Capitolul 8

Obscenitatea §i indecenja

nSexul", comenta odinioara judecatorul William Brennan, ,,este indiscutabil un

subiect care a atras atenjia omenirii de-a lungul timpului. Aceasta matrice a viefii umane,
extraordinara §i misterioasa", spunea el, este ,,una dintre problemele vitale de interes
nnan, care intr5 in sfera preocuparii publice". Inca de la aparitia expresiei artistice,
sexul a constituit ternS de create. Toate practicile sexuale, considerate sau nu acceptabile
in ziua de azi, au fost schi$ate, pictate sau sculptate inca dinaintea formarii Imperiul
Roman.
Materialele sexuale constituie astazi o parte semnificativa a producjiilor mass-media.
Dupa cum afirma un comentator, ,,apetitul societSjii pentru expresii sexuale, de la
costumul de baie din Sports Illustrated la pia{a in continuS cre§tere a casetelor porno,
spore§te continuu". Majoritatea produselor din industria sexului se compun din pornografie,
care include filme §i scrieri, desene, fotografii publicate in cSrti, reviste §i, mai recent,
pe Internet. Adesea pornografia presupune violent, ceea ce contribuie la dezvoltarea
unui comportament antisocial.
Acest capitol se va ocupa de doua probleme : prima este sarcina destul de dificila de
a defini obscenitatea, un tip de pornografie destul de restrans, dar important din punct
de vedere legal. A doua, in functie de protecjia oferita indecenjei de tribunale, se va
ocupa de materiale mai pu{in directe sau mai pujin erotice decat cele obscene. Obsceni-
tatea, spre deosebire de pornografie, are un in{eles stabilit prin lege. Ea ar fi esenta
pornografiei, care e mult prea ,,ofensiva" §i ,,lipsita de valoare sociala", ca sS se afle sub
protec{ia Primului Amendament al Constitutiei. ,,Indecenta" este pe deplin protejatS in
presa scrisa §i pe Internet, insa poate fi interzisa in presa mult mai eficienta (televiziune)
?i limitata (televiziunea prin cablu §i telefon).
Un fost judecator al Curtii Supreme, William O. Douglas, sus^ine ca obscenitatea ar
trebui protejata de Primul Amendament pentru ca e o chestiune de gust, care, ca orice
chestiune subiectiva, este ,,prea personala pentru a fi definitS §i prea emo{ionala §i vaga"
pentru a fi supusa vreunei legi. In prezent, obscenitatea, ca §i publicitatea falsa §i
termenii provocatori, nu se afla sub protectia Primului Amenadment sau a vreunei legi.
 163
OBSCENITATEA §1 INDECENTA
162 LEGISLATIA COMUNICARII PUBLICE
•tfrat cS fuseserS incSlcate legile germane privitoare la pornografie. Pentru a evita
lUndardele soeiale din fiecare tarS in parte, unele companii online prefers ca aceste
Obscenitatea lUndarde sa fie stabilite nu de numeroasele legi locale, ci de fiecare utilizator in parte.
llnii furnizori de Internet oferS filtre care permit parintilor sS blocheze accesul copiilor
Obscenitatea este forma cea mai directs de pornografie §i e interzisS in mediM illii 1l discutiile care conjin limbaj vulgar.
SUA, dar nu a fost dintotdeauna o problems presantS in societatea americanS. Log«'»
americanS din secolul al XVII-lea, ca §i cea din Anglia, era mai mult interesalfl nl Minorii
previnS blasfemia §i erezia decat sS interzicS excitarea sexualS. Din 1957, Curtea Supitnil De§i adultul obi§nuit, defmit prin standardele sociale contemporane, poate stabili ce
a hotSrat cS sanctionarea obscenitStii nu incalcS Primul Amendament. Curtea Supieml I vulgar §i ce face trimitere la interesul sexual, pentru minori exists alte reglementari.
a hotSrat cS Obscenitatea nu merits protectie constitutionals pentru cS ,,nu are impoi imi(! frotectia sSnStatii §i a bunSstSrii copiilor a constituit dintotdeauna o grija specials a
socials", nu contribuie la formarea ideilor sau a adevSrului. nhunalelor §i a corpurilor legislative, tradusS fiind in ,,apararea integritatii fizice §i
Pentru a sanctiona expresia obscenS - §i a proteja materialele nonobscene - tribunnlpl» ^lihice a minorului". In unele state e interzisa distribuirea de materiale indecente acolo
trebuie sa defmeascS „Obscenitatea". JudecStorul Curfii Supreme, Potter Stewart, nctniil Unde le-ar putea vedea copiii.
tumit cS nu poate defmi termenul, a spus doar ,,§tiu ce e atunci cand o vSd". , Copiii sunt protejati in baza unei teorii a ,,obscenitSjii variabile", care permite
Pentru a determina dacS un material este obscen, trebuie stabilit mai intai dm I luicrzicerea materialelor considerate obscene pentru copii, dar nu si pentru adulji.
,,persoana obignuitS care se inscrie in standardele comunitS{ii contemporane" ai rincipiile acestei ,,obscenitStii variabile" au fost stabilite in 1968.
considera cS materialul, privit ca intreg, face apel la un interes sexual maladiv. In
doilea rand, materialele trebuie sS descrie intr-un mod ,,vSdit vulgar" actul sexual. In nl Obscenitatea variabila
treilea rand, luat ca intreg, materialul trebuie sa fie lipsit de valoare literarS, artisiu K, Curtea SupremS din New York a aprobat acuzarea lui Sam Ginsberg pentru ca a
ideologies sau §tiim;ificS reals. Pentru ca un material sS fie considerat obscen §i, implli II, j)dut minorilor reviste sexy, care nu au fost considerate obscene pentru adulyi. In reviste
sS iasS de sub protectia constitutionals, toate cele trei conditii trebuie indeplinite. au prezentate fese §i sani fara sS fie acoperite de grile opace, dupa cum prevede legea
atului privitoare la interzicerea distribute! de astfel de materiale minorilor sub 17 ani.
Interesul sexual In loc sS se ia in considerare lt^lCUlv.il,i.in
reglementSrile ».^ ce
v « vizeaza
. x persoane
.
:
obi§nuite, Curtea, in
• "•- —*«--»;^-a mQtr>rinlf>1e
Pentru a fi obscene, materialele nu trebuie sS fie doar explicit vulgare, ci §i, luatc i!» pinia judecatorului Brennan, a plecat
illUl U1U1 jL>l(,iiuau, u p.v,»«. de la premisa
, cS un stat poate interzice materialele
intreg, sS facS apel la interesul sexual al persoanelor obisnuite, in conditiile standardrlur onsiderate e obscene, daca acestea fac apel la interesul sexual al minorilor, dat fiind
sociale contemporane. Nu e suficient ca materialele sS incite. Pentru a putea fi considi-i till fcptul ca materialele satisfac criteriul obscenitStii -
.aptul ca materialele satisfac criteriul obscenitStli - - vulgaritateavulgaritatea - - §i§ilipsa
lipsa de valori
--i* —_„ „„„»;„ Armr nnrtifate sau
obscene, ele trebuie sS facS apel la un interes sexual lasciv, rusjnos sau morbid. Material* iiiciale sanStoase. Literatura serioasS §i obiectele de arta care conjin doar nuditate sau
nu sunt obscene doar pentru cS oamenii le gSsesc murdare, dezgustatoare sau revoltStoaii*, lnforma{ie sexuala nu sunt obscene pentru copii §i cu atat mai pufin pentru adulti.
