,hI t

TITLUL EPISTOLEI

-:
I

L
| -I I

{
I
,l

Acesta estear5tatsirnpluca,,Evrei". Este interesant sAobservdmcd acestcuvdnt,,evreu" este mentionat de treizeci gi patru de ori in Epistol6 gi limba ebraicd de zece ori. I-iteral numele de evreu inseamn6 ,, aparfindndlui Eber". Genesa1l versetul 14 aratdci Avraam a fost un strdmoqa lui Eber. Totugi, existi un in{elesulterioral numelui careesteliteral ,,celcarea trecut rdul", rAul,binein(eles, se refer[ la rdul Eufrat. in losua 24 versetul 3 atunci cind se referd la Avraam el spune,,, Eu am luat pe tatdl vostru Avraam din cealaltdparte a Rdului, gi l-am purtat prin toatl lara Canaanului; i-am inmullit sdmAnfa,gi i-am dat pe Isaac." Aceasta, bineinfeles,se referi la rAul Eufrat. Totu$i, existd o primd menfionare imprtantd a cuvdntului ,,evreu" in Genesal4 versetul 13. Aceastd povestire vorbegtede o lupt[ care a implicat pe Avraam gi pe slujitorii lui. inainte de acestevenimentnepotut lui Avraam, Lot, s-a mutat in Sodoma gi Gomora. Oraqele au fost atacatede o coalilie a impdra{ilor Ei Lot, sofia gi familia lui, impreun6cu averile lor, au fost pringi,impreunl cu oamenii in Sodomagi Gomora.Totugi, Avaam a venit si-l salvezeqi sd-l elibereze, impreundcu alli locuitori din Sodomagi Gomora. Dupd biruin{d,Avraam s-a int6lnit cu Melhisedec,regele Salemului,Genesal4 versetele18 la 20. Aeasti persoani apare in Epistola cdtre Evrei aqa cd este imortant sd ne gdndim la acest rege in legaturd cu Avraam la care se referl ca gi evreu. Trei lucruri se spun despreMelhisedec.Mai intAi, el era un rege al Salemului, care inseamni pace gi de aici s-a format cuvintul lerusalim. Al doilea, el era preot al Dumnezeuluii)rea inalt, st[pdnitorul cerului gi al pimdntului. Din nou, aceastaeste prima menfionare in Scriptur5a Dumnezeului Prea Inalt, qi se face referire la Dumnezeu ca la conducdtorulcerului gi al pdm6ntului. Im al treilea r6nd, Melhisedeci-a dat pdine qi vin lui Avraam gi Avraam i-a dat zeciuieli. Doud lucruri pot fi observate; pe Melhisedecil vom descoperica un simbol al lui Hristos - rege gi preot. In al doilea rdnd, Satan,in proclarnafiadin Isaia 14, a declarat cd va fi ca Cel Prea Inalt sugerdndcd dorea sd stSpdneascd cerul qi pdmdntul. DupS acest eveniment important, Dumnezeu a confirmat Legim6ntul Avraarnic cu un jurdmdnt solemn. Lu6nd in considerareacegtifactori, putem si ajungem la aceasticoncluzie- Avraam a fost la origine evreu gi astfel Epistolaeste scrisi unui popor specific.In al doilea r0nd, neamulevreiesca avut o relatie speciald cu Isus ca preot gi rege simbolizat in MelhisedecAi, in al treilea rAnd,Durnnezeu a promis sd indeplineascf, legdmdntuipe care l-a fbcut cu Avraam. Evreul, in condiliile jurdmintului solemn. Prin urmare, pentru a inlelege Epistola citre Evrei trebuie si in{elegernacegtifactori qi in mod deosebittrebuie s6 tnlelegemcondiliile diferitelor legdmintepe care Dumnezeu le-a fbcut cu poporul evreu gi in special natura temporari a Legdmdntului Mozaic.Cu acestelucruri in minte, trebuie sd descoperim acum la ce perioadddin existentapoporului evreuse va aplica invititura acesteiEpisole'cdtreEvrei. Dr. Lewis Sperry Chafer a spus odatd,,, Teatd Scripturaeste scrisf, pentru noi, dar nu toatd $criptura este scrisd c[tre noi." De exemplu, in Numeri l5 citim despreun om care aduna lemne in Ziua de Sabatpentru a face un grdtar. Cazul siu a fost adus inaintealui Durrnezeu qi sentinfaa fost ca el sd fie executat.in termenii Legdmdntuluui Mozaic acest om era in rdzvrttire directd impotriva Legii lui Dumnezeu gi trebuia sd moard. in mod clar Scripturanu ne scrie acest lucru nou6, ci a fost scris pentru a ne dovedi ci nu existi nici o abaterede la cerinlele neprihinite ale lui Dumnezeu; trebuia sd se pldteascd pentru un act.de rdzvrdtire.Totuqi, ?n aceastd zi a harului, noi nu trebuie s6 suferim pedeapsa cu moarteapentru cd facem un grdtar intr-o dup5-amiazdde duminicS.Astfel, acest pasaj din Scripturd a fost scris pentru noi dar nuu cdtre noi. Acum vom vedea ci aceasti Epistoli minunatd cdtre Evrei a fost scris6 pentru noi, dar nu ne-a fost scrisi noud in mod direct; s-a adresat poporului evreu qi de aceea trebuie si ne punem o intrebare importanti - cdrei perioadedin existenla naliunii de aplicd accast6Epistold? in primul rdnd, ar putea fi aplicatd accastA perioadei EpistolS de la Moise la Hristos?Acest lucru nu esteposibil. Mai int6i, principiul dominantin avea vreme era Legea. Epistola cdtre Evrei se bazeazdpe Legdm6ntul cel Nou - harul. in orice Epistola a fost scrisi dupd Calvar. in al doilea rdnd, ,,estescrisi aceasti Epistold Bisericii dintre Neamuri in vremea Bisericii?" Acest lucru nu este posibil. Mai intAi, pentru cd Israelul a fost pus gi, in al doilea rAnd,Epistolaeste adresatd deoparte in mod specific poporului evreu. Mai mult decAt atdt,Epistolase ocupdmult de l,egdmdntul Avraamic ca fiind aplicabilin mod direct poporului Israel. Factorul hotdrdtoreste, oricum, sd stabilim natura nidejdii viitoare care este exprimatd pentru acegti evrei. Pentru Riseric[, nddejdeanoastri este rdpirea, dar nddejdeaexprimatd in aceastl EpistolS este

l5

viitor des la un un eveniment referire promisi.O vom studia in detaliu mait6rziu, dar ea fac3e odihna ln capitolul3 versetull9 el p.e curePetrua vorbit cdnds-aadresat na{iuniiisraelite dupdCincizecime. Domnului gi Petrule-a reamintitde a vorbit despre vremurilede inviorarecarevor veni in prezentp le-a prezisprin gura sfinlilor Lui prooroci. asemenea de reagezarea acelorlucruri pe care Dumnezeu Israelului in [ard, la intoarcerea Din nou,cuvintul,,rea6ezare" facereferirela reinstaurarea teocraliei, pentrutoate agacum i-a promis lui Avraam Ei la momentulcdnd Israelva devenio binecuvdntare poporului nafiunile. evreudin timpul Zilei Domnului.Ea A treia op{iuneestec[ Epistolase adreseazl dupi ripirea Bisericii qi in mod deosebit in perioadacelor gapteani de va avea loc, bineinteles, judecati.Ne amintimcd Apocalipsa ea fiind meniionatide I la 3 seocupdin mod specificde Bisericd, gapte ocupi noulsprezece ori. Oricum,capitolele4la 18 din Apocalipsa se de cei ani din necazui cel mare,acea noapte din ziua Domnului,undeexistd26 de referirila Israelqi nici una la Bisericl. Putem carea existatde-alungul cd aceastlmareEpistol[ estepentrutot poporullui Dumnezeu sd rezumdm perioadei din de dou[ mii de ani. Oricum, Epistolaa fost adresatipoporuluievreuin mod deosebit perioada zilei Domnului care va urrnadupd rlpirea Biseicii. [n mdsurain care poporul Israel este preocupat, in Daniel I I versteleI la 35 se face existdprecedente De exempu, biblice pentruaceasta. referirela impirafii din nord gi din sud.Aceastiperiadl sereferdla rizboaieledintreSiriagi Egipt care au urmatdup[ moartea lui Alexandru cel Mare.Poporula trecutprin unadin celemai dificile perioade din istoriasa qi Dumnezeu a adusin mod induritor, prin Daniel,o schili profeticba acelorzile pentru incurajarea Israelului.$i, mai deosebit, 2l la 35, Dumnezeu in versetele se referl la perioada cdnd perioade Israqlula ajunssub stdpAnirea lui AntiohusEpiphanes. A fost una din cele mai periculoase pentru IsraelcdndSatan s-astriduit prin acest conducitorstricatsddistrugd oricevestigiual adevlratei religii.Apoi, bineinfeles, in DanielI l:36 la 45, Cuvdntul luiDumnezeu ne oferl o schip remarcabilf, a Anticristuluiin timpul perioadei de qapteani d necazului cel maredin ziua Domnului.Astfel scopul poatefi rezumat Epistolei in felul urmdtor: Israelului in Legdmdntul in primul rdnd,esteintoarcerea la credinla Avraamic.Cu altecuvinte, poporultrebuiesI priveasclla harullui Dumnezeu. In al doilea rdnd, si intoarci Israelulde la Lesimdntul cel Vechi sau Mozaic - Lesea la Legdmdntul cel Nou - Harul. In altreileardnd,siintoarci lsraelul de lajertfireaanimalelor la marele sacrificiu al Domnului pentrucur6firegi iertare. In al patruleardnd, sd aduci odihna promis6,ceea ce inseamn6 gi zdrobireasatanocrafiei instaurarea conducerii lui Hristos. Astfel.sepoate sugera finaldin lsrael ci Epistola igi va g[si indeplinirea dup[ rdpirea Bisericii.

l6

EXPUNEREAEPISTOI,EI CATRB EVREI

Introducere: CAPITOLUL I, v. 1-3 TRECUTAFACUTAPARINTILOR DESCOPERIREA
Versetul1: o'Dup5 ce a vorbit in vecfrime plrin(ilor noqtrii prin prooroci,in multe rdnduri gi in multe chipuri,Dumnezeu." Patru intrebdri se nasc din acest verset - Unu,,,cine erau pirin{ii?"; Doi,,,care a fost Trei.,,cine au fbst proorocii?"; Patru,,,cine erau cei care trebuiau si primeascd descoperirea?"1 descoperirea?" Sd lulm prima intrebare,,cineerau pirin{ii?" Unele pasajedin Scriptur5,ca2Petru capitolul3 versetul 4 folosesc o expresie intr-un sens restrAnsgi fac referire la Avraam, Isaac Ei Iacov dar aici sciitorul face referire la strimogii poporului evreu. A doua, .,Care a fost descoperirea?" Descoperireaeste in primul rdnd cu privire la ?mpdrdtia care vine. Dr. Alva J McCiain a agezat-o intr-un mod foarte succint, ,,Biblia este o carte. Dacd ar fi sd ddm un titlu acestei cirli, pe drept am putea-o numi ,,CarteaVenirii impirdtiei lui Dumnezeu''' care esteintr-adevdr tema ei centrald pretutindeni. Pentru confirmarea acesteiafirmalii nu trebuie sd uitim gi lucrareaDomnului nostru Isus Hristos pentru ci El esteimpiratul veqnic gi nu poate fi nici Persoana o impdri{ie finald in afard de El qi lucrareaLui ca miel injunghiat de la intemeierealumii." Astfel descoperirea esterdzvritirea satanicd, rdzvrdtirea promisiunea omului, satanocralia, din Genesa 3: l5 cu privire la sbmdn[afemeii, legdmintelecu Israel, venirea lui Mesia gi reinstaurarea teocrafiei pe planeta Pimdnt. A treia intrebare, ,,Cine au fost prorocii?" Acegtia au fost proorocii Vechiului Testament purta{i de Duhul Sfhnt. Petru a aqezatacest lucru atAt de bine in 2 Petru 1 versetul 2l,,,Cdci nici o proorocie n-a fost adusi prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu,mdna{i de Duhul Sfdnt". A patra ?ntrebare,,,Cine erau cei care trebuiau sd primeascd descoperirea?" Observati cd la inceputul versetului 2 ni se spune, ,,la sfhrqitul aacestorzile, ne-a vorbit"; ,,ne" este, binein{eles, Israelul.Pavel a ardtatin Romani 9 versetele 4 gi 5 vorbind despreIsrael,a lor esteinfierea,a lor este slava,legimintele, dareaLegii, slujbadumnezeiasci, lbgdduin{ele, a lor sunt patriarhiigi dun ei a iegit, dupd trup. Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeubinecuvintatin veci. Amin! Obseva{irolul central pe care Israeluliljoaci in planul de rdscumpirareal lui Dumnezeu.Sir Robert Andersona spus, ,,C)amenii vorbescdespreistoria divini a rasei umane, dar nu existi o asemenea istorie. Vechiul Testanicnteste istoria divini a familiei lui Avraam. Chemarealui Avraam a fost pr-lnctul central din punct de vedere cronologic intre crearea lui Adam gi crucea lui Hristos gi totugi intreagapovestire a tuturor vremilor de la Adam la Avraam esteagezatiin unsprezece capitole. $i dacd in timpul istoriei Israeluluilumina descoperirii a rdmaspentruun timp asuprapopoarelorpagdne a fost pentru cd na{iunea favorizatl a fost pentru un timp in robie. Dar Dumnezeu s-a ocupat de poporul evreuin agafel incit ei sd poati fi un centru qi un canal de binecuvdntare cdtre lume. DatoritA mandriei lor ei au ajuns sd se priveascdpe ei inqigi ca singurul obiectiv al binecuvdntdriidivine." Astfel intreagadescoperiredin Vechiul Testament ne-a fost dati prin prooroci. Autorul a spus, ,,in multe rdnduri", ceeace inseamnd o mie cinci sutede ani. Si ,,in multe chipuri". A fost dati sub forma Legii, a profeliei, istoriei, psalmilor, semnelor,simbolurilor gi pildelor gi descoperirea a fost progresivi. Acest lucru se vede in mod specific in planul lui Dumnezeu de riscumpdrare care, intr-o formd prescurtatd, este agezatin Genesa3.15 precum cd sim6n(a fbmeii va veni qi va zdrobi domnia lui Satan. Apoi a fost chemarea lui Avraam, Iacov gi familia lui care au cobordtin Egipt qi care au deveni o na{iune; apoi a fost ordnduirea teocratici sub Moise;apoialegerea divini a lui David gi din tinia lui conducerea lui Mesia; a fost alegerealerusalimului. Cind Vechiul Testaments-a incheiat, Israel a$tepta, mai intAi, venirea lui Mesia, care era in termenii legEmintelor.Agteptau de asemenea

t7

Israeluluiin lara intoarcerea agtepta cel Nou; gi, in al treilearAnd,naliunea Legdmdntului instaurarea care Deuteronomic, sub LeglmAntul Acest lucru se a$tepta qi aqezarea impirlfiei teocratice. Promisd se sfhrqeqte cu o observatie VechiulTestament legdminte. intoarceriiqi toatecelelalte eraLegdmdntul pe proorocul voi vd trimite gi proorocul a spus. 4 versetele 5 6 capitolul Mateahi in ,,Iat5, ineresanti. pdrinfilor inima El va intoarce gi infricogatS. mare ziua aceea Ilie, inaintede a veni ziua Domnului, cu blestem!". s6 lovesc Mea, la venirea ]ara sprecopii,qi inimacopiilorsprepdrinfiilor,ca nu cumva, copiii, caresuntpoporulevreu,au fost impica{i cu pirin{ii. Pirinfii la carese referi aici sunt Obseva{i, Astfel IsusMesiaaveasd a fdcutlegdminte. cu careDumnezeu Avraam,Isaacqi lacov,ceitreioameni qi Ilie mesajulpe carel-a avut lui in duhul venit legdmintelor. Ioan a fbgiduin{ele aducdla indeplinire este aproape.Ioan, pentru impdrdtia cerurilor pocdiascd ci pentru Israel a fost cd trebuie si se probleme cu ucenicii cauzat a premergitorul, a fost respinsde Israel gi omordt.Aceata,bineinfeles problemi in venirealui llie. DomnulS-areferit la aceasti pentrucd ei l-au intrebatpe Domnul despre l0 la 13, ficdnd referirela profeliadin Maleahi.Dornnula explicat,,,Iliea qi Matei 17 versetele cl s[ atragi aten{ia ce inseamni cI facereferirela IoanBotezitorulgi Domnula continuat ceea venit", prezis Fiul Omului, le-a El, apoi Domnul tiderii au ftcut cu el ce le-a pl5cut;adic[, l-au omordt.$i, aveasI sufere.Oricum, inainte de a doua venirea Domnului Ilie va veni pe planetaP[mAnt qi va inainte de a doua in Apocalipsa. intoarceinimile copiilor cdtreplrin{i. Ioan face referirela aceasta Israelseva pocdi. venire a Domnului,

VOCEA FIULUI al tuturor Versetul2.. "La sfirgitul acestorzile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus mogtenitor (sau, lumile)". gi prin carea flcut qiveacurile lucrurilor, Literal,tnseamnl,,in cel zile", cuv6ntul folositeste,,eschatos". acestor ,,A vorbit,la sfhrqitul estevoceaDomnuluicitre Israel c[ aceasta cumplit,din urmi timp sauun loc". Observa{i mai extrem, -,,ne-a vorbit". Astfel, acesta Fiul este esteun mesajde sfhrgitpentruevrei,adic6Israel,Ei observafi ne amintimcd Isusa venit la Evanghelii, Fdrdindoiali, intorcAndu-ne Israelului. Cel carese adreseazi de asemenea 5 la 7. Pavelsubliniazd ale caseilui Israel vezi Matei l0 versetele numaila oile pierdute ca sd un slujitoraltdierii imprejur, a fost,in adevdr, 8 gi 9,,,Hristos acest faptin Romanil5 versetele gi sd intdreasciftgdduin{ele date pirinlilor;".Astfel, lsus a credinciogia lui Dumnezeu, dovedeascd pe careDumnezeu le-af6cutIsraelului. figdduinfeleleglmAntului venitsi indeplineascl

AUTORITATEA $I RANGUL FIULUI

Doud lucruri ar fi de observat. l. Autoritatea prin Numire: ,,L-a pus mogtenitor al tuturor lucrurilor". A pune Domnului nostru. Si ne amintim ce smogtenitor face referire la stip6nire - stdpdnirea a petrecut in vegnicia trecuti cdnd Lucifer, heruvimul uns, a primit autoritate in cer, a Ezechiel 28 versetul 14, dar Lucifer s-a rf,zvrltit gi a devenit Satan.Apoi, binein,teles, pimdntesc, L26; dar el gi al Genesa domeniului numirea lui Adam ca conducf,tor fost s-a rdzvrdtit. Acum, descoperim cd Fiul lui Dumnezeu, Isus Mesia, este numit stdpinitor al tuturor lucrurilor. Numirea Lui a fost realizati datoritl intrupdrii Lui, morfii, invierii giindlfdrii Lui. 2. Autoritate prin StIpffnire ca gi Creator: ,,Prin care a fdcut gi veacurile". Cuvdntul ,,veacuri" este ,,aionas". Acesta face referire la secole sau perioade de timp, dar gi la toate acele lucruri din aceie perioade de timp, cum ar fi crearea domeniului ceresc, crearea domeniului pf,mdntesc,;;i aga mai departe.Cuvdntul ,,fbcut" este interesant. Este ,,poieo". Nu existi nici un cuvdnt in limba englezdpentru acestcuvdnt din greacd dar el inseamnd ,.a face, a produce, a construe, a determina, a opera, a aranja in al Fiului estepozitia Sa de Creator. ordine". Astfel, dreptulde proprietate

l8

SLAVA $I LUCRAREA SLAVITA A FII-]LUI Versetul3: ,,E1,care esteoglindireaslaveiLui gi intipErireaFiin{ei Lui, gi care {ine toate lucrurile cu gi a gezut la dreaptaMiririi ln locurilepreainalte." piicatelor, CuvAntulputerii Lui, a f6cut curS{irea Sunt trei lucruri interesante cu privire la slava Fiului. Mai, intdi este oglindirea slavei Lui. Aceastaface referire la plindtateades[v6rr;irilorlui divine; radiereaslavei gi mdre]ia fiintei divine. Aceastanu esteslavareflectatdde Tatdl, ci slava Tatdlui gi a Fiului. Al doilea lucru estecd lsus este imaginea exacii a persoaneit,ui; adic6, Tatdl. intrelesul ne indreaptd cdtre o reproducereexactd. Domnul a spus.,,Cine N{'a vazut pe Mine a vdzut pe Tat6l." in al treilea rAnd, Fiul susfinetoate Este lucrurile prin cuvdntul puterii Sale. Cuvdntul ,,sus{ine" este demn de luaat in considerare. mai cuvdntuldin greaci ,,phero". Nu inseamrid cd Domnul line lumea ca CharlesAtlas. O descriere menfine coerenlatuturor iucrurilor buni ar fi cd Domnul men{ine toate lucrurile. Pe l6ngi acestea, ajut6ndu-le sd se dezvolte pAnd la un sfhrgithotirAt. Astfel cd Fiul nu numai cd susline universul. orbitelecu stelele. ecosistemul, dar El doregtesi le duci la bu sfdrgitullor dorit gi El face acestlucru prin Cuv6ntulputerii Sale.,,Cuv6nt" esteaici ,,rhema" gi se rcferd la cuvdntulvorbit. Cdnd Mariei i-a fost adusddescoperirea de cdtre ingerul Gavril cu privire la nagterea sffintd, Maria a spus,in Luca, in Luca 1.38, ,,Fac6-mi-sedupd cuvdntul tiu". Cuvdntul ,,putere" traduce cuvdntul ,,dunamis" qi qi priceperealui Dumnezeu de a indeplini ceea ce a spus. Astfel, pentru a capacitatea inseamnd universula luat fiin{5 la cuv6ntul lui Dumnezeu;El continuds5 vorbeascf, pentrua-l men}ine, rezuma, gi, in cele din urmd, El va desdvdrgi pentrua-l sus{ine universulpdn[ la incheierea lui finali.

MINUNEALUI MAREATA
,,A fdcrrt curdfireapdcatelor"; versetulspune literal,,,ne-a purificat de pdcatelenoastre". in gramaticdar putea fr parafrazat,,,Domnul ne-a curdfit de p[catele noastreprin El Insugi, pe El Insugi, cu El Insugigi pentru El Insugi". Cuvdntul ,,cur[tit" este la tinrpul aorist,care aratdo actiunefbcuti odatbpentru totdeauna;este o actriune Domnului, ceeace inseamndducerea complet6.Astfel susfinerea istoriei la sffirgitul ei necesitd preocupareade p6catul qi rizvritirea omului. Domnul a confruntat qi haosul cauzatede plcat gi s-a ocupat de problema aceasta dezordinea odatf, pentru totdeauna.

LUCRAREA DESAVAR.$ITA A RASCUMPARARII

,,A gezut la dreaptaMdririi in locurile prea inalte"; Domnul nostru este agezat,lucrareaeste realizatd. in mod intdmpldtor, preo{ii din Vechiul l'estament in ordnduirea din Levitic nu se a;ezau niciodati, lucrarea nu era terminatd niciodatd, pentru cd jertfele animalelor nu indepdrtau niciodatd pdcatul.In greacd,verbul ,,aSezat" indici un act solemn, formal, o pozilie de demnitate gi autoritate, pozilie Domnul susfine daramintili-vdci din aceastd inci toatelucrurile pdnd la consumarea lor final5, ocupAndu-se de plcat ca mare preot al nostru pentru c[ El trdieqtevegnic ca sd mijloceasc[ pentru noi. Acum sd rezumdm acest verset rninunat. In primul^rdnd, Qq-mnulnostru este superior proorocilor. Ei au fost purtdtori de cuvdnt, dar acum Fiul vorbeqte.In al doilea rdnd, Fiul mogtenegte toate lucrurile; El estenumit ConducdtorMediatorial. in al treilea r6nd, Fiul este gi Creator, qi conducdtoral tuturor lucrurilor de-alungul timpului qi, in al patrulearAnd,Fiul oglindegte slavalui Dumnezeugi esteuna cu Tatil. Cinci, Fiul este expresiaexactda Tatilui; El este Cuvdntul, Logosul. $ase,Fiul line bogdliile universului, men(ine legiturile qi ll dezv<lltA. $apte, El gi-a vtrrsatsdngeleindepirtdnd picatele odatd pentrutotdeauna.

l9

sA NEcoNCENTnAUASUPRA iNcnRu,on
4: "ajungAndcu atAt mai presus al Versetul un Nume mult mai minunat decAt de ingeri,cu cdt a mogtenit
lor.tt

Trei fapte pot fi observate aici. Unu, Fiul a ajuns mai presusdecAtingerii. ,,Ajuns" este cuvdntul estefolositpentrucrearea universului. Astfel,Fiul a ajunsmai presus ,,ginomai".Cuvdntul in al doileardnd,ne arnintimce s-a petrecut cu ingerii in istorie. decdtingerii prin ceeace a realizat. Lucifera primit tronul mediatorial in cer,Ezechiel Totug,Lucifer s-a 28. El a fost heruvimulmesianic. rdzvrdtit;el a devenit Satan,?mpotrivitorul. Astfel, Lucifer a fost moqtenitorul strdlucit dar s-a De asemenea? rrazvrdtit. se poateobserva ctr ingerii au fost implica{iin Legimdntul Mozaic. Fdcdnd referirela acestlegdm6nt, in Evrei 2 versetele 2 gi 3 autorulspune, dacdCuvdntulvestitprin onCSci, gi dacdorice abatere gi orice neascultare gi-aprimit o dreaptd ingeri s-adoveditnezguduit, rdsplStire, cum vom sc6pa noi, daci stim nepisdtorifap de o m6ntuire agade mare,care,dupd.ce a fost vestita ?ntdide Domnul, ne-a fost adeveriti de cei ce au auzit-o". Leglrn6ntulMozaic a fost, binein{eles, judecatd, pentrucI a depinsde credincioqia temporar omuluigi, in celedin urm6,a adus agacum Pavel ingerii esterdzvrltirepe de o spune,,,slova omoard".Astfel descoperirea Vechiuluitestamentprivind partegijudecati pe de alta. Al treileapunctesteci moqtenirea Fiului estemai bunf,decdta ingerilor. prezent precumci moqtenirea Acestlucru poatefi parafrazat, in trecutcu un rezultat ,, Isusa mogtenit Lui permanent5". estein stipdnirea Acest lucru ceredou6intreb[ri. Prima,,,cemogtenire au primmit ingerii?" Singuramogtenire ardtat6 in Scripturl estecea din Ezechiel28, unde Satana primit tronul mediatorialcare este in cer. De asemenea ne amintim c5 Satana uzurpatconducerea domeniului pimdntesccare a fost pierdutd prin rdzvrdtirea primilor nogtrii pirinfi. A doua intrebare,, Ce profeticd mo$tenire a primit Fiul?" in cel de-aldoileaPsalm, careesteo schi15 a Tatdluicareil aSeaz| pe Fiul ca gi conductrtor pe impdratulMeu pe al planetei; in versetul Eu am uns 6 se spune, ,,Totug, Sion, munteleMeu cel Sfrnt.". Apocalipsa19 vesetele I I la 16 ne oferi o schili acestuieveniment extraordinar cdnd Isus Mesia se intoarcepe planetaPimdnt, distruge Satanocra{ia gi iqi ageazi primiti de Fiul suntdrepturileregaleconferitein termenii impir6fia in lerusalim.Astfel, mogtenirea Leglm6ntului Davidic.Al treileapuncteste cf,Domnula primitun Numemult mai minunat. ,,Nume" ?nseamni simplu,,natura, tot ceeace esteo persoani".Minundfia NumeluiSduesteardtatlin Filipeni gi Dumnezeu 2 versetele 9 la I l, ,,Deaceea L-a in6l{atnespus de mult, gi I-a datNumele,careestemai presus de oricenume;pentruca, in Numelelui Isus, si seplece oricegenunchi al celordin ceruri, de pe pimdnt gi de sub pdmdnt,gi orice limbd sd mdrturiseascS, spre slava lui Dumnezeu Tatdl, c5 Isus Hristos esteDomnul."

CONFIRMART,A LUI DUMNEZEU TATAL CU PRIVIRE LA ACEST ADEVAR MARET Versetul 5: -,,Cilci, cilruia dintre ingeri a zis El vreodat{:,,Tu egtiFiul Meu; ast6ziTe-amniscut?" gi iaritqi: ,,Euii voi fi Tat6,9i El imi va fi Fiu?'n Este interesant cd autentificarea Tatllui cu privire la Numele Fiului Slu este din Scripturi. Exist6gapte citatein VechiulTestament. Citatul numirul 1: Psalumul2'.7, ,,TuegtiFiul Meu! Astizi Te-amniscut." Acestlucrunu a fost spusniciodati ingerilor.intAmplltor,acesttext nu a avut de a facecu generarea vegnicd a Fiului
din f)umnezeu Tatdl sarr cu incarnarea Lui. Isus este Fiul vegnic. Psalmul 2 este o incoronare a

Psalmilor;vorbegtedespreIsus Mesia care va veni sd preia conducerea planeteigi cuvAntul,,ntrscut" nu facc refcrire la venirea in trup a Domnului nostru ci la slujba Lui de Conducdtor Mediatorial a lui Dumnezeu.Poatefi patafrazat,,,Te-amnlscut Ia demnitateregal6". Citatul numtrrul2: 2 SamuelT:74,,, Eu ii voi fi l'atd gi el fmi va fi fiu." Aceastaface referire la Legdmdntul Davidic qi in mod deosehitla Solomoncare a fost un sirnbol al Domnului Isus.Totuqi, Solomon a e$uat,dar Domnul lsus, realitatea,estemogtenitorulde drept al tronului davidic in termenii Legimdntului Davidic. Astfel poate fi rezumat c5 Isus Mesia a evreilor este, mai int6i, Fiul lui Dumnezeuprin generare vegnicd.in al doilea rdnd. Fiul lui Dumnezeuin incamareaLui. in al treilea

20

rAnd, Fiul lui Dumnezeu este intr-orelalicfbrmald ca Mesiacareesteo urmare a invieriiLui. Domnul - El esteMdntuitor,Conducdtor, poatAsA proferice Regeqi indeplineasci toatepasajele din Scriptura Preot.

DIRECTIVA TATALUI CU PRIVIRE LA TXCUNMBA

inchine!"

ANGELICA

in lumepe Cel intAi-nflscut, zice:,,To{iingeriilui Dumnezeu strI se Versetul 6: ,,$i,c6ndduceiarSgi

Citatul numirul 3: Obseva{icd acestversetface referirela a doua venire a Domnului. Citatul de fala estedin Psalmul 97:7 - traducereacorectdar putea sd fie .,tnchinati-vdLui toli ingerii". Acesta face referireIa acei ingeri care s-au rdzvr5;tit impreund cu Satanpentru ci inchinareala idoli estelegat6 chestiune. de aceasttr Ingerii alegi,cei care nu au vrut sd se rdzvriteascd, se inchind lui Dumnezeuin orice caz. Observali, inci o dati, ci aaeataeste o referire a doua venire a Domnului ,,gi cdnd duce iardgiin lume pe Cel intdi niscut".,,intdi n6scut" descriesuveranitatea lui Isus pestetoate lucrurile. AcestaesteIsus Mesia in umanitatea Lui slivitd ca Fiu mai mare a lui David. Acestaare de-a face cu rangul, pozilia Domnului nostru..,intdi ndscut" este din cuvdntul ,,monogenes".Aceasta descrie rela{iaunicd a Domnului nostrucu Tat6l in naturaLui divin6. ,,Lurne" face referire la lumea locuit6. Conceptuleste cd atunci sind F{ristosse va intoarceingerii, aga cum s-a profe{it in Apocalipsa 19, Domnulva primi inchinare.

r
I

I
|l

t
l'

Versetul 7: "$i despre ingeri zice:Din vinturi faceingeri ai Lui; 9i dintr-o flacirl de foc,slujitori ai Lui." Citatul numirul4: Acest citat estedin Psalmul 104:4.Observa{i cd Isus esteDomnulingerilor gi ii pregite$te pentru slujirea Lui. in carteaApocalipsa descoperimcd fiinfele angelice care nu s-au rdzvrf,titvor fi implicate foarte mult in judecata umanitdlii rdzvrdtite.

l,|

I L

t
ll

t
i' I L
:
J
i,

Versetele estein veci de veci; toiagul 8-9: -,PecAndFiului I-a zis: ScaunulTAu de domnie,Dumnezeule, domnieiTale este un toiag de dreptate: Tu ai iubit neprihilnireagi ai urit nelegiuirea: de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tfru Te-a unscu un untdelemn de bucuriemai pe susdec6tpe tovardgii Tii." Citatul numirul 5: Acest citat estedin Psalmul45:6,7.Existd patru lucruri pe care Dumnezeu Tatdl le-a spus despreDumnezeuFiul. in primul rdnd, in raport cu tronul Sdu. in al doilea rdnd, in raportcu toiagul SIu. in al treilea rdnd, in raport cu conducereaLui care dovedegtedragosteaLui fatd gi ura Lui fafd de idrddelegeqi, in al patrulear6nd, in raport cu ungereaLui. de neprihdnire l. in raport cu tronul Siu: Obseva{ici dumnezeirea lui Hristos este exprimatS,,,Dumnezeule, scaunulTIu de domnie este vegnic". Gdndili-vi la tronul care i-a fost dat lui Lucifer in domeniulceresc. Acestaa fost temporar.Cdnd va apirea Anricristul pe planetaP6m6nt,omul fhrddelegiiva primi acesttron de la Satan.Pe ldngi aceasta, in Apocalipsa 12:7-10avem dezviluirea uimitoare ci Satangiingerii rdzvrdtili vor fi alungafi din cer. Prin urmare, va veni o zi cdndtronul lui Satanva cbdea,dar scaunullui Isus Mesia va dura pentruvegnicie. 2, in raportcu toiagul Sdu: LJntoiag este emblemadomniei. Prima men[ionare a toiagului este in Genesa49 versetul 10. Aceasta este o profelie remarcabildcare aratd cd sdmdn[afemeii, Conducltorul lui Dumnezeu, careva zdrobi satanocrafia, va veni din seminlia lui luda. incb o dath,aceastidescoperire arat6. cd domnia neprihdnitd a lui Dumnezeuprin Fiul vegnic va fi realizall prin Isus Mesia potrivit cu Legdmdntul pe care l-a {bcut cu David. 3. in raportcu dragostea Lui pentruneprihdnire: imi amintescunul dintre cuvinteleDomnului, ,,Fac intotdeallna lucrurile care ii plac Tatilui Meu". Cuvdntui .,neprihdnire" este ,,dikaiosune"; inseamndstandarduldin punctul de vedere a lui Dumnezeugi tot ceea ce inseamnd caracterulS[u sfAnt.Este interesant cd in Rornani3.26 avem adevdrulminunat cd

LJ J

--ll

2l

Dumnezeu estcdreptqi esteCel carefacedreptate tuturorcelorcarecred.Faptulminunateste qi totugi sd rlmdni s{hntgi aceasta poate picdtos este declarape neprihdnit cd Dumnezeu lui Dumnezeu fdla de neprihinire esteura Sa f6fn de datoritdGolgotei.Opusul dragostei pdcat.Satanestedescris in ScripturS Judecata lui Satanestesigur6fi toti ca cel ftrddelege. cu el. Atunci, cei ftrd cei carevor rimdnr vrdjmagi ai lui Dumnezeu vor fi judecafiimpreunf, vor descoperi uraDomnuluinostrufall de fdridelege. Dumnezeu 4, in raportcu ungerea era folositi pentrupreotqi rege.TotuEi, aici, Sa:Ungerea cu untdelemn 16 qi 17 cel uns estea treia Persoanldin Trinitate,adicl Duhul Sfhnt.In Matei 3 versetele vedem ungerealui Isus Mesia pentru slujba de prooroc,preot qi impirat. Observatide asemenea ci aceasti ungereeste descrisi ca ,,untdelemnul bucuriei". Aceastainseamni peste triumfdtoare". Uitdndu-ne Evanghelii obsevim ci dup[ ungereEl a fost ,,bucurie incercat,adici ispitit de cel rdu. in al doileardnd,ungerea Lui L-a dus la crucegi Domnul pe Domnul nostru nostrua luat asupra Sa picatelelumii. in al treileardnd,ungereaL-aadus la dreapta Tatdlui qi, in al patrulea r6nd,ungerea ca aveaca rezultata douavenirea lui Isus produco mullime de rf,scumpf,rati, Mesia ca Cel'Uns sd conduci.Totugi,toateacestea care vor fi'asemenea lui Hristosde-a lungul veacurilor nesfdrqite ale vegniciei. in ziua aceea bucurianoastrd va fi fdrdmargini,dar bucuriaDomnuluinostruva intreceorice limite.
{

Versetele plmAntul;gi cerurile l0-12: ,,$i iar6gi:La inceputo Tu, Doamne, ai intemeiat Sunt lucrarea Tale.Ele vor pieri,dar Tu rAmAi; gi mAnilor toatesevor invechi ca o hainl; le vei facesul ca peo manta, qi anii T{i nu sevor sf6r;i." vor fi schimbate; dar Tu egtiacelaqi; Citatul numirul 6: Acest citat esteluat din Psalmul102:25-27. Obsevati, mai intAi, cd Fiul estedescries ca gi Creatoral cerului qi al pimAntului.,,Toatese vor invechi" inseamnd cd ele vor poate imbdtrAni. Cineva sd-gifacdo imagine cu privire la magind vechecarea vdzutzilebunegi acesta estetabloulpe carepsalmistul qi apoi esteadevlrul glorios,,darTu rdmdi". Avem un il are in vedere qi imuabil. intr-o zi aceasti ordine creatdva fi schimbatdcomplet pentru Mantuitor neschimbat vegnicie. Traducerea literali a versetuluil2 ar puteafi urmdtoare&,, $i ca o haindpe careo arunci, a$avor pieri toate;ca o haini sevor schimba gi anii Tii nu sevor sf6rgi". darTu egtiacelagi Versetul 13:$i cf,ruiadin ingeri i-a zisEl vreodat5: la dreapta Mea,pAni voi punepevrfrjmagii Tii ,,$ezi al picioarelor aqternut Tale?" Citatul numirul 7: Acestcitateste din Psalmul I l0: l. Obsevafi ci Fiul esteasociat cu Tatdl?n demnitate regall. Fraza,,$ezi la dreapta Mea" in lirnba greacd indici inloc permanent de demnitate regali. Obsevaficd acolo este pozilia Domnului nostrupdndfiecarevrdjmagesteinvins. Scriitorul pozilie nu a fost ocupatd atrage atentiacI o asemenea niciodati de o fiin1i angelici, inclusivLucif'er. Concluziacu privire la ingeri, versetul 14, ,rNu Sunt oare to{i duhuri slujitoare trimise s6 indeplineascii o slujbi pentru cei ce vor mogtenim0ntuirea?" Existi cAteva gdnduriin acest verset. Ni se arati cd fiinfele angelicesunr duhuri slujitoaregi sunt trimiqi sd slujeasc5 pe moqtenitorii mdntuirii.Se ridici doul intrebiri - ,,ce a vrut si spundautorulgi cum definegte gi el mdntuirea?o' ,,cine sunt mogtenitoriiacesteimintuiri?" Mdnfuireaeste,in primul rAnd,un cuvdnt din Vechiul pe care il gdsimin mod deosebit Testament in Psalmi.Sd ludm, de exemplu,Psalmul3 versetul8. Psalmistul spune, Ta sdfie peste poporulTdu." SI luim de binecuvdntarea ,,La Domnul estesciparea: aemenea Psalmul 37l-39, celor neprihdnilivine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la ,,Sc6parea vremea necrzului." Existi multe alte referintela acestcuvAntmdretin Psalmi,dar cuv6ntulestecel mai bine demonstrat in cuvintelebltrdnului Simeoncdnd L-a vdzut pe copilul Isus in templu. Cuvintele saledin Luca2 versetele 29la33 aducceamai bundlumin6. El spune, slobozegte ,, ,,Acum, in pacepe robul TAu, S6pane,dup6cuvdntulTdu. Cdci au vdzutochiimei mdntuirea Ta, pe careai pregitit-os6fie, inaintea tuturorpopoarelor, gi slavapoporuluiTdu luminacaresdlumineze neamurile, lsrael."Tatdlgi mamaLui se miraude lucrurile carese spuneau despre El." Simeon, bineinfeles, ci pe condiliileLegdmdntului aveasd sebazeze pe promisinea Avraamic din Genesa 3.15c6 simdn{a ai 22

femeii avea sd zdrobeascd domnia qarpelui.\/SzAndu-Lpe copilul Hristos, el a spus, ,,ochii mei au Ta". Isus,binein{eles, vizut mAntuirea nu era nimeni altcinevadecdtMAntuitorulcare avea sd aducd pentru omenireapierdutbgi avea sd restaureze rdscumpdrare teocra(iape planeta Pdmdnt. in termenii Legimdntului Avraamic, Hristos avea sd fie o lumind care sd lumineze peste Neamuri qi avea sd fie slava lui Dumnezeupentru poporul din vechime, Israel. Astfel, mdntuirea poate fi rezumatdin aceqti termeni _. zdrobirea domniei lui Satan; aducerea rdscumpdrdrii; instaurareaimpf,rdliei teocratice; anulareatuturor prejudiciilor care au fost cavzate de rdzvrdtirea omului gi inil{area lui Hristos, impreund cu proslSvirea rdscumpirafilor. intorcdndu-rre la cuvdntul,,mclgtenitori" intrebarea este,,cea vrut s[ spund scriitorul prin aceastagi cine-sunt mogtenitorii?" in primul rand, cuvdntul se referi la stdpdnire; acesta este gdndul predominant. in Matei 2l versetul38 Domnul a relatatpilda acehii vier rdu. In versetele 37 gi 38 Domnul a spus,,, La urmd, a trimis la ei pe fiul sdu, zicdnd:,,Vor primi.cu cinstepe fiul meul" Dar vierii, c6nd au vdzut pe fiul, au zis intre ei: ,,Iatd moqtenitorul;venili s6-l pe mogtenirea omordmgi sd punem stdpAnire lui." Prin,urmare, ftr5 nici o alti intrebare, Domnul este mogtenitorul tuturor lucrurilor. ln primul rand prin creafie;in al doilea rdnd prin rdscumpdrare. Totugi, Biblia ne descoperd cd cei riscumpdralisunt mogtenitori impreundcu Hristos.Pavelexplicd aceasta in Romani8 versetul l'1,,,9i, dacd Suntemcopii, Suntemgi moqtenitori: mogtenitoriai lui Dumnezeu,gi impreund mogtenitori cu Hristos, dacS suferirn cu adevdrat impreund cu El, ca sd fim gi prosldvili impreundcu El." Adevlrul minunat de aici este ci Biserica in calitatede Mireasi a lui Hristos, va domni impreunl ci f{ristosj Bineinfelescd acestprivilegiu va fi acordatgi Israelului cdnd impdrdfia Domnului va il stabilitd pe pdrn6nt,care va fi o implinire a Legdm6ntului Avraamic. Este interesant momentulcdnd Domnul a dat stdpdnire primilor noqtrii p[rin]i, Adam qi Eva. in GenesaI versetul26, Domnul spunein mod specific.,,sdstdpAneascs" astfelcd mireasaprimului Adam a impdrtSgit domnia cu so{ulei. Este-foarte uimitor ceeace a dorit Lucifbr. heruvimul uns, gi anumesd fie ca Cel Pgeainalt gi printr-o rdzvrdtire, vinovatd L-a negat pe Dumnezeu. Totugi, cei rdscurnpdrafi prin hhrul lui Dumnezeuvor primi acest privilegiu. in impird{ie vor fi trei grupuri. Mai intAi, Biserica; ei vor fi pdfiaqila tron cu Mesia, ca Mireasi a Iui l-lristos.ir, al doilea rand. este Israelul;ei vor fi susfindtorii tronului lui Dumnezeu;naliuneapreoteasc6 in ceea ce le privegtepe Neamuri. Al treilea grup vor fi naliunile dintre Neamuri care vor fi supugiitronului lui Dumnezeu.Psalmul 2 este un comentariual acestuifapt. Imi amintesc cd acum mulli ani in urmd la Congresul de la Keswick am auzit pe acel predicator American vestit,Dr. Donald Grey Barnhouse. E,la povestitun incidentpu{in amuzanlcare a avut loc cdnd predica el in unul din statele sud-americane. Gazda lui era un om de afaceri bogat care aveao casdfoarte pldcuti qi mulli slujitori. Dupd serviciul d$ diminea[d gazdaDr. Barnhousea anunfat cu regretcd masa de prdnz nu va mai fi servitd pentru ci slujitorul care era responsabilcu pregitirea ei a fost tulburat de ceva ce a spus Dr Barnhouse in timpul serviciuluide diminea!6.Prredicatorul fiind un om foarte infelegdtor a intrat in bucdtdrie5i negresastitea pe un scaun suspindnd.Dr Barnhousegia pus braqulin jurul umf,rului ei qi a intrrebat-o care era problema. Printre suspine,ea a explicat ci intotdeauna ea s-a gdndit ci atunci cAnd va ajunge ?n cer va fi un inger, dar in timpul serviciului de dimineali Dr Bamhouse a e.<plicatin mod aparentcd poporul rdscumpirat al lui Dumnezeu nu vor fi ingeri. Predicatorul a cerut tinerei fete sd i se aliture intr-o cdntare bine ounoscutd, ,,Siguranli binecuvdntatl" qi ei au cdntat impreund ,,Siguran{A binecuvAntati, Isus e al meu, O, ce gust al slavei divine, mogtenitori ai mAntuirii". Cdnd au ajuns la acestvers,Dr Barnhouse a oprit-o pe tanAra fatd din gi i-a spus,,,cdnti acel vers din nou - nroqtenitori cAntat ai m6ntuirii" ceeace a gi fdcut, Apoi el s-a referitla textul nostru din Evrei I versetull4 gi a inceput s6-i citeascd tinerei femei textul, ,, Nu Sunt oare to{i duhuri slujitoare trimise sd indeplineascdo slujbd pentru cei ce vor mogteni mdntuirea?". Predicatorul a intrebat-o pe tdndr6, ,,Doregti sd fii o slujitoare pentru toati vegnicia?" Ea a spus, ,,Nu, domnule" gi, foarte iubitor, marelepredicatora explicatci ea a fost rdscumpdratb de Domnul cu care aveasd impdrtigeascldomnia lui Hristos gi care avea si fie slujit de ingeri de-a lungul veacurilor nesfhrgite careaveausd vind. Ce privilegiu pentrupoporul lui Dumnezeu!

LJ

CAPITOLUL 2
pecarele-am Versetut 1:,,Deaceea, cu atAtmai mult trebuie auzit,ca strnu fim sI nefinemde lucrurile deplrta{ideele." pentruIsrael. Acestcapitolincepecu un avertismgnt careestein mod specificun avertisment ^ Inainte de a privi la acestcapitol in detaliu,si ne folosim imaginaliasfinlitd qi sd incercdm si apreciem cum va fi rdmdgila credincioasd ?n Israeldupi rdpire.in prezent,Bisericaare privilegiul imens gi responsabilitatea de a fi lumind intr-o lume intunecati.Pavel vorbegte despreaceasta in Romanicapitolul11.El facereferirela nigtemlidile de mtrslincareau fost tiiate gi Neamurile careau fost un mislin sdlbaticaltoit in locul lor. Acest eveniment esteschitat?n carteaFapteleApostolilor undeincepecu sdrbdtoarea Cincizecimiigi impird{ia oferitdIsraeluluiprin gura lui Petru.Citim cum ofertagi pe mlsurd ce ajungem Israela respins la sfArqitul Faptelor Apostolilorvedemcum Israeleste pus deoparte pi Evanghelia mergela Neamuri.Totuqi,Pavelatrage aten{ia cd mlddilelenaturale vor fi altoitedin nou in m6slingi Israelva devenidin nou luminalui Dumnezeu in aceastilume intunecatI. garpelui, igi va produce Dupdrlpire Satan omul siu, sdmdnfa Anticristul.Daniela profelit,in capitolul 9 versetul va faceun leglm6ntputernic 27, cd omul lui Satan cu mulfi din Israeltimp de o siptdmdn6, ceeace inseamnio perioadi de gapteani dar dupi o perioad6 de trei ani gi jumdtateel va faceca inchinareain templu, care incd va mai exista in acea perioadd,si incetezegi va cere inchinare universalS. Totugi,va fi o rimlgi1i credincioasd in Israelcare va proclamaEvanghelia, Evanghelia lmpirdtiei care a fost predicatide Hristosgi uceniciin Evanghelii. Ea va fi vestea lui buni a intoarcerii Hristospe p[mdnt pentrua zdrobi Satanomatia gi s6-giageze ?mpirifia. Firi indoiald,ne amintimcI pe care Domnul ne-ainvifat sd o facemera, ,,Vie impirdfia Ta, precumin cer agagi pe rugdciunea pimdnt". Nu estegreu sl presupunem vor citi Scripturile. cI acegti evrei credinciogi Vor apirea doi profefi pe scen6, Ilie Ei, probabil,Moise gi aceastirlmiqip credincioasl igi va aminti ultimile doud verseteale Vechiului Testament, ,,Iat6, vd voi trimite pe proorocul llie, inainte de a veni ziua Domnului,ziua aceea maregi infricogatS. El va intoarceinima pdrinpilorsprecopii, qi inima copiilor spre pdrintii lor, ca nu cumva, la venireaMea, si lovesclara cu blestem!" Rdm6gila credincioasd dintreevreiva recunoagte cu sigurantisemnificafia acestor versete c5 Israelulca gi nafiune trebuiesd pe careDumnezeu se pociiasci, si se ?ntoarc6 la legimAntul l-a fdcutcu Avraam,Isaacgi Iacov qi sI cautesdmdnta femeii,Mesiacel carea venit.Multi se vor intoarcela Evanghelie pentruprima dati gi, frri indoiali, vor citi foartesurpringigenealogia cu careincepeEvanghelia dupl Matei gi vor citi cd Isus a fost intr-adev[r Fiul lui David, Fiul lui Avraam.Pentruun evreu,acest lucru este cel mai semnificativ.Ei vor recunoa$te c[ Isus Mesia pe care L-au respinsa venit sd indeplineascigi LeglmAntulAvraamic,gi LegimdntulDavidic.Ei vor citi despre celebrarea Pagtelui in timpul cireia jertfit gi mielul era pe Isusca Miel al lui Dumnezeu, ll vor recunoagte Riscumpir[torul care a luat asupra Saplcatul lumii. I)e asemenea, Matei26 versetul 28vafi de o semnificafie incredibild cititorii iudeio eslesdngele Meu, sdngele legimdntuluicelui nou, carese varsdpentrumul1i,spre ,, cici acesta iertarea p6catelor."Ei vor vedeain mod clar cI acesttrsus, pe care Cel careindeplinegte legdmintele Dumnezeu le-a ficut Israelul,a venit si instaureze qi si implineascf, Legimdntul cel Nou aducAnd riscumpirare,iertare,pacecu Dumnezeu gi, cel mai importantdintre toate,aSezarea impirifiei. Ni-i putem imaginape aceqtievrei credinciogi intorcAnd la Epistolacitre Romani gi citind capitolul l1 versetul15,,,Cflci,dacdlepddarea lor (adici a Israelului) a adusimpicarealumii, ce va fi primirealor din nou,decit viaf6din morfi?" ii vedemintorcdnd paginilegi ajungdnd la minunata noasirA Epistoll, Epistolacdtre Evrei. Ei vor citi primele doud versetedespremodul in care Dumnezeua vorbit poporului Israel gi tuturor genera{iilor trecute,dar acum ,,la sf6rgitulacestorzile" Fiul vorbegte Israelului. Ei vor citi in versetul 6 despre a douavenirea lui IsusMesiagi despre cum va primi El inchinarea ingerilor.Acegtiisraelilivor fi foartecongtien{i de rdzvrdtirea satanici.Vor vedeaingelarea fui Satan subformaAnticristului.Vor citi in Efeseni 6.12,,,Cdcinoi n-avemde luptatimpotrivacdmii sdngelui, ci impotriva cdpeteniilor, irnpotriva impotriva stdpdnitorilorintunericului domniilor, ;i acestuiveac,impotriva duhurilor rSutdfiicare Sunt in locurileceregti." Pe scurt,ei vor recunoa$te zilele foarteimportante in caretriiesc gi cd Dumnezeu va includedin nou Israelul in mlre{ul plande -rdscumpirare gi cd Dumnezeu va adduce la indeplinire toateleglmintelepromisegi toateprofeliiledin VechiulTestament. Israelifi vorajungelaprimul versetdincapitolul2,,,De cu apeea, $i atunciacegti

24

atdt mai mult trebuie sfi ne {inem de lucrurile pe care le-am auzit, ca sd nu fim depdrtali de ele." F[rd nici o indoiali, israelilii iqi vor aminti de momentul in care Israelul, ca natiune, a respinsoferta imp6rlfiei in termenii t,egimAntului cel Nou. A fost acel evenimentcare a implicat moartealui $tefan gi cdnd a fost omordt el a strigat c'aL-a vizut pe Domnul stdnd la dreaptaTatilui; interferenlaera cd El Ei vor recunoagte satanocratia. ca Israelul sd se pocdiascd,sd preia conducereagi sd zdobeascd a$tepta cd cei din Israel sunt mogtenitoriai mdntuirii. Ei vor citi, ferA indoiali, ceeace Pavel a de asemenea ficutA lui Avraam sau semin.teilui, cd va spusin Romani 4 versetele 13 la 16, ,,In adevdr, {Egdduin{a pe temeiul acelei neprihdniri, care se capdti prin mogtenilumea, n-a fost {Ecutd pe temeiul Legii, ci credinfd.Cdci, dacd mo$tenitori Sunt cei ce se lin de Lege, credinfa este zddarnicS,qi frgdduinla este nimicitd; pentru cd Legea aduce m6nie; gi unde nu este o lege, acolo nu este nici cdlcare de lege. De mogtenitori Sunt cei ce se fac prin credin{6, ca sd fie prin har, qi pentru ca {hgdduin{asE fie aceea pentru toatd s5mAn{a lui Avraam: nu numai pentru sdmdnlaaceeacare este sub Lege, ci gi chezSguitd pentrusSmdnfa aceeacare are credin{a lui Avraam, tat6l nostru al tuturor". Imediat acegti israelili vor faptul c[ promisiunile nu pot fi ob{inute prin Legdmdntulcel Vechi, adici Legdmdntul recunoa$te Mozaicpebaza Legii, ci poate fi oblinute numai prin pociinli gi credinfd. $i obseva{icdt de personal esteacestlucru,.,Trebuie sI ne {inem de iucrurile". Cine sunt ,,noi"? Ei bine, epistolaeste cdtre Evrei. Adicd Israelul gi ei sunt indemnali sd pdzeasclacestelucruri. Ceea ce inseamni sd ,, si acorde multi aten1ie". Dar ce atenfieputeau s6 acordeei? Fafd de pnomisiuniledin Vechiul Testament,fa{i de darul impdrdfiei de la Domnul gi marea lucrare de riscumpdrare.ChemareafEcutd Israelului era si se pocdiasclgi sd se intoarcd la Mesia. CuvinteleDomnului din Matei 4.17 vor deveni din nou cele mai gi s5 zic6: ,,Pocdi!i-vd, cdci impdrdfia iplicabile, ,,De atunci ?ncolo.Isus a inceput sd propovlduiascS, cerurilor este aproape." Dar avertismentulde aici este mai specific, ,,ca nu cumva si fim depdrtafi de este,,pararuomen"qi inseamnd,,aaluneca". In ele". Cuvdntul ,,depirta{i" este un cuvAntinteresant; unele aspecte, era Lrntermen nautic.Acum cAtivaani in urmi unul din fiii nogtrii s-a hotirdt gd igi ia solia gi familia la o ieqirepe barc6.Au inchiriat un iaht in Norfolk Broads gi s-au gdndit cd navigarea pe iaht va fi o opera{iunesimplS. Totugi au descoperitcd cereamulti indemdnare.La un moment dat, in timp ce manevraudebarcaderula inceput s5 meargdprea repede.Una din frAnghiile de la odgoanesa incurcat cu una din tijele de la elice qi, spre oroareafiului meu, barca pur gi simplu se scufundagi a trebuit si fie chemati o echipd de salvarepentru a reface iahtul. Acesta este pericolul cu care Israelul se va confrunta qi, din nou, se leagdde ultimile doud capitole din Maleahi. Singura speranti pentru planeti este pociinfa qi reimpdcareaIsraelului. Pe de alti parte, Dumnezeu ar fi trebuit sd loveasci pdmdntul cu un blestem. Din fericire, aceasta nu se va intdmpla datoritd legdmintelor pe care Dumnezeule-a fbcut cu Avraam gi cu David qi de care Dumnezeunu se va cdi. El nu se va rdzgdndigi, legiminte vor depindedoar de credinciogia lui Dumnezeu. aceste de asemenea,

PEDEAPS,A iN CONDITIILE

PRIMULUI

LEGAMANT,

ADICA LEGAMANTUL

MOZAIC

gi dacil orice abateregi oricc Versetul2: "Cdci, dacil CuvAntulvestit prin ingeri s-a doveditnezguduit, gi-aprimit o dreaptf,r5spl6tire." neascultare Scriitonri vorbeqteaici despreLegdmdntulMozaic carea fost instituit prin misiuneaingerilorPavelspunein Galateni3.19, ,,Atunci pentru ce este Legea?Ea a fost addugatd din pricina cdlc6rilor de lege,pdnd cdnd avea sd vin6 ,,Sdm6nfa"cdreiaii fusesefbcutd fhgdduin{a;gi a fost datd prin ingeri, prin mdna unui mijlocitor"" Amintifi-vi cd acest legdm6nt era unul bilateral. Binecuvdntarea lui Dumnezeuera conditionatd de ascultareaIsraelului, Neascultarea avea ca rezultat condamnareasi blestemelelegbmAntului, adicd Israelul avea sd fie izgonit din fard gi avea sd sufere apdsarea rdzboiului, a foameteigi agamai departe. Acum versetulspuneci acestCuvdnt a vechiului Legim6nt doveditnezguduit". Cititorii evrei igi vor aminti istorialor, cim datoriti picatului qi neascultiriiei ,.s-a au fost alungafidin {ar6 timp de qaptezeci ani qi au stat in robie in Babilon gi Asiria. Totugi, acegtievrei iqi vor amintide asemenea cf, in anul 70 d.Hr. templul a fost distrusde Cesarulroman,pe carenafiunea l-a alesin locul lui Isus Mesia. "Iirnp de at6teasecole,Israel a fost departe de lara lor ftrd templu gi {Erdimp[rat. intr-adev[rCuvAntul lui Dumnezeu este cle nectintit qi poate fi vdzut chiar gi in situalia grea a Israeluluidin zilele noastre. Versetulse referl la fiecareabatereqi neascultare care va primi o

25

o dreaptirisplitire.,,Abatere" este,,parabasis"; inseamnf,,,a iegiin afamliniei". Dumnezeu a trasat judecatd linie prin CeleZecePorunciale Legirndntului Mozaic;pdgirea in afaraacestei liniei aducea judecati pentrufiecarepersoand. pentruIsraelqi aducea intr-adevtrr este ,,parakoe"l ,,Neascultare" ' esteformatdin doul cuvinte,,,pdta" careinseamnd .,ps ldngf," (noi oblinemcuvinetele ,,paragraf gi gi ,,koe" careinseamnla auzi.Inseamni din acestcuv6ntdin greacd) ci esteo neascultare ,,paralel6" gi nu doar neglijareaauzirii lor, ci care rezulti din neglijareaauzirii CuvAntuluilui Dumnezeu, lor. Fiecareevreucitind acestversetva recunoagte incSlcarea cd neascultarea ?nVechiul Legimdnt a judecat[ peste privi adus nafiune.Vor in urml la cele doui mii de ani de istorie gi vor vedeacI pe carenici un alt poporin istorienu lnafiunea a fost dusf,din fati gi a cunoscut un gradde persecufie a experimentat.

ixrRnnaRpA FARAnAspuNs
Versetul 3: ,,Cumvom scApa noi, dacl stim nep6sitori fafil de o mAntuire agade mare,care,dup6ce a fostvestitlint6i de Domnul, ne-afostadeveritideceiceau auzit-o." CuvAntul,,cum" este subliniatin original. inseamni ,,cum este posibil". Cu alte cuvinte, nu intrd in discufie". Din nou, cuvintul ,,noi" este scris apdsat. Binein{eles c[ se face ,,scdparea referirela Israel.,,Cumvom"(israelilii) ,,scipanoi dacEstim nepisltori" (negijih) ,,o mdntuire aga de mare?" Acum din nou trebuie si ne oprim gi si ne gAndimla acestcuvdnt ,,mdntuire".Nu inseamn6 altcevadecdtzdrobirea domnieilui Satan, eliberarea celor riscumpirafi,a$ezarea impdrifiei teocratice, gi prosldvirea stabilirea Lui Hristosca gi conducltoral planetei celor riscumplrali. ZaneC Hodges,in comentariullui cu privire la Epistolacf,tre Evrei, comentariulBible Knowledgefbce urrnitoareaafirma{ie: - ,,Nu se poate presupune in mod automatci mdntuirease refertraici la experienfa trecutda credinciosului de regenerare. Dimpotrivtr, estecevaviitor, a$acum sugereaz[ ;i cuvintele din context,,vommogteni".(Serefer[ la capitolulI versetul14.) scriitorulEpistolei Ca intotdeauna, cdtreEvrei trebuie?n{eles ca reflectdnd la modulde g6ndire din Vechiului Testament in mod deosebitaici unde se formeazi un lan{ de referin{ela miezul argumentului siu gi le gisim in mod deosebit in Psalmide undeel citeazd in mod deosebit in acest capitolundetermenul.,mdntuire" are bine definit. tn Psalmi,acesttemense repetl pentrua descrie poporului lui Dumnezeude sub apisareavrdjmagilor eliberarea gi bucuria lor consecventd datoritf, binecuvdntlrilor lui Dumnezeu. in Septuaginta, Biblia in greaci,atdtde cunoscut[ sciitorului,cuvdntul erafolositin acest sens;inPsalmul 2, vesetul 8, Psalmul 3 versetul 18 versetul 2, versetul ,,mdntuire" 46, versetul 35, versetul 50, Psalmul35 versetul 37 versetul 3, Psalmul 39, Psalmul7l versetul15, Psalmul I l8 versetele l4 la l5 gi 21, Psalmul 132versetul l6 giin altepir{i. Acestinfeles sepotrivegte in mod unic aici undetriumful Fiului asupra vrijmagilora fost dejamenfionat. Nu existi nici cel mai mic motiv de indoialdci cititorii etau sub apAsireexterni. Ei au induratpersecu{ie in trecut gi erau ruga{isi nu renunleacum.Aici, autorulle reaminteqte c[ victoriafinali asupravrdjmagilor apartine imp6ratului gi ci ingerii ii slujesc pe cei caresuntalegisdimplrt[geasclacea lui Dumnezeu in present slavf,, adici sdmogteneascl mdntuirea. Apoi versetulcontinui si spuni, ,,dupi ce a fost vestitilmai intdi de Domnul". intdmplf,tor, cuvdntul cuvdntului la un ,,Domnul",,,kurios"esteechivalentul ,,lehova"gi acelcuv6ntfacereferire Dumnezeu careigi fine legbmintele gi bineinfeles, Legdmdntul cel Nou. Versetulse sffir5egte, ,,ne-a fostadeverittr"(adic6, Israel),,decei ce au auzit-o", fhcdnd, binein{eles referirela ucenici. Ngamintim ci Domnula oferit impdrdfia Israelului; Domnula proclamat pentrucd impdrdfia in Israel,,,Pocdi{i-vd cerurilor este aproape". Dupf, invierea Domnului principalul subiectal ?nvifiturii Domnului era venirea impirifiei. Faptele ApostolilorI versetul 3 afirmi, ,, Dupi patimaLui, li ( adic5,ucenicilor) Sa infrligat viu, prin multe dovezi,ardtdndu-li-Se deseoritimp de patruzeci de zile, qi vorbind cu ei desprelucrurile privitoare la impirdfia lui Dumnezeu." Ucenicii trebuie si fi avut acest subiect predominant in mintea lor pentruc5, in versetul 6, ei au intrebat:,,Doamne, in vremeaaceasta ai de gAndsd aqezi din nou impdrdfialui Israel?"Domnula fost atentla rispunsulSdupentruc5 El gtizi ctr dupi Cincizecime Israelulaveasi respingd qi astfela spus,,,Nu este din nou ?mpirdfialui Dumnezeu treaba voastrd pe acestea sd gtiti vremurilesausoroacele; Tatdl le-a pdstratsub stdpdnirea Sa. Ci voi

26

vepi primi o putere, c6nd Se va pogord Duhul Sfdnt peste voi, gi-Mi veli fi martori in lerusalim, in toatd Iudea, in Samaria, qi pdnS la ntarginile pimdntului." Dupi Cincizecirne, darul imp6rdfiei a fost din nou reinnoit cbtre Israel. Si ne reamintim din nou predica lui Petru din FapteleApostolilor 3 ca,,Bdrbafi Israelili", 9i in versetul18, audien{ei 12la26. in versetul l2 Pavelde adreseazi versetele Israelililor cd Domnul a indeplini{ preziceriledin Vechiul Testamentcu privire la Petru reamintegte puterea Lui de a aduce impdrilia. De exemplu.Domnul a indeplinit toate profefiile din Isaia 53. Apoi in versetul 19 era chemarea Israelului la pocbinfd. Aceasta avea s[ le qteargdpicatele 9i sf, aduci toate lururile. vremuri de inviorare. DumnezeuTat6l avea sd-L trimiti pe Isus gi avea s[ reinstaureze Din nou, Petru folose$teexpresia,,palin genesia" ,,din nou, genesis" Apoi, la sfdrgitulcapitlului, adicdai Leg[mdntului Avraamic. Israeluluici ei sunt fiii leg[mAntului, Petrureamintegte

MARTURIA

LUI DUMNEZEU

puteri gi felurite minuni, gi cu darurile intirea mflrturia lor cu semne, Versetul4: ,,in timp ce Dumnezeu voia Sa!" DuhuluiSf6nt,imp6rfite dupii Observati natura m6rturiei lui Dumnezeu.Erau semne,minuni, puteri gi daruri ale Duhului Sfdnt,toate potrivit cu voia lui Dumnezeu.Ele fac referire la putereaveacului sau lumii de a veni, gi Israeluluilegitimitatea Lui in Evrei 5 versetul5. Isus a trebuit si dovedeascd vom citi despreaceasta de Mesia Dumnezeu. A trebuit si-gi dovedeasciputereaLui de a zdrobi pe Satan qi de a aduce Mai int6i, erau ,,senlne". Semnul era o marcd sau un mAntuire,adic6 impiri{ia teocraticdpe pdmAnt. rdnd, rnirar:uloasd. ln al doilea simbol de naturd ,,puterile"-Acestaera un evenimentatAtde puternic, In al treilea rand, ,,minunile". Cuvdntul in incdt putea fi vdzut qi din nou era de naturl miraculoas6. greach cste ,,dunamis" un act supranaturalcare are in el puterea inerentd a lui Dumnezeu. in al patrulearand,,,darurile Duhului Sfdnt". Aceastaface referire la putereaspecialf,acordati pentru o sarcind specificd. De exemplu, lltefan a primit putere pentru lucrarea care i-a fost icredinfati. SI ne gdndim doar pe scurt la minunile lui Isus Mesia. Mai int6i Isus, Fiul lui Dumnezeua fost adeveritde DumnezeuTat6l ca Mesia al Sdu. Sd ludm, de exemplu,intdmplareadescrisdin Matei I I versetele2 la 5. Ioan Botezltorul era inchis gi, auzind desprelucririle lui Hristos, ii trimite pe doi dintre ucenicii sii s6-L intrebe pe Domnul. intrebarea era ,,Tu egti Acela care are si vind sau s6 agteptdmpe altul?" Rdspunsul lui Isusaducelumind. in versetele 4 gi 5 se spune,,, Drept rSspuns, Isus le-a zis: ,,Ducefi-vd gchiopiiumbld, leproqiiSunt cur6{i!i, de spunefilui Ioan ce auzili gi ce vedefi:Orbii igi capdtdvederea, surzii aud, morfii inviazd,^qisSracilorli se propovdduiegte Evanghelia." $i amintili-vi ci Evanghelia predicatl era EvangheliaImpirdfiei. Aceste semneau dovedit cd trsus, ca Mesia lui Dumnezeu,a avut gi puterea capacitateade a zdobi pe Satan, de a reinoi pdm6ntul, aga cum a proorocit , de a nimici moarteagi boala gi de a aduce riscumpdrare. Sd ne gdndim, pe scurt, la urmdtoareleintAmpldri - in Matei 12. 22 la 30,I-a fost adus lui Isus un om stdpdnitde un demon, care era orb gi mut gi Isus l-a vindecat.Astfel Domnul a putut s[ dovedeac5 faptul cd putea si-l zdrobeascd pe Satangi pe ingerii rbzvrdtili care erau impreund cu el. in legdturdcu reinnoireanaturii gi controlareanaturii, in Matei l7 24 la 27 erao problemd cu plStireatributului. Domnul i-a spus lui Petru sd prindi un pe$te versetele care avea banii necesari in guri aritAnd cd Domnul avea poulere s[ controleze via\a animalelor. in Matei l4 Domnul a liniqtit valurile, ardtdndca Dornnul avea putere sd controlezenatura.Domnul a adus mdncaredin belgugpentru a hrdni pe cei cinci mii gi, mai tdrziu, patru mii ardtdndcd avea putere sd anulezefoamea. Domnul a putut sd anulezemoarteagi boala ar6tatein invierea lui L,azdrgi in multe altele, dar cel mai important dintre toate, Domnul a ardtatcd poate sd aducd rdscumpdrare. in Matei 26 versetul28 Domnul a spusla Cina cea de'faind, ,, cdci acesta estesdngele Meu, sdngelelegdmAntului celui nou, care se varsd pentru mul{i, spre iertarea p6catelor." Acum toate aceste minuni au fost prezise in Vechiul Testamentin mod deosebitin cartea Isaia. Erau doud scopuri pentru minunile Domnului Isus gi a ucenicilor Sei. in primul rand ele trebuiaustraratecl Isus puteasi ageze impdrdlia teocraticS.$i, in al doilea rand, pentru a dovedi c[ impirdfia avea str fie agezatd dacd Israel se pocdia. Aceste minuni au fost indeplinite in Israel gi pentru Israel qi au ardtat puterea veacului care avea sd vind - vezi Evrei 6 versetul5.

27

sLUJrroRr, NUpor DoNTNI ixcnRrl FIITvD

viitoare, Versetul EI lumea despre carevorbim." 5: *in adevir, nu unoringeria supus pe care Hristos o va agezape planeta Bineinlelescd face ,"i"rir" la imp[rl1ia teocraticd, Pdm6nt. conduc[torulactual,esteun inger degi un inger cizut gi el nu va u""u cu siguranla Satan, in veaculcarevine. Verbul ,,a supus" estecuvdntul,,hupotasso". Esteun termenmilitary stlpdnirea qi termenul ,,lumea viitoare" este folosit pentru aranjarea soldalilor sub un Gneral Comandant gi se referi la pimdntul locuit. Dou[ chestiuniimp<lrtante in acest ar trebui observate ,,oikoumene'o r verset. planetei, a avut conducerea ea ii Prima,lumeava fi locuitdde omeniregi, a douagi, degiSatan va fi luat6.Ar trebui sd ne amintim ci primii nogtrii p6rin{i i-au dat toiagul lui Satanla inceputul planetei.Scritorulcontinubs5 istoriei gi Satanesteacum dumnezeul acesteilumi gi are stipAnirea plm6ntesc. expliceci Adam a pierdutstipdnirea asupra domeniului De aceasta se ocupdversetele 6 la aici din Psalmul8. 8: scriitorulciteazA

PIERDEREA STAPANIRIIPAMANTULUI
Versetete 6: ,rBainc6,cineva urmtrtoarea mirturisire: Ce esteomul,ca sl-ti aduciamine a filcut undeva deel saufiul omului,ca si-l cercetezi?" Scriitorul accentudaz[ foarte putemic - cineva a mirturisit. inseamnd o mirturie solemni, gravl. Se facereferirela om gi la fiul omului.in greacd se sugereazl c[ toati omenirea estein Adam. importantmai tdrziu dar avemaici prima aluziela Adam ca fiind capul Ne vom ocupade conceptul gi intreaga federal rasi umanl estein el. intrebarea este,,Ceesteomul, ca si sd-fiaduci surprinzitoare amintede el?" gi cuvdnhrlfolosit ducecu el implica{iitandre. inseamni,,si privegtila om pentrua-l ajutasaua-I aducebeneficii,pentrua-l supraveghea a aveagrijEde el". Tablouldin acestverset Sau gi lntr-o condiliepierduti,dar un Dumnezeu esteacelom completnesemnificativ cu o grijl tandr6care qi va aduceriscumpirare. incd iubegte omenirea Apoi in versetul7 scriitorulspune trei lucruri despre om, L-ai frcut pentru pu{infl vreme mai pe jos de ingeri, l-ai incununat cu slavi 9i cu cinste,l-ai pus pestelucriirile mflnilor Tale. Acest versetne duceinapoi ?nGenesa incepe,,L-ai fdcut pentrupufinl 1.26.Literal, versetul vreme pe carescriitorul maaipejos de ingeri". Apoia douachestiune o punein disculie estec[ omul privegte cu slavl gi cinste.Din nou, acesta ?nGenesa a fost incununat 1.26,,,omul a fost fbcut dupi gi a fost incununat".Cuvintul este,,stephanoo". aseminarea lui Dumnezeu Aceasta nu esteo diademd regali ci facereferirela omul carea fost?ndl!at; sauo cunund estecevaasemdnitor cu ceea ce avealoc la jocurileolimpice.Apoi, in al treileardnd,autorulafirmd,,I-aipus pestelucrlrile mAinilorTale". Dumnezeu a spus,,,Si stdpineasc6". Astfel, Adam a fost creatcagi cap federalprimind stlpinire gi pesteplaneti ca o teocra{ie. trebuiasi domneasc[

CE A HOTARAT DUMNEZEU PENTRU OM, DAR CE S.A INTAMPLAT PRIN

nAzvnAuREA OMULUI
Versetul 8: ,,Toate le-ai supus sub picioarele lui. in adev6r, dacit i-a supus toate, nu i-a llsat nimic nesupus. Totu9,acum,inci nu vedemci toateii Sunt supuse." peste planet6; i-a fost in primul rand, Adam a fost fdcut un cap federal; el a primit sttrpAnire datd in control viafa animalelor qi viala plantelor. Apoi scriitorul spune, ,,dar acum incd nu vedem cd toate ii sunt supuse". Ce s-a int6mplat? Ce a intervenit? Ei bine, mai int6i, va trebui sI ne gdndim la conceptulctr Adam este capul federal.Adam a fost fbcut dup[ asem{narealui Dumnezeu qi a fost creat trup, suflet gi duh. In ceea ce privegte duhul lui Adam, el era congtientde Dumnezeu. El era legat de natura lui Dumnezeu. In ceea ce privegte sufletul siu, el era congtienr de el insugi gi, in legdturi cu trupul siu, el era congtientde lume. Prin cele cinci simluri, el putea si apreciezetot ceeace Dumnezeu a creat. Domnul l-a avertizatpe Adam c[ in ziua in care va fi neascultdtor va muri negregit.Oricum, in 28

ebraicl este un joc de cuvinte ;i se refbri la o nioarte dubli - ,,murind vefi muri". Cind Adam nu ascultat,rela{ialui cu Dumnezeua fost rupti - el a nrurit din punct de vederespiritualgi apoi, ulterior, planeteilui Satan. Totugi,in Genesa 5 el a transmisconducerea a murit gi fizic. intre timp, bineinfeles, gi chipul un fiu dupd Adam a ndscut de ani, vdrsta treizeci de o sutS versetul 3, se spune, ,, Ld lur qi i-a pus numele Set." La inceput, Adam a fost creat dupi chipul lui Dumnezeu, dar asemdnarea cdnd Adam a pdcdtuit i s-au petrecutcdteva lucruri semnificative.Aga cum am men{ionatanterior,el a murit spiritual; relafia lui cu Dumnezeu a fost ruptl. Apoi el a trebuit sd infrunte o naturi plcitoasd; adici o dispozilie de vrdjm[5ie fala de Dumnezeu.Aceastas-a int6mplat cu Adam c6nd Dumnezeu l-a confruntat cu fapta lui gregiti. El a invinovdfit-o pe femeia care i-a fost datd gi prin aceastaL-a invinovI{it pe Dumnezeu. in al treilea rdnd, avea sd moard dinpunct de vedere fizic. C6nd li s-au lui Adam; adic6, mor{i din punct de vedere ndscutcbpii lui Adam gi Evei, ei au fost dupd asemdnarea spiritual,cu naturf, pScdtoasigi stdpdnili de moarte din punct de vedere fizic. De atunci toli cei care se nascdin Adam au acesteprobleme qi astfel Pavel spune pe drept, ,,in Adam toli mor". Astfel, Adam , estecapul federal al rasei umane. Pavel face aluzie la aceastain Romani 5 versetul 12, ,, De aceea, dupdcum printr-un singur om a intrat pdcatul in lume, gi prin pdcat a intrat moartea,gi astfel moarteaa ci trecut asupratuturor oamenilor, din pricind cd to{i au pic6tuit..." qi cuvdntul din greacf,sugereazS am putea citio ,,pentru cd to{i au pdcdtuit in Adam". Datoritd rizvrbtirii lui Aadam, Satan a preluat asupra planetei. Ca rezultat al acestui fapt, intregul neam omenesc a fost afectat in mod' conducerea drastic. Omenirea a fost instrdinatdde Dumnezeu gi moartea gi pdcatul au inceput si st6pdneasci.Pe l6ngd aceasta,moartea pi putrezirea au venit asupra planetei. Astfel viafa animalelor gi a plantelor a suferit ca rezultat al picatului lui Adam. In locul ordinei pe pianet6,a venit haosul, care va cregtepdn[ la sffirgitul veacurilor. De aceeaPavel spunein Romani 8 versetele22la23,,, Dar gtim ci pini in ziua de azi, toatd firea suspind gi sufere durerile naqterii. $i nu numai ea, dar qi noi, care avem cele dintdi trupului nostru." infierea, adicd rdscumpSrarea roade ale Duhului, suspin6min noi, qi agteptdm

pn OMUL CAZUT$r ULTIMUL ADAM; NOUL CAp FEDERALCAREVA RASCUTUpARa VA RECUPERA STAREAPIERDUTAA OMULUI
vreme mai pe jos dcc6t ingerii" adic5 pe Isus, Versetul 9: ,,Dar pe Acela care a fost f?lcut;,prtru pu{initr il vedem,rincununat cu slavtrgi cu cinste"din pricina mor{ii pe care a suferit-o;pentruca,prin harut lui guste El sfl Dumnezeu, moarteapentru tofi." Aceastaeste prima men(iunea numelui ,,lsus" in Evrei. Pentrucititorul evreu era ,,Jehoshua" care inseamni literal ,,Iehovamdntuiegte".Acesta nu este nimeni altcinevadecdt Fiul vegnic al lui Dumnezeu care S-a intrupat. Acesta este Isus din cele patru Evanghelii care, dupi ce a adus rdscumpirarea,sti la dreaptaTatSlui gi va veni si aducd din nou, a$acum autorul Epistolei cdtre Evrei spune,ceea ce vom numi ,,odihna lui Dumnezeu". Acest Isus, prin harul lui Dumnezett,a gustat pentru fiecare. Prin aceasta,lucrareasldvitd a harului lui I)umnezeu aduce iertare, nagteredin moartea Cei riscurnpirati au acum un nou cap federal nou,sfin[ire qi. intr-o zi, cdnd se va intoarce.prosldvire. gi au fost mutati din pozilia ior in Adam, gi aEezali in Isus Hristos,careestenoul Cap federal.

NOUANOASTRA POZTTTE iX HnrSrOS

Versetul10: ,,SecuveneA, in adevilr, ca Acela pentru care gi prin care Sunt toate,gi care voia si duci pe prin suferinfe,pe Ctrpetenia mAntuirii lor." mul{i fii la slavl, s5 desflvdrgeascil, Planulde mAntuireimplica cele Trei Persoane ale Dumnezeirii.Unu, Tatdl, ,,secuvenea", cd El este Dumnezeu Tatdl. Adevdrata constitulie a lui Dumnezeu Duhul Sfhnt face rdscumdrarea necesarS. Dupd toate scopul tuturor lucrurilor este Dumnezeu. Aga cum spune textul, ,,pentru care Ei prin care sunt toate lucrurile". ln al doilea rdnd, Duhul Sfdnt, ,,care voia sd aducd pe rnulli fii la slavd". Aceastaeste lucrareaDuhului Sffint de convingere, de regeneraregi de locuire in credincios. Urrnitorul pas este prosldvireacAndcei rdscumpdragi vor primi trupuri de slavd ca qi Domnul nostrurn sldr,it.In al treilear6nd,Fiul. Se face referirela ,,Cdpetenia m6ntuirii lor"; ,,cdpetenie"in greacdeste

29

unul caremerge este, Aceasta caremergeprimul saucel careconduce". inseamnS,,cel ,rarchegos". nu vinela Nimeni adevlrulgi via{a. calea, Domnula spus, Ioan 14.6, inainte. ,, lsusi-a zis: ,,Eu^Sunt o cale despre 20 sevorbeqte in Evrei l0 versetul calea. cd este prin Mine." Aici,.\rs spune Tat6ldecAt jertfa nou6 cea este text acelui din spatele Gdndul in greaci,,road". gi este gi cuvdntul noud vie ,,cale" noi sd din posibil fiecare gi ca a fdcut primul a mers care saucaleaceavie. Domnul nostrumesteCel desdvdrqi" prin suferinfi. ci Domnulne-adesdvdrqit ,,A si spund fie primit de Tatil. Autorul continud pierdutd a umani rasl glorioasi a fost cI o Desf,vdrqirea pdnd desivdrqirii". la duce inseamnd ,,a tinta IsusHristos.Astfel, pozilia noastrl sl[vitd ,,in Hristos" putut fi transferatlsub un nou Cap Federal, la Tatil, dartotul esteprin Golgota. care ne duce calea Domnul este esteprin cruce. NECESITATEA INTRUPARII _ 2:II-16 ruqine str-i Lui nu-I este De aceea, qi ceiceSuntsfin{ifi,Suntdintr-unul. l1: Cici Cel cesfin{egte Versetul numeascil ,,fra{itt. esen{ial[.. 3.15 carefacereferirela simdn{afemeii,faceintruparea din Genesa Promisiunea qi cei la sfinlifi' la cel care sfinleqte referire Primul,se face in acest verset. Sunttrei adeviruriminunate fii separate, unic 9i si gi a_fi sfin1itinseamn6 Bineinplesc5 Domnl nostrumesteCel care sfin{egte neprihlnit.Astfel, Il avempe Isus carene Oricew pdcitos care vine la Hristosestedeclarat special. acestverset,,,suntdintrqi pdd6tosul pociit estesfinfit. Al doileapunct la careface'referire sfinlegte ci Domnul Isus9i cei uimitor este Astfei, conceptul este,, din unul". literald unul". Interpretarea punct Lui", care este Tatdl. Al treilea careesteDumnezeu sursd; ,,deaceea sfin{ifi sut toli din aceeagi este,,adelphos". ,,fra{i" esteDomnulIsus,,,nu-Iesteruginesd ne numeascd'fra(i"'. Cuvdtttul pAntece. Adevirul uluitor, careaparein acestversetestecd Domnul nostru inlelesulestedin acelapi adevir in I Corinteni1.30, Dunezeu ca Tatd.Pavelfacereferirela acest gloiios gi sfinlii au pe acelagi pentru a fost El frcut de Dumnezeu Isus. in Hristos ( Sunte{i Tatil), prin El Dumnezeu adici, ,,$i voi, (cdnd la Hristos ca Ei venim neprihdnire Dumnezeu), lui ( care esteinfelepciunea noi inlelepciune referire la sfin{i face Ultimul cuvdnt sfinpireqi riscumpSrare." pdcltoqisuntemsocotilineprihnni;i), cAndvom fi proslivili gi vom aveatrupuri de slavl ca gi Domnulnostru.Atunci vom fi ca qi Hristos uimitor. Apoi, in versetul fra{i. Acestaesteintr-adevdr incdt Lui nu ii va mai fi ruginesi ne numeascS 22 Testament citeazdPsalmul Vechiul adevdr din este un pentru ci a adeveri acesta 12, scriitorul, pe cAnd Psalm at6rna citat a acest sustincd Domnul nostrum versetul22. Multi teologi conservatori pirisit?" In M-ai Meu pentru ce Meu, Dumnezeul el incepe cu ,,Dumnezeul cruce gi bineinfeles 22 este versetele 19 la2l Domnulnostrumse roag[ sdpoatdfi inviat dintrecei morfi. Apoi, in versetul implinirea sl[vitl a Domnului gi Domnul se bucurd in mijlocul frafilor, adici in mijlocul celor mullumiri pentru 23 la 31 Domnuladduce Apoi in versetele prin s6ngele Sdu scump. rdscumpdra{i Astfel vedem lui Satan. prin domniei zdrobirea rugiciuneaascultatl gi pentru stabilireateocra{iei a celor care au fost Domnului nostru dar qi bucuriaLui in aceatovdrigie nenumdratd suferintele domniaDomnuluinostru. qi ftculi ca qi Hristos.Apoi in celedin urmi vom vedea riscumpdrafi VechiuluiTestament,,, din Scripturile in versetul13,incd o dat6,scriitorulciteazd $i iarfl9i: gi pe care Mi i-a dat copiii ,,imi voi pune incredereain El." gi in alt loc: ,,Iatf,-Mfl,Eu
Dumnezeu!tt Pasajuldin Isaia 8 versetele17 gi l8 se ocupl de cuvinteleprooroculuiIsaia. El spuneci ;i-a in Dumnezeugi ci fiii s6i vor fi un semn pentruIsrael.Primul fiu al lui Isaia a avut cel pus increderea inseamndgrabd de a strica, grabd in a prida. Prin mai lung nurne din Scriptur5, Maher-shalal-hashbaz; judecatd pentru Israel. Al doilea fiu era numit Shear-jashb;inseamnl de acest fiu era un semn r.lrrnare, o rfmdEifi se va intoarce, care vorbegtede mi16.Cdnd venim la Domnul nostru 9i Mdntuitorul nostru in DumnezeuTatdl gi apoi, ci fiii SAi sunt semne. Isus l-lristos.descoperimci El gi-a pus increderea Astfel vedemaici doud principii - judecata,prelul plitit la Calvar gi mila - copiii rdscumpira{i.

30

Versetul 14: ,,Astfel, deci, deoarececopiii Sunt pSrtaqi singelui qi cirnii, tot aga gi El insugi a fost deopotrivfrpirtag Ia ele, pentruca, prin moarte, sfr nimiceascl pe cel ce are puterea mor{ii, adic6 pe diavolul.'o bineinlelesne duce inapoi in Sunttrei puncte in acestverset.Mai intAi, pozilia copiilor; aceasta gi copiiipe care mi i-a dat Domnul". Isaia,,,Iat[, eu versetull3 unde scriitorul folosegtecitatul din Poziliacopiilor este cd ei sunt pdrtagiai s6ngeluigi a cdrnii. ,,Pdrtagi" este cuvdntul ,,koinoneo" gi inseamni,,a impirtdgi". Astfel pozilia comuni a intregii raseumane este cd ei sunt fbpturi din sAngegi carne.Al doilea punct este pozilia Domnului. Scriitorul afirmd ,,El insugi a fost deopotrivi pdrtaqla ele". Cuvdntul,,a fi pirtag" este ,,metecho" gi inseamnd ,,a {ine cu". Astfel, Isus Fiul lui Dumnezeu gi 4.24 afinni, ,, Dumnezeu este Duh; gi cine se in carnea. Ioan avDf nimic comun cu sAngele nu a gi in adevdr." Dar Domnul nostru S-a intrupat in carne gi inchinSLui, trebuie sd I se inchine in duh sdnge.Pin^urmare,Isus este Dumnezeu adevdrat qi Om adevirat. Al treilea purct ne oferd motivul In VechiulTestament incarnirii.In primul rAnd,pentrua muri. Textul spune,,,pentruca prin moarteo'. existdun principiu fascinantcunoscutca ,,principiul rlscumplrStorului de neam". CAnd copiii lui Israelau intrat in Jara Promisf,ei au primit anumite suprafelede pdmdntcare rimAneau in familie de-a lungultimpului. Totugi, Dumnezeua cunoscutstareade p6cata poporului din vechime gi c5, fie prin pimAntului. In acestecircumstanle, Dumnezeu a adus neaten{iesau pdcat, ei vor pierde stSpAnirea de neam. In cazul in care un israelit igi pierdeaproprietateaqi mergeain-robie, legeardscumpdr6torului israelitul impreund cu proprietatea lui putea sd fie riscumpdrat de o rud5, adicd o rudi apropiatS. Totupi, trei lucruri esenliale trebuiau sd caracterizezeruda r[scumplritoare.in primul rdnd, trebuia sd fie o rudi apropiati; in al doilea rand trebuia si fie in pozilia de a plSti acel prej de rtrscumpirare;gi, in al treilea rdnd, trebuia sd aib6 puireade a indepdrtaorice oriee uzurpator al propriettrlii. Cdnd primii nogtrii pf,rin1i,Adam gi Eva, s-au rizvritit impotriva lui Dumnezeu gi au cedat stdpdnireaplanetei lui Satan, Dumnezeu a promis, in Genesa 3 versetul l5 ci va trimite un rdscumpdrdtor.Aspus in acest verset uimitor ci sdmdnfafemeii (adici un om, un element din rasa umani) va zdrobi caprrl lui Satan (adic5 cel care a uzvrpat planeta PdmAnt).Dar obsevali ci pre{ul de rdscumpirare a-veasd ?nsemne din Genesa3.15, Dumnezeua profeiit ci garpele moarteardscumpdrltorului. De aceeain promisiunea avea sd zdrobeascl seminfei femeii cdlcAiul. Cdnd un garpe i]i zdrobea cilcdiul aceasta implica, bineinleles, moarte. Acum observafi in acest verset cd dupd ce preful rdscumpirdrii e fost pl6tit, Dumnezeu a spus ci El avea sd nimiceascl putereamor{ii, adicd pe Diavolul. ,,A nimici" este un inseamnd,,a face fbrd efect". Adevdrul glorios este cuvdnt interesantin original, Este ,,katergazornaio'; qb versetul cd in momentul mor-tii lui Hristos, puterealui Satana lbst zdrobiti gi observali de asemenea aratdcL Satan a avut puterea morfii. Conceptul este cd Satanare suveranitatepeste un domeniu peste care moarteadomneqte,ceeace inseamndbinein{elesSatanocrafia. Cuvdntul ,,putere" este ,,kratos" in pesteun domeniu.Astfel, tabloul infdligeazd original. Acesta este simbolul puterii care are stdpdnire numerogimembrii din neamulomenesc care s-aundscutin imp6rSlialui Satanundemoarteadomnegte ca un impirat. Adevdrul glorios este cd to{i copiii lui Hristos au ficstriscumpdrali de pe tSrAmullui Satanpentrua fi fii ai Tatilui.

POZITIAREZULTATA Versetul pe tofi aceia, careprin frica mor{iierausupugi 15: ,,$isfl izblveasci robieitoati via{a
lor.tt

Primul gdnd in acestverseteste izbdvirea.E.ste un cuvdnt fascinantin original - ,,apallasso". Semnificatiaacestui cuv6nt este cd el face referire la care doreqte eliberare dintr-o cdsStorie.Dar eliberarea de aici este de sub frica mor{ii. Acum observa{iproblema- toatd via{a lor a fbst supusd sclaviei.G6ndul exprimat este o ner,ast6finutd in sclavia unui sof care ii pricinuiegteo fricd permanenti. Copilul lui Dumnezeuesteeliberatintr-un mod minunat de aceastisclavie(frica mor{ii). Astfel, cAndun pdcitos vine la Hristos gi este n6scut din nou, o asemenea persoandeste eliberati de sub satanocrafie: adicd din domeniul mor{ii qi trece din moarte la via[[. Pavel spune in Coloseni I versetul13, ,,El ne-a izbdvit de sub puterea intunericului, gi ne-a stramutat in imp5r6triaFiului dragostgiLui.", adicdin domeniulvielii.

31

.APIT'LUL s
RoLUL DOMNULUI NOSTRU PENTRU VENIR.EAIUPANATIEI $I A ODIHNEI CA

t
PREorgt innrAnlr PRooRoc,
Ludnd primul rol al Domnului nostrude prooroc,in Deuteronom18 versetull5 Moise a spus,,, Domnul, Dumnezeul tdu, ifi va ridica din mijlocul tiu, dintre fralii tii, un prooroc ca mine: si ascultali de el". Cuvdntul din ebraicl pentru,,prooroc" este,,nabi"; inseamni,,a vesti sau a proclama". Astfel, ideea rundamentali cu privire la rolul proorocului este de om care proc.iamd,vestegtesau aceasta din capitolul I versetul comunicdun mesaj. Evreii care vor citi aceasti Epistol[ vor recunoaqte 2, ,, la sf6rgitul acestor zile, (Dumnezeu Tatdl) ne-a vorbit prin Fiul". Astfel, la prima venire a Domnului nostru El a indeplinit ceea ce Moise a declaratin Deuteronom 18 versetul 15. Moise continui sEspuni in versetele18 qi 19, ,,Le voiridica din mijlocul frapilor lor un prooroc ca tine, voi punecuvinteleMele in gura lui, qi el le va spunetot ce-i voi porunci Eu. $i dacd cineva nu va asculta de cuvinteleMele pe care le va spuneel in Numele Meu, Eu iivoi cere socoteald".La prima venirea Domnului nostru, atunci cdnd s-a adresatIsraeluluii afa cum este scris in Ioan 3 versetul34, El a afirmat, ,, Cdci Acela pe care l,-a trimis Dumnezeu, vorbegte cuvintele lui Dumnezeu, pentru cd Dumnezeunu-l di Duhul cu misurd". Astfel, Domnul a venit pentru a indeplini proorocialui Moise din Deuteronom 18 gi amintili-vi ci acestecuvinte ale Lui se adresauevreilor; prin urmare,avem avertizarea din Evrei capitolul 2 verseteleI la4,,,Cum vom scdpanoi dacd stdm nepdsdtorifafd de o rndntuire aqade mare". Ar trebui sd observdmin pasajele din Vechiul Testament cd rolul proorocului era cu totul diferit de cel al impdratului sau preotului. Moise qi David au fost excep{ii de la aceastd regulddar descoperimin Vechiul Testamentc6 gi regii gi preo{ii erau mustrati de prooroc. Intr-adevdr, chiar dacd David a fost un prooroc in adev6ratul sens al cuvdntului, el a fost totugi mustrat de prooroculNatan cdnd a plcdtuit impotriva lui Dumnezeu.

ROLUL DOMNULUI

NOSTRU DE IiUPANAT

Despre aceastas-a vorbit deja in Epistold in capitolul I versetul 8, ,, ps cdnd Fiului I-a zis: Tdu de domnie, Dumnezeule,este in veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de ,,Scaunul dreptate". Acesta este, bineinfeles, un citat din Psalmul 45 versetele 6 qi 7. Totuqi, in I Timotei 1 versetul 17, Pavel se referd la Domnul nostru ca fiind impiratul vegnic. Astfel, la a doua venire a Domnului,El iqi va ocupa pozilia lui neprihdnitide Imp{rat.

ROLUL DOMNULUI

NOSTRU DE PREOT

in Evrei 6 versetul 20 se afirmi. ,, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor,cdncla fost fhcut ,,Mare Preot in veac, dupd rdnduiala lui Melhisedec".Acum lucrul interesantcu privire la Melhisedeceste cE de fapt el a fost preot gi rege.Aceste slujbe nu au fost unite niciodatdin Vechiul Testament. Dumnezeu a cunoscutstareade pdcat a omului gi ci dacd o persoani ar fi avut acestedoud slujbe ar fi sfdrqit printr-un dezastru.in 1 Cronici capitolul 26 avemcazul marelui implrat Ozia carea pesteIsrael dar pentru cd s-a strdduit atdt de mult sd preia func{ia de adusatdt de multi binecuvAntare preot a fost judecat in mod aspru de Dumnezeu pentru aparilia lui nedoritSin slujba de preot. Totugi, unirea acestor doud slujbe, preot gi rege, se gisegte in profetia Vechiului Testament. ln Zaharia 4 versetele11 la 14, tdndrul prooroc, Zaharia a avut viziunea celor doi mislini qi, in versetul 14 el afirmd, ,,AceqtiaSunt cei doi unqi, care stau inaintea Domnului intregului pdmAnt."Acum, prima implinire a acestei viziuni profetice s-a referit la Zorobabel, conducdtorul, gi losua, marele preot. Totugi, indeplinirea finald a acesteiviziuni remarcabile va fi in Isus Hristos; El va sluji de pe tronul Sdudin lerusalim ca PreoVirnpdratpesteintreaga lume. Acest lucru este adeverit in Zaharia6 versetul gi va 13, unde se afirmd, ,, Da, EI va zidi Templul Domnului, va purta podoabS?mpdrdteascS, va gedea

55

stdpdnipe scaunulLui de domnie,va fi preot pe scaunulLui de domnie,gi o desdvdrgiti unire va domni intre ei amdndoi."Astfel, Domnulva imbinain mod perfectrolurile,mai int6i, de ProorocAi l8 versetele implrat, Deuteronom l5 la l9 gi Faptele 22\a23;qi Preot/impirat Apostolilor3 versetele I la 7. AutorulEpistolei in Psalmul110versetele cf,treEvrei seva ocupa de acest aspect in capitolele 5 gi 7. Sub conducerea Domnuluinostruca Preotgi impdrat,Psalmul 72 versetul17 rezumd domniaSa neprihdnitd in cuvintele, il vor numi fericit." unii pe al1ii,gi toateneamurile ,, Cu el sevor binecuvdnta La prima venirea DomnuluinostruEl a apdrutin rolul de Prooroc/Impirat; El a rostit cuvintelelui Dumnezeu cdtrepoporulIsraelgi le-avestitci impdrdfia ceruriloresteaproape in persoana impdratului lor, gi anumeIsusMesia.Totuqi,la a douavenirea Domnuluinostru,El va aplrea ca Preot/imp6rat. Va trebui s[ studiemcalificirile Domnuluinostrude a lua aceastipozilie dubld dar ar trebui si ne amintim c[ Domnulnu ar fi putut si slujeascila templuldin Ierusalim. in primul r6nd,pentrucd nu era din semin{ia lui Aaron; Domnul nostruprovenea din seminlialui Iuda. in acestfel, Legf,mdntul Mozaicnu sepotrivea cu PreoJia Domnului.in condiliileLegimAntului MozaicAarona fost cel numit. Av6ndin vedere lucru,trebuiasi fie un LegimdntNou cu o Preo{ie acest noui. Acum suntasemdniri intreAarongi Domnuldar,mai intAi,sdne gdndimla Aaron. Ei deosebiri PREOTIA LUI AARON l: "in adevir,oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, Versetul puspentruoameni este ln lucrurile privitoare la Dumnezeu, casi aducildaruri gijertfe pentrupilcate." pot fi observate Trei lucruri semnificative in legduri cu Aaron. in primul rdnd, el a fost luat dintreoameni; a fost ales.in al doileardnd,el a fost numit si reprezinte omul inaintea lui Dumnezeu; gi, in al treileardnd,pentrua aducedarurigi jertfe pentrupdcate. Cuvdntul,,aducS"este,,prosphero" qi inseamnl,,a duce ciffe sau spre"; astfel,Aaron trebuiasd prezintecevainaintealui Dumnezeu. Acestedaruri erau simple in generalgi apoi eraujertfele careerauin mod specificjertfe de sdnge. , Vedemimediatasemlnlrile dintre Domnul nostrugi Aaron dar suntde asemenea gi deosebiri uriage. De exemplu, Domnulnostrunu a fost luat dintreoameni a;a cum a fost luat Aaronde Dumezeu. Petru spune acestlucruin I Petru I versetele 18 la 20, ,, cdci qtifi cd nu cu lucruriperitoare, cu argintsaucu aur,ali fost riscumpdrati din felul degert de vie{uire,pe care-lmogteniserdfi de la pirinfii vogtri,ci cu sdngele scump al lui Hristos, Mielul idrd cusur i ftr6 prihan6.El a fost cunoscut mai inainte de intemeierea lumii, gi a fost ardtatla sffiryitulvremurilorpentruvoi". ScriitorulEpistoleicltre Evrei confirm[ faptul cI Domnul nostruma rdspuns chemare in capitolull0 versetul7, ,,Atunci la aceastd am zis:,,iatii-Md(in sulul cirfii estescrisdespre Mine), vin sd fac voia Ta, Dumnezeule!" SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON Versetul 2: ,,Elpoate gi rilticifi, fiindcitr giel este fi ingAduitor cu ceinegtiutori cuprins deslSbiciune." Se nascdoul gdnduri.Aaron trebuiasd fie ingiduitor cu cei neqtiutori qi, in al doilea rdnd, trebuiasi aibd mili de cei in slSbiciune. Sd lulm primul punct,,,ingdduitor cu cei negtiutori".in capitolul 4 versetull5 se vorbegte despre Domnulnostrucareare mild de sldbiciunile noastre. in acel verset cuvdntulfolosit ?n greac[ este,,sunpatheo"; sun cu patheo-,,a suferi". Cu alte cuvinte,
Domnul nostru suferi imprcuni cu noi. Totugi, in legdturi cu Aaron este folosit un cuvdnt diferit din

fi_

u u
It

T I
il
ll il ll

greac6. Este,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul,,metronom" gi din nou ,,a suferi". Astfel, Aaronpoateaveadoaro judecatd m[surati cu privire la gregelile ,,patheo" punct, gi altora. Apoi, al doilea scriitorulne oferdmotivul,,,fiindcl el estecuprinsde slSbiciune". Cuvdntul,,cuprins"este ,,perikeimai"gi inseamnf, bolnav" qi ,,slibiciuno" este ,,a fi aproape din care oblinerncuvdntulnostru,,astm6".inlelesulfundamental este .,o slibiciune ,,astheneia" mortald careii facepe oamenicapabilisi pf,cituiascd". Astfel, problema lui Aaron era ci el puteasi pentrucd el insu;i era cuprinsde sldbiciune aibi doaro judecatd mdsurat6 moralI datorit5naturii lui pdcdtoase. Un reportaj de gtiri recentardta cd unul din cincisprezece doctoriin aceastifari suferddin cauza abuzului de alcoolsaudroguri.Estegreusl ne imagindm cum ar puteaun asemenea doctorsf, 56

lJ

stipdni pe scaunul Lui de domnie,va fi preot p. .ruu"ut Lui de dornnie,qi o desdvdrgitE unire va domniintre ei amdndoi." Astfel, Domnul va imbina in mod perfectrolurile,mai int6i, de Proorocqi Deuteronom impdrat, l8 versetele l5 la l9 gi Faptele Apostolilor3 versetele 22\a23; giPreotlimpdrat ?ii"Pialmul I 10versetel e I la 7. AutorulEpistolei cdtreEvrei seva ocupa de acest aspect in capitolele 5 gi 7. Subconducerea Domnuluinostruca Preotgi impdrat,Psalmul 72 versetul17 rezumd domniaSa neprihdnitd in cuvintele, unii pe al{ii, gi toateneamurile il vor numi fericit." ,, Cu el sevor binecuvdnta La prima venirea DomnuluinostruEl a apdrutin rolul de Prooroc/Impirat; El a rostit cuvintelelui Dumnezeu cltre poporulIsraelgi le-avestitcd impdrdlia ceruriloresteaproape in persoana impdratului lor, gi anumeIsusMesia.Totuqi,la a douavenirea Domnuluinostru,El va apirea ca Preot/impirat. Va trebuisi studiemcalificirile Domnului nostrude a lua aceastd pozilie dubl6 dar ar trebui sd ne amintimcd Domnulnu ar fi putut si slujeascf, la templuldin Ierusalim. in primul rdnd,pentrucI nu era din semin{ia lui Aaron; Domnul nostruprovenea din seminlialui Iuda. In acestfel, Legimdntul Mozaicnu sepotrivea cu Preofia Domnului.in condiliileLegdmAntului MozaicAarona fost cel numit. Avind in vedere acestlucru,trebuiasi fie un LegimAntNou cu o Preofie nou6.Acum suntasemlniri gi deoiebiri intre Aaron gi Domnuldar,mai int6i,ia ne gdgdimla Aaron.

PREOTIA LUI AARON 1: "in adev6r, Versetul oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, puspentruoameni este in lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca sil aduc6 daruri gijertfe pentrupf,cate.n' Trei lucruri semnificative pot fi observate in legdurl cu Aaron. in primul rdnd,el a fost luat dintreoameni; a fost ales.in al doileardnd,el a fost numit sd reprezinte omul inaintealui Dumnezeu; qi, in al treilearAnd,pentrua aducedarurigijertfe pentruplcate.Cuvdntul,,aduc6"este,,prosphero" qi inseamnd,,a ducecdtresau spre"; astfel, Aarontrebuias[ prezinte cevainaintea lui Dumnezeu. Acestedaruri erau simplein generalgi apoi eraujertfele care erau?n mod specificjertfe de sdnge. Vedemimediatasem[nlriledintre Dcrnnulnostruqi Aaron dar suntde asemenea uriage. Ei deosebiri De exemplu, Domnulnostrunu a fost luat dintreoameni a;a cum a fost luat Aaronde Dumezeu. Petru spune acest lucruin I Petru 1 versetele l8 la 20, ,, cdcigtili cd nu cu lucruriperitoare, cu argintsaucu aur,ali fost rdscumpdrafi din felul degert de viefuire,pe care-lmogteniserdli de la pdrinfii vogtri,ci cu sdngele scumpal lui Hristos, Mielul fbrd cusur i fEr6 prihan6.El a fost cunoscutmai inainte de intemeierea lumii, gi a fost ardtatla sfhrqitulvremurilorpentruvoi". ScriitorulEpistoleicf,treEvrei confirmi faptul cI Domnul nostruma rdspuns la aceastichemare in capitolul10 versetul7, ,,Atunci (in sululcarfii estescrisdespre amzis:,,iat5-Md Mine), vin sflfaovoia Ta, Dumnezeule!" SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON Versetul 2: ,,EIpoate fi inglduitor cu ceinegtiutori fiindcl gi el este cuprinsdesl6biciune." 9i rtrtflcifi, Se nascdoui gdnduri.Aaron trebuiasi fie inglduitor cu cei neqtiutorigi, in al doilea rdnd, trebuiasi aibi mil6 de cei in sldbiciune. Sd ludm primul punct,,,?ngdduitor cu cei negtiutori".in capitolul4 versetull5 se vorbeqte despre Domnulnostrucatre are mild de sldbiciunile noastre. in acel versetcuvdntul folositin greacl este,,sunpatheo"; sun cu patheo-,,a suferi". Cu alte cuvinte,
Domnul nostru sufcrd imprcund cu noi. Totuq;i, in legdturi cu Aaron ests folosit un cuvdnt diferit din

ru
U I

T
I

greac6. Este,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul,,metronom" gi din nou ,,a suferi". Astfel, Aaronpoateaveadoaro judecatl mlsurati cu privire la greqelile o,patheo" altora.Apoi, al doileapunct,scriitorulne ofer5 motivul, ,,fiindci gi el estecuprinsde sldbiciune". Cuvdntul,,cuprins"este ,,perikeimai"Ei inseamnd bolnav" gi ,,sl5biciung" este ,,a fi aproape din care oblinemcuv6ntulnostru,,astm5".lnlelesulfundamental este .,o sldbiciune ,,astheneia" mortall careii facepe oameni capabilisi pdcituiasci". Astfel, problema lui Aaron era cd el puteasd aibd doaro judecatim6surat6 pentrucd el insugiera cuprinsde sldbiciune moralddatoritdnaturii lui p6cdtoase. Un reportaj de gtiri recent ardtacd unul din cincisprezece doctoriin aceastd tard suferi din cauza abuzuluide alcoolsaudroguri.Estegreusd ne imagindm cum ar puteaun asemenea doctorsf, 56

il
il li

IJ

ajute vreun pacient care are o problemd asem5nitoare.Doctorul insugi fiind cuprins de slabiciunecu siguranfdva putea si dea un tratamentmisurat.
t

URMATOARBA PROBLEMA PENTRU PACATELE SALE

A LUI

AARON:

EL TREBUIA

SA ADUCA

O JERTFA

Versetul3:,,$i,din pricina acegtei sliibiciuni, trebuiesi aduciljertfe atf,t pentru plcatelelui, cAtgi pentru ale norodului." Aceasta binen[elesface referire la pdcatelelui Aaron. Cuvdntul ,,trebuie" este tradus din cuvdntulgrec ,,opheilcl";inseamnS,,o impus6". Referindu-ne obligafie,o necesitate din nou la Levitic l6 care referire la proceduradin Ziua Ispipirii, ar trebui sh observdmcd inainte ca Aaron sI facd pentru popor, el trebuia mai intAi sd ia sAngeleunui taur in prezen\alui Dumnezeu gi sd facd ispdgirea pentru propriile lui picate. Cdt de diferit stau luc.rurilein legdturtrcu Domnul - El a fost un ispdgirea Mare Preot perfect fdri slSbiciunile de card sufereaAaron gi a adus o jertfb des[vdrgitd. Cdt de bine descrieacestlucru autorul Epistolei cdtre Evrei. Folosindmodeluljertfei din Ziua Ispigirii in Evrei 9 versetele24 la 28, el afirmb, in versetul 24, ,, Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare fEcut de mdnd omeneascfi,dup6 chipul adevdratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infhligezeacum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu." Apoi autorul continud sd atragi atenlia cd El nu a mers acolo ca mare preot sub Legimdntul cel Vechi ci in versetul 28 el ne oferd un adevdr glorios, ,, tot a$a, Hristos, dupi ce S-a adusjert{E o singurl dati, ca sd poarte pdcatele multora, Se va arita a doua oard,nu in vederea pdcatului, ca sd aduci mdntuirea celor ce-L agteaptS".

l .j

ASEMANAREA

DINTRE CHEMAREA LUI AARON $I CHEMAREA

DOMNULUI

Versetul4: ,,Nimeninu-gi ia cinsteaaceasta singur, ci o ia daci estechematde Dumnezeu, cum a fost Aaron.t' Slujba de mare preot cereao chemaredivind. Despreaceasta gdsim in Exod 28 versetul 1,,, Apropie de tine pe fratele tdu Aaron gi pe fiii sdi gi ia-i dintre copiii lui Israel gi pune-i deopartein slujba Mea ca preoti: pe Aaron gi pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazargi ltamar". a

iN uon ASEMANAToR, A pRrMrr o CHEMARE DrvrNA $r rsus MESrA

Versetul5: ,,Tot agagi Hristos,nu gi-a luat singur slavade a fi Mare Preot,ci o are de la Cel ce I-a zis: ,Tu egtiFiul Meu, astilziTe-alnniscut'." Autorul Epistolei cdtre Evrei citeazd din Psalmul 2 versetul 7 gi descoperim ci Isus este Marele nostruPreot pentrucd El esteFiul divin. Ar trebui si observlm cd dreptulde Fiu al Domnului a fost impletit cu slujba Lui de Frooroc, Preot Ei impdrat. in greacdexist[ o afirma{ie retorici la s{hrgitut acestui verset. Aparent aceastaeste ceruti in greac6.Ar putea fi cititi in felul urmitor: ,, Tot aga gi Hristos, nu gi-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: ,,Tu egti Fiul Meu, astdzi Te-am ndscut." Acum limba greacSnecesitdurmltoarea afirrnafie, ,,Pe acestaunul singur T'atdl - pe Fiu fbc6ndu-Lun Mare Preot". L-a prosltrvit

ACUM DEOSEBIREA _ SUPERIORITATEA

PREOTIEI LUI HRISTOS

in primul rind, preo{iaDomnului nostru este vegnicdgi este ilustratdprin Melhisedeccare a fost preot 9i rege. Versetul 6: ,n$i, cum ziceiarSgi intr-alt loc: ,Tu eqtipreotin veac,dupil r6nduialalui Melhisedec'." 57

Cuv6ntul inseamnd,,un aranjament". Cuvdntul estefolositin Luca 1.8cu privire ,,r6nduial6" gi la loanBotezltorul afirmd,,, Dar, pe cdndslujeaZaharia la rdndulceteilui". inaintea lui Dumnezeu, Acesta eraun aranjament fbcutde impdratul preo{ia David.in ce privegte Domnului,ea a fost aranjattr Insupi.Ce spuneBiblia despre de Dumnezeu aceastd rAnduiald? In primul rdnd,se ocupdde Domnul nostruca Preotgi Impdrat.In Genesa14 versetul18, vorbindde Melhisedec, versetulspune,,, Melhisedec, impdratul Celui Preainalt". Salemului, a aduspdineqi vin: el erapreotal Dumnezeului Profeliadin Zaharia 6, pestecaredejane-amuitat,facereferirela rolul Domnuluiin aceasti de calitate PreoVlmpirat. In al doilearAnd,in leglturi cu numelelui Melhisedec; meu este inseamn[,,impf,ratul neprihinit".ln al treileardnd, nu avemnici o mdrturie cu privirela inceputul vie{ii sale. sausfArgitul Citevatextedin Scripturl amintesc acestfapt in leglturl cu Domnulnostru.In Ioan 1.1,de exemplu, avemcuvintele sublime,,,La inceputera Cuvintul,qi Cuvdntul gi Cuv6ntul era cu Dumnezeu, era Dumnezeu".Autorul Epistolei cltre Evrei va spunemai multe despreacest lucru in capitolul 7 versetele 23la25. Al patrulea punctin legdturd lui Melhisedec estec[ el nu a fost fdcut cu rdnduiala marepreotprintr-ochemare umani. Din nou,PsalmulI l0 versetul 4 adevereqte acestfapt,,, Domnul a jurat, gi nu-I va pdreardu: ,,Tu eEti preot in veac, in felul lui Melhisedec". Acum ar trebui sd observimcu aten{ieci acestdasemlnare intre Melhisedec Domnul face referire la rdnduiali sau Ai aranjament. ln ceeace privegte rolul de MarePreotal Domnuluinostru, El urmeazd modelullui Aaron. Acestlucru va fi explicatmai detaliatde autorulEpistoleicitre Evrei,in mod deosebit in legiturf,cu proceduridin Ziua Ispdgirii.

DOMNUL DEVINE iN PREZENT MARELE NOSTRU PREOT PRIN MOARTEA $I

ixvrnRnasa

Versetul 7: ,,El esteAcelacare,in zilelevie{ii SalepimAntegti, rugiciuni gi cerericu strigite aducAnd mari gi cu lacr6micitre Cel ce puteas5-L, izbilveascil de la moarte, din pricinaevlaviei li fiind ascultat, Lui.t' Prima frazd, ,,in zilele vielii Sale pdmAnteqti" aratl cd acesteevenimente au avut loc in perioada c6nd Domnul nostrum$i-a plrdsit slavaSa. Acest versetne desoperd apoi catevalucruri uimitoare in legbturi cu Domnul qi afirm[, mai intdi, ci ,,aducea rugdciuni".Frazaestetradusi dintrun cuvdnt din greaci,,deesis". Acestaindicdo cerere specific[qi ar_putea fi incadratiin cuvinteca am nevoie". De asemenea, Domnulnostruaducea cerericu strigdte mari gi cu lacrimi.Acest ,,Doresc, lucrune descoperl ci Isus era ascultat din pricinaevlavieiLui. in acestcuvdnt,,,evlavie"ne este descopeiti inima Domnului.Cuvdntuldin greacf, este,,eulabeia"; inseamnd ,,grijf,,reverenfi,fric[ de Dumnezeu" gi conceptul darcon(ine de asemenea Acelagi de dragoste. cuv6nt estefolositin Evrei l2 28, unde se afirmi, ,,Fiindcdam primit, deci, o impdrSfie, versetul care nu se poatecl6tina,sd ne ardtdm mullumitori,gi sd aducemastfel lui Dumnezeu o inchinarep16cut6, cu evlaviegi cu frici". Apoi ne estedescoperit scopulrugdciuniiDomnului,gi anumeca s5 ne izblveascf, de la moarte. Cdnd autorulfolosegte cuvdntul,,tk" trddus,,defa" el a avutde fapt doudcuvintedisponibile; el ar fi putut primul cuvdnt,,&po",inseamni,,dinapropierea s[ foloseasci morlii"; aceasta cd am eliberaliin aratd moddesivdrgit de la moarte". Un alt cuv6nt,,ek" inseamnl,,aIi eliberat din ceva". Autorul a folosit al doileacuvdnt.Prin urmare,daci Domnul nostruma fost inviat din mo(i, rugdciunea Lui a fost eficient[ gi El va putea si fie un Mare Preot eficient.Acest versetverificd addncimiledragostei Domnuluinostrupentrucei pierdu{i.Mulli clrturari considerici atuncicdndDomnul era pe crucea repetat Psalmul 22.in versetele I la l3 avemo descriere grafici a suferin{elor inimii Domnului.De exemplu, in versetulI citim ,,Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m-ai pdr6sit?"Mai int6i, aeste suferinfe eraudatoriti faptuluicl domnulnostrua fost pdrisit de Dumnezeu Tatll gi in al doileardnd, pentruci era dispreluitde om. In versetele14 la 18 existi o descriere a suferin{elor fizice ale gi apoi 19 la 2l rugdciunea Domnului nostru pentru inviere. 22 la $poi, in celedin urm6,in versetele 3l esterecuno$tinta Domnuluipentrurugdciunea ascultati.Intorcdndu-ne Ia versetul7, ni se spune, aducdnd rug[ciuni" . Cuvdntul este,,prosphero". Acest ,,in zilelevie{ii Salepdmdntegti, ,,aducdnd" pentruevrei intruc6tera fblosit de preoli cdndaduceau cuv6ntva fi plin de insemndtate o jertld de pe altar.Prin urrnare, sdnge avemadevdrul minunatci DomnulnostruS-a adusca o jertfd de sdnge. Dar existl gi o alti laturtr. Domnul $i-a adusinima frdnti de durerepentrucei pierdufi^ Dr Kenneth 58

ii Ilt

u u
lt
ll
l

ll
il

lr il

I
4

Weist in carteasa,,studii clespre cuvinte'' afirmd urmdtorul lucru,,Acest preot dupi rdnduialalui pe Melhisedec,S-a dat El a adus o alti jertfd lui Dumnezeul Sine Insugi ca jerfE, dar inainte de aceasta o inimi fiAntd de durere gi sufeinfd, un suflet in care conflictul de veacuri era dezlSn{uit;o luptd in care DumnezeuFiul se confrunta cu puterile intunericului, purtdnd o bdtllie pentru omenireapierdutd; in careera biruitor asupra morfii gi impotriva celui careaveaputereamortii, Diavolul". o bdtAlie

CONDESCENDENTA FIULUI Versetul8: "cu toate cfl era Fiu, a invi{at sfl asculteprin lucrurile pe care le-asuferit." Este un lucru uimitor cd Domnul nostru a trebuit sd experimentezeascultarea.in vegnicia trecuti Domnul Isus fbcea parte din Dumnezeire gi, bineinfeles,aceastl pozilie rdmdne de-a lungul timpului gi in vegniciaviitoare.in Filipeni 2 versetul6 Pavel spuneci Isus avea chipul lui Dumnezeu gi El nu trebuia si asculte de cineva. Totuqi, prin intruparea Lui, Domnul a ?nvd{atascultareagi a devenit ascultdtor pAnd la moarte gi incd moarte de cruce. Versetul ar putea fi trades mai bine, ,,Degi era Fiul lui Dumnezeu,DumnezeuFiul, Dumnezeuadevdratdin Dumnezeuadevdrat, totugi a invSfat prin lucrurilein carea suferit". ascultarea

DESAVAR$IREA DOMNULUI

NOSTRU

Versetul 9: n,$i dup5 ce a fost frcut desf,vdrgit,S-a ficut pentru tofi cei ce-L ascultf,, urzitorul unei mintuiri vegnice." Cuvdntul ,,desdvArgit" estc,,teleios". inlelesulde aici este,,aaduceo persoanisau un lucru la carea fost folosit pentrua-L aducepe Domnul la fintd a fost via{a linta fixatd de Dumnezeu". Procesul Lui desdvAgitd,, crucea,moarteagi invierea Lui gi linta Lui a fost ca El sd fie urzitorul unei mintuiri vegnice.Oserva{i, intdmplitor, cd atunci cdnd o persoani este mdntuit6 prin harul lui Dumnezeu,acea mdntuireestevegnicf,gi observa{ide asemenea cd Domnul nostru'este urzitorul unei mdntuiri vegnice. CuvAntul,,urzitor" traducecuvdntu!din greacl.,aitios". inscamni,.cel careestecauzaexistenlei unui lucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza m6ntuirii noaste veqnice. Atunci intrebareaeste. ,,Cine sunt cei care primesc mdntuirea?" gi rdspunsuleste ,,toti cei ce-L asculti". Ar trebui sd ne intrebim in ce aspectar trebui sd ascultdm? Apostolul Ioan ne dd r6spunsulin I loan 3 versetul23, ,, $i poruncaLui estes5 credemin Numele Fiului Siu Isus Hristos,gi sd ne iubim unii pe al1ii,cum ne-a poruncit El", Astfel, singuraobligalie pe care o are pdcdtosul este si creadd in urzitorulacesteimdntuiri gi in lucrarea pe careEl a sdvdrgit-o de rdscumpdrarea la Golgota.

PECETEA DE APROBARI]. A LUI DUIVINEZEU TATAL Versetull0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot'dupi rAnduiala lui Melhisedec'." Cuvdntul,,numit" esle,,prosagoreuo";inseamnd,,a printr-unnume in rnodpublic,a te adresa salutein rnod deschis". Astfel, DumnezeuTatdl S-a adresat,L-a salutat pe Domnul gi MAntuitorul nostruca Mare Preot dupd rdnduialalui Melhisedec. imi aduc aminte ca t6nir in ServiciulNalional,in timp ce serveamin insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronareaReginei Elisabeta lI. Fiecaresoldat tindr l}rd ercep{ie a fost chemat la o paradtrspeciald qi fieare dintre noi era numit de comandantul nostru sd salutepe noul Suveran. Dar aici adevirul minunat estech DumnezeuTatdl este pe Cel care il salutd DumnezeuFiul. Pavelvorbegte despreacestadevdrin Filipeni 2 versetele 5 la l1 giin detalii grafice subliniazd condescenfa Domnului Isus gi apci, in versetul8 el arati cum Domnul Sa supuspdni la moarte qi incd moartede cruce;in versetele 9 la I I el continudsi spun6,,,De aceea gi Dumnezeu L-a irrdlfatnespusde mult, Ei I-a dat Numele,careestemai presusde orice numei pentruca, in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchial celor din ceruri"de pe pdm6ntgi de sub pdmdnt, ;i

59
t

lui urmdtorul lucru ,,Acestpreotdupi rdnduiala Weistin cartea sa ,,Studiidespre cuvinte" afirn'1d jerfE,darinainte o altl jertft lui f)umnezeul El a adus Melhisedec, S-adat pe SineInsugica de aceasta qi sufein{d, o lupti in o inimd frdnti de'durere un sufletin careconflictuldg veacuri era dezldnfuit; pentru pierduti; purldnd o bdtilie omenirea Fiul se confrunta intunericului, cu puterile careDurnnezeu puterea morfii,Diavolul". celuicare avea mor[iigi impotriva o bitdliein careerabiruitorasupra CONDESCENDENTAFIULUI prin lucrurilepecarele-asuferit." 8: "cu toatecfrera Fiu,a inv6{atsdasculte Versetul in veqnicia ascultarea. Este un lucru uimitor ci Domnul nostru a trebuit sd experimenteze gi, binein{eles, aceastipozilie r6mdnede-a lungul trecuti Domnul Isus fbceapartedin Dumnezeire 6 Pavelspune ci Isusaveachipullui Dumnezeu timpuluiqi in vegnicia viitoare. In Filipeni2 versetul gi a gi El nu trebuias6 ascultede cineva.Totugi,prin intruparea Lui, Domnul a invdfat ascultarea devenitascultitorpdndla moartegi incd moartede cruce.Versetular puteafi tradesmai bine, ,,Degi adev5rat, totu$ia inv5{at adevdrat din Dumnezeu Dumnezeu Fiul, Dumnezeu eraFiul lui l)umnezeu, prin lucrurile in carea suferit". ascultarea DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU
S-a filcut pentru to{i cei ce-L ascultii, urzitorul unei Versetul 9: ,,$i dupf, ce a fost fficut desflvArgit, mAntuirivegnice." estc,,teleios". inlelesulde aici este,,a aduceo persoanisau un lucru la Cuvdntul ,,desdvdrgit" finta fixatd de Dumnczeu". Procesulcare a fost folosit pentru a-L aduce pe Dornnul la fint6 a fost viala crucea,moarteagi invierea Lui gi finta Lui a fost ca El si fie urzitorul unei mdntuiri Lui desdv6gitd, veqnice.Oservafi, intimplitor, cd atunci c6nd o persoanf,este mdntuitd prin harul lui Dumnezeu,acea cI Domnul nostru.este urzitorul unei mdntuiri vegnice. mdntuireestevegnici gi observafide asemenea inscamni. unui Cuvdntul,,urzitor" traducecul'dntuldin greacd ,,aitios". ,,celcareestecauzaexistenlei qi prin veqnice. Sa este cauza mdntuirii noaste lucru". Domnul, cu alte cuvinte. moartea invierea -mAntuirea?" gi rdspunsuleste ,,toti cei ce-L Atunci intrebareaeste. ,,Cine sunt cei care primesc ascultd". Ar trebui si ne intrebdm in ce aspectar trebui sI ascultArn? Apostolul Ioan ne di rdspunsulin I Ioan 3 versetul23, ,, $i poruncaLui estesd credemin Numele Fiului Sdu Isus Hristos,gi s5 ne iubim unii pe al1ii,cum ne-a poruncit El". Astfel, singuraobligafiepe care o are pdcdtosul este si creadl in gi pe in El la acestei mdntuiri lucrarea de riscumpdrarea care a sivirqit-o Golgota. urzitorul

PECETEA DE, APROBART] A LUI DUNINEZEIJ TATAL Versetull0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot'dupi rinduiala lui Melhisedec'." printr-un nume in mod public, a inseamnS Cuvdntul ,,numit" este,,prosagoreuo"; ,,a te adresa pe Domnul gi Mdntuitorul Dumnezeu Tatdl S-a adresat, L-a salutat salutein mod deschis". Astf-el, imi aduc aminteca tdnlr in Serviciul Na{ional,?n nostruca Mare Prcot dupd rdnduialalui Melhisedec. timp ce serveam in insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronarea Reginei Elisabeta ll. Iriecaresoldat t6ndr fbrd excep{ie a fost chemat la o parad[ speciali qi fieare dintre noi era numit de nostru sd salutepe noul Suveran. Dar aici adevirul minunat estecd DumnezeuTatdl este comandantul despreacestadevir in Filipeni 2 versetele Cel careil salutdpe DumnezeuFiul. Pavel vorbegte 5 la l l gi in detalii graficesubliniazi condescen{a Domnului Isus gi apoi, in versetul8 el aratdcum Domnul Sgi a supuspAndla moarte qi incl moartede cruce;in versetele 9 la I I el continudsd spund,,,De aceea presus pentrulca, Dumnezeu L-a inSl{atnespusde mult, Ei I-a dat Numele,careestemai de orice nume; in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchial celor din ceruri. de pe pdmdntgi de sutr pdm6nt, ;;i

59

orice limbd sd mdrturiseascS, spreslavalui Dumnezeu Tatdl,ci lsus HristosesteDomnul". intr-o zi pe Fiul. toti vor fi chemafi s6-Lsalute

PROBLEMA ACESTOR EVREI Versetul ll:,,Asupra celorde mai susavemmultede zis,qi lucrurigrelede tilcuit;fiindcl v-afi fllcut greoila pricepere." Ceeace scriitorulvrea si spunl aici esteci aceste invi{ituri cu privire la Domnul nostrucare esteMare Preotdupl rdnduiala lui Melhisedec pentruevrei.De^cese intdmpld suntgreude inerpretat acest lucru? Ne estedat rispunsul; greoi". CuvAntul ,,suntefi ,,greoi"este,,nothros".Inseamnf,,,nici un indemn"; ei eraugreoi,lird motivafiegi, pe ldngdaceasta, eraugreoi la pricepere. inseamnd cl ei g6seau dificili infelegerea acestor adevdruri. Problemacarea fost descrisiesteaseminitoarecuiva care se striduiegtes[ explice ?ndrumirilecomplexeunei persoane greoaiela pricepere. Av6nd in vedereacestlucru,ei nu aveaunici un indemnqi nici o inlelegere a acestor adevdruri. Apoi in versetul 12 autorulexplicdcum ar trebuisi fie acegti evreiqi cum suntei de fapt. Versetull2: ,,in adevlr, voi carede mult trebuiasil fi{i invn{6tori, ave(iiarfigitrebuinff,de cineva si vI gi a{i ajunssI ave{inevoie invefeceledint6iadevlruri alecuvintelor lui Durnnezeu, de lapte,nu de hran5
tare.tt

Acum ar fi bine si ne reamintiminci o dat[ contextul; aceEti evrei vor fi probabilla inceputul perioadei Necazului cel Mare. Ei tqi vor da seama c5 eraunaliunea aleaslpentruplanullui Dumnezeu pentrua aduceimpdrlfia. Vor recunoagte de asemenea 23 la 25 cd ei erau din Romani I I versetele mlSdilele mislinului altoitela rIdlcintr. Dar apoiei vor in{elege motivul pentrucareerauatdtde greoi. Pavelexplici aceasta in Romani l l versetele 7 la 12.in versetul 8 Pavelspune, ,, (dupdcum estescris: le-a dat un duh de adormire, pdn6in ziua de ochi ca sd nu vadfl,qi urechica sd n-aud6;) ,,Dumnezeu astdzi." Problema Israeluluieracd ei au depins gi nu gi-audat de Legim6ntulce Vechi pentrum6ntuire seama niciodati cd Domnul Isusla prima Lui venirea fost MediatorulLegSmdntului cel Nou aducdnd mdntuirevegnicS. in versetul 12 din acestpasaj,Pavel spune,,,Dac6,, deci, alunecarea lor a fost o pentrulume,gi paguba bogdfie lor a fost o bogdliepentru Neamuri,ce va fi plindtatea intoarceriilor?" Astfel, aceastf, dif,cultatede a pricepeva fi indepirtati; Israelil va recunoa$te aqacum vom vedea va avea ca rezultat o mullime de bogdlii peste lume prin binecuvdntiri frri ulterior gi aceasta precedent. Apoi sciitorulaccentueazl cd in aceaperioadd ei ,,ar fi trebuit" sd fie invifitori. Cuvdntul ei aveauo obligafie,pusd aleasd ,,trebuia"cb erao obligafiemorali stabilitl pentruIsrael.Ca natiune de Dumnezeu, de a duce descoperirea dragostei lui unei lumi pierdute. f)ar apoi autorul scoatein problema,,cd ei aveautrebuinli de cinevasI ii inve[e". Astfeloceeace evreii trebuiausI evidenfd cunoasclerauprincipiilede bazi; adicdideileelementare cu privire la mdntuire; ABC-ul Evangheliei. prin urmare estearuncaticritic[ asupra evreilor.Suntacuzafi c[ au ajunssdaibdnevoiede lapte,nu $i de hranl tare.Timpul folosit pentru,,auajuns" indici un process carea fost incheiatin trecut, dar are rezultate in prezent. Ceeace autorulvrea sI spuni aici esteci dn cauz6cd IsraelulL-a respinspe Mesia orbireajudiciari a fost adusi asupranafiuniiavdndca rezultatfaptul cI ei trebuiausI invefe acumABC-ulprofefiilor lui Dumnezeu. NATURA IMATURA A EVREILOR Versetul 13: ,.$ioricinenu sehrlnegte decAt nu este cu lapte, obignuit cu cuv6ntul despre neprihlnire,
c6ci este un prunc."

t
I

il

it

It

fl

il

I I I
I

Cuvdntul ,,prutrc" inseamnf, persoand triiegte doar cu ,,o persoani imaturd". O asemenea lapte.Cdnd Pavela scriscorintenilor, in I Corinteni3 versetele I la 4, el subliniazd faptul cd acegti corintenierau imaturi prin firea p5manteascd, dar evreii din cazul nostruerau imaturi prin lipsi de

60

{
-a

l
f l

pricepere.Rdspunsulpentru arnbele grupri este cd au nevoie de Cuvdntul lui Dumnezeu,hrana tare. Ceea ce vrea spund textul in mod literal este cd ei erau lipsi{i de experienfd in mesajul care este neprihdnitin caracterullui. Acum amintili-vi obliga{ia pe care o vor avea evreii in timpul Necazuluice Mare. Acum ei trebuiau str fie cei care sI primeascd qi sd proclame acest mesaj al neprihlnirii. Problemaevreilor din trecut a fost cdnd L-au refuzat pe Mesia al lor impreuni cu Legdmdntulce Nou gi s-ausprijinit pe l.egdmdntulcel Vechi carenu puteasd le aductrmdntuire,ci numai condamnare. Ca rezultatal acestui lucru, Israelul a fost pus deopartegi Domnul a trecut la perioada Bisericii care va culmina cu rdpirea.Dupdce scriitorul s-a ocupat de cei imaturi. acum in versetul l4 vorbeqte de cei caresunt maturi,

?
f

Versetul. 14: ,rDar hrana tare estepentru oameniimari, pentru aceiaa c6ror judecati s-a deprins,prin intrebuin{are,sil deosebeascil binelegi rf,ul." Astfel, hrana tare este pentru cei maturi; adici pentru cei care au infeles descoperirea Leglmdntului cel Nou. NIV descrieacest lucru foarte bine, ,, pentru aceia a cdror judecat6 s-a deprins, prin intrebuin{are, sd deosebeascS binele gi rdul". Amintili-vd de problematrecutda Israeluluicareera acceptarea legii ca gi cale spre neprihdnire; cel Vechi gi refuzau mai exact,se alipeaude LegdmAntuf LegdmAntulcel Nou.

f ;l =l f

T
-

=]

T
=l
J

,|
L.

LUCRAREA RASCUMPARATORULUI_ 2:16-18

NU Exrs'tA a"ruroR PENTRU iNcnnr

nu in ajutorulingerilorvineEl, ci in ajutorulseminfei Versetul16:,,Cflcinegregit, lui Avraam." El nu vine pentru ingeri", ,,Ajutorul" nu este in original gi am puteaciti, ,,Cdci negregit Cuv6ntul,,vine" in original inseamnf, in mdini. a stipdni ceva". Inseamnisi fii stipdnitde ,,a fine scopulda a ajuta gi de a sprijini. Astfel, nu existdriscumpirarepentru fiin{ele angelicecare s-au rizvrdtit impotriva lui Dumnezeu. Totugi, existd ajutor pentru om - ,,ci in ajutorul seminfeilui Avraam".,,A veni tn ajutor" este acelagicuv6nt din greac6,,,a avea ca scop ajutorarea^sau in mod deosebit, sprijinirea" qi observafi, autorulse referi la ,,simdnfalui Avraam", Israel.Intradevir, cdndIsraelva treceprin Necazulcel Mare acestversetva fi o binecuvdntare nemaipomenita pentruei. imi amintesc ci acummulfi ani in urmd cdnderamin ServiciulNafional in Cipru, un grup dintrenoi ne-amdecissI mergemsEinotdmintr-unbazin interiorin Cipru.Atunci nu puteamsi inot foartebine qi in mod nebunesc m-amindreptat spreadAnc am avut probleme. Mi-am Ai foarterepede dat seama cd eramin pericolgi am strigatdupdajutor.Acolo era un tAnlr din serviciulnafional, care era un bun inotdtor.A venit spremine ca o torpil6,m-a ridicat deasupra pe {irm. apei gi m-a aruncat Aceasta esteo reflecfiefoarteasemlnltoare cu ceeace Domnula fdcut pentrunoi to1i.El a avutca scopsdajutegi sdsprijineomenirea. !'crsetul 17: ,,Prin urmare,a trebuit sfl Seasemene fra{ilor Siti in toatelucrurile,ca sfl poatilfi, in ce priv,^gte leglturilecu Dumnezeu, un marepreotmilosgi vrednicde incredere, pentru ca sf,faci ispilgire pilcatele roiudului." Cuvdntul ,,prin urmare" ne duce inapoi la versetulanterior.PentrucI Domnul a venit in ajutorulumanitblii,inclusivIsraelo cuvdnt,,a trebuit" - tradus,,opheilo" a trebuit- ce minunat, acest inseamnd,,Dumnezeu a pus obligafiasfhnti asupralui Hristosde a aducemdntuire". Apoi versetul continui sh spun6, frafilor Sli". Din nou, acesta ne duce la promisiunea din Genesa ,,sdse asemene 3.15,ctr fromnul trebuiasd se facl ca unul din noi pentrua deveniriscumplritor.CdndDomnula devenitca gi frafii SAi El devenitpirtag la intristirile, sdricia, ispitelelor gi, in final, la o moarte violentd gi nemeritatn. Degi Domnul a suferit ?n toate aceste moduri, El a fost f6r6 pdcat.$i apoi autoru'faceo afirmafie, carear puteafi plini de semnificalie pentrucititorii evrei - ,, ca s[ poati fi un mare preot milos qi vrednic de incredere".,,Milos" inseamnd de compltimire care ,, un sentiment pentrua te eliberadin nenorocire"; gi vrednicde incredere deternindpe cinevasd aciioeze merge un pas:nai departe. Facereferirela cinevacaredoregte in credinciogia lui site eliberezedin nenorocire, Ap,ri scriitorulse referdla Domnulca fiind marepreotpentrunoi. Pentru evreiacestlucru ar fi plin de in'emnitate gi ne duceinapoiin VechiuTestament la jertfa Ziua lsplgirii agacum o avemdescristr in Lcvitic 16. Doud gdndurisunt legatede pozilia de Mare Preota Domnului nostru.Mai ihtdi, reface gi, in al doilearAnd, legiturilecu Dumnezeu pentruplcatelenorodului. faceispdqire Sl IuIm primul punct, ,,in ce privegte legdturilecu Dumnezeu"; aceastaeste cu adevirat o expresietehnici. Intorcdndu-ne preot,erainvifat si nu intretot timpulin sfAntul in Levitic l6 versetul 2, Aaron,marele locag.Aaron trebuiasd intre numai o datl pe an intr-o zi specificl,inZiua Ispigirii gi intr-un mod specific.Aaron apdrea ?numanitatea lui, ca un rdscump6rdtor al poporului. el trebuia De aemenea, si vin[ imbrlcat in vegminte de in ar[tdnddeslvdrgirea lui in sfin1enie. In acestloc preasfhnt eraChivotul Legdmdntului. Aceastdcutie de aur confineatablele de piatri unde erau scrise cu degetullui Dumnezeu. CeleZecePorunci.Capacul era de aur greugi se facereferirela el ca la scaunul milei.Cu fa{a spre acestscaunal milei erau doi heruvimi gi mai sus de acegtia era slava Shekina, adevdrata prezen{6 poporului gi a incdlcirii LegdmAntului a Durnnezeului Sfdnt. Datoritl pdcatelor Mozaic, judecata Aaron trebuiasd confruntesfinfeniainsultatd a unui Dumnezeu caretrebuiasd intdlneascd noastr[. Agadar,capaculde aur de pa Chivotul LegdmAntului ar puteasd se refere foarte bine la scaunul dejudecatl a Dumnezeului Atotputernic. urmare, preot,in ce privegte Prin marele legdturile cu

32

Dumnezeu,trebrria si satisfacdintr-un fel dragosteaqi sfinlenia lui Dumnezeu. Al doilea aspect,,,si faci ispigire pentru pdcatelenorodului"; inc6 o datd, se face referire la procedura din Ziua Ispiqirii. cuvdntuluidin greacd,,hilaskomai".Vom vedeamaitArziu Cuvintele,,a face ispdqire"sunttraducerea din Ziua in Romani cd acestcuvdnt cste tradus ,,impdcare".Acum sd ne gAndim pulin la procedura Tatdl lui Dumnezeu Ispigirii qi la pozilia Dornnului ca Mare Preot pentrunoi. Mai int6i, estealegerea cu privire la Dumnezeu Fiul. Si incercdm sd ne imaginim cd suntem impreund cu israelilii in Ziua marea Ispdgirii.Aaron, marele preot, ar cere doi fapi gi sorful ar fi aruncat.Unul ar fi lapul ispdgitorqi celdlaltfapul Domnului. Acesta de pe urrni ar fi ales pentru ardereade tot. Domnul Isus in rugdciunea Lui de mare preot in loan 17 versetele4 gi 5 afirmtr, ,, Eu Te-am proslSvit pe pdmdnt, am sfhrgit lucrareape care Mi-ai dat-o s-o fac. $i acum, Tat6, proslflvegte-Mdla Tine insuli cu slava pe care o aveamla Tine, inainte de a fi lumea." Din nou, in Evrei l0 versetul 7, autorul citdnd din Vechiul Testament, afirmd, ,,Atunci am zis: ,,Iat6-MI (in sulul cdr{ii estescrisdespreMine), vin sd fac voia Ta, Fiului inainteaTatilui. Aceastadin nou este Apoi, in al doilea r6nd, este rugdciunea Dumnezeule!" in Levitic 16. intorcAndu-ne la Aaron, israelilii aveaus5 vadi cum el lua o cddelinldplind cu ilustratd cdrbuniapringi de pe altar. Apoi avea si pund tdmdia pe foc ;i, pentru a folosi expresiape care o gdsim in Levitic I 6 versetul 13, ,,pentruca norul de fum de tdm6ie sd acoperecapacul ispigirii de pe chivotul mdrturiei, qi astfel nu va rnuri." Pasajuldin Vechiul Testamentvorbegtedin nou despreAaron ca la Marele nostru avAndmdinile pline de tdmdie pe care o aduceain locul prea sfdnt. Intorcdndu-ne Preot,Domnul Isus,in Marcu l4 versetele 32la36, ilvedem pe Domnul nostru?nGhetsimanigiauzim cuvintele minunate de pe buzele Lui, ,,Tat6,fic toate lucrurile i1i Sunt cu putinf6; depirteazdde la 'Iotug, Mine paharulacesta! fac6-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieqti Tu." Din nou, in Evrei 5 versetul7 citim, ,, El esteAcela care,in zilele viepii Salepdmdntegti, aducdndrugdciuniqi cerericu strigfltemari qi cu lacrdmi cdtre Cel ce putea sE-L izbdveasci de [a moarte, gi fiind ascultat,din pricina evlaviei Lui, cu toate cd era Fiu, a inv6{at sd asculte prin lucrurile pe care le-a suferit." Apoi, in al treilea rdnd, intrucAtstudiem migcdrilelui Aaron, il vedem cum injunghie fapul Domnului, ii strdngesdngele intrgi un vas intrd cu sdngeleanimalului injunghiat ?n locul preasfhnt.Apoi imprdgtie singele pe scaunul de judecat6, care devine scaunul indurdrii. intorcdndu-nein Evrei capitolul 9 versetele23\a26, citim despre Marele nostru Preot, Domnul Isus, ,,Dar, deoarecechipurile lucrurilor care Sunt in ceruri, au trebuit cur6{ite in felul acesta,trebuia ca inseqi lucrurile ceregtisd fie curdfite cu jertfe mai bune decdt acestea.Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare ftcut de mdnd omeneascd,dupd chipul adeviratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infr{igeze acurn,pentru noi, inaintea lui Dumnezeu. $i nu ca sd Se aduci de mai multe ori jertfi pe Sine insugi, ca marele preot, care intrd in fiecare an in Locul preaSffintcu un sdnge,care nu este al lui; fiindcd atunci ar fi trebuit s6 pdtimeasci de mai multe rtri de la intemeierea lumii; pe cdnd acum, la sfhrgitul veacurilor, S-a ardtat o singurd dati, ca s6 gteargd picatul prin jertfa Sa." In Romani 3.25, Pavel afirmd acelaEi lucru, ,, Pe El DumnezeuL-a rdnduit mai dinainte si fie, prin credin{ain sAngeleLui, o jertfE de isp6gire." Cuvdntul impdcareeste interesant; este cuvAntul,,hilasterion" gi are acceaqi rdddcindca gi cuv6ntul din textul (irnpdcare)". nostru, Cuvdntul din Romani poatefi tradusDomnul Isus a fost scaunul ,,a face ispigire nostrude indurare. l)omnul ne-a oferit o ilustralie puternicAa acestui lucru in pilda pe care o gdsim in Luca l8 versetele 9la 14.Este Pilda vameguluigi a Fariseului;,,Fariseul stain picioare,gi a inceputsd seroagein sine astfel: ,,Dumnezeule. [1i mulpmesc cd nu Sunt ca ceilalli oameni,hrdpdrefi, nedrepli, preacurvari sau chiar ca vamegulacesta." Totugi, desprevamegulpicitos citim, ,, nu indrdzneanici ochii sd qi-i ridice spre cer; ci se bdteain piept, Ei zicea: ,,Dumnezeule, ai mild de mine, pdcdtosul!" Acum lucrul uimitor este ci acestcuvAnt,,milos" este,,hilaskomai"; este acelaEicuvint folosit in acestverset,,a face ispagire""Gdndindu-ne la Romani3.25, ceeace spuneapdcdtosul era, ,, Doamne, fii scauntrl meu ce lnilS pentrumine, p6citosul". $i observalice a spusDomnul in versetul14,,, onrul acesta s-a pogordt acasd soc<ltitneprihinit." Cu alte cuvinte, Dumnezeu l-a declarat,,nevinovat". Existdgi un alt aspect al procedurii din Ziua Ispdgirii, care este vrednic de atentie. in Levitic 16 versetele 20\a22 citim cd dupi ce Aaron a fbcut ispiqireapentru picate, el a luat lapul ispigitor, gi-a pus mAinile pe capul {apului gi a mirturisit asupralui toate ftridelegile copiilor lui Israel.Apoi lapul a fost dus departcin pustie pentru ca sd nu mai fie vizut niciodatd. In Matei 9 versetele2 la 8 citim istoria unui om paralizat c5ruia Dornnul Isus i-a spus, ,,indrdznegte, fiule! Pdcatelei1i sunt iertate!" Cdrturarii s-augAndit in ei inqigi cd aceastaera o blasfemie dar Domnul a dovedit eficacitateaiertd.rii Sale pentrucd i-a poruncit omului sd se ridice qi sI umble. Cuvdntul pe care Domnul lsus l-a folosit

t.

33

trimite departe"gi astfel pentru grec,,apohiemi"; inseamnd,,a Estecuv6ntul ,,iertate"esteinteresant. picateleomuluiau avemaici un tabloufrumoscu privire la ceeace Aaron a fbcutcu lapul ispdgitor; in departe odattrpentrutotdeauna. Din nou, citim in Mica 7 versetul19 ,, gi vei arunca fost aruncate o intAmpare mai degrabl fundul mdrii toatepdcatele lor." In leglturi cu acestversetimi amintesc despreBilly Bray, un miner de cositor care a fost mdntuit.Era cunoscutca un cregtin amuzantd pentrucd intotdeauna fap de el. Povestirea striga,,Aleluia" pentrubun[tatea lui Dumnezeu zgomotos seintreba ci Billy Bray a fost invitatin casaunui domninfluentgi pentrucEaveagi alli oaspefi spune lui Billy Bray. A hotlrdt s6-l laseintr-o camerf,retrasi.unde era cum ar puteasdfind in frdu exuberanta un atlasal lumii. De indatddin camerd CAndgazdaa cercetat sdvadi s-aauzitun ,,Aleluia" puternic. pe atlasun locin ce l-a fbcutpe Billy sI fie atdtde entuziast a descoperit cd musafirulsiu a observat Oceanul Pacificundeaddncimile nu puteau fi mdsurate. Billy Bray amintindu-qi textul din Mica 7.19iin addncimile mdrii, dupi carea strigatgi mai a spusgazdeilui ci toatepicatelesaleau fost aruncate picatelenoastre careau fost gterse; Psalmul103 tare,,Aleluia". Isaia44 versetul22 vorbegte despre versetul 12 afirmi c[ atdt cdt estede departe rfisiritul de apus,atdtde mult depirteazdElftrddelegile intr-un mod minunatin procedura din noastre de la noi. Toateacestea, bineinteles, sunt demonstrate ZiuaIspdgirii.

DOMNUL, CEL CARE NE AJUTA Versetul l8: ,,$i prin faptul ci El insugi a fostispititin ceea sdvini in ajutorulcelorce cea suferit,poate Suntispiti$.t' CuvAntul inseamnS suferinfa; a indura" gi timpul ,,suferit" este,,pascho"; ,,a experimenta folositindicl o actiune carea fostincheiatd in trecutdar cu rezultate careexisti gi in prezent. Observali ci lsus ,,El insugi" esteCel care a fost ispitit in ceeace a suferit.Cuvdntulinseamni ,,a punela pentrua vedea incercare careestebinelesaur[ul ?nprezent" sau,?nal doileardnd,poateinsemna ,,o pentru ispitire a facertru". Probabilambele in{elesuri Ispitirilepe careSatan I au fost avutein vedere. le-aadusDomnuluiin Matei capitolul4 eraupenffua evitacrucea. In Matei 16.21 gi 22 cdndDomnul le-adescoperit ucenicilorcd El aveasI suferegi sd moari, Petrua fost cel careI--a sfttuit pe Domnul sdevitecrucea. Domnulnostru,adresdndu-se in mod evidentvrdjmagului Siu carese folosea de Petru, a spus,,,inapoiamea, Satano!" Domnul a suferit gi a biruit. De trei ori tn Matei 26. 36 Ia 46, in ruglciunea Domnuluinostrudin Ghetsimani, El a spus,,,nuvoia Mea s6 se faci, ci voia Ta" gi crucea a dovedit infrdngerea lui Satan.Aga cum este scris in Coloseni2.15, ,, A desbrdcat domniile gi stipdnirile,gi le-a ftcut de ocardinaintealumii, dupdce a iegitbiruitor asupra lor prin cruce." Acum dupdce Donul a ftcut toateacestea, autorulspune, si vin[ in ajutorulcelor ispitili". Cuvdntul ,,poate ,,ajutor" esteun cuvdntfrumos;inseamni,,a alergaIa strigdtulcelor caresuntin pericolgi a le oferi pe malul mlrii, a ajuns ajutor". Sespunea odat6o povestire despre i.rn tdndrcarea escaladat o falezd in niqtedificultiti $i nu puteasd se migteintr-o partesaualta.A fost chematgrlnicerul gi ajutoare dar pozilia in care era bliatul ftcea prea dificilA ajungerea la el in siguranfl. Brusc biiatul a devenit qi a inceputsi strigede durere. disperat in acelmomentmamasaa alergat ?najutorulsdugi c[firdndug6sit gi sepe rocl a ajunsla fiul ei gi l-a salvat.Dragostea modalitate; a o exactacesta estetabloulpe careil avemin legdturd ci Domnul nostrumgi despremodul in careEl vine in ajutorul nostru.cdnd credinciosului suntemispitili. Resursa in 2 Corinteni2.14, ,,MullEmirifie aduselui se gdsegte Dumnezeu, carene poarti totdeauna cu carulLui de biruinfdin Hristos"; observafi ci aceste mullumiri nu suntpentrunoi; numai f)umnezeu esteCel carene vine in ajutor.Orioum,doardoui lucruri sunt In primul rdnd,trebuiesi fim conqtienfi necesare. de inten{iilelui Satan. Pavelin 2 Corinteni2 versetul pe Satana 11 ne avertizeazl,,,ca si nu lSs6m de sd aibSun cAqtig la noi; cdci nu Suntem ?nnegtiin{i planurilelui." Trebuiesd fim conqtienti, prin urmare, gi, in al doileardnd, despre lui Satan de strategia pe careo descoperim trebuie de promisiunea s6 fim congtienfi lui Dumnezeu l2 in Efeseni6 versetele gi 13,,, Cdci noi n-avemde luptatimpotrivacdrniigi sAngelui, ci impotrivacdpeteniilor, impotriva domniilor,impotrivastdpdnitorilor intunericului acestui veac,impotrivaduhurilorrdutdliicareSuntin locurilecereqti. De aceea, lua{itoatdarmdtura lui Dumnezeu, ca sd vd pute{iimpotrivi in ziua cearea, 34

$i si rdmdnefi in picioare, dupd ce veli fi biri.rit totul." Observali cd aceasta este armdtura lui Dumnezeu qitrebuies6 o ludm asupra noastrd prin credin{i".

35

CAPITOLUL 6
ixorvrnul - 6:l-3 cArRn EVREI

Versetul l:,,De aceea,si lf,s5m adevfrrurileincep6toareale lui Hristos, gi s6 mergem spre cele desivAryite,fdri si mai punem din nou temeliapocdinfeide faptelemoarte,gi a credin{eiin Dumnezeu."

Cuvdntul,,deaceea"din capitolul6 ne duceinapoila ceeace scriitorula afirmatin capitolul5 versetele I I la 14.Evreii trebuiausi renunlela dietalor cu lapte5i si ia hranf,tare.Al doileacuvdnt din acestverset,,si l6sim" estela un timp aorist;esteo ac{iunecarecauzeaz6 odati pentrutotdeauna o separare. Imaginea estea unui alergltorin poziliade start.Pavelin 2 Timotei2 versetul 5 afirmE,,,$i cine luptd la jocuri, nu este incununat,dacd nu s-a luptat dupd rdnduieli" qi autorul explicl ce inseamnipozifiade start- doctrinalui Hristos.A-qeEti evreitrebuiausi recunoasci mai intdi cI Isus esteMesiacel promis Israelului.Apoi estesfatul ,,sdmergem". in mod interesant, cuvdntulestela pasiv6. diateza Aceasta inseamn[c{ subiectul, evreii,suntinfluenfa}i de un agentexteriorgi ar putea fi tradus,,slne ldsim dugimai departe". Acum sdne gAndim din nou la Romani9 versetele 3l la 33 gi prin metodalegii gi sI ne amintim problemaIsraelului.Ei credeau ci pot atingefinta lui Dumnezeu astfelau refuzatofertaharului,luiDumnezeu. Acum Dumnezeu spune tebuiesi privili la Mine pentru indeplinirea voii Mele. $i careestepozi{iafinalf? Estedesivdrgirea careinseamnd dezvoltare deplini, maturitatea Dumnezeirii. Amintifi-vi cd aceqti evreierauinchiqi?ntr-un sistemde fapte.Ei trebuiau si recunoascd acum cE nu mai erau sub lege ca gi principiu dominant, ci sub har. Dr KennethWeist citeazd nigte versuri,,,Legeacere fb aceasta gi vei trdi, dar nu-mi dd nici mdinile, nici picioarele. Evangheliaimi aduce un cuvdnt maibun,md facesi Zborgiimidn aripi." $i apoiscriitorul explicice trebuiesd lasein urmd. Ei nu trebuiaus[ puni din nou temeliapociinfei.Cuvdntul,,pocdin16" inseamni a min{ei". Fraza moarte" vorbegte de faptele Legii carein celedin ,,schimbare ,de faptele urmd nu vor aducedecAt condarnnare. Aceasta inseamnd cd faptelelegii suntcontaminate de moarte, Aminti{i-v6cd ?nfiecarean evreii trebuiau sI vini la templuin Ziua Ispdgiriigi sd se pociiasci datoritd neascultirii de Legedin nou qi din nou. Autorulsubliniaziaxestlucrumai in detaliu. 9 in capitolul versetul14, el afirm5,,, Cn cAtmai mult sdngele prin pe lui Hristos,care, Duhul cel vegnic,S-a adus SineinsugijertfE fErdpatd lui Dumnezeu, vd va cur6[i cugetulvostrude faptelemoafte,ca sd slujifi Dumnezeului poc6in{ei pe cel viu!" Apoi autorulspune ci nu trebuie sI ne mai punemtemelia decdt credin{a in Dumnezeu. Vorbegte aici espre credin{a mdntuiriia$acum a fost experimentat6 de Avraam. Acesta este,bineinfeles, pentruinceputgi seocupd un act desivdrqit de mdntuirea vegnicd.

APOr EVRETT SUNT inOnrvrNATr SA PARASEASCARTTUALUL Versetul2: ,,invdfitura desprebotezuri,desprepunereamAnilor,despreinviereamorfilor gi despre judecata vegnic6." Sevorbegte despre doui lucruri- mai intdi, doctrinabotezului. Pentruevrei aceasta se referi la ceremonialul de spilare. De exemplu,ei igi spilau m6inile inainte de mas[ qi aveau multe alte ceremoniale Totuqi acestea de spdlare. erau ceremoniale exterioare; ceeace Dumnezeu cereaera o lucrare vegnicla inimii.Apoi, in al doilea rAnd, mdinilor".Acesta acea loc cAnd israelitul igi ,,punerea mirturiseau picatele in templu. El igi punea mdinile pe capul animalului de jertfX recunoscdnd animalulca pe un inlocuitor.Totuqi,acegti evreitrebuiausd recunoascl faptul ci acestsimboltrebuia pentru realitate.Aminti{i-vi ci ei trebuiausd meargi spre desdv6rgire; abandonat aceasta insemna maturitatea deplini a Dumnezeirii.

62

PARASINDJI]DECATA VE$NIcA din morfi gi Ar trebui strne amintimcd sub legejudecata era sigur6.Autorul spune, ,,invierea judecatavegnic6".CuvAntullui Dumnezeu araldci vor fi doud invieri. Prima inviere estea celor pentruviala vegnic6, existi clinvierepentrucondamnare, 6. T'otugi, neprihdnifi Apocalipsa 20 versetul judecata ll la 15.Aceasta la MareleTron Alb c6ndtoli cei pierdu{ivor Apocalipsa 20 versetele este stainaintea unui Dumnezeu sfhntEi Cuvdntullui Dumnezeu spune, ,,vor fi judecatidupf,faptelelor". inaintea oameni in acea infricogItoare cdnd vor sta Marelui Tron Alb vor fi trimigiintr-o Tofi acegti zi judecati pierdutl gi va fi o veqnicie Acum acegtievrei sunt avertizalic[ aceastifrici de vegnicd. judecatavegnicdtrebuiesi fie lisatd in urmd pentruci in condifiile Legdmdntului cel Nou existd promisiunea m6ntuirii veqnice. Apoi in versetul 3Versetul 3: ,r$ivom facelucrul acesta, daci va voi Dumnezeu." Acum ceeace scriitorul vrea sd spundaici este c[ acegtievrei vor merge spre maturitate pdrdsind veqnicl qi acestlucru va fi prin voia lui Dumnezeu; adici prin harul lui condamnarea greacd Dr KennethWeist subliniazd ci in gramatica Dumnezeu. Cuvflntul,,va voi" esteinteresant. estela conjunctivpresent,diateza expresie tehr\ici inseamni ci Dumnezeu esteCel activd.Aceastd prin urmareEl esteCel careii va aducepe acegtievrei la care preia acliuneaqi implinegte sarcina; deslvdrgire. Din nou, gramaticS aratbcI aceastideslvdrqire depinde in mod completde credinciogia lui Dumnezeu.

