10 ani de cereetari asupra auto-guverndrii mentale Laurentiu P. Maricugoiu Universitatea de Vest din Timisoara Imaricutoiu@socio.wt.r0 1. Stilul. Delimitari conceptuale Conceptul de . til” este introdus in psihologic de citre Adler, referindu-se la unicitatea nei persoane gi inelegind prin acesta un mod personal de existenfi (dup Macsinga, 2000) in timp, accasténogiane a suferit unc motamorfoze, intrand in vocabularul psihologiei si sub forma de stil aperceptiv, cognitiv. de gandire, etc. Cu toate acestea, conotatia primar data de Adler a rimas, stilul nefiind rupt de sfera personalititi, manifestindu-se tocmai prin uncle particularitati si diferente ale acestei. Analizind retrospectiv teorile stilurilor formulate pind acum, Zhang (2001, p.100) sustine cd coreetarile sau axat pe trei mari tipuri de stil © Stikuri cognitive — folosite pentru a caracteriza modalititile de procesare a informatici (ex.: teoria dependentei-independentei de cmp a lui Witkin) © Stikuri de invdjare ~ folosite pentru a caracteriza modalititile de invatare ale indivizilor (ex.: teoria lui Biggs) * Stluri de géndire ~ folosite pentru a caractesiza modalitatile in care un individ ilitaqile cognitive (ex.: teoria auto-guverniii mentale @ ui Stemberg) © Stluri de personalitate — folosite pentru a caracteriza modalitaile in care un individ preferd si se comporte (ex: teoria Iui Holland) 2. Teoria auto-guverndrii mentale. Stilurile de gindire dupa Sternberg 2.1 Teoria auto-guvernarit mentale in conformitate cu teoris auto-guvemirii mentale, oamenii au nevoie si-si “pund ondine” idei, activitat, proiccte paralele ete, Existi' mai multe modalitati de a ordona aceste clemente, dar totus! oamenii le prefer numai pe uncle dintre ele gi esping posibilitatea unei alte modalitati. Mai mult chiar, oamenii preferd o anumiti modalitate pentru o anumiti situatie gio alta modalitate pentru alti situatie. Aceast modalitate preferata a unui individ de 4 giindi este ceea ce Stemberg (1994a) numeste stil de géndire, Aceasta definitie este foarte importanta pentru a nu confunda stilul de gndire cu abilitaile cognitive.Stilul de gindire este un construct ce-si_ propune wurprinda legitura intre dows aspecte ale psihologici individului care au fost tratate separat: personalitatea individului si intelectul sau, Desi exist mai multe clasificdri ale stilurlor de gandire, viziunea lui Robert J Sternberg este astizi cea la care se apeleaza cel mai des, Potrivit acestui autor, stilul de gandire este © “modalitate preferati de a gindi jemberg, 19%4a, p.170), un mod preferat de folosire a propriilor abilitayi cognitive. Ideea nu este una total nowi in spatiul psihologi personalitifii, Cattell subliniind acelasi fapt prin diferentierea pe care o practic& intre inteligenta fluida si cea cristalizat’, noutatea constind in faptul ci stilul de gandire nu mai este echivalat cu inteligenta. Picdnd 0 paraleli intre guvemarea unci natiuni si auto-guvernarea mentala, Sternberg defineste 13 stiluri de gandire, dup cum urmeaza (dupa Sternberg, 1994s, p. 174-177, Zhang. 1999, p.167-167): © Funofiile auto-guverniti mentale — legislativa, executivi si judiciars due la teoretizarea a tri stiluri de gindite: © legislativul - fi place si creeze, s8 formuleze gi si planifice solutiile problomelor, prefera probleme nestructurate cc implica strategii creative; © excoutivul ~ urmesz reguli, nu iese din “tipare”, prefer’ probleme pre structurate, este interesat de implementarca regulilor, + judiciarut - mai buna; place si evalueze reguli si proceduri, si va ‘© Formele aulo-guvemarii mentale ~ monarhicd, ierarhicd, oligarhicd gi anarhied due Ia teoretizaroa a patru stiluri de gandire: ‘© monarhicul - predomina un singur scop sau mod de a rezolva problemele; ‘© icrathicul - isi propune urmatirea mai multor scopuri in acclasi timp. pe care Ie ierathizcaza in functic de important ‘+ oligarhicul - urmireste mai multe scopuri, dar care au pentru el important galt, ‘+ anarhicul - nu accept reguli, proceduri i prineipit edliuzitoare, ii place si lucreze la proieste flexibile din punctul de vedere al continutului. al rmodului de lueru gi al termenelor; + Nivelurile auto-guvemirii mentale — in general se pot distinge nivele globale gi locale ale guvernarii unui stat, deci vom avea un stil de gandire + global ~ proferd si abordeze subicete largi si abstracte, se axeazit asupra relatici, aspra structurii sesizénd cu dificultate partile componente;‘local -indivizi pragmatic, preferd si rezolve probleme conerete, specific, se aseaza pe detalii Scopul auto-guvemirii mentale — aga cum problemele unui stat sunt interne saw cesteme, deosebim un stil de gindire: inter - tind si fie introvert |, preferd problemele la |. orientati spre san care trebuie si Iucreze singuri: ‘© exter - sunt predominant extrovertit. prefera problemele in care trebuic si lucreze cu alti colegi; ‘+ Orientarea auto-guvernirii mentale — se evidentiazi doua stiluti de gandire: + conservatorul - ii place si adere Ia legile si procedurile existente, si minimalizeze schimbarea; © progresistul place #4 trecd dincolo de regulile si procedurile existente, si maximizeze schimbarea si