Analiza erorilor in rationamentul deductiv silogistic

Acest curs are la baza rezolvarea problemelor de tip silogistic realizata la

prezentarea orala. Problemele sunt anexate la finalul cursului prezent.

Din punct de vedere calitativ, principalele tipuri de erori observate în cursul

rezolvării sarcinii silogistice se refera la:
• combinarea unor premise care nu dispuneau de termen mediu (comun), făcând
imposibilă extragerea unor concluzii; eroarea este cunoscută sub numele de “eroarea
termenului mediu nedistribuit” (problema 2);
• negarea negaţiei nu era transformată logic într-o judecată afirmativă, concluzia
rămânând negativă, fapt care va afecta corectitudinea combinării premisei respective şi
implicit a concluziei deduse (problema 3);
• extragerea unor concluzii prin concatenarea premiselor (asociativitate şi nu
tranzitivitate) şi nu prin eliminarea termenului mediu; este cazul problemei nr.1; dacă, la
extragerea concluziei , subiectul dispune de un model al informaţiilor conţinute în
aceasta, atunci va fi "obligat" să menţină informaţia semantică din premise şi, astfel,
concluzia va conţine mai multă informaţie decât premisele, fapt ce constituie o eroare de
inferenţă;
• repetarea, sub o formă uşor modificată lingvistic, a uneia din premise ( problema
2);
• nerespectarea regulii deductive impuse, în sensul că unii subiecţi combinau
concluziile parţiale între ele ( problema 4);
• deducerea dificilă sau chiar eronată a unor concluzii al căror conţinut era în
contradicţie cu cunoştinţele anterioare ale subiectului despre realitate ( problema 4);
modul de rezolvare silogistică rămâne tributar modului în care subiecţii îşi reprezintă
mental informaţia, adică imaginii lor despre realitate - în acest sens, Byrne afirmă că
"subiectul minimizează sarcina memoriei de lucru, prin tendinţa de a construi modele
mentale care să reprezinte explicit doar ceea ce este adevărat nu şi fals.
Silogismul la care s-au înregistrat cele mai puţine erori a fost problema nr. 3,
conţinând cinci premise. O posibilă explicaţie pentru numărul mic de erori în rezolvarea
acestui silogism este că unul din termenii premisei a rămas ca parametru constant, până la
extragerea concluziei finale; faptul că acest termen a fost redat simbolic sub forma lui
“X” a amorsat rezolvarea silogismului prin semnificaţia unui demers rezolutiv de tip
matematic. O altă posibilă explicaţie a numărului mic de erori ar putea fi una ce ţine de
tipul de judecată, din punct de vedere al logicii, acest silogism fiind unicul alcătuit din
judecăţi universale (“Toate…” sau “Nici unul…”). Această constatare relevă încă o dată
faptul că particularul se exprimă mai uşor prin apelarea la integratorul verbal superior,
facilitând înţelegerea.

În ce priveşte silogismele la care s-au înregistrat cele mai multe erori, acestea au
fost problemele 2 şi 4. În cazul problemei 2, majoritatea confuziilor au fost create, în
special de folosirea a două expresii: “ pe degeaba” şi “nu sunt de mare valoare”. Aceste
expresii au fost asimilate ca fiind similare semantic, conforme unei gândiri de tipul: “ce
este obţinut pe degeaba, nu este de mare valoare”. Mai mult chiar, ambele expresii au
fost asimilate mental şi exprimate verbal de către subiecţi prin termenul de “ieftin”,
termen care nu apărea în nici o premisă.
În cazul silogismului 4, crescând numărul premiselor, creştea progresiv şi
“popularea” spaţiului problemei cu mai multe elemente, ceea ce inducea mai facil
eroarea.

Modul în care subiecţii extrag concluzii din premise rămâne tributar modelului
prin care aceştia îşi reprezintă mental conţinutul premiselor.
Pe măsură ce subiectul înaintează de la un silogism la altul, se asistă la producerea
a două efecte: activarea operaţiilor din MLD în ML (în cazul în care acestea sunt stocate
în MLD procedurală) şi construirea unor noi proceduri acţionale în memoria operaţională.
 Raţionând în plan strict conceptual, subiectul îşi va reactiva anumite reprezentări,
pe baza semnificaţiei conţinutului verbal al premiselor. Sensul dat acestor reprezentări
depinde de stilul cognitiv al subiectului, adică de modul în care percepe, memorează şi, în
general, prelucrează informaţia.

