Sunteți pe pagina 1din 29

1

CURS MORALA

DATORII FATA de DUMNEZEU


Raportul dintre Dumnezeu si om este valoarea centrala in viata morala
crestina . Dumnezeu este realitatea suprema si tinta suprema a omului ,
identificarea binelui cu Dumnezeu reduce toata viata morala la acest efort esential
: asemanarea cu Dumnezeu .

Desavarsirea lui Dumnezeu –este modelul pe care trebuie sa-l


transpunem in viata personala . Energia morala o luam de la Dumnezeu . Scopul
final al straduintelor noastre este BINELE ABSOLUT .

Porunca starii noastre de creatura : Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau


din tot sufletul tau , din toata inima ta si din tot cugetul tau .

In V. T. - relatia cu Dumnezeu se accentua distant ( Cat de mare si infricosator


este Dumnezeu si cat de mic si neputincios este omul !) . El sta in frica si cutremur
inaintea Domnului .

In N. T. Dumnezeu ni se descopera ca IUBIRE , Sf. Ap. Pavel “ Acum nu mai


traesc eu , ci Hristos traeste intru mine “ (Galateni, II, 20) .

Aceasta noua relatie – inseamna daruirea intregi noastre fiinte lui


Dumnezeu intr-un avant nemarginit .

• CULTUL INTERN concentrat in cele trei virtuti teologice : Credinta ,


Nadejdea si Dragostea , din care cea mai mare este Dragostea . Prin acestea
se ajunge la comuniunea cu Dumnezeu .

• CULTUL EXTERN este de trei feluri : Ordinar ( obligatoriu pentru toti


credinciosii) , Extraordinar (juramantul si votul monahal ) si Particular .

Cultul ordinar se imparte in :

- Cult particular ( rugaciune ).

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
2

- Cult public ( sfintele slujbe ).

I CULTUL INTERN .

CREDINTA se traduce ca :
- Parere .

- Certitudine

- Incredere.

Credinta este adeziunea libera si totala a spiritului omenesc la


revelatia divina , pastrata in Biserica , adeziune izvorata din har si pe temeiul
autoritatii lui Dumnezeu si a Bisericii Sale .

Credinta este un fenomen teondric ( act in care se impleteste


elementul uman cu cel divin ). Motivul care determina la credinta este
autoritatea lui Dumnezeu si a Bisericii Sale .

In actul credintei exista si elementele :

- Intelectuale

- Voluntare

- Afective

Din aceste reiese ca , credinta este si :

- Ratiune

- Vointa

- Sentiment

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
3

Necesitatea credintei ; este absolut necesara pentru mantuire , ea este poarta vietii
vesnice .

Insusirile credintei :

• Universala ( toate adevarurile revelate de Dumnezeu si mantuire in Biserica)

• Convingere absoluta

• Vie si lucratoare in dragoste .

Pacate impotriva credintei :

• Mandria ratiunii

• Ignoranta

• Credulitatea

• Scepticismul

• Sentimentalismul

• Pervertirea vointei

• Erezia

• Schizma

• Apostazia

• Superstitia

• Bigotismul

• Fanatismul

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
4

EREZIA este abaterea de la unul sau mai multe adevaruri de credinta ale
Bisericii.

SCHIZMA este o abatere de la disciplina Bisericii , nu este un pacat direct


impotriva credintei ci a iubiri .

APOSTAZIE este lepadarea de credinta crestina.

SUPERSTITIA este credinta desarta .

BIGOTISMUL este reducerea credintei la formalism ( uita de cele din inauntru


ale inimii si se concentreaza pe cele din afara ).

FANATISMUL este o credinta violenta , lipsita de iubire – o credinta patimasa


, oarba , care urmareste distrugerea tuturor celorlate credinte .

NADEJDEA
Este virtutea teologica prin care , pe baza fagaduintei lui Dumnezeu avem
incredere ca vom ajunge la fericirea vesnica si vom fii mantuitii.

Insusirile nadejdii:

• Sa fie luminata

• Sa fie tare si neclitita

• Sa fie vie

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
5

Mijloace de cultivare a nadejdii:

• Rugaciunea

• Lectura

• Meditatia

• Cugetarea la Dumnezeu , Vietile Sfintilor .