ele trebuie sS continS un apel sexual. Lascivitatea poate apSrea in publicitate, cflril, In cazul lui Ginsberg, Curtea nu a cerut demonstrarea stiinjifica a faptului ca
reviste sau altfel de lucrSri. pornografia induce copiilor un comportament antisocial. In schimb, Curtea s-a supus
continutului legii statului, conform cSreia materialele pot fi obscene pentru minori, chiar
Standardele sociale contemporane dacS ele nu sunt astfel §i pentru adulti. Curtea a cerut doar ca legea care defines.te ce e"
Se presupune cS omul de rand care considers un material ca fiind obscen actioncu/l obscen pentru minori sa aiba ,,o legSturS rajionala cu obiectivul de a proteja integritatea
in conformitate cu ,,standardele sociale contemporane". In functie de ce decide accstn rl minorilor".
e lasciv si ofensiv, tribunalele i§i stabilesc §i ele verdictele. ,,Societatea" care rcl'liTi!
valorile omului obi§nuit poate fi §i ora§ul sau statul juratului din tribunal. Standardul Exploatarea copiilor
social poate fi interpretat §i printr-un sondaj de opinie. In mod pujin surprin/illoi, Pentru a proteja tinerele minti si trupuri, Curtea SupremS a promulgat §i o lege
populatia urbanS e mai tolerantS decat cea ruralS in ceea ce privejte pornografia. conform cSreia statele interzic distribuirea de fotografii §i filme in care apar raporturi
fn California, un cuplu a fost condamnat la peste doi ani de inchisoare pentru cl sexuale ale copiilor sub 16 ani. Nu trebuie determinat daca aceste materiale sexuale sunt
distribuise imagini digitale cu trimitere la incest, bestialitate, viol, scene de sex ei obscene, ci doar cS minorii sunt exploatati sexual, a fost argumentul Curtii in cazul unei
implicau defecatie, urinare §i abuz sadomasochist. Imaginile fuseserS transmise prinir-o persoane care vanduse unui ofiter de politic care lucra sub acoperire filme ce infatis.au
retea de computere, dar vandute §i prin posts, sub formS de videocasete. bSieti masturbandu-se. Folosirea copiilor ca personaje in materialele pornografice dau-
DatS fiind dezvoltarea Internetului, distribution! tie inalcrialc cu conotatii sexuale se neazS sSnStStii mintale, emotionale §i psihologice a copilului, a considerat Curtea.
allS sub incidenta diferitelor legi din inlicana IUMKV CompuServe, unul dintre cci mill Mai mult, Curtea a hotSrat cS distribuitorii unor astfel de materiale trebuie pedepsiti,
mar! furnizori de Internet, a fost ncvoil s,1 InchiilA Ifinporar pcstc 200 dc grupuri chiar dacS nu au nimic in comun cu producerea lor. Distribuirea de materiale pornografice
disculie, major italea pc teme explicit Ncxuiilc, In coiuliliilc In care un tribunal havaic/. n | i arc infatiijca/.S copii este ,,legatS inlrinsec de abuzul sexual asupra copiilor".
164 LEGISLATIA C O M I I N K ' A R I I I ' l i l i l H i
Un tribunal a refuzat plangerea inaintatS do un n-poiici, care a invocat I ' i m w l
Amendament considerand cS a primi §i a trimite pornogral'ic inlantilS prin Intcnx
parte din activitStile protejate de legea despre colectarea informafiilor. Trihini.iliil »
afirmat cS a proteja un copil de exploatarea industriei sexuale e mai important
dreptul constitutional de a colecta inforrnajii. Un reporter experimentat a folosit lute I iiMiiului, feti§ismului §i homosexualitSjii.
pentru a investiga §i a elabora o corespondents radio asupra pornografiei infantile I »ii|iN
ce a pSrSsit postul, devenind colaborator, reporterul a spus.ca a continual sS cxamm, .
industria pornografiei infantile. El a fost acuzat de incalcarea legii privitoare la pn
grafia infantila, prin folosirea computerului pentru a trimite §i primi imagini ce inl'niljiiH
copii in ipostaze sexuale. Curtea a spus ca, desi se poate porni de la prcmr..i . .1
reporterul poate demonstra importanta schimbului de pornografie infantila pentru nilw
tarea informatiei, scopul guvernamental de a proteja copiii impotriva folosirii Im IM
industria sexului este mai important.
Intr-un alt caz judecat de Curtea SupremS, s-a decis punerea sub acu/.aii.i .1.
obscenitate a unui bSrbat ce se afla in posesia unor filme in care niste minori avc-aii un
,,comportament explicit sexual". De§i adolescentele din film aveau costume de Imle,
Curtea a considerat cS filmele sunt obscene, pentru ca aparatul de filmat era conn i
asupra zonei pubiene, in timp ce fetele i§i depSrtau picioarele si dansau provocator in i \\ >
obiectivului. Totul se reduce la atitudinea fotografului sau a cameramanului, can' 1.1 m
obiectiv, in mod nenatural, zona genitala a unui minor imbrScat, cu scopul evident <l^ |
produce o imagine care sS provoace o excitatie sexualS pedofililor, a mai spus Cm n >
Pentru a impiedica folosirea copiilor de cStre firmele din industria porno, in 1'WH .
fost votatS in Congres o lege care interzice comercializarea produselor in care minoi ilm
li se atribuie un comportament explicit sexual. Legea prevede, de asemenea, ca in|i
fotografii, regizorii, jurnali§tii sa poata dovedi cS persoanele surprinse in acli\ii.i|i
sexuale au peste 18 ani.
In 1996, Congresul a hotarat cS este ilegalS posesia sau vanzarea ca pornogriilli
infantilS a fotografiilor create pe computer in care copiii sunt fScuti sa aparS in .n i<
sexuale. Defnu'tia legalS a ,,pornogafiei infantile" se referS la orice descriere vizual.11t>
,,pare sS sugereze implicarea unui minor intr-o activitate sexuala explicits". Dmiii
tribunale federale au sustinut cS legea nu incalcS Primul Amendament al Constitute i I n
1999, Curtea de Apel a SUA a hotarat cS legea nu este nici laxa §i nici vaga. Curtra n
sustinut cS Congresul s-a referit la ,,o categoric restransS de imagini" - descrieri vi/nalr
,,u§or de confundat" cu cele ale copiilor reali. Conform Curjii, aceste imagini, :ulu ;i
,,desene, desene animate, sculpturi §i picturi care infatis.eaza persoane foarte tinciv in
pozitii explicit sexuale sunt total in afara legii". Curtea susjine cS legea nu e vagS pc-niui
ca fraza ,,pare a fi un minor" este clarS. Juriile pot decide ,,daca privitorul obisnuit poaii
considera ca imaginea este a unei persoane sub 18 ani implicate intr-un act sexual".
Congresul nu e interesat de con{inutul materialelor, ci de efectele secundarc ale
acestuia, reglementarile privitoare la continutul neutru fiind indreptatite, daca guvcimil
manifests un scop legitim in adoptarea legii. Congresul sus{ine cS scopul sSu iv.ii
reducerea pornografiei infantile, salvand astfel legea de atacurile ce invocS Priinnl
Amendament. Congresul susjine cSpornografia infantilS §i pcdolilii pot folosi compulciH<
pentru a modifica fotografii ale copiilor, creand imagini ale unor ,,copii implicaji in oricc
formS de act sexual". §i computerele pot pnxliu <• .r.ilrl .!<• nn.ipni, farS sS foloscascfl
fotografii ale unor copii reali.
MUM I N I I A I I A $1 INDI'.CI'.N | A 165
Gusturile atipice
Materialele sexuale pot 11 considerate obscene nu doar dacS fac apel la adulti §i
llnori, ci §i dacS se referS la persoane cu inclinatii sexuale atipice. Este cazul sadomaso-
Persoanele stimulate de gusturi sexuale atipice sustfn cS nu trebuie sS existe restricjii
I ceea ce prive§te pornografia pe care ele o prefers, pentru cS ea nu face apel la
moane ,,obi§nuite". Intr-adevSr, persoanele obi§nuite pot considera pornografia care
[inline practici sexuale deviante ca fiind bolnSvicioasS sau dezgustStoare.
