Sunteți pe pagina 1din 16

Srbtorirea Patelui n Evanghelii 1.

Introducere n Noul Testament este consemnat faptul c Isus n noaptea n care a fost vndut, a srbtorit o cin pascal solemn mpreun cu ucenicii Si de cinci ori: Matei 26:17-29, Marcu 14:12-25, Luca 22:7-23, Ioan 13:1-30 i 1 Corinteni 11:2325. n acest capitol vom studia srbtorirea Patelor n cadrul Evangheliilor. 2. Evenimentele premergtoare srbtoririi Patelui de ctre Isus Isus Hristos i-a pregtit ucenicii de la nceputul misiunii Sale, prin circumstane diferite, pentru tragicele suferine i moartea Sa. n mod clar le spune la ntoarcerea din Betania, c va avea parte de moarte i va fi crucificat (Mat. 26:1-5). 1 Dumanii Domnului Isus au neles c printre galileeni erau prea muli prieteni ai Lui i s-au sftuit n vederea gsirii unei metode pentru a-L prinde. Au chemat pe marii preoi i pe btrni ntr-o sesiune informal a Sanhedrinului n palatul lui Caiafa, care a pus urmtoarea ntrebare: Oare nu v gndii c este n folosul vostru s moar un singur om pentru norod, i s nu piar tot neamul?
2

. Ei s-au ntlnit noaptea la ore ilegale i ntr-un loc ilegal la

palatul lui Caiafa (n mod normal se adunau n Templu), care se afla n vestul oraului. S-au ntlnit cu scopul de a aranja un plan secret pentru ca s-L ucid pe Isus. Dar au fost totui cuprini de

1 2

Marcu 14:1; Luca 22:1. Ioan 11:50

team din cauza poporului i au spus: Nu n timpul praznicului, ca s nu se fac turburare n norod. ( Matei 26:5) 3 Venind n Betania dup cteva zile 4 de activitate intens, ntlnind diferite grupuri dintre dumanii Si n Templu, care ncercau s-L ispiteasc cu ntrebri subtile, urmat de marele moment al acuzrii lor, i discursul Su profetic de pe Muntele Mslinilor, Isus a gsit spre marea lui mngiere prieteni care au pregtit pentru El o mas n casa lui Simon. La aceast mas organizat la casa lui Simon, Maria toarn mir pe piciorele lui Isus. Bineneles c aceasta a fost criticat, Iuda fiind cel care a dat tonul criticilor. El spus ca este o pierdere imens s foloseasc lucrul acesta pentru nite sentimente trectoare. Acest om din Cheriot5 era trezorierul ucenicilor i Ioan adaug c el era un ho, i, ca unul care inea punga, lua el ce se punea n ea.6 Isus nelegnd actul devoiunii, a aprat-o pe Maria. n acelai timp, El a confirmat c ii va da viaa Sa ca sacrificiu pentru ntreaga omenire.7 Aprarea Mariei a tiat pe omul din Cheriot in inima. Satan a nceput s intre n inima lui i s o posede complet cu sentimente diabolice, dorinte i sugestii necurate. Curnd Iuda i caut pe marii preoi i se nelege cu ei asupra unui plan de trdare.8 Sugestia lui Iuda a plcut preoilor i au convenit s-i dea treizeci de piese de argint, preul unui sclav. Evident c Iuda
3 4

J. W. Shepard, The Christ of the Gospels, Eedermans Publishing, Grand Rapids, Michigan, 1975, p. 530 Matei 26:6-13; Marcu 14:3-9; Ioan 12:2-8. 5 Cheriot este situat in Moab, potrivit cu Ieremia 48:24, 41; Amos 2:2; exista insa o alta identificare posibila, Cheriot-Hetron (Iosua 15:25) care este la 19 km Sud de Hebron. Acestea ajuta la explicarea geografica a numelui Iscarioteanul (J. D. Douglas, Dictionar Biblic, Editura Cartea Crestina, Oradea, 1995, p. 669 6 Ioan 12:6b 7 J. W. Shepard, op. cit., p. 532 8 Cf. Matei 26:14-16; Marcu 14:10, 11; Luca 22:3-6.