Roadele nadejdii , indreapta sufletul catre Dumnezeu spre viata viitoare si-l
dezlipeste de bunurile materiale .

Pacate impotriva nadejdii :

• Deznadejdea : - din constiinta pacatului

- din caderea in robia pacatului

- din nenorocirile vietii

• Increderea in fortele propri (peligianism ).

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
6

IUBIREA

Iubirea este inima care pulseaza intreaga viata crestina , ea


presupune o unitate si atractie reciproca .

Unitate fiintiala se realizeaza din iubire , nu nimiceste identitatea


personala a celor ce se iubesc .

Iubirea ca virtute teologica este adevarul central al crestinismului


“ DUMNEZEU este IUBIRE ”. Sf. Ap. Ioan “ noi iubim pe Dumnezeu ,
fiinca El ne-a iubit intai ”.

Iubirea este virtutea teologica prin care se realizeaza cea mai deplina
unire cu dumnezeu .

Insusirile iubirii :

- Dumnezeu este plenitudinea desavarsirii.

- Iubirea interna si lucratoare .

- Iubirea trebuie sa fie statornica .

Pacatele impotriva iubirii fata de Dumnezeu :

- Pacate de moarte nimicesc iubirea .

- Pacate usoare micsoreaza iubirea.

- Sentimentalismul reduce iubirea la sentiment .

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
7

RAPORTUL dintre cele 3 VIRTUTI TEOLOGICE .

• Iubirea este mai mare decat credinta si nadejdea . “ Dumnezeu este iubire “.

• Iubirea realizeaza cea mai intima unire cu Dumnezeu.

• Iubirea este vesnica .

• Iubirea este “ sufletul credintei si nadejdii “. Iubirea este “ haina “ care le


invaluie pe toate CREDINTA si NADEJDEA sunt de nedespartit .

II CULTUL EXTERN .

Rugaciune si post .

Mantuitorul insusi a practicat cultul extern atat in forma :

- Particulara ( rugaciunea ).

- Publica ( la Sinagoga ).

Rugaciunea este :

- Convorbirea dintre credincios si Dumnezeu.

- Respiratia sufletului

- Hrana sufletului

- Puterea sufletului

Dupa continut rugaciunea este :

- De preamarire

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
8

- De multumire

- De cerere

Rugaciunea – convorbirea noastra cu Dumnezeu.

Roadele rugaciunii unirea cu Dumnezeu si transformarea dupa asemanarea lui


Dumnezeu .

Postul este strans legat de rugaciune .

Postul este :

- infranarea benevola de la mancare si bautura di motive religios morale .

- aduce potolireapoftelor lumesti

- este expresia pocaintei pentru pacate .

- jertfa bineprimita lui Dumnezeu .

Pilda de post , mantuitorul care a ajunat 40 de zile in pustie .

CULTUL PUBLIC

Adorarea sau inchinarea ce se aduce lui Dumnezeu , prin care


crestinul da expresie cu deosebire supunerii totale fata de Dumnezeu .

• Pe sfinti si ingeri – ii cinstim (nu adorare ) , veneram pentru marirea si


puterea lui Dumnezeu ce straluceste intr-ansii .

• O cinstire deosebita pentru Maica Domnului , cinstirea Ei este supracinstire


sau supravenerare .

Cultul poate fi :

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
9

- Particular

- Public

Duminica si sarbatorile .

Duminica , numita “ziua Domnului “ ea aminteste credinciosilor crestini de


Invierea Domnului .

Sarbatorile , praznuiesc evenimentele din viata Mantuitorului ( s-a constatat


ca odihna in ziua a 7a este cea mai potrivita pentru refacerea fortelor trupesti .

Constantin cel mare , legifereaza ca zi de odihna duminica .

Votul

Votul este o promisiune facuta lui Dumnezeu , prin care ne obligam de


buna voie la anumite sacrificii sau fapte bune, ca un semn al caintei , al multumirii
lui Dumnezeu.

Conditii :

• Sa aiba ca scop preamarirea lui Dumnezeu

• Sa fie expresia unei convingericlare si decizii libere

• Sa se refere la fapte morale bune sau posibile.

