Online Biblioteca de Liberty Un Proiect de Liberty Fund, Inc Acest aspect este optimizat pentru cititoare de ecran i alte

dispozitive de asistare pentru deficiene de vedere. De la colecie are: imagini ia de a aciona Cuprins inversa

Thomas Robert Malthus, un eseu Despre Principiul populaiei, vol. .. 1 [1826, 6a ed.] [1826]
Edi ia utili!ate"

Eseu despre principiul populaiei, sau un innd seama de efectele sale Trecut i Prezent la fericirea uman; cu o anchet privind Perspectivele noastre respectnd ndeprtarea iitorul sau de atenuare a relelor pe care le !cazii (London: Jo n !urray, "#$%&' %a ed'

(utor: ) omas *obert

!alt us

#es$re acest titlu"

+ol'' " din ediia a %,a e-tins activitatea' .-ist/ dou/ versiuni de ) omas *obert !alt us Eseu asupra principiului populaiei. 0n primul r1nd, publicat anonim 2n "34#, 5ost atat de mult succes ca !alt us 2n cur1nd elaborate pe ea sub numele s/u real' *escrie, culmin1nd 2n a 6asea ediie din "#$%, 5ost o e-pansiune 6tiini5ic/ 6i generali7area primul' 0n acest !alt us lucru arat/ c/ e-ist/ o neconcordan/ 2ntre rata de cre6tere a populaiei (care cre6te geometric& 6i rata de cre6tere a agriculturii (care creste numai aritmetic&' (poi, e-plorea7/ modul 2n care populaiile au 5ost istoric inute sub control'
#re$turi de autor in%orma ii"

)e-tul este 2n domeniul public'

T&r' utili!are #eclara ie"

(cest material este pus on,line pentru mai mult de obiectivele educaionale Liberty Fund, Inc e-cepia ca7ului 2n care se prevede alt5el 2n seciunea In5ormaii Copyrig t de mai sus, acest material poate 5i utili7at 2n mod liber pentru scopuri educaionale 6i academice' .a nu poate 5i utili7at 2n nici un 5el de pro5it'

(re%a ) la edi ia a doua

.seu asupra principiului populaiei, pe care am publicat 2n "34#, 5ost sugerat, ast5el cum este e-primat/ 2n pre5a/, printr,o 1rtie 2n In8uirer domnului 9od:in lui' .a a 5ost scris/ pe impulsul de oca7ie, 6i de puine materiale care au 5ost apoi la 2ndem1na mea 2ntr,o situaie ar/' (utorii numai din ale c/rui scrieri am dedus principiul, care a constituit principalul argument al .seu, au 5ost ;ume, <allace, (dam =mit , 6i dr' pre, precum 6i obiectul meu a 5ost s/,l aplice, pentru a 2ncerca adev/rul acestor speculaii privind per5ectibilitatea omului 6i a societ/ii, care la acel moment entu7iasmat o parte considerabil/ din atenia public/'

0n cursul discuiilor am 5ost dus 2n mod natural 2n unele e-aminare a e5ectelor acestui principiu privind situaia e-istent/ a societ/ii' .a a ap/rut 2n considerare pentru o mare parte de 5aptul c/ s/r/cia 6i mi7eria observabil 2n r1ndul claselor de >os de oameni din 5iecare naiune, 6i pentru cei reiterat e6ecuri 2n e5orturile depuse de clasele superioare, pentru a le calma' !ai mult am considerat c/ subiectul la acest punct de vedere, o mai mare importan/ se p/rea s/ ac i7iione7e, 6i acest considerent, au aderat la gradul de atenie publice care .seu emoionat, m,au determinat la r1ndul s/u, lectura mea petrecere a timpului liber 5a/ de o e-aminare istoric/ a e5ectelor a principiului populaiei cu privire la starea trecut 6i pre7ent de societate, c/, prin ilustrarea subiect mai general, 6i cele de desen conclu7ii din aceasta, 2n cererea de starea real/ de lucruri, care p/rea s/ >usti5ice o e-perien/, a6 putea da un mai practice 6i de interes permanent' 0n cursul acestei anc ete am constatat c/ mai mult a 5ost 5/cut dec1t am avut cuno6tin/ de, c1nd am publicat prima .seu' =/r/cie 6i mi7erie care decurg dintr,o cre6tere prea rapid/ a populaiei a 5ost v/7ut distinct, 6i m/surile corective propuse cele mai violente, ast5el 2nc1t mult timp 2n urm/ ca pe vremea lui Platon 6i (ristotel' ?i 2n ultimii ani subiectul a 5ost tratat 2ntr,un mod de unii a .conomi6tilor 5rance7@ oca7ional de !ontes8uieu, 6i, printre scriitorii no6tri proprii, de Dr' FranAlin, =ir James =te:art, domnul Cuplu (rt ur, 6i dl )o:nsend, ca pentru a crea o surpri7a naturale care nu a mai 2nc1ntat de atenia public/' !ult, cu toate acestea, a r/mas 2nc/ multe de 5/cut' Independent de comparaia 2ntre cre6terea populaiei 6i a produselor alimentare, care nu au 5ost poate a5irma cu su5icient/ 5or/ 6i preci7ie, unele dintre p/rile cele mai curioase 6i interesante ale subiectului au 5ost 5ie 2n 2ntregime omise sau tratate 5oarte u6or' De6i aceasta a 5ost declarat 2n mod distinct, c/ populaia trebuie s/ 5ie 2ntotdeauna meninut la nivelul mi>loacelor de sub7isten/@ 2nc/ puine cereri de o5erta a 5ost 5/cut/ 2n di5eritele moduri prin care acest nivel se reali7ea7/, precum 6i principiul nu a 5ost niciodat/ su5icient de urm/rit sale consecine, 6i nici nu a avut aceste conclu7ii practice desprinse din acestea, care o e-aminare strict/ a e5ectelor sale asupra societ/ii pare s/ sugere7e' (cestea, prin urmare, sunt punctele pe care am tratat mai 2n detaliu 2n urm/toarele .seu' 0n 5orma actual/ poate 5i considerat/ ca o lucrare nou/, 6i eu, probabil, ar 5i trebuit s/,l publicat ca atare, omi1nd c1teva p/ri ale 5ostei care le,am p/strat, dar c/ doresc s/ 5orme7e un 2ntreg de sine, 6i s/ nu nevoie de o re5erin/ continu/ la alte' Pe acest cont am 2ncredere c/ nu este necesar s/ se scu7e de la ac i7itorii de prima ediie' Pentru cei care au 2neles, 5ie obiectul 2nainte de, sau a va7ut,o distinct pe Lectura prima ediie, am temut c/ voi par s/ 5i tratat 2n unele p/ri din ea prea mult 2n detaliu, 6i s/ 5i 5ost vinovai de repet/ri inutile' (ceste de5ecte au ap/rut 2n parte, din lips/ de 2ndem1nare, 6i parial de la intenie' 0n desen conclu7ii similare din starea de societate 2ntr,un num/r de /ri di5erite, am g/sit c/ este 5oarte di5icil s/ se evite unele repetiii, 6i 2n acele p/ri ale anc etei care a dus la conclu7ii di5erite de obiceiurile noastre de g1ndire obi6nuite, ea mi,a ap/rut ca , cu cea mai mic/ speran/ de a produce condamnare, a 5ost necesar s/ le pre7inte 2n mintea cititorului de la momente di5erite, 6i cu di5erite oca7ii' (m 5ost dispus s/ sacri5ice toate preteniile de merit de compo7iie, la 6ansa de a 5ace o impresie pe o clasa mai mare de cititori' Principiul de ba7/ este at1t de avansat de necontestat, c/, dac/ m,am limitat doar la opinii generale, as 5i putut eu intrenc ed 2ntr,o 5ort/rea/ ine-pugnabil/, 6i de munc/, 2n aceast/ 5orm/, ar 5i avut, probabil, un aer mult mai m/iestrie' Dar ast5el de opinii generale, de6i

acestea pot promova cau7a adev/rului abstract, rareori au tendinta de a promova orice bun/ practic/@ 6i m,am g1ndit c/ nu ar trebui s/ 5ac/ dreptate la acest subiect, 6i aducei,l destul de 2n discuie, dac/ am re5u7at s/ ia 2n considerare orice consecinele pe care a ap/rut 2n mod necesar s/ curg/ de la ea, indi5erent de aceste consecine ar putea 5i' Prin urm/rirea acestui plan, cu toate acestea, sunt con6tient c/ am desc is o usa pentru mai multe obiecii, 6i, probabil, la severitatea mult de critici: dar !/ console7 cu b/utur/ r/coritoare, pe care c iar 6i erori 2n care am s/ 5i sc/7ut, de care o5er/ un g ida> de la argumentul, precum 6i o emoie suplimentar pentru e-aminare, poate 5i subordonat la s51r6itul importante de a aduce un subiect at1t de aproape 2n leg/tur/ cu 5ericirea de a societ/ii 2n general, mai mult Bot/' De,a lungul 2ntregii lucr/rii de 5a/ am p1n/ acum di5erit, 2n principiu, de la 5ostul, ca s/ presupunem aciunea de un alt control a populaiei, care nu intr/ sub capul, 5ie de viciu sau de mi7erie, 6i, 2n a doua parte m,am str/duit pentru a atenua unele dintre cele mai dure conclu7iile primul eseu' 0n acest sens, sper c/ nu am 2nc/lcat principiile de doar raionament@ 6i nici nu a e-primat nici o opinie, respect1nd 2mbun/t/irea probabile ale societ/ii, 2n care eu nu sunt suportate de c/tre e-periena din trecut' Pentru cei care 2nc/ mai cred c/ orice control la populaie orice s,ar 5i mai r/u dec1t relele care le,ar scuti, conclu7iile .seu 5ostului va r/m1ne 2n vigoare, 6i dac/ vom adopta acest avi7 vom 5i obligai s/ recunoasc/, c/ s/r/cia 6i mi7eria care predomin/ 2n r1ndul claselor de >os ale societ/ii sunt absolut iremediabil' (m luat ca durerile de mult ca am putut pentru a evita eventualele erori 2n 5aptele 6i calculele care au 5ost produse 2n cursul lucr/rilor' 0n ca7ul 2n care nici una dintre ele r1ndul s/u, cu toate acestea a 5i 5alse, cititorul va vedea c/ ele nu vor a5ecta 2n mod semni5icativ domeniul de aplicare general al raionamentului' Din mulimea de materiale care s,au pre7entat, 2n ilustraie de prima 5iliala a subiectului, eu nu 2ndr/7nesc s/ m/ 5lata care le,am selectat cele mai bune, sau le aran>ate 2n metoda cea mai limpede' Pentru cei care iau un interes 2n probleme morale 6i politice, sper c/ noutatea 6i importana subiectului va compensa imper5ectiunile de e-ecuia acestuia'

"ondra,

#$ %unie &$#'.

(re%a ) la edi ia a cincea

(cest eseu a 5ost publicat prima dat/ la o perioad/ de r/7boi e-tinse, combinate, de la circumstanele proprii, cu un comer e-terior cele mai prospere' ( venit 2n 5aa publicului, prin urmare, 2ntr,un moment c1nd ar putea e-ista o cerere e-traordinar pentru b/rbai, 6i 5oarte puin la dispo7iia presupune posibilitatea de a r/ului care decurg din orice concediere a populaiei' =uccesul s/u, 2n con5ormitate cu aceste de7avanta>e, a 5ost mai mare dec1t ar 5i putut 5i 2n mod re7onabil de a6teptat, 6i se poate presupune c/ nu va pierde interesul s/u, dup/ o perioad/ de o descriere di5erit/ a reusit, care are 2n modul cel mai marcat ilustrat principiile sale, 6i a con5irmat conclu7iile sale' Pe de cont, prin urmare, de natura subiectului, pe care, acesta trebuie s/ 5ie permis/ este una de interes permanent, precum 6i de atenia care ar putea s/ 5ie 2ndreptate c/tre aceasta 2n viitor, eu sunt obligat s/ corecte7e aceste erori de munca mea, de e-perien/, care ulterior 6i

in5ormaii pot m,au convins, 6i de a 5ace ad/ugiri 6i modi5ic/ri, cum ar 5i par calculate pentru ao 2mbun/t/i, 6i de a promova utilitatea sa' (r 5i 5ost u6or s/ 5i ad/ugat mai multe mai multe e-emple istorice din prima parte a subiectului, dar cum am 5ost 2n imposibilitatea de a 5urni7a o dat/ pe care dorii am 5/cut alu7ie la, de conturile de preci7ie su5icient/ pentru a stabili ce parte din puterea natural/ de cre6tere pentru 5iecare veri5ica special distruge, ea mi,a ap/rut c/ conclu7ia la care am avut 2nainte de desprinse din probele de 5oarte ample de tipul numai c/ ar putea 5i obinute, ar primi cu greu 5or/ de mult suplimentare de acumularea de mai, e-act de aceea6i descriere' 0n cele dou/ c/ri 2n primul r1nd, prin urmare, sunt ad/ugate numai un nou capitol 2n Frana, 6i una pe (nglia, mai ales cu re5erire la 5apte care au avut loc de la publicarea ultima ediie' 0n a treia carte am dat un nou capitol cu privire la legislaia slab/, 6i a6a cum mi,a ap/rut c/ capitolele privind sistemele agricole 6i comerciale, precum 6i e5ectele de cre6tere de avere pe s/raci, nu au 5ost 5ie a6a de bine aran>ate, sau acest lucru imediat aplicabil subiectul principal, ast5el cum acestea ar trebui s/ 5ie, 6i dup/ cum am mai dorit s/ 5ac/ unele modi5ic/ri 2n capitolul privind *ecompensele la e-port, 6i se adaug/ ceva pe obiectul unor restricii la import, am rescris re5ormare 6i capitole care stau #, 4, "C, "", "D "$,, 2n ediia de 5a/, 6i av1nd 2n vedere un nou titlu, 6i a ad/ugat dou/ sau trei pasa>e, la capitolul "E 6i ultimul din aceea6i carte' 0n a patra carte (m adaugat un capitol nou la un Efectele intitulat (unoaterea principala cauz a srciei privind li)ertatea civil, Da sau ridicat C(PI)FLUL planuri diferite de m)untire a sracilor; 6i am 5/cut un plus considerabil pentru apendice, 2n r/spuns la unele scriitori pe ba7a principiilor populaiei, ale c/ror lucr/ri au ap/rut de la ultima editie' (cestea sunt principalele complet/rile 6i modi5ic/rile aduse 2n ediia de 5a/' (cestea constau, 2ntr,un grad considerabil, de aplicarea principiilor generale de eseu la actuala stare de lucruri' Pentru ca7are de la ac i7itorii de ediiile anterioare, aceste complet/ri 6i modi5ic/ri vor 5i publicate 2ntr,un volum separat'

East*%ndia (olle+e,

#, %unie &$&,.

*nun $entru a +asea edi ie,

$d Ianuarie, "#$%' (d/ugiri la ediia pre7ent/ 2n principal 5ormat din unele documente suplimentare 6i conclu7ii re5eritoare la starea de populaie 2n aceste /ri, 2n care enumer/rile proaspete, precum 6i registrele de na6teri, c/s/torii 6i decese, au ap/rut de la publicarea .diie ultima mea 2n "#"3 ' (cestea se re5er/ 2n principal 2n (nglia, Frana, =uedia, *usia, Prusia, 6i (merica, 6i vor 5i g/site 2n capitolele care tratea7/ a populaiei din aceste /ri' 0n capitolul privind rodnicia c/s/toriilor unui tabel suplimentar a 5ost dat, (vol' ip E4#'&, Care, din cre6terea pe procentuale a populaiei 2n intervalul dintre cele enumer/rile decenal care au loc 2n pre7ent 2n unele /ri, s e:s perioada de dublarea lor, sau rata la care acestea sunt 2n cre6tere' La s51r6itul apendicele motivele mele pentru a nu r/spunde la publicarea tardiv/ a domnului 9od:in sunt

2n scurt timp a declarat' 0n alte p/ri ale lucr/rii unele modi5ic/ri negli>abil 6i coreciile au 5ost 5/cute, care nu este necesar s/ se speci5ice, precum 6i c1teva note au 5ost ad/ugate, principal, care este unul pe variaiile 2n preul de porumb 2n Flanda sub un comert liber, 6i eroarea de a presupune c/ de5icitul a unei /ri este, 2n general contrabalansat/ de o multime de unele ot er',voi' ii' Pagin/ $C3' - Re!er.a i

* /O0TRO*LELOR $o$ula iei 1n !one mai $u in ci.ili!ate ale lumii +i 1n tim$urile trecute,
Re!er.a i -, /a$itolul -

#eclaratie de 2ubiect, -ndicatori de cre+terea $o$ula iei +i alimentar),

0ntr,o anc et/ cu privire la 2mbun/t/irea societ/ii, modul de des5/6urare a subiectului pe care in mod natural se pre7int/, este,

"' Pentru a investiga cau7ele care au 2mpiedicat p1n/ acum progresul omenirii spre 5ericire, 6i, $' Pentru a e-amina probabilitatea de eliminare total/ sau parial/ a acestor cau7e 2n viitor'

Pentru a intra pe deplin 2n aceast/ 2ntrebare, 6i pentru a enumera toate cau7ele care au in5luenat p1n/ acum 2mbun/t/ire uman/, ar 5i cu mult dincolo de puterea unui individ' Fbiectul principal al eseului de 5a/ este de a e-amina e5ectele de o cau7a mare intim unit/ cu 2ns/6i natura omului@ care, de6i a 5ost 2n mod constant 6i cu putere de operare de la 2nceperea societ/ii, a 5ost puin observat de c/tre scriitori, care au tratai cu acest subiect' Faptele care stabilesc e-istena acestei cau7e au, 2ntr,adev/r, a 5ost menionat 2n repetate r1nduri 6i a recunoscut, dar e5ectele sale naturale 6i necesare au 5ost aproape 2n totalitate trecute cu vederea@ de6i, probabil, printre aceste e5ecte pot 5i socotit o parte considerabil/ din aceast/ viciu 6i mi7erie, 6i de 5aptul c/ distribuia inegal/ a bun/t/ile de natur/, care a 5ost obiectul ne2ncetat/ a 5ilantrop luminat 2n toate varstele pentru a corecta' Cau7a pentru care am alu7ie, este tendina constant/ 2n toat/ viaa animat sa creasca dincolo de ran/ pregatit pentru ea' =e observ/ de Dr' FranAlin, c/ nu e-ist/ nicio legat de natura proli5ic de plante sau animale, dar ceea ce se 5ace de c/tre cro:ding lor 6i de a inter5era cu mi>loace reciproc de sub7isten/' (u 5ost 5aa p/m1ntului, spune el, vacante de alte plante, ar putea 5i treptat, sem/nat 6i risipi peste cu doar un singur tip, ca de e-emplu, cu 5enicul: ea 6i au 5ost goale de ceilali locuitori, s,ar putea 2ntr,o varsta c1teva este alimentat/ de la numai o naiune, ca de e-emplu, cu engle7i' (cest lucru este incontestabil adev/rat' Prin regate animale 6i vegetale Batura a risipit seminele de viaa 2n str/in/tate, cu m1na cea mai abundent/ 6i liberale, dar a 5ost relativ economisesc 2n camer/ 6i rana necesare pentru a le spate' 9ermeni de e-isten/ coninute 2n acest p/m1nt, 2n ca7ul 2n care ar putea de7volta 2n mod liber 2n sine, ar umple de milioane de lumi 2n curs de c1teva mii de ani' Becesitatea, c/ imperios, atotp/trun7/tor lege a naturii, le

limitea7/ 2n limitele prescrise' *as/ de plante 6i de animale de ras/ termale 2n temeiul pre7entei legi restrictive mare, 6i omul nu pot, prin nici un e5ort de a sc/pa din ea un motiv' 0n plante 6i animale iraionale, punctul de vedere al subiectului este simplu' (cestea sunt toate 2mpin6i de un instinct puternic la cre6terea speciilor lor, 6i acest instinct nu este 2ntrerupt/ de 2ndoieli cu privire la 5urni7area de descendeni ai acestora' Fri de c1te ori, prin urmare, nu e-ist/ libertate, puterea de cre6tere este e-ercitate@ 6i e5ectele supraabundent/ sunt reprimate ulterior de c/tre dorii de camer/ 6i ran/' .5ectele acestui control asupra omului sunt mult mai complicate' 0mpins la cre6terea speciei sale de c/tre un instinct la 5el de puternic, motiv 2ntrerupe cariera sa, 6i 2l 2ntreab/ dac/ el nu poate aduce persoane 2n lume, pentru care el nu poate o5eri mi>loacele de spri>in' Dac/ el a participa la aceast/ sugestie naturale, restricia prea 5recvent produce viciu' Dac/ el nu,l asculta, rasa uman/ va 5i 2n mod constant e5orturi pentru a cre6te dincolo de mi>loacele de sub7isten/' Dar, a6a cum, prin aceast/ lege a naturii noastre ceea ce 5ace ca produsele alimentare necesare pentru viata de om, populaia nu poate cre6te de 5apt, dincolo de cel mai mic ran/ capabil/ s/ suporte aceasta, un control puternic asupra populaiei, de la di5icultatea de a ac i7iiona produse alimentare, trebuie s/ 5ie constant 2n operaie' (ceast/ di5icultate trebuie s/ se 2ncadre7e undeva, 6i trebuie neap/rat s/ 5ie grav simit 2n unele sau 2n alte diverse 5orme de mi7erie, sau 5rica de mi7erie, de c/tre o mare parte a omenirii' C/ populaia are aceast/ tendin/ constant/ de cre6tere dincolo de mi>loacele de sub7isten/, 6i c/ este meninut/ la nivelul necesar de aceste cau7e, vor ap/rea 2n mod su5icient de la o revi7uire a di5erite state ale societ/ii 2n care omul a e-istat' Dar, 2nainte de a proceda la aceast/ ree-aminare, subiectul va 5i, probabil, s/ 5ie v/7ut/ 2ntr,o lumin/ mai clar/, dac/ vom str/dui s/ stabileasc/ ce ar 5i cre6terea natural/ a populaiei, dac/ sunt l/sate s/ se e-ercite cu libertatea per5ect/, 6i ceea ce ar putea 5i de a6teptat care urmea7/ s/ 5ie rata de cre6tere 2n produciile de pe p/m1nt, 2n condiiile cele mai 5avorabile ale industriei umane' (cesta va 5i permis/ 5aptul c/ nicio ar/ nu a 5ost p1n/ 2n pre7ent cunoscut/, 2n ca7ul 2n care manierele erau at1t de pur 6i simplu, 6i mi>loacele de sub7isten/ at1t de abundente, care nu veri5ica ce sa mai e-istat la c/s/toriile timpurii din di5icultatea de a asigura pentru o 5amilie, 6i c/ nu de6euri din specia uman/ a 5ost prile>uite de c/tre autorit/ile vamale vicios, prin orase, prin ocupaii nes/n/toase, sau munc/ prea sever' 0n consecin/, 2n nici un stat care le,am cunoscut 2nc/, are puterea de populaie a 5ost l/sat s/ se e-ercite cu libertatea per5ect/' Dac/ legea c/s/toriei s/ 5ie instituit, sau nu, dictat de natura 6i de virtute pare a 5i un ata6ament devreme pentru o 5emeie, 6i 2n ca7ul 2n care nu e-istau nici un 5el de impedimente 2n calea unei uniuni la care un ast5el de ata6ament ar conduce, 6i nu cau7ele depopul/rii ulterior, cre6terea a speciei umane ar 5i evident, mult mai mare dec1t orice cre6tere care a 5ost cunoscut p1n/ acum' 0n statele de nord ale (mericii, 2n ca7ul 2n care mi>loacele de sub7isten/ au 5ost mai ample, manierele de mai multe persoane pure, 6i a controalelor la c/s/toriile timpurii mai puine, dec1t 2n oricare din statele moderne ale .uropei, populaia a 5ost g/sit la dublu 2n sine, mai sus de un secol 6i >um/tate succesiv, 2n mai puin de dou/7eci 6i cinci ani' Cu toate acestea, c iar 6i 2n timpul acestor perioade, 2n unele ora6e, decesele au dep/6it na6teri, o situaie care 2n mod clar dovede6te c/, 2n acele p/ri ale /rii care a 5urni7at aceast/ de5icien/, ma>orarea trebuie s/ 5i 5ost mult mai rapid/ dec1t media general/'

0n localit/ile din spate, 2n ca7ul 2n care ocuparea 5orei de munc/ unic este agricultura, 6i vamal vicios 6i ocupaii insalubre sunt puin cunoscute, populaia a 5ost g/sit pentru a se dubla 2n cincispre7ece ani' C iar 6i aceast/ rat/ e-traordinar/ de cre6tere este, probabil, de scurt/ durat/ a puterii cea mai mare a populaiei' Forei de munc/ e-trem de sever/ este necesar pentru a 6terge,o ar/ proasp/t@ ast5el de situaii nu sunt, 2n general, considerate ca 5iind deosebit de s/n/toase, 6i de locuitori, probabil, sunt oca7ional supuse la incursiuni de indieni, care pot distruge unele viei, sau 2n orice ca7 diminua 5ructe de industrie' Con5orm unui tabel de .uler, calculat/ pe o mortalitate de " la D%, 2n ca7ul 2n care na6terile s/ 5ie la decese 2n proporie de D la ", perioada de dublare va 5i doar "$ ani 6i E,Gt s' ?i aceast/ proporie nu este doar o presupunere posibil, dar are de 5apt a avut loc pentru perioade scurte de timp 2n mai multe /ri dec1t unul' =ir <illiam Petty presupune o dublare este posibil, 2n a6a scurt timp de 7ece ani' Dar, pentru a 5i per5ect sigur c/ suntem departe 2n adev/r, vom lua cea mai mic/ dintre aceste rate de cre6tere, o rat/ 2n care toate m/rturii concordante sunt de acord, 6i care a 5ost 2n mod repetat s/ 5ie stabilit numai de la procreare' (cesta poate 5i pronunat/ 2n condiii de siguran/, prin urmare, 5aptul c/ populaia, atunci cand necontrolate, merge pe dublarea sine, 5iecare dou/7eci 6i cinci ani, sau cre6te 2ntr,o proporie geometric/' *ata potrivit c/reia produciile de pe p/m1nt poate 5i ar trebui s/ creasc/, acesta nu va 5i atat de usor pentru a determina' Din aceast/, cu toate acestea, am putea 5i per5ect sigur, c/ raportul de cre6tere lor 2ntr,un teritoriu limitat trebuie s/ 5ie de o natur/ cu totul di5erit/ de raportul dintre cre6terea populaiei' F mie de milioane de oameni sunt la 5el de u6or dublat la 5iecare dou/7eci 6i cinci ani de c/tre puterea de populaie ca o mie' Dar m1ncarea pentru a susine cre6terea din num/rul mai mare va cu nici un c ip 5i obinut cu aceea6i 5acilitate' Fmul este 2n mod necesar limitat/ 2n camer/' 0n ca7ul 2n acre a 5ost ad/ugat/ la acru pana cand toate terenuri 5ertile este ocupat/, cre6terea anual/ a produselor alimentare trebuie s/ depind/ de ameliorare a terenurilor a5late de>a 2n posesia' (cesta este un 5ond, care, din natura de toate solurile, 2n loc s/ creasc/, trebuie s/ se estompea7/ treptat' Dar populaie, ar putea 5i aprovi7ionate cu alimente, ar merge mai departe cu energie inepui7abil/, 6i cre6terea unei perioade ar putea 5urni7a puterea de o crestere mai mare la alta, 6i aceasta 5/r/ nici o limit/' Din conturile avem de C ina si Japonia, aceasta poate 5i destul de 2ndoial/, dac/ e5orturile 2ndreptate cele mai bune a industriei umane ar putea dubla produc din aceste /ri nici m/car o dat/ 2n orice num/r de ani' .-ist/ mai multe p/ri ale globului, 2ntr,adev/r, necultivate p1n/ 2n pre7ent, 6i aproape neocupate, dar dreptul de e-terminare, sau de conducere 2ntr,un col 2n ca7ul 2n care acestea trebuie s/ moar/ de 5oame, c iar 6i locuitorii acestor regiuni slab, populat, va 5i interogat 2ntr,o vi7uali7are moral/ ' Procesul de 2mbun/t/ire mintea lor si diri>area industria lor ar 5i neap/rat lent/, 6i 2n acest timp, pe m/sur/ ce populaia ar tine periodic pasul cu cre6terea produc, s,ar 2nt1mpla 5oarte rar ca un grad mare de cuno6tine 6i de industrie ar trebui s/ 5uncione7e la o dat/ la bogat unappropriated sol' C iar 6i 2n ca7ul 2n care acest lucru ar putea avea loc, a6a cum se 2nt1mpl/ uneori 2n colonii noi, o cre6te geometric raport cu o rapiditate e-traordinara ast5el, c/ avanta>ul nu putea dura mult timp' 0n ca7ul 2n care =tatele Unite ale (mericii continu/ s/ creasc/, pe care le vor 5ace cu siguran/, de6i nu cu aceea6i rapiditate ca odinioar/, indienii va 5i condus mai departe 6i mai departe

2napoi 2n ar/, p1n/ la intreaga rasa este 2n cele din urm/ e-terminai, iar teritoriul este incapabil de prelungire' (ceste observaii sunt, 2ntr,un grad, aplicabil la toate p/rile de pe p/m1nt, 2n ca7ul 2n care solul este imper5ect cultivat' Pentru a e-termina locuitorii din cea mai mare parte din (sia 6i (5rica, este un g1nd care nu ar putea 5i admise pentru un moment' Pentru a civili7a 6i direct/ a industriei de di5erite triburi de t/tari 6i negri, ar 5i cu siguran/ un lucru de mult timp, 6i de succes variabile 6i nesigur' .uropa nu este deloc at1t de deplin populat ca ar putea 5i' 0n .uropa e-ist/ cel mai corect posibilitatea ca industria umane pot primi direcia cea mai bun/' ?tiina agriculturii a 5ost mult studiat 2n (nglia 6i =coia, 6i nu e-ist/ 2nc/ o mare parte a terenurilor necultivate 2n aceste /ri' =/ ne g1ndim la ce rata de produse de aceast/ insul/ s,ar putea presupune c/ pentru a cre6te 2n condiii mai 5avorabile la 2mbun/t/irea' Dac/ ar 5i permis ca de politica cel mai bun posibil, 6i 2ncura>/ri mare la agricultur/, produsele media de pe insula ar putea 5i dublat 2n primele dou/7eci 6i cinci ani, aceasta va putea permite, probabil, o cre6tere mai mare dec1t ar putea 5i cu un motiv de a6teptat ' 0n urm/torii dou/7eci 6i cinci ani, este imposibil s/ presupunem c/ produc ar putea 5i crescut de patru ori' (r 5i contrar toate cunostintele noastre de propriet/i de teren' 0mbun/t/ire a pieselor steril ar 5i o lucrare de timp 6i a 5orei de munc/, 6i trebuie s/ 5ie evident pentru cei care au cea mai mic/ cuno6tin/ cu subiecte agricole, care 2n proporie de cultivare prelungit, complet/ri care ar putea 5i 5/cute anual de media 5ostul produc trebuie s/ 5ie treptat 6i 2n mod regulat diminuarea' (sta ne,ar putea 5i mai in masura sa compare cre6terea populaiei 6i a produselor alimentare, s/ ne 5ac/ o presupunere, care, 5/r/ a pretinde s/ preci7ie, este 2n mod clar mai 5avorabil/ la puterea de producie din p/m1nt, dec1t orice e-perien/ am avut de ei calitati va mandat' =/ presupunem c/ la complect/ri anual care ar putea 5i 5/cute pentru a produce media 5ostul, 2n loc de sc/dere, care cu siguran/ ar 5ace, s,au s/ r/m1n/ acelea6i, 6i c/ produc din aceast/ insul/ s,ar putea 5i crescut/ la 5iecare dou/7eci 6i cinci ani, de c/tre o cantitate egal/ cu ceea ce se produce 2n pre7ent' =peculatorul cel mai entu7iast nu poate presupune o cre6tere mai mare dec1t aceasta' 0ntr,o c1teva secole, aceasta ar 5ace 5iecare ectar de teren de pe insula ca o gr/din/' Dac/ aceast/ presupunere se aplic/ 2ntregului p/m1nt, 6i dac/ este permis de 6edere pentru c/ omul care o5er/ p/m1nt ar putea 5i crescut/ la 5iecare dou/7eci 6i cinci ani cu o cantitate egal/ cu ceea ce se produce 2n pre7ent, acest lucru va 5i presupune o rat/ de cre6tere mult mai mare dec1t ne putem imagina c/ orice e5orturi posibile ale omenirii ar putea 5ace' (cesta poate 5i destul de pronunat, prin urmare, c/, av1nd 2n vedere starea actual/ medie a p/m1ntului, mi>loacele de sub7isten/, 2n condiii mai 5avorabile pentru industrie umane, nu ar putea 5i, eventual, 5ace s/ creasc/ mai repede dec1t 2ntr,un raport de aritmetic/' .5ectele necesar/ a acestor dou/ rate di5erite de cre6tere, atunci c1nd a adus impreuna, va 5i 5oarte i7bitoare' =/ ne numim populaia din aceast/ insul/ unspre7ece milioane, 6i s/ presupunem c/ produc pre7ent egal/ cu suport 5acil de un ast5el de num/r' 0n primele dou/7eci 6i cinci ani populaiei ar 5i dou/7eci 6i dou/ de milioane, 6i produsele alimentare 5iind, de asemenea, dublat, mi>loacele de sub7isten/ ar 5i egal cu aceast/ cre6tere' 0n

urm/torii dou/7eci 6i cinci ani, populaia ar 5i patru7eci 6i patru milioane, iar mi>loacele de sub7isten/ numai egal la spri>inul de trei7eci 6i trei de milioane' 0n perioada urm/toare populaiei ar 5i opt7eci 6i opt de milioane, iar mi>loacele de sub7isten/ doar egal cu spri>inul a >um/tate acel num/r' ?i, la 2nc eierea primului secol, populaia ar 5i de o sut/ 6i 6apte7eci la 6ase milioane, iar mi>loacele de sub7isten/ numai egal la spri>inul de cinci7eci 6i cinci de milioane, l/s1nd o populaie de o sut/ dou/7eci 6i unu de milioane total nereglementate pentru' Lu1nd 2n considerare tot p/m1ntul, 2n loc de aceast/ insul/, emigrarea ar 5i, desigur, e-cluse, 6i, presupun1nd populaia actual/: egal cu o mie de milioane de oameni, specia uman/ ar putea cre6te pe m/sur/ ce numerele, ", $, E, #, "%, D$, %E, "$#, $G%, 6i de 6edere, ca ", $, D, E, G, %, 3, #, 4' 0n dou/ secole, populaia ar 5i mi>loacele de sub7isten/ ca $G% , 4, 2n trei secole 2n EC4% la "D, iar 2n dou/ mii de ani, di5erena ar 5i aproape incalculabile' 0n aceast/ presupunere nu orice limite sunt plasate pentru a produce de pe p/m1nt' =e poate cre6te pentru totdeauna 6i s/ 5ie mai mare dec1t orice cantitate care se atribuie, dar 2nc/ puterea de a populaiei 5iind 2n 5iecare perioad/ at1t de mult superioar/, de cre6tere a speciei umane pot 5i p/strate numai p1n/ la nivelul mi>loacelor de sub7isten/ de operare constant/ a legii puternice de necesitate, care acionea7/ ca o veri5icare la putere mai mare' Re!er.a i -, ca$itolul --

/ontroale 'enerale ale $o$ula iei, $recum +i modul lor de o$erare,

+eri5icarea 5inal/ a populaiei apare atunci a 5i o lips/ de alimente, care decurg 2n mod necesar din raporturi di5erite 2n 5uncie de care populaia 6i alimente cre6te' Dar acest ultim control nu este niciodat/ de veri5icare imediat/, cu e-cepia ca7urilor de 5oamete reale' +eri5icare imediat/ poate 5i declarat de a consta 2n toate aceste vamale, precum 6i toate aceste boli, care par a 5i generate de un de5icit de mi>loace de sub7isten/, 6i a tuturor celor cau7e, independent de acest de5icit, 5ie ele de natur/ moral/ sau 5i7ic/, care tind prematur pentru a sl/bi 6i de a distruge cadrul umane' (ceste controale la populaie, care sunt 2n mod constant de operare cu 5orta mai mult sau mai puin 2n 5iecare societate, 6i s/ p/stre7e num/rul de >os la nivelul mi>loacelor de sub7isten/, pot 5i clasi5icate 2n dou/ capete,general de prevenire, precum 6i controalele po7itive' +eri5icarea preventive, 2n m/sura 2n care este voluntar, este speci5ic/ pentru om, 6i apare de la 5aptul c/ superioritatea distinctiv 2n 5acult/i raionamentul s/u, care 2i permite s/ calcule7e consecinele 2ndep/rtate' Controalele la cre6terea nedeterminat/ a plantelor 6i animalelor iraionale sunt toate 5ie po7itive, sau, dac/ preventiv, involuntar' Dar omul nu se poate privi 2n >urul lui, 6i se vedea de prime>die care are 5recvent de prese asupra celor care au 5amilii mari, el nu poate contempla posesiunile sale pre7ente sau c16tigurilor salariale, pe care el acum aproape se consum/, 6i s/ calcule7e valoarea 5iec/rei aciuni, atunci c1nd cu plus 5oarte puin acestea trebuie s/ 5ie 2mp/rite, probabil, printre 6apte sau opt, 5/r/ s/ se simt/ o 2ndoial/, dac/, 2n ca7ul 2n care urmai 2ndoit de 2nclinaiile sale, el poate 5i capabil s/ susin/ puilor pe care le va aduce, probabil, 2n lume' 0ntr,o stare de egalitate, 2n ca7ul 2n care ast5el poate e-ista, acest lucru ar 5i intrebare simpla' 0n starea actual/ a societ/ii alte considerente s/ apar/' +a el nu mai rangul s/u 2n via/, 6i s/ 5ie obligat s/ renune 2n mare m/sur/, obiceiurile 5ostul s/uH (re orice modul de 2ncadrare 2n munc/ s/ se pre7inte, prin care acesta poate spera 2n mod

re7onabil pentru a menine o 5amilieH .l nu va 5ace obiectul, 2n orice rat/ de el 2nsu6i la di5icult/i mai mari, 6i a 5orei de munc/ mai severe, dec1t 2n =)(rea 6tiu unicH .l nu va 5i 2n m/sur/ s/ transmit/ copiilor s/i acelea6i avanta>e de educaie 6i de 2mbun/t/iri, pe care el 2nsu6i a posedatH (re el c iar se simt 2n siguran/ c/, 2n ca7ul 2n care acesta avea o 5amilie mare, cea mai mare m/sur/ e5orturi sa le pot salva de la 7drene 6i s/r/cie sordide, 6i degradarea lor 2n consecin/, a comunit/iiH ?i el nu poate 5i redus/ la necesitatea de grila>ul de 5or5etare independenei sale, 6i de a 5i obligat la mana care economisesc de Caritate pentru spri>inH (ceste consideraii sunt calculate pentru a preveni, 6i cu siguran/ nu 2mpiedice, un num/r mare de persoane din toate naiunile civili7ate de la urm/rirea dictat de natura 2ntr,o ane-/ devreme pentru o 5emeie' Dac/ aceast/ blocare nu produc viciu, acesta este, 5/r/ 2ndoial/, cel mai r/u care pot ap/rea de la principiul de populaie' Considerat ca o restricie privind o inclinatie naturala puternica, acesta trebuie s/ li se permit/ s/ produc/ un anumit grad de ne5ericire temporare, dar 2n mod evident u6oare, 2n comparaie cu relele care re7ult/ din orice alte veri5ic/ri la populaie, 6i doar de aceea6i natur/ ca multe alte sacri5icii temporare de la satis5acie permanent/, care este de a5aceri de un agent moral continuu pentru a 5ace' (tunci c1nd aceast/ reinere produce viciu, relele care urmea7/ sunt, dar mult prea evidente' F se-ual promiscuu la un asemenea grad 2nc1t s/ se previn/ na6terea de copii, pare s/ scad/, 2n modul cel mai marcat, demnitatea naturii umane' .a nu poate 5i 5/r/ e5ect asupra oamenilor, 6i nimic nu poate 5i mai evident dec1t tendina de a degrada persona> 5eminin, 6i s/ distrug/ toate caracteristicile sale cele mai amabil 6i distinctive' (dauga la care, c/ printre aceste 5emei ne5ericite, cu care toate ora6ele mari abund/, stres mult mai real 6i mi7eria agravat sunt, probabil, s/ 5ie g/site, dec1t 2n oricare alt departament al vieii umane' (tunci c1nd o de corupie general/ a moralei, 2n ceea ce prive6te se-ul, str/bate toate clasele societ/ii, e5ectele sale trebuie s/ 5ie 2n mod necesar, s/ otr/veasc/ i7voarele de 5ericire interne, pentru a sl/bi a5eciunea con>ugal/ 6i p/rinilor, 6i pentru a reduce e5orturi unite 6i ardoarea p/rinilor 2n 2ngri>irea 6i educarea copiilor lor@,e5ecte, care nu poate avea loc 5/r/ o diminuare a decis a 5ericirii generale 6i virtute a societ/ii@ 2n special 2n ce prive6te necesitatea de art/ 2n reali7area 6i des5/6urarea de intrigi, 6i 2n ascunderea lor consecine duce 2n mod necesar la multe alte vicii' Controalele po7itive a populaiei sunt e-trem de variate, 6i includ 5iecare cau7a, indi5erent dac/ decurg din viciul sau mi7erie, care, 2n orice grad contribuie la scurta durata natural/ a vieii umane' 0n cadrul acestei cap, prin urmare, pot 5i enumerate toate ocupaiile insalubre, 5orei de munc/ sever/ 6i e-punerea la anotimpuri, s/r/cia e-trem/, asisten/ medical/ necorespun7/toare a copiilor, ora6ele mari, e-cesele de tot 5elul, tren 2ntreg de boli comune 6i a epidemiilor, r/7boaie, ciuma, 6i 5oamete' La e-aminarea acestor obstacole la cre6terea populaiei care le,am clasi5icat 2n con5ormitate cu 6e5ii de controale preventive 6i po7itiv, acesta va ap/rea ca toate acestea sunt re7olvabile 2n reinere moral/, viciu 6i mi7erie' Controalelor de prevenire, de reinere de la c/s/torie, care nu este urmat/ de recompense neregulate poate 5i numit 2n mod corespun7/tor de reinere moral/'

=e-ual promiscuu, pasiuni nenaturale, 2nc/lc/ri ale patul con>ugal, 6i arte necorespun7/toare a ascunde consecinele cone-iunilor neregulate, sunt controale preventive 2n mod clar c/ intr/ sub capul de viciu' ( controalelor po7itive, cele care par s/ apar/ inevitabil de la legile naturii, poate 5i numit e-clusiv mi7erie, 6i cele pe care le aduce in mod evident asupra noastr/ 2n6ine, cum ar 5i r/7boaiele, e-cesele, 6i multe altele pe care ar 5i 2n puterea noastr/ pentru a evita , sunt de natur/ mi-t/' .le sunt aduse la noi de vice, 6i consecinele lor sunt mi7erie' =uma tuturor acestor controale preventive 6i po7itive, luate 2mpreun/, constituie veri5icarea imediat/ a populaiei, 6i este evident c/, 2n 5iecare ar/ 2n care toat/ puterea de procreare nu poate 5i pus/ 2n aciune, de prevenire 6i a controalelor po7itive trebuie s/ varie7e invers ca 5iecare parte@ care este, 2n /rile 5ie natural nes/n/toase, sau care 5ac obiectul unui mortalitate mare, indi5erent de cau7a, poate ap/rea, veri5icai preventive vor prevala 5oarte puin' 0n aceste /ri, dimpotriv/, care sunt 2n mod natural s/n/tos, 6i 2n ca7ul 2n care controlul preventiv este g/sit s/ prevale7e cu o 5or/ considerabil/, veri5icai po7itive vor prevala 5oarte puin, sau mortalitatea s/ 5ie 5oarte mici' 0n 5iecare ar/ unele dintre aceste controale sunt, cu o 5orta mai mult sau mai puin, 2n 5unciune constant@ 2nc/, 5/r/ a aduce atingere prevalena lor generale, e-ist/ puine state 2n care nu e-ist/ un e5ort constant 2n cadrul populaiei s/ creasc/ dincolo de mi>loacele de sub7isten/' (cest e5ort constant 2n mod constant tinde s/ supun/ claselor de >os ale societ/ii la prime>die, 6i pentru a preveni orice ameliorare avanta>os permanent/ a st/rii lor' (ceste e5ecte, 2n starea actual/ a societ/ii, par a 5i produse 2n modul urm/tor' +om presupune mi>loacele de sub7isten/, 2n orice ar/ doar egal pentru a spri>ini cu u6urin/ a locuitorilor s/i' .5ortul constant 5a/ de populaie, care se g/se6te de a aciona c iar 6i 2n societ/ile cele mai vicios, cre6te num/rul de persoane 2nainte de mi>loace de sub7isten/ sunt crescute' (limente, prin urmare, care au susinut 2nainte de unspre7ece milioane de oameni, acum trebuie s/ 5ie 2mp/rit 2ntre unspre7ece milioane 6i >um/tate' Cei s/raci, prin urmare, trebuie s/ tr/iasc/ mult mai r/u, 6i muli dintre ei s/ 5ie redus/ la su5erin/ sever/' Bum/rul de muncitori, de asemenea, 5iind de mai sus proporia de lucru 2n pia/, preul 5orei de munc/ trebuie s/ tind s/ scad/, 2n timp ce preul de dispo7iii ar 5i 2n acela6i timp, tind s/ creasc/' !uncitorul, prin urmare, trebuie s/ 5ac/ munca mai mult, pentru a c16tiga la 5el cum a 5/cut 2nainte' 0n timpul acest se7on de prime>die, descura>/ri la c/s/torie 6i de di5icultatea de cre6tere unei 5amilii sunt at1t de mari, 5aptul c/ progresul a populaiei este retardat' 0n timp, ie5tin, a 5orei de munc/, o multime de muncitori, precum 6i necesitatea unei industrie a crescut printre ei, s/ 2ncura>e7e cultivatori s/ anga>e7e mai mult de munca in tara lor, pentru a porni la sol proasp/t, 6i a gunoiului de gra>d 6i de a 2mbun/t/i mai complet ceea ce este de>a 2n cultivare, p1n/ 2n cele din urm/ mi>loacele de sub7isten/ poate deveni 2n aceea6i proporie a populaiei, la perioada la care ne,am propus' =ituaia a muncitorului 5iind apoi din nou tolerabil con5ortabil, restriciile la populaie sunt, 2n anumit/ m/sur/ sl/bite, 6i, dup/ o scurt/ perioad/, retrograd 6i acelea6i mi6c/ri progresive, 2n ceea ce prive6te 5ericirea, se repet/' (cest 5el de oscilaie nu vor 5i, probabil, evident pentru a vi7uali7a comune, 6i poate 5i di5icil c iar 6i pentru cele mai observator atent pentru a calcula perioadele sale' Cu toate acestea, 5aptul c/, 2n generalitatea de state vec i, unele alternana de acest gen nu e-ist/, de6i 2ntr,o mult mai puin bine marcate, 6i 2ntr,o manier/ mult mai neregulate, dec1t l,am descris, nici un om care re5lect/, care consider/ subiectul pro5und, poate 2ndoial/'

Un motiv principal de ce aceast/ oscilaie a 5ost mai puin remarcat, 6i mai puin ot/r1t con5irmate de e-perien/ dec1t ar 5i 2n mod natural de a6teptat, este, c/ istorii a omenirii, care ne poseda sunt, 2n general, istoriile numai din categoriile superioare, Bu am mai multe conturi care pot 5i depindea, de manierele 6i obiceiurile din acea parte a omenirii, 2n ca7ul 2n care aceste mi6c/ri retrograde 6i progresiste avea loc 2n primul r1nd' F istorie satis5/c/tor de acest 5el, de un singur popor 6i de o perioad/, ar necesita o atenie constant/ 6i minute de multe mini observarea 2n comentariile locale 6i generale cu privire la situaia din clasele de >os ale societ/ii, precum 6i cau7ele care a in5luenat 6i, s/ trag/ conclu7iile corecte pe acest subiect, o succesiune de ast5el de istorici pentru c1teva secole ar 5i necesar' (ceast/ ramur/ a cunoa6terii are statistice, 2n ultimii ani, au participat 2n unele /ri, 6i am putea s/ ne promit o perspectiv/ mai clar/ 2n structura intern/ a societ/ii umane de la progresul acestor investigaii' Dar 6tiina poate 5i spus 2nc/ s/ 5ie 2n 5a7/ incipient/, 6i multe dintre obiectele, pe care ar 5i de dorit s/ e-iste in5ormaii, au 5ost 5ie omise sau care nu a declarat cu su5icient/ acuratee' Dintre acestea, probabil, poate 5i socotit proporie din num/rul de aduli cu num/rul de c/s/torii, 2n m/sura 2n care vamale vicios au dominat 2n consecin/ de restricii asupra c/s/torie@ mortalit/ii 2n r1ndul copiilor comparative pe de o parte cea mai a5lai 2n di5icultate comunitate, 6i de cei care locuiesc mai degrab/ mai 2n largul lor@ variaiile 2n preul real al 5orei de munc/@ di5erenele observabil 2n stare din clasele de >os ale societ/ii, cu privire la usurinta si 5ericire, 2n momente di5erite pe parcursul unei anumite perioade@ 6i registrele 5oarte precise de nasteri, decese, 6i c/s/toriile, care sunt de o importan/ deosebit/ 2n acest subiect' F istorie credincios, inclusiv aceste date, ar tinde 5oarte mult pentru a elucida modul 2n care veri5ica constant la acte ale populaiei@ 6i ar dovedi e-istena probabil/ a mi6c/rilor retrograde si progresiva, care au 5ost menionate, de6i ori de vibraii lor trebuie s/ 5ie neap/rat prestate neregulate de la e-ploatarea de mai multe cau7e 2ntrerupe, cum ar 5i, introducerea sau e6ecul anumitor produce, un spirit mai mult sau mai puin r/sp1ndit/ de 2ntreprinderi agricole@ ani de bel6ug, sau ani de de5icit, r/7boaie, anotimpuri bolnavicios, saraci,legi, emigr/ri 6i alte cau7e de natur/ similar/' F circumstan/, care are, probabil, mai mult dec1t oricare altul, au contribuit s/,6i ascund/ aceast/ oscilaie de vedere comun, este di5erena dintre preul nominal 6i real al 5orei de munc/' .ste 5oarte rar se intampla ca pretul nominal al 5orei de munc/ universal cade, dar 6tiu bine c/ 2n mod 5recvent r/m1ne acela6i, 2n timp ce preul nominal de dispo7iii a 5ost treptat 2n cre6tere' (cest lucru, 2ntr,adev/r, va 5i, 2n general, 2n ca7ul, 2n ca7ul 2n care cre6terea a produce 6i a Comertului 5i su5icient/ pentru a anga>a muncitori noi, care sunt aruncate 2n pia/, 6i pentru a preveni o5erta a crescut de la sc/derea de bani,pre' Dar un num/r mai mare de muncitori care primesc aceea6i bani,salariile vor necesar, de c/tre acestora 2n domeniul concurenei, cre6terea bani preul de porumb' (cest lucru este, de 5apt, o sc/dere real/ 2n preul 5orei de munc/, 6i, 2n aceast/ perioad/, starea claselor de >os a comunit/ii trebuie s/ 5ie treptat 2n cre6tere mai r/u' Dar 5ermierii 6i capitali6tii sunt 2n cre6tere bogate din ie5tin/tate real/ a 5orei de munc/' Capitalele lor 2n cre6tere a le permite s/ anga>e7e un num/r mai mare de oameni, 6i, pe m/sur/ ce populaia a su5erit, probabil, unele veri5icai de o mai mare di5icultate de a spri>ini o 5amilie, cererea de 5or/ de munc/, dup/ o anumit/ perioad/, ar 5i gro7av 2n 5uncie de aprovi7ionare , iar preul s/u ar cre6te 2n mod cert, dac/ sunt l/sate pentru a g/si nivelul s/u natural@ 6i, ast5el, salariile de munc/, 6i, 2n consecin/ starea din clasele de >os ale societ/ii, ar putea avea mi6c/rile progresiste 6i retrograd, de6i preul 5orei de munc/ nu s,ar putea nominal toamna' 0n viaa s/lbatic/, 2n ca7ul 2n care nu e-ist/ un pre regulate ale 5orei de munc/, este puin la 2ndoial/ 5aptul c/ oscilaiile similare au avut loc' (tunci c1nd populaia a crescut aproape la

limita cea mai mare m/sur/ de alimente, toate m/surile de prevenire 6i a controalelor po7itive va 5unctiona in mod natural cu 5or/ sporit/' Fbiceiurilor vicioase cu privire la se-ul va 5i mai general, e-punerea copiilor mai 5recvente, 6i at1t probabilitatea 5atalitate 6i de r/7boaie 6i epidemii va 5i considerabil mai mare, iar aceste cau7e vor continua, probabil, 5uncionarea lor de p2n/ la populaie este scu5undat sub nivelul de alimentare 6i apoi a reveni la o multime comparative va produce din nou o cre6tere, 6i, dup/ o anumit/ perioad/, progresele sale ulterioare vor 5i din nou veri5icate de acelea6i cau7e' Dar, 5/r/ a 2ncerca s/ stabileasc/ aceste mi6c/ri progresiste 6i retrograd 2n di5erite /ri, care ar necesita 2n mod evident istoriile mai mult dec1t avem minute, 6i pe care progresul civili7aiei mod natural tinde s/ contracare7e, urm/toarele propuneri sunt destinate a 5i dovedit: ,

"' Populaia este 2n mod necesar limitat/ de mi>loace de sub7isten/' $' Populaia cre6te invariabil 2n ca7ul 2n care mi>loacele de sub7isten/ cre6tere, cu e-cepia ca7ului 2n 2mpiedicat/ de unele controale 5oarte puternice 6i evidente' D' (ceste controale, precum 6i veri5ic/rile pe care reprima puterea superioar/, a populaiei, 6i s/ p/stre7e e5ectele sale la un nivel cu mi>loacele de sub7isten/, sunt toate solubil 2n reinere moral/, viciu 6i mi7erie'

Prima dintre aceste propo7itii nevoi abia ilustrare' (l doilea 6i al treilea va 5i stabilit/ 2n mod su5icient de c/tre o revi7uire a controalelor imediate a populaiei 2n stare trecut 6i pre7ent de societate' (ceast/ revi7uire va 5i obiectul de urm/toarele capitole' Re!er.a i -, ca$itolul ---

/ontroale de la $o$ula ie 1n cel mai mic Eta$a a societ) ii umane,

Locuitorii nenorocit de )ierra del Fuego au 5ost plasate, de acordul general al +oyager, 2n partea de >os a grilei de 5iine umane' De obiceiurile lor interne 6i manierele, cu toate acestea, avem puine conturi' Iara lor stearp/, 6i starea mi7erabil/ 2n care tr/iesc, au 2mpiedicat orice contact se-ual cu ei care ar putea da ast5el de in5ormaii, dar nu putem 5i la o pierdere de a concepe controalelor la populaia 2ntre o ras/ de s/lbatici, a c/ror 5oarte aspect indic/ 5aptul s/ 5i pe >um/tate 2n5ometai, 6i care, tremur de 5rig, 6i acoperite cu mi7erie 6i para7ii, tr/iesc 2ntr, una dintre cele mai inospitaliere climate din lume, 5/r/ a 5i su5icient de perspicacitate pentru a se asigura cu conveniencies, cum ar 5i s,ar putea atenua severitatea ei, 6i 5ace viaa 2n o oarecare masura mai con5ortabil' (l/turi de acestea, 6i aproape la 5el de sc/7ut 2n geniu 6i resurse, au 5ost plasate nativii terenurilor +an Diemen, dar, 2n unele conturi t1r7iu au repre7entat insulele (ndaman din .st ca locuit/ de o ras/ de s/lbatici 2nc/ mai sc/7ut/ dec1t 2n mi7eria c iar dec1t aceste ' Fiecare lucru pe care +oyager au legate de viata s/lbatic se spune c/ sunt lipsii de barbarie a acestui popor' )imp petrecut 2ntreaga lor este 2n c/utare de ran/: 6i ca lemn de randament lor le puine sau nu livr/rile de animale, dar 6i dieta legume puin, ocupaia lor principal/ este aceea de a alpinism pietre, sau r/t/citoare de,a lungul marginea m/rii, 2n c/utare de o mas/ 2n condiii precare de pe6te, care, 2n timpul se7onului de 5urtunos, ei cauta de multe ori 2n 7adar' =tatura lor dep/6e6te rareori cinci picioare@ burile lor sunt proeminente, cu umeri mari, capete mari, 6i a membrelor disproportionably subire' Fetele lor pre7int/ e-treme de mi7erie, dintr, un amestec oribil de 5oamete 6i de 5erocitate, precum 6i ci5rele lor e-tenuated 6i bolnave

indic/ 2n mod clar care dorii de alimentaie s/n/toase' Unele dintre aceste 5iine ne5ericite au 5ost g/site pe malul 2n ultima etap/ a 5oametei' 0n urm/toarea scar/ de 5iine umane este posibil s/ plas/m pe locuitorii din Be: ;olland, pe de o parte de care avem unele conturi care pot 5i depindea, de la o persoan/ care locuia o perioad/ considerabil/ de la Port JacAson, 6i a avut oca7ii 5recvente de a 5i un martor la obiceiurile lor 6i maniere' Baratorul de voia> primul Captain CooA lui av1nd menionat num/rul 5oarte mic de locuitori, care a 5ost v/7ut de pe coasta de est a Be: ;olland, 6i incapacitatea aparent/ a /rii, de la starea sa pustii, de a spri>ini mai multe, observ/, JPrin ceea ce 2nseamn/ locuitorii acestei /ri sunt reduse la un ast5el de num/r, deoarece poate sub7ista, nu este, probabil, 5oarte u6or de g icit@ dac/, la 5el ca locuitorii din Boua Keeland/, acestea sunt distruse de c/tre m1inile reciproc, 2n concursuri pentru produsele alimentare@ dac/ acestea sunt cuprins de 5oamete 2n a5ara accidentale@ sau dac/ e-ist/ vreo cau7/ care 2mpiedic/ cre6terea speciilor, trebuie s/ 5ie l/sat pentru aventurieri viitor pentru a determina J' Contul pe care domnul Collins 6i,a dat acestor s/lbatici vor, sper, permite 2ntr,o anumit/ m/sur/ un r/spuns satis5/c/tor' .le sunt descrise ca 5iind, 2n general, nici 2nalt 6i nici nu 5ace bine' Lratele, picioarele, 6i coapse, sunt subtiri, care este atribuit la s/r/cia de modul lor de via/' Cei care locuiesc la mare,coast/ depind aproape integral de pe6te pentru rana lor, eliberat oca7ional de c/tre un osp/ pe unele larve mari care se gasesc in corpul pitice guma, copac' =tocul 5oarte de5icitar al animalelor 2n p/dure, 6i 5orei de munc/ 5oarte mare necesar s/ le ia, p/strai b/6tina6ii interioare din s/race ca o condiie ca 5raii lor de pe coasta' .i sunt obligati sa urce pe cea mai 2nalt/ copaci dup/ miere 6i animale mici, cum ar 5i veverita de 7bor 6i oposum' 0n ca7ul 2n care tulpinile sunt de 2n/lime mare, 6i 5/r/ ramuri, care este, 2n general, 2n ca7ul 2n padurile dese, acesta este un proces de munc/ mare, 6i este e5ectuat/ prin taierea cu o gradaie topoare de piatra lor pentru 5iecare picior succesiv, 2n timp ce braul st1ng 2mbr/i6ea7/ copac' Copacii s,au observat crestate 2n acest mod la o 2n/lime de opt7eci de metri 2nainte de prima ramur/, 2n ca7ul 2n care s/lbatic 5oame ar putea spera s/ se 2nt1lneasc/ cu orice recompens/ pentru truda at1t de mult' P/durile, e-clusiv al animalelor oca7ional g/sit 2n ele, dar o5er/ ran/ puin' Cateva boabe, a yam, r/d/cina 5eriga, 6i 5lorile de banAsias di5erite, alc/tuiesc 2ntregul catalog de legume' Un nativ cu copilul lui, surprins pe malurile r1ului ;a:Asbury de c/tre unii dintre coloni6ti noastre, a lansat piroga lui 2n grab/, 6i a l/sat 2n urma lui un specimen de m1ncare lui, 6i de delicateea de stomac' Dintr,o bucat/ de lemn 2mbibat cu ap/, plin de g/uri, el a 5ost e-tragerea si mananca un vierme mare' !irosul at1t de vierme 6i locuirea sa a 5ost in o5ensiva cel mai 2nalt grad' (ceste viermi, 2n limba /rii, sunt numite ;(C,5rate, 6i un trib de nativi locuin/ interioare, de la 2mpre>urarea de a manca acestor viermi detestabil, este numit ;(C, brogal' Bativii din lemn,a 5ace, de asemenea, o pasta 5ormata din r/d/cin/ 5erig/ 6i 5urnicile mari 6i mici, 7drobit 2mpreun/, 6i, 2n se7on, se adauga ouale acestei insecte' 0ntr,o ar/, locuitorii care sunt conduse de ast5el de resurse pentru sub7isten/, 2n ca7ul 2n care 5urni7area de ran/ pentru animale 6i vegetale este at1t de e-trem de sumare, 6i 5orei de munc/ necesare pentru a procura aceasta este at1t de grav/, este evident, c/ populaia trebuie s/ 5ie 5oarte subire 2mpr/6tiate 2n raport cu teritoriul' Limitele sale cea mai mare m/sur/ trebuie s/ 5ie 5oarte inguste' Dar c1nd am s/ anun vamale ciudate 6i barbare de aceste persoane, tratamente crude de 5emeile lor, precum 6i di5icultatea de cre6tere a copiilor@ 2n loc s/ 5ie surprins de 5aptul c/ nu mai 5recvent de pres/ pentru a trece aceste limite, vom 5i mai

degrab/ 2nclinai s/ ia 2n considerare c iar 6i aceste resurse s/rac ca mai mult dec1t su5icient/ pentru a susine toat/ populaia, care ar putea cre6te 2n ast5el de circumstane' Preludiu de a iubi 2n aceast/ ar/ este de violen/, precum 6i natura cele mai brutale' =/lbatic selectea7/ soia lui destinat din 5emeile unui trib di5erit, 2n general, una la vr/>m/6ie cu propriul s/u' .l 5ur/ asupra ei, 2n absena unor protectori ei, 6i av1nd primul ei stupi5ied cu lovituri de un club, sau sabie de lemn, pe cap, spate, umeri 6i, 5iecare dintre care unul este urmat/ de un 5lu- de sange, el trage ei prin p/dure cu un bra, indi5erent de pietre 6i buc/i de copaci, care se a5la in calea lui, 6i ner/bd/tori doar pentru a transmite premiul s/u 2n condiii de siguran/ la propriul s/u partid' Femeia ast5el tratat devine soia lui, este 2ncorporat/ 2n tribul din care 5ace parte, dar rareori 6i,l 2nc ide pentru un alt' Ultra> nu este resimit/ de c/tre relaiile de se- 5eminin, care riposte7e numai de c/tre un scandal similar/ atunci c1nd acesta este 2n puterea lor' Unirea dintre se-e are loc la o v1rst/ 5raged/@ 6i ca7uri au 5ost cunoscute de coloni6ti noastre de 5ete 5oarte tinere care au 5ost mult mai ru6inos 6i abu7at de c/tre b/rbai' Conduit/ a soului 5a/ de soia sa sau nevestele, pare s/ 5ie aproape 2n caracter cu acest mod ciudat 6i barbar/ de curtare' Femelele poart/ pe capetele lor urme ale superiorit/ii de semasculin, care este e-ercitat/ aproape la 5el de 2ndat/ ce 26i g/sesc puterea 2n braele lor de a provoca o lovitur/' Unele dintre aceste 5iine ne5ericite s,au observat cu mai multe cicatrici pe cap tunse, t/iat 2n 5iecare direcie, dec1t ar putea 5i num/rate' Dl' Collins plin de simire, spune, Jcondiie a acestor 5emei este at1t de nenorocit, ca am de multe ori, la a vedea un copil de se- 5eminin suportate pe umerii mamei sale, anticipat mi7eriile la care a 5ost n/scut, 6i a cre7ut c/ ar 5i o mil/ pentru a distruge aceasta' J 0ntr,un alt loc, vorbind despre soia Lennilong 5iind emis de un copil, spune el, Jmi se pare aici, 2n 1rtiile mele o not/, c/, pentru unele Lennilong in5raciune a 5ost b/tut sever de aceast/ 5emeie, 2n dimineaa, cu puin timp 2nainte ca ea a 5ost livrat'J Femeile tratate 2n acest mod brutal trebuie s/ 5ie neap/rat obiectul unor avorturi spontane 5recvente, 6i este probabil c/ abu7ul de 5ete 5oarte tinere, menionate mai sus ca comune, 6i unirea prea devreme dintre se-e, 2n general, ar tinde s/ 2mpiedice 5emelele de a 5i proli5ic' Ca7urile de o pluralitate de soii s,au g/sit mai 5recvente dec1t de o soie singur, dar ceea ce este e-traordinar, domnul Collins nu a aminte vreodat/ s/ 5i observat copii cu mai mult de unul' .l a avut au7it de la unii dintre nativi, c/ prima soie a susinut un drept e-clusiv pentru a 2mbr/i6a con>ugal, 2n timp ce al doilea a 5ost pur 6i simplu sclav 6i de corvoad/ ambele' Un drept absolut e-clusiv 2n prima sotie a 2mbr/i6a con>ugal pare a 5i greu probabil, dar este posibil ca a doua soie nu poate 5i permis/ pentru spate puii ei' 0n orice ca7, 2n ca7ul 2n care, 2n general, de observare a 5i adev/rat, se dovede6te c/ multe dintre 5emei sunt 5/r/ copii, care pot 5i contabili7ate doar pentru greut/ile de la 5oarte severe, care vor 5i supuse, sau de la unele obiceiuri special, care nu poate au a>uns la cunostinta de Dl' Collins' 0n ca7ul 2n care mama unui copil suge muri, copilul nea>utorat este 2ngropat de viu 2n acela6i morm1nt cu mama sa' )at/l 2nsu6i locuri de copilul s/u de via/ pe corpul de sotia moarta, 6i av1nd aruncat o piatr/ mare pe ea, morm1ntul este instantaneu umplut de localnici celelalte' (cest act 2ngro7itor a 5ost e5ectuat/ de c/tre co,le,se, un vorbitor nativ de bine cunoscut pentru coloni6ti noastre, 6i care, 2n momentul 6i ca a vorbit cu privire la acest subiect, a >usti5icat procedura, declar1nd c/ nici o 5emeie nu a putut 5i g/sit, care ar putea s/ se anga>e7e s/ asistent/ medical/ a copilului , 6i c/, prin urmare, trebuie s/ 5i murit de o moarte mult mai

r/u dec1t cel care le,a dat' Domnul Collins a avut motive s/ cread/ c/ acest obicei a 5ost, 2n general, prevalent, 6i arat/, c/ aceasta poate, 2n unele cont m/sur/ pentru subtirimea a populaiei' Un ast5el de obicei, de6i, 2n sine, poate c/ nu s,ar putea a5ecta mult populaia unei /ri, locuri 2ntr,un punct 5orte de vedere di5icultatea de cre6tere a copiilor 2n viaa s/lbatic/' Femeile obligate de obiceiurile lor de via/ 2ntr,o continu/ sc imbare de loc, 6i a obligat,o corvoad/ ne2ncetate pentru soii lor, par a 5i absolut incapabili de a aduce doi sau trei copii aproape de aceea6i v1rst/' Dac/ un alt copil s/ se nasc/ 2nainte de cea de mai sus se pot sc imba de la sine, 6i urmai mama ei pe >os, unul dintre cei doi trebuie s/ piar/, aproape 2n mod necesar din lips/ de 2ngri>ire' =arcina de cre6tere c iar 6i un copil, 2ntr,o ast5el de via/ r/t/citor 6i laborios, trebuie s/ 5ie at1t de sup/r/toare, 6i dureros, c/ nu trebuie s/ 5ie surprin6i de 5aptul c/ nici o 5emeie nu poate 5i g/sit s/,l 2ntreprind/, care nu este determinat/ de sentimente puternice de mama' Pentru aceste cau7e, care reprima cu 5ora generaiei care se ridic/, trebuie s/ se adaug/ cele care contribuie ulterior s/,l distrug/, cum ar 5i r/7boaiele 5recvente ale acestor s/lbatici cu triburi di5erite, precum 6i concursuri lor perpetuu unii cu alii@ spiritul lor ciudate de represalii 6i de r/7bunare, care solicit/ crima mie7ul nopii, 6i deversarea 5recvente de s1nge nevinovat, a 5umului 6i a murd/riei de locuine lor mi7erabile, 6i modul lor precare de trai, de producie de tulbur/ri cutanate de7gust/toare, 6i, mai presus de toate, o epidemie 2ngro7itoare, cum ar 5i variola mici, care m/tur/ de pe numere mari' 0n anul "3#4 au 5ost vi7itate de aceasta epidemie, care sa de7l/nuit 2ntre ei, cu toate apariia 6i virulena variolei mici' Pustiirea, care a prile>uit, a 5ost aproape incredibil' Bu este o persoan/ 2n via/ a 5ost s/ 5ie g/sit 2n gol5uri 6i porturi care au 5ost 2nainte de cele mai 5recventate' Bu este un vestigiu al unui picior uman a 5ost de a 5i urm/rit pe nisipurile' .i au plecat cei mori s/,6i 2ngroape morii' =/p/turile din roci s,au umplut cu organismele putrede, 6i 2n multe locuri poteci au 5ost acoperite cu sc elete' Domnul Collins a 5ost in5ormat/, c/ tribul de co,le,se, nativul menionat anterior, au 5ost reduse de e5ectele acestei tulbur/ri 2ngro7itoare la trei persoane, care s,au g/sit obligai s/ se uneasc/ cu un alt trib, pentru a preveni rosti lor e-tincie' =ub ast5el de cau7e puternic de depopulare, ar trebui s/ 5im natural 2nclinai s/ presupunem c/ produselor de origine animal/ 6i vegetal/ din ara ar 5i 2n cre6tere asupra locuitorilor subire 2mpr/6tiate, 6i, ad/ugate la aprovi7ionarea cu pe6te de la malurile lor@ ar 5i mai mult dec1t su5icient/ pentru consumul lor@ dar se pare, 2n ansamblu, c/ populaia este, 2n general, at1t de aproape la acela6i nivel cu media 5urni7area de produse alimentare, pe care 5iecare de5icit de putin de la meteo ne5avorabile sau din alte cau7e, oca7ii prime>die' (numite momente, atunci c1nd locuitorii p/rea s/ 5ie 2n mare dorii, sunt menionate ca nu mai puin 5recvente, 6i, 2n aceste perioade, unele dintre b/6tina6ii s,au g/sit reduse la sc elete, 6i aproape murit de 5oame' Re!er.a i -, ca$itolul -3

4n controalelor $o$ulat $rintre indienii din *merica,

Putem trans5orma l1ng/ punctul nostru de vedere la vast continent ale (mericii, cea mai mare parte din care sa dovedit a 5i locuite de mici triburi independente de s/lbatici, tr/iesc, aproape

la 5el ca nativii din Be: ;olland, cu privire la produciile de natura neasistat/' =olul a 5ost acoperit de o p/dure de aproape universal, 6i a pre7entat c1teva din aceste 5ructe 6i legume m1ncare care cresc in ast5el de abunden/ 2n insulele din !area de =ud' Produsele de o agricultur/ mai nepoliticos 6i imper5ect/, cunoscut la unele dintre trib de v1n/tori, a 5ost at1t de nesemni5icative 2nc1t s/ 5ie considerate doar ca un a>utor slab pentru sub7isten/ ac i7iionate de c/tre C ase' Locuitorii acestei lumi noi, prin urmare, ar putea 5i considerate ca 5iind vii 2n principal de vanatoare si pescuit, precum 6i limitele 2nguste la acest mod de sub7isten/ sunt evidente' Livr/rile provenite din pescuit ar putea a>unge doar cei care au 5ost la o anumit/ distan/ de lacuri, r1uri, sau /rmul m/rii, iar ignorana 6i indolena de s/lbatic risipitor ar 2mpiedica,l 5recvent de la e-tinderea bene5iciilor acestor livr/ri cu mult dincolo de momentul 2n care au 5ost e5ectiv obinute' 0n m/sura 2n mare de pe teritoriul necesare pentru suportul de v1n/tor a 5ost a5irmat 2n repetate r1nduri 6i recunoscut' Bum/rul de animale s/lbatice 2n cadrul 2ndem1na lui, combinate cu instalaia, cu care acestea pot 5i 5ie uci6i, 5ie insnared, trebuie s/ limite7e 2n mod necesar num/rul de societ/ii sale' )riburile de v1n/tori, cum ar 5i 5iare de prad/, pe care 2l aseam/n/ 2n modul lor de sub7isten/, 2n consecin/, va 5i slab 2mpr/6tiate pe supra5aa p/m1ntului' La 5el ca animale de prad/, acestea trebuie s/ conduc/ 5ie departe sau acoperi din 5iecare rivale, 6i s/ 5ie anga>ate 2n concursuri perpetuu cu 5iecare alte' 0n ast5el de circumstane, c/ (merica ar trebui s/ 5ie 5oarte slab populat/ 2n mod proporional cu gradul s/u de teritoriu, este doar o e-empli5icare a adev/rului evident, c/ populaia nu poate cre6te 5/r/ alimente sa,l sustina' Dar partea interesant/ a anc etei, c/ parte, la care a6 dori 2n special s/ atrag/ atenia cititorului, este, modul prin care populaia s/ 5ie meninut la nivelul acestei aprovi7ionare s/rac' .a nu poate sc/pa de observaie, c/ o aprovi7ionare insu5icient/ de alimente la orice popor nu se arate doar 2n 5orm/ de 5oamete, dar 2n alte 5orme mai permanente de prime>die, 6i 2n generarea unor anumite obiceiuri, care operea7/ uneori cu o 5or/ mai mare 2n prevenirea o populaie 2n cre6tere dec1t 2n distrugerea sale ulterioare' (cesta a 5ost, 2n general, remarcat, c/ 5emeile americane au 5ost departe de a 5i proli5ic' (cest sterilitate a 5ost atribuit/ de c/tre unele 2ntr,o lips/ de ardoarea 2n b/rbailor 5a/ de 5emei lor, o caracteristic/ de caracter, care a 5ost considerat/ ca speci5ic/ la s/lbatic american' (cesta nu este 2ns/ speci5ic/ aceasta cursa, dar, probabil, e-ist/ 2ntr,un grad mare printre toate popoarele barbare, a c/ror ran/ este s/rac/ 6i insu5icient/, 6i care tr/iesc 2ntr,o team/ constant/ de a 5i presat de 5oamete sau de c/tre un inamic' Lruce ia 5recvent avi7ul de aceasta, 2n special cu re5erire 9alla 6i = angalla, naiunile s/lbatice cu privire la 5rontierele din (bisinia, 6i +aillant menionea7/ temperament 5legmatic al otentoii ca motiv principal al populaiei lor subire' =e pare a 5i generate de greut/ile 6i pericolele vieii s/lbatice, care scoate 2n atenia din pasiunea se-ual/ 6i c/ acestea sunt principalele cau7e a acesteia 2n r1ndul americanilor, mai degrab/ dec1t orice de5ect absolut constituional/, pare probabil, de la diminuarea acesteia aproape proporional cu gradul 2n care aceste cau7e sunt diminuate sau eliminate' 0n acele /ri ale (mericii, 2n ca7ul 2n care, de la situaia special/ sau avanta>e suplimentare 2n 2mbun/t/irea, greut/ile vieii s/lbatice sunt mai puin grav simit, pasiunea dintre se-e devine mai 5ierbinte' Printre unele dintre triburi a6e7at pe malurile r1urilor 6i stocate cu pe6te, sau altele care locuiesc un teritoriu 5oarte bogat 2n >oc sau mult 2mbun/t/it/ 2n agricultur/, 5emeile sunt mult mai apreciate 6i admirat, 6i ca aproape nici o reinere se impune satis5acerea de dorin/, des5r1u de maniere lor este uneori e-cesiv' Dac/ nu vom lua 2n considerare aceast/ apatie de americani ca un de5ect natural 2n cadrul lor corporale, ci doar ca o r/ceal/ general/, precum 6i o raritatea a apelurilor a apetitului se-ual, nu vom 5i dispu6i s/ acorde mai mult la aceasta ca la care a5ectea7/ num/rul de copii 2ntr,o

c/s/torie, dar trebuie s/ 5ie dispus s/ caute cau7a acestui sterilitate 2n starea 6i vamale ale 5emeilor 2ntr,un stat s/lbatic' ?i aici vom g/si motive su5iciente pentru a amplu cont de 5aptul 2n cau7/' (cesta este pe bun/ dreptate respectate de c/tre Dr' *obertson, c/, JDac/ omul a 5ost 2mbun/t/it/ prin progresul artelor 6i a civili7aiei, este o 2ntrebare care, 2n ru6ine de disput/ a 5ost agitat/, printre 5ilo7o5i' Faptul c/ 5emeile sunt 2ndatorai la ra5inamentul de maniere lustruit pentru o sc imbare 2n starea lor 5ericit/, este un punct care poate admite nici o 2ndoial/' J 0n 5iecare parte a lumii, una dintre caracteristicile cele mai generale ale s/lbatic este de a dispreui 6i degrada de se- 5eminin' Printre cele mai multe triburi din (merica de starea lor este at1t de deosebit de greu, c/ servitute este un nume mult prea u6oar/ pentru a descrie starea lor nenorocit' F sotie nu este mai bun/ dec1t un animal de povar/' 0n timp ce omul trece 7ilele lui 2n lene sau de distracii, 5emeia este condamnat la truda ne2ncetate' =arcinile sunt impuse ei 5/r/ mil/, 6i serviciile sunt primite, 5/r/ a comodit/ii sau recuno6tin/' .-ist/ unele cartiere din (merica, unde aceast/ stare de degradare a 5ost atat de grav simit, c/ mamele au distrus copiii lor de se- 5eminin, pentru a le livra la o dat/ dintr,o via/ 2n care au 5ost condamnate la o ast5el de sclavie mi7erabil' (ceast/ stare de depresie 6i a 5orei de munc/ constant/, ad/ugate la di5icult/ile inevitabile ale vieii s/lbatice, trebuie s/ 5ie 5oarte ne5avorabile pentru biroul de 5ertil/, 6i libertina>, 2n general, care predomin/ 2n r1ndul 5emeilor 2nainte de c/s/torie, cu obiceiul de a avorturilor pro-enetism, trebuie 2n mod necesar le 5ace mai improprii pentru copii poart/ dup/ aceea' Unul dintre misionari, vorbind despre practica comuna printre Batc e7 de a sc imba nevestele lor, adaug/, cu e-cepia ca7ului 2n care au copii de c/tre ace6tia@ o dovad/ c/ multe dintre aceste c/s/torii au 5ost neroditoare, care pot 5i contabili7ate de viata libertin al 5emeilor 2nainte de c/s/torie, care a observat anterior' Cau7ele care C arlevoi- atribuie de sterilitatea 5emeilor americane, sunt, a al/pt/rii copiilor lor pentru mai muli ani, timp 2n care acestea nu coabitea7/ cu soii lor@ 5orei de munc/ e-cesive la care sunt 2ntotdeauna condamnate, indi5erent de situaia cu care ace6tia pot 5i , 6i obiceiul stabilit 2n multe locuri, de a permite 5emeilor tinere pentru a se prostituat/ 2nainte de c/s/torie' (d/ugat la acest lucru, spune el, mi7erie e-trem/ la care aceste persoane sunt uneori reduse, ia,le pe toate de la dorina de a avea copii' Printre unele dintre triburi incepeau aceasta este un ma-im s/ nu se burt en cu cre6terea mai mult de dou/ dintre urma6ii lor' (tunci c1nd gemeni se nasc, una dintre ele este 5recvent abandonat, ca mama nu poate spate le at1t, 6i atunci c1nd o mama moare 2n timpul perioadei de al/ptare copilului ei, nici o 6ans/ de a p/stra viaa sa r/m1ne, 6i, la 5el ca 2n Be: ;olland, este 2ngropat 2n morm1nt cu aceea6i san care r/nit ea' Deoarece p/rinii sunt 5recvent e-puse la ei 2n6i6i o dorii, di55culty de spri>inire a copiilor lor devine uneori at1t de mare, c/ acestea sunt reduse la necesitatea de abandonare sau distrugere a acestora' Copii de5ormate, 2n general, sunt 5oarte e-puse, precum 6i, printre unele triburi din (merica de =ud, copiii mamelor care nu poart/ ostenelile lor bine, e-periena o soart/ similar/, de la o teama c/ puii pot mo6teni sl/biciunea mam/' Pentru a cau7elor de aceast/ natur/ trebuie s/ ne atribuim scutirea remarcabile ale americanilor de la de5orm/ri ale m/rcii' C iar 6i atunci c1nd o mam/ 2ncearc/ s/ spate toi copiii ei, 5/r/ distincie, o ast5el de proporie din num/rul total piere sub tratament riguros care trebuie s/ 5ie soarta lor 2n starea de s/lb/ticie, c/, probabil, nici unul dintre cei care 5orei de munc/ sub orice sl/biciune versiunea original/ sau in5irmit/i poate atinge v1rsta maturit/ii'

Dac/ acestea nu 5i 2ntrerupte de 2ndat/ ce se nasc, ei nu se pot prelungi timp vieile lor sub disciplin/ sever/ care 2i a6teapt/' 0n provinciile spaniole, 2n ca7ul 2n care indienii nu duc o via/ at1t de laborios, 6i sunt 2mpiedicai de la distrugerea copiilor lor, un mare num/r dintre ele sunt de5ormate, pitic, mutilai, orbi si sur7i' Poligamia pare s/ 5i 5ost, 2n general, a permis printre americani, dar a 5ost privilegiul rar utili7ate, cu e-cepia de Caci8ues 6i 6e5ii, 6i acum 6i apoi cu altele, 2n unele dintre provincii 5ertile din =ud, unde de sub7isten/ a 5ost mai u6or de procurat' Di5icultatea de a spri>ini o 5amilie limitea7/ masa a poporului la o soie, 6i aceast/ di5icultate, 2n general, a 5ost at1t de cunoscut 6i recunoscut, c/ taii, 2nainte de a consimit s/ dea 5iicele lor 2n c/s/torie, este necesar dove7i 5/r/ ec ivoc 2n pretendent de 2ndem1nare sale 2n v1n/toare , 6i 2n consecin/ capacitatea sa de a susine o soie 6i copii' Femei, se spune, nu se c/s/toresc devreme, iar acest lucru pare s/ 5ie con5irmat/ de c/tre libertina> 2ntre ei 2nainte de c/s/torie, at1t de 5recvent luate 2n avi7ul de c/tre misionari 6i a altor scriitori' +amale enumerate mai sus, care par s/ 5i 5ost generate 2n principal de e-periena a di5icult/ilor participa la cre6terea unei 5amilii, combinat/ cu num/rul de copii pe care trebuie s/ piar/ 2n mod necesar sub greut/ile vieii s/lbatice, 2n ciuda mai bune e5orturi ale lor p/rinii pentru a le salva, trebuie, 5/r/ 2ndoial/, cel mai puternic reprima generaia 2n cre6tere' (tunci c1nd tinerii s/lbatic 2n condiii de siguran/ a trecut prin pericolele din copil/rie, alte pericole abia mai puin 5ormidabil,l a6tepte pe abordarea sa la masculinitatea' Loli la care omul este supus 2n starea de s/lb/ticie, de6i mai puine la num/r, sunt mult mai violent 6i 5atal dec1t cele care predomin/ 2n societatea civili7at/' Deoarece s/lbaticii sunt minunat de risipitor, 6i mi>loacele lor de sub7isten/ 2ntotdeauna 2n condiii precare, ele trec de multe ori de la e-treme de care dorii s/ o multime e-uberant, 2n con5ormitate cu vicisitudinile de avere 2n goana, sau pentru soiul 2n produc de anotimpuri' L/comia lor nec ib7uit 2ntr,un ca7, 6i abstinena lor sever/ 2n alt/ parte, sunt la 5el de d/un/toare constitutio uman 6i vigoarea lor, 2n consecin/, este la c1teva se7oane a5ectat/ de care dorii, 6i la altele, de un prisos de aliment brut, 6i tulbur/ri care decurg de la indigestii' (cestea, care pot 5i considerate ca 5iind consecinele inevitabile de modul lor de via/, taie un num/r considerabil 2n 5loarea vieii' (cestea sunt, de asemenea e-trem de obiectul consumurilor, la tulbur/ri pleuritica, astmatici, 6i paralitic, adus pe de greut/ile nem/surat 6i truda pe care le 2ndur/m 2n v1n/toare 6i r/7boi, 6i de lips/ de 2ndurare a anotimpurilor, la care sunt e-pu6i continuu' !isionarii vorbesc despre indienii din (merica de =ud ca subiect la boli perpetue pentru care ei nu cunosc cale de atac' Ignorani de utili7are a plantelor cele mai simple, sau cu privire la orice sc imbare 2n dieta lor brut, vor muri de aceste boli 2n num/r mare' Fau8ue ie7uit spune, c/, 2n toate di5erite e-cursii pe care o 5/cuse, a g/sit cu greu un singur individ, de o v1rst/ avansat/' *obertson determin/ perioad/ a vieii umane s/ 5ie mai scurte dec1t 2n r1ndul s/lbaticilor 2n comunit/ile de bine reglementate 6i arnic' *aynal, 5/r/ a aduce atingere declamations sale 5recvente 2n 5avoarea vieii s/lbatice, spune ca a indienilor din Canada, pe care puini sunt at1t de tr/it mult timp ca poporul nostru, al c/rui mod de via/ este mult mai uni5orm/ 6i lini6tit/' ?i CooA 6i Perouse con5irm/ aceste avi7e 2n comentariile pe care le 5ac pe unii dintre locuitorii de pe coasta de nord,vest a (mericii' 0n c1mpiile (mericii de =ud, un soare ar7ator, care operea7/ pe mla6tini e-tinse 6i inundaiile care au succes anotimpurile ploioase, produce uneori epidemii groa7nice' !isionarii vorbesc de clei contagioase la 5el de 5recvente printre indieni, 6i care determin/ uneori o mortalitate mare 2n satele lor' +ariola 2n ca7ul 2n care 5iecare 5ace ravagii mare, ca, din lips/ de 2ngri>ire 6i

de la locuinele limitat, 5oarte puini care sunt atacate recupera de la el' Indienii din Paraguay se spune c/ sunt e-trem de contagioase supuse clei, 5/r/ a aduce atingere gri>a 6i atenia a ie7uiilor' ) e +ariola mici 6i 5ebra maligne, care, de la ravagiile care le 5ac, sunt numite epidemii, 5recvent pustiu aceste misiuni 2n5lorire, 6i, 2n 5uncie de Ulloa, au 5ost cau7a c/ nu au crescut proporional cu timpul de stabilire a acestora, 6i pace pro5und/ care le,au bucurat' (ceste epidemii nu se limitea7/ la sud' (cestea sunt menionate ca 2n ca7ul 2n care acestea nu au 5ost mai puin 5recvente printre neamuri mai la nord, 6i, 2ntr,o c/l/torie t1r7iu p1n/ la coasta de nord,vest a (mericii, Captain +ancouver o5er/ o seama de o pustietate 5oarte e-traordinare aparent produse de unele bolii de acest gen' Din Boua Dungeness el a traversat o sut/ cinci7eci de mile distan/ de coasta, 5/r/ s/ vad/ acela6i num/r de locuitori' =ate p/r/site au 5ost 5recvente, 5iecare dintre care a 5ost su5icient de mare pentru a conine toate s/lbatici 2mpr/6tiate care au 5ost observate 2n aceast/ m/sur/, de ar/' 0n di5erite e-cursii pe care a 5/cut, 2n special despre Port Discovery, cranii, membrelor, coaste 6i spate,oase, sau de unele alte vestigii ale corpului uman, au 5ost 2mpr/6tiate promiscuu 2n num/r mare, 6i, dup/ cum nu cicatrici r/7boinice s,au observat pe Frganismele indieni r/mase, 6i nici semne special, de team/ 6i suspiciune s,au observat, con>ectura cel mai probabil pare a 5i, 5aptul c/ aceast/ depopulare trebuie s/ 5i 5ost provocate de boal/ pestilenial/' +ariola mici pare s/ 5ie comune 6i 5atale printre indienii de pe acest coasta' !/rcilor sale indelebile s,au observat pe muli, 6i mai muli au pierdut din vedere un oc i de la ea' 0n general, poate 5i remarcat de s/lbatici, care, din ignoranta lor e-trem/, murd/rie a persoanelor lor, precum 6i apropierea de cabine 6i mi7eria lor, ei pierd avanta>ul pe care particip/, de obicei, dintr,o ar/ slab populat/, aceea de a 5i e-ceptate de la mai multe boli pestilenial/ dec1t cele care sunt pe deplin locuite' 0n unele p/ri ale (mericii case sunt construite pentru primirea a numeroase 5amilii di5erite, 6i opt7eci sau o sut/ de oameni sunt 2ng esuii 2mpreun/ sub acela6i acoperi6' 0n ca7ul 2n care 5amilii tr/iesc separat, cabane sunt e-trem de mici, aproape 6i nenorocit, 5/r/ 5erestre, 6i cu u6ile at1t de sc/7ut, c/ este necesar s/ se strecoare pe m1ini 6i genunc i s/ le introducei' Pe coasta de nord,vest a (mericii, casele sunt, 2n general, de tipul celor mari, 6i !eares descrie una dintre cele mai e-traordinare dimensiuni, apartinand unui 6e5 l1ng/ =ound BootAa 2n care #CC de persoane au mancat, sat, 6i am adormit' )oate +oyager sunt de acord cu privire la mi7eria din locuinele 6i imoralitate personal/ a oamenilor de pe aceast/ coast/' Captain CooA le descrie ca 5iind plin de para7ii, pe care le >umuli 6i s/ m/n1nce, 6i vorbe6te despre starea de locuinele lor 2n ceea ce prive6te cea mai mare de7gust' Perouse declar/ c/ cabine lor au o imoralitate 6i du oarea la care groapa de nici un animal cunoscut 2n lume, pot 5i comparate' 0n aceste condiii, aceasta poate 5i u6or imagina ce aos o epidemie 2ngro7itoare trebuie s/ 5ac/, atunci c1nd apare o dat/ printre ei, 6i nu pare improbabil, c/ gradul de murd/rie descrise ar trebui s/ genere7e clei de aceast/ natur/, ca aerul lor case nu pot 5i mult mai curat dec1t atmos5era din ora6ele cele mai aglomerate' Cei care scape de pericolele de copilarie si de boli, sunt e-puse 2n mod constant la 6ansele de r/7boi, 6i 5/r/ a aduce atingere pruden/ e-trem/ a americanilor 2n des5/6urarea operaiilor militare, totu6i, a6a cum rar se bucur/ de orice interval de pace, a de6eurilor de numerele lor 2n r/7boi este considerabil/' *udest a naiunilor din (merica sunt bine 5amiliari7ai cu drepturile de 5iecare comunitate sa domeniile proprii' ?i, dup/ cum este de consecin/ cea mai mare m/sur/ pentru a preveni distrugerea >oc 2n motivele de v1n/toare lor, ei gard/ aceast/ proprietate naional cu o atenie gelos' Benum/rate subiecte de disput/ 2n mod necesar s/ apar/' Baiunile vecine tr/iesc 2ntr,o perpetu/ stare de ostilitate cu 5iecare alte' (ct de 5oarte

de a cre6te 2ntr,un trib trebuie s/ 5ie un act de agresiune asupra vecinilor s/i, ca o gama mai larga de pe teritoriul va 5i necesar/ pentru a spri>ini num/rul lor a crescut' Concursul va 5i, 2n acest ca7 continua in mod natural, 5ie p1n/ la ec ilibrul este restabilit de pierderile reciproc, sau pana la partea mai slab/ este e-terminai, sau alungai din ara sa' 0n ca7ul 2n erupie a unui du6man desolates terenurile cultivate, sau drive,urile lor de la lor de v1n/toare,motive, ast5el cum acestea au rareori orice maga7ine portabile, acestea sunt in general reduse la e-treme dorii' )oi oamenii din cartier au invadat, sunt adesea 5orai s/ se re5ugie7e 2n p/dure sau la munte, care poate nu le permite de sub7isten/, 6i 2n ca7ul 2n care muli dintre ei pieri' 0ntr,un ast5el de 7bor 5iecare consult/ numai sigurana lui individuale' Copiii de6ert p/rinii lor, 6i p/rinii consider/ copiii lor ca str/ini' Leg/turi de natur/ nu mai sunt obligatorii' Un tat/ se va vinde pentru 5iul s/u un cuit sau un topor' Foamete 6i neca7uri de tot 5elul complet/ distrugerea celor pe care sabia a cruat, 6i 2n acest 5el triburi 2ntregi sunt 5recvent stinge' F ast5el de stare de lucruri a contribuit puternic pentru a genera c/ spiritul 5eroce de r/7boi observabile printre s/lbatici, 2n general, 6i mai ales 2n r1ndul americanilor' Fbiectul lor 2n lupt/ nu este cucerire, dar distrugere' Durata de via/ a 2nving/torului depinde de moartea du6manului s/u, 6i, 2n ranc iun/ 6i a c/7ut cu spiritul de r/7bunare pe care 2l urm/re6te, el pare mereu s/ aib/ 2n vedere stramtorari, care ar 5i urmare 2n5r1ngere' Printre iroc e7i, 5ra7a prin care se e-prim/ soluionarea lor de a 5ace r/7boi 2mpotriva unui inamic, este, J=/ mergem 6i s/ m/n1nce ca naiune'J 0n ca7ul 2n care solicita a>utorul unui trib vecin, le invita sa manance supa din carne de du6manii lor' Printre (bnaAis, atunci c1nd un organism de r/7boinici lor intr/ pe teritoriul unui inamic, acesta este 2n general 2mp/rit 2n p/ri di5erite, de trei7eci sau patru7eci de ani@ 6i 6e5 spune 5iecare, JPentru a v/ este dat ast5el un c/tun s/ m/n1nce, s/ v/ o ast5el de sat, J#c' (ceste e-presii r/m1n 2n limba de unele triburi, 2n care obiceiul de a manca pri7onierilor lor luate 2n r/7boi nu mai e-ist/' Cannibalism, cu toate acestea, 5/r/ 2ndoial/, c16tig de cau7/ 2n multe p/ri ale lumii noi, 6i, contrar opiniei Dr' *obertson, eu nu pot, dar cred c/ trebuie s/ 5i avut originea 2n nevoie e-treme, de6i obiceiul mig t 5i apoi continuat din alte motive ' Pare a 5i un compliment mai r/u naturii umane 6i la starea de s/lb/ticie, s/ atribuim acest osp/ oribil la pasiuni maligne, 5/r/ imboldul de necesitate, mai degrab/ dec1t la legea mare de auto,conservare, care are uneori dep/6it orice sentiment alte , c iar si printre cei mai uman 6i civili7at' (tunci c1nd o dat/ a avut preponderente, de6i doar oca7ional, din aceast/ cau7/, se tem c/ un s/lbatic s,ar putea simi de a deveni un osp/ la du6manii s/i, ar putea ridica cu u6urin/ pasiunea de ranc iun/ 6i de r/7bunare pentru un pitc at1t de mare, ca s/,l 2ndemne s/ trate7e pri7onierii lui 2n acest 5el, de6i nu vi se solicit/ 2n momentul de 5oame' !isionarii vorbesc de mai multe naiuni, care au ap/rut de a utili7a trup omenesc ori de c1te ori putea obine, ast5el cum acestea ar 5i carnea de orice a animalelor rare' (ceste conturi pot 5i, probabil, e-agerat, de6i acestea par s/ 5ie con5irmat 2ntr,un grad mare de curse t1r7iu p1n/ la coasta de nord,vest a (mericii, 6i prin descrierea Capitanul CooA a st/rii societ/ii 2n sudul insulei Boua Keeland/' Fameni de =ound BootAa par s/ 5ie canibali, 6i 6e5 al districtului, !a8uinna, se spune ca este at1t de dependent de acest banc et oribil, care, cu s1nge rece, el ucide un sclav 2n 5iecare lun/ pentru a satis5ace apetitul lui nenatural' Principiul predominant/ de auto,conservare, cel mai intim conectate 2n piept de s/lbatic, cu siguran/ 6i puterea comunit/ii din care 5ace parte, 2mpiedic/ admiterea oric/reia dintre aceste idei de onoare 6i galanterie 2n r/7boi, care predomin/ 2n r1ndul mai mult naiunile civili7ate' Pentru a acoperi la un adversar care este 2n gard/ lui, 6i pentru a evita un concurs 2n ca7ul 2n care el nu poate susine 5/r/ riscuri pentru propria persoan/ 6i, 2n consecin/, pentru

comunitatea lui, este punctul de onoare cu american' Cote de 7ece la unu sunt necesare pentru a >usti5ica un atac asupra unei persoane care este 2narmat 6i preg/tit pentru a re7ista, 6i c iar 6i atunci 5iecare se teme de a 5i primul pentru a avansa obiect mare r/7boinic cele mai renumite este de 5iecare arta de viclenie 6i 2n6el/ciune, prin orice mod de stratagem/ 6i o surpri7/ 5aptul c/ invenia sa poate sugera, s/ sl/beasc/ 6i s/ distrug/ triburile de du6manii s/i cu pierderi c1t mai puin cu al s/u' Pentru a 5ace 5a/ unui du6man 2n condiii de egalitate este considerat/ ca 5iind nebunie e-trem/' Pentru a c/dea 2n lupt/, 2n loc s/ 5ie calculat/ o moarte onorabil/, este o nenorocire, care subiecii memoria unui r/7boinic la imputare de nec ib7uin/ 6i impruden/' Dar s/ se 2ntind/ 2n 7ile, a6teptai dup/ 7i, p1n/ la el poate papur/ asupra pr/7ii sale atunci c1nd cele mai sigure, 6i cel mai puin capabile s/,i re7iste, s/ 5ure, 2n mie7 de noapte pe du6manii s/i, a dat 5oc la colibele lor, 6i masacrul de locuitori, dup/ cum ei acoperi goi 6i lipsii de ap/rare din 5l/c/ri, sunt 5apte de glorie, care va 5i de memorie 5/r/ de moarte 2n s1nii dintre conaionalii s/i recunosc/tor' (cest mod de r/7boi este, evident, produs de o con6tiin/ a di5icult/ilor participa la cre6terea de noi cet/eni 2n cadrul, greut/ile 6i pericolele vieii s/lbatice' ?i aceste cau7e puternice de distrugere nu poate 5i 2n unele ca7uri, s/ 5ie at1t de mare 2nc1t s/ menin/ stabilire a populaiei, c iar mult sub mi>loacele de sub7isten/, dar teama c/ americanii tr/dea7/ de orice diminuare a societ/ii lor, precum 6i dorina lor aparent s/,l creasc/, sunt e-ist/ dove7i c/ acest lucru este, 2n general, ca7ul' Iara nu ar putea susine, probabil, plus, c/ este r1vnit 2n 5iecare societate, dar o aderare de puterea de a desc ide un trib s/,l noi surse de sub7isten/, 2n sl/biciunea comparativ/ a adversarilor s/i, 6i, dimpotriv/, o diminuare a numerelor sale, m/sura de a da o mulime mai mare pentru ceilali membri, s/ 5ie subiecte de e-tirpare sau 5oametea din irruptions de vecinii lor mai puternice' ) e C iriguanes, iniial doar o mic/ parte din seminia lui guaranilor, au p/r/sit ara lor de origine 2n Paraguay, 6i sa stabilit 2n muni spre Peru' .i au gasit su5iciente de sub7isten/ 2n noua lor ar/, au crescut rapid, atacat vecinii lor, 6i prin vite>ie superioare sau superioare avere treptat le e-terminai, 6i a luat posesia terenurilor lor, care ocup/, 2n mare m/sur/ de ar/, 6i care au crescut, 2n cursul unor ani, de la trei sau patru mii la trei7eci de mii, 2n timp ce triburile de vecinii lor mai slabe s,au subiat de 7i cu 7i de 5oamete 6i de sabie' (st5el de ca7uri se dovedesc cre6terea rapid/, c iar de americani 2n 2mpre>ur/ri 5avorabile, 6i su5icient de cont pentru 5rica pe care prevalea7/ 2n 5iecare trib de diminuarea numarului sale, 6i 5recvente doresc s/ creasc/, le, 5/r/ a presupune o supraabunden/ de alimentare 2n teritoriul de 5apt posedat ' Faptul c/ cau7ele, care au 5ost menionate ca a5ect1nd populaia a americanilor, 2n principal sunt reglementate de o multime sau de de5icitul de sub7isten/, este su5icient de scos 2n eviden/ de la o 5recven/ mai mare a triburilor, 6i 2n 5iecare num/r mai mare, 2n toate acele p/ri ale ar/, 2n ca7ul 2n care, din apropierea lacurilor sau r1urilor, 5ertilitatea superioar/ a solului, sau avansuri suplimentare 2n ameliorare, alimente devine mai abundenta' 0n interiorul provinciilor vecine cu Fronoco, cateva sute de Ailometri poate 5i parcurs/ 2n direcii di5erite, 5/r/ a g/si o colib/ singur, sau respectarea pe urmele unei creaturi unice' 0n unele p/ri din (merica de Bord, unde clima este mai riguros, 6i mai puin sol 5ertil, pustiirea este 2nc/ 6i mai mare' )ractului mai mare parte a c1teva sute de ligi au 5ost trecut prin c1mpii 6i p/duri nelocuite' !isionarii vorbesc de c/l/torii de dou/spre7ece 7ile, 5/r/ 2nt1lnire un singur su5let, 6i de 2nscrisuri imens/ a /rii, 2n care abia de trei sau patru sate imprastiate urmau s/ 5ie g/site' Unele dintre aceste deserturi mobilate nici un >oc, 6i, prin urmare, au 5ost 2n 2ntregime pustie@ alii, care au 5ost 2ntr,o anumit/ m/sur/ aprovi7ionat cu el, au 5ost traversat 2n se7oanele de

v1n/toare de c/tre p/ri, care au t/b/r1t 6i a r/mas 2n locuri di5erite, 2n 5uncie de succesul s,au 2nt1lnit cu , 6i, prin urmare, 2ntr,adev/r au 5ost locuite 2n mod proporional cu cantitatea de sub7isten/ pe care le cedat' (lte >udee ale (mericii sunt descrise ca 5iind relativ complet populat, cum ar 5i 5rontierele marilor lacuri de nord, malul de !ississippi, Louisiana, 6i multe provincii din (merica de =ud' =atele aici au 5ost mari, iar unii l1ng/ alii, proporional cu rodnicia superioar/ a teritoriului 2n >oc 6i pe6te, precum 6i progresele 2nregistrate de c/tre locuitorii din agricultur/' Indienii a marilor imperii 6i populat de !e-ic 6i Peru suspendat/, 5/r/ 2ndoial/, de la aceea6i re7erv/, 6i avea iniial acelea6i obiceiuri ca 5raii lor incepeau, dar din momentul c1nd, de c/tre un tren 5ericit de 2mpre>ur/ri, au 5ost condu6i vederea 2mbun/t/irii 6i e-tinderii agricultura lor, o populaie considerabil/ urmat rapid, 2n ciuda apatie a oamenilor, sau obiceiurile distructive a 5emeilor' (ceste obiceiuri ar 5i 2ntr,adev/r, 2ntr,o m/sur/ mare randament la sc imbarea de circumstante@ 6i substituirea o via/ mai lini6tit/ 6i sedentar/ pentru o via/ de pribegie perpetu/ 6i greut/i, ar 5ace imediat mai multe 5emei 5rui5ul, 6i s/ le permit/, 2n acela6i timp la participa la a vrea o 5amilie mai mare' 0ntr,o vedere general/ a continentului american, a6a cum este descris de c/tre istorici, populaia pare s/ 5i 5ost r/sp1ndite pe supra5aa 5oarte aproape proporional cu cantitatea de alimente pe care locuitorii din di5erite p/ri, 2n starea actual/ a industriei lor 6i 2mbun/t/irea , ar putea obine 6i c/, cu c1teva e-cepii, l ap/sat greu 2mpotriva acestei limit/, mai degrab/ dec1t a c/7ut scurt de ea, pare de la reapariia 5recvente de prime>die pentru care dorii de produse alimentare 2n toate p/rile ale (mericii' *emarcabil ca7uri apar, in 5unctie de Dr' *obertson, pe de calamit/i care naiunile nepoliticos su5er/ de 5oamete' Ca unul dintre ei, el menionea7/ un cont dat de c/tre (lvar Bugne7 CabeMa de +aca, unul dintre aventurieri spaniol, care a locuit aproape nou/ ani printre s/lbatici din Florida' .l 2i descrie ca ne5amiliari7at cu 5iecare specie de agricultur/, 6i de via/ 2n principal pe r/d/cini de plante di5erite, pe care le ac i7iionea7/ cu mare di5icultate, colinda din loc 2n loc 2n c/utarea ei' Uneori, ei se ucid >oc, uneori prind pe6te, dar 2n cantit/i at1t de mici, c/ 5oamea lor este at1t de e-treme, ca s/ le obliga s/ m/n1nce p/ian>eni, ou/ de 5urnici, viermi, soparle, serpi, 6i un 5el de p/m1nt unsuros, 6i, .u sunt convins, spune el, c/, dac/ 2n aceast/ ar/ s,au orice pietre, ei le,ar 2ng ii' .i p/strea7/ oasele de pesti si serpi, pe care le pisa 2n pra5 6i s/ m/n1nce' =e7onul de numai atunci c1nd acestea nu su5er/ mai mult de 5oamete, este atunci cand o anumite 5ructe, cum ar 5i Fpuntia, sau ace,pere, este copt, dar uneori sunt obligai s/ c/l/toreasc/ departe de locul lor obi6nuit de re6edin/, 2n scopul de a g/si' 0ntr,un alt loc, el observ/ c/ acestea sunt adesea reduse la treac/ dou/ sau trei 7ile 5/r/ ran/' .llis, 2n +oyage sa de a lui ;udson Lay, plin de simire descrie su5erinele indienilor din acel cartier de la care dorii e-trem/' (v1nd 2n menionat gradul de severitate al climatice, spune el, J!are ca aceste greut/i sunt care re7ult/ din rigoarea de 5rig, dar acesta poate 5i pe bun/ dreptate, a a5irmat c/ acestea sunt mult in5erioare celor care se simt din lipsa de dispo7iii, precum 6i di5icult/ile cu care acestea sunt supuse de procurarea lor' F poveste care este legat/ la 5abrici, cunoscut 6i ca s/ 5ie adev/rat, se va dovedi su5icient de acest lucru, 6i a o5eri cititorului o idee plin/ de compasiune doar de mi7eriile pe care acesti oameni ne5ericiti sunt e-puse' J .l d/ apoi un cont de un indian s/rac 6i soia sa, care, cu privire la e6ecul de >oc, av1nd m1ncat toate pieile pe care le purtau 6i 2mbr/c/minte, au 5ost reduse la e-tremitatea 2ngro7itoare de spri>in se pe carnea de doi dintre copiii acestora ' 0ntr,un alt loc, spune el, J=a 2nt1mplat, uneori, c/ indienii care vin 2n var/ la comer la 5abrici, lips/ succours ei se a6teptau@

au 5ost obligate s/ singe de pe p/r de la mii de castor,piei, 2n scopul de a ranei pentru animale pe piele' J ) e (bbN *aynal, care este 2n continu/ raionamentul cel mai inconsecvent 2n comparaii s/u de via/ s/lbatic 6i civili7at, de6i 2ntr,un singur loc vorbe6te din punct de vedere moral s/lbatic ca sigur de o 6edere competente, 2nc/, 2n contul s/u a naiunilor din Canada, spune, c/ de6i au tr/it 2ntr,o ar/ plin de >oc 6i de pe6te, dar 2n anumite se7oane 6i, uneori, de ani 2ntregi, aceast/ resurs/ le e6uat, 6i 5oametea prile>uit apoi o distrugere mare 2n r1ndul unui popor care au 5ost la o distan/ prea mare a se spri>ini reciproc' C arlevoi-, vorbind despre inconvenientele 6i neca7urile 2n care misionarii au 5ost supuse, observ/ c/ nu On mod 5recvent relele pe care el a 5ost descrie pot 5i 2nlaturate cu o mai mare, 2n comparaie de care toate celelalte nu sunt nimic' (cest lucru este 5oamete' .ste adev/rat, spune el, c/ s/lbaticii pot suporta 5oamea cu r/bdare la 5el de mult cum se ar/ta 2n 5urni7area de negli>en/ 5a/ de aceasta, dar uneori sunt reduse la e-tremit/i dincolo de puterea lor de a spri>ini' .ste obiceiul printre cele mai generale a Frgani7aiei Baiunilor american, c iar 6i cei care s, au 2nregistrat unele progrese 2n agricultur/, pentru a se dispersa 2n p/dure, la anumite anotimpuri ale anului, 6i s/ sub7iste pentru c1teva luni cu privire la produsele de urm/rire, ca o parte principal/ a livr/rilor lor anuale' Pentru a r/m1ne 2n satele lor le e-pune la 5oamete anumite 6i 2n p/dure 2n care nu sunt 2ntotdeauna sigur de a sc/pa de ea' +1n/torii mai putea, uneori, nu de succes, c iar 6i atunci c1nd nu e-ist/ de5icit de >oc, iar 2n p/durile lor, cu privire la e6ecul acestei resurse, v1n/torul sau calatorul este e-pus la cele mai crude care dorii' Indienii, 2n e-cursii de v1n/toare lor, sunt uneori reduse s/ treac/ de trei sau patru 7ile 5/r/ m1ncare 6i un misionar se re5er/ un cont de unele Iro8uois, care, pe una din aceste oca7ii, av1nd 2n ei 2n6i6i susinut at1ta timp c1t au putut, de consumul de sAin,uri pe care le au cu ei, panto5ii lor, precum 6i scoar/ de copaci, la lungime, 2n disperare, sacri5icat o parte din partid pentru a susine restul' Din unspre7ece, numai cinci au 2ntors 2n via/' Indienii, 2n multe p/ri din (merica de =ud, tr/iesc 2n care dorii, 6i sunt uneori distruse de 5oamete absolut/' Insulele, bogat deoarece acestea par s/ 5ie, au 5ost populate 2n totalitate p1n/ la nivelul de produsele lor' Dac/ un spanioli c1teva stabilit 2n orice cartier, ast5el un plus mic de gurile supranumerar prile>uit cur1nd o lips/ sever/ de dispo7iii' Imperiul 2n5loritoare me-ican a 5ost 2n aceea6i stare 2n aceast/ privin/@ 6i Corte7 a constatat de multe ori cele mai mari di5icult/i 2n procurarea de sub7isten/ pentru trupul s/u mic de soldai' C iar 6i misiunile de Paraguay, cu toat/ gri>a 6i previ7iune a ie7uiilor, 6i 2n po5ida 5aptului c/ populaia lor a 5ost meninut de epidemii 5recvente, au 5ost 2n nici un ca7 complet e-ceptate de la presiunea de dorit' Indienii de !isiunii =5' !i ail sunt menionate ca av1nd la un moment dat a crescut at1t de mult, c/ /rile capabile de cultivare 2n vecin/tatea lor, a produs numai >um/tate din cereale necesare pentru spri>inul lor' =ecetei pe termen lung a distrus multe ori vitele lor, 6i prile>uit un e6ec a culturilor lor, 6i cu privire la aceste oca7ii unele misiuni au 5ost reduse la mi7eria cea mai e-trem/, 6i,ar 5i pierit de 5oame, dar pentru asisten/ din partea vecinilor lor' C/l/toriilor t1r7iu p1n/ la coasta de nord,vest a (mericii con5irm/ aceste conturi de presiunea de 5recvente dore6ti 2n via/ s/lbatic/, 6i veste6te gradul de incertitudine al resurselor de pescuit, care pare a,6i permite, 2n general, recolta cea mai abundenta de produse alimentare, care este amena>ate prin natura neasistat/' !are de pe coasta de l1ng/ =ound BootAa este rareori sau niciodat/ at1t de mult 2nc1t s/ se previn/ congelate locuitorii s/ aib/ acces la ea'

Cu toate acestea, de la m/surile de precauie 5oarte mare pe care o 5olosesc 2n sus de stabilire a maga7inelor pentru iarn/, 6i atenia lor este de a preg/ti 6i de a conserva ceea ce alimente este capabil de aceasta pentru anotimpurile mai reci, este evident c/ mare la aceste vremuri randamente nici un pe6te, 6i se pare c/ acestea sunt supuse adesea greut/i 5oarte mari din lips/ de dispo7iii 2n lunile reci' 0n timpul se>urului o !acAay domnului de BootAa =ound, "3#% , "3#3, durata 6i severitatea de iarna a prile>uit o 5oamete' =tocul de pe6te uscate a 5ost c eltuit, 6i nici provi7ii proaspete de orice 5el ar 5i prins, a6a c/ localnicii au 5ost obligate s/ pre7inte o indemni7aie 5i-/, 6i 6e5ii au adus 2n 5iecare 7i la conaionalii no6tri masa declarat de 6apte eringi uscate, Jcapete' Dl !eares spune c/ lectura revistei acest domn ar 6oc orice minte tinctured cu umanitatea' C/pitanul +ancouver menionea7/ unele dintre oameni la nord de sunet BootAa ca locuiesc 5oarte mi7erabil pe o pasta 5acuta din scoarta interioara de pin,copac 6i cocAles' 0ntr,una din e-cursii cu barca, un partid al indienilor a 5ost 2nt1mpinat/ cu care a avut unele negru, dar, dac/ preurile 5oarte mari au 5ost o5erite, ei nu au putut 5i indusa la o parte cu orice' (cest lucru, dup/ cum arat/ c/pitanul +ancouver, a 5ost singular, 6i a indicat o surs/ 5oarte s/rac' La BootAa =ound, in anul "34E, pe6te a devenit 5oarte rar, 6i a n/scut un pre e-orbitant, ca, 5ie din r/utate de se7on sau de negli>are, locuitorii au e-perimentat cea mai mare prime>die pentru lips/ de dispo7iii 2n timpul iernii' Perouse descrie pe indieni 2n vecin/tatea Port FranMois ca tr/ind 2n timpul verii 2n cea mai mare abundenta de pescuit, dar e-pu6i 2n timpul iernii s/ piar/ de la care dorii' (ceasta nu este, prin urmare, dup/ cum 26i imaginea7/ Paimes Doamne, c/ triburile americane nu au crescut su5icient de participare la licitaie de stat pastorale sau agricole, necesare pentru a le, dar, de la o cau7a sau de alt/ natur/, care nu au adoptat 2n orice grad avanta>os aceste moduri de transport mai bogat din procurarea de sub7isten/, 6i, prin urmare, nu au crescut, ast5el 2nc1t s/ devin/ mai populat' Dac/ 5oame singur ar 5i putut s/ determinat triburile s/lbatice ale (mericii la o ast5el de sc imbare in obiceiurile lor, eu nu concep c/ ar 5i e-istat o singur/ naiune de pescari si vanatori r/mase, dar este evident c/ unele tren norocos de circumstane, 2n plus la acest stimul 5iscal, este necesar 2n acest scop@ 6i este, 5/r/ 2ndoial/, probabil, c/ aceste arte de obinere a produselor alimentare va 5i inventat 6i 2mbun/t/ite 2n acele pete care sunt cele mai potrivite pentru ei, 6i 2n ca7ul 2n care 5ertilitatea natural/ a situaiei, permi1nd o numar mai mare de oameni s/ supravieuiasc/ 2mpreun/, ar o5eri cea mai 5rumoasa 6ansa de a competenelor inventive ale minii umane' Printre cele mai multe dintre triburile americane care am 5ost 2n considerare, at1t de mare un grad de egalitate predominat c/ toi membrii de 5iecare comunitate ar 5i p/rta6i aproape egale, 2n greut/ile general/ a vieii s/lbatice 6i de presiune de 5oamete oca7ionale' Dar 2n multe dintre naiunile mai de sud, la 5el ca 2n Logota, 6i 2ntre Batc e7, 6i 2n special 2n !e-ic 6i Peru, 2n ca7ul 2n care o distincie mare de ranguri prevalat, iar clasele de >os au 5ost 2ntr,o stare de servitute absolute, este probabil c/, cu oca7ia de orice esec de sub7isten/, acestea ar 5i su5erin7i principale, 6i c/ controalele po7itive a populaiei ar aciona aproape e-clusiv pe aceast/ parte a comunit/ii' Depopularea 5oarte e-traordinare care a avut loc printre indienii din (merica, pot s/ apar/ la unele pentru a contra7ice teoria care este destinat s/ 5ie stabilit/, dar va 5i constatat c/ cau7ele acestei diminuare rapid/ s/ 5ie re7olvate 2n toate cele trei controale mare populaiei, care au 5ost declarate@ 6i nu este susinut, 5aptul c/ aceste veri5ic/ri, operea7/ de la circumstanele

speciale cu 5or/ neobi6nuit/, nu pot, 2n anumite ca7uri, s/ 5ie mai puternic c iar dec1t principiul de cre6tere' Duio6ie insaiabil/ de indieni pentru lic ioruri spirtoase, care, 2n con5ormitate cu C arlevoi-, este o 5urie care trece toate e-primare, prin pre7entarea printre ei certuri perpetue 6i concursuri care se termin/ adesea 2n mod 5atal, prin e-punerea lor la un nou tren de tulbur/ri care modul lor de viaa,i nepotrivit/ s/ se con5runte cu, 6i de i7olare 6i de distrugerea 5acultatea generativ/ 2n sursa acesteia 5oarte, poate 5i considerat ca un singur viciu adecvate pentru a produce depopul/rii pre7ent' 0n a5ar/ de aceasta, trebuie observat c/ aproape 5iecare 2n ca7ul 2n care cone-iunii de indieni cu europenii are tendina de a rupe spiritul lor, s/ sl/beasc/ sau s/ dea o direcie gre6it/ a industriei lor, 6i 2n consecin/ la diminuarea surselor de sub7isten/' 0n =5' Domingo, indienii negli>at intenionat s/ cultive terenurile lor, 2n scopul de a muri de 5oame 2n a5ara asupritorii lor crud/' 0n Peru 6i C ile, industria 5orat/ a localnicilor a 5ost 2n mod 5atal 2ndreptat/ spre s/pat 2n m/runtaiele p/m2ntului, 2n loc de cultivare a supra5etei sale@ 6i, printre triburile din nord, dorinta e-trema de a cump/ra b/uturi spirtoase europene 2ndreptate industria de cea mai mare o parte din ele, aproape e-clusiv, la procurarea de multime, 2n scopul acestui sc imb, care ar 2mpiedica atenia lor la mai multe surse 5ructuoas/ de sub7isten/, 6i 2n acela6i timp, au tendina de rapid pentru a distruge produc/ din C;(C.' Bum/rul de animale s/lbatice, 2n toate p/rile cunoscute ale (mericii, este c iar mai sc/7ut dec1t num/rul de persoane' (tentia la 5iecare 2n ca7ul 2n care agricultura a sl/bit, mai degrab/ dec1t a crescut, ast5el cum s,ar putea la 2nceput au 5ost de a6teptat, de la cone-iune europene' 0n nici o parte a (mericii, 5ie de Bord sau de =ud, nu am au7it de la oricare dintre naiuni indian care tr/iesc 2n mare bel6ug, 2n consecin/ a num/rului lor sa diminuat' (cesta nu poate 5i, prin urmare, 5oarte departe de adev/r, s/ spunem c/ c iar 6i acum, 2n ciuda tuturor cau7elor puternic de distrugere, care au 5ost menionate, populaia medie a naiunilor americane este, cu puine e-cepii, pe un nivel cu media cantitate de alimente, care, 2n starea actual/ a industriei lor, ei pot obine' Re!er.a i -, ca$itolul 3

* controalelor la $o$ula iei 1n -nsulele 2outh 2ea,

) e (bbN *aynal, vorbind despre starea antice din Insulele Lritanice, 6i a insulei, 2n general@ spune despre ei: J.a se num/r/ printre ace6ti oameni pe care urm/rim originea c/ multitudinea de instituii singulare care 2nt1r7ia progresul populaiei antropo5agie,' castrarea masculilor, a in5ibularea de 5emei, c/s/toriile cu 2nt1r7iere@ consacrarea a 5ecioria, la aprobarea de celibat, pedepsele e-ercitate 2mpotriva 5etelor care devin mame la o v1rst/ prea devreme, J#c' (ceste vamal, cau7ate de o supraabunden/ a populaiei 2n insule, au 5ost e5ectuate, spune el, la continente, 2n ca7ul 2n care 5ilo7o5ii din 7ilele noastre sunt 2nc/ 5olosite pentru a investiga motivul lor' (bbN nu pare s/ 5ie con6tieni de 5aptul c/ un trib s/lbatic 2n (merica 2ncon>urat de du6mani, sau o naiune civili7at/ 6i populat 2n tivit/ cu altele, 2n aceea6i stare, este, 2n multe privine, cum ar 5i 2ntr,o anumit/ situaie insular' De6i barierele la o cre6tere suplimentar/ a populaiei s/ nu 5ie at1t de bine de5inite, 6i at1t de desc is/ la observaie comun/, pe continente ca pe insule, dar acestea pre7int/ 2n continuare obstacole care sunt aproape la 5el de netrecut, 6i emigrant, ner/bd/tor de neca7urile pe care el se simte 2n propria ar/, este 2n nici un mi>loc sigur de a g/si 2ntr,o alt/ scutire' Probabil c/ nu e-ist/ insul/ 2nc/ cunoscute, produc de care nu ar putea 5i sporite' (cest lucru este tot ce se poate spune despre 2ntregul p/m1nt' (mbele sunt populate de p1n/ la producerea e5ectiv/ a acestora' ?i tot p/m1ntul este 2n acest sens, ca o insul/' Dar, a6a cum limitele la num/rul de oameni de pe insule, 2n special atunci c1nd acestea sunt de mic/ m/sur/, sunt at1t de 2nguste,

6i a6a mai departe marcate distinct, c/ 5iecare persoan/ trebuie s/ le ve7i 6i s/ recunoasc/, o anc et/ 2n controalele la populaia cu privire la aceste, pe de care avem conturi cel mai autentic, poate tinde 2n mod considerabil pentru a ilustra subiectul de 5a/' 0ntrebarea care se cere 2n primul +oyage Captain CooA, cu privire la s/lbaticii slab 2mpr/6tiate de Be: ;olland, JPrin ce mi>loace locuitorii acestei /ri sunt reduse la un ast5el de num/r, deoarece poate e-istaHJ poate 5i solicitat cu decen/ egal/ respectarea cel mai populat insulele din !area de =ud, sau 2n cele mai bune /rile populate din .uropa 6i (sia' Cu privire la 2ntrebarea, aplicate 2n general, mi se pare a 5i 5oarte curios, 6i s/ duc/ la elucidarea unora dintre punctele cele mai obscure, dar important/, 2n istoria societ/ii umane' .u nu pot at1t de clar 6i concis descrie scopul precis de prima parte a lucr/rii de 5a/, ast5el cum spun1nd c/ aceasta este o 2ncercare de a r/spunde la aceast/ 2ntrebare at1t de aplicat' Din insule mari de Boua 9uinee, Boua Lritanie, Boua Caledonie, Boua 6i ;ebride, putin se stie cu certitudine' =tarea societ/ii 2n ele este, probabil, 5oarte similar/ cu cea care prevalea7/, printre multe dintre naiunile s/lbatice ale (mericii' .le par a 5i locuite de un num/r de triburi di5erite, care sunt anga>ate 2n ostilit/i 5recvent cu 5iecare alte' ?e5ii au puin/ autoritate, 6i proprietatea privat/ 5iind 2n consecin/ nesigure, dispo7iii au 5ost rareori gasite pe ele 2n abunden/' Cu mare insula din Boua Keeland/ ne cunoa6te mai bine, dar nu 2ntr,o manier/ pentru a ne da o impresie 5avorabil/ a st/rii societ/ii 2n r1ndul locuitorilor s/i' Imaginea de aceasta, 2ntocmit de c/tre Captain CooA, 2n cei trei +oyages di5erite, conine unele dintre cele mai 2ntunecate nuane, care sunt orice 2n ca7ul 2n care s/ 5ie 2ndeplinite cu 2n istoria naturii umane' =tare de ostilitate perpetu/, 2n care triburi di5erite ale acestor oameni tr/iesc cu alte 5iecare, pare s/ 5ie c iar mai i7bitoare dec1t 2n r1ndul s/lbaticilor din orice parte a (mericii, 6i a lor obiceiul de a m1nca carne de om, 6i c iar savura lor pentru acest tip de produse alimentare, sunt stabilite dincolo de o posibilitate de 2ndoial/' Capitanul CooA, care nu este nicidecum 2nclinai s/ e-agere7e vicii ale vieii s/lbatice, spune, de b/6tina6ii din vecin/tatea =ound reginei C arlotte lui, JDac/ am 5i urmat s5atul tuturor prietenilor no6tri pretins, mi s,ar putea 5i e-tirpat intreaga rasa @ pentru popoarele din 5iecare c/tun sau sat, prin rotatie, aplicat la mine pentru a distruge alte Unul ar 5i cre7ut ca aproape imposibil ca i7bitoare ast5el o dovad/ a stat divi7at 2n care tr/iesc ace6ti oameni nenorocii, ar 5i putut 5i alocate J'' ?i, 2n acela6i capitol, mai departe, spune el, JDin observaiile mele, 6i a in5ormaiilor de )a:ei arooa, mi se pare, c/ neo,7eelande7i trebuie s/ tr/iasc/ 2n con5ormitate cu temerile perpetu/ de a 5i distrus de c/tre 5iecare parte@ e-ist1nd puine tribul lor care nu au, dup/ cum cred ei, greselile susinute din partea unor alte triburi, care sunt continuu pe ceas s/ se r/7bune' ?i, poate, dorina de a lua o mas/ bun/ nu poate 5i incitarea mici 'QQQQ metoda lor de de e-ecutare planurile lor oribil este prin 5urt asupra p/rii adverse 2n timpul nopii,' 6i 2n ca7ul 2n care le g/sesc nep/7it/ (care, totu6i, cred eu, este 5oarte rar ca7ul& s/ omoare 5iecare 5/r/ discriminare, care nu vor cruta nici 5emeile 6i copiii C1nd masacrul este 5inali7at/, 5ie au s/rb/toarea 6i C eile se la 5aa locului, sau s/ o55 c1t mai multe dintre cadavre, deoarece acestea pot, 6i mistui la domiciliu cu acte de brutalitate prea 6ocante pentru a 5i descrise 'QQQQ Pentru a o5eri trimestru , sau de a lua pri7onieri, nu 5ace nici o parte a legii militare, ast5el 2nc1t 2nvin6i pot salva numai viaa lor de 7bor' (ceast/ stare perpetu/ de r/7boi 6i metoda distructiv/ de a conduce aceasta, 5uncionea7/ at1t de puternic 2n producerea de circumspecie obi6nuit/, pe care o g/se6te aproape niciodat/ un neo7eelande7 de pe garda, 5ie pe timp de noapte sau de 7i' J Deoarece aceste observaii s/ apar/ 2n ultimul +oyage, 2n care erorile de conturi 5ostului ar 5i 5ost corectate, 6i ca o permanent/ stare de r/7boi este aici repre7entat ca 2n vigoare la un asemenea grad 2nc1t poate 5i considerat ca veri5icarea principal la populaia de Boua Keeland/, puin trebuie s/ 5ie ad/ugat/ pe aceast/ tem/' Boi nu sunt in5ormai dac/ orice

vamale sunt practicate de 5emei, ne5avorabile pentru populaie' 0n ca7ul 2n care ast5el de 5i cunoscute, ele sunt, probabil, niciodat/ nu a apelat la, cu e-cepia ca7ului 2n vremuri de neca7 mare, ca 5iecare trib va dori in mod natural pentru a cre6te num/rul membrilor s/i, 2n scopul de a o5eri o putere mai mare 2n sine de atac 6i ap/rare' Dar viaa vagabondul care 5emeile din plumb sudul insulei, 6i stare constant/ de alarm/ 2n care tr/iesc, 5iind obligat s/ c/l/toreasc/ 6i s/ lucre7e cu braele 2n m1inile lor, trebuie s/ 5ie, 5/r/ 2ndoial/, e-trem de ne5avorabil pentru gestaie, 6i tind 5oarte mult pentru a preveni mari 5amilii' Cu toate acestea, de puternice ca aceste veri5ic/ri la populaie sunt, se pare, de la reapariia se7oane de de5icit, pe care le reprima rareori a num/rului de persoane sub media mi>loacelor de sub7isten/' J(ceast/ se7oane ast5el de acolo sunt,J (Captain CooA spune& Jobservatiile noastre ne las/ nici o camer/ la 2ndoial/'J Pestele este o parte principal/ a produselor alimentare lor, care, 5iind doar pentru a 5i ac i7iionate de pe /rmul m/rii, 6i 2n anumite momente, trebuie s/ 5ie 2ntotdeauna considerat/ ca o resurs/ 2n condiii precare' (cesta trebuie s/ 5ie e-trem de di5icil s/ se usuce 6i s/ p/stre7e orice maga7ine considerabile 2ntr,o stare de societate supus/ la alarmele ast5el de constante@ mai ales, cum putem presupune, ca gol5urile 6i gol5uri cel mai plin de pe6te ar 5i cel mai 5recvent obiectul concursului de 2nc/p/1nat/ la oameni care au 5ost r/t/citoare 2n c/utare de ran/' Producii vegetale sunt, r/d/cin/ 5eriga, igname, scoici 6i carto5i' Ultimele trei sunt ridicate de cultivare, 6i sunt rareori g/site pe insula de sud, unde agricultura este, dar puin cunoscut' La e6ecul oca7ional de aceste resurse de5icitar din se7oanele ne5avorabile, aceasta poate 5i imaginat c/ problemele trebuie s/ 5ie 2ngro7itor' La ast5el de perioade nu pare improbabil c/ dorina de o mas/ bun/ trebuie s/ dea 5or/ 2n plus 5a/ de dorina de r/7bunare, 6i c/ acestea ar trebui s/ 5ie Jperpetuu distruge reciproc prin violen/, ca singura alternativa de a pieri de 5oame'J Dac/ ne 2ntoarcem oc ii no6tri de la locuitorii slab r/sp1ndite din Boua Keeland/ p1n/ la /rmurile aglomerate ale Fta eite 6i Insulele =ociety, o scen/ di5erit/ pentru a desc ide punctul nostru de vedere' )oate reinerea de 5oamete pare la prima vedere s/ 5ie alungai dintr,o ar/ care este descris a 5i 5ructuoas/ ca o gr/din/ a ;esperidelor' Dar aceasta prima impresie ar 5i imediat corectat/ de re5lecie o clip/' Fericire 6i bel6ug au 5ost 2ntotdeauna considerate ca 5iind cau7ele cele mai puternice de cre6tere' 0ntr,un climat agreabil, 2n ca7ul 2n care puine boli sunt cunoscute, iar 5emeile sunt condamnate sa nu uni5orma sever/, de ce nu ar trebui s/ opere7e aceste cau7e cu o 5or/ de neegalat 2n regiunile mai puin 5avorabileH Cu toate acestea, dac/ au 5/cut, 2n ca7ul 2n care s,ar putea g/si camer/ populaiei 6i a produselor alimentare 2n aceste limite circumscriseH Dac/ numerele din Fta eite nu, EC de ligi 2n circuit, surprins Captain CooA, c1nd le,a calculat la $CE de mii, 2n ca7ul 2n care puteau 5i eliminate 2ntr,un singur secol, atunci c1nd acestea s,ar ridica la peste trei milioane, presupun1nd,le s/ dubla numarul lor la 5iecare dou/7eci 6i cinci ani' Fiecare insula a grupului ar 5i 2ntr,o situaie similar/' .liminarea de la unul la altul ar 5i o sc imbare de loc, dar nu o sc imbare a speciilor de prime>die' .migrare 2n vigoare, sau de import 2n vigoare, ar 5i cu totul e-clus, de la situaia de insule 6i starea de navigare printre locuitorii lor' Di5icultatea aici este redus la 2ngust asa ca o busola, este at1t de clare, precise si prin 5orta pe care nu putem sc/pa de ea' .a nu se poate r/spunde 2n mod obi6nuit vagi 6i nec ib7uit, vorbind de emigrare, 6i de cultivare 2n continuare' 0n spe/, nu putem s/ nu recunosc, c/ unul este imposibil/, 6i alte 5lagrant inadecvate' Cea mai mare condamnare trebuie s/ ne priveasc/ 2n 5a/, c/ oamenii de pe acest grup de insule nu a putut continua s/ duble7e num/rul lor la 5iecare dou/7eci de ani 6i cinci@ 6i 2nainte de a 2ncepe s/ cercete7e 2n stare de societate pe ele, trebuie s/ 5im per5ect anumite 5aptul c/, cu e-cepia ca7ului un miracol perpetuu 5ace 5emeile

sterpe, vom 5i capabili de a urm/ri ni6te controale 5oarte puternice populaiei 2n obiceiurile poporului' Conturile succesive pe care le,am primit de Fta eite 6i insulele vecine, s/ ne lase nici o camer/ s/ pun/ la 2ndoial/ e-istena societ/ilor .areeoie, care au prile>uit o surpri7/ at1t de mult pe bun/ dreptate 2ntre naiuni civili7ate' (cestea au 5ost at2t de des descris, c/ puin mai mult nevoie s/ 5ie spus de ei aici, dec1t 5aptul c/ actul se-ual promiscuu 6i in5anticidul par a 5i legile lor 5undamentale' .le constau e-clusiv din clasele superioare, J6iJ (2n con5ormitate cu dl (nderson&, Jast5el 2nc1t agreabil este acest plan de viata licentios dispo7iiei lor, c/ cele mai 5rumoase de ambele se-e, ast5el, de obicei petrec 7ilele lor tineresc, obi6nuii cu practica de enormit/i c/ ar 5i ru6ine triburile cele mai s/lbatice 'QQQQ (tunci c1nd o 5emeie .areeoie este livrat de un copil, o bucat/ de p1n7/ 2nmuiat/ 2n ap/ se aplic/ la nivelul gurii 6i a nasului, pe care,l su5oc/' J Captain CooA observ/, J.ste cert 5aptul c/ aceste societ/i 2mpiedic/ 2n mare m/sur/ de cre6tere a claselor superioare de oameni, din care sunt compuse'J De adev/rul acestei observaii nu poate 5i nici o 2ndoial/' De6i nu anumitor instituii de aceea6i natur/ au 5ost gasite printre clasele de >os, dar viciile care 5orma caracteristicile lor cele mai proeminente sunt, 2n general, dar prea r/sp1ndit' Pruncuciderea nu se limitea7/ .areeoies' (cest permis/ pentru toi, ca 6i prevalena 2n r1ndul claselor superioare de oameni a scos din ea toate ur/, sau imputarea de s/r/cie, este, probabil, adesea adoptat mai degrab/ ca o moda, decat o statiune de necesitate, 6i pare s/ 5ie practicat/ 5amiliar 6i 5/r/ re7erve' .ste o observatie 5oarte doar de ;ume, c/ permisiunea de pruncucidere, 2n general, contribuie la cre6terea populaiei unei /ri' Prin eliminarea temerilor prea numeroase,o 5amilie, ea 2ncura>ea7/ c/s/toria, 6i dorinele puternice de natur/ a preveni p/rini de la a recurge la un e-pedient at1t de crud, cu e-cepia ca7urilor e-treme' !oda societ/ilor .areeoie, 2n Fta eite 6i insulele 2nvecinate, poate le,au 5/cut o e-cepie de la aceast/ observaie, 6i obiceiul are probabil aici o tendin/ contrar/' ) e de7m/ se-ual promiscuu 6i care prevalea7/ 2n r1ndul claselor de >os de persoane, de6i, 2n unele ca7uri acestea pot 5i 5ost e-agerat/, sunt stabilite 2ntr,o mare m/sur/ de o autoritate de necontestat' Capitanul CooA, 2ntr,o pro5esa str/duiesc s/ salve7e 5emeile din Fta eite dintr,o imputare prea general de imoralitate, recunoa6te c/ e-ist/ mai mult de acest persona> aici dec1t 2n oricare alte /ri, 5/c1nd 2n acela6i timp, o observaie de natura mult mai decisiv, de c/tre observ1nd c/ 5emeile care se comport/ ast5el, nu 2n nici un respect mai mic rangul lor 2n societate, dar se amestec/ 5/r/ discriminare cu cele ale persona>ul cel mai virtuos' C/s/toriile comune 2n Fta eite sunt 5/r/ nici o ceremonie, alta dec1t un cadou de la om la p/rinii 5etei' ?i acest lucru pare a 5i mai degrab/ o a5acere cu ei pentru permisiunea de a 2ncerca 5iica lor, dec1t un contract absolut pentru o soie' 0n ca7ul 2n care tat/l ar trebui s/ cred c/ nu a 5ost su5icient de pl/tit pentru 5iica sa, el nu 5ace nici scrupul de 5or1nd,o s/ p/r/seasc/ prietenul ei, 6i s/ convieuiesc cu o alt/ persoan/ care poate 5i mai liberal' Fmul este 2ntotdeauna libertatea de a 5ace o alegere nou/' 0n ca7ul 2n care consoarta lui r/m1nei gravid/, acesta poate ucide copilul, 6i, dup/ aceea, s/ continue cone-iune lui cu mama, sau las,o, 2n con5ormitate cu pl/cere lui' .ste doar atunci c1nd el a adoptat un copil 6i a su5erit,l s/ tr/iasc/, c/ p/rile sunt considerate ca 5iind 2n stare c/s/torie' F soie mai t1n/r/ cu toate acestea pot 5i ulterior au aderat la prima, dar 2n sc imbare ale cone-iunilor este mult mai general dec1t acest plan, 6i este un lucru atat de comune incat ei vorbesc de ea cu indi5eren/

mare' Libertinismului 2nainte de c/s/torie pare a 5i nici o obiecie la o uniune de acest 5el 2n cele din urm/' Controalele populaiei de la o ast5el de stare a societ/ii ar p/rea su5icient/ numai pentru a contracara e5ectele climatice cele mai 2nc1nt/toare, 6i o mulime mai e-uberant' )otu6i, acestea nu sunt toate' */7boaiele dintre locuitorii din di5erite insule, 6i a a5irmaiilor lor civile 2ntre ei, sunt 5recvente, 6i, uneori, transportate pe 2ntr,un mod 5oarte distructiv' Pe langa deseurile a vieii umane 2n c2mpul de lupt/, cuceritorilor, 2n general, 5ac ravagii pe teritoriul inamicului, distruge sau a transporta 2n largul porci 6i p/s/ri de curte, 6i pentru a reduce pe c1t posibil mi>loacele de sub7isten/ 2n viitor' Insula Fta eite, care, 2n anii "3%3 6i "3%#, mi6unau cu porci 6i p/s/ri, a 5ost, 2n "33D, a6a bolnav 5urni7at cu aceste animale, care cu greu orice lucru ar putea determina pe proprietari s/ parte cu ei' (cest lucru a 5ost atribuit/ de c/tre CooA 2n principal la r/7boaiele care a avut loc in acest interval' La vi7ita Captain +ancouver =ambata Fta eite 2n "34", el a constatat c/ ma>oritatea prietenilor lui, pe care el a plecat 2n "333, erau mori, c/ au e-istat multe ra7boaie din acel moment, 2n unele dintre care 6e5ii de cartiere de vest a Fta eite au avut aderat la inamic, 6i c/ regele a 5ost pentru o perioad/ considerabil/ de timp complet piept/nate, 6i districte propria sa pus 2n 2ntregime de de6euri' Cele mai multe dintre animale, plante 6i ierburi, care Captain CooA au plecat, au 5ost distruse de ravagiile r/7boiului' =acri5icii umane, care sunt 5recvente 2n Fta eite, de6i numai su5icient de puternic/ s/ se stabileasc/ pata a barbariei cu privire la caracterul de localnici, nu apar, probabil, 2n num/r considerabil, cum ar 5i semni5icativ s/ a5ecte7e populaia /rii, 6i boli, de6i ele au 5ost 2ngro7itor crescut 2n contact cu .uropean, au 5ost 2nainte de ciudat indulgent/@ 6i, c iar de ceva timp dup/ aceea, nu au 5ost marcate de nici 5atalitate e-traordinare' Controalele mare de cre6tere pare s/ 5ie vicii de actul se-ual promiscuu, pruncucidere, 6i de r/7boi, 5iecare dintre aceste operare cu 5orta 5oarte considerabile' Cu toate acestea, puternic 2n prevenirea 6i distrugerea vieii ca aceste cau7e trebuie s/ 5ie, ei nu au 2ntotdeauna inute stabilire a populaiei la nivelul de mi>loace de sub7isten/' Potrivit d,lui (nderson, JF/r/ a aduce atingere 5ertilit/ii e-trem/ a insulei, o 5oamete se 2nt1mpl/ 5recvent, 2n care se spune multe pieri dac/ acest lucru este din cau7a e6ecului unor se7oane,' La peste,populaie, (care trebuie, uneori, aproape 2n mod necesar 2nt1mpla,& sau r/7boaie, nu am 5ost 2n m/sur/ s/ determine, de6i adev/rul cu privire la 5aptul poate 5i destul de dedus din economia de mare, 2nc1t acestea s/ respecte 2n ceea ce prive6te produsele alimentare lor, c iar 6i atunci c1nd e-ist/ o mulime J' Dupa o cina cu un se5 Ulietea, Captain CooA a observat, c/, atunci c1nd compania a crescut, muli dintre oamenii comune s,au grabit in, pentru a ridica 5irimiturile care au c/7ut, 6i pentru care ace6tia au c/utat 5run7ele 5oarte restrictiv' !ai multe dintre acestea au participat 7ilnic navelor, si a asistat macelarii de dragul m/runtaiele de porci, care au 5ost uci6i' 0n general, puin p/reau s/ cad/ de cota lor, cu e-cepia organe comestibile' J)rebuie s/ 5ie deinut,J Captain CooA, spune, Jc/ ei sunt e-trem de atent la 5iecare 5el de dispo7iie, precum 6i de6eurile nimic din ceea ce poate 5i consumat de c/tre om, 2n special carne 6i pe6te'J Din contul domnului (nderson, se pare c/ o parte 5oarte mica de alimentare de origine animal/ scade la lotul de clasa de >os de oameni, iar apoi acesta este 5ie pe6te, ou/ de mare, sau de alte marin, producii, pentru c/, ei rareori sau niciodat/ consuma carne de porc' ?e5ul rege sau principal este singura 2n m/sur/ s/ 5urni7e7e acest otel de lu- 2n 5iecare 7i, precum 6i 6e5ii in5erior, 2n 5uncie de bog/ia lor, o dat/ pe s/pt/m1n/, dou/ s/pt/m1ni, sau o lun/' (tunci c1nd porci 6i p/s/ri au 5ost diminuate de r/7boaie sau de consum prea mare, o

interdicie este prev/7ut/ la aceste articole din alimente, care continu/ 2n vigoare, uneori, pentru c1teva luni, sau c iar pentru un an sau doi, timp in care, desigur, se 2nmulesc 5oarte rapid, 6i s/ devin/ din nou din belsug' Dieta comun/ c iar a .areeoies, care sunt printre oameni principal al insulelor, este, 2n con5ormitate cu dl (nderson, 5ormat/ din cel puin nou/ 7ecimi din alimente vegetale' ?i, ca o distincie a rangurilor este at1t de puternic marcat, precum 6i viaa 6i proprietatea claselor de >os de oameni par s/ depind/ de voina absolut de 6e5ii lor, ne putem imagina 5oarte bine c/ aceste 6e5ii vor tr/i adesea din bel6ug, 2n timp ce vasalilor lor 6i 5uncionarii sunt ciupit cu dorii' Din conturile cu 2nt1r7iere a Fta eite 2n +oyage !isionar, s,ar p/rea, c/ cau7ele enumerate mai sus depopulea7/ au operat cu 5ora cea mai e-traordinar/ de la ultima vi7it/ Captain CooA lui' F succesiune rapid/ de r/7boaie distructive, 2n timpul o parte din acest interval, se ia avi7ul de la vi7ita intermediare a c/pitanului +ancouver, 6i de la o mic/ parte a 5emeilor remarcat de c/tre misionari, putem deduce c/ un num/r mai mare de nou,n/scui de se5eminin au 5ost distrus dec1t anterior' (cest de5icit a 5emeilor ar cre6te 2n mod natural de vice, se-ual promiscuu, 6i, a>utat de ravagiile bolilor europene, cele mai multe grev/ 2n mod e5ectiv la r/d/cina populaiei' .ste probabil c/ Captain CooA, din datele pe care el a 5ondat calculele sale, poate avea supraevaluat populaia de Fta eite, 6i, probabil, misionari le,au evaluat prea sc/7ut@ dar nu am nicio 2ndoial/ c/ populaia a 5oarte sc/7ut considerabil de La Captain CooA vi7ita, din di5erite conturi, care sunt date de obiceiurile poporului cu privire la economie, la di5erite perioade de timp' Captain CooA 6i domnul (nderson sunt de acord 2n descrierea gri>a lor e-treme de orice 5el de produse alimentare@ 6i domnul (nderson, aparent dup/ ce o investigaie 5oarte atent/ a subiectului, menionea7/ reapariiei 5recvente de 5oamete' !isionarii, dimpotriv/, de6i ele Bot/ puternic prime>die din aceast/ cau7/ 2n Insulele !arc i7e 6i Friendly, vorbesc de producii de Fta eite ca 5iind 2n cea mai mare abunden/, 6i observ/ c/, 2n ciuda de6euri oribile comise la 5eastings, 6i de societatea .areeoie, vreau este rareori cunoscut' =,ar p/rea, din aceste conturi, c/ populaia de Fta eite este 2n pre7ent considerabil mai >os reprimat/ mi>loacele media de sub7isten/, dar ar 5i prematur s/ conclu7ion/m c/ aceasta va continua mult timp a6a' +ariaiile 2n stare a insulei, care au 5ost observate de c/tre CooA, 2n vi7itele sale di5erite par s/ dovedeasc/ 5aptul c/ e-ist/ oscilaii marcate de prosperitate 6i populaia' ?i aceasta este e-act ceea ce ar trebui s/ presupunem c/ de la teorie' Bu ne putem imagina c/ populaia din oricare dintre aceste insule are 2n ultimele v1rstele a r/mas staionar de la un num/r 5i-, sau c/ aceasta poate avea 2n mod regulat 2n cre6tere, 2n 5uncie de rata de orice, 2ns/ lent' Fluctuaii mari trebuie s/ 5i avut loc 2n mod necesar' Fverpopulousness ar 5i 2n orice moment, cre6te tendina natural/ de s/lbatici 2n r/7boi, 6i du6m/niile oca7ionate de agresiunile de acest 5el, ar continua s/ se r/sp1ndeasc/ devastare, mult timp dup/ inconveniente original, care ar putea s/ le,au determinat, a 2ncetat s/ se 5ac/ simit/' ) e neca7urile cu e-perien/ de la una sau dou/ se7oane ne5avorabile, care operea7/ pe o populaie aglomerat, care a 5ost 2nainte de a trai cu cea mai mare economie, 6i ap/s1nd greu 2mpotriva limitelor sale de produse alimentare, ar putea, 2ntr,o ast5el de stare a societ/ii, oca7ie prevalena mai general al pruncuciderea 6i actul se-ual promiscuu, 6i aceste cau7e ar depopulea7/ 2n acela6i mod continu/ s/ acione7e cu 5or/ sporit/, pentru ceva timp dup/ ce oca7ie pe care au agravat le,a 5ost de la cap/t' F sc imbare de obiceiuri 2ntr,o anumit/ m/sur/, treptat, produs/ printr,o sc imbare de circumstane, va restabili 2n cur1nd a populaiei, care nu a putut 5i p/strat mult timp sub nivelul s/u natural, 5/r/ violen/ cele mai e-treme' C1t de departe de contact europene pot opera 2n Fta eite cu aceast/ violen/ e-trem/, 6i de prevenire a populaiei recuperarea 5ostul s/u, este un punct pe care doar

e-periena poate determina' Dar, ar trebui s/ 5ie acest ca7, nu am nici o 2ndoial/ c/, privind depistarea cau7elor de ea, vom g/si le s/ se agrave7e viciu 6i mi7erie' Dintre celelalte insule din Fceanul Paci5ic, avem o cunoa6tere mai intim/ dec1t de Fta eite, dar in5ormaiile noastre este su5icient/ pentru a ne asigura c/ starea societ/ii 2n toate principalele grupuri dintre ele este 2n cele mai multe privine e-trem de similare' Printre locuitorii insulei amicale 6i =and:ic , acela6i sistem 5eudal 6i turbulen/ 5eudal/, aceea6i putere e-traordinar/ a 6e5ilor de stat 6i degradate a comen7ilor de >os a societ/ii, 6i aproape acela6i actului se-ual promiscuu 2ntre o mare parte a poporului, au 5ost g/site prevalea7/, la 5el ca 2n Fta eite' 0n Insulele Friendly, de6i puterea a regelui a 5ost declarat a 5i nelimitat, iar viaa 6i proprietatea, sub re7erva la dispo7iia sa, dar sa constatat c/ unii dintre 6e5ii celorlalte acionat ca suverani m/runte, 6i 7/d/rnicit 5recvent m/surile lui, de pe care el adesea pl1ns' JDar cu toate acestea independentJ (Captain CooA spune& Jprivind puterii despotice a regelui oamenii mari pot 5i, am va7ut ca7uri su5iciente pentru a dovedi c/ ordinele mai mic de persoane nu au nici o proprietate, nici de siguran/ pentru persoanele lor, ci la voina de 6e5ii c/rora le aparin, respectiv' J ?e5ii bat adesea popor in5erior cel mai 5/r/ mil/, 6i, atunci c1nd nici una dintre ele au 5ost prin6i 2ntr,un 5urt la bordul navelor, st/p1nilor lor, departe de mi>locind pentru ei, ar s5/tui adesea uciderea ei, care, dup/ cum ei 2n6i6i 6e5ii ap/rut s/ nu aib/ o mare groa7/ de in5raciunea de 5urt, ar putea ap/rea doar din viaa lor, av1nd 2n vedere acestor oameni saraci ca de o mic/ valoare sau nu' Capitanul CooA, 2n prima sa vi7it/ 2n Insulele =and:ic , a avut motive s/ cread/ c/ r/7boaie e-terne 6i revolte interne au 5ost e-trem de 5recvente 2n r1ndul localnicilor' ?i c/pitanul +ancouver, 2n contul s/u mai t1r7iu, avi7ele puternic devast/rile 2ngro7itoare, 2n multe dintre insule din aceste cau7e' (5irmaii ne2ncetat avut oca7ia modi5ic/ri 2n guverne di5erite, deoarece vi7ita Captain CooA lui: Doar un singur 6e5 din toate care au 5ost cunoscute la acel moment a 5ost de via/, 6i, la cerere, se pare c/ puini au murit de moarte natural/, cele mai multe dintre ele au 5ost uci6i 2n aceste concursuri ne5ericit' Puterea 6e5ilor peste clasele in5erioare ale poporului din Insulele =and:ic pare a 5i absolut' Famenii, pe de alt/ parte, le pl/teasc/ ascultarea mai implicit, 6i aceast/ stare de slug/rnicie are 2n mod evident un mare e5ect 2n ba7elor at1t minile lor 6i ale organismelor' 9radaii de rang par a 5i c iar mai puternic marcate aici dec1t 2n celelalte insule, ca 6e5ii de rang superior se comporta cu cei care sunt mai sc/7ute 2n aceast/ scar/, 2n modul cel mai semet si opresive' Bu este cunoscut 5aptul c/ 5ie 2n in5anticidul amicale sau Insulele =and:ic este practicat, sau c/ instituiile sunt stabilite similare cu societ/ile .areeoie 2n Fta eite' Dar se pare a 5i 2nscris/ pe o autoritate de necontestat 5aptul c/ prostituia este larg di5u7at, 6i predomin/ 2ntr,o mare m/sur/ 2n r1ndul claselor de >os a 5emeilor@ care trebuie s/ 5uncione7e 2ntotdeauna ca o veri5icare cel mai puternic la populaie' =e pare 5oarte probabil ca animale mpiate, sau 5uncionari, care petrec cea mai mare parte din timpul lor 2n participarea la 6e5ii, nu se c/s/toresc de multe ori, 6i este evident c/ a permis poligamia la oameni superiori trebuie s/ tind 5oarte mult s/ 2ncura>e7e 6i s/ agrava vice,se-ual promiscuu 2ntre clasele in5erioare' (u 5ost aceasta un 5apt stabilit c/, 2n insulele mai 5ertile din Fceanul Paci5ic 5oarte putin sau nimic nu a 5ost su5erit de s/r/cie 6i lips/ de alimente, cum nu am putut a6tepta s/ g/seasc/ printre s/lbatici 2ntr,un climat ast5el de orice grad mare de reinere moral/, teoria privind obiectul ar duce in mod natural ne la conclu7ia, ca vice, inclusiv de r/7boi, a 5ost principalul veri5ica populaiei lor' Conturile pe care le,am dintre aceste insule con5irm/ cu t/rie aceast/

conclu7ie' 0n cele trei mari grupuri de insule care s,au observat, vice pare a 5i o caracteristic/ cel mai proeminent' 0n Insula Pastelui, din disproporia mare dintre b/rbai la 5emei, aceasta poate 5i cu greu pus la 2ndoial/ 5aptul c/ in5anticid predomin/, de6i 5aptul nu poate 5i a>uns la cunoa6terea de oricare dintre navigatori noastre' Perouse p/rea s/ cread/ c/ 5emeile din 5iecare district au 5ost proprietate comuna la oamenii din circumscripia respectiv/, de6i num/rul de copii pe care a v/7ut,ar tinde mai degrab/ s/ contra7ic/ acest avi7' Fluctuaiile din populaia Insula Pa6telui pare s/ 5i 5ost 5oarte considerabil de la descoperirea sa 2n primul r1nd prin *ogge:ein 2n "3$$, de6i nu poate s/ 5i 5ost mult mai a5ectate de actul se-ual europene' Din descrierea de Perouse ea a ap/rut, 2n timpul vi7itei sale, care urmea7/ s/ 5ie recuperarea populaiei sale, care a 5ost 2ntr,o stare 5oarte sc/7ut, probabil, 5ie de la secet/, disensiuni civile sau prevalena 2ntr,un grad e-trem de pruncucidere si un contact promiscue ' C1nd Capitanul CooA a vi7itat 2n voia> de,al doilea, el a calculat populaie puin 6ase sau 6apte sute, Perouse la dou/ mii@ 6i, de la num/rul de copii pe care a observat, 6i num/rul de case noi, care s,au cl/dire, el a conceput c/ populaiei a 5ost 2n cre6tere' 0n Insulele !arianne, 2n 5uncie de Pere 9obien, un num/r 5oarte mare de b/rbai tineri a r/mas nec/s/torii, care tr/iesc ca 6i membrii .areeoie societ/ii 2n Fta eite, 6i distinge printr, un nume similar' 0n insula Formosa, se spune c/ 5emeile nu aveau voie s/ aduc/ copiilor 2n lumea 2nainte de v1rsta de trei7eci 6i cinci' 0n ca7ul 2n care acestea au 5ost cu,copil 2nainte de aceast/ perioad/, un avort a 5ost e5ectuat/ de c/tre preoteas/, 6i p1n/ la soul a 5ost patru7eci de ani, soia a continuat s/ tr/iasc/ 2n casa tat/lui ei, 6i a 5ost v/7ute numai pe 5uri6' +i7itele tran7itorie care au 5ost 5/cute la unele alte insule, precum 6i Conturile imper5ect/ avem de ei, nu ne permit s/ intre 2n orice Detaliu special de obiceiurile lor, dar, din similitudinea general al acestor vamale, 2n m/sura 2n care a 5ost respectat, avem motive s/ credem c/, de6i ei nu poate 5i marcat de unele dintre cele mai atroce particularit/i care au 5ost menionat, obiceiuri vicioase cu privire la 5emei, 6i de r/7boaie, sunt principalele controale pentru populaia lor' (cestea 2ns/ nu sunt toate' *e5eritor la subiectul de stat 5ericit de bel6ug, 2n care b/6tina6ii din Insulele =out ,=ea s,au spus s/ tr/iasc/, eu sunt 2nclinat s/ cred c/ imaginaia noastr/ au 5ost e5ectuate 2n a5ara adev/rului prin descrieri e-uberant, care au 5ost uneori dat de aceste delicioase >ambiere' Presiunea nu un5re8uent de dorit, c iar 6i 2n Fta eite, menionat 2n +oia> ultima Captain CooA lui, ne,a undeceived cu privire la cele mai 5ertile tuturor acestor insule, precum 6i din c/l/torie misionar/ se pare, c/, la anumite perioade ale anului, atunci c1nd p1inea,5ructe este 2n a5ara se7onului, toate temporar de5icitul' La F eita oo, unul dintre !arc i7e, acesta sa ridicat la 5oame, 6i 5oarte animale au 5ost ciupit de lips/ de alimente' La )ongataboo, principal al Insulele amicale, 6e5ii de a asigura o multime sc imbat locuintele lor de la alte insule, 6i, uneori, multe dintre b/6tina6ii a su5erit mult de dorit' 0n Insulele =and:ic secete lungi, uneori, s/ apar/, porc 6i yam sunt adesea 5oarte limitate, iar vi7itatorii sunt primite cu o austeritate nedorit/, 5oarte di5erite din bun/voina pro5u7e de Fta eite' 0n Boua Caledonie ranei pentru animale de locuitori pe p/ian>eni, 6i sunt uneori reduse s/ m/n1nce buc/i mari de la steatit domoli po5ta lor de 5oame' (ceste 5apte dovedesc cu t/rie c/, 2n orice abunden/ produciile de aceste insule pot 5i g/site la intervale de timp se re5er/, sau cu toate acestea ele pot 5i veri5icate de ignoran/, r/7boaie 6i alte cau7e, media populaiei, 2n general, vorbind, prese greu 2mpotriva limitele mediu de ran/' 0ntr,un stat de societate, 2n ca7ul 2n care viaa a ordinelor in5erior al oamenilor par a 5i luate 2n considerare de c/tre superiorii lor ca de o valoare redus/ sau nu, este evident c/ noi sunt 5oarte susceptibile de a 5i 2n6elat 2n ceea ce prive6te apariiile din abunden/ 6i am putea

concepe c/ pur porc 6i legume ar putea 5i sc imbate 2n mare abunden/ de m/r5uri european, de c/tre titularii principal, 2n timp ce lor vasali 6i sclavi s,au de su5erit de dorit' Bu pot 2nc eia aceasta recen7ie general/ de 5aptul c/ departamentul de societatea uman/ care a 5ost clasate sub numele de via/ s/lbatic/, 5/r/ observ1nd c/ singurul avanta> 2n ea de mai sus vieii civili7ate pe care le pot descoperi, este posesia unui grad mai mare de petrecere a timpului liber de c/tre masa poporului' .-ist/ mai puin de lucru care urmea7/ s/ 5ie 5/cut, 6i, prin urmare nu e-ist/ munc/ mai puin' C1nd lu/m 2n considerare trud/ ne2ntrerupt/ la care claselor de >os ale societ/ii 2n via/ civili7ate sunt condamnat, acest lucru nu poate dec1t s/ ne apar un avanta> 5rapant, dar este probabil overbalanced de de7avanta>e mult mai mare' 0n toate aceste /ri 2n ca7ul 2n care dispo7iiile sunt procurate cu instalaie, o cel mai tiranic, distincia rang prevalea7/' Lovituri 6i 2nc/lc/ri ale propriet/ii par s/ 5ie materie de curs@ 6i clasele in5erioare ale poporului sunt 2ntr,o stare de degradare comparative, cu mult sub ceea ce este cunoscut in tarile civili7ate' 0n aceast/ parte a vieii s/lbatice 2n ca7ul 2n care un mare grad de egalitate obine, di5icultatea de procurarea produselor alimentare 6i a greut/ile de r/7boi neincetate a crea un grad de 5or/ de munc/ s/ nu 5ie in5erioare care care este e-ercitat/ de clasele in5erioare de oameni din societatea civili7at/, de6i mult mai inegal 2mp/rit/' Dar, de6i am putea compara 5orei de munc/ din aceste dou/ clase ale societ/ii umane, privaiuni 6i su5erinele lor vor admite de nici o comparaie' Bimic nu pare s/ m/ la loc 2n aceast/ i7bitoare ast5el un punct de vedere, ca tenorul 2ntreaga educaiei 2n r1ndul triburilor incepeau de s/lbatici din (merica' Fiecare lucru care se poate contribuie pentru a preda r/bdarea cel mai nemi6cat sub cele mai severe dureri 6i nenorociri, 5iecare lucru care tinde s/ 2mpietri inima, 6i 2nguste toate surse de simpatie, este cel mai inoculat/ cu asiduitate pe s/lbatic' Civili7at/ om, dimpotriv/, de6i el ar putea 5i s5/tuii s/ suporte r/ul cu r/bdare atunci c1nd este vorba, nu este instruit pentru a 5i mereu asteptam' Celelalte virtui trebuie s/ 5ie repus/ 2n aciune 2n a5ar/ de cura>' .l este 2nv/at s/ se simt/ pentru aproapele s/u, sau c iar du6manul s/u, 2n prime>die, s/ 2ncura>e7e 6i s/ e-tind/ a5eciunile sale sociale@ 6i, 2n general, pentru a m/ri s5era de emoii pl/cute' .vident in5erena din aceste dou/ moduri di5erite de educaie este, c/ civili7at omul sper/ s/ se bucure, s/lbatic se a6teapt/ doar s/ su5ere' =istemul de ridicol de disciplin/ spartan, 6i c/ absorbia ne5iresc de 5iecare sentiment privat 2n interes pentru public, care a 5ost uneori at1t de absurd admirat, nu ar 5i putut e-ista, dar 2ntre un popor e-puse la greut/ile 6i privaiunile din perpetuu r/7boi ne2ncetat, 6i 2ntr,un stat 2n temeiul o team/ constant/ de 2ngro7itoare inversea7/ de avere' 0n loc de a considera aceste 5enomene ca indic1nd orice tendin/ caracteristic/ pentru cura> 6i patriotism 2n dispunerea de spartani, c/ ar trebui s/ ia 2n considerare doar le ca un puternic indicarea statului mi7erabil/ 6i aproape s/lbateci de =parta, 6i de 9recia 2n general, la acel moment' Ca 6i m/r5uri 2ntr,o pia/, aceste virtui vor 5i produse 2n cea mai mare cantitate, pentru care e-ist/ o cerere ma-im/@ 6i 2n ca7ul 2n care r/bdarea 2n durere 6i de privaiuni, 6i sacri5icii patriotice e-travagante, sunt cele mai solicitat, aceasta este o indicaie melancolie de mi7erie a oameni, 6i nesigurana de stat' Re!er.a i -, ca$itolul 3-

* controalelor la r&ndul $o$ula iei antice Locuitorii din nordul Euro$ei,

F istorie a migraiilor timpurii 6i a6e7/ri ale omenirii, cu motivele care le solicit/, ar ilustra 2ntr,un mod i7bitor constanta tendin/ 2n rasa uman/ s/ creasc/ dincolo de mi>loacele de sub7isten/' F/r/ unele legea general/ de aceast/ natur/, s,ar p/rea ca 6i cum lumea nu ar 5i

putut a 5ost populat/' F stare de lene, 6i nu de nelini6te 6i activitate, se pare evident care urmea7/ s/ 5ie starea naturala a omului, iar aceasta din urm/ dispo7iie nu ar putea au 5ost generate, ci de imbold puternic de necesitate, de6i s,ar putea ulterior s/ 5ie continuat/ de obicei, 6i noi asociaii care s,au 5ormat din aceasta, spiritul de 2ntreprindere, 6i setea de glorie mariale' Bi se spune c/ (vraam 6i Lot au avut substan/ at1t de mare la bovine, c/ teren nu le,ar suporta at1t, ca s/ locuiasc/ 2mpreun/' Bu a 5ost ceart/ 2ntre p/stori lor' (vraam 6i Lot a propus s/ se separe, 6i a 7is, JBu este toat/ ara 2naintea ta Dac/ vei ine m1na st1ng/,H (tunci +oi merge la dreapta, dac/ vei 2ndep/rte7e de la dreapta, atunci voi merge la la st1nga' J (ceast/ observaie simpl/ 6i propunerea este o ilustrare i7bitoare de 5aptul c/ prim/vara mare de aciune care raspandi peste tot p/m1ntul cu oamenii, 6i, 2n progresul de timp, a condus o parte din locuitori mai puin noroco6i din glob, ced1nd presiunii ire7istibil, sa caute o sub7isten/ de5icitar 2n arderea de6erturile din (sia 6i (5rica, precum 6i regiunile 2ng eate din =iberia 6i de Bord (merica' !igraii Prima ar gasi in mod natural nu obstacole, altele dec1t natura a /rii, dar atunci c1nd o parte considerabil/ a p/m1ntului a 5ost populat/, de6i dar subire, posesorii acestor cartiere nu s,ar produce ,le altora, 5/r/ o lupt/, 6i locuitorii redundant de la oricare dintre mai multe puncte centrale nu s,au g/sit loc pentru ei 2n6i6i, 5/r/ e-pul7area lor cel mai apropiat vecini, sau cel puin care trece prin teritoriile lor, care ar da neaparat prile> de concursuri 5recvente' Latitudinile medii ale .uropei 6i (siei par s/ 5i 5ost ocupat la un perioada timpurie a istoriei de naiunile de p/stori' )ucidide le,a dat ca a lui avi7, c/ statele civili7ate din .uropa 6i (sia, 2n timpul s/u, nu a putut re7ista unite sciii' Cu toate acestea, o ar/ 2n p/6une, nu pot susine, eventual, at1t de muli locuitori ca o ar/ 2n lucrare' Dar ceea ce 5ace ca naiunile p/stori a6a 5ormidabil, este puterea pe care le posed/ de mi6care cu totul, 6i necesitatea ei simt 5recvent de e-ercitare a acestei puteri, 2n c/utare de p/6une pentru turmele lor proaspete' Un trib care este bogat 2n vite are un e5ect imediat o multime de produse alimentare' C iar stoc,mam/ poate 5i devorat 2n ca7 de absolut/ necesitate' Femeile tr/iesc 2ntr,o mai mare usurinta decat in randul naiuni de v1n/tori, 6i prin urmare, sunt mult mai proli5ic' L/rbaii, cu aldine 2n puterea lor unit/, 6i demn de 2ncredere 2n puterea lor de p/6une pentru vitele lor procurarea de sc imbarea de loc, simi, probabil, dar se teme puine cu privire la 5urni7area pentru o 5amilie' (ceste combinate cau7e produc mai cur1nd e5ectul lor naturale 6i invariabil, o e-tins/ populaiei' F sc imbare mai 5recvent/ 6i mai rapid/ a locului, apoi devine necesar/' ( pe teritoriul mai larg/ 6i mai e-tins/ este ocupat succesiv' F mai larg/ pustiirea se e-tinde peste tot 2n >urul lor' +rei ciupeste membrii mai puin noroco6i de societate, precum 6i la o lungime de imposibilitatea de a spri>ini un ast5el de num/r 2mpreun/ devine prea evident/ pentru a 5i re7istat' +l/stare tinere sunt apoi 2mpins a5ar/ din stoc,mam/, 6i instruii pentru a e-plora regiunile noi, 6i pentru a obine num/rul de locuri mai 5ericit pentru ei 2n6i6i prin s/biile lor' JLumea este 2nainte de toate i 2n ca7ul 2n care pentru a alege' J Belini6tite din prime>die pre7ent, ro6ie cu sperana de a perspectivelor mai ec itabil/, 6i animat cu spiritul de 2ntreprindere ;ardy, aceste aventurieri 2ndr/7nee sunt sanse de a deveni adversari 5ormidabili pentru toi cei care li se opun/' Locuitorii /rilor 2n curs de mult timp stabilit, anga>at 2n ocupaiile pa6nic/ a comerului 6i a agricultura, nu ar 5i adesea capabil s/ re7iste la energie de oamenii care acionea7/ 2n con5ormitate cu ast5el de motive puternice de e5ort' ?i concursuri 5recvent cu triburile 2n acela6i circumstane cu ei 2n6i6i, ar 5i at1t de multe lupte pentru e-isten/, 6i ar 5i luptat cu un cura> disperat, inspirat de re5lecie, care moartea ar 5i pedeapsa de 2n5r1ngere, 6i viaa premiul de biruin/'

0n aceste concursuri s/lbatice, multe triburi trebuie s/ 5i 5ost cu totul e-terminai' !uli, probabil, au pierit de greut/i 6i de 5oamete' (lii@ stele a c/ror conducere au avut le,a dat,o direcie mai 5ericit, a devenit triburi mare 6i puternic, 6i 2n lor r1ndul s/u, a trimis o55 aventurieri proasp/t/ 2n c/utare de alte scaune' (cestea ar 5i, 2n primul datorea7/ credin/ 2n tribul lor mam/, dar 2ntr,un timp scurt, leg/turile care leag/ le,ar 5i simit puin, iar ei ar r/m1ne prieteni, sau devin du6mani, 2n 5uncie de puterea lor, ambiia lor sau con5ortul lor, s, ar putea dicta' De6euri prodigioas/ a vieii umane, prile>uite de aceast/ lupt/ perpetu/ pentru camer/ 6i a produselor alimentare, ar 5i mai mult dec1t 5urni7ate de putere mare a populaiei, ot/r1nd 2n oarecare m/sur/ desprinse de obicei constant/ a migraiei' ( speran/ predominante de imbunatatire starea lor de sc imbare de loc, o constant/ a6teptarea de >a5, o putere c iar, dac/ 2n di5icultate, de a vinde copiii lor ca sclavi, a ad/ugat pentru a negli>enei natural/ a caracterului barbar, ar toate conspira pentru a ridica o populaie, care ar r/m1ne s/ 5ie reprimat/ dup/ aceea de 5oamete 6i r/7boi' )riburi care s,au posedat din regiunile mai 5ructuoas/, de6i ei ar putea s/ le c16tige 6i s/ menin/ lor de lupte continue, a crescut rapid 2n num/r 6i putere, de la mi>loacele de sub7isten/ a crescut@ p1n/ la lungimea 2ntregul teritoriu, de la limitele de C ina pe /rmurile !/rii Laltice, a 5ost populat de o ras/ di5erite de barbari, cura>os, robust, 6i 2ntreprin7/tori, inured de greut/i, 6i se des5at/ 2n r/7boi' 0n timp ce di5eritele 5i- guvernelor din .uropa si (sia, de c/tre populaie superioare 6i superioare de cali5icare, au 5ost capabil s/ se opun/ o barier/ impenetrabil/ pentru oardele lor distrugerea, au pierdut numerele lor de prisos 2n concursuri cu alte 5iecare, dar 2n momentul 2n care sl/biciune a guvernelor stabilit, sau unirea oca7ional de multe dintre aceste r/t/citor triburi, le,a dat ascendent la putere, 5urtun/ 2n sine evacuate cu privire la cea mai 5rumoas/ provinciile de pe p/m1nt, 6i C ina, Persia, .gipt 6i Italia au 5ost cople6it de la di5erite perioade de inundaii 2n aceast/ barbarie' (ceste remarci sunt puternic e-empli5icate 2n c/derea Imperiului *oman' p/storii din nordul .uropei au 5ost mult timp inut 2n 5r1u de vigoarea a (rme romane, 6i teroarea numele roman' .rupie 5ormidabil al Cimbri 2n c/utare de a6e7/ri noi, de6i semnali7at/ prin distrugerea cinci armate consulare, a 5ost arestat la o lungime 2n carier/ sale victorioase de !arius@ 6i barbari au 5ost 2nv/ai s/ se poc/iasc/ nec ib7uin/ lor de c/tre aproape complet e-terminare din aceast/ colonie puternic' Bumele lui Julius Caesar, de Drusus, )iberius, 6i 9ermanicus, impresionat 2n mintea lor de modul de sacri5icare a concet/enii lor, a continuat s/ le inspire teama de atentea7/ la *oman teritoriu' Dar ei au 5ost mai degrab/ dec1t a trium5at asupra 2nvin6ilor@ 6i de6i armatele sau colonii care au trimis mai departe au 5ost 5ie t/iate sau 5orate s/ revin/ 2n locurile lor originale, vigoarea naiunii germane mare a r/mas neatins/, 6i gata s/ se reverse mai departe 5iilor ei ;ardy 2n constant/ succesiune, oriunde s,ar putea 5ora o desc idere pentru ei 2n6i6i de c/tre lor s/bii' Domniile slabe lui Decius, 9allus, Rmilianus, +alerian, 6i 9allienus, acordat/ o ast5el de desc idere, 6i au 5ost, 2n consecin/, marcat de o erupie general/ de barbari' 9oii, care ar 5i trebuit s/ au migrat 2n cursul de c1iva ani din =candinavia la .u-ine, au 5ost mituit pentru a retrag/ trupele lor victorioase de c/tre un tribut anual' Dar nu mai devreme a 5ost secrete periculoase ale bog/iei 6i sl/biciune a Imperiului *oman, ast5el, a relevat 2n lume, dec1t noi roiuri de barbari r/sp1ndit prin devastare provincii de 5rontier/, 6i teroare 2n ceea ce prive6te porile *omei' Francii, a (llemanni, goilor, 6i aventurieri de triburi mai puin considerabile, 2neleas/ sub aceste denumiri generale, turnat ca un torrent pe di5erite p/ri ale imperiu' Ja5 6i asuprire a distrus produc din pre7ent 6i sperana de recoltele viitoare' F 5oamete lung/ 6i general a 5ost urmat/ de o pierdem cium/, care timp de cincispre7ece ani devastate 5iecare ora6 6i provincie roman/ imperiu, 6i, >udec1nd dup/

mortalit/ii 2n unele locuri, sa presupus c/ 2ntr,un r/7boi c1iva ani, cium/, 6i 5oamete, au consumat >um/t/ii de speciei umane' Cu toate acestea, valul de emigrare a continuat 2nc/ la intervale s/ se rostogoleasc/ impetuos de la nord, 6i succesiunea de principi mariale, care a reparat de nenorocirile de predecesorii lor, 6i spri>init soarta care a imperiu, a trebuit s/ reali7e7e munci ale lui ;ercule 2n eliberarea *oman pe teritoriul de la aceste invadatori barbare' 9oii, care, 2n anul $GC 6i urm/torii ani, a distrus imperiul at1t de mare 6i pe uscat cu diverse succes, dar in 5inal cu pierderea aproape total/ a ben7ilor lor aventuros, 2n anul $%4 a trimis o emigrare de numere imense, cu soiile lor 6i 5amilii, 2n scopul de decontare' (cest organism 5ormidabil, care a 5ost declarat s/ constea la prima de D$C'CCC barbarilor, 2n cele din urm/ a 5ost distrus 6i dispersate de vigoarea 6i 2nelepciunea de 0mp/ratul Claudius' =uccesorul s/u, (urelian, 2nt1mpinate 6i 2nvin6i ga7de noi cu acela6i nume, care au renunat a6e7/rile lor 2n Ucraina, dar una dintre condiiile implicite de pacea a 5ost, c/ el ar trebui s/ retrag/ 5orele romane din Dacia, 6i renuna la aceast/ provincie mare pentru a goilor 6i vandalilor' Un nou 6i cel mai inva7ia 5ormidabil de (llemanni ameninat imediat dup/ la sac de amant/ din lume, 6i trei mari b/t/lii s1ngeroase 6i s,au purtat 2nainte de (urelian aceast/ ga7d/ distruge ar putea 5i e-terminai, 6i Italia s/ 5ie livrate de la ei pustiiri' Concentraia de (urelian au 7drobit pe 5iecare parte du6manii de la *oma' Dup/ ce sa moarte p/reau s/ re2nvie, cu o cre6tere de 5urie 6i numere' .i au 5ost din nou 2nvins pe toate p/rile de vigoarea activ/ de Probus' .liberarea din 9alia numai de invadatorii germani este raportat c/ au costat viaa a ECCCCC barbari' 0mp/ratul victorios urm/rit succesele sale 2n 9ermania 2n sine@ 6i c/peteniile /rii, la uimit sa pre7en/, 6i de7am/git 6i epui7at de succesul bolnav de ultima lor emigrare, pre7entat/ la orice termeni care ar putea impune cuceritori' Probus, 6i dup/ aceea Diocleian a adoptat planul de recrutare a epui7at provincii ale imperiului prin acordarea de terenuri pentru a 5ugitive sau captive barbari, precum 6i eliminarea numerelor lor, inutile 2n ca7ul 2n care acestea ar putea 5i cel mai puin probabil a 5i periculoase pentru stat@ coloni7/rile, dar au 5ost o ast5el de ventilaie insu5icient/ pentru populaia din nord, 6i temperamentul 2n5l/c/rat al barbari nu s,ar indoi mereu la munca lent/ a agriculturii' 0n timpul Domnia viguros al lui Diocleian, 2n imposibilitatea de a 5ace o impresie 2n vigoare cu privire la *oman 5rontiere, goii, vandalii, gepi7ii, burgun7i, 6i (llemanni, pierdut puterea celorlali, prin ostilit/ilor reciproc/, 2n timp ce supu6i ai Imperiului bucurat de spectacolul s1ngeroase, con6tient c/, oricine 2nvins, au 2nvins du6manii de la *oma' =ub domnia lui Constantin cel goilor au 5ost din nou 5ormidabil' Lor re7isten/ a 5ost restaurat/ de c/tre o pace lung/, 6i o nou/ generaie a ap/rut, care nu mai amintea de nenorocirile din timpurile str/vec i' 0n succesive de doi num/r mare de r/7boaie ei au 5ost uci6i' 0nvins pe 5iecare parte, au 5ost condus 2n muni, 6i, 2n cadrul unei campanii sever/, deasupra unui sute de mii au 5ost calculate pentru a 5i pierit de 5rig 6i de 5oame' Constantin a adoptat planul de Probus 6i a succesorilor s/i 2n acordarea de terenuri pentru aceste barbari rug/tor care au 5ost e-pul7ai din propria lor ar/' =pre s51r6itul anului a domniei sale, o parte competent, 2n provinciile Pannonia, )racia, !acedonia, 6i Italia, a 5ost alocat pentru locuire 6i de 6edere de trei sute de mii sarmatii' ) e r/7boinic Julian a trebuit s/ 2nt1lni 6i 2nvinge roiuri noi de 5ranci 6i de (llemanni, care, emigrat din padurile lor germani 2n timpul r/7boaielor de cival Constantin, stabilit 2n di5erite p/ri ale 9aliei, 6i a 5/cut din scena lor devast/ri de trei ori mai e-tins dec1t cel al cuceririlor lor' Distrus 6i respins de 5iecare parte, ele au 5ost urm/rite 2n cinci e-pediii 2n lor propria ar/, dar iulian, care a cucerit, de 2ndat/ ce el a p/truns 2n 9ermania 6i 2n mi>locul acelei stup puternic, care a trimis ast5el de roiuri de oameni ca s/ p/stre7e lumea roman/ 2n spaim/

perpetu/, principalul obstacolelor 2n calea lui au 5ost aproape impracticabile drumurile 6i vast unpeopled p/durilor' De6i ast5el sub>ugat 6i 2nc inat de c/tre braele victorios de Julian, aceast/ ;ydra,monstru intitulat crescut din nou, dup/ c1iva ani, 6i 5ermitatea, vigilena 6i geniul puternice ale lui +alentinian au 5ost pe deplin puse 2n aciune, 2n prote>area lui dominioane din irruptions di5erite ale (llemanni, a burgun7i, sa6i, goii, Suadi, 6i sarmai' =oarta de la *oma a 5ost la o lungime determinat/ printr,o ire7istibil/ de emigrare unii de la est 6i de nord, care a precipitat pe 2ntregul imperiu organism al goilor, 6i continuarea acestei presiuni puternice asupra naiunilor din 9ermania p/rea s/ le prompt pentru a re7oluia de a abandona la 5ugari din =armatia lor p/duri 6i morasses, sau cel puin a,6i asuma numerele lor de prisos 2n provinciile Imperiului *oman' F emigraie de ECC de mii de persoane eliberate din coasta aceea6i din !area Laltic/, care au rev/rsat miriade de Cimbri 6i )eutones 2n timpul vigoarea *epublica' (tunci c1nd aceast/ ga7d/ a 5ost distrus de r/7boi 6i 5oamete, alti aventurieri a reu6it' ) e =uevi, vandalii, a (lani, a burgun7i, a trecut *in, niciodata mai mult sa se retraga' Cuceritori, primul care a stabilit, au 5ost e-pul7ai sau e-terminai de c/tre invadatori noi' Bori de barbari p/rea s/ colecte7e de la toate p/rile din emis5era nordic/' Colectarea 2ntuneric proasp/t 6i teroare ca ei laminate pe, organismele adunat la o lungime ascuns soarele din Italia, 6i scu5undat lumea occidental/ 2n noapte' 0n dou/ secole de la 7bor a goilor peste Dun/re, barbari de di5erite nume 6i neamul au >e5uit 6i luate 2n posesie din )racia, Pannonia, 9alia, !area Lritanie, =pania, (5rica, 6i Italia' Cel mai oribil devast/ri 6i o distrugere incredibila a speciei umane 2nsoite aceste cuceriri rapide, 6i 5oamete 6i cium/, care 2ntotdeauna 2n martie tren de r/7boi atunci c1nd ravagiile cu cru7ime nec ib7uit ast5el, de7l/nuit 2n 5iecare parte a .uropei' Istoricii de ori, care a v/7ut aceste scene de de7olare, 5orei de munc/ 6i sunt la o pierdere de e-presii pentru a le descrie, dar, dincolo de puterea limba>ului, numerele 6i violenei distructive ale acestor invadatorii barbar au 5ost ilustrat de sc imbarea total/ care a avut loc 2n de stat din .uropa' (ceste e5ecte e-traordinare, at1t de mult timp 6i at1t de pro5und simit tot cea mai 5rumoas/ poriuni de p/m1nt, pot 5i urm/rite 2ntr,o mare m/sur/ la cau7a simpl/ a superioritate a puterii a populaiei la mi>loacele de sub7isten/' !ac iavel, la 2nceputul istoriei sale de la Florena, spune, J oameni care locuiesc 2n partea de nord care se a5l/ 2ntre *in 6i Dun/rii, care tr/iesc 2ntr,un climat s/n/tos 6i proli5ic, cre6te de multe ori la o ast5el de grad, c/ un mare num/r dintre ei sunt 5orai s/ p/r/seasc/ ara lor natal/ 6i du,te 2n c/utare de locuinte noi' (tunci c1nd una dintre aceste provincii incepe sa creasca prea populate 6i vrea s/ se u6ura, urm/toarea metod/ este observat' 0n primul r1nd, este 2mp/rit/ 2n trei p/ri, 2n 5iecare dintre care e-ist/ un poriune egal al nobilimii 6i breasl/, cei bogai 6i cei s/raci' Dup/ aceast/ (u tras la sor, 6i c/ divi7iunea pe care lotul intr/, iese din ar/ 6i se duce s/ caute norocul s/u, l/s1nd celelalte dou/ mai mult spatiu si libertate de a se bucura posesiunile lor la domiciliu' (ceste emigr/ri s,au dovedit de distrugere a Imperiul *oman J9ibbon' .ste de p/rere c/ !ac iavel a repre7entat aceste emigr/ri prea mult, ca m/suri regulate 6i concertate, dar cred c/ am 5oarte probabil c/ nu a s/v1r6it o eroare de mult 2n aceast/ privin/, 6i c/ a 5ost o previ7iunea de necesitatea 5recvent/ a,6i asuma ast5el populaia lor concediai, care a dat oca7ia s/ c/ dreptul la germani, anunul luate de c/tre Ce7ar 6i )acit, de a nu permite terenurilor cultivate lor de a r/m1ne mai mult de un an 2n cadrul posesorilor acelea6i' !otive, care, Ce7ar menionea7/ ca 5iind alocate pentru acest obicei, par a 5i greu adecvate@ dar dac/ vom ad/uga pentru a le perspectiva emigr/rii 2n modul descris de !ac iavel, obiceiul de va par a 5i e-trem de util/, 6i o greutate dubl/ se va acorda

la unul din motivele pentru care Ce7ar menionea7/, 6i anume, ca nu cumva acestea ar trebui condus, 5iind obi6nuii cu un loc, s/ 5ac/ sc imb de trudei de r/7boi pentru de a5aceri din agricultur/' 9ibbon 5oarte bun/ dreptate respinge, cu ;ume 6i *obertson, improbabil supo7iia c/ locuitorii din nord au 5ost mult mai numeroase anterior dec1t 2n pre7ent, dar el crede c/ sa obligat, 2n acela6i timp s/ nege tendin/ puternic/ de cre6tere a naiunilor de nord, ca 6i cum cele dou/ 5apte au 5ost legate 2n mod necesar' Pentru o distincie atent/ ar trebui s/ 5ie 2ntotdeauna 5/cut/, 2ntre o populaie redundante 6i o populaie de 5apt mare' ;ig lands de =coia sunt, probabil, mai mult redundante 2n populaie dec1t orice alt/ parte a !arii !area Lritanie, si, desi ar 5i o absurditate admiterea palpabil/ pentru a permite ca partea de nord a .uropei, acoperite 2n varste 5ragede cu p/duri imense, 6i a locuit de c/tre o ras/ de oameni care s,au susinut 2n principal de c/tre e5ectivele lor 6i e5ective, a 5ost mai populat 2n acele timpuri dec1t 2n starea sa actual/@ dar 5apte detaliate 2n Declinul 6i c/derea Imperiului *oman, sau c iar 5oarte sc i/ u6oar/ dintre ele care le,am dat, nu poate 5i raional contabili7ate, 5/r/ presupunerea de o tendin/ de cele mai puternice 6i de aceste persoane pentru a creasc/, 6i pentru a repara pierderile lor repetate de c/tre puterea de proli5ic naturii' Din erupie primul Cimbri, la dispariia de5initiv/ a <estern .mpire, e5orturile naiunilor germane de a coloni7a sau >a5 au 5ost ne2ncetat/' Bumerele care au 5ost t/iate 2n timpul acestei perioade de r/7boi 6i 5oamete au 5ost aproape incalculabile, 6i cum ar 5i putut, eventual, nu au 5ost susinute cu o vigoare nediminuat, de c/tre o ar/ slab populat/, cu e-cepia ca7ului 2n 5lu-ul avut a 5ost alimentata de un i7vor de putere 5oarte e-traordinare' 9ibbon descrie munca de +alentinian 2n securi7area 5rontierei galic 2mpotriva germanilor, un inamic, spune el, a c/rui putere a 5ost re2nnoit/ de c/tre un 5lu- de voluntari indra7nete, care curgea 5/r/ 2ncetare de la triburile cele mai 2ndep/rtate de partea de nord' F usoara adoptarea de str/ini a 5ost, probabil, un mod, prin care unele dintre naiuni germane re2nnoit puterea lor atat de brusc, dup/ cele mai multe distructiv in5rangeri, dar aceast/ e-plicaie doar indepartea7a di5icultate un pic 2n continuare oprit' (ceasta 5ace ca restul p/m1ntului pe broasc/ estoas/, dar nu ne spune pe ceea ce broasca testoasa se ba7ea7/' Be putem 2ntreba 2n continuare ceea ce re7ervor de nord a 5urni7at aceste 5lu- ne2ncetat de aventurieri indra7netH Lui !ontes8uieu soluie a problemei va, cred eu, s/ 5ie greu de admis' *oiurilor de barbari care a eliberat anterior de la nord, apar nici mai mult, spune el, 2n pre7ent, 6i motivul pentru care el da este, c/ violena a romanilor au condus oamenii din sud 2n partea de nord, care, at1ta timp c1t aceast/ 5or/ a continuat, a r/mas acolo, dar ca 2ndat/ ce aceasta a 5ost sl/bit, s, au r/sp1ndit din nou 2n 5iecare ar/' (cela6i 5enomen a ap/rut dup/ cuceriri 6i tiranii de C arlemagne 6i di7olvarea ulterioar/ a imperiului s/u, 6i 2n ca7ul 2n care un prin, el spune, 2n 7ilele noastre s,au de a 5ace ravagiile similare din .uropa, naiunile condus 2n partea de nord, 6i odi nindu,se pe limitele universului, ar e-ista a 5ace un stand p1n/ 2n momentul 2n care le,ar inunda sau cucereasc/ .uropa treime timp' 0ntr,o not/ observ/ el, Jvom vedea 2n ce 5aimoasa 2ntrebare este redus/ de ce partea de nord nu mai este at1t de deplin populat ca 6i 2n 5osta oriH J 0n ca7ul 2n care 5aimoasa 2ntrebare, sau mai degrab/ s/ se r/spund/ la aceasta, se reduce la acest lucru, este redus la un miracol, pentru c/ 5/r/ unele modul de obinere a produselor alimentare supranaturale, modul 2n care aceste naiuni colectate s,ar putea spri>ini 2n ast5el de regiuni pentru sterp at1t timp o perioad/ 2n timpul vigoarea a Imperiului *oman, este un pic greu de conceput, 6i poate a>uta la greu 71mbind la ci5ra indra7neata a aceste mulimi

prodigioas/ acest site lor stau trecut, a determinat 2n limitele univers, 6i de via/, a6a cum am trebuie s/ presupunem, cu cura> cea mai rabdatoare pe aer 6i g ea/ pentru c1teva sute de ani, p1n/ ce,ar putea 2ntoarce la propria lor casele lor 6i a relua modul u7ual mai substanial/ de sub7isten/' Di5icultatea de ansamblu, cu toate acestea, este la o dat/ 2ndep/rtat/, dac/ vom aplica 2n german/ naiuni 2n acel moment un 5apt care este at1t de cunoscut, 2n general, a avut loc 2n (merica, 6i s/ presupunem c/, atunci c1nd nu este veri5icat/ de c/tre r/7boaie 6i 5oamete, acestea au crescut 2ntr,un ritm care ar dubla num/rul lor 2n anii dou/7eci 6i cinci sau trei7eci' decen/, 6i c iar necesitatea, de a aplica aceast/ rat/ de cre6tere a locuitori din 9ermania vor antice par a 5i uimitor de la 5aptul c/ cele mai valoroase Imagine a maniere lor, care ne,a 5ost l/sat/ de )acit' .l le descrie ca nu locuiesc ora6e, sau c iar de a admite de a6e7/ri 2nvecinate' Fiecare persoan/ 2ncon>oar/ casa cu un spaiu liber, o circumstan/, care pe langa e5ectul bene5ic ca o garanie de 5oc, este puternic calculat/ pentru preveni producerea, 6i c ecA ravagiile, de epidemii' J.i au coninut se aproape universal, cu o sotie' Leg/tura lor matrimonial este strict/ 6i sever/, precum 6i manierele lor 2n acest sens, merit/ cea mai mare laud/' .i locuiesc 2ntr,o stare de bine p/7it castitate, corupta de nici o seducatoare oc elari sau incit/ri convivial' (dulterul este e-trem de rar, 6i nu indulgen/ este ar/tat/ 5a/ de o prostituat/' Bici 5rumusete, pentru tineri, nici bog/ie, poate ei procura un so: pentru nici unul nu se uit/ la viciu cu un 71mbet, sau solicit/ seducie reciproc/ calea lumii' Pentru a limita cre6terea de copii, sau pune la moarte orice de s1nge soului, este contabili7at in5ama@ 6i virtuos maniere au e5icacitate e-ist/ mai mult de legi bune 2n alt/ parte' Fiecare mama alaptea7a copiii ei, 6i nu,i dea 2n m1inile 5uncionarilor 6i asistente medicale' )inerii lu/m cu 2nt1r7iere a actului se-ual, treci 6i prin urmare, varsta pubertatii inepui7abil/' ?i nici nu sunt 5ecioarele reportat' (ceea6i scaden/, cre6terea acela6i complet, este necesar/@ se-e se uneasc/ 2n mod egal potrivire 6i robust/, iar copiii mo6tenesc vigoarea a p/rinilor lor' !ai mult numeroase sunt rudele unui om 6i relaiile, cu at1t mai con5ortabil este vec e lui v1rst/, nici nu este nici un avanta> s/ 5ie 5/r/ copii J' Cu aceste maniere, 6i obiceiul de a 2ntreprinderii 6i emigrare, care ar elimina in mod natural toate temerile cu privire la asigurarea pentru o 5amilie, este di5icil s/ se concepe o societate cu un principiu de cre6tere puternic/, 6i ne vedem la o dat/ ca surs/ de proli5ic armatelor succesive 6i colonii, 5a/ de care 5ora ale Imperiului *oman, at1t timp sa luptat cu di5icultate, 6i 2n care acesta 2n cele din urm/ scu5undat' Bu este probabil ca, pentru dou/ perioade, 2mpreun/, sau c iar pentru unul, populaia 2n limitele 9ermania vreodat/ 2n sine sa dublat 2n dou/7eci 6i cinci ani' Lor r/7boaie perpetuu, starea nepoliticos a agriculturii, 6i 2n special obicei 5oarte ciudat adoptat de cele mai multe dintre triburile de marcare bariere 2n calea lor de deserturi ample, ar preveni orice e5ectiv/ 5oarte mare cre6tere de numere' La nici o perioad/ s,ar putea 5i numit ar/ bine populat/, de6i a 5ost de multe ori redundante 2n populaie' .i au abandonat imensa lor p/durilor la e-ercitarea de v1n/toare, anga>at 2n p/6uni cele mai considerabile o parte din terenurile lor, acordat cu privire la restul mici o nepoliticos 6i lipsit de gri>i cultivare, 6i atunci c1nd 2ntoarcerea de 5oamete grav le mustrat de insu5icien/ a resurselor lor de5icitar, au acu7at sterilitatea unei /ri care a re5u7at s/ 5urni7e7e multitudinea de locuitorii s/i, dar 2n loc de compensare p/durile lor, drena> mla6tini lor, precum 6i prestarea solul lor se potrivesc pentru a spri>ini o populaie e-tins/, ei au g/sit mult mai 5avorabil/ obiceiurile lor mariale 6i dispo7iiile ner/bd/tor, Jpentru a merge 2n c/utarea de produse alimentare, de >a5, sau de glorie, J2n alte /ri (ceste aventurieri c16tigat' 5ie pentru terenuri ei 2n6i6i de s/biile lor sau au 5ost 2ntrerupte de accidente di5erite de r/7boi@ =,au primit 2n armatele romane sau dispersate pe teritoriul roman, sau, probabil, av1nd 2n ara lor e-onerat prin absena lor, sa 2ntors acas/ cu 2nc/rc/tur/ cu prada, 6i gata, dup/ ce au recrutat numerele

lor sa diminuat, pentru e-peditii proaspete' =uccesiunea de 5iine umane pare s/ 5i 5ost cel mai rapid/, 6i la 5el de rapid ca unele au 5ost eliminate 2n colonii, sau cosite 2n >os de c/tre coasa de r/7boi 6i 5oamete, altele au crescut 2n num/r a crescut la lor de aprovi7ionare loc' 0n con5ormitate cu acest punct de vedere al subiectului, de Bord nu ar 5i putut 5i epui7at/@ 6i atunci c1nd Dr' *obertson, descriind calamit/ile din aceste inva7ii, spune, c/ ei nu au 2ncetat p1n/ la nord, prin turnarea mai departe roiurile succesive, a 5ost golit de oameni, 6i nu a mai putut 5urni7a instrumente de distrugere, el va par s/ 5i c/7ut 2n eroarea de 5oarte pe care el a muncit 2nainte de a respinge, 6i de a vorbi ca 2n ca7ul 2n care naiunile nord erau de 5apt 5oarte populat' Pentru acestea trebuie s/ 5i 5ost a6a, 2n ca7ul 2n care num/rul lor locuitori 2n orice perioad/ a 5ost su5icient/ o, 2n po5ida sacri5icare de r/7boi, la oameni 2ntr,o asemenea manier/ )racia, Pannonia, 9alia, =pania, (5rica, Italia 6i (nglia, cum nu 2n unele p/ri s/ nu lase urme multe dintre lor Fosta locuitori' Perioada de peopling din aceste /ri, cu toate acestea, el se mentionea7a ca dou/ sute de ani@ 6i 2ntr,un timp at1t de noile generaii ar 5i care ar putea ap/rea mai mult de aprovi7ionare 5iecare post vacant' (devarata cau7a care a pus cap/t continuarea emigrare de nord, a 5ost imposibilitatea de nici mai mult de a 5ace o impresie asupra celor mai de dorit /rile din .uropa' .i au 5ost apoi locuite de c/tre descendenii cei mai vite>i 6i mai 2ntreprin7/toare a triburilor germane, 6i nu a 5ost probabil ca acestea ar trebui s/ degenerat a6a de repede de la vite>ie ale str/mo6ilor lor, ca s/ su5ere lor terenuri care urmea7/ s/ 5ie smulse de la ei de c/tre numere de cali5icare in5erioar/ 6i in5erior, de6i probabil superioare 2ndr/7neal/' )estat pentru un timp de vite>ie 6i de s/r/cia de vecinii lor de pe uscat, spiritul 2ntreprin7/tor 6i numerele de rev/rsare de naiunile scandinave g/si 2n cur1nd de aerisire pe mare' =e temea 2nainte de domnia lui Carol cel !are, au 5ost respins cu di5icultate prin gri>a 6i vigoarea de care domn mare, dar 2n timpul distragerile a imperiului sub succesorii lui slab/, au r/sp1ndit ca o 5lac/r/ devorant/ peste =a-onia In5erioara, Frie7eland, Flanda, Flandra, 6i malurile *inului 2n m/sura 2n care !ent7' Dup/ ce a devastat coastele lungi, au p/truns 2n inima Frana, au pr/dat 6i ars ora6ele ei cea mai corect/, percepute tributuri imense pe ea monar i, 6i la lungime, obinut prin acordarea unul dintre cele mai 5rumoase provincii 2n regat' .i s,au 5/cut c iar 6i temut 2n =pania, Italia 6i 9recia, r/sp1ndire 2n ca7ul 2n care 5iecare pustiirea 6i teroare' Uneori ei a 2ntors armele lor unul 2mpotriva celuilalt, ca 2n ca7ul 2n care aplecat asupra lor distrugerii reciproce proprii@ alteori au transportat colonii c/tre /ri necunoscute sau nelocuite, ca 2n ca7ul 2n care acestea au 5ost dispus s/ repare 2ntr,un singur loc distrugerea oribile a rasei umane oca7ionate de ravagiile lor 5urios 2ntr,un alt' */7boaiele mal,administrarea 6i civil/ a regilor s/se6ti din (nglia produse acela6i e5ect ca 6i sl/biciune care a urmat domniei lui C arlemagne, din Frana, 6i de dou/ sute de ani insulele britanice au 5ost devastat 5/r/ 2ncetare, 6i, adesea, 2n parte supus, de c/tre aceste invadatorilor nordici' Pe parcursul a noua a opta, 6i secolele T, marea era acoperit cu navele lor de la un cap/t al .uropa la alii, 6i /rile 2n pre7ent cel mai puternic in arta si arme au 5ost prada de >a5urile lor constant/' 0n cre6tere 6i consolidarea puterea din aceste /ri, la o lungime a inlaturat toate perspectiva 2n continuare de succes de la ast5el de inva7ii' Baiunile din nord au 5ost 2ncet 6i 5/r/ tragere de inim/ obligai s/ se limite7e 2n limitele lor naturale 6i s/ 5ac/ sc imb de manierele lor pastorale, 6i odat/ cu ele 5acilit/ile speci5ice de >a5 6i emigrare pe care le o5erit, pentru munca pacientului 6i returnea7/ lent/ a comer 6i agricultur/' Dar lentoarea acestor 2ntoarce neap/rat e5ectuat/ o sc imbare important/ 2n maniere de oameni'

0n vec ea =candinavia, 2n timpul r/7boaielor sale constante 6i emigr/rilor, puine, sau nici unul, probabil, au 5ost descura>ate s/ se c/s/toreasc/ vreodat/ de c/tre teama de a nu 5i capabil s/ o5ere pentru o 5amilie' 0n =candinavia moderne, pe Dimpotriv/, 5recvena a uniunii c/s/toriei este 2n continu/ veri5icat/ de c/tre cele mai multe temeri imperioas/ 6i pe bun/ dreptate,5ondat de acest 5el' (cesta este cel mai 2n special 2n ca7ul 2n Borvegia, dup/ cum am avea oca7ia s/ se remarca 2ntr,un alt loc, dar aceleasi temeri operea7/ 2ntr,un grad mai mare sau mai mic, de6i 5iecare 2n ca7ul 2n care cu o 5or/ considerabil/, 2n toate p/rile .uropei' Din 5ericire mai mult de stat lini6tit/ a lumii moderne nu cere ast5el de provi7ii rapid/ a omului 5iine umane@ 6i competenele proli5ic din natura nu poate 5i, prin urmare, ast5el 2nc1t, 2n general, numit 2n aciune' !allet, 2n contul e-celent/ a naiunilor de nord pe care le,a pre5i-at la Istoria lui din Danemarca, arat/ c/ el nu a 5ost 2n m/sur/ s/ descoperi orice dove7i c/ emigr/ri lor a pornit de dorii de camer/ de la domiciliu@ 6i unul dintre motivele care le o5er/ el, este, c/ dup/ o emigrare mare /rile 2n curs de multe ori au r/mas destul de pustiu 6i neocupat/ pentru o lung/ perioad/ de timp' Dar ca7uri de acest 5el, am 2nclinat s/ cred, au 5ost rare, de6i s,ar putea oca7ional se 2nt1mple' Cu obiceiurile al intreprinderii 6i emigraia care c16tig de cau7/ 2n acele 7ile, un 2ntreg popor ar muta, uneori, 2n c/utarea unui mai 5ertil teritoriu' )erenurile, care au ocupat 2nainte, trebuie s/ de necesitate s/ 5ie l/sat desert pentru un timp, 6i dac/ au e-istat orice lucru deosebit de neeligibile 2n sol sau situaia, care emigrarea total/ a poporului ar p/rea s/ sugere7e, ar putea 5i mai 5avorabil/ de temperamentul barbari din >ur, pentru a o5eri o mai bun/ pentru ei 2n6i6i cu s/biile lor dec1t pentru a ocupa imediat aceste meleaguri respins' (st5el de emigr/ri totale s,au dovedit re5u7ul de a 2mp/ri, dar nu 2nseamn/ c/ nu au 5ost de5icitar/ pentru camer/ 6i produse alimentare la domiciliu' Un alt motiv, care d/ !allet, este 5aptul c/, 2n =a-onia, precum 6i =candinavia, tractului mai mare parte a terenurilor consta 2n starea lor original/ necultivate, av1nd nu a 5ost niciodat/ prins 2n sus sau 2n eliminate, 6i c/, din descrierile de Danemarca 2n aceste ori, sa dovedit c/ numai coastele au 5ost populat, dar p/rile interioare 5ormat o p/dure mare' .ste evident c/ aici el cade 2n gre6eal/ comun/ a con5unda o inutilitate de locuitori cu populaia real/ mare' maniere pastoral/ a poporului 6i obiceiurile lor de r/7boi 6i a 2mpiedicat intreprinderi le de compensare 6i cultivarea terenurilor lor, 6i apoi aceste paduri 5oarte, prin imobili7area surselor de sub7isten/ 2n limite 5oarte 2nguste, au contribuit la prisos de numere@ care este, la o populaie dincolo de ceea ce rar livr/rile de ar/ ar putea spri>ini' Bu este o alta cau7a de multe ori nu au participat la, de ce s/raci, 6i la rece /rile slab,populat, tind 2n general, la un prisos de locuitori, 6i sunt puternic solicit/ la emigrare' 0n /rile mai calde 6i mai populat, 2n special a celor plin de ora6e mari 6i produce, o insu5icient/ 5urni7area de produse alimentare pot 5i 2n continuare rareori mult timp, 5/r/ a produce epidemii 5ie 2n 5orm/ de pl/gi mari 6i distrugere, sau de mai puin violente, de6i mai mult constanta, boli' 0n /rile s/race, rece 6i slab,populat, dimpotriv/, de calitate a aerului antiseptic, mi7eria care decurg din insu5iciente sau m1ncare proast/ poate continua pentru o perioad/ considerabil/ de timp, 5/r/ a produce aceste e5ecte@ 6i, prin urmare, acest stimul puternic pentru emigrarea continu/ s/ 5uncione7e pentru o perioad/ mult mai lung/' (6 prin nici un mi>loc, cu toate acestea, s/ 5ie 2nelese s/ spun, c/ de nord naiuni nu orice anga>at e-pediii, cu e-cepia ca7ului 2n determinat de alimente de5icitar/ sau circumstane acas/' !allet se re5er/, ceea ce a 5ost, probabil, adev/rat, c/ a 5ost lor obicei comun de a organi7a o adunare 2n 5iecare prim/var/, cu scopul de a lu1nd 2n considerare 2n ceea ce trimestru acestea ar trebui s/ 5ac/ r/7boi, 6i 2n r1ndul unui popor care r/nit at1t de puternic o

pasiune pentru r/7boi, 6i care a considerat dreptul mai puternic ca un drept divin, prile> pentru ea nu va 5i niciodata doresc' 0n a5ar/ de aceast/ iubire pur/ 6i de7interesat/ de r/7boi 6i de 2ntreprindere, disensiunile civile, presiune a unui inamic victorios, o dorinta pentru un climat mai bl1nd, sau din alte cau7e, ar putea determina, uneori, la emigrare, dar, 2ntr,o vi7uali7are general/ a subiectului, am nu poate a>uta 2n considerare aceast/ perioad/ a istoriei care o5er/ ca un 5oarte i7bitoare ilustrare a principiului de populaie@ un principiu, care pare s/,mi 6i,au dat impulsul iniial 6i prim/vara de aciune, pentru a avea amena>ate resurse inepui7abile, 6i a preg/tit de multe ori cau7ele imediate de care rapid/ succesiune de irruptions aventuros 6i emigr/ri, care a prile>uit c/derea a Imperiului *oman, iar apoi, turnarea din /rile slab populat/, de Danemarca 6i Borvegia pentru peste $CC ani, devastat 6i au invadat o mare parte a .uropei' F/r/ a presupunerea de o tendin/ de cre6tere aproape la 5el de de mare ca 2n =tatele Unite ale (mericii, 5aptele par s/,mi s/ nu 5ie contabili7ate, precum 6i cu o ast5el de presupunere, nu putem 5i la o pierdere de nume controalele la populaia real/, atunci c1nd citim detaliile de7gust/toare a celor ne2ncetat/ r/7boaie, 6i de 5aptul c/ de6eurile risipitor a vieii umane, care a marcat aceste perioadele de barbar' +eri5ic/ri In5erior, 5/r/ 2ndoial/, ar 5i de acord, dar am putea pronun/ 2n condiii de siguran/, 5aptul c/ printre ciobanii din nordul .uropei de r/7boi 6i 5oamete au 5ost principalul veri5ic/ 5aptul c/ a p/strat populaiei p1n/ la nivelul de mi>loacele lor de s/rac sub7isten/' Re!er.a i -, ca$itolul 3--

* controalelor la r&ndul $o$ula iei (astoral) moderne Or'ani!a iei 0a iunilor,

)riburile pastorale din (sia, prin care tr/iesc 2n corturi 6i cabane mobile, 2n loc s/ de locuinte 5i-e, sunt cu at1t mai puin 2n leg/tur/ cu teritoriul lor dec1t p/storii din nordul .uropei' Lag/r, nu 6i a solului, este nativ ara de t/tare autentice' 0n ca7ul 2n care 5ura>er/ a unui district anumit/ consumate trib 5ace un mars regulat la p/6uni proaspete' In vara aceasta avansuri spre nord, iarna se 2ntoarce din nou la sud, 6i, ast5el, 2ntr,un timp de pace cele mai pro5unde dob1nde6te cuno6tine practice 6i 5amiliar uneia dintre cele mai di5icile operaiuni de r/7boi' (st5el de obiceiuri ar avea tendina de puternic pentru a di5u7a 2n r1ndul acestor triburi r/t/citor spiritul de emigrare 6i de cucerire' =ete de >a5, de teama unui vecin prea puternic, sau inconveniente de p/6uni de5icitar, au 5ost 2n toate veacurile cau7e su5iciente pentru a 2ndemna oardele =cyt ia 2ndr/7neal/ pentru a avansa 2n /rile 2n necunoscut, 2n ca7ul 2n care s,ar putea spera la g/seasc/ o sub7isten/ mai bogat sau mai puin un inamic 5ormidabil' 0n toate inva7iile lor, dar mai ales atunci c1nd 2ndreptate 2mpotriva imperii civili7ate din sud, ciobanii scitice au 5ost uni5orm acionat printr,un spirit cele mai s/lbatice 6i distructive' (tunci c1nd a avut !oguls atenuat/ provinciile de nord a C inei, a 5ost propus, 2n calm 6i deliberate consiliu, de a e-termina pe toi locuitorii din aceast/ ar/ populat/, c/ teren viran ar putea 5i trans5ormate 2n p/6une de vite' .-ecutarea pre7entului Designul oribil a 5ost 2mpiedicat de c/tre 2nelepciunea 6i 5ermitatea de un c ine7 mandarin@ dar propunerea goale de aceasta pre7int/ o imagine i7bitoare, nu numai de modul inuman 2n care drepturile de cucerire au 5ost abu7ai, dar de puternic vigoare a obiceiul 2ntre naiuni de p/stori, 6i di5icultatea ca urmare a tran7iia de la pastoral/ agricole de stat' Pentru a urm/ri, c iar 6i 2n modul cel mai sumar/, valul de emigrare 6i cucerire 2n (sia, cre6terea rapid/ a unor triburi, 6i dispariia total/ de alii, ar duce mult prea departe' 0n timpul perioadelor de irruptions 5ormidabil a unilor, inva7iile larg/ e-tins/ a !oguls 6i t/tari,

cuceriri s1ngeros de (ttila, P an Kingis 6i )amerlan, 6i 2nsp/im1nt/toare convulsii care a participat la di7olvarea, precum 6i 5ormarea lor imperii, controalele la populaie, dar sunt prea evidente' 0n lectur/ de devast/rile a rasei umane 2n acele vremuri, atunci c1nd cel mai mic motiv de capriciu sau comoditate implicate de multe ori un popor 2ntreg 5/r/ discern/m1nt 2n masacru, in loc sa caute cau7ele care a 2mpiedicat un progres mai departe 2n populaie, putem 5i doar uimit la 5ora de acest principiu de cre6tere, care ar putea 5urni7a recoltele proasp/t/ de 5iine umane pentru a coasa 5iecare succesive cuceritor' Cereri de o5erta noastr/ va 5i mult mai util 2ndreptate c/tre starea actual/ a naiunilor t/t/re6ti, 6i a controalelor obi6nuite s/,6i m/reasc/, atunci c1nd nu se a5l/ sub in5luena acestor convulsii violente' Iar/ imens/, locuite 2n pre7ent de c/tre cei descendeni ai !oguls 6i t/tari, care p/strea7/ aproape acelea6i maniere ca str/mo6ii lor, cuprinde 2n aproape toate regiunile de mi>loc din (sia, 6i are avanta>ul unei 5oarte 5in si clima temperat' =olul este, 2n general, de mare naturale 5ertilit/ii' .-ist/ relativ puine, dar deserturi autentic' .-tins la nivel c1mpii 5/r/ un arbust, care au primit, uneori, ca denumire, 6i care ru6ii numesc stepele, sunt acoperite cu o iarb/ lu-uriante, admirabil ec ipate pentru p/6une de e5ective numeroase 6i e5ective' De5ectul principal al aceast/ ar/ e-tins/ este o lips/ de ap/, dar se spune c/ p/rile care sunt alimentate cu acest articol este necesar, ar 5i su5icient pentru spri>in de patru ori num/rul de locuitori ei actual/, 2n ca7ul 2n care au 5ost corect cultivate' Fiecare Frda, sau trib, are un canton special, care 2i aparin, conin at1t de var/ 6i de iarn/ p/6uni, precum 6i populaia din acest vast teritoriu, oricare ar 5i ea, este, probabil, distribuite pe supra5ata de aproape 2n 5uncie de gradul de 5ertilitate reale 2n di5erite raioane' +olney descrie pe bun/ dreptate aceast/ distribuie necesare 2n vorbind de Ledo:eens de =iria' J0n cantoanele stearpa, care este, de cele care sunt bolnavi amena>ate cu plante, triburile sunt slabe 6i 5oarte 2ndep/rtate unele de altele, ast5el cum 2n de6ert de =ue7, c/ 2n !area *o6ie, 6i partea interioar/ a Desert mare' (tunci c1nd solul este mai bine acoperit, ca 2ntre Damasc 6i .u5rat, triburile sunt mai puternice 6i mai puin 2ndep/rtat' ?i 2n cultivabil cantoane, ca Pac alic de (lep, a ;auran, 6i ara din 9a7a, taberele sunt numeroase 6i unii l1ng/ alii Jo ast5el de distribuie a' de locuitori, 2n 5uncie de cantitatea de alimente pe care le pot obine 2n starea real/ a industriei lor 6i obiceiurile, pot 5i aplicate la 9rand )artaria, ast5el cum precum 6i 2n =iria 6i (rabia, 6i este, de 5apt, 2n egal/ m/sur/ aplicabil/ la 2ntregul p/m1nt, de6i Comertului naiunilor civili7ate 2l 2mpiedic/ s/ 5ie at1t de evident ca 2n etapele mai simpl/ a societ/ii' )/tarii ma omedane, care locuiesc 2n p/rile de vest a 9rand )artaria, cultiva o parte din p/m1ntul lor, dar 2n a6a negli>en/ 6i insu5icient,o manier/ ca de a nu permite o surs/ principal/ de sub7isten/' Lene6 6i r/7boinice geniu al barbare 5iecare 2n ca7ul 2n care predomin/, iar el nu 2mp/ca cu u6urin/ se la obinerea de c/tre 5orei de munc/ ceea ce el poate spera s/ obin/ prin >a5' 0n ca7ul 2n care analele de )artaria nu sunt marcate de r/7boaie orice semnal si revolutii, sa p/cii interne 6i industria sunt constant 2ntrerupt de concursuri 6i m/runte inva7ii reciproc/ de dragul de >a5' )/tarii ma omedane se spune ca tr/iesc aproape 2n 2ntregime de c/tre >e5uind 6i prad/ pe vecinii lor, precum 6i 2n pace ca 6i 2n r/7boi' UsbecAs, care posed/ ca ni6te st/p1ni 2mp/r/ia lui C o:arasm, se las/ s/ se lor subieci a5luent, =arts 6i )urAmans, cele mai bune p/6unile lor ar/, doar pentru c/ vecinii lor de pe acea latur/ sunt prea s/race sau prea vigilent/ pentru a le da speranta de >a5 de succes' Ja5 este principalul lor de resurse' .i 5ac mereu incursiuni 2n teritoriile al persanilor, 6i de UsbecAs de Luc aria !are@ 6i nici pace, nici armistiiu poate reine le, ca sclavi 6i alte e5ecte de valoare pe care le e5ectuea7/ 2n a5ara 5ormea7/ ansamblu de bog/iile lor' ) e UsbecAs 6i subiectele lor

sunt )urAmans perpetuu 2n contradicie, 6i invidii lor, instigat de multe ori de c/tre prinii de casa domnitoare, ine ara 2ntr,o stare constanta de intestin agitaie' ) e )urAmans sunt mereu 2n r/7boi cu !asa de bran7ica 6i arabi, care de multe ori vin 6i rupe coarnele a cire7ilor lor, 6i s/ deplasare soiile lor 6i 5iice' ) e UsbecAs de Luc aria !are sunt socotiti cele mai civili7ate ale tuturor )/tari ma omedane, dar nu sunt cu mult in5erioare 5a/ de restul, 2n spiritul lor de >a5' .i sunt 2ntotdeauna 2n r/7boi cu per6i, 6i a de6eurilor de stabilire a amen7ii c1mpiile din provincia C orasan' De6i ara pe care le posed/ este de cea mai mare 5ertilitate natural/, 6i o parte din r/m/6iele vec i locuitori practica artele pa6nic/ a comerului 6i al agriculturii@ 2nc/ nici aptitude a solului, nici e-emplul pe care le,au 2n 5aa lor, pot determina s/,6i sc imbe obiceiurile lor str/vec i, 6i le,ar >e5ui mai degrab/, *ob, 6i ucide vecinii lor, dec1t se aplic/ pentru a 2mbun/t/i bene5iciile pe care natura a6a le o5er/ din bel6ug' )atarii de Frda Casats ia 2n )urAestan tr/iesc 2ntr,o stare de continu/ r/7boi cu vecinii lor de la nord 6i de est' 0n timpul iernii care le 5ac incursiunile lor 5a/ de PalmucAs, care, cu privire la 5aptul c/ timp, du,te la cutreiera 5rontierele Luc aria !are 6i piese de la sud de ara lor' Pe de alt/ parte ele incomoda perpetuu CosacAs a UaiA 6i Bogai )/tari' 0n vara trec munii de .agles, 6i 5ace incursiuni 2n =iberia' ?i, de6i ele sunt adesea 5oarte bolnavi tratai 2n aceste incursiuni, 6i 2ntreaga prad/ lor nu este ec ivalent cu ceea ce s,ar putea obine cu 5orei de munc/ 5oarte puin de pe pamanturile lor, dar ei aleg mai degrab/ de a e-pune se la mii de truda 6i pericolele inerente 2n mod necesar la o ast5el de de via/, dec1t ele 2nsele, se aplic/ 2n mod serios 2n agricultur/' !odul de via/, printre alte triburi de t/tari ma omedane pre7int/ Po7a aceea6i uni5orm/, care ar 5i obositor s/ se repete, 6i pentru care Prin urmare, m/ re5er la cititor la Istoria 9enealogic al t/tarilor 6i a ia act de valoroase' Comportamentul autorului a acestei istorii el 2nsu6i, o C an de C o:arasm, o5er/ un e-emplu curios de modul s/lbatic 2n care r/7boaiele de politic/, de r/7bunare, sau >a5ul, se des5/6oar/ 2n aceste /ri' Lui inva7ii de Luc aria !are au 5ost 5recvente, iar 5iecare e-pediie a 5ost semnali7ata de devastea7/ de provincii 6i ruina total/ 6i distrugerea de ora6e 6i sate' (tunci c1nd, 2n orice moment num/rul de pri7onieri sa 2mpiedicat propunerilor de re7oluie depuse, el nu a 5/cut s5ie6te s/,i omoare pe loc' Din dorina de a reduce puterea de )urAmans care au 5ost a5luent s/,l, el a invitat toi oamenii principal 2ntr,o solemn/ s/rb/toare, 6i le,au masacrat la num/r de dou/ mii' .l a ars 6i distrus satele lor cu cru7ime cele mai unsparing, 6i a comis o ast5el devast/rile c/ e5ectul s,au 2ntors pe autorii lor, 6i armata 2nving/torilor a su5erit sever din lips/' )/tarii ma omedane, 2n general, ura comerciale, 6i s/,l lor de a5aceri s/ strica toate comercianii care cad 2n m1inile lor' Comertului, care este numai admise, este comerul cu sclavi' (ceste 5orma o parte principal/ a prad/ pe care le e5ectuea7/ 2n a5ara, 2n incursiunile lor de prad/, 6i sunt considerate ca o surs/ de 6e5 de bog/iile lor' Cei care le,au prile> pentru ei 2n6i6i, 5ie pentru participarea la turmele lor, sau ca soii 6i concubine, acestea p/stre7e, iar restul le v1nd' Cerc e7 si tatari Dag estan, 6i alte triburi 2n cartierul de Cauca7, care tr/iesc 2ntr,un s/rac 6i de munte ar/, 6i pe acel cont mai puin supuse la inva7ie, 2n general, cu preaplin de locuitori, 6i atunci c1nd acestea nu se pot obine sclavi 2n mod comun, 5ura de la unul pe altul, 6i c iar vinde soiile lor 6i copiii' (cestui tip de comer cu sclavi, at1t de generale printre t/tari ma omedane, poate 5i una din cau7ele lor r/7boaiele constante@ ca, atunci c1nd o perspectiv/ de o aprovi7ionare din bel6ug pentru acest tip de de tra5ic 2n sine o5er/, nici pace, nici alian/ le poate opri'