AVERTIZARBA LUI DUMNEZEU PENTRU ACE$TI EVREI DIN VREMURILE DIN URMA - 6:4-8 inainte de a ne intoarcela acestpasajcare a cauzaratdt de multe problemepoporuluilui Dumnezeu, ar trebuisi observdm indivizilor. trei lucruriimportante. Mai 6ntdi,pasajul nu seadreseazd ce spune in versetul ca cei";astfelreferirea Observali 4,,,cdcieste cu neputinfd estefbcut6 la un grup in al doileardnd,in versetul6 ni se spune, totugi . Oricine sauo comunitate. care au cdzttt" ar fi ,,gi qi, de fapt, au cizut. Prin urmare,acesta acestgrup vom descoperi cd ei deja s-auindepdrtat esteun eveniment caredeja a avut loc in istoriatrecuti a Israelului. In al treileardnd,despre acegti oamenise spune in mod specific ci erauevrei.Acestlucruestesubliniat in versetul 9 undeni se spune, ,, preo iubipilor,totugi de la voi agteptdm lucruri mai bune". Acum pentrua infelegeacestpasajtrebuiesd urmdrimsuccesiunea de evenimente S-aocupatde Israel.in primul r6nd, Ei modulin careDumnezeu pe careDumnezeule-a Peocupdrile lui Dumnezeu'fap de Israel suntLegSmintele frcutcu Israelul. au inceputci Legbmdntul Avraamiccarea fost adeveritlui Isaacgi lacov.Evrei I versetul1 reamineqte evreilordespre aceasta, in multe rdnduri ,, Dupdce a vorbit in vechimepdrinlilornoqtriprin prooroci, gi in multe chipuri, Dumnezeu, la sf6rgitulacestorzile." Prin Legirndntul Avraamic Dumnezeu a promisci sdmdn{a in Genesa femeiiva veni,a$a cum a promis 3.15.ca sdzdrobeasc6 Satanocratia; sd gi o impdrS{ie mdntuire vegnicd pentru aducd veqnici. Apoi, in al doilea rdnd,esteCuvdntul Domnului prin In capitolulI versetul pe pus Israel. 2 se spune, ne-a vorbit Fiul care L-a mogtenitor al tuturor ,, pi prin carea fbcutqi veacurile". Acum sd ne amintimcareera mesajul lucrurilor, Domnuluipentru pocdiasc pentru Israel;era s6 se cd impird{ia cerurilorera aproape. Acestmesaja fost proclamat mai intdi de loan Botezitorul;a fost mesajuldirectal Domnuluinostru;a fost de asemenea mesajulcelor ucenici;5i chiar?nainte doisprezece de ristignireaDomnuluia fost mesajul celorgaptezeci c6treIsrael, I la 12.Dar carea fost rezultatul Luca 10 versbtele acestei d[ruiri a impird{iei lui Israel?in primul rdnd,citim in Matei 27 versetele 2l la 22 cd erao cererede eliberare a lui Barabaqi de rtrstignire a celui ce era lvlesiaIsraelului;qi observafi cd aceasta cererea fost ldcut5de reprezentanfii religiogiqi poiticioficialiai nafiunii. pe aceeagi In Ioan l9 versetul l5 citim cf, Pilata intrebat conducdtori dacE, pebaza peimpiratullor.Rispunsul lor, s6-[.rdstigneascS deciziei a fost,,unam biguous"- ,.Noinu alt pe Cezarul".Astfel,alegerea poporului impdrat dec6t legdtura a fScut directcu darulimpdrdtiei. Acum din nou la planulsffintde rdscump5rare sdne gdndim a lui Dumnezeu despre carecitim in Levitic23. 63

Ne vom aminti ci acestaestedemonstrate in cele gaptesdrbStori ale Israelului.Dupice Israel qi-a respinsimplratul, a fost sirbdtorit Pagtele. acesta era pe paisprezece Potrivit calendarului evreiesc era momentul Nissanqi mielul de Pagte ci acesta erajertfit la ora 3 dupd-amiaza. Matei aminteqte incepea exactin careDomnul a fost ristignit. In ziua urmltoarecareera Sabatul evreiesco sdrbitoarea gapte picat gi zile. Drojdia,binein{eles, azimilorcarelinea vorbegte de Domnula fost Omul desdvdrqit; datoritd cb la Golgotapicatelenoastre o vialAftrd pdcata devenit, crucii,Pdinea Vieiii. Esteinteresant Lui simbolizati in pdine au fost puse asupraLui, dar prin acceptarea m6ntuirii Lui, neprihdnirea prima zi a sdptdmdnii nedospitd, ne este atribuiti noud. Dupi Sabatulevreiesc, din calendarul gi invierea este minunat observlm ci Domnul era sirbitoarearoadelor. Aceasta simboliza s[ evreiesc, profetical acestei sdrbitori.Dupi nostrum a implinit exactin acea zi gi exactin acelmomentaspectul sdrbdtoarea roadelorisraelilii trebuiausd numere zi era sdrbltoarea cincizecide zile qiin a cincizecea ln Faptele Apostolilor 2 versetele I la 2 ne esteardtat,,, in ziuaCincizecimii, erautofi Cincizecimii. impreunS in acelagi loc". Ar trebuisd ne amintimci nafiunea evriasc[terminase de nurndrat cincizeci de zile gi in cea de-a cincizeciazi ucenicii agteptau cu nerdbdare ca sd aibi un eveniment;gi s-a petrecut. Versetul2 spune, ca vijiitul unuivdntputernic,gi a umpfut a venitdin cer un sunet ,, Deodatd toat6 casaunde gedeau ei". Acest eveniment a fost inaugurarea Legdmdntului cel Nou qi venirea Duhului Sfhnt.Duplacesteveniment impirdfia a fost oferiti din nou Israeluluiprin gira apostolului Petru.In FapteleApostolilor3 versetull9 mesajulapostolului Petrua fost de fapt acelagi cu cel pe care l-a proclamatIoan Botezdtorul, uceniciigi Domnul nostru.Amintili-vd ci acestaera un mesaj la Dumnezeu". Apoi, in versetele adresat doarIsraelului, deci,gi intoarce{i-vi 20 gi 2l ,,Pocdifi-vd, Petrucontinudsd explice,,,$i s6 trirneatd" (adicdDumnezeu Tatnl) ,,pe Cel ce a fost rdnduit mai p6ndla vremurile pentru dinainte voi: pe IsusHristos" (Mesia) s6-Lprimeasc6, ,,pecarecerultrebuie aSezdrii din nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeuprin gura tuturor estetradesdin cuvintele sfin{ilor Sdi prooroci din vechirne". Din nou, sd ne amintim ci a1ezare grecegti genesia"; 25 Si26Petru a adus Israelului Gnesa din nou.Apoi in versetele aminte ci ei ,,palin qi ai legdmintelor pe careDumnezeu le-aftcut cu p[rin{ii gi in mod deosebit eraucopiii proorocilor Din nefericire, arefszat darul.InFapte LegdmAntulAvraamic. incdo datdIsraelulca nafiune, capitolul gi interesant 7 $tefana fost adusinainteaSinedriului cAacest om evlavios a redatintr-o formi precisi istorianafiunii rdzvrdtite.,Aceasta lui $tefangi Lucain Fapte19 la 2l amintegte a culminatcu moartea lui $tefanmulli iudei au inceputsi vind la Hristos.Spresfdrgitul cI CupI moartea Faptelor Apostolilor qi Evanghelia Luca,relateazd cum Israelula fost pus deoparte a inceputsd meargi in primul r6nd la Neamuri.inaintede a pdrdsiFaptele Apostolilor,sI ne amintim?ncd o datdsdrbltorileIsraelului. Dupi in lunaoctombrie. Era Cinoizecime erauceletrei sdrbltoriprofetice careaceau loc toamna aproximativ pociin{a s[rbdtoarea trdmbilelor, reprezentdnd readunarea Israelului;Ziua Ispiqirii, reprezentdnd Israelului; sirbltoareacorturilor,reprezentdnd impdrdtiei. Acestesdrbitori nu au avut binecuvAnt[rile p6n[ in prczent profeticgi agteaptd loc niciodatd din punctde vedere o zi carcva veni dupi perioada de Necazului Mare. ani a cel ;apte POZITIA BISqRICII iN LBGATURA CU PLANUL LUI DUMNEZEU CARE ESTE DESFA$URAT iN vECHruL TESTAMENT $r iN nprsrol,A CA.TREEVR.ET Atunci cdnd aceqtievrei vor citi Epistolaplanul cu privire la Biserici va fi desivdrgitdupi ripire. Pavelvorbegte despre aceasta in RomaniI I versetele 25 la 29,,, Fra{ilor,ca sd nu vd socoti}i singuriinpelepti,nu vreausd nu gtifi tainaaceasta: o partedin Israela cdzutintr-o impietrire,careva line pdnSva intra numSruldeplin al Neamurilor. $i atuncitot Israelulva fi mdntuit,dupdcum este scris:,,Izbivitorul va veni din Sion, qi va indepdrta toatenelegiurile de la lacov". Ceeace Pavelne va incepesd se ocupedin nou de poporul sdu din descoperiaici este cd dupd rdpire Durnnezeu vechimeqi, in aceaperioadl,cele trei sirbltori profeticefinale din Levitic 23 vor fi implinite. Prin urrnare, in ceeace priveqteEpistolacStreEvrei, perioada Bisericii estenuld. inaintede a ne uita la carea avut loc Ai l-a implicat pe urmdtorulpasajdin Evrei, trebuiesI ne gAndimla un eveniment Ieremia,proorocul,desprecare citimin leremia capitolul 18. in acea perioadi Ieremia predicase Israelului de ani avertizdndu-l timp de patruzeci cI dacdnu se vor pocdi vor mergein robie timp de gaptezeci lerusalimului. Aceasta de ani timp in careDumnezeu a poruncit ca pustiirile sd vin6 asupra 64

il
l[

insemna c6 templu gi cetatea imaginereceinainteaochilor, Ieremiaa aveausd fle distruse. Cu aceast6 primit poruncdde la Domnul sd meargi in casaolarului.Citim in verseteleI la 4 din capitolul l8 cd in timp ce privea Ia olar vasul de lut de care se ocupa s-a sfbrdmatin miinile oiarului. Pentru cf, leremia . privea a observatcd olarul a luat aceeagibucatd de lut li a fbcut un vas care i p[rut mai bun. Apoi Dumnezeu i-a dat o descoperire 5 gi 6 spune,,,Aceasta slujitorului Sdu Ieremia.In versetele estecasa lui Israel". El a atrasatenfiaslujitoruluiSiu descurajat c6, degi Israelulca na{iuneavea si fie stricat, lutul era incS in rndinile olarului gi intr-o zi naliuneaIsrael avea sf, fie fbcut un vas care si pard mai bun Domnului. Pavel face referire la acest eveniment in Romani capitolul 9. De fapt, Romani 9 la I I se ocupdin mod exclusiv de respingerea qi Israelului fatd de Dumnezeu$i de asemenea de acceptarea binecuvdntarea lor finald. in versetul2l,Pavel, vorbind despreintdmplareacu leremia, spune,,, Nu esteolarul stdpAnpe lutul lui, ca din aceeagifrdmdntSturdde lut sd faci un vas pentru o intrebuinlare de cinste, qi un alt vas pentru o intrebuinfarede ocard?" Observafi cu atenfie cd Dumnezeu folosegte aceeagi bucati de lut gi aceasta, bineinleles,face referire la nafiuneaIsrael. Pavel continud sd spundin versetul22, ,, $i ce putem spune,dacd Dumnezeu,fiindcd voia sd-giarate mAnia gi s6-gi descopere puterea,a suferit cu multd rdbdare nigte vase ale mdniei, fbcute pentru peire". Ieremia a mirturisit gi distrugerea respingerea Israeluluiin zilele lui dar Pavel este foarte atent la modul in care igi alege cuvintelein acestverset.CuvAntul,,frcute" este,.katartizo" gi construcfiadin greaci arat6cd acegti gi. intr-adevdr, oamenis-au fhcut ei ingigi pentrudistrugere aceasta esteceeacc mdrturisea Ieremia.El a pledat pentru Israel timp de patruzecide ani dar ei au respinsdarul harului lui Dumnezeu gi au devenit un vas de ocari. Imi amintesc cd acum cdliva ani in urmd am vizitat impreund cu nepofii mei un olar in Districtul English Lake. Copiii au avut posibilitatea de a face un vas de lut pe roataolarului. Unul din nepotii mei, Mark, era total incapabil sd formeze un vas gi de aceeaolarul i-a luat mdna lui Totu;i, Mark insista si mdnuiascdel insupi lutul qi, Mark in m6na lui pentru a-i conducedegetele. bineinfeles, vasul de lut era un dezastru.Dupd o perioaddolarul l-a convins pe Mark sd-i lase ca mdinile lui sd fie modelatede mdinile olarului gi in cele din urmi sd modelezelutul. Rezultatula fost un vas de care Mark era pe bund dreptatemdndru. Imi amintesccd atunci md gdndeam la acestverset care spune cd lutul este lSsat in rndinile lui Dumnezeu gi de momentul in care Israelul a respins pe Dumnezeulgi Impdratullor, acestlucru a cauzat distrugerea oraguluiin zilele lui Ieremia.Totugi,Pavel continudsd spundin versetele 23 5i24,,, $i sd-giaratebog6liaslaveiLui fa{Ede nigtevaseale indurdrii pe care le-a pregdtit mai dinainte pentru slavd (desprenoi vorbesc)?Astfel, El ne-a chemat nu numai dintre ludei, ci qi dintre Neamuri'. Din nefericire.poporul Israels-a dovedit a fi de c6tevaori vasul de minie a lui Dumnezeu.De exemplu,in722i.Hr.,zece din seminliiledin nord au fost luatein robie de Asirieni. Aceasta s-a intdmplat datorita idolatriei lor strigitoare la cer. Din nou, in zilele lui leremia, in 586, doud din seminliile din sud, au fost luate in robie in Rabilon. Totugi, in anul 70 d.Hr., dupd ce Israel L-a respins pe Mesia lor, oraqul a fost distrus, na{iuneaimprdgtiatdgi Israel pus deoparte.Pavel menfioneazd aceasta in 1 Tesaloniceni 2 versetelel5 gi 16,,, Iudeii acegtia au omordt pe Domnul Isus gi pe prooroci,pe noi ne-auprigonit, nu plac lui Dumnezeu, gi Sunt vrdjmagituturor oamenilor,cdci ne opresc s6 vorbim Neamurilor, ca sd fie mdntuite. Astfel, ei totdeaunapun vdrf pdcatelor lor. Dar,, la urm6, i-a afuns mdnia lui Dumneze.)". Domnul nostrum care a previzut respingereaLui de cdtre Israelul nepocdit a fbcut o profelie infricogitoare cu privire la na{iuneacare avea sd devind un vas al mdniei.In Matci23 versetele 37 la39 Domnula spus,,, Ierusalime, Ierusalime, careomoripe prooroci gi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut sd strdngpe copiii tdi cum iqi strdnge gSina puii sub aripi, gi n-ali vrut! latd cd,vi se lasd casapustie;c6ci vd spun cd de acum incolo nu Md ve(i mai vedea pdnE cAnd vefi zice: ,,Binecuvdntat este Cel ce vine in Numele Domnului!" Profe{ia Domnului nostru c5 Israel se va pocdi intr-o zi nu era o descoperirecu totul noud. intr-adevdr, in Zaharia l4 versetul 4, in contextul in care Israelul va fi in ultimile zile ale necazului cel mare, Domnul a declarat c6, ,, Picioarele Lui vor sta in ziua aceea pe muntele Mdslinilor, care este in fap Ierusalimului. sprerdsdrit;munteleMdslinilor se va despicala mijloc, sprer6s6ritgi spreapus,gi se va face o vale foarte mare: jumdtate din munte se va trage inapoi spre miazdnoapte,iar jumitate spre miazdzt". Apoi in Z,aharia12 versetul 10, Domnul vorbegtedespre poc[infa Israelului gi spune,,, Atunci voi turna peste casa lui David gi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de indurare gi de gi iqi vor intoarceprivirile spreMine pe careL-au strdpuns. rugdciune, il vor pldngecum pidngecineva pe singurullui fiu, Ei-L vor pldngeamarnic,cum plAngecineva pe un int6i-ndscr.lt". Este uimitor si-l privim pe soldatul roman cum ii strdpungeaindiferent coasta lui Isus in timp ce El atdrndndpe cruce

65

profelieuluitoare, gi la fel Dumnezeu pe carele-a fEcutcu indeplinea aceastd a profe{itcd LegSmintele Israelulvor fi indeplinitegi aceasta datoritdcredincioqiei Lui. In Matei 24 versetul24, Domnul a pdni sevor ?ntAmpla declarat, toateaceste lucruri". ,, Adevdratvd spunc6, nu va treceneamulacesta Cuvdntul,,neam" este,,genea"qi insemna fire, familie,origine,specie",astfelc5 putem ,,neam, infelege c6, in ciuda faptuluicd Israelin primul secold.Hr. a devenitun vas al mdniei,nafiunea va fi gi cI intr-o zi Israelva fi un vas de indurare. pdstratd va avealoc c0ndin celedin urmi poporul Aceata pe Mesia cel adevirat.Cu aceste se va pocdi gi va accepta considerente in minte si ne intoarcemla pasajdin Evrei. acest

MOTIVUL PENTRU CARE ISRAEL A DEVENIT UN VAS AL UAT{NT qi au gustatdarul ceresc, gi s-aufiicut plrtagi Duhului Versetele 4-6:,,Cici cei ce au fost luminafiodattr, gustat puterile gi bun al Sfhnt,$i au CuvAntul cel lui Dumnezeu veacului viitor - $i caretotugiau cilzut, si fie inoifi iarilqi,gi aduqi din nou pentruei, pe Fiul lui este cu neputinfit la poclin(5, fiindci ei rilstignesc gi-Ldausl fie batjocorit." Dumnezeu, in primul rdnd in versetulpatru,scriitorulfolosegte o frazl care impuneinterdiclii, ,,estecu neputinfi". El continul sI enumere cinci fapte experimentate de natiunea de evrei gi care fapte,,,daci au c[zut, estecu neputinfi si fie inoili iardgigi adugila pociinfA". experimentdnd aceste inainte de a privi la acestecinci fapte, fraza ,oc6ci este cu neputin{i" inseamni ,,nu este posibil vreodati". Intorcindu-nela primul fapt, autorulspune, ,,ceicarau fost lumina{iodat6". Ar puteafi pentru tradusi mai bine ,,odat5 tofi cei luminali". Acum ar trebuisd ne uitim mai atentla gramatica folositi. Cuv0ntul ,,luminafi" este aorist, are inseamndcI evenimentul a avut loc odati pentru gi estede asemeneala pasivi, ceeace inseamnici subiectul, totdeauna diateza adic6Israelul,a primit faptul. Prin urmareceeace scriitorulvrea si spuni estecI atuncicdndin istoria Israeluluia venit iluminareaasuprapoporului, Israelul a fost cel care a primit iluminarea intr-un sens pasiv. Este pasaje adeveritin multe din Scripturi cd Isus a venit ca lumintr a Israelului.Si lu[m, de exemplu, Matei 4 versetele l6 gi 17,,.Norodulacesta, in intuneric, carezdcea avdzuto marelumind;gi pestecei ce zdceauin finutul 5i in umbra morfii, a rdsdrit lumina."De atunci incolo, Isus a inceput sd gi sdzicd:,,Poctrifi-v6, propovdduiascd, c6ciimpdritia ceruriloresteaproape." Observati cd Matei aratl cd luminaprimitd a avut o legdturd directi cu proclamarea mesajului impdrifiei. Din nou, in Luca 2 versetul32, se afirmd,,, luminacaresi lumineze qi slavapoporului neamurile, Tdu Israel."Ajungdnd la Evanghelia dupd Ioan, sunt multe referin{e;de exemplu,Ioan I versetele 4 la 9 gi capitolul 3 versetele 19la2l. Dar s[ luim, in mod specific, Ioan8 versetul 12,,, Isusle-avorbitdin nou gi a zis: pe Mine,nu va umblain intuneric, ci va avealuminavielii." ,,EuSuntLuminalumii;cineMd urmeazd gi din multe alte Din nou, Ioan 9 versetul 5, ,, Cat Suntin lume,SuntLuminalumii". Din acestea pasaje din Scripturipoatefi doveditc5 lsusesteLumina lumii gi launmoment dat in istorieEl a venit ca lumin6a Isrelului. Al doilealucrupe careautorulil spune despre nafiune esteci ei au gustatdin Din nou,acesta estela un timp aoristcareinseamnd ctra fostun eveniment darulceresc. carea avut loc in istoria poporuluiIsrael.,,Gustat"este odatdpentrutotdeauna cuvdntul,,geuomai";inseamn5,,a gustadar a gustaexperimental". eraoexperienllactualia naliunii careil avea Gustarea daruluiceresc pe Mesiain mijlocul ei. Existbmultetextedin Scripturd carese referl la acesta dar,in Ioan 3 versetul 13,se afirmi, ,, Nimeni nu s-asuit in cer,in afardde Cel ce S-apogorAt din cer,adici Fiul omului, careestein cer" gi, din nou,in versetul 3l, ,, Cel ce vine din cer,estemai presus de tofi; cel ce estede pe pim6nt, estepimAntesc, vorbegte pe pimdnt. ca de Cel vine din cer, ce este mai presus de to{i". 9i Din nouin Ioan 6 versetele 3l la 33, se afirmd,,,Pdrintiinogtriau mdncat man6in pustie, dupScum p6inedin cer." Isusle-azis: ,,Adevdrat, estescris:,,Le-adat sdmdndnce adevdrat, vd spun,cd Moise nu v-a dat pdinea pdinedin cer;cdciPdnea din cer, ci Tat6lMeu vd di adevirata lui Dumnezeu esteaceea din cer, gi dd lumii via!a". Inceledin urmi in Ioan 16 versetul carese pogoard 28, Domnul spune,,, gi Md duc la Tat6l."Din acestea Am iegitde la Tatil, gi am venit in lume;acumlas lumea, gi din multe gi anumeIsus alte textedin Scripturi se poatedovedicd poporulceresc a experimentat darul ceresc, Mesia.In al treilear6nd,versetulafirmd,,,gi s-aufdcut plrtagiDuhului S{?nt". ,,P[rtagi" esteformat din doubcuvinte,,echo" ,,a aveasaua fine" gi ,,meta" ,,cu;agacd inseamnE ,,a line cu". Astfel, naliunea Israel areo relatie cu DuhulSffintpentru a {inecevaaga Israel ci ce a {inutnafiunea impreuni 66 I I
I I'

I
I
I
I

h th 'iS
lF

n
[.'
fi*
t :.i t.i

; :,i

i'{ '{

t"'

l;
r' ti
L

II

r}

cu DuhulSf6nt?Inaintede a studiaaceasta, trebuiesd privim din nou la gramaticd. ,,P6ftagi"esteun a avut loc odatdpentrutotdeauna; verbla paticipiupasivaorist;aceasta inseamnicd acliunea aceasta Duhului Sfdnt la adicdin viafa poporuluiIsrael.in Fapte2 versetele I qi 2, Luca relateazd cenirea lsrael.Amintifi-v5 cE aceasta era a patra sirbdtoarein calendarulde riscumplrare, slrbdtoarea Ea era inaugurarea tel Nou promispoporuluiIsrael,in condiliilein car Cincizecimii. Legdmdntului prin moartea riscumpSrarea, lui Hristosnu era adusi doar ci gi venirealui Mesia,a implrd{iei Lui gi l2 la zdrobirea citre evreiin Fapte2 versetele Satanocra{iei. Ea clarificdmesajullui Petrude adresare 26 gi mesajul era, ,,Bdrbali ludei gi voi toli cei carelocuili in Ierusalim"qi din nou ?ncapitolul3 versetul 12 la 26, Petruofer[ o explica{ie cu privire la ceeace a avut loc. Din nou, el Ei-ainceput qi sd incercdmsd descoperim ce vrea sd mesajul B6rba{i ludei". Acum, si ne intoarcem spundnd, ,, poporulIsraelnu era spuniprin poporulare p[rtdgiecu Duhul Sfbnt.inseamnici in ceeace prive$te preg6tit pentruvenirea qi sd Duhului Sffint.Durnnezeu a adusmijloacepentruca Israels5 sepocdiascl mdntuirca Lui. inci'o dati referindu-ne la mesajul lui Petrucitre popor,in capitolul3 versetul accepte 19,el a chemat natiunea la pocdinfi,dupi careDumnezeu Tatil aveasatrimiti pe Isuspentrua$ezarea VechiuluiTestament. tuturorlucrurilor,despre carePetruatrage cd a fost profe{itd ?nScripturile aten{ia qi ai La sfbrEitul evreicd eraufiii proorocilor mesajului sdu,in versetele 25 5i26, el reaminteqte acestor pe care Dumnezeul-a fEcut cu plrinfii, in mod deosebitcu Avraam, ci prin acel Legdmdntului lucru despre Legimdntaveas[ fie adus6 Al patrulea careni se spunecd l-a binecuvdntare universald. primitpoporul din Cuvdntul cel bun al lui Dumnezeu"; din estemen{ionat in vgrsetul 5, ,,$i au gustat nou, cuvdntul,,gustateste la uln timp aorist; a fost un evveniment care a avut loc odat[ pentru in istoria poporului.Esteposibil sI existedoui intelesuripentru.,Cuvdntul cel bun al lui totdeauna Dumnezeu". Primul,este DomnulIsuscareeste CuvAntul; Ioan I versetele I gi 2 afirml, ,,Ld inceput era Cuvdntul, gi Cuv6ntul era cu Dumnezeu,gi Cuvdntul era Dumnezeu. El era la inceput cu qi Dumnezeu" de asemenea capitol,Ioan afirmi, ,, $i CuvAntulS-a ftcut in versetul14 din acelagi trup,qi a locuit printre noi, plin de har, gi de adevir. $i noi am privit slavaLui, o slavi intocmaica gi la cuvintele pentru slava singurului ndscut din Tat6l". Dar facereferire actuale Israel. ale Domnului - Ioan 3 versetul34, ,, Cdci Ioanvorbegte de multe ori despre dar sd observf,m cAteva versete aceasta, Acelape careL-a trimis Dumnezeu, pentruci Dumnezeu vorbegte cuvintelelui Dumnezeu, nu-I d5 (referindu-se Duhulcu mdsur6";loan 5.47,,, Dar daci nu credefi celescrise de el," la Moise),,cuin vefi credecuvinteleMele?" ; Ioan 6.63, ,, Duhul esteacelacare d6 viapf6,carneanu folosegte la pe carevi le-amspusEu, Suntduh gi via15";gi, din nou,in versetul nimic;cuvintele 68 din acelaqi I-a rispunsSimonPetru,,la cine sd ne ducem? Tu ai cuvintele capitol, viefii vegnice". ,, ,,Doamne" Dupd cum am mentionat,existd multe alte versetecare vorbescdespreaceasta, dar un verset remarcabil se gisegte in rugdciunea de MarePreot a DomnuluiinIoan 17.In versetul 8 Domnulnostru afirmd,,, Cdci le-amdat cuvintelepe careMi le-aidat Tu. Ei le-auprimit, gi au cunoscut cu adev6rat c5de la Tine am iegit,qi au crezutcd Tu M-ai trimis". Domnul,binein{eles, cd sereferpaici la ucenicii SIi careau primit cuvinteleSale.Al cincileafapt experimentat de naliuneaIsrael este din nou in versetul 5,,,$i puterileveaculuiviitor". Cuvdntul,,puteri" este tradusdin cuvdntuldin greacd El vorbeqte de minuni aqacum ne suntredate in Evanghelie. CuvAntul estetradus in ,,dynameis". Evanghelii in mai multefeluri - ,,lucrdri lucriri puternice, minunate, minuni,puteri" dar toateaceste' cuvinte descriptive veacului se referdla puterile viitor. Cuv6nrul cuvdntului ,,veac" estetraducerea careva veni". Dr KennethWeist in Studiilesaledespre ,,aion" qi s-ar traducemai bine,,veacul Cuvdnt il descrie,,cao perioadi de timp cararacterizatd de un anumitmod de viafi saueconomie de guverndmdnt". qi au chemat CdndDomnulqi ucenicii imp5rS{iei au proclamat Evanghelia la Israelul pocdintl, Domnuluia fost adeverit mesajul de aceste minuni.in perioada impdrSliei cind Hristosse va pe planetaPdmAnt pentrua domni in Icrusalim,vor avealoc multe schimbSri intoarce remarcabile. Schimbdrile vor avealoc in legdturS lumeaanimal6, cu vremea, boli fizice 9i deformitdfi, carevor fi eradicate; moarteanu va mai fi; u va mai fi foame.De asemenea, vor fi schimblri ecleziastice. De exemplu, in leglturdcu schimbarea vremii,Isaia30 versetele 23la26 arati cd Dumnezeu va da ploaie peste sdm6n{igi chiar pe orice munteinalt gi orice dealinalt vor izvori rduri, curgeride api. Lumina lunii gi a soarelui vor aveao intensitate mai mare.Pentrua dovedic5 Domnul puteasd aducdaceste schimbdri, Luca 8 versetele 22 la 25 relaleazd cum Domnul a linigtit furtuna.in ceeace privegte lumii, din nou, Isaiain pasajulfrumosdin capitolulI I versetele animalele 6 la 8 relateazd curm lupul va locuiimpreunicu mielul qi pardosul se va culcaimpreund cu iedul,vifelul,puiul de leu gi vitele 67

---

ingrdgate vor fi impreuni gi le va mAna un copilaq. in Noul Testament, in Matei 2l CAndne intoarcem versetul Z il gasimpe Dbmnul intrdndin Ierusalim profelieidin ?nziua Rusaliilor. Pentruindeplinirea Zaharia, capitolul9 versetul9,Els-a urcatcdlare pe un mdgSru$ inc6lecat aarenu mai fusese niciodatd dar relatareaaratd cd animalulera cu totul supusDomnului,din nou, aducdnd la indeplinireprofe{ia ldcuti in Isaia I l. intorcdndu-ne la profe{iiledin Vechiul Testament cu privire la veaculviitor, Isaia qi in capitolul declard 35 versetele 5 6, ,, Atuncisevor deschide ochiiorbilor,sevor deschide urechile surzilor; atuncigchiopul va sdrica un cerb,gi limbamutuluiva cdnta de bucurie;cdciin pustievor {iqni piraie". Din nou,in Isaia33 versetul ape,qi in pustietate prezicec5 nimeni din cei care 24, proorocul vor locui in Sion nu va mai zice ci estebolnavgi pdcatele celor carevor locui acolo vor fi iertate. in Luca 5 versetul17,avemo intAmplare intorcdndu-ne despre Domnulcdnda vindecatun sldb6nog. Mai intAi,Domnuli-a iertatplcateleqi, pentrua dovedicd poatesdfacf,aceasta, pe om. In l-a vindecat Matei 15 versetele 29 la3l, citim despre Domnulcarea vindecat o mullimede boli gi versetul 3l afirmi cd oameniierau uimili cdnd vedeaupe muti vorbind,pe cei ciungi lbcuti bine, pe gchiopi umbldnd qi pe orbi cipSt6ndu-gi vedereagi liuddndu-L pe Dumnezeullui Israel. Din nou, Isaia profefeqte gi in Isaia65 versetul22 proorocul ci in veaculviitor moartea va fi un fenomen neobignuit prezice cd nu se vor mai zidi caseca altul sd locuiasclin ele qi nu vor sidi vii ca altul s5 le m[ndnce rodulcici zilelepoporului gi aleqii Meu vor fi ca zilelecopacilor, Mei sevor bucura de lucrulmdinilor lor. Intorcdndu-ne in Ioan I I versetul 43 citim despre invierealui Laz\r, aritdndci Domnul era Mesia promisgi puteasdaducdviafi gi nemurire. Din nou Isaiaprofelegte in capitolul40 versetele l0 gi I I cd foameava fi eliminati. ProoroculafirmI, ,,Iat6,Domnul Dumnezeu vine cu putere,qi poruncegte cu brafulLui.IatdcE,plata este cu El, qirfisplitirile vin inaintea Lui, El lgi va pagte turmaca un Pistor,va lua mieii in brafe, ii va ducela sinul Lui, qi va cllduzibl6ndoile carealdpteazd." in Luca 9 versetele l6 gi 17avemo intdmplare gi hrinegte undeDomnulia cincipdiniqi doi pegti mullimea. Din nou Vechiul profelegte Testament cd vor fi schimbdri I gi 2, citim, ,, Mare este eclesiastice. in Psalmul 48 versetele Domnul gi lSudat de to[i, in cetatea Dumnezeului nostru,pe muntele Lui cel Sfdnt.Frumoasd inallime, bucuria intregului pdmdnt,este muntele Sionului;in parteade miaz6noapte este cetateaMarelui Impdrat".Din nou,in Isaia56 versetul 7, prooroul declard, la muntele Meu cel Sfdnt, ,, Ii voi aduce gi-i voi umpleade veselie in CasaMea de rugdciune. Arderilelor de tot qijertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, cdci CasaMea se va numi o casi de rug6ciune pentrutoate popoarele." La sfrrgitul misiunii Sale,Domnul a curdfitintr-un mod uimitor Templu.Amintindu-ne ura marilor pro{i qi a fariseilor,acestaa fost un eveniment miraculosrelatatin Matei 21 versetele l2 la 14. Acolo ni se spune,,, Isus a intrat in Templul lui Dumnezeu. A dat afardpe toti cei ce vindeaugi cump6rau in Templu,a rdsturnat meseleschimbitorilorde bani gi scaunele gi le-a zis: celor ce vindeauporumbei, scris:,,Casa Mea seva chema Dar voi afi fEcutdin ea o pegterd o casdde rugdciune." de tilhari." ,,Este Acum ar trebui subliniatc[ toateaceste gi gustate evenimente au fost experimentate de Israel;toate acestea erau mdrturii ale veacului viitor; adicd a impirifiei Domnului de o mie de ani. Puterile veaculuiviitor au fost, prin urrnare,experimentate de naiiune.Privind la versetul6, in Versiunea Autorizatdse afirm5, ,, Dacd au cdzut,estecu neputinpd s6 fie inoili iar6gi,gi adugila pocdinld". tnainte deane uita la versetmai detaliat;acum cd{ivaani in urmd am fost privilegiali in biserica noastrl si fim vizitali de f)r John Sproul,careestesavant in greaca antici; de fapt, el era implicatin traducerea Noii VersiuniInternalionale. imi amintesc cd in timpul conferinfelor lui el s-a ocupat de pasajele de avertizare din Evrei qi a atrasatentiaci gramatica gi in Versiunea ar puteafi schimbatd gi in Noua Versiune Autorizattr Internafionali. Gramatica cereca versetul 6 si inceap6, referindu-se la un eveniment carea avut loc in trecut.El argumenta putea ci versetul fi ar citit, ,,odati ce au cdzutde '. la pocdinli". Acestaestefolosit in cuvAntul din greacipentru,,cdzlut" , careeste,,parapipto' ,,Para" qi inseamnd,,pe ldnga" ,,pipto" ,,a cddea". Este de asemenea a un timp a.orist aga incdt acest eveniment s-a intAmplat naliunii cvrelegti intr-o perioadd specificd din istoria lor gi este,potrivit timpului folosit, o actiunecornpletigi incheiatd. Acum s5 aruncdm o privire asuprainceputului versetului4. ,Afirmd,,, caretotugi au cdzut,estecu neputinf5 sd fie inoili iardgi". Acum de unde a poporulevreu? cdz"ut Autorul atrage atenfia cd poporula fost luminatatuncicAndHristosa venit la ei. Domnulera darul ceresc; Duhul Sfdnta venit la Cincizecime; nafiunea a avut Cuvdntulbun al lui (cuvintele Dumnezeu; adevdrate ale DomnuluiIsus)gi ele au mirturisit puterea veaculuiviitor. $i autorul afirmi, ,,Israel acdzutde la ele". Lucacomenteazd lucruin Fapte acest 28 versetele 25la29. El afirmI, ,, Fiindc6ei au plecatacas6 in neinfelegere unii cu alfii, Paveln-a addugat decdtaceste 68

{ vorbe:,,Binea spusDuhul Sfdnt prin prooroculIsaiacdtrepdrinlii vogtri,c6nd a zis: ,,Du-tela poporul gi zi-i: ,,Ve1iauzi cu urechilevoastre,9i nu vefi intelege;cu ochii vogtri veli privi, gi nu veti acesta, Cici inima acestuinorod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile,gi-auinchis ochii, ca nu cumva vedea. sd vadd cu bchii, sd audd cu urechile, sd inleleag6 cu inima, sd se intoarcd la Dumnezeu, qi si-i vindec."SA $titi, deci, cd mdntuirea aceastaa lui Dumnezeu a fost trimisd Neamurilor, gi o vor asculta."Cdnd a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei". Astfel, pentru generafiade evrbi, care a cizut sau s-a indepdrtat, cu toate privilegiile de partea lor, nu mai exista pociinld, Dumnezeua adus orbireajudicialS asupralor. Pavel in Romani 1l versetele7 la 12 face referire de asemeneala acelagi eveniment dar citeazbdin Psalmul lui David, 69 versetele22 la 23. David spune,,, Sa li se prefaci masa intr-o cursd,gi liniqteaintr-un la{! Sd li se intunece ochii, gi si nu mai vad6, gi clatind-le mereu coapsele". Totugi, ar trebui si linem minte cd, degi poporul a fbst pus deoparte,promisiunea lui Dumnezeu de mdntuire a fost fdcuti in mod individual evreilor. Apostoiii evrei au fost mdntuili, bineinteles, aga cum a fost apostolul Pavel impreund cu cei trei mii in ziua Cincizecimii. Pavel se referi de aemenea la aceastain Romani 11 versetul 20 c6nd vorbeqte de mlddilele naturale ale mdslinului care au fost t6iate. De asemeneaDomnul se referi la aceastacdnd pldnge pentru Ierusalim in Matei 23 versetele 37 la 39, ,, Ierusalime, Ierusalime, care omori p6 prooroci qi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut si strAng pe copiii tdi cum igi gdina puii sub aripi, qi n-a{i vrut! Iat6 cd vi se lasi casapustie; cdci v6 spun cd de acum incolo strdnge vefi nu ME mai vedea pdni cAnd ve{i zice: ,,Binecuvdntateste Cel ce vine in Numele Domnului!" Aceasti profe{ie infricoqltoare cu privire la casa lui Israel se referd mai intAi la templu, dar se poate referi qi la na{iune despre care se spune cd vor fi pustiite. Acistd pustiire in ceea ce priveqte Ierusalimul, a avut loc in anul 70 d.Hr., cdnd oragul gi templu au fost distruse gi nafiunea a fost imprdgtiatS.Dar Domnul a ardtat cd va veni ziua c6nd poporul se va pocdi qi va proclama este cel care vine in numele Domnului". Domnul nostru, fdrd indoiald, {dceareferire la ,,Binecuvdntat profelia din Zaharia 12 versetul l0 unde se afirmd, ,, Atunci voi turna peste casa lui David gi pesle locuitoriiIerusalimului,un duh de induraregi de rug6ciune,qi igi vor intoarceprivirile spre Mine pe careL-au strdpuns.il vor pldnge cum plAngecineva pe singurul lui fiu, gi-L vor pldnge amarnic, cum pldngecineva pe un intdi-niscut. ". Acest evenimentva avea loc, binein{eles,atunci cAndHristos se va intoarcepe Muntele Mdslinilor; Israel il va vedea pe Mesia pe care l-au respins gi se vor pocli in cele din urm6. intorcdndu-ne ta versetul 6, textul afirm6, ,, care totugi au cdzut, este cu neputintd sd fie inoili, iarSgi,9i adugi la pociinfd". ,,inoi1i" este tradus din cuvdntul ,,anakinizo"; aceastaeste o de doui cuvinte ,,anao',.inapoi sau din nou" gi ,,kinizo" ,,nou". Astfel, acea genera(ie, combinafie gi sd fie diferili. Apoi avdnd o sentin{6judiciard trecutd asupra lor le'era imposibil sd se ?ntoarcd scriitorul ne oferd motivul acestui lucru, care este dublu" Mai intAi, ,,fiindci ei ristignesc din nou pentruei pe Fiul lui Dumnezeu". ,,Rdstignesc"este la participiu presen| aceasta inseamndci esteo actiunecontinud gi repetatl. Privind la relatirile din Evanghelii, poporul Israel este cel care L-a pe Domnul demn de rdstignire;L-au consideratun hulitor gi in legituri cu Diavolul. in ceea considerat ce privegtepoporul Israel, ei au consideratci Domnul trebuia si moarl gi naliunea incd mai este in pozilia aceastagi ei continul sd-L rdstigneascd pe Mesia al lor. in al doilea rAnd, textul afirmd, ,,qi-L dau sd fie batjocorit". Atitudinea nafiunii din acestezile estecd inceeace ii privegtepe ei Mesia ar puteainci sd steape cruce. in Daniel 9 versetul24 proorocul arati cI in perioadaanilor 490 Dumnezeu va implini gase evenimentemari pentru lsraelul. Primele doud din acesteevenimentesunt pentru incetareafbridelegii Ei pentru ispSgireap[catelor. Israel, la acel moment, ingrSmddeauplcat peste plcat dar Dumnezeu le va pune intr-o zi capit. Aceasta va avea loe cdnd prezicerealui Zaharia va fr indeplinitdinZaharia 12 versetul 10. Israel ca nafiune se va pocdi qi il va acceptape Isus Mesia ca Riscumpirdtorul 9i Impbratul lor.

t
{

il 3 3 *t
{

"l

,r
;{

":l
t:l

=l =l :l :l
=

O METAFON.q. OTFT AGRICULTURA pe el, gi rodegteo iarbi folositoare Versetul7: ,,Cind un pAmint esteadflpat de pfoaia care cadeadesea celorpentru care eiste lucrat, capiltl binecuvAntare de Ia Dumnezeu.t' patru lucruri:Sunt men{ionate

T
=

69

:a

I. 2. 3. 4.

pim6ntul ploaia iarba binecuvdntarea.

Mai intdi,pimdntulreprezintf, Israelul. in al doilear6nd,ploaiasereferi la privilegiile pe care naliunea le-a avut la prima venirea lui Mesia,qi anumeluminarea, darulceresc, partagi cu Duhul Sfdnt,Cuvdntul bun al lui Dumnezeu, puterea veacului viitor. in al treilear6nd,iarbafacereferirela ceeace estefolositor fermierului.Ceeacp Dumnezeu a cerut era pocdinfagi ulterior faptelebune. Patru,binecuvdntarea lui Dumnezeu face referirela venirealui Mesia qi la agezarea impirdliei de o mie de ani. inainte de a pdrdsiacestverset,sd privim incd o dat5 la gramatica ce a fost folositd. esteaddpat" estela un timp aorist;se referdla uneveniment ,,PdmAntul inchgiat.privind la relat6rile din Evanghelii, Israela avut perioada lui de oportunitate; ei au avui din abundten{d marturiiprecumcd Isus era Mesia cel prezisdar au refuzarsd se adape. Apoi fraza,,ploaiacare cade" este la timpul present; aceasta implicd o acfiunecontinudqi repetatd. Privind ?n Vechiul Testament existdo linie lungi a proorociilor dumnezeieqti pe careCuvdntullui Dumnezeu le-a dat Israelului dar, agacum in Faptecapitolul7 versetul $tefana atrasatenfiaSinedriului 51,,, Oameni tari la cerbice, netaiali imprejur cu inima gi cu urechile!Voi totdeauna vd impotriviti Duhului Sf6nt.Cum au fEcutparingii vogtri,agafacefi gi voi. Pe care din proorocinu i-au prigonit p6rin{ii voqtri?Au omor|t pa cei ce vesteau mai dinaintevenireaCelui Neprihdnit pe careL-a{i vdndutacum,gi L-afi omorAt. Voi, carea1i pr[mit Legeadat6 prin ingeri, gi n-afi pdzit-o!..!'Din nou, in acel pasajremarcabildin Matei 23 versetele 371a39,domnulspune poporului pe copiiit6icum igi strAnge ,, De cdteori am vrut si strdng gdina puii subaripi,qi n-a{ivrut".

RECOLTA NEFOLOSITOARE Versetul8:,,Dardacf, aduce spinigi mfrrlcini,este pi aproape lepildat gi sfirgegte sii fie blestemat, prin a i sepunefoc.t' Expresia,,dar dacd aduce" este la timpul presentcare vorbeqte de o acfiune prezenti gi repetati.Timp de doudmii de ani IsraelL-a respins pe Mesiagi incdfac acest lucru gi ?nzillle noastre. Referirea la,,spiniqi mdrdcini"ne leagf, inapoide Genesa 3.18gi de bluestem. Astfel,natiunea este aproape si fie blestemati qi sffirgeqte prin a i sepunefoc, reprezent6nd Israelul. Acum, acest lucru i s-a intAmplat de fapt Israeluluiin anul 70 d.Hr. intorcdndu-ne la Matei 23 versetul 38, Domnul a splrs,,, latd'cd vi se lasdcasapustie". Aceastd arderenu are nimic de-aface cu iadul qi pedeapsa vegnica. judecata Aceasta este asupra poporuluiIsrael.Totugi,o cdmpie arsi arat6 o nddejde. Din nou,Maiei 23 versetul 39, Isusa spus, ,, Cdcivd spun" (gi ,,voi" estela plural),,cdde acum lncolo nu VI6 vefi mai vedeapdnl cAndveti zice: ,,Binecuvdntat esteCel ce vine in NumeleDomnului" qi astfel?nprofelia Domnuluivedemgi arderea dar gi ndde.idea.

,,LUCRURILE MAI BUNE'' ALE ACESTOR EVR-EI

insofesc mAntuirea.tt

Versetul 9: ,,Milcarcf, vorbim astfel, preaiubi{ilor,totugide la voi am agteptat lucruri mai bunegi care

Gehera{iatrecuti de evrei a suferitjudecata gi apoi scriitorul folosegteo expresiefoarte iubitore -,,prt& iubitrilor". El spune,,voi sunte{i prea iubi{i" dar cine este cel care ii iubeqte?pavel cu sigurantd a iubit poporul lui Dumnezeu din vechime; in Romani 9 versetele I la 3, eL afirma, intre altele, ,,Cdci aproapesd doresc sd fiu eu insumi anatema,despdrtitde Hristos, pentru frafii mei, rudele mele trupegti". Totugi, Dumnezeu este Cel care iubegte cu adevlrat naliunea. in tirnpul proorocului Ieremia,c6nd nafiuneaera sub judecata qi blestemele LegdmdntuluiMozaic, Dumnezeu$i-a declarat prin gura slujitorului Sdu credincios,Ieremia,dragostea Sa pentrunafiune.in profelia lui, capitolul 3l versetul3 Dumnezeu sptlne,,,Te iubesc" (adic4'lsraelul) ,,cu o iubire veqnicd;de aceeaiji pastrez

iniml cf, gi Domnul gi noi de asemenea bundtatea Mea". intdmpldtbr, obsevaiicd Pavelare aceeagi Apoi scriitorulle spunecelor putemsi aritdm dragoste din vechime. f6ta de poporullui Dumnezeu lucruri mai bune". ,,Am aqteptat"estela un timp caresuntpreaiubili, ,,totuqide la voi am agteptat qi in prezent. Poate perfectcare face referire la o ac{iuneincheiatd in trecut,dar care are rezultate le-a fhcut cu Israelul. Ne ne indeamnd ascesta sd privim din nou la Leg[mintelepe care Dumnezeu Avraamic, Leg[m6ntulDeuteronomic, Legdmdntul Davidic amintimci Dumnezeu a f6cutLegdmdntul gi Leglm6ntulcel Nou gi le-a confirmatcu un jurimdnt. Cu alte cuvinte,erau legiminte unilaterale. dar ceeace scriitorulspune aici este, Ulteriorscriitorulva vorbi mai pe larg despre aceasta ,,Am ajuns pentruIsraelva fi indeplinit.Dar, ,,care la o convingere stabilit[" gi anumeCuvAntul lui Dumnezeu datoriti necredin{ei. Prin urmare, suntlucrurileruai bune?" V[ amintili cf, Israelula fost pusdeoparte intrebdri. Mai lucrurile mai bune?" E,i bine, r[spunsul este lucrurile doud intdi, ,,Care sunt care senasc mdntuirea. Dar aceasta inso{esc ridici o a dou[ intrebare, ,,ceeste,de fapt, aceastimdntuiregi care sI ne intoarcem la Evrei I versetul14 unde suntlucrurilecareo tnso{esc?" Rtrspunsul ne determind scriitorulfacereferirela evrei ca fiind mogtenitori ai m6ntuirii,gi anumecei carevor mogteni odihna gi mogtenirea pasaje promisdIsraeluluiprin Avraam.Trebuiesd subliniemci in aceste milenard este in vedere avut Israelul.

MOTIVUL PENTRU INNNVTN pecarea{i ariltat-o voastrl gi dragostea Versetul l0: ,.Cici Dumnezeu nu este nedrept ca sil uiteosteneala giajutora{i pesfin{i." pentru Numele Lui, voi,carea(i ajutorat - mai intAi,,,osteneala" gi, in al doileardnd,,,clragostea". Dou[ lucruri ar trebuiobservate Din gi dragoste? ce estealc[tuitf, aceast?i in primul r6nd, estedragostea fata de Dumnezeu apoi esteo dragoste slujitoarefafd de sfin]i. $i gramaticasugereazicb aceasta este o slujire care continui. Versetulafirmf,,,,C[ci Dumnezeu nu estenedrept ca sb uite osteneala voastri", etc. ,,Uite" estela infinitiv aorist.Conceptul estecd Dumnezeu vedeceeace ei fac acumdar le va din spatele acestuia rispl[ti in viitor. S[ incercf,m versete. Perioada s[ vizualizim ce vor infelege evreiicdndvor citi aceste de timp in carevor,trli estenecazul cel mare,perioada necazului lui lacov;Anticristulva conduce din gi va cere ca fiecaresi primeasclsemnulfiarei, Apocalipsa 13 versetele 16 Ia 18. De Ierusalim va fi un antisemitism fdr[ precedent, asemenea, Apocalipsa l2 versetul17.Acum lucrul interesant este pe cei mdntuili estecf, ei vor fi cei care vor protejarim[gi1aevreiasci. cd ceeace va caracteriza 40, ,,Dreptrdspuns, Domnul adeveregte acestlucru in Matei 25 versetul Imp6ratul" (adicd,Domnul Isus),,le va zice: ,,Adevdrat v6 spunc6, ori de cdteori afi fdcut aceste lucruri unuiadin aceqtifoarte neinsemnafi frafi ai Mei,"(adicd,iudeii) Mie mi le-atifrcut." Astfel dovada dragostei fa{i de Domnul va fi dragostea lor fafdde sfinfi.

DORIMA LUI DUMNEZEU PENTRU EVREI

phnd la sfArgito deplinil Versetul 1l: ,,Dorinr insi ca fiecaredin voi sfl arate aceeagi rAvn5,ca s5 pSstreze nIdejde." Este cu siguranfi dorinta autorului dar in spatele ei este dorinfa lui Dimnezeu gi existf, o accentuarepe ,,fiecare din voi". Aceasta sugereazS dou6 lucruri - mai intii, Dumnezeu cunoaqtepe fiecare individ qi, in al doilea r6nd, Dumnezeueste preocupatde fiecare individ. Care a fost dorinfa lui Dumnezeu?Ni se atrage aten{ia asupraa trei lucruri - primul, rdvna. Cuvdntul in original sugereazl zel, preocupareserioasi cu un element de grab6". Acelagi cuvdnt este folosit in Marcu 6 .,seriozitate, versetul 25. intAmplarea vorbeqte de fiica lui lrod care a cerut capul lui Ioan Botezf,torul gi versetul spune,,, Ea s-a grdbit sd vind indatd la impdrat" gi apoi face cerereaei qocanti gi s6ngeroasd. Totugi, versetul demonstreazi folosirea cuvAntului aici in Epistola cltre Evrei; era preocupareserioasi cu un element de grabl. in al doilea rAnd, Dumn ezeu a dorit ca aceqti evrei si pdstrezepdnl la sfrrqit. Intrebareacare se ridicl; sffirgitul cui? Acegti evrei care vor trii in perioadanecazului cel mare vor gti din Daniel calitolul 9 cd acea periodl va dura in mod specific qapteani gi, prin urrnare,ei trebuiau sa 7l

J1 lr"
I

utrr, tri

rdvni pdnl la sffirgitulacesteiperioade. Dornnul S-a gdndit la aceiaqilucru in Matei 24 aibd aceeagi versetul 13. Vorbind despre aceastdperoadSlrl a spus:.. Dar cine va rdbda pdni la sffirqit, va fi m6ntuit". in al treilea rdnd, l)omnul a dorit ca acegtievrei sd aib[ ,,o deplinl nidejde", gi anume sd fie siguri cd acest lucru se va intimpla. Ceea ce autorul le spune acestorevrei este cd acest mod de a tr[i le va line aprinsdlumina nddejdii. Bineinples, acestaestemesajul lui Dumnezeupentru poporul siu din toatevremile.

{It rlJ

.llJ

il

ir llJ

iNnnnrNul
Versetul12: ,,A$aincit sf, nu vtr lenevi{i, ci sf, c6lcafipe urmelecelor ce, prin credin{ilgi riibdare, glduin{ele." mo$tenesc f,f, greoi, indemnulin acestversetestedublu.in primul rdnd,nu lenevili;aceasta inseamni leneq, gi ribd[tori. Dar trdndav.$i, in al doileardnd, sd calcepe urm6;aceasta inseamnd s[ fie credinciogi intrebarea careestescopul? este, Cititorilor nu li se lasdnici o urmddeindoiali gi adevdrul esteacesta - ci ei aveausd moqteneasc6 figdduinlele.Totugi din aceasta se nasc doul intrebdri - care este va explica mogtenirea? Scriitorul aceasta mai detaliat in capitolul 6 versetele $i caresuntftgdduinfele? 13la20 dar,maiintdi,el ia cazullui Avraam.

?J

tf il
,cl

il
CAZUL LUI AVRAAM Versetul 13:,,Dumnezeu, cind a datlui Avraam figlduin{a,fiindcfl nu putea sil Sejure peunulhai mare decdt El, s-ajurat peSine insugi." Autorul se referi la un pasajdin Genesa capitolul22 careva fi foarte cunoscutcititorilor. pe Avraamqi l-a c5liuzit s6-ljerfeascipe intdmplarea undeDumnezeu Aceasta amintegte l-a incercat fiul's6u pe un muntespecificin partea de nord de undetrdiael. Avraama doveditbundvoin{i gi cdnd gi adusun inlocuitor,adicdun Avraama fost pe punctulde a-l jertfi pe Isaac, Dumnezeu a intervenit prinse berbece, avea coarnele in care intr-untufiq. versetull4 a aceluicapitolAvraama numit acelloc Iehova-iire, arltAndcd Domnula promisun inlocuitor.Esteinteresant cd eraexactlocul undeDomnul pentruomul plcdtos.Apoi ?n aveas[ fie rlstignit gi undeaveasEfie adusun inlocuit6ra lui Dumnezeu jurlmdntul qi i-a promislui Avraamcf, prin el va aduce versetele l5 la 19 Dumnezeu a pronunlat binecuvAntare universald. Versetele l6 la 18 afirmI, ,,$i a zis: ,,PeMine insumijur" zice Domnul qi cd ai fEcutlucrul acesta n-ai crutatpe fiul tdu, pe singurul tdu fiu, te voi binecuvdnta foarte ,,pentru gi anume: voi inmulli tbartemult sdmdnta, ca stelele mult gi-1i cerului5i ca nisipulde pe fArmul mSrii; gi sdmAnla pimdntuluivor fi binecuvAntate ta va stdpdnicetdlilevrdjmagilor ei. Toate neamurile in promisiunea gijurlmdntul pe de porunca s6mdnla ta, pentruc5 ai ascultat Mea!" Astfel aici descoperim careDumnezeu le-afdcutgi acesta i,a fi indeplinitprin inlocuitorullui Dumnezeu careaveas[ vind din lui Isaac. in acest 13,cAnd Dumnezeu El a neamul fel, a5acum afirmi versetul a iZcutpromisiunea jurdmdnt.Apoi autorulEpistolei printr-un confirmat-o fbgdduin{ei. citre Evreiarati con{inutul

$
$
&.r
:il
I

f i E!
-f

t: trr

F
l:

'

fr: f*l

fr'
{
ll

OBIECTIVI.)L DIN SPATELE PROMISIUNII pii{i voiinmulfifoarte Versetul 14:,,$ia zis:Cu adevlratte voi binecuvhnta, mult silm6n(a." qi inrnullire. insolitl de unjurdmdnt Astfelpromisiunea a adus binecuvAntare Pentru a infelege semnificafiaacestuilucru trebuie sd ne intoarcemla zorii istoriei qi s5 a dat Domnulpdrin{ilor nogtrii. in Genesa I versetul i-a ce directive 28 citim, ,,Dumnezeu descperim gi supuneli-l; gi Dumnezeu gi stdpdnifi le-azis: ,,Cregtefi, inmullifi-vd, umplefipdmdntul hinecuvdntat pestepegtiimdrii, pestepds5rile ceruluigi pesteorice vie(uitoare carese miqcdpe pdmdnt." Astfel primii nogtriiplrinfi au fbstindemnafi sXaeinmulteascS, s5umplep[mdntulgi si-l supun6. Totuqi, ne qi a dat conducerea planetei impotrivalui Dumnezeu amintimcd Adam s-a rdzvrAtit Celui Rdu, lui
'71

d a

t
3 il
fl I

lucrufoartegraficin Romani5 versetul acest rasbuman6 intreaga estein Adam gi Paveldescrie Satan. gi a intratmoartea, singur om a intratpdcatulinlume,gi prin pdcat dupdcum printr-un 12,,,De aceea, din pricini cd to{i au pdcdtuit"qi cuvintul din greaci tuturoroamenilor, a trecutasupra astfelmoartea promisiuneavraamic6este ne-ar putea sugeracd tofi au pbcdtuit in Adam. Totugi, in aceastd perspectiva din va aduce un Ultim Adamin agafel inc6tscopuloriginalal lui Dumnezeu cd Dumnezeu gi prinjurimAntSatan va fi invinsgi fi indeplinit. I versetul 28 si poatd Astfel,prin promisiune Genesa va fi indeplinit. scopul lui Dumnezeu

CUM A DOBANDIT AVRAAM PROMISIUNEA fiindci a agtgptat Versetul l5: ,,$i astfel, cu rSbdare, a dobinditftrg6duin{a." promisiunea? Dar ne intrebim cum a putut Avraam sd primeascd Rdspunsul se giseqtein inseamn[.,animeri sau a gdsio cuvintul,,dobAndit". CuvAntul din greacieste,,epitugchano"; persoand". in Cenesa 22 versetele 2A h24. Esteo Prin urmarecine era persoana? Cdsimrispunsul relatare cu privire la Rebeca ce trdia la cdtevarnii de kilometride Avraam fiind aleasl in mod gi s6-L, providenfial sdmeargA mai departe aducb in agafel incdtlinia genealogicd si fie so{ialui Isaac de indeplinirea finali pe Mesiain cele din urmi, Acestversetnu inseamnd ci Avraamnu s-a bucurat acestor versete. In vegniciatrecuti darin Genesa22 aveminceputul ei. Sd rezumlmpe scurtfundalul cu supuqi I Timotei1.17. Dumnezeu aveanevoie de un domeniu eraun impirat veqnic, Fiind impdrat. qi estedorinla Domnului nostruca de bunlvoie. Domnul a creatacestdomeniupe planetaPdmAnt gi slavaLui'.Luca caresdimpirtSgeascl dragostea aceasti casi a Lui sd fie plini de supugi de bundvoie gi pe cei ce-i vei 14.23 sugereazd aceasto, a zis robului:,,Ieqila drumurigi la garduri, ,, $i stipAnul in gdsi,silegte-i sd intre,ca sd mi se umplecasa". Dupd crealiea fost rizvrdtireaomului gi momentul intr-o Satanocrafie. Apoi Dumnezev a careel i-a dat stdpAnirea acestei lumi lui Satan transformdnd-o promisiunea femeii va zdrobi Satanocratia. Dupi aceea dat minunati din Genesa 3.15 ci sdm6n{a a frcut Legimdntul cu Avraam gi, in condifiile acestuiLegdmdnt, scopul vegnica lui Dumnezeu Dumnezeu aveasI fie indeplinit.

CNRTITUDINEA

LEGAMANTULUI

Versetull6: ,,Oamenii,ce-i drept, obicinuiesc si jure pe cinevamai marel jurimAntul esteo chezSgie, carepunecapit origicirei nein{elegeri dintre ei." inseamni si declare in primul rdnd, estejurdmdnrul lui Dumnezeu in acest Legdmdnt; aceasta ceva adevirat; a face o declaralie solemnd.Apoi ?n acestjurdmAnt Dumnezeu este martorul. Practica din vechime era cd oamenii jurai pe cineva care era mai mare. La cu(ile noastrejudecdtoregti in presentto{i martorii trebuie sd facd un jurimdnt solemn gi fac acestlucru cu mdna pe Biblie. cu cealaltd m6ni ridicatd in sus,jurdnd cd tnaintea lui Dumnezeuei spun adevdrul,intregul adevir qi nimic altceva decit adevdrul.

MOSTENITORII

FAGADUINTEI

Versetul 17: ,,De aceea gi Dumnezeu,fiindci voia si dovedeascil cu mai multi tilrie mogtenitorilor filgilduin{ei nestr5mutarea Hotilririi Lui, a venit cu un jurflmint." Un motrtenitorvorbegte,binein{eles,de o stdpdnire.Prin urmare, aceqtievrei vor fi stdpAnitorii figaduinlei. Amintiti-vA care era promisiunea-- binecuvdntare universaldprin poporul lui Avraam, trsrael. Evreii erau cei care primeau acea promisiunespecificl Apoi, versetulcontinui sd spund,,de aceeagi Dumnezeu". Aceasta ne duce inapoi la versetul 16, obiceiul omenescde E promite sub jurdmdnt.,,Fiindcdvoia" estecuvdntul,,boulomai" qi inseamni ,,o dorintdcarese na$tedin facultltile rationalt ale cuiva". Ar puteali folosit qi un alt cuv6nt,,thelo" careinseamni,,o dorin{dcarese na$te

73

Jl

,dl

1j

din sentimente". Dar aici descoperim legali fEcuti de Dumnezeul cd esteo tranzac{ie Atotputernic. Apoi versetul spune,,voia cu mai multd tdrie". Aceasta aratdci dorintalui Dumne2eu estecu nrult mai mare decdtcea implicatf,de o tranzac{ie legalbuman6.Autorul voibeqtedesprenestrimutarea HotdrdriiLui (adici a lui Dumnezeu). CuvAntul este,,ametatheton". Cuvdntulin ,,nestrimutare" greacd f6r6,,a" inseamnd prin schimba locul"" aici o l)e infelegem ci este negare; agezarea lui ,,a" ,,a in fatacuv6ntuluineag6 acestlucru asaincdt ob{inern promisiunea fermda lui l)umnezeuch El nu se promisiunea schimbi niciodatl in ce privegte Cuvdntul,,hotdrdre" inseamni,,o dorinfi care aceasta. vinedin ra{iune"pe careDumnezeu aconfirmat-o cu unjurdindnt. Cuvdntul ,,avenit" esteun cuvdnt - ,,mesiteuo";inseamni,,a acfionaca mediator interesant intre doui p6(i careau fbcut o infelegere pentru a indeplini ceva''". Cuvdntul estela un timp aorist ceea ceinseamnl cd este cevace Dumnezeu a fbcutin trecutgi lucrarea esteincheiatd. Tabloulpe careil avemaici esteacesta. Dumnezeu i-a fbcuto promisiune lui Avraam.Isus estemediatorul promisiuniiqi descoperim intre Avraam gi mogtenitorii aici ci lsus,Mediatorul, are o dorinldlegalS careestenestrdmutatd; El nu se va schimba gi a niciodatd pronuntrat un jur6m6nt pentrua adeveriacestlucru. Astfel intre promisiunea pe care i-a fdcut-o lui Avraam gi mogtenitoriilEgiduinfei Hristos vine ca Mediator gi creditor ci promisiuneava fi indeplinit[.

-ir

-,4

=t
-.4 >/ \l

_t

-''i

'l

u
L/

ti

'l
l/

]L

-,
,lL

LUCRURILE NESCHIMBATOARE
d.

gi in care estecu neputin{i ca Versetul18: ,,Pcntruca, prin douf, lucruri care nu se pot schimba, Dumnezeu si mint5,si gf,simo puternicd imbf,rbf,tare noi,a citrror scf,pare a fostsfl apucim nfldejdea careneera pus6 inainte." Scriitorulvorbegte acum mai pe larg de doud lucruri nestrimutate care garanteazd nidejdea care a fost pusi inainteaacestorevrei. Versetulincepe,,,Pentruca prin lucrurile care nu se pot schimba" E;i cuv6ntul,,lucruri" estedin cuvdntulgrecesc ,,prdgnlo"din careobfinemcuvdntulnostru pragmatic.fnseamnd face. a ?ndeplini, efectua" in aqafel incdt autorulvorbegte a despredoud ,,a jurlmdntul lucrurinestrbmutate carespundespre promisiunea gi fapteimplinite.Celedoul lucrurisunt astfelcd acesta estepragmatismul f)umnezeului Atotputernic ,,in care Ai,a$acum scriitorulsubliniaztr, ca Dumnezeu estecu neputinld sd mint6". Apoi autorulcontinul si expliceci in aceste dou[ lucruri noi glsirn o puternicdimbtrrbitare.Cuvdntul,,puternicd"esteceva asemnea unui cuvdnt-tablciu, gianurne vorbegte obstacolulimpotrivirii, de o cetate dar cetate inconjuratd o de o armat[. ,,ischorus"; este format din doui cuvinte ldngf," ,,Imbdrb6tare" ,,p&tz" ,,pe ,,kaleo" ,,a chema". Conceptulpe jurlmdntul gi care il avem aici este ci promisiunea sunt asemenea unei cetifi sigureapdratdde o armati gi Domnul ne-a chematin acestloc de o siguranti neclintiti. Apoi scriitorul subliniazi c[ noastrd a fost" sI alergdm ?ntr-un loc sigur.Imaginea invocatd pentru aici va fi relevantE ,,scdparea minteaevreiascd. Conceptulestedescoperit in Deuteronom 4. 42 in legituri cu cetilile de scipare unde cineva puteasi alergedaci era urmirit dd o persoanlcare cdutardzbunare. Odatdajuns in interiorulceEtii de scdpare MarelePreotfbceaispiqirea. Autorul va privi ulteriorlg lucrarea Marelui Preot pentrujertfa de ispdgire. Dar tabloul pe care il avem aici estea unui om care fuge in mod gi careserefugiaziintr-o cetate ocazional de un rdzbunitorde sdnge viatalui fiind ispngiti. de scdpare, Dar toate acestea aveauun scop, ,,pentrua apucanddejdea pusl carene-a fost inainte". Care este nddejdea? EstezdrobireaSatanocraliei; qi a$ezarea Impdrdtieilui Dumnzeupe plm6nt, participarea in aceaimpdr[fie.Vd aminti{icAnd rriata Nicodim a venit la f)omnulnoaptea in Ioan 3, acestlucruera in minteaaceluilider religios. cel mai important El a cerutsiguran{a nldejdii cd va intrain imp6rS{ia gi, bineinfeles, lui Dumnezeu Isusi-a spuscl singura caleeraprin nagterea din nou.

-l

I ll-

r-it
,LI,

-l
I

.t

-i
'l
I
I

-.h
da

T J *
-li

-J ![n
J
-ll

!L -!

.J
f||r

tl

lJr-d

"ll

J
Lll,

-.r NADEJDEA $I ANCORA SUFLNTULUI Versetul 19:,,Pe careo avemca o ancoria sufletului; o n5dejde taregi neclintiti, carepitrundedincolo
de perdeaua dinfl untrul Templului." I
1A

l
rd
Dtr

"il

-l
lilill

mea de sine, la facultilile mele rafionaleqi ,,Sufletul" se referi in mod specific la cunoaqterea existddoul adjectivein legdturi cu ancora.Mai intdi, este,,tare"; cuvAntuldin greaci folosit estc -,,asphale". A doua parte a cuvdntului.,sphale" este,,a cddeasau a equa" gi esteprecedat ineresant care nu cade sau nu egueazd niciodati". De de un,,a" care il neagd.Astfel cuvdntulinsearnnS,.ceva pentru grecesc care folosit construc{ia strAzilor. derivat cuviintul este a fapt, din acestcuvdnt .,asfalt" Suprafelelede drum pot cddea, dar aceastdnbdejde nu va egua niciodatA. Al doilea adjectiv este ,,neclintit6" qi cuvdntul in greacdeste ,.bebaian" qi inseamn[ ,,nu se va ddrdma cdnd voi pune o greutatepe ea". Am fost odati in casa unui prieten predicator qi dupd ce am servit o cafea prietenul meu s-a ridicat dar, a-qi menfine echilibrul, s-a sprijinit de masd. Mai mult spre necazul prietenului meu, piciorul s-a^rupt gi masa s-a prlbuqit cu prietenul meu. Totugi, aceastdnddejde nu va aduce niciodatf, necaz. Imi amintesc cd atunci cdnd eram un tdnir creqtin la sala de misiune pe care o Tyneside, era un sfhnt al lui Dumnezeu,George Miller. in tinerefealui a fost frecventamin Gateshead, boxer gijucitor de cirfi dar a ajuns s[-l cunoascdpe Domnul gi sd fie mdntuit intr-un mod minunat. Nu a fost un om invdfat dar a putut sd memoreze multe pasaje din Scripturd gi foarte multe cdntdri din Golden Bells din care cAntam in acele zile din trecut. George s-a imboln[vit de cancer gi inainte de a muri el repeta cuvintele ,,daci vreodatS,dacd vreodatS,daci vreodat6". Un prieten cregtin a spus la cdpdtdiulpatului sdu ,,Dac[ vreodatl ce?" gi apoi bltrAnul sfhnt a repetatcuvintele dintr-o cdntarepe careel o cono$teafoarte bine ,,Dacd vreodati te-am iubit atunci acel moment este chiar acum". Acest fost pugilist dar in momentulactualsfAnta descoperit cd nddejdea sa era tare gi neclintitd.Apoi autorul explici faptul cd aceastl ancorSa sufletului piitrunde dincolo de perdea gi construcfiadin greacd, antd cd ancora este acum acolo. intr-adevdr,cuvdntul este mai putemic decdt at6t. Spune,,,ancoraesteacum acolo gi va coninua si rdmdni acolo". Interpretarea literali ar putea fi ,,ancora este dincolo de perdeaua Temirlului". Din nou, pentruminteaevreiasciacesta ar reprezenta un adevir minunat.Acegti evrei ar putea sI aibl o imagine foarte clari cu privire la jertfa din Ziua Ispdgirii. Sd incercdm sI ne imaginim tabloul. Vedem sute de mii de evrei adunali in jurul Templului gi Aaron, marele preot, cu fapul spre altarul de aramd care reprezintd,bineinfeles,crucea lui Hristos. fapul este indreptdndu-se injunghiat gi sdngelelui este strdnsintr-un vas gi, impreuni cu evreii, vom privi la Aaron care va duce in Templu. Atunci cdnd Aaron slujegte sdngele in Templu, noi putem auzi clinchetulclopofeilorde aur. Acegtiaerau pringi de jur imprejurul mantiei.Cind intra in templu, el mergeamai intAi in locul prea pe Hristos care este Lumina lumii. La sfdntunde era candelabrulcu gaptebrafe de aur reprezentdndu-L pdini pentru punerea inainte reprezentdndu-Lpe lui masa dreapta Aaron era cu cele doisprezece Hristos care este Pdinea vie{ii. in fata lui gi in fafa perdelei era altarul tim6ierii reprezentdnd ruglciuneade mijlocire a Domnului. Apoi Aaron mergeain spateleperdeleiin Locul Prea Sfdnt unde intdlneaslava Shekina, PrezenfasfAntda lui Dumnezeu;la acel moment, mdniati de picatele copiilor lui Israel.Acolo inaintealui era Chivotul Legimdntului cu capaculde aur gi sub capactablelede piatri cu poruncile neprihdniteale lui Dumnezeuscrise cu degetul Lui. Apoi Aaron i9i inmuia degetul in vasulde sdngeqi stropeacapaculde pe Chivotul Legimdntului numit ScaunulMilei. In acel moment qi dragostea lui Dumnezeuerau satistEcute cdnd'vedeau in tot acesttimp ei ascultau sfinferlia sdngele. sunetulclopoleilor de aur; sunetul care le confirma c[ jertfa a fost primitd. Autorul Epist&ei cdtre Evreine va oferi o explica{iemai clarda acestuilucru in capitolul9 unde in versetul24 el spune,,,Cici Hristosn-a intrat intr-un locag de inchinare fhcut de mdni omeneascd, dupi chipul adevdratuluilocag de inchinare,ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infbligeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu" qi apoiin versetul28, autorul continud si explice, ,, Tot aga,Hristos,dupd ce S-a adusjertft o singurd dat6, ca sd poarte pdcatele multora, Se va ardta a doua oard, nu in vederea p6catului, ca sd aducd mAntuirea celor ce-L agteaptd". FrancesRidley Havergal in una dintre cele mai mdrele cdntf,ri scria in felul urmdtor: ,,Tu vii, Mdntuitorul meu! lu vii, impiiratul meu! In frumus eye a Tafoarte st rdluc i toare, In slava Tcttrandescentd: Cat de bine este sd ne bucurdm Si sd cdntdm! Vii! in rdsdt'itul cqre se de,schide, strdlucirea valurilor grele; $i vesteSte a Vii! Preotul meu sldvit,

75

#
-tl

Nu auzim noi clopnleiiTdi de aur'?" intorcdndu-ne la versetul 19, autorul spune,,,pe care o avem ca o ancord a sufletului; o nddejde tare qi neclintitS"" Barca nostre gubredd ar putea si se clatine in furtunile viefii dar nddejdeanoastrenu poate fi migcatf,niciodatd.

LI

-L -r-J
-l

li

_L bu
rl
rrr-J

Versetul 20: ,,unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergtrtor,c6nd a fost filcut ,Mare Preot in veac, dupfl r6nduialalui Melhisedec'." mergltor" este,,prodromos";inseamni,,unul caremergeinainte dar care de Lixpresia ,,inainte asemenea ne aqteapti s6-l urmdm". CuvAntul a fost folosit de grecii antici, de marinarii din acele zile care instruiau pe unul din oamenii lor cum si ia ancora blrcii intr-o barcl micd pdnl la flrm qi si o infingd intr-un loc sigur. Acum, daci am putea sA ne intoarcem la mintea evreiascd,acesta era un concept cu totul nou pentru evrei. Nici unul dintre evrei nu putea si-l urmeze pe Aaron in SfAnta Sfintelor. Aaron era acolo in nurmeleevreilor. Dar aici autorul afirmi c6 Cel care a mers inaintea noastrda intrat in prezen{asfbntd a lui Tatllui gi aqteaptdsi-L urmim. $i apoi autorul spune, ,,chiar Isus" gi cuvintul ,,IsLls" pentru evrei era,,Joshua". Punctul care este pus in discu{ie este acestaJoshua al nostru este Cel care a plecat inaintea noastri pentru a ne aduce odihna promistr gi acest Joshua a fost un preot vegnic dup6 rinduiala lui Melhisedec. Cu alte cuvinte, preofia Lui este {drd sfhrgit.Poateeste $i o altd chestiunegi de care ar trebui si ne amintim ?n legdturdcu Aaron atunci cdnd mergea in Sfrnta Sfintelor. El avea pe umneri pietre de onix care purtau numele celor doisprezece pe pieptarul lui Aaron erau doisprezece seminfii ale lui Israel gi, pe lAngi aceasta, pietre prefioaseqi de asemenea acesteaaveau numele celor doisprezecesemin{ii ale lui Israel. Este un adevir m[ref sd ne amintim c[ atunci cAnd Domnul a dus sAngeleSiu prefios in prezenfaTatSlui numele noastre erau pe umeriiomnipoten{ei Lui qi de asemenea numelenoastre erau pe inima lui de o dragosteinfiniti.

.JI

',

-"Uatlt)

il
r]rl

..l t

Jt
'l
lrI rl

,,1lll LJ

lJ*
,rri'-l

Itt,l 'll I

'l

*L

rrrlL.l all!

tr'nl tilt
I

tl

ulf^J ||rl I

-L
II

"iltr-l
lrl 1l

-rt-

ttT a rarl I

,"frb

l
J-

,i, I :

[5
76

n= -rl
*1

b'--

CAPITOLUL3
ISUSMESIA _ MAI MULTA SLAVA DECAT MOISE
deoarece el a fost un Moise rimdne numai un personajdominantin Vechiul Testament esteun simbolal lui mediator al VechiuluiLegdmAnt. Moisein pozilia lui de conduc[tormediatorial Principiuldominant, lui Moise,a fost Legimdntulcel Hristos. in misurain carevorbimde conducerea Vechi cu legile sale. Principiul dominant in Conducerea Mediatorialda Domnului nostru este Domnului Duhului Sfhntgi va determina conducerea Legimintul cel Nou careaduceiertare,locuirea in in impird{ia Milenari viitoare. Si ne amintim,inci o dat6,definifia conducitoruluimediatorial. primul r6nd,vorbegte printr-unreprezentant sau lui Dumnezeu de conducerea divin alescarevorbegte gi careii reprezintd pentruDumnezeu pe cameniinaintealui Dumnezeu. in al doileardnd, ac{ioneazi se preocup[de conducere, carese refer5in mod specialla pimdnt Ei,in al treileardnd,conducdtorul mediatorialtrebuia si fie un membrual rasei umane.Arucdndo privire pestepanorama biblicda conceptului mediatoriald de conducere descoperim, mai int6i, cd i-a fost dattromului, Genesa1.26, Dumnezeu a spus,,Sdstdpdneascd". conducere a fost pierduti cdndornul a trecutde Ulterior aceastd partealui Satanrdzvritindu-se in Luca capitolul4 versetul6, cAndSatan ?mpotriva lui Dumnezeu. a lumi lui Hristosgi I le-aoferit,El a folositexpresia aritat impiretiile acestei ,,ctrcimie imi estedat6", referindu-se la conducerea impdrSliilor lumi. El a spusacest acestei lucru la un timp perfectpasiv,ceea ce arati c[ stlpAnireai-a fost dati. Aceasta, binein{eles, face referire la primii nogtri pdrinfi cdnd acegtia i s-aualSturat lui Satan ?nrizvrdtireaimpotrivalui Dumnezeu. Al doileapunctpe caretrebuie si-l observim in leglturd cu impdrd{ia mediatoriali este ci Dumnezeua prornis in termenii LeglmdntuluiAvraamicc5 prin Avraamgi sim6n{alui vor fi binecuvdntate toatena{iunile. Observali cd din nou aceasta face referire la o scenf,pdmdnteascd. Amintifi-v6, Legtrmdntul Avraamic este - includeLegimintul de intoarcere pentruplanul de rlscumpdrare fundamental in a lui Dumnezeu pe poporul pe Promisi care f6cut din include Legdm6ntul care Israel, Dumnezeu l-a cu vechime, Jara qi de asemenea privegte gi Dumnezeu l-a fhcut cu David c[ fiul siu va domni pe tronu^l din Ierusalim; spreLegimdntulcel Nou c6nd va fi adusdrtrscumplrarea. In al treileardnd,conducerea mediatoriall sub Moise a fost numai imperfectrealizatl.Mai exact,prezenfa sffintda lui Dumnezeu erain templu. qi cu Legdmdntul Totugi,cu principiuldominant, legea, de naturi bilaterald, depinz6nd de credinciogia lui Dumnezeu ca Eide credinciogia oamenilor, egecul erahotdrdt. Motivul egecului estecd pdcatul este interior,iar legeaesteexterioard. Al patruleapunct care ar trebui recunoscut esteaceastiimpirtr{ie mediatoriali viitoare este tema majori a proorociiloratdt din Vechiul Testament, cat $i din Noul gi anumectr Testament. Formagi conducerea ei viitoareestedescrisd in detaliuin ambele testamente, Impiratul se va ageza pe tronul lui David in lerusalim,va fi din linia davidici gi c[ termeniiNoului Legimdnt vor fi principiul dominantin imp5rdfie.Mai^intdi, impdrifia a fost anunfati de loan Botezdtorul, de lsus gi uceniciiS6i in Evanghelii. Totugi,Imp[r[fia a fot respinside Israel,adici de poporulcu careDumnezeu incheiase lucru imortantestectr darulimp6rdfiei LegimAntul. Al gaselea a fost proclamat de Petrudupl Ziua Cincizecimiiin condi{iileLegimAntuluicel Nou. Din nou, aceasti chemare adresatiIsraeluluia fost respinsS. A $aptea caracteristicd importanti esteforma specialia impSrdfiei in careapareea in perioada Bisericii.Aceasta estemarcatd de absen{a impdratului. A opta caracteristicd importantd estecd aceastf, va fi stab^ilitd in impirllia de o mie de conducere mediatoriald ani cdnd Hristos se va intoarce si domneasclpe planetaPdmdnt.In ultimul r6nd, conducerea mediatoriald va fuzionaintr-o identificare cu Impdr{ia universaliqi vegnicia lui l)umnezeu. completd P a v ee l x p l i c d a c e a s t ali n C o r i n t e nl i5 v e r s e t e l e 2 4 S i 2 5 ,I,n , u r m S , v a v e ns i f0rgitul,cdndv Ea l da gi orice ImpirStiain m6inile lui Dumnezeu Tatdl,dupi ce va fi nimicit orice domnie,orice stdpdnire putere. pAniva punepe toii vrijmagiisubpicioarele ca El sdimp6rdfeascd Cdcitrebuie Sale."

36

MOISE - UN SIMBOL AL LUI FIRISTOS in primul rAnd.Moise gi Israelulau fost unili intr-un mod unic. Moise a fost numit de Totugi principiul dominantpe baza cdruiaa intr-o pozilie de conducere, sb ac{ioneze Dumnezeu a Moise a fost Legeagi din nou ne vom aminti ci a fost un Leglmdnt bilateral.Dumnezeu condus Privindacumla lsus Hristos,ar trebuisd Israelului. dar cereagi credincioqia promissd fie credincios, in condiliile rela{ieide in{elegem cd Isus Mesia gi Israelulsunt lega{iintr-un mod unic Ai aceasta principiul in harul Ei aceasta dominant este cazul lui Hristos, Totugi, in conducere mediatoriald. gi Conducerea lui Legimdntului cel Nou. Astfel,vom vedeaci suntasemdniri deosebiri. condiliile - Moise a e$uat, Israelula eguat- qi Legdm6ntul Moise qi principiul dominanta fost fost tenrorar cel Legdm6ntul esteveegnic. lui Hristosgi principiuldominant Conducerea Mozaica fost pusdeoparte. Legimdntulcel Nou sub Isus Hristosa odati pentrutotdeauna. Vechi sub Moise a fost pus deoparte in minte, si ne intoarcern la lucruri importante Acum, cu aceste fost stabilitodatdpentrutotdeauna. 3, vesetul l. Evreicapitolul ,,ACUM AIi VREA CA VOI, EVREII, SA VA CONCENTRATI ASUPRA LUI ISUS'
Versetul l: ,,De aceea, frafi sfin{i, care avefi parte de chemarea cereascil, a{inti{i-vi privirile la Apostolul gi Marele Preot al mtrrturisirii noastre,adicfr Isus."
5

H I

u
I

i
tt

)
I
!

t'
: ;

amintili-vd cf, in primul rAnd aceasti EpistolSeste adresati , Ajungdndla aceastisec{iune, gi patru puncte evreilor existl la caretrebuiesd ne gdndimin acestverset.Mai intdi, autorulspung, ,,De aceea,frali sfinti". Prin urmare,acestcapitol ne cere sd intoarcemla capitolul anterior.In frafilorSdiqi despre frafii Sdicares-au capitolul 2.l7,se vorbegte despre IsuscareS-albcutasemenea f6cutasemenea lui Isus,adicl - sfin1i. ci prin in capitolul2 versetul I l, esteo afirmaliesurprinzitoare lucrarearlscumplrltoare sine numeascd a lui Isus,lui nu-I esterugine frali gi, din nou,agacum deja pdntece".In al doilea r6nd, despreacegtievrei ni se am mentionat, aceasta inseamnS, ,,din acelaqi reamintegte ci ,,aupartede chemarea cereasc6". Acelagi cuvdntpentru,,p6rtapi"estefolosit in Luca capitolul5 versetul de pescuirea 7 undeintdmplarea aminteqte minunati gi uceniciiau f6cut semncu m6naaltor pescarisi vind sd-i ajute.Aceastaaratdcd.toli uceniciierau pdrtagipescuiriiminunate. Conceptulardtataici esteci fiecareevreusaupersoanf, in Hristosestepirtaq cu Hristos qi observa{i cI aceasta este o p5rtigie la chemarea cereascd. Cuvintul ,,chemare"este ,,klesis"; inseamn[',,o vocafie".Astfel, tot ce esteHristosacumEi tot ceeace El va fi, noi vom implrttrgicu El. AI treilea punctdin versetestestrne a{intimprivirile la (a) Apostolul;gi (b) MarelePreotal mirturisirii noastre. gi Expresia,,a alinti privirile" este,,katanoeo". inseamni,,a te gdndicu atenfie, a-!i indrepta mintea ochii cdtreceva" gi noi avemaici si (a) ne afintim privirile la Apostol.CuvAntul insearnn[,,cineva potrivite". Isusa fost trimis de TatSlca rdscumpdrdtor insdrcinat si faci cevarecomanddri al nostrucu puterea pi capacitatea gi care,ulterior,va zdrobisatanocra}ia gi va prelua de a pldti pre{ulrdscumpdrf,rii planetei. conducerea Apoi (b) Marele Preot;din nou, aceasta ne cere sd ne intoarcem in capitolul2 versetui 17 undese vorbegte despre Isusca fiind un,,marepreotmilosqi vrednicde incredere, ca sd fac6ispdgire pentrupdcatele pe Dumnezeu norodului."Preotul trebuias[ reprezinte inaintga oamenilor gi s6-I reprezinte pe oameniinaintealui Dumnezeu. Numai Isus poateface acestlucru intr-un mod adecvatprin lucrareade rdscumplrare. Al patruleapunct este ,,m[rturisireanoastrS, adicd Isus". gi ?nseamnd",,a este cuvdntul spune acelagi lucru". Cuvdntul estefolositin .,homologia" ,,Mdrturisire"
EI estecredinciosgi drept,ca sd nc iertc picateleEi .l loan I versetul9, ,^I)acA ne m6rturisirnpdcatele, sd ne cur6feascd de orice nelegiuire." Conceptul de aici este cd credinciosuleste in armonie cu Dumnezeu Tatdl in funcfie de mirtirisirea pe care ne-o di El tn Biblie despreFiul Sdu. Acum autorul ne spune,,afintiii-vdprivirea la toateacestea".

5l

I,UCRURI LA CARE SA NE ATINTIM

PRIVIREA

4 A
4

in toattr casalui Versetul 2: carea fost credinciosCelui ce L-a rinduit, curn gi Moise a fost ,,credincios
Dumnezeu.tt

-t
-l

'fatdl este lui Dumnezeu Cuv6ntul Isusa fostcu totulcredincois careL-a rdnduit. ..credincios" inseamn6,,demn Timpul folositestecd Domnul de incredere, credindios, sigur,adevdrat'1. ,,pistos"; 'I'at6l? lui Dumnezeu Ei bine.din nou.aceasta nostrucontinuI sd fie credincios. Carea fost rdnduirea ne trimitela Genesa femeii;Dumnezeu carea devenit om; El este Apostolul, 3.l5 - El esteslmdn{a in minte;qi a fi Mediator cel insircinatsi fie Mare Preotpentrunoi cu tot conceptul de rdscumpdrdtor in Legimdntulcel Nou. Urmitorul punct,careestecreatin acestverset, estec[ Isusa fost credincios cum gi Moisea fost,,credincios in toatf, careseridic[ ,,Cevreasd a$a casa lui Dumnezeu". intrebarea prin casd?"CuvAntul spund din greacieste,,oikos";inseamnd unitate ordonatl". Cuvdntul este ,,o folositin multefeluriin Scripturd;ise poate ref-eriin mod literalla,,o clSdire, o locuinli". in Matei9 patulgi du-teacasf,"- ,,oikos".in al doilearand,la templuse versetul 6, Domnula spus, ,,Ridicd-fi referdca la ,,oikos"; aceastaeste o unitate ordonaticu preoliqi jerrfe,etc. TnMatei 2l versetul13, mrea Domnula spus,,,Casa se va chemao casdde rugdciune".In al treilear6nd,se poatefacereferire la o familie.In I Timotei3 versetul 4 se afirmi, ,,sd-gi chivemiseasci binecasa" gi de asemenea ?n gi patrulea Luca2 cu 4, seal-rrmd, cd era din casa din lui David". in al rdnd, referd seminpia se ,,pentru la Biserici. 1 Timotei3.15afirmd,,, I)ar dacS voi zdbovi, si gtii cum trebuiesd te por{iin casalui Dumnezeu, careesteBisericaDumnezeului celui viu, stdlpulqi temeliaadevdrului." In al cincilea r6nd, face relerire la Israel.in lrapte2 versetul36, Petruspune,,, Sd gtie bine, deci, toatdcasalui Israel,cd Dumnezeu a fhcut Domn gi Hristospe acestIsus pe care L-a{i rdstignitvoi." Din nou, in Evrei 8 versetul 8, se spune, ,,Iatd,vin zile, ziceDomnul,c6ndvoi facecu casalui Israelgi cu casalui Iuda un legdmdnt nou". Acum, intrebarea care se ridic6, ,,Cirei casei-a fost credinciosMoise?" pentru cd Moisegi casalui suntfolosilica un modelal caseilui Hristos. Acum amintili-vd cd expresia folositdeste,,o unitateordonat6",dar si ne gdndimmai int6i la Moise. Moise a fost rdnduitsi fie -vezi Exod 3 versetele conducdtor mediatorial gi Moisea fost eraLegea 3la 14.Principiul dominant cel carea construitaceasticasi; adicdsistemul legii gi cortulintAlnirii.De exemplu, Moisea fost luat pe munteqi I s-a spuscum trebuiasd fie cortul intdlnirii gi toatecelelaltelucruri legatede preolie. Domnul, in Numeril2 versetul 7, s-asprijinitpe credinciogia lui Moisec6nda spus credincios ,,El este in toati casaMea." In celedin urmd.Moisea fost un prooroc, a$acum ni se spune in Deuteronom l8 gi a casei versetul 15.Astfelvedem lui Moisecareeste casa un modelgi o mirturiea viitoruluiprooroc lui. S[ rezumdm acumpe scurtcasalui Moise care,bineinfeles, se referi la LegimdntulMozaic.Mai - Exod l9 versetele int6i,erainsofitqi erao parteesenlialIa aqezdrii 4 la 6. in versetul teocra{iei 6 este o primi menliunea Impir5liei in Scripturd. In al doilea rdnd, Teocralia, mai exact conducerea lui - Exod 24.17.$iTeocrafiaa luat sfrrgitprin Dumnezeu, a fost adeveritd de prezenfa lui Dumnezeu prezentei indep[rtarea divine,Ezechiel l0 versetul l9 gi ll versetul 23.ln al treilearAnd,Teocra]ia mediatorial, aveaun conductor Moise,Fapte7.35.Patru,semnele au insotita$ezarea teocratiei, Exod3 gi 4. Erausemne carei-aufostdatelui Moise;i Israelui dar,in moddeosebit, naliunilor dintreNeamuri subformacelorzeceurgii. Cinci, casalui Moiseacerutun sistem de inchinare. Era un cort al intdlnirii; era un preot;eraujertfe qi, gase, era un principiudominant,care era Legea.Acum, din nou, s6 ne amintim- casalui Moise a fost temporar5; aceasta legii dea se ocupade natura datoritI incapacitdlii plcdtoasd interioari.Jertfele puteau gi. nu picatul astfel,nu puteasdaducdla indeplinire si indepirteze Legdmdntului Avraamic condifiile cu binecuvdntarea adusd in moduniversal. divinS caretrebuia Versetul El a fostgilsitvrednicsi aibtro slavilcu atit mai maredecAt 3: ,,CAci a lui Moise, cu cAtcelce a
zidit o casl are mai multf, cinstedecAtcasainsilgi." Motivul pentru care Domnul a fost socotit mai vrednic dec6t Moise este pentru c[ Dumnezeu estearhitectulfinal al casei,adicd al Israeluluiqi, prin urmare,firegte,trebuiesd primeasci mai multi cinste.Acum, aceasta ne duce inapoi la Legbmdntul Avraamic,Genesal2 verseteleI la 3. Amintili-va ce i-a spusDomnul lui Avraam, ,,Iegi din casa tatilui tdu gi te voi face (gi cuv6ntul in ebraici este

-\
-l

.il

4 4
-l

38

lui este arhitectul casei literal,,aconstrue, a da nagtere") un neammare". Astfel,Dumnezeu ,,asah"; Israel.

DUMNEZEU ESTE ARHITECTUL TUTUROR,LUCRURILOR este 4: ,,Orice ziditl decineva, Dumnezeu." casf, este dar Celcea zidit toatelucrurile, Versetul l9 gi 20. Puterea Dumnezeului Pavelne reaminteqte despre acestlucru in RomaniI versetele gi gi, Ar trebui Lui se vedein mod clar in creafie astfel, omul nu arenici o Scuz5. vegnic Dumnezeirea Biserica, Matei l6 versetul18, in minte cd Domnulnostruestecel carezidegte si avemde asemenea Mea,gi portileLocuinlei mo4ilornu o vor birui." ,,voizidi Biserica MOISE, SLUJITORUL
Versetul 5: cAt despre Moise, el a fost o,credincios in toatil casa lui Dumnezeu" ca slugi, ca si mf,rturiseascd despre lucrurile, care aveau si fie vestite mai tirziu.

TraducereaNIV este foarte util6 aici pentru cI afirm5, ,,Moise a fost credinciosca un slujitor in doud lucruri. Primul. toatd casa lui Dumnezeumdrturisindce avea si fie in viitor". Pot fi observate Moise a fost credincios in toatd casalui, adicdin casalui Moise ca slujitor.Aminifi-v6, casalui Moise era LegdmAntul Mozaic dar obsevafi, in al doilea rdnd, el a fost credincios in toatl casa lui ca sd mdrturiseascd.Acum lucru fascinant in leg6turd cu acest lucru este urm6torul: casa lui Moise. gi anume, cortul int6lnirii, preo{ia, jertfele, au adus un model profetic a ceea ce Hristos avea si indeplineasciin condifiile Legdmdntului cel Nou. De exemplu,in Levitic 23 avemcele gaptesdrbdtori ale Israelului, care sunt toate legate de cortul intdlnirii gi au adus o schi{d profetici a planului de rdscumplrarea lui Dumnezeu.De asemenea sunt cele cincijertfe din Levitic I la 5 - jertfa pentru jertfe oferi o jertfa pentru p6cat,jertfa de mulumire, jertfa de mdncaregi ardereade tot; aceste ispdgire, promisiunii pentru prin fbcute cruce. Pavel ne reamintegte schi16uimitoare a copiii lui Dumnezeu despre-aceasta'in Coloseni 2 versetul 17. Vorbind desprecasalui Moise cu cortul intdlnirii, zilele de jertfele, Pavel afirmd,,,care sunt o umbrd a lucrurilor care aveau sd vin6". sdrbdtoare,

HRISTOS, FrU PESTECaS,t r,Ur

Versetul6: ,.Dar Hristos estecredincios ca Fiu, pestecasalui Dumnezeu. $i casaLui Suntemnoi, dacA gi nfrdejdea pflstrim pAnl la sfffrqitincredereanezguduitS cu care ne liludilm." Primul lucru pe care trebuie sd-l finem minte esteci Domnul le scrie evreilor care vor trdi in necazulcel mare dupd rdpirea Bisericii. Ei vor agteptaintoarcerealui Hristos pentru a-$i ageza impdrdlialui de o mie de ani ca gi Conducdtor Moise a fost pestecasalui Mediatoriala lui Dumnezeu. ca slujitorgiamintili-vd cd aceacasdera Israel.Dar aici Hristosca FiuestepestecasaLui care,din nou, esteIsraelulpentruci aqacum se afirmd in mod specific,,,gi casaLui suntemnoi", gi anumecititorii evrei.Intotdeaunatrebuie si linem minte separatdgi deosebiti de celelalte na{iuni. Israel estenatiunea prin care Dumnezeuva aduce binecuvdntare poporul universali. Ei sunt de asemenea Legdm6ntului peste care Isus Mesia va conduce, ata cum a fdcut Moise. Amintili-vd be a-spus Legdmdntului apostolul Pavelin Romani l5 versetul8,,,Hristos a fost, in adevdr,un slujitor al tdierii imprejur. ca sd dovedeasci credinciogialui Dumnezeu,qi sd intdreasci fbgdduinfele date pdrinlilor". ,,Pirin!i" face gi Lacov, oamenii cu care Dumnezeu a incheiat Legdmdntul de a duce referire la Avraam, Isaac^ binecuvAntare universalS.In acest moment ar fi foarte util sd facem o scurtd excursie. Am descoperit prin aceastdEpistold cd nddejdeaevreilor este total diferitdde nddejdea Bisericii. Nadejdea trecAnd fiecdruicopilal lui Dumnezeucare trdieqtein aceastl perioaddesterdpirea.Pavel vorbegtedespreacest adevdrmdre!in 1 Tesaloniceni 4 versetele l5la 17, mareleapostolspune, 13la 18. In versetele ,,latd, in adevdr,ce vd spunem, prin Cuvdntul Domnului:"(Pavel accentueazd cd este un Cuvdnt de la

39

,1
Dumnezeu Insuqi),,noi cei vii, carevom rimAneapdndla venireaDomnului,nu vom lua-o inaintea celor adormi{i. Caci insugi Domnul, cu un strig6t, cu glasul unui arhanghelgi cu trdmbila lui Apoi, noi cei vii, carevom fi Dumnezeu, Se va pogorddin cer, gi intAi vor invia cei morfi in Hristos. qi astfelvom vom fi ripili toli impreund rdmas, cu ei, in nori, ca sdintimpindmpe Domnulin vdzduh; perioadi esteo fi totdeauna cu Domnul". Pentruficcaresf6ntal lui Dumnezeu din aceasti nu moartea pentru Domnuluiesteo certitudine Bisericd. Diferitdde nidejdea Bisericiieste certitudine. ci venirea careva devenimai puternici in timpul Necazuluicel Mare. Amintili-vd,incd o nldejdeaIsraelului, citre Israel.Era sl se pocliasci datd,mesajullui Ioan Botezitorul,a Domnuluinostrugi a ucenicilor pentrucI proorociilor pentrucd imp6rtr{ia ceruriloresteaproape. Fiecare evreugtiace insemna aceasta prevestit amdnuntitslavaacestei impir[tii careavea si vin5. Acum observalicf, la din vechimeau pdn6la sfhrgitul versetului 6 esteo condilie;ei vor fi numaio partea caseilui Hristos,dacd pdstrdm gi increderea sfhrgitincrederea nezguduitd cu carene l6udim". Acestversetnun e inva{6mAntuirea condilionati.Este un ,,noi" colectiv ;l observali, in primul rdnd,ci se referi la casalui Israelgi ei tari pdndla sfhrqit. Astfel intrebarea s{hrgit?"Domnulnostruin trebuies[ rf,mdnd careseridic[, ,,Care pdni Matei l0 versetul 22 afirmL,,,Darcine va rdbda la sfhrgitva fi mdntuit". in acestpasajDomnul nostrumse refereala perioada Necazuluicel Mare pentruIsrael.la carese refer[ gi acestversetdin gi in toateaceste pasaje Evrei.Din nou, ,,mdntuito' inseamnd irnpdrS{iei" ,,a intrain binecuvdntSrile Necazul observafi cd Israelultrebuiesd rabde cel Mare inaintede a intra.,,A indura" traduce cuvdntul aga inseamnd sub". Astfel, Israelulva fi aceacasd,aceaunitateordonatd, ,,hupomeno"; ,, a rf,mdne cum au dncheiat leglminteledaci vor rdbdapAnd la sfiirgitulNecazului cel Mare.Apoi apostolul spune in acea perioadi. ce trebuie s[ fac[ Israelul Mai intdi,eitrebuiesd pdstreze; cuvdntul este,,katecho"; esteun termennauticgi inseamni,,ar6mdne in cursacdtre". Cuv6ntul estefolositin Fapte 27 versetul 40, care relateazd istorianaufragiului lui Pavelgi spune, indreptat cdtre mal". Observali, tn al ,,S-au doileardnd,cf, ei trebuiesdpdstreze increderea nezguduitigi increderea cu carene l6udim. ,,Care este increderea Israelului?" Este binecuvdntarea impirdfiei gi in timpul celor gapteani groaznicidin Necazul cel Mare ei trebuiestrrdmdnitari in credin{6 pdni la sfrrgit,adici pdni la sfhrqitul Necazului.

q :l 4

=t +l ;t
;l FI

F I
:l
,r{

11

"t O EXPLICATIE SI UN AVERTISMENT PENTRU ISRAEL - 3r7- 4zr3

Cuvdntul,care domind acest pasaj,este cuvdntul,,odihni". il intalnim de c6tevaori, dar culmineazd in capitolul 4 versetul 9, ,, Rf,mine, deci,o odihni ca ceade Sabatpentru poporul lui pasajurmltor. trebuiesf,infelegem Dumnezeu" Inaintede a incepeacest ce vreasdspuni autorulprin qi este,,menuchah"; inseamnl,,un loc de odihni". in Scripturi ,,odihn5".Cuv6ntuldin ebraicd descoperim cI acestcuv6nt,,odihn6" estelegat,mai intdi, de fara Promisl lui Avraamin condiliile Leglmdntului Avraamic gi, apoi, in al doilea rdnd, descoperim cuvdntul,,odihn6" in leglturi cu Leg5mdnul Davidic Ai cu venirealui Mesia.Apoi, in al treileardnd,acestcuvdntimportant estelegat de Leglmdntulcel Nou. S[ ludm primul punct;Deuteronom 12 versetele 9 gi 10, ,,fiindcdn-afi ajuns incd in locul de odihnd gi in mogtenirea pe care v-o d5 Domnul, Dumnezeulvostru"; vedem de asemenea in Deuteronom 3 versetele l8 20. Astfel, vedemdin acestpasajctrodihnaesteaici legati de Israelcareaveasi fie dus inapoiin fara Promisl gi aveas[ fie nafiunea binecuvdntatl in condiliile LeglmdntuluiAavraamic. Apoi, in al doilearAnd,odihnaestelegattr de Leg[mdntulDavidic"; gf,sim acest 8 qi 1l la 14.Versetul lucruin Psalmul132versetul 8 afirmi, ,,Scoald-Te, DOAMNE, vino la locul tdu de odihni, Tu qi Chivotulmirefiei Tale!" gi apoi in versetele l l la l4 Domnuladeveregte cu un jurimAnt Leglm6ntul pe care l-a frcut cu David. Amintili-v6 ci Legimdntul era cE Fiul lui qi va indeplinipromisiunile pe tronul lui Davidin Ierusalim Dumnezeu se va a$eza fdcutelui Avraam, gi anumecd prin el vor fi binecuvdntate toatenaliunileplmdntului.Psalmulafirmtr,,, DOMNUL a jurat lui Davidadevdrul, gi nu Se va intoarce de la ce ajurat:,,Voi punepe scaunul tiu de domnie un fiu din trupul tdu. Daci fiii tai vor pdzi legSmdntul Meu, gi invd(Sturile Mele pe careli le voi da, vor gedea gi fiii lor in veci pe scaunul tdude domnie." l-a doritca locuinlia Lui Da, Dornnul a alesSionul, qi a zis:,,Acesta estelocu-l Meu de odihni pe vecie:voi locuiin el. cdcil-am dorit." Din nou,in Isaia l l versetul 10, proorocul afirmd, ,, in ziua aceea,"(aceasta este ziua cAnd Hristos va veni sI gi s6-$i aqeze domneascd implritia pe planetaPdmdnt),,VlSstarul lui Isai va fi ca un steagpentru popoare; neamurile se vor intoarcela El, li slavava fi locuintaLui." tn al treileardnd,,cdihna este 40

FI d 3
=|

3 =l =l

I
{ -{

,]

I x

+l FI FI FI

e
#

legatdde Legdmdntul cel Nou care, bineinfeles,este pecetluit cu s0ngelelui Hristos gi aduce iertare, naltere din nou qi locuirea Duhului Sfint. Matei 1tr versetele28 qi 29 aftrmd,,, Venili la Mine, toli cei trudifi qi impovdra{i, gi Eu vd voi da odihn6. i.uali jugul Meu asupra voastr6, gi invS{a{i de la Mine, sufletele voastre." Acum, din aceste cdci Eu Sunt blAnd gi smerit cu inima;-gi veti gSsiodihnd_pentru putem concluzionaci odihna promisd se referd la Impird{ia de-o mie de ani, cu domnia lui Isus pasaje, cel Nou. Sd ne oprim aici pentruo Mesiape tronul lui David in Ierusalimin condiliile Legdmdntului clipi gi si ne amintim cii aceastl Epistold a fost adresati evreilor care vor trii pe pimAnt dupi ripirea Bisericii gi a cdror nddejdenu este rdpirea,ci venirea odihnei, a$acum vor inlelege evreii din pasajele ne caredeja le-am citat. VOCEA DUHULI SF\NT -3:7-8 gi citatul estedin Psalmul95 versetele 7 Aici Duhul Sffintaplicd ScripturaVechiului Testament la 11. Pentru a infelege irnpactul pe care-l va avea asupra acelor evrei, si facem un studiu scurt al Psalmului.Sunt doud pdr{i - Partea l, Psalmul 95 versetele I la 6. Psalmistul aduce in disculie trei puncte. Mai intAi, mdntuireain versetull, ,, Venili sd cdntdmcu veselieDOMNULUI, gi sd strigdmde' bucuriecdtre Stdncamdntuirii noastre." Observa{icd acestconceptal m6ntuirii in legdturdcu evreii nu din nou pentru a aduce intrareain impdr6{ie.Observafi includedoar mdntuirea personald,ci qi nagterea ci despreaceastaa vorbit Domnul nostru cu Nicodim cu privire [a impdrdfia actualf,a lui de asemenea Mesia cdnd El va prelua conducereaplanetei. Domnul nostru accentueazi faptul cd intrarea in din nou. Astfel, acestconcept al mdntuirii este de bazd Impirilia Sa se poate face numai prin naqterea vizibild in versetul2, este prezenlaactuald,gi in Psalrn. Al doilea punct.pe care psalmistulil subliniazd cdntece in cinstea Lui!" Observa{i, laude, fucem sd rdsune lui mergem inaintea Lui cu sd a Mesia,,,Sd este venirea celor rdscumpdra{iin prezenta actualS a Domnului cu laude. Apoi, in al treilea rind, psalmistul reamintegteevreilor de stdpAnirea lui Dumnezeu asupraplanetei ca gi Creator - versetele3 la 5, ,,Cdci DOIUNUL este un Dumnezeu mare, este un impdrat mare mai pesusde to{i dumnezeii. El line in mAndaddncimilep5mdntului,gi vdrfurile munlilor sunt ale Lui. A Lui estemarea,El a fEcut-o, qi mdinile Lui au intocmit uscatul". Acum, binein{eles,aceastaeste o provocare directd fa{i de Satan care, la acel moment, nega dreptul de Cretor al lui Dumnezeu gi astfel stdpdnireaasupra planetei. cd Isus Mesia este,de fapt, Creator.Apoi, in al patrulearAnd,esteo Totugi, aceastaeste o recunoagtere la inchinare. In versetul 6, chemare ,,venifi sir ne inchindm gi sd ne smerim, sd ne plec6m genunchiul inaintea Domnului, Fdc6torului nostru!" Acesta sustine prima parte a Psalmului. Intocdndu-nela partea a doua, psalmistul se ocupi de relalia lui Dumnezeu cu Israelul in condifiile Leglmdntului in eviden![ cinci fapte semnificative. Primul, versetul Avraamic.In versetele 7la ll, psalmistulscoate qapte,Israel este poporul lui Dumnezeu,,, Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi.Suntem poporul pdquneiLui, turma pe care o povdfuiegte mdna L,ui". Al doilea punct, pe care psalmistulil pune in discufie, esteci ei ar trebui si asculteglasulDomnului. La sfdrgitulversetului7, el afirmd, ,, O! de ali ascultaazi glasul Lui!" Acum aceasta a fost o chemarein zilele Jui David. Apoi, in al treilea rAnd, psalmistulface o avertizarein versetele8 qi 9, ,,Nu vE impetrili inima, ca la Meriba, ca in ziua de la Masa,in pustie, unde pdrinfii voqtri M-au ispitit, gi M-au incercat, mdcarcdvdzuseri lucrdrile Mele." Aminti{i-vi atitudineaaceleigenera}ii de israeliliin pustie.Ei qi-auimpietrit inimile in necredinfi qi nu au intrat in odihna lui Dumnezeur,adici in impirdlia lui Dumnezeu, a$a cum le-a fost promisi in LegimAntul Avraamic. Apoi, in al patruleardnd, estesupirarea lui Dumnezeu gi rezolvareaproblemei. Versetul10,,, Patruzecide ani M-am scArbitde neamul acesta,qi am zis: ,,Esteun popor cu inima ratdcita;ei nu cunosc cdile Mele." Ne amintim cd na{iuneatrdia in timpul Legimdntului Mozaic qi observa{i cd problema acelei genera{iiera cd ei aveauo problemi a inimii; legea fiind exterioardnu puteasi schimbeinima. Apoi se spunecd acel neam nu cunogtea ciile lui Dumnezeu.Ceeace vrea sd spunl Dumnezeuaici este ci mAntuireaestc adusd numai prin har, prin credin!6.Apoi, cinci, este hotdrdrea lui Dumnezeuin verlietul I l, ,, De aceeaarn jurat in mdnia Mea: ,,Nu vom intra in odihna Mea!" Aceasta ridici o intrebare, de ce nu a reupit genera{ieaceea s[ intre? Rdspunsul ni-l oferi $criptura; ei nu au intrat in lara promisd lui Avraam, pentru cd in fari Dumnezeu avea si aduci poporului din vechime, care avea s[ aib6 ca rezultat o binecuvdntarecare sd se reverse binecuvdntare peste toatefamiliile lurnii. 4l

a I
a

I I t

,.
a

.l a

.l J a

rl J a

J a

J J

J I

d
la Evreicapitolul3 gi sdob{inem intreagE. Acum s6ne intoarcem o imagine glasul Lui, nu vtr impietri{i inimile, 7-ll: ,,Deaceea, dacfr Versetele eumziceDuhulSf6nt:Ast5zi, auzi(i plrin{ii pustie, M-au ispitit, gi M-au pus la in rtrzvritirii, ca ln ziua ispitirii in vogtri ca ziua unde gi am gi au vlzut lucrilrileMelepatruzeci M-amdesgustat de neamul acesta, incercare, de ani! De aceea ciile Mele!Am jurat, deci,in mAnia Mea cil nu zis: Ei totdeauna seriltflcesc in inima lor. N-aucunoscut vor intra in odihnaMea!" Astfel vedem imagineaintreagi a poporului din vechimein pustie.-in primul rdnd, ei se - in farapromisi lui Avraam. - locul binecuvdntirii pregiteau sdintrein odihnapromisi de Dumnezeu fiind Legeaa crescut eraci ei igi impietriserf, in al doileardnd,problema inimile.Principiuldbminant lor inaintealui Dumnezeu. Si ne ditdm,din nou, doarpe scurt,la Leg6m6ntul cel ugorcondamnarea Nou, Ieremia 31 versetele 3l la 33 afirmi,,,,Iat6, vin zile,zice Domnul,cdndvoi facecu casalui pe carel-am incheiatcu pirinfii lor, in Israelgi cu casalui Iuda un legdmAnt nou. Nu ca legdmdntul pe care l-au cdlcat,mdcarcd ziua cdnd i-am apucatde mdnd,s6-i scot din {ara Egiptului,legdm6nt pe care-lvoi face cu casalui aveamdrepturide sot asupralor, zice Domnul." ,,Ci iati legdmdntul, dupdzileleacelea, Mea in6untrul lor, o voi scriein inima lor; qi Israel, ziceDomnul:Voi puneLegea lor, iar ei vor fi poporul in acelaqi Eu voi fi Dumnezeul Meu." Scriind timp cu leremia, Ezechiel spune gi versetele pune 26 voi da o inimd nouS, in voi duh nou; scoate in capitolul36 voi un voi 5i27,,,VE qi vE voi da o inimd de carne. Voi puneDuhulMeu in voi, qi vd voi din trupulvostruinima din piatrS, facesE urmapiporuncileMele gi sd pdzili gi sd implinili legile Mele." Apoi, in al treileardnd, am lui Dumnezeu gi lucrarea a lui Dumnezeu asupra poporuluidin observat supirarea ciudatd dejudecatd rdnd,sentinla vechime. tn al patrulea lui Dumnezeu, vor intra in odiTrna Mea". Oservafi folosirea ,,Nu pe pronumelui personal, Mea"; care prin harul aceasta este ceva Dumnezeu avea sd o aduci ,,odihna Stru. AVBRTIZAREA, PERICOLUL, REMEDIUL * 3:12-13 in primul rAnd,avertizarea, Versetul 12: Luafi seama,deci, frafilor, ca nici unul dintre voi sf, n-aibflo inimfl rea qi necredincioasi, care sil vfl despartflde Dumnezeul cel viu. expresia,,,Luafi avertizare Observali seama, fra{ilor". Aceastd estepentrua-I mflntuipe evrei. Si aruncim o privire asupracapitolului3 versetul l, ,, De aceea, fra{i sfin}i, care avefi parte de cereasci".$i avertizarea gi timpul chemarea estes6,,lua[iseama". Cuvdntul in greacd este,,blepete" esteinteresant; estela imperativprezentcu o ac{iune de durat6. Cele doui cuvinte,,lua{iseama" ar putea fi traduse,,fi{iatenfi vegnic pericolul. sdpdstra{i mereu un ochitreaz deschis". in aldoileardnd, intr-un cuv6nt,, necredincioasd". Acestaesterezumat nici Observati cE se spune, unul voi dintre ,,ca - ,,o inimd rea gi sd nu aibd". Existtrresponsabilitate individuali gi existdo descriere datdnecredinlei necredincioasE". CuvAntul,,rea" este,,poneros"gi inseamni,,un act de impotrivirefatl de bine". qi aceastd Astfel,autorulexpune rdul necredinfei necrediniareca rezultat ac{iunea rea- despf,rfirea de Dumnezeul viu. ,,Despdrtire" estecuvdntul din acest cuvAnt oblinem cuvdntul din limba ,,aphistemi": noastri ,,apostazie". insearnni,,,ase depdrlade". Autorul, dupd ce a dat avertizarea qi a aritat pericolul, prezintialtreileapunct; remedial lui Dumnezeu. Versetul 13:Ci indemnafi-vi unii peal{ii in fiecare pentruca nici unul din zi, citl vremesezice:,,Astilzi"
voi sA nu se impietreascit prin inqelf,ciunea picatului.

,rf FI =l .ql FI

FI FI FI FI FI FI
=l

3 3
;|

HI
FI

Autorul a folosit un cuvdnt interesant pentru ,,indemnafi-v5";sunt dou[ cuvinte de fapt, -,,pe -,, ldngi"; a chema". Scriitorul il folosegte ca intirire; inseamnd,, a ruga,a ,,plr?,') ,,kaleo" implora, a cere" gi apoiscriitorul spune,,cdtl vremesezice 'asttrzi'". Fdcdnd aceasta, ne scriitorul indeamnd si privim ?ndpoi la versetul 7, De aceea, cum zice Duhul SfEnt:,,Astdzi,dacdauziliglasul Lui, nu v5 impietrili inimile". Ceeace estesubliniatacestor evrei estecd impdrdfia a fost oferitddin nou Israelului.Cuvdntul din greacdpoate fi tradus astfel, ,,atdtatimp cdt ziua de azi este clar men{ionat[". Astfel esteo avertizare foarte clard gi cumplitdpentruacegtievrei credinciogi. Apoi scriitorulspune, ca nici unul voi impietreascd prin din sd nu se pdcatului". ingeliciunea ,,pentru 42

3
.;

=l

3 g J

impietrirea ne duce duce ?napoi la versetul 8, ,, nu vi impietrili inimile, ca in ziua rdzvrdtirii". , amintindu-le de ceea ce strAmo$iilor au lbcut in pustie. $i ei nu trebuiau si se impietreascdprintr-o problemdspecificd- ,.ingel6ciunea". Cuvdntuleste,,apate"; inseamnd ,,un truc, a fi ptrc[lit" agacum au fost primii no$trii pdrinli de Satan.Apoi, autorul foloseqtearticolul hot6r6t dupd cuvAntul,.picat" ,,pentruca nici unul din voi sa nu se impietreascSprin ingel5ciuneapdcatului", autorul referindu-se astfel la pdcatulspecific al necredinfeicare l-a fbcut pe Israel ?ntrecut sd piardd odihna promisf,".

EVREII, PARTA$I AI LUI MESIA ne-amfficut pfrrtagiai lui Hrislos, daci pilstrim p6nfrla sf6rgit incredereanezguduiti Versetul14:.,,CAci de la inceput."

E
LL

lLr

t
L

i= L

Referindu-se la acegti evrei autorul spune, ,,cAci ne-am fdcut pdrtagi"; timpul folosit face referire la un eveniment care a avut loc qi a fost incheiat in trecut, dar are rezultate in present. Legmdntul Avraamic, bineinfeles,intotdeaunaa avut in vedere sd-i faci p6rtagi la binecuvdntdrilelui. Evreii au cerut intotdeaunasd aibb credinfd a$a cum a avut pdrintele lor Avraam. Apoi autorul spune, se line de cineva care se ,,pdfta;iai lui Flrist-os";cuvAntul,,pf,rta;i" este,,metochoi" gi inseamnd,oa line de altcineva". Impdr6liaa,fostpromisdluilsus Mesia gi ceeace scriitorulspuneestecl lsraelulva fi impreund cu Mesia. Dar este o conditie; ,dacd pdstrdm pdnd la sffirqit incredereanezguduit6de ia inceput". Din nou, ce sfbrgit a avut autorul in vedere?Este sfArgitulNecazului cel Mare qi Domnul in -vezi Matei 24 versetul 13. Evanghelii, a;a cum de.jaam aritat, a fbcut referire la aceasta

r L
]-

AVERTIZARTT,N DIN VECHIUL TESTAMENT Scriitorul aduce in centrul atenliei prohlema cu care naliunea iudaicd s-a confruntat sub Moise gi in condiliile Legamdntului Scriitorulnu o ia ca pe o trambulini gi ce Vechi. Problemaera necredinfa. ii avertizeazd pe cititori ci aceeagi problernd a necredinfei ar putea si apard gi in condiliile LegimAntului celNou. Versetul 15: Citil vreme se zice: ,,Ast6zi,dac6 auzi(i glasul Lui, nu vil impietri(i inimile, ca in ziua rAzvriltirii." Autorul merge inapoi la Psalmul 95 versetele7 la 11. in versetul 7 psalmistul reamintegte Israelului de relatia lor cu Dumnezeu bazatb pe legEminte,,,Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi Suntem poporul p6;unei Lui, turma pe care o povdpuieqte mdna Lui." Psalmistul prezintl scenaacelei gi au trimis doisprezeceiscoadein fara imprejurdri in care copii lui Israel au ajuns la Cades-Barnea Promisd. Numai doud din cele doud iscoade au avut credinfd, losua qi Caleb; celelalte iscoade, impreunl cu tot poporul Israel s-au pribugit in necredin{i. Acum poporul in perioada lui Moise a lui cunoscutLegdmdnulAvraamic; cd era plin de indurarein naturalui; depindeadoar de credincioqia Dumnezeu gi tot ceea ce se cerea celor ce-l primeau era credinla lor. Dacd poporul ar fi intrat in fara PromisS,Dumnezeu ar fi instauratTeocralia pe pdmAntgi at fi adus binecuvAntare universaltra$acum gi o pune inaintea cititorilor. i-a prornis lui Avraam. Autorul Epistolei cdtre Evrei ia aceastl ?nt6mplare Versetul ar putea fi tradus literal, ,,ASTAZI dacd vei auzi vocea Lui inceteazdsi-fi mai irnpietregti ininra in rdzvr6tire". Ce,vrea sa spund autorul prin ,,rdzvrdtire"? Ei bine, privim inapoi la CadesBarnea gi vedem cd aceastaa fost excluderea din fara Promisd. Astfel, indeplinirea Legimdntuiui gi a aducebinecuvAntare universalS,putea fi oblinutd numai prin Avraamic, pentru a instaura.Teocrafia credinli gi anume credinta din parteaIsraelului. Acest verset i-ar determina pe aceEtievrei care vor trii in aceastdperioadd cruciald a istoriei umane sd se opreascdgi sd se gAndeasc[in mod atent la istoria naliunii lor. Na(iunea a e$uatde ccl pulin cinei ori.IntAi, la Cades-Barnea sub Moise. A doua oard na{iunea a e$uatsub Iosua,Evrei capitolul4 versetul8 esteo dovadl a acestuilucru. ,, Cdci, dacd le-ar fi dat Iosuaodihna, n-ar mai vorbi Dumnezeudup6 aceeade o alta zi". Evreii igi vor aminti ci atunci c0nd strdrnogiilon au intrat in fard sub conducerealui Iosua ei nu au reugit sd-I izgoneasci pe locuitoriilarii agacum au fost cdlduzitide Dumnezeuqi nu numai cd s-aualiturat cananililor idolatria lor, dar au continuatsd meargdchiar mai deparfe in practicilelor odioaseimpotriva lui Dumnezeu pdnd cdndau fost alungali din Jari. in al treilear6nd, poporul a eguatsub David. Privili la Evrei 4 versetul

i'
t'
ld

t trr
l!l

tr !rl I Ld
;.fl

)a

I \{
frl

ls

I I

L LJ
lI I

L
IJ IJ
I

L
lL l"
,^l
J

, .-L/ j-{

din nou o zi:,,Astizi" -zicdnd, 7,,, E1hotir6gte in David,dupdatdtavreme,cum s-a spusmai sus: glasul I.ui, nu vd sd ne uit[m din nou daci auzili impietri{i inimile!" Scriitorulne indeamntr ,,Astdzi, peste Psalmul s-ainepdrtat din nou de Domnulin timpul 95. Dupddomniaimpdratului David,na{iunea poporula fost impdrlit gi, in cele din lui Solomon. Ulterior, in timpul nepotuluilui David, Roboam, nostrula prima urmd,poporula fost luat in robie"Patru, nafiunea a equat in timpul misiuniiDomnu.tui cici Impdrd{ia cerurilor Sa venire.Mesajul Domnului nostrua fost numaipentruIsrael,,,Pocdi{i-v5, qi sdzdrobeascf, esteaproape";adic6,Dumnezeu era gatasI reinstaureze teocratia domnialui Satan dacl Israel s-ar fi pocdit.La s{Ergitul misiunii Domnului,poporula spus,,,Nu vrem ca acestom si gi pestenoi" guvernatorului impdrd{eascb romancd ei nu au alt impirat decdtpe au declarat inaintea gi stabilirea Cezarul.Cinci, in timpul rnisiunii apostolilor Noului Legdmdnt, dupi Cincizecime in mod evidentin impirdfia a fost oferit6clin nou Israeluluiprin Petru.Aceasta ne este prezentatd Fapte3 versetele 19 la 26 gi, in mod deosebit, in versetul19, Petrua spus,,,Pocditi-vi,deci, gi pdcatele, intoarceti-vdla Dumnezeu, ca sd vind de la Domnul vremurile de ca sd vi se qteargd gi reamintit poporului, inviorare" apoi el a in versetul 25, ,,Yoi Suntefi fiii proorocilor gi ai legimdntuluipe carel-a fhcut Dumnezeu cu pdrinlii nogtri,cdndi-a zis lui Avraam:,,Toate neamurile pdmdntului in simAnfata." RispunsulIsraeluluia fost prigonireaapostolilorgi vor fi binecuvdntate uciderealui $tefan.Domnul in timpul misiunii Lui pdmdntegti a avertizat natiunea ctr pentru hul6 impotriva Duhului Sfbnt nu mai este iertare.Este exact ceeace a lEcut poporul dupd stabilirea gi cetatea gi templulau LegimdntuluicelNou gi, astfel,in mod inevitabil, natiunea a fost pusi deoparte fost distruse.La sf6rpitulc[rfii FaptelorApostolilor,capitolul28 versetele 25 la 29, Pavel face o mustrareusturdtoare conducdtorilor'na{iunii in Roma gi a culminat mustrarea in versetul28 prin afirmatia,,, Sd gti{i, deci, cd mdntuirea aceasta a fost trimisfl Neamurilor,gi o vor a lui Dumnezeu asculta." Amintindu-gi toateaceste fapte,cititorii evreiai acestei Epistole vor recunoagte ci Dumnezeu seocupd din nou de poporullor. Ei vor fi congtien{i, fdrtr ?ndoial6, apostolului de cuvintele din Romani 11.24,,,Fiindc6, dacdtu, (referindu-se la Biserici)careai fost tdiatdintr-un mdslin, caredin fire era sdlbatec, ai fost altoit, impotrivafirii tale,intr-un m6slinbun,cu cdt mai mult vor fi altoili ei, (adici, Israel) care Sunt ramuri firegti, in mislinul lor?" Astfel, acegtievrei crediniogise vor limuri ci Dumnezeu a avut odati planulSiu profeticcu privire la Israelqi S-aocupat de poporuldin vechime. INTEROGAREA GENERATIEI PREZENTE A ISRAELULUI . 3:16-19 Versetul l6: "Cine au fost,in adevir,ceices-aurflwrtrtit dupilceauziserA? N-aufostoaretofi aceia, care iepiserA din Egiptprin Moise?" in aceastiinterogare, scriitorulle puneacestor intrebarea num[rul I : - ,,cine evreitrei intrebdri. au fost cei cares-aurtrzvrtrtit impotrivalui Dumnezeu?" NIV clarificdintrebarea, ,,Cinesuntcei care au auzitgi s-aurdzvrdtit? N-au oaretofi aceia, careie;iserndin Egipt prin Moise?" Astfel,descoperim trei lucruriin leg[turi cu acegti rlzvrlti{i impotrivalui Dumnezeu. In primul rdnd,ei au auzitci era o odihni promisi in fara pe care Dumnezeu i-a prois-olui Avraam.In al doilea rdnd.ei au iegit din Egipt; aceasta inseamnd ci ei erau un popor riscumpdrat; au ieqit sub protecfiasdngeluiMielului gi, in al treileardnd,ei au iegitprin Moise;aceasta Pascal; inseamnf, cf, erausubun legimdntal legii gi principiudominant. nafiunea func{iona ca o teocrafie prezenta subacest in realitate, lui Dumnezeu era cu ei. in I Corintenil0 versetele I la 5 Pavelatrage aten{ia cd ei erau,,botezali in Moise". Acestanu aveanimic de a face cu botezulin apd dar implica un in{elesfundamental al cuvAntului din greac[ nafiunea s-aidentificat intr-unmod unic cu Moise,Totugi, in ciudaacestui lucru, I ", acela_c6 ,,baptiso 10.5 arati cd tofi aceqti privilegiiimense Corinteni oameni cu aceste aupieritin pustie. Versetul17: ,,$i cine au fost aceiade care S-a desgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce
piciltuiseril, gi ale cilror trupuri moarte au c6.zut in pustie?" pe Dumnezeutimp de patruzecide ani?" Rispunsul; A doua intrebareeste,,,cine a dezgustat acei a cdror trupuri moarte au clzut in pustie.Cu alte cuvinte, ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu.

) --{ --{

Fl

FI

FI FI

HI

trf trl

HI

HI

HI
=|

f, 3 =l =l

e
3
=|

44)

a
l,

e.

Versetul 18: .,Si cui S-a jurat El cii n-au sd intre in odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultasera?" intrebareanumArul 3. Aceastaar putea fi parafrazati,,,Cui a jurat Dumnezeuca nu vor intra in celor care nu au crezut. odihnaSa?Rdspunsul,

lor." l9: ,,Vedem, deci,ctrn-au putut sil intre din pricina necredin{ei Versetul Acest versettrage concluzia.Dupd ce ne-am gdndit la interogare,si analizim faptele.in primul prin rdnd, odihna promisd nu a avut nimic de a face cu mantuireave$nicd.Poporul a fost rdscumparat sdngecdnd a iesit din Egipt, ei au fost sub nor, adic[ slava lui Dumnezeu $i poporul prin cortul intdlnirii qi prin alte daruri avea ocazia sd se apropie de un Dumnezeu Sfhnt. In al doilea rAnd, Moise, Aaron, Maria $i bAtranii lui Israel nu au intrat in odihna promis6, adicd in Jara Promis6, dar fbri indoiall ci ei au fost mdntuili pentru veqnicie.De exemplu, Moise, Aaron gi Maria vor fi cu siguranlI in cer. in al treilearAnd,chiar gi atuncicdndpcporul a intratin Jard, prin losua,ei nu au obtinut odihna promis6, aga curn autorul Epistolei cdtre Evrei atrage atenfia in capitolul 4 versetul 8. Astfel, descoperimacest fapt imortant qi adev6rat- odihna promisi esteindeplinirea Legdmdntului Avraamic gi, in mod deosebit, a relafiei lui cu Israelul pentru a aduce binecuvdntare universall in termenii LegdmAntuluicel Nou.

L. lr

L :i-

I 1;
rt

L
]L 11

{,]L

COMENTARIUL

ACESTUI EVENIMENT IN IERBMIA 31

ta

1tlL

r^a

A-L
ltL t

-Ir,r
ta l!tl ta

4".
!,J J

l!,J J

1f,-J

I'r

tLJ I I

I I

tr
LJ

lr
I t-tJ lv I I

Din nou, sd facem o scurtd excursie. De data aceasta,sd-l vizitdm pe Ieremia. El se confrunta una din cele mai traumatice experienfe.Israel era alungat din fari datoriti rdzvrdtirii lor impotriva cu Israeluluitimp de lui Duinnezeuin termenii Legamdntului Mozaic. La acel moment.Ieremiapredicase patruzecide ani, dar ei au refuzatsd ascultegi au ajuns la momentulin care nu maiera remediupentru popor. Cu aceasta in minte, sd ne intoarcem la leremia 31. In versetul I al acestuiminunat capitol, zice l)omnul, Eu voi fi citim desprelnareadeclara{ie a lui DumnezeupentruIsrael,,,in vremeaaceea, Dumnezeul tuturor seminliilor lui Israel, qi ei vor fi poporul meu." Acum acestase refereala cele doisprezece semin{iiale lui Israel.in zilele lui Ieremii, cele zecesemin{iidin nord conduse de seminlia lui Efraim iegiserddin activitate. Aceastaa avut loc cu mai bine de o suti de ani inainte, aqaci aceasta era o profe{ie pentru Ieremia gi pentru to{i cei credinciogidin Israel, ,,Eu voi fi Dumnezeul tuturor familiilor din Israel". Aceastl profelie igi agteapti inc[ implinirea. Apoi Dumnezeu face o altd declaraliemdrealdin versetul2. Citind din NIV, ,, Ata vorbegteDomnul: ,,Poporulcelor ce-auscdpat de sabie, a cdpdtattrecere in pustie: Israel merge spre locul lui de odihnd." $i cuvdntul ,,odihn5" referireala favorul descoperit in pustie vorbeqtedespre inseamn5,, o odihnd de Sabat". lntdmplStor, Ezechiel 20 versetele32 la 38 cdnd Israelul va fi judecat. Ezechiel vorbegtedespreisraelili care au trecut sub toiagul lui Dumnezeu,adicd sub toiaguljudec5liipentrua-i aducein legiturl cu Legdmdntul lui vegnicdfa15de Israel.El spune, cel Nou. Apoi in versetul3 Dumnezeuvorbegtedespredragostea iubire de mi Se aratdde departe:,,Te iubesc cu o vegnicS; aceeaiti pAsffez bunitateaMea!" ,,Domnul gi CuvAntul,,bundtate" este interesant; este cuvdntul ,,hesed" inseamni ,,o dragostecare pAze$te un legdmint". Dumnezeu face referire aici la LegdmdntulAvraamic. Versetele4 gi 5 vorbesc despre naliuneacare va fi reconstruiti.Versetul6 vorbeqtedespreseminliile din nord care se vor inchina in Sion, gi anumein Ierusalim.Acest lucru s-a intAmplatdupd anul 931 i.Hr. cdnd na{iuneas-a impdrlit. Apoi, in versetele 7 la 9, Dumnezeu vorbegtedesre Israel care se va aduna din nou in !ar6 gi se va pocdi" Versetele l0 gi l1 vorbesc despre Israel care va fi eliberat din robia popoarelorgi apoi, in gi a bucurieiin Sion. FdrI indoialS,Ierernia versetele12 la 14, esteo scenl minunati a binecuvdntdrii iqi amintea de Leglm6ntul pe care Dumnezeu l-a fbcut ci David c[ Fiul Sdu va sta pe tronul din Ierusalimgiva reinstaura vorbesc Teocra{iape planetaPdmdnt.Versetele23la25 amplificd aceasta;;i desprebinecuvdntarea lui Dumnezeuasupramuntelui sfrnt, care este lerusalimul.Apoi evenimentele iauointorsdturduinritoare, versetul26. Versetulafirmd,,,Laacestelucrurim-am trezit, qiam privit; gi somnul imi fusese dulce." Ieremia se trezegte brusc qi realizeaz.S. c6 trecuse printr-un vis frumos. Totugi, in acel moment, Durnnezeuii descoperdlui Ieremia condiliile LegimAntului cel Nou 45

tLJ
I

lr

I J

CAPITOLUL 4
DE A NU TzBUTIsA rNTREix oorrxA pRoMISA - c:t-l TEAMA IsR.AELULUI
19,,, Vedem, deci,cd n-au la capitolul 3 versetul Acestcapitolne determind si ne intoarcern putut necredinfei lor." sdintredin pricina

TEAMA
Versetul l: 'oSil lu5m, deci, bine seama, ca, atita vreme cit rimAne in picioare fiigiduin{a intrfrrii in venit prea tirziu." odihna Lui, nici unul din voi sil nu se pomeneascil

Ar putea fi redat literal ,,a fi l[sat in urmi qi chiar a ,,Risc" aici are un sunet-amenin{5tor. r[mAne in urm6". Acum evreii citind acestavor recunoagte c[ promisiunea este cu privire la venirea binecuvdntdrilorimpdrIliei gi problema este ci cineva ar putea sd creadd cd ei au cdzut pu{in de la promisiune.inseamnd,,ei cred cd au venit prea tdrziu pentru aceasta". inci o datd este necesarpentru noi sd intrdm ?n mintea evreilor qi si ?ncercdmsd descoperim ce impact va avea aceasti avertizare asupra lor. Aminti{i-vd ci odihna promisd avea de-a face doar cu binecuvAntbrileimpdrS{iei promise Israelului in lara unde avea sd domneasci Mesia ca impdrat in lerusalim. ExistI multe versete in Vechiul Testamentcare le vor veni in minte acelor evrei, dar si luim de exemplu, Deuteronom 12 versetele 9 la I l; ei igi vor aminti cuvintelelui Moise, ,, fiindcd n-ati ajunsincl in locul de odihndgi in pe care v-o dd Domnul, Dumnezeulvostru.Dar ve{i trece lordanul, gi ve{i locui in fara pe mogtenirea carev-o va da in stdp6nire Domnul, Dumnezeulvostru.El vd va da odihn6,dupSce vd va izbdvi de toti vrdjmaqii voqtri care vE inconjoard, gi ve{i locui fbrd fricd. Atunci va fi un loc, pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca sE facd sd locuiasci Numele Lui acolo. Acolo sd aduceli tot ce vA poruncesc, arderilevoastrede tot, jertfele, zeciuielile,cele dintdi roade,Ei darurilealesepe care le veli face Domnului pentru implinireajuruinlelor voastre." Ulterior, binein{eles, locul ales de Dumnezeua fost lerusalimul,dar poporul evreu citind versetulI din capitolul4 va aveaaceastiin{elegere specificd cu privire la odihnaprornisS.

MOTI}'TJL TEMERII Versetul 2: ,,Cilci pi noui ni s-a adus o Evanghelie ca gi lor; dar lor cuvAntulcare le-a fost propoviiduit, nu le-a ajutat la nimic, pentru cA n-a glsit credin{f,la cei ce l-au auzit." in primul rdnd, trebuie sE descoperimce vrea sd spund autorul prin cuvdntul ,.Evanghelie". Cuvdntul inseamnd,.vegtibune". In perioadaBisericii, in care trdim qi noi, folosim cuvdntulintr-un sens ethnic. Descoperim aceastain I Corinteni 15 versetele I la 4, ,, Yd fac cunoscut, fratilor Evanghelia pe care v-am propovdduit-o pe care afi primit-o, in care a{i rdmas, gi prin care sunteti mdntuili, dacd o {ine{i aga dupi cum v-am propovdduit-o; altfel, degeabaati crezut. V-am invdfat inainte de toate, a$acum am primit qi eu: cd Hristos a murit pentru pdcatelenoastre,dupd Scripturi; cd a fost ingropat qi a inviat a treia zi, dupS Scripturi". in timpul acestei perioade, aceastaeste vestea buni pe care noi o predicdm;ca phcStogii pierduli sd fie mAntuiliprin credin{ain moartealui Hristos. Totugi, Noul Testamentfolosegtecuvdntul ,,Evanghelie" gi in alte moduri. De exemplu, in Luca I versetul19,ingerul Gavril cAnda vestit nagterea lui Ioan Botezdtorulaspus,,, Drept rdspuns, ingerul ia zis: ,,Eu Sunt Gavril, care stau inaintea lui Dumnezeu;am fost trimis s6-[i vorbesc,gi s6-fi aduc aceastd veste bund." ,,Veste bund" traduce cuvAntul,,evangelizomai"gi este acelagicuvdnt tradus 3.6. Pavel spune,,, Dar chiar acum a venit ,,Evanghelie"in acestverset.Din nou, in I Tesaloniceni Timotei de la voi la noi, gi ne-aadusveqtibune" (evanghelia) credinfagi dragostea voa.str6, cd ,,despre totdeauna pdstralio plScutdaducere aminte desprenoi, qi cd dorifi si ne vedeti,cum dorim gi no! sd v5 vedempe voi." trnaccstcontcxt,cuvdntul,,evanghelie",,,evangelizctmai" sau.,veStibune" a fbst oferit evreilor din pustie dar gi evreilor din perioada Noului Testarnent.Ce era atunci aceastd

,-1'
I

'I

.J

-i J

47

g
Evanghelie? din nou la Deuteronom in lara Gdndili-va l2 versetele 9la ll;evangheliaeramogtenirea gi lui Israel odihna Israelului de to{i vrdjmaqii, potrivit cu LegimAntul Avraamic.Acum, autorul Epistoleicd.tre Evrei atrageatentiac5 genera{ia cu nimic datoritd de evrei din pustienu a fbst ajutatd lipsei lor de credin!5. Ceeace versetulspunedin punctde vedereliteraleste,,promisiunea nu a fost unitl cu credinfa".

FT Fil HI HI FI

ANTIDOTUL PENTRU TEAMA intrflmin ,,odihna" Versetul 3: PecOnd noi, fiindcdam crezut, despre carea vorbit El, cAnda zis: ,,Am jurat in mdniaMea,cll nu vor intra in odihnaMea!" MitrcarcS lucririle Lui fuseseri ispriviteinc6 de la intemeierea lumii. Prima frazdar puteafi tradusi literal ,,noi carecredem intrim in aceaodihnd", astfelcf, sunt puse in disculietrei puncte.Mai intAi, credinciosul va intra in odihnapromisd.in al doilea rAnd, necredinciosul nu va intra in odihnapromis6. versetul, Aici, din nou, iati ce spune ,,Amjurat in mdnia Mea cd nu vor intrain odihnaMea!" In al treilear6nd,odihnaesteasiguratd. Din nou,textul spune, ,,a fost isprdviti inci de la intemeierea lumii". Acum, ce inseamnd Si ne amintim ce a spus aceasta? primilor nogtrii pdrinti in Genesa Dumnezeu 1.26,,, Sd stdpdneascS"; cu alte cuvinte,Dumnezeu a stabilit de la intemeierea lumii cd acestpemantva funcfionaca o Teocratiesub conducerea sau stdpdnirea omului. Astfel, primii nogtrii pirin{i au primit o moqtenire. Existl un versetimortant gi interesant in Isaia24 versetul 5, carespune, de locuitoriiei; ei cdlcaulegile, ,, c6cifaraa fost spurcatd nu {ineauporuncile,gi rupeaulegdmdntul cel vegnic!" Acum leg[mdntul cel veqnicla care se referd aici esteLeglmAntulpe care Dumnezeu I-a ftcut cI omul aveasi conduci planeta. Ne amintim cd gi astfelconducerea omul i s-aaldturat lui Satan planeteii-a fost in rdzvrdtirea impotrivalui Dumnezeu inmdnatd lui Satan.

trl
HI HI
ilf ill .ql

FAPTE iN INCATURA CU ODIHNA LUI DUMNNZEU 4-5:Cici intr-un loc a vorbit astfel Versetele despre ziuaa gaptea: S-aodihnitin ziua gaptea ,,Dumnezeu de toatelucririle Lui." $i aici este zisiaritgi: Mea!" ,,Nuvor intra in odihna 56 ne amintimce s-aintdmplat la inceputul istoriei. Primazi a omuluipe planetia fostziuade 'Iotul odihnda lui Dumnezeu. era pregitit pentrubucuriaomului qi conducerea planetei. asupra Doui - Genesa lucruri ar puteafi observate. Primul,odihnalui Dumnezeu eracompletd 2 versetele 2 gi 3, ,, qi-asfhrgitlucrarea In ziuaa gaptea Dumnezeu pe careo ltcuse;gi in ziuaa gaptea S-aodihnitde toatS lucrarea t,ui pe careo frcuse.Dumnezeu gi a sfinfit-o,pentruc6 in ziua a binecuvAntat ziua a $aptea aceasta S-a odihnit de toatd lucrareaLui pe care o zidise gi o ficuse." Astfel, in ziua a gaptea, mogtenirea gi el gi-a adoptat omului s-a desf,vdrgit conducerea. In al doilear6nd,omul nu a intrat in aceastiodihnd.Existi doubaspecte ale acestui lucru - perioada de probl gi interzicerea. Genesa 2.15 la 17 ne oferi detalii cu privire la perioada probl de carei-a fost lisati omului. Le era interzissi mindncedin pomul cuno$tinlei binelui gi rlului; dar apoi dupl rizvrdtireaomului,existf,interzicerea din Genesa 3 versetele 23 la 24,,, De aceea DomnulDumnezeu l-a izgonit din grddina Edenului, ca si pimdntul,din carefusese lucreze luat. Astfel a izgonitEl pe Adam; 9i la r6siritul gridinii Edenuluia pusnigteheruvimi,caresd invdrteascd o sabieinvipSiat6, ca sd pdzeascd drumulcareduce la pomul vie1ii."Astfel,descoperirea pe careo avemaici este ci omulnu a intratin odihna lui Dumnezeu; omul a fostindepirtatde Dumnezeu; lumeafuncfioneazd in termeniisatanocrafiei gi echipalui care cu Satan igi exerciti conducerea. Deoarece Cuvintul lui Dumnezeu spune, existl odihndpentrucei rii" gi ,nNu eu credci acest cuvint ,,odihn6"ar putea fi infeles aiciin sensul lui cel mai profund.

t
il

t
I I

:r
48

:r
1

cAREnAnnANr oDTHNA
gi pentru ci aceiaclrora li s-avestit Versetul6: ,,Deci,fiindci rimAne ca sii intre unii in odihna aceasta, lor.n' bunan-au intrat in ea,din pricina neascultf,rii int6i vestea esteo odihni Obsevafi, mai intdi, doui lucruri. Textul spune,,,ca sd intre unii"aga cd aceasta care este inci viitoare. in al doilea rdnd, evreii din pustie-nu au intrat datoritd neascultirii gi a Apoi cuv6ntul ,,rdmdne" necesitdldmurire. Este tradus din cuv6ntul ,,apoleipo"; gi necredinfei. inseamnS,,cel care rdmdnedin vremuriletrecute". Dar ce rdm6nedin vremuriletrecute'llntorcdndu-ne citim cd Dumnezeu S-a odihnit a $apteazi, Prin urfnare, aceastaeste ceea ce rdmdne -ziua la Genesa de odihnd a lui Durnnezeu.Dar intrebareacare se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu? intorcdndu-nela cartea G'eneseidescoperimcd omul a primit conducereaplanetei, dar el trebuia sd Cu alte cuvinte, omul trebuia s5 conducd conducerea conduci recunoscdnd supremi a lui Dumnezeu. Astfbl, odihna lui Dumnezeupoatefi rezumati in felul urmdtor- omul careare in condiliileTeocrafiei. planetei,dar func(iondndsub ciliuzirea lui Durnnezeugi intr-o pdrtdqiegi armonie perfectd conducerea cu Dumnezeul dragostci.Acum sd ne amintim istoria nafiunii Israel. Israelul in perioadalui Moise constituia o teocrafie; ei au fost fbcuti o impdrdfie de preofi gi aveau un conducdtor mediatorial, pe Moise. Totugi, principiul de conducere era Legea.Ce s-a intdmplatca rezultatal acestuilucru? Ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu a$a cum a fost previzut in Genesagi aceastas-a intAmplat datoritd qi necredin!ei. neascultbrii

OFERIREA ODIHNEI SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA

A T,IIT DAVID

-zicind, in David,dupi atdtavreme,cum s-aspusmai sus: Versetul7: El hotirAgtedin nou o zi: ,rAst6zi" dactrauzi{iglasulLuinnu vf, impietri{i inimile!" ,,Astilzi, un Psalm al lui David gi versetele7 gi 8 Psalmul 95, desprecare deja am discutat,este.bineinteles, glasul in mod O! de azi Lui! afirmd, specific,,, a1iasculta ,,Nu vd impetri{i inima, ca la Meriba, ca in ziua de la Masa, in pustie". Oferireaodihnei evreilor din pustiea avut loc cu cinci sutede ani inainte de perioada lui David qi astfel se ridicS o intrebare,,,S-a oferit odihna gi in zilele lui David?" Rdspunsul este,,da". Sd privim in I Cronici l7 versetele 9la 14.Capitolul 17 se ocupi, bineinleles, de mareleLegdmdntDavidic gi in versetul9 Dumnezeuspune,,, am dat o locuintSpoporului Meu Israel, gi l-am s6dit ca sd fie statornic acolo gi sd nu mai fie tulburat, pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascd a$acum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul ll, ,, Cind {i se vor implini zilele, gi c6nd te vei duce la pirinfii tdi, voi ridica sSmdnla ta dupd tine, ;i anumepe unul din fiii tdi, gi-i voi intdri domnia". Apoi, ?n versetul 14, ,,il voi agezapentru totdeauna in Casa Mea. gi in imp6r6lia Mea scaunullui de domnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate inJelegedin aceste versete cI in perioada lui David imdrdliei lui Israel i-a fost oferitd odihna a$acum a fost gi in timpul lui Mojse. Urmdtoareaintrebarear trebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?"Rdspunsul este,,nu". I Imp5ra{i ll.9 la l3 vorbeqte despreacesteveniment. Capitolul se ocup[ de inima lui Solomoncare a fost intoarsdde la Iehovaqi in versetul9 se afirmd, ,, Domnul S-a mAniat pe Solomon,pentru cd igi abituse inima de la Domnul, D u m n e z e u l l uI is r a e l , c a r e i S e a r S t a s e d e d o u 6 o r i .v "e $r i s e t e l e l l , 1 2 g il 3 a f i r m i , , , $ i D o m n u l i - a zis lui Solomon:,,Fiindcdai lbcut aga,gi n-ai pdzit legdmdntul Meu gi legile Mele pe care {i le-am dat, voi rupe impdrdfia de la tine gi o voi da slujitorului tiu. Numai, nu voi face lucrul acestain timpul vie{ii tale, pentru tatel teu David. Ci din mina fiului tdu o voi rupe.Nu voi rupe insd toatdimpdr6{ia; voi l6sa o seminliefiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina Ierusalimuluipe care l-am ales." Ce s-a intdmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iuneaqi din perioadaaceeapoporul a decdzutintr-o apostazie dureroasb. Cu alte cuvinte,inimile lor s-auimpietrit.

J
t

J t

-l a

49

J
J

ODIHNA CARB N,{NIANT gi pentru cil aceiac6rora li s-avestit Versetul6: ,,Deci,fiindcfi rflmAneca sil intre unii in odihna aceasta, bunan-au intrat in ea,din pricina neascultiriilor." intii vestea esteo odihnd mai int6i, doud lucruri. Textul spune,,,ca sA intre unii"aga c6 aceasta Obseva{i, care este incd viitoare. in al cloilea rdnd, evreii din pustie.nu au intrat datoriti neascultdriiqi a Apoi cuvAntul ,,rdmdne" necesitl ldmurire. Este tradus din cuvdntul ,,apoleipo"; gi necredin{ei. din vremuriletrecute? intorcdndu-ne inseamni,,cel carerdmdnedin vremuriletrecute". Dar ce ramAne - ziua qaptea citim cd Prin urrnare, aceasta ceea ce rdmdne Genesa Dumnezeu S-a a zi. este la odihnit de odihnd a lui Durnnezeu.Dar intrebareacare se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu? intorcdndu-nela cartea Genesei descoperim c5 omul a primit conducereaplanetei, dar el trebuia sd supremda lui Dumnezeu.Cu alte cuvinte, omul trebuia sd conducd conduci recunoscindconducerea in condiliileTeocra{iei. Astfel, odihnalui Dumnezeupoatefi rezumatl in felul urmdtor- omul careare gi armonieperfecti planetei.dar funcliondndsub cdlduzirea lui Dumnezeugi intr-o pdrtSgie conducerea cu Dumnezeuldragostei.Acum si ne amintim istoria na{iunii Israel. Israelul in perioadalui Moise constituia o teocrafie; ei au fost {Ecufi o impdrdfie de preo{i gi aveau un conducdtor mediatorial, pe Moise. Totugi, principiul de conducereera Legea. Ce s-a intdmplat ca rezultat al acestui lucru? Ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu aga cum a fost prevdzut in Genesaqi aceastas-a intdmplat datoritd qi necredin{ei. neascultbrii

L-

I Lli-.

OFERIREA ODIHNET SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA

Li I

A I,UT DAVID

L
t-

in David,duptratAtavreme,cum s-aspusmai sus: Versetul7: El hotir6gtedin nou o zi: ,,Astilzi"-zicAnd, dac6auzi(iglasulLui, nu vl impietri(i inimile!'n ,,Astilzi, un Psalm al lui David ;i versetele7 gi 8 Psalmul95, desprecare deja am discutat,este,binein{eles, afirmd,in mod specific,,, O! de a1iascultaazi glasul Lui! ,,Nu v5 impetrili inima, ca la Meriba, ca in ziua de la Masa, in pustie". Oferireaodihnei evreilor din pustiea avut loc cu cinci sutede ani inainte de perioada lui David gi astfel se ridicd o intrebare,,,S-a oferit odihna qi in zilele lui David?" Rdspunsuleste,,da". 9la 14.Capitolull7 se ocup6,bineinfeles, Siprivim in I Cronici l7 versetele de mareleLegdmdntDavidic gi in versetul9 Dumnezeuspune,,, am dat o locuin!6poporului Meu Israel, gi l-am sddit ca sd fie statornicacolo gi sd nu mai fie tulburat,pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascd a$acum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul 11,,, Cdnd !i se vor implini zilele, gi cAndte vei duce Ia pirinlii tdi, voi ridica sdmAn(a ta dupd tine, gi anumepe unul din fiii tdi, gi-i voi intdri domnia". Apoi, in versetul 14, ,,il voi agezapentru totdeaunain Casa Mea qi in impdrd{ia Mea scaunul lui de domnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate infelege din aceste versete ci in perioada lui David imdrd{iei lui Israel i-a fost oferitd odihna agacum a fost qi in timpul lui Mo.ise.Urmitoarea intrebarear trebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?"Rdspunsul este,.nu". I Impara{i ll.9 la l3 vorbegte despre acesteveniment. Capitolul se ocupi de inima lui Solomoncare a fost intoarsdde la Iehovaqi in versetul9 se afirm[, ,, Domnul S-a mAniatpe Solomon,pentru c5 igi abStuse inima de la Domnul, f)umnezeullui Israel,care i Se ar6tase de doui ori." $iversetele ll,12 gi l3 afirm5, ,, $i Domnul i-a zis lui Solomon:,,Fiindcdai ibcut aga,gi n-ai pdzit legdmdntul Meu qi legile Mele pe care {i le-am dat, voi rupe impdrd{iade la tine gi o voi da slujitorului tdu. Numai, nu voi face lucrul acestain timpul vielii tale, pentru tatel teu David. Ci din mdna fiului t5u o voi rupe.Nu voi rupe insd toatd impdr6{ia; voi l6sao seminliefiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina lerusalimuluipe care l-am ales." Ce s-a intAmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iuneaqi din perioadaaceea poporul a decizut intr-o apostaziedureroasd. Cu alte cuvinte, inimile lor s-auimpietrit.

l-

{-

_*I --a

s
--ta

.l -t

--l

-t

49

.J

.t

--)

DOVADA CA IOSUA NU A ADUS ODIHNA LA INTRAREA iN TARA PROMISA Versetul 8: ,oC6ci, dacl le.arfi dat losuaodihna, n-ar maivorbi Dumnezeu de o altl zi." dup6aceea Ceea ce Psalmul 95 ne aratl estecd Iosuanu a adusodihnapromis5. Motivul fiind, bineinfeles, ci principiuldominant in timpul lui Iosuaera legeagi f)umnezeu a hotirat,in condiliileLeglmdntului celNou,ci odihnanu va fi realizatd decdtprin har.

CONCLUZIA Versetul 9: "Rf,mine,deci,o odihnflca ceade Sabat pentrupoporul lui Dumnezeu." Literal, rdm6neatunci o odihnd de Sabatpentrupoporullui Dumnezeu. Acest versetridicl prin odihnade Sabat?"Aceasta, doui intreblri - prima,,,Cevreasf,spuntr bineinteles, ne duceinapoi la odihnalui Dumnezeu qi in Genesa facereferirela lucrarea deslvdrpitd a lui f)umnezeu de creatiegi la conducerea omului asupraplaneteica o Teocrafie. A doua intrebare- ,,Careeste poporul lui Dumnezeu?" in uneleaspecte, tqfi cei rdscumpira{i din toateveacurile suntpoporullui Dumnezesdar aici, in mod specific,se face referirela Israelgi aceasta datoriti Legdmdntului Avraamic.Prin Israel aveasd vinl binecuvdntarea universald. Ceeace Dumnezeu spuneaici, prin autorulEpistolei cdtre Evrei,estecI ceeace Dumnezeu a prev[zutpentruom in Genesa va fi realizat, in final. Va fi un alt Adam careva zdrobiSatanocra{ia; gi va adduce va reinstaura Teocrafia odihnade Sabat.

CANN VA VENI ODIHNA PENTRU ACEI EVREI gi el de lucrilrilelui, cum S-a odihnit Versetul10: ,,Fiindcl cine intrf, in odihnaLui, se odihnegte Dumnezeu de lucrflrileSale." Patrulucruritrebuies5 {inemmintein legdturd cu'acest verset. Primul,evreii careil vor citi in Necazulcel Mare. Ei vor gti din Danielcapitolul9 cd perioada Necazului cel Mare va fi limitati de o perioadd de timp de qapteani. In al doileardnd,odihnala carese referdesteodihnalui Dumnezeu. Cuvdntul este ,,katapusis"E;iinseamnd,,tncetare din activitate". Construcfia din greac[ aratdcd personalI gi aceasta esteodihna privati a lui Durnnezeu. Totugi,al patrulea concept estec[ pentrua intrain odihnalui Dumnezeu trebuiesi experimenteze pdn[ la desivdrgire. rdbdarea

GRABINDU.NE PENTRU A INTRA in onTHxA LUI DUMNEZEU Versetul11: "Sf, ne grilbim,deci,sfrintrim in odihnaaceasta, pentruca nimenisi nu cadiiin aceeagi pildnde neascultare." Se parec[ aici ar fi o contradicfie. Dacdintrarea ?nodihnalui Dumnez.u in intregimeprin "r,. gi har gi prin credintd,atunci de ce trebuie sd ne grdbirn si intrlm? Totugi,trebuie finem minte circumstantele cu care se confruntauevreii. Aceastaeste o reluarea experien{ei pe care a avut-o poporulla Cades-Barnea, a$acu esterelatatiin Numeri l3 qi 14.C6ndisraeliliiau primit vestea de la celedoisprezece iscoade, numai Iosuaqi Calebau ardtatcredinfd. Cuvintele, ,,sAne grlbim" sunt traduse din ,,spoudaz";inseamnd a sestrldui,a se sili, a acorda seriozitate". ",agr6bi,a facein grab6, Astfel, in{elesulestede inensitate a scopului.urmat de intensitatea efortuluipentrurealizarea unui scop, care este odihna lui Dumnezeu;ceea ce inseamnd binecuv6ntarea imp[rdfiei. Prin urmare, versetul esteexplicit:spune, ce ,,sbne"(adici evreii)ddm silinfapentruca nimenisi nu cadi (ceea inseamnd dintreevrei) in aceeagi pildi de neascultare; qi un exemplupe caream puteasd-l avemin vedere este intdmplarea de la Cades-Barnea. Expunerea Psalmului gi 95, pentrucd nu a fost des[vdrgitS datoritd egecului de a intra in odihnalui Dumnezeu, avertizarea a fost adus[ la o concluzie. Autorul a folosit sabiaDuhului citAndPsalmul95 pentruavertizarea evreilorimpotrivapdcatului necredin{ei. in 50

il I

r
I I

versetelel2 gi l3 aceastd avertizareesteaccentuat5. Sunt doud aspecteale avertiz6rii.Primul, judecati - gi mAngiiere - descoperirea gi apoi m6ngdiere.Existd judecatd descoperirea prob,lemei remediului. judecdtii se ocupdin versetele versetele 14 la 16. De aspectul l2 qi l3 qide m6ng6iere

I. JUDECATA _ NNSCOPERIREA PROBLEMEI _ 4:12-13 Versetull2: ,,C[ci Cuv6ntul lui Dumnezeu esteviu gi lucritor, mai tf,ietor decAtorice sabiecu doui gi mSduva,judecl simfirile gi tiiguri: piltrunde pAni acolo cl despartesufletul9i duhul, incheieturile gAndurile inimii." Scriitorul afirmd, mai int6i, ce este Cuvdntul lui Dumnezeu gi apoi ce face Cuvdntul lui in primul rAnd,CuvAntullui Dumnezeu Dumnezeu. esteviu. Timpul folosit aratd cd acestCuvdntal lui Dumnezeu este activ gi lucrdtor in mod constant. Cuvdntul din greacd pentru ,,lucrdtor" este ,,energes"; gi din acest cuvdnt din greacd oblinern cuvdntul ,,energie"in limba englezd; gi astfel, conceptul este de Cuv6nt al lui Dumnezeu care este activ, insufld energie. $i apoi Cuvdntul lui Dumnezeu este mai tlietor decdt orice sabie cu doui tliquri. CuvAntul din greacd folosit pentru ,,mai tf,ietor" inseamn[ simplu ,,a tdia".Astfel, Cuvdntul lui Dumnezeu are calitlli de p[trundere. In al doilea rAnd, scriitorul subliniazd ceeace CuvAntul lui Dumnezeu face. Spune cd el este pitrunzitor. Mai degrabd pdtrunde decdt imparte. Apoi scriitorul explicd mdsura in care pdtrunde. Ar trebui sd observlm cd el se ocupi de partea spiritualSa omului. NIV interpreteazd acest lucru,,,pdtrunde pAnd acolo cd despartesufletul gi duhul". Conceptul este cd acestCuv6nt a lui Dumnezeu pitrunde pentru a descoperi ce este sufletescAi ce este spiritual.Trebuie sd ne oprim aici pentru a descoperiin{elesul acestui lucru. Cuvdntul lui Dumnezeu descrie omul ca fiind o fiinli triuni - duh, suflet gi trup, I Tesalniceni 5 versetul 23. in primul rAnd, omul este duh; cuvdntul din greacd pentrir ,,dllh" este Este amintit in Genesa,,,$i Dumnezeu i-a suflat in ndri suflare de via!6". Suflarealui ,,pneulr1&". Dumnezeua creat duhul omului. in acestaspect,omul fiind duh, este conqtientde Dumnezeu.Apoi CuvAntul lui Dumnezeu spune, ,,$i omul a devenit un suflet viu"; cuvdntul este ,,nephesh".Prin urrnare, omul a devenitconptient de elinsugi. Dumnezeua alcdtuitparteamaterialda omului din farAna pdmdntuluigi prin cele cinci simfuri ale trupului sbu, omul este congtientde lumea exterioarl. La cdderea omului in pdcat,el a murit din punct de vederespiritual,relalia lui cu Dumnezeua fost ruptd gi omul a devenit sufletesc gi carnal, Odati cu naqtereadin nou, omul este inviat din punct de vedere spiritual.in loan 3 Dornnul i-a spus lui Nicodim cd trebuie sd se nascSdin nou. Totuqi,^ problema cregtinului estecarnalitatea, ceeace inseamntr cd omul nu estedominatde duh, ci de came, In Rornani 8 versetul 7 Pal'el spune, ,, Fiindcd umblarea dupd lucrurile firii pdmdnteqti (sau carnale) este vrdjmdgie impotriva lui Dumnezeu". in 1 Corinteni 3 verseteleI la 4, citim c[ cei din Corint credeau cd sunt spirituali dar Pavel le spune cI sunt,,fireqti" sau,,carnali". Astfel Cuvdntul lui Dumnezeu pdtrundepentru a descoperi.Apoi Cuvdntul lui Dumneeu se ocupb de partea fizicd'. Se referd la faptul cd el ,,desparte incheieturile qi mdduva". CuvAntul ,,incheieturi" in original inseamnl ,,ceeace une$te sau potrivegte". Pavel folosegteacelagicuv6nt in Coloseni 2 versetul 19,,, $i nu se fine strdnsde Capul din care tot trupul, hrinit qi bine inchegat,cu ajutorul incheieturilorgi leg6turilor,igi primegte pe care i-o di Dumnezeu".,,Miduva" vorbegtede,,sindtatea interioar6". Proverbe3.8 cre$terea gi rdcorire oaselor tale." Prin urmare, Cuvdntul lui afirmd, ,, Aceasta va aduce sdndtatetrupului t6r,r, pitrunde gi din punct de vederefizic. Cum ar puteasd o fac6?Ei bine, esenlachestiuniistd Dumnezeu in aceeacd Dumnezeu cunoagteformatul nostru fizic gi Cuvdntul Sdu se ocupd cu siguranld gi de parteafizicdafiin{ei umane.in I impdrafi 19 versetele I la 18 DumnezeuS-aocupatde slujitorul Sdu, Ilie; el trecuse prin experienta traumaticd de pe Muntele Carmel gi era epuizat din punct de vedere fizic, mentalgi spiritual.Aea nevoiede somn gi aveanevoiede hrand;i Dumnezeua eidus toateaceste lucruri slujitorului Siu obosit. Cdnd Pavel i-a scris lui Timotei in 2 Timotei 4 versetul 13, i-a cerut mantauapentru cdldurd gi cirfile pentru bundstarealui mentald gi de asemeneapdrtSgialui Marcu. Pentru a rezuma acest verset, evreii ar fi putut sd se gAndeascd sd acfioneze din punct de vedere spiritual intorcAndu-se la legeaVechiului Testament. le-araducedoar condamnare. Oricum. aceasta De asemenea treb:rie sd se gdndeascd cum vor trece prin perioadanecazului cel mare din punct de vedere fizic. Totugi, ei vor fi descoperitatunci c5 acestCuvdnt al lui Dumnzeu este viu; ceea ce inseamndcd estemereu avtiv gi lucrdtor- ne insufli energiegi ne face activi. Acest adevdreste,bine?nfeles, un 51

in acestfel a explicatscriitorulce esteCuvdniul cuvantpretiospentrufiecaresfdntal lui Dumnezeu. gi lui Dumnezeu; Ce face Cuvdntullui Dumnezeu; apoi el se ocupi de ce realizeazd Cuvdntullui inimii". in priul rdnd, Dumnezeu. La sfdrgitul versetului 12,el afirmi, ,judeci simlirile9i gdndurile Cuvdntul lui Dumnezeu distinge. Cuv6ntul este.,kritikos"; inseamni,,ajudeca,a irnp[r{i, a din greacd gdnduri dilbren{ia".Dar ce judecd el? Rispunsuleste,,g6ndurile"omului. Se refer[ la adeviratele judeci,,simtirile interioare inimii". Se referl la ale omului.Darde asemenea Cuvdntul lui Dumnezeu judec[ gi desparte noastrecele mai addnci.Astfel Cuvdntullui Dumnezeu concepfiile fiecareg0nd interior gi fiecare concept al fiinlei noastreascunse.Apoi scriitorul ne oferl o descoperirc surprinzitoare in versetul13. gol gi descoperit 13: ,,Nicio filpturitr inaintea Versetul nu este ascunstr de El, ci totul este ochilorAceluia, cu careavema face." inseamnd Nici o fbptur5;aceasta cd fiecarefiinfd creati gi ne includepe fiecaredintre noi. Versetulspune,,,totul este descoperit inainteaochilor Aceluia cu care avem a face". Cuv6ntul esteun cuvdntineresant in greacS; este.,trachelos". Se referi la,,git sau g6tlej" gi ,,descoperit" gi a expune gdtul unui inseamni,,a prindegi a suci gaul". Ideeaesen{ialidin frazdeste,,a te retrage pentruevreigi ei vor gti exactce a animalde sacrificiula altar".Acesta esteun cuvAnt foarteexpresiv judecatgi gi descoperi avut scriitorulin minte.Astfel Cuvdntullui Dumnezeu demascheazf, ce trebuie ucis.in acestmod, scriitorulse ocupdde primul aspect al Cuvdntului lui Dumnezeu, carejudecl gi problema. descoperd 2. TvTANCATRE_ DESCOPERIREA REMEDIULUI _ 4z 14.16 AVEM UN MARE PREOT Versetul14: ,,Astfel, fiindcil avemun Mare Preotinsemnat, Isus,Fiul lui carea stribfrtut cerurile-pe Dumnezeu-sA riminem tari in mfrrturisirea noastrtr." Scriitorulpunein discu{ietrei punctegi apoi aduce qi un sfat.Primul punct,,,avm un Mare Preot". Amintili-vi cdt de semnificativva fi acestlucru pentrupentruaceasti generafie de evrei. Pentrunoi. cititorii dintre Neamuri,avem nevoietotuqi de o explicatie. Pentruevrei conceptual de Mare Preotar aveaconotafiievidente, pentrunoi sf,ne g6ndimpufin la rolul Marelui dar estenecesar Preot. in capitolul 5 versetul l, el afirmd,,, in adevdr, oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, estepuspentruoameni in lucrurileprivitoarela Dumnezeu, ca si aduc6 darurigijertfe pentrupdcate". Versetulse referf,laZiua Isp5giriicareera punctual culminant alrolului de Mare Preot.Procedura din Ziua Ispiqirii este descrisd in Levitic capitolul 16. Cititorii evrei ai acesteiEpistole nu vor avea probleme proceduri cu vizualizarea acestei dar sdincerclm sf,ne gdndimgi strne traslm ?nochii min{ii noastre ce implica ea. In primul rAnd,intreaga adunare era aunat[ nainteaTemplului gi a Israelului preofegti. Nu este timp si intrlm in detaliile Marele Preot trebuia si se imbrae cu hainelelui preotuluivorbegte simbolurilorimplicatedar fiecareaspect de cevadin lucrarea lui al ?mbrdciminfii Hristospentrunoi. Apoi MarelePreotcerea doi lapi qi sor;uleraaruncat. Unul din fapi eradesemnat sd gi celilalt aveasi fie pentruDomnul.inaintede a faceispdgirea fie {ap ispdqitor pentrupoporulIsrael
N'larele Preot lua o cidelnili plini cu ctrrbuni apringi de pe altar gi lua in mdnd tdm6ie gi o aducea in

r[
I
[j

rfi

u ru
il

rl
l

t
I I

templu.Ne amintimc[ templuaveadouf,compartimente. Primulaveaun candelabru cu qapte cu qapte brafevorbinddespre pdinile pentru punerea Hristoscareesteluminalumii; masacu inaintea Domnului vorbesc despreHristos care estePAinea Viefii gi apoi era altarulde aur pentruarderea tlmdiei care gi prezen{a descriarugdciunile de mijlocire ale Domnului.Mai era Chivotul Legdmdntului lui Dumnezeu, Inaintede a jertfi fapul,MarelePreotlua tim6ia gi cdrbuniiapringigi ardea slavaShekina. timdia in locul preasfhnt din templu.Aceasta vorbegte Domnuluiinaintede ristignire. de rugdciunile rug6ciune A fostmarea de mijlociredin Ioan l7 gi de asemenea rugiciunileplinede agoniedin gr[dina Dupbaceasta Ghetsimani. MarelePreotvenea in templu;jertfea sdngele tapulgi, dupdce ii strdngea gi imprdgtia lui Dumnezeu in prezen{a s0ngele fapuluiintr-un vas,intra in Locul Preasffint lapului pe 52

x
I
I

-J
-t

_t
{
t

_-

_-t
= -{
----1

_r
-

J
-d
=

_-J
=

:= I
,l

*,4

_{ ---t
_t ---1

capaculde aur al Chivotutui Legim6ntului la care ne referim ca al scaunulmilei. Apoi Marele Preot iegeaincd o dati din templu gi luAnd lapul de ispSgireii punea mdinile pe cap qi mdrturiseatoate picatele copiilor lui Israel gi ppul era trimis in pustie pentru a nu mai fi vizut niciodati. Trupul lapului jertfit avea sd fie ars in afara taberei. Toati aceastdprocedurl vorbegtede lucrareade riscumpirare a pentrunoi sd mai detaliat,dar estenecesar Domnului. Autorul Epistoleicdtre Evrei va descrieaceasta avemo schili a prcicedurii din Ziua Ispdgiriiin acestmomenttn agafel in cdt sd puteminlelegecum va putea aplica aceastala Hristos. Pavel, bineinleles, a fbcut acelagi lucru in Romani'capitolul 3 qi in versetul25 el afirrnd, ,, Pe El Dumnezeu [,-a rdnduit (vorbind despreDomnul Isus) mai dinaintesd fie, prin credinla in sdngele l.ui, o jertfb de isp5gire". Cuvdntul ,jertlb de ispdpire" poate fi redat ca milei". Totugi, punctul culminant al acesteiproceduriavea ca rezultatceeace in Levitic se ,,scaunul 30 gi 3l afirmd urmitoarele:,, Cdci in ziua aceasta nume$te ,.odihnade Sabat". Capitolul l6 versetele se va face ispdqire pentru voi, ca sd v6 curilifi: vepi fi curdfifi de toate picatele voasfte inaintea Domnului.Aceasta sd fie pentru voi o zi de Sabat,o zi de odihnS,in care si vd smerili sufletele. El a Aceastasd fie o lege vegnicd". Levitic ne aducesirnboluldar Domnul nostrueste anti-simbolul. suferit in afara taberei;sdngeleLui a fhcut ispiqirea;Domnul nostru este scaunulmilei dar rezultatul final va fi odihna de Sabat.Aceasta,binein{eles,face referire la a doua venire a Domnului; la zdrobirea gi la a$ezarea ?mpdrdfieiLui. Apoi al doilea punct pe care autorul il aduce in disculie in satanocra{iei acest verset este c5, toate acesteafiind sdvdrgite,El a strdbltut cerurile. In templu ispdgireanu era Domnului ficuti pAnbce s6ngele{apului nu era imprdgtiatpe scaunulmilei gi in acelaqifel ispSgirea nostru nu a fost indeplinit6 pdnd cdnd sAngelesdu vdrsat nu a fost prezentatin locul sftnt, qi anumein in Locul preaSfAnt, nu cu cer. Evrei capitolul 9 versetul 12 spune,,,$i a intrat, odat6pentrutotdeauna, ve;nic6". Acum S6u, dupd ce a cdp6tato rdscumpdrare sdngede {api gi de vi1ei,ci cu insugi sAngele pentrua-$i prezentasAngele, de trei ceruri; primul El a trebuit sd strdbati cerurile.Scripturavorbeqte de atnrosfera al doilea,esteceeace noi numim spa{iulexterior,adici cer vorbeqte din jurul pdrn6ntului; cerul instelat; qi al treilea. este sala tronului lui Dumnezeu.Satan locuieqtein primul cer. Efeseni2 versetul2 spune ci el este ,,prinful puterii vdzduhului" sau, aga cum scrie in NIV, ,,domnul puterii s6-L impiedice pe Domnul sd ajungi cu sdngeleSiu v[zduhului". Fird indoiald, Satan a ?ncercat scump pAni la al treilea cer. Apoi esteal doilea cer - Efeseni6 cu 12 afirmf,, ,, duhurilor rdutdfiicare Sunt in Iocurile ceregti" - observafi,cuvAntuleste la plural. in Apocalilrsacapitolul l2 se spune,,cd Satantrdgea dupd el a reia parte din stelele cerului, gi le arunca pe pdmAnt". in felul acestafiinlele angelicesunt legate de al doilea cer. Apoi existd al treilea cer - Zaharia capitolul 3 versetul I afirm[, ,, El (ingerul) mi-a ardtat pe marele preot losua, stdnd in picioare inaintea Ingerului Domnului, qi pe Satana stdndla dreaptalui, ca sd-l p?rascd". Din nou, in Apocalipsa12, versetul10, spune,,, pentrucd Dumnezeului nostru, a fost aruncat,jos". pir?qulfralilor nogtri (Satan),care zi gi noapteaii pira ?naintea In acestfel vedem ci Satantrebuie s5 I se fi impotrivit Domnuiui centimetru cu centimetru pentru a-L impiedica sd prezinte cu sdngele Sdu scump ca o ispdgire pentru p[cdto;i. Acum haide{i sd-L observdmpe Marele nostru Preot care a strlbdtut cerurile. Pavel explicl aceastain Coloseni 2 versetul gi lc-a fhcut de ocar6inaintealuntii, dupd cc a ieqit biruitor 15, ,, A desbrdcat domniile gi stdpAnirile, asupra lor prin cruce'". Cuvdntul .,dezbrbcat" este ,,apekduomai"; inseamnd ,,a se lepdda in intregime"; aceastapentru propriul avantaj;,,a jefui, a dezarma". Depi Satan s-a luptat cu Dornnul nostrucentimetrucu centimetrupentrua-L irnpiedicasi inainteze,Isus a biruit. Bineinfeles, Aaron nu a putut aduceit:rtaredar Marele nostru Preot,Domnul qi Mdintorul nostrum lsus Hristos ne-aadus.Al pentru treileapunct in versetul14 vorbegte de Isus,Fiul lui Dumnezeu.Nurneledin Vechiul Testament Isusestelosua. Iosuadin Vechiul Testament nu a putut aduceodihnapromisddar acestIosuaesteFiul lui Dumnezeu; astfel riscumpdrarea a fost adusi de Marele nostruPreot gi odihnade Sabatva fi adusi de acest losua, Isrrs. Fiul lui Dumnczeu. Apoi scriitorul ne dd acost sfat, ,,sd rdmdttcm lari in mirturisireanoastr5". El le spuneevreilor Einou5 ceicare credemci acestlucru esteadevdrat; acestea sunt faptele Domnului nostru sl5vit gi noi trebuie si rlmdnem tari mai departe. Acest lucru este pentrunoi dar cu atat rnai mult va fi pentruevreii din perioada important Necazuluicel Mare.

-'.,{ _{ =

--t

53

-J

cRrJA $I pREocUpAREA eRoFUNDA a novrNr;lur NosrRU nalA DENoI ToTr

noastrelci unul carein Versetul15: ,,C!lcin-avemun Mare Preot,cares6 n-aibilmilfr de slf,biciunile toatelucrurilea fostispititca gi noi,dar fiiril piicat." Fraza si n-aibd mild" esteformatd din douhcuvinte din greaci,,sunpatheo".Celedoud ,,care inseamnd cuvinte combinate cei care Din acest obfinem Gdnduldin suferd". cuvdnt .,cu ,,simpatie". spatele cuvdntdin greacd acestui estecd intr-unmod unic Domnulnostrusuferd impreunl cu noi. Am un nepot carea avut pneomonie cdnd aveanumai doi ani. Pentrua-i oferi timp liber fiicei mele gi pentruca si nu mai steamereucu Mark am fost de accords[ staucu el in spitaltimp de cAteva ore in zi. Odat[ l-am l6satdormindpentrua merges[ servesc masala restaurantul fiecare spitalului.CAndmam intorsla patul lui Mark am descoperit cI el se trezisegi eraprofundsupiratpentruc5 bunicul s5.u nu mai era cu el. imi amintesc ci atuncimi-a venit in minteacestversetqi am recunoscut cI intr-un impreuni cu noi dar el nun e pdrdsegte mod cu totul unic Domnul nostrusuferd nici o clipd.Observali lucruriel a fost ispitit (sauincercat) cf, in toateaceste ca gi noi dar {iri pAcat. Isusa suferittoateaceste dificultdli,intristlri gi dureripe carele suferimgi noi gi, prin urmare, El poatesi aibdmili (sunpatheo) de noi. pe caretrebuiesdo lubm. in iedereaacestor adeviruriuluitoare autorulexplici atitudinea Versetul 16: ,,Sd ne apropiem, descaunul deci,cu deplini incredere harului,ca sl cflpf,tf,m induraregi sI gflsim har,casAfim ajuta{ila vremede nevoie.'n Amintiii-vi cf, acegtievrei vor fi in perioada Necazuluicel Mare gi sfatul esteca ei ,,s[ se apropie cu deplindincredere de scaunul harului". Din nou,minteaevreiasc[ va aveain vederetemplu cu locul preasf6nt prezenlaSlavelui Dumnezeu. (acea undese gdsegte ChivotulLegdmdntului cutiede aur in care se fineauceleZece Ponrnci)pentruun plcdtos era tronul de judecatd, dar cu s6ngele lui Hristosimprdqtiatpe capac,era scaunulmilei gi, prin urmare,scaunulharului. Scaunulreprezintd autoritate; pe cheltuiala harul reprezintitoatebogi{iile lui Dumnezeu lui Hristos;gi observafi ci prin venireaintrup c[pitim indurare. Domnula spuso pild6 interesantiin Luca l8 versetele 9la 14;este intimplarea vameguluigi a Fariseului.Fariseul depindeade bundtatea lui, dar vamegul spunea ai mil6 de mine pdcltosul". Acum cuv6ntulpe careil foloseqte esteintereasnt. Literal este ,,Doamne, pestemine picitosul". Domnul sfrrgeqte pildaafirmdnd,,,Eu vd spunci mai ,,mila Ta s[ fie aqezatd, degrabdomul acestas-a pogordt acas6socotit neprihdnitdecdtcelalt". In aceasti pilde Domnul definegte poatefi socotitneprih[nit prin sdngele adevirul vegnicctr plcitosul pierdutgi condamnat vdrsatal lui Hristos.Oservafic[ pentrucei carevor veni veni ca gi pdcdtoqi pierduli care cautdmili autorulspuneci vor c6pita induraregi vor glsi har, ca si fie ajuta{ila vremede nevoie.Conceptul confinutin acest verset estecd Isusesteintotdeauna gatasdne ajute.

54

,hI t
I

TITLUL EPISTOLEI

-:
I

L
| -I I

{
I
,l

Acesta estear5tatsirnpluca,,Evrei". Este interesant sAobservdmcd acestcuvdnt,,evreu" este mentionat de treizeci gi patru de ori in Epistol6 gi limba ebraicd de zece ori. I-iteral numele de evreu inseamn6 ,, aparfindndlui Eber". Genesa1l versetul 14 aratdci Avraam a fost un strdmoqa lui Eber. Totugi, existi un in{elesulterioral numelui careesteliteral ,,celcarea trecut rdul", rAul,binein(eles, se refer[ la rdul Eufrat. in losua 24 versetul 3 atunci cind se referd la Avraam el spune,,, Eu am luat pe tatdl vostru Avraam din cealaltdparte a Rdului, gi l-am purtat prin toatl lara Canaanului; i-am inmullit sdmAnfa,gi i-am dat pe Isaac." Aceasta, bineinfeles,se referi la rAul Eufrat. Totu$i, existd o primd menfionare imprtantd a cuvdntului ,,evreu" in Genesal4 versetul 13. Aceastd povestire vorbegtede o lupt[ care a implicat pe Avraam gi pe slujitorii lui. inainte de acestevenimentnepotut lui Avraam, Lot, s-a mutat in Sodoma gi Gomora. Oraqele au fost atacatede o coalilie a impdra{ilor Ei Lot, sofia gi familia lui, impreun6cu averile lor, au fost pringi,impreunl cu oamenii in Sodomagi Gomora.Totugi, Avaam a venit si-l salvezeqi sd-l elibereze, impreundcu alli locuitori din Sodomagi Gomora. Dupd biruin{d,Avraam s-a int6lnit cu Melhisedec,regele Salemului,Genesal4 versetele18 la 20. Aeasti persoani apare in Epistola cdtre Evrei aqa cd este imortant sd ne gdndim la acest rege in legaturd cu Avraam la care se referl ca gi evreu. Trei lucruri se spun despreMelhisedec.Mai intAi, el era un rege al Salemului, care inseamni pace gi de aici s-a format cuvintul lerusalim. Al doilea, el era preot al Dumnezeuluii)rea inalt, st[pdnitorul cerului gi al pimdntului. Din nou, aceastaeste prima menfionare in Scriptur5a Dumnezeului Prea Inalt, qi se face referire la Dumnezeu ca la conducdtorulcerului gi al pdm6ntului. Im al treilea r6nd, Melhisedeci-a dat pdine qi vin lui Avraam gi Avraam i-a dat zeciuieli. Doud lucruri pot fi observate; pe Melhisedecil vom descoperica un simbol al lui Hristos - rege gi preot. In al doilea rdnd, Satan,in proclarnafiadin Isaia 14, a declarat cd va fi ca Cel Prea Inalt sugerdndcd dorea sd stSpdneascd cerul qi pdmdntul. DupS acest eveniment important, Dumnezeu a confirmat Legim6ntul Avraarnic cu un jurdmdnt solemn. Lu6nd in considerareacegtifactori, putem si ajungem la aceasticoncluzie- Avraam a fost la origine evreu gi astfel Epistolaeste scrisi unui popor specific.In al doilea r0nd, neamulevreiesca avut o relatie speciald cu Isus ca preot gi rege simbolizat in MelhisedecAi, in al treilea rAnd,Durnnezeu a promis sd indeplineascf, legdmdntuipe care l-a fbcut cu Avraam. Evreul, in condiliile jurdmintului solemn. Prin urmare, pentru a inlelege Epistola citre Evrei trebuie si in{elegernacegtifactori qi in mod deosebittrebuie s6 tnlelegemcondiliile diferitelor legdmintepe care Dumnezeu le-a fbcut cu poporul evreu gi in special natura temporari a Legdmdntului Mozaic.Cu acestelucruri in minte, trebuie sd descoperim acum la ce perioadddin existentapoporului evreuse va aplica invititura acesteiEpisole'cdtreEvrei. Dr. Lewis Sperry Chafer a spus odatd,,, Teatd Scripturaeste scrisf, pentru noi, dar nu toatd $criptura este scrisd c[tre noi." De exemplu, in Numeri l5 citim despreun om care aduna lemne in Ziua de Sabatpentru a face un grdtar. Cazul siu a fost adus inaintealui Durrnezeu qi sentinfaa fost ca el sd fie executat.in termenii Legdmdntuluui Mozaic acest om era in rdzvrttire directd impotriva Legii lui Dumnezeu gi trebuia sd moard. in mod clar Scripturanu ne scrie acest lucru nou6, ci a fost scris pentru a ne dovedi ci nu existi nici o abaterede la cerinlele neprihinite ale lui Dumnezeu; trebuia sd se pldteascd pentru un act.de rdzvrdtire.Totuqi, ?n aceastd zi a harului, noi nu trebuie s6 suferim pedeapsa cu moarteapentru cd facem un grdtar intr-o dup5-amiazdde duminicS.Astfel, acest pasaj din Scripturd a fost scris pentru noi dar nuu cdtre noi. Acum vom vedea ci aceasti Epistoli minunatd cdtre Evrei a fost scris6 pentru noi, dar nu ne-a fost scrisi noud in mod direct; s-a adresat poporului evreu qi de aceea trebuie si ne punem o intrebare importanti - cdrei perioadedin existenla naliunii de aplicd accast6Epistold? in primul rdnd, ar putea fi aplicatd accastA perioadei EpistolS de la Moise la Hristos?Acest lucru nu esteposibil. Mai int6i, principiul dominantin avea vreme era Legea. Epistola cdtre Evrei se bazeazdpe Legdm6ntul cel Nou - harul. in orice Epistola a fost scrisi dupd Calvar. in al doilea rdnd, ,,estescrisi aceasti Epistold Bisericii dintre Neamuri in vremea Bisericii?" Acest lucru nu este posibil. Mai intAi, pentru cd Israelul a fost pus gi, in al doilea rAnd,Epistolaeste adresatd deoparte in mod specific poporului evreu. Mai mult decAt atdt,Epistolase ocupdmult de l,egdmdntul Avraamic ca fiind aplicabilin mod direct poporului Israel. Factorul hotdrdtoreste, oricum, sd stabilim natura nidejdii viitoare care este exprimatd pentru acegti evrei. Pentru Riseric[, nddejdeanoastri este rdpirea, dar nddejdeaexprimatd in aceastl EpistolS este

l5

viitor des la un un eveniment referire promisi.O vom studia in detaliu mait6rziu, dar ea fac3e odihna ln capitolul3 versetull9 el p.e curePetrua vorbit cdnds-aadresat na{iuniiisraelite dupdCincizecime. Domnului gi Petrule-a reamintitde a vorbit despre vremurilede inviorarecarevor veni in prezentp le-a prezisprin gura sfinlilor Lui prooroci. asemenea de reagezarea acelorlucruri pe care Dumnezeu Israelului in [ard, la intoarcerea Din nou,cuvintul,,rea6ezare" facereferirela reinstaurarea teocraliei, pentrutoate agacum i-a promis lui Avraam Ei la momentulcdnd Israelva devenio binecuvdntare poporului nafiunile. evreudin timpul Zilei Domnului.Ea A treia op{iuneestec[ Epistolase adreseazl dupi ripirea Bisericii qi in mod deosebit in perioadacelor gapteani de va avea loc, bineinteles, judecati.Ne amintimcd Apocalipsa ea fiind meniionatide I la 3 seocupdin mod specificde Bisericd, gapte ocupi noulsprezece ori. Oricum,capitolele4la 18 din Apocalipsa se de cei ani din necazui cel mare,acea noapte din ziua Domnului,undeexistd26 de referirila Israelqi nici una la Bisericl. Putem carea existatde-alungul cd aceastlmareEpistol[ estepentrutot poporullui Dumnezeu sd rezumdm perioadei din de dou[ mii de ani. Oricum, Epistolaa fost adresatipoporuluievreuin mod deosebit perioada zilei Domnului care va urrnadupd rlpirea Biseicii. [n mdsurain care poporul Israel este preocupat, in Daniel I I versteleI la 35 se face existdprecedente De exempu, biblice pentruaceasta. referirela impirafii din nord gi din sud.Aceastiperiadl sereferdla rizboaieledintreSiriagi Egipt care au urmatdup[ moartea lui Alexandru cel Mare.Poporula trecutprin unadin celemai dificile perioade din istoriasa qi Dumnezeu a adusin mod induritor, prin Daniel,o schili profeticba acelorzile pentru incurajarea Israelului.$i, mai deosebit, 2l la 35, Dumnezeu in versetele se referl la perioada cdnd perioade Israqlula ajunssub stdpAnirea lui AntiohusEpiphanes. A fost una din cele mai periculoase pentru IsraelcdndSatan s-astriduit prin acest conducitorstricatsddistrugd oricevestigiual adevlratei religii.Apoi, bineinfeles, in DanielI l:36 la 45, Cuvdntul luiDumnezeu ne oferl o schip remarcabilf, a Anticristuluiin timpul perioadei de qapteani d necazului cel maredin ziua Domnului.Astfel scopul poatefi rezumat Epistolei in felul urmdtor: Israelului in Legdmdntul in primul rdnd,esteintoarcerea la credinla Avraamic.Cu altecuvinte, poporultrebuiesI priveasclla harullui Dumnezeu. In al doilea rdnd, si intoarci Israelulde la Lesimdntul cel Vechi sau Mozaic - Lesea la Legdmdntul cel Nou - Harul. In altreileardnd,siintoarci lsraelul de lajertfireaanimalelor la marele sacrificiu al Domnului pentrucur6firegi iertare. In al patruleardnd, sd aduci odihna promis6,ceea ce inseamn6 gi zdrobireasatanocrafiei instaurarea conducerii lui Hristos. Astfel.sepoate sugera finaldin lsrael ci Epistola igi va g[si indeplinirea dup[ rdpirea Bisericii.

l6

Tl

Episrolacltre (D

TYIOI

Eric Scott

PREFATA
Prima rnea introducere la Epistola cdtre Evrei a avut loc in anii adolescenlei ca gi tdndr cregtin. Din netbricire, aceastd primi introducere s-a dovedit a t-r una din cele mai traumatice experienle.In acea perioaddmergeamla o sali a misiunii din nord-estulAngliei qi duminicd seara impreuni cu un grup de adolescen{icare frecventauserviciul vizitam o zond in Newcastle unde sute de oameni se adunauin aer liber pentru a ascultape predicatori.Acegti predicatoriveneau de la Martorii lui Iehova,Mormoni, Cornunigtiqi mulli dintre ascultdtorierau acolo doar pentrua se distra. prietenii grup impreund cu evlaviogi, care in fiecare mei suslineam un local de oameni Oricum, predicaucu credinciogie qi lunilor, am ajuns sI duminicd seara Evanghelia. De-a lungul sdptdmAnilor cunoscun numir destulde mare de asemenea vestitoricredincioqi ai Evangheliei. Unul dintre acegti oameni cu care am devenit bine familiarizat intr-o duminici seara pdrea s5 fie in adAncimile depresiei. L-am intrebatdacd era bolnav. ,,Nu", a spusel, ,,citeamin Epistolacitre Evrei gi am dat peste ceva ce indicd in mod clar ci, deoarece am pdcituit deliberat, nu mai este iertare, nici pocdinfd." Prietenulmeu a deschisBiblia si a intors la Evrei l0 cu verstul26. Degetul lui a ardtat cStre cuvintele ,,Cici, dacd pdcdtuim cu voia, dupd ce am primit cunogtinfaadevdrului,nu mai infricogatd,qi vdpaia unui foc care va mistui pe rdmdnenici o jertfd pentru pdcate,ci doar o aqteptare cei rdzvrdtifi." Bietul om deprimata privit la mine qi a spus,,,siptimdna trecutdam picituit cu buni gtiinfAqi prin urmare acum trebuie si fiu condamnatgi pierdut pentru totdeauna." Am fost profund afectat s6-l vld pe acest cregtin odatd strdlucitor redus la o asemenea condi{ie deprimantd gi deznidajduitd.Mi-am pus increderea in Mdntuitorul la vdrsta de l3 ani la o intdlnire a lui Billy Graham gi nu m-am indoit nici o clipd ca Dumnezeu m-a mdntuit cu adevdrat.Oricum^,sdptdmdna urmdtoaream fost congtientcd am pdcdtuitqi am recunoscutcd a fost un picat deliberat.In urmdtorul in inclegtarea moment,m-am descoperit disperdriidezniddjduitecare l-a atacatgi pe prietenulmeu la int6lnireain aer liber. Timp de dou6 sautrei zile am fost in addncimiledisperdriidureroase. Oricum, am continuat totuqi si merg la intdlniri gi imi aminesc cd intr-o marfi deara rdtdceam foarte abitut cdtre intdlnirea creqtinddin Endevour la clddirea misiunii, pe care o frecventam.imi amintesccd pregedintele a cerut si incepem intAlnireacu un refren bine cunoscutcare suna cam a$a:
,,Dunmezeueste tntotdeaunape tron $i eu imi voi aminti cd sunt ql Lui Prin incercdri care ne pot apdsa $i prin povet'i care ne pol obosi El nu ne va ldsa niciodatd singuri. Dumnezeu este intotdeauna pe tron $i eu imi voi aminti cd sunt al Lui l'romisiunea Lui cd nu le pdrdsi esteade,-dratd Dumnezeu este tntotdequna pe tron. "

t
:

I
l'
!i

t" t:
I I

\a

t I

Cumva Dumnezeua vorbit inimii mele tulburateprin acestsimplu refren gi bucuria pe care o di siguranfa pScateloriertate s-a reintors in inima mea. Oricum, am descoperitci imi era teamd sd mai citesc Epistola c6tre Evrei. Ca gi tdndr, atunci cdnd mergeam la clddirea misiunii locale, obignuiam sd merg pe o scurtaturdin drum spre casi. Aceastd scurtdturdducea print-un tunel intunecospe sub o cale ferat5.Din motive necunoscute, tunelul se numeaPodul Omului Mort. Ca gi prin tunel in mod deosebitin nopfile intunecoase. baiat md temeam sd merg Oricum, scurtdtura era adesea atdt de ispititoare incAt imi ingrlrnddeam cu multd atenlie qapcasub bra!, imi ldsam capul in jos gi alergamprin acel tunel cdt de repedeputeam,trdgAndu-mi cu greu sufletul cdnd ajungeamin la celdlaltcapdt.CEi tAnir aceastd sigurantd Epistol6cdtre Evrei a deveni pentru mine Podul Omului Mort. CAndo citearn,in mod deosebitpasajele de avertizare, l6samcapul in jos gi alergamprin ele cdt de repedeposibil sper6ndcd aceleindoieli ascunse nu md vor mai ajunge din urmd din nou. in 1954am avut privilcgiul de merge^la Congresulde la Keswick pentru prima datd. A fost una dintre cele mai memorabile.Irni amintesccd a fost programatsd vorbeasciunul dintre cei mai experienfele 'finerilor gi spre plScerea bumi inv6{5toriai Bibliei la int6lnirile mea s-a anunfatci acestpredicator

mare va invdfa din pasajele de avertizare din Epistolaciitre Evrei. imi amintesc clar cd la prima int6lnire,tinerii au trebuitsi repetecdteva versuriscurte, neregulate.Sunau cam aga,,,Epistola citre Evrei esteo scrisoare cdtreevreipentrua spune argumentului evreilorsi inceteze a fi evrei." Esenta mareinvd{itor privind aceste pasaje acestui de ?ngtiinlare era cd acegti evrei trebuiau sd lasein urmd fiecareaspect gi sd imbriliqezedin toati inima cregtinismul. al trecutuluilor evreiesc F6rd nici o indoiali, este adevdrat cd am fost ajutatintr-un fel de argurnentele marelui predicator,dar incd simteamci trebuiasd pasajele pentrua se potrivi conceptului cercetez ne-afost adus.Dupd ce am ascultat cu atenlieseriilede predici,mI simteam pasaje. tulburatin mod clar de aceste Mulfi ani mai tdrziu,in biserica meadin Edinburgh mi s-acerutsi preiauun serviciude duminici dup6-amiaz6. Un grup de oamenicu vdrstemedii se adunain fiecareduminicdgi m-au insircinat sd predic Ai ?n urmdtoare. s[ptdmdnile O duminici dupi acelserviciu, spreoroarea mea,i s-afbcuts[ fac o exegez6, verset din Epistolacitre Evrei.Am incercat cu verset, s[ convinggrupulcd ar fi mult mai binepentru noi sd studiem citre Filipeni sai EpistolacdtreEfeseni,dar ei au insistatci ar trebui si ^ERistola Evrei. o studiem Inci datd.am fost silit sd privescmai atentla aceastd minunatS epistoldgi in mod deosebit la pasajele Foloseam pe carele-amauzit la acelmarepredicator de avertizare. argumentele la Keswickcu mulli ani inainte gi in timp ce audienla mea pirea s5 accepteexegeza, eu incl mai aveamuneleindoieli ascunse cI argumentele nu erauin totalitate valide.in addnculinimii mele gtiamci acelecuvintespuneau cevacontrarla ceeace spuneam qi acestlucru imi dddeao nelinigte clar6.Cdlivaani mai tArziuam dat peste o cartescrisd de regretatul Sir RobertAnderson, ,,Simboluri in Evrei". In paginile8 gi 9 ale cA{ii lui argumenta cu privire la dreptulde autora lui Pavella EpistolacdtreEvrei. Sir RobertAnderson afirma,,,$i, presupundnd cE Pavel,esteautorulEpistolei citre Evrei,cartea nu a'apostoluluiNeamurilor', era lucrarea, ci a lui Pavel, martorul mesianic a lui Israel." Acesta acordl o semnificafiedeosebiti timpurilor verbelor in deschiderea propoziliei, a vorbit pdrin{ilorgi proorociine-auvorbit in Fiul." in acest caz,ca gi in altele,referirea ,,Dumnezeu estela o descoperire trecutl gi incheiati.Nu estedescoperirea caracteristicd cregtinf, careerain curs de promulgare ?nEpistolele cdtrebisericile dintreNeamuri, ci descoperirea lui Mesiain misiunea lui - aceamisiunedespre pimdnteasci careEl insugia afirmat,,,Nu am fosttrimis decdtla oile pierdute ale caseilui Israel." Pentrucd, agacum apostolul insuflata scris,,,Hristosa fost un preotal tlierii imprejur pentru adevdrullui Dumnezeuca si adevereascd promisiunilefdcute pdrinfilor gi ca Neamuriles6-L poati sl6vi pe Dumnezeu pentruindurarea pentruIsrael,dar qi Lui; {bg,aduinfele pentrucei careerau strdinide lhgiduinlelelegdmAntului."trn indurarea aceaperioadddin experienla mea cregtin[ am recunoscut ci Dumnezeu a lEcut cu Israel legdminte de unire gi ci atunci cdnd Hristosa venit s[ slujeasclpe acestpim6nt, a venit la oile pierduteale caseilui Israel pentrua confirmaaceste legdminte flcute cu pirinfii. Mdrturiabiblici, binein,teles, ne arati cd naliuneal-a pe qi, respins Mesiaa lor a$acum Pavelsubliniazdlasfbrgitul Faptelor Apostolilor,Israela fost pus gi Evanghelia deoparte esteproclamatila Neamuri.Oricum,Pavelesteatentsi scoatd in eviden{d in Romani 9 la l1 cd Dumnezeu nu a terminat cu lsraelul. in celedin urmi ci Dumnezeu Seva cedea insuqi va pecetluiacele legdmintecu un jurdmdnt solemn,care afirmi cd Dumnezeu trebuie sd plstrezeIsraelulca natiunegi s5-giindeplineasc[ pe care i le-a fdcut. Cu aceasta promisiunile in minte,am inceputsi studiezaceastS punct primul epistol5minunati dintr-un de vederediferit. in rdnd,aceastd epistold priveqte epistolS esteadresattr evreilor.in al doileardnd,aceastd dincolode era Bisericiila perioada in careDumnezeu fdcute seva ocupadin de Israelgi igi va indepinipromisiunile pdrin{ilor.Cdnd incepemstr studiemEpistoladin acestunghi, o noud lumini este adusi asupra versetelor par si dispari ca ceafa din aceastb epistoli mdreali.Problemele cu pasajele de avertizare intr-o dimineapinsoritd.In multe aspecte aceastd epistoli mi-a devenitmai pretioasd decdtmi-am putut imaginavreodatd. Acestaestemotivul pentrucare mi-am pus pe inirnl si tipdresc aceste g6nduri simple.