Incurajarea comportamentului obscen
Pentru a determina dacS materialele sexuale sunt obscene, Curtea SupremS cerceteaza
fcfitegiile comerciale dezvoltate pentru vanzarea acestora. DacS li se face o reclamS
fcesivS, pe linia lascivitajii, au mari §anse de a fi considerate obscene. Curtea considera
•curajarea ca fiind atat de obscenS, incat ea susjine condamnarea pentru obscenitatea
niiiovSrii comerciale a materialelor sexuale, de§i nici promovarea §i nici materialele
ura li se face publicitate nu sunt obscene.
Curtea SupremS a sustinut condamnarea pentru obscenitate a editorului Ralph
lln/.burg, datorita strategiei agresive de a face publicitate unor materiale sexuale, de§i
stea nu erau obscene. Procesul, unui dintre cele mai controversate pe aceastS temS,
||ru indreptat asupra lui Ralph Ginzburg, acuzat de incurajare a obscenitatii datoritS
.rxploatSrii comericale a erotismului doar de dragul lascivitatii".
Ginzburg a trimis prin po§t5 o revistS pe teme sexuale - Eros -, precum §i Manualul
mtpromiscuitate al gospodinei, impreunS cu o alta publicatie. Patru din cele cincisprezece
irlicole din Eros au fost considerate obscene, insS figurile literare pe care se bazau §i-au
•imonstrat la proces valoarea artisticS. Unele fotografii din Eros au fost chiar descrise
Me profesorul H.W. Janson, profesor de istorie a artei la universitatea din New York, ca
fllnd ,,remarcabil de frumoase §i artistice".
Examinand clipurile publicitare ale lui Ginzburg, Curtea a conchis cS nu contin
Imagini explicit erotice sau limbaj vulgar, insS unui dintre judecStori a considerat cS
rcclama este penetratS de ,,viziunea rSutScioasS a unui senzual". Acesta a afirmat cS
ttclama accentueazS erotismul publica{iilor sale, nu valoarea lor literara.
Unui dintre jurati a comentat mai tarziu faptul cS Ralph Ginzburg a intrat in inchisoare
»nu pentru ce a publicat, ci pentru maniera indecentS" m care a fScut publicitate
creatiilor sale, fiind acuzat pentru ,,exploatare comercialS", fapt pentru care nu fusese
Initial acuzat.
Obscenitatea explicitd
Pentru a fi obscene, vulgare, materialele destinate stimulSrii sexuale nu trebuie sS fie
numai pornografice; ele trebuie sa fie mai mult decat excitante sau stimulatoare sexual.
Multe materiale sexuale obi§nuite, inclusiv revista Playboy, pot fi pornografice §i deci
protejate constitutional, farS sS fie explicit obscene. Materialele obscene pot contine :
1. reprezentSri explicit obscene sau descrieri ale unor acte sexuale, normale sau
perverse, reale sau simulate, sau
2. reprezentSri explicit obscene sau descrieri ale masturbSrii, functiilor excretoare §i
exhibarc luhricft a organelor genitale.

166 LEGISLATIA COMUNICARII I ' U H l l( I
Explicitarea obscenitatii rezidS in excesul de detalii scxualc, in repetitivitale.i
in contextul comercialului. Materialele explicit obscene con{in scene de erecjic, pen*
sau ejaculate. De asemenea, esenfa pornografiei exacerbeaza homosexualilalea, l > <
lilatea, flagelarea, sadomasochismul, felatia §i cunnilingusul. Inacestcaz, ioiop.ii'
filmelc par a fi cele mai grSitoare, dar §i textele sau caricaturile pot fi, la raiulul luf,
..explicit obscene".
Nuditatea nu e considerate ..explicit obscenS". De exemplu, daca intr-un film nn
rxpuse organele genitale ale actorilor, acesta nu e considerat explicit obscen.
in mod similar, ,,cuvintele cu patru litere" nu sunt obscene. Ele pot fi ofcnsaii I;IH
indcccnte, dar, in general, nu sunt nici incitante sexual §i nici explicit obscene. < <
inseamna' cS nici aparijia lor in text nu e obscena. Aceste cuvinte pot face paiir illi
caraclerizSri vulgare care sunt explicit obscene, dar care, in sine, nu sunt obscene,
Legile referitoare la obscenitate aduc unele ingradiri jurnali§tilor §i profesiom ni..,
din relatii publice §i publicitate. tin mare pericol pentru cei care lucreaza in pre.sll i<«|
folosirea termenului cu prea multa largheje. A spune despre o persoan3 i-a « i
materiale obscene este o calomnie, daca materialele respective nu indeplinesc
din definifia obscenitStii. Daca cineva a fost condamnat pentru vanzare de
obscen, jurnali§tii ar trebui s5 formuleze o frazil de genul ,,materiale cu tenta sexu.ila IIMI
erotica", pentru a fi mai siguri cS tribunalul nu considers aceasta o calomnie.
Valoarea sociald
fn final, pentru ca o lucrare sa fie obscenS, nu trebuie doar sa fie explicit agrcsivfl |l
s3 faca apel la lascivitate, ci.sa" fie lipsita de valoare sociala atunci cand e ccrcei.u.. .
intreg.
Viziunea intregului
Pentru a determina obscenitatea, nu trebuie luate in calcul pasaje sau fotoginlll
izolate. In secolul al XlX-lea, un tribunal englez a stabilit c3 o lucrare poate fi consul
obscena, daca doar cateva pasaje pun in pericol copiii sau alte persoane vumcral-ii.
Conform legii, numerogi clasici ai literaturii au fost catalogaji drept obsceni pcnim < \
scrisesera §i pagini vulgare. Printre cartile interzise in Anglia datoritS celor t
asemenea pagini, se aflau Ulise de James Joyce, Amantul doamnei Chatterli-\- < l >
D.H. Lawrence §i O tragedie americana de Theodore Dreiser.
Legea cu pricina a fost atacata intr-un tribunal american in cadrul unui p i <
referitor la importul romanului Ulise de J. Joyce. Conform unei decizii judec5toi<",n
romanul putea fi importat pentru c3 nu era obscen. Cartea a fost descrisa ca fund un t-\<»i
literar series, unde descrierile explicite ale actelor sexuale erau parti necesare. A M I < i
cartea a fost considerate ca intreg.
Definirea valorii sociale
Tribunalele evita, de reguia, sa judece valoarea expresiei. Pe scena politico1, do
exemplu, tribunalele nu fac eforturi sa stabileasca daca promisiunile oamenilor poliiu i
sunl practice, artificiale sau naive. Ascultatorii decid valoarea a ceea ce asculta. In
cazul obscenitatii, Curtea Suprema a folosit inloldeauna U-siul valorii sociale penliu u
determina daca materialele sunt prolejaie dc ( ' m i M i i i n i < - Asil'd, coiitinutul sexual penim
;\ l i obscen trebuie, luat ca intreg, s.1 nu aihit ..valu.m I M > i . n . i . .misiica, ideologic.! sau
rcaia".
I HI',i I I l l l , M l A '..I I M I H I I N | A 167
I > , K ; I initial materialele sexuale erau considerate Jipsite total de valoare sociala",
Hi tAr/.iu s-a hota*rat ca lucrarile pe teme politice §i istorice au valoare sociala, chiar
it fl sunt ofensatoare sau sadice. S-a stabilit ca filmul Caligula, de exemplu, are valoare
Uliticil, de§i con{ine scene interminabile de prost gust, sex §i violenja. Cu toate ca un
iliiiM.il federal a considerat filmul a fi explicit ofensator, el nu este obscen, pentru ca
lolcnla §i sexul nu faceau apel la interesul lasciv §i pentru ca, luat ca intreg, conjine un
[nit artistic §i creativitate. Caligula aduce in aten{ie, conform Curtii, ,,in mod clar teme
Mihieme politice, istorice §i sociale, inclusiv folosirea §i abuzul de putere, lupta
liwslica §i institu{ionaia, violenfa §i coruptia unei societaji decadente in ceea ce prive§te
•lui ile morale §i fragilitatea civilizajiei".