de aceea preferd sarcinile ce implica noutate si ambiguitate Plocind de la descricrea stilurilor propuse de Stemberg, Zhang (2001e, p.101) imparte stilurile de gindire in trei mari categor ‘+ stiluri ce favorizeazit creativitatea (legislativ, judiciar, global, ierarhie, liberal) — oamenii care preferi aceste stiluri sunt cei ce vor si depigease’ convenientele, se indoiese de eficienta normelor si isi asuma riscul de a realiza activitatile altfel deeit eeilaltis ‘© stiluri ce inhiba ereativitatea (executiv, local, conservator) ~ oamenii care prefer aceste stiluri nu ios din tiparele actuale, minimalizeaza schimbarea: © stiluri care nu influen{eaza creativitatea (inter, extern) 2.2 Factori ce staw la bace adoptirit una amit stil de géindire Stilurile, ca si abilititile, nu sunt date de la nastere ci in mare parte reprezinti o fumetie a mediului in care se si dezvoltd, Find constructe ce-si propun si facd legatura intre abilitayile cognitive i personalitate, cercetitorii au investigat posibilele legituri dintre stilurile de ‘andire si factorii de personalitate din modelul Big Five (Zhang 2002a, 20024), legaturile cu tcoria stilurilor de personalitate a lui Holland (Zhang 2000, 20014) sau cu stima de sine (Zhang 2001c), precum si posibilcle legituri dintre stilurile de gindire i dezvoltarca capacitijilor cognitive (Zhang 20028). persoanit care manifest un anumit stil de gindire intr-o situatie poate avea un alt stil in alta situag ; mai mult chiar, persoancle au anumite stiluri preferate intr-o tapi a dezvoltirii ontogenetice si preferd alte stiluri intr-o etapa diferita, © cercetare relevanta inacest sens este cea desfigurati de Zhang (2002b), care a ficut legitura intre stilurile de windire descrise de Sternberg si teoria dezvoltarii cognitive a lui Perry. Astfel, rezultatele aceste cercetini au indicat faptul ci indivizii care se afld la un nivel de dezvoltare cognitiva dualist — caracterizat printr-o gindire absolutisti de tip coreet-incorect, alb-negra — au tendinja de a folosi in mai mare masura stilurile de gandire ce inhiba ereativitatea (executiv, local, conservator), comparativ cu cei ce se afld la un nivel de dezvoltare cognitiva relativist, caracterizat prin gindire critica (dup Zhang. 2002b, p.189). De asemenea, Perry teoretizeaza ‘mai multe alternative pentru trecerea de la un nivel inferior 1a un nivel superior, una dintre ele find retragerea care presupune intoarcerea la 0 orientare dualistica pentru a gisi sccuritatea si puterea dea face fati unui mediu prea dificil. in legituri ou acest mecenism, foarte asemanitor cu regresia psihanalitici, Zhang (2002b, p.189) sustine ci ol este desfigurat folosind stilurile monathic si local. Conform acestei afirmatii, se pare ci atunci cdnd ne cconfruntim cu sarcini prea complexe avem tendinja sa ne axiim pe aspectele lor practice gi si ne stabilim scopuri unice in rezolvarea lor. O variafie a stilurilor de gindire in funefie de stadiul de dezvoltare al individului este demonstratt de Zhang (2001a, p.294), care a evidenfiat faptul cd in intervalul 14-19 ani varsta coreleaz’ negativ cu stilul de gindire ierarhic. De asemenea, Macsinga si colab, (2002, p. 111-114) evidentiaza varia semnificative in funotie de varsta la nivelul mai multor stiluri de gindire, dup cum urmeazé: ‘+ stilul global ~ existi diferente induse de varsta gi apartenenta sexual, la nivelul diferita in functie de cestui stil evidentiindu-se 0 dinamicd dependenta de varsti sex: la barbafi sa constatat o sciilere semmmificativa a medici intre 28-36 de ani, jar la femei tendinta 1a aceasta virsta este de erestere, pentru ca in intervalul de iv de cea de Ia 19-27 de anis vars i nu difere semnificat {4 37-55 de ani media ‘© stilul progresist — s-au constatat diferente induse de apartenenta sexuala (media barbatilor este semnificativ mai mare deeat media femeilor) gi in functie de varsta: a ambele sexe se constati o seddere a mediei odatd cu inaintarea in varsta; ‘© stilul extern — s-au constatat diferente in functic de varsta, tendinfa gencrala cevidentiati find de scadere a acestei medi; ‘© stilul monarhic — diferentele sunt induse atit de apartencnta sexuala (barbatii prefeta in mai mare masuré decar femeile si urmareasca un singur obiectiv), cat gi de vara, tendinfa general find una de sedidere a medicis ‘© stilul legislativ ~ adoptarca acestui stil este influentati de apartenenta sexual (birbatii sunt in general mai legislativi decat femeile) si de varsta subiectului, cconstatindu-se o seadere a mediei odala cu inaintarea in varsta© ipoteza interesanta referitoare Ia originea stilurilor de gindire este inaintata de Zhang (2002c, 2002¢), care face legitura intre stilurile de gindire gi dominanta cerebral Folosind un chestionar ce-si propune si misoare douii mari modalititi de a process informatia — modul analitic, asociat dominantei emisferei stangi si modul holist, asociat dominantei cemisferei drepte — Zhang objine rezultate ugor diferite in studiile amintite anterior, dar acelasi timp complementare. Apelind la analiza factoriala, Zhang (2002c, p.254) identifi patru factori, dupa cum urmeazi ‘© Factorul 1 ~ influen{eaz modul holist