BIORITMURI ŞI

CRONOBIOLOGIE
 BIORITMURI ŞI
CRONOBIOLOGIE
• Activitatea ritmică este o proprietate
fundamentală a lumii vii (organisme uni- sau
pluricelulare)
• Toate fiinţele vii sunt supuse în permanent
acestor ritmuri de la apariţia vieţii pe Terra
• Ştiinţa care studiaza fenomenele ritmice care se
întilnesc în lumea vieţuitoarelor se numeste
bioritmologie sau cronobiologie
 BIORITMURI ŞI
CRONOBIOLOGIE
• Iniţiatorul acestui nou domeniu al
ştiinţelor biologice este profesorul
Franz Hellberg de la Universitatea
Minnesota din SUA
 PROF. FRANZ HELLBERG
UIVERSITATEA MINNESOTA - USA
 BIORITMURI ŞI
CRONOBIOLOGIE
• Premiul Nobel pentru Medicină în 1995 a fost
atribuit cercetătorilor Christiane Nusslein-
Volhard (Institutul Max Planck pentru
Cercetări în Embriogeneză de la Tubingen),
Erich Wischaus (Universitatea Princeton) şi
Edward Lewis (Institutul de Tehnologie de la
Passadena), pentru studii care au demonstrat
existenţa la organismele vii a unui ceas biologic
genetic
 BIORITMURI ŞI
CRONOBIOLOGIE
• În genomul eucariot există un grup
de gene numite „homeotice” care
reglează dezvoltarea embrionară şi
organogeneza
• Aceste gene au fost descrise la
insecte, viermi inelari, amfibieni,
mamifere şi om
 BIORITMURI ŞI
CRONOBIOLOGIE
• Aceste gene controlează procesul primar
de subdiviziune a celulelor embionare în
cele trei straturi specifice – ectoderm,
mezoderm şi endoderm, din care vor lua
naştere ulterior ţesuturile şi organele
corespunzătoare
• În celulele vegetale şi animale procesul de
diferenţiere este legat în mod regulat de
fenomenul de poliploidizare, în cursul
căruia creşte cantitatea de ADN
 ORIGINEA BIORITMURILOR

• Ipoteza originii exogene susţine că

bioritmurile sunt supuse factorilor de
mediu
• Ipoteza originii endogene susţine că în
organismele vii ar exista nişte mecanisme
proprii de reglare, de timing, adevărate
orologii biologice
 ORIGINEA BIORITMURILOR
• Unele procese ale organismelor vii au
maxime şi minime în funcţionarea lor la
anumite momente de timp, iar prin
reluarea lor de-a lungul evoluţiei au
devenit insuşiri ereditare transmise de
la o generaţie la alta prin codul genetic
 ORIGINEA BIORITMURILOR
• Aceste „ceasornice biologice“ ar funcţiona în
fiecare celulă a oraganismului fiind
rezultatul unei perioade foarte lungi de
adaptare (milioane de ani) la condiţiile
mediului extern în raport cu desfăşurarea
ciclurilor diurne, selenare, sezoniere, anuale,
multianuale
 ORIGINEA BIORITMURILOR
• Bioritmurile apar ca expresie a capacităţii
adaptative a organismelor vii faţă de
condiţiile naturale terestre şi cu
periodicitatea marilor fenomene naturale
(rotaţia Pământului în jurul axei sale, rotaţia
Pământului în jurul Soarelui, ciclul selenar)
 CLASIFICAREA BIORITMURILOR

• A. În raport cu originea: bioritmuri

endogene şi exogene
• B. În raport cu durata: circadian – 24
ore, ultradian – 20 ore, infradian – 28
ore, circaseptan – 7 zile, circavigtintan –
20 zile, circatrigintan – 30 zile, circanula
– 1 an
 CLASIFICAREA BIORITMURILOR

• C. În raport cu fenomenele cosmice:

diurn (circadian), selenar, sezonier,
anual, solar, multianual
• D. Bioritmuri psiho-fizice (specifice
pentru bioritmologia umană): fizic,
psihic, emoţional
• E. Bioritmuri speciale, cu durată de
fracţiuni de secundă descrise în
neurofiziologie şi electrofiziologie.
RITMURI LEGATE DE FENOMENELE
COSMICE

• 1. Ritmul diurn (circadian)