Pornografia violenta
Violenta in mass-media constituie o problema de mare actualitate. Congresul american ,
line periodic §edin{e pentru a discuta influenta violen{ei din presa asupra violenjei din^
•mi it-late. In 1985, Al Gore, pe atunci senator, a participat la o asemenea conferin$ pe
ii ma sexului explicit §i a violenjei in versurile melodiilor rock. Au fost propuse atunci
oi'lianismelor statale §i federale o mul{ime de legi in baza carora sexul explicit §i violenja
in nmzica sau film sa fie interzise. In 1996, Congresul a adoptat o lege care interzice
Hulrnta in programele de televiziune §i permite parintilor sa limiteze, din punct de
Vedcre tehnologic, accesul copiilor la televizor.
Tribunalele americane nu au considerat niciodata ca violenja, interpretata separat, nu
M bucura de protecjia Primului Amendament. Violenta nu e inclusa in definijia obsce-
n i i . U i i . Daca violenta trimite la un continut sexual, iar materialul e g3sit obscen, baza
•i demonstratii o constituie maniera sexuaia, §i nu violenta.
0 atenfie deosebita este data in ultimul timp raspandirii pornografiei violente. In anii
'80, aceasta era considerate o reala amenintare, pentru ca incuraja comportamentul
violent. Un studiu recent al departamentului american de Justice releva ca 57% dintre
Cci condamnaji pentru molestarea copiilor au recunoscut ca au imitat scene pornografice
•tunci cand au comis faptele respective. Un psihoterapeut din Utah considera ca persoanele
> .no molesteazS copii sunt, de obicei, dependente de pornografie. Insa eforturile de a
Interzice pornografia violenta s-au dovedit pana" acum lipsite de succes.
I) Efectele violence!
Cercetadle sociopsihologice asupra efectelor pornografiei au luat amploare la sfar§itul
anilor '60, cand s-a inceput studierea efectelor obscenitatii §i ale pornografiei asupra
publicului, in special asupra minorilor, §i relajia dintre pornografie §i delincvenja sau
altc comportamente antisociale.
in 1968, nu s-a putut descoperi nici o relate cauzaia intre pornografie §i comporta-
mentul antisocial. De§i interesul public pentru materialele explicit sexuale era recunoscut,
S-a cerut anularea luturor legilor care limitau accesul adul{ilor la pornografie. Doar
copiii !ji aduHii can- nu accept^ s& se implice in acte sexuale sunt protejati faja de
168 I K i l S I . A T I A C O M U N I C A R I I I M I K I l( I
pornografie, dupS cum a constatat comisia desemnatS sS facS acest studiu. I)t
comisia a solicitat rSspandirea programelor de educajie sexuala, recomaiuhm<i •<• « \ M
sS trateze sexualitatea intr-un mod mult mai deschis.
In 1986, o altS comisie a ajuns la concluzia ca pornografia violenta, can- mi
degradare, dominare, subordonare sau umilinta, are efecte daunStoare asupia MI
Comisia a relevat faptul c& pornografia violenta si degradanta duce la proliiYi. mi
atitudini eronate, conform carora femeilor le place sS fie violate, iar acesi iv-i • in
li se potriveste.
Cei care studiaza §tiintele sociale au replicat comisiei cS aceastS ccrcn.n
pornografia de atitudinile agresive, iar legStura dintre pornografie s.i aciel<
presupune un studiu mai profund. Profesorul Neil Malamuth, eel care a coon
cercetarea extinsS a efectelor pornografiei, a concluzionat cS expunerea hi |>< I'lullc
agresivS care infatiseaza violuri, subordonare §i dominare poate contribui hi ,,mi
cultural care aproba mai u§or violenta asupra femeilor".
Conform profesorului Katharine Baker, existenja §i distribuirea pornografiei ...> i •
in mod clar limita panS la care oamenii considera violenja ca fiind senzual.i
extinde limitele acceptarii sexului format. Baker citeaza un studiu in care sc . i l n
distribuirea pornografiei violente ,,e in stransS legatura cu rata crescandS a v i o l i n i i . i
2) Femeile §i violenja
Ingrijorate de explozia pornografiei violente, cateva feministe au incercat sa <> • • •
afara legii, considerand-o incalcare a drepturilor civile ale femeii. Avocadi, indi um
un profesor de drept, sus{ineau ca pornografia violenta nu e un limbaj, ci <> .» I M M H
dSunStoare care neaga dreptul femeilor de a fi tratate in mod egal. ,,Suboi<l<>i
explicit sexuala a femeii, fie in cuvinte, fie in imagini, reprezinta o violare a drcpim i i » i
civile ale femeilor", susdne grupul respectiv. ,,Pentru ca pornografia sS fie ind .<•
o violare, ea trebuie sS prezinte femeile in una sau mai multe pozitii de subordon.u.
ca obiect sexual supus suferinjei, umilintei sau violului sau in ,,scenarii ale degniilflill",
Vanzarea §i distribuirea pornografiei constituie ,,o practica sistematica de exploaiair >|i
subordonare bazatS pe sex", conform unei ordonante din Indianapolis. Aceasi.i m n
stipuleazS cS subordonarea femeii in pornografie promoveaza bigotismul si dispn inl
ceea ce neagS posibilitatea femeii de a fi egalS in drepturi care privesc educatia, slii|im
accesul in locurile publice. De asemenea, ordonanfa sustine ca pornografia n
drepturile civile ale femeilor, incurajand violul §i abuzul.
La randul ei, aceasta ordonant& a fost contestatS de Curtea de Apel ca fiind necon-.n
tutionala. A fost acceptata premisa ca ,,infati§area subordonarii tinde sa pcrpi-im r,i
subordonarea". Statutul subordonat al femeii, conform Curfii, ,,duce la jignire )}l U
salariu mai mic la serviciu, la insulte §i injurii acasa, lovituri §i viol pe strada". Cu to.nr
acestea, definitia data pornografiei de catre ordonanja din Indianapolis a fost consider.M.I
ca fiind neconstitutionalS, pentru cS nu includea elemcnte do obscenitate explii n.i
interes lasciv si Iips3 de valoare sociala, asa cum cere k-)',c;i priviloare la obsceniiaic
Pornografia, conform Curtii, cslc rcspiiir.iiu.n. . m .,i si- ; i l l a sub iiicidenia Primuhil
Amendament, pentru c2 este o I'xpicsu- p u l l - i n n :\ ,\ v i / m i n i poliiicc §i socialr .1
cet^tenilor. O lege cc permite ml;i(r...m .1 li-incn ilu.n MI p n / i j n dc i-^alilalc, iiulilcrciu < l (
l l i l l u l sexual, ; i l i n < i n n . i . . i i i l n i l u l .
lit ,,o imagine «rcal,i- .i-.upn \< m. n .
ire scxele se pozitiom-.i/.i mini i.u I di uelMI < i '
Ir ilc vederepot folosi imagini si-xu;il( O m . i i i l i In "
ml Amendament nu permite guvcriuilui sfl .In nl.i i ( < |c In
nun
Indecenfa
'' Continutul obscen nu este protejat de Primul Amendament. Dac3 un material face
Ml In interesul lasciv, este ofensator §i nu are valoare sociala serioasa, guvernul il poaic
•fCice, poate pedepsi penal creatorii §i distribuitorii sau poate apela la alte astfel de
Itliulc.
Continutul indecent are orientare sexuala, insa nu se inscrie in definitia obscenitatii.