si stilurile de gandire legislativ, judiciar, slobal, local, progresist: ‘© Factorul 2 influenfeaza modul analitic i stilul de gandire exeeutiv, + Factorul 3 —influenteazit modul analitie si stilul de gindire global; ‘© Factorul 4 influenfeaz modul holist si stilurile de gandire global si local Rezultatele celuilalt studiu realizat de Zhang indica o structur factorial: mai clara formata din tre factori (Zhang 2002e, p.338): © Factorul 1 ~ influenfeaz modul de gandire holist si stilurile de gandire legislativ, judiciar, global si liberal: Factorul 2 — influenteaza Io lire executiv, ‘modlul de gindire analitic gi stilurile de ga gi conservator; + Factorul 3 este specific modurilor de gandlire holist si analitic,stilurile de gindire nefiind influentate semnficativ de acesta, Rezaltatele celor dow cercetiri ne indicd faptul c& intre stilurile de gindire si modurile de indie existi o suprapunere destul de mare dar in acelasi timp exist si elemente specifice, Tucru demonstrat de existenfa unui factor ce influenfeaz numai modurile de gandire, Aveste rezultate ne pot spunc cd modurile de gindire sunt constructe mai largi decit stilurile de indie, pe care Ie includ © alta categorie de factori co stau la baza preferintei unui individ pentru anumite stiluri de gindire sunt factorii de personalitate, Cercetarile asupra relafiilor dintre Big Five gi teoria lui Stemberg (Zhang 2002a, 2002d) au gasit prin analiza factorials structurile Iatente ale personalititii ce pot fi considerate ca fiind 0 bazi comuné atit pentru factorii de cele doud constructe se personalitate, cat gi pentru stilurile de gindire, demonstrind astfel suprapun in oarecare masura, dar mu in totalitate, Modelul Big Five este “un produs_ al abordiriilexicale a personalitatii” (Albu 1998, p.59), abordare ce a avut la baza urmatoarele, dow’ ipoteze fundamentale: cele mai rispindite, semnificative si distinctive atribute fenotipice tind sa fie exprimate printr-un singur euva gradul de reprezentare a unui atribut in Limbaj tinde si corespunds importanfei relative a atributului, Plecind de la aceste considerente aufost identificati cinci mari factori de personalitate, dup cum urmeazai (dupa Macsinga 2000, Zlate 194, Albu 1998); © Bstraversia: arata capacitatea de orientare a personalitatii citre exterior, modul de implicare in acfiune, sociabilitatea persoanei. Principalele trasituri ale acestui factor sunt sociabilitatea, optimism vs, pesimism, prezentarea de sine. © Agreabilitate: se referd la cali le emotionale ale persoanci si la comportamentele ci prosociale. Fafetele acestui factor sunt tandrefe, infelegere, sensibilitate, amabilitate, generovitate, * Constiinciozitate: vizeazi modul coneret, caracteristic al individului de a trata sarcinile, activitiile, problemele, Fatetele acestui factor sunt: stabilitate, prudengi, perfectionism, ordinc, superficialitate © Stabilitate emofionala; arati caracteristicile emoti nale ale persoanei (calm, mulfumit, emotiv) si diferite dificultiti emotionale (anxietate, depresie, iritabilitate), Are cinci subscale: ostilitatea, intabilitatea, dominanta, rezistenta la stress, controlul emotional + Deschidere spre experienti: se referd la functiile intelectuale (creativitate, inventivitate, deschidere spre experienta). Este format din cinci aspocte: perfectiune, profunzime, cerebralitate, maturitate, stercotipie Factorii extragi in cercetinile axate pe studiul relatiei dintre Big Five gi teor guvemnirii mentale sunt in numar de cinei gi explic& 70% din variatia totalé a stilurilor de gindire si a personalitatii, asa cum este surprinsa de catre Big Five. Cei cinei factori sunt Aang 2002, p.450): structurati dupa cum urmeazit (du ¢ Factorul 1 (deschidere spre experienti, legislativ, judiciar, progresist, intern) — deserie persoane care prefera si Tucreze singure la probleme nestructurate in care si-si stabileased singure prioritifile in urma props lor evaluiri asupra acestora ncdrctura dimensiumii Deschidere spre experientd pe acest factor ne indicé faptul cf este foarte posibil ca accasta si fic 0 dimensiunc a personalitati ce determina aceste stiluri de gandire. + Factorul 2 (neuroticism, exeeutiv, local, conservator) — deserie persoane care preferi si urmeze reguli i proceduri, si minimalizele schimbarea, si lucreze pe probleme conerete. incarcatura dimensiunit Stabilitate-instabilitate ensofionala pe acest factor ne indict faptul ci cei instabili emotional prefer’ stilurile executiv, local si conservater. * Factorul 3 (neuroticism; polarizafi negativ: ierarhic, extra june, agreabilitate, constiinciozitate) — se pare ct acest factor fine in mai mare misuri de personalitatesi mai putin de stilurile de gindire, deoarece singurul stil de gindire explicat de cest factor este cel ierarhie: Factorul 4 (extem, extraversiune, agreabilitate; polati negativ: legislativ, intern) — structura acestui factor ne poate indica o trisatur’ a culturii chineze (in care a fost destigurat studiul) sau a mediului academic deoarece ne indica faptul ed la nivelul santionului folosit, stiluri de gindire precum cel legislativ sau intern sunt folosite de persoane ce se autopercep ca fiind