Lupta de la Armaghedon
       Ne gasim cu studiile noastre din Apocalipsa înca la
capitolul 16, la cea de a sasea plaga, la Armaghedon. Se pare
ca acest nume,
Armaghedon, a
avut o asa
rezonanta în mintea
tuturor generatiilor
de crestini timp de
aproape 2000 de
ani, încît pe seama
acestui nume au
fost rostite un
numar imens de
predici si, din
pacate, au fost
puse în circulatie fel de fel de pareri privind întelesul cît si
însemnatatea lui în evenimentele finale ale istoriei pamîntului.
        Dupa cum am vazut în studiul parcurs în ultima
prelegere, cea de a sasea plaga este pregatitoare într-un fel,
pentru cea de a saptea plaga. În a sasea plaga, asa cum am
vazut, are loc adunarea tuturor natiunilor pamîntului într-un
front comun, pe o pozitie de lupta unica în vederea ultimei si
celei mai crîncene lupte, denumita aici în capitolul 16 Razboiul
Zilei Celei Mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. Adunarea
laolalta a tuturor împaratilor lumii si armatelor lor la
Armaghedon, apare în profetia ca fiind rezultatul clar al
campaniei celor trei duhuri de draci care au iesit din gura
balaurului, din gura fiarei si din gura proorocului mincinos.
Balaurul, sau Satana, este marele nimicitor, iar fiara este
denumita de apostolul Pavel ca fiind fiul pierzarii. Dupa cum
am vazut din studiul capitolului 13, balaurul a dat putere fiarei,
iar proorocul mincinos, sau cea de a doua fiara din acest
capitol, lucreaza cu puterea fiarei dintîi si devine a treia
persoana în trinitatea faradelegii. Taina faradelegiieste o
contrafacere a tainei evlaviei, si aceasta trinitate satanica sta
acum, în capitolul 16 din Apocalipsa, într-un contrast izbitor cu
divinitatea, cu Sfînta Treime. Balaurul, fiara si profetul
mincinos reprezinta cele trei mari subîmpartiri religioase ale
Babilonului spiritual si anume - pagînismul, catolicismul si
protestantismul apostaziat. Priviti-le acum pe aceste trei
persoane ale tainei faradelegii cum îsi îndeplinescv lucrarea
lor nimicitoare, angajînd în solda lor nu îngeri sfinti, ci duhuri
necurate de demoni.  momente istorice. Dintre toate însa, un singur moment istoric
        Cînd Domnul Iisus a trait si a lucrat printre noi oamenii,
El adeseori certa duhurile necurate din cei demonizati si le
poruncea sa iasa afara din acele fiinte nenorocite, însa vedem
aici ca trinitatea satanica trimite în mod expres aceste duhuri
necurate pentru ca sa atîte pe toti locuitorii pamîntului
împotriva lui Dumnezeu. În plaga a cincea, în întunericul care
a cazut asupra scaunului si cetatii fiarei, la un moment dat
acesta parea sa fi periclitat atît stapînirea fiarei cît si admiratia
si supunerea oamenilor fata de fiara. Dar fiara si-a revenit
foarte repede si acum, împreuna cu balaurul si proorocul
mincinos, într-o unitate de spirit si de lupta asa de strînsa cum
nu s-a mai vazut niciodata, pornesc în momirea, în vrajirea,
înînselarea tuturor neamurilor pamîntului pentru a le aseza
în aceeasi linie de bataie contra lui Dumnezeu. Dar, nu va
grabiti. Prin plaga a saptea Dumnezeu da o lovitura
puternica cetatii Babilonului spiritual si drept urmare,
        A doua teorie interpreteaza batalia de la Armaghedon
ca fiind o lupta între pagînism si Evanghelia lui Hristos. Sabia,
care este vazuta ca iese din gura Domnului Hristos în
Apocalipsa 1,16 este interpretata a fi Cuvîntul lui Dumnezeu,
Evanghelia Sa cea vesnica. Potrivit cu cele scrise în capitolul
2 cu versetul 16, sabia gurii Domnului nu mai este folosita
spre convertire, ci, de data aceasta spre nimicire. Aceasta
teorie însa, nu ofera prea multe detalii. Cum va arata
nimicirea oamenilor prin cuvîntul gurii Domnului?