Miiii n:\lele indecente sunt pe deplin protejate in presa scrisS, iar Curtea Suprema a
llHiflt c3 §i continutui indecent de pe Internet este, de asemenea, protejat de Primul
\ M H nilament. Televiziunea prin cablu poate in general transmite materiale indecente, cu
MIC cS exista limite legale privitoare cu indecenta in programele transmise prin cablu.
f Comisia Federals de Comunicatii are dreptul sa sanctioneze televiziunile care transmit
•llcriale indecente la ore la care ar putea sS le vada copiii. In acelagi mod, Comisia
•Mine ca materialele indecente transmise prin telefon prin serviciile de linii erotice
(fclmie sa fie reglementate, insa nu interzise.
I ) luternetul
11996, Congresul a incercat sa interzica indecenta pe Internet, insS Curtea Suprema a
UA a considerat cS legea e neconstituUonala. Curtea a sustinut ca Internetul trebuie sa
I hucure de acela§i nivel de protectie data de Primul Amendament ca §i presa scrisS.
MC a indecenta nu e interzisa in presa scrisS, atunci ea nu trebuie proscrisa nici pe
ntcrnet.
Internetul, de§i e un suport media electronic, in mare mSsurS e asemanator presei
(Crise. Ambele presupun din partea destinatarului efortul de a accepta mesajul. Acesta
irlmie sa utilizeze un computer, sa apeleze la un furnizor de servicii de Internet §i sS
iir,ie/.e adresa de Internet sau de web. In acela§i fel, o persoanS trebuie sS aleagS sa
i iniipere un ziar, o revistS ori o carte sau eel putin sS ia decizia constienta de a alege un
/iin s.i de a-1 citi, Astfel, Internetul nu e ca radioul sau televiziunea, considerate
immiprezente. Omul poate fi ,,expus" unei emisiuni radio sau de televiziune fara nici un
clori, stand acasS, in ma§ina sau intr-un magazin. Tribunalele aplicS scheme de
rcglementare diferite fiecarei componente media, bazate in parte pe aceastS simplS
dil'erentS: ce grad de efort e necesar pentru a primi mesajul mediatic?
Legea decentei in comunicare, parte a legii telecomunicatiilor din 1996, interzicea
lolosirea cu buna s.tiintS a Internetului pentru a trimite materiale indecente, ofensatoare
s;iu obscene ))crsoanclor sub 18 ani. Legea considera ilegal ca orice persoanS sau
 170 I..UIISI..ATIA COMUNICARII I'UBLlCli
companie, ca de exemplu, America On-line, s3 permits difuzarea de materiale iiulr
sau obscene minorilor prin intermediul echipamentelor pentru Internet pc i.m I,
controleazS. Cei care incalcS legea pot fi amendaji sau inchi§i panS la doi ani. l-'ui n
de servicii Internet se pot apSra daca au acjionat ,,cu bun3-credinl3" pentru a lua ..m
rationale potrivite", care s3 impiedice minorii sS primeasca astfel de materiak- pi In
Internet.
Curtea Suprema a SUA a considerat aceasta lege neconstitutionalS pentru c3 u.i i
vagS §i Iax5, afirmand ca Internetul ar trebui sS primeasca o protectie constitu(i<
mult mai extinsa. Guvernul a susjinut ca Internetul trebuie sS fie supus unor n . nil
asemSnStoare celor impuse audiovizualului. Curtea a hol3ral, in final, ca guvemul ,.n
interesul de a proteja copiii de materialele obscene si indecente, dar legea privii.-.i
decenja in comunicare este neconstitujionala, pentru ca nu a fost promulgata pmim .
reslrange cat mai putin posibil discursul.
Judecatorul Stevens a susjinut opinia majoritajii la sedinta Cur$ii, inchei;n.
proporfie de 7 voturi la 2 pentru neconstitu{ionalitatea legii, spunand ca termenii d<
ai legii sunt vagi §i deci neconslirutionali. Curtea a afirmat ca legile penalc M . 1 .
privitoare la discurs (legea decentei in comunicare aparjine ambelor categorii) lid
s3-si defineasca termenii cu atentfe. Legea e imprecisa, a spus Curtea, pentru ca «>< ,i
13sat utilizatorii de Internet sa inteleagS ce tip de discurs e ilegal. CSdea apoi in sax <» <
comunilatii sa defineasca ,,ofensator" si ,,indecent", deoarece Congresul nu le-a dri
in mod clar. Cuvantul ,,indecent" nu e deloc defmit in lege. Termenul ,,ofensai>
definit ca material ce implies ,,activil3ti sau organe sexuale sau excretoare" privii.
context" §i ,,apreciate de standardele societSfii contemporane".
Fara o definire clara, a spus Curtea, cuvintele ,,vor provoca nesigurantS printin
vorbitori... asupra a ceea ce vor s3 spun3", ducand la aulocenzura: unii vor 1.1.. .1
temandu-se c3 ar putea incaica legea, desj ,,mesajele lor au dreptul la prolectie consiuu
tionala", a mai spus Curtea. Astfel, comunitatea care va utiliza cele mai stride dclmiiu
va impune standardele pentru intreaga {ara. Judecatorul Stevens a afirmat ca un c - i n . u i
legal de contraceptie pe care un pSrinte 1-a trimis copilului sSu de liceu ar putea in. ,ii. .
legea, dacS cei din ora§ul in care acesta invaj3 considera contracepfia indecent?! smi
ofensatoare.
Curtea a gasit, de asemenea, legea extrem de laxa, interzicand comunica{iile prol<-| n.
de Constitute, precum §i continutul interzis de lege. Curtea a notat c3 legea inter/it, m
mod constitutional obscenitatea pe Internet, insS interzice neconstitutional materi:ilrli
indecente §i ofensatoare. Primul Amendament nu protejeaza materialele obscene in nu i
o componenta media, inclusiv pe Internet. InsS legea interzicea §i materialele ofensaloarp
sau indecente cu valoare literara, artistica, ideologica sau sliintificS, de§i ele sunt prou-|.ni
pentru adul{i dac3 sunt publicate in alte media.
Curtea a afirmat c3 Internetul nu trebuie s3 fac3 subiectul reglementSrilor pcnim
audiovizual, spunand cS acesta este un mediu ,,unic", diferit de audiovizual. Spot.ml
limitat al audiovizualului face ca frecventele sS fie limitate. Insa pentru Internet nu r
limite fizice care s3 ii impiedice pe utilizatori s3 transmita mesaje. Curtea spune c.i m
fiecare secunda zeci de mii de oameni discuta pe Internet pe ,,o uriasS gama de subieci.
al c3ror conjinut ,,este la fel de variat ca $i gflndirca uniaiifl". iar Internetul este folcr.H
ca o tribuna internationals.
De asemenea, Curtea a spus c3 ivj;k-nu-ii(.in-;i Inicinciiilui nu nclniie analizataconlonn
accluiasi standard referitor la prolcjaic.i dr.. m .ulm M .L n .nuhovi/.ualului, pcnirn . .1
onsci NITAII:A $1 INOECENTA 171
Inlcrnetul este mai putin agrcsiv dccat acesta. Curtea considers cS audiovizualul este
•Invadator", pentru cS cmisiunile de radio §i televiziune intrS liber in casele oamenilor
• orice or3. Cineva care ascultS sau vizioneazS un post poate fi expus fortuit materialelor
•Miive, dac3 guvernul nu restrictioneazS continutul transmisiunii. Totu§i, pentru acces
• Internet, utilizatorul trebuie s3 acjioneze deliberat, de la a deschide computerul §i a se
•Onccta la server, panS la a intra pe un anumit site. Curtea sustine ca, din moment ce
Blbuie urmate anumite etape, e prea putin probabil ca un utilizator de Internet s3 ajunga
•In greseaia la materiale indecente.
('urtea susfine cS Primul Amendament protejeazS mesajele indecente transmise intre
•Ul(i. dac3 utilizatorii trebuie s3 parcurgS mai multe etape pentru a obfine aceste
kllcriale, a§a cum fac utilizatorii liniilor erotice §i cei ai Internetului. De asemenea,
Kurtca a sugerat c& exista moduri acceptate de Constitute de a preveni accesul copiilor
In inaier ialele indecente: controlul din partea parinjilor sau dispozitive de blocare a
((( i c s i l l u i .