• La animalele superioare sunt descrise variaţii
ciclice ale funcţiilor glandulare şi ale sistemului
nervos
• La om sunt descrise variaţii diurne ale tensiunii
arteriale, ale pulsului, temperaturii corpului,
funcţiei renale, metabolismul proteic şi al
acizilor nucleici
• 2. Ritmul lunar (selenar): la femeie
influenţează ciclul menstrual, la bărbat secreţia
hormonului tiroidian T3
RITMURI LEGATE DE FENOMENELE
COSMICE
• 3. Ritmul sezonier (în funcţie de anotimp)
• La plante fotoperiodism sezonier (înmugurirea
şi creştere frunzelor primăvara, cu repaus
iarna)
• La animale scăderea motricităţii şi a
temperaturii manifestată prin iarna prin
hibernarea mamiferelor, vara înregistrându-se
o activitate cardiacă mai intensă
• Tot aici se încadrează şi migrarea păsărilor
• La om teninţa de hibernare se manifestă prin
ingerarea unor cantităţi mai mari de calorii în
timpul iernii în comparaţie cu vara
RITMURI LEGATE DE FENOMENELE
COSMICE
• 4. Ritmul anual
• Ciclul sexual reprezintă o moştenire
înscrisă în codul genetic şi se manifestă
prin creşterea nivelului hormonilor
sexuali la femeie şi bărbat spre sfârşitul
verii şi toamna, respectiv prin creşterea
natalităţii în timpul verii şi începutul
tomanei.
 RITMURI LEGATE DE FENOMENELE
COSMICE
• 5. Ritmul multianual (legat de ciclul solar)
• Cuprinde aproximativ 11 ani
• A conturat un domeniu aparte al cronobiologiei,
respectiv heliobiologia
• Studiază influenţa radiaţiilor solare asupra
organismelor vii şi încearcă să stabilească anumite
corelaţii între dinamica activităţii solare şi anumite
aspecte patologice: crşterea virulenţei bacteriilor şi
virusurilor (epidemii de ciumă, holeră, gripă), boli
psihice, modificări coloid-osmotice ale sângelui,
scăderea numărului de leucocite, creşterea
numărului de infarcte miocardice, hipertensiune,
sinucideri, accidente de circulaţie
 BIORITMURI ALE ACTIVITĂŢII
VITALE PE PERIOADA DE 24 DE ORE
• Ceasul intern care imprimă ritmul
circadian este nucleul suprachiasmatic al
hipofizei
• Semnalele luminoase care acţionează
asupra terminaţiior nervoase de la nivelul
retinei trimit impulsuri prin nervul optic la
acest nucleu care va influenţa nivelul
melatoninei din sânge
• La lumină scade nivelul plasmatic al
melatoninei, iar la întuneric creşte
 BIORITMURI ALE ACTIVITĂŢII
VITALE PE PERIOADA DE 24 DE ORE
• Ritmul somn/veghe este determinat genetic
• În codul genetic al fiecărui organism este înscris
numărul de ore necesare pentru somn (4-8 ore din
24)
• De asemnea ritmul alternant al temperaturii
corpului influenţează ciclul de activitate, cu cât
temperatura este mai ridicată, cu atât oranismul
este mai activ
• Studiile de cronobiologie au arătat existenţa a
circa 300 de bioritmuri diferite la om
(temperatura corporală, activitatea hormonală,
pragul sensibilităţii dureroase, auditive,
posibilitatea de concentrare şi atenţie, etc).
 BIORITMURI PSIHO-FIZICE
• La om există 3 asemenea bioritmuri:
a. fizic (23 de zile)
b. emoţional (28 de zile)
c. intelectulal (33 de zile)
• Primele două bioritmuri (fizic si emoţional) au fost
descoperite la începutul secolului al XX-lea de
psihologul austriac Svoboda şi de medicul german
Wilhelm Fliess, în urma unor ani de studiu asupra
pacienţilor lor, observând o anumită succesiune
periodică a momentelor bune şi rele
• Mai târziu a fost descoperit al treilea (intelectual)
• În prezent se vorbeşte şi de al patrulea bioritm specific
omului şi anume cel intuiţional
• Ele reprezintă o variatie periodică a parametrilor
biologici individuali.
 BIORITMURI PSIHO-FIZICE

• Ciclul fizic presupune 11,5 zile de

vigoare, capacitate de activitate
intensă, urmate de 11,5 zile de
oboseală şi slăbiciune
• El afecteaza funcţiile fiziologice,
forţa, rezistenţa fizică şi la
îmbolnaviri, coordonarea motrice,
viteza
 BIORITMURI PSIHO-FIZICE