TNTRODUCERE
gi sd infelegem cele cinci Pentrua infelegeEpistolacdtreEvrei esteesenlialsI cunoagtem pentrucI intregulmesajal epistolei gi se pe careDumnezeu serotegte legdminte le-afbcutcu Israelul pe aceste ridicd intrebarea, in legf,minte. Aceasta, bineinleles, concentreazi ,,Ceesteatdtde special legiturd cu Israelul?De ce a fdcut Dumnezeuacestelegdmintecu Israelul?Care este scopul In ce mod sunt incluseacestelegdmintein planul generalde rdscumpirare a lui legdmintelor? f)umnezeu?" Penlrua rispundeacestor intrebAri importante, trebuiesi ne intoarcem un pasinapoiin De fdapt, este necesar sd privim cu atentiein trecutul vegnic.Inainte de mirturia descoperitd. gi a pdmdntului, facereacerului eradoarDumnezeul Triun.in Dumnezeul a ingerilorqi a oamenilor, Triun erau toate perfec{iunile divine - dragoste, bucurie,pace,sfin{eniegi slav6.Se pare cd in gi slava a dorit fdpturicaresi impirtigeascd dragostea trecutulvegnic,acestDumnezeu al dragostei qi Dumnezeul in versetul incredibil Referirea la vegnic nemuritor este fbcuti Isaia 9 6. Acest fapt Lui. de mare preot a Domnuluinostruin loan 17 versetul 24. a fost scosin evidenp in rugdciunea pe vreauca acoloundesuntEu, sd fie impreund Domnulnostruse roag5, cu Mine gi aceia, ,,Tatd, careMi i-ai dat Tu, ca si vaddslavaMea, slavi pe careMi-ai dat-oTu: fiindcl Tu M-ai iubit inainte de intemeierea lumii." $i apoi,in versetul 26, Domnulnostruse roagddin nou: ,,Eu le-amfbcut gi pentruca dragostea Numele li-L cunoscut Tdu, voi facemai cunoscut, cu careM-ai iubit Tu, sd fie privindDumnezeul in trecutul vegnic in ei, gi Eu si fiu in ei." Primul lucru caretrebuieobservat Triun estec5 El estePbrintele vegniciilor careaveanevoiede fbpturisaucopii caresi impdrtigeascd gi slavaLui. Un al doilealucrucaretrebuie dragostea observat in Scripturiprivindtrecutul vegnic este cI Dumnezeul Triun este vegnic. 1 TimoteiI .17afirm5, impiratului vegniciilor, un impdrst a ,,A gi slavain vecii vecilor!Amin." nemuritorului, nevizutuluigi singurului Dumnezeu, sd fie cinstea putemvedeaun Pirinte vegnicgi un impdratvegnic. Astfel, privind cu atenliein trecutulvegnic, Un gi slavaLui. Un Impirat P[rinte vegnicaveanevoiede copii cu care sd poatd?mpdrtiqi dragostea presupune peste vegnic un tron vegnic, Dr. un domeniu cares6conduciqi nigtesupugi de bunlvoie. generalS Alva J McClain a afirmatbine, ,,o cercetare a materialului biblic aratf,ci acestconcept al 'impirS{iei' consider[o situafietotald conlindndcel pu(in trei elemente primul, un esen{iale; gi o puterecorespunzdtoare; gi al treilea, conducdtor cu o autoritate al doilea,un regatcu supugi; qi pdrintele exercitarea actuald a funclieide conducere." Astfel sepoaterezuma c5 impirilia vegnicd qi pdrtdgie, vegnicdorescsupugi cares6 aibdo relaliede dragoste caresevor bucurade slavaacestui gi al pdcii.Pentru Dumnezeu bucuriei al dragostei, a satisface dorinfele unuiDumnez.eu al dragostei, Dumnezeu a creatmai intii domeniulceresc. Ci acesta era un domeniuspecificesteconfirmat?n 20 versetulI I carespune, Apocalipsa de domniemareqi alb, gi pe Cel ce ,,Apoi am vdzutun scaun gedea pe el. PdmAntul gi cerulau fugit dinaintea Lui, gi nu s-amai gdsitloc pentruele." Locuitorii domeniului ceresc eraufiin{eangelice, Acestlucruesteconfirmation Evrei capitolul1 versetele 6,7 gi 14. Versetul6 afirmd,,, $i, cdndduce iardgi in lume pe Cel intdi niscut,zice 'Tofi ingerii lui Dumnezeu sd I seinchine!'". $i, in versetul T, ,,$i despre ingerizice: ,,Dinvdnturifac ingeriaiLui; gi dintr-oflacird de foc, slujitoriai Lui". In cele din urmd,versetul74 aratd,,,Nu suntoareto{i duhurislujitoare o slujbdpentrucei ce vor mo$tenimdntuirea?".Astfel trimisesI indeplineascd locuinfa fiinfelcrr angelice ceresc. eradomeniul

CREAREA UNUI COND

Aron MEDTATo

Definilia simplS a conducitorului mediatorial este ,,conducerea lui Dumnezeu printr-un reprezentant divin ales". Un asemenea reprezentant avea, bineinteles, drepturi regale asuprasa gi trebuiaca DumnezeulTriun si-i dea o autonomiea lui in calitatede coducdtormediatorial.Acum poatear ajutao ilustrsatie. Acum mulli ani in urmd am fost numit directorla un birou de asigurdri. O

l-

secliea birouluiincluzdnd ?nprincipalfetetineretrebuiasdindosarieze. sdrdspundlla telefonqi aga mai departe. Mi-am dat seama imediatcA a$ puteaaveaprobleme dacdagdori s[ controlezaceasti secfie a biroului,aqaci am numit o lAnlrd ca directorpeste I-am datun birou deosebit aceastlsecfie. pentrua-gidovediautoritatea; gi i-am ddruito partedin autoritatea i-am majoratsalariul; meapentru a conduce aceasecgie a biroului.De fapt,ea a fost ftcutd un conducitormediatorial. In Ezechiel 28 I I la l7 ni se aratf, versetele cd Dumnezeu a numit un conducitormediatorial in domeniulceresc. in versetul l4 din acelcapitolne esteindicatcEo fiinfi angelic[puternicd numit[ Lucifer a fost numitd conducitorMediatorial. (uns) indici faptulcI era Estedescris ca un heruvimuns.Cuvdntulmimgac un heruvimmesianic. in Scripturi aceaste ungerese aplicanumai regilor qi preofilor.Versetul14 indicdde asemenea faptul ci Dumnezeu pentruaceast6 a avut un serviciuce ordinare fiinli angelicd putemicd. Versetul afirmi, ,,tepusesem". Aceastainseamni loc. In acest aagezalntr-un momentpot fi observate doul lucruri. Primul, Dumnezeu i-a cedato parte din autonomiaLui lui Lucifer. Al doilea,Lucifer era acumintr-o poziliein careputeasd ia decizii.intrebarea carese nagteimediat,,, qi-a Nu asumat Dumnezey un risc uriaqfbcAnd acestlucru?" Rispunsulpoatefi gisit in adevirul ci gi ?nchinare. Dumnezeu doregte numai supugide bunivoie intr-o relafie de dragoste Urmeazi in versetul15 o descoperire uimitoare, I-ucifers-arizvritit impotrivalui Dumnezeu. Versetull5 spune, ,,Ai fost fErdprihan6in cSiletale,din ziua,c6ndai fost fEcut,pind in ziua c6nds-agSsitnelegiuirea in tine." Exist5 trei aspecte ale nelegiuirii lui Lucifer. Primul, Dumnezeul-a acuzatdq negof numele Lucifer inseamni ,,cel care poartb lumini". Trei cuvinte domini necinstit.lnteresant, Evanghelia dupdloan gi de asemenea lui. Cuvintele qi sunt,,via{d, luminI gi dragoste" ;;i epistolele trei cuvintein uneleaspecte aceste sunt o expresie Ludndprimul din aceste a slaveilui Dumnzeu. cuvinte, Din nou,Ioan5 ,,viaf6",Ioan 1 cu 4 spune, ,, in El eraviata,gi vialaeraluminaoamenilor." versetele 24-26afirmd,,,Adevdrat, adevdrat vd spun,cd cine ascultd cuvinteleMele, gi credein Cel qi nu vine la judecatd,ci a trecutdin moartela via{5.AdevSrat, ce M-a trimis, are viafa veqnicS, gi acum a gi venit, cdnd cei morfi vor auzi glasulFiului lui adevdrat vE spun,ci vine ceasul, gi ceice-lvor asculta, Dumnezeu, vor invia. Cdci, dupdcum Tatil are viala in Sine,tot a$aa dat gi Fiului sd aibd via{a in Sine.". Astfel. Dumnezeul Triun estevdzutca sursavielii, dar de asemenea Ioan, in cdtevapasaje,indicl faptul ci Domnul nostruestedititorul de viaf6. De exemplu,Ioan 10.10 Hotul nu vine dec6tsi fure,si junghieqi sd pr6p5deasc6. spune,,, Eu am venitca oile si aibi viafi, qi s-o aibi din belgug."Al doileacuvAnt caredomindEvanghelia dupdloan gi epistolele este Ioan Botezitorul, spune, 7, vorbinddespre apostolul ,,El a venit ca ,,lumin5".ln loan I versetul prin el." Inci o dati, luminaeste martor,ca sd mdrturiseascE Lumin6,pentruca tofi s6creadd despre pentrucd in Ioan 1.14,se spune,,, $i Cuv6ntulS-a fhcut trup, gi a legati de slava lui Dumnezeu locuit printre noi, plin de har, gi de adevSr. ca slava $i noi am privit slavaLui, o slavi ?ntocmai niscut din Tatil." Din nou,in Ioan8 versetul 12,apostolul spune, singurului ,, Isusle-a vorbitdin pe Mine,nu va umblain intuneric, ci va avea nougi a zis: ,,Eu.Sunt Luminalumii; cineMd urmeazd dupd Ioan qi prima domindEvanghelia lumina vietrii."In al treileardnd, cuvdntul,,dragoste" in Evanghelia dup6 Ioan este Ioan 3.16,,,Fiindcdatdt de mult a iubit men{ionare a dragostei lumea,c6 a dat pe singurulLui Fiu, pentruca oricinecredein EI, s6 nu piari, ci si aibd Dumnezeu Evanghelia dupi Ioan relateazd cum TatSl $i-a iubit Fiul gi I-a dat viala vepnici." De asemenea, in loan 14,versetul 31,Domnula vorbitdespre toatelucrurile in m6naLui, Ioan3.35gi de asemenea lui Satan, dragostea la rdzvrtrtirea numelesdusugereazi descrierea Lui fap de I'atil. intorcdndu-ne pentruaardta slavaLui ?n dragostea Lui slujbeilui gi poateintr-un fel a fost folosit de Dumnezeu Sale.Unsul lui Dumnezeu, Mesia,Isusa venit ca un purtdtorde luminf,pentrua fap de creaturile pentruo lume pierdut[.Separeci Lucifer a avut o numiresimilari in arita dragostea lui Dumnezeu domeniulceresclegatdde fiintele angelice.Acum, intr-un fel, Satanera implicat intr-un nego{ necinstit. Probabil,in loc sd oferetoatdslava,Lucifer gi-a pistrat un comisionpentruel. AI doilea 28, versetul17. Paveladucepu{ini aspect al nelegiuiriilui Lucifer a fost mdndrialui, Ezechiel pe Timotei cu privire la numirea lucru in I Timotei 3 versetul 6 avertizindu-l lumini asupra acestui Apostolulspune, in Bisericd. unui om intorsde cur6ndintr-un loc de autoritate ,, Sd nu fie intors la al ca nu cumvasdseingimfegi sdcad6in osindadiavolului." Al treileaaspect Dumnezeu de curAnd, qi lbpturd a lui Dumnezeu Ar fi de mirare de ce o fost in{elepciunea nelegiuiriilui Lucifer a stricatd. impotriva Dumnezeuiui ar intra intr-o asemenea cursdnebund de rizvrdtire un produsal dragostei

Atotputernic. Este adevirat cd fiecare picat este o nebunie qi ci aceasti fiinf6 angelicl puternicd a de negoful necinstit gi de mdndrie. suferit datoritl infelepciunii stricate cauzatd

REZULTATUL RAZVRATIRII LUI LUCIFER

Atotputernic s-a ridicat in primul r6nd,tronul care i-a fost ddruit lui Lucifer de Dumnezeul oferi un comentariu al in Isaia 14 versetelel2la 14, Dumnezeu impotrivatronului lui Dumnezeu. strSlucitor, fiu al zorilor! spune, proclamafiei lui Lucifer.Dumnezeu ,,Cumai cdzvtdin cer,Luceafbr Tu ziceaiin inimata: ,,Mdvoi sui in cer,imi tu, biruitorulneamurilor! Cum ai fostdoboritla pdmdnt, pe munteleadundrii presus lui voi gedea domnie mai de voi ridica scaunul de stelele Dumnezeu; la capitul miazdnoaptei; mi voi sui pe vdrful norilor, voi fi ca Cel Preainalt." Mai dumnezeilor, de domniegi cdndva ajungeacolova fica cd Lucifer a spusci igi va ridica scaunul intdi, observali pe tronul universal In al doilea al lui Dumnezeu. Cel PreaInalt, aritdnd faptul ci doreasi se ageze lui impotrivalui Dumnezeu. Apocalipsa r6nd,mulfi ingeri i s-aualdturatlui Lucifer in rdzvrdtirea lui versetul anterior. la fiara careesteo descriere a Satan in coadalui", referindu-se 12.4afirmd,,,qi pe p6mdnt."Domnulnostru, in cerului,gi le arunca dupdel a treiapartedin stelele trdgea ,, Cu coada in Efeseni 12ne Diavolgiingeriilui. Din nou,Pavel 6 versetul despre Matei25versetul4l,vorbegte ci impotrivacdpeteniilor, ci ,, Cici noi n-avemde luptatimpotrivacdrnii gi sdngelui, reaminteqte veac,impotrivaduhurilorrdut5pii intunericului acestui impotriva domniilor,impotriva^stdpdnitorilor inseamni CuvdntulSatan careSuntin locurile ceregti."In al treilearAnd,Lucifer a devenitSatan. pozi{ie potrvnic, a devenitintunericuica opus acuzator. Lucifer cdnda luat impotrivalui Dumnezeu al luminii, un ucigagca opus al dititorului de viat6, un mincinosca opus al adevirului lui Acest lucru estedemonstrat in Iov capitolulI gi Zaharia3 dar ceamai grafic6descriere Dumnezeu. de un in Apocalipsa 12,versetul 7. Ioandescrie un eveniment caretine inci de viitor gi vorbeqte este gi fiara luptdnd cu ingerii ei gi rlu,boi in cer.Mihail qi ingerii luptAnd impotrivafiarei,careesteSatan cel vechi,numit Diavolul qi Satana, apoi Ioan afirm5 in versetul9 ,, $i balaurulcel mare,garpele gi ingerii gi impreunS pe pdmAnt; lume,a fostaruncat cu el au fost arunca{i acela careingealS intreaga lucru Ioan ne oferdo descriere a bucutieidin cer,,, $i lui." Apoi in versetul10 ca rezultat al acestui puterea gi impdrdfia Durnnezeului am auzitin cer un glastare,carezicea:,,Acuma venit mdntuirea, gi stdp6nirea ii pira inaintea nostru, Hristosului Lui; pentrucd pirigulfrafilornogtri,carezi qi noaptea jos." inaintede pdrlsi subiectul qi a fiintelor Dumnezeului nostru,a fost aruncat domeniului ceresc angelice,ar mai trebui observate doui lucruri. Primul, majoritateaingerilor nu s-au rizvrdtit Acegtiasuntmenlionati in Scripturd ca ingerii lui Dumnezeu sauingerii sfinti gi impreun6 cu Satan. ei sunt acum pecetluiliin sfinlenialor pentruc[ le-a fost pusdinainte o alegeregi ei au ales sd rimdnd in circumferinfadragosteiqi binecuvdntiriilui Dumnezeu. Al doilea lucru care trebuie observat este ci probabil in aceaperioaddDumnezeu a pregdtitun loc teribil numit iad pentru 41, Domnulnostru incarcerarea lui Lucifer qi a ingerilorrizvr6tifi. Referindu-ne la Matei 25 versetul ctr focul vegnica fost pregdtitpentrudiavol gi ingerii lui.Esteinteresant spune sd observimci iadul nu a fost pregitit pentruoameni,nici o fiinfi omeneasci nu trebuiasi meargi in iad, pentrucd pentrurasauman[. Din nefericire, Dumnezeu a pregdtitrdscumpdrarea mulli din rasalui Adam se vor alStura lui Satanin iad pentruveqnicie, dar intotdeauna a fost in inima lui Dumnezeu ca nici unul s6nu piard,ci toli sdvind la pocdin{i.

CREAREA DOMENIULUI PAMANTESC

Relatareacu privire la crealie apare in Genesacapitolele 1 qi 2. Patru lucruri semnificative trebuie observatein relatereadin Genesa.Mai intdi , Dumnezeu a creat un domeniu separatde cer, domeniul pFmAntesc.Apoi, Dumnezeu a numit un conducdtor mediatorial peste domeniul plm6ntesc.In Genesa1 versetul26 se spune,,,Apoi Dumnezeua zis: ,,Sd facem om dupd chipul

pestepegtiim6rii, pestepisirile cerului,peste Nostru,dupl asemdnarea Noastr5; el sli st6pAneascd gi pestetoatetdrdtoarele vite, pestetot pdmdnhrl Doud lucruri uimitoare carese migcdpe pdmAnt." gi, al doilea.omuluii-a fost Primul,omul a fost fbcutdupdchipullui Dumnezeu trebuie observate. dati stipdnireapestedomeniulpSmdntesc. Ca gi in cazul lui Lucifer, acestlucru indicd faptul cd Dumnezeu a ddruit o parte din autonomia Lui primilor nogtrii pdrinfi. Astfel au fost pugi intr-o poziliein careputeaudecide.Se parecd intre privilegiileoferiteprimilor nogtriipdrinti,ei puteau sd conducdacest domeniu ca o Teocra{ie.Cu alte cuvinte, Dumnezeuera conduc[torul final gi domeniului pdmAntesc stdp6nitorul ca gi creator gi omul trebuia si guvernezeplaneta ca gi conducdtor subcdlduzirea in al treilea r6.nd, aceste din mediatorial lui Dumnezeu. capitole de inceput primilor plrin{i. domeniul Genesa descriu de conducere mediatorialS a nogtrii In Genesa 2 versetele 1 la 3 ne estearitat cd dupi crearea qi a pdmdntului cerurilor Dumnezeu S-aodihnita Saptea zi. Cu primazi a lui Adama fostprimazi de odihni a lui Dumnezeu qi el a intratin tot ceea altecuvinte ce Dumnezeu a creatpentruel. Din nou,in versetele l9 gi 20 se observd c[ Adam a dat numetuturor fiarelorde pe cdmp,ceeace sugereazi conducerea lui peste creafie. Psalmul8 versetele 4 la 8 repeti inci o datdacesta peste patra lucru,,,I-ai dat stSp6nire lucrurilernAnilor f'ale". A caracteristicd semnificativi cu privirela crearea omuluieracd Adama fostfbcutun capfederal, 5 verstul 3 Cenesa un fiu dupdchipulgi asemdnarea spune cd Adam,,andscut lui qi i-a pusnumele Set." La acest lucru ne vom gdndimai tdrziuc6ndvom privi la cdderea aici este omului,dar ceea ce trebuiesd observdm ci Adama nAscut fii gi fiice dupf, chipulgi asemdnarea sa.

CONDUCATOR MEDIATORIAL

VrSjmaqul lui Dumnezeu a apirut in domeniul pdm6ntescpentru a cluta s6-gi indeplineascl scopul cu privire la conducereacerului gi a pdmdntului. Fdrb indoiali, Satana recunoscutautonomia care a fost datd primilor nogtrii pirin{i gi cd Adam gi Eva se aflau in pozilia de a decide dacd sd rdmAndin circumferin{adragosteiqi binecuvdntirii lui Dumnezeusau sd pdqeascd in afara acelui cerc intr-o pozilie de rdzvrdtire a$a cum a fdcut Satan. Fdrii sd intrim in toate detaliile ispitirii lui Satan,el i-a sugeratmai intAi Evei ch ar trebui sd se indoiascdde cuvAnfullui Dumnezeu.Genesa 3.1, ,, $arpeleera mai qiretdecAttoate fiarelec6mpuluipe care le thcuseDomnul Dumnezeu.El a zis femeii: ,,Oarea zis Dumnezeucu adev6rat: ,,56 nu mdncafidin toti pomii din grddind?"in al doilea rdnd,Satana^negat cuvdntul lui Dumnezeu,versetul4, ,. Atunci qarpele a zis femeii: ,,Hot6rdt, cd nu veli muri!" In al treilea r6nd, Satan a insultat caracterullui Dumnezeu.Versetul 5 spune,,,dar gtie ci, in ziua cdnd ve{i mAncadin el, vi se vor deschideochii gi veti fi ca Durnnezeu, Durnnezeu cunoscdndbinele gi riul". Ceea ce a vrut s6-i sugcrezeEvei a fost ci Dumnezeu nu te iubegtein mod real qi El i1i ascundeceva ?n mod nejustificat. In Genesa2 versetul 17 Dumnezeu i-a avertizat pe pdrinfii nogtrii cd dacd vor mAnca din pomul cunoqtin{eibinelui qi r[ului vor muri. Evreul are o expresiedestul de neobignuitdin care se spune, ,,murind ve{i muri". Cu alte cuvinte, ?n unele privin{e era implicatl o moarte dubld. Scripturane descoperd cI omul este o fiinfd triund a$acum a cret-o Dumnezeu, duh, suflet qi trup. in mdsura in care duhul este interesat, are pirtdgie cu Dumnezeu.Cu alte cuvinte, el este congtientde Dumnezeu.in m[sura in care este interesat, omul estecongtient de el insugi.El esteo fiin{I responsabilS din punct de vederemoral. in mdsurain care trupul esteinteresat, prin cele simluri omul, estecongtient de lume. Acum, pentrumen{ionadin nou, Dumnzeu a spusci aveasd fie implicatdo moaffe dubld ca rezultatal neascultirii.Primul lucru care i s-a intdmplat lui Adam a fost cd a murit din punct de vederespiritual;a fost separat de Dumnezeu. In capitolul 3 versetul9 Scripturaspune,,, Dar Domnul Dumnezeua chematpe om gi i-a zis: ,,Unde pentru cd Dumnezeuii iubea incd pe eqti?" " Observaficd minciunna lui Satana fost demascatd copii crea{ieiLui. In al doilea r6nd, hin{a ascunsd a omuiui s-a amestecat cu naturapdcdtoasd sau cu o dispoziliede vrijmSgieimpotriva lui Dumnezeu. lucru in Acest esteardtat Genesa3 versetelel2 qi l3 pentru cd atunci cdnd Dunrnezeul-a confruntatpe Adam el a invinovdtit-o pe femeie. Cu alte cuvinte, el a spus ,,Este vina Ta pentru c5 mi-ai dat femeia." $i cAnd E,vaa fost confruntatdde

Dumnezeuea l-a invinovi{it pe $arpe.in al treilea rAnd,a urmat moartea fizicd. Genesa5 versetul 5, SatanL-a rdnd, lumeaaveaacum un nou conducitor numit Satan.CAnd ,,apoia murit". in al patrulea infruntat pe Domnul nosjru in pustie in Luca capitolul4 Satana fdcut o afirma{ie foarte semnificativi lumi lui Hristosin schimbulinchindrii Lui 9i in versetul6. A spuscd Ii va da toateimpirAliile acestei gi voiesc." Construclia verbului in greacdeste la spus, mie imi este datd. o apoi a dau oricui ,, cdci pasiv qi Satan spune cd mi-a fost datd stdpAnireaacestei planete. Acum ar trebui s[ observim cd Domnul nostru nu-l contrazice pe Satan in aceastl chestiune pentru ci de fapt atunci cdnd primii nogtrii pdrin{i i s-au alifurat lui Satanin rdzvrdtirealui nebunl impotriva lui Dumnezeuei au pus planeteiin vrijmSgiecu^Dumnezeu. in al cincilearfrnd,intregul sisternal lumii esteacum st[pdnirea gi controlul satanic demonic. In Ioan 12 versetul 31 Domnul nostru se ref'erdla Satanca fiind sub stapdnitorulacestei lumi. Din nou, in Efeseni 6 versetul 12, verset la care deja ne-am referit, Pavel , planete.Astfelintregul sistemal lumiiin despreingerii rdzvrdtilicareau conducerea acestei vorbegte momentul de^fap este sub controlul demonic qi satanic. Lumea nu mai este o teocrafie, ci o rAnd, prin faptul cd Adam este capul federal,omenireaeste nlscuti in In al gaselea satanocrafie. dupd cum printr-un singurom a intrat pdcatulin lui Satan. Romani 5.12 spune,,, De aceea, impird[ia lume, gi prin pdcat a intrat moarlea,gi astfel moarteaa trecut asupratuturor oamenilor, din pricind cfl rAnd,domeniul pe care l-a creat to{i au pacatuit..." gi s-ar puteaadduga,,in Adam". in al gaptelea Dumnezeu.numit domeniul p6rn6ntesc care era sub stipdnireaomului, este acum sub judecata lui Dumnezeuqi estein moarte.Avdnd acestelucruri in minte, scopul lui Satanpoatefi rezumatastfeldomeniului pdrndntesc ca qi a celui cerescgi doreqtesi se agezepe tronul el doreqteconducerea Atotputernic.Pentru arealiza acestlucru, Satantrebuie sd facd trei lucruri universalal Dunrnezeului in al doilea rdnd, el de bazd. Mai intAi, sd ?qi aducl omul care sd conducd domeniul pdmdntesc. trebuie sd oblina inchinareauniversaldgi, in al treilea rAnd,el trebuie sf, zdd6rniceasiorice plan de salvarepe care f)umnezcu l-ar pune la dispozilie.Acum si ne intoarcemla scopul lui Dumnezeuin 'Iriun vegniciatrecutd unde Dumnezeul a dorit fbpturi cu care si impirtdqeascd slava qi dragostea Dumnezeu sd mai intdi satanocra{ia Lui. Pentru a realiza acest lucru, trebuie distrugd de pe planetd pdm0nt. in al trcilea rdnd, si se ocupe pentru veqnicie cle cei rf,zvrdtili pi in al patruiea rAnd, sd faci ceruri noi gi un pimAnt nou pentru a implini scopul lui Dunezeudin vegniciatrecutd.De asemenea, pentru a reliza acest lucru, Dumezeu trebuia si adr.rcd un Adam, ca gi conducdtormediatorial, un om care s[ conduci planeta a$acum a preconizatDumnezeu la inceput in Genesa |.26, cdnd Dumnezeu a spus,,,sdstdpdneascd". In al doilea rand, Dumnezeutrebuia si aducdun mijloc de rdscumpirare pentruomenireapierdutd.Apoi, omul c6zut trebuia sd trdiascddin punct de vederespiritual.Cu alte cuvinte, Dumnezeutrebuia si aducd intr-un fel o modalitateprin care omul sd fie nSscutdin nou. Apoi Dumnezeu trebuia sd desfiin{ezcmoartea,putrezirea,boala, deformarea,hazardele, accidentele qi violentra. Apoi, Dumnezeuva cere sf, invieze din rnor{i ;i, in cele din urmi, sd transfereoamenii din imphrdlia lui Satanin irnpdrdfialui Dumnezeu. Avdnd acestelucruri in minte, Dumnezeua fbcut in Genesa3.15 una din cele mai minunate declaratii din planul Siu de rdscumpdrare. Se poate observa cb atuttci cdnd a fbcut aceastddeclaralie, Dumnezeu s-a adresat vrijmagului Sdu Satan, spundnd,,, VrdEmdgievoi pune intre tine qi femeie, ?ntresdmdn{ata gi s6mdn{aei. Aceasta ( sdm6nla femeii) ii va zdrobi capul gi tu ii vei zdrobi cdlcAiul." Patru persoanene sunt prezentatein acest versetremarcabil.Una, garpele, garpeluiqi, a patra,sdmdn{a a doua,femeia,a treia, sdm0nta femeii. intreagaScripturd se ocupd de realizareaacesteiprofelii incredibile.Oricum, ea nu se implinegte pdn5nu ajungem la cea din urmd cartea Bibliei, numiti Apocalipsa,unde descoperim evenimentele care se vor desfEgura,infdptuind zdrobirea capului lui Satan, numit satanocrafie gi instaurAnd impdrifia lui Dumnezeu,teocra{ia pe planetap6mdnt.$i ea rru se ?mplinegte pdnd la Apocalipsaunde avem descriereafinalI gi fundamentali a celor patru personaje.Mai int6i, garpele- Apocalipsa 12 versetul9 spune, ,, $i balaurul cel mare, $arpelecel vechi, numit Diavolul gi Satana,acela care ingeali intreaga lume, a fost aruncat pe pdmdnt; gi impreuni cu el au fost aruncali gi ingerii lui." Agadar, nu este nici o problemdin descoperirea identitdfii garpelui. Totu$i, cu femeia lucrurile stau mai dificil. dar in Apocalipsa 12 verseteleI qi 2 loan spunei,. In cer s-a ardtat un semn mare: o femeieinvdluitdin soare,cu luna sub picioare,gi cu o cununi de doudsprezece stele pe cap. Ea era insdrcinatd, in gi durerile naqterii, avea un mare chin ca sd nasc6." Apoi in versetele5 qi 6 se {ipa afirmi, ,, Ea a ndscut un fiu, un copil de parte bdrbdteascd. El are sd cdrmuiascdtoate neamurile cu un toiag din fier. Copilul a fost rdpit la Dumnezeugi la scaunulLui de domnie. $i femeia a fugit in

care a devenitmai t6rziu Ierusalim. ca jertfb in locul lui Isaac.Dumnezeua nurnit acel loc deosebit, purta inseamnd grij6. intr-un mod cu totul remarcabil, va va Iehgva-iire, care Domnul veghea sau de I Dumnezeuaprevdzut ci sdmAn{a lemeii. F-iulSdu,Mesia Isus,avea sd suferegi sd moari in acelagi loc pentru a aduce rdscumpf,rare. Dupd acest eveniment Dumnezeu a lbcut un jurimfrnt solemn lui Avraam,in carea promis ci ii va infrAngepe toii vrdjmagiilui, cd acestpopor va fi inmullit gi ci prin el va aduce binecuvdntareuniversald.In unele privin{e, LegdmAntul Avraamic este central in EpistolacdtreEvrei. in capitolul 6 versetelel3-20 se face referire la legdmdntgi versetelel9 Ei 20 afirmi, ,,pe care o avem ca o ancorda sufletului; o n6dejdetare gi neclintitd, care pdtrundedincolo de perdeaua dinduntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor, cdnd a fost fbcut ,,Mare Preot in veac, dupd r6nduiala lui Melhisedec". Pentru a rezuma, prin termenii acestui legim6nt, Dumnezeu va aduce simdnla femeii, care va aduce riscumplrare. Pe deasupra,toate blestemuluiadus asupraomului datoritdrdzvrdtirii lui vor fi anulategi, in cele din urm6, aspectele pesteintreaga binecuvdntarea universali va fi adusi prin legdmAnt omenire.

;
t-

lL_

L
I
I

I
t-

l-.

I I

\:
I

LtI

I
L

Acest lcgdmdnt a fost fbcut cu na{iunea Israel aproximativ cinci sute de ani dupd ce Dumnezeua fdcut legdnidntulcu Avraam. C6nd lsraelul a iegit din Egipt ca naliune Dumnezeua stabilt o teocra(ie,ceeace insemna o impdrdfie a lui Dumnezeu pe pimAnt. Ar trebui si subliniem cd numai naliunea Israel era legatd de terrnenii acestei teocra{ii. In Exod capitolul 19 verstul 6 Dumnezeua spus in legiturd cu Israelul cd ei vor fi ,,o impdrdlie de preo{i gi un neam sfhnt". Aceastaesteprima menliune a cuvdntului impdrd{ie in Scripturd.Aceastdteocra}ieera confirmati de prezenta divin6. Exod 24.17 aratdcd ,,inldligarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vdrful muntelui", care era muntele Sinai. Teocrafiacereaca Dumnezeusd numeasca un mediator.Faptele gi izbdvitor". Pe Apostolilor versetul35 spune,,,PeacestMoise...Dumnezeul-a trimis ca stdpAnitor deasupra,semnele au inso{it a$ezarcateocratiei gi inaugurareaLegdmdntului Mozaic. Erau semne pentru Moise, de exemplu, rugul arzdtorgi descoperirealui Dumnezeu insuqi - Marele EU SL|NT. Pentru Israel era prdjina care a devenit un $arpe,rn6na leproasdgi apeletransformatein sdngegi erau semnepentru Egipt gi pentru naliunile din jur. Erau pldgile gi despdrlirea Mdrii Rogii. Oricum, in fond, legdmdntulera condilionat in natur6. Exod l9 versetele5 9i 6 afirmd, ,,dacdvefi ascultaglasul Meu...ve{ifi o tmpdrS{iede preo{i". Aceasti chestiunepoate fi subliniati pentru c[ acestaera un legdmdntbilateral. f)epindeade credinciogialui Dumnezeu,dar gi de credincioqianafiunii Israel. Avdnd in vedere aceasta,legimdntul era temporar.Legeaimprrsd de teocra{ie era, binein{eles,de naturdexterioari -,,fb aceatagi vei trbi".Oricum, nafiunea aveao problemi interioard nurnitdnaturd picdtoasS. Astfel legea a adus rnoarte ;;i judecatd. Este intersant cd Legea Legdmdntului a fost adoptatdin aceegizi ca Z,iua Cincizecimii. In mod ocazionat,se referd la ea ca la Cincizecimea Vechiului Testament. Exod 32 versetele 26la28 aratdci la adoptarea legirnAntuluiau fost judecaii 'Legdrndnt gi omordli trei rnii de oameni. Se va vedea ulterior cd Ia inaugurarea Noului au fost mAntuilitrei mii de oameni.Astfel termeniipe care s-aubazatc6nd s-aincheiat LegdmdntulMozaic erauesenlialipentru un alt mediatorcun nou legdmdntcu sacrificii mai bune gi cu promisiuni mai bune.De exemplu, Moise, mediatorul,a e$uat.Dumnezeua spus in Deuteronom3 ,,nu vei trece Iordanul". Na{iunea a e$ua! Legea a adus judecati gi moarte. Jertfele nu indcp6rtau picatul sau preocuparea fa$ de problemanaturii pdcdtoase. In cele din urmi, slava lui DumnezeuS-a indepdrtat gi problemele au eguatprin necredinfd. Nafiunea nu a intrat in odihna Iui Dumnezeu,in impird{ia a Durnnezeu. lui Oricum, I-egea a aduso urnbrda lucrurilor careaveausi vind. De exenrplu, Promisd I cele cinci jertfe in pustie au adus simboluri deosebitea ceea ce Domnul avea s5 implineasci la Calvar. De ascmenea, in Levitic 23 avem qaptc sbrbdtoriale Israelului care oferl un calenclar remarcabil a planuluide rdscumpdrare a lui Dumnezeu.

:
i-

I L_

i: I
L
I

r
L

DEUTER.ONO

Dumnezeu. Oricum, de credinciogia.lui Ne vom reamintic[ LegimdntulAvraamicdepindea ldngd pentru Pe neascultare. blestem pentnr dar ascultare, LegimAntulMozaic a adusbinecuvdntare fel gi lui Israel la de Leg[mdntulMozaic a fost un leglmdntbilateral depinsde credinciogia aceasta, ea nu ar fi pututsd se ocupede lui Dumnezeu. intrucdtLegeaeraexterioar[, mult ca gi de credinciogia egeculsub limitele Legimdntului problemainterioar6a naturii plcitoase. Avdnd in vedereaceasta, Omul pdcltos avea nevoieca a pdcatului. o cunoa$tere Mozaic era inevitabil.Toatd lbgeaaducea 24.La sffirgitulcelor treizecide 3 versetul Legeas5 fie interiorizati,si fie scrisde inma lui. Galateni al ani pe care israelifii i-au petrecutpribegindprin pustie, Dumnezeua stabilit acest Leg6mAnt va fi cd Israelul Mozaic au insemnat intoarceriicu Israel. Blestemelesub limitele Leg6m6ntului legdmdnt Dumnezeu a promiscI va pistra implgtiatgi va fi dusdin fara Promisi. Subtermeniiacestui se glsesc in Condiliile legdmdntului Israelulgi ii va aduceinapoi in fari pentrua-i binecuv6nta. a confirmatleglmdntulcu un jurlmint, Deuteronom Deuteronom 29 gi 30. In mod uimitor,Dumnezeu LegimAntului MozaicDumnezeu a promissd blestemele 29 versetul12.Astfel, dupi ce s-auint6mplat qi Avraamic. s[-i binecuvinteze in termeniiLegtrmdntului aducf, Israelulinapoiin fari

LEGAMANTULDAVIDIC
7 versetele CondiliileLegdmAntului Davidicse gtrsesc in 2 Samuel 8 la 17.Timpul cdnda fost gi doreasi construiascl f6cutacestlegdmdnt esteuimitor.David gi-ainvinstofi dugmanii o casdpentru Dumnezeu, ceea ce insemnaun templu. S-a consultatcu prietenuls[u, Natan, proorocul,care a sustinuthotdrdrea impdratului.Totugi, Dumnezeu a vorbit prooroculuigi i-a dat un mesaj pntru impf,ratul sdu.Mesajula avut ca rezultat faptulcd David nu mai construit o casl pentruDumnezeu, dar Dumnezeu a construito casdpentru.Davidic,numit[ dinastie. Apoi Dumnezeu fbcut a un legimdnt precumc[ din davidici va ieqi un rege la fel de extraordinar, femeii care va aduce numit sdrndnfa gi eliberaredin toate problemele rdscump[rare care au fost cauzatede pdcat qi rlzvrdtire. Acest jurdmdnt,Ieremia33 versetele legimdntremarcabil a fost confirmatprintr-un 19\a26. Agadar, esteun legdmdnt unilateral, tnc[ o dat6,depinde de credincioqia lui Dumnezeu. Bineinfeles, Leg[mdntula fost implinit in persoana lui Isus Hristos.Din acestmotiv, Matei I versetele I la 16 ne oferd genealogia liniei regalea lui Iosif. Luca capitolul3 ne oferdgenealogia prin Maria. Astfel Isus a fdcut partedin qi a avutdrepturi linia davidicd regale asupra tronuluilui David.in Luca I versetele 3l Ia 33 Gavrila confirmatci Isus Mesia se va a;ezape tronul pdrinteluislu David gi, bineinleles, acesttron va fi in Ierusalim. implinirea Legimdntului Davidictrine incl de viitor gi va fi instituitla a douavenirea lui IsusMesia.Astfel Domnul Isus,ultimul Adam va primi st[pdnirea pe careprimul Adam a pierdut-o, Daniel 7 verssetele l3 la 14 ne oferii un tablouuimitor a acestui moment,undeDumnezeu, Fiul, este adusinaintealui Dumnezeu, Tatil qi ?iestedat6stdpAnirea gi gloriagi o impirifie in caretofi oamenii, toatenafiunilede orice limba il vor sluji. DanielcontinuA sd spuntr c[ stdpdnirea Lui esteo stdpdnire vegnicicarenu va trecegi impdrdfiaLui nu va treceEi nu va fi nimicitl niciodati. Aceastf, impirilie va fi de tip mediatorial gi Hristosva domnipdndva nimici pe fiecare vrijmag.

LEGAMANTULCEL NOU
in primul r6nd trebuie si ne g6ndim la raiiunea acestui Legimdnt Nou. Sub termenii Legimdntuluicel Vechi sau Mozaic Israel a fost ales sf, fie o impirdfie de preofi pentrua aduce binecuvdntare na{iunilor. Leg[mAntul a aduso or6nduire teocraticigi a fost marcatde prezen{a divina, l0

1
L

J d

u
D

tl I

, a I

I a

I
I

numit6 slavaShekina.'l'otugi, Legdmdntulcel Vechi sau Mozaic a eguatpentruci pdcatulesteinterior qi Legeaera exterioarS. Ca rezultat al cdderii naliunii, lsrael a fost imprdgtiatr;i slava lui Dumnezeu s-a departatde nafiune.AvAnd in vedere acest lucru, Dumnezeua adus un LegSm6ntNou care va implini cerin{e:urm6toarele Mai intdi, trebuiau adusemijloace prin care omenirea sd trdiasci din punct de vedere spiritual. Picatul a rupt relafia omului cu Dumnezeu gi se cereao nagteredin nou. In al doilea rdnd, Dumnezeua adus un mijloc de transferarea oamenilor din impSr{ia lui Satan in impirdlia lui Dumnezeu,qi anurneprin intermediul nagteriidin nou. In al trcilea rdnd, toate consecin{elecare au decursdin rdzvratireaomului trebuiau anulate.De exemplu, moartea, boala, deformarea, hazardeleaccidenteletrebuiau si fie eliminate. Dumnezeu a mediul perfectpe planetd9i un trebuitsd inviezetrupurile din morfi. Dumnezeutrebuiasd reinstaureze planeta, cdnd a spusdespreprirnui Adarn, ,,si a$acum Dumnezeua intenfonat om trebuiasd guverneze Satan trebuia si fie detronat gi alungat, impreuni cu acei ingeri gi oameni care i s-au stdpdneascd". alf,turatin rdzvrdtirea lui. $i, in cele din urmd, impdrIlia mediatorialSa lui Dumnezeu trebuia sd fie restauratipe planetl a$a cum a preconizatin Genesa 1. Este interesantsd obsevimacea perioadd din istoria cdnd Dumnezeu a fbcut acest Leg5m6nt Nou cu naliunea. Zedechiaa fost ultimul rege care a conduspe tronul lui David. El a fost un irnpdrat rdu pi refuzat si asculte avertizirile care i-au fost aduseprin gura unuia dintre cei mai mari prooroci, gi anume leremia. Acel om induritor a stiruit in fata nafiunii timp de patruzeci de ani dar ei au refuzat si asculte qi, in consecinii, judecata lui Dumnezeua venit asupra nafiunii gi asupra Ierusalimului. impiratul a fost detronat, Ierusalimul gi naliuneaimprdqtiati.$i astfel^Dumnezeu i-a descoperit lui Ieremiamai int6i condiliile Noului distrus gi se gisesc in Ieremia 31. In versetele3l gi 32 Dumnezeua declarat,,,Iatd,vin zile, zice Legdmdnt pe care Domnul,cdnd voi fase cu casalui Israelqi cu casalui Iuda un legdm6ntnou. Np ca legdmAntul pe l-amincheiatcu pdrinfii lor, in ziua cdnd i-am apucatde m6n6,sd-i scot din tara Egiptului, legdmdnt care l-au c6lcat, micarcd aveam drepturi de so{ asupra lor, zice Domnul." In aceste versete, prin proorocul lerenria, Dumnezeu a reamintit Israelului cd Legdmdntul Mozaic a fost un legdmdntA dcpins at6t de credincioqialui Dumnezeucdt gi de credinciogiaIsraelului.Dumnezeua bilateral. atrasatenfia na{iunii cd ei au incdlcat acel leglmdnt qi nafiunea a trebuit si sufere sub blestemele 'lsrael gi apoi in legdm6ntului. Astfel Dumnezeu a spus cI va face un LegdmdntNou cu casa lui versetul33 Dumnezeu a dezvdluit cd acest Legimdnt Nou va fi complet diferit. Dumnezeu a spus, ,, ,,Ci iatd legdmdntul,pe care-l voi face cu casa lui Israel,dup6 zilele acelea,zice Domnul: Voi pune LegeaMea induntrul lor, o voi scrie in inima lor; gi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu." Ne amintim cd Legdmdntul Mozaic a equat pentru cd pdcatul era interior gi l-egea era Acum Dumnezeuspunecd in condi{iileNouluj Legimdnt EI va interiorizaLegeain agafel exterioarS. incdt oamenii sd sufereo schimbareinterioardradicalI. In perioadain care Dumnezeua dat aceastl descoperire lui l_eremja in Ierusalim, El i-a vorbit gi proorocului Sau Ezechiel care fuseseluat in Babilon ?mpreund cu pringii de rizboi. Degi descoperirea era similari cu cea pe care i-a dat-o lui Ieremia,Dumnezeu a addugat gi alte informalii. Termenii Noului Legdmdnt a$a cum i-a fost dat lui Ezechielaveau sd aducd regenerare, iertarede pdcate,locuirea Duhului Sfdnt, ascultare,o cunoa$tere a gi, pe l6ngdacestea, pesteIsraelaveausd aducdbinecuvdntiri lui Dumnezeu binecuvAntdrile na{ionale gi rnondiale.Clu internalionale alte cuvinte, prin instaurarea Noului Legdrndnt,avea si se aducd la indeplinire ceeace l)umnezeu ii promiseselui Avraam - binecuvAntare universald. Lucru remarcabil cu privire la acest l,egamiintNou este c2i depindeadoar de credinciogialui Dumnezeu.El i-a fost lui Ezechielin capitolul 36 versetele descoperit 32 gi 36. Di{brite pasajearatdcd acestLegdm6ntNou nu estetemporarca gi Legdmdntul Mozaic. ci estevegnic. intruc6t ne intoarcem la Epistola citre Evrei ci va fi un mediator al Noului Leg5mdnt care nu va fi nimeni altcineva dec6t slbvitul , am descoperit IsusHristosMesia, Fiul Omului. Se vor preglti pentru un preot, numit Isus. Noul legdmAnt avea si ceardo jertfA. Ilristos a adus aceajertfb dar mai presusde orice avea sd aducd m6ntuire pentru omul cdzut,Evrei 7 versetul 25. Legd,mdntul cel Nou a fost inauguratla sarbdtoarea evreiascda Cincizecimii, Faptele Apostolilor capitolul 2. Ne amintim cd la inaugurarea Leglmdntului Mozaic au fost uciqi trei mii de oameni.Totugi, la inaugurarea LegdmAntului cel Nou au fost m6ntuili trei mii de oameni.Pavel facereferire la aceasta in 2 Corinteni 3 versetul6. Vorbind despreHristos, el spune,,,carene-a qi f5cut in staresi fim slujitori ai unui leglmdnt nou, nu al slovei", care este vechiul LegdmdntMozaic, ,,ci al Duhului", care cste Noul legdmdnt;,,c6ci slova omoard, dar Duhul d5 via(a." La a doua venire a lui

l1

La Cinaceade Tainl Domnulsa lui Hristos. HristosNoul Legimint va stabiliirnpirdfiamer.liatorialS ei, Isusa luat o in Matei 26 versetele 26ita29,,,PecAndmdncau a referit la el gi ritir d"rpre aceasta este pdine;gi dupdce a binecuvdntat, zicAnd:,.[,uafi,mdncati;acesta a frint-o, gi a dat-o ucenicilor, gi, dupdce a mullumitlui Dumnezeu, li l-a dat,zicdnd: trupulMeu." Apoi a luatun pahar, ,,Be{itoli Meu, sdngele legdmdntului celui nou, carese varsdpentrumul{i, spre din el; cdci acesta estes6ngele rod al vi1ei,p6nain ziuacdndil pdcatelor. V5 spuncd, de acumincolonu voi mai beadin acest iertarea pe scurtla celecinci legtrminte privit voi beacu voi nou in Impdri{iaTatilui Meu." Acum,dupi ce am au fost Mai intdi toate acesteleg6minte doui lucruri importante. cu Israelul,ar trebui si obsevdm qi ceeace fEcute cu na{iunea Israelgi, in al doileardnd,DomnulIsusa venit sI implineascilegtrmdntul a promisin mod specificIsraelului.El a venit ca gi slmdnli a femeii pentrua zd,robisatanocrafia, pe pdm6nt. pentrua aducem6ntuireqi pentrua areza Ne annintim c5 singura impdrd{ia lui Dumnezeu gi rugiciune a Domnului nostrune invafd sd ne rugdmca ?mpdr6{ia Lui sE vie voia Lui sd se facl cdtevalucruri precumin cer,agagi pe pimAnt.La prima venirea Domnuluinostrus-aupututobseirva importante. in primul rdnd, Domnul', venit numai pentru Israel. in Matei capitolul l0 Domnul a poruncitucenicilorS6i sd nu mearg[la Neamuri, ci s[ meargi,mai degrab6, la oile pierdute ale casei remarcabild c[ Israelse lui Israel.Adouacaracteristicl estecI gi Domnulnostru,gi uceniciiau declarat Din aceasta va pocdi intruc6t impirdfia cerurilor esteaproape. sde nascdoud intreb[ri importante. qi, ce Prima,de ce a venit Isusnumai la Israel a doua,careera confinutulpredicirii lor? De exemplu, au infelesDomnul gi uceniciicd inseamnd impdrdtiacerurilor? Pentrua r6spunde la prima intrebare la Romanil5 versetul trebuiesd intoarcem un slujitoral 8. Pavelspune,,,Hristosa fost,in adevdr, tdieriiimprejur", careerauisraelilii,,,cas5dovedeasci foarte credinciogia lui Dumnezeu",gi obsevafi bine, ,,gi s5 ?ntdreascn fEgiduintele datep6rin1ilor".Acum, careeraupdrintii?Avraam,Isaacai Iacov. pi astfel gi celelalte legdminte Eraucei trei oamenicu careDumnzeuftcuse legdmdntul, careincludea descoperim din aceasta cI Domnul Isus a venit la Israelca qi simdnji a femeii, promisdin Genesi pentrua ocupatronul lui David, pentrua aducoriscumplraregi 3.15,pentrua zdrobi satanocralia, binecuv6ntare universald tuturor nafiunilorprin Israel.Acum Domnul Isusa venit in mod specificla promisiunifdcuteprin legdmAnt Israelpentrua confirmasaustabiliaceste lui Avraam,Isaacai lacov. la ceade-adouaintrebare; Sl ne intoarcem careera conlinutulinv6f5turiiDomnuluiprivind impdrltia' cerului? Si ne amintim cI primul Adam a transmisstipdnireaplanetei lui Satan,vrijmagul lui Dumnezeu. femeii va zdrobi capul garpelui, mai Promisiunea din Genesa 3.15 a ardtatci sdmdn{a exact,va zdrobi conducerea lui Satangi va reinstaura teocra{ia. Astfel, impdr[fia careera predicati popoarelorde Ioan Botezitorul, de ucenici gi de Domnul nostru nu era alta decdt reinstaurarea pe planetdsub conducerea teocra{iei lui Isus Mesia, ultimul Adam cdruiaii va lh dati st[pAnirea. Proorocul Isaiaa prezisci atuncicAndva veni Mesiavor avealoc schimbdri Vremea vastepe planet6. gi va fi controlat[;animalele lumii se vor schimba. Va fi o stArpire a bolii deformitirliifizice; moartea nu va mai fi; nu va mai fi fbame.Acum cdndDomnulIsusa venit El gi-aconfirmatautoritatea Lui de Mesiaprin implinireain partegi prin faptul cd ne-aoferit o mostrl din ceeace avrlasd fie via{a sub conducera lui IsusMesia.De exemplu, Domnul linigtitfurtuna, vremii. ardt6nd ci El areplniere asupra in ceeace privegteanimaleledin lume, Domnul nostrucdlitoregte pe un migar nesupus in oragul Ierusalim, careaveabaniin animalulrdmdnAnd tot timpul bl6nd.Petrua fost stbtuitsdprinddun pe$to gur[ pentru a pl5titaxala Templu. Domnula vindecat tot felul de boli gi deformitififizice;a inviatdin Totugi, Floriilor,Regele morfi gi a hrdnitcinci miideoameni. Israelul a refuzat impirdtia. In Duminica Mesia S-a prezentat?n mod oficial poporuluiIsrael gi acestlucru s-a intdmplatpotrivit pasajelor profeticedin Scripturi,.La sfrrgitul aceleisdptimdniconducltoriipoporuluiau ccrut ristignirea lui IsusMesia.C6ndPilat i-a intrebatpe conducdtori, pe impiratul vostru?" rispunsula ,,S6-Lrdstignesc fost ,,Noi n-avernalt impdratdecdtpe Cezarul". Ulterior,Domnul nostrua fost crucificatin ziua de vineri a aceleisf,ptlmini care,dupdcalendarul evreiesc, Nisan,Ziuer Pentrua era paisprezece Paqtelui. intelegesemnificafia acestuilucru trebuiesI ne intoarcemin Levitic 23 unde se gf,sesc cele gapte sirbf,toriale Israelului.Dr. LeymanStrausse rferd la acestcapitol ca la calendarul sffint al istoriei r$scumplr[rii. El afirn:16, serie simboluri nu de ni se explicd numai fapte mdre{e,dar gi ,,Printr-o ordineaexac6 in care s-au desf6gurat diferitele sceneale planului mlref de r[scumpdrare a lui pntru omenirede-alungul timpului"."Primasirbltoare,dupi cum dejaam menfionat, Dumnezeu este Pagtele, care potrivit calendarului evreiesc, avealoc pe paisprezece Nisan.Totugi, momentulactual pentrujertfireamielului de Pagte era ora trei dup6-amiaz6. Matei amintegte in capitolul27 cd acesta l2

J -L

JI ll

Jl .I

-tt

-r|

JT

este timpul exact ca Dornnul nostru sd-$i dea duhul. Pavel in I Corinteni 5 versetul 7 afirmd,,,Cdci Hristos, Pagtelenoastre,a fost jertfit." Este cel mai uimitor lucru cI Domnul nostru S-a dat pe Sine insugi ca Miel al lui Dumnezeu care ridicl plcatul lumii exact in aceazi, exact in acel moment cdnd era sirbdtoareaazimilor. Aceasta dura timp de qaptezile mielul de Paqteera jertfit. A doua sdrbdtoare gi incepea sdmbdtS,cincisprezece Nisan. intotdeauna azimile in Scripturi vorbesc despre pdcat. Domnul nostru a fost Pdineavie{ii care a venit din cer gi viata desdv6rgitl a lui Hristos ne este atribuiti primelor roadel Aceastase prin moartealui pe cruce.iA treia s[rbdtoaredin Levitic 23 este sdrbAtoarea glsegte in t,evitic 23 veisetele 9 la I I gi sbrbltoarea incepea ,,a doua zi dupd Sabat".Aqadar, primelor roade in momentul rdstignirii avea loc duminica, gaisprezece Nisan. Aceastaera, sf,rbitoarea aqezat inaintea Domnului. Pentru a binein{eles, dimineala invierii. Simbolul a fost un snop care a fost potrivi simbolulcu mirturiile din Matei capitolul27 versetele 52la 53 cu cele din Vechiul Testament, sfinlii care au inviat gi au intrat in Ierusalimin dimineafainvierii gi, potrivit cu Levitic, ace$tisfinti suntacumin cer ca primele roade ale invierii puternicecare tine inci de viitor. intruc6t Pavel afirmi in I Corintenil5 versetul23, ,, dar fiecarela rdndulceteilui. Hristosestecel dintdirod;" (Observafi cum pluralul) ,,apoi, la venirea Lui, cei ce Sunt ai lui Hristos." A patra Pvel este atent sA foloseasc6 strrbdtoare in calendarul evreiesc este Cincizecimea qi ea se giseqte in Levitic 23 versetele 15 la 16. Faptele Apostolilor 2 versetele I la 3 vorbegte despre acest eveniment important. Dupd venirea Duhului Sfdnt au devenit disponibile trei mari lucrlri - na$tereadin nou, botezul cu Duhul Sf6nt, venirea Duhului Sfhnt in inimile noastre, pecetluirea cu Duhul SfAnt gi umplerea cu Duhul S{hnt. Acum putem observa cd aceste sbrbitori au fost indeplinite in mod literal in ziua exacti a slrbdtorii specifice. Dupi Ziua Cincizecimii ucenicii, care au celebrat aceste slrbdtori din copilarie, aau recunoscut c6 mai erau trei sirbdtori celebratein timpul toamnei. Sirbitoarea trdmbilelor, prezentati in Levitic 23 versetele23la25, care frcea referire la intoarcereaIsraelului care avea sd se implineascdin - Ziua Ispigirii. Versetul 27 aratd c5 in condiliile LegdmAntului Deuteronomic. A gaseasf,rbdtoare aceaperioadl Israelul se va pocii in cele din urmd. Sirbdtoareafinalb - cea a corturilor, versetele34 la 35, vorbegtedespre venirea Domnului gi aqezareaimpir6{iei Lui. Dupi sirbitoarea Cincizecimii, uceniciiqi cei care au fost mdntuili ca rezultatal propoviduirii apostolilor au rdmasin Ierusalim. Ei igi vindeauposesiunilegi aduceauprofitul la apostoli qi impiriirea era ftcuti intre ucenici. Dintr-un punct de vedereintorsitura evenimentelor pdrea sd fie bizard qi nebuneasci. imi amintesc c[ in calitate de tdndrcregtin,vizitam Congersulde la Keswick pentru prima dat[. Mii de oameni ai lui Dumnezeu s-au adunatin acel oraq frumos in districtul englezLake gi timp de o sdptdmdnd am frecventatintAlnirile gi am fost captivafi de mesaje. intdlnirile de rugdciune de diminea{a devreme erau inspirate in mod deosebitdeoarecemii de oameni se adunau sd de roage 9i apoi in cele din urmd in ultima noapte a Congresului a fost un serviciu de pirtdgie. Nu am mai experimentat nicioadati inainte ceva asemlnitor gi cdnd s-a c6ntat cAntareade sfhrgit, o cAntaredesprerevenirea Domnului, ,,O, Doamne, cdt de mult, cdt de mirlt vom striga cdntareade mullumire a intoarcerii lui Hristos, Aleluia, Amin", mi simleamde parcd Domnul s-ar fi ?ntorschiar in acel moment. in ziua urmitoare cu tolii a trebuir si ne facembagajeleqi sd mergem acasi gi imi amintesccd mi gdndeamca gi tdnir credincios de ce trebuie sd mai faci poporul lui Durnnezeu acest lucru, de ce nu am vinde totul gi am rdmAnein Keswick? Oricum,Domnul vine in curAnd, sd ne bucurdmde intdlniri gi g;a cd ar trebui sf,continuim Congresul, si fim binecuvAntafi cu pdrtdgie.In orice caz, acestlucru era bun acum cincizeci de ani in urm6. Acum poporul lui Dumnezeu s-a imbarcat intr-o cursd care nu va duce decAtla dificultili gi ruini financiard. Totugi lucru uimitor este cd aceastaeste ceea ce fbcea Biserica primari gi poate unii se intreab[ de ce fEceau ei acestlucru? Gisim rdspunsulin FapteleApostolilorcapitolul 3 verstelel9la2l. Amintifi-va cI acum ucenicii gi-au dat seama de semnificafia sdrbitorilor din Israel 5i de schi{a lor profetici. Aminti{i-vdci ci au celebratsdrbptoarea Pagtelui, a azimilor,a primelor roadegi acum a Cincizecimii. Fiecaredin acestcsdrbdtori a marcat un pas semnificativ in planul de rdscumpLnre a lui Dumnezeu.

.rI
JI

Ucenicii aurecunoscut cdacum seinstaura Legamdntul celNouqi cI ei au fostpecetluiti cu sengele scurnp al lui Hristos. in Faptele Apostolilor capitolul 3, Petru s-aadresat Israelului. In versetul 12el
afirmd,,,Bdrbafi Israelili" gi apoi privind la versetull9 cdnd vorbegte Israeluluiel spune,,,Pocdifi-vd, deci, qi intoarce(i-v6la Dumnezeu.ca si vi se gtearg6pdcatele,ca sd vini de la Domnul vremurile de inviorare". Cuvdntul ,,inviorare" inseamndun simbol al binecuvdntdrii care va aduce prospefimegi odihn6,gi obsevaticd aceasta va veni prin prezenfain trup a Domnului. Apoi Petru continud sd spund, in versetele 20 qi 2l,,,gi sd trimeatd" (acestaeste DumnezeuTattrl),,pe Cel ce a fost rdnduit mai

rl
I

T
I

l3

j
I

pe carecerultrebuies6-Lprimeascd, pind la vremurileagezdrii pentruvoi: pe IsusFlristos, din dinainte prin gura tuturor sfinfilor Sdi nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeu proorocidin vechime." La ce sereferf,Petruaici?Cuvdntul,,aSezare" esteformatdin doul cuvintein limba greacd, Aceasta ne duce inapoi direct la ,,palingenesia".Din nou el inseamn[,,genesa". qi care promisiunea din Genesa 3: I 5 cdndDumn ezeua spuscd sdmAnla femeiiva zdrobicapulgarpelui pe planeta decdtreinstaurarea teocraliei p6mdnt. nu estenimic altceva Apoi in versetele 25 qi 26 Petru qi ai a spusunul din celemai semnificative lucruriblrba{ilordin Israel, ,,Voi Suntelifiii proorocilor pe carel-a ftcut Dumnezeu leg6m6ntului cu pdrinlii noqtri,cdndi-a zis lui Avraam:,,Toate neamurile pdmdntului vor fi binecuvdntate in sdm6n{a ta." Dumnezeu, dupi ce a ridicat pe Robul SduIsus,L-a pe fiecaredin voi de la fErddelegile trimis mai intdi vou6, ca si vd binecuvdnteze, intorcAnd sale." Petrumergedirect la Leg[mdntulAvraamicreamintind promis Israelului cd Dumnezeu lui Avraam a pentrutoatepopoarele gi de aceea c5 Israelva fi o binecuv6ntare lumii, cd prin el va instaura teocralia Israelultrebuie sd fie primul cdruias6-ipropovdduitiEvanghelia. Acum fine{i minte celetrei sdrbdtori finale careaveauloc undevain octombrie. in primulrdnd era sdrbdtoarea trdmbilelor, carevorbeade intoarcerea Israeluluigi fbcea referire la Legimdntul Deuteronomic; apoi este Ziua Ispdgiriicdnd Israelultrebuiesi se pocdiasci. Ne amintim cd,inZiua Ispigirii marelepneot intra in SfbntaSfintelor qi unui animal stropea cu sdngele cu el capacul de aur de pe Chivotul Legimdntului.Acel capacera locul imp[cdrii sau al indurdrii. Pavelne reamintegte ci Domnul Isus esteimpdcarea sau indurarea gi astfelZiua Isplgirii vorbegte noastrd lsraelcareil acceptd pe Mesiaca Cel carepoartdpicatul despre lor. Apoi sirbdtoarea finali, sdrbitoarea impirilia binecuvAntatA, corturilorvorbegte despre cea mai ?mbucurdtoare dintre sSrbdtorile profetice ereiegti. Totugi ?mplinirea acestor sirbdtori nu a avut loc niciodati gi trebuiesi ne intrebim de ce. In Fpte,le Apostolilorcapitolul7 unul din discipoli,$tefan,a fost adusinainteaSinedriuluigi a relatatconducdtorilor Israeluluicum de-a lungul istorieitrecutea gi mi16 Israelului mesajul ei au respins de neprihinire a lui Dumnezeu, au omordtcu pietegi au ucispe proorocigi au culminatcu r6stignirea DomnuluiSlavei.in loc ca lsraelulsd se pocdiascd aqacum a poruncitPetruconducbtorii gi-auastupat urechilegi l-qauucis pe $tefan.Dup[ acesteveniment mulli gi dintreNeamuriau venit la Domnul cartea Faptele Apostolilorsesfhrgegte cu respingerea gi Israelului prev[zutsauprofelit in Vechiul Testament, Dumnezeu incepeun plan nou carenu a fost niciodatd gi anume Bisericiica Mireasla lui Hristos. adunarea Astfelplanulprofetic in condiliile al lui Dumnezeu legdmintelor pdni in vremeacdnd Dumnezeu cu Israelula fost pus pentruo vremedeoparte igi va strdnge BisericaSa.ApostolulPavela primit descoperirea minunatlcf, perioada incheia Bisericiise va cu rdpirea Bisericiigi dupdacest planullui Dumnezeu eveniment cu privirela Israel va incepe din nou. Dupi acest eveniment preocupirile lui Dumnezeu cu privirela Israel vor incepe din nou cu o perioadd de timp cunoscutl in ScripturicaZiua Domnului. esteo zi biblici careincepe Aceasta cu o noapte a judec[fii gi se sfhrgegte gi cu o zi a binecuvAntlrii. Daniel cartea Apocalipsa va arati cd noaptea dura $i gapte ani qi ziua binecuvdntati a impdrl{ieiva durao mie de ani,dupdcaretofi vr[jmagii vor fi zdrobili qi va incepe impirdfiavegnici.in cartea Apocalipsa I la 3 vremea capitolele Bisericiivorbegte despre epistolele Domnului cdtre cele qaptebiserici.Bisericaestemenfionatd de noudsprezece ori in acest pasajgi Israelulnumaide trei ori gi atunciin sens negativ. Oricum,in timpul celor gapte ani de noapte din Ziua Domnului, careesteperioada necazului cel niare,vezi Apocalipsa capitolele 4la 18,existd gi r;ase douzeci de referirila Israel, dar nici o singurd referire la Bisericd. Apoi din capitolele 19la22 peplaneya cdndHristosseintoarce gi iqi ageazd P5m6nt. zdrobegte satanocra{ia impdrifia,nu existi nici referirela Israelgi gase referiri la Bisericd. importanticaretrebuieobservatiacumestecd Chestiunea Dumnezeunu se ocupd de Israel in aceastl perioaddca natiunealeasdexcepfie{bcdndpistrarea poporuluievreuca identitate pe carele-a f6cut cu Israelulsi na{ionaliseparatipentruca legdmintele poati fi indeplinite in celedin urm5.NumaidupdrIpireaBisericii Dumnezeu va incepe si seocupe din noude Israel. Cu aceastischil[ importantlin minte,ne intoarcem la Epistola citre Evrei.

t4

EXPUNEREAEPISTOI,EI CATRB EVREI

Introducere: CAPITOLUL I, v. 1-3 TRECUTAFACUTAPARINTILOR DESCOPERIREA
Versetul1: o'Dup5 ce a vorbit in vecfrime plrin(ilor noqtrii prin prooroci,in multe rdnduri gi in multe chipuri,Dumnezeu." Patru intrebdri se nasc din acest verset - Unu,,,cine erau pirin{ii?"; Doi,,,care a fost Trei.,,cine au fbst proorocii?"; Patru,,,cine erau cei care trebuiau si primeascd descoperirea?"1 descoperirea?" Sd lulm prima intrebare,,cineerau pirin{ii?" Unele pasajedin Scriptur5,ca2Petru capitolul3 versetul 4 folosesc o expresie intr-un sens restrAnsgi fac referire la Avraam, Isaac Ei Iacov dar aici sciitorul face referire la strimogii poporului evreu. A doua, .,Care a fost descoperirea?" Descoperireaeste in primul rdnd cu privire la ?mpdrdtia care vine. Dr. Alva J McCiain a agezat-o intr-un mod foarte succint, ,,Biblia este o carte. Dacd ar fi sd ddm un titlu acestei cirli, pe drept am putea-o numi ,,CarteaVenirii impirdtiei lui Dumnezeu''' care esteintr-adevdr tema ei centrald pretutindeni. Pentru confirmarea acesteiafirmalii nu trebuie sd uitim gi lucrareaDomnului nostru Isus Hristos pentru ci El esteimpiratul veqnic gi nu poate fi nici Persoana o impdri{ie finald in afard de El qi lucrareaLui ca miel injunghiat de la intemeierealumii." Astfel descoperirea esterdzvritirea satanicd, rdzvrdtirea promisiunea omului, satanocralia, din Genesa 3: l5 cu privire la sbmdn[afemeii, legdmintelecu Israel, venirea lui Mesia gi reinstaurarea teocrafiei pe planeta Pimdnt. A treia intrebare, ,,Cine au fost prorocii?" Acegtia au fost proorocii Vechiului Testament purta{i de Duhul Sfhnt. Petru a aqezatacest lucru atAt de bine in 2 Petru 1 versetul 2l,,,Cdci nici o proorocie n-a fost adusi prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu,mdna{i de Duhul Sfdnt". A patra ?ntrebare,,,Cine erau cei care trebuiau sd primeascd descoperirea?" Observati cd la inceputul versetului 2 ni se spune, ,,la sfhrqitul aacestorzile, ne-a vorbit"; ,,ne" este, binein{eles, Israelul.Pavel a ardtatin Romani 9 versetele 4 gi 5 vorbind despreIsrael,a lor esteinfierea,a lor este slava,legimintele, dareaLegii, slujbadumnezeiasci, lbgdduin{ele, a lor sunt patriarhiigi dun ei a iegit, dupd trup. Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeubinecuvintatin veci. Amin! Obseva{irolul central pe care Israeluliljoaci in planul de rdscumpirareal lui Dumnezeu.Sir Robert Andersona spus, ,,C)amenii vorbescdespreistoria divini a rasei umane, dar nu existi o asemenea istorie. Vechiul Testanicnteste istoria divini a familiei lui Avraam. Chemarealui Avraam a fost pr-lnctul central din punct de vedere cronologic intre crearea lui Adam gi crucea lui Hristos gi totugi intreagapovestire a tuturor vremilor de la Adam la Avraam esteagezatiin unsprezece capitole. $i dacd in timpul istoriei Israeluluilumina descoperirii a rdmaspentruun timp asuprapopoarelorpagdne a fost pentru cd na{iunea favorizatl a fost pentru un timp in robie. Dar Dumnezeu s-a ocupat de poporul evreuin agafel incit ei sd poati fi un centru qi un canal de binecuvdntare cdtre lume. DatoritA mandriei lor ei au ajuns sd se priveascdpe ei inqigi ca singurul obiectiv al binecuvdntdriidivine." Astfel intreagadescoperiredin Vechiul Testament ne-a fost dati prin prooroci. Autorul a spus, ,,in multe rdnduri", ceeace inseamnd o mie cinci sutede ani. Si ,,in multe chipuri". A fost dati sub forma Legii, a profeliei, istoriei, psalmilor, semnelor,simbolurilor gi pildelor gi descoperirea a fost progresivi. Acest lucru se vede in mod specific in planul lui Dumnezeu de riscumpdrare care, intr-o formd prescurtatd, este agezatin Genesa3.15 precum cd sim6n(a fbmeii va veni qi va zdrobi domnia lui Satan. Apoi a fost chemarea lui Avraam, Iacov gi familia lui care au cobordtin Egipt qi care au deveni o na{iune; apoi a fost ordnduirea teocratici sub Moise;apoialegerea divini a lui David gi din tinia lui conducerea lui Mesia; a fost alegerealerusalimului. Cind Vechiul Testaments-a incheiat, Israel a$tepta, mai intAi, venirea lui Mesia, care era in termenii legEmintelor.Agteptau de asemenea

t7

Israeluluiin lara intoarcerea agtepta cel Nou; gi, in al treilearAnd,naliunea Legdmdntului instaurarea care Deuteronomic, sub LeglmAntul Acest lucru se a$tepta qi aqezarea impirlfiei teocratice. Promisd se sfhrqeqte cu o observatie VechiulTestament legdminte. intoarceriiqi toatecelelalte eraLegdmdntul pe proorocul voi vd trimite gi proorocul a spus. 4 versetele 5 6 capitolul Mateahi in ,,Iat5, ineresanti. pdrinfilor inima El va intoarce gi infricogatS. mare ziua aceea Ilie, inaintede a veni ziua Domnului, cu blestem!". s6 lovesc Mea, la venirea ]ara sprecopii,qi inimacopiilorsprepdrinfiilor,ca nu cumva, copiii, caresuntpoporulevreu,au fost impica{i cu pirin{ii. Pirinfii la carese referi aici sunt Obseva{i, Astfel IsusMesiaaveasd a fdcutlegdminte. cu careDumnezeu Avraam,Isaacqi lacov,ceitreioameni qi Ilie mesajulpe carel-a avut lui in duhul venit legdmintelor. Ioan a fbgiduin{ele aducdla indeplinire este aproape.Ioan, pentru impdrdtia cerurilor pocdiascd ci pentru Israel a fost cd trebuie si se probleme cu ucenicii cauzat a premergitorul, a fost respinsde Israel gi omordt.Aceata,bineinfeles problemi in venirealui llie. DomnulS-areferit la aceasti pentrucd ei l-au intrebatpe Domnul despre l0 la 13, ficdnd referirela profeliadin Maleahi.Dornnula explicat,,,Iliea qi Matei 17 versetele cl s[ atragi aten{ia ce inseamni cI facereferirela IoanBotezitorulgi Domnula continuat ceea venit", prezis Fiul Omului, le-a El, apoi Domnul tiderii au ftcut cu el ce le-a pl5cut;adic[, l-au omordt.$i, aveasI sufere.Oricum, inainte de a doua venirea Domnului Ilie va veni pe planetaP[mAnt qi va inainte de a doua in Apocalipsa. intoarceinimile copiilor cdtreplrin{i. Ioan face referirela aceasta Israelseva pocdi. venire a Domnului,

VOCEA FIULUI al tuturor Versetul2.. "La sfirgitul acestorzile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus mogtenitor (sau, lumile)". gi prin carea flcut qiveacurile lucrurilor, Literal,tnseamnl,,in cel zile", cuv6ntul folositeste,,eschatos". acestor ,,A vorbit,la sfhrqitul estevoceaDomnuluicitre Israel c[ aceasta cumplit,din urmi timp sauun loc". Observa{i mai extrem, -,,ne-a vorbit". Astfel, acesta Fiul este esteun mesajde sfhrgitpentruevrei,adic6Israel,Ei observafi ne amintimcd Isusa venit la Evanghelii, Fdrdindoiali, intorcAndu-ne Israelului. Cel carese adreseazi de asemenea 5 la 7. Pavelsubliniazd ale caseilui Israel vezi Matei l0 versetele numaila oile pierdute ca sd un slujitoraltdierii imprejur, a fost,in adevdr, 8 gi 9,,,Hristos acest faptin Romanil5 versetele gi sd intdreasciftgdduin{ele date pirinlilor;".Astfel, lsus a credinciogia lui Dumnezeu, dovedeascd pe careDumnezeu le-af6cutIsraelului. figdduinfeleleglmAntului venitsi indeplineascl

AUTORITATEA $I RANGUL FIULUI

Doud lucruri ar fi de observat. l. Autoritatea prin Numire: ,,L-a pus mogtenitor al tuturor lucrurilor". A pune Domnului nostru. Si ne amintim ce smogtenitor face referire la stip6nire - stdpdnirea a petrecut in vegnicia trecuti cdnd Lucifer, heruvimul uns, a primit autoritate in cer, a Ezechiel 28 versetul 14, dar Lucifer s-a rf,zvrltit gi a devenit Satan.Apoi, binein,teles, pimdntesc, L26; dar el gi al Genesa domeniului numirea lui Adam ca conducf,tor fost s-a rdzvrdtit. Acum, descoperim cd Fiul lui Dumnezeu, Isus Mesia, este numit stdpinitor al tuturor lucrurilor. Numirea Lui a fost realizati datoritl intrupdrii Lui, morfii, invierii giindlfdrii Lui. 2. Autoritate prin StIpffnire ca gi Creator: ,,Prin care a fdcut gi veacurile". Cuvdntul ,,veacuri" este ,,aionas". Acesta face referire la secole sau perioade de timp, dar gi la toate acele lucruri din aceie perioade de timp, cum ar fi crearea domeniului ceresc, crearea domeniului pf,mdntesc,;;i aga mai departe.Cuvdntul ,,fbcut" este interesant. Este ,,poieo". Nu existi nici un cuvdnt in limba englezdpentru acestcuvdnt din greacd dar el inseamnd ,.a face, a produce, a construe, a determina, a opera, a aranja in al Fiului estepozitia Sa de Creator. ordine". Astfel, dreptulde proprietate

l8

SLAVA $I LUCRAREA SLAVITA A FII-]LUI Versetul3: ,,E1,care esteoglindireaslaveiLui gi intipErireaFiin{ei Lui, gi care {ine toate lucrurile cu gi a gezut la dreaptaMiririi ln locurilepreainalte." piicatelor, CuvAntulputerii Lui, a f6cut curS{irea Sunt trei lucruri interesante cu privire la slava Fiului. Mai, intdi este oglindirea slavei Lui. Aceastaface referire la plindtateades[v6rr;irilorlui divine; radiereaslavei gi mdre]ia fiintei divine. Aceastanu esteslavareflectatdde Tatdl, ci slava Tatdlui gi a Fiului. Al doilea lucru estecd lsus este imaginea exacii a persoaneit,ui; adic6, Tatdl. intrelesul ne indreaptd cdtre o reproducereexactd. Domnul a spus.,,Cine N{'a vazut pe Mine a vdzut pe Tat6l." in al treilea rAnd, Fiul susfinetoate Este lucrurile prin cuvdntul puterii Sale. Cuvdntul ,,sus{ine" este demn de luaat in considerare. mai cuvdntuldin greaci ,,phero". Nu inseamrid cd Domnul line lumea ca CharlesAtlas. O descriere menfine coerenlatuturor iucrurilor buni ar fi cd Domnul men{ine toate lucrurile. Pe l6ngi acestea, ajut6ndu-le sd se dezvolte pAnd la un sfhrgithotirAt. Astfel cd Fiul nu numai cd susline universul. orbitelecu stelele. ecosistemul, dar El doregtesi le duci la bu sfdrgitullor dorit gi El face acestlucru prin Cuv6ntulputerii Sale.,,Cuv6nt" esteaici ,,rhema" gi se rcferd la cuvdntulvorbit. Cdnd Mariei i-a fost adusddescoperirea de cdtre ingerul Gavril cu privire la nagterea sffintd, Maria a spus,in Luca, in Luca 1.38, ,,Fac6-mi-sedupd cuvdntul tiu". Cuvdntul ,,putere" traduce cuvdntul ,,dunamis" qi qi priceperealui Dumnezeu de a indeplini ceea ce a spus. Astfel, pentru a capacitatea inseamnd universula luat fiin{5 la cuv6ntul lui Dumnezeu;El continuds5 vorbeascf, pentrua-l men}ine, rezuma, gi, in cele din urmd, El va desdvdrgi pentrua-l sus{ine universulpdn[ la incheierea lui finali.

MINUNEALUI MAREATA
,,A fdcrrt curdfireapdcatelor"; versetulspune literal,,,ne-a purificat de pdcatelenoastre". in gramaticdar putea fr parafrazat,,,Domnul ne-a curdfit de p[catele noastreprin El Insugi, pe El Insugi, cu El Insugigi pentru El Insugi". Cuvdntul ,,cur[tit" este la tinrpul aorist,care aratdo actiunefbcuti odatbpentru totdeauna;este o actriune Domnului, ceeace inseamndducerea complet6.Astfel susfinerea istoriei la sffirgitul ei necesitd preocupareade p6catul qi rizvritirea omului. Domnul a confruntat qi haosul cauzatede plcat gi s-a ocupat de problema aceasta dezordinea odatf, pentru totdeauna.

LUCRAREA DESAVAR.$ITA A RASCUMPARARII

,,A gezut la dreaptaMdririi in locurile prea inalte"; Domnul nostru este agezat,lucrareaeste realizatd. in mod intdmpldtor, preo{ii din Vechiul l'estament in ordnduirea din Levitic nu se a;ezau niciodati, lucrarea nu era terminatd niciodatd, pentru cd jertfele animalelor nu indepdrtau niciodatd pdcatul.In greacd,verbul ,,aSezat" indici un act solemn, formal, o pozilie de demnitate gi autoritate, pozilie Domnul susfine daramintili-vdci din aceastd inci toatelucrurile pdnd la consumarea lor final5, ocupAndu-se de plcat ca mare preot al nostru pentru c[ El trdieqtevegnic ca sd mijloceasc[ pentru noi. Acum sd rezumdm acest verset rninunat. In primul^rdnd, Qq-mnulnostru este superior proorocilor. Ei au fost purtdtori de cuvdnt, dar acum Fiul vorbeqte.In al doilea rdnd, Fiul mogtenegte toate lucrurile; El estenumit ConducdtorMediatorial. in al treilea r6nd, Fiul este gi Creator, qi conducdtoral tuturor lucrurilor de-alungul timpului qi, in al patrulearAnd,Fiul oglindegte slavalui Dumnezeugi esteuna cu Tatil. Cinci, Fiul este expresiaexactda Tatilui; El este Cuvdntul, Logosul. $ase,Fiul line bogdliile universului, men(ine legiturile qi ll dezv<lltA. $apte, El gi-a vtrrsatsdngeleindepirtdnd picatele odatd pentrutotdeauna.

l9

sA NEcoNCENTnAUASUPRA iNcnRu,on
4: "ajungAndcu atAt mai presus al Versetul un Nume mult mai minunat decAt de ingeri,cu cdt a mogtenit
lor.tt

Trei fapte pot fi observate aici. Unu, Fiul a ajuns mai presusdecAtingerii. ,,Ajuns" este cuvdntul estefolositpentrucrearea universului. Astfel,Fiul a ajunsmai presus ,,ginomai".Cuvdntul in al doileardnd,ne arnintimce s-a petrecut cu ingerii in istorie. decdtingerii prin ceeace a realizat. Lucifera primit tronul mediatorial in cer,Ezechiel Totug,Lucifer s-a 28. El a fost heruvimulmesianic. rdzvrdtit;el a devenit Satan,?mpotrivitorul. Astfel, Lucifer a fost moqtenitorul strdlucit dar s-a De asemenea? rrazvrdtit. se poateobserva ctr ingerii au fost implica{iin Legimdntul Mozaic. Fdcdnd referirela acestlegdm6nt, in Evrei 2 versetele 2 gi 3 autorulspune, dacdCuvdntulvestitprin onCSci, gi dacdorice abatere gi orice neascultare gi-aprimit o dreaptd ingeri s-adoveditnezguduit, rdsplStire, cum vom sc6pa noi, daci stim nepisdtorifap de o m6ntuire agade mare,care,dupd.ce a fost vestita ?ntdide Domnul, ne-a fost adeveriti de cei ce au auzit-o". Leglrn6ntulMozaic a fost, binein{eles, judecatd, pentrucI a depinsde credincioqia temporar omuluigi, in celedin urm6,a adus agacum Pavel ingerii esterdzvrltirepe de o spune,,,slova omoard".Astfel descoperirea Vechiuluitestamentprivind partegijudecati pe de alta. Al treileapunctesteci moqtenirea Fiului estemai bunf,decdta ingerilor. prezent precumci moqtenirea Acestlucru poatefi parafrazat, in trecutcu un rezultat ,, Isusa mogtenit Lui permanent5". estein stipdnirea Acest lucru ceredou6intreb[ri. Prima,,,cemogtenire au primmit ingerii?" Singuramogtenire ardtat6 in Scripturl estecea din Ezechiel28, unde Satana primit tronul mediatorialcare este in cer. De asemenea ne amintim c5 Satana uzurpatconducerea domeniului pimdntesccare a fost pierdutd prin rdzvrdtirea primilor nogtrii pirinfi. A doua intrebare,, Ce profeticd mo$tenire a primit Fiul?" in cel de-aldoileaPsalm, careesteo schi15 a Tatdluicareil aSeaz| pe Fiul ca gi conductrtor pe impdratulMeu pe al planetei; in versetul Eu am uns 6 se spune, ,,Totug, Sion, munteleMeu cel Sfrnt.". Apocalipsa19 vesetele I I la 16 ne oferi o schili acestuieveniment extraordinar cdnd Isus Mesia se intoarcepe planetaPimdnt, distruge Satanocra{ia gi iqi ageazi primiti de Fiul suntdrepturileregaleconferitein termenii impir6fia in lerusalim.Astfel, mogtenirea Leglm6ntului Davidic.Al treileapuncteste cf,Domnula primitun Numemult mai minunat. ,,Nume" ?nseamni simplu,,natura, tot ceeace esteo persoani".Minundfia NumeluiSduesteardtatlin Filipeni gi Dumnezeu 2 versetele 9 la I l, ,,Deaceea L-a in6l{atnespus de mult, gi I-a datNumele,careestemai presus de oricenume;pentruca, in Numelelui Isus, si seplece oricegenunchi al celordin ceruri, de pe pimdnt gi de sub pdmdnt,gi orice limbd sd mdrturiseascS, spre slava lui Dumnezeu Tatdl, c5 Isus Hristos esteDomnul."

CONFIRMART,A LUI DUMNEZEU TATAL CU PRIVIRE LA ACEST ADEVAR MARET Versetul 5: -,,Cilci, cilruia dintre ingeri a zis El vreodat{:,,Tu egtiFiul Meu; ast6ziTe-amniscut?" gi iaritqi: ,,Euii voi fi Tat6,9i El imi va fi Fiu?'n Este interesant cd autentificarea Tatllui cu privire la Numele Fiului Slu este din Scripturi. Exist6gapte citatein VechiulTestament. Citatul numirul 1: Psalumul2'.7, ,,TuegtiFiul Meu! Astizi Te-amniscut." Acestlucrunu a fost spusniciodati ingerilor.intAmplltor,acesttext nu a avut de a facecu generarea vegnicd a Fiului
din f)umnezeu Tatdl sarr cu incarnarea Lui. Isus este Fiul vegnic. Psalmul 2 este o incoronare a

Psalmilor;vorbegtedespreIsus Mesia care va veni sd preia conducerea planeteigi cuvAntul,,ntrscut" nu facc refcrire la venirea in trup a Domnului nostru ci la slujba Lui de Conducdtor Mediatorial a lui Dumnezeu.Poatefi patafrazat,,,Te-amnlscut Ia demnitateregal6". Citatul numtrrul2: 2 SamuelT:74,,, Eu ii voi fi l'atd gi el fmi va fi fiu." Aceastaface referire la Legdmdntul Davidic qi in mod deosehitla Solomoncare a fost un sirnbol al Domnului Isus.Totuqi, Solomon a e$uat,dar Domnul lsus, realitatea,estemogtenitorulde drept al tronului davidic in termenii Legimdntului Davidic. Astfel poate fi rezumat c5 Isus Mesia a evreilor este, mai int6i, Fiul lui Dumnezeuprin generare vegnicd.in al doilea rdnd. Fiul lui Dumnezeuin incamareaLui. in al treilea

20

rAnd, Fiul lui Dumnezeu este intr-orelalicfbrmald ca Mesiacareesteo urmare a invieriiLui. Domnul - El esteMdntuitor,Conducdtor, poatAsA proferice Regeqi indeplineasci toatepasajele din Scriptura Preot.

DIRECTIVA TATALUI CU PRIVIRE LA TXCUNMBA

inchine!"

ANGELICA

in lumepe Cel intAi-nflscut, zice:,,To{iingeriilui Dumnezeu strI se Versetul 6: ,,$i,c6ndduceiarSgi

Citatul numirul 3: Obseva{icd acestversetface referirela a doua venire a Domnului. Citatul de fala estedin Psalmul 97:7 - traducereacorectdar putea sd fie .,tnchinati-vdLui toli ingerii". Acesta face referireIa acei ingeri care s-au rdzvr5;tit impreund cu Satanpentru ci inchinareala idoli estelegat6 chestiune. de aceasttr Ingerii alegi,cei care nu au vrut sd se rdzvriteascd, se inchind lui Dumnezeuin orice caz. Observali, inci o dati, ci aaeataeste o referire a doua venire a Domnului ,,gi cdnd duce iardgiin lume pe Cel intdi niscut".,,intdi n6scut" descriesuveranitatea lui Isus pestetoate lucrurile. AcestaesteIsus Mesia in umanitatea Lui slivitd ca Fiu mai mare a lui David. Acestaare de-a face cu rangul, pozilia Domnului nostru..,intdi ndscut" este din cuvdntul ,,monogenes".Aceasta descrie rela{iaunicd a Domnului nostrucu Tat6l in naturaLui divin6. ,,Lurne" face referire la lumea locuit6. Conceptuleste cd atunci sind F{ristosse va intoarceingerii, aga cum s-a profe{it in Apocalipsa 19, Domnulva primi inchinare.

r
I

I
|l

t
l'

Versetul 7: "$i despre ingeri zice:Din vinturi faceingeri ai Lui; 9i dintr-o flacirl de foc,slujitori ai Lui." Citatul numirul4: Acest citat estedin Psalmul 104:4.Observa{i cd Isus esteDomnulingerilor gi ii pregite$te pentru slujirea Lui. in carteaApocalipsa descoperimcd fiinfele angelice care nu s-au rdzvrf,titvor fi implicate foarte mult in judecata umanitdlii rdzvrdtite.

l,|

I L

t
ll

t
i' I L
:
J
i,

Versetele estein veci de veci; toiagul 8-9: -,PecAndFiului I-a zis: ScaunulTAu de domnie,Dumnezeule, domnieiTale este un toiag de dreptate: Tu ai iubit neprihilnireagi ai urit nelegiuirea: de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tfru Te-a unscu un untdelemn de bucuriemai pe susdec6tpe tovardgii Tii." Citatul numirul 5: Acest citat estedin Psalmul45:6,7.Existd patru lucruri pe care Dumnezeu Tatdl le-a spus despreDumnezeuFiul. in primul rdnd, in raport cu tronul Sdu. in al doilea rdnd, in raportcu toiagul SIu. in al treilea rdnd, in raport cu conducereaLui care dovedegtedragosteaLui fatd gi ura Lui fafd de idrddelegeqi, in al patrulear6nd, in raport cu ungereaLui. de neprihdnire l. in raport cu tronul Siu: Obseva{ici dumnezeirea lui Hristos este exprimatS,,,Dumnezeule, scaunulTIu de domnie este vegnic". Gdndili-vi la tronul care i-a fost dat lui Lucifer in domeniulceresc. Acestaa fost temporar.Cdnd va apirea Anricristul pe planetaP6m6nt,omul fhrddelegiiva primi acesttron de la Satan.Pe ldngi aceasta, in Apocalipsa 12:7-10avem dezviluirea uimitoare ci Satangiingerii rdzvrdtili vor fi alungafi din cer. Prin urmare, va veni o zi cdndtronul lui Satanva cbdea,dar scaunullui Isus Mesia va dura pentruvegnicie. 2, in raportcu toiagul Sdu: LJntoiag este emblemadomniei. Prima men[ionare a toiagului este in Genesa49 versetul 10. Aceasta este o profelie remarcabildcare aratd cd sdmdn[afemeii, Conducltorul lui Dumnezeu, careva zdrobi satanocrafia, va veni din seminlia lui luda. incb o dath,aceastidescoperire arat6. cd domnia neprihdnitd a lui Dumnezeuprin Fiul vegnic va fi realizall prin Isus Mesia potrivit cu Legdmdntul pe care l-a {bcut cu David. 3. in raportcu dragostea Lui pentruneprihdnire: imi amintescunul dintre cuvinteleDomnului, ,,Fac intotdeallna lucrurile care ii plac Tatilui Meu". Cuvdntui .,neprihdnire" este ,,dikaiosune"; inseamndstandarduldin punctul de vedere a lui Dumnezeugi tot ceea ce inseamnd caracterulS[u sfAnt.Este interesant cd in Rornani3.26 avem adevdrulminunat cd

LJ J

--ll

2l

Dumnezeu estcdreptqi esteCel carefacedreptate tuturorcelorcarecred.Faptulminunateste qi totugi sd rlmdni s{hntgi aceasta poate picdtos este declarape neprihdnit cd Dumnezeu lui Dumnezeu fdla de neprihinire esteura Sa f6fn de datoritdGolgotei.Opusul dragostei pdcat.Satanestedescris in ScripturS Judecata lui Satanestesigur6fi toti ca cel ftrddelege. cu el. Atunci, cei ftrd cei carevor rimdnr vrdjmagi ai lui Dumnezeu vor fi judecafiimpreunf, vor descoperi uraDomnuluinostrufall de fdridelege. Dumnezeu 4, in raportcu ungerea era folositi pentrupreotqi rege.TotuEi, aici, Sa:Ungerea cu untdelemn 16 qi 17 cel uns estea treia Persoanldin Trinitate,adicl Duhul Sfhnt.In Matei 3 versetele vedem ungerealui Isus Mesia pentru slujba de prooroc,preot qi impirat. Observatide asemenea ci aceasti ungereeste descrisi ca ,,untdelemnul bucuriei". Aceastainseamni peste triumfdtoare". Uitdndu-ne Evanghelii obsevim ci dup[ ungereEl a fost ,,bucurie incercat,adici ispitit de cel rdu. in al doileardnd,ungerea Lui L-a dus la crucegi Domnul pe Domnul nostru nostrua luat asupra Sa picatelelumii. in al treileardnd,ungereaL-aadus la dreapta Tatdlui qi, in al patrulea r6nd,ungerea ca aveaca rezultata douavenirea lui Isus produco mullime de rf,scumpf,rati, Mesia ca Cel'Uns sd conduci.Totugi,toateacestea care vor fi'asemenea lui Hristosde-a lungul veacurilor nesfdrqite ale vegniciei. in ziua aceea bucurianoastrd va fi fdrdmargini,dar bucuriaDomnuluinostruva intreceorice limite.
{

Versetele plmAntul;gi cerurile l0-12: ,,$i iar6gi:La inceputo Tu, Doamne, ai intemeiat Sunt lucrarea Tale.Ele vor pieri,dar Tu rAmAi; gi mAnilor toatesevor invechi ca o hainl; le vei facesul ca peo manta, qi anii T{i nu sevor sf6r;i." vor fi schimbate; dar Tu egtiacelaqi; Citatul numirul 6: Acest citat esteluat din Psalmul102:25-27. Obsevati, mai intAi, cd Fiul estedescries ca gi Creatoral cerului qi al pimAntului.,,Toatese vor invechi" inseamnd cd ele vor poate imbdtrAni. Cineva sd-gifacdo imagine cu privire la magind vechecarea vdzutzilebunegi acesta estetabloulpe carepsalmistul qi apoi esteadevlrul glorios,,darTu rdmdi". Avem un il are in vedere qi imuabil. intr-o zi aceasti ordine creatdva fi schimbatdcomplet pentru Mantuitor neschimbat vegnicie. Traducerea literali a versetuluil2 ar puteafi urmdtoare&,, $i ca o haindpe careo arunci, a$avor pieri toate;ca o haini sevor schimba gi anii Tii nu sevor sf6rgi". darTu egtiacelagi Versetul 13:$i cf,ruiadin ingeri i-a zisEl vreodat5: la dreapta Mea,pAni voi punepevrfrjmagii Tii ,,$ezi al picioarelor aqternut Tale?" Citatul numirul 7: Acestcitateste din Psalmul I l0: l. Obsevafi ci Fiul esteasociat cu Tatdl?n demnitate regall. Fraza,,$ezi la dreapta Mea" in lirnba greacd indici inloc permanent de demnitate regali. Obsevaficd acolo este pozilia Domnului nostrupdndfiecarevrdjmagesteinvins. Scriitorul pozilie nu a fost ocupatd atrage atentiacI o asemenea niciodati de o fiin1i angelici, inclusivLucif'er. Concluziacu privire la ingeri, versetul 14, ,rNu Sunt oare to{i duhuri slujitoare trimise s6 indeplineascii o slujbi pentru cei ce vor mogtenim0ntuirea?" Existi cAteva gdnduriin acest verset. Ni se arati cd fiinfele angelicesunr duhuri slujitoaregi sunt trimiqi sd slujeasc5 pe moqtenitorii mdntuirii.Se ridici doul intrebiri - ,,ce a vrut si spundautorulgi cum definegte gi el mdntuirea?o' ,,cine sunt mogtenitoriiacesteimintuiri?" Mdnfuireaeste,in primul rAnd,un cuvdnt din Vechiul pe care il gdsimin mod deosebit Testament in Psalmi.Sd ludm, de exemplu,Psalmul3 versetul8. Psalmistul spune, Ta sdfie peste poporulTdu." SI luim de binecuvdntarea ,,La Domnul estesciparea: aemenea Psalmul 37l-39, celor neprihdnilivine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la ,,Sc6parea vremea necrzului." Existi multe alte referintela acestcuvAntmdretin Psalmi,dar cuv6ntulestecel mai bine demonstrat in cuvintelebltrdnului Simeoncdnd L-a vdzut pe copilul Isus in templu. Cuvintele saledin Luca2 versetele 29la33 aducceamai bundlumin6. El spune, slobozegte ,, ,,Acum, in pacepe robul TAu, S6pane,dup6cuvdntulTdu. Cdci au vdzutochiimei mdntuirea Ta, pe careai pregitit-os6fie, inaintea tuturorpopoarelor, gi slavapoporuluiTdu luminacaresdlumineze neamurile, lsrael."Tatdlgi mamaLui se miraude lucrurile carese spuneau despre El." Simeon, bineinfeles, ci pe condiliileLegdmdntului aveasd sebazeze pe promisinea Avraamic din Genesa 3.15c6 simdn{a ai 22

femeii avea sd zdrobeascd domnia qarpelui.\/SzAndu-Lpe copilul Hristos, el a spus, ,,ochii mei au Ta". Isus,binein{eles, vizut mAntuirea nu era nimeni altcinevadecdtMAntuitorulcare avea sd aducd pentru omenireapierdutbgi avea sd restaureze rdscumpdrare teocra(iape planeta Pdmdnt. in termenii Legimdntului Avraamic, Hristos avea sd fie o lumind care sd lumineze peste Neamuri qi avea sd fie slava lui Dumnezeupentru poporul din vechime, Israel. Astfel, mdntuirea poate fi rezumatdin aceqti termeni _. zdrobirea domniei lui Satan; aducerea rdscumpdrdrii; instaurareaimpf,rdliei teocratice; anulareatuturor prejudiciilor care au fost cavzate de rdzvrdtirea omului gi inil{area lui Hristos, impreund cu proslSvirea rdscumpirafilor. intorcdndu-rre la cuvdntul,,mclgtenitori" intrebarea este,,cea vrut s[ spund scriitorul prin aceastagi cine-sunt mogtenitorii?" in primul rand, cuvdntul se referi la stdpdnire; acesta este gdndul predominant. in Matei 2l versetul38 Domnul a relatatpilda acehii vier rdu. In versetele 37 gi 38 Domnul a spus,,, La urmd, a trimis la ei pe fiul sdu, zicdnd:,,Vor primi.cu cinstepe fiul meul" Dar vierii, c6nd au vdzut pe fiul, au zis intre ei: ,,Iatd moqtenitorul;venili s6-l pe mogtenirea omordmgi sd punem stdpAnire lui." Prin,urmare, ftr5 nici o alti intrebare, Domnul este mogtenitorul tuturor lucrurilor. ln primul rand prin creafie;in al doilea rdnd prin rdscumpdrare. Totugi, Biblia ne descoperd cd cei riscumpdralisunt mogtenitori impreundcu Hristos.Pavelexplicd aceasta in Romani8 versetul l'1,,,9i, dacd Suntemcopii, Suntemgi moqtenitori: mogtenitoriai lui Dumnezeu,gi impreund mogtenitori cu Hristos, dacS suferirn cu adevdrat impreund cu El, ca sd fim gi prosldvili impreundcu El." Adevlrul minunat de aici este ci Biserica in calitatede Mireasi a lui Hristos, va domni impreunl ci f{ristosj Bineinfelescd acestprivilegiu va fi acordatgi Israelului cdnd impdrdfia Domnului va il stabilitd pe pdrn6nt,care va fi o implinire a Legdm6ntului Avraamic. Este interesant momentulcdnd Domnul a dat stdpdnire primilor noqtrii p[rin]i, Adam qi Eva. in GenesaI versetul26, Domnul spunein mod specific.,,sdstdpAneascs" astfelcd mireasaprimului Adam a impdrtSgit domnia cu so{ulei. Este-foarte uimitor ceeace a dorit Lucifbr. heruvimul uns, gi anumesd fie ca Cel Pgeainalt gi printr-o rdzvrdtire, vinovatd L-a negat pe Dumnezeu. Totugi, cei rdscurnpdrafi prin hhrul lui Dumnezeuvor primi acest privilegiu. in impird{ie vor fi trei grupuri. Mai intAi, Biserica; ei vor fi pdfiaqila tron cu Mesia, ca Mireasi a Iui l-lristos.ir, al doilea rand. este Israelul;ei vor fi susfindtorii tronului lui Dumnezeu;naliuneapreoteasc6 in ceea ce le privegtepe Neamuri. Al treilea grup vor fi naliunile dintre Neamuri care vor fi supugiitronului lui Dumnezeu.Psalmul 2 este un comentariual acestuifapt. Imi amintesc cd acum mulli ani in urmd la Congresul de la Keswick am auzit pe acel predicator American vestit,Dr. Donald Grey Barnhouse. E,la povestitun incidentpu{in amuzanlcare a avut loc cdnd predica el in unul din statele sud-americane. Gazda lui era un om de afaceri bogat care aveao casdfoarte pldcuti qi mulli slujitori. Dupd serviciul d$ diminea[d gazdaDr. Barnhousea anunfat cu regretcd masa de prdnz nu va mai fi servitd pentru ci slujitorul care era responsabilcu pregitirea ei a fost tulburat de ceva ce a spus Dr Barnhouse in timpul serviciuluide diminea!6.Prredicatorul fiind un om foarte infelegdtor a intrat in bucdtdrie5i negresastitea pe un scaun suspindnd.Dr Barnhousegia pus braqulin jurul umf,rului ei qi a intrrebat-o care era problema. Printre suspine,ea a explicat ci intotdeauna ea s-a gdndit ci atunci cAnd va ajunge ?n cer va fi un inger, dar in timpul serviciului de dimineali Dr Bamhouse a e.<plicatin mod aparentcd poporul rdscumpirat al lui Dumnezeu nu vor fi ingeri. Predicatorul a cerut tinerei fete sd i se aliture intr-o cdntare bine ounoscutd, ,,Siguranli binecuvdntatl" qi ei au cdntat impreund ,,Siguran{A binecuvAntati, Isus e al meu, O, ce gust al slavei divine, mogtenitori ai mAntuirii". Cdnd au ajuns la acestvers,Dr Barnhouse a oprit-o pe tanAra fatd din gi i-a spus,,,cdnti acel vers din nou - nroqtenitori cAntat ai m6ntuirii" ceeace a gi fdcut, Apoi el s-a referitla textul nostru din Evrei I versetull4 gi a inceput s6-i citeascd tinerei femei textul, ,, Nu Sunt oare to{i duhuri slujitoare trimise sd indeplineascdo slujbd pentru cei ce vor mogteni mdntuirea?". Predicatorul a intrebat-o pe tdndr6, ,,Doregti sd fii o slujitoare pentru toati vegnicia?" Ea a spus, ,,Nu, domnule" gi, foarte iubitor, marelepredicatora explicatci ea a fost rdscumpdratb de Domnul cu care aveasd impdrtigeascldomnia lui Hristos gi care avea si fie slujit de ingeri de-a lungul veacurilor nesfhrgite careaveausd vind. Ce privilegiu pentrupoporul lui Dumnezeu!

LJ

LUCRAREA RASCUMPARATORULUI_ 2:16-18

NU Exrs'tA a"ruroR PENTRU iNcnnr

nu in ajutorulingerilorvineEl, ci in ajutorulseminfei Versetul16:,,Cflcinegregit, lui Avraam." El nu vine pentru ingeri", ,,Ajutorul" nu este in original gi am puteaciti, ,,Cdci negregit Cuv6ntul,,vine" in original inseamnf, in mdini. a stipdni ceva". Inseamnisi fii stipdnitde ,,a fine scopulda a ajuta gi de a sprijini. Astfel, nu existdriscumpirarepentru fiin{ele angelicecare s-au rizvrdtit impotriva lui Dumnezeu. Totugi, existd ajutor pentru om - ,,ci in ajutorul seminfeilui Avraam".,,A veni tn ajutor" este acelagicuv6nt din greac6,,,a avea ca scop ajutorarea^sau in mod deosebit, sprijinirea" qi observafi, autorulse referi la ,,simdnfalui Avraam", Israel.Intradevir, cdndIsraelva treceprin Necazulcel Mare acestversetva fi o binecuvdntare nemaipomenita pentruei. imi amintesc ci acummulfi ani in urmd cdnderamin ServiciulNafional in Cipru, un grup dintrenoi ne-amdecissI mergemsEinotdmintr-unbazin interiorin Cipru.Atunci nu puteamsi inot foartebine qi in mod nebunesc m-amindreptat spreadAnc am avut probleme. Mi-am Ai foarterepede dat seama cd eramin pericolgi am strigatdupdajutor.Acolo era un tAnlr din serviciulnafional, care era un bun inotdtor.A venit spremine ca o torpil6,m-a ridicat deasupra pe {irm. apei gi m-a aruncat Aceasta esteo reflecfiefoarteasemlnltoare cu ceeace Domnula fdcut pentrunoi to1i.El a avutca scopsdajutegi sdsprijineomenirea. !'crsetul 17: ,,Prin urmare,a trebuit sfl Seasemene fra{ilor Siti in toatelucrurile,ca sfl poatilfi, in ce priv,^gte leglturilecu Dumnezeu, un marepreotmilosgi vrednicde incredere, pentru ca sf,faci ispilgire pilcatele roiudului." Cuvdntul ,,prin urmare" ne duce inapoi la versetulanterior.PentrucI Domnul a venit in ajutorulumanitblii,inclusivIsraelo cuvdnt,,a trebuit" - tradus,,opheilo" a trebuit- ce minunat, acest inseamnd,,Dumnezeu a pus obligafiasfhnti asupralui Hristosde a aducemdntuire". Apoi versetul continui sh spun6, frafilor Sli". Din nou, acesta ne duce la promisiunea din Genesa ,,sdse asemene 3.15,ctr fromnul trebuiasd se facl ca unul din noi pentrua deveniriscumplritor.CdndDomnula devenitca gi frafii SAi El devenitpirtag la intristirile, sdricia, ispitelelor gi, in final, la o moarte violentd gi nemeritatn. Degi Domnul a suferit ?n toate aceste moduri, El a fost f6r6 pdcat.$i apoi autoru'faceo afirmafie, carear puteafi plini de semnificalie pentrucititorii evrei - ,, ca s[ poati fi un mare preot milos qi vrednic de incredere".,,Milos" inseamnd de compltimire care ,, un sentiment pentrua te eliberadin nenorocire"; gi vrednicde incredere deternindpe cinevasd aciioeze merge un pas:nai departe. Facereferirela cinevacaredoregte in credinciogia lui site eliberezedin nenorocire, Ap,ri scriitorulse referdla Domnulca fiind marepreotpentrunoi. Pentru evreiacestlucru ar fi plin de in'emnitate gi ne duceinapoiin VechiuTestament la jertfa Ziua lsplgirii agacum o avemdescristr in Lcvitic 16. Doud gdndurisunt legatede pozilia de Mare Preota Domnului nostru.Mai ihtdi, reface gi, in al doilearAnd, legiturilecu Dumnezeu pentruplcatelenorodului. faceispdqire Sl IuIm primul punct, ,,in ce privegte legdturilecu Dumnezeu"; aceastaeste cu adevirat o expresietehnici. Intorcdndu-ne preot,erainvifat si nu intretot timpulin sfAntul in Levitic l6 versetul 2, Aaron,marele locag.Aaron trebuiasd intre numai o datl pe an intr-o zi specificl,inZiua Ispigirii gi intr-un mod specific.Aaron apdrea ?numanitatea lui, ca un rdscump6rdtor al poporului. el trebuia De aemenea, si vin[ imbrlcat in vegminte de in ar[tdnddeslvdrgirea lui in sfin1enie. In acestloc preasfhnt eraChivotul Legdmdntului. Aceastdcutie de aur confineatablele de piatri unde erau scrise cu degetullui Dumnezeu. CeleZecePorunci.Capacul era de aur greugi se facereferirela el ca la scaunul milei.Cu fa{a spre acestscaunal milei erau doi heruvimi gi mai sus de acegtia era slava Shekina, adevdrata prezen{6 poporului gi a incdlcirii LegdmAntului a Durnnezeului Sfdnt. Datoritl pdcatelor Mozaic, judecata Aaron trebuiasd confruntesfinfeniainsultatd a unui Dumnezeu caretrebuiasd intdlneascd noastr[. Agadar,capaculde aur de pa Chivotul LegdmAntului ar puteasd se refere foarte bine la scaunul dejudecatl a Dumnezeului Atotputernic. urmare, preot,in ce privegte Prin marele legdturile cu

32

Dumnezeu,trebrria si satisfacdintr-un fel dragosteaqi sfinlenia lui Dumnezeu. Al doilea aspect,,,si faci ispigire pentru pdcatelenorodului"; inc6 o datd, se face referire la procedura din Ziua Ispiqirii. cuvdntuluidin greacd,,hilaskomai".Vom vedeamaitArziu Cuvintele,,a face ispdqire"sunttraducerea din Ziua in Romani cd acestcuvdnt cste tradus ,,impdcare".Acum sd ne gAndim pulin la procedura Tatdl lui Dumnezeu Ispigirii qi la pozilia Dornnului ca Mare Preot pentrunoi. Mai int6i, estealegerea cu privire la Dumnezeu Fiul. Si incercdm sd ne imaginim cd suntem impreund cu israelilii in Ziua marea Ispdgirii.Aaron, marele preot, ar cere doi fapi gi sorful ar fi aruncat.Unul ar fi lapul ispdgitorqi celdlaltfapul Domnului. Acesta de pe urrni ar fi ales pentru ardereade tot. Domnul Isus in rugdciunea Lui de mare preot in loan 17 versetele4 gi 5 afirmtr, ,, Eu Te-am proslSvit pe pdmdnt, am sfhrgit lucrareape care Mi-ai dat-o s-o fac. $i acum, Tat6, proslflvegte-Mdla Tine insuli cu slava pe care o aveamla Tine, inainte de a fi lumea." Din nou, in Evrei l0 versetul 7, autorul citdnd din Vechiul Testament, afirmd, ,,Atunci am zis: ,,Iat6-MI (in sulul cdr{ii estescrisdespreMine), vin sd fac voia Ta, Fiului inainteaTatilui. Aceastadin nou este Apoi, in al doilea r6nd, este rugdciunea Dumnezeule!" in Levitic 16. intorcAndu-ne la Aaron, israelilii aveaus5 vadi cum el lua o cddelinldplind cu ilustratd cdrbuniapringi de pe altar. Apoi avea si pund tdmdia pe foc ;i, pentru a folosi expresiape care o gdsim in Levitic I 6 versetul 13, ,,pentruca norul de fum de tdm6ie sd acoperecapacul ispigirii de pe chivotul mdrturiei, qi astfel nu va rnuri." Pasajuldin Vechiul Testamentvorbegtedin nou despreAaron ca la Marele nostru avAndmdinile pline de tdmdie pe care o aduceain locul prea sfdnt. Intorcdndu-ne Preot,Domnul Isus,in Marcu l4 versetele 32la36, ilvedem pe Domnul nostru?nGhetsimanigiauzim cuvintele minunate de pe buzele Lui, ,,Tat6,fic toate lucrurile i1i Sunt cu putinf6; depirteazdde la 'Iotug, Mine paharulacesta! fac6-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieqti Tu." Din nou, in Evrei 5 versetul7 citim, ,, El esteAcela care,in zilele viepii Salepdmdntegti, aducdndrugdciuniqi cerericu strigfltemari qi cu lacrdmi cdtre Cel ce putea sE-L izbdveasci de [a moarte, gi fiind ascultat,din pricina evlaviei Lui, cu toate cd era Fiu, a inv6{at sd asculte prin lucrurile pe care le-a suferit." Apoi, in al treilea rdnd, intrucAtstudiem migcdrilelui Aaron, il vedem cum injunghie fapul Domnului, ii strdngesdngele intrgi un vas intrd cu sdngeleanimalului injunghiat ?n locul preasfhnt.Apoi imprdgtie singele pe scaunul de judecat6, care devine scaunul indurdrii. intorcdndu-nein Evrei capitolul 9 versetele23\a26, citim despre Marele nostru Preot, Domnul Isus, ,,Dar, deoarecechipurile lucrurilor care Sunt in ceruri, au trebuit cur6{ite in felul acesta,trebuia ca inseqi lucrurile ceregtisd fie curdfite cu jertfe mai bune decdt acestea.Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare ftcut de mdnd omeneascd,dupd chipul adeviratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infr{igeze acurn,pentru noi, inaintea lui Dumnezeu. $i nu ca sd Se aduci de mai multe ori jertfi pe Sine insugi, ca marele preot, care intrd in fiecare an in Locul preaSffintcu un sdnge,care nu este al lui; fiindcd atunci ar fi trebuit s6 pdtimeasci de mai multe rtri de la intemeierea lumii; pe cdnd acum, la sfhrgitul veacurilor, S-a ardtat o singurd dati, ca s6 gteargd picatul prin jertfa Sa." In Romani 3.25, Pavel afirmd acelaEi lucru, ,, Pe El DumnezeuL-a rdnduit mai dinainte si fie, prin credin{ain sAngeleLui, o jertfE de isp6gire." Cuvdntul impdcareeste interesant; este cuvAntul,,hilasterion" gi are acceaqi rdddcindca gi cuv6ntul din textul (irnpdcare)". nostru, Cuvdntul din Romani poatefi tradusDomnul Isus a fost scaunul ,,a face ispigire nostrude indurare. l)omnul ne-a oferit o ilustralie puternicAa acestui lucru in pilda pe care o gdsim in Luca l8 versetele 9la 14.Este Pilda vameguluigi a Fariseului;,,Fariseul stain picioare,gi a inceputsd seroagein sine astfel: ,,Dumnezeule. [1i mulpmesc cd nu Sunt ca ceilalli oameni,hrdpdrefi, nedrepli, preacurvari sau chiar ca vamegulacesta." Totugi, desprevamegulpicitos citim, ,, nu indrdzneanici ochii sd qi-i ridice spre cer; ci se bdteain piept, Ei zicea: ,,Dumnezeule, ai mild de mine, pdcdtosul!" Acum lucrul uimitor este ci acestcuvAnt,,milos" este,,hilaskomai"; este acelaEicuvint folosit in acestverset,,a face ispagire""Gdndindu-ne la Romani3.25, ceeace spuneapdcdtosul era, ,, Doamne, fii scauntrl meu ce lnilS pentrumine, p6citosul". $i observalice a spusDomnul in versetul14,,, onrul acesta s-a pogordt acasd soc<ltitneprihinit." Cu alte cuvinte, Dumnezeu l-a declarat,,nevinovat". Existdgi un alt aspect al procedurii din Ziua Ispdgirii, care este vrednic de atentie. in Levitic 16 versetele 20\a22 citim cd dupi ce Aaron a fbcut ispiqireapentru picate, el a luat lapul ispigitor, gi-a pus mAinile pe capul {apului gi a mirturisit asupralui toate ftridelegile copiilor lui Israel.Apoi lapul a fost dus departcin pustie pentru ca sd nu mai fie vizut niciodatd. In Matei 9 versetele2 la 8 citim istoria unui om paralizat c5ruia Dornnul Isus i-a spus, ,,indrdznegte, fiule! Pdcatelei1i sunt iertate!" Cdrturarii s-augAndit in ei inqigi cd aceastaera o blasfemie dar Domnul a dovedit eficacitateaiertd.rii Sale pentrucd i-a poruncit omului sd se ridice qi sI umble. Cuvdntul pe care Domnul lsus l-a folosit

t.

33

trimite departe"gi astfel pentru grec,,apohiemi"; inseamnd,,a Estecuv6ntul ,,iertate"esteinteresant. picateleomuluiau avemaici un tabloufrumoscu privire la ceeace Aaron a fbcutcu lapul ispdgitor; in departe odattrpentrutotdeauna. Din nou, citim in Mica 7 versetul19 ,, gi vei arunca fost aruncate o intAmpare mai degrabl fundul mdrii toatepdcatele lor." In leglturi cu acestversetimi amintesc despreBilly Bray, un miner de cositor care a fost mdntuit.Era cunoscutca un cregtin amuzantd pentrucd intotdeauna fap de el. Povestirea striga,,Aleluia" pentrubun[tatea lui Dumnezeu zgomotos seintreba ci Billy Bray a fost invitatin casaunui domninfluentgi pentrucEaveagi alli oaspefi spune lui Billy Bray. A hotlrdt s6-l laseintr-o camerf,retrasi.unde era cum ar puteasdfind in frdu exuberanta un atlasal lumii. De indatddin camerd CAndgazdaa cercetat sdvadi s-aauzitun ,,Aleluia" puternic. pe atlasun locin ce l-a fbcutpe Billy sI fie atdtde entuziast a descoperit cd musafirulsiu a observat Oceanul Pacificundeaddncimile nu puteau fi mdsurate. Billy Bray amintindu-qi textul din Mica 7.19iin addncimile mdrii, dupi carea strigatgi mai a spusgazdeilui ci toatepicatelesaleau fost aruncate picatelenoastre careau fost gterse; Psalmul103 tare,,Aleluia". Isaia44 versetul22 vorbegte despre versetul 12 afirmi c[ atdt cdt estede departe rfisiritul de apus,atdtde mult depirteazdElftrddelegile intr-un mod minunatin procedura din noastre de la noi. Toateacestea, bineinteles, sunt demonstrate ZiuaIspdgirii.

DOMNUL, CEL CARE NE AJUTA Versetul l8: ,,$i prin faptul ci El insugi a fostispititin ceea sdvini in ajutorulcelorce cea suferit,poate Suntispiti$.t' CuvAntul inseamnS suferinfa; a indura" gi timpul ,,suferit" este,,pascho"; ,,a experimenta folositindicl o actiune carea fostincheiatd in trecutdar cu rezultate careexisti gi in prezent. Observali ci lsus ,,El insugi" esteCel care a fost ispitit in ceeace a suferit.Cuvdntulinseamni ,,a punela pentrua vedea incercare careestebinelesaur[ul ?nprezent" sau,?nal doileardnd,poateinsemna ,,o pentru ispitire a facertru". Probabilambele in{elesuri Ispitirilepe careSatan I au fost avutein vedere. le-aadusDomnuluiin Matei capitolul4 eraupenffua evitacrucea. In Matei 16.21 gi 22 cdndDomnul le-adescoperit ucenicilorcd El aveasI suferegi sd moari, Petrua fost cel careI--a sfttuit pe Domnul sdevitecrucea. Domnulnostru,adresdndu-se in mod evidentvrdjmagului Siu carese folosea de Petru, a spus,,,inapoiamea, Satano!" Domnul a suferit gi a biruit. De trei ori tn Matei 26. 36 Ia 46, in ruglciunea Domnuluinostrudin Ghetsimani, El a spus,,,nuvoia Mea s6 se faci, ci voia Ta" gi crucea a dovedit infrdngerea lui Satan.Aga cum este scris in Coloseni2.15, ,, A desbrdcat domniile gi stipdnirile,gi le-a ftcut de ocardinaintealumii, dupdce a iegitbiruitor asupra lor prin cruce." Acum dupdce Donul a ftcut toateacestea, autorulspune, si vin[ in ajutorulcelor ispitili". Cuvdntul ,,poate ,,ajutor" esteun cuvdntfrumos;inseamni,,a alergaIa strigdtulcelor caresuntin pericolgi a le oferi pe malul mlrii, a ajuns ajutor". Sespunea odat6o povestire despre i.rn tdndrcarea escaladat o falezd in niqtedificultiti $i nu puteasd se migteintr-o partesaualta.A fost chematgrlnicerul gi ajutoare dar pozilia in care era bliatul ftcea prea dificilA ajungerea la el in siguranfl. Brusc biiatul a devenit qi a inceputsi strigede durere. disperat in acelmomentmamasaa alergat ?najutorulsdugi c[firdndug6sit gi sepe rocl a ajunsla fiul ei gi l-a salvat.Dragostea modalitate; a o exactacesta estetabloulpe careil avemin legdturd ci Domnul nostrumgi despremodul in careEl vine in ajutorul nostru.cdnd credinciosului suntemispitili. Resursa in 2 Corinteni2.14, ,,MullEmirifie aduselui se gdsegte Dumnezeu, carene poarti totdeauna cu carulLui de biruinfdin Hristos"; observafi ci aceste mullumiri nu suntpentrunoi; numai f)umnezeu esteCel carene vine in ajutor.Orioum,doardoui lucruri sunt In primul rdnd,trebuiesi fim conqtienfi necesare. de inten{iilelui Satan. Pavelin 2 Corinteni2 versetul pe Satana 11 ne avertizeazl,,,ca si nu lSs6m de sd aibSun cAqtig la noi; cdci nu Suntem ?nnegtiin{i planurilelui." Trebuiesd fim conqtienti, prin urmare, gi, in al doileardnd, despre lui Satan de strategia pe careo descoperim trebuie de promisiunea s6 fim congtienfi lui Dumnezeu l2 in Efeseni6 versetele gi 13,,, Cdci noi n-avemde luptatimpotrivacdrniigi sAngelui, ci impotrivacdpeteniilor, impotriva domniilor,impotrivastdpdnitorilor intunericului acestui veac,impotrivaduhurilorrdutdliicareSuntin locurilecereqti. De aceea, lua{itoatdarmdtura lui Dumnezeu, ca sd vd pute{iimpotrivi in ziua cearea, 34

$i si rdmdnefi in picioare, dupd ce veli fi biri.rit totul." Observali cd aceasta este armdtura lui Dumnezeu qitrebuies6 o ludm asupra noastrd prin credin{i".

35

CAPITOLUL 2
pecarele-am Versetut 1:,,Deaceea, cu atAtmai mult trebuie auzit,ca strnu fim sI nefinemde lucrurile deplrta{ideele." pentruIsrael. Acestcapitolincepecu un avertismgnt careestein mod specificun avertisment ^ Inainte de a privi la acestcapitol in detaliu,si ne folosim imaginaliasfinlitd qi sd incercdm si apreciem cum va fi rdmdgila credincioasd ?n Israeldupi rdpire.in prezent,Bisericaare privilegiul imens gi responsabilitatea de a fi lumind intr-o lume intunecati.Pavel vorbegte despreaceasta in Romanicapitolul11.El facereferirela nigtemlidile de mtrslincareau fost tiiate gi Neamurile careau fost un mislin sdlbaticaltoit in locul lor. Acest eveniment esteschitat?n carteaFapteleApostolilor undeincepecu sdrbdtoarea Cincizecimiigi impird{ia oferitdIsraeluluiprin gura lui Petru.Citim cum ofertagi pe mlsurd ce ajungem Israela respins la sfArqitul Faptelor Apostolilorvedemcum Israeleste pus deoparte pi Evanghelia mergela Neamuri.Totuqi,Pavelatrage aten{ia cd mlddilelenaturale vor fi altoitedin nou in m6slingi Israelva devenidin nou luminalui Dumnezeu in aceastilume intunecatI. garpelui, igi va produce Dupdrlpire Satan omul siu, sdmdnfa Anticristul.Daniela profelit,in capitolul 9 versetul va faceun leglm6ntputernic 27, cd omul lui Satan cu mulfi din Israeltimp de o siptdmdn6, ceeace inseamnio perioadi de gapteani dar dupi o perioad6 de trei ani gi jumdtateel va faceca inchinareain templu, care incd va mai exista in acea perioadd,si incetezegi va cere inchinare universalS. Totugi,va fi o rimlgi1i credincioasd in Israelcare va proclamaEvanghelia, Evanghelia lmpirdtiei care a fost predicatide Hristosgi uceniciin Evanghelii. Ea va fi vestea lui buni a intoarcerii Hristospe p[mdnt pentrua zdrobi Satanomatia gi s6-giageze ?mpirifia. Firi indoiald,ne amintimcI pe care Domnul ne-ainvifat sd o facemera, ,,Vie impirdfia Ta, precumin cer agagi pe rugdciunea pimdnt". Nu estegreu sl presupunem vor citi Scripturile. cI acegti evrei credinciogi Vor apirea doi profefi pe scen6, Ilie Ei, probabil,Moise gi aceastirlmiqip credincioasl igi va aminti ultimile doud verseteale Vechiului Testament, ,,Iat6, vd voi trimite pe proorocul llie, inainte de a veni ziua Domnului,ziua aceea maregi infricogatS. El va intoarceinima pdrinpilorsprecopii, qi inima copiilor spre pdrintii lor, ca nu cumva, la venireaMea, si lovesclara cu blestem!" Rdm6gila credincioasd dintreevreiva recunoagte cu sigurantisemnificafia acestor versete c5 Israelulca gi nafiune trebuiesd pe careDumnezeu se pociiasci, si se ?ntoarc6 la legimAntul l-a fdcutcu Avraam,Isaacgi Iacov qi sI cautesdmdnta femeii,Mesiacel carea venit.Multi se vor intoarcela Evanghelie pentruprima dati gi, frri indoiali, vor citi foartesurpringigenealogia cu careincepeEvanghelia dupl Matei gi vor citi cd Isus a fost intr-adev[r Fiul lui David, Fiul lui Avraam.Pentruun evreu,acest lucru este cel mai semnificativ.Ei vor recunoa$te c[ Isus Mesia pe care L-au respinsa venit sd indeplineascigi LeglmAntulAvraamic,gi LegimdntulDavidic.Ei vor citi despre celebrarea Pagtelui in timpul cireia jertfit gi mielul era pe Isusca Miel al lui Dumnezeu, ll vor recunoagte Riscumpir[torul care a luat asupra Saplcatul lumii. I)e asemenea, Matei26 versetul 28vafi de o semnificafie incredibild cititorii iudeio eslesdngele Meu, sdngele legimdntuluicelui nou, carese varsdpentrumul1i,spre ,, cici acesta iertarea p6catelor."Ei vor vedeain mod clar cI acesttrsus, pe care Cel careindeplinegte legdmintele Dumnezeu le-a ficut Israelul,a venit si instaureze qi si implineascf, Legimdntul cel Nou aducAnd riscumpirare,iertare,pacecu Dumnezeu gi, cel mai importantdintre toate,aSezarea impirifiei. Ni-i putem imaginape aceqtievrei credinciogi intorcAnd la Epistolacitre Romani gi citind capitolul l1 versetul15,,,Cflci,dacdlepddarea lor (adici a Israelului) a adusimpicarealumii, ce va fi primirealor din nou,decit viaf6din morfi?" ii vedemintorcdnd paginilegi ajungdnd la minunata noasirA Epistoll, Epistolacdtre Evrei. Ei vor citi primele doud versetedespremodul in care Dumnezeua vorbit poporului Israel gi tuturor genera{iilor trecute,dar acum ,,la sf6rgitulacestorzile" Fiul vorbegte Israelului. Ei vor citi in versetul 6 despre a douavenirea lui IsusMesiagi despre cum va primi El inchinarea ingerilor.Acegtiisraelilivor fi foartecongtien{i de rdzvrdtirea satanici.Vor vedeaingelarea fui Satan subformaAnticristului.Vor citi in Efeseni 6.12,,,Cdcinoi n-avemde luptatimpotrivacdmii sdngelui, ci impotriva cdpeteniilor, irnpotriva impotriva stdpdnitorilorintunericului domniilor, ;i acestuiveac,impotriva duhurilor rSutdfiicare Sunt in locurileceregti." Pe scurt,ei vor recunoa$te zilele foarteimportante in caretriiesc gi cd Dumnezeu va includedin nou Israelul in mlre{ul plande -rdscumpirare gi cd Dumnezeu va adduce la indeplinire toateleglmintelepromisegi toateprofeliiledin VechiulTestament. Israelifi vorajungelaprimul versetdincapitolul2,,,De cu apeea, $i atunciacegti

24

atdt mai mult trebuie sfi ne {inem de lucrurile pe care le-am auzit, ca sd nu fim depdrtali de ele." F[rd nici o indoiali, israelilii iqi vor aminti de momentul in care Israelul, ca natiune, a respinsoferta imp6rlfiei in termenii t,egimAntului cel Nou. A fost acel evenimentcare a implicat moartealui $tefan gi cdnd a fost omordt el a strigat c'aL-a vizut pe Domnul stdnd la dreaptaTatilui; interferenlaera cd El Ei vor recunoagte satanocratia. ca Israelul sd se pocdiascd,sd preia conducereagi sd zdobeascd a$tepta cd cei din Israel sunt mogtenitoriai mdntuirii. Ei vor citi, ferA indoiali, ceeace Pavel a de asemenea ficutA lui Avraam sau semin.teilui, cd va spusin Romani 4 versetele 13 la 16, ,,In adevdr, {Egdduin{a pe temeiul acelei neprihdniri, care se capdti prin mogtenilumea, n-a fost {Ecutd pe temeiul Legii, ci credinfd.Cdci, dacd mo$tenitori Sunt cei ce se lin de Lege, credinfa este zddarnicS,qi frgdduinla este nimicitd; pentru cd Legea aduce m6nie; gi unde nu este o lege, acolo nu este nici cdlcare de lege. De mogtenitori Sunt cei ce se fac prin credin{6, ca sd fie prin har, qi pentru ca {hgdduin{asE fie aceea pentru toatd s5mAn{a lui Avraam: nu numai pentru sdmdnlaaceeacare este sub Lege, ci gi chezSguitd pentrusSmdnfa aceeacare are credin{a lui Avraam, tat6l nostru al tuturor". Imediat acegti israelili vor faptul c[ promisiunile nu pot fi ob{inute prin Legdmdntulcel Vechi, adici Legdmdntul recunoa$te Mozaicpebaza Legii, ci poate fi oblinute numai prin pociinli gi credinfd. $i obseva{icdt de personal esteacestlucru,.,Trebuie sI ne {inem de iucrurile". Cine sunt ,,noi"? Ei bine, epistolaeste cdtre Evrei. Adicd Israelul gi ei sunt indemnali sd pdzeasclacestelucruri. Ceea ce inseamni sd ,, si acorde multi aten1ie". Dar ce atenfieputeau s6 acordeei? Fafd de pnomisiuniledin Vechiul Testament,fa{i de darul impdrdfiei de la Domnul gi marea lucrare de riscumpdrare.ChemareafEcutd Israelului era si se pocdiasclgi sd se intoarcd la Mesia. CuvinteleDomnului din Matei 4.17 vor deveni din nou cele mai gi s5 zic6: ,,Pocdi!i-vd, cdci impdrdfia iplicabile, ,,De atunci ?ncolo.Isus a inceput sd propovlduiascS, cerurilor este aproape." Dar avertismentulde aici este mai specific, ,,ca nu cumva si fim depdrtafi de este,,pararuomen"qi inseamnd,,aaluneca". In ele". Cuvdntul ,,depirta{i" este un cuvAntinteresant; unele aspecte, era Lrntermen nautic.Acum cAtivaani in urmi unul din fiii nogtrii s-a hotirdt gd igi ia solia gi familia la o ieqirepe barc6.Au inchiriat un iaht in Norfolk Broads gi s-au gdndit cd navigarea pe iaht va fi o opera{iunesimplS. Totugi au descoperitcd cereamulti indemdnare.La un moment dat, in timp ce manevraudebarcaderula inceput s5 meargdprea repede.Una din frAnghiile de la odgoanesa incurcat cu una din tijele de la elice qi, spre oroareafiului meu, barca pur gi simplu se scufundagi a trebuit si fie chemati o echipd de salvarepentru a reface iahtul. Acesta este pericolul cu care Israelul se va confrunta qi, din nou, se leagdde ultimile doud capitole din Maleahi. Singura speranti pentru planeti este pociinfa qi reimpdcareaIsraelului. Pe de alti parte, Dumnezeu ar fi trebuit sd loveasci pdmdntul cu un blestem. Din fericire, aceasta nu se va intdmpla datoritd legdmintelor pe care Dumnezeule-a fbcut cu Avraam gi cu David qi de care Dumnezeunu se va cdi. El nu se va rdzgdndigi, legiminte vor depindedoar de credinciogia lui Dumnezeu. aceste de asemenea,

PEDEAPS,A iN CONDITIILE

PRIMULUI

LEGAMANT,

ADICA LEGAMANTUL

MOZAIC

gi dacil orice abateregi oricc Versetul2: "Cdci, dacil CuvAntulvestit prin ingeri s-a doveditnezguduit, gi-aprimit o dreaptf,r5spl6tire." neascultare Scriitonri vorbeqteaici despreLegdmdntulMozaic carea fost instituit prin misiuneaingerilorPavelspunein Galateni3.19, ,,Atunci pentru ce este Legea?Ea a fost addugatd din pricina cdlc6rilor de lege,pdnd cdnd avea sd vin6 ,,Sdm6nfa"cdreiaii fusesefbcutd fhgdduin{a;gi a fost datd prin ingeri, prin mdna unui mijlocitor"" Amintifi-vi cd acest legdm6nt era unul bilateral. Binecuvdntarea lui Dumnezeuera conditionatd de ascultareaIsraelului, Neascultarea avea ca rezultat condamnareasi blestemelelegbmAntului, adicd Israelul avea sd fie izgonit din fard gi avea sd sufere apdsarea rdzboiului, a foameteigi agamai departe. Acum versetulspuneci acestCuvdnt a vechiului Legim6nt doveditnezguduit". Cititorii evrei igi vor aminti istorialor, cim datoriti picatului qi neascultiriiei ,.s-a au fost alungafidin {ar6 timp de qaptezeci ani qi au stat in robie in Babilon gi Asiria. Totugi, acegtievrei iqi vor amintide asemenea cf, in anul 70 d.Hr. templul a fost distrusde Cesarulroman,pe carenafiunea l-a alesin locul lui Isus Mesia. "Iirnp de at6teasecole,Israel a fost departe de lara lor ftrd templu gi {Erdimp[rat. intr-adev[rCuvAntul lui Dumnezeu este cle nectintit qi poate fi vdzut chiar gi in situalia grea a Israeluluidin zilele noastre. Versetulse referl la fiecareabatereqi neascultare care va primi o

25

o dreaptirisplitire.,,Abatere" este,,parabasis"; inseamnf,,,a iegiin afamliniei". Dumnezeu a trasat judecatd linie prin CeleZecePorunciale Legirndntului Mozaic;pdgirea in afaraacestei liniei aducea judecati pentrufiecarepersoand. pentruIsraelqi aducea intr-adevtrr este ,,parakoe"l ,,Neascultare" ' esteformatdin doul cuvinte,,,pdta" careinseamnd .,ps ldngf," (noi oblinemcuvinetele ,,paragraf gi gi ,,koe" careinseamnla auzi.Inseamni din acestcuv6ntdin greacd) ci esteo neascultare ,,paralel6" gi nu doar neglijareaauzirii lor, ci care rezulti din neglijareaauzirii CuvAntuluilui Dumnezeu, lor. Fiecareevreucitind acestversetva recunoagte incSlcarea cd neascultarea ?nVechiul Legimdnt a judecat[ peste privi adus nafiune.Vor in urml la cele doui mii de ani de istorie gi vor vedeacI pe carenici un alt poporin istorienu lnafiunea a fost dusf,din fati gi a cunoscut un gradde persecufie a experimentat.

ixrRnnaRpA FARAnAspuNs
Versetul 3: ,,Cumvom scApa noi, dacl stim nep6sitori fafil de o mAntuire agade mare,care,dup6ce a fostvestitlint6i de Domnul, ne-afostadeveritideceiceau auzit-o." CuvAntul,,cum" este subliniatin original. inseamni ,,cum este posibil". Cu alte cuvinte, nu intrd in discufie". Din nou, cuvintul ,,noi" este scris apdsat. Binein{eles c[ se face ,,scdparea referirela Israel.,,Cumvom"(israelilii) ,,scipanoi dacEstim nepisltori" (negijih) ,,o mdntuire aga de mare?" Acum din nou trebuie si ne oprim gi si ne gAndimla acestcuvdnt ,,mdntuire".Nu inseamn6 altcevadecdtzdrobirea domnieilui Satan, eliberarea celor riscumpirafi,a$ezarea impdrifiei teocratice, gi prosldvirea stabilirea Lui Hristosca gi conducltoral planetei celor riscumplrali. ZaneC Hodges,in comentariullui cu privire la Epistolacf,tre Evrei, comentariulBible Knowledgefbce urrnitoareaafirma{ie: - ,,Nu se poate presupune in mod automatci mdntuirease refertraici la experienfa trecutda credinciosului de regenerare. Dimpotrivtr, estecevaviitor, a$acum sugereaz[ ;i cuvintele din context,,vommogteni".(Serefer[ la capitolulI versetul14.) scriitorulEpistolei Ca intotdeauna, cdtreEvrei trebuie?n{eles ca reflectdnd la modulde g6ndire din Vechiului Testament in mod deosebitaici unde se formeazi un lan{ de referin{ela miezul argumentului siu gi le gisim in mod deosebit in Psalmide undeel citeazd in mod deosebit in acest capitolundetermenul.,mdntuire" are bine definit. tn Psalmi,acesttemense repetl pentrua descrie poporului lui Dumnezeude sub apisareavrdjmagilor eliberarea gi bucuria lor consecventd datoritf, binecuvdntlrilor lui Dumnezeu. in Septuaginta, Biblia in greaci,atdtde cunoscut[ sciitorului,cuvdntul erafolositin acest sens;inPsalmul 2, vesetul 8, Psalmul 3 versetul 18 versetul 2, versetul ,,mdntuire" 46, versetul 35, versetul 50, Psalmul35 versetul 37 versetul 3, Psalmul 39, Psalmul7l versetul15, Psalmul I l8 versetele l4 la l5 gi 21, Psalmul 132versetul l6 giin altepir{i. Acestinfeles sepotrivegte in mod unic aici undetriumful Fiului asupra vrijmagilora fost dejamenfionat. Nu existi nici cel mai mic motiv de indoialdci cititorii etau sub apAsireexterni. Ei au induratpersecu{ie in trecut gi erau ruga{isi nu renunleacum.Aici, autorulle reaminteqte c[ victoriafinali asupravrdjmagilor apartine imp6ratului gi ci ingerii ii slujesc pe cei caresuntalegisdimplrt[geasclacea lui Dumnezeu in present slavf,, adici sdmogteneascl mdntuirea. Apoi versetulcontinui si spuni, ,,dupi ce a fost vestitilmai intdi de Domnul". intdmplf,tor, cuvdntul cuvdntului la un ,,Domnul",,,kurios"esteechivalentul ,,lehova"gi acelcuv6ntfacereferire Dumnezeu careigi fine legbmintele gi bineinfeles, Legdmdntul cel Nou. Versetulse sffir5egte, ,,ne-a fostadeverittr"(adic6, Israel),,decei ce au auzit-o", fhcdnd, binein{eles referirela ucenici. Ngamintim ci Domnula oferit impdrdfia Israelului; Domnula proclamat pentrucd impdrdfia in Israel,,,Pocdi{i-vd cerurilor este aproape". Dupf, invierea Domnului principalul subiectal ?nvifiturii Domnului era venirea impirifiei. Faptele ApostolilorI versetul 3 afirmi, ,, Dupi patimaLui, li ( adic5,ucenicilor) Sa infrligat viu, prin multe dovezi,ardtdndu-li-Se deseoritimp de patruzeci de zile, qi vorbind cu ei desprelucrurile privitoare la impirdfia lui Dumnezeu." Ucenicii trebuie si fi avut acest subiect predominant in mintea lor pentruc5, in versetul 6, ei au intrebat:,,Doamne, in vremeaaceasta ai de gAndsd aqezi din nou impdrdfialui Israel?"Domnula fost atentla rispunsulSdupentruc5 El gtizi ctr dupi Cincizecime Israelulaveasi respingd qi astfela spus,,,Nu este din nou ?mpirdfialui Dumnezeu treaba voastrd pe acestea sd gtiti vremurilesausoroacele; Tatdl le-a pdstratsub stdpdnirea Sa. Ci voi

26

vepi primi o putere, c6nd Se va pogord Duhul Sfdnt peste voi, gi-Mi veli fi martori in lerusalim, in toatd Iudea, in Samaria, qi pdnS la ntarginile pimdntului." Dupi Cincizecirne, darul imp6rdfiei a fost din nou reinnoit cbtre Israel. Si ne reamintim din nou predica lui Petru din FapteleApostolilor 3 ca,,Bdrbafi Israelili", 9i in versetul18, audien{ei 12la26. in versetul l2 Pavelde adreseazi versetele Israelililor cd Domnul a indeplini{ preziceriledin Vechiul Testamentcu privire la Petru reamintegte puterea Lui de a aduce impdrilia. De exemplu.Domnul a indeplinit toate profefiile din Isaia 53. Apoi in versetul 19 era chemarea Israelului la pocbinfd. Aceasta avea s[ le qteargdpicatele 9i sf, aduci toate lururile. vremuri de inviorare. DumnezeuTat6l avea sd-L trimiti pe Isus gi avea s[ reinstaureze Din nou, Petru folose$teexpresia,,palin genesia" ,,din nou, genesis" Apoi, la sfdrgitulcapitlului, adicdai Leg[mdntului Avraamic. Israeluluici ei sunt fiii leg[mAntului, Petrureamintegte

MARTURIA

LUI DUMNEZEU

puteri gi felurite minuni, gi cu darurile intirea mflrturia lor cu semne, Versetul4: ,,in timp ce Dumnezeu voia Sa!" DuhuluiSf6nt,imp6rfite dupii Observati natura m6rturiei lui Dumnezeu.Erau semne,minuni, puteri gi daruri ale Duhului Sfdnt,toate potrivit cu voia lui Dumnezeu.Ele fac referire la putereaveacului sau lumii de a veni, gi Israeluluilegitimitatea Lui in Evrei 5 versetul5. Isus a trebuit si dovedeascd vom citi despreaceasta de Mesia Dumnezeu. A trebuit si-gi dovedeasciputereaLui de a zdrobi pe Satan qi de a aduce Mai int6i, erau ,,senlne". Semnul era o marcd sau un mAntuire,adic6 impiri{ia teocraticdpe pdmAnt. rdnd, rnirar:uloasd. ln al doilea simbol de naturd ,,puterile"-Acestaera un evenimentatAtde puternic, In al treilea rand, ,,minunile". Cuvdntul in incdt putea fi vdzut qi din nou era de naturl miraculoas6. greach cste ,,dunamis" un act supranaturalcare are in el puterea inerentd a lui Dumnezeu. in al patrulearand,,,darurile Duhului Sfdnt". Aceastaface referire la putereaspecialf,acordati pentru o sarcind specificd. De exemplu, lltefan a primit putere pentru lucrarea care i-a fost icredinfati. SI ne gdndim doar pe scurt la minunile lui Isus Mesia. Mai int6i Isus, Fiul lui Dumnezeua fost adeveritde DumnezeuTat6l ca Mesia al Sdu. Sd ludm, de exemplu,intdmplareadescrisdin Matei I I versetele2 la 5. Ioan Botezltorul era inchis gi, auzind desprelucririle lui Hristos, ii trimite pe doi dintre ucenicii sii s6-L intrebe pe Domnul. intrebarea era ,,Tu egti Acela care are si vind sau s6 agteptdmpe altul?" Rdspunsul lui Isusaducelumind. in versetele 4 gi 5 se spune,,, Drept rSspuns, Isus le-a zis: ,,Ducefi-vd gchiopiiumbld, leproqiiSunt cur6{i!i, de spunefilui Ioan ce auzili gi ce vedefi:Orbii igi capdtdvederea, surzii aud, morfii inviazd,^qisSracilorli se propovdduiegte Evanghelia." $i amintili-vi ci Evanghelia predicatl era EvangheliaImpirdfiei. Aceste semneau dovedit cd trsus, ca Mesia lui Dumnezeu,a avut gi puterea capacitateade a zdobi pe Satan, de a reinoi pdm6ntul, aga cum a proorocit , de a nimici moarteagi boala gi de a aduce riscumpdrare. Sd ne gdndim, pe scurt, la urmdtoareleintAmpldri - in Matei 12. 22 la 30,I-a fost adus lui Isus un om stdpdnitde un demon, care era orb gi mut gi Isus l-a vindecat.Astfel Domnul a putut s[ dovedeac5 faptul cd putea si-l zdrobeascd pe Satangi pe ingerii rbzvrdtili care erau impreund cu el. in legdturdcu reinnoireanaturii gi controlareanaturii, in Matei l7 24 la 27 erao problemd cu plStireatributului. Domnul i-a spus lui Petru sd prindi un pe$te versetele care avea banii necesari in guri aritAnd cd Domnul avea poulere s[ controleze via\a animalelor. in Matei l4 Domnul a liniqtit valurile, ardtdndca Dornnul avea putere sd controlezenatura.Domnul a adus mdncaredin belgugpentru a hrdni pe cei cinci mii gi, mai tdrziu, patru mii ardtdndcd avea putere sd anulezefoamea. Domnul a putut sd anulezemoarteagi boala ar6tatein invierea lui L,azdrgi in multe altele, dar cel mai important dintre toate, Domnul a ardtatcd poate sd aducd rdscumpdrare. in Matei 26 versetul28 Domnul a spusla Cina cea de'faind, ,, cdci acesta estesdngele Meu, sdngelelegdmAntului celui nou, care se varsd pentru mul{i, spre iertarea p6catelor." Acum toate aceste minuni au fost prezise in Vechiul Testamentin mod deosebitin cartea Isaia. Erau doud scopuri pentru minunile Domnului Isus gi a ucenicilor Sei. in primul rand ele trebuiaustraratecl Isus puteasi ageze impdrdlia teocraticS.$i, in al doilea rand, pentru a dovedi c[ impirdfia avea str fie agezatd dacd Israel se pocdia. Aceste minuni au fost indeplinite in Israel gi pentru Israel qi au ardtat puterea veacului care avea sd vind - vezi Evrei 6 versetul5.

27

sLUJrroRr, NUpor DoNTNI ixcnRrl FIITvD

viitoare, Versetul EI lumea despre carevorbim." 5: *in adevir, nu unoringeria supus pe care Hristos o va agezape planeta Bineinlelescd face ,"i"rir" la imp[rl1ia teocraticd, Pdm6nt. conduc[torulactual,esteun inger degi un inger cizut gi el nu va u""u cu siguranla Satan, in veaculcarevine. Verbul ,,a supus" estecuvdntul,,hupotasso". Esteun termenmilitary stlpdnirea qi termenul ,,lumea viitoare" este folosit pentru aranjarea soldalilor sub un Gneral Comandant gi se referi la pimdntul locuit. Dou[ chestiuniimp<lrtante in acest ar trebui observate ,,oikoumene'o r verset. planetei, a avut conducerea ea ii Prima,lumeava fi locuitdde omeniregi, a douagi, degiSatan va fi luat6.Ar trebui sd ne amintim ci primii nogtrii p6rin{i i-au dat toiagul lui Satanla inceputul planetei.Scritorulcontinubs5 istoriei gi Satanesteacum dumnezeul acesteilumi gi are stipAnirea plm6ntesc. expliceci Adam a pierdutstipdnirea asupra domeniului De aceasta se ocupdversetele 6 la aici din Psalmul8. 8: scriitorulciteazA

PIERDEREA STAPANIRIIPAMANTULUI
Versetete 6: ,rBainc6,cineva urmtrtoarea mirturisire: Ce esteomul,ca sl-ti aduciamine a filcut undeva deel saufiul omului,ca si-l cercetezi?" Scriitorul accentudaz[ foarte putemic - cineva a mirturisit. inseamnd o mirturie solemni, gravl. Se facereferirela om gi la fiul omului.in greacd se sugereazl c[ toati omenirea estein Adam. importantmai tdrziu dar avemaici prima aluziela Adam ca fiind capul Ne vom ocupade conceptul gi intreaga federal rasi umanl estein el. intrebarea este,,Ceesteomul, ca si sd-fiaduci surprinzitoare amintede el?" gi cuvdnhrlfolosit ducecu el implica{iitandre. inseamni,,si privegtila om pentrua-l ajutasaua-I aducebeneficii,pentrua-l supraveghea a aveagrijEde el". Tablouldin acestverset Sau gi lntr-o condiliepierduti,dar un Dumnezeu esteacelom completnesemnificativ cu o grijl tandr6care qi va aduceriscumpirare. incd iubegte omenirea Apoi in versetul7 scriitorulspune trei lucruri despre om, L-ai frcut pentru pu{infl vreme mai pe jos de ingeri, l-ai incununat cu slavi 9i cu cinste,l-ai pus pestelucriirile mflnilor Tale. Acest versetne duceinapoi ?nGenesa incepe,,L-ai fdcut pentrupufinl 1.26.Literal, versetul vreme pe carescriitorul maaipejos de ingeri". Apoia douachestiune o punein disculie estec[ omul privegte cu slavl gi cinste.Din nou, acesta ?nGenesa a fost incununat 1.26,,,omul a fost fbcut dupi gi a fost incununat".Cuvintul este,,stephanoo". aseminarea lui Dumnezeu Aceasta nu esteo diademd regali ci facereferirela omul carea fost?ndl!at; sauo cunund estecevaasemdnitor cu ceea ce avealoc la jocurileolimpice.Apoi, in al treileardnd,autorulafirmd,,I-aipus pestelucrlrile mAinilorTale". Dumnezeu a spus,,,Si stdpineasc6". Astfel, Adam a fost creatcagi cap federalprimind stlpinire gi pesteplaneti ca o teocra{ie. trebuiasi domneasc[

CE A HOTARAT DUMNEZEU PENTRU OM, DAR CE S.A INTAMPLAT PRIN

nAzvnAuREA OMULUI
Versetul 8: ,,Toate le-ai supus sub picioarele lui. in adev6r, dacit i-a supus toate, nu i-a llsat nimic nesupus. Totu9,acum,inci nu vedemci toateii Sunt supuse." peste planet6; i-a fost in primul rand, Adam a fost fdcut un cap federal; el a primit sttrpAnire datd in control viafa animalelor qi viala plantelor. Apoi scriitorul spune, ,,dar acum incd nu vedem cd toate ii sunt supuse". Ce s-a int6mplat? Ce a intervenit? Ei bine, mai int6i, va trebui sI ne gdndim la conceptulctr Adam este capul federal.Adam a fost fbcut dup[ asem{narealui Dumnezeu qi a fost creat trup, suflet gi duh. In ceea ce privegte duhul lui Adam, el era congtientde Dumnezeu. El era legat de natura lui Dumnezeu. In ceea ce privegte sufletul siu, el era congtienr de el insugi gi, in legdturi cu trupul siu, el era congtientde lume. Prin cele cinci simluri, el putea si apreciezetot ceeace Dumnezeu a creat. Domnul l-a avertizatpe Adam c[ in ziua in care va fi neascultdtor va muri negregit.Oricum, in 28

ebraicl este un joc de cuvinte ;i se refbri la o nioarte dubli - ,,murind vefi muri". Cind Adam nu ascultat,rela{ialui cu Dumnezeua fost rupti - el a nrurit din punct de vederespiritualgi apoi, ulterior, planeteilui Satan. Totugi,in Genesa 5 el a transmisconducerea a murit gi fizic. intre timp, bineinfeles, gi chipul un fiu dupd Adam a ndscut de ani, vdrsta treizeci de o sutS versetul 3, se spune, ,, Ld lur qi i-a pus numele Set." La inceput, Adam a fost creat dupi chipul lui Dumnezeu, dar asemdnarea cdnd Adam a pdcdtuit i s-au petrecutcdteva lucruri semnificative.Aga cum am men{ionatanterior,el a murit spiritual; relafia lui cu Dumnezeu a fost ruptl. Apoi el a trebuit sd infrunte o naturi plcitoasd; adici o dispozilie de vrdjm[5ie fala de Dumnezeu.Aceastas-a int6mplat cu Adam c6nd Dumnezeu l-a confruntat cu fapta lui gregiti. El a invinovdfit-o pe femeia care i-a fost datd gi prin aceastaL-a invinovI{it pe Dumnezeu. in al treilea rdnd, avea sd moard dinpunct de vedere fizic. C6nd li s-au lui Adam; adic6, mor{i din punct de vedere ndscutcbpii lui Adam gi Evei, ei au fost dupd asemdnarea spiritual,cu naturf, pScdtoasigi stdpdnili de moarte din punct de vedere fizic. De atunci toli cei care se nascdin Adam au acesteprobleme qi astfel Pavel spune pe drept, ,,in Adam toli mor". Astfel, Adam , estecapul federal al rasei umane. Pavel face aluzie la aceastain Romani 5 versetul 12, ,, De aceea, dupdcum printr-un singur om a intrat pdcatul in lume, gi prin pdcat a intrat moartea,gi astfel moarteaa ci trecut asupratuturor oamenilor, din pricind cd to{i au pic6tuit..." qi cuvdntul din greacf,sugereazS am putea citio ,,pentru cd to{i au pdcdtuit in Adam". Datoritd rizvrbtirii lui Aadam, Satan a preluat asupra planetei. Ca rezultat al acestui fapt, intregul neam omenesc a fost afectat in mod' conducerea drastic. Omenirea a fost instrdinatdde Dumnezeu gi moartea gi pdcatul au inceput si st6pdneasci.Pe l6ngd aceasta,moartea pi putrezirea au venit asupra planetei. Astfel viafa animalelor gi a plantelor a suferit ca rezultat al picatului lui Adam. In locul ordinei pe pianet6,a venit haosul, care va cregtepdn[ la sffirgitul veacurilor. De aceeaPavel spunein Romani 8 versetele22la23,,, Dar gtim ci pini in ziua de azi, toatd firea suspind gi sufere durerile naqterii. $i nu numai ea, dar qi noi, care avem cele dintdi trupului nostru." infierea, adicd rdscumpSrarea roade ale Duhului, suspin6min noi, qi agteptdm

pn OMUL CAZUT$r ULTIMUL ADAM; NOUL CAp FEDERALCAREVA RASCUTUpARa VA RECUPERA STAREAPIERDUTAA OMULUI
vreme mai pe jos dcc6t ingerii" adic5 pe Isus, Versetul 9: ,,Dar pe Acela care a fost f?lcut;,prtru pu{initr il vedem,rincununat cu slavtrgi cu cinste"din pricina mor{ii pe care a suferit-o;pentruca,prin harut lui guste El sfl Dumnezeu, moarteapentru tofi." Aceastaeste prima men(iunea numelui ,,lsus" in Evrei. Pentrucititorul evreu era ,,Jehoshua" care inseamni literal ,,Iehovamdntuiegte".Acesta nu este nimeni altcinevadecdt Fiul vegnic al lui Dumnezeu care S-a intrupat. Acesta este Isus din cele patru Evanghelii care, dupi ce a adus rdscumpirarea,sti la dreaptaTatSlui gi va veni si aducd din nou, a$acum autorul Epistolei cdtre Evrei spune,ceea ce vom numi ,,odihna lui Dumnezeu". Acest Isus, prin harul lui Dumnezett,a gustat pentru fiecare. Prin aceasta,lucrareasldvitd a harului lui I)umnezeu aduce iertare, nagteredin moartea Cei riscurnpirati au acum un nou cap federal nou,sfin[ire qi. intr-o zi, cdnd se va intoarce.prosldvire. gi au fost mutati din pozilia ior in Adam, gi aEezali in Isus Hristos,careestenoul Cap federal.

NOUANOASTRA POZTTTE iX HnrSrOS

Versetul10: ,,SecuveneA, in adevilr, ca Acela pentru care gi prin care Sunt toate,gi care voia si duci pe prin suferinfe,pe Ctrpetenia mAntuirii lor." mul{i fii la slavl, s5 desflvdrgeascil, Planulde mAntuireimplica cele Trei Persoane ale Dumnezeirii.Unu, Tatdl, ,,secuvenea", cd El este Dumnezeu Tatdl. Adevdrata constitulie a lui Dumnezeu Duhul Sfhnt face rdscumdrarea necesarS. Dupd toate scopul tuturor lucrurilor este Dumnezeu. Aga cum spune textul, ,,pentru care Ei prin care sunt toate lucrurile". ln al doilea rdnd, Duhul Sfdnt, ,,care voia sd aducd pe rnulli fii la slavd". Aceastaeste lucrareaDuhului Sffint de convingere, de regeneraregi de locuire in credincios. Urrnitorul pas este prosldvireacAndcei rdscumpdragi vor primi trupuri de slavd ca qi Domnul nostrurn sldr,it.In al treilear6nd,Fiul. Se face referirela ,,Cdpetenia m6ntuirii lor"; ,,cdpetenie"in greacdeste

29

unul caremerge este, Aceasta caremergeprimul saucel careconduce". inseamnS,,cel ,rarchegos". nu vinela Nimeni adevlrulgi via{a. calea, Domnula spus, Ioan 14.6, inainte. ,, lsusi-a zis: ,,Eu^Sunt o cale despre 20 sevorbeqte in Evrei l0 versetul calea. cd este prin Mine." Aici,.\rs spune Tat6ldecAt jertfa nou6 cea este text acelui din spatele Gdndul in greaci,,road". gi este gi cuvdntul noud vie ,,cale" noi sd din posibil fiecare gi ca a fdcut primul a mers care saucaleaceavie. Domnul nostrumesteCel desdvdrqi" prin suferinfi. ci Domnulne-adesdvdrqit ,,A si spund fie primit de Tatil. Autorul continud pierdutd a umani rasl glorioasi a fost cI o Desf,vdrqirea pdnd desivdrqirii". la duce inseamnd ,,a tinta IsusHristos.Astfel, pozilia noastrl sl[vitd ,,in Hristos" putut fi transferatlsub un nou Cap Federal, la Tatil, dartotul esteprin Golgota. care ne duce calea Domnul este esteprin cruce. NECESITATEA INTRUPARII _ 2:II-16 ruqine str-i Lui nu-I este De aceea, qi ceiceSuntsfin{ifi,Suntdintr-unul. l1: Cici Cel cesfin{egte Versetul numeascil ,,fra{itt. esen{ial[.. 3.15 carefacereferirela simdn{afemeii,faceintruparea din Genesa Promisiunea qi cei la sfinlifi' la cel care sfinleqte referire Primul,se face in acest verset. Sunttrei adeviruriminunate fii separate, unic 9i si gi a_fi sfin1itinseamn6 Bineinplesc5 Domnl nostrumesteCel care sfin{egte neprihlnit.Astfel, Il avempe Isus carene Oricew pdcitos care vine la Hristosestedeclarat special. acestverset,,,suntdintrqi pdd6tosul pociit estesfinfit. Al doileapunct la careface'referire sfinlegte ci Domnul Isus9i cei uimitor este Astfei, conceptul este,, din unul". literald unul". Interpretarea punct Lui", care este Tatdl. Al treilea careesteDumnezeu sursd; ,,deaceea sfin{ifi sut toli din aceeagi este,,adelphos". ,,fra{i" esteDomnulIsus,,,nu-Iesteruginesd ne numeascd'fra(i"'. Cuvdtttul pAntece. Adevirul uluitor, careaparein acestversetestecd Domnul nostru inlelesulestedin acelapi adevir in I Corinteni1.30, Dunezeu ca Tatd.Pavelfacereferirela acest gloiios gi sfinlii au pe acelagi pentru a fost El frcut de Dumnezeu Isus. in Hristos ( Sunte{i Tatil), prin El Dumnezeu adici, ,,$i voi, (cdnd la Hristos ca Ei venim neprihdnire Dumnezeu), lui ( care esteinfelepciunea noi inlelepciune referire la sfin{i face Ultimul cuvdnt sfinpireqi riscumpSrare." pdcltoqisuntemsocotilineprihnni;i), cAndvom fi proslivili gi vom aveatrupuri de slavl ca gi Domnulnostru.Atunci vom fi ca qi Hristos uimitor. Apoi, in versetul fra{i. Acestaesteintr-adevdr incdt Lui nu ii va mai fi ruginesi ne numeascS 22 Testament citeazdPsalmul Vechiul adevdr din este un pentru ci a adeveri acesta 12, scriitorul, pe cAnd Psalm at6rna citat a acest sustincd Domnul nostrum versetul22. Multi teologi conservatori pirisit?" In M-ai Meu pentru ce Meu, Dumnezeul el incepe cu ,,Dumnezeul cruce gi bineinfeles 22 este versetele 19 la2l Domnulnostrumse roag[ sdpoatdfi inviat dintrecei morfi. Apoi, in versetul implinirea sl[vitl a Domnului gi Domnul se bucurd in mijlocul frafilor, adici in mijlocul celor mullumiri pentru 23 la 31 Domnuladduce Apoi in versetele prin s6ngele Sdu scump. rdscumpdra{i Astfel vedem lui Satan. prin domniei zdrobirea rugiciuneaascultatl gi pentru stabilireateocra{iei a celor care au fost Domnului nostru dar qi bucuriaLui in aceatovdrigie nenumdratd suferintele domniaDomnuluinostru. qi ftculi ca qi Hristos.Apoi in celedin urmi vom vedea riscumpdrafi VechiuluiTestament,,, din Scripturile in versetul13,incd o dat6,scriitorulciteazd $i iarfl9i: gi pe care Mi i-a dat copiii ,,imi voi pune incredereain El." gi in alt loc: ,,Iatf,-Mfl,Eu
Dumnezeu!tt Pasajuldin Isaia 8 versetele17 gi l8 se ocupl de cuvinteleprooroculuiIsaia. El spuneci ;i-a in Dumnezeugi ci fiii s6i vor fi un semn pentruIsrael.Primul fiu al lui Isaia a avut cel pus increderea inseamndgrabd de a strica, grabd in a prida. Prin mai lung nurne din Scriptur5, Maher-shalal-hashbaz; judecatd pentru Israel. Al doilea fiu era numit Shear-jashb;inseamnl de acest fiu era un semn r.lrrnare, o rfmdEifi se va intoarce, care vorbegtede mi16.Cdnd venim la Domnul nostru 9i Mdntuitorul nostru in DumnezeuTatdl gi apoi, ci fiii SAi sunt semne. Isus l-lristos.descoperimci El gi-a pus increderea Astfel vedemaici doud principii - judecata,prelul plitit la Calvar gi mila - copiii rdscumpira{i.

30

Versetul 14: ,,Astfel, deci, deoarececopiii Sunt pSrtaqi singelui qi cirnii, tot aga gi El insugi a fost deopotrivfrpirtag Ia ele, pentruca, prin moarte, sfr nimiceascl pe cel ce are puterea mor{ii, adic6 pe diavolul.'o bineinlelesne duce inapoi in Sunttrei puncte in acestverset.Mai intAi, pozilia copiilor; aceasta gi copiiipe care mi i-a dat Domnul". Isaia,,,Iat[, eu versetull3 unde scriitorul folosegtecitatul din Poziliacopiilor este cd ei sunt pdrtagiai s6ngeluigi a cdrnii. ,,Pdrtagi" este cuvdntul ,,koinoneo" gi inseamni,,a impirtdgi". Astfel pozilia comuni a intregii raseumane este cd ei sunt fbpturi din sAngegi carne.Al doilea punct este pozilia Domnului. Scriitorul afirmd ,,El insugi a fost deopotrivi pdrtaqla ele". Cuvdntul,,a fi pirtag" este ,,metecho" gi inseamnd ,,a {ine cu". Astfel, Isus Fiul lui Dumnezeu gi 4.24 afinni, ,, Dumnezeu este Duh; gi cine se in carnea. Ioan avDf nimic comun cu sAngele nu a gi in adevdr." Dar Domnul nostru S-a intrupat in carne gi inchinSLui, trebuie sd I se inchine in duh sdnge.Pin^urmare,Isus este Dumnezeu adevdrat qi Om adevirat. Al treilea purct ne oferd motivul In VechiulTestament incarnirii.In primul rAnd,pentrua muri. Textul spune,,,pentruca prin moarteo'. existdun principiu fascinantcunoscutca ,,principiul rlscumplrStorului de neam". CAnd copiii lui Israelau intrat in Jara Promisf,ei au primit anumite suprafelede pdmdntcare rimAneau in familie de-a lungultimpului. Totugi, Dumnezeua cunoscutstareade p6cata poporului din vechime gi c5, fie prin pimAntului. In acestecircumstanle, Dumnezeu a adus neaten{iesau pdcat, ei vor pierde stSpAnirea de neam. In cazul in care un israelit igi pierdeaproprietateaqi mergeain-robie, legeardscumpdr6torului israelitul impreund cu proprietatea lui putea sd fie riscumpdrat de o rud5, adicd o rudi apropiatS. Totupi, trei lucruri esenliale trebuiau sd caracterizezeruda r[scumplritoare.in primul rdnd, trebuia sd fie o rudi apropiati; in al doilea rand trebuia si fie in pozilia de a plSti acel prej de rtrscumpirare;gi, in al treilea rdnd, trebuia sd aib6 puireade a indepdrtaorice oriee uzurpator al propriettrlii. Cdnd primii nogtrii pf,rin1i,Adam gi Eva, s-au rizvritit impotriva lui Dumnezeu gi au cedat stdpdnireaplanetei lui Satan, Dumnezeu a promis, in Genesa 3 versetul l5 ci va trimite un rdscumpdrdtor.Aspus in acest verset uimitor ci sdmdnfafemeii (adici un om, un element din rasa umani) va zdrobi caprrl lui Satan (adic5 cel care a uzvrpat planeta PdmAnt).Dar obsevali ci pre{ul de rdscumpirare a-veasd ?nsemne din Genesa3.15, Dumnezeua profeiit ci garpele moarteardscumpdrltorului. De aceeain promisiunea avea sd zdrobeascl seminfei femeii cdlcAiul. Cdnd un garpe i]i zdrobea cilcdiul aceasta implica, bineinleles, moarte. Acum observafi in acest verset cd dupd ce preful rdscumpirdrii e fost pl6tit, Dumnezeu a spus ci El avea sd nimiceascl putereamor{ii, adicd pe Diavolul. ,,A nimici" este un inseamnd,,a face fbrd efect". Adevdrul glorios este cuvdnt interesantin original, Este ,,katergazornaio'; qb versetul cd in momentul mor-tii lui Hristos, puterealui Satana lbst zdrobiti gi observali de asemenea aratdcL Satan a avut puterea morfii. Conceptul este cd Satanare suveranitatepeste un domeniu peste care moarteadomneqte,ceeace inseamndbinein{elesSatanocrafia. Cuvdntul ,,putere" este ,,kratos" in pesteun domeniu.Astfel, tabloul infdligeazd original. Acesta este simbolul puterii care are stdpdnire numerogimembrii din neamulomenesc care s-aundscutin imp6rSlialui Satanundemoarteadomnegte ca un impirat. Adevdrul glorios este cd to{i copiii lui Hristos au ficstriscumpdrali de pe tSrAmullui Satanpentrua fi fii ai Tatilui.

POZITIAREZULTATA Versetul pe tofi aceia, careprin frica mor{iierausupugi 15: ,,$isfl izblveasci robieitoati via{a
lor.tt

Primul gdnd in acestverseteste izbdvirea.E.ste un cuvdnt fascinantin original - ,,apallasso". Semnificatiaacestui cuv6nt este cd el face referire la care doreqte eliberare dintr-o cdsStorie.Dar eliberarea de aici este de sub frica mor{ii. Acum observa{iproblema- toatd via{a lor a fbst supusd sclaviei.G6ndul exprimat este o ner,ast6finutd in sclavia unui sof care ii pricinuiegteo fricd permanenti. Copilul lui Dumnezeuesteeliberatintr-un mod minunat de aceastisclavie(frica mor{ii). Astfel, cAndun pdcitos vine la Hristos gi este n6scut din nou, o asemenea persoandeste eliberati de sub satanocrafie: adicd din domeniul mor{ii qi trece din moarte la via[[. Pavel spune in Coloseni I versetul13, ,,El ne-a izbdvit de sub puterea intunericului, gi ne-a stramutat in imp5r6triaFiului dragostgiLui.", adicdin domeniulvielii.

31

CAPITOLUL3
ISUSMESIA _ MAI MULTA SLAVA DECAT MOISE
deoarece el a fost un Moise rimdne numai un personajdominantin Vechiul Testament esteun simbolal lui mediator al VechiuluiLegdmAnt. Moisein pozilia lui de conduc[tormediatorial Principiuldominant, lui Moise,a fost Legimdntulcel Hristos. in misurain carevorbimde conducerea Vechi cu legile sale. Principiul dominant in Conducerea Mediatorialda Domnului nostru este Domnului Duhului Sfhntgi va determina conducerea Legimintul cel Nou careaduceiertare,locuirea in in impird{ia Milenari viitoare. Si ne amintim,inci o dat6,definifia conducitoruluimediatorial. primul r6nd,vorbegte printr-unreprezentant sau lui Dumnezeu de conducerea divin alescarevorbegte gi careii reprezintd pentruDumnezeu pe cameniinaintealui Dumnezeu. in al doileardnd, ac{ioneazi se preocup[de conducere, carese refer5in mod specialla pimdnt Ei,in al treileardnd,conducdtorul mediatorialtrebuia si fie un membrual rasei umane.Arucdndo privire pestepanorama biblicda conceptului mediatoriald de conducere descoperim, mai int6i, cd i-a fost dattromului, Genesa1.26, Dumnezeu a spus,,Sdstdpdneascd". conducere a fost pierduti cdndornul a trecutde Ulterior aceastd partealui Satanrdzvritindu-se in Luca capitolul4 versetul6, cAndSatan ?mpotriva lui Dumnezeu. a lumi lui Hristosgi I le-aoferit,El a folositexpresia aritat impiretiile acestei ,,ctrcimie imi estedat6", referindu-se la conducerea impdrSliilor lumi. El a spusacest acestei lucru la un timp perfectpasiv,ceea ce arati c[ stlpAnireai-a fost dati. Aceasta, binein{eles, face referire la primii nogtri pdrinfi cdnd acegtia i s-aualSturat lui Satan ?nrizvrdtireaimpotrivalui Dumnezeu. Al doileapunctpe caretrebuie si-l observim in leglturd cu impdrd{ia mediatoriali este ci Dumnezeua prornis in termenii LeglmdntuluiAvraamicc5 prin Avraamgi sim6n{alui vor fi binecuvdntate toatena{iunile. Observali cd din nou aceasta face referire la o scenf,pdmdnteascd. Amintifi-v6, Legtrmdntul Avraamic este - includeLegimintul de intoarcere pentruplanul de rlscumpdrare fundamental in a lui Dumnezeu pe poporul pe Promisi care f6cut din include Legdm6ntul care Israel, Dumnezeu l-a cu vechime, Jara qi de asemenea privegte gi Dumnezeu l-a fhcut cu David c[ fiul siu va domni pe tronu^l din Ierusalim; spreLegimdntulcel Nou c6nd va fi adusdrtrscumplrarea. In al treileardnd,conducerea mediatoriall sub Moise a fost numai imperfectrealizatl.Mai exact,prezenfa sffintda lui Dumnezeu erain templu. qi cu Legdmdntul Totugi,cu principiuldominant, legea, de naturi bilaterald, depinz6nd de credinciogia lui Dumnezeu ca Eide credinciogia oamenilor, egecul erahotdrdt. Motivul egecului estecd pdcatul este interior,iar legeaesteexterioard. Al patruleapunct care ar trebui recunoscut esteaceastiimpirtr{ie mediatoriali viitoare este tema majori a proorociiloratdt din Vechiul Testament, cat $i din Noul gi anumectr Testament. Formagi conducerea ei viitoareestedescrisd in detaliuin ambele testamente, Impiratul se va ageza pe tronul lui David in lerusalim,va fi din linia davidici gi c[ termeniiNoului Legimdnt vor fi principiul dominantin imp5rdfie.Mai^intdi, impdrifia a fost anunfati de loan Botezdtorul, de lsus gi uceniciiS6i in Evanghelii. Totugi,Imp[r[fia a fot respinside Israel,adici de poporulcu careDumnezeu incheiase lucru imortantestectr darulimp6rdfiei LegimAntul. Al gaselea a fost proclamat de Petrudupl Ziua Cincizecimiiin condi{iileLegimAntuluicel Nou. Din nou, aceasti chemare adresatiIsraeluluia fost respinsS. A $aptea caracteristicd importanti esteforma specialia impSrdfiei in careapareea in perioada Bisericii.Aceasta estemarcatd de absen{a impdratului. A opta caracteristicd importantd estecd aceastf, va fi stab^ilitd in impirllia de o mie de conducere mediatoriald ani cdnd Hristos se va intoarce si domneasclpe planetaPdmdnt.In ultimul r6nd, conducerea mediatoriald va fuzionaintr-o identificare cu Impdr{ia universaliqi vegnicia lui l)umnezeu. completd P a v ee l x p l i c d a c e a s t ali n C o r i n t e nl i5 v e r s e t e l e 2 4 S i 2 5 ,I,n , u r m S , v a v e ns i f0rgitul,cdndv Ea l da gi orice ImpirStiain m6inile lui Dumnezeu Tatdl,dupi ce va fi nimicit orice domnie,orice stdpdnire putere. pAniva punepe toii vrijmagiisubpicioarele ca El sdimp6rdfeascd Cdcitrebuie Sale."