Felurile votului :

• personal ( intrarea in monahism , a face pelerinaj ).

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
10

• Material ( a da bunuri material )

• Mixt ( personal si material ) .

Ex.

In Sf. Scriptura Iacob trezindu-se din visul in care a vazut scara ingerilor ,
face juruinta Domnul ca daca il va pazii in vremea calatoriei si-l va intoarce
in pace .

Domnul va fi Dumnezeul meu piatra pe care si-a rezemat capul va fi casa


lui Dumnezeu si Lui va da a zecea parte din tot ce va castiga .

Intrarea in monahism 3 voturi:

 Votul saraciei

 Votul castitatii

 Votul ascultarii

 JURAMANTUL

Juramantul este chemarea lui Dumnezeu ca martor al adevarului afirmatiei


noastre sau ca garant al promisiuni noastre .

Juramantul :

• Afirmativ (intarind adevarul marturiei).

• Promitator (cund fagaduiesti , iei garant pe Dumnezeu)

Sau

Juramantul :

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
11

• simplu

• solemn ( la anumite ceremonii)

coditiile unui juramant :

• intentia de a jura

• adevarul ( marturisirea sincera)

• libertatea

• dreptatea

Caracterul moral al juramantului. In V.T. se recunostea valoara juramantului ,


recomandand iudeului sa jure numai in numele domnului.

(Totusi s-a facut abuz de juramant fie prin luarea lui Dumnezeu ca martor pentru
toate nimicurile , fie prin juramant stramb Mantuitorul n-a fost impotriva
juramantului public ( a raspuns la intrebarea juramant a arhiereului ).

Sf. ap. Pavel “ marturie imi este Dumnezeu… “

RELIGIOZITATEA

Religiozitatea este virtutea care determina pe credincios la exercitarea religiei.

Pacatele crestinismului impotriva lui Dumnezeu.

A) Hula impotriva lui Dumnezeu (necinstirea Lui prin ganduri , cuvinte sau
atitudini ofensatoare batjocorirea).

Hula se manifesta in diferite forme :

- Dumnezeu este crud

- Batjocorind pe dumnezeu.

- Dand altei creati cinstea ce se cuvine Numai lui Dumnezeu.

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
12

- Blestemurile sau injuraturile.

In V.T. “ cine va blestema numele domnului , cu moartea sa se omoare “

B) Sacrilegiul – necinstirea sau profanarea celor sfinte ( persoanele , locurile si


lucrurile care au valoare cultica ):

- Preotii

- Calugari

- Bisericile

- Cimitirele

- Sf. Taine

- Sf. moaste

- Icoanele

- Vasele liturgice

- Vesmintele

C) Simonia de la Simon Magul care a vrut sa cumpere harul Duhului Sfant cu


bani. El a adus Ap. bani zicand. Dati-mi si mie aceasta putere pentru ca aceia
pe care voi pune mainile sa ia Duh Sfant.

Ap. Petru il mustra zicand “darul de la Dumnezeu nu se agoniseste cu bani “.

Simonia ; cumpararea sau vinderea cu bunuri material a bunurilor


spiritual.

Simonia condamnata totdeauna de Biserica . A urmat porunca Mantuitorului


“ In dar ati luat, in dar sa dati “.

Aceasta nu inseamna ca preotul nu poate sa traiasca din slujirile sale


“ vredinic este lucratorul de plata sa “ .

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
13

 DATORIILE catre noi insine .

Datorie catre sine .

“ Fiti desavarsiti , precum si Tatal vostru cel din ceruri desavarsit este “.

“ Iubeste pe apropele ca pe tine insuti “.

Datorii generale fata de noi insine .

a) Stima de sine – scut puternic impotriva ademenirilor , poftelor inferioare


cand injosesc persoana umana .

b) Smerenia – sentimentul micimii si neputiintei noastre .

c) Iubirea de sine – a te pretuii pe sine, a pretui darurile firesti si harice.

Fr. Augustin “ Cu cat mai inalt vrei sa ridici virtutea ta cu atat mai mult
sapi temelia smereniei “.