I)up3 ce Curtea Suprema a g3sit neconstitutionalS legea decentei in comunicare,
•glslatorii si alte oficialitSti publice au continual sS incerce sS controleze continutul
Ililci netului, in general fSrS succes. In 1998, Congresul a dorit s3 adopte legea protecjiei
(inline a copiilor, care insS nu a reus.it sa rectifice legea decentei in comunicare. In loc
III Interzic3 materialele ,,indecente" §i «extrem de ofensatoare", termeni pe care Curtea
Suprema considera ca legea decentei nu ii definea, legea protectiei online a copiilor
miiT/icea transmiterea discursului ,,d3unStor minorilor".
Legea prolectiei online a copiilor inlerzice operatorilor de site-uri de Internet sS le
•rtzinte minorilor sub 17 ani materiale explicit sexuale care le sunt daunatoare. Nu
ICcsta este cazul cand accesul la site-uri cu materiale ,,d3un3toare minorilor" implies
ulili/area unei carji de credit, a unui cod de acces sau a unui numSr de identificare pentru
Hilul(i sau alte metode prin care minorii sS nu poatS intra pe site. Un operator de web care
Include aceastS ,,poartS electronic3" nu va fi sanc{ionat de lege.
Curtea a afirmat cS problema intimitafii ii va face pe unii adul{i s3 evite accesarea
unui site care le cere sa treac3 prin aceasia ,,poart3 eleclronica". DacS aduljii nu vSd
Kiniinulul, furnizorii de Internet nu il vor mai oferi. De asemenea, a spus Curtea, o
I'.iartS electronics" nu este fezabilS din punct de vedere tehnologic sau economic pentru
imilti operator! de site-uri. Neputand beneficia de protecjia legii, operatorii s-ar apSra
recurgand la autocenzura in ceea ce prive§te materialele pentru adulti, a mai spus
Curtea. Legea protectiei copiilor ii va impiedica pe acejtia sS acceseze materiale
ilflunatoare, insS va convinge aduljii s3 nu vad3 materialele, care sunt protejate de Primul
Amendamenl. Acest fapt a fScul ca legea protectiei online a copiilor s3 fie laxS,
Inlerzicand efectiv materialele protejate.
Un tribunal districtual a afirmat cS exists modalitSti mai putin restrictive, cum ar fi
hlocarea sau fillrarea soft-urilor, pentru a indeplini telul Congresului, acela de a impiedica
cxpunerea copiilor la pornografia de pe Internet.
2) Televiziunea prin cablu
In 1994, Curtea Suprema a hotarat c3 operatorii de televiziune prin cablu trebuie sS se
Imcure de mull mai mulift protectie raportat la reglementSrile guvernului decat se bucurS
audiovizualul, il.n nu la lei de rnultS cum au ziarele §i revistele. Sistemele de cablu nu
172
I I.CilSLATIA COMUNICAK1I I'Ultl ICi;
sunt echivalentul presei scrise. Comunitatea nu poate ,,inghiti" un numSr nelmni
sisteme de cablu. Doar un anumit numar de asemenea sisteme i§i pot intinde cahlm i '
stilpii publici iar un ora§ poate suporta sSpSturi pentru ingroparea cablurilor ilc
cateva ori. insa, numarul ziarelor §i revistelor distribuite intr-un ora§ poate fi on.
mare. Pe de altS parte, sistemele de cablu nu sunt similare audiovizualului, elr .
multe canale, in timp ce posturile de televiziune ofera doar un singur canal. Do asrinriinit,
televiziunea prin cablu nu este atat de agresiva, precum audiovizualul, din mum.
oricine poate alege sS fie abonat al unei companii de cablu.
O Curte districtuaia a hotarat ca guvernul nu poate reglementa cablul asa cum U c i u
televiziunea, pentru ca numarul de canale de cablu, spre deosebire de num.m
televiziuni, nu e limitat de numarul de frecvente disponibile.
In plus, susjine Curtea, televiziunea prin cablu nu e un vmusafir nepoftit" in i ,m !»•
oamenilor, a§a cum e televiziunea. Abonatul la cablu trebuie sS plSteascS tax< .«\>\i
mentare pentru programele de divertisment a§a cum sunt HBO sau Showtime si i
ob{ine dispozitive care s& limiteze accesul copiilor la aceste programe. De asm mini,
conform Curjii, programele tipSrite ale televiziunilor se pot gSsi cu usurinta, <!<•( i nil
poate fi vorba de un ,,musafir nepoftit".
In legea telecomunica{iilor din 1996, Congresul a hotarat cS sistemul de telcvi/.uiin
prin cablu trebuie sS codeze sau sa blocheze semnalele audio si video ale oricSrui i until
care difuzeazS in principal emisiuni pentru adulji. Aceste canale potfireccpin>
datoritS codarii incomplete, asa incat cei care nu sunt abonati, inclusiv copiii, poi p u n
sau auzi fragmente din emisiuni. Astfel de sisteme, care nu pot bloca total ,n < • "i
neabonajilor, au voie s3 transmita emisiuni pentru adulji doar intre 10 seara si 6 diiinm M <
conform hotararii Comisiei Federale de Comunicatii.
Curtea susjine ca problema constS in asigurarea ca astfel de emisiuni nu p.ltiuml
nedorite in casele abonatilor. Interesul major este de a proteja copiii de expunei.
emisiuni dedicate adul{ilor iar legea il serveste, dand operatorilor posibilitatea de ;i
sau difuza emisiunea la anumite ore.
In 1984, Congresul a promulgat douS prevederi cu referire la accesul la calilu,
prevederi care stipuleaza ca televiziunea prin cablu este singura componenta moin
obligata sa ofere acces la facilitate sale oricarui membru al audienjei.
In primul rand, legea permite guvernelor locale sS ceara sistemelor de cahlu i
rezerve canale pentru ,,uzul public, educational sau guvernamental", care sa t r a i i s n i . i i
sedinfe ale primariei, ale conducerii scolilor, slujbe religioase, emisiuni culturalc |l
diferite alte materiale. insa si persoanele particulare au utilizat aceste canale penim i
difuza emisiuni caracterizate prin limbaj violent §i indecenfa. in cazul vanzarii licen(i•!• n ,
comunitatea poate stabili regulile si procedurile pentru folosirea acestui tip de canalo,
Intentia Congresului a fost aceea de a permite controlul guvernului local asupin
continutului canalelor care transmit sedinje sau procese, insa nu si asupra canalHm
publice si educajionale din aceasta categoric, care sunt folosite de persoane private si dc
organiza^ii comunitare.
In al doilea rand, legea obliga companiile mari de cablu s3 ofere canale in scop comei e i • i
sa le concesioneze. Conform legii din 1984, sislcmclc c.iiv dc(in peste 35 de canale .sum
obligate sa desemneze 10 p&na la 15% din intiiliil lor pcniru n fi concesionate. Cum
paniile mai mici nu au aceasta obligate < >pri:iim u <l< . ,il>lu p<>i lulosi toate aceste iipun
de canale, pana cand cineva doresle sfl !<• I. >u u npul pcniiu tare au fost menilc
OIISCI.NIIAII A •>! INI )| i i I/I
Legea federaia permite ; i < l i n m i M i ; H i r i l > » .il |l .ipi I . H U I ii..i ilc i;ihlu s.1 iuler/.ieft
p.nea canalelor concesioimie pciilm CIIHMI ...... hsccnc ori indecente sau care con{in
Bne indecente. Operatorii de cahlu pol aplicn inlerdiclia doar dac3 au adoptat aceasta
iliietie ca reguia scrisa.