• Ciclul emoţional cuprinde 14 zile de

bună dispoziţie, calm şi optimism,
urmate de 14 zile de iritabilitate şi
nervozitate, el vizând şi creativitatea,
dispoziţia sufletească, sensibilitatea,
starile emotionale (iubire/ura,
optimism/pesimism,
pasiune/indiferenţă,
depresie/entuziasm)
 BIORITMURI PSIHO-FIZICE
• Ciclul intelectual cuprinde 16,5 zile de
spontaneitate mentală, capacitate
crescută de creaţie, urmate de 16,5 zile de
randament scăzut al activităţii
intelectuale, afecteând judecata,
agerimea minţii, logica, luarea deciziilor,
gândirea analitică, memoria, atenţia,
capacitatea de învatare, claritatea în
gândire, corectitudinea calculelor
• La sfârşitul unui an bioritmic cele trei
cicluri ajung să aibă o origine comună
 BIORITMURI PSIHO-FIZICE
• Ciclul intuiţional are o perioada de 38 de
zile şi afectează percepţia
extrasenzorială, intuiţia, instinctele – “al
şaselea simţ”
• Toate curbele ciclurilor pornesc de la
zero (linia zero - punctul critic) în
momentul naşterii
 BIORITMURI PSIHO-FIZICE
• Momentul cel mai important într-un ciclu
psiho-fizic este cel al trecerii de la o fază la alta,
de la + la -, când organismul este supuis unui
grad maxim de instabilitate
• Prin studiul acestor bioritmuri s+a înceract
luarea unor măsuri de prevenire a unor
accidente de circulaţie, de exemplu, prin
interzicerea conducerii autovehiculelor în zilele
critice
• La persoanele de peste 70 de ani s-a constatat
statistic că cele mai multe decese au loc în zilele
critice sau imediat după acestea
 BIORITMURILE ŞI SOMNUL
• Ritmul circadian influenţează şi durata
somnului, prin modificarea timing-ului
eliberării hormonilor, variaţia volumului
sangvin, excreţia urinii, oscilaţiile
temperaturii corpului
• De durata somnului sunt legate starea
psihică optimă (lipsa de somn ducând la
stări depresive), longevitatea şi incidenşa
bolilor cardio-vasculare
 BIORITMURILE ŞI SOMNUL
• Durata de somn de 7-8 ore din 24 este
statistic asociată cu longevitatea cea mai
mare
• Durata de somn foarte mică este asociată cu
angina pectorală şi durerile cardiace
• Durata foarte lungă cu infarctele miocardice
şi atacurile cerebrale.
• În mod normal durata stării de veghe creşte
o dată cu vârsta de la copil la adult, atingând
perioada maximă la bătrâneţe
ACTIVITATEA RITMICĂ UMANĂ ÎN 24 DE ORE
• Ora 2-3 noaptea: temperatura corpului atinge cel
mai scăzut nivel
• Este ora de criză, cu scăderea maimă a capacităţii
de concentrare
• Este ora la care se produc cele mai multe
accidente de circulaţie (de 6 ori mai multe decât în
cursul zilei) sau accidente de muncă
• Ora 3-4 dimineaţa: se remarcă cea mai mare
neîndemânare
• Ora 4-5 dimineaţa: cea mai scăzută tensiune
arterială
ACTIVITATEA RITMICĂ UMANĂ ÎN 24 DE ORE
• Ora 5-6 dimineaţa: apare hormonul de stres –
CORTIZOLUL, care determină refacerea
tonusului diferitelor organe interne şi revenirea la
normal a circulaţiei
• Ora 10-12 dimineaţa: capacitatea de concentrare
spirituală maximă
• Ora 13: cea mai mare secreţie de acid clorhidric la
nivel gastric
• Ora 12.30-15: la peste 20% din persoane apare o
stare de toropeală care corespunde necesităţii
fiziologice a organismului pentru odihnă
ACTIVITATEA RITMICĂ UMANĂ ÎN 24 DE ORE

• Ora 15: cel mai scăzut prag al sensibilităţii

dureroase
• Ora 15-16: cea mai bună îndemânare
• Ora 16-18: tonus fizic maxim, ora cea mai
bună pentru activităţi sportive
• Ora 16.30-18: la copii capacitate de
concentrare maxima, creşte viteza de calcul
arimetic
ACTIVITATEA RITMICĂ UMANĂ ÎN 24 DE ORE

• Ora 18-20: ficatul are cea mai bună

capacitate de detoxifiere a alcoolului
• După orele 18: perioda ideală pentru
tratamente cosmetice deoarece membranele
biologice ale pielii devin permeabile pentru
substanţe chimice
• Ora 17-19: crşte sensibilitatea organelor de
simţ: gustativ, auditiv, olfactiv
ACTIVITATEA RITMICĂ UMANĂ ÎN 24 DE ORE

• Ora 22: devine dominant tonusul

parasimpatic, cu diminuarea
metabolismului, scăderea numărului de
bătăi cardiace pe minut şi activarea
sistemului imunitar
• Ora 24-4 dimineaţa: în acest interval se
produc cele mai multe naşteri datorită
predominenţei parasimpaticului care
influenţează tractul hipotalamo-hipofozo-
uterin
 BIORITMURI ŞI
CRONOBIOLOGIE