introvertite gi putin agreabile. Astfel, este posibil ca intemalismul (preferinfa pentru lucra solitar) simu fie incurajat in cultura chinezi. iar un stil de gandire legislativ nu este de dorit Ia facultatile tchnice datorita caracterului exact al domeniilor predate in cadrul acestora: Factorul 5 (agreabilitate; polagi negativ: global, monarhic) ~ referitor Ia acest factor putem afirma cu o mica probabilitate de eroare cit este caracteristic mediului educational al studentilor si, mai specific, domeniului acestora: marea majoritate a subiectilor sunt studen{i la facultiti de profil politehnic deci abordarea unui stil de emite gindire global (probleme abstracte, filozofice) sau monarhic (care propriile legi si reguli de rezolvare a problemelor) este vizuta ca find o abatere de Ja norme implicit studentii sunt considerati ca fiind nage Acelasi demers a fost realizat gi in cereetarea legaturilor dintre teoria aulo-guvernarii mentale gi teoria tipurilor de personalitate a lui Holland. ‘Teoria lui Holland este, de fapt, 0 teoric asupra tipurilor de activititi pe care un individ prefer’ si le desfaigoare dar poate fi considerata si 0 teorie a petsonalititi, Holland (in conformitate cu Zhang 2000, 20014) deserie gase tipuri de activ in care indivizii preferd si se implice, de aici rezultand astfel sase tipuri de personalitate: Realistul — are abilititi atletice sau mecanice; este interesat in a lucra cu obiecte, ‘masini, instrumente; Investigativul place sa observe, si invete, si analizeze, si evalucze sau si rezolve probleme: Artisticul — are abilititi_ attistice, inovative; place si tucteze cu situatii nestructurate, folosindu-se de imaginatia sau creativitatea sa; Socialul — ii place si luereze cu oameni, si-i informeze, si-i ajute, si-i invete pe alti, are abilitati de vorbire bine dezvoltate; Introprinzitorul ~ fi place si Iucreze cu oamoni, si-i influenteze, proferd s8 proia roluri de lider: Conventionalul ~ fi place si Iucreze cu date, are abilitai nume place si facd ucrurile in detaliu urmind instrucfiunile altuia.Aceste sase tipuri descrise au fost introduse intr-o analiza factorial impreuni cu stilurile de windire deserise de Stemberg, solutia indicind factori ce explicau (Zhang 2000, 20014) atat tipuri de personalitate cit si stiluri de gindire, dar si factori ce explicau numa tipuri de personalitate sau numai stiluride gindire, concluzia autorilor fiind aecea conform careia intre stilurile lui Stemberg si tipurile lui Holland exista suprapuneri, dar si diferentieri nete, Factori cobjinu urma aplicdrii color dows chestionare sunt (dupa Zhang 2000, p.275): © Factorul 1 ~ ipul social, intreprinzator si stilurile de findire judiciar, extem gi inter (polat negativ) ‘+ Factorul 2 ~ tipul artistic si stilurile de gdndire (polate negativ) exccutiv, local, conservator; ‘+ Factorul 3 — este specific stilurilor de gindire legislativ, global, judiciar, progresist si intern; © Factorul 4 — este specific tipurilor de personalitate realist, investigat intreprinzitor si conventional Din aceasti structura factoriala se poate observa cd exista factori ce influenteaza stilurile de ndire gi tipurile de personalitate descrise de Holland impreund (Factorul 1, factorul 2) dar gi separat (factorul 3 pentru stilurile de gndire si factorul 4 pentru tipurile de personalitate) descoperire ce vine sa intarcasc’ stipulatele teorici auto-guvemnarii mentale conform cirora stilurile de gindire nu depind numai de personalitate Jn acelasi timp aveasti soluie factorial ne poate indica gi faptul cd teoria lui Holland nu surprinde la fel de bine trasiturile fundamentale gi generale ale personalititit in comparatic cu teoria Big Five, deoarece aceasta din urmi a permis evidentierea unor trasituri de personalitate asoviate fiecdrui stil de gandire, pe dnd apelul la teoria tui Holland nu a realizat acest Iueru. Referitor la logaturile dintre stilurle de gindire gi stima de sine, Zhang (200Le. p.104) demonstreaza faptul ca stilurile de gindire ce presupun abordar mai complexe ale problemelor (Iegislativ, judi 1, icrarhic, liberal) se asociazai unci stime de sine ridicate, pe cind stilurile de gindire ce presupun urmarea regulilor existente gi a algoritmilor prestabilifi se asocizi unci stime de sinc scazute. Deoarece stima de sine este o variabila ce tine de personalitate se poate lansa 0 viitoare ipoteza pentru un studiu experimental, ipotezi ce ar putea susfine ed stima de sine este un factor ce sti Ia baza folosirii unor anumite stiluri de ‘gandire in favoatea altora jn incetearea de a esplica originea stilurilor de gindire, cereetarile au tuat in considerare mai multe variabile ce tin de mediul social in care individul a fost educat (statutul socioeconomic si amprenta parentala) si chiar experienta acestuia de vial’, Referitor laamprenta parentali si statutul socio-economic, Zhang si Postiglione (2001) au gisit 0 relafie semnificativa pozitiva intre venit gi stilul de gindire ierarhic, precum gi relafii sermificative pozitive intre nivelul de educatie al tatilui si stilurile de gindire judiciar si global Expetienta de viati a fost operationalizata de Zhang (1999) prin trei