a fost dezamgit de preul obinut, dar nu mai avea ce face, iau cntrit banii i au stabilit planul.9 Toate aceste evenimente s-au ntmplat nainte ca Isus i ucenicii Lui s celebreze masa pascal. 3. Datarea srbtoririi Patelui de ctre Isus i ucenicii Si O enigm legat de aceast cin pascal, care a creat controverse de-a lungul timpului, este datarea acesteia. n Matei capitolul 26 se spune astfel: n ziua dinti a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, i I-au zis: ,,Unde vrei s-i pregtim s mnnci Patele?. Ce nseamn ziua dinti a praznicului azimilor? nc din Exod 12, Patele i Praznicul sunt una i aceeai srbtoare, care se srbtorea timp de apte zile. 10 Aceast srbtoare ncepea n 14 nisan11 dat stabilit de Dumnezeu cnd evreii erau n Egipt.12 Toate relatrile mrturisesc c Isus a mncat aceast cin cu o zi inainte de omorrea Sa. Se mai tie c duminica a fost ziua nvierii lui Isus, adic ntia zi a sptmnii, dup calendarul iudaic.13 Dac Isus a inviat a treia zi (1 Corinteni 15:4, respectiv dup trei zile14, ceea ce conform limbajului iudaic este acelai lucru - atunci ziua morii Sale a fost vineri. Prin urmare ultima cin a avut loc joi seara. Dar joi seara ar fi 13 nisan si nu 14, aa cum prevede Exod 12:6 i alte texte cu privire la masa pascal. Calculele se complic i mai mult datorit faptului c Ioan pune ultima cin n ziua de pregtire a Patelui
9

J. W. Shepard, op.cit., p. 532 Cf. Exod 23:15; 34:18; Levetic 23:5 si urm.; Numeri 9:1 si urm.; Deuteronom 16:1; 2 Cronici 30:35. 11 Nisan este prima luna a anului iudaic si corespunde perioadei martie/aprilie din calendarul nostru. 12 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Matei Comentariu la Noul Testament , vol. 1 si 2, Editura Lumina Lumii, Korntal, Germania, 2000, p. 894 13 Cf. Matei 28:1; Fapte 20:7; 1 Corinteni 16:2, Apocalipsa 1:10. 14 Matei 17:63; Marcu 8:31; 9:31.
10

(Ioan 18:28; 19:14, 31, 42) i nu n prima zi de srbtoare. De regul, ziua de pregtire este ziua de dinaintea srbtorii.15 Pentru a da dreptate att lui Matei/Marcu, ct i lui Ioan, Gerhard Maier propune dou soluii. Una dintre aceste soluii este c Ioan i Matei/Marcu au folosit calendare diferite, 16 fiind un lucru destul de obinuit. Alta soluie este c, datorit unor motive oarecare, Matei/Marcu au denumit deja ziua premergtoare adevratei srbtori a Patelui drept prima zi a azimilor. 17 4. Pregtirea pentru srbtoare Pregtirea pentru masa pascal este consemnat n urmtoarele pasaje din Evanghelii: Matei 26: 17-19, Marcu 14:1216, Luca 22:7-13.18 Pregtirea pentru Pate nu numai c suplinete un context ritual pentru aciunea lui Isus de la ultima Cin, dar ofer i ansa de a exemplifica abilitatea Lui n a prevedea ceea ce se va ntmpl.19 n prima zi a pregtirii srbtorii, ucenicii au venit la Domnul Isus i l-au ntrebat: Unde doreti s pregtim Patele?; iar ca rspuns Domnul i trimite pe doi dintre apostoli, pe Petru i Ioan, i instruiete temeinic, prezicndu-le ce avea s se ntmple i i trimite.20
15 16

Gerhard Maier, Evanghelia dupa Matei, op.cit., p. 895 Savantii afirma ca evreii doua metode de a numara trecerea timpului. Acestia aveau doua calendare unul al scriitorilor sinoptici si altul al lui Ioan; iar Isus sarbatorise Pastele cu o zi inainte de data oficiala (Marvin E. Wilson, op. cit., p. 246) 17 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Luca Comentariu la Noul Testament , vol. 4 si 5, Editura Lumina Lumii, Korntal, Germania, 1999, p. 890 18 Evanghelistul Ioan nu consemneaza aceasta deoarece el trece peste aceste amanunte si pune accent pe actul spalarii piciorelor. 19 Stelian Tofana, Introducere in studiul Noului Testament, vol. II Evangheliile dupa Matei si Marcu, Documentul Quelle, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2002, p. 389 20 J. W. Shepard, op. cit., p. 533