36

MOISE - UN SIMBOL AL LUI FIRISTOS in primul rAnd.Moise gi Israelulau fost unili intr-un mod unic. Moise a fost numit de Totugi principiul dominantpe baza cdruiaa intr-o pozilie de conducere, sb ac{ioneze Dumnezeu a Moise a fost Legeagi din nou ne vom aminti ci a fost un Leglmdnt bilateral.Dumnezeu condus Privindacumla lsus Hristos,ar trebuisd Israelului. dar cereagi credincioqia promissd fie credincios, in condiliile rela{ieide in{elegem cd Isus Mesia gi Israelulsunt lega{iintr-un mod unic Ai aceasta principiul in harul Ei aceasta dominant este cazul lui Hristos, Totugi, in conducere mediatoriald. gi Conducerea lui Legimdntului cel Nou. Astfel,vom vedeaci suntasemdniri deosebiri. condiliile - Moise a e$uat, Israelula eguat- qi Legdm6ntul Moise qi principiul dominanta fost fost tenrorar cel Legdm6ntul esteveegnic. lui Hristosgi principiuldominant Conducerea Mozaica fost pusdeoparte. Legimdntulcel Nou sub Isus Hristosa odati pentrutotdeauna. Vechi sub Moise a fost pus deoparte in minte, si ne intoarcern la lucruri importante Acum, cu aceste fost stabilitodatdpentrutotdeauna. 3, vesetul l. Evreicapitolul ,,ACUM AIi VREA CA VOI, EVREII, SA VA CONCENTRATI ASUPRA LUI ISUS'
Versetul l: ,,De aceea, frafi sfin{i, care avefi parte de chemarea cereascil, a{inti{i-vi privirile la Apostolul gi Marele Preot al mtrrturisirii noastre,adicfr Isus."
5

H I

u
I

i
tt

)
I
!

t'
: ;

amintili-vd cf, in primul rAnd aceasti EpistolSeste adresati , Ajungdndla aceastisec{iune, gi patru puncte evreilor existl la caretrebuiesd ne gdndimin acestverset.Mai intdi, autorulspung, ,,De aceea,frali sfinti". Prin urmare,acestcapitol ne cere sd intoarcemla capitolul anterior.In frafilorSdiqi despre frafii Sdicares-au capitolul 2.l7,se vorbegte despre IsuscareS-albcutasemenea f6cutasemenea lui Isus,adicl - sfin1i. ci prin in capitolul2 versetul I l, esteo afirmaliesurprinzitoare lucrarearlscumplrltoare sine numeascd a lui Isus,lui nu-I esterugine frali gi, din nou,agacum deja pdntece".In al doilea r6nd, despreacegtievrei ni se am mentionat, aceasta inseamnS, ,,din acelaqi reamintegte ci ,,aupartede chemarea cereasc6". Acelagi cuvdntpentru,,p6rtapi"estefolosit in Luca capitolul5 versetul de pescuirea 7 undeintdmplarea aminteqte minunati gi uceniciiau f6cut semncu m6naaltor pescarisi vind sd-i ajute.Aceastaaratdcd.toli uceniciierau pdrtagipescuiriiminunate. Conceptulardtataici esteci fiecareevreusaupersoanf, in Hristosestepirtaq cu Hristos qi observa{i cI aceasta este o p5rtigie la chemarea cereascd. Cuvintul ,,chemare"este ,,klesis"; inseamn[',,o vocafie".Astfel, tot ce esteHristosacumEi tot ceeace El va fi, noi vom implrttrgicu El. AI treilea punctdin versetestestrne a{intimprivirile la (a) Apostolul;gi (b) MarelePreotal mirturisirii noastre. gi Expresia,,a alinti privirile" este,,katanoeo". inseamni,,a te gdndicu atenfie, a-!i indrepta mintea ochii cdtreceva" gi noi avemaici si (a) ne afintim privirile la Apostol.CuvAntul insearnn[,,cineva potrivite". Isusa fost trimis de TatSlca rdscumpdrdtor insdrcinat si faci cevarecomanddri al nostrucu puterea pi capacitatea gi care,ulterior,va zdrobisatanocra}ia gi va prelua de a pldti pre{ulrdscumpdrf,rii planetei. conducerea Apoi (b) Marele Preot;din nou, aceasta ne cere sd ne intoarcem in capitolul2 versetui 17 undese vorbegte despre Isusca fiind un,,marepreotmilosqi vrednicde incredere, ca sd fac6ispdgire pentrupdcatele pe Dumnezeu norodului."Preotul trebuias[ reprezinte inaintga oamenilor gi s6-I reprezinte pe oameniinaintealui Dumnezeu. Numai Isus poateface acestlucru intr-un mod adecvatprin lucrareade rdscumplrare. Al patruleapunct este ,,m[rturisireanoastrS, adicd Isus". gi ?nseamnd",,a este cuvdntul spune acelagi lucru". Cuvdntul estefolositin .,homologia" ,,Mdrturisire"
EI estecredinciosgi drept,ca sd nc iertc picateleEi .l loan I versetul9, ,^I)acA ne m6rturisirnpdcatele, sd ne cur6feascd de orice nelegiuire." Conceptul de aici este cd credinciosuleste in armonie cu Dumnezeu Tatdl in funcfie de mirtirisirea pe care ne-o di El tn Biblie despreFiul Sdu. Acum autorul ne spune,,afintiii-vdprivirea la toateacestea".

5l

I,UCRURI LA CARE SA NE ATINTIM

PRIVIREA

4 A
4

in toattr casalui Versetul 2: carea fost credinciosCelui ce L-a rinduit, curn gi Moise a fost ,,credincios
Dumnezeu.tt

-t
-l

'fatdl este lui Dumnezeu Cuv6ntul Isusa fostcu totulcredincois careL-a rdnduit. ..credincios" inseamn6,,demn Timpul folositestecd Domnul de incredere, credindios, sigur,adevdrat'1. ,,pistos"; 'I'at6l? lui Dumnezeu Ei bine.din nou.aceasta nostrucontinuI sd fie credincios. Carea fost rdnduirea ne trimitela Genesa femeii;Dumnezeu carea devenit om; El este Apostolul, 3.l5 - El esteslmdn{a in minte;qi a fi Mediator cel insircinatsi fie Mare Preotpentrunoi cu tot conceptul de rdscumpdrdtor in Legimdntulcel Nou. Urmitorul punct,careestecreatin acestverset, estec[ Isusa fost credincios cum gi Moisea fost,,credincios in toatf, careseridic[ ,,Cevreasd a$a casa lui Dumnezeu". intrebarea prin casd?"CuvAntul spund din greacieste,,oikos";inseamnd unitate ordonatl". Cuvdntul este ,,o folositin multefeluriin Scripturd;ise poate ref-eriin mod literalla,,o clSdire, o locuinli". in Matei9 patulgi du-teacasf,"- ,,oikos".in al doilearand,la templuse versetul 6, Domnula spus, ,,Ridicd-fi referdca la ,,oikos"; aceastaeste o unitate ordonaticu preoliqi jerrfe,etc. TnMatei 2l versetul13, mrea Domnula spus,,,Casa se va chemao casdde rugdciune".In al treilear6nd,se poatefacereferire la o familie.In I Timotei3 versetul 4 se afirmi, ,,sd-gi chivemiseasci binecasa" gi de asemenea ?n gi patrulea Luca2 cu 4, seal-rrmd, cd era din casa din lui David". in al rdnd, referd seminpia se ,,pentru la Biserici. 1 Timotei3.15afirmd,,, I)ar dacS voi zdbovi, si gtii cum trebuiesd te por{iin casalui Dumnezeu, careesteBisericaDumnezeului celui viu, stdlpulqi temeliaadevdrului." In al cincilea r6nd, face relerire la Israel.in lrapte2 versetul36, Petruspune,,, Sd gtie bine, deci, toatdcasalui Israel,cd Dumnezeu a fhcut Domn gi Hristospe acestIsus pe care L-a{i rdstignitvoi." Din nou, in Evrei 8 versetul 8, se spune, ,,Iatd,vin zile, ziceDomnul,c6ndvoi facecu casalui Israelgi cu casalui Iuda un legdmdnt nou". Acum, intrebarea care se ridic6, ,,Cirei casei-a fost credinciosMoise?" pentru cd Moisegi casalui suntfolosilica un modelal caseilui Hristos. Acum amintili-vd cd expresia folositdeste,,o unitateordonat6",dar si ne gdndimmai int6i la Moise. Moise a fost rdnduitsi fie -vezi Exod 3 versetele conducdtor mediatorial gi Moisea fost eraLegea 3la 14.Principiul dominant cel carea construitaceasticasi; adicdsistemul legii gi cortulintAlnirii.De exemplu, Moisea fost luat pe munteqi I s-a spuscum trebuiasd fie cortul intdlnirii gi toatecelelaltelucruri legatede preolie. Domnul, in Numeril2 versetul 7, s-asprijinitpe credinciogia lui Moisec6nda spus credincios ,,El este in toati casaMea." In celedin urmd.Moisea fost un prooroc, a$acum ni se spune in Deuteronom l8 gi a casei versetul 15.Astfelvedem lui Moisecareeste casa un modelgi o mirturiea viitoruluiprooroc lui. S[ rezumdm acumpe scurtcasalui Moise care,bineinfeles, se referi la LegimdntulMozaic.Mai - Exod l9 versetele int6i,erainsofitqi erao parteesenlialIa aqezdrii 4 la 6. in versetul teocra{iei 6 este o primi menliunea Impir5liei in Scripturd. In al doilea rdnd, Teocralia, mai exact conducerea lui - Exod 24.17.$iTeocrafiaa luat sfrrgitprin Dumnezeu, a fost adeveritd de prezenfa lui Dumnezeu prezentei indep[rtarea divine,Ezechiel l0 versetul l9 gi ll versetul 23.ln al treilearAnd,Teocra]ia mediatorial, aveaun conductor Moise,Fapte7.35.Patru,semnele au insotita$ezarea teocratiei, Exod3 gi 4. Erausemne carei-aufostdatelui Moise;i Israelui dar,in moddeosebit, naliunilor dintreNeamuri subformacelorzeceurgii. Cinci, casalui Moiseacerutun sistem de inchinare. Era un cort al intdlnirii; era un preot;eraujertfe qi, gase, era un principiudominant,care era Legea.Acum, din nou, s6 ne amintim- casalui Moise a fost temporar5; aceasta legii dea se ocupade natura datoritI incapacitdlii plcdtoasd interioari.Jertfele puteau gi. nu picatul astfel,nu puteasdaducdla indeplinire si indepirteze Legdmdntului Avraamic condifiile cu binecuvdntarea adusd in moduniversal. divinS caretrebuia Versetul El a fostgilsitvrednicsi aibtro slavilcu atit mai maredecAt 3: ,,CAci a lui Moise, cu cAtcelce a
zidit o casl are mai multf, cinstedecAtcasainsilgi." Motivul pentru care Domnul a fost socotit mai vrednic dec6t Moise este pentru c[ Dumnezeu estearhitectulfinal al casei,adicd al Israeluluiqi, prin urmare,firegte,trebuiesd primeasci mai multi cinste.Acum, aceasta ne duce inapoi la Legbmdntul Avraamic,Genesal2 verseteleI la 3. Amintili-va ce i-a spusDomnul lui Avraam, ,,Iegi din casa tatilui tdu gi te voi face (gi cuv6ntul in ebraici este

-\
-l

.il

4 4
-l

38

lui este arhitectul casei literal,,aconstrue, a da nagtere") un neammare". Astfel,Dumnezeu ,,asah"; Israel.

DUMNEZEU ESTE ARHITECTUL TUTUROR,LUCRURILOR este 4: ,,Orice ziditl decineva, Dumnezeu." casf, este dar Celcea zidit toatelucrurile, Versetul l9 gi 20. Puterea Dumnezeului Pavelne reaminteqte despre acestlucru in RomaniI versetele gi gi, Ar trebui Lui se vedein mod clar in creafie astfel, omul nu arenici o Scuz5. vegnic Dumnezeirea Biserica, Matei l6 versetul18, in minte cd Domnulnostruestecel carezidegte si avemde asemenea Mea,gi portileLocuinlei mo4ilornu o vor birui." ,,voizidi Biserica MOISE, SLUJITORUL
Versetul 5: cAt despre Moise, el a fost o,credincios in toatil casa lui Dumnezeu" ca slugi, ca si mf,rturiseascd despre lucrurile, care aveau si fie vestite mai tirziu.

TraducereaNIV este foarte util6 aici pentru cI afirm5, ,,Moise a fost credinciosca un slujitor in doud lucruri. Primul. toatd casa lui Dumnezeumdrturisindce avea si fie in viitor". Pot fi observate Moise a fost credincios in toatd casalui, adicdin casalui Moise ca slujitor.Aminifi-v6, casalui Moise era LegdmAntul Mozaic dar obsevafi, in al doilea rdnd, el a fost credincios in toatl casa lui ca sd mdrturiseascd.Acum lucru fascinant in leg6turd cu acest lucru este urm6torul: casa lui Moise. gi anume, cortul int6lnirii, preo{ia, jertfele, au adus un model profetic a ceea ce Hristos avea si indeplineasciin condifiile Legdmdntului cel Nou. De exemplu,in Levitic 23 avemcele gaptesdrbdtori ale Israelului, care sunt toate legate de cortul intdlnirii gi au adus o schi{d profetici a planului de rdscumplrarea lui Dumnezeu.De asemenea sunt cele cincijertfe din Levitic I la 5 - jertfa pentru jertfe oferi o jertfa pentru p6cat,jertfa de mulumire, jertfa de mdncaregi ardereade tot; aceste ispdgire, promisiunii pentru prin fbcute cruce. Pavel ne reamintegte schi16uimitoare a copiii lui Dumnezeu despre-aceasta'in Coloseni 2 versetul 17. Vorbind desprecasalui Moise cu cortul intdlnirii, zilele de jertfele, Pavel afirmd,,,care sunt o umbrd a lucrurilor care aveau sd vin6". sdrbdtoare,

HRISTOS, FrU PESTECaS,t r,Ur

Versetul6: ,.Dar Hristos estecredincios ca Fiu, pestecasalui Dumnezeu. $i casaLui Suntemnoi, dacA gi nfrdejdea pflstrim pAnl la sfffrqitincredereanezguduitS cu care ne liludilm." Primul lucru pe care trebuie sd-l finem minte esteci Domnul le scrie evreilor care vor trdi in necazulcel mare dupd rdpirea Bisericii. Ei vor agteptaintoarcerealui Hristos pentru a-$i ageza impdrdlialui de o mie de ani ca gi Conducdtor Moise a fost pestecasalui Mediatoriala lui Dumnezeu. ca slujitorgiamintili-vd cd aceacasdera Israel.Dar aici Hristosca FiuestepestecasaLui care,din nou, esteIsraelulpentruci aqacum se afirmd in mod specific,,,gi casaLui suntemnoi", gi anumecititorii evrei.Intotdeaunatrebuie si linem minte separatdgi deosebiti de celelalte na{iuni. Israel estenatiunea prin care Dumnezeuva aduce binecuvdntare poporul universali. Ei sunt de asemenea Legdm6ntului peste care Isus Mesia va conduce, ata cum a fdcut Moise. Amintili-vd be a-spus Legdmdntului apostolul Pavelin Romani l5 versetul8,,,Hristos a fost, in adevdr,un slujitor al tdierii imprejur. ca sd dovedeasci credinciogialui Dumnezeu,qi sd intdreasci fbgdduinfele date pdrinlilor". ,,Pirin!i" face gi Lacov, oamenii cu care Dumnezeu a incheiat Legdmdntul de a duce referire la Avraam, Isaac^ binecuvAntare universalS.In acest moment ar fi foarte util sd facem o scurtd excursie. Am descoperit prin aceastdEpistold cd nddejdeaevreilor este total diferitdde nddejdea Bisericii. Nadejdea trecAnd fiecdruicopilal lui Dumnezeucare trdieqtein aceastl perioaddesterdpirea.Pavel vorbegtedespreacest adevdrmdre!in 1 Tesaloniceni 4 versetele l5la 17, mareleapostolspune, 13la 18. In versetele ,,latd, in adevdr,ce vd spunem, prin Cuvdntul Domnului:"(Pavel accentueazd cd este un Cuvdnt de la

39

,1
Dumnezeu Insuqi),,noi cei vii, carevom rimAneapdndla venireaDomnului,nu vom lua-o inaintea celor adormi{i. Caci insugi Domnul, cu un strig6t, cu glasul unui arhanghelgi cu trdmbila lui Apoi, noi cei vii, carevom fi Dumnezeu, Se va pogorddin cer, gi intAi vor invia cei morfi in Hristos. qi astfelvom vom fi ripili toli impreund rdmas, cu ei, in nori, ca sdintimpindmpe Domnulin vdzduh; perioadi esteo fi totdeauna cu Domnul". Pentruficcaresf6ntal lui Dumnezeu din aceasti nu moartea pentru Domnuluiesteo certitudine Bisericd. Diferitdde nidejdea Bisericiieste certitudine. ci venirea careva devenimai puternici in timpul Necazuluicel Mare. Amintili-vd,incd o nldejdeaIsraelului, citre Israel.Era sl se pocliasci datd,mesajullui Ioan Botezitorul,a Domnuluinostrugi a ucenicilor pentrucI proorociilor pentrucd imp6rtr{ia ceruriloresteaproape. Fiecare evreugtiace insemna aceasta prevestit amdnuntitslavaacestei impir[tii careavea si vin5. Acum observalicf, la din vechimeau pdn6la sfhrgitul versetului 6 esteo condilie;ei vor fi numaio partea caseilui Hristos,dacd pdstrdm gi increderea sfhrgitincrederea nezguduitd cu carene l6udim". Acestversetnun e inva{6mAntuirea condilionati.Este un ,,noi" colectiv ;l observali, in primul rdnd,ci se referi la casalui Israelgi ei tari pdndla sfhrqit. Astfel intrebarea s{hrgit?"Domnulnostruin trebuies[ rf,mdnd careseridic[, ,,Care pdni Matei l0 versetul 22 afirmL,,,Darcine va rdbda la sfhrgitva fi mdntuit". in acestpasajDomnul nostrumse refereala perioada Necazuluicel Mare pentruIsrael.la carese refer[ gi acestversetdin gi in toateaceste pasaje Evrei.Din nou, ,,mdntuito' inseamnd irnpdrS{iei" ,,a intrain binecuvdntSrile Necazul observafi cd Israelultrebuiesd rabde cel Mare inaintede a intra.,,A indura" traduce cuvdntul aga inseamnd sub". Astfel, Israelulva fi aceacasd,aceaunitateordonatd, ,,hupomeno"; ,, a rf,mdne cum au dncheiat leglminteledaci vor rdbdapAnd la sfiirgitulNecazului cel Mare.Apoi apostolul spune in acea perioadi. ce trebuie s[ fac[ Israelul Mai intdi,eitrebuiesd pdstreze; cuvdntul este,,katecho"; esteun termennauticgi inseamni,,ar6mdne in cursacdtre". Cuv6ntul estefolositin Fapte 27 versetul 40, care relateazd istorianaufragiului lui Pavelgi spune, indreptat cdtre mal". Observali, tn al ,,S-au doileardnd,cf, ei trebuiesdpdstreze increderea nezguduitigi increderea cu carene l6udim. ,,Care este increderea Israelului?" Este binecuvdntarea impirdfiei gi in timpul celor gapteani groaznicidin Necazul cel Mare ei trebuiestrrdmdnitari in credin{6 pdni la sfrrgit,adici pdni la sfhrqitul Necazului.

q :l 4

=t +l ;t
;l FI

F I
:l
,r{

11

"t O EXPLICATIE SI UN AVERTISMENT PENTRU ISRAEL - 3r7- 4zr3

Cuvdntul,care domind acest pasaj,este cuvdntul,,odihni". il intalnim de c6tevaori, dar culmineazd in capitolul 4 versetul 9, ,, Rf,mine, deci,o odihni ca ceade Sabatpentru poporul lui pasajurmltor. trebuiesf,infelegem Dumnezeu" Inaintede a incepeacest ce vreasdspuni autorulprin qi este,,menuchah"; inseamnl,,un loc de odihni". in Scripturi ,,odihn5".Cuv6ntuldin ebraicd descoperim cI acestcuv6nt,,odihn6" estelegat,mai intdi, de fara Promisl lui Avraamin condiliile Leglmdntului Avraamic gi, apoi, in al doilea rdnd, descoperim cuvdntul,,odihn6" in leglturi cu Leg5mdnul Davidic Ai cu venirealui Mesia.Apoi, in al treileardnd,acestcuvdntimportant estelegat de Leglmdntulcel Nou. S[ ludm primul punct;Deuteronom 12 versetele 9 gi 10, ,,fiindcdn-afi ajuns incd in locul de odihnd gi in mogtenirea pe care v-o d5 Domnul, Dumnezeulvostru"; vedem de asemenea in Deuteronom 3 versetele l8 20. Astfel, vedemdin acestpasajctrodihnaesteaici legati de Israelcareaveasi fie dus inapoiin fara Promisl gi aveas[ fie nafiunea binecuvdntatl in condiliile LeglmdntuluiAavraamic. Apoi, in al doilearAnd,odihnaestelegattr de Leg[mdntulDavidic"; gf,sim acest 8 qi 1l la 14.Versetul lucruin Psalmul132versetul 8 afirmi, ,,Scoald-Te, DOAMNE, vino la locul tdu de odihni, Tu qi Chivotulmirefiei Tale!" gi apoi in versetele l l la l4 Domnuladeveregte cu un jurimAnt Leglm6ntul pe care l-a frcut cu David. Amintili-v6 ci Legimdntul era cE Fiul lui qi va indeplinipromisiunile pe tronul lui Davidin Ierusalim Dumnezeu se va a$eza fdcutelui Avraam, gi anumecd prin el vor fi binecuvdntate toatenaliunileplmdntului.Psalmulafirmtr,,, DOMNUL a jurat lui Davidadevdrul, gi nu Se va intoarce de la ce ajurat:,,Voi punepe scaunul tiu de domnie un fiu din trupul tdu. Daci fiii tai vor pdzi legSmdntul Meu, gi invd(Sturile Mele pe careli le voi da, vor gedea gi fiii lor in veci pe scaunul tdude domnie." l-a doritca locuinlia Lui Da, Dornnul a alesSionul, qi a zis:,,Acesta estelocu-l Meu de odihni pe vecie:voi locuiin el. cdcil-am dorit." Din nou,in Isaia l l versetul 10, proorocul afirmd, ,, in ziua aceea,"(aceasta este ziua cAnd Hristos va veni sI gi s6-$i aqeze domneascd implritia pe planetaPdmdnt),,VlSstarul lui Isai va fi ca un steagpentru popoare; neamurile se vor intoarcela El, li slavava fi locuintaLui." tn al treileardnd,,cdihna este 40

FI d 3
=|

3 =l =l

I
{ -{

,]

I x

+l FI FI FI

e
#

legatdde Legdmdntul cel Nou care, bineinfeles,este pecetluit cu s0ngelelui Hristos gi aduce iertare, naltere din nou qi locuirea Duhului Sfint. Matei 1tr versetele28 qi 29 aftrmd,,, Venili la Mine, toli cei trudifi qi impovdra{i, gi Eu vd voi da odihn6. i.uali jugul Meu asupra voastr6, gi invS{a{i de la Mine, sufletele voastre." Acum, din aceste cdci Eu Sunt blAnd gi smerit cu inima;-gi veti gSsiodihnd_pentru putem concluzionaci odihna promisd se referd la Impird{ia de-o mie de ani, cu domnia lui Isus pasaje, cel Nou. Sd ne oprim aici pentruo Mesiape tronul lui David in Ierusalimin condiliile Legdmdntului clipi gi si ne amintim cii aceastl Epistold a fost adresati evreilor care vor trii pe pimAnt dupi ripirea Bisericii gi a cdror nddejdenu este rdpirea,ci venirea odihnei, a$acum vor inlelege evreii din pasajele ne caredeja le-am citat. VOCEA DUHULI SF\NT -3:7-8 gi citatul estedin Psalmul95 versetele 7 Aici Duhul Sffintaplicd ScripturaVechiului Testament la 11. Pentru a infelege irnpactul pe care-l va avea asupra acelor evrei, si facem un studiu scurt al Psalmului.Sunt doud pdr{i - Partea l, Psalmul 95 versetele I la 6. Psalmistul aduce in disculie trei puncte. Mai intAi, mdntuireain versetull, ,, Venili sd cdntdmcu veselieDOMNULUI, gi sd strigdmde' bucuriecdtre Stdncamdntuirii noastre." Observa{icd acestconceptal m6ntuirii in legdturdcu evreii nu din nou pentru a aduce intrareain impdr6{ie.Observafi includedoar mdntuirea personald,ci qi nagterea ci despreaceastaa vorbit Domnul nostru cu Nicodim cu privire [a impdrdfia actualf,a lui de asemenea Mesia cdnd El va prelua conducereaplanetei. Domnul nostru accentueazi faptul cd intrarea in din nou. Astfel, acestconcept al mdntuirii este de bazd Impirilia Sa se poate face numai prin naqterea vizibild in versetul2, este prezenlaactuald,gi in Psalrn. Al doilea punct.pe care psalmistulil subliniazd cdntece in cinstea Lui!" Observa{i, laude, fucem sd rdsune lui mergem inaintea Lui cu sd a Mesia,,,Sd este venirea celor rdscumpdra{iin prezenta actualS a Domnului cu laude. Apoi, in al treilea rind, psalmistul reamintegteevreilor de stdpAnirea lui Dumnezeu asupraplanetei ca gi Creator - versetele3 la 5, ,,Cdci DOIUNUL este un Dumnezeu mare, este un impdrat mare mai pesusde to{i dumnezeii. El line in mAndaddncimilep5mdntului,gi vdrfurile munlilor sunt ale Lui. A Lui estemarea,El a fEcut-o, qi mdinile Lui au intocmit uscatul". Acum, binein{eles,aceastaeste o provocare directd fa{i de Satan care, la acel moment, nega dreptul de Cretor al lui Dumnezeu gi astfel stdpdnireaasupra planetei. cd Isus Mesia este,de fapt, Creator.Apoi, in al patrulearAnd,esteo Totugi, aceastaeste o recunoagtere la inchinare. In versetul 6, chemare ,,venifi sir ne inchindm gi sd ne smerim, sd ne plec6m genunchiul inaintea Domnului, Fdc6torului nostru!" Acesta sustine prima parte a Psalmului. Intocdndu-nela partea a doua, psalmistul se ocupi de relalia lui Dumnezeu cu Israelul in condifiile Leglmdntului in eviden![ cinci fapte semnificative. Primul, versetul Avraamic.In versetele 7la ll, psalmistulscoate qapte,Israel este poporul lui Dumnezeu,,, Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi.Suntem poporul pdquneiLui, turma pe care o povdfuiegte mdna L,ui". Al doilea punct, pe care psalmistulil pune in discufie, esteci ei ar trebui si asculteglasulDomnului. La sfdrgitulversetului7, el afirmd, ,, O! de ali ascultaazi glasul Lui!" Acum aceasta a fost o chemarein zilele Jui David. Apoi, in al treilea rAnd, psalmistulface o avertizarein versetele8 qi 9, ,,Nu vE impetrili inima, ca la Meriba, ca in ziua de la Masa,in pustie, unde pdrinfii voqtri M-au ispitit, gi M-au incercat, mdcarcdvdzuseri lucrdrile Mele." Aminti{i-vi atitudineaaceleigenera}ii de israeliliin pustie.Ei qi-auimpietrit inimile in necredinfi qi nu au intrat in odihna lui Dumnezeur,adici in impirdlia lui Dumnezeu, a$a cum le-a fost promisi in LegimAntul Avraamic. Apoi, in al patruleardnd, estesupirarea lui Dumnezeu gi rezolvareaproblemei. Versetul10,,, Patruzecide ani M-am scArbitde neamul acesta,qi am zis: ,,Esteun popor cu inima ratdcita;ei nu cunosc cdile Mele." Ne amintim cd na{iuneatrdia in timpul Legimdntului Mozaic qi observa{i cd problema acelei genera{iiera cd ei aveauo problemi a inimii; legea fiind exterioardnu puteasi schimbeinima. Apoi se spunecd acel neam nu cunogtea ciile lui Dumnezeu.Ceeace vrea sd spunl Dumnezeuaici este ci mAntuireaestc adusd numai prin har, prin credin!6.Apoi, cinci, este hotdrdrea lui Dumnezeuin verlietul I l, ,, De aceeaarn jurat in mdnia Mea: ,,Nu vom intra in odihna Mea!" Aceasta ridici o intrebare, de ce nu a reupit genera{ieaceea s[ intre? Rdspunsul ni-l oferi $criptura; ei nu au intrat in lara promisd lui Avraam, pentru cd in fari Dumnezeu avea si aduci poporului din vechime, care avea s[ aib6 ca rezultat o binecuvdntarecare sd se reverse binecuvdntare peste toatefamiliile lurnii. 4l

a I
a

I I t

,.
a

.l a

.l J a

rl J a

J a

J J

J I

d
la Evreicapitolul3 gi sdob{inem intreagE. Acum s6ne intoarcem o imagine glasul Lui, nu vtr impietri{i inimile, 7-ll: ,,Deaceea, dacfr Versetele eumziceDuhulSf6nt:Ast5zi, auzi(i plrin{ii pustie, M-au ispitit, gi M-au pus la in rtrzvritirii, ca ln ziua ispitirii in vogtri ca ziua unde gi am gi au vlzut lucrilrileMelepatruzeci M-amdesgustat de neamul acesta, incercare, de ani! De aceea ciile Mele!Am jurat, deci,in mAnia Mea cil nu zis: Ei totdeauna seriltflcesc in inima lor. N-aucunoscut vor intra in odihnaMea!" Astfel vedem imagineaintreagi a poporului din vechimein pustie.-in primul rdnd, ei se - in farapromisi lui Avraam. - locul binecuvdntirii pregiteau sdintrein odihnapromisi de Dumnezeu fiind Legeaa crescut eraci ei igi impietriserf, in al doileardnd,problema inimile.Principiuldbminant lor inaintealui Dumnezeu. Si ne ditdm,din nou, doarpe scurt,la Leg6m6ntul cel ugorcondamnarea Nou, Ieremia 31 versetele 3l la 33 afirmi,,,,Iat6, vin zile,zice Domnul,cdndvoi facecu casalui pe carel-am incheiatcu pirinfii lor, in Israelgi cu casalui Iuda un legdmAnt nou. Nu ca legdmdntul pe care l-au cdlcat,mdcarcd ziua cdnd i-am apucatde mdnd,s6-i scot din {ara Egiptului,legdm6nt pe care-lvoi face cu casalui aveamdrepturide sot asupralor, zice Domnul." ,,Ci iati legdmdntul, dupdzileleacelea, Mea in6untrul lor, o voi scriein inima lor; qi Israel, ziceDomnul:Voi puneLegea lor, iar ei vor fi poporul in acelaqi Eu voi fi Dumnezeul Meu." Scriind timp cu leremia, Ezechiel spune gi versetele pune 26 voi da o inimd nouS, in voi duh nou; scoate in capitolul36 voi un voi 5i27,,,VE qi vE voi da o inimd de carne. Voi puneDuhulMeu in voi, qi vd voi din trupulvostruinima din piatrS, facesE urmapiporuncileMele gi sd pdzili gi sd implinili legile Mele." Apoi, in al treileardnd, am lui Dumnezeu gi lucrarea a lui Dumnezeu asupra poporuluidin observat supirarea ciudatd dejudecatd rdnd,sentinla vechime. tn al patrulea lui Dumnezeu, vor intra in odiTrna Mea". Oservafi folosirea ,,Nu pe pronumelui personal, Mea"; care prin harul aceasta este ceva Dumnezeu avea sd o aduci ,,odihna Stru. AVBRTIZAREA, PERICOLUL, REMEDIUL * 3:12-13 in primul rAnd,avertizarea, Versetul 12: Luafi seama,deci, frafilor, ca nici unul dintre voi sf, n-aibflo inimfl rea qi necredincioasi, care sil vfl despartflde Dumnezeul cel viu. expresia,,,Luafi avertizare Observali seama, fra{ilor". Aceastd estepentrua-I mflntuipe evrei. Si aruncim o privire asupracapitolului3 versetul l, ,, De aceea, fra{i sfin}i, care avefi parte de cereasci".$i avertizarea gi timpul chemarea estes6,,lua[iseama". Cuvdntul in greacd este,,blepete" esteinteresant; estela imperativprezentcu o ac{iune de durat6. Cele doui cuvinte,,lua{iseama" ar putea fi traduse,,fi{iatenfi vegnic pericolul. sdpdstra{i mereu un ochitreaz deschis". in aldoileardnd, intr-un cuv6nt,, necredincioasd". Acestaesterezumat nici Observati cE se spune, unul voi dintre ,,ca - ,,o inimd rea gi sd nu aibd". Existtrresponsabilitate individuali gi existdo descriere datdnecredinlei necredincioasE". CuvAntul,,rea" este,,poneros"gi inseamni,,un act de impotrivirefatl de bine". qi aceastd Astfel,autorulexpune rdul necredinfei necrediniareca rezultat ac{iunea rea- despf,rfirea de Dumnezeul viu. ,,Despdrtire" estecuvdntul din acest cuvAnt oblinem cuvdntul din limba ,,aphistemi": noastri ,,apostazie". insearnni,,,ase depdrlade". Autorul, dupd ce a dat avertizarea qi a aritat pericolul, prezintialtreileapunct; remedial lui Dumnezeu. Versetul 13:Ci indemnafi-vi unii peal{ii in fiecare pentruca nici unul din zi, citl vremesezice:,,Astilzi"
voi sA nu se impietreascit prin inqelf,ciunea picatului.

,rf FI =l .ql FI

FI FI FI FI FI FI
=l

3 3
;|

HI
FI

Autorul a folosit un cuvdnt interesant pentru ,,indemnafi-v5";sunt dou[ cuvinte de fapt, -,,pe -,, ldngi"; a chema". Scriitorul il folosegte ca intirire; inseamnd,, a ruga,a ,,plr?,') ,,kaleo" implora, a cere" gi apoiscriitorul spune,,cdtl vremesezice 'asttrzi'". Fdcdnd aceasta, ne scriitorul indeamnd si privim ?ndpoi la versetul 7, De aceea, cum zice Duhul SfEnt:,,Astdzi,dacdauziliglasul Lui, nu v5 impietrili inimile". Ceeace estesubliniatacestor evrei estecd impdrdfia a fost oferitddin nou Israelului.Cuvdntul din greacdpoate fi tradus astfel, ,,atdtatimp cdt ziua de azi este clar men{ionat[". Astfel esteo avertizare foarte clard gi cumplitdpentruacegtievrei credinciogi. Apoi scriitorulspune, ca nici unul voi impietreascd prin din sd nu se pdcatului". ingeliciunea ,,pentru 42

3
.;

=l

3 g J

impietrirea ne duce duce ?napoi la versetul 8, ,, nu vi impietrili inimile, ca in ziua rdzvrdtirii". , amintindu-le de ceea ce strAmo$iilor au lbcut in pustie. $i ei nu trebuiau si se impietreascdprintr-o problemdspecificd- ,.ingel6ciunea". Cuvdntuleste,,apate"; inseamnd ,,un truc, a fi ptrc[lit" agacum au fost primii no$trii pdrinli de Satan.Apoi, autorul foloseqtearticolul hot6r6t dupd cuvAntul,.picat" ,,pentruca nici unul din voi sa nu se impietreascSprin ingel5ciuneapdcatului", autorul referindu-se astfel la pdcatulspecific al necredinfeicare l-a fbcut pe Israel ?ntrecut sd piardd odihna promisf,".

EVREII, PARTA$I AI LUI MESIA ne-amfficut pfrrtagiai lui Hrislos, daci pilstrim p6nfrla sf6rgit incredereanezguduiti Versetul14:.,,CAci de la inceput."

E
LL

lLr

t
L

i= L

Referindu-se la acegti evrei autorul spune, ,,cAci ne-am fdcut pdrtagi"; timpul folosit face referire la un eveniment care a avut loc qi a fost incheiat in trecut, dar are rezultate in present. Legmdntul Avraamic, bineinfeles,intotdeaunaa avut in vedere sd-i faci p6rtagi la binecuvdntdrilelui. Evreii au cerut intotdeaunasd aibb credinfd a$a cum a avut pdrintele lor Avraam. Apoi autorul spune, se line de cineva care se ,,pdfta;iai lui Flrist-os";cuvAntul,,pf,rta;i" este,,metochoi" gi inseamnd,oa line de altcineva". Impdr6liaa,fostpromisdluilsus Mesia gi ceeace scriitorulspuneestecl lsraelulva fi impreund cu Mesia. Dar este o conditie; ,dacd pdstrdm pdnd la sffirqit incredereanezguduit6de ia inceput". Din nou, ce sfbrgit a avut autorul in vedere?Este sfArgitulNecazului cel Mare qi Domnul in -vezi Matei 24 versetul 13. Evanghelii, a;a cum de.jaam aritat, a fbcut referire la aceasta

r L
]-

AVERTIZARTT,N DIN VECHIUL TESTAMENT Scriitorul aduce in centrul atenliei prohlema cu care naliunea iudaicd s-a confruntat sub Moise gi in condiliile Legamdntului Scriitorulnu o ia ca pe o trambulini gi ce Vechi. Problemaera necredinfa. ii avertizeazd pe cititori ci aceeagi problernd a necredinfei ar putea si apard gi in condiliile LegimAntului celNou. Versetul 15: Citil vreme se zice: ,,Ast6zi,dac6 auzi(i glasul Lui, nu vil impietri(i inimile, ca in ziua rAzvriltirii." Autorul merge inapoi la Psalmul 95 versetele7 la 11. in versetul 7 psalmistul reamintegte Israelului de relatia lor cu Dumnezeu bazatb pe legEminte,,,Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi Suntem poporul p6;unei Lui, turma pe care o povdpuieqte mdna Lui." Psalmistul prezintl scenaacelei gi au trimis doisprezeceiscoadein fara imprejurdri in care copii lui Israel au ajuns la Cades-Barnea Promisd. Numai doud din cele doud iscoade au avut credinfd, losua qi Caleb; celelalte iscoade, impreunl cu tot poporul Israel s-au pribugit in necredin{i. Acum poporul in perioada lui Moise a lui cunoscutLegdmdnulAvraamic; cd era plin de indurarein naturalui; depindeadoar de credincioqia Dumnezeu gi tot ceea ce se cerea celor ce-l primeau era credinla lor. Dacd poporul ar fi intrat in fara PromisS,Dumnezeu ar fi instauratTeocralia pe pdmAntgi at fi adus binecuvAntare universaltra$acum gi o pune inaintea cititorilor. i-a prornis lui Avraam. Autorul Epistolei cdtre Evrei ia aceastl ?nt6mplare Versetul ar putea fi tradus literal, ,,ASTAZI dacd vei auzi vocea Lui inceteazdsi-fi mai irnpietregti ininra in rdzvr6tire". Ce,vrea sa spund autorul prin ,,rdzvrdtire"? Ei bine, privim inapoi la CadesBarnea gi vedem cd aceastaa fost excluderea din fara Promisd. Astfel, indeplinirea Legimdntuiui gi a aducebinecuvAntare universalS,putea fi oblinutd numai prin Avraamic, pentru a instaura.Teocrafia credinli gi anume credinta din parteaIsraelului. Acest verset i-ar determina pe aceEtievrei care vor trii in aceastdperioadd cruciald a istoriei umane sd se opreascdgi sd se gAndeasc[in mod atent la istoria naliunii lor. Na(iunea a e$uatde ccl pulin cinei ori.IntAi, la Cades-Barnea sub Moise. A doua oard na{iunea a e$uatsub Iosua,Evrei capitolul4 versetul8 esteo dovadl a acestuilucru. ,, Cdci, dacd le-ar fi dat Iosuaodihna, n-ar mai vorbi Dumnezeudup6 aceeade o alta zi". Evreii igi vor aminti ci atunci c0nd strdrnogiilon au intrat in fard sub conducerealui Iosua ei nu au reugit sd-I izgoneasci pe locuitoriilarii agacum au fost cdlduzitide Dumnezeuqi nu numai cd s-aualiturat cananililor idolatria lor, dar au continuatsd meargdchiar mai deparfe in practicilelor odioaseimpotriva lui Dumnezeu pdnd cdndau fost alungali din Jari. in al treilear6nd, poporul a eguatsub David. Privili la Evrei 4 versetul

i'
t'
ld

t trr
l!l

tr !rl I Ld
;.fl

)a

I \{
frl

ls

I I

L LJ
lI I

L
IJ IJ
I

L
lL l"
,^l
J

, .-L/ j-{

din nou o zi:,,Astizi" -zicdnd, 7,,, E1hotir6gte in David,dupdatdtavreme,cum s-a spusmai sus: glasul I.ui, nu vd sd ne uit[m din nou daci auzili impietri{i inimile!" Scriitorulne indeamntr ,,Astdzi, peste Psalmul s-ainepdrtat din nou de Domnulin timpul 95. Dupddomniaimpdratului David,na{iunea poporula fost impdrlit gi, in cele din lui Solomon. Ulterior, in timpul nepotuluilui David, Roboam, nostrula prima urmd,poporula fost luat in robie"Patru, nafiunea a equat in timpul misiuniiDomnu.tui cici Impdrd{ia cerurilor Sa venire.Mesajul Domnului nostrua fost numaipentruIsrael,,,Pocdi{i-v5, qi sdzdrobeascf, esteaproape";adic6,Dumnezeu era gatasI reinstaureze teocratia domnialui Satan dacl Israel s-ar fi pocdit.La s{Ergitul misiunii Domnului,poporula spus,,,Nu vrem ca acestom si gi pestenoi" guvernatorului impdrd{eascb romancd ei nu au alt impirat decdtpe au declarat inaintea gi stabilirea Cezarul.Cinci, in timpul rnisiunii apostolilor Noului Legdmdnt, dupi Cincizecime in mod evidentin impirdfia a fost oferit6clin nou Israeluluiprin Petru.Aceasta ne este prezentatd Fapte3 versetele 19 la 26 gi, in mod deosebit, in versetul19, Petrua spus,,,Pocditi-vi,deci, gi pdcatele, intoarceti-vdla Dumnezeu, ca sd vind de la Domnul vremurile de ca sd vi se qteargd gi reamintit poporului, inviorare" apoi el a in versetul 25, ,,Yoi Suntefi fiii proorocilor gi ai legimdntuluipe carel-a fhcut Dumnezeu cu pdrinlii nogtri,cdndi-a zis lui Avraam:,,Toate neamurile pdmdntului in simAnfata." RispunsulIsraeluluia fost prigonireaapostolilorgi vor fi binecuvdntate uciderealui $tefan.Domnul in timpul misiunii Lui pdmdntegti a avertizat natiunea ctr pentru hul6 impotriva Duhului Sfbnt nu mai este iertare.Este exact ceeace a lEcut poporul dupd stabilirea gi cetatea gi templulau LegimdntuluicelNou gi, astfel,in mod inevitabil, natiunea a fost pusi deoparte fost distruse.La sf6rpitulc[rfii FaptelorApostolilor,capitolul28 versetele 25 la 29, Pavel face o mustrareusturdtoare conducdtorilor'na{iunii in Roma gi a culminat mustrarea in versetul28 prin afirmatia,,, Sd gti{i, deci, cd mdntuirea aceasta a fost trimisfl Neamurilor,gi o vor a lui Dumnezeu asculta." Amintindu-gi toateaceste fapte,cititorii evreiai acestei Epistole vor recunoagte ci Dumnezeu seocupd din nou de poporullor. Ei vor fi congtien{i, fdrtr ?ndoial6, apostolului de cuvintele din Romani 11.24,,,Fiindc6, dacdtu, (referindu-se la Biserici)careai fost tdiatdintr-un mdslin, caredin fire era sdlbatec, ai fost altoit, impotrivafirii tale,intr-un m6slinbun,cu cdt mai mult vor fi altoili ei, (adici, Israel) care Sunt ramuri firegti, in mislinul lor?" Astfel, acegtievrei crediniogise vor limuri ci Dumnezeu a avut odati planulSiu profeticcu privire la Israelqi S-aocupat de poporuldin vechime. INTEROGAREA GENERATIEI PREZENTE A ISRAELULUI . 3:16-19 Versetul l6: "Cine au fost,in adevir,ceices-aurflwrtrtit dupilceauziserA? N-aufostoaretofi aceia, care iepiserA din Egiptprin Moise?" in aceastiinterogare, scriitorulle puneacestor intrebarea num[rul I : - ,,cine evreitrei intrebdri. au fost cei cares-aurtrzvrtrtit impotrivalui Dumnezeu?" NIV clarificdintrebarea, ,,Cinesuntcei care au auzitgi s-aurdzvrdtit? N-au oaretofi aceia, careie;iserndin Egipt prin Moise?" Astfel,descoperim trei lucruriin leg[turi cu acegti rlzvrlti{i impotrivalui Dumnezeu. In primul rdnd,ei au auzitci era o odihni promisi in fara pe care Dumnezeu i-a prois-olui Avraam.In al doilea rdnd.ei au iegit din Egipt; aceasta inseamnd ci ei erau un popor riscumpdrat; au ieqit sub protecfiasdngeluiMielului gi, in al treileardnd,ei au iegitprin Moise;aceasta Pascal; inseamnf, cf, erausubun legimdntal legii gi principiudominant. nafiunea func{iona ca o teocrafie prezenta subacest in realitate, lui Dumnezeu era cu ei. in I Corintenil0 versetele I la 5 Pavelatrage aten{ia cd ei erau,,botezali in Moise". Acestanu aveanimic de a face cu botezulin apd dar implica un in{elesfundamental al cuvAntului din greac[ nafiunea s-aidentificat intr-unmod unic cu Moise,Totugi, in ciudaacestui lucru, I ", acela_c6 ,,baptiso 10.5 arati cd tofi aceqti privilegiiimense Corinteni oameni cu aceste aupieritin pustie. Versetul17: ,,$i cine au fost aceiade care S-a desgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce
piciltuiseril, gi ale cilror trupuri moarte au c6.zut in pustie?" pe Dumnezeutimp de patruzecide ani?" Rispunsul; A doua intrebareeste,,,cine a dezgustat acei a cdror trupuri moarte au clzut in pustie.Cu alte cuvinte, ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu.

) --{ --{

Fl

FI

FI FI

HI

trf trl

HI

HI

HI
=|

f, 3 =l =l

e
3
=|

44)

a
l,

e.

Versetul 18: .,Si cui S-a jurat El cii n-au sd intre in odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultasera?" intrebareanumArul 3. Aceastaar putea fi parafrazati,,,Cui a jurat Dumnezeuca nu vor intra in celor care nu au crezut. odihnaSa?Rdspunsul,

lor." l9: ,,Vedem, deci,ctrn-au putut sil intre din pricina necredin{ei Versetul Acest versettrage concluzia.Dupd ce ne-am gdndit la interogare,si analizim faptele.in primul prin rdnd, odihna promisd nu a avut nimic de a face cu mantuireave$nicd.Poporul a fost rdscumparat sdngecdnd a iesit din Egipt, ei au fost sub nor, adic[ slava lui Dumnezeu $i poporul prin cortul intdlnirii qi prin alte daruri avea ocazia sd se apropie de un Dumnezeu Sfhnt. In al doilea rAnd, Moise, Aaron, Maria $i bAtranii lui Israel nu au intrat in odihna promis6, adicd in Jara Promis6, dar fbri indoiall ci ei au fost mdntuili pentru veqnicie.De exemplu, Moise, Aaron gi Maria vor fi cu siguranlI in cer. in al treilearAnd,chiar gi atuncicdndpcporul a intratin Jard, prin losua,ei nu au obtinut odihna promis6, aga curn autorul Epistolei cdtre Evrei atrage atenfia in capitolul 4 versetul 8. Astfel, descoperimacest fapt imortant qi adev6rat- odihna promisi esteindeplinirea Legdmdntului Avraamic gi, in mod deosebit, a relafiei lui cu Israelul pentru a aduce binecuvdntare universall in termenii LegdmAntuluicel Nou.

L. lr

L :i-

I 1;
rt

L
]L 11

{,]L

COMENTARIUL

ACESTUI EVENIMENT IN IERBMIA 31

ta

1tlL

r^a

A-L
ltL t

-Ir,r
ta l!tl ta

4".
!,J J

l!,J J

1f,-J

I'r

tLJ I I

I I

tr
LJ

lr
I t-tJ lv I I

Din nou, sd facem o scurtd excursie. De data aceasta,sd-l vizitdm pe Ieremia. El se confrunta una din cele mai traumatice experienfe.Israel era alungat din fari datoriti rdzvrdtirii lor impotriva cu Israeluluitimp de lui Duinnezeuin termenii Legamdntului Mozaic. La acel moment.Ieremiapredicase patruzecide ani, dar ei au refuzatsd ascultegi au ajuns la momentulin care nu maiera remediupentru popor. Cu aceasta in minte, sd ne intoarcem la leremia 31. In versetul I al acestuiminunat capitol, zice l)omnul, Eu voi fi citim desprelnareadeclara{ie a lui DumnezeupentruIsrael,,,in vremeaaceea, Dumnezeul tuturor seminliilor lui Israel, qi ei vor fi poporul meu." Acum acestase refereala cele doisprezece semin{iiale lui Israel.in zilele lui Ieremii, cele zecesemin{iidin nord conduse de seminlia lui Efraim iegiserddin activitate. Aceastaa avut loc cu mai bine de o suti de ani inainte, aqaci aceasta era o profe{ie pentru Ieremia gi pentru to{i cei credinciogidin Israel, ,,Eu voi fi Dumnezeul tuturor familiilor din Israel". Aceastl profelie igi agteapti inc[ implinirea. Apoi Dumnezeu face o altd declaraliemdrealdin versetul2. Citind din NIV, ,, Ata vorbegteDomnul: ,,Poporulcelor ce-auscdpat de sabie, a cdpdtattrecere in pustie: Israel merge spre locul lui de odihnd." $i cuvdntul ,,odihn5" referireala favorul descoperit in pustie vorbeqtedespre inseamn5,, o odihnd de Sabat". lntdmplStor, Ezechiel 20 versetele32 la 38 cdnd Israelul va fi judecat. Ezechiel vorbegtedespreisraelili care au trecut sub toiagul lui Dumnezeu,adicd sub toiaguljudec5liipentrua-i aducein legiturl cu Legdmdntul lui vegnicdfa15de Israel.El spune, cel Nou. Apoi in versetul3 Dumnezeuvorbegtedespredragostea iubire de mi Se aratdde departe:,,Te iubesc cu o vegnicS; aceeaiti pAsffez bunitateaMea!" ,,Domnul gi CuvAntul,,bundtate" este interesant; este cuvdntul ,,hesed" inseamni ,,o dragostecare pAze$te un legdmint". Dumnezeu face referire aici la LegdmdntulAvraamic. Versetele4 gi 5 vorbesc despre naliuneacare va fi reconstruiti.Versetul6 vorbeqtedespreseminliile din nord care se vor inchina in Sion, gi anumein Ierusalim.Acest lucru s-a intAmplatdupd anul 931 i.Hr. cdnd na{iuneas-a impdrlit. Apoi, in versetele 7 la 9, Dumnezeu vorbegtedesre Israel care se va aduna din nou in !ar6 gi se va pocdi" Versetele l0 gi l1 vorbesc despre Israel care va fi eliberat din robia popoarelorgi apoi, in gi a bucurieiin Sion. FdrI indoialS,Ierernia versetele12 la 14, esteo scenl minunati a binecuvdntdrii iqi amintea de Leglm6ntul pe care Dumnezeu l-a fbcut ci David c[ Fiul Sdu va sta pe tronul din Ierusalimgiva reinstaura vorbesc Teocra{iape planetaPdmdnt.Versetele23la25 amplificd aceasta;;i desprebinecuvdntarea lui Dumnezeuasupramuntelui sfrnt, care este lerusalimul.Apoi evenimentele iauointorsdturduinritoare, versetul26. Versetulafirmd,,,Laacestelucrurim-am trezit, qiam privit; gi somnul imi fusese dulce." Ieremia se trezegte brusc qi realizeaz.S. c6 trecuse printr-un vis frumos. Totugi, in acel moment, Durnnezeuii descoperdlui Ieremia condiliile LegimAntului cel Nou 45

tLJ
I

lr

I J

CAPITOLUL 4
DE A NU TzBUTIsA rNTREix oorrxA pRoMISA - c:t-l TEAMA IsR.AELULUI
19,,, Vedem, deci,cd n-au la capitolul 3 versetul Acestcapitolne determind si ne intoarcern putut necredinfei lor." sdintredin pricina

TEAMA
Versetul l: 'oSil lu5m, deci, bine seama, ca, atita vreme cit rimAne in picioare fiigiduin{a intrfrrii in venit prea tirziu." odihna Lui, nici unul din voi sil nu se pomeneascil

Ar putea fi redat literal ,,a fi l[sat in urmi qi chiar a ,,Risc" aici are un sunet-amenin{5tor. r[mAne in urm6". Acum evreii citind acestavor recunoagte c[ promisiunea este cu privire la venirea binecuvdntdrilorimpdrIliei gi problema este ci cineva ar putea sd creadd cd ei au cdzut pu{in de la promisiune.inseamnd,,ei cred cd au venit prea tdrziu pentru aceasta". inci o datd este necesarpentru noi sd intrdm ?n mintea evreilor qi si ?ncercdmsd descoperim ce impact va avea aceasti avertizare asupra lor. Aminti{i-vd ci odihna promisd avea de-a face doar cu binecuvAntbrileimpdrS{iei promise Israelului in lara unde avea sd domneasci Mesia ca impdrat in lerusalim. ExistI multe versete in Vechiul Testamentcare le vor veni in minte acelor evrei, dar si luim de exemplu, Deuteronom 12 versetele 9 la I l; ei igi vor aminti cuvintelelui Moise, ,, fiindcd n-ati ajunsincl in locul de odihndgi in pe care v-o dd Domnul, Dumnezeulvostru.Dar ve{i trece lordanul, gi ve{i locui in fara pe mogtenirea carev-o va da in stdp6nire Domnul, Dumnezeulvostru.El vd va da odihn6,dupSce vd va izbdvi de toti vrdjmaqii voqtri care vE inconjoard, gi ve{i locui fbrd fricd. Atunci va fi un loc, pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca sE facd sd locuiasci Numele Lui acolo. Acolo sd aduceli tot ce vA poruncesc, arderilevoastrede tot, jertfele, zeciuielile,cele dintdi roade,Ei darurilealesepe care le veli face Domnului pentru implinireajuruinlelor voastre." Ulterior, binein{eles, locul ales de Dumnezeua fost lerusalimul,dar poporul evreu citind versetulI din capitolul4 va aveaaceastiin{elegere specificd cu privire la odihnaprornisS.

MOTI}'TJL TEMERII Versetul 2: ,,Cilci pi noui ni s-a adus o Evanghelie ca gi lor; dar lor cuvAntulcare le-a fost propoviiduit, nu le-a ajutat la nimic, pentru cA n-a glsit credin{f,la cei ce l-au auzit." in primul rdnd, trebuie sE descoperimce vrea sd spund autorul prin cuvdntul ,.Evanghelie". Cuvdntul inseamnd,.vegtibune". In perioadaBisericii, in care trdim qi noi, folosim cuvdntulintr-un sens ethnic. Descoperim aceastain I Corinteni 15 versetele I la 4, ,, Yd fac cunoscut, fratilor Evanghelia pe care v-am propovdduit-o pe care afi primit-o, in care a{i rdmas, gi prin care sunteti mdntuili, dacd o {ine{i aga dupi cum v-am propovdduit-o; altfel, degeabaati crezut. V-am invdfat inainte de toate, a$acum am primit qi eu: cd Hristos a murit pentru pdcatelenoastre,dupd Scripturi; cd a fost ingropat qi a inviat a treia zi, dupS Scripturi". in timpul acestei perioade, aceastaeste vestea buni pe care noi o predicdm;ca phcStogii pierduli sd fie mAntuiliprin credin{ain moartealui Hristos. Totugi, Noul Testamentfolosegtecuvdntul ,,Evanghelie" gi in alte moduri. De exemplu, in Luca I versetul19,ingerul Gavril cAnda vestit nagterea lui Ioan Botezdtorulaspus,,, Drept rdspuns, ingerul ia zis: ,,Eu Sunt Gavril, care stau inaintea lui Dumnezeu;am fost trimis s6-[i vorbesc,gi s6-fi aduc aceastd veste bund." ,,Veste bund" traduce cuvAntul,,evangelizomai"gi este acelagicuvdnt tradus 3.6. Pavel spune,,, Dar chiar acum a venit ,,Evanghelie"in acestverset.Din nou, in I Tesaloniceni Timotei de la voi la noi, gi ne-aadusveqtibune" (evanghelia) credinfagi dragostea voa.str6, cd ,,despre totdeauna pdstralio plScutdaducere aminte desprenoi, qi cd dorifi si ne vedeti,cum dorim gi no! sd v5 vedempe voi." trnaccstcontcxt,cuvdntul,,evanghelie",,,evangelizctmai" sau.,veStibune" a fbst oferit evreilor din pustie dar gi evreilor din perioada Noului Testarnent.Ce era atunci aceastd

,-1'
I

'I

.J

-i J

47

g
Evanghelie? din nou la Deuteronom in lara Gdndili-va l2 versetele 9la ll;evangheliaeramogtenirea gi lui Israel odihna Israelului de to{i vrdjmaqii, potrivit cu LegimAntul Avraamic.Acum, autorul Epistoleicd.tre Evrei atrageatentiac5 genera{ia cu nimic datoritd de evrei din pustienu a fbst ajutatd lipsei lor de credin!5. Ceeace versetulspunedin punctde vedereliteraleste,,promisiunea nu a fost unitl cu credinfa".

FT Fil HI HI FI

ANTIDOTUL PENTRU TEAMA intrflmin ,,odihna" Versetul 3: PecOnd noi, fiindcdam crezut, despre carea vorbit El, cAnda zis: ,,Am jurat in mdniaMea,cll nu vor intra in odihnaMea!" MitrcarcS lucririle Lui fuseseri ispriviteinc6 de la intemeierea lumii. Prima frazdar puteafi tradusi literal ,,noi carecredem intrim in aceaodihnd", astfelcf, sunt puse in disculietrei puncte.Mai intAi, credinciosul va intra in odihnapromisd.in al doilea rAnd, necredinciosul nu va intra in odihnapromis6. versetul, Aici, din nou, iati ce spune ,,Amjurat in mdnia Mea cd nu vor intrain odihnaMea!" In al treilear6nd,odihnaesteasiguratd. Din nou,textul spune, ,,a fost isprdviti inci de la intemeierea lumii". Acum, ce inseamnd Si ne amintim ce a spus aceasta? primilor nogtrii pdrinti in Genesa Dumnezeu 1.26,,, Sd stdpdneascS"; cu alte cuvinte,Dumnezeu a stabilit de la intemeierea lumii cd acestpemantva funcfionaca o Teocratiesub conducerea sau stdpdnirea omului. Astfel, primii nogtrii pirin{i au primit o moqtenire. Existl un versetimortant gi interesant in Isaia24 versetul 5, carespune, de locuitoriiei; ei cdlcaulegile, ,, c6cifaraa fost spurcatd nu {ineauporuncile,gi rupeaulegdmdntul cel vegnic!" Acum leg[mdntul cel veqnicla care se referd aici esteLeglmAntulpe care Dumnezeu I-a ftcut cI omul aveasi conduci planeta. Ne amintim cd gi astfelconducerea omul i s-aaldturat lui Satan planeteii-a fost in rdzvrdtirea impotrivalui Dumnezeu inmdnatd lui Satan.

trl
HI HI
ilf ill .ql

FAPTE iN INCATURA CU ODIHNA LUI DUMNNZEU 4-5:Cici intr-un loc a vorbit astfel Versetele despre ziuaa gaptea: S-aodihnitin ziua gaptea ,,Dumnezeu de toatelucririle Lui." $i aici este zisiaritgi: Mea!" ,,Nuvor intra in odihna 56 ne amintimce s-aintdmplat la inceputul istoriei. Primazi a omuluipe planetia fostziuade 'Iotul odihnda lui Dumnezeu. era pregitit pentrubucuriaomului qi conducerea planetei. asupra Doui - Genesa lucruri ar puteafi observate. Primul,odihnalui Dumnezeu eracompletd 2 versetele 2 gi 3, ,, qi-asfhrgitlucrarea In ziuaa gaptea Dumnezeu pe careo ltcuse;gi in ziuaa gaptea S-aodihnitde toatS lucrarea t,ui pe careo frcuse.Dumnezeu gi a sfinfit-o,pentruc6 in ziua a binecuvAntat ziua a $aptea aceasta S-a odihnit de toatd lucrareaLui pe care o zidise gi o ficuse." Astfel, in ziua a gaptea, mogtenirea gi el gi-a adoptat omului s-a desf,vdrgit conducerea. In al doilear6nd,omul nu a intrat in aceastiodihnd.Existi doubaspecte ale acestui lucru - perioada de probl gi interzicerea. Genesa 2.15 la 17 ne oferi detalii cu privire la perioada probl de carei-a fost lisati omului. Le era interzissi mindncedin pomul cuno$tinlei binelui gi rlului; dar apoi dupl rizvrdtireaomului,existf,interzicerea din Genesa 3 versetele 23 la 24,,, De aceea DomnulDumnezeu l-a izgonit din grddina Edenului, ca si pimdntul,din carefusese lucreze luat. Astfel a izgonitEl pe Adam; 9i la r6siritul gridinii Edenuluia pusnigteheruvimi,caresd invdrteascd o sabieinvipSiat6, ca sd pdzeascd drumulcareduce la pomul vie1ii."Astfel,descoperirea pe careo avemaici este ci omulnu a intratin odihna lui Dumnezeu; omul a fostindepirtatde Dumnezeu; lumeafuncfioneazd in termeniisatanocrafiei gi echipalui care cu Satan igi exerciti conducerea. Deoarece Cuvintul lui Dumnezeu spune, existl odihndpentrucei rii" gi ,nNu eu credci acest cuvint ,,odihn6"ar putea fi infeles aiciin sensul lui cel mai profund.

t
il

t
I I

:r
48

:r
1

cAREnAnnANr oDTHNA
gi pentru ci aceiaclrora li s-avestit Versetul6: ,,Deci,fiindci rimAne ca sii intre unii in odihna aceasta, lor.n' bunan-au intrat in ea,din pricina neascultf,rii int6i vestea esteo odihni Obsevafi, mai intdi, doui lucruri. Textul spune,,,ca sd intre unii"aga cd aceasta care este inci viitoare. in al doilea rdnd, evreii din pustie-nu au intrat datoritd neascultirii gi a Apoi cuv6ntul ,,rdmdne" necesitdldmurire. Este tradus din cuv6ntul ,,apoleipo"; gi necredinfei. inseamnS,,cel care rdmdnedin vremuriletrecute". Dar ce rdm6nedin vremuriletrecute'llntorcdndu-ne citim cd Dumnezeu S-a odihnit a $apteazi, Prin urfnare, aceastaeste ceea ce rdmdne -ziua la Genesa de odihnd a lui Durnnezeu.Dar intrebareacare se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu? intorcdndu-nela cartea G'eneseidescoperimcd omul a primit conducereaplanetei, dar el trebuia sd Cu alte cuvinte, omul trebuia s5 conducd conducerea conduci recunoscdnd supremi a lui Dumnezeu. Astfbl, odihna lui Dumnezeupoatefi rezumati in felul urmdtor- omul careare in condiliileTeocrafiei. planetei,dar func(iondndsub ciliuzirea lui Durnnezeugi intr-o pdrtdqiegi armonie perfectd conducerea cu Dumnezeul dragostci.Acum sd ne amintim istoria nafiunii Israel. Israelul in perioadalui Moise constituia o teocrafie; ei au fost fbcuti o impdrdfie de preofi gi aveau un conducdtor mediatorial, pe Moise. Totugi, principiul de conducere era Legea.Ce s-a intdmplatca rezultatal acestuilucru? Ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu a$a cum a fost previzut in Genesagi aceastas-a intAmplat datoritd qi necredin!ei. neascultbrii

OFERIREA ODIHNEI SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA

A T,IIT DAVID

-zicind, in David,dupi atdtavreme,cum s-aspusmai sus: Versetul7: El hotirAgtedin nou o zi: ,rAst6zi" dactrauzi{iglasulLuinnu vf, impietri{i inimile!" ,,Astilzi, un Psalm al lui David gi versetele7 gi 8 Psalmul 95, desprecare deja am discutat,este.bineinteles, glasul in mod O! de azi Lui! afirmd, specific,,, a1iasculta ,,Nu vd impetri{i inima, ca la Meriba, ca in ziua de la Masa, in pustie". Oferireaodihnei evreilor din pustiea avut loc cu cinci sutede ani inainte de perioada lui David qi astfel se ridicS o intrebare,,,S-a oferit odihna gi in zilele lui David?" Rdspunsul este,,da". Sd privim in I Cronici l7 versetele 9la 14.Capitolul 17 se ocupi, bineinleles, de mareleLegdmdntDavidic gi in versetul9 Dumnezeuspune,,, am dat o locuintSpoporului Meu Israel, gi l-am s6dit ca sd fie statornic acolo gi sd nu mai fie tulburat, pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascd a$acum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul ll, ,, Cind {i se vor implini zilele, gi c6nd te vei duce la pirinfii tdi, voi ridica sSmdnla ta dupd tine, ;i anumepe unul din fiii tdi, gi-i voi intdri domnia". Apoi, ?n versetul 14, ,,il voi agezapentru totdeauna in Casa Mea. gi in imp6r6lia Mea scaunullui de domnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate inJelegedin aceste versete cI in perioada lui David imdrdliei lui Israel i-a fost oferitd odihna a$acum a fost gi in timpul lui Mojse. Urmdtoareaintrebarear trebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?"Rdspunsul este,,nu". I Imp5ra{i ll.9 la l3 vorbeqte despreacesteveniment. Capitolul se ocup[ de inima lui Solomoncare a fost intoarsdde la Iehovaqi in versetul9 se afirmd, ,, Domnul S-a mAniat pe Solomon,pentru cd igi abituse inima de la Domnul, D u m n e z e u l l uI is r a e l , c a r e i S e a r S t a s e d e d o u 6 o r i .v "e $r i s e t e l e l l , 1 2 g il 3 a f i r m i , , , $ i D o m n u l i - a zis lui Solomon:,,Fiindcdai lbcut aga,gi n-ai pdzit legdmdntul Meu gi legile Mele pe care {i le-am dat, voi rupe impdrdfia de la tine gi o voi da slujitorului tiu. Numai, nu voi face lucrul acestain timpul vie{ii tale, pentru tatel teu David. Ci din mina fiului tdu o voi rupe.Nu voi rupe insd toatdimpdr6{ia; voi l6sa o seminliefiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina Ierusalimuluipe care l-am ales." Ce s-a intdmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iuneaqi din perioadaaceeapoporul a decdzutintr-o apostazie dureroasb. Cu alte cuvinte,inimile lor s-auimpietrit.

J
t

J t

-l a

49

J
J

ODIHNA CARB N,{NIANT gi pentru cil aceiac6rora li s-avestit Versetul6: ,,Deci,fiindcfi rflmAneca sil intre unii in odihna aceasta, bunan-au intrat in ea,din pricina neascultiriilor." intii vestea esteo odihnd mai int6i, doud lucruri. Textul spune,,,ca sA intre unii"aga c6 aceasta Obseva{i, care este incd viitoare. in al cloilea rdnd, evreii din pustie.nu au intrat datoriti neascultdriiqi a Apoi cuvAntul ,,rdmdne" necesitl ldmurire. Este tradus din cuvdntul ,,apoleipo"; gi necredin{ei. din vremuriletrecute? intorcdndu-ne inseamni,,cel carerdmdnedin vremuriletrecute". Dar ce ramAne - ziua qaptea citim cd Prin urrnare, aceasta ceea ce rdmdne Genesa Dumnezeu S-a a zi. este la odihnit de odihnd a lui Durnnezeu.Dar intrebareacare se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu? intorcdndu-nela cartea Genesei descoperim c5 omul a primit conducereaplanetei, dar el trebuia sd supremda lui Dumnezeu.Cu alte cuvinte, omul trebuia sd conducd conduci recunoscindconducerea in condiliileTeocra{iei. Astfel, odihnalui Dumnezeupoatefi rezumatl in felul urmdtor- omul careare gi armonieperfecti planetei.dar funcliondndsub cdlduzirea lui Dumnezeugi intr-o pdrtSgie conducerea cu Dumnezeuldragostei.Acum si ne amintim istoria na{iunii Israel. Israelul in perioadalui Moise constituia o teocrafie; ei au fost {Ecufi o impdrdfie de preo{i gi aveau un conducdtor mediatorial, pe Moise. Totugi, principiul de conducereera Legea. Ce s-a intdmplat ca rezultat al acestui lucru? Ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu aga cum a fost prevdzut in Genesaqi aceastas-a intdmplat datoritd qi necredin{ei. neascultbrii

L-

I Lli-.

OFERIREA ODIHNET SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA

Li I

A I,UT DAVID

L
t-

in David,duptratAtavreme,cum s-aspusmai sus: Versetul7: El hotir6gtedin nou o zi: ,,Astilzi"-zicAnd, dac6auzi(iglasulLui, nu vl impietri(i inimile!'n ,,Astilzi, un Psalm al lui David ;i versetele7 gi 8 Psalmul95, desprecare deja am discutat,este,binein{eles, afirmd,in mod specific,,, O! de a1iascultaazi glasul Lui! ,,Nu v5 impetrili inima, ca la Meriba, ca in ziua de la Masa, in pustie". Oferireaodihnei evreilor din pustiea avut loc cu cinci sutede ani inainte de perioada lui David gi astfel se ridicd o intrebare,,,S-a oferit odihna qi in zilele lui David?" Rdspunsuleste,,da". 9la 14.Capitolull7 se ocup6,bineinfeles, Siprivim in I Cronici l7 versetele de mareleLegdmdntDavidic gi in versetul9 Dumnezeuspune,,, am dat o locuin!6poporului Meu Israel, gi l-am sddit ca sd fie statornicacolo gi sd nu mai fie tulburat,pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascd a$acum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul 11,,, Cdnd !i se vor implini zilele, gi cAndte vei duce Ia pirinlii tdi, voi ridica sdmAn(a ta dupd tine, gi anumepe unul din fiii tdi, gi-i voi intdri domnia". Apoi, in versetul 14, ,,il voi agezapentru totdeaunain Casa Mea qi in impdrd{ia Mea scaunul lui de domnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate infelege din aceste versete ci in perioada lui David imdrd{iei lui Israel i-a fost oferitd odihna agacum a fost qi in timpul lui Mo.ise.Urmitoarea intrebarear trebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?"Rdspunsul este,.nu". I Impara{i ll.9 la l3 vorbegte despre acesteveniment. Capitolul se ocupi de inima lui Solomoncare a fost intoarsdde la Iehovaqi in versetul9 se afirm[, ,, Domnul S-a mAniatpe Solomon,pentru c5 igi abStuse inima de la Domnul, f)umnezeullui Israel,care i Se ar6tase de doui ori." $iversetele ll,12 gi l3 afirm5, ,, $i Domnul i-a zis lui Solomon:,,Fiindcdai ibcut aga,gi n-ai pdzit legdmdntul Meu qi legile Mele pe care {i le-am dat, voi rupe impdrd{iade la tine gi o voi da slujitorului tdu. Numai, nu voi face lucrul acestain timpul vielii tale, pentru tatel teu David. Ci din mdna fiului t5u o voi rupe.Nu voi rupe insd toatd impdr6{ia; voi l6sao seminliefiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina lerusalimuluipe care l-am ales." Ce s-a intAmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iuneaqi din perioadaaceea poporul a decizut intr-o apostaziedureroasd. Cu alte cuvinte, inimile lor s-auimpietrit.

l-

{-

_*I --a

s
--ta

.l -t

--l

-t

49

.J

.t

--)

DOVADA CA IOSUA NU A ADUS ODIHNA LA INTRAREA iN TARA PROMISA Versetul 8: ,oC6ci, dacl le.arfi dat losuaodihna, n-ar maivorbi Dumnezeu de o altl zi." dup6aceea Ceea ce Psalmul 95 ne aratl estecd Iosuanu a adusodihnapromis5. Motivul fiind, bineinfeles, ci principiuldominant in timpul lui Iosuaera legeagi f)umnezeu a hotirat,in condiliileLeglmdntului celNou,ci odihnanu va fi realizatd decdtprin har.

CONCLUZIA Versetul 9: "Rf,mine,deci,o odihnflca ceade Sabat pentrupoporul lui Dumnezeu." Literal, rdm6neatunci o odihnd de Sabatpentrupoporullui Dumnezeu. Acest versetridicl prin odihnade Sabat?"Aceasta, doui intreblri - prima,,,Cevreasf,spuntr bineinteles, ne duceinapoi la odihnalui Dumnezeu qi in Genesa facereferirela lucrarea deslvdrpitd a lui f)umnezeu de creatiegi la conducerea omului asupraplaneteica o Teocrafie. A doua intrebare- ,,Careeste poporul lui Dumnezeu?" in uneleaspecte, tqfi cei rdscumpira{i din toateveacurile suntpoporullui Dumnezesdar aici, in mod specific,se face referirela Israelgi aceasta datoriti Legdmdntului Avraamic.Prin Israel aveasd vinl binecuvdntarea universald. Ceeace Dumnezeu spuneaici, prin autorulEpistolei cdtre Evrei,estecI ceeace Dumnezeu a prev[zutpentruom in Genesa va fi realizat, in final. Va fi un alt Adam careva zdrobiSatanocra{ia; gi va adduce va reinstaura Teocrafia odihnade Sabat.

CANN VA VENI ODIHNA PENTRU ACEI EVREI gi el de lucrilrilelui, cum S-a odihnit Versetul10: ,,Fiindcl cine intrf, in odihnaLui, se odihnegte Dumnezeu de lucrflrileSale." Patrulucruritrebuies5 {inemmintein legdturd cu'acest verset. Primul,evreii careil vor citi in Necazulcel Mare. Ei vor gti din Danielcapitolul9 cd perioada Necazului cel Mare va fi limitati de o perioadd de timp de qapteani. In al doileardnd,odihnala carese referdesteodihnalui Dumnezeu. Cuvdntul este ,,katapusis"E;iinseamnd,,tncetare din activitate". Construcfia din greac[ aratdcd personalI gi aceasta esteodihna privati a lui Durnnezeu. Totugi,al patrulea concept estec[ pentrua intrain odihnalui Dumnezeu trebuiesi experimenteze pdn[ la desivdrgire. rdbdarea

GRABINDU.NE PENTRU A INTRA in onTHxA LUI DUMNEZEU Versetul11: "Sf, ne grilbim,deci,sfrintrim in odihnaaceasta, pentruca nimenisi nu cadiiin aceeagi pildnde neascultare." Se parec[ aici ar fi o contradicfie. Dacdintrarea ?nodihnalui Dumnez.u in intregimeprin "r,. gi har gi prin credintd,atunci de ce trebuie sd ne grdbirn si intrlm? Totugi,trebuie finem minte circumstantele cu care se confruntauevreii. Aceastaeste o reluarea experien{ei pe care a avut-o poporulla Cades-Barnea, a$acu esterelatatiin Numeri l3 qi 14.C6ndisraeliliiau primit vestea de la celedoisprezece iscoade, numai Iosuaqi Calebau ardtatcredinfd. Cuvintele, ,,sAne grlbim" sunt traduse din ,,spoudaz";inseamnd a sestrldui,a se sili, a acorda seriozitate". ",agr6bi,a facein grab6, Astfel, in{elesulestede inensitate a scopului.urmat de intensitatea efortuluipentrurealizarea unui scop, care este odihna lui Dumnezeu;ceea ce inseamnd binecuv6ntarea imp[rdfiei. Prin urmare, versetul esteexplicit:spune, ce ,,sbne"(adici evreii)ddm silinfapentruca nimenisi nu cadi (ceea inseamnd dintreevrei) in aceeagi pildi de neascultare; qi un exemplupe caream puteasd-l avemin vedere este intdmplarea de la Cades-Barnea. Expunerea Psalmului gi 95, pentrucd nu a fost des[vdrgitS datoritd egecului de a intra in odihnalui Dumnezeu, avertizarea a fost adus[ la o concluzie. Autorul a folosit sabiaDuhului citAndPsalmul95 pentruavertizarea evreilorimpotrivapdcatului necredin{ei. in 50

il I

r
I I

versetelel2 gi l3 aceastd avertizareesteaccentuat5. Sunt doud aspecteale avertiz6rii.Primul, judecati - gi mAngiiere - descoperirea gi apoi m6ngdiere.Existd judecatd descoperirea prob,lemei remediului. judecdtii se ocupdin versetele versetele 14 la 16. De aspectul l2 qi l3 qide m6ng6iere

I. JUDECATA _ NNSCOPERIREA PROBLEMEI _ 4:12-13 Versetull2: ,,C[ci Cuv6ntul lui Dumnezeu esteviu gi lucritor, mai tf,ietor decAtorice sabiecu doui gi mSduva,judecl simfirile gi tiiguri: piltrunde pAni acolo cl despartesufletul9i duhul, incheieturile gAndurile inimii." Scriitorul afirmd, mai int6i, ce este Cuvdntul lui Dumnezeu gi apoi ce face Cuvdntul lui in primul rAnd,CuvAntullui Dumnezeu Dumnezeu. esteviu. Timpul folosit aratd cd acestCuvdntal lui Dumnezeu este activ gi lucrdtor in mod constant. Cuvdntul din greacd pentru ,,lucrdtor" este ,,energes"; gi din acest cuvdnt din greacd oblinern cuvdntul ,,energie"in limba englezd; gi astfel, conceptul este de Cuv6nt al lui Dumnezeu care este activ, insufld energie. $i apoi Cuvdntul lui Dumnezeu este mai tlietor decdt orice sabie cu doui tliquri. CuvAntul din greacd folosit pentru ,,mai tf,ietor" inseamn[ simplu ,,a tdia".Astfel, Cuvdntul lui Dumnezeu are calitlli de p[trundere. In al doilea rAnd, scriitorul subliniazd ceeace CuvAntul lui Dumnezeu face. Spune cd el este pitrunzitor. Mai degrabd pdtrunde decdt imparte. Apoi scriitorul explicd mdsura in care pdtrunde. Ar trebui sd observlm cd el se ocupi de partea spiritualSa omului. NIV interpreteazd acest lucru,,,pdtrunde pAnd acolo cd despartesufletul gi duhul". Conceptul este cd acestCuv6nt a lui Dumnezeu pitrunde pentru a descoperi ce este sufletescAi ce este spiritual.Trebuie sd ne oprim aici pentru a descoperiin{elesul acestui lucru. Cuvdntul lui Dumnezeu descrie omul ca fiind o fiinli triuni - duh, suflet gi trup, I Tesalniceni 5 versetul 23. in primul rAnd, omul este duh; cuvdntul din greacd pentrir ,,dllh" este Este amintit in Genesa,,,$i Dumnezeu i-a suflat in ndri suflare de via!6". Suflarealui ,,pneulr1&". Dumnezeua creat duhul omului. in acestaspect,omul fiind duh, este conqtientde Dumnezeu.Apoi CuvAntul lui Dumnezeu spune, ,,$i omul a devenit un suflet viu"; cuvdntul este ,,nephesh".Prin urrnare, omul a devenitconptient de elinsugi. Dumnezeua alcdtuitparteamaterialda omului din farAna pdmdntuluigi prin cele cinci simfuri ale trupului sbu, omul este congtientde lumea exterioarl. La cdderea omului in pdcat,el a murit din punct de vederespiritual,relalia lui cu Dumnezeua fost ruptd gi omul a devenit sufletesc gi carnal, Odati cu naqtereadin nou, omul este inviat din punct de vedere spiritual.in loan 3 Dornnul i-a spus lui Nicodim cd trebuie sd se nascSdin nou. Totuqi,^ problema cregtinului estecarnalitatea, ceeace inseamntr cd omul nu estedominatde duh, ci de came, In Rornani 8 versetul 7 Pal'el spune, ,, Fiindcd umblarea dupd lucrurile firii pdmdnteqti (sau carnale) este vrdjmdgie impotriva lui Dumnezeu". in 1 Corinteni 3 verseteleI la 4, citim c[ cei din Corint credeau cd sunt spirituali dar Pavel le spune cI sunt,,fireqti" sau,,carnali". Astfel Cuvdntul lui Dumnezeu pdtrundepentru a descoperi.Apoi Cuvdntul lui Dumneeu se ocupb de partea fizicd'. Se referd la faptul cd el ,,desparte incheieturile qi mdduva". CuvAntul ,,incheieturi" in original inseamnl ,,ceeace une$te sau potrivegte". Pavel folosegteacelagicuv6nt in Coloseni 2 versetul 19,,, $i nu se fine strdnsde Capul din care tot trupul, hrinit qi bine inchegat,cu ajutorul incheieturilorgi leg6turilor,igi primegte pe care i-o di Dumnezeu".,,Miduva" vorbegtede,,sindtatea interioar6". Proverbe3.8 cre$terea gi rdcorire oaselor tale." Prin urmare, Cuvdntul lui afirmd, ,, Aceasta va aduce sdndtatetrupului t6r,r, pitrunde gi din punct de vederefizic. Cum ar puteasd o fac6?Ei bine, esenlachestiuniistd Dumnezeu in aceeacd Dumnezeu cunoagteformatul nostru fizic gi Cuvdntul Sdu se ocupd cu siguranld gi de parteafizicdafiin{ei umane.in I impdrafi 19 versetele I la 18 DumnezeuS-aocupatde slujitorul Sdu, Ilie; el trecuse prin experienta traumaticd de pe Muntele Carmel gi era epuizat din punct de vedere fizic, mentalgi spiritual.Aea nevoiede somn gi aveanevoiede hrand;i Dumnezeua eidus toateaceste lucruri slujitorului Siu obosit. Cdnd Pavel i-a scris lui Timotei in 2 Timotei 4 versetul 13, i-a cerut mantauapentru cdldurd gi cirfile pentru bundstarealui mentald gi de asemeneapdrtSgialui Marcu. Pentru a rezuma acest verset, evreii ar fi putut sd se gAndeascd sd acfioneze din punct de vedere spiritual intorcAndu-se la legeaVechiului Testament. le-araducedoar condamnare. Oricum. aceasta De asemenea treb:rie sd se gdndeascd cum vor trece prin perioadanecazului cel mare din punct de vedere fizic. Totugi, ei vor fi descoperitatunci c5 acestCuvdnt al lui Dumnzeu este viu; ceea ce inseamndcd estemereu avtiv gi lucrdtor- ne insufli energiegi ne face activi. Acest adevdreste,bine?nfeles, un 51

in acestfel a explicatscriitorulce esteCuvdniul cuvantpretiospentrufiecaresfdntal lui Dumnezeu. gi lui Dumnezeu; Ce face Cuvdntullui Dumnezeu; apoi el se ocupi de ce realizeazd Cuvdntullui inimii". in priul rdnd, Dumnezeu. La sfdrgitul versetului 12,el afirmi, ,judeci simlirile9i gdndurile Cuvdntul lui Dumnezeu distinge. Cuv6ntul este.,kritikos"; inseamni,,ajudeca,a irnp[r{i, a din greacd gdnduri dilbren{ia".Dar ce judecd el? Rispunsuleste,,g6ndurile"omului. Se refer[ la adeviratele judeci,,simtirile interioare inimii". Se referl la ale omului.Darde asemenea Cuvdntul lui Dumnezeu judec[ gi desparte noastrecele mai addnci.Astfel Cuvdntullui Dumnezeu concepfiile fiecareg0nd interior gi fiecare concept al fiinlei noastreascunse.Apoi scriitorul ne oferl o descoperirc surprinzitoare in versetul13. gol gi descoperit 13: ,,Nicio filpturitr inaintea Versetul nu este ascunstr de El, ci totul este ochilorAceluia, cu careavema face." inseamnd Nici o fbptur5;aceasta cd fiecarefiinfd creati gi ne includepe fiecaredintre noi. Versetulspune,,,totul este descoperit inainteaochilor Aceluia cu care avem a face". Cuv6ntul esteun cuvdntineresant in greacS; este.,trachelos". Se referi la,,git sau g6tlej" gi ,,descoperit" gi a expune gdtul unui inseamni,,a prindegi a suci gaul". Ideeaesen{ialidin frazdeste,,a te retrage pentruevreigi ei vor gti exactce a animalde sacrificiula altar".Acesta esteun cuvAnt foarteexpresiv judecatgi gi descoperi avut scriitorulin minte.Astfel Cuvdntullui Dumnezeu demascheazf, ce trebuie ucis.in acestmod, scriitorulse ocupdde primul aspect al Cuvdntului lui Dumnezeu, carejudecl gi problema. descoperd 2. TvTANCATRE_ DESCOPERIREA REMEDIULUI _ 4z 14.16 AVEM UN MARE PREOT Versetul14: ,,Astfel, fiindcil avemun Mare Preotinsemnat, Isus,Fiul lui carea stribfrtut cerurile-pe Dumnezeu-sA riminem tari in mfrrturisirea noastrtr." Scriitorulpunein discu{ietrei punctegi apoi aduce qi un sfat.Primul punct,,,avm un Mare Preot". Amintili-vi cdt de semnificativva fi acestlucru pentrupentruaceasti generafie de evrei. Pentrunoi. cititorii dintre Neamuri,avem nevoietotuqi de o explicatie. Pentruevrei conceptual de Mare Preotar aveaconotafiievidente, pentrunoi sf,ne g6ndimpufin la rolul Marelui dar estenecesar Preot. in capitolul 5 versetul l, el afirmd,,, in adevdr, oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, estepuspentruoameni in lucrurileprivitoarela Dumnezeu, ca si aduc6 darurigijertfe pentrupdcate". Versetulse referf,laZiua Isp5giriicareera punctual culminant alrolului de Mare Preot.Procedura din Ziua Ispiqirii este descrisd in Levitic capitolul 16. Cititorii evrei ai acesteiEpistole nu vor avea probleme proceduri cu vizualizarea acestei dar sdincerclm sf,ne gdndimgi strne traslm ?nochii min{ii noastre ce implica ea. In primul rAnd,intreaga adunare era aunat[ nainteaTemplului gi a Israelului preofegti. Nu este timp si intrlm in detaliile Marele Preot trebuia si se imbrae cu hainelelui preotuluivorbegte simbolurilorimplicatedar fiecareaspect de cevadin lucrarea lui al ?mbrdciminfii Hristospentrunoi. Apoi MarelePreotcerea doi lapi qi sor;uleraaruncat. Unul din fapi eradesemnat sd gi celilalt aveasi fie pentruDomnul.inaintede a faceispdgirea fie {ap ispdqitor pentrupoporulIsrael
N'larele Preot lua o cidelnili plini cu ctrrbuni apringi de pe altar gi lua in mdnd tdm6ie gi o aducea in

r[
I
[j

rfi

u ru
il

rl
l

t
I I

templu.Ne amintimc[ templuaveadouf,compartimente. Primulaveaun candelabru cu qapte cu qapte brafevorbinddespre pdinile pentru punerea Hristoscareesteluminalumii; masacu inaintea Domnului vorbesc despreHristos care estePAinea Viefii gi apoi era altarulde aur pentruarderea tlmdiei care gi prezen{a descriarugdciunile de mijlocire ale Domnului.Mai era Chivotul Legdmdntului lui Dumnezeu, Inaintede a jertfi fapul,MarelePreotlua tim6ia gi cdrbuniiapringigi ardea slavaShekina. timdia in locul preasfhnt din templu.Aceasta vorbegte Domnuluiinaintede ristignire. de rugdciunile rug6ciune A fostmarea de mijlociredin Ioan l7 gi de asemenea rugiciunileplinede agoniedin gr[dina Dupbaceasta Ghetsimani. MarelePreotvenea in templu;jertfea sdngele tapulgi, dupdce ii strdngea gi imprdgtia lui Dumnezeu in prezen{a s0ngele fapuluiintr-un vas,intra in Locul Preasffint lapului pe 52

x
I
I

-J
-t

_t
{
t

_-

_-t
= -{
----1

_r
-

J
-d
=

_-J
=

:= I
,l

*,4

_{ ---t
_t ---1

capaculde aur al Chivotutui Legim6ntului la care ne referim ca al scaunulmilei. Apoi Marele Preot iegeaincd o dati din templu gi luAnd lapul de ispSgireii punea mdinile pe cap qi mdrturiseatoate picatele copiilor lui Israel gi ppul era trimis in pustie pentru a nu mai fi vizut niciodati. Trupul lapului jertfit avea sd fie ars in afara taberei. Toati aceastdprocedurl vorbegtede lucrareade riscumpirare a pentrunoi sd mai detaliat,dar estenecesar Domnului. Autorul Epistoleicdtre Evrei va descrieaceasta avemo schili a prcicedurii din Ziua Ispdgiriiin acestmomenttn agafel in cdt sd puteminlelegecum va putea aplica aceastala Hristos. Pavel, bineinleles, a fbcut acelagi lucru in Romani'capitolul 3 qi in versetul25 el afirrnd, ,, Pe El Dumnezeu [,-a rdnduit (vorbind despreDomnul Isus) mai dinaintesd fie, prin credinla in sdngele l.ui, o jertfb de isp5gire". Cuvdntul ,jertlb de ispdpire" poate fi redat ca milei". Totugi, punctul culminant al acesteiproceduriavea ca rezultatceeace in Levitic se ,,scaunul 30 gi 3l afirmd urmitoarele:,, Cdci in ziua aceasta nume$te ,.odihnade Sabat". Capitolul l6 versetele se va face ispdqire pentru voi, ca sd v6 curilifi: vepi fi curdfifi de toate picatele voasfte inaintea Domnului.Aceasta sd fie pentru voi o zi de Sabat,o zi de odihnS,in care si vd smerili sufletele. El a Aceastasd fie o lege vegnicd". Levitic ne aducesirnboluldar Domnul nostrueste anti-simbolul. suferit in afara taberei;sdngeleLui a fhcut ispiqirea;Domnul nostru este scaunulmilei dar rezultatul final va fi odihna de Sabat.Aceasta,binein{eles,face referire la a doua venire a Domnului; la zdrobirea gi la a$ezarea ?mpdrdfieiLui. Apoi al doilea punct pe care autorul il aduce in disculie in satanocra{iei acest verset este c5, toate acesteafiind sdvdrgite,El a strdbltut cerurile. In templu ispdgireanu era Domnului ficuti pAnbce s6ngele{apului nu era imprdgtiatpe scaunulmilei gi in acelaqifel ispSgirea nostru nu a fost indeplinit6 pdnd cdnd sAngelesdu vdrsat nu a fost prezentatin locul sftnt, qi anumein in Locul preaSfAnt, nu cu cer. Evrei capitolul 9 versetul 12 spune,,,$i a intrat, odat6pentrutotdeauna, ve;nic6". Acum S6u, dupd ce a cdp6tato rdscumpdrare sdngede {api gi de vi1ei,ci cu insugi sAngele pentrua-$i prezentasAngele, de trei ceruri; primul El a trebuit sd strdbati cerurile.Scripturavorbeqte de atnrosfera al doilea,esteceeace noi numim spa{iulexterior,adici cer vorbeqte din jurul pdrn6ntului; cerul instelat; qi al treilea. este sala tronului lui Dumnezeu.Satan locuieqtein primul cer. Efeseni2 versetul2 spune ci el este ,,prinful puterii vdzduhului" sau, aga cum scrie in NIV, ,,domnul puterii s6-L impiedice pe Domnul sd ajungi cu sdngeleSiu v[zduhului". Fird indoiald, Satan a ?ncercat scump pAni la al treilea cer. Apoi esteal doilea cer - Efeseni6 cu 12 afirmf,, ,, duhurilor rdutdfiicare Sunt in Iocurile ceregti" - observafi,cuvAntuleste la plural. in Apocalilrsacapitolul l2 se spune,,cd Satantrdgea dupd el a reia parte din stelele cerului, gi le arunca pe pdmAnt". in felul acestafiinlele angelicesunt legate de al doilea cer. Apoi existd al treilea cer - Zaharia capitolul 3 versetul I afirm[, ,, El (ingerul) mi-a ardtat pe marele preot losua, stdnd in picioare inaintea Ingerului Domnului, qi pe Satana stdndla dreaptalui, ca sd-l p?rascd". Din nou, in Apocalipsa12, versetul10, spune,,, pentrucd Dumnezeului nostru, a fost aruncat,jos". pir?qulfralilor nogtri (Satan),care zi gi noapteaii pira ?naintea In acestfel vedem ci Satantrebuie s5 I se fi impotrivit Domnuiui centimetru cu centimetru pentru a-L impiedica sd prezinte cu sdngele Sdu scump ca o ispdgire pentru p[cdto;i. Acum haide{i sd-L observdmpe Marele nostru Preot care a strlbdtut cerurile. Pavel explicl aceastain Coloseni 2 versetul gi lc-a fhcut de ocar6inaintealuntii, dupd cc a ieqit biruitor 15, ,, A desbrdcat domniile gi stdpAnirile, asupra lor prin cruce'". Cuvdntul .,dezbrbcat" este ,,apekduomai"; inseamnd ,,a se lepdda in intregime"; aceastapentru propriul avantaj;,,a jefui, a dezarma". Depi Satan s-a luptat cu Dornnul nostrucentimetrucu centimetrupentrua-L irnpiedicasi inainteze,Isus a biruit. Bineinfeles, Aaron nu a putut aduceit:rtaredar Marele nostru Preot,Domnul qi Mdintorul nostrum lsus Hristos ne-aadus.Al pentru treileapunct in versetul14 vorbegte de Isus,Fiul lui Dumnezeu.Nurneledin Vechiul Testament Isusestelosua. Iosuadin Vechiul Testament nu a putut aduceodihnapromisddar acestIosuaesteFiul lui Dumnezeu; astfel riscumpdrarea a fost adusi de Marele nostruPreot gi odihnade Sabatva fi adusi de acest losua, Isrrs. Fiul lui Dumnczeu. Apoi scriitorul ne dd acost sfat, ,,sd rdmdttcm lari in mirturisireanoastr5". El le spuneevreilor Einou5 ceicare credemci acestlucru esteadevdrat; acestea sunt faptele Domnului nostru sl5vit gi noi trebuie si rlmdnem tari mai departe. Acest lucru este pentrunoi dar cu atat rnai mult va fi pentruevreii din perioada important Necazuluicel Mare.

-'.,{ _{ =

--t

53

-J

cRrJA $I pREocUpAREA eRoFUNDA a novrNr;lur NosrRU nalA DENoI ToTr

noastrelci unul carein Versetul15: ,,C!lcin-avemun Mare Preot,cares6 n-aibilmilfr de slf,biciunile toatelucrurilea fostispititca gi noi,dar fiiril piicat." Fraza si n-aibd mild" esteformatd din douhcuvinte din greaci,,sunpatheo".Celedoud ,,care inseamnd cuvinte combinate cei care Din acest obfinem Gdnduldin suferd". cuvdnt .,cu ,,simpatie". spatele cuvdntdin greacd acestui estecd intr-unmod unic Domnulnostrusuferd impreunl cu noi. Am un nepot carea avut pneomonie cdnd aveanumai doi ani. Pentrua-i oferi timp liber fiicei mele gi pentruca si nu mai steamereucu Mark am fost de accords[ staucu el in spitaltimp de cAteva ore in zi. Odat[ l-am l6satdormindpentrua merges[ servesc masala restaurantul fiecare spitalului.CAndmam intorsla patul lui Mark am descoperit cI el se trezisegi eraprofundsupiratpentruc5 bunicul s5.u nu mai era cu el. imi amintesc ci atuncimi-a venit in minteacestversetqi am recunoscut cI intr-un impreuni cu noi dar el nun e pdrdsegte mod cu totul unic Domnul nostrusuferd nici o clipd.Observali lucruriel a fost ispitit (sauincercat) cf, in toateaceste ca gi noi dar {iri pAcat. Isusa suferittoateaceste dificultdli,intristlri gi dureripe carele suferimgi noi gi, prin urmare, El poatesi aibdmili (sunpatheo) de noi. pe caretrebuiesdo lubm. in iedereaacestor adeviruriuluitoare autorulexplici atitudinea Versetul 16: ,,Sd ne apropiem, descaunul deci,cu deplini incredere harului,ca sl cflpf,tf,m induraregi sI gflsim har,casAfim ajuta{ila vremede nevoie.'n Amintiii-vi cf, acegtievrei vor fi in perioada Necazuluicel Mare gi sfatul esteca ei ,,s[ se apropie cu deplindincredere de scaunul harului". Din nou,minteaevreiasc[ va aveain vederetemplu cu locul preasf6nt prezenlaSlavelui Dumnezeu. (acea undese gdsegte ChivotulLegdmdntului cutiede aur in care se fineauceleZece Ponrnci)pentruun plcdtos era tronul de judecatd, dar cu s6ngele lui Hristosimprdqtiatpe capac,era scaunulmilei gi, prin urmare,scaunulharului. Scaunulreprezintd autoritate; pe cheltuiala harul reprezintitoatebogi{iile lui Dumnezeu lui Hristos;gi observafi ci prin venireaintrup c[pitim indurare. Domnula spuso pild6 interesantiin Luca l8 versetele 9la 14;este intimplarea vameguluigi a Fariseului.Fariseul depindeade bundtatea lui, dar vamegul spunea ai mil6 de mine pdcltosul". Acum cuv6ntulpe careil foloseqte esteintereasnt. Literal este ,,Doamne, pestemine picitosul". Domnul sfrrgeqte pildaafirmdnd,,,Eu vd spunci mai ,,mila Ta s[ fie aqezatd, degrabdomul acestas-a pogordt acas6socotit neprihdnitdecdtcelalt". In aceasti pilde Domnul definegte poatefi socotitneprih[nit prin sdngele adevirul vegnicctr plcitosul pierdutgi condamnat vdrsatal lui Hristos.Oservafic[ pentrucei carevor veni veni ca gi pdcdtoqi pierduli care cautdmili autorulspuneci vor c6pita induraregi vor glsi har, ca si fie ajuta{ila vremede nevoie.Conceptul confinutin acest verset estecd Isusesteintotdeauna gatasdne ajute.

54

.APIT'LUL s
RoLUL DOMNULUI NOSTRU PENTRU VENIR.EAIUPANATIEI $I A ODIHNEI CA

t
PREorgt innrAnlr PRooRoc,
Ludnd primul rol al Domnului nostrude prooroc,in Deuteronom18 versetull5 Moise a spus,,, Domnul, Dumnezeul tdu, ifi va ridica din mijlocul tiu, dintre fralii tii, un prooroc ca mine: si ascultali de el". Cuvdntul din ebraicl pentru,,prooroc" este,,nabi"; inseamni,,a vesti sau a proclama". Astfel, ideea rundamentali cu privire la rolul proorocului este de om care proc.iamd,vestegtesau aceasta din capitolul I versetul comunicdun mesaj. Evreii care vor citi aceasti Epistol[ vor recunoaqte 2, ,, la sf6rgitul acestor zile, (Dumnezeu Tatdl) ne-a vorbit prin Fiul". Astfel, la prima venire a Domnului nostru El a indeplinit ceea ce Moise a declaratin Deuteronom 18 versetul 15. Moise continui sEspuni in versetele18 qi 19, ,,Le voiridica din mijlocul frapilor lor un prooroc ca tine, voi punecuvinteleMele in gura lui, qi el le va spunetot ce-i voi porunci Eu. $i dacd cineva nu va asculta de cuvinteleMele pe care le va spuneel in Numele Meu, Eu iivoi cere socoteald".La prima venirea Domnului nostru, atunci cdnd s-a adresatIsraeluluii afa cum este scris in Ioan 3 versetul34, El a afirmat, ,, Cdci Acela pe care l,-a trimis Dumnezeu, vorbegte cuvintele lui Dumnezeu, pentru cd Dumnezeunu-l di Duhul cu misurd". Astfel, Domnul a venit pentru a indeplini proorocialui Moise din Deuteronom 18 gi amintili-vi ci acestecuvinte ale Lui se adresauevreilor; prin urmare,avem avertizarea din Evrei capitolul 2 verseteleI la4,,,Cum vom scdpanoi dacd stdm nepdsdtorifafd de o rndntuire aqade mare". Ar trebui sd observdmin pasajele din Vechiul Testament cd rolul proorocului era cu totul diferit de cel al impdratului sau preotului. Moise qi David au fost excep{ii de la aceastd regulddar descoperimin Vechiul Testamentc6 gi regii gi preo{ii erau mustrati de prooroc. Intr-adevdr, chiar dacd David a fost un prooroc in adev6ratul sens al cuvdntului, el a fost totugi mustrat de prooroculNatan cdnd a plcdtuit impotriva lui Dumnezeu.

ROLUL DOMNULUI

NOSTRU DE IiUPANAT

Despre aceastas-a vorbit deja in Epistold in capitolul I versetul 8, ,, ps cdnd Fiului I-a zis: Tdu de domnie, Dumnezeule,este in veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de ,,Scaunul dreptate". Acesta este, bineinfeles, un citat din Psalmul 45 versetele 6 qi 7. Totuqi, in I Timotei 1 versetul 17, Pavel se referd la Domnul nostru ca fiind impiratul vegnic. Astfel, la a doua venire a Domnului,El iqi va ocupa pozilia lui neprihdnitide Imp{rat.

ROLUL DOMNULUI

NOSTRU DE PREOT

in Evrei 6 versetul 20 se afirmi. ,, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor,cdncla fost fhcut ,,Mare Preot in veac, dupd rdnduiala lui Melhisedec".Acum lucrul interesantcu privire la Melhisedeceste cE de fapt el a fost preot gi rege.Aceste slujbe nu au fost unite niciodatdin Vechiul Testament. Dumnezeu a cunoscutstareade pdcat a omului gi ci dacd o persoani ar fi avut acestedoud slujbe ar fi sfdrqit printr-un dezastru.in 1 Cronici capitolul 26 avemcazul marelui implrat Ozia carea pesteIsrael dar pentru cd s-a strdduit atdt de mult sd preia func{ia de adusatdt de multi binecuvAntare preot a fost judecat in mod aspru de Dumnezeu pentru aparilia lui nedoritSin slujba de preot. Totugi, unirea acestor doud slujbe, preot gi rege, se gisegte in profetia Vechiului Testament. ln Zaharia 4 versetele11 la 14, tdndrul prooroc, Zaharia a avut viziunea celor doi mislini qi, in versetul 14 el afirmd, ,,AceqtiaSunt cei doi unqi, care stau inaintea Domnului intregului pdmAnt."Acum, prima implinire a acestei viziuni profetice s-a referit la Zorobabel, conducdtorul, gi losua, marele preot. Totugi, indeplinirea finald a acesteiviziuni remarcabile va fi in Isus Hristos; El va sluji de pe tronul Sdudin lerusalim ca PreoVirnpdratpesteintreaga lume. Acest lucru este adeverit in Zaharia6 versetul gi va 13, unde se afirmd, ,, Da, EI va zidi Templul Domnului, va purta podoabS?mpdrdteascS, va gedea

55

stdpdnipe scaunulLui de domnie,va fi preot pe scaunulLui de domnie,gi o desdvdrgiti unire va domni intre ei amdndoi."Astfel, Domnulva imbinain mod perfectrolurile,mai int6i, de ProorocAi l8 versetele implrat, Deuteronom l5 la l9 gi Faptele 22\a23;qi Preot/impirat Apostolilor3 versetele I la 7. AutorulEpistolei in Psalmul110versetele cf,treEvrei seva ocupa de acest aspect in capitolele 5 gi 7. Sub conducerea Domnuluinostruca Preotgi impdrat,Psalmul 72 versetul17 rezumd domniaSa neprihdnitd in cuvintele, il vor numi fericit." unii pe al1ii,gi toateneamurile ,, Cu el sevor binecuvdnta La prima venirea DomnuluinostruEl a apdrutin rolul de Prooroc/Impirat; El a rostit cuvintelelui Dumnezeu cdtrepoporulIsraelgi le-avestitci impdrdfia ceruriloresteaproape in persoana impdratului lor, gi anumeIsusMesia.Totuqi,la a douavenirea Domnuluinostru,El va aplrea ca Preot/imp6rat. Va trebui s[ studiemcalificirile Domnuluinostrude a lua aceastipozilie dubld dar ar trebui si ne amintim c[ Domnulnu ar fi putut si slujeascila templuldin Ierusalim. in primul r6nd,pentrucd nu era din semin{ia lui Aaron; Domnul nostruprovenea din seminlialui Iuda. in acestfel, Legf,mdntul Mozaicnu sepotrivea cu PreoJia Domnului.in condiliileLegimAntului MozaicAarona fost cel numit. Av6ndin vedere lucru,trebuiasi fie un LegimdntNou cu o Preo{ie acest noui. Acum suntasemdniri intreAarongi Domnuldar,mai intAi,sdne gdndimla Aaron. Ei deosebiri PREOTIA LUI AARON l: "in adevir,oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, Versetul puspentruoameni este ln lucrurile privitoare la Dumnezeu, casi aducildaruri gijertfe pentrupilcate." pot fi observate Trei lucruri semnificative in legduri cu Aaron. in primul rdnd, el a fost luat dintreoameni; a fost ales.in al doileardnd,el a fost numit si reprezinte omul inaintea lui Dumnezeu; gi, in al treileardnd,pentrua aducedarurigi jertfe pentrupdcate. Cuvdntul,,aducS"este,,prosphero" qi inseamnl,,a duce ciffe sau spre"; astfel,Aaron trebuiasd prezintecevainaintealui Dumnezeu. Acestedaruri erau simple in generalgi apoi eraujertfele careerauin mod specificjertfe de sdnge. , Vedemimediatasemlnlrile dintre Domnul nostrugi Aaron dar suntde asemenea gi deosebiri uriage. De exemplu, Domnulnostrunu a fost luat dintreoameni a;a cum a fost luat Aaronde Dumezeu. Petru spune acestlucruin I Petru I versetele 18 la 20, ,, cdci qtifi cd nu cu lucruriperitoare, cu argintsaucu aur,ali fost riscumpdrati din felul degert de vie{uire,pe care-lmogteniserdfi de la pirinfii vogtri,ci cu sdngele scump al lui Hristos, Mielul idrd cusur i ftr6 prihan6.El a fost cunoscut mai inainte de intemeierea lumii, gi a fost ardtatla sffiryitulvremurilorpentruvoi". ScriitorulEpistoleicltre Evrei confirm[ faptul cI Domnul nostruma rdspuns chemare in capitolull0 versetul7, ,,Atunci la aceastd am zis:,,iatii-Md(in sulul cirfii estescrisdespre Mine), vin sd fac voia Ta, Dumnezeule!" SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON Versetul 2: ,,Elpoate gi rilticifi, fiindcitr giel este fi ingAduitor cu ceinegtiutori cuprins deslSbiciune." Se nascdoul gdnduri.Aaron trebuiasd fie ingiduitor cu cei neqtiutori qi, in al doilea rdnd, trebuiasi aibd mili de cei in slSbiciune. Sd lulm primul punct,,,ingdduitor cu cei negtiutori".in capitolul 4 versetull5 se vorbegte despre Domnulnostrucareare mild de sldbiciunile noastre. in acel verset cuvdntulfolosit ?n greac[ este,,sunpatheo"; sun cu patheo-,,a suferi". Cu alte cuvinte,
Domnul nostru suferi imprcuni cu noi. Totugi, in legdturi cu Aaron este folosit un cuvdnt diferit din

fi_

u u
It

T I
il
ll il ll

greac6. Este,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul,,metronom" gi din nou ,,a suferi". Astfel, Aaronpoateaveadoaro judecatd m[surati cu privire la gregelile ,,patheo" punct, gi altora. Apoi, al doilea scriitorulne oferdmotivul,,,fiindcl el estecuprinsde slSbiciune". Cuvdntul,,cuprins"este ,,perikeimai"gi inseamnf, bolnav" qi ,,slibiciuno" este ,,a fi aproape din care oblinerncuvdntulnostru,,astm6".inlelesulfundamental este .,o slibiciune ,,astheneia" mortald careii facepe oamenicapabilisi pf,cituiascd". Astfel, problema lui Aaron era ci el puteasi pentrucd el insu;i era cuprinsde sldbiciune aibi doaro judecatd mdsurat6 moralI datorit5naturii lui pdcdtoase. Un reportaj de gtiri recentardta cd unul din cincisprezece doctoriin aceastifari suferddin cauza abuzului de alcoolsaudroguri.Estegreusl ne imagindm cum ar puteaun asemenea doctorsf, 56

lJ

stipdni pe scaunul Lui de domnie,va fi preot p. .ruu"ut Lui de dornnie,qi o desdvdrgitE unire va domniintre ei amdndoi." Astfel, Domnul va imbina in mod perfectrolurile,mai int6i, de Proorocqi Deuteronom impdrat, l8 versetele l5 la l9 gi Faptele Apostolilor3 versetele 22\a23; giPreotlimpdrat ?ii"Pialmul I 10versetel e I la 7. AutorulEpistolei cdtreEvrei seva ocupa de acest aspect in capitolele 5 gi 7. Subconducerea Domnuluinostruca Preotgi impdrat,Psalmul 72 versetul17 rezumd domniaSa neprihdnitd in cuvintele, unii pe al{ii, gi toateneamurile il vor numi fericit." ,, Cu el sevor binecuvdnta La prima venirea DomnuluinostruEl a apdrutin rolul de Prooroc/Impirat; El a rostit cuvintelelui Dumnezeu cltre poporulIsraelgi le-avestitcd impdrdlia ceruriloresteaproape in persoana impdratului lor, gi anumeIsusMesia.Totuqi,la a douavenirea Domnuluinostru,El va apirea ca Preot/impirat. Va trebuisi studiemcalificirile Domnului nostrude a lua aceastd pozilie dubl6 dar ar trebui sd ne amintimcd Domnulnu ar fi putut si slujeascf, la templuldin Ierusalim. in primul rdnd,pentrucI nu era din semin{ia lui Aaron; Domnul nostruprovenea din seminlialui Iuda. In acestfel, Legimdntul Mozaicnu sepotrivea cu Preofia Domnului.in condiliileLegdmAntului MozaicAarona fost cel numit. Avind in vedere acestlucru,trebuiasi fie un LegimAntNou cu o Preofie nou6.Acum suntasemlniri gi deoiebiri intre Aaron gi Domnuldar,mai int6i,ia ne gdgdimla Aaron.

PREOTIA LUI AARON 1: "in adev6r, Versetul oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, puspentruoameni este in lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca sil aduc6 daruri gijertfe pentrupf,cate.n' Trei lucruri semnificative pot fi observate in legdurl cu Aaron. in primul rdnd,el a fost luat dintreoameni; a fost ales.in al doileardnd,el a fost numit sd reprezinte omul inaintealui Dumnezeu; qi, in al treilearAnd,pentrua aducedarurigijertfe pentruplcate.Cuvdntul,,aduc6"este,,prosphero" qi inseamnd,,a ducecdtresau spre"; astfel, Aarontrebuias[ prezinte cevainaintea lui Dumnezeu. Acestedaruri erau simplein generalgi apoi eraujertfele care erau?n mod specificjertfe de sdnge. Vedemimediatasem[nlriledintre Dcrnnulnostruqi Aaron dar suntde asemenea uriage. Ei deosebiri De exemplu, Domnulnostrunu a fost luat dintreoameni a;a cum a fost luat Aaronde Dumezeu. Petru spune acest lucruin I Petru 1 versetele l8 la 20, ,, cdcigtili cd nu cu lucruriperitoare, cu argintsaucu aur,ali fost rdscumpdrafi din felul degert de viefuire,pe care-lmogteniserdli de la pdrinfii vogtri,ci cu sdngele scumpal lui Hristos, Mielul fbrd cusur i fEr6 prihan6.El a fost cunoscutmai inainte de intemeierea lumii, gi a fost ardtatla sfhrqitulvremurilorpentruvoi". ScriitorulEpistoleicf,treEvrei confirmi faptul cI Domnul nostruma rdspuns la aceastichemare in capitolul10 versetul7, ,,Atunci (in sululcarfii estescrisdespre amzis:,,iat5-Md Mine), vin sflfaovoia Ta, Dumnezeule!" SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON Versetul 2: ,,EIpoate fi inglduitor cu ceinegtiutori fiindcl gi el este cuprinsdesl6biciune." 9i rtrtflcifi, Se nascdoui gdnduri.Aaron trebuiasi fie inglduitor cu cei neqtiutorigi, in al doilea rdnd, trebuiasi aibi mil6 de cei in sldbiciune. Sd ludm primul punct,,,?ngdduitor cu cei negtiutori".in capitolul4 versetull5 se vorbeqte despre Domnulnostrucatre are mild de sldbiciunile noastre. in acel versetcuvdntul folositin greacl este,,sunpatheo"; sun cu patheo-,,a suferi". Cu alte cuvinte,
Domnul nostru sufcrd imprcund cu noi. Totuq;i, in legdturi cu Aaron ests folosit un cuvdnt diferit din

ru
U I

T
I

greac6. Este,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul,,metronom" gi din nou ,,a suferi". Astfel, Aaronpoateaveadoaro judecatl mlsurati cu privire la greqelile o,patheo" altora.Apoi, al doileapunct,scriitorulne ofer5 motivul, ,,fiindci gi el estecuprinsde sldbiciune". Cuvdntul,,cuprins"este ,,perikeimai"Ei inseamnd bolnav" gi ,,sl5biciung" este ,,a fi aproape din care oblinemcuv6ntulnostru,,astm5".lnlelesulfundamental este .,o sldbiciune ,,astheneia" mortall careii facepe oameni capabilisi pdcituiasci". Astfel, problema lui Aaron era cd el puteasd aibd doaro judecatim6surat6 pentrucd el insugiera cuprinsde sldbiciune moralddatoritdnaturii lui p6cdtoase. Un reportaj de gtiri recent ardtacd unul din cincisprezece doctoriin aceastd tard suferi din cauza abuzuluide alcoolsaudroguri.Estegreusd ne imagindm cum ar puteaun asemenea doctorsf, 56

il
il li

IJ

ajute vreun pacient care are o problemd asem5nitoare.Doctorul insugi fiind cuprins de slabiciunecu siguranfdva putea si dea un tratamentmisurat.
t

URMATOARBA PROBLEMA PENTRU PACATELE SALE

A LUI

AARON:

EL TREBUIA

SA ADUCA

O JERTFA

Versetul3:,,$i,din pricina acegtei sliibiciuni, trebuiesi aduciljertfe atf,t pentru plcatelelui, cAtgi pentru ale norodului." Aceasta binen[elesface referire la pdcatelelui Aaron. Cuvdntul ,,trebuie" este tradus din cuvdntulgrec ,,opheilcl";inseamnS,,o impus6". Referindu-ne obligafie,o necesitate din nou la Levitic l6 care referire la proceduradin Ziua Ispipirii, ar trebui sh observdmcd inainte ca Aaron sI facd pentru popor, el trebuia mai intAi sd ia sAngeleunui taur in prezen\alui Dumnezeu gi sd facd ispdgirea pentru propriile lui picate. Cdt de diferit stau luc.rurilein legdturtrcu Domnul - El a fost un ispdgirea Mare Preot perfect fdri slSbiciunile de card sufereaAaron gi a adus o jertfb des[vdrgitd. Cdt de bine descrieacestlucru autorul Epistolei cdtre Evrei. Folosindmodeluljertfei din Ziua Ispigirii in Evrei 9 versetele24 la 28, el afirmb, in versetul 24, ,, Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare fEcut de mdnd omeneascfi,dup6 chipul adevdratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infhligezeacum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu." Apoi autorul continud sd atragi atenlia cd El nu a mers acolo ca mare preot sub Legimdntul cel Vechi ci in versetul 28 el ne oferd un adevdr glorios, ,, tot a$a, Hristos, dupi ce S-a adusjert{E o singurl dati, ca sd poarte pdcatele multora, Se va arita a doua oard,nu in vederea pdcatului, ca sd aduci mdntuirea celor ce-L agteaptS".

l .j

ASEMANAREA

DINTRE CHEMAREA LUI AARON $I CHEMAREA

DOMNULUI

Versetul4: ,,Nimeninu-gi ia cinsteaaceasta singur, ci o ia daci estechematde Dumnezeu, cum a fost Aaron.t' Slujba de mare preot cereao chemaredivind. Despreaceasta gdsim in Exod 28 versetul 1,,, Apropie de tine pe fratele tdu Aaron gi pe fiii sdi gi ia-i dintre copiii lui Israel gi pune-i deopartein slujba Mea ca preoti: pe Aaron gi pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazargi ltamar". a

iN uon ASEMANAToR, A pRrMrr o CHEMARE DrvrNA $r rsus MESrA

Versetul5: ,,Tot agagi Hristos,nu gi-a luat singur slavade a fi Mare Preot,ci o are de la Cel ce I-a zis: ,Tu egtiFiul Meu, astilziTe-alnniscut'." Autorul Epistolei cdtre Evrei citeazd din Psalmul 2 versetul 7 gi descoperim ci Isus este Marele nostruPreot pentrucd El esteFiul divin. Ar trebui si observlm cd dreptulde Fiu al Domnului a fost impletit cu slujba Lui de Frooroc, Preot Ei impdrat. in greacdexist[ o afirma{ie retorici la s{hrgitut acestui verset. Aparent aceastaeste ceruti in greac6.Ar putea fi cititi in felul urmitor: ,, Tot aga gi Hristos, nu gi-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: ,,Tu egti Fiul Meu, astdzi Te-am ndscut." Acum limba greacSnecesitdurmltoarea afirrnafie, ,,Pe acestaunul singur T'atdl - pe Fiu fbc6ndu-Lun Mare Preot". L-a prosltrvit

ACUM DEOSEBIREA _ SUPERIORITATEA

PREOTIEI LUI HRISTOS

in primul rind, preo{iaDomnului nostru este vegnicdgi este ilustratdprin Melhisedeccare a fost preot 9i rege. Versetul 6: ,n$i, cum ziceiarSgi intr-alt loc: ,Tu eqtipreotin veac,dupil r6nduialalui Melhisedec'." 57

Cuv6ntul inseamnd,,un aranjament". Cuvdntul estefolositin Luca 1.8cu privire ,,r6nduial6" gi la loanBotezltorul afirmd,,, Dar, pe cdndslujeaZaharia la rdndulceteilui". inaintea lui Dumnezeu, Acesta eraun aranjament fbcutde impdratul preo{ia David.in ce privegte Domnului,ea a fost aranjattr Insupi.Ce spuneBiblia despre de Dumnezeu aceastd rAnduiald? In primul rdnd,se ocupdde Domnul nostruca Preotgi Impdrat.In Genesa14 versetul18, vorbindde Melhisedec, versetulspune,,, Melhisedec, impdratul Celui Preainalt". Salemului, a aduspdineqi vin: el erapreotal Dumnezeului Profeliadin Zaharia 6, pestecaredejane-amuitat,facereferirela rolul Domnuluiin aceasti de calitate PreoVlmpirat. In al doilearAnd,in leglturi cu numelelui Melhisedec; meu este inseamn[,,impf,ratul neprihinit".ln al treileardnd, nu avemnici o mdrturie cu privirela inceputul vie{ii sale. sausfArgitul Citevatextedin Scripturl amintesc acestfapt in leglturl cu Domnulnostru.In Ioan 1.1,de exemplu, avemcuvintele sublime,,,La inceputera Cuvintul,qi Cuvdntul gi Cuv6ntul era cu Dumnezeu, era Dumnezeu".Autorul Epistolei cltre Evrei va spunemai multe despreacest lucru in capitolul 7 versetele 23la25. Al patrulea punctin legdturd lui Melhisedec estec[ el nu a fost fdcut cu rdnduiala marepreotprintr-ochemare umani. Din nou,PsalmulI l0 versetul 4 adevereqte acestfapt,,, Domnul a jurat, gi nu-I va pdreardu: ,,Tu eEti preot in veac, in felul lui Melhisedec". Acum ar trebui sd observimcu aten{ieci acestdasemlnare intre Melhisedec Domnul face referire la rdnduiali sau Ai aranjament. ln ceeace privegte rolul de MarePreotal Domnuluinostru, El urmeazd modelullui Aaron. Acestlucru va fi explicatmai detaliatde autorulEpistoleicitre Evrei,in mod deosebit in legiturf,cu proceduridin Ziua Ispdgirii.

DOMNUL DEVINE iN PREZENT MARELE NOSTRU PREOT PRIN MOARTEA $I

ixvrnRnasa

Versetul 7: ,,El esteAcelacare,in zilelevie{ii SalepimAntegti, rugiciuni gi cerericu strigite aducAnd mari gi cu lacr6micitre Cel ce puteas5-L, izbilveascil de la moarte, din pricinaevlaviei li fiind ascultat, Lui.t' Prima frazd, ,,in zilele vielii Sale pdmAnteqti" aratl cd acesteevenimente au avut loc in perioada c6nd Domnul nostrum$i-a plrdsit slavaSa. Acest versetne desoperd apoi catevalucruri uimitoare in legbturi cu Domnul qi afirm[, mai intdi, ci ,,aducea rugdciuni".Frazaestetradusi dintrun cuvdnt din greaci,,deesis". Acestaindicdo cerere specific[qi ar_putea fi incadratiin cuvinteca am nevoie". De asemenea, Domnulnostruaducea cerericu strigdte mari gi cu lacrimi.Acest ,,Doresc, lucrune descoperl ci Isus era ascultat din pricinaevlavieiLui. in acestcuvdnt,,,evlavie"ne este descopeiti inima Domnului.Cuvdntuldin greacf, este,,eulabeia"; inseamnd ,,grijf,,reverenfi,fric[ de Dumnezeu" gi conceptul darcon(ine de asemenea Acelagi de dragoste. cuv6nt estefolositin Evrei l2 28, unde se afirmi, ,,Fiindcdam primit, deci, o impdrSfie, versetul care nu se poatecl6tina,sd ne ardtdm mullumitori,gi sd aducemastfel lui Dumnezeu o inchinarep16cut6, cu evlaviegi cu frici". Apoi ne estedescoperit scopulrugdciuniiDomnului,gi anumeca s5 ne izblveascf, de la moarte. Cdnd autorulfolosegte cuvdntul,,tk" trddus,,defa" el a avutde fapt doudcuvintedisponibile; el ar fi putut primul cuvdnt,,&po",inseamni,,dinapropierea s[ foloseasci morlii"; aceasta cd am eliberaliin aratd moddesivdrgit de la moarte". Un alt cuv6nt,,ek" inseamnl,,aIi eliberat din ceva". Autorul a folosit al doileacuvdnt.Prin urmare,daci Domnul nostruma fost inviat din mo(i, rugdciunea Lui a fost eficient[ gi El va putea si fie un Mare Preot eficient.Acest versetverificd addncimiledragostei Domnuluinostrupentrucei pierdu{i.Mulli clrturari considerici atuncicdndDomnul era pe crucea repetat Psalmul 22.in versetele I la l3 avemo descriere grafici a suferin{elor inimii Domnului.De exemplu, in versetulI citim ,,Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m-ai pdr6sit?"Mai int6i, aeste suferinfe eraudatoriti faptuluicl domnulnostrua fost pdrisit de Dumnezeu Tatll gi in al doileardnd, pentruci era dispreluitde om. In versetele14 la 18 existi o descriere a suferin{elor fizice ale gi apoi 19 la 2l rugdciunea Domnului nostru pentru inviere. 22 la $poi, in celedin urm6,in versetele 3l esterecuno$tinta Domnuluipentrurugdciunea ascultati.Intorcdndu-ne Ia versetul7, ni se spune, aducdnd rug[ciuni" . Cuvdntul este,,prosphero". Acest ,,in zilelevie{ii Salepdmdntegti, ,,aducdnd" pentruevrei intruc6tera fblosit de preoli cdndaduceau cuv6ntva fi plin de insemndtate o jertld de pe altar.Prin urrnare, sdnge avemadevdrul minunatci DomnulnostruS-a adusca o jertfd de sdnge. Dar existl gi o alti laturtr. Domnul $i-a adusinima frdnti de durerepentrucei pierdufi^ Dr Kenneth 58

ii Ilt

u u
lt
ll
l

ll
il

lr il

I
4

Weist in carteasa,,studii clespre cuvinte'' afirmd urmdtorul lucru,,Acest preot dupi rdnduialalui pe Melhisedec,S-a dat El a adus o alti jertfd lui Dumnezeul Sine Insugi ca jerfE, dar inainte de aceasta o inimi fiAntd de durere gi sufeinfd, un suflet in care conflictul de veacuri era dezlSn{uit;o luptd in care DumnezeuFiul se confrunta cu puterile intunericului, purtdnd o bdtllie pentru omenireapierdutd; in careera biruitor asupra morfii gi impotriva celui careaveaputereamortii, Diavolul". o bdtAlie

CONDESCENDENTA FIULUI Versetul8: "cu toate cfl era Fiu, a invi{at sfl asculteprin lucrurile pe care le-asuferit." Este un lucru uimitor cd Domnul nostru a trebuit sd experimentezeascultarea.in vegnicia trecuti Domnul Isus fbcea parte din Dumnezeire gi, bineinfeles,aceastl pozilie rdmdne de-a lungul timpului gi in vegniciaviitoare.in Filipeni 2 versetul6 Pavel spuneci Isus avea chipul lui Dumnezeu gi El nu trebuia si asculte de cineva. Totuqi, prin intruparea Lui, Domnul a ?nvd{atascultareagi a devenit ascultdtor pAnd la moarte gi incd moarte de cruce. Versetul ar putea fi trades mai bine, ,,Degi era Fiul lui Dumnezeu,DumnezeuFiul, Dumnezeuadevdratdin Dumnezeuadevdrat, totugi a invSfat prin lucrurilein carea suferit". ascultarea

DESAVAR$IREA DOMNULUI

NOSTRU

Versetul 9: n,$i dup5 ce a fost frcut desf,vdrgit,S-a ficut pentru tofi cei ce-L ascultf,, urzitorul unei mintuiri vegnice." Cuvdntul ,,desdvArgit" estc,,teleios". inlelesulde aici este,,aaduceo persoanisau un lucru la carea fost folosit pentrua-L aducepe Domnul la fintd a fost via{a linta fixatd de Dumnezeu". Procesul Lui desdvAgitd,, crucea,moarteagi invierea Lui gi linta Lui a fost ca El sd fie urzitorul unei mintuiri vegnice.Oserva{i, intdmplitor, cd atunci cdnd o persoani este mdntuit6 prin harul lui Dumnezeu,acea mdntuireestevegnicf,gi observa{ide asemenea cd Domnul nostru'este urzitorul unei mdntuiri vegnice. CuvAntul,,urzitor" traducecuvdntu!din greacl.,aitios". inscamni,.cel careestecauzaexistenlei unui lucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza m6ntuirii noaste veqnice. Atunci intrebareaeste. ,,Cine sunt cei care primesc mdntuirea?" gi rdspunsuleste ,,toti cei ce-L asculti". Ar trebui sd ne intrebim in ce aspectar trebui sd ascultdm? Apostolul Ioan ne dd r6spunsulin I loan 3 versetul23, ,, $i poruncaLui estes5 credemin Numele Fiului Siu Isus Hristos,gi sd ne iubim unii pe al1ii,cum ne-a poruncit El", Astfel, singuraobligalie pe care o are pdcdtosul este si creadd in urzitorulacesteimdntuiri gi in lucrarea pe careEl a sdvdrgit-o de rdscumpdrarea la Golgota.

PECETEA DE APROBARI]. A LUI DUIVINEZEU TATAL Versetull0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot'dupi rAnduiala lui Melhisedec'." Cuvdntul,,numit" esle,,prosagoreuo";inseamnd,,a printr-unnume in rnodpublic,a te adresa salutein rnod deschis". Astfel, DumnezeuTatdl S-a adresat,L-a salutat pe Domnul gi MAntuitorul nostruca Mare Preot dupd rdnduialalui Melhisedec. imi aduc aminte ca t6nir in ServiciulNalional,in timp ce serveamin insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronareaReginei Elisabeta lI. Fiecaresoldat tindr l}rd ercep{ie a fost chemat la o paradtrspeciald qi fieare dintre noi era numit de comandantul nostru sd salutepe noul Suveran. Dar aici adevirul minunat estech DumnezeuTatdl este pe Cel care il salutd DumnezeuFiul. Pavelvorbegte despreacestadevdrin Filipeni 2 versetele 5 la l1 giin detalii grafice subliniazd condescenfa Domnului Isus gi apci, in versetul8 el arati cum Domnul Sa supuspdni la moarte qi incd moartede cruce;in versetele 9 la I I el continudsi spun6,,,De aceea gi Dumnezeu L-a irrdlfatnespusde mult, Ei I-a dat Numele,careestemai presusde orice numei pentruca, in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchial celor din ceruri"de pe pdm6ntgi de sub pdmdnt, ;i

59
t

lui urmdtorul lucru ,,Acestpreotdupi rdnduiala Weistin cartea sa ,,Studiidespre cuvinte" afirn'1d jerfE,darinainte o altl jertft lui f)umnezeul El a adus Melhisedec, S-adat pe SineInsugica de aceasta qi sufein{d, o lupti in o inimd frdnti de'durere un sufletin careconflictuldg veacuri era dezldnfuit; pentru pierduti; purldnd o bdtilie omenirea Fiul se confrunta intunericului, cu puterile careDurnnezeu puterea morfii,Diavolul". celuicare avea mor[iigi impotriva o bitdliein careerabiruitorasupra CONDESCENDENTAFIULUI prin lucrurilepecarele-asuferit." 8: "cu toatecfrera Fiu,a inv6{atsdasculte Versetul in veqnicia ascultarea. Este un lucru uimitor ci Domnul nostru a trebuit sd experimenteze gi, binein{eles, aceastipozilie r6mdnede-a lungul trecuti Domnul Isus fbceapartedin Dumnezeire 6 Pavelspune ci Isusaveachipullui Dumnezeu timpuluiqi in vegnicia viitoare. In Filipeni2 versetul gi a gi El nu trebuias6 ascultede cineva.Totugi,prin intruparea Lui, Domnul a invdfat ascultarea devenitascultitorpdndla moartegi incd moartede cruce.Versetular puteafi tradesmai bine, ,,Degi adev5rat, totu$ia inv5{at adevdrat din Dumnezeu Dumnezeu Fiul, Dumnezeu eraFiul lui l)umnezeu, prin lucrurile in carea suferit". ascultarea DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU
S-a filcut pentru to{i cei ce-L ascultii, urzitorul unei Versetul 9: ,,$i dupf, ce a fost fficut desflvArgit, mAntuirivegnice." estc,,teleios". inlelesulde aici este,,a aduceo persoanisau un lucru la Cuvdntul ,,desdvdrgit" finta fixatd de Dumnczeu". Procesulcare a fost folosit pentru a-L aduce pe Dornnul la fint6 a fost viala crucea,moarteagi invierea Lui gi finta Lui a fost ca El si fie urzitorul unei mdntuiri Lui desdv6gitd, veqnice.Oservafi, intimplitor, cd atunci c6nd o persoanf,este mdntuitd prin harul lui Dumnezeu,acea cI Domnul nostru.este urzitorul unei mdntuiri vegnice. mdntuireestevegnici gi observafide asemenea inscamni. unui Cuvdntul,,urzitor" traducecul'dntuldin greacd ,,aitios". ,,celcareestecauzaexistenlei qi prin veqnice. Sa este cauza mdntuirii noaste lucru". Domnul, cu alte cuvinte. moartea invierea -mAntuirea?" gi rdspunsuleste ,,toti cei ce-L Atunci intrebareaeste. ,,Cine sunt cei care primesc ascultd". Ar trebui si ne intrebdm in ce aspectar trebui sI ascultArn? Apostolul Ioan ne di rdspunsulin I Ioan 3 versetul23, ,, $i poruncaLui estesd credemin Numele Fiului Sdu Isus Hristos,gi s5 ne iubim unii pe al1ii,cum ne-a poruncit El". Astfel, singuraobligafiepe care o are pdcdtosul este si creadl in gi pe in El la acestei mdntuiri lucrarea de riscumpdrarea care a sivirqit-o Golgota. urzitorul

PECETEA DE, APROBART] A LUI DUNINEZEIJ TATAL Versetull0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot'dupi rinduiala lui Melhisedec'." printr-un nume in mod public, a inseamnS Cuvdntul ,,numit" este,,prosagoreuo"; ,,a te adresa pe Domnul gi Mdntuitorul Dumnezeu Tatdl S-a adresat, L-a salutat salutein mod deschis". Astf-el, imi aduc aminteca tdnlr in Serviciul Na{ional,?n nostruca Mare Prcot dupd rdnduialalui Melhisedec. timp ce serveam in insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronarea Reginei Elisabeta ll. Iriecaresoldat t6ndr fbrd excep{ie a fost chemat la o parad[ speciali qi fieare dintre noi era numit de nostru sd salutepe noul Suveran. Dar aici adevirul minunat estecd DumnezeuTatdl este comandantul despreacestadevir in Filipeni 2 versetele Cel careil salutdpe DumnezeuFiul. Pavel vorbegte 5 la l l gi in detalii graficesubliniazi condescen{a Domnului Isus gi apoi, in versetul8 el aratdcum Domnul Sgi a supuspAndla moarte qi incl moartede cruce;in versetele 9 la I I el continudsd spund,,,De aceea presus pentrulca, Dumnezeu L-a inSl{atnespusde mult, Ei I-a dat Numele,careestemai de orice nume; in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchial celor din ceruri. de pe pdmdntgi de sutr pdm6nt, ;;i

59

orice limbd sd mdrturiseascS, spreslavalui Dumnezeu Tatdl,ci lsus HristosesteDomnul". intr-o zi pe Fiul. toti vor fi chemafi s6-Lsalute

PROBLEMA ACESTOR EVREI Versetul ll:,,Asupra celorde mai susavemmultede zis,qi lucrurigrelede tilcuit;fiindcl v-afi fllcut greoila pricepere." Ceeace scriitorulvrea si spunl aici esteci aceste invi{ituri cu privire la Domnul nostrucare esteMare Preotdupl rdnduiala lui Melhisedec pentruevrei.De^cese intdmpld suntgreude inerpretat acest lucru? Ne estedat rispunsul; greoi". CuvAntul ,,suntefi ,,greoi"este,,nothros".Inseamnf,,,nici un indemn"; ei eraugreoi,lird motivafiegi, pe ldngdaceasta, eraugreoi la pricepere. inseamnd cl ei g6seau dificili infelegerea acestor adevdruri. Problemacarea fost descrisiesteaseminitoarecuiva care se striduiegtes[ explice ?ndrumirilecomplexeunei persoane greoaiela pricepere. Av6nd in vedereacestlucru,ei nu aveaunici un indemnqi nici o inlelegere a acestor adevdruri. Apoi in versetul 12 autorulexplicdcum ar trebuisi fie acegti evreiqi cum suntei de fapt. Versetull2: ,,in adevlr, voi carede mult trebuiasil fi{i invn{6tori, ave(iiarfigitrebuinff,de cineva si vI gi a{i ajunssI ave{inevoie invefeceledint6iadevlruri alecuvintelor lui Durnnezeu, de lapte,nu de hran5
tare.tt

Acum ar fi bine si ne reamintiminci o dat[ contextul; aceEti evrei vor fi probabilla inceputul perioadei Necazului cel Mare. Ei tqi vor da seama c5 eraunaliunea aleaslpentruplanullui Dumnezeu pentrua aduceimpdrlfia. Vor recunoagte de asemenea 23 la 25 cd ei erau din Romani I I versetele mlSdilele mislinului altoitela rIdlcintr. Dar apoiei vor in{elege motivul pentrucareerauatdtde greoi. Pavelexplici aceasta in Romani l l versetele 7 la 12.in versetul 8 Pavelspune, ,, (dupdcum estescris: le-a dat un duh de adormire, pdn6in ziua de ochi ca sd nu vadfl,qi urechica sd n-aud6;) ,,Dumnezeu astdzi." Problema Israeluluieracd ei au depins gi nu gi-audat de Legim6ntulce Vechi pentrum6ntuire seama niciodati cd Domnul Isusla prima Lui venirea fost MediatorulLegSmdntului cel Nou aducdnd mdntuirevegnicS. in versetul 12 din acestpasaj,Pavel spune,,,Dac6,, deci, alunecarea lor a fost o pentrulume,gi paguba bogdfie lor a fost o bogdliepentru Neamuri,ce va fi plindtatea intoarceriilor?" Astfel, aceastf, dif,cultatede a pricepeva fi indepirtati; Israelil va recunoa$te aqacum vom vedea va avea ca rezultat o mullime de bogdlii peste lume prin binecuvdntiri frri ulterior gi aceasta precedent. Apoi sciitorulaccentueazl cd in aceaperioadd ei ,,ar fi trebuit" sd fie invifitori. Cuvdntul ei aveauo obligafie,pusd aleasd ,,trebuia"cb erao obligafiemorali stabilitl pentruIsrael.Ca natiune de Dumnezeu, de a duce descoperirea dragostei lui unei lumi pierdute. f)ar apoi autorul scoatein problema,,cd ei aveautrebuinli de cinevasI ii inve[e". Astfeloceeace evreii trebuiausI evidenfd cunoasclerauprincipiilede bazi; adicdideileelementare cu privire la mdntuire; ABC-ul Evangheliei. prin urmare estearuncaticritic[ asupra evreilor.Suntacuzafi c[ au ajunssdaibdnevoiede lapte,nu $i de hranl tare.Timpul folosit pentru,,auajuns" indici un process carea fost incheiatin trecut, dar are rezultate in prezent. Ceeace autorulvrea sI spuni aici esteci dn cauz6cd IsraelulL-a respinspe Mesia orbireajudiciari a fost adusi asupranafiuniiavdndca rezultatfaptul cI ei trebuiausI invefe acumABC-ulprofefiilor lui Dumnezeu. NATURA IMATURA A EVREILOR Versetul 13: ,.$ioricinenu sehrlnegte decAt nu este cu lapte, obignuit cu cuv6ntul despre neprihlnire,
c6ci este un prunc."

t
I

il

it

It

fl

il

I I I
I

Cuvdntul ,,prutrc" inseamnf, persoand triiegte doar cu ,,o persoani imaturd". O asemenea lapte.Cdnd Pavela scriscorintenilor, in I Corinteni3 versetele I la 4, el subliniazd faptul cd acegti corintenierau imaturi prin firea p5manteascd, dar evreii din cazul nostruerau imaturi prin lipsi de

60

{
-a

l
f l

pricepere.Rdspunsulpentru arnbele grupri este cd au nevoie de Cuvdntul lui Dumnezeu,hrana tare. Ceea ce vrea spund textul in mod literal este cd ei erau lipsi{i de experienfd in mesajul care este neprihdnitin caracterullui. Acum amintili-vi obliga{ia pe care o vor avea evreii in timpul Necazuluice Mare. Acum ei trebuiau str fie cei care sI primeascd qi sd proclame acest mesaj al neprihlnirii. Problemaevreilor din trecut a fost cdnd L-au refuzat pe Mesia al lor impreuni cu Legdmdntulce Nou gi s-ausprijinit pe l.egdmdntulcel Vechi carenu puteasd le aductrmdntuire,ci numai condamnare. Ca rezultatal acestui lucru, Israelul a fost pus deopartegi Domnul a trecut la perioada Bisericii care va culmina cu rdpirea.Dupdce scriitorul s-a ocupat de cei imaturi. acum in versetul l4 vorbeqte de cei caresunt maturi,

?
f

Versetul. 14: ,rDar hrana tare estepentru oameniimari, pentru aceiaa c6ror judecati s-a deprins,prin intrebuin{are,sil deosebeascil binelegi rf,ul." Astfel, hrana tare este pentru cei maturi; adici pentru cei care au infeles descoperirea Leglmdntului cel Nou. NIV descrieacest lucru foarte bine, ,, pentru aceia a cdror judecat6 s-a deprins, prin intrebuin{are, sd deosebeascS binele gi rdul". Amintili-vd de problematrecutda Israeluluicareera acceptarea legii ca gi cale spre neprihdnire; cel Vechi gi refuzau mai exact,se alipeaude LegdmAntuf LegdmAntulcel Nou.

f ;l =l f

T
-

=]

T
=l
J

,|
L.

CAPITOLUL 6
ixorvrnul - 6:l-3 cArRn EVREI

Versetul l:,,De aceea,si lf,s5m adevfrrurileincep6toareale lui Hristos, gi s6 mergem spre cele desivAryite,fdri si mai punem din nou temeliapocdinfeide faptelemoarte,gi a credin{eiin Dumnezeu."

Cuvdntul,,deaceea"din capitolul6 ne duceinapoila ceeace scriitorula afirmatin capitolul5 versetele I I la 14.Evreii trebuiausi renunlela dietalor cu lapte5i si ia hranf,tare.Al doileacuvdnt din acestverset,,si l6sim" estela un timp aorist;esteo ac{iunecarecauzeaz6 odati pentrutotdeauna o separare. Imaginea estea unui alergltorin poziliade start.Pavelin 2 Timotei2 versetul 5 afirmE,,,$i cine luptd la jocuri, nu este incununat,dacd nu s-a luptat dupd rdnduieli" qi autorul explicl ce inseamnipozifiade start- doctrinalui Hristos.A-qeEti evreitrebuiausi recunoasci mai intdi cI Isus esteMesiacel promis Israelului.Apoi estesfatul ,,sdmergem". in mod interesant, cuvdntulestela pasiv6. diateza Aceasta inseamn[c{ subiectul, evreii,suntinfluenfa}i de un agentexteriorgi ar putea fi tradus,,slne ldsim dugimai departe". Acum sdne gAndim din nou la Romani9 versetele 3l la 33 gi prin metodalegii gi sI ne amintim problemaIsraelului.Ei credeau ci pot atingefinta lui Dumnezeu astfelau refuzatofertaharului,luiDumnezeu. Acum Dumnezeu spune tebuiesi privili la Mine pentru indeplinirea voii Mele. $i careestepozi{iafinalf? Estedesivdrgirea careinseamnd dezvoltare deplini, maturitatea Dumnezeirii. Amintifi-vi cd aceqti evreierauinchiqi?ntr-un sistemde fapte.Ei trebuiau si recunoascd acum cE nu mai erau sub lege ca gi principiu dominant, ci sub har. Dr KennethWeist citeazd nigte versuri,,,Legeacere fb aceasta gi vei trdi, dar nu-mi dd nici mdinile, nici picioarele. Evangheliaimi aduce un cuvdnt maibun,md facesi Zborgiimidn aripi." $i apoiscriitorul explicice trebuiesd lasein urmd. Ei nu trebuiaus[ puni din nou temeliapociinfei.Cuvdntul,,pocdin16" inseamni a min{ei". Fraza moarte" vorbegte de faptele Legii carein celedin ,,schimbare ,de faptele urmd nu vor aducedecAt condarnnare. Aceasta inseamnd cd faptelelegii suntcontaminate de moarte, Aminti{i-v6cd ?nfiecarean evreii trebuiau sI vini la templuin Ziua Ispdgiriigi sd se pociiasci datoritd neascultirii de Legedin nou qi din nou. Autorulsubliniaziaxestlucrumai in detaliu. 9 in capitolul versetul14, el afirm5,,, Cn cAtmai mult sdngele prin pe lui Hristos,care, Duhul cel vegnic,S-a adus SineinsugijertfE fErdpatd lui Dumnezeu, vd va cur6[i cugetulvostrude faptelemoafte,ca sd slujifi Dumnezeului poc6in{ei pe cel viu!" Apoi autorulspune ci nu trebuie sI ne mai punemtemelia decdt credin{a in Dumnezeu. Vorbegte aici espre credin{a mdntuiriia$acum a fost experimentat6 de Avraam. Acesta este,bineinfeles, pentruinceputgi seocupd un act desivdrqit de mdntuirea vegnicd.

APOr EVRETT SUNT inOnrvrNATr SA PARASEASCARTTUALUL Versetul2: ,,invdfitura desprebotezuri,desprepunereamAnilor,despreinviereamorfilor gi despre judecata vegnic6." Sevorbegte despre doui lucruri- mai intdi, doctrinabotezului. Pentruevrei aceasta se referi la ceremonialul de spilare. De exemplu,ei igi spilau m6inile inainte de mas[ qi aveau multe alte ceremoniale Totuqi acestea de spdlare. erau ceremoniale exterioare; ceeace Dumnezeu cereaera o lucrare vegnicla inimii.Apoi, in al doilea rAnd, mdinilor".Acesta acea loc cAnd israelitul igi ,,punerea mirturiseau picatele in templu. El igi punea mdinile pe capul animalului de jertfX recunoscdnd animalulca pe un inlocuitor.Totuqi,acegti evreitrebuiausd recunoascl faptul ci acestsimboltrebuia pentru realitate.Aminti{i-vi ci ei trebuiausd meargi spre desdv6rgire; abandonat aceasta insemna maturitatea deplini a Dumnezeirii.

62

PARASINDJI]DECATA VE$NIcA din morfi gi Ar trebui strne amintimcd sub legejudecata era sigur6.Autorul spune, ,,invierea judecatavegnic6".CuvAntullui Dumnezeu araldci vor fi doud invieri. Prima inviere estea celor pentruviala vegnic6, existi clinvierepentrucondamnare, 6. T'otugi, neprihdnifi Apocalipsa 20 versetul judecata ll la 15.Aceasta la MareleTron Alb c6ndtoli cei pierdu{ivor Apocalipsa 20 versetele este stainaintea unui Dumnezeu sfhntEi Cuvdntullui Dumnezeu spune, ,,vor fi judecatidupf,faptelelor". inaintea oameni in acea infricogItoare cdnd vor sta Marelui Tron Alb vor fi trimigiintr-o Tofi acegti zi judecati pierdutl gi va fi o veqnicie Acum acegtievrei sunt avertizalic[ aceastifrici de vegnicd. judecatavegnicdtrebuiesi fie lisatd in urmd pentruci in condifiile Legdmdntului cel Nou existd promisiunea m6ntuirii veqnice. Apoi in versetul 3Versetul 3: ,r$ivom facelucrul acesta, daci va voi Dumnezeu." Acum ceeace scriitorul vrea sd spundaici este c[ acegtievrei vor merge spre maturitate pdrdsind veqnicl qi acestlucru va fi prin voia lui Dumnezeu; adici prin harul lui condamnarea greacd Dr KennethWeist subliniazd ci in gramatica Dumnezeu. Cuvflntul,,va voi" esteinteresant. estela conjunctivpresent,diateza expresie tehr\ici inseamni ci Dumnezeu esteCel activd.Aceastd prin urmareEl esteCel careii va aducepe acegtievrei la care preia acliuneaqi implinegte sarcina; deslvdrgire. Din nou, gramaticS aratbcI aceastideslvdrqire depinde in mod completde credinciogia lui Dumnezeu.

AVERTIZARBA LUI DUMNEZEU PENTRU ACE$TI EVREI DIN VREMURILE DIN URMA - 6:4-8 inainte de a ne intoarcela acestpasajcare a cauzaratdt de multe problemepoporuluilui Dumnezeu, ar trebuisi observdm indivizilor. trei lucruriimportante. Mai 6ntdi,pasajul nu seadreseazd ce spune in versetul ca cei";astfelreferirea Observali 4,,,cdcieste cu neputinfd estefbcut6 la un grup in al doileardnd,in versetul6 ni se spune, totugi . Oricine sauo comunitate. care au cdzttt" ar fi ,,gi qi, de fapt, au cizut. Prin urmare,acesta acestgrup vom descoperi cd ei deja s-auindepdrtat esteun eveniment caredeja a avut loc in istoriatrecuti a Israelului. In al treileardnd,despre acegti oamenise spune in mod specific ci erauevrei.Acestlucruestesubliniat in versetul 9 undeni se spune, ,, preo iubipilor,totugi de la voi agteptdm lucruri mai bune". Acum pentrua infelegeacestpasajtrebuiesd urmdrimsuccesiunea de evenimente S-aocupatde Israel.in primul r6nd, Ei modulin careDumnezeu pe careDumnezeule-a Peocupdrile lui Dumnezeu'fap de Israel suntLegSmintele frcutcu Israelul. au inceputci Legbmdntul Avraamiccarea fost adeveritlui Isaacgi lacov.Evrei I versetul1 reamineqte evreilordespre aceasta, in multe rdnduri ,, Dupdce a vorbit in vechimepdrinlilornoqtriprin prooroci, gi in multe chipuri, Dumnezeu, la sf6rgitulacestorzile." Prin Legirndntul Avraamic Dumnezeu a promisci sdmdn{a in Genesa femeiiva veni,a$a cum a promis 3.15.ca sdzdrobeasc6 Satanocratia; sd gi o impdrS{ie mdntuire vegnicd pentru aducd veqnici. Apoi, in al doilea rdnd,esteCuvdntul Domnului prin In capitolulI versetul pe pus Israel. 2 se spune, ne-a vorbit Fiul care L-a mogtenitor al tuturor ,, pi prin carea fbcutqi veacurile". Acum sd ne amintimcareera mesajul lucrurilor, Domnuluipentru pocdiasc pentru Israel;era s6 se cd impird{ia cerurilorera aproape. Acestmesaja fost proclamat mai intdi de loan Botezitorul;a fost mesajuldirectal Domnuluinostru;a fost de asemenea mesajulcelor ucenici;5i chiar?nainte doisprezece de ristignireaDomnuluia fost mesajul celorgaptezeci c6treIsrael, I la 12.Dar carea fost rezultatul Luca 10 versbtele acestei d[ruiri a impird{iei lui Israel?in primul rdnd,citim in Matei 27 versetele 2l la 22 cd erao cererede eliberare a lui Barabaqi de rtrstignire a celui ce era lvlesiaIsraelului;qi observafi cd aceasta cererea fost ldcut5de reprezentanfii religiogiqi poiticioficialiai nafiunii. pe aceeagi In Ioan l9 versetul l5 citim cf, Pilata intrebat conducdtori dacE, pebaza peimpiratullor.Rispunsul lor, s6-[.rdstigneascS deciziei a fost,,unam biguous"- ,.Noinu alt pe Cezarul".Astfel,alegerea poporului impdrat dec6t legdtura a fScut directcu darulimpdrdtiei. Acum din nou la planulsffintde rdscump5rare sdne gdndim a lui Dumnezeu despre carecitim in Levitic23. 63

Ne vom aminti ci acestaestedemonstrate in cele gaptesdrbStori ale Israelului.Dupice Israel qi-a respinsimplratul, a fost sirbdtorit Pagtele. acesta era pe paisprezece Potrivit calendarului evreiesc era momentul Nissanqi mielul de Pagte ci acesta erajertfit la ora 3 dupd-amiaza. Matei aminteqte incepea exactin careDomnul a fost ristignit. In ziua urmltoarecareera Sabatul evreiesco sdrbitoarea gapte picat gi zile. Drojdia,binein{eles, azimilorcarelinea vorbegte de Domnula fost Omul desdvdrqit; datoritd cb la Golgotapicatelenoastre o vialAftrd pdcata devenit, crucii,Pdinea Vieiii. Esteinteresant Lui simbolizati in pdine au fost puse asupraLui, dar prin acceptarea m6ntuirii Lui, neprihdnirea prima zi a sdptdmdnii nedospitd, ne este atribuiti noud. Dupi Sabatulevreiesc, din calendarul gi invierea este minunat observlm ci Domnul era sirbitoarearoadelor. Aceasta simboliza s[ evreiesc, profetical acestei sdrbitori.Dupi nostrum a implinit exactin acea zi gi exactin acelmomentaspectul sdrbdtoarea roadelorisraelilii trebuiausd numere zi era sdrbltoarea cincizecide zile qiin a cincizecea ln Faptele Apostolilor 2 versetele I la 2 ne esteardtat,,, in ziuaCincizecimii, erautofi Cincizecimii. impreunS in acelagi loc". Ar trebuisd ne amintimci nafiunea evriasc[terminase de nurndrat cincizeci de zile gi in cea de-a cincizeciazi ucenicii agteptau cu nerdbdare ca sd aibi un eveniment;gi s-a petrecut. Versetul2 spune, ca vijiitul unuivdntputernic,gi a umpfut a venitdin cer un sunet ,, Deodatd toat6 casaunde gedeau ei". Acest eveniment a fost inaugurarea Legdmdntului cel Nou qi venirea Duhului Sfhnt.Duplacesteveniment impirdfia a fost oferiti din nou Israeluluiprin gira apostolului Petru.In FapteleApostolilor3 versetull9 mesajulapostolului Petrua fost de fapt acelagi cu cel pe care l-a proclamatIoan Botezdtorul, uceniciigi Domnul nostru.Amintili-vd ci acestaera un mesaj la Dumnezeu". Apoi, in versetele adresat doarIsraelului, deci,gi intoarce{i-vi 20 gi 2l ,,Pocdifi-vd, Petrucontinudsd explice,,,$i s6 trirneatd" (adicdDumnezeu Tatnl) ,,pe Cel ce a fost rdnduit mai p6ndla vremurile pentru dinainte voi: pe IsusHristos" (Mesia) s6-Lprimeasc6, ,,pecarecerultrebuie aSezdrii din nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeuprin gura tuturor estetradesdin cuvintele sfin{ilor Sdi prooroci din vechirne". Din nou, sd ne amintim ci a1ezare grecegti genesia"; 25 Si26Petru a adus Israelului Gnesa din nou.Apoi in versetele aminte ci ei ,,palin qi ai legdmintelor pe careDumnezeu le-aftcut cu p[rin{ii gi in mod deosebit eraucopiii proorocilor Din nefericire, arefszat darul.InFapte LegdmAntulAvraamic. incdo datdIsraelulca nafiune, capitolul gi interesant 7 $tefana fost adusinainteaSinedriului cAacest om evlavios a redatintr-o formi precisi istorianafiunii rdzvrdtite.,Aceasta lui $tefangi Lucain Fapte19 la 2l amintegte a culminatcu moartea lui $tefanmulli iudei au inceputsi vind la Hristos.Spresfdrgitul cI CupI moartea Faptelor Apostolilor qi Evanghelia Luca,relateazd cum Israelula fost pus deoparte a inceputsd meargi in primul r6nd la Neamuri.inaintede a pdrdsiFaptele Apostolilor,sI ne amintim?ncd o datdsdrbltorileIsraelului. Dupi in lunaoctombrie. Era Cinoizecime erauceletrei sdrbltoriprofetice careaceau loc toamna aproximativ pociin{a s[rbdtoarea trdmbilelor, reprezentdnd readunarea Israelului;Ziua Ispiqirii, reprezentdnd Israelului; sirbltoareacorturilor,reprezentdnd impdrdtiei. Acestesdrbitori nu au avut binecuvAnt[rile p6n[ in prczent profeticgi agteaptd loc niciodatd din punctde vedere o zi carcva veni dupi perioada de Necazului Mare. ani a cel ;apte POZITIA BISqRICII iN LBGATURA CU PLANUL LUI DUMNEZEU CARE ESTE DESFA$URAT iN vECHruL TESTAMENT $r iN nprsrol,A CA.TREEVR.ET Atunci cdnd aceqtievrei vor citi Epistolaplanul cu privire la Biserici va fi desivdrgitdupi ripire. Pavelvorbegte despre aceasta in RomaniI I versetele 25 la 29,,, Fra{ilor,ca sd nu vd socoti}i singuriinpelepti,nu vreausd nu gtifi tainaaceasta: o partedin Israela cdzutintr-o impietrire,careva line pdnSva intra numSruldeplin al Neamurilor. $i atuncitot Israelulva fi mdntuit,dupdcum este scris:,,Izbivitorul va veni din Sion, qi va indepdrta toatenelegiurile de la lacov". Ceeace Pavelne va incepesd se ocupedin nou de poporul sdu din descoperiaici este cd dupd rdpire Durnnezeu vechimeqi, in aceaperioadl,cele trei sirbltori profeticefinale din Levitic 23 vor fi implinite. Prin urrnare, in ceeace priveqteEpistolacStreEvrei, perioada Bisericii estenuld. inaintede a ne uita la carea avut loc Ai l-a implicat pe urmdtorulpasajdin Evrei, trebuiesI ne gAndimla un eveniment Ieremia,proorocul,desprecare citimin leremia capitolul 18. in acea perioadi Ieremia predicase Israelului de ani avertizdndu-l timp de patruzeci cI dacdnu se vor pocdi vor mergein robie timp de gaptezeci lerusalimului. Aceasta de ani timp in careDumnezeu a poruncit ca pustiirile sd vin6 asupra 64

il
l[

insemna c6 templu gi cetatea imaginereceinainteaochilor, Ieremiaa aveausd fle distruse. Cu aceast6 primit poruncdde la Domnul sd meargi in casaolarului.Citim in verseteleI la 4 din capitolul l8 cd in timp ce privea Ia olar vasul de lut de care se ocupa s-a sfbrdmatin miinile oiarului. Pentru cf, leremia . privea a observatcd olarul a luat aceeagibucatd de lut li a fbcut un vas care i p[rut mai bun. Apoi Dumnezeu i-a dat o descoperire 5 gi 6 spune,,,Aceasta slujitorului Sdu Ieremia.In versetele estecasa lui Israel". El a atrasatenfiaslujitoruluiSiu descurajat c6, degi Israelulca na{iuneavea si fie stricat, lutul era incS in rndinile olarului gi intr-o zi naliuneaIsrael avea sf, fie fbcut un vas care si pard mai bun Domnului. Pavel face referire la acest eveniment in Romani capitolul 9. De fapt, Romani 9 la I I se ocupdin mod exclusiv de respingerea qi Israelului fatd de Dumnezeu$i de asemenea de acceptarea binecuvdntarea lor finald. in versetul2l,Pavel, vorbind despreintdmplareacu leremia, spune,,, Nu esteolarul stdpAnpe lutul lui, ca din aceeagifrdmdntSturdde lut sd faci un vas pentru o intrebuinlare de cinste, qi un alt vas pentru o intrebuinfarede ocard?" Observafi cu atenfie cd Dumnezeu folosegte aceeagi bucati de lut gi aceasta, bineinleles,face referire la nafiuneaIsrael. Pavel continud sd spundin versetul22, ,, $i ce putem spune,dacd Dumnezeu,fiindcd voia sd-giarate mAnia gi s6-gi descopere puterea,a suferit cu multd rdbdare nigte vase ale mdniei, fbcute pentru peire". Ieremia a mirturisit gi distrugerea respingerea Israeluluiin zilele lui dar Pavel este foarte atent la modul in care igi alege cuvintelein acestverset.CuvAntul,,frcute" este,.katartizo" gi construcfiadin greaci arat6cd acegti gi. intr-adevdr, oamenis-au fhcut ei ingigi pentrudistrugere aceasta esteceeacc mdrturisea Ieremia.El a pledat pentru Israel timp de patruzecide ani dar ei au respinsdarul harului lui Dumnezeu gi au devenit un vas de ocari. Imi amintesc cd acum cdliva ani in urmd am vizitat impreund cu nepofii mei un olar in Districtul English Lake. Copiii au avut posibilitatea de a face un vas de lut pe roataolarului. Unul din nepotii mei, Mark, era total incapabil sd formeze un vas gi de aceeaolarul i-a luat mdna lui Totu;i, Mark insista si mdnuiascdel insupi lutul qi, Mark in m6na lui pentru a-i conducedegetele. bineinfeles, vasul de lut era un dezastru.Dupd o perioaddolarul l-a convins pe Mark sd-i lase ca mdinile lui sd fie modelatede mdinile olarului gi in cele din urmi sd modelezelutul. Rezultatula fost un vas de care Mark era pe bund dreptatemdndru. Imi amintesccd atunci md gdndeam la acestverset care spune cd lutul este lSsat in rndinile lui Dumnezeu gi de momentul in care Israelul a respins pe Dumnezeulgi Impdratullor, acestlucru a cauzat distrugerea oraguluiin zilele lui Ieremia.Totugi,Pavel continudsd spundin versetele 23 5i24,,, $i sd-giaratebog6liaslaveiLui fa{Ede nigtevaseale indurdrii pe care le-a pregdtit mai dinainte pentru slavd (desprenoi vorbesc)?Astfel, El ne-a chemat nu numai dintre ludei, ci qi dintre Neamuri'. Din nefericire.poporul Israels-a dovedit a fi de c6tevaori vasul de minie a lui Dumnezeu.De exemplu,in722i.Hr.,zece din seminliiledin nord au fost luatein robie de Asirieni. Aceasta s-a intdmplat datorita idolatriei lor strigitoare la cer. Din nou, in zilele lui leremia, in 586, doud din seminliile din sud, au fost luate in robie in Rabilon. Totugi, in anul 70 d.Hr., dupd ce Israel L-a respins pe Mesia lor, oraqul a fost distrus, na{iuneaimprdgtiatdgi Israel pus deoparte.Pavel menfioneazd aceasta in 1 Tesaloniceni 2 versetelel5 gi 16,,, Iudeii acegtia au omordt pe Domnul Isus gi pe prooroci,pe noi ne-auprigonit, nu plac lui Dumnezeu, gi Sunt vrdjmagituturor oamenilor,cdci ne opresc s6 vorbim Neamurilor, ca sd fie mdntuite. Astfel, ei totdeaunapun vdrf pdcatelor lor. Dar,, la urm6, i-a afuns mdnia lui Dumneze.)". Domnul nostrum care a previzut respingereaLui de cdtre Israelul nepocdit a fbcut o profelie infricogitoare cu privire la na{iuneacare avea sd devind un vas al mdniei.In Matci23 versetele 37 la39 Domnula spus,,, Ierusalime, Ierusalime, careomoripe prooroci gi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut sd strdngpe copiii tdi cum iqi strdnge gSina puii sub aripi, gi n-ali vrut! latd cd,vi se lasd casapustie;c6ci vd spun cd de acum incolo nu Md ve(i mai vedea pdnE cAnd vefi zice: ,,Binecuvdntat este Cel ce vine in Numele Domnului!" Profe{ia Domnului nostru c5 Israel se va pocdi intr-o zi nu era o descoperirecu totul noud. intr-adevdr, in Zaharia l4 versetul 4, in contextul in care Israelul va fi in ultimile zile ale necazului cel mare, Domnul a declarat c6, ,, Picioarele Lui vor sta in ziua aceea pe muntele Mdslinilor, care este in fap Ierusalimului. sprerdsdrit;munteleMdslinilor se va despicala mijloc, sprer6s6ritgi spreapus,gi se va face o vale foarte mare: jumdtate din munte se va trage inapoi spre miazdnoapte,iar jumitate spre miazdzt". Apoi in Z,aharia12 versetul 10, Domnul vorbegtedespre poc[infa Israelului gi spune,,, Atunci voi turna peste casa lui David gi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de indurare gi de gi iqi vor intoarceprivirile spreMine pe careL-au strdpuns. rugdciune, il vor pldngecum pidngecineva pe singurullui fiu, Ei-L vor pldngeamarnic,cum plAngecineva pe un int6i-ndscr.lt". Este uimitor si-l privim pe soldatul roman cum ii strdpungeaindiferent coasta lui Isus in timp ce El atdrndndpe cruce

65

profelieuluitoare, gi la fel Dumnezeu pe carele-a fEcutcu indeplinea aceastd a profe{itcd LegSmintele Israelulvor fi indeplinitegi aceasta datoritdcredincioqiei Lui. In Matei 24 versetul24, Domnul a pdni sevor ?ntAmpla declarat, toateaceste lucruri". ,, Adevdratvd spunc6, nu va treceneamulacesta Cuvdntul,,neam" este,,genea"qi insemna fire, familie,origine,specie",astfelc5 putem ,,neam, infelege c6, in ciuda faptuluicd Israelin primul secold.Hr. a devenitun vas al mdniei,nafiunea va fi gi cI intr-o zi Israelva fi un vas de indurare. pdstratd va avealoc c0ndin celedin urmi poporul Aceata pe Mesia cel adevirat.Cu aceste se va pocdi gi va accepta considerente in minte si ne intoarcemla pasajdin Evrei. acest

MOTIVUL PENTRU CARE ISRAEL A DEVENIT UN VAS AL UAT{NT qi au gustatdarul ceresc, gi s-aufiicut plrtagi Duhului Versetele 4-6:,,Cici cei ce au fost luminafiodattr, gustat puterile gi bun al Sfhnt,$i au CuvAntul cel lui Dumnezeu veacului viitor - $i caretotugiau cilzut, si fie inoifi iarilqi,gi aduqi din nou pentruei, pe Fiul lui este cu neputinfit la poclin(5, fiindci ei rilstignesc gi-Ldausl fie batjocorit." Dumnezeu, in primul rdnd in versetulpatru,scriitorulfolosegte o frazl care impuneinterdiclii, ,,estecu neputinfi". El continul sI enumere cinci fapte experimentate de natiunea de evrei gi care fapte,,,daci au c[zut, estecu neputinfi si fie inoili iardgigi adugila pociinfA". experimentdnd aceste inainte de a privi la acestecinci fapte, fraza ,oc6ci este cu neputin{i" inseamni ,,nu este posibil vreodati". Intorcindu-nela primul fapt, autorulspune, ,,ceicarau fost lumina{iodat6". Ar puteafi pentru tradusi mai bine ,,odat5 tofi cei luminali". Acum ar trebuisd ne uitim mai atentla gramatica folositi. Cuv0ntul ,,luminafi" este aorist, are inseamndcI evenimentul a avut loc odati pentru gi estede asemeneala pasivi, ceeace inseamnici subiectul, totdeauna diateza adic6Israelul,a primit faptul. Prin urmareceeace scriitorulvrea si spuni estecI atuncicdndin istoria Israeluluia venit iluminareaasuprapoporului, Israelul a fost cel care a primit iluminarea intr-un sens pasiv. Este pasaje adeveritin multe din Scripturi cd Isus a venit ca lumintr a Israelului.Si lu[m, de exemplu, Matei 4 versetele l6 gi 17,,.Norodulacesta, in intuneric, carezdcea avdzuto marelumind;gi pestecei ce zdceauin finutul 5i in umbra morfii, a rdsdrit lumina."De atunci incolo, Isus a inceput sd gi sdzicd:,,Poctrifi-v6, propovdduiascd, c6ciimpdritia ceruriloresteaproape." Observati cd Matei aratl cd luminaprimitd a avut o legdturd directi cu proclamarea mesajului impdrifiei. Din nou, in Luca 2 versetul32, se afirmd,,, luminacaresi lumineze qi slavapoporului neamurile, Tdu Israel."Ajungdnd la Evanghelia dupd Ioan, sunt multe referin{e;de exemplu,Ioan I versetele 4 la 9 gi capitolul 3 versetele 19la2l. Dar s[ luim, in mod specific, Ioan8 versetul 12,,, Isusle-avorbitdin nou gi a zis: pe Mine,nu va umblain intuneric, ci va avealuminavielii." ,,EuSuntLuminalumii;cineMd urmeazd gi din multe alte Din nou, Ioan 9 versetul 5, ,, Cat Suntin lume,SuntLuminalumii". Din acestea pasaje din Scripturipoatefi doveditc5 lsusesteLumina lumii gi launmoment dat in istorieEl a venit ca lumin6a Isrelului. Al doilealucrupe careautorulil spune despre nafiune esteci ei au gustatdin Din nou,acesta estela un timp aoristcareinseamnd ctra fostun eveniment darulceresc. carea avut loc in istoria poporuluiIsrael.,,Gustat"este odatdpentrutotdeauna cuvdntul,,geuomai";inseamn5,,a gustadar a gustaexperimental". eraoexperienllactualia naliunii careil avea Gustarea daruluiceresc pe Mesiain mijlocul ei. Existbmultetextedin Scripturd carese referl la acesta dar,in Ioan 3 versetul 13,se afirmi, ,, Nimeni nu s-asuit in cer,in afardde Cel ce S-apogorAt din cer,adici Fiul omului, careestein cer" gi, din nou,in versetul 3l, ,, Cel ce vine din cer,estemai presus de tofi; cel ce estede pe pim6nt, estepimAntesc, vorbegte pe pimdnt. ca de Cel vine din cer, ce este mai presus de to{i". 9i Din nouin Ioan 6 versetele 3l la 33, se afirmd,,,Pdrintiinogtriau mdncat man6in pustie, dupScum p6inedin cer." Isusle-azis: ,,Adevdrat, estescris:,,Le-adat sdmdndnce adevdrat, vd spun,cd Moise nu v-a dat pdinea pdinedin cer;cdciPdnea din cer, ci Tat6lMeu vd di adevirata lui Dumnezeu esteaceea din cer, gi dd lumii via!a". Inceledin urmi in Ioan 16 versetul carese pogoard 28, Domnul spune,,, gi Md duc la Tat6l."Din acestea Am iegitde la Tatil, gi am venit in lume;acumlas lumea, gi din multe gi anumeIsus alte textedin Scripturi se poatedovedicd poporulceresc a experimentat darul ceresc, Mesia.In al treilear6nd,versetulafirmd,,,gi s-aufdcut plrtagiDuhului S{?nt". ,,P[rtagi" esteformat din doubcuvinte,,echo" ,,a aveasaua fine" gi ,,meta" ,,cu;agacd inseamnE ,,a line cu". Astfel, naliunea Israel areo relatie cu DuhulSffintpentru a {inecevaaga Israel ci ce a {inutnafiunea impreuni 66 I I
I I'

I
I
I
I

h th 'iS
lF

n
[.'
fi*
t :.i t.i

; :,i

i'{ '{

t"'

l;
r' ti
L

II

r}

cu DuhulSf6nt?Inaintede a studiaaceasta, trebuiesd privim din nou la gramaticd. ,,P6ftagi"esteun a avut loc odatdpentrutotdeauna; verbla paticipiupasivaorist;aceasta inseamnicd acliunea aceasta Duhului Sfdnt la adicdin viafa poporuluiIsrael.in Fapte2 versetele I qi 2, Luca relateazd cenirea lsrael.Amintifi-v5 cE aceasta era a patra sirbdtoarein calendarulde riscumplrare, slrbdtoarea Ea era inaugurarea tel Nou promispoporuluiIsrael,in condiliilein car Cincizecimii. Legdmdntului prin moartea riscumpSrarea, lui Hristosnu era adusi doar ci gi venirealui Mesia,a implrd{iei Lui gi l2 la zdrobirea citre evreiin Fapte2 versetele Satanocra{iei. Ea clarificdmesajullui Petrude adresare 26 gi mesajul era, ,,Bdrbali ludei gi voi toli cei carelocuili in Ierusalim"qi din nou ?ncapitolul3 versetul 12 la 26, Petruofer[ o explica{ie cu privire la ceeace a avut loc. Din nou, el Ei-ainceput qi sd incercdmsd descoperim ce vrea sd mesajul B6rba{i ludei". Acum, si ne intoarcem spundnd, ,, poporulIsraelnu era spuniprin poporulare p[rtdgiecu Duhul Sfbnt.inseamnici in ceeace prive$te preg6tit pentruvenirea qi sd Duhului Sffint.Durnnezeu a adusmijloacepentruca Israels5 sepocdiascl mdntuirca Lui. inci'o dati referindu-ne la mesajul lui Petrucitre popor,in capitolul3 versetul accepte 19,el a chemat natiunea la pocdinfi,dupi careDumnezeu Tatil aveasatrimiti pe Isuspentrua$ezarea VechiuluiTestament. tuturorlucrurilor,despre carePetruatrage cd a fost profe{itd ?nScripturile aten{ia qi ai La sfbrEitul evreicd eraufiii proorocilor mesajului sdu,in versetele 25 5i26, el reaminteqte acestor pe care Dumnezeul-a fEcut cu plrinfii, in mod deosebitcu Avraam, ci prin acel Legdmdntului lucru despre Legimdntaveas[ fie adus6 Al patrulea careni se spunecd l-a binecuvdntare universald. primitpoporul din Cuvdntul cel bun al lui Dumnezeu"; din estemen{ionat in vgrsetul 5, ,,$i au gustat nou, cuvdntul,,gustateste la uln timp aorist; a fost un evveniment care a avut loc odat[ pentru in istoria poporului.Esteposibil sI existedoui intelesuripentru.,Cuvdntul cel bun al lui totdeauna Dumnezeu". Primul,este DomnulIsuscareeste CuvAntul; Ioan I versetele I gi 2 afirml, ,,Ld inceput era Cuvdntul, gi Cuv6ntul era cu Dumnezeu,gi Cuvdntul era Dumnezeu. El era la inceput cu qi Dumnezeu" de asemenea capitol,Ioan afirmi, ,, $i CuvAntulS-a ftcut in versetul14 din acelagi trup,qi a locuit printre noi, plin de har, gi de adevir. $i noi am privit slavaLui, o slavi intocmaica gi la cuvintele pentru slava singurului ndscut din Tat6l". Dar facereferire actuale Israel. ale Domnului - Ioan 3 versetul34, ,, Cdci Ioanvorbegte de multe ori despre dar sd observf,m cAteva versete aceasta, Acelape careL-a trimis Dumnezeu, pentruci Dumnezeu vorbegte cuvintelelui Dumnezeu, nu-I d5 (referindu-se Duhulcu mdsur6";loan 5.47,,, Dar daci nu credefi celescrise de el," la Moise),,cuin vefi credecuvinteleMele?" ; Ioan 6.63, ,, Duhul esteacelacare d6 viapf6,carneanu folosegte la pe carevi le-amspusEu, Suntduh gi via15";gi, din nou,in versetul nimic;cuvintele 68 din acelaqi I-a rispunsSimonPetru,,la cine sd ne ducem? Tu ai cuvintele capitol, viefii vegnice". ,, ,,Doamne" Dupd cum am mentionat,existd multe alte versetecare vorbescdespreaceasta, dar un verset remarcabil se gisegte in rugdciunea de MarePreot a DomnuluiinIoan 17.In versetul 8 Domnulnostru afirmd,,, Cdci le-amdat cuvintelepe careMi le-aidat Tu. Ei le-auprimit, gi au cunoscut cu adev6rat c5de la Tine am iegit,qi au crezutcd Tu M-ai trimis". Domnul,binein{eles, cd sereferpaici la ucenicii SIi careau primit cuvinteleSale.Al cincileafapt experimentat de naliuneaIsrael este din nou in versetul 5,,,$i puterileveaculuiviitor". Cuvdntul,,puteri" este tradusdin cuvdntuldin greacd El vorbeqte de minuni aqacum ne suntredate in Evanghelie. CuvAntul estetradus in ,,dynameis". Evanghelii in mai multefeluri - ,,lucrdri lucriri puternice, minunate, minuni,puteri" dar toateaceste' cuvinte descriptive veacului se referdla puterile viitor. Cuv6nrul cuvdntului ,,veac" estetraducerea careva veni". Dr KennethWeist in Studiilesaledespre ,,aion" qi s-ar traducemai bine,,veacul Cuvdnt il descrie,,cao perioadi de timp cararacterizatd de un anumitmod de viafi saueconomie de guverndmdnt". qi au chemat CdndDomnulqi ucenicii imp5rS{iei au proclamat Evanghelia la Israelul pocdintl, Domnuluia fost adeverit mesajul de aceste minuni.in perioada impdrSliei cind Hristosse va pe planetaPdmAnt pentrua domni in Icrusalim,vor avealoc multe schimbSri intoarce remarcabile. Schimbdrile vor avealoc in legdturS lumeaanimal6, cu vremea, boli fizice 9i deformitdfi, carevor fi eradicate; moarteanu va mai fi; u va mai fi foame.De asemenea, vor fi schimblri ecleziastice. De exemplu, in leglturdcu schimbarea vremii,Isaia30 versetele 23la26 arati cd Dumnezeu va da ploaie peste sdm6n{igi chiar pe orice munteinalt gi orice dealinalt vor izvori rduri, curgeride api. Lumina lunii gi a soarelui vor aveao intensitate mai mare.Pentrua dovedic5 Domnul puteasd aducdaceste schimbdri, Luca 8 versetele 22 la 25 relaleazd cum Domnul a linigtit furtuna.in ceeace privegte lumii, din nou, Isaiain pasajulfrumosdin capitolulI I versetele animalele 6 la 8 relateazd curm lupul va locuiimpreunicu mielul qi pardosul se va culcaimpreund cu iedul,vifelul,puiul de leu gi vitele 67

---

ingrdgate vor fi impreuni gi le va mAna un copilaq. in Noul Testament, in Matei 2l CAndne intoarcem versetul Z il gasimpe Dbmnul intrdndin Ierusalim profelieidin ?nziua Rusaliilor. Pentruindeplinirea Zaharia, capitolul9 versetul9,Els-a urcatcdlare pe un mdgSru$ inc6lecat aarenu mai fusese niciodatd dar relatareaaratd cd animalulera cu totul supusDomnului,din nou, aducdnd la indeplinireprofe{ia ldcuti in Isaia I l. intorcdndu-ne la profe{iiledin Vechiul Testament cu privire la veaculviitor, Isaia qi in capitolul declard 35 versetele 5 6, ,, Atuncisevor deschide ochiiorbilor,sevor deschide urechile surzilor; atuncigchiopul va sdrica un cerb,gi limbamutuluiva cdnta de bucurie;cdciin pustievor {iqni piraie". Din nou,in Isaia33 versetul ape,qi in pustietate prezicec5 nimeni din cei care 24, proorocul vor locui in Sion nu va mai zice ci estebolnavgi pdcatele celor carevor locui acolo vor fi iertate. in Luca 5 versetul17,avemo intAmplare intorcdndu-ne despre Domnulcdnda vindecatun sldb6nog. Mai intAi,Domnuli-a iertatplcateleqi, pentrua dovedicd poatesdfacf,aceasta, pe om. In l-a vindecat Matei 15 versetele 29 la3l, citim despre Domnulcarea vindecat o mullimede boli gi versetul 3l afirmi cd oameniierau uimili cdnd vedeaupe muti vorbind,pe cei ciungi lbcuti bine, pe gchiopi umbldnd qi pe orbi cipSt6ndu-gi vedereagi liuddndu-L pe Dumnezeullui Israel. Din nou, Isaia profefeqte gi in Isaia65 versetul22 proorocul ci in veaculviitor moartea va fi un fenomen neobignuit prezice cd nu se vor mai zidi caseca altul sd locuiasclin ele qi nu vor sidi vii ca altul s5 le m[ndnce rodulcici zilelepoporului gi aleqii Meu vor fi ca zilelecopacilor, Mei sevor bucura de lucrulmdinilor lor. Intorcdndu-ne in Ioan I I versetul 43 citim despre invierealui Laz\r, aritdndci Domnul era Mesia promisgi puteasdaducdviafi gi nemurire. Din nou Isaiaprofelegte in capitolul40 versetele l0 gi I I cd foameava fi eliminati. ProoroculafirmI, ,,Iat6,Domnul Dumnezeu vine cu putere,qi poruncegte cu brafulLui.IatdcE,plata este cu El, qirfisplitirile vin inaintea Lui, El lgi va pagte turmaca un Pistor,va lua mieii in brafe, ii va ducela sinul Lui, qi va cllduzibl6ndoile carealdpteazd." in Luca 9 versetele l6 gi 17avemo intdmplare gi hrinegte undeDomnulia cincipdiniqi doi pegti mullimea. Din nou Vechiul profelegte Testament cd vor fi schimbdri I gi 2, citim, ,, Mare este eclesiastice. in Psalmul 48 versetele Domnul gi lSudat de to[i, in cetatea Dumnezeului nostru,pe muntele Lui cel Sfdnt.Frumoasd inallime, bucuria intregului pdmdnt,este muntele Sionului;in parteade miaz6noapte este cetateaMarelui Impdrat".Din nou,in Isaia56 versetul 7, prooroul declard, la muntele Meu cel Sfdnt, ,, Ii voi aduce gi-i voi umpleade veselie in CasaMea de rugdciune. Arderilelor de tot qijertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, cdci CasaMea se va numi o casi de rug6ciune pentrutoate popoarele." La sfrrgitul misiunii Sale,Domnul a curdfitintr-un mod uimitor Templu.Amintindu-ne ura marilor pro{i qi a fariseilor,acestaa fost un eveniment miraculosrelatatin Matei 21 versetele l2 la 14. Acolo ni se spune,,, Isus a intrat in Templul lui Dumnezeu. A dat afardpe toti cei ce vindeaugi cump6rau in Templu,a rdsturnat meseleschimbitorilorde bani gi scaunele gi le-a zis: celor ce vindeauporumbei, scris:,,Casa Mea seva chema Dar voi afi fEcutdin ea o pegterd o casdde rugdciune." de tilhari." ,,Este Acum ar trebui subliniatc[ toateaceste gi gustate evenimente au fost experimentate de Israel;toate acestea erau mdrturii ale veacului viitor; adicd a impirifiei Domnului de o mie de ani. Puterile veaculuiviitor au fost, prin urrnare,experimentate de naiiune.Privind la versetul6, in Versiunea Autorizatdse afirm5, ,, Dacd au cdzut,estecu neputinpd s6 fie inoili iar6gi,gi adugila pocdinld". tnainte deane uita la versetmai detaliat;acum cd{ivaani in urmd am fost privilegiali in biserica noastrl si fim vizitali de f)r John Sproul,careestesavant in greaca antici; de fapt, el era implicatin traducerea Noii VersiuniInternalionale. imi amintesc cd in timpul conferinfelor lui el s-a ocupat de pasajele de avertizare din Evrei qi a atrasatentiaci gramatica gi in Versiunea ar puteafi schimbatd gi in Noua Versiune Autorizattr Internafionali. Gramatica cereca versetul 6 si inceap6, referindu-se la un eveniment carea avut loc in trecut.El argumenta putea ci versetul fi ar citit, ,,odati ce au cdzutde '. la pocdinli". Acestaestefolosit in cuvAntul din greacipentru,,cdzlut" , careeste,,parapipto' ,,Para" qi inseamnd,,pe ldnga" ,,pipto" ,,a cddea". Este de asemenea a un timp a.orist aga incdt acest eveniment s-a intAmplat naliunii cvrelegti intr-o perioadd specificd din istoria lor gi este,potrivit timpului folosit, o actiunecornpletigi incheiatd. Acum s5 aruncdm o privire asuprainceputului versetului4. ,Afirmd,,, caretotugi au cdzut,estecu neputinf5 sd fie inoili iardgi". Acum de unde a poporulevreu? cdz"ut Autorul atrage atenfia cd poporula fost luminatatuncicAndHristosa venit la ei. Domnulera darul ceresc; Duhul Sfdnta venit la Cincizecime; nafiunea a avut Cuvdntulbun al lui (cuvintele Dumnezeu; adevdrate ale DomnuluiIsus)gi ele au mirturisit puterea veaculuiviitor. $i autorul afirmi, ,,Israel acdzutde la ele". Lucacomenteazd lucruin Fapte acest 28 versetele 25la29. El afirmI, ,, Fiindc6ei au plecatacas6 in neinfelegere unii cu alfii, Paveln-a addugat decdtaceste 68

{ vorbe:,,Binea spusDuhul Sfdnt prin prooroculIsaiacdtrepdrinlii vogtri,c6nd a zis: ,,Du-tela poporul gi zi-i: ,,Ve1iauzi cu urechilevoastre,9i nu vefi intelege;cu ochii vogtri veli privi, gi nu veti acesta, Cici inima acestuinorod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile,gi-auinchis ochii, ca nu cumva vedea. sd vadd cu bchii, sd audd cu urechile, sd inleleag6 cu inima, sd se intoarcd la Dumnezeu, qi si-i vindec."SA $titi, deci, cd mdntuirea aceastaa lui Dumnezeu a fost trimisd Neamurilor, gi o vor asculta."Cdnd a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei". Astfel, pentru generafiade evrbi, care a cizut sau s-a indepdrtat, cu toate privilegiile de partea lor, nu mai exista pociinld, Dumnezeua adus orbireajudicialS asupralor. Pavel in Romani 1l versetele7 la 12 face referire de asemeneala acelagi eveniment dar citeazbdin Psalmul lui David, 69 versetele22 la 23. David spune,,, Sa li se prefaci masa intr-o cursd,gi liniqteaintr-un la{! Sd li se intunece ochii, gi si nu mai vad6, gi clatind-le mereu coapsele". Totugi, ar trebui si linem minte cd, degi poporul a fbst pus deoparte,promisiunea lui Dumnezeu de mdntuire a fost fdcuti in mod individual evreilor. Apostoiii evrei au fost mdntuili, bineinteles, aga cum a fost apostolul Pavel impreund cu cei trei mii in ziua Cincizecimii. Pavel se referi de aemenea la aceastain Romani 11 versetul 20 c6nd vorbeqte de mlddilele naturale ale mdslinului care au fost t6iate. De asemeneaDomnul se referi la aceastacdnd pldnge pentru Ierusalim in Matei 23 versetele 37 la 39, ,, Ierusalime, Ierusalime, care omori p6 prooroci qi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut si strAng pe copiii tdi cum igi gdina puii sub aripi, qi n-a{i vrut! Iat6 cd vi se lasi casapustie; cdci v6 spun cd de acum incolo strdnge vefi nu ME mai vedea pdni cAnd ve{i zice: ,,Binecuvdntateste Cel ce vine in Numele Domnului!" Aceasti profe{ie infricoqltoare cu privire la casa lui Israel se referd mai intAi la templu, dar se poate referi qi la na{iune despre care se spune cd vor fi pustiite. Acistd pustiire in ceea ce priveqte Ierusalimul, a avut loc in anul 70 d.Hr., cdnd oragul gi templu au fost distruse gi nafiunea a fost imprdgtiatS.Dar Domnul a ardtat cd va veni ziua c6nd poporul se va pocdi qi va proclama este cel care vine in numele Domnului". Domnul nostru, fdrd indoiald, {dceareferire la ,,Binecuvdntat profelia din Zaharia 12 versetul l0 unde se afirmd, ,, Atunci voi turna peste casa lui David gi pesle locuitoriiIerusalimului,un duh de induraregi de rug6ciune,qi igi vor intoarceprivirile spre Mine pe careL-au strdpuns.il vor pldnge cum plAngecineva pe singurul lui fiu, gi-L vor pldnge amarnic, cum pldngecineva pe un intdi-niscut. ". Acest evenimentva avea loc, binein{eles,atunci cAndHristos se va intoarcepe Muntele Mdslinilor; Israel il va vedea pe Mesia pe care l-au respins gi se vor pocli in cele din urm6. intorcdndu-ne ta versetul 6, textul afirm6, ,, care totugi au cdzut, este cu neputintd sd fie inoili, iarSgi,9i adugi la pociinfd". ,,inoi1i" este tradus din cuvdntul ,,anakinizo"; aceastaeste o de doui cuvinte ,,anao',.inapoi sau din nou" gi ,,kinizo" ,,nou". Astfel, acea genera(ie, combinafie gi sd fie diferili. Apoi avdnd o sentin{6judiciard trecutd asupra lor le'era imposibil sd se ?ntoarcd scriitorul ne oferd motivul acestui lucru, care este dublu" Mai intAi, ,,fiindci ei ristignesc din nou pentruei pe Fiul lui Dumnezeu". ,,Rdstignesc"este la participiu presen| aceasta inseamndci esteo actiunecontinud gi repetatl. Privind la relatirile din Evanghelii, poporul Israel este cel care L-a pe Domnul demn de rdstignire;L-au consideratun hulitor gi in legituri cu Diavolul. in ceea considerat ce privegtepoporul Israel, ei au consideratci Domnul trebuia si moarl gi naliunea incd mai este in pozilia aceastagi ei continul sd-L rdstigneascd pe Mesia al lor. in al doilea rAnd, textul afirmd, ,,qi-L dau sd fie batjocorit". Atitudinea nafiunii din acestezile estecd inceeace ii privegtepe ei Mesia ar puteainci sd steape cruce. in Daniel 9 versetul24 proorocul arati cI in perioadaanilor 490 Dumnezeu va implini gase evenimentemari pentru lsraelul. Primele doud din acesteevenimentesunt pentru incetareafbridelegii Ei pentru ispSgireap[catelor. Israel, la acel moment, ingrSmddeauplcat peste plcat dar Dumnezeu le va pune intr-o zi capit. Aceasta va avea loe cdnd prezicerealui Zaharia va fr indeplinitdinZaharia 12 versetul 10. Israel ca nafiune se va pocdi qi il va acceptape Isus Mesia ca Riscumpirdtorul 9i Impbratul lor.

t
{

il 3 3 *t
{

"l

,r
;{

":l
t:l

=l =l :l :l
=

O METAFON.q. OTFT AGRICULTURA pe el, gi rodegteo iarbi folositoare Versetul7: ,,Cind un pAmint esteadflpat de pfoaia care cadeadesea celorpentru care eiste lucrat, capiltl binecuvAntare de Ia Dumnezeu.t' patru lucruri:Sunt men{ionate

T
=

69

:a

I. 2. 3. 4.

pim6ntul ploaia iarba binecuvdntarea.