indicators varsta, snumarul de orase vizitate gi numarul de ani de munca. Rezultatele acestui studiu indica faptul cA varsla si numarul de ani de munca (variabile de altfel intercorelate) influenteaza semnificativ pozitiv stilurile de gindire judiciar, liberal, ierarhic si exten, iar mumarul de orage vizitate influenteaz (tot pozitiv) stilurile de gindite legislativ, global, liberal gi intern (dupa Zhang 1999, p.173). Din aceste rezultate se poate observa faptul ci in_ general experienta de viata dezvolta stilurile de gindire complexe, autorul articolului explicand acest Iucru prin varietatea sarcinilor si problemelor cu care individul se confrunti pe parcursul vieti, varietate ce obligi si renunfe la stilurile de gindire simpliste, algoritmice. Recent, Zhang sintetizeazd rezultatele cervetirilor realizate asupra stilurilor de ‘gindire, impirtindu-le in trei mari tipuri (Zhang 2003, p.519-520) ‘© Tipul 1 (logislativ, judiciar, icrarhic, global si liberal) — aceste stiluri de gindire favorizeaz’ creativitatea 1 necesita niveluri de complexitate cognitiv’ sidicate. Aces stiluri sunt corelate cu atribute considerate a fi pozitive” (de dorit): stima de sine ridicata nvatare profunda. nivel de dezvoltare cognitiva ridicat, deschidere spre experienta. + Tipul 2 (executiv, local, monathic si conservator) — aceste stiluri denoti o tending spre conformism care implicé niveluri mai scazute de dezvoltare cognitiva, Aceste stiluri de gindire sunt corelate semnificativ cu atribute considerate ea find negative”: stimi de sine sciizuta, invijare superficiald, nivel seizut de dezvoltare cognitiva si neuroticism, © Tipul 3 (anarhic, oligarhic, intem gi extern) — aceste stiluri pot fi considerate ca ind mixte, deoarece includ caracteristici atit ale Tipului 1, edt ale Tipului 2, iar ‘manifestarea acestor caracteristici depinde de caracteristicile specifice satcinii, Varia intercultural a teoriei auto-guvernavii mentale Variatia interculturalé a teorilor postulate de psihologie este un aspect cate a fost omis © lung peroads de timp, in ciuda evidenfelor tot mai freevente ce au inceput sk aparé in urma replicdsii experimentclor clasice ale psihologici in alte culturi decit cele in care au fost dlesfigurate initial, Astfel a aparut necesitatea unei noi ramuti a psihologici care s& testeze valabilitateateoriilor psihologice in afara cadrutui cultural in care au fost propuse.Deoarece teoria aulo-guvernirii mentale este © teorie formulaté in mediul cultural iit american s-a pus problema v: culturale a acesteia, Cereetirile axate pe studiul variatiei culturale a teoriei stilurilor de gandire au luat in studiu studenti dintr-o singura cultura (cea a cercetitorului) si au comparat modelul propus de Stemberg cu structura tilurilor de Gandire (ISG). Prin aceasta modalitate teoria auto-guvernirii mentale a fost testati in Hong Kong (Zhang 1999), Filipine (Bernardo, Zhang, Callueng, 2002) si Spania (Cano-Garcia, Hewitt-Hughes, 2000), rezultatele obtinute de factorial a scalelor Inventarului acestia fiind foarte diferite, dupa cum se poate observa din Tabelull. Se pare cf nu exist un pattem intercultural foarte clar al modulului in care sealele ISG se structureazi deoarece rezultatele indica, in functic de cultura, trei, patru sau cinei factori, Evident, aceasta situatie nu face decit si ridice semne de intrebare referitor la validitatea interculturald a teoriei stilurilor de gandire, din moment ce factorii latenti ce stau la baza lor sunt atat de diferiti ca numir gi ca structurd, ‘Totusi, din analiza structurilor factoriale prezentate in Tabelul 1 apar mai multe semne de intrebare legate de gradul de adecvare al aparatului statistic folosit: in doud dintre studi autor {au folosit metode de rotafie oxtogonale (varimax), dar solutia obfinuti nu a fost una ortogonala: Cano-Garcia gi Hewitt-Hughes (2000) au obtinut o solutie in care factorii sunt puternic corelati desi au folosit 0 metoda prin care incereau si extraga factori necorelati, iar Bemardo. Zhang. Callueng (2002) au objinut o solutic in care trei stiluri de gindire sunt explicate fiecare de cate doi factori in misuri egale (ceca ce ar putea indica o extragere a unui rnumir insuficient de factori). Deci teoria auto-guvemnirii mentale pare a fi influenfata in mare misurii de variabile culturale, daci facem abstractie de problemele metodologice ale acestor studii (de exemplu, dact Cano-Garcia gi Hewitt-Hughes ar fi folosit 0 metodat de extragere oblica poate c4 rezultatele ar fi anita altel), ‘Tabelul 1. Structur factriale ale InventarulaiStilurlor de Gnd in diverse cular, Hong Kong Fine (Cano-Garci, ater | Modehtecric | Guetion) | Cine | its oan) Toma Fog Legit tera fuser Iebear 1 Exec odie a =— Judiciar Progresist pacer vein ‘wie Bert nr vega Hee hace beat Nowatie a tec casera 0 cic Been | Come: Teac Olea ohare Terahic Monechie Nene Cheats OtaMonae if Local Inter eee Intern Ga xterm = Extent Lagat Soaric inom Sista Ww lige Enter Local ahi 5 Froareat nate cansetor ‘nahi Miao dere : Obie Oringonal ‘Sriogoal ‘Varun exphial = 753% oie 23% ‘Teoria auto-guvernarii mentale a fost testata gi in cultura romaneasca, scalele Inventarului