Isus le spune s se duc n cetate 21, iar acolo vor ntlni un om22 ducnd un ulcior cu ap, iar acolo unde va intra acesta, acolo vroia Isus s serbeze cina (Marcu 14:14). Brbatul cu ulciorul nu era stpnul casei ci el i va conduce la gazd. Ucenicii trebuiau s cad de comun acord cu stpnul casei, ei transmindu-le cuvintele lui Isus. Isus prevede c stpnul casei o s le arate o odaie mare de sus, aternut gata (Marcu 14:15). n aceste odi de sus 23 se obijnuia s se foloseasc pentru ntruniri. Odaia era aternut cu perini, de care era nevoie pentru a sta ntins la mas (Marcu 14:18). Acolo ucenicii trebuiau s pregteasc masa. Aceste pregtiri constau n procurarea alimentelor i gtirea lor. 24 Discipolii lui Isus au plecat, au ajuns n cetate i au gsit totul aa cum le-a spus Domnul c se va ntmpla. Petru i Ioan au fost un timp ocupai cu pregtirile. Ei trebuiau, conform obiceiului, s mearg la Templu, s se ngrijeasc de miel s-l aduc la preot, care s pun minile peste el. Mielul era ucis n curtea Templului. Apostolii de asemenea se ngrijeau de vin, ierburi amare etc.25

21 22

Cetatea era desigur Ierusalimul. Acest om cu ulciorul cu apa era un barbat, aceasta reiese din context. Gerhard Maier presupune ca acest om era membrul unei grupari speciale si anume din gruparea eseniana din partea de sud-vest a orasului, iar apa se putea scoate cu ulciorul din lacul Siloam. (Gerhard Maier, Evanghelia dupa Marcu Comentariu la Noul Testament, vol. 3, Editura Lumina Lumii, Korntal Germania, 1999, p. 522). J. W. Shepard este cu totul de alta parere. El spune ca Isus a facut o intelegere cu Ioan Marcu sau cu tatal acestuia pentru ca in mod normal barbatii nu purtau ulciorele si era greu sa gasesti un astfel de om al carui nume Isus il pastreaza secret. (J. W. Shepard, op. cit., p. 533). 23 In contextul Vechiului Testament si al iudaismului, odaia de sus denumeste o incapere amenajata pe acoperisul plan al casei, adesea zidita si prevazuta cu ferestre, ca o casuta mica (cf. 2 Imparati 4:10). Aceasta incapere slujea drept odaie de oaspeti, drept camera de rugaciune sau de studio (cf. 1 Imparati 17:19, 23; 2 Imparati 4:10; Daniel 6:11). (Gerhard Maier, Evanghelia dupa Luca, op. cit., p. 893) 24 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Marcu Comentariu la Noul Testament , vol. 3, Editura Lumina Lumii, Korntal, Germania, 1999, p. 524 25 J. W. Shepard, op. cit., p. 534

5. Srbtorirea Patelui Seara era momentul stabilit pentru masa pascal (Luca 22:14). Mielul sau iedul de un an i fr cusur era junghiat ntre orele 3 i 5 dupa amiaza, apoi ncepea servirea cinei de srbtoare.26 Liturghia iudaic de Pate n timpul Noului Testament se desfsoar n felul urmtor: - rugciune - primul pahar cu vin - mncarea ierburilor amare puse n sos - ntrebrile puse de copii (Exod 12:26; 13:14) - explicarea semnificaiei Patelui - cntarea primilor Psalmi Hallel (Psalmii 113 i 114) - al doilea pahar cu vin (paharul Haggada) - rugciune - mncarea pinii, a mielului i a ierburilor - rugciune - al treilea pahar cu vin (paharul binecuvntrii) - cntarea celorlali Psalmi Hallel (Psalmii 115-118) - rugciune - al patrulea pahar cu vin (paharul Hallel)27 Dup cum se observ aceast ceremonie este structurat n patru pri, fiecare fiind caracterizat de consumarea unui pahar cu vin amestecat cu ap. Cina ncepea cu primul pahar, ocazie la care stpnul casei rostea binecuvntarea pentru ziua respectiv i pentru vin. Apoi toi cei prezeni beau din pahar, unul dup altul. Dup aceea erau aduse ierburile amare, din care se mnca
26 27