Mai intdi,pimdntulreprezintf, Israelul. in al doilear6nd,ploaiasereferi la privilegiile pe care naliunea le-a avut la prima venirea lui Mesia,qi anumeluminarea, darulceresc, partagi cu Duhul Sfdnt,Cuvdntul bun al lui Dumnezeu, puterea veacului viitor. in al treilear6nd,iarbafacereferirela ceeace estefolositor fermierului.Ceeacp Dumnezeu a cerut era pocdinfagi ulterior faptelebune. Patru,binecuvdntarea lui Dumnezeu face referirela venirealui Mesia qi la agezarea impirdliei de o mie de ani. inainte de a pdrdsiacestverset,sd privim incd o dat5 la gramatica ce a fost folositd. esteaddpat" estela un timp aorist;se referdla uneveniment ,,PdmAntul inchgiat.privind la relat6rile din Evanghelii, Israela avut perioada lui de oportunitate; ei au avui din abundten{d marturiiprecumcd Isus era Mesia cel prezisdar au refuzarsd se adape. Apoi fraza,,ploaiacare cade" este la timpul present; aceasta implicd o acfiunecontinudqi repetatd. Privind ?n Vechiul Testament existdo linie lungi a proorociilor dumnezeieqti pe careCuvdntullui Dumnezeu le-a dat Israelului dar, agacum in Faptecapitolul7 versetul $tefana atrasatenfiaSinedriului 51,,, Oameni tari la cerbice, netaiali imprejur cu inima gi cu urechile!Voi totdeauna vd impotriviti Duhului Sf6nt.Cum au fEcutparingii vogtri,agafacefi gi voi. Pe care din proorocinu i-au prigonit p6rin{ii voqtri?Au omor|t pa cei ce vesteau mai dinaintevenireaCelui Neprihdnit pe careL-a{i vdndutacum,gi L-afi omorAt. Voi, carea1i pr[mit Legeadat6 prin ingeri, gi n-afi pdzit-o!..!'Din nou, in acel pasajremarcabildin Matei 23 versetele 371a39,domnulspune poporului pe copiiit6icum igi strAnge ,, De cdteori am vrut si strdng gdina puii subaripi,qi n-a{ivrut".

RECOLTA NEFOLOSITOARE Versetul8:,,Dardacf, aduce spinigi mfrrlcini,este pi aproape lepildat gi sfirgegte sii fie blestemat, prin a i sepunefoc.t' Expresia,,dar dacd aduce" este la timpul presentcare vorbeqte de o acfiune prezenti gi repetati.Timp de doudmii de ani IsraelL-a respins pe Mesiagi incdfac acest lucru gi ?nzillle noastre. Referirea la,,spiniqi mdrdcini"ne leagf, inapoide Genesa 3.18gi de bluestem. Astfel,natiunea este aproape si fie blestemati qi sffirgeqte prin a i sepunefoc, reprezent6nd Israelul. Acum, acest lucru i s-a intAmplat de fapt Israeluluiin anul 70 d.Hr. intorcdndu-ne la Matei 23 versetul 38, Domnul a splrs,,, latd'cd vi se lasdcasapustie". Aceastd arderenu are nimic de-aface cu iadul qi pedeapsa vegnica. judecata Aceasta este asupra poporuluiIsrael.Totugi,o cdmpie arsi arat6 o nddejde. Din nou,Maiei 23 versetul 39, Isusa spus, ,, Cdcivd spun" (gi ,,voi" estela plural),,cdde acum lncolo nu VI6 vefi mai vedeapdnl cAndveti zice: ,,Binecuvdntat esteCel ce vine in NumeleDomnului" qi astfel?nprofelia Domnuluivedemgi arderea dar gi ndde.idea.

,,LUCRURILE MAI BUNE'' ALE ACESTOR EVR-EI

insofesc mAntuirea.tt

Versetul 9: ,,Milcarcf, vorbim astfel, preaiubi{ilor,totugide la voi am agteptat lucruri mai bunegi care

Gehera{iatrecuti de evrei a suferitjudecata gi apoi scriitorul folosegteo expresiefoarte iubitore -,,prt& iubitrilor". El spune,,voi sunte{i prea iubi{i" dar cine este cel care ii iubeqte?pavel cu sigurantd a iubit poporul lui Dumnezeu din vechime; in Romani 9 versetele I la 3, eL afirma, intre altele, ,,Cdci aproapesd doresc sd fiu eu insumi anatema,despdrtitde Hristos, pentru frafii mei, rudele mele trupegti". Totugi, Dumnezeu este Cel care iubegte cu adevlrat naliunea. in tirnpul proorocului Ieremia,c6nd nafiuneaera sub judecata qi blestemele LegdmdntuluiMozaic, Dumnezeu$i-a declarat prin gura slujitorului Sdu credincios,Ieremia,dragostea Sa pentrunafiune.in profelia lui, capitolul 3l versetul3 Dumnezeu sptlne,,,Te iubesc" (adic4'lsraelul) ,,cu o iubire veqnicd;de aceeaiji pastrez

iniml cf, gi Domnul gi noi de asemenea bundtatea Mea". intdmpldtbr, obsevaiicd Pavelare aceeagi Apoi scriitorulle spunecelor putemsi aritdm dragoste din vechime. f6ta de poporullui Dumnezeu lucruri mai bune". ,,Am aqteptat"estela un timp caresuntpreaiubili, ,,totuqide la voi am agteptat qi in prezent. Poate perfectcare face referire la o ac{iuneincheiatd in trecut,dar care are rezultate le-a fhcut cu Israelul. Ne ne indeamnd ascesta sd privim din nou la Leg[mintelepe care Dumnezeu Avraamic, Leg[m6ntulDeuteronomic, Legdmdntul Davidic amintimci Dumnezeu a f6cutLegdmdntul gi Leglm6ntulcel Nou gi le-a confirmatcu un jurimdnt. Cu alte cuvinte,erau legiminte unilaterale. dar ceeace scriitorulspune aici este, Ulteriorscriitorulva vorbi mai pe larg despre aceasta ,,Am ajuns pentruIsraelva fi indeplinit.Dar, ,,care la o convingere stabilit[" gi anumeCuvAntul lui Dumnezeu datoriti necredin{ei. Prin urmare, suntlucrurileruai bune?" V[ amintili cf, Israelula fost pusdeoparte intrebdri. Mai lucrurile mai bune?" E,i bine, r[spunsul este lucrurile doud intdi, ,,Care sunt care senasc mdntuirea. Dar aceasta inso{esc ridici o a dou[ intrebare, ,,ceeste,de fapt, aceastimdntuiregi care sI ne intoarcem la Evrei I versetul14 unde suntlucrurilecareo tnso{esc?" Rtrspunsul ne determind scriitorulfacereferirela evrei ca fiind mogtenitori ai m6ntuirii,gi anumecei carevor mogteni odihna gi mogtenirea pasaje promisdIsraeluluiprin Avraam.Trebuiesd subliniemci in aceste milenard este in vedere avut Israelul.

MOTIVUL PENTRU INNNVTN pecarea{i ariltat-o voastrl gi dragostea Versetul l0: ,.Cici Dumnezeu nu este nedrept ca sil uiteosteneala giajutora{i pesfin{i." pentru Numele Lui, voi,carea(i ajutorat - mai intAi,,,osteneala" gi, in al doileardnd,,,clragostea". Dou[ lucruri ar trebuiobservate Din gi dragoste? ce estealc[tuitf, aceast?i in primul r6nd, estedragostea fata de Dumnezeu apoi esteo dragoste slujitoarefafd de sfin]i. $i gramaticasugereazicb aceasta este o slujire care continui. Versetulafirmf,,,,C[ci Dumnezeu nu estenedrept ca sb uite osteneala voastri", etc. ,,Uite" estela infinitiv aorist.Conceptul estecd Dumnezeu vedeceeace ei fac acumdar le va din spatele acestuia rispl[ti in viitor. S[ incercf,m versete. Perioada s[ vizualizim ce vor infelege evreiicdndvor citi aceste de timp in carevor,trli estenecazul cel mare,perioada necazului lui lacov;Anticristulva conduce din gi va cere ca fiecaresi primeasclsemnulfiarei, Apocalipsa 13 versetele 16 Ia 18. De Ierusalim va fi un antisemitism fdr[ precedent, asemenea, Apocalipsa l2 versetul17.Acum lucrul interesant este pe cei mdntuili estecf, ei vor fi cei care vor protejarim[gi1aevreiasci. cd ceeace va caracteriza 40, ,,Dreptrdspuns, Domnul adeveregte acestlucru in Matei 25 versetul Imp6ratul" (adicd,Domnul Isus),,le va zice: ,,Adevdrat v6 spunc6, ori de cdteori afi fdcut aceste lucruri unuiadin aceqtifoarte neinsemnafi frafi ai Mei,"(adicd,iudeii) Mie mi le-atifrcut." Astfel dovada dragostei fa{i de Domnul va fi dragostea lor fafdde sfinfi.

DORIMA LUI DUMNEZEU PENTRU EVREI

phnd la sfArgito deplinil Versetul 1l: ,,Dorinr insi ca fiecaredin voi sfl arate aceeagi rAvn5,ca s5 pSstreze nIdejde." Este cu siguranfi dorinta autorului dar in spatele ei este dorinfa lui Dimnezeu gi existf, o accentuarepe ,,fiecare din voi". Aceasta sugereazS dou6 lucruri - mai intii, Dumnezeu cunoaqtepe fiecare individ qi, in al doilea r6nd, Dumnezeueste preocupatde fiecare individ. Care a fost dorinfa lui Dumnezeu?Ni se atrage aten{ia asupraa trei lucruri - primul, rdvna. Cuvdntul in original sugereazl zel, preocupareserioasi cu un element de grab6". Acelagi cuvdnt este folosit in Marcu 6 .,seriozitate, versetul 25. intAmplarea vorbeqte de fiica lui lrod care a cerut capul lui Ioan Botezf,torul gi versetul spune,,, Ea s-a grdbit sd vind indatd la impdrat" gi apoi face cerereaei qocanti gi s6ngeroasd. Totugi, versetul demonstreazi folosirea cuvAntului aici in Epistola cltre Evrei; era preocupareserioasi cu un element de grabl. in al doilea rAnd, Dumn ezeu a dorit ca aceqti evrei si pdstrezepdnl la sfrrqit. Intrebareacare se ridicl; sffirgitul cui? Acegti evrei care vor trii in perioadanecazului cel mare vor gti din Daniel calitolul 9 cd acea periodl va dura in mod specific qapteani gi, prin urrnare,ei trebuiau sa 7l

J1 lr"
I

utrr, tri

rdvni pdnl la sffirgitulacesteiperioade. Dornnul S-a gdndit la aceiaqilucru in Matei 24 aibd aceeagi versetul 13. Vorbind despre aceastdperoadSlrl a spus:.. Dar cine va rdbda pdni la sffirqit, va fi m6ntuit". in al treilea rdnd, l)omnul a dorit ca acegtievrei sd aib[ ,,o deplinl nidejde", gi anume sd fie siguri cd acest lucru se va intimpla. Ceea ce autorul le spune acestorevrei este cd acest mod de a tr[i le va line aprinsdlumina nddejdii. Bineinples, acestaestemesajul lui Dumnezeupentru poporul siu din toatevremile.

{It rlJ

.llJ

il

ir llJ

iNnnnrNul
Versetul12: ,,A$aincit sf, nu vtr lenevi{i, ci sf, c6lcafipe urmelecelor ce, prin credin{ilgi riibdare, glduin{ele." mo$tenesc f,f, greoi, indemnulin acestversetestedublu.in primul rdnd,nu lenevili;aceasta inseamni leneq, gi ribd[tori. Dar trdndav.$i, in al doileardnd, sd calcepe urm6;aceasta inseamnd s[ fie credinciogi intrebarea careestescopul? este, Cititorilor nu li se lasdnici o urmddeindoiali gi adevdrul esteacesta - ci ei aveausd moqteneasc6 figdduinlele.Totugi din aceasta se nasc doul intrebdri - care este va explica mogtenirea? Scriitorul aceasta mai detaliat in capitolul 6 versetele $i caresuntftgdduinfele? 13la20 dar,maiintdi,el ia cazullui Avraam.

?J

tf il
,cl

il
CAZUL LUI AVRAAM Versetul 13:,,Dumnezeu, cind a datlui Avraam figlduin{a,fiindcfl nu putea sil Sejure peunulhai mare decdt El, s-ajurat peSine insugi." Autorul se referi la un pasajdin Genesa capitolul22 careva fi foarte cunoscutcititorilor. pe Avraamqi l-a c5liuzit s6-ljerfeascipe intdmplarea undeDumnezeu Aceasta amintegte l-a incercat fiul's6u pe un muntespecificin partea de nord de undetrdiael. Avraama doveditbundvoin{i gi cdnd gi adusun inlocuitor,adicdun Avraama fost pe punctulde a-l jertfi pe Isaac, Dumnezeu a intervenit prinse berbece, avea coarnele in care intr-untufiq. versetull4 a aceluicapitolAvraama numit acelloc Iehova-iire, arltAndcd Domnula promisun inlocuitor.Esteinteresant cd eraexactlocul undeDomnul pentruomul plcdtos.Apoi ?n aveas[ fie rlstignit gi undeaveasEfie adusun inlocuit6ra lui Dumnezeu jurlmdntul qi i-a promislui Avraamcf, prin el va aduce versetele l5 la 19 Dumnezeu a pronunlat binecuvAntare universald. Versetele l6 la 18 afirmI, ,,$i a zis: ,,PeMine insumijur" zice Domnul qi cd ai fEcutlucrul acesta n-ai crutatpe fiul tdu, pe singurul tdu fiu, te voi binecuvdnta foarte ,,pentru gi anume: voi inmulli tbartemult sdmdnta, ca stelele mult gi-1i cerului5i ca nisipulde pe fArmul mSrii; gi sdmAnla pimdntuluivor fi binecuvAntate ta va stdpdnicetdlilevrdjmagilor ei. Toate neamurile in promisiunea gijurlmdntul pe de porunca s6mdnla ta, pentruc5 ai ascultat Mea!" Astfel aici descoperim careDumnezeu le-afdcutgi acesta i,a fi indeplinitprin inlocuitorullui Dumnezeu careaveas[ vind din lui Isaac. in acest 13,cAnd Dumnezeu El a neamul fel, a5acum afirmi versetul a iZcutpromisiunea jurdmdnt.Apoi autorulEpistolei printr-un confirmat-o fbgdduin{ei. citre Evreiarati con{inutul

$
$
&.r
:il
I

f i E!
-f

t: trr

F
l:

'

fr: f*l

fr'
{
ll

OBIECTIVI.)L DIN SPATELE PROMISIUNII pii{i voiinmulfifoarte Versetul 14:,,$ia zis:Cu adevlratte voi binecuvhnta, mult silm6n(a." qi inrnullire. insolitl de unjurdmdnt Astfelpromisiunea a adus binecuvAntare Pentru a infelege semnificafiaacestuilucru trebuie sd ne intoarcemla zorii istoriei qi s5 a dat Domnulpdrin{ilor nogtrii. in Genesa I versetul i-a ce directive 28 citim, ,,Dumnezeu descperim gi supuneli-l; gi Dumnezeu gi stdpdnifi le-azis: ,,Cregtefi, inmullifi-vd, umplefipdmdntul hinecuvdntat pestepegtiimdrii, pestepds5rile ceruluigi pesteorice vie(uitoare carese miqcdpe pdmdnt." Astfel primii nogtriiplrinfi au fbstindemnafi sXaeinmulteascS, s5umplep[mdntulgi si-l supun6. Totuqi, ne qi a dat conducerea planetei impotrivalui Dumnezeu amintimcd Adam s-a rdzvrAtit Celui Rdu, lui
'71

d a

t
3 il
fl I

lucrufoartegraficin Romani5 versetul acest rasbuman6 intreaga estein Adam gi Paveldescrie Satan. gi a intratmoartea, singur om a intratpdcatulinlume,gi prin pdcat dupdcum printr-un 12,,,De aceea, din pricini cd to{i au pdcdtuit"qi cuvintul din greaci tuturoroamenilor, a trecutasupra astfelmoartea promisiuneavraamic6este ne-ar putea sugeracd tofi au pbcdtuit in Adam. Totugi, in aceastd perspectiva din va aduce un Ultim Adamin agafel inc6tscopuloriginalal lui Dumnezeu cd Dumnezeu gi prinjurimAntSatan va fi invinsgi fi indeplinit. I versetul 28 si poatd Astfel,prin promisiune Genesa va fi indeplinit. scopul lui Dumnezeu

CUM A DOBANDIT AVRAAM PROMISIUNEA fiindci a agtgptat Versetul l5: ,,$i astfel, cu rSbdare, a dobinditftrg6duin{a." promisiunea? Dar ne intrebim cum a putut Avraam sd primeascd Rdspunsul se giseqtein inseamn[.,animeri sau a gdsio cuvintul,,dobAndit". CuvAntul din greacieste,,epitugchano"; persoand". in Cenesa 22 versetele 2A h24. Esteo Prin urmarecine era persoana? Cdsimrispunsul relatare cu privire la Rebeca ce trdia la cdtevarnii de kilometride Avraam fiind aleasl in mod gi s6-L, providenfial sdmeargA mai departe aducb in agafel incdtlinia genealogicd si fie so{ialui Isaac de indeplinirea finali pe Mesiain cele din urmi, Acestversetnu inseamnd ci Avraamnu s-a bucurat acestor versete. In vegniciatrecuti darin Genesa22 aveminceputul ei. Sd rezumlmpe scurtfundalul cu supuqi I Timotei1.17. Dumnezeu aveanevoie de un domeniu eraun impirat veqnic, Fiind impdrat. qi estedorinla Domnului nostruca de bunlvoie. Domnul a creatacestdomeniupe planetaPdmAnt gi slavaLui'.Luca caresdimpirtSgeascl dragostea aceasti casi a Lui sd fie plini de supugi de bundvoie gi pe cei ce-i vei 14.23 sugereazd aceasto, a zis robului:,,Ieqila drumurigi la garduri, ,, $i stipAnul in gdsi,silegte-i sd intre,ca sd mi se umplecasa". Dupd crealiea fost rizvrdtireaomului gi momentul intr-o Satanocrafie. Apoi Dumnezev a careel i-a dat stdpAnirea acestei lumi lui Satan transformdnd-o promisiunea femeii va zdrobi Satanocratia. Dupi aceea dat minunati din Genesa 3.15 ci sdm6n{a a frcut Legimdntul cu Avraam gi, in condifiile acestuiLegdmdnt, scopul vegnica lui Dumnezeu Dumnezeu aveasI fie indeplinit.

CNRTITUDINEA

LEGAMANTULUI

Versetull6: ,,Oamenii,ce-i drept, obicinuiesc si jure pe cinevamai marel jurimAntul esteo chezSgie, carepunecapit origicirei nein{elegeri dintre ei." inseamni si declare in primul rdnd, estejurdmdnrul lui Dumnezeu in acest Legdmdnt; aceasta ceva adevirat; a face o declaralie solemnd.Apoi ?n acestjurdmAnt Dumnezeu este martorul. Practica din vechime era cd oamenii jurai pe cineva care era mai mare. La cu(ile noastrejudecdtoregti in presentto{i martorii trebuie sd facd un jurimdnt solemn gi fac acestlucru cu mdna pe Biblie. cu cealaltd m6ni ridicatd in sus,jurdnd cd tnaintea lui Dumnezeuei spun adevdrul,intregul adevir qi nimic altceva decit adevdrul.

MOSTENITORII

FAGADUINTEI

Versetul 17: ,,De aceea gi Dumnezeu,fiindci voia si dovedeascil cu mai multi tilrie mogtenitorilor filgilduin{ei nestr5mutarea Hotilririi Lui, a venit cu un jurflmint." Un motrtenitorvorbegte,binein{eles,de o stdpdnire.Prin urmare, aceqtievrei vor fi stdpAnitorii figaduinlei. Amintiti-vA care era promisiunea-- binecuvdntare universaldprin poporul lui Avraam, trsrael. Evreii erau cei care primeau acea promisiunespecificl Apoi, versetulcontinui sd spund,,de aceeagi Dumnezeu". Aceasta ne duce inapoi la versetul 16, obiceiul omenescde E promite sub jurdmdnt.,,Fiindcdvoia" estecuvdntul,,boulomai" qi inseamni ,,o dorintdcarese na$tedin facultltile rationalt ale cuiva". Ar puteali folosit qi un alt cuv6nt,,thelo" careinseamni,,o dorin{dcarese na$te

73

Jl

,dl

1j

din sentimente". Dar aici descoperim legali fEcuti de Dumnezeul cd esteo tranzac{ie Atotputernic. Apoi versetul spune,,voia cu mai multd tdrie". Aceasta aratdci dorintalui Dumne2eu estecu nrult mai mare decdtcea implicatf,de o tranzac{ie legalbuman6.Autorul voibeqtedesprenestrimutarea HotdrdriiLui (adici a lui Dumnezeu). CuvAntul este,,ametatheton". Cuvdntulin ,,nestrimutare" greacd f6r6,,a" inseamnd prin schimba locul"" aici o l)e infelegem ci este negare; agezarea lui ,,a" ,,a in fatacuv6ntuluineag6 acestlucru asaincdt ob{inern promisiunea fermda lui l)umnezeuch El nu se promisiunea schimbi niciodatl in ce privegte Cuvdntul,,hotdrdre" inseamni,,o dorinfi care aceasta. vinedin ra{iune"pe careDumnezeu aconfirmat-o cu unjurdindnt. Cuvdntul ,,avenit" esteun cuvdnt - ,,mesiteuo";inseamni,,a acfionaca mediator interesant intre doui p6(i careau fbcut o infelegere pentru a indeplini ceva''". Cuvdntul estela un timp aorist ceea ceinseamnl cd este cevace Dumnezeu a fbcutin trecutgi lucrarea esteincheiatd. Tabloulpe careil avemaici esteacesta. Dumnezeu i-a fbcuto promisiune lui Avraam.Isus estemediatorul promisiuniiqi descoperim intre Avraam gi mogtenitorii aici ci lsus,Mediatorul, are o dorinldlegalS careestenestrdmutatd; El nu se va schimba gi a niciodatd pronuntrat un jur6m6nt pentrua adeveriacestlucru. Astfel intre promisiunea pe care i-a fdcut-o lui Avraam gi mogtenitoriilEgiduinfei Hristos vine ca Mediator gi creditor ci promisiuneava fi indeplinit[.

-ir

-,4

=t
-.4 >/ \l

_t

-''i

'l

u
L/

ti

'l
l/

]L

-,
,lL

LUCRURILE NESCHIMBATOARE
d.

gi in care estecu neputin{i ca Versetul18: ,,Pcntruca, prin douf, lucruri care nu se pot schimba, Dumnezeu si mint5,si gf,simo puternicd imbf,rbf,tare noi,a citrror scf,pare a fostsfl apucim nfldejdea careneera pus6 inainte." Scriitorulvorbegte acum mai pe larg de doud lucruri nestrimutate care garanteazd nidejdea care a fost pusi inainteaacestorevrei. Versetulincepe,,,Pentruca prin lucrurile care nu se pot schimba" E;i cuv6ntul,,lucruri" estedin cuvdntulgrecesc ,,prdgnlo"din careobfinemcuvdntulnostru pragmatic.fnseamnd face. a ?ndeplini, efectua" in aqafel incdt autorulvorbegte a despredoud ,,a jurlmdntul lucrurinestrbmutate carespundespre promisiunea gi fapteimplinite.Celedoul lucrurisunt astfelcd acesta estepragmatismul f)umnezeului Atotputernic ,,in care Ai,a$acum scriitorulsubliniaztr, ca Dumnezeu estecu neputinld sd mint6". Apoi autorulcontinul si expliceci in aceste dou[ lucruri noi glsirn o puternicdimbtrrbitare.Cuvdntul,,puternicd"esteceva asemnea unui cuvdnt-tablciu, gianurne vorbegte obstacolulimpotrivirii, de o cetate dar cetate inconjuratd o de o armat[. ,,ischorus"; este format din doui cuvinte ldngf," ,,Imbdrb6tare" ,,p&tz" ,,pe ,,kaleo" ,,a chema". Conceptulpe jurlmdntul gi care il avem aici este ci promisiunea sunt asemenea unei cetifi sigureapdratdde o armati gi Domnul ne-a chematin acestloc de o siguranti neclintiti. Apoi scriitorul subliniazi c[ noastrd a fost" sI alergdm ?ntr-un loc sigur.Imaginea invocatd pentru aici va fi relevantE ,,scdparea minteaevreiascd. Conceptulestedescoperit in Deuteronom 4. 42 in legituri cu cetilile de scipare unde cineva puteasi alergedaci era urmirit dd o persoanlcare cdutardzbunare. Odatdajuns in interiorulceEtii de scdpare MarelePreotfbceaispiqirea. Autorul va privi ulteriorlg lucrarea Marelui Preot pentrujertfa de ispdgire. Dar tabloul pe care il avem aici estea unui om care fuge in mod gi careserefugiaziintr-o cetate ocazional de un rdzbunitorde sdnge viatalui fiind ispngiti. de scdpare, Dar toate acestea aveauun scop, ,,pentrua apucanddejdea pusl carene-a fost inainte". Care este nddejdea? EstezdrobireaSatanocraliei; qi a$ezarea Impdrdtieilui Dumnzeupe plm6nt, participarea in aceaimpdr[fie.Vd aminti{icAnd rriata Nicodim a venit la f)omnulnoaptea in Ioan 3, acestlucruera in minteaaceluilider religios. cel mai important El a cerutsiguran{a nldejdii cd va intrain imp6rS{ia gi, bineinfeles, lui Dumnezeu Isusi-a spuscl singura caleeraprin nagterea din nou.

-l

I ll-

r-it
,LI,

-l
I

.t

-i
'l
I
I

-.h
da

T J *
-li

-J ![n
J
-ll

!L -!

.J
f||r

tl

lJr-d

"ll

J
Lll,

-.r NADEJDEA $I ANCORA SUFLNTULUI Versetul 19:,,Pe careo avemca o ancoria sufletului; o n5dejde taregi neclintiti, carepitrundedincolo
de perdeaua dinfl untrul Templului." I
1A

l
rd
Dtr

"il

-l
lilill

mea de sine, la facultilile mele rafionaleqi ,,Sufletul" se referi in mod specific la cunoaqterea existddoul adjectivein legdturi cu ancora.Mai intdi, este,,tare"; cuvAntuldin greaci folosit estc -,,asphale". A doua parte a cuvdntului.,sphale" este,,a cddeasau a equa" gi esteprecedat ineresant care nu cade sau nu egueazd niciodati". De de un,,a" care il neagd.Astfel cuvdntulinsearnnS,.ceva pentru grecesc care folosit construc{ia strAzilor. derivat cuviintul este a fapt, din acestcuvdnt .,asfalt" Suprafelelede drum pot cddea, dar aceastdnbdejde nu va egua niciodatA. Al doilea adjectiv este ,,neclintit6" qi cuvdntul in greacdeste ,.bebaian" qi inseamn[ ,,nu se va ddrdma cdnd voi pune o greutatepe ea". Am fost odati in casa unui prieten predicator qi dupd ce am servit o cafea prietenul meu s-a ridicat dar, a-qi menfine echilibrul, s-a sprijinit de masd. Mai mult spre necazul prietenului meu, piciorul s-a^rupt gi masa s-a prlbuqit cu prietenul meu. Totugi, aceastdnddejde nu va aduce niciodatf, necaz. Imi amintesc cd atunci cdnd eram un tdnir creqtin la sala de misiune pe care o Tyneside, era un sfhnt al lui Dumnezeu,George Miller. in tinerefealui a fost frecventamin Gateshead, boxer gijucitor de cirfi dar a ajuns s[-l cunoascdpe Domnul gi sd fie mdntuit intr-un mod minunat. Nu a fost un om invdfat dar a putut sd memoreze multe pasaje din Scripturd gi foarte multe cdntdri din Golden Bells din care cAntam in acele zile din trecut. George s-a imboln[vit de cancer gi inainte de a muri el repeta cuvintele ,,daci vreodatS,dacd vreodatS,daci vreodat6". Un prieten cregtin a spus la cdpdtdiulpatului sdu ,,Dac[ vreodatl ce?" gi apoi bltrAnul sfhnt a repetatcuvintele dintr-o cdntarepe careel o cono$teafoarte bine ,,Dacd vreodati te-am iubit atunci acel moment este chiar acum". Acest fost pugilist dar in momentulactualsfAnta descoperit cd nddejdea sa era tare gi neclintitd.Apoi autorul explici faptul cd aceastl ancorSa sufletului piitrunde dincolo de perdea gi construcfiadin greacd, antd cd ancora este acum acolo. intr-adevdr,cuvdntul este mai putemic decdt at6t. Spune,,,ancoraesteacum acolo gi va coninua si rdmdni acolo". Interpretarea literali ar putea fi ,,ancora este dincolo de perdeaua Temirlului". Din nou, pentruminteaevreiasciacesta ar reprezenta un adevir minunat.Acegti evrei ar putea sI aibl o imagine foarte clari cu privire la jertfa din Ziua Ispdgirii. Sd incercdm sI ne imaginim tabloul. Vedem sute de mii de evrei adunali in jurul Templului gi Aaron, marele preot, cu fapul spre altarul de aramd care reprezintd,bineinfeles,crucea lui Hristos. fapul este indreptdndu-se injunghiat gi sdngelelui este strdnsintr-un vas gi, impreuni cu evreii, vom privi la Aaron care va duce in Templu. Atunci cdnd Aaron slujegte sdngele in Templu, noi putem auzi clinchetulclopofeilorde aur. Acegtiaerau pringi de jur imprejurul mantiei.Cind intra in templu, el mergeamai intAi in locul prea pe Hristos care este Lumina lumii. La sfdntunde era candelabrulcu gaptebrafe de aur reprezentdndu-L pdini pentru punerea inainte reprezentdndu-Lpe lui masa dreapta Aaron era cu cele doisprezece Hristos care este Pdinea vie{ii. in fata lui gi in fafa perdelei era altarul tim6ierii reprezentdnd ruglciuneade mijlocire a Domnului. Apoi Aaron mergeain spateleperdeleiin Locul Prea Sfdnt unde intdlneaslava Shekina, PrezenfasfAntda lui Dumnezeu;la acel moment, mdniati de picatele copiilor lui Israel.Acolo inaintealui era Chivotul Legimdntului cu capaculde aur gi sub capactablelede piatri cu poruncile neprihdniteale lui Dumnezeuscrise cu degetul Lui. Apoi Aaron i9i inmuia degetul in vasulde sdngeqi stropeacapaculde pe Chivotul Legimdntului numit ScaunulMilei. In acel moment qi dragostea lui Dumnezeuerau satistEcute cdnd'vedeau in tot acesttimp ei ascultau sfinferlia sdngele. sunetulclopoleilor de aur; sunetul care le confirma c[ jertfa a fost primitd. Autorul Epist&ei cdtre Evreine va oferi o explica{iemai clarda acestuilucru in capitolul9 unde in versetul24 el spune,,,Cici Hristosn-a intrat intr-un locag de inchinare fhcut de mdni omeneascd, dupi chipul adevdratuluilocag de inchinare,ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infbligeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu" qi apoiin versetul28, autorul continud si explice, ,, Tot aga,Hristos,dupd ce S-a adusjertft o singurd dat6, ca sd poarte pdcatele multora, Se va ardta a doua oard, nu in vederea p6catului, ca sd aducd mAntuirea celor ce-L agteaptd". FrancesRidley Havergal in una dintre cele mai mdrele cdntf,ri scria in felul urmdtor: ,,Tu vii, Mdntuitorul meu! lu vii, impiiratul meu! In frumus eye a Tafoarte st rdluc i toare, In slava Tcttrandescentd: Cat de bine este sd ne bucurdm Si sd cdntdm! Vii! in rdsdt'itul cqre se de,schide, strdlucirea valurilor grele; $i vesteSte a Vii! Preotul meu sldvit,

75

#
-tl

Nu auzim noi clopnleiiTdi de aur'?" intorcdndu-ne la versetul 19, autorul spune,,,pe care o avem ca o ancord a sufletului; o nddejde tare qi neclintitS"" Barca nostre gubredd ar putea si se clatine in furtunile viefii dar nddejdeanoastrenu poate fi migcatf,niciodatd.

LI

-L -r-J
-l

li

_L bu
rl
rrr-J

Versetul 20: ,,unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergtrtor,c6nd a fost filcut ,Mare Preot in veac, dupfl r6nduialalui Melhisedec'." mergltor" este,,prodromos";inseamni,,unul caremergeinainte dar care de Lixpresia ,,inainte asemenea ne aqteapti s6-l urmdm". CuvAntul a fost folosit de grecii antici, de marinarii din acele zile care instruiau pe unul din oamenii lor cum si ia ancora blrcii intr-o barcl micd pdnl la flrm qi si o infingd intr-un loc sigur. Acum, daci am putea sA ne intoarcem la mintea evreiascd,acesta era un concept cu totul nou pentru evrei. Nici unul dintre evrei nu putea si-l urmeze pe Aaron in SfAnta Sfintelor. Aaron era acolo in nurmeleevreilor. Dar aici autorul afirmi c6 Cel care a mers inaintea noastrda intrat in prezen{asfbntd a lui Tatllui gi aqteaptdsi-L urmim. $i apoi autorul spune, ,,chiar Isus" gi cuvintul ,,IsLls" pentru evrei era,,Joshua". Punctul care este pus in discu{ie este acestaJoshua al nostru este Cel care a plecat inaintea noastri pentru a ne aduce odihna promistr gi acest Joshua a fost un preot vegnic dup6 rinduiala lui Melhisedec. Cu alte cuvinte, preofia Lui este {drd sfhrgit.Poateeste $i o altd chestiunegi de care ar trebui si ne amintim ?n legdturdcu Aaron atunci cdnd mergea in Sfrnta Sfintelor. El avea pe umneri pietre de onix care purtau numele celor doisprezece pe pieptarul lui Aaron erau doisprezece seminfii ale lui Israel gi, pe lAngi aceasta, pietre prefioaseqi de asemenea acesteaaveau numele celor doisprezecesemin{ii ale lui Israel. Este un adevir m[ref sd ne amintim c[ atunci cAnd Domnul a dus sAngeleSiu prefios in prezenfaTatSlui numele noastre erau pe umeriiomnipoten{ei Lui qi de asemenea numelenoastre erau pe inima lui de o dragosteinfiniti.

.JI

',

-"Uatlt)

il
r]rl

..l t

Jt
'l
lrI rl

,,1lll LJ

lJ*
,rri'-l

Itt,l 'll I

'l

*L

rrrlL.l all!

tr'nl tilt
I

tl

ulf^J ||rl I

-L
II

"iltr-l
lrl 1l

-rt-

ttT a rarl I

,"frb

l
J-

,i, I :

[5
76

n= -rl
*1

b'--

CAPITOLUL 7

din Evrei qi aceasta ar trebuisi Suntempe punctulsi incepem cel mai lung pasajde expunere lui in aceastd 1 la 10 arateimportanfa epistoldmirea{i. Temaincepede fapt in capitolul5 versetele lui Melhisedec. Acest pasaj undeesteexplicatci Domnul nostruesteun Mare Preotdupl rdnduiala Aaroncu o misiunemai mare. subliniaziadevdrul cd Domnulnostruesteun preotmai maredecAt

MARETIA LUI MELHISEDEC preotal Dumnezeului 1-3:,,in adevtrr, Melhisedec Preainalt,care Versetete acesta, implratulSalemului,
a intimpinat pe Avraam c6nd acestase intorcea de la mlcelul impdrafilor, care l-a binecuvintat, care a primit de la Avraam zeciuialil din tot, care, duqf, insemnarea numelui siiu, este intAi ,imp6rat al neprihflnirii'apoi gi,Implrat al Salemului'adicii,Impirat al p6cii'; f?lfrtatil, {iiri mamtr,fir5 spifil de neam,neavAnd nici inceputal zilelor,nici sf6rgital viefii,dar carea fost asern6nat cu Fiul lui Dumnezeu, riimAnepreot in veac." Istoria scurti a lui Melhisedeceste descrisi in Genesa l4 versetelel8 la 20. Aici Scriptura afirmi, ,, Melhisedec, impdratulSalemului, a aduspdinegi vin: el era preot al DumnezeuluiCelui Prea inalt. tvtelhisedeca binecuvdntatpe Avram qi a zis: ,,BinecuvAntatsd fie Avram de Dumnezeul Cel s5 fie DumnezeulCel Prea inalt, care a dat Preainalt, Ziditorul cerului gi al pdmdntului. Binecuv6ntat pe vrijmagii tai in mdinile tale!" gi Avram i-a dat zeciuialddin toate."Patru lucruri ar trebui observate in aceastdmtrrturie istoricd scurtd.Mai intdi, Melhisedec este descrisca ,,preot al Dumnezeului Celui Prea inalt". Aceasta este prima menfionarein Scripturl a expresiei,,DumnezeutCel Prea inalt" gi avdnd in vedere acest lucru are o semnificafiedeosebiti. Intregul verset l9 din pasajul din Genesaaratd cd DumnezeulCel Prea inalt este stdpdnitorul cerului qi al pimdntului. Este interesant cA in Isaia 14 unde Satan gi-a expus proclamalia sa cd el declard ci va fi ca Cel Prea inalt. Cu alte cuvinte, intenfia lui Satanera si stdpdneasclcerul gi pimdntul. Al doilea lucru de observatin pasajul din Genesaeste cd Melhisedeceste descrisca imdrat al Salemului,adicl al lerusalimului.Astfel Melhisedecera preot gi impdrat. O astfel de combina{ie nu a fost cunoscutf, niciodatS in perioada Vechiului Testament. lmpiratul Ozia, despre care se vorbea in general ci a fost unul dintre cei mai buni impdrafi ai Israelului, a fost lovit cu leprd pentru cI a incercat sd se introducd?n slujba de preot. Al treilea Iucru de observateste cd Melhisedecl-a binecuvdntatpeAvraam carea primit promisiunileLeglmAntului lui Dumnezeu.Apoi, patru, Melhisedec a primit zeciuiali de la Avraam. Autorul Epistolei citre vrei accepti toate aceste fapte in capitolul 7 versetele I gi 2 gi le conferd o proeminen{[ speciald. $ase lucruri sunt subliniatein aceste doul versete. Primul Melhisedec a fost imp[rat al Salemului.Al doilea, 'frei, preot al Dumnezeului Cclui Prea inalt. l-a intAlnit pe Avraam ca biruitor. Patru, Avraam i-a dat zeciuialI din toatd prada pe care a oblinut'o. Cinci, scriitorul subliniazdci Melhisedecinseamni impdratul neprihdnirii qi, gase,Melhisedecera impdratul Salemului, care inseamndpace. Apoi, in versetul 3, scriitorul subliniazi doud caracteristiciinteresanteprivind mirturia biblici legatS de Melhisedec. Primul, nu existdnici o mdrturiecu privire la pirintii lui. Autorul afirmi cd a fost ,, Ilrd tat6,fhrd mamd, fbri spi15 imediat semnificaliaacestuilucru. de neam". Cititorii evrei vor recunoa$te SubLeg6mintul Mozaic preo{iatrebuiasd vind din semin{ialui Levi prin Aaron. Astfel, genealogia era absolutesentiali. A doua caracteristicdin acest verset care trebuie subliniatf, este ci nu existd nici o mirturie cu privire la nagterea sau moartealui MelhisedecAi, folosind cuvinteleautorului,,, neavdnd nici inceputal zilelor, nici sfdrqital viefii". Apoi autorultrage o concluzie.El afirml ci Melhisedec a fost,, aserndnat cu Fiul lui Dumnezeu". ",Aseminat" este la un timp perfect, diatezapasivd astfel cd arati cd este ceva ce i s-a petrecut lui Melhisedecdin afard gi este ceva ce Melhisedeca primit. qi s-artraduceprin .,facsimil"; adicb,,o copie sauo estecuvdntulevreiesc.,aphomoioo" o,Asemdnat" reproducere exacti". Astfel scriitorulafirmi cb scriitorulcb lvlelhisedec esteo copie fideld a Vechiului Testament pentruFriullui Durnnezeu" 17

I
l . I I a I a

I I I I I
I I

LECTII DIN FACSIMIL Argumentulfundamental care trebuiefolosit estec5, mai intAi, un leg[mAntcereaun preot; adicdpe cinevacaresd aducdcelepdrti ale legdrnAntului impreund. In al doilear6nd,Legim6ntulcel Vechi sauMozaic l-a avut pe Aaron gi pe descendenfii lui ca preo{idar acestlucru implicatprobleme jertfelenu puteau pdcatul. sd indepdrteze Apoi, in uriaqe. Mai intdi preotulmureagi, in al doilearAnd, al treilear6nd,autorulsubliniazlc[ facsimilul,adici Melhisedec, eraun preotmai maredecdtAaron. al viefii. Avraami-a dat zeciuielile El nu aveanici spi{5de neam,nici inceputal zilelor,nici sffirEit pentrupreot gi impdratgi l-a binecuvdntat. patru, argumentul estefolosit pentrucd realitatea este $i, lsus Mesia gi astfel este mai mare dec6t preofia lui Aaron. Ne vom referi in cele din urmi la insugi. Legdmdntul cel Nou careuneltepromisiunile mai bunecu o jertl6 mai buni, qi anume, Hristos gi vei tr6i". Totugi, Legdmdntul cel Nou, cu jerrfa gi Legimdntul cel Vechi purtaporunca,,supune-te gi vei trdi". Astfel,scriitorul promisiunile foloseSte Lui superioare, afirmi simplu,,,crede argumentul estesuperior cu cdt mai mareva fi realitatea. Sd lulm o ilustrafie simpl6, cinevaar ci dacdfacsimilul putealua facsimilulunei bacnote de o sutdde lire; in acelaqi timp eu a$ aveain m6n[ o bacnotl de c6 o bacnotd de cinci sutede lire estecu cinci sutede lire; ceeace facsimilulfaceestesddemonstreze preotulgi impiratul mult mai valoroasd de o sutdde lire. in acelagi fel, Melhisedec dec6to bacnotd preo{ieilui IsusHristos. superioritatea demonstreazi - 7:4-10 A$A CA HAIDETI SA STUDIEM F.ACSTMTLUL Versetul 4: ,,Vedefi bine,deci,cAtde marea fostel, daciip6nl 9i patriarhulAvraami-a dat zeciuialidin
prada de rilzboi!" t

t.
t

lr

grecesc Versetul incepe cu acest cuvdnt Cuvdntul a ,,vede!i"carevinedin cuvdntul ,,theoreo". in mod official armata. fost folosit de un generalcare iqi inspecta Pentruun spectator obignuitarli la un spectator folositun cuvdntdin greacldiferit-,,theaomai"; cu un interes superficial. In sereferd 1953serveam in ServiciulNa{ionalin Cipru.incoronarea RegineiElisabeta a Doua a avut loc in timp ce eu serveam in capitalaIslandei,Nicosia. in Ziua incorondriieram cu to{ii implicafi in parade gi cea mai mare parte a populagiei speciale locale pirea sd ne vad6.O parte din procedurl era ca guvematorul Islandeisf, inspecteze trupele.Imi pot aminti incd foartebine emofiamomentului. Acum guvernatorul a privit la fiecaretAnlr inspect6ird insignade la boneti qi aqamai uniformanoastr6, departe. estetabloul careesteevocataici. Autorul doreqte si ne gdndimmai atentla acest $i acesta preotqi ?mpiratdin VeohiulTestament. Vede{i autorul afirmf,, bine, deci,cdt de marea fost el". ,, $i nu esteat6t de mult o interogafie, cdt esteo exclamafie; agacum cinevaar puteasi ,,Cdtde mare" spun6 Niagara". Apoi autorulcontinuf, si enumere mirefia lui Melhisedec. ,,Cdtde mareesteCascada Mai intAi.el afirmd cf, patriarhulAvraam i-a dat zeciuial6 din pradade rizboi. ,,Patriarh"inseamni cI Avraama fostprimulpdrinte al neamuiui de evreiqi ci el ,,primultati" qi cititorilorli sereamintgte greaci lui de rizboi. Cuvdntul a datzeciuialidin prada este cuvAnt din ce inseamnd dintr-un ,,pradi" mul{imernare".Cu altecuvinte, nu eradoaro zeciuial5 obignuitd din prada .,celmai bun lucrudintr-o lui, ci tot ce eramai bundin ea.Unii ar putea folosiexpresia recoltei".A douachestiune ,, Era crema discufie esteadusdin in versetul 5, preo{iidinLeviticluauzeciuialide la fra{iilor.Versetul spune, Versetul5; ,,Aceiadintre fiii lui Levi, careindeplinesc slujbade preofi,dupfi Lege,au poruncA se ia zeciuialil de la norod,adicitdela fra{ii lor, cu toaleci 9i ei secoboarldin Avraam." Ne amintim cf, seminliade Levili care ajutau pe preo{i la inchinareaIa templu primeau zeciuialide la Israeli{i dar legea cerea ca Levilii si deao partedin zeciuiala lor lui Aaron9i fiilor s[i. Astfel argumentul careesteadusin discu{ie aici estec[, degiIsraeliliigi Levilii setrdgeau din Avraam, zeciuialIfiilor lui Aaron.A treiachestiune ei trebuiau sI pldteasci adusf, in discufie este?nversetul 6. Melhisedec nu eradin spilade neam a lui Aaron.

78

_-

Versetul 6: ,,Iar el, care nu se coboradin familia lor, a luat zeciuialfl de la Avraam, gi a binecuvintatpe cel ce aveafilglduin{ele." F Aluzia care este fbcutd aici este ci nu era o constrdngeresau o porunci a legii impusd lui Avraam de a-i da zeciuiali lui Melhisedec. Astfel, Avraam fiind primul pdrinteal neamuluievreiesca recunoscutcd Melhisedec ii era superior.Apatra chestiuneestetratati tot in versetul 6. Melhisedec l-a binecuvAntatpe Avraam care avea lEgiduinlele LegimAntului. Prin urmare, Melhisedec a acceptat pozilia inllfatd pe care Avraam i-a acodat-ogi l-a binecuvAntat. Punctul cinci este tratat in versetul 7. Cel care binecuvdntatrebuia sd fie mai mare decAtcel binecuvdntat.

Versetul7: ,,Dar filri indoialit cii cel mai mic estebinecuvflntat de cel mai mare." Conceptul din spatele binecuvdntirii nu inseamni doar bundvoin{i fafa de Avraam, ci o bundvoinli care obline rezultate actuale. Cu alte cuvinte, aceastl binecuvdntare din partea lui Melhisedec il imbogd{egtede fapt pe Avraam intr-unmod specific gi autorul Epistolei citre Evrei subliniazi acest fapt qi afirm6 ,,acesta este un adevir ftri indoial5". ,,indoialA" traduce cuvAntul ,,antilogia";,,anti" este.,impotriva" qi,"logia" ,,cuvdnt" aga cd autorul spune,,nu poli spuneun cuvint impotriva acestuilucru"" Al gaselea punct in legiturl cu Melhisedecestediscutatin versetul8. Intr-un fel Melhisedecprimegte zeciuial6vepnic.

Versetul8: ,,$i apoi aici,cei ce iau zeciuialI,sunt nigteoamenimuritori; pe cAndacolo,o ia cineva, despre care se mlrturiseqte cil esteviu." Acum trebuie sd {inem minte cd incd ne uitim la o copie a adevlratului Isus Mesia gi sunt descoperite doud adev6ruri: l. nu este nici o mdrturie cu privire la moartealui Melhisedecaga cd el a primit zzeciuialS gi vegnic: 2. preofii din Aaron nu primesczeciuiali din Aaron pentrucd ei mor.
-1

-1

A gapteachestiuneeste discutatI in versetele9 gi 10 gi esteaceasta. Aaron era ?n Avraam cdnd Avraam i-a dat zeciuialf,lui Melhisedec.

_.-.j _!a

Versetele9-10: ,,Mai mult, insugi Levi, care ia zeciuialii,a pltrtit zeciuiala,ca sil zicem aga, prin Avraam. CAci era incil in coapsele pe Avraam." strimogului silu,cind a intimpinat Melhisedec in englezi avem fraza r,$i intrucdt am putea sI spunem aga". Totugi in greacd am putea citi ,,Sunt pe punctual de a face o afirma{ie neobignuiti". Acum inci o dati trebuie sI ne amintim cl Melhisedecera doar un facsimile al adevdratuluiIsus Mesia. Pentru ca noi Neamurile sf, infelegem acest verset trebuie sd {inem minte cd in mintea gi in teologia evreiasci ereditateaera de o importan{i vital6. Avraam a fost primul pdrinte al neamului evreiescgi Legdmdntul pe care Dumnezeu l-a fdcut cu el a fost ftcut cu Avraam gi cu sf,mdnfa lui. Preofiaa fost dati unei semintii,Levi qio familie specifici, familia lui Aaron. Un principiu similar a apirut cdnd Iosua a intrat in {ard qi a dat pdmdntdiferitelor familii Ei seminlii. Pimdntul trebuia sd rimAnd in stipdnirea familiei pentru totdeauna.Astfel, agacurn am men{ionat, era ceva natural in teologia poporului ci ereditateaaveao importanli deosebitd.Astfel, argumentul este folosit este cd intrucdt Levi a fost in Avraam cind acesta i-a pl5tit zeciuiald lui Melhisedec,Melhisedeca fost mai bun decdtLevi. Totugi, Sirul nu se sfbrgeqte acolo. Aaron a fost in Levi gi astfel preo{ia lui Melhisedeca fost superiordpreofiei lui Aaron. Autorul a subliniatcd preolia lui Isus este dupd aceeagi r6nduialdca a lui Melhisedec.Prin urmare,preo{ia lui Isus a fost mai bund decdtcea a lui Aaron. Argumentulva continuain felul urmdtor:Aaron a fost preot al Legdmdntului cel Vechi, pe cAnd Isus este Marele Preot al Legimdntului celNou. Prin urmare,I-egdmdntul celNou estemai bun dec6tLegim6ntul cel Vechi.

-.,J _1

---,1
J

-'4 -t

-1
J

_J

79
J

---{

DEOSEBIREA INTRE I,EGAMANTUL CEL VECTfi $I I.EGAMANTUL CEL NOU gi deosebiri Existi cdtevaasemdndri intre Legdmdntul cel Nou gi LegdmAntul ce Vechi. Sd privimmai intdi la asemdnlri:\ l. ambele seocupi de agezarea Teocra{iei; 2. ambele leglmintesuntmarcate divinS; de prezenfa cer un Mare Preot: 3. ambele 4. ambele cereau o Jertfr;qi 5. arnbelerecunoqteau starea de pdcata omului gi nevoilefundamentale ale omului. gi anumecd omul pdcEos aveanevoiede rdscumpirare, nagtere Duhului din nou gi puterea Sffint. Totugi,existi gi diferen{e foartemari intre celedoui legiminte:l. Principiul dominantal Legdmdntului cel Vechi era legea;principiul dominant al LeglmAntului cel Nou eraharul. pictrtoasd 2. LegimAntulcel Vechi nu seocupade natura interioard. Adev6rata naturea legii . eraexterioarS. Sub LegdmAntul cel Nou esteadusl nagterea din nou prin caarelegeaeste pe inim6" interiorizati,scrisd 3. SubLegdmdntul cel Vechijertfble picatul;subLegdmAntul nu indeplrtau celNou Hristos jertfi p[catele s-aadusca odatdpentrutotdeauna ca s[ poarte Evrei 9.28. multora, 4. Sub l,egimdntul cel Vechi nu era o preo{iecontinul; sub LegimAntulcel Nou era o vegnicS. Preofie gi moarte; qi 5. Legimdntul cel Vechia adus Legimdntul cel Nou a adusiertare condamnare via[d. gi zdrobirea 6. in celedin urm6,Legimdntulcel Vechi nu puteasdaduci Teocrafia domniei lui Satan.Totugi, Legdmdntul Teocra{ia gi va aduceimpdrd{ialui cel Nou va instaura Dumnezeu. LEGAMANTUL cEL vEcHI NU A FACUT NIMIC DESAvAR$IT Versetul11:,,Dac6, deci,desflv6rgirea prin preo(ia ar fi fostcu putin{tr Levi{ilor, cici subpreofiaaceasta
a primit poporul Legea-Dacfl,deci, desiv6rgirea ar fi fost cu putin{6 prin preo{ia Levifilor, cSci sub preo{ia aceastaa primit poporul Legea-ce nevoiemai era sf, se ridice un alt preot ,,dup6 rAnduiala lui gi nu dupf, r6nduialalui Aaron?cenevoiemai era sil se ridice un alt preot,ndupilrSnduiala Melhisedec" gi nu dupl rAnduialalui Aaron?" lui Melhisedec" Problema fundarnentali cu preofia din I.evitic era c[ ea nu puteasd aducf,desf,vdrgire. Cuvdntul " este traducerea cuvdntului grecesc ,,teleiosis"; inseamn[ ,,actul sau procesul siv6rqire ,,de desivdrgirii". ,,Teleiosis" a fost exprimat intr-un mod tehnic in acestfel, ,,o institulie este perfecE cdnd afecteazdscopul pentru care a fost instituittr gi produce un rezultat care corespundeideii ei". Ag dori str folosesco ilustralie simpl6. CAnd eram bliat am ascultatpe un rnisionar din China care a petrecut cincizeci de ani in aceafard. Intr-o anumit[ imprejurare el a infiinfat un Club pentru a-i inv[{a pe bniefii chinezi sd joace fotbal. El a numit lideri de Club gi le-a l6sat o carte in care erau explicate regulile fotbalului. Misionarul a trebuit sd plce din zona aceeapentru o perioadi de timp gi c6nd s-a intors i-a intrebatpe liderii de club dacdbdie{iiau inceputfotbalul. Spreuimirea lui liderii i-au invdlat pe tinerii biie{i toate regulilejocului dar niciodat5nu i-a inv6}atcum sd joace de fapt fotbal. Cu altc cuvinte, ceea ce misionarul a instituit nu a fost adus niciodatd la deslv6rgire.Institutia nu gi-a atins scopul pentru care s-a format. Acum scopul preoliei era dublu. Maiintdi, pentru a indepdrtapf,catuldin viala unei personaegi, in al doilea r6nd. pentru a face posibil accesulomului pdcdtosla Dumnezeu. Chestiunea adusdin discufie aici este cd preo{iadin Levitic nu a putut realiza acest lucru. Problema infruntatdde institulia preo{ieidin Levitic eracd ea trebuia sd funcfionezesub principiul dominant al legii. Oamenii pe care preo{ia ciuta s6-i ajute aveau o naturd picdtoasd interioard care i-a ftcut cdlcltori de lege. Intr-un cuvdnt, legeaera exterioari gi natura picitoasi interioari care avea cdrezultat Israelililor.Versetul ll vine sub forma unei intrebdri gi intrebarea numai condamnarea culmineazdin acest mod, .,Ce nevoie mai era sd se ridice un alt preot ,,dup6rAnduialalui Melhisedec"gi nu dupd 80

rdnduiala lui Aaron?" Cuvdntul,,alt" estetraducerea lui ,,heteros"gi inseamnd ,,un alt fel". Problema discutatd aici estecd preotiadin Levitic nu puteasa aducdsfargituiproblemeip6cdtosului condamnat. Prin urmare,trebuia sd fie un preot diferit.

L)

L-

PREOTUL DIN LBGAMANTUL CEL VECHI TREBUIA SA VINA DTNSEMINTIA LUI LEVI.IAR PREOTUL DIN LEGAMANTUL CEL NOU DIN IUDA -7:12-17
preo{ia, Versetul 12: ,,Pentrucil, odattrschimbatf, trebuianumaidecAt sf,aibfl loc Aio schimbare a Legii." Odati cu schimbarea preoliei era nevoie gi de schimbarea legii care, in acest aspect era principiul dominant. Cuvintele ,,odati schimbatf," este traducerealui ,,metatithemi"; inseamn[ ,,a transpune";adic:d, a pune un lucru dintr-un loc in altul. Pavel vorbegte despreaceasta in 2 Corinteni 3 versetul6, ,, carene-a qi fhcut in staresd fim slujitori ai unui legdmdnt nou, nu al slovei." (Legdmdntul cel Vechi) ,,ci al Duhului; c6ci slova omoar6, dar Duhul dd via(a". Pavel subliniazd faptul cd Legdmntulcel Vechi nu poateaducedecdtcondamnare gi rnoartedar LegdmdntulcelNou a adusvia{i prin lucrareacrucii gi prin Duhul Sfdnt.De asemenea, in legdturdcufraza,,schimbareaLegii", Pavel facereferire la aceasta in Romani 8 versetul2, ,,In adevdr,legeaDuhului de viald in Hristos Isus,m-a izbdvit de Legea pdcatului gi a morfii". Si ne amintim, incd o dat6,cd la inaugurareaLegimdntului cel Vechi au murit trei mii de oameni,Exod 32 versetul28.La inaugurarea LegdmAntului cel Nou ai fost mdntuili trei mii de oameni,FapteleApostolilor2 versetul31.

\1

rL-i l)

Li lJ

L_----a
lJ

O SCHIMBARE A PREOTIEI CEREA O SEMINTIE NOUA

\1

\4

Versetull3: "in adevir, Aceladesprecare Sunt ziseaceste lucruri, face parte dintr-o altll semin{ie, din care nimenin-a slujit altarului." ,,Alt6" este, din nou traducereacuv6ntului ,,heteros" care inseamnd ,.un altul diferit". Cuvintul folosit pentru ,,ahar" ar putea fi semnificativ pentru mintea evreiasci. Este traducerea cuvdntuluigrecesc.,thusiasterion"; ?nseamn6,,un altar pentrujrtfirea victimelor". Cu alte cuvinte,un altar evreiesc tipic.

-.

---.i

DOMNUL NOSTRU A VENIT DIN IUDA Versetul14: ,,Cflciestevf,dit ci Domnul nostrua iegitdin luda, seminfie, desprecare Moisen-a zis nimic cu privire la preo{ie."

- - i

---I

Promisiunea profetici precum cd eliberarea avea sd vinl din Iuda o gisim in Genesa 49 versetele8 la 12. Aceastd promisiune profetici a fost fhcuti inainte de inaugurareaLegdmdntului Legdmdntului cel Vechi. Versetul l0 in acestpasaj este interesantintrucdt face referire la l-egdmdntul Davidic, ,, Toiagul de domnie nu se va depdrtadin luda, nicitoiagul de cArmuiredintre picioarelelui, pdn6 va veni $ilo, gi de El vor asculta popoarele". Autorul folosegteexpnesia ,,Cdci este vddit ci Domnul nostru a iegit din luda".,,VAdit" traduce,,prodelos'"; inseamnd,,care evident qi deschis pentrutoli". in Evangheliiavem relatarea geneaio gicda lui Isus Mesia. O gdsim in Matei i versetele I la 17 gi Luca J versetele23 la 38. Genealogiadin Matei se ocupi de ceea ce este legat de Iosif; genealogiadin Luca - de ceea ce este legat de Maria. in acestetabele genealogiceacem o dovadd impdtritd cd Domnul nostru a venit din luda. Mai intdi, Domnul este sdmAnfalui Avraam. intorcdndune la promisiunea din Genesa3.]1! cu privire la lam6nfa femeii ne amintim c[ am subliniatci femeia este Israel gi Domnul nostru a venit din Israel. in Genesa12 verseteleI la 3 avem prima aluziela Legimdntul Avraamic gi astfel Domnul a venit in condiliile LegdmdntuluiAvraamic. Acest lucru este adeveritde Pavel in Galateni 3.16,,, Acum, IEgdduinfele au fost fhcute,,lui Avraam gi seminteilui". 8l
\'

l. lbt

L > '

(cagi cumar fi vorbadJ mai mutte), ci ca gi cumat fi vorbanumaide una:,,9i Nu zice:,,$i seminfelor" ci Domnulnostru genealogicl demonstreazd tale" adicdHristos". in al doilearAnd,relatarea seminfei 8 49 versetele in Genesa profetice fdcute promisiunii lui luda pentruindeplinirea a venitdin seminfia pentru Legdmdntului David indeplinirea lui lsus a venit din spila nedmului cd la 12.Mdrturia arutd cd IsusesteFiul demonstreazi mlrturiile genealogice capitolul7. Patru, Davidicstabilitin I Samuel 3.15 cd promisiunii din Genesa iui l-ucapentruindeplinirea Omului,agacum estescrisin relatarea Riscumpirdtorulva fi om cu adevirat.Apoi autorulin versetul14 afirmi, ,,Domnulnostrua iegitdin facereferirela,.risdrireaunui corp din,,anatello".Cuvdntul luda". Cuvdntul,,a iegit" se traduce din Maleahi4 avut in minteprofe{ia a indoiald, autorul luna. Fird sau soarele ceresc",de exemplu, Cuvdntul sub aripile Lui". gi va fi tdm6duirea versetul 2, ,,yd rdsdri Soareleneprihdnirii, a fost folositin Septuaginta, cuvAnt cuv6ntul o idee.Traduce ,,kurios".Acelaqi ,,Domnul"subliniaz[ Iehova.Prin numelelui Dumnezeu, pentrua traduce a VechiuluiTestament, in greacd traducerea unuia care igi line unnare,Isus esteIehovalui lsrael.intdmplitor, cuvdntul,,Iehova" are conotafia le-a f6cutcu leagbnumele de Legimintelepe careIehovaDumnezeu bineinfeles Legimdntul.Aceasta, preofie". adev[rul privire la Astfel, nimic cu careMoisen-azis Israelul. Apoi autorulafirmi,,,despre cel Vechi cu excep{ia care estesubliniatestecd Isus Mesia nu estelegatniciodatl de Legdmdntul pentrupdcat in termeniilegii. faptuluic5 s-anlscut sublegeqi a plStitpedeapsa lui dupfi asem6narea se face gi mai luminosc6nd vedemridicAndu-se, Versetul15: ,,Lucrul acesta un alt preot" Melhisedec, grecesc inseamni,,inseamnd cuvdntului Fraza,,gimai luminos" estetraducerea ,,katadelion"; preolia puternic verset. Primul, din Leviticnu se in acest Doui sugerate lucrurisunt cu totul evident". qi, in al se doilear6'nd, ridica la indl{imeaporuncilorde a aducepe pdc[togiipierdufila Dumnezeu; lui Melhisedec. Din nou, aluziase frcea la un preotcareaveas[-l duci cereaun alt preotasemindtor pe omul pdcitosIa Dumnezeu.

I
L

uN CONTRAST GLORIOS $I IMPORTANT uneiviefi neperitoare." nu prin legea uneiporuncipimintegti,ci prin puterea Versetul 16:,,Pus a fost numit6,potrivit acestuiverset,prin legeaunei porunci Preoliadin Vechiul Testament fireqti. Cuvdntul ,,firesc" traduce,,sarkines";inseamnd,,carnal".Astfel, preofii in termenii Aaron. familie deosebit5, Levi. gi dintrOo seminlie, cel Vechi a venit dintr-oanurnitd Legimdntului in afarafaptuluicI trebuiasd fie un membrual familiei Calificarileerauin itregimede naturdfizicd," al ritualului. din punctulde vedere fizicd gi perfect lui Aaron,preotultrebuiasi fie {brf,vreodefectiune unei vieli nepieritoare. la IsusMesia,El a fost preotprin puterea Totu;i, intorcAdu-ne ,,Nepieritoare" - ,,a" careeste,,nu"; ,,kata",jos" gi ,,lutos",,asl6bi". Cuvdntul intreg, a trei cuvinte este traducerea. dezbin6". nu se destram[, nu se este,,nu sldbegte, Astfel, infelesul int6mpl6tor, este,,akatalutos". nu contacdt de bolnavi,cAtde deformalisaurefractari la preolii din VechiulTestament, intocdndu-ne ar fi fost ei erau numili n slujbl ca rezultat al originii lor. Preotul trebuia s6-gi indeplineasc[ preofiacitim in Levitic l0 ci gi apoimurea. Atunci cdnda fost inauguratd din constrdngere indatoririle pe careau slvArgit-o in nelegiuiri doi din fiii lui Aaronau murit,NadabEi Abihu datoriti uneiformede totali gi erau a fiilor lui care oazullui Eli tinrpul slujbei de Preot.Ne amintim,de asemenea, la Preotul Legimdntuluicel Npu, ll TotuEi,intorcdndu-ne n*"o.".punzdtoripentruaceastlsarcind. IsusesteFiul veqnicai unei viefi nepieritoare. vedempe Isuscarea fost numit Mare Preotprin puterea cu legeagi pentrucei pierdufi.Vedemsfinpnia gi bunlvointaLui desdvArgitl desSvdrgiti are dragoste poartd ptrcatul, a suferit ca care in lume Cel El venit Fiu al a Lui de Omului. de asemeneapozilia planeta pe vin[ viitor este sd Planul Sdu gi la Tatdlui. moarteape cruce,a inviat acum este dreapta qi reinstaureze Teocrafia. Toate Satanocralia s6 sd zdrobeascd Pim0nt ca Judecitorgi Conductrtor, pe DomnulnostruMarePreot. fapteil numesc aceste
I

I I I
I

I
82

t
1

CONFIRMAREA SCRIPTURII Versetul l7: ,,Fiindciiati ce se rndrturisegtedespre El: ,Tu egti preot in veac, dupii rflnduiala lui Melhisedec'." Acesta este un citat din Psalmul ll0 versetul 4 care leagd preolia veqnici a Domnului de profeticedin Vechiul Testament. pasajele

VE HIU LEGAMANT MOZAIC ESTE PUSDEOPAR ISU MESI CEL NOU - 7zl8-22
Acesteverseteintre lucruri subliniazdaspectele negativepi positive ale celor doui Legiminte. qi deznidejde gi aducerea Este punereadeopartea LegdmAnluluicel Vechi, care aduceacondamnare Legdmdntului cel Nou cu o nddejdemai bund.CuvAntul,.nddejde"inseamndde fapt ,,o siguran{d mai . .' DUna Versetul 18: ,,Astfel,pe deoparte,se desfiin{eazlaici o poruncil de mai inainte, din pricina neputinfei gi zSddrniciei ei." CuvAntul ,,se desfiinleazd" inseamni ,,a inlitura ceva ce a fost stabilit inainte". intregul sistem mozaic a fost pus deoparte.De c ear trebui sd fie aga?Rbspunsuleste de neputin{agi zdddmicia lui. Din nou ne reamintim ci pf,catul este o problemi interioard, in timp ce legea este complet exterioardgi, pe lAng6aceastajertfelenu puteausi indepdrtezepdcatul. pe de alta, se punein loc o nldejde mai buni, prin Versetul19: ,,CilciLegean-a lEcut nimic desiv6rgit-gi carene apropiemde Dumnezeu.t' Se subliniazdcuvAntul ,,nimic": inseamnd,,nici mdcar un singur lucru nu este fdcut desdvirgit". Din nou, cuvdntul ,,desivdrgit" este traducerea cuv6ntului ,,teleioo" care inseamnd,,a completa.a duce la bun sfArgit" gi aici se face referire la mdntuireacelor pierdufi. $i apoi autorul afirml, ,,se pune un loc o nddejdemai bun6". Cuvdntul ,,nddejde" este ,,siguran{d des[vdrgid" $i aceastaa inlSturat in mod desdv6rgitLegdmdntul cel Vechi care aduceacondamnareqi deznddejde.$i aceastd ntrdejde mai bund in termenii Legdm6ntului cel Nou este cea care ne ajuti mereu sf, ne apropiemde Dumnezeu.

PREOI.]A DOMNULUI

NOSTRU CONFIRMATA

CU UN TUNANNANT

Versetul20: ,,$i fiindci lucrul acesta nu s-af6cut fir6 juriimAnt." -j Din nou, autorul priveEtela Psalmul I l0 versetul4 care afirmd, ,, Domnul a jurat, gi nu-l va pSreardu: ,,Tu egti preot in veac, in felul lui Melhisedec." Astfel, in preotia lui Hristos s-a fost fblosit un jurimdnt gi, in versetul2l, autorulsubliniazd cd in preofialui Aaron nu se folo'sea nici un jurlmdnt.

-\
-_J 5J

Versetul2l: ,,Cilci,pe cAndLevi(ii se l?lceau preo{iff,rn juritmAnt,Isus S-a flcut preot prin jurlmintul Celui ce I-a zis: ,Domnula jurat, gi nu Seva cii: Tu catipreotin veac,dup6 rAnduialalui Melhisedec'." Din nou. autorul subliniaz[ superioritatea preotieilui Hristos.

_J
L,,J

_ ,-l
5.J

83

l. -|

,-a

l,<

maibun." Versetul 222 [l s-allcut chezfrgul unuilegimAnt ,,Princhiarfaptulacesta, Astfel, Domnul nostru este mereu gi pentru ,rChezagul"inseamni ,,cel care garanteazd". preotriei lui Aaronestesubliniat[in versetul 23. PreotulLegimAntuluicel Nou. Inferioritatea totdeauna ii impiedica Versetul 23: ,,Mai mult, acoloau fost preofiin marenumlir,pentruci moartea s6 r6mAnfr pururea." pentruomul Astfel Legimdntulcel Vechi cu preolialui nu puteasI aducdniciodat[mAntuire vegnic. In al doilea trei lucruri importante. cdzut.Scriitorulsubliniazd Primul, Domnul nostrueste qi, in al treileardnd,El il va mintui pe credincios pentruvepnicie. vegnic6 rdnd,El aveao preotie Versetul 24:,,DarEl, fiindc5rfirnine,in veac'areo preo(ie, carenu poate trece de la unul la altul." greceqti, Expresia,,care nu poate trecede la unul la altul" estedin trei cuvinte ,,a" careneagi gi, gi ceeace urmeazd in acestc'az,poatefi tradus,,nu"; ,,pafa" ,,pSte" ,,bation" ,,a pigi". Prin peste". In nu poatetrce de la r.rnul la altul" arputea fi tradusi), carenu pdgegte urrnare expresia,,care Britanic din cdndin cAndun membrual Parlamentului unei Camerespecifice Parlamentul aparlindnd crezul.Scriitorul nu va lua niciodati locul Preoliei treceo treapti gi iqi schimbd subliniazd ci aceasta lui Hristos. prin gi poatesi m6ntuiasctr pe ceiceseapropiede Dumnezeu 25: ,,Deaceea in chip desivArgit Versetul purureaca sl mijloceascl pentruei." El, pentrucfltriliegte prin El pe cei carevin la Dumnezeu Domnuluinostrude a-i mdntuiin chip desivdrgit Puterea profund.Mdntuirea con{ine un ?nfeles nu estedoarde la iad ci inseamnlasemlnare cu Hristos;i un loc cuvantului,,panteles";din acestaoblinem in cer. Expresia,,in chip deslvirqit" este traducerea Inseamnia-i aducepe cei pierdulila un bun sf6rqit, la final". Prin urmare, cuvdntul ,,panorame". - trup, sufletgi duh. $i apoiautorulexplicl in ce mod poatefi inseamn[sd fii mdntuitin mod cornplet pentruei". ,,Mijloceasci" implinit[ aceastd mAntuire, ,,pentrucd tr[iegtepurureaca sd mijloceasctr interveni cu un scop". Include, tradus din ,,entugchano": inseamnd este un cuvAnt interesant ,,a gi pentru priveherea grija protec{ia turm6.Domnul nostru bineinSeles, crucea Domnuluinostrum, Lui Si 'rtgb.tr:1 -t:rwz':; pt':la'ua'nirem'cn't a'fiddcsacnecesar. Acesrava li un aJutordeosebitpentru evrei in Anticrist,va dominascena mondiald. Necazului celMare cAnd omd lui Satan, timpulperioadei

MARELE NOSTRUPREOT A FOSTFARA PAC.IT -7:26.28

Versetul261,,$i tocmai un astfrl de Mare Preot ne ttehuia: Stilnt, nevinorat,llrl giinllfat mai presus ptrctrtoii, deceruri." pattr, desptrr\itde

prefios. Primafrazddin versetne descoperd un adevdr Ea afirmd,,,Un asrfelde Mare Preotne qi inseamntr,, grecesc,,prepo" trebuia". Cuvdntul a devenicevacare ,,trebuia"estedin cuvdntul gdndul MarePreot caresi intdmpine nevoia foarte bine,,,Unastfelde umpleo nevoie".NIV-ul prinde
noastrh" Esenfial e-cte:i -ru:.-nrrrrtrrr prndLryr'll 4v'rlll urr rirhrs Pl"cor cafe lnamplna neVotlg

picitosului. Prvind inapoi la viala Domnului nostru,El a primit autoritatea esen{iald de la Tat6l, impreund cu bundvointaFiului de a deveni purtitorul picatelor noastregi mijlocitorul nostru permanent. Cind Domnulnostrua venit,El a spus, ,,Vin si fac voia Ta". Voia Tatilui era sbintdmpine nevoiaplcdtosului. Noi, picdtoqii,avemnevoiede un Mare Preotqi Isusestetot ceeace avemnevoie. din secolulnouf,sprezece, Dr A B Simpson era preocupat Un marepredicator de lipsa de putereEi de American,Dwight"L MccCy tl s-a h,ct?.1f, biruin!f, din viala lui. A citit despreevanshe\istul sA 84

fl

---a

cdldtoreascip6ni la Chicago pentru a-l intdlni pe Mr Moody qi pentru a descoperi secretulputerii gi biruinfei lui. Dupd cdlStoria lungd, cdnd Dr Simpson a ajuns la Chicago, spre exasperareasa a cd mareleevanghelist descopeit era plecatdin orag.Totugi,in orice caz,el a mers la bisericalui Moody gi acolo s-a intdmplat fie sd un sfAnt b5trAnevlavios care conduceaintAlnirea.in timpul remarcilor pe . carele-a l}cut el a improvizat un comentariucu privire ia faptul cd avem totul in Isus gi Isus estetotul. Imediat Dr Simpson arealizat adevdrulacestuiverset mdret qi a recunoscutfaptul cd el niciodatf,nu ar fi putut obtrine biruin{a sau putereain misiunealui prin lupti ci prin acceptarea faptului cd Isus este Marele nostru Preot care int6mpini nevoia noastrd. El s-a intors la misiunea lui gi a scris cuvintele cdntdri:urmdtoarei ,,Odatda fost hinecuvdntarea AcumesteDomnul Odatda fost sentimental AcumesteCuvdntul Sdu Odqtddoreamdarurile Lui Acum it ampe Cel care mi le dd Odatdcdutamvindecare AcumEl singur Estetotul in toatepentru lotdeauna Isu.svoi cdnta Totul tn Isus $i lsus estetotul". Apoi autorul a enumeratcinci adeviruri cu privire la Marele nostruPreot.Primul, a spuscI El este sfAnt. Autorul fcrlosegtecuvdntul grecesc .,hosios" care vorbegte de sfinlenia personali a Domnului. Un alt cuvdnt grecesccare este util este ,,hagios" care vorbegtede stareade a lui separare Dumnezeu.Totugi. este interesant sd Duhul SfAnt alege cuvdntul ,,hoqios" cu exactitate.Aaron era pentru Dumnezeudar relatarea sfdnt .,hagios" prin faptul cd el era pus deoparte din Genesaarati cd Aaron nu se bucurade .,hosios". sfinteniapersonal6. el era cel careii determinape Israelili sd De f-apt se rdzvrdteascd dar Marele nostru Preot este sfdnt in El Insugi dincolode imagina{iagi descrierea noastr6.in al doilea r6nd, scriitorul aratd, cd Marele nostru Preot este nevinovat. Cuvdntul este gi inseamn5 un rdu"; Domnul nostru nu a fdcut nici un rdu, nu are nici o vini gi nu ,,akakos" ,,nici nici o viclenie. til este absolutsincer.in al treilea rdnd, Domnul nostru este descrisca fiind ascunde frrl pat[. Cuvdntul din greacdfolosit este ,,amiantos";inseamnl ,,carenu eite deformatsau stricat". Acest cu.rdntar putea s[ evoce multe lucruri in mintea evreiascl. Pentru a aduce un animal ca jertfb lui lehova, animalul trebuia s[ fie desdvArgit; orice defect sau deformare ar fi fdcut animalul nepotrivit pentrujertft. Adevlrul ardtataici estecd Domnul nostruesteMielul luiDumnezeu, o jertfb desdvdrgitd pentru ptrcat.lratru, Marele nostru Preot este despd(it de pdcdtogi.Domnul nostru este cu totul unic, neintinat gi, cinci, El a fost indilat mai pe sus de ceruri. Din nou, acest lucru poate fi semnificativ pentru mintea evreiasci intruc6t Marele nostru preot a intrat in SfAntaSfintelor cu sdngeleSdu scump - o jertli desdvdrqitipentru plcitogii pierdu{i.Prin urmare,Dr Simpsona c6ntat,,,Avem totul in Isus qi Isusestetotul".

5J

ILUSTRAREA JERTFET DIN ZIU A ISPA$IRII. Versetul2'li ,,care n-are nevoie,ca ceilal{i mari preo{i, s6 aducfljertfe in fiecare zi, intAi pentru pficatele sale,gi apoi pentru pilcatele norodului,cici lucrul acesta l-a lEcut odati pentru totdeauna, cAndS-aadus jertff, pc Sineinsug." Acest verset ne duce inapoi la proceduragi jerfele din Ziua Ispdgirii care sunt descriesin Levitic capitolul 16. Aceasti zi importantdin calendarulevreiescera a gaseasdrbltoarein Israel; trebuia sd fie o zi de jale gi in Levitic 23 versetul27 Dumnezeu a spus Israelililor, ,,si vd smerili qi sd aduce{iDomnuluijertfe mistuitede foc". Aaron, a;a cum ne amintim, trebuiasd adune sufletele, pe toti Israelilri gi sd ia doi lapi; un tap cra al Domnului gi era oferit ca jertli gi celdlalt era {apul ispdgitor.Totugi, inainte sd aducd sdngelefapului pentru pScatul poporului, Aaron trebuia sI ia mai int6i un taur qi sd-l aducdpentru el pentru a face ispdgirea pentru el insuqi qi pentru casalui. Aceasta 85

tr

-J

t' \.r
)--i LJ

L-i }J

L-\ LI
PT

gi aveanevoiede ispdgire. subliniazd faptulcf, Aaron era pdcdtos tauruluiera dus in Locul Sdngele PreaSfhntgi stropitpe,Scaunul Milei, adicdpe capacul de aur careacoperea Chivotul..Lgdmdntului, cu CeleZece Porunci.Apoi Aaron trebuiasd ia sAngllefapului,incd o dat6,in Locul'PreaSfdnt qi sd pentrupopor.Dupi aceea, stropeasci cu el Scaunul Milei, de dataaceasta Aaroniqi puneamdinilepe gi mlrturiseapicatelecopiilor lui Israel gi, apoi, fapul era trimis departein capul lapului ispEgitor pustiepentrua nu mai fi vizut din nou dovedindpoporuluiIsraelcd pdcatele lor au fost iertateqi uitate.Totugi,marelepreot din Vechiul Testament,avea o problemi cu aceaexpresie ,,in fiecarezi" pentrucd trebuias[ aductro,jertfd, mai intdi pentrupicatelesalegi apoi pentrucele ale poporului. int6mpldtor, cAndtextul men{ioneaz5 ,,in fiecarezi" se referdla Ziualspdqiriicareavealoc in fiecare an. Totuqi,jertfa Marelui nostruPreotestecompletdiferiti. El S-a dat pe Sine insugi odati pentru totdeauna. In acestversetesteun joc de cuvinteinteresant, n.t.) ,,in fiecarezi" (zi de zi, in englez6, jertfe pentrupicate.Totugi,Domnulnostrua adusaceasti jertft odati marii preofitrebuiausI aducd pentru totdeaunagi prin ea suntemcur6!i{i zi de zi de fiecarepdcat.Pe l0ngi aceasta, Domnul pentru fiecare zi mijlocegte in sfin{i.

CONCLUZIA ARGUMENTULUI Versetul 28: ,,in adevf,rn Legeapune mari preofi pe nigteoameni supugi slibiciunii;dar cuvintul jurf,mintului,filcut dup6cea fostdati Legea, punepeFiul,careeste pentruvegnicie." desilvirgit Maiintii, versetul vorbeqte despre metqda legii;adicd. LeglmAntul Mozaicestecel careii face pe oameni mari preoli.Ni se spune cd acegti suntsupugi sllbiciunii". Cuv6ntul ,,oameni ,,sl6biciune" gi inseamnd estetrades din ,,astheneian" deosebiti aa slIbiciunii". Din acestcuvAnt ,,o manifestare provines-aformatcuvAntul imi amintesc ci acumc6fiva ,,astm[" careindici o condifiede sldbiciune. ani am vizitat Spitaluide Pediatrie din Edinburghgi un biiat de doisprezece a ani suferit un atacde astm[.fi se rupeainima si-l vezi pe copil luptdndu-se si respire. L-amintrebatpe despre lui abilitAtile de a mergela gcoal6, gi, in mod tragic,el era privat de toate aceste de a sejuca gi agamai departe lucruri. Tabloul care se formeazl aici este ci legeanumegte oamenicare sunt slabi din punct de prin aceasta constitulional; se infelegesldbiciunetnoralS, gi fizic6.Esteun fapttrist gi totugi spirituald uluitorci marii preofidin zilele Domnuluinu numaicd L-auprigonitci au cerutgi rtrstignirea. Autorul jurdmAntului subliniazf, c6 in Legdmintul cel Nou avem siguran{a lui Dumnezeuc5 Domnul este MarelenostruPreot.Observafi cI autorulspunectr acesta a fost f6cutdupdce a fost dati legeagi ci pentru vegnicieca Mare Preot. ,,Des[vdrgit" este traducerea Fiul lui Dumnezeueste desdvArgit cuvdntului,,teleioo" gi inseamnd,,a adducela desivdrqire".Adevdrul mdre{ ardtat aici este cI jurdmdntullui Dumnez"u il facepe Domnulnostrum slSvitMarePreot.

t
I

I
86

l
t

CAPITOLUL 8
TJN CORT AL INTALNIRII NOSTRUPREOT

MAI BUN. CU SLUJIRE MAI BUNA PENTRU MARELE

Versetul1: ,rPunctulcel mai insemnatal celor spuseestece avem un Mare Preot, care S-a agezat la de domnieal Miririi, in ceruri." dreaptascaunului TraducereaNIV incepe versetulin felul urmdtor: ,,Punctul cel mai insemnat al celor spuseeste acesta". Scriitorul nu face referire doar la ccea ce s-a spusin capitolul 7 ci, in mod deosebit,ci gi la tot ceeace avea sf, se mai spun5.Autorul aducein discu{iedoul chestiuniimportantein acestverset.in primul r6nd, un Mare Preot este agezat;este interesantci preo{ii din Vechiul Testamentnu se a$ezau pentru cd jertfele se dovedeaucomplet ineficiente. niciodatd; lucrarea lor nu era niciodatd desdvArgitd, inci o datd, adevdrul care trebuie subliniat este ci legea cu jertfele ei era exterioard in timp ce natura picdtoasd este o problemd interioard. in al doilea r6nd, Nlarele nostru Preot este arezat la dreapta scaunuluide domnie al {dririi, in ceruri.Acest versetne duce inapoi la marelePsalmmesianic,110 qi versetul 1, ,, Domnul a zis Domnului meu: ,,$ezi la dreaptaMea, pdnd voi pune pe vrdjmaqiiTdi sub picioarele Tale." Prin urmare il vedem pe Domnul nostru domnind ca impirat din lerusalim. Apoi, in versetul4,,, Domnul a jurat, ginu-l va pareardu: ,,Tu egtipreotin veac,in felul lui Melhisedec."Acest Psalm este de fapt o schild profeticdscurtda capitolelor4 la 19 din Apocalipsa.in acestecapitoleil vedempe Mielul injunghiat pe scaunul Sf,u de domnie dupf, ce a pldtit pre{ul rdscumpf,ririi. il vedem pe Miel ludnd titlurile care reprezintddreptul Domnului inviat de a conduce planeta.Vedem in aceste capitole din Apocalipsa alungareaUzurpatorului din cer qi de pe pimAnt gi agezarea Teocra{iei.
i ril

u-J

UJIREA MA FANT I\{AI B

TAA AD
NOSTRU

AMANT

AI BUN - 8:2

rJ

SLUJIREA MAI INALTA A DOMNULUI

gi al adevlratuluicort, care a fost ridicat nu de un om, ci de Versetul2i ,,caslujitor al Locului preaSf6nt Domnul.tt
\ - J .

-rl

-.1

-.d

\J

LJ

>J \J

!-J L.J

,,Slujitor" traducecuvdntul grecesc,,leitouros".Prima partea cuvdntului spunedin punct de vedere literal,,,care a par{ineoamenilor" qi a doua parte,,,lucrare". Prin urrnare,sugereazd lucrarea Domnului nostru pentru oamenii lui Dumnezeu.Acest conceptnu ca fi cu nimic nou pentru cititorii evrei intrucdt acesta a fbst rolul slujbelor preofegti din Vechiul Testament. Capitolul 5 versetul I subliniazdaceasta, ,, [n adevdr,orice mare preot,luat din mijlocul oamenilor,estepus pentru oameni in lucrurile privitoare la Dumnezeu,ca sa aducd daruri gi jertfe pentru p6cate". ,,Loc Prea Sfdnt" traduce doui cuvinte ,,ton" - locuri ,,fu1gie[" - s{6nt. Prin urmare, M0ntuitorul nostru acfioneaz6 pentrunoi inaintealui Dumnezeuin locurile sfinte in cer. $i apoi versetulafirm5, ,,al adevdratului cort, carea fost ridicat nu de un om, ci de Domnul". ,rCort" se referi Ia cortul intAlnirii. Adevdrul mdre! gi fundamental al acestui pasaj din Scripturd este cd Dumnezeu iubegte omul p6cdtos.Acesta lucru s-a vlzut incd ce la inceputul istoriei in Genesa3 versetul 9 dupd ce primii noqtrii pirinfi s-au rdzvrdtit impotriva lui Dumnezeuqi s-au asounsde El, citim, ,, Dar Domnul Dumnezeua chemat pe om gi i-a - cortul intdlnirii, marelepreot gi sdngele zis: ,,Undeegti?"CarteaLevitic dezvoltbtrei subiecte virsat gi este interesantcd titlul original al Epistolei cltre Evrei a fost luat din primele patru cuvinte ale capitolului I versetull,.,$i Domnul a vorbit". in perioadaVechiului Testamentcortul intdlnirii era singurul loc unde Dumnezeuintdlnea ornul pdcdtosdar, in acestverset,autorul vorbeqtede ,,adevdratul gi inseamnd,,original cort". CuvAntul,,adevdrat" traduce.,alethinos" ca opus al copiei". Acasdbm un tabloual Lacului District al unui pictor vcstit, lleaton Cooper.In tirnp ce picturase aseamSnd foarte bine cu originalul, este de fapt doar o copie sau un xerox al^originalului.Cr.l alte cuvinte, aceastd lucrarede art[ nu este o lucrare originalS a acestuiartist vestit. In acelagifel. cortul pdmdntescnu este

87
!--J l.J

d o-a

veritabil;estedoar o copie a celui original din ceruri, $i apoi autorul afirmi c5 acestcort a fost ridicat nu de om, ci de Domnul. Acey loc sfAnt din ceruri este un loc unde Dumnezeul SfAnt intdlnegte oamenii pdcdtoqi gi observa{i cd a fost creat de Dumnezeu gi nimeni altcineva decdt Domnul nostru IsusHristosnu ne va sluji.
t

NUMIREA MARELUI PREOT pussAaduci lui Dumnezeu 3: ,,Oricemarepreoteste daruri gijcrtfe.Deaceea era de trebuin{i Veersetul Mare PreotsAaibflceva deadus." cagicelillalt darurigijertfe de oferit din partea Acestversetaratdci IsusMesiatrebuiasd aibdde asemenea grecesc,,doron"; cuv6ntul inseamnd,,un cadou" gi,in acest context, omului.Cuvdntul ,,dar" traduce jerttb face referirela o adusdca dar. Gdndulesteexprimbtin I SamuelI versetull l unde Ana ii promitelui Dumnezeu cd dacdEl iqi va arnintide ea gi ii va da un fiu eail va ddrui Domnuluiin toate zilele viefii lui. Agadar"prin implica{ie,sugereazd ceva foarte pretios.,,Jertfd" traducecuv0ntul jertf6 trebuiesI existeo victim6.Acest acest cuv6nt arati cd atunci cdnd aduci aceastd ,,thysias"; preotdin VechiulTestarnentman{ionatin capitolul 5 versetul1,,, in verset ne duceinapoila marele privitoare oameni luat din mijloculoamenilor, estepus.pentru in lucrurile la adevdr, oricemarepreot, Dumnezeu, ca sa aducadaruri gijertfe pentrup5cate".Acestversetne determini sd ne intoarcemla Ziua Ispiqirii cdnd sdngele {apuluijertfit era luat in SfhntaSfintelorqi stropitpe ScaunulMilei. Acest versetaratl ci Isus Mesia erau daruri gi jertfe ale preotilordin Vbchiul Testament. Aceastea jertfd. la vorbesc Evrei l0 versetele 5 9 despre darul gi jertfa adusede Domnul trebuiasi aducl o jertft, nostru., ,,De aceea, cdndintrd in lume,El zice: ,,Tu n-ai voit nici nici prinos;ci Mi-ai pregdtit Atunci am zis: ,,Iatd-Mi (in sulul cdrfii un trup;n-ai primit nici arderide tot, nici jertfe pentrupdcat. estescrisdespreMine), vin sd fac voia Ta, Dumnezeolet" Dupd ce a zis intdi: ,,Tu n-ai voit gi n-ai primit nicijertfe, nici prinoase, nici arderide tot, nici jertfe pentrupdcat"(lucruri adusetoate dupd vin sd fac voia Ta, Dumneze[le." El desfiin{eazd astfelpe celedintdi,ca sE Lege),apoizice: ,,Iat6-M6, pun6in loc pe a doua". Astfel, darulDomnuluinostrua fost ascultareafal6 de Tatil, ,,Iattr-mi,vin si gijertfaa fosttrupulSdu,,,Mi-aipregdtit fac voiaTa, Dumnezeule!" un trup". Uu asemenea dar gi o jertft cereun rispunsdin partea fiecirul'copil Pavel ne oferdrisounsulin asemenea al lui Dumnezeu. Romani 12 versetul l, ,,Ve INDEMN, deci, frafilor, pentru indurarealui Dumnezeu,s5 aduce{i plflcutdlui Dumnezeu: ca o jertfb vie, Slbntd, va fi din partea o slujbd trupurilevoastre aceasta voastr6 intr-o imprejurare duhovniceascd". Taylorerain SUA a vizitat Mission cdndmarele misionarHudson careera un vdduv,lucraimpreund Hall undesuperintendentul, cu fiica lui. HudsonTaylor a observat imediatci era o relafiefoarteapropiati qi pre[ioasiintre tati gi fiicn. DupI una din intdlniri Hudson Taylor a intrebatdacf,estecinevagatasl-gi dediceviefile pentruChina4i dacl estesi arateaceasta prin ridicarea in picioare.Fiica misionarului s-a ridicat imediat.Dupi serviciu,HudsonTaylor a misionar observat c[ fafa superintendentului era udi de lacrimigi marele i-a spus,,,I-a!iadusun dar preascump pentru foarte scump Dornnului".R[spunsul misionarului Domnul", a fost,,,Nimicnu este ?ntdmplSri, frazda devenitlozincaMisiunii Inerne Dupi o perioadi imediaturmdtoare acestei aceastd din China.Dar existl gi un alt aspectal acestui adevdrmiref gi acesta estefaptul ci Domnul ii va prezenta intr-o zi pe cei riscump[rafiTatilui ca pe cel mai pre{ios $ar.Iuda74 afirmd,,,Iar a Aceluia, gi sd vd facdsd v6 inftligati ftrd prihani gi plini de bucurie carepoatesd vd pizeascd de orice cddere, prin IsusHristos,Domnul nostru,sd fie inaintea slaveiSale,singuruluiDumnezeu, MAntuitorul nostru, gi stipdnire, putere slav6, mdre{ie, maiinainte deto{i vecii,qi acumqi in veci.Amin".

SLIIJIREA MARELUI NOSTRU PREOT iN CBN 4: ,,Dacil ar fi pepf,rnint,nici n-ar mai fi preot,fiindcl Suntceiceaducdaruriledupi Lege." Versetul Preofiip[mAnteqti din neamullui Aaron slujeau in cortul int6lnirii in condiliileLegimdntului qi cel Vechi.Prin urmare, Domnul Mdntuitorul in cortulceresc; nostruslujegte mai exact,acesta este 88

I I I

cortul adevdratcare funcfioneaziin condifiile Legdmdntuluicel Nou. Darul gi jertfa sl5vitd a Domnului nostru suntacolovizibile.

EXPLICARBA PREOTIEI LUI AARON primitedeMoise Versetul 5: ,,Eifaco slujbfl, careeste chipulqi umbralucrurilor ceregti, dup6poruncile i s-azis ,sfrfaci totul dupi chipulcare{i-a fost de la Dumnezeu, c6ndaveasi facilcortul:,Ia seama' arftat pemuntet." Autorul afirmd cI acestcort pdm6ntesc era un chip gi o umbrd.Cuv6ntul,,chip" traduce inseamnd poatefi cuvdntul schi!6 sugestivd a unui lucru". Cel mai bun exemplu ,,hupodeigma"; ,,o vdzutin personajele de la desene animate undeartigtiiprin folosirea cAtorva linii pot descrie, de un politician. exemplu, cuvdntul .,un lucrucarenu existi in el ,,Umbr6"traduce ,,skia" qi inseamnd insuqi".Esteo povestire intereantl momentul cdndel s-a spusd de Dr Donald GreyBarnhouse despre gi triiumatic6. confruntat cu experienfa ceamai difici16 So{ialui a murit gi l-a l6satcu doi copii. Dr Barnhouse s-ahotdrdtsd ofociezeserviciulde inmorm6ntare lui gi ?ntimp ce mergea al nevestei spre bisericd cu magina cu cei doi copiiin spate si seopreascd la semafor. a trebuit Chiaratunciun camion uriag a venit l6ngdmagina lor gi a acoperit luminasoarelui. Dr Bamhouse s-aintorscdtrecopiii care stlteau pe scaunuldin spateal maqiniigi i-a intrebat,,,S-arputea ca umbra camionuluis6 ne rdneascS?". Copii au rdspuns predicator nut. $i apoimarele 23, citdnddin Psalmul ,,Nu,bineinleles, le-aatrasaten{ia ci degica familieei treceau prin valeaumbreimorfii nu trebuiau sd seteami de vreun riu. $i ceeace a spusel a fost corect,deoarece pentrucei rf,scumpdrafi, moarteanu mai esteceva material, ci estedoaro umbrd.Problema versetestecd acestcorl pSmdntesc adusd in disculiein acest nu mai estecevamaterial; ci estedoaro schili sauo umbrI a realitAliiceregti.
rJ

-J

t-

CONCLUZIA GLORIOASA
l,J

Versetul 6: ,,DaracumHristosa cilp6tat o slujbi cu atAtmaiinaltl cu cAtlegimintul al cdrui rnijlocitor pefitgf,duin{e El, e mai bun,cici este este agezat mai bune," PrindarulgijertfaDomnului El a obiinuto slujbd mai inaltd;ceea ce inseamnl slujbi mult mai inaltddecdtpreoliadin Leglmdntulcel Vechi.intotdeauna s[ linem minte cf, slujbaMarelui Preotera pentruoameniinaintealui Dumnezeu. Aceastd slujirea Domnuluis-a bazatpe un legim6ntmai bun; cel Nou. Prin moartea gi nagterea adicdLegdm6ntul Domnului,ne esteadusi iertarea din nou gi este pe l6gdduinfe qi inseamnd aqezat mai bune.,,Agezat"traducecuvAntul,,nomotheteo" ,,a promulga legi". Privindla LegdmAntul MozaicformulatinExod l9 versetele 3 la 6, vedem cd eraun legdmdnt bilateral. gi de credinciogia qi de ascultarea AtAt cdt depindea de credinciogia lui Dumnezeu depindea Israelifilor. Totugi,Legbm6ntul cel Nou eraunilaterAl; esteprezentat, mai intdi,in Ieremia3 versetele 3 la 6 gi adeveritulterior cu un jurdmAnt,in Ieremia31 versetele 35 la 37. Astfel indeplinirea Legdmdntului cel Nou depindea doarde credinciogia lui Dumnezeu. Nu numaiat6tdarLegdm6ntul cel qi Duhul Nou implica gi fbgaduinle mai bune.De exemplu, legeaesteinteriorizat6, esteadusdiertarea Sfbntestecel carevine si locuiascd in noi. I)ar atuncicandevreii vor citi Epistola, igi vor aminti ci promisiuni Legimdntulcel Nou includea pentruIsraelprin caretoatena{iunile pdm6ntului nafionale aveau si fie binecuvdntate.

1,.

L-J

trJ

5.J

b" -,1

lrr

lELa

>* t-

il

L-

89

;-

1\l

,J
kt
|1

NTUL CEL VECHI LEGAMANTUL CEL NOI _ 8:7,13 NEVoTA ul\rur lncAuANT Nou
Versetut7 - ,,in adevir, daci leg6mAntul dint6i ar fi fost filrli cusur,n-ar mai {i fost vorba si fie inlocuit cu un al doilea." Primul punctadusin disculieestec[ primul Leg5mdnt era intr-un fel deficient. Expresia ,,ibrf, giinseamnd,,frrd traduce cuvdntul Astfel ceoa ce scriitorul vreasd spund cusur" vin6". ,,amemptos" estec[ legeapoatefi vinovatdde ceva.Prin urmare,sd ne gAndimin ce mod era legeadeficientdgi In primul rdnd,erauporuncile vinovatI. Amintili-vi cd Leg6mdntul neprihdnite cel Vechiera bilateral. qi apoi obligalia-omului Apoi, in al ale lui Dumnezeu de a fi ascultltorde aceleporuncineprihdnite. NaJiunea legeaca prinicipiu doilearAnd,ca principiudominant a acceptat era impusi poporuluiIsrael. rqide asemenea necesitatea recunoscAnd ci neascultarea aveasi dominant recunoscAnd-o de a asculta problema aducdasupralor blestemele Legtrmdntului. Totugi Israelililorera ci ei aveauin interior o pdcatului,,, Deci ce vom naturi picdtoas[.Romani7 versetul7 aratdci legeaaducea cunoagterea Nici de cum! Dimpotriv1, pdcatul zice?Legea estecevapdcdtos? nu l-am cunoscut dec6tprin Lege.De pildd, n-agfi cunoscut pofta,dacdLegeanu mi-ar fi spus:,,Sdnu poftegti!"Pavelarat6ci ceeace era destulde riu eracE legeaactivanaturainterioaripdcltoasi.Romani7 versetele 8 gi 9 afirmi, ,, Apoi pdcatula luat prilejul, gi a frcut si se nascd in nline prin porunca tot felul de pofte; clci ftri Lege, pdcatul pdcatula inviat, estemort.Odinioari,fiindcderamfErdl-ege, trdiam;dar cdnda venitporunca, qi eu am murit". Apoi Pavelarat6.cd gi moartea rezultatul care, finalal lucririi legiiestecondamnarea inseamni despir{ire 10 qi 11,,, $i porunca, ea,care bineinfeles, de Dumnezeu. Romani7 versetele trebuias6-mideaviata,mi-a pricinuit moartea. Pentruc6 pdcatul a luat prilejul prin ea m-a amdgit,gi prin ins6gi, porunca aceasta m-a lovit cu moafteao'. Totugi,Pavelse gr6beqte si accentueze cd legea qi bun6.Capitolul7 versetul12,,, Aqacd Legea,negreqit, estein ea insdgisfrnti, dreaptd esteSfrntd, gi porunca gi bun6". $i, apoi,in cele din urmd,Pavelaratf,cd problemaestecu estesfdnt6,dreaptd naturaplcltoas[ interioard. Romani7 versetele 13 qi 14,,, Atunci, un lucru bun mi-a dat moartea? Nicidecum.Dar pdcatui, iasd la iveal6 tocmai ca sd ca pdcat,mi-a dat moarteaprintr-un lucru bun, pentruca pdcatul prin faptulcd se slujeade aceeaqi porunci.$tim, sd searateafarddin calede p6cdtos, in adev6r, cfl Legeaesteduhovniceascl: vdndutrob pdcatului". Prin urrnare, dar eu Suntpimdntesc, cu stiteau lucrurile cu legea.Ca rezultatal naturii p[cdtoaseinterioarea omului, am descoperit gi moartea. practice. impunerea legii aveaca rezultatcondamnarea Acum si rezumim rezultatele Cu tofii ne nagtem cu o fire plcdtoasd;legeaa venit qi a ?nviatfirea p[citoasi pentru a dori lucruri interzise de legegi, prin urmare,picatul sau firea pdcdtoastr au folosit poruncapentrua-mi pricinui moartea. Cu mulli ani in urmderamin ServiciulNafional.in timp ce serveam in Cipru am observat un tdnir obignuit careera mai in vdrsti decit noi cei din ServiciulNafional.Era inteligentgi arlta bine'gi m-am intrebatde ce era incd un soldatde r6nd,ceeace insemna rangulcel mai de jos din Armatd Britanici. Am descoperit cd odat6 fuseseofi1erdar datoritl vielii sale destrlbilate i-au fost luate gradele. venea un nou recrutdin Anglia acest soldat in vdrstd il invitatimp de o noapte in orag, Oricdnd il aproviziona cu vin ieftin gi il imbita. Apoi acest om inenfionat il lua pe tdnlrul soldatla un centrude verificare unde era Polilia Militar5. Apoi tAndrulsoldat era arestatqi acuzat ci a fost beat gi imi amintescci md g6ndeam dezordonat. atunci cd aceasta ilustreazl lucrarealui Satangi firea pic[toas6.La sfirgitulversetului 7 ni se spune, ,, n-armai fi fost vorbasEfie inlocuit cu un al doilea"; mai exact,al doileaLegdmdnt cu un principiudominantnou. in Ezechielcitim despreindepf,rtarea prezenfei divinedin templu, Ezechiel ll versetele tragica venitca rezultat 221a25.Acesteveniment al neascultiriiIsraeluluiin termeniiLegim6ntuluicel Vechi.Prinurrnare, a fost intotdeauna un dor qi o eliberare dupi Legdmdntul cel Nou caresI aductr iertare de subdomina{ia firii pdctrtoase.

I I I I I

T il

90

T i
\

LEGAMANTULCEL Nofi $I ISRAELUL

t_t

Versetul8: ,,Cflci ca o mustrare a zis Dumnezeului Israel: Iattr, vin zile, zice Domnul, cAndvoi face cu nou." casalui Israelgi cu casalui Iuda un legSmAnt Acesta este unul din rnultele versetedin EpistolScare,subliniazdfaptul cd Dumnezeu a avut in minte in primul rdnd poporul evreu.inci o datd, ar trebui si ne amintim cd Dr Lewis Sperry'Chafer ci toatd a fost scrisi pentru noi". $i in timp ce aceastd c6,,nu toatd Scrpturane esteadresat5, spunea pentru pentru evrei, Biserica din aceastdperioadd, sunt adevdruri prelioase Epistold este cu siguranfi care se aplicd fiecdruia din noi dar gi tuturor sfiulilor din toate vremile. In acest verset ne este descoperitunde se afli adevdratavind. Fraza,,, Cdci ca o mustrarea zis Dumnezeu lui Israel", arltAnd cd Israel era vinovat. Deoar'ece apostolul Pavel a subliniat rdu in lege, ea era sfantd, dreapti gi buni. Problema real6 era cu Israelul gi cu firea picdtoasd interioari. Cuvdntul ,,mustrare" este trades din ,,memphomai"; este intr-o formd puternicdgi inseamni,,a invinov5ti". Amintili-v6 cd Dumnezeua incheiatcu lsraelulI-egimAntulMozaic qi apoi Ieremiain capitolul3 I versetele 3l la 34 afirmd, ,,latd, vin zile, zice Domnul, cdnd voi face cu casa lui Israel gi cu casa lui luda un legdmdntnou". Sd ne gdndim din nou la circumstan{elein care Dumnezeui-a ldcut aceastddescoperirem[rea!6 slujitorului Sdu, Ieremia. In anul 931 i.t{r. nafiuneaa fost impi(ittr; cele zece semin{ii din nord l-au numit pe Ieroboamimpirat al lor qi cele doud seminlii din sud l-au ales pe Roboam care era, bineinleles,nepotul imptrratuluiDavid. Seminliile din nord s-au?ndepdrtat imediat de Dumnezeugi, datoritdacestuilucru, acestesemin{ii au fost duse in roble sub domnia asiriani in 722 i. Hr. Degi acesteseminli din sud au fost martore ale acestuieveniment,din nefericire,ele s-au scufundatintr-o stare de picat qi o riticire gi mai rea. Robia seminfiilordin sud a inceputin 605 i. Hr., prooroculDaniel fiind unul din cei luafi in robie. Ulterior, templu gioragul au fosldistrusein 586 i.Hr. De atunci a dominat o perioaddcunoscutl ca ,,Perioada Neamurilor". Acestaa prevdzutcd Ierusalimulva fi sub dominafiaNeamurilor pdni c6nd Mesia se va intoarce si-gi instaurezeimirdfia. Pe l6ng5 aceasta,blestemele LegSmdntului, aga cum erau formulate in Legdrndntul cel Vechi au fost impuse poporului Israel. Atunci c6nd Dumnezeu a dezvdluitconditiile Legdm6ntului cel Nou prin gura lui Ieremia,semin{iiletreceauprin ultimile stlri de rdtdcire. Prin urmare, descoperireatrebuie s6-i fi fost dat6 lui leremia intre 596 gi 586 i.Hr. Este interesantcd in acea perioadi de rdtdcire profundd a Israelului Dumnezeu a adus nidejde in termenii Legdm6ntului cel Nou. Ar trebui sd observdm foarte atent cd acest Legdmdnr era fdcut cu intregul Israel;adic5,Israeluletnic. Dumnzeua spusprin Ieremia,,,latl,vinzile, zice Domnul, cdnd voi fa0e cu casalui Israelgi cu casalui Iuda un legimdnt nou". Obsevalici Legimdntul se aplici in mod egal atdt celor zece seminlii din nord, care au mers inainte in r6ticire gi in robie, cdt gi celor doui semin{ii din sud. Cuvdntul ,,face" traducecuvAntul,.sunteleo";inseamn6,,adesdvArgi, a incheia". intrebarea care se ridicd, Ce va desivdrgi gi ce va tncheia Dumnezeucu poporul Israel?Ne amintim cd toate pe care Dumnezeule-a fhcut cu Israelulerau legatede Leglrndntul Avraamic. Acestaeste legdmintele formulatin Genesal2 verseteleI la 3, l7 versetele 4la 7 gi Genesa 50 versetele 24 5i25. Legamdntul avea trei aspecte.Promisiunileerau ficute lui Avraam. in al doilea rdnd, erau promisiuni na{ionale legate de poporul Israel gi, in al treilea r6nd, promisiunile mondiale legate de toate familiile pdmdntului.D;rr LegSm6ntulAvraamic era legat gi el de promisiuneadin Genesa3 versetul l5 gi anume ci Dumnezz.eu va aduceun om car6 va aducerdscumpdrare neamul omenesc cdzut.

--J a!

L+

Iog

L-r

l-!

Lr!

l-

_J

L^

iJ

5.

-t

E-J ILJ

u--| lbC

LEGAMANTUL CEL NOU NU ESTE ix cONToRMITATE CU LEGAMANTUL CEL

! l-J r\

VECHI Versetul9: ,,Nu ca legimAntulpe carel-am liicut cu pirinfii lor, in ziua cind i-am apucatde mAnil,ca sf,i scot din fara Egiptului. Pentru cil n-au rAmasin leg6mintul Meu, 9i nici Mie nu Mi-a pfrsatde ei, zice
Domnul.tt

L--J t!t

L-

-4

Ll

rf

Fraza ,,Nu ca legdrn6ntul pe care l-am lbcut cu pSrinlii lor" face referire la Legimdntul Mozaic. Cuvdntul .,legdmAnl"in aceastd fi'az5estetraducerea a dor"td cuvinte din greacd,,dia" ,,dou6" ,,tithemi" ,,o pune". Prin unnare, este subliniat cd legdmdntul avea doud pdrli, fiecare cu responsabilitltispecifice dar ceea ce autorul spune este cI regulile Legimdntului cel Vechi nu se 91

at

r.*!--!

a-----'1 z.t

J:

aplicaucelui Nou. Totugi,dragostpa qi in Legdmdntul lui Dumnezeu estevhzutd cel Vechi;acestlucru estedoveditin fraza,, in ziua cAndi-am apucat de mdnd,ca s6-i scotdin lara Egiptului". Aceasta ne oferf,un tabloufrumosa unui tatl iubitorcareiqi ia copilulde mdndpentrua-l ducedeparte de pericol. Motivul pentrucarepoporulaveanevoiede un Legdmnt Nou eracd ei ,,n-aurdmasin Legdm6ntul Meu". CuvAntul traduce cuvdntul persevera, insearnni,,a aduce mai departe, a ,,fdmdne" ,,ammeno"; fi adevirat,a rimdne credincios",Amintili-vi incd,o dati, ci Legtrmdntul cel Vechi era o infelegere bilateraliintre Israelgi Dumnezeu. Istorialungi a lsraelului a fost unade rdzvritire gi neascultare fald de Dumnezeu. Din cauzaaceasta, Dumnezeu a spus,,,$i nici Mie nu Mi-a p5satde ei". ,,Pisat" inseamni ,,4 nut e mai ingriji de". Prin urmare,Domnul i-a luat de mdn6, aritdnd dragostea lui Dumnezeu gi astfelau st6mitm6nialui Dumnezeu. dar poporulnu a stiruit in acqastf, dragoste Acum, aceasta rezumd LgimAntulcel Vechi.

i
I

I I

LEGAMANTULCEL NOU
Versetul l0:,,Dar iatl legfimAntul,pe care-l voi face cu casalui Israel, dupi acele zile,zice Domnul: voi pune legile Mele in mintea lor gi Ie voi scrie in inimile lor; Eu voi fi Dumnezeullor, gi ei vor fi poporul
Meu.tt

Versetulse cite$te in greacf,, esteLegf,mintulcu careme voi legacu casalui tsrael. ,,AcestJ Prin urmare, esteo aigurare dubln,Leg[mdntultcel Nou depinde doarde credinciogia lui Dumnezeu. - Dumnezeu patru lucruri importante. Apoi autorul scoatein eviden{f, Unul, pA4ile l.egdmdntului spuneci va face legimdnt cu casa lui Israel;adic[, cu Israeluletnic. In al doilea rAnd, perioada - ,,dupd LegimAntului acelezile"; poate ar trebuisI ne ?ntreblm, carezile?Acestlucru se poatereferi doar la zilele irr care se deslbquraLegimdntulcel Vechi. Trei, intrebarea se ridici cAnda inceput Legdmdntul cel Nou? Domnul ne oferi rdspunul 26 la 29,,, Pe cdnd la aceasta in Matei 26 versetele mdncau ei, Isusa luat o pdine;gi dup6ce a binecuv6ntat, a frint-o,qi a dat-oucenicilor, zicdnd:,,Lua{i, mdncapi; pahar, gi, acesta estetrupulMeu." Apoi a luatun dupdce a mullumitlui Dumnezeu, li l-a dat, zicdnd:,,Be1i toli din el;cdci acesta estes0ngele Meu, sdngele legimdntuluicelui nou, care se varsd pentrumul1i,spreiertarea pdcatelor. Vd spunc6, de acumincolo nu voi mai beadin acestrod al vi1ei, pdndin ziuac6nd?l voi beacu voi nou in impdrd{ia Tatilui Meu." Patru, autorulprezinttr condiliile.El afirmi, ,, Voi pune legile Mele in mintealor gi le voi scriein inimile lor". Cuv6ntul,,pune" esteIa timpul present care indicl o acfiunecontinui. Cu alte cuvinte,Dumnezeu nu numai c6 va interioriza legea, ci va rimdne cu prezenplui in viatacredinciosului. Frazacontinud si spunl, ,,giin mintealor". Astfel Dumnezeu va da credincoisului prin interiorizarea legii capacitatea de a cunoaqte voia gi scopul lui Dumnezeu in mod complet. pe inimd" traduce cuvdntul reprezintd omul ascuns, ,,Scrie ,kardia"; sursagi centrulexisten{ei unei personae, Acum amintili-vdcd in perioada LeglmAntuluicel Vechi legeaerascrisi pe tablede piatr6;eraexterioar[. in perioada LeglmdntuluicelNou, legeaera scrisi pe inim6; acumera interioarl.$i apoi Dumnezeu declar6, lor, gi ei vor fi poporul ,, Eu voi fi Dumnezeul Meu". Relafiacredinciosului cu Dumnezeu este acum in siguranfi cu desdvdrqire. Dup[ invierea f)omnului,in Ioan 20 versetul17,El a spus,,,M6 sui la Tatil Meu gi Tatdlvostru,la Dumnezeul Meu gi Dumnezeul vostru."Cum puteafi indeplinitacestlucru?Din cauzdcd Leglmdntulcel Nou fusese inaugurat, Matei 26 versetul 26. REZUI,TATUL INTERIORIZARII LBGII _ O CUNOA$TERE DEPLINA A DOMNULUI Versetul ll: ,,$i nu vor mai invilfafiecare pe vecinul pe Domnul!' saupe fratele slu, zic6nd: ,Cunoagte
Cdci tofi Mi vor cunoagte, de la cel mai mic pAni la cel mai mare dintre ei." Natura complexl a Legdmdntului cel Vechi era a;a incdt Israel a avut nevoie de ?nv5{dtori.De exemplu, citind cartea Levitic avem ceva idee de complexitatea"legii"cu priVire la jertfe. Totugi, in Leg6mAntulcel Nou aceasti metodf, nu se mai aplicd. ,,$i ei nu vor mai invdta fiecare pe vecinul sdu"; adic5, pe concetd{eanulsdu, ,,sau pe fratele s[u", sd cunoasci pe Domnul. Un joc interesanteste in legdturl cu acest cuvdnt, ,,cunoasc6". Se traduce din ,,ginosko" qi inseamnd ,,a primi cunogtinfi din

+
l

T I
q

u
I

92

I
ll

u
I

|l

t
I

T*
4 =4
,ti

afard". Cu alte cuvinte, este o cunoagteredin exterior care vine spre interior. $i apoi in fraza urmltoare, ,, Cici toli Md vor cunoa$te,de la cel mai mic pdnd ia cel mai mare dintre ei". Aici . cuvdntul ,,cunoagte"este tradus din,,oida"; ?nseamn6,,avedea gi a cunoaqtedesdvdrgit".Astfel aceastdformi de cunoagtereeste cea care din interior merge spre exterior. Domnul nostru a folosit 'ginosko' "(adic[, pe aceste doui cuvinte greceqtiin Ioan 8 versetul55, ,, $i totugi nu-L cunoagte{i 'oida' estedisponibili tuturor ,,de la ce[ cd aceasticunoa$tere bine".$i obseva{i Tatal).,,Eu il cunosc mai mic pdnd la cel mai mare". Acest lucru este dovedit in Luca 2 versetul 47 unde se povestegte despreprima vizitda Domnului la templu cind avea aproximativ doisprezeceani. Versetul afirml,,, Toti cari-L auzeau, rdm6neau uimili de priceperea gi rispunsurile Lui". Aceastd cunoagtereeste disponibild fieclrui copil a lui Dumnezeu. In ceea ce privegte Biserica, avem nevoie de pastori. inv[{[tori. intrebareacare se ridicd, cdp$ va fi indeplinitd aceast[ promisiune?Mai intdi, amintili-vi bd legimdntul a fost ftcut cu Israelul. Aceastl parte a Legimdntului nu va atinge indeplinirea finald gi completi pdnd ?n impdrtr{iade o mie de ani. $i, din nou, Legdmdntul Avraamic implica aceastl binecuvdntare.lsraelul va fi o binecuv6ntarepentru toate nafiunile datoritd acesteicunoagteridepline. in Zaharia8 versetul 23 se face referire la acesteveniment;el spune,,, A$a vorbe$teDomnul oqtirilor: zece oameni din toate limbile neamurilorvor apucape un Iudeu de poala hainei,gi-i ,,in zilele acelea, vor zice: ...Vrem sd mergemcu voi; cdci am auzit cd Dumnezeuestecu voi!" Cuvintul ,,haini" este tradusdin,,kanaph"; acestea erau franiurile care inconjuraupoala hainei evreului aritdnd cd el tinea legea. In Evanghelie citim despre femeia care a atins poala hainei Domnului, 9i fbcdnd aceasta, recunogtea cd Domnul finea Legea in mod deslvdrgit gi avea putereade vindecare.Exact in acelagifel in timpul perioadeide o mie de ani Neamurilgse vor prinde de poala hainei ludeului pentru a primi binecuvdntare.
I

PROMISIUNEA IERTARII
Versetul l2: ,,Pentru cfr le voi ierta nelegiuirile, gi nu-Mi voi mai aduce aminte de picatele gi fitriidelegile lor.tt

-J
rJ

-.t

-l

,-

.\
rI

>J

.-dl -lf

cd le voi iertanelegiuirile". Dumnezcu a spusdoudlucruriin acestverset. Primul,,,Pentru e CuvAntul cuvdntului ,,iena" estetraducerea ,,a fi binevoitor".In Romani3 ,,hileos" gi inseamnd Isus),,maidinainte versetul sd fie, 25 Pavelafirmd,,, Pe El Dumnezeu L-a rdnduit" (vorbind despre prin credinfa gi in sAngele Acestcuvdnt ne duceinapoila VechiulTestament Lui, o jertfbde ispSgire". la capacul de pe ChivotulLegimAntului. sau,,scaunul milei". Eracunoscut ca ,,scaunul bunf,voin{ei" qi vamegul In Luca 18 versetul 13,DomnulIsusa spusPildaFariseului se blteain piept 5i Vamegului gi spunea Ar mai putea fi tradus, cu minepdcdtosul". .,Ai mil6" sau,,Fii binevoitor ,,Fii milosfap de gi-adatseama minepicdtosul".Vamequl posibilitate virsat.Prin c[ singura eraprin sdngele de iertare urmare, faptul subliniatestecd iertarea esteadusi prin cruce.,,Nelegiuire"facereferirela tot ceeace seindepirteazlde poruncileneprihdnite ale lui Dumnezeu. afirmtr, $i, apoi,in al doileardnd,versetul qi picatele gi nu-Mi voi mai aduce aminte de {Erddelegile lor". Legimdntul cel Sub Vechi cineva ,, pdcatele reamintea mereu Israelului comise. In fiecare an,ZiuaIspdgirii erasirbdtoriEcandseamintea 'pdcatul poporului. Dar aici Dumnezeu spune cd nu li se va mai amintipdcatul. Din nou,pentru acegti gi la ritualuldinZiuaIspiqirii.lapul lui Dumnezeu evrei, ei sevor gAndidin nou la VechiulTestament furnizasdngele virsat pentrua fi stropitpe scaunul poporului milei. lapul de ispdgire aveapdcatele mdrturisite asupra in pustiepentrua nu mai fi vdzut.Esteo povestire capuluisduqi eratrimis deparete r- mai degrablamuzantldespre Billy Bray, mincruldin Cornwall,careera un slujitorputernic al lui Dumnezeu cu multe deceniiin urmi. Era cunoscut ca un creqtin zgomotps care strigaintotdeauna gi pentru laude lui Dumnezeu. Povestirea spune cd el a fostinvitatin casa unuiom bogat, a-l determina sErdmdnltEcut. l-a condus in salonul s5u. Dupdun timp a pututsdaudl un ,,Aleluia!"putemic venind din sufragerie. Cdndomul bogata intrebat careeramotivulentuziasmului lui Billy a fost informat cd gazdeilui el a privit la un atlas.Acolo a vdzit cd era un loc in OceanulPacifica cdrui in sufrageria addncimi fi mdsurate. nu puteau Billy a rostitstrigAnd versetul din Mica 7.19,,givei aruncainfundul mdriitoatepdcatele lor" Ei Billy a mai'explodat pentru intr-un,,Aleluia!"Mulqumim lui Dumnezeu cd,princruce, SfAnt poate pierdufi. Dumnezeul fi miloscu picdtogii 93

>{

uJ ,-'-)
s-!

t
i

REZUMATUL Versetul 13: ,,Prin faptul cn zice: ,Un nou legimAnt' a mirturisit cii cel dintAi estevechi; iar ce estevechi,ce a imbfltrflnit, esteaproapede peire."

rl

CuvAntul tradUs din ,,kainos"; inseamnd,,nou ca forml saucalitate, nu nou?ntimp ,,nou" este saurecent".Vorbinddespre Legim6ntulcel Vechiautorulfolosegte cuvAntul ,,palaios";inseamnf, ,,cd esteuzat,demodat, nefelositor".Prin urrnare, Legimdntulcel Vechi esteinutil datoritI Golgotei.Din nou privim la Matei 26 versetul26 undeDomnul facereferirela Legimdntulcel Nou in sAngele Sdu. Apoi autorulafirmd, ,, Iar ce estevechi, ce a ?mbdtr6nit, esteaproape de peire". Expresia,,ce este vechi" estedin nou traducerea cuvdntului,,palaios"- ,,nefolositor, uzat" gi ,,ce estevechi" este,,a qi a seinvechi'0. imb5treni";mai exact, a pierdeputere Astfel,lec{idpentru evreiestes6,,pirdseascd cel Vechi gi sd seintoarcd Legdmdntul sprecel Nou".

I I
94

/-.fi
CAPITOLUL 9 o cERcETARE A coRTULUI pAvrAhirnsc I A LEGATURII LUI CU
rnAsAruRrLE ESENI.'rALE ALEmcAvrANTULUrcEL vECHr
gi la un locag Versetul l: ,,LegfrmAntul dintii avea qi el porunci privitoare la slujba dumnezeiascil pAmAntesc de inchinare."
|||r

\tr--r

ur

in acest verset sunt de observat doui lucruri. Mai intAi, ,,porunci privitoare la slujba dumnezeiasci". ,,Poruncf," traduce cuvdntul greceso,,dikaioma" qi inseamnd ,,o expresieconcret6a neprihlnirii".$i, apoi, in al doilea rdnd,,,un locag plmdntescde inchinare", cuvAntul,,pdmdntesc" este folosit intr-un sensetic dar este folosit ca opus al cuvAntuluiceresc.,,Locagde inchinare" estedin pentruDumnezeu". cuvdntul,,hagion" gi inseamnS,,o cl6direpusddeoparte

iLr

scHrTA DESCRTPTTVA A CORTULUT lNrArXrRrt

trr

Versetul gi 2: ,,in adev6r, s-afilcutun cort.in partea dinainte, numiti,Locul Sfint'era sfegnicul, masa piinilepentrupunerea inaintea Domnului." in acestversetesteo descriere scurtd a primeiinciperi din cortulintdlnirii,cunoscutica Locul gapte Sfbnt.Aici era a$ezat sfeqnicul bratede de aur, cunoscut cu cele ca Menoragi masacu cele pdini,descrise pentru doisprezece punerea aicica pdinile inainte.

|lY

arB

Ite

DINCOLO DE PERDEAUA A DOUA

Versetul 3: ,,dupil perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema ,Locul preaSfAnt'."

trg

lav

Prima perdea pdzeaintrareain Locul Sfdnt, nici un heruvim nu era pictat pe aceastl perdeadar pe a doua perdea in locul descris aici ca ,,Locul Preasfhnt"era pictat un heruvim. La acest lucru ne vom gdndi maitdrziu.

SFANTA SFINTELOR Versetul4: ,,El aveaun altar din aur pentru timiie, gi chivotullegtrmAntului, ferecatpestetot cu aur. in chivotera un vas din aur cu man6,toiagullui Aaron, careinfrunzise, gi tablelelegflmintului." Doud articole sunt aduse in centrul atentiei in aceatd Sfbnti a Sfintelor unde, intr-un mod special,era prezenlarealSa Dumnezeului Atotputernic. Mai intAi, este menfionat aitarul de aur pentru timaie. Se vorbegte despreel in Levitic l6 versetelel2 gi l3 qi era folosit in ritualul dinZiua IspSgirii. Marele Preot trcbuia sd ia cSrbunii apringi de pe altar qi sE punl tdmAia pe foc inaintea Domnului atunci cdnd era in Locul Preaslbnt. Al doilea articol men[ionatera Chivotul Legimdntului. Acestaera fdcut din lemn de salcdm gi era acoperit cu aur. Scriitorul acordi atenfie continutului. Mai intdi, era vasul de aur cu mand din anii petrecufiin pustiegi toiagul lui Aaron carea inmugurit.Numeri capitolul l7 versetul 10 aratd ci toiagul lui Aaron trebuia pus inaintea mirturiei. Era in imprejurareac6nd autoritatea lui Moise gi Aaron a fost provocatd gi, cdnd toiagul lui Aaron a inmugurit, acest lucru a ardtat alegerealui Dumnezeu cu privire la preofia lui Aaron, impreund cu Moise ca gi conducdtoral poporului. Al treilea articol din Chivotul,Legdmntului era ceea ce scriitorul descrie ca tablele legdm6ntului;acesteaera, binein{eles, tablele de piatrd care confineauCele Zece Porunci scrisecu desetulluiDumnezeu.

5J

\s

5J

5r

5J

5J

95
n;

Lr

--1

I
TIERUVIMUL capaculispnqiriicu umbra lor. Nu este Versetul5: ,,Deasupra erau heruvimiislavei,care acopereau vremea silvorbimacumcu deamlruntul despre aceste lucruri." pentruautor s6 explicedetaliatrolul qi lucrarea ci ar fi fost necesar heruvimului Binein{eles intrucdtaceastd invdldturi aveasi fie gravatiin mod profundin minteafiecirui evreu.Totugi,datoritd importanfeiperdelei care pdzea intrareain Sfdnta Sfintelor qi de asemenea datoritd faptului cd heruvimulera infiligat pe ea gi a celor careumbreau scaunul milei, va trebui si ne gdndimla aceste fiinp angelice mai detaliat. Primamen{iune a heruvimului in Scripturd o gisim ?n Genesa 3 versetul -pirin{i 24. Dupit ce primii noqtrii Domnul a a$ezat s-aurdzvrdtitimpotrivalui Dumnezeu la rdsdrit grldinii Edenului gi apoi Biblia aratdmotivulheruvimului gi a sabiei heruvimigi o sabie invdpdiatd inv[p6iate; plzeau drumul la pomul viefii. Cuv6ntul,,pdzea"trebuiecercetatmai in detaliu.Este inseamni,.aobserva, AvAndtn vedere cuvdntulebraic,,gamar"; a pistra,a re{ineo'. acestlucru,scopul heruvimuluiera dublu. Mai intAi,sd opreascipe omul picdtosin starea sa cizuti de la pomul viefii la pomul vielii care sI fie numai ?n felul lui dar, in al doilea rind, si pdstreze o cale de intoarcere qi la momentul Dumnezeu alesde El. A douamen{iune in Scripturl a heruvimului o gdsimin Exod25 versetul 18. Aceqti heruvimi erau fbcufi din aur gi erau de fapt parte integral5din Chivotul pentrua observa Legdmintului;erau aqezali gi a umbri scaunul milei. Acestaera,binein{eles, locul undesdngele virsat era stropitgi heruvimuleraintr-o pozi{iede pazdgi protecfie a singuruluidrum pe careomul picdtosse puteaapropia de Dumnezeu. a heruvimului o gdsimin Numeri A treiamenfionare qi 7 versetul puternice 89 careafirmi cd Domnullocuiegte ?ntre fiinfe angelice heruvimi.Vedemaceste gi in Apocalipsa in profefia din Ezechiel caitolul 4 versetele 7la8. AceEtiheruvimi, cum i-a vdzut a;a Ioan, locuiesc in cer, in prezen{a lui Dumnezeu, inconjurdnd tronul Siu. Versetele 4 din Apocalipsa afirmd,,, Ceadint6i ftpturd vie seamdn6 cu un vilel; a treia are fala ca a cu un leu; a douaseam6nS patrufdpturivii aveacAtegase unui om; gi a patraseamdn6 din aceste cu un vultur caresboarE. Fiecare aripi,gi eraupline cu ochi de jur imprejurgi pe diniuntru.Zi;;i noapte, ziceaufEri incetare: ,,Sftnt, Sfbnt, Sfdnt,esteDomnul Dumnezeu, Cel Atoputernic, care era,care este,care vine!" S-ar putea patru {bpturivii reprezintl spunemulte despreacegtiheruvimi dar mulli teologisugereaz[ cI aceste cele patru Evanghelii. Cea dintdi ftpturi vie careseamlndcu un leu ar puteareprezenta Evanghelia dupi Matei carevorbeqte lui luda.A doua{bptur6 despre IsusMesiaca fiind Leul din semin{ia vie care seamdnicu ^un vilel ar putea reprezenta Evanghelia dupd Marcu; vilelul in vechimeera o fiin{6 gi Il descoperim pe Domnul in Evanghelia slujitoare dupi Marcu in calitatede Slujitor credincios. A gi putea treiaaveafala ca a unui om ar dupi Luca undeil vedempe Isusca fi echivalentul Evangheliei fiind omul perfectgi, apoi,in celedin urm5,a patracu fala ca a unui vultur ar puteavorbi de divinitate gi in Evanghelia dupi loan divinitatea Intorcindu-ne Domnuluiestedominantf,. la cuvdntul,,qamar" pf,stra, putea pentru careinseamnA re{ine" observa, a Evangheliilor ci numai prin a ar fi aplicat ,,a qi poate gisi mesajulEvangheliei omul picltos se poateapropiade Dumnezeul Sfdnt iertare.$i apoi versetulvorbegte de heruvimii slavei.Cuvdntul?n ebraicd este,,kabod"gi inseamni ,,cevacare este greu,careesteimportant".Prin deducfie, gi aqeinfluen{i, ceva se referdlaceva carecereconsidera{ie gi se distingede oricealtceva, careestepus deoparte de tofi ceilalli. C6ndIosif i-a trimis pe frafii s[i inapoila tat6l lor in Canaan el i-a invdfatsd-i spuni tatilui despre slavasa.Iosif era un om carecerea recunoagtere, pus gi un om de influen{[, deoparte separat de ceilalli oameni.Acum ?i vedemaici pe heruvimilegafiintr-un mod unic de slavalui Dumnezeu. cd in Apocalipsa Esteinteresant ei zic fdrd incetare, estediferit, separate, cu totul unic. ,,Sffint,sfhnt,sfhnt". Ceeace ei aratdestecE Dumnezeu Ar fi binesI ne gAndimdin nou la lizechielcapitolul28 undecitimcf,Lucifer a fost un heruvimuns. P6catul lui Lucifer a fost cd el nu s-agdnditci Dumnezu eracu totul unic.Lucifer a spusci va fi ca al cerului gi al pdmAntului. Cel Preainalt, st6panitor Ca rezultat, aceastifiing angelicdputernicd a devenitSatan, vrdjmagul lui Dumnezeu. Se parecd aici in Apocalipsa 4 heruvimii se ocuptr?n mod desdvdrqit de conceptulcI Dumnezeueste sffint gi cu totul unic. Versetulcontinui si spundcd capaculisp6qiriicu umbralor". Expresia ,,heruvimiiacopereau ,,a acopericu umbra"estetradesdin doui cuvintegreceqti ,jos" gi ,,skiazo"carese traduce,,umbrd".Acegtiheruvimi ,,kata"insemndnd umbreaucapaculispngirii.Conceptulesteci acestcapacal ispdEiriiprimeaprotec{ie cornpletd din parteaheruvimilor. inorcdndu-ne la prima men{ionare a heruvimului in Genesa 3 versetul in Scripturd 96

I
l I

t
I I

t
l

t
I
il

u
U U
il
IT

T I

)+*
24 ne amintimcI heruvimiierau rAnduilisA pAzeascb drumul spre pomul viefii. Ne amintimde care inseamnl ,,a observa, a pilzi, a asemenea cA ,.a pdzi" traducecuventuldin ebraicd,,gErnzrr'o gi heruvimiip5;zeau vegheau refine". Prin urmare, singura calepentruomul pdcAtos de a fi curdlitqi de ispigirii" estetradus a fi adusdin nou in pdrtiqie cu Dumnezeul Sfint. Cvdntul din cuvAntul ,,capacul grecesc Pavelfolosegte 24 la 26 el acestcuvantin Romanicapitolul3 gi in versetele ,,hilastereon". careestein Hristos spune, frrd,platd,prin harulSdu,prin rSscumpdrarea, ,, $i suntsocotilineprihdnili, PeEl Dumnezeu L-a rdnduit mai dinainte in s6ngele Isus. sdfie, prin credinla Lui, o jertfbde isp6gire," (hilastereon) picatele neprihdnirea Lui; trecuse cu vederea dinainte,in vremea in cdci ,,ca sd-qiarate pentruca, rSbdiri a lui Dumnezeu; in vremea de acum,sd-qiarateneprihdnirea Lui in agafel delungei gi totugisi socoteascd pasajvedem pe cel ce crede in Isus".In acest in cdt,sd fie neprihdnit, neprihdnit insultatide picatul omuluiqi de incdlcarea legii. in versetul 23 din Romani sfinfenia lui Dumnezeu gi sunt lipsili de slava lui Dumnezeu".Dar capitolul 3 Pavel spune,,, C6ci to{i au pacatuit, pe Dumnezeul inseamnl,,indepdrtare de ceeace ofenseazd SfAnt". Cdnd marii preoli ,,hilastereon" gi dragostea lui Dumnezeu erau satisftcute. Pavel stropeau sdngelepe capaculispIgirii, dreptatea Apoi autorul cb Isus este hilastereonul nostrum, adici estejertfa noastrd de ispdgire. subliniazd Epistolei cdtre Evrei afirmd, ,,Nu este vremeasI vorbim acum despreacestelucruri". Totugi, sd rezum6m, inci o dat6,ce va insemna evreiqi ce inva!f,el pe tofi copiii lui cortulintdlnirii pentruacegti Dumnezeu. ne atenfia Sd imagindm cd ne-am apropia de cortulintAlnirii. Primullucrucarene-ar capta rdsucitde de un garddin pdnze de in sub{ire ar fi ingrddirea cortului.Cortul propriu-zis erainconjurat la intraredar pe ea nu se giseanici un heruvim.De asemenea, nu era cinci cofi inllfime. Era o perdea caresI inchidd aga maitArziu, nici un heruvim drumulspremarele altarde aramlcare, cum vom vedea 6 careafirmI, ,, Isusi-a zis: simboliza crucea lui Hristos.Aceasta ne reaminteqte de Ioan l4 versetul gi prin Mine". adevdrul viala.Nimeninu vine la Tatdldecdt ,,EuSuntcalea, $i, din nou,in Ioan l0 versetul 9, Domnula spus, ,, Eu SuntUga.Dacdintrdcinevaprin Mine, va fi mintuit; va intraqi va pentruoricinegi fiecarepicdtospoateintra gi poate iegi,gi va gdsipigune." Astfel, caleaestedeschisd primi curdfireprin crucealui Hristos. Din curtevom mergemai intdi la marelealtarde aramd. Arama pe Aaron stdndinaintea in Scripturi vorbegte de judecat[. Sd ne imagindmcu ochii minlii noastre altaruluigi imediatinaintealui seinfrligeazf, un Israelitcareesteevidentnecdjitintrucdtii vedemfata plin[ de lacrimi. Il ascultdm pe Aaron cum il lntreabi gi descoperim cd acestIsraelita hulit numele mareluiDumnezeu Iehovagi astfeltrebuiasd fie rostitdimpotriva lui pedeapsa cu moartea. Totuqi, ducea iqi punemdinilepe capulmieluluigi igi observfun cI Israelitul un miel; vedemcum Israelitul picateleinaintealui Dumnezeu. mdrturisegte Apoi Aaron ludnd un cutit injunghiemielul gi varsd gi sdngeleanimalului la baza altarului mielul este ars in foc. Dupi aceea,il auzim pe Aaron pe Israelitindrepti{it gi nevinovat declardndu-l inainteaunui Dumnezeu sfdnt.Mergdndmai departe lucru pe careil intdlnimin curteesteun vasmarede aramdnumit lighean. urmdtorul Observlmce esrc plin cu aptrgi .;stefolosit pentrucurd{irea preolilorinainteca ei sd slujeascd in cortul intdlnirii.Aaron ne-arexplicade asemenea ci acestlighean a fost fbcutdin oglinzilede aramdale femeilorcareau iegit din Egipt. Dacd altarulde aramdvorbegte ligheanul vorbegte de sfinfire.Pavelspune de indreptdlire, despre Cuvdntul lui Dumnezeu cd esteo oglindd. ln 2 Corinteni l8 Pavelspune,,,Noi toli 3 versetul privim cu fala descoperiti, qi suntem ca intr-o oglindS, in acelagi slavaDomnului, schimbafi chip al prin DuhulDomnului".Deoarece privimin oglinda Lui, din slavdin slav5, lui Dumnezeu, Cuvdntului qi suntemschimba{i vedemslava lui Dumnezeu in acelagi chip ca al Lui c6nd descoperim toate promisiunile pe careni le-a frcut in IsusHristos.CAndintrim in cortul int6lnirii aten{ia noastrd este captatd de sfegnicul cu cele gaptebratede aur din stdnganoastrS. Din nou acesta vorbegte de acel momentcdndDomnulnostrua spus,,,Eu sunt luminalumii". in dreapta noastriestemasacu cele pAinipentru punerea doisprezece inainte. Ele neamintesc cd Domnula spus cd estePdinea Vielii gi noi putembeneficia Apoi observlmo perdea de aceasta. careplzeqteintrara in Locul rea Sfdntal cortului perdea intdlnirii.Observ6m c[ pe aceastd esteinlSfiqat carepizegte un heruvim.Aceasta esteperdeaua perdelei Prezen{a Sf6nti caleaspre a lui Dumnezeu. in fa{a observdm un altar mic de aur pe carese pentru ardetdmAie. Ea ne amintegte de Hristos noi. Pe paisprezece caremijloce$te Nisananul32 d.Hr. perdea. extraordinar in templu carea implicatgi aceastd a avut loc uh eveniment Matei relateazd in 27 versetele 46 la 50 cd la oratrei in ziuaaceea Domnulgi-adat Duhul.Era exactmomentul capitolul in care mielul de Pagte erajerlfit dar esteqi momentulin care Matei spunecI perdeaua dinlSuntrul jos, Datoritd Templului s-aruptin doub, de suspdn6 faptului cd Domnulgi-avirsat sdngele, heruvimul 97
|..a

|l,,

|llr,t tll J

l/

LIll lll

d -r

tlLLtllr I

ill. -r: Itrr

l{g

\g

I!g

Ir.

\r

f-

\.1

\;

L!

L,J

\1

5J

f,-.

5".J

qi toateacestea a fost dat la o partegi s-aoferit intrareliber6in prezenla sf6nt6lui Dumnezeu datoritl gi dragostea la sdngeluivdrsatal Domnului. Sfin{enia, dreptatea lui Dumnezeu au fost satisfdcute slbnt6a lui momentulpotrivit gi orice picf,tospociit carevine pe cale crucii poateintra in prezenfa Dumnezeu.

SLUJBA DIN PARTEA DINTAI A CORTULUI preo{iicarefac slujbele, intrtrtotdeauna Versetul 6: "$i dupil ceau fostintocmite astfellucrurileacestea, in parteadintii a cortului." in Exod capitolul40 citim cd dup[ ce au fost fdcutetoatelucrurilenecesare in cortulintdlnirii Moise le-a pus pe toatela locul lor gi cortul a fost intocmit.CuvAntul in greacd este,,kataskeuazo"; inseamnl ,,a mobila,a echipa,a pregiti, a faceca totul si fie gata". Cuv6ntulestela timpul trecut continuuardtdndcd esteo ac{iuneincheiatd in trecut dar care are gi rezultateprezente. in Exod capitolul40 versetul 34 citim, ,, Atunci norul a acoperit Cortul intdlnirii, gi slavaDomnuluia umplut cortul". Acesteveniment a avut loc dupi slujbade agezare a cortuluiintdlnirii. Autorul subliniazd cd dupd aceastd slujbd, ,, preofii intrd totdeauna in parteadint6i a cortului"; adic[, prima incdpere, sfegnicul brafede aur, masacu cunoscutica Locul Sffint.Ne amintimcd aici se g6seau cu celegapte pdinilepentupunerea qi preotii pe care inainte altarultdmdierii. dincolode perdeaua Totuqi, nu treceau era heruvimul.Apoi scriitorulspuneci preofii intrAndin parteadintdi a cortului fbceauslujbelelui Dumnezeu. in originalvorbegte Cuvdntul de ,,o slujbi religioasi". ,,fdceau"
J

SLUJBA iX PANTNA A DOUA A CORTULUI INTALNIRII pe careil aduce preot, Versetul 7: ,,Darin partea a douaintril numaimarele odati pean,gi nu filri sAnge gi pentrupilcatele pentrusineinsugi alenorodului." din negtiinfA ci MarelePreotintra singurin Locul PreaSfhnt.Fiii lui Aaron puteausd intre in Observafi prima inciperea cortuluiintdlnirii.De exemplu,Zaharia, tatll lui Ioan Botezdtorul, era un membrual familiei lui Aaron gi prin urmare aveaacces in primainctrpere a Templului.Luca relateazd acestlucru in capitolulI al Evangheliei saleversetele slujeain prima incipere a 9 la I I gi 23. in timp ce Zaharia Templului i s-a ar[tat ingerulGavril. Totugi,in ceeace privegte a douaincdpere a cortuluiintdlnirii, gi aceea adicdin Locul PreaSfhnt,puteasi intre doaro singurl persoand era MarelePreotclruia i se permiteasf, intre doar o singurddatd pe an, in Ziua Ispigirii, gi atunci trebuias[ intre singur. $i observa{i cf, MarelePreoteraobligatsi intrein a douaincdpirea cortuluiintdlnirii cu sdnge, mai intdi pentruel insuqigi apoi pentrugregelile poporului. Levitic l6 vorbeqte de proceduradinZiuaIspdgirii. Ar tebui si observdm ci MarelePreotintra de trei ori in Locul PreaSfhnt.Mai intAi,intra cu timdia; apoi intra cu sAngele taurului pentruel gi familia sa gi, in al treileardnd, cu sdngele fapului pentru picatele poporului.Cuvdntul,,prtru" din fraza,,pentru picateledin neqtiin{a ale poporului" este tradusdin cuvdntul,,huper" gi cuvAntul vorbegte de ?nlocuire. Ideeape care autorulEpistoleicitre Evrei o subliniazi aici esteo[ in afari de MarelePreotnu era nici o caleca cinevasi poati trecede aceiheruvimide pe perdea citre Locul PreaSfAnt.

-l J

T
{

T
-l

COMENTARIUL DUHULUI SFANT CU PRIVIRE LA ACEST CONCEPT Versetul8: ,,Prin aceasta, Duhul Sfint ariita cil drumul in Locul preaSfint,nu era inci deschis c6ti vremestain picioare cortuldintAi." J Cuvdntul,,arat6" estetradusdin cuvdntulgrecesc ,,deloo" gi inseamn[,,a faceclar". Prin urmare,Duhul Sfbntare ca scopsi ne faci cevafoarteclar gi, in mod deosebit, cititorilor evrei.Prin urrnare, Duhul Sfdnt aratdin mod clar cI drumul cf,treprezenfa sffinti a lui Dumnezeu nu era incd deschis cit timp a statin picioare cortuldintAi.,,Deschis" inseamnd dezgolit, revelat". ,,descoperii, 98

iI
I
I

{ :

{ t

)
t-L-J l" -,

l-rLf

_)--

- -l-tJ.t-J 11

f,!{--J

&) -1

rrl

I.r-L- J
I

b-j H-: k-: H.: k-;

Hl
1t-.
}!-)

-J

t-\l

'

teL

3r)

-r

l.^ 14

--'l -J

l",lllJ

t-li

-J -l

Pentrua rezum1 Duhul Sffint ne arat5cA atAttimp cAt primul cort stdteain picioare cu perdeaua care infdliga heruvimi accesul cdtre prezenfa Lui nu era deschis. Prin urmare, perdeaua nu putea fi indeplrtati cdt cortul ?nt6lniriiinci mai func{iona.La aceasti etaptrar fi util si arunclm o privire peste istoria Israelului gi sd vedem cum L-au respinsei pe Mesia. Vd aminti{i cI loan Botezitorul a declarat cd Isus este Mielul lui Dumnezeu care ridici picatul lumii. Dumninici, gase aprilie anul 32, noud Nisan dupi calendarulevreiesc,Mielul lui Dumnezeu a fost prezentatpoporului Israel. Acesta a fost evenimentuldin Duminica lntrdrii Domnului in Ierusalim. Aceasti ocazieimportanti a fost prezisl in mod explicit in Vechiul Testament.TAnIrul prooroc, Zaharia,afirmd in cartea sa profetici, capitolul 9 versetul9, ,, [ialte de veselie,fiica Sionului! Strigd de bucurie,fiica lerusalimului! Iatd,cdimpdratul tiu vine la tine; El este neprihinit gi biruitor, smerit gi cdlarepe un mdgar,pe un mdnz, pe mdnzul unei magarite". Observa{i ci in prezentareaMielului erau implicate doui animale. Cind Matei a relatat acesteveniment in Evanghelia sa, capitolul21, a citat din profe{ia lui Zaharia in versetul 5. Apoi in versetul7 Matei este foarte atent sd aminteascdfaptul ci atunci c6nd Domnul S-a prezentatpoporului Israel ca Mesia a lor au fost implicate dou6 animale. O profelie cu mult mai uimitoare se gdsegte in Daniel capitolul f. in versetul24la2T ingerul Gavril ii descoperd lui Daniel cb au fost hotirdte gapte sdptimdni asupra poporului Israel. Acestea insernnau o perioadd de 490 de ani cAnd planul lui Dumnezeucu privire la Israel avea si fie adus la indeplinire.Pe l6ngd aceasta i-a mai fost descoperit proorocului gi acest lucru este relatat in versetul 26 cd dupd 483 de ani Mesia va stArpit. Expresia inseamndcd Mesia va muri de o moarteviolentS,dar nu pentru El insugi pi nu va avea nimic. Cu alte cuvinte, Domnul nu va primi atunci cdnd va rnuri ceea ce de drept ii apar{ine.Aceasta face referire, bineinfeles,la impdri{ia care de drept ii apar{ineDomnului gi Mintuitorului nostru. Aceastd profefie i-a incurcatpe teologi de-a lungul secolelorpdndcdnd,in secoluldouizeci, un om evlavioscu numelede Sir Robert Anderson a putut sd descifrezeaceastd profefie extraordinar6.in anul 490, potrivit cu Daniel 9 versetul 25, va incepe perioada,, de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului". Aceastd poruncS a fost datd de un rege persanpe 14 martie 445 i.Hr. Acest eveniment este relatat in carteaNeemia.Calculdnd483 de ani de la aceadati perioada se incheiape 6 aprilie 32 d.Hr., gi anume in Ziua Intririi Domnului in lerusalim. Pentru Israel aceastaera, bineinfeles, o zi unicd qi speciald. Luca subliniazi acest fapt in Evangheliasa capitolul l9 versetele41 qi 42,,, Cdnd S-a apropiat de cetate qi a vdzut-o. Isus a pl6ns pentru ea, gi a zis: ,,Dacd ai fi cunoscut gi tu, mdcar in aceastdzi, lucrurile, care puteau s61i dea pacea!Dar acum, ele sunt ascunsede ochii tdi". Astfel, pentru na{iunea Israel, Mielul lui Dumnezeu a fost prezentat poporului gi a fost ardtat intr-o zi specificd gi intr-o modalitate specifici ce a fost profe{itd in mod clar in Vechiul Testament.Apoi Mielul a fost cercetat. Interesant, cercetarea Mielului Iui Dumnezeua inceput luni, potrivit relatlrilor din Evanghelie,zece Nisan in calendarul evreiesc. Pentru a inlelege semnificalia acestui lucru trebuie si ne intoarcern in Exod l2 versetele3 la 6 gi si descoperimce se int6mpla cu mielul de Pagte.Acest pasaj spunecam aga: ,, Vorbili intregii adundri a lui Israel gi spunefi-i:,,in ziua a zeceaa acesteiluni," (adicd luna Nisan) ,,fiecareom sd ia un miel de fiecarefamilie, un miel de fiecarecasd.Dacd sunt prea putini in casd pentru un miel, sd-l ia cu vecinul lor cel mai de aproape,dupd numirul sufletelor; sd facepi socotealacdt poate mdnca fiecare din mielul acesta.Sd fie un miel idrd cusur, de parte bdrbdteascS, de un an; veli puteas6 luali un miel sau un ied. 56-lpistrafi pdndin ziuaa patrusprezecea a luniiacesteia; gi toati adunarea lui Israel sd-l junghie seara". Intdmplitor, istoricii evrei aratd ci timpul pentru injunghiereamielului de Pagte era ora trei pe paisprezece Nisan. Mdrturiile din Evangheliearatdcd de pa zece Nisan pAnS pe paisprezeceNisan, ceea ce inseamnd vineri cdnd Domnul a fost ristignit, Mielul lui Dumnezeu a fost cercetat de popor. Multe evenirfienteau avut loc in aceasti perioadl gi dupl ce poporul Israel a terminat aceastd cercertare, Domnul S-a infdligat inaintea lui Pilat gi el a fdcut declarafia oficiald ,.Eu nu gisesc nici o vind in omul acesta". Prin urmare,Isus a fost Mielul desdvdrgit al lui Dumnezeu care a purtat pdcatul lumii. Dupi modelul de cercetarea mielului din Vechiul Testament,pe paisprezece Nisan la ora trei dupi-amiazd Mielul a fost injunghiat.in calendarulnostru, aceasta a avut loc vineri, unsprezeceaprilie anul 32 d.Hr. In Matei 27 ne este relatatl ordinea evenimentelor din aceazi dureroasd. La 9.oo Domnul a fost ristignit; la 12.00intunericul a acoperit pimdntul; qi apoi la 15.00Domnul qi-a dat Duhul. A rostit un singur cuvdnt,,tetelestai"; cuvdntul se traduce ,,S-a isprivit" dar in greacdare conotafii de ,,pentruo datorie care a fost plltitd in intregime". Nisan Domnul $i-a plecatcapul gi a murit. El a fost Mielul de Pagte La 3.00 pe paisprezece injunghiat pentru pdcatul lumii. Exact in acel moment,perdeaua dinlduntrulTemplului s-a rupt. Heruvimii care

L-.--,1 Ll,l

99
L'ti, -r .l

erau inflti$ati pe perdeaau fost da{i la o parte gi s-a oferit intrare liberl pentru omul picitos in pentruEl primul cort al int6lnirii nu a mai existat; prezenla sfhnti a lui Dumnezeu. Din acelmoment, Domnulca Mare Preotal nostrunu a trebuit acumera o calenoul qi vie cdtreprezen{a lui Dumnezeu. Siu scumpodati pentru sd intre de mai multe ori in Locul Sfdnt,ci a adusriscumplrareprin sdngele poporulIsrael,ei au respins ei au totdeauna. Totugi,in ceeace privegte darulindur[rii lui Dumnezeu; primul pus cauzd, Dumnezeu deoparte au reinstaurat cort al intdlnirii. Din aceasti a cusutperdeaua 9i Templuin anul70 d.Hr. aqa cum a profelitpoporuluiIsraelinaintede Israelulgi de fapt a gi indeptrrtat prin Duhul Sffint,o lecfieutil6 pentruevreii din perioada Necazului cel ristignire.Acestversetaduce, Mare. De fapt, esteo lecfieutil6 pentrutofi copiii lui Dumnezeu din toatevremile.Lec{iaesteci atAt timp cdt primul cort al ?ntAlnirii a statin picioare caleacitre Locul PreaSfdntnu puteasi fie ftcut5 niciodatbreal6. Perdeaua cu heruvimii pdzeaintrareain prezenlalui Dumnezeu.Primul cort al prin sdngele de lege;caleanoui gi vie adusd lui Hristosestelegatl intdlnirii era legatin mod intrinsec de har. Referindu-ne 30 la 33, Paveldescrie in mod intrinsec din nou la Romanicapitolul9 versetele Israelului. Pavelafirmf,,,,Decice vom zice?Neamurile,carenu intr-un mod foartegrafic problema gi anume neprihfinirea care se capdtd prin umblau dupd neprihdnire,au c6p6tat neprihdnirea credinfi; pe c6nd Israel, care umbla dupd o Lege, care si dea neprihinirea,n-a ajuns la Legea prin credinti, ci prin fapte.Ei s-aulovit de piatrade Pentruce? Fentrucd Israeln-a cdutat-o aceasta. gi o stdncd poticnire, de cidere: qi cine dupdcum estescris:,,latlcd pun in Siono Piatrdde poticnire, credein El, nu va fi datde rugine."

1
'l t

APLICATIA PENTRU GENERATIA LUI ISRAEL CARE L-A RESPINSPE MESIA pentruvrernurile Versetul 9: "Aceasta era o asem6nare de acum,cAndseaducdaruri gi jertfe,carenu pot ducepecelceseinchinilin felulacesta, lui." la desflvfirqirea ceruti decugetul pentruvremurilede erao asemdnare cf, atuncicdndautorulfoloseEte fraza,,,Aceasta Observa{i autorulse acum" leagi acestversetde generafia de evrei careL-a respinspe Mesia.De asemeneao cusuti. refer[ la cortul intdlnirii sau la templul care mai era atunci ca la acel templu cu perdeaua Observa{i atenliacI acelcort al intilnirii erade aqanaturi ci nu puteasf,aduc6imp6care. ci el atrage pentru vremurile de acum". La inceputul versetului,autorul afirmd, ,,Aceastaera o asemdnare gi inseamntr Prin urrnare, traduce cuvdntul,,parabole" estepus deoparte". Cuvdntul,,asemdnare" ,,care nu a putut aduceimpdcare autorul spuneci aranjamentul acestuitemplu care a fost pus deoparte poporuluiqi, binein{eles,se referdla templulcu perdeaua Fraza,,pentru cusutd. vremurilede acum" este la participiuperfect.Aceastainseamni ci s-a petrdcutatunci cAndDomnul a fost respinsdar continui si aibi loc p6n6in ziua de azi. Apoi autorulcontinui si spuni ci darurilegi jerfele nu pot traduce la desivdrgirea cerutl de cugetullui. ,,Desivdrgire" duce pe cel ce se inchindin felul acesta cuvdntul ,,teleios"qi inseamni ,,a ajungela un sfdrgit" gi aici, in context,sfhrqituleste paceacu Dumnezeu.Oswald Chambers intr-o ?mprejurare dqscriacq4g.rg{4-ca{iqd_&cultateaprin-Sare. o-m_ul qqao4gt_e-gum ci acel cort al intAlnirii cu perdeaua este_cunoscut. Prin urmare,versetuldovedeqte gi pacea picateloriertate cu Dumnezeu. cusuti nu putea s6aduci niciodaticunoa5terea

F(

INSUFICIENTA PRIMULUI CORT AL iNTALNIRII

Versetul 10: ,,Ele Sunt doar nigte porunci pimAntcati, date, ca toatc cele privitoare la mincflrit bluturi felurite spil5turi, pAnl la o vreme de indreptare." gi

rt

despretoate acele lucruri pe care se baza intregul La inceputul versetuluiautorul vorbeqte date,ca toatecele privitoarela m6nciri, sistem.El scrie ,, Ele sunt doar niqteporuncipimdnteqti, Prin la" traduce cuvdntul,,epi" careinseamnd,,asupra". b6uturigi felurite spdlSturi".,,Privitoare pe un sistem complexde porunciunlane intregulsistemal vechiuluicort al intAlnirii s-abazar urmare, poruncipentruIsrael.Eraucerutede Trebuiesf, infelegem, totugi,a l6sataceste fireqti qi plmdnteqti. lui Moise, VI amintili cI tn perioada Dumnezeu dar toateerau la un nivel al condiliiloromeneqti. poporulIsraeltrlia in termeniiTeocralieigi Dumnezeu na{iunii.Totugi, a pus anumitecerinfeasupra 100

-{

-{

= -E --.=.1
E

Ia

erainctrla un nivel omenesc. Sdne gdndimdin nou careeraproblema fundamentald. Legeacarea fost impusd asupra na{iuniieraexterioard dar pdcatul era o chestiune interioarl.Agadar, degiDumnezeu a sdse supunb cerutsaIsraelului acestor porunciomenegti pAnd dar ele au fost impuse la o vremecdnda la careversetul qi este se refer[ ca Ia,,indreptare". Cuvdntul esteimportant -' r / avutloc un eveniment inseamne tradusdin ,,diorthosis". aduceun lucru la condilialui normald".Doctorii folosesc ,,a ' atuncicdndageazd cuvdntul oasele ruptela pozifiape careo aveau inaintede accident. Cuvdntul folosit contextfacereferirenu numai la venirea in acest implrdfiei qi la reinstaurarea Teocra{iei, ci gi la un poateajungedin nou in pirtlqie cu Dumnezeu. mijloc prin careomul pdcdtos Petrua folosit acelaqi in Faptele gi concept Apostolilor 3 versetele 19la2l,,, Poc6ifi-v6, deci, intoarce{i-vd la Dumnezerr, ca pdcatele, sdvi seEteargd gi sdtrimeatd ca sd vind de la Domnulvremurile pe Cel ce a fost de inviorare, pentru rAnduit mai dinainte voi: pe IsusHristos, pe carecerultrebuie pind la vremurile sd-Lprimeascd, din nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeuprin gura tuturor agezdrii sfinfilor Sdiprooroci din vechime".

LEGAMANTUL CBL NOU Versetul 1l: "Dar Hristos a venitca MarePreot al bunurilor viitoare, a trecutprin cortulacela maimare gimaidesivirgit, carenu este fiicutdemAni, adicii nu este din zidirea aceasta."

-lq
--l

--.t_-

|"
:=

+
r.

:=
!=

-:
\.e.

* ' ",'

-\-d

!.d

Autorula vorbitdespre insuficien{a vechiului cortal intdlniriicareeralegat in mod intrinsec de LegdmAntul cel Vechi. Totugi,dispozilia se schimbd completcu expresia ,,Dar Hristos".Venirea Domnuluigi M6ntuitorului nostrua schimbat totul. Timpul folosit in Versiunea Autorizati cereo ajustare ugoari.Frazaar trebui cititd, ,,Dar Hristoscarea venit ca Mare Preotal bunurilorvitoarea trecut". Acestlucru esteadeverit grecesc,,paraginomai" de cuvdntul ce se traduce a venit" in ,,care acest verset. grecesc CuvAntul inseamni,,a ajungel6ng6".Prin ceeace autorulvrea si spund aici este ci pe scena lumii apdruse Domnul. A venitdin ceruri. Kenneth Weistseexprimi in felul urmitor,,,El a venit din afaraumanit6liiEi S-a fhcut una cu omenirea prin na$terea din fecioarl". $i apoi versetul spune, viitoare". AcestDomn din ceruria adusdejardscumpdrare gi, de fapt,a instaurat ,,al bunurilor Leg[m6ntulcel Nou. Apoi scriitorularatS cum s-a realizat acestlucru. EI afirmi, ,, prin cortul acela mai maregi mai desdvdrEit, carenu estefhcutde mdni,adicS nu estedin zidireaaceasta". intdmpl5tor, cuvdntul articulat este cu articolul putea hotdrAt aga ci am citi, ,,printr-un cort mai maregi ,,cort:tl" ,,1" mai desivdrgit".De asemenea, propozitria incepeeu acest,,pfih" carea fost tradusdin ,,dia" gi aratd ceea vreasi spuniaici estec[ tipul de cortin carepreoiii ce autorul ,,unmijloc imediat".Prinurmare, activeazd determinb calitatealucrdrii lor. in Legdmdntul cel Vechi lucrauintr-un cort care nu putea indepirtavina p[catelorcomise. Cortulin carelucreazd Domnulnostrunu a fost,totugi,f6cutde mdini omenegti. Nu a fost crealia omului.Nu numaici Domnulnostru estein ceruri,dar El gi lucreazd din ceruri.Prin urmare,Legdmdntul cel Vechi a avut un cort al intdlniriicu o preofiegi legi careerau plmdntegti; ele au fosr create prin om qi depindeau de credinciogia omului.Legimdntul cel Nou a avut un cort al intdlnirii, o preo{ieqi legi careeraucu totul ceregti" pe har gi, Tot acestsistemse bazeazd prin urmare, depinde de credinciogia de lui Dumnezeu.

,!

e.

pREor nAscunrpAn.q.RnA. vE$NrcAcA$TrcATApRrNsANGELE MAR-ELUI

Versetul12: ,,$i a intrat, odati pentru totdeauna, in Locul preaSf6nt, nu cu sAnge de (api gi de vi(ei,ci cu insugisingeleSiu, dupi ce a cilpAtat o r:iscump{rare vegnicil.o' Sdngelctapilor gi al vileilor vorbescdespreLeglmdntul cel Vechi gi desprecortul intdlnirii dar observafici Marele nostru Preot a folosit sdngeleSdu pentru rdscumpirareanoastrtr.,,Al Sdu" traduce cuvdntulgrecesc privat, unic". Acelagicuvint a fost folosit ,,idios";inseamntr ,,cevacareestepersonal, de Domnul in Ioan 5 versetul 18, unde a spuscd Dumnezeueste Tatdl ,,Siu" (idios). Astfel, Domnul arita cI rela{ia Sa cu Tatdl era personalS,privatl gi unic[. Din acest motiv iudeii au incercat s6-L omoare.Un alt cuvint disponibil era ,,autos"care se referl la ,,stdp6nire". Dacd Dornnul ar fi folosit acest cuvdnt ar fi fost acceptabil pentru evrei dar El le-a ardtat ci rela(ia Sa cu Tatdl era personald, l0l

; -:!
i!g

IA

Are

t"

,in
ll.s

Lr-, 4J
V.t A.

E,,

, ?{ ' 2v ;l t; "

gi privatd. privaE gi unic6.Aici autorularati ci s6ngele lui t{istosa fost de naturi unicf,,personal5 sAngele Domnulnostrua fost umangi totuqidivin; a fost ftrd pdcatqi, prin urmare, Siu puteasi ajute pe pdcdtogii pierduli.Apoi autorulcontinul si afirme,,,a intratodatl pentrutotdeauna in Locul Prea cel Nou. ,,A intrat" traduce Sffint"gi aici autorulsereferi la cortulceresc careestelegatde Leg[mAtul grecesc gi inseamnl,,odatd pentrutotdeauna". cuvdntul Amintili-vd cd subLeg[mdntulcel ,,ephafax" Vechi trebuiaca marelepreot sb intre in Locul PreaSffintin cortulintdlnirii in fiecarean, ardtAnd in picatul. Apoi autorulafirmd, acest fel c5 sdngele niciodatd lapilor gi al vileilor nu puteasi ?ndepirteze qi traducecuvdntul o riscurnpirarevegnicd". ,,dupdce a cdpdtat ,,Cdpdtat"esteun cuv6ntinteresant grecesc,,heurisko"9i inseamnd,,a gdsi un lucru pe care l-ai ciutat". Conceptuluinitor este cd dragostea DomnuluipentrupicdtogiL-a deternrinat de a ne aduce sdcautegi si gdseascd o modalitate inapoi la El. ,,Rdscumpdrare" traduce cuvdntul,,lutrosis"qi inseamnd rdscumpira, a liberapldtind ,,a preful".Tabloulcarese formeazd estecel mai uimitor.Vedemomenirea condamnati in impdritia lui gi pierdutd;robi fafd de natura pdcitoasi gi fala de Satan dar dragostea Satan,condamnatd lui gi dragostea Dumnezeu a g6sito cale.Dreptatea, sfinfenia lui Dumnezeu au fost satisfbcute cu sdngele scumpal Marelui nostruPreot.$i observafi cd, in cele din urmd,rdscumpdrarea estevegnic6. Cdnd pe Eric primit biiatul meucel mai mare, John,L-a Domnulca Mdntuitor i-amcitit loan 3.16,,,Fiindcd atdtde mult a iubit Dumnezeu lumea,cXa dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricinecredein El, s6 nu piar6,ci sd aibdvia{avegnic6". Dupdoe gi-adat seama pe cd a fost un pdcitosgi dupdce L-a acceptat Domnul ca MAntuitor,l-am intrebatcdt de mult va {ine viafa lui vegnicl pe caretocmaia primit-o in dar. L-am intrebatdacl va fine o sdptimdni sau o lun6? ,,Nu" mi-a rdspuns el, ,,am primit viala vegnici". Prin urmre,avemriscumpdrare vegnic{in Hristos. Pavela subliniataceasta in Epistolacitre Efesenicapitolul 1 versetele 13 gi 14, ,, dupi cE afi crezutin El, gi a{i fost pecetluilicu Duhul Sfhnt, qi careesteo arvund pentrurdscumpdrarea carefusese fhgdduit, noastre, celor cdgtiga{i de a moqtenirii Dumnezeu, sprelaudaslaveiLui". 56-I mulgumim lui Dumnezeu cI hatulfbrdmarginial Domnuluine va ducein cer qi observafi ci Pavelsubliniazifaptulcd vom fi sprelaudaslaveiLui".