Stilurilor de Gindire grupindu-se pe cinei factori, dup’ cum urmeaza (dupa Macsinga et al. 2002. p.101-116): + Gandire focalizata (executiv, conservator, ierarhic, monathic) ~ factor ce exprima tendita oamenilor dea prefera sareini structurate, abordate intr-un mod conservator, dupa regli bine structurate; + Gandire critica (progresist, legislaiv, judiciar, conservator — polat negativ) — factor ce exprima proferinta oamenilor de a face reguli, de a compara teori, de a evalua puncte de vedere contradictori: + Gandire anomics (oligarhic, anarhie) —refleoti inabilitatea oamenitor de a stabili prioritat, faptul cd acestia refuza regulile gi normele; © Gandire operational (local, global) — surprinde modalitatea de estragere a informatiilor (analiticd sau sintetic’; + Gandire relationala (intern, estem) — se refer la modul in care este mobilizata si orientata energia psihi (in afar sau spre sine), surprinde eapacitatea de fuera in echipa. Din rezultatele mentionate anterior se poate trage urmatoarea concluzie: teotia auto- guvemirii, mentale nu poate fi aplicati ca atare in cultura romineasca, diferenjele dintre structura postulati de teorie gi cea glsit8 de autorii mai sus menfionati fiind semnificative, 3. Dome le aplicare a teo auto-guvernarii mentale Principalcle corcetari asupra aplicabilitatitcoriei auto-guvernarii mentale sunt ccle ce vizeaza implicatile acesteia in mediul educational, desi in acest moment exista cercetatori care investigheaz posibilele implicatii ale acestei teorii gi in alte domenii, precum comportamentul consumatorului (de cxcmplu, Harish 1995). Referitor la cerectarile din mediul educational, acestea pot fi impartite in trei mari categorii: eercctari asuprastilurilor de gindire ale studentilor, asupra stilurilor de gandire ale profesorilor gi cercetari ce inceared sievidentieze avantajele sau dezavantajele compatibilititi, respectiv incompatiblititt dintre stilul de gindire al studentului si ce al profesorul 3.1 Sth de gandire al studentului. Implicaii Referitor la implicatiile stilului de gandire al studentului, Sternberg (1994a) este printre primi care sustine ca diferitele modalitati de evaluare a studenfilor (prin esce, examene scrise, cereetiri etc.) favorizea7a un anumit stil de gandire sau altul, expliciind astfel de ce studenti cu abilitati relativ egal de bine dezvoltate pot objine rezultate diferite la acclasi examen, Aprofundind aceasta direotie de cereetare, Grigorenko si Stemberg (1997, apud. O'Hara, Stemberg 2001, p.198) relevi faptul ci metodele clasice de evaluare (examencle serise sau orale) favorizeaza studentii cu un stil de gindire judiciar iar metodele de evaluate prin proiccte independente favorizeaz’ studentii cu un stil de gindire legislativ gi ii defavorizeaza pe cei cu un stil de gandire executiv, Referitor la aceasti problem, Sternberg (1994b) evidentiaza stilurile favorizate de mai multe modalitati de evaluare, atraigand in acelasi timp atentia asupra faptului oA profesorii supracstimeaza gradul de compatibilitatet compatibilitate dintre stilul lor de gandire si col al studentilor, considerind astfel ci modal le cele mai bune din punctul lor de vedere sunt 1a fel de bune si din punetul de vedere al studentilor, “penalizandw-i” pe cei care aleg metode mai “complicate”, “neadcevate sau pur si simplu atele decat cele dorite sau astoptate. “Tabel 2, Stilurile de gndize avantajate de diverse metode de evahtare (dup Sternberg 1994b, p37) ‘Metoda de evaluare Stiluri de gindive avantajate ‘Réspunsuri sourte su riliple (est grils) | Executi, loca, judieiar, rari, iter Esse -Exeoutiv, Inga, judi. global, lgisaty, irate, conservator Prowse Tudicint, gilt, exten, nie, irae, monarhic Examen oral xterm © cercetare realizaté de Zhang (2001c) pe populatie asiaticd relevai faptul ca stilul de gindire al studentului este un indice predictiv semnificativ statistic pentru achizitile academice. Mai mult chiar, aplicand aceleasi probe pe o populatie de studenti chineza si pe o populatic de studenti din Hong Kong, Zhang (2001c) demonstrea7a ci folosirea anumitor stiluri de gndire poate duce fa succes numai in anumite culturi, dar nu si in altele, Analizcle statistice desfigurate de Zhang (200 1c) au relevat faptul cd in Hong Kong stilurile de gandire inter si ierarhie contribuie in mod pozitiv la performan(a academic’, iar stilurile de gandire Icgislativ. judiciar si progresist pun studentii intr-o pozitic academica dezavantajata, pe cand in China performanta academicd este strains legata de nivelul de folosite a stilului de gandireUn allt studia care susfine concluviile lui Stemberg este cel realizat de Cano-Garcia gi Hewitt-Hughes (2000), care au ajumns tot la concluzia ed realizirile aeademice ale studentilor sunt influentate de stilul de gindire pe care studentul i foloseste preferential in abordarea sarcinilor, Rezultatele celor doi autor’ citati anterior indica faptul ed in scolile din Spania sunt prouifi studentii care lucreaza individual (au un stil de gndire intern), se inseriu in regulile gi procedurile existente (au un stil de gandire executiv) si nu erveaza idei, produse sau strategii (au cote mici pe scala