Gerhard Maier, Evanghelia dupa Matei, op. cit., p. 898 Stelian Tofana, op. cit., p. 390

n timp ce se citeau pasaje din Vechiul Testament. Tot n acelai timp erau aduse i celelalte feluri de mncare, din care nu se consum deocamdat nimic, i anume: pinile nedospite i mielul28 pascal fript.29 Un moment important chiar tradiional al acestei srbtori era atunci cnd copilul ii ntreba printele: De ce este aceasta noapte diferit de toate celelalte nopi? (Pesahim 10:4). Tatl lui i rspundea povestindu-i despre eliberarea i mntuirea lui Dumnezeu de sub robia egiptean.30 Dup explicaiile privind semnificaia srbtorii urma cntarea primilor doi Psalmi Hallel (Psalmii 113 si 114), se consuma cea de-a doua cup cu vin i se mncau pinea i mielul mpreun cu restul ierburilor amare, dup ce n prealabil a fost rostit binecuvntarea. Dac cineva dorea, ntre servirea celui de-al doilea i al treilea pahar, mai consuma vin. Dup ce terminau de mncat, stpnul casei rostea rugciunea de mulumire i apoi binecuvntarea pentru cel de-al treilea pahar, care se numea paharul binecuvntrii. Se consuma i cea de-a treia cup, iar n final se turna vin pentru cel de-al patrulea pahar, se cntau Psalmii 115-118 ai lui Hallel. Dup Psalmul 118:2631 se rostea binecuvntarea celui de-al patrulea pahar, care mai apoi era consumat de cei prezeni la cin. 32 6. Instituirea Cinei Domnului
28

Mielul era pregatit in curtea casei unde urma sa se desfasoare masa pascala. Era pus intr-un cuptor de lut unde era bine fript. (Marvin E. Wilson, op. cit., p. 244) 29 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Matei, op. cit., p. 902 30 Marvin E. Wilson, op. cit., p. 245 31 Psalmul 118:26 Binecuvntat s fie cel ce vine n Numele Domnului! V binecuvntm din Casa Domnului. 32 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Matei, op. cit., p. 902

Dup cum se observ, Cina istorisit de Matei, Marcu, Luca, are toate elementele unei mese pascale, care se desfoar dup un ritual ce amintete eliberarea poporului evreu din Egipt, dar n mod minunat Isus d o nou valoare acestei mese Pascale, El fiind Mielul care trebuia s fie jertfit pentru pcatele omenirii. Care este sensul Cinei lui Isus cu apostolii, care se desfoar ntr-o ambian pascal? Cnd erau toi asezai la mas, n acord cu obiceiul, Isus a nceput solemn i le spune ucenicilor Si: Am dorit mult s mnnc Patele acestea cu voi nainte de patima Mea (Luca 22:15), Isus i face s neleag c Ultima Cin preinchipuia Jertfa Sa rscumprtoare.33
n timp ce erau prtai la masa pascal, Isus le explic o

extraordinar lecie a umilinei, pentru a ilustra spiritul care ar trebui s-i caracterizeze pe apostolii Si, exemplificat n splarea piciorelor (Ioan 13:1-20). 34 El a ntors ochii de la Calvar ctre cei care erau cei mai buni prieteni i i-a iubit pn la capt. Viaa lui a fost o lupt pn la sfrit. Era n timpul Cinei cnd Domnul Isus a intreprins remarcabilul act prin care a exemplificat grupului apostolic spiritul cu care vor birui lumea.35 Pe fondul Cinei festive, n mijlocul amintirilor evlavioase despre eliberarea din Egipt, Isus l descoper pe vnztor. 36