DAR RITUALTJRILEDIN LEGAiVTANTUT, CEL VECHI AU AVUT ttN LOC $r rrN SCOP
Versetul13: ,,Ctrcidac6sAngele taurilor gi al fapilor gi cenuga uneivaci, stropitApestecei intinafi, ii gi le aduce sfin{egte curil{irea trupului." Acest versetne duceinapoi la versetul10. Israelitulcaretr6ia in perioada Legdmdntului cel Vechi in Teocralie de Dumnezeu trebuiaatuncicdndse apropia s[ intreprindd anumiteproceduri dar, gi se preocupau a$acum am mentionat anterior,acestea eraula un nivel omeesc de curI{ireatrupului. Totugi, era ceea ce Dumnezeucerea.Daci un israelit nu ar fi fost curat din punct din vedere ceremonial atunci cdnd se apropiade Dumnezeu ar fi fost respinsgi exclus din inchinareade la Templu. Era ionsideratintinat un israelitcares-a atinsde un trup mort sau leprosdar observaticd numai trupul era pdngIrit. Cdnd un israelitintinat era stropit,de exemplu, cu cenuga vacii era sfintit pAnd la cur6{ireatrupului. ,,intinat" traducecuvAntul,,koinoo";inseamni ,,nelegiuit,plgdn". traduce gi inseamni,,a fi pusdeopartepentru cuvdntul,,hagiazo" Dumnezeu". Prin urrnare, ,,Sfintegte" Dumnezeu a avut cerinfeclare legatede trupul israelitului. Jertfelegi stropirilesfinteaupe israelitul intinatdar eranumaio cur[{ireexterioard a trupului.Acestprincipiuesteilustratin mod graficin Luca 5. in versetele gi acesta 12la 16 Domnula intdlnit un lepros i-a cerutsd-lcurdfeascd. Cdndomul a fost curifit de lepr6, in versetul14, Domnuli-a cerutsi nu mai spuni la nimenici si se duc[ mai intdi la preotgi s5 aducdpentrucurdtirece a fost rdnduitde Moise.Astfel, vedemc5, degiomul a fost curilit prin ritualul de curtrlireinaintede a se de leprtrqi dupi cdte se pareqi iertat,totugitrebuiasI treacf, puteainchinalui Dumnezeu in templu.Totuqi,imediat in versetele dupl acest 17 la 26, eveniment, citim despre sldbdnogul carea fost vindecat. in versetul in acelcaz,Domnul i-a spusin mod specific, 20, cd picateleii sunt iertategi ulterior a fost videcat.Totugi,in acestcaz, Domnul nu i-a poruncit slibdnoguluisd treacl prin vreun ritual intrucAtforma lui de paralizienu-l opreade la inchinarea ?n templu gi, prin urrnare, nu cereao formd de curlfire exterioard. Astfel, avemdemonstra{ia faptuluicd persoanei sAngele animalelor cr6{ea, de fapt, trupul gi permitea curlfite si intre in curfiletempluluigi

I
tl

t i 9lt
9-

iIIl
l
Ur'

ll TI

i2. l r02

;f
3

-{

-{

lui Israel.Apoi autoruicompar[ sdngele si se inchineDumnezeului animalelor cu sfinfireatrupului prinsAngele lui Hristos.

'-a

{ .-:: {
I

CU CAT MAI MULT SANGELE LUI HRISTOS Versetul 14: ,,CucAtmai mult sAngele lui Hristos, care,prin Duhulcelvegnic, S-aaduspe Sine insugi jertfii f{r6 patl lui Dumnezeu, vAva curtr{icugetul vostrudefaptele moarte, ca si sluji{i Dumnezeului cel
viu!tt

-{ .rt :{ .,ts. _{
--t

.-t!

J J
=

Mai intAi, autorularati cum s-a realizatacestlucru. Facetrei observafii. Mai intdi, el afirmd, prin Duhul cel vegnic". Apoi autorulcompariaceasta cu jertfeleanimalelor; animalele nu au ,,care duh; ele erau participante darn u de bund voie. Astfel ele puteausi aducddoar o cur6{irelirnitatd. vegnic" ar puteafacereferire aici la DuhulDomnului ca la duhulunuiom gi nu ar putea .,Duhul sd se referela a treia Persoand a Dumnezeirii. Spredeosebire dejertfele animalelor, Domnul a qtiutin mod exactce implicajertfa Sa. A fost voia Lui si aducdrlscumplrarepentruomenirea pierdutd. Apoi a qi, in al treilear6nd, douaobservafie, de bundvoie ,,S-aaduspe Sineinsugi".Domnula f6cutacesta gi acceptate de Dumnezeu. Apoi scriitorul face trei ,,fdrl patd". JertfaDomnului a fost desdvArgitd legatede aceastlrdscump[rare. observa{ii Mai intdi, sdngele scumpal Domnului curS{egte cugetul; congtiinfa fiind facultatea interioard de a gti ci Dumnezeu m[ cunoa$te. cuvdntul traduce ,,Cur6!egte" inseamni ,,a curlli, a face curat". A doua observa{ie, ,,katharizo"; ,,de faptele moarte". ceea ce inseamnd in Vechiul Legdmdnt, care era o ,,lucrdri care au ca rezultatmoarteagi condamnarea". gi depindea infelegere bilaterald de fapteleomului caretrebuiasd-giindeplineascd datoriasa, puteasd aducddoar moartegi condamnare ca rezultatal naturii picdtoasea omului. Dar s6ngele scumpal Domnuluicuri{egtecugetulde aceste faptecareaducmoarte.Apoi a treia observafie estecd putem sluji Dumnezeului celuiviu. Cuvdntul grecesc cuvdntul gi inseamnd ,,sluji"traduce ,,latreuo" ,,a sluji inchinare". in Prin urmare, avemun Domninviat gi suntem mdntuilipentrua-I puteasluji intr-unmod plScut.

bjg

ISUS,MIJLOCITORUL I,EGAMANTULUI CEL NOU Versetul 15: ,,$i tocmaide aceea esteEl mijlocitorul unui legtrm6nt nou,pentruca, prin moartea Lui pentrurf,scumpArarea din abaterile lilptuitesub legilm6ntul dintii, cei ce au fost chema{i, sil capete
vegnica mogtenire, care le-a fost figiiduitil."

ll

r=

1-d

lrt

Lr

Li

in acest verset autorul aduce in discu{ietrei lucruri importante.Mai imtdi, prin sdngeleSdu, Hristos este Mijlooitorul Legimdntului cel Nou. ,,Mijlocitor" se traduce din cuvintul grecesc ,,mesites";aceastainseamni ,,cineva care intgrvine intre doutr persoanepentru a face pace gi pentru a ratifica un leg6mdnt". Prin urmare, Domnul este Mijlocitor intre Dumnezeul Sfhnt gi omul plcdtos. El a ldcut pace prin virsarea sAngeluiSdu scump qi astfel a ratificat Legimdntul cel Nou; adici a adus iertare, a adus Duhul Sfdnt gi ne-a dat calitatea de fii. Vd amintili de asemenea cd ratficarea lui Dumnezeu qi era adus doar prin har. I egdmdntului cel Nou depindeadoar de putereagi capacitatea ln al doilea rdnd, moartea Dornnului aduce rdscumpdrarepentru picatele din Vechiul Legimdnt. Cuvdntul din greaci ce traducecuv6ntul ,,rdscumpdrare" este ,,apolutrosis"" Indici eliberarereal6 gi completS.Luca folose;te cuvantulin Evangheliasa capitolul 2l versetul28, ,, Cdnd vor incepe sE se intdmple aceste lucruri, sd vd uita{i in sus, qi sd vd ridica{i capetele, pentru cd izb5virea voastri se apropie". Cdnd Domnul se va ardtala a doua venire eliberareal,a fi real6 gi completi. Totugi, cuvAntul este folosit in contextul in care evreii vor fi elibera{i in mod desdvdrqitde condamnareapdcatelor comisein Vechiul Legimdnt. Phillipe Bliss a prins acestg6nd intr-un mod minunatin una din c6ntdrile sale, ,,Eliberat de lege,o, stareminunotd Isusa suferit Si esteierlare Blestemat de legeSi rdnit de eddere Harul ne-a rdscumpdratodutdpentru totdequna.

hA

103

-r^:a l^A

Acum suntem liberi, nu mai este condamnare Isus ne-a adus o mdntuire desdvdrSitd Vine, o, auzili chemareaLui dulce Vine Si ne mAntuiegte odatd pentru totdeauna. Odatd pentru totdeauna, a, pdcdtosule primeSte Odatd pentru totdeauna, o, frate, crede Ldngd cruce povara la va cddea Hristos ne-a rdscumpdrat odatd pentru totdeauna. "

Al treileapunctpe careautorulil aduce in acest in discu{ie verset estecu privire la faptulci cei pot primi promisiunea chemafi mogtenirii vegnice. in acest contextinseamn[,,stipdnire" ,,Moqtenirea" gi din nou in contextual mai largal Epistolei inseamni,,conducere impreuni cu Hristosin impirdfia lui glorioaslcareva veni". In acest pentru moment, si facemo mic6 excursie ar fi probabilrecomandabil cA acest verset prezintd o intrebare importantI. Cum putea cineva sd fie mdntuit in timpul LegdmAntului cel Vechi cind legea nu fdceadecdtsi condamne? ?ntrebare in Autorulva ridica aceastd pulin la plcatullui Daviddespre capitolul11,dar s6 ne gdndim carecitim in 2 Samuel canitolele I lgi 12.Picatul a inceputprin poftire;a poftit la nevasta altui om. Acestpf,cata dus la curvie.Pentrua-gi picatul, acoperi David a recursla ingeltrciune gi, ulterior,l-a ucis pe Urie, soful Bat-$ebei. In aceasti perioadiDavid eraimplratul Israelului gijudecapi condamna pentrucrimemai pu{in importante decdt ceape carea comis-oel. Natan,proorocul, recunoscdnd acest lucru,i-a povestitlui David int6mplarea gi a tdiat-opentrua-gihrlni vizitatorul.David s-a cu omul bogatcarea luatmieluqeaua vecinuluisdrac qi, pe drept,l-a condamnat pe om. Totugi,Natana subliniatci David infuriat cdnda auzitintAmplarea pdcatelor pedepsirea era vinovatul.Catalogul comisede el cerea lui. Nu era nici o jertld in termenii Iegii la careDavid ar fi putut s[ recurgd. Totugi,ce a fbcutDavid; prin credinfi, a apelatla indurarea lui Dumnezeu. In 2 Samuel12 versetul 13 citim,,, David i-azis luiNatan: ,,Am pScdtuitimpotriva Domnului!"$i Natani-a zis lui David:,,Domnuldiiartdpdcatul..., 5l ne oferd nu vei muri". Psalmul lui David cu privire la aceastS mild comentariul teribildgi el incepePsalmul, Ai de mine, intdmplare ,, gterge Dumnezeule, in bundtatea fErddelegile mele!". Aici vedemdin Ta! Dupi indurarea Ta ceamare, el a recunoscut nou cum David prin credinfaapeleazl lui Dumnezeu. la indurarea Dar, de asemenea, pe carele-acomisgi, in versetul pentrua-l curifi de pdcatele intr-un fel ci trebuiasd fie sdnge vdrsat 7, gi voi fi mai alb decdtzdpada". Isopuleraun afirmd,,,Curdtegte-m6cu isop,gi voi fi curat;spal6-m6, arbust mic careera folositde preolipentrustropirea s6ngelui animalelor dejertfS.David qi-adat seama pentru pdcatele c[ intr-un fel trebuiaadusun inlocuitor lui. Cdnda venit HristosIoan a proclamat cf, Isus era Mielul lui Dumnezeucare ridici plcatul lumii. Astfel, vedem ci dupi perioadalegii, mdntuirea ne vom ocupamai detaliat in aveas5 fie adusi numaiprin har Eiprin credinfi,darde aceasta capitolulI l. cATnv.q. CONSIDERENTE LEGALE . Verstele 16-17:,,inadev6r, sil aibflloc moartea celuice acoloundeeste un testament, trebuieneaptrrat l-a fiicut.Pentrucfl un testament nu capilt6puteredecAt N-arenici o puterecAtilvreme dupf,moarte.
trfliegtecel ce l-a filcut." Cuvdntul ,,testament"estetraducereacuvdntului ,,diatheke";,,dia" inseamnd,,dou6"; ,,trieke" pune" gi prin urmare inseamnd ,,a pune intre dou6". in mod normal acest cuvdnt este interpretat ,,a ,,leg6mAnt".Evreii gi grecii au doud conceptediferite pentru acest cuvdnt specific. Ludnd mai intdi conceptul evreiesc,vedem ilustrareaacestuiain Legimdntul pe care Dumnezeu l-a fdcut cu Avraam. Cuvintul evreiesctransmite conceptul de ,,a rstrdnge" $i astfel c6nd legimdntul a fost stabilit, ei au vorbit de ceea ce el unea. Lui Avraam i s-a poruncit, in versetul 9, str ia cdteva animale qi sI le despice, fiecare animal despicat fiind agezatin plrfi opuse. La incheierea lui cele doud pdrfi ale legdmdntului se {inau de mAn6 qi pigeau printre p6rfile despicateale animalului, repetdndu-giuna alteia cl Dumnezeu avea s[ facd le fel cu ele dacl ele aveau str incalce leg[mAntul. Totugi, in cazul lui Avraam, un somn profund a venit asupra lui gi, astfel, Avraam a fost complet pasiv. in versetul
f,

t_
'[

104

ih 2-

il_

={ \-= ^{
r=

\g

\{

17, citim ci nigte flicdri au trecut printre cele doud pd(i. Aceasta a fost, f6ri indoiald, slava lui Dumnezeu gi astfel i-a fost demonstrat lui Avraam cL pdzirea Leglmdntului depindea doar de credincioqialui Dumnezeu. Pe l6ngd aceasta,aga cum a slubiniat autorul Epistolei cf,tre Evrei, Dumnezeua confirmat acest Legdmint cu un jurdmAnt. Aqadar, conceptul evreiesccu privire la un Legim6nt ar putea fi exprimat in felul acesta- un acord prin care o parte cu putere plenarI il face cu o alti parte care il poate acepta sau respinge dar nu-l poate schimba. in cazul lui Avraam, cd El l-a crezut pe Dumnezeu gi Legdmdntulincheiat cu el a fost ratificat cu un jurdmdnt binein{eles qi, bineineles, cu o jertfr. Ar trebui sd observlrn cd in Epistola citre Evrei acest concept din Vechiul Testamentdomini modul de a gAndi al Epistolei. Autorul va ardta ci atunci cAnd a fost incheiat Legdm6ntul Mozaic s-a avut in vedere acelagi principiu, gi anume, animalele jertfite {dceau din poporul Israel parte a Leglmdntului. Legdmdntul Mozaic s-a diferenfiat in mod drarnatic de Legimdntul Avraamic prin faptul cd Legdmdntul Mozaic era condilionat de ascultareaIsraelililor de Lege. Astfel a fost un Legdmdnt bilateral. Totugi, autorul Epistolei cdtre Evrei ia in consideraregi conceptulgrecesc.Ar putea fi descirs simplu ca dispozilia unei HotlrAri. Binein{eles c5 acestaeste conceptuloccidental. Pentru ca Hotirdrea sd poatd fi efectivi, se cere moartea testatorului. Acum c6{ivaani am simlit cd era voia Domnului sd incepem un program de renovare a localului in care se aduna biserica,Aveam pufini saunu aveamdeloc banii potivi{i, dar in modul cel mai uimitor dupd ce am luat hotlrArea de a incepe renovareaam primit o scrisoarede la o firmd de jurisconsulli care arlta cI Biserica era cea care primise un testamentde la un om bogat. Se pare ci acel domn murise acum cdfiva dar ar6tain testamentulsiu ci dupd o perioaddde timp acei bani deveneaudisponibili bisericii noastre.Dup[ moartea binefbcdtorului nostru acei bani puteau si fie folositi. Aceasta am qi frcut gi am fost profund recunoscdtoripentru planul lui Dumnezeu in toat[ aceastdchestiune.Totuqi, ideea pe care am vrut si o subliniez aici este cI banii au devenit disponibili bisercii noastrenumai dupd moarteatestatorului qi odati ce binefEcdtorulnostru a murit acel testamentnu mai putea fi schimbat. Banii alocafi au fost siguri gi noi trebuia doar sd credem adevdrultestamentuluigi sd acceptdmbanii carene-au fost lisafi ca mogtenire.Acum, autorul Epistolei citre Evrei dezvoltl acestedou[ concepte intr-un argument pe care urmeazd s6-l foloseasci. in versetele 16 gi 17 este dezvoltat conceptul dispoziliei unui testament, dar apoi in versetele 18 la 22 el aldturi gi conceptul evreiesc al legimdntului.Subliniazd in versetul18 cd pentua aplica Legdm6ntul Mozaic se cereamoartea.

\=

gi int0iul legfrmAnt Versetul l8: ,,Deaceea n-a fost sfin{it filr6 singe." Apoi in versetelel9 gi 20 autorulcontinui si explicecum s-a intAmplatacestlucru.

\=

|rs{

Versetul t9-20:,,$i intr-adevf,r, Moise,dupf, ce a rostit inainteaintregului norod toate poruncile Legii, a luat sAnge gi isop,a stropit carteagi tot norodul, gi a zis: Acestaeste de vi{ei gi de {api, cu apil, linil staco,iie singelelegilmAntului, carea poruncitDumnezer.l s5fie fAcutcu voi." Acum observafi cu atenfie ce s-a intdmplat. Condiliile Legdmdntului au fost citite poporului; apoi a fost luat sdngele animalelor injunghiate gi s-a stropit cartea in care era testamentul gi de asemeneagi poporul. Evenimentul real este relatat in Exod 24 versetele 7 gi 8, ,, A luat" (Moise) ,,cartea legdmdntulrrigi a citit-o in fafa poporului. Ei au zis: ,,Vom face gi vom asculta tot ce a zis Domnul." Moise a luat sdngelegi a stropit poporul, zicdnd: ,,Iatd sdngelelegdmAntuluipe care l-a fEcut Domnul cu vcri pe temeiul tuturor acestor cuvinte." Observa{i cu atenfie cd acestaera un Legdmdnt bilateral; rdspunsulevreilor a fost c[ vor face tot ceeace Domnul le-a spus gi vor fi ascultitori. $i apoi in versetul l8 ni se spune cd Leg6mdntula fost pecetluit cu sdngeleanimalului injunghiat. Apoi scriitorul arati in versetele21 gi 22 c[ intregul sistem de inchinare din perioadaLegdmdntuluicel Vechi a fost pecetluitcu sdnge.

hg

\+

J
\t3

\.=:

t-*

|\A

\s
l-ij lr *.

a-

E:

Versetul 2l-22: ,,Deasemenea, penfru slujb5.$i, dupi Lege, a stropit cu singe cortul gi toatevasele aproape totuleste curitfitcu singe;gi filrfi versar nu este iertare." desAnge, Prin urmare,na(iuneanu numai c6 era legatd printr-un legtrmdntde sdnges[ pdzeasci principiilelegii dar de asemenea era legati saurmeze de inchinare care{ineade Legimintul un sistem Mozaic.Scriitorulqi-aculminatargumentul arit6ndaproape toatelucrurilecareeraucur[fite cu sAnge. Cuvdntul inseamn[,,acurf,fi,a facecurat". Obtinem cuvdntul,,cateter" din ,,cur5lit"este,,katharizo"; pentruslujbdgi cortul erau acest Totugi,in acest cuvdntgrecesc. sens, autorulsubliniazlci toatevasele cur6{itedupd fiecare folosire gi erau sfin{ite pentru lucrareain care erau implicatein legituri cu tndeplinirea Leglmdntului Mozaic. Prin urmare,el demonstreazd cd toate aspectele LegdmAtului Mozaiceraulegatecompletde poporulIsraelgi se ficea prin moarted unui animal.Apoi la sf6rgitul versetului 22 autorulfaceo afirma{ieimportantd, nu esteiertare".,,Iertare" de s6nge, ,, gi ftri vSrsare pe careautorull-a avut in minte. Se traducedin cuv6ntul oferi o ideebund cu privire la conceptul grecesc qi ?nseamnd dezlegare sau alungare". Acum, pentrua infelegeaceasti ,,aphesis" ,,eliberare, frazi importantd, trebuiesi gdndimca un evreugi trebuiesi incercimsdpricepem cum ar citi un evreu aceste cuvinte.G8nduldin spatelefrazei ne duceinapoi la jertfa din Ziua Ispigirii. Ne amintim ci pentruziua aceea se foloseaudoi tapi. Primul, fapul lui Dumnezeu era injunghiatgi sdngele fapului jertfit era dus in SffintaSfintelorgi era stropitpe Chivotul Legimdntuluicaredevenea apoi capacul isplgirii. DupI aceastiprocedur5, marelepreot iegea al doilea tap, din SffintdSfintelorgi se aducea gi mlrturiseapdcatele iqi punea mdinilepe capulanimaluiui copiilor lui Israelgi apoi fapulde isp5gire. eliberat"in pustiepentrua nu mai fi vdzutdin nou.Acum conceptul ,,alungat, {apuleratrimis departe, prin sdngele importantde aici estec6 pdcatele copiilor lui Israelnu puteaufi indepf,rtate fapului lui pe careautorulil foloseqte Dumnezeu carea fostjertfit. Acum s[ incercim si concentrdm argumentul aici. Era o adoptare vdrsatal unui a vechiuluit,egimAntMozaiccarelegapoporulIsraelprin sdngele privire animal.Amintifi-v5incl o datdcareera conceptul cu la ceeace insemna VechiuluiTestament un legimdnt, gi anumeintelegerea dintre o putereplenardgi o alta care puteasI acceptesau sl o respingi, darn u puteasA o modifice.in Exod 24 versetele 7 gi 8 am observatcd poporul Israel i acceptat condiliileLeg[mdntului;cartea careconfinea legeaa fost stropiti cu sAngeagacum a fost gi poporulgi astfel legimdntula fost pecetluitprin moarte.$i apoi ne amintim cI la inceputulacestui pasajin versetele gi l6 gi 17 autorula imprumutat grecesc din conceptul al dispozilieide Testament, anumecd odatdce persoana carea fbcut testamentul a murit, testamenful nu mai poatefi schimbat. Astfel, autorul subliniazd cd termenii Legdm6ntului erau imposibilde schimbat. Totuqi, la sfArgitul pasajului, el subliniazi ci in Ziua Ispigirii era o jertld de sAnge careaducea iertaresau ,,izgonire"a picatelor comisein condiliile legii. Acumocu aceste gdnduriin minte, s[ studiemurmitorul pasaj important.

,l

il
f,

t'

L NOU PEC LUI HRISTOS NU POA.TEFI MODIFICAT - 9:23-28

Inaintede a studiaaceste procedura versete trebuiesi {inemmintecd autorulfoloseqte din Ziua Ispdgirii careeradoaro umbri a ceeaHristosaveas[ indeplineascd prin moartea Sa.

t
I I
I
I

Versetul 23: ,,Daro deoarece chipurile lucrurilor care sunt in ceruri, au trebuit cur6{ite in felul acesta, trebuia ca insegi lucrurile ceregti sA fie curil{ite cu jertfe mai bune decit acestea."

Mai intdi autorul descrie cortul intAlnirii din Legimdntul cel Vechi ca gi chipuri ale lucrurilor care sunt in cer. Cuvintul ,,chipuri" traducedoud cuvinte grecegti,,,hupo" - ,,sub" qi ,,deigma" - ,,a ardta". Astfel, cuvdntul inseamnd,,ceeace se aratd dincolo de acel lucru". Astfel cortul intdlnirii era doar o prezentarea realitSlilor cere$ti. $i apoi scriitorul afirmi cd acestelucruri au trebuit curdfite in felul acesta;adicd, prin moartea animalelor. Cuvdntul ,,curd{ite"traduce cuvdntul grecesc,,katharizo" gi inseamni ,,eliberat dintr-un amestec". Conceptulde aici esteci ei nu trebuiausi aibd nici o indoiald cu privire la ceea ce implica I-egimdntul Mozaic. Era un legimdnt bilateral care cerea ascultare

i
rl

r06

-it {-tG

gi eraintlrit prin sdngele poporul in ceea Israel, unuianimal. Prinurmare, ce prive$te copiilor lui Isrnel legiiaveasAaducivial6$i p6rt6gie; nu acea nici un dubiulegat de condiliile Legdmdntului. Ascultarea neascutarea aveaca reztltat moarteagi despdr{irea de Dumnezeu. Apoi autorul afirmd ci lucrurile cereiti trebuiaucurlfite cu jertfe mai bune.Ceeace vrea sd spundestece animaleleeraucomplet cu acestLegimdnt ceresc. nepotrivite Animaleleerau fiinle lipsite de voinfi; nu au duh. Astfel, in leglturi cu acest Legdm6nt ceresc, LegimAntului ceresc, trebuiasd nu existenici o indoiali asemenea in legiturS cu termeniigi cu puterea lui.
-1 r^|!
I

JERTFA CERT,ASCAPNXTRU LEGAMANTUL CERESC,iN LOCUL CERESC Versetul 242,,Cd,ci Hristosn-a intrat intr-un locag de inchinare fflcut de minfl omeneascli, dupl chipul
adev6ratuluilocagde inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sii Seinfitfiqezeacum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu." Primul punct pe care autorul il aduce in discu{ie in acest verset este cd ,,Hristos n-a intrat intrun locag fhcut de mdni omeneasc6".Domnul a fost impiedicat sd slujeasci intr-un cort f6cut de m6nf, omeneascipeiltru cd nu veneadintr-o seminfiecorespunzdtoare. El s-a niscut din seminlia lui luda. Totul, preo{ii care slujeautrebuiausI vind din semintialui Levi. Prin urmare,Domnul nu avea nimic de-aface cu Legim6ntul cel Vechi cu excep{iafaptului cd a fhcut ispSgire de picatele comise sub acel Legimdnt. Apoi urmltorul punct tratat de autor este ,,dupd chipul adevdratului locag de inchinare". ,,Chip" traduce cuvdntul ,,antitupon";inseamnd,,copie a Legdmdntuluicel Vechi" gi apoi cuvdntul Este un cuvdnt important gi inseamni ,,ceeace se ridicl la ,,adevdrat"se traduce din ,,alethinos"" indl(imea agteptirilor" qi literal ar insemna ,,cd este o descriereadevdrat[". Ceea ce autorul vrea si spune aici este cl prin Legdmdntul cel Vechi s-a adus condamnaregi moarte dar prin Legimdntul cel Nou s-a adus iertare gi viafd. $i al treilea subiect tratat in acest verset este ci ,, a intrat chiar ?n eer,ca si Se infbligezeacum, pentru noi, inaintealui Dumnezeu".Din nou, haide{i sd ag6ndimdin nou ca $i evreii. in condiliile Legdmdntuluicel Vechi marele preot se infhliga inaintea lui Dumnezeupentru popor. Totuqi, trebuia sb ia cu el tAmdie pe care s-o ardd in prezenta lui Dumnezeu. Prin urrnare, marele predt era acoperit de un nor pi era umbrit de Dumnezeu. Acest lucru subliniaz6, fdrd indoialI, nevrednicia marelui preot dar gi slava lui Dumnezeu care umbrea marele preot. Totuqi, in legituri cu Domnul s-a folosit expresia,,El s-a infdligat inaintea lui Dumnezeu pentru noi". ,,Sd se infbligeze acum" are conotalii deosebitein limba greaci. Vd amintili, mai intdi, cd lsus este acolo datoriti unui sistem nou, mai bun gi de asemenea este acolo pentru a administraaceasti structurdnou5, qi anume Legimdntul cel Nou. $i fraza spune, ,, ca sd Se inlEligezeacum, pentru noi, inaintea lui f)umnezeu". CuvAntul,,inaintealui" traducecuvdntul,,prosopon"i,,proS"inseamnd,,cdtre"qi ,,opon" - ,,ochi"; ar putea fi tradus literal ,,in fa{a". Cu alte cuvinte Domnul ca Mare Preot al nostru este in fala lui Dumnezeu;gi intrei nu se interpunnorii dar oserva{iceeace autorul spune,,,pentrunoi". Conceptul minunat descriesaici este ci Domnul ca Mdntuitor al nostru gi Mare Preot pentru noi Il poate privi pe pentrupdcdtogii pierdufi". Dumnezeuin fald gi poatesd declare, ,.Mi-am dat sdngele

={

rI=

:i
r I!

Ld=

Lg

\i!

\.s

r{!f

ts

5.=

\:

b.=

Versetul 25: ,,$i nu ca sil Se aduc6 de mai multe ori jertl?t pe Sine insugi,ca marele preot, care intrtr in fiecarean in Locul preaSfAnt cu un s6nge, carenu este al lui." Acest verset nu se referi la faptul cd Domnul a murit de mai multe ori ci ne duce inapoi la versetul24 gi spunecb El a s-a infhligatinaintealui Dumnezeu.in perioadaLegdm6ntuluicel Vechi marele preot trebuia sd intre in fiecare an in SffintaSfintelor cu s6ngelelapului injunghiat.

\d

\r:

Versetul26: ,,Fiindcl atunci ar fi trebuit strpiltimeascl de mai multe ori de la intemeierea lumii; pe cind acum, la sfirgitul veacurilor,S-aarfltat o singurf,datA,ca sil gteargi pflcatulprin jertfa Sa."
LE

Scriitorul aratd acum ci dacd Hristos ar fi trebuit sd intre de mai multe ori, ar fi fost determinat sd aducdmai multe jertfe. Prin urmare,singurajert{Z a Domnului este la dispozilia tuturor oamenilor
L!!

t07
+!

Il!4-'

ll

L.'

Vechiul din toate timpurile.Amintifi-vd c[ Avraam,David gi toatd ceatasfinlilor din perioada Testament au fost mAntuiliprin singurajertfda Dornnului.Apoi autorularati cd crucea estepunctul centralal tuturor vremilor.Exprimi acestlucru in fraza,,, pe cdndacum,la sfhrqitul veacurilor,S-a ardtato singurd dat6".Ceeace vreasi spun[ aici estecd acest estedesivArqirea veacurilor. eveniment despre moment acest din istorieel spune traduce cuv6ntulgrecesc ci ,,S-aardtat". AcestcuvAnt $i apoi gi inseamni,,ci Domnul nostrua fost declaratpurtitor de picate" gi prin urmareface .,phaneroo" referirela cruce.Lucrul demnde observat estecd marelepreotdin Vechiul Testament se inftliga la altardar Marelenostru Preotgi MAntuitorul pe altar.Frazafinalddin aceasti IsusHristoss-ainfl6{igat frazd confirmdacestconcept;,,ca si gteargipdcatulprin jertfa Sa". Pavelscoatein evidenli acest adevir in Romanicapitolul3 versetul75, ,, Pe El Dumnezeu L-a rdnduitmai dinaintes5 fie, prin jertfE credinfa in s6ngele Lui, o de isp6gire". de capacul ispdgirii, Cuvdntul,,ispigire"vorbegte adici de capaculde aur de pe Chivotul Legdmdntului acestui din Locul PreaSfdnt.Deasupra capacera slava gi dincolode capacera legea.Datoriti legii acestcapacera tronul de judecatl gi Dumnezeu Shekina trebuiasijudece pe pdcdtogii rizvrdti{i. Totugi,cdndsdngele era stropitpe capacul de aur, el devenea capaculispigirii gi, astfel,Domnul esteispigireanoastr6. gteargd pdcatul" Expresia va insemna ,,sd mult pentrucititorul evreudeoarece vorbegte de {apulispdgitor; dupl ce sdngele era stropitpe capacul ispdgiriipdcatele erau mirturisite pe capul lapului isplgitor gi era trimis departepentrutotdeauna. Putemsd-L liud5m pe Dumnezeu pentrucd prin jertfa Lui pentruintreagaomenireoricine vine ca pdctrtos la Hristospoateaveapdcatele gi gterse iertate odati pentru totdeauna.

I I 'l
I I

I I

t t

i J
,l
t)

MOARTEA DOMNULUI CARE A AVUT LOC ODATA PENTRU TOTDEAUNA Versetele 27-28:"$i,dup5 cum oamenilor Ie esterdnduitsll moar!tr o singur6dat5,iar dupi aceea vine judecata, tot aga,Hristos,dup5 ce S-aadusjertftl o singurl dat6,ca s6 poartepicatelemultora,Seva ariltaa douaoaril,nu in vederea piicatului, casil aducilmintuireacelorce-Lagteapt6." CuvAntul 27 afost tradus din cuv6ntulgrecesc ,judecattr"din versetul ,,krisis".Acestcuv6ntsa transmisin engtezi ca ,,criz}.". in engeleza inseamntr ,,un moment crucial sau o cotitu;d in desfiqurareiunui lucru"; in greac6, cuvdntulpoartdin el acelagi conceptin unele aspecte. Totugi, contextulin care este folosit aici implicl o form6 de judecati; o crizd care il va separa pe om de Dumneeu pentruvegnicie. Privinddin nou la picatul omuluide la inceput, citim im Genesa capitolul2 versetele limitelepe careDumnezeu 16 gi l7 despre pirinfi carepurtauin le-aimpusprimilornogtrii ele o avertizare cumpliti, Referitorla fructul oprit, Domnul a spus,,,pentrucd in ziua in care vei rndncadin el vei muri negregit". Existi un joc de cuvintein limba ebraici care sugereazi o moarte dubll. Ar puteafi citit, ,,murind,veli muri". Moafteainseamnldespdrfire gi picatula cauzat moarte fizici dar, pe l6ngl aceasta, existi gi o a doua moarte;o moartevegnici; o despirlire veqnicdde Dumnezeu piadut6. Ceeace autorulEpistoleicitre Evrei spuneaici esteci moartea intr-o vegnicie omului qi toatefiinfele umane intdmpini moartea, se vor confrunta finalf,a desptrrfirii cu judeacata de Dumnezeu. Din nou, ne gAndimla momentulc6nd Domnul i-a avertizat pe primii noqtrii pirinfi, ,,murind,vefi muri". Apoi in parteafinall a versetului28 scriitorulpreia acestconceptgi il aplici Domnului.El S-a adusca jertfb o singurddatd ca si poartepdcatele multora.Prin urmare,exist6o pentrufiecareindivid din neamulcdzutal lui Adam.Fiecare speran{i din noi se confrunt6 cu moartea, dar datoriti mo(ii lui Hristosgi a jertfei Lui pe cruceEl S-a ocupatde problemap5catuluigi a adus riscumplrare.Apoi la finalul versetului picatului, ca si aducd 28, scriitorulspune,,, nu in vederea mAntuirea celor ce-L aqteapt6". Din nou, trebuiesI g6ndimasemenea evreilorqi, incd o datd,s-aavut jeftfa din Ziua Isp[girii. Sd incercdmsA vizualizdm in vedere pentruevreii din vechime ce insemna jertfit acestlucru; priveau la Aaron care lua sdngele qi intra in Sfhnta in cortul intAlnirii {apului Sfintelor in prezenfa lui Dumnezeu. Exod28 versetele 34 Ei35 arat6 preolegti cd pe poalele hainei a lui Aaronerauclopotei de aur gi ei ascultau gi, auzindu-i, sunetul acelorclopofei ei gtiauc[ jertfa a fost acceptatd de Dumnezeu. Apoi tot poporul privea cum Aaron iepeadin coftul intdlnirii; nu se mai aminteau picatelepoporuluipentruci de ele s-aocupatpe capaculisplgirii. Autorul folosindaceasti qi acest ilustrafie simbolminunatsubliniazlci tofi cei careprivescla El, adicdla MarelenostruPreot, carese va arlta a douaoar6o nu in vederea pdcatului, ca sI aducdmdntuire celorce-L agteaptd. Trebuie strne amintimincf,o dat[ ce vreasdspund citre Evrei prin ,,mdntuire". scriitorulEpistolei Nu sereferd 108

,t
I

It
l l It

L
il L

il /*

-i
{E

=-! rl!

--t bdl

q{

L c!!.

la rdscumpirarea personal5 gi la a fi m6ntuit, ci la zdrobirea real6 a Satanocraliei qi la venirea finald carear trebui subliniati in acestverset; impdrifiei lui Dumnezeupe planetaPdmant. O chestiune gi aceastaeste cI ,, Se va arlla a doua oard, ca si aduc6 mdntuirea celor ce-l, agteaptd".Aceasti afirma{ie face refeire la a doua venire a f)omnului cAndEl iqi va instauraimpdrd}ia pe planetaPdmdnt. pe Domnul dar El va veni si-gi ripeasci Biserica. in ceeace privegteperioada Bisericii, noi il agteptdm Pentruacegtievrei Domnul se va intoarce qi igi va agezaimpird{ia Sa sl6vit6. Touqi, nu conteazi in ce perioadi ne-a agezatDumnezeu,noi trebuie sd agteptdm cu tofii arltarea Lui. Foarte adesea, ca gi copii ai lui Dumnezeu, interesul nostru cu privire la intoarcereaLui marcheazl nivelul apropierii relaliei noastrede Domnul. inainte de a pdrisi acest verset, sd ne amintim, incd o datd, ci Dumnezeu se adreseazl aici poporului Sdu din timpul perioadei Necazuluicel Mare gi una din caracteristicile careii va marca pe cei care sunt mdntuiti va atitudinea lor de agteptare a intoarcerii lui Mesia. in Matei 25 verseteleI la l3 Domnul a avertizat Israelul, pentru ci aceastdpildi se adreseazd mai intdi Israelului, cd trebuie sI veghezepdni cdnd El se va arita a doua oari. Acest pasaj vorbegtede cele zece fecioare, cinci care au fost in{elepte gi cinci neinfelepte.intregul scop al pildei era s6,avertizezeIsraelul ci pilda afirmdnd, ,, Veghiafi, deci, c6ci trebuie sd veghezegi sd agtepteintoarcereaMirelui gi El sf6rEegte nu Eti{i ziua, nici ceasul in care va veni Fiul omului" qi ?n acest context Domnul voebegte de intoarcerea Sa pe Pdmdnt pentru a areza impdrdfia. O chestiune interesant[ in aceasti pildd este cd avem mire, avem fecioare dar intrebarea care se ridicd, ,, Unde gi cine este mirele?" La aceasta intrebarenu primim rdspunspAndnu ajungem la Epistole. Dupd ce a fost pus deopartepentru o vreme, Domnul a infiinlat Biserica, care esteMireasa Lui. Cu gapteani inainte ca Domnul si se intoarcf,,ea va fi rlpitd qi c6nd El se va intoarce pe planetd mireasa, adicd Biserica, va fi impreuni cu El - vezi Apocalipsal9 versetele 7 la9.

5r=

\=

uct

b. ct

l|e

bFf

h.!

\E!

l\

.l

Lai

f\+

L4r ll .f

lr4

llc

109

'llqt

Jlc

*\,

CAPITOLUL 10
LEGEA ESTE UMBRA LUcRTIRILoR BUNE cARE AVEAU sA vTNA Si facemo scurti reapitulare a LegimdntuluiMozaic.AcestLegdmdnt a fost un sisteminchis, pistrat in poporul Israel care funcfionaca o Teocrafie. Legeaera principiuldominant.Sistemulde jertfe erametoda gi oamenii pentrunafiune aleaside Dumnezeu din eade a seapropia de El. Observa{i jertfele c5 eraupentruceremonialul de curifire; ele aveau trupuluigi plcateleftcute in vedere intinarea din negtiinfi.In condiliilelegii, p[catulftcut cu voia qi rdzvrbtirea pedeapsa Vedem cereau cu moartea. ilustratacestlucru in Numeri capitolul l5 cdndun israelita iegit strstrdngd lemnein ziua Sabatului. Cazulsiu a fost dus directinaintealui Dumnezeu gi judecata a fost ca si fie executat. intrebarea care se ridic[ imediat,,,Atuncicum puteacinevasd evitepedeapsa cu moartea?'o Descoperim in rtrspunsul gi cazulimplratului David; el a comiso ucidere impotrivalui Dumnezeu impotrivalegii carein mod sigurcereapedeapsa qi a gf,sitiertare.Legea cu moartea. Totuqi,David a apelatla mila lui Dumnezeu nu a fost niciodati desemnatisd ierte pdcatele; numai cruceaputease aducl spllare de picate gi, promisiune bineinfeles, aceastd estef6cuti numaiin condiliileLegdmdntului cel Nou. intrebarea care se ridic6, ,,Cum puteasA fie mdntuitvreun om dintre Iudei saudintreNeamuriinci de la inceputul istorieiumane?" capitolull4 versetul Apocalipsa problemi.Ioan spune, 6 aduce un rdspuns la aceastl pentruca s-o vegnicd, ,, $i am vlzut un alt inger care sburaprin mijlocul cerului,cu o Evanghelie vesteascd locuitorilorpim6ntului, oricdruineam,oricdreisemintii,oricdreilimbi gi ori cdrui norod". Descoperim in acest versetc6, de fapt,csteo evanghelie veqnicicareafostvestit6, estevestitligi va fi vestiti pdni la sfdrqitulistoriei umane.Evrei capitolul l1 versetul 6 aducerlspunsul,,, Cdci cine se apropiede Dumnezeu, pe cei ce-L cauti". Tot ceeace se trebuiesd creadd cd El este,gi cd rdspldte$te cereunui pdc[tosestecredin!5 in harullui Dumnezeu" Aceasta estesingura metodd a lui Dumnezeu de a aduce mdntuire de-alungulintregiiperioade a istoriei umane. Existi multedovezi lucruin aleacestui Cuvdntul lui Dumnezeu. Si lulm de exemplu cazullui Cain qi Abel de la inceputul istoriei.Abel a avutcredinfi in Dumneze cu privire lajertfa de inlocuiregi a primit har.Cain arefuzataceastimetod5 qi a mersintr-o vegnicie pierdutI.Citim despre gi prin acesta Avraamcarea crezut in Dumnezeu a fost soscotit neprihdnit. Din nou, ne gdndimla Davi carea picituit foartegravdar a gf,sitindurare.Apoi estecazulcelordoisprezecc iscoade. Numai Iosuagi Calebau avutcredinli gi au fost salvafi.In timpul istoriei lungi a Israelului,gi in mod deosebitin perioada in care Israelula ac{ionatin condiliile LegimdntuluiMozaic,ceamai marepartea poporuluinu a fost probabil mdntuiti.Totugi,intotdeauna e existato rdmSgitievlavioasicarea aritat credinfi.IsaiacapitolulI versetul 9 afirmi, ,, De nu ne-ar fi ldsatDomnulogtiriloro micd rdmigi{A, gi ne-am am fi ajunsca Sodoma, fi aseminat cu Gomora".La prima venirea Domnului poporulpoprul a fost completnepregdtit dar Luca vorbegte de doi Israeliti evlavioqi, Ana gi Simeon, careaqteptau mdntuirea vedemcI mdntuirea lui Dumnezeu. Prin urmar, lui Dumnezeu, care este vegnicd,este adusdprin evanghelia pentru lui Dumnezeu. Hristos a murit pdcdtogii pierdufidin toatevremile;tot caea ce secereestecredinfiin harullui Dumnezeu.

3 t

t
E
4L

e
d. il

ts_

3 !
..1

5r

it
il

CERBMONIA DIN ZTIJAISPA$IRII in Levitic l6 ne suntoferitedetaliidespre cum avealoc aceastl ceremonie. Si privim pufin la aceastd ceremonie importantd. Mai intdi, ea avealoc doaro singurS dati pe an. in calendarul evreiesc erape zeceTishrie. Aceasta eracamin lunileoctombrie-noimbrie dupi.calendarul nostru. in al doilea rdnd,implicaun marepreotcareintrain Locul PreaSfAntin cortulintdlnirii.Vi amintifi cd acesta era gi slaveilui Dumnezeu. loculprezenlei in al treilea rAnd, implicastropirea ispiqiriicu sdgele capacului unui animaljenfit. Patru,implica punerea gi mirturisirea mAinilorpe capul {apuluide ispdgire pdcatelor gi a faptelor de rdzvritireale copiilorlui Israel. Levitic l6 versetul 21,,, Aaron sd-gipund amAndoud mdinilepe capul{apuluicelui viu, gi sd mdrturiseascd peste el toatefhridelegilecopiilor lui Israel gi toate c6lc6rilelor de lege cu care au pdcdtuitei; sd le pun6 pe capul fapului, apoi s6-l izgoneascd in pustie,printr-unom careva aveainsdrcinarea aceasta". Cinci, izgonirea fapului era un permanent. eveniment Cu alte cuvinte,lapul nu trebuiasi mai fie v[zut niciodatl ardtdnd ci pdcatele cpoiilor lui Israelerau separate de ei pentrutotdeauna. Astfel putemvedeadin procedura din Ziua 110

n n
il ,J il
)

cd aceasta IspIEirii era numaio ceremonie de sacrificiupentrusldbiciunea inten{ionatigi rizvr[titd a poporului. Dar trebuiesf,acentudm inci o datdcd aceasta trebuiaindeplinitl ca un act de credinli in indurarea lui Dumnezeu. Ar trebuis6observimo alt6chestiune. inaintede crucenu eranici o aluziela vreunul din aceste simboluricareaveau in vedere Golgota. Cu alte cuvinte,credin{a trebuiaexercitati. Acumpentrua fi siguri sunt pasaje, de exempluin Isaia care oferd o mirturie clard a faptului cd gi cel carepoartl plcatul dar nu existi nici o aluziecu privire la Domnul esteMielul lui Dumnezeu in simbolurileLeg5mdntului aceasta cel Vechi. Adundndtoate acesteconcepteputem vedeacd sistemul mozaica fost un pachetinchis.Mai int6i, era pentruIsrael.in al doilea rdnd, era pentru func{ionarea in agezm6ntul teocratic. Dumnezeu in persoani conducea Israelul. in al treileardnd,legea eraprincipiul dominant al intreguluisistem. Patru,eraun sistem dejertfe prin careomul picdtosputea gi sldbiciunea strseapropie de un Dumnezeu Sfdntgi, cinci, era o preocupare anualdde rdzvrdtirea poporului. Acum,ajungdnd la capitolul10versetul l, descoperim ci legea erao umbr[ a lucrurilor car aveau sdvind.

jertfe, care seaduc neincetat nu poateniciodatfl,prin aceleagi in fiecarean, sil facf, desitvArgifi pe cei ce se apropie."

Versetul l: ,,in adevilr,Legean careare umbrabunurilorviitoare, nu infit{igarea adevtrrati a lucrurilor,

impirlirea pe capitole este aici poate pulin nepotriviti pentru cd versetul ar puea fi citit alSturi de versetul28 din capitolul 9. Versetul 28 vorbegtede jertfa Domnului care a fost ftcutl odatd pentru pe cdnd umbra a avut jertfe an de an.'fotugi, chestiuneape care autorul o aduce in discufie totdeauna legea este este o umbrd a lucrurilor care aveau sd vind. ,,Umbr[" este tradus din cuvdntul grecesc luminii". Ca bdiat am.fost educatla Gateshead de intreruperea ,,skian"gi inseamni,,o umbrd cauzatd in Tyneside. Primele mele amintiri de atunci sunt legatede anii rlzboiului, rafionalizlrile,adlposturile qi aga mai departe.Cdlitoriile erau redusegi restric{ionatedar imi amintesc cI la smr$itul anti-aeriene rdzboiului mama m-a anun{at cd mA va lua in vizitd la o mdtuqd din Lverpool. Pentru mine aceasta insemnao mare aventurd. Mdtuga mi-a trimis fotografii alb negru cu locuinla ei din Liverpool qi imi amintesc c[ le studiam cu mare interes. I-a fost datd o cas[ prefabricati dupd rizboi gi gdndul de a vizita una din aceste clddiri ultramoderne mf, fdcea aproape sd explodez. Imi amintesc cd studiam amdnunfit fotografiile dar apoi a venit ziua ce a mare c6nd de fapt am vizitat-o pe mdtugamea gi m-am plimbat prin bucutSria moderni qi prin diferitele camere de locuit gi astfel am putut sd vid realitatea schilatdde fotografii. In unele aspecte,legea aduce aceasti schild vagd a lucrurilor care aveau sd vini. Bineinfeles, cd toete lucrurile au fost aduse in perioada Legf,mAntuluicel Nou prin jertfe mai bune, fdgdduinlemai bune gi aqa mai departe.$i apoi versetul spune,,,nu inf[ligarea adeviratl a lucrurilor". ,,lnfd{igare" se traduce din cuvdntul grecesc ,,eikon". Cuvintul in greacd inseamnd ,ceva care este substan{ial"gi de asemenea adevirati a unei imagini". Acest lucru poate fi ,,care aduce o reprezentare ilustratdin Cuvdntul lui Dumnezeu.in Matei 22 versetul20 Domnul a cerut un ban qi a spus,,Chipul acestagi slovele scrise pe el. ale cui sunt?" Imaginea era, binein{eles,a Cezarului. Prin urmare, vedem ci umbra este Leg[mdntul cel Vechi dar chipul este Legdmintul cel Nou care reprezintd,binein{eles, Jertfadesivdrgitd.

PROBLEMA UMBREI jertfe, ceea ce inseamnf, Versetul continui s[ afirme cd umbra nu putea niciodatd, prin aceleaqi jertfele din Ziua Ispdgirii, care se aduc neincetatin fiecare an, si facd desdvdrgilipe cei ce se apropie. Cuvdntul ,,desdvArgi{i" se traduce din cuvdntul ,,teleioo" gi inseamnd ,,a aduce la o stare de perfectiune".Astfel, jerfele din Ziua Ispngirii nu ar fi putut sd pund capdtpdcatului gi consecinfelorlor. Autorul continud sd se ocupe de acestfapt in veresteleurmitoare.

Versetul2: ,,Altfel, n-ar fi incetat ele oare si fie aduse,dacfl cei ce le aduceau,fiind cur5{i{i odatil, n-ar mai fi trebuit sl mai aibi cunogtin{il de pilcate?" lll

l*:{

--{

5,-

--

Autorul arati logicaacestui lucru.Dac6. ar fi fbst atinsi desdvArgirea, ceea ce inseamnio relalie perfecticu Dumnezeul Sfhnt,prin Jertfble Ziua din Ispd;iriiatuncinu ar mai fi fost nevoiede Zilele de Ispigire gi de jertfe. Acum pentrua fi siguri de acestlucru, procedura din Ziua Ispigirii ne oferd o fotografie minunati a jertfei Domnului,darnu esterealitate. jertfe." Versetul 3: "Dar aducerea amintea pAcatelor inoitf,din anin an,tocmai prin aceste este CuvAntul,,aducere aminte" estetradusdin ,,anamnesis" gi inseamnl,,o chemare a min!ii". Ceeace autorul vrea spuni este cd jertfete din Ziua Ispdgiriinu aduceau pace,ci condamnare. in fiecarean era o aducere amintea picatelorcomisesub lege.Astfel Ziua Ispigirii nu aducea pace,ci condamnare. imi amintesc ci am auzito int6mplare despre marele evangheliit scotian, Mr SethSykes. in aceaperioad[el organiza intdlniri speciale in Tent Hall in Glasgow;icealucrare mireatda irrceput sub influenfalui D L Moody. Un cuplu cdsitorit fiecventaintdlnirileqi intr-o noapteSeth Sykesa pe nevastd condus-o la Domnul. Soful ei a continuat sd frecventeze intdlnirileimpreuni cu so{ia lui, gi refuzas6 se predea dar era mohordtqi incdpifAnat DomnuluiIsus.intr-o seard dupdintdlnire,Seth Sykess-a apropiatde birbat qi in dialectulcelor din Glasgow, i-a spus,,,Prietene, ce ai impotriva lui Isus?"Imediatbdrbatula fost infrdnt; a recunoscut picatului. Vdzdnd-ope cd era sub condamnarea sofialui curd{iti, iertatdgi bucurdndu-se gi a adusin centrulatenfiei de mdntuire, agonialui a crescut via{alui picltoasi. Bdrbatula cedatdragostei pe carea primit-o lui Hristosqi s-abucurat de m6ntuirea jertfele din Ziua IspdEiriiaveauacelagi gi so{ia lui. In unele aspecte, efect pe care l-a avut femeia mantuitd asupra sofuluiei. Viata lui pdcbtoasi a fost adusd la lumind,flc6ndu-ls[-qi aminteascd toate faptelelui plcdtoase.

1.,={

as

*sq
L.

--rl
!l

-r-.r{
!!t

"rJ| L, !t

.iJi|l r -91

A{a rrt

-J4
f,rt

--rl
tr.r4

a -t-

:ll

Versetul 4: ,,Cici este cu neputin(ica s0ngele taurilorgial {apilorsflgtearglpilcatele." Din nou,aceasta ne duceinapoi laZiua Isplgirii.MarelePreottrebuia s[ jertfeascd mai intdi un taur pentrupdcatele sale gi apoi s5jertfeasci lapul pentrupdcatele poporului. Autorul subliniazdci sdngeleanimalelornu putea sd inepdrteze pdcatele. Timpul folosit este infinitiv prezent.Aceasta vorbegte de o ac{iunerepetatd saucontinud. Ideeade aici esteci ai fi putut sdjertfegtimereuaceste animale, dar ele nu ar fi putut s[ indepdrteze niciodatipicatul.

--ra
{!a

1 .-. t.1
rf-

, Versetul 5: "De aceea, cdndintril in lume,El zice:Tu n-aivoit nicijertfil, niciprinos;ci Mi-ai pregfrtitun trup." Autorul citeazd aici din Vechiul Testament, Psalmul40 versetele 6 la 9. David, care a fost prooroc, a scrisaceste cuvinteinsuflatde Duhul Sfdntsd o faci. ,, Tu nu doregti nicijertfftnnicidar de mdncare, ci mi-ai stripunsurechile; nu ceri nici ardere de tot, nicijertfr de ispEgire. Atunci am zis: cd vin! in sululcdr{iiestescrisdespre mine-vreau sd fac voiaTa, Dumnezeule! ,,Iat6-m6 $i LegeaTa estein fundul inimii mele.Vestesc indurarea Ta, in adunarea ceamare;iatdcd, nu-miinchid buzele.Tu qtii lucrul acesta, Doamne".Cdnd Isus MesiaS-ajertfit a indeplinitaceastiprofelieuimitoare.loatg

MESIA ISUS DEVINE JERTF'A

1
ag

tr]a

e
*l
"Ja

?s!o

a
-L. t

GruT

iele profetice au ca fundament ia din Genesa3 versetul 15- Aceastase refer6, binein{eles,la sd va zdrobi caoul sarpelul-t e asemenea versetulafirmd ca lgpgle_yazdlQ_bi +

4,
L

r*ht

cilcdiul sery!1el_&4glPentru a indeplini aceastd profefie,sdmdnfa careva fi rdscumplrdtorultrebuia frTe om;atsufeiE gi strmoara.Astfel indeplinirea profefieicd IsusMesiaaveasi dlvina jertfd este legatdde profeliadin Genesa 3 versetul15.ScriitorulEpistolei citre Evrei ne amintegte cd psalmistul David a afirmatcd jertfele gi darurileerauineficiente. S6ngele taurilorgi al ppilor careera folosit in Ziua Ispigirii nu puteasd aduci niciodati iertare de picate gi rlscumptrrare vegnicd. $i apoi psalmistul afirmi, ,,ci mi-ai strlpuns urechile" sau,ar puteafi tradusmai bine, ,,mi-ai format". Astfel primul membrucarea fost formatpentruIsusMesiaau fost urechile ca sl aud6.Domnulinsugia spus,,,Vin sI fac voia Ta, Dumnezeule". Avem ilustra{ia minunatiin exemplul lui Isaiacare L-a surprins pe

rl -a)
7', a
a,
It

lr2
t z a
IE

pentru noi?"gi rdspunsulimbucurdtor al Triun spun6nd. cinesi trimit gi cineva merge Dumnezeul ,,Pe S-a ocupat interesant sd observdm cum proorocului fost, am Iata-Ma, Este a spus, trimite-M6". ,,Apoi Dumnezeu de prooroculSdu in Isaia capitolul6. Mai int6i, proorocula trebuit sa-lf_qryagg gi apoi a fost metodalui Dumnezeu p3941;qls6u de curllilg. A fost cdrbunele de pe altar; qi apoi I '."s r ru.,io lui Dumnezeu. prins inima plind a in cele din urmd a din Ae-ffiloste dorinla Forocul "ur61ii lui imbucuritor a fost, ,,Iatd-Md, trimite-Mi". Marele adevir care este subliniatin acest rdspunsul in Pdmint ca simdnfda femeii pentrua aducerdscumpdrare verset estecd Domnul a venit pe planeta pierduli. pentru Descoperirea de aici este ci indeplinirii dragostei lui Dumnezeu cei uimitoare vederea pentru cd a fi JertfbDomnului nostrui s-a pregitit un trup. Apoi, in versetul6, avemdescoperirea plScerea in arderile Dumnezeu nu-gig6sea de tot qi in jertfelepentrupdcat.
I

Versetul 6: "N-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pilcat." Problema care apare aici este ci Dumnezeu a puruncit ca Israelilii sd faci acest lucru. intrebarea care se ridic[, ,,daci Dumnezeu a cerut acest sistem de jertfe, de ce nu-$i gdseaplicere in ele?" Motivul este cd sistemul de jertfe nu putea sd aducl o indepdrtarefinali de pdcat. Acum cdliva ani in urm[ am avut privilegiul de a avea pdrt6qiecu unul din marii evangheligtidin Scotia, Rev mi-a spus ci in curdnd va sirbltori 50 de ani de cdnd qi-a predat Charlie Main. in acea imprejura^re via{a in m6na Domnului Isus. IntrucAt aceastaera o cotituri in viafa lui l-am intrebat dacl o va sdrbStori la CarrubbersClose lvlission gi va impirtdgi cu oamenii de acolo mdrturia sa. Charlie a oferit cea mai grafici gi cea mai facinantd relatare cu privire la modul in care a ajuns sd-L cunoascdpe Domnul gi Mintuitorul Sdu. A fost educat de pdrin{i evlaviogi dar Charlie a dat cu piciorul in aceste sfaturi gi a inceput sd bea. A fost arestatgi inchis de cAtevaori pentru conduita lui tulburentd de orn chiar daci beat.De cdtevaori tatll sdu evlavios l-a eliberatpe cauliunedin inchisoaregi, binein{eles, tatil sdu pleda pntru a-l avea din nou acasd,el nu-gi g6sea pldcere in modul de viati al fiului siu. Totuqi, Charkie a relatat cd intr-o imprejurare in timp ce se plimba pe PrincessStreet a fost oprit de mesajulunui predicatorin aer liber de la Mound. DupI ce a auzit despredragostea lui Dumnezeugi despre modul in care Hristos a murit pentru pdcatele sale Charlie qi-a predat viafa Domnului qi MAntuitorului s5u. in urmltaarea s3'mbdt6, noapte Charlie a mers la adunare la Canubbers Close Mission gi spuneacd acolo a primit siguranfamdntuirii gi, ulterior, aia cum am menlionat,a devenit unul din marii evangheligti ai Sco(iei.Dar in legdturi cu tatdl evanghelistului? Fireqtec5 a fost inc6ntat s6-l vadd pe fiul siu mdntuit gi implicat in lucrarealui Dumnezeu.Chestiunea pe care am vrut si o subliniezprin aceasti ilustrafieeste cd in timp ce tatdl putea sd oblind eliberareafiului sdu ol nu-gi gdseaintr-adevir nici o pldcere in aceastadar odati ce picatele fiului siu au luat sfhrqit gi el a fost mdntuit gi eliberat din aceastdrobie in care triise pdntr atunci, tatll a fost pe deplin mullumit. Intorcindu-ne ilcum la versetul 6, in timp ce Dumnezeu aducea o eliberare anuald de vinovdfia pdcatului pentru poporul Israel EI nu gdsea nici o pldcere in aceastapentru cd nu se punea cdptrt problemei.Rezolvarea final[ s-a oblinut doar prin JertfaDomnului gi Mdntuitoruluinostru.

CUVINTELE LUI MESIA Versetul 7: "Atunci am zis: IatS-MA (in sulul cflr(ii este scris despre Mine), vin str fac voia Ta, Dumnezeule." Domnul aratd cd Scriptura Ei rnod dcosebit pasajeledin Vechiul Testamentvorbcsc despre Domnul qi ntAntuirea Lui aEade marc. Accst adev6ra fost explicatcclor doi de pe drumul Emausului desore care citim in Luca versetele30 la 35. Ne amintim cd Ia inceput cei doi clldtori nu qi-au dat seama c6 strdinul care li s-a al6turatera Domnul Isus dar apoi versetul27 spune,,,$i a inceput de la Moise, gi de la to{i proorocii, gi le-a tilcuit, in toate Scripturile,ce era cu privire la El". Astfel toati Scriptura vorbegte de Domnul gi de mdntuireaiui agade mare.

I 13

.rr| -.i[

fll

IDEEAcENTRALaa nprsrot,nr cAtnn EvREI

nici arderi de tot, 8-10: ,,Dupfr cea zisintAi:,Tu n-aivoit gi n-ai primit nicijertfe,nici prinoase, Versetul nici jertfe pentru pilcat' (lucruri adusetoate dupf, Lege),apoi zice: ,Iatfl-Ml, vin sl fac voi1 Ta, peceledintAi, Dumnezeule.' El desfiinfeazl in loc pea doua. Prin aceastl astfel ca strpuntr ,,voie"am fost sfin{i{inoi,9i anumeprin jertfireatrupului lui IsusHristos, odati pentrutotdeauna." Versetul8 rezumdinci o dat[ jertfele ineficiente din Legimdntulcel Vechi.Ele erauadusein condiliileLeg6mdntului Mozaic careaveac[ principiudominantlegea. Dumnezeu a confirmatfaptul ci nu-gig6sea nici o pldcere Domnuluigi Mdntuitorului in ele. Apoi versetul 9 se ocupi de cuvintele nostruIsus Hristos,, Iat6-M5,vin sd fac voia Ta, Dumnezeule". in Isaia 53 versetull0 citim, ,, prin suferin(6... Domnul a gdsitcu cale s5-[,zdrobeascd Dar, dupdce igi va da viala ca jertft pentru pdcat,va vedeao sdmdn{d de urmagi,va trdi multe zile, gi lucrarea Domnuluiva propdgiin mdinile l7;,, $i din ceruris-aauzitun glas, Lui". CdndDomnula fost boezat de Ioancitim in Matei 3 versetul pldcerea." esteFiul Meu preaiubit,in caretmi gdsesc carezicea;,,Acesta $i apoiin Ioan 8 versetul29 Domnului; El a spus,,, Cel ce M-a trimis, estecu Mine; Tatdl nu M-a l6sat citim desprerdspunsul singur, pentru cd totdeaunafac ce-l este pldcut." Adevirul care este subliniat aici este cI degi Dumnezeu a trebuitsf,aduci legeapentrua ardta starea de plcat a omului,El nu a avut nici o plicere pe carea adus-o qi nici nu $i-a gisit pldcerea s[ aduci condamnarea ?nsistemul dejertfe carenu punea picatului.R6spunsul curfile caplt problemei Domnuluigi Mdntuitorului nostrutrebuiesi fi determinat gi descoperim ceregtisI cdnte,,Aleluia" cu buzelelor, ,, IatS-M6, vin si fac voia Ta, Dumnezeule" bucurialui Dumnezeu in cuvintele, astfelpeceledintdi,ca sEpun6?nloc pe a doua". ,, El desfiinleazd Cea dintAi face, bineinfeles,referire la vechiul Legdmint Mozaic cu jerfele lui ineficiente, p[citosului gi al doilea pe care Dumnezeu condamnarea l-a stabilit este LeglmAntulcel Nou cu lucrarea eficientd,sliviti gi vegnicd iertaregi cerul a crucii prin careDomnul aducevia{[ veqnic6, pund picdtogilorpierduti.CAndDomnul spune, pe astfel cele dintdi, ca sd in loc pe a El desfiinfeazd ,, doua"; expresia,,punein loc" este la un timp aorist ceeace inseamnd un evenimentcare a fost pentrutotdeauna gi nu trebuiesdsemai repete ?ndeplinit in trecutodatf, vreodat{.

-all

LaIl
L q

lialt
l" i!

L.r{
Lq

t-Ji{ t{l

r-i{
L!r

Lif L.-

EL{ L{

-r.l
L

4]

EL{ t"a

b1
s.-.

LUCRAREA REALIZATA LA CALVAR

, . - !1

prin jertfireatrupuluilui IsusHristos, 10: ,,Prinaceasti,voie'am fostsfin{i{inoi, gi anume Versetul pentru odatA totdeauna."
d-a (<

in acestversetminunatdescoperim noia t,i Dumnezeu, careestesfinfireaomenirii pierdute. Despre ea sc amintegte ?n2Petru capitolul3 versetul 9, ,, Domnulnu intirziein implinireafEgdduinlei pentruvoi, qi doregte Lui, cum cred unii; ci are o indelungd r6bdare ca nici unul sd nu piard,ci toli sd prin LegeaVechiuluiTestament vini la pociin16". Voia lui Dumnezeu nu puteafi indeplinitd niciodatd jertfe gi prin urmare si prin sau sistemulde dar Isus Mesia a venit sd facl voia lui Dumnezeu indeplineascd voia lui Dumnezeu, care este sfinfireaomenirii.Cuvdntul,,sfin{ifi" traducecuv6ntul grecesc gi inseamni,,pusdeoparte pentruDumnezeu". Ceeace sugereazd aici estea1ezarca ,,hagiazo" pf,citosuluicarecredein pozilia de persoand O asemenea mdntuiti impieunl cu toatebinecuvdntdrile. persoan[nu numai cf, esteconsiderati,,nevinovati"dar estesocotitl de fapt sfhnt5. Propozifia,,am fost sfinfi{i" estela participiutrecut;aceasta incheiatd in trecutcareare rezultateqi in arati o ac{iune prezent. caresuntem sfinfifi pentru ar puteafi tradus5,,prin expresia estefoarteputernic6; $i in greacd prinjertfa lui IsusHristosodati pentrutotdeauna. totdeauna". acestea au fost sAvdrgite Jertfaeste T.oate pentruto{i pdcitogiidin toatevremile.

-L{ . .4.

4{ ;1,

r14

J. ( tI-

:.1,

POZITIA PREOTILOR DIN LNGAMANTUL CEL VECHI

Versetul I l: "$i, pe c6nd orice preot face slujba in fiecare zi, gi aduce de multe ori aceleagijertfe, care niciodati nu pot gterge picatele."

.a-

=
:4,

l14

,I,

.tt ,.C

cel Vechi nu puteausi se Ceeace autorulvrea sd spunl aici estecd preo{iidin Legdmdntul puteausd puni nicodati nu erau aduse care era cdjertfele in timpul slujbei;motivul niciodatd aqeze ar trebui s[ ne amintim,incd o Foate gi astfellucrarea lor nu a fost niciodatieficient6. capltpdcatului cel mare.Scriptura necazului cI aceastiEpistol6a fost scrisdpentruevreii din timpul perioadei dat6, in lerusalimgi din nou va fi un sistemde cd in aceaperioari[va funclionatemplulevreiesc ne arattr in carteasa in jertfecareva func{iona in condiliileLeglmdntuluicel Vechi. Daniela prpfe{itaceasta Daniel spune, qarpelui, Anticristul, la sdmdnla ,, El va faceun 27. Referindu-se 9 versetul capitolul jertfa 9i jumitatea sfl inceteze va face siptimdnii dar la trainiccu mul{i,timp de o s6ptdmdni, legamant pdni asupra celui va cidea va veni unul carepustiegte, darul de mdncare, Ei pe aripauriciuniloridolegti din Danielqi a spus, 155i l6 Domnula luatprofefia ,, in Matei24 versetele prdpddul Hotdr6t." pustiit in locul carea vorbit proorocull)aniel ,,aSezatd pustiirii" despre cdndveli vedea,,uriciunea De aceea, atunci,cei ce vor fi in ludea,si fug6 la munfi". ln ambelecazuri, Sfhnt"-cine citegtesd in{eleagd! cel Mare. Jindnd minte acest Necazului face referirela poporulIsraelin timpul perioadei Dumnezeu pentruevrei in acel timp groaznicde versete vor fr aceste vom in{elegecdt de relevante scenariu, qi antisemitism. Daniel qi Domnul arati ci Anticristul va face si incetezegi va insulta persecufie c[ ordnduirea jertfelede la templu dar acegtievrei citind aceastiEpistoldminunatdvor recunoagte jertfele lui fbglduinfele cu cel Nou Legdmdntul gi cd acum func{ioneazd pusi deoparte veche a fost 9i intdi, lucruri. Mai doui preofii. Spune pe fbceau care le de slujbele mai bune.Apoi autorulvorbegte preo{iiigi fdceauslujba zi de zi. Aceastaface referire la sujbelezilnice. Apoi, in al doilea rAnd, facereferirelajertfeledin Ziua pdcatul. Aceasta nu puteau sf,indepirteze mereuaceeagijertfr aducdnd ateza sub Legimdntulcel Vechi nu se puteau Ispdgirii. Putemrezumaversetulc6 preo{iicareslujeau pe picitosul ducd sf,-l insemna ceea ce niciodat6; deslvdrqitA pentru lor nu era ci lucrarea niciodati versetastfel,,,$i fiecarepreota stat9i acest KennethWeisttraduce pierdut lui Dumnezeu. in prezen{a candelelor, slujba"(aprinderea in aceapoziliezi de zi indeplinindu-gi continui s[ rdmdnd ca rezultat (in fiecarean) ,,sdaduci aceleagi timdiei) ,,giadesea" piinilor pentrupunera inainte,arderea afezarea jertfe caresunt de aganaturf,c6 nu pot indepdrta p6catele". pozrTrA ix canr, sE AFLA MARELE NOSTRU PREOT
Versetul l2: o'EI, dimpotrivil, dupd ce a adus o singurl jertf;t pentru p6cate, S-a agezatpentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu."

Versiunea Autorizati esteprobabilpulin incorecti cind incepe cu ,, acestom". Ar fi rnai corect sd fie tradus, ,,acestpreot" qi observafi diferenfa intre preotul de sub Legdmdntul cel Vechi 9i Marele Preot din perioada LegimAntului cel Nou. Preo{ii din perioada Legmdntului cel Vechi nu se agezau niciodatd gi nu incetau niciodatl sd aduci jertfe dar Marele nostru Preot ,, dupd ce a adus o singurd jertf[ pentru p6cate, S-a agezat". Cuvintele ,,S-a aqezat" ar putea fi traduse gi ,,S-a aqezatpentru totdeauna". Aceasta arati ci Marele Preot $i-a incheiat lucrarea gi a adus riscumpdrare pentru plcdtogii pierdufi. $i observafi ci Marele nostru Preot stl la dreaptalui Dumnezeu.Aceastaaratdci EI $i-a dus pdnd la capdt sarcina gi Tatdl este mulfumit pe deplin. Totugi, inainte de a pirdsi acestverset, sunt cdtevachestiuni importantein legdturi cu poporul Israel. Amintili-vd cd Legimdntul lui Dumnzeu universalI pestetoate familiile lumii. cu Avraam prezice cd prin poporul Israel va aduce binecuvAntare Zahariacapitolul 3 versetele I la l0 ne oferl o schild profeticd extraordinarda poziliei Israelului la gi igi va ageza impdrdlia. Pasajul este urmitorul: ,, El momentulin care Domnul va zdrobi Satanocrafia (ingerul) mi-a ardtat pe marele preot losua, stdndin picioare inaintea Ingerului Domnului, gi pe Satana ' la dreapta lui, ca s6-l pirasc6.Domnul a zis Satanei:,,Domnul si te mustre, Satano!Domnul si te stAnd mustre,El care a ales lerusalimul! Nu este el, Iosua, un tdciune scos din foc?" Dar Iosua era imbrdcat cu hainemurdare,qi totugi stdteain picioareinainteaIngerului.Iar Ingerul, luind cuv6ntut,a zis eelor ce erau inaintea Lui: ,,Desbrica{i-lde hainele murdare de pe el!" Apoi i-a zis lui losua: ,,latd cd cap Eu am zis: ,,Sdi se punS^pe gi te imbrac cu hainede sdrbdtoare!" ?ndepdrtez de la tine nelegiuirea, o mitrli curati!" $i i-au pus o mitrd curatd pe cap, gi l-au imbrdcat in haine, in timp ce Ingerul Domnului stdtea acolo. ingerul Domnului a fEcut lui Iosua urmdtoarea mdrturisire: ,,Aqa vorbegte Domnul ogtirilor: ...Dacdvei umbla pe cdile Mele gi dacd vei pdzi poruncileMele, vei judeca qi Casa

I 15

Jta

.-t

Mea gi vei priveghea asupra cur{ilorMele, gi te voi lSsasi intri impreund cu cei ce suntaici. Ascult6, deci,Iosua,marepreot,tu gi tovardgii tii de slujbS, suntnigteoameni carestauinaintea ta-cdciaceqtia pe RobulMeu, Odrasla. carevor sluji ca semne. Iat6,voi aduce Cici iatdcd numaisprepiatraaceasta pe caream pus-oinaintea qapte lui losua,Suntindreptali ochi; iat6,Eu insumivoi s6pa ce trebuiesdpat pe ea,zice Domnulogtirilor;pi intr-o singurd zi,voi inldtura nelegiuirea ziua aceea, tirii acesteia.In zice Domnuloqtirilor,vi vefi pofti unii pe al1iisubvila qi subsmochin." Nu am avutca scopsd ofer o prezentare a acestuicapitol remarcabil dar cheiainfelegeriiacestuipasajo gdsimin versetul8. Ar puteafi tradusastfel,,, AscultS, dar,Iosua,marepreot,tu gi tovarSgii tdi de slujbd,carestauinainteta poporul caresunt simboluria lucrurilor carevor veni". Prin urmare,losua,marelepreot,reprezintd Israelgi ceea ce s-apetrecut qi cu Israelul cu losuain aceastd ca natiune. Viziunea viziuneseva petrece bineinfeles, de poporulalesa lui Dumnezeu vorbegte, din timpul perioadei de o mie de ani cddpoporul prin slujbamareluipreot.Na{iunea va func{iona lh fi curifitS,indlati qi incoronatd. Proorocia aratd?n legiturd cu Israelul cd picatul lor va fi indepftrtat intr-o zi gi apoi, in versetulI0, vorbegtede binecuvdntiriledin imp5r6liade o mie de ani. Zahariain alte locuri din proorociasa vorbegtede incercarea finall a lui Satan gi cumvor fi scf,pate de a distruge Israelulgi IerusalimuJ ele;cum vor privi la Cel pe careL-au strlpuns,se vor pocli qi in celedin urm[ Il vor accepta pe IsusMesiaca Domnul qi MAntuitorul lor. Totugi,un lucru estedemnde observat gi acesta estepozitialui Satan. Observati in versetulI c[ el sti la dreapta lui Dumnezeu. Aceasta aratd o poziliedejudecitor gi el esteacolopentru a se impotrivi Dumnezeului Atotputernicgi esteacolo pentrua acfionaca gi acuzator al poporului Israel.Apocalipsa12 versetul10 ne oferd o privire mai profundi gi spune in felul urm6tor:,, $i am auzit in cer un glas tare, care zicea: ,,Acum a venit mdntuirea, puterea gi impdrdtiaDumnezeului nostru,gi stdpdnirea HristosuluiLui; pentrucd pirigulfralilor nogtri,carezi qi noaptea ii pira inaintea Dumnezeuluinostru, a fost aruncatjos". Acum caracteristica interesanticu privire la aceastl descoperire estecd Satannu se ageazd niciodatl pentruc[ lucrarea lui nu esteniciodati incheiati. Pasajuldin Apocalipsaarati c[ Satanva ocupa pozilia de acuzator pdnl c6ndin cele din urmd va fi alungat din cer. Astfel lucrarea lui Satan nu va fi incheiatiniciodatlgi va culminaprin infrdngerea lui finali gi aruncarea lui in iazul de foc. Prin urmare, pentruSatan, infrAngerea estesigurd. Totuqi,acest versetil descriepe Domnul ca fiind a$ezat la dreaptalui Dumnezeu. Astfel, pentruDumnezeuqi poporulSdubiruinlaesteasiguratd.

t-

tA !r-

,'^-

, ^al

.-

4 ,_ -. .4

.- -ta

.1
t^d

-rt
4 "',l

-4 .- '-' ,-{ "'Jl

l4

A$TEPTAREA DOMNULUI NOSTRU BIRUITOR Versetul 13:,,$i agteaptA de acumcpvrfljmagii Lui si-I fie fltcu{iagternut al picioarelor Lui." Cuv6ntul ,,agteapti"traduce cuvdntul grecesc,,ekdechomai" gi inseamnl ,,a accepta un eveniment carevine dintr-o sursdspecificd". Prin urrnare, Domnulaqteapti si aibdloc un eveniment. Domnul il aqteaptd gi il doreqte. Astfel, dupi lucrarea Domnuluide la GolgotaEl agteaptica acel eveniment sd aibi loc. $i acesta gi agezarea estezdrobireaSataocrafiei imp[rifiei lui Dumnezeupe planetaPdmdnt.Cdnd toate acestea se vor intdmplase va implini promisiunea fdcuti in Genesa3 versetul15.Versetuldin Evrei esteun citat din PsalmulI l0 versetull. intregulPsalmesteprofetic qi face referire la Domnul care va domni din Sion gi va ?nfrAnge pe vrljmagii S[i. Este interesant sd observdm incd o dati ci acestPsalmdeosebit a pyezentat un marejoc de cuvintepentruevreii din joc de cuvinte.Pasajul zilele Domnului.in Matei 22 versetele 4l la 45 a pusqi inaintea fariseilor acest esteurmitorul, ,, Pecdnderaustrdnqi isusi-a intrebat: la un loc Fariseii, voi despre Ce credefi Hristos? Al cui fiu este?",,Al lui David" I-au rSspuns ei. $i Isus le-azis: ,,CumatunciDavid, fiind insuflat de Duhul, Il numegte Domn, cdnd zice:,,Domnula zis DomnuluiMeu: ,,$ezila dreapta Mea, pdn6voi punepe vrijmaqii Tii sub picioarele Tale?Deci, dacdDavid il numegte Domn,cum esteEl fiul lui? Nimeni nu I-a putut r6spundeun cuvdnt. $i, din ziua aceea, n-a indriznit nimeni s6-I mai pund intrebdri."Aceasti intrebare igi gdsegte, binein{eles, rdspunsul in DomnulIsusHristos.El a fost intradevir Fiul lui David, legala venit prin Iosif gi fizic prin Maria dat,in acelagi timp, Isusa fost gi este Fiul lui Dumnezeu, a doua Persoania Dumnezeirii,Dumnezeu gi Om adevdrat. adevdrat O alta problemi in legdturS cu acestcuvdnt,,agteapt6". Este la participiuprezentqi vorbegte de o acfiune continuS.Prin urmare, Domnul agteaptl qi anticipeazf. venirea impdrltiei gi prosldvireacelor 116

--I
i4

A ,r.

r*zl

*-{
'',L

,.J.1 \.4-

-JJ b tr-

.JJ L, "a-

,'1

,di

,Y-

-.rF(

.tz

-t> .D
.!:

pe carene-ainv6latsi o facem rugdciune Aceasta esteatitudinea Lui continui. Singura rdscumpdrali. estesd vini impdritia Sa gi voia Lui sd se faci precumin cer agaqi pe plmdnt. Astfel, atitudinea a aritdrii l.ui slivite agacum este$i a Domnului copiilorlui Dumnezeu ar trebuisd fie unade agteptare nostru.

MOTIWL A$TEPTARII DOMNULUI jertfi El a ftrcutdesAv6rgifi peceicesuntsfin{i(i." pentrutotdeauna printr-osinguril Versetul 14:,,Cfici Observafi cl se spune, verset. Un adevir mire! sJliniat in acest ,,pecei ce suntsfinfi{i" gi "rte gi pentru pe cei caresuntsfinfiti Domnul totdeauna aceasta estela timpul trecut. i-a fbcutdesdvdrgili este tradus din cuv6ntul grecesc,.teleioo" gi inseamni ,,a aduce la la o stare de ,,Desdvdrgili" in Hristos; perfec{iune". in Domnul Isus suntemdesdvdrgili Astfel, atuncicdnd ne punemirrcrederea asigurafi pentrul)umnezeudar in Isus Hristossuntemde asemenea sfintiti gi puqi deoparte suntem pentru in Romani8 versetul 30, ,, $i pe aceiape carei-a vepnicie. Pavelsubliniazb acestadevdr gi pe aceia pe carei-a chemat, iar pe aceia i-a gi chemat; i-a qi socotit neprihdni{i; HotSrAt mai dinainte, pecarei-a socotit acest la timpul neprihSnipi, i-a gi proslSvit". Din nou.Duhul Sffintfolosegte cuvAnt gi, astfel,pozilianoastriesteatdtde siguri incdtl)omnul ne poatevedea dejaca fiind proslivili. trecut glorioasS careil ci o nddejde acest el nu aduce Cdnd adevdr a fostinleles neglijenliin vialacreqtinului, pe creqtin mereuardtarea sldvitda Domnului. indeamni sdtr6iascio via!6sfAntiqi si aqtepte

MARTURIA DUHULUI SFANT PRIN SLUJITORUL LUI DUMNEZEU,IEREMIA giDuhulSfAnt. Cici, dupA cea zis." Versetul 15:,,Lucrul acesta ni-l adeveregte in acest leremia. Cuvdntullui Dumnezeu legatde Legdm6ntul cel Nou a venitprin proorocul pasaj DuhulSfdntaduce Dumnezeu in discu{ie doul subiecte. pecare-lvoi facecu ei dupilacele Versetul 16:('Iati legSmAntul zile,ziceDomnul:voi punelegileMelein inimilelor, gi le voi scriein mintealor." 3l versetul 33. Observafi Subiectulnum[rul unu: Acesta esteun citatdin Ieremia ce spune Scriptura, pe care-lvoi facecu ei dup6acelezile". Acesta ridicddouf,intrebdri. Unu, ,,latd legdmdntul carezile vorbegte cine sunt,,ei"?Ieremiane ofer6rdspunsul, casalui Israel.A douaintrebare, ,,despre pe care l-am proorocul?"Ieremia3l versetul32 ne oferb rdspunsul la aceasta, ,, Nu ca legdmdntul pe care incheiat cu pdrintiilor, in ziuacdndi-amapucat legdmdnt de mdni, sd-iscotdin {araEgiptului, l-au cSlcat, mdcarcd aveamdrepturide so{ asup(alor, zice'Domnul".Amintili-v6 cf, Legdmdntul Mozaic era un Leg[mdnt bilateralcaredepindea de crecincioqia lui Dumnezeu dar gi de credinciogia Israelililor. Ei gi-auincdlcatpartea lor din leglmdntgi astfelau cdzut subblestemele legdmAntului. Prin urmare, dupdce Israela suferitsub acestlegimdnt,se va pocdi gi se va tntoarce la adevdratul Mesia pentruiertare, Dumnezeu va aducebinecuvdntirile LegdmAntului na(iunii.Cititorii cel Nou asupra in puncful in caresevor intoarce de la Legimdntul cel evreidin timpulNecazului cel Marevor ajunge in condiliile Vechila Mdntuitorul lor adevarat Legimdntului Nou. in Dumnezeu cel acest spune, ,, voi punelegile Mele in inimile lor, gi le voi scriein mintealor". Sd ne amintiminci o dati careera gi bunb,dar era exterioard. problema Legf,mdntului cel Veshi. El aducea o legeneprihiniti, adevdrati ProblemaIsraelililor era naturapScdtoasd agadar, cel Vechi era rdnduit sd interioard; LegdmAntul egueze. Totugi, in termenii Legdmdntului cel Nou Dumnezeu a spus, ,,Voi punelegileMelein inimile gi, prin urmare, lor". Observa{i cd aceasta esteo lucrarecaredoarde credinciogia lui Dumnezeu este Iucrarea haruluilui Dumnezeu. intrebarea careseridici, ,,Cumva indeplini Dumnezeu lucru?" in acest perioada proorocul in carelui Ieremiai-a fost datddescoperirea L,eg6mAntului cel Nou, Ezechiel, care a fost luatin robiein Babilon,a primit o descoperire asemdndtoare de la Dumnezeu. in Ezechiel 36 tt7

./l

-rt
rq

versetele 26 la 28 prooroculspune, ,, Vd voi da o inimdnoud,gi voi punein voi un duh nou; voi scoate gi vd voi da o inimdde carne. din trupulvostruinimadin piatrS, Voi puneDuhulMeu in voi, gi v6 voi faces6 urmafiporuncile Mele gi sd pdzi{igi si implinili legileMele.Vefi locuiin larape caream dat-o pdrinfilor vogtri; voi veti fi poporul Meu gi Eu voi fi Dumnezeul vostru".Mai mult decetatat, in 25 la 27 prooroculafirmi, ,, Vor locui iardEi Ezechiel37 versetele in tarape caream dat-o robului Meu Iacov,gi pe careau locuit-ogi pdrintii vogtri.Da, vor locui in ea,ei, copiii lor, gi copiii copiilor lor, pe vecie,qi Robul Meu David va fi voievodullor in veci.Voi incheiacu ei un legdmAnt de pace, vegniccu ei; ii voi s6di li-i voi inmulli, gi voi punelocaqul careva fi un legdmdnt Meu cel Sfdntin mijlocul lor pentrutotdeauna.rlocuin{a lor, gi ei vor fi poporul Mea va fi intre ei; Eu voi fi Dumnezeul pasajedin Scripturi care sunt legatede Leglmdntulcel Nou, Ezechielvorbegtede Meu". In aceste gi va locui in noi. Domnul insugi face venireaDuhului Sfdnt care va reliza lucrarea de regenerare referirela aceasta in Ioan 16 versetul7, ,, Totug,vi spunadevirul:Vd estede folos si Md duc; cdci, dacdnu Md duc Eu, mdngiietorul nu va veni la voi; dar dacdM6 duc,vi-L voi trimite". Din nou, in Ioan 14 versetele 14 la 18,Domnul a spus,, Dacdvefi cerecevain NumeleMeu, voi face.Dacd Md (Grecegte: iubili, veti pdzi poruncileMele. $i Eu voi ruga pe Tatdl,gi El v6 va da un alt mAngiietor pe care lumea Paraclet, apirltor, ajutor.),cares6 rdmdnd cu voi in veac;qi anume, Duhul adevdrului nu-l poateprimi, pentrucd nu-L vecte gi nu-L cunoa$te; dar voi il cunoaptefi, c6ci rdmdne cu voi, gi va fi in voi. Nu v6 voi l6saorfani,Md voi intoarce la voi". Suntmultealtepasaje carefac referirela acest mare evenimentcAnd Duhul Sf6nt va veni in condiliile Leg[mdntuluicel Nou dar ceea ce este esteci Domnezeu va realiza schimbarea interioariprin cruceqi va punein noi Duhul Sfhnt. important In treacf,t, ar fi bine sI incercdmsi in{elegem evreiiin legdturlcu lucrarea ce credeau Duhului inainte de Ziua Cincizecimiicdnd a fost instaurat Legimdntulcel Nou. Majoritatea evreiloraveaugdndirea centrati asupra unui om ca Saul,primul impErat in 1 Samuel10 versetul al Israelului. 6, se afirml, ,, Duhul Domnului va veni pestetine, vei proorocicu ei, qi vei fi preftcut intr-alt om". Totugi, dup6 gi neascultarea rdzvrdtirea lui Saul,in 1 Samuell6 versetul14 citim,, Duhul DomnuluiS-a depdrtat de la Saul;gi a fost muncitde un duh rdu carevenea de la Domnul".Citim in Psalmul 5l versetulI I se temea ci Duhul Sfhnta fost luat de la el, ,, Nu m6 lepdda de la FafaTa, qi nu lua de la mine Duhul Tdu gi ceea cel Sfdnt".in Judecdtori 14 versetul 19 citim despre e|,,, Duhul Samson ce s-aspusdespre Domnuluia venitpeste el" dar apoiin capitolull6 citim ci Smson nu qtiactrDomnulplecase de la el. Totugi, la perioada cdndajungem Legdmdntului l6 c[ Isusa spus, cel Nou citimin Ioanl4versetul ,, $i (Greceqte: Eu voi ruga pe Tat6l, gi El vflva da un alt mdngiietor Paraclet, apirdtor,ajutor.),care sd rdmdndcu voi in veaco'. intorcdndu-ne la Evrei l0 versetul16 frazafinali spune,,,Voi pune legile gi lor, grava"gi estela Mele in inimile le voi scriein mintealor". Cuvdntul,,pune" fi tradus,,a ar putea participiupresent. Aceasta inseamnlctr estecevace Dumnezeu varealizadar cu o acfiunecontinui. pdni el va fi proslivit. Din Cu alte cuvinteceeace Dumnezeu incepein via{aunui cregtin va continua aceastd cauzl Domnul a spusin Ioan 14 versetul6 ci Duhul SfEntva rdmdne cu noi in veac. $i gi mintea la observati cEEl va lucra asuprainimii gi a mintilor. Inima facereferirela fiin1ainterioard gAndi. capacitatea de a Versetul 17:,,$i nu-Mi voi mai aduce amintede pflcatele lor, nicidefitridelegile lor." Subiectulnumirul doi - ,, adaug6: aminte de picatelelor, nici de ,,$i nu-lv{ivoi mai aduce ftridelegile lor". ,,Pdcate" vorbegte de pierderea lui Dumnezeu, standardelor de cldereabrusc[ de la cerinfelelui Dumnezeu.,,Flr5delegi" face referire la faptelef6r6 lege; ceea ce inseamndac{iuni deliberate impotriva standardelor lui Dumn.zeu.in termeniiLegdrndntului cel Vechi, nu era nici un remediupentruf6r6delegi. Versetulin originalestefoafteemfaticai ar puteafi citit, ,,$i cu siguranfi nu-mi voi mai aduceaminte de plcatele gi fdr[delegilelor". incd o datd,pentrumintea evreiascd, aceasta picatelorgi a fdrddelegilor va evocaaspecte din Ziua Isp[girii gi in mod deosebit mdrturisirea pe capultapuluide isptrgire gi trimiterea lui in pustiepentrua nu mai fi vdzutniciodatd.

rlt
-r{

-.q

raI

r u.-

; da

.a{
r Lal

--,1 r|I

..4

g g
Jil L r.ta,

.r4 r.a_
r

,,4-

-!a

*l
! '-L-

*l

.l/a r.l .,.4-

.4

*l

*l ..1

J
.a.4,

.ta-

.!l

'tt,

r' 118
t

J,

.f-

t
Ja-

CARACTERUL DEFINITIV

$I SUFICIENT AL CRUCII

Versetull8: "Dar acolounde esteiertare de picate, nu mai estenevoiede jertf5 pentru pilcat." ) ',,lertare"traducecuvAntulgrecesc,,aphesis" gi inseamni,,a trimite". Imediat minteaevreiasci se va a[inti spre {apul din Ziua Ispdqirii dar in acestcontext,,iertare" include gi conceptul de libertate, milostenie,eliberare,absolvire gi voinfi liber6. imi amintesccd acum mulli ani in urmi la Canubbers Numele lui era Walter. Un om deosebital lui un biet alcoolica venit la o int6lnire de duminic[ seara. Dumnezeua predicat qi el a fost eliberat de mesajul Evangheliei despredragostealui Dumnezeu fa{a de pdcitogii pierduli. Walter a rdspunsdarului mdntuirii gi viata lui a fost transformati imediatb.Dupd un timp de la convertirea lui el l-a adus la intAlnire pe fratele lui mai mare, Jim. Walter era un om extrovertit,dar Jim era genul timid gi rezervat.Totugi, intr-o noapte Walter s-a apropiat de mine gi mia spus,,fratelemeu, Jim, doreqtesd fie mdntuit qi ar dori sf, vorbili cu el". Am ingenunchiatin una din gi primindu-L pe Hristos ca qi l-am auzit pe Jim mdrturisindu-gi pdcatele anticamerele din Carrubbers MAntuitor al siu. impreuni cu un prieten cregtin m5 intdlneam cu Jim o datd pe saptdmdndpentru studiubiblic. DupS o siptdmdnd sau doui prietenul meu a spus, ,,Jim, in searaaceasta, vom vorbi despre iertareqi ag vrea s6-ti spun cd Domnul !i-a iertat toate pdcateletale trecute,prezentegi viitoare". Imi amintescreac{ia lui Jim. $i-a scuturatcapul gi a spus,,,Dar cu siguranli Dumnezeu nu ar putea s6mi ierte picatele viitoare" gi apoi prietenul meu i-a ardtat din Scriptur[ cd Domnul oferea iertare pentru toate vremile qi pentru toatb vegnicia. Cineva ar putea crede acest lucru l-ar fi desdvdrgitd indemnatpe Jim sd meargd inapoi in lume qi si se ocupe din nou de lucrurile care ii aduceaufericire odatd.Totugi, rezultatul a fost opus, atunci cAnd gi-a dat seamade dragosteaqi iertatareaDomnului, el a cdutat sd meargd in fiecare zi mai aproapede Mdntuitorul sdu. Adevdrul care i-a fost descoperitlui Jim este legat de cuvdntul ,,iertare" - toate pdcateleau fost trimise departe. Dar apoi autorul face o avertizare.El subliniaz6, ,,nu mai este nevoie de jertlb pentru picat". Cu alte cuvinte, dacd cineva respinge darul indurdrii lui Dumnezeuprin cruce atunci El nu mai oferd nici un remediu.Lucrareade riscumpdrare a fost desivArqiti.in condiliile LegdmAntuluicel Nou. Pentru evrei citirea acestui verset va avea o semnificafie deosebiti. in perioada Legimdntului cel Vechi fiecare evreu trebuia sd recunoascd faptul cd era o Zi a Ispdgiriianual6,dar in perioadaLegdmdntuluicel Nou Domnul a adus odatd pentru totdeaunardscumpdrare. Despre aceastase vorbeqtedin in Psalmul ll0 versetul 1,,, Domnul a zis Domnului meu: ,,$ezi la dreaptaMea, pAndvoi pune pe vrljmagii Tdi sub picioarele Tale". Astfel lucrarea Domnului s-a incheiat, El nu se va mai ridica de la dreaptaTatSlui gi va prelua autoritateaconducerii planetei Pdmdnt pdni cdnd ii va infrdnge pe tofi dugmanii Lui. Interesanteste cA in FapteleApostolilor capitolul 7 versetul56 $tefan avdzut ceruriledeschise gi pe Fiul omului st6ndla dreaptalui Dumnezeu.Vi amintifi cd la acel moment din istorie lsraerlului i s-a df,ruit impirifia. Domnul dorea si vind gi si instaureze impiri{ia prin pocdinlaIsraeluluica naJiune. Totugi, rdspunsul poporului a fost uciderea cu pietre a lui $tefan qi de atunci Israel a fost pus deoparte. La sfhrqitul veacurilor,in Apocalipsacapitolul 19, citim cI cerurilese vor deschidegi Il vom vedeape Isus Mesia venind pe plmdnt cu ogtirile cerului, zdrobind Satanocra{ia gi agezdndu-$i impdritia Sa. Atunci Israel se va pocli agacum a proorocitZahariain capitolul l2 versetul 10, ,, gi igi vor intoarceprivirile spre Mine pe care L-au stripuns. Il vor pldnge cum plAngecineva pe singurul lui fiu, gi-L vor pldnge amarnic,cum pldngecineva pe un intdi-niscut".

RESPONSABILITATEA

ISRAELULUI

Avdnd in vedere beneficiile gi privilegiile glorioaseale Legdmdntuluicel Nou in urmdtoarea rsecliune, de la versetul l9 la 25, vom vedeaca tsraelulare qitrei responsabilitnti. Cele treiar puteafi rezumate in felul urmitor: im versetul22 citim,,,Sd ne apropiem";versetul23, ,,SA{inem fXrdgovdire" gi versetul24, ,,SAveghernunii asupra altora".

I 19

,L..ri.l

gr REspoNsABrLrrATrLE cEL rRTvILEGTILE GLoRroAsE ALE LEGAIUANTULUI

NOU Versetul!9: ,,Astfel,deci, frafilor, fiindci prin sAngele lui Isus avem o intrare slobodilin Locul preaSfiint." Din nou, si ne amintim circumstanfele in careevreii vor citi Epistola.Din pungtde vedere istoric,natiunea Necazului igi va va fi in perioada cel Mare; din punctde vedere teologic,Dumnezeu privire pus qi reluaplanulLui cu deoparte la Israel.Pavelse ocupdpe l^arg de faptulcl lsraelula fost 17 la 23, vorbegte de apoi in Romani9, 10 pi I I de recuperarea Israelului.In Romani 11 versetele gi prin urrnare mlddilele vorbesc de mlddilele mlslinului. Uleiul de mlsline erafolositpentruiluminare qi pic5toase. prin careDumnezeu lumii intunecate Ocupdndumijloacele va duce luminaEvangheliei gi dacdtu, care 17 la23 Pavelafirmd,,. Iar dacduneledin ramuriau fosttdiate, sede Israelin versetele pdrtag gi grisimii gi fost in fost rdddcinii erai dintr-un mislin silbatic, ai altoit locul lor, ai fbcut te fine pe mdslinului, nu te ftli falAde ramuri.Dacdte ftlegti, si gtii c5 nu tu tii riddcina,ci rddficina tine.Dar vei zice: ,,Ramurile au fost tiiate, ca sd fiu altoit eu." Adevdrat:au fost tdiatedin pricina Cici dacdn-a crutat necredintei lor, gi tu stai in picioareprin credintE: Nu te ingimfa,deci,ci teme-te! gi asprimealui Dumnezeuramurile firegti, nu te va cru{a nici pe tine.UitS-te,deci, la bundtatea gi fala de incetezi s5 rdmii in Dumnezeu: fap de cei ce cdzut, tine, dacd nu asprime au bundtate in necredintA, vor fi bundtatea aceasta; altmintrelea, vei fi tliat gi tu. $i chiar ei: daci nu stdruiesc poatesd-ialtoiascd la cartea in capitolele altoili; cici Dumnezeu iardgi". Intorcdndu-ne Apocalipsa, 2 gi perioada ei trist.Totugi,din capitolul^4 3 citim despre Bisericiireferitorla cregterea ei qi la declinul In vedemcum Dumnezeu se ocupl iarSgide lsrael ca lumini carerisp6ndeqte mesajulEvangheliei. predica intregii 144 lsraelili vor Evangheliei impirifiei capitolul7 citim desprecei de mii de care lumi. DupI pecetluirea mirturisirii lsraelililorIoana vdzuto rnu[ime marepe carenimeninu o putea numdra.ln versetul 13 capitolul 7 unul dintre bitrani l-a intrebatpe Ioan de unde vine mullimea i-am rdspuns eu ,,Tu aceasta. Rispunsullui Ioan este interesant. in versetul14 el spune, ,,Doamne" gi-au gi leqtii". $i el" (adic6bdtrdnul) necazul cel ei zis: mare; spilat hainele, vin din ,,mi-a ,,Acegtia Necazului au albit in sdngeleMielului". Tabloul care reiesede aici este cd in timpul cel Mare predicarea in Apocalipsa, Evangheliei impdrifiei va fi reluatdde Israelgi, agacum Ioan amintegte o a Impdrl1iei mare multime va fi mintuitd. Domnul Isus le-a spusucenicilorc6 aceastlEvanghelie sfrrgitul necazuluice trebuiesl fie predicatiin toatdlumeaapoi va veni sfArgitul; ceeace inseamnd gi agezarea mare,al Satanocrafiei impdritiei lui Dumnezeu. in Romani1l versetele 25 la2T,Pavel explicdun adevlr care nu a fost explicatniciodatl inaintein VechiulTestament. Apostolul spune,,, Fratilor,ca s6 nu vd socotili singuriinfelepfi,nu vreaus5 nu gtifi tainaaceasta: o partedin Israel a cSzut intr-o impietrire,careva {ine pdndva intra numdruldeplinal Neamurilor. $i atuncitot Israelulva fi mdntuit,dupdcum toatenelegiurilede la estescris: ,,Izb6vitorul va veni din Sion,gi va indepdrta pe care-lvoi facecu ei, cdndle voi gterge pdcatele." Iacov.Acestava fi legdmdntul, Pavel,bineinfeles, pe profefit l2 facealuziela evenimentul careZaharia l-a 10. in capitolul versetul

-{q

ra" 14

-.-t tl--q Au

ttr.-.,4

IA .4
glJ

ur ri-+
tar Ll

ur rJl
l] La

lr. r-l
tl L,

IL_I.I tv

L !.1 Itu

&ra
aLV

!L

IJ

Ua

lrl{ l-l

d\.|a
',,J.I L|

l,l!-tl $z

lr

Lut

PRIVILEGIILE GLORIOASE ALE ISRAELUI.UI Versetul 19: "Astfel, deci, frafilor, fiindcf, prin s6ngele lui Isus avem o intrare slobodflin Locul preaSfint." Aminti{i-vd ci autorul le scrie in mod specificevreilor qi cAndvorbegte de ,,frafi" el face referirela poporulevreu.$i observali estedoarunu la sutdevreiesc. De fapt cuvdntul ci acest concept r,,fra!i" traducecuvAntulgrecesc gi inseamnd mamd".Prin urmare,aceasta .,adelphos" ,,de la acceagi esteo referirela evrei,poporullui Dumnezeu de careEl se va cicupa din vechime in zilele din urm[, pe carescriitorulil aducefratilor sii ceeace inseamnb in perioada Necazutui cel Mare.Prirnuladevdr este,,intrarea CuvAntul slobod6". setraduce din cuvintul ,,parrhesia". Cuvdntulgrecesc este ,,slobodd" gi formatde fapt din doui cuvinte;ultima parteinseamnE prima parte vorbi" sau rosti" inseamnd ,,a ,,a desdvdrqittr" sau ,,totul, oricare, orice, intreg". Astfel, ,,slobod5"ar putea fi tradus ,,franchefe Poateo ilustraliene-arfi de folos.Imi amintesc cI in tinerefea mealucramintr-un bttou ,.siguran!d". 120
v./

gLJ

u !--

Jg uJ

-lD
dL

)tt

un sentiment imi amintesc cd aveam de Am fost chemat in prezenfa deasiguriri. nobili a directorului. fiul directorului a Bruscugas-adeschis teamd ca gi tdndrqi eramprecaut in tot ceeace ii spuneam. Ei qi gi iniuntru. El nici mdcar nu batd la ugd era complet linigtit complet deschis in intrat s-anectrjitsd prezenla pentruaceqti evreiestec[ in conditiileLeglmdntului celNou tatdluisiu. Prin urmare, mesajul poateintrain piezenta gi cu libertate lui Dumnezeu cu incredere total6.Dar din nou acest fiecare evreu ii va ducepe evrei la jertfa din Ziua Ispdgirii. Numai MarelePreotputeasl intre in Locul Prea verset unui animalinjunghiat.De asemenea, marelepreot se teme Sftnt gi puteasd intre numaicu sdngele in LoculPreaSfdnt. confirmatin Levitic l6 versetul cdnd intra Acestlucrune este 2. ., Domnuli-a zis lui Moise: frateluitdu Aaron,gi spune-i sEnu intrein tot timpul in Sfdntullocag, dincolode ,,Vorbegte perdeaua inainteacapaculuiispdgirii,care estepe chivot, ca s6 nu moarS;cdci deasupra dinduntru, ispdEirii Md voi ardtain nor". De asemenea, in versetull3 citim, ,, sd pundtdmdiape foc capacului inaintea capaculispSgiriide pe chivotul Domnului,pentru ca norul de furn de tdm6iesd acopere gi astfelnu va muri". Agadar, mirturiei, fbri nici o indoiali, oricdndintrain Locul PreaSfdntmarele preot setemea. Dar aici autorulvorbegte de o intrareslobodiin prezenfa lui Dumnezeu. Aici se vede diferen{a izbitoare intre Legdmdntul cel Vechi gi Legdmdntul cel Nou. Sub Legdmdntul cel Vechi era fricdgi moarte; vielii. Amintifi-vi ci sub ambele Sub Legim6ntulcel Nou slobozenie Ei siguranta l,egdminte era necesitatea intrdriiin prezenfa lui Dunrnezeu. Totugi,in condiliileLegimdntului cel pbcatelor Nou, motivulsiguranfei estesdngele lui Isuscareaduce siguranla iertate.

CALEA NOUA $I VIE CATRE PRBZENTA LUI DUMNEZEU

Versetul20: ,,Pe calea cea noua li vie pe care ne-a deschis-oEl, prin perdeaua dintruntru, adici trupul Silu."

Cuv6ntul ,,nou6" se traduce dintr-un cuvdnt interesantdin greaci ,,prosphoton".Cuvdntul este impl(it in doul p[(i - ,,proS" care inseamnl ,,aproapede" gi ,,photon" ,,a omori" * gi prin urrnare cuvantulinseamntr ,jertfit intr-un mod nou". Prin urmare, autorul foloseqteo expresia mai degraba specificd. I-iteral ar putea fi tradusl ,,Printr-ojertfb noud gi pe o cale vie" gi cuvdntul ,,cale" se traduce din cuvdntul grecesc ,,hodos" care inscarnnd ,,un drum". Sd ne intoarcem din nou in Vechiul pentru o clipd. Singele animalelor folosit in LegimAntul cel Vechi nu putea fi folosit Testament niciodatdde doud ori. Sdngeleanimalului injunghiat era intrebuinfat odati pentru totdeaunagi, in orice caz, nu putea si indepSrteze in cele din uimd pdcatul. Totugi, in legdturd cu sdngele scump al Domnului autorul subliniaztrdou[ lucruri. Primul, sAngele prefios al Domnului a fost jertfit intr-un mod cu totul nou. Cu alte cuvinte, sdngeleLui este eficient pentru totdeaunagi pentru toate vremile. Apostolul loan a prins acest adevdr mbret in I Ioan I versetul 7, ,, Dar dacd umbldm in lumind, dupd cum El insugi este in luminS, avem pdrtSgieunii cu allii; gi sdngelelui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curdfegte de orice pdcat" gi infelesul este ci sdngeleLui ne pdstreazd cura]i de orice picat. $i apoi al doilea lucru pe care autorul il pune in disculie este cd aceastaeste ,,o cale noui". Noi slujim un M6ntuitor viu gi care va trdi vegnic ca sd mijloceasci pentru noi. Prin urmare, aceastaeste o jertlA cu totuf noui gi o cale vie care ne duce mereucitre prezen{a lui Dumnezeu.$i apoifraza urmltoare,.,pe carene-adeschis-o El". ,,f)eschis"se traducedin cuvAntulgrecesc ,,egkainzo"gi inseamnd ,,a dedica,a ini1ia".Aceastd cale este dedicatdplc6toqilor cur5fiti. Imi amintesccd acum cAtiva ani in urmi in oragulEdinburghmuncitorii au inceput sd faci spa{iiverzi pe l6ngddrumurile principale.Ulterior am cI acestespa{ii erau destinte autobuzelorpentru a le oferi accescdtre centrul oragului. Imi descoperit amintesccd atunci cAgd au pus afiqe cu regulile de folosire a acestor spa{ii destinateera o avertizare foarte clarl - ,,folosirea neautorizatdva fi pedepsitdconform legii". Totugi, cu aceastl jertfr noui gi cale vie avem siguranta minunatd cd ea a fost destinatbin mod specific pdcitogilor rdscumpirafi. $i apoi autorul afirmd, ,, prin perdeauadiniuntru, adici trupul Siu". Ne-am gdndit deja la evenimentele careau avut loc in ziua pe care noi o numim Vinerea Mare dar intrucAt autorul se referi inci o datd la perdeaua dinlduntrultemplului si ne gindim din nou la ceeace a avut loc in aceazi memorabild.Pe paisprezeceNisan dupd calendarul evreiesc la ora 3 dupl-amiazd s-au petrecrs trei lucruri semnificative. Mai intdi, Domnul $i-a dat Duhul. in al doilea rdnd. exact in acel moment mielul de Pagte erajertfit gi,in al treilea rAnd,perdeaua dinlduntrultemplului s-a rupt. De asemenea. aminili-vd

t21

:TI
gi in Genesa de heruvimulcareerainfdti;at pe perdea 24 ei erauobligafisdpizeascd drumul 3 versetul gi citre pomulviefii. $i s5 ne amintimdin nou ce inseamnd evreiesc este,,gamar" ,,apdzi".Cuvdntul inseamnl,,a pistra, a observa, a rezerva, a retine".Prin urmare, heruvimul invdpiiatii trebuia cu sabia si impiedicepe omul picdtos si ajungi la pomul viefii intr-un mod nepermis, Totugi, heruvirnul trebuia si pistreze-drumuldeschispentruo cale pe care Dumnezeu aveas[ o aducdpentru omul pdcdtos"Heruvimul din Vinerea Mare pdzeacalea cdtre prezen[a lui Dumnezeudeoareceau fost pe perdeaua infb{iqa1i dinlduntrultemplului.Totuqi,in momentulin care Domnul $i-a dat Duhul, perdeaua a fos rupti gi heruvimula fost inliturat oferindaccesliber in prezen;a lui Dumnezeuprin DomnuluiIsusHristos.Prin urmare, sdngele esteo calenou6"sau,,ojertfb cu esteadevirat,,,aceasta totul noul pe o calevie". Toateacestea au fost impliniteprin trupuljertfit al Domnului.Imi amintesc pe careobignuiam un refren s6-lcdntcu mulfi aniin urmd:
,,Existd o cale cdtre Dumnezeu De pe cdile tntunecate ale pdcatului Existd o ugd deschisd $i toSipot intra prin ea La crucea de la Golgota Este locul de unde incepi Cdnd iii ca pdcdtos Ia Isus
rllrl

drrll

.$'l

"lsl

.ctl

r.[

.la.l

.r4.l
u{

.lral

HI
s.l
! - I

J5-

dr.t '--a
L

lda{ tlr

UN MARE PREOT PESTE CASA LUI DUMNEZEU Versetul 2l: ,,$i fiindcf,avemun Marepreotpuspeste lui Dumnezeu." casa Acestevreine duceinapoila Evrei 3 versetul 6, ,, Dar Hristoseste credincios ca Fiu, pestecasa lui Dumnezeu. pSstrdm casa dacfl pdni Lui suntem noi, la sfhrgit increderea nezguduitd'gi nddejdea $i cu carene l5ud6m".Cititorii evreiai acestei Epistole vor recunoa$te c[ aceasta facereferirela poporul lui Dumnezeu din vechime. Esteposibildar nu concludent ca Petruin primasaEpistoli in capitolul4 versetele l6 la 19 sI faci de asemenea referirela poporulevreudin timpul zilelor din urmf,.El spune in versetul16,,,Dimpotrivd, pentrucd estecreqtin, dac6sufere pe sdnu-i fie rugine, ci sd prosl6veascd pentrunumeleacesta.". Dumnezeu in perioada grecesc pentru in carePetrugi-ascrisEpistola cuv6ntul Cezarera Kaisar.Cezarse considera gi cerea Dumnezeu inchinare. Cei caresbinchinau'luiCezarsau lui Kaisareraunumiti Kaisarianos. gi CreEtindtatea eravdzutl de Cezari ca o formdrivaldde ?nchinare cei care se inchinaului Dumnezeu ?n bisericacregtini eraunumili Cristianos. inseamnl ci Aceasta - inchindtorilui Cezar.in zilele din uina in inchinitorii lui Hristos sunt impotriva a Kaisarianos timpul necazului cel mareva fr Cezarul lui SatansauHristosulfals careva cereinchinare universali. Apocalipsa gi desoperd cd cei carevor refuzasi seinchineacestui Hristosfals vor refuzasI primeascd semnullui pe frunte gi pe mdni vor fi omorAfl.$i apoi in versetul17 Petruafirmd,,, Cdci suntemin clipa cdndjudecata gi esteposibilca aici si se faci refeire la std sd inceapd de la casalui Dumnezeu" poporullui Dumnezeu. In oricecaz,Scriptura ne descoperi foarteclarcd in timpul Necazului cel Mare judecativiitoarea Israeluluiin Israelulca nafiune va fi judecat.Proorocul Ezechiel vorbegte de aceasti capitolul20. El vorbeqte de anumiteevenimente de la sfbrgitqi, referindu-se la poporullui Dumnezeu in versetul37, el afirm5",, Vd voi trece pe sub toiag, gi vd voi punesub mustrarea legdmdntului". Ezechielse referdaici la Deuteronom 30 carevorbegte de Legdmdntul intoarcerii cdndDumnezeu igi va strdngepoporul S[u. Deuteronom30 versetul6 afirmi, ,,Domnul,Dumnezeul tdu, itri va tdia imprejurinimata gi inimasemin(ei tale,$i vei iubi pe DomnulDumnezeultdu. din toatdinimata 9i din tot sufletultdu, ca sd trdieqti".Acest versetse refer6,binein,teles, la Legdmdntul cel Nou gi apoi in 2$versetul38 se afirml, ,, Voi deosebi Ezechiel dintrevoi pe cei indiritnici gi pe cei ce nu-Mi sunt credinciogi; ii voi scoate din {arain caresuntstriini, dar nu vor mergeiarlgi in faralui Israel.$i vefi qti cd Eu SuntDomnul".Prin urmare, prevestepte VechiulTestament legatde poporulIsrael un eveniment qi toli cei rdzvrititi vor fi scogidin care va avealoc la sfirqit cdnd ei vor fi judecafide Dumnezeu popor gi nu vor intra?nbinecuvdntdrile impdrdlieide O mie de ani.Aceasta ne ajuti si infelegenl ceea ce Petrua spus?n versetul 17, ,, Cdci suntemin clipa cind judecatastd sfinceapd de la casa lui Dumnezeu. incepe cu noi, careva fi sfrrqitul celorce nu ascultide Evanghelia lui Dumnezeu". $i dacd cu greu,ce se va facecel nelegiuit $i apoi,in versetul18,Petruafirmb,,, $i dacdcel neprihinitscapd

br..l
Lg

r.f-a lu

sf',| jI

erJ 5lJ

sL.l

{tLa \L{

J-l

tL.l t'J

Ita

I.z

$! !rf

rI s/[ I

122

I
I

tJl !J[

J. -a \J

grecesc gi cel picdtos?" cuvdntului careinseamni,,cudificultate". Cuvdntul,,cugreu" estetraducerea personali intrucdtaceasta are loc cdndun p6citoscredegi Petru nu poatese serefereaici la mAntuirea aici de Il acceptipe Hristos ca MAntuitoral sdu. Nimic nu poate fi rnai simplu. Petru vorbegte mdntuirea caresereferdla intrarea in impdrd{ia de o mie de ani. $i apoi,in versetul19,Petrudeclar6, ,, incredin\eze credinciosului Ziditor,gi sd Agacd cei ce suftr dupdvoia lui Dumnezeu, s5-gi sufletele facdce estebine". Cu siguranf[in timpul necazuluicel mare cdnd omul lui Satanva fi declarat conduc[tor necontestat al planeteivor fi zile grele pentrucei carevor accepta adevf,rul dar in mod pentru poporul propor{iile lui Dumnezeu deosebit care va aveain minte antisemitismului din acea perioadd, Versetul versete din I Petruse aplicSsfinlilor din toateveacurile dar cu siguran{iaceste vor pentruevreii care vor trdi in timpul acelorzile ingrozitoare fi relevante care vor urma dup[ r[pirea Bisericii.

POZITIA VIITOARE A ISRAELULUI CA PREOTI AI LUI DUMNEZEU, AVAXO iN VEDERECA PRIN EI VOR VENI BINECUVANTANTIE PESTE NEAMURI gi curilfite Versetul 22: ,,Sl neapropiem curat6, cu credin{5 deplinil, cu inimile stropite de un cu g inimtr cuget rlu, gicu trtpul spllatcu o apl curatA." intorcdnciu-ne pe carele aveau primacareeste la celetrei responabilitafl evreiicitim aici despre gi ne apropiem" evreii cu credinli In cel Vechi suntsfbtuilisA,,seapropie deplind". Leg6mAntul ,,Si pentrucd intotdeauna nu eranici o siguranld fundamentali a faptuluici LegdmAntul era era problemd gi de de naturdbilaterald. Depindea lui Dumnezeu, cu siguran{igi de credinciogia dar de asemenea credinciogia Israelitului, dar in Legdm6ntul doarde credinciogia cel Nou caredepindea lui Dumnezeu, ei puteausi se apropiegi prin credinfdsd aibd siguran{d autorulse deplini cd vor fi acceptati. apoi $i referdla ceremonia de ordinarecare era indeplinitdde preofi in perioada Legimdntuluicel Vechi. Procedura se ocupade stropiregi spilire. Mai intdi, in ceeace priveqte stropirea, Levitic capitolul8 pentruungere gi din sdngele versetul 30 afirmd,,, Moise a luatdin untdelemnul de pe altar;a stropitcu el pe Aaron gi vegmintele lui, pe fiii lui Aaron gi vegmintele lor; gi a sfinlit astfelpe Aaron gi qi vegmintele lui, pe fiii lui Aarongi vegmintele lor impreund cu el". Aceastiprocedurd, untdelemnul pentrulucrarea sdngelp stropitepe Aaron qi pe fiii s5i, ii sfin1ea lui Dumnezeu ca preofiai Israelului. Totugi, autorulspune aici ci inimilelor trebuiau vechiului sd fie stropite. Ne amintimci in condifiile Legdmdnt Mgzaic eraudoarporuncicarnale exterioare. Totugi,in condiliileLegdmdntului cel Nou era o lucrare interioari a Duhului Sfdnt qi, intr-adevdr untdelemnul folosit pentru numirealui Aaron, vorbegte de Duhul Sfhntqi de lucrarea lui de sfin{irer;i sdngele vorbegte de curdfire; ceeace inseamn[ indreptd{ire. E'r'reii, citind acest pentru verSet vor recunoagte a indeplini lucrarea lui cd Dumnezeu in ei de a fi o binecuvdntare pentrutoatefamiliile pdmAntului potrivit LegimdntuluiAvraamictrebuiausi experimenteze o curdfireinterioarl a inimii prin sdngele scumpal lui Hristos qi lucrarea interioaria Duhului Sfhnt.$i apoi, in al doilearAnd,autorulface referirela trupurilelor caresuntspdlate cu apd curatd. Din nou,aceasta ne duceinapoila VechiulTestament. in Exod40 versetele l2 qi l3 c6nda fost arezat cortulintdlnirii gi pregdtit pentruslujire,ni se spune, Moise),,peAaron ,, Apoi s5aduci"(adic5, gi pe fiii lui la ugacortuluiintAlniriigi s6-ispelicu ap6.Si imbracipe Aaroncu veqmintele sfinte, s6-l ungi gi sd-l sfin{egti,ca sd-Mi facd slujba de preot". Spilareacu apd curati vorbegte, fdri nici o indoiald, de puterea de sfinlirea Cuvdntului lui Dumnezeu. Pavel afirmdin Efeseni 5 versetul 26, ,, ca s-o sfin1easc6, dupdce a cur6fit-oprin botezulcu apdprin Cuv6nt".Bineinteles cf, aici esteun cuvdnt pentruslujitoriilui Dumnezeu important perioadE. Inainte sbputemfi folosiliin slujbalui din aceasti Dumnezeu noi trebuiesd cunoagtem curl{ireaprin sdngele Sdu scump,puterea Duhului Sffintcaresi gi puterea locuiascd in noi de asemenea gi sd lui Dumnezeu. Cuvdntului careare putere sd sfinfeasci binecuvinteze nu numaivie{ilenoastre, ci gi pe cei pe carenoi ii slu.jim.

123

A{

:^5L
!!/|

- sA TrNnu rAnA $ovAmn AL DoTLEA iNDErvrN

clci credincios esteCel ce a fltcut nidejdii noastre, Versetul 23: "56 {inemfitrrI govilirela m5rturisirea filgilduinfa." Cuvintele ,,a fine fbri goviire" sunt din cuvdntulgrecesc,,katecho"gi inseamn6,,a fine care nidejdii fdrd goviire. intrebarea m6rturisirea continuu.Astfel, evreii sunt indrumafisl pdstreze qi Era pSstreze ce si agtepte?" punem, trebuiau nddejde trebuiau acegti evrei ne-o ce s[ trebuie sd pentru a zdrobi sldviti a lui Isus Mesia venireaodihnei din impirifia de O mie de ani, ardtarea ca acel qi a-$i agezaimp[r6[ia. Conceptulde ,,nidejde" nu duce cu el posibilitatea Satanocralia poatefi tradusfoartebine ,,siguranf6". sd nu se intdmple.CuvAntul nddejde eveniment ,,M5rturisire" cu gi inseamnl,,a spuneun lucru carese aseamdnd cuvdntuluigrecesc estetraducerea ,,homologia" a promis cd va aduceaceasti nidejde altul" sau ,,a fi de acord cu afirmafia altuia". Dumnezeu cu privire la aceasti binecuvintati prin putereaLui qi noi trebuiesi fim de acordcu Dumnezeu perioadl.Isusse va intoarce din aceastf, esteun cuvAntpentruBiserica siguran(i.In mod sigur acesta pentru poporul SIu gi noi trebuie sI fim de acord cu Dumnezeu asupraacestuisubiect gi sI ne incredem binecuvdntati. in nidejdeaaceasta $i apoi ei trebuiesi fini la aceastlnldejde ftri govlire. goviire" grecesc traduce cuvdntul .,Fdrd ,,aklines"gi inseamni ,,ftrb a privi inapoi". Autorul ti gi la L,egimdntulcel pe acegtievrei sd nu se intoarcdla jertfele din Vechiul Testament avertizeazd Vechi, ci si priveasci inainte la nidejdea binecuv6ntaticare va fi indeplinitd in conditiile imi esteCel ce a ftcut fdgdduin{a". Leg6mdntului cel Nou. $i apoi autorulafirmi, ,, e6ci credincios amintesc ci am citit cu ceva timp in urm[ despremarelemisionar,HudsonTaylor, cdnd traducea in greacl 22 in Noul Testament a ajunsla Marcu I I versetul Evanghelia dupSMarcuin limba chinez6; putut aducd sd fi citit sd igi aminte gi a citit in greacd Nu a in Dumnezeul credincios". ,,ave{icredin{6 in Autorizati,a citit, ,,Aveti credin{E englezd la Versiunea aceasta in versiunea astfelcd, intorc6ndu-se era ascunsun adevlr mtrre1.Cu Dumnezeu".Hudson Taylor gi-a dat seamaci in limba greactr Lui. Credc[ Pavel?nRomani dar estecredinciogia siguran{inoi trebuiesdavemcredinp in Dumnezeu principiu.Mareleapostol afirmI, ,, Cdci mie nu mi-e ruginede I versetele 16 la 17 vorbegte de acelagi pentrumdntuirea fieciruia care crede: lui Dumnezeu Evanghelia lui Hristos;fiindc6 ea esteputerea pe careo di Dumnezeu, o neprihinire intdi a Iudeului,apoi a Grecului;deoarece in ea estedescoperiti prin credinfdgi careducela credinfi, dup6cum estescris:,,Celneprihdnit va trii prin credin{d."NIV pAnd estecorect,dar nu pot la care, bineinfeles, de la inceput sfdrgit" traduceacestconcept, ,,credintd noastriesteancoratd in dar credinfa in Dumnezeu decAt sd credcd Pavelvorbegte aici despre credinfa mi-a vorbit despre Lui. imi amintesc c[ acumcAfivaani in urml unul din nepofiimei credinciogia gi in una din serilefrimoase de var6 in timp ce ne credin{a in Isus.Trdia in Elve{iain aceaperioadd plimbampe dealuribiiatul a spus,,,Bunicule, ag dori sd fiu bun gi aq dori si trliesc pentruDomnul Isus dar cum a$ puteaface aceasta?" [-am cerut nepotuluisI md tind de mdni cdt de bine qi cdt de incordat va puteapentruci eu mi-o voi trage.Mi-am scosmdnadintr-alui foarteugorgi foarterepede din strdnsoarea lui. Apoi i-am spuscopilului,,,Acumdi-mi m6na"gi i-am luat mdnamici in ntdinile mea".Degis-arisucit gi s-ainvdrtit sf,te eliberezi din strdnsoarea melegi i-am spus,,,Acum?ncearci Apoi i-am explicatc[ avdndcredinfl in DomnulIsusseva intdmplaIa fel; noi nu ne finem nu a reuqit. Lui, de bunitateaLui gi Lui, de capacitatea de El cu credin{a noastrl slab6, ci ne dlm seama de puterea principiu in Galateni 2 versetul20; el de acelaqi avem credinf[ in credinciogia Lui. Pavelvorbegte in dar nu mai triiesc eu, ci Hristostrdiegte cu Hristosr$itrdiesc... spune,, Arl fost rdstignitimpreund carem-a iubit in credinfa in Fiul lui Dumnezeu, mine.$i viala pe careo trdiescacumin trup, o traiesc gi S-a dat pe Sineinsuqipentrumine". Aici citez din Versiunea Autorizata. NIV traduceacestverset cd acum mulli ani in urmf,c6nd a fost publicat pentru ca, ,,credinfa in Domnul Isus". Imi aminesc primei traduceria fost anunfatl la primadati NIV-ul, mergeamla Convenfia Keswick gi publicafia greactr in ef disponibilsf, rispundi la orice Convenfie. Am fost de asemenea informa{icd expertul lmi amintesc cI l-am abordatpe intreb[ri pe care le puteaaveacineva referitorla nouatraducere. Autorizati gi l-am intrebat,,,Este cdtreVersiunea expertcu privire la Galateni2.20. L-am indreptat credin(aDomnului Isus cea in care ne incredemnoi sau estecredinfanoastri in Domnul Isus?" qi a spusla inceput, in greacd Expertulgi-aridicatNoul Testament ,,Ei bine,ar puteafi oricaredintre Autorizati este traduceri"gi apoi a spus,,,Dacdag fi absolutprdcis,ar trebui sf, spuncf, Versiunea

:'5
-J.4{ rI

ir-l

rrI

-{a
rlr

ilt
r.-

s1

-..1
r-l

*.{
L l.a

i}tt

{.1

-.rI
tt/

J.l
aL2

. .-a

-r-A

,J.l

-tt

J./ tt.t

t'J

.L/ tl,l

,Ll

u-,

t) ra.t

,tl TJ

LY

t24 i
it

.J

probabilmau corectd". Cred cd acestaeste un adevdr glorios. Ceea ce Pavel vrea si spuni este ci tot ceea ce a experimentat este ,,pozr1ia lui in Hristos", gi biruin{a pe care i-a adus-oin viala gi in misiunea de cregtin este numai datoritd credinciogieiFiului lui Dumnezeucare ne-a iubit qi S-a dat pe Sine pentrunoi. Insugi

SA VEGHEM UNII ASUPRA ALTORA 24: ,nSlveghenrunii asupraaltora, ca sil ne indemnfrmla dragostegi la fapte bune." Versetul Esteinteresantcd doud lucruri sunt superioare in minteaautoruluicu privire la a vegheaasupra - dagostea gi faptele bune. De asemenea, altora el pune aceastd responsabilitate pe fiecare din noi intrun mod interesant.,,Veghea{i" este traducereacuvAntului ,,katanoeo" gi accastavorbegtede a acorda atenfie, a avea ct gllja continud". Cu alte cuvinte, trebuie si finr preocupafiin mod atent de bunastarea spirituald a altora. Irni amintescci acum cd{iva ani in urmd cdnd cdlltorearn in nord in magina mea de am observatimediat o magin[ in spatelemeu la farurile putemice ale maginii. M-am gdndit afaceri, imediatci era o maqini nemarcati a poliliei gi ci intrecusemlimita de vitezd. Am tras intr-o parte a drumuluigi cdnd magina din spatelemeu a oprit am observatcd la volan era un prieten cregtin.CAnd sa apropiat, l-am intrebat dacd avea vreo problemd sau dacd era vreo urgenti. ,,Nu" a spus el, ,,Tot ceea ce am vrut sd gtiu este ce ai servit la micul tdu dejun spiritual in aceastd diminea{dgi sI impdrtf,gegti cu mine ceea ce Dumnezeu te-a invifat din Cuvdntul Siu". Acest frate drag cu siguran{dacorda multd atenfiecondiliei mele spirituale. $i apoi autorul afirmd, ,,ca si ne indemnim la dragoste gi la fapte bune".Cuvdntul ,,a indemna" se traducedin cuvAntulgrecesc,,paroxusmos". inseamni ,,a stdrnl a stimula sau chiar a cnerva".Astfel, ideeaestecd noi trebuiesI veghemin mod atent unul asupraaltuia pentrua-i stimuia gi chiar a-i provoca la dragoslegi la fapte bune. $i observali cd dragosteatrebuie si sebazezepe fapte bune.

AL TREILEA INDEMN _ SA NU PANASTU ADUNAREA NOASTRA Versetul 25: ,,Silnu pArilsimadunareanoastr6, cum au unii obicei;ci sii ne indemnim unii pe al{ii, gi cu atit mai mult, cu cfit vedefi eA ziua seapropie.,' Acegti evrei nu trebuiau sI pirdseascdadunarea.,,A pdrdsi" traduce cuvdntul ,,egkataleipo"gi inseamnd,,a incetini, a abandona".Este foarte trist sd vezi foarte multe biserici, adundri, sili de misiune care erau odatf, infloritoare gi erau pe calea Evanghelieiacum cu uqile inchise. De ce s-a intAmlat aceasta?Este pentru cd lucrarea a fost incetinitA $i abandonati. in unele aspecte,versetul ne duce inapoi la versetul 24. Ne putem indemna unii pe allii la dragostegi la fapte bune numai dac6 ne unim in lucrarealui Dumnezeuqi rim6nem intr-o pdrtdqie dumnezeiascl. ,.Adunare"estetradducerea cuvAntuluigrecesc,,!Pis-ynag1ge". Parteadde mijloc a cuvdntului ,,sun" inseamni ,,cu" gi ,,ago" ,,a merge". Din acestedoud cuvilite grecegtioblinem cuvdntul romdnesc,,sinagog6".inseamnd,,locul unde poporul lui Dumnezeu se adundimpreun6".Dar observatici pentru aceqtievrei are o conotalie evreiascd.Prin urmare, aceqti evrei sunt rugati sd nu pdrdseascd sau s[ nu abandonezestrAngerea Ia aceste intAniri. De fapt, ei trebuiau nu numai sd fiecventeze, dar trebuiau sd se indemne unii pe allii sd gi, cu at6t mai mult cu cdt vedeau cdziua se apropie. Aceastaridicd o intrebare,,,Ce zi care frecventeze se apropiaavea nevoie de o asemenea indemnare?"in ceea ce privegteBiserica, suntem invdfa{i cd venirealui Hristos pentru Mireasa Sa este iminentd; s-ar putea petrecein orice moment. Totugi, pentru acegtievrei, care vor trii in perioada necazului cel mare, vor cunoagtedin Daniel gi Apocalipsa cd aceastd perioaddva dura gapteani. De asemenea, vor qti din Danielgi Apocalipsacd dupi jumdtatedin aceastdperioadd, ceea ce inseamnd dupd trei ani qi jumdtate, Anticristul se va prezenta ca fiind gi va cere inchinarein templul din lerusalim.Astfel, ei vor puteasd vadi cum se va apropia Dumnezeu ziua manea venirii Domnului. Ziua Domnului este in mare mdsurdun conceptevreiescdin Vechiul Testament.Lucrarea excelentd a Dr Renald Showers intitulati ,,Maranata- Domnul nostru vine" se ocupd de Ziua Domnului in detaliu. El aratd mai intAi cd existi un sens dublu cu privire la Ziua Domnului.Existd in primul rAndun senslarg al acestuicuvAnt,Asemenea unei zile evreiegtiqi, potivit 125

*-l1l lxil

cu relatara din Genesa, ziua incepecu judccatasauperioada I versetul5 de noapteazile\.in Genesa ni se spune, Dumnezeu a numit iar l-a noapte. luminazi, intunericul numit Astfel, a fost o seara$i ,, apoi a fost o diminea{d: aceasta a fost ziua intAi". Prin urmare, Dumnezeu a a;ezatla inceputulcnr{ii Genesace acest conceptbiblic al Zilei Domnului incepe cu o perioad[ de noapte.Astfel Ziua Domnuluiintr-un senslarg incepecu o perioadide noaptede gapte ani sauperioada Necazuluicel Mare a mdniei divine gi se sf6rqe;te cu perioada de lumin6,cei o mie de ani de domnie gi de a lui Hristos.Totugi,existdgi un sensresftans binecuvdntare al Zilei Domnului descrisi in Ioel 2 versetul3lca ziua mare $i infricogati a Domnuluicare va fi evenimentul intoarceriilui Hristos pe planeta Pimdnt,pentrua distruge gi a-$i a$eza Satanocrafia ?mpArAlia. Ziua pe careevreiio vor a$tepta in loel, $i anume esteceadescrisd ziuamaregi infricogatia Domnului,la intoarcerea lui Hristos. AVERTIZAREA SOLEMNA A LUI DUMNE74F'V PENTRU ISRAEL

ltid LI1I

.fia

!q
f a-

-lra t4

t )-

.la.l t"&f r-a

.\4

A.ra
L-a

r-!

Versetul 26:,rCilci, daci piic6tuim cu voia,dupilceam primit cunoltinta adevilrului, nu mai rf,mf,ne nici o jertf:t pentrup6cate." Urmdtoulversetfaceo avertizare mai intAi pentrupoporulIsraelgi apoi, in al doilea solemnd rdnd,pentruevreiin mod individual.Autorul leagi acest privindapropierea verset de cel anterior Zilei gi Domnului astfel astfel aceasti avertizaretrebuie cititl in legdturi cu acest eveniment foarte important. Mai intdi autorul afirmi, ,, Cdci, dac5 picdtuim cu voia". Prin urrnare, avem responsabilitatea colectiv[ a nafiunii.Sdne gdndim, incl o dat6,in modatent,la perioada in careace$ti evrei vor tr6i. Vor expeimenta evenimentele de la smrgitgi in Ierusalim vor fi doi martori,unul care este identificatin mod specificca fiind Ilie gi celIlalt martor va fi probabilMoise. Ultimile doui versete din Vechiul Testament afirmd,,, latd,vi voi trimite pe proorocul Ilie, inaintede a veni ziua Domnului,ziua aceea mare gi infricogatd. El va intoarceinima pirinfilor sprecopii, gi inima copiilor spre parintii lor, ca nu curhva,la venireaMea, sd lovesc{ara cu blestem".Avem aici portretizate consecin{ele extreme ale Israeluluica nafiune carea refuzats[ accepte condiliileLeglm6ntuluigi care s-aintorsde la descoperirea carei-a fost adusd Mesia a lor care ca esteMijlocitorul Legimdntuluicel Nou. Prin urrnare cdndcitim acestpasajtrebuiesArecunoa$tem mai intdi responsabilitatea nafiunii gi, de asemenea sI observim faptul cA vor fi doi martori carevor proclama termeniil-egdmdntului cel Nou. $i apoi autorul avertizeazi poporulcarecontinuasd p[cetuiasclin mod voit. Intrebarea care se ridic6, ,,I.a ce picat se referi?". Autorul s-a ocupatdeja de aceasta in Epistoltr. De exemplu, in capitolul2 versetull, el afirmd,,, De aceea, cu atAtmai mult trebuiesi ne tinemde lucrurilepe care le-amauzit,ca se nu fim dep6rtafi de ele", ceeace inseamnl,,,trebuie sI se asigure c6 nu trec peste descoperirea carele-afost dat[". Apoi, ?nal doileardnd,in capitolul3 versetele 7 gi 8, autorulafirmd, cum zice Duhul Sfdnt:,,Astdzi, dacdauzili glasulLui, nu vd impietriti inimile, ca in ziua ,, De aceea, rizvrdtirii, ca in ziua ispitirii in pustie".Israeliliidin aceaperioadd au avutoportunitatea de a intra in odihna hi Dumnezeu. dar nu au avut credinfdgi astfel au pierit in pustie.$i apoi in capitolul 6 versetele 4\a6, scriitorul qi au gustat afinnd,,,Cdcicei ce au fost lumina{iodati, qi s-au darulceresc, fEcutpdrtagi Duhului Sfhnt,gi au gustat gi puterileveaculuiviitor- Ei Cuv6ntul cel bun al lui Dumnezeu qi adugila pociinfi, fiindcdei ristignescdin caretotugiau cdzut,estecu neputinfd s6 fie inoili iarSgi, nou pentruei, pe Fiul lui Dumnezeu, qi-L dau sd fie batjocorit".tn acestpasajautorul remintegte evreilor care au triit in perioadacdt Domnul a fost pe pdmdntgi apoi avem aceastlaverizare?n capitolul l0 versetul26. Astfel, trebuiesd ne punemdin nou intrebarea, ,,Ceplcat a avut autorul in minte?" Acest pdcat afecteazd darul Legdm6ntului Avraamic,al binecuvdntf,rilor vegnicepromise Israelului,a lui Isus Mesia care esteimplratul lor gi al poporuluicarea refuzatacestdar. A doua pe care autorul o aduce?n discu{ieestecare vor fi consecin{ele chestiune daci ei vor continua sd pfcdtuiascd in mod voit. Picatul cu voia estetraducerea cuv0ntului careinseamni,,un act ,,hekousirrs" voluntarpe careit fuci de buniivoie".Esteopusulpf,catelor pe carele faci din neatenfie, din negtiinfd sau din sldbiciune. Prin urmare, pe naturaobignuitd estepus accentul picat. Acum, din a acestui nefericire, a fost p6catulcomisde poporulIsraelde-alungulveacurilor. acesta In Vechiul Testament L-au refuzat pe DumnezeuTatdl; in Noul Testament L-au refuzat pe DumnezeuFiul gi, dupl Cincizecime, L-au refuzatpe Dumnezeu Duhul Sfbnt;gi, ca urmare, Israela fost pus deoparte. Totugi, 126

ll'J rLl

.\- | J,-a
t L.a

}.<

,rr_l

I{ .,I.J
tlJ

J.-r .f-a
rL/

A.-a
I a--a

'Jr

|IJ

,t -/

r-/
L1

t-l
.l/

.L)

u-/

.1

L-t l-/

rE fl
I

acumcADumnezeu esteavertizati s6 $i-a reluatplanul cu lsraelul,darul esteoferit din nou gi nafiunea nu stdruiascl in acest p6cat cu voia prin care refuzi darul lui Dumnezeu al harului gi ai pe care autorul o aducein discu{ie binecuvAntirilor LegimAntuluiAvraamic. $i apoi, a treia chestiune estecd ei nu trebuie sd mai pdc6tuiascd traduce dupd ce au primit cunogtinfaadevlrului. ,,CunogtinJ6" cpv6ntul,,epignonis"si inseamni ,,plin de cunoagtere". Acegti evrei primiseri cunoagterea deplini a condiliilorlui Dumnezeucu privire la I-egimintul celNou gi la metodaLui de a aducehar giindurare pestenaliunegi a refuza cu voia acestader'drinsemna ci nu mai era nici o jertfb pentru picate. Acum, sl finemminte ci acestversetnu are nimic de a face cu pf,catele comisede un cpoil a lui Dumnezeu. Cei sfin1ivor fi intotdeaunaatenfi prin harul lui Dumnezeu si nu pdcdtuiascdgi sd se cdiascl addnc atuncic6ndva comite un pdcatdar apostolularati in I Ioan I versetele 9 gi 10, ,, Dacd ne mdrturisim pdcatele, gi gi El estecredincios drept,ca sd ne iertepdcatele sd ne curd{eascd de orice nelegiuire. Dac6 zicem cd n-am pdcdtuit, Il facem mincinos, gi Cuvdntul Lui nu este in noi". S[-I mullumim lui Dumnezeu cu umilinli pentrucurd{irea continudpentrucd altfel nu am ajungeniciodat[ in cerul Sdu.

CONSECINTELE COMITERII

ACESTUI PACAT

Versetul27: ,,Ci doar o agteptareinfricogati a judecfi{ii, gi vipaia unui foc, care va mistui pe cei rizvriti[i." Amintifi-vi cI acaste versete ne duc inapoi la versetul 25 legate de ,,apropierea zilei Domnului". Un refuz al indurdrii lui Dumnezeu,la nivel de naliunecdt gi la nivel de individ, inseamni judecatd gi indignarea aprinsda lui Dumnezeu.Din greacdestetradus,,careva mistui pe cei rdzvriti{i". Ei bine, incd o dati, Daniel qi Apocalipsa ne oferb o relatarecomplet6.in ,,Cinesunt acegtir6zvrAtitri?" ambele profefii citim despre simdnla garpelui, Anticristul; este descris de asemeneaca ftara care va pretinde conducerea planetei. Este profetul mincinos care va cere tuturor si primeascl numirul gi semnul fiarei gi se vor alitura Anticristului qi dintre Iudei, gi dintre Neamuri in rdzvrbtirea lui nebuneasciimpotriva Dumnezeului Atotputernic. Tofi acegtiadescriu pe cei rizvrdtili impotriva lui Dumnezeu.Versetul arat[ c6 intr-o perioadd scurti de timp va veni Hristos qi in indignarea Lui ii va mistui pe cei rdzvrdtili.

JUDECATA SUB LEGAMANTUL

MOZAIC

Versetul28: "Cine a cillcat Legealui Moise,esteomorAtftrril mil6, pe mf,rturia a doi sau trei martori." Autorul se referi din nou aici la Deuteronom 17 versetele2 la 7. Aic se ocupi de cazul Israelifilor care s-au inchinat la idoli gi pe mirturia a doi sau trei martori aemeneaapostatitrebuiau cu pietre.Nu trebuia si ariti nici o mi16fa{6 de asemenea oameniin condiliile Legii Mozaice. In Daniel 9 versetul27, vorbind despreAnticrist, proorocul spune,,, El va face un legdmdnttrainic cu mul1i, timp (leea ce inseamni o perioadd de gapteani). Daniel se rpferi aici la mul{i aqpostali de o sSptdmAnd." Iudei care vor face legimdnt cu Anticristul in speranfaci aceastava aduce in cele din urmd pacea asupra nafiunii. Observa{i ci aceqti apostafi sunt Israelifi gi ei vor avea ocazia sI citeascSNoul Testament,in mod deosebit Epistola cdtre Evrei, qi totugi, in ciuda acestui lucru, ei se vor intoarce la omul Sataneigi vor face legdmAntcu el. Aceqti apostafivor fi pugi fap in fafd cu indiganareaaprinsi a Dumnezeului Sfhnt gi nu va fi indurare. Acum, sd nc amintim. inci o datd, cd.sub Lcgdmdntul Mozaic trebuiau sI fie doi sau trei martori qi in timpul Necazului cel Mare vor fi doi martori pentru Israel, gi anume,Ilie gi probabil Moise. Acegti doi martori igi vor adeveri credibilitate prin minuni gi vor proclamaconciifiile Legdmdntului cel Nou. $i apoi autorul aratd care va fi surpriza pentru asemenea apostafi evrei.

127

-r =L,
credefic5 va lua cel ce va cillcain picioarepe Fiul lui Versetul29: ,,Cu cflt mai asprl pedeaps6 giva batjocori peDuhulharului?" Dumnezeu, legimAntului, cu carea fostsfin(it, va pinglri singele Vi amintili c6,degiLegimdntulcelNou aduce bineuvdntare universali, el a fost f6cut inifial cu poporulIsrael.Condiliile acestuiLegimdntNou, a;a cum arati scriitorul, ceeace a sfinfit nafiunea, popordin vechime inseamnd cd Israelula fost pus deoparte pentruca prin acest sd Dumnezeu poatd planetei aduce binecuvdntare universaliasupra Legdmdntul cu Avraam.Observali a;a cum a incheiat ce au fXcut acegti apostafi.Au cdlcat gi au batjocorit sdngele leglmdntului(ceeace inseamnd, pe cAntirirea LegdmAntul cel Nou). Cuvdntul,,cilcat" inseamni,,ojudecatd caresebazeaz6, congtienti deliberatla tuturorfaptelor"gi ,,vor batjocori"inseamnl,,oinsulti indr6znea{i deschisifafi de Duhul Harului". Autorul rezumi acestfapt ingrozitor intrucAtacegtiapostafi au cdlcatin picioare qi au pdngdritsdngelelui Hristos. Cuvdntul ,,p6ngbrit"este traducerea cuvdntuluigrecesc,,koinos" gi profund este ,,cevaimpdrtdgit conceptul de to1i,cevace estepublic". Idee esteci nu glsim nimic deosebit in legdturi cu sdngele lui Hristos;esteca gi sdngele oricdreialte persoane. Dar acestact gi deliberat conqtient gi vor ajunge al acestor apostali ii punein afaraharuluiqi induririi lui Dumnezeu Lui aspri. subjudecata
| -,
Bl-

-L
i*!-I
aa.

Lt-fl
5rl

i . i{-.

_i i l - ,

r'-{
*I-. HT

. iri,*
b-

li-

nAznuNanEA gI nAspr,nrIREADOMNULUI
Versetul 30: "Cf,ci gtifi cineesteCel ce a zis: 'A Meaesterflzbunarea, Eu voi rilspl5ti!'gi in alti pante: 'Domnul pepoporul va judeca Sf,u'." pe careautorulo aducein disculiein acest Primachestiune verset este,,C[ci gtim". Cuvdntul gi observafi in originalaratl ,,o cunoagtere experimentali" evrei.Cu cum seidentifici autorulcu acegti alte cuvinte,el spuneci poporulevreuca gi grup a avut o cunoagtere experimentali a rdzbunErii lui qi, de asemenea, Dumnezeu, a respletiilui Dumnezeu a judecdliiLui fatdde poporulSdu.inainte de a privi mai atentla subiectul rizbunSriigi rlspli1ii, trebuiesi ne gdndimla un concept biblic important al solidaritd{ii comune.Descoperim acestprincipiuinc6 de la inceputul istorieiumanein ptrcatullui Adam.Pavelarati in Romani5 versetul12,,, De aceea, dupdcum printr-un singurom a intratplcatul gi astfelmoartea in lume,qi prin picat a intratmoartea, a trecutasupra tuturoroamenilor, din pricindci toti au pAc!*uit"qi in greacd se cere,,aupdcf,tuit Pavelaratlcd intreagaras[ in Adam". Prin urmare, umandintr-un mod foartesemnificativ a participatla rlzvrdtirealui Adam impotrivalui Dumnezeu. Din nou,Pavelarati in 1 Corintenil5 versetul 22,,. $i dupdcumtoli mor tn Adam,tot aga, tofi vor invia in Hristos".Aici avemresponsabilitea lui Adam,dar gi privilegiulcomun ?n comunl in moartea lucrarea de rdscumplrare a lui Hristos.Din nou,in Vechiul Testament vedempedeapsa extinstrde la un individ gi asuprafamiliei datoritd acestuiprincipiu al responsabilitilii comune.Sf, luim, de plcatul lui Acan, descrisin Iosua capitolul 7. Trebuiaca toati familia si fie pedepsitd exernplu, datoritflresponsabilitilii lor comune. La fel, in Numeri capitolul16,citim despre lui Core rf,zvrdtirea qi, in acelagi fel, familia lui a suferitpedeapsa ?mpreunf, cu cel carede fapt se rf,zvritise.Vedem de asemenea acestprincipiuin legiturdcu Biserica. In epistolele cdtreceleEapte Bisericidin Apocalipsa capitolele 2 qi 3 vedemcd Bisericain ansamblu eraresponsabild de condiliaei spirituali.Multi teologi suntconvinqicd fiecareBiseicl reprezintio perioadlspecificidin istoriaBisericii.De exemplu,Efes gi a tinut pdntr se leagi de Bisericadin perioada carea inceputla Cincizecime apostolilor in anul 100 d.Hr"Totugi,subiectul adusin disculieestec[ Dumnezeu recunoagte o responsabilitate comun[ pentru fiecaretsisericSspecificb,pentru fiecare perioadddin istoria ei. intorcdndu-ne la poporul Israel, Durfinezeu a ftcut un Leglmdnt cu Avraamcarea inclusgi pe urmagiilui. AvAndin vedereaceasta, Dumnezeu a privit poporulevreuca un trup comundar totuqijudecata va veni asupra lui Dumnezeu na{iunii ca asupra unei singure entititi. Si ludm, de exemplu,perioadacdnd Ieremia proorocea poporului Israel.El a avertizat patruzeci na{iunea timp de peste de anicu privirela judecata iminentd; poporula refuzatsf, ascultegi, in cele din urmi, loviturade judecati a venit asupra natiunii.Totugi, eraumul{i btrrbatigi fbmei evlavioase in poporin aceaperioadd, ca Daniel gi cei trei prieteniai sii, proorocul Ezechielgi ftrI indoialdmulli al1ii.Dar Dumnezeu a privit la poporulIsraelca la o singuri natiunecu care El a fdcut legimdntul gi, prin urrnare,se aplica principiul solidaritilii comune. lntorcdndu-ne pe MesiaDomnula spus, la Evanghelii, cAnd evident a devenit ctrnatiunea L-a respins 128

HT
*Irl!-,.

fr--I
J]-, fi-{

ti-*,
I

,l,l* ,

,i'-. ti'-I
#,,{ I

J'_,

r,+

in Matei 23, versetele 38 la 39, ", Iati c5 vi se lasdcasapustie;cdci vd spun c6 de acum incolo nu M5 esteCel ce vine in Numele Domnului!" Acurn c6nd vefi mai vedeapdndcAndveli zice: ,.BinecuvAntat Domnul a pronunfatacestecuvinte erau bbrbali evlaviogicare au rdmascredincioqilui Dumnezeugi Unsului Sdu. Era, de exemplu, Nicodim, Iosif din Arimateea gi, fbrd lndoial5, mulli altii. Totuqi, loviturade ju<iccatl a lui Dumnezsua venit asuprana{iunii gi in anul 70 d.Hr. oragula fost distrusgi Astfel, Dumnezeua recunosout naliuneaimprSgtiatf,. cd erau o solidaritatecomund gi, prin urrnare, responsabilitate comunb gi na{iunea la versetul30, autorul spuneci noi a fost judecatl. intorcAndu-ne experimentalia rdzbundriiiui Dumnezeu, a rdsplSliigi a judecSlii Lui. Cuvdntul am avut o cunoa$tere nu este probabil cea mai bunl traducerea cuvdntului grecesc,,ekdikesis"gi inseamnd ,,riizbunare" care iese in afara justiliei". In spatelecuvAntuluigrecescnu existi nici o idee de rdzbunare ,,ccva omeneascisau vreun sentimentde indignare.SI ne intoarcem la cuvdntul ,.risplatf"; inseamnd,,a rnonedd".Pavelfoloseqte cudntulin Romani I I versetul inapoiain schimbul" sau ,,a restituicu aceeagi f. in acest pasaf Pavel sc ocupd de Israel qi aratd cI el nu a gdsit ceea ce cduta. A rev[zut o parte din istoriaIsraeluluigi a arltat cum a ucis pe prooroci,dar Dumnezeuarati cd prin har intotdeauna a fost o rAmA$itA. Privind la neascultarea Israelului,Pavel spunein versetul9, ,, $i David zice: ,,Masalor si li se prefacSintr-o curs6, intr-un la{, intr-un prilej de cddere gi intr-o dreaptd rdsplStire".,,Masa lor" ar puteafi binecuvintirile pe care Dumnezeule-a adusasupranatiunii careau fost rdspl6tite cu o monedS diferitd. Na{iuneaeste cea care primeqteacum judecata.Ceeace autorul vrea sd spundin versetul30 estecd poporul evreu a experimentatrdzbunareagi rdsplataDomnului carea fost o judecatd directd din parteaDomnului. Autorul rezumhapoi rezultatuldurerosal rizbunirii, r6spl6[iigijudec6lii.

Versetul3l: "Grozav lucru estes[ caziin rn6inileDrrmnezeului celuiviu!" Fiecareevreu gi cu siguranfdtofi evreii care citesc aceastd Epistol[ sunt conqtien{ide istoria tristi gi plind de regretea poporului lor" in anul 722 i.Hr. cele zece seminfii din nord au fost tJuse de asirieni in robic gi apoi in anul 605 a inceput robia celor doud seminlii din sud gi a culminat cu distrugerea Temlului gi a onaguluilerusalimin anul 586. Dupn reconstruirea templului sub Zorobabel poporul s-a intors din nou ?n{arapromisddar dupd respingerea lui Mesia templul gi oragulIerusalimau fost distrum din nou qi naliunea a fost imprdgtiatd. In timpul perioadei lungi cdt a fost i{prSgtiatd, nafiuneaa fost prigonitf,gi ucisSin mod implacabildeqi s-a mai fonnat incd o dati ca stat. In 1948 ii gi incd sub blestemele descoperim cum s-auintors in fard,dar inci in necredin{d LegdmAntului Mozaic. in versetele30 gi 3l eludeazd Deuteronom32 versetele19la27 qi 35 la 36. De exemplu,in versetele 23 gi 24, Moise afirmd, ,, Voi ingrdmddi toate nenorocirilepeste ei, imi voi arunca toate sdgefile impotriva lor. Vor fi topili de foame, stinqi de friguri, qi de boli cumplite; Voi trimite in ei dinfii fiarelor sdlbatice gi otrava gerpilor". $i apoi in versetele35 gi 36, Moise spune, ,, A Mea este rdzbunareaqi Eu voi r6spldti. cdnd va incepe sd le alunece piciorul! Cdci ziua nenorocirii lor este nu va zibovi." Domnul va judeca pe poporul Sdu, dar va avea mil6 de aproape,gi ceea ce-i aqteaptd robii Sdi, vdzdnd cd putereale este steit6.qi cE nu mai este nici rob nici slobod". in timp ce Moise judecata,la sf6rgitulversetului36 el prezicena{iunegi odihnd pentru na{iune.Intr-adevdr, prezicea in Zaharia capitoh"rll2 proorocul aratf,cd de fapt lerusalimul va fi inconjurat de ogti. Cartea Apocalipsa dezvoltd acest subiect ardtAndc6 Anticristul va fi conduc[torul carc se va ingriji de acesteogti gi in acea zi c6nd nafiunea trebuie sd afectatd pentru totdeauna f)umnezeu va interveni gi Hristos se va poporul Sdu - vezi Zaharia l4 versetul 4. Zaharia intoarce pe Muntele Mdslinilor gi igi va rdscun:lp[ra pe Hristos 12 versetull0 arati c6 in aceaperioaddIsraelulse va pocliin cele din urml gi il va accepta ca fiind ader'Sratul lor Mesia. La acel moment,ficcare Israelitva spunecu sieuran{i ci a fust un lucru srozavsEcazi in mAinileDumnezeuluicel viu.

129

t"
gr ACUM, innnAnnArAREA
Versetul amintede zilelede la inceput, 32: ,,Aducefi-vf, cAnd, dup6ce afi fost luminafi,afi dus o mare lupt5desuferinfe." CAtevalucruri ar trebui observate in acestverset.Mai int6i, aceqtievrei au fost iluminafi; pe Isusca Mesiatrimis pentrupoporul luminaEvangheliei in inimile lor; ei L-au recunoscut a strdlucit lor; gi cum prin sdngele Siu scumpcare a fost vdrsatin condiliileLegimdntuluicel Nou, pot primi - iertaregi viafa vegnicd. Apoi, in al doileardnd,autorulafirm6c[ ei trebuies6-gi aminteascd. Cuvdntul grecesc punct folosit esteunul puternic, gi punct". inseamni medita la un subiect cu ,,anamimesko" ,,a De asemenea, estela timpul prezent, ce inseamn[ cd evreii in mod ceea trebuiesi faci constant acest lucru. $i, in al treilea r6nd, spuneci dupd ce au fost iluminafi,au dus o mare lupti de suferin{e. Cuvdntul ,,lupt6" fraducecuvdntul greaesc Este un cuvAntde la Jocurile Grecegtigi ,,athlesias". vorbeqtede un concurscare are elementurl de lupt5. ,,Suferinle"traducecuvdntul ,,pathema"Ei inseamni,,o luptdteribili careimplicdsuferinfe". Acum sdne amintim,incd o dat6,in ce ipostazd,vor fi acegtievrei cAndvor citi aceastiEpistol5.Unii din apostatii ludei vor fi fdcut deja un Legdmdnt pentruo perioad[de gapte ani cu Anticristulsper6nd ca prin aceasta si oblin5in cele din urmi pacea pentru na{iune.Totugi, pentru ca Anticristul sE poatdinfrdngeplanul lui Dumnezeude a aduce Impdrtrfia el va trebui sI distrugl poporulIsrael.Apocalipsa capitolul 12 arctd. cd in timpul acestei perioade se va ridica cel mai mareantisemitism cunoscut vreodatf, in istoriapoporului.Satanva face tot ce va puteapentrua distruge oriceIudeucarecrede. Citindacest verset din Evrei in contextulcelor scrise?n Apocalipsal2 avem o idee cu privire la suferintele pe careacegtievrei credinciogile vor suferiin timpul acestei perioade de persecufie Apoi autorulin versetul33 ne oferi doud ingrozitoare. motivepentrusuferinfe gi chinuri. gi pe de alta,v-a{i 33: ,,Pede o parte,erafi pugica priveligte in mijloculocirilor gi necazurilor, - Versetul fllcut pfirtaqi cu aceia careaveau aceeagi soartiicavoi." Mai intdi, ni sespune ci acegti evreiau fost ldcufi o priveligte. Cuvdntul estetradus ,,priveligte" din cuvAntul grecesc Din acestcuv6ntoblinemcuvdntul romdnesc ,,theatrizo". ,,teatru".inseamnl cd aceqti evreicareau fost ilumina{igi L-au acceptat pe Hristosca Mdntuitoral lor au fost expugiin mod public. Acum, si incercim si ne amintim cum va ardtasitualiain timpul Necazului cel Mare. Anticristulva cereca fiecaresd primeasc[semnulgi numlrul numeluistru;f6ri acestnumir nu vei putea obline in nici un fel necesitf,lile viefii gi asemenea oamenise vor distingeca vrdjmagi ai conductrtorului lumii. $i apoi, in al doileardnd,ni se spune cd acegti evrei s-aufdcut ptrrtagi cu aceia care aveauaceeagi soartdcu ei. In Matei 25 Domnul ne dd o informalieuimitoarecu privire la evenimentele de la sfirgit cdnd El va fi zdrobit Satanocrafia gi igi va fi agezat impdrdfiape planeta Pimdnt.in acestcapitolDomnulvorbegte dintreNeamuricarevor veni inainteaLui sl fie de nafiunile judecate gi vor fi impir{ite in doui grupuri.Va fi grupulcarereprezentat de capreqi grupulreprezentat de oi. Oile dintre Neamuri vor fi conduse in impdrdfiabinecuvdntati. Ei vor intra acolo pe temeiul faptuluicd atuncic6ndEl a fost flImdnd, ei l-au dat sd mdndnce, c6ndI-a fost sete,l-au dat sd beagi cAndau fost strdinL-au primit; cdnda fost gol L-au imbrdcat; cdnda fost bolnavau venit sd-L vad6; cdnd a fost in temnili au venit pe la El. Cei neprihdnitidintre Neamurivor fi uimigi de aceasti afirma{iea Domnului gi firegteci vor intrebacdnd au ftcut toateacestea qi rdspunsul Domnului il gisim in versetul 40, ,, Drept rispuns,impdratulle va zice: ,,Adevdrat vi spunc6, ori de c6teori afi fEcutacestelucruri unuia din acegtifoarteneinsemna[i frafi ai Mei, Mie mi le-afi fbcut." intrebarea caretrebuiesi se ridice,,,La cine se referl Domnulcdndvorbegte de fratii SAi?". Aceasta, bine?nteles, facereferirela evreii din aceasttr priveligte, pirtagi Epistol[careau fost fbcu{io dar s-auflcut cu aceia careaveauaceeagi soartdca gi ei, gi anume,fralii ciedinciogi dintreNeamuri.in versetul24 autorul continub sddezvoltd aceastd afirmatie.

J" I
{.

{.

_{.

I I 3 3 3 3 3 3 3 3
J
_t

:l

-,L

3 3 3
f,

130
-&

Versetul 34: ,,In adevir, a(i avut rnil6 de cei din femnifi qi a{i primit cu bucurierilpirea averilorvoastre, ca unii caregtifi ci ave(iin ceruri o avu{iemai buni, caredflinuiegte.n' in versetul anterior autonrl a vorbit despre acei evrei care au devenit pdrtaqi cu cei care aveau aceleaqi suferinleca gi ei. CuvAntul,,p6rtagi"traducecuvAntul,,koinonia" qi inseamnd.,a avea toate lucrurile in comun". Fird indoiali, aceastasugereazi cb acegtievrei evlaviogi nu numai cd au impdr{it fondurile lor slrace cu cei care aveau nevoie, dar de asemeneaau imptrrtigit suferinlele lor. Totuqi, pirtdpie a dus la mild 9i acestcuv6nt estetraducerea din care cuvdntului grecesc,,sunpatheo" aceastd obginemcuviintirl ,,simpatie".Inseamnd.,a simti cu cineva, a avea simpatie fa$ de cineva". Acegti evrei au primit cu bucurieripirea averilorintrucdtqtiaucd in ceruri au avu{ii mai bune,carediinuiegte. Vi amintili, incd o datd,cd cei {bri semnul fiarei nu vor a\/eanici o avufie,

CONCLUZIA ACESTUI SUBIECT - 10:35-36

t

o mare rflsplitire!'n Versetele 35: ,,Si nu vfr p5rfrsi{i,deci,incredereavoastr6pe care o agteaptfi Autorul aduce in discu(ie doul chestiuni. Mai intAi, in versetul 35, el ii indeamnd sd nu plriseascd increderealor qi apoi, in versetul 36, subliniazdnevoia lor de rdbdare.Cuvdntul ,,incredere" inseamni libertate deplini tn vorbire gi astfel ceea ce autorul spune despreacegtievrei este ce trebuie sd aibl un curaj liber, neinfricat gi chiar optimist. Versetul imi aduce aminte de cdntarea pe care obigrruiam si o cdnt muili aniin urmi - ,,Ce va fi c6nd Impdratulva veni?". Ultima stroft spune: careaSteapld ,,O,fralilor, fif.i ca oameni Zorii se aratd la rdsdrit $i steagurile fluturd lq Poarta mare a Cerului Acum esteconflict, dar tn curdnd va fi sdrbdtoare indurarea Si idevarut se vor tntdlni clin nou Vrednicestel{ielul care afostjunghiat Putp,m sd suferimacum El ne va cunoa$te atunci Ce vafi cdnd impdratul va veni?" Ceea ce se va potrivi pentru acegti evrei din timpul acelor ani ingrozitori din perioada Bisericii acum, ,,Ce va fi cdnd Impdratulva Necazuluicel Mare estecu siguranldceeace se potriveqte veni?" $i apoi. in versetul36, subliniazi nevoiafundamental5 a evreilor,nevoiade rdbdare.

,l

,l

,J

"l

Versetul36: ,,Cflciave{i nevoiede r6bdare,ca, dupil ce a{i implinit voia lui Dumnezeu, si pute{i clptrta ce v-a fost filgiduit." gi tnseamnd,,a rdmdnesub". Si ne CuvAntul ,,rdbdare"traducecuvdntul grecesc,,hupomene" amintim cd acegticr,r,*isufc'rcau irr timpul acesteiperioadede istorie mondiali. Ei vor fi subieotul celor nrai dureroasepersecufii care au fost experirnentate vreodati de nafiuneatulburatd a Israelului. Aceasti perioaddestenumitd ,,Perioada Necazuluilui lacov". Toli cei carevor trii pe planet6,inclusiv evreii din acesttimp deosebit, vor puteasi scapedin Necazulcel Mare primind semnulfiarei. Totugi, primind semnulfiarei, ei vor aveapartede o mdsurf,deplinda mdniei divine. Prin urmare,to{i cei care vor aveadoui alternative, fie s5 sufereminia fiarei, fie mAniaMielului. Ceea vor trdi in aceaperioadE ce autorul lc spune acestorevrei este ci trebuie sI rimflnl sub prigoanape care o sufereauin acel timp deosebit.Vechiul Testament prezice ctr aceastdperioadSde suferin!treste necesardpentru ca poporul lsraelsi fie cur6tit;pentruca ei sEpoatddevenivasul binecuvintlrii divine pentrutoatefamiliile lumii. Proorocul lsaia se referd la aceastain Isaia 48 versetul 10, ,, Iat6, te-am pus in cuptor, dar nu te-am gdsitargint;te-am ldmurit in cuptorulurgiei". Din nou, in versetulI l, prooroculspune,,, Din dragoste pentruMine, din dragostepentru Mine vreau sd lucrez! Cdci cum ar putea fi hulit Numele Meu? Nu voi da altuia slava Mea". $i apoi, in versetul 1.5, el declar[, ,, Eu am vorbit, gi Eu l-am gi chemat;" (referindu-se la Israel) ,,Eu l-am adus, gi lucrarealui va izbuti". Dupd ce evreii credinciogivor face l3l

L
voia lui Dumnezeu; ceeace inseamnd cd vor rlmdnesubprigoand, versetul 36 af-rrm6, ,,si puteticipdta ce va fost flgiduit". Cuvdntul,,{hgdduit"estetradesdintr-uncuvdntgrecescinteresant ,,komiso']. primi gi gi pentru Inseamnd a duce un folosirea La fie obiect, fie o cinste bucuria cuiva". sfdrqitul ,,a perioadei Necazului cel Mare Israelva primi toati bucuriagi toateprivilegiiledin binecuvdntdrile gi tgiagulS[u nu Imp[rltiei. Aceasta, binein{eles se leagf, de IsusMesiacareva fi Impirat in Ierusalim peste numaicd va adipostipoporulIsrael, ci va aduce conducere toatenaliunile lumii. In Apocalipsa capitolull9 versetele 6 Si 7, Ioan prezintd o sceni din cer. Domnulse va intoarce atunciimpreuni cu pe plapeta qi Ioan relateazd Biserica Pim6nt pentrua preluaconducerea urmitoarele, ,, $i am auzit,ca gloati un glas de multd, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tuneteputernice,care zicea: nostruCel Atotputernic, a ?nceput Si ne bucurdm,sE si impdrSfeascd. ,,Aliluia! Domnul,Dumnezeul qi sd-lddmslavS! ne veselim, Cdcia venitnunta Mielului;sofiaLui s-apregdtit". Seobserviin aceste versete din cer includegi Biserica,Mireasalui Hristos.Domnul cl aceastd scen6 Isus vorbind despre ripirea Bisericii in loan 14 a spuscd dupi ce se va intoarcesi-$i rdpeasciBiserica,vom fi pentru pe planeta pentrua-$i aqeza cu Domnul. Prin urmare,cdndDomnul se va intoarce Pdmdnt totdeauna impdrdfia, noi,Biserica, vom fi acoloca Mireasd a lui Hristos.

t t t"
I I
Ji

.-

PROMISIT]NEA iNTOARCERII DOMNULUI foartepu{infl Versetul 37:,,incllpufin5, vreme $i Celcevineva veni, 9inu va zilbovi." Ajungdndla acestverset trebuiesdne gdndim, inci o datl la evrei.in ceea ce privegte Biserica, noi agteptimintoarcerea Domnului,estein contextul intoarcerii Lui in oricemoment;in orice inerenfei clipd; la clipireaochilorDomnulva veni s6-$iia Biserica. Vom fi rlpi{i gi astfelvom fi cu Domnul pentrutotdeauna. pe Domnul sd se intoarcdo Cu alte cuvinte, noud nu ni se cere sd-L agteptdm perioadb lung[ sauo perioadi scurtf, Totugi,acestor evrei de timp, venireaLui pentrunoi esteinerentd. pu{in6vreme,Hristosseva intoarce, li se spune ci peste de fapt.Limbagreacd estefoarteputemicdla aceast[afirmatie.inseamnf, foarte,foartepuJintimp Hristosse va intoarce".in timpul acelor ,,peste ani ingrozitori din Necazul cel Mare fiecareceasva p6reaca o veqnicie. Totugi, acestverset al p6.nd fdgdduinlei le reamintegte pufind vreme acestor evreiirnpresurafi cd mai estedoar cdndHrisfosse va intoarcegi igi va ageza impdrdfia. o expresie evreiascI,,,Cel ce $i apoi, din nou, autorulfolosegte cine va veni". Era o expresie folosit[ cu privire la Mesia evreilor.In Matei capitolulI I ucenicul relateazievenimentul cAndloan L-a intretratpe Domnul daci esteMesia.PentruIoan Botezdtorul, circumstantele luaserf, o intorsituri ciudatf,. Poporullsraelnu numaic[ a respins mesajullui loan, dar gi pe Mesia.loan era in inchisoare gi evidentcd trebuiesi fi fost asaltat L-a respins de indoieli.in versetele 2 gi 3 din Matei 11 esterelatatmomentulin care Ioan a trimis doi dintre ucenicii sii la pe altul?" CAndacegti Hristos qi ei L-au intrebat,,,Tu egti Acela care are sd vind sau sd aqteptdm gi uceniciau folosit fraza,,care are sd vin6", {drdindoialdcd in minfile lor foloseau titlul mesianic doreausi qtie daci Isusera de fapt Mesia.Expresia era,de fapt,imprumutat[gi ugormodificatddin Habacuc2 versetul3, dar in perioada in care a trdit Domnul aceastlexpresia s-a intdrit in mintea evreiascd. Prin urmare,ceeace autorulspunein versetul37 estecd in timp ce ei trebuie sd rabde suferin{a in timpul Necazului cel Mare,va fi doaro micdperioadlpdn[ cdndMesiase va ardta.

3t

3i

s
3 3 .r

a
3 3 3 3
:{

MOTTO-UL EVREILOR DIN NECAZUL CEL MARE Versetul 38: ,,$icelneprihlnitva trSi prin credinff,: dI inapoi, pllcere dar dacn sufletul Meu nu g6segte
in el.tt

Autorul citeazdaici din Habacuc capitolul 2 versetele3 gi 4, ,, Cdci este o proorocie, a c6rei vreme este hotdrdtd,se apropie de implinire, gi nu va minJi; daci zdbove$te, agteapt-o,cici va veni gi se va implini negregit.trat6,i s-a ingimfat sufletul, nu este fErd prihand in el; dar cel neprihdnit va trdi prin credinp lui". Observa{icd versetele gi fac referirela Isus Mesia careva din Hbacucsunt mesianice zdrobi Satanocralia $i va instaura impdrdlia. Habacuc ne asigurd c6 prorocia este pentru o vreme hotirAti, ceea ce inseamnd sfdrqitul Necazului cel Mare gi care se va petrece cu siguran{6. $i apoi 132

3 3 3

tt

autorul$i procrocul din Vechiul Testamentolerlbaza mSntuirii gi a biruin{ei-credin{a. in conditriile Vechiului Legdmdnt Mozaic baza erau {aptele. dar in condiliile Legdmintuiui cel Nou baza era Scopul lui DumnezeupentruIsraelaveas[ tie indeplinitintrucdtva fi o rbmigiti credincioasd credinfa. pe oricine ci nu de evrei atunci cAnd Hristos se va intoarce pe planetaFdm6nt.Dar autorul avertizeazd de fric5. Din nou si ne amintim zilele in care trebuiesd definapoi; ceeace inseamndsd nu govdiascd vor trdi ace$tievrei. Confruntdndu-secu m6nia Antricristului vor fi determina{isd se teamd dar fiecare persoanlesteaverizatdin mod individual sd nu dea inapoi datoriti fricii.

SIGURANTA CREDINTBI 39: ,rNoiinsi nu suntemdin aceiacare dau inapoi ca sii se peardd,ci din aceiacare au credin{5 Versetul pentrumintuirea sufletului." Autorul face aici referire la doud grupuri. Mai intdi, cei care dau inapoi ca si se piardd gi, in al doilea rdnd, cei care au credinld pentru mdntuirea sufletului. Cuv6ntul ,,piardi" traduce cuvdnul grecesc,,apoieia" qi inseanrn5,,a infrdnge, a distruge" gi are conota{ii de distrugereveqnici. De exemplu,in Ioun 17 veisetul 12, in rugdciunea de Mare Preot a Domnului nostru cdnd face referirela Iuda. El afirmd,,, gi nici unul din ei n-a pierit,in afardde t'iul pierzdrii".Din nou, in Apocalipsa17 versetul8, ref,erindu-se la Anticrist, Ioan spune,,, Fiara pe careai vdzut-o,era, I nu mai este.Ea are si se ridice din Addnc, gi are sd se duci la pierzare". Prin unnare, autorul se retbrd aici la evreii care au evreilor credinciogicare ajuns la cunoatterea adevdruluidar au dat inapoi in loc sd rabde suferin{ele vor fi acceptatcondiliile Legdmdntului cel Nou qi care vor a$teptaintoarcereaDomnului. Daniel vorbegte despre aceastain capitolul 9 versetul 27. Vorbind despre cei gapte ani de necaz gi despre poporul evreu,el spune,,, El" (Anticristul) ,,va face" (sauva confirrna),,un legdmdnttrainic cu mul1i, timp de o sdptdmdnd." Ceea ce Daniel vrea sd spund aici este cd vor fi mul{i Israelili care vor face Leglmdnt cu Anticristul. Apoi Daniel continui sd spuni, ,, dar la jumdtatea sSptdmdnii"(ceea ce inseamnd dupl o perioadd de trei ani gi jumdtate din necazul cel mare) ,,va face sd incetezejertfa gi darul de mdncare". In aceastdperioadS,Anticristul i;i va proclama intenfia lui de a fi conducitorul planetei gi va pretinde cd este Dumnezeu.Prin urmare, in acesttimp vor fi cu siguranld aposta{iludei care se vor alitura Anticristului in rizvrdtirea lui. Totuqi, vorbind despreevreii credincioqi,autorul spune!,,Noi insd nu suntemdin aceia",(adici din cei caredau inapoi ca sd se piardd),,ci din aceiacare au credin!6pentnr mintuirea sufletului". Expresia,,pentrumdntuireasufletului", incd o datd, este un cuvdntului grecesc,,psyche"gi, conceptevreiesc1;icere explica{ii ulterioare..,Suflet" estetraducerea ?n ceea cS ii priveEtepe evrei, aceastaera o extindere a conceptului folosit in cuvdntul evreiesc In Vechiul Testament cuvAntul.,nepes" nu era recunoscut de evrei ca o entitatespiritualS care ,,nepes". existain afara trupului. Era folosit in generalpentru a indica pe oameni ca indivizi sau pe animaleqi esentalor total6.I)e excmplu,in Genesa1 versetul20 ni se spune,,, Sd miguneapelede viefuitoare"gi aici estetradesdin cuvAntulebraic ,,nepes". IntorcAndu-ne la crearea omului, in Genesa2 versetul7 ni se spune,,, I)omnul f)umnezeul-a l?cut pe om din {drdna pdm6ntulr"ri, i-a suflat in ndri suflarede via{i gi omul s-a fEcut astfel un suflet viu" sau ,,nepes".Astfel, in mintea evreiascl cuvdntul ,,suflet" ar reprezenta omul in totalitatealui - trup, suflet gi duh. Din nou, Domnul s-a referit !a acestprincipiu cdnd s-a confruntatcu Saducheiiin Matei 22. Acest grup de ludei, Saducheii,nu credeauin invierea din mor{i. De asemenea nu credeaunici in alte pdrli ale Scripturii cu excep{iaPentateucului, careerau primele cinci c[r1i ale Bibliei. in versetele 3l gi 32 din Matei 22, Domnul a spus,,, Cet privegte invierea rnorfilor, oare n-a{i citit ce vi s-a spus de Dumnezeu,cSnd zice: ,,Eu Srrnt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, gi Dumnezeul lui lacov?" Dumnezeu nu este un Dumnezeual celor morfi ci al celor vii." l)omnul demonstreazd a\ci din Pentateuc ci va fi o inviere din morfi, doar pentru cd f)umnezeuvcde omul in totalitatealui --tnrp, suflet qi duh. $i, astfel,cei trei patriarhimenfiona]i vor participa la inviere. Acum chestiunea pe care autorul o aduce in discufie este cd in interesantd versetul38 Dtrrnnezeu face referire la tl lnsugi ca avdnd un suflet"Folosegte expresia,, sufletul Meu pldcerein el". Aceastase referddoar la Isus Mesia careva domni in trupul Sdu inviat peste nu gdsegte sfinlii inviati gi prosldviti. Din nou, cuvAntul,,mdntuit" trebuie inleles in sensul lui evreiesccare se gi venireaimpdrdlieiMesianice, leagf,de zdrobireaSatanocra{iei

133

J
CAPITOLUL 11
Epistold. inaintede a trata acestmare Am ajuns la marelecditol despre credin{i din aceastd pe In ceeace ii privegte credinf[ strrecunoagtem la ce stagiuam ajunsin aceasti Epistold. tratatdespre esteacum cititorii evrei,ei au descoperit ci Vechiul Testament cu preofialui gi cu jertfele animalelor lui Isus.Ei igi vor da seama cd completinutil gi cd acumesteeficientLegdmintulcel Nou in sAngele Legdmdntul cel Vechi cu principiul lui dominantal Legii qi al faptelorcare nu puteaniciodatdsd qi ci Legdmdntul mdntuiasc[ estein mod completpus deoparte cel Nou cu principiul lui dominantal harului carea deveniteficientprin credinli esteacumpartea binecuvdntatl a acestor evrei carecred. prin gi accentuat pentru cd numai ea bog[tiile Marele adevir care trebuie recunoscut credinta este pentru credincios.Wesley c6nta odati, ,,Credin{a, credin{aputernicdvede harului pot fi deschise gi strigi cf, toatese vor face". fbgiduinfagi priveqte doar la Dumnezeu, r6dein fala imposibilitdlilor Va accentua in Autorul va demonstra metodalui Dumnezeu. aceasta ci credinfaa fost intotdeauna versetul 6 undeafirmI, ,, $i fErdcredinp estecu neputin{isd fim plicufi Lui! CScicine se apropiede gi pe cei ce-L caut6". Prin conducerea Dumnezeu, trebuie s6 creaddcd El este,qi ci rdsplSte$te pentru personaje Vechiul Testament specificedin a cilduzireaDuhului Sffint autorul va descoperi demonstra ci harulgi m6ntuirea lui Dumnezeu vin doarprin credinp.