stilului de gandire legislativ. Referitor la legatura dintre stilurile de gandite si achizitiile academice, Zhang (2001b, 1.297) subliniaza faptul c4 modul in care stilul de gandire contribuic la achizitile geolare este specific ficedrui domeniu de studiu: rezultatele obtinute de clevi la materiile sociale si umane coreleazit poziti cu stilurile de gindire judiciar si ierarhic, iar in acelagi timp rezultatele acestora Ia stinfele naturale (biologi cu stilul de imie, calculatoare) coreleaza poz gindire executiv gi conservator, Totugi, aceste rezullate nu sunt foarte relevante deoarece relafiile mai sus amintite se pot datora pe de o parte caracteristicilor materialului de inviqat (care poate cA intr-adevar se proteaza mai bine unui anumit stil de gindire), dar pe de alt8 parte aceste relatii se pot datora compatibilitati/incompatibilitayi dintre stilul de gandire al studentului si eel al profesorulu Corcetitile asupra stilurilor de gandire in mediul academic s-au axat si pe legatura dintre acestea si modalitatile de invatare folosite de studenti. Zhang si Sternberg (2000), pomind de la ideca ca stilurile de gindire si modalitatile de invatare sunt surse ale diferenfelor interpersonale de la nivetul performanfelor academics ce nu se refera La abilitafile personale, ci la modul in care oamenii le folosese pe acestea, au desfigurat o cercetare in care au relevat legiturile dintre teoria auto-guvernirii mentale si stilurile de invatare propuse de Biggs. Rezultatele au indicat faptul cd stilul superficial de invatare coreleaza semnificativ pozitiv ou stilurile de gindire executiv, local si conservator, iar stilul profund de invatare coreleaz’ semnificativ povitiv cu stilurile legislativ, judiciar si progresist (dupa Zhang, Stemberg, 2000, p.485-286). Referitor la metoda de ‘tare 2 studentilor, Stemberg (1994b) face legatura intre modurile in care se face predarea materialului si stilurile de gandire compatibile cu aceste moduri susfinand ci 0 anumiti metoda de predare implica gi un anumit stil al invaari ulterioare. Dupa cum se poate observa din Tabelul 3 anumite stiluri de géndlire sunt avantajate de anumite metode de predare, avantajate ce se exprim prin miisura in care studentul pleact de la cursuri cu problematica curenti infeleass‘Tubelul 3. Stlurile de gindire avantjate de diverse metode de predae (dup Sternberg, 1994b, p36) Metoda de predare ‘Stiluet de gindire avantajate ‘iedare clit (ip discus) Exe, erarhie Tintebiriproblematizante Judes, extern Discufiin arup Extem ‘Rezolvavea uno probleme dave Exeautv Proicte (de ceteture) Tegislativ penta del ‘Local, exeoutiv CCitirea mteralelor | pentrwide principale | Global, exeeutv pentru analiza diene Memorre Executi, Ioeal conserva ipoteza interesantd este investigata de edtre Zhang (2003), care relafioneaz’ stilurile de gindire cu tendintele spre gindire criticd, Ia nivelul studentilor. Conceptul de gandire critica implica doua dimensiuni principale: abilitatea de a gindi critic $i dispozitia de a gindi critic. in studiul respectiv, studiaz’ legiturile dintre tcoria auto-guvernirii mentale gi cea de-a doua dimensiume, misurati cu ajutorul Inventarului California de Dispozitii de Gandire Critied (California Critical Thinking Disposition Inventory — C.C.T.D.L), care curpinde urmatoarele scale (Zhang 2003, p.521-522): cfutarea adevirului (truth seeking) — persoanele care obtin cote mari pe aceasti scald au o atitudine .onesti” si obiectiva fayi de realitate, find dispusi sisi modifice perspectiva atunci nd realitatca obicctiva impune acest lucru; doschidere (open-mindedness) ~ persoancle care obtin scoruri mari pe aceasti scala sunt tolerante fata de perspectivele divergente asupra unci probleme si sunt sensibile fati de posibilitatca de a comite erori, Principals lor prioritate este si accepte dreptul celorlalti la opinii propri: analistii (analticity) — aceste persoane sunt atenti la eventualele dificultati si cauta constant soluti la probleme, sistematicil (systematicity) ~ aceste persoane sunt au tendinfa de a descompune sarcinile complexe in sarcini mai simple, abordiindu-le apoi pe acestea intr-un stil ordonat; incrodere in propria gandire critica (critical thinking self-confidence) — persoancle care objin un scor ridicat pe aceasta scald au o incredere ridicata in propria abibitate de a gindi: ccutiozitate (inquisitiveness) — acesti oameni sunt manifesta curiozitate intelectuala, valorizeazd informatia si vor si invefe pricipiile care stau Ia baza diverselor aspecte ale realititii, chiar daci recompensa imediata nu este evidentas, rmaturitate (maturity) — persoanele care objin cote mari pe accasti: dimensiune abordeazi problemele acceptind faptul ci anumite situalii accepti mai mult de osingura opfiune (rezolvare) si eX de multe ori nu exist rispunsuri finale” la intrel Rezultatele analizei factoriale in care au fost introduse scalele Inventarului Stilurilor de Gandire si C.C.T.D.L indica existenfa a 5 factori, dintre care doar doi factori explicd variants comund a stilurilor de gandire si a dispozitilor spre gindire eritiea (Zhang 2003, p.531), 3.2 Stiul de gandire al profesonutus, Implicayt Una