Datoriile privitoare la intelectul nostru.

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
14

Intelect – toate puterile cunoscatoare ale sufletului nostru. ( Puteri prin


care cunoastem ce se petrece inlauntrul nostru).

Inteligenta – ca putere sufleteasca trebuie cultivate.

Prin introspectie – vom cunoaste simpatiile si aptitudinile noastre intelectuale.

Cultivarea intelectuala – comporta trei etape :

1) Reflectia

2) Judecata

3) Rationamentul

Virtutea intelepciunii.

Virtutea la care se ajunge prin cultivarea inteligentei si cautarea adevarului cu


ajutorului harului divin.

Intelepciune trupeasca – satisfacerea placerilor si intereselor .

Intelepciunea adevarata – inteligenta pusa in slujba binelui adevarat .

Pacate opuse intelepciunii:

• Imprudent

• Graba

• Indiferenta fata de adevar.

Datorii privitoare la viata afectiva :

- datorii privind instinctele individuale de aparare si cucerire.

- datorii privind instinctele individuale ale placerii

- duale ale placerii

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
15

- datorii privind instinctele

- datorii privind instinctele superioare (ale adevarului, frumosului si


binelui )

Datorii privitoare la vointa.

Vointa = puterea sufleteasca de a lucra constient si liber.

Se intareste prin exercitiu.

Datorii :

• negative a ne ferii de

- surmenaj

- dorinte nesabuite

- exigent neingaduitoare

- degradarea vointei

• pozitive

- studierea temeinica a datorilor noastre

- ascultarea de ratiune.

- cumpatarea (care exclude excesul in plus sau minus).

Barbatia – virtute prin care biruim pidicele ce stau in calea infapturii binelui si
rabdam cu tarie nenorocirile si necazurile vietii.

Din barbatie rasar :

- statornicia

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
16

- resemnarea

- marinimia.

Pacate opuse curajului;

- nestatornicia

- lasitatea

- frica

- mania si pofta de razbunare

- violenta

- falsa intristare

Cartea = pedagogul omenirii.

Fer. Augustin “ Cartea ne poate duce la mantuire “. Cartea este hrana spiritului.

Orce fel de carte de literatura , stiinta , filosofie , poezia, arta , nu contravene


morale crestine , ea poate fi folositoare ptr. un crestin ( chiar daca in ea nu e vorba
de lucruri crestinesti ).

Cartea buna indeplineste 3 functii :

- instructiv

- educative

- recreator

 ONOAREA

Recunoasterea valorii noastre personale din parte altora .

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
17

Onoarea este :

- civila

- stiintifica

- artistic

Semne vizibile de recunostere :

- demnitati

- decoratii

- titluri

- sarbatoririi

Valoarea onoarei in crestinism si indreptatirea cultivarii ei

Mantuitorul s-a pronuntat hotarat impotriva onoarei si impotriva cultivarii si a


cautarii ei .

In N.T. “ Mai bine este un nume bun decat multa bogatie “

Poarta grija pentru bunul tau nume . Onoarea este efectul si marturia
moralitatii interioare a omului .

 Datoriile fata de trup .

a) Valoarea morala a trupului.


CURS DE MORALA AN IV sem
I NECULA VALENTIN
18

In teoria maniheista – considera trupul ca un rau , intrucat tine de materie ,


socotita ca principiu al raului .

In teoria platonica – trupul este o inchisoare a sufletului.

Valoarea trupului – vine de la sfatul ca este creat de Dumnezeu.

Trupul- a dobandit un mare spor de demnitate prin faptul ca s-a invrenicit de marea
cinste de a fi lacas al Mantuitorului Hristos .

Mantuirea crestinului – condtionata de felul cum s-a comportat in viata trupeasca.

In conceptia crestina – trupul este destinat invierii si a slavei, trupul se face partas
Sfintelor Taine .

O dovada de cinstire este cinstirea Sfintelor moaste si respectful fata de cei morti.

b) Valoarea morala a vietii pamantesti.