         A treia teorie, foarte populara în zilele noastre, si strîns
legata de teoria rapirii secrete a bisericii lui Iisus, vorbeste
despre Armaghedon ca fiind un razboi literal, real, si el va
avea loc dupa cei sapte ani de necaz si strîmtorare care vor fi
jos pe pamînt, în timp ce mireasa
Domnului Hristos, biserica Sa va fi
fost rapita sus. Potrivit cu aceasta
interpretare, la sfîrsitul celor sapte
ani natiunile pamîntului vor asedia
Ierusalimul, Ierusalimul real al zilelor
noastre. Însa în acele clipe grele, în
mod fulgerator, napraznic, Domnul Iisus si sfintii Sai vor
coborî pe pamînt ca sa salveze pe evreii care în timpul celor
sapte ani de strîmtorare si-au înmuiat inima si s-au pocait
întorcîndu-se la Iisus si primindu-L ca Mîntuitor al lor. Aceasta
teorie pe cît este de placuta si de populara în bisericile de
astazi, pe atît este de plina de fantezii religioase care nu au
nici un suport în Cuvîntul lui Dumnezeu.
         Cînd apostolul Ioan a pomenit de
numeleArmaghedon, fara îndoiala ca el nu a avut în minte
aceste trei teorii, ci însemnatatea simbolica, spirituala a
numelui Armaghedon. Tocmai de aceea el scrie în capitolul
16 versetul 16 astfel: "Duhurile cele rele i-au strîns în locul
care pe evreeste se cheama Armaghedon". Poate ca prin
aceste cuvinte, apostolul Ioan a intentionat sa îndrepte atentia
cititorilor Apocalipsei spre a lua în seama acest nume
asezîndu-l în contextul istoriei ebraice, asa încît însemnatatea
si rostul pomenirii lui aici sa fie pricepute bine de cititori. Daca
facem o incursiune scurta în istoria poporului Israel, asa cum
ne este relatata pe paginile Vechiului Testament, observam
ca numele Armaghedon, sau cel putin radacina acestui
cuvîntMeghido, apare destul de frecvent fiind legat de diferite
este mai relevant si în care cred ca se gaseste radacina
acestui simbol folosit de apostolul Ioan în Apocalipsa.
Momentul istoric se afla relatat în Judecatori capitolul 4.
Potrivit cu cele scrise aici, poporul Israel se afla din nou într-o
stare disperata. Iabin, împaratul Canaanului apasa greu
asupra copiilor lui Dumnezeu. Armatele invadatoare nimiceau
totul în calea lor: jefuiau, omorau, încît de groaza lor barbatii
lui Israel au ales mai degraba sa se ascunda decît sa iasa la
lupta în cîmp deschis. Nu s-ar fi putut totusi porni la razboi
împotriva hoardelor lui Iabin si a le forta sa paraseasca tara?
Sa pornesti la razboi, dar cu cine si cu ce? Cum ni se spune
în capitolul 5 versetul 8, razboiul era la porti, dar nu vedeai
nici scut nici sulita la 40.000 în Israel. Ce soarta astepta pe
poporul lui Dumnezeu? Pieirea! însa undeva, pe înaltimile lui
Efraim locuia Debora, o profeteasa a Domnului. Întrebata fiind
daca Israel ar putea lupta si înfrînge pe împaratul Iabin si pe
aceasta cetate se va desparti în trei parti. Ultima solie a lui
Dumnezeu pentru toti locuitorii pamîntului, care fusese rostita
cu voce tare si care umpluse cu slava divina tot pamîntul,
suna astfel: "A cazut, a cazut Babilonul cel mare, a ajuns un
locas al dracilor. Iesiti din ea, poporul Meu, ca sa nu fiti partasi
la pacatele ei si sa nu fiti loviti cu urgiile ei (Apocalipsa
18,2.4). Aceasta chemare divina a fost rostita înainte de
închiderea usii harului si înainte de caderea plagilor. Acum,
este evident ca acele trei duhuri de draci angajate în slujba
balaurului, a fiarei si a proorocului mincinos, ies din Babilon,
din locasul dracilor. Ele ies ca sa însele natiunile pamîntului si
sa le ridice contra lui Dumnezeu. Cei trei îngeri trimisi de