)/tarii p/g1ne, PalmucAs 6i !oguls, nu 5ace u7 de sclavi, 6i se spune c/, 2n general, de a duce o pa6nic/ 6i de via/ mult mai ino5ensiv, mulumindu, s,au cu produsele lor de e5ective 6i de e5ective, care 5ac singura lor bog/ii' .i 5ac 5oarte rar r/7boi de dragul de >a5, 6i rareori invada teritoriul de vecinii lor, unlest pentru a r/7buna un atac anterior' .le nu sunt 2ns/ 5/r/ r/7boaie distructive' Incursiunile de t/tari ma omedane oblig/ s/ ap/rare constant/ 6i represalii@ sub7ist/ 6i certurile 2ntre triburi 2nrudite de PalmucAs 6i !oguls, care, instigat de politica artistic de 2mp/rat din C ina, sunt transportate mai departe cu animo7itate, cum ar 5i s/ amenine 2ntreaga distrugerea de una sau alta dintre aceste naiuni' Ledo:eens de =audit/ 6i =iria nu locuiesc 2n lini6te mai mare dec1t Locuitorii de 9rand )artaria' Batura 2ns/6i a statului pare s/ pastorale 5urni7e7e oca7ii pentru perpetuu r/7boi' P/6uni, pe care o 5olose6te la un trib perioad/, 5orm/, dar o mic/ parte din posesiunile sale' F gama larga de teritoriu este succesiv ocupate 2n cursul anului, 6i, 2n ansamblul s/u 2n acest sens este absolut necesar pentru sub7isten/ anuale ale tribului, 6i este considerat ca 2nsu6it, 5iecare 2nc/lcare a ei, de6i tribul poate 5i la un mare la distan/, este socotit/ a 5i o cau7a doar de r/7boi' (liante si e5ectuati rudele aceste r/7boaie mai general' (tunci c1nd este v/rsat s1nge, mai trebuie s/ o isp/6esc, 6i, ca atare, accidente au 2nmulit 2n e-pirarea unui termen de ani, cea mai mare parte a triburi au certuri 2ntre ele 6i de a tr/i 2ntr,o stare de ostilitate perpetu/' 0n timpurile care a precedat !a omed, "3CC b/t/lii sunt 2nregistrate de c/tre tradiie, precum 6i un armistitiu parial/ de dou/ luni, care a 5ost p/strat religios, s,ar putea 5i luate 2n considerare, 2n con5ormitate cu o remarc/ doar de 9ibbon, ca 2nc/ 6i mai puternic e-presive de obiceiurile lor generale de anar ie 6i r/7boi' De6euri de via/ de la ast5el de obiceiuri ar putea ap/rea doar su5icient pentru a reprima a populaiei, dar, probabil, e5ectul lor este 2nc/ mare 2n veri5icarea 5atale pe care le dau la 5iecare specie de industrie, 6i 2n special pentru c/, al c/ror obiect este de a m/ri mi>loacele de sub7isten/' C iar 6i de construcie de o 51nt1n/ sau un re7ervor de ap/ necesit/ unele 5ondurilor 6i a 5orei de munc/ 2n avans@ 6i de r/7boi pot distruge 2ntr,o singur/ 7i de lucru de mai multe luni 6i resursele 2ntr,un 2ntreg ani' *elele par reciproc pentru a produce reciproc' F de5icitul de sub7isten/ s,ar putea da, probabil, la prima oca7ie, la obiceiurile de r/7boi, precum 6i obiceiurile de de r/7boi 2n sc imb s/ contribuie puternic la restr1ngerea mi>loacelor de sub7isten/' Unele triburi, de la natura de6erturi 2n care tr/iesc, par a 5i 2n mod necesar condamnat la o via/ pastoral/, dar c iar 6i cei care populea7/ solurile adecvat/ pentru agricultur/, dar au puine ispita de a practica aceast/ art/, 2n timp ce 2ncon>urat de vecini >a5' I/ranii din provinciile de 5rontier/ =iria, Persia 6i =iberia, e-puse, deoarece acestea sunt, pentru a incursiunilor constante de un du6man devastatoare, nu duc o via/ care este de invidiat de c/tre r/t/citor )artar sau arabe' Un anumit grad de securitate este, probabil, 2nc/ mai este necesar dec1t bog/ia de sol, pentru a 2ncura>a sc imbarea de la pastoral/ agricole de stat, precum 6i 2n ca7ul 2n care acest lucru nu poate 5i atins, muncitor sedentar este mult mai e-pus la vicisitudinile de avere dec1t cel care conduce o r/t/cire via/, 6i poarta tuturor bunurilor sale cu el' Con5orm slab/, 2nc/ opresive 9uvernul a turcilor, nu este neobi6nuit pentru /rani s/ de6ert lor sate 6i se adresa ei 2n6i6i 2ntr,o stare pastoral/, 2n care se a6teapt/ s/ 5ie mai 2n m/sur/ s/ scape de >e5uirea de masterat lor turci 6i arabi vecinii' =e poate spune, totu6i, de p/stor, de la vanator, c/, dac/ doresc singur ar putea e5ect o sc imbare a obi6nuinelor, ar e-ista c1teva triburi pastorale r/mase' F/r/ a aduce atingere r/7boaiele constant/ a arabilor Ledo:een, 6i alte controale pentru a cre6te lor de la greut/ile de modul lor de via/, lor Populaia prese at1t de greu 2mpotriva limitelor de alimente lor, c/

acestea sunt silit de la necesitatea de a un grad de abstinenta, dar care nimic nu precoce 6i obicei constante ar putea permite constituia omului de a spri>ini' 0n con5ormitate cu +olney, clasele in5erioare de arabi tr/iesc 2ntr,o stare de mi7erie obi6nuite 6i 5oamete' )riburi din de6ert nega 5aptul c/ religia lui !a omed a 5ost 5/cut pentru acestora' JC/ci, cumJ, spun ei, Jputem e5ectua b/i atunci c1nd ne nu au nici ap/, cum putem da de poman/ c1nd le,am nici bog/ii, sau ceea ce oca7ie poate e-ista la rapid 2n timpul lunii de *amadan, atunci c1nd postim toate anH J Puterea 6i bog/ia unui C aiA constau 2n num/rul din tribul s/u' .l consider/ c/ este, prin urmare, ca interesul s/u s/ 2ncura>e7e populaia, 5/r/ a re5lect/ modul 2n care pot 5i spri>inite' Consecin/ propria =a depinde 2n mare m/sur/ pe un descendeni numeroase 6i rudele, 6i 2ntr, o stare de societate 2n care puterea, 2n general, ac i7iionea7/ de sub7isten/, 5iecare 5amilie individ deriv/ puterea 6i importana de la numere de ei' (ceste idei act de puternic ca o recompensa de la populaie, 6i, co,operare cu un spirit de genero7itate, care produce aproape o comunitate de bunuri, s/ contribuie la o 2mpinge la marginea ei cea mai mare m/sur/, 6i s/ provoace sc/derea organismului de oamenii din s/r/cie mai rigide' Fbiceiurile de poligamie, 2n ca7ul 2n care au e-istat pierderi de oameni 2n r/7boi, au tendina de poate, de asemenea, pentru a produce acela6i e5ect' Biebu r observ/ c/ poligamia 2nmule6te 5amilii p1n/ la multe dintre ramurile lor se scu5und/ 2n cel mai nenorocit mi7erie' Urma6ii lui !a omed se g/sesc 2n num/r mare peste tot est, 6i muli dintre ei 2n s/r/cie e-trem/' F ma omedane este 2n oarecare m/sur/ obligate s/ poligamia de la un principiu de ascultare 5a/ de pro5et lui, care 5ace ca o dintre cele mai mari drepturi de om s/ constea 2n procree7e copii s/ glori5ice Creator' Din 5ericire, interes individual corectea7/ 2n oarecare m/sur/, la 5el ca 2n multe alte ca7uri, absurditatea a legiuitorului, 6i .miratele (rabe s/raci este obligat proporie de ascultarea sa religioas/ la s/r/cie a resurselor sale' 0nc/ 2nc/ 2ncura>/rile directe c/tre populaie sunt e-traordinar de mare@ 6i nimic nu poate loc 2ntr,un punct mai i7bitoare de vedere inutilitatea 6i absurditatea de ast5el de 2ncura>/ri dec1t starea actual/ a acestor /ri' (cesta este universal convenit c/, 2n ca7ul 2n care populaia lor s/ 5ie nu mai puin dec1t p1n/ acum, este 5/r/ 2ndoial/, nu mai mare@ 6i,l urmea7/ ca o consecin/ direct/, c/ marele cre6terea unor 5amilii a 2mpins absolut alii 2n a5ara e-istenei' 9ibbon, vorbind de (rabia, observ/, c/ J!/sura a populaiei este reglementat/ prin mi>loacele de sub7isten/, 6i a locuitorilor din aceast/ peninsul/ ar putea vast 5i out,numerotate de c/tre subiecii de o provincie 5ertil 6i arnic' J Fricare ar 5i poate 2ncura>/ri la c/s/torie, aceast/ m/sur/ nu poate 5i trecut' 0n timp ce arabii p/stre7e manierele lor actual/, 6i r/m1ne 2n ara sa stadiul actual de cultivare, promisiunea a Paradisului pentru 5iecare om care a avut 7ece copii ar putea cre6te puin, dar num/rul lor, de6i ar putea 5oarte mult cre6te mi7eria lor' 0ncura>/ri directe a populaiei nu au nici o tendin/ indi5erent de aceste maniere de a sc imba 6i de a promova cultivarea' Poate c/ 2ntr,adev/r, acestea au o tendin/ contrar/, ca 6i nelini6tea constant de la s/r/cie 6i dorii care ele oca7ie trebuie s/ 2ncura>e7e spiritul de >e5uitori, 6i 2nmulii oca7ii de r/7boi' Printre t/tari, care de la via/ 2ntr,un sol 5ertil sunt relativ mai mai bogat 2n vite, >a5 care urmea7/ s/ 5ie obinute 2n incursiunile de prad/ este mai mare dec1t 2n r1ndul arabilor' ?i, dup/ cum contest/ sunt mult mai s1ngeroase de la superiorul puterea de triburi, 6i obiceiul de a 5ace sclavi este general/, pierderea de numere 2n r/7boi va 5i mult mai considerabile' (ceste dou/ 2mpre>ur/ri unite activai unele oardele de oti norocul de a tr/i 2ntr,o stare de mulime, 2n comparaie vecinii lor mai puin 2ntreprin7/tor' Pro5esorul Pallas o5er/ o 2n considerare 2n special de dou/ triburi r/t/citori supuse 2n *usia, dintre care una se spri>in/ aproape 2n

2ntregime de >a5, 6i alte viei 2n pace ca 6i nelini6tea de vecinii s/i va admite' (cesta poate 5i curios de a urm/ri di5eritelor controale la populaia care re7ulta din aceste obiceiuri di5erite' Pirgisiens, 2n con5ormitate cu Pallas, locuiesc 2n largul lor 2n comparaie alte triburi :andering care sunt supuse *usia' =piritul de libertate 6i independen/, care domne6te printre ei, sa al/turat la 5acilitatea cu care se pot procura un e5ectiv su5icient pentru 2ntreinerea lor, 2mpiedic/ nici una dintre ele de la intrarea 2n serviciu ale altora' (cestea toate se a6teapt/ s/ 5ie tratai ca 5rai@ 6i cei bogai, prin urmare, sunt obligai s/ 5oloseasc/ sclavi' (cesta poate 5i 2ntrebat ce sunt cau7ele care 2mpiedic/ clasele in5erioare de oameni din cre6terea p1n/ la ei deveni s/racH Pallas nu ne,a in5ormat c1t de departe vicios vamale cu privire la 5emei, sau restriciile cu privire la c/s/torie de teama de o 5amilie se poate s/ 5i contribuit la acest e5ect, dar, probabil, descrierea pe care el o d/ civile lor constituie 6i spiritul imorale de >a5, poate 5i singur aproape su5icient/ pentru a cont de ea' C an nu 26i poate e-ercita autoritatea sa, ci prin intermediul de un consiliu de persoane principal, ales de popor, c iar 6i decretele prin urmare, sunt con5irmate continuu 2nc/lcate cu impunitate' De6i >a5 6i captura de persoane, de bovine 6i de m/r5uri, pe care Pirgisiens e-ercitarea pe vecinii lor Pa7alpacs, Luc arians, per6i, )ruc emens, PalmucAs 6i ru6ii, sunt inter7ise de legile lor, dar nici persoan/ este 5ric/ s/ le m/rturiseasc/' Dimpotriv/, ei lauda de succesele lor 2n acest 5el ca de cele mai multe 2ntreprinderi onorabil' Uneori, ele trec lor 5rontiere singur s/ caute averea lor, colectea7/ uneori 2n trupele 2n cadrul comanda unui se5 capabil, 6i caravane 2ntregul >a5' Un num/r mare de Pirgisiens, 2n e-ercitarea acestui >a5, sunt 5ie uci6i sau luai 2n sclavie@ dar despre aceasta neca7urile naiunea 2ns/6i 5oarte puin' (tunci c1nd aceste ravagii sunt comise de aventurieri privat, 5iecare 26i p/strea7/ ceea ce el a luat, dac/ bovine sau 5emei' =clavii de se- masculin 6i mar5a sunt v1ndute la cei bogai, sau la comerciani str/ini' Cu aceste obiceiuri, 2n plus 5a/ de r/7boaiele lor naionale, care de la nestatornic 6i dispunerea turbulent al tribului sunt e-trem de 5recvente, am putea cu u6urin/ concepe c/ veri5ic/rile la populaia din cau7e violente pot 5i at1t de puternice ca aproape s/ 2mpiedice toate celelalte' Foamete oca7ionale pot ataca, uneori, le 2n r/7boaiele lor de devastare, lor incursiuni obositoare de ruinare, sau de la secete lungi 6i a mortalit/ii de bovine, dar 2n cursul comun al lucrurilor abordare a s/r/ciei s,ar 5i semnalul pentru o noua e-peditie >e5uitori@ 6i s/raci Pirgisien ar reveni 5ie cu su5icient s/,l spri>ine, sau 26i pierde viaa sau libertatea 2n 2ncercarea' .l, care determin/ s/ 5ie bogai sau s/ moar/, 6i nu nu scrupul mi>loace, nu poate tr/i mult timp s/raci' PalmucAs, care 2nainte de emigrarea lor in "33" locuite 5ertil stepele din <olga sub protecia *usiei, a tr/it, 2n general, 2ntr,o di5erite mod' .i nu au 5ost adesea anga>ate 2n nicio r/7boaie s1ngeroase 5oarte, 6i puterea C an 5i absolut/, 6i administraia civil/ mai bine reglementate dec1t 2n r1ndul Pirgisiens, e-pediiile >e5uitori de aventurieri privat au 5ost veri5icate' Femeile sunt e-trem de proli5ic calmuc' C/s/toriile stearp/ sunt rare, 6i trei sau patru copii sunt 2n general considerate a rund/ de >oc 2n 5iecare colib/' Din care (arat/ Pallas&, se poate natural conclu7ionat c/ acestea ar trebui s/ au 2nmulit 5oarte mult 2n timpul sut/ cinci7eci de ani c/ locuite de ei lini6tit/, stepele din <olga' !otivele pe care le d/ pentru c/ nu lor av1nd 2n crescut at1t de mult cum ar putea 5i de a6teptat, sunt numeroase accidente oca7ionate de cade de la cai, r/7boaie 5recvente 2ntre micii lor principi di5erite 6i cu vecinii lor di5erite, 6i 2n special numere printre clasele mai s/race care mor de 5oame, de mi7erie, 6i 5iecare specii de calamitate, din care copiii sunt cel mai 5recvent victime'

=e pare c/, atunci c1nd acest trib se pune sub protecia *usiei, a avut separat de =oongares, 6i a 5ost 2n nici un ca7 numeroase' posesia stepele 5ertil/ a <olga 6i o via/ mai lini6tit/ 2n cur1nd cre6terea acesteia, 6i 2n "%%$ acesta sa ridicat la cinci7eci de mii de 5amilii' Din acest perioada de la "33", 2n momentul migraiei sale, se pare ca a crescut 5oarte 2ncet' !/sura a p/6unilor poseda nu s,ar admite, probabil, de o mult populaie mai mare, ca la timpul de 7bor de la aceste trimestre, iritarea C an la des5/6urarea de *usia a 5ost deta6at de reclamaii de oameni de care dorii de p/6une pentru turmele lor numeroase' 0n acest moment trib repre7entau 2ntre GG 6i %C'CCC de 5amilii' =oarta sa 2n aceast/ curios migraia a 5ost ceea ce a 5ost, probabil, soarta multor oarde alte r/t/cire, care, de la p/6unile rar sau din alte cau7e de nemulumire, au, au 2ncercat s/ c/uta num/rul de locuri pentru proaspete' !ar6ul a avut loc 2n iarn/, 6i numerele pierit pe acest drum dureros de la 5oamete la rece, 6i mi7erie' F mare parte au 5ost 5ie ucise sau luate de c/tre Pirg ises, iar cei care au a>uns la locul lor de sau de sosire, de6i a primit la 2nceput cu amabilitate de c/tre c ine7i, au 5ost ulterior tratai cu severitate e-trem/' 0nainte de aceast/ migraie, clasele de >os a PalmucAs a tr/it 2n mare s/r/cie 6i mi7erie, 6i a 5ost redus/ 2n mod obi6nuit s/ 5ac/ u7 de toate animalelor, plantelor, sau r/d/cin/, de la care a 5ost posibil s/ se e-trage rana' .i 5oarte rar ucis vreunul din dobitoacele lor, care au 5ost 2n domeniul s/n/t/ii, cu e-cepia, 2ntr,adev/r ast5el de ast5el cum au 5ost 5urate, iar acestea au 5ost devorate imediat, de teama de o descoperire'' Cai r/nii sau u7ate, 6i 5iare care au murit din cau7a unei boli cu e-cepia unei epidemie contagioas/, au 5ost considerate ca 5iind alimentul cel mai de dorit' Unele dintre cele mai s/race PalmucAs ar m1nca oit cele mai putrede, 6i c iar de b/legar lor bovine' Un num/r mare de copii au pierit de cursul de la ran/ proast/' 0n iarna toate clasele de >os a su5erit grav din 5rig 6i de 5oame' 0n general, o treime din oile lor, 6i de multe ori mult mai mult, a murit 2n timpul iernii, 2n Cu toate lor de 2ngri>ire, precum 6i 2n ca7ul 2n care un ger a venit t1r7iu, 2n se7onul de dup/ ploaie 6i ninsoare, ast5el 2nc1t bovinele nu a putut obine de la iarb/, mortalitatea 2n r1ndul lor e5ective a devenit general/, iar clasele s/race au 5ost e-pu6i la 5oamete inevitabile' Febra maligne, generate 2n principal de alimente lor putred 6i putred e- alations cu care au 5ost 2ncon>urat, 6i variola mici, care a 5ost temut ca de cium/, subiat, uneori, numerele lor, dar, 2n general, se pare c/ populaia lor presat atat de greu 2mpotriva limitele mi>loacelor lor de sub7isten/, care doresc, cu bolile care decurg din acesta, ar putea 5i considerat/ ca 5iind a veri5ica principal pentru a cre6te lor' F persoan/ care c/l/tore6te 2n )artaria 2n timpul lunilor de var/ ar vedea, probabil, stepele e-tinse neocupate, 6i iarb/ 2n abunden/ ras5at pentru lips/ de bovine s/,l consume' .l ar putea deduce, probabil, c/ ara ar putea spri>ini o num/r mult mai mare de locuitori, c iar, presupun1nd,le s/ r/m1n/ 2n p/stor de stat' Dar acest lucru ar putea 5i o conclu7ie pripit/ 6i ne>usti5icate' Un cal sau orice alt animal de lucru este declarat a 5i puternic doar 2n proporie de puterea celei mai slabe p/ri s/u' Dac/ picioarele lui s/ 5ie subire 6i slab/, puterea corpului s/u va 5i, dar de mic/ importan/, sau dac/ vrea putere 2n spate 6i coapse, puterea pe care le poate deine 2n membrele sale nu pot 5i c emat pe deplin 2n aciune' (cela6i raionament trebuie s/ se aplice la puterea de pe p/m1nt pentru a spri>ini creaturile vii' (bundena de ran/, care este rev/rsat 2n anotimpurile de o multime nu poate 5i consumat de c/tre toate s/rac numerele care au putut s/ supravieuiasc/ prin se7onului de5icitului' C1nd umane industrie 6i previ7iune sunt 2ndreptate 2n cel mai bun mod, populaia care solului poate spri>ini este reglementat/ de c/tre produc medie pe tot parcursul anului@ dar printre animale, 6i 2n statele necivili7at de om, acesta va 5i cu mult sub aceast/ medie' )/tar,ar 5i e-trem de di5icil de a colecta 6i transporta cu el o ast5el de cantitate de 51n ca ar alimenta toate vitele sale 6i 2n

timpul iarn/' (ceasta ar 2mpiedica propunerilor sale, e-pune,l la atacurile du6manilor s/i, 6i o 7i ne5ericit/ l,ar putea priva de munca de o vara intreaga, ca 2n inva7iile reciproce care au loc, se pare a 5i practic/ universal/, pentru a arde si distruge toate 5ura>ere 6i dispo7iiile care nu pot 5i transportate departe' )/tarilor, prin urmare, prevede doar pentru cele mai valoroase ale vitelor sale 2n timpul iarn/, 6i las/ restul s/ se spri>ine de iarb/ s/rac pe care le pot ridica' (cest lucru precare de via/, combinate cu 5rig sever/, distruge in mod natural o parte considerabil/ din ele' Populaia din tribul este m/surat/ de c/tre populaie a e5ectivelor sale, precum 6i numerele medie a )/tari, ast5el cum a cailor s/lbatici care se e-ecut/ 2n de6ert, sunt inute 2n >os at1t de sc/7ut de declaraiile anuale de 5rig 6i de lipsa de iarn/, c/ nu pot consuma toate o5ertele abundente de var/' =ecetele 6i anotimpuri ne5avorabile au, 2n mod proporional cu 5recvena lor, acelea6i e5ecte ca 6i iarna' 0n (rabia 6i o mare parte a secetei )artaria nu sunt mai puin 5recvente, 6i 2n ca7ul 2n care perioadele de 2ntoarcerea lor s/ nu 5ie mai sus, 6ase sau opt ani, media populaiei nu poate dep/6i cu mult ceea ce a solului poate spri>ini 2n aceste timpuri ne5avorabile' (cest lucru este valabil 2n orice situaie, dar, probabil, 2n stare p/stor, omul este deosebit de e-pus/ s/ 5ie a5ectate de anotimpuri@ 6i o mortalitate mare de v2n7are,mam/ este un r/u mult mai letale 6i mai simea dec1t e6ecul unei culturi de cereale' Pallas 6i altor calatori rus vorbesc de epi7ootii ca 5oarte 5recvente 2n aceste p/ri ale lumii' Deoarece printre tatarii o 5amilie este 2ntotdeauna onorabil/, 6i 5emeile sunt socotiti 5oarte utili7abil 2n gestionarea de bovine 6i preocup/rile de u7 casnic, aceasta, nu este probabil c/ muli sunt descura>ai de la c/s/torie din teama de a nu 5i capabile s/ susin/ o 5amilie' 0n acela6i timp, ca toate soiile lor sunt cump/rate de p/rini, trebuie s/ 5ie, uneori, din puterea claselor s/race pentru a 5ace de cump/rare' ) e !onA *ubru8uis, vorbind de acest obicei, spune c/, dup/ cum p/rinii s/ p/stre7e toate 5iicele lor p2n/ la ele s/ le poat/ vinde, servitoarele lor sunt uneori 5oarte vec i 2nainte de a 5i c/s/torii' Printre t/tari ma omedane, captivi de se- 5eminin ar putea 5urni7a locul de soiile, dar printre t/tari Pagan, care 5ac dar utili7area puin de robi, incapacitatea de a cump/ra nevestelor, trebuie s/ 5recvent lucre7e 2n cadrul claselor s/race ca o veri5icare la c/s/torie, 2n special 2n ceea lor preul ar 5i p/strate de c/tre practica poligamia printre bogai' ) e PalmucAs se spune s/ nu 5ie gelos, 6i de la 5recvena de boli venerice printre ele, se poate deduce c/ un anumit grad de promiscuitate actul se-ual prevalea7/' Pe ansamblu, prin urmare, s,ar p/rea c/, 2n 5aptul c/ departamentul de p/stor de via/ care a 5ost luat/ 2n considerare 2n acest capitol, principalul controalelor care p/strea7/ populaiei p1n/ la nivelul de mi>loace de sub7isten/ sunt, reinere de la incapacitatea de a obine o soie, vamale vicios 2n ceea ce prive6te 5emei, epidemii, r/7boaie, 5oamete, boli 6i care decurg din s/r/cie e-trem/' Cele trei controale prima 6i ultima par sa 5i operate cu mult mai puin vigoare 2ntre p/storii din nordul .uropei' Re!er.a i -, /a$itolul 3---

* controalelor $o$ula iei 1n di%erite $)r i ale *%rica,

P/ri ale (5ricii vi7itate de c/tre ParA sunt descrise de el ca nici nu 6i cultivat, nici bine populat' .l a descoperit multe >udee e-tinse 6i 5rumoase 2n 2ntregime lipsit de locuitori, 6i, 2n general, de 5rontierele di5eritelor regate au 5ost 5ie 5oarte slab populat/ sau per5ect pustie' !l/6tinos b/ncile din 9ambia, r1urile =enegal, 6i cealalt/ spre coasta, a ap/rut care urmea7/

s/ 5ie ne5avorabil pentru populaie, de a 5i nes/n/toase, dar 2n alte p/ri au 5ost nu din aceast/ descriere, 6i nu a 5ost posibil, spune el, s/ vad/ 5ertilit/ii minunat a solului, e5ectivele de bovine vasta adecvate, at1t pentru 5orei de munc/ 6i alimente, 6i s/ re5lecte7e asupra mi>loacelor pe care s,au pre7entat de vaste navigaia interioar/, 5/r/ depl1ng1nd 5aptul c/ o ar/ at1t de abundent d/ruit de c/tre natur/ ar trebui s/ r/m1n/ 2n starea actual/ sale s/lbatice 6i negli>ate' Cau7ele acestei st/ri negli>ate apar 2n mod clar, cu toate acestea, 2n Descrierea pe care o d/ Parcul obiceiurile 9enerale a Frgani7aiei Baiunilor negro' 0ntr,un ar/ divi7at/ 2ntr,o mie de state mici, cea mai mare parte independent 6i gelos reciproc, este 5iresc, spune el, s/,6i imagine7e c/ r/7boaiele provin 5recvent de la provoc/ri 5oarte 5rivol' */7boaiele din (5rica sunt de dou/ tipuri, unul numit Pilli, ceea ce este 2n mod desc is m/rturisit, 6i )egria alte,, >a5 sau 5urtul' (cestea din urm/ sunt 5oarte 5recvente, 2n special cu privire la 2nceputul se7onului uscat, c1nd muncile de recoltare sunt peste, 6i dispo7iii sunt plenti5ul',(ceste e-cursii cu >e5uirea produce 2ntotdeauna represalii rapid/' Insecuritatea de proprietate care decurg din pre7enta e-punere constant/ la >a5, trebuie s/ aib/ neap/rat un e5ect mai ne5ast asupra industriei' =tarea de pustiu toate provinciile de 5rontier/ se dovede6te su5icient 2n ce m/sur/ 26i des5/6oar/ activitatea' natura climatice este ne5avorabil pentru e-ercitarea naiunilor Begro@ 6i, deoarece nu e-ist/ multe oportunit/i de valori5icare a avanta>ului e-cedent produsul muncii lor, nu putem 5i surprin6i de 5aptul c/ acestea ar trebui, 2n general, Coninutul se cultiv/ la sol cu numai at1t de mult c1t este necesar pentru lor de spri>in' (ceste cau7e apar 2n mod adecvat a ine cont de necultivate de stat a /rii' De6euri din via/ 2n aceste r/7boaie constant/ 6i incursiunile de prad/ trebuie s/ 5ie considerabile, precum 6i Parcul este de acord cu Lu55on 2n declar1nd, independent de 5aptul c/ cau7e violente, longevitate este rar/ printre negrii' La patru7eci de ani, spune el, de cele mai multe acestea s/ devin/ cu p/rul c/runt 6i acoperite cu riduri, 6i puini dintre ei supravieuiesc v1rsta de cinci7eci 6i cinci sau 6ai7eci' Lu55on atribute aceast/ sen7aie de lips/ de via/ prematur/ se-ual de 5emei 6i b/rbai, 6i de 5oarte timpuriu 6i e-cesiv des5r1ul' Pe acest subiect, probabil, el a 5ost condus 2n e-ager/ri, dar 5/r/ a atribuirea de prea mult la aceast/ cau7/, se pare agreabil la analogia naturii s/ presupunem c/, ast5el cum b/6tina6ii din 7onele cu climat cald a>unge mult mai devreme la scaden/ dec1t locuitorii /rilor 2n curs de rece, acestea ar trebui s/ pieri, de asemenea, mai devreme' Potrivit Lu55on, Begro,5emei sunt e-trem de proli5ic, dar se pare Parcul de la 5aptul c/ acestea sunt 2n obiceiul de a al/pt/rii copiilor lor cu dou/ sau trei ani, 6i ca so 2n acest timp dedic/ toat/ atenia lui la alte sotiile lui, 5amilia de 5iecare soie este rareori numeroase' Poligamia este universal a permis printre neamuri Begro, 6i, 2n consecin/, 5/r/ o mai mare supraabunden/ de 5emei dec1t avem motive s/ presupunem c/, muli vor 5i obligate s/ vii nec/s/torit' (ceast/ di5icultate va c/dea 2n principal pe sclavi, care, 2n con5ormitate cu ParA, sunt 2n proporie de trei la unu pentru a oamenilor liberi' ( comandantul nu este permis s/,6i v1nd/ robii sale interne sau a celor n/scui 2n propriul s/u Cas/, cu e-cepia ca7ului 2n ca7 de 5oamete, pentru a susine el 6i 5amilia' Be putem imagina prin urmare, c/ el nu va su5eri le s/ creasc/ dincolo de ocuparea 5orei de munc/, care .l are pentru ei' =clavii care sunt ac i7iionate, sau pri7onieri luate 2n r/7boi, sunt 2n 2ntregime la dispo7iia lor de masterat' .le sunt adesea tratate cu gravitate e-trem/, 6i, 2n orice de5icitul de 5emei care re7ult/ din poligamia a oameni liberi, desigur, ar 5i lipsit de ele, 5/r/ scrupule' Putine 5emei sau nu, probabil, s/ r/m1n/ 2ntr,o stare de celibat stricte, dar 2n 5uncie de num/rul c/s/torit, starea de societate nu pare a 5i 5avorabil pentru a cre6te'

(5rica a 5ost, 2n orice moment !art principal de sclavi' Drenurile sale populaiei 2n acest mod au 5ost mari 6i constante, 2n special deoarece lor introducerea 2n coloniile europene, dar, probabil, dup/ cum arat/ Dr' FranAlin, ar 5i di5icil s/ g/sii cele golul care a 5ost 5/cut/ de c/tre o sut/ de ani J e-port de negri, care are cerneluri >um/tate (mericii' Pentru 5/r/ a aduce atingere aceast/ emigrare constant, pierderea de numere din r/7boi ne2ncetat, 6i controale s/ creasc/ de la viciu 6i alte cau7e, se pare c/ populaia este continuu ap/s1nd 2mpotriva limitele mi>loacelor de sub7isten/' Potrivit lui ParA, ani rare 6i 5oamete sunt 5recvente' Printre cele patru principalele cau7e ale sclaviei 2n (5rica, el menionea7/ 5oametea de l1ng/ r/7boi, precum 6i permisiunea e-pres/ acordat/ de masterat s/,6i v1nd/ sclavii lor interne pentru spri>inul 5amiliei lor, care nu li se permite s/ 5ac/ mai puin urgente cu privire la orice oca7ie, pare s/ implice repetarea nu vreau un5re8uent de severe' 0n timpul unei de5icitul mare care a durat timp de trei ani 2n /rile din 9ambia, un mare num/r de oameni au devenit sclavi' Parcul a 5ost asigurat de Dr' Laidley c/, la acea vreme multi barbati a venit, 6i a cerut cu mare serio7itate pentru a 5i puse pe lanului s/u sclav pentru a le salva de la pieire de 5oame' Parcul a 5ost 2n timp ce 2n !anding, o lipsa de dispo7iii a 5ost grav resimit de cei s/raci, ca circumstan/ urm/torul te-t dureros l,au convins' In 5iecare seara, in timpul 6ederii sale, el a observat cinci sau 6ase 5emei vin la casa !ansa 6i primi 2n 5iecare din le,o anumit/ cantitate de porumb' JFbservai c/ b/iatulJ, a declarat pentru !ansa el, ar/t1nd spre un copil amend/ apro-imativ cinci ani, Jmama lui l,au v1ndut la mine pentru 5urni7area de patru7eci 7ile Jpentru ea 6i pentru restul de ei 5amilie' (m cumparat un alt b/iat, 2n acela6i mod J0n =ooseeta', Un mici JallonAa sat, domnul Parcul a 5ost in5ormat de c/tre comandantul c/ el ar putea 5urni7e7e nu e-ist/ dispo7iii, ast5el cum a e-istat 2n ultima vreme un de5icit mare 2n aceast/ parte ale /rii' .l l,au asigurat c/ 2nainte au adunat 2n pre7ent lor culturilor tuturor locuitorilor din Pullo au 5ost de dou/7eci 6i nou/ 7ile, 5/r/ a porumb degustare@ timp in care acestia s,au spri>init 2n 2ntregime pe pra5 galben care se g/se6te sub 5orm/ de p/st/i de nitta, (a6a,numita de c/tre localnici,& o specie de mimo7a, 6i la seminele din trestie de bambus, care c1nd sunt pisate 6i 2mbr/cat gust 5oarte mult ca ore7' =e poate spune c/, probabil, ca, 2n con5ormitate cu contul ParA, mult mai bun teren r/m1ne necultivate 2n (5rica, deart s pot 5i atribuite la o lips/ de oameni, dar dac/ acesta ar 5i ca7ul, putem presupune cu greu 5aptul c/ ast5el de numere ar 5i anual trimis 2n a5ara /rii' Ceea ce naiunile Begro doresc cu adev/rat este de securitate a propriet/ii, 6i concomitent sa general/, industrie, 6i 5/r/ acestea, o cre6tere de oameni ar agrava doar neca7urile lor' Dac/, 2n scopul de a umple acele p/ri care par a 5i 2n de5icit de locuitori, am 5ost la s/ presupunem c/ o recompens/ mare dat asupra copiilor, e5ectele ar 5i, probabil, cre6terea de r/7boaie, cre6terea e-portului de sclavi, 6i o cre6tere mare a mi7erie, dar puin sau deloc cre6terea real/ a populaiei' +amale a unor naiuni, precum 6i pre>udec/ile de toate, s/ opere7e 2n unele grad ca o recompens/ de acest 5el' = angalla negri, 2n con5ormitate cu Lruce, tivit/ pe 5iecare 2n parte de c/tre du6mani activ 6i puternic, 6i duce o via/ de reinerii 5orei de munc/ sever/ 6i constant/, simi, ci 6i dorina puin pentru 5emei' .a este soia, nu 6i omul, care este cau7a poligamiei lor' De6i au traiesc in triburi separate sau naiuni, dar aceste /ri sunt din nou 2mp/rite 2n 5amilii' In lupta, 5iecare 5amilie 6i ap/r/ atacurile de la sine, 6i a lor este prada 6i >a5 care il iau' !amele, prin urmare, prudent de7avanta>e de o 5amilie mic/, 2ncearc/ s/,l multiplica prin toate mi>loacele lor 2n putere, 6i este de caracter importun lor, c/ soul su5er/ el 2nsu6i s/ 5ie dep/6ite' !otivele pentru poligamie 2ntre 9alla sunt descrise pentru a 5i la 5el, 6i 2n ambele naiuni instanelor primul soia alian/ de un al doilea pentru ea so, iar principalul argument ea 5ace u7 de este, c/ 5amiliile lor pot 5i unite 6i s/ 5ie puternice, 6i c/ copiii ei, 5iind puini 2n num/r, nu pot c/dea prad/ du6manilor lor, 2n 7iua b/t/liei' .ste 5oarte probabil c/

aceast/ dorin/ e-trem/ de a avea 5amilii mari in5rangeri proprie scop@ 6i c/ s/r/cia 6i mi7eria, pe care le oca7ii, provoca mai puine copiii s/ creasc/ p1n/ la scaden/, dec1t 2n ca7ul 2n care p/rinii limitat atenia lor la cre6terea unui num/r mai mic' Lruce este un mare prieten la poligamie, 6i,l ap/r/, 2n singurul mod 2n care este capabil de a 5i ap/rat, a5irm1nd, c/, 2n /rile 2n care se prevalea7/ 2n principal de proporia 5etelor la b/iei n/scui este de dou/ sau trei la unu' Un 5apt a6a de e-traordinar, 2ns/ nu pot 5i admise la autoritatea aceste anc ete vagi pe care a 5ondat opinia sa' C/ nu e-ist/ sunt considerabil mai multe 5emei dec1t b/rbai care tr/iesc 2n aceste climate, este 2n cel mai 2nalt grad probabil' C iar 6i 2n .uropa, 2n ca7ul 2n care se 6tie cu certitudine c/ mai muli b/iei se nasc dec1t 5etele, 5emeile, 2n general, s/ dep/6easc/ b/rbailor 2n num/rul@ 6i ne putem imagina c/, 2n climat cald 6i nes/n/toase, 6i 2ntr,un stat barbar a societ/ii, accidentele la care oamenii sunt e-pu6i trebuie s/ 5ie 5oarte mult a crescut' Femeile, de duc/ o via/ mai sedentar, ar su5eri mai puin de e5ectele de un soare ar7/tor 6i e- alations mlastinoase, ei ar 5i, 2n general, s/ 5ie mai mult e-ceptate de la tulbur/ri re7ultate din des5r1ul, dar, mai presus de toate, ei ar sc/pa 2n mare m/sur/ ravagiile r/7boiului' 0ntr,o stare de societate 2n care niciodat/ nu 2ncetea7/ ostilit/ile, canali7are de oameni, din aceast/ cau7/ numai, trebuie s/ oca7ie o disproporie mare de se-e, 2n special 2n ca7ul 2n care este particulari7ate, ast5el cum legate de 9alla din (bisinia, la masacru 5/r/ discriminare tuturor masculii, 6i a salva numai 5emeile de m/ritat din distrugerea general/' Disproporia dintre se-e real care re7ult/ din aceste cau7e, probabil, primul a dat na6tere la permisiunea de poligamia, 6i a contribuit, probabil, s/ ne 5ac/ mai u6or cred, c/ proporia copiilor de se- masculin 6i de se- 5eminin la cald climate este 5oarte di5erit de ceea ce l,am e-perimentat pentru a 5i 2n temperat 7on/' Lruce, cu pre>udec/ile sale obi6nuite pe acest subiect, pare s/ cread/ c/ celibatul de o parte a 5emeilor este 5atal pentru populaia unei /ri' .l observ/ de Jidda c/, din cau7a de5icitului mare de dispo7iii, care este re7ultatul unei e-traordinare aglomeraie de oameni la un loc aproape lipsit de necesar 2n via/, c1teva dintre locuitorii se pot prevala de privilegiu acordat de c/tre !a omed' .i nu se pot c/s/tori, prin urmare, mai mult de o sotie@ 6i din aceast/ cau7/ apare, spune el, din lips/ de oameni 6i num/rul mare de 5emeile nec/s/torite' Dar este evident c/ doresc de oameni 2n acest loc sterp apare numai din lips/ de dispo7iii, 6i c/, dac/ 5iecare om avea patru soiile, num/rul de persoane nu au putut 5i permanent a crescut cu ea' 0n (rabia Feli-, 2n con5ormitate cu Lruce, 2n ca7ul 2n care orice 5el de dispo7iie este e-trem de ie5tine, 2n ca7ul 2n care 5ructele de la sol, produse alimentare general/ a omului, sunt produse spontan, spri>inul unui num/r de neveste nu cost/ mai mult 5aptul c/ at1t de multe de robi sau 5uncionari' ;rana lor este acela6i, 6i un tampon de bumbac albastru c/ma6/, un obicei comun pentru a,le pe toate, nu mai este e-igibil/ pentru o dec1t pentru de alt/ parte' Consecina este, spune el, c/ celibatul la 5emei este 2mpiedicat/, 6i num/rul de persoane a crescut de patru ori 2ntr,un raport de poligamie, la ceea ce este 2n acele /ri care sunt monogame' ?i totu6i, 2n ciuda acestui 5apt cre6tere de patru ori, aceasta nu re7ult/ c/ orice parte din (rabia este 2ntr,adev/r 5oarte populat' .5ectul de poligamie 2n cre6terea num/rului de 5emei c/s/torite 6i prevenirea celibatul este dincolo de disputa, dar c1t de mult acest lucru poate tinde s/ creasc/ populaia real/ este un aspect 5oarte di5erit' (cesta poate, probabil, continuai s/ ap/sai mai greu 2mpotriva populaiei limitele alimente, dar s/r/ciei murdare 6i 5/r/ speran/ pe care aceasta oca7ie nu este deloc 5avorabil pentru industrie, precum 6i 2ntr,un climat 2n care se pare c/ muli predispo7ant cau7e de boal/, aceasta este greu de conceput c/ aceast/ stare de mi7erie nu

contribuie puternic la mortalitatea e-traordinare care a 5ost observate 2n unele dintre aceste /ri' Potrivit lui Lruce, 2ntreaga coasta !/rii *o6ii, de la =ue7 la Labelmandel, este e-trem de insalubre, dar mai ales 2ntre tropice' Febra violente, a c emat acolo Bedad, 5ace 5igura de principal in acest 5atale list/, 2n general, 6i de 5inali7are a treia 7i la moarte' Frica 5recvent prinde str/ini la prima vedere a mortalit/ii mari pe care le observa pe prima lor sosire' Jidda, 6i toate p/rile (rabiei adiacente, p1n/ la coasta de est a *o6ii !are, sunt 2n acela6i mod 5oarte nes/n/toas/' 0n 9ondar, 5ebra domnie perpetuu, iar locuitorii sunt toate Culoarea de un cadavru' 0ntr,=ire, una din cele mai bune /ri din lume, putred de 5ebra tipul celor mai grave sunt 5oarte aproape constant/' 0n motivele sc/7ut de (bisinia, 2n general, maligne tertians oca7ie o mortalitate mare' ?i 5iecare 2n ca7ul 2n care mici,po- 5ace ravagii mare, 2n special 2n r1ndul naiunilor de pe margine (bisinia, 2n ca7ul 2n care se stinge, uneori, triburi 2ntregi' .5ectul de s/r/cie, cu o diet/ necorespun7/toare, 6i, concomitent sale aproape constante, dorii de cur/enie, 2n agravante clei maligne, este bine cunoscut@ 6i acest tip de mi7erie, 2n general, pare s/ prevale7e' De )c agassa, l1ng/ 9ondar, Lruce arat/ c/ locuitorii, 2n po5ida lor trei ori recolte, sunt mi7erabil s/raci' La (do:a, capitala de )igre, el 5ace aceea6i meniune, 6i se aplic/ pentru toi agricultorii (bisiniana' )erenul este s/ anual cel mai mare o5ertant, 6i, 2n general, proprietarul 5urni7ea7/ seminele 6i prime6te >um/tate din produse, dar se spune c/ el este un 5oarte indulgent maestru care nu ia un alt s5ert de riscul de a alerga, ast5el 2nc1t cantitatea care a>unge la cota de gospodar nu este mai mult dec1t su5iciente pentru a permite o susinerea gol a 5amiliei sale mi7erabil' ) e (go:s, una din naiunile cele mai considerabile de (bisinia din punctul de vedere num/r, sunt descrise de c/tre Lruce ca tr/ind 2ntr,o stare de mi7erie 6i de penurie abia a 5i conceput' (m v/7ut un num/r de 5emei, spune el, 2ncreit/ 6i soare ars, ast5el 2nc1t s/ apar/ abia umane, r/t/cind sub un soare de ardere cu unul 6i, uneori, doi copii pe spatele lor, colectarea seminelor de iarb/ aplecat pentru a 5ace un 5el de paine' Femeile incep sa suporte (go: copiilor la unspre7ece ani' .i se c/s/toresc, 2n general, despre 5aptul c/ v1rsta, 6i nu e-ist/ nici o ast5el de lucru ca ariditate cunoscut printre ei' 0n Di-an, unul dintre ora6ele de 5rontier/ a (bisinia, comerului dec1t este cea a copiilor de v1n7are' Cinci sute sunt e-portate anual 2n (rabia, 6i 2n perioade de de5icit, Lruce arat/, de patru ori acel num/r' 0n (bisinia poligamia nu prevalea7/ 2n mod regulat' Lruce, 2ntr,adev/r, 5ace mai degrab/ o a5irmaie ciudat/ pe aceast/ tem/@ 6i spune c/, de6i am citit de la ie7uiii 5oarte mult despre c/s/torie 6i poligamia, dar c/ nu e-ist/ nimic care ar putea 5i legali7at/ mai adev/rat dec1t 5aptul c/ nu e-ist/ nici un lucru, cum ar 5i c/s/toria 2n (bisinia' Dar, cu toate acestea acest lucru poate 5i, se pare clar c/ 5emeile puine sau nu plumb o via/ de celibat 2n aceast/ ar/@ 6i c/ puterile proli5ic ale naturii sunt aproape toate repus/ 2n aciune, cu e-cepia ca7ului m/sura 2n care acestea sunt veri5icate de c/tre promiscue actul se-ual' (ceasta, cu toate acestea, de la starea de maniere descrise de Lruce, trebuie s/ 5uncione7e 5oarte puternic' +eri5icarea a populaiei de la r/7boi pare s/ 5ie e-cesiv' Pentru ultimele patru sute de ani, 2n con5ormitate cu Lruce, niciodat/ nu a 2ncetat s/ se stabileasc/ acest pustiu ar/ ne5ericit/, 6i modul s/lbatic 2n care se des5/6oar/ pe el 2ncon>oar/ cu de 7ece ori distrugere' C1nd Lruce a

intrat primul (bisinia, a v/7ut pe 5iecare parte satele ruinate distruse din temelii cel mai sc/7ut de *as !ic ael 2n lui martie la 9ondar' 0n cursul r/7boaielor civile, 2n timp ce Lruce a 5ost 2n ar/, spune el, J*ebelii au 2nceput s/ se prevad/ Dembea de6eurilor, 6i a ars toate 2n satele de c1mpie de la sud la vest, ceea ce 5ace ca un de6ert 2ntre !ic ael 6i Fasil 'QQQQ regele adesea urcat la partea de sus a turnului s/u de palat, 6i avute 2n vedere cu cea mai mare nepl/cere arderea de bogat sale sate 2n Dembea' J0ntr,un alt loc, spune el,J 0ntreaga ar/ a Deg:essa a 5ost complet distrus, b/rbai, 5emei 6i copii au 5ost 2n 2ntregime e-tirpat 5/r/ deosebire de v1rst/ sau se-@ casele de ras la sol, 6i ara despre care a p/r/sit 2n pustie ca dup/ potop' =atele aparin1nd regelui au 5ost tratate ca 5iind grav@ un strig/t universal a 5ost au7it de la toate p/rile, dar nimeni nu a 2ndr/7nit s/ sugere7e orice mi>loc de a>utor J0n !aits a, unul' din provinciile din (bisinia, i sa spus c/, dac/ vreodat/ a 2nt1lnit un om vec i, el ar putea 5i sigur c/ el era un str/in, dup/ cum tot ceea ce au 5ost nativii au murit de lance tineri' Dac/ imaginea de stat din (bisinia trase de Lruce, s/ 5ie 2n orice grad aproape de adev/r, 2l plasea7/ 2ntr,un punct 5orte de vedere vigoare a acestui principiu de cre6tere, care p/strea7/ o populaie 2n totalitate p1n/ la nivelul de mi>loace de sub7isten/, 2n temeiul controalele de r/7boi, boli pestilenial/ 6i promiscue actul se-ual, toate sistemele de operare 2ntr,un grad e-cesiv' Baiuni care de 5rontier/ pe (bisinia sunt universal de scurt/ durat/' ( Femeie = angalla la dou/7eci 6i doi este, 2n con5ormitate cu Lruce, mai 2ncreit/ 6i de5ormate 2n 5uncie de v1rst/ dec1t o 5emeie european/ la 6ai7eci de ani' =e pare, prin urmare, c/, 2n toate aceste /ri, ca printre ciobanii de nord, 2n vremurile de constanta lor emigr/rilor, e-ist/ o succesiune 5oarte rapid/ a 5iinelor umane, 6i di5erena 2n cele dou/ ca7uri este, ca stramosii nostri de la nord au murit din ara lor, 2ntruc1t aceste mor la domiciliu' 0n ca7ul 2n care registrele e-act/ a mortalit/ii au 5ost p/strate 2ntre aceste naiuni@ am nici o 2ndoial/ c/ ar apar, c/, inclusiv a mortalit/ii 2n urma r/7boaielor, " 2n "3 sau "#, cel puin moare 2n 5iecare an, 2n loc de " 2n DE, D%, sau EC, ca 6i 2n general al statelor europene' Descrierea, pe care Lruce d/ a unor p/ri din ara pe care a trecut prin 2ntoarcerea acas/, pre7int/ o imagine mai 2nsp/im1nt/toare c iar dec1t starea de (bisinia, 6i modul 2n care populaia s e:s puin depinde de na6terea copii, 2n comparaie de producia de produse alimentare 6i de aceste 2mpre>ur/ri ale naturale 6i politice care in5luenea7/ aceast/ situaie produc' JLa 6ase 6i >um/tateJ, spune Lruce, Jam a>uns la 9arigana, o sat ai c/rui locuitori au pierit de 5oame toate cu un an 2nainte@ lor oasele mi7erabil 5iind toate ne2ngropai 6i 2mpr/6tiate pe supra5aa solului 2n ca7ul 2n care se a5la satul anterior' (m poposit printre oasele morilor@ nu spaiu a putut 5i g/sit liber de la ei' J Dintr,un alt ora6 sau sat de pe traseu, el observ/, Jputerea de )ea:a a 5ost de $G de cai' *estul locuitorilor ar putea 5i "$CC mi7erabile goi 6i (rabii condamnabil, la 5el ca restul celor care locuiesc 2n sate 'QQQQ (st5el a 5ost starea de )ea:a' F consecin/ a acesteia a 5ost doar pentru a r/m1ne p1n/ la arabi Daveina ar trebui s/ re7olve s/,l atac, atunci c1nd sa porumb,domenii 5iind arse 6i distruse 2n o noapte de o multitudine de c/l/rei, oasele locuitorilor s/i risipit pe p/m1ntul ar 5i sa r/m1ne, cum ar 5i cele ale satului mi7erabile de 9arigana' J JBu e-ist/ nici o ap/ 2ntre )ed:a 6i Leyla' Fdata Indedidema 6i o Bum/rul de sate au 5ost alimentate cu apa din 51nt1ni, 6i a avut culturile mari de Porumb indian sem/nat cu privire la averile lor' Llestemul acestei /ri, Daveina arabi, au distrus Indedidema 6i toate satele despre

asta@ completat la 51nt1ni lor, ars culturile lor, 6i e-puse 2n toate locuitorilor s/ moar/ de c/tre 5oamete' J La scurt timp dup/ plecarea din =ennaar, spune el, J(m 2nceput pentru a vedea e5ectele cantitatea de ploaie care au e6uat' Bu a 5ost sem/nat porumb puin, 6i c/ a6a t1r7iu ca s/ 5ie greu deasupra solului' =e pare c/ ploile incep mai tar7iu ca acestea treci spre nord' !uli oameni au 5ost aici, anga>ate 2n colectarea de iarb/,semine pentru a 5ace un 5el 5oarte proasta de p1ine' (ceste persoane apar sc elete per5ect/, 6i nu e de mirare, c1t tr/iesc pe ast5el de tari5' Bimic nu cre6te pericolul de c/l/torie 6i pre>udec/i 2mpotriva str/ini mai mult, dec1t lipsa unor dispo7iii 2n ar/ prin care urmea7/ s/ treci' J J( venit la .ltic, un sat 2mpr/6tiat apro-imativ o >um/tate de mile de la Bil, 2n partea de nord a o campie mare gol, toate p/6uni, cu e-cepia malurile r1ului care sunt acoperite cu lemn' Boi acum nu mai va7ut nici porumb sem/nate' Fameni aici au 5ost la ocuparea 5orei de munc/ mi7erabil acelea6i ca cele pe care le v/7usem 2nainte, c/ de colectarea de iarb/,semine' J 0n ast5el de circumstane ale situaiei climatice 6i politic, de6i o grad mai mare de previ7iune, industriei 6i de securitate, s,ar putea mai bine considerabil a st/rii acestora 6i cre6terea populaiei lor, la na6terea unui num/r mai mare de copiii 5/r/ aceste cortegiu ar agrava numai mi7eria lor, 6i l/sa populaia lor 2n ca7ul 2n care a 5ost' (cela6i lucru poate 5i spus despre ara dat/ 2n5lorirea 6i populat din .gipt' =tarea sa pre7inte depresie nu a 5ost cau7at/ de sl/birea principiul de cre6tere, ci de sl/birea principiului de industrie 6i 5oresig t, de la nesigurana propriet/ii ca urmare pe o mai tiranic 6i opresive de stat' Principiul de cre6tere 2n .gipt, 2n pre7ent, nu toate c/ este posibil ca acesta s/ 5ac/' =e pastrea7a pe deplin populaiei p1n/ la nivelul de mi>loacelor de sub7isten/, 6i, s,au puterea sa de 7ece ori mai mare dec1t este 2n realitate este, nu ar putea 5ace mai mult' */m1ne de lucr/ri antice, lacurile vasta, canale 6i conducte de mare pentru ap/ destinate pentru a menine sub control Bil, care 5uncionea7/ ca re7ervoare de a 5urni7a un an uscat, 6i ca puncte de v1n7are 6i de canali7are pentru a preveni preaplinul de ap/ 2n ani umed, se indic/ su5icient pentru a ne c/ locuitorii din .gipt de c/tre 5ostul art/ 6i contrived de a 5ertili7a o cantitate mult mai mare de terenuri de la industrie over5lo:ings a r1ului lor, dec1t se 5ace 2n pre7ent@ 6i pentru a preveni, 2n unele m/sur/, stramtorari care sunt acum at1t de 5recvent cu e-perien/ dintr,o redundante sau insu5iciente inundatii' =e spune de Petronius guvernator, 5aptul c/, prin e5ectuarea de arta ce a 5ost negat de natura, el a provocat abunden/ a prevalea7/ 2n .gipt sub de7avanta>ele unui ast5el de de5icit de inundaii, ast5el cum au 2ntotdeauna 2nainte de a 5ost 2nsoit/ de lips/' Un potop prea mare este la 5el de 5atal pentru gospodar ca unul care este de5icitar, 6i anticii aveau, 2n consecin/, canali7are 6i puncte de v1n7are pentru a r/sp1ndi 2n apele de prisos peste nisipurile 2nsetat de Libia, 6i 5ace c iar de6ert locuibile' (ceste lucrari sunt acum toate din reparaii, precum 6i prin gestionarea bolnav de multe ori produc r/u 2n loc de bun/' cau7ele acestei negli>are, 6i, prin urmare, a mi>loacelor diminuat de sub7isten/, sunt 2n mod evident s/ 5ie urm/rite p1n/ la e-trema ignoranta si brutalitatea de guvern, 6i alul de oameni' ) e !ameluAa, 2n care principala putere se a5l/, cred c/ numai de 2mbog/ire ei 2n6i6i, 6i s/ anga>e7e pentru acest scop, ceea ce pare a le 5i cea mai simpla metoda, ca de con5iscarea avere ori de c1te ori acesta poate 5i g/sit, de smulge prin violen/ de la posesor, 6i de a impune continuu noi contribuii 6i arbitrar/' Lor ignoran/ 6i brutalitate, 6i stare constant/ de alarm/ 2n care tr/iesc@ 2i 2mpiedic/ av1nd oricare din punctele de vedere ale 2mbog/irea /rii, cu at1t mai bine pentru ao preg/ti pentru prad/ lor' Br lucr/rilor publice, prin urmare, sunt de a6teptat de la guvern, 6i nu 2ndr/7ne6te

individuale titularului s/ e5ectue7e orice 2mbun/t/ire care ar putea presupune deinerea de capital, cum ar 5i, probabil, semnal imediate de distrugere sale' 0n aceste condiii nu putem 5i surprins de 5aptul c/ lucr/rile antice sunt negli>ate, c/ solul este bolnav cultivat@ 6i c/ mi>loacele de sub7isten/, 6i, 2n consecin/ populaiei, sunt 5oarte reduse' Dar aceasta este 5ertilitatea natural/ a Deltei de la inundaiile din Bil, pe care c iar 6i 5/r/ nici un capital anga>at pe teren, 5/r/ drept de succesiune, 6i, prin urmare, aproape 5/r/ drept de de proprietate, se menine 2nc/ o populaie considerabil/ 2n raport cu ei m/sur/, su5icient, dac/ de proprietate au 5ost securi7at, iar industria de bine regi7at, treptat, pentru a 2mbun/t/i 6i e-tinde cultivarea /rii 6i pentru al restaura la starea sa de 5osta prosperitate' (cesta poate 5i pronunat/ 2n condiii de siguran/ din .gipt care le nu este lips/ de populaie care a veri5icat industriei sale, dar din lips/ de industrie care a veri5icat populaiei sale' Cau7ele imediate care p/strea7/ stabilire a populaiei la nivelul de mi>loace pre7ent contractate de sub7isten/, dar sunt prea evidente' I/ranii sunt permis numai pentru meninerea lor su5iciente pentru a le menine 2n via/' Un ne5ericit un 5el de p1ine din doura 5/r/ aluat sau arom/, ap/ rece, 6i prime ceap/ alc/tuiesc 2ntregul din dieta lor' De carne 6i gr/sime, de care sunt pasionat niciodata, dar apar oca7ii mari, 6i printre cei care sunt mai 2n largul lor' (6e7/ri lor sunt cabane din p/m1nt, 2n ca7ul 2n care un str/in ar 5i su5ocat cu c/ldur/ 6i 5um@ 6i 2n care bolile generate de lips/ de cur/enie, de umiditate 6i de alimentaie proast/, de multe ori le vi7itai 6i s/ se anga>e7e devastea7/ mare' Pentru aceste rele 5i7ice se adaug/ o stare constanta de alarm/, 5rica de >a5 ale arabilor, precum 6i vi7ite ale !ameluAa, spiritul de r/7bunare transmise 2n 5amilii, 6i toate relele de o continu/ r/7boi civil' 0n anul "3#D a 5ost ciuma 5oarte mortale, iar 2n "3#E 6i 0n "3#G 2ngro7itor 5oamete a domnit 2n .gipt, din cau7a unei de5iciene 2n inundaie a Bilului' +olney remi7e o imagine 2nsp/im1nt/tor de mi7eria care a 5ost a su5erit cu aceast/ oca7ie' str/7ile din Cairo, care la 2nceput au 5ost pline de cer6etori, au 5ost eliminate 2n cur1nd de toate aceste obiecte, care, 5ie au pierit sau au 5ugit' Un mare num/r de ne5ericite ne5ericii, 2n scopul de a sc/pa de moarte, s,au r/sp1ndit peste toat/ vecine /ri, precum 6i ora6ele din =iria au 5ost inundate cu egiptenii' =tr/7ile 6i 2n locurile publice au 5ost aglomerate de sc elete de 5oame 6i de moarte' )oate cele mai moduri revolt/tor de a satis5ace po5ta de 5oame s,au recurs la, cele mai produsele alimentare a 5ost mistuit de7gust/tor cu 7el, 6i +olney menionea7/ av1nd 2n data va7ut sub 7idurile antice (le-andria doi ne5ericii mi7erabil a6e7at pe carcas/ de o c/mil/, 6i contest1nd cu c1ini carnea putred' depopularea de doi ani a 5ost estimat la o 6esime din toate de locuitori' Re!er.a i -, ca$itolul -5

* controalelor $o$ula iei 1n 2iberia, de 0ord +i 2ud,

Locuitorii din p/rile cele mai de nord a (siei sub7ist/ 2n principal de c/tre de v1n/toare 6i de pescuit, precum 6i, prin urmare, putem presupune c/ veri5ic/rile lor cre6tere sunt de aceea6i natur/ ca cele care predomin/ 2n r1ndul american Indienii, cu e-cepia 5aptului c/ veri5icarea de r/7boi este considerabil mai puin, 6i veri5icai de la 5oamete poate mai mare, dec1t 2n regiunile temperate ale (mericii' !' de Lesseps, care a c/l/torit de la Pamtsc atAa la Petersburg cu lucr/ri de Perouse ne5ericit/, atrage o imagine melancolie de mi7erie, uneori, a su5erit 2n aceast/ parte a lumii dintr,o lipsa de alimente' .l observ/, 2n timp ce la Lolc eretsA, un sat de Pamtsc atAa@ Jploi 5oarte grele sunt d/un/toare 2n aceast/ ar/, deoarece inundaiile prile> cu care conduce pe6tele de la r1uri' F 5oamete, cel mai dureros la Pamtsc adales s/raci, este re7ultat, a6a cum sa 2nt1mplat anul trecut 2n toate satele de,a lungul coastei de vest a peninsula' (cest de7astru 2ngro7itor apare at1t de des 2n acest trimestru, c/ locuitorii sunt

obligai s/,6i abandone7e locuinele lor, 6i repararea cu 5amiliile lor p1n/ la 5rontiera r1ului Pamtsc atAa 2n ca7ul 2n care ei sper/ s/ g/seasc/ resursele mai bine, 5iind mai mult pe6te din bel6ug 2n acest r1u' Dl Paslo55 () e F5ier rus care a condus !' de Lesseps& ar 5i dorit s/ continue de,a lungul coasta de vest, dar vestea a acestei 5oamete el determinat, contrar dorinelor lui, pentru a reveni, mai degrab/ dec1t s/ 5ie condus la necesitatea de a opri la >um/tate sau piere de 5oame JDe6i o cale di5erit/ a 5ost urm/rit, 2nc/ 2n' cursul c/l/toriei aproape toi c1inii, care a tras s/nii, a murit pentru dorii de produse alimentare, precum 6i 5iecare c1ine, de 2ndat/ ce acesta nu a reu6it, a 5ost devorat imediat de c/tre ceilali' C iar si la FAotsA, un ora6 de comer considerabil, locuitorii asteapta cu ner/bdarea 5oame pentru spargerea de FA ota r1u 2n prim/var/' C1nd !' de Lesseps a 5ost acolo, stocul de pe6te uscate a 5ost aproape epui7at' !as/ a 5ost at1t de drag c/ oamenii obi6nuii nu au putut s/,l cump/rare' Pe desen r1ului numerele de prodigioas/ de pe6ti mici, au 5ost prin6i, iar bucuria 6i g/l/gie dublate la vedere' !a>oritatea au 5ost 2n5ometat, primul servit' !' de Lesseps, plin de simire spune, Jnu am putut abine de la lacrimi pe percepe voracitate, de aceste creaturi s/race @QQQQ 5amilii 2ntregi susinut pentru pe6ti, care au 5ost devorat crud 2n 5aa oc ilor mei' J De,a lungul toate p/rile nordice din =iberia, variola mici este 5oarte 5atale' 0n Pamtsc atAa, 2n con5ormitate cu !' de Lesseps, le,a e5ectuat 2n a5ara trei p/trimi din locuitorii nativi' Pallas con5irm/ acest cont@ 6i, 2n descrierea FstiacAs pe Fbi, care tr/iesc aproape 2n acela6i mod, observ/ c/ aceast/ tulburare 5ace 2ngro7itor ravagii printre ei, 6i poate 5i considerat ca principal veri5icarea lor cre6tere' !ortalitatea e-traordinar/ a variolei mici 2n r1ndul acestor persoane este 5oarte natural repre7entat de caldura e-trema, mi7erie 6i aer putred lor locuinte subteran' )rei sau patru 5amilii FstiacA sunt 2ng esuii 2mpreun/ 2n o colib/, 6i nimic nu poate 5i at1t de de7gust/tor ca modul lor de via/' .i nu se spele pe m1ini, 6i putred r/m1ne de pe6te, 6i e-cremente de copii, nu sunt indepartate' Din aceast/ descriere, spune Pallas, se poate 5orma o idee pur de du oarea, vaporii 5Vtid 6i umiditatea lor Uourts' .i au copii muli rar' .ste un lucru rar pentru a vedea trei sau patru 2ntr,o 5amilie, 6i din motivul pre7entat de c/tre Pallas este 5aptul c/ at1t de muli tineri mor pe seama de rana lor rele' Pentru acest lucru, probabil, ar trebui s/ 5ie ad/ugat de stat de servitute mi7erabil 6i laborioas/ la care 5emeile sunt condamnate, care cu siguran/, le 2mpiedic/ de a 5i proli5ic' ) e =amoyedes, Pallas crede, nu sunt c iar atat de murdare ca FstiacAs, deoarece acestea sunt 2n mi6care mai multe 2n timpul iernii 2n v1n/toare, dar el descrie starea de 5emei printre ei ca o 2nc/ 6i mai mi7erabil/ 6i laborioas/ servitute, precum 6i, 2n consecin/, de selectare pentru a populaiei din aceast/ cau7/ trebuie s/ 5ie mai mare' Cele mai multe dintre nativii din aceste regiuni inospitaliere tr/iesc aproape 2n aceea6i mod mi7erabil, care ar 5i, prin urmare, simpla repetare a descrie' De la ceea ce sa spus, am putea 5orma o idee su5icient de veri5ic/ri principale care meninerea populaiei 2n e5ective p1n/ la nivelul mi>loacelor de sub7isten/ s/rac care aceste /ri trist permite' 0n unele din p/rile sudice din =iberia, 6i 2n raioanele adiacente <olga, c/l/torii rus descrie solul s/ 5ie de e-traordinare 5ertilit/ii' (cesta const/ 2n general de mucegai negru amend/ de la at1t de bogat/ de natur/ s/ nu cear/ sau c iar s/ suporte pansament' 9unoiului de gra>d 5ace numai de porumb s/ creasc/ prea lu-uriantly, 6i subiecte,l s/ cad/ la p/m1nt 6i s/ 5ie ras5atata' Bumai modul de recrutare acestui tip de teren, care este practicat/ este, l/s1ndu,l de o ani din trei 2n necultivate, 6i proces,verbal 2n acest mod, e-ist/ unele motive, vigoarea de care este

declarat a 5i inepui7abile' Cu toate acestea, 2n po5ida 5acilitatea cu care, a6a cum ar p/rea, de sub7isten/ cel mai bogat ar putea 5i ac i7iionate, multe din aceste cartiere sunt slab populat/, 6i 2n niciunul dintre le, probabil, nu cre6tere a populaiei 2n proporia care ar putea 5i a6teptate de la natura solului' (semenea /ri par s/ 5ie 2n con5ormitate cu 5aptul c/ imposibilitatea moral/ de a cre6te, care este bine descris/ de c/tre =ir James =teuart' 0n ca7ul 2n care 5ie din natura guvern, sau obiceiurile poporului, e-ist/ obstacole la soluionarea 5erme 2n stare proasp/t/ sau subdivi7iune a celor vec i, o parte a societ/ii poate su5er/ dorii, c iar 6i 2n mi>locul de o multime aparent' Bu este su5icient ca o ar/ ar trebui s/ aib/ puterea de a produce mancare din abundenta, dar starea de societatea trebuie s/ 5ie ast5el 2nc1t s/ o5ere mi>loacele de distribuie a acestuia, 6i motiv pentru care populaia continu/ lent 2n aceste /ri este, c/ mici cererea de 5or/ de munc/ 2mpiedic/ c/ distribuia de produse a solului, care, 2n timp ce divi7iile de terenuri r/m1n acelea6i, se poate 5ace numai 2n cadrul claselor de >os p/rta6i de societate a multime pe care le o5er/' !odul de agricultur/ este descrise s/ 5ie e-trem de simplu, 6i s/ solicite lucr/tori 5oarte puine' 0n unele locuri de semine este pur 6i simplu aruncat pe necultivat' ) e LucA,gr1u este o comun/ cultur/ 6i, de6i este sem/nat 5oarte subire, 2nc/ o 2ns/m1nare va dura cinci sau 6ase ani, 6i 2n 5iecare an dou/spre7ece sau cincispre7ece ori mai mare dec1t cantitatea iniial/' De semine care se 2ncadrea7/ 2n timpul recoltei este su5icient/ pentru urm/torii ani, 6i este necesar doar s/ treac/ o grap/ o dat/ peste el in primavara' ?i acest lucru se continu/ p1n/ la 5ertilitatea solului 2ncepe s/ se diminue7e' (cesta este observ/, pe bun/ dreptate 5oarte, c/ cultivarea de nici un 5el de cereale se poate a6a e-act costum locuitorii indolent al c1mpiile din =iberia' Cu un ast5el de sistem de agricultur/, 6i cu puine sau nu produce, a cererea de 5or/ de munc/ trebuie s/ 5ie 2ndeplinite 5oarte u6or' Porumb va 5i, 5/r/ 2ndoial/, 5oarte 7boruri ie5tine, dar 5orei de munc/ va 5i 2n continuare 2n proporie mai ie5tin' De6i agricultorul poate 5i 2n m/sur/ s/ 5urni7e7e o cantitate mare de alimente pentru copiii lui, 2nc/ salariile a muncitorului s/u nu poate 5i su5icient/ pentru ai permite s/ spate o 5amilie cu u6urin/' Dac/, de la respectarea de5icit de populaie, 2n comparaie cu 5ertilitatea a solului, am 5ost pentru a 2ncerca s/,l remedie7e prin acordarea unei recompense pe copii, 6i permi1nd ast5el muncitor la spate, un num/r mai mare, ceea ce ar 5i consecinaH Bimeni nu ar vrea activitatea supranumerar muncitori care au 5ost ast5el introduse pe pia/' De6i amplu de sub7isten/ de un om pentru o 7i ar putea 5i ac i7iionat pentru un b/nu, dar nimeni nu ar da aceste oamenii un ban pentru munca lor' (gricultorul este 2n stare s/ 5ac/ tot ceea ce el dore6te, tot ceea ce el crede c/ este necesar 2n cultivare a solului, prin intermediul de propria 5amilie 6i unul sau doi muncitori care ar putea avea 2nainte' Ca Prin urmare, aceste persoane pot da,i nimic c/ el vrea, nu este s/ 5ie de a6teptat ca el ar trebui s/ dep/6easc/ indolen/ sale naturale, 6i a reali7a o mai mare 6i se re5er/ mai suparatoare, pur 6i simplu pentru a le o5eri gratuit cu alimente' 0n o asemenea stare de lucruri, atunci c1nd cererea 5oarte mici pentru 5abricarea de munc/ este 2ndeplinite, ceea ce sunt restul s/ 5ac/H .le sunt, de 5apt, ca 5iind complet 5/r/ mi>loacele de sub7isten/ ca 2n ca7ul 2n care tr/iau pe un nisip sterp' .i trebuie s/ eit er emigre7e 2ntr,un loc unde munca lor este dorit, sau pier mi7erabil de s/r/cie' 0n ca7ul 2n care acestea s/ 5ie 2mpiedicate de la aceast/ su5erin/ e-tremitatea trecut printr,o sub7isten/ s/rac care le,au, ca urmare a unei rar 6i numai Utili7area oca7ional/ a muncii lor, este evident c/, de6i s,ar putea e-ista ei 2n6i6i, ei nu ar 5i 2n capacitatea de a se c/s/tori 6i de a continua s/ creasc/ populaiei' Dac/ 2n /rile cele mai bune cultivate 6i populaia cea mai numeroas/ din .uropa 2n pre7ent divi7iuni a terenurilor 6i a 5ermelor a avut loc, 6i nu a 5ost urmat/ de introducerea de comer 6i

produce, populaia ar avea de mult timp a>unge la un stand din totalul de motiv care dorii s/ cultivare mai departe, 6i ca urmare a cererii doresc de 5or/ de munc/, 6i este evident c/ e-cesiv 5ertilit/ii /rii acum 2n considerare ar agrava, mai degrab/ dec1t diminua di5icultate' (cesta va 5i, probabil, a spus c/, 2n ca7ul 2n care au 5ost mult mai bune terenuri neutili7ate@ noi a6e7/ri 6i divi7ii ar 5i, desigur, s/ aib/ loc, 6i c/ redundante populaiei ar ridica produsele alimentare proprie, 6i generea7/ cererea pentru el, la 5el ca 2n (merica' (cest lucru ar, 5/r/ 2ndoial/, s/ 5ie ca7ul 2n 2mpre>ur/ri 5avorabile, 2n ca7ul 2n care, pentru e-emplu, 2n primul r1nd, ara au 5ost de o asemenea natur/ 2nc1t s/ permit/ tuturor alte materiale de capital, precum 6i de porumb, 2n al doilea r1nd, dac/ aceste terenuri au 5ost la 5i cump/rate 2n loturi mici, iar proprietatea bine securi7at 2n con5ormitate cu un program gratuit guvernului 6i, 2n al treilea r1nd, dac/ obiceiurile de industrie 6i de acumulare, 2n general, predominat printre masa de oameni' Dar e6ecul de oricare dintre aceste condiii vor veri5ica, 2n esen/, sau s,ar putea opri cu totul, progresul a populaiei' )eren care ar suporta culturile cele mai abundente de porumb ar putea 5i total nepotrivit/ pentru a6e7/ri e-tinse 6i general dintr,o doresc, 5ie din lemn sau din ap/' acumul/ri de persoane ar merge cel mai greu 6i 2ncet de teren, 2n ca7ul 2n care mandatele pe care 5ermele au avut loc au 5ost 5ie nesigure sau degradante@ 6i nici o 5acilitate de producie ar putea e5ect o cre6tere permanent/ 6i corespun7/toare distribuirea de mi>loace de sub7isten/ de via/ 2n con5ormitate cu obiceiurile inveterat de indolen/ 6i lips/ de prevedere' .ste evident c/ circumstanele 5avorabile aici alu7ie s/ nu aib/ 5ost combinate 2n =iberia, 6i c iar 6i pe presupunerea de a 5i nici de5ecte 5i7ice 2n natura a solului care urmea7/ s/ 5ie dep/6ite, politice 6i di5icult/i morale 2n calea de o cre6tere rapid/ a populaiei ar putea randamentului, dar 2ncet la e5orturile 2ndreptate cele mai bune' 0n (merica de cre6terea rapid/ a de capital agricole este prile>uit 2ntr,o mare m/sur/ de economiile de la mare salariile de munc/ comune' Comanda de trei7eci sau patru7eci de lire sterline, cel puin, este considerate ca 5iind necesare pentru a permite un om activ tineri pentru a 2ncepe o plantaie de proprie 2n a6e7/rile din spate' F ast5el de sum/ poate 5i salvat 2ntr,o c1iva ani, 5/r/ a di5icultate de mult 2n (merica, unde 5ora de munc/ este 2n mare a cererii 6i a pl/tit la un nivel ridicat *ata, dar a muncitorului concediai din =iberia ar g/si e-trem de di5icil/ pentru a colecta 5onduri, precum ar permite,i sa construiasca o casa, pentru cump/r/ri de stocuri 6i ustensile, 6i s/ supravieuiasc/ p1n/ la el ar putea aduce ara lui nou 2n ordinea corect/ 6i de a obine o rentabilitate adecvat/' C iar 6i copiii de agricultor, atunci c1nd crescut, nu ar o5eri cu u6urin/ aceste 5ondurile necesare' 0ntr,o stare de societate 2n ca7ul 2n care pia/ pentru porumb este e-trem de 2ngust, 6i preul 5oarte sc/7ut, cultivatorii sunt 2ntotdeauna s/raci, 6i dac/ acestea pot 5i 2n m/sur/ s/ 5urni7e7e amplu pentru 5amilia lor 2n simplu articol de alimente, dar ei nu pot reali7a un capital pentru a 2mp/ri 2n r1ndul copiilor lor, 6i s/ le permit/ s/,6i asume cultivarea p/m1ntului proaspete' De6i acest lucru este necesar de capital ar putea 5i 5oarte mici, dar c iar 6i aceast/ sum/ mici agricultor, probabil, nu pot dob1ndi, pentru a cre6te atunci c1nd o cantitate mai mare de porumb dec1t de obicei, el nu g/se6te nici cump/r/tor pentru ea, 6i nu,l poate trans5orma 2n orice articol permanent care va permite oricare dintre copiii s/i pentru a comanda un poriune ec ivalente de sub7isten/ sau de munc/ 2n viitor' .l de multe ori, prin urmare, Coninutul se cu tot mai mare doar ceea ce este su5icient pentru cerinele imediate a 5amiliei sale, 6i piaa 2ngust la care el este obi6nuit' ?i dac/ el are o 5amilie mare, multi dintre copiii s/i, probabil, se 2ncadrea7/ 2n gradul de muncitori, 6i cre6terea ulterioar/ a acestora este veri5icat/, la 5el ca 2n ca7ul muncitorului 2nainte de descrise, de o dorin/ a mi>loacelor de sub7isten/'

(ceasta nu este, prin urmare, o 2ncura>are direct la procreare 6i cre6terea de copii, care este dorit 2n aceste /ri, 2n scopul cre6terii populaiei, dar crearea unei cereri 2n vigoare pentru produsele de solului, prin promovarea mi>loacelor de distribuia sa' (cest lucru se poate 5ace doar de c/tre introducerea de 5abric/, 6i de c/tre inspir1nd cultivator cu un gust pentru ei, prin urmare, 6i l/rgirea pieei interne' 0mp/r/teas/ tardiv/ a *usiei a 2ncura>at at1t produc/torii, c1t 6i cultivatori@ 6i mobilate pentru a str/inilor, 5ie de capital descriere liber de orice interes pentru un anumit termen de ani' (ceste e5orturi bine direcionate, ad/ugat la ceea ce a a 5ost e5ectuat/ de c/tre Petru I', a avut, cum ar 5i de a6teptat, un e5ect considerabil@ 6i teritoriile ruse6ti, 2n special partea asiatic/ a ei, care a avut dormit timp de secole cu o populaie de aproape staionar/, sau cel mult cre6terea 5oarte apatic, par s/ 5i 5/cut un 2nceput brusc 2n ultimii ani' De6i populaia din provinciile mai 5ertile din =iberia 5i 2n continuare 5oarte inadecvate pentru bog/ia a solului@ 2nc/ 2n unele dintre ele agricultur/ 2n5lore6te 2n nici un grad negli>abil, 6i cantit/i mari de porumb sunt cultivate' 0ntr,o lips/ general/ care s,a 2nt1mplat 2n "3%4, provincia IsetsA a 5ost capabil, Prin derogare de la o recolta de5icitar, s/ 5urni7e7e 2n mod obi6nuit 5ounderies 6i 5or>a de Ural, pe l1ng/ p/strarea de ororile de 5oamete toate 2nvecinate provincii' ?i pe teritoriul PrasnoyarsA, pe malul de t e Uenissey, 2n ciuda indolen/ 6i beie de locuitori, abundena de porumb este at1t de mare 2nc1t nici un ca7 nu a 5ost vreodata cunoscut de un general e6ec' Pallas observ/ pe bun/ dreptate c/, dac/ avem 2n vedere 5aptul c/ nu =iberia doi sute de ani a 5ost un pustiu cu totul necunoscut, iar la punctul de populaie, c iar cu mult 2n urma tractul aproape pustii din (merica de Bord, am putea 5i 2n mod re7onabil uimit la starea actual/ din aceast/ parte a lumii, 6i la multitudinea a locuitorilor s/i ru6i, care 2n num/r dep/6i cu mult localnicii' C1nd Pallas a 5ost 2n =iberia, dispo7iiile 2n aceste cartiere 5ertile, 2n special 2n 2mpre>urimile PrasnoyarsA, cele mai multe au 5ost e-trem de ie5tine' ( pood de lire sterline, sau patru7eci de ani, din 5/in/ de gr1u, a 5ost v1ndut pentru apro-imativ dou/,penny ;al5penny, un bou de cinci sau 6ase m/rci, 6i o vac/ pentru trei sau patru' (cest ie5tin/tate ne5iresc, din cau7a unei dorii de ventilaie pentru produsele solului, a 5ost , probabil, principalul de selectare pentru a industriei' 0n perioada care sa scurs de la, preurile au crescut considerabil, 6i, prin urmare, putem conc ide c/ obiect dorit a 5ost 2ntr,o mare m/sur/ atins, 6i c/ populaia 0ncas/ri cu pa6i rapid/' Pallas, cu toate acestea, se pl1nge c/ inteniile de 2mp/r/teas/, respect1nd peopling din =iberia nu au 5ost 2ntotdeauna bine 2ndeplinite de c/tre agenii subordonate ei, 6i 5aptul c/ titularii de gri>a c/reia aceasta a 5ost l/sat, adesea trimise de pe coloni6ti, 2n ceea ce prive6te 5iecare improprii pentru scopul 2n ceea ce prive6te v1rsta, boala 6i dorii de obiceiuri arnic' C iar 6i coloni6tii germani 2n raioanele din apropierea <olga sunt, 2n con5ormitate cu Pallas, cu de5icit de acest ultim punct, iar acest lucru este cu siguran/ un cel mai esenial' (cesta poate 5i, 2ntr, adev/r 2n condiii de siguran/ a a5irmat c/ importul de Industria este de consecin/ in5init mai mult la populaia unei /ri, dec1t importul de b/rbai 6i 5emei 2n considerare numai cu privire la numere' (u 5ost posibil/ la o dat/ pentru a sc imba obiceiurile de a unui 2ntreg popor, 6i s/ directe sale industrie la pl/cere, nici un guvern nu ar 5i niciodat/ redus/ la necesitatea de a 2ncura>area coloni6ti str/ini' Dar pentru a sc imba obiceiurile lung e-istente este de toate 2ntreprinderile cele mai di5icile' !uli ani trebuie s/ treac/ 2n cel mai circumstane 5avorabile, 2nainte de a siberiana m1rlan va poseda industria 6i a activit/ii unui muncitor limba engle7/' =i, desi guvernul rus a 5ost ne2ncetat 2n e5orturile sale de a converti triburile pastorale din =iberia la agricultur/, 2nc/ persist/ multe cu 2nc/p/2nare, 2n ciuda oric/ror 2ncerc/ri de licitare care pot 5i 5/cute pentru a le de7vata de la lenea lor pre>udiciabil'

!ulte alte obstacole sunt de acord c/ pentru a preveni o cre6tere rapid/ a *usiei colonii, pe care puterea procreativ/ ar permite' Unele dintre /rile mici din =iberia sunt nes/n/toase din num/rul de mlastini pe care acestea le conin@ 6i epi7ootii mare 6i irosindu,6i sunt 5recvente printre vitele' 0n raioanele l1ng/ <olga, de6i solul este bogat in mod natural, dar sunt at1t de secet/ 5recvent, c/ e-ist/ rareori mai mult de o recolta buna din trei' coloni6ti de =arato5, dup/ ce au 5ost stabilite pentru c1iva ani, au 5ost obligate pentru a elimina de pe acest cont pentru a alte >udete, precum 6i 2n detrimentul 2ntregii cl/diri casele lor, 2n valoare de peste un milion de ruble, a 5ost remise acestora de c/tre 2mp/r/teas/' 0n scopul 5ie din comoditate sau de siguran/, casele de 5iecare colonie sunt toate construite 2nvecinate sau aproape a6a, 6i nu 2mpr/6tiate pe 5erme di5erite' F lips/ de camer/ este, 2n consecin/, 2n cur1nd resimite 2n imediata vecin/tate a satului, 2n timp ce motivele 2ndep/rtat s/ r/m1n/ 2ntr,o stare de 5oarte imper5ect/ cultivare' La observarea 2n aceast/ colonie de Potsc esnaia, Pallas a propus ca o anumit/ parte ar trebui s/ 5ie 2nl/turate de c/tre 2mp/r/teasa la alte districte, c/ restul ar putea 5i l/sat mai 2n largul lor' Pre7enta propunere pare s/ dovedeasc/ 5aptul c/ divi7iunile spontane de acest tip nu a luat de multe ori loc, 6i c/ copiii a coloni6tilor nu ar putea g/si 2ntotdeauna o u6oar/ !odul de soluionare a ei 2n6i6i, 6i de cre6tere de p1n/ 5amilii proaspete' 0n 2n5lorirea colonie de 5raii !oravian din =arepta, se spune c/ tinerii nu pot c/s/tori 5/r/ consim/m1ntul lor de preoi, 6i c/ acordul lor este nu, 2n general, acordate p1n/ la s51r6itul lunii' =e pare, prin urmare, 5aptul c/ printre obstacole 2n calea cre6terii populaiei, c iar 6i 2n aceste colonii noi, veri5ica preventiv are partea sa' Populaia nu poate cre6te cu o mare rapiditate, dar atunci c1nd preul real al muncii comune este 5oarte mare, ca 2n (merica@ 6i din partea statului a societ/ii 2n aceast/ parte a teritoriilor ruse6ti, 6i consecin/, doresc o ventilaie corespun7/toare pentru a produce de industrie, 2n acest sens, , care 2nsoe6te de obicei colonii noi 6i este esenial/ pentru cre6terea lor rapid/, nu are loc 2n orice grad considerabil' Re!er.a i -, ca$itolul 5

* controalelor la $o$ula iei 1n dominioane turc +i (ersia,

0n p/rile asiatice ale dominioanele turc nu va 5i di5icil, din conturile de c/l/tori, de a urm/ri veri5ic/ri pentru a populaiei 6i a cau7elor sale descompunere pre7ent@ 6i deoarece nu e-ist/ o di5eren/ mic/ 2n maniere de )urci, indi5erent dac/ ace6tia locuiesc 2n .uropa sau (sia, nu va 5i 2n valoare de timp pentru a se 5ace le obiectul unei anali7e distincte' Cau7a 5undamental/ a statului sc/7ute a populaiei 2n )urcia, 5a/ de cu gradul s/u de teritoriu, este, 5/r/ 2ndoial/, de natura a guvernului' =ale tirania, sl/biciune, legile sale r/u 6i administrarea mai r/u dintre ei, 2mpreun/ cu nesigurana 2n consecin/ a propriet/ii, arunca ast5el de obstacole 2n modul de agricultur/ care mi>loacele de sub7isten/ sunt 2n mod necesar 2n sc/dere anual, 6i cu ei, desigur, num/rul de persoane' !iri, sau general, teren,impo7itul pl/tit c/tre sultan@ este, 2n sine, moderat, dar de abu7uri inerente 2n guvernului turc, pac as si agentii lor au a5lat de mi>loacele de 5/c1ndu,l de7astruos' De6i acestea nu pot modi5ica absolut impo7it care a 5ost stabilit/ de c/tre sultan, care le,au introdus o multitudine de sc imbari care, 5/r/ nume, produce toate e5ectele unei augmentare' 0n =iria, 2n con5ormitate cu +olney, av1nd cea mai mare parte a terenului la dispo7iia lor, acestea clog concesiile lor cu condiii 2mpov/r/toare, 6i e-act la >um/tate, 6i uneori c iar de dou/ treimi, de cultur/' 0n ca7ul 2n care recolta este de peste, acestea cic/leal/ despre pierderile, 6i ca ei au puterea 2n m1inile lor, pe care le e5ectuea7/ 2n a5ara ceea ce ei cred corespun7/toare' 0n ca7ul 2n care se7onul nu, ei 2nc/ mai e-act aceea6i sum/, 6i e-pune 5iecare lucru pe care /ranul s/rac are la v1n7are' Pentru aceste constante opresiunile se adaug/ o mie de e-torc/rile accidental/' Uneori, un 2ntreg =atul este prev/7ut/ 2n cadrul contribuiei pentru unele in5raciuni reale sau imaginare'

Pre7int/ arbitrare sunt cerut cu privire la aderarea 5iecare guvernator, iarba, or7 paie 6i sunt solicitate pentru caii lui, 6i comisioanele sunt multiplicate, c/ soldai care transporta ordinele poate tr/i pe /rani 2n5ometai, care au trata cu insolen/ cele mai brutale 6i nedreptate' Consecina acestor >a5urile este c/ clasa mai s/race ale de locuitori, ruinat, 6i nu orice mai mult la plata c eltuielilor de !iri, s/ devin/ o povar/ pentru satul, sau acoperi 2n ora6e, dar !iri este inalterabil, 6i suma care urmea7/ s/ 5ie percepute trebuie s/ se g/seasc/ undeva' Partea a celor care sunt ast5el determinate de la casele lor cade asupra locuitorilor r/mase, a c/ror sarcin/, de6i la lumin/ 2n primul r1nd, acum devine insuportabil' Dac/ acestea ar trebui s/ 5ie vi7itat de doi ani de secet/ 6i 5oamete tot satul este distrus 6i abandonat, iar ta-a care ar trebui s/ aib/ pl/tit, se percepe pe terenurile 2nvecinate' (cela6i mod de a proceda are loc cu privire la impo7itul pe Cre6tinii, care a 5ost ridicat/ de aceste mi>loace de trei, cinci, 6i unspre7ece pia6tri, la care a 5ost 5i-at la prima, la trei7eci 6i cinci 6i patru7eci de ani, care s/r/ce6te absolut cei pe care el se percepe, 6i le oblig/ s/ plece ar/' (cesta a 5ost remarcat 5aptul c/ aceste preteniile au 5/cut o rapid/ progresele 2nregistrate 2n ultimii patru7eci de ani@ din care timp sunt datate declinul agricultur/, depopularea /rii 6i diminuarea cantit/ii a speciei transportate 2n Constantinopol' !ancarea a /ranilor este 2n ca7ul 2n care aproape 5iecare reduse la o turt/ mic/ de or7 sau doura, ceapa, linte 6i ap/' ( nu pierde nici o parte a lor porumb, care le las/ 2n ea tot 5elul de cereale s/lbatice, care de multe ori produc r/u consecine' In muntii din Liban 6i Bablous, 2n timp de 5oamete, ei aduna g inde din ste>ari, pe care le m/n1nc/ dup/ 5ierbere sau pr/>ire le 2n cenu6/' Printr,o consecin/ 5ireasc/ a acestui mi7erie, arta de cultivare este 2n cel mai deplorabil/ stare' 9ospodar este aproape 5/r/ instrumente, precum 6i cele are sunt 5oarte proaste' Plug Lui este 5recvent nu mai mult de ramura unui copac t/iat de mai >os o 5urculi/, 6i utili7ate 5/r/ roi' )eren este lucrat de m/gari 6i vaci, rar de boi, care ar reine bog/ii prea mult' 0n raioanele e-puse la arabi, ca 6i 2n Palestina, Countryman trebuie s/ semeni cu pu6ca lui 2n m1na lui, 6i abia 5ace porumb galben r1ndul s/u, 2nainte de a se culege, 6i ascuns/ 2n caverne subterane' C1t mai puin posibil, este anga>at pentru de semine de porumb,, pentru c/ /ranii scroa5a nu mai mult dec1t este necesar pentru lor abia sub7isten/' Industria 2ntreaga lor este limitat/ la 5urni7area de imediat/ lor vrea, 6i s/,6i procure o paine mica, o ceapa cateva, o c/ma6/ albastr/, 6i un pic de de l1n/, mult/ munc/ nu este necesar/' JPrin urmare, /ranul tr/ie6te 2n prime>die, dar cel puin el nu 2mbog/esc tirani lui, 6i de l/comie despotismul este pedeapsa proprii' J (ceast/ imagine, care este elaborat de +olney, 2n care descriu starea de /rani 2n =iria, pare s/ 5ie con5irmat/ de c/tre toi altor calatori din aceste /ri, 6i, 2n 5uncie de .ton, ea repre7int/ 5oarte aproape de starea /ranii 2n cea mai mare parte a dominioanelor turc' Universal, birouri de 5iecare cult sunt 2n5iinate la v1n7are public/, precum 6i 2n intrigile din =erai, prin care eliminarea tuturor locurilor este reglementat/, 5iecare lucru se 5ace prin mi>loace de mit/' Pac as, 2n consecin/, care sunt trimise 2n provincii, e-ercita cea mai mare m/sur/ a puterii lor de e-torcare de 5onduri@, dar sunt 2ntotdeauna mai pre>os de c/tre o5ierii de imediat de sub ei, care, la r1ndul lor, las/ loc pentru lor agenii subordonate' Pac a trebuie s/ str1ng/ bani pentru a pl/ti tribut, 6i, de asemenea, s/ se desp/gubeasc/ pentru ac i7iionarea de biroul s/u, suport demnitatea sa, 6i s/ 5ac/ o dispo7iie 2n ca7 de accidente@ 6i ca toat/ puterea, at1t militare 6i civile, 2n centrele sale persoan/ de la s/u repre7int/ sultan,

mi>loacele sunt la discreia lui, 6i cea mai rapid/ sunt invariabil considerate ca 5iind cele mai bune' Besigur de m1ine, el tratea7/ provinciei sale ca o posesiune tran7itorie simpla, 6i se str/duie6te s/ culeag/, dac/ posibil, 2ntr,o 7i de 5ructe de mai muli ani, 5/r/ cea mai mic/ 2n vedere succesorul s/u, sau pre>udiciul pe care acesta poate 5ace la venituri permanente' Cultivator este 2n mod necesar mai e-pu6i la aceste e-torc/rile dec1t locuitor al ora6elor' De la natura ocup/rii 5orei de munc/, el este 5i-at la o la 5aa locului, 6i produciile de agricultur/ nu recunosc a 5i pur ascuns' Durata mandatului a terenurilor 6i a drepturilor de succesiune sunt 2n a5ar/ de nesigur' C1nd un tat/ moare, mo6tenirea revine la sultanului, 6i copii poate r/scump/ra numai succesiunea de o sum/ considerabil/ de bani' (ceste consideraii oca7ie mod natural o indi5eren/ 5a/ de mo6ii' ar/ este pustie@ 6i 5iecare persoan/ este dornic de a 7bura la ora6e, 2n ca7ul 2n care el nu numai c/ vor 2nt1lni, 2n general, cu un tratament mai bun, dar poate spera s/ dob1ndeasc/ o specie de bog/ie pe care el poate mai u6or ascunde de la oc ii lui de masterat rapace' Pentru a completa ruina agriculturii, un ma-im este stabilit 2n multe ca7uri, 6i /ranii sunt obligai s/ 5urni7e7e ora6ele cu porumb la un pre 5i-' .ste un ma-im al politicii turce, originare din sl/biciunea 9uvernul 6i teama de r/scoale populare, pentru a menine preul sc/7ut de porumb 2n toate ora6ele considerabile' 0n ca7ul unui e6ec 2n recolta, 5iecare persoan/ care deine orice porumb este obligat s/,l v1nd/ la pre 5i-, 2n con5ormitate cu durere de cu moartea@ 6i dac/ e-ista niciunul 2n vecin/tate, alte raioane sunt r/scolit pentru aceasta' (tunci c1nd este 2n Constantinopol dorii de dispo7iii, 7ece provincii sunt probabil li nit de 5oame pentru o aprovi7ionare' La Damasc, 2n cursul de5icitul din "3#E, poporul pl/tit de un singur penny gologan o >um/tate de Ailogram de p1ine lor, 2n timp ce /ranii din sate au 5ost absolut mor de 5oame' .5ectul unui ast5el de sistem de guvernare pe agricultur/ nu trebuie s/ 5ie insistat asupra' Cau7ele de mi>loace de sub7isten/ sunt 2n sc/dere, dar prea evident, 6i controalelor, care p/strea7/ populaiei p1n/ la nivelul acestor resurse 2n sc/dere, pot 5i urm/rite cu certitudine aproape egale, 6i vor pare s/ includ/ aproape toate speciile de viciu 6i mi7erie, care este cunoscut' =e observ/, 2n general, c/ 5amiliile cre6tine constau dintr,o mai mare num/rul de copii dec1t 5amiliile ma omedane 2n care poligamia prevalea7/' (cest este un 5apt e-traordinar, pentru c/, de6i poligamia, din inegale de distribuie a 5emeilor pe care le oca7ii, 5ie natural de5avorabil populaia unei /ri 2ntregi, 2nc/ persoane care sunt 2n m/sur/ s/ susin/ o pluralitate de soii, ar 5i trebuit cu siguran/, 2n cursul 5iresc al lucrurilor, de a avea o num/r mai mare de copii dec1t cei care sunt limitate la una' !odul 2n care +olney 2n principal conturile pentru acest 5apt este c/, din practica de poligamia, c/s/toriile 6i 5oarte devreme, turcii sunt neputincios 2n timp ce tineri, 6i impotenta la trei7eci este 5oarte 5recvente' .ton observ/ o vice ne5iresc ca predominante 2n nici un grad negli>abil/ printre oamenii de r1nd, 6i consider/ c/ ca 5iind unul dintre controalele la populaia, dar cinci cau7e principale ale depopulare pe care le enumer/, sunt,

"' Ciuma, de care imperiul nu este niciodat/ 2n 2ntregime liber/' $' (ceste tulbur/ri teribil, care aproape 2ntotdeauna urmai,l, cel puin 2n (sia' D' !aladii epidemice 6i endemice din (sia, care 5ace ca ravagii 2nsp/im1nt/toare ca ciuma 2n sine, 6i care vi7itai 5recvent acea parte a imperiului' E' Foamete'

G' ?i, 2n s51r6it, bolile care 2ntotdeauna mortalitate mult mai mare'

urme7e o 5oamete, oca7ie cu care 6i o

.l d/ apoi un cont mai special de devast/rile din ciuma 2n di5erite p/ri ale imperiului, 6i 2nc eie prin observarea, c/, dac/ num/rul de ma omedani au sc/7ut, 2n aceast/ cau7/ singur este adecvat pentru a intr/rii 2n vigoare 6i c/, lucrurile se 2nt1mpl/ 2n tren lor actual/, turc/ Populaia va 5i disp/rut 2ntr,un alt secol' Dar aceast/ deducie, 6i calcule care se re5er/ la ea, sunt 5/r/ 2ndoial/ eronat/' Cre6terea de populaiei 2n intervale de aceste perioade de mortalitate este, probabil, mai mare dec1t el este con6tient de' 0n acela6i timp, acesta trebuie s/ 5ie remarcat 5aptul c/ 2ntr,o ar/ 2n ca7ul 2n care industria de gospodar se limitea7/ la 5urni7area de necesare sale dore6te, 2n ca7ul 2n care a sem/nat doar pentru a se 2mpiedica de 5oame, 6i este 2n imposibilitatea de a acumula orice produc surplus, o pierdere mare de oameni nu este u6or de recuperat@ ca e5ectele naturale care decurg din numerele diminuat nu poate 5i simit/ 2n acela6i nivel ca 2n /rile 2n care predomin/ industria, 6i de proprietate este securi7at' Potrivit lui Koroastru legiuitorului persan, de a planta un copac, pentru a cultiva un c1mp, la copii 7/mislesc, sunt acte meritorii, dar se pare din conturile de c/l/tori, pe care muli dintre clasele in5erioare de oameni nu se poate atinge cu u6urin/ speciile din urm/ de merit@ 6i 2n acest ca7, ca 6i 2n altele nenum/rate, interesul privat al individului corectea7/ erorile de legiuitor' =ir Ioan C ardin spune, c/ 2n c/s/torie Persia este 5oarte scump, 6i c/ numai oamenii de mo6ii se va aventura pe el, ca nu cumva s/ dovedeasc/ ruina lor' Federaia *us/ c/l/torii par s/ con5irme acest cont, 6i observ/m c/ claselor de >os a oamenii sunt obligai s/ am1ne c/s/toria p1n/ t1r7iu, 6i c/ este numai 2n r1ndul bogat 5aptul c/ aceast/ uniune are loc mai devreme' Convulsii cumplit la care Persia a 5ost supus continuu pentru multe sute de ani trebuie s/ 5i 5ost 5atale pentru agricultura ei' Perioadele de adormirea la r/7boaie e-terne 6i de revolte interne au 5ost scurte 6i puine, 6i c iar 6i 2n timpul timp de pace pro5und/, provinciile de 5rontier/ au 5ost 2n mod constant sub re7erva ravagiile a tatarilor' .5ectul acestei st/ri de lucruri este, cum ar 5i ar 5i de a6teptat' Proporia de necultivat de teren cultivate 2n Persia, =ir Jo n C ardin statelor de a 5i de 7ece la unul, am 6i modul 2n care o5ieri ai = a 6i proprietarii privai s/ 2n teritoriile lor la lucr/tori nu este ceea ce este cel mai bine calculat/ pentru a reanima industrie' De cereale 2n Persia este, de asemenea, 5oarte obiectul care urmea7/ s/ 5ie distruse de grindin/, secet/, l/custele, 6i a altor insecte, care, probabil, tinde mai degrab/ de a descura>a ocuparea 5orei de munc/ a capitalului 2n cultivare a solului' Ciuma nu se e-tinde la Persia, dar variola mici este menionat/ de c/tre C/l/tori rus ca acest site ravagiile 5oarte 5atale' (cesta nu va 5i 2n valoare de timp pentru a se introduce mai amanuntit privind controalele la populaiei 2n Persia, deoarece acestea par a 5i aproape similare cu cele care au 5ost doar descrise 2n dominioane turc/' Distrugerea superioar/ a ciuma, 2n )urcia, este, probabil, aproape ec ilibrat de o 5recven/ mai mare de revolte interne 2n Persia' Re!er.a i -, ca$itolul 5-

* controalelor $o$ula iei 1n -ndostan +i Tibet,

0n r1nduielile !enu, legiuitorul indian, care =ir <m' Jones a traduse, 6i a c emat %nstitutele de hinduse "e+ii, c/s/toria este 5oarte 2ncura>at 5oarte mult, 6i un mo6tenitor de se- masculin este considerat ca un obiect de prima importan/' JPrintr,un 5iu un om obine victoria asupra tuturor oamenilor, de c/tre 5iul lui un 5iu, el a se bucur/ de nemurire, iar apoi de c/tre 5iul lui c/ nepotul a a>unge la locuin/ solare JJ' (v1nd 2n vedere c/ 5iul o5er/ tat/l s/u din iad, numit Pune, el a 5ost numit, prin urmare, puttra, de c/tre Lra ma 2nsu6i' J Printre di5erite rituri nuptial, !enu a atribuit calitati special pentru a 5iecare' JUn 5iu al unui -rahma, sau soia de prima ceremonie, m1ntuie6te din p/cat, 2n ca7ul 2n care e5ectua acte virtuoase, 7ece str/mo6i, 7ece descendenii 6i el 2nsu6i, persoana TTI J'J Un 5iu n/scut de o sotie de .aiva nunta r/scump/r/ 6apte anal 6apte, 2n grade superioare 6i in5erioare, de o soie de c/tre Arsha, trei ani 6i trei@ de o sotie de Pr/0/pat1a 6ase 6i 6ase' J F mena>era este considerat ca 5iind de ordinul cel mai eminent' J) e divin 2nelepi, coama, 7eii, spiritele, iar oaspeii se roage pentru prestaii de masterat de 5amilii JUn 5rate mai mare care nu sa c/s/torit 2nainte de tineri,' este menionat printre persoanele care sunt 2n mod special s/ 5ie evitat' Frdonane ar duce in mod natural c/s/torie s/ 5ie considerat un religios ta-a@ totu6i se pare a 5i mai degrab/ o succesiune de mo6tenitori de se- masculin, dec1t o 5oarte descendeni numeroase, care 5ace obiectul at1t de mult dorit' J)at/l av1nd un 5iu, evacu/rile datoria lui cu al s/u celule progenitoare JJ' (cest 5iu singur, de a c/rui na6tere el evacu/rile datoria, 6i prin care el atinge nemurirea, a 5ost n/scut dintr,un sentiment de datorie@ toate restul sunt considerate de c/tre 2nelepi ca n/scut din iubirea de pl/cere' J F v/duv/ este 2n unele oca7ii permis s/ aib/ un 5iu de c/tre 5ratele, sau unele numit rud/ a soului decedat, dar nu pe un al doilea cont' JPrimul obiect cu privire la numirea 5iind obinute 2n con5ormitate cu legea, at1t 5rate 6i sor/ trebuie s/ tr/iasc/ 2mpreun/ ca un tat/ 6i 5iica de a5initate' J 0n aproape 5iecare parte a ordonanelor !enu, sen7ualitate de toate tipurile este reprobated puternic, 6i castitatea inculcat ca o datorie religioas/' JUn om de 5i-are a organelor sale de a suport/ pl/cerile sen7uale vina anumite, dar av1nd 2n total le supus, el atinge, prin urmare, 5ericirea cereasc/ J' JFrice om poate obine toate aceste recompense, sau orice om poate demisionea7/,i complet, demisia din toate placerile este mult mai bine dec1t reali7area ei' J .ste re7onabil s/ presupunem c/ pasa>e ar putea, 2n anumit/ m/sur/, tendina de pentru a contracara aceste 2ncura>/ri pentru a cre6te, care au 5ost 2nainte de menionate mai sus@ 6i ar putea determina unele persoane religioase s/ renune la mai mult indulgene, atunci c1nd au obinut un 5iu, sau s/ r/m1n/ mai mult dec1t mulumii care alt5el ar 5i 5ost 2ntr,o stare nec/s/torit' =trict/ 6i absolut/ castitate pare 2ntr,adev/r, pentru a 2nlocui obligaia de a avea urma6i'

J!ai multe mii de Lra mens av1nd 2n sen7ualitate evitat/ de la 2nceputul lor pentru tineri, 6i av1nd lasat cau7/ 2n 5amiliile lor, au urcat cu toate acestea, to ;eaven JJ' ?i la 5el ca oamenii aceia moderat, o nevast/ virtuoas/ urcW 2n cer, de6i ea nu au nici un copil, dac/ dup/ decesul domnului ea aloce se la austeritate pios' Permisiunea de a unui 5rate sau rud/ alte ridica un mo6tenitor pentru sotul decedat, care a 5ost observat, se e-tinde numai la 5emeile din servile clas/' Cei din clasele superioare, nu sunt c iar se pronun/ numele de un alt om, ci Jpentru a continua pana cand moartea iertare tuturor le7iunilor, 2ndeplinirea sarcinilor dure, evit1ndu,se 2n 5iecare pl/cerea sen7ual/, 6i cu bucurie practicarea normele incomparabil de virtute' J Pe langa aceste precepte stricte re5eritoare la guvern a pasiunilor, alte circumstane ar 5i, probabil, concur/ pentru a preveni e5ectul deplin al ordonane care s/ 2ncura>e7e c/s/torie' 0mp/rirea oamenilor 2n clase, 6i continuarea aceleia6i pro5esiei 2n aceea6i 5amilie, ar 5i mi>loacele de a semnala la 5iecare individuale, 2ntr,un mod clar 6i distinct, perspectivele viitorul s/u respectarea unei trai, precum 6i din c16tigurile de tat/l s/u ar 5i pur activat pentru a >udec/torul dac/ el ar putea susine o 5amilie de c/tre acela6i loc de munc/' ?i, de6i, atunci c1nd un om nu poate avea o e-isten/ 2n locurile de munca adecvate pentru a lui de clas/, este admisibil pentru el, cu anumite restricii, s/,l caute 2n altul@ totu6i un 5el de ru6ine pare s/ ata6ai la acest e-pedient, 6i este nu probabil c/ multe persoane se va c/s/tori cu perspectiva de a 5i anumite obligai ast5el s/ scad/ de la clasa lor, 6i a mai sc/7ut 2n a6a a marcat,o maniera lor condiie 2n via/' 0n a5ar/ de aceasta, alegerea unei soii pare a 5i un punct de considerabile di5icultate' Un om ar putea s/ r/m1n/ nec/s/torii pentru ceva timp, 2nainte de a s,au g/sit e-act o ast5el de companie ca legiuitorul prevede' Kece 5amilii de o descriere anumit, 5ie ele vreodat/ at1t de mare sau vreodat/ at1t de bogat/ 2n vaci, capre, ovine, aur 6i cereale, sunt studios, care urmea7/ s/ 5ie evitate' Fetele cu prea puin sau prea mult p/r, care sunt prea vorbareti, care au oc i r/u, un nume sau de7agreabil orice 5el de boal/, care nu au nici 5rate, sau al c/rui tat/ nu este bine cunoscut, sunt toate, cu multe altele, e-cluse@ 6i alegerea va par a 5i, 2n unele grad limitat, atunci c1nd aceasta trebuie s/ se ba7e7e 2n mod necesar la o 5at/ J, a c/rui 5orm/ nici un de5ect@, care are un nume de agreabil@ care umbl/ elegant, ca un p enicopteros sau un ele5ant, 6i a c/rui p/r 6i dinii sunt moderate respectiv, 2n cantitate 6i de m/rime@ al c/ror corp are moliciune ra5inat J' =e observ/, c/ o 5emeie din clasa servile nu este menionat, c iar 6i 2n considerentul de orice poveste vec e, ca soie a unui Lra men sau a unui Cs atriya, de6i 2n cea mai mare di5icultate pentru a g/si o potrivire adecvat/, care pare s/ presupune, c/ o ast5el de di5icultate s,ar putea s/ apar/ uneori' Un alt obstacol 2n calea c/s/toriei re7ult/ din indus vamale, c/ un b/tr1n 5rate care nu se c/s/toreasc/ pare 2ntr,o manier/ de a limita pe toi 5raii lui celelalte la aceea6i stare, pentru un 5rate mai mic, care se c/s/tore6te 2nainte de b/tr1n, 26i asum/ ru6ine, 6i este menionat/ printre persoanele care ar trebui s/ 5ie evitate' Caracterul, pe care legiuitorul a atrage modalit/ile 6i dispo7iiile 5emeile din India, este e-trem de ne5avorabil/' Printre multe alte pasa>e e-primat cu severitate egale, el observ/, c/, Jprin pasiunea lor pentru b/rbai, mutabil lor temperament, doresc lor de a5eciunea lor 6i a

stabilit natura pervers/, s/ 5ie p/7it/ 2n aceast/ lume tot at1t de bine, ei mai cur1nd devin/ cineva str/in de la sotii lor' J (cest persona>, dac/ este adev/rat, probabil provenite de la lor nu li se permite cel mai mic grad de libertate, 6i de la starea de degradare la care se au 5ost reduse cu practica poligamia, dar cu toate acestea acest lucru poate 5i, ast5el pasa>e au tendina de puternic ca s/ arate c/ actul se-ual ilicite 2ntre se-e a 5ost 5recvente, 2n po5ida legi 2mpotriva adulterului' (ceste legi sunt observate ca nu sunt legate de soii de dansatori publice sau c1nt/rei, sau de ast5el de oameni de ba7/ ca tr/it de intrigile de soiile lor, o dovad/ c/ aceste persona>e nu au 5ost mai puin 5recvente, 6i au 5ost 2ntr,o anumit/ m/sur/ permis/' (d/ugai la acest lucru, c/ practica poligamia 2n r1ndul celor bogai ar 5ace, uneori, di5icil pentru clasele in5erioare de oameni pentru a obine soii@ 6i aceast/ di5icultate ar 5i, probabil, cad deosebit de dur pe cei, care au 5ost reduse la starea de sclavi' Din toate aceste 2mpre>ur/ri combinate, pare probabil c/ printre controalele populaiei 2n India a veri5ica preventive s,ar 5i cota sa, dar din obiceiurile predominante 6i opinii ale oamenilor, e-ist/ motive s/ se cred c/ tendina de a c/s/toriile timpurii era 2nc/ mereu predominant@ 6i 2n general, determinat de 5iecare persoan/ pentru a intra 2n aceast/ stare, care ar putea arata transmite la cea mai mic/ 6ans/ de a 5i 2n m/sur/ s/ menin/ o 5amilie' Baturale consecin/ a acestui 5apt a 5ost, c/ clasele in5erioare de oameni au 5ost reduse la s/r/ciei e-treme, 6i au 5ost nevoii s/ adopte modul cel mai 5rugal 6i s/rac de sub7isten/' (cest 5rugalitate era 2nc/ crescut 2n continuare, 6i e-tins/ 2n unele gradul 2n clasele superioare ale societ/ii, de c/tre sale 5iind considerat/ un eminent virtute' Populaia va 5i ast5el ap/sat greu 2mpotriva limitele mi>loace de sub7isten/, 6i alimentare a /rii ar 5i raspandita la mare parte din oameni in cele mai mici aciuni pe care ar putea susine viaa' 0n o ast5el de stare de lucruri 5iecare e6ec 2n culturile din se7oanele ne5avorabile ar 5i simit cel mai grav, 6i India, ca ar 5i de a6teptat, a 5ost 2n toate v1rstele sub re7erva 5oametei mai groa7nice' F parte din r1nduielile !enu este 2n mod e-pres dedicat considerare de vremuri de restri6te, 6i instruciunile sunt date la di5erite clase respect1nd conduita lor 2n timpul acestor perioade' Lra mens pining de 5oame 6i dorii sunt 5recvent menionate 6i anumite caractere antice 6i virtuos sunt descrise, care a 5/cut acte de impur 6i ilegale, dar care au 5ost considerate de c/tre legiuitor ca 5iind >usti5icat/ 2n considerare a e-tremitatilor la care au 5ost redus/' J(>Xgarta, murind de 5oame, a 5ost de g1nd s/ distrug/ 5iului s/u prin v1n7area de el pentru unele bovine@ totu6i, el a 5ost vinovat de nici o crim/, pentru el doar a c/utat o cale de atac 2mpotriva 5amis ing JJ +YmadNva, care bine' 6tia bine 6i r/u, a 5ost 2n nici un impur mi>loace prestate, de6i dorind, atunci c1nd oprimai de 5oame, de a manca carne de c1ini' JJ +is:Ymitra prea, dec1t care nimeni nu cuno6tea mai bine distincii 2ntre virtute 6i viciu, re7olvat/, atunci c1nd el a 5ost distrus de 5oame, sa manance pulp/ de un c1ine, care el a primit de la un (haud/la. 2 Dac/ ace6ti oameni mari 6i virtuos de cea mai 2nalt/ clas/, pe care toate persoanele au 5ost 2n con5ormitate cu obligaia de a asista, ar putea 5i redus/ la e-tremit/i ast5el, putem pur presupunere ceea ce trebuie s/ 5i 5ost su5erinele cele mai mici de clas/' (st5el de pasa>e dovedesc 2n mod clar e-istena unor se7oane din cele mai severe prime>die, de la perioada de 2nceput atunci c1nd aceste ordonane au 5ost compuse, 6i ne,am un motiv s/ credem, c/ ele s,au produs la intervale neregulate de atunci' Unul a ie7uiilor spune c/ este imposibil pentru el s/ descrie mi7eria la care a 5ost martor 2n timpul 5oametei de doi ani J, 2n

"3D3 6i "3D#, dar descrierea pe care el o d/ el, 6i a mortalit/ii pe care le prile>uit, este su5icient de 2ngro7itor, 5/r/ detalii suplimentare' Un alt ie7uit, vorbind mai mult 2n general, spune, J0n 5iecare an am bote7a o mie de copii, care 26i p/rinii nu mai pot ranei pentru animale, sau care, 5iind susceptibile de a muri, sunt v1ndute la noi prin mamele lor, 2n scopul de a scapa de ei' J Controalele po7itive a populaiei ar 5i, desigur, c/dea 2n principal asupra =udra de clas/, 6i acele 5iine 2nc/ mai mi7erabil, care sunt proscri6i din toate clasele 6i nu sunt c iar a su5erit s/ tr/iasc/ 2n ora6e' Pe aceast/ parte a populaiei epidemii, care sunt consecinele s/r/cie 6i ran/ proaste, iar mortalitatea in randul copiilor mici, ar 2n mod necesar 5ace devastea7/ mare 6i mii de ace6ti nenorocii ar 5i nemultumiti probabil s/ 5ie m/turat de pe intr,o perioada de de5icit, 2nainte de orice grad considerabil de doresc a a>uns la clase de mi>loc a societ/ii' ) e (bbN *aynal spune (2n ceea ce autoritatea nu 6tiu&, c/, 2n ca7ul 2n care culturile de ore7 nu, cabane din aceste proscri6i s/race sunt stabilite pe 5oc, 6i locuitorii 7boar/ 2mpu6cai de proprietarii de motive, c/ acestea nu pot consuma orice parte a produc' Di5icultatea de cre6tere,o 5amilie, c iar 2n r1ndul claselor mi>locii 6i superioare a societ/ii, sau 5rica de a se scu5unda din e-primate lor, a condus poporul 2n unele p/ri ale Indiei s/ adopte cele mai crude e-pediente pentru a preveni numeroase urma6i' Intr,un trib la 5rontierele de Junapore, un district al provinciei de Lenares, practica de a distruge sugarilor de se- 5eminin a 5ost pe deplin 2ntemeiate' !amele au 5ost obligai s/ le moar/ de 5oame' Pe motiv c/ oamenii au dat pentru aceast/ practic/ a 5ost crud cu mare c eltuial/ de pro-enetism adecvate meciuri pentru 5iicele lor' Un sat amena>ate doar o e-cepie de la aceast/ regul/, 6i 2n acest sat vec i au 5ost mai multe cameriste de via/' (cesta va avea loc in mod natural, c/ rasa nu a putut 5i continuat pe aceast/ Principiul de 5uncionare: dar sa constatat c/ e-cepiile special de la regula general/ 6i intermarriages cu alte triburi au 5ost su5iciente pentru acest scop' .ast,India Firme obligate ace6ti oameni s/ intre 2ntr,un anga>ament de a nu continua acest inumane practic/' Pe coasta de !alabar t e Bayrs nu intr/ 2n c/s/torii regulate, 6i dreptul de mo6tenire 6i succesiune se odi ne6te 2n mama, 5ratele, sau alt5el merge la 5iul surorii lui, tat/l copilului 5iind 2ntotdeauna considerate ca 5iind nesigur' Printre Lra mens, atunci c1nd e-ist/ 5rai mai mult de una, doar mai mare sau cel mai mare dintre ele se c/s/tore6te' Fraii, care menine ast5el celibat, coabitea7/ cu Femei Bayr 5/r/ c/s/torie 2n calea Bayrs' 0n ca7ul 2n care cel mai mare 5rate are nu un 5iu, apoi se c/s/tore6te cu 5ratele urm/toare' Printre Bayrs, este obiceiul pentru 5emeie Bayr o s/ aib/ ane-ate la ea doi masculi, sau patru, sau poate mai mult' Ca7ul modelelor din grupa mai mici, cum ar 5i dulg eri, ironsmit s, 6i alii, au sc/7ut 2n imitaie de superiorii lor, cu aceast/ di5eren/, c/ 2n comun 2ngri>orare 2ntr,o singur/ 5emeie se limitea7/ la 5rai 6i a relaiilor de se- masculin de s1nge, pentru a cele din urm/ c/ nu 2nstr/inarea poate avea loc 2n cursul succesiunii'

!ontes8uieu ia act de acest obicei al Bayrs de pe coasta de !alabar, 6i conturile pentru aceasta pe presupunerea c/ a 5ost adoptat/ 2n scopul de a sl/bi leg/turile de 5amilie ale acestui e-primate, c/, soldaii s,ar putea 5i mai puin libertatea de a urm/ri apelurile de pro5esia lor: dar eu cred c/ ar trebui s/ provenit mai mult, probabil, 2ntr,o teama de s/r/cie care decurg dintr,o 5amilie mare, mai ales ca obiceiul pare s/ 5i 5ost adoptate de c/tre alte clase' 0n )ibet, 2n con5ormitate cu contul lui )urner din aceast/ ar/, un obicei de aceast/ natur/, 2n general, prevalea7/' F/r/ a pretinde absolut pentru a determina problema originii sale, domnul )urner 2nclin/ la presupunerea c/ a ap/rut de la teama de o populaie prea mare pentru o ar/ un5ertile' De la c/l/torie mult 2n est, el a 5ost, probabil, a condus pentru a observa e5ectele 2n mod necesar care re7ult/ dintr,o populaie debordante, 6i este, 2n consecin/, unul dintre scriitori 5oarte puini, care se vedea aceste e5ecte 2n adev/rata lor lumin/' .l se e-prim/ 5oarte puternic pe aceast/ tem/, 6i, cu re5erire la obiceiul de mai sus, spune, J.ste cu siguran/ pare, c/ o populaie supraabundent/ 2ntr,un un5ertile ar/ trebuie s/ 5ie cel mai mare dintre toate calamitatile, si produc r/7boi etern sau ve6nic/ dorii' Fie partea cea mai activ/ 6i mai 2n m/sur/ a comunit/ii trebuie s/ 5ie obligai s/ emigre7e, 6i pentru a deveni soldati de avere sau comercianti de ?anse, sau alt5el, dac/ r/m1n acas/, 5ie de natur/ s/ c/dea prad/ 5oametei 2n consecin/ a unor e6ec accidentale 2n culturile lor s/rac' Prin urmare, legarea 5amilii 2ntregi 2mpreun/ 2n >ugul matrimonial, cre6terea prea rapid/ populaiei a 5ost, probabil, veri5icate, 6i de o alarm/ 2mpiedicat, capabil de intru7iva regiunea cea mai 5ertila pe p/m1nt, 6i de a da nastere la cele mai inumane 6i practici nenaturale, 2n cele mai bogate, cele mai productive 6i cele mai ar/ populat din lume' (m alu7ie la Imperiul din C ina, 2n ca7ul 2n care o mam/, nu prev/71nd mi>loc de cre6tere sau 5urni7area pentru o 5amilie numeroas/, e-pune ei copil nou, n/scut s/ piar/ 2n domeniu@ o in5raciune, cu toate acestea odioase, de nici o 2nseamn/ c/ sunt asigurat un5re8uent' J 0n aproape 5iecare ar/ a persoanelor 5i7ice globului sunt obligai de c/tre consideraii de interes privat la obiceiurile, care au tendina de a reprima naturale cre6tere a populaiei, dar )ibetul este, probabil, singura ar/, 2n ca7ul 2n care aceste Fbiceiurile sunt universal 2ncura>ate de c/tre guvern, 6i 2n ca7ul 2n care pentru a reprima mai degrab/ dec1t s/ 2ncura>e7e populaia pare a 5i un obiect publice' 0n primul cariera de via/ ale Lootea este recomandat s/ distincie de c/tre un continuarea 2ntr,o stare de celibat@ ca orice contract matrimonial se dovede6te aproape un inderance anumite ascensiunii sale 2n rang, sau promovarea acestuia la o5iciile de importan/ politic/' Populaia este, ast5el, s,au opus de c/tre cele dou/ bare de puternice ambiie 6i religie, precum 6i ordinele mai mare de b/rbai, 2n 2ntregime absorbit de c/tre drepturi politice sau ecle7iastice, se las/ s/ se gospodar 6i muncitor, la cei care au p1n/ la domeniile 6i s/ tr/iasc/ de industrie lor, e-clusiv ta-a de 2nmulire din specia' De pensionare, prin urmare, religioas/ este 5recvent/, iar num/rul de m/n/stiri 6i calugarite, este considerabil/' .-ist/ legi stricte pentru a preveni o 5emeie de la trece accidental o noapte, 2n limitele de unul, sau un om 2n cadrul cele ale celorlali, 6i un regulament este 2ncadrat complet la eliminarea abu7urilor@ 6i s/ stabileasc/ respectul 5a/ de ordinele sacre de ambele se-e' Baiunea este 2mp/rit 2n dou/ clase distincte si separate, cei care des5/6ura activit/i din lume, 6i cei care dein actul se-ual cu cerul' Br inter5eren/ a laicilor 2ntrerupe vreodat/ ta-elor reglementate de clerului' (cesta din urm/, de compact reciproc, se ocupa de toate preocup/rile spirituale@ 6i Fosta prin munca lor, 2mbog/i 6i populea7/ de stat'

Dar c iar 6i 2n r1ndul laicilor de a5aceri a populaiei continu/ 5oarte rece' )oate 5ratii de o 5amilie, 5/r/ nici o restricie de v1rst/ sau de numere, asocia7/ averile lor cu una de se5eminin, care este ales de c/tre cel mai 2n v1rst/, 6i considerat ca st/p2na casei, 6i oricare ar 5i pro5iturile lor mai multe preocup/ri, re7ultatul se vars/ 2n maga7in comun' Bum/rul de soi nu este aparent de5init, sau restricionat 2n orice limite' =e 2nt1mpl/ uneori c/ 2ntr,o 5amilie mic/, dar e-ist/ un mascul 6i num/rul, domnul spune )urner, poate s/ dep/6easc/ rareori ceea ce un vorbitor nativ de rang la )es oo Loomboo a subliniat s/,l 2ntr, un re7ident 5amilial/ 2n cartier, 2n cinci 5rai care au 5ost apoi tr/ind 2mpreun/ 5oarte 5ericit cu o 5emeie 2n acela6i compact con>ugal' ?i nici nu este acest tip de liga limitea7/ la nivelurile in5erioare de oameni singuri, 2n care se constat/, de asemenea, 5recvent 2n cele mai opulente 5amilii' .ste evident 5aptul c/ acest obicei, combinate cu celibatul de o ast5el de Frganismul numeroase de clerici, trebuie s/ 5uncione7e 2n modul cel mai puternic ca un controalelor preventive pentru populaie' Cu toate acestea, 2n po5ida acestui control e-cesiv, ar p/rea, din contul domnului )urner a sterilit/ii naturale ale solului, c/ populaia este meninut/ p1n/ la nivelul mi>loacelor de sub7isten/@ 6i acest lucru pare s/ 5ie con5irmat/ de num/rul de cer6etori 2n )es oo Loomboo' Pe aceste cer6etori, 6i de caritate pe care le r/ne6te, observaia domnului )urner, de6i comun/, este 2nc/ at1t de important 6i doar c/ aceasta nu poate 5i prea des repetat' J(st5el, am descoperit 2n mod nea6teptatJ, spune el, J2n ca7ul 2n care am avut 2n mod constant v/7ut rund/ de via/ se deplasea7/ 2ntr,o rutin/ regulat/ lini6tit, o mas/ de s/r/cie 6i de inactivitate, de care am avut nici o idee' Dar, totu6i, cu nici un c ip ma surprins, atunci c1nd am considerat c/, ori de c1te ori e-ist/ caritate 5/r/ discern/m1nt, niciodata nu va dori obiecte pe care s/,6i e-ercite recompense sale, dar va 5i 2ntotdeauna atrage e-pectants mai numeroase dec1t dispune de mi>loacele pentru a satis5ace' Bici un om 5iind poate su5eri dorii la )es oo Loomboo' .ste pe aceast/ dispo7iie umane, care o multitudine de c iar musulmanilor, de un cadru robust, probabil, cel mai mare 6i cel mai 2n lume, locul lor de 2ncredere pentru meninerea doar a unei viei slab/@ si pe langa acestea, eu sunt in5ormat, c/ nu mai puin de DCC ;indoos, 9oseins, 6i =unniasses, sunt r/nite 7ilnic lor la acest loc de recompensa lui Dalai lui' J Re!er.a i -, ca$itolul 5--

* controalelor $o$ula iei 1n /hina +i 6a$onia,

Contul, care a 5ost dat 2n ultimul timp a populaiei din C ina, este at1t de e-traordinare ca la alarm/ credina de muli cititori, 6i tenta,le s/ s/ presupunem, 5ie c/ unele erori accidentale trebuie s,au strecurat 2n calcule dintr,o ignoran/ a limbii, sau c/ mandarine, care au dat =ir 9eorge =taunton in5ormaii, trebuie s/ 5i 5ost determinat de c/tre un resortisant m1ndrie, (care este comun/ 2n ca7ul 2n care 5iecare, dar 2n special remarcabile 2n C ina,& pentru a e-agera puterea 6i resursele /rii sale' )rebuie s/ li se permit/ ca nici una dintre aceste condiii este 5oarte improbabil, 2n acela6i timp, acesta va 5i a constatat c/ declaraia lui =ir 9eorge =taunton nu 5oarte 2n esen/, di5er/ de la alte conturi de autoritate bun/: 6i, 2n m/sura de la care implic/ orice contradicie, este redat/ probabil cu o trimitere la aceste descrieri ale 5ertilit/ii din C ina, 2n care toi scriitorii care au vi7itat ara sunt de acord'

Potrivit Du alde, 2n sonda> de opinie reali7at la 2nceputul domniei lui Pang, i, s,au g/sit 5amilii ""CG$#3$, G43##D%E 6i oameni capabili s/ suporte de arme@ 6i totu6i nici c/peteniile, nici o5ieri ai instanei, nici mandarine, nici soldaii care au servit 6i a 5ost desc/rcat/, 6i nici nu literai, a licentiates, medicilor, bon7as, 6i nici persoanele tinere 2n temeiul dou/7eci de ani de v1rst/, nici mari mulimi care tr/iesc 5ie pe mare sau pe r1urile din latra, sunt 2nelese 2n acest num/r' Proporia, care num/rul de oameni de o v1rst/ militar poart/ la 2ntregul populaia din orice ar/, este, 2n general estimat ca am la E' Dac/ vom multiplica G43##D%E cu E, re7ultatul va 5i $D4,"GD,EG%, dar, 2n general, calcule pe acest subiect, un t1n/r este considerat ca 5iind capabil de a purta arme 2nainte de el este dou/7eci de ani' Boi ar trebui, prin urmare, s/ s,au multiplicat de c/tre un num/r mai mare' e-cepii de la sonda> par s/ includ/ aproape toate clasele superioare de societ/ii, precum 6i un num/r 5oarte mare 2n r1ndul in5erior' C1nd toate aceste circumstane sunt luate 2n considerare, 2ntreaga populaie, 2n con5ormitate cu Du alde, va nu par s/ scad/ 5oarte scurte de DDD milioane menionate de =ir 9eorge =taunton' Bum/rul mic de 5amilii, 2n 5uncie de num/rul de persoane apte de arme urs, care este o parte i7bitoare a acestei declaraii de Du alde, este contabili7at/ de un obicei observat de c/tre =ir 9eorge =taunton ca generale 2n C ina' 0n incint/ care aparin o locuin/, el observ/ c/ o intreaga 5amilie de trei generaii, cu toate nevestele lor respective 6i copii, vor 5i 5recvent g/site' F camer/ mic/ 2n care se 5ace pentru a servi pentru persoanele 5i7ice a 5iec/rei 5amilii, dormit 2n paturi di5erite, 2mp/rite numai prin rogo>ini ag/at de tavan' Unul camer/ comun/ este 5olosit/ pentru a manca' 0n C ina e-ist/ 2n a5ar/ de un num/r de prodigioas/ de sclavi, care va 5i, desigur, socotita ca parte a 5amiliilor la care se aparin' (ceste dou/ situaii pot 5i, probabil, su5icient de a ine cont de ceea ce la inceput pare a 5i o contradicie 2n declaraia' Pentru cont pentru aceast/ populaie, nu va 5i necesar s/ se repete la supo7itie de !ontes8uieu, c/ climatul de C ina este 2n orice mod particular 5avorabile pentru producia de copii, 6i c/ 5emeile sunt mai proli5ic dec1t 2n orice alt/ parte a lumii' Cau7ele care au contribuit 2n principal pentru a produce acest e5ect pare a 5i urm/toarele: 0n primul r1nd, nivelul de e-celen/ al solului naturale, precum 6i po7iia sa avanta>oas/ 2n cele mai calde p/ri ale 7onei temperate, o situaie mai 5avorabil/ pentru producii de pe p/m1nt' Du alde are un lung capitol cu privire la o multime care domne6te 2n C ina, 2n care el observ/, c/ aproape toate celelalte 2mp/r/ii, care permite poate 5i g/site 2n C ina, 6i c/ C ina produce un num/r in5init de lucruri, care pot 5i g/site nic/ieri 2n alt/ parte' (ceast/ mulime, spune el, pot 5i atribuite, precum 6i la ad1ncimea de sol, 2n ceea ce prive6te industria de dureroas/ a locuitorilor s/i, 6i num/rul mare de lacuri, r1uri, p1r1uri 6i canale, cu care ara este ad/pate' 0n al doilea r1nd, 5oarte mare 2ncura>are 5aptul c/ de la 2nceputul monar ia a 5ost dat 2n agricultur/, care a regi7at de ostenelile oameni la producerea unei cantit/i c1t mai mare de umane sub7isten/' Du alde spune, c/ ceea ce 5ace ca aceste persoane sunt supuse incredibile, cum ar truda 2n cultivarea p/m1ntului nu este abia interesul lor personal, dar , mai degrab/, venerarea pl/tite 2n agricultur/, 6i stima pe care 2mp/raii 2n6i6i au avut 2ntotdeauna pentru el, de la 2nceputul monar iei' Unul 2mp/rat de cea mai 2nalt/ reputaie a 5ost luat/ de la plug s/ se a6e7e pe tron' Un alt a5lat arta de scurgere a apei din mai multe /ri mici, care au 5ost p1n/ atunci acoperite cu ea, de transport,l 2n canale la mare, 6i de a 5olosi aceste canale pentru a 5ace sol roditor' .l a scris pe l1ng/ mai multe c/ri privind modul de cultivare a terenurilor, de dunging, arat 6i, udarea,l' !ulte alte 2mp/rai au e-primat 7elul lor pentru aceast/ art/ 6i a

5/cut legi pentru a promova ea@ dar nici unul nu a ridicat stima 5a/ de un pas mai mare dec1t +en,ti, care a domnit "34 ani 2nainte de ;ristos' (cest prin, v/71nd c/ ara sa a 5ost distrus de r/7boaie, au decis s/ se anga>e7e supu6ii s/i s/ 26i cultive terenurile lor, prin e-emplul de arat cu propriile sale m1ini teren aparin1nd la palatul s/u, care a obligat toi mini6trii 6i marii oameni de Curtea sa s/ 5ac/ acela6i lucru' Un 5estival mare, de care acest lucru este considerat a 5i de origine, este solemn 2n 5iecare an 2n toate ora6ele din C ina, 2n 7iua 2n care soarele intr/ 2n grad a cincispre7ecea a +arsatorului, care c ine7ii considera ca la 2nceputul anului de prim/var/' 0mp/ratul 2nsu6i merge 2ntr,un mod solemn la plug c1teva creste de terenuri, 2n scopul de a anima gospodar prin e-emplu propriu@ 6i mandarine din 5iecare ora6 e5ectua aceea6i ceremonie' Princes de s1nge 6i alte persoane ilustre ine plugul dup/ 2mp/rat, 6i ceremonia de este precedat/ de sacri5iciu de prim/var/, pe care 2mp/ratul ca ponti5 6e5 o5erte la = angti, s/ procure din bel6ug 2n 5avoarea poporului s/u' 0mp/ratul domnea 2n timpul Du alde s/rb/torit acest 5estival cu solemnitate e-traordinare, precum 6i 2n alte privine ar/tat o vedere mai puin 5recvente pentru ogoarele' Pentru a le 2ncura>a 2n ostenelile lor, el a ordonat guvernatorii tuturor ora6e pentru a trimite,i un preavi7 2n 5iecare an al persoanei 2n aceast/ pro5esie, 2n lor circumscripiile respective, care a 5ost cel mai remarcabil pentru cererea sa agricultur/, pentru reputaie impecabil/, pentru conservarea unirea 2n propria lui 5amilie, 6i pace cu vecinii s/i, 6i pentru cumpatare lui, 6i de aversiune 5ata de toate e-travaganta' !andarine 2n provinciile lor di5erite s/ 2ncura>e7e cu onorea7/ cultivator vigilent/, 6i stigmati7a cu ru6ine om ale c/rui terenurilor sunt negli>ate' 0ntr,o ar/, 2n care 2ntregul guvern este de patriar al/ natur/, 6i 2mp/ratul este venerat ca tat/l poporului s/u 6i 51nt1n/ de instruire, este 5iresc s/ presupunem, c/ aceste distincii ridicat/ pl/tit/ pentru agricultura ar avea un e5ect puternic' 0n gradaii de rang, care le,au a ridicat deasupra gospodar comerciant sau mecanic, iar obiectul de mare ambiie 2n r1ndul claselor de >os este de a deveni posedat de o mic/ parte din teren' Bum/rul de produc/tori, dar are o proporie 5oarte negli>abil la c/ de lucr/tori 2n C ina, 6i 2ntreaga supra5a/ a imperiului este, cu ne2nsemnate e-cepii, dedicat la producia de ran/ pentru om singur' (colo este nici o pa>i6te, 6i p/6une 5oarte putin@ nici sunt c1mpurile cultivate 2n ov/7, 5asole sau napi, pentru susinerea de bovine de orice 5el' )eren Little este luate pentru drumuri, care sunt puine 6i 2nguste, comunicarea 6e5, 5iind de ap/' Bu e-ist/ commons sau terenuri a su5erit s/ se 2ntind/ a de6eurilor de c/tre negli>are sau capriciu sau pentru sport de proprietari mare' Br teren arabil necultivat minciuni' ( solului, sub un soare 5ierbinte 6i de 5ertili7are, randamentele anual 2n cele mai multe ca7uri dublu culturi, 2n consecin/ de a se adapta culturii la sol, precum 6i de 5urni7are a acesteia de5ecte, prin amestecarea cu alte p/m1nturi, de gunoi de gra>d, de irigare 6i de atent/ >udicioas/ 6i industria de orice 5el' Forei de munc/ a omului este deturnat de la mic care industria, s/ slu>easc/ la lu-ul opulent 6i de puternice, sau 2n anga>ari de nici un 5olos real' C iar 6i soldaii din armata c ine7/, cu e-cepia 2n timpul intervale scurte de gardienii care sunt c emate s/ mount, sau e-erciii sau alte servicii oca7ionale pe care le e-ecuta, sunt 2n mare parte ocupate 2n agricultur/' Cantitatea de sub7isten/ este, de asemenea, a crescut cu conversie mai multe specii de animale 6i legume 2n acest scop, dec1t este obi6nuite 2n alte /ri' (cest cont, care este dat de =ir 9eorge =taunton, este con5irmat/ de Du alde 6i ie7uiii alt/ parte@ care sunt de acord 2n descrierea industria perseverent/ a C ine7/, 2n 5ertili7area, cultivarea terenurilor 6i udarea lor, iar succesul lor 2n care produc o cantitate prodigioas/ de sub7isten/ umane' .5ectul unei ast5el de sistem de agricultur/ asupra populaiei trebuie s/ 5ie evident/'

0n s51r6it, 2ncura>/rile e-traordinare care au 5ost date 2n c/s/torie, care au cau7at produc imense ale /rii care urmea7/ s/ 5ie 2mp/rit/ 2n 5oarte cote mici, 6i, prin urmare, au 5/cut din C ina mai populat, 2n proporie la mi>loacele sale de sub7isten/, dec1t, probabil, orice alt/ ar/ din lume' C ine7ii recunosc doua capete 2n c/s/torie, prima este, de 5aptul c/ perpetuarea >ert5e 2n templu a p/rinilor lor, 6i al doilea, multiplicare a speciilor' Du alde spune, c/ venerarea 6i depunerea de copii la p/rini, care este principiul de marele lor politice guvern, continu/ c iar 6i dup/ moarte, 6i c/ ta-ele sunt pl/tite la acela6i le ca 2n ca7ul 2n care tr/iau' Ca urmare a acestor ma-ime, un tata se simte un 5el de ocar/, 6i nu este u6or 2n mintea lui, dac/ el nu se c/s/toresc 2n a5ara toate copiii lui, 6i un 5rate mai mare, de6i el a mo6tenit nimic de la tat/l s/u, trebuie sa aduca pe copiii mai mici 6i se c/s/toresc cu ele, ca nu cumva 5amilia ar trebui s/ deveni cale de disparitie, iar str/mo6ii 5i lipsit de onoruri 6i a sarcinilor pe care au dreptul de a de la descendenii lor' =ir 9eorge =taunton arat/ c/ tot ceea ce este 5oarte recomandat, 6i 2n general, practicat, este la o lungime considerat/ ca un 5el de datorie religioas/@ 6i de 5aptul c/ uniunea c/s/toriei, ca atare, are loc 2n C ina, acolo unde este cel puin perspectiva de sub7isten/ pentru o 5amilie viitor' (ceast/ perspectiv/ toate acestea, nu este 2ntotdeauna reali7at, iar copiii sunt apoi abandonate de autorii de >alnic acestora 5iind, dar c iar 6i acest lucru nu vi se permite p/rinilor, ast5el, pentru a e-pune lor puii tinde, 5/r/ 2ndoial/, pentru a 5acilita c/s/torie, 6i s/ 2ncura>e7e populaia' Contemplarea aceast/ resurs/ e-trem de dinainte, este mai puin team/ de divertisment a intra 2n starea de c/s/torie, 6i sentimentele copilului vor pas 2ntotdeauna 2nainte, pentru a preveni repetarea acesteia, cu e-cepia ca7ului 2n con5ormitate cu necesitatea de cele mai grave' C/s/toria cu cei s/raci este pe l1ng/ o m/sur/ de pruden/, deoarece copiii, 2n special 5ii, sunt obligate s/ menin/ p/rinii lor' .5ectul acestor 2ncura>/ri la c/s/torie 2ntre cei bogai, este de a divi7a de proprietate, care are, 2n sine, o tendin/ puternic/ de promovare a populaiei' 0n C ina e-ist/ o inegalitate mai puin 2n averi dec1t 2n condiiile de b/rbai' De proprietate asupra terenurilor a 5ost 2mp/rit/ 2n parcele 5oarte moderat, de c/tre distribuirea succesive ale bunurilor de 5iecare 2n mod egal 2ntre tat/l s/u 5ii' =e 2nt1mpl/ rar, dar c/ e-ist/ un 5iu s/ se bucure de 2ntreaga proprietate de p/rinii s/i decedai, precum 6i din prevalena general/ a c/s/toriilor timpurii, (ceast/ proprietate nu este adesea crescut prin succesiune garanie' (ceste cau7e 2n mod constant tind s/ nivel de bun/stare 6i puini reu6esc s/ o ast5el de acumulare de ea, ca a le 5ace independent de orice e5orturi proprii pentru cre6terea acestuia' .a este o remarc/ comun/ printre c ine7i, care averi continua rareori considerabile 2n aceea6i 5amilie, dincolo de a treia generaie' .5ectul 2ncura>/ri de la c/s/torie pe cei s/raci este de a menine recompensa a 5orei de munc/ c1t mai sc/7ut posibil, 6i 2n consecin/, s/ le ap/sai 2n >os la cel mai stare de s/r/cie lucie' =ir 9eorge =taunton arat/, c/ preul 5orei de munc/ este, 2n general, g/sit la 5el de mici s/ suporte un procent la 5iecare 2n ca7ul 2n care la rata cerut de dispo7iii, deoarece oamenii obi6nuii pot su5eri@ 6i c/, 5/r/ a aduce atingere avanta>ul de a trai impreuna in 5amilii mari, cum ar 5i soldai 2ntr,o mi7erie, 6i e-ercitarea cea mai mare economiei 2n gestionarea de aceste popotelor, acestea sunt reduse la utili7area de alimente vegetale, cu o 5oarte rare 6i gust s/rac de orice substan/ animal' Du alde, dup/ care descrie industria dureros de c ine7i, 6i sc imburi 6i n/scociri necunoscut 2n alte /ri, la care au recurs 2n scopul de a obine o sub7isten/, spune: J)otu6i, trebuie s/ 5ie deinut/, 5aptul c/, F/r/ a aduce atingere sobrietate mare 6i Industrie a locuitorilor din C ina,

num/rul lor prodigioas/ de oca7ii o mare de mi7erie' .-ist/ unele at1t de s/rac/ 2nc1t, 5iind incapabil de a 5urni7a copiilor lor cu mi>loace de sub7isten/ comun/, le e-pune pe str/7i JQQQQJ' 0n marile ora6e, cum ar 5i PeAin 6i Canton, aceast/ priveli6te 6ocant este 5oarte 5recvente' J ) e Premare ie7uit, scris la un prieten de aceea6i societate, spune, J.u s/ v/ spun un 5apt, care poate p/rea a 5i un parado-, dar este totu6i strict adev/rat' .ste, c/ imperiul mai bogate 6i mai 2n5loritoare din lume 5/r/ a aduce atingere este, 2ntr,un sens, cei mai s/raci 6i mai nenorocii dintre toate' I/rii, 2ns/ e-tinse 6i 5ertile, acesta poate 5i, nu este su5icient/ pentru a spri>inul locuitorilor s/i' De patru ori mai mult teritoriu ar 5i necesar s/ punei,le la largul lor' 0n Canton singur, nu e-ist/, 5/r/ e-agerare, mai mult mult de un milion de su5lete, 6i 2ntr,un ora6 de trei sau patru ligi 2ndep/rtat 2nc/ o mai mare num/r' Cine atunci poate conta pe locuitorii din aceast/ provincieH Dar ceea ce este acest lucru intregul imperiu, care conine cincispre7ece mari provincii, toate la 5el de populat/H Pentru a c1t de multe milioane va ast5el de o sum/ de calculH Un al treilea o parte din aceast/ populaie in5init/ ar g/si cu greu de ore7 su5iciente pentru a susine ea 2ns/6i 2n mod corespun7/tor' J.ste bine cunoscut, c/ mi7eria e-trem/ 2i 2ndeamn/ pe oameni s/ mai e-cese groa7nice' Un spectator din C ina, care e-aminea7/ lucrurile 2ndeaproape, nu va s/ 5ie surprins de 5aptul c/ mamele distruge sau e-pune muli dintre copiii lor@ c/ p/rinii v1nd 5iicele lor, pentru un 5leac, c/ oamenii ar trebui s/ 5ie interesate 6i c/ ar trebui s/ e-iste un ast5el de num/r de oi' =urpri7a este, c/ nimic nu mai 2nsp/im1nt/toare 2nc/ ar trebui s/ se 2nt1mple, 6i c/, 2n vremuri de 5oamete care sunt aici, dar prea 5recvente, milioane de oameni ar trebui s/ piar/ de 5oame, 5/r/ a recurge la aceste e-tremit/i 2ngro7itor, de care am citit e-emple 2n istoria .uropei' J.a nu se poate spune 2n C ina, ca 6i 2n .uropa, ca saracii sunt inactiv, 6i s,ar putea obine o sub7isten/, 2n ca7ul 2n care ar 5unciona' De ostenelile 6i e5orturile depuse de aceste oamenii s/raci sunt dincolo de concepie' Un c ine7 va trece 7ile 2ntregi 2n s/p/turi p/m1ntul, uneori p1n/ la genunc i 2n ap/, 6i 2n seara este bucuros s/ m1nca o linguri/ mic/ de ore7, 6i s/ bea ap/ insipid/ 2n care a 5ost 5iert' (cest lucru este tot ce au, 2n general' J F mare parte din acest cont se repet/ 2n Du alde, 6i, c iar 6i pentru a permite unele e-agerare, aceasta s e:s 2ntr,un punct 5orte de vedere al populaiei de gradul ceea ce a 5ost 5orat/ 2n C ina, 6i mi7eria care a 5ost consecina de ea' Populaia care a ap/rut 2n mod natural din 5ertilitatea solului, precum 6i 2ncura>/ri pentru agricultur/, pot 5i considerate ca 5iind autentice 6i de dorit, dar tot ce a 5ost ad/ugat de 2ncura>/ri care s/ c/s/toriei a nu a 5ost numai un plus de mi7erie pur at1t de mult 2n sine, dar este complet 2ntrerupt 5ericirea pe care restul s,ar putea s,au bucurat' )eritoriul din C ina este estimat la apro-imativ opt ori pe teritoriul Frana' Lu1nd 2n considerare populaia din Frana, doar la $% de milioane, de opt ori c/ Bum/rul va da $C# milioane, iar atunci c1nd cele trei cau7e puternice a populaiei, care au 5ost declarate, sunt luate 2n considerare, aceasta nu va ap/rea incredibil, c/ populaia din C ina ar trebui s/ 5ie pentru populaia Franei, 2n 5uncie de super5icie respective, ast5el cum a DDD , $C#, sau un pic mai mult de D la $' )endina natural/ de a cre6te 2n ca7ul 2n care 5iecare este at1t de mare 2nc1t, 2n general, va s/ 5ie u6or de a ine cont de 2n/limea, la care populaia se g/se6te 2n orice ar/' Cu at1t mai di5icil/, precum 6i la partea cea mai interesanta a anc etei este, de a urm/ri cau7ele imediate, care opresc evoluia acesteia 2n continuare' puterea de procreare ar 5i, cu c1t mai mult/

5acilitate, dublu 2n dou/7eci 6i cinci ani populatia C inei, ca de oricare dintre =tatele Unite ale (mericii, dar noi 6tim c/ nu se poate 5ace acest lucru, din incapacitatea palpabil/ a solului pentru a spri>ini o ast5el de Bum/rul suplimentar' Ce devine apoi din aceast/ putere mare 2n C inaH ?i ce sunt tipurile de reinere, precum 6i 5ormele de moarte prematur/, care p/strea7/ populaiei p1n/ la nivelul de mi>loace de sub7isten/H F/r/ a aduce atingere 2ncura>/rile e-traordinare la c/s/torie 2n C ina, am ar trebui s/ 5ie, probabil, a dus 2ntr,o eroare, dac/ ar 5i s/ presupunem c/ preventive selectare pentru populaie nu 5uncionea7/' Du alde spune, c/ num/rul de bon7as este cu mult peste un milion, din care e-ist/ dou/ mii nec/s/torii la PeAin, 2n a5ar/ de DGC de mii mai mult 2n templele lor stabilite 2n di5erite locuri de brevete a 2mp/ratului, 6i c/ literare burlaci 2n monoterapie sunt de apro-imativ nou/7eci de mii' Cei s/raci, de6i s,ar c/s/tori, probabil, 2ntotdeauna atunci c1nd cea mai mic/ perspectiva desc is pentru a le de a 5i capabile s/ susin/ o 5amilie, 6i, din permisiunea de pruncucidere, ar 5i riscuri mari 2n aceast/ privin/@ cu toate acestea ar 5i, 5/r/ 2ndoial/, descura>ai de a intra 2n acest stat, 2n con5ormitate cu certitudinea de a 5i obligai s/ e-pun/ toate copiii lor, sau s/ se v1nd/ 6i 5amiliile ca sclavi, precum 6i din s/r/cie e-trem/ a claselor de >os a de oameni, o ast5el de certitudine ar pre7enta de multe ori ea 2ns/6i' Dar este printre sclavi ei 2n6i6i, de care, 2n con5ormitate cu Du alde, mi7eria din C ina produce o prodigioas/ mulime, c/ veri5icai de prevenire a populaiei 2n principal 5uncionea7/' Un om vinde, uneori, 5iul s/u, 6i c iar el 2nsu6i 6i soia, la un pret 5oarte moderat' De mod comun este, de a se ipotecare cu o condiie de r/scump/rare, 6i un mare num/r de b/rbai 6i 5uncionarilor servitoare sunt ast5el legate 2ntr,o 5amilie' ;ume, 2n vorbind despre practica sclaviei 2n r1ndul anticilor, observaii 5oarte drept, c/ va 5i, 2n general, mai ie5tin s/ cumpere un sclav in toata 5irea, dec1t spre spate sus unul de la un copil' (ceast/ observaie pare a 5i deosebit de aplicabil C ine7/' )oi scriitorii sunt de acord, 2n care menionea7/ 5recvena deart s 2n C ina@ 6i, 2n aceste perioade, este probabil ca sclavii ar 5i v1ndut 2n mare Bumerele pentru puin mai mult dec1t o intretinere goale' =,ar putea, prin urmare, 5oarte rar r/spund/ la comandantul unei 5amilii, pentru a 2ncura>a sclavii lui de a rasei@ 6i putem s/ presupunem c/, 2n consecin/, c/ o mare parte a 5uncionarilor din C ina, ca 6i 2n .uropa, s/ r/m1n/ nec/s/torit' De selectare pentru a populaiei, care re7ult/ dintr,o se-ual vicios cu se-, nu pare a 5i 5oarte considerabile 2n C ina' Femeile se spune ca sunt modest 6i re7ervat, iar adulterul este rar/' Concubina> toate acestea, este, 2n general, practicat, 6i 2n ora6ele mari 5emeile publice sunt 2nregistrate, dar num/rul lor nu este mare, 5iind proportionat, 2n con5ormitate cu =ir 9eorge =taunton, la num/r mic de persoane nec/s/torite, 6i a soilor abseni de la 5amiliile lor' Controalele po7itive a populaiei de boala, desi considerabile, nu par s/ 5ie at1t de mare cum ar 5i de a6teptat' Clima este, 2n general, e-trem de s/n/to6i' Unul dintre misionari merge at1t de departe 2nc1t s/ spun, c/ pl/gile sau )ulbur/ri epidemiei nu sunt v/7ute o singur/ dat/ 2ntr, un secol, dar acest lucru este, 5/r/ 2ndoial/, o eroare, ast5el cum acestea sunt menionate de c/tre alii ca 2n ca7ul 2n care acestea au 5ost 2n nici un ca7 at1t de un5re8uent' 0n unele instruciuni de mandarine, cu privire la 2ngroparea de s/raci, care au, 2n general, nu locuri regulat de 2nmorm1ntare, se observ/ c/ atunci c1nd prevalea7/ bolile epidemice, drumurile sunt acoperite cu organismele g/site su5icient pentru a in5ecta aer la o distan/ mare, precum 6i e-presia de ani de contaminare apare la scurt timp dup/, 2ntr,un mod care pare s/ sugere7e c/ acestea sunt nu mai puin 5recvente' 0n prima 7i 6i a cincispre7ecea a 5iec/rei luni, mandarine asambla, 6i s/ dea oamenilor lor un discurs lung, 2n care 5iecare guvernator acte parte a unui tat/ care instruiesc 5amiliei sale' 0ntr,unul dintre aceste discursuri, Du alde care

produce, urm/torul pasa> apare: JFerii,v/ de aceste ani, care se 2nt1mpl/ din c1nd 2n c1nd, atunci c1nd epidemia de clei, asociat la un de5icitul de porumb, 5ace toate locurile pustii' Datoria ta este apoi s/ aib/ compasiune dvs' pe cet/enilor, 6i a le a>uta cu tot ce poi de re7erv/' J .ste probabil c/ epidemii, cum este ca7ul de obicei, cad grav pe copii' Unul dintre ie7uiilor, vorbind despre num/rul de copii care a s/r/ciei de p/rinii lor condamn/ la moarte 2n momentul 2n care ei se nasc, scrie ast5el: JBu este rareori un an, 2n care bisericile de la PeAin nu nu ia 2n calcul cinci sau 6ase mii de ace6ti copii puri5icat de apele bote7' (ceasta recolta este mai mult sau mai puin abundent 2n 5uncie de num/rul de cate ei pe care le poate menine' Dac/ am avut un num/r su5icient, gri>ile lor nu trebuie s/ se limite7e numai la sugari moarte care sunt e-puse' Bu ar 5i alte oca7ii pentru ei s/,6i e-ercite 7elul lor, 2n special la anumite perioade ale anului, atunci c1nd variola mici sau tulbur/ri epidemiei transporta de pe un incredibil numar de copii' J.ste 2ntr,adev/r, aproape imposibil s/ presupunem c/ s/r/cie e-trem/ a claselor de >os de oameni nu ar trebui s/ produc/ , boli care ar putea 5i 5atal pentru o parte considerabil/ a acestor copii care p/rinii lor s,ar putea 2ncerca s/ spate, 2n ciuda a orice di5icultate' *espectarea num/rului de copii care sunt de 5apt e-puse, este di5icil pentru a 5orma cea mai mic/ g icit, dar, dac/ credem c/ scriitorii c ine7i 2n6i6i, practic/ trebuie s/ 5ie 5oarte 5recvente' 0ncerc/rile au 5ost e5ectuate la momente di5erite de c/tre guvernul s/ pun/ cap/t s/, l, dar 2ntotdeauna 5/r/ succes' 0ntr,o carte de instruciuni 2nainte de a 5/cut alu7ie la, scris de un mandarin s/rb/torit pentru s/u umanitate 6i de 2nelepciune, o propunere este 5/cut/ pentru stabilirea unei gasit, spital din districtul s/u, 6i a unui cont este dat de unele vec i unit/i de acela6i tip, care par s/ 5i c/7ut 2n desuetudine' 0n aceast/ carte 5recvena de e-punere a copiilor 6i s/r/cia 2ngro7itoare pe care le solicit/, sunt deosebit de descris' J+edemJ, spune el, JFameni at1t de s/raci, c/ nu poate 5urni7a ran/ necesare pentru propriilor lor copii' .ste pe acest cont pe care le e-pun at1t de mare num/r' 0n metropola, 2n capitalele de provincii 6i 2n locurile de cel mai mare Comertului, num/rul lor este cea mai considerabil/, dar multe se reg/sesc 2n piese care sunt mai puin 5recventate, 6i c iar 2n ar/' Ca case 2n ora6e sunt mai aglomerate 2mpreun/, practica este mai evident, dar 5iecare 2n ca7ul 2n care aceste sugari s/raci ne5ericite au nevoie de asisten/' J 0n aceea6i lucrare, parte dintr,un edict pentru a preveni 2nec de copii se e-ecut/ ast5el: J(tunci c1nd puii de licitaie doar produs este aruncat 5/r/ mil/ 2n valuri, se poate spune c/ mama a dat sau care copilul a primite de via/, atunci c1nd se pierde de 2ndat/ ce aceasta a 2nceput s/ se 5i bucuratH s/r/cia a p/rinilor este cau7a acestei in5raciuni' .i au abia su5icient pentru a spri>in 2n sine, cu at1t mai puin sunt ei capabili s/ pl/teasc/ o asistent/ medical/ 6i s/ prevad/ c eltuielile necesare pentru susinerea copiilor lor' (cest lucru le conduce la disperare@ 6i nu putea s/ se aduc/ de a su5eri doi oameni s/ moar/ c/ se poate tr/i, mama, pentru a p/stra viaa de sotul ei, consimte s/ sacri5iciu copilul ei' Cost/ mult, cu toate acestea, la sentimente parintesti@ dar *e7oluia este 2n cele din urm/ luat/, 6i ei cred c/ acestea sunt >usti5icate 2n care dispune de via/ a copilului lor de a prelungi propriile lor' 0n ca7ul 2n care e-pu6i copiii lor 2ntr,un loc secret, pruncul ar putea sa 5unctione7e la compasiunea lor cu strig/te sale' Ce 5ac ei atunciH .i arunca 2n curentul de r1u, c/ acestea pot pierde din vedere imediat, 6i s/ ia de la el dintr,o dat/ toate 6ans/ de via/' J (st5el de scrieri par a 5i cele mai multe documente autentice respectarea general/ prevalena de pruncucidere'

=ir 9eorge =taunton a declarat, de la cele mai bune in5ormaii pe care le,ar putea colectea7/, c/ num/rul de copii anual e-pu6i la PeAin este de apro-imativ doua mii, dar este 5oarte probabil ca num/r varia7/ de la an e-trem de la an, 6i depinde 5oarte mult de la o multime de se7oane sau se7oane de5icitului' Dup/ orice epidemie mare 5oamete sau distructive, num/rul este 5oarte probabil mici, este 5iresc ca acesta ar trebui s/ creasc/ treptat la revenirea la o populaiei aglomerat, 6i este 5/r/ 2ndoial/ cea mai mare, atunci c1nd un ne5avorabile se7on are loc, la o perioad/ 2n care se produc medie este de>a insu5icient/ pentru a spri>ini mulime debordant' (ceste anotimpuri ne5avorabile nu par s/ 5ie un5re8uent, 6i 5oamete care s/ le urmai sunt, probabil, cel mai puternic dintre toate controalele po7itive la c ine7ii populaiei@ de6i la unele perioade 2n care controalele de r/7boaie 6i revolte interne nu au 5ost negli>abile' 0n analele c ine7e monar i, 5oamete sunt adesea menionate@ 6i nu este probabil ca acestea ar g/si un loc printre cele mai importante evenimente 6i revoluii ale imperiului, 2n ca7ul 2n care acestea nu au 5ost pustiitoare 6i distructive 2ntr,o mare m/sur/' Una dintre remarcile pe care ie7uiii oca7ii c1nd mandarine pretind a arate cea mai mare compasiune pentru oamenii sunt, atunci c1nd sunt reticeni 2n a un e6ec 2n culturi, 5ie de secet/, de la ploi e-cesive, sau de la unele alte accidente, cum ar 5i o multitudine de l/custe, care, uneori, copleseste anumite provincii' Cau7ele sunt enumerate aici, probabil, cele care au 2n principal s/ contribuie la e6ecul recoltele 2n C ina, 6i modul 2n care acestea sunt menionate pare s/ arate c/ acestea nu sunt mai puin 5recvente' !eares vorbe6te despre uragane violente, prin care recoltele 2ntregi sunt disipate, 6i o 5oamete urmea7/' Dintr,o cau7/ similar/, spune el, 2nsoite de o e-cesiv/ secet/, o lips/ mai groa7nice prevalat 2n "3#3, 2n toate din sud provincii din C ina, prin care un numar incredibil de oameni au pierit' (cesta a 5ost nici o lucru mai puin 5recvente la Canton pentru a vedea nenorocit 2n5ometat respiraie ultimul s/u, 2n timp ce mame cre7ut c/ obligaia de a distruge copiii lor copil, 6i pe tineri s/ da accident vascular cerebral de soart/ s/ v1rst/, pentru a le salva de la agonia unei ast5el de 7/bavnic moarte' ) e Parennin ie7uit, scris de un membru al (cademiei *egale de ?tiine, spune, JUn alt lucru pe care il pot s/ cred c/ este greu, c/ ar trebui s/ deart s s/ 5ie at1t de 5recvente 2n C ina, J6i, 2n 2nc eierea scrisorii sale, el comentariile 5aptul c/, 2n ca7ul 2n care nu a 5oamete, din timp 2n timp, subire num/rul imens de locuitori, care conine C ina, ar 5i imposibil pentru ei s/ tr/iasc/ 2n pace' Cau7ele acestor 5oamete 5recvent el se str/duie6te s/ investig e7e 6i incepe prin observarea, 5oarte bun/ dreptate, c/ 2ntr,un timp de 5oamete C ina nu poate obine asisten/ din partea vecinilor ei, 6i trebuie s/ trag/ neap/rat 2ntreaga ei resursele din provinciile ei' .l descrie apoi 2nt1r7ieri 6i arti5iciile, care de multe ori inteniile 2n5r1ngerea 2mp/ratului de a asista, de la public ambare, acele p/ri ale /rii care sunt cele mai di5icultate' (tunci c1nd o recoltare nu reu6e6te 2n orice provincie, 5ie de secet/ e-cesiv/ sau dintr,o dat/ inundaiilor, mandarine mari au recurs la ambare publice, dar de multe ori le gasesc goale, av1nd 2n vedere lipsa de onestitate a mandarinelor in5erior, care au ta-a de ele' .-amenele 6i cercet/ri sunt apoi 5/cute, precum 6i o reticena prevalea7/ de a in5orma instana de inteligen/ ast5el de de7agreabil' !emoriale sunt, totu6i, la o lungime pre7entate' (ceste memorii trec prin mai multe m1ini, 6i nu a>ung la 2mp/rat p1n/ dup/ mai multe 7ile' (genii de mare de stat sunt apoi ordonate pentru a asambla, 6i pentru a delibera asupra mi>loacelor de ameliorarea mi7eria poporului' Declaraiile plin de e-presii de compasiune pentru oamenii sunt in acelasi timp a publicat pe tot cuprinsul imperiului' *e7oluia tribunalului este la o lungime 5/cut cunoscut, dar nenum/rate alte ceremonii 2nt1r7iere e-ecutarea acestuia, 2n timp ce cei care

su5er/ au timp s/ moar/ de 5oame, 2nainte de a a>unge cale de atac' Cei care nu asteapta pentru acest cra:l ultima e-tremitate precum 6i acestea pot 2n alte >udee, 2n ca7ul 2n care ei spera pentru a obine spri>in, dar concediu cea mai mare parte din num/rul lor moarte pe drum' Dac/, atunci c1nd apare o lips/, instana nu 5ace unele 2ncercarea de a calma oameni, partidele mici de >e5uitori cur1nd colecta, 6i numerele lor de cre6tere de grade, ast5el 2nc1t s/ se 2ntrerup/ lini6tea provinciei' Pe acest cont numeroase comen7i sunt 2ntotdeauna dat, 6i mi6c/rile sunt luai loc continuu, s/ amu7e oamenii p1n/ la 5oametea este de peste, ca 6i motivele de a scuti de oamenii sunt, 2n general, mai degrab/, din motive de stat dec1t compasiune real/, nu este probabil ca acestea ar trebui s/ 5ie eliberat la momentul respectiv, 6i 2n modul, care vrea lor necesit/' Cau7a ultima a 5oametei, care este menionat 2n aceast/ anc et/, 6i pe care scriitorul pune accent considerabil, este consumul 5oarte mare de cereale 2n a 5ace b/uturi spirtoase, dar 2n declar1nd acest lucru ca pe o cau7/ de 5oamete, el a evident c/7ut 2ntr,o eroare 5oarte brut/, 2nc/, 2n general, (bbN de 9rosier descrierea din C ina, aceast/ eroare a 5ost copiata, iar cau7a de mai sus a 5ost considerat/ ca una dintre sursele mare a r/ului' Dar, 2n realitate, tendina de ansamblu, din aceast/ cau7/ este 2ntr,o direcie contrar/' Consumul de porumb 2n orice alt mod, dar c/ de alimentare este necesar, veri5ic/rile populaia 2nainte de se a>unge la limita ma-im/ de sub7isten/, 6i, dup/ cereale pot 5i retrase de la aceast/ utili7are, 2n special, 2n momentul de un de5icit, un ambar publice este, a6adar, desc is, probabil mai bogat dec1t ar 5i putut 5i 5ormat prin orice alte mi>loace' (tunci c1nd un ast5el de consum a 5ost stabilit/ o dat/, 6i a devenit permanente, e5ectul s/u este e-act ca 2n ca7ul 2n care o bucat/ de teren, cu toi oamenii pe el, au 5ost scos din ar/' *estul poporului ar 5i cu siguran/ e-act 2n aceea6i stare cum au 5ost 2nainte, nici mai bun/ nici mai rea, 2n anii de mulime medie, dar 2n timp de 5oamete produc din acest teren ar 5i 2ntors la ei, 5/r/ gurile pentru a le a>uta s/,l m/n1nce' C ina, 5/r/ ea distilerii, ar 5i cu siguran/ mai populat, dar pe un e6ec al se7oane, ar 5i 2n continuare mai puine resurse dec1t are 2n pre7ent, 6i, 2n m/sura 2n care amploarea cau7ei ar 5unciona, ar 5i, 2n consecin/, s/ 5ie supus/ mai la 5oamete, 6i de cele 5oamete ar 5i mai severe' De stat din Japonia seam/n/ 2n at1tea privine cea a C inei, ca o o atenie deosebit/ a acesteia va duce 2n prea multe repetari' !ontes8uieu populousness atributele sale la na6terea unui num/r mai mare de 5emele, dar principala cau7/ a acestei populousness este, 5/r/ 2ndoial/, la 5el ca 2n C ina, industria perseverent de localnici, regi7at, ast5el cum a 5ost 2ntotdeauna a 5ost, 2n principal 2n agricultur/' 0n lectur/ pre5aa la contul lui ) unberg din Japonia, s,ar p/rea e-trem de di5icil de a urm/ri controalele la populaia de ar/ de locuitori din care se spune s/ tr/iasc/ 2n ast5el de 5ericire 6i bel6ug, dar continuarea activit/ii sale contra7ice impresia de pre5aa 6i 2n istoria valoroase din Japonia de c/tre PZmp5er aceste controale sunt su5icient de evident' 0n e-tracte din dou/ cronici istorice publicat/ 2n Japonia, pe care le produce, un cont de 5oarte curios este dat de di5eritele mortalitatea, epidemii, 5oamete, r/7boaie s1ngeroase 6i alte cau7e de distrugere, care au avut loc de la 2nceperea acestor 2nregistr/ri' Japone7ii sunt distins de la c ine7i, de a 5i mult mai r/7boinic/, revolt/tor, destr/b/lat 6i ambiios: 6i,ar p/rea, din contul PZmp5er lui, c/ de selectare pentru a populaiei de la in5anticid, 2n C ina, este ec ilibrat de des5r1u mai mare de maniere 2n ceea ce prive6te se-ul, 6i o 5recven/ mai mare de r/7boaie 6i revolte intestinului care prevalea7/ 2n Japonia' 0n ceea ce prive6te controale po7itive a populaiei de la boli 6i 5oamete, cele dou/ /ri par a 5i pentru a 5i aproape la un nivel'

Re!er.a i -, ca$itolul 5---

* controalelor la $o$ula ie 1n r&ndul 'recilor,

(cesta a 5ost, 2n general, permis, 6i nu va admite, 2ntr,adev/r de 2ndoial/, c/ divi7ia de mai ec itabile a propriet/ii 2ntre greci 6i romani, la 2nceputul anilor perioad/ a istoriei lor, 6i direcia industriei lor 2n principal la agricultur/, trebuie s/ aib/ tendina de 5oarte mult s/ 2ncura>e7e populaia' (gricultura este nu numai, dup/ cum a5irm/ ;ume, ca specie a industriei, care este 2n principal necesare de sub7isten/ de mulimi, dar este de 5apt soare specii de mulimile care poate e-ista, 6i toate artele numeroase 6i produce de lumea modern/, prin care ast5el de numere par s/ 5ie susinute, nu au nici o tendin/ indi5erent de o cre6tere a populaiei, cu e-cepia ca7ului m/sura 2n care acestea tind s/ creasc/ cantitatea 6i pentru a 5acilita distribuirea de produse de agricultur/' In tarile in unde la 5uncionarea cau7ele special, proprietate 2n )erenul este 2mp/rit 2n aciuni 5oarte mari, aceste arte 6i produce sunt absolut necesar pentru e-istena oric/rei populaii considerabile' F/r/ le,o .urop/ modern/ ar 5i unpeopled' Dar, 2n ca7ul 2n care proprietatea este 2mp/rit/ 2n mici aciuni, necesitatea acela6i lucru pentru ei nu e-ist/' Divi7ia de sine atinge imediat un obiect mare, ca de distribuie, 6i 2n ca7ul 2n care cererea pentru b/rbai 5i constant/, pentru a lupta luptele 6i s/ spri>ine puterea 6i demnitatea de stat, putem concepe cu u6urin/ c/ acest motiv, au aderat la iubirea natural/ a unei de 5amilie, ar putea 5i su5icient/ pentru a induce 5iecare titularului s/ cultive p/m1ntul s/u pentru a cea mai mare, pentru ca acesta ar putea spri>ini cel mai mare num/r de descendeni' Divi7iunea de oameni 2n state mici, 2n timpul perioadelor incipiente ale greac/ 6i istorie roman/, a dat vigoare suplimentare pentru acest motiv' 0n ca7ul 2n care num/rul de cet/eni liberi nu a dep/6it, probabil, 7ece sau dou/7eci de mii, 5iecare individ s,ar simi 2n mod natural din valoarea e5orturi proprii, 6i 6tiind c/ statul de care a aparinut, situat 2n mi>locul de rivali invidiosi si vigilent, trebuie s/ depind/ 2n special asupra populaiei sale pentru mi>loacele sale de ap/rare 6i siguran/, ar 5i re7onabil 5aptul c/, 2n su5erin/ terenurile care au 5ost alocate pentru el s/ minciun/ inactiv, el ar 5i un de5icit de datoria sa ca cet/ean' (ceste cau7e apar a produs o atenie considerabil/ pentru agricultur/, 5/r/ a de intervenie din arti5iciale vrea a omenirii s/,l 2ncura>e7e' Populaia a urmat produsele de pe p/m1nt, cu mai mult de ritm egal, 6i atunci c1nd debordant Bumerele nu au 5ost scoase de scurgeri de r/7boi sau de boal/, au g/sit de aerisire 2n 5recvente 6i repetate coloni7are' Becesitatea acestor 5recvente coloni7/ri, sa al/turat la micimea a statelor, care a adus obiectul imediat acas/ pentru 5iecare persoan/ de g1ndire, nu putea s/ nu atrag/ atenia legislatori 6i 5iloso5i ai acelor vremuri puternic/ tendin/ a populaiei s/ creasc/ dincolo de mi>loacele de sub7isten/, 6i ei nu au, cum ar 5i de stat 6i proiectoare de 7ile moderne, vedere luarea 2n considerare a unei 2ntrebare, care a5ectea7/ at1t de pro5und 5ericirea 6i lini6tea societ/ii' Cu toate acestea am putea blestema pe bun/ dreptate e-pediente barbarie pe care le,au adoptat pentru a elimina di5icultatea, dar nu putem s/ le dea unele credit pentru intrarea acestora 2n v/71ndu,l, si sa 5ie pe deplin con6tieni de 5aptul c/, 2n ca7ul 2n care nu este considerat 6i prevenit, ea ar 5i su5icient/ 2n sine, pentru a distruge lor cele mai bune plani5icate sc eme de egalitatea republicane 6i 5ericire' Puterea de coloni7are este 2n mod necesar limitat/@ 6i dup/ e-pirarea ceva timp ar putea 5i e-trem de di5icil, dac/ nu c iar imposibil, pentru o ar/, nu deosebit de bine adaptate 2n acest scop, pentru a g/si un loc vacant corespun7/tor pentru de decontare a cet/enilor s/i e-patriat' ( 5ost necesar s/ se ia 2n considerare de alte resurse 2n a5ar/ de coloni7are'

.ste probabil c/ practica de pruncucidere au prevalat de mai 5ragede v1rste 2n 9recia' 0n p/ri din (merica, unde sa constatat c/ mai e-ist/ pare s/ 5i provenit de la e-trema di5icultate de cre6tere mai multe copii, 2ntr,o via/ s/lbatic/ 6i r/t/citori, e-pu6i la 5oamete 6i 5recvente r/7boaie perpetuu' Putem concepe cu u6urin/ c/ a avut o origine asem/n/toare, printre str/mo6ii grecilor sau locuitorii nativ al /rii' ?i, atunci c1nd =olon a permis e-punerea de copii, este probabil c/ a dat doar sanciune de drept la un obicei r/sp1ndit de>a' 0n aceast/ permisiune a avut, 5/r/ 2ndoial/, cele dou/ capete, av1nd 2n vedere' 0n primul r1nd, 5aptul c/ ceea ce este cel mai evident, prevenirea unei ast5el de e-cesiv/ a populaiei, a6a cum ar cau7a s/r/ciei universal 6i nemulumire, 6i, 2n al doilea r1nd, 5aptul c/ a menine populaia p1n/ la nivelul a ceea ce teritoriului ar putea spri>ini, prin eliminarea terorile prea numeroase pentru o 5amilie, 6i, prin urmare, principalul obstacol 2n calea c/s/toriei' De la e5ectul acestei practici 2n C ina avem motive s/ cred c/ este mai bine calculate pentru a atinge aceasta din urm/ dec1t 2n scopul 5osta' Dar, 2n ca7ul 2n care legiuitorul 5ie nu au v/7ut acest lucru, sau 2n ca7ul 2n care obiceiurile barbare de ori p/rini determinat invariabil de a pre5era uciderea copiilor lor la s/r/cie, practic/ pare s/ 5ie 5oarte special calculat pentru a r/spunde at1t se termin/ 2n vedere@ 6i s/ se p/stre7e, c1t mai complet 6i 2n mod constant ca natura lucru ar permite, proporia necesar/ 2ntre produsul alimentar 6i numere care au 5ost s/,l consume' Cu privire la importana 5oarte mare a participa la aceast/ proporie, 6i rele c/ trebuie s/ conduc/ 2n mod necesar, de sl/biciune pe de o parte, sau a s/r/ciei pe alt/ parte, din de5icit sau e-ces a populaiei, politic grec scriitori insista puternic, 6i s/ propun/ 2n moduri di5erite urmare a meninerea proporia relativ/ dorit' Platon, 2n republic/ pe care le consider/, 2n c/rile sale de putere, limitele Bum/rul de cet/eni liberi 6i de locuinte pentru GCEC, 6i aceast/ Bum/rul el crede ca poate 5i p/strat, 2n ca7ul 2n care tat/l a 5iec/rei 5amilii alege una din din 5iii lui pentru succesorul s/u la lotul de teren care le,a posedat, 6i, eliminare a 5iicelor sale 2n c/s/torie 2n con5ormitate cu legislaia, distribui alte s/u Fiii lui, dac/ el avea orice, s/ 5ie adoptate de c/tre cei care sunt cet/eni 5/r/ copii' Dar, 2n ca7ul 2n care num/rul de copii pe 2ntreg s/ 5ie prea mare sau prea puine, magistratul este s/ ia 2n considerare 2n special 2n obiectul s/u, 6i pentru a n/scoci, ast5el, 5aptul c/ acela6i num/r de GCEC 5amilii ar trebui s/ 2nc/ s/ 5ie meninute' .-ist/ multe moduri, crede el, de a e5ectua acest obiect' Procreare, atunci c1nd merge pe prea repede, poate 5i veri5icat/, sau, atunci c1nd merge pe prea lent, poate 5i 2ncura>at/, prin distribuirea corect/ de onoruri 6i m/rcilor de tic/lo6ie, 6i de s5aturi de b/tr1ni, pentru a preveni sau a promova o 2n 5uncie de circumstane' 0n *epublica sale 5iloso5ice el intr/ mai mult 2n special 2n acest subiect, 6i propune ca cel mai e-celent printre oameni ar trebui s/ 5ie unii 2n c/s/torie la cele mai e-celente 2n r1ndul 5emeilor, 6i cet/enii in5erior potrivire cu 5emele in5erior@ 6i c/ puii de prima ar trebui s/ 5ie introdus/ 2n sus, de altele nu' La anumite 5estivaluri numii de c/tre legile, tineri 6i 5emeile care sunt logodit/ sunt pentru a 5i asamblate, 6i sa al/turat, 2mpreun/ cu ceremonii solemne' Dar num/rul c/s/toriilor este care urmea7/ s/ 5ie determinat/ de magistrailor, c/, lu1nd 2n considerare canali7are din r/7boaiele, bolile 6i alte cau7e, ele pot p/stra, c1t mai aproape posibil, ast5el o parte din cet/enilor, ast5el cum va 5i nici prea numeroase, nici prea puine, 2n 5uncie de resursele 6i cerinele de stat' Copiii, care sunt ast5el n/scut din cele mai multe e-celente ale cet/enilor, trebuie s/ 5ie transportate la anumite asistente medicale destinate acest birou, locuind o parte separat/ a ora6ului, dar cele care se nasc de la cet/eni in5erioare, precum 6i orice de la altele, care sunt imper5ecte 2n membrele lor, urmea7/ s/ 5ie 2nmorm1ntat 2ntr,un loc obscur 6i necunoscut'

.l purcede l1ng/ s/ ia 2n considerare v1rsta adecvat/ pentru c/s/torie, 6i,l determin/ care urmea7/ s/ 5ie dou/7eci de 5emei, 6i trei7eci de pentru b/rbai' 0nceput la dou/7eci de ani, 5emeie este s/ aib/ copii pentru stat p1n/ la ea este patru7eci de ani, 6i omul este de a 2ndeplinit datoria 2n acest sens, trei7eci la cinci7eci 6i cinci' Dac/ un om a produce o copil 2n public/ 5ie 2nainte, 5ie dup/ aceast/ perioad/, 2n care aciunea este s/ 5ie luate 2n considerare 2n aceea6i lumin/ penale 6i pro5an ca dac/ el a produs o 5/r/ ceremonii de nunt/, 6i a instigat e-clusiv de incontinen/' (ceea6i regul/ ar trebui s/ dein/, 2n ca7ul 2n care un om care este de v1rst/ adecvate pentru procreere 5i 2n leg/tur/ cu o 5emeie care este, de asemenea, de v1rst/ corespun7/toare, dar 5/r/ ceremonie a c/s/toriei de c/tre magistrat, el trebuie s/ 5ie considerat/ ca av1nd dat stat un urma6i 5alse, pro5an 6i incestuos' C1nd ambele se-e au trecut v1rsta alocate pentru pre7entarea copiilor la stat, Platon permite o mare latitudine a actului se-ual, dar nici un copil nu trebuie s/ 5ie adus la lumin/' 0n ca7ul 2n care orice copil de accident s/ 5ie n/scui vii, este de a 5i e-pus 2n acela6i mod ca 2n ca7ul 2n care p/rinii nu au putut,l spri>in' Din aceste pasa>e, este evident c/ Platon a v/7ut pe deplin tendina populaiei s/ creasc/ dincolo de mi>loacele de sub7isten/' .-pediente Lui pentru veri5icarea acestuia sunt 2ntr, adev/r, detestabil, dar e-pediente ei 2n6i6i, precum 6i m/sura 2n care acestea urmau s/ 5ie 5olosite, arat/ concepiile sale de amploarea di5icultate' Contemplarea, ca el cu siguran/ trebuie s/ 5ac/ 2ntr,o republica mica, o mare scurgere proporional/ de oameni de r/7boaie, dac/ el ar putea propune 2n continuare s/ distrug/ copii ale tuturor cet/enilor in5erioare 6i mai puin per5ecte, pentru a distruge, de asemenea, toate care s,au n/scut nu 2n v1rstele prev/7ut 6i cu 5ormele prev/7ute de lege, stabileasc/ v1rsta de c/s/torie t1r7iu, 6i dup/ toate pentru a reglementa num/rul acestor c/s/torii, e-periena sa 6i raionamentele lui trebuie s/ 5i puternic subliniat la el marea putere a principiului de cre6tere, precum 6i necesitatea de veri5icare aceasta' (ristotel pare s/ 5i v/7ut aceast/ necesitate 6i mai clar' .l stabile6te v1rsta corespun7/toare a c/s/toriei, la trei7eci 6i 6apte de b/rbai, 6i optspre7ece pentru 5emeilor, care trebuie s/ condamne, desigur, un num/r mare de 5emei la celibat, dup/ cum nu poate 5i niciodat/ at1t de muli b/rbai de trei7eci 6i 6apte ast5el cum e-ist/ 5emei de optspre7ece ani' Cu toate acestea, de6i el a stabilit v1rsta de c/s/torie pentru b/rbai, la at1t de t1r7iu o perioad/, .l 2nc/ mai crede c/ ar putea 5i prea muli copii, 6i propune ca num/rul permis pentru 5iecare c/s/torie ar trebui s/ 5ie reglementat/@ 6i, 2n ca7ul 2n care orice 5emeie s/ 5ie gravid/ dup/ ce ea a produs num/rul prescris, c/ avortul ar trebui s/ 5i ac i7iionate 2nainte de a 5etusului, are viaa' Perioada de procree7e copii pentru stat este de a 2nceta cu b/rbaii la cinci7eci 6i patru sau cinci7eci 6i cinci, pentru ca puii de b/tr1ni, precum 6i de b/rbai prea mici, este imper5ect at1t 2n corpul 6i mintea' C1nd ambele se-e au trecut prescris de v1rst/, li se permite s/ continue o cone-iune, dar, ca 6i 2n lui Platon republicii, nici un copil care poate 5i re7ultatul trebuie s/ 5ie adus la lumin/' 0n cadrul discuiilor privind temeinicia republicii propus de Platon 2n c/rile sale de legi, (ristotel este de p/rere c/ acesta are 2n nici un ca7 a 5ost su5icient atent la subiectul de populaie, 6i,l acu7/ de inconsecven/ 2n egali7are de proprietate, 5/r/ limitarea num/rului de copii' Legile cu privire la aceast/ subiect, (ristotel arat/ 5oarte >ust, necesit/ a 5i mult mai de5init/ 6i precise 2ntr,un stat 2n care proprietatea este egalat/ dec1t 2n altele' =ub ordinar/ guvernele o cre6tere a populaiei ar oca7ie doar o subdivi7iune mai mare de proprietatea 5unciar/@ 2ntruc1t, 2n ast5el de *epublica 5igurani ar 5i cu totul s/rac, pentru c/ terenurile, 5iind redus la egal 6i cum ar 5i piese elementare, ar 5i incapabil de partiie 2n continuare'

(poi, remarc/ 5aptul c/ este necesar ca 2n toate ca7urile, pentru a reglementa proporia de copii, c/ acestea nu pot dep/6i num/rul propriu,7is' 0n acest sens, decese 6i sterilitatea sunt, desigur, s/ 5ie luate 2n considerare' Dar dac/, la 5el ca 2n generalitatea de state, 5iecare persoan/ s/ 5ie l/sat liber de a avea copii c1t mai multe ca el plac, consecina necesar/ trebuie s/ 5ie s/r/ciei 6i a s/r/ciei este mama +illYny 6i de r/7vr/tire' Pe aceast/ P eidon cont de Corint, una dintre cele mai scriitorii antici pe aceast/ tem/ de politic/, a introdus un regulament direct invers/ a lui Platon, 6i populaia limitat/ 5/r/ egali7are posesiunile' +orbind apoi de P aleas de la Calcedon, care au propus, ca cele mai multe o instituie salutar, pentru a egali7a avere 2n r1ndul cet/enilor, el anunuri din nou reglement/rilor cu privire la proprietatea lui Platon, 6i arat/ c/ cei care ar 5i reglementa ast5el gradul de averi, nu ar trebui s/ 5ie ignorani c/ este absolut necesar, 2n acela6i timp de a reglementa num/rul de copii' Pentru 2n ca7ul 2n care copiii multiplica dincolo de mi>loacele de spri>inirea lor, legea va 2n mod necesar s/ 5ie sparte, 6i 5amiliile vor 5i brusc redus de la opulenta la cer6etorie,,o revoluie 2ntotdeauna periculoase pentru lini6tii publice' =e pare din aceste pasa>e c/ (ristotel a v/7ut clar c/ cei puternici tendin/ a rasei umane de a cre6te, cu e-cepia ca7ului 2n veri5icate de stricte 6i po7itive legi, a 5ost absolut 5atal pentru 5iecare sistem 5ondat pe egalitatea de proprietate@ 6i nu poate 5i cu siguran/ un argument puternic 2mpotriva oric/rui sistem de acest gen dec1t necesitatea de legi, cum ar 5i (ristotel 2nsu6i propune' Dintr,o remarc/ pe care el apoi 5ace respect1nd =parta, se pare 2nc/ mai clar 5aptul c/ el a 2neles pe deplin a principiului populaiei' Din direcia neprevedere a legilor re5eritoare la succesiune, proprietatea a ateri7at 2n =parta a 5ost absorbit de c/tre c1teva, iar e5ectul a 5ost 5oarte mult pentru a diminua populousness ale /rii' Pentru a remedia acest r/u, 6i s/ 5urni7e7e pentru b/rbai r/7boaiele continu/, a Lycurgus regii precedente au 5ost 2n obiceiul de a naturali7area str/ini' (r 5i 5ost mult mai bine cu toate acestea, 2n con5ormitate cu (ristotel, pentru a au m/rit num/rul de cet/eni printr,o egali7are mai aproape de proprietate' Dar legii re5eritoare la copii a 5ost 2n mod direct adverse la aceast/ 2mbun/t/ire' legiuitor, care doresc s/ aib/ muli cet/eni, a 2ncura>at c1t mai mult posibil procrearea copiilor' Un om care a avut trei 5ii, a 5ost e-ceptate de la noapte,ceas, 6i el, care a avut patru, sa bucurat de o imunitate complet/ de la toate spaiile publice sarcinilor' Dar este evident, dup/ cum observ/ pe bun/ dreptate cele mai multe (ristotel, c/ na6terea de un num/r mare de copii, 2mp/rirea terenurilor r/mase aceea6i, ar provoca 2n mod necesar doar o acumulare de s/r/cie' .l pare c/ aici pentru a vedea e-act eroarea 2n care legislatorii multe alte 2n a5ar/ de Lycurgus au c/7ut, 6i s/ 5ie pe deplin con6tieni de 5aptul c/ pentru a 2ncura>a na6terea de copii, 5/r/ a o5eri 2n mod corespun7/tor pentru spri>inul lor, este de a obine o 5oarte ader/rii mici la populaia unei /ri 2n detrimentul unui 5oarte mare ader/rii de mi7erie' Legiuitorul din Creta, precum 6i =olon, P eidon, Platon 6i (ristotel, a v/7ut necesitatea de veri5icare a populaiei, 2n scopul de a preveni s/r/cia general/@ 6i cum trebuie s/ presupunem c/ ast5el de opinii ale oamenilor, 6i legile 5ondat/ pe le, ar avea o in5luen/ considerabil/, este probabil ca preventiv/ de selectare pentru a cre6te, de la c/s/toriile t1r7ii 6i alte cau7e, operate 2ntr,o grad considerabil 2n r1ndul cet/enilor libere din 9recia' Pentru controalele po7itive a populaiei nu avem nevoie s/ privim dincolo de r/7boaiele din care aceste state mici au 5ost aproape continuu anga>at, de6i avem un seama de o ciuma pierde, cel puin, 2n (tena, 6i Platon presupune ca7ul a republicii sale 5iind mult redus de

boala' */7boaiele lor nu au 5ost numai aproape constant, dar e-trem de s1ngeroase' 0ntr,o mic/ armat/, 2ntregul din care ar 5i, probabil, implicai 2n lupta str1ns/, un num/r mult mai mare, 2n proporie ar 5i ucis dec1t 2n armatele moderne mari, o parte considerabil/ din care de multe ori ramane neatins, 6i ca toi cet/enii circulaie a acestor republici au 5ost 2n general, anga>ai ca soldai 2n orice r/7boi, pierderile ar 5i simit 5oarte grav, 6i nu pare a 5i 5oarte usor reparate' Re!er.a i -, ca$itolul 5-3

* controalelor la (o$ulatie in randul romanilor,

*avagii 5/cute de r/7boi 2n statele mai mici din Italia, 2n special 2n timpul luptele prima romanilor pentru putere, pare s/ 5i 5ost 6i mai mare dec1t 2n 9recia' <allace, 2n di7ertaia sa cu privire la numerele de Fmenirea, dup/ 5/c1nd alu7ie la mulimile care a c/7ut de sabie, 2n aceste vremuri, arat/, JLa o anali7/ e-act/ a istoriei a italienilor 2n aceast/ perioad/, ar trebui s/ ne 2ntreb/m cum mulimi ast5el de ma>oritate ar putea 5i ridicate ast5el cum au 5ost anga>ate 2n aceste r/7boaie continu/ p1n/ Italia a 5ost 2n 2ntregime supus' J?i Liviu 26i e-prim/ lui uimire totala c/ +olsci 6i R8ui, at1t de des cum au 5ost cucerit, ar 5i putut s/ aduc/ armatele proaspete 2n c1mp' Dar aceste minuni vor 5i, probabil, su5icient de contabili7ate, dac/ presupunem, ceea ce pare a 5i 5oarte probabil, c/ se scurge constant din r/7boaie au introdus obiceiul de a da domeniului de aplicare aproape complet la putere a populaiei, 6i c/ un proporie mult mai mare de na6teri, 6i de copii s/n/to6i au 5ost 2n cre6tere 2n b/rb/ie 6i de a deveni apt s/ poarte arme, dec1t este de obicei 2n alte state nu 2n mod similar 2nst/rit' (cesta a 5ost, 5/r/ 2ndoial/, in5lu-ul rapid/ a acestor bunuri, care le,au permis, ca vec ii germani, de a uimi viitorii istorici, de c/tre renovare 2ntr,o manier/ a6a de e-traordinar, de 2nvins 6i de semi, distrus armatele' Cu toate acestea, nu e-ist/ motive s/ se cread/ c/ practica de pruncucidere predominat 2n Italia, precum 6i 2n 9recia, de la cele mai vec i timpuri' F lege a *omulus 5orbad t e e-punerea de copii au 5ost 2nainte de trei ani, ceea ce implic/ 5aptul c/ Fbiceiul de a e-pune c1t mai cur1nd s,au n/scut 2nainte de a prevalat' Dar aceast/ practic/ nu a 5ost niciodat/ desigur recurs la, cu e-cepia ca7ului 2n ca7ul 2n care se scurge din r/7boaiele au 5ost insu5iciente pentru a 5ace loc pentru generaia 2n cre6tere 6i, 2n consecin/, desi ar putea 5i considerat ca unul dintre controalelor po7itive la puterea deplin/ a cre6tere, dar, 2n starea actual/ de lucruri, cu siguranta a contribuit mai degrab/ pentru a promova dec1t 2mpiedica populaiei' Printre romanii, cum au 5ost implicate 2n r/7boaiele ne2ncetate de la 2nceputul republicii lor p1n/ la s51r6itul anului acesta, multe dintre care au 5ost cumplit distructive, controlul po7itiv a populaiei din aceast/ cau7/ trebuie s/ aib/ numai 5ost e-trem de mare' Dar aceasta cau7a singur, a6a cum a 5ost mare, nu ar 5i prile>uit care doresc de cet/eni romani sub 2mp/rai care au determinat (ugustus 6i )raian de a emite legi pentru stimularea de c/s/torie 6i de copii, 2n ca7ul 2n care alte cau7e, 6i mai puternic 2n depopulare, nu a avut a 5ost de acord' 0n ca7ul 2n care egalitatea de proprietate, care a avut anterior a prevalat 2n *oman teritoriu, au 5ost distruse de grade, iar terenul a c/7ut 2n m1inile a proprietarilor c1teva mare, cet/enii, care au 5ost de aceast/ sc imbare succesiv lipsit de mi>loacele de a spri>ini 2n sine, ar 5i natural nu au resurse pentru a le preveni de 5oame, dar c/ din v1n7area acestora 5orei de munc/ pentru cei bogai, ca 6i 2n statele moderne: dar de la aceast/ resurs/ au 5ost complet t/iat de num/rul de prodigioas/ de sclavi, care, ma>or1ndu,se cu in5lu- constant cu lu-ul 2n

cre6tere de la *oma, umplut 2n 5iecare ocuparea 5orei de munc/ at1t 2n agricultur/ 6i produce' 0n ast5el de circumstane, at1t de departe de 5iind uimit c/ num/rul de cet/eni liberi ar trebui s/ scad/, e de mirare pare s/ 5ie 5aptul c/ orice ar trebui s/ e-iste 2n a5ar/ de proprietari' ?i, 2n 5apt, multe nu ar 5i putut e-ista, dar pentru un obicei ciudat 6i absurd, care, Cu toate acestea, starea ciudat/ 6i nenatural/ a ora6ului ar putea necesita, probabil, 5aptul c/ distribuirea de cantit/i vaste de porumb pentru cet/enii mai s/raci gratuit' Dou/ sute de mii de distribuie 2n acest primite lui (ugustus timp, 6i este 5oarte probabil ca o mare parte din ei au avut altceva de depind' =e presupune c/ a 5ost dat la 5iecare om de ani 2ntregi, dar cantitatea nu a 5ost su5icient pentru o 5amilie, 6i prea mult pentru un individ' .a nu ar putea permite, prin urmare, le s/ creasc/@ 6i, de la modul 2n care Plutar vorbe6te despre obiceiul de a e-pune copii printre cei s/raci, nu e-ist/ mare motiv s/ cread/ c/ multe au 5ost distruse, 2n ciuda trei dreapta de copii. Pasa>ul din )acitus, 2n care, vorbind de germani, el 5ace alu7ie la acest obicei 2n *oma, pare s/ indicai spre aceea6i conclu7ie' Ce intr/rii 2n vigoare, 2ntr,adev/r, o ast5el de lege ar putea avea printre o serie de oameni, care par s/ 5i a 5ost at1t de complet e-cluse de la toate mi>loacele de a ac i7iiona un sub7isten/, e-cepia de caritate, pe care le,ar 5i greu s/ se poat/ spri>ini, mult mai puin o sotie si doi sau trei copiiH Dac/ >um/tate dintre sclavi au 5ost trimise din ar/, 6i oamenii au 5ost ocupate 2n agricultur/ 6i produce, e5ectul ar 5i 5ost cre6terea num/rului de romane cet/enilor cu mai mult/ siguran/ 6i rapiditate mult de 7ece mii de legi 2ncura>are a copiilor' .ste posibil ca dreptul a trei copii, 6i alte legi de aceea6i tendin/, ar 5i putut 5i de o utili7are prea mic 2ntre clasele superioare de cet/eni romani, 6i 2ntr,adev/r, de natura a acestor legi, const1nd 2n care acestea a 5/cut 2n principal de privilegii, s,ar p/rea c/ au 5ost 2ndreptate 2n special la pre7enta parte din societate' Dar obiceiurile vicioase de orice natur/ preventiv/ posibil populaiei par s/ 5i 5ost a6a, 2n general, predominant/ 2n aceast/ perioad/, c/ nu legi corective, ar putea avea nici o in5luen/ considerabil/' !ontes8uieu pe bun/ dreptate observ/, c/ Jcorupia de maniere au distrus biroul de cen7ori, care a 5ost impus s/ distrug/ corupia din maniere, dar 2n ca7ul 2n care corupia devine maniere generale, cen7ura nu mai are nici o 5or/ J)rei7eci 6i patru' ani de la adoptarea legii de (ugustus respect1nd c/s/torie, cavalerilor romani au cerut abrogarea ei' Pe de separare a c/s/torii 6i nec/s/torii, se p/rea c/ acesta din urm/ dep/6it 2n mod considerabil num/rul Fosta@ o dovad/ puternic/ a ine5iciena legii' 0n ma>oritatea /rilor, obiceiurile vicioase preventiv/ a populaiei par s/ 5ie o consecin/, mai degrab/ dec1t o cau7/, a raritatea de c/s/torie, dar 2n *oma, depravare a moralei pare s/ 5i 5ost cau7a direct/ care au veri5icat unirea c/s/toriei, cel puin 2n r1ndul claselor superioare' .ste imposibil de a citi discursul de Bumidicus !etellus 2n cen7ura s/u, 5/r/ indignare si de7gust' JDac/ ar 5i 5ost posibil J, spune el,J 2n 2ntregime pentru a merge 5/r/ soii, ne,ar ne d/ puin o dat/ de la acest r/u, dar ca legile naturii au ast5el ordonat c/ putem tr/i nici 5ericit cu ele 6i nici nu continua specia cu ei a5ar/, noi ar trebui s/ aib/ 2n vedere mai mult pentru securitatea noastr/ de durat/ dec1t pentru noastre de pl/cerile trec/toare' J Legile po7itive s/ 2ncura>e7e c/s/torie 6i populaiei, adoptate cu privire la urgen/ de oca7ie, nu 6i amestecat cu religia, ca 6i 2n C ina 6i alte c1teva /ri, sunt rareori calculate pentru a r/spunde la s51r6itul pe care le vi7ea7/, precum 6i Prin urmare, indic/, 2n general, ignorana 2n legiuitorului care le propune, dar necesitatea aparenta unor ast5el de legi aproape invariabil indic/ o 5oarte mare gradul de depravarea moral/ 6i politic/ 2n stat, 6i 2n /rile 2n care sunt cel mai puternic a insistat asupra, nu numai maniere vicios va 2n general, se g/sesc s/ prevale7e, dar instituiile politice e-trem de ne5avorabil pentru industrie, 6i, 2n consecin/ populaiei'

Pe acest cont nu pot, dar sunt de acord cu <allace 2n g1ndindu,m/ c/ ;ume a 5ost gre6it 2n presupunerea lui, c/ lumea roman/ a 5ost, probabil, cel mai populat 2n cursul pacea pe sub )raian 6i (ntonines' Boi stim bine ca ra7boaiele nu nu depopule7e mult 2n timp ce industria continua 2n vigoare, 6i c/ pacea nu va cre6terea num/rului de persoane atunci c1nd acestea nu pot g/si mi>loacele de sub7isten/' De re2nnoire a legilor re5eritoare la c/s/torie sub )raian, indic/ prevalena 2n continuare a obiceiurilor vicioase 6i a unei industrii se stinge, 6i pare s/ 5ie 2n contradicie cu presupunerea de o cre6tere mare a populaiei' =,ar putea 5i spus, probabil, c/ abundenta vasta de sclavi ar 5i mai mult dec1t 5ace pentru care dorii de cet/eni romani, dar se pare c/ 5orei de munc/ din aceste robi nu a 5ost su5icient 2ndreptate pentru agricultur/ pentru a susine o 5oarte mare populaiei' Fricare ar 5i ca7ul cu unele provincii, dec/derea agricultur/ 2n Italia, pare a 5i, 2n general, recunoscut/' Pernicios particulari7ate importul de cantit/i mari de porumb pentru a distribui gratuit 2n r1ndul oamenii au dat o lovitur/, pe care niciodat/ nu,l ulterior recuperate' ;ume observ/ c/ Jatunci c1nd autori romani se pl1ng c/ Italia, care anterior e-portate porumb, a devenit dependent de toate provinciile pentru p1inea de 7i cu 7i sale, ei nu atribuit aceast/ modi5icare la cre6terea locuitorilor s/i, dar la negli>area de masini si agricultura' J?i 2n alt loc, spune el,J (ll autorilor antici ne spun c/ a e-istat un a5lu- permanent de sclavi 2n Italia din provinciile 2ndep/rtate, 2n special 2n =iria, Cilicia, Cappadocia, 6i mai mic/ (sia, )racia, si .gipt, dar num/rul de persoane care nu a crescut 2n Italia 6i scriitori se pl1ng de degradare continu/ a industriei 6i agriculturii J' =e pare, dar puin probabil c/ pacea 2n con5ormitate cu )raian 6i (ntonines ar trebui s/ aib/ at1t de brusc/ dat un vira> la obiceiurile poporului ca 2n esen/, pentru a modi5ica aceast/ stare de lucruri' La starea de sclavie se poate observa c/ acolo nu poate 5i un puternic dovada de un5avourableness sale la propagarea acestei specii 2n /rile 2n care predomin/, dec1t necesitatea acestui a5lu- continuu' (cest 5orme de necesitate la o dat/ pe o respingere complet/ a observare de <allace, c/ sclavii antice au 5ost mai utili7abil 2n ridicare de persoane dec1t r1ndurile in5erioare de b/rbai 2n timpurile moderne' De6i este 5/r/ 2ndoial/ adev/rat, dup/ cum el observ/, c/ toate muncitorii nu se c/s/toresc, 6i c/ muli dintre copiii lor muri, sau devin inutile boln/vicios 6i prin s/r/cia 6i negli>ena lor p/rini, 2nc/, 2n po5ida acestor obstacole pentru a cre6te, nu e-ist/, probabil, abia o instan/ care urmea7/ s/ 5ie produse 2n ca7ul 2n care clasele de >os ale societ/ii, 2n orice ar/, dac/ liber/, nu ridica de persoane pe deplin egal/ cu cererea lor pentru 5orei de munc/' Pentru a ine seama controalelor la populaie, care sunt speci5ice unui stat de sclavie, 6i care 5ac un recrut constant/ de numere necesare, trebuie s/ ne adopt/ comparaia de sclavi pentru bovine care <allace ;ume 6i,au 5/cut@ <allace, ca s/ arate c/ ar 5i interesul de masterat s/ aib/ gri>/ de lor sclavi 6i spate p1n/ la descendenii acestora, precum 6i ;ume, pentru a dovedi c/ ar 5i mai mult 5recvent s/ 5ie interesul comandantului s/ previi dec1t s/,6i 2ncura>e7e de reproducie' Dac/ observaia lui <allace a 5ost doar, aceasta nu trebuie s/ 5ie pus/ la 2ndoial/ 5aptul c/ sclavii s,ar 5i p/strat p1n/ numerele lor cu usurinta prin procreare@ 6i cum este recunoscut 5aptul c/ ei nu au 5acut acest lucru, adevarul a lui ;ume observaie este 2n mod clar scos 2n eviden/' JPentru partea din spate un copil p1n/ 2n Londra ar putea 5i de 5uncionare, ar costa mult mai drag dec1t s/ cumpere una de aceea6i v1rst/ din =coia sau Irlanda, unde a 5ost crescut intr,o cabana, acoperite cu c1rpe, 6i r/nit cu 5aina de ova7 si carto5i' Cei care au avut sclavi, prin urmare, 2n toate /rile mai bogate 6i mai populat, ar descura>a sarcina de 5emele, 6i 5ie a preveni sau distruge na6terii' J(ceasta este recunoscut/ de c/tre <allace c/ robi mult dep/6it, 2n num/rul de 5emele, care trebuie s/ s/ 5ie neap/rat un obstacol suplimentar pentru cre6terea lor' =,ar p/rea prin urmare, c/ veri5icarea preventiv/ a

populaiei trebuie s/ aib/ operat cu 5oarte o mare 5or/ printre sclavi grece6ti 6i romane, 6i 2n care acestea au 5ost adesea bolnavi tratate, r/nite poate sumar, 6i, uneori, numere de mare dintre ele limitate 2mpreun/ 2n str1ns/ 6i nes/n/toas/ er+astula, sau temnie, este probabil c/ controalele po7itive a populaiei de la boal/, de asemenea, au 5ost severe, 6i c/ atunci c1nd epidemii preponderente, ele ar 5i cel mai distructiv 2n aceast/ parte a societate' ) e un5avourableness de sclavie la propagarea speciei 2n ara 2n care predomin/, nu este totu6i decisiv din discuie respectarea absolut/ a populaiei acestei /ri, sau la 2ntrebarea mai mare cu respectarea t e populousness naiunilor antice 6i moderne' Boi 6tim c/ unele /ri ar putea permite o aprovi7ionare mare 6i constant/ de robi, 5/r/ a 5i 2n cel mai mic grad s,au depopulat, iar 2n ca7ul 2n care aceste bunuri au 5ost turnat 2n, cum probabil ar 5i, e-act 2n proporional cu cererea de 5or/ de munc/ 2n naiunii care le,a primit, la 2ntrebarea respect1nd populousness de aceast/ naiune ar odi n/ tocmai pentru acelea6i motive ca 6i 2n statele moderne, 6i depind de num/rul de persoane pe care le,ar putea anga>a 6i de spri>in' Dac/ practica sclavia domestic/ prevalea7/, prin urmare, sau nu, aceasta poate 5i stabilit/ ca o po7iia de a nu 5i contra7is, c/, lu1nd,o m/sur/ su5icient/ de pe teritoriul de a include 2n ea e-portul 6i importul, 6i s/ permit/ unele variaii pentru prevalena de lu- sau de obiceiuri 5rugal, populaia acestor /ri vor 5i 2ntotdeauna 2n 5uncie de produsele alimentare care p/m1ntul se 5ace trimitere la produc' ?i nici o cau7a, 5i7ic/ sau moral/, cu e-cepia ca7ului, aceasta operea7/ 2ntr,un e-cesiv 6i manier/ neobi6nuit/, va avea nici un e5ect considerabil 6i permanent asupra populaiei, cu e-cepia ca7ului 2n m/sura 2n care aceasta in5luenea7/ producia 6i distribuia de mi>loace de sub7isten/' 0n controversa cu privire la populousness naiunilor antice 6i moderne acest punct nu a 5ost su5icient pentru a participat, precum 6i cau7ele 5i7ice 6i morale au 5ost reportate pe ambele parti, de la care nu in5eren/ doar 2n 5avoarea a uneia dintre p/ri ar putea 5i trase' =e pare s/ 5i sc/pat 2n atenia at1t scriitori, c/ mai productive 6i populat,o ar/ este 2n e5ectiv sa de stat, cu at1t mai puin probabil, va 5i puterea sa de a obine o cre6tere 2n continuare a produc/, 6i, prin urmare, controalele trebuie s/ 5ie neap/rat mai mult pus/ 2n aciune, pentru a menine populaia p1n/ la nivelul de aceast/ staionare sau lent cre6terea produc' De la constatare ast5el de controale, prin urmare, 2n antice sau moderne naiuni, nici o conclu7ie poate 5i tras/ 2mpotriva populousness absolut/ a 5ie' Pe acest cont, prevalena a variolei mici, 6i de alte tulbur/ri necunoscute anticilor, poate 2n nici un ca7 s/ 5ie considerat/ ca un argument 2mpotriva t e populousness a naiunilor moderne, de6i aceste cau7e 5i7ice, at1t ;ume <allace 6i permit greutate considerabil/' 0n cau7ele morale pe care le,au adus 2nainte, ei au c/7ut 2ntr,o similare de eroare' <allace introduce 2ncura>/rile po7itive la c/s/torie 2ntre antici ca 5iind una dintre cau7ele principale ale superioare ale populousness lumea vec e, ci necesitatea de a legilor po7itive pentru a 2ncura>a c/s/torie cu siguran/, indic/ mai degrab/ o doresc dec1t o abundenta de oameni, 6i 2n e-emplu de =parta, la care el se re5er/ 2n special, reiese din pasa> din (ristotel, menionat 2n ultimul capitol, c/ legi care s/ 2ncura>e7e c/s/toria a 5ost instituit/ cu scopul e-pres de a remedia o marcate de5icit de oameni' 0ntr,o ar/ cu o populaie aglomerat 6i debordant, o legiuitorul nu s,ar g1ndi de a 5ace legi e-pres pentru a 2ncura>a 6i de c/s/torie procrearea copiilor' (lte argumente ale <allace va 5i g/sit la e-aminare a 5i aproape la 5el de ine5icace la scopul s/u' Unele dintre cau7ele care produce ;ume sunt 2n aceea6i manier/ nesatis5/c/toare, 6i mai degrab/ a 5ace 5a/ la conclu7ia pe care le are 2n vedere dec1t pentru aceasta' Bum/rul de pedestrasi, ousemaids 6i alte persoane r/mase nec/s/torite 2n statele moderne, el permite a 5i

un argument 2mpotriva populousness lor' Dar in5eren/ contrar celor doi pare a 5i mult mai probabil/' 0n ca7ul 2n care di5icult/ile care particip/ la cre6terea unei 5amilii sunt 5oarte mari, 6i, prin urmare, multe persoane de ambele se-e r/m1n singur, am putea deduce destul de 5iresc 5aptul c/ Populaia este 2n staionare, dar nu 2nseamn/ c/ nu este absolut mare@ din cau7a di5icult/ii de a cre6terii unei 5amilii pot 5i generate de circumstane 5oarte de o populaie absolut mare, 6i plenitudinea ca urmare a toate canalele pentru un trai, de6i aceea6i di5icultate poate e-ista, 5/r/ 2ndoial/, 2ntr,o ar/ slab,populat, care este 2nc/ 2n staionare populaia sa' Bum/rul de persoane nec/s/torite 2n mod proporional la num/rul 2ntreg, se pot 5orma unele criterii prin care putem >udeca dac/ populaiei s/ 5ie 2n cre6tere, staionare, sau descresc/toare, dar nu ne va permite s/ se determine orice lucru, respect1nd absolut populousness' )otu6i, c iar 6i 2n acest criteriu ne sunt susceptibile de a 5i 2n6elat' 0n unele ale /rilor din sudul c/s/toriile timpurii sunt generale, 6i 5oarte puine 5emei r/m1n 2ntr,o stare de celibat, dar oamenii nu numai c/ nu cre6te, dar Bumarul real este, probabil, mici' 0n acest ca7, eliminarea preventive veri5icarea se 5ace prin 5or/ e-cesiv/ a controlului po7itiv' =uma tuturor controalelor po7itive 6i de prevenire luate 2mpreun/, 5ormea7/, 5/r/ 2ndoial/, cau7a imediata care reprim/ populaia, dar nu ne putem a6tepta pentru a obine 6i estime7e e-act aceasta suma, 2n orice ar/, 6i putem trage cu siguran/ nu 2nc eierea 2n condiii de siguran/ de la contemplarea cu dou/ sau trei dintre aceste controale luate de c/tre ei 2n6i6i, pentru c/ a6a se 2nt1mpl/ 5recvent ca e-cesul de un control este ec ilibrat de de5ect de alte c1teva' Cau7e, care a5ectea7/ num/rul de na6teri sau decese, pot sau nu pot a5ecta media populaiei, 2n con5ormitate cu circumstane, dar cau7ele, care a5ectea7/ producia 6i distribuia de mi>loace de sub7isten/, trebuie s/ a5ecte7e 2n mod necesar populaiei@ 6i este, prin urmare, pe aceste din urm/ cau7e 2n monoterapie (independent de enumer/ri real/& pe care le se poate ba7a cu certitudine' )oate controalele la populaie, care au 5ost luate 2n considerare p1n/ acum cursul acestei revi7uiri a societ/ii umane, sunt 2n mod clar re7olvabile 2n morale reinere, vice, 6i mi7erie' De 5aptul c/ ramur/ a veri5ica preventive care le,am e-primate moral/ reinere, de6i a avut cu siguran/ o cot/ 2n reprimarea naturale putere a populaiei, 2nc/, luat/ 2n sensul s/u strict, trebuie s/ li se permit/ s/ aib/ operate slab, 2n comparaie cu ceilali' (l 5ilialei alte preventive veri5icare, care se 2ncadrea7/ 2n cap de viciu, de6i e5ectul s/u pare s/ 5i a 5ost 5oarte considerabil 2n perioadele ulterioare ale istoriei romane, 6i 2n alte c1teva /ri@ totu6i, 2n ansamblu, a 5uncion/rii sale pare s/ 5i 5ost in5erior controalele po7itive' F mare parte din puterea de procreativ pare s/ 5i a 5ost numit 2n aciune, de concediere de la care a 5ost veri5icat de violente cau7e' Printre acestea, r/7boiul este caracteristica cea mai proeminent/ 6i i7bitoare@ 6i dup/ acest lucru poate 5i clasi5icat/ 5oamete 6i boli violente' 0n ma>oritatea /rilor luate 2n considerare, populaia pare s/ 5i 5ost rareori m/surat cu preci7ie 2n 5uncie de mi>loacele media 6i permanent/ de sub7isten/, dar, 2n general, la au vibrat 2ntre cele dou/ e-treme 6i, 2n consecin/ oscilaiile 2ntre dorii 6i o mulime sunt puternic marcate, cum ar trebui s/ ne a6tept/m mai puin 5iresc 2n r1ndul naiunile civili7ate' Re!er.a i al --7lea

* /O0TRO*LELOR $o$ula iei 1n di%erite st)ri de Euro$a modern),

Re!er.a i --, ca$itolul -

* controalelor $o$ula iei 1n 0or.e'ia,

*evi7uirea 2n statele din .uropa modern/, vom 5i asistat 2n nostru anc ete prin registrele de na6teri, decese 6i c/s/torii, care, atunci c1nd acestea sunt complete 6i corecte, punctul de la noi cu un anumit grad de preci7ie, dac/ controalele 2n vigoare la populaie sunt de natur/ po7itiv/ sau preventive' obiceiuri de cele mai multe naiuni europene sunt desigur mult mai deopotriv/, ca urmare a similitudine de circumstanele 2n care acestea sunt plasate@ 6i trebuie s/ se de a6teptat, prin urmare, c/ registrele lor ar trebui s/ dea, uneori, acelea6i re7ultate' La71ndu,se, 2ns/, prea mult pe aceast/ coinciden/ oca7ionale, politice Calculatoare au 5ost condu6i 2n eroarea de a presupune c/ e-ist/, 2n general, vorbind, un ordin invariabil de mortalitate 2n toate /rile: dar se pare, pe Dimpotriv/, 5aptul c/ aceast/ ordine este e-trem de variabil/@ c/ este 5oarte di5erit 2n locuri di5erite ale aceleia6i /ri, 6i 2n anumite limite depinde de circumstane, care este 2n puterea omului de a modi5ica' Borvegia, pe parcursul aproape 2ntregului secol trecut, a 5ost 2ntr,un anume e-ceptate de la canalele de scurgere de oameni de r/7boi grad' Clima este remarcabil de liber epidemiei de boli, 6i, 2n anii comun, mortalitatea este mai mic/ dec1t 2n orice alt/ ar/ din .uropa, registrele de care sunt cunoscute a 5i corecte' proporia de decese anual pentru 2ntreaga populaie, 2n medie 2n toat/ ara, este doar ca " la E#' Cu toate acestea, populaia din Borvegia nu pare sa 5i crescut cu mare rapiditate' .a a 5/cut un 2nceput 2n cadrul ultimii 7ece sau cincispre7ece ani, dar p1n/ la acest termen progresul s/u trebuie s/ 5i 5ost 5oarte lent, dup/ cum 6tim c/ ara a 5ost populat/ 2n v1rste 5oarte devreme, 6i 2n "3%4 populaia sa a 5ost doar 3$D"E"' 0nainte de a intra la o e-aminare a economiei sale interne, noi trebuie s/ se simt/ a asigurat c/, ast5el cum a controalelor po7itive a populaiei sale au 5ost at1t de mic, controalelor preventive trebuie s/ 5i 5ost proportionably mare, 6i vom g/si 2n consecin/, din registrele c/ proporia de c/s/torii anual pentru 2ntregul Populaia este la 5el de " la "DC, care este un procent mai mic de c/s/torii dec1t apare 2n registrele de oric/rei alte /ri, cu e-cepia .lveiei' F cau7a a acestui num/r mic de c/s/torii este modul 2n care 2nscrieri pentru armata au 5ost e5ectuate p1n/ 2n termen de c1iva ani 5oarte puine' Fiecare om 2n Danemarca 6i Borvegia a n/scut un 5ermier sau muncitor este un soldat' (nterior ordonatorul de comandant al districtului s,ar putea s/ ia ace6ti /rani la orice v1rst/ a mulumit, 6i a pre5erat, 2n general, cele care au 5ost dou/7eci la cinci la trei7eci de ani, la cum ar 5i 5ost mai tineri' Dup/ ce a 5ost luat/ 2n serviciu, un om nu ar putea c/s/tori 5/r/ s/ produc/ un certi5icat, semnat de ministrul de paro ie, care a avut substan/ su5icient pentru a spri>ini o soie 6i 5amilie, 6i c iar apoi a 5ost 2n continuare necesar ca el s/ obin/ permisiunea de o5ier' Di5icultatea, 6i, uneori, 2n detrimentul, de a obine acest certi5icat 6i permisiune, descura>ai, 2n general, cei care nu au 5ost 2n condiii 5oarte bune, de la g1ndirea de c/s/torie p1n/ la serviciul lor de 7ece ani a 5ost e-pirat, precum 6i ca acestea ar putea 5i 2nscri6i la orice varsta sub trei7eci 6i 6ase, 6i o5ierii au 5ost apt s/ ia cele mai vec i primele, ar 5i de multe ori t1r7iu 2n via/ 2nainte de a putea simi s,au libertatea de a soluiona' De6i ministrul a paro iei au avut nici o putere legal/ de a 2mpiedica un om de la c/s/tori, care nu a 5ost 2nscris pentru serviciu, dar se pare c/ a avut 2n particulari7ate o anumit/ m/sur/ se sancionea7/ o putere discreionar/ de acest 5el, 6i preotul de multe ori a re5u7at s/ se al/ture unui t1n/r 2mpreun/ atunci c1nd p/rile au nici un mi>loc probabil de susinerea unei 5amilii' Fiecare obstacol, 2ns/, de aceast/ natur/, indi5erent dac/ decurg din lege sau cutum/, a 5ost acum 2n 2ntregime eliminate' F libertate deplin/ este dat/ de a se c/s/tori la orice v1rst/, 5/r/ a l/sa al ordonatorului de credite sau de preot, iar 2n 2nscrieri pentru armata toi cei de v1rsta

de dou/7eci sunt luate 2n primul r1nd, apoi toate cele de dou/7eci 6i doi, 6i a6a mai departe p1n/ la num/rul necesar este 5inali7at/' F5ierii, 2n general, de acord cu aceast/ sc imbare' =e spune c/ un t1n/r Borvegian nu a a>uns la puterea lui complet/ 6i nu 5ace un bun soldat la dou/7eci de ani' ?i muli sunt de p/rere c/ /ranii se va c/s/tori acum prea t1n/r, 6i 5aptul c/ mai muli copii se vor na6te dec1t ara poate spri>ini' Dar, independent de orice regulamente cu privire la 2nscrierilor militare, starea special/ a Borvegiei arunc/ri obstacole 5oarte puternice 2n modul de timpuriu c/s/torii' Bu sunt ora6ele mari de 5abricaie a scoate debordant populaia /rii, 6i ca 5iecare sat natural 5urni7ea7a de la sine o prestare de mai multe m1ini dec1t egal/ cu cererea, o sc imbare de loc 2n c/utare de locul de munc/ promite rareori nici un succes' .-cepia ca7ului 2n care, prin urmare, o oportunitate de str/ini F5erta emigrare, /ran norvegian, 2n general, r/m1ne 2n sat, 2n care a 5ost n/scut, 6i ca posturile vacante 2n casele si locurile de munca trebuie s/ se 2nt1mple 5oarte lent, datorit/ mortalit/ii mici, care are loc, el va vedea de multe ori sa obligat s/ a6tepte o perioad/ considerabil/ de timp, 2nainte de a putea atinge un situaie, ceea ce 2i va permite s/ spate o 5amilie' Fermele Borvegia au, 2n general, un anumit num/r de muncitori c/s/torit salariai asupra lor, proporional cu m/rimea lor, care sunt numite ousemen' .i primesc de la agricultorul care o cas/, 6i o cantitate de teren aproape su5icient/ pentru a s/ menin/ o 5amilie, 2n sc imbul c/rora se a5l/ sub obligaia de a lucra pentru el, la un pre sc/7ut 6i 5i-, ori de c1te ori sunt c emai' Cu e-cepia ca7ului 2n imediata vecin/tate a ora6elor, precum 6i pe /rmul m/rii, post vacant de locul de acest gen este singura perspectiv/ care se pre7int/ pentru a o5eri o 5amilie' Din num/rul mic de oameni, 6i varietatea de mica ocuparea 5orei de munc/, subiectul este introdus/ distinct 2n vedere de 5iecare individuale, 6i el trebuie s/ simt/ necesitatea absolut/ de a reprima sale 2nclinaii la c/s/torie, p1n/ la unele o5er/ ast5el de post vacant' Dac/, de la o multime de materiale, el ar trebui s/ 5ie condus de a construi o cas/ pentru sine, ea nu a putut 5i de a6teptat, c/ agricultorul, dac/ el a avut un num/r su5icient de muncitori 2nainte, ar trebui s/,i dea o parte adecvat/ a terenurilor cu ea 6i, de6i el ar 5i, 2n general/ g/si locuri de munc/ pentru trei sau patru luni 2n timpul verii, 2nc/ nu ar e-ista s/ 5ie puine 6anse de a lui c16tigului salarial su5icient pentru a 2ntreine o 5amilie pe parcursul 2ntregii ani' .ste probabil, c/ a 5ost 2n ca7uri de acest gen, 2n ca7ul 2n care ner/bdarea p/rilor determin1ndu,le pentru a construi, sau propune pentru a construi o casa ei 2n6i6i, 6i de 2ncredere pentru ceea ce ar putea c16tiga, c/ preoi paro i 6i,a e-ercitat puterea discreionar/ de a re5u7a s/ se c/s/toreasc/' L/rbaii tineri 6i 5emei, prin urmare, sunt obligai s/ r/m1n/ cu 5ermierii ca 5uncionarii nec/s/torii, p1n/ la locul unu ;ouseman devine vacant: 6i de aceste ageni necasatorit e-ist/ 2n 5iecare 5erm/, 6i 5amilia 5iecare domn, o mult mai proporie mai mare, dec1t de lucru ar p/rea s/ se solicite' .-ist/ 2ns/ puine divi7iune a muncii 2n Borvegia' (proape toate dore6te a economiei naionale sunt 5urni7ate 2n 5iecare gospod/rie separat/' Bu numai operaiunile comune de 5abricare a berii, de copt, 6i sp/lat, se des5/6oar/ la domiciliu, dar multe 5amilii de a e5ectua sau de import br1n7/ lor proprii 6i unt, carne de vit/ ucide propria lor 6i de oaie, de import proprii maga7ine alimentare, iar 5ermierii 6i oamenii de la ar/, 2n general, de spin propria lor inului 6i l1n/, 6i ese len>erie de propriile lor 6i aine de l1n/' 0n cea mai mare ora6e, cum ar 5i C ristiana 6i Dront eim, nu e-ist/ nimic care poate 5i numit pia/' .ste e-trem de di5icil pentru a obine o comun/ de carne proasp/t/, precum 6i un Ailogram de untul proasp/t este un articol nu urmea7/ a 5i ac i7iionate, c iar 6i 2n mi>locul verii' )1rguri sunt inute la anumite anotimpuri ale anului, precum 6i maga7ine de toate tipurile de dispo7iii,

care va ine sunt prev/7ute 2n aceste vremuri 2n, 6i, dac/ aceast/ gri>/ s/ 5ie negli>ate, inconveniente mari sunt su5erit, ca orice lucru este greu s/ 5ie cumparat de v1n7are cu am/nuntul' Persoanele care 5ac o 6edere temporar/ 2n ar/, sau mici comercianti nu posedat de 5erme, pl1ng 5oarte mult de acest inconvenient 6i soiile de comercianti, care au mo6ii 2ntinse, spune, c/ economia intern/ dintr,o 5amilie Borvegia este at1t de mare 6i complicat/, c/ este necesar superintendance de ea necesit/ o atenie 2ntreaga lor, 6i c/ acestea pot g/si nici o timp pentru orice altceva' .ste evident, c/ un sistem de acest 5el trebuie s/ solicite un num/r mare de ageni' =e spune 2n plus, c/ acestea nu sunt remarcabile pentru diligen/, 6i care s/ 5ac/ aceea6i cantitate de munc/ mai sunt necesare dec1t 2n alte /ri' Consecina este, ca 2n 5iecare unitate proporia de ageni vor 5i g/site dou/ sau de trei ori mai mare ca 2n (nglia, 6i un agricultor 2n ar/, care 2n aspectul s/u nu este s/ se 5ac/ distincie din oricare din lucr/tori lui, va avea, uneori, o gospod/rie de dou/7eci de persoane, inclusiv a lui propriei 5amilii' !i>loacele de 2ntreinere a unui singur om sunt, prin urmare, mult mai puin limitat/ dec1t cu un b/rbat c/s/torit, 6i 2n aceste condiii, clasele mai mic de persoane nu poate creste mai mult, p1n/ la ma>orarea de mercantil stoc, sau divi7are 6i de 2mbun/t/ire a 5ermelor, 5urni7ea7/ o cantitate mai mare de locuri de munc/ pentru c/s/torit muncitori' 0n mai multe /ri pe deplin populat acest subiect este 2ntotdeauna implicate 2n obscuritate mare' Fiecare om crede in mod natural, c/ el are la 5el de bun ?anse de a g/si locuri de munc/ ca aproapelui s/u, 6i c/, dac/ el nu 2ntr,una loc, el va reu6i 2n alte c1teva' .l se casatoreste, prin urmare, 6i sper/ s/ avere, iar e5ectul este prea des, c/ populaia redundante prile>uit 2n acest mod este reprimat de catre controalele po7itive ale s/r/ciei 6i a bolilor' 0n Borvegia, subiectul nu este implicat/ 2n aceea6i obscuritate' Bum/rul de 5amilii suplimentare, care cre6terea cererii de 5or/ de munc/ vor spri>ini, este mai clar marcate' Populaia este at1t de mic, c/ c iar 6i 2n ora6e,o este di5icil de a c/dea 2n orice eroare considerabil pe aceast/ tem/@ 6i 2n ar/ divi7iunea 6i 2mbun/t/irea unui imobil, precum 6i crearea unui num/r mai mare de locuri ousemen lui, trebuie s/ 5ie o c estiune de notorietate complet' Dac/ un om poate obine unul dintre aceste locuri, el se c/s/tore6te, 6i este capabil s/ susin/ o 5amilie@ dac/ el nu se poate obine, el r/m1ne singur' F populaie este redundant ast5el 2mpiedicate s/ ia loc, 2n loc s/ 5ie distruse dup/ ce le,a luat loc' Bu trebuie s/ 5ie pus/ la 2ndoial/, c/ prevalena general/ a controlului preventiv c/tre populaie, din cau7a st/rii de societate care a 5ost descris/, 2mpreun/ cu obstacole aruncate 2n calea de c/s/toriile timpurii de la 2nscrieri pentru armata, au contribuit la locul de puternic claselor de >os de persoane 2n Borvegia 2ntr,o situaie mai bun/, dec1t ar 5i de a6teptat de la natura sol si clima' Pe /rmul m/rii, 2n ca7ul 2n care, pe cont de speranele unei aprovi7ionare adecvat/ de produse alimentare din pescuit, controlul preventiv nu se prevalea7/ 2n 2n aceea6i m/sur/, oamenii sunt 5oarte s/raci 6i nenorocii, 6i, dincolo de comparaie, 2ntr,o stare mai rea dec1t /ranii din interiorul /rii' Cea mai mare parte a solului 2n Borvegia este absolut incapabil de rulment de porumb, iar clima este sub re7erva modi5ic/rilor bru6te 6i cele mai 5atale' .-ist/ trei nopi cu privire la s51r6itul lunii august, care sunt deosebit de disting prin numele de nopi de 5ier, pe contul lor de sablare, uneori, promisiunea de a cel mai corect culturi' Cu aceste oca7ii clasele in5erioare de oameni 2n mod necesar su5er/, dar ca e-ista aproape nici muncitori independeni, cu e-cepia ousemen care au 5ost menionate, care s/ p/stre7e toate vitele, di5icult/i de a 5i obligaia de a amesteca coa>a interioara de pin cu p1inea lor este atenuat de maga7ine de br1n7/, de unt sare, sare de carne, pe6te sare, 6i sl/nin/, care acestea sunt, 2n general, posibilitatea de a stabili pentru 5urni7area de iarn/' Perioada 2n care dorii de prese de porumb

cel mai grav este, 2n general de apro-imativ doua luni 2nainte de recoltare, 6i 2n acest moment de vaci, dintre care cele mai s/race au ousemen 2n general, dou/ sau trei, 6i muli cinci sau 6ase, 2ncep s/ dea lapte, care trebuie s/ 5ie un mare a>utor pentru 5amilie, 2n special la partea mai tinere de ea' 0n vara anului "344, norvegienii p/rea s/ poarte un c ip de o multime 6i coninut, 2n timp ce vecinii lor au 5ost suede7ii absolut de 5oame, 6i am deosebit de remarcat, c/ 5iii lui ousemen 6i b/ieilor de 5ermieri au 5ost mai gras/, mai mari, 6i a avut mai bine s/ viei picioarele lor, decat baietii de aceeasi varsta 6i 2n situaii similare 2n (nglia' .ste, de asemenea, 5/r/ 2ndoial/ din cau7a la prevalena de control preventiv la populaiei, la 5el de mult ca la orice salubritatea speci5ic/ a aerului, care mortalit/ii 2n Borvegia este at1t de mic/' Bu este nimic 2n climatice sau de sol, care ar duce la presupunerea de a 5i ei 2n orice mod e-traordinar 5avorabile pentru starea general/ de s/n/tate a locuitorilor, dar la 5el ca 2n 5iecare ar/ mortalit/ii principal are loc 2n r1ndul copiilor 5oarte mici, mai mici multe dintre aceste din Borvegia, 2n raport cu 2ntreaga populaie, se va oca7ie natural o rat/ a mortalit/ii mai mic/ dec1t 2n alte /ri, ce presupune climatice s/ 5ie la 5el de s/n/tos' =e poate spune, probabil, 6i cu adev/rul, c/ unul dintre motivele principale a mortalit/ii mici 2n Borvegia este, c/ ora6ele sunt negli>abil 6i puine, 6i c/ puini oameni sunt anga>ai 2n manu5acturi nes/n/toas/' 0n multe dintre satele agricole din alte /ri, 2n ca7ul 2n care preventiv/ de selectare pentru a populaiei nu prevalea7/ 2n acela6i grad, mortalitatea este la 5el de mici ca 2n Borvegia' Dar ar trebui s/ 5ie amintit, c/ calcul 2n acest ca7, este pentru cei care sate special 2n monoterapie@ 2ntruc1t, 2n Borvegia a calcula unul din patru7eci 6i opt este pentru 2ntreaga ar/' Populaia redundant/ a acestor sate este eliminat prin emigr/ri constante la ora6e, 6i moartea a o mare parte a celor care sunt n/scui 2n paro ie nu apar 2n registre' Dar 2n Borvegia toate decesele sunt 2n calcul, 6i este clar, 5aptul c/, 2n ca7ul 2n care s,au n/scut mai mult dec1t ara ar putea spri>ini, o mare mortalit/ii trebuie s/ aib/ loc 2ntr,o 5orm/ sau alta' 0n ca7ul 2n care oamenii nu au 5ost distruse de boal/, le,ar 5i distrus de 5oamete' .ste 2ntr, adev/r, bine cunoscut, ca m1ncare proast/ 6i insu5icient/ va produce boala 6i moartea 2n cel mai pur aer 6i cele mai bune climatice' Presupun1nd, prin urmare, nu str/in/ avanta>os emigrare, 6i nici o cre6tere e-traordinar/ 2n a resurselor /rii, nimic, dar prevalena mai mare a controlului de prevenire a populaiei 2n Borvegia poate asigura la ei o mortalitate mai mic/ dec1t 2n alte /ri, cu toate acestea ei pur/ de aer poate 5i, sau toate acestea, sanatos anga>ari a poporului ei' Borvegia pare s/ 5i 5ost 2n vec ime 2mp/rite 2n mo6ii mari sau 5erme, numit 9ores, 6i ca, 2n con5ormitate cu legea de succesiune, toi 5raii 2mp/ri 2n mod egal proprietatea, aceasta este o c estiune de surpri7/, 6i o dovad/ c1t de 2ncet populaia a crescut p1n/ 2n pre7ent, 5aptul c/ aceste domenii nu au 5ost mai subdivi7ate' !ulte dintre ele sunt 2ntr,adev/r, acum 2mp/rite 2n 9ores >um/tate 6i s5ert 9ores, iar unele 2nc/ mai sc/7ut/, dar, 2n general, a 5ost obiceiul, pe moartea tat/lui, pentru un comision la valoarea bunurilor la o rat/ sc/7ut/, 6i dac/ 5iul cel mare poate pl/ti lui 5ratilor si surorilor Jaciuni, 2n con5ormitate cu pre7entul evaluare, prin ipotecarea mo6ia sa sau alt5el, 2ntregul este atribuit la el: 6i 5ora de obicei 6i de tr2nd/vie naturale prea 5recvent prompt de el s/ conduit/ 5erm/ dup/ modul de stramosilor lui, cu e5orturi puine sau nu la 2mbun/t/ire' Un alt mare obstacol la 2mbun/t/irea e-ploataiilor din Borvegia este o lege, care este numit drept Fdel lui, prin care orice descendent liniare poate r/scump/ra un LreaA, care au 5ost v1ndute 2n a5ara 5amiliei, prin plata original ac i7iionarea de bani' Fost descendenii garanii, precum 6i liniar a avut aceast/ putere, iar timpul a 5ost absolut nelimitat, ast5el 2nc1t cump/r/torul nu ar putea niciodat/ considera pe sine ca prote>ate de creane' Ulterior timp a

5ost limitat la dou/7eci de ani, 6i 2n "33", era 2nc/ limitat/ 2n continuare la 7ece ani, 6i toate ramurile garanii au 5ost e-cluse' (cesta trebuie s/ 5ie, totu6i, o ne2ntrerupt/ deinerea de 7ece ani, pentru ca7ul 2n care, 2nainte de e-pirarea acestui termen, o persoan/ care are dreptul de a solicita 2n temeiul legii s/ noti5ice la posesor, pe care el nu renune cererea lui, de6i el nu este apoi 2ntr,o condiie pentru a 5ace cump/rare, posesorul este obligat s/ a6tepte 6ase ani, 2nainte de a se per5ect securi7at' ?i a6a cum 2n plus 5a/ de cel mai mare acesta, 2n cobor1re liniar poate revendica un imobil, care au 5ost r/scump/rate de c/tre un 5rate mai mic, de lege, c iar si in starea sa pre7enta a 5ost modi5icat/, trebuie s/ 5ie considerat/ ca un bar 5oarte mare la 2mbun/t/ire@ 6i 2n starea sa anterioar/, 2n ca7ul 2n care timpul era nelimitat 6i de v1n7are de mo6ii 2n acest 5el a 5ost mai 5recvent/, se pare ca 2n ca7ul 2n care trebuie s/ 5i 5ost o obstacol 2n calea cea mai complet/ pentru lucr/ri de ameliorare a 5ermelor, 6i, evident, pentru conturile cre6tere 5oarte lent/ a populaiei 2n Borvegia pentru multe secole' F alt/ di5icultate 2n modul de compensare 6i de cultivare a terenurilor apare de la temerile de comerciani din lemn avanta>os respectarea p/dure' (tunci c1nd o 5erm/ a 5ost 2mp/rit/ 2ntre copii 6i nepoi, ca 5iecare proprietar are o c iar anumite 2n p/dure, 5iecare, 2n general, e5orturile de a reduce c1t mai mult ca el poate, 6i de lemn este, a6adar, 2nainte de a 5i t/iat de cuviin/, 6i p/duri ras5atata' La preveni acest lucru, comercianti cump/ra supra5ee 2ntinse de p/dure de agricultori, care introducei 2ntr,un contract, c/ 5erma nu va 5i mai departe subdivi7at sau mai mult ousemen pus pe el@ cel puin 5aptul c/, 2n ca7ul 2n care num/rul de 5amilii 5i crescut, acestea ar trebui s/ aib/ nici un drept 2n p/dure' =e spune, c/ negustorii care 5ac aceste ac i7iii nu sunt 5oarte stricte, cu condiia ca 5ermierii mai mici 6i ousemen nu luai c erestea pentru casele lor' (gricultorii care v1nd aceste bro6uri din lemn sunt obligate prin lege, s/ re7erve pentru a se dreptul de a p/6unatului lor bovine, 6i de t/iere c erestea su5iciente pentru casele lor, reparaii, 6i de ardere' F bucat/ de p/m1nt a rund/ locuinei o ;ouseman nu poate 5i 2nc is pentru cultivare, 5/r/ o cerere, 2n primul r1nd, a proprietarilor de p/dure, declar/, c/ la 5aa locului nu este apt/ pentru c erestea, iar apoi la un magistrat raionului, a c/ror concediu 2n aceast/ oca7ie este, de asemenea, necesar/, probabil, pentru scopul de a stabili, dac/ concediul de titularul a 5ost 2n mod corespun7/tor obinute' 0n plus 5a/ de aceste obstacole 2n calea cultiv/rii 2mbun/t/ite, care poate 5i considerate ca 5iind arti5iciale, de natura a /rii pre7int/ o insurmontabil obstacol 2n calea unei cultivare 6i a populaiei 2n ceea ce prive6te orice proporional/ cu supra5aa solului' Borvegienii, de6i nu 2ntr,o stare noma7i, sunt 2nc/ 2ntr,un grad considerabil 2n stat pastorale, 6i depind 5oarte mult de la lor bovine' !otivele de mare 2nc1t de 5rontier/ de pe muni, sunt absolut improprii pentru porumb suporte@ 6i utili7ea7/ numai, 2n care acestea pot 5i puse, este de bovine p/6une asupra lor pentru trei sau patru luni 2n timpul verii' (gricultorilor 2n consecin/ trimite toate vitele lor la aceste motive, 2n acest moment al anului, sub egida de o parte a 5amiliilor lor, 6i este aici, c/ 5ac toate unt 6i br1n7/ pentru v1n7are, sau pentru consum propriu' !are di5icultate este de a spri>in vitele lor 2n timpul iernii lungi, 6i 2n acest scop, este necesar, c/ o proporie considerabil/ din terenurile cele mai 5ertile din vallies ar trebui s/ 5ie cosite pentru 51n' 0n ca7ul 2n care prea mult din el au 5ost luate 2n sol, a Bum/rul de bovine trebuie s/ 5ie proportionably diminuat, iar cea mai mare parte a motive mai mare ar deveni absolut inutil, 6i ar putea 5i o 2ntrebare 2n acest ca7, dac/ ara 2n ansamblu va spri>ini o mai mare populaiei' F/r/ a aduce atingere, cu toate acestea, toate aceste obstacole, e-ist/ un 5oarte considerabil Capacitatea de 2mbun/t/ire 2n Borvegia, 6i 2n ultimii ani aceasta a 5ost pus/ 2n aciune' (m au7it c/ remarcat de un pro5esor de la Copen aga, c/ motivul pentru care agricultura a

Borvegiei a avansat at1t de 2ncet a 5ost, c/ nu au e-istat domnilor agricultori pentru a seta e-emple de cultivare 2mbun/t/ite, 6i rupe rutin/ de ignoran/ 6i de a aduce 2n des5/6urarea de 5erme, care au 5ost transmise din tat/ 2n 5iu pentru v1rstele succesive' Din ceea ce am v/7ut din Borvegia I ar trebui s/ spun, c/ aceast/ lips/ este acum 2ntr,un anumit grad 5urni7ate' !ulte inteligente negustori, 6i o5ierii de bine in5ormai generale, sunt 2n pre7ent anga>ate 2n agricultura' 0n etapa ar/ C ristiana, imbunatatiri 5oarte mare au avut loc 2n sistemul de agricultur/, 6i c iar 2n vecin/tatea de Dront eim cultura de iarb/ arti5icial/ a 5ost introdus, care, 2ntr,o ar/ 2n ca7ul 2n care rana de iarn/ at1t de mult este necesar pentru bovine, este un punct de cea mai mare importan/' (proape 5iecare 2n ca7ul 2n care cultivarea de carto5i a reu6it, 6i ele sunt tot mai mult 6i mai mult 2n u7 general, de6i, 2n p/ri 2ndep/rtate ale ara 2n care nu sunt 2nc/ savurate de c/tre oamenii de r1nd' (cesta a 5ost mai mult obiceiul de ani mai t1r7iu dec1t 2n trecut pentru a 2mp/ri 5erme@ 6i ca ori5iciu pentru produsele de ba7/ 2n Borvegia nu este, probabil, su5iciente pentru a 2ncura>a cultivarea complet de 5erme de mari dimensiuni, aceast/ divi7iune dintre ei are, probabil, a contribuit la 2mbun/t/irea terenului' =e pare 2ntr,adev/r, s/ 5ie universal de acord, printre cei care sunt 2n situaia de a 5i >udec/tori competente, c/ agricultura de Borvegia, 2n general, a avansat considerabil 2n ultimii ani@ 6i registrelor arat/, c/ populaia a urmat cu mai mult de ritm egal' La o medie de 7ece ani, "33G , "3#E, proporia de na6teri la decese a 5ost de "E" la "CC' Dar aceasta pare s/ 5i 5ost mai degrab/ o prea rapid/ cre6te, ca 2n anul urm/tor, "3#G, a 5ost un an de de5icitul de boal/ 6i, 2n care deceselor a dep/6it considerabil na6terilor, 6i timp de patru ani ulterior, 2n special 2n "3#4, e-cesul de na6teri a 5ost minunat' Dar, 2n cinci ani "3#4 , "34E, proporia de na6teri 6i decese a 5ost aproape la "CC' !ulte dintre cele mai g1ndire 6i cele mai bune persoane in5ormate 26i e-prime apre ensiuni pe aceast/ tem/, 6i cu privire la re7ultatul probabil al noului regulamente cu privire la 2nscrieri a armatei, precum 6i intenia aparent/ de instana de Danemarca pentru a 2ncura>a, la toate evenimentele din populaie' Br 5oarte ne5avorabile se7on a avut loc 2n Borvegia din "3#G, dar este temut c/, 2n ca7ul unei ast5el de se7on, situaia cea mai grav/ ar putea 5i simit de la cre6tere rapid/ care are loc cu 2nt1r7iere a luat' Borvegia este, cred, aproape singura ar/ din .uropa 2n ca7ul 2n care un c/l/tor va audia orice temerile e-primate de o populaie redundante, 6i 2n ca7ul 2n care pericol pentru 5ericirea din clasele de >os de oameni din aceast/ cau7/ este 2n un anumit grad v/7ut 6i 2neles' (cest lucru, evident, re7ult/ din micimea populaiei cu totul, 6i 2ngustimea ca urmare a subiectului' Dac/ noastre atenie s,au limitat la o paro ie, si nu au nici o putere de emigrare din aceasta, observatorul cel mai neatent nu putea s/ nu remarca 5aptul c/, 2n ca7ul 2n care toate c/s/torit la dou/7eci de ani, ar 5i per5ect imposibil pentru agricultori, 2ns/ cu atenie 6i s,ar putea 2mbun/t/i p/m1ntul lor, pentru a g/si locuri de munc/ 6i de ran/ pentru cei care ar putea s/ creasc/, dar atunci c1nd un num/r mare din aceste paro ii sunt ad/ugate 2mpreun/ 2ntr,un regat populat, larg eea a subiectului, 6i puterea de se deplasea7/ din loc 2n loc, obscure 6i con5und/ punctul nostru de vedere' Boi pierdem din vedere un adev/rul, care a ap/rut 2nainte de evident/ complet, 6i 2ntr,o cel mai ine-plicabil mod, atribut la cantitatea total/ de teren cu o putere de susinere oameni dincolo de comparaie mai mare dec1t suma tuturor p/rilor sale' Re!er.a i --, /a$itolul --

* controalelor $o$ula iei 1n 2uedia,

=uedia, 2n multe privine, intr,o stare similar/ cu cea a Borvegiei' F 5oarte mare proporia din populaia sa este 2n aceea6i manier/ care lucrea7/ 2n agricultur/@ 6i 2n cele mai multe p/ri ale /rii muncitorilor c/s/torit care lucrea7/ pentru agricultori, ca ousemen din Borvegia, au o anumit/ parte a terenurilor pentru principalele lor de 2ntreinere, 2n timp ce tinerilor, b/rbai 6i 5emei, care sunt nec/s/torite tr/iesc ca slu>itori 2n 5amiliile 5ermierilor J' (ceast/ stare de lucruri 2ns/ nu este at1t de complet/ 6i general, ca 6i 2n Borvegia, 6i din aceast/ cau7/, a ad/ugat 2n mai mare m/sur/ 6i populaia /rii, dimensiunea superioar/ a ora6elor 6i mai mare varietate de ocuparea 5orei de munc/, nu a prile>uit 2n aceea6i m/sur/ prevalena de control de prevenire a populaiei, 6i, 2n consecin/ po7itiv/ a veri5ica operat cu mai multa 5orta, sau mortalitatea a 5ost mai mare' Potrivit unui document publicat de !' <argentin 2n 3emorialistic 4ezumate al Academiei 4e+ale de 5tiinte din 5toc6holm, mortalitatea anual/ medie 2n toate =uedia, timp de nou/ ani care se 2nc eie 2n "%%D, a 5ost la populaia " la DE [' !' <argentin amena>ate Pornind de Dr' cu o continuarea acestor tabele, precum 6i o medie de $" de ani duce la un re7ultat de la " la DE D \ G@ aproape la 5el' (ceasta este, 5/r/ 2ndoial/, o mortalitate 5oarte mare, av1nd 2n vedere proporia mare a populaiei din =uedia, care este anga>at 2n agricultur/' =e pare, de la unele calcule, 2n contul lui de Cant7laer =uedia, c/ locuitorii de la ora6e sunt la locuitorii din ara numai ca " la "D, 2ntruc1t 2n /rile 2n curs bine populat, proporia este de multe ori ca " la D, sau mai sus' !ortalitatea superioar/ a ora6elor, prin urmare, nu pot a5ecta mult proporie generale de decese 2n =uedia' !ortalitatea medie de sate 2n con5ormitate cu =ussmilc este " 2n EC de ani 0n Prusia 6i Pomerania, care includ un num/r de ora6e mari 6i nes/n/toase, 6i 2n ca7ul 2n care locuitorii ora6elor sunt la locuitorii din ara de " la E, !ortalitatea este mai mic/ dec1t " 2n D3' !ortalitatea 2n Borvegia, dup/ cum a 5ost menionat anterior, este " 2n E# de ani, care este 2ntr,o 5oarte grad e-traordinar mai putin decat in =uedia, de6i locuitorii din ora6ele 2n Borvegia suporte un procent mai mare pentru locuitorii /rii dec1t 2n =uedia' Fra6ele din =uedia sunt 2ntr,adev/r, mai mari si mai nesanatoase decat in Borvegia, dar nu e-ist/ nici un motiv s/ cred c/ ara este 2n mod natural mai mult ne5avorabil de durata vieii umane' !unii de Borvegia se a5l/ 2n general, nu locuibile' =ingurele parti populat din ar/ sunt v/i' !ulte dintre aceste v/i sunt cle5ts ad1nci 6i 2nguste, 2n muni, 6i pete cultivate 2n partea de >os, 2ncon>urat ast5el cum acestea sunt de aproape perpendicular stancile de la o 2n/lime de prodigioase, care intercepta ra7ele de soare pentru muli de ore, nu par ca si cum ar putea 5i at1t de s/n/to6i ca mai e-puse 6i usc/tor sol de =uedia' .ste di5icil, prin urmare, 2n 2ntregime a ine cont de mortalitate din =uedia, 5/r/ a presupune c/ obiceiurile poporului, 6i strig/tul continu/ a guvernamentale pentru o cre6tere de subieci, tind s/ ap/sai prea tare populaiei 2mpotriva limitelor de sub7isten/, 6i, prin urmare, pentru a produce boli, care sunt e5ectul necesar al s/r/ciei 6i ran/ proast/@ 6i acest lucru, de la observaie, pare s/ 5ie 2ntr,adev/r ca7ul' =uedia nu produce ran/ su5icient/ pentru populaiei' =ale anuale vor in articol de cereale, con5orm unui calcul 5acut de la "3%# ani 6i "33$, este tuns EECCCC' (ceast/ cantitate sau 2n apropierea acestuia, a 5ost, 2n general, importate din /ri str/ine, 2n a5ar/ de carne de porc, unt 6i br1n7/ 2ntr,o considerabil/ sum/' Distilare de b/uturi spirtoase 2n =uedia ar trebui s/ consume mai sus ECCCCC tuns de cereale, iar atunci c1nd aceast/ distilare a 5ost inter7is/ de c/tre guvern, un variaie 2n de5ect apare 2n tabelele de importuri, dar nu mare variaii 2n e-ces sunt observabile de a 5urni7a de5icienele

2n anii de recolte de5icitar, care este bine cunoscut s/ apar/ 5recvent' 0n anii cei mai abundente, 2n ca7ul 2n care distilarea a 5ost liber/, se a5irm/ c/ D##CCC tuns au, 2n general, 5ost importate' *e7ult/, prin urmare, c/ suede7ii consum/ toate produc de ani cele mai bune lor, 6i aproape ECC'CCC mai multe, 6i c/, 2n lor cel mai rau ani consumul lor trebuie s/ 5ie diminuat de aproape 2ntregul de5icit de 2n culturile lor' !asa de oameni pare a 5i prea s/rac/ pentru a cump/ra aproape aceea6i cantitate de porumb la un pret 5oarte avansat' Bu e-ist/ nici adecvat 2ncura>are, prin urmare, la comerciani pentru a importa porumb din abunden/ mare@ 6i .5ectul de un de5icit de un s5ert sau o treime din culturile este, s/ oblige muncitor s/ se mulumeasc/ cu aproape trei p/trimi sau dou/ treimi din de porumb pe care a 5olosit 2nainte, 6i s/ 5urni7e7e restul prin utili7area de orice substituie, care Becesitatea, mama inventiei, poate sugera' .u am spus aproape, pentru c/ este di5icil s/ presupunem c/ importurile nu ar trebui s/ 5ie ceva mai mare 2n anii de5icitului decat in anii comun, de6i nu a marcat di5erena de acest gen apare 2n tabelele publicate de Cant7laer' cel mai mare importator, 2n con5ormitate cu acestea@ tabele, a 5ost 2n anul "3%#, atunci c1nd aceasta s,au ridicat la G4C,$%G tuns de cereale, dar c iar si acest import este mai mare doar "GCCCC tuns peste media dore6te a /rii, 6i ceea ce este aceasta, de a aprovi7ion/rii un de5icit de un s5ert sau o treime din o cultur/H 0ntreaga import este 2ntr,adev/r, 2n aceast/ privin/ ne2nsemnate' Populaia din =uedia, 2n momentul 2n care Cant7laer scria, a 5ost de apro-imativ dou/ milioane 6i >um/tate' .l permite patru tuns de cereale pentru un barbat' La acest presupunere vrea anual de =uedia ar 5i de 7ece milioane de tuns, 6i patru sau GCC de mii ar merge, dar un pic 2n 5urni7area de o de5icien/ de dou/ milioane 6i >um/tate sau trei milioane, 6i dac/ lu/m doar di5erena de la medie, importul va ap/rea c/ asistena pe care =uede7ii primi de la import 2ntr,un an de de5icitul este per5ect inutil' Consecin/ a acestei st/ri de lucruri este, c/ populaia din =uedia este 2ntr,un mod speci5ic a5ectat de 5iecare variaie a anotimpurilor, 6i nu putem 5i surprins la o remarc/ 5oarte curios 6i instructiv de !' <argentin, c/ registrele de =uedia ar/ta c/ na6teri, c/s/torii 6i decese cre6te 6i sc/dere 2n 5uncie de starea de recolte' Din cele nou/ ani, din care el a dat tabele, el urm/toarele ca7uri:
$G

!emoriile *e7umate al (cademiei de la =tocA olm, p' $4' C/s/tori Ba6ter Deces i' i' e' "#,34 (ni stearp/' "3G3 #",#3# %#,CGE 4 "4G# #D$4 "3G# 3E,D3C E 4 $D,$" (ni abundent' "3G4 #G,G34 %$,%%$ C $D,D# 4C%D %C,C#D' "3%C $G D G (ici se pare c/ 2n anul "3%C na6terile au 5ost la decese ca "G la "C@ dar 2n anul "3G# doar de "" la "C' F/c1nd trimitere la enumer/rile din populaiei 2n "3G3 6i "3%C, pe care !' <argentin,a dat, se pare c/ num/rul c/s/toriilor 2n anul In "3%C proporional cu 2ntreaga populaie a 5ost de " la "C", 2n anul "3G3, numai ca de la " la apro-imativ "$E' Decesele in "3%C au 5ost pentru 2ntreaga populaie ca de la " la D4, 2n "3G3 ca " la D$, 6i 2n "3G# ca " la D"'

0n unele observaii cu privire la registrele suede7, !' <argentin spune c/, 2n ani nes/n/toase despre " 2n $4 au murit anual, iar 2n anii s/n/to6i, unul din D4@ 6i c/ a lua o mi>loc termen mortalitatea medie ar putea 5i luate 2n considerare la " 2n D%' Dar aceast/ in5eren/ nu pare s/ 5ie doar, ca o medie 2ntre $4 6i D4 ar o5eri DE@ 6i 2ntr,adev/r, tabele, pe care el 2nsu6i le,a adus transmite, 2n contradicie cu o medie mortalit/ii de " 2n D%, 6i s/ demonstre7e c/ este vorba despre ( 2n DE[' Proporia c/s/toriilor anual pentru 2ntreaga populaie pare s/ 5ie pe o medie aproape la 5el de " la ""$, 6i s/ varie7e 2ntre e-tremele de la " la "C", 6i " la "$E, 2n 5uncie de perspectiva temporar/ a unui spri>in pentru o 5amilie' Probabil 2ntr,adev/r, aceasta varia7/ 2ntre e-treme mult mai mare, ca perioada de la care sunt 5/cute aceste calcule este doar timp de nou/ ani' 0ntr,un alt document care !' <argentin publicat 2n aceea6i colecie, el din nou, remarc/ 5aptul c/, 2n =uedia de ani, care sunt cele mai 5ructuoase din produc, sunt cele mai 5ructuoase la copii' Dac/ s,au 5/cut observaii precise 2n alte /ri, este 5oarte probabil c/ di5erenele de aceea6i natur/ ar p/rea, de6i nu 2n aceea6i m/sur/' 0n ceea ce prive6te =uedia, ele dovedesc 2n mod clar c/ populaia sa are o 5oarte puternic/ tendin/ de cre6tere, 6i c/ aceasta nu este numai 2ntotdeauna gata s/ urme7e cu cea mai mare vigilen/ orice cre6tere medie 2n mi>loacele de sub7isten/, dar c/ ea 5ace o 2nainte 2ncep de la 5iecare cre6tere temporar/ 6i oca7ional/ a produselor alimentare@ prin ceea ce 2nseamn/ c/ este 2n permanen/ s/ dep/6easc/ cre6terea medie, 6i este reprimate de c/tre returnea7/ periodice ale dorii severe, precum 6i bolile care decurg de la ea' Cu toate acestea, prin derogare de aceast/ tendin/ constant/ 6i i7bitoare pana la revarsare , numere de ciudat s/ spun] 9uvernul 6i economi6ti politic/ a =uediei sunt continuu de asteptare, a5ar/ de populaie] populaiei] Cant7laer observ/, c/ guvernul nu, av1nd puterea de a induce str/ini s/ se stabileasc/ 2n /rii, sau de sporire pl/cere la num/rul de na6teri, a ocupat av1nd 2n vedere c/ 0n "3E# orice m/sur/ care p/rea adecvat pentru a cre6te populaia /rii' Dar s/ presupunem c/ guvernul posedat 2ntr,adev/r puterea de a induce str/ini s/ se stabileasc/, sau de cre6tere a num/rului de na6teri la placere, ceea ce ar 5i consecinaH 0n ca7ul 2n care str/inii nu au 5ost, cum ar 5i s/ se introduc/ o sistem mai bun de agricultur/ s,ar 5i murit de 5oame 5ie ei 2n6i6i, sau poate mai mult de suede7ii care urmea7/ s/ 5ie 5oame, iar 2n ca7ul 2n care num/rul anual de na6teri au 5ost crescut considerabil, mi se pare per5ect clar, din tabelele de !' <argentin, c/ e5ectul principal va 5i doar o cre6tere a mortalit/ii' Populaia real/ ar putea 5i c iar diminuat, probabil, de c/tre aceasta@ ca, atunci c1nd epidemii au 5ost c1ndva generate de alimentaie proast/ 6i case aglomerate, acestea nu opresc 2ntotdeauna atunci c1nd au scos populaia concediai, dar ia o55 cu o parte, 6i, uneori, o parte 5oarte considerabil/, de care pe care ar/ ar putea s/ spri>ine 2n mod corespun7/tor' In toate climatele 5oarte de nord, 2n care activitatea principal/ de agricultur/ trebuie s/ 5ie neap/rat comprimat 2n spaiul mic de o luna de var/ c1teva, ea se va 2nt1mpla aproape inevitabil c/ 2n aceast/ perioad/ o dorin/ de m1ini se simte@ dar, acest lucru doresc temporare trebuie s/ 5ie atent distins dintr,o real/, 6i cererea de 5or/ de munc/ 2n vigoare, care include puterea de a da 6i a ocup/rii 5orei de munc/ spri>in prin intermediul 2ntregului an, 6i nu doar pentru dou/ sau trei luni' populaia =uediei 2n cursul 5iresc de cre6tere a acestuia va 5i 2ntotdeauna gata pe deplin pentru a r/spunde la aceast/ cerere 2n vigoare, precum 6i o surs/ de dincolo de ea, dac/ de la str/ini sau un num/r suplimentar de na6teri, poate 5i productiv/ numai de mi7erie'

(cesta este a5irmat de la autori suede7 c/ un anumit num/r de b/rbai 6i de 7ile produce 2n =uedia doar a treia parte din ceea ce este produs de acela6i num/r de 5iecare 2n alte /ri, precum 6i acu7aiile grele sunt, 2n consecin/, a adus 2mpotriva industriei naionale' Din motivele generale pentru ast5el de acu7aii, o str/in nu poate 5i un >udec/tor competent, dar 2n situaia de 5a/ se pare c/ mi c/ mai multe ar trebui s/ 5ie atribuite la clim/ 6i de sol dec1t 2ntr, o real/ dorii industriei 2n b/6tina6ii' Pentru o mare parte din an e5orturi sunt 2n mod necesar 2ng esuii de gravitatea climatice@ 6i 2n timpul momentul 2n care ei sunt capabili s/ se anga>e7e 2n operaiuni agricole, naturale indi5eren/ a solului 6i gradul de supra5a/ necesar/ pentru o anumit/ Producem, 5olosesc 2n mod inevitabil, o cantitate mai mare proporional/ a 5orei de munc/' (cesta este bine cunoscut/ 2n (nglia ca o 5erm/ de mare m/sur/, const1nd dintr,un sol s/rac, este a lucrat la o c eltuial/ mult mai mare pentru produc aceea6i decat unul mic de bogate 2n teren' =/r/ciei naturale ale solului 2n =uedia, 2n general vorbind, nu poate 5i negat' 0ntr,o c/l/torie p1n/ 2n partea de vest a /rii, 6i dup/ aceea 2n trecere l din Borvegia la =tocA olm, 6i de acolo 2n sus pe coasta de est la trecerea peste la Finlanda, m/rturisesc c/ am v/7ut mai puine m/rci de o dorin/ de naionale Industria dec1t a6 5i a6teptat: 0n ceea ce a6 putea >udeca, am 5oarte rar a v/7ut orice teren necultivat, care ar 5i 5ost cultivate 2n (nglia, 6i am a v/7ut cu siguran/ multe locuri de teren 2n lucrare, care nu ar 5i 5ost atins cu un plug aici' (ceste terenuri au 5ost, 2n care 5iecare cinci sau 7ece metri s,au pietre mari sau pietre, rotunde care plugul trebuie 2n mod necesar avansat, sau poate 5i ridicat peste ei@ 6i una sau alta se 5ace 2n general 2n 5uncie de dimensiunea lor' Plug este 5oarte u6oar/, 6i trase de un cal@ 6i 2n ar/tur/ printre trunc iurile de copaci atunci c1nd acestea sunt mici, practica general/ este s/,l ridica peste ele' Fmul care deine plugul 5ace acest lucru 5oarte sprinten, cu oprire puin sau deloc la cal: Din valoarea acestor terenuri pentru cultivare, care sunt 2n pre7ent acoperite cu p/duri imense, am putea 5i nici un >udec/tor, dar at1t suede7ii 6i norvegienii sunt acu7ai de compensare aceste p/duri departe prea precipitately, 6i 5/r/ a anterior, lu1nd 2n considerare ceea ce este probabil s/ 5ie valoarea real/ a terenului atunci c1nd 6terse' Consecina este, c/ de dragul de o recolt/ bun/ de secar/@ care poate 5i 2ntotdeauna obinut din gunoi de gra>d o5erit/ de cenusa a ars arbori, c erestea mult 2n cre6tere este uneori ras5atata, 6i p/m1ntul, probabil, dup/ aceea devine aproape 2n 2ntregime inutile' Dup/ culturilor de secar/ a 5ost a obinut, practic/ comun/ este de a trans5orma 2n bovine pe iarb/, care ar putea accidental cresc' 0n ca7ul 2n care terenul s/ 5ie bun de la natur/, r/nirea vitelor 2mpiedic/ bra7i proaspete din cre6tere, dar 2n ca7ul 2n care s/ 5ie r/u, vitele desigur, nu se poate r/m1ne mult timp 2n ea, 6i semine, cu care, de 5iecare v1ntul este tari5ea7a suplimentar, scroa5/ teren din nou un strat gros cu bra7i' La observarea multe locuri de acest 5el, at1t 2n Borvegia 6i =uedia, nu am putut a>utor 5iind lovit cu ideea, c/, de6i din alte motive a 5ost 5oarte puin probabil apariii, cum ar 5/cut cu siguran/, se pare posibil ca aceste /ri ar putea 5i 5ost mai bine populat odinioar/ dec1t 2n pre7ent, 6i c/ terenuri, care 2n pre7ent sunt acoperite cu p/duri, ar 5i putut produce o mie de porumb de ani 2n urm/' */7boaie, epidemii, sau care depopulator mai mare dec1t 5iecare, un tiranic guvern, ar putea avea brusc distruse sau e-pul7at cea mai mare parte a de locuitori, 6i o negli>are a terenului pentru dou/7eci sau trei7eci de ani 2n Borvegia sau =uedia ar produce o di5erenta 5oarte ciudat 2n 5aa /rii' Dar aceasta este doar o idee pe care nu am putut a>uta menionea7/, dar pe care cititorul de>a stie nu a avut destula greutate cu mine s/ m/ 5ac/ s/ presupunem c/ 5aptul 2n orice grad probabil/' Pentru a reveni la agricultura de =uedia' Independent de orice de5icien/ 2n industriei naionale, e-ist/ cu siguran/ unele situaii 2n politic/ reglement/rile din ara care tind s/

2mpiedice progresul natural al acesteia cultivare' .-ist/ 2nc/ unele CorvNes 2mpov/r/toare r/mase, care posesorii de terenuri anumitor sunt obligate s/ e5ectue7e pentru domeniile de coroana' Deta6area a /rii este, 5/r/ 2ndoial/, 5oarte ie5tin 6i convenabil pentru a c/l/torul, dar s/ se des5/6oare 2ntr,un mod la oca7ie o risip/ mare de 5orei de munc/ a agricultorului, at1t la b/rbai 6i cai' (cesta se calculea7/ prin suede7 economi6ti c/ 5orei de munc/, care ar 5i salvat prin eliminarea acestui =istemul singur, ar produce anual DCC de mii de tuns cereale' Foarte mare distan/ a pieelor 2n =uedia, 6i o divi7are 5oarte incomplet/ a 5orei de munc/, care este aproape o consecin/ necesar/ a acesteia, de asemenea, o oca7ie mare de de6euri timp 6i e5ort' ?i dac/ nu e-ist/ nici o lips/ de diligen/ a marcat 6i a activit/ii printre /rani suede7/, e-ist/ cu siguran/ o dorin/ de cunoa6tere 2n ceea ce prive6te cele mai bune moduri de reglare a rotaie a culturilor lor, 6i de 5ertili7are 6i 2mbun/t/irea terenurilor lor' 0n ca7ul 2n care guvernul s,au anga>at 2n eliminarea acestor impedimente, 6i 2n se str/duie6te s/ 2ncura>e7e 6i direct/ a industriei a agricultorilor, 6i la circula 2n cele mai bune in5ormaii pe teme agricole, ar 5ace mult mai mult pentru populaia /rii dec1t prin 2n5iinarea a GCC gasit, spitale' Potrivit Cant7laer, principalele m/suri, 2n care guvernul a a 5ost anga>at pentru 2ncura>area populaiei, au 5ost stabilirea de colegiilor de medicin/, 6i de minciun/,in 6i spitale copil g/sit' 2n5iinarea de colegii de medicament pentru vindecarea gratis s/raci, poate, 2n multe ca7uri, s/ 5ie e-trem de bene5ic/, 6i a 5ost a6a, probabil, 2n special, circumstanele =uedia, dar e-emplul de spitale din Frana, care au acela6i obiect, pot crea o 2ndoial/, dac/ c iar 6i ast5el de unit/i sunt universal s/ 5ie recomandat/' !inciuna,2n spitale, 2n m/sura 2n care acestea au un intr/rii 2n vigoare, sunt, probabil, mai degrab/ d/un/toare dec1t alt5el, ca, 2n con5ormitate cu Principiul pe care se des5/6oar/, 2n general, tendina lor este cu siguran/ s/ 2ncura>e7e vice' =pitale copil g/sit, indi5erent dac/ a>ung la declarat 6i obiect imediate sau nu, sunt 2n 5iecare vederea dureros la stat, dar modul de a 2n care acestea operea7/ voi avea oca7ia s/ discute mai mult 2n special 2n un alt capitol' 9uvernul suede7, cu toate acestea, nu a 5ost anga>at e-clusiv 2n !/surile de aceast/ natur/' Printr,un edict 2n "33%, comerul de cereale a 5ost prestate complet gratuit 2n 2ntregul interior 2ntreaga ar/, precum 6i cu ceea ce prive6te provincia =cania, care cre6te mai mult dec1t consumul s/u, e-portul liber de orice ta-e a 5ost permis/' P1n/ la aceast/ perioad/ de agricultura provinciile din sud au 5ost veri5icate de c/tre dorii de ventilaie pentru cereale lor, pe seama de di5icultatea de transport, precum 6i interdicia absolut/ de a vinde aceasta pentru str/ini, la orice pre' Provinciile de nord se a5l/ 2nc/ 2n unele di5icult/i 2n acest sens, desi, cum nu vor cre6te o cantitate su5icient/ pentru consumul lor, aceste di5icult/i nu sunt at1t de mult simit' (cesta poate 5i observate cu toate acestea, 2n general, c/ nu e-ist/ nici un control mai 5atale la 2mbun/t/irea cultivare dec1t orice di5icultate 2n aerisire a produselor sale, care 2mpiedic/ agricultor de a 5i 2n m/sur/ s/ obin/ 2n anii de bun este un pre de porumb lui nu prea sub media general/' Dar ceea ce probabil a contribuit mai mult dec1t oricare alt motiv pentru cre6terea populaia din =uedia este eliminarea unei legi, 2n "3E#, ceea ce a limitat num/rul de persoane pentru 5iecare ;enman sau agricole' Fbiectul acestei legi pare s/ au 5ost, pentru a 5ora copiii a proprietarilor s/,6i asume de compensare 6i de cultivare a terenurilor proaspete, prin care se credea c/ 2ntreaga ar/ ar 5i mai devreme 2mbun/t/it/' Dar se pare din e-perien/ c/ ace6ti copii, 5iind 5/r/ su5iciente 5onduri pentru ast5el de 2ntreprinderi, au 5ost obligai s/ caute averea lor 2n alt mod, 6i num/r mare, 2n consecin/, se spune c/ au emigrat' Un tat/ poate acum, cu toate acestea, nu 2mparte doar proprietatea lui debarcate 2n ca aciuni de multe ca el

crede buna, dar aceste divi7iuni sunt deosebit de recomandat/ de c/tre guvern@ 6i av1nd 2n vedere dimensiunea mare a suede7 enmans, precum 6i imposibilitatea de a lor de a 5i cultivate 2n 2ntregime de c/tre una 5amilie, ast5el de divi7iuni trebuie, 2n toate punctele de vedere s/ 5ie 5oarte utile' Populaia de =uedia 2n "3G" a 5ost $$$4%%"' 0n "344, 2n 5uncie de un cont pe care am primit de la =tocA olm de la pro5esorul Bicander, succesorul lui !' <argentin, a 5ost DCED3D"' (ceasta este o 5oarte considerabil plus 5a/ de populaia permanent/ a /rii, care a urmat un cre6tere proporional/ 2n produc a solului, ca importurile de porumb sunt nu mai mari dec1t au 5ost 2nainte, 6i nu e-ist/ nici un motiv s/ cred c/ condiie a oamenilor este, 2n medie, mai r/u' (ceast/ cre6tere, 2ns/, nu a mers 2nainte, 5/r/ controale periodice, care, 2n ca7ul 2n care nu s, au oprit pentru un timp 2n 2ntregime progresul acesteia, au 2ntotdeauna 2nt1r7iat/ rata de ea' C1t de des aceste controale au reap/rut 2n cursul ultimilor cinci7eci de ani, eu nu sunt amena>ate cu date su5iciente pentru a putea s/ spun, dar eu poate meniona unele dintre ele' Din 1rtie de !' <argentin, de>a citat 2n acest capitol, se pare c/ anii "3G3 6i "3G# au 5ost sterpe, 6i ani comparativ muritor' Dac/ ar 5i s/ >udec/m din import a crescut din "3%#, acest lucru ar p/rea, de asemenea, s/ 5ie un an neproductiv' 0n con5ormitate cu tabele suplimentare cu care !' <argentin amena>ate Dr' Price, "33" ani, "33$ 6i "33D, au 5ost deosebit de muritor' 0n anul "3G4 trebuie s/ 5i 5ost 5oarte 5oarte ast5el, la 5el ca 2n conturile care a primit de la pro5esorul Bicander, 2n acest an Bumai a5ectat semni5icativ proporia medie a na6terilor la decesele pentru dou/7eci ani care se 2nc eie 2n "34G' (ceast/ proporie, inclusiv 2n anul "3#4, a 5ost de "CC la 33, dar abstracti7a ea, a 5ost "CC la 3G, care este o mare di5eren/ pentru o an pentru a 5ace 2ntr,o medie de dou/7eci de ani' Pentru a 2nc eia catalog, 2n anul "344, c1nd am 5ost 2n =uedia trebuie s/ 5i 5ost una 5oarte 5atal' 0n provinciile vecine 2n Borvegia, /ranii au numit,o cel mai r/u c/ au avut vreodat/ aminte' bovine au su5erit toate e-trem de timpul iernii, de la seceta de anul precedent, iar 2n iulie, apro-imativ o lun/ 2nainte de recoltare, un num/r considerabil Partea din oameni vii de pe p1ine a 5ost 5acut din coa>a de brad interioare, 6i de m/cri6 uscate, absolut 5/r/ nici un amestec de 5/in/ de ao 5ace mai gustoas/ 6i r/nitoare' (spectul lemn de salcie 6i 5eele de melancolie /rani tr/dat un: olesomeness de alimentaie lor' !uli au murit, dar e5ectele plin de o ast5el de dieta nu a 5ost simit atunci' .i ar 5i, probabil, apar ulterior 2n 5orma unor epidemii de boal/' */bdare, cu care clasele mai mic de persoane 2n =uedia, s/ poarte aceste sever/ Presiunile este per5ect uimitoare, 6i pot ap/rea numai de la stanga lor 2n 2ntregime la propriile resurse, 6i din convingerea c/ ele sunt depunerea la marea lege de necesitate, 6i nu la capriciile de conduc/torii lor' Cele mai multe dintre muncitorii c/s/torit, ast5el cum a 5ost 2nainte de observat, cultiva o mica parte a terenurilor@ 6i atunci c1nd, dintr,un se7on ne5avorabile, culturile lor nu, sau lor bovine mor, ei se vedea cau7a care dorii lor, 6i poart/,l ca vi7itarea Providence' Fiecare om va pre7enta cu r/bdare pentru a deveni relele pe care le consider/ c/ pentru a ap/rea din legile generale ale naturii, dar 2n ca7ul 2n care vanitatea 6i bun/voina eronat/ a guvernului 6i clasele superioare ale societ/ii au, de o intervenie perpetuu cu preocup/rile din clasele de >os, sa str/duit s/,i conving/, c/ tot binele pe care se bucur/ este le sunt con5erite prin conduc/torii lor 6i bine5/c/tori bogata, este 5oarte 5iresc ca acestea ar trebui s/ atribut tot raul pe care le su5er/ acelora6i surse, 6i r/bdare 2n aceste condiii nu pot 5i 2n mod re7onabil de a6teptat' De6i, pentru a evita 2nc/ rele mai mari, am putea s/ li se permit/ s/ reprime acest ner/bdarea cu 5ora, 2n ca7ul 2n care se ar/ta 2n acte desc is, dar ner/bdarea 2n sine pare s/ 5ie 2n mod clar >usti5icat/ 2n acest ca7: 6i acestea sunt 2ntr,o mare m/sur/ responsabili pentru ei consecine, al c/rui comportament a avut tendina s/,l 2ncura>e7e 2n mod evident'

Desi suede7ii au susinut lipsa sever/ de "344, cu e-traordinare demisie@ dar dup/ aceea, la un edict a guvernului de a inter7ice distilarea de b/uturi spirtoase, se spune c/ au e-istat revolte considerabile 2n ar/' !/sura 2n sine a 5ost cu siguran/, calculat/ 2n bene5iciul poporului@ 6i modul 2n care acesta a 5ost primit, o5er/ o dovad/ de curios temperament di5erite cu care oamenii poart/ un r/u care decurg din actele cu putere de natura, sau o privaiune cau7ate de edictele a unui guvern' Perioadele boln/vicios din =uedia, care au 2nt1r7iat rata de cre6tere a acesteia 2n populaie, 2n general, par s/ 5i ap/rut din alimentaie nes/n/toas/ oca7ionate de doresc sever/' ?i aceast/ lips/ a 5ost cau7at de ne5avorabile anotimpuri, care revine dintr,o ar/ care a 5ost 5/r/ nici un maga7in de re7ervat, 5ie 2n e-porturile sale generale sau 2n divi7iunea liberal de produse alimentare c/tre muncitor 2n ani comune, 6i care a 5ost, prin urmare, populat/ 2n totalitate p1n/ la producerea acestuia, 2nainte de apariia de recolta redus/' F ast5el de stare de lucruri este o dovad/ clar/ 5aptul c/, 2n ca7ul 2n care, dup/ cum unii dintre economisti a5irma suede7, ara lor ar 5i trebuit s/ o populaie de nou/ sau 7ece milioane de oameni, ei nu au nimic de a 5ace mai mult dec1t s/ 5ace produce ran/ su5icient/ pentru un ast5el de num/r, 6i ei se vor odi ni per5ect a dat asigur/ri c/ ace6tia nu vor dori gura s/,l m/n1nce, 5/r/ asistena minciuna,in 6i spitale copil g/sit' F/r/ a aduce atingere ani muritor din "3#4, a aparut din conturile pe care (m primit de la pro5esor Bicander, c/ salubritatea general/ a /rii a crescut' !ortalitatea medie pentru cei dou/7eci de ani care se 2nc eie "34G a 5ost " 2n D3, 2n loc de " 2n mai puin de DG, care a avut a 5ost media din ultimii dou/7eci de ani' Deoarece rata de cre6tere nu a avut a 5ost accelerat/ 2n cele dou/7eci de ani care se 2nc eie 2n "34G, mortalitatea a sc/7ut trebuie s/ 5i 5ost oca7ionate de 5uncionarea a crescut de control preventiv' Un alt calcul pe care am primit de la pro5esor p/rea s/ con5irme acest lucru supo7iie' Potrivit lui !' <argentin, citat de =ussmilc , G picioare c/s/toriile produse anual " copil, dar 2n ultima perioad/, proporia de permanente c/s/torii la na6teri anual a 5ost ca G " \ "C, 6i sc/derea nelegitim copii, ca G D \ "C la "@ o dovad/ c/, 2n perioada din urm/ c/s/toriile au avut nu a 5ost c iar at1t de timpuriu 6i at1t de proli5ic' Din conturile ulterioare, se pare c/ salubritatea =uediei a a continuat s/ creasc/, din care putem deduce destul de 5aptul c/ starea, de masa de oameni a 5ost 2mbun/t/irea' In toate =uedia 6i Finlanda 2n timpul celor cinci ani care se 2nc eie cu "#CG, valoarea medie Bum/rul de via/ de la toate v1rstele a 5ost, b/rbai "G%E%""@ "%#DEG3 5emei, ambele, $DE#C%#' Decese anual mediu de masculi EC"E3@ D4$%% de 5emei, care este, mortalitatea anual/ de b/rbai a 5ost de " din D#'43 D#'43@ de 5emele " din E$'#3@ medie, " din EC'4$' Ba6terile mediu anual de b/rbai au 5ost GG""4@ G$3%$ de 5emei, ambele, "C3##$, c/ este, proporia de na6teri de se- masculin pentru populaia de se- masculin a 5ost de " din $#'D#@ de nasteri 5eminin la populaia de se- 5eminin " din D"'4$@ medie, " din DC'"G' Dintr,un tabel valoros 5ormat de c/tre domnul !ilne, aceste in5ormatii si altele, se pare c/, 2n con5ormitate cu legea de mortalitate care a prevalat 2n =uedia 2n timpul celor cinci ani care se 2nc eie cu "#CG, sperana de via/ la na6tere ar 5i pentru b/rbai D3'#$C, E"'C"4 pentru 5emei, ambele, D4'D#G: 6i 5aptul c/ >um/tate din masculii ar tr/i la 5oarte aproape ED de ani, >um/tate din 5emeile aproape de a E# de ani de v1rst/, 6i >um/tate din toate na6terile luate 2mpreun/ la EG de ani'

Un procent de na6teri ca " la DC'"G, 6i de decese ca " la EC'4$, ar 5i da un e-ces de nasteri anual pentru populaie, ast5el cum " , ""E'G, care, dac/ a continuat, ar 5i (2n con5ormitate cu tabelul II, la s51r6itul Cap'' -i' LA ii''& s/ acorde o *ata de cre6tere, cum ar 5i s/ se duble7e populaia 2n mai puin de #C de ani' 0n .ncyclopNdi8ue *evue pentru luna martie, "#$G, Contul este scurt av1nd 2n vedere cu privire la re7ultatul unei comisii pentru a 2ntreba 2n evoluia populaiei 2n =uedia din "3E#, de la care se pare, c/ =uedia propriu,7ise, e-clusiv/ a Finlandei, cuprinse apoi ",3D%,E#D de locuitori@ 2n "33D, "4G#343@ 2n "34#, $DG$$4#, iar 2n "#$D, $%#3EG3' 0n "#$D, au e-istat G%CGE decese, na6teri 6i 4#$G4' .-cesul de na6teri 2n acel an 2n monoterapie a 5ost Prin urmare, E$,$CG, 6i se a5irm/ c/, presupun1nd e-cesul de aceea6i 2n urm/toarele an, "#$E, e-cesul medie anual/ din ultimii cincispre7ece ani ar 5i $DDDD' (cest lucru ar 5i 2n proporie de " la "C# din media populaiei, un e-ces care, dac/ ar continua, ar dubla populaia 2n apro-imativ 3G de ani' 0n con5ormitate cu numerele de mai sus, proporia de na6teri la populaia a 5ost 2n "#$D ca " , $3'D, de decese ca " , E3'4' ) e salubritatea a /rii, prin urmare, 6i rata de cre6tere a populaiei sale, a a continuat s/ avanse7e din "#CG' (ceast/ cre6tere este atribuit/ la progresul de agricultur/ 6i industrie, precum 6i practica de vaccinare' Diminuarea treptat/ a mortalit/ii de la mi>locul secolului trecut este 5oarte i7bitoare' Re!er.a i --, ca$itolul ---

* controalelor $o$ula iei 1n Rusia,

Listele de na6teri, decese 6i c/s/torii 2n *usia, pre7ent ast5el de *e7ultate e-traordinare c/ este imposibil s/ nu le primeasc/, cu o considerabil/ gradul de suspiciune, 2n acela6i timp, 2n mod regulat pe care le,au 5ost colectate, 6i cu acordul lor reciproc 2n ani di5erii, dreptul le atenie' Intr,o lucrare pre7entata in "3%#, de c/tre LF ;erman, la (cademia din Petersburg, 6i publicate 2n 7e8 Act Academi9, Tom. I+, este o comparaie' din na6terile, decesele 6i c/s/toriile din di5erite provincii 6i ora6e a imperiului, 6i urm/toarele proporii sunt date: Petersburg, 2n na6terile sunt la 2nmorm1nt/ri ca "D , "C $" ^ 0n guvernul de la !oscova "C $" ^ Districtul !oscova cu e-cepia ora6ului "C $% ^ )ver "C $C ^ Bovogorod "C $$ ^ PsAovsA "C $C ^ *esan "C $4 ^ +eron cenu6/ "C $D ^ (r iepiscopia de +ologda "C

Postroma (r ang el )obolsA Frasul de )obolsA *eval +ologda

$C ^ "C "D ^ "C $" ^ "C "D ^ "C "" ^ "C "$ ^ "C

Unele dintre aceste proporii va 5i observate sunt e-traordinar de mare' 0n +eronesc , de e-emplu, sunt n/scui la moartea aproape la 5el de D la ", care este la 5el de mare un procent, cred, ca 2ntotdeauna, era cunoscut 2n (merica' *e7ultatul mediu totu6i de aceste proporii a 5ost, 2n anumit/ m/sur/, con5irmate ulterior de c/tre observaii' Dl )ooAe, 2n opinia sa a Imperiului *us, 5ace generale proporia de na6teri la 2nmorm1nt/ri 2n 2ntreaga ar/, ast5el cum a $$G , "CC, care este de $ la " _, iar acest procent este luat de pe listele din "34D' Din num/rul de c/s/torii anual, 6i na6teri anual, !' ;erman atrage a>uns la urm/toarele conclu7ii: Cop ii' E D D D D D E E D E E E "3%# , "33#, "334 , "3#D, 2n "3#D D G D

0ntr,Petersburg, un randament de c/s/torie 0n guvernul de la !oscova cu privire la )ver Bovogorod PsAovsA *esan +eron cenu6/ +ologda Postroma (r ang el *eval 9uvernul de )obolsA Fra6ul de )obolsA,

!' ;erman observ/ c/ rodnicia de c/s/torii 2n *usia nu dep/6i pe cea a altor /ri, de6i mortalitatea este mult mai puin, dup/ cum apare din urm/toarele proporii trase dintr,un calcul apro-imativ/ a num/rului de locuitori 2n, 5iecare guvern: !oare

0n Petersburg 0n guvernul de la !oscova Districtul de !oscova )ver Bovogorod PsAovsA *esan +eron cenu6/ (r iepiscopia de +ologda Postroma (r ang el *eval 9uvernul de )obolsA Frasul de )obolsA 2n "3#D

anual' " 2n $# " ^ D$ " ^ 3E " ^ 3G " ^ %# %\3 " ^ 3C E\G " ^ GC " ^ 34 " ^ %G " ^ G4 " ^ $# D\G " ^ $4 " ^ EE " ^ D$ " ^ $$_

=e poate conclu7iona, !' ;erman spune, c/ 2n cel mai mare num/r de Provincii rus mortalitatea anual/ este " 2n %C' (cest num/r mediu este at1t de mare, iar unele dintre proporiile din provincii special, sunt at1t de e-traordinare, c/ este imposibil s/ se cread/ le e-acte' (cestea au 5ost aproape con5irmat, 2ns/, de listele ulterioare, care, 2n con5ormitate cu domnul )ooAe, 5ace mortalitatea general/ 2n toate *usia " 2n G#' Dar domnul )ooAe 2nsu6i pare s/ pun/ la 2ndoial/ acurateea acestui departament special, a registrelor 6i (m au7it de la, de la autoritatea de bine, c/ nu e-ist/ motive s/ se cread/ c/ omisiunile din morminte sunt 2n toate provinciile mult mai mare dec1t omisiuni 2n na6terile, 6i, prin urmare, c/ e-cesul 5oarte mare de na6teri, 6i mortalitate 5oarte mici, sunt mai mult aparent/ dec1t real/' =e presupune c/ muli copii, 2n special 2n Ucraina, sunt inmormantati privat de c/tre p/rinii lor 5ara in5ormatii la preot' )a-elor numeroase 6i repetate ale recruilor decolare num/r mare, ale c/ror decese nu sunt 2nregistrate' Din 5recvente emigr/rile de 5amilii 2ntregi la di5erite p/ri ale imperiului 6i transportul de r/u5/c/tori 2n =iberia, un mare num/r muri 2n mod necesar pe deplas/ri sau p/ri 2n ca7ul 2n care nu liste periodice sunt inute, 6i unele omisiuni sunt atribuit la negli>area paro ilor, care au un interes 2n 2nregistrarea na6terilor, dar nu decese' Pentru aceste motive, eu ar trebui s/ adauge, c/ populaia din 5iecare provincie este, probabil, estimat/ prin num/rul de mitocani aparin1nd 5iec/rui Fond 2n ea, dar acesta este bine cunoscut 5aptul c/ o mare parte dintre ei au concediu s/ locuiasc/ 2n ora6e' Lor n/scui Prin urmare, apar 2n provincie, dar moartea lor nu' (parent mortalit/ii din ora6e nu este proportionably crescut cu aceast/ emigrare, deoarece se estimea7/ 2n 5uncie de enumerare reale' Facturilor de mortalitate 2n ora6ele e-prim/ corect numerele de moarte dintr,un anumit num/r cunoscut care urmea7/ s/ 5ie e5ectiv pre7eni 2n aceste ora6e, dar cu 5acturile de mortalitate 2n provincii, tin71nd s/,6i e-prime numerele de moarte din estimate populaia provinciei, 2ntr,adev/r e-prim/ numai numerele de moarte dintr,un mult mai mici populaiei, pentru c/ o parte considerabil/ a populaiei estimat/ este absent'

0n Petersburg, a ap/rut printr,o enumerare, 2n "3#E, c/ num/rul de b/rbai a 5ost "$%#$3, 6i de 5emele doar %G%"4' Proporia de b/rbai a 5ost Prin urmare, 5oarte aproape dublu, care re7ult/ din numerele care au venit la ora6 pentru a c16tiga 5iscale capitaie, l/s1nd 5amiliile lor 2n ar/, 6i de la particulari7ate printre nobilii de a reine o serie prodigioas/ de mitocani lor ca ageni de u7 casnic din Petersburg 6i !oscova' Bum/rul de na6teri, 2n raport cu 2ntreaga populaie din *usia nu este di5erit de la o medie comun/ 2n alte /ri, 5iind de apro-imativ " 2n $%' 0n con5ormitate cu 1rtie de !' ;erman de>a citat, proporia de b/iei moarte 2n primul an este de la Petersburg " \ G, 2n guvernul de )obolsA " \ "C, 2n ora6ul de )obolsA " \ D, 2n (r iepiscopia de +ologda " \ "E, 2n Bovogorod D \ D", 2n +oronesc " \ $E, 2n (r ang elul " \ G' Foarte mic de mortalitate de copii 2n unele din aceste provincii, 2n special 2n calculul nu par a 5i de natur/ s/ eroare mult, 5ace ca micimea mortalit/ii generale mai credibile' 0n =uedia 2ntreaga ar/, proporia de copii care mor in primul an este de " \ G sau mai mult' Proporia c/s/toriilor anual 2n *usia pentru 2ntreaga populaie este, 2n con5ormitate cu !' ;erman, 2n ora6e, cu privire la " 2n "CC, precum 6i din provinciile despre " 2n 3C sau #C' Potrivit dlui )ooAe, din cele cincispre7ece guvernele care le,a liste, proporia a 5ost " 2n 4$' (cest lucru nu este 5oarte di5erit de alte /ri' 0n Petersburg, 2ntr,adev/r proporia a 5ost " 2n "EC@ dar acest lucru este clar repre7entat de ceea ce sa spus de>a de num/r e-traordinar de semasculin, 2n comparaie de 5emele' *egistrele pentru orasul Petersburg ar trebui s/ 5ie, cum ar 5i poate 5i depindea 2n 2ntregime, 6i acestea au tendina de a dovedi salubritatea general/ a climatice' Dar e-ist/ un 5apt 2nregistrat/ 2n ele, care este direct contrar/ ceea ce a 5ost observat/ 2n toate celelalte /ri' (ceasta este o rat/ a mortalit/ii mult mai mare de copiii de se- 5eminin dec1t de semasculin' 0n perioada "3#" , "3#G, de "CCC de b/iei n/scut la numai "E3 au murit 2n primul an, dar de acela6i num/r de 5ete D"C' Proporia este ca "C , $", care este de neconceput, 6i trebuie s/ aib/ 2ntr,adev/r a 5ost 2n unele accidentale m/sur/, ca 6i 2n perioadele precedente, proporia a 5ost doar ca "C la "E, dar c iar 6i acest lucru este 5oarte e-traordinar, a6a cum a 5ost, 2n general, remarcat, c/ 2n 5iecare etap/ a vieii, cu e-cepia perioadei de 5ertil, mortalitatea 2n r1ndul 5emeilor este mai mic/ dec1t 2n r1ndul b/rbailor' Climatul =uediei nu pare s/ 5ie 5oarte di5erit/ de cea a *usiei, 6i !' <argentin observ/, 2n ceea ce prive6te tabelele suede7, care reiese din le c/ mortalitatea mai mic de 5emei nu este doar ca urmare a unei mai regulate 6i mai puin laborioas/ via/, dar este o lege natural/, care operea7/ 2n mod constant de la copil/rie p1n/ la b/tr1nee' Potrivit lui !' Pra55t, >umatate din tot ceea ce se nasc la Petersburg pentru a tr/i $G, care arat/ o diplom/ de salubritatea in viata timpurie 5oarte neobi6nuit pentru at1t de mare un ora6, dar dup/ dou/7eci de ani, o rat/ a mortalit/ii mult mai mare decat in orice alt oras din .uropa are loc, care este pe bun/ dreptate atribuit/ 5olosirea e-agerat de rac iu' !ortalitatea 2ntre "C 6i "G este at1t de mic, c/ numai " 2n E3 b/rbai, 6i " 2n $4 5emei, au murit 2n timpul aceast/ perioad/' De la $C la $G, mortalitatea este at1t de mare, c/ " 2n 4 b/rbai 6i " 2n "D 5emei mor' tabele arat/ c/ aceast/ mortalitate e-traordinar este oca7ionat/ 2n principal de pleurisies, 5ebra mare, 6i consumuri' Pleurisies distruge _, de 2nalt/ 5ebra " \ D, 6i consumuri " \ %, a 2ntregii populaii' Cele trei 2mpreun/ scoate G \ 3 din toate care mor'

!ortalitatea general/ 2n perioada "3#" , "3#G a 5ost, 2n con5ormitate cu !' Pra55t, " 2n D3 0n o perioad/ de 5ostul ar 5i 5ost ( 2n DG, precum 6i 2ntr,o perioad/ ulterioar/, atunci c1nd bolilor epidemice preponderente, a 5ost " 2n $4' (cest mortalitatea medie este prea mic pentru un ora6 mare, dar e-ist/ motive s/ se cred c/, de la un pasa> 2n memoriile !' Pra55t,i, c/ decesele in spitale, 2nc isorile, 6i 2n (asa de foundlin+s, sunt 5ie 2n 2ntregime omis, sau nu li se acord/ cu corectitudinea, 6i, 5/r/ 2ndoial/, inserie din aceste decese ar putea 5ace o mare di5eren/ 2n salubritatea aparent de ora6ului' 0n (asa de foundlin+s nu mai vorbim de mortalitate este prodigioas/' Br listele periodice sunt publicate, de comunicaii 6i verbale sunt 2ntotdeauna de natur/ s/ anumit grad de incertitudine' .u nu poate invoca, prin urmare, ba7a in5ormaiilor pe care am colectat pe aceast/ tem/, dar din investigaiile mai atent/ pe care am ar putea 5ace a participantilor la casa din Petersburg, am 2neles c/ "CC ( luni a 5ost comun/ medie' 0n timpul iernii precedent, care a 5ost de iarn/ din "3##, aceasta nu a 5ost mai puin 5recvente pentru a 2ngropa "# a 7i' Bum/rul mediu a primit 2n 7iua este de apro-imativ "C, 6i dac/ acestea sunt toate trimis 2n ar/ s/ 5ie al/ptat la trei 7ile dupa ce au 5ost 2n Cas/, totu6i, a6a cum muli dintre ei sunt aduse 2ntr,o stare moarte, mortalitatea trebuie s/ neap/rat s/ 5ie mare' Bum/rul de spus care urmea7/ s/ 5ie primite apare, 2ntr,adev/r, aproape incredibil, dar din ceea ce m,am v/7ut, a6 5i 2nclinat s/ cread/, c/ c1t acest lucru 6i 2nainte de mortalitate menionate nu ar putea 5i departe de adev/r' .u a 5ost la casa 2n >urul pr1n7ului, 6i patru copii au 5ost doar primit, unul dintre care a 5ost evident pe moarte, 6i altul nu pare ca si cum ar lung supravieui' F parte a casei este destinat cu scopul de culcat,2n spital, 2n ca7ul 2n care 5iecare 5emeie care vine este primit, 6i nu sunt puse 2ntreb/ri' Copiii prin urmare, n/scut sunt crescui de c/tre asistente medicale in casa, 6i nu sunt trimise 2n ar/ ca 6i ceilali' F mam/, 2n ca7ul 2n care ea alege, poate e5ectua la biroul de asistenta la propriul ei copil 2n cas/, dar nu este permis s/,l ia cu ei' Un copil a adus 2n casa poate, 2n orice moment s/ 5ie recuperate de c/tre p/rinii s/i, 2n ca7ul 2n care se pot dovedi capabil s/,l spri>ine@ 6i toi copiii sunt marcate 6i numerotate pe a 5i primit, c/ acestea pot 5i cunoscute 6i produse pentru, p/rinii atunci c1nd este necesar, care, 2n ca7ul 2n care nu le poate recupera, sunt autori7ate s/ a le vi7ita' (sistente medicale ar/ bene5icie7e numai de dou/ ruble pe lun/, care, dup/ cum curent de 1rtie rubla este 2n valoare de rar mai mult de o >um/tate de coroana, este de numai apro-imativ cincispre7ece pence pe saptamana@ dar c eltuielile generale se spune c/ "CC de mii de ruble pe lun/' +eniturile regulate aparin1nd instituiei nu sunt aproape egale cu aceast/ suma, dar guvernul ia pe sine gestionarea toat/ a5acerea, 6i poart/ 2n consecin/, toate c eltuielile suplimentare' Deoarece copiii sunt primite 5/r/ nici o limit/, este absolut necesar ca c eltuielile ar trebui s/ 5ie, de asemenea, nelimitat' .ste evident c/ relele cele mai 2ngro7itoare trebuie s/ re7ulte dintr,o *ecepie nelimitat de copii, 6i numai un 5ond limitat la spri>inul apoi' (st5el de instituii, prin urmare, dac/ este gestionat/ corect, c/ este, 2n ca7ul 2n care e-traordinar/ mortalit/ii nu 2mpiedic/ acumularea rapid/ de c eltuieli, nu poate e-ista mult timp , cu e-cepia sub protecia unui guvern 5oarte bogat, 6i c iar 6i 2n ast5el de protecia perioada de e6ecul lor nu poate 5i 5oarte 2ndep/rtate' La 6ase sau 6apte ani, copiii care au 5ost trimise 2n ar/ a reveni la casa, 2n ca7ul 2n care acestea sunt predate tot 5elul de meserii 6i manuale operaiuni' Frele de comune de lucru sunt % la "$, 6i de la $ pana la E' Fetele ie6i din cas/ la "#, iar baietii de la $C sau $"' 0n ca7ul 2n care casa este prea plin, unii dintre cei care au 5ost trimise 2n ar/ nu sunt aduse 2napoi'

!ortalitatea principal, desigur, are loc printre copiii care sunt doar primite, precum 6i copiii care sunt crescui 2n casa, dar nu e-ist/ o rat/ a mortalit/ii considerabil/ printre cei care sunt returnate din ar/, 6i sunt 2n 5irmest etape ale vieii' (m 5ost surprins 2ntr,o oarecare m/sur/ la 6edinei aceasta, dup/ ce a 5ost lovit 2n special cu grad e-traordinar de acuratee, cur/enia 6i dulcea/, care p/rea s/ prevale7e 2n 5iecare departament' Casa 2n sine a 5ost un palat, 6i toate camerele au 5ost mari, aerisit, 6i c iar elegant' (m 5ost pre7ent 2n timp ce "#C au 5ost baieti de luat masa' .le au 5ost toate 2mbr/cat 5oarte 2ngri>it, tabelul de,c1rp/ era curat, iar 5iecare a avut un 6erveel separat pentru el 2nsu6i' Dispo7iiile p/rea s/ 5ie e-trem de bun/, 6i, nu a 5ost cel mai mic miros nepl/cut 2n camer/' 0n dormitoarele a e-istat o pat separat pentru 5iecare copil, iar somiere au 5ost din 5ier sau 5/r/ tester perdele, 6i coverlids 6i 5oi curate 2n special' (cest grad de acuratee, aproape de neconceput 2ntr,o instituie mare, a 5ost de a 5i atribuit/ 2n principal pentru a pre7enta 0mp/r/teasa v/duv/, care a interesat se 2n toate detaliile de gestionare 6i, atunci c1nd la Petersburg, rareori a trecut o s/pt/m1n/ 5/r/ veri5icarea acestora 2n persoan/' !ortalitatea care ia loc 2n ciuda tuturor acestor atenii, este o dovad/ clar/, c/ constituia 2n tineree nu se poate spri>ini detenie 6i s/ lucre7e timp de opt ore 2n timpul 7ilei' Copiii au avut toate mai degrab/ un c ip palid si bolnavicios, iar 2n ca7ul 2n care o ot/r1re a 5ost 5ormat/ din 5rumusete naionale de la 5ete 6i b/iei 2n aceast/ stabilire, aceasta ar 5i 5ost cele mai ne5avorabile' .ste evident, c/, 2n ca7ul 2n care decesele aparin1nd acestei instituii 5i omis/, 5acturile de mortalitate pentru Petersburg nu poate da o repre7entare 2n orice gradul de apropiere de adev/rul starea real/ a ora6ului cu privire la salubritatea' 0n acela6i timp, ar trebui s/ 5ie amintit, c/ unele dintre observaiile care atesta salubritatea sale, cum ar 5i num/rul de moarte 2ntr,o mie, ' #c, nu sunt in5luenate de aceast/ 2mpre>urare, cu e-cepia ca7ului, 2ntr,adev/r spunem, ceea ce este probabil adev/rat, c/ aproape toi cei care s,ar g/si vreo di5icultate 2n cre6tere copiii lor le trimite la spital copilul gasit, iar mortalitatea 2n r1ndul copiii celor care sunt 2n circumstane u6or, 6i s/ tr/iasc/ 2n case con5ortabile 6i situaii aerisit, va 5i, desigur, mult mai puin dec1t o medie general/ luate de la tot ceea ce se nasc' (asa de foundlin+s la !oscova se des5/6oar/ e-act pe acela6i principiu ca 6i la Petersburg@ 6i )ooAe domnul d/ un cont pierderii surprin7ator de copii, care a susinut 2n dou/7eci de ani, din momentul 2n5iin/rii sale prima 2n anul "3#%' Cu aceast/ oca7ie el observ/ c/, dac/ am 6ti e-act num/rul celor care au murit imediat dup/ recepie, sau care au adus cu ei 2n germenul de di7olvare, un mic doar o parte a mortalit/ii ar p/rea, probabil, s/ 5ie atribuite 2n mod ec itabil copilul gasit spital, ca nici unul nu ar 5i at1t de nere7onabil ca s/ se stabileasc/ pierderea de aceste victime anumite moarte 2n contul unei instituii 5ilantropice, care 2mbog/e6te ara de la an la an cu un num/r tot mai mare de burg ers s/n/tos, activ, 6i arnic' !i se pare, totu6i, c/ cea mai mare parte din aceast/ premature mortalitatea este 2n mod clar s/ 5ie atribuite acestor instituii, miscalled 5ilantropice' 0n ca7ul 2n care 2ncrederea poate 5i plasat pe conturile care sunt date de mortalit/ii in5antile 2n ora6e 6i provincii ruse6ti, ar p/rea s/ 5ie neobi6nuit de mici' !/reia de ea, prin urmare, la spitale copilului gasit, poate 5i pe bun/ dreptate stabilite 2n contul instituiilor care s/ 2ncura>e7e o mam/ pentru de6ert copilul ei, 2n momentul c1nd 5oarte de toate celelalte se a5l/ cea mai mare nevoie de promovarea ei de 2ngri>ire' Posesiune 5ragil prin care un copil are viaa sa nu va permite de o atentie remise, c iar 6i pentru c1teva ore' !ortalitatea surprin7/tor care are loc la aceste spitale copil g/sit dou/ din Petersburg 6i !oscova, care sunt gestionate 2n cel mai bun mod posibil, (dup/ cum tuturor celor care le,au

v/7ut cu o consim/m1ntul a5irma,& mi se pare incontestabil s/ dovedeasc/, c/ natura acestor instituii nu este calculat/ pentru a r/spunde la 2ncetarea imediat/ pe care le au 2n vedere, pe care am concepe s/ 5ie conservarea de un anumit num/r de cet/eni 5a/ de stat care ar putea alt5el poate pieri de la s/r/cie sau de ru6ine 5alse' Bu trebuie s/ 5ie pus/ la 2ndoial/ 5aptul c/ 2n ca7ul 2n care copiii a primit 2n aceste spitale au 5ost l/sate la gestionarea de p/rinii lor, in1nd sansa de toate di5icult/ile 2n care acestea ar putea 5i implicate, o proporie mult mai mare dintre ei ar 5i a>uns la v1rsta maturit/ii, 6i,au deveni membri 5olositori ai statului' C1nd ne uit/m un pic mai ad1nc 2n acest subiect, acesta va ap/rea ca aceste Instituiile nu nu numai 2n obiectul lor imediat/, dar prin 2ncura>area 2n ma>oritatea obiceiurilor de marcat modul de imoralitate, descura>a c/s/toria, 6i, ast5el, sl/bi 2n prim/vara principale ale populaiei' )oi oamenii bine,in5ormate, cu care am conversat pe acest subiect, la Petersburg, de acord invariabil c/ instituia a produs acest e5ect 2ntr,un grad surprin7/tor' Pentru a avea un copil a 5ost considerat/ ca una dintre cele mai ne2nsemnate de5ectelor care ar putea comite o 5at/' Un engle7 negustor de la Petersburg mi,a spus, c/ o 5at/ rus care tr/iesc 2n 5amilia sa, 2n con5ormitate cu o amant/ care a 5ost considerat/ ca 5iind 5oarte stricte, a trimis 6ase copii la spital gasit, 5/r/ a pierde locul ei' (r trebui s/ 5ie observat, totu6i, c/, 2n general vorbind 6ase copii nu sunt comune 2n acest tip de actul se-ual' 0n ca7ul 2n care obiceiurile de des5r1u prevalea7/, n/scui nu sunt niciodat/ 2n aceea6i proporie cu num/rul de persoane ca 6i 2n starea de c/s/torie, 6i, prin urmare, descura>area la c/s/torie, care decurg din aceast/ imoralitate, precum 6i num/rul redus de na6teri, care este consecina de aceasta, va mult mai mult dec1t contrabalanse7e orice 2ncura>are pentru c/s/torie de la a avut loc din perspectiva p/rinilor de a dispune de copiii pe care ei nu pot spri>in' (v1nd 2n vedere mortalitatea e-traordinare care are loc 2n aceste instituii, 6i obiceiurile de imoralitate pe care le au o tendin/ evident/ de a crea, aceasta poate 5i, probabil, 2ntr,adev/r a spus, c/, 2n ca7ul 2n care o persoan/ dorea s/ veri5ice populaiei, 6i nu au 5ost atenti cu privire la mi>loacele, el nu ar putea propune un mai e5icace m/sur/, dec1t stabilirea unui num/r su5icient de spitale copilului gasit, nelimitat/ cu privire la primirea lor de copii' ?i cu privire la moral/ sentimente de o naiune, este greu de conceput c/ ace6tia nu trebuie s/ 5ie sensibil a5ectat de 2ncura>area mamelor s/ de7erte7e descendeni ai acestora, 6i 2ncerc2nd s/,i 2nvee c/ dragostea lor pentru lor nou,n/scuilor este un a aduce atingere care este interesul /rii lor de a eradica' Un oca7ionale copil,crima de la ru6ine 5alse, este stocat la un pre 5oarte mare, dac/ acesta poate 5i doar e5ectuat/ de c/tre sacri5iciul unora dintre sentimente mai bune 6i mai util/ a omului inima 2ntr,o mare parte a naiunii' Pe presupunerea c/ spitalele gasit, atins s51r6itul lor propuse, stare de sclavie 2n *usia ar 5ace, probabil, le mai >usti5icat/ 2n care ar/ dec1t 2n orice alt/ parte@ pentru c/ 5iecare copil crescut la copilul gasit spitale devine un cet/ean liber, 6i 2n aceast/ capacitate este probabil s/ 5ie mai util/ de stat dec1t dac/ ar 5i crescut doar num/rul de sclavi aparin1nd unui individ titularului' Dar 2n /ri care nu sunt 2n mod similar 2nst/rit, succesul cel mai complet 2n instituiile de acest gen ar 5i o nedreptate evident/ 2n alte p/ri ale societ/ii' 0ncura>area adev/rat c/s/toria este preul ridicat al 5orei de munc/, 6i o cre6tere de anga>/ri care necesit/ s/ 5ie 5urni7ate cu m1inile adecvat, dar 2n ca7ul 2n care o parte principal al acestor anga>ari, ucenicie, #c', s/ 5ie completat de c/tre 5oundlings, cererea de 5orei de munc/ 2n r1ndul parte legitim/ a societ/ii trebuie s/ 5ie proporional diminuat, di5icultatea de a susine o 5amilie a crescut, 6i cele mai bune 2ncura>are pentru c/s/torie eliminate'

*usia dispune de resurse naturale mari' Producem s/u este, 2n starea sa actual/, de mai sus consumul acesteia@ 6i, dore6te nimic altceva dec1t o mai mare libertate de arnic e5ort, 6i o gur/ de aerisire adecvat pentru m/r5uri 2n p/rile interioare ale ar/, la data o cre6tere a populaiei uimitor de rapid/' principalul obstacol 2n calea aceasta, este de vasalitate, sau mai degrab/ sclavie, pe de o /rani, iar ignorana 6i indolena care 2nsoesc aproape 2n mod necesar o ast5el de stare' (vere a unui nobil rus se m/soar/ prin num/rul de mitocani pe care le posed/, care, 2n general, sunt vandabile ca vitele, 6i nu adscripti +le)9. +eniturile lui provine dintr,o ta-a pe cap de pe toi b/rbaii' (tunci c1nd mitocani pe un imobil sunt 2n cre6tere, noi divi7iuni ale terenurilor sunt e5ectuate la anumite intervale de timp, 6i, 5ie mai este luat/ 2n cultivare, sau aciunile vec i sunt subdivi7ate' Fiecare 5amilie se acord/ o ast5el de poriune de teren, deoarece poate 2n mod corespun7/tor cultiva, 6i vor permite s/ pl/teasc/ ta-a' .ste evident interesul b/d/ran nu pentru a 2mbun/t/i p/m2nturile lui mult, 6i par s/ se considerabil mai mult dec1t este necesar pentru a spri>ini 5amilia 6i plata c eltuielilor de pollta-@ deoarece consecin/ 5ireasc/ va 5i, c/ 2n divi7iunea urm/toare, care ia loc, 5erma pe care le poseda 2nainte de a va 5i considerat ca 5iind capabil s/ spri>inirea a dou/ 5amilii, 6i el va 5i privat de >umatate din ea' cultivare indolent c/ o ast5el de stare de lucruri trebuie s/ produc/ este u6or de imaginabile' (tunci c1nd un m1rlan este lipsit de o mare parte a terenului pe care a avut 2nainte de 5olosit, el 5ace pl1ngeri de incapacitatea de a pl/ti impo7it lui, 6i solicit/ permisiunea de pentru sine sau 5iii s/i pentru a merge 6i de a c16tiga,o 2n ora6e' (ceast/ permisiune este 2n general/ cu ner/bdare c/utat, 6i se acord/ 5/r/ di5icultate de mult de =eigneurs, 2n considerare de o mic/ cre6tere a sonda>ului de impo7itare' consecin/ este, c/ terenurile din ar/ sunt cultivate pe >um/tate, 6i prim/vara real/ a populaiei a5ectat/ 2n sursa acesteia' Un nobil rus de la Petersburg, dintre care am pus c1teva 2ntreb/ri, respect1nd gestionarea bunurilor sale, mi,a spus, c/ nu el 2nsu6i pentru a tulburat 2ntreba dac/ a 5ost corect cultivat sau nu, pe care el a p/rut s/ ia 2n considerare ca o c estiune 2n care el nu a 5ost 2n cel mai mic grad 2n cau7/' Eu nu e+al spune el, m face s m nici )un, nici rea. .l ia dat lui mitocani permisiunea de a c16tiga 5iscale lor cum 6i de unde le,a pl/cut, 6i at1ta timp c1t el a primit,o el a 5ost mulumit' Dar este evident c/, prin acest tip de conduit/ a sacri5icat populaia viitorul mo6ia sa, 6i pe viitor ca urmare cre6tere a veniturilor sale, de considerente de indolen/ 6i s/ pre7inte comoditate' Cert este, 2ns/, c/ 2n ultimii ani muli nobili au participat la mai multe la 2mbun/t/irea 6i populaia din mo6iile lor, instigat 2n principal de preceptele 6i e-emplu de Cat arine 2mp/r/tesei, care a 5/cut cea mai mare e5orturi pentru a avansa cultivarea a /rii' .i importuri imens de coloni6ti germani nu numai a contribuit la oameni de stat cu ei cet/eni liberi 2n loc de sclavi, dar, ceea ce a 5ost, probabil, de o importan/ 6i mai mult, pentru a seta un e-emplu de industrie, 6i a modurilor de regie ca industria, total necunoscut la /ranii ru6i' (ceste e5orturi au 5ost participat, pe ansamblu, cu mare succes@ 6i aceasta nu trebuie s/ 5ie pus/ la 2ndoial/ 5aptul c/, 2n timpul domniei lui t1r7iu 2mp/r/teas/ 6i deoarece, o cre6tere 5oarte considerabil/ a cultiv/rii 6i a populaiei a 5ost merge transmite 2n aproape 5iecare parte a Imperiului *us' 0n anul "3%D, o enumerare a poporului, estimate de sonda>ul de impo7itare, a dat o populaie de "E,3$%,%4%, 6i acela6i tip de enumerare a dat 2n anul "3#D o populatie de $G,%33,CCC, care, dac/ este corect, arat/ o 5oarte e-traordinar cre6tere, dar se presupune c/ enumerarea 2n "3#D a 5ost mai corect/ 6i complet/ dec1t cea din "3%D' Inclusiv provinciile care nu sunt supuse poll,5iscale, calculul general pentru "3%D a 5ost $C milioane, iar pentru "34%, D%CCCCCC'

0ntr,o ediie ulterioar/ a domnului +e7i )ooAe a Imperiului *us, un tabel de a na6terilor, deceselor 6i c/s/toriilor 2n biserica greac/, se acord/ pentru anul de "344, luate dintr,o publicaie german/ respectabil periodice, 6i 5idel e-trase din declaraiile generale primite de c/tre sinod' (cesta conine toate epar ii, cu e-cepia Lru7la:, care, de di5icult/ile speci5ice care particip/ la o lista corect/ a mortalit/ii 2n care epar ie, nu ar putea 5i introdus' 9eneral/ *e7ultatele sunt, !asculi' Ba6teri, Decese, GD",C"G' $3G,G#$' C/s/torii, $G3G"D' =urplus de na6teri Femele, !ascul ii, "4%,C4 D $GG,ED$ EG",G$ G' Femel e' E%C,4C C' $%E,#C 3' )otal uri' 44",4 "G' GEC,D #4'

Pentru a estima populaia domnul )ooAe 2nmule6te cu G# decese' Dar, a6a cum acest tabel are aspectul de a 5i mai corecte dec1t cele care au precedat ea, 6i ca proporia de decese comparativ cu nasteri este mai mare 2n acest tabelul dec1t 2n altele, este probabil ca G# este prea mare un 5actor de multiplicare' .a poate 5i observat, c/, 2n acest tabel sunt n/scui la moartea aproape la 5el de "#D p1n/ la "CC, na6terile la c/s/torii ca D#G , "CC, 6i decese la c/s/toriile ca $"C , "CC' (cestea sunt toate proporii mai probabil decat re7ultatele din 5osta tabele' Populaia din *usia, inclusiv triburile r/t/citori, 6i ac i7iionate teritorii, 2n "#$$ a 5ost estimat la GEE3%4D"' Dar cea mai interesant/ parte a populaiei de a e-amina, este 5aptul c/ 2n ca7ul 2n care listele de na6teri, decese 6i c/s/toriile pot 5i obinute' )abelul de mai >os, care este dat 2n .ncyclopZdia Lritannica, sub capul de *usia, este 5ormat din rapoartele publicate de c/tre =inod, inclusiv numai membrii Lisericii 9reco,Frtodo-/, organismul de cele mai numeroase de oameni' "#C% C/s/torii $44,CG3 ",D%",$ Ba6teri #% !oarte #"#,G#G "#"C D$C,D#4 ",D3E,4 $% 4CD,D#C "#"% D4,%#D ",EG3,% C% #$C,D#D "#$C D"3,#CG ",G3C,D 44 4"3,%#C

Populaia aparin1nd Lisericii 9reco,este estimat la ECDG"CCC' 0n ca7ul 2n care e-cesul medie a na6terilor de mai sus decese 5i aplicate la cele "E ani care se 2nc eie cu "#$C, acesta va ap/rea ca, din acest e-ces 2n monoterapie, Populaia a crescut 2n acea perioad/, #C%E%"%, iar 2n ca7ul 2n care populaia din "#$C au 5ost ECDG"CCC, populaia 2n "#C% a 5ost D$,$#%,D#E' Compararea e-ces mediu de na6teri cu medie a populaiei 2n

intervalul de "E de ani, va 5i constatat c/ proporia este de " la %D, care (2n con5ormitate cu tabelul II' la s51r6itul capitolului "" al acestei c/ri& ar dubla populaia 2n mai mic/ de EE ani, o rat/ de cele mai rapide de cre6tere' Proporia de na6teri a c/s/toriilor este un pic peste E ` p1n/ la "@ de na6teri la decese, ast5el cum a G , D, a c/s/toriilor pentru populaie, ca " la ""E@ de na6teri la populaia " , $G'$, precum 6i a deceselor a populaiei, sau mortalit/ii, ca " , E"'4' Cele mai multe dintre aceste proporii sunt, 2n esen/ di5erite de cele menionate 2n prima parte a acestui capitol, dar e-ist/ motive 2ntemeiate s/ se cread/ c/ acestea sunt mai precise, 6i,l acord/ cu siguran/ mai bine cu 5oarte rapide cre6tere a populaiei, care este cunoscut pentru a 5i 2nt1mpl/ 2n *usia' Cre6terea aparent/ de mortalitate este de a 5i atribuite mai degrab/, s/ Fosta ine-actitate a registrelor, dec1t la cre6terea un ealt iness' 0n pre7ent, este permis/ c/ registrele 2nainte de "34% au 5ost 5oarte imper5ect p/strate' Re!er.a i --, /a$itolul -3

/ontroale de la $o$ula ie 1n Orientul Mi8lociu (iese de schimb de Euro$e,

(m insistat mai mult pe statele de nord a .uropei decat ruda lor importan/ s,ar putea s/ apar/ unele la cerere, pentru c/ economia lor intern/ este 2n multe privine, 2n esen/ di5erite de ale noastre, 6i un personal, de6i u6oar/ cuno6tin/ cu aceste /ri a mi,a permis s/ menione7 c1teva indicaii care nu au 5ost 2nc/ 2n 5aa publicului' 0n mi>locul p/ri ale .uropei divi7iunea muncii, distribuia de anga>/ri 6i procentul de locuitori ai /rii, di5er/ at1t de puin din ceea ce este observabil la (nglia, c/ ar 5i 2n 7adar s/ caute pentru controalele la populaia lor 2n orice particularitate de obiceiuri 6i maniere su5icient de marcat s/ admit/ de descriere' (m, prin urmare, se str/duiesc s/ 2ndrepte atenia cititorului 2n principal unor deducii trase din listele de na6teri, c/s/torii 6i decese 2n di5erite /ri, iar aceste date vor, 2n multe puncte importante, s/ ne dea mai multe in5ormaii, respect1nd economiei lor interne decat am putea primesc de la cele mai C/l/tor observarea' Unul dintre punctele cele mai curioase 6i instructiv de vedere, 2n care putem ia 2n considerare listele de acest gen, mi se pare a 5i dependena de c/s/toriilor privind decesele' (cesta a 5ost observat pe bun/ dreptate de !ontes8uieu, c/, ori de c1te ori e-ist/ un loc pentru dou/ persoane pentru a tr/i con5ortabil, o c/s/torie va cu siguran/, re7ulta: dar 2n ma>oritatea /rilor din .uropa, 2n stadiul actual din populaia lor, e-perienta nu ne va permite s/ se a6tepte nici o brusc/ 6i cre6tere mare 2n mi>loacele de a spri>ini o 5amilie' Prin urmare, loc pentru nou/ c/s/torie trebuie, 2n general, s/ 5ie 5/cut/ de di7olvare a unei vec i 6i noi g/si 2n consecin/, c/, cu e-cepia dup/ unele mortalitatea mare, indi5erent de cau7a ar putea 5i procedat, sau o sc imbare brusc/ a politicii deosebit 5avorabile pentru cultivarea 6i comerului, num/rul de c/s/torii anual este reglementate 2n principal de num/rul de decese anual' .i reciproc in5luena reciproc' .-ist/ c1teva /ri 2n care oamenii obi6nuii au previ7iune at1t de mult, ca s/ se am1ne p1n/ la c/s/torie au o perspectiv/ de a 5i ec itabil capabile s/ susin/ 2n mod corespun7/tor toi copiii lor' Unele dintre mortalitatea prin urmare, 2n aproape 5iecare ar/, este 5orat de 5recven/ prea mare de c/s/torie@ 6i 2n 5iecare ar/ o mortalitate mare, indi5erent dac/ re7ult/ 2n principal din aceast/ cau7/ sau oca7ionate de num/rul mare de ora6e 6i a manu5acturilor 6i naturale un ealt iness a situaiei, va produce 2n mod necesar o 5recven/ mare a c/s/torie'

F e-empli5icare cea mai i7bitoare a acestei observaii apare 2n ca7ul de unele sate din Flanda' =ussmilc a calculat proporia medie de c/s/torii anual 2n comparaie cu num/rul de locuitori 2ntre " 2n "C3 6i " 2n ""D, 2n /rile care nu au 5ost subtiata de pl/gi sau r/7boaie, sau 2n care nu e-ist/ nici o brusc/ cre6tere a mi>loacelor de sub7isten/' ?i crom, un scriitor mai t1r7iu statistice, de a lua o medie 2ntre " 2n 4$ 6i " 2n "$$, estim/rile proporia medie de c/s/torii la locuitori ca " la "C#' Dar, 2n registrele de $$ sate olande7e, a c/ror e-actitate, 2n con5ormitate cu =ussmilc , nu e-ist/ niciun motiv s/ ne 2ndoim, se pare c/ din %E de persoane acolo este de " c/s/torie anual' (ceasta este o abatere dintre cele mai e-traordinare de la media proporie' Cand am va7ut prima oara acest num/r sus nu, av1nd 2n adverted apoi la mortalitatea 2n aceste sate, am 5ost uimit mult, 6i 5oarte puin mulumit de 2ncercarea de a =ussmilc seama de ea, vorbind de mare num/rul tran7aciilor, precum 6i di5eritele mi>loace de a obine un trai 2n Flanda, ca este evident c/, av1nd 2n ara de mult/ vreme 2n aceea6i stare, nu ar e-ista 5i nici un motiv s/ ne a6tept/m la orice aderare mare de noi meserii si noi mi>loace de sub7isten/, iar cele vec i ar 5i, desigur, toate complet' Dar di5icultatea a 5ost 2ntr,o mare m/sur/ re7olvat, atunci c1nd se p/rea c/ mortalitatea a 5ost 2ntre " 2n $$ 6i " 2n $D, 2n loc s/ 5ie " 2n D%, ast5el cum este de obicei atunci c1nd c/s/toriile sunt 2n proporie de " la "C#' Ba6teri 6i decese au 5ost aproape egal' Bum/rul de c/s/torii e-traordinar nu a 5ost cau7at/ de desc iderea de orice noi surse de sub7isten/, 6i, prin urmare, a produs nici o cre6tere a populaiei' (cesta a 5ost doar prile>uit de di7olvarea rapid/ a vec ilor c/s/toriile de moarte, 6i postul vacant ca urmare a unor locuri de munc/ prin care un de 5amilie ar putea 5i spri>inite' (r putea 5i o 2ntrebare, 2n acest ca7, dac/ 5recvena prea mare de c/s/torie, c/ este, presiunea populaiei prea tare 2mpotriva limitelor de sub7isten/, a contribuit cel mai mult la producerea mortalit/ii sau a mortalit/ii, oca7ionate 2n mod natural de anga>ari a poporului 6i a un ealt iness ar/, 5recvena de c/s/torie' 0n spe/ I ar trebui, 5/r/ a 2ndoial/, 2nclinat la presupunerea din urm/, mai ales ca se pare a 5i 2n general, de acord, c/ oamenii de r1nd 2n Flanda 2nainte de *evoluie au 5ost, pe ansamblu, 2ntr,o stare bun/' !ortalitatea mare, probabil, a ap/rut parial din mars iness naturale ale solului 6i de num/rul de canale, 6i parial de la proporia 5oarte mare de persoane anga>ate 2n ocupaii sedentare, 6i num/rul 5oarte mic 2n anga>ari sanatos al agriculturii' Un contrast 5oarte curios 6i i7bitoare a acestor sate olande7/, tendina de a ilustra subiectul de 5a/, va 5i amintit 2n ceea ce sa spus, respect1nd de stat din Borvegia' 0n Borvegia, mortalitatea este " 2n E#, 6i c/s/toriile sunt " 2n "DC de ani 0n satele olande7 mortalitatea " 2n $D, precum 6i c/s/toriile " 2n %E' Di5erena at1t 2n casatoriilor si deceselor este mai presus de dublu' .i a menine proporiile lor relativ/ 2ntr,o manier/ 5oarte e-act/, 6i veste6te c1t de mult decesele 6i c/s/toriile reciproc depinde de 5iecare alte 6i c/, cu e-cepia 2n ca7ul 2n care unii 2ncep brusc 2n agricultura unei /ri e-tinde mi>loacele de sub7isten/, o cre6tere de c/s/torii trebuie s/ 5ie 2nsoit/ de o cre6tere de mortalit/ii, 6i sau vice versa. 0n *usia, acest lucru 2ncepe brusc 2n agricultur/ are 2ntr,un mare m/sur/ luat/ loc 6i, 2n consecin/, de6i mortalitatea este 5oarte mic, dar proporia de c/s/torii nu este a6a' Dar 2n progresul a populaiei din *usia, 2n ca7ul 2n care proporie de c/s/toriile r/m1n acelea6i ca 2n pre7ent, mortalitatea va va cre6te inevitabil, sau 2n ca7ul 2n care mortalitatea r/m1n aproape acelea6i, proporia de c/s/torii se va diminua' =ussmilc a produs unele ca7uri i7bitoare dintre aceast/ sc/dere treptat/ a num/r proporional de c/s/torii, 2n progresul unei /ri 2ntr,o mai mare gradul de cur/enie, salubritatea 6i populaia, 6i o mai complet/ ocupaia de toate mi>loacele de a obine un trai'

0n ora6ul ;alle, 2n anul "3CC, num/rul de c/s/torii anual a 5ost pentru 2ntreaga populaie de " la 33' 0n cursul urm/toarele GG ani, aceast/ proporie sa sc imbat treptat, 2n 5uncie de calcul =ussmilc lui, la " 2n "%3' (ceasta este o di5eren/ cele mai e-traordinare, 6i, 2n ca7ul 2n calcul au 5ost destul de e-acte, ceea ce s,ar dovedi un grad de selectare pentru a c/s/toriei a avut operat, 6i cum ea 2ns/6i complet m/surat/ la mi>loacele de sub7isten/' Ca toate acestea, num/rul de persoane este estimat de calcul 6i de nu au 5ost luate de la enumer/rile, aceast/ di5eren/ 5oarte mare 2n proporiile pot nu trebuie s/ 5ie per5ect corect, sau pot 5i oca7ionate 2n parte din alte cau7e' 0n ora6ul de la Leipsic, 2n anul "%$C, c/s/toriile anuale au 5ost la populaiei, " la #$, 2ncep1nd cu anul "3E" , "3G% au 5ost de " la "$C' 0n (ugsburg, 2n "G"C, proporia c/s/toriilor a populaiei a 5ost de " la #%, in anul "3GC de " la "$D' 0n Dant7ic, 2n anul "3CG, proporia a 5ost de " la #4, 2n "3EG ca de la " la ""#' 0n ducatul de !agdeburg , 2n "3CC, proporia a 5ost de " la #3, de la "3G$ , "3GG de " la "$G' 0n principat de ;alberstadt 2n "%4C, proporia a 5ost de " la ##@ 2n anul "3G% ca " la ""$' 0n ducatul de Cleves, 2n "3CG, proporia a 5ost " la #D, 2n "3GG, de la " la "CC' 0n C urmarA de Lrandenburg , 2n "3CC, proporia 5ost de " la 3%@ 2n "3GG, " la "C#' !ai multe ca7uri de acest 5el ar putea 5i produse, dar acestea sunt su5iciente pentru a ar/ta c/ 2n /rile 2n curs, 2n ca7ul 2n care dintr,o cre6tere brusc/ 2n mi>loacele de de sub7isten/, care re7ult/ 5ie dintr,o mortalitate mare anterioare sau de a se 2mbun/t/i cultivare 6i comerului, camera a 5ost 2nc eiat pentru o proporie mare de c/s/torii, aceast/ proporie se va reduce 2n 5iecare an ca noi locuri de munc/ sunt ocupate sus, 6i nu e-ist/ nici o camer/ 2n continuare pentru o populaie 2n cre6tere' Dar, 2n /rile care au 5ost mult timp pe deplin populat, 2n care mortalitatea continua la 5el, 6i 2n care nici noi surse de sub7isten/ sunt de desc idere, c/s/toriile 5iind reglementate 2n principal de decese, va suporta, 2n general, aproape aceea6i proporie pentru 2ntreaga populaie puin o perioad/ la alta' ?i constana aceea6i va avea loc c iar 6i 2n /rile 2n care e-ist/ un raport anual cre6terea 2n mi>loacele de sub7isten/, cu condiia ca aceast/ cre6tere s/ 5ie uni5orme 6i permanent/' Presupunand ca aceasta s/ 5ie ast5el, ca 6i pentru o >um/tate de secol pentru a permite 2n 5iecare an de un procent 5i- de c/s/torii 2n a5ar/ de cele di7olvat de deces, populaiei ar 5i atunci 2n cre6tere, 6i, probabil, rapid, dar este evident, c/ proporia a c/s/toriilor pentru 2ntreaga populaie s,ar putea s/ r/m1n/ acelea6i pe parcursul 2ntregii perioade' (cest =ussmilc proporie a 2ncercat s/ veri5ice 2n di5erite /ri 6i situaii di5erite' 0n satele de C urmarA Lrandenburg , unul din c/s/torie de "C4 de persoane are loc 2n 5iecare an: 6i proporie generale pentru sate agricole, el crede ca pot 5i luate la 2ntre " 2n "C# 6i " 2n ""G 0n ora6ele mici de C urmarA, 2n ca7ul 2n care mortalitatea este mai mare, proporia este de " la 4#@ 2n =ate olande7/ menionat 2nainte de la " la %E@ 2n Lerlin " la ""C, 2n Paris, de la " la "D3' 0n con5ormitate cu crom, 2n !rasele unmarr1in+ de la Paris 6i *oma proporie este de doar " la %C'

)oate proporiile generale 2ns/ de orice natur/ ar trebui s/ 5ie aplicate cu pruden/ considerabile, cum se 2nt1mpl/ rar ca ma>orarea de produse alimentare 6i de Populaia este uni5orm/@ 6i atunci c1nd circumstanele o ar/ sunt di5erite, 5ie din aceasta cau7a sau de la orice sc imbare 2n obiceiurile de persoane cu 2n ceea ce prive6te cur/enia 6i de pruden/, este evident c/ o proporie care este adev/rat la o perioad/ nu va 5i at1t de la altul' Bimic nu este mai di5icil/ dec1t de a stabili norme cu privire la aceste subiecte care 5ac nu admit e-cepii' 0n general vorbind, ar putea 5i luate de la sine c/ o 5acilitate a crescut 2n mi>loacele de a obine un trai, 5ie dintr,o mare mortalit/ii anterioare sau din cultivarea 6i 2mbun/t/irea comerului, ar produce o proporie mai mare de c/s/torii anual, dar acest e5ect nu s,ar putea, probabil, urmai' =a presupunem ca oamenii s/ 5i 5ost 2nainte de a 2ntr,o stare 5oarte deprimat, 6i o mare parte din mortalit/ii a 5i ap/rut din lips/ de prevedere, care, de obicei, 2nsoe6te o ast5el de stare, este posibil ca 2mbun/t/irea brusc/ a lor condiie s,ar putea s/ le dea mai mult de o m1ndrie decente 6i adecvate@ 6i consecin/ ar 5i, 5aptul c/ num/rul proporional de c/s/torii ar putea s/ r/m1n/ aproape la 5el, dar s,ar spate tot mai mult de copiii lor, 6i Populaia suplimentare, care a 5ost dorit ar 5i 5urni7ate de c/tre un diminuat mortalit/ii, 2n loc de un num/r mai mare de na6teri' 0n acela6i mod, 2n ca7ul 2n care populaia din orice ar/ a 5ost mult timp staionare, 6i nu ar admite cu u6urin/ de o cre6tere, este posibil ca un sc imbare 2n obiceiurile poporului, de la o mai bun/ educaie sau de orice alt motiv, s,ar putea diminua num/rul proporional de c/s/torii, dar mai puini copii ca ar 5i pierdut in copilarie de boli ca urmare a s/r/ciei, diminuare a num/rului de c/s/torii ar 5i ec ilibrat de diminuat mortalit/ii, iar populaia ar 5i p/strate p1n/ la nivelul corespun7/tor de c/tre un mic num/rul de na6teri' (st5el de modi5ic/ri, prin urmare, 2n obiceiurile unui popor ar trebui s/ 5ie luate 2n mod evident 2n considerare' *egula cea mai general/, care pot 5i stabilite pe acest subiect este, probabil, 5aptul c/ orice direct stimulentele de c/s/torie trebuie s/ 5ie 2nsoite de o cre6terea mortalit/ii' )endina natural/ de a c/s/toriei este 2n 5iecare ar/, ast5el mare, c/, 5/r/ nici 2ncura>/ri oricare ar 5i un loc potrivit pentru o c/s/torie va 5i 2ntotdeauna umplut' =timuleni ast5el, prin urmare, trebuie s/ 5ie per5ect inutil, sau de a produce o c/s/torie 2n ca7ul 2n care nu e-ist/ un loc adecvat pentru unu@ 6i consecin/, trebuie s/ 5i crescut 2n mod necesar s/r/ciei 6i a mortalit/ii' !ontes8uieu, 2n Persannes lui Lettres, spune, c/, 2n r/7boaiele trecut de Frana, 5rica de a 5i 2nscri6i 2n miliie ispitit un num/r mare de tineri s/ se c/s/toreasc/ 5/r/ mi>loace adecvate de a spri>ini o 5amilie, iar e5ectul a 5ost na6terea unei mulimi de copii, JSue laprivind c erc e bis en France, et Sue la misbre, la 5oamete et les maladii en 5ait stele disparo2tre' J Dup/ 5rapant ast5el o ilustrare a e5ectelor directe necesare 2ncura>/ri la c/s/torie, este per5ect uimitor 5aptul c/, 2n lucrarea sa .sprit des Loi- el ar trebui s/ spun c/ .uropa este 2nc/ 2n stare s/ impun/ legi, care 5avori7ea7/ propagarea speciei umane' =ussmilc adopt/ acelea6i idei 6i, de6i el are 2n vedere ca7ul Bum/rul de c/s/torii vin neap/rat la un stand 2n ca7ul 2n care produsele alimentare nu este capabil s/ a spori 6i mai mult, 6i e-aminea7/ unele /ri 2n care num/rul de c/s/torii contractate este e-act m/surat/ prin num/rul di7olvat de moarte, 2nc/ .l 2nc/ mai crede c/ aceasta este una din 2ndatoririle principale ale guvernului pentru a participa la la num/rul de c/s/torii' .l citea7/ e-emple de (ugustus 6i )raian, 6i crede c/ un prin sau un om de stat ar merita cu adevarat numele de tat/l lui poporul s/u, 2n ca7ul 2n care, din proporie de " la "$C sau "$G, el ar putea cre6te

c/s/toriile la proporie de " la #C sau 4C: Dar, a6a cum apare 2n mod clar, de la ca7urile pe care el 2nsu6i produce, c/, 2n /rile care au 5ost lung tolerabil bine populat, moartea este cel mai puternic dintre toate 2ncura>/ri la c/s/torie, prinul sau de stat, care ar trebui s/ reu6i 2n ast5el a crescut 5oarte mult num/rul de c/s/torii, s,ar putea, probabil, merit/ mult mai mult pe bun/ dreptate titlul de distrugatorul, decat tatal, al poporului s/u' Proporia de nasteri anual pentru 2ntreaga populaie trebuie 2n mod evident depind 2n principal la proporia persoanelor c/s/tori anual@ 6i Prin urmare, 2n /rile 2n care nu va admite o cre6tere mare a populaiei, trebuie, cum ar 5i c/s/toriile, depind 2n principal de decese' 0n ca7ul 2n care o t/rie sc/dere a populaiei nu are loc, na6terile va 5urni7a 2ntotdeauna vacante 5/cute de moarte, 6i e-act at1t de mult mai mult ca resursele 2n cre6tere a /rii va admite' 0n aproape 5iecare parte a .uropei, 2n timpul intervalele de mare pl/gi, epidemii sau r/7boaie distructive, cu care este oca7ional vi7itat, n/scui s/ dep/6easc/ moartea, dar ca mortalitatea varia7/ 5oarte mult 2n di5erite /ri 6i situaii, n/scui va 5i gasit la varia7/ 2n acela6i mod, de6i de la e-cesul de na6teri de mai sus decese care cele mai multe /ri se poate admite, nu 2n aceea6i m/sur/' 0n D4 de sate din Flanda, 2n ca7ul 2n care decese sunt de apro-imativ " 2n $D, na6terile sunt, de asemenea, despre l 2n $D 0n "G sate rund/ Paris, n/scui poart/ aceea6i, sau c iar o mai mare, proporional cu 2ntreaga populaie, pe seama de o rat/ a mortalit/ii mai mare@ na6terile sunt " 2n $$ 3 \ "C, 6i decese la 5el' 0n oraselele mici de Lrandenburg care sunt intr,o stare 2n cre6tere, mortalitatea este " 2n $4, 6i na6teri " 2n $E 3 \ "%' 0n =uedia, 2n ca7ul 2n care mortalitatea este de apro-imativ " 2n DG, na6terile sunt " 2n $# 0n "CG% de sate Lrandenburg 2n care mortalitatea este de apro-imativ " 2n D4 sau EC, na6terile sunt despre " 2n DC 0n Borvegia, 2n ca7ul 2n care mortalitatea este ( 2n E#, na6terile sunt " 2n DE 0n toate aceste ca7uri, n/scui sunt 2n mod evident m/surat/ de decese, dup/ ce 5ace o buna indemni7aie pentru e-ces de na6teri care starea de 5iecare ar/ va admite' =criitori statistice au str/duit s/ obin/ o m/sur/ general/ de mortalitate pentru toate /rile, luate 2mpreun/, dar, 2n ca7ul 2n care o ast5el de m/sur/ ar putea 5i obinute, nu v/d ce scop bine s,ar putea r/spunde' (r 5i, dar de puin utili7ai 2n constatarea a populaiei din .uropa, sau a lumii, 6i este evident, c/, 2n aplicarea acesteia 2n anumite /ri sau locuri special, ar putea 5i condus 2n grossest erori' 0n ca7ul 2n care mortalitatea a rasei umane 2n di5erite /ri 6i situaii di5erite, varia7/ at1t de mult ca de la " 2n De la $C la " 2n %C, nici o medie general/ ar putea 5i utili7ate cu siguran/ 2ntr,un ca7 particular, 5/r/ o ast5el de cunoa6tere a circumstanele /rii, 2n ceea ce prive6te num/rul de ora6e, obiceiurile de oameni 6i salubritatea a situaiei, a6a cum ar 2nlocui, probabil, necesitatea de a recurge la orice proporie general, de cunoa6tere a proporie special, potrivit pentru ar/' .-ist/ o circumstan/ de conducere, cu toate acestea, a5ectea7/ mortalitatea de /ri, care pot 5i considerate ca 5iind 5oarte generale, 6i care este, 2n acela6i timp timp, desc is complet la observare' (cesta este num/rul de ora6e, 6i proporie de ora6 la ar/ de locuitori' .5ectele ne5avorabile de aproape ase7ari si locurile de munca sedentar asupra s/n/t/ii sunt universale@ 6i Prin urmare, cu privire la num/rul de persoane care tr/iesc 2n acest mod, 2n comparaie cu num/rul de anga>ai 2n agricultur/, va depinde mult mortalit/ii generale a de stat' La acest principiu sa calculat c/, atunci c1nd proporia de persoanelor din ora6ele cu cele din ar/ este la 5el de " la D, atunci mortalitatea este despre " 2n D%: care se ridica la " 2n DG, sau " 2n DD, atunci c1nd proporia de t1rgoveilor a s/tenilor este de $ la G, sau D pentru 3@ 6i scade sub " 2n D%, atunci c1nd acest procent este de $ , 3, sau " la E' Din aceste motive, mortalitatea

2n Prusia este " 2n D#, 2n Pomerania, " 2n D3 `, 2n BeumarA " 2n D3@ 2n C urmarA " 2n DG, 2n con5ormitate cu listele pentru "3G%' !/sura cea mai apropiat/ medie de mortalitate pentru toate /rile, ora6ele 6i in1nd sate 2mpreun/, este, con5orm =ussmilc , " 2n D%' Dar crom crede c/ aceast/ m/sur/, de6i ar putea 5i potrivit, eventual, la data la care =ussmilc a scris, nu este corect, 2n pre7ent, c1nd 2n ma>oritatea statelor din .uropa, at1t num/rul 6i m/rimea ora6elor au crescut' .l pare a 5i de p/rere, 2ntr,adev/r, c/ acest mortalitatea a 5ost mai degrab/ de mai >os adev/rul 2n timp =ussmilc lui, 6i c/ acum " 2n DC ar 5i dovedit a 5i mai aproape de m/sur/ medie' Bu este improbabil ca proporia =ussmilc este prea mic, ca el a avut o tendin/ puin, cu muli ali scriitori statistice, la arunce de ani s/u epidemiei calcule, dar crom nu a avansat dove7i su5icient/ pentru a stabili o m/sur/ general/ a mortalit/ii, 2n opo7iie cu 5aptul c/ propus de =ussmilc ' .l 2l citea7/ Lusc ing, care susine c/ mortalitatea 2ntreg prusac monar ie care urmea7/ s/ 5ie ( 2n DC' Dar se pare c/ aceast/ deducie a 5ost trasat/ de la liste de numai trei ani, o perioad/ mult prea scurt/ pentru a determina orice generale medie' (ceast/ proporie, pentru monar ie prusac, este 2ntr,adev/r complet contra7is/ de observaiile ulterioare menionate de c/tre crom' Potrivit listelor timp de cinci ani, se 2nc eie 2n "3#E, mortalitatea a 5ost de numai " 2n D3' 0n aceea6i perioade, au 5ost n/scui la decese ca de la "D" la "CC 0n =ile7ia mortalitatea "3#" , "3#E a 5ost ( 2n DC, 6i na6teri la decesele de "$# de "CC 0n 9elderland mortalitatea "33% , "3#" a 5ost ( 2n $3, 6i na6teri " 2n $%' (cestea sunt cele dou/ provincii ale monar iei, 2n care mortalitatea este mai mare' 0n unele altele, este 5oarte mic' De la "3#" la "3#E mortalitatea medie 2n Beu5c atel 6i Lallengin a 5ost numai " 2n EE, 6i na6teri " 2n D" 0n principat de ;alberstadt7, "33# , "3#E, mortalitatea a 5ost 2nc/ mai puin, 5iind doar " 2n EG sau E%, 6i proporia de na6teri la decesele "D3 la "CC' Conclu7ia general/ care crom remi7e este, c/ statele din .uropa pot 5i 2mp/rite 2n trei clase, la care o m/sur/ di5erit/ de mortalitate ar 5i trebuit care urmea7/ s/ 5ie aplicate' 0n statele mai bogate 6i mai populat, 2n ca7ul 2n care locuitorii din ora6e sunt la locuitorii din ara 2ntr,o proporie at1t de mare ca " p1n/ la D, mortalitatea poate 5i luat ca " 2n DC 0n acele /ri care sunt 2ntr,un mi>loc de stat cu privire la populaie 6i de cultivare, mortalitatea poate 5i considerate ca 5iind " 2n D$' ?i 2n slab populat/,state din nordul, =ussmilc lui proporie de " 2n D% pot 5i aplicate' (ceste proporii par s/ 5ac/ mortalit/ii generale prea mare, c iar 6i dup/ permi1nd ani epidemie s/ aib/ e5ect deplin 2n calcule' 0mbun/t/it obiceiurile de cur/enie, care pare s/ 5i prevalat 2n ultimii ani 2n ma>oritatea ora6ele din .uropa, au, probabil, la punctul de salubritate, mai mult de contrabalasat cu m/rimea lor a crescut' 0ntr,un recens/m1nt care a 5ost 5/cut/ 2n "#"3, de populaia din Prusia 2n sale stadiul actual e-tins/, num/rul de locuitori sa dovedit a 5i "CGD%G3", din care G$EEDC# au 5ost b/rbai, iar GD$CGDG au 5ost 5emei' Ba6terile au 5ost EGECD", DC%E#E decese, c/s/torii 6i ""$CDE' Din cele GDG3% de na6teri, sau "\#'E au 5ost ilegitime' Proporia de b/rbai 6i 5emei a 5ost n/scut la $C la "4' Dintre copiii nelegitimi la D stele din 5iecare "C au murit 2n primul an dup/ na6tere@ a legitime $ din "C' Bumerele de aici a declarat da un procent de nasteri la moarte, ca "E4 de "CC@ de na6teri a c/s/toriilor sub 5orm/ de E la "@ de nasteri a populaiei, de la " la $D'$@ de decese la populaiei, de b/rbai, ca " la DD, de 5emei, ca de la " la D%@ de at1t 2mpreun/, ca " la DE `, a c/s/toriilor 6i a populaiei, " , 4E' Proporia de e-cesul de na6teri de mai sus decesele la Populaia este la 5el de " la %$@ un e-ces care, dac/ ar continua, ar dubla populaiei 2n apro-imativ ED de ani'

Deoarece aceasta nu este totu6i preci7at c1t timp aceste proporii au continuat, nu conclu7ii 5oarte anumitor pot 5i trase din acestea@ dar nu e-ist/ 2ndoial/, c/ populaia este de a trece la mare rapiditate' Re!er.a i --, ca$itolul 3

/ontroale de la $o$ula ie 1n El.e ia,

=ituaia din .lveia este 2n multe privine at1t de di5erit de celelalte state din .uropa, iar unele dintre 5aptele pe care au 5ost colectate respect1nd aceasta sunt at1t de curios, 6i au tendina de at1t de puternic pentru a ilustra principiile generale ale acest lucru, c/ se pare pentru a merita o e-aminare separat/' (pro-imativ DG sau EC de ani 2n urm/, o alarm/ de mare 6i brusc/ pare s/ 5i prevalat 2n .lveia respectarea depopulare a /rii, precum 6i tran7aciile al =ocietatii .conomice de la Lerna, care au 5ost stabilite cu c1iva ani 2nainte, au 5ost 2ng esuii cu lucr/ri depl1ng1nd declinul industriei, arte, agricultur/ 6i produce, precum 6i pericolul iminent de un total de persoane care dorii' cea mai mare parte a acestor scriitori considerate depopularea /rii ca o 5apt at1t de evident, s/ nu impune dovada' .i s,au anga>at, prin urmare, mai ales 2n propunerea c/ile de atac, 6i, printre altele, importul de moa6/, 2n5iinarea de spitale copilului gasit, a portionarea de 5ecioare tinere, prevenirea de emigrare, precum 6i 2ncura>area de coloni6ti str/ini' Un document care conin materiale 5oarte valoroase a 5ost, 2ns/, de data aceasta despre publicat de !' !uret, ministrul de +evay, care, 2nainte de el a procedat la punctul din c/ile de atac, a considerat necesar/ pentru a susine e-istena r/ului' .l a 5/cut o cercetare 5oarte laborioas/ 6i atent/ 2n registrele di5eritelor paro ii, p1n/ la momentul stabilirii lor 2n primul r1nd, 6i au comparat num/rul de de na6teri care au avut loc pe parcursul a trei perioade di5erite de 3C de ani 5iecare, se 2nc eie prima 2n "%$C, al doilea 2n "%4C, 6i a treia 2n "3%C' 9/sirea pe aceast/ comparaie, c/ num/rul de na6teri a 5ost mai degrab/ mai puin 2n secund/ dec1t 2n prima perioad/, (6i cu a>utorul presupune unele omisiuni 2n a doua perioad/, 6i, unele concedierile 2n al treilea,&, c/ num/rul de n/scui 2n a treia a 5ost, de asemenea, mai puin dec1t 2n al doilea, el a considerat dove7i pentru o depopulare 2n continuare a /rii din anul "GGC ca incontestabile' (dmi1nd toate premisele, conclu7ia nu este, probabil, at1t de sigur ca el imaginat,o s/ 5ie 6i de la alte 5apte care apar 2n memoriile sale, eu sunt dispuse s/ cread/ cu t/rie, c/ .lveia, 2n aceast/ perioad/, a a>uns sub ca7ul presupus 2n ultimul capitol, 6i c/ obiceiurile imbunatatirea persoanelor cu privire la pruden/, #c cur/enia', a crescut treptat salubritatea general/ a /rii, 6i, prin permi1ndu,le spre spate p1n/ la maturitate o proporie mai mare de copii lor, au avut amena>ate populaia necesare cu un num/r mai mic de na6teri' Desigur, proporia de na6teri anual 2ntreaga populaie, 2n perioada din urm/, ar 5i mai puin dec1t 2n 5osta' Din calculele e-acte de !' !uret, se pare, c/ pe parcursul ultimilor perioad/ mortalitatea a 5ost e-traordinar de mici, 6i proporia copiilor crescute de la copil/rie la pubertate e-traordinar de mare' 0n perioadele de 5ostul acest lucru nu ar 5i putut 5i 2n ca7ul 2n aceea6i m/sur/' !' !uret 2nsu6i observ/, c/ Jdepopularea antice ale /rii a 5ost s/ 5ie atribuite urgiile 5recvente care, 2n vremuri, ea pustiite@ J 6i adaug/: J2n ca7ul 2n care se putea spri>ini, 5/r/ a aduce atingere 5recvena de a6a 2ngro7itor un r/u, este o dovad/ de bun/tate ale climei, 6i de anumite resurse pe care ara ar putea 5urni7a, pentru o recuperare rapid/ a acestuia populaiei'

J.l negli>ea7/ s/ aplice aceast/ observaie ca el ar 5i trebuit, 6i uit/ c/ o ast5el de repeopling promptul nu a putut avea loc 5/r/ o neobi6nuit cre6tere de na6teri, 6i c/, pentru a permite unei /ri s/ se spri>in 2mpotriva o ast5el de surs/ de distrugere, o proporie mai mare de nasteri pentru 2ntreaga populaie ar 5i necesar/ dec1t 2n alte perioade' 0ntr,una din tabele sale, el d/ o list/ cu toate pl/gile care au prevalat 2n .lveia din anul "D"$, din care se pare c/ acest lucru 2ngro7itor 5lagel pustiite ar/, la intervale scurte, pe 2ntreaga durat/ a prima perioad/, 6i e-tins ravagiile sale oca7ionale, pentru a 2n termen de $$ de ani de 2ncetarea celui de al doilea' (r 5i contrar orice regul/ de probabilitate s/ se presupun/ c/, 2n timpul prevalena 5recvente de aceast/ tulburare, ara ar putea 5i deosebit de s/n/toase, 6i mortalit/ii generale e-trem de mici' =/ presupunem ca acestea s/ aib/ cum ar 5i 5ost 2n pre7ent are loc 2n multe alte /ri, care sunt scutite de aceast/ pacoste, despre " 2n D$, 2n loc de " 2n EG, la 5el ca 2n ultima perioada' Ba6terile ar 5i, desigur, p/strea7/ relativ lor proporie, 6i 2n loc de " 2n D%, 5ie de apro-imativ " 2n $% 0n estimarea populaiei din ar/, de c/tre nasteri, ar trebui sa avem ast5el dou/ multiplicatori 5oarte di5erite pentru perioade di5erite, 6i de6i absolut/ Bum/rul de na6teri ar putea 5i mai mare 2n prima perioad/, dar ar 5i de 5apt nici o 2nseamn/ implica o populaie mai mare' 0n spe/, suma de na6teri 2n "3 paro ii, 2n timpul primele 3C de ani, este dat ca E4#%C, care anual ar 5i de apro-imativ 3"$' (cest lucru, 2nmulit cu $%, ar indica o populaie de "#'G"$' 0n ultimul perioad/ suma de nasteri este dat ca ED4"C, care va 5i de apro-imativ %$% anual' (cest lucru, 2nmulit cu D%, va indica o populaie de $$,GD%@ 6i dac/ multiplicatorii 5i la 5el, acesta va ap/rea, ast5el, c/ 2n loc de sc/dere care a 5ost destinat s/ 5ie dovedit, a e-istat o cre6tere considerabil/' C/ nu au estimat mortalitate prea mare 2n prima perioad/, am au multe motive pentru a presupune, 2n special un calcul, respect1nd ora6ul vecin de la 9eneva, 2n care se pare c/, 2n secolul al "%,lea, probabilitate de via/, sau la v1rsta la care >um/tate din vii, n/scute, a 5ost de numai E'##D, mai degrab/ mai puin de patru ani 6i 4\"Ct s, 6i viaa medie "#'G"", apro-imativ "# ani si >umatate' In secolul "3, probabilitatea de a vieii a 5ost ""'%C3, peste "" ani 6i >um/tate@ viaa medie $D'DG#' In secolul al "#,lea probabilitatea de via/ a crescut la $3'"#D, $3 de ani 6i aproape o cincime, 6i durata de via/ medie la D$ de ani, iar o cincime' .ste 5oarte probabil ca o diminuare a mortalit/ii, de acela6i tip, de6i, probabil, nu 2n aceea6i m/sur/, ar trebui s/ aib/ loc 2n .lveia@ 6i 6tim de la registrele din alte /ri care au 5ost de>a observat, c/ o rat/ a mortalit/ii mai mare produce in mod natural o proporie mai mare de na6teri' Din aceast/ dependen/ a na6terilor num/rul deceselor cau7ate de !' !uret 2nsu6i produce multe ca7uri, dar nu sunt con6tieni de principiul real/ a populaiei, au servesc numai s/ uimeasc/ el, iar el nu le aplic/' +orbind de lips/ de rodnicie 2n 5emei elveian, spune el, c/ Prusia, Lrandenburg , =uedia, Frana, 6i 2ntr,adev/r 2n 5iecare ar/, registrele de care el a v/7ut, da o proporie mai mare de bote7uri la num/rul de de locuitori, dec1t Pays de +aud, 2n ca7ul 2n care acest procent este de numai " la D%' .l adaug/, c/, din calculele e5ectuate 2n ultimul timp Lyonois, sa constatat, c/ Lyon 2n sine, proporia de bote7uri a 5ost " 2n $#, 2n ora6ele mici " 2n $G, 6i 2n paro ii " 2n $D sau $E' Ce di5eren/ prodigioas/, el e-clam/, 2ntre Lyonois 6i Pays de +aud, 2n ca7ul 2n care

proporia cea mai 5avorabil/, 6i c/ numai 2n dou/ paro ii mici de 5ecunditate e-traordinar/, nu este mai presus de " 2n $%, 6i 2n multe paro ii, este considerabil mai mic dec1t " 2n EC] Aceeai diferen, el remarc/, are loc 2n nseamn via. 0n Lyonois este un pic peste $G de ani, 2n timp ce 2n Pays de +aud t e cea mai mic/ medie de via/, 6i c/ numai 2ntr,o paro ie singur ml/6tinoas/ 6i nes/n/toase, este $4 ani `, 6i 2n multe locuri este de peste EG de ani' JDar de unde vineJ, spune el, Jc/ 2n ca7ul 2n care ara copii scape cele mai bune de pericolele de copil/riei, 6i 2n ca7ul 2n care durata de via/ medie, 2n orice 5el se 5ace calculul, este mai mare dec1t 2n oricare altul, ar trebui s/ 5ie tocmai 5aptul c/, 2n care 5ecunditatea este cel mai micH Cum este vorba din nou c/, a tuturor paro iilor noastre, cea care d/ via/ medie cea mai mare, ar trebui, de asemenea, s/ 5ie cel 2n care tendina de cre6tere este cel mai micH JPentru a re7olva aceast/ 2ntrebare, voi pericol o con>ectura, care, cu toate acestea, .u dau doar ca atare' Bu este, c/, 2n scopul de a menine, 2n toate locurile ec ilibru corespun7/toare a populaiei, Dumne7eu a dispus cu 2nelepciune lucruri 2ntr,o ast5el de manier/, ca 5ora de via/ din 5iecare ar/ ar trebui s/ 5ie 2n raport invers de 5ecunditate saleH JDe 5apt, e-periena veri5ic/ presupuneri mea' Ley7in, un sat din (lpi, cu o populaie de ECC de persoane, dar produce un pic mai sus opt copii de un an' Pays de +aud, 2n general, proporional cu acela6i num/r de locuitori, produce "", 6i Lyonois "%' Dar dac/ se 2nt1mpl/, c/, la v1rsta de $C de ani, #, "", 6i "%, sunt reduse la acela6i num/r, acesta va ap/rea c/ 5ora de via/ d/ 2ntr,un singur loc ceea ce 5ace 2n 5ertilitate altul' ?i ast5el /rile cele mai s/n/tos, av1nd 2n 5ecunditatea mai puin, nu va overpeople ei 2n6i6i, 6i /rile nes/n/toase, prin e-traordinara lor 5ecunditatea, va 5i capabil s/ susin/ populaia lor' J Putem >udeca de surpri7a de !' !uret, la g/sirea de registre, c/ cei mai s/n/to6i au 5ost cel mai puin proli5ic, de c/tre el 2nsu6i betaAing la un miracol, 2n scopul de a ine cont de ea' Dar di5icultatea nu pare, 2n situaia de 5a/, s/ 5ie demn de o ast5el de inter5eren/' Faptul poate 5i contabili7ate, 5/r/ a recurge la a6a ciudat ca o presupunere c/ rodnicia 5emeile ar trebui s/ varie7e invers ca sanatatea lor' .-ist/ cu siguran/ o di5eren/ considerabil/ 2n salubritatea de di5erite /ri, care re7ult/ parial din sol 6i situaia, 6i parial din obiceiurile 6i ocuparea 5orei de munc/ a poporului' (tunci c1nd, din aceste sau orice alte cau7e, indi5erent, o mortalitate mare are loc, un num/r proporional de na6teri imediat re7ult/, datorit/ at1t la num/rul mai mare de c/s/torii a crescut anual de la cererea de 5or/ de munc/, 6i 5ecunditatea mai mare de 5iecare c/s/torie s/ 5ie contractate la o mai devreme, 6i, bine2neles, o varsta mai proli5ic' Dimpotriv/, atunci c1nd din cau7e vi7avi salubritatea din orice ar/ sau Paro ia este e-traordinar de mare, dac/, de la obiceiurile de oameni, nu pentru ventilaie o populaie debordanta 5i g/sit 2n emigrare, necesitatea absolut/ a veri5ica preventive vor 5i 5orat at1t de puternic asupra ateniei lor, c/ acestea trebuie s/ 2l adopt/ sau moar/ de 5oame, 6i, 2n consecin/, c/s/toriile 5iind 5oarte t1r7iu, num/rul anual contractat nu vor 5i doar mici 2n raport cu populaia, dar 5iecare c/s/torie individuale vor 5i in mod natural mai putin proli5ic' 0n paro ia de Ley7in, observat de c/tre !' !uret, toate aceste circumstane par a au 5ost combinate 2ntr,un grad neobi6nuit' =ituaia sa 2n (lpi, dar 2nc/ nu prea mare, a dat,o, probabil, aerul cel mai curat 6i salubru@ 6i ocuparea 5orei de munc/ a oamenilor, 5iind toi pastoral/, 2n consecin/, au 5ost dintre cele mai s/n/toase natura' Din calculele lui !' !uret, preci7ia de care nu e-ist/ e-ist/ nici un motiv s/ se 2ndoiasc/, probabilitatea de via/ 2n aceast/ paro ie

pare s/ 5ie at1t de e-traordinar de mare de %" de ani' ?i num/rul mediu de na6teri 5iind pentru o perioad/ de DC de ani, aproape e-act egal cu num/rul de decese, 2n mod clar a demonstrat c/ obiceiurile oamenilor nu le,au condus s/ emigre7e, 6i c/ resursele din paro ie pentru susinerea populaiei au r/mas aproape staionare' Be sunt >usti5icate, prin urmare, 2n 2nc eiere, c/ p/6unile au 5ost limitate, 6i nu ar putea 5i u6or crescut/, 5ie 2n cantitate sau calitate' Bum/rul de bovine, care ar putea 5i p/strat asupra lor, ar 5i, desigur, de limitat/@ 6i 2n acela6i mod a num/rului de persoane necesare pentru 2ngri>irea aceste bovine' 0n ast5el de circumstane, cum ar 5i posibil pentru tinerii care au avut a>uns la v1rsta de pubertate, s/ p/r/seasc/ casele p/rinilor lor 6i s/ se c/s/toreasc/, p1n/ la un ocuparea 5orei de munc/ de cioban, l/ptar, sau ceva de acest 5el, a devenit vacant prin moarteH ?i dup/ cum, de la salubritatea e-trem/ a poporului, acest lucru trebuie s/ se 2nt1mple 5oarte lent, este evident 5aptul c/ ma>oritatea dintre ei trebuie s/ a6tepte 2n timpul unui mare o parte din tinereea lor 2n starea lor de licen/, sau risc/ cel mai evident al mor de 5oame ei 2n6i6i 6i 5amiliile lor' Ca7ul este 2nc/ mai puternic/ dec1t 2n Borvegia, 6i prime6te o preci7ie special din 2mpre>urarea de na6teri 6i decese 5iind at1t de aproape egale' Dac/ un tat/ avea, din p/cate, o 5amilie mai mare dec1t de obicei, tendina de a se ar 5i mai degrab/ dec1t s/ scad/ cre6terea num/rului de c/s/torii' .l s,ar putea probabil, cu o economie 5i doar 2n m/sur/ s/ spri>ine,le pe toate la domiciliu, de6i el ar putea nu g/si, probabil, ocuparea 5orei de munc/ adecvate pentru ei pe proprietatea sa mici@ dar ar 5i evident, mult 2nainte ca ele l,ar putea p/r/si, 6i prima c/s/torie printre 5iii ar 5i, probabil, dup/ moartea tat/lui, 2ntruc1t, 2n ca7ul 2n care a avut doar doi copii, una dintre ele ar 5i putut, probabil, c/s/torit, 5/r/ a l/s1nd acoperi6ul p/rinteasc/, 6i altul la moartea tat/lui' (cesta poate 5i a spus, probabil, 2n general, c/ absena sau pre7ena de patru crescut,up oamenii nec/s/torii va 5ace di5erenta de acolo 5iind camer/ sau nu, pentru stabilirea de alt/ c/s/torie 6i o 5amilie proasp/t' Deoarece c/s/toriile 2n aceast/ paro ie ar 5i, cu puine e-cepii, s/ 5ie 5oarte t1r7iu, 6i 2nc/ de la salubritatea e-trem/ a situaiei s/ 5ie 5oarte lent di7olvat prin moartea uneia dintre p/ri, este evident c/ o 5oarte mare proporie de sub7isten/ ar 5i c/s/toriile 2ntre persoane m/sura avansat 2n via/, c/ cele mai multe dintre 5emei ar 5i 2ncetat s/ aib/ copii, iar 2n consecin/, num/rul total de c/s/torii pree-istent sa dovedit a 5i la Bum/rul de na6teri anual, 2n proporie 5oarte neobi6nuit de "$ la "' Ba6teri au 5ost doar despre o parte a E4,a populaiei, precum 6i num/rul de persoane de mai sus 6aispre7ece a 5ost la numarul de mai >os c/ v1rsta de aproape D la "' Ca un contrast la aceast/ paro ie, 6i o dovad/ c1t de puin num/rul de na6teri poate 5i depins de o estimare a populaiei, !' !uret produce paro ia =5' Cergue 2n Jura, 2n care c/s/toriile sub7isten/ au 5ost la na6teri anual numai 2n proporie de E la ", n/scui au 5ost o parte a $%,a populaiei, 6i num/rul de persoane de mai sus 6i mai >os doar egal 6aispre7ece ani' Judec1nd din populaia din aceste paro ii din proporia lor nasteri anual, s,ar p/rea, spune el, c/ Ley7in nu a dep/6it =5' Cergue de mai sus o cincime mai puin, 2ntruc1t, din enumerare reale, populaia de Fosta sa dovedit a 5i ECG, iar din aceasta din urm/ doar "3"' .u am ales, el observ/, paro iile unde contrastul este cel mai 5rapant, dar, de6i di5erena nu 5ie at1t de remarcabil 2n restul, cu toate acestea va 5i 2ntotdeauna g/site adev/rat c/ de la un loc 2n altul, c iar si la 5oarte mici distantele, 6i 2n situaii aparent similare, proporiile vor varia 2n 5uncie considerabil'

.ste ciudat 5aptul c/, dup/ ce a 5/cut aceste observaii, 6i altele de aceea6i tendin/, pe care nu am produs, el ar trebui s/ revin/ dovada 2ntregii depopulare a Pays de +aud privind proporia de na6teri' Bu e-ist/ nici un bine motiv pentru a presupune c/ aceast/ proporie nu trebuie s/ 5ie di5erite la di5erite perioade, precum 6i 2n situaii di5erite' Contrastul e-traordinare 2n 5ecunditatea celor dou/ paro ii din Ley7in 6i Cergue =5' depinde de cau7e 2n cadrul puterii de timp 6i 2mpre>ur/ri s/,6i modi5ice' Din direcia bun/ parte a de sugari care a 5ost g/sit s/ creasc/ p1n/ la scaden/ 2n =t Cergue, a ap/rut c/ salubritatea sale naturale, nu era cu mult in5erioar/ celei a Ley7in' proporia de na6teri sarcina de a deceselor a 5ost de 3 p1n/ la E@, ci ca num/r 2ntreg de ei de locuitori nu a dep/6it "3", este evident c/ acest e-ces mare de na6teri nu ar 5i putut 5i ad/ugate 2n mod regulat pentru a populaiei 2n ultimele dou/ secole' (cesta trebuie s/ 5i ap/rut, prin urmare, 5ie dintr,o cre6tere brusc/ de 2nt1r7iere de ani 2n agricultur/ sau de comer paro iei, sau dintr,o obi6nuin/ de emigrare' Presupunerea din urm/ am concepe s/ 5ie cel adev/rat, 6i se pare a 5i con5irmat de c/tre o mic/ parte a adulilor, care a 5ost de>a observat' Paro ia este situat 2n Jura, de c/tre marginea drumului mare de la Paris la 9eneva, o situaie care ar tinde 2n mod evident pentru a 5acilita emigrarea, 6i 2n 5apt, se pare c/ a acionat parte dintr,o paro ie de reproducere pentru ora6e 6i /rile plat, precum 6i e-odul anual de o anumit/ parte a adulilor 5/cute Camer/ pentru tot restul s/ se c/s/toreasc/, 6i s/ creasc/ un urma6 numeroase' Un obicei de emigrare 2ntr,o paro ie special, nu va depinde numai de situaie, dar, probabil, de multe ori la accident' (m nici o 2ndoial/ c/ trei sau patru emigr/ri 5oarte de succes au dat 5recvent un spirit de 2ntreprindere pentru un sat 2ntreg, 6i trei sau patru cele succes un spirit contrar' Dac/ o obiceiul de a emigr/rii au 5ost introduse 2n satul Ley7in, nu este s/ 5ie 2ndoia c/ proporia de na6teri ar 5i sc imbat imediat, iar la Dup/ dou/7eci de ani, o e-aminare a registrelor sale ar putea da re7ultate ca di5erite de cele de la momentul calculelor de !' !uret as, a6a cum au 5ost apoi de la paro ia =5' contrastate de Cergue' (cesta va ap/rea, prin urmare, 5aptul c/ alte provoac/ 2n a5ar/ de o rat/ a mortalit/ii mai mare va contribui, pentru a 5ace o estimare a populaiei, la di5erite perioade, de proporia de na6teri, de natur/ s/ o mare incertitudine' Faptele pe care !' !uret a colectat toate sunt valoroase, de6i sa deduciile nu pot 5i 2ntotdeauna luate 2n considerare 2n aceea6i lumin/' .l a 5/cut unele calcule la +evay, de natur/ 2ntr,adev/r s/ veri5ice respectarea 2ntrebarea 5ecunditatea de c/s/torii, 6i s/ arate ine-actit/ii de modul obi6nuit de estimating,l, dar 5/r/ acest obiect special, av1nd 2n vedere la momentul respectiv' .l a constatat c/ D3G mame au dat $C4D copii, toi n/scui vii, de la care a urmat, ca 5iecare mama si,a produs G "C\"$, sau aproape 6ase copii' (cestea, cu toate acestea, au 5ost toate mamele de 5apt, pe care 5iecare nu este soia, dar pentru a permite proporia obi6nuit/ de soiile sterpe la +evay, pe care el a g/sit care urmea7/ s/ 5ie $C din E3#, acesta va ap/rea 2n continuare c/ 5emeile c/s/torite cu un un alt produs de mai sus G " \ D copii' ?i totu6i, acest lucru a 5ost 2ntr,un ora6, locuitori din care el pare s/ acu7e de a nu intra 2n starea de c/s/torie la perioada 2n care natura le solicit/, 6i, atunci c1nd sa c/s/torit, de care nu au toate copii care ar putea avea' Proporia general/ a c/s/toriilor anual la na6teri anuale din Pays de +aud este la 5el de " , D'4, 6i, bine2neles, 2n 5uncie de modul de calcul comune, c/s/toriile ar p/rea s/ randament D'4 copii pentru 5iecare' 0ntr,o divi7ie de Pays de +aud 2n opt districte di5erite, !' !uret g/site, 5aptul c/ 2n 6apte ora6e viata medie a 5ost de D% ani, 6i probabilitatea de via/, sau la v1rsta la care >um/tate din vii, n/scute, D3 0n D% sate, viaa medie a 5ost de D3, 6i probabilitatea de via/ E$ 0n nou/ paro ii ale (lpilor de via/ medie a 5ost de EC, 6i probabilitate de via/ E3 0n 6apte paro ii din Jura aceste dou/ proporii au 5ost D# 6i E$: in "$ de porumb paro ii, D3 6i EC, 2n "# paro ii

printre podgoriile mare, DE 6i D3@ 2n 6ase paro ii mi-te de vi/ de vie 6i de dealuri, DD 4 \ "C 6i D%@ 6i 2ntr,o singur/ paro ie ml/6tinoase, $4 6i $E' Dintr,un alt tabel, se pare, c/ num/rul de persoane mor 2n temeiul v1rsta de "G ani a 5ost mai mic/ de " \ G din paro ia e-traordinar/ a Ley7in@ 6i mai puin _ dec1t 2n multe alte paro ii din (lpi 6i Jura' Pentru 2ntreaga Pays de +aud a 5ost mai mic/ de " \ D' 0n unele dintre cele mai mari orase, cum ar 5i Lausanne 6i +evay, pe seama Bum/rul de str/ini se stabilesc 2n ele, proporia de aduli cu cele 2n temeiul "% a 5ost aproape la 5el de mare ca 2n paro ie de Ley7in, 6i nu departe de la D la Primul 0n paro ii din care nu erau multe emigr/ri, procentul a 5ost de apro-imativ $ la "' ?i 2n aceste care locuitorii amena>ate pentru alte /ri, aceasta a abordat mai mult spre o egalitate' 0ntreaga populaie a Pays de +aud, !' !uret estimat la ""DCCC, de care 3%CCC au 5ost aduli' Proporia de aduli, prin urmare, pentru cele din cadrul v1rsta de 6aispre7ece ani, pentru 2ntreaga ar/, a 5ost de $ la "' Dintre acestea 3%CCC aduli, au 5ost "4CCC c/s/torii tr/iesc, 6i, prin urmare, D#CCC de persoane c/s/torite@ 6i acela6i num/r de persoane nec/s/torite, de6i num/rul 4CCC din urm/, 2n con5ormitate cu !' !uret, ar 5i, probabil, v/duve sau v/duvi' Cu o ast5el de maga7in mediu de persoane nec/s/torite, 2n po5ida a recunoscut emigr/rilor, nu a 5ost mic de teren pentru presupunerea c/ aceste emigr/ri au a5ectat 2n esen/, num/rul de c/s/torii anual, 6i veri5icat progresele 2nregistrate de populaie' Proporia de c/s/torii anual de locuitori 2n Pays de +aud, 2n con5ormitate cu tabelele !' !uret as, a 5ost de numai " la "EC, care este c iar mai puin dec1t 2n Borvegia' )oate aceste calcule de !' !uret implic/ 5uncionarea preventive selectare pentru populaie 2ntr,un grad considerabil, pe 2ntreg teritoriul districtul pe care 2l considera, 6i nu e-ist/ motive s/ se cread/, c/ acelea6i obiceiurile prevalea7/ 2n alte p/ri ale .lveiei, de6i varia7/ considerabil de la loc 2n loc, 2n 5uncie de situaia sau anga>ari de oameni le 5ac mai mult sau mai puin s/n/to6i, sau resurse ale /rii 5ace loc sau nu pentru o cre6tere' 0n ora6ul de la Lerna, din anul "G#D , "%GE, suveran Consiliul a admise 2n burg e7ie E#3 5amilii, din care D34 a disp/rut 2n spaiu de dou/ secole, 6i 2n anul "3#D numai "C# dintre ele au r/mas' 0n timpul sute ani "%#E , "3#E, $C3 5amilii Lernoise a disp/rut' De la "%$E , "3"$, burg e7ia a 5ost dat la #C de 5amilii' In "%$D, suveranul consiliu unit membrii de ""$ 5amilii di5erite, dintre care G# r/m1n numai' Proporia persoanelor nec/s/torite, la Lerna, inclusiv v/duve 6i v/duvi, este considerabil mai mare dec1t >um/tate din aduli, precum 6i proporia celor de mai >os 6aispre7ece la cele de mai sus, nu este departe de " la D' (cestea sunt puternice, dove7i ale 5uncionarea puternic de control preventiv' I/ranii din cantonul Lerna au avut 2ntotdeauna reputaia de a 5i bogat, 6i 5/r/ 2ndoial/ c/ este 5oarte mult s/ 5ie atribuite la aceast/ cau7/' F lege a de ceva timp preponderente, ceea ce 5ace necesar ca 5iecare /ran s/ dovedeasc/ el 2nsu6i 2n posesia de arme 6i accoutrements necesare pentru miliiei, 2nainte de a putea obine permisiunea de a se c/s/tori' (cest lucru e-clude de la o dat/ 5oarte cele mai s/race de la c/s/torie, precum 6i de un vira> 5oarte 5avorabil poate 5i administrat la obiceiurile de multe altele, de la o cunoa6tere pe care ei nu pot reali7a obiectul lor dore6te, 5/r/ o anumit/ parte a industriei 6i economiei' Un t1n/r care, cu acest scop, av1nd 2n vedere, sa anga>at 2n serviciu, 5ie la domiciliu sau 2ntr,o limb/ str/in/ ar/, c1nd a c16tigat

suma necesar/, s,ar putea simi m1ndria lui 6i nu ridicate, 6i s/ nu 5ie mulumit numai cu ceea ce l,ar obine permisiunea de a c/s/tori, dar du,te p1n/ la el ar putea obine ceva de genul o dispo7iie pentru o 5amilie' (m 5ost 5oarte de7am/gii, atunci c1nd 2n .lveia, la a nu 5i 2n m/sur/ s/ procure orice detaliu respect1nd cantoanele mai mici, dar starea deran>at de ara a 5/cut imposibil/' .ste de presupus, totu6i, c/ a6a cum sunt aproape 2n 2ntregime 2n p/6une, acestea trebuie s/ se aseam/n/ 2n mare m/sur/ alpin paro ii din Pays de +aud 2n s/n/tatea e-traordinar/ a poporului, 6i necesitatea absolut/ a controalelor preventive@ cu e-cepia ca7ului 2n care aceste circumstane poate au 5ost modi5icate printr,un obicei mai mult dec1t de obicei de emigrare, sau de c/tre introducerea de produce' Limitele la populaia unei /ri strict pastorale sunt i7bitor de evident' Bu e-ist/ niciun motiv mai puin susceptibile de 2mbun/t/ire dec1t montane p/6uni' (cestea trebuie s/ 5ie 2n mod necesar 2n primul r1nd la l/sat natura, 6i atunci c1nd au a 5ost 2n mod adecvat dotat cu bovine, puin mai mult se poate 5ace' !arele di5icultate 2n aceste p/ri din .lveia, ca 6i 2n Borvegia, este s/,6i procure un num/r su5icient cantitatea de 5ura>e pentru spri>inul de iarn/ a vitelor care au 5ost r/nite cu muni 2n timpul verii' 0n acest scop, iarb/ sunt colectate cu cea mai mare gri>/' 0n locuri inaccesibile pentru bovine, /ranul uneori m/rci 51n cu crampoane 2n picioare, 2n unele locuri iarba nu trei centimetri de mare este t/iat de trei ori pe an, iar 2n v/i, c1mpurile sunt considerate ras c1t mai aproape ca un verde,bo:ling, precum 6i tuturor inegalit/ilor t/iate 6i cu o perec e de 5oar5ece' 0n .lveia, ca 6i 2n Borvegia, pentru acelea6i motive, arta de tuns iarba pare a 5i transportate la pasul cel mai 2nalt de per5eciune' (6a cum, cu toate acestea, ameliorare a terenurilor 2n v/ile trebuie s/ depind/ 2n principal pe gunoi de gra>d care decurg din stoc, este evident c/ cantitatea de 51n 6i num/rul de de bovine va 5i reciproc limitat/ de c/tre 5iecare alte 6i pe m/sur/ ce populaia va de Desigur 5i limitat/ de produse din stoc, nu pare posibil s/ se creasc/ dincolo de un anumit punct, 6i c/, la nici o mare distanta' De6i populaiei, prin urmare, 2n piese plate din .lveia, a crescut 2n timpul secolul trecut, nu e-ist/ motive s/ se cread/ c/ acesta a 5ost staionar/ 2n Piese de munte' Potrivit !' !uret aceasta a sc/7ut considerabil 2n (lpii din Pays de +aud, dar dove7i lui a acestui 5apt s,au observat ca e-trem de incert' Bu este probabil, c/ (lpii sunt mai puin dotat cu bovine dec1t erau anterior, iar 2n ca7ul 2n care locuitorii s/ 5ie 2ntr,adev/r destul de puine la num/r, acesta este, probabil, din cau7a proportie mai mica de copii, 6i pentru a 2mbun/t/irea care a avut loc 2n modul de a trai' 0n unele dintre cantoanele mai mici, produce au 5ost introduse, care, prin mobilier o cantitate mai mare de locuri de munc/, 6i, 2n acela6i timp o mai mare cantitatea de e-porturi pentru ac i7iionarea de porumb, au desigur 2n mod considerabil a crescut populaia lor' Dar scriitorii elveian, 2n general, par s/ 5ie de acord, c/ districtele 2n care au 5ost stabilite, au avut de su5erit 2n ansamblu 2n punctul de s/n/tate, 5ericire 6i a moralei' .ste natura p/6une de a produce alimente pentru un num/r mult mai mare de oameni dec1t poate anga>a' 0n /rile strict pastoral/, prin urmare, multe persoane vor 5i inactiv, sau cel puin s/ 5ie 5oarte ocupat inadecvat' (ceast/ stare de lucrurile natural dispune de emigrare, 6i principalul motiv pentru Con5ederaia .lveian/ au 5ost at1t de mult anga>ate 2n serviciu 2n str/in/tate' (tunci c1nd un tat/ are mai mult de un 5iul lui, cei care nu sunt dorit la 5erm/ sunt puternic tentat s/ se 2nscrie ei 2n6i6i ca soldai, sau s/ emigre7e 2n orice alt mod, ca singura 6ans/ de care s/ le permit/ s/ se c/s/toreasc/'

.ste posibil, de6i nu probabil, ca un spirit mai mult dec1t de obicei de emigrare, care operea7/ pe o ar/, 2n care, a6a cum a ap/rut, veri5ica preventiv prevalat 2ntr,o m/sur/ considerabil/, ar putea 5i produs un veri5icare temporar pentru a cre6te la perioada 2n care a e-istat un ast5el de strig/t universal despre depopularea' Dac/ ar 5i a6a, 5/r/ 2ndoial/, a contribuit la 2mbun/t/irea starea a claselor de >os de oameni' )oi c/l/torii str/ini 2n .lveia, la scurt timp dup/ acest moment, s/ ia invariabil avi7ul de stat a I/r/nimii elveiene, superioar/ celei din alte /ri' 0ntr,o e-cursie t1r7iu s/ .lveia, am 5ost destul de de7am/git, nu de a g/si at1t de superioar/ ca am 5ost a 2nv/at s/ se a6tepte' Cea mai mare parte a sc imb/rilor ne5avorabile ar putea 5i pe bun/ dreptate atribuit pierderile 6i su5erinele poporului 2n timpul problemele cu 2nt1r7iere@ dar, probabil, o parte a e5orturilor 2ndreptate r/u,al guvernelor di5erite pentru a cre6tere a populaiei, 6i la consecinele ultime c iar a e5orturilor de bine 2ndreptate, 6i pentru un timp calculat pentru a avansa de con5ort 6i 5ericirii oamenii' (m 5ost 5oarte mult lovit, cu un e5ect de acest gen trecut, 2ntr,o e-peditie pentru a "ac de :ou; 2n Jura' Partidul a a>uns abia la un pic an de la s51r6itul lacului, 2n ca7ul 2n care st/p1na casei a 2nceput s/ se pl1ng/ de s/r/cia 6i mi7eria din toate paro iile din cartier' .a a spus c/ ara a produs puin, 6i totu6i a 5ost plin de locuitori@ c/ b/ieii 6i 5etele s,au c/s/tori care ar 5i trebuit 2nc/ s/ 5ie la 6coal/, 6i c/, 2n timp ce acest obicei de c/s/toriile timpurii a continuat, acestea trebuie s/ 5ie 2ntotdeauna mi7erabil/ 6i di5icultate pentru sub7isten/' I/ranul, care ulterior ne,a condus la sursa de Frbe, a intrat mai mult pe deplin 2n subiect, 6i a ap/rut pentru a 2nelege principiul de populaie aproape la 5el precum 6i orice om care l,am 2nt1lnit cu' .l a spus, c/ 5emeile au 5ost proli5ic, iar aerul de munte at1t de pur/ 6i s/n/toas/, c/ 5oarte puini copii au murit, cu e-cepia de la consecinele care dorii absolut/@ c/ solul, 5iind stearpa, a 5ost inadecvat s/ cede7e ocuparea 5orei de munc/ 6i alimente pentru numerele pe care au 5ost anual de cre6tere la maturitate, c/ salariile de munc/ au 5ost, prin urmare, 5oarte sc/7ut, 6i total insu5iciente pentru susinerea decent al unei 5amilii, dar c/ starea de mi7erie 6i de 5oame mai mare parte a societ/ii nu au 5uncione7e 2n mod corespun7/tor ca un avertisment pentru ceilali, care 2nc/ a continuat s/ se c/s/toreasc/ 6i s/ produce o urmasi numeroase pe care ei nu ar putea spri>ini' (cest obicei la 2nceputul anului c/s/toriile s,ar putea 2ntr,adev/r, a spus el, s/ 5ie numit vicepreedinte al rii; 6i el a 5ost at2t de puternic impresionat de mi7eria necesare 6i inevitabile care trebuie s/ re7ulta din aceasta, el a cre7ut c/ o lege ar trebui s/ 5ie 5/cut/, limitarea de la b/rbai a intra 2n starea c/s/toriei 2nainte de acestea au 5ost patru7eci de ani, 6i apoi care s/ 2i permit/ numai cu 2<iierele vechi2 care ar putea s/ poarte ei doi sau trei copii 2n loc de 6ase sau opt' B,am putut a>uta 5iind deviat cu serio7itatea de oratoriei sale pe aceast/ subiect, 6i 2n special cu propunerea sa de 2nc eiere' .l trebuie s/ 5i v/7ut 6i am simit mi7eria care decurg dintr,o populaie concediai mai cu 5ora, de a avea a propus o cale de atac at1t de violente' (m g/sit la anc et/ c/ sa c/s/torit 5oarte tineri' =ingurul punct 2n care acesta nu a reu6it, ast5el cum a cuno6tinele sale 5ilo7o5ice ale subiect, a 5ost 2n raionamentele sale limit1ndu prea mult pentru a stearp/ 6i de munte /ri, care nu 6i le e-tinde la 6es' 0n situaii 5ertile, el g1ndit, probabil, c/ o mulime de porumb 6i a ocup/rii 5orei de munc/ s,ar putea elimina di5icultate, 6i s/ permit/ a c/s/toriilor timpurii' Bu a tr/it mult 2n c1mpie, era 5iresc pentru el s/ cad/ 2n aceast/ eroare, 2n special, la 5el ca 2n ast5el de situaii de di5icultate nu este doar mai ascunse de amploarea de subiectul, dar este 2n realitate mai puin, de la mortalitate mai mare natural oca7ionate de motive mici, ora6e, 6i manu5acturi'

Pe 2ntreb/tor 2n principala cau7a a ceea ce el a numit predominant viciu din ara sa, el a e-plicat cu preci7ie 5ilo7o5ice mare' .l a spus, ca o 5abrica pentru lustruire de pietre au 5ost stabilite unele de ani 2n urm/, ceea ce pentru un timp a 5ost intr,o stare 5oarte 2n5loritoare, 6i a avut mobilate salarii mari 6i locuri de munc/ la toate de vecin/tate@ c/ instalaia de a asigura pentru o 5amilie, 6i de a g/si locuri de munc/ timpurie pentru copii, a avut 2ncura>at 5oarte mult c/s/toriile timpurii, 6i c/ obiceiul a continuat aceea6i, atunci c1nd, dintr,o sc imbare de moda, accident, 6i alte cau7e, la 5abricarea a 5ost aproape la cap/t' .migr/rilor 5oarte mare, a spus el, 2n ultimii ani luate loc, dar sistemul de cre6tere a 5ost pe at1t de repede, c/ nu au 5ost su5iciente de a scuti ara de gurile sale supraabundente, iar e5ectul a 5ost, cum ar 5i el a descris pentru mine, 6i dup/ cum am v/7ut 2n parte' 0n conversaiile alte pe care am avut cu clasele mai mic de persoane 2n di5erite p/ri din .lveia 6i =avoia, am g/sit muli care, de6i nu su5icient de cali5icat, 2n principiu, a populaiei pentru a vedea e5ectele sale asupra societ/ii, ca 6i prietenul meu de "ac de :ou; le,a v/7ut 2nc/ su5icient de clar cum a5ectea7/ propriile lor interese individuale, 6i au 5ost per5ect con6tieni de relele pe care acestea ar trebui s/ aduc/, probabil, asupra lor prin c/s/toria 2nainte ca acestea s/ ar putea avea o perspectiva tolerabil de a 5i 2n m/sur/ s/ menin/ o 5amilie' Din direcia ideile generale pe care am g/sit s/ prevale7e asupra acestor subiecte, ar trebui s/ am de nici o 2nseamn/ spun c/ ar 5i o sarcin/ di5icil/ de a 5ace oamenii de r1nd 2neleag/ principiul de populaie, 6i e5ectul s/u 2n producerea de salariile mici 6i a s/r/ciei' De6i nu e-ist/ nici o prevedere absolut pentru cei s/raci 2n .lveia, dar 5iecare Paro ia are, 2n general, unele drepturi 6i seignioral proprietate asupra unui teren pentru u7ului public, 6i este de a6teptat s/ menin/ s/raci proprii' (ceste 5onduri, cu toate acestea, 5iind limitate, va 5i, desigur, de multe ori total insu5iciente@ 6i, oca7ional, colecii voluntare sunt 5/cute pentru acest scop' Dar, 2ntreaga aprovi7ionare 5iind comparativ de5icitar 6i nesigur, ea nu are acelea6i e5ecte ca r/u paro ia,ratele de (nglia' 0n ultimii ani o mare parte a terenurilor apartenenei comune paro ii au 5ost parcelat pentru persoane 5i7ice, care are, desigur, tendina pentru 2mbun/t/irea solului, 6i cre6terea num/rului de persoane, dar din 5elul 2n care a 5ost e5ectuat, le,a operat, probabil, prea mult, ca un mod sistematic 2ncura>are a c/s/toriei, 6i a contribuit la cre6terea num/rului de s/raci' 0n vecin/tatea celor mai bogate comun (m observat de multe ori cel mai mare num/r de cer6etori' .-ist/ motive s/ credem, totu6i, c/ e5orturile .conomice =ocietatea de la Lerna pentru promovarea unei agriculturi au 5ost 2ncununate cu un oarecare succes@ 6i c/ resursele de cre6tere a /rii au 5/cut loc pentru o perioad/ suplimentar/ de populaiei, 6i mobilate un spri>in adecvat pentru cea mai mare parte, dac/ nu 2ntregi, de aceast/ ma>orare care are loc de 2nt1r7iere luate' 0n "3%E populaia din cantonul Lerna 2ntregii, inclusiv Pays de +aud, a 5ost estimat la DD%'%#4' 0n "34", aceasta a crescut la E"EE$C' De la "3%E la "333, cre6tere sa procedat la o rat/ de $'CCC 2n 5iecare an, 6i, 2n "33# , "34", la rata de D"C4 2n 5iecare an' Re!er.a i --, ca$itolul 3-

* controalelor $o$ula iei 1n 9ran a,

Ca registrele paro iale 2n Frana, 2nainte de revoluie, nu au 5ost p/strate cu gri>/ special, nici pentru orice lungime mare de timp, 6i ca cele c1teva care au 5ost produse pre7int/ nici un re7ultat 5oarte e-traordinare, eu nu ar 5i trebuit s/ aceast/ ar/ 5ace obiectul unui capitol

distinct, dar pentru o circumstan/ au participat la revoluie, care a 2nc1ntat surpri7a considerabile' (ceasta este, nediminuat/ de stat a populaiei, 2n ciuda pierderilor su5erite 2n timpul a6a lung 6i distructiv un concurs' F lucrare mare naional/, 5ondat/ pe rapoartele de pre5ecii din departamente di5erite, se a5l/ 2n pre7ent 2ntr,o stare de precocitate la Paris, 6i atunci c1nd poate 5i completat 2n mod re7onabil de a6teptat pentru a 5orma o aderare 5oarte valoros pentru materialelor de stiinta statistice, 2n general' *e7ultatele tuturor pre5ecii nu sunt, totu6i, 2nc/ complet, dar am 5ost po7itiv asigurat/ prin persoan/ care are conducere principal al ei, care este de>a su5icient de cunoscut pentru a 5i siguri c/ populaia din vec iul teritoriu al Franei a mai degrab/ a crescut dec1t diminuat 2n timpul revoluiei' Un ast5el de eveniment, dac/ este adev/rat, 5oarte puternic con5irm/ principiile generale ale acest lucru@ 6i presupun1nd c/ 2n pre7ent ca un 5apt, se poate tinde s/ arunce unele lumina pe aceast/ tem/, pentru a urm/ri un pic 2n detaliu modul 2n care o ast5el de eveniment s,ar putea 2nt1mpla' 0n 5iecare ar/ e-ist/ 2ntotdeauna un volum considerabil de persoane nec/s/torite, 5ormat prin acumularea treptat/ a e-cedentului de num/rul tot mai mare anual la pubertate mai mare dec1t num/rul de persoane anual c/s/torite' La stop la acumularea 2n continuare a acestui organism este atunci c1nd num/rul s/u este de a6a natur/, c/ mortalitatea anual/ este egal/ cu ader/ri anuale care sunt 5/cute s/,l' 0n Pays de +aud, ast5el cum a ap/rut 2n ultimul capitol, acest organism, inclusiv v/duvele 6i v/duvi, persoane care nu sunt de 5apt 2n stare de c/s/torie, este egal cu num/r 2ntreg de persoane c/s/torite' Dar 2ntr,o ar/ ca Frana, 2n ca7ul 2n care at1t mortalit/ii 6i tendina de a c/s/toriei sunt mult mai mare dec1t 2n .lveia, acest organism nu poart/ at1t de mare o parte a populaiei' Potrivit unui calcul 2ntr,un .e testare a unui 5tatistic =eneral publicat/ la Paris 2n "#CC, de c/tre !' Peuc et, a num/rul de b/rbai nec/s/torii 2n Frana 2ntre "# 6i GC este estimat la "EG"C%D, precum 6i num/rul de masculi, c iar c/s/torit sau nu, 2ntre acelea6i v1rstele, de la G'CCC'CCC' .a nu apare 2n ce perioad/ de e-act acest calcul a 5ost 5acut, dar ca autorul 5olose6te e-presia timp n mod re+ulat este probabil c/ el se re5er/ la perioada 2nainte de revoluie' =/ presupunem, apoi, c/ acest num/r de "EG"C%D e-prim/ organ colectiv de celibatar masculi de o v1rst/ militar la 2nceputul revoluiei' Populaia Franei 2nainte de 2nceperea r/7boiului a 5ost estimat/ de c/tre (dunarea Constituant/ la $%D%DC3E, 6i nu e-ist/ nici un motiv s/ se cread/ c/ acest calcul a 5ost prea mare' BecAer, de6i el menionea7/ num/rul de $E#CCCCC, 26i e-prim/ convingerea 5erm/ c/ na6teri anual la acea dat/ sa ridicat la peste un milion, 6i, 2n consecin/, 2n con5ormitate cu multiplicatorul s/u de $G [, 2ntreaga populaie a 5ost de aproape $% milioane, 6i acest calcul a 5ost 5acut 7ece ani anteriori la estimarea (dun/rii Constituante' Lu1nd apoi nasteri anual la mai degrab/ peste un milion, 6i estim1nd c/ mai degrab/ peste $ \ G ar muri sub "# ani, care pare s/ 5ie ca7ul de la unele calcule de !' Peuc et, ea va urma, c/, mai presus %CCCCC de persoane vor anual a>unge la v1rsta de "# ani' C/s/toriile anual, 2n con5ormitate cu BecAer, sunt $"D,33E, dar ca acest num/r este o medie de 7ece ani, luate 2n timp ce populaia era 2n cre6tere, este probabil prea mic/' Dac/ lu/m $$CCCC, apoi EECCCC de persoane vor 5i ar trebui s/ c/s/tori din cei %CC'CCC de ridicandu,se la o v1rst/ de m/ritat, 6i, 2n consecin/@ plus 5a/ de cele 2n cre6tere la v1rsta de "# de mai sus

num/rul dorit pentru a 5inali7a proporie de obicei de c/s/torii anual, va 5i "%CCCC, sau #CCCC b/rbai' (cesta este evident, prin urmare, c/ organismul a acumulat "EG"C%D barbati necasatoriti, de o v1rst/ militar/, 6i anual de 5urni7are de #C'CCC de tineri din "#, ar putea 5i luate pentru serviciul de stat, 5/r/ a a5ecta 2n orice grad de num/rul de c/s/torii anual' Dar nu putem presupune c/ ar trebui s/ 5ie luate "EG"C%D toate puin o dat/, 6i muli soldai sunt c/s/torii, 6i 2ntr,o situaie de a nu 5i 2n 2ntregime inutil/ a populaiei' =/ presupunem %CC,CCC ai corpului de nec/s/torit masculi care urmea7/ s/ 5ie 2ncorporate 2n acela6i timp, 6i acest num/r s/ 5ie p/strate de c/tre anual 5urni7area de "GC'CCC de persoane, luate 2n parte din #CCCC, 2n cre6tere anual varsta de "# ani, 6i nu a vrut s/ complete7e num/rul de c/s/torii anual, 6i parial de la #G"C%D restul corpului de masculi nec/s/torite, care a e-istat la 2nceputul r/7boiului: este evident, c/ din aceste dou/ surse "GCCCC ar putea 5i 5urni7at/ 2n 5iecare an, timp de 7ece ani, 6i totu6i permit de o cre6tere a num/rul obi6nuit de c/s/torii anual de peste "C'CCC' .ste adev/rat c/, 2n cursul celor 7ece ani, muli dintre corpul original al b/rbai nec/s/torii vor 5i trecut de v1rst/ militar/, dar acest lucru va 5i ec ilibrat, 6i, 2ntr,adev/r mult mai mult dec1t ec ilibrat, de utilitatea lor 2n viaa de c/s/torie' De la la 2nceput ar trebui s/ 5ie luate 2n considerare, c/, de6i un om de cinci7eci de ani 5i, 2n general considerate ca 5iind trecut de v1rst/ militar/, dar, dac/ el se casatoreasca cu o 5ructuoas/ subiect, el poate 2n nici un ca7 5i inutil c/tre populaie@ 6i, de 5apt, 5urni7area de "GC'CCC de recrui 2n 5iecare an va 5i luat/ 2n principal din DCCCCC b/rbai 2n cre6tere 2n 5iecare an la "#@ 6i c/s/toriile anual ar 5i 5urni7ate 2ntr,o mare m/sur/ din partea r/mas/ a corpului originale de celibatar persoane' +aduvi si burlaci de patru7eci 6i cinci7eci de ani, care, 2n starea de comun lucrurile s,ar putea s,au g/sit c/ este di5icil de a obine un partener agreabil, ar a se vedea, probabil, aceste di5icult/i eliminat 2ntr,o asemenea lipsa de soii, 6i lipsa de %CC'CCC de persoane ar 5i, desigur, 5ace loc pentru un 5oarte considerabil plus 5a/ de num/rul de c/s/torii anual' (cest plus, dup/ toate probabilit/ile a avut loc' !ulte dintre partea r/mas/ a corpului originale de burlaci, care ar 5i putut alt5el continuat singur, se va c/s/tori 2n temeiul aceast/ sc imbare de circumstane, 6i este cunoscut 5aptul c/ o parte considerabil/ a tinerilor 2n con5ormitate cu "#, 2n pentru a evita prestaii militare, a intrat prematur 2n c/s/torit de stat' (cest lucru a 5ost at1t de mult ca7, 6i a contribuit at1t de mult pentru a diminua Bum/rul de persoane nec/s/torite, c/ la 2nceputul anului "34# a 5ost g/sit necesar s/ se abroge legea, care a scutit de persoane c/s/torite de la prestaii, precum 6i cei care sa c/s/torit ulterior la pre7entul regulament au 5ost nou/ luate 5/r/ discriminare cu nec/s/torit' ?i, dac/ dup/ aceast/ prelev/rilor a c/7ut 2n parte pe cei care au 5ost e5ectiv anga>ate 2n peopling de ar/, dar num/rul de c/s/torii neatinse de aceste coti7aii s,ar putea 2nc/ r/m1ne mai mare dec1t num/rul obi6nuit de c/s/torii 2nainte de revoluie, 6i c/s/toriile care au 5ost rupte prin 2nl/turarea soului s/ armatele nu ar 5i 5ost, probabil, 2n 2ntregime stearp/' =ir Francis daIvernois, care a avut cu siguran/ o tendin/ de a e-agera, 6i probabil a e-agerat 2n mod considerabil, pierderile de naiunea 5rance7/, estimea7/ c/ pierderea total/ a trupelor din Frana, at1t pe uscat 6i pe mare, p1n/ la anul "344, la un milion 6i >um/tate' Bumerele rotunde care am permis de dragul de a ilustra aceast/ tem/, s/ dep/6easc/ =ir Francis daIvernoisas estimarea de %CC de mii' .l calculea7a toate acestea, o pierdere de un milion de mai multe persoane, din alte cau7e ale 2nsoitorului distrugere asupra revoluiei@ dar ca aceasta pierdere a c/7ut 5/r/ discriminare cu privire la toate varstele si ambele se-e, nu ar a5ectea7/ populaia 2n aceea6i m/sur/, 6i vor 5i mult mai mult dec1t acoperite de cei %CC'CCC de b/rbai 2n vigoare plin de via/, care r/m1n deasupra lui =ir Francis de calcul' (r trebui s/ 5ie observat, de asemenea, c/, 2n ultima parte a revoluionar/ r/7boi prestaii militare au 5ost, probabil, 2nc/ puse 2n aplicare cu severitate mai mult 2n teritoriile nou,dob1ndite dec1t 2n

vec ea stare, 6i ca din populaia acestor ac i7iii noi este estimat la cinci sau 6ase milioane, aceasta ar suporta o proporie considerabil/ de milioane 6i >um/tate ar trebui s/ 5i distruse 2n armatele' Legea care a 5acilitat divoruri la at1t de mare o diplom/ 2n prima parte a anului revoluia a 5ost radical r/u, at1t 2n vederea moral/ 6i politic/, dar, 2n con5ormitate cu 2mpre>urarea de un de5icit mare de oameni, acesta ar 5unciona un pic, cum ar 5i Fbiceiul de a poligamia, 6i cre6terea num/rului de copii 2n 5uncie de num/rul de soi' 0n a5ar/ de aceasta, 5emeile 5/r/ soii nu toate par s/ 5i 5ost stearp/, ca proporia de na6teri nelegitime este acum ridicat la " \ "" din num/rul total de na6teri, de la " \ E3, care a 5ost 2nainte de revoluiei 6i, de6i acest lucru s/ 5ie o dovad/ melancolie a deprav/rii de moral/, dar aceasta ar contribui cu siguran/ la cre6terea num/rului de na6teri@ 6i ca /ranii de se- 5eminin, 2n Frana s,au activat pentru a putea c16tiga mai mult dec1t de obicei 2n timpul revoluiei, pe seama de de5icitul de m1ini, este probabil ca o parte considerabil/ din ace6ti copii vor supravieui' 0n toate aceste condiii, nu se poate ap/rea imposibil, 6i abia c iar improbabil, c/ populaia din Frana ar trebui s/ r/m1n/ nediminuate, 2n ciuda tuturor cau7elor de distrugere care s,au operat pe ea 2n timpul cursul revoluiei, cu condiia ca agricultura /rii a 5ost ast5el de pentru a continua mi>loacele de sub7isten/ corespun7/toare' =i se pare acum s/ 5ie a recunoscut, 2n general, 5aptul c/, oric1t de sever manu5acturilor de Frana poate au avut de su5erit, agricultura ei a crescut mai degrab/ dec1t diminuat' La nici o perioada de r/7boi, putem presupune c/ num/rul de trupe incluse dep/6it num/rul de b/rbai anga>ai 2nainte de revoluie, 2n 5abric/' Cei care au 5ost aruncai din lucru prin distrugerea acestor produce, 6i care a 5/cut nu merg la armatele, ar 5i, desigur, recurg la munca de agricultur/@ 6i a 5ost 2ntotdeauna obiceiul 2n Frana pentru 5emei s/ lucre7e mult 2n domeniile care obiceiul era, probabil, crescut/ 2n timpul revoluiei' La 2n acela6i timp, lipsa de o mare parte din cele mai bune 6i cele mai viguroase m1inile ar ridica preul 5orei de munc/, 6i ca, de la terenuri noi aduse 2n cultivare, 6i absena unei p/ri considerabile dintre cei mai mari consumatori 2n /ri str/ine, preul de prevederi nu ar cre6te 2n mod proporional, acest avans 2n preul real al 5orei de munc/ nu ar 5unciona doar ca o 2ncura>are puternic/ la c/s/torie, dar ar permite pe /rani s/ tr/iasc/ mai bine, 6i la spate un num/r mai mare de copii lor' 0n toate timpurile, num/rul de 5ermieri mici 6i proprietari 2n Frana a 5ost mare 6i, de6i o ast5el de stare de lucruri este 2n nici un ca7 5avorabil clar produc surplus sau bog/ie de unic/ 5olosin/ a unei naiuni, dar uneori nu este ne5avorabil pentru a produce absolut, 6i are 2ntotdeauna o puternic/ tendin/ de 2ncura>e7e populaia' Din v1n7area 6i 2mp/rirea multe dintre domenii mari de nobili 6i clerici, num/rul de proprietarii 5unciari a considerabil a crescut 2n timpul revoluiei, 6i ca o parte din aceste domenii au constat 2n parcuri si urmariri, pe teritoriul nou a 5ost dat la plug' .ste adev/rat c/ terenul de impo7itare a 5ost nu numai prea grele, dar in>udiciously impuse' (cesta este probabil, totu6i, c/ acest de7avanta> a 5ost aproape de contrabalasat eliminarea 5ostului opresiunile, 2n con5ormitate cu care cultivatorul lucrat@ 6i c/ v1n7area 6i 2mp/rirea domeniilor mare poate 5i considerat/ ca o clar/ avanta> pe partea de agricultur/, sau 2n orice ca7 a produsului brut, care este principalul punct 2n ceea ce prive6te populaia simpla' (ceste consideraii 5ac sa para probabil ca mi>loacele de sub7isten/ au cel puin a r/mas neatins/, 2n ca7ul 2n care nu au crescut, 2n cursul revoluie, 6i o vedere de cultivare a Franei 2n starea sa actual/ cu siguran/, mai degrab/ tinde s/ con5irme aceast/ presupunere'

Boi nu trebuie s/ 5ie, prin urmare, 2nclinat s/ 5ie de acord cu =ir Francis daIvernois 2n sa presupunem c/ nasteri anual 2n Frana au sc/7ut cu o 6eptime 2n timpul revoluiei' Dimpotriv/, este mult mai probabil ca acestea au a crescut cu acest num/r' Proporia medie de nasteri la populaia 2n toate Frana, 2nainte de revoluie, a 5ost, 2n con5ormitate cu BecAer, ca de la " la $G [' .a a ap/rut 2n rapoartele unora dintre pre5eci care au 5ost returnat, c/ proporia 2n ar/ multe locuri a 5ost ridicat/ de la " la $", $$, $$ `, 6i $D 6i, de6i aceste proporii s,ar putea, 2ntr,o anumit/ m/sur/, 5i cau7ate de absena unei p/ri a populaiei 2n armatele, dar am F/r/ 2ndoial/ c/ acestea sunt 2n principal pentru a 5i atribuite la na6terea unui num/r mai mare de copii dec1t de obicei' Dac/, 2n ca7ul 2n care rapoartele tuturor pre5ecilor sunt puse 2mpreun/, ar trebui s/ apar/, c/ num/rul de na6teri nu a crescut 2n raport cu populaia, 6i totu6i c/ populaia este nediminuata@ aceasta va urma, 5ie c/ BecAer multiplicator a5erent na6teri era prea mic, care este e-trem de probabil, ca din aceasta cau7a el pare s/ 5i calculat sau c/ mortalitatea, nu printre cei e-pusi la, iar prea sc/7ut/ a populaiei mori violente a 5ost mai puin dec1t de obicei, care, de pretul ridicat al 5orei de munc/ 6i de7ertarea a ora6elor pentru ar/, nu este puin probabil' Potrivit lui BecAer 6i !o eau, mortalitatea 2n Frana, 2nainte, revoluie, a 5ost " 2n DC sau D" " \ #' (v1nd 2n vedere c/ proporia populaiei care tr/ie6te 2n ar/ este de 5aptul c/ 2n ora6e ca D ` p1n/ la ", aceast/ mortalitate este e-traordinar de mare, cau7at/ probabil de mi7eria care decurg dintr,un e-ces de populaiei, precum 6i din comentariile de (rt ur Cuplu privind starea /r/nimii 2n Frana, care sunt complet sancionea7/ cu BecAer, aceasta pare s/ 5i 5ost 2ntr,adev/r ca7ul' Dac/ presupunem c/, de la indepartarea de o parte a acestui populaiei redundante, mortalitatea a sc/7ut de la " 2n DC p1n/ la " 2n DG, aceast/ 5avorabile sc imbare ar merge un drum considerabil 2n repararea 2nc/lc/rilor 5/cute de r/7boi 5rontiere' Probabilitatea este, c/ at1t cau7ele menionate au operat 2n parte' Ba6terilor au crescut, 6i moartea a celor care r/m1n 2n ar/ s,au diminuat, ast5el c/, pun1nd 2mpreun/ dou/ situaii, se va probabil s/ apar/, 2n ca7ul 2n care re7ultatele tuturor rapoartelor de pre5ecii sunt cunoscute@ 5aptul c/, inclusiv cei care au c/7ut 2n armatele 6i prin mi>loace violente, decese nu au dep/6it na6teri 2n cursul revoluiei' *e7ultatele de pre5ecilor s/ se acorde pentru anul IT' de republic/, 6i care urmea7/ s/ 5ie comparat cu anul "3#4, dar 2n ca7ul 2n care proporia de na6teri a populaiei s/ 5ie acordat/ numai pentru anul individuale IT' aceasta va nu oblic proporia medie a na6terilor a populaiei 2n cursul al revoluiei' 0n con5u7ia prile>uite de acest eveniment, nu este probabil ca orice registre 5oarte e-acta ar trebui s/ au 5ost inute, dar de la teorie I ar trebui s/ 5ie 2nclinai s/ ne a6tept/m c/ la scurt timp dup/ 2nceputul r/7boiului, 6i la alte perioade 2n cursul acesteia, proporia de na6teri la 2ntreg populaiei ar 5i mai mare dec1t 2n "#CC 6i "#C"' 0n ca7ul 2n care ar trebui s/ apar/ de returnea7/, c/ num/rul de c/s/torii anual nu a crescut 2n timpul revoluie, circumstan/ va 5i, evident, repre7entat de c/tre cre6tere e-traordinar/ 2n na6terile nelegitime menionat anterior 2n acest capitol, care se ridic/ 2n pre7ent la una,al unspre7ecelea al tuturor na6terilor, 2n loc de un,patru7eci,a 6aptea, 2n con5ormitate cu calculul de BecAer 2nainte de revoluie' =ir Francis daIvernois observ/, Jc/ acestea au 2nc/ de 2nv/at primele principii ale aritmetice politice, care 26i imaginea7/ c/ este 2n domeniul de lupt/, precum 6i spitalele care un cont poate 5i luat/ de viaa pe care o revoluie sau un r/7boi care a costat' Bum/rul de oameni care le,a ucis este de mult mai puin importan/ dec1t num/rul de copii pe care le,a 2mpiedicat, 6i vor 2n continuare 2mpiedica, de la care vine 2n lume' (cesta este cel mai ad1nc rana pe care populaia din Frana a primit J,J' presupunem J, spune el, JFaptul c/, din num/rul total de

b/rbai distrus, doar dou/ milioane au 5ost unit/ 2n continuare mai multe 5emei: 2n 5uncie de calculul de Lu55on, aceste dou/ milioane de cupluri ar trebui s/ aduc/ 2n lume doispre7ece milioane de copii, 2n scopul de a 5urni7a, la v1rsta de trei7eci 6i nou/, un num/r egal cu cel al lor p/rini' (cesta este un punct de vedere, 2n care consecinele unei ast5el de de pieire a oamenilor devenit aproape incalculabile, pentru c/ au mult mai mult intr/rii 2n vigoare cu privire la cele dou/spre7ece milioane de copii, care le 2mpiedic/ de la care vin 2n e-isten/, dec1t 2n ceea ce prive6te pierderea real/ a celor dou/ milioane de 6i >um/tate de oameni pentru care Frana doliu' Bu este o perioad/ de p1n/ la viitor care ea va 5i capabil de a estima aceast/ 2nc/lcare 2ngro7itor' J ?i totu6i, 2n ca7ul 2n care raionamentele mai sus sunt bine 5ondate, Frana nu poate avea a pierdut un singur na6tere de revoluie' .a are motivul cel mai doar pentru a >eli dou/ milioane 6i >um/tate de persoane pe care ea poate 6i,au pierdut, dar nu lor posteritate, deoarece, dac/ aceste persoane ar 5i r/mas 2n ar/, o proporional num/rul de copii, n/scui de ali p/rini, care 2n pre7ent sunt de via/ 2n Frana, nu ar 5i venit 2n e-isten/' Dac/, 2n cea mai bun/ ar/ guvernat/ 2n .uropa, am 5ost s/ >eleasc/ posterit/ii, care este 2mpiedicat de la intrarea 2n 5iind, ar trebui s/ poarte 2ntotdeauna obiceiul de durere' .ste evident c/ tendina constant/ de na6teri 2n 5iecare ar/ s/ aprovi7ionare locurile de munc/ vacante reali7ate de moarte, nu poate, 2ntr,un punct de vedere moral, permite cea mai mica umbra de scu7/ pentru sacri5iciul spulberatic de b/rbai' Po7itiv r/ul care se anga>ea7/ 2n acest ca7, durerea, mi7eria, 6i :idespreading de7olare 6i tristee, care sunt prile>uite de locuitori e-istente, pot, prin nici un mi>loc s/ 5ie contrabalansate de vedere, c/ 2nc/lcarea numeric/ 2n populaia va 5i reparate rapid' Putem avea nici un alt drept, moral sau politice, cu e-cepia a necesit/ii cele mai urgente, s/ sc imbe viaa 5iine 2n vigoarea plin de bucurii lor, pentru un num/r egal de nea>utorat sugari' De asemenea, trebuie remarcat 5aptul c/, de6i numeric populaia din Frana nu ar 5i su5erit de revoluie, 2nc/, dac/ pierderile ei au 5ost, 2n orice egal/ m/sur/ cu presupuneri pe aceast/ tem/, 5ora ei militar/ nu poate 5i corespun7/toare' Populaia ei, 2n pre7ent, trebuie s/ conin/ o proporie mult mai mare dec1t de obicei de 5emei 6i copii, 6i organismul de persoane nec/s/torite, cu o v1rst/ militar/, trebuie s/ 5ie diminuat 2ntr,o manier/ 5oarte i7bitoare' (cest lucru este 2ntr,adev/r cunoscute a 5i ca7ul, din 5i6ele de pre5eci care au 5ost de>a primite' .a a ap/rut c/ punctul de la care se scurge de oameni vor 2ncepe 2n esen/, s/ a5ecte7e populaia unei /ri este, atunci c1nd organismul original persoane nec/s/torite este epui7at, iar cererile anuale sunt mai mari dec1t plus 5a/ de num/rul de masculi, 2n cre6tere anual la v1rsta pubert/ii, deasupra num/rul dorit pentru a 5inali7a proporia obi6nuit/ de c/s/torii anual' Frana a 5ost probabil la o anumit/ distan/ de la acest punct situat la 2nc eierea r/7boiului, dar 2n stadiul actual al populaiei sale, cu un procent crescut de 5emei 6i copii, 6i o diminuare mare de b/rbai de v1rst/ militar/, ea nu putea 5ace acelea6i e5orturi uria6e, care au 5ost 5/cute la o perioad/, 5/r/ s/pare cu privire la sursele de populaia ei' 0n toate timpurile, num/rul de masculi de la o v1rst/ militar/ 2n Frana a 5ost mic 2n proporional cu populaia, pe seama de tendina de a c/s/toriei, 6i num/r mare de copii' BecAer ia act special de aceasta circumstanta' .l observ/, c/ e5ectul de mi7erie 5oarte mare a /r/nimii este de a produce o mortalitate 2ngro7itoare de copii sub trei sau patru ani@ 6i consecina este, c/ num/rul de copii mici va 5i 2ntotdeauna 2n prea mare proporie cu num/rul de crescut,up de persoane' Un milion de persoane, el observ/ pe bun/ dreptate, va 5i, 2n acest

ca7, nici pre7enta aceea6i 5or/ militar/ nici aceea6i capacitate de munc/, ca un num/r egal de indivi7i 2ntr,o ar/ 2n ca7ul 2n care oamenii sunt mai puin mi7erabil/' .lveia, 2nainte de revoluie, ar putea 5i adus 2n teren, sau au anga>at la persoanele de munc/ corespun7/toare pentru a crescut,up, o mult mai mare Ponderea populaiei ei dec1t Franta la aceea6i perioad/' Pentru starea de populaie 2n =pania, m/ re5er la cititor la valoroase 6i distractiv c/l/toriile de dl )o:nsend 2n aceast/ ar/, 2n care acesta va deseori g/si principiul populaiei 5oarte 5ericit ilustrat' .u ar 5i trebuit s/ aceasta 5ace obiectul unui capitol distinct, dar a 5ost team/ de a e-tinde aceast/ parte a activitatea prea mult, 6i de care se 2ncadrea7/ aproape inevitabil 2n prea multe repetari, de la necesitatea de a atrage acela6i tip de in5eren/ din di5erite at1t de multe /ri' I,ar putea a6tepta, 2n a5ar/ de, s/ ad/ugai 5oarte puin la ceea ce a 5ost atat de bine e5ectuat/ de c/tre dl )o:nsend' Re!er.a i --, ca$itolul 3--

* controalelor $o$ula iei 1n 9ran a :continuare;,

Bu m,am considerat oportun s/ modi5ice calculele con>uncturale 6i supo7iii din capitolul precedent, pe seama a 5i6elor de pre5eci pentru anul IT, precum 6i' unele 2ntoarce publicate de c/tre guvern 2n "#"D, ce a dat un procent mai mic de na6teri dec1t am avut g1nd probabil, 2n primul r1nd, pentru c/ acestea nu conin returnea7/ primii ani a revoluiei, atunci c1nd 2ncura>area de a c/s/toriei 6i proporia de n/scui ar putea 5i de a6teptat s/ 5ie cea mai mare, 6i 2n al doilea r1nd, pentru c/ ei 2nc/ par pe deplin pentru a stabili 5aptul principal, care a 5ost obiectul capitolului a ine cont de, 6i anume, populaia nediminuat/ din Frana, 5/r/ a aduce atingere pierderile su5erite 2n timpul revoluiei, de6i este posibil s/ 5i 5ost e5ectuate mai degrab/ de un procent sca7ut de decese dec1t un procent crescut de na6teri' 0n con5ormitate cu declaraiile a IT an, proporiile de na6teri', decese, 6i c/s/toriile, pentru 2ntreaga populaie, sunt dup/ cum urmea7/: ,
G%

+edei o act valoros de !' Prevost de la 9eneva la traducerea sa a acestei lucr/ri, vol'' ii' Pagin/ ##' !' Prevost crede c/ probabil c/ e-ist/ omisiuni 2n declaraiile de na6teri, decese, 6i c/s/toriile, pentru anul IT' .l a mai s e:s c/ proporia a populaiei la liga p/trat pentru Fld Frana ar trebui s/ 5ie "C"E, 6i nu "C#%' Dar, dac/ e-ist/ motive s/ se cread/ c/ e-ist/ omisiuni 2n registre, 6i c/ populaia este prea mare, proporiile reale va 5i esenial di5erite de cele care sunt aici date' Ba6teri' Decese' C/s/torii' " din DD " 2n D#` " 2n "G3' G% Dar acestea sunt, de 5apt, doar proporiile de un an, de la care nu conclu7ie a anumitor pot 5i trase' (cestea sunt, de asemenea, aplicate la o populaie 2ntre trei si patru milioane mai mare dec1t a 5ost coninute 2n Frana vec i, care Populaia poate au avut 2ntotdeauna o proporie mai mic/ de na6teri, decese, 6i c/s/toriile, 6i 2n continuare, se pare 5oarte probabil de la unele declaraii 2n Analiza procesului*ver)al, c/ registrele nu au avut a 5ost 5oarte p/strat cu gri>/' 0n aceste condiii, ele nu pot 5i considerate dovedind ca ceea ce implic/ numerele' 0n anul TI, 2n con5ormitate cu .lNmentaire =tatisti8ue de Peuc et', a publicat ulterior sa >ncercare o anc et/ a 5ost instituit 2n temeiul Comen7i de !' C aptal cu scopul e-pres de a

stabili media proporia de na6teri a populaiei, precum 6i o ast5el de investigaie, at1t de repede dup/ returnea7/ anului IT', o5er/ o dovad/ clar/ c/ aceste returnea7/ nu au 5ost considerate de c/tre ministrul ca 5iind corecte' 0n vederea reali7/rii obiectului 2n vedere, alegerea a 5ost 5/cut/ din comunele 2n DC de departamente distribuite pe intreaga supra5ata a 5ace pe gro7avul, care au 5ost susceptibile de a permite 2ntoarce cele mai precise' ?i aceste returnea7/ pentru +III ani, IT'', ?i, T', a dat un procent de na6teri ca " 2n $#'DG@ de decese, ast5el cum " 2n DC'C4, 6i de c/s/torii, dup/ cum ( 2n "D$'C3#' (cesta este respectat de c/tre !' Peuc et c/ proporia populaiei la na6teri este aici mult mai mare dec1t 5usese anterior asumate, dar el crede c/, dup/ cum acest calcul s,au 5/cut de la enumer/rile reale, ar trebui s/ 5ie adoptate 2n pre5erin/' *e7ultatele publicate de guvern 2n "#"D 5ace populaia din Frana vec i $#3#%4"", care, 2n comparaie cu $# milioane, estimat Populaia a IT ani', arat/ o cre6tere de apro-imativ #CCCCC 2n cei "" ani, "#C$ , "#"D' Br 2ntoarce de c/s/torii sunt date, 6i 2ntoarce de na6teri 6i decese sunt av1nd 2n vedere numai cinci7eci de departamente' 0n aceste cinci7eci departamente, 2n timpul celor 7ece ani, 2ncep1nd cu "#C$ 6i se termin/ cu "#"", num/rul total de na6teri s,au ridicat la GE3#%%4, 6i de decese la 4%4%#G3, care, la o populatie de "%,3"C,3"4, indic/ o proporia de na6teri, ast5el cum " 2n DC `, 6i de decese ca ( 2n DG`' .ste 5iresc s/ presupunem c/ aceste cinci7eci departamente au 5ost alese pe cont lor pre7ent1ndu,cea mai mare cre6tere' .le conin 2ntr,adev/r, aproape 2ntregul cre6tere care au avut loc 2n toate departamentele din momentul enumerare 2n anul IT, 6i, prin urmare, populaia de alt/ parte' departamente trebuie s/ 5i 5ost aproape staionare' (cesta poate 5i 2n continuare 2n mod re7onabil presupus c/ returnea7/ de c/s/torii nu au 5ost publicate pe contul de lor 5iind considerate ca 5iind nesatis5/c/toare, 6i pre7ent1ndu,o diminuare a c/s/toriile, 6i un procent crescut de na6teri nelegitime' Din aceste 2ntoarce, 6i circumstanele care le 2nsoesc, se poate a>uns la conclu7ia, c/ oricare ar 5i 5ost proporia real de na6teri 2nainte de revoluie, 6i timp de 6ase sau 6apte ani ulterioare, 2n ca7ul 2n care 7unti prematur sunt 5/cut alu7ie 2n ba7a proceselor,verbale, 6i proporiile de na6teri ca " 2n $", $$, 6i $D, sunt menionate 2n =tatisti8ue 9NnNrale, a proporia de na6teri, decese, 6i c/s/toriile, sunt acum toate considerabil mai putin dec1t au 5ost anterior ar trebui s/ 5ie' (cesta a 5ost 2ntrebat, dac/, 2n ca7ul 2n care acest 5apt este permis, nu 2n mod clar re7ult/ c/ populaia a 5ost incorect estimat 2nainte de revoluie, 6i c/ a 5ost diminuat, mai degrab/ dec1t a crescut de la "34$ 2ncoaceH La aceast/ 2ntrebare .u trebuie s/ r/spund/ clar, c/ nu re7ult/' (cesta a 5ost v/7ut, 2n multe din capitolele precedente, c/ proporiile de na6teri, decese, 6i c/s/toriile, sunt e-trem de di5erite 2n /ri di5erite, 6i e-ist/ mai puternic motiv pentru a crede c/ ele sunt 5oarte di5erite 2n aceea6i ar/ la intervale de timp di5erite, 6i 2n circumstane di5erite' C/ sc imb/rile de acest gen au avut loc 2n .lveia, a ap/rut s/ 5ie aproape sigur' Un e5ect similar a crescut de la salubritatea 2n ara noastr/ poate 5i considerat drept un 5apt stabilit' ?i dac/ ne da nici un credit la cele mai bune autorit/ile care pot 5i colectate pe aceast/ tem/,

acesta poate 5i cu greu pus la 2ndoial/ c/ rata mortalit/ii a sc/7ut, 2n ultimele una sau $CC ani, 2n aproape 5iecare ar/ din .uropa' Bu este nimic, prin urmare, c/ ar 5i trebuit pentru a surprinde,ne 2n simplul 5apt de aceea6i populaie 5iind inute 2n sus, sau c iar un cre6tere a decis loc, sub un procent mai mic de na6teri, decese 6i c/s/torii' ?i singura 2ntrebare este, dac/ circumstanele concrete ale Franei par s/ 5ac/ o ast5el de sc imbare probabil' (cum este general acceptat 5aptul c/ starea claselor de >os de persoane 2n Frana, 2nainte de revoluie a 5ost 5oarte nenorocit' =alariile de munc/ au 5ost apro-imativ $C de sous, sau 7ece pence pe 7i, la un moment 2n care salariile de munc/ 2n (nglia au 5ost aproape 6aptespre7ece pence, iar preul gr1ului de aceea6i calitate 2n cele dou/ /ri nu a 5ost 5oarte di5erit urmare (rt ur Cuplu repre7int/ clasele muncitoare din Frana, doar la 2nceputul revoluiei, dup/ cum J3% la suta mai r/u r/nite', !ai r/u 2mbr/cat, 6i mai r/u spri>init, at1t 2n de boal/ 6i de s/n/tate, dec1t acelea6i clase 2n (nglia' J?i, de6i aceast/ declaraia este, probabil, mai degrab/ prea puternic, 6i alocaia su5icient pentru a nu se 5ace pentru di5erena real/ a preurilor, dar munca sa la 5iecare 2n ca7ul 2n care abund/ cu observaiile care ar/ta starea depresiv/ a claselor muncitoare din Franta la care timp, 6i implic/ presiunea populaiei 5oarte greu 2mpotriva limitelor de sub7isten/' Pe de alt/ parte, este universal permis ca starea 5rance7 /r/nimea a 5ost ot/r1t 2mbun/t/it/ prin revoluie 6i 2mp/rirea naionale de domenii' )oi scriitorii care anunul la anunul de obiectul un cre6terea considerabil/ a preului 5orei de munc/, parial prile>uite de e-tinderea cultivare, 6i parial de cerinele armatei' 0n =tatisti8ue .lNmentaire de Peuc et, 5orei de munc/ comun/ este declarat a 5i crescut de la $C la DC sous, 2n timp ce preul de dispo7iiile pare s/ 5i r/mas aproape acela6i lucru@ 6i domnul LirbecA, 2n turneul s/u agricole t1r7iu 2n Frana, spune c/ preul 5orei de munc/ 5/r/ mas/ este de doua7eci pence o 7i, 6i c/ dispo7iiile de toate tipurile sunt pline de 7boruri ie5tine din nou, ca 2n (nglia' (cest lucru ar o5eri 5rance7/ muncitor aceea6i comand/ de sub7isten/ ca un muncitor 2n engle7/ ar 5i cu trei 6ilingi 6i patru pence pe 7i' Dar, 2n niciun moment au 5ost salariile din comun o 7i de munc/, 2n a6a de mare ca trei 6ilingi 6i patru pence (nglia' Permiterea pentru unele erori 2n aceste a5irmaii, ele sunt evident su5iciente pentru a stabili o 2mbun/t/ire 5oarte marcat 2n starea claselor de >os a de persoane 2n Frana' Dar este al/turi de o imposibilitate 5i7ic/ c/ o ast5el de scutire din presiunea de prime>die ar trebui s/ aib/ loc 5/r/ o diminuare a *ata de mortalitate, iar dac/ aceast/ diminuare a ratei de mortalitate nu a 5ost 2nsoit/ de o cre6tere rapid/ a populaiei, acesta trebuie s/ 5i 5ost neap/rat 2nsoit/ de o proporie mai mic/ de na6teri' 0n intervalul dintre "#C$ 6i "#"D populaia pare s/ 5i crescut, dar sa 5i crescut lent' Prin urmare un procent mai mic de na6teri, decese, c/s/torii 6i, sau mai generale 5uncionarea de reinere prudeniale, este e-act ceea ce circumstane s,ar 5i ne,au condus s/ se a6tepte' Bu e-ist/, probabil, nici o propunere mai mult dec1t incontestabil acest lucru, c/, 2n cele dou/ /ri, 2n care rata de cre6tere, naturale salubritatea climatice, precum 6i starea de ora6e 6i produce ar trebui s/ 5i aproape la 5el, cel 2n care presiunea de s/r/cie este cel mai mare va avea cea mai mare proporie de na6teri, decese, 6i a c/s/toriilor' .a nu, atunci prin orice mi>loace urma, cum sa presupus, c/ din cau7a din "#C$ proporia de na6teri 2n Frana a 5ost at1t de " 2n DC, BecAer ar 5i trebuit s/ utili7at de DC de multiplicator lui 2n loc de $G [' 0n ca7ul 2n care repre7ent/rile date de stat a claselor muncitoare din Frana, 2nainte 6i dup/ revoluie s/ 5ie 2n orice grad aproape de adev/r, ca mar6ul a populaiei din ambele perioade pare s/ 5i 5ost aproape la 5el, proporia actual/ a na6terilor nu ar putea au 5ost aplicabile 2n perioada 2n care a scris BecAer' 0n acela6i timp, este de nu 2nseamn/ improbabil c/ a luat prea mic un 5actor de multiplicare' .ste greu credibil 2n toate circumstanele c/

populaia din Frana ar trebui s/ au crescut 2n intervalul dintre "3#G 6i "#C$ at1t de mult ca de la $G milioane la $# `' Dar, dac/ vom permite ca multiplicator ar putea la acea vreme au 5ost $3 2n loc de $G [, acesta va 5i la 5el de mult ca s/ permit/ 2n orice grad este probabil/, 6i totu6i aceasta va presupune o cre6tere de aproape dou/ milioane "3#G , "#"D@ o departe de a cre6te rata pe care a avut loc 2n (nglia, dar 2nc/ su5icient de amplu pentru a ar/ta 5ora a principiului populaiei 2n vederea dep/6irii obstacole aparent cel mai puternic' 0n ceea ce prive6te problema de cre6tere a na6terilor 2n 6ase sau 6apte primii ani dup/ 2nceperea revoluiei, nu e-ist/ nici o probabilitate a de p1n/ acum 5iind determinate' 0n con5u7ia de ori, este posibil abia s/ presupunem c/ *egistrele ar trebui s/ aib/ 2n mod regulat inute, 6i 2n care acestea nu au 5ost colectate 2n anul IT', nu e-ist/ nici o 6ans/ de a lor 5iind pre7entate 2ntr,o corect/ de stat la o perioad/ ulterioar/' Ulterior ultima editie a acestei lucr/ri, au ap/rut mai multe detalii respect1nd populaia Franei' Din "#"3, revine periodic s,au 5/cut de nasteri anual, decese, 6i c/s/toriile, pe 2ntreg teritoriul cuprins 2n limitele de Frana, ast5el cum sa stabilit 2n "#"E 6i "#"G, precum 6i o enumerare a 5ost 5acut a populaiei 2n "#$C' 0n .irector de -iroul des "on+itudes pentru "#$G, num/rul de na6teri, decese, 6i c/s/toriile sunt date timp de 6ase ani care se 2nc eie cu "#$$' =uma dintre acestea sunt, Ba6teri' G,3E3,$E4 Decese' E,G#4,C #4 C/s/tori .-cesul de nasteri de mai sus i' decese' ",D"D,G ","G#,"%C C$

!edie anual/: Deces e' 3%E,# 4G3,#3G E# Ba6teri' C/s/tor ii' $"#,4" 3 .-cesul de mediu de na6teri: "4DC$3

Populaia 2n "#$C, 2n con5ormitate cu o enumerare 2n 5iecare departament, a 5ost DCEG""#3' Din aceste ci5re reiese c/ proporia de na6teri anuale la Populaia este la 5el de " la D"'34, sau aproape " \ D$, iar mortalitatea anual/ de la " la D4'#", sau aproape " \ EC, proporia de c/s/torii anual pentru populaie este de " la "D4, proporia de na6teri la decesele ca "$G'$D , "CC, sau 5oarte aproape la 5el de G la E, 6i proporia de c/s/torii la na6teri de " la E'D3' proporie de nasteri nelegitime a legitime este la 5el de " , "E'%, proporia de se- masculin la 5eminin nasteri la "% la "G@ 6i proporia de e-ces anual din na6terile de mai sus decese la 2ntreaga populaie, care, 2n ca7ul 2n care se 2ntoarce sunt corecte, stabile6te rata de cre6tere de " la "G3' 0n ce m/sur/ declaraiile de na6teri, decese, 6i a c/s/toriilor 2n cele % ani care se 2nc eie cu "#$$ sunt e-acte, este imposibil de spus' .-ist/ o regularitate 2n ele, care are un aspect 5avorabil' Boi stim bine, cu toate acestea, c/, odat/ cu acela6i aspect de regularitate e-ist/

omisiuni mare 2n na6terilor 6i deceselor a registrelor noastre' (cest lucru este 2n acela6i timp s,au dovedit de c/tre circumstan/ de e-cesul de na6teri de mai sus decese 2n intervalul 2ntre dou/ enumer/rile care se 2ncadrea7/ 2n mod considerabil scurt al cre6terii populaiei, care apare de enumer/rile ast5el au avut loc' enumer/rile 2n Frana, 2n ultimii dou/7eci 6i cinci ani nu au 5ost at1t de regulat, sau at1t de mult s/ 5ie depindea, ca 6i cele din (nglia' Cel 2n "#"D, 2nainte de observat, poate, totu6i, s/ 5ie 2n comparaie cu 5aptul c/, 2n "#$C, iar 2n ca7ul 2n care sunt ambele la 5el de aproape de adev/r, acesta va ap/rea c/ populaia din Frana 2n timpul celor 6apte ani "#"D , "#$C trebuie s/ 5i crescut considerabil mai repede dec1t 2n cursul celor 6ase ani care se 2nc eie cu "#$$, ast5el cum sunt stabilite de e-cesul din na6terile deasupra decese' 0ntreaga de acest e-ces 2n timpul acestor 6ase ani, ca mai sus menionat, a 5ost ""G#"%C, media anual/ de care este "4DC$3, care, 2n comparaie cu populaia medie, sau pentru populaie de "#$C, a redus de cre6tere de un an, va da un procent de cre6tere anual/ a populaiei, ast5el cum de la " la apro-imativ "G%, iar acest procent a e-cesului anuale ale n/scui de mai sus decesele, pentru populaie, va, 2n con5ormitate cu tabelul II' la s51r6itul termenului de Cap' -i' *e7ervai ii, o5er/ o rat/ de cre6tere, care ar dubla populaia din apro-imativ "C# de ani' Pe de alt/ parte, ca 6i populaia vec i Frana 2n "#"D a 5ost $#3#%4"", 6i 2n "#$C DCEG""#3, di5erena sau cre6tere a populaiei 2n timpul 6apte ani 5iind "%%E$3%, cre6terea medie anual/ va 5i $D33GD, 2n loc de "4D,C$%, 6i aceast/ cre6tere anual/ mai mare, comparativ cu media Populaia de cei 6apte ani, va 5i la 5el de " la "$E, 2n loc de la " la "G%, 6i rata de cre6tere va 5i, cum ar 5i s,ar dubla populaia 2n apro-imativ #% ani, 2n loc de "C#, care pre7int/ probabilitatea de a omisiuni considerabile 2n returnea7/ de na6teri 6i decese, 2n cele % ani care se 2nc eie cu "#$$' Dac/, 2ntr,adev/r, dou/ enumer/rile pot 5i considerate la 5el de aproape de adev/r, dup/ cum nu e-ist/ nici o motiv pentru a presupune c/ orice di5eren/ mare 2n proporie de na6teri ar putea avea loc 2n trei ani anteriori "#"3, re7ult/ c/ *egistrele 5rance7/ necesit/ acela6i tip de corecie, de6i nu la acela6i m/sura 2n care, dup/ cum propria noastr/' 0ntr,un capitol ulterior am presupus c/ se 2ntoarce de na6teri pentru (nglia 6i Iara 9alilor sunt de5icitare " \ %, 6i a inmormantari " \ "$' (ceast/ corecie aplicat la declaraiile 5rance7 ar dep/6i ceea ce este necesar pentru a cont de cre6terea 2ntre "#"D 6i "#$C' Dar dac/ presupunem na6teri la 5i de5icitar " \ "C, 6i decese " \ $C, proporia de na6teri la Populaia va 5i apoi "\$4'", 6i proporia de "\D#'" decese' (ceste proporiile va 5ace e-ces anual al na6terilor de mai sus decese, 2n comparaie cu populaia, ca de la " la un pic mai sus "$D, care, dup/ o u6oar/ indemni7aie pentru decese 2n str/in/tate, va o5eri aceeasi perioada de dublare, sau acela6i *ata de cre6tere ca cea care a avut loc 2n Frana 2ntre "#"D 6i "#$C, presupun1nd c/ ambele enumer/rile care urmea7/ s/ 5ie au7i la 5el de adev/rul' .ste demn de remarcat, c/, dup/ ce a cotelor de mai sus pentru omisiuni 2n declaraiile de na6teri 6i decese, proporia de decese apare s/ 5ie mai mic/ dec1t 2n oricare din registrele 2nainte de colectat, 6i ca proporia na6terilor este, de asemenea, mai mic/ dec1t 5ie 2nainte de revoluie sau 2n declaraiile din cele DC de departamente din +III ani, IT'' 6i 2nainte de T' a observat, 6i cum nu e-ist/ toate motivele s/ credem c/ e-ist/ o mare omisiuni 2n declaraiile general al IT ani' 6i c/ omisiunile din se 2ntoarce din cele GC de departamente 2n "#"D, nu au 5ost mai puine dec1t 2n mai t1r7iu registre, aceasta poate 5i destul de presupus c/ proporia de na6teri a diminuat 2n po5ida rata a crescut de la care populaia a 5ost proces,verbal de ultimii ani' (ceast/ rat/ a crescut pare s/ 5ie datorit/ unei mortalit/ii diminuat, prile>uite de situaia sa 2mbun/t/it de travaliu clase de la revoluie, 6i a a>utat, probabil, prin introducerea de vaccinare' =e s e:s c/ o accelerare a ratei de cre6tere este destul de 2n con5ormitate cu o diminuare a proporiei de na6teri, 6i c/ o ast5el diminuare este probabil s/ aib/ loc 2n con5ormitate cu o rat/ a mortalit/ii a sc/7ut de la orice cau7a sau cau7ele care decurg'

Ca o dovad/ curios 6i i7bitoare a erorii 2n care noi ar trebui s/ intre, 2n estimarea populaiei de /ri la di5erite perioade de cre6terea de na6teri, se poate remarca 5aptul c/, 2n con5ormitate cu BecAer, na6teri anuale 2n Frana la o medie de 6ase ani, se 2nc eie cu "3#C, au 5ost 4G#G#%' Ba6teri pentru acela6i num/r de ani care se 2nc eie cu "#$$, au 5ost, ca mai sus menionat, 4G3#3G' .stimating, prin urmare, populaia de nasteri, se pare c/ 2n E$ ani, a avut mai degrab/ dec1t a crescut diminuat, 2ntruc1t, prin enumer/rile, acolo toate motivele s/ credem c/ aceasta a crescut 2n acest timp de aproape patru milioane' Re!er.a i --, /a$itolul 3---

* controalelor $o$ula iei 1n *n'lia,

Punctul de vedere cea mai sumar/ a societ/ii 2n aceast/ ar/ trebuie s/ ne conving/, c/ 2n toate gradele de veri5icare preventiv/ a populaiei predomin/ 2ntr,o considerabile grad' (ceste printre clasele superioare, care locuiesc 2n principal 2n ora6e, de multe ori dorii 2nclinaia de a se c/s/tori, de la instalaia cu care au se pot r/s5/a 2ntr,o se-ual ilicit cu se-ul' ?i alii sunt descura>ate s/ se c/s/toreasc/ de ideea de c eltuielile pe care acestea trebuie s/ mic6ora, 6i pl/cerile pe care acestea trebuie s/ se privea7/, pe presupunerea av1nd o 5amilie' C1nd averea este mare, aceste consideraii sunt cu siguran/ obiecte, ci o prevedere preventiv de acest 5el are de mult mai mare@ trivial greutate pentru contemplare, dup/ cum sa mergem mai mici' Un om de educaie liberal/, cu un venit abia su5icient/ pentru a permite l s/ se asocie7e 2n rangul de domnilor, trebuie s/ se simt/ absolut sigur c/, dac/ el se c/s/toreasc/ 6i s/ aib/ o 5amilie, el va 5i obligat s/ renune la toate 5ostul s/u cone-iuni' Femeia, pe care un om de 2nv//m1nt ar 5ace obiectul natural la alegerea sa, este unul crescui 2n acelea6i obiceiuri 6i sentimentele cu el 2nsu6i, 6i 5olosite pentru a actului se-ual 5amiliar de o societate total di5erit/ de la cel la care ea trebuie s/ 5ie redus/ prin c/s/torie' Poate un om acord cu u6urin/ la locul obiectul a5ectiunii sale 2ntr,o situaie at1t de discordante, probabil, la ei obiceiurile 6i 2nclinaiileH Dou/ sau trei trepte de cobor1re 2n societate, 2n special 2n aceast/ rund/ a sc/rii, 2n ca7ul 2n care educaia se termin/ 6i ignoran/ 2ncepe, nu vor 5i luate 2n considerare de generalitate de oameni ca o imerice, dar un adev/rat r/u' Dac/ societatea 5i de dorit, cu siguran/ trebuie s/ 5ie libere, egale 6i reciproc/ societate, 2n ca7ul 2n care bene5iciile sunt con5erite, precum 6i ca atare, 6i nu cum ar 5i dependente constat/ cu patronul s/u, sau pe cei s/raci cu cei bogai' (ceste consideraii 2mpiedic/ cu siguran/, multe 2n acest rang de via/ de la ca urmare a 2ndoit de 2nclinaiilor lor 2ntr,un ata6ament precoce' (ltele, in5luenat/ 5ie de o pasiune puternic/ sau o ot/r1re mai slab, nu ia 2n considerare aceste considerente, 6i ar 5i greu, 2ntr, adev/r, 2n ca7ul 2n care satis5acerea a6a 2nc1nt/toare o pasiune ca dragostea virtuos nu au uneori mai mult dec1t contrabalansa toate relele sale inerente' Dar m/ tem c/ trebuie s/ 5ie recunoscut 5aptul c/ consecinele mai general/ a ast5el de c/s/torii sunt destul de calculate la >usti5ic/ dec1t de7am/geasc/ presimiri de prudent' Fiii lui comercianilor 6i agricultori sunt 2ndemnai s/ nu se c/s/toreasc/, 6i, 2n general consider/ c/ este necesar pentru a se con5orma cu acest s5at, pana la ele sunt decontate 2n unele de a5aceri sau agricole, care s/ le permit/ s/ susin/ o 5amilie' (ceste evenimente pot nu poate avea loc p1n/ 2n pre7ent acestea sunt avansate 2n via/' Penuria de 5erme este o pl1ngere 5oarte general, 6i a concurenei 2n orice 5el de a5aceri este at1t de mare, c/ nu este posibil ca toate ar trebui s/ 5ie de succes' Printre 5uncionarii 2n num/rarea,case, 6i concurenii pentru toate tipurile de mercantile 6i ocuparea 5orei de munc/ pro5esional/, este probabil ca

preventiv de selectare pentru a populaiei predomin/ mai mult dec1t 2n oricare alt departament al societ/ii' !uncitorul care c16tig/ optspre7ece pence sau dou/ m/rci pe 7i, 6i tr/ie6te la u6ura lui ca un singur om, va e7ita un pic 2nainte de a imparte c/ sum/ mic/ 2n r1ndul patru sau cinci, care pare a 5i nu mai mult dec1t su5icient/ pentru unul' )ari5 mai greu 6i mai greu de munc/ ar 5i, probabil, dornic s/ se supun/ pentru de dragul de a trai cu 5emeia pe care o iube6te, dar el trebuie s/ se simt/ con6tient, c/, ca7ul 2n care acesta avea o 5amilie mare 6i orice 5el de avere bolnav, nici gradul de cumpatare, nici e-ercitarea posibil din puterea lui manual, l,ar p/stra la sen7aia de s516ietor de a vedea copiii lui mor de 5oame, sau de a 5i obligat la paro ie pentru spri>inul lor' Dragostea de independen/ este un sentiment care cu siguran/, nici unul nu ar dori s/ vad/ eradicat, de6i legile s/race din (nglia, ea trebuie s/ 5ie m/rturisit, sunt un sistem de toate altele, treptat, mai calculat/ la atenuea7/ acest sentiment, 6i 2n cele din urm/, probabil, va distruge complet' Funcionarii care traiesc in 5amilii de bogai au 2nc/ restricii puternic/ s/ se declan6e7e 2n aventura la c/s/torie' .i posed/ mi>loace de sub7isten/, c iar 6i con5ort de via/, aproape ca 2ntr,o mulime de mare ca st/p1nii lor' Lor de lucru este u6or 6i m1ncarea lor de lu-, 2n comparaie cu munca 6i alimentare de clasa de muncitori, 6i a sentimentului lor de dependen/ este sl/bit de puterea con6tient/ de sc imbare a st/p1nilor lor, dac/ ei se simt o5ensai' (st5el, con5ortabil situat 2n pre7ent, care sunt perspectivele lor, dac/ se c/s/torescH F/r/ cuno6tine sau de capital, 5ie pentru a5aceri sau agricole, 6i neutili7ate 6i, prin urmare, 2n imposibilitatea de a c16tiga un sub7isten/ prin munc/ de 7i cu 7i, re5ugiu singura lor pare a 5i un mi7erabil ale ouse, care o5er/ cu siguran/ nici o perspectiv/ 5oarte 2nc1nt/toare de o sear/ 5ericit/ 2n viaa lor' Bum/rul mai mare dintre ele, prin urmare, descura>ai de aceast/ neprimitoare vedere al situaiei lor viitoare, s/ se mulumeasc/ cu restul de unic/ 2n ca7ul 2n care acestea sunt' Dac/ aceast/ sc i/ a st/rii de societate 2n (nglia s/ 5ie aproape de adevar, acesta va s/ li se permit/ ca veri5icarea preventiv/ a populaiei 5uncionea7/ cu considerabile vigoare pe tot parcursul toate clasele comunit/ii' ?i aceast/ observaie este con5irmat/ 6i de re7umate din registrele 2ntors 2n consecin/, din Legea populaiei a trecut 2n "#CC' *e7ultatele acestor ar/ta re7umate, c/ c/s/toriile anual 2n (nglia 6i Iara 9alilor sunt pentru 2ntreaga populaie de " la "$D " \ G, o proporie mai mic/ de c/s/torii dec1t se g/se6te 2n nici una dintre /rile care au 5ost e-aminate, cu e-cepia Borvegia 6i .lveia' 0n prima parte a secolului trecut, Dr' scurta de estimat aceast/ proporie la apro-imativ " la ""G' .ste probabil ca acest calcul a 5ost apoi corect/@ 6i diminuarea pre7ent 2n proporie de c/s/torii, 2n ciuda cre6tere a populaiei mai rapid/ dec1t 2nainte, din cau7a mai rapid/ progresele 2nregistrate de comer 6i agricultur/, este parial o cau7/, 6i 2n parte o consecin/, a diminuat mortalit/ii observat/ 2n ultimii ani' *e7ultatele de c/s/torii, 2n con5ormitate cu actul t1r7iu, ar trebui s/ 5ie mai puin susceptibile de a suspiciunea de ine-actitate dec1t orice alte p/ri ale registre' Dr' scurt, 2n lucrarea sa !)servaii privind noua trezorerie oraul i ara de 3ortalitatea, spune, el va J2nc eia cu observaia de un eminent Judec/tor al acestei naiuni, c/ cre6terea economic/ 6i cre6terea omenirii este mai stinted de di5icultatea prudent oameni 5ac s/ intre 2n c/s/torie, de la perspectiva de probleme 6i c eltuieli 2n 5urni7area de o 5amilie, dec1t de la

orice lucru 2n natura a speciilor' J?i, 2n con5ormitate cu aceast/ idee, dr' =curte propune s/ se stabileasc/ ta-ele grele 6i amen7i pe cei care locuiesc singure, pentru spri>inul c/s/torit s/raci' Fbservarea a >udec/torului este eminent, cu privire la numerele pe care sunt 2mpiedicate de a 5i n/scut, doar per5ect, dar deducie, c/ nec/s/torii ar trebui s/ 5ie pedepsit, nu pare a 5i la 5el de acest lucru' Puterea de proli5ic natura este 5oarte departe de a 5i numit 2ntr,adev/r, pe deplin 2n aciune 2n aceast/ ar/' ?i totu6i, atunci c1nd ne contempl/m insu5icien/ de preul 5orei de munc/ la s/ menin/ o 5amilie mare, iar suma de mortalitate care apare 2n mod direct 6i indirect, de s/r/cie, 6i se adaug/ la aceast/ mulime de copii, care sunt t/iate oprit prematur 2n ora6ele noastre, manu5acturi si :orA ouses noastre@ noi este obligat s/ recunoasc/, c/, 2n ca7ul 2n care num/rul de n/scui anual nu au 5ost subiat 5oarte mult de aceast/ mortalitate prematura, a 5ondurilor pentru 2ntreinerea 5orei de munc/ trebuie s/ creasc/ cu o rapiditate mult mai mare dec1t au 5/cut vreodat/ p1n/ 2n pre7ent 2n aceast/ ar/, 2n scopul de a g/si de lucru 6i alimente pentru suplimentare numere, care ar cre6te apoi p1n/ la masculinitatea' (ceste, prin urmare, care locuiesc singure, sau se c/s/tori cu 2nt1r7iere, nu de ast5el de comportamente contribuie 2n orice grad de a diminua populaia real/, ci doar la diminua procentul de mortalit/ii premature, care alt5el ar 5i e-cesiv/ 6i, 2n consecin/, 2n acest punct de vedere nu par pentru a merita orice respingere 5oarte severe sau pedeaps/' *eturnea7/ de na6teri 6i decese ar trebui, din motive bine 2ntemeiate, s/ 5ie de5icitare@ 6i va 5i, prin urmare, di5icil de estimat, cu orice grad de preci7ie, proporia pe care le poart/ la 2ntreaga populaie' Dac/ vom 2mp/ri populaiei e-istente din (nglia 6i Iara 9alilor, cu media de morminte pentru cei cinci ani care se 2nc eie 2n "#CC, s,ar p/rea, c/ mortalitatea a 5ost doar " 2n E4, dar aceasta este o proporie at1t de e-traordinar de mici, av1nd 2n vedere num/rul de din ora6ele noastre mari 6i manu5acturi, c/ nu pot 5i considerate ca se apropie de adevar' Fricare ar 5i proporia e-act/ a locuitorilor din ora6e pentru a locuitori ai /rii, partea de sud a acestei insule cu siguran/ locul 2n aceast/ clas/ de state, 2n ca7ul 2n care acest procent este mai mare de " , D@ 2ntr,adev/r e-ist/ motive serioase s/ se cread/, c/ este mai mare dec1t " la $' 0n con5ormitate cu la regula prev/7ut/ de crom, mortalitatea ar trebui, prin urmare, s/ 5ie de mai sus " 2n DC@ 2n con5ormitate cu =ussmilc , de mai sus " 2n DD 0n !)servaiile cu privire la rezultate din actul populaiei, multe probabil/ cau7e ale de5icitului 2n registrul de inmormantari sunt subliniat, dar nici un calcul este o5erit respect1nd suma de aceste de5iciene, 6i nu am nici date oricare ar 5i s/ 5urni7e7e un ast5el de calcul' +oi observa doar, prin urmare, c/, dac/ le presupunem c/ totul se va ridica la un ast5el de num/r ca va 5ace pre7enta mortalitatea anual/ despre " 2n EC, aceasta trebuie s/ apar/ s/ 5ie cel mai mic procent de decese care pot 5i bine presupus, av1nd 2n vedere circumstanele /rii@ 6i, dac/ este adev/rat, ar 5i indica o superioritate cele mai uimitoare asupra caracterului general al altor state, 5ie 2n obiceiurile poporului cu privire la pruden/ 6i cur/enia, sau 2n naturale salubritatea de situaie' 0ntr,adev/r, pare a 5i aproape stabilit/ c/ ambele aceste cau7e, care tind s/ diminue7e mortalitatea, s/ opere7e 2n aceast/ ar/ 2ntr,o m/sur/ considerabil/' F mic/ parte de c/s/torii anual 2nainte de menionat indic/ 5aptul c/ obiceiurile de pruden/, e-trem de 5avorabile pentru 5ericire, prevala printr,o mare parte a comunit/ii, 2n ciuda s/raci,legi, 6i se pare de la cea mai clar/ dovad/, c/ generalitatea paro iile ara noastr/ sunt 5oarte s/n/toase' Pornind de Dr' citea7/ un cont de Dr' Percival, colectate de la mini6trii de di5erite paro ii 6i a luat de la enumer/rile po7itiv, 2n con5ormitate cu care, 2n unele sate, doar un EG, un GC, un %C, un %%, 6i c iar 6i un 3G, parte moare anual' 0n multe dintre aceste paro ii n/scui

sunt la decese peste $ la ", 6i En o paro ie singur peste D la "' (cestea 2ns/ sunt ca7uri speciale, 6i nu pot 5i aplicate la 6i p/rii agricole a /rii, 2n general' 0n unele dintre plat situaii, 6i 2n special a celor 2n apropierea mla6tinilor, proporiile sunt g/site 5oarte di5erite, 6i 2n c1teva decese dep/6e6te na6teri' 0n ar/ GE paro ii, registrele de care dr' = ort colectate, le aleg intentionat 2ntr,o mare varietate de situaii, mortalitatea medie a 5ost la 5el de mare ca " 2n D3' (cest lucru este cu siguran/ cu mult peste mortalitatea actual/ a paro iilor noastre agricole 2n general' perioad/ care Dr' = ort a luat, a inclus unele epidemii considerabile, ceea ce poate eventual de mai sus au 5ost proporia de obicei' Dar se7oane boln/vicios ar trebui s/ 2ntotdeauna s/ 5ie inclus, sau vom c/dea 2n marile erori' 0n "CG% satele Lrandenburg , care a e-aminat =ussmilc , mortalitatea timp de sase ani a 5ost bun/ " 2n ED, timp de "C ani mi-t despre " 2n D# `' 0n satele din (nglia, care =ir F! .den menionea7/, a mortalit/ii pare s/ 5ie de apro-imativ ( 2n E3 sau E#, 6i 2n 2ntoarce t1r7iu 2n con5ormitate cu Populaia (ct, un grad mai mare de salubritatea apare' Combinarea acestor observaii 2mpreun/, dac/ lu/m ( 2n E% sau ( 2n E#, ca mortalitatea medie pe de o parte agricole ale /rii, inclusiv se7oane bolnavicios, aceasta va 5i cea mai mic/, care poate 5i trebuia cu orice grad de probabilitate' Dar aceast/ proporie va 5i cu siguranta ridicat la " 2n EC, atunci c1nd l,am amestec cu mortalitate a ora6elor 6i partea de 5abricaie a comunit/ii, 2n scopul de a obine media pentru toata imparatia' !ortalitatea 2n Londra, care include at1t o parte considerabil/ a locuitorii din aceast/ ar/, a 5ost, potrivit dr' Pret, la momentul 2n care a 5/cut sale calcule, " 2n $C [@ 2n Bor:ic " 2n $E@ 2n Bort ampton " 2n $% `@ 2n Be:bury " 2n $3 `@ 2n !anc ester " 2n $#@ 2n Liverpool " 2n $3 `, #c' .l observ/ c/ num/rul de mor anual 2n ora6e este rareori at1t de sc/7ute ca " 2n $#, cu e-cepia, 2n consecin/, de o cre6tere rapid/ produs de un a5lu- de oameni la acele perioade de via/ 2n ca7ul 2n care cele mai puine muri, ceea ce este ca7ul cu !anc ester 6i Liverpool, 6i alte ora6e 5oarte 2n5loritoare de 5abricaie' 0n general, el a consider/ c/ mortalitatea 2n ora6ele mari pot 5i pre7entate la de la " 2n De la "4 la " 2n $$ 6i $D@ 2n moderat/ ora6elor, de la " 2n $E la " 2n $#, precum 6i 2n satele ar/, de la " 2n De la EC la " 2n GC' )endina de Pre Dr' s/ se e-agere7e un ealt iness de ora6e pot poate 5i contestat de aceste a5irmaii, dar de opo7iie pare a 5i doar de 9reutate cu privire la Londra' Conturile din alte orase, care sunt av1nd 2n vedere, de la documente care sunt opiniile sale special, nu ar putea in5luena' .a ar trebui s/ 5ie remarcat, totu6i, c/ e-ist/ motive 2ntemeiate s/ se cread/, c/ nu numai la Londra, dar alte ora6e din (nglia, 6i, probabil, de asemenea, ara sate, au 5ost la timp a acestor calcule mai s/n/to6i dec1t 2n pre7ent' Dr' <illiam ;eberden observ/, c/ registrele de 7ece ani de la "3G4 la "3%#,, de la care Pre Dr' calculate probabilit/ile de via/ 2n Londra, indic/ un grad mult mai mare dec1t a un ealt iness registrele de 2nt1r7iere de ani' ?i revine 2n temeiul Legii populaiei, c iar 6i dup/ permi1nd omisiuni mare 2n morminte, e-pune 2n toate ora6ele de provincie, 6i 2n ar/, un grad de salubritatea mult mai mare dec1t au avut 2nainte de a 5ost calculat' 0n acela6i timp, nu pot dec1t s/ cred c/ " 2n D", proporia de mortalitate pentru Londra menionate 2n !)servaiile cu privire la rezultate din actul populaiei, este mai mici dec1t adev/rul' Cinci mii nu sunt, probabil, su5icient pentru a permite omisiuni 2n morminte, 6i abseni 2n anga>ari de r/7boi 6i a Comertului nu sunt su5icient de adverted' In estimarea proporional/ mortalitatea populaia re7ident/ numai ar trebui s/ 5ie luate 2n considerare' .-ist/ cu siguran/, pare s/ 5ie ceva 2n ora6ele mari, 6i c iar 2n moderat , ora6e deosebit de ne5avorabil pentru etapele 5oarte timpurii ale vieii, 6i o parte a comunit/ii, pe care mortalitatea scade 2n principal, pare s/ indice c/ ea apare mai mult de apropierea 6i murd/rie a aerului, care poate 5i ar trebui s/ 5ie ne5avorabil la plamani o5ert/ de copii, 6i cu at1t mai mare na6tere pe care le aproape 2n mod necesar de e-perien/, dec1t din partea superioar/ gradul de

lu- 6i des5r1u, de obicei, 6i pe bun/ dreptate atribuite ora6e' ( perec e c/s/torit cu cele mai bune constituii, care conduc cele mai obi6nuite 6i lini6tite via/, rareori g/si c/ copiii lor se bucur/ de acelea6i s/n/tate 2n ora6e ca 6i 2n ar/' La Londra, con5orm calculelor anterioare, o >um/tate din n/scut a murit 2n temeiul v1rsta de trei ani, la +iena 6i =tocA olm, 2n con5ormitate cu dou/@ 2n !anc ester 2n temeiul cinci ani@ 2n Bor:ic sub cinci: 2n Bort ampton sub 7ece' 0n satele de ar/, pe >um/tate, dimpotriv/, de vii, n/scute p1n/ la trei7eci de ani, trei7eci 6i cinci, patru7eci de ani, patru7eci 6i 6ase, 6i de mai sus' 0n paro ia de (cA:ort , 2n UorAs ire, se pare, dintr,o 5oarte seama e-act inute de Dr' Lee de la varstele la care toi au murit acolo de $C de ani, c/ >um/tate din locuitori tr/iesc p1n/ la v1rsta de E% 6i nu e-ist/ 2ndoial/, 5aptul c/, 2n ca7ul 2n care acela6i tip de cont au 5ost inute 2n unele din aceste paro ii 2nainte de menionat, 2n care mortalitatea este at1t de mic/ precum " 2n %C, " 2n %%, 6i c iar " 2n 3G, >um/tate din n/scut ar 5i constatat c/ au tr/it p1n/ la GC sau GG' Deoarece calculele cu respectarea v1rstele la care >um/tate din vii, n/scute 2n ora6e depind mai mult asupra na6teri 6i decese care apar 2n registre, dec1t asupra oric/rei estim/ri ale num/rului de oameni, ei sunt pe acest cont mai puin de natur/ s/ incertitudine, dec1t calculele respect1nd proporia de Locuitorii din orice loc care moare 2n 5iecare an' Pentru a umple golul oca7ionate de aceast/ mortalitate 2n ora6e, 6i s/ r/spund/ la toate cereri suplimentare pentru populaie, este evident c/ o aprovi7ionare constant/ de recrutate din ar/ este necesar/@ 6i aceast/ surs/ apare 2n 5apt, s/ 5ie 2ntotdeauna de la care curge 2n nasteri redundante ale /rii' C iar 6i 2n aceste ora6e 2n ca7ul 2n care dep/6e6te n/scui mori, acest e5ect este produs prin c/s/torii de persoanele care nu au 5ost n/scute 2n loc' 0ntr,un moment c1nd ora6elor noastre de provincie s,au cre6terea mult mai puin rapid dec1t 2n pre7ent, Dr' = ort calculat ca 4 \ "4 din c/s/torit au 5ost str/ini' "%"# de b/rbai c/s/torii, 6i "%"# de 5emei c/s/torite, e-aminate la in5irmerie <estminster, doar D$4 de b/rbai 6i E4G de 5emei a 5ost n/scut 2n Londra' Pornind de Dr' presupune c/ Londra cu paro iile vecine, 2n ca7ul 2n care decese dep/6e6te na6teri, necesit/ o alimentare de "C'CCC de persoane anual' 9raunt, 2n timpul s/u, estimat de aprovi7ionare pentru Londra, numai la %'CCC, 6i el 2n continuare observ/, c/, lasa mortalitatea a ora6ului s/ 5ie ceea ce,l va, care decurg din ciuma, sau orice alt motiv mare de distrugere, se 2ntotdeauna pe deplin reparatii sale pierderea de doi ani' Deoarece toate aceste cerine, prin urmare, sunt alimentate de la ar/, este evident c/ ar trebui s/ se 2ncadrea7/ 2ntr,o gre6eal/ 5oarte mare, dac/ am 5ost pentru a estima proporia de na6teri la moarte pentru 2ntregul regat, de c/tre proporia observate 2n paro ii ar/, de la care nu trebuie s/ 5ie numeroase ast5el de emigr/ri' Boi nu trebuie, totu6i, s/ 2nsoeasc/ dr' Preul 2n temerilor sale c/ ar/ vor 5i depopulate de aceste emigr/ri, cel puin at1t timp c1t 5ondurile pentru meninerea 5orei de munc/ agricole r/m1n intacte' Proporia de n/scui, precum 6i proporia de c/s/torii, 2n mod clar dovede6te, c/, 2n ciuda din ora6ele noastre cre6tere 6i manu5acturi, cererea de pe ar/ pentru persoanele nu este deloc 5oarte presante' Dac/ vom 2mp/ri populaia actual/ din (nglia 6i Iara 9alilor, cu media num/rul de bote7uri pentru ultimii cinci ani, acesta va ap/rea, c/ bote7urile sunt la populaia de la " la 5oarte aproape D%, dar se presupune, cu un motiv, c/ e-ist/ omisiuni mare 2n bote7uri'

Dr' scurta de estimat proporia de na6teri la populaia din (nglia ca una p1n/ la $# 0n *aportul agricole de =u55olA, proporia de na6teri a populaiei a 5ost calculat/ la " la DC' Pentru 2ntreaga =u55olA, 2n con5ormitate cu 2nt1r7iere returnea7/, acest procent nu este cu mult mai puin de " la DD' Potrivit unui corecta seama de treispre7ece sate din enumer/rile reale, produse de =ir F! .den, proporia de na6teri a populaiei a 5ost de " la DD, precum 6i 2n con5ormitate cu un alt cont pe aceea6i autoritate@ luate de la ora6e 6i de 5abricaie paro ii, ca " la $3 [' Dac/, combin1nd toate aceste circumstane, 6i adverting, 2n acela6i timp la de5icit de recunoscut 2n registrul de na6teri, 6i cre6terea cunoscute ale populaiei noastre 2n ultimii ani, noi presupunem proporia real/ de na6teri la populaia care urmea7/ s/ 5ie ca " la DC@ apoi asumarea mortalitatea pre7ent care urmea7/ s/ 5ie ( 2n EC, ast5el cum a sugerat 2nainte, vom ine aproape proporie de bote7uri la 2nmorm1nt/ri, care apare 2n 2ntoarce t1r7iu' Ba6teri va 5i acela de decese sub 5orm/ de E la D sau "D " \ D "C, proporie mai mult dec1t su5iciente pentru a considerare pentru cre6terea populaiei, care a avut loc de la r/7boi 2ncoace american, dup/ ce 2i permite pentru cei care ar putea 5i ar trebui s/ aib/ a murit 2n str/in/tate' 0n !)servaiile cu privire la rezultate din actul populaiei este remarcat 5aptul c/ durata medie a vieii 2n (nglia pare s/ 5i crescut 2n proporie de ""3 la "CC, din anul "3#C' Deci, o sc imbare mare, 2n a6a scurt timp, dac/ este adev/rat, ar 5i un 5enomen mai i7bitoare' Dar eu sunt 2nclinat pentru a suspecta c/ toat/ aceast/ diminuare proporional/ de inmormantari nu provin din cre6terea salubritatea, dar este prile>uit/, 2n parte, de cea mai mare num/rul de decese pe care trebuie s/ aib/ neap/rat avut loc 2n str/in/tate, ca urmare a 5oarte cre6tere rapid/ Comertului noastre e-terne, deoarece aceast/ perioad/, 6i la mare Bum/rul de persoane absente la anga>ari navale 6i militare, precum 6i constant/ 5urni7area de recrui proaspei necesare pentru a menine nediminuat, at1t de mare 5or/' ( e-odul perpetuu de acest gen ar 5i cu siguran/ o tendin/ de a produce e5ect observat 2n 2ntoarce, 6i s,ar putea menine inmormantari staionare, 2n timp ce na6terile 6i c/s/toriile erau 2n cre6tere cu unele rapiditate' 0n acela6i timp, 5i cre6terea populaiei, deoarece "3#C este indiscutabil, 6i 2n pre7ent mortalitate e-traordinar de mici, eu ar trebui s/ 5ie 2n continuare dispu6i s/ cread/, c/ cu mult cea mai mare parte a e5ectului este de a 5i atribuite la cre6terea salubritatea' F mortalitate de " 2n D% este, probabil, prea mic un procent de decese pentru media 2ntregii secol, dar un procent de nasteri la decesele ca "$ la "C, calculat/ pe o mortalit/ii de " 2n D%, ar dubla populaia unei /ri 2n "$G de ani, 6i este, prin urmare, ca o proporie mare de na6teri la moarte, dup/ cum poate 5i valabil 6i pentru media secol 2ntreg' Bici unul dintre calculelor tar7iu implic/ o cre6tere mai rapid/ dec1t acest lucru' Boi nu trebuie s/ presupunem, totu6i, c/ acest procent de nasteri la moarte, sau orice proporie asumat de na6teri 6i decese la 2ntreaga populaie, a a continuat aproape uni5orm pe tot parcursul secolului' =e pare din registrele din 5iecare ar/, care au 5ost p/strate pentru orice perioad/ de timp, care considerabil variaii apar la di5erite perioade de timp' Dr' scurt, cu privire la mi>locul de secol, a estimat proporia de na6teri la decesele ca "" la "C@ 6i 2n ca7ul 2n care na6teri au 5ost 2n acela6i timp, o parte dou/7eci 6i opta a populaiei, mortalitatea a 5ost atunci la 5el de mare ca ( 2n DC E \ G' (cum s/ presupunem c/ proporia de na6teri la decese este mai mare de "D la "C@ dar dac/ am 5ost s/,6i asume aceast/ proporie ca o criteriu prin care pentru a estima cre6terea populaiei pentru urm/torii o sut/ de ani, ne,ar trebui s/ 5ac/, probabil, 2ntr,o eroare 5oarte brut' Boi nu poate 2n mod re7onabil s/ presupunem c/ resursele din aceast/ ar/ ar trebui s/ creasc/ pentru orice timp continuarea cu rapiditate, cum ar 5i s/ permit/ unui num/r permanent de na6teri la decesele la "D p1n/ la "C, cu e-cepia ca7ului 2ntr, adev/r, acest procent au 5ost 2n principal cau7ate de str/in/ mare canali7are'

Din toate datele pe care ar putea 5i colectate, proporia de na6teri la 2ntregii populaii din (nglia 6i Iara 9alilor, a 5ost asumat de a 5i la 5el de " la DC, dar (cesta este un procent mai mic de na6teri dec1t a ap/rut 2n cursul acestei revi7uire care va avea loc 2n orice alt/ ar/, cu e-cepia Borvegia 6i .lveia@ 6i,l a 5ost p1n/ 2n pre7ent de obicei cu calculatoare politice, s/ ia 2n considerare o mare proporia de na6teri ca cel mai sigur semn al unui stat viguros 6i 2n5loritoare' .a =e sper/, totu6i, c/ acest lucru aduce atingere nu va dura mult timp' 0n /rile 2nst/rit ca (merica sau *usia, sau 2n alte /ri, dup/ orice avanta>os mortalit/ii, o mare parte a na6terilor este un simptom 5avorabil, dar 2n starea medie a unui teritoriu bine populat nu poate 5i bine un semn r/u dec1t o proporie mare de na6teri, 6i nici nu poate e-ista bine un semn mai bun dec1t un proporie mic/' =ir Francis daIvernois 5oarte bun/ dreptate observ/, c/, J2n ca7ul 2n care di5eritele statele din .uropa in 6i se public/ anual un cont e-act/ a acestora populaiei, observ1nd cu atenie 6i 2ntr,o a doua coloan/ v1rsta e-act/ la care de copii mor, aceast/ a doua coloan/ va ar/ta meritul relativ/ a guverne, 6i 5ericirea comparativ/ a supu6ilor lor' Un simplu Declaraie de aritmetic/, atunci ar 5i, probabil, mai mult dec1t concludente toate argumente care ar putea 5i pre7entate J0n importana conclu7iile' s/ 5ie e-trase din ast5el de tabele, sunt de acord pe deplin cu el, 6i s/ 5ac/ aceste deductii, este evident, c/ noi ar trebui s/ participe mai puin la coloana care e-prim/ num/rul de de copii n/scui, dec1t la coloana care e-prim/ num/rul de pe care a supravietuit v1rsta copil/riei 6i a a>uns la maturitate, iar acest num/r va 5i aproape invariabil cea mai mare, 2n ca7ul 2n care proporia de na6teri pentru 2ntreaga populaie este cel mai puin' 0n acest punct, am rang urm/toare dup/ Borvegia 6i .lveia, care, av1nd 2n vedere num/rul de ora6ele noastre mari 6i manu5acturi, este cu siguran/ un 5oarte e-traordinar 5apt' (6a cum nimic nu poate 5i mai clar, dec1t 5aptul c/ toate cererile pentru populaie sunt pe deplin 5urni7ate, 2n ca7ul 2n care acest lucru se 5ace cu un mic proporia de na6teri, este o dovad/ a decis de o mortalitate 5oarte mici, o distincie pe care le putem pe bun/ dreptate ne m1ndrim' 0n ca7ul 2n care aceasta apare din viitor investigaiile care le,am 5/cut prea mare o indemni7aie pentru omisiuni, at1t 2n na6terile 6i 2n morminte, voi 5i e-trem de 5ericit s/ constate c/ aceast/ distincie, care, alte circumstane 5iind identice, eu consider ca cea mai sigur/ de testare de 5ericire 6i buna guvernare, este c iar mai mare dec1t am ar trebui sa 5ie' 0n /rile despotice, mi7erabil, sau natural nes/n/toase, proporia de na6teri pentru 2ntreaga populaie va 5i, 2n general, g/sit 5oarte mare' La o medie de cei cinci ani care se 2nc eie 2n "#CC, proporia de na6teri la c/s/toriilor este de DE3 "CC 0n "3%C, a 5ost D%$ , "CC, din care o deducie este redactat, c/ registrele de na6teri, 2ns/ de5icitar/, nu au 5ost cu siguran/ mai mult de de5icit anterior 2n pre7ent' Dar o sc imbare de aceast/ natur/, 2n aspectul registrelor, ar putea ap/rea din cau7e absolut nicio leg/tur/ cu de5iciene' Dac/ din recunoscut mai mare salubritatea din ultima parte a secolului, 5a/ de cu mi>locul ei, un num/r mai mare de copii au supravietuit la v1rsta de copil/riei, o proporie mai mare a n/scut,ar tr/i, desigur, s/ se c/s/toreasc/, 6i aceast/ situaie ar produce o proporie mai mare de c/s/torii pre7ent 2n comparaie cu na6terile' Pe de alt/ parte, 2n ca7ul 2n care c/s/toriile au 5ost mai degrab/ mai multe proli5ic anterior dec1t 2n pre7ent, din cau7a lor 5iind contractate la o mai devreme de varsta, e5ectul ar 5i o proporie mai mare de na6teri, comparativ cu c/s/torii' Fperaiunea de una sau ambele dintre aceste cau7e ar produce e-act e5ectul observat 2n registrele: 6i, prin urmare, de la .-istena unei ast5el de e5ect nu poate 5i pe drept conclu7ie trase 2mpotriva presupune preci7ie tot mai mare de registre' In5luena celor dou/ cau7e tocmai am menionat cu privire la proporiile de na6teri anuale a c/s/toriile vor 5i a e-plicat 2ntr,un capitol ulterior'

0n ceea ce prive6te 2ntrebarea general/, dac/ tocmai am motive pentru a presupun1nd c/ registrul de na6teri 6i decese a 5ost mai de5icitar/ 2n 5osta parte a secolului al dec1t 2n a doua parte, ar trebui s/ spun, c/ la s51r6itul anilor revine tind s/ con5irme suspiciunea de ine-actitate 5ostului, 6i ca s/ arate c/ registrele de prima parte a secolului, 2n 5iecare punct de vedere, o5er/ date 5oarte incerte pe care la sol orice estim/ri ale populaiei din trecut' 0n anii "3"C, "3$C, 6i "3DC, reiese din declaraiile pe care moartea dep/6it na6terilor, 6i lu1nd 6ase perioade care se 2nc eie 2n "3GC, inclusiv prima >um/tate a secolului, dac/ vom compara suma de na6teri cu suma de decese, e-cesul de na6teri este a6a de mic/, 2nc1t s/ 5ie per5ect inadecvate a ine cont de ma>orarea de un milion, care, la un calcul de la n/scui 2n monoterapie, se presupune c/ a avut loc 2n acel moment' 0n consecin/, 5ie registrele sunt 5oarte ine-acte, precum 6i de5icienele 2n na6teri mai mare dec1t 2n decese, sau aceste perioade, 5iecare la distanta de 7ece ani, nu e-prim/ doar media' (ce6ti ani special, ar 5i putut 5i mai ne5avorabil 2n ceea ce prive6te proporia de na6teri la moarte decat restul@ 2ntr,adev/r, una dintre ele, "3"C, este cunoscut a 5i 5ost un an de de5icitul de mare 6i prime>die' Dar dac/ aceast/ suspiciune, care este 5oarte probabil, s/ 5ie admise, ast5el 2nc1t s/ se a5ectea7/ 6ase perioade 2n primul r1nd, am putea suspecta pe bun/ dreptate accident contrar s,au 2nt1mplat 2n ceea ce prive6te urm/toarele trei perioade care se 2nc eie cu "3#C@ 2n care trei7eci ani s,ar p/rea, de c/tre acela6i mod de calcul, c/ un cre6tere de un milion 6i >um/tate a avut loc' 0n orice ca7, trebuie s/ 5ie permis/, c/ cei trei ani separate, luate 2n acest mod, poate 2n nici un ca7 considerate ca 5iind su5iciente pentru a stabili o medie de doar@ 6i ceea ce mai degrab/ 2ncura>ea7/ suspiciune, c/ ace6ti ani special, ar putea 5i mai mult dec1t de obicei 5avorabil cu privire la na6teri este, c/ ma>orarea de na6teri de la "3#C , "3#G este neobisnuit de mic, ceea ce ar 5i natural, ca7 5/r/ presupun1nd un progres mai lent dec1t 2nainte, 2n ca7ul 2n care na6teri 2n "3#C au 5ost accidental peste medie' Pe ansamblu, prin urmare, av1nd 2n vedere ine-actitatea probabil/ a anterioare registre, precum 6i pericolul 5oarte mare de eroare, 2n general, desen in5erene de la c1iva ani deta6at, nu cred c/ putem depinde de orice estim/ri populaiei din trecut, 5ondat/ pe un calcul de na6teri, p1n/ dup/ ani "3#C, atunci c1nd 2n 5iecare an urm/tor este dat 6i o medie doar de na6teri pot 5i obinute' Ca o con5irmare suplimentar/ de aceast/ remarc/, voi observa doar, c/, 2n re7umatul 5inal al re7umate din registrele de (nglia 6i Iara 9alilor se pare, c/, 2n anul "34C, num/rul total de na6teri a 5ost $E#33E, 2n anul "34G, $E3,$"#, 6i 2n "#CC, $E3,"E3' 0n consecin/, dac/ am a 5ost de estimare a populaiei din nasteri, luate separate, la trei perioade de cinci ani, ar 5i ap/rut, c/ populaia 2n timpul ultimii 7ece ani au 5ost 2n mod regulat 2n sc/dere, de6i avem un motiv 5oarte bun s/ cread/, c/ aceasta a crescut considerabil' 0n !)servaiile cu privire la rezultate din actul populaiei, un tabel este dat de populaia din (nglia 6i Iara 9alilor a lungul secolului trecut, calculate de la na6teri, dar din motivele e-puse mai sus, dependena mic/ pot 5i plasate pe el, 6i pentru populaia de la revoluie, eu ar trebui s/ 5ie 2nclinat la loc dependen/ mai mult pe calcule vec i din num/rul de case' .ste posibil, 2ntr,adev/r, de6i nu probabil, 5aptul c/ aceste estim/ri de populaiei la di5erite perioade ale secolului nu pot 5i 5oarte departe de adev/rul, pentru c/ vi7avi de erori pot 5i corectate reciproc, dar ipote7a de proporia uni5orme de na6teri pe care sunt 5ondate este 5als de pe 5aa calculelor 2n6i6i' 0n con5ormitate cu aceste calcule, cre6terea populaiei a 5ost mai rapid/ 2n perioada din "3%C la "3#C, dec1t "3#C , "#CC, dar se pare, c/ proporia de decese despre anul "3#C a 5ost mai mare dec1t 2n 0n anul "#CC raportul de ""3 , "CC' Prin urmare proporia de na6teri 2nainte de "3#C trebuie s/ 5i 5ost mult mai mare dec1t 2n "#CC, sau pentru populaie 2n aceast/ perioad/ nu ar 5i putut, eventual, a crescut mai repede' (cest r/stoarn/ la o dat/ pe presupunerea ca orice lucru uni5ormitate 2n proporia de na6teri'

.u ar trebui s/ aib/ 2ntr,adev/r, ar trebui de la analogia altor /ri, 6i calcule de domnul Dr' Ping si = ort, c/ proporia de na6teri de la 2nceputul 6i la mi>locul secolului a 5ost mai mare dec1t la s51r6itul anului' Dar aceast/ presupunere ar 5i, 2ntr,un calcul de nasteri, da o mai mic/ populaiei 2n prima parte a secolului al dec1t este dat 2n 4ezultatele populaiei Act, de6i e-ist/ motive puternice pentru a considera c/ Populaia e-ist/ dat/ este prea mic' Potrivit Davenant, num/rul de Case in "%4C a 5ost "D"4$"G, 6i nu e-ist/ nici un motiv s/ credem c/ aceast/ s/v1r6it o eroare de calcul pe partea de e-ces' Permiterea doar cinci 2ntr,o cas/ 2n loc din G D \ G, care se presupune a 5i proporia 2n pre7ent, acest lucru ar da o populaie de peste 6ase milioane 6i >um/tate, 6i este per5ect incredibil, c/, din acest moment la anul "3"C, populaia ar trebui s/ au sc/7ut aproape un milion 6i >um/tate' .ste mult mai probabil c/ omisiuni 2n n/scui trebuie s/ 5i 5ost mult mai mare dec1t 2n pre7ent, 6i mai mari dec1t 2n decese, iar acest lucru este con5irmat 6i de observare 2nainte de a 5/cut alu7ie la, 5aptul c/ 2n prima >um/tate a secolului al cre6terii populaiei, ast5el cum este calculat de na6teri, este mult mai mare dec1t se >usti5ic/ prin proporia de na6teri la decese' 0n 5iecare punct de vedere, prin urmare, calculele de la na6teri sunt puin s/ 5ie depindea' (ceasta trebuie s/ aib/ 2ntr,adev/r, ap/rut la cititor, 2n cursul acestei lucr/ri, care registrele de na6teri sau decese, e-clu71nd orice suspiciune de de5iciene, trebuie s/ la toate timpurile, o5er/ date 5oarte incerte pentru o estimare a populaiei' Pe cont de circumstanele di5erite din 5iecare ar/, ambele sunt g iduri precare' Din regularitatea aparent/ mai mare a na6terilor, calculatoare politice au 2n general, le,a adoptat ca motiv de estim/rile lor 2n pre5erina pentru decese' BecAer, 2n estimarea populaiei din Frana, arat/, c/ o epidemii, sau o emigrare, poate cu oca7ia di5erene temporare 2n decese, 6i c/, prin urmare, num/rul de na6teri este criteriul cel mai sigur' Dar circumstan/ 5oarte regularit/ii aparente ale na6terilor 2n registre vor acum 6i apoi duce 2n marile erori' Dac/ 2n orice ar/, putem s/ obin/ registrele de inmormantari pentru doi sau trei ani 2mpreun/, o plag/ sau muritor .pidemia se va ar/ta 2ntotdeauna ea 2ns/6i, din cre6terea 5oarte brusc/ a deceselor 2n timpul 5uncion/rii sale, precum 6i diminuarea 6i mai mare dintre ele ulterior' De la aceste aparitii, nu, ar trebui s/ 5ie 2ndreptate desigur, pentru a include 2ntregul o mortalitate mare, 2n orice termen 5oarte scurt de ani' Dar nu ar 5i nimic de acest 5el s/ ne g ide7e 2n registrele de na6teri, 6i dup/ ce,o ar/ a a pierdut o parte opta a populaiei sale de c/tre o plag/, o medie de cinci sau 6ase ani ulterioare ar putea ar/ta o cre6tere a num/rului de na6teri, 6i a noastr/ calcule ar o5eri cea mai mare a populaiei la momentul c/ era 5oarte cel mai mic' (cest lucru pare 5oarte i7bitor 2n multe dintre tabele =ussmilc lui, 6i mai ales 2ntr,un tabel pentru Prusia 6i Lituania, pe care o vom insera 2n un capitol ulterior, 2n ca7ul 2n care, 2n anul urm/tor la pierderea de o treime din populaia, na6terile s,au crescut considerabil, 6i 2ntr,o medie de cinci ani, dar 5oarte puin diminuat, iar acest lucru la un moment 2n care, desigur, ar/ ar 5i putut 5ace, dar un progres 5oarte mici spre recuperarea 5o6tii s/i populaiei' Boi nu 6tim, 2ntr,adev/r de mortalitate e-traordinar/ care a avut loc 2n (nglia din "3CC, 6i e-ist/ motive pentru a considera c/ proporiile de na6terile 6i decesele a populaiei 2n ultimul secol nu s,au cu e-perien/, cum ar 5i variaii mari 2n multe /ri de pe continent@ la acela6i timp, este cert c/ anotimpurile boln/vicios, care sunt cunoscute de a avea au avut loc, ar 5i, 2n 5uncie de gradul lor de 5atalitate, produce similare e5ecte, iar sc imb/rile care a 5ost observat/ 2n ultimii ani de mortalitate, ar trebui s/ dispun/ ne s/ credem, c/ modi5ic/ri similare s,ar putea 5i luate anterior loc respect1nd na6teri, 6i ar trebui s/ ne instruiasc/ s/ 5ie e-trem de prudeni 2n aplicarea proporiile, care sunt respectate pentru a 5i adev/rat 2n pre7ent, la trecutul sau perioadele viitoare' Re!er.a i --, ca$itolul -5

* controalelor $o$ula iei 1n *n'lia :continuare;,

*eturnea7/ din Legea populaiei 2n "#"", 5/r/ 2ndoial/, a pre7entat re7ultate e-traordinare' .i au ar/tat o rat/ 5oarte accelerat de progres, 6i o salubritatea mult imbunatatit al poporului, 2n po5ida cre6terii de ora6e 6i de proporia mai mare a populaiei anga>ate 2n de 5abricaie anga>ari' .i au amena>ate ast5el un alt e-emplu impresionant al promptitudinea cu care populaia 2ncepe 2nainte, 2n aproape orice greutate, atunci c1nd a resurselor unei /ri sunt 2n cre6tere rapid/' =uma a populaiei 2n "#CC, 2mpreun/ cu proporii de na6terilor, deceselor 6i c/s/toriilor, av1nd 2n registrele, a 5/cut s/ par/ c/ populaia a 5ost pentru ceva timp cre6terea 2ntr,un ritm destul de mare de ceea ce ar re7ulta dintr,un procent de nasteri la decesele sub 5orm/ de E la D, cu o mortalit/ii de " 2n EC' (ceste proporii ar ad/uga la populaia unei /ri 2n 5iecare an "$C parte, 6i dac/ acestea au 5ost de a continua, ar 5i, 2n con5ormitate cu tabelul II, c '' -i' dublu populaie 2n 5iecare perioade succesive de #D ani 6i >um/tate' (ceasta este o rat/ de progres care 2ntr,o ar/ bogat/ 6i bine, ar putea 5i populat 2n mod re7onabil de a6teptat pentru a diminua, mai degrab/ dec1t s/ creasc/' Dar, 2n loc de orice ast5el de diminuare, ea pare c/ 2n m/sura 2n care "#"C ar 5i 5ost accelerat considerabil' 0n "#"C, 2n con5ormitate cu declaraiile de la 5iecare paro ie, cu ad/ugirile de " \ DC pentru soldai, marinari, #c', Populaia din (nglia 6i Iara 9alilor a 5ost estimat la "CE##CCC, care, 2n comparaie cu 4"%#CCC, populaia din "#CC, a estimat 2ntr,o manier/ similar/, s e:s o cre6tere a 7ece ani de "D$CCCC' Lote7urile 2nregistrate timp de 7ece ani, au 5ost $#3#4C%, 6i 2nregistrate "4GC"#4 morminte' .-cesul de na6teri este, prin urmare, 4$#3"3, care se 2ncadrea7/ 5oarte scurt considerabil de cre6tere ar/tat/ de cele dou/ enumer/rile' (cest de5icit ar putea 5i doar prile>uite 5ie prin enumerarea in "#CC 5iind de mai >os adev/rul, sau de impreci7ia a registrelor de nasteri si inmormantari, sau de 5uncionare a acestor dou/ cau7e combinate, dup/ cum este evident c/, 2n ca7ul 2n care populaiei 2n anul "#CC au 5ost estimate corect, precum 6i registrele cuprinse toate na6terile 6i inmormantari, di5erena trebuie s/ dep/6easc/, mai degrab/ dec1t c/derea scurt de plus real/ a populaiei, c/ este, ea l,ar dep/6i e-act de c/tre Bum/rul de persoane mor 2n str/in/tate, 2n armata, marina, #c' .-ist/ motive s/ credem c/ at1t cau7ele au avut o pondere 2n producerea e5ect observat, de6i acesta din urm/, c/ este, ine-actitate a registrelor, 2n mult mai mare grad' In estimarea populaiei pe tot parcursul secolului, na6terile au 5ost presupune s/ suporte aceea6i proporie 2n orice moment la num/rul de persoane' .a a 5ost observat c/ o ast5el de ipote7/ ar putea duce adesea la o 5oarte incorecte estimare a populaiei unei /ri, la di5erite perioade 6i la distan/' Ca populaia toate acestea, este cunoscut pentru a 5i crescut cu o rapiditate mare din "#CC la "#"C, este probabil ca proporia de na6teri nu au 2n esen/, diminua 2n cursul acestei perioade' Dar dac/, in1nd enumerarea ultimul ca 5iind corecte, am compara na6teri de "#"C, cu na6teri de "#CC, re7ultatul va implica o populaie mai mare dec1t 2n anul "#CC este pre7entat/ 2n enumerare pentru acel an' (st5el, media na6terilor din ultimii cinci ani ato "#"C este $43CCC, 6i medie a na6terilor de cinci ani la "#CC este $%DCCC' Dar este de $43CCC $%DCCC cum "CE##CCC, populaia de "#"C,

la 4,$#3,CCC, care trebuie s/ aib/, prin urmare, a 5ost a populaiei 2n "#CC, 2n ca7ul 2n care proporia de na6teri se presupune a 5i aceea6i, 2n loc de 4"4#CCC, re7ultatul enumerare' .ste 2n continuare s/ 5ie a observat c/ cre6terea populaiei "34G , "#CC este 2n con5ormitate cu masa neobisnuit de mici, 2n comparaie cu cele mai multe din perioadele precedente de cinci de ani' ?i o inspecie u6oar/ a registrelor se va ar/ta c/ proporia de na6teri timp de cinci ani de la "34G, inclusiv numerele diminuat din "34% 6i "#CC, a 5ost mult mai probabil s/ 5ie mai >os dec1t peste media general/' Pentru aceste motive, 2mpreun/ cu impresia general/ pe aceast/ tem/, este probabil c/ enumerarea 2n "#CC a 5ost de scurt/ durat/ a adev/rului, 6i, probabil, populaia 2n acel moment pot 5i 2n condiii de siguran/ luate la 5el de mult ca 4$#3CCC, cel puin, sau despre !ai mare dec1t returnea7/ dat ""4CCC' Dar c iar 6i la aceast/ presupunere, nici e-cesul de na6teri de mai sus decese 2n 2ntreaga 7ece ani, nici proporia de na6teri la decesele, ast5el cum 5igurea7/ 2n registrele, va repre7enta o cre6tere de la 4,$#3,CCC, la "CE##CCC' Cu toate acestea, nu este probabil c/ aceast/ cre6tere a 5ost mult mai puin dec1t este ar/tat de proporia de na6teri de la cele dou/ perioade' Unele indemni7aie trebuie s/ Prin urmare, trebuie neap/rat 5/cute pentru omisiuni 2n registrele de na6teri 6i decese, care sunt cunoscute a 5i 5oarte departe de a corecta, 2n special 2n registrele de na6teri' .-ist/ motive s/ credem c/ e-ist/ omisiuni puine sau deloc 2n registrul de c/s/torii, 6i dac/ presupunem omisiunile din na6teri s/ 5ie una,%, (ceasta va p/stra o proporie de na6teri la c/s/toriile 2n E p1n/ la ", un proporie care apare care urmea7/ s/ 5ie stabilite 2n mod satis5/c/tor pe alte motive, dar daca ne sunt >usti5icate 2n aceast/ supo7iie, ea va 5i corect s/ ia omisiunile din decese la o ast5el de num/r ca va 5ace e-ces de na6teri de mai sus decese 2n cei 7ece ani acord cu cre6terea populaiei estimat de cre6tere a na6terilor' Ba6terile 2nregistrate 2n cei 7ece ani, ast5el cum a 5ost menionat anterior, sunt $#3#4C%, care a crescut cu unu,sasea va 5i DDG#3$D' 0nmorm1nt/rile 2nregistrat sunt "4GC"#4, care a crescut cu unu,"$ va 5i $""$3CE' (cesta din urm/ scade din 5osta va da "$E%C"4 pentru e-ces de na6teri, 6i cre6tere a populaiei 2n cei 7ece ani, care a ad/ugat la num/rul 4$#3CCC, populaia corectate de "#CC, va da "CGDDC"4, patru7eci 6i cinci de mii mai sus, enumerarea de "#"C, l/s1nd aproape e-act num/rul care, 2n Cursul de cei 7ece ani pare s/ 5i murit 2n str/in/tate' (cest num/r a 5ost calculat/, 2n general, la apro-imativ E _, procente' pe nascutii de semasculin, dar 2n ca7ul de 5a/, e-ist/ mi>loace de a stabili mai e-act num/rul de din b/rbai mor 2n str/in/tate pe parcursul perioadei 2n cau7/' 0n populaia ultimul returnea7/ n/scui de se- masculin 6i 5eminin 6i decese sunt separate, precum 6i din e-ces de nasteri de semasculin de mai sus n/scui de se- 5eminin, comparativ cu b/rbai 6i decese de se- 5eminin, se pare c/ patru7eci 6i cinci de mii masculii au murit 2n str/in/tate' La omisiunile presupus, prin urmare, 2n na6teri 6i inmormantari par a r/spuns, ast5el 2nc1t acum 5oarte bine' */m1ne pentru a vedea dac/ supo7iiile 5el se va o5eri ast5el o proporie de na6teri la moarte, cu o ast5el de rat/ de mortalitate, ca va repre7enta, de asemenea, pentru o cre6tere de numere in 7ece ani de la 4$#3CCC la "CE##CCC' Dac/ vom 2mp/ri populaia din "#"C de n/scui,media precedent cinci ani, cu ad/ugarea de o sasea, acesta va ap/rea ca proporia de na6teri la populaia este ca " la DC' Dar este evident c/, dac/ populaiei s/ 5ie 2n cre6tere cu unele rapiditate, media na6terilor, timp de cinci ani, comparativ cu populaia, la s51r6itul acestei perioade, trebuie s/ proporia de na6teri prea mici'

?i mai departe, e-ist/ 2ntotdeauna probabilitatea ca o parte ceea ce este corect pentru cinci ani nu pot 5i corect timp de 7ece ani' Pentru a obine proporia real/ aplicabile la progresul populaiei 2n cursul perioadei 2n cau7/, trebuie s/ ne compar/m media anual/ a na6teri, pentru 2ntreaga durat/, cu media populaiei sau medie a 2ntregului pe termen lung' Bum/rul total de na6teri, cu adaos de " \ %, este, dup/ cum a declarat 2nainte, DDG#3$D, iar media anual/ 2n cei 7ece ani DDG#3$' +aloarea medie populaie, sau medie 2ntre "C'E## milioane (populaia din "#"C& 6i 4$#3CCC (populaia corectate de "#CC& este 4##3CCC, 6i acesta din urm/ num/rul de 2mp/rit de c/tre media din na6terile va da un procent de nasteri la populaiei, de la " la mai degrab/ mai puin de $4 `, 2n loc de DC, ceea ce va 5ace o di5eren/ considerabil/' 0n acela6i mod, dac/ vom 2mp/ri populaia de "#"C de media de 2nmorm1nt/rile pentru ultimii cinci ani, cu ad/ugarea de o "$,a, mortalit/ii va ap/rea pentru a 5i la 5el de ( 2n aproape GC, dar pe acelea6i motive ca 2n ceea ce prive6te pentru na6teri, o medie de inmormantari timp de cinci ani, 2n comparaie cu populaiei la s51r6itul anului ast5el de termen, trebuie s/ dea proporia de inmormantari prea mici, 6i mai departe, se 6tie, 2n spe/, c/ proporia de morminte populaiei de c/tre nici un ca7 nu a continuat 2n cursul acelea6i tot timpul' De 5apt, registrele arate 2n mod clar o 2mbun/t/ire a salubritatea ar/, 6i o diminuare a mortalit/ii progresiv prin intermediul 7ece ani@ 6i 2n timp ce num/rul mediu anual de na6teri a crescut de la $%DCCC la $#3CCC, sau mai mult de o opta, inmormantari a crescut doar de la "4$CCC la "4%CCC sau o,E#' .ste evident necesar, apoi, 2n scopul, 2n scopul de a compara mortalitatea medie cu media populaiei sau medie' Bum/rul total de 2nmorm1nt/ri 2n cei 7ece ani, cu ad/ugarea de unu,"$, este, ast5el cum a 5ost 2nainte de a preci7at, $""$3CE, 6i populaia medie 4##3CCC' din urm/, 2mp/rit/ de 5ostul, d/ medie anual/ de inmormantari 5a/ cu populaia ca de la " la mai degrab/ mai puin de E3' Dar un procent de na6teri ca " la $4 `, cu o proporie de decese ca " la E3, se va ad/uga anual Bumerele dintr,o ar/ de o 34 de ansamblu, 6i 2n 7ece ani va cre6te Populaia de la 4$#3CCC la "CGD"CCC, l/s1nd EDCCC de decese 2n str/in/tate, 5oarte aproape 6i sunt de acord cu calcularea 2ntemeiat/ pe e-ces de na6teri' Putem presupune, prin urmare, c/ omisiunile asumat 2n na6teri 6i decese "#CC , "#"C nu sunt departe de adevar' Dar dac/ aceste omisiuni de o sasea de na6teri, 6i una,"$ pentru morminte, poate 5i considerat ca aproape drept pentru perioada cuprins/ 2ntre "#CC 6i "#"C, este probabil ca acestea pot 5i aplicate 5/r/ pericol mare de eroare la perioada cuprins/ 2ntre "3#C 6i "#CC, 6i poate servi pentru a corecta unele dintre Conclu7iile 5ondat pe na6teri singur' 0nainte s/ o enumerare precis/, o calcul de la e-cesul de na6teri mai sus deceselor este cea mai care urmea7/ s/ 5ie depindea' 0ntr,adev/r, atunci c1nd registrele conin toate na6terile 6i decesele, 6i e-ist/ mi>loace de a stabili pornind de la o populaie cunoscut, aceasta este, evident, aceea6i ca o enumerare reale@ 6i 2n ca7ul 2n care o indemni7aie de aproape corect pot 5i 5/cute pentru omisiuni 2n registre, precum 6i pentru decese 2n str/in/tate, o mult mai aproape apropierea de acesta poate 5i obinut 2n acest 5el dec1t la proporia de na6teri pentru 2ntreaga populaie, care este cunoscut pentru a 5i de natur/ s/ 5recvente ast5el de variaii' Bum/rul total de na6teri a revenit 2n cei dou/7eci de ani, "3#C , "#CC, este GC"E#44, 6i a inmormantari D#ECEGG' Dac/ ad/ug/m o,% la 5osta, 6i una,"$ la acestea din urm/, cele dou/ numere va 5i G#GC3"G, E"%CE4$ 6i@ 6i sc/71nd din urm/ de la 5osta, e-cesul de na6teri de mai

sus decese va 5i "%4C$$D' (d/ugarea acestui e-ces la populaia din "3#C, ast5el cum calculate 2n tabelele lui *icAman lui, de la na6teri, care este 34GDCCC, a *e7ultatul va 5i 4%EDCCC, un num/r care, dup/ e5ectuarea o indemni7aie adecvat/ pentru decese 2n str/in/tate, este 5oarte mult peste populaia din "#CC, la 5el ca 2nainte corectate, 6i 2nc/ mai mult peste num/rul care este dat 2n tabelul din enumerarea' Dar dac/ vom continua pe un teren mai sigur doar sugerat, 6i, in1nd Populaia corectat/ de "#CC ast5el cum sa stabilit, se scade din ea e-cesul de Ba6teri 2n cei dou/7eci de ani, sa diminuat de num/rul probabil de decese 2n str/in/tate, care 2n acest ca7 va 5i de circa "$ECCC, vom avea num/rul de 33$"CCC pentru populaia din "3#C, 2n loc de 34GDCCC, 6i nu este bun/ motive s/ cread/ c/ acesta este mai aproape de adev/rul 6i c/ nu numai 2n "3#C, dar 2n multe din perioadele intermediare, estimarea de na6teri a repre7entat/ ca o mai mare populaie, 6i cre6terea mai neregulate, dec1t ar 5i dovedit a 5i adev/rat, dac/ recurge ar putea 5i trebuit s/ enumer/rile' (cest lucru a ap/rute de la proporia de na6teri a populaiei 5iind variabil/, 6i, pe 0n ansamblu, mai mare 2n "3#C, 6i la alte perioade 2n cursul dou/7eci de ani, dec1t a 5ost 2n "#CC' 0n "34G, de e-emplu, populaia este repre7entat/ s/ 5ie 4CGGCCC, 6i 2n "#CC, 4"%#CCC, dar dac/ presupunem primul num/r care urmea7/ s/ 5ie corecte, 6i se adaug/ plus 5a/ de na6teri de mai sus decese 2n ultimii cinci ani au urmat, c iar 5/r/ a 5ace nici o alocaie pentru omisiuni 2n registre, vom constata c/ populaiei 2n "#CC ar 5i trebuit s/ 5i 5ost 4D4#CCC, 2n loc de 4"%#CCC@ sau dac/ lu/m num/rul returnate pentru "#CC ca 5iind corecte, acesta va ap/rea, de sc/71nd din ea e-cesul de na6teri 2n cursul celor cinci ani anteriori, 5aptul c/ populaiei 2n "34G ar 5i trebuit s/ 5i 5ost ##$GCCC, 2n loc de 4CGGCCC' De aici re7ult/, c/ estimarea de na6teri 2n "34G nu poate 5i corect' Pentru a obine populaie 2n aceast/ perioad/, cel mai sigur mod este de a aplica 2nainte de a, menionat corecturi la registre, 6i, care a 5/cut alocaia din E _ procente' privind na6terilor de se- masculin pentru moartea 2n str/in/tate, se scade e-ces r/mase din na6terile din 5i6ele corectate de "#CC' *e7ultatul 2n acest ca7 va 5i ##D"C#% pentru populaia din "34G, implic1nd o cre6tere a 2n cei cinci ani de EGG4"E, 2n loc de doar ","D,CCC, ast5el cum a ar/tat de tabelul calculate de la nasteri' Dac/ vom proceda 2n acela6i mod cu perioada "34C , "34G, vom constat/ c/ e-cesul de na6teri deasupra decese (dup/ cele de mai sus Coreciile au 5ost aplicate, precum 6i o alocaie a 5ost 5/cut/ din E _ pe ceni' asupra na6terilor de se- masculin de decese 2n str/in/tate&, va 5i E"G%%4, care, scade din ##D"C#%, populaia din "34G, ca mai sus estimat, 5run7e #E"GE"3 pentru populaia din "34C' Dup/ acela6i principiu, e-cesul de na6teri de mai sus decese 2n intervalul dintre "3#G 6i "34C se va dovedi a 5i E"%33%' Populaia 2n "3#G va 5i, prin urmare, 344#%E"' ?i, 2n mod ca e-cesul de na6teri deasupra decese 2n intervalul dintre "3#C 6i "3#G vor 5i $33GEE, 6i populaie 2n "3#C 33$"C43' Cele dou/ tabele, prin urmare, a populaiei, "3#C , "#"C, vor 5i valabile ast5el: )abel, calculate de la nasteri )abel, calculate de la e-cesul de na6teri de singur, 2n Fbservaii preliminare deasupra decese, dup/ o indemni7aie (bstracts populaiei, tip/rit/ 2n 5/cute pentru omisiuni 2n registrele, 6i "#""' decese 2n str/in/tate'

Populaia 2n "3#C "3#G "34C "34G "#CC "#CG "#"C

Populaia 2n 3,4GD,CCC #,C"%,CCC #%3GCCC 4,CGG,CCC 4,"%#,CCC 4,#$#,CCC "C,E##,CCC "3 #C "3 #G "3 4C "3 4G "# CC "# CG "# "C 3,3$",CC C 3,44#,CC C #,E"G,CC C #,#D",CC C 4,$#3,CC C 4,#D3,CC C "C,E##,C CC

0n primul tabel, sau un tabel calculat din na6terilor 2n monoterapie, la complect/ri 5/cut la populaia 2n 5iecare perioad/ de cinci ani, sunt dup/ cum urmea7/@ , De la "3#C la "3#G %DCCC %G4,C De la "3#G la "34C CC D#CCC De la "34C la "34G C ""D,C De la "34G la "#CC CC %%CCC De la "#CC la "#CG C %%CCC De la "#CG la "#"C C 0n al doilea tabel, sau un tabel calculate de la e-cesul de na6teri de mai sus decese, dup/ coreciile propuse au 5ost aplicate, complet/rile 5/cute a populaiei 2n 5iecare perioad/ de cinci ani va sta ast5el: , De la "3#C la "3#G De la "3#G la "34C De la "34C la "34G De la "34G la "#CC De la "#CC la "#CG De la "#CG la "#"C $33,C CC E"3,C CC E"%,C CC EG%,C CC GGCCC C %G",C CC

Progresul a populaiei, 2n con5ormitate cu acest tabel din urm/, pare mult mai natural 6i mai probabil/ dec1t 2n con5ormitate cu 5ostul' (cesta este 2n nici un sens probabil c/, 2n intervalul dintre "3#C 6i "3#G, cre6tere a populaiei ar 5i trebuit doar %DCCC, iar 2n perioada urm/toare %G4CCC, sau c/, 2n intervalul dintre "34G 6i "#CC, ar 5i trebuit s/ numai ""DCCC, iar 2n perioada urm/toare %%CCCC' Dar nu este necesar s/ ne oprim pe probabilitati, probele cele mai distincte poate 5i introdus/ ca s/ arate c/, dac/ noul tabel 5i drept sau nu, tabelul de vec i trebuie s/ 5i gre6it' F/r/ nici o cotelor 5iind e5ectuate pentru omisiuni 2n registrele, e-cesul de na6teri de mai sus decese, 2n perioada "3#C , "3#G, s e:s o cre6tere de "4D,CCC, 2n loc de %DCCC' ?i, pe de alt/ parte, nici indemni7aiile pentru omisiuni 2n registre, care ar putea cu cel mai mic grad de probabilitate presupune, ar 5ace e-ces de nasteri de mai sus de decese 2n perioada de la "3#G la : .gal cu %G4CCC "34C' (cest site nu alocaie pentru omisiuni, acest e-ces doar se ridic/ la D"3,DC%, iar dac/ ar 5i s/ presupunem de omisiunile din na6teri o,E, 2n loc de una,%, 6i c/ nu au e-istat omisiuni 2n registrele de morminte, 6i c/ nimeni nu a murit 2n str/in/tate, 2n e-ces ar sc/dea 2n continuare scurt num/rul declarat de multe mii' (celea6i re7ultate ar urma, dac/ am 5ost pentru a estima progresul populaiei 2n aceste perioade de proporia de na6teri la decese, 6i *ata de mortalitate' 0n prima perioad/ ma>orarea ar putea dovedi a 5i 5oarte mult mai mare dec1t cre6terea a declarat, 6i 2n alte 5oarte mult mai puin' Fbservaii similare se pot 5ace cu privire la unele dintre celelalte perioade 2n tabelul de vec i, mai ales c/ 2ntre "34G 6i "#CC, care a 5ost de>a observat' (cesta va 5i g/sit pe de alt/ parte, c/, 2n ca7ul 2n care proporia de na6teri la decese 2n timpul 5iec/rei perioade 5i estimat cu preci7ie tolerabil 6i 5a/ de cu populaia medie, rata de progresele 2nregistrate de populaie determinat/ de acest criteriu vor 5i, 2n 5iecare perioad/, sunt de acord 5oarte aproape, cu rata de progresele determinate de e-cesul de na6teri de mai sus decese, dup/ aplicarea coreciilor propuse' ?i aceasta este 2n continuare demn de remarcat 5aptul c/, 2n ca7ul 2n care coreciile propuse ar trebui s/ 5ie 2ntr,o oarecare m/sur/ incorecte, ast5el cum este probabil, erorile care decurg din orice ast5el de ine-actit/i sunt susceptibile de a 5i 5oarte mult mai puin considerabile dec1t cele pe care trebuie s/ apar/ neap/rat de la premisa pe care tabelul de vec i este 2ntemeiat/@ 6i anume, c/ na6teri suporte 2n orice moment proporional aceea6i cu populaia' Desigur, nu vreau s/ resping/ orice estim/ri ale populaiei constituite 2n acest (st5el, atunci c1nd nu e-ista materiale mai bune pot 5i g/site, dar, 2n spe/, registre ale mormintelor, precum 6i bote7urile sunt pre7entate 2n 5iecare an, 2n m/sura 2n spate ca "3#C, iar aceste registre, cu motivul 5erm/ a enumer/rii ultimul sta pe, o5er/ mi>loacele de a o5eri un tabel mai corect/ a populaiei din "3#C dec1t a 5ost 2nainte de mobilat, pre7ent1ndu,6i, 2n acela6i timp incertitudine a estim/rilor de la nasteri numai, 2n special cu scopul de a progresele 2nregistrate de populaie 2n timpul perioadelor de special' In estimarea 2ntregul populaia unei /ri mari, dou/ sau DCC de mii nu sunt de mult importan/, dar, 2n estimarea ratei de cre6tere 2n cursul unei perioade de cinci sau 7ece ani, o eroare la aceast/ sum/ este destul de 5atal' (cesta va 5i permis/, I concepe, pentru a 5ace o di5eren/ esenial/ 2n conclu7iile noastre respectarea *ata de cre6tere pentru orice cinci ani, care le poate stabili, la, dac/ ad/ugarea 5/cut la populaia 2n termenul 2n cau7/ este %DCCC sau $33CCC, ""GCCC sau EG%CCC, %G4CCC sau E"3CCC'

0n ceea ce prive6te perioada secolului trecut la "3#C, ca registrele de bote7urile 6i 2nmorm1nt/rile nu sunt returnate pentru 5iecare an, aceasta nu este posibil s/ se aplic/ coreciile acelea6i' =i va 5i evident 5aptul c/, 2n tabelul calculat/ de la nasteri anterioare acestei perioade, atunci c1nd registrele sunt doar av1nd 2n vedere pentru anii i7olate la o anumit/ distan/ unele de altele, 5oarte importante erorile pot ap/rea, nu doar de proporia di5erit/ a na6terilor la populaiei, pe medii de cinci ani, dar din anii individuale de produse care nu repre7int/ cu corectitudinea tolerabil aceste medii' F 5oarte u6oare scurt la masa valoroase de bote7uri, 2nmorm1nt/ri 6i a c/s/toriilor, av1nd 2n Fbservaiile preliminare la (bstracts populaiei, va ar/ta modul 2n care 5oarte puin dependen/ ar trebui s/ 5ie pus pe deducii respectarea populaiei trase de la num/rul de na6teri, decese sau c/s/toriile 2n ani individuale' 0n ca7ul 2n care, pentru e-emplu, am 5ost estimare a populaiei 2n cei doi ani "#CC 6i "#C", 2n comparaie cu urm/torii doi ani "#C$ 6i "#CD, de la proporia de c/s/toriile cu populaia, presupun1nd c/ aceast/ proporie s/ 5ie 2ntotdeauna acelea6i, ar p/rea c/, 2n ca7ul 2n care populaia, 2n primii doi ani au 5ost de nou/ milioane, 2n al doilea doi ani imediat urm/toare ar 5i considerabil mai sus doispre7ece milioane, 6i, ast5el, s,ar p/rea s/ 5i crescut peste trei milioane, sau mai mult de o treime, 2n acest interval scurt' ?i nici nu ar 5i re7ultatul unei estimare, 5ormat din na6terilor pentru cei doi ani "#CC 6i "#C", 2n comparaie cu cei doi ani "#CD 6i "#CE, 5ie material di5erite@ cel puin o ast5el de estimare ar indica o cre6tere de dou/ milioane %CC de mii 2n trei ani' Cititorul poate 5i greu de surprins de aceste re7ultate, 2n ca7ul 2n care aminte6te c/ na6terile, decesele 6i c/s/toriile poart/, dar o mic/ parte la 2ntreaga populaie@ 6i c/, 2n consecin/, variaiile 2n oricare dintre acestea, care poate avea loc de la cau7ele temporare, nu poate 5i, eventual, 2nsoit/ de variaii similare din, 2ntreaga mas/ a populaiei' F cre6tere a na6terilor de o treime, ceea ce s,ar putea s/ apar/ 2ntr,un singur an, 2n loc de cre6terea populaiei de o treime, ar cre6te, probabil, doar unul,opt7ecea sau nou/7ecea' *e7ult/, prin urmare, a6a cum am ar/tat 2n ultimul capitol, c/ tabelul de populaie pentru secolul anterior la "3#C, calculate de la returnea7/ de Ba6teri 2n monoterapie, la o distanta de 7ece ani 5iecare, pot 5i considerate doar ca un apro-imare 5oarte dur 5a/ de adev/r, 2n absena unor materiale mai bune, 6i poate cu greu, 2n orice grad 5i depins de rata comparativ/ a cre6te la anumite perioade' Populaia 2n "#"C, 2n comparaie cu cea din "#CC, corectat/ a6a cum se propune 2n acest capitol, presupune o cre6tere mai rapid/ dec1t di5erena dintre cele dou/ enumer/rile, 6i ea a mai ap/rut c/ proporia asumat de na6teri la decesele ca E3 , $4 ` de mai >os este mai degrab/ dec1t de mai sus adev/rul' Cu toate acestea, aceast/ proporia este un lucru e-traordinar pentru un teritoriu bogat 6i bine populat' .a ar ad/uga la populaia unei /ri de un 34 in 5iecare an, 6i, dac/ va continua, ar 5i, con5orm tabelului ii' c ' -i' din aceast/ carte, un num/r dublu de de locuitori 2n mai puin de cinci7eci 6i cinci ani' (ceasta este o rat/ de cre6tere, care, 2n natura lucrurilor nu poate 5i permanent/' (ceasta a 5ost prile>uit/ de stimulare a cererii de mult a crescut, pentru 5ora de munc/, combinat/ cu o putere mult,crescut/ a produciei, at1t 2n agricultur/ 6i produce' (cestea sunt cele dou/ elemente care 5ormea7/ cel mai mult 2ncura>area e5ectiv/ la o cre6tere rapid/ a populaiei' Ceea ce a avut loc este o ilustrare i7bitoare a principiului de populaie, 6i o dovad/ c/, 2n ciuda ora6ele mari, ocupaii de 5abricaie, 6i treptat dob1ndite obiceiurile unui popor opulent anti lu-uriant, 2n ca7ul 2n care resursele dintr,o ar/ va recunosc de o cre6tere rapid/, anal dac/ aceste resurse sunt at1t de avanta>os distribuite ca la oca7ie o cerere 2n mod constant la cre6terea de 5or/ de munc/, Populaia nu va e6ua pentru a ine pasul cu ei'

De la publicarea ultimei ediii a acestei lucr/ri, 2n "#"3, recens/m1nt al treilea Populaia a avut loc, iar re7ultatele sunt 5oarte demne de atenia noastr/' 0n con5ormitate cu enumerarea 2n "#$", 6i returnea7/ corectate din "#"", 6i "#C", ast5el cum 5igurea7/ 2n observaiile preliminare 2n contul publicate de Dl' *icAman, populaia !arii Lritanii a 5ost, 2n "#C", "C4E$%E%, 2n "#"", "$G4%#CD, iar 2n "#$", "ED4"%D"' (ceste numere luate ca primul a declarat, 6i inclusiv un num/r 5oarte mare de masculii ad/ugat 2n "#"" pentru armata 6i marina, o5er/ o cre6tere de "G procente' 2n de 7ece ani, "#CC , "#"", 6i doar "E _ procente' din "#"C p1n/ 2n "#$"' Dar este calculat c/ din cele %EC,GCC masculi ad/ugat/ pentru armat/, marina, comerciant 6i servicii, peste o treime trebuie s/ 5i 5ost irlande7 6i str/ini' (d/ugarea, prin urmare, numai " \ DC la populaia re7ident/ 2n "#C" 6i "#"", 6i in1nd cont de pace permi1nd doar " \ GC pentru masculi absent 2n "#$", populaia din (nglia 6i Iara 9alilor, la cele trei perioade di5erite, 5/r/ re5erire la orice de5icienta presupus 2n enumerarea 2n primul r1nd, va stau ast5el: 2n "#C", 4"%#CCC, 2n "#"", "CGC$GCC, iar 2n "#$", "$$"#GCC, o5erind o cre6tere 2n intervalul dintre "#CC 6i "#"" din "E _ pe ceni' 6i 2n intervalul dintre "#"C 6i "#$", din "% " \ D la sut/' Primul dintre aceste dou/ rate de cre6tere a populaiei ar dubla 2n G" 6i alte 2n E% de ani' (6a cum, cu toate acestea, trebuie s/ e-iste 2ntotdeauna o incertitudine cu respectarea proporia de persoane anga>ate 2n armat/, 5lota comercial/ 6i de servicii, 2n mod corespun7/tor aparin1nd populaia re7ident/, ca 6i populaia de se- masculin este pe alte conturi mai 5recvent 2n mi6care dec1t de se- 5eminin, a 5ost >udicios a propus pentru a estima rata de cre6tere de c/tre populaia de se- 5eminin 2n monoterapie' Bum/rul de 5emei din !area Lritanie a 5ost 2n "#C", GE4$DGE, 2n "#"", %$%$3"%, iar 2n "#$", 3$GD3$#, o5erind o cre6tere 2n prima perioad/ de "E'C$ la sut/' 6i 2n al doilea "G'#$' Cre6terea din =coia luate de c/tre ea 2ns/6i a 5ost 2n perioada primelor "D de ceni' 6i 2n al doilea "E `' Cre6terea din (nglia 6i Iara 9alilor e-clusive din =coia pare a 5i aproape e-act la 5el, 2n special cu al doilea perioad/, 5ie c/ ne estimare de la 5emelele singur, sau din 2ntregul populaiei, cu cote propuse pentru armata 6i marina, #c' o dovad/ 5aptul c/ aceste cote nu sunt departe de adevar' 0n acela6i timp, ar trebui s/ poate 5i remarcat, c/ 2n ca7ul 2n care, din cau7a r/7boiului, 2n timpul cea mai mare parte a perioada "#CC , "#$", trebuie s/ 5i e-istat o mai mare parte a populaiei de se- masculin distrus dec1t de obicei, cre6terea a 2ntregii populaii nu ar trebui s/ 5ie at1t de mare pe m/sur/ ce cre6terea 5emele@ 6i c/ 2n ca7ul 2n care apare o ast5el de cre6tere, aceasta este, probabil, din cau7a unui num/r prea mare de masculii au 5ost ad/ugate la populaia re7ident/ pentru armat/ 6i marin/, sau pentru a un a5lu- din =coia 6i Irlanda' Bumerele de mai sus,menionate, precum 6i ratele de cre6tere, a declarat ca au 5ost dat de dl *icAman 2n observaiile preliminare pentru populaie *e7umate' Dar 2n partea 5ostului a acestui capitol, am presupus la ceea ce a ap/rut mi,a care urmea7/ s/ 5ie motiv su5icient ca enumerarea primul nu a 5ost at1t de corect/ 2n c/ din "#"", 6i este probabil c/ enumerarea din "#"" nu este c iar a6a corect ca de "#$"st 0n acest ca7, ratele de cre6tere 2n cele dou/ perioade nu vor 5i at1t de mare ca menionate mai sus, dar totu6i ele vor par a 5i 5oarte e-traordinar' Potrivit estim/rii asumat populaiei, ast5el cum 5igurea7/ 2n enumerarea de "#C", a 5ost de apro-imativ ""4CCC de scurt/ durat/ a adev/rului, iar dac/ 2n aceast/ teren lu/m populaiei 5eminine a recens/m1ntului, 2n "#C", ca de5icit de %C'CCC, 6i s/ presupunem c/ 2n "#"" a 5ost DC,CCC de5icitar/, num/rul de 5emei 2n (nglia 6i Iara 9alilor, la di5erite perioade de timp vor sta ast5el: In "#C", E%#3#%3@ 2n "#"", GD"D$"4, iar 2n "#$", %"EE3C4, o5erind o cre6tere cu

"D,D pe ceni' 2n perioada "#CC , "#"", 6i de "G,% la suta' 2n perioada de la "#CC , "#$"@ 5ace rata de cre6tere 2n perioada de 5osta, cum ar 5i, 2n ca7ul 2n care ar continua, ar dubla populaia 2n apro-imativ GG de ani, iar 2n ast5el de acesta din urm/, cum l,ar dubla 2n E# de ani' Lu1nd 2n considerare 2ntregul $C ani 2mpreun/, rata de cre6tere ar 5i, cum ar 5i, dac/ ar continua, ar dubla populaia 2n apro-imativ G" de ani' (ceasta este 5/r/ 2ndoial/ o rat/ de cre6tere dintre cele mai e-traordinare, av1nd 2n vedere populaia e5ectiv/ a /rii 2n comparaie cu teritoriul s/u, precum 6i num/rul de sale ora6ele mari 6i manu5acturi' .ste mai puin dec1t toate acestea, ceea ce este 2nscris/ 2n observaiile preliminare la (bstracts populaiei' Cu toate acestea, c iar 6i 2n con5ormitate la acest ritm mai lent de cre6tere, este necesar s/ presupunem c/ omisiunile 2n registrele paro iale, 2n special 2n ceea ce prive6te na6terile, 2n ultimul timp au mai degrab/ dec1t a crescut diminuat@ 6i acest lucru este probabil prestate de o declaraie de Dl' *icAman 2n observaiile preliminare' .l spune, Jproblema respect1nd bote7uri 6i 2nmorm1nt/ri unentered au ar/tat o di5eren/ de aproape patru p1n/ la unul 2n gradul de de5icit in anul "#"", num/rul mediu anual de bote7uri unentered (dup/ cum se menionea7/ la 5inalul mai multe >udee& au 5ost "E#%C@ de morminte, (anularea Londra&, D#44@ 2n pre7ent, proporia este de cinci la unul 2n gradul de de5icien/@ num/rul mediu anual de unentered bote7uri (dup/ cum se menionea7/ la 5inalul mai multe >udee& 5iind $DC%%@ de morminte, (anularea Londra&, E%G3 J?i el merge mai departe s/ spun/,J' nici 5ace acest lucru repre7int/ valoarea total/ sau proporia de bote7uri unentered, clerul din locurile cele mai populate, 2n special 2n ca7ul 2n care muli dintre locuitorii sunt disideni, de obicei, 2n sc/dere la o estimare de pericol JUn teren de inmormantare', dimpotriv/, este un obiect vi7ibil, iar printre persoanele care au leg/tur/ cu acesta, cleric pot procura, de obicei, un cont (mai mult sau mai puin e-acte& din Bum/rul de interments' Din aceste motive s,ar p/rea probabil c/, din cau7a cre6terii num/r de disideni, sau din alte cau7e, de omisiunile din registrele de na6teri au 5ost 2n cre6tere 2n ultima vreme, mai degrab/ dec1t diminuarea' Cu toate acestea, el a 5ost g1ndit c/, 2ntruc1t Legea din "#"$ registrelor de na6teri au 5ost cu mai mult/ atenie p/strate, 6i este sigur c/, 2n cei "C ani care se 2nc eie cu anul "#$C, proporia de na6teri a c/s/toriilor este mai mare, de6i proporiile de na6teri 6i c/s/toriilor pentru 2ntreaga populaie sunt ambele mai puin dec1t erau 5ie 2n "#CC, sau 2n cei 7ece ani care se 2nc eie cu "#"C' 0n aceste circumstane, ar putea 5i recomandabil s/ se a6tepte pentru documente suplimentare 2nainte de orice conclu7ie proasp/t/ este 2ntocmit respect1nd valoarea probabil/ a omisiuni 2n na6terile 6i 2nmorm1nt/rile' Ceea ce poate 5i considerate ca 5iind cert este, c/, 2n timp ce admitere presupune de " \ % 2n na6teri 6i " \ "$ 2n morminte, cu o indemni7aie corespun7/toare pentru decese 2n str/in/tate, sunt mai mult dec1t su5iciente pentru a considerare pentru cre6terea populaiei 2n cei dou/7eci de ani "3#" , "#C", 2n con5ormitate cu numerele de declarat de c/tre domnul *icAman, acestea nu sunt su5iciente pentru a ine cont de cre6terea populaiei 2n $C de ani "#C" , "#$", 2n con5ormitate cu enumer/rile' (m au7it banuit ca enumer/rile, 2n special 2n ultimele dou/, poate dep/6i de posibilitatea, mai degrab/ dec1t c/derea scurt a adev/rului, ca urmare a persoanelor 5iind socotit mai mult dec1t o dat/, de la lor av1nd 2n di5erite locuri de re6edin/' (cesta trebuie s/ li se permit/, c/ aceast/ presupunere ar repre7enta 5aptul de a proporiile diminuat de na6teri 6i de c/s/torii la 2ntreaga populaie, 5/r/ a aduce atingere cre6terea aparent/ de 5aptul c/ populaia cu e-traordinare rapiditate' Dar acelea6i proporii diminuat va avea loc ca urmare a unei mortalit/ii diminuat@ 6i ca o mortalitate a 5ost diminuat 2n mod satis5/c/tor stabilit pe alte motive, aceasta va repre7enta pentru destul de mult din ceea ce apare' ?i dac/ ceva poate 5i pe bun/ dreptate atribuite peste enumer/rile, aceasta trebuie s/ 5ie de ne2nsemnate sum/'

Faptul c/ e-ist/ omisiuni mare at1t 2n nasteri si inmormantari, 6i o mai mare 2n 5osta dec1t 2n al doilea ca7, este destul de imposibil s/ se 2ndoiasc/' m/rturie a tuturor clericilor 2n cau7/ 2n acest site revine a 5ost, 2n con5ormitate cu Dl *icAman, uni5orme 2n acest sens' ?i dac/ am presupune doar aceea6i proporie de omisiuni "#C" , "#$" ar trebui ca noi "3#" , "#C", 6i 2ncepe cu recens/m1ntul din "#C", pe pre7umia c/ num/rul de dublu intr/rile 2n care enumerare ar putea 5i ec ilibrate, probabil, de num/rul de de5iciene, acesta va ap/rea ca e-cesul de nasteri singur, cu e-cepia decese 2n str/in/tate, ar aduce populaiei 2n limita a "#EECE de enumerare din "#$", 6i inclusiv indemni7aia de decese 2n str/in/tate, (care, 2n acest ca7, de la o comparaie a e-cesului de na6teri de se- masculin cu decese de se- masculin 6i 5eminin, pare a 5i "$#%G",&, cu o preci7ie de D"D,CGG' Pe presupunerea unei ast5el de cantitate de intr/ri duble de7ec ilibrate de de5iciene 2n cele dou/ returnea7/ ultimul, enumer/rile ar ar/ta 2n continuare o 5oarte cre6tere e-traordinar/ a populaiei' *ata de cre6tere 2n perioada de la "#C" , "#"" ar 5i de aproape "D la suta' ("$'##&, care ar dubla populaiei 2n apro-imativ G3 ani, iar 2n perioada "#"" , "#$", ar 5i 5oarte aproape "G la suta' ("E'4G&, care ar dubla populaia 2n GC de ani' 0n con5ormitate cu incertitudinea 2n care trebuie s/ r/m1n/ 2n pre7ent pentru a stabili dac/ enumer/rile parial s/v1r6it o eroare de de5ect sau 2n e-ces, nu am cre7ut c/ recomandabil s/ se modi5ice tabelul modi5icat al populaiei "3#" , "#"", av1nd 2n vedere 2n 5osta parte a acestui capitol' .a se ba7ea7/ pe un principiu at1t de 5oarte mult mai sigur dec1t o estimare pentru na6teri singur, c/ trebuie s/ arate 2n orice ca7 progresele 2nregistrate de populaie mai corect dec1t cea o5erit/ 2n proiectul preliminar de Fbservaii' !ai mult, 2ntr,adev/r revine populaiei sunt considerate, mai incert va ap/rea, toate estim/rile populaiei trecut 5ondat pe ipote7e c/ proporia de na6teri va 5i 2ntotdeauna aproape la 5el' 0n ca7ul 2n care populaiei din anul "#C" au 5ost s/ 5ie estimate 2n acela6i mod ca 6i Dl' *icAman le,a estimat 2nainte de acel an, s,ar p/rea c/ populaia 2n "#$", 2n loc s/ 5ie, 2n con5ormitate cu enumerarea, "$$"#GCC, ar 5i doar ""%$GDDE 5i, 5aptul c/ este, G4D"%% sau aproape %CC,CCC de scurt/ durat/ a enumerare de "#$"' ?i motivul este, c/ proporia de na6teri a populaiei, care, estimat 2n modul sugerat de domnul *icAman, 6i 5/r/ a permite pentru omisiuni, a 5ost, 2n "#$", doar ca " la D%'G#, a 5ost, 2n "#C", la 5el de mult ca de la " la DE'#' Presupun1nd enumer/rile care urmea7/ s/ 5ie corecte, proporii variabile de n/scui (5/r/ alocaie pentru omisiuni, 6i compararea populaiei la s51r6itul 5iec/rui termen lung cu na6teri media pentru cinci ani anteriori,& ar pentru "#C" s/ 5ie ca " , DE'#, pentru "#"" ca " , DG'D, precum 6i pentru "#$" de " la D%'G#' +ariaii similare 6i c iar 6i mai mare va 5i g/sit s/ aib/ loc 2n ceea ce prive6te proporiile de c/s/torii a populaiei' 0n "#C", proporia a 5ost " , "$$'$, 2n "#"", " , "$%'%, 2n "#$", de la " la "D"'", 6i dac/, presupun1nd c/, pentru cei $C de ani care se 2nc eie cu anul "#$C, c/s/torii, 2n care se presupune c/ e-ist/ omisiuni 5oarte puini, ar r/m1ne 2n proporional aceea6i cu populaia ca 2n "#C", am avut estimat populaiei de c/s/torii, numerele din "#$", 2n loc s/ 5ie "$$"#GCC, ar 5i doar (u 5ost ""D33GE#, care este, #EC4G$ scurt/ enumerare din "#$"' =e pare, apoi, c/, dac/ putem pune orice 2ncredere 2n enumer/rile noastre, nu 2ncrederea poate 5i plasat pe o estimare a populaiei trecut 2ntemeiat/ pe proporiile de na6teri, decese, c/s/torii sau: aceleasi cau7e care au e-ploatate ast5el 2nc1t s/,6i modi5ice 2n esen/, aceste proporii la

$C de ani pentru pe care le,am enumer/rile ar putea au operat 2ntr,o egal/ m/sur/ 2n 5aa, 6i,l va 5i, 2n general, g/sit adev/rat, c/ salubritatea tot mai mare de,o ar/ va nu numai diminua proporiile de decese, dar proporiile de na6teri 6i c/s/torii' Re!er.a i --, ca$itolul 5

* controalelor $o$ula iei 1n 2co ia +i -rlanda,

F e-aminare, 2n detaliu, din contul statistic al =coiei, ar 5urni7ea7/ numeroase ilustraii ale principiului populaiei, dar am e-tins de>a aceast/ parte a muncii at1t de mult, c/ am temut de obositoare r/bdarea de cititorii mei, 6i se limitea7/, prin urmare, comentariile mele 2n pre7ent e-emplu la o serie de circumstane cateva pe care s,au 2nt1mplat s/ m/ loveasc/' Pe cont de omisiuni a recunoscut 2n registrele de na6teri, decese 6i a c/s/toriilor 2n cele mai multe paro ii din =coia, c1teva conclu7ii pot 5i doar desprinse din acestea' !uli dau re7ultate e-traordinare' 0n paro ia de Crossmic ael 2n Pircudbrig t, mortalitatea pare s/ 5ie doar " 2n 4#, 6i anual c/s/torii " 2n "4$' (ceste proporii ar implica mai nemaiau7it/,de salubritatea, 6i 5uncionarea dintre cele mai e-traordinare a veri5ica preventiv, dar nu se poate, dar puin 2ndoial/ c/ ele sunt 2n principal oca7ionate de omisiuni 2n registrul de morminte, 6i celebrarea o parte din c/s/toriile 2n alte paro ii' 0n general, cu toate acestea, se pare, din registre care se presupune a 5i e-acte, c/, 2n ara paro ii mortalitatea este mic 6i c/ proporii de " 2n EG, " 2n GC, 6i " 2n GG, nu sunt mai puin 5recvente' Con5orm unui tabel de probabilit/i de via/, calculate de la 5acturile de mortalitate 2n paro ia Fierb/tor de dl <ilAie, sperana de viaa unui copil este E%'%, care este 5oarte mare, 6i proporie care moare in primul an este de un singur "C' Dl <ilAie continuare adaug/, c/ de la D% conturi de paro ie, publicat 2n primul volum, sperana de via/ unui copil pare s/ 5ie EC'D' Dar, 2ntr,un tabel pe care le,a produse 2n ultimul volum, calculat pentru 2ntreaga =coia de la Dr' =tudiul <ebster, a6teptarea la na6tere pare a 5i doar D" de ani' (cest lucru, Cu toate acestea, el crede, trebuie s/ 5ie prea sc/7ut, ast5el cum aceasta dep/6e6te puin, dar calculele pentru ora6ul .dinburg ' =cotc *egistrele pare s/ 5ie, 2n general, at1t de incomplet/, c/ returnea7/ de 44 paro ii numai sunt publicate 2n (bstracts Populaia din "#C"@ 6i, 2n ca7ul 2n care orice ot/r1re >udec/toreasc/ poate 5i 5ormat dintr,acestea, ele arate 5oarte e-traordinar gradul de salubritatea, 6i o proporie 5oarte mic/ de na6teri' =uma Populaia din aceste paro ii, 2n "#C", a 5ost $"3#3D, media de inmormantari, pentru cinci ani care se 2nc eie 2n "#CC, a 5ost de apro-imativ D#"G, 6i de na6teri E4$#: de la care aceasta ar p/rea c/ mortalitatea 2n aceste paro ii a 5ost de numai " 2n G%, 6i proporia de Ba6teri " 2n EE' Dar aceste proporii sunt at1t de e-traordinar, 2nc1t este di5icil s/ concepem c/ se apropie de l1ng/ adev/rul' Combinarea lor cu calculele de Dl' <ilAie, acesta nu va ap/rea probabil c/ proporia de decese 6i na6teri 2n =coia ar trebui s/ 5ie mai mici dec1t ceea ce a 5ost permis pentru (nglia 6i Iara 9alilor@ 6i anume, " 2n EC pentru decese, 6i " 2n DC pentru na6teri, 6i se pare a 5i, 2n general, de acord c/ proporia de n/scui la decesele este de E la D' 0n ceea ce prive6te c/s/toriile, va 5i 6i mai di5icil pentru a 5orma un presupunere' (cestea sunt 2nregistrate at1t de neregulate, c/ nu returnea7/ dintre ele sunt av1nd 2n (bstract populaiei' (m cre7ut c/ ar trebui s/ aib/ natural, de la Cont statistice, c/ tendina de a c/s/toriei 2n =coia a 5ost la mai mare dec1t 2n (nglia ansamblu, dar dac/ este adev/rat c/ na6teri 6i decese suporte aceea6i proporie unul de altul, 6i pentru 2ntreaga populaie, 2n ambele /ri, proporia

de c/s/torii nu pot 5i 5oarte di5erite' (r trebui s/ 5ie a remarcat, totu6i, 5aptul c/ se presupune 5uncionarea control preventiv care urmea7/ s/ 5ie e-act la 5el 2n ambele /ri, 6i clim/ care urmea7/ s/ 5ie la 5el de salubru, un grad mai mare de care dorii 6i de s/r/cie va avea loc 2n =coia, 2nainte de mortalit/ii a 5ost acela6i produs ca 2n (nglia, din cau7a mai mic/ proporie de ora6e 6i manu5acturi 2n 5osta ar/ dec1t 2n aceasta din urm/' Dintr,o imagine de ansamblu a conturilor statistice re7ultatul pare 2n mod clar la s/ 5ie, c/ starea claselor de >os de persoane din =coia a 5ost 2mbun/t/it considerabil 2n ultimii ani' Preul de dispo7iii a crescut, dar aproape invariabil preul 5orei de munc/ a crescut, 2ntr,o proporie mai mare@ 6i se remarc/ 6i 2n cele mai multe paro ii, c/ carnea m/celar mai este consumat 2n r1ndul oamenii obi6nuii dec1t 2nainte, c/ sunt at1t mai bine depus/ 6i o mai bun/ 2mbr/cat 6i c/ obiceiurile lor cu privire la curatenia sunt ot/r1t 2mbun/t/it' F parte a acestei 2mbun/t/iri este, probabil, s/ 5ie atribuite la ma>orarea de de prevenire a veri5ica' 0n unele paro ii un obicei din a c/s/toriilor mai t1r7iu se observ/@ 6i 2n multe locuri, 2n ca7ul 2n care aceasta nu este menionat/, aceasta poate 5i destul de deduce din proporia de na6teri 6i de c/s/torii 6i de alte circumstane' =criitorul de contul paro iei de .lgin, 2n enumer1nd cau7ele generale ale depopulare 2n =coia, vorbe6te despre descura>area c/s/toriei din uniune de 5erme, 6i emigrarea ca urmare a 5lorii de tinerii lor, de 5iecare clas/ 6i de descriere, 5oarte puini dintre ei se 2ntoarc/ vreodat/' F alt/ cau7/ c/ el menionea7/ este descura>area la c/s/torie de la lu-, cel puin, el observ/, p1n/ la oamenii sunt avansate 2n ultimii ani, 6i apoi o cursa prica>it de copii sunt produse' JPrin urmare c1i b/rbai de orice descriere r/m1n singurH ?i c1t de multe 5emei tinere din 5iecare rang nu sunt c/s/torii, care la 2nceputul anului acestui secol, sau c iar at1t de t1r7iu 2n "3EG, ar 5i 5ost parintii unei numeroase 6i a descendenei s/n/tosH J 0n aceste p/ri ale /rii 2n care populaia a 5ost mai degrab/ diminuat prin introducerea de p/6unat, sau un sistem 2mbun/t/it' de cre6tere care necesit/ mai puine m1ini, acest e5ect a avut loc 2n primul r1nd, 6i am puin 2ndoial/ c/, 2n estimarea sc/dere a populaiei de la s51r6itul ultima, sau la 2nceputul secolului al pre7enta, prin proporia de na6teri la perioade di5erite, ele au c/7ut 2n eroarea care a 5ost 2n special a observat, 2n ceea ce prive6te .lveia 6i Frana, 6i au 2n consecin/ a 5acut di5erenta mai mare dec1t este 2n realitate' Conclu7ie general/ asupra acestui subiect pe care a6 trage de la di5erite conturilor este, c/ c/s/toriile sunt mai degrab/ mai t1r7iu dec1t p1n/ acum' .-ist/ cu toate acestea unele au decis e-cepii' 0n acele paro ii care produce au 5ost introdus, care permite ocuparea 5orei de munc/ pentru copiii de 2ndat/ ce au a>uns la an % sau 3, un obicei de a se c/s/tori devreme urmea7a in mod natural, 6i 2n acela6i timp 5abricarea continu/ s/ 2n5loreasc/ 6i s/ creasc/, r/ul care decurg din acesta este nu 5oarte perceptibile, c iar dac/ umanitatea trebuie s/ m/rturisesc, cu un o5tat, c/ unul dintre motivele pentru care nu este at1t de perceptibil este, c/ camer/ 2n care se 5ace pentru 5amiliile proaspete de mortalitate ne5ire6ti care are loc 2n r1ndul copiilor at1t de anga>ai' .-ist/ alte p/ri ale =coiei Cu toate acestea, 2n special <estern Isles, 6i unele p/ri din ;ig lands, 2n ca7ul 2n care populaia a crescut considerabil de la subdivi7iune a bunurilor, precum 6i 2n ca7ul 2n care, probabil, c/s/toriile pot 5i mai devreme dec1t erau 2nainte, de6i nu sunt cau7ate de introducerea de produce' (ici s/r/cia care urmea7/ este, dar mult prea evident: 0n cont de Delting 2n = etland, se remarca 5aptul c/ oamenii se c/s/tori 5oarte tineri, 6i sunt 2ncura>ate s/ 5ac/ acest lucru de c/tre proprietari lor, care doresc s/ aib/ ca muli oameni din motive lor 2n care este posibil, de a urm/ri de pescuit mi al de mare, dar care

acestea implic/, 2n general, ei 2n6i6i 2n datorii 6i 5amilii numeroase' =criitorul observ/ 2n continuare, c/ anterior au e-istat unele reglement/ri vec i numit ar/ acte, de c/tre unul dintre care a 5ost adoptat, c/ nu trebuie s/ se c/s/toreasc/ cu e-cepia ca7ului 2n perec e posedat de EC l. =coian/ de unelte gratuite' (cest regulament nu este 2n pre7ent pus/ 2n aplicare' =e spune c/ aceste lege a 5ost aprobat 6i con5irmat de c/tre Parlament a =coiei 2n domniei *eginei !aria sau James +I' 0n contul de Lressay Lurra 6i Suar55 2n = etland, se observ/ c/ 5ermele sunt 5oarte mici, 6i puini au un plug' Fbiectul de proprietari este de a avea cat mai multe pescari pe terenurile lor 2n care este posibil, un mare obstacol 2mbun/t/irilor 2n agricultur/' .i pe6te pentru st/p1nii lor, care d/ le un comision total inadecvat, sau s/ ia pe6te lor la o rat/ sc/7ut/' =criitorul observaii, c/ J2n ma>oritatea /rilor cre6tere a populaiei este socotit un avanta>, 6i pe bun/ dreptate' )oate acestea, este invers/ 2n stadiul actual al = etland' Fermele sunt 2mp/rite' )inerii sunt 2ncura>ai s/ se c/s/toreasc/ 5/r/ av1nd oricare stoc' Consecina este s/r/cia 6i su5erina' =e crede c/ e-ist/ 2n pre7ent 2n aceste insule un num/r dublu de persoane pe care le pot 2n mod corespun7/tor a menine' J =criitorul a contului de (uc terderran, 2n >udeul Fi5e, spune, c/ produsele alimentare slabe a omului travaliu este inegal/ a se opune e5ectelor 5orei de munc/ grea ne2ncetat pe constituia lui, 6i pe aceast/ cale lui este cadru purtate 2n >os, 2nainte de momentul numirii naturii@ 6i adaug/, Jc/ oamenii continu/ 2n mod voluntar pentru a intra pe o ast5el de situaie greu de casatorie, s e:s c1t de departe unirea dintre se-e 6i dragostea de independen/ sunt principiile de natura uman/ J0n aceast/ observaie', poate dragostea de independen/ a mai bine au 5ost modi5icate pentru dragostea de urma6i' Insula Jura pare a 5i absolut plin de locuitori 2n ciuda de emigr/ri constant/ 6i numeroase' .-ist/, uneori, GC sau %C, pe o 5erm/' =criitorul observ/, c/ o ast5el de roi de locuitori, 2n ca7ul 2n care produce 6i multe alte ramuri ale industriei sunt necunoscute, sunt o sarcin/ 5oarte mare asupra proprietari, 6i inutil la stat' Un alt scriitor este uimit la cre6terea rapid/ a populaiei, 2n ciuda de o emigrare considerabil/ 2n (merica 2n "33C, 6i o pierdere mare de tineri 2n timpul r/7boiului t1r7iu' .l crede c/ este di5icil s/ atribui cau7e adecvate pentru aceasta@ 6i observ/, c/, 2n ca7ul 2n care populaia continua s/ creasc/ 2n acest mod, cu e-cepia ca7ului 2n unele locuri de munc/ s/ 5ie gasite pentru oameni, ara va 5i 2n cur1nd 2n imposibilitatea s/ le spri>ine' ?i 2n contul paro iei din Callander, scriitorul spune, c/ satele din acest loc, 6i 2n alte sate similare situaii, sunt umplute cu mulimile goi 6i 2n5ometai de oameni, care sunt turnare 2n >os pentru ad/post sau pentru p1ine, 6i apoi observ/, c/ ori de c1te ori populaia unui ora6 sau sat mai mare a industriei de locuitorii s/i, de la acel moment locul trebuie s/ re5u7e' Un e-emplu 5oarte e-traordinare de o tendin/ de cre6tere rapid/ apare 2n registru al paro iei de Dut il, 2n >udeul .lgin, 6i ca erori de 2n e-ces nu sunt at1t de probabil ca erori de omisiune, pare a 5i demn de atenie' Proporia de nasteri anual pentru 2ntreaga populaie este la 5el de la " la "$, de c/s/torii ca " la GG, 6i a deceselor la 5el' Ba6terile sunt la decese ca 3C la "G, sau E $ \ D la "' (m putea s/ presupunem c/ unele ine-actitatea respect1nd numarul de decese, care pare s/ gre6easc/ pe partea lateral/ a de5ectului, dar 5oarte proporie e-traordinar de nasteri anual, 2n valoare de " \ "$, 2n totalitate populaie, nu pare s/ 5ie u6or de natur/ s/ erorii@ 6i alte circumstane respect1nd paro ie tind s/ con5irme declaraia' Dintr,o populaie de #DC, au e-istat doar trei burlaci, 6i 5iecare c/s/torie a dat 6apte copii' )otu6i, cu toate acestea, populaia ar trebui s/ au sc/7ut considerabil din "3EG, 6i se pare c/ aceast/ tendin/ de cre6tere

e-cesiv/, au 5ost oca7ionate de o tendin/ e-cesiv/ de a emigra' =criitor menionea7/ 5oarte avanta>os emigr/ri, 6i observ/, c/ triburi 2ntregi, care sa bucurat de placerile vietii 2ntr,un grad re7onabil, a avut 2n ultimii ani au emigrat din di5erite p/ri ale =coia, de la umor simpla, si o idee 5antastica de a deveni proprii lor de masterat 6i de mo6neni' F ast5el de proporie e-traordinar de na6teri, evident cau7ate de obiceiuri de emigrare, s e:s di5icult/i e-treme de depopulare,o ar/ pur 6i simplu prin in1nd departe o parte din cet/enii s/i' Luai dar departe industriei sale, precum 6i sursele de de sub7isten/ sale, 6i se 5ace la o dat/' =e poate observa c/, 2n aceast/ paro ie num/rul mediu de copii 2ntr,o c/s/toria este declarat a 5i 6apte, de6i de la proporia de na6teri anual c/s/toriile anual ar p/rea s/ 5ie doar E $ \ D' (ceast/ di5eren/ apare 2n multe alte paro ii, din care putem conc ide c/ scriitorii acestor Conturile 5oarte >udicios adoptate unele alt mod de calcul, dec1t simpla necorectate proporia de na6teri anuale a c/s/toriilor, 6i, probabil, a 5ondat re7ultatele pe care le dau, 5ie pe anc ete cu caracter personal, sau 2n cercet/rile lor registre, pentru a g/si num/rul de copii, care au 5ost nascuti pentru 5iecare mam/ 2n cadrul c/s/toriei' Femeile din =coia par a 5i proli5ic' !edie de % copii la o c/s/toria este 5recvent/, 6i de 3, 6i c iar 3 ` nu, 5oarte neobi6nuit' Unul e-emplu, este 5oarte curios, cum se pare ca 2n ca7ul 2n care acest num/r a 5ost de 5apt de via/ la 5iecare c/s/torie, ceea ce ar implica desigur, c/ un num/r mult mai mare au avut a 5ost 6i ar 5i n/scut' 0n paro ia de Bigg, 2n >udeul Pincardine, a cont spune, c/ e-ist/ G3 5amilii teren, 6i ECG copii, care o5er/ aproape 3 " \ 4 5iecare, E$ 5amilii pescar, 6i D"E copii, aproape 3 ` 5iecare' Dintre 5amiliile p/m1ntul pe care au avut copii nu au 5ost 3, a pescarilor, nici unul' Dac/ aceast/ declaraie s/ 5ie la 5el, eu ar trebui s/ conceap/ c/ 5iecare c/s/torie trebuie s/ aib/ a cedat, sau ar genera, 2n cursul duratei sale, c1t mai multe 4 sau "C na6teri' (tunci c1nd din orice anc et/ e5ectiv/, se pare, c/ e-ist/ apro-imativ D de via/ copii la 5iecare c/s/torie, sau G persoane, sau, doar E ` la o cas/, care proporii sunt 5oarte 5recvente, noi nu trebuie s/ deducem c/ num/rul mediu de n/scui 2ntr,o c/s/torie nu este cu mult peste D' )rebuie s/ amintim, c/ toate c/s/torii sau unit/i a anului 2n curs sunt, desigur, 5/r/ copii, toate ani 2nainte de a avea un singur, toate cu un an 2nainte, care poate 5i cu greu de a6teptat s/ aib/ c1t mai multe ca doua, 6i tot de,al patrulea an va cu siguran/, 2n cursul natural al lucrurilor, au mai putin de trei' Unul din cinci copii este un procent 5oarte neobisnuit de mici s/,6i piard/ 2n curs de 7ece ani@ 6i dup/ 7ece ani, se poate presupune c/ cel mai 2n v1rst/ 2ncep s/ p/r/seasc/ p/rinii lor@ a6a c/, dac/ 5iecare c/s/torie ar trebui s/ 5ie corect pentru a obine G na6teri 2n cursul durata acestuia, 5amiliile care au crescut pentru a completa lor complet/ ar doar au patru copii, 6i un procent 5oarte mare dintre cele care au 5ost 2n etapele anterioare de cre6tere ar 5i mai puin de trei 6i, 2n consecin/, in1nd 2n considerare num/rul de 5amilii 2n care unul dintre p/rini poate 5i ar trebui s/ 5ie mort, m/ 2ndoiesc c/ mai mult 2n acest ca7 un sonda> ar o5eri E ` 2ntr,o 5amilie' 0n paro ia de Dut il, observat de>a, num/rul de copii la o c/s/torie este menionat/ ca 5iind 3, 6i num/rul de persoane 2ntr,o cas/ ca doar G' Cei s/raci din =coia, 2n general, sunt spri>inite prin contribuii voluntare, distribuit sub control a ministrului paro iei@ 6i se pare, pe ansamblu, c/ acestea au 5ost e5ectuate cu ot/r1re considerabile' (v1nd 2n nici o pretenie de dreptul la scutire, 6i consumabile, de la modul lor colectare, 5iind 2n mod necesar incert, 6i niciodat/ nu abundente, cei s/raci au consider1ndu,le doar ca o resurs/ ultima 2n ca7uri de su5erin/ e-trem/, 6i nu ca un 5ond pe care le,ar putea s/

se ba7e7e 2n condiii de siguran/, 6i o parte adecvat/ de care le apartin de legile din ara lor, 2n toate di5icult/ile' Consecina acestui 5apt este, c/ oamenii obi6nuii 5ac 5oarte considerabil e5orturi pentru a evita necesitatea de a aplica pentru un ast5el de rar 6i 2n condiii precare relie5' =e observ/, 2n multe din conturi, c/ nu reu6esc rareori de a 5ace o dispo7iie 2n ca7 de boal/ 6i de v1rst/@ 6i, 2n general, crescut,up copii 6i relaii de persoane, care sunt 2n pericolul de a c/dea asupra paro ie, un pas 2nainte, dac/ acestea sunt 2n nici un 5el capabil, pentru a preveni o ast5el de degradare, care este universal considerata ca o ru6ine pentru 5amilie' =criitorii de conturilor di5erite paro ii 5recvent reprobabil 2n termeni 5oarte puternic sistemul de evalu/ri limba engle7/ pentru cei s/raci, 6i a da o a decis pre5erin/ la modul =cotc de relie5' 0n contul de Paisley, de6i un ora6 de 5abricaie, 6i cu o slab/ numeroase, autorul 2nc/ reprobates sistemul de limba engle7/, 6i 5ace o observaie pe aceast/ tem/, 2n care poate merge prea departe' .l spune, c/, de6i e-ist/ 2n nici o ar/ contribuii at1t de mare pentru cei s/raci ca 6i 2n (nglia, dar nu e-ist/ nici 2n ca7ul 2n care at1t de un num/r mare dintre ele@ 6i starea lor, 2n comparaie sla) a n alte ri, este cu adevrat cel mai nefericit. 0n contul de CaerlaverocA, 2n r/spunsul la 2ntrebarea Cum raional s/race care urmea7/ s/ 5ie 5urni7ateH este cel mai >udicios remarcat, J5aptul c/ stresul 6i s/r/ciei multiplica 2n mod proporional cu 5ondurile create pentru a le scuti@ c/ !/surile de caritate ar trebui s/ r/m1n/ invi7ibile, p1n/ la momentul 2n care este necesar ca acestea ar trebui s/ 5ie distribuite, c/, 2n ara de paro ii =coia, 2n general, mici colecii oca7ionale de voluntariat sunt su5iciente@ 5aptul c/ legiuitorul nu are nici o oca7ie s/ intervin/ pentru a spori 5lu-ul, care este de>a destul de copios, in 5ine, c/ stabilirea ratei de o slab/ nu ar 5i numai inutil, dar dureroase, cum ar tinde s/ oprime arenda6, 5/r/ a aduce de relie5 pe cei s/raci' J (cestea, 2n ansamblu, par a 5i opiniile predominante ale clerului din =coia' .-ist/, totu6i, unele e-cepii, precum 6i sistemul de evalu/ri este uneori aprobat, precum 6i stabilirea de recomandat' Dar acest lucru nu este acela de a 5i intrebat la' 0n multe din aceste paro ii e-perimentului nu 5useser/ niciodat/ reali7ate@ 6i 5/r/ a 5i bine con6tieni de principiul de populaie de la teorie, sau au v/7ut pe deplin relele de s/raci,legi, 2n practic/, nimic nu pare, pe un prima vedere, sub re7erva, mai natural dec1t propunerea a unei evalu/ri, la care lipsiti de dragoste, precum 6i caritabile, ar trebui s/ 5ie 5/cute pentru a contribui 2n 5uncie de abilit/ile lor, 6i care ar putea 5i ma>orat sau diminuat, 2n con5ormitate cu dorine ale momentului' Lolile epidemice 6i endemice 2n =coia toamna mai ales, cum este de obicei, pe cei s/raci' ) e scorbutul este 2n unele locuri e-trem de sup/r/toare 6i inveterat@ 6i 2n altele, apare 2ntr,o lepr/ contagioase, ale c/ror e5ecte sunt 2ntotdeauna 2ngro7itor, nu 6i On mod 5recvent muritor' Un scriitor solicit/ este 5lagelul bane 6i a naturii umane' .ste, 2n general, atribuit/ la rece 6i umed/ situaii, slabe, 6i alimente nes/n/toase, impur aeriene din umed 6i aglomerate Case, obiceiuri indolent, 6i doresc de atenie la cur/enie' Pentru aceleasi cau7e, 2ntr,o mare m/sur/, sunt atribuite reumatismele care sunt generale, precum 6i consumurile care sunt 5recvente printre oamenii de r1nd' Fri de c1te ori, 2n orice loc, de la circumstane deosebite, starea s/race a 5ost pronunat/ mai r/u, aceste tulbur/ri, 2n special acesta din urm/, au 5ost observat/ s/ prevale7e cu o 5or/ mai mare'

Febra sc/7ut nervos, 6i altele de o natur/ mai violent/ 6i 5atale, sunt 5recvent epidemiei, 6i, uneori, scoate un num/r considerabil, dar cele mai mortale epidemiei, deoarece dispariia de cium/ care a vi7itat anterior =coia, este variola mici, se 2ntoarce de care sunt, 2n multe locuri, la intervale regulate intervale@ 2n altele, neregulate, dar rareori la o distan/ mai mare de 3 sau # de ani' *avagiile sale sunt groa7nice, de6i, 2n unele paro ii nu at1t de letal ca acestea au 5ost ceva timp 2n urm/' Pre>udec/ile 2mpotriva inocul/rii sunt 2nc/ mari, 6i ca modul de tratament trebuie s/ 5ie aproape neap/rat r/u 2n 2ntreprinderile mici 6i aglomerate case, 6i obiceiul de a vi7ita reciproc, 2n timpul tulburare 2nc/ sub7ist/ 2n multe locuri, aceasta poate 5i imaginat c/ mortalitatea trebuie s/ 5ie considerabile, 6i copiii celor s/raci su5erin7i principale' 0n unele paro ii din Insulele de +est 6i regiunea ;ig lands, num/rul de persoane 2ntr,o Cas/ a crescut de la E ` 6i G, la % 6i 3 `' .ste evident, c/ 2n ca7ul 2n care ast5el de o cre6tere considerabil/, 5/r/ ca7are adecvate pentru ea, nu poate genera boala, aceasta trebuie s/ dea devast/ri 5orei sale de 7ece ori atunci c1nd aceasta a>unge' =cotia are 2n orice moment, a 5ost supus/ ani de de5icitul, 6i uneori c iar la 5oamete 2ngro7itoare' "%DG ani, "%#C, "%##, 2nc eierea de ani ai secolului "%, "3EC ani, "3G%, "3%%, "33#, "3#$, si "3#D, toate sunt menionate, 2n di5erite locuri, ca de ani de 5oarte mare su5erinele din doresc' 0n anul "%#C, at1t de multe 5amilii au pierit de la aceast/ cau7a, c/ timp de 6ase mile, 2ntr,o m/sur/ bine,locuite, nu a 5ost un 5um r/mase' Cei 6apte ani de la s51r6itul secolului "% au 5ost numite bolnav de ani' =criitorul a contului din paro ie, de !ont8u itter spune, c/ de "% 5amilii, la o 5erma in acel cartier, "D au 5ost stinse@ 6i pe o alta, din "%4 persoane, doar D 5amilii (titularii inclus& supravieuit' Ferme e-tensive, care conine acum o sut/ de su5lete, 5iind 2n totalitate pustiite, au 5ost trans5ormate 2ntr,un s eep:alA' Locuitorii din paro ie 2n general, au 5ost diminuate de la moarte o >um/tate, sau, cum a5irma unii, la un s5ert din num/rul precedent' P1n/ la "3C4 multe 5erme au 5ost de de6euri' 0n "3EC, un alt se7on a de5icitului au avut loc, 6i mi7eria cea mai mare m/sur/ a 5ost resimit de cei s/raci, de6i a c/7ut scurt de moarte' !ulte o5erite 2n 7adar pentru a servi pentru p1inea lor' *obust (ccept/m b/rbai din 5ericire dou/ pence,o 7i 2n totalitate pentru munca lor' !are prime>die a 5ost, de asemenea, a su5erit in "3#$ si "3#D, dar nici unul nu a murit' JDac/ la aceast/ critic/ perioad/ J, spune autorul,J r/7boiul american nu a 2ncetat, 2n ca7ul 2n care reviste copioase, 2n special de ma7/re, cu condiia de marina, nu a 5ost adus la v1n7are, ceea ce o scen/ de pustiire 6i groa7/ ar 5i 5ost e-puse 2n aceast/ ar/] J !ulte descrieri similare au loc 2n di5erite p/ri ale statistic Considerare, dar acestea vor 5i su5iciente ca s/ arate natura 6i intensitatea prime>die care a 5ost simit, oca7ional, de la care dorii' 0n anul "3#D depopulate unele p/ri ale ;ig lands, 6i este menionat ca motivul pentru care 2n aceste locuri a num/rului de persoane a 5ost gasit pentru a avea diminuat deoarece sonda>ul Dr' <ebster' Cele mai multe dintre micii 5ermieri, 2n general, ast5el cum ar putea 5i de a6teptat, au 5ost absolut distrus/ de de5icitul, cele ale pre7entului descriere 2n ;ig lands au 5ost obligai s/ emigre7e pentru a Lo:lands ca 5recvente muncitori, in cautarea unui spri>in 2n condiii precare' 0n unele paro ii, 2n momentul de ultimul sonda>, ca e5ect al ruina a agricultorilor, 2n cursul acestui an prost, a 5ost 2nc/ vi7ibile 2n starea lor de depresie, iar s/r/cia a crescut 6i mi7erie de oamenii de r1nd, care este o consecin/ necesar/ a acesteia' 0n contul a paro iei de 9range, 2n >udeul Lan55, este a observat, c/ anul "3#D a stopa toate 2mbun/t/irile de culturi ver7i, 6i a 5/cut agricultorilor g1ndi la nimic, dar cre6terea de cereale' C iriasii au 5ost cele mai multe dintre ele ruinat' 0nainte de aceast/ perioad/, consumurile nu au 5ost aproape at1t de 5recvente 2n care au a 5ost de atunci' (ceasta poate 5i pe bun/ dreptate

atribuite la e5ectele de5icitului 6i a 2ndestula r/u 2n anul "3#D, la recoltele lung rea 2n "3#$ 6i "3#3, 2n ambele care se7oane muncitorii au 5ost e-puse la 5rig mult si umed in timpul celor trei luni c/ recoltele au continuat, dar 2n principal la sc imbarea care a avut loc 2n modul de via/ 2n r2ndurile in5erioare' Fost 5iecare gospodar ar putea comanda un proiect de bere mici, 6i a ucis o oaie acum 6i apoi din proprie turme mici, dar acum ca7 este di5erit' ) e vor 5recvent/ a necesar 2n via/ printre cei s/raci, casele lor umede 6i 2mpuit, 6i de>ecii de spirit 2n r1ndul claselor mi>locii, par a 5i principalele cau7e de clei predominante 6i de mortalitate de aceast/ paro ie' )inerii sunt t/iate 2n a5ara de consumurile, 6i mai avansate de c/tre lepra si 5ebra nervos' =tarea de aceast/ paro ie, care, de6i e-ist/ alii ca el, poate 5i considerat/ ca o e-cepie de la starea medie a =coiei, a 5ost, 5/r/ 2ndoial/, prile>uite de ruina a c iria6ilor, iar e5ectul este de a nu 5i la intrebat, ca nici un r/u mai mare se poate 2nt1mpla cu u6urin/ 2ntr,o ar/, dec1t pierderea de stoc agricole 6i de capital' Putem observa 5aptul c/ bolile acestei paro ii se spune ca au crescut, 2n consecin/ a penuriei 6i 2ndestula r/u de "3#D' (ceea6i 2mpre>urare se observ/ 2n multe paro ii alte, 6i se remarc/, c/, de6i puini oameni au murit de 5oame absolut, dar c/ bolile muritor aproape universal urmat' .ste de remarcat, de asemenea, 2n unele paro ii, c/ num/rul de na6teri 6i c/s/torii este a5ectat/ de ani de de5icitul si o multime' Din paro ia din Ding:all, 2n >udeul *oss, se observ/ c/, dup/ de5icitul de "3#D, au 5ost "% na6teri sub medie, 6i "E de mai >os cele mai mici num/rul de ani 2nt1r7iere' 0n anul "3#3 a 5ost un an de bel6ug, 6i cu urm/torul te-t an na6terilor a crescut 2ntr,o proporie similar/, 6i au 5ost peste "3 mediu, 6i "" de mai sus cel mai mare dintre ceilali ani' 0n contul de Dunrossness, 2n FrAney, scriitorul spune c/ anual Bum/rul de c/s/torii depinde mult de anotimpuri' 0n anii buni ei se poate ridica la trei7eci sau 2n sus, dar, atunci c1nd culturile nu reu6esc, vor veni cu greu p1n/ la >um/tate din acel num/r' Cre6terea 2ntreaga =coia, deoarece momentul anc etei Dr' <ebster 2n "3GG, este de apro-imativ $%CCCC, pentru care o dispo7iie proporional/ a 5ost 5ormulat/ 2n starea bun/ a agriculturii 6i a produce, precum 6i 2n cre6terea cultivarea de carto5i, care 2n unele locuri sub 5orm/ de dou/ treimi din dieta de oamenii de r1nd' (cesta a 5ost calculat c/ >um/tate din surplus de n/scui 2n =coia este e-tras 2n emigr/ri, 6i nu poate 5i pus la 2ndoial/ 5aptul c/ aceast/ scurgere tinde 5oarte mult pentru a calma ara, 6i pentru a 2mbun/t/i starea a celor care r/m1n' =coia este cu siguran/ 2nc/ overpeopled, dar nu at1t de mult ca a 5ost un secol sau o >um/tate de secol 2n urm/, atunci c1nd aceasta coninea mai puini locuitori' Detaliile cu privire la populaia din Irlanda, dar sunt putin cunoscute' I se numai observ/, prin urmare, c/ utili7area prelungit/ a carto5ilor are permis de o 5oarte cre6terea rapid/ a acesteia 2n ultimul secol' Dar ie5tin/tate pre7entei r/d/cin/ r/nitoare, 6i mic/ bucat/ de p/m1nt care, 2n con5ormitate cu acest tip de cultivare, va 5i, 2n medie ani produce alimente pentru o 5amilie, sa al/turat la ignoran/ 6i stare de depresie a poporului, pe care le,au determinat s/ urme7e 2nclinaiilor lor cu nici o perspectiv/, alta dec1t o sub7isten/ goale imediat/, au 2ncura>at c/s/torie la o ast5el de m/sur/, c/ populaia este 2mpins/ mult dincolo de resursele industriei 6i pre7ent/ a /rii, 6i consecina natural este, c/ clasele in5erioare de oameni sunt 2n cele mai s/race 6i mi7erabil de stat' Controalele la populaie sunt, desigur, 2n principal din natur/

po7itiv/, 6i provin din boli prile>uite de s/r/cie mi7er, de c/tre cabine umed 6i mi7erabil, de 2mbr/c/minte r/u 6i insu5iciente, 6i oca7ional dorii' Pentru aceste controale po7itive au, 2n ultimii ani, a 5ost ad/ugat 6i vice mi7erie de agitaie intestin, de r/7boi civil, 6i de legea marial/' 0n con5ormitate cu enumerarea t1r7iu 2n "#$", populaia din Irlanda s,au ridicat la %#C"#$3, iar 2n "%4G a 5ost estimat la numai "CDECCC' 0n ca7ul 2n care aceste numere s/ 5ie corecte,l o5er/ un e-emplu de cre6tere a continuat pentru "$G ani 2mpreun/, la o ast5el de rat/ ca s/ duble7e populaia 2n apro-imativ EG ani,a mai mult de cre6terea rapid/ a avut loc, probabil, 2n orice alt/ ar/ de .uropa, 2n cursul aceea6i lungime de timp' 0n circumstanele speci5ice din Irlanda, ar 5i 5oarte interesant de cunosc mortalitatea medie, precum 6i proporia de na6teri 6i de c/s/torii la populaiei' Dar, din p/cate nu registrele paro iale corecte au 5ost inute, 6i a in5ormaiilor, 2ns/ mult de dorit, este de neatins' Re!er.a i --, /a$itolul 5-

(e rodnicia /asatorii,
(r 5i e-trem de dorit s/ se poat/ deduce din registrele de na6terilor, deceselor 6i c/s/toriilor 2n di5erite /ri, 6i populaia real/ cu rata de cre6tere, a proli5icAness real/ a c/s/toriilor, 6i adev/rata proporie de n/scui care tr/ie6te s/ se c/s/toreasc/' Poate c/ problema nu poate 5i capabile de o soluie corect/, dar vom 5ace unele apropierea 5a/ de ea, 6i s/ poat/ 2n considerare pentru unele dintre di5icult/ile care apar 2n multe registrele, dac/ vom participa la urm/toarele considerente' (r trebui s/ 5ie premisa, totu6i, c/ 2n registrele de cele mai multe /ri e-ist/ motive s/ se cread/ c/ omisiunile din na6teri 6i decese sunt mai mare dec1t 2n c/s/toriile, 6i, 2n consecin/, c/ proporia de c/s/toriilor este aproape 2ntotdeauna prea mare' 0n enumer/rile care au avut loc 2n ultimul timp 2n aceast/ ar/, 2n timp ce se presupune cu motivul pentru care registrul de c/s/torii este aproape corect, se 6tie cu certitudine c/ nu e-ist/ omisiuni sunt 5oarte mari 2n na6teri 6i decese, 6i este probabil ca omisiuni similare, de6i probabil nu 2n aceea6i m/sur/, prevalea7/ 2n alte /ri' Dac/ presupunem c/ avem o ar/ 2n care populaia este 2n staionare, 2n ca7ul 2n care e-ist/ nici emigr/rile, imigraii, sau copii nelegitimi, iar 2n ca7ul 2n care registrele n/scui de decese 6i c/s/torii sunt e-acte, 6i s/ continue 2ntotdeauna 2n acela6i proporional cu populaia, atunci proporia de na6teri anual c/s/torii anual/ va e-prima num/rul de copii n/scui la 5iecare c/s/torie, inclusiv c/s/toriile doua 6i a treia, 6i atunci c1nd corectat pentru a doua 6i a treia c/s/torii, se va e-prima, de asemenea, proporia a n/scut, care tr/ie6te la c/s/tori, o dat/ sau de o5tener, 2n timp ce mortalitatea anual/ se va e-prima cu e-actitate sperana de via/' Dar, 2n ca7ul 2n care populaia s/ 5ie 2n cre6tere sau 2n sc/dere, 6i na6teri, deceselor 6i c/s/toriilor 2n cre6tere sau 2n sc/dere 2n acela6i raport, o ast5el de Libera va deran>a 2n mod necesar toate proporiile, pentru c/ evenimentele care sunt contemporane 2n registre nu sunt contemporane 2n ordinea naturii, 6i o cre6tere sau o sc/dere trebuie s/ 5i avut loc 2n intervalul' 0n primul r1nd, nasteri de orice an nu poate 2n ordinea naturii au venit de la c/s/torii contemporane, dar trebuie s/ 5i 5ost derivat 2n principal din c/s/toriile de anii precedeni'

Pentru a 5orma o ot/r1re, apoi a proli5icAness luate de c/s/torii 2n care acestea s/ apar/, inclusiv c/s/toriile doua 6i a treia, s/ ne taie o anumit/ perioad/ de registrele de oric/rei /ri (DC de ani, de e-emplu& 6i se 2ntrebe ce este num/rul de na6teri care a 5ost produs de c/tre toate c/s/toriile incluse 2n perioada t/iat' .ste evident, c/, odat/ cu c/s/torii la 2nceputul perioadei de vor 5i amena>ate un num/r de na6teri procedurii de c/s/torii nu sunt incluse 2n perioada, iar la 5inal, un num/r de na6teri produse de c/s/torii inclus/ 2n perioada va 5i g/sit aran>ate cu c/s/toriile de o urm/toare perioad/' (cum, dac/ am putea sc/dea num/rul de 5osta, 6i ad/ugai din urm/, ar trebui s/ obin/ e-act toate na6terile produse de c/s/torii de perioada, 6i, desigur, proli5icAness reale a acestor c/s/torii' 0n ca7ul 2n care populaiei s/ 5ie staionar, num/rul de na6teri care urmea7/ s/ 5ie ad/ugat/ ar 5i egal cu e-act num/rul care urmea7/ s/ 5ie sc/7ute, 6i proporia de na6teri la c/s/torii, a6a cum se g/se6te 2n registrele, ar repre7enta e-act proli5icAness real al c/s/toriilor' Dar, 2n ca7ul 2n care populaia s/ 5ie 2n cre6tere sau 2n sc/dere, num/rul care urmea7/ s/ 5ie ad/ugat/ nu va 5i niciodat/ egal cu num/rul care urmea7/ s/ 5ie sc/7ute, iar proporia de na6teri a c/s/toriilor 2n registre nu ar repre7enta cu adevarat proli5icAness de c/s/torii' 0ntr,o populaie 2n cre6tere a num/rului care urmea7/ s/ 5ie ad/ugate ar 5i evident mai mare dec1t num/rul care urmea7/ s/ 5ie sc/7ute, 6i, desigur, proporia de na6teri a c/s/toriilor a6a cum se g/se6te 2n registrele ar 5i 2ntotdeauna prea mici pentru a repre7enta proli5icAness adev/rat/ a c/s/toriilor' Iar e5ectul contrar va avea loc 2ntr,o populaie 2n sc/dere' 0ntrebarea este, prin urmare, ceea ce am sunt pentru a ad/uga, 6i de ce pentru a sc/dea, 2n ca7ul 2n care na6teri 6i decese nu sunt egale' Proporia medie de na6teri a c/s/toriilor 2n .uropa este de apro-imativ E la "' L/sa noi presupunem, de dragul de ilustrare, c/ 5iecare c/s/torie randamentele patru copii, o dat/ la doi ani' 0n acest ca7, este evident 5aptul c/, oriunde ne,am 2ncepe perioada 2n registrele, c/s/toriile dintre ultimii opt ani va 5i produs doar >umatate de nasteri lor, iar cealalt/ >um/tate va 5i aran>ate cu c/s/toriile incluse 2n aceast/ perioad/, 6i ar trebui s/ 5ie sc/7ute de la ei' 0n aceea6i c eie c/s/toriile din ultimii opt ani de la Perioada va 5i produs doar >umatate de nasteri lor, iar cealalt/ >um/tate ar 5i trebuit care urmea7/ s/ 5ie ad/ugate' Dar >um/tate din na6terile de orice opt ani poate 5i considerat ca aproape egal la toate na6terile din cele D urm/toare [ ani' 0n ca7uri de cre6terea cea mai rapid/, va dep/6i, mai degrab/, n/scui a urm/toarei (bordarea D ani 6i >um/tate, 6i, 2n ca7uri de cre6tere lent/, 5a/ de na6teri de urmatorii E ani' !edie, prin urmare, pot 5i luate la D [ ani' 0n consecin/, dac/ ne scade n/scui primele D [ ani de la perioad/, 6i se adaug/ na6terile de D [ ani ulterioar/ perioadei, am trebuie s/ aib/ un num/r de na6teri aproape egal cu na6teri produse de toate c/s/toriile inclus/ 2n perioada, 6i, desigur, proli5icAness a acestor c/s/torii' Dar, 2n ca7ul 2n care populaia unei /ri s/ 5ie 2n cre6tere 2n mod regulat, 6i na6teri, deceselor 6i c/s/toriilor continua mereu s/ suporte aceea6i proporie pentru 5iecare alte, 6i pentru 2ntreaga populaie, este evident c/ toate na6terile din orice perioad/ va purta aceea6i proporie la toate na6terile de orice alt/ perioad/ de aceea6i m/sura 2n care, luat un anumit num/r de ani mai t1r7iu, ca nasteri a unui singur ani, sau o medie de cinci ani, la na6terile de,un singur an, sau un medie de cinci ani, luate 2n acela6i num/r de ani mai t1r7iu, 6i acela6i lucru se va s/ 5ie adev/rat 2n ceea ce prive6te c/s/toriile' ?i, 2n consecin/, pentru a estima proli5icAness de c/s/torii, avem doar pentru a compara c/s/toriilor a anul in curs, sau o medie de cinci ani, cu na6teri de un an ulterior, sau medie, de cinci ani, luat D [ ani mai tar7iu' (m presupus, 2n spe/, 5aptul c/ 5iecare c/s/torie randamentele patru na6terilor, dar proporia medie de na6teri a c/s/toriilor 2n .uropa este de E la "@ 6i ca populaia .uropei este cunoscut/ a 5i 2n cre6tere 2n pre7ent, proli5icAness de c/s/toriile trebuie s/ 5ie mai mare de E' 0n ca7ul 2n care, pentru a permite aceast/ circumstan/, lu/m distan/ de E ani 2n loc de D [ ani, am nu poate 5i departe de adev/r' ?i, de6i, 5/r/ 2ndoial/, perioada va di5eri 2n di5erite /ri, dar nu va

di5eri at1t de mult ca ne,am putea, la prima imagina, pentru c/ 2n /rile 2n care c/s/toriile sunt mai proli5ic, na6terile 2n general, urmai la intervale mai scurte, iar 2n ca7ul 2n care acestea sunt mai putin proli5ic, la mai lungi intervale@ 6i cu di5erite grade de proli5icAness, lungimea de perioada de s,ar putea s/ r/m1n/ 2n continuare la 5el' =e va urm/ri de la aceste observaii, c/ mai rapid/ este cre6terea a populaiei, cu at1t mai mult va proli5icAness real/ a c/s/toriilor dep/6esc proporia de na6teri a c/s/toriilor 2n registre' *egula care a 5ost aici stabilite 2ncearc/ s/ estime7e proli5icAness luate de c/s/torii 2n care acestea apar, dar acest lucru ar trebui s/ proli5icAness s/ 5ie atent distins de proli5icAness a primelor c/s/torii sau a c/s/torit cu 5emei, 6i 2nc/ mai mult de la proli5icAness natural/ a 5emeilor 2n general/ 5/cut/ la v1rsta cea mai 5avorabil/' .ste probabil, c/ naturale proli5icAness a 5emeilor este aproape identic 2n cele mai multe p/ri ale lumii, dar proli5icAness de c/s/torii este susceptibil/ de a 5i a5ectate de o varietate de circumstanele speci5ice 5iec/rei /ri, 6i 2n special de num/rul de 2nt1r7iere c/s/torii' 0n toate /rile c/s/toriile doua 6i a treia a 5orma un singur cea mai aspect important, 6i o in5luen/ substanial/ asupra proporiile media' Potrivit =ussmilc , 2n toate Pomerania, "3E# , "3G% ambele incluse, num/rul de persoane care au 5ost c/s/torite G%4G%, "CG#% 6i aceste au 5ost v/duve 6i vaduvi' Potrivit Lusc ing, 2n Prusia 6i =ile7ia, pentru anul "3#", din $4DC# de persoane care sa c/s/torit, E#E", au 5ost v/duve 6i v/duvi, precum 6i 2n consecin/, proporia c/s/toriilor se va acorda pe deplin a 6asea parte prea mult' In estimarea proli5icAness a 5emeilor c/s/torite, num/rul de nelegitime n/scui ar avea tendina, de6i 2ntr,un grad u6oar/, s/ contrabalanse7e surplus de c/s/toriile, 6i dup/ cum se constat/ c/ num/rul de v/duvi care se c/s/toresc din nou, este mai mare dec1t num/rul de v/duve, 2ntreaga corecie ar trebui s/ nu pe acest cont se aplic/, dar 2n estimarea proporia a n/scut, care viaa s/ se c/s/toreasc/ de la o comparaie a c/s/toriilor cu na6teri sau decese, care este ceea ce suntem acum pe cale de a proceda la, toat/ aceast/ corecie este 2ntotdeauna necesar' .ste evident, 2n al doilea r1nd, c/ c/s/toriile din orice an nu se poate s/ 5ie contemporan cu na6teri de la care au avut ca re7ultat, dar trebuie 2ntotdeauna s/ 5ie la o ast5el de distanta de la ei ca este egal cu v1rsta medie de c/s/torie' Dac/ populaiei s/ 5ie 2n cre6tere, c/s/toriile a anului 2n curs au avut ca re7ultat de la un num/r mai mic de na6teri dec1t na6teri a anului 2n curs, 6i de Desigur, c/s/torii, comparativ cu na6terile contemporane, va 5i 2ntotdeauna prea puine pentru a repre7enta proporia n/scut care tr/ie6te s/ se c/s/toreasc/, 6i contrar va avea loc 2n ca7ul 2n care populaia s/ 5ie 2n sc/dere, 6i, pentru a g/si aceast/ proporie, noi trebuie s/ compare c/s/torii din orice an, cu na6teri de anul precedent, la o distanta de v1rsta medie de c/s/torie' Dar, pe seama de distana de aceast/ perioad/, acesta poate 5i de multe ori mai mult convenabil, de6i aceasta nu este, 2n esen/ at1t de corect, pentru a compara c/s/toriilor cu decese contemporane' +1rsta medie de c/s/torie va 5i aproape 2ntotdeauna mult mai aproape de v1rsta medie de deces dec1t c/s/toria este de na6tere@ 6i 2n consecin/, c/s/torii anual, comparativ cu decesele anuale contemporan va mult mai aproape repre7int/ proporia real/ a trai nascuti pentru a se c/s/toreasc/, dec1t c/s/torii comparativ cu na6teri' C/s/toriile 2n comparaie cu na6terile, dup/ o indemni7aie corespun7/toare a 5ost e5ectuat/ pentru a doua 6i a treia c/s/toriilor, nu poate repre7enta proporia real/ a n/scut vii de a se c/s/tori, cu e-cepia ca7ului c1nd populaia este absolut staionare, dar, de6i populaiei s/ 5ie 2n cre6tere sau 2n sc/dere, v1rsta medie de c/s/torie poate 2nc/ s/ 5ie egal cu media de moarte, 6i 2n acest ca7, c/s/toriile din 2nregistrea7/ 2n comparaie cu decesele contemporan, (dup/ corecia pentru c/s/torii doua sau a treia,& va repre7enta aproape proporia real/ a n/scui vii s/ se

c/s/toreasc/' 0n general, cu toate acestea, atunci c1nd o cre6tere a populaiei este merge 2nainte, v1rsta medie de c/s/torie este mai mic/ dec1t media de moarte, 6i apoi proporia de c/s/torii, comparativ cu decese contemporane, va 5i prea mare pentru a repre7enta proporia real/ a n/scut vii s/ se c/s/toreasc/@ 6i, pentru a g/si aceast/ proporie, trebuie s/ ne compar/m c/s/toriile de un anumit an cu moartea de un an ulterior la o ast5el de distan/ de ea 2n registrelor, ast5el cum este egal/ cu di5erena dintre v1rsta medie de c/s/torie 6i v1rsta medie de deces' Bu e-ist/ nici o leg/tur/ necesar/ 2ntre v1rsta medie de c/s/torie 6i v1rsta medie de deces' 0ntr,o ar/, resursele de care va permite unui cre6terea rapid/ a populaiei, sperana de via/ sau de v1rsta medie de moartea poate 5i e-trem de mari, 6i 2nc/ v1rsta de c/s/torie s/ 5ie 5oarte devreme, 6i c/s/torii, apoi, 2n comparaie cu decesele contemporane 2n registrele, ar (C iar 6i dup/ corectarea pentru c/s/torii doilea 6i al treilea& s/ 5ie 5oarte mult prea mare pentru a repre7enta proporia real/ a na6terii vii s/ se c/s/toreasc/' 0ntr,o ast5el de ar/ putem s/ presupunem c/ v1rsta medie de deces care urmea7/ s/ 5ie EC, 6i la v1rsta de c/s/toriei doar $C, iar 2n acest ca7, care 2ns/ ar 5i o rara unul, distanta dintre c/s/torie 6i deces ar 5i la 5el ca 2ntre na6tere 6i c/s/torie' Dac/ vom aplica aceste observaii 2n registre, 2n general, de6i se rareori s/ poat/ obine proporia real/ a n/scut vii de a se c/s/tori cu privire seama de proporiile de na6teri, decese, c/s/torii 6i nu r/m1n1nd acela6i, 6i a noastr/ nu cunoa6te v1rsta medie de c/s/torie, dar am putea trage mai multe conclu7ii utile din in5ormaiile pe care le conin, 6i reconcilia unele aparente contradicii, 6i va 5i, 2n general, a constatat c/, 2n aceste /rile 2n care c/s/toriile suporte un procent 5oarte mare la decese, am se vedea un motiv pentru a crede c/ v1rsta de c/s/torie este mult mai devreme dec1t v1rsta medie de deces' 0n tabelul rus pentru anul "344, produs de dl )ooAe, 6i menionate a, p' D"3, proporia de c/s/torii la decesele parea sa 5ie ca "CC , $"C' C1nd este corectat pentru c/s/torii doua 6i a treia, prin sc/derea " \ % din c/s/toriile, acesta va 5i la 5el de "CC , $G$' Din ce s,ar p/rea s/ urme7e, c/ din $G$ nasteri $CC dintre ei au tr/it s/ se c/s/toreasc/, dar nu putem concepe orice ar/ care urmea7/ s/ 5ie s/n/to6i, ast5el ca din $CC din $G$ ar trebui s/ vii s/ se c/s/toreasc/' Dac/ cu toate acestea noi presupunem c/, ceea ce pare a 5i probabil, c/ v1rsta de c/s/torie 2n *usia este de "G de ani mai devreme dec1t sperana de via/ sau de v1rsta medie de moarte, apoi, 2n scopul de a g/si proporia care tr/ie6te s/ se c/s/toreasc/, trebuie s/ ne compara c/s/toriile a anului 2n curs cu decese "G ani mai t1r7iu' =/ presupunem c/ na6terile la decesele care urmea7/ s/ 5ie (dup/ cum se menionea7/ p' D"3&, "#D , "CC, 6i mortalit/ii " 2n GC, cre6terea anual/ va 5i de apro-imativ " \ %C a populaiei 6i, 2n consecin/ 2n "G ani va decese au crescut un pic mai sus C'$#, iar re7ultatul va 5i, c/ c/s/torii, 2n comparaie cu decesele "G ani mai t1r7iu va 5i la 5el "CC , D$$' Din D$$ n/scui acesta va ap/rea ca $CC de vii s/ se c/s/toreasc/, care, de la salubritatea cunoscute de copii 2n *usia, 6i de v1rst/ timpurie c/s/torie, este o proporie posibil/' Proporia de c/s/torii la na6teri, 5iind la 5el de "CC , D#G, proli5icAness de c/s/torii, 2n con5ormitate cu regula prev/7ut/ >os, va 5i la 5el de "CC , E"", sau 5iecare va c/s/torie pe o medie, inclusiv c/s/toriile doilea 6i al treilea, produc E'"" na6teri' Listele pre7entate 2n prima parte a capitolului privind *usia sunt, probabil, nu este corect' (cesta este suspectat de motiv, c/ e-ist/ omisiuni considerabile at1t 2n na6teri 6i decese, dar 2n special 2n decese, 6i, prin urmare, proporia c/s/toriilor este dat prea mare' =,ar putea 5i, de asemenea, o nou/ !otivul pentru aceast/ proporie mare de c/s/torii 2n *usia' 0mp/r/teasa .caterina, 2n instruciunile de ei pentru un nou cod de legi, observ/ un obicei r/sp1ndit 2n r1ndul /ranii, de p/rini oblig1nd 5iii lor, 2n timp ce de 5apt copiii, s/ se c/s/toreasc/ crescut

pe deplin de 5emei, 2n scopul de a salva pe c eltuiala de a cumpara sclavi de se- 5eminin' (ceste 5emei, se spune, s/ devin/, 2n general, amante a tat/lui, 6i personali7at este deosebit de respins de 2mp/r/teasa ca pre>udicia7/ populaiei' (ceast/ practic/ ar 5i 2n mod natural un prile> mai mult dec1t num/rul obi6nuit de a doua 6i a c/s/toriile treia, 6i, desigur, mai mult dec1t de obicei, cre6terea procentului de c/s/torii la na6teri 2n registre' 0n )ran7acii ale =ociet/ii de la P iladelp ia (vol' iii' Br vii' P' $G,&, e-ist/ o lucrare de domnul Larton, intitulat !)servaii privind Pro)a)ilitatea de via n 5tatele ?nite, 2n care se pare, c/ proporie de c/s/torii a na6terilor este ca " la E `' .l menionea7/, 2ntr,adev/r % `, dar numerele lui da doar E `' Ca toate acestea, procentul a 5ost de luat/ 2n principal din ora6e, este probabil c/ na6terile sunt date prea sc/7ut@ 6i cred c/ am putea 5oarte 2n condiii de siguran/ s/ ia c1t mai multe de cinci pentru media de ora6e 6i ar/' 0n con5ormitate cu aceea6i autoritate, mortalitatea este de apro-imativ " 2n EG, 6i 2n ca7ul 2n care populaia dublea7/ la 5iecare $G de ani, n/scui ar 5i de apro-imativ " 2n $C' Proporia de c/s/toriile de decese ar 5i cu privire la aceste supo7iii la " sau $ $ \ 4@ 6i, corectat/ pentru c/s/torii doua 6i a treia, ca aproape " , $'3' Dar nu putem s/ presupunem, c/ din $3 de n/scui,vii $C ar trebui s/ s/ se c/s/toreasc/' Dac/ toate acestea, la v1rsta de C/s/toria s/ 5ie 7ece ani mai devreme dec1t v1rsta medie de deces, care este 5oarte probabil, noi trebuie s/ compare c/s/toriilor a anului 2n curs, cu 7ece decese ani mai t1r7iu, 2n scopul de a obine proporia real/ a n/scut, care tr/ie6te la c/s/toreasc/' 0n con5ormitate cu progresul de aici a declarat populaiei, cre6terea decese 2n 7ece ani ar 5i un pic mai sus C'D, iar re7ultatul va 5i, c/ $CC din DG", sau apro-imativ $C din DG, 2n loc de dou/7eci din $3, va tr/i s/ se c/s/toreasc/' C/s/torii comparativ cu na6terile E ani mai t1r7iu, 2n con5ormitate cu regulii stabilite, va 5i, 2n acest ca7, dau G'G# pentru proli5icAness de c/s/torii' Calculele de domnul Larton, respect1nd v1rst/ la care >um/tate din Live n/scut, nu poate 5i, eventual, aplicabil 2n (merica, 2n general' registre, 2n care acestea sunt 5ondate, sunt luate din P ilidelp ia 6i una sau dou/ ora6e mici 6i sate, care nu par s/ 5ie at1t de s/n/to6i ca ora6ele moderat/ de .uropa, 6i, prin urmare, se poate 5orma un criteriu pentru ar/ 2n general' 0n (nglia, proporia medie a c/s/toriilor la na6teri apare de 2nt1r7iere ani au 5ost apro-imativ "CC p1n/ la DGC' Dac/ ad/ug/m " \ 3 la na6teri 2n loc de " \ %, care, 2n capitolul privind controalele populaiei n An+lia, .u presupus ar putea 5i aproape de valoarea de omisiunile din na6terile 6i decese, acest lucru va permite pentru 2mpre>urarea de na6teri nelegitime@ 6i C/s/toriile vor 5i apoi la na6teri la " la E, la decese la " la D' *ecti5icat pentru c/s/torii doua 6i a treia, proporia de c/s/torii la decesele va 5i la 5el de " , D'%' Presupun1nd c/ la v1rsta de c/s/torie 2n (nglia de apro-imativ 3 ani mai devreme dec1t v1rsta medie de deces, cre6terea 2n aceste 3 ani, 2n con5ormitate cu progresul actual al populaiei de " \ "$C anual, ar 5i C'C%, 6i proporie de via/ de a se c/s/tori ar 5i $CC din D#", sau, mai degrab/ mai mult de >um/tate' C/s/toriile comparativ cu na6terile patru ani mai t1r7iu va o5eri E'"D% de proli5icAness de c/s/torii' (ceste ca7uri vor 5i su5iciente pentru a ar/ta modul de aplicare a normelor care au 5ost acordate, 2n scopul de a 5orma o ot/r1re, din registre, de proli5icAness de c/s/torii, precum 6i proporia care tr/ie6te n/scut s/ se c/s/toreasc/, dar ea trebuie s/ mai trebuie amintit c/ acestea sunt doar apro-im/ri, 6i care este destinat mai degrab/, s/ e-plica di5icult/ile aparent/, dec1t pentru a obine re7ultate care pot 5i depins ca 5iind re5lectarea corect/' (cesta va 5i observat cum 5oarte important de corecie pentru doua 6i a treia c/s/toriilor este' =/ presupunem c/ 5iecare c/s/torie s/ cede7e patru na6teri, 6i na6terile 6i decese care urmea7/ s/ 5ie egal, s,ar p/rea, la prima este necesar ca, 2n scopul de a produce acest e5ect, e-act

>um/tate din n/scut s/ tr/iasc/ s/ se c/s/toreasc/, dar dac/, pe seama de c/s/torii doua 6i a treia, am scade " \ % din c/s/torii, 6i apoi comparai,le cu moartea, proporia va 5i de " ca sa va E E \ G@ 6i va ap/rea ca, 2n loc de >um/tate, va 5i necesar numai c/ $ copii din E E \ G ar trebui s/ tr/iasc/ s/ se c/s/toreasc/' Dup/ acela6i principiu, 2n ca7ul 2n care n/scui au 5ost la c/s/toriile de E la ", 6i e-act >um/tate din vii, n/scute la c/s/tori, se poate presupune 2n primul r1nd, c/ populaia ar 5i staionare@ dar daca ne scade " \ % din c/s/torii, 6i apoi s/ ia proporia de decese la c/s/toriile de E la ", vom g/si c/ decesele 2n registre, 2n comparaie cu c/s/toriile, ar 5i doar ca D " \ D la "@ 6i na6teri ar s/ 5ie la decese ca E,CD ianuarie \ D, sau "$ la "C, care este o rata rapida de tolerabil cre6tere' (r trebui s/ 5ie 2n continuare respectate, c/, un num/r mult mai mare de vaduvi se c/s/toreasc/ din nou dec1t de v/duve, dac/ dorim s/ cunoa6tem proporia de b/rbai care tr/ie6te pentru a se c/s/tori, trebuie s/ ne scade integral " \ G din c/s/toriile 2n loc de " \ %' 0n con5ormitate cu aceast/ corecie, dac/ 5iecare c/s/torie a cedat E n/scui, aceasta ar 5i doar este necesar ca doi copii de se- masculin stele din G ar trebui s/ vii s/ se c/s/toreasc/, 2n scopul de a in/ pasul populaiei, iar dac/ 5iecare c/s/torie a cedat G na6teri, mai puin de un tere ar 5i necesare 2n acest scop@ 6i a6a mai departe pentru alte calcule' In estimarea proporiei de masculi de via/ s/ se c/s/toreasc/, unele alocaia ar 5i trebuit de asemenea, s/ 5ie 5/cute pentru proporia mai mare a na6terilor de se- masculin' )rei cau7e par s/ 5uncione7e 2n producerea de un e-ces de na6teri de mai sus de decese: "' t e proli5icAness a c/s/toriilor@ $' proporia a n/scut care tr/ie6te de a se c/s/tori 6i D' precocitatea de aceste c/s/torii comparativ cu sperana de via/, sau de scurtare a unei generaii de c/s/torie 6i de na6tere, 2n comparaie cu trecerea departe de o generaie de moarte' (ceast/ cau7/ din urm/ Dr' Pre pare s/ 5i omis s/ ia 2n considerare' Pentru c/, de6i el 5oarte bun/ dreptate, spune c/ rata de cre6tere, ce presupune competene proli5ic la 5el, depinde de 2ncura>are pentru c/s/torie, 6i a6teptarea unui copil n/scut la doar@ 2nc/ 2n e-plic/ el 2nsu6i, el pare s/ ia 2n considerare o cre6tere 2n sperana de via/, numai ca aceasta a5ectea7/ cre6terea num/rului de persoane care a>ung maturitate 6i s/ se c/s/toreasc/, 6i nu ca,l a5ectea7a, pe langa, distana dintre v1rsta de c/s/torie 6i de la v1rsta de deces' Dar este evident c/, dac/ e-ista nici o principiul de cre6tere, care este, 2n ca7ul 2n care o c/s/torie 2n actuala generaie randamentele mai mult de unul din urm/toarele, inclusiv c/s/toriile doilea 6i al treilea, mai repede aceste generatii sunt repetate, 2n comparaie cu trecerea departe de o generaie de moarte, cu at1t mai rapid/ va 5i 2n cre6tere' F sc imbare 5avorabil/ 2n oricare dintre aceste trei cau7e, celelalte dou/ r/mase la 5el, va produce 2n mod clar un e5ect asupra populaiei, 6i de oca7ie, un e-ces mai mare a na6terilor de mai sus decese 2n registre' 0n ceea ce prive6te cele dou/ cau7e 2n primul r1nd, de6i o cre6tere 2n oricare dintre ele va produce acela6i tip de e5ect asupra proporiei de na6teri la moarte, dar e5ectele lor asupra proporia de c/s/torii la na6teri va 5i 2n direcii opuse' mai mare este proli5icAness de c/s/torii, cu at1t mai mare va 5i proporia de na6teri a c/s/toriilor, 6i cu at1t mai mare este num/rul de n/scui care tr/ie6te s/ se c/s/toreasc/, cu atat mai putin va 5i proporia de na6teri la c/s/torii' Prin urmare, dac/ 2n anumite limite, a proli5icness a c/s/toriilor 6i num/rul de n/scui vii de a se c/s/tori cre6te, 2n acela6i timp, proporia de na6teri la c/s/toriile 2n registre pot r/m1ne 2n continuare nesc imbat/' ?i acest lucru este motivul pentru registrele de di5erite /ri, cu privire la na6teri 6i c/s/toriile, se g/sesc adesea 2n cadrul acelea6i rate de cre6tere 5oarte di5erite' Proporia de na6teri la c/s/torii, 2ntr,adev/r, 5orme de nici un 5el de criteriu, prin care s/ >udece de rata de cre6tere' Populaia unei /ri poate 5i staionare sau 2n declin, cu o proporie

de G la ", 6i poate 5i 2n cre6tere cu unele rapiditatea cu un procent de E la "' Dar, av1nd 2n vedere rata de cre6tere, care pot 5i obinute din alte surse, aceasta este 2n mod clar de dorit s/ se g/seasc/ 2n registrelor un mic, mai degrab/ dec1t o proporie mare de na6teri a c/s/toriilor@ deoarece aceasta proportie este mai mic/, cu at1t mai mare trebuie s/ 5ie proporia de n/scuilor care tr/ie6te de a se c/s/tori, 6i, desigur, mai s/n/tos trebuie s/ 5ie ar/' Crom observ/ c/, 2n ca7ul 2n care c/s/toriile de,o ar/ randament mai puin de E na6teri, populaia este 2ntr,o stare 5oarte precar/, 6i a estim/ri proli5icAness de c/s/torii cu proporia de na6teri anual de c/s/torii' Dac/ aceast/ observaie au 5ost doar, populaia din multe /ri din .uropa ar 5i 2ntr,o stare precar/, la 5el ca 2n multe /ri proporia de na6teri la c/s/toriile 2n registrele de mai >os este mai degrab/ dec1t mai mare de E la "' (cesta a 5ost demonstrat 2n ce mod aceast/ proporie 2n registrele ar trebui s/ 5ie corectate, 2n vederea pentru a 5ace o repre7entare doar de proli5icAness de c/s/torii, 6i dac/ o mare parte din vii, n/scute s/ se c/s/toreasc/, 6i v1rsta de c/s/torie s/ 5ie considerabil mai devreme dec1t sperana de via/, o ast5el de proporie 2n registre este de nici un mi>loc incompatibil cu o cre6tere rapid/' 0n *usia a ap/rut ca proporia de na6teri a c/s/toriilor este mai mic/ de E la "@ 6i totu6i cre6te sale populaiei mai rapid/ dec1t cea a oric/rei alte naiuni din .uropa' 0n (nglia a populaiei cre6te mai rapid dec1t 2n Frana, 6i 2nc/ 2n (nglia, proporia de na6teri la casatorii, atunci c1nd indemni7aia a 5ost 5/cut/ pentru omisiuni, este de apro-imativ E p1n/ la ", 2n Frana E E \ G la "' Pentru oca7ie atat de rapida, un progres ca cel care a 5ost avut loc 2n (merica, va 5i 2ntr, adev/r necesar ca toate cau7ele de cre6tere ar trebui s/ 5ie numit 2n aciune, iar 2n ca7ul 2n care proli5icAness de c/s/torii 5i 5oarte mare, proporia de na6teri a c/s/toriilor va 5i cu siguran/ peste E la ": dar 2n toate ca7urile ordinare, 2n ca7ul 2n care toat/ puterea de procreare nu are camer/ s/ se e-tind/ 2n sine, este cu siguran/ mai bine c/ cre6terea real/ ar trebui s/ apar/ de la 5aptul c/ gradul de salubritatea 2n primele etape ale vieii, care determin/ o proporia mare a n/scut pentru a tr/i p1n/ la maturitate 6i s/ se c/s/toreasc/, dec1t dintr,o mare grad de proli5icAness 2nsoit/ de o mortalitate mare' ?i 2n consecin/, 2n toate ca7urile obi6nuite un procent de nasteri la c/s/torii ca E, sau mai puin de E, la " nu poate 5i considerat drept un semn ne5avorabil' (r trebui s/ se observe c/ aceasta nu re7ult/ c/ c/s/toriile de o ar/ sunt devreme, sau c/ veri5icarea preventiv/ a populaiei nu se prevalea7/, deoarece cea mai mare parte a vieii n/scut s/ se c/s/toreasc/' 0n /ri precum Borvegia 6i .lveia, 2n ca7ul 2n care >um/tate din vii, n/scute anterior EC de ani, este evident 5aptul c/, de6i nu mai mult de >um/tate tr/iesc s/ se c/s/toreasc/, o mare parte din oameni cu varste cuprinse intre $C si EC ar 5i de via/ 2ntr,o stare nec/s/torit, 6i veri5ica preventive pare s/ prevale7e 2ntr,o mare m/sur/' 0n (nglia este probabil c/ >um/tate din vii, n/scute la peste DG 6i, de6i mai degrab/ dec1t >umatate traiesc s/ se c/s/toreasc/, veri5icai de prevenire s,ar putea prevala 2n mod considerabil (a6a cum o 6tim o 5ace&, de6i nu 2n aceea6i m/sur/ ca 6i 2n Borvegia 6i .lveia' +eri5icarea preventiv/ este, probabil, cel mai bine m/surat/ prin micimea proporie de nasteri anual pentru 2ntreaga populaie' Proporia de an c/s/toriile la populaie este doar un criteriu doar 2n /rile 2n curs similar 2nst/rit, dar este incorect/ 2n ca7ul 2n care e-ist/ o di5eren/ 2n proli5icAness de c/s/torii sau 2n proporia populaiei cu v1rsta sub de pubertate, 6i 2n rata de cre6tere' Dac/ toate c/s/toriile de,o ar/, s/ 5ie au puine sau mai multe, s/ ia loc tineri, 6i 2n consecin/ s/ 5ie proli5ic, este evident c/, pentru a produce aceea6i proporie de na6teri, o proporie mai mic/ de c/s/toriile vor 5i necesare@ sau cu aceea6i proporie de c/s/torii o mai mare proporia de na6teri vor 5i produse' (cest din urm/ ca7 pare s/ 5ie aplicabile 2n Frana, 2n ca7ul 2n care at1t na6teri 6i decese sunt mai mari dec1t 2n =uedia, de6i proporia c/s/toriilor este aproape aceea6i, sau mai degrab/ mai puin' Iar atunci c1nd, 2n dou/ /ri 5a/, unul dintre

ei are o parte mult mai mare a populaiei sale sub v1rsta pubert/ii dec1t de alt/ parte, este evident c/ orice generale proporie de c/s/torii anual pentru 2ntreaga populaie nu va implica 5uncionarea corespun7/toare a controalelor preventive printre cei de o v1rst/ de m/ritat' (cesta este, 2n parte, o mic/ parte a populaiei cu v1rsta sub pubertate, precum 6i a5lu-ul de str/ini, care oca7ii 2n ora6e o mai mare proporie de c/s/torii dec1t 2n ar/, de6i nu poate 5i 2ndoial/ c/ veri5icarea preventiv/ predomin/ 2n ma>oritatea ora6elor' Conversa de acest lucru va de asemenea, s/ 5ie adev/rat, 6i, prin urmare, 2ntr,o ast5el de ar/ ar 5i (merica, 2n ca7ul 2n care >um/tate din Populaia este 2n con5ormitate cu 6aispre7ece ani, proporia de c/s/torii anual nu va e-prim/ cu e-actitate cat de putin control preventiv 2ntr,adev/r 5uncionea7/' Dar pe presupunerea de aproape proli5icAness naturale aceea6i la 5emei de cele mai multe /ri, micimea de proporia de na6teri, 2n general, va indic/, cu e-actitate tolerabil, gradul 2n care m/surile de prevenire a veri5ica prevalea7/, care apar 5ie 2n principal de la s51r6itul lunii, 6i, 2n consecin/ unproli5ic, c/s/torii, sau dintr,o mare parte a populaiei 2n v1rst/ de peste pubertate moarte nec/s/torit' Care cititorul se poate vedea la o dat/ rata de cre6tere, precum 6i perioada de dublare, care ar re7ulta din orice proporie observate de nasteri la decesele, 6i din acestea pentru 2ntreaga populaie, am sub>oin dou/ mese din =ussmilc , calculat prin .uler, care cred c/ sunt 5oarte corecte' Primul se limitea7/ la presupunerea de o mortalitate de ( 2n D%, 6i, prin urmare, poate 5i aplicat doar 2n /rile 2n curs 2n ca7ul 2n care ast5el de o rat/ a mortalit/ii este cunoscut/ pentru a avea loc' Cealalt/ este general/, 2n 5uncie de e-clusiv pe proporia pe care e-cesul de nasteri de mai sus 2nmorm1nt/rile poart/ pentru 2ntreaga populaie, 6i, prin urmare, poate 5i aplicat universal pentru toate /ri, oricare ar 5i gradul de mortalitate lor' (m acum, de asemenea, ("#$G& a ad/ugat un al treilea tabel la 5el de convenabil pe cont de obiceiul de a decenal/ enumer/rile 2n acest 6i alte c1teva /ri' (cesta se calculea7/ de c/tre L' *ev Lridge, de Peter ;ouse, Cambridge, 6i arat/ rata de cre6tere, sau perioada de dublarea, de la observat procentuale cre6terea de orice 7ece ani, presupun1nd *ata de ast5el de cre6tere s/ continue' =e va observa c/, atunci c1nd proporia dintre nasteri si inmormantari este dat, perioada de dublare va 5i mai scurt/, cu at1t mai mare de mortalitate@ pentru c/ na6terile, precum 6i decesele sunt mai ridicate cu aceast/ presupunere, 6i ambele au o proporie mai mare pentru 2ntreaga populaie dec1t 2n ca7ul 2n care mortalitatea au 5ost mai mici, 6i au e-istat un num/r mai mare de persoane 2n avansate via/' !ortalitatea din *usia, 2n con5ormitate cu domnul )ooAe, este " 2n G#, 6i proporia de Ba6teri " 2n $%' Permiterea pentru omisiunile din morminte, dac/ presupunem c/ mortalitatea care urmea7/ s/ 5ie " 2n G$, atunci n/scui va 5i la decese ca $ la ", iar proporia care e-ces de nasteri poart/ pentru 2ntreaga populaie va 5i " \ G$' 0n con5ormitate cu tabelul II' perioada de dublare va 5i, 2n acest ca7, 5ie de apro-imativ D% de ani' Dar dac/ am 5ost s/ p/stre7e proporia de na6teri la decesele sub 5orm/ de $ la ", 6i s/ presupunem c/ o rat/ a mortalit/ii de " 2n D%, la 5el ca 2n tabelul I', e-cesul de nasteri de mai sus inmormantari ar 5i " \ D% din 2ntreaga populaie, iar perioada de dublare ar 5i doar $G de ani'

*e7ervai II, capitolul TI, )abelul I' (tunci c1nd, 2n orice ar/ e-ist/ "CD de mii de persoane tr/iesc, iar mortalitatea este " 2n D%' <n ca!ul 1n care *$oi 1n e=ces (ro$or ia de e=cesul >i, $rin urmare, $ro$or ie de decese din na+terile de na+teri, $entru $erioada de $entru a %i la %el de .or %i 1ntrea'a $o$ula ie, .or dublare .a %i na+teri %i "" $33 "\D%C $GC de animale' "$ GGG "\"#C "$G "D #DD "\"$C #D ` "E """C " \ 4C %$ [ "G "D## " \ 3$ GC _ "% "%%% " \ %C E$ "C: "3 "4ED "\G" DG [ "# $$$" "\EG D" $ \ D "4 $E44 " \ EC $# $C $333 " \ D% $G D \ "C $$ DDD$ " \ DC $" " \ % $G E"%G " \ $E "3 DC GGGE " \ "# "$ E \ G *e7ervai II, capitolul TI, )abelul II' (erioadele de (ro$or ia de (erioadele de (ro$or ia de e=cesul de dublare 1n e=cesul de na+teri dublare 1n ani na+teri de mai sus decese la ultimii ani +i !ece de mai sus decese la +i !ece $)r i 1ntrea'a .ia ), $)r i miime, 1ntrea'a .ia ), miime, "C 3'$3$$ ""C 3%'G4$D "" 3'4%G4 "$C #D'G$DC "$ #'%G4G "DC 4C'EGGE "D 4'DGDC "EC 43'D#%# "E "C'CE%G "GC "CE'D"#D ": ": "G "C'3ECC "%C """'$G4# "% """'$G4# "3C ""#'"#"D "3 "$'"$%% "#C "$G'""$# "# "$'#$CC "4C "D#'43G3 "4 "D'G"DD $CC "D#'43G3 $" $$ $D $E $G $% $3 $# $4 DC "E'4CCC "G'G4D$ "%'$#%E "%'4343 "3'%3$4 "#'D%%$ "4'CG4E "4'3G$3 $C'EEG# $"'"D4" $"C $$C $DC $EC $GC $%C $3C $#C $4C DCC "EG'4C3$ "G$'#D#3 "G4'33C$ "%%'3C"3 "3D'%DD$ "#C'G%E3 "#3'E4%" "4E'E$3G $C"'DG4C $C#'$4CG

":

":

*e7ervai II, capitolul TI, )abelul I' (tunci c1nd, 2n orice ar/ e-ist/ "CD de mii de persoane tr/iesc, iar mortalitatea este " 2n D%' <n ca!ul 1n care *$oi 1n e=ces (ro$or ia de e=cesul >i, $rin urmare, $ro$or ie de decese din na+terile de na+teri, $entru $erioada de $entru a %i la %el de .or %i 1ntrea'a $o$ula ie, .or dublare .a %i na+teri %i "" $33 "\D%C $GC de animale' "$ GGG "\"#C "$G D$ $$'G$GG D"C $"G'$$$C DE $D'4""4 D$C $$$'"GDG D% $G'$4#D DDC $$4'C#GC D# $%'%#E3 DEC $D%'C"%E "C: EC $#'C3"" DGC $E$'4E34 ": ": E$ $4'EG3E D%C $E4'#34E EE DC'#ED# D3C $G%'#"C4 E% D$'$DC$ D#C $%D'3E$G E# ED'%"%" D4C $3C'%3EC GC DG'CC$4 ECC $33'%CGG GG %C %G 3C 3G #C #G 4C 4G "CC D#'E%#3 E"'4DEG EG'ECCD E#'#%%" G$'DD"# GG'3433 G4'$%DE %$'3$4$ %%'"4GC %4'%%C3 E"C E$C EDC EEC EGC E%C E3C E#C E4C GCC "CC C $#E'GD3C $4"'E%#G $4#'ECCC DCG'DD"E D"$'$%$4 D"4'"4ED D$%'"$G# DDD'CG3D DD4'4### DE%'4$C$ %4D'E4' *l --7lea, (erioada de dublare, $%'CD $G'%3 $G'D" $E'4% $E'%D $E'DC $D'44 $D'%# $D'D#

":

":

": Eu (er cre+tere $rocentuale 1n !ece ani, " "'G $ $'G D D'G E E'G G *e7ervai II, capitolul *l --7lea, Eu (erioada (er cre+tere de $rocentuale 1n dublare, !ece ani, %4%'%C "% E%G'GG "%'G DGC'C$ "3 $#C'3C "3'G $DE'E4 "# $C"'E# "#'G "3%'3D "4 "G3'E3 "4'G "E$'C% $C

TI, )abelul III' *l --7lea, Eu (erioada (er cre+tere de $rocentuale 1n dublare, !ece ani, E%'3C DC'G EG'D# D" EE'"E D"'G E$'4# D$ E"'#3 D$'G EC'#D DD D4'#E DD'G D#'4" DE D#'C" DE'G

Eu (er cre+tere $rocentuale 1n !ece ani, G'G % %'G 3 3'G # #'G 4 4'G "C "C'G "" ""'G "$ "$'G "D "D'G "E "E'G "G "G'G

*e7ervai II, capitolul *l --7lea, Eu (erioada (er cre+tere de $rocentuale 1n dublare, !ece ani, "$4'E% ""#'4G $C'G ""C'C% $" "C$'EE $"'G 4G'#E $$ 4C'C% $$'G #E'4% $D #C'ED $D'G 3%'D3 $E 3$'3$ $E'G $G D"'C% %4'E$ $G'G %%'E" $% %D'%3 $%'G %"'"$ $3 G#'C% $3'G G%'3" $# GE'3D $#'G G$'4C $4 G"'"4 $4'G E4'G4 DC E#'"C

TI, )abelul III' *l --7lea, Eu *l --7lea, (erioada (er cre+tere (erioada de $rocentuale 1n de dublare, !ece ani, dublare, DG $D'C4 D3'"3 DG'G $$'#" D%'D% D% $$'GE DG'G4 D%'G $$'$3 DE'#G D3 $$'C" DE'"G D3'G $"'3% DD'E# D# $"'G$ D$'#D D#'G $"'$# D$'$$ D4 $"'CE D"'%D D4'G $C'#$ EC $C'%" DC'G" $4'44 E" $C'"3 $4'E# E$ "4'3% $#'44 ED "4'D3 $#'GD EE "4'CC $#'C3 EG "#'%G $3'%G E% "#'D" $3'$$ E3 "3'44 $%'#" E# "3'%# $%'E" E4 "3'D# GC "3'C%

Re!er.a i --, ca$itolul 5--

E%ectele E$idemiile cu $ri.ire la re'istre de na+teri, decese, +i /)s)torii,

=e pare 2n mod clar din tabele de mortalitate 5oarte valoroase, care =ussmilc a colectat, 6i care s/ includ/ perioade de GC sau %C de ani, c/ toate /rile din .uropa se supun unor anotimpuri periodice bolnavicios, care veri5ic/ cre6terea lor, 6i 5oarte puini sunt e-ceptate de la aceste pl/gi mari 6i irosindu,6i care, o dat/ sau de dou/ ori, poate, 2ntr,un secol, m/tur/ de pe partea treilea sau al patrulea a locuitorilor lor' !odul 2n care aceste perioade de mortalitate a5ectea7/ toate proporiile generale de nasteri, decese, 6i c/s/toriile, este i7bitor ilustrat 2n tabelele de Prusia 6i Lituania, din anul "%4$ la "3G3 ani' )abel, din care aceasta este copiat, conine c/s/torii, na6teri 6i decese pentru 5iecare an special, pe parcursul 2ntregii perioade, dar s/,l pun/ 2n o busol/ mai mic, am reinut doar mediei generale e-trase din perioade mai scurte de cinci si patru ani, cu e-cepia ca7ului 2n care numerele de ani individuale a pre7entat nici un 5apt demn de observare special' Primul an de "3"", reu6ind imediat marea cium/, care nu este inclus 2n =ussmilc orice mediei generale, dar el a dat numerele speciale, iar 2n ca7ul 2n care se e-acte care au arate e5ectul 5oarte brusc/ 6i prodigioas/ de o mortalitate mare cu privire la num/rul de c/s/torii'

=ussmilc calculea7/ c/ mai presus de o treime din oameni a 5ost distrus/ de cium/, 6i totu6i, 2n ciuda acestui 5apt diminuarea mare a populaiei, aceasta vor ap/rea cu o trimitere la tabel, c/ num/rul de c/s/torii 2n "3"" ani a 5ost 5oarte aproape dublu 5ata de media celor 6ase ani care preced ciuma' Pentru a produce acest e5ect, putem presupune c/ aproape toi cei care au 5ost la v1rsta pubert/ii au 5ost induse, de cererea de 5or/ de munc/ 6i num/rul de anga>ari vacant, imediat s/ se c/s/toreasc/' (cest num/r imens de c/s/torii 2n anului nu a putut 5i, eventual, 2nsoit/ de un num/r proporional de mare na6teri, pentru c/ nu putem presupune c/ noi ar putea c/s/toriile 5iecare randament mai mult dec1t o na6tere 2n anul, iar restul trebuie s/ provin/ de la c/s/torii care au avut a continuat ne2ntrerupt prin ciuma' Bu putem 5i surprin6i de 5aptul c/, prin urmare, proporia de na6teri a c/s/toriilor din acest an ar trebui s/ 5ie de numai $,3 la ", sau $3 , "C' Dar, de6i proporia de na6teri a c/s/toriilor nu a putut 5i mare@ 2nc/, din cau7a num/rului e-traordinar de c/s/torii, num/rul absolut de n/scui trebuie s/ 5ie mare, 6i ca num/rul de decese ar 5i natural mic, proporia de na6teri la moarte este prodigioas/, 5iind D$C la "CC@ un e-ces de nasteri la 5el de mari, probabil, a6a cum a 5ost vreodat/ cunoscut 2n (merica' 0n anul urm/tor, "3"$, num/rul de c/s/torii trebuie, desigur, diminue7e tare@ pentru c/, aproape toi care au 5ost la v1rsta de pubertate av1nd c/s/torit cu un an 2nainte, c/s/toriile din acest an vor 5i 5urni7ate 2n principal de c/tre cei care au a>uns la aceast/ v1rst/, dup/ ciuma' Cu toate acestea, cu toate acestea, dup/ cum toi cei care s,au m/ritat nu a avut, probabil, sa c/s/torit cu un an 2nainte, num/rul de c/s/torii 2n anul "3"$ este mare 2n raport cu populaia 6i, de6i nu cu mult mai mult de >um/tate din num/rul care a avut loc 2n timpul anul precedent, este mai mare dec1t num/rul mediu 2n ultima perioad/ 2nainte de ciuma' Proporia de na6teri a c/s/toriilor 2n "3"$, de6i mai mare dec1t 2n anul precedent, pe seama de num/rul mai mic de comparative c/s/torii, este, cu re5erire la alte /ri, nu mare, 5iind la 5el de D'% la ", sau D,% la "C' Dar proporia de na6teri la moarte, de6i mai puin dec1t 2n anul precedent, atunci c1nd acest lucru 5oarte mare o parte din persoanele c/s/torite, este, cu trimitere la alte /ri, 2n continuare neobi6nuit de mare, 5iind la 5el de $$C , "CC@ o e-ces de na6teri, care, calculat/ pe o mortalitate de " 2n D%, ar dubla populaia unei /ri (2n con5ormitate cu tabelul I' pagina E4%& 2n $" " \ # ani' Din aceast/ perioad/ num/rul de c/s/torii anual 2ncepe s/ 5ie reglementate de c/tre populaiei sa diminuat, 6i, desigur, s/ se scu5unde mult sub media Bum/rul de c/s/torii 2nainte de cium/, 2n 5uncie 2n principal de num/rul de persoanele 2n cre6tere anual la o stare de m/ritat' 0n anul "3$C, apro-imativ nou/ sau 7ece ani dup/ ciuma, num/rul de c/s/torii anual, 5ie de la accident, sau 5uncionarea 2nceputul controlului preventiv, este cel mai mic@ 6i este 2n acest moment c/ proporia de na6teri a c/s/toriilor cre6te 5oarte mare' 0n perioada "3"3 , "3$" proporia, ast5el cum apare 2n tabelul de mai, este de E4 la "C@ 6i, 2n special, anii "3"4 6i "3$C, aceasta este de GC p1n/ la "C 6i GG la "C' =ussmilc atrage atenia cititorilor s/i la rodnicia c/s/toriile 2n Prusia dupa ciuma, 6i menionea7/ proporie de GC la anual na6teri la "C c/s/torii anual ca o dovad/ a acesteia' Bu sunt cele mai bune motive de media general/ pentru a presupune c/ c/s/toriile 2n Prusia 2n acest moment au 5ost 5oarte 5ructuoas/, dar cu siguran/ proporia a acestui an 2n parte, sau c iar perioad/, nu este o dovad/ su5icient/ a acesteia, 5iind evident cau7ate de o num/r mai mic de c/s/torii care au loc 2n anul, 6i nu printr,o mai mare num/rul de na6teri' 0n cei doi ani imediat urm/toare ciuma, atunci c1nd e-ces de nasteri de mai sus deceselor a 5ost at1t de uimitor, na6teri a n/scut un mic proporional cu c/s/toriile, 6i 2n 5uncie de modul de calcul obi6nuite, ea ar 5i urmat ca 5iecare c/s/torie a dat doar $,3 sau D,% copii' 0n ultima perioad/ de tabel, ("3G$ , "3G%,&, na6terile sunt la c/s/torii de G la ", iar 2n anul "3G% individuale, ast5el

cum a %'" , ": 6i 2nc/ 2n timpul acestei perioada de na6teri sunt la moartea doar ca "E# , "CC, care nu ar 5i putut 5ost ca7ul, 2n ca7ul 2n care proporia mare de na6teri la c/s/torii a avut indicat o num/r mult mai mare de na6teri dec1t de obicei, 2n loc de un num/r mai mic de c/s/torii' +ariaii 2n proporia de na6teri la decese, 2n di5erite perioade de %E de ani sunt incluse 2n tabel, merit/ o atenie deosebit/' Dac/ ne au 5ost pentru a lua o medie de patru ani imediat urm/toare ciuma, n/scui ar 5i decese 2n proporie de peste $$ la "C, care, presupune mortalitatea care urmea7/ s/ 5ie ( 2n D%, ar dubla populaia 2n dou/7eci 6i unu de ani' Dac/ lu/m cei dou/7eci de ani "3"" , "3D", proporia medie a n/scui la decesele va par a 5i apro-imativ "3 de "C, proporie care (0n con5ormitate cu tabelul I' pagina E4%& s,ar dubla populaia 2n apro-imativ trei7eci 6i cinci ani' Dar dac/, 2n loc de $C de ani, am 5ost s/ ia toat/ perioad/ de %E de ani, proporia medie de na6teri la decesele se dovede6te a 5i dar un pic mai mult de "$ la "C@ o proporie care nu ar dubla populaie 2n mai puin de "$G de ani' Dac/ ar 5i s/ includ/ mortalitatea ciuma, sau c iar din anii "3D% 6i epidemiei "3D3, 2n prea scurt perioad/, decese ar putea dep/6i na6teri, 6i populaia ar p/rea s/ 5ie 2n sc/dere' =ussmilc consider/ c/, 2n loc de " 2n D%, mortalitatea 2n Prusia, dup/ ciuma, ar putea 5i " 2n D#, 6i c/ poate ap/rea, probabil, la unele dintre cititorii mei, c/ o mulime prile>uit de c/tre un ast5el de eveniment ar trebui s/ 5ac/ o di5eren/ 6i mai mare' Dr' scurt a 2n special a remarcat c/ un e-traordinar salubritatea reu6e6te, 2n general, orice mortalitate 5oarte mare 6i nu am nici o 2ndoial/ c/ este doar de observare, compararea v1rste similare 2mpreun/' Dar, 2n cele mai bune condiii, copii sub trei ani sunt mai supuse la moarte dec1t 2n alte vremuri, 6i proporie e-traordinar/ a copiilor care, de obicei urmea7/ o 5oarte mare mortalit/ii, contrabalansea7/ la prima salubritatea naturale ale perioadei, 6i previne,l de la a 5ace di5erena de mult 2n mortalit/ii generale' Dac/ vom 2mp/ri populaia Prusiei dup/ ciuma, de num/rul de decese 2n anul "3"", acesta va ap/rea, c/ mortalitatea a 5ost aproape " 2n D", 6i a 5ost, prin urmare, a crescut mai degraba decat sa diminuat, datorit/ num/rului prodigioas/ de copii n/scut 2n acel an' Dar aceasta mortalitate mai mare ar 2nceta cu siguran/, c1t mai cur1nd ace6ti copii au 2nceput s/ creasc/ 2n stadiile mai 5erm/ a vieii, 6i apoi, probabil, Fbservaiile =ussmilc ar 5i doar' 0n general, cu toate acestea, vom observa 5aptul c/ o rat/ a mortalit/ii mare anterioar/ produce un e5ect mult mai sensibil/ la na6teri dec1t pe decese' F/c1nd trimitere la masa, va ap/rea, c/ num/rul de decese anual 2n mod regulat cre6te odat/ cu cre6terea populaiei, 6i aproape ine pasul aceea6i proporie relativ tot drumul prin' Dar numarul de n/scui anual nu este 5oarte di5erit pe parcursul 2ntregii perioade, de6i, 2n aceast/ momentul 2n care populaia a avut mai mult de sine dublat/@ 6i, prin urmare, proporie de nasteri pentru 2ntreaga populaie, la primul 6i la ultimul, trebuie s/,au sc imbat 2n un grad e-traordinar' (ceasta va ap/rea, prin urmare, modul 2n care ar putea ar trebui s/ 5im s/ gre6easc/ 2n asumarea unui anumit proporia de na6teri, 2n scopul de a estima populaia trecut cu privire la orice ar/' 0n spe/, ar 5i condus la conclu7ia, c/ Populaia a 5ost deloc diminuat/ de ciuma, cu toate c/ din num/rul de decese a 5ost cunoscut de a 5i diminuate de o treime' +ariaiile de acela6i 5el, de6i nu 2n aceea6i m/sur/, apar 2n proporii a na6terilor, deceselor 6i c/s/toriilor, 2n toate tabelele care a =ussmilc colectate@ 6i ca scriitori cu privire la aceste subiecte au 5ost prea apt pentru a 5orma calcule pentru trecut 6i viitor de la proporiile de c1iva ani, aceasta pot 5i utile pentru a atrage atenia cititorului la c1teva ca7uri mai mult de ast5el de variaii'

0n C urmarA de Lrandenburg , timp de "G ani, care se 2nc eie cu "3"$, a proporia de na6teri la decesele a 5ost aproape "3 la "C' )imp de % ani, se termin/ cu "3"#, proporia sa scu5undat la "D la "C@ timp de E ani, care se 2nc eie cu "3G$, a 5ost numai "" la "C@ 6i timp de E ani, care se 2nc eie cu "3G%, "$ p1n/ la "C' )imp de D ani, care se 2nc eie cu "3G4, decesele 5oarte mult dep/6it na6teri' Proporia de na6teri pentru 2ntreaga populaie nu este dat, dar acesta nu este probabil ca variaii mari observabile 2n proporie de na6teri la decesele ar trebui s/ aib/ ap/rute e-clusiv din variaiile de decese' Proporia de na6teri la c/s/toriilor este tolerabil uni5orm/, e-tremele 5iind doar D# la "C 6i DG , "C, 6i medie apro-imativ D3 la Kecea 0n acest tabel nu apar epidemii 5oarte mare p1n/ la D ani, 2ncep1nd cu "3G3, 6i dincolo de aceast/ perioad/ listele nu sunt continuate' 0n ducatul lui Pomerania, proporia medie a na6terilor la decesele pentru %C de ani ("%4E , "3G% ambele incluse&, a 5ost "D# la "CC, dar la unele dintre perioade de 6ase ani a 5ost la 5el de mare ca "33 , "CC, 6i "GG la "CC 0n altii scu5undat ca sc/7ut ca "$E , "CC, si "DC la "CC' .-tremele 2n proporia de na6teri la c/s/toriile de di5erite perioade de G 6i % ani, au 5ost de D% la "C 6i ED la "C, iar media de %C de ani apro-imativ D# la "C' .pidemia ani par s/ 5i au avut loc oca7ional, 2n care trei dintre decese a dep/6it na6teri, dar aceast/ diminuare temporar/ a populaiei nu a produs diminuarea corespun7/toare a na6teri, 6i cei doi ani individuale care conin cea mai mare parte a c/s/toriile 2n 2ntregul tabel apar, unul 2n an dup/, 6i celelalte dou/ ani de la epidemii' .-cesul de decese toate acestea, nu a 5ost mare p1n/ la trei ani se 2nc eie cu "3G4, cu care tabelul 2nc eie' In BeumarA de Lrandenburg , de %C de ani, "%4G , "3G%, at1t inclus, proporia medie de na6teri la decese 2n primii DC de ani a 5ost "E# la "CC, 2n ultimii DC de ani "$3 la "CC, 2n 2ntreaga %C ani la "D% la "CC 0n unele perioade din G ani, a 5ost la 5el de mare ca "3" 6i "%3 la "CC 0n alii c1t mai sc/7ute ""# 6i "$# , "CC' )imp de G ani care se 2nc eie cu "3$%, media anual/ a na6terilor a 5ost 3C"$@ pentru G ani care se 2nc eie cu "3E%, ea a 5ost %4$3, din care, >udec1nd dup/ na6teri, am s,ar putea deduce c/ populaia a sc/7ut 2n acest interval de $C de ani@ dar reiese din proporia medie a na6terilor 6i deceselor 2n aceast/ perioad/, c/ trebuie s/ 5i crescut considerabil, 2n po5ida interveniei de c1iva ani epidemiei' Proporia de nasteri pentru 2ntreaga populaie trebuie s/ Prin urmare, au ot/r2t sc imbat' Un alt interval de $C de ani 2n aceea6i tabele d/ un re7ultat similar, at1t 2n ceea ce prive6te na6terile 6i c/s/toriile' .-treme de proporia de na6teri la c/s/torii sunt DE la "C, 6i E$ la "C, 2nseamn/ apro-imativ D# la "C' De D ani 2ncep1nd cu "3G3, au 5ost, ca 6i 2n alte tabele, ani 5oarte 5atale' 0n ducatul de !agdeburg , 2n cursul %E ani care se 2nc eie cu "3G%, media proporia de na6teri la decesele era de "$D la "CC@ 2n primii $# de ani de perioada "E$ , "CC, iar 2n ultimii DE de ani numai ""$ , "CC@ 2n cursul unei perioade de G ani ea a 5ost la 5el de mare ca "3C , "CC, iar 2n dou/ perioade de decese a dep/6it na6teri' U6or epidemiile par a 5i destul de groase intercalate tot tabelul' 0n cele dou/ ca7uri, 2n ca7ul 2n care trei sau patru s/ apar/ 2n succesive de ani 6i diminuarea populaiei, acestea sunt urmate de o cre6tere a de c/s/torii 6i na6teri' .-treme de proporii de na6teri la c/s/torii sunt E$ la "C 6i DE p1n/ la "C, iar media de %E ani D4 , "C' Pe acest tabel =ussmilc observaii, c/, de6i num/rul mediu de decese s e:s un risc crescut Populaia de o treime din "3"G sau "3$C, 2nc/ n/scui 6i c/s/torii ar 5i se dovedesc a 5i staionare, sau c iar 2n sc/dere' 0n desen aceast/ conclu7ie cu toate acestea, el adaug/ cei trei ani epidemia se termin/ cu "3G4, 2n care at1t c/s/torii 6i na6teri par s/ 5i diminuat' 0n principatul de ;alberstadt, proporia medie a na6terilor la deceselor de %# de ani, care se 2nc eie cu "3G%, a 5ost de "$E la "CC@ dar, 2n unele perioade din G ani, a 5ost la 5el de mare ca "%C , "CC, iar 2n altele nivel c1t mai sc/7ut ca ""C , "CC' cre6tere 2n 2ntreaga %# ani a 5ost

considerabil/, 6i totu6i timp de G ani care se 2nc eie cu "3$D, num/rul mediu de na6teri a 5ost $#"#, iar timp de E ani care se 2nc eie cu "3GC, $%$#, din care s,ar p/rea c/ populaia 2n $3 de ani au avut diminuat considerabil' Un aspect similar apare 2n ceea ce prive6te c/s/torii 2n timpul unei perioade de D$ de ani' In cei G ani care se 2nc eie cu "3"#, au au 5ost 3$3, 2n cei G ani care se 2nc eie cu "3GC, %#4' (t1t 2n timpul acestor perioade proporie de decese ar 5i ar/tat/ o cre6tere considerabil/' .pidemiile par s,au produs 5recvent, 6i 2n aproape toate ca7urile, 2n care au au 5ost, cum ar 5i pentru moartea s/ dep/6easc/ na6teri, au 5ost imediat a reu6it printr,o mai mult dec1t de obicei parte de c/s/torii, iar 2n c1iva ani de c/tre un procent crescut de na6teri' Cel mai mare num/r de c/s/torii 2n 2ntregul tabel apare 2n anul "3G", dup/ o epidemie 2n anul "3GC, 2n care decese au dep/6it nasteri de mai sus o treime, 6i patru sau cinci ani de la conine cea mai mare parte de na6teri' .-treme de proporii de na6teri la c/s/toriile sunt E$ la "C 6i DE la "C@ valoarea medie de %# ani la D# la "C' )abelele conin r/mase re7ultate similare, dar acestea vor 5i su5iciente ca s/ arate variaiile care sunt 2n continu/ au loc 2n proporii de na6teri 6i c/s/torii, precum 6i a deceselor, la 2ntreaga populaie' =e va observa 5aptul c/ cel mai puin variabil/ a proporii este cea care na6terile 6i c/s/toriile suporta reciproc, iar motivul este evident, c/ acest procent este 2n principal in5luenat/ de proli5icAness de c/s/torii, care nu va 5i, desigur, obiectul unor mari sc imb/ri' Putem, 2ntr, adev/r greu s/ presupunem, c/ proli5icAness a c/s/toriilor ar trebui s/ varie7e at1t de mult ca proporii di5erite de na6teri la c/s/toriile din tabele' Bici nu este necesar c/ ar trebui, ca o alta cau7a va contribui pentru a produce acela6i e5ect' Ba6terile care sunt contemporane cu c/s/toriile de orice anumit an, aparin 2n principal la c/s/torii care a avut loc cu c1iva ani 2nainte@ 6i Prin urmare, 2n ca7ul 2n care timp de patru sau cinci ani, un procent mare de c/s/torii au 5ost la avea loc, 6i apoi accidental de unul sau doi ani, un procent mic, .5ectul va 5i o proporie mare de na6teri a c/s/toriilor 2n registre 2n timpul acestor unul sau doi ani, 6i dimpotriv/, dac/ de patru sau cinci ani C/s/toriile au 5ost puine comparativ s/ aib/ loc, 6i apoi pentru unul sau doi ani, un num/r mare, e5ectul ar 5i un procent mic de na6teri a c/s/toriilor din registrelor' (cest lucru a 5ost i7bitor ilustrat 2n tabelul de Prusia 6i Lituania, 6i ar 5i con5irmat/ de c/tre o inspecie a tuturor celelalte mese colectate de =ussmilc , 2n care se pare c/ proporiile e-trem de na6teri la c/s/torii, 2n general, sunt mai a5ectate de num/rul de c/s/torii dec1t num/rul de na6teri, 6i, prin urmare, apar mai multe din variaiile dispo7iie sau de 2ncura>are a c/s/toriei, dec1t de la variaii ale proli5icAness de c/s/torii' (ni comune epidemice, care sunt intercalate pe parcursul acestor tabele, desigur, nu va avea acela6i e5ect asupra c/s/torii 6i na6teri ca marea cium/ 2n tabelul de Prusia, dar 2n mod proporional cu amploarea lor, 5uncionarea lor, 2n general, va 5i dovedit a 5i similare' Din registrele de multe alte /ri, 6i 2n special a ora6elor, se pare c/ vi7itele de cium/ au 5ost 5recvente la s51r6itul urm/ de "3, 6i 2nceputul secolului "#' 0n contemplarea ciuma 6i anotimpurile boln/vicios care apar 2n aceste tabele dup/ o perioad/ de cre6tere rapid/, nu este imposibil de a 5i impresionat de ideea, c/ num/rul de locuitori au avut 2n aceste ca7uri a dep/6it alimentare 6i ca7are necesare pentru a le p/stra 2n domeniul s/n/t/ii' !asa oamenii ar, la aceast/ presupunere, s/ 5ie obligat/ s/ tr/iasc/ mai r/u, 6i o mai mare unele dintre acestea ar 5i 2ng esuii 2mpreun/ 2ntr,o cas/, 6i aceste cau7e naturale ar contribui 2n mod evident pentru a produce boala, c iar dac/ ara, absolut 2n cau7/, ar putea s/ nu 5ie aglomerat 6i populat' 0ntr,o ar/, c iar slab locuite, 2n ca7ul 2n care o cre6tere a populaiei s/ aib/ loc 2nainte de mai multe alimente este ridicat, iar mai multe case sunt construite, locuitorii trebuie s/ 5ie 2n di5icultate pentru camer/ 6i de 6edere' Dac/ 2n ;ig lands

din =coia, pentru urm/torii 7ece sau doispre7ece ani, c/s/toriile aveau s/ 5ie mai 5recvente sau mai proli5ic, 6i nu emigrare au 5ost s/ aib/ loc, 2n loc de cinci la o cabana, ar putea 5i 6apte@ 6i acest lucru, ad/ugat la necesitatea de a tr/i mai r/u, ar 5i 2n mod evident o .5ectul cel mai ne5avorabil asupra st/rii de s/n/tate a oamenilor de r1nd' *e7ervai II, capitolul Mediu anual, G ani pentru "%43 G ani, "3C$ % ani, "3C# /)s)tor ii, G3E3 %C3C %C#$ 0a+teri, "43"G $E""$ $%#4% Bum/rul distruse 2n $ de ani' D$G$$ $$43C $"%CD $"D4% $"EG$ $4GGE $$%4$ $"#G4 "#4DC $$C44 $G$3G $#$DG $##4$ D#CG"% TII, tabelul I+' (ro$or ia de #eces c)s)torii la e, na+teri, "C:DE "C:D4 "C:EE

(ro$or ia de decese la na+teri, "CC:"D$ "CC:"%G "CC:"%D

"E#%$ "EE3E "%EDC $E33D D "C"D" "CEEG ""4#E "$CD4 "$#%D "$#$G "GE3G $%D3" $EE#C "G$GG "G""3 "3$3$ "4"GE $EG3% D %4CD$ E 4D%C# 3

0n "3C4 6i "3"C

o plag/

0n "3"" 0n "3"$ G ani pentru "3"% G ani,"3$" G ani, "3$% G ani,"3D" Peste E ani, "3DG 0n "3D% 0n "3D3 G ani pentru "3E$ Peste E ani, "3E% G ani,"3G" G ani, "3G% 0n "% ani 2nainte de cium/

"$C$# $%3 E4%# ED$E E3"4 E#C# GE$E G$#C G3%G GG#$ GE%4 %E$D GG44 4GG#G

"C:$3 "C:D% "C:ED "C:E4 "C:EG "C:E$ "C:E" .pidemie de animale' "C:D4 "C:E% "C:ED "C:GC "C:D4

"CC:D$C "CC:$$C "CC:"#C "CC:"33 "CC:"%% "CC:"%C "CC:"E%

"CC:"EE "CC:"%3 "CC:"%D "CC:"E# "CC:"GE

0n E% ani, dup/ $E#333 cium/ 0n %$ ani bun DEED%" 4D%C#3 !ai mult de n/scui au murit

"C#D#3$

"C:ED

"CC:"G3

"E%ED##

"C:ED

"CC:"G%

G$#DC"

*e7ervai II, capitolul Mediu anual, 0n cei $ ani ciuma /)s)tor ii, GE33 0a+teri, $D433

TII, tabelul I+' (ro$or ia de #eces c)s)torii la e, na+teri, $E33D D ""#D# $C "C:E$

(ro$or ia de decese la na+teri,

0n toate %E ani DEC#D# inclusiv ciuma ""#D#$C !ai mult dec1t n/scut a murit' Re!er.a i --, ca$itolul 5---

"E##D%G

"CC:"$G

DCEGEG

#educeri 'enerale de la 3e!i $recedent al societ) ii,

C/ veri5ic/rile care au 5ost menionate sunt cau7ele imediate ale lent/ cre6tere a populaiei, 6i c/ aceste controale re7ulta 2n principal dintr,o insu5icien/ de sub7isten/, vor 5i evidente de la relativ rapide cre6tere care a avut loc invariabil, ori de c1te ori, de unii e-tindere brusc/ 2n mi>loacele de sub7isten/, aceste controale au, 2n orice grad considerabil 5ost eliminate' (cesta a 5ost universal remarcat 5aptul c/ toate coloniile noi stabilit 2n s/n/to6i /ri, 2n ca7ul 2n care camera si produsele alimentare au 5ost abundente, au 5/cut 2n mod constant o rapid/ progrese 2n populaie' !ulte dintre coloniile din 9recia antica, 2n cursul de una sau dou/ secole, par s/ 5i rivali7at, 6i c iar a depasit, lor mama ora6e' =iracu7a 6i (grigentum 2n =icilia, )arentum Locri 6i 2n Italia, .5es 6i !ilet in (sia !ica, au 5ost, de c/tre toate conturile, cel puin egal/ cu oricare din ora6ele din 9recia antic/' )oate aceste colonii au stabilit se 2n /rile locuite de popoare s/lbatice 6i barbar/, care pur a dat loc la noi coloni6ti, care au avut o multime de curs de terenuri bune' (cesta este calculat c/ israeliii, de6i ele au crescut 5oarte lent 2n timp ce :andering au 5ost 2n ara Canaanului, privind soluionarea 2ntr,un cartier de 5ertil .gipt, dublat numerele lor de dat/ la cincispre7ece ani pe parcursul 2ntregii perioade de 6ederea lor' Dar nu pentru a locui 2n instane de la distan/, 2n a6e7/rile .uropean (merica de o ampl/ m/rturie pentru adev/rul de o remarc/ urs, care nu a mai cred a 5ost pus/ la 2ndoial/' F multime de terenuri bogate pentru a 5i avut pentru putin sau nimic, este at1t de puternic o cau7a de populaie, 2n general, ast5el cum a depasi toate obstacolele' Br a6e7/ri ar 5i putut 5i mai r/u dec1t cele gestionate de =pania, 2n !e-ic, Peru, 6i Suito' )irania, superstiie, 6i vicii ale mamei ar/ au 5ost introduse 2n cantit/i ample 2n r1ndul copiilor ei' .-orbitant impo7itele au 5ost e-trase de coroana, restriciile au 5ost impuse cele mai arbitrare privind comerul lor, 6i guvernanii nu au 5ost 2n spatele m1n/ 2n rapacitatea 6i e-torcare de 5onduri pentru ei 2n6i6i, precum 6i st/p1nii lor' Cu toate acestea, 2n con5ormitate cu toate aceste di5icult/i, coloniile 5acut un progres rapid 2n populaie' Fra6ul de Suito, care a 5ost 2ns/ un c/tun de indieni, este repre7entat de Ulloa 2n care conin cinci7eci sau 6ai7eci de mii de locuitori peste cinci7eci de ani' Lima, care a 5ost a 5ondat, deoarece cucerirea, este menionat de acela6i autor ca 5iind la 5el sau mai mult populat 2nainte de cutremur 5atal in "3E%' !e-icul este a spus s/ conin/ o sute de mii de locuitori, care, 5/r/ a aduce atingere

e-ager/rile =criitori spanioli, ar trebui s/ 5ie de cinci ori mai mare decat ceea ce,l cuprinse 2n timp de !onte7uma' 0n colonie portug e7/ din Lra7ilia, guvernat cu tirania aproape egale, s,au presupus a 5i, peste trei7eci de ani, %CCCCC Locuitorii de e-tracie europene' Coloniile olande7e 6i 5rance7e, de6i sub guvernul de e-clusive companii de negustori, 2nc/ 2n5loritoare, au persistat 2n con5ormitate cu 5iecare de7avanta>' Dar 2n limba engle7/ colonii nord,american, acum oameni puternici de =tatele Unite ale (mericii, dep/6ea cu mult toate celelalte 2n curs de a populaiei' Pentru cantitatea de terenuri bogate pe care le aveau 2n comun cu coloniile spaniole 6i portug e7e, au adaugat un grad mai mare de libertate de libertate 6i egalitate' De6i nu 5/r/ unele restricii pe teritoriul lor comerului e-terior, li sa permis libertatea de a gestiona propriile lor interne (5aceri' Instituiile politice care au predominat au 5ost 5avorabile 2nstr/inarea 6i 2mp/rirea propriet/ii' )erenuri care nu au 5ost cultivate de c/tre titularului 2ntr,o perioad/ limitat/ de timp, au 5ost declarate grantable la orice alt/ persoan/' 0n Pennsylvania, nu a e-istat nici un drept de primogenitur/, precum 6i din provinciile de Be: .ngland, 5iul cel mare a avut doar o cot/ de dublu' Bu s,au 7eciuial/ 2n oricare dintre statele, 6i abia orice ta-e' ?i in1nd cont de ie5tin/tate e-trem/ a terenurilor bune, 6i o situaie 5avorabile pentru e-portul de cereale, o ma>orare de capital nu ar putea 5i mai avanta>os dec1t anga>ai 2n agricultur/, care, 2n acela6i timp, c/ acesta o5er/ cea mai mare cantitate de munc/ s/n/toase, 5urni7ea7/ cele mai valoroase s/ pre7inte societ/ii' Consecina acestor circumstane 5avorabile unite, a 5ost o rapiditate de cre6tere aproape 5/r/ precedent 2n istorie' De,a lungul tuturor de nord provincii din populaie a 5ost g/sit pentru a se dubla 2n $G de ani' +ersiunea original/ Bum/rul de persoane care s,au stabilit 2n cele patru provincii din Be: .ngland 2n "%ED, a 5ost $"$CC' Ulterior a 5ost calculat c/ mai mult le,a l/sat mult de mers la acestora' 0n anul "3%C au crescut la o >um/tate de milion' .i au avut, Prin urmare, toate de,a lungul dublat num/rul lor 2n $G de ani' 0n Be: Jersey perioada de dublare a p/rut s/ 5ie $$ de ani, 6i 2n * ode Island cu at1t mai puin' 0n a6e7/ri 2napoi, 2n ca7ul 2n care locuitorii s,au aplicat e-clusiv la agricultur/, precum 6i de lu- nu era cunoscut, care ar 5i trebuit s/ se duble7e lor num/r 2n ultimii cincispre7ece ani' De,a lungul coastei m/rii, care ar 5i natural prima locuite, perioada de dublare a 5ost de apro-imativ DG de ani, 6i 2n unele dintre ora6ele maritime populaiei a 5ost absolut la un stand' De la recens/m1ntul t1r7iu !ade in (merica, se pare c/, lu1nd toate statele 2mpreun/, ei au 2nc/ a continuat s/ duble7e num/rul lor 2n termen de $G de ani, 6i 2n ansamblul s/u Populaia este acum at1t de mare 2nc1t s/ nu 5ie a5ectate 2n mod semni5icativ de emigr/rilor din .uropa, 6i dup/ cum se 6tie c/, 2n unele dintre ora6ele 6i raioanele din apropierea ora6ului mare,coast/, progresul a populaiei a 5ost relativ lent@ este evident, c/ 2n interiorul /rii, 2n general, perioada de dublare de la procreare doar trebuie s/ 5i 5ost considerabil mai puin de $G de ani' Populaia din =tatele Unite ale (mericii, 2n con5ormitate cu a patra recens/m1nt, 2n "#$C, a 5ost 3#%"3"C' (vem nici un motiv s/ credem c/ !area Lritanie este mai puin populat 2n pre7ent, pentru emigrare a stocului de mam/ mici care produs aceste numere' Dimpotriv/, un anumit grad de emigrare este cunoscut pentru a 5i 5avorabil pentru populaia din ara mam/' (cesta a 5ost deosebit de remarcat 5aptul c/ cele dou/ provincii spaniole, din care cel mai mare num/r de persoane a emigrat 2n (merica, a devenit, 2n consecin/, mult mai populate'

Fricare ar 5i 5ost num/rul original al emigranilor britanic, care a crescut at1t de rapid 2n (merica de Bord, permitei,ne 2ntreba, de ce nu un num/r egal produce o cre6teri egale 2n acela6i timp, 2n !area LritanieH !otivul evident care urmea7/ s/ 5ie atribuit este lips/ de alimente, 6i c/ acest lucru doresc este cau7a cea mai e5icient/ a cele trei controale imediat/ a populaiei, care au 5ost observate s/ prevale7e 2n toate societ/ile, este evident de la rapiditatea cu care, c iar 6i vec ile state recupera d/r1m/turile de r/7boi, cium/, 5oamete, 6i convulsii de natura' .le sunt apoi pentru o perioad/ scurt/ de timp un pic plasat 2n situaia de noi colonii, iar e5ectul este 2ntotdeauna r/spun7/tor pentru ceea ce ar putea 5i de a6teptat' 0n ca7ul 2n care Industria de locuitori nu 5ie distruse, de sub7isten/ va cre6te 2n cur1nd dincolo de dore6te a numerelor redus/@ 6i consecina invariabil va s/ 5ie, c/ populaia, care, 2nainte de, probabil, a 5ost aproape la staionare, va 2ncepe imediat s/ creasc/, 6i va continua progresul s/u p1n/ Fosta Populaia este recuperat' Provincia Flandra de 5ertil, care a 5ost at1t de des sediul r/7boaiele cele mai distructive, dup/ o pau7/ de c1iva ani a ap/rut ca 2ntotdeauna bogat 6i populat ca niciodata' Populaia nediminuat/ din Frana, care a 2nainte de a 5ost observat, este un e-emplu 5oarte puternic 2n acest sens' )abelele de =ussmilc permite dove7ile continu/ de o cre6tere 5oarte rapid/ dup/ avanta>os mortalitate, 6i de mas/ pentru Prusia 6i Lituania, pe care am introdus, este deosebit de 5rapant 2n acest sens' .5ectele de ciuma 2ngro7itoare 2n Londra, 2n "%%%, nu au 5ost perceptibil "G sau $C de ani dup/ aceea' (cesta poate 5i c iar 2ndoial/ dac/ )urcia 6i .giptul sunt pe o medie mult mai puin populat pentru pl/gi care pune,le periodic de de6euri' 0n ca7ul 2n care num/rul de persoane pe care le conin s/ 5ie considerabil mai puin acum dec1t 2nainte, este mai degrab/ s/ 5ie atribuite pentru a tiraniei 6i a asupririi a guvernelor sub care geme, 6i descura>/ri ca urmare a agriculturii, dec1t la pierderile pe care le susinerea de ciuma' Urmele de 5oamete cele mai distructive din C ina, Indostan, .gipt, 6i 2n alte /ri, sunt de toate conturile 5oarte cur1nd 6ters, 6i convulsii cele mai e-traordinare ale naturii, cum ar 5i erupiile vulcanice 6i cutremure, 2n ca7ul 2n care nu se 2nt1mpl/ at1t de des ca s/ alunge de locuitori sau distruge spiritul lor de industrie, au 5ost g/site pentru a produce, dar un e5ect ne2nsemnat asupra populaiei medie a oric/rui stat' (cesta a ap/rut din registrele de di5erite /ri, care au 5ost de>a produse, 5aptul c/ progresul a populaiei lor este veri5icat/ de c/tre periodice, de6i neregulate, se 2ntoarce de ciuma 6i anotimpuri boln/vicios' Dr' scurt, 2n cercet/rile sale curios 2n 5acturile de mortalitate, de multe ori utili7ea7/ e-presie,Jcorective teribil de e-ces a omenirii@J 6i 2ntr,un tabel cu toate pl/gile, molime 6i 5oamete, de care el ar putea colectarea conturilor, s e:s constana 6i universalitatea e-ploatarea acestora' (nii de epidemice 2n masa lui, sau anii 2n care ciuma sau unele epidemiei mare 6i irosindu,6i preponderente, (pentru anotimpurile mai mici boln/vicios par s/ nu 5ie incluse@& sunt ED", dintre care D$ au 5ost 2nainte de (.*( cre6tin' Dac/ ne divi7a, prin urmare, de ani de la (.*( pre7ent de D44, acesta va ap/rea, c/ returnea7/ periodice ale epidemiilor, cum ar, 2n unele /ri c/ suntem 5amiliari7at cu, au 5ost 2n medie doar la un interval de apro-imativ E ani 6i >um/tate' Din cele $GE 5oamete mare 6i deart s enumerate 2n tabel, "G au 5ost 2nainte de (.*( cre6tin, 2ncep1nd cu ceea ce au avut loc 2n Palestina, 2n pe vremea lui (vraam' 0n ca7ul 2n care, sc/71nd aceste "G, am divi7a de ani de la (.*( pre7ent de restul, acesta va ap/rea ca media intervalului 2ntre vi7itele acestui 5lagel 2ngro7itoare a 5ost doar de apro-imativ 3 ` de ani'

C1t de departe aceste Jcorective teribil e-ces omeniriiJ au 5ost generate de cre6terea prea rapid/ a populaiei, este un punct care ar 5i 5oarte di5icil de a determina cu orice grad de preci7ie' cau7e de cele mai multe dintre bolile noastre ne apar a 5i at1t de misterioas/, 6i, probabil, sunt 2ntr,adev/r at1t de di5erite, ca ar 5i nec ib7uin/ s/ pun/ accentul prea mult cu privire la orice unul singur, dar nu va 5i, probabil, prea multe de spus, c/ printre aceste cau7e noi ar trebui cu siguran/ s/ rang case aglomerate 6i insu5icient sau alimente nes/n/toase, care sunt consecinele naturale ale unei cre6teri de populaiei mai repede dec1t ca7ari al unei /ri cu privire la locuinele 6i alimentare vor permite' (proape toate istoriile de epidemii, pe care le poseda, tind s/ con5irme aceast/ supo7iie, prin descrierea lor, 2n general, ca principal e5ectuarea lor ravagii 2n r1ndul claselor de >os de oameni' 0n tabelele Dr' = ort e asta circumstan/ este 5recvent menionat, 6i se pare c/ 2n continuare o 5oarte proporie considerabil/ de ani epidemiei eit er urmate sau au 5ost 2nsoit/ de se7oane de 5oamete 6i m1ncare proast/' 0n alte locuri, de asemenea, el menionea7/ pl/gi deosebit de avanta>os ca diminuarea num/rul de mai mic/ sau slugarnic 5el de oameni, iar 2n vorbind de boli di5erite el arat/ c/ aceste care sunt oca7ionate de m1ncare proast/ 6i insalubre, 2n general, ultimul cel mai mult' ?tim din e-perien/ constant/, c/ 5ebra sunt generate 2n 2nc isorile noastre, noastre manu5acturi, :orA ouses noastre aglomerate 6i pe str/7ile 2nguste 6i aproape din ora6ele noastre mari@ toate situaiile care par a 5i similare 2n e5ectele lor la s/r/cie sordid, 6i nu ne putem 2ndoi c/ cau7ele de acest tip, agravate 2n grad, a contribuit la producia 6i prevalena acestor mari 6i irosindu,6i pl/gi anterior at1t de obi6nuite 2n .uropa, dar care acum, la atenuarea aceste cau7e, sunt 5iecare 2n ca7ul 2n care s,au redus considerabil, 6i 2n multe locuri par s/ 5i complet e-tirpat' De un alt mare 5lagel al omenirii, 5oamete, se poate observa c/ este nu 2n natura lucrurilor, c/ cre6terea populaiei ar trebui s/ absolut produce o' (ceast/ cre6tere, de6i rapid/, este 2n mod necesar progresiv/, 6i ca cadru uman nu poate 5i susinut/, c iar 6i pentru un timp 5oarte scurt, 5/r/ alimente, aceasta este evident, c/ nici o 5iin/ nu mai umane pot cre6te dec1t e-ist/ la dispo7iie menine' Dar, desi principiul de populaie nu poate produce absolut o 5oamete, se preg/te6te calea pentru una, 6i prin obligarea 5recvent cea mai mic/ clase de oameni s/ sub7iste aproape pe cea mai mic/ cantitate de alimente, care va de susinere a vieii, se trans5orm/ c iar 6i o de5icien/ u6oar/ de la e6ecul de anotimpuri 2ntr,o lips/ sever/, 6i pot 5i destul de spus, prin urmare, s/ 5ie unul dintre cau7e principale de 5oamete' Printre semnele unei 5oamete se apropie, Dr' scurt menionea7/ unul sau mai muli ani a culturilor lu-uriant/, 2mpreun/, 6i aceast/ observaie este probabil, la 5el, dup/ cum 6tim c/ e5ectul general de ani de ie5tin/tate 6i abundena este de a dispune un num/r mare de persoane s/ se c/s/toreasc/, 6i 2n ast5el de condiii, revenirea la un an doar de o cultur/ medie, s,ar putea produce o de5icitul' ) e variola mici, care pot 5i considerate ca 5iind cele mai prevalente 6i 5atale epidemie 2n .uropa, este de toate celelalte, poate, cel mai di5icil de cont pentru, de6i perioadele de re7ultatele acestuia sunt 2n multe locuri regulat' Dr' scurt observ/, c/ de la istoriile de aceast/ tulburare se pare ca au 5oarte puin de dependena de constituia trecute sau pre7ente ale vremii sau a anotimpurilor, 6i c/ se pare epidemice 2n orice moment 6i 2n toate statele din aer, de6i nu at1t de des 2ntr,un ger greu' Boi 6tim de nici ca7uri, cred eu, de ei 5iind 2n mod clar generate 2n temeiul nici un ca7 de situaie' Bu vreau sa spun Prin urmare, pentru a insinua c/ s/r/cia 6i case aglomerate vreodat/ absolut produse aceasta, dar eu pot s/ li se permit/ s/ remarc/m, c/, 2n acele locuri 2n care re7ultatele acestuia sunt regulat, 6i a ravagii 2n r1ndul copiilor, 2n special 2n r1ndul celor din partea de >os de clas/, sunt considerabile, 2n mod

necesar re7ult/ c/ aceste circumstane, 2ntr,o grad mai mare dec1t de obicei, trebuie s/ precead/ 6i s/ 2nsoeasc/ 2ntotdeauna aspectul s/u@ este 5aptul c/, din momentul vi7itei sale trecut, num/rul mediu de copii se vor s/ 5ie 2n cre6tere, oamenii vor, 2n consecin/, s/ 5ie 2n cre6tere mai s/race, 6i casele vor 5i mult mai aglomerat p1n/ la o alt/ vi7it/ elimin/ aceast/ supraabundent/ populaiei' 0n toate aceste ca7uri, c1t de puin vigoare orice lucru ne poate dispus s/ atribuie la e5ectele principiului populaiei 2n producia e5ectiv/ de )ulbur/ri, nu putem evita s/ permit/ 5ora lor ca predispun cau7e la recepie de contagiune, 6i ca d1nd 5or/ 5oarte mare 2n plus 5a/ de amploarea 5atalitate 6i a ravagiilor sale' (cesta este respectat de c/tre Dr' = ort c/ o epidemie sever/ muritor este, 2n general, a reu6it printr,o mai puin 5recvente salubritatea, de la s51r6itul bolii av1nd e5ectuate , cea mai mare a declinului 6i u7ate constituiile' .ste probabil, de asemenea, ca o alta cau7a a acesteia poate 5i mai mare o multime de camer/ 6i a produselor alimentare, precum 6i meliorated, prin urmare, condiie a claselor de >os a poporului' Uneori, in 5unctie de Dr' scurt, un an 5oarte 5ructuos este urmat/ de o 5oarte cele muritor 6i boln/vicios, 6i muritor de multe ori urmat de 5oarte 5ructuoas/, ca 2n ca7ul 2n care Batura a c/utat pentru a preveni sau repara rapid pierderea de moarte' 0n general 2n anul urm/tor dup/ cele boln/vicios 6i muritor este proli5ic 2n raport cu cresc/tori din st1nga' (cest e5ect trecut am v/7ut cel mai i7bitor e-empli5icate 2n tabelul Prusia 6i Lituania' ?i de la acest lucru 6i alte tabele de =ussmilc , de asemenea, pare c/, atunci c1nd produc tot mai mare de,o ar/ 6i 2n cre6tere cererea de 5or/ de munc/, m/sura 2mbun/t/i starea muncitorului ca o mare m/sur/ la s/ 2ncura>e7e c/s/torie, obiceiul de a c/s/toriilor timpurii este, 2n general, a continuat, p1n/ la populaia a trecut dincolo de produc crescut, 6i anotimpuri boln/vicios apar care urmea7/ s/ 5ie consecina 5iresc 6i necesar' *egistrele continental e-ponat multe ca7uri de cre6tere rapid/, 2ntrerupt/ 2n acest mod de muritor boli, precum 6i conclu7ia pare a 5i, 5aptul c/ acele /ri 2n care de sub7isten/ este 2n cre6tere su5icient s/ 2ncura>e7e populaia, dar nu pentru a r/spunde la toate cere, va 5i mai supus la epidemii periodice, dec1t cele 2n care cre6tere a populaiei este mai aproape ca7ati a produsului media' *eciproca de acest lucru va 5i, desigur, adev/rat' 0n acele /ri care sunt care 5ac obiectul boli periodice, cre6terea populaiei, sau e-cesul de n/scui de mai sus decese, va 5i mai mare 2n intervalele dintre aceste perioade dec1t este de obicei 2n /rile care nu 5ac obiectul at1t de mult la aceste boli' 0n ca7ul 2n care )urcia 6i .gipt au 5ost aproape 2n staionare 2ntr,populaia medie pentru ultimul secol, 2n intervale de urgii lor periodice, trebuie s/ na6teri au dep/6it decese 2ntr,o proporie mult mai mare dec1t 2n /ri precum Frana 6i (nglia' .ste pentru aceste motive c/ nici estim/rile populaiei viitoare sau depopulare, 5ormat din orice rata e-istent/ a m/ri sau mic6ora, poate 5i depindea' =ir <illiam Petty calculat c/, 2n anul "#CC ora6ul Londra ar conine G,DG4,CCC de locuitori, 2n loc din care aceasta nu acum conin o a cincea parte din acel num/r' Dl' .aton a pro5eit 2n ultima vreme stingerea din populaia imperiului turc 2ntr,un alt secol, un eveniment care nu va reu6i cu siguran/, de a lua loc' Dac/ (merica ar continua s/ creasc/ 2n acela6i ritm ca 2n pre7ent pentru urm/torii "GC de ani, populaia ei ar dep/6i populaia C inei, dar, de6i pro5eii sunt periculoase, voi 2ndr/7ni s/ spun c/ o ast5el de cre6tere nu va avea loc 2n acest timp, de6i se poate, probabil, 2n cinci sau 6ase sute de ani'

.uropa a 5ost, 5/r/ 2ndoial/, anterior mai mult obiectul de ciuma 6i irosirea epidemiilor dec1t 2n pre7ent, 6i acest lucru va cont, 2ntr,o mare m/sur/, pentru proporie mai mare de na6teri la decese 2n vremuri, menionat de c/tre muli autori@ a6a cum a 5ost 2ntotdeauna o practic/ comun/ pentru a estima aceste proporii de la prea perioade scurte de timp, 6i, 2n general, s/ resping/ de ani de cium/ ca accidentale' Proporia medie de na6teri la decesele in (nglia pe parcursul ultimilor secol pot 5i considerate ca apro-imativ "$ p1n/ la "C, sau "$C la "CC' Proporia 2n Frana timp de 7ece ani, se 2nc eie 2n "3#C, a 5ost de apro-imativ ""G , "CC' De6i aceste proporii, 5/r/ 2ndoial/, variat la di5erite perioade pe parcursul secolului, totu6i noi au motive s/ cread/ c/ ei nu au varia7/ 2n orice grad 5oarte considerabil@ 6i acesta va ap/rea, prin urmare, c/ populaia din Frana 6i (nglia au avut ca7ai 2n sine mai aproape pentru a produce mediu din 5iecare ar/ dec1t multe alte state' Funcionarea preventiv de c ecA,r/7boaie, t/cut de6i distrugerea anumitor vieii 2n ora6ele mari 6i manu5acturi,6i locuinele apropiate 6i ran/ insu5icient/ multora dintre s/race a preveni populaia din depasind mi>loacele de sub7isten/@ 6i, dac/ pot 5olosi o e-presie care cu siguran/ la 2nceput pare ciudat, 2nlocui necesitatea de epidemii mari 6i distrugere pentru a distruge ceea ce este redundante' Dac/ o plag/ pierdem au 5ost pentru a matura de pe dou/ milioane 2n (nglia, 6i 6ase milioane de oameni 2n Frana, nu poate 5i pus la 2ndoial/ 5aptul c/, dup/ ce locuitorii au avut recuperate de la 6oc 2ngro7itoare, proporia de na6teri la decesele ar ridica cu mult peste media obi6nuit/ 2n care una dintre /ri 2n secolul trecut' 0n Be: Jersey proporia de na6teri la moarte, pe o medie de 3 ani, se termin/ cu "3ED, era de DCC la "CC 0n Frana 6i (nglia proporia medie nu poate 5i calculat la mai mult de "$C la "CC' , !are 6i uimitoare ca aceast/ di5eren/ este noi nu ar trebui s/ 5ie a6a de mirare,a lovit la el, ca s/,l atribuie miraculoase interpunerea *ai' Cau7ele nu sunt latente de la distan/, 6i misterios, dar aproape de noi, rotunde despre noi, 6i desc is/ la anc eta de la 5iecare 2ntreb/tor minte' (ceasta corespunde cu spiritul cel mai liberal al 5iloso5iei la cred ca nici o piatra poate c/dea, sau cre6terea de plante, 5/r/ agenia imediat/ a divin/ putere' Dar 6tim din e-perien/, c/ aceste operaiuni de ceea ce noi numim natura s,au e5ectuat aproape invariabil 2n con5ormitate cu legi 5i-e' ?i din moment ce lumea a 2nceput, cau7ele de populaie 6i depopulare au 5ost probabil la 5el de constant ca oricare dintre legile naturii cu care suntem 5amiliari7ai' Pasiunea dintre se-e a ap/rut 2n 5iecare v1rst/ s/ 5ie at1t de aproape asemenea, c/ aceasta poate 5i 2ntotdeauna luate 2n considerare, 2n limba algebrice, ca un anumit cantitate' Legea mare de necesitate, care 2mpiedic/ cre6terea populaiei de la 2n orice ara de dincolo de produsele alimentare pe care le poate produce sau s/ ac i7iione7e, este o lege at1t de desc is/ la punctul nostru de vedere, at1t de evident/ 6i evident pentru 2nelegerile noastre, pe care le poate nu pentru o clip/ 2ndoiesc' Di5eritelor moduri de transport pe care natura ia pentru a reprima o populaie redundant, nu par 2ntr,adev/r, s/ ne at1t de sigur 6i regulate, dar de6i nu putem pre7ice modul de a 2ntotdeauna, putem pre7ice cu certitudine 5apt' 0n ca7ul 2n care proporia de na6teri la moartea pentru c1iva ani indic/ o cre6tere de numere cu mult dincolo de proporional/ a crescut sau dob1ndite alimente din ar/, am putea 5i per5ect sigur c/, cu e-cepia ca7ului 2n emigrare ia loc, decesele va dep/6i 2n scurt timp na6teri, 6i c/ creasc/, ceea ce au 5ost observate de c1iva ani, nu poate 5i cre6terea medie real/ a populaia /rii' Dac/ nu ar e-ista alte cau7e depopulea7/, 6i dac/ veri5icare preventiv/ nu 5uncionea7/ 5oarte puternic, 5iecare ar/ ar 5i 5/r/ 2ndoial/ 5ace obiectul unei pl/gi periodice 6i de 5oamete' =ingurul criteriu valabil de o cre6tere real/ 6i permanent/ din populaia oric/rei /ri, este cre6terea mi>loacelor de sub7isten/' Dar c iar si acest criteriu este supus/ unor u6oare

variaii, care 2ns/ sunt complet desc ise la observaia noastr/' 0n unele Populaia /rilor pare s/ 5i 5ost 5orate@ c/ este, de persoane au 5ost deprins de grade s/ tr/iasc/ aproape cu privire la cantitatea cea mai mic/ posibil de produse alimentare' Bu trebuie s/ 5i 5ost perioade 2n ast5el de /ri, 2n care populaia a crescut permanent, 5/r/ o cre6tere a mi>loacelor de sub7isten/' C ina, India 6i /rile posedat de arabi Ledo:een, a6a cum am v/7ut 2n Fosta o parte a acestei lucr/ri, par s/ r/spund/ la aceast/ descriere' Produsele medie de aceste /ri pare a 5i, dar abia su5iciente pentru a susine viaa de locuitori, 6i, desigur, orice de5icien/ de proast/ calitate a anotimpurilor trebuie s/ 5i letal/' Baiunilor Unite 2n aceast/ stare trebuie s/ 5ie neap/rat supus/ la 5oamete' 0n (merica, 2n ca7ul 2n care r/splata muncii este 2n pre7ent at1t de liberale, a claselor de >os s, ar putea diminua considerabil 2ntr,un an de de5icit, 5/r/ material dureros ei 2n6i6i' F 5oamete, prin urmare, pare a 5i aproape imposibil' (cesta poate 5i de a6teptat, c/ 2n evoluia populaiei ale (mericii, muncitorii vor 5i 2n timp mult mai puin din bel6ug recompensate' Bumerele va 5i, 2n acest ca7 cre6te permanent, 5/r/ o cre6tere proporional/ 2n mi>loacele de sub7isten/' 0n di5erite /ri ale .uropei nu trebuie s/ e-iste unele variaii 2n proporie din num/rul de locuitori, 6i cantitatea de alimente consumate, care decurg din obiceiurile di5erite de via/, care prevalea7/ 2n 5iecare stat' muncitori 2n partea de sud a (ngliei sunt at1t de obi6nuii s/ m/n1nce p1ine amend/ de grau, c/ ei se vor su5eri s/ 5ie >um/tate au murit de 5oame 2nainte de a se vor pre7enta la tr/ie6ti ca /ranii scotc ' .le ar putea, probabil, 2n timp, prin 5uncionarea constant/ a legii greu de necesitate, s/ 5ie redus/ de a tr/i c iar 6i cum ar 5i clasele in5erioare de c ine7i, 6i ar/ ar 5i, apoi, cu aceea6i cantitate de alimente de spri>in o mai mare populaiei' Dar pentru acest e5ect trebuie s/ 5ie 2ntotdeauna un prieten di5icil, 6i pentru 5iecare omenirea va speran/, o tentativ/ e6uat/' (m menionat unele ca7uri, 2n care populaia poate cre6te permanent 5/r/ o cre6tere proporional/ 2n mi>loacele de sub7isten/' Dar este evident c/ variaia 2n di5erite =tatele 2ntre produsul alimentar 6i numerele spri>init de aceasta se limitea7/ la o limit/ dincolo de care nu se poate trece' 0n 5iecare ar/, populaia din care este nu absolut 2n sc/dere, produsele alimentare trebuie s/ 5ie 2n mod necesar su5iciente pentru a susine 6i a continua cursa de muncitori' (lte circumstane 5iind identice, se poate a5irma c/ /rile sunt populate 2n 5uncie de cantitatea de alimente umane pe care le produc sau pot ac i7iiona, 6i 5ericit, 2n 5uncie de d/rnicia cu care acest alimentar este divi7at, sau de cantitatea de munc/ pe care o 7i va ac i7iiona' I/rile 2n curs de porumb sunt mult mai populat dec1t /rile p/6une, 6i /rile ore7 mai populate dec1t /rile de porumb' Dar 5ericirea lor nu depinde eit er asupra lor 5iind slab sau 2n totalitate locuite, la s/r/cia lor sau bog/iile lor, tineri sau de varsta lor, dar pe care proporia populaiei 6i poart/ la produsele alimentare reciproc' (ceast/ proporie este, 2n general, cel mai 5avorabil 2n coloniile noi, 2n ca7ul 2n care cuno6tine 6i industrie a unui stat vec i lucre7e 2n cadrul 5ertil unappropriated teren de unul nou' 0n alte ca7uri, de tineret sau la v1rsta de un stat nu este, 2n acest sens, de mare importan/' .ste probabil c/ produsele alimentare al !arii !area Lritanie este 2mp/rit/ 2n mai multe aciuni liberale a locuitorilor ei 2n pre7ent perioad/, dec1t a 5ost de dou/ mii, trei mii, sau patru mii de ani' ?i sa dovedit c/ tracturile s/race 6i slab,locuite de scotc ;ig lands sunt mai tulburat de o populaie redundant/ dec1t cea mai populat/ p/ri ale .uropei'

Dac/ o ar/ nu au 5ost niciodat/ s/ 5ie n/p/dit/ de un popor mai avansate 2n domeniul artelor, dar la st1nga la progresele sale naturale proprii 2n civili7aie, din momentul 2n care sa Producem ar putea 5i considerat/ ca o unitate, la momentul 2n care ar putea 5i luate 2n considerare ca un milion, 2n timpul e-pirarea unui termen de mai multe mii de ani, nu ar putea 5i o perioad/ unic/ 2n ca7ul 2n care masa de oameni ar putea 5i spus s/ 5ie liber de la prime>die, 5ie direct sau indirect, din lips/ de ran/' 0n 5iecare stat 2n .uropa, deoarece am avut prima conturi de el, milioane 6i milioane de umane e-istene au 5ost reprimate din aceast/ cau7/ simplu, de6i probabil 2n unele din aceste state o 5oamete absolut/ nu poate s/ 5i 5ost cunoscut' )rebuie s/ nu 5i recunoscut de c/tre un e-aminator atent/ a istoriei a omenirii, care, 2n 5iecare epoc/ 6i 2n 5iecare stat 2n care omul a e-istat sau nu e-ist/ acum, Cre6tere a populaiei este 2n mod necesar limitat/ de mi>loace de sub7isten/: Populaia cre6te invariabil 2n ca7ul 2n care mi>loacele de sub7isten/ cre6tere, cu e-cepia ca7ului 2n prevenite prin controale puternice 6i de evidente: (ceste controale, precum 6i veri5ic/rile pe care meninerea populaiei p1n/ la nivelul de mi>loacele de sub7isten/, sunt reinere moral/, viciu 6i mi7erieH 0n compar1nd starea de societate care a 5ost luat/ 2n considerare 2n aceast/ a doua carte cu ceea ce a 5ormat obiectul 2n primul r1nd, cred c/ pare c/ 2n .uropa modern/ controalelor po7itive pentru populaie prevalea7/ mai puin, 6i controalelor preventive mai mult dec1t 2n trecut, 6i 2n p/rile mai necivili7ate ale lumea' De r/7boi, veri5icai predominant de populaia naiunilor s/lbatice, a cu siguran/ s,au redus, c iar inclusiv concursurile t1r7iu ne5ericit revoluionar/@ 6i deoarece prevalena de un grad mai mare de igien/ personal/, de moduri de o mai bun/ de compensare 6i construirea ora6elor, precum 6i de o distribuie mai cump/nit a produse ale solului de la 2mbun/t/irea cuno6tinelor 2n economie politic/, epidemii, boli violente 6i 5oametea au 5ost cu siguran/ atenuat, 6i au devenit mai puin 5recvente' 0n ceea ce prive6te veri5icarea preventiv/ a populaiei, de6i trebuie s/ se a recunoscut c/ aceast/ sucursal/ a acesteia, care intr/ sub incidena cap de moral constr1ngere, nu 2n pre7ent prevalea7/ mult 2ntre partea masculin/ a societ/ii@ 2nc/ =unt 5erm dispus s/ cread/ c/ aceasta prevalea7/ mai mult dec1t 2n acele state care au 5ost mai 2nt1i considerat, 6i poate 5i greu pus la 2ndoial/ 5aptul c/, 2n moderne .uropa o proporie mult mai mare de 5emei trec o parte considerabil/ a lor tr/ie6te 2n e-ercitarea acestei virtute, dec1t 2n trecut 6i 2n r1ndul necivili7at naiuni' Dar cu toate acestea acest lucru poate 5i, dac/ lu/m 2n considerare doar termenul general care implic/ 2n principal o 2nt1r7iere a uniunii c/s/toriei din prudenial/ consideraii, 5/r/ re5erire la consecine, acesta poate 5i considerat 2n acest lumina ca cel mai puternic de controale, care, 2n .uropa modern/ ine de stabilire a populaiei la nivelul de mi>loace de sub7isten/'