In stransa legatura cu conceptia despre trup exista doua conceptii :

1. Conceptia lui Nietzsche care acorda trupului suprema valoare .

2. Conceptia sistemelor religioase si filosofice ( la extrema opusa) .

Viata pamanteasca este mare dar de la Dumnezeu.

Voloarea vietii pamantesti este conditia progresului moral .

Morala crestina – ocreteste cultura adevarata.

 Ingrijirea trupului

Datoria fata de trup .

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
19

- Grija de hrana – trebuinta naturala ( tot ce se misca si ce traieste , sa va


fie voua de mancare , precum v-am dat si toata iarba )

- Imbaracamintea - la ocrotirea trupului si deosebeste sexele ;


imbracaminte sanatoasa si decent .

- Adapost

- Odihna si recreatie –dupa consum fizic si psihic .

- Restabilirea sanatatii zdruncinate – necesitatea pastrarii sanatatii

- Curatenia

- Bunacuviinta

- Cumpatarea

 Distractiile

Placere , desfatare si bucurie .

 Jertfirea de sine.

Meritos moral – primejduirea si jertfirea vietii pentru binele comun . Sanatatea si


viata pot fi primejduite in interesul stiintei , pentru binele comun .

 Sinuciderea (pacat strigator la cer )

Sinuciderea – inseamna curmarea constienta si voluntara , directa si


arbitrara a propriei vieti trupesti , fie prin intrebuintarea unor mijloace ucigatoare ,
fie prin neimplinirea unor actiuni, care sant imperios necesare pentru sustinerea
vietii.

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
20

Unele popoare nu dau importanta sinuciderii .

La credinta nipona – sinuciderea Harakiri curate orce pata morala si asigura


imormantarea si amintire onorabila.

Morala crestina condamna sinuciderea caci :

- Sinuciderea este o crima impotriva firii omului.

- Sinuciderea este o crima impotriva societatii, familiei si a patriei.

- Sinuciderea este crima impotriva lui Dumnezeu.

Libertatea omului nu-i anarhica , ci inseamna demnitate . Cauzele sinuciderii sunt


tulburari mintale , viata dezordonata .

 Automutilarea .

Distrugerea propri vieti trupesti.

 Eutanasia .

Cuvant grecesc (moarte frumoasa) semnifica la origine starea sufleteasca si


morala a muribundului de a se apropia de moarte si a primii cu seninatate o
“moarte frumoasa”.

Eutanasia - stradania medicului – rasarita din compasiune fata de suferinta


umana , de a usura muribundului parasirea vietii pamantestiprin alinarea durerilor
cu anestezie , narcotice .

Azi euthanasia si-a modificat sensul .

A) Eutanasia pura –transmiterea in stare de insensibilitate a unui individ uman


administrandu-se narcotice , substante soporifice.

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
21

B) Eutanasia in sens restrans – administrarea de substante provocatoare de


moarte celor gravi bolnavi , la cererea proprie .

C) Eutanasia I in sens larg – inlaturarea in forma nedureroasa a acelora pentru


care viata proprie n-ar mai avea nici un sens si valoare .

 Malthuniasmului si neomalthusianismul. Combaterea lor .

Principiilor crestine I se opune maltusianismul .

Thomas Robert Malthus preot anglican si profesor de economie nationala , acesta


sustine ca “oamenii se inmultesc mai repede decat mijloacele de initiere “.

Teoria Malthus :

- Nr. populatiei este limitat de mijloacele de trai .

- Cand mijloacele de a trai sporesc creste si populatia daca nu intampina


greutati mari.

- Trebuie impiedicata suprapopulatia.

Neomalthuisianismul – recomanda prevenirea crizei prin metode rafinate dar cu


totul criminale .

- Preventive – frauda sexual , anticonceptionale , avortul , celibatul.

- Repressive – castrarea , sterilizarea chimica , izolarea femeilor.

Contraargumente

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
22

Istoria universal – nici un popor nu creste in ritmul aratat de Malthus iar


odata cu cresterea populatiei creste si puterea de productie.

Malthusianismul – tagaduieste intelepciunea , bunatatea , dragostea si atot


puternicia lui Dumnezeu.

Sf. Scriptura si Sf. Traditie - se opune teoriei malthusianiste.