Audiovizualul
fi din 1915, Curtea Suprema a hotarat ca tipurile diferite de media se bucura de
-piuri diferite date de Primul Amendament, reguia aplicata in 1969, cand Curtea a
i mat c3 autoritajile pot impune anumite obligafii posesorilor licenjelor de transmisie
( .1 pot controla intr-o anumita masura con{inutul transmisiunilor. Intr-un proces dintre
Lion Broadcasting si Comisia Federaia de Comunicajii desfa§urat in 1969, Curtea a
inut ca numarul de frecvenje limitat din spectru restrange numarul de persoane care
primi licen$ pentru un post de radio sau televiziune. De§i spectrul era atunci folosit
ull rnai eficient decat in trecut, a spus Curtea, autorita{ile trebuie sa respinga unele
ri pentru o astfel de licenja.
tn 1994, Curtea Suprema a readus in discujie decizia privitoare la reglementarea
miinutului transmisiunilor datorita spectrului limitat. Curtea a recunoscut in procesul
ner Broadcasting System vs. Comisia Federaia de Comunicafii ca numerosi critici
sidera ca reglementarea transmisiunilor nu mai trebuie sa depinda de ingustimea
ipcctrului, data fiind varietatea emisiunilor disponibile pe zeci de canale de cablu §i
Itelit.
Tribunalele invoca ingustimea spectrului pentru a justifica impunerea in audiovizual
u unor cerin{e legate de ,,interesul public". Daca numai anumiti definatori de licenja
Wosesc spectrul public, proprietarii acestor posturi trebuie sa accepte anumite obligajii
U care nu sunt supusi si cei din presa scrisa. Printre acestea se afia si obligatia de a nu
transmite materiale obscene, indecente sau profanatoare.
Reglementarea limbajului profanator in audiovizual nu este o problema deosebita.
efinitia legaia a limbajului profanator este ,,ireveren{a fata de lucrurile sfinte" |i, in
iiiocl particular, ,,folosirea ireverenjioasa sau blasfemianta a numelui lui Dumnezeu".
llasfemia constituie afirmatiile tendentioase la adresa lui Dumnezeu sau a religiei.
Comisia Federaia de Comunicatii nu va sancjiona - sau e pujin probabil sa o faca - un
posi pentru folosirea izolata a cuvintelor ,,Dumnezeu" sau ,,dracul" ca injuraturi.
Cu toate acestea, indecenta in audiovizual este de trei decenii o problema permanenta
ilc disputa intre Comisia Federaia de Comunicatii, Congres si tribunale. In zilele noaste,
posiurile pot transmite materiale indecente doar in orele la care se presupune ca minorii
nu au cum sa asculte sau sa priveasca. Indecen{a, ca si obscenitatea, descrie activitati sau
nrj'.ane sexuale ori excretoare intr-o maniera vadit ofensatoare. Indecen(a, spre deosebire
ik- obscenitate, nu trebuie sa faca trimiteri la un interes maladiv pentru sex, asa cum e
dcfinita de standardele comunitatii, ?i nici nu trebuie sa fie vadit ofensatoare. Indecenja,
asa eum e definita de Comisia Federaia de Comunicadi, este ofensatoare pentru stan-
dardele comunitajii privitoare la audiovizual. In cazul indecen{ei, Comisia determina
ccea ce e vadit ofensator. In ultimii ani, in aceasta categoric au intrat conversable f3ra
pcrdea asupra activitaUlor sexuale si a organelor genitale.
in plus, o emisiune indecenta, spre deosebire de una obscena, poate incaica legea
chiar si aviind o valoare sociaia ridicata. Comisia Federaia de Comunicatii a hotarat ca
174 I i : < i l S I . A | I A COM11NICAKII I'lllll H I
,,meritul real" al emisiunii va fi luat in considcrarc ca un factor, dar nu neapSrat di•<
in determinarea agresivitajii unei emisiuni.
Limitarea transmisiunilor indecente
Primul Amendament protejeaza indecen{a pentru cS, potrivit Comisiei, doar mute-
rialele cu orientare sexuaia obscene se atia in afara protectiei constitujionale. Cu i".n.
acestea, in 1978, Curtea Suprema a acordat Comisiei Federale de Comunicatii drcpiul >\i>
a impune orarul la care sa fie difuzate materialele indecente, far3 a incaica P i m w l
Amendament. Cuvintele considerate indecente sunt cele care descriu activitSiile *mi
organele sexuale sau excretoare intr-o maniera vadit agresiva. Confirm Comisiei, accitltl
,,degradeaza" §i ,,brutalizeaza" fiin{a umana, ,,reducand-o la funcjiile organismulm i > .
asemenea, Comisia a hotarat ca reclamajiile asupra emisiunilor indecente facui. .1.
ascuMtori sau telespectatori pot duce la sanctum: posturile care transmit m a i < n , i .
indecente risca nu doar penalizari §i pierderea licenfei, dar cei considerati vinova(i |».i n
amendafi §i chiar condamnati pana la doi ani de inchisoare, conform Codului Penal lain ill
Restrictiile asupra indecenjei nu incaica Primul Amendament, pentru ca audiovi/.uuliil
este o componenta media directa si accesibiia copiilor, susjine Curtea Suprema. In pi mini
rand, audiovizualul este ,,o prezenfa care se face raspandita intr-unmod unic in vietile luiinni
americanilor". De asemenea, Curtea mai spune ca ,,materialele indecente v3dit ofcn.s;iii >.m.
dauneaza cetajenilor, nu doar in public, ci §i in intimitatea caselor lor, unde dreptul indivulnlm
de a fi 13sat in pace surclaseaza drepturile constitutionale de care ar putea dispune un inn UK"
In al doilea rand, a spus Curtea, televiziunea este unica accesibiia copiilor, chiiu ||
celor care nu §tiu s3 citeasca. Tratamentul special aplicat audiovizualului este j u s i i l n m
prin interesul social de a proteja copiii §i de a susjine autoritatea parintilor ;IMI|.I ,
acestora. In cazurile referitoare la indecenja, factorii important^ sunt ora la C.M. •
difuzata emisiunea, tipul de emisiune care confine limbaj ofensator, structura audn-n|< i
§i diferentele dintre radio, televiziune si transmisii cu circuit inchis.
Sancfionarea indecenfei in audiovizual
De peste zece ani, Comisia Federaia de Comunicatii a limitat definitia indecenicl I*
repetarea frecventa a injuraturilor sexuale sau excretoare (fuck §i shit) §i nu a sanctum ii
un post pentru ca a difuzat emisiuni indecente.
In 1987, Curtea Suprema a hotarat ca o emisiune este indecenta in cazul in curt
confine descrierea sau infatis.area activitajilor sau organelor sexuale sau excretoare inn n
maniera v3dit ofensatoare pentru standardele societatii. Comisia afirma cS un hi. tm
important pentru a determina daca termenii sau descrierile sunt ,,vulgare" sau ,,s.oc,inii
§i deci indecente este contextul emisiunii. Contextul se refera la maniera in can
prezentate cuvintele sau descrierile, la faptul c3 prezentarea e izolata sau de sums
durata, la valoarea programului si dac3 la ora aceea copiii il pot asculta sau urmflii
Comisia Federaia de Comunicatii a hotarat sa ia pozitie impotriva emisiunilor indo mir
atunci cand ,,exista un rise intemeiat ca in public sa fie copii". Comisia atrage airnim
posturilor ca trebuie sa difuzeze la inceputul materialelor indecente un avertisment, 1 1
daca la ora respectiva copiii nu au cum sa se uite la televizor.
Comisia Federaia de Comunicaiii a sporit aplicarea rcglementarilor privitoaic U
indecenta, ca urmare a presiunilor Congirsului -,' f i u p i u i l o i religioase. Conn
amendat intre 1989 §i 1994 zeci de posluri, nia|«ni.iii .1 | > r n i i i i mnoi cu alu/.ii sexuale |l
OHM I N I I A I I A ',1 INI H I I N | A 17.1
idublu inteles, umor care con(inca dcscricri ale activitfttilor si organelor sexuale.
ipania Infinity Broadcasting a piatit Comisiei 1,7 milioane de dolari, dupa ce aceasta
tit cateva emisiuni ale lui Howard Stern ca fiind indecente. Stern, a carui emisiune
cea mai mare audienta in New York, Los Angeles si Philadelphia, discuta adesea
ire activitati sexuale, isi povestea propriile tantezii sexuale §i descria cum se dezbr3cau
ile in studioul sau.