33 34

Ion Bria, Iisus Hristos, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1992, p. 79 J. W. Shepard spune: Probabil cand prima binecuvantare a fost spusa si a fost bauta prima cupa de vin Domnul Isus s-a retras la locul unde se spalau mainile (cu scopul de a-i invata o lectie speciala) actul symbolic al spalarii piciorelor. Probabil acest act a fost neglijat la intrare, contrar obiceiului. (J. W. Shepard, op. cit., p. 537) 35 J. W. Shepard, op.cit., p. 536 36 Faptul este consemnat in textele urmatoare: Matei 26:21-25; Marcu 14:18-21; Luca 22:21-23; Ioan 13:21-30. Ioan relateaza aici mai detailat. Totusi cei patru Evanghelisti sunt de acord ca descoperirea vanzatorului nu a avut loc imediat la inceputul cinei pascale, ci pe cand mancau. (Gerhard Maier, Evanghelia dupa Matei, op. cit., p. 899)

n Evanghelia dup Luca 24:17 ni se spune c Isus a luat un pahar, a mulumit lui Dumnezeu i a zis. Acest pahar, conform modului de desfurare este primul pahar. Avnd n vedere c Isus mulumete mai nti prin rugciune i c versetul 18 reia ndeaproape ideea din versetul 16, este primul pahar al liturghiei pascale iudaice. Dup rugciunea de mulumire, Isus ii ndeamn clar ucenicii: luai paharul acesta i mprii-l ntre voi.
37

n versetul 18, Isus repet c este vorba despre ultima Lui mas dinaintea morii: Pentru c va spun c nu voi mai bea de acum ncolo din rodul viei, pn cnd va veni mpria lui Dumnezeu. Ucenicii trebuiau s devin contieni de faptul c se aflau naitea schimbrii vremurilor. Isus se bazeaz i este absolut convins de venirea mpriei lui Dumnezeu. Aceasta nou creaie, aceast mprie a lui Dumnezeu va fi ceva ntru totul real, iar Mesia va juca un rol central n aceast mprie a lui Dumnezeu.38 6.1. A luat o pine39 Pentru a doua oar au fost mncate ierburi amare, precedate de o rugciune de mulumire. Mielul pascal a fost de asemenea consumat de ctre Isus i ucenicii Si, fcnd uz de partea din program cnd se derulau explicaiile cu privire la originea srbtorii, a instituit Cina ca aducere aminte. n timp ce mncau, El a luat o pine i a mulumit, a frnt-o i le-a dat
37 38

Gerhard Maier, Evanghelia dupa Luca, op. cit., p. 896 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Luca, op. cit., p. 896 39 n timpul sptmnii dinaintea Patelui evreii nu aveau voie s aib in casele lor pine dospit, aadar pinea de care se vorbete este azim. Pinea de pe mas trebuia privit ca i cum ar fi pinea ntristrii pe care au mncat-o evreii n vechime (Deuteronom 16:13), (J. D. Douglas, op. cit., p. 232)

spunndu-le: Acesta este trupul Meu, care se d pentru voi; s facei lucrul acesta spre pomenirea Mea.40 n acest loc devine clar c cina lui Isus cu ucenicii Si nu a fost pur i simplu numai Cina obijnuit de Pate. Luai nseamn acceptare. Acest lucru poate fi transpus i asupra acceptrii ntregii mntuiri. Cine ia nu primete numai o bucic de pine, ci trupul lui Isus. Este acel trup, care a fost strpuns pe cruce i, ntr-o anumit msur, a fost frnt de moarte. Este prin urmare trupul lui Isus jertfit pentru pctoi. La Cina Domnului acceptm moartea ispitoare a lui Isus pentru noi.41 Urmeaz ndemnul la repetare s facei acest lucru spre pomenirea Mea!. Legea pascal a Vechiului Testament cuprinde acest ndemn la repetare i pomenire (Exod 12:14 42). n privina Domnului Hristos aceste cuvinte primesc o conotaie deosebit. Trebuie s pomenim trupul Lui frnt, adic crucea Lui. Pavel subliniaz lucrul acesta n 1 Corinteni 11:26 : Ori de cte ori mncai din pinea aceasta i bei din paharul acesta, vestii moartea Domnului, pn va veni El.43 Isus a poruncit ucenicilor Si s fac, nu s povesteasc. Totui povestirea ornduielii explic foarte bine semnificaia i natura specific a celebrrii Euharistiei. Ea devine hagadahul Cinei Domnului care inlocuiete hagadahul cinei pascale iudaice.44