Inca din V.T. – copii sunt priviti ca o binecuvantare , un dar a lui Dumnezeu.

Sfintii Parinti hotarasc pedepse bisericestti pentru cei ce predica infranarea ,


Tertulian – considera avortul drept crima.

Poftele sexuale pot fi satisfacute numai in vederea procreerii copiilor.

 Munca si profesiunea .

Munca – activitatea metodica prin care omul , stapanind si transformand natura


produce bunuri spirituale si materiale pentru statisfacerea nevoilor si a nazuintelor
sale.

Munca omului este deosebita de cea a animalului.

- Animalul actioneaza din instinct

- Omul lucreaza ca fiinta spiritual biologica in mod constient.

Munca este necsitate vitala si instrumentul progresului .

Munca in viata crestina

- Obligatia fireasca si generala pentru crestini. (numai cei ce nu puteau


muncii erau ajutati prin mila crestina, nici preoti nu traiau numai din
slujba lor , ci practicau o meserie sau alte munci).

- Didahia “ nici un crestin sa nu traiasca intre noi in lenrvie “.

- Constututiile apostolic “oblige pe parinti sa-si invte copiii o mesrie .”

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
23

Obiectii:

“ Nu va ingrijiti de ce veti manca si ce veti bea si cu ce va imbracatii…”

Aici Mantuitorul stabileste prioritatile – principal fiind sufletul si ca omul


crestin sa nu-si faca din munca un scop in viata ci un mijloc de a-si sigura
conditiile de trai punand pe primul plan dumnezeirea .

Concepti crestine despre munca

- Sensul divin al muncii

“Tatal Meu lucreaza si Eu lucrez ” zice Mantutorul.

Prin munca omul credicios se asemana cu Dumnezeu.

Orice lucrare a lui Hristos este teondrica ( divino-umana ).

Conceptia crestina despre sensul social al muncii.

In munca sa omul nu este singur , el lucrand intr-o comunitate. Munca este ,


functie sociala si este pusa in slujba intregului.

Sensul personal al muncii.

Factor de progres moral.Profesiunea este in primul rand o vocatie.

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
24

Profesiunea femei.

Femeia – casatorita sau necasatorita isi exercita o profesie pentru intretinerea vietii.

(isi implinesc vocatia cand nasc copii si ii cresc ).

 Rsplata muncii . Retributia .

Munca si plata sunt legate indisolubil . Spune Mantuitorul “ Vrednic este


lucratorul de plata sa “ (Luca X, 7.).

Munca este datorie pentru orice crestin , dar datoria de a munci ii corespunde
dreptul de a se bucura de roadele muncii sale.

Plata trebuie sa varieze dupa cantitatea si calitatea munci depuse . “ Vai de cel
ce-si zideste casa din nedreptate si isi face incaperii din faradelegi , care sileste pe
fratele sau sa-i lucreze degeaba si nu-i da plata lui “ .

Profetul Maleahi “ Impotriva celor care opresc plata simbriosului “ .

Can. 59 Apostolic “ Biserica a osandit oprirea plati slujitorilor saraci , calificand-o


ca ucidere de frate “.

Asuprirea muncitorilor este unanima respinsa de crestinism , cat despre odihna


V.T. a stabilit odihna in ziua a 7a si pentru robi.

In legislatia Greco -romana sclavul nu era persoana ci un lucru care se poate


vinde sau cumpara , asupra caruia stapanul avea dreptul de viata si de moarte .

N.T. robul era la fel cu toata lumea , Sf. Ap. Pavel proclama egalitatea tuturor
oamenilor .

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
25

“ Nu este iudeu , neci elin , nici rob ,nici liber , nici parte barbateasca nici
femeiasca , finca toti suntem una in Iisus Hristos “.

In sec. IV – Sf. Grigore de Nazianz , Grigore de Nissa , Sf. Ioan Gura de Aur , Fer.
Augustin acestia se ridica impotriva sclaviei. .

Concluzii:

Munca in conceptia crestina :

- Datorie principal pentru toti .

- Munca manuala si cea intelectuala sunt onorabile.

- Lenea este rusinoasa si degradanta .