Dumnezeu înainte de închiderea harului, cu Evanghelia cea
vesnica a lui Dumnezeu spre a o aduce la toti locuitorii
pamîntului, aveau o misiune salvatoare; ei erau trimisi sa
întoarca pe oameni la Dumnezeu, si nu împotriva lui
Dumnezeu. Ei au fost vazuti iesind din templul lui Dumnezeu,
din sala tronului Sau, în timp ce acele duhuri de demoni au
iesit din Babilon. Cei trei îngeri din capitolul 14 sînt
purtatorii de cuvînt ai lui Dumnezeu, în timp ce cele trei
duhuri necurate din capitolul 16, sînt purtatorii de cuvînt
ai Babilonului. Solia clara a lui Dumnezeu fusese: "Iesiti din
Babilon!", în timp ce solia clara a duhurilor de demoni
este "Intrati în Babilon, uniti-va cu noi!". Solia cerului cauta
mîntuirea si fericirea vesnica a oamenilor în timp ce solia
Babilonului aduce acum blestemul si urgia asupra tuturor
celor ce i-au dat ascultare.        Comparata cu celelalte cinci
plagi dinaintea ei, a sasea plaga nu pare atît de grava, nu
pare sa aduca nici o calamitate, încît multi se întreaba daca
plaga a sasea este cu adevarat o plaga. Celor ce va îndoiti de
acest lucru, va rog sa priviti cu atentie scena lumii la acea
data. . . o lume demonizata, orbita, înselata, lasata la
bunul plac al Satanei. Vreti sa-mi spuneti ca aceasta nu este
cu adevarat o plaga? Cînd legiuni de demoni vor mîna
miliardele pamîntului ca pe niste animale spre momentul si
locul macelului, nu va fi acel ceas cel mai grozav ceas al
ratiunii umane? Prin primele patru plagi Dumnezeu a lovit ici
si colo pe fata pamîntului mijloacele de trai ale oamenilor,
sprijinul material al vietii lor. Prin plaga a cincea, Dumnezeu a
extins proportiia loviturii si a frînt tuturor oamenilor din
împaratia fiarei sprijinul lor moral, încrederea lor în fiara. Iar
acum, în  plaga a sasea, Dumnezeu loveste întreaga lume,
lasînd-o la bunul plac al furiei demonilor, la bunul plac al
minciunilor, ratacirilor si urei Satanice. Atunci omenirea va
secera ceea ce a semanat. Acesta va fi secerisul tainei
faradelegii. La aceasta zi s-a referit apostolul Pavel cînd a
scris în 2 Tesaloniceni 2,7 urmatoarele: "Caci taina faradelegii
a si început sa lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreste
acum sa fie luat din drumul ei. Si atunci se va arata acel
nelegiuit pe care Domnul Iisus îl va nimici cu suflarea gurii
Sale si-l va prapadi cu aratarea venirii Sale". Aratarea lui se
va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne
si puteri mincinoase si cu toate amagirile nelegiuirii, pentru cei
ce sînt pe calea pierzarii; pentru ca n-au primit dragostea
adevarului ca sa fie mîntuiti. Din aceasta pricina, Dumnezeu
le trimite o lucrare de ratacire ca sa creada o minciuna, pentru
ca toti cei ce n-au crezut adevarul, ci au gasit placere în
nelegiuire, sa fie osînditi.
        În prezent, mintea si inima noastra sînt înca terenuri de
lupta ale Duhului lui Dumnezeu si al duhului celui rau. Duhul
lui Dumnezeu ne vrea cu gelozie, iar duhul cel rau se lupta si
el sa ne cîstige. Si adeseori în aceasta lupta noi cedam,
ascultam de soaptele mincinoase ale celui rau si alegem
Sisera, comandantul ostirilor vrajmase, Debora
raspunde: "Nu, Israel nu poate, nu este în stare; dar
Dumnezeu poate, si va face lucrul acesta". Si, într-o
dimineata, poate la fel ca si celelalte dimineti, profeteasa
Debora se adreseaza lui Barac care era la data aceea
judecator peste Israel: "Scoala-te, caci iata ziua cînd Domnul
da pe Sisera în mîinile tale. într-adevar, Domnul merge
înaintea ta". Si în ziua aceea a avut loc o batalie de pomina.