40 41

J. W. Shepard, op. cit., p. 543 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Marcu, op. cit., p. 528 42 Exod 12:14 i pomenirea acestei zile s-o pstrai, i s-o prznuii printr-o srbtoare n cinstea Domnului; s-o prznuii ca o lege vecinic pentru urmaii votri. 43 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Luca, p. 898 44 Dialog Teologic, Revista Institutului Teologic Romano-Catolic Iasi Anul III, nr. 6, 2000, Euharistia, Medicamentul Nemuririi, p. 81

10

6.2. A luat paharul45 Hristos a luat n mn cupa comun de recunotin 46, au cntat un imn din Hallel iar apoi El a zis: ,Bei toi din el; cci acesta este sngele Meu, sngele legmntului celui nou, care se vars pentru muli, spre iertarea pcatelor. V spun c, de acum ncolo nu voi mai bea din acest rod al viei, pn n ziua cnd l voi bea cu voi nou n mpria Tatlui Meu. (Matei 26:27-29). n acest moment ne aflm la cea de a treia cup, numit cupa binecuvntrii sau cupa mntuirii. 47 Este cupa prin al crei mesaj nsoitor sunt vestite suferinele, moartea i nvierea Domnului Iisus Hristos spre mntuirea neamului omenesc. Cu ea a fost instituit Cina Domnului. Cel de-al treilea pahar este in mod misterios sangele lui Isus si anume, sangele infiintarii Legamantului cel Nou. Vechiul Testament ajuta la intelegerea acestui lucru. In Exod 24:8 spune: Iata sangele legamantului pe care l-a facut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte. La fel ca si Moise, in Vechiul Legamant, Isus, ca cel de-al doilea Moise, ca Moise al Noului Legamant, a vrut sa infiinteze Legamantul cu sange. Insa pentru aceasta, Isus nu a luat sangele unor animale,

45

Acest pahar era paharul izbvirii care coninea rodul viei. Evanghelistul Marcu spune: nu voi mai bea din rodul viei. Unii comentatori sunt de prere c ceea ce au but Isus cu ucenicii la Cina cea de Tain a fost vin fermentat. Dup cum se stie n sptmna dinintea Patelui evreii nu trebuiau s aib n casele lor nimic fermentat. Aceasta era o porunc din partea lui Dumnezeu pentru evrei i care a fost indeplinit de Isus Hristos. 46 Aleksander Men, Fiul Omului, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1998, p. 267 47 Domnul Isus a serbat masa de Seder. n timpul ei, pe acest fundament al tradiiei patelui evreiesc, El a instituit Cina cea de tain. Se consumau patru pahare care fiecare simboliza un lucru deosebit si anume: 1. Cupa I actul I al lucrrii mntuitoare a Domnului Iisus Hristos. 2. Cupa a II-a actul al II-lea al lucrrii mntuitoare a Domnului Iisus Hristos. 3. Cupa a III-a Actul al III-lea al lucrrii mntuitoare a lui Hristos. 4. Cupa a IV-a - Actul al IV-lea al lucrrii izbvitoare a Domnului Iisus Hristos.

11

ci propriul Sau sange. Cu acest sange propriu, Isus vrea sa-i stropeasca spiritual pe toti cei care vin la El (cf. Evrei 12:24). 48 Hristos este Robul Domnului care-si varsa sangele pentru multi spre iertarea pacatelor. Isus a fost constient ca moartea Sa pe cruce era o jertfa pentru vina. Moartea ispasitoare a lui Isus este centrala pentru Noul Testament. Isus moare in locul oamenilor care nu-si pot ispasi singuri vina.49 Vechiul Legamant a fost incheiat intre Dumnezeu si oameni, anume Israel si Dumnezeu, Noul Legamant este initiat numai de catre Dumnezeu: in Fiul, care poarta pacatele intregii lumi, care le ispaseste in locul omului, care implineste neprihanirea lui Dumnezeu si care-i plateste diavolului pretul de rascumparare.50 Daca la de-al doilea pahar Isus a explicat Pastele Vechiului Legamant, la frangerea painii si la al treilea pahar El a explicat esenta Noului Legamant, anume eliberarea de pacate si instaurarea Imparatiei lui Dumnezeu. Cu cei care cred il El vrea sa serbeze in Imparatie.51 In evanghelia dupa Marcu ca si in cea dupa Matei relatarea despre Cina cea de taina se incheie cu o perspectiva eshatologica cu un Amin ceremonios: V spun c, de acum ncolo nu voi mai bea din acest rod al viei, pn n ziua cnd l voi bea cu voi nou n Impria Tatlui Meu. (Matei 26:29). Stelian Tofana spune: Probabil aceste cuvinte au fost spuse dupa cel deal patrulea pahar, conform ritualului iudaic al Pastelui. Vinul cel nou nu ca fi altul decat vinul sangelui patimii Sale, care in sens spiritual se va revarsa vesnic pe altarul cel nefacut de mana, al
48 49