J
J

3 3 3 3 3 3
:J

- rt:r-S CREDTNTA ESTEDEFTNTTA

o puternicl incredin(are Versetul1: ,,$i credinfaesteo incredereneclintitiiin lucrurile nf,dtrjduite, lucrurilecarenu sevid." despre neclintitd legate de credinf[.Mai intdi,esteo incredere Autorul ne oferdaici doui adeviruriimportante in lucrurilenddljduite qi, in al doilea rdnd,o puternici incredinfare desprelucrurilecare nu se v[d. Pentrucd nu estenici un articol hotirdt inainteacuvdntului,,credinf6" trebuie s6-l tratim ca pe o adev[rului,aga concepfie abstractd. Undeestefolositarticolul,firegte cb sefacereferirela descoperirea lIsati in Scripturi.Totuqi, cum il gdsimin Noul Testament. De exmplu,noi trebuies5 ap6r6m credin{a credinfafolositi in acestsensabstract se cere sd fie in{eleasica un fapt real care nu estedesoperit real6".De fapt, mulli din proorocii Vechiului simfurilor.Un teolog a desriscredinfaca o ,,vedere infelegeca pe un Testament suntdescrigi ca ,,vdzLtori". Prin urrnare, ar puteafi rezumatlca ,,credinfa fapt real ceeace nu estedescoperit obignuite de zi cu zi noi trebuiesi simlurilor".In vielile noastre exercitim in mod frecventacestfel de credin{a. imi arnintesc ci acummulli ani in urmi cdnd am intdlnit-oprima datl pe fata careaveasi devinS soliamea,i-am scrisdin oraqulmeu undelocuiamin pe AugustBank Holiday citre locuinlaei din Glasgowexplic6ndu-i cd aveam un concediu Gateshead Mondaygi cd voi lua trenul sd o vizitez.Am scris-ope loc Ai iubitameanu aveacum s6-miconfirme ci va fi in gar[ in Glasgowpentrua mi aqtepta. Cdndam urcatin trenin garacentrali in New Castle gtiindci iubitameam[ va aStepta. am fdcut-oprin credinf5, Nu am primit nici o confirrnare in scrisca va fi acolo cdnd am inceputcilltoria prin credinfd. in amintesc foartebine momentulcdnd trenul a ajunsin garaQueenStreet,Glasgow.Am privit plin de teami in jos spreperonpentrua vedeadaci iubita mea mi agtepta; destulde sigur cd era- credinfaa fost rlsplititd. Dupi ce am infeles acest gi anumecd credinfa autoruladucein discufieprima chestiune, neclintitdin adev6r, esteo incredere lucrurilenlddjduite..,incredere neclintit[" traducecuvintelegrecegti ,,hupo"careinseamnd ,,sub" gi careinseamnd carestd sub" ca de pildl o ,.stasis" ,,a sta".I)in punctde vedereliteralinseamnd ,,ceva temelie. Cuv6tul a fost adeseafolosit pentriu titlurile de proprietatein legitur[ cu stdpdnirea propriet[lii. ,,Lucruri" traducecuv6ntulgrecesc,,pragrna"gi inseamnd ,,cevace a fost frcut sau il indeplinit".Din el oblinemcuvintul romAnesc ,,pragmatic". $i astfelprimul lucru pe carecredin{a indeplinegte estecd ne aduceTitlurile de Proprietate cu ceeace a fost indeplinitprin Hristos.$i apoi, cI credinla despre lucrurilecarenu sevdd. in al doilearind, autorulspune esteo puterniciincredin{are gi inseamni,,o dovad6".incl o grecesc Expresia traduce cuvAntul ,,elegchos" ,,puterniclincredinlare" gi astfelesteun fel de dovadi a lucrurilor grecesc cuvdntului datd,,,lucruri" estetraducerea ,,pr&grna" Acum sd ne intoarcemasupra care nu pot fi vSzute dar care au fost deja indeplinitegi desivdrgite. t34

-t
=

3 3 3
J ..1
|'

;i

i,l-

acestuimare adevlr pe care ni-al prezintI. Mai intdi, avern acestuiversetgi s[ vedem inaintarea 'l'itlurile fiind incredinfarea de proprietate, acestea exercitarea credin{eisimplecarene punein mAini ani in urmdeu impreuni cu sotia Acum c61iva cu privire la slsvaviitoarepe careincd nu am vdzut-o. foarteclar ziua in caremi-a fost imi amintesc meaam terminatde plitit ipotecapentrucasanoastrd. al domeniului caredemonstra cb eu eramsingurulproprietar dat titlul de proprietate in carelocuiam puternic6 a dreptuluimeu de proprietate. noi. Acesteacte erauincrederea neclintiti gi incredinfarea in caretriiam. Puteam s6o nu eranevoiesd-miexercitvreocredinfd in legiturl cu proprietatea Totugi, gi credinla in DornnulIsus v5d,sd o simt gi, de fapt, locuiamin ea.Totuqi,cdndne punemincrederea un loc. $i dup6ce Md voi duceqi vd voi auzim cuvinteleSaledin loan 14,,, Eu Md duc s5vd pregdtesc gi v6 voi luacu Mine,ca acoloundeSuntEu, s1fi1igi voi". Noi credem pregdti un loc, M6 voi intoarce gi siguran{a gi,crezdnd, primim Titlul de Proprietate ci Domnulne va duceintr-o zi in acelloc pe care cu Domnul.Nici unul dintre noi nu a primit l-a pregdtitpentrunoi qi astfel vom fi pentrutotdeauna gi prin privilegii incredibilepe bazafaptelornoastre; am primit totul prin harul lui Dumnezeu aceste Testament. exemple din Vechiul Dupd ce a definit credin{a, autorul aduce acum credin(i.

ceidin vechime au cipitat o buni mflrturie." Versetul2: ,rPentruci prin aceasta, Acest verset, bineinfeles, ne duce inapoi la versetul 1. Ceea ce autorul vrea sd spunl este cd prin aceasta, adici prin exercitareacredin{eicei din vechime au cdpdtato bund mdrturie. ,,Au cip6tat o cuvAntuluigrecesc,,martureo"ceeace inseamnd,,a aducemlrturie". bund mirturie" este traducerea au dat o Timpul la care cuvdntulestefblosit aratdcd cei din vechime.adicdcei cun Vechiul Testan'rent bun6 mdrturie. Dr Kenneth Weist traduce versetul, ,,Pentru cd aga cum cei din vechime au purtat mdrturia", Ceea ce autorul spune prin autor este aceasta,,,Vreau sd vorbesc de cei din Vechiul 'festament care qi-au execitat credin{agi gi-au dus mdrturia. Ei au lucrat dupd voia gi pldcereamea".

PRICEPEREA ADUSA PRIN CREDTNTA Versetul 3: ,,Prin credin{il pricepemcfl lumea a fost filcutii prin CuvAntul lui Dumnezeu,agacA tot ce se veden-a fost filcut din lucruri caresevild." Primul subiect pe care autorul il aduce in disculie in acest verset este ci prin credinfd oblinem capacitatea de a in{elege. CuvAntul ,,pricepem" traduee cuvintul grecesc ,,noeo" qi inseamnd care se gdndegtela un subiect foarte atent". Am un nepot, Mark, care suferf, ,,inteligenf[ care gdndeqte; sindromul Drown. Intr-o zi cAnd l-arn vizitat pe Mark, nepotul meu, mi-a spus cd trebuia si faci un exerciliu ca temd pentru acasd gi m-a intrebat dac6 l-ag putea ajuta. Exercitiul era si demonstreze printr-o diagrami un circuit electric. Pentru Mark conceptul era foarte greu de infeles din diagrarnadin cartea lui de studiu. in orice caz, i-am promis s6-l ajut sd in{eleagdprin intermediul unui experiment simplu. in seara urmdtoare am adus nigte fire, nige baterii gi un bec. LegAnd bateriile de bec intr-un mod specific s-a creat un cirouit electric Ai becul s-a aprins. Mark a avut o mare bucurie si deconecteze gi si reconectezegi a privit efectul pe care-l avea asuprabecului cAndcircuitul era intrerupt gi cdnd era reluat. Treptat printr-o inteligenfd care gAndeqte el a putut s[ in{eleagi cum functioneazd un circuit electric. Acunr, ceea ce autorul doregtes[ spuni este c[ prin credintd noi primim aceast6inteligenf5 care gAndegteqi pricepem cum a creat Dumnezeu acest intreg de spaliu gi timp in care triirn noi. Cuvintele ,,a fost fficuth" traduc cuvAntul grecesc,,katartizo" qi inseamnd,,a aproviziona sau a echipa pentru un scop". Astfel, descoperim cS aceastdin{elegere care g6nde$tene ajutd sd in{elegem ci Dumnez.eua aprovizionat gi a echipat lumea pentru un scop. Cuvdntul grecesc pentru ,,lume" este Inseamn[,in primul rdnd, o perioad[ de timp dar includede asemenea tot ceeace s-a petrecut o,aion". in acea perioadd de tinlp". Astfbl descoperirnc[ Dumnezeu a creat aceastl lume gi universul intr-o pericradh de timp care& fost echipatdgi aprovizionatf,pentru un scop. Apoi autorul aratl curn a realizat Dumnezeu aceasta,gi anume prin Cuvintul lui Dumnezeu. ,,CuvAnt" este traducereacuv6ntului grecesc,,rhema" gi inseamni ,,o exprimarearticulatf,". Cu alte cuvinte, Dumnezeua spus universului s[ ia fiin1d.Apoi autorul rezumd acestadevdrminunat intr-o concluzie-,, A$o cd tot ce se vede n-a Priveamcum muncitorula fost fEcutdin lucruri care se vdd". Recentne-am renovatbaia la noi acasd. 135

.-:l

-f

gi diferitearticolede mobiliernecesare adusfaianfa intr-o baie.$tiamci erauaduse dintr-undepozitgi priveam punea cum zi de zi muncitorul diferitela loc. $tiamcd toateaceste aceste materiale articoleau fost fabricate din materiale carenu puteau fi vdzutede fapt.Agadar, nu eranevoieca eu s5-miexercit vreo credinfl in legdturi cu modul in carebaia a fost renovatd. Totugi,atunci cdnd universula luat fiin{6 la Cuvdntullui Dumnezeu, El a creat-odin nimic. Aceasti lume qi acest universcu toatd gi diversitatea lui carea fost fdcutintr-o perioadilimitati de spaliuqi timp a fost creat complexitatea gtimcd Dumezeu din nimic la Cuvdntullui Dumnezeu. Dar, ce estemai important, a creattoateacestea pentruun scopcareva aveaca final prosldvirea NumeluiSdu.Chiarde la inceputulistorieifilosofii au - ,,D unde venim?",,,De ce suntemaici?" qi ,,Undene ?ndreptdm?". pus trei intrebdriimportante Mareleadevdrsubliniatin acestversetesteci prin credinli Dumnezeu ne dd pricepere againc6t sd putemrdspunde la aceste intrebiri importante.

3 3 3 3 3

CREDINTA ILUSTRATA Autorul prin cdl6uzireaDuhului Sfdnt vorbeqteacum despre$aptepersonaje din Vechiul fiecare dintre ei fiind foarte cunoscutacestorevrei, pentru a ilustra binecuvdntdrile gi Testament, privilegiile prin aduse manifestarea credin{ei.

3
:t

NEPRIHANIREA PRIN CREDINTA

Versetul 4: ,,Prin credinfil a adus Abel lui Dumnezeu o jertf?l mai bunf, decAt Cain. Prin ea a cipAtat el mf,rturia cA este neprihinit, cflci Dumnezeu a primit darurile lui. $i prin ea vorbeqte el inc6, cu toate cfl este mort.t'

3 3
=

Autorul iqi incepeilustrafiileintorcdndu-ne la inceputulistorieiumane, referindu-se la Abel gi Cain. Existi semnificafie in faptul ci Abel esteprimul personaj in Vechiul Testament care a fost menfionat. intr-un fel, aceasta personald. ar puteafi anticipatpentruci face aici la m6ntuirea De o importanfl fundamentalieste faptul cA putem fi m6ntuili doarr prin credinftrEi aceasta in sdngele jertfei.Acestfapt va fi mai semnificativ pentrumulli cititori evreicareinilial s-aubazatpe supunerea fati de Legepentrumdntuire. Autorul spune c6,,, Prin credinfd aadusAbel lui Dumnezeu o jertlE mai buni decdtCain". Jertfa lui Abel a fost mai bun[ datoritdcalitdlii ei, qi nu cantitdlii.Fdr6indoial5, Abel a fost inv6{atde tatil siu. Adam, c6 de Dumnezeu ne putemapropianumai printr-ojertfd de jertli Abel a clpdtatmlrturia cI qi ela descoperit prin credin{6 sdnge aceastidescoperire. Prin aceastl esteneprihdnit. Intr-adevir ceeace autorul spuneestecI Abel a crezutCuvdntullui Dumnezeu, a jertfei qi ac{ionat in conformitate cu el gi a fost declaratneprihdnit de Dumnezeu sAngele a dovedit aceasta. Apoi scriitorulafirmi, ,, cici Durnnezeu a primit darurilelui". El mergepdni acoloincdt si jertfit de Abel a explicesemnificalia LegimAntului cel Nou in sdngele lui Isus.Sdngele animalului fost,prin urrnare, simbolulsdngelui scumpal lui Hristos.Intorcdndu-ne la fratelelui Abel, Cain, el a ignoratdescoperirea carei-a fost adus[ prin tatll siu gi, folosindu-gi ra{iunea, a preferatsI aducl o jertfd a faptelorsale.La prima vedere, metoda lui Cain paredestulde acceptabiln. De ce nu ar accepta Dumnezeuceea ce fac mai bun pentruEl? Totugi,Cuv6ntullui Dumnezeu esteclar, ,,PrinfapteleLegii gi ci neprihinirea nici un om nu poate fi indrep{it" este ca o hainl mdnjit6. Iudain Epistola oamenilor I I spune, pe sa in versetul de ei! calea Vai CSci au urmat lui Cain". Iuda vorbeqte de cei careau ,,
respinsdescoperirea lui Dumnezcu gi, in versstul I0, pronunll o acuzalienimicitoare, ,, Acegtia, dimpotrivd, batjocorescce nu cunosc, gi se pierd singuri in ceea ce qtiu din fire, ca dobitoacele ftrd minte". Refuzareametodei lui Dumnezeu adrrce pierderea mintii. Acest lucru este ilustrat in viafa ulterioari a lui Cain care a devenit un ucigag.In acestpasaj luat de la inceputul istoriei autorul afirmd, ,, $i prin ea vorbegteel" (adicd, Abel) ,,incd, cu toate cd estemort" gi mesajul pe care l-a proclamat el esteincd puternicAi clar. Mdntuireanu este prin fapte, ci numai prin lucrareasdvdrgiti de Hristos la cruce.

=l 3 3 3 =I 3 3 3 3

3
136
J IJ

nAprr PRrN cnnnnlA

Versetul5: ,,Prin credin{il a fost mutat nnofr Ue pe p{mdnt, ca sil nu vadil moartea.$i n-a mai fost gesit, pentru cil Dumnezeu il mutase. C6ci inainte de rnutarea lui, primise milrturia cl este plAcut lui Dumnezeu.tt Caracteristicadominantd a versetului este cd Enoh a fost mutat de pe pimdnt ca si nu vadl Cuvdntul ,,mutare" in greacd aratdcd Enoh a fost transferatfoarte repedede pe pimdnt in cer. moartea. De-a lungul istoriei umane, fiecare credincios a ajuns in cer prin moarte. Totugi, Enoh nu a vdzut moartea.Acum acest verset nu ne invaf[ ci Enoh a fost cu totul mutat in cer prin credint[ qi el a manifstatcredinfaintr-un mod care a plicut lui Dumnezeu.in Genesa5 versetul22, ni se spune,,, Enoh a umblat cu Dumnezeu". Cu alte cuvinte, viala lui Enoh a fost o umblare in credinti qi lec{ia de aici este cd credinla creazd o relafie personalSapropiatd cu Dumnezeu qi aceastaa avut ca rezultat mutarea lui in':er. fnteresant de Enoh in versetele14 gi 15 din Epistolasa, ,, $i estecd qi Iuda vorbegte pentru ei a proorocit Enoh, al gapteleapatriarh de la Adam, cAnd a zis: ,,laI[ cd a venit Domnul cu zecile de mii de sfinfi ai Sdi, ca sd facd o judecatd impotriva tuturor, gi s6 incredin[eze pe topi cei nelegiuili, de toate faptele nelegiuite pe care le-au fhcut in chip nelegiuit, gi de toate cuvintele de ocarS pe care le-au rostit impotriva Lui acegti pdcitogi nelegiuili." Iuda face din nou referire la cei care au refuzat metoda lui Dumnezeu de mdntuire gi vorbegtede judecata Lui asupra lor. De asemenea, este ci Enoh a crezut in intoarcereaDomnului gi vorbegtede venirea I-ui cu zecile Lui de mii de interesant sfinfi.^$i in 2 impdra{i 2 versetul l1 citim ci Ilie a fost inii{at la cer; a fost luat la cer intr-un vArtej de vdnt. In acestpasaj din 2 Impdra{i este relatatci au existat incertitudini teologice cu privire la inilfarea lui IIie gi ci numai dupl ce l-au ciutat pe prooroc au fost convingi cd, de fapt, indl{arealui a avut loc. Din nou, in Matei 27 versetele5l la 53, ucenicul vorbeqtede un grup de sfinfi care au inviat in diniuntrul Templului s-a rupt in dou6, dimineafainvierii Domnului. Matei spune,,, $i indatdperdeaua jos, pAnd pimdntul de sus s-a cutremurat, stincile s-au despicat,mormintele s-au deschis gi multe trupuri ale sfinfilor care muriserS, au inviat. Ei au iegit din morminte, dupd invierea lui, au intrat in Sfdnta cetate, gi s-au ardtat multora". in Levitic 23, citim despre cele gapte sirbltori ale Israelului. Aceste sdrbitori aduc o schild profeticS a planului lui Dumnezeu de mdntuire. Prima sirbitoare. Pagtele, a fost indeplinitacAndDomnul a fost ristignit in ziua de Papte. Matei spunecl $i-a dat Duhul pe paisprezece la ora trei dupd-am\azd Nisan dupl calendarul evreiesc. Acesta era momentul cind mielulde PaSte erajertfit gi astfel se indeplineaaspectulrpofetic al acesteislrbdtori. A doua sirbdtoare era a Azimilor care ?ncepea in ziua urmltoare, care trebuia sd fie Sabatulevreiescgi finea o perioaddde plcatului gi Domnul a spuscd El estePdineaViefii. Astfel, zile. Azimile vorbescdespreabsen{a Fapte sdrbitoarea a fost indeplinitl in Domnul nostru care a spus ci El este PAinea care vine din cer. invdldturi cu privire la a treia sdrbtrtoare, Sirbitoarea Primelor Roade,sunt adusein Levitic 23 qi ludnd versetul 11, spune,,, El sd legenesnopul intr'o parte $i intr-altainainteaDomnului, ca sd fie primit: preotul s5-l legene intr-o parte qi intr-alta, a doua zi dupd Sabat". $i momentul morlii qi invierii Dornnului cidea in ziua cdnd era SirbStoareaPrimelor Roade, duminicd gaisprezece Nisan in calendarul evreiesc. Bineinfetrcs, aceasta a fost ziua El a inviat din morti. Dar Matei spunecd ?naceeagi zi au inviat gi alli sfin1i. Pentru ca aceasti sSrbStoare sd poati fi indepliniti in mod complet in aspectul ei profeticera necesar ca acegtisfin1isi fie inviafi in acelagitimpcu Domnul. Pavel adevere$te aceasta ?n I Corintcni 15 versetul 23,,, dar fiecare la rdndul cetei lui. llristos este cel dintdi rod; apoi, la venireaLui, cei ce sunt ai lui Hristos".C I Schofieldface un comentariuinteresant desprerelatarea lui inviere. El spune,,.Nu ni se spunecd aceste Matei cu privire la aceastd trupuri s-ar fi intors in mormdnt qi nici nu artrebui sAdeducem. Snopullegdnat, Levitic 23 versetele l0la 12, simbolizeaziinvierea lui Hristos, dar un snop implicd pluralitate. Era un singur grdunte de grdu care cddea la pdmAnt prin ristignirea gi ingroparealui Hristos, Ioan 12 versetul24.Afost un snop carea inviat. Concluziaestecd acegtisfinli cu,, duhurile celor neprilrSnili, ltcufi desdv6rgili", Evrei 12 versetul23,,din rai au mers cu Isus", Efeseni4 versetele8 la l0,,.in cer" ". Ceea ce estc sugerataici este cd acegtisfinfi inviafi sunt primele roade ale marelni secerigcare va fi strAnsintr-o zi. In FapteleApostolilor I versetul9 citim c5 Hristos Insuqi a fbst iniltat. Dar menliunea finaltr cu privire la rdpire este in legdturl cu Biserica, 1 Tesaloniceni4 versetelel3 la 18,,, Nu voim, fra{ilor, sd fifi in necunoqtinfd desprecei ce au adormit, ca s5 nu vd intristati ca ceilalli, care n-au nddejde. dacd CSci credemcd Isus a murit gi a inviat, credem gi cd DumnezeLtvaaduce?napoiimpreundcu lsus pe cei ce au adormit in El.lat5, in t37

.dt
prin Cuvdntul'Domnului: adev6r, ce vd spunem, pdnd la venirea noi cei vii, care vom rdmdnea Domnului, nu vom lua-oinaintea celoradormili. Cdci insugiDomnul,cu un striglt, cu glasulunui arhanghelgi cu trAmbifalui Dumnezeu,Se va pogor6 din cer, qi int6i vor invia cei mo(i in Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rdmas,vom fi rdpifi to{i impreundcu ei, in nori, ca s5 pe Domnul in vdzduh;gi astfelvom fi totdeauna intdmpindm cu Domnul.mdngiiali-vd, deci, unii pe cuvinte".LuAndtoateaceste altii cu aceste cu privire la rdpire,vor fi evrei carevor citi acest exemple pasaj Bisericii. dupi rdpirea Bineinieles, va fi unui mondial, acest eveniment cr?eva $oca $i va aduce nedumerire fiecdrui necredincios l6satin urm6. Totuqi, aceqtievrei care se vor intoarcela Hristos pentrumdntuirevor recunoagte faptul cd tofi sfinfii care au fost ripili din timpul lui Enoh au fost mutatiin cerprin credin{a in lucrarea sivdrgiti a lui Hristos.
-{

-'-lt
=

3
=

TEMELIA CREDINTBI Versetul 6: ,,$i {iirfl credin{6estecu neputin{isii fim plilcu{iLui! Cici cinese apropiede Dumnezeu, gi cll rtrsplf,tegte trebuie sil creadil peceice-Lcaut6." ci El este, gi universal, Aici autorulformuleazd un adevSr fundamental vegnic in,aplicafia lui. Afirmalia de inceputar puteafi parafrazatd, gi niciodati in nici un fel nu posibil credin!6 va fi s[-i fim ,,Fdri plicufi lui Dumnezeu". pentrucei care vin la Apoi autorulsubliniazd doud adevdruri fundamentale gi Il aceept6. Dumnezeu Mai intdi, trebuiesd creadi ci Dumnezeu estegi, in al doilearAnd,ci El ii pe cei ce-L cautd.Dumnezeu rispldtegte vorbeqte de credintain existenfa Lui. Minciuna adusdde diavolul incd de la inceputul istoriei umaneeste c6 Dumnezeu nu existtr.La sfrrgitul veacurilor, proclamalia Anticristului,omul lui Satan, estecd el e Dumnezeu. Pavelsubliniazi,in Epistolacitre Romani,cd existdo mdrturiepotrivitdcaredovedegte existenfa lui Dumnezeu. in capitolul I versetut 20,Pavelspune,,,in adevdr, puterea insugirile gi dumnezeirea nevdzute ale Lui, Lui vegnicd Lui, se vid l6murit,de la facerea lumii, cdndte uili cu bdgare la ele in lucrurilefhcutede El. Aqa cd de seamS nu se pot desvinovdfi". Apoi, in al doileardnd,autorularati acest al dragostei Dumnezeu ii rdspldteqte pe cei ce-L cautd"Cuvdntul..rispl6tegte" grecesc frazl traducecuvAntul din aceastd ,,ginomai". Conceptul din spatele acestui pe cei cuvint estecd Dumnezeu nu numaicd rdspldtegte, ci ii rdspldtegte careIl cauti cu adevirat.Astfel, oricinese apropie prin credinfd de Dumnezeu vadesoperi in celedin urmd cI Dumnezeu ii rdspltegte, de fapt, pe cei care-[,cauti. Dar observa{i ctr se insistScI acest Dumnezeu al dragostei trebuieciutat cu adevdrat. Ar trebuisdne amintimpildaDomnuluidin Luca I I versetele 5 la 10.Pildaestedespre un prieten carea cerutajutorul vecinului siu. La inceput vecinulnu qi i-a rdspuns dar insistenla vecinului a adusde faptrezultatul ciutirii sale. in versetele 9 10 din pild6 garantie, qi Eu vd spun:Cere{i,gi vi se va da: cdutafi,gi ve{i Domnulne oferi urmdtoarea ,, De aceea gdsi;bateliSi vi se va deschide. Fiindcdoricinecere,capdt6; cine cautdgisegte;gi celui ce bate,i se deschide". ImpdratulDavid a invdlat acestadevdrgi despreacesta ne esteprezentat in Psalmul40 versetele I la 4, ,,imi pusesem nddejdea in Domnul, gi El S-a plecatspre mine, mi-a ascultat pieirii,din fundulmocirlei; strigdtele. M-a scosdin groapa pe stdnc6, qi mi-aintdrit mi-apuspicioarele paqii.Mi-a pus in gurdo cAntare nou5,o laudi pentmDumnezeul nostru. Mulli au vdzutlucrul acesta, s-autemut,gi s-auincrezutin Domnul.Fericede omul, careigi puneincrederea in Domnul,gi carenu seindreaptd sprecei trufagigi mincinogi".

"{l
=

J
:{

ll

=l
I

-tl

q T =1 f. I.
J

nAspr.arA CREDTNTET Versetul 7: ,,PrincredinfilNoe,cAnd a fostingtiinfat de Dumnezeu despre lucruri careinci nu sevedeau, gi, plin de o teami sfint6, a fflcut un chivotca s6-gi scape casa;prin ea,el a osinditlumea,gi a ajuns mogtenitor al neprihlniriicaresecapitiiprin credinfil." Faptulcb Noe a fost ingtiinfatne reamintegte de cititorii evrei ai aceatei Epistoledin timpul Necazului cel Mare,de inqtiin{irile din capitolult0 gi in moddeosebit versetul 31,,, Grozav lucrueste sd cazi in m6inileDumnezeului celui viu". Noe, agacum ne estearitat, a fost inftiin{atde lucruri pe carenu le vdzuse inc6.De exemplu, Noe nu a vdzutvreodatd ploaie gi ideea cd va fi un potopuniversal 138

I I
.I

a fost, fdri indoiald, abstractl gi ridicolS pentru necredincioqiidin acele zile. intr-un fel cititorii evrei pozilia lor. Igi vor arninti din Vechiul Testamentc5 Necazul cel Mare vor recunoagte aseminirile cn-r este PerioadaNecazului lui lacov. Hristos Insugi a ingtii@t na{iuneacd c5 va fi o prigoanl fdrd . precedentqi dezastre la scard nemaipomenitd.Apoi versetul spune cd datoritl ingtiintlrii lui frica dd probabil o c'|a Dumnezeu,Noe a fost plin de o teamd sfhnt5, Unii comentatori sugereazd, greqitd. impresie Traducecuvdntul grecesc,,eulabeomai". Vincent explicd acestcuvdnt astfel,,,Noe a ac{ionat cu multd grijd, cu o pruden{i plind de respect in legdturd cu lucrurile pe care Dumnezeui le-a plin de increderein puterea impirtdgit,pe care totugi inc6 nu le-a vdzut Ei pe care totuqi le-a agteptat Cuv6ntuluilui Dunrnezeu".imi amintescci in timpul primelor luni din al doilea rdzboi mondial cdnd eram doar un bdiefel cum il priveam pe htal meu care s[pa o groapi uriaqd in gridina noastri din spate.El mi-a explicat ci fhcea aceastapentru ca si poatl fi construit un addpostimpotriva raidurilor aeriene.Imediat dupd ce addpostul a fost terminat, intr-o noapte intunecoasdam auzit sirena care puternicin locul anunfaun raid aeriangi imi amintescca qi bdietelcd am alergatcu inima bAtandu-mi de siguranfdpe care tatdl meu l-a pregdtit pentru familie. Din nefericire, au fost gi oameni care nu au luat in seami avertismentulgi nu s-au asiguratgi au pl[tit prelul pentru nebunia lor. Astfel, versetul spunecd Noe A pregitit un chivot. .,Chivot" traducecuvdntul ,,kibolon"; inseamnd,,o casi de lemn". Acelagi cuvdnt a fost folosit pentru Chivotul LegS.m6ntului. Pqntru mintea evreiascd cuv5ntul va evoca amintiri cu-privire [a Clrivotul Pentru poporul evreu din vechime Legim6ntului. ,,kiboton" era un loc de siguranla.In Chivot erau tablelede piatrd care con(ineauporuncilesfinte ale lui acesta Dumnezeu9i deasupra lui era slava Shekina. Poporulevreu putea fi primit de DumnezeulSlbnt numai prin sdngeleanimaluluijertfit care era stropit pe capacul,,kiboton"-ului.Autorul Epistoleicdtre Evrei a subliniat deja semnifica{ialui in capitolul 9 versetul24, ,, Cdci Hristos n-a intrat intr-un locaq de inchinarefbcut de mAni omeneascd, dupd chipul adevdratului locagde inchinare.ci a intrat chiar in cer, ca sd Se inlEliqezeacum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu".Astfel, Dumnezeua intrat in chivotul cerescpentru a putea si primeascdpe omul cdzut. Versetul continud si spund",, prin ea," ( credin{i) .,el a osindit lumea". Cuvdntul .,lume" tradus din ,,kosmos" face referire la nearnulomenesccdzut. Acestaesteconceptuldin Ioan 3 versetul16,,, F'iindc6atAtde mult a iubit Dumnezeulumea,cdadat pe singurul [,ui Fiu, pentru ca oricine credein El, si nu piard,ci sd aib6 via{a vegnicA". D L Moody a aseminat odatl lumea cu o corabie care se scufundi gi crucea cu chivotul. Mr Moody a predicat aritdnd cd Dmnezeu a fEcut promisiuni pentru fiecare pdcdtospierdut gi a spus cd intenlia Lui era ca tot mai mul{i oameni si intre din barca ce se scufunddin Chivotul lui Dumnezeu. $i versetul spune de asemenea cf, credin{a lui Noe a osdndit lumea. Corabia a fost construitein 120 de ani gi in timpul perioadelungi de timp ea a purtatmirturia dragostei acestei lui Dumnezeugi a veniriijudecdlii Lui. Ca rezultat Noe ,, a ajuns mo$tenitor al neprihdnirii care se capdtdprin credinf6". ,,Moqtenirea"vorbeqte de stipAnire aga c5 intr-un mod foarte semnificativ Noe a fost socotit un om neprihlnit gi aceastaprin credinf5.Totuqi, Psalmul 37 versetul29 spune,,, Cei neprihinili vor stdp6ni!ara, qi vor locui in ea pe vecie". Este,a;adar o progresiea gdndirii. Prin credin!6mogtenimnerihdnirea dar credin{amoltene$te potop. pentru to{i cei din cum Noe dupd adevdr a$a a fdcut Din nou, acesta este un semnificativ tara, poporul lui Durnnezey $i el va fi cu siguran!5 semnificativ gi pentru cei care vor trdi in perioada Necazului cel Mare. In aceastdperioaddSatangi omul sdu, Anticristul se vor declarastlpAnitori ai planetei. Totugi, aceastdstdpdnire nu le va fi datd decdt celor neprihanili. Daniel menlioneazdacest adevdr mire{ in proorocia lui capitolul 7 versetul 22, ,, Pdnd cAnd a veni Cel imbdtrdnit de zile gi a fbcut dreptate sfin{ilor Celui Prea Inalt. gi a venit vremea, cdnd sfintii au luat in st6pdnireimpdrdfia". neprihdnire Astfel, prin credin{d,moqtenimneprihdnirea ne aducemogtenirea sfintilor. Ei aceastd _ AVRAAM

APLICAREA PRINCIPIULU

Versetul 8: ,.Prin credin(i Avraam, c6nd a fost chemat si plece intr-un loc pe care avea sf,-L ia ca gi a plecatfilr6 sf,gtieundeseduce." mogtenire, a ascultat, A fost cel mai potrivit pentru autor s[ inceapd cu Avraam intrucdt el nu numai cd a fst numit pirintele celor credinciogi,dar a fost cel cu care Dumnezeua fhcut Leg[mdntul privin poporul ovreu. Construc{iadirr greacd aratd ascultarealui Avraam a fost imediatd. Chiar atunci cdnd Dumnezeu i-a

r39

vorbit el a inceputsi sepreglteascd de plecare. lui Avraamestecd el nu Un aspect uimitoral credinfei a fost preocupatde {ara spre care cdltrtorea, ochii lui erau afinti{i cdtre Dumnezeucare i-a frcut ftgIduin(a gi, prin'ulrnare,credinfalui era in credinciogia lui Dumnezeu. Credinla,ata cum este descrisdin versetul8, ar putea fi descrisd ca gi credinti care indreptitegte. intrucdt Pavel spune, i-a fost socotiti ca neprihinire". Totugi, versetul9 ,,Avraam L-a qezut pe Dumnezeugi aceasta de credinfa vorbegte caresfinfegte. Versetul 9: ,,PrincredinfA a venitgi s-aagezat el in fara lilgfrduinfei, ca intr-o fari carenu era a lui, gi a qi lacov,careerauimpreuni mogtenitori locuitin corturi,cagi Isaac cu el ai aceleiag ftlgitduinfe." Patriarhii sunt mentiona{i mai int6i pentruci eraustrlini f{rd drepturide cetifeniegi aceasti starede lucruria existatpAni cdndIacov a plecatin Egipt cu familia.sa dar de asemenea, in al doilea rAnd, Dumnezeu in mod specifica confirmatdin nou Legimintul pe carel-a f6cutcu Avraam,Isaacgi Iacov.Autorul spunecd datoritdcredinleiacegti patriarhiau putut s[ indurecu ribdare via{a instabild pentrupoporul lui Dumnezeudin de strdiniin fara Canaanului. Existi aici un tablou, bineinleles, perioadd. aceastd Suntemstrdini gi cildtori in aceastd lume qi agava fi pdnl la ripire. Totuqi,cdnd Hristosseva intoarce gi Impdrdfia va fi agezatS, noi vom fi cetdtenii ei.

u
i -l

PERSPBCTIVA CREDINTEI Versetul l0: ,,Cilciel agtepta giziditoresteDumnezeu." cetatea carearetemelii tari, al cirei megter qi la aspetele inaintede a ne g6ndila Ierusalim lui istoriceqi profetice, ar trebuisf,observlmcd in greacd estefolositarticolulhotdrdt gi ,,temelii".Prin urmare, in cazulcuvintelor,,cetate" Avraamnu a$tepta cevace eradoarspiritual, gi o cetate ci agtepta real6cu temeliirealeziditede Dumnezeu. Prima menliune a legdturiilui Avraa cu Ierusalimul o glsim ?n Genesa14 versetul18,,, Melhisedec, impdratulSalemului, a aduspdinegi vin: el era preotal Dumnezeului Celui Preainalt". Avraam gi-a dat seama cd Melhisedec ii era superiorgi i-a dat zeciuial5. Allen P Rossin comentariul sdu spune urmitoarele: persoanipe careAvraama recunoscut-o estesingura ca fiindu-i superioarS ,,Melhisedec din punctde vederespiritual.Avraama acceptat binecuvAntarea lui gi i-a dat zeciuiald din tot ce avea. Afdcut aceasta in mod deliberatgi pe deplin congtient de ceeace fbcea.Ne aratdcdt de umil era Avraamchiargi dup[ biruin]6.El a recunoscut c[ descoperirea lui Dumnezeu nu ii eralimitatd.in timp ce atenfia cititoruluiesteconcentratd asupra lui Avraamcareduceintreaga nidejdespirituali a lumii se ivegte dintr-o vale canaanitiintunecoasf, un om careestemai aproape de Dumnezeu decdtAvraamgi careil binecuvinteazl. Era valea $ave,posibil Chedronde lAng5lerusalim.Dupf, aceastd int6lnire, impiratul Sodomeii-a f6cut o propunere qi foarte ispititoare, anumesI pistreze prada de rdzboi. Totugi,Avraama refuzatacest dar pe temeiulfaptuluicd el nu doreasi se spuni ci impf,ratulSodomei I-a imbogd{it.Astfel, Avraam a dat zeciuialSmarelui preot al Ierusalimuluidar a refuzat darul bogiliilor lumeqtide al o cetatevrednicl de disprelcum era Sodoma, Aceasta estepoateprima aluzie ci Avraam agteptao cetate,gi anumeIerusalimul.Cdtevaasajedin Scripturi aratd cA in timpul impirSliei de o mie de Ani cdnd Hristosigi va ageza Teocrafia pe planeta P6mdnt, Ierusalimul vi fi capitala Pimdntului. in condiliileLegdmdntului Davidic,Dumneieuapromiscd Fiul mai mareal lui Davidpe stape tronulsdudin lerusalim. intremultele proorocii principalele legate de trerusalim, trei se g d s e s c i n l s a i a 6 0 v e r s e ltle e2 , Z a h a r i a al2 44 08 . T o t u g i , l 4 v e r s e t e lle la20 giEzechielcapitolele la in lmpiri{ia vegnicivom citi despre Ierusalimul cel Noucare estedescris in Apocalipsa 2l versetul 2 gi 2l versetul10. Intrucdtaceasticetateigi are temeliiledescrise deteliataceasta estein cele din urmd ceeace Avraam ciuta. Este interesant cA schilalui Dumnezeu prin careva aduceimp5ri{ia veqnici incepecu Avraam, apoi cu oragul lerusalim,Isus Mesia, impdrdlia lui Mesia care va include qi impdrdfia de o mie de ani, urmatede statulvegnic in careva dominaNoul Ierusalim. Ineresant estecd Satanare gi el o schip care incepecu Nimrod. Oragulpe careel il agtepta era Babilonul,care este descris subdouiaspecte, in Apocalipsa l7 gi 18,religiosgi comercial. in celedin urmi, impir5jialui Anticrist va fi zdrobitdcand se va intoarceHristos. Satangi ingeri lui qi cei care s-au rdzvrdtit impreunlcu el vor fi aruncali in iazulde foc pentruvegnicie. 140

ll

ix
I'
-t

!i

4 1 1 1
I
>

IraI

J v

{l

rV

it'

cAr uN cRAuNru DEMugrAR cREDTNTA

fiindctr a Versetul1'1: ,,Prin credinffl gi Sara, cu toatl vArsta ei trecutil, a primit putere si zimisleascS, Celui ce-i figflduise." crezutin credinciogia Relatarea cu privire la credinla slabd a Sarei este aSezat\in Genesa 18 versetele 12 la 14. Hristos inainte de incamare qi doud fiinfe angelice l-au vizitat pe Avraam. Lui Avraam i-a fost dezvtrluitci va avea un fiu prin Sara. Apoi citim despre reacfia Sarei, ,,Sara a rds in sine, zicind: ,,Acum, cdnd aln imbatranit, sd mai anr pofte? Domnul meu, bdrbatul, de asemenea, este s6 mai pot aveacopil ce a rds Sara,zicdnd:,,Cu adevdrat batran."Domnul i-a zis lui Avraam: ,,Pentru pe vremea aceasta, Md voi eu, care sunt bdtrdn6?"Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul, intoarcela tine qi Sarava avea un fiu." Saratrebuie s*fi surprins aceasti declaralieqi, degi era slabdin Este interesantcl credinla slabd rdde de credinfd,ea a crezut {Egiduin{a qi a primit binecuvdntarea. promisiune, dar credinla putemici rdde de imposibilitategi, aqacum Wesley spuneaodatd,,,Credin!a, credinfaputernicdvede fbgdduirrlagi privegtedoar la Dumnezeu,rdde de imposibiliti{i qi strigd ci Celui cetoatevor fi fbcute". in cele din urmd, observafiin acestversetcl Saraa crezutin credincioqia i fbgdduise. Aceasta demonstreazd cd ea qi-a intors privirea de la credinfaei slab6 gi s-a concentrat lui Dumnezeu. asupra credinciogiei

RASPLATA CREDINTEI in mare dintr-un singur om, qi incfl un om aproapmort, s-a niscut o s6m6n(ii Versetull2: ,.De aceea, num5r,ca stelele cerului,ca nisipulde pe malul mflrii, carenu sepoatenumira." a lui Dumnezeu.tn intr-un sens foarte real, Avraam a fost inceputul planului de rdscumpdrare Romani capitolul 4, Pavel arat6 cd Avraam a fost indreptifit, adicd socotit neprihdnit datorit[ credinfei a venit pesteAvraam inainte Iui. In versetul 9 din acest capitol, Pavel declari cd aceasti binecuvdntare ca el si fi fost tdiat imprejur. Iatb oe spune versetul 9, ,,Fericireaaceastaeste numai pentru cei tiiafi imprejur sau gi pentru cei netdia{iimprejur? Cdci zicem cd lui Avraam credinfa.,i-a fost socotiti ca neprihdnire." Agadar, intr-un mod foarte semnificativ, Avraam a fost pirintele celor care iqi manifestl lui Dumnezeu, acestadevdrmdre{incluzdndu-igi pe adici a celor carerevendicdneprihdnirea credin{a, evrei gi pe Neamuri.

nAnnnnEACREDTNTET
lucrurile fitgtrduite: ci doar le-auvizut qi f;iri sf,fi ctrpf,tat Versetul13: ,,in credinfSau murit to(i aceqtia, le-auurat de bine de departe,mlrturisind cfl sunt strilini li cil5tori pe plmint."

1/

gi legate incluzAnd-o, binein{eles, lucruriin acest verset de patriarhi, cdteva Autorulsubliniazd grecegti traduc pe Sara. au murit. credinfi" cuvintele Mai intdi,ni sespune ci toli Cuvintele ,,W" ,,in nu primind Ideeaexprimatd esteci ei au murit sub regim de credin{6, ,.!-qf'Ii ,,pistin".,ce"dintA".

rf,c@areffise-?diila

.. ,,r-u

it'-fi-mod

predominant,trebuie sd fie Legf,mdntul pe care Dumnezeu l-a fbcut cu Avraam, Isaac gi lacov qi, inci o gdsim lui isaacdin Sara.Fdgdduin{a din perioadalui Avraam a inceputindeplinirealui prin na$terea in Genesa 12 versetul I la 3 unde Dumnezeu a incheiat legim6ntul cu Avraam c5 toate familiile prin el. De asemenea, in legiturd cu acest pasaj din Evrei ar trebui sd pdmdntului vor fi binecuvAntate {inem minte promisiuneadin Genesa l2 versetul7 cd {ara Canaanuluiin care Avraam era striin gi din cdl6tor ii va fi datd semin{ei lui. 1'otugi,Legimdntul Avraamic ne duce inapoi la prornisiunea omului. Promisiunea se ocupade zdrobireacapului lui Genesa 3 versetul 15, carea urmat dupi cdderea Satan,adicd a Satanocraliei,gi venirea semin{ei femeii care avea si aduci rlscumpirare. Bine?nteles, patriarhiinu au vizut niciodati indeplinireaacestorfb!6duinfe, doar le-au vdzut de departe.Cu alte ceeace inseamni cuvinte,ei gi-au mllnifestatcredinfa.Apoi autorul spunecd le-au salutatde departe,

l(

qi inseamnA grecesc traducerea cuvdntului ligdduinlele. .,1 ura sau a ,,aspazomai" ,,SjelgJA"_qste
l4l

I
tJJAtTtpjlaUn comentator sugera pe marinariicaresalutl o tarl pe careau cf, acestcuvdntilustreazd din deplrtare la orizont, dar putea unde nu vor s5 debarcheze. Av6nd in vedereacestlucru, fvdzut*o lpatriarhiiau mirturisit cd eraustrlini qi cdldtoripe pdrndnt.

CAUTAREA UNEI PATRII MAI BUNE 14:,,Ei cevorbesc Versetul in felulacesta, aratiideslugit cfrsuntin c6utarea uneipatri!." Din nou,intrebarea carese ridicd,,,Cepatriec[utauei?" Aceasta ne duce,inci o dat6,inapoi la LegimdntulAvraamicpe careil gisim in Genesa 12 versetul 7. Aceasta eralarape careDumnezeu i-a promis-olui Avraamdar aceastiftgdduin{i va fi indepliniti numaila revenirea DomnuluicdndIsusigi va instaura Imp5rd{ia Lui Milenard.Acestversetar puteafi tradus,,,patriarhii cdutau o patrie";adic6,undesdpoatdsi spuni cu adev[ratcf,eraucetdteni.

u
!
Cjl/

Urw
UITAND CE ESTE iX TNBCUT Versetul15: ,,Dacilar fi avut in vederepe aceea din care iegiser5, negregit ci ar fi avut vremesf, se intoarcf, in ea." Aceastd. lume careestesub controlulsatanic va ajungeintr-o zi subjudecatalui Dumnezeu. Avraam gi patriarhii au acordato atenfieconsecventd patriei care le-a fost promisi in cond(iile LeglmAntuluilui Dumnezeugi au refuzat si se gdndeasclla tara pe care au p[r6sit-o, gi anume Mesopotamia. Imi amintesc acumde ,,Cdldtoria Pelerinului" de JohnBunyan.Pelerinuls-a hotdrdtsi plrdseascd cetateapierzdrii pentru a nu se mai intoarceniciodatd.In Genesa 24 undeAvraam cauti o mireasdpentrufiul siu, Isaac,el lgi trimite slujitorulin fara de origine.in versetul5, slujitorul igi intreabl stipAnuldaci in cazulin carefemeianu va dori sd il urmeze in {araCanaanului, si il ducl pe Isaacin lara din carea iegitel. in versetul rispunsullui Avraam,,, 56 nu carecumvasa 6 descoperim duci pe fiul meuacolo".
lu

trt4

il
il

u
g
_1

DORUL DI.]PA O PATRIE MAI BIJNA Versetul16: ,,Dar doreauo patriemai buni, adic6o patriecereascil. lui Durnnezeu De aceea nu-I este rugine sfrSenumeasci Dumnezeul lor, clci le-apregitit o cetate." Observalicd patriarhiiau dorit o patrie cereascd. Ne amintim cd atunci cAnd a venit Ioan Botezdtorul, premergdtorul l)omnului, el a spusIsraelului,,,Poc6i{i-v[,cdci impirdlia cerului este aproape". Acelaqimesaja fost proclamat de f)omnul gi de ucenicigi v6 aminti{ici aceastlproclamafie a fost fdcutdnumai caseilui Israel.in aceaperioadd patriacereascA a fost oferiti Israelului.Atunci cdnd L-au refuzatpe Mesia,ei au refuzatdarul ?mpir[{iei gi astfel,Israel a fost pus deoparte. Dar aceasti frgiduin{i, impreuni cu Legdmdntulpe care Dumnezeul-a ftcut cu Avraam, trebuie indeplinite.Astfel, Domnul se va ?ntoarce pentrua-$i instaura impdrdfiaMilenari gi astfel,in acea perioadd, vom infelege in modul cel mai profundce inseamniimpirdlie cereascI. Fraza,,De aceea lui Dumnezeu nu-I este rugine s5 Se numeascd Dumnezeul lor" greac[ este interesantd. in conceptul este a/ | ( J de ,,addugarea unui numeadilionalcuivacarearedejaun nume",gi anume numelede familie.Astfel, descoperim cd lui Dumnezeu nu-i esteruqine si fie numit Dumnezeul lor. Astfel, avemtitlul repetat in ScripturS, lui gi Avraam, Isaac lacov". Apoi este o dezvlluire uimitoarecI Dumnezeu a ,,Dumnezeul pregitit pentruei o cetate. in timpul impdriliei de o mie de ani, agacum dejaarn explicat,Hristosva planetadin oragulre?nnoit gi reconstruit. conduce Totugiin veEnicie va fi un IerusalimNou. Avem gdnddin loan 14undeIsusa spus acelagi ucenicilor, un loc". ,,Mdducsdvd pregdtesc

I
1 I

t
I
I
a,

i
1A1

9
I

,u
| - ----

iNcnRc,q.REAcREDTNTET
Versetul17-lgzPrin credinfi u Avraamjertfil peIsaac, cind a fostpusla incercare: el,careprirnise "Ou, jeftfil pe singurullui fiu. El cflruia i se spusese: filgilduin{ele cu bucurie,a adus Isaac vei aveao ,In poatesl invieze sf,min{f, care-fiva purta numele!'Cici se gAndea ctrDumnezeu chiar gi din morfi: gi, dreptvorbind, cainviat din mor{i l-a primit inapoi. Expresia grecesc estetraducerea cuv6ntului careinseamni ,,a fost pus la incercare" ,,peirazo" I /3supune'latestii.i@iIsaac,credinfatuia,fost'uffi.int6mplarea e3tF-relatai6-ii-Genesa capitolul22. in verseiul2,-Domnul i-a spuslui Avraam,,,Ia pe fiul tiu, pe pe Isaac; singurul tdu fiu, pe care-liubeEti, du-tein {araMoria gi adu-lardere de tot acolo,pe un rnunte pe carefi-l voi spuneEu.'j Fste interesant cd prima mentionare a ,,dragostei" in Scripturl esteaici in t acest verset.{De asemenea'&iffiiilesant cI exactin acelagi mii loc, doui de ani mai IArziu, Fiul lui 2pe El pentru pic[tos/ Dumnezeu care L-a iubit a fost adusca .jertf6 omul Avraam a fost pe deplin congtient Legimdntul prin de lui Dumnezeu Isaaiia de lbgdduin{a Lui ci veni simdnfafemeii qi a 5i tJt tu) jertfit jertfei. Autorul recunoscut cd, l-ar pe dacd el fi Dumnezeu Isaac, l-ar fi inviat din cenuga a.# subliniazd ci din punctde vederesimbolicIsaaca fost,de fapt,inviat din mor{i.inlocuitorula fost cel carea suferitmoafteaqi, prin urmare, din punct de vederesimbolic,moartea lui Isaaca avut loc, aga cuma fost gi inviereadin mor(i. Inscenarea pe acestui Moria eveniment muntele aduce o umbrda ceea ceaveasI seintArnple cdndDumnezeu igi va aduce cajertfd pe singurulSiu Fiu pe careil iubea. Pavel subliniazd in Romani6 versetele in IsusHristos.am fost 3 qi 4, ,, Nu gtili cd tofi citi am fost botezafi botezaliin rnoartea Lui? Noi deci, prin botezulin moarteal,ui, am fost ingropafiimpreundcu El, pentruca, dupi cum Hristosa inviat din mor{i,prin slavaTatdlui,tot agaqi noi s6 triim o viafSnou6". Aceastf, experienliuluitoarearatd cd ceeace estedoarun simbolin experien{a lui Avraamcu fiul siu esteun adevhrsldvit gi o realitatein leglturi cu moarteagi inviereaDomnului. intorcdndu-ne la Genesa 22, ar trebui sd observdm ci dupdacesteveniment, in versetele l6 la 18, Domnul a fdcut un jurimdnt, ,, Te voi binecuvAnta gi anume:ca stelele foartemult gi-1ivoi inmulli foartemult sdmdnta, ceruluigi ca nisipulde pe {Ermulm6rii; qi sdmdnfa ta va stdpdni ce6tile vrdjmagilor ei. Toateneamurile pdmAntului vor fi binecuvdntate in sdmdn(a ta, pentrucd ai ascultat de porunca Mea!"

BTNECUVAnUnna LUr rACOV $r A LUr ESAU

Versetul 20: ,,Prin credin{6 a dat Isaac lui lacov gi Esau o binecuv6ntare, care avea in vedere lucrurile viitoare.tt Observali ci amdndoi fiii au fost binecuvdnta{ide patriarh. Dumnezeu L-a ales pe Iacov s[ fie cel care s[ primeascdLegdmdntul Avraamic. Totugi, nu ar trebui sd interpretim niciodatl Dumnezeu la ales pe Iacov si fie mdntuit qi pe Esau sd fie condamnat.Degi, inilial, Esau s-a rdzvritit impotriva faptului cI Dumnezeu l-a ales pe fratele sdu mai mic, se pare cd ulterior el a acceptatpozi{ia intrucdt ii gdsim pe cei doi fra{i, Iacov gi Esau, la mormdntul tatilui lor.

IACOV $r BINECUVANTAREA

NEPOTILOR

Versetul 2l: "Prin credinffrlacov,cflnda murit, a binecuvAntat pe fiecaredin fiii lui losif, qi,,s-ainchinat, rezematpe vArful toiagului silu." intdmplarea este relatatdin Genesa48. C6nd Iosif i-a adus pe cei doi fii inaintea bitrdnului siu tatd, l-a condus pe Manase. fiul mai mare, la m6na dreaptd$i pe fiul mai mic, Efraim, la mdna stdngd pentru Manase sd poatd primi binecuv6ntareaproeminentb. Totugi, Iacov gi-a incruciqat mdinile pundndu-gim6na dreaptd pe capul lui Efraim. Aceasti binecuvdntarea fost indeplinitd in faptul cd Efraim a devenit una din cele mai proeminente semin{iidin Israel.Totugi, din nefericire,ea a devenit una din semintiile principaledin ordul Israelului unde s-a introdus idolatria qi rdticirea naliunii. Dar Ibgdduinfelegi binecuvAntdrile lui Dumnezeu vor fi indeplinite in cele din urm6. Tdndrul prooroc

143

^tL

\y7
in capitolul9 versetull0 vorbegtJziua Zaharia, va cAndDomnul se va intoarcepe planetaPdmAnt, gi igi va instaura gi versetul zdrobiSatanocra{ia l0 spune. impdrdlia Voi nimici de rdzboi carele din ,, gi arcurile pacea, gi va Efraim,gi caii din lerusalim, de rdzboivor fi nimicite. El va vestinemurilor qi de la rdu pdndla marginile de la o mare la cealaltd, pdmdntului". st6p6ni $i apoi,in versetul13, tdndrulprooroccontinud,,,Ciciimiincordezpeluda caarc)qi iaupeEfraimcasigeatSgivoi sculape impotrivacopiilor tdi, Crecio! Te voi faceca sabiaunui viteaz".Multe alte pasaje copiii tii, Sioane, de restabilirea prin Iacovva fi indeplinit6 din Scripturivorbesc Efraimului, rostitd in aga incAtprofelia celedin urmd.

CREDINTA LUI IOSIF

Versetul 22: ,,Prin credin{il a pomenit losif, cAnd i s-a apropiat sfirgitul, de ieqirea fiilor lui Israel din Egipt, gi a dat porunci cu privire la oaselesale."

I
I I
l

Iosif a gtiutfoartebineLegdmdntul din Genesa Avraamic l2 versetul 7 gi,in mod deosebit, de gi proorocia pe careDumnezeu de asemenea i-a tara carea fost datdcopiilor lui Israel"El a cunoscut dat-o lui Avraarn ci Israeliiii vor fi in Egipt timp de 400 de ani. Avdnd in vedereCuvdntul lui Iosif a dat porunci legatede rdmigilelesaledeqigtiacd acesteveniment Dumnezeu, nu va avealoc 400 de ani. decdtpeste aproape

I
MOISE $I PARINTII LUI Autorul EpistoleicdtreEvrei ajungela acestpasajfoarteimportant, versetele 23 1a29,in care puternic, proorocul se ocupdde Moise. Bineinteles, Legdmdntului el a fost mediatorul bilateralprin care lsraelul a fost adus sub principiul dominantal Legii. Legimdntul era bilateralgi Dumnezeu a .Is poporulcareva implini Legea.Fiecare evreuerape deplincongtient lui Moisein istoria de importan{a poporuluigi de asemenea erau foarteconqtienti Legimdntuluicareaveausi fie aduse de blestemele in cazulneascultdrii asupra nafiunii Lege. Acum, va ardta cdtot ceea ce a fostindeplinit in gi de autorul prin Moisenu s-a{dcutpe bazaLegiigi a faptelor, gi a harului. Mai intdi,autorulface ci a credinlei referire la pdrin{iilui Moise. , Versetul 23: ,,Princredinfii a fostascuns Moise lui, cind s-aniscut:pentruc6vedeau trei luni de p5rin{ii gi nu s-aulSsat cil erafrumos copilul, impilratului." insp6imfintafi de porunca

-u

I
1 1

in perioadana$teriilui Moise Faraona poruncit ca tofi copiii de parte bdrblteascl dintre Israelilisd fie ucigi,in circumstanlale obignuite, ar fi fost o obligaliepentrutot poporullui Dumnezeu sd sc supuni legilor !6rii in carese aflau.Totuqi,dacdlegileaceleiFri inc5lcaulegile lui Dumnezeu, atunci poporul era obligat sf, ascultede legile lui Dumnezeu. Amram gi Iochebedneascultdnd de poruncalui Faraon va pistra copilul.Textul aratdcd ei au vdzutci au crezutcd intr-un fel Dumnezeu era frumoscopilul. C-qvAntul traduce cuvdntulgrecesc ,,fru4qos" ,,ggg!gd';inseamni..aritos".Acum, vedecopilul aritos, AmrafrTl6-chJu-ilau qtiut ruroise deqiesteadeviratcaifriliEliriGlqi era "a 9i,avdndinvedereaceaSta,aucrezutc6,deqiimp5ratulaporuncit sd fie omorAt, Dumnezeu aveaun scoppentruel. Povestirea despre modulin careMoisea fost pdstrat I a, pentrufiecaredin noi. estecd prin esteplind de ironie dar lecfia pentrufiecareevreugi, intr-adevdr scopurile lui Dumnezeu indeplinite. Agacum marele misionar, credin{inoi vom vedea Hudson Taylor, lui Dumnezeu spunea odat6,,,Lucrarea de primire a binecuvdntirilor lui Dumnezeu trebuiesi fie I prin credin{d". frcutdin felul lui Dumnezeu. este $i felul lui Dumnezeu

1_

T
L

144

aJ

CREDINTA LUI MOISE Versetul24-26: ,,Prin credinfil Moise,cind s-a lEcut mare, n-a vrut s{ fie numit fiul fiicei lui Faraon,ci a vrut mai bine sf, sufereimpreuntr cu poporul lui DumnezeudecAtsil se bucure de plicerile de o clipfl ale pilcatului.El socoteaocara lui Hristos ca o mai mare bogil{iedec6t comorile Egiptului, pentru cI avea ochiipironifi spre rilspl6tire." Autorul aratd cd a venit o vreme in viata lui Moise cdnd a trebuit sA arate credintd sau sd intoarcd spateleplanului lui Dumnezeu in necredinfI. Moise avea in fali o alegereclari. $tim ci el a fost instruit in toati infelepciuneaegiptenilor gi cd avea ?n fa16un viitor strdlucit gi promititor. Totugi, Moise a gtiut de Legdmdntul lui Dumnezeucu Avraam qi cu poporul Sdu qi, deqi acestpopor era acum intr-o sclavie josnic5, hotdrdreaera fie si se bucure de pozilia lui favorabili, fie sd-gi arunce sortul impreund cu poporul lui Dumnezeu. Prin credinfd Moise a ales suferinla gi chinul poporului lui Dumnezeu.Versetul 26 este interesantintrucdt ni se spunein mod specific cd Moise a socotit ocara lui Hristos, adici a lui Isus Mesia, ca o maj mare bogigie decdt comorile Egiptului. $i la sfbrgitul versetului 26 autorul spune ci Moise avea ochii afintifi spre rdspldtire.Ce gAndeaMoise cdnd a ftcut aceastialegere?Degi a trebuit sd sufereruginea,Moise gi-a dat seamaci era o rdsplatdviitoare care era cu mult mai mare decdt cea pe care a pdrdsit-o in Egipt. Bineinleles ci rdsplata este viafa veqnicd gi petrecerea vegniciei impreunl cu Flristospentru care Moise era gata s6 sufere ruginea.Ceea ce autorul vrea spuni in aceasttrin aceastdsec{iuneeste ci alegereafdcutS de Moise a fbst prin credinli. intradevdrMoise igi va primi intr-o zi rsplata, dar pentru faptele sale. ci doar prin harul lui Dumnezeu gi prin credin[a. ,f

CREDINTA NECLINTITA

A LUI MOISE

Versetul 27: ,,Prin credin{itra plr6sit el Egiptul, filrit sl se teame de minia irnp{ratului; pentru c6 a rflmas neclintit, ca gi cum ar fi vilzut pe Cel ce estenevtrznt." La prima vedere s-ar pirea cd acest verset contrazice mirturia Scripturii pentru cd in Exod 2 versetul l5 ni se spuneci frica a fost cea care a motivat fuga luiMoise din Egipt. Totuqi, in reiatarea biblicS, vedem doud temeri care planau asupralui Moise. Mai intdi, se temea cd l-a omor6t pe egiptean gi mdnia lui Faraon a fost cea care l-a determinat si fugl in Madian. Totuqi, era gi o alti teami dominantd care era legattr de hotirdrea luati de Moise. Marele legislator gtia cI prin uciderea egipteanului el arita in mod clar cd trecea de partea poporului lui Dumnezeu gi acest lucru atrigea in mod direct mdnia lui Faraon. Moise nu s-a temut de aceasti mdnie qi cdnd a luat hotdrdreade a se alitura poporului lui Dumnezeu a fost total indiferent fatd de mdnia lui Dumnezeu. Apoi autorul ne ofer6 motivul, ,, a rdmas neclintit, ca gi cum ar ft vdzut pe Cel ce este nevdzut". Moise a petrecut patruzeci de ani in pustie p[zind oile socrului siu. fin6nd minte trecutul lui Moise, inteligenfa gi educa{ialui, nernulfurnireaar fi trebuit sd fie enormS.Patruzecide ani cdnd L-a a$teptatpe Dumnezeu sI ac{ioneze;dar Moise a rdmas neclintit, ca gi cum L-ar fi vdzut pe Cel nevdzut.

nAscutvtpAR lRna PRrNcREDTNTA

Versetul 28: ,,Prin credin{i a prlznuit el Pagtelegi a filcut stropirea sfingelui, pentru ca Nimicitorul celon r int6i niscu{i sil nu se atingfr de ei.'o

Versetul incepe, ,, Prin credin{d a pr5znuit el Pagtele".Cuvdntul ,,a prdznuit" traduce cuvdntul gi inseamni ,,a institui". Ver[ul este la un timp perfe-.$-EstFl autorul aratd cd -,,poieo" __-a---r-.. rea Pagtelui ale o s!rynlllesllg continud.Incd o dat6.ajungdndla aceastd instituireimportantd, trebuiesd gdndim ia gi evreii. Prima datEcitlm ilespreinsituireaPagtelui in Exod capitolul l2 versetele 3 la 6. In versetul3, Moise a poruncit ca in a zeceazi a lunii Nisan fiecarefamilie sd aleagdun miel fhrd cusur, ceea ce insearnndperfect in toate aspectele.Versetele 5 aratd cd mielul trebuia luat din restulturmei aqaincdt sd poati fi cercetatin legIturtr cu desivdrgirealui pAni pe paisprezece Nisan. in

t45

iJ
.t ? + | ic II ie l I
i

zi adunarea Israelililor trbuiasdjunghiemielulseara. Rabiniievreiaratl cd aceasta era ora trei acea 7 Moise continud dupd-amiaza.ln versetul trebuialuat gi cu el trebuiaude fapt si sb spuni cd sAngele Cu alte cuvinte,nu numai r" ungdamdndoist6lpii ugii gi pragulde susal caselor undeil vor mdnca. r1, r : r:1 trebuia injunghiat, mielul dar qi sdngele Nisan,adicddupi Paqte, trebuias5 fie folosit.Pecincisprezeae
incepea strrbdtoareaazimilor care finea gapte zile. I.evitic 23 ne prezintd cele cinci sirbitori ale -------rsraerulul. Urmtrtoarea lsraelului. urTnaToarea sdrbdtoare sarDaroare potrivit acesnll potnvrt din calenoarul oln evreiesc, evrelesc, calendarul acestuicapltol, capitol, era era sarbatoarea sirbdtoarea -: r' t r primelor rotde. roade. ln [n verserul versetul I I Levitic Levlttc din drn 23 13 aceasla aceastd sarbatoare avea avea loc loc dupd dupa Sabat sabat un un sdrbdtoare cand cdnd drn snofldid snop Elmeloj roade roade inaintea inaintea Domnului. Domnului. gi era era adus adus Aga Aga cum cum deja deja am am ardtat ardtat aceste aceste s6rbitori s6rbitori erau erau simbolice simbolice ne ne +rt*ele +.*ele

u u
iJ
.f

:. a. s a : I i t F

I ^ I i ' I zI I

1 !, 9rt
?
|f

I | I
I

oferd o schi6 extraordinare a planului de rdscumpdrare al lui Dumnezeu. Cincizeci de zile dupd primelor sarUatoarea roade, era celebratd sdrbdtoarea indeplinirea simbolului Cincizecimii. avealoc de t3 -:-^-:---l-= f ,
fupt exact in ziua celebrdrii sdrbdtorilorevreiegti.Au mai rdmas neimplinite trei sdrbitori. Aceste
ltu rrr4r rsrrrsJ rrvrrrrPrrrrrrv lrvr Jsluslvrr.

U t{
.l

E" j

q sirbitori aveau loc toamna in Israel, gi anume salbdtoarea Trdmbitelor,reprezentdnd readunarea

.t

sdtjitggrQacortgrilqr. algllvlg9lq-Este-interesa-nt sAstudiem ggle estesitbolul lryrbgr5tigi_Mile.ngre prin care Domnul S-a prezentat poporuluiIsraelca Mesia al lor pe noud relatirile din Evanghelie 4pdnd pe paisprezece Nisancdndnoi sirbdtorim Intrarea Domnuluiinlerusalim. De pe zece Nisancitim ; 1 qi cercetat perioade, cI Domnula fost interogat de liderii Iudei gi la sftrgitulacestei ilat a declarat ci I I nu a gdsit nici o vini ?n Mielul deslvArqit al lui Dumnezeu. Apoi, vineri, pe paisprezece Nisan, 3 | Pagtelui. inviereaa avut loc de sdrbdtoarea sdrbdtoarea $eduf. Domnul $i-a dat Duhul, agacum a prez.is Primelor Roade gi venirea Duhului Sfbnt gi inaugurarea Legf,mdntului cel Nou de sdrbltoarea Irdg i #. l, , Cincizecimii. pus bineinfeles, ulterior fost dar lsrael, a deoparte, in imp[rtr{ia de o mie de ani vor fi ^rirl J tr celebrate cele trei sirb[tori, gi anume Pagtele, Azimilor qi de asemenea sf,rb[toarea sf,rbltoarea D,-{t^r Corturilor.Acest fapt este amintit in Ezechiel45 versetele 2l qi 25. Este interesant ci inainte de perioada lui Hristos'cAnd rabinii evrei evlavioqi au adunatcanonul VechiuluiTestament, se punea XtV I intrebarea dacdprofefialui Ezechielsd fie inclusdsau nu in canonulcir{ilor sfinte.Motivul pentru aceasta estec[ acegtirabini evlavioginu puteausi vadi o perioadd cdndnu va mai fi jertfa din Ziua Acestlucrueraesenfial Ispdgirii. in perioada VechiuluiTestament pentrubundstarea poporului. Totugi, rabinii au recunoscut ci profefia veneadin mdna lui Dumnezeuqi au inclus-oin Scripturl. Este interesant ci mulfi teologiresping astdzi proorocia lui Isaiain legdturicu prezicerea unui templuviitor gi a unei imp[ri1ii milenare datoritdincluderiiacestor Totugi,tdndrulprofet Zaharia slrbitori evreiegti. profefieilui Ezechiel.inZaharia demonstreazf, adevf,rul capitolul l4 versetele l6 qi 17, ,, Toli cei ce vor mai rdmdnedin toate neamurilevenite impotriva lerusalimului, se vor sui in fiecarean sd se inchineinaintea impdratului, Domnuloqtirilor,gi si prflznuiascd corturilor.Dacl uneledin sdrbdtoarea familiilepdmdntului nu vor voi si se suiela Ierusalim ca sd seinchine inaintea impiratului,Domnul ogtirilor,nu va c6deaploaie pesteele". intorcdndu-ne la prima frazl din acestversetni se spuneci a fost priznuit prin credinfi dar el va continua Pagtele si aib[ semnifica{ie. Evreii citind acestverset, frrd indoiali ci vor fi familiarizaficu profetiile lui EzechielEi Zahariagi vor recunoa$te adevirul acestei afirmatrii. a versetului 28, autorulspune,,,gi a f6cut stropirea $i apoi,privind la ultima parte prin aceasta sdngelui", subliniindfaptulcd s6ngele nu trebuiadoarv6rsat, ci gi folosit. Bj!!Ep!n" .6 prin credinti$i riscunlpdrarea estepentru toli dal pgrate fi inlu$it[ doar-de cei carevin la Mdntgitorul salvarea acc_eptii of-eritil apoi, in cele din urmd, in acest verset,autorul spune, ,, pentru ca $i <-S-..--Fi-imfficu{is5nuseating5deei,,.Dinnou,cuv6ntul..intAin6scuti''vaaveao pentru cititorii evrei. CuvAntulare cdtevainfelesuri.Mai intdi, ar putea si semnificaliedeosebitf, nisggla!_g!ei femei" ,,i!{4grl cgma! efggnt'.. D.exemplu, despre cr Cel dintdi ntrscut A14Igtoalg_fiirr][9l" IsusHristosse spune }i6vo-nilrnai-iiT5inicuaceastAfraz6inEvreil2versetul23.T@aisemnificativ, titlul se aplici Legf,mdntului cu poporulIsrael.in Exod 4 versetul22, cdndDumnezeu l-a trimis pe Moise la Faraon, El i-a poruncit, Domnul:,,lsrael estefiul ,, Tu vei zice lui Faraon: ,,Agavorbegte Meu,intdiulMeu ndscut". Din nou,acest in versetul23,,, lucrua fost subliniat i1i spun-TD @lujeasc5;dac5nuvreisd-llagis5plece,voiucidepefiult5u,peintdiult5u ndscut."Astfel, Israel are o semnifica{ie deosebiti in ceea ce privegteplanul lui Dumnezeude qi aducerea rdscumpdrare Imp[rifiei Milenare.In acestaspect, Israel se va bucurade binecuvAntdri in nafionale calitate de intdi nlscut al Domnului.TermeniiLegdmdntului cel Nou mentioneazd de 146

rL I

t lqlglgi,

ziua lqpiririi. ti aFFil-reffiiTeffi-qi .poclintq_!-sraelylui

apoi,in celeim-fmE,

IJ
$
rt

J
at

a,

[l {
al

f!

1
{

1
t
{

I
L

I
L

l
!

uo. fi aduse asupra Israelului ca na{iune gi ca cel dintdi binecuv6nt[rile semnificative asemenea "u.. ndscut al lui Dumnezeu.

IZBAVIREA PRIN CREDINTA Versetul29: ,,Prin credinff, au trecut ei marea Rogieca pe uscat,pe cAnd Egiptenii, care au incercat s-o treacii, au fost inghifi{i." printr-un contrastviu - Israelilii 9i egiptenii.Doi factori Doud grupuri de oameni se deosebesc importanfiau separatacestedoui nafiuni. in ceeace ii privegtepe Israelili ei au fost pdrtar;iai Pagtelui, au folosit singele mielului jertfit gi au fost astfel un popor rdscumpdrat.Totugi, egiptenii au refuzat darul indurdrii lui Dumnezeu gi au rdmas sub judecata lui Dumnezeu. In al doilea r6nd, cdnd Israelilii gi-auinceput cdlStoriaprin valurile Mdrii Roqii au flcut-o prin credinfd.Totugi, cdnd egiptenii s-au striduit sd meargl pe acelagi traseu, nu au fdcut-o prin credinld gi astfel s-au jnecat. Cuvintele ,,au incercat"traduc cuvdntul grecesc,,lambano" gi inseamnd,,a face o incercare" . Incercarealor a eguat, bineinteles, din doui motive. Mai intAi, ei au refuzatdarulinduririi lui Dumnezeugi, in al doilea rAnd, au incercat imposibilul prin propriile lor puteri. Aceastaeste o leclie pentru fiecare generatieqi cu siguranlIva fi o lecfie qi pentruevreii din timpul anilor ingrozitoridin Necazulcel Mare.

CREDINTA LUI IOSUA zile." Versetul 30: ,,Prin credinfitau cfizutzidurilelerihonului,dup5 ce au fost ocolitegapte intrebarea pe care ar trebui si ne-o punem, ,,Cdnd qi in ce fel gi-a exercitat Iosua credinfa?" il gisim in Iosua capitolul 5 versetelel3 la 15. Se parecd losua a mers si recunoasclzona R[sdunsul jurul lerihonului gi in timp ce fdcea acest lucru a privit in sus gi a vizut un rizboinic care stdtea din deasupralui cu sabia scoasd.Iosua i-a pus intrebarea potrivitd, ,,Egti pentru noi sau egti impotriva noastrd?" $i apoi, in versetul 14, avem rdspunsulremarcabil,,, El a rdspuns:.,Nu,ci Eu Sunt oqtirii Domnului, gi acum atn venit." Astfel, rlzboinicul i-a rdspunslui Iosua cb el nu era Cdpetenia nici pentruei nici impotriva lor, ci a venit sd conducdogtirile lui Israel.Aium, versetulspune,,, Iosua s-a aruncat cu fala la pdm6nt, s-a inchinat, gi l-a zis: ,,Ce spune Domnul meu robului Sdu?" Cei mai mulli comentatori cred ci acestanu este nimeni altcineva decdt Flristosinainte de incarnare.Rf,spunsul lui Iosua a fost corect. Cdnd L-a intrebat ce si facd, Domnul ii oferd rdspunsulin versetul 15,,, $i incdlt5mintele din picioare,cdci looul pe care Cdpetenia ogtirii Domnului i-a zis lui Iosua: ,,Scoate-fi staiesteSffint." $i losua a fbcut a$a".Cu alte cuvinte,tot ceeace is-a cerut lui Iosua si facda fost sd seinchinegi si creadd.Dupi aceastiintdlnirecu Cdpetenia ogtirii Domnului, biruinfa era sigurd.Iosua a crezut in Cipdtenie gi tot ceea ce se cerea acum era o ascultareumili de indrumirile Cdpeteniei. a numelui evreiesc,,losua" gi inseamni ,,Iehova mdntuiegte".Tot ceea ,,lsus"estetraducereagreceascd ce i se cerea lui Iosua era s[ aibd credin{d in credincioqiaCtrpetenieilui gi aceastaeste cerin{a pentru tot poporul lui Dumnezeu din toate vremile. $i cu siguranldaia va fi gi pentrtr sfiniii din perioada Necazului cel Mare.

CREDINTA r,rJl RAHAV Versetul31: ,,Prin credin{6 n-a pierit curva Rahav impreunA cu cei rfr,mrfitili, pentru ci gilzduise iscoadele cu buniivoinfil." in acest verset avem una din cele mai mari dovezi c6 Dumnezeu iubegteintreaga lume a pierdu{igi cd El doreqte pdcdtogilor ca nici unul sd nu piar6,ci toli sd vind la pocdin!6. Adevlratul scop al LegimAntuluiAvraamic era ca Dumnezeus[ aducd binecuvdntare peste universalS toate familiile lumii. Rahavpdreaun candidatfoarteneverosimilpentrumdntuiredar ea a fost salvati intr-un mod cu totul minunat gi aceastaprin credin16.Versetul arati cd Rahav nu a pierit ?mpreuni cu cei rdzvrdtili. 147

gi vorbegte ,,Rdzvriti1i"traducecuvAntulgrecesc de ,,neascultare activ6". Oameniidin ,,apeitheo" Ierihonau gtiut cI Dumnezeu a dat fara poporuluiIsraeldar, in ciuda acestuilucru, ei au refuzatsl predea cetatea lui losua.In Iosuacapitolul6 versetult ni se spune, ,, Ierihonulera inchis gi intdrit de teamacopiilorlui Israel.Nimeni nu iegea din el gi nimeninu intra in el". Prin inchiderea porfilor locuitoriidin Ierihonqi-auinchis inimile fafd de singurr,rl mijloc lor de mdntuire. Totugi,in ceeace o priveqtepe Rahav, ea a ardtat credinfd prin gizduirea iscoadelor.,,Gdzduit" traduce cuvdntul de ,,primireaunui musafir cu bunivoinli". in timpul Necazuluicel Mare ,,dechomai" Ei vorbepte Neamurileiqi vor arita credin{alor prin gizduirea gi protejarea Israelililor.Cdnd Domnul se va intoarce pe aceastd planeti pentrua-$i ageza implrilia, Neamurile judecatd vor fi judecate gi aceasti estedescrisi?nMatei 25 versetele 31la 46.Cei carevor trimigi intr-o vegnicie pierdutd vor fi cei care nu au ardtatbundtate fafi de poporullui Dumnezeu in timpul Necazului cel Mare. Domnul va spune celor pierdufi,agacum gisim in versetele 42 Si 43, ,, Cdci am fost fldmAnd,gi nu Mi-afi dat s6 mdndnc; Mi-a fost sete,gi nu Mi-afi dat sd beau;amfost strdin,pi nu M-afi primit; am fost gol, gi nu M-ati imbr6cat; am fost bolnavgi in temni!6,gi n-afi venit pelaMine." Firegte ci acegti necredincioqi vor intreba, s-au intAmplat toate qi acestea?" Domnul dd rdspunsul in versetul ,,Cdnd 45, ,, $i El, drept r6spuns, le va zice: ,.Adev6rat v6 spunc6, ori de cAteori n-afi ftcut aceste lucruri unuia dintr-acegti foarteneinsemnati frafi ai Mei, Mie nu Mi le-afifrcut" gi El vorbegte aici despre Israel.F6rdindoiala, va fi o incurajare pentrupoporullui Dumnezeu din timpul Necazului cel Mare s[-gi deaseama c6 prin mirturia gi prin faptelebunearf,tate de Neamurifaf[ de ei nenumdrafi oamenivor fi mdntuili?ntimpul acelor ani ingrozitori de necaz.

l)

MULTI EROI AI CREDINTEI Versetul 32:

I
"$i ce voi mai zice?Cici nu mi-ar ajunge vremea, dacilagvrea s6vorbesc de Ghedeon, de
{

Barac, de Samson, de leftaie, de David, de Samuel gi de proorocilr'

in acestversetsunt mentionafi gase sfin1idin VechiulTestament gi ?ntrebarea se ridici, ,,Dece i-a ales Dumnezeu Duhul Sf,dntpe acegtigasepentrua demonstra manifestarea credinfei?"tindnd minte dificultatrile deosebite cu carese vor confrunta evreii in timpul Necazuluicel Mare, fiecaredin acegtioameni ofertr o lec{ie puternicda faptului cd biruin{ava fi cAqtigatd in cele din urm6 prin credinti. - credintatimidi Ghedeon

!
{

I
4

Acest om a triit in timpul Judecitorilor.inaceaperioad[nu era nici o autoritate centraldin Israelgi cartea Judecdtorilor se incheiecu un comentariu trist ci fiecarefrcea ce-i pldceaintrucdtnu eraimpf,rat in Israel.Din nefericire, subconducerea Judecbtorilor intreaga naliunea decizut continuu, amt din punct de vedereeconomic, cdt gi din punct de vedere,spiritual.Poporulin decf,derea lui a repetat un ciclu carea inceputmai intdi cu ptrcatul, apoi intotdeauna a continuat cu robia unui popor strlin. Apoi,in al treileardnd, implorarea lui Dumnezeu datoriidapisdrii crude a popoarelor straine. Patru,mdntuirea cdndDumnezeu S-aridicatca un Judecitorgi, cinci. linigtea. Astfel, ciclul repetat era p[catul,robia,implorarea, mdntuirea, liniqtea. In timpul lui Ghedeon a fost un picat qi Israelifiierauin robiamadianililor. Aceqtioameniveneau de la estde Iordangi seagezau in tabere de mii, distrugdndurecoltele pAnd le nu mai rdmdnea nimic pentruIsraelsaupentruvitelelor. Astfel cd nafiunea era foarte
sdricit5- Chemarea lui Ghedcon este prezentatd in Judecitori capitolul 6. El bdtea grdul in teaso pentru

!
I

a-l ascunde de madianili.Versetul l2 din capitolul 6 spune,,, ingerul Domnului i S-a ar6tat,gi i-a zis: ,,Dornnul estecu tine, viteazule!" in acel moment , Ghedeonnu par"u sd fie prea viteaz.Totugi, el gi-a adunatogtirea,dar erau prea mulli pentru scopul lui Dumnezeuqi Ghedeona ftcut anunful neobignuit ca cei frico$i qi cei care se tern str se intoarcd gi sd se depdrtezegi 22.000 din oamenii lui Gedeon au plecat.In cele din urmd, ogtireaa fost redusi la 300 gi prin acegti300 mdianilii au fost pugi pe fugd. Credin{aa insemnatbiruinti.

148
t"

Barac- Credintacarepviie R.elatarea cu privire la chemarea lui Baracqi a biruin{eilui esteagezatd in Judecdtori capitolele 4 qi 5. Copiii lui Israel datoritdpdcatuluiau fost dugi in robia unui impdratcanaanitgi Debora, proorocila, l-a chematpe Baracsd ia o armatdmicd gi si se aldtureluptei cu acestimpdratpdgdn. Rdspunsul lui Baracestedat in capitolul4 versetul8, ,,Baraci-a zis: ,,DacE vii tu cu mine, md voi duce; dar dacdnu vii cu mine,nu md voi duce".in acest momentse parec[ credinlalui Baraceramai pdn[ la sffirgitgi acest mult in Deboradecdtin Domnul Ogtirilor.Totugi,credinlalui Baraca cAgtigat intr-un mod minunatin capitolul5 undeii avempe Deboraqi pe Barac,generalul, lucruesteprezentat o cdntare de lauddpentruDomnulOgtirilor. cdntAnd - Credinti dunl cldere Samson Dintre tofi judecitorii pe care Dumnezeui-a ridicat in aceaperioadi deosebitf, din istoria Israelului, Samson esteprobabilcel mai patetic. Merrill F Ungerin Dicfionarullui Biblic, spune prin credin{a Nazireul,vedemun om dominatde o puteresupranaturali lui urmitoarele, ,,in Samson, neclintiti in darul pe careDumnezeu i l-a incredinfat. Pe de alti partevedern ferml qi increderea in pasioant gi incdpdfdnat puterea Samson omul aventuros, nesdbuit, carenecinstegte dati de 9i risipeqte Dumnezeu, fclosind-o pentru poftele lui". ln capitolul 16 citim despremoarteatragicdal lui in cele din urmi momente Samsondar din viafa sa el arati credinlI qi aduceo marebiruinfdin Israel. Prin urmare,dupi toatefaptelenesdbuite ale lui Samson, el s-a intorsin cele din urmd la Dumnezeu qi'a princredinli adus cinste Dumnezeului lui Israel. Iefta - credinta temerarl Iefta a fost descris ca un ,jefuitor". El a fost un copil nelegitimqi a fost izgonitdin casa tatilui jefuitori, siu. Ulterior,a devenitcapulunei bande dar a tunci cdnda izbucnitrdzboiulintre Israelili de gi Amonili, Iefta a fost chematsi le fie conducitor.In Judecf,tori capitolul I I citim c6 Iefta s-a in mod diplomaticde Amonili cu scopulde a aveao dezbatere. apropiat Amon s-aplAns cI atuncicdnd promise Israela inceputcucerirea au luat in mod nelegitim de la Arnonili, aga cd credeau cd tara 16rii acump6m6ntul ar trebui si se intoarci la ei. Ieftaoferdapoi o relatare uimitoare a ceeace s-apetrecut gi argumentele pe carele descoperd arati cI erastrAns legatde istoriaIsraelului. Totugi,ulterior,a fost o lupti gi Amonilii au fost alungafi. inaintede a mergela lupti, Iefta s-a grdbit sd fac[ un jur[mdnt. Aspusc[ prima persoand care il va intAmpina cdnd se va intoarceacasddupi biruinlAo va jertfi Domnului.Sprespaimalui, fiica sa a fost prima carca iegitdin casi pentrua-l intAmpina. Iefta gi-a jurlmdntul jertfit-o jurdmAnt, qia pe pare fiica sa. F[c6nd acest se cf, lefta s-a dep[rtat de uedin!6 {inut gia indriznit sd factrun tArgcu Dumnezeu. I-ucrultrist estecd fiica lui Ieftaar fi pututfi riscumpiratd in condilileLegii Levitice dar se parecd lefta nu a gtiut aceasta. Lec{iapentrucititorii evrei, qi intrpentru adevdr noi to1i, estecI nu ne putem tdrguiin nici un fel cu Dumnezeu. Noitrebuiesd-Lcredem in mod implicit gi intotdeauna pe credinciogia s6ne bazdm Lui. David- credintaplinl de incredere Davidestedescris dupi inimalui Dumnezeu. Cu siguranfi nu a fostomul desdv6rgit Eipaginile Scripturii ni-l descoperipe acestimpSrat gijosnice.Totugi, mare ldsAndu-se dus in picate grosolane chiar9i in acestaspect, e! a ardtatcredinfi. CAnda fost confruntat de Natan,proorocul, Davi gi-adat seama ci in condifiile Legii trebuia sd fie pedepsit. Totugi,prin crddinfl a apelatla indurarealui qi Natana declarat Dumnezeu ctr plcatul siu a fost iertatgi cur6{it.Dra probabilcel mai mareact de al lui Davida fostin legdturd credinfd cu Legdmdntul Davidic. In I Samuel caapitolul 7 citim ci David a avutpe inimi sd construiascd o casdDumnezeului lui Israel. In acest moment, Natan, proorocul, i-a impdratului descoperit David cd Dumnezeu nu doreaca el si-i construiasci o cas6, ci El ii va construi o casl lui David,gi anume in 2 Samuel o dinastie. 7 versetul 16,Dumnezeu a declarat, ta qi ,,Ci casa impirdfiata vor ddinuivegnicinaintea Mea, gi scaunul tdu de domnieva fi intirit pe vecie".Cdnd ingerul Gavrils-aardtat Mariei,el a spusvorbinddespre Isus,,, El va fi mare,gi va fi chemat Fiul

r49

i
Celui Prea inalt; qi Domnul Dumnezeuii va da scaunulde domnie al tatilui Sdu David. Va impdrdli peste casa lui lacov in veci, gi irnpdrd{ia Lui nu va avea sfhrgit". David a crezut aceastdpromisiune care in cele din urmi a avut ca rezultat venirea lui Isus Mesia. Samuel - credinta maturi Este interesantcd Samuel a ajuns si existe datoritd rugdciunilor qi credinpi mamei sale, Ana. Stareanatiunii in perioada aceea,care se indrepta spre sfhrgitul perioadei Judecitorilor, era complet deplorabild.Preolia a ajuns coruptd gi otrava a infectat intreaganaliune. Samuel a dus poporul inapoi la Dumnezeu.Totuqi, cel mai mare act de credin{I a lui a fost ungerea tAndruluiDavid. Laacea vreme, David p6rea sd fie cel mai nepotrivit candidatpentru a fi imp6ratul lui Israel. Totugi, a fost alegerealui Dumnezeugi, astfel,Samuela uns bdiatulprin credin{i. Fdc6ndaceasta, Samuela pus in migcareun gir intreg de evenimente care, ulterior, au dus la naqtereaRdscumplrdtorului, Isus Hristos. La sfdrgitul vremilor, in timpul celor gapte ani din Necazul cel Mare intregul plan de rdscumplrare al lui Dumnezeu va reveni poporului lsrael. Aceste versetevor aminti cititorilor evrei ci realizareaplanului lui Dumnezeu gi indeplinirea fbgdduinlelor Legdmdntuluipot fi realizaledoar prin credin!6.

t,

CUCERIREA CREDINTEI
Versetul 33 39: ,,Prin credinfd au cucerit ei impirStii, au fAcut dreptate, au cipiltat filgilduinfe, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scilpat de ascu{igul sitbiei,s-au vindecat de boli, au fost viteji in rilzboaie,au pus pe fugfl oqtirile vrfijmape.Femeilegi-au primit lnapoi pe mor{ii lor invia{i; unii, ca sil dobindeascilo inviere mai buni, n-au vrut sA primeasctrizbilvirea, care li se dfldea, qi au fost chinui{i. Alfii au suferit batjocuri, bfltili, lanfuri gi inchisoare;au fost uciqi cu pietre, tilia(i in doui cu ferestrf,ul,chinui{i; au murit ucigi de sabie,au pribegit imbritcafi cu cojoace9i in piei de capre, lipsifi de toate, prigoni{i, munci{i, ei, de care lumea nu era vrednici-au ritf,cit prin pustiuri, prin munfi, prin pegterigi prin crflpAturile pimAntului. Tofi acegtia, mf,carcilau fost lf,uda{ipentru credin{a lor, totugi nau primit ce le fusese f?lgiduit." Existi aproximativ doudzeci de intAmpliri amintite in acest pasaj. Triumful este impletit cu tragedia.Bineinlelesci aceasta a fost mullimea poporului lui Dumnezeuinci din zorii istoriei umane. Totuqi, in ultimii qapteani din istoria umand, a;a cum qtim, intensitatea ataurilor asupra poporului lui Dumnezeu va cregte in mod dramatic qi in mod deosebit asupra poporului Israel. in Apocalipsa 12 versetul l3 ni se spune,,, Cdnd s-a vdzut balaurul" (careesteSatan),,aruncatpe pdmdnt,ainceput sd urmdreascdpe femeia," (care este Israel) ,,care ndscusecopilul de parte bdrbiteascd". Lucrul care ne incurajeazi in legdturd cu pasajul din Evrei este Cd togi eroii au primit o buni mlrturie prin crddin{6. ,\u fcst victorii qi tragedii dar toli au fost l[udali de Domnul pe care L-au slujit. $i la fel este petru intreg poporul lui Dumnezeu din toate vremile care a trdit o via[6 de credinfd. Dar observafi cum se pasajul. Degi toli sfinfii au fost lSudali pentru credin{a lor, ei nu au primit ceea ce le fusese sffirgegete f6gdduit. Prin urmare, se ridicl intrebareaimportantd,,,La ce promisiunese referd aici?" Rlspunsul se gdse;te in intregul adevir al Epistolei cdtre Evrei. lJrmdtorul evenimentdin planul lui Dumnezeu este venirea Implrifiei lui Dumnezeuceea ce inseamni odihna de Sabat.Nici unul din sfinfii care ne-au fost prezentafinu au experimantatfEgdduin{adar au murind cu nidejde. Daniel este unul din sfin{ii la care se facealuzie gieste interesantcumse sfhrgegte proorocialui Daniel.In capitolul 12 versetul l3 ni spune gi esteun mesaj de la Hristos ?naintede intrupare,,, lar tu, du-te, pdnd va veni sfdrgitul; tu te vei odihni, qi te vei scula iardgi...odatd in parteata de moqtenire,Ia sfhrqitul zilelor". Prin urmare, Daniel cdnd a murit nu a primit fhgdduinfa dar a avut aceasti asigurarede la Domnul qi Mdntuitorul lui ci intr-o zi va fi inviat qi va sta in partealui de moqtenirecare i-a fost dati intr-un trup inviat.

L 'i

!t

I
t

150
1

PLANURILE LUI DUMNEZEU PE,NTRUEVREI Versetul40: ,,pentrucil Dumnezeu avca in vedereceva mai bun pentru noi, ca sl n-ajungflei la fiirAnoi." desitrvirgire
q

grecesc Cuvdntul cuvdntul inseamnd traduce ,,desvdrgire" ,,teleioo". ,, a ducela bun sfrrgitsau gi I perfec{iune prin acegti la desdvdrgire a faceperfecf'.intrebarea seridic6,.,CeduceduceDumnezeu Pavelne di rispunsul evrei?" in Romanill versetele 26 gi 27,,,$i atuncitot Israelul va fi rndntuit, dupicum estescris:,,lzb6vitorul toatenelegiurile de la lacov.Acesta va veni din Sion,qi va indepdrta pe care-l voi face cu ei, cdnd le voi fterge pdcatele". va fi legdmAntul, In timpul celor gapteani ingrozitoridin Neazulcel Mare, ace$ti vor r6mAne credinciogi Dumnezeului sfinti evrei prin credintd qi pocdin{a poporului Israel lui va aduceimpiri{ia Domnuluide o mie de ani, odihnade Sabat la care sereferl aceastiEpistoli. Atunci, sfintii din VechiulTestament vor fi invia{i pi vor impirtdgi slavagi acestei impir[1ii. Prin urmare, careau murit in credinfd vor primi bucuria cei din VechiulTestament acea ldgdduin{6.

l5l

L
CAPITOLUL 12 iNnrvrNul DEA DovBDr cnnurnla
Versetull: ,,$i noi,deci,fiindci suntem inconjura{i cu un nor agade marede martori,sl dim la o parte gi plcatul careneinf?tgoarS gi si alergfrm in alergarea cu stilruin{f, carene sti oricepedic6, agade lesne, inaihte." Trei lucruri sunt observate Versetulincepe in acestpasaj* martorii, piedica gi cAgtigarea. gi din Vechiul qi gdndurile astfel exprimate din anterior ne inapoi la eroii credinfei capitolul duc ,,deci" Testament. Mai intdi, martorii.Autorul spune,,,suntem inconjuraficu nor agade mare de martori". gi inseamni,,o masdmare de nori care acoperl Cuv6ntul,,nor" traducecuvdntulgrecesc ,,nephos" in acest de ,,martoriicareapar cerurile".,,Martori"traduce contextvorbegte cuvdntulgrecesc ,,inartus" in cazulunui process". Astfel, autorulspunecd tot ceeace estein jurul nostruesteacestnor marede martoricaremdrturiseqte despre triumful credinfei. in al doileardnd,piedica.,,Sddim la o parteorice gi inseamnd,)o pedicd".Cuvdntul,,piedic["estetrades carneumflati gi din cuvdntulgrecesc ,,ogkono' gi prezint[ problemtr; prezintd dificultilidoar inuti16". Cdndsuntem agezati o carneumflatd inutilSnu o gi ocupaliile nevinovate carenu ar atuncicdndalergimintr-o cursi. Autorul sereferi aici la activitAtile puteafi p[cdtoase in ele insele dar sunt inutile pentru noi in alergarea cursei.Domnul a spus in Epistolalui citre Biserica din Laodicea, cd zici ,, Suntbogat,m-amimbogdfit,gi nu duc lips6 ,,Pentru doregte ca fiecaredin noi sd de nimic" gi nu gtii c6 egtiticdlos,nenorocit, sdrac, orb qi gol". Dumnezeu plin in pdcatul ne aga lesne". fie de rAvntr aceastd care infEgoard de alergare. ,,A infrgura lesne" ,, $i grecesc traducecuvAntul Acestcuvdntesteformat din doui cuvintegrecegti,,eu" gi ,,euperistatos". grabnic" gi ,,peristatos" s5 inseamni ,,repede, inseamnL ,,a pune in jurul". Ceeace autorul doregte spundestecI picatul ne infEgoarifoartegrabnicqi foarteugorgi apoi ne punepiedici.Vedemacest lucru doveditin viafa primilor nogtriipirinfi la inceputulistorieiumane. Ei au fost indeplrtafi foarte la credinla in Dumnezeu la care dezastrul asupra neamuluiomenesc. o necredinfitotali a adus !r$orde care ne st6 inainte". ,,Cu In al treilea rdnd, cdgtigarea ,,$i sd alergfimcu st5ruint6in alergarea pasivd"gi stdruin{i de ,,indurare stiruin![" traducecuvdntulgrecesc Includeconceptul ,,hupomone". activi". Ca t6nir, am fost chematsi indeplinesc ServiciulNational gi arn fost noros sd-mi petrec aproapein intregime cei doi ani in Cipru. In acea perioadd,Insula avea o sdrbitoareanuald a gi am fost chematde la unitatesd participla una din acelecurse.Spreoroarea mea,mi-am sporturilor profesionigti. Cdnds-adat startul,am dat seama ci oameniiimpotrivacdroraalergam erauatle{iclasici m-au ajuns. fost lf,satmult in urma cursei gi dupd cdtevamomente cei care erau primii in alergare eram Aceastas-a petrecutde cAteva ori. De fiecaredati cdndtreceampe l6ng6bancaspectatorilor ironizatgi aplaudat in batjocuri.in asemenea ceea ce agfi avutnevoieera ,,hupomene" circumstante, pasivl; ceea indurare ironiilor.$i stiruinfi activ6;ceea c earfi insemnat continuarea curseiqi ignorarea mi-a lipsit acestfel de rlbdare gi am ce insemnacontinuarea cursei pAni la capit. Din nefericire, hotdrdt de antrenor carem-a certatarit6ndusd mI retragdin concurs. Mai tdrziuam fost luat deoparte mi ci to{i ceilalli alergtrtori erauo echip6,iar eu trebuiasi alergsingur.Mi-a spuscI daci mi-aqfi continuacursapdni la capit, aq fi primit o medalie. Lec{iade aici estecd Domnul doreqte ca noi sI qi gi pasiv pdnd fap in mod sd indurdm in ajunge la vom vedea Sa.Cu stdruim activ mod vom fintl sigurantl,pentruevreii din Necazulcel Mare,aceasta le va aminti foartebine cd trebuiesi stiruiascd pdn[ la capdt. ISUS - EXEMPLUL NOSTRU SUPREM
bucuria care-I era pusil inainte, a suferit crucea, a disprefuit ruginea, gi gade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezev."

II I

I
I

I
-l-. I Il

t^

gi Desivdrgirea credinfei noastre, adicilla Isus,care,pentru 2: ,,Sl ne uitilm {intfl la Cilpetenia Versetul

- privirea,ascultarea gi invifarea.Mai intdi, privireaTrei gdndurisunt incluse in acest verset gi Expresia credinleinoastre". ,, a te uita {int6" traduce ,, Sd ne uitSrnfinti la Cdpetenia Desdvirgirea

t52

cuvantulgrecesc ,,a-{iintoareochii de la alte lucruri si a-i fixa asupraunui ,,aphorao" ;;i inseamnd asupra qi conceptul de ,,a-!iintoarce ochiulmin{ii gi a te concentra anumitlucru".Include de asemenea gAnd: acest vechi,,lntoarce-!i unuilucru".Refrenul ochiispreIsus"prinde
,,intoarceli ochii spre Isus PriveSte doctr lafa\a Lui minunatd $i lucrurile de pe pdmdnt Vor deveni ciudal de lntunecoase in lumina slavei ti hqrului Sdu".

gi DesivArgirea credinfei noastre". Cel la caretrebuiesi privim este,, Cdpetenia ,,C5petenia" traducecuvdntulgrecesc Este format din doutrcuvinte,,,48o" ,,a conduce"gi ,,arche" ,,archegon". El esteCel careare conducerea de aici estecd DomnulesteCel careconduce. ,,primul".Conceptul traduce cuvdtul grecesc tuturor lucrurilor gi astfel ne aduce exemplul deslvdrgit.,,Desbvdrgire" qi perfect sau a duce la bun sf6rgit".Totuqi,cuvdntul,,credinfi" este ,,teleioo" inseamni ,, a face Autorul vorbeqte desprecredinf[ ca articulatcu articolul hotirAt. Cu alte cuvinte,este ,,credin{a". carearein fiinfa lui credinla despre actuaii.Un scriitora descris-o odatdastfel,,,O persoand o entitate gi ne estepusbinainteca exemplusuprem de credinfd". Descoperim acest vie pdndla desdvdrgire 46, Domnulii spuneTatdlui,,, portretizat exemplu cdndDomnulera pe cruce.in Luca 23 versetul in Filipeni2 il descoperim Tatd, in m6inileTaleimi incredinfez cel mai mbre! exemplu duhut". Totugi, gdndul gi versetele Isus:El, cu toateca 5 la I l. Pavelspune, acesta, careera in Hristos ,,Sdavefiin voi totugin-a crezutca un lucru de apucat sd fie deopotrivd cu Dumnezeu, ci Saveachipul lui Dumnezeu, pe sineinsugigi a luat un chip de rob, ficdndu-Se a desbrdcat asemenea oamenilor. La infEliqare a fost gi gi incd moartede cruce.De aceea gdsitca un om, S-a smeritqi S-a fbcut ascultdtor pAndla moarte, pentruca, careeste mai presus de oricenume; Dumnezeu L-a iniltat nespus de mult,gi I-a datNumele, gi de subpdmdnt, gi in Numelelui Isus,si se pleceoricegenunchi al celordin ceruri,de pe p6mdnt aici Tatdl, Domnul".Vedem oricelimbdsdmdrturiseascd, cd IsusHristos este spreslavalui Dumnezeu pentru poi intr-adevdr continud si spuni, bucuria cel mai mareexemplude credin{d. autorul ,,Care, $i gi gade la dreapta scaunului de domnie al care-lerapusdinainte, ruqinea, a suferitcrucea, a dispreluit lui Dumnezeu". Impresiape careo avemcitind acestpasajestecd Domnula suferitpentrucd a gtiut nu acesta este bucuriacare ii era pregititi. Degi intr-o oarecare mdsuri acestlucru este adevdrat, conceptul exprimatin realitateaici. Cuvdntul,,pentru"estetradusdin cuv6ntulgrecesc ,,anti" gi ar puteafi tradus rnai bine ,,in loc de". Astfel,ceea aici estectrDomnula avuto bucurie ce versetul spune 24. in relafiaSacu Tatdl.in rugiciunea de MarePreot a Domnului Isusin Ioan I 7 versetul desdvdrgitd El a spus,,, \ati,, vreauca acoloundesuntEu, sdfie impreunicu Mine qi aceiape careMi i-ai datTu, ca sdvaddslavaMea, slavi pe careMi-ai dat-oTu; fiindci Tu M-ai iubit inaintede intemeierea lumii". qi pace bucurie desdvdrqitd. in loculacestei bucurii,Domnula in Trinitatea Dumnezeirii eradragoste, ci Domnul esteacum ,,la suferitCrucearuqinii.Totuqi,versetul se s{brqeqte cu mareadeclarafie prin agezarea Domnnul Lui la dreapta dreapta de domnie al lui Dumnezeu". Aceasta aratdcd scaunului qi-adeslvdrqit gi, agacum spune psalmistul lucrarea in Psalmul110 lui Dumnezeu de rdscumpirare l, agteaptd Acesteveniment versetul ca vrdjmaliiSdi sd-l fie puqisubpicioare. va avealoc la a doua venire a Domnului.

PROBLEMA PERSECUTIIEI $I BENBFICIILE, PEDEPSIRII intr-o mdsurd mai mare sau mai micd toli credinciogii din toatevremiles-auconfruntat cu problema persecu{iei. Aceasti persecu{ie va ducein cele din urml la poclinfa Israelului careeste proorocitd probleme. 10.Prinurmare, autorul de aceste in Zaharia 12versetul seocupd Versetul 3: ,,Uitati-vll, deci,cu luareamintela Celce a suferitdin parteapflcf,togilor o impotrivireagade
in sufletele marefa{i de Sine,pentru ca nu cumva sl vi pierde{i inima, gi strclde{i de obosealtr voastre." Prima indrumaredatd de autor este sd privim cu luare aminte la Dornnul gi MAntuitorulnostru inseamndmai intdi ,,a IsusHristos.,,A privi cu luare aminte" traducecuvdntulgrecesc ,,analgizomai". g6ndi gospodini poate si evalua" dar de asemenea te merge intr-un compar6nd". O care magaz,in ,,a

153

la diferitebunuri vadi diferite articolede vAnzare, si evalueze diferiteprelurigi apoi si se gAndeascl gi apoi sa-l aleagd pe cel mai bun. Ceeace autorulne recomandlaici estesd punem prin.comparafie gi sd le comparim.$i apoi ne spunece a suferitDomnul. Domnuluialituri de ale noastre suferinlele grecesc gi inseamnd sub".Astfel ace$tievrei trebuie AcestatraducecuvAntul ,,hupomeno" ,,a rdmdne la faptul cd Domnul a rimas sub impotrivireadin parteapic6togilor.,olmpotrivire" si se gdndeascS gi amintindu-gi Astfel,gdnindu-se ce Domnula suferit, nu-givor ceea inseamnS ,,a vorbi impotriva". Imi lor. ,,A c6dea" inseamnl,,a sltrbi,a renun{a". pierdeinima gi nu vor cldea de oboseald in sufletele Reginei si alitur lui in cdnd eram in invitat al m[ ci atunci soldat Cipru am vost de un ofi1er amintesc primul in din apropierea taberei.In cantonament evanghelice in cantonamentele implrfirea tratatelor giin timp ce fbceam aceasta lucrurilelui Dumnezeu caream intratam vorbitunui sodatsaudoi despre gi arogant. in El i-a vorbit prietenului meu,ofi1erul, de un tdndrcaporalobraznic bruscam fost acosta{i cel mai abuziv mod gi apoi, in cele din urmf,, luAndu-lde reverelehainei l-a silit sl plece din nu gi-adat seama ci s-a amAndoi eramimbrdcati cantonament. intrucdt in hainecivile, tdndrulcaporal prietenul din mi-a purtatin mod grosolan din Cdn am cantonament meu cu unul ofilerii Reginei. ieqit ceeace am gi fdcut. Dupi spus,,,SI ne rugtrmpentruCaporalgi pentuceilalli din cantonament" tale de ofi1erqi ai fi autorizat meu,,,Ai puteasi-i ardli documentele rugiciune,i-am spusprietenului pe caporal". De fapt, el a comis o ofensi foartegrav6.Nu voi uita niciodati rispunsul s6-l arestezi sd suferimacestfel de abuz"dar apoi a bine, a-L iubi pe Hristosne constrAnge ofilerului.A spus, ,,Ei Isus a fost Domnul Slaveigi totugia suferit continuat, ,,Sdne amintimceeace a suferit Domnul". pdc[tofilor. impotrivire din partea Dommnului,impotrivireadin parteapicitogilor, biciuirea, Dup6 ce am privit la suferinfele autorul ristignirea, spune:

I Versetul 4: ,,Voi nu v-afi impotrivit inci pinil la sAnge,in lupta impotriva picatului."

,,impotrivit"inseamni,,a staimpotriva".Domnulnostrua statimpotrivalui Satangi impotriva .intregului iad. ,,in luptaimpotriva"traduce cuv6ntulgrecesc inseamni ,,a lupta in ,,antagonizomai". mod chinuitorimpotriva cuiva sau a ceva". Este posibil ca autorul s[ se fi referit la experienfa In Luca 22 versetul44 esterelatat,,, A ajunsintr-un chin ca de Domnuluidin grtrdina Ghetsimani. gi gi ca niqtepicdturimari de sdnge, moarte, a inceputsdSeroage mai fierbinte;gi sudoarea I sefEcuse pe pdmdnt". fieciruia din noi, c[ nimeni Autorul le amintegte acestor evrei,gi intr-adevdr carecddeau vreodatici acest fel de aeonie. nu s-aconfruntat

BENEFICIILE PEDEPSIRII )' gi inseamnl,,a instrui,a educa, Nu grecesc a corecta". traduce cuvdntul . ,,Pedepsire" ,,paideuo" cu conceptul prin lovire.Pedepsirea unui tatd iubitor arede a faceneapdrat de pedeapsd esteacfiunea gi incipilanat. Pavelarati in I Corinteni I I versetul32 cd Domnl ne fat[ de un copil neascultf,tor pedepsegte Ioan ca sdnu fim os6ndiliodatdcu lumea. Pedepsirea nu arenimic de a facecu osdndirea. judecat;dar cinenu crede, in Evanghelia a arattr sacapitolul3 versetul 18,.,Oricine credein El, nu este gi fostjudecat, pentruc5 n-a crezutin NumelesinguruluiFiu al lui Dumnezeu". Merrill F Unger,in privindpedepsirea. El spune in felul urmitor: Dicfionarul s6uBiblic, facecdteva comentarii interesante gi preventivi, Pavel, destinatd familie poate unu, apostolului este fiilor in fi, ca in cazul ,,Pedepsirea pdstra 7 la 9. Doi, ciruia i-a fost dat un lepugin came pentrua-l umil, 2 Corinteni 12 versetele pentrubinelefiului siu. corectivl,careestemigcarea disciplinaria tat[tui impotrivafiului inctrptrfanat roadaneprihlnirii, Evrei 12 versetul6; Ioan fiind sfintirea, ca s5 aducem Trei, maturizarea, obectivul qi chinuire;a doua reprezintd infrdngerea divini a l5 versetul2. Existi o diferenlA intre pedepsire Romani 12 voinfei umanepentruca viafardscumpbratd sd poatl fi completdedicati lui Dumnezeu, problemd a pedepsirii in versetul urmitor. versetele I gi 2". Autorul seva ocupa deaceastd

t
i

k't"i ., ., ?o.i.,' " ;

t
{ { -

t54
{ |l
t

Domnului,gi nu-{i Versetul5: ,,$i afi uitat sfatul pe carevi-l dE ca unor fii: Fiule,nu dispre{uipedeapsa pierdeinima c6ndegtimustratde El." Autorul citeazddirect din Proverbe3 versetelell gi l2 gi spunecititorilor ci au uitat aceasta fi cuvdntul folosit in original inseamnd,,a uita complet" qi ceeace ei au uitat este sfatul pe care il gdsim in cartea Proverbelor. ,,Sfat" traduce ,,paraklesis"gi inseamnd ,,a chema ldngi". Tabloul care a fost pictat aici este ci cititorii au uitat ci un'l'ati iubitor ii chema l6ngi El pentru a-i invifa ceva. Lectia Domnului, gi nu-!ipierde inima cdndegti mustratde El". esteuna simpld,,,Fiule,nu disprefuipedeapsa Cuvdntul ,,disprefui" traduce cuvAntul grecesc,,oligoreo" gi inseamni ,,a-!i pisa pulin de ceva". imi amintesc cd am vdzut odatd o mamd pedepsindu-qicopilul. I-a dat o palmd dureroasdpeste mdnd. Copilul a privit-o in fa6 gi i-a spus,,,Nu mi doare,nu-mi pas6".Autorul ne roagi aici, ,,Nu indriznili sd aclionafi in felul acesta" gi, mai mult decAtatdt, c6nd egti pedepsitnu-ti pierde inima, ceea ce inseamnS,,nut e prtrbugi".

INCA TE rUBE$TE .4,MrNTE$TE-Tr CA DUMNLZF,TJ

gi batecu nuiauape oricefiu pe care-lprimegte." pe cine-liubegte, 6: ,,C6ciDomnul pedepsegte Versetul pe cei pe care ii pedepsegte pentru Autorul aduce aminte acestorevrei cd Dumnezeuii iubegte a"i instrui, pentru a-i educa,pentru a corectagreqelile,pentru a infrdna pasiunile.Totugi, Dumnezeuva folosi chinuirea pentru a frdnge voin{a unui fiu neascultdtor.Existi dovezi cd Dumnezeu va folosi Zahariaspune ci oqtirile acesteilumi chinuirea in cazul poporului Israel in timpul Necazului cel lv1are. jurul Ierusalimului sub conducereaomului lui Satan, Anticrist, pentru a distruge se vor aduna in Israelul.In acestmoment extrem ei se vor intoarcein cele din urmd c6tre adevdratulMesia, Isus din Nazaretgi se vor pocbi.

pEDEApSA sA iNvATAvr cunr sA suFERrM

Dumnezeu Versetul7: ,,Suferi{ipedeapsa: Sepoart5cu voi ca gi cu nigtefii. Cici careestefiul pe carenuI pedepsegte tatil?" NIV este utild qi traduceversetulurmitor: ,,indurali dificultalile ca disciplini. Dumnezeune trateazdca pe nigte fii; ctrci care este fiul pe care nu-l pedepsegte tatil". Cuvdntul ,,suferili" inseamn[ gi pedepsi{itrebuie sd rlmdnem sub gi rimdne fiecare noi, cdnd sub" evreii, intr-adevir din suntem ,,a pedeapsdgi si nu incercdm sd scdpdmde dificultilile pe care Dumnezeu le aduce asupra noastr6.Din nou, autorul le aduce aminte acestor evrei gi noud cl suntem trata{i ca fii atunci c6nd Dumnezeu se ocupf,de noi.

DOVADA FAPTULUI CA SUNTEM F'II Versetul8: ,,Dar dacfl sunte{iscutifi de pedeapsfl, de care to{i au parte, sunte{inigtefeciori din curvie, iar nu fii.t' Din nou NIV-ul esteutil qi traduceversetulin felul urmdtor:,,Dacdnu suntefidisciplinafi,aga cum sun toJi, atunci sunte{i feciori din curvie, gi nu fii", Astfel dovada faptului cd suntem fii este de fapt pedepsirea.Totugi, fineli minte cd Dumnezeu se ocupi de Israel. Am observat in prealabil cd Dumnezeu privegte Israelul ca pe intAiul SIu ndscut.In Isaia 54 versetul 8, Domnul sppune despre o clipd Fala de tine, dar Md voi indura de tine cu o Israel,,, Intr-o izbucnirede mdnie,Imi ascunsesem Amintili-v5 c[ in timpul Necazuluicel Mare va vegnic6, zice Domnul, Riscumpdr6torul tdu". dragoste pedeapsa veni asupra poporului na{ionald,descrisdca perioada Necazului lui lacov gi va aduce gi numai asuprapoporuluiIsraelci qi asupraintregii omeniri. pocdinldgi binecuvdntare,

t55

FATA DE PARINTII PAMANTE$TI R.ESPECTUL

Versetul 9: ,,$i apoi, daci pilrinfii nogtri trupegti ne-au pedepsit,gi tot le-am dat cinstea cuvenitil, nu trebuieoarecu atAtmai mult sil ne supunem Tatilui duhurilor,gi sf,trflim?" Ne-am g6ndit la pedeapsalui Dumnezeu dar ce se intdmpli cu cea a pdrinfilor pimdntegti? Autorul le reaminte$teacestor evrei gi noui ci pdrintii nogtrii ne-au corectat gi le-am dat cinstea cuveniti dar aici Cel care ne pedepsegte este Tatil duhurilor. CAnd Nicodim a intrebat despre intrarea in impiritia cerurilor,spre uimirea sa Domnul i-a rdspuns cd trebuiese se nasc6din nou. $i Domnul ia explicat mai tdrziu ci aceasti na$tereeste adusi prin lucrarea Duhului Sfdnt. Mai intdi, care ne pedepsegte cu dragosteeste Tatdl care ne-a adus nagterea din nou qi via{a vegnic6.Autorul spunec[ noi trebuie ,,s5 ne supunem Tatdlui duhurilor gi si trdim". Vorbegteaici despretrdirea adevdrat[; nu doar via{a vegnic6,ci gi o viali care si placi Tatilui carene-a ndscutpentru vegnicie.

CARACTERUL PARTNTTLOR NO$TRrpANrAl'rrn$Tr$r AL TATALUTNOSTRU CERESC

pentru pu{inezile, cum credeauei ci e bine; dar Versetul10: ,,Cf,ciei intr-adevf,rne pedepseau pentrubinele Dumnezeu ne pedepsegte sfin{eniei Lui." nostru, casil nefaci piirtaqi Pdrinfiinogtriiptrmdntegti ne-aupedepsit cum credeau ei cd e bine.Expresia c5 e ,,cumcredeau bine" traducecuvdntulgrecesc,,dokeo"qi inseamnl,,a fi de p[rere, a crede,a presupune". Astfel pirinfii noEtriiplm6ntegti ne-aupedepsit dupi plrerealor, dupi presupunerea sausupozilia lor. Pdrintii qi nogtriiau fost gregili de multeori deisciplina pedeapsa pirinfilor lor a fost nepotriviti.De asemenea, nogtrii a fost limitati la doar cdtevazile; ceeace inseamni in timpul copiliriei. Totugi, pedeapsa Domnului continul pe parcursulcdldtorieipim6ntegti.in timp ce pdrinfii nogtrii pim6nteqtine pedepseau pentrubinelenostru.Cuvdntulo,bine" cum credeau ei ci e bine, Dumnezeu ne pedepsegte traduceun cuvAntgrecesc interesant inseamnd ,,surnphero". ,,Sum" ,,cu"; ,,phero",,a aduce"gi, prin urTnare, acestcuvantinseamnd cuvdntul,,bine" estearticulatcu articolul ,,a impica". De asemenea, hotirdt againcAtacestlucru aratdcdDumnezeu ne pedepsegte intr-adevlrsprebinelenostru.Agadar, trebuiesi ne punemintrebarea, prin pedeapsd va reconcilia Domnul aceastd sau,mai bine,cu cine ,,Ce ne va uni El?" Rispunsulesteci vom fi pdrtafisfintenieilui. Din nou, ,,pirtagi" traduceun cuvdnt grecesc interesant - ,,metalanbano". Din acest cuvAnt grecesc obfinem cuvdntul rominesc lnseamni ,,a mdnca,a asimila".Pavelfolosegte acestcuvdntgrecesc in 2 Timotei 2 ,,nfetabolism". versetul6, ,, Plugarultrebuesd munceascd inainteca s5 strdngi rodurile".Cu alte cuvinte,ceeace apostolul doregte si spunf, estecd plugarultrebuiesi asimileze o partedin ceeace produce. Conceptul uimitor p care il avem in acestversetestecd noi devenimde fapt partea sfinfenieilui Dumnezeu. Asimildm neprihinireaadevdrati a lui Dumnezeu. $i obsevaficd acest lucru vine ca rezultat al pedepsirii Tatdluinostruceresc iubitor.

a -

a -

3
a
J

DAR NU EXISTA NICI O BUCURIE iN PNONAPSA Versetul pareo pricinildeintristare, gi nu de bucuriel I l: ,,Este adevtrrat c6 oricepedeapsi, deocamdatil
dar mai pe urrntr aduce celor ce au trecut prin qcoala ei, roada ditiitoare de pace a neprihSnirii."

a -

Pedeapsa, fie din partea tatEluipdmentesc, fie din partea Tatilui ceresc, nu poatefi descrisd ca o experien{i veseli.Aqacum spune autorul,esteo experienlitristi. Pedeapsa ne poateintrista.Totugi, pozitiv[, autorul spune,,,dar mai pe urmd aduce roada ddtdtoare dintr-o perspectivd de pace a neprihdnirii". Cuv6ntul grecessc,,apodidomi" gi traduce cuvdntul inseamn6,, inapoi". a da ,,aduce" poatefi o experien{5 Pedeapsa disruptivddar ,,aduce inapoi" roadaddtdtoare de pacea neprihlnirii. cuv6ntestefolosit ?nApocalisa22 versetul Interesant, acelagi 2 in leglturl cu pomii care vor fi ?rr Impirifia veqnicd. Spune cd ceu trei pomi ,,vor doudsprezece feluri de rod, gi dind rod" (apodidomi) Neamurilor.Acegti pomi uimitori din ,,in fiecare lund; qi frunzelepomului slujescla vindecarea pldcute potrivitecu vremea imp[rd1iavegnicivor rodi sauvor da inapoiroacle aceea. Totugi,inaceasd 156

I
{ {
J

a I -

u !

l<i

(j

perioadd,ne putem bucura dc roatia neprihdnirii care vine prin pedeas6. $i apoi, frazafrnald din acest versetspune,,, celor ce au trecutprin gcoala treceprin qcoal6"traducecvdntulgrecesc ei". Expresia,,a Din acestcuv6nt oblinem cuvdntul,,gimnastic6sau gimnaziu". Ceea ce autorul doregtes6 ,rgurnnttZo". pedepsiriiaducebinecuvAntdri spuni estecb gcoala spirituale.

SFATUL gi genunchii Versetul 12: ,,intilri{i-vf,, deci,mAinile sl5bilnogifi." obosite Chestiuneaadusi in discutie este ci deoarecepedeapsa servegte unei discipline morale gi are ca rezultatsfinfirca, ca unnare, cititorii sunt rugali sd facd ceva. Mai intdi, trebuie s6-giintdreascd m6inile. ,,lntdri!i-v6" traduce cuvdntul grecessc,,anorthoo" qi inseamnd,, a restabili qi a indrepta". Este de fapt un termen medical. Mdinile erau obcsite gi in original inseamni ,,sl6bite,ftr6 putere". DatoitApedepsei se pare ci lauda pentru Dumnezeu a incetat. $i apoi indemnul face referire la genunchii sldb6nogi{i. ,.GenunchislSbdnogifi"traduce cuvdntul ,,poraluo"din care oblinem cuvdntul romdnesc,,paralitic". Cu alte cuvinte. genunchii trebuiau intiriti pentru rug[ciune. Astfel, autorul ne indeamnd chiar daci trebuie sd suferim pedeapsa, sd continudm sd ne rugdm gi sI aducem laudd. Dr Kenneth Weist traduce cuvAntulastfel, ,,Agadar,?ntdrili din nou mdinile care sunt sl5bite gi genunchii care sunt paralizali".

NU FACETI VIATA CRE$TINA DIFICILA Versetul 13: ,,Croi{i cflriiri drepte cu picioarelevoastre,pentru ca cel ce gchiopiteazilsil nu se abatf,din cale,ci mai de grabd sAfie vindecat." Fraza ,,croiti cirlri drepte cu picioarele voastre" ar putea fi tradusdliteral ,,face{iun drum neted pentru picioarelc voastre". Cu alte cuvinte, nu punefi obstacole pe cdrare care vd vor impiedica din punct de vedere spiritual. imi amintesc ci in tinerete, auzeamadeseao ilustralie repetat[ pe aceasti temd. Povestirea spune ci trei oameni au fbcut cerere pentru oblinerea postului de conducdtor de autobuz. Fecdrui conducdtor i s-a pus aceeaEi intrebare.Dacd ar fi s5 cil5toreascf,pe un drum ?ngust, care o prdpastiepe o parte, cdt de aproapear conducede margineaprdpastiei?Primul qofer a spus,,,Ei bine. cred ca al putea conduce sigur la un metru qi jumdtate de prbpastie".CAnd celui de-al doilea gofer i s-a pus intrebarea, el a rlspuns, ,,Ei bine, cred cd ag putea conduce sigur la gaptezeciqi cinci de centimetri". Totugi cdnd al treilea gofer a fost intrebat, el a rdspuns simplu, ,,Sincer, nu qtiu cAt de aproapede prdpastie ag putea conduce, dar ceea ce ar trebui sd fac este sd cAt mai departe posibil de pripastie''. Din nefericire,sunt mul{i cregtini care trdiescin mod periculos;triiesc prea aproapede margine qi adeseaca rezultat al acestui mod de viafi sffirgescconfruntdndu-secu un dezastru.Prin urrnare, autorul spune, ,,Nu riscali in materie de vegnicie, facefi-vd o c6rare netedl sub picioarele voastre".Psalmistula gtiut secretulacestuilucru in Psalmul ll9 versetul l05,,,CuvAntul Tf,u este o candeli pentru picioarele mele pi o luminl pe ctrrareameao'.Folosind Scriptura, calea noastrd poate deveni clari gi gtim cI Tatdl nostru cerescne va pizi picioarele de cidere. $i apoi autorul spunede ce trebuie sd croim cdr[ri drepte, ,, pentru ca cel ce gchiopdteazdsd nu se abatd din cale". ,.Cel ce qchiopdteazd"face referire la o persoanl neputincioasE.,,Si nu se abat6 din cale" este de fupt un termen medical ryiinseamntr,,a intoarce sau a rdsuci o articulafie". Astfel, ceea ce autorul doregtesd spundeste ca trebuie sd pistrim cdrareaneteddpentru ca cei care sunt neputinciogisd fie deformali, ci mai degreabdsi fie vindeca{i. Aceast6avertizarenu este doar pentru noi in;ine, ci qi pentru fralii mai slabi.Fiecarecopilal lui Dumnezeupoatefi un exemplupentrufratelesdumai slab.

URIVIARITI PACBA CU

OTI OAMENII

Versetull4: ,,Urm6rifi pacea cu tofi qi sfin{irea, fiir6 care nimeninu va vedeape Domnul."

ts7

,,Unndrili"traduce ,,dioko" qi inseamni ,,a alerga repede,a prinde o persoanl sau un lucru". cuvdntul in Filipeni 3 versetul 12,,, Nu cd am gi cdgtigatpremiul sau cd am qi ajuns Pavel foloseqte desdvdrgit;dar alerg" ( dioko) ,,inainte,c6utdndsd-l apuc. ?ntrucitgi eu am fost apucatde Hristos Isus". Prin urmare,noi trebuie sd alergdm repede pentru a ajungedin urmi paoea.,,Pace" traduce cuvdntul grecesc in Romani 5 versetull, ,, acestcuv6nt grecesc ,,eirene"careinseamni,,a uni". Pavelfolosegte Deci, fiindci suntem socotili neprih6nifi, prin credin{d,avem pace cu Dumnezeu,prin Domnul nostru Isus Hristos". Pavel aratl ci indreptS{ireane une$te din nou cu Dumnezeu. Totugi, ceea ce autorul doregtesd spuni este cd ,,avem pace cu Dumnezeu qi avem pace cu tofi". Dar acegtievrei nu numai cd trebuie si caute in mod stdruitor pacea,ei trebuie sd alerge repede dupi sfintire. Pentru aceqti evrei sfinfirea insemna venirea in prezenfa gi unirea cu Dumnezeul Sfhnt. Autorul a aexplicat deja aceste adevdruriglorioase. De exemplu,in capitolul 10 versetul14,el spune,,,Cdciprintr-o singurdjertfE El" (adici Isus) ,,a fEcut desdvdrgitipentru totdeaunape cei ce sunt sfin{ifi" (sau fdcuti sfin1i). Refrenul unei cdntiri vechi prinde acestgdnd: ca Isus ,,Ca Isus, Vreausd /iu ca Isus il iubesc-aSa cd vreausdfiu Ca Isus, ca Isus".

RESPONSABILITATEA

NOASTRA FATA DE CEILALTI

Versetul15: ,,Lua{iseama pentru ca nu cumvasi bine ca nimenisil nu seabatiide la harul lui Dumnezeu, dea lf,starivreo rf,dicinS de amilr6ciune,s6 vil aducl tulburare, gi mul(i sit fie intinafi de ea." Petru a folosit acelagicuvdnt in I ,,Lua{i bine seama" inseamnf,,,a privi ca un supraveghetor". Petru 5 versetul 2, ,, Pdstorifi turma lui Dumnezeur care este sub paza voastrA" (sau peste care vegheati) ,,nu de sil6, ci de bund voie, dupd voia lui Dumnezeu; nu pentru un cdgtig mirgav, ci cu lepddarede sine". $i la ce ar trebui si ia seamafiecare copil al lui Dumnezeu, gi aceastaintr-un mod atent? ,,Ca nimeni sd nu se abatd de la harul lui Dumnezeu". ,,Abatd" traduce cuvdntul grecesc ,,hustereo"gi inseamnd ,,a veni prea tArziu". Conceptul de aici este cd uga harului este acum deschis[ pentru tofi. Degi evreii vor trece prin perioada Necazului cel Mare, dragostea gi indurarea lui Dumnezeuva chema incd pe pdcitopi la pocdinfi. La intoarcereaDomnului, ziua harului se va sfar$i $i cei nepocdili vor fi trimigi intr-o vegnicie pierdutd. Asfel, existi o responsabilitate enorm6, nu numai pentru aceqtievrei din timpul Necazului cel Mare. ci gi pentru fiecare din noi, s[ ludm seama bine asemenea unui supraveghetorca nimeni sd nu se abatd sau sd nu vin6 prea tdrziu pentru harul lui Dumnezeu.Inainte poporul lui Dumnezeu a fost sub Lege gi, din nefericire, chiar gi in vremea lui Hristos acfiona asemenea unui supraveghetorincercAndsd aduci Neamurile sub Lege gi in finag sub Legii. Domnul S-a referit ia aceasta condamnarea in Matei 23 versetul l5,,,Vai de voi, cdrturari gi Farisei ftprnici! Pentru cd voi inconjurafi marea gi p6mdntul, ca sd faceti un tovardg de credinld; gi, dupd ce a ajuns tovardgde credin16, facefi din el un fiu al gheenei,de doud ori mai rdu decdt suntefi voi ingiv6". Legea a adus judecatd gi moarte dar harul aduce viati qi pace. Nu este de mirare cd suntem sfhtui{i cu to{ii sf, lulm bine seamaca nimeni sd nu se abatd de la harul minunat al lui Isus. $i apoi evreii, in mod deosebitin timpul Necazului cel Mare trebuie sd fie atenli ca ,, nu cumva sd dea ldstari vreo rdddcind de amdrSciune,si vd aducd tulburare, qi mulfi sd fie intinati de ea". in acastd frazd trebuie s[ gdndim incl o datd evreiegte. Acest conceptne duce inapoi ?n Deuteron om 29 versetul 18, ,, Sd nu fie intre voi nici bdrbat,nici femeie, nici familie, nici seminpie,a cdror inimd sd se abati azi de la Domnul, Dumnezeulnostru,ca sd se ducd sd slujeascd dumnezeilorneamuriloracelora,Sd nu fie prinfre voi nici o rdddcindcare sd aducdotravd gi pelin". Astfel, autorul vorbegteaici despreo persoand stricattrcare si intoarcl de la harul lui Dumnezeu pe cei ce-l cautf, cu adevirat. Cu sigurantf,vor fi multi de aceEtia in timpul Necazului cel Mare. Este interesantcd pasajul din Deuteronom la care face aluzie versetul se ocupd de Legirndntul intoarcerii Israelului in lara promisd lui Avraam. Acest eveniment, bineinfeles, va avea loc la sfhrqitul Necazului cel Mare gi astfel cu siguran![ aceasti avertizareva fi cea mai relevantdpentru cititorii evrei din timpul Necazului lui Iacov. $i observatic[ o asemeneapersoand stricatd va intina pe rnulli. Tabloul este cd ea va murddri pe mulli cu pdcatul Astfel, impreuni cu evreii,trebuies6ludm bine seama necredin{ei. ca tofi oamenii sd vini sub harul lui

t
T

158

gi de asemenea Dumnezeu sd lulm bine searna ca nici o rSdicinbde amariciunesauvreun impediment pericliteze glorioasd. aceastd lucrare si

AI'ERTTZARE - AMTNTTTT-VA DE ESAU 16-11:. sAnu fie intre voi nimenicun'ar saulumesc ca Esau,care pentruo mincaregiVersetul r,Veghea{i n-a fost a vffndutdreptul de intii-niscut. $ti!i ctr mai pe urmA, cind a vrut si capetebinecuvAntarea primit; pentrucil, cu toatecii o cereacu lacrimi, n-a putut s-oschimbe." Aceste versete sun importante pentru ci ele aduc o avertizarecumpliti evreilor din perioada Necazuluicel Mare asupraconsecinfelorpe care le va avea idolatria gi necinstirealucrurilor spirituale. Epistolava ajunge curdnd la punctul culminant in versetele23 Si 24 ale acestuicapitol care face referirela Ierusalimulcerescgi la Isus,Mijlocitorul Legimdntului cel Nou. Binein{eles cb face referire gi igi va agezaimpdrSliape directi la impdrdlia de o mie de ani a Domnului cdnd va zdrobi Satanocrafia planeta Pimdnt. Incd o datd, ajungdnd la aceste versete importante, trebuie si gdndim asemenea evrilor. Cum vor interpreta evreii acest pasaj? Fiecare cititor evreu va fi familiarizat cu Ezechiel capitolul 23. Acest capito! descrie doui surori, Ohola gi Oholiba. in vremea lui Ezechiel, Ohola cele zece seminlii ale Israeluluidin nord care ulterior au fost duse in robia Asirienilor gi reprezenta Oholiba,cele doud seminlii din sud care in verneaaceeaau fost duse in robie in Babilon. Capitolul descriein cei mai soandalogitermeni faptele de idolatrie. Comentatorii au remarcat ci invdfitorii din vechime au insistat ca acest capitol s[ nu fie citit in acest context. Totuqi, acestefapte scandaloase de josnicd gi aratdcum vede Dumnezeuidolatria"Ezechielrezumdacuzafia in versetele 48 49, imoralitate ,, Voi face astfel sI inceteze nelegiuireain {ard; ca toate femeiie sd ia inv6{5tur6,gi s5 nu mai facd o gi ve{i purta pacatelesdvdrqite cu idolii nelegiuireca a voastrS!Vi se va r6splStiastfel nelegiuirea, vogtri,pi vefi gti cd Eu Sunt Domnul, Dumnezeu".Astfel, Dumnezeuarati Israeluluicd vede idolatria ca pe cel mai scArbos gi mai obscen act de imoralitate. Datoritd acestui pdcat au mers in robie qi seminliiledin nord, gi seminliiledin sud qi apoi, ulterior, Ierusalimla fost distrus.findnd minte acest lucru, sI ne amintim perioadain care vor trdi acegtievrei. Apocalipsa l3 versetul 5 vorbegtede un idol Capitolularatdci Anticristul va lucra impreuni careva fi inil{at de Anticrist in templul din lerusalirn. cu proorocul mincinos qi versetul l5 spune,,,I s-a dat putere sd dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sd vorbeascd,Ei sd facd sd fie omordti toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei". Daniel face referire la acest eveniment remarcabilin capitolul 9 versetul 27, ,, El" (adic6, Anticristul care va veni) ,,va face un leg6m6nttrainic cu mul{i," (ceeace inseamnl multi din Israel) ,,timp de o siptimdnd, dar la jumdtatea sdptimAnii va face sd incetezejertfa gi darul de mdncare,qi pe aripa uriciunilor idolegtiva pAndva cSdeaasupracelui pustiit prdpddulhotdrAt." Acest verset vorbegtede veni unul care ptrstiegte, un eveniment adus de Anticrist gi care va produce ceva ce Dumnezeu ur6gte,gi anume un ido!. Interesant, chiar inainte de a fi rdstignit, Domnul a dat o avertizarefoarte precisdIsraelului cu privire la pustiirii" despre acesteveniment,Matei 24 versetelel5 qi 16, ,, De aceea, cdnd veli vedea,,uriciunea -cine care a vorbit proorocul Daniel ,,alezatA in locul Sf6nt" citegtesd inleleagS!atunci, cei ce vor fi in Iudea, sd fugi la mun!i". Astfel, in timpul acesteiperioadeingrozitoare de prigoand pentru Israel, fiara va cere ca toti s6-i aducbinchinarespirituald,ceeace inseamnd ci fie te vei inchina chipului ei, fie vei rnuri. Astfel, avertizareaeste cea mai potrivitd pentru aceasti perioadl specificd din istoria Israelului. Apoi este cvdntul ,,lumesc". Inseamnd ,,in afara sferei lucrurilor religioase". Cuvdntul ,,sffint" inseamnd ci o persoan6 sau lucru este separat qi pus deoparte doar pentru folosul lui Dumnezeu". Astfel ,,sffint"este opusul cuvAntului,,lumesc".Acest lucru ne estearbtatin I Timotei I versetul9, ,, ci pentrucei lbridelege qi nesupugi, pentn:cei C6ci gtim c6 Legea nu estelbcutd pentrucel neprihdnit, pentru cei fErd evlavie,necurati,pentruucigdtoriide tati gi ucig5toriide mam5, nelegiuiligi pdcStogi, pentru ucig6torii de oarneni". Astfel, ,, a fi sf6nt" inseamnd a fi pus deoparte pentru Dumnezeu gi Lui; ,,a fi lumesc"inseamnd a fi ?nafarascopurilorlui Dumnezeupentruun alt folos.Esauin scopurile Cu alte cuvinte, el a pdgit in afara planului lui acesteverseteeste descrisca o persoandlumeascd. pentru a-gi implini pofta. Inaintede a ne intoarcela verset,sd ne gdndim la dreptulde intii Dumnezeu niscut. Ce insernnaaceasta? Face referirela drepturilesale.in ceeace-i privegtepe tatAlgi bunicul lui drepturierau extremde semnificative. Esau,aceste Dumnezeua {hcutun Legdmdntcu bunicul lui Esau a dobdndit gi lara Canaanuluipentru care a determinatbinecuvAntare universalSgi, de asemenea, 159

popor.Aceastaimplica stlpinirea 1arii.Acest Legim6nt a fost confinnatlui Isaacqi astfel gi astfel Esauca cel dintdindscut primul sd aib[ privilegiulde a primi ldgiduinfeleLeglmAntului gi erachemat de asemenea binecuvdntirile determinatede stip6nirea 15rii. Intrebarease ridicd, ,,Care este evenimentul carea fdcutdin Esauo persoand lumeascS?" Detaliileistorice ne suntaduse in Genesa 25 venetele 27 la34. Aceastlintfunplare binecunoscutb este]egat[deEsaucarevine de la cimp mort de foamegi ii cerefrateluisdusi-i din ciorbarogiatici.Esaupretindea cd erape moartedar aceasta nu era grosoland dec6t o exagerare a faptelor. pofta. Esaunu eradelocpe moarte; el doreadoarsi-gi satisfacd Dr Joseph Hoffman Cohn in carteasa,,,Am iubit pe lacov" facecdtevacomentarii fascinante asupra int6mpldri.Dr Cohn spuneurmdtoarele, acestei 25 versetul29, ,,$i Iacov fierbeao ,,Citim in Genesa ciorb6",gdteao mdncare. Urm5torulversetne spune ci erao ciorbdroqiaticd aritdnd ci el ftcea ceva ce intdiulniscut ar fi trebuitsd facd.in vremeaaceea, eraobiceiulca intr-o zi specificidin an fiui int0i gi si o pundpe mormAntul niscut ca preotal familiei si gdteascd lui Avraam". aceastA supi rogiaticd RabinulHerbertS Goldstein in Comentariile Biblice pentruCitirePersonald arede spusurmitoarele in leg[turi cu acest obicei:,, Potrivitrabinilor,in ziuaaceea Avraama murit; gi s-aformatacest obiceica primamasi dupi inmormintaresdfie adusd AceastS de cei carenu sunt?ndolia{i. mdncare simboliza in general gi pe cd roatamo(ii se invdrte in celedin urm[ atinge fiecare. Agadar Iacova trebuitsi fiarbl mdncarea ce nu putea fi gdtiti de pdrin{ii sdi". Dr Cohn continud,,,Noi rezumdmscrierile din Talmudulevreiesc"qi aici adduceun citat, ,,Dar Esauin loc s6-gitndeplineascf, datoriaa plecat la v6natin timp ce Iacov de dragulfamiliei fdceaceeace numaiint6iul niscut ar fi trebuitsi factr.Firi indoiald,Iacov a mers departecu pregdtirea cd fratelesdu iqi va face apariliamai ciorbei sperdnd tdniu. Dar esaua venit de la cdmppejumdtateflimdnd fbri nici un interes dec6tsatisfacerea dorinfei salefireqtiqi carnale. I-a spus,,, Dd-mi,te rog, sdmdndnc din ciorbaaceasta rogiatici,fiindc6suntrupt de oboseal6". Apoi Iacov i-a spus,,, Vinde-mi azi dreptultdu de intdi-n6scut". El ar mai fi putut adduga, in locul t6u- pentruci numaica intdi ndscutaveamdreptulsi ,,Daci a trebuit si fac aceasta fac aceastislujb6.Trebuiasi fie fbcuttr de intdiul ndscutgi numaieu ii in{elegscopul".Dar Esaugi-a dispreguit dreptulde intdi nf,scut 25 versetul34 gi l-a vdndut a$acum ni se spune ?nCuvdntin Genesa pentruo ciorb6.Dup[ ce a mdncat, a btrutgi gi-asatisfdcut foameas-aridicat gi gi-avdzutde propria plicere gi bucurie".Prin acestfapt, Esaua p6gitin afaraplanuluilui Dumnezeu; a devenitlumesc. Un lucru important ar trebuiobservat. Acestlucrunu are nimic de a facecu mdntuirea veqnicd a lui Esau. El a putut fi mdntuitprin gi prin credinf[.Avea de a facedoar cu modul in careDumnezeu aveasi indeplineascl Legtrmdntul Avraamic.in ceeace privegte mdntuirea vegnictr lui Esau,existi dovezic5 el, de fapt, s-a poclit pentrucI il gdsimimpreund tatilui lor, Isaac.inaintede cu Iacov la mormdntul se parecI Isaaca acceptat apeasta, faptulcd fratelesiu a primit binecuvAntirile Leglmdntului.Totugi seridici imediato intrebare cu privire la ceea ce Pavela vrut si spuni in Romani9 versetele l0 la 13. Pavela spus,,,Ba mai mult; tot agaa fost cu Rebeca. Ea a zimislit doi gemeninumaide la pdrintele nostruIsaac. Cici, cu toatecEcei doi gemeninu sendscuseri inc6,gi nu fEcuserd nici bine nici rdu,ca s6 rdmdni in picioarehotSr6rea prin care se fEceao alegere, mai dinaintea lui Dumnezeu, nu prin fapte,ci prin Cel ce cheam6, s-a zis Rebecii:,,Celmai mareva fi rob celui mai mic" dupd cum este scris:,,PeIacov l-am iubit, iar pe Esaul-am urdt". $i poatecinevaar trebui sd se intrebecu privire la pasaj,,,L-a alesDumnezeu pe Iacov pentrua fi m6ntuitgi pe Esaupentrua fi condamnat?" acest Cu siguranfInu acestaestetnfelesulacestuipasaj.Dumnezeu doregte ca tofi oamenii si fie mdntuili, poporului inclusiv Esau. In capitolele 9, l0 gi I 1, Pavelse ocupi de alegerea Israelde a fi canalul de pe careaveasi le aduci Legdmdntul binecuvdntdri cel Nou. Dumnezeu l-a alespe Iacovsi fie canalul acestor aqaincdt s6-lpoatdm6ntuipe Esaugi pe fiecaremembrudin neamulcizut al lui binecuvdntEri la versetele Adam. intorc6ndu-ne din Evrei, Legdmdntul cel Nou este pe cale si fie realizatgi, in vederea acestuia, Dumnezeu poporului di aceastlavertizare evreu.Mai intdi, sd nu seinchinechipului fiarei gi astfel sd se lase dugi in imoralitatespiritualdgi, in al doilea rdnd, si nu dea la o parte privilegiulde a fi canalul pentrutoatefamiliile pdmdntului de binecuvdntare agacum a fost fdgdduit in Legdmdntul Avraamic.Esauqi-a risipit acestprivilegiupentrupufindmdncare. Ulterior, versetul17 spunecd el a dorit binecuvdntarea, dar nu a mai existatloc pentrupociin{i. Existi doud cuvintein greacf, pentruunele caretraduc,,pocdin1[". Mai intAi,,,metameleomai"; inseamnd ,,a avearemu$c6ri acfunidatorit[consecin[elor rele".Acestcuvdntestefolositin Matei 27 versetul 3, undecitim ci luda pentruconsecinfele s-a cdit de fapta lui rea. El doar a avut remugcdri rele ale actiunilorlui. Un alt gi inseamn[,,o schimbare cuvAntdin greacl ce se traduce,,pociin{i" este,,metanoeo" a min{ii care 160

I t I

a -

i'il
4\

tl

3 3
{ -

I
I

I I

lir

LIM

frr$

a unui scopmoral". Ceeace spuneversetul17 estecA Esaunu a putut sA consti intr-o intoarcere Necazuluicel Mare, in acestfel. Astfel, pentruevreii care vor trAi in perioada ajungdla pocdinfd qi potrivite. Totugi, Scriptura aratacSlsraelulca va fi una cele mai relevante mai aceastA avertizare din poporul privi poc6i. despre careva la cel pe careL-au Zaharia 12 versetul l0 vorbeqte naliune se va fiu. strdpuns singurul $i sevor bocica pentru PARASIRBA MUNTELUI SINAI

Ir-:rl

I -,.t

Versetul l8: ,rVoi nu v-a(i apropiat de un munte care se putea atinge gi care era cuprins de foc, nici de neguril, nici de intuneric, nici de fnrtunii." Acest verset vorbe$te de instaurareal,egimtntului cel Vechi. Aminti{i-vd cA acesta se ocupa de

It--)t

L-r)

tL .tl
"t'.!

.L L^^.tl -r, 'l

,J- lill

-J. - ,rAt

- -rL. ^. ulr

^-ttrt

dA.r si E-{

uru*
l. .q

a\ -d
-,!

IJrtl! *t -rd

.,L
/,lrtl rr
-/, J

:'

I *tf rt
o!

.ll u E+

arezarcaTeocrafiei cu prezentadivind. Totugi, Legdmdntul era bilateral, depinz6nd nu numai de poporului evreu.Principiul dominantal Legimdntului credinciogia lui Dumnezeu,ci gi de credinciogia inlelegere era ctr Legea era exterioarl in timp ce era Legea. Problema omniprezenH cu o asemenea natura pdcdtoasi era o problemd interioar5. Totuqi, Legea aratd sfinfenia sublimd a lui Dumnezeu. Pasajulincepe, ,, Voi nu v-a!i apropiatde un munte care se puteaatinge".Totugi, pasaiuldin Exod 19 versetele l2 qi I 3 aratdvi muntele nu trebuia sd fie atins, ,,Sd hotdrdgtipoporului anumite margini de jur imprejur gi sd spui: ,,Sdnu cumva s5 vi sui{i pe munte sau sd vd atingefi de poalelelui. Oricine se va atinge de munte, va fi pedepsitcu moartea. Nici o mdnd sd nu se atingSde el; ci pe oricine se va atinge, si-l omoare cu pietre sau sd-l strapungAcu sdge{i:dobitoc sau om, nu va trdi." Cdnd va suna trAmbifa, ei vor inainta spre munte". Observafi cd Israeli{ii trebuiau sd se apropie de munte, dar nu aveauvoie nici sf, steape el, nici sd-l ating[. Era o margine pestecare poporul evreu nu avea voie sd treacd. Atingerea muntelui aveaca rezultat moartea.Levitic 26 versetul 46 rezumd aceasta,,,Acestea Sunt rdnduielile, poruncile qi legile pe care le-a statornicitDomnul intre El gi copiii lui Israel, pe atingereaaveaca rezultat muntele Sinai, prin Moise". Prin urmare, Legea vorbeqtede condamnare; de Haan comentariul moartea. Dr M R in siu asupraEpistolei cdtre Evrei rezume acest verset foarte frumos, ,,Avem aici un tablou al Legii gi al condamn[rii ei. Legea a spus si stea departe,sd nu Sub lege te agteptamoartea.Ea il condamna pe pdcatos.Produceafrici gi tremur. Legea depdgeascd. demasca picatul, dar nu-l indepdrta. Ea a descoperitjudecata, dar nu putea sd mdntuiascS.Cerea desdvArgire,dar nu putea sd producd desdv6rgire.Legea cerea ascultare, dar nu putea sd-l ajute pe pbcdtoss6 asculte.Nu sd mdntuiasc6. si Dumnezeu nu s-a agteptatniciodati ca vreo fiin{6 omeneascd pizeascd Legea. Cdnd Dumnezev a dat i-egea gi a cerut ascultare,El a gtiut cd nimeni nu o va putea pdzi. Mai mult decAtat6t,El a gtiut cd nici un picltos nu o va puteapdzi. Dumnezeua cerut Israelului ceva ce erau complet neputincioqisd faci. Il vom acuza atunci pe Dumnezeu de incorectitudine?Este un Dumnezeu al capriciului? O, nu. Legea nu a fost datd pentru a mdntui, cu pentru aardta neputin{a totalA a omului de a fi mdntuit prin faptele sale gi pentru ca el sd poati abandonaorice speran{d de a se m6ntui singur gi sd se intoarci doar spre Isus pentru mdntuire. Ceeace Legea nu a putut si facd, a frcut Isus". Apoi citeazl Romani 8 versetele 3 qi 4, ,,Cdci-lucru cu neputinfd Legii, intrucit firea pdmdnteascd(Grecegte:carnea, aici gi peste tot unde e ,,firea pdmdnteasc6".)o fEcea fEri putereDumnezeua osindit picatul in firea p6mAnteascS, trimefind, din pricina pdcatului,pe insugi Fiul Sdu cu a pdcatului,pentru ca porunca Legii sd fie implinita in noi," (gi nu prin noi) intr-o fire asemdn6toare ,,caretrdim nu dupd indemnurilefirii pdmintegti,ci dupd indemnurile Duhului". Acum cdfiva ani in urmf, irnpreundcu so{iamea am avut privilegiul s5 vizitdm Israelul gi unul din multele locuri de care eram interesalisd le vizitdm era Knesset-ul, Parlamentul evreiesc. in timp ce agteptam afar6,o doamnd evreicS foarte prietenoasdde vArstd medie ne-a vorbit. S-a prezentat ca ,,Doamna Benjamin". Am intrebat-o imediat dacd era din semin{ia lui Beniamin. ,,Bineinfelescd sunt", a spus ea, ,,nu v[ dovede;te numele meu lucrul acesta?".Am spus ci un prieten foarte bun de al meu, apostolul Pavel, qi era din aceeagi semintie.DoamnaBenjamins-a grdbit sd-mi explice lucrdrileParlamentului Evreiesc pe gal. in timp ce f6cea aceasta, a trecut lAngdnoi un tdndr evreu care purta un Se pare cii doamnal-a cunoscutpe tdnir qi l-a strigat,,,Iosif, vreausi (i-i prezintpe prieteniimei din Sco1ia". Alunci, doamna Benjamin a inceput sd explice de ce Iosif purta acest gal deosebit.A aritat cdtre ciucurii de pe margineahainei gi a explicat ci acestlucru indicd Iosif este un bdiat ce tine Legea. A spus,,,Aceqti

161

.-\
*,1't. t..

ciucurisuntnumili kraspedon". Imediataceasta din Matei capitolul9 versetul mi-a arninfitintdmplarea 20 undeo femeieisraelitd slracdcaresuferea ani s-aatinsde poalahaineiDomnuluigi de doisprezece imi amintesc a fost vindecatd. cI acestcuvdnt,,poal6"estetradusdin cuvAntul doamneiBenjamin, qi Aceastd doamni israeliti timidi sdracd care a suferit timp de doisprezece ani gi-a dat ,,kraspedon". gi, qi seamaciaveade-afacecu Cel de fapt, cu singurulcarea {inut Legea puteas[ o ajute.Aceasta, binein{eles, arati diferen{adintre Legdmdntul cel Nou qi LegSmdntul cel Vechi. Atingereamuntelui undeeradat[ Legeaaducea moarte. Atingerea kraspedonului Celui careeraMijlocitorul Legdm6ntului cel Nou a adusvia{agi pace.Apoi autorulin acest versetvorbegte de muntelecareeracuprinsde foc. judecati. Foculvorbegte de Ioan Botezltorul,vorbinddespre Domnul,a spusci El va boteza cu Duhul Sf6ntgi cu foc. Botezulcu Duhul Sffintvorbeqte de naqterea din nou; focul vorbegte de judecatl. $i judeclfii luiDumnezeu. apoiversetulvorbegte de negurS, intuneric Acesta este reultatul Aifurtun6. GLASUL TRAMBITBI Versetul19: ,,Nicide sunetulde trimbi{il, nici de glasul, carevorbeain agafel cfl cei ce l-au auzit,au cerutsf,nu li semaivorbeascA." Existd doui aspecteale glasului de trdmbi{6.Aici vorbeqtde judecatf,dar mullumim lui gi de indurare. Dumnezeu ci vorbegte Acesttip de trdmbil5de carevorbegte aici est Shophar careera, glasultrAmbifei pe Sianiatuncicdndseproclamau de fapt,cornulde berbece. Copiii luilsrael auauzit poruncileneprihiniteale lui Dumnezeu. poporulcu Isaia,proorocul, a menlioant-o cdnda confruntat plcatul lor, Isaia 58 versetull, ,, Strigdin gura mare,nu te opri! inallA-fi glasul ca o trdmbi{6,qi poporuluiMeu nelegiuirilelui, caseilui Iacov pdcatele veste$te ei". In timp ce Isaia vesteaacest proclama acelaqimesaj. lui capitolul l, spune, adevlr,Osea in proorocia 8 versetul in ,, PunetrAmbila gurS! Vrdjmagulvine ca un vultur pesteCasaDornnului!C6ci au cdlcatleg5mdntul Meu," (adic6 judecal5nu se aplica doar Legdmintulcel Vechi) ,,gi au pdcdtuit impotrivaLegii Mele". $i aceasti judecifii Israelului.Gdsim aceastltr6mbiti a impotrivaoraguluiplgin Ierihon.In Iosuacapitolul 6 versetul 4, ni se spune, inaintea chivotuluigapte trAmbile de corn de berbec; in ,, $aptepreo{isi poarte ziuaa $aptea, sd inconjuraficetatea de gapte ori, gi preofiisd sunedin trdmbife".$i apoiin versetul 20 judecSliilui Dumnezeu descoperim rezultatul gi preo{ii au asupra oragului, ,, Poporula scosstrig6te, poporul sunatdin trdmbipe. CAnda auzitpoporulsunetul trdmbipei, a strigattare,qi zidul s-apr6bugit; s-a suit in cetate, fiecaredreptinainte.Au pus mAnape cetate". gi Totugi,cornulde berbece vorbegte despre indurare. in Scripturi avemprimamentiune a comuluide berbece in Genesa 22 versetul13.De obicei,existdo oarecare semnificalie in prima mentiune a unui subiect major descoperit in Cuvdntul int6mplarea lui Dumnezeu. vorbegte de porunca lui Dumnezeu datdlui Avraamde a aducecajertfd pe singurulsiu fiu, Isaac.Avraam qi-a aritat bundvoinfa dar inainte ca Avraam si-l si facl aceasta, pe injunghie fiul siu, citim in Genesa pe bdiatgi 22 versetele l2 gi 13,,, ingerula zis:,,Sd nu pui mAna si nu-i faci nimic; cici gtiu acumc6 te temi de Dumnezeu, intrucit n-ai crufatpe fiul tiu, pe singurul tdu fiu, pentru Mine."Avraam incurcat a ridicatochiigi avdzutinapoia luiun berbec, cu coamele intrgi l-a adusca ardere un tufiE:gi Avraams-adusde a luat berbecul de tot in locul fiului s5u".in versetul 'f+ citrm da Avraam a numlt acel loc lehovaiire ardtdnd cd Domnul va aduceun inlocuitorpe acel munte.De fapt,acesta a fost exactlocul undeDomnula fost rdstignit. prezintdun simbol uimitor Isaac pesfeIsaag fiul sdu.Ne amintimci a JertfeiDomnului.Citim cI Avraama pus lemnele pentruardere Domnul$i-a duscrucea. Bdiatula fostpuspe altara$acum a fostpusDomnulpe cruce.Totugi,bdiatul nu a fost injunghiat, ci a fostadusun inlocuitor,un berbece prinseintr-untufig.Este careaveacoarnele interesant cd Domnul a avut capulincoronat cu spini.Ulterior,cornulde berbece a fost folosit pentru judecata inaugurarea Legim6ntuluiMozaic ardtdnd gi lui Dumnezeu sfin{enia asuprapicatului. Dar vedem,de asemenea, cornulde berbece folosit pentrua ardtaindurarea lui Dumnezeu. Astfel, Mielul IsusHristos, lui Dumnezeu, a luatasupra Legii ca inlocuitoral nostru.El a fost Cel carea Sablestemul purtat mdnia lui Dumnezeu in locul nostrugi a mers ca pdcdtos la Golgotapentruca noi si putem Isaiadescrie oblineindurare. acestlucru atdtde binein Isaia53 versetul 6, ,, Noi rdticeamcu to{ii ca niqteoi, fiecareigi vedeade drumul lui; dar Domnul a frcut s5 caddasupra Lui nelegiuirea noastrd a judecat5; luat prin pe tuturor" ;I versetul8 spune, El a fost apdsare dar cine din cei de vremea Lui ,, 9i 162

I
I

t I
I

I I I

I/rt

&{ 'ltd

!,

loru

&g

,to,

_l i. fl

-,1 '-iirll*t

_t *dlr! '".J

,-.t.dt{

L/dr!

LJul}

.- .L

14"$! a, li

a crezutcd El fusesegtersde pe pamentul celor vii gi iovit de moarte pentru p6catelepoporului meu?" Existd 9i o altd primA mentiune importanti in Genesacapitolul 22 qi o glsim in versetul2. Este pe Isaac;dupe fiul tdu, pe singurultdu fiu, pe care-liubegti, i-a zis:,,1a cuvantul,,iubire".,,Dumnezeu te in tara Moria gi adu-t ardere de tot acolo, pe un munte pe care {i-l voi spune Eu". In loan 3 versetul l6 citim cd Dumnezeua iubit at6t de mult lumea,c6 a dat pe singurulLui Fiu, pentruca oricinearede Totuqi,existAgi un alt mare adevercareva izvori din mintea in El, sd nu piarA,ci sd aibd viala vegnic6. evreiascecitind acest pasaj despretrAmbilb. Este legat de anul de veselie.Levitic 25 versetul 9 spune, in ziua ispdgirii, sd sunali cu ,, in a zeceazi a lunii a gaptea,sd pui sa sune cu trambila rdsundtoare; trdmbifa in toatd lara voastrd". Anul de veselie sau al cincilea an era cel mai important in calendarul evreiesc. Era proclamatd libertatea in toatd tara, robii erau eliberali gi Israelilii care gi-au instrdinat Totugi, lucrul interesant despre posesiunile, fie prin picat sau lenevie,puteausd-gireia posesiunile. proclamatdZiua a Ispdgirii.Acum, amintifi-ve aceasta era cincea acestan de veselieera ca atunci era in calendarul evreiesc.Eraziua cdnd Israelifii trebuiau sd-qi pldng6 picatele qi cdnd marele sdrbdtoare preot intra in S{hnta Sfintelor gi stropea sdngele vdrsat pe capacul ispdgirii. Ne-1m gandit deja la pe aceasta in Epistold qi ne amintim cd acestevenimentm6ret din Vechiul TestamentIl simbolizeazd Domnul. Dumnezeu a promis Israelului in condifile Legimdntului Deuteronomic sau LegimAntul intoarcerii cd atunci cdnd naliunea se va pocii va privi spre ei cu indurare qi va anunta aceastasunand acestuilucru; mai intdi, era legat de din cornul de berbece.Fdri indioald,Israel va vedeasernnifica{ia LegimAntul cel Vechi de pe Muntele Sinai gi, in al doilea rdnd, de Legdm6ntulcel Nou oblinut la Calvar care era simbolizatin intdmplarea cu Avraam gijertfirea fiului siu, Isaac.Isaia face aluzie la aceasti sirbitoare final[ in proorocia lui capitolul 27 versetul 13, ,, in ziua aceea)se va suna cu trdmbifa cea mare gi atunci se vor intoarcecei surghiunitidin {ara Asiriei gi fugarii din fara Egiptului. Sa Ei se vor inchina inainteaDomnului, pe muntelecel Sfhnt,Ierusalim".Domnul nostruin cuvdntarea profeticddin Matei 24 versetul31 vorbegtedespreaceasta, ,, El va trimite pe ingerii S6i cu trdmbila rdsundtoare,gi vor aduna pe alegii Lui" (fhcAnd referire la Israel) ,,din cele patru vdnturi, de la o margine a cerurilor pdnd la cealaltS". Citim in Apocalipsa ci Ioan a auzit sunetul unei trdmbile, capitolul I versetul 10, ,"In ziua Domnului eramin Duhul. $iam auzit inapoia mea un glas puternic,ca sunetul unei trAmbife". Cel care vorbea era, bineinfeles, Domnul gi Mdntuitorul nostru prosldvit, El este Cel care a purtat mdnia lui Dumnezeu in locul nostru dar acum este Cel care ii vorbegte cu lui Ioan gi?n versetull8 spune,,. Cel viu. Am fost mort, gi iatdcd,sunt viu in veciivecilor. Eu ?ndurare tin cheile mo(ii gi ale Locuinlei mor{ilor". Domnul nostru, Mijlocitorul Legimdntului cel Nou, ii de LeglmAntul cel Vechi cdnd Israelifii au vorbegte lui Ioan cu indurare. Cdt de mult se deosebeqte implorat sd nu li se mai vorbeasc5. ?n cele din urmd, la rdpirea Bisericii, citim despretrAmbila lui Dumnezeu.l Tesaloniceni capitolul 4 versetul 16 spune,,,Cici insugi Domnul, cu un strigdt,cu glasul unui arhanghel gi cu trAmbiia lui Dumnezeu, Se va pogori din cer, gi intdi vor invia cei mor{i in de indurareafafi de BisericS,dar qi de judecata pdmdntului care va fi Hristos". Aici, trAmbila veorbeqte ani din istoriaumani. revdrsat[in ultimii $apte

gdA r-, !

Versetul20: ,,(Pentrucil nu puteausuferiporuncaaceasta: ,Chiar un dobitocdactrseva atingede munte, sil fie uciscu pietresaustrlpuns cu silgeata'." Cuvdntul ,,suferi"traducecuvdntulgrecesc ,,hero" gi inseamnd,,a purta sau a duce". Domnul a fbcut referire la aceastain [-.uca I I versetul 46, ,,Yai gi de voi, invSldtori ai Legii" a rdspunslsus. ,,Pentrucd voi pune{i pe spinareaoamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici m6car cu unul din voastrenu vd atingefide ele". CAt de diferite sunt cuvinteleDomnului din Matei I I versetele degetele 28 la 30, ,, Venili la Mine, 1o[icei trudili gi impovdrafi,qi Eu vi voi da odihnS.Luafijugul Meu asupra voastrd,gi invdta{i de la Mine, cdci Eu sunt blAndgi smeritcu inima; gi ve{i gdsi odihndpentrusufletele voastre. Epistolei c6tre Evrei spunecd Cdcijugul Meu este bun, gi sarcinaMea este ugoarS".Autorul nici mdcar un dobitoc nu putea sd se atingd de munte. Dr Kenneth Weist face un comentariu interesant cu privire la acestaspect-,,Cuv6ntul 'atinge'este^aici'thiggano' 'a fi in contact,a mdnui'. Implicd o atingere sau o strAngerecare afecteazdobiectul. In greaca clasici este folosit adeseain legdturdcu atingereasau mdnuirea unor obiecte sfinte care pot fi profanatede cineva care igi pune mAinile pe ele. Aici atingereamuntelui insemna profanarealui. Intregul tablou de aici este cI sfinlenia sublimd a

I"ttt b:l

.I
rul
-L

-rI

'l
'r,l,ll

..Jl

=l
*J

_^.1

163

_)

Durnnezeului Atotputernic qi orice incerca si pdngireascd aceastdsfinfenie trebuia si infrunte moartea".

EFECTUL ASUPRA LUI MOISE Versetul 2l: "$i priveligtea incit Moise aceea eraaga deinfricogitoare a zis:'Suntingrozitgi tremur!')." pentruLeglmdntulLegii sd qi greaca Acum amintiti-vA originaldarati cd Moiseeramediatorul ci Moise a suferit o fricd puternicd.Astfel, descoperim rezumarea Leglm6ntului cel Vechi in atitudinea lui Moise - judecatdgi team[. Privind la Legimdntulcel Nou descoperim ci acesta aduce paceqi bucurie.Pavelvorbegte despreaceasta in Romani5 versetele 1 gi 2, ,,Deci,fiindci suntem prin Domnul nostruIsus Hristos.Lui ii socotifineprihdnili,prin credintZ, avempacecu Dumnezeu, datorAmfaptul c6, prin credinfd,am intrat in aceast6 starede har, in care suntem;gi ne bucurdmin nddejdea slaveilui Dumnezeu".