Comisia a afirmat ca nu va initia procese impotriva discutiilor serioase despre sex,
iilor care danseaza dezbracate sau umorului cu tenta sexuaia, daca nu exista limbaj
explicit. 3
•«
Difuzarea indecenfei ,
De§i Comisia permite posturilor sa difuzeze materiale indecente doar la orele la care
liii nu ar trebui sa se uite la televizor, a fost dificil de stabilit un asemenea interval orar
septat de Congres §i de tribunale. Autoritatile s-au straduit sa gaseasca un interval in
iic copiii sa fie protejaji de emisiunile ofensatoare, dar care sa le permita adul{ilor
i' i esul la discursul protejat constitutional.
In 1995, Curtea de Apel a Districtului Columbia a hotarat ca acest interval e cuprins
Inirc 10 seara §i 6 dimineata. In acelaji timp, Curtea a gasit neconstitutionaia incercarea
(ongresului de a limita orele pentru majoritatea posturilor de la miezul noptii la 6
dimineata. In legea telecomunicatiilor din 1992, Congresul a interzis difuzarea emisiu-
nilor indecente intre 6 dimineata §i miezul noptii, cu exceptia posturilor de radio §i
(plcviziune care i§i inchideau emisia inainte sau chiar la ora zero. Doar posturile de
i i<-viziune publica cu program redus puteau difuza altfel de emisiuni la ora 10 seara.
Curtea a afirmat ca nu se justifies tratamentul diferit aplicat posturilor comerciale §i
lor publice, iar Congresul nu a explicat cum serves, te acest lucru interesul guverna-
">< utal de a proteja copiii de emisiuni indecente.
Majoritatea judecatorilor Curtii au acceptat argumentul autoritajilor care, prin regle-
mcntarea emisiunilor indecente, ajuta parinjii sa controleze ceea ce v3d si aud copiii lor
In televizor $i radio. Nici cei mai aten(i parinji, au spus judecatorii, nu pot singuri
eontrola efectiv obi§nuinjele de ascultare §i vizionare ale copiilor lor. Mult prea multi
ctipii au televizoare §i aparate de radio in camera lor, unde privesc sau asculta singuri ori
cu prietenii, mult mai des decat cu parintii, a mai spus Curtea.
Curtea a acceptat §i argumentul c3 guvernul este interesat sa protejeze minorii prin
irnlementarea materialelor indecente, spunand ca ,,o societate democratica se bazeaza,
pentru viitorul ei, pe cregterea sanatoasa §i bine cizelata a tinerilor".
Acceptand afirmatia guvernului ca restrangerea materialelor indecente la ore cuprinse
luire miezul noptii §i 6 dimineata ii serve$te interesele, Curtea a spus ca limitarea e
mlicient de bine determinata, astfel incat sa nu incalce libertatile date de Primul
Amendament. Curtea a respins un argument conform caruia statutul elaborat de Congres
nu c bine conceput, el protejand mai degraba copiii sub 17 ani decat pe cei sub 12 ani.
Curtea din Districtul Columbia a afirmat c3 intervalul de §ase ore dintre miezul noptii
51 6 dimineata e bine delimitat, protejand dreptul aduljilor de a viziona programe
dedicate lor §i prevenind accesul copiilor. Curtea a spus ca numero§i copii asculta §i
|n ivesc emisiuni la ore inaintate, insa numarul lor scade vertigines spre miezul noptii. In
l>lns, a mai spus Curtea, ,,un num3r important" de adulti se uita sau asculta emisiuni
ora zero. Astfel, aduljii care vor sa vada sau sa asculte materiale indecente pot face
176 LEGISLATIA COMUNICARII PUBLICE

acest lucru citind carji, mergand la cinematograf sau abonandu-se la televiziune prin
cablu de tip pay per view, fara ca minorii sa fie expusi acestor materiale.
Cu toate acestea, majoritatea membrilor Curtii din Districtul Columbia au susjinut ca
trebuie impinsa limita pana la ora 10 seara, astfel incat toate posturile sa poata fi tratate
in mod egal. Congresul, a spus Curtea, nu a mai explicat cum ii sunt servite scopurile
de a proteja ,,tinerele minji" de influentele coruptibile ale limbajului ..indecent", prin
interdic{iile impuse posturilor comerciale, dar nu si unora dintre cele publice. Congresul.
a spus Curtea, nu a demonstrat ca minotii sunt mai greu coruptibili prin limbajul sexual
explicit difuzat pe posturile publice decat prin eel difuzat de cele comerciale. Curtea a
afirmat de asemenea, ca, permi{and posturilor publice s3 difuzeze materiale indecente
inainte de miezul nopjii, submineaza argumentul pentru care e interzisa difuzarea lor pe
alte posturi, la aceleasj ore.
Judecatorii Curjii au considerat ca statutul care reglementeaza difuzarea materialelor
indecente este neconstitufional, deoarece Congresul nu a demonstrat ca exista un interes
major pentru a introduce aceasta reglementare. Congresul §i Comisia Federaia de
Comunica{ii au pornit de la premisa, nedovedita, ca indecenja dSuneaza copiilor.
Limitand aceste emisiuni intre miezul nopjii si 6 dimineaja, ea mai degraba interzicea.
in mod neconstitujional, emisiunile indecente, decat sa ofere cele mai pujin restrictive
mijloace de a proteja copiii. Judecatorii au sugerat ca, in loc sa fie interzise emisiunile
indecente in cea mai mare parte a zilei, autori ta^ile s3 se gandeasca la dotarea televizoarelor
cu dispozitive care sa permita parin{ilor sa blocheze accesul copiilor din propriile case
In loc sa stabileasca un interval de timp care sa diferenjieze emisiunile indecente.
autoritajile trebuie, conform Cur{ii, sa acorde mai mult interes controlului din partea
parinjilor, care sa isi protejeze copiii.

4) Telefonia
Congresul este preocupat §i de expunerea minorilor la materialele sexuale disponibile
prin telefon. De exemplu, acesta a interzis serviciile telefonice pentru mesaje explicit
sexuale. Comunicarea prin telefon nu e la fel de simpia ca deschiderea televizorului, dar
e mai simpia decat accesarea unei adrese de Internet. Telefonul ofera linii private ce
permit conversatfa intre doua persoane, fSra interferenja. InsS aceste linii nu respect!
caracterul public, ceea ce justifica investirea cu autoritate de catre Congres a Comisie
Federale de Comunicatii pentru a controla comunica{iile telefonice interurbane, 51 a
statelor pentru a controla serviciile telefonice care oprereaza intre state.
Mult timp nu a existat interes pentru con{inutul comunicat prin telefon. Cjind, in aim
'80, au proliferat telefoanele erotice, paring au reclamat faptul ca serviciile era*
disponibile copiilor, care puteau incerca s3 imite activitajile sexuale descrise, conducanc
la cresterea cu mii de dolari a facturilor telefonice.
Curtea Suprema a SUA a hotarat ca Congresul e constitutional indreptajit sa interzid
mesajele explicit sexuale transmise prin telefon in cazul in care con{inutul lor este
obscen. In acelasj timp, Curtea a spus ca interzicerea folosirii liniilor telefonice inte:-
statale pentru materiale indecente incalca Primul Amedament.
Curtea a decis ca mesajele telefonice explicit sexuale care sunt indecente, dar m
obscene, nu pot fi interzise, ci doar reglementate. Din moment ce indecenta, spre deosebiK