Gerhard Maier, Evanghelia dupa Marcu, op. cit., p. 529-530 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Matei, op. cit., p. 904 50 Gerhard Maier, Evanghelia dupa Matei, p. 905 51 Ibidem, p. 906

12

Trupului preamarit (Evrei 9:24), in vesnica Sa liturghie cereasca, celebrata in calitatea Sa de Arhiereu vesnic, in ceruri (Evrei 7:2526; 9:24).52 Dar pentru ca acea mplinire final s fie posibil, Isus trebuia s fie dat la moarte, trupul Su trebuia s fie frnt, i sngele Lui, vrsat pentru muli, spre iertarea pcatelor, deoarece nimic ntinat i necurat nu avea s intre n mpria Tatlui Su din Ceruri.53 Masa neterminata de catre Domnul Isus este o garantie ca in urma mantuirii, aceasta masa va fi continuata la masa din cer unde vom lua noul pahar si il vom bea in Imparatia lui Dumnezeu. Cina Domnului se incheie prin intonarea unui imn (Matei 26:30) fara indoiala a doua parte a lui Hallel. 54 Astfel s-a desfasurat Pastele Legamantului, continut in sangele Mielului. Nu intamplator Isus a pastrat in traditie simbolul jertfirii, deoarece toate altarele stravechi erau o chemare catre ceruri si semnificau setea omului de a comunica cu Dumnezeu; ultima Cina a lui Hristos i-a unit pe cei devotati cu El, cu Fiul intrupat al Domnului. Sangele este considerat in Biblie un simbol al vietii, asupra caruia avea putere doar Dumnezeul Creator; de aceea se interzicea sa se foloseasca sangele ca hrana. Dar acum Mantuitorul lumii, El Insusi Isi dadea viata oamenilor, sangele Sau.55 7. Semnificatia Cinei instituite de Isus

52

Stelian Tofana, op. cit., p. 390

53
54

Beniamin Faragau, Evanghelia dup Matei, Cluj Napoca, Editura Logos, 2001, p. 634

Marwin E. Wilson, op. cit., p. 246 55 Aleksander Men, op. cit., p. 268

13

Nu este deci vorba despre o masa pascala obijnuita ci este vorba despre reprezentarea anticipata a Jertfei Mielului lui Dumnezeu, sub forma Cinei euharistice. Isus instituie acum Cina cea de taina, ca semn al unui nou Legamant si deci al unui popor al lui Dumnezeu, El Insusi devenind Pastele nostru: Caci Pastele nostru Hristos S-a jertfit pentru noi (1 Corinteni 5:7). 56 Este vorba despre o Cina de jertfa, deoarece sacrificiul constituia centrul cultului la Templu. Ofrandele rituale, preotia de la Templu, toate sunt determinate de ideea de sacrificiu. Dumnezeu-Fiul se substituie pacatosilor, Se ofera pe Sine ca jerftfa de ispasire; painea si vinul sunt prefigurari ale trupului si sangelui. Frangerea painii simbolizeaza frangerea sau imolarea victimei. Sangele este simbolul vietii daruite, nu pierdute. De altfel, jumatate din sangele victimei era aruncat pe altar, cealalta fiind data poporului. Sangele aliantei reprezinta sacrificiul care ispaseste si apara.57 Sinclair Ferguson propune patru semnificatii ale Cinei Domnului: 1. Ea sarbatoreste Noul Legamant pe care Dumnezeu il face cu noi prin Hristos. El este mielul de Paste, jertfit pentru noi. Moartea Sa implineste noul Exod. Jertfa lui Isus este calea prin care Dumnezeu ii aduce pe pacatosi la El si le ofera eliberarea de sub legaturile pacatului. 2. Ea ne indreapta atentia asupra lui Isus Insusi. El a inaugurat Cina Domnului pe cand era inca impreuna cu ucenici Sai, pentru ca acestia sa inteleaga ce voia El sa spuna prin cuvintele acesta este trupul Meu, acesta este
56 57