Ca o observaţie generală, s-a constatat că:

• erorile se instalează cu atât mai repede, cu cât alternanţa judecată afirmativă -
judecată negativă este mai frecventă;
• există o facilitate în operarea cu judecăţi afirmative şi universale decât cu cele
negative şi particulare. Acest fapt este cunoscut în literatura de specialitate sub numele de
“efect de atmosferă”, referindu-se la următoarele tendinţe ale subiectului atunci când
extrage concluzia din premise (Radu coord., 1991):
- când cel puţin o premisă este negativă, concluzia cea mai frecventă conţine o
judecată negativă;
- dacă cel puţin o premisă este o judecată particulară, concluzia cea mai frecvent
acceptată constituie, de asemenea, o judecată particulară;
- în afara celor două situaţii de mai sus, concluzia cea mai frecventă va fi o judecată
universal-afirmativă.
- de asemenea, majoritatea subiecţilor învaţă, de la o structură silogistică la alta,
procedura de rezolvare, scăzând numărul de erori.
Tipurile de erori inventariate în acest studiu pilot merg în sensul rezultatelor
experimentale ale unor studii psihologice asupra modului de rezolvare a unui silogism,
rezultate sintetizate în trei modele :
a. Modelul lui Erickson – erorile produse de subiect atunci când realizează
extragerea concluziei din premise se datorează capacităţii limitate a acestuia de
reprezentare a conţinutului premiselor şi concluziei;
b. Modelul lui Johnson-Laird – erorile produse în cazul raţionamentului silogistic nu
se datorează capacităţii limitate de reprezentare a premiselor, deoarece subiectul combină
euristic premisele, ci unor resurse de timp sau energie insuficiente mobilizate de subiect
în scopul testării concluziei;
 c. Modelul probabilităţii subiective ( Mc.Guire & Wyer) – erorile în raţionamentul
deductiv de tip silogistic se datorează supraevaluării realizate de subiect a unor aspecte
conative (emoţii, afecte, etc.) în detrimentul logicii, astfel încât cea mai probabilă
concluzie extrasă de subiect este, totodată, cea mai apropiată de concluzia cu
dezirabilitatea cea mai crescută pentru subiect.
 PROBLEME

PROBLEMA 1.
1. Este foarte interesant să-l asculţi pe vecinul meu vorbind despre istoria Franţei.
2. Nici un om nu poate da detalii despre bătălia de la Waterloo, dacă n-a citit
memoriile lui Napoleon.
3. Nici un om nu este interesant atunci când vorbeşte despre istoria Franţei, dacă nu
poate da detalii despre bătălia de la Waterloo.

Rezolvare 1. Din (1) + (3) =>

(Vecinul = detalii Waterloo) + (2) => Vecinul meu a citit memoriile lui
Napoleon

Rezolvare 2. Din (2) + (3) =>

(Pov.ist.Fr.interesanţi=citit Napoleon) + (1) => Vecinul meu a citit memoriile lui
Napoleon

EROARE TIP 1 (concatenarea premiselor):

(1)+(3) =>”Este interesant să-l asculţi pe vecinul meu vorbind despre istoria
Franţei, pentru că poate da detalii despre bătălia de la Waterloo “

PROBLEMA 2.
1. Obiectele cumpărate de la vânzătorii ambulanţi nu sunt niciodată de mare valoare.
2. Nimic altceva nu poate fi obţinut pe degeaba decât vechiturile.
3. Ouăle de struţ cenuşiu sunt de mare valoare.
4. Vânzătorii ambulanţi nu vând decât lucruri care sunt într-adevăr vechituri.