Plata omului este :

- drept elementar

- sfant si inalienabil

- justa si reala

INSUSIRILE IUBIRII CRESTINE FATA DE APROAPELE

- sa aiba un character religios

- sa fie universal

- sa fie active

“Pocaiti-va” sunt cuvintele cu care Mantuitorulincepe propavaduirea sa

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
26

Motivarea iubirii crestine fata de aproapele

Iubirea trebuie sa fie :

1. rabdatoare

2. iertatoare

3. jertfelnica

4. dezinteresata

Reconpensa pe care o pune Mantuitorul credinciosului


pentru faptele sale bune nu-I obligatie juridical ci darul
atotbunatatiI Sale .

 DREPTATEA

Insumeaza toate virtutiile sub aspect religios moral crestin


primeste intelesul de sfintenie.

Dreptatea ca virtute sociala se manifesta in vointa ferma si


constanta de a respecta si ocroti drepturile fiecaruia.

Obiectul dreptatii – dreptul apropelui . dupa raporturile de


drept , dreptate este de trei feluri :

- dreptatea comutativa – ca fiinta rationala creata pentru un


scop determinat , fiecare om este subiect de anumite
drepturi .

( este numita comutativa fiindca datoriile de justitie se


evidentiaza pregnant in acordurile mutual ).

Morala crestina nu socoteste dreptatea , insa cere rezolvarea


neintelegilor prin dreptate cu iubire , care sterge orice urma de
razbunare, cere biruinta raului prin biruinta binelui .

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
27

Caci ura tratata cu ura se mareste , pa cand tratata cu iubire


se strege definitiv.

DEOSEBIRI intre DREPTATE SI IUBIRE :

a) dreptate priveste dreptul aproapelui

b) in temeiul dreptatii ii da apropelui ce este de drept al lui .

c) dreptatea aduce o anumita egalizare in actiuni si lucruri


exterioare intre diferiti subiecti.

d) Prin iubire dam de bunavoie din “al nostrum”

e) Iubirea uneste inimile si vointele

CONCLUZIE

Iubirea crestina nu voieste sa anuleze dreptatea si s-o


inlocuiasca , ea continua lucrarea ei si o desavarseste, cere
implinirea creintelor ei cu atitudine de buna voie , cu draga
inima , nu numai de frica sanctiunii.

VIRTUTI inrudite cu iubirea si dreptatea.

Sociabilitatea , in temeiul instinctului social , oamenii simt


necesitatea sa cultive relatii cu semanii si in afara de exercitarea
profesiunii lor .

Ea se manifesta mai intai in familie , apoi in cluburi, asociatii.

Sociabilitatea buna este media intre extremele amintite adica:

Inima deschisa , sinceritate, fara insinuare , cu precautie .

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
28

 RECUNOSTINTA

Este simtirea trezita in inma omului de bunavointa si


binefacera primita din parte semenului .

Astfel lui :

• Dumnezeu ii datoram cinstea suprema “ adoratia”

• Ingerilor cinstire

• Sfintilor venerare

• Maici Domnului supravenerare

Recunostinta trebuie sa fie virtutea pe care crestinul s-o


cultive si practica mereu .

Prietenia – manifestarea cea mai frumoasa a sociabilitatii


proprii omului.

Motivele prieteniei :

• Virtutea

• Desfatarea

• Utilul

Prietenia adevarata este numai intre oameni buni , virtuosi


care se iubesc si stimeaza reciproc pentru virtutile lor.

Cuvantul prieten vine din slavona PRIATI= a primi.

Sf. Ioan Gura de Aur .

3tipuri de iubire :

- prietenia omului natural (utilitate si reciprocitatea )

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN
29

- prietenia in V.T. (dobandeste caracter religios) si se ridica


la un nivel superior.

- Prietenia N.T. cu temelia de iubire .

Roadele prieteniei.

• Buna intelegere

• Pacea

• Statornicia

• Sfatul bun

• Ajutor in nenorocire

• Jertfirea vietii

O forma de prietenie este ospitalitatea ( nu numai fata de


rude ci si de alti cunoscuti precum si strainilor ).

CURS DE MORALA AN IV sem


I NECULA VALENTIN