Ghiciti unde? La Meghido! În acea batalie vrajmasii lui Israel
au fost înfrînti cu desavîrsire de Dumnezeu însusi care a
luptat pentru izbavirea poporului Sau. Si în cîntarea Deborei
interventia lui Dumnezeu în aceasta lupta este asezata la loc
de cinste si preamarita. Notati în special cuvintele din capitolu
5, de la versetul 20 si 31: "Din ceruri se luptau, de pe cararile
lor stelele se luptau împotriva lui Sisera. Asa sa piata toti
vrajmasii Tai, Doamne. Dar cei ce-L iubesc sînt ca soarele
cînd se arata în puterea lui". De atunci Haar-Meghido a
devenit pentru poporul Israel un simbol al luptei în care, cînd
nevoia celor credinciosi este extrema si cînd ei sînt apasati
greu sub calcîiul vrajmasului, Domnul, deodata îsi descopera
puterea Sa în izbavirea poporului Sau greu încercat ca si în
zdrobirea vrajmasilor lui. Cînd cei 185.000 de osteni ai lui
Sanherib au cazut ucisi de îngerul Domnului într-o singura
noapte acea biruinta era de fapt o reeditare a acelei
experiente de demult a lui Israel de la Haar-Meghido.
       Însa ultimul si marele Armaghedon sta în viitor. Acela va
fi în timpul plagii a sasea. Aceea va fi vremea neamurilor,
vremea cînd Satana va uni si va stapîni mintile oamenilor în
vederea atingerii unei singure tinte, exterminarea copiilor
credinciosi ai lui Dumnezeu de pe pamînt. Dar ceasul acela
va fi totodata ceasul interventiei lui Dumnezeu în favoarea
poporului Sau. Cînd lumea sub trinitatea faradelegii îsi va
concentra toate fortele cautînd sa dea ultima si decisiva
lovitura de moarte, atunci copiii lui Dumnezeu care vor trece
prin necazul cel mare în noaptea strîmtorarii lui Iacob, care
vor fi apasati din toate directiile, vor striga catre Dumnezeu
pentru ajutor, dupa izbavire. Si atunci deodata, în mod
dramatic, uluitor, într-o descatusare nemaipomenita de putere
si slava divina, Domnul Iisus va aparea pe norii cerului ca sa
izbaveasca pe poporul Sau credincios de pe pamînt. Astfel
ca, necazul cel mare prin care va trece poporul lui Dumnezeu
în vremea plagii a sasea cît si aparitia Domnului pe norii
cerului alcatuiesc la un loc întelesul cuvîntului Armaghedon.
Acest cuvînt este mai mult decît un punct geografic pe harta
Palestinei de azi; ea este mai degraba ultima mare batalie din
lunga si teribila confruntare dintre Domnul Iisus si Satana
privind suprematia asupra acestui pamînt. Transpus în
termenii experientei noastre pamîntene, Armaghedonul va
ramîne experienta de neuitat a celor credinciosi din ultima
generatie, experienta izbavirii lor, o experienta care va deveni
pe tot parcursul vesniciei subiectul permanent al cîntarilor
noastre de lauda pentru Iisus. Ce-i drept, ei, cei credinciosi
citisera de multe ori cuvintele proorocului Daniel din capitolul
12 cu versetul 1, acea minunata fagaduinta divina: "În vremea
aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor
poporului tau, caci aceasta va fi o vreme de strîmtorare cum
n-a mai fost de cînd sînt neamurile si pîna la vremea aceasta.
Dar în vremea aceea poporul tau va fi mîntuit si anume,
oricine va fi scris în carte". Una este sa citesti si alta este sa
experimentezi ceea ce citesti. Tocmai de aceea aceasta
experienta nu va putea fi stearsa din mintea celor credinciosi.
De aceea si Iisus, pentru cei ce doresc sa fie partasi ai
mîntuirii Sale, pentru cei ce doresc sa aiba parte de scena
pacatul. Toate pacatele noastre sînt de fapt un rod al
minciuniulor lui Satana pe de o parte si a placerii noastre
firesti dupa nelegiuire, pe de alta parte. Însa Iisus ne poate
cîstiga pe deplin si ne poate feri de orice cadere daca noi
vrem si alegem sa ascultam de glasul Sau necontenit.
Adevarul este însa ca multi, poate chiar cei mai multi oameni
din ultima generatie, vor respinge adevarul cu dispret si se vor
lipi cu toata placerea de nelegiuire. Ei vor respinge învataturile
clare ale Cuvîntului lui Dumnezeu si se vor lipi de glasul
minunilor, semnelor si puterilor mincinoase ale demonilor.