Rezolvare 1. Din (1) + (3) =>

(OuăStruţ # Ob.Vânz.Amb.) + (4) =>
(OuăStruţ # Vechituri ) + (2) => Ouăle de struţ nu se obţin pe degeaba

Rezolvare 2. Din (1) + (4) =>

(Vechituri # MareValoare) + (3) =>
(OuăStruţ # Vechituri ) + (2) => Ouăle de struţ nu se obţin pe degeaba

Rezolvare 3. Din (2) + (4) =>

(Ob.Vânz.Amb. = degeaba ) + (1) =>
( degeaba # MareValoare) + (3) => Ouăle de struţ nu se obţin pe degeaba

EROARE TIP 2 (Combinarea unor premise care nu aveau termen mediu)

(1)+(2) : Ob.Vânz.Amb. # MareValoare
Vechiturile = degeaba

EROARE TIP 3 (Repetarea sub o formă uşor modificată lingvistic, a uneia dintre
premise)
(1)+(4) => “Vânzătorii ambulanţi vând vechituri”
în loc de : “Vechiturile nu sunt de mare valoare”

PROBLEMA 3.
1. Nici un poem interesant nu rămâne neanalizat de criticii literari serioşi.
2. Toate poemele moderne sunt afectate.
3. Toate poemele scrise de X au ca subiect baloanele de săpun.
4. Nici un poem afectat nu este analizat de criticii literari serioşi.
5. Nici un poem ne-modern nu are ca subiect baloanele de săpun.

Rezolvare 1. Din (1) + (4) =>

(interesant # afectat ) + (2) =>
(interesant # modern) + (5) =>
(interesant # baloane) + (3) => Poemele scrise de X nu sunt interesante
Rezolvare 2. Din (2) + (5) =>
(afectate = baloane ) + (3) =>
( X = afectate ) + (4) =>
( X # Analizat) + (1) => Poemele scrise de X nu sunt interesante

Rezolvare 3. Din (2) + (4) =>

(moderne # Analizat) + (5) =>
(baloane # Analizat) + (4) =>
( X # Analizat) + (1) => Poemele scrise de X nu sunt interesante

Rezolvare 4. Din (3) + (5) =>

(X = moderne) + (2) =>
(X = afectate) + (4) =>
(X # Analizat) + (1) => Poemele scrise de X nu sunt interesante

EROARE TIP 4 (Negarea negaţiei nu duce la o afirmaţie, ci tot la o negaţie)

(1) : “Poemele interesante nu sunt analizate”,
în loc de : “Poemele interesante sunt analizate”

PROBLEMA 4.
1. Animalele care nu lovesc cu piciorul sunt întotdeauna greu de înfuriat.
2. Animalele din curte mea nu au coarne.
3. Un taur poate oricând să arunce pe cineva peste gard.
4. Nici un animal care loveşte cu piciorul nu poate fi tras de coadă.
5. Nici un animal fără coarne nu poate să arunce pe cineva peste gard
6. Toate animalele sunt uşor de înfuriat, cu excepţia taurilor.

Rezolvare 1. Din (1) + (4) =>

( înfuriate # trascoadă) + (6) =>
( Taur = trascoadă) + (3) =>
(trascoadă = aruncă ) + (5) =>
(trascoadă = coarne ) + (2) => Animalele din curtea mea nu pot fi trase de coadă

Rezolvare 2. Din (1) + (6) =>

( Taur # lovesc ) + (4) =>
( Taur = trascoadă) + (3) =>
(aruncă = trascoadă) + (5) =>
(coarne = trascoadă) + (2) => Animalele din curtea mea nu pot fi trase de coadă

Rezolvare 3. Din (2) + (5) =>

(CurteaMea # aruncă ) + (3) =>
(CurteaMea # Taur ) + (6) =>
(CurteaMea = înfuriate) + (1) =>
(CurteaMea = lovesc ) + (4) => Animalele din curtea mea nu pot fi trase de coadă

Rezolvare 4. Din (3) + (5) =>

( Taur = coarne ) + (2) =>
(CurteaMea # Taur ) + (6) =>
(CurteaMea = înfuriate) + (1) =>
(CurteaMea = lovesc ) + (4) => Animalele din curtea mea nu pot fi trase de coadă

Rezolvare 5. Din (3) + (6) =>

( aruncă # înfuriate) + (5) =>
( coarne # înfuriate) + (2) =>
(CurteaMea = înfuriate) + (1) =>
(CurteaMea = lovesc ) + (4) => Animalele din curtea mea nu pot fi trase de coadă

EROARE TIP 5 (Nerespectarea regulii deductive impuse)

(1)+(4) => Concluzie 1
=> Concluzie 3
(3)+(6) => Concluzie 2

EROARE TIP 6 (Conţinutul concluziei extrase nu respectă demersul logic, ci este în

concordanţă cu cunoştinţele subiectului)
(3)+(6) => “Animalele care te aruncă peste gard, sunt uşor de înfuriat”