Ion Bria, op. cit., p. 79 Ibidem

14

sangele Meu. Faptul ca El a fost prezent cu ei dovedea foarte clar ca aceste elemente sunt simboluri ale lui Isus Insusi ele nu se transformau in mod magic in altceva. La Cina Domnului atentia noastra nu se indreapta spre paine si vin, ci spre Domnul Isus care ni le da. 3. Ea subliniaza importanta comuniunii cu Isus. Impartasirea din paine si vin a fost un semn de impartasire din binecuvantarile Pastelui; consumarea painii si a vinului nou este un simbol al partasiei noastre cu Isus Hristos in tot ce a facut El pentru noi. Luarea painii si a vinului simbolizeaza acceptarea Sa ca Mantuitor si Domn.
4. Ea ne aduce aminte de nedesavarsirea vietii crestine.

Ultima Cina a fost o cina neterminata; ultimul pahar ramas pe masa nu a fost atins. In acelasi fel, serviciul de partasie din bisericile noastre este o cina neterminata. Noi vestim moartea Domnului pana va veni El si noi de la masa asteptand cu nerabdare ziua cand vom bea cu Isus in Imparatia Tatalui Sau.58 Cina a fost o instituire noua. Ea, ca si botezul este un simbol al vietii lui Isus. Cina Memoriala reprezinta intelesul continuarii vietii ucenicilor prin asimilarea continua a lui Hristos, care este painea vietii Pastele nostru. Cina comemoreaza ispasirea adusa de moartea lui Isus, dar in acelasi timp simbolizeaza viata carnea si sangele care trebuie mancate (1 Corinteni 11:23-26) de ucenici pentru sustinerea vietii lor spirituale. Viata lui Isus

58

Sinclair B. Ferguson, Sa studiem Marcu, Oradea, Editura Faclia, 2000, p. 229-230

15

exemplul Lui, personalitatea, ideile, invataturile trebuie sa fie insusite de catre credinciosi intr-un proces constant. 59 Cina este o amintire a rascumpararii si a vietii sacrificiale a lui Isus. Fondatorul Noului Legamant a murit. In sangele Lui s-a fondat Noul Legamant. Moartea Sa a adus beneficiile iertarii oricarui credincios. Cina comemoreaza moartea. Moartea lui Isus a fost ispasitoare pentru pacate, nu doar pentru evrei ci pentru multi, incluzand toti oamenii care cred in El. Credinciosii stau la masa Domnului au intrat in sfera iertarii sau restaurarii partasiei.60 Pastele evreiesc comemora exodul din robia egipteana. Domnul Isus, Pastele nostru, simbolizat in Cina Memorabila, puncteaza mult mai mult redesteptarea omenirii din amorteala pacatului. Vechiul Legamant a fost ratificat cu sangele animalelor; Noul Legamant a fost ratificat cu sangele lui Isus. 61 Vom incheia acest capitol cu o fraza liturgica Sacrosanctum Concilium a Conciliul al II-lea din Vatican, care ne descrie intr-o forma lapidara dar completa geneza euharistiei crestine: La Cina cea de Taina, in noaptea in care a fost vandut, Mantuitorul nostru a instituit jertfa euharistica a Trupului si Sangelui Sau pentru a perpetua de-a lungul veacurilor jertfa crucii pana la a doua venire si pentru a incredinta astfel Miresei Sale preaiubite, Biserica, Memorialul mortii si a invierii Sale: sacrament al pietatii, semn al unitatii, legatura a caritatii, ospat pascal in care il primim pe Hristos, sufletul este coplesit de har si ne este data chezasia gloriei viitoare (SC 47).62
59 60

J. W. Shepard, op. cit., p. 544 Ibidem 61 J. W. Shepard, op. cit., p. 545 62 Dialog Teologic, op. cit., p. 83 (Claudiu Dumea De la Liturghia iudaica la Euharistia crestina, Articol)

16