Celor ce vor alege cu dîrzenie aceasta directie Dumnezeu nu
le va mai aseza în cale nici o piedica si va retrage în cele din
urma de la ei Duhul Sau cel Sfînt încît ei vor crede
încontinuu numai minciuni pîna cînd în plaga a sasea
acele minciuni îi vor conduce spre osîndire. Au ales sa
asculte de glasul lui Satana, acum, în mintea oamenilor si în
jurul lor nu poate fi auzit decît glasul duhurilor necurate.
        Plaga a sasea va consta în demonizarea lumii si în
încolonarea ei în ultima mare batalie împotriva lui Dumnezeu,
batalia Armaghedonului! Sa notam ca aceasta batalie nu va
avea loc în plaga a saptea, ci la sfîrsitul plagii a sasea. În
plaga a saptea are loc altceva, despre care vom studia în alta
pregere. Acum ne aflam spre sfîrsitul plagii a sasea, într-o
lume demonizata, ne aflam la Armaghedon.  poporului Sau.
        Dupa cum am spus, acest nume a atras sute si sute de
oameni de-a lungul vremurilor, dîndu-le îndemnul de a vorbi
despre însemnatatea lui. Din toate predicile, articolele si
cartile scrise pe baza acestui nume profetic, se desprind în
principaltrei teorii, sau trei puncte de vedere.  seriozitatea. Si fie ca raspunsul inimii noastre sa fie
         Prima teorie interpreteaza batalia de la Armaghedon
caun eveniment de viitor, un eveniment literal, o lupta reala
care se va duce între doua grupari de natiuni existente la ora
aceea pe arena lumii. Dupa unii autori aceste grupari sînt, de
exemplu, Rusia si natiunile islamice împotriva lumii Anglo-
saxone. Dupa alti autori, cele doua tabere sînt formate de
Rusia, Italia si Japonia pe de o parte si Anglia, Franta si
Statele Unite, pe de alta parte. Sau într-o alta varianta,
Germania, Italia si Japonia împotriva Frantei, Angliai si
Statelor Unite. Desigur ca variantele cu fortele de lupta în
fiecare tabara sînt mult mai multe. Unii cred ca aceasta lupta
nu va fi pe tabere organizate, ci un fel de lupta anarhica între
toate armatele lumii adunate în mod real în întinsa vale
Meghido din Palestina biblica.
aceea grandioasa a revenirii Domnului Hristos, Aparatorul
poporului Sau si doresc sa se întîlneasca cu Iisus, Mirele lor
iubit, El le transmite prin profetul Ioan o avertizare, o somatie,
spunîndu-le: "Iata, Eu vin ca un hot. Ferice de cel ce
vegheaza si-si pazeste hainele ca sa nu umble gol si sa i se
vada rusinea". Da, Iisus va reveni pe neasteptate, brusc,
surprinzator, ca un hot. De aceea, cei credinciosi trebuie sa
vegheze si trebuie sa aiba grija ca hainele caracterelor lor,
haina neprihanirii Domnului Iisus sa fie pastrata fara nici o
pata.
        Izbavirea
poporului lui
Dumnezeu prin
aratarea
Domnului
Hristos va
aduce implicit
nimicirea
tuturor celor
necredinciosi, a
tuturor
vrajmasilor lui
Dumnezeu si a
Da, acea zi a izbavirii lui Dumnezeu pentru unii va fi în acelasi
timp ziua judecatii finale pentru restul omenirii, întrebarea
este, iubite cititor, noi, pentru care zi ne pregatim si pentru
care experienta? Aceasta este întrebarea asupra careia se
merita într-adevar sa ne oprim si sa meditam cu toata
mereu: "Tata ceresc. îti multumesc pentru Domnul Iisus
Hristos prin care ai deschis si pentru mine o cale de
izbavire din aceasta lume ce merge spre pierzare, îti
multumesc pentru jertfa Sa prin care pot sa gasesc
iertare, curatire si primire înaintea Ta. Tot ce doresc este
sa intru în adevaratul Tau popor, în biserica alesilor Tai
de azi si sa fiu gata la venirea Domnului Hristos cînd va
aparea pe norii cerului. Fa Doamne ca izbavirea mea sa
fie deplina si azi si în acea zi atît pentru mine cît si pentru
toti cei dragi ai mei. îti multumesc în numele Domnului
nostru Iisus Hristos. Amin!"