BUN VENIT LA MUNTELE SIONULUI Versetul22-242 de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ,,Ci v-afi apropiatde munteleSionului, ceresc, de mii, de adunarea in silrbiltoare de zecile a ingerilor,de Biserica celorint6i niscu{i,caresunt scrigiin ceruri,de Dumnezeu, Judecitorultuturor, de duhurilecelorneprih6ni{i, fttcu{idesfivirqifi, de Isus,Mijlocitorullegimintului celuinou,gi de singele stropirii,carevorbegte mai binedecAt singelelui Abel." Acesteversete sunt punctulculminantal acestei Epistolemlreie. inainte de a privi la aceste verseteminunatemai detaliat,ar trebui observate doui lucruri importante.Mai intdi, autorul se adreseazi acestor evrei spunAnd, ,,Ci v-afi apropiatde munteleSionului".Astfel, concluziaeste cA locul gi oameniivor fi toateprezente cdndacest grupde evreivor apf,rea pe sceni gi, observafi, ci este un grup specificintr-o perioadl specificd din planul lui Dumnezeu. Al doilealucru important, asupra ciruia trebuie hotlr6t este dac6 aceastdscenl este una cereascd Fraza, sau una pdmdnteascd. ceresc" ar sugera ci aceasta lua trebuie este o cereasci dar inainte de a o hotirAre scenl ,,Ierusalimul analizat intregul scenariu. Ludnd primul punct,sd incerclm sd schiltrmevenimentele de la sfhrgitul vremilor a$acum sunt ele relatatein Scripturd. in condiliile fbgiduin,tei din Genesa 3 versetul 15, Dumnezeu a ardtat cI simdn{afemeii,IsusMesia,va zdrobicapullui Satan; adic6,Satanocrafia. Acest qi pe Hristoscobordndu-se eveniment mareesterelatat in Apocalipsa 19.Ioana vdzutcerurile deschise pa pimdnt undeva zdrobi ogtirileAnticristului,iar Anticristulgi prooroculmincinosvor fi trimigi in iadulvegnic. Inaintede acesteveniment, Ioana povestit despre o sceni din cer, undea vizut Biserica pentruospiful nunlii Mielului. Versetele ce a fost ripiti ulteriorpregititndu-se 7 Ei 8 din acestcapitol spun, gi s5-lddmslav6! sd ne veselim, Mielului;sofiaLui" (adic6, Cdcia venitnunta ,, Si ne bucurdm, gi i s-a dat sd se imbracecu in sublire,strdlucitor, Biserica) gi curat." -(Inul subliresunt ,,s-apregdtit, fapteleneprihdnite ale sfin{ilor.)". Apoi in versetul9 continudsI vorbeascd despreosp6{ulnun{ii Mielului,eveniment careva avealoc pe planeta Fericede cei chema{i Pdmint,,,Apoimi-a zis:,,Scrie: la ospdlul nunlii Mielului!" Apoi mi-a zis: ,,Acestea suntadevdratele ale lui Dumnezeu!". A$a cuvinte dar, putemintelegedin acestpasajc6 atuncicAndHristosse va intoarces6-qiaqeze impir5{ia, sfin{ii din perioada Bisericiiil vor insoli. Pavelconfirmi aceasta in I Tesaloniceni 4 versetul17,undespune in mod categoric ingerii sfin1iai lui ci ,,vom fi pentrutotdeauna cu Domnul".Dupi acesteveniment, judecatd. pe fiecarerizvritit de pe planeta pentru Dumnezeu vor smulge Pdmdnt Matei 25 versetul 31 gedea pe spune, CAnd veni Fiul in ingeri, va omului slavaSa,cu topi sfinfii va scaunul de domnieal ,, slaveiSale".DomnulIsus,cdnda spusaceste de cuvinte,S-areferit,bineinfeles, s-a referit la scaunul domniea lui David careestepe pdm6ntin Ierusalimqi de pe careDomnul va conduceplaneta. De asemenea, in leg[tur5cu ingerii gi misiunealor, Domnnula fdcut o dezviluire importantdin pilda grduluiqi a neghinei, agacum ne esterelatat[in Matei 13. El a explicatpilda ucenicilor Sdi gi, in versetul 38, El spune, este fiii Impdritiei; fiii Celui lumea; sdm6nja bun6 sunt neghina, sunt ,,farina, rdu". $i apoi,in versetul 41, Dornnul a spus, ,, Fiul omuluiva trimitepe ingerii SEi,gi ei vor smulge 164

llvl :Id

Ily

1r

',

1, -r

1,{

L :,J

-L - ,rl,r '-1rd

I
r.- lltil 1:,r ul

_,i
l- il|.ti ?)t r .I ...10 rrl '=J ,t _ .-L - . . t r lr =_,t ., _ ,,.L-. L,ii)-J
Pt, )t

--.J-. =li .,

-. t&[J.i .3J

,l

l-x .u b, l

lll !:l

,i .o

L l,,lr r:r "l "l

L
l,ll,ri

L
t".{[

?1"
I

il.

r" l{,

Din din impdrS(iaLui toate lucrurile, care sunt pricind de picdtuire gi pe cei ce sevarfescfErddelegea". juca un rol foarte acesteversete dar gi din alte pasaje din Scripturd putem infelege cf, ingerii vor proeminent in stabilirea impdrifiei Teocratice. Totugi, Ezechiel clescoperd c6 poporul Israel va fi judecat. Ezechiel capitolul 20 versetele35 la 38 spune,,,Vd voi aduce" (adicd pe Israel) ,,in pustia popoarelor, gi acolo Md voi judeca fa16in falA cu voi. Cum M-am judecat cu pdrin{ii voftri in pustia Vd voi trece pe sub toiag, gi vd fnrii Egiptului, aqa Md voi judeca gi cu voi, zice Domnul Dumnezeu. voi pune sub mustrarealegdmdntului.Voi deosebidintre voi pe cei inddrdtnici gi pe cei ce nu-Mi sunt ii voi scoatedin farain caresunt strdini,dar nu vor merge iardgiin lara lui Israel.$i vefi qti credinciogi; cd Eu sunt Domnul". Astfel, la intoarcereaDomnului, rf,zvrdtilii din Israel vor fi duqi din {ari pentru judecatddar cei mdntuili vor intra ?n binecuvdntdrile Neamurilevor impdrdliei.Dupd acesteveniment, fi adunateinaintea lui Hristos gi, probabil prin misiuneaingerilor, vor fi impdrfite in dou6 grupuri. Aceastdjudecatd este amintitd in Matei 25. Un grup vor fi oile, care sunt cei mdntuili gi un grup vor fi pe cei pierdu{i.in Matei 25 versetele32 gi 33, Domnul spune urmdtoarele: caprele,reprezentAnd ,, Toate neamurile vor fi adunateinaintea Lui. El ii va despdrfipe unii de allii cum despartepdstoruloile de capre;gi va pune oile la dreapta,iar caprelela stdngaLui". Momentul crucial care va decidedacl aceste Neamuri sun mdntuite sau pierdute va depinde de modu! in care au tratat poporul evreu. Versetul40 spune,,, Drept rdspuns, impdratutle va zice: ,,Adevdrat vd spun c5, ori de cdte ori afi fbcut aceste lucruri unuia din aceqti foarte neinsemnafi frati ai Mei," ( Ibcdnd referire la evrei) ,,Mie mi le-afi fhcut". Astfel acestepopoaredintre Neamuri vor demonstradacl au avut credinfa mdntuitoaresau nu prin modul in careau tratat poporulevreu.Intorcdndu-ne la primul punct pe carelam menfionatin versetul22ni se spune,,, Ci v-afi apropiatde munteleSionului". Aceastase potriveqte cu intregul scenariual evenimentelor de la sfdrgitulvremii. Biserica,ingerii gi Domnul sunt la muntele Sionului pi dupl judecareaIsraeluluigi alungarea celor rdzvrdtili cei mAntuili vor fi adugi la muntele Sionului. Dupi acestevenimentvor fi judecateNeamurile. Al doilea lucru care trebuie stabilit este daci scenaesteuna pim6nteascd sau una cereasci.Sd ne gdndim mai intdi la titlu, ,,munteleSionului"; este menlionat de o sutd cincizeci de ori in Vechiul Testamentgi de fiecare datd se referd la dealul de vest de Muntele Mlslinilor unde este situat oragul lerusalim. Cuv6ntul este menfionat de gapteori in Noul Testament qi, din nou, tindnd minte cd referinfele din Noul Testament ne duc inapoi la descoperireaVechiului Testament, ele ar putea fi interpretate din nou ca dealul a$ezat la vest de munteleMEslinilor. Arnintindu-necI aceastiEpistoldse adreseazf, in mod specific cititorilor evrei, ei nu vor avea nici o probleml in recunoagterea faptului cd aceastaeste o scend p6mAnteasci,in rnod deosebitavdnd in vedere pasajeleprofetice legatede na{iuneadin care au fost indeplrtafi cei rdzvrlti{i qi care va fi dusi in cetatea lui David, muntele Sionului. Apoi autorul ne di descriere ulterioard a muntelui Sionului ca ,,cetatea Dumnezeuluicel viu". In Ezechielcapitolele40 la 48 ne estedescrisin detalii incredibiletemplul de unde Domnul va domni in timpul impdrdfiei de o mie de ani. Ezechiel aratdcd topografia !6rii va fi schimbatdcomplet la venirea lui Hristos qi cd lerusalimul gi Templul vor fi pe un munte inalt. Totuqi, atinge punctul culminant al proorociei sale^ prin cuvintele finale din 48 vcrsetul capitolul 35, ,, Domnul esteaici". Astfel in timpul domniei din Impdrdfiade o mie de ani, munteleSionuluiva fi intr-adevdrcetatea Dumnezeuluicelui viu. Psalmii au multe de spusin legSturi cu munteleSionului.Si ludm, de exemplu,Psalmul69 versetul35, ,,CdciDumnezeuva mdntui Sionul, gi va zidi cetatile lui luda; ele vor fi locuite gi luate in stdpdnire";Psalmul 102 versetul 16,,, Da, Domnul va zidi iarSgiSionul,gi Se va ardtain slavaSa"; Psalmul 132 versetul13, ,, Da, Domnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuin{6a Lui"; Isaiain capitolul4 versetele 2 la 6 ne oferi o proorocieminunatda timpului cdnd Isus Mesia se va intoarcesd domneascd, odraslaDomnului va fi plini ,,in vremeaaceea de miretie gi slavd,qi rodul prii va fi plin de strdluciregi frumusefd pentru cei mAntuiliai lui Israel.$i cel rimas in Sion, cel lSsatin Ierusalim, se va numi ,,Sffint" oricine va fi scris printre cei vii, la lerusalim.Dupd ce va spdlaDomnul murddriile fiicelor Sionului, gi va curdli Ierusalimulde vinovdtia de sdnge din mijlocul lui, cu duhul judeca{ii gi cu duhul nimicirii, Domnul va areza,peste toate intindereamuntelui Sionului gi pestelocurile lui de adunare, un nor de fum ziua, gi un foc de flacdri strdlucitoare noaptea. Da, peste toatd slava va fi un addpost,o colib6, ca umbrar impotriva cdldurii zilei, gi ca loc de addpostgi de ocrotireimpotriva furtunii gi ploii". Astfel, primele idei dinacest verset frxeazdSionul ca fiind arezatpe planetaPdmdnt.Totugi, urmdtoareafrazd,,Ierusalimul ceresc"pare si contrazicdacest lucru. Totugi, ar trebui sd linern minte ci la prima venire a Domnului El a adus EvangheliaimpdrIliei cerurilor.AceastdEvangheliea fost proclamatdIsraeluluigi poruncaera sd se

165

i-

-I
lrt

-J '
L-

I
l,l

tJ I

u
I

pocdiasci pentrucn imp[r[1ia ceruriloresteaproape impdratului. Degi ea estedescrisd ca in persoana Impirilia cerurilor,se referi, bineinleles, la conducerea ceruluipe pimAnt.Domnul Isus a confirmat Ta, precumin cer,agagi pe pimdnt". ln Evrei 1I aceasta c6ndi-a invdfatsd se roage,,,Vie impdrdfia versetul10, citim ci Avraam,, agtepta cetatea care are temelii tari, al cdrei megtergi ziditor este Agadar,analizdnd toatefaptelecarene-aufost puseinainte,versetul 22 descrieo scend Dumnezeu". gi pimdnteasci. Dupd ce Israela fost curd{it purificat de r[zvr[tifi, vor fi dufi la munteleSionului, Ierusalimul ceresc, cetatea Dumnezeului 22, spicuimtrei puncteimportante. cel viu. Astfel,in versetul estecetatea ci se refer6la Hristoscare va conduce Mai intdi, aceasta Dumnezeului viu. Bineinteles pentruindeplinirea pe scaunulde domnieal lui David care este Legdm6ntului Davidic; se va ageza descries ?n Matei 25 versetul3l ca scaunulde domnie al slavei Sale.in al doilea rdnd, muntele Sionuluiestedescris ca Ierusalimul ceresc. Apoi, in al treilearAnd,vorbegte de ingerii carevor aveao proeminenlideosebitd in timpul acestei perioade gi am descris dejaaceasta in Evrei 1 versetul14 ca pentru ce vor mogteni m6ntuirea". slujitoare trimise s6 indeplineasci o slujbd cei Apoi autorul ,,duhuri de sirbdtoare.Acesta traducecuvdntul grecesc ?i descriepe acegtievrei ca venind la adunarea qi estefolosit doar o singur[ dat6 in Noul Testament. in literaturaclasici greacdeste ,,paneguris" intregului popor la o sdrbitoarepublici. incd o dati, trebuie si gdndim folosit pentru adunarea slrbitoare a Israelului,sirbitoarea asemenea evreilor.Aceastl frazl face referirela cea de-agaptea Corturilor. Acum c6{iva ani am vizitat impreuni cu sofia mea Israelul qi era ?n timpul sdrbltorii gi imi amintesc, la sffirgitulSabatului evreiesc, cd Corturilor.Este una din cele mai veselesdrbdtori qi periferia priveam ieqeau aveau in in unei la Ierusalimului cum credinciogii; stiteam afara sinagogi de pentru gi fetele gi femeiletinere dansau in cercuri a mdnd ramuri de palmier gi steaguriisraeliene a Israelului evreiegti. corturilorcare era cea de-a $aptea sdrbf,toare acompania cdntdrile Sdrbf,toarea vorbegte de Imp[rifia de o mie de ani.ln Luca9 Domnula spusucenicilor Sii ci ce ar folosi un om sd cAgtige toatd lumea,dacd s-ar prdpddisau s-ar pierde pe sine insugi.Apoi in versetul26, Domnul gi Fiul omuluide el, Mele,se va rugina spune, de Mine qi de cuvintele ,, CEcide oricinese va ruqina gi gi qi cdndva veni in slavaSa a Tatdlui a sfinlilor ingeri" in versetulurmdtorcontinul si spun6, ,, p6nd nu vor vedea Adevirat v6 spun,c6 sunt unii din cei ce stauaici, care nu vor gustamoartea, la fatA$i ardtarea Impdrdfialui Dumnezeu". Dupi aceastiafirmafieavemintdmplarea cu schimbarea acestui lucrugi in versetul 33, citim, ,,In clipa cAndse lui Moiseqi llie. Petruqi-adat de semnifica{ia de Isus,Petrui-a zis tui Isus:,,inv5!6torule, estebine sd fim aici; sEfacem despir{eau bdrbafiiacegtia pentru pentru gi pentru gtia Tine, una Moise una llie." Nu ce spune". Totugi,Petruera trei colibe:una DomnuluiIsusin slavaSa congtient de semnificafia slrbdtorii corturilorgi a fdcut leglturacu venirea gi aqezarea Astfel, c6ndevreii se vor apropiade munteleSionuluivor celebra o sirbtoare Impdr6{iei. 3 facereferirela aceasta, corturilor.Apocalipsa 21 versetul vesel[, qi anumesdrbitoarea ,,$i am auzit cu oamenii!El va din scaunul de domnie,qi zicea:,,Iatdcortul lui Dumnezeu un glastare,careiegea lor". $i apoi.in locuicu ei, gi ei vor fi poporulLui, gi Dumnezeu insugi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul celorintdi n6scufi, caresuntscrigiin versetul 23 autorulfacereferirela un alt grup,qi anume,,Biserica grup,,,Biserica privindacest faceo observafie intereSant6 adevirati esteformat[ ceruri".C I Schofield pAndla prima inviere; I Corinteni dintr-unnumir intregde oamenindsculidin nou de la Cincizecime 12 gi 13 este 15 versetul 52, unili cu Hristosprin botezulcu Duhul Sfhnt,I Corinteni12 versetele 22 qi23 ca sI fie un templus{hnt,un locag trupul lui Hristosa cirui CapesteEl, EfeseniI versetele al prin Duhul, Efeseni2 versetele Iui Dumnezeu, 2l Si 22 esteun singurtrup cu Hristos, Efeseni5 2 la 4". curattr cu btrrbatul ei, 2 CorinteniI I versetele versetele 30 gi 31 gi logodilicu El ca o fecioard Autorul face referirela acestgrup care au numelescrisein ceruri.Aceast[ menfiuneestefEcutdde epistole 2 gi 3. in epistola ale Domnuluicltre celegapte Bisericidin Apocalipsa doul ori in celegapte in capitolul l7 spune, 2 versetul ce va birui, ii da sd mindncedin voi DomnuluicdtrePerganr ,,Celui qi-i pe pe piatri gi piatra aceasta estescrisun nume nou carenu-l gtie manaascuns6, voi da o alba; 5, Domnulii scrieBisericiidin nimeni decdtacelacare-lprimegte". $i apoi in capitolul3 versetul nicidecumnunnele din Sardes, ,,Cel ce va birui, va fi imbrdcatastfelin hainealbe.Nu-i voi gterge TatdluiMeu gi inaintea ingerilorLui". Apoi in carteavietii, qi voi mdrturisinumelelui inaintea tuturor".El vajudecamai versetul 23 autorulfacereferirela Domnulca fiind ,,Dumnezeu, Judecdtorul lor; pdcatele nu pentrupdcatele lor au fost purtate odati pentrutotdeauna la Golgota,ci intdi Biserica, cu r[spl6{ile.Pavelin 2 Corinteni5 versetull0 spune,,,Cdci tofi va fi judecti dupdrlpire in legdturd judecati inainteascaunului de al lui Hristos,pentruca fiecares6-giprimeasci trebuiesd ne in{Efigdm 166

il

it
il

I g g 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

J 3 3 P

iuSl
r5splatadup5 binele sau rAul, pe care-l va fi fEcut cand trAia in trup". Apoi Domnul va judeca Israelul.. Ne-am ocupat deja de aceastagi Ezechiel vorbe$tedespre ea in capitolul 20 versetele35 la 38. Mai apoi Dumnezeuva judeca Neamurileo agacum am vdzut in Matei 25. Totugi, dupd Impdrdfiade o mie de ani, pimdntul gi cerurile care sunt acum vor trece gi un mare Tron Alb va fi aqezatpentrujudecata finald. Ioan, apostolul,face referire la aceasta in Apocalipsa20 versetele11 la 15. Se vorbeqtede invierea celor pierdu{i, care vor fi judecali potrivit cu faptele lor. Toti cei care vor sta inaintea Marelui Tron Alb vor fi trimigi intr-o vegnicie pierdutd pentru totdeauna.Acest pasaj dureros subliniazi ch fiecarememebrudin neamul lui Adam poate fi rndntuit doar prin lucrareaDomnului de la Calvar, prin har gi prin credin[I. Apoi autorul vorbegte de ,,duhurile celor neprihdnili, frcufi desdvdrgili". ,,Desdv6rqit"traduce cuv6ntul grecesc,,teleioo" gi inseamnd ,,a sfhrgi sau a completa". in Matei 22 citim despreintdmplarea cdnd Isus a fost confruntat de Saducheicare nu credeau in inviere. Singura parte din Scripturd pe care saducheiio acceptauerau primele cinci cdr{i ale Bibliei, Pentateucul. Pentru a le rdspundeSaducheilor, Domnnul a ales un pasaj din Pentateuc Ai a spus, ,,CAt privegteinvierea mor{ilor, oare n-a{i citit ce vi s-a spus de Dumnezeu,cdnd zice: ,,Eu Sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeullui Isaac,gi Dumnezeullui Iacov?" Dumnezeunu este un Dumnezeual celor morfi ci al celor vii." Noroadele,care ascultau, au rdmasuimite de invS{dtura lui Isus". Timp de mulli am infeles gregit pasaj. cu totul acest Credeamci Hristos a spus cd Avraam, Isaac gi Iacov, a$acum spune Pavel, ,,nu mai erau in trup, dar erau cu Domnnul" qi, sub acestaspect,trdiau.Totugi, mintea evreiasci gi, in mod deosebit,aceqtiSaducheivedeauomul ca pe o fiin{6 triunl - trup, suflet gi duh - qi astfel persoana vie putea fi descrisi ca cea care avea un trup fizic. Citdnd acest pasaj, Domnul a ariltat acestor Saducheinecredincioqi ci Dumnezeua trebuit sd invieze pe sfinlii din Vechiul Testament daci El este descris ca fiind Dumnezeul lor. Saducheiigi poporul nu au observatnioiodati acest mare in Pentateuc gi spune ci mulfimile au rdmas uimite de invi{itura lui. Daniel a fost asiguratin mod personalde inviere gi ultimul versetdin cartealui profeticdspune,,,Iar tu, du-te, pdnd va veni sfdrgitul;tu te vei odihni, qi te vei scula iardgi...odatd in parteata de mogtenire,la sfdrgitul zilelor". Acest verset aratd cd, lui Daniel i-a fost promis[ o zon6 specificl din Israel descrisdca ,,partealui de mogtenire" gi la sfhrgitul zilelor l)omnul il va invia aqa inc6t si se poatd bucura de mogtenirea lui. Astfel fraza ,,duhurile celor neprihSnili, fhcu{i desivdrgili" face referire la sfin{ii invia{i din Vechiul Testament, Apoi in versetul autorul scoatein evidenfd adevdrul mdret ci aceqti evrei il vor intAmpina pe ,,Isus, Mijlocitorul legdmAntului celui nou". Numele uman al Domnului, Isus sau leshuaa fost folosit in mod specific intruc6t acestava fi plin de insemndtatepentru cititorii evrei. Lor le-a fost descoperitacest adevdr mAref - Iehova mdntuiegte- pe Cel care nu este doar Dumnezeul viu, ci gi Mijlocitorul evreilor. l-eg6mdntului cel Nou. Incd o dat6,in legdturl cu acestLegdmdnttrebuie si gdndim asemenea In perioadaBisericii noi suntemcei care primim binecuv6ntdrile Legdmdntuluicel Nou. De exemplu, cAnd Pavel ne dd invd{dturi cu privire la insemndtateacinei Domnului in I Corinteni I I versetul 25 spune, ,, Tot astfel, dup6 cin6, a luat paharul gi a zis: ,,Acest pahar este legdmdntul cel nou in sdngele Meu; sd facefi lucrul acestaspre pomenirea Mea, oridecdte ori ve{i bea din el". De asemenea, in 2 Corinteni capitolul 3 versetul6 Pavel a vorbit despreel insugigi desprealli apostolica fiind ,,slujitori ai unui leg6rn6ntnou", $tim din Ieremia 3l qi Ezechiel36 cd Leg[mdntul cel Nou aduce nagtere din nou, iertare de plcate, locuirea Duhului SfAnt, ascultare,o cunoagtere a lui Dumnezeu. Totuqi, multe texte din Scripturd aratd c6, promisiunile LegdmAntului cel Nou aduc de asemeneabinecuv6nt6ri nafionale gi pentru Israel care vor avea ca rezultat binecuv6ntareainternalionald gi mondiald. Ar fi dificil si le enumerdm, dar potrivit cu Ezechiel36 gi 37 gi leremia 32,va fi o expoziea populalieiin lsrael; poporul va fi unificat;nu va mai fid us niciodatddin {ard;gi Israelnu va mai fi respinsniciodati de Dumnezeu.Astfel, cAndIsraelva fi acceptat in cele din urmd dup6 poc[in{a lor national[,condiliile Legim6ntului Avraamic vor fi indeplinite. $i, in cele din urm6, acest pasaj vorbegtede ,,sAngele stropirii", referindu-se la sAngele scumpal lui Hristos ,, carevorbegte mai bine decdtsdngele lui Abel". Teologii sunt imp6(ifi cu privirea la insemndtatea acestui lucru. De exemplu, Dr Kenneth Weist crede cd autorul nu vorbegtede sdngelelui Abel care a fost virsat de fratele sdu ucigag,Cain, ci de sAngele animalului care afost injunghiatde Abel qi adusca jertlb lui Dumnezeu.Argumntul lui KennethWeist esteci intregul scop al Epistoleiestesi dovedeascd evreilor cd vdrsarea sdngeluianimalelornu putea sd aduc6 ?ndepdrtarea pdcatului qi era nevoie de sdngele scump al lui Hristos pentru a aduce rlscumpSraregi iertare.Totuqi,Dr Zane G Hodges,in comentariulsdu, sugereazd lui Abel cd s6ngele strigd dupd dreptate dar sAngelelui Hristos asiguri acceptare.Cred ci ambele puncte de vedere sunt

'J.

'), )

1e\

ttJ

:JJ

I-,<

'-)

,
=)

L,.
't

L
- ',,| =j1 l

.L
s- il,.r r-a- .r

L t"r;
"JJ

-I

-I
r-lll L__l u )

*.L
+JIr 3;)l .u

-".L
l-.!.t e;l

'i J

-'L.
3.,ft E-I ,l J

_l !bL! EI

..{ .'

ltJtt ,{ J llr
_....L

-L

a"l|t ,r gJ o

-L
I'r."1 3't

.L
f.ll
I

zrl .

,r

I
+d,rl,t tl

-'l' I I
a
-

- t "t . , _l
I

lr,

167

i.. l, '-l
I

-J
LL

I
ll l:

_-l

Totugi,potrivit cu minteaevreiascd, corecte. stropirea sdngelui vorbegte de jertfa din Ziva Ispigirii gi sdngelelui Hristos prezintd, modelul deslvArgital simboluluidin Vechiul Testament. Autorul s-a in capitolul9 versetul24, ,,Cdc\Hristosn-a intrat intr-un locagde inchinare ocupatdeja de aceasta ftcut de mdndomeneascd, dupSchipuladevdratului locag de inchinare, ci a intratchiarin cer,ca sd Se infEliqeze acum,pentrunoi, inaintea lui Dumnezeu". Astfel,esteabsolut adevdrat ceeace spunteologii - cu siguranfijertfele animalelornu puteausd aducf,vreodat[o indepdrtare a pdcatuluigi sdngele vdrsat al lui Hristosne aduce acceptare.

t[
il

"J
:[

AVERTIZAREA FINALA A LUI DUMNEZEU Versetul pe Cel ce vl vorbegte! 25: ,,Lua{iseama ca nu cumvastrnu voifi s6 asculta{i Clci daci rt-au peCelcevorbea pepAmAnt, scilpat ceice n-auvrut sil-L asculte cu atdt mai mult nu vom sclpa noi,dacfl neintoarcem de la Celcevorbegte din ceruri." Capitolul se concentreazd asupraprimei fraze din versetul28, ,,Fiindcdam primit, deci, o impdr6{ie,care nu se poatecldtina". Acest versetse concentreazL in mod specificasupraacestui concept.Imp[rdtia care va veni sub Isus Mesia pentru care am fost inv6{agisd ne rugf,m ,,Vie ImpdrdtiaTa" va fi stabilitdin condiliileLegSmdntului cel Nou gi, astfel,va fi o Impdrltie vegnic5. gi impdrlfia care a fost stabilitd in Evreii citind acest verset vor vedeadiferen{adintre aceasta Legdm6ntul cel Vechi. Ar trebui sd finem minte intotdeauna cl teocratia a fost stabilitS, de fapt, sub mediatoriald conducerea a lui Moise. Legimdntul era marcat gi stabilit din punct de vedere al orinduirii teocratice de prezenla divind.De asemenea, in Exod l9 versetul 6, avemprima men{iune a implriliei in Scripturl,,,imi ve{i fi o impSrdfie de preofigi un neamSfdnt".Moise a fost,bineinieles, pe pdmdnt. mediatorul; a fost pentrupoporulevreuvocealui Dumnezeu in Numeri capitolull4 avem intAmplarea c6nd Israela ajuns la Cades-Barnea le-a fost datd, ocazia sd intre in fara promisf,prin Ei ftcutf, lui Avraam.Versetele frgdduinlalui Dumnezeu I qi 2 spun,,,Toati adunarea a ridicatglasulgi a poporul pldns inceputsEfipe.$i a in noaptea aceea, To{i copiii lui Israelau cirtit impotrivalui Moiseqi Aaron,gi toati adunarea le-azis: ,,Dece n-om fi murit noi in faraEgiptuluisaude ce n-om fi murit in pustiaacaasta?". 4 spune, o cipetenie,gi si ne ,, $i au zis unul altuia:,,Sdne alegem $i apoi versetul gi astfel pentrupoporgi ei l-au refuzat in Egipt". Moiseera,binein{eles, intoarcem vocealui Dumnezeu nici unul nu a scipat dejudecatalui Dumnezeu. AutorulEpstoleictrtre Evrei ne-a amintitdejadespre El patruzeci aceasta in capitolul3 versetele 17 la 19,,, $i cine au fost aceiade careS-a desgustat de trupurimoarte ani?N-au fost oarecei ce pdcituiseri,gi ale cSror au cdzut in pustie? $i cui S-ajurat El Vedem,deci,c6 n-aupututsi c6 n-aus5 intrein odihnaLui? Nu S-ajurat oarecelorcd nu ascultaserd? puternicd pe careautorulo aduce intredin pricinanecredinlei lor". Chestiunea inaintea evreiloresteci atuncicdnda respins dacl poporulnu a scdpat vocealui Moise,,cuatdtmai mult nu vom sc6pa noi," (evreii) ,,daci ne intoarcemde la Cel ce vorbegte din ceruri". in perioada Legim6ntuluicel Vechi, Legeaera principiul dominant;naturaexterioard a Legii nu puteasi se ocupede naturainterioard pdcitoasi a oamenilordar acum acegtievrei au fost invi{ati ci triind in perioada Legimdntuluicel gi suficienfa pe puterea Nou totul esteprin har gi ei trebuiau si sebazeze lui Dumnezeu. Totugi,secere gi evreii suntavertizafisi nu seintoarc6 credin{5 de la El; adicl de la IsusMesia,carele-a vorbit din ceruri. GLASUL LUI DUMNtrz.EU gi careacuma lEcutfitgflduinfa Versetul 26: ,,Al clrui glasa cl6tinatatuncipilmAntul, aceasta: ,Voi mai
cl6tinainclodatil nu numai pilmintul, ci gi cerul'." in Genesaavem vocea lui Dumnezeuin actul de crealie.De cAtevaori citim in Genesa1,,,$i Dumnezeu a zis" gi dupd aceea citim despre actul de creafte al Dumnezeului Atotputernic dar aici pentru a clltina lucrurile createdar au fost pAngirite de picat gi se stricd. Prima frazd,din versetul 26 spune,,, al cdrui glas a cldtinet atunci pimAntul". Autorul se referi la Exod l9 versetul 18, ,,Muntele Sinai era tot numai fum, pentru cd Domnul Se pogordsepe el in miilocul focului. Fumul acestase 168

E
J 3 3 g

,g

e a e
3
l 3

3 3 J

+
3 3

,ilrL-) ilr .l

l-llf ri .Jt rl

: :L't L ,ll r, .)t

ltr,,
2t{

_ L.,
r t'ls 'Jt t

L-,
'J, *

,I, a) l '.

--)
-,1 'r --r -I
^
aJ

l'li
-l

-I
r/tll r-,lil

ql J

L.Il! at '-ll ')

L

_L.

_"L,
aild
LJI J

_L.
3JI J

i.{L 'il

_.1 ,/i ttlf '-!jt .r

i
fllf .tti lClt .r

*l'
r,J[ ,I

_.L

_L
L.,tJ Lt "t

Lrll

- L ,l
I
l.l,q

indl{a ca furnui unui cuptor qi tot rnuntelese cutremuracu putere". Aceasti sceni atdt de ingrozitoarea acestuiLegf,m6nt Legdm6ntuluiLegii. Dunrnezeul omniscienta qtiut cd agezarea insemnatinaugurarea avea si aducd osdndirecare, in cele din unni, nu a putu fi inepdrtatddedt prin sdngelelui Isus Mesia, ceea ce, bineinteles,avea sb fie realizat in perioadaLegdmdntului cel Nou. Pavel a men{ionataceasta in 2 Corinteni capitolul 3 versetui 6, ,, care ne-a 5i fdcut in stare si fim slujitori ai unui legdmdntnou, face referirela LegdmAntul Legii de pe munteleSinai) ,,ci al Duhului; cdci slova nu al slovei," (aceasta ci omoarA,dar Duhul d5 viata". Isus a murit sub Lege pentru a ne aduce la Dumnezeu. Este interesant atunci c6nd a murit Hristos a avut loc din nou o clitinare a pdmAntului. Matei relateazl aceastain capitolul 27 versetele50 gi 51, ,, Isus a strigat iardgicu glas tare, gi gi-a dat duhul. $i indatd perdeaua dinluntrul Templului s-a rupt in dou6. de sus pdnd jos, pdmdntul s-a cutremurat, stdncile s-au despicat". Astfei, descoperirnvocea Iui Dumnezeucare clatini pdmdntul pentru indepdrtareapdcatului gi pentru a deschide calea Legdm6ntului cel Nou. Apoi Scriptura vorbegte de o altd clitinare a in capitolul 3 plmdntului din timpul gi de la sfArgitulNecazului cel Mare. Ioel relateazdaceasta din Sion, glasul Lui rdsun6din lerusalim, de se zguduie cerurile gi versetul l6,,,Domnul rdcnegte poporului Sdu, gi ocrotireacopiilor lui Israel". Bdtrdnulprooroc, pdmAntul. Dar Domnul estescdparea la aceastain capitolul 2 versetul 6, ,,Cdci aga vorbeqte Domnul Flagai, face de ascmenea,referire oqtirilor: ,,incd pulind vreme, gi voi clitina inci odatd ccrurile gi pdmdntul, marea gi ucatul" gi, in versetul7, ,,voi clStinatoate neamurile;comorile tuturor neamurilorvor veni, gi voi urnpleade slavd 21 5i22. Hagai spune,,,VoiclEtina Casaaceasta,zice Domnul oStirilor".$i apoi, din nou, in versetele cerurile qi pdmdntul;voi rSstumascaunulde domnie al impirS{iilor, voi nimici putereaimpdrSliilor gi carelede rdzboi gi pe cei ce se suie in ele; caii qi cildre{ii lor vor fi trintili la neamurilor,voi rdsturna pdmdnt, gi unul va pieri ucis de sabiaaltuia". Ioan relateazd in Apocalipsa capitolul 6 versetele12 pdnd De exemplu,in versetul la 17 cd in timpul Necazuluicel Mare vor fi tulburiri cosmicesemnificative. face referirela asteroiziicerului) ,,au cdzutdin cer pe pdmdnt, 13, Ioan spune,,, $i stelele"(gi aceasta cum cad smochinele verzi din pom, c6nd este scuturat de un vant putemic". Acest pasaj vorbe$tede qi despre tulburdri semnificative in al treilea cer. In cerurile cu stele, dar Ioan vorbegtede asemenea 7 la l0 Ioan spune,,, $i in cer s-a fecut un rdzboi.Mihail gi ingerii lui s-auluptat capitolul l2 versetele cu balaurul. $i balaurulcu ingerii lui s-au luptat gi ei, dar n-au putut birui; qi locul lor nu li s-a mai gdsit in cer. $i balaurul cel mare, garpelecel vechi, numit Diavolul gi Satana,acela care ?ngeald intreaga lume, a fost aruncatpe pdmdnt; gi impreund cu el au fost aruncafi gi ingerii lui. $i arn auzit in cer un glas tare, care zicea'.,,Acum a venit mintuirea, puterea gi impdrSlia Dumnezeului nostru, gi stdpAnirea Hristosului Lui; pentru cd pirigul frapilor nogtri, care zi gi noaptea ii pira inaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncatjos". Citeva texte din Scripturl vorbesc de asemeneadespre un cutremur de o putere fbri precedent.De exemplu, tAnirul prooroc, Zaharia,in capitolul l4 versetele4 gi 5, vorbeqte despre venirea Domnului pe planeta Pdmdnt cdnd va sta cu picioarele pe Muntele Mdslinilor qi dupd acestevenimentva fi un mare cutrernurde pdmint qi Muntele Mdslinilor se va despica; o parte va merge spre nord gi cealaltl spre sud, formdndu-se astfel o vale uriaEd.Astfel, cd vocea lui Dumnezeucare a cauzatcutremureimportanteva avea ca rezultat ?ndepdrtarea desccrperim Satanocrafiei gi instaurarea impirSfiei lui Mesia. Dar autorul spune, ,, Voi mai clStina inc6odat6 nu nurnai pim6ntul, ci qicerul" gi aici estefbcut6referirelavocea luiDumnezeu care vacauza ciStinarea gi mutarea finald. Acest lucru ne este relatat de Ioan in Apocalipsa 20 versetul I l, ,,Apoi am vdzut un gi cerul au fugit dinainteaLui, gi nu s-a pe el. PSmAntul scaunde domnie mareqi altr,gi pe Cel ce gedea pentru cei o mie de ani de domnie ai lui Hristos ele". Acest evenimentva avea loc dupi mai gSsit loc cdnd orice riu va fi invins. $i apoi,in capitolul21 verseteleI qi 2, citim, ,, Apoi am vdzut un cer nou gi un pSmdnt nou; pentru cd cerul dintdi gi pdmdntul dintdi pieriserd,gi marea nu mai era. $i eu am vdzut coborAndu-sedin cer de la Durnnezeu,cetatca Slbnt6, noul lerusalim, gdtiti ca o mireasSimpodobitd prin clf,tinarevor veni cerurinoi, pentru bdrbatulei".Astfel, duptrce vecheaordnduireva fi inepf,rtatd pdmdnt qi nou o Impdrdfie vegnicd. un

,1 .

,1,
'- J l , l' I
t

I t

r69

L 'l

lrl

_l
*

I
l1l

'l'

I
LUCRIIRILE CARE NU POT FI CLATINATE
Versetul 272 ,rCuvintele acestea ,inci odat6' aratl cA schimbarea lucrurilor clitinate, adici a lucrurilor lllcute, este fEcutil tocmai ca si rlminl lucrurile care nu se clatinfl."

il
il

pe o temelie gi inseamnl,,a transfera Cuv6ntul,,schimbare" traducecuvdntul,,metatithemi" noud". in aceasti crea(ienodi din impirillia vegnici nu va mai fi nici o clStinare. Aceastaeste ordnduirea care va dura pentruveqnicie. Astfel, va fi un impdratdivin vegnic,o impir[tie vegnic6, pentruveqnicie, ceti{enirdscumpdrafi Domeniul vegnic de oriceva fi Bucurievegnic6. ai mai presus PRTMTREAUNEr irVlpanATrr CARE NU POATE Fr CLTNTTTA 28: ,,Fiindcil Versetul am primit, deci,o impilrilfie,carenu sepoate gi cltrtina, si ne arltim mul(umitori, gi cu fricl." astfel lui Dumnezeu plAcuttr, sil aducern o inchinare cu evlavie Privind la acestversetdin perspectiva evreiascd, ar trebui si ne amintim cI bazaplanuluide riscunrpdrare era Legdm6ntul Avraamic.Prin acestLegdmilnt, Dumnezeu a promis cd va indepdrta toate pagubelecauzatede rdzvritirea omului gi va reinstaura Teocraliape planetaPdmdntdupd zdrobirea Impiritiei lui SatanaducAnd binecuvdntare unuiversald asupratuturor familiilor lumii. $i Lgdmdntul a fldg[duitci acestlucru va fi indeplinitprin poporullui Avraam,Israel.Aproximativcinci sute de ani dupi LegdmdntulAvraamic,Dumnezeu a adus Leglmdntul cel Vechi sau Mozaic cu principiullui dominantal Legii gi un sistem dejertfe carein celedin urmdnu puteasAaducd iertaregi curdfirede picat. In perioada Leglmdntuluicel Vechi Israela esuatin mod repetatpdn[ cAndin cele din urmi nafiunea a fost adusf, subblestemele careerauincluse in condiliileLeg[mintului cel Vechi. in condiliile Legdmdntului cel Nou care are ca prinicipiu dominantharul,jertfa lui Hristos aduce curlfire gi biruinfl dar, pentru a veni binecuvdntdrile incluse in Legdmdntulcel Nou, trebuie manifestati credinfa. Agadar, Israelca nafiune trebuiesd seintoarci la credinfa in Mesiaal lor, pe care L-au repinsgi L-au rdstignit.inZaharia l2 versetul10,citim ci ?ntr-o zi Israelca nafiunese va pocii. Acestverset minunatspune, casa lui David gi pestelocuitoriilerusalimului, un ,, Atunci voiturna peste oi duh de indurare de rugdciune, gi iqi vor intoarceprivirile spreMine pe care L-au stripuns.il vor pldngecum pldngecinevape singurullui fiu, gi-L vor plAnge amarnic, cum pldngecinevape un intdin6scut". Atunci naliunea va primi impirilia gi va aveahar;cu altecuvinte,ei vor experimenta, de fapt, harul lui Dumnezeu.Pe deasupra, in termenii Legim6ntului cel Nou, impdrS{ialui Satanva fi indepdrtat5. in Apocalipsal3 versetul2, Ioan spune,,,Fiara" (ceeace inseamnisdmdnfa lui Satan) cu un leopard; avealabeca de urs, gi gurdca o gurdde leu. Balaurul" ,,pe caream v6zut-o,semdna (adicd Satan),,i-a dat puterealui, scaunullui de domnie gi o stipdnire mare". De aemenea, in Apocalipsa 19 loan spune cI la intoarcerea Domnului pe plantetaPimdnt aceastd Satanocrafie controlatd gi va fi aqezalA de Anticrist, simdnla garpelui va fi completzdrobitE implri1ia lui Mesia. petrece Acestlucru se va in perioada Leglmdntuluicel Nou gi nu va mai displreaniciodat[.Gavril a men{ionat acestlucru Mariei in Luca 1 versetul 33, ,, Va impdrdfi"(adec[IsusMesia),,peste casalui Iacov in veci, gi ImpdrdfiaLui nu va avea sfdrgit".Dar versetulspunecf, poporul evreu va primi Impiri[ia intr-un mod foartespecial,gi anumeprin har. Trei lucruri unt observate. Mai intdi, ii vor aduce lui Dumnezeuo inchinarepl[cut6. Expreia ,,a aduceinchinare"traduce cuvdntul grecesc qi inseamnl,,slujbi spiritual[careincludeinchinare spiritual6". Slujbadivini esteastfel ,olatreuomen" Avraamic. Dumnezeu a promis ci toate nafiunilevor fi binecuvdntate legati de Leg6mAntul prin poporullui Avraam.Zahariarelateaz| in versetul8 versetul 23 cL,,in zilele acelea,"(adic[ in timpul imp6riliei de o mie de ani) ,.zece oameni din toatelimbile neamurilor vor apucape un Iudeude poala qi-i vor zice:...Vrem hainei, sd mergem cu voi; cici am auzitcdDumnezeu estecu voi". in Ezechiel capitolele 40 la 48 citim desprelocul undevor duceevreii pe popoarele dintreNeamuri pentrua se inchinalui Isus Mesia.Nu estealtul decdtcurteaTempluluidin Ierusalim. Din nou, in capitolul l4 versetul 16, Zahariaspune, ,,To{i cei ce vor mai rdmdnedin toate neamurilevenite impotriva Ierusalimului, se vor sui in fiecarean sd se inchine inainteaimpiratului, Domnul ogtirilor, gi s5 prSznuiascd sdrbitoarea corturilor". Ne amintim, de asemenea, ci sdrbltoarea corturilor prevestea Impirdfiade o mie de ani. Aga cum Zaharia nu va fi un act incheiatci timpul verbului aratd,acesta 170

if il il

J I l l
J

1:l E{

!* J

al I

c /
.J
I

ci
I

G .I

G J

*:: greecesc, ,,si aducemo inchinare" indici o actiunecontinu[ gi repetati. in perioadaBisericii, Pavel aratdcdnoi avem o datorieasem5natoare. in Romani l2 versetul 1, Pavel spune,,, Vd indemn,deci, frafilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sA aducefi trupurile voastre ca o jertfe vie, sfAnt6,pldcuti lui Dumnezeu:aceastava fi din partea voastra o slujbd duhovniceascS" ;I cuv\ntul grecescfolnsit pentru ,,slujb5" este acela$iacelagicuvant pe care il gisim in acestverset din Evrei. A doua chestiunepe care in leglturd cu planul viitor pentru Israel este ci ii vor aduce lui Dumnezeuo autrul o pune in discutrie inchinare,,cu evlavie". ,,Evlavie" traducecuvenfulgrecesc,,aidos".inseamn[ ,,cu ochii plecafi".Din nefericire, un lucru ce a marcat^poporul evreu de-a lungul vremilor a fost mdndria lor gi, in mod vorbegte deosebit,mdndria lor spirituald.In Romani 9 versetele3l la 33 Pavel ajungdnd la aceasta despreNeamurile care au ob{inut neprihdnireaprin credin{i gi apoi spune,,,Pe cdnd Israel, care umbla Pentru ce? Pentru cd Israel n-a dupd o Lege, care sd dea neprihdnirea,n-a ajuns la Legea aceasta. c6utat-o prin credin{d, ci prin fapte. Ei s-au lovit de piatra de poticnire, dupd cum este scris: ,,latd c5 pun in Sion o Piatri de^poticnire,qi o st6nci de c6dere: gi cine crede in El, nu va fi dat de rugine". Apoi, in al treilea rdnd, Ii vor aducelui Dumnezeuo inchinarecu fricd. Aceastainseamni ci ei vor fi aten{i la atitudinea lor faf6 de Dumnezeu. imi amintesc cd acum mulli ani in urmi ascultam un predicator la o intdlnire in aer liber; ii avertizape ascultdtori cd ar trebui sd se teamd de Dumnezeu. Aproape de mine stdteaun opozant;a strigat, ,,Am suficiente temeri in viala mea fbrd sd trebuiasctr str A spus,,,Domnule,m-a1i mi mai tern gi de Dumnezeu". Nu voi uita niciodatdrispunsul predicatorului. in{eles gregit. inainte ca Dumnezeu s[ md fi mdntuit, mi temeam cd Dumnezeu ar fi putut sb md rineasci, mi-am dat seamacd eram un picdtos gi meritam judecata lui Dumnezeu dar apoi am auzit mesajulEvanghelieigiam descoperit dragostea lui Dumnezeugi cum a murit El pentrupicdtogi,gi miam predat viafa lui gi am acceptatmAntuuireaLui. De atunci am ajuns sd-L cumnosc gi sd-L iubesc.$i acum md tem de Dumnezeu dar acum md tem ca nu cumva sf,-L rinesc". Acesta este simbolul fricii evlavioaseprirr care aceqtievrei puteausd-i aducdlui Dumnezeuo inchinarepldcutdprin harul S[u gi, din nou, intorcdndu-ne la Romani l2 versetul 1, in aceasti perioadda Bisericii acestaeste modul in caretrebuie s[ duceminchinareM6ntuitoruluiinviat.

- .tr=,.
l-li| r)
!!/l) t

_.L.
l,ltlv L,ll J

- L,,
cal I

.L.
t4 .t

L.
r J.t, ,.r

L
I iil rl '!. l

r .rl,i
rJ .l

r-J ql 'Jlr

_t.
-L
a/irf

I
"d

sl, | .u

-.lllll ,r

-L
I

ql

Dumnezeul Versetul29: ,,FiindcA nostrueste,un foc mistuitor'." tn I Petru 4 versetul12, apostolulne aduceaminte ci incercdrilenoastreau fost de foc,,,Prea iubililor, nu vd mirafi de incercarea de foc din mijlocul vostru,care a venit pestevoi ca sd vd incerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi: dimpotrivi, bucurati-va, intrucit aveti parte de patimile lui Hristos. ca sd vi bucurali gi sd vi veselili gi la ardtareaslavei Lui". Existi o incercare de foc pe care toattrmulfimea credincioqilor o intdmpind,dar carevine mai mult din incerclrile vietii decdtdirect din lui mdna Dumnezeu. Dar aici autorul aratl un foc mistuitor care vin de la Dumnezeu. Biserica va fi singura care va experimenta acestfel de foc in legdturdcu pierdereardsplifilor credinciosului.in I Cointeni 3 versetelell la 13, apostolulspune,,,Cici nimeni nu poate pune o alti temelie decdtcea care a fost pus6, qi care este Isus Hristos. Iar dac6 clddegtecineva pe aceastdtemelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fin, trestie,lucrareafiecdruia va fi dat6 pe faf6: ziua Domnului o va face cunoscut,cdci se va descoperi in foc. $i focul va dovedi cum este lucrarea fiecdruia". Apoi apostolul arati ci credinciosul va primi rdspldtiri numai pentru lucrarea care a rdmas dincolo de foc. $i apoi, in Apocalipsa 20 versetul11, Ioan face aluzie la focul care va distrugecerurile gi pdmdntuldin prezent, ,,Apoi am vizut un scaunde domnie mare gi alb, qi pe Cel ce qedeape el. P6m6ntul gi cerul au fugit dinaintea Lui, pi nu s-a mai gdsit loc penlru ele". Petru amplificd aceastain 2 Petru 3 versetul 12, in carc ccrurilc aprinscvor picri, gi trupurileceregti ,,Agteptind gi grlbind venireazilei lui Dumnezeu, sc vor topi de c6ldurafocului?". $i apoi, fn cele din urrn6,estc focut mistuitor pentru cei condamnali, penrtru Satan qi ingerii lui. Apocalipsa20 versetul 15, ,,Oricine n-a fost gdsit scris in carteavietii, a fost aruncat in iazul de foc".

'

-L

iJltl,,l eu.r

l,tlll 'ri ?u .r

-I

-.L a.rJll,[
llulr I

_t uuil
lll/ [

_.L Liilll .l *[
LI,JI

,1,
triJ[,,r sirl r

,I

I
Lld

t.l,
Llr

I
I

tl'
J
Ltl 1l

171

_-]

ri

CAPITOLUL 13 iNrnmNunr
indemnurilecare au fost date de autor se aplicd sfin{ilor din toate veacurile.Totugi, vor fi de o important[ deosebitl pentru evreii credinciogi din perioadaNecazului cel Mare. Problemele deosebite prin care va trece poporul lui Dumnezeu in acea perioadd din istoria umani vor face ca aceste qi o importan{Ispeciali. indemnurisi aibl o semnifica{ie

1. FITI PLINI DE DRAGOSTE Versetul 1: ,,St6rui{iin dragostea fr5{easc6." ,,Dragoste fr6!easc5" traduce cuvdntul grecesc ,,philadephia". Include cuvAntul ,,adelphos" gi inseamnd de la acelagi sAn". Astfel, Dumnezeu agteapti ca acest fel de dragoste sd se gdseasci in familia ideali. Prin Duhul Sf6nt, care este in noi, Dumnezeua pus acea dragostein inima fiecdrui credincios gi astfel este indemnul ,,Sd lds[m ca aceasti dragostesi locuiascdin comunitateasfin{ilor".

2. FITI PRIMITORI

DE OASPETI

Versetul2: ,,Si nu dafi uitirii primirea de oaspe{i, firi si gtie,pe lngeri." ciici unii, prin ea au g6zduit, Expresia,,primire de oaspefi"traduce,,phileoxenos"; ,,phileo" inseamnd,,dragoste"; ,,xenos" inseamnd,,un strdin sau un oaspete".Astfel dragosteafrileasci menfionatdin versetul I trebuie sd fie extinsi dincolo de familia apropiatd.Apoi autorul continud s[ spuni cd primirea de oaspe{iaduce binecuvdntiri negteptate. El spune cd fbcdnd aceasta,,unii au gdzduit, fErd sd gtie, pe ingeri". Probabil in pe l-a avut minte Avraam. Citim despre?ntdmplarea din Genesal8 cAnd la cortul lui Avraam s-au infrligat cei trei strhini. Este interesantsI observim modul in care i-a primit el pe acegti striini. Aga cum am vdzut, unul din ei era Hristos inainte de intrupare gi ceilalli doi, fiinte angelice, probabil, Mihail gi Gavril. Exist5, de asemenea, o intdmplare frumoasdin Luca 24legatd,de cei doi de pe drumul Emausului.Ei se intorceaude la lerusalimcu fe{elegi inimile tristedatoriti evenimentelor care au avut qi loc in Ierusalim, anume rdstignirealui lsus. $i apoi s-a ardtatStrlinul qi le-a deschisScripturilegi ochii lor pentruevenimentele care au avut loc. $iapoiin versetul29,Lucarelateazd,,,Darei au staruit de El, gi au zis: ,,Rdm6i cu noi, cdci este spre seari, gi ziua aproapea trecut." $i a intrat sd rdmdnd cu ei". Luca spunein continuarecum au adus ei mincare pentru oaspetelelor giin timp ce frAngeapdinea, au recunoscutcd era Mdntuitorul inviat. Cuvdntul ,,rdrndi" pe care Luca il foloseqteeste ,,meno" pe care scriitorul l-a folosit in versetul I gi care se traduce ,,a stirui". Totugi, un alt lucru pe care ar trebui si-l {inem minte este in legiturd cu perioadain care va fi cititd,aceasti Epistoli de evreii credinciogi. Sub conducereafiarei va fi un imperativ sI primeqti pe cei car au refuzat si primeasci semnul fiarei. Asemenea oameni nu vor putea sf, cumpere gi sI vdndd qi, astfel, vor fi in circumstanle economice foarte dificile. Ne amintim, incd o dati, cd in Matei 25 versetul 35 ce a spus Domnul celor care vor intra im impIrdtia Sa. ,,Cdci am fost flSmdnd, qi Mi-afi dat de mdncat; Mi-a fost sete, qi Mi-a1i dat de bdut; am fost striin, Si M-ati primit". Astfel, ?n timpul acestei perioade ingrozitoare de pr.igoanl primirea oaspelilorva fi o necesitate extrem6.

3 3 l 3 l I I

t72

3. AMTNTTTT-VA
Versetul 3: ,,Aduce{i-v6aminte de cei ce sunt in lanfuri, ca gi cum afi fi gi voi legali cu ei; de cei chinui{i, ca unii care gi voi sunte{i in trup." Cuvdntul ,,aminti{i-v5" este destul de frorlat in aplicarea lui. inseamni ,,a-i avea intotdeauna in

un cuv\ntgrecesc mintepe cei caresuntchinui{i".CuvAntul traduce interesant ,,chinui1i" ,,kakoucheo" gi inseamn6 ale istoriei umane,omul lui Satan, ,,a fi iinut de rdu". ln ultimile gaptesdpttrmdni Anticristul va aveaautoritate lumii qi in acest timp scurtva {ine lumea subcaptivitatea absolutlasupra de cei caresuntin lanfuritrebuiesI fie legatd sa.$i apoi,Ei mai ciudat,autorulspune de ci amintirea qi 28 faceo afirmatiecare faptulca cititorii Epistoleisunt ei in trup.DomnulIsusin Matei l0 versetul estefoarterelevantl pentruacestverset,,,Nu vd temei de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide gitrupulin gheen6". gi sufletul sd piardd Binein{eles sufletul; ci teme{i-v6 mai degrabd de Cel ce poate pe cineva in iazulde foc gi aluziadin versetul din Evrei cd numaiDumnezeu esteCel carepoate trirnite gi astfel este cinstipe Dumnezeu nu trebuie si ne temem de cei carepot ci oricineestechinuitIl poate ucide trupul.

4. FITI CURATI Verseetul 4: ,,Cilsf,toria c6ciDumnezeu va judeca sfl fie finuti in toat5cinstea, Eipatulsil fie nespurcat, pecurvariEipe preacurvari." Autorul spune, Aceastd cinsteincludetot ceeace este ,,Cisdtoiasd fie finutdin toatl cinstea". gi important demn. Interesant, legat de cuvAntul,,slav6".De exemplu, in Scripturf este adesea Apocalipsa 4 versetul gi rnulpumiri 9, ni se spune, frpturi vii aduceau slav6, cinste Celui aceste ,,Cdnd ce qedeape scaunulde domnie, qi care este viu in vecii vecilor". Cdsdtoria a fost instituitdde gi in ultimile zile din istoriaumanbea va fi atacatA Dumnezeu intr-adevdr, de Satan. atacula inceput deja.$i apoi autorulspunecb patulsd fie neipurcat. inseamni,,nepdngdrit, imaculat". Petrufolosegte gi estedescrisd acestcuvdnttn I Petru I versetul 4 despremogtenirea noastrd ca ,,o moqtenire gi neintinatS". nestricdcioasd, Concluziape care trebuie sA o tragemste cA orice relalie in afara relalieiede cdsdtoriene pdng6regte. Acest versetpoartdin el o avertizare specifici, gi anumeci grecesc Dumnezeu va judecape cei curvariqi preacurvari. traduce cuvdntul din ,,Curvar" ,,ponroso' rom6nesc,,pornografie". care oblinem cuvdntul

5. FITI MULTUMITORI
Versetul 5: ,,Strnu fifi iubitori de bani. Mulfimifi-vl te las,cu nici un chip nu te voi pilrisi'." cu ce avefi, cici El insugi a zis: ,Nicidecum n-am si

,,Sd nu fi1i" inseanrni .,a avea un fel de via{6 sau comportament" gi autorul spune ,,sd nu fim

iubitori de bani". Expresia ,,iubitori de bani" traduce un cuvdnt grecescinteresant,,aphilarguros". Poatefi imp6(it in trei secliuni - ,,a" inseamnd,,nu"; ,,phileo" care inseamni ,,iubitor de"; ,,arguros" inseamnd,,argint". $i astfel, suntem sfbtuili sd nu fim iubitori de argint. in lirnbajul nostru de astdzi, am spune,,,Nu fi1i iubitori de bani gi de lucrurile care se pot cumpdracu bani". $i apoi, cititorii sunt ?ndemnafi sI fie,,mul1umi1i". gi inseamnl ,, interesant,.rarkeo" Din nou, estefolosit un cuvdnt grecesc a avea posesiuni, putere constantS,a te sim{i indestulat, a avea sufucient". Dr Kenneth Weist in - ,,Pavelestemul{umit de el insugipentrucI Studiile saledespre Cuvdntface un comentariuinteresant era un cregtin dependent". Agadar,cuvdntul ,,mulfumif'din pasajulnostru din Evrei inseamni ,,mai mult decdt satisfrcut". Se referd la capacitatea cregtinului dependent de Duhul Sfhnt de a fi independentde circumstanfele exterioare.$i astfel, autorul spune, ,,Fifi mullumiti cu ce avefi". intreaga economie pare sd fie condusdde o nebunie a oamenilor care doresc gi este trist cd cei mai mul{i oameni cu c6t ob{in mai mult cu atdt devin mai pufin mullumili. $i apoi autorul ne dd secretul mulEumirii; fraza ,, cdci El insugi a zis" in greacdeste folositd ca intdrire. Astfel, Durnnezeueste cel

r73

,J
- ,,Cunici un chip n-arnsd gi prornisiunea ?nmod personal esteuimitoare carea promisgi ne-agarantat imi amintesc ci acum te las". Cuv6ntul,,lisa" traduce,,aniemi"qi inseamni,,a lisa sI se scufunde". ani am petrecut o vacanpcu sotiameain Creta.Soliameanu a invilat niciodati sd inoate,aga c61iva Pe ldngd cd i-am sugerat ci cel mai bun loc pentrua invdfaar fi in apelecaldeale Mirii Mediterane. ridicat de sare.imi amintesc ci am faptul c[ eraucaldeerau qi foarteflotabiledatoriti con{inutului pe ap6.O {ineamde mdni qi ii spuneam, ?ncercat sd o inv6[ pe sofiamea sI pluteascd ,,Acum doar qi vei vedeacum apaili va suslinegreutatea dar se temeaca ta". A impdrtdgitexperienla, relaxeazd-te qi pdrisi" rog nu md imi amintesc c[ am citat ?ncetez ,4 spus, te nu cumvasi sf,-isusfincapul". ,,Eric, nu te voi plrdsi, cu nici un chip nu te voi acestversetdin Scripturi qi am spus,,,Nancy,nicidecum ldsa" gi aceasta este o imaginevag6 a ceeace avem aici. Domnul Isus a spus cd ne dd aceaste in textul grecesc este De asemenea, fdgdduin{igi garan{ie ci nu ne va ldsaniciodatd sd ne scufundim. in plus, pentru ci existf,odubli negalieinainteacuv6ntului,,pdrdsi"gi, astfel, frazaar o incurajare puteafi tradusS, in mdnamea".Dar pe lAngi ,,Nu,nu te voi ldsaqi nu voiincetasdte tin gi sI te str6ng gi garanfia va pdrdsi ne-a nu ne cu nici un chip. Cuv6ntul,,pirdsi" aceasta, Domnul dat fbgiduinfa cd gi qi inseamnd cuvdntulgrecesc traduce ,,egkataleipo" ,,a pirisi o persoanlintr-o conditieneajutoratf, distrusd, a abandona saua pdr[si in necaz".Totuqi,in limbajul original,existdtrei negafiiinaintede o traducere util6 in felul urmdtor:,,Nu, nu, nu te cuvdntul,,pir6si".Din nou, Dr KennethWeistaduce neajutorato nu te nu te voi lSsa nenorocit, nu te voi lisa la strdmtoare, voi pdrisi, nu te voi l6sala necaz, din toate vremile.Totuqi,in voi abandona". Ce promisiuneminunati pentrupoporullui Dumnezeu promisiune pentrupoporulinconjuratal lui va fi aceastd timpul Necazuluicel Mare, c6t de scumpf, Dumnezeu.

il
4

4
q

E E
l
-1

6, FITI PLINI DE INCREDERE ajutorulmeu,nu mtrvoi teme:ce mi-ar Versetul 6: ,rAga cI putemziceplini de incredere: ,Domnuleste putea face omul?'." traduce,,tharrago" Rezultatul acestei ftgiduinle aduce incredere. Expresia ,,plin de incredere" gi inseamni,,a fi fierbinte,plin de rdvn6, indrdznef". Astfel,conlineideeac[ prin primireafigidiun{ei putemdevenicurajogi" De fapt, autorul citeazd din PsalmulI 18 versetul6 gi citatul se prezint[ sub mea,nu md tem de nimic: ce formauneiintrebdri, agacum estetradus in NIV, ,,Domnulestede partea gi pot si-mi facSnigteoameni?". cu omul. Iteresant, in greaci,frazatncepe cu Dumnezeu se sf6rqegte Pavelin Romani8 versetul 3 I folosegte aceeaEi formul6,,,Deci,ce vom zice noi in falatuturoracestor lucruri?Daci Dumnezeu estepentrunoi, cineva fi impotrivanoastr6?".

3
J,

I
=

7. FITI PLINI DE RESPECT lui Dumnezeul cu 7: ,,Aduce(i-vfl Cuvdntul uitafi-v5 Versetul aminte de maimariivogtri, carev-auvestit giurma{i-le feluiuilor devie{uire, credinfa!" bf,gare deseamila sfdrgitul Fraza,,Aducefi-vd amintede mai marii vogtri" poarti in ea conceptul ,,amintili-vi in aqafel incdt sd vind in memoria voastrdinv6{6turagi felul lor de via{d". Observafitrebuie sd acorddm consideralie Cuvinteleomului pot fi ignorate, dar celor care ne vorbescdin Cuvdntullui Dumnezeu. autorul di indrumdri. Mai intdi, nu trebuienesocotit niciodat6. doud cuvintul lui Dumnezeu ,, $i apoi urmafi-lecredin{a!".,,urma" traducecuv6ntul grecesc,,mimnisko".Din acelagicuvdnt oblinem cuvdntulromdnesc celor care ,,mimici". Cu alte cuvinte,trebuiesI imitf,m credinlagi credinciogia in mintein 2 Tesaloniceni 9, ,,Nu din Cuvdntullui Dumnezeu. Pavela avutaceasta 3 versetul vorbesc dar am vrut sd vd ddmin noi ingineo pild6 vrednicl de urmat".$i apoi cd n-amfi avutdreptulacesta, felului lor de via!5".,,A sdne uitim la sfdrgitul lor de viefuire;adicd,,,larezultatul autorulne sfttuiegte inseamni atent". Am fost educat la o misiunecarea te uita cu bigare de seaml" in mod ,,a observa pentrucopii de o tdn[rddedouizeci gi in octombrie inceput 1916.Lucrarea a fost inceput[ca o lucrare gase qi apoi de ani, Winifred Laver.in cAteva slpt6mAni, a avut patru sutede copii care frecventau au inceputsi vind gi adultii la misiunegi curdnda fost o organizalie evangheliclimportanti. durninica 174

!J

I
I

T
14 J

,l
- ,,Cunici un chip n-amsd gi prornisiunea ?nmod personal esteuimitoare carea promisSine-agarantat gi insearnni imi amintesc c6 acum te las".Cuvdntul ,,lisa" traduce ,,a tdsas[ se scufunde". ,,aniemi" sd inoate,aqa o vacanli cu sotiameain Creta.Sofiameanu a invdfatniciodatd cdfivaani am petrecut Pe l6ngd ci i-am sugerat ci cel mai bun loc pentrua invdfaar fi in apelecaldeale M[rii Mediterane. ci am ridicat de sare.imi amintesc faptul ci eraucaldeerau gi foarteflotabiledatoritdcon{inutului incercatsI o invf,f pe sofiamea si pluteasclpe ap6.O lineamde mdn[ qi ii spuneamo ,,Acum doar greutatea gi vei vedeacum apai{i va sus{ine dar se temeaca relaxeazL-te ta". A imp[rtSgit experien{a, pirisi" qi rog nu mi imi amintesc cd am citat nu cumvasi incetezs6-isusfincapul".,A, spus, te ,,Eric, nu te voi pirlsi, cu nici un chip nu te voi acestversetdin Scripturi gi am spus,,,Nancy,nicidecum ldsa" qi aceasta este o imagine vagi a ceeace avem aici. Domnul Isus a spus cd ne di aceasti gi garan{ie in textul grecesc fbgdduinla cd nu ne va lisa niciodatd si ne scufundim. De asemenea, este in plus, pentru ci existio dubld nega{ie inainteacuv6ntului,,pdrdsi"gi, astfel, frazaar o incurajare puteafi tradusd, gi nu voi incetasi te fin gi sI te strdng in mdnamea".Dar pe l6ng5 ,,Nu,nu te voi lSsa aceasta, Domnul ne-adat ftgiduinfa gi garanfia cd nu ne va pdrdsicu nici un chip. Cuvdntul,,pdrisi" qi inseamn6 gi traduce cuv6ntulgrecesc ,,a pdrisi o persoaniintr-o conditieneajutoratd ,,egkataleipo" distrusi, a abandona sau a pirdsi in necaz".Totugi,in limbajul original,existdtrei negafiiinaintede cuvdntul,,pirisi". Din nou, Dr KennethWeistaduce o traducere utilSin felul urmdtor:,,Nu, nu, nu te nu te voi lSsa la strdmtoare, neajutorat, nu te voi pirisi, nu te voi lisa la necaz, nu te voi ldsanenorocit, voi abandona". Ce promisiuneminunati pentrupoporullui Dumnezeu din toate vremile.Totugi,in promisiune pentrupoporulinconjuratal lui timpul Necazuluicel Mare, cdt de scump[ va fi aceastd Dumnezeu.

il
4

4
q q I I
:] J

6, FITI PLINI DE iNCREDERE Versetul 6: ,rAga cil putemziceplini deincredere: ajutorulmeu,nu mtrvoi teme:ce mi-ar ,Domnuleste putea face omul?'." Rezultatul acestei ftglduinfe aduce Expresia traduce,,tharrago" ?ncredere. ,,plin de incredere" qi inseamnl,,a fi fierbinte,plin de rdvnd, indriznet".Astfel,conlineideeac[ prin primireaf6g[diunlei putemdevenicurajogi" De fapt, autorul citeazd din Psalmulll8 versetul6 gi citatul se prezinti sub formauneiintrebdri, mea,nu md tem de nimic: ce agacum estetradus in NIV, ,,Domnulestede partea pot sd-mifacdnigteoameni?". qi in greac6, frazaincepecu Dumnezeu se sftrqeqte cu omul. Iteresant, Pavelin Romani8 versetul 3l folosegte aceeagi formul6,,,Deci,ce vom zice noi in fafatuturoracestor lucruri?Daci Dumnezeu estepentrunoi, cineva fi impotrivanoastrd?".

f
I

a
'{

7. FITrPLn{IDERESPECT 7: ,,Aduce{i-vtr Versetul aminte demai rnariivogtri, carev-auvestit Cuvintullui Dumnezeul uitafi-vf; cu gi urma{i-le bflgare deseamila sfirqitulfeluluilor devie{uire, credinfa!" Fraza,,Aducefi-vi amintede mai marii vogtri" poarti in ea conceptul in agafel ,,amintili-vd incAt sd vind in memoria voastri invd{itura gi felul lor de via!i". Observatitrebuie sd acordIm consideralie celor care ne vorbescdin Cuvdntullui Dumnezeu. Cuvinteleomului pot fi ignorate, dar trebuie nesocotit apoi autorul di doud indrumdri. Mai int6i, nu niciodatd. cuvdntul lui Dumnezeu ,, $i urmafi-lecredinfa!". ,,LJrma"traducecuvdntul grecesc,,ntimnisko".Din acelagicuvdnt oblinem cuvdntulromdnesc celor care ,,mimic6".Cu alte cuvinte,trebuiesi imitf,m credinlagi credincioqia in mintein 2 Tesaloniceni 9, ,,Nu vorbesc din Cuvfintullui Dumnezeu. Pavela avutaceasta 3 versetul de urmat".$i apoi cd n-amfi avut dreptulacesta, dar am vrut sd vi ddmin noi inqineo pilddvrednicd lor de vieluire;adicir,,,la rezultatul felului lor de via1i". ,,A autorulne sfbtuieqte sdne uitdrnla sffirqitul te uita cu bf,gare de seamd" inseamni,,a observa mod atent". Am fost educat la o misiunecarea in pentrucopii de o tdnirlde doulzecigi in octombrie inceput 1916.Lucrarea ca o lucrare a fostinceputd gase gi apoi de ani, Winifred Laver. in cdtevasdptf,m6ni, a avLltpatru sutede copii care frecventau au inceputsI vini gi adullii la misiunegi curdnda fost o organizatie duminica evanghelicd irnportantS. 174

: *{

I
5

I
I

B
||l J

Winifred avea experienli medicald qi ea a acordat ajutor medical multor copii sdraci care locuiau in zona aceea.Cdnd Winified a avansat destul de rnult de-a lungul anilor a scris urmitoarele:,,,|r:um mulli ani in urmd cdnd eram doar o elevd qi mi-am predat via[a Domnului, miam dat seama cd trebuia sd md predatr in mod expansiv Si trebuia sd fac aceasta penlru cd dragostea m-a constdns Si nu qu mai existat REZERVE care sd md mai relind. Intricdt am continuat in viala creStind aufost dijicultdyi, probleme, lupte de purtat dar inloldeauna m-am gdndit cd nu exisld RETRAGERE. $i acum cdnd sunt aproape de sfarSitul aceslei cdldtorii in campanie dacd m-ar tntreba cineva, ,Cum te simli dupd o perioadd atdt de lungd de timp petrecutd cu Hristos?' AS spune, ,Nici un regret, nu existd fuEGRETE'.Astfel, cei trei de,r'care mi-aufost dati prin puterea

p,{n { nzcnsrt' Duhuluislhntsunt,riar{ rczmvc, F,{R{ RETRAGERE,

".

Winifred este acum in slavd gi autorul ne sfdtuiegte,,gdndi1i.vdin mod atent la asemenea gdndi(i-vi la slhrqitulfelului lor de via[6". oameniqi in mod deosebit

8. FITI DEPENDENTI
Versetul 8: ,,Isus Hristos este acelagi ierigiazigiin veci!" La prinra vedereacestversetsugereazd cd Isus esteDomnul nostruneschimbat. Acest lucru foartecorectdar,incd o dat[, trebuiesi g6ndimasemenea binein{eles, este, evreilor.Versetul incepe cu - Iehova nurnele umanal Domnului, Isussau, in evreiegte, mdntuiegte". IsusesteDumnezeul,,loshua gi Hristos,Unsul lui Dumnezeu Om dar este,de asemenea, sau,agacum evreii ar puteainterpreta, Dumnezeu Mesia.Acesta nu estenimenialtcineva decAt sdmdn{a femeiipromisd in Genesa 3 versetul 15.lsus Mesiaestelehova din VechiulTestament; IsusMesiaesteMediatorul Legdmdntului cel Nou gi El esteimp5ratul putem carevine.Astfel,avem-un Dumnezeu de care depinde in intregime.

9. FITI VRBDNICI DE iNCREDERE

Versetul 9: ,,Si nu vf, l6sa(i amilgi{i de orice fel de ?nv6(ituri striline; cilci este bine ca inima si fie intirittr prin har, nu prin minclri, care n-au slujit la nimic celor ce le-au p6zit."

Fraza,,se nu vd ldsafiamdgili" este,,sdnu vd ldsatiduqi". Timpul din greaci arati o problemd care a fost prezent[ dintotdeaunagi aceastaeste .,orice fel de invdfEturi strdine". ,,Orice fel" inseamn5 ,,variate" gi ,,slr5ine" ar putea fi interpretat,,ciudate".intregul adevdr al Epistolei cdtre Evrei este LegdmAntul cel Nou gi invS{Sturileharului. Ceea ce Satan cautd este sd ne ducf, departe de aceste adevdruri gi sd introducd tot felul de invdfdturi striine. Aceasta a fost dintotdeauna o problemd a in timpulNecazului cel Mare, aceasta Bisericii, dar in zilele de pe urmd ale Bisericii gi in mod deosebit se va dovedi a fi o problemS. in I Timotei 4 versetul l, ,, Dar acut6. Pavel ne averizeazddespreaceasta Duhul spune limurit c6, in vremurile din urm6, unii se vor lepida de credinfd,ca sA se alipeascd de duhuri ingeldtoare qi de invS{dturile dracilor". Acest verset minunat ne averizeazdci Satan va lua adevdrurilebiblice, le r,a schimbainlelesul gi va hrdni cu ele Biserica.Sataneste un maestrutrecut al acestei arte. Avertizarea lui Pavel pare sd arate cd acestedoctrine inventate in mod diabolic vor fi echilibrate atdt de subtil incdt numai cei care vor cunoagteCuvdntul lui Dumnezeu gi se vor baza pe Duhul Sfdnt vor dctectaoriginea lor satanic5. $i apoi autorul spunc,,, ctrci este bine ca inima s5 fie intlriti". Merrill Unger in Diciionarul sdu Biblic descrieinima, ,,ca fiind centrul naturii spiritualegi ra{ionalea omului''. Autorul spune ci inima trebuie sd fie intiritd prin har. Astfel, intreaganoastrd rafiune qi ?n{elegerespirituald trebuie sd fie intdritd,qi bazatdpe invd{dturile harului. Cu alte cuvinte, trebuie sd inlelegem cd tot ceeace primim este prin LefEmAntul cel Nou. $i apoi autorul spunece nu pentru intdri gi prin a inima, anume,, mdnciri, caren-au slujit la nimic celor ce le-au trebuiesd folosim p5zit". Din nou, trebuie sd gdndim asemenea evreilor. Aceastd frazd face referire la Legimdntul cel Vechi care nu le-au slujit la nimic celor ce le-au adus. Apostolul Petru in I Petru 2 versetu!5 face ref'erirela preofia tuturor credinciogilor, ,, $i voi, ca nigte pietre vii, suntefi zidili ca sa fiti o casS

t75

FI
prin Isus pldcutelui Dumnezeu, o preofiesfhntS,gi sd aducelijertfe duhovnicegti, duhovniceasc6, Hristos".Petru subliniazdaici diferenfadintre Legimdntul cel Vechi gi Legimdntul cel Nou; intre preofiaLegdmintuluicel Vechi qi preo{iaLeg6mAntului cel Nou. In preoliaLegimdntuluicel Vechi jertfe, jertfele pentru parte preotiiputeau ia str o din atdtdin animalelor, c6t qi din jertfele de cereale, jertfa gi lor. In legdturd LegimAtului cel Vechi chiar cei care consumul cu de mulfumiredin perioada jertfa puteausl mindnce din ea impreuni cu preotulin curteacortului intdlnirii. Totugi, aduceau nici poporului;motivul fiind cd n-a slujit la nimic, nici preo{ilor, autorularati cI aceastl mdncare principiul dominantin perioadaLeglm6ntului cel Vechi era Legea.Poporul avea nevoie de un cE de aceasta autoruls-a ocupatdeja. LegimdntNou, cu l6giduinfe gijertfe mai bunegi, binein{eles, jertefele pentru Totuqi, din VechiulTestament ne oferi simboluriextraordinare JertfaDomnuluinostru Legdmdntului cel Nou. Probabilcd atuncicind Domnul a deschis Scripturilecelor adusd in perioada jertfe pentruci le-aoferit explicafiigi din Legegi din S-areferit la aceste doi de pe drumulEmausului, in prirnele De exemplu, celecincijertfe din pustiea$acum suntprezentate cinci capitoledin Prooroci. plindtatea De exemplu, intr-unmod remarcabil mdntuiriiDomnului. in Levitic 5, Levitic demonstreazd jertfa jertfa pentruvind. in acest ctim despre aducea animalulla altar;singele lui caz, eelcareaducea era stropitlabazaaltaruluigi apoi animaluleraarsin afarataberei. Aceastijertfd vorbegte de moartea jertfa pentru ispdgire. Domnului care a adus indreptS{ire. Apoi in l,evitic 4 citim despre Cel care jertfa trebuiasd aducdun taur sauun ied,sd-gipundmdinilepe capulanimalului aducea mlrturisindugi p[catelegi apoi animalultrebuiainjunghiat, Aceasta facereferirela iar trupul lui arsin afarataberei. pentru p[catoasd in legdturl ne eliberare moarteaDomnului cu naturanoastri a aduce din robia jertfele picatului,agacum esteexplicatde Pavelin Romani6. Apoi in Levitic 3 avem de mullumire. jertfa trebuiasdqipuni mdnape Animalul puteasa fie un taur, un miel sauun fap; cel careaducea jertfa capul animalului;animalulera omordtqi sdngele era stropit,dar. in acestcaz, cel careaducea mdncaimpreunl cu preotul o parte din carneaanimaluluiin curteacortului. Aceastademonstreazi prin Isus Hristos".in Romani5 versetullunde Pavelne aduceamintec[ ,,avempacecu Dumnezeu jertfele jerta Levitic 2 citim despre cu floarea [n acestcaz, cel careaducea se prezenta de mdncare. gi cu tlmdie; o m6nd plini din jert{E era pusl pe altar gi restultrebuiasd fie fhinii, cu untdelemn consumatlde preot. Aceasti jertfb estesimbolul umanitaliideslvdrgite a Domnului uns cu Duhul Sfdnt.Aceastljertfd vorbegte mai mult de persoana lui HristosdecAt de Golgota.Aceastl jertfd era adusl in mod normalcu jertfele de miltumire.Jertfasimbolizeazi neprihdnirea desivdrgitd carea fost atribuitdcredinciosului. arderea de tot. De obiceise $i apoi,in celedin urmi, in Levitic I citim despre jertl6 estesimbolulascultdrii pe altar.Aceastf, alegea un taur,animalulerainjunghiat6i arsin totalitate totalea Domnuluifap de Tatil. In Romanil2 versetul 1, apostolul spune,,,Vd ?ndemn, deci,frafilor, pentru indurarealui Dumnezeu,sd aduce{itrupurile voastreca o jertfE vie, sfhnt6, plScuti lui sau,poate,s-artraduce mai bine, Dumnezeu: aceasta va fi din parteavoastri o slujbdduhovniceasci" jertfe DeEiaceste din perioada Legimdntuluicel Vechi au aduso umbri a ,,o inchinarespiritualE". lucrurilor mai bunecareaveau si vind,in celedin urmi elen-auslujitcu nimiccelorce le-auplzit.

FT FI

Fr
.-l{

g
=J

g
.q

g E E p
=:1

10.FrTr SEPARATT Versetul l0: ,,Noiavemun altar,din caren-audreptsf,mflnfince ceicefacslujbl in cort." in versetul9 s-a vorbit de preo{iadin perioadaLegdmAntului cel Vechi, iar acum autorul vorbegte de preofiadin perioada Leglmintului cel Nou. In trecutera un altar,un animaljertfit gi apoi, in cAteva cazuri, In perioada esteun altar,gi anume crucea, moartea sdrbdtoarea. LegdmdntuluicelNou dar esteqi o sf,rbitoare. In loan6 versetele Domnuluigi Mdntuitorului nostru, 53 la 55, Domnula spus, vd spun,c6, dacdnu mdnca{i trupul Fiului omului,gi dacdnu be{i adevdrat, ,,lsusle-a zis: ,,Adevdrat, sAngele l,ui, n-avefi viafa in voi ingivd.Cine mdndncd trupul Meu, gi bea sdngele Meu, are viafa gi Eu il voi invia in ziua de apoi.Cici trupul Meu estecu adevdrat Meu vegnicd; o hran6,qi sdngele estecu adevdrat si spunl in versetul 56, ,, Cine minAncdtrupul o biuturd". $i apoi DomnulcontinuS in Mine, qi Eu rim6n in el". Acestversetne oferdcheiaa ceeace Meu, rdmAne Meu, gi beasdngele jertfelor din Vechiul prin vrut aceastd in periaoda Domnul a sd spunS afirmalie surprinzitoare. qi, totugi,aici, Domnul, animalelor Legdrndnt evreii nu puteausii mdn6nce sau sI bea din sdngele t76

3 3
=

+
=

+
:

q
$l J

fbcfindreferire la Leg6mdntulcel Nou, ne spune sd mdncim din trupul Siu gi sd bem din sdngeleSdu. Domnul folosegteaici o figurd de stil gi ne arati cd de afpt ne putem insugi toate bineuvAntirile glorioase ale lucririi Lui pentru noi de la Golgota. Acest lucru este confirmat de afirmafia pe care Domnul o face mai tdrziu in versetul 63, ,, Duhul esteacelacare dd via{6, carneanu folosegtela nimic; cuvintele pe care vi le-am spusEu, Sunt duh qi viaf6". Acest adev[r este confirmat din nou in Matei 26 versetele27 gi 28. Scenaera ultima mas5 de Pagtegi lvlatei spune,,, Apoi a luat" (Isus) ,,un pahar,gi, Meu, dupa ce a mullumit lui Dumnezeu,li l-a dat, zicAnd:,,Be1itoli din el; cdci acestaeste sdngele sdngelelegimintului celui nou, care se varsd pentru mul{i, spre iertareapicatelor". Apoi autorul aratS cd acegtipreofi, gi intr-adevdr to{i cei care au trdit in perioadaLegdmdntului cel Vechi, nu aveau nici un drept sd mlndnce din ceea ce se aduceala slujbS de la cort. Cuvdntul ,.slujbd" este trades din ,,latreuo" gi inseamnd,,serviciu religios". Ceeace autorul doregtesd spuni estecd cei care trdiescdupi Lege nu au acces la calea harului. autorul privegteinapoi la procedura din Ziua Ispdgirii, Pentru a demonstraaceasta,

al cilror s6ngeeste adus de marele preot in Locul Versetul 11: ,,in adevir, trupurile dobitoacelor, pentru pflcat Sunt arsede tot afar5 din tablr6." preasfAnt, esteci preotii gi poporuldin vechimenu mdncaunimic din jertfa din Ceeace autorul subliniazb Ziua Ispdqirii. f,apul care era ales pentru Dumnezeu era injunghiat qi sAngeleera stropit in locul preasf6nt. Trupul animaluluiera apoi luat gi ars in afarataberei.$i apoi, in versetul12, autorul aratdcd Isusestemodelul proceduriidin Ziua Isp6giri. norodul cu insugi sdngeleSiu, a pitimit dincolo de Versetul 12: ,,De aceeagi Isus, ca si sfinfeascA poartA." Obseva[i cd spune ,, De aceea qi lsus, ca sd sfinleasci norodul". Cu alte cuvinte procedura Domnului de a face ispdgireeste aseminitoare cu cea din Ziua Ispiqirii gi Domnul a trecut prin aceasta ,,ca sd sfin{easci norodul". ,,Sfin{eascd"inseamnd,,a pune deopartein intregime pentru Dumnezeu,a face sfhnt". Astfel, pentru a indeplini modelul profetic a fost necesarca El si fie ristignit in afara portilor cetefii. $i acum indemnul. deci,afarl din tabilrAla El, gi sil suferimocaraLui." Versetul13: ,,Sdiegim, CuvAntul ,,ocar[" inseamnl,,insult6". in Ioan l9 versetul i9 ne este relatat cd atunci c6nd Domnul a fost r[stignit a fost pusl deasupracrucii o insemnarecare spunea,,,ISLIS DIN NAZARET, IUDEILOR". Destul de ciudat pentru cd Pilat, guvernatoruleste cel care a pus aceastf, in4pAnaful crucii. Unii dintre iudei au obiectatgi au dorit sd schimbegi si spun6ci Isus a zis insemnaredeasupra c[ El este impdratul ludeilor. Totugi, guvernatorul nu a fos de acord cu nici o schimbarepentru cd i-a intrebat pe conduc[torii Israelului ce sd faci cu impiratul lor i;i ei au rdspuns,,,R[stigneEte-L!".Astfel, aceasti insemnare a fost insulta finall a conducltorilor Israelului din Ierusalim; a acelora care qedeau pe scaunul lui Moise. Cuvdntul ,,tabdrl" traduce cuvdntul grecesc ,,parernbole" gi este un termen militar; uneori cuvdntulestetradus,,castel";inseamnd,,o distribufiede trupe in formalie de armat6". tabdralui Israel.In pustieIsraeliliierauagezafi De exemplu,in Exod 19 versetul17, se vorbe;te despre in tabdri dupd semin{iile lor, asemdn[tor cu distribu{ia trupelor in fomafie. Astfel, tabdra face reFerire la Ierusalim gi la ierarhiacare erau conducdtoriipoporului. Aceqti oameni cu mAini pic6toase[.-au rdstignit pe Mesia al lor. Dupi sdrbitorea Cincizecimii gi dupi venirea Duhului Sfhnt, apostolii au fost adugiinaintea acelorafi conducdtoriai poporului. In Faptele Apostolilor 5 versetul 40 arati cI ierarhia in Numele lui Isus.Totugi,in versetul sd nu mai vorbeascd iudaici i-a bdtut pe apostoligi le-aporuncit plecat dinainteaSoborului, qi s-au bucurat ci au fost 41 ne este relatat, ,.Ei" (adictr,ucenicii) ,,au gi cuvdntul,,badocorifi"esteacela{icuvdnt grecesc invrednicili sd fie batjocorili, pentruNumele Lui" Pdrdsind tradus,,ocar6"in versetul 13. Acum sI adundm gAdurilepe care autorul ni le-a prezentat. Legdmdntulfaptelor gi acceptdndtoate promisiunile ftcute de Dommnul prin moartea Sa gi prin condiliile Leglmdntului cel Nou gi vom suferi ocaraceeace va insemnao depirtare de institufiacare

r77

i. _l
insisti pe sistemul faptelor.intr-un fel autorulne sugereazd icleea sd iegimafari din tabari ta Domnul nostrurlstignit dar aduce un unghipozitiv pentruadevirurilepe carele-aprezentat. Versetul14: Ciici noi n-avemaici o cetatestitfltoare, ci suntemin cf,utareaceleiviitoare. Autorul aratdci in tabird gi, in acestcaz, esteIerusatimul reprezentdnd Legdmdntul cel Vechi, nu avem o cetatestltdtoare.,,Stdtdtoare" traducecuv6ntulgrecesc,,meno" gi inseamnd ,,a r6m6ne,,. Conceptul careesteprezentat estecd Ierusalimul nu estecasanoastrS, locul ?ncarevom fi a;eza{iin final.Aceasta se aplicacu siguran{i evreilor din primulsecoldar ne amintimc6 in timpulNicazului cel MareTemplulva ti reconstruit animalelor. Daniel relateazd,ii Templulva $i seva reinstituijertfele fi preluat de omul lui Satan, Anticristulgi el va introduce formafinalade idolatrieca o insult[ la adresa Dumnezeului Cerului.Totugi,autorularatlcd,,suntem in clutareaceleiviitoare"; ceeace inseamni,o cetate. Ezechiel in capitolele din finalul profelieisalene oferdceamai detaliatd descriere a lemplului din imp6rdfiade o mie de ani. TopogiafiaIsraeluluiva fi complet schimbata gi Ierusalimulunde Domnulseva ageza pe scaunul de Domnieal lui David,va fi centrulpImdntutui. Psalmistul in psalmul 48 verseteleI gi 2 subliniazdacst adevir mire!, ,,Mare este Domnul gi l6udatde tofi, ?n cetatea Dumnezeului nostru,pe munteleLui cel Sffint. Frumoasd inalflme,bucuriaintreguluip6m6nt,este munteleSionului; in parteade tniazdnoapte este cetatea Marelui impdrat". Versetulsubliniazacd autorulnu vorbegte despre cer aici; cerulexistddeja.Cetatea despre careautorulvorbegte aici incd nu a venit gi estecetatea mhreaficareestepregizd in at6tde multepasaje din VechiulTestament. 1r. ADUCETTLAUDA Versetul15: ,,Prin El, sil aducem totdeauna lui Dumnezeu o jert{b de laudli,adicil,rodul buzelorcare milrturisesc Numele Lui." Observafi, mai intAi,cd ,,prin El" putemsi aducem jertfa de laudd.Sd subliniemacestadevar jertfa de laud6numaiprin Jertfagi SacrificiulDomnului.intrebarea cd noi putemsd aducem se ridici, ,,Cumpoatefi laudao jertfb?" Ceeace faceca frazasdfie gi maiincurcati estecuvdntul,jertf6,'care traduce cuvdntulgrecesc ,,thusia"ceeace facereferirela ,,un animalinjunghiat".in Matei 9 versetul 13,Domnula spus,,,Mila voiesc, iar nu jertih!". Astfel,trebuie sd existe o semnifica{ie simbolic[in acestverset.Impdratul David ne oferl o cheiein Psalmul116 versetul13,,, Voi inalfa paharul izbdvirilor,qi voi chemaNumele Domnului".Amintili-v6,din nou, semnificafia gi simbolurile descoperite in celecincijertfedin pustie. paharul innl{6nd izblvirilor,ceea ce ?nseamnl insugirea a tot ceeace reprezintd cele cinci jertfe din pustie,aducemo jertfd de laud6.intorcdndu-ne din nou la Romani12 versetulI, Pavelspune, deci,frafilor,pentruindurarea ,, Vd indemn, lui Dumnezeu, sd aducefitrupurilevoastreca o jertfE vie". Noi putemaduce jertfe doar prin indurarea lui Dumnezeu; ceea ce inseamnd prin tot ceeace l)omnul a f6cutpentrunoi la Golgota. intorc6ndu-ne la psalmul l l6, verseful l7 spune, o jertfi de mulfumire, gi voi chema ,,i1ivoi aduce Numele Domnului". Conceptul de aici este ci cea mai bunl laudl pentru I)umnezeu, pentrutot ceeace El a fbcut pentru noi, este insugirea tuturorbinecuvdntdrilor de la Golgotaqi aducerea trupurilornoastre ca o jertf6 vie. Unul din cei mai mari evangheligti din secolulnouisprezece a fost domnulDwight L Moody. in prima sa vizit6 la Londraa vizitat Tabernacolul Metropolitan pentrua auzipe marelepredicator, CirarlesHaddon Spurgeon. Aspusc5 atuncicdndl-a auzitpe predicator a plAns rnult gi a t6njit dupi o puteremai mare ?nvia{a9i in misiunea lui cregtind. DomnulSpurgeon ?ncuvdntarea saa spus,,,Lumea trebuietotugisI vadl ceeace DumnezeY va face cu gi pentrugi prin gi in omul careestededicatin tntregim. gi p" deplinLui". Reflectdnd la aceasta, Moody a spus, a vorbit despre un om, nu a spus ,,DomnulSpurgeon un om mare sau un om deosebit de smerit,nici un om bogat,nici un om elocvent, nici un om inteligent, ci doarun simplu om". PentrudomnulMoody aceasta a fost o experienfd din Romani 12 versetul I qi eaa revolufionat via{agi misiunea lui creqtin6.
A! tr

L-J

Ll'

ur

_t!,

L.-,

s,J

ll

LJ l!

rJ

(J

TJ

.J

,d

.J

.J

L-

', rl

t78
P; ..r
(lr, .rl

12. FrTrGENERO$r
Versetul l6: ,,$i sl nu dafi uittrrii binefacerea gi dirnicia; c6cilui Dumnezeu jertfe ca acestea li plac.,, ,,Ddmicia" trduce cuvdntul grcesc,,koinoneo" qi inseamn[ ,,a te face pdrtagsau tovarig". in FapteleApostolilor capitolul 2 citim despreBiserica primard care igi vindea posesiunile gi profitul obfinut il dideau apostolilor, care il impirfeau comunitilii cregtine. in versetul 44 din Faptele Apostolilor capitolul 2, ni se spune ci ,,aveautoate de obgte". Fraza traduce acelagicuvdnt grecesc ,,koinoneo". Prin urmare, ni se poruncegtesd fim generogi. Totuqi, pentru evreii din perioada Necazului cel mare, aceastdporunci va fi esenfial5.Bunurile multor credinciogi vor fi confiscate gi, prin urmare, in mod deosebit in acea perioadi va fi esenlial pentru poporul tui Dumnezeu si impartd mijloacelede care dispun. $i apoi autorul spune,,, cdci lui Dumnezeu jertfe ca acestea ii plac". Din nou, cuv6ntul ,jertf6" traduce,othusia"; jertfb ceeace inseamnb animal de gi spunecd ,,lui Dumnezeu Ii plac" acesteforme de jerfe. Interesant ci in Evrei capitolul 10 versetul6, ni se spune,,,N-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pdcat". Obseva{i cd in condifiile LegdmAntului cel Vechi, Dumnezeunu-5i gdseapldcerea in sistemulde fapte,dar in condilile Legdmdntuluicel Nou, prin har, lui Dumnezeuii plac jertfele noastre.

13.FrTr ASCULTATORT
Versetul 17: ,,Asculta{ide mai marii voqtri, gi fi{i-le supufi, cflci ei privegheazl asupra sufletelorvoastre, ca unii care au si dea socotealI de ele; ca str poatl face lucrul acesta cu bucurie,nu suspinind,clci aga cevanu v-ar fi de nici un folos." Porunca - Ascultali de mai marii voqtrii. Expresia ,,mai marii vogtrii" este ,,hegeomai"gi inseamni ,,a conduce,a cdl6uzi,a guverna". Poruncaesteca noi, gi acegtievrei din perioadaNecazului cel Mare, trebuie sd ne supunem acestor conducdtori. intrebarea se ridic6, ,,Cine sunt ei?" Pentru a incerca sf, rdspundem la aceasti intrebare, ne este datl descrierealor. Spune ci, ,, ei privegheaza asupra sufletelor voastre". CuvAntul ,,privegheaz5" traduce conceptul de pdstori care sunt treji in timpul noplii pentru a-gi pizi oile. De asemenea, ni se spune cd ei trbuie sd dea socoteali lui Dumnezeu pentru lucrarea lor astfel cd putem infelege din aceastdmdrturie, mai intAi, cl ei sunt conducdtorii spirituali care conduc Aub cdlduzirealui Dumnezeu. Totugi, in al doilea r6nd, in timpul Necazului cel Mare, citim in Cuvdntul lui Dumnezeudespredoi martori, Ilie gi, probabil.Moise. in Apocalipsa capitolul l l versetele 3 gi 4, ni se spune, ,, Voi da celor doi Martori ai mei si prooroceascd, imbrdcali in saci, o mie doud sute gaizecide zile. Aceqtia sunt cei doi mdslini gi cele doud sfeqice,care stauinainteaDomnului pdmAntului".Acegti bdrba{icare il reprezintdpe Dumnezeu sunt responsabiliinainteaLui. Ei vor fi martorii lui Dumnezeuin Ierusalimin timpul cele de-a doua perioade din Necazul cel Mare. Existi o semnifica{iefbarte mare in ultimile doud versetedin Vechiul Testament. Amintili-vb cum se sfdrgeqte descoperirea Legdmdntului cel Vechi, Maleahi 4 versetele 5 qi 6, ,,lat6, vd voi trimite pe proorocul Ilie, inainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare gi infricogatd. El va ?ntoarce inima pdrin{ilorsprecopii, qi inima copiilor sprepdrintii lor, ca nu cumva,la venirea Mea, s6 lovesc fara cu blestem". Maleahi spune in mod specific ci acegti doi bdrbafi vor mirturisi inainte de ziua cea mare qi infricogati a Domnului, ceeace inseamndZiua cAndDomnul se va intoarce pe planeta P[mdnt qi ei vor fi implicatriin intoarcereainimii evreilor citre intemeietorii na{iunii,Avraam, Isaacgi lacov, cei trei bdrba{icu care Dumnezeua incheiatLegdmdntul cd va aduce slmdnfa femeii, Isus Hristos. riscumpdrarea. zdrobireaimpdrf,{ieilui Satangi venireaconduceriilui Hristos.$i obsevalicum se sfar$egte Legdmdntulcel Vechi, ,, ca nu cumva, la venireaMea, s6 lovesc cu blestem". Avem dovada aici cb singura speranfi pentru pianeti este pociinta Israelului gi {ara intoarcerealui Hristos. Acum degi este adecdratcd tofi sfinfii din toate veacurile trebuie sd ascultede conducdtorii dali de Dutnnezeu, in timpul Necazului cel Mare va fi o necesitateabsolutd, extremtr pentrupoporul lui DumnezeusEdea ascultare acestor doi martori ai lui Dumnezeu.

179

I
14.FITI OAMENI AI RUGACIUNII pentrunoi; cici suntem incredinfafi ci avemun cugetbun, dorind si ne Versetul 18-19:,,Rugafi-vi ca sil vl fiu inapoiat purtlm binein toatelucrurile.Mai alesvf, rog cu stiruin{i si facefilucrul acesta, maicur0nd." intrebarea care s-a pus de-a lungul generatiilor, ,,Cine este autorul Epistoleicdtre Evrei?" Andresonin Credinladin vechimeera cd,Epistolaa fost scrisl de apostolulPavel.Domnul.Robert puternice privire la de cu dreptulde autoral sa,,Simboluri in Evrei" ne oferdargumente extreme cartea Totugi, in final, lui Pavel.Totuqi existi mulli teologi care igi pun intrebdri eu privire la aceasta. Dumnezeu Duhul Sfdnta fost autorul.PirereameaestecI probabilPavelestecel carea scrisaceste a lui Pavelpe careo gdsimin dorinfapentru,,un cugetbun" era o expresie cuvinte.Cu siguranlS, a f6cutun indemnla rugiciune. Faptele Apostolilor24 versetul16.Totugi,oricinear fi scrisEpistola, Acesteversete subliniazlci fiecaredin noi avemdatoriapentrucei caresuntin prima linie in lucrarea cregtini.

I
I

I
,l

I
{

RUGACTU\IEA AUTORULUT SI DOXOLOGIA

pflcii,care,prin s6ngele legimAntului celuivegnic, a sculatdin morfi pe Versetul20-2lt ,,Dumnezeul in oricelucru bun,ca si face{i voiaLui, Pflstor al oilor,sil vi facildesflv6rgi{i DomnulnostruIsus,marele gi si lucreze plilcut,prin IsusHristos. in veciivecilor!Amin." A Lui sI fie slava in noi ce-Ieste mireafi carese prezint|, sub forma unei Noud adeviruri mari suntaduse in aceastd doxologie rugiciuni. 1. ,rDumnezeulpicii" CuvAntul,,p?ce" traduce,,eirene"qi inseamnS ,,a uni". In condiliile gi nu puteam gi pierdufi;eramvrljmagi cu Dumnezeu sd cel Vechi eramcondamnati Legimdntului p[catului in l, nostrum, a$acum aratdPavel Romani5 versetul ,,Deci, ne apropiem de El datoriti prin Domnul nostru prin credin16, avem pacecu Dumnezeu, fiindcd suntemsocotitineprihdnifi, PrinGolgota Domnulne-aadus din nouin plrtlgiecu El. IsusHristos". lui Melhisedec. Agadar, 2. ,,carea sculat din mor{i" IsusesteMarelenostruPreotdup[ ordnduiala pentru pentru veqnic a noi. viu. El mijloci trebuiesdfie un Mdntuitor esteCel caretrf,iegte picii, nu estedoar MarelenostruPreot careeste 3. Nu estedoar Dumnezeul nostru,Dumnezeul L-a intAlnit pe un MAntuitor vegnicviu, ci esteDomnul nostru Isus. CAndMaria Magdalena Domnulinviat, Domnul i-a spus,,, Nu mi lineacdci incd nu M-am suit la Tatdl Meu. Ci, du-te la Meu gi Dumnezeul cd M6 sui la Tatdl Meu gi lat6l vostru,la Dumnezeul fratii Mei, gi spune-le vostru".Prin mdntuireaat6t de mare a Domnului,noi suntemuna cu Domnul Inviat. Autorul gi 2 versetul l1,,,Cdci Cel ce sfinfegte Epistolei cf,tre Evreis-aocupat dejade aceastatn capitolul De aceea, rugine si-i numeascd,,fra1i" ". suntdintr-unul. Lui nu-l este cei ce suntsfin1i1i, 4. ,rMarele Pf,stor al oilor" Domnul estenumit de trei in Scripturi P6stor.Mai intdi, Ioan l0 versetul
11, este descris ca Pistorul cel Bun care igi dd viafa pentru oi. Aceasta vorbegte de lucrarea Domnului de indreptdfire prin care i-a adus pe pdc[togii p^ierdutila El qi i-a socotit neprihinifi. Apoi in acestverset Domnul este descrisca Marele Pdstor.In versetul21 autorul spune cd am fost fdcufi desivdrqili, prin lucrarea Domnului nostru care lucreaztrin noi desivdrgirea. Apoi, in al treilea rAnd, Domnnul este descris ca Pdstorul cel Mare. in I Petru 5 versetul 4, ni se spune, ,,$i cdnd Se va arAta Pdstorul cel mare, vefi cdpdta cununa, care nu se poate vesteji, a slavei". Bineinfelescd vorbegtede proslivirea noastri.
f.

il 1l if

tl 1l
il

r
d

T
{

,,Prin singele legflmAntului celui vegnic" Autorul le-a subliniat acestor evrei acest adevir mare giinlocuit cu Leglmdntulcel Nou. Evrei 10 versetul9, ,, cI LeglmAntulcelVechia fbst indepdrtat pe pund El desfiinleazdastfel cele dintAi, ca sd in loc pe a doua". Adevlrul minunat de aici este cd

c -c
il

180

iI

in lui Hristos este un Legdm6ntveqnic.Ne vom aminti de aceasta Legimdntul cel Nou gi sAngele slavd cdnd vom vedea dovada cuielor care au stripuns mdinile gi picioarele Mdntuitorului. C6ntarea m6rea{i de lvlatthew Bridges, ,,lncorona{i-L cu multe coroane" prinde foarte bine acestuilucru:semnificalia pe Domnul dragostei, privili-I mdinile Si coasta ,,incoronasi-L Acelerdni, care vorfi vizibile Si acolo sus,infntmuseleasldvitd. Nici un tngerdin cer nu va putea sd indurepe deplin aceapriveliste Ci se vor pleca tnfa;ct ochilor Lui arzdtori de mistereatdt de strdlucitoare". traduce 6 , ,, sf, vil facfl desflvirgi{i in orice lucru bun, ca sfl facefi voia I ui" Cuvtntul ,,desdvdrqit" ,,katartizo" gi inseamnd ,,a echipa complet pentru o slujbd". In Efeseni capitolul 6 versetul 12, apostolulPavel ne aduce aminte de mdsuragi putereavrSjma;ului nostru, ,,Cdci noi n-avem de luptat impotriva cdrnii gi sdngelui, ci impotriva cdpeteniilor,impotriva domniilor, impotriva st6pAnitorilorintunericului acestui veac, impotriva duhurilor rdutdtii care sunt in locurile ceregti". acesteiopozilii, $i apoi, in versetul 13, mareleapostolincepeprin cuvdntul,.de aceea".In vederea ne sfttuiegte sI ,,ludm toatd armdtura lui Dumnezeu.Pavel este atent sd sublinieze ca aceastaeste armdtura lui Dumnezeu,promisiuneacare ne-a fiostdatd prin harul Sdu againcdt si fim echipati in mod complet pentruslujb6.

7. n,$i sfl lucreze in noi ce-I este plf,cut" Obseva{i ci totul este prin har. Suntem echipafi pentru
in noi ce-I este pldcut. Pavel preia aceast[ idee in Filipeni 2 versetelel2 slujbi qi Domnul lucreazd, a1i 13. J B Philips aduce o traducere utild, ,,Astfel,deci, preteniimeidragi, dupd cum totdeauna ;i urmat sfatul meu, nu numai cdnd sunt eu de fafd, ci cu mult mai mult acum, in lipsa mea, duce{i pdnd la capdt mAntuireavoastr6,cu fricd gi cu responsabilitate. Cdci Dumnezeu este Cel care lucreazd in voi gi vd dd dupi plicerea Lui voinfa gi puterea de a o infXptui scopul Siu". uimitoareesetcd Dumnezeunu numai cd a pus in noi dorinla de a face voia Sa ci ne Descoperirea di qi putereade a o indeplini.

8. ,rPrin Isus Hristos" Noul Testamentare multe de spusin legiturd cu pozilia noastrd,,in Hristos".
Totul este Cele doud cuvinte ,,in Hristos" sunt unele din cele mai importante cuvintedin Scripturd. indeplinit prin Hristos. Apostolul Pavel in Efeseni 2 versetul 10, ne aduce aminte,,, Cdci noi suntem lucrarea Lui, gi am fost zidili in Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregdtit Dumnezeumai dinainte,ca s6 umbldm in ele". Observalici noi nu lucr6m pentru a indeplini voia lui Dumnezeu;noi recunoaltem ci estevoia Lui qi prin putereaqi capacitatea Lui umbllm in ea.

9. ,,A Lui sfl fie slava in vecii vecilor". Acum cAliva ani cdnd am fost in Romdnia mi s-a cerut s6
slujesc in Biserica din Bragov. imi amintesccd am ales pentru acel serviciu de searf,capitolul 8 din gi se sffirgeqte cu ,,nici o despdrtire". Romani. Am ardtatcd acel capitol incepecu ,,nici o osAndire" printr-un Dupi intAlnire am fost oprit de un romdn foarte sup6rat.Mi-a spus traducbtorci ceea ce am spus era total incorect; degi a recunoscutcI trebuie sd ne baz5m pe lucrarea desivdrgitd a lui Hristos, susfineacd existd incd multe lucruri pe care trebuie s[ le facem pentru a ne asigura mdntuirea.Omul era atdt de supdratincdt mi se ptrreaimosibil sd discut intrebareain mod rafional din ScripturS. Am observat cd era probabil de aceeagiv6rst6 cu mine gi i-am amintit cd intr-o perioaddfoarte scurtd de timp amdndoi vom fi in slavd. I-am promis cf, il voi cduta gi ii voi aduce ii voi aminti c6 pozilia noastrdin slav[ a aminte de aceasti conversafie.I-am promis de asemenea fost aigurati numai ca rezultatal rdnilor Domnului, pe care,fdrd indoiali, atunci le vom vedea.$i apoi"in cele din urmd, i-am spusci in ziua aceeaDomnul va primi toati slavapentrumdntuirea de carene bucurdmde-a lungul veacurilorfbri sffirqitale vegniciei. Nu voi uita niciodatdreac{ia acelui om, M-a luat in bra{e gi m-a strAnsincdt am crezut cd mi-a luat toatd respirafiadin pldmdni; poate, pentruprima dati, acel om gi-a dat seamacd tot ceeace avem print imp gi vegnicieestenumai prin harulcareestein Isus Hristos.

t8l

Fr
iNnnvrNul nmr,
22':,,Ydrog,frafilor, sf,primi{i bineacest Versetul cuvint dc sffrtuire, cdciv-amscrispescurt." Observati cd, in legdturi cu restulinvdtdturilor despre har din Scripturi,scriitorulii indeamnd pe cei care citescEpistolasd ,,primeascibine" sau mai bine, ,,si indure" aceste c6tevacuvintede sfdtuire. Ajungdndla sfhrqitulacestei Epistolemirefe, unii poatear dori cu mult mai mult dar existd sufuciente cuvintein aceastlEpistoli citre Evrei care si ne dea o infelegere pe care a descoperirii Domnulne ceres-oavem.

;rI

;--J
=J

:,J

INFOR}TATIE PERSONALA Versetul 23: ,,Sl gti{ic1 frateluiTimoteii s-adat drumul.Dacilvine curind, voi veniimpreunl cu el sfl
va vau.'

" 'lf

Estefoarteremarcabil cd tdndruolTimotei esteamintitin legdturd cu eliberarea lui eliberarea gi grija lui Dumnezeu lui din inchisoare. Aceasta pentrucopiii Sdi.Dumnezeu arati dragostea cunoa$te personale imprejurdril_e ale fiecdruiadin noi. Totugi,fbrd indoial[ acestversetva fi o binecuvAntare pentrucititorii evreidin perioada Necazului cel Marepentruci mulli dintreei vor suferiinchisoare.

"c
t-rJ

r-il F{
fil fd

SALUTUL FINAL Versetul24: "Spune{isilniltate tuturor mai marilor vogtri 9i tuturor sfin{ilor.Cei din Italia vii trimit
silnfltate.tt

Expresia,,spuneti s[ndtate"traducecuv6ntulgrecesc inseamnS,,a imbrifiqa, a ,,aspasmos"; uni". Astfel,autorulspune dou4lucruri.Mai int6i,vreauca to{i sdfifi unifi cu cei carevd conduc. $i, in al doileardnd,vreauca tot poporullui Dumnezeu s5 fie unit.Unul din celemai pretioase lucruripentru Tatil cerescestedragostea intre copiii Sdi. ApostolulIoan ne aduceamintede aceasta ?n I Ioan 2 versetele 9 qi l0,,,Cine zice cd estein lumin6,gi urdqte pe fratelesdu,esteincd in intunericp6nd pe fratelesdu,rdmdne acum.Cine iubegte in lumind,gi in e! nu estenici un prilej de poticnire".De asemenea,Ioan ne amintegte in Ioan l7 versetul26, cuvintele Domnuluidin ruglciunea de MarePreot, NumeleTEu,qi li-L voi mai fucecunoscut, pentruca dragostea cu careM-ai ,,Eu le-amftcut cunoscut iubit Tu, s6 fie in ei, gi Eu sd fiu in ei". Ca tati qi bunic,nimic nu-mi dd bucuriemai maredecAt s6-i vdd pe toli cei din familia meain pirtdqieintr-o relaliede dragoste gi bucurie. DacEaceasta estedorinfa unuitatdpdmdntesc, cu atdtmai mult seaplici acest lucruTatilui nostru ceresc. MARETIA TIARIILUI LUI DUMNF,ZBU Versetul 25:"Harul si fie cu voi cu to{i!Amin." Harulesterevirsarea slivitd a Legim6ntuluicel Nou; estefavoarea nemeritatd a lui Dumnezeu. Mareleprezentator al Bibieim Dr Donald Grey Barnhouse, a spusodat6,,,Fii atentintotdeauna cum studiezi cuvintele mici din Scriptur6". propozilie in cuvdntul aceasti extrem este de important. ,,cu" $i grecesc Estecuvdntul in comuncu". Cuvdntul,,meta"estefolositin Matei I ,,meta"inseamnd ,,a avea versetul 23, ,,Dumnezeu cu noi". CAndDumnezeu a devenitom prin ?ntrupare, El a devenitpdrtag cu noi; a devenitunul dintrenoi. Adevirul acestui verset mire{ estecd harultrebuies5 fie unhin noi. Ca gi poporal lui Dumnezeu, trebuiesd infelegem cd singurulmod in carescopullui Dumnezeu de a-qi indepliniscopulSdiestein noi qi prin noi, prin favoarea Sanemeritatb, harul.Frances Ridley Havergal a prinsacest adevirmire{ in unadin c6ntdrile sale:
,,Isus,viala ta estea mel, LocuieStepentru totdeauna in mine;

il

ac
i3
i-{

F;
FJ

r-J

"EJ
ii. ,) JJ

trJ

$i lasd-md sd vdc! Cd nimic nu poate despdrli Viala mea de a Ta. Viaya Ta sd mi se arate; Doqmne, voi cduta Sd gdndesc Si sd vorbesc Gdndurile Tale, doar vorbele Tale, $i niciodatd pe ale mele. Dragostea Ta, bucuria Ta, pacea Ta, esc mereu Srd le .fmpdrtds :r1 tntmo mea, Izvoare proaspele care nu vor seca niciodetd, Ci vor cre;te mereu. Realitatea binecuvdntatd A pulerii invierii, fuIoStenireaBisericii Tale Viatd din abundenld, Te rog, dd-mi, Doamne. Isus, viala mea este0 ta, $i aSa va fi intotdeauna Ascunsd in Tine. Pentru cd nimic nu poate despdr;i Viala Ta de a mea".

183

Tl

Episrolacltre (D

TYIOI

Eric Scott

PREFATA
Prima rnea introducere la Epistola cdtre Evrei a avut loc in anii adolescenlei ca gi tdndr cregtin. Din netbricire, aceastd primi introducere s-a dovedit a t-r una din cele mai traumatice experienle.In acea perioaddmergeamla o sali a misiunii din nord-estulAngliei qi duminicd seara impreuni cu un grup de adolescen{icare frecventauserviciul vizitam o zond in Newcastle unde sute de oameni se adunauin aer liber pentru a ascultape predicatori.Acegti predicatoriveneau de la Martorii lui Iehova,Mormoni, Cornunigtiqi mulli dintre ascultdtorierau acolo doar pentrua se distra. prietenii grup impreund cu evlaviogi, care in fiecare mei suslineam un local de oameni Oricum, predicaucu credinciogie qi lunilor, am ajuns sI duminicd seara Evanghelia. De-a lungul sdptdmAnilor cunoscun numir destulde mare de asemenea vestitoricredincioqi ai Evangheliei. Unul dintre acegti oameni cu care am devenit bine familiarizat intr-o duminici seara pdrea s5 fie in adAncimile depresiei. L-am intrebatdacd era bolnav. ,,Nu", a spusel, ,,citeamin Epistolacitre Evrei gi am dat peste ceva ce indicd in mod clar ci, deoarece am pdcituit deliberat, nu mai este iertare, nici pocdinfd." Prietenulmeu a deschisBiblia si a intors la Evrei l0 cu verstul26. Degetul lui a ardtat cStre cuvintele ,,Cici, dacd pdcdtuim cu voia, dupd ce am primit cunogtinfaadevdrului,nu mai infricogatd,qi vdpaia unui foc care va mistui pe rdmdnenici o jertfd pentru pdcate,ci doar o aqteptare cei rdzvrdtifi." Bietul om deprimata privit la mine qi a spus,,,siptimdna trecutdam picituit cu buni gtiinfAqi prin urmare acum trebuie si fiu condamnatgi pierdut pentru totdeauna." Am fost profund afectat s6-l vld pe acest cregtin odatd strdlucitor redus la o asemenea condi{ie deprimantd gi deznidajduitd.Mi-am pus increderea in Mdntuitorul la vdrsta de l3 ani la o intdlnire a lui Billy Graham gi nu m-am indoit nici o clipd ca Dumnezeu m-a mdntuit cu adevdrat.Oricum^,sdptdmdna urmdtoaream fost congtientcd am pdcdtuitqi am recunoscutcd a fost un picat deliberat.In urmdtorul in inclegtarea moment,m-am descoperit disperdriidezniddjduitecare l-a atacatgi pe prietenulmeu la int6lnireain aer liber. Timp de dou6 sautrei zile am fost in addncimiledisperdriidureroase. Oricum, am continuat totuqi si merg la intdlniri gi imi aminesc cd intr-o marfi deara rdtdceam foarte abitut cdtre intdlnirea creqtinddin Endevour la clddirea misiunii, pe care o frecventam.imi amintesccd pregedintele a cerut si incepem intAlnireacu un refren bine cunoscutcare suna cam a$a:
,,Dunmezeueste tntotdeaunape tron $i eu imi voi aminti cd sunt ql Lui Prin incercdri care ne pot apdsa $i prin povet'i care ne pol obosi El nu ne va ldsa niciodatd singuri. Dumnezeu este intotdeauna pe tron $i eu imi voi aminti cd sunt al Lui l'romisiunea Lui cd nu le pdrdsi esteade,-dratd Dumnezeu este tntotdequna pe tron. "

t
:

I
l'
!i

t" t:
I I

\a

t I

Cumva Dumnezeua vorbit inimii mele tulburateprin acestsimplu refren gi bucuria pe care o di siguranfa pScateloriertate s-a reintors in inima mea. Oricum, am descoperitci imi era teamd sd mai citesc Epistola c6tre Evrei. Ca gi tdndr, atunci cdnd mergeam la clddirea misiunii locale, obignuiam sd merg pe o scurtaturdin drum spre casi. Aceastd scurtdturdducea print-un tunel intunecospe sub o cale ferat5.Din motive necunoscute, tunelul se numeaPodul Omului Mort. Ca gi prin tunel in mod deosebitin nopfile intunecoase. baiat md temeam sd merg Oricum, scurtdtura era adesea atdt de ispititoare incAt imi ingrlrnddeam cu multd atenlie qapcasub bra!, imi ldsam capul in jos gi alergamprin acel tunel cdt de repedeputeam,trdgAndu-mi cu greu sufletul cdnd ajungeamin la celdlaltcapdt.CEi tAnir aceastd sigurantd Epistol6cdtre Evrei a deveni pentru mine Podul Omului Mort. CAndo citearn,in mod deosebitpasajele de avertizare, l6samcapul in jos gi alergamprin ele cdt de repedeposibil sper6ndcd aceleindoieli ascunse nu md vor mai ajunge din urmd din nou. in 1954am avut privilcgiul de merge^la Congresulde la Keswick pentru prima datd. A fost una dintre cele mai memorabile.Irni amintesccd a fost programatsd vorbeasciunul dintre cei mai experienfele 'finerilor gi spre plScerea bumi inv6{5toriai Bibliei la int6lnirile mea s-a anunfatci acestpredicator

mare va invdfa din pasajele de avertizare din Epistolaciitre Evrei. imi amintesc clar cd la prima int6lnire,tinerii au trebuitsi repetecdteva versuriscurte, neregulate.Sunau cam aga,,,Epistola citre Evrei esteo scrisoare cdtreevreipentrua spune argumentului evreilorsi inceteze a fi evrei." Esenta mareinvd{itor privind aceste pasaje acestui de ?ngtiinlare era cd acegti evrei trebuiau sd lasein urmd fiecareaspect gi sd imbriliqezedin toati inima cregtinismul. al trecutuluilor evreiesc F6rd nici o indoiali, este adevdrat cd am fost ajutatintr-un fel de argurnentele marelui predicator,dar incd simteamci trebuiasd pasajele pentrua se potrivi conceptului cercetez ne-afost adus.Dupd ce am ascultat cu atenlieseriilede predici,mI simteam pasaje. tulburatin mod clar de aceste Mulfi ani mai tdrziu,in biserica meadin Edinburgh mi s-acerutsi preiauun serviciude duminici dup6-amiaz6. Un grup de oamenicu vdrstemedii se adunain fiecareduminicdgi m-au insircinat sd predic Ai ?n urmdtoare. s[ptdmdnile O duminici dupi acelserviciu, spreoroarea mea,i s-afbcuts[ fac o exegez6, verset din Epistolacitre Evrei.Am incercat cu verset, s[ convinggrupulcd ar fi mult mai binepentru noi sd studiem citre Filipeni sai EpistolacdtreEfeseni,dar ei au insistatci ar trebui si ^ERistola Evrei. o studiem Inci datd.am fost silit sd privescmai atentla aceastd minunatS epistoldgi in mod deosebit la pasajele Foloseam pe carele-amauzit la acelmarepredicator de avertizare. argumentele la Keswickcu mulli ani inainte gi in timp ce audienla mea pirea s5 accepteexegeza, eu incl mai aveamuneleindoieli ascunse cI argumentele nu erauin totalitate valide.in addnculinimii mele gtiamci acelecuvintespuneau cevacontrarla ceeace spuneam qi acestlucru imi dddeao nelinigte clar6.Cdlivaani mai tArziuam dat peste o cartescrisd de regretatul Sir RobertAnderson, ,,Simboluri in Evrei". In paginile8 gi 9 ale cA{ii lui argumenta cu privire la dreptulde autora lui Pavella EpistolacdtreEvrei. Sir RobertAnderson afirma,,,$i, presupundnd cE Pavel,esteautorulEpistolei citre Evrei,cartea nu a'apostoluluiNeamurilor', era lucrarea, ci a lui Pavel, martorul mesianic a lui Israel." Acesta acordl o semnificafiedeosebiti timpurilor verbelor in deschiderea propoziliei, a vorbit pdrin{ilorgi proorociine-auvorbit in Fiul." in acest caz,ca gi in altele,referirea ,,Dumnezeu estela o descoperire trecutl gi incheiati.Nu estedescoperirea caracteristicd cregtinf, careerain curs de promulgare ?nEpistolele cdtrebisericile dintreNeamuri, ci descoperirea lui Mesiain misiunea lui - aceamisiunedespre pimdnteasci careEl insugia afirmat,,,Nu am fosttrimis decdtla oile pierdute ale caseilui Israel." Pentrucd, agacum apostolul insuflata scris,,,Hristosa fost un preotal tlierii imprejur pentru adevdrullui Dumnezeuca si adevereascd promisiunilefdcute pdrinfilor gi ca Neamuriles6-L poati sl6vi pe Dumnezeu pentruindurarea pentruIsrael,dar qi Lui; {bg,aduinfele pentrucei careerau strdinide lhgiduinlelelegdmAntului."trn indurarea aceaperioadddin experienla mea cregtin[ am recunoscut ci Dumnezeu a lEcut cu Israel legdminte de unire gi ci atunci cdnd Hristosa venit s[ slujeasclpe acestpim6nt, a venit la oile pierduteale caseilui Israel pentrua confirmaaceste legdminte flcute cu pirinfii. Mdrturiabiblici, binein,teles, ne arati cd naliuneal-a pe qi, respins Mesiaa lor a$acum Pavelsubliniazdlasfbrgitul Faptelor Apostolilor,Israela fost pus gi Evanghelia deoparte esteproclamatila Neamuri.Oricum,Pavelesteatentsi scoatd in eviden{d in Romani 9 la l1 cd Dumnezeu nu a terminat cu lsraelul. in celedin urmi ci Dumnezeu Seva cedea insuqi va pecetluiacele legdmintecu un jurdmdnt solemn,care afirmi cd Dumnezeu trebuie sd plstrezeIsraelulca natiunegi s5-giindeplineasc[ pe care i le-a fdcut. Cu aceasta promisiunile in minte,am inceputsi studiezaceastS punct primul epistol5minunati dintr-un de vederediferit. in rdnd,aceastd epistold priveqte epistolS esteadresattr evreilor.in al doileardnd,aceastd dincolode era Bisericiila perioada in careDumnezeu fdcute seva ocupadin de Israelgi igi va indepinipromisiunile pdrin{ilor.Cdnd incepemstr studiemEpistoladin acestunghi, o noud lumini este adusi asupra versetelor par si dispari ca ceafa din aceastb epistoli mdreali.Problemele cu pasajele de avertizare intr-o dimineapinsoritd.In multe aspecte aceastd epistoli mi-a devenitmai pretioasd decdtmi-am putut imaginavreodatd. Acestaestemotivul pentrucare mi-am pus pe inirnl si tipdresc aceste g6nduri simple.

TNTRODUCERE
gi sd infelegem cele cinci Pentrua infelegeEpistolacdtreEvrei esteesenlialsI cunoagtem pentrucI intregulmesajal epistolei gi se pe careDumnezeu serotegte legdminte le-afbcutcu Israelul pe aceste ridicd intrebarea, in legf,minte. Aceasta, bineinleles, concentreazi ,,Ceesteatdtde special legiturd cu Israelul?De ce a fdcut Dumnezeuacestelegdmintecu Israelul?Care este scopul In ce mod sunt incluseacestelegdmintein planul generalde rdscumpirare a lui legdmintelor? f)umnezeu?" Penlrua rispundeacestor intrebAri importante, trebuiesi ne intoarcem un pasinapoiin De fdapt, este necesar sd privim cu atentiein trecutul vegnic.Inainte de mirturia descoperitd. gi a pdmdntului, facereacerului eradoarDumnezeul Triun.in Dumnezeul a ingerilorqi a oamenilor, Triun erau toate perfec{iunile divine - dragoste, bucurie,pace,sfin{eniegi slav6.Se pare cd in gi slava a dorit fdpturicaresi impirtigeascd dragostea trecutulvegnic,acestDumnezeu al dragostei qi Dumnezeul in versetul incredibil Referirea la vegnic nemuritor este fbcuti Isaia 9 6. Acest fapt Lui. de mare preot a Domnuluinostruin loan 17 versetul 24. a fost scosin evidenp in rugdciunea pe vreauca acoloundesuntEu, sd fie impreund Domnulnostruse roag5, cu Mine gi aceia, ,,Tatd, careMi i-ai dat Tu, ca si vaddslavaMea, slavi pe careMi-ai dat-oTu: fiindcl Tu M-ai iubit inainte de intemeierea lumii." $i apoi,in versetul 26, Domnulnostruse roagddin nou: ,,Eu le-amfbcut gi pentruca dragostea Numele li-L cunoscut Tdu, voi facemai cunoscut, cu careM-ai iubit Tu, sd fie privindDumnezeul in trecutul vegnic in ei, gi Eu si fiu in ei." Primul lucru caretrebuieobservat Triun estec5 El estePbrintele vegniciilor careaveanevoiede fbpturisaucopii caresi impdrtigeascd gi slavaLui. Un al doilealucrucaretrebuie dragostea observat in Scripturiprivindtrecutul vegnic este cI Dumnezeul Triun este vegnic. 1 TimoteiI .17afirm5, impiratului vegniciilor, un impdrst a ,,A gi slavain vecii vecilor!Amin." nemuritorului, nevizutuluigi singurului Dumnezeu, sd fie cinstea putemvedeaun Pirinte vegnicgi un impdratvegnic. Astfel, privind cu atenliein trecutulvegnic, Un gi slavaLui. Un Impirat P[rinte vegnicaveanevoiede copii cu care sd poatd?mpdrtiqi dragostea presupune peste vegnic un tron vegnic, Dr. un domeniu cares6conduciqi nigtesupugi de bunlvoie. generalS Alva J McClain a afirmatbine, ,,o cercetare a materialului biblic aratf,ci acestconcept al 'impirS{iei' consider[o situafietotald conlindndcel pu(in trei elemente primul, un esen{iale; gi o puterecorespunzdtoare; gi al treilea, conducdtor cu o autoritate al doilea,un regatcu supugi; qi pdrintele exercitarea actuald a funclieide conducere." Astfel sepoaterezuma c5 impirilia vegnicd qi pdrtdgie, vegnicdorescsupugi cares6 aibdo relaliede dragoste caresevor bucurade slavaacestui gi al pdcii.Pentru Dumnezeu bucuriei al dragostei, a satisface dorinfele unuiDumnez.eu al dragostei, Dumnezeu a creatmai intii domeniulceresc. Ci acesta era un domeniuspecificesteconfirmat?n 20 versetulI I carespune, Apocalipsa de domniemareqi alb, gi pe Cel ce ,,Apoi am vdzutun scaun gedea pe el. PdmAntul gi cerulau fugit dinaintea Lui, gi nu s-amai gdsitloc pentruele." Locuitorii domeniului ceresc eraufiin{eangelice, Acestlucruesteconfirmation Evrei capitolul1 versetele 6,7 gi 14. Versetul6 afirmd,,, $i, cdndduce iardgi in lume pe Cel intdi niscut,zice 'Tofi ingerii lui Dumnezeu sd I seinchine!'". $i, in versetul T, ,,$i despre ingerizice: ,,Dinvdnturifac ingeriaiLui; gi dintr-oflacird de foc, slujitoriai Lui". In cele din urmd,versetul74 aratd,,,Nu suntoareto{i duhurislujitoare o slujbdpentrucei ce vor mo$tenimdntuirea?".Astfel trimisesI indeplineascd locuinfa fiinfelcrr angelice ceresc. eradomeniul

CREAREA UNUI COND

Aron MEDTATo

Definilia simplS a conducitorului mediatorial este ,,conducerea lui Dumnezeu printr-un reprezentant divin ales". Un asemenea reprezentant avea, bineinteles, drepturi regale asuprasa gi trebuiaca DumnezeulTriun si-i dea o autonomiea lui in calitatede coducdtormediatorial.Acum poatear ajutao ilustrsatie. Acum mulli ani in urmd am fost numit directorla un birou de asigurdri. O

l-

secliea birouluiincluzdnd ?nprincipalfetetineretrebuiasdindosarieze. sdrdspundlla telefonqi aga mai departe. Mi-am dat seama imediatcA a$ puteaaveaprobleme dacdagdori s[ controlezaceasti secfie a biroului,aqaci am numit o lAnlrd ca directorpeste I-am datun birou deosebit aceastlsecfie. pentrua-gidovediautoritatea; gi i-am ddruito partedin autoritatea i-am majoratsalariul; meapentru a conduce aceasecgie a biroului.De fapt,ea a fost ftcutd un conducitormediatorial. In Ezechiel 28 I I la l7 ni se aratf, versetele cd Dumnezeu a numit un conducitormediatorial in domeniulceresc. in versetul l4 din acelcapitolne esteindicatcEo fiinfi angelic[puternicd numit[ Lucifer a fost numitd conducitorMediatorial. (uns) indici faptulcI era Estedescris ca un heruvimuns.Cuvdntulmimgac un heruvimmesianic. in Scripturi aceaste ungerese aplicanumai regilor qi preofilor.Versetul14 indicdde asemenea faptul ci Dumnezeu pentruaceast6 a avut un serviciuce ordinare fiinli angelicd putemicd. Versetul afirmi, ,,tepusesem". Aceastainseamni loc. In acest aagezalntr-un momentpot fi observate doul lucruri. Primul, Dumnezeu i-a cedato parte din autonomiaLui lui Lucifer. Al doilea,Lucifer era acumintr-o poziliein careputeasd ia decizii.intrebarea carese nagteimediat,,, qi-a Nu asumat Dumnezey un risc uriaqfbcAnd acestlucru?" Rispunsulpoatefi gisit in adevirul ci gi ?nchinare. Dumnezeu doregte numai supugide bunivoie intr-o relafie de dragoste Urmeazi in versetul15 o descoperire uimitoare, I-ucifers-arizvritit impotrivalui Dumnezeu. Versetull5 spune, ,,Ai fost fErdprihan6in cSiletale,din ziua,c6ndai fost fEcut,pind in ziua c6nds-agSsitnelegiuirea in tine." Exist5 trei aspecte ale nelegiuirii lui Lucifer. Primul, Dumnezeul-a acuzatdq negof numele Lucifer inseamni ,,cel care poartb lumini". Trei cuvinte domini necinstit.lnteresant, Evanghelia dupdloan gi de asemenea lui. Cuvintele qi sunt,,via{d, luminI gi dragoste" ;;i epistolele trei cuvintein uneleaspecte aceste sunt o expresie Ludndprimul din aceste a slaveilui Dumnzeu. cuvinte, Din nou,Ioan5 ,,viaf6",Ioan 1 cu 4 spune, ,, in El eraviata,gi vialaeraluminaoamenilor." versetele 24-26afirmd,,,Adevdrat, adevdrat vd spun,cd cine ascultd cuvinteleMele, gi credein Cel qi nu vine la judecatd,ci a trecutdin moartela via{5.AdevSrat, ce M-a trimis, are viafa veqnicS, gi acum a gi venit, cdnd cei morfi vor auzi glasulFiului lui adevdrat vE spun,ci vine ceasul, gi ceice-lvor asculta, Dumnezeu, vor invia. Cdci, dupdcum Tatil are viala in Sine,tot a$aa dat gi Fiului sd aibd via{a in Sine.". Astfel. Dumnezeul Triun estevdzutca sursavielii, dar de asemenea Ioan, in cdtevapasaje,indicl faptul ci Domnul nostruestedititorul de viaf6. De exemplu,Ioan 10.10 Hotul nu vine dec6tsi fure,si junghieqi sd pr6p5deasc6. spune,,, Eu am venitca oile si aibi viafi, qi s-o aibi din belgug."Al doileacuvAnt caredomindEvanghelia dupdloan gi epistolele este Ioan Botezitorul, spune, 7, vorbinddespre apostolul ,,El a venit ca ,,lumin5".ln loan I versetul prin el." Inci o dati, luminaeste martor,ca sd mdrturiseascE Lumin6,pentruca tofi s6creadd despre pentrucd in Ioan 1.14,se spune,,, $i Cuv6ntulS-a fhcut trup, gi a legati de slava lui Dumnezeu locuit printre noi, plin de har, gi de adevSr. ca slava $i noi am privit slavaLui, o slavi ?ntocmai niscut din Tatil." Din nou,in Ioan8 versetul 12,apostolul spune, singurului ,, Isusle-a vorbitdin pe Mine,nu va umblain intuneric, ci va avea nougi a zis: ,,Eu.Sunt Luminalumii; cineMd urmeazd dupd Ioan qi prima domindEvanghelia lumina vietrii."In al treileardnd, cuvdntul,,dragoste" in Evanghelia dup6 Ioan este Ioan 3.16,,,Fiindcdatdt de mult a iubit men{ionare a dragostei lumea,c6 a dat pe singurulLui Fiu, pentruca oricinecredein EI, s6 nu piari, ci si aibd Dumnezeu Evanghelia dupi Ioan relateazd cum TatSl $i-a iubit Fiul gi I-a dat viala vepnici." De asemenea, in loan 14,versetul 31,Domnula vorbitdespre toatelucrurile in m6naLui, Ioan3.35gi de asemenea lui Satan, dragostea la rdzvrtrtirea numelesdusugereazi descrierea Lui fap de I'atil. intorcdndu-ne pentruaardta slavaLui ?n dragostea Lui slujbeilui gi poateintr-un fel a fost folosit de Dumnezeu Sale.Unsul lui Dumnezeu, Mesia,Isusa venit ca un purtdtorde luminf,pentrua fap de creaturile pentruo lume pierdut[.Separeci Lucifer a avut o numiresimilari in arita dragostea lui Dumnezeu domeniulceresclegatdde fiintele angelice.Acum, intr-un fel, Satanera implicat intr-un nego{ necinstit. Probabil,in loc sd oferetoatdslava,Lucifer gi-a pistrat un comisionpentruel. AI doilea 28, versetul17. Paveladucepu{ini aspect al nelegiuiriilui Lucifer a fost mdndrialui, Ezechiel pe Timotei cu privire la numirea lucru in I Timotei 3 versetul 6 avertizindu-l lumini asupra acestui Apostolulspune, in Bisericd. unui om intorsde cur6ndintr-un loc de autoritate ,, Sd nu fie intors la al ca nu cumvasdseingimfegi sdcad6in osindadiavolului." Al treileaaspect Dumnezeu de curAnd, qi lbpturd a lui Dumnezeu Ar fi de mirare de ce o fost in{elepciunea nelegiuiriilui Lucifer a stricatd. impotriva Dumnezeuiui ar intra intr-o asemenea cursdnebund de rizvrdtire un produsal dragostei

Atotputernic. Este adevirat cd fiecare picat este o nebunie qi ci aceasti fiinf6 angelicl puternicd a de negoful necinstit gi de mdndrie. suferit datoritl infelepciunii stricate cauzatd

REZULTATUL RAZVRATIRII LUI LUCIFER

Atotputernic s-a ridicat in primul r6nd,tronul care i-a fost ddruit lui Lucifer de Dumnezeul oferi un comentariu al in Isaia 14 versetelel2la 14, Dumnezeu impotrivatronului lui Dumnezeu. strSlucitor, fiu al zorilor! spune, proclamafiei lui Lucifer.Dumnezeu ,,Cumai cdzvtdin cer,Luceafbr Tu ziceaiin inimata: ,,Mdvoi sui in cer,imi tu, biruitorulneamurilor! Cum ai fostdoboritla pdmdnt, pe munteleadundrii presus lui voi gedea domnie mai de voi ridica scaunul de stelele Dumnezeu; la capitul miazdnoaptei; mi voi sui pe vdrful norilor, voi fi ca Cel Preainalt." Mai dumnezeilor, de domniegi cdndva ajungeacolova fica cd Lucifer a spusci igi va ridica scaunul intdi, observali pe tronul universal In al doilea al lui Dumnezeu. Cel PreaInalt, aritdnd faptul ci doreasi se ageze lui impotrivalui Dumnezeu. Apocalipsa r6nd,mulfi ingeri i s-aualdturatlui Lucifer in rdzvrdtirea lui versetul anterior. la fiara careesteo descriere a Satan in coadalui", referindu-se 12.4afirmd,,,qi pe p6mdnt."Domnulnostru, in cerului,gi le arunca dupdel a treiapartedin stelele trdgea ,, Cu coada in Efeseni 12ne Diavolgiingeriilui. Din nou,Pavel 6 versetul despre Matei25versetul4l,vorbegte ci impotrivacdpeteniilor, ci ,, Cici noi n-avemde luptatimpotrivacdrnii gi sdngelui, reaminteqte veac,impotrivaduhurilorrdut5pii intunericului acestui impotriva domniilor,impotriva^stdpdnitorilor inseamni CuvdntulSatan careSuntin locurile ceregti."In al treilearAnd,Lucifer a devenitSatan. pozi{ie potrvnic, a devenitintunericuica opus acuzator. Lucifer cdnda luat impotrivalui Dumnezeu al luminii, un ucigagca opus al dititorului de viat6, un mincinosca opus al adevirului lui Acest lucru estedemonstrat in Iov capitolulI gi Zaharia3 dar ceamai grafic6descriere Dumnezeu. de un in Apocalipsa 12,versetul 7. Ioandescrie un eveniment caretine inci de viitor gi vorbeqte este gi fiara luptdnd cu ingerii ei gi rlu,boi in cer.Mihail qi ingerii luptAnd impotrivafiarei,careesteSatan cel vechi,numit Diavolul qi Satana, apoi Ioan afirm5 in versetul9 ,, $i balaurulcel mare,garpele gi ingerii gi impreunS pe pdmAnt; lume,a fostaruncat cu el au fost arunca{i acela careingealS intreaga lucru Ioan ne oferdo descriere a bucutieidin cer,,, $i lui." Apoi in versetul10 ca rezultat al acestui puterea gi impdrdfia Durnnezeului am auzitin cer un glastare,carezicea:,,Acuma venit mdntuirea, gi stdp6nirea ii pira inaintea nostru, Hristosului Lui; pentrucd pirigulfrafilornogtri,carezi qi noaptea jos." inaintede pdrlsi subiectul qi a fiintelor Dumnezeului nostru,a fost aruncat domeniului ceresc angelice,ar mai trebui observate doui lucruri. Primul, majoritateaingerilor nu s-au rizvrdtit Acegtiasuntmenlionati in Scripturd ca ingerii lui Dumnezeu sauingerii sfinti gi impreun6 cu Satan. ei sunt acum pecetluiliin sfinlenialor pentruc[ le-a fost pusdinainte o alegeregi ei au ales sd rimdnd in circumferinfadragosteiqi binecuvdntiriilui Dumnezeu. Al doilea lucru care trebuie observat este ci probabil in aceaperioaddDumnezeu a pregdtitun loc teribil numit iad pentru 41, Domnulnostru incarcerarea lui Lucifer qi a ingerilorrizvr6tifi. Referindu-ne la Matei 25 versetul ctr focul vegnica fost pregdtitpentrudiavol gi ingerii lui.Esteinteresant spune sd observimci iadul nu a fost pregitit pentruoameni,nici o fiinfi omeneasci nu trebuiasi meargi in iad, pentrucd pentrurasauman[. Din nefericire, Dumnezeu a pregdtitrdscumpdrarea mulli din rasalui Adam se vor alStura lui Satanin iad pentruveqnicie, dar intotdeauna a fost in inima lui Dumnezeu ca nici unul s6nu piard,ci toli sdvind la pocdin{i.

CREAREA DOMENIULUI PAMANTESC

Relatareacu privire la crealie apare in Genesacapitolele 1 qi 2. Patru lucruri semnificative trebuie observatein relatereadin Genesa.Mai intdi , Dumnezeu a creat un domeniu separatde cer, domeniul pFmAntesc.Apoi, Dumnezeu a numit un conducdtor mediatorial peste domeniul plm6ntesc.In Genesa1 versetul26 se spune,,,Apoi Dumnezeua zis: ,,Sd facem om dupd chipul

pestepegtiim6rii, pestepisirile cerului,peste Nostru,dupl asemdnarea Noastr5; el sli st6pAneascd gi pestetoatetdrdtoarele vite, pestetot pdmdnhrl Doud lucruri uimitoare carese migcdpe pdmAnt." gi, al doilea.omuluii-a fost Primul,omul a fost fbcutdupdchipullui Dumnezeu trebuie observate. dati stipdnireapestedomeniulpSmdntesc. Ca gi in cazul lui Lucifer, acestlucru indicd faptul cd Dumnezeu a ddruit o parte din autonomia Lui primilor nogtrii pdrinfi. Astfel au fost pugi intr-o poziliein careputeaudecide.Se parecd intre privilegiileoferiteprimilor nogtriipdrinti,ei puteau sd conducdacest domeniu ca o Teocra{ie.Cu alte cuvinte, Dumnezeuera conduc[torul final gi domeniului pdmAntesc stdp6nitorul ca gi creator gi omul trebuia si guvernezeplaneta ca gi conducdtor subcdlduzirea in al treilea r6.nd, aceste din mediatorial lui Dumnezeu. capitole de inceput primilor plrin{i. domeniul Genesa descriu de conducere mediatorialS a nogtrii In Genesa 2 versetele 1 la 3 ne estearitat cd dupi crearea qi a pdmdntului cerurilor Dumnezeu S-aodihnita Saptea zi. Cu primazi a lui Adama fostprimazi de odihni a lui Dumnezeu qi el a intratin tot ceea altecuvinte ce Dumnezeu a creatpentruel. Din nou,in versetele l9 gi 20 se observd c[ Adam a dat numetuturor fiarelorde pe cdmp,ceeace sugereazi conducerea lui peste creafie. Psalmul8 versetele 4 la 8 repeti inci o datdacesta peste patra lucru,,,I-ai dat stSp6nire lucrurilernAnilor f'ale". A caracteristicd semnificativi cu privirela crearea omuluieracd Adama fostfbcutun capfederal, 5 verstul 3 Cenesa un fiu dupdchipulgi asemdnarea spune cd Adam,,andscut lui qi i-a pusnumele Set." La acest lucru ne vom gdndimai tdrziuc6ndvom privi la cdderea aici este omului,dar ceea ce trebuiesd observdm ci Adama nAscut fii gi fiice dupf, chipulgi asemdnarea sa.

CONDUCATOR MEDIATORIAL

VrSjmaqul lui Dumnezeu a apirut in domeniul pdm6ntescpentru a cluta s6-gi indeplineascl scopul cu privire la conducereacerului gi a pdmdntului. Fdrb indoiali, Satana recunoscutautonomia care a fost datd primilor nogtrii pirin{i gi cd Adam gi Eva se aflau in pozilia de a decide dacd sd rdmAndin circumferin{adragosteiqi binecuvdntirii lui Dumnezeusau sd pdqeascd in afara acelui cerc intr-o pozilie de rdzvrdtire a$a cum a fdcut Satan. Fdrii sd intrim in toate detaliile ispitirii lui Satan,el i-a sugeratmai intAi Evei ch ar trebui sd se indoiascdde cuvAnfullui Dumnezeu.Genesa 3.1, ,, $arpeleera mai qiretdecAttoate fiarelec6mpuluipe care le thcuseDomnul Dumnezeu.El a zis femeii: ,,Oarea zis Dumnezeucu adev6rat: ,,56 nu mdncafidin toti pomii din grddind?"in al doilea rdnd,Satana^negat cuvdntul lui Dumnezeu,versetul4, ,. Atunci qarpele a zis femeii: ,,Hot6rdt, cd nu veli muri!" In al treilea r6nd, Satan a insultat caracterullui Dumnezeu.Versetul 5 spune,,,dar gtie ci, in ziua cdnd ve{i mAncadin el, vi se vor deschideochii gi veti fi ca Durnnezeu, Durnnezeu cunoscdndbinele gi riul". Ceea ce a vrut s6-i sugcrezeEvei a fost ci Dumnezeu nu te iubegtein mod real qi El i1i ascundeceva ?n mod nejustificat. In Genesa2 versetul 17 Dumnezeu i-a avertizat pe pdrinfii nogtrii cd dacd vor mAnca din pomul cunoqtin{eibinelui qi r[ului vor muri. Evreul are o expresiedestul de neobignuitdin care se spune, ,,murind ve{i muri". Cu alte cuvinte, ?n unele privin{e era implicatl o moarte dubld. Scripturane descoperd cI omul este o fiinfd triund a$acum a cret-o Dumnezeu, duh, suflet qi trup. in mdsura in care duhul este interesat, are pirtdgie cu Dumnezeu.Cu alte cuvinte, el este congtientde Dumnezeu.in m[sura in care este interesat, omul estecongtient de el insugi.El esteo fiin{I responsabilS din punct de vederemoral. in mdsurain care trupul esteinteresat, prin cele simluri omul, estecongtient de lume. Acum, pentrumen{ionadin nou, Dumnzeu a spusci aveasd fie implicatdo moaffe dubld ca rezultatal neascultirii.Primul lucru care i s-a intdmplat lui Adam a fost cd a murit din punct de vederespiritual;a fost separat de Dumnezeu. In capitolul 3 versetul9 Scripturaspune,,, Dar Domnul Dumnezeua chematpe om gi i-a zis: ,,Unde pentru cd Dumnezeuii iubea incd pe eqti?" " Observaficd minciunna lui Satana fost demascatd copii crea{ieiLui. In al doilea r6nd, hin{a ascunsd a omuiui s-a amestecat cu naturapdcdtoasd sau cu o dispoziliede vrijmSgieimpotriva lui Dumnezeu. lucru in Acest esteardtat Genesa3 versetelel2 qi l3 pentru cd atunci cdnd Dunrnezeul-a confruntatpe Adam el a invinovdtit-o pe femeie. Cu alte cuvinte, el a spus ,,Este vina Ta pentru c5 mi-ai dat femeia." $i cAnd E,vaa fost confruntatdde

Dumnezeuea l-a invinovi{it pe $arpe.in al treilea rAnd,a urmat moartea fizicd. Genesa5 versetul 5, SatanL-a rdnd, lumeaaveaacum un nou conducitor numit Satan.CAnd ,,apoia murit". in al patrulea infruntat pe Domnul nosjru in pustie in Luca capitolul4 Satana fdcut o afirma{ie foarte semnificativi lumi lui Hristosin schimbulinchindrii Lui 9i in versetul6. A spuscd Ii va da toateimpirAliile acestei gi voiesc." Construclia verbului in greacdeste la spus, mie imi este datd. o apoi a dau oricui ,, cdci pasiv qi Satan spune cd mi-a fost datd stdpAnireaacestei planete. Acum ar trebui s[ observim cd Domnul nostru nu-l contrazice pe Satan in aceastl chestiune pentru ci de fapt atunci cdnd primii nogtrii pdrin{i i s-au alifurat lui Satanin rdzvrdtirealui nebunl impotriva lui Dumnezeuei au pus planeteiin vrijmSgiecu^Dumnezeu. in al cincilearfrnd,intregul sisternal lumii esteacum st[pdnirea gi controlul satanic demonic. In Ioan 12 versetul 31 Domnul nostru se ref'erdla Satanca fiind sub stapdnitorulacestei lumi. Din nou, in Efeseni 6 versetul 12, verset la care deja ne-am referit, Pavel , planete.Astfelintregul sistemal lumiiin despreingerii rdzvrdtilicareau conducerea acestei vorbegte momentul de^fap este sub controlul demonic qi satanic. Lumea nu mai este o teocrafie, ci o rAnd, prin faptul cd Adam este capul federal,omenireaeste nlscuti in In al gaselea satanocrafie. dupd cum printr-un singurom a intrat pdcatulin lui Satan. Romani 5.12 spune,,, De aceea, impird[ia lume, gi prin pdcat a intrat moarlea,gi astfel moarteaa trecut asupratuturor oamenilor, din pricind cfl rAnd,domeniul pe care l-a creat to{i au pacatuit..." gi s-ar puteaadduga,,in Adam". in al gaptelea Dumnezeu.numit domeniul p6rn6ntesc care era sub stipdnireaomului, este acum sub judecata lui Dumnezeuqi estein moarte.Avdnd acestelucruri in minte, scopul lui Satanpoatefi rezumatastfeldomeniului pdrndntesc ca qi a celui cerescgi doreqtesi se agezepe tronul el doreqteconducerea Atotputernic.Pentru arealiza acestlucru, Satantrebuie sd facd trei lucruri universalal Dunrnezeului in al doilea rdnd, el de bazd. Mai intAi, sd ?qi aducl omul care sd conducd domeniul pdmdntesc. trebuie sd oblina inchinareauniversaldgi, in al treilea rAnd,el trebuie sf, zdd6rniceasiorice plan de salvarepe care f)umnezcu l-ar pune la dispozilie.Acum si ne intoarcemla scopul lui Dumnezeuin 'Iriun vegniciatrecutd unde Dumnezeul a dorit fbpturi cu care si impirtdqeascd slava qi dragostea Dumnezeu sd mai intdi satanocra{ia Lui. Pentru a realiza acest lucru, trebuie distrugd de pe planetd pdm0nt. in al trcilea rdnd, si se ocupe pentru veqnicie cle cei rf,zvrdtili pi in al patruiea rAnd, sd faci ceruri noi gi un pimAnt nou pentru a implini scopul lui Dunezeudin vegniciatrecutd.De asemenea, pentru a reliza acest lucru, Dumezeu trebuia si adr.rcd un Adam, ca gi conducdtormediatorial, un om care s[ conduci planeta a$acum a preconizatDumnezeu la inceput in Genesa |.26, cdnd Dumnezeu a spus,,,sdstdpdneascd". In al doilea rand, Dumnezeutrebuia si aducdun mijloc de rdscumpirare pentruomenireapierdutd.Apoi, omul c6zut trebuia sd trdiascddin punct de vederespiritual.Cu alte cuvinte, Dumnezeutrebuia si aducd intr-un fel o modalitateprin care omul sd fie nSscutdin nou. Apoi Dumnezeu trebuia sd desfiin{ezcmoartea,putrezirea,boala, deformarea,hazardele, accidentele qi violentra. Apoi, Dumnezeuva cere sf, invieze din rnor{i ;i, in cele din urmi, sd transfereoamenii din imphrdlia lui Satanin irnpdrdfialui Dumnezeu. Avdnd acestelucruri in minte, Dumnezeua fbcut in Genesa3.15 una din cele mai minunate declaratii din planul Siu de rdscumpdrare. Se poate observa cb atuttci cdnd a fbcut aceastddeclaralie, Dumnezeu s-a adresat vrijmagului Sdu Satan, spundnd,,, VrdEmdgievoi pune intre tine qi femeie, ?ntresdmdn{ata gi s6mdn{aei. Aceasta ( sdm6nla femeii) ii va zdrobi capul gi tu ii vei zdrobi cdlcAiul." Patru persoanene sunt prezentatein acest versetremarcabil.Una, garpele, garpeluiqi, a patra,sdmdn{a a doua,femeia,a treia, sdm0nta femeii. intreagaScripturd se ocupd de realizareaacesteiprofelii incredibile.Oricum, ea nu se implinegte pdn5nu ajungem la cea din urmd cartea Bibliei, numiti Apocalipsa,unde descoperim evenimentele care se vor desfEgura,infdptuind zdrobirea capului lui Satan, numit satanocrafie gi instaurAnd impdrifia lui Dumnezeu,teocra{ia pe planetap6mdnt.$i ea rru se ?mplinegte pdnd la Apocalipsaunde avem descriereafinalI gi fundamentali a celor patru personaje.Mai int6i, garpele- Apocalipsa 12 versetul9 spune, ,, $i balaurul cel mare, $arpelecel vechi, numit Diavolul gi Satana,acela care ingeali intreaga lume, a fost aruncat pe pdmdnt; gi impreuni cu el au fost aruncali gi ingerii lui." Agadar, nu este nici o problemdin descoperirea identitdfii garpelui. Totu$i, cu femeia lucrurile stau mai dificil. dar in Apocalipsa 12 verseteleI qi 2 loan spunei,. In cer s-a ardtat un semn mare: o femeieinvdluitdin soare,cu luna sub picioare,gi cu o cununi de doudsprezece stele pe cap. Ea era insdrcinatd, in gi durerile naqterii, avea un mare chin ca sd nasc6." Apoi in versetele5 qi 6 se {ipa afirmi, ,, Ea a ndscut un fiu, un copil de parte bdrbdteascd. El are sd cdrmuiascdtoate neamurile cu un toiag din fier. Copilul a fost rdpit la Dumnezeugi la scaunulLui de domnie. $i femeia a fugit in

care a devenitmai t6rziu Ierusalim. ca jertfb in locul lui Isaac.Dumnezeua nurnit acel loc deosebit, purta inseamnd grij6. intr-un mod cu totul remarcabil, va va Iehgva-iire, care Domnul veghea sau de I Dumnezeuaprevdzut ci sdmAn{a lemeii. F-iulSdu,Mesia Isus,avea sd suferegi sd moari in acelagi loc pentru a aduce rdscumpf,rare. Dupd acest eveniment Dumnezeu a lbcut un jurimfrnt solemn lui Avraam,in carea promis ci ii va infrAngepe toii vrdjmagiilui, cd acestpopor va fi inmullit gi ci prin el va aduce binecuvdntareuniversald.In unele privin{e, LegdmAntul Avraamic este central in EpistolacdtreEvrei. in capitolul 6 versetelel3-20 se face referire la legdmdntgi versetelel9 Ei 20 afirmi, ,,pe care o avem ca o ancorda sufletului; o n6dejdetare gi neclintitd, care pdtrundedincolo de perdeaua dinduntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor, cdnd a fost fbcut ,,Mare Preot in veac, dupd r6nduiala lui Melhisedec". Pentru a rezuma, prin termenii acestui legim6nt, Dumnezeu va aduce simdnla femeii, care va aduce riscumplrare. Pe deasupra,toate blestemuluiadus asupraomului datoritdrdzvrdtirii lui vor fi anulategi, in cele din urm6, aspectele pesteintreaga binecuvdntarea universali va fi adusi prin legdmAnt omenire.

;
t-

lL_

L
I
I

I
t-

l-.

I I

\:
I

LtI

I
L

Acest lcgdmdnt a fost fbcut cu na{iunea Israel aproximativ cinci sute de ani dupd ce Dumnezeua fdcut legdnidntulcu Avraam. C6nd lsraelul a iegit din Egipt ca naliune Dumnezeua stabilt o teocra(ie,ceeace insemna o impdrdfie a lui Dumnezeu pe pimAnt. Ar trebui si subliniem cd numai naliunea Israel era legatd de terrnenii acestei teocra{ii. In Exod capitolul 19 verstul 6 Dumnezeua spus in legiturd cu Israelul cd ei vor fi ,,o impdrdlie de preo{i gi un neam sfhnt". Aceastaesteprima menliune a cuvdntului impdrd{ie in Scripturd.Aceastdteocra}ieera confirmati de prezenta divin6. Exod 24.17 aratdcd ,,inldligarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vdrful muntelui", care era muntele Sinai. Teocrafiacereaca Dumnezeusd numeasca un mediator.Faptele gi izbdvitor". Pe Apostolilor versetul35 spune,,,PeacestMoise...Dumnezeul-a trimis ca stdpAnitor deasupra,semnele au inso{it a$ezarcateocratiei gi inaugurareaLegdmdntului Mozaic. Erau semne pentru Moise, de exemplu, rugul arzdtorgi descoperirealui Dumnezeu insuqi - Marele EU SL|NT. Pentru Israel era prdjina care a devenit un $arpe,rn6na leproasdgi apeletransformatein sdngegi erau semnepentru Egipt gi pentru naliunile din jur. Erau pldgile gi despdrlirea Mdrii Rogii. Oricum, in fond, legdmdntulera condilionat in natur6. Exod l9 versetele5 9i 6 afirmd, ,,dacdvefi ascultaglasul Meu...ve{ifi o tmpdrS{iede preo{i". Aceasti chestiunepoate fi subliniati pentru c[ acestaera un legdmdntbilateral. f)epindeade credinciogialui Dumnezeu,dar gi de credincioqianafiunii Israel. Avdnd in vedere aceasta,legimdntul era temporar.Legeaimprrsd de teocra{ie era, binein{eles,de naturdexterioari -,,fb aceatagi vei trbi".Oricum, nafiunea aveao problemi interioard nurnitdnaturd picdtoasS. Astfel legea a adus rnoarte ;;i judecatd. Este intersant cd Legea Legdmdntului a fost adoptatdin aceegizi ca Z,iua Cincizecimii. In mod ocazionat,se referd la ea ca la Cincizecimea Vechiului Testament. Exod 32 versetele 26la28 aratdci la adoptarea legirnAntuluiau fost judecaii 'Legdrndnt gi omordli trei rnii de oameni. Se va vedea ulterior cd Ia inaugurarea Noului au fost mAntuilitrei mii de oameni.Astfel termeniipe care s-aubazatc6nd s-aincheiat LegdmdntulMozaic erauesenlialipentru un alt mediatorcun nou legdmdntcu sacrificii mai bune gi cu promisiuni mai bune.De exemplu, Moise, mediatorul,a e$uat.Dumnezeua spus in Deuteronom3 ,,nu vei trece Iordanul". Na{iunea a e$ua! Legea a adus judecati gi moarte. Jertfele nu indcp6rtau picatul sau preocuparea fa$ de problemanaturii pdcdtoase. In cele din urmi, slava lui DumnezeuS-a indepdrtat gi problemele au eguatprin necredinfd. Nafiunea nu a intrat in odihna Iui Dumnezeu,in impird{ia a Durnnezeu. lui Oricum, I-egea a aduso urnbrda lucrurilor careaveausi vind. De exenrplu, Promisd I cele cinci jertfe in pustie au adus simboluri deosebitea ceea ce Domnul avea s5 implineasci la Calvar. De ascmenea, in Levitic 23 avem qaptc sbrbdtoriale Israelului care oferl un calenclar remarcabil a planuluide rdscumpdrare a lui Dumnezeu.

:
i-

I L_

i: I
L
I

r
L

DEUTER.ONO

Dumnezeu. Oricum, de credinciogia.lui Ne vom reamintic[ LegimdntulAvraamicdepindea ldngd pentru Pe neascultare. blestem pentnr dar ascultare, LegimAntulMozaic a adusbinecuvdntare fel gi lui Israel la de Leg[mdntulMozaic a fost un leglmdntbilateral depinsde credinciogia aceasta, ea nu ar fi pututsd se ocupede lui Dumnezeu. intrucdtLegeaeraexterioar[, mult ca gi de credinciogia egeculsub limitele Legimdntului problemainterioar6a naturii plcitoase. Avdnd in vedereaceasta, Omul pdcltos avea nevoieca a pdcatului. o cunoa$tere Mozaic era inevitabil.Toatd lbgeaaducea 24.La sffirgitulcelor treizecide 3 versetul Legeas5 fie interiorizati,si fie scrisde inma lui. Galateni al ani pe care israelifii i-au petrecutpribegindprin pustie, Dumnezeua stabilit acest Leg6mAnt va fi cd Israelul Mozaic au insemnat intoarceriicu Israel. Blestemelesub limitele Leg6m6ntului legdmdnt Dumnezeu a promiscI va pistra implgtiatgi va fi dusdin fara Promisi. Subtermeniiacestui se glsesc in Condiliile legdmdntului Israelulgi ii va aduceinapoi in fari pentrua-i binecuv6nta. a confirmatleglmdntulcu un jurlmint, Deuteronom Deuteronom 29 gi 30. In mod uimitor,Dumnezeu LegimAntului MozaicDumnezeu a promissd blestemele 29 versetul12.Astfel, dupi ce s-auint6mplat qi Avraamic. s[-i binecuvinteze in termeniiLegtrmdntului aducf, Israelulinapoiin fari

LEGAMANTULDAVIDIC
7 versetele CondiliileLegdmAntului Davidicse gtrsesc in 2 Samuel 8 la 17.Timpul cdnda fost gi doreasi construiascl f6cutacestlegdmdnt esteuimitor.David gi-ainvinstofi dugmanii o casdpentru Dumnezeu, ceea ce insemnaun templu. S-a consultatcu prietenuls[u, Natan, proorocul,care a sustinuthotdrdrea impdratului.Totugi, Dumnezeu a vorbit prooroculuigi i-a dat un mesaj pntru impf,ratul sdu.Mesajula avut ca rezultat faptulcd David nu mai construit o casl pentruDumnezeu, dar Dumnezeu a construito casdpentru.Davidic,numit[ dinastie. Apoi Dumnezeu fbcut a un legimdnt precumc[ din davidici va ieqi un rege la fel de extraordinar, femeii care va aduce numit sdrndnfa gi eliberaredin toate problemele rdscump[rare care au fost cauzatede pdcat qi rlzvrdtire. Acest jurdmdnt,Ieremia33 versetele legimdntremarcabil a fost confirmatprintr-un 19\a26. Agadar, esteun legdmdnt unilateral, tnc[ o dat6,depinde de credincioqia lui Dumnezeu. Bineinfeles, Leg[mdntula fost implinit in persoana lui Isus Hristos.Din acestmotiv, Matei I versetele I la 16 ne oferd genealogia liniei regalea lui Iosif. Luca capitolul3 ne oferdgenealogia prin Maria. Astfel Isus a fdcut partedin qi a avutdrepturi linia davidicd regale asupra tronuluilui David.in Luca I versetele 3l Ia 33 Gavrila confirmatci Isus Mesia se va a;ezape tronul pdrinteluislu David gi, bineinleles, acesttron va fi in Ierusalim. implinirea Legimdntului Davidictrine incl de viitor gi va fi instituitla a douavenirea lui IsusMesia.Astfel Domnul Isus,ultimul Adam va primi st[pdnirea pe careprimul Adam a pierdut-o, Daniel 7 verssetele l3 la 14 ne oferii un tablouuimitor a acestui moment,undeDumnezeu, Fiul, este adusinaintealui Dumnezeu, Tatil qi ?iestedat6stdpAnirea gi gloriagi o impirifie in caretofi oamenii, toatenafiunilede orice limba il vor sluji. DanielcontinuA sd spuntr c[ stdpdnirea Lui esteo stdpdnire vegnicicarenu va trecegi impdrdfiaLui nu va treceEi nu va fi nimicitl niciodati. Aceastf, impirilie va fi de tip mediatorial gi Hristosva domnipdndva nimici pe fiecare vrijmag.

LEGAMANTULCEL NOU
in primul r6nd trebuie si ne g6ndim la raiiunea acestui Legimdnt Nou. Sub termenii Legimdntuluicel Vechi sau Mozaic Israel a fost ales sf, fie o impirdfie de preofi pentrua aduce binecuvdntare na{iunilor. Leg[mAntul a aduso or6nduire teocraticigi a fost marcatde prezen{a divina, l0

1
L

J d

u
D

tl I

, a I

I a

I
I

numit6 slavaShekina.'l'otugi, Legdmdntulcel Vechi sau Mozaic a eguatpentruci pdcatulesteinterior qi Legeaera exterioarS. Ca rezultat al cdderii naliunii, lsrael a fost imprdgtiatr;i slava lui Dumnezeu s-a departatde nafiune.AvAnd in vedere acest lucru, Dumnezeua adus un LegSm6ntNou care va implini cerin{e:urm6toarele Mai intdi, trebuiau adusemijloace prin care omenirea sd trdiasci din punct de vedere spiritual. Picatul a rupt relafia omului cu Dumnezeu gi se cereao nagteredin nou. In al doilea rdnd, Dumnezeua adus un mijloc de transferarea oamenilor din impSr{ia lui Satan in impirdlia lui Dumnezeu,qi anurneprin intermediul nagteriidin nou. In al trcilea rdnd, toate consecin{elecare au decursdin rdzvratireaomului trebuiau anulate.De exemplu, moartea, boala, deformarea, hazardeleaccidenteletrebuiau si fie eliminate. Dumnezeu a mediul perfectpe planetd9i un trebuitsd inviezetrupurile din morfi. Dumnezeutrebuiasd reinstaureze planeta, cdnd a spusdespreprirnui Adarn, ,,si a$acum Dumnezeua intenfonat om trebuiasd guverneze Satan trebuia si fie detronat gi alungat, impreuni cu acei ingeri gi oameni care i s-au stdpdneascd". alf,turatin rdzvrdtirea lui. $i, in cele din urmd, impdrIlia mediatorialSa lui Dumnezeu trebuia sd fie restauratipe planetl a$a cum a preconizatin Genesa 1. Este interesantsd obsevimacea perioadd din istoria cdnd Dumnezeu a fbcut acest Leg5m6nt Nou cu naliunea. Zedechiaa fost ultimul rege care a conduspe tronul lui David. El a fost un irnpdrat rdu pi refuzat si asculte avertizirile care i-au fost aduseprin gura unuia dintre cei mai mari prooroci, gi anume leremia. Acel om induritor a stiruit in fata nafiunii timp de patruzeci de ani dar ei au refuzat si asculte qi, in consecinii, judecata lui Dumnezeua venit asupra nafiunii gi asupra Ierusalimului. impiratul a fost detronat, Ierusalimul gi naliuneaimprdqtiati.$i astfel^Dumnezeu i-a descoperit lui Ieremiamai int6i condiliile Noului distrus gi se gisesc in Ieremia 31. In versetele3l gi 32 Dumnezeua declarat,,,Iatd,vin zile, zice Legdmdnt pe care Domnul,cdnd voi fase cu casalui Israelqi cu casalui Iuda un legdm6ntnou. Np ca legdmAntul pe l-amincheiatcu pdrinfii lor, in ziua cdnd i-am apucatde m6n6,sd-i scot din tara Egiptului, legdmdnt care l-au c6lcat, micarcd aveam drepturi de so{ asupra lor, zice Domnul." In aceste versete, prin proorocul lerenria, Dumnezeu a reamintit Israelului cd Legdmdntul Mozaic a fost un legdmdntA dcpins at6t de credincioqialui Dumnezeucdt gi de credinciogiaIsraelului.Dumnezeua bilateral. atrasatenfia na{iunii cd ei au incdlcat acel leglmdnt qi nafiunea a trebuit si sufere sub blestemele 'lsrael gi apoi in legdm6ntului. Astfel Dumnezeu a spus cI va face un LegdmdntNou cu casa lui versetul33 Dumnezeu a dezvdluit cd acest Legimdnt Nou va fi complet diferit. Dumnezeu a spus, ,, ,,Ci iatd legdmdntul,pe care-l voi face cu casa lui Israel,dup6 zilele acelea,zice Domnul: Voi pune LegeaMea induntrul lor, o voi scrie in inima lor; gi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu." Ne amintim cd Legdmdntul Mozaic a equat pentru cd pdcatul era interior gi l-egea era Acum Dumnezeuspunecd in condi{iileNouluj Legimdnt EI va interiorizaLegeain agafel exterioarS. incdt oamenii sd sufereo schimbareinterioardradicalI. In perioadain care Dumnezeua dat aceastl descoperire lui l_eremja in Ierusalim, El i-a vorbit gi proorocului Sau Ezechiel care fuseseluat in Babilon ?mpreund cu pringii de rizboi. Degi descoperirea era similari cu cea pe care i-a dat-o lui Ieremia,Dumnezeu a addugat gi alte informalii. Termenii Noului Legdmdnt a$a cum i-a fost dat lui Ezechielaveau sd aducd regenerare, iertarede pdcate,locuirea Duhului Sfdnt, ascultare,o cunoa$tere a gi, pe l6ngdacestea, pesteIsraelaveausd aducdbinecuvdntiri lui Dumnezeu binecuvAntdrile na{ionale gi rnondiale.Clu internalionale alte cuvinte, prin instaurarea Noului Legdrndnt,avea si se aducd la indeplinire ceeace l)umnezeu ii promiseselui Avraam - binecuvAntare universald. Lucru remarcabil cu privire la acest l,egamiintNou este c2i depindeadoar de credinciogialui Dumnezeu.El i-a fost lui Ezechielin capitolul 36 versetele descoperit 32 gi 36. Di{brite pasajearatdcd acestLegdm6ntNou nu estetemporarca gi Legdmdntul Mozaic. ci estevegnic. intruc6t ne intoarcem la Epistola citre Evrei ci va fi un mediator al Noului Leg5mdnt care nu va fi nimeni altcineva dec6t slbvitul , am descoperit IsusHristosMesia, Fiul Omului. Se vor preglti pentru un preot, numit Isus. Noul legdmAnt avea si ceardo jertfA. Ilristos a adus aceajertfb dar mai presusde orice avea sd aducd m6ntuire pentru omul cdzut,Evrei 7 versetul 25. Legd,mdntul cel Nou a fost inauguratla sarbdtoarea evreiascda Cincizecimii, Faptele Apostolilor capitolul 2. Ne amintim cd la inaugurarea Leglmdntului Mozaic au fost uciqi trei mii de oameni.Totugi, la inaugurarea LegdmAntului cel Nou au fost m6ntuili trei mii de oameni.Pavel facereferire la aceasta in 2 Corinteni 3 versetul6. Vorbind despreHristos, el spune,,,carene-a qi f5cut in staresi fim slujitori ai unui leglmdnt nou, nu al slovei", care este vechiul LegdmdntMozaic, ,,ci al Duhului", care cste Noul legdmdnt;,,c6ci slova omoard, dar Duhul d5 via(a." La a doua venire a lui

l1

La Cinaceade Tainl Domnulsa lui Hristos. HristosNoul Legimint va stabiliirnpirdfiamer.liatorialS ei, Isusa luat o in Matei 26 versetele 26ita29,,,PecAndmdncau a referit la el gi ritir d"rpre aceasta este pdine;gi dupdce a binecuvdntat, zicAnd:,.[,uafi,mdncati;acesta a frint-o, gi a dat-o ucenicilor, gi, dupdce a mullumitlui Dumnezeu, li l-a dat,zicdnd: trupulMeu." Apoi a luatun pahar, ,,Be{itoli Meu, sdngele legdmdntului celui nou, carese varsdpentrumul{i, spre din el; cdci acesta estes6ngele rod al vi1ei,p6nain ziuacdndil pdcatelor. V5 spuncd, de acumincolonu voi mai beadin acest iertarea pe scurtla celecinci legtrminte privit voi beacu voi nou in Impdri{iaTatilui Meu." Acum,dupi ce am au fost Mai intdi toate acesteleg6minte doui lucruri importante. cu Israelul,ar trebui si obsevdm qi ceeace fEcute cu na{iunea Israelgi, in al doileardnd,DomnulIsusa venit sI implineascilegtrmdntul a promisin mod specificIsraelului.El a venit ca gi slmdnli a femeii pentrua zd,robisatanocrafia, pe pdm6nt. pentrua aducem6ntuireqi pentrua areza Ne annintim c5 singura impdrd{ia lui Dumnezeu gi rugiciune a Domnului nostrune invafd sd ne rugdmca ?mpdr6{ia Lui sE vie voia Lui sd se facl cdtevalucruri precumin cer,agagi pe pimAnt.La prima venirea Domnuluinostrus-aupututobseirva importante. in primul rdnd, Domnul', venit numai pentru Israel. in Matei capitolul l0 Domnul a poruncitucenicilorS6i sd nu mearg[la Neamuri, ci s[ meargi,mai degrab6, la oile pierdute ale casei remarcabild c[ Israelse lui Israel.Adouacaracteristicl estecI gi Domnulnostru,gi uceniciiau declarat Din aceasta va pocdi intruc6t impirdfia cerurilor esteaproape. sde nascdoud intreb[ri importante. qi, ce Prima,de ce a venit Isusnumai la Israel a doua,careera confinutulpredicirii lor? De exemplu, au infelesDomnul gi uceniciicd inseamnd impdrdtiacerurilor? Pentrua r6spunde la prima intrebare la Romanil5 versetul trebuiesd intoarcem un slujitoral 8. Pavelspune,,,Hristosa fost,in adevdr, tdieriiimprejur", careerauisraelilii,,,cas5dovedeasci foarte credinciogia lui Dumnezeu",gi obsevafi bine, ,,gi s5 ?ntdreascn fEgiduintele datep6rin1ilor".Acum, careeraupdrintii?Avraam,Isaacai Iacov. pi astfel gi celelalte legdminte Eraucei trei oamenicu careDumnzeuftcuse legdmdntul, careincludea descoperim din aceasta cI Domnul Isus a venit la Israelca qi simdnji a femeii, promisdin Genesi pentrua ocupatronul lui David, pentrua aducoriscumplraregi 3.15,pentrua zdrobi satanocralia, binecuv6ntare universald tuturor nafiunilorprin Israel.Acum Domnul Isusa venit in mod specificla promisiunifdcuteprin legdmAnt Israelpentrua confirmasaustabiliaceste lui Avraam,Isaacai lacov. la ceade-adouaintrebare; Sl ne intoarcem careera conlinutulinv6f5turiiDomnuluiprivind impdrltia' cerului? Si ne amintim cI primul Adam a transmisstipdnireaplanetei lui Satan,vrijmagul lui Dumnezeu. femeii va zdrobi capul garpelui, mai Promisiunea din Genesa 3.15 a ardtatci sdmdn{a exact,va zdrobi conducerea lui Satangi va reinstaura teocra{ia. Astfel, impdr[fia careera predicati popoarelorde Ioan Botezitorul, de ucenici gi de Domnul nostru nu era alta decdt reinstaurarea pe planetdsub conducerea teocra{iei lui Isus Mesia, ultimul Adam cdruiaii va lh dati st[pAnirea. Proorocul Isaiaa prezisci atuncicAndva veni Mesiavor avealoc schimbdri Vremea vastepe planet6. gi va fi controlat[;animalele lumii se vor schimba. Va fi o stArpire a bolii deformitirliifizice; moartea nu va mai fi; nu va mai fi fbame.Acum cdndDomnulIsusa venit El gi-aconfirmatautoritatea Lui de Mesiaprin implinireain partegi prin faptul cd ne-aoferit o mostrl din ceeace avrlasd fie via{a sub conducera lui IsusMesia.De exemplu, Domnul linigtitfurtuna, vremii. ardt6nd ci El areplniere asupra in ceeace privegteanimaleledin lume, Domnul nostrucdlitoregte pe un migar nesupus in oragul Ierusalim, careaveabaniin animalulrdmdnAnd tot timpul bl6nd.Petrua fost stbtuitsdprinddun pe$to gur[ pentru a pl5titaxala Templu. Domnula vindecat tot felul de boli gi deformitififizice;a inviatdin Totugi, Floriilor,Regele morfi gi a hrdnitcinci miideoameni. Israelul a refuzat impirdtia. In Duminica Mesia S-a prezentat?n mod oficial poporuluiIsrael gi acestlucru s-a intdmplatpotrivit pasajelor profeticedin Scripturi,.La sfrrgitul aceleisdptimdniconducltoriipoporuluiau ccrut ristignirea lui IsusMesia.C6ndPilat i-a intrebatpe conducdtori, pe impiratul vostru?" rispunsula ,,S6-Lrdstignesc fost ,,Noi n-avernalt impdratdecdtpe Cezarul". Ulterior,Domnul nostrua fost crucificatin ziua de vineri a aceleisf,ptlmini care,dupdcalendarul evreiesc, Nisan,Ziuer Pentrua era paisprezece Paqtelui. intelegesemnificafia acestuilucru trebuiesI ne intoarcemin Levitic 23 unde se gf,sesc cele gapte sirbf,toriale Israelului.Dr. LeymanStrausse rferd la acestcapitol ca la calendarul sffint al istoriei r$scumplr[rii. El afirn:16, serie simboluri nu de ni se explicd numai fapte mdre{e,dar gi ,,Printr-o ordineaexac6 in care s-au desf6gurat diferitele sceneale planului mlref de r[scumpdrare a lui pntru omenirede-alungul timpului"."Primasirbltoare,dupi cum dejaam menfionat, Dumnezeu este Pagtele, care potrivit calendarului evreiesc, avealoc pe paisprezece Nisan.Totugi, momentulactual pentrujertfireamielului de Pagte era ora trei dup6-amiaz6. Matei amintegte in capitolul27 cd acesta l2

J -L

JI ll

Jl .I

-tt

-r|

JT

este timpul exact ca Dornnul nostru sd-$i dea duhul. Pavel in I Corinteni 5 versetul 7 afirmd,,,Cdci Hristos, Pagtelenoastre,a fost jertfit." Este cel mai uimitor lucru cI Domnul nostru S-a dat pe Sine insugi ca Miel al lui Dumnezeu care ridicl plcatul lumii exact in aceazi, exact in acel moment cdnd era sirbdtoareaazimilor. Aceasta dura timp de qaptezile mielul de Paqteera jertfit. A doua sdrbdtoare gi incepea sdmbdtS,cincisprezece Nisan. intotdeauna azimile in Scripturi vorbesc despre pdcat. Domnul nostru a fost Pdineavie{ii care a venit din cer gi viata desdv6rgitl a lui Hristos ne este atribuiti primelor roadel Aceastase prin moartealui pe cruce.iA treia s[rbdtoaredin Levitic 23 este sdrbAtoarea glsegte in t,evitic 23 veisetele 9 la I I gi sbrbltoarea incepea ,,a doua zi dupd Sabat".Aqadar, primelor roade in momentul rdstignirii avea loc duminica, gaisprezece Nisan. Aceastaera, sf,rbitoarea aqezat inaintea Domnului. Pentru a binein{eles, dimineala invierii. Simbolul a fost un snop care a fost potrivi simbolulcu mirturiile din Matei capitolul27 versetele 52la 53 cu cele din Vechiul Testament, sfinlii care au inviat gi au intrat in Ierusalimin dimineafainvierii gi, potrivit cu Levitic, ace$tisfinti suntacumin cer ca primele roade ale invierii puternicecare tine inci de viitor. intruc6t Pavel afirmi in I Corintenil5 versetul23, ,, dar fiecarela rdndulceteilui. Hristosestecel dintdirod;" (Observafi cum pluralul) ,,apoi, la venirea Lui, cei ce Sunt ai lui Hristos." A patra Pvel este atent sA foloseasc6 strrbdtoare in calendarul evreiesc este Cincizecimea qi ea se giseqte in Levitic 23 versetele 15 la 16. Faptele Apostolilor 2 versetele I la 3 vorbegte despre acest eveniment important. Dupd venirea Duhului Sfdnt au devenit disponibile trei mari lucrlri - na$tereadin nou, botezul cu Duhul Sf6nt, venirea Duhului Sfhnt in inimile noastre, pecetluirea cu Duhul SfAnt gi umplerea cu Duhul S{hnt. Acum putem observa cd aceste sbrbitori au fost indeplinite in mod literal in ziua exacti a slrbdtorii specifice. Dupi Ziua Cincizecimii ucenicii, care au celebrat aceste slrbdtori din copilarie, aau recunoscut c6 mai erau trei sirbdtori celebratein timpul toamnei. Sirbitoarea trdmbilelor, prezentati in Levitic 23 versetele23la25, care frcea referire la intoarcereaIsraelului care avea sd se implineascdin - Ziua Ispigirii. Versetul 27 aratd c5 in condiliile LegdmAntului Deuteronomic. A gaseasf,rbdtoare aceaperioadl Israelul se va pocii in cele din urmd. Sirbdtoareafinalb - cea a corturilor, versetele34 la 35, vorbegtedespre venirea Domnului gi aqezareaimpir6{iei Lui. Dupi sirbitoarea Cincizecimii, uceniciiqi cei care au fost mdntuili ca rezultatal propoviduirii apostolilor au rdmasin Ierusalim. Ei igi vindeauposesiunilegi aduceauprofitul la apostoli qi impiriirea era ftcuti intre ucenici. Dintr-un punct de vedereintorsitura evenimentelor pdrea sd fie bizard qi nebuneasci. imi amintesc c[ in calitate de tdndrcregtin,vizitam Congersulde la Keswick pentru prima dat[. Mii de oameni ai lui Dumnezeu s-au adunatin acel oraq frumos in districtul englezLake gi timp de o sdptdmdnd am frecventatintAlnirile gi am fost captivafi de mesaje. intdlnirile de rugdciune de diminea{a devreme erau inspirate in mod deosebitdeoarecemii de oameni se adunau sd de roage 9i apoi in cele din urmd in ultima noapte a Congresului a fost un serviciu de pirtdgie. Nu am mai experimentat nicioadati inainte ceva asemlnitor gi cdnd s-a c6ntat cAntareade sfhrgit, o cAntaredesprerevenirea Domnului, ,,O, Doamne, cdt de mult, cdt de mirlt vom striga cdntareade mullumire a intoarcerii lui Hristos, Aleluia, Amin", mi simleamde parcd Domnul s-ar fi ?ntorschiar in acel moment. in ziua urmitoare cu tolii a trebuir si ne facembagajeleqi sd mergem acasi gi imi amintesccd mi gdndeamca gi tdnir credincios de ce trebuie sd mai faci poporul lui Durnnezeu acest lucru, de ce nu am vinde totul gi am rdmAnein Keswick? Oricum,Domnul vine in curAnd, sd ne bucurdmde intdlniri gi g;a cd ar trebui sf,continuim Congresul, si fim binecuvAntafi cu pdrtdgie.In orice caz, acestlucru era bun acum cincizeci de ani in urm6. Acum poporul lui Dumnezeu s-a imbarcat intr-o cursd care nu va duce decAtla dificultili gi ruini financiard. Totugi lucru uimitor este cd aceastaeste ceea ce fbcea Biserica primari gi poate unii se intreab[ de ce fEceau ei acestlucru? Gisim rdspunsulin FapteleApostolilorcapitolul 3 verstelel9la2l. Amintifi-va cI acum ucenicii gi-au dat seama de semnificafia sdrbitorilor din Israel 5i de schi{a lor profetici. Aminti{i-vdci ci au celebratsdrbptoarea Pagtelui, a azimilor,a primelor roadegi acum a Cincizecimii. Fiecaredin acestcsdrbdtori a marcat un pas semnificativ in planul de rdscumpLnre a lui Dumnezeu.

.rI
JI

Ucenicii aurecunoscut cdacum seinstaura Legamdntul celNouqi cI ei au fostpecetluiti cu sengele scurnp al lui Hristos. in Faptele Apostolilor capitolul 3, Petru s-aadresat Israelului. In versetul 12el
afirmd,,,Bdrbafi Israelili" gi apoi privind la versetull9 cdnd vorbegte Israeluluiel spune,,,Pocdifi-vd, deci, qi intoarce(i-v6la Dumnezeu.ca si vi se gtearg6pdcatele,ca sd vini de la Domnul vremurile de inviorare". Cuvdntul ,,inviorare" inseamndun simbol al binecuvdntdrii care va aduce prospefimegi odihn6,gi obsevaticd aceasta va veni prin prezenfain trup a Domnului. Apoi Petru continud sd spund, in versetele 20 qi 2l,,,gi sd trimeatd" (acestaeste DumnezeuTattrl),,pe Cel ce a fost rdnduit mai

rl
I

T
I

l3

j
I

pe carecerultrebuies6-Lprimeascd, pind la vremurileagezdrii pentruvoi: pe IsusFlristos, din dinainte prin gura tuturor sfinfilor Sdi nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeu proorocidin vechime." La ce sereferf,Petruaici?Cuvdntul,,aSezare" esteformatdin doul cuvintein limba greacd, Aceasta ne duce inapoi direct la ,,palingenesia".Din nou el inseamn[,,genesa". qi care promisiunea din Genesa 3: I 5 cdndDumn ezeua spuscd sdmAnla femeiiva zdrobicapulgarpelui pe planeta decdtreinstaurarea teocraliei p6mdnt. nu estenimic altceva Apoi in versetele 25 qi 26 Petru qi ai a spusunul din celemai semnificative lucruriblrba{ilordin Israel, ,,Voi Suntelifiii proorocilor pe carel-a ftcut Dumnezeu leg6m6ntului cu pdrinlii noqtri,cdndi-a zis lui Avraam:,,Toate neamurile pdmdntului vor fi binecuvdntate in sdm6n{a ta." Dumnezeu, dupi ce a ridicat pe Robul SduIsus,L-a pe fiecaredin voi de la fErddelegile trimis mai intdi vou6, ca si vd binecuvdnteze, intorcAnd sale." Petrumergedirect la Leg[mdntulAvraamicreamintind promis Israelului cd Dumnezeu lui Avraam a pentrutoatepopoarele gi de aceea c5 Israelva fi o binecuv6ntare lumii, cd prin el va instaura teocralia Israelultrebuie sd fie primul cdruias6-ipropovdduitiEvanghelia. Acum fine{i minte celetrei sdrbdtori finale careaveauloc undevain octombrie. in primulrdnd era sdrbdtoarea trdmbilelor, carevorbeade intoarcerea Israeluluigi fbcea referire la Legimdntul Deuteronomic; apoi este Ziua Ispdgiriicdnd Israelultrebuiesi se pocdiasci. Ne amintim cd,inZiua Ispigirii marelepneot intra in SfbntaSfintelor qi unui animal stropea cu sdngele cu el capacul de aur de pe Chivotul Legimdntului.Acel capacera locul imp[cdrii sau al indurdrii. Pavelne reamintegte ci Domnul Isus esteimpdcarea sau indurarea gi astfelZiua Isplgirii vorbegte noastrd lsraelcareil acceptd pe Mesiaca Cel carepoartdpicatul despre lor. Apoi sirbdtoarea finali, sdrbitoarea impirilia binecuvAntatA, corturilorvorbegte despre cea mai ?mbucurdtoare dintre sSrbdtorile profetice ereiegti. Totugi ?mplinirea acestor sirbdtori nu a avut loc niciodati gi trebuiesi ne intrebim de ce. In Fpte,le Apostolilorcapitolul7 unul din discipoli,$tefan,a fost adusinainteaSinedriuluigi a relatatconducdtorilor Israeluluicum de-a lungul istorieitrecutea gi mi16 Israelului mesajul ei au respins de neprihinire a lui Dumnezeu, au omordtcu pietegi au ucispe proorocigi au culminatcu r6stignirea DomnuluiSlavei.in loc ca lsraelulsd se pocdiascd aqacum a poruncitPetruconducbtorii gi-auastupat urechilegi l-qauucis pe $tefan.Dup[ acesteveniment mulli gi dintreNeamuriau venit la Domnul cartea Faptele Apostolilorsesfhrgegte cu respingerea gi Israelului prev[zutsauprofelit in Vechiul Testament, Dumnezeu incepeun plan nou carenu a fost niciodatd gi anume Bisericiica Mireasla lui Hristos. adunarea Astfelplanulprofetic in condiliile al lui Dumnezeu legdmintelor pdni in vremeacdnd Dumnezeu cu Israelula fost pus pentruo vremedeoparte igi va strdnge BisericaSa.ApostolulPavela primit descoperirea minunatlcf, perioada incheia Bisericiise va cu rdpirea Bisericiigi dupdacest planullui Dumnezeu eveniment cu privirela Israel va incepe din nou. Dupi acest eveniment preocupirile lui Dumnezeu cu privirela Israel vor incepe din nou cu o perioadd de timp cunoscutl in ScripturicaZiua Domnului. esteo zi biblici careincepe Aceasta cu o noapte a judec[fii gi se sfhrgegte gi cu o zi a binecuvAntlrii. Daniel cartea Apocalipsa va arati cd noaptea dura $i gapte ani qi ziua binecuvdntati a impdrl{ieiva durao mie de ani,dupdcaretofi vr[jmagii vor fi zdrobili qi va incepe impirdfiavegnici.in cartea Apocalipsa I la 3 vremea capitolele Bisericiivorbegte despre epistolele Domnului cdtre cele qaptebiserici.Bisericaestemenfionatd de noudsprezece ori in acest pasajgi Israelulnumaide trei ori gi atunciin sens negativ. Oricum,in timpul celor gapte ani de noapte din Ziua Domnului, careesteperioada necazului cel niare,vezi Apocalipsa capitolele 4la 18,existd gi r;ase douzeci de referirila Israel, dar nici o singurd referire la Bisericd. Apoi din capitolele 19la22 peplaneya cdndHristosseintoarce gi iqi ageazd P5m6nt. zdrobegte satanocra{ia impdrifia,nu existi nici referirela Israelgi gase referiri la Bisericd. importanticaretrebuieobservatiacumestecd Chestiunea Dumnezeunu se ocupd de Israel in aceastl perioaddca natiunealeasdexcepfie{bcdndpistrarea poporuluievreuca identitate pe carele-a f6cut cu Israelulsi na{ionaliseparatipentruca legdmintele poati fi indeplinite in celedin urm5.NumaidupdrIpireaBisericii Dumnezeu va incepe si seocupe din noude Israel. Cu aceastischil[ importantlin minte,ne intoarcem la Epistola citre Evrei.

t4