dintre primele cercetiri asupra stilurilor de gindire ale profesorilor este cca realizata de Sternberg si Grigorenko (1995 apud. Zhang, 1999, p.168), care au gasit relagii semnificative intre stilul de gindire al profesorului si nivelul academic la care acestia predau, experienta lor la eatedri i materia predata, Astfel, in conformitate eu Harish (1995, p.428), rezultatele obtinute de cei doi autori mentionati anterior pe populatie americana ne indict faptul 0a profeso ji eu grade mai mici pe scara ierarhicd preferd abordiri inovative la problemele cu care sunt coniruntati (sunt legislativi din punctul de vedere al stilurilor de sindire) si apeleaza in mai mcd’ masurd 1a reguli (sunt in mai mica masurd excoutvi). in Icgitura cu asociagiile dintre materia predata si stilul de gandire al profesorului, se pare profesorii care predau stiinte exacte (matematica, fizicd, chimie etc.) sunt mai pragmatis prefer problemele concrete — au un stil de gindire predominant local ~ pe ind profesorii ce ndire global). O concluzie interesanti a studiului analizat este faptul ci profesorii au tendinta si-si adapteze predau stiinte umaniste preferd subjectele largi gi abstracte (au un stil de g: cultura intitutiei de stilul 1a cultura institutiei scolare i inva we lucreaza (de exemple, dack it accentul este pus pe exemple concrete, profesorii noi venifi se adapteaza acestor metode, adoptind astfel un stil de gandire local atunci end prezinta informatia). Mai recent, corcetirile asupra stilurilor de gindire ale profesorilor s-au axat pe legaturile dintre acestea $i modalitatile de predare preferate, Apelnd la tipologia modalitatilor de predare propusi de ‘Trigwell si Prosser (1996), Zhang (2001a, p.556-557) ajunge la concluzia ci stilurile de gandiro si modalitatile de predare ilustreazs modalitati specifice care sarcinile de predare sunt percepute si formate. Trigwell si Prosser (1996) sustin ca exista doui mari modalititi de predare: + modalitate axata pe transmiterea informatiilor (profesorii sunt axati pe continu, pun accent pe reproducerea informatiilor); * modalitate axata pe sehimbarea conceptuala (profesorit sunt axati pe Invifare, sunt preocupati de schimbarca conceptuala realizati de studenti prin asimilarca smaterialului),Zhang (2001a) preia aceste modaliti descrise mai sus si relevi faptul ci profesor preocupati de schimbiile conceptuale realizate de studenti folosese predominant stilurile legislativ, judiciar, global si liberal, iar profesorii axati pe continut folosese stiluri executive, locale si conservatoare. In cadrul aceluiasi studiu, autorul citat anterior surprinde gi alte legaturi intre stilurile de ndire si caracteristici ale profesorilor, dupa cum urmeaza profesorii care prefer si foloseascd propriile metode de predare (au un stil do gindire legislativ) considerd c& au mai multe posibilititi de agi structua liber materialul, eredinfa in faptul ci propria pregitire este adecvata pentru sarcinile ou care se confrunté coreleaza pozitiv cu still de gindire judiciar si progresist ar profesorii satisficuti de salariul pe care il au tind sd evalueze regulile impuse (au un stil de gindire judiciar) si preferd probleme largi si abstracte (au un stil de gindire global). Conform accleiagi cereetiri, profesorii care urmirese regulile existente gi minimalizeaza schimbarea in modul propriu de rezolvare a problemelor sunt mai optimisti in eeea ce priveste o posibila mae de salariu, Rezultatele cereetirilor anterioare sunt valoroase din douk motive. Un prim motiv ar fi faptul ci ne indicd indiroct mai multi ftctori ce stau la baza alegerii unui anumit stil de gandire: formarea teoretic’ (stiinfe umaniste sau stiinfe exacte), vechimea in mune’ ete, Un al doilea motiv ar fi faptul 4 ne oferd o imagine despre sistemul de invakimant: numai cei ce respect regulile sunt optimisti in legaturd cu marirea salariului, cei pragmatici sunt in mica ‘misuri multumiti de salariu ete. 3.3 Imphicatit ale compatibilitativincompatibittapit dintre stibul de géindire al studentului si stilul de gandire al profesorubul Referitor 1a influenta compatibiititivincompatibilitatii dintre stilul de gandire al profesorului gi cel al studentului asupra procesului academic, Stemberg (1994a) sustine ci 0 compatibilitate crescuta intre stilul de gindire al studentului gi cel al profesorului se asociaz’ cu rezultate mai bune ale studentului, Aceasta ipotezi a fost confirmata de Grigorenko gi Sternberg (1997). Totusi, cercetirile realizate pind acum nu au putut da o explicatie clari acestui fenomen, deoarece el admite dows explicat notele mai mari sunt eroare de evaluare a profesorului, care acordi mai multe puncte unei probleme partial rezolvate printr-o metoda ce i se pare a fi .ortodoxa” decit aceleiasi probleme partial rezolvate printr-o metoda ,neortodoxa"; notele mai mari se datoreaza faptului ed studentii respectivi au infeles mai bine ecea ce sa predat, datoritd faptului ca informatia le-a fost prezentati intr-o modalitate ce i-a avantajatRezultatele corcetarilor prezentate ant ne ;ptul ci, cel putin in mediul academic, stilurile de gindire joaci un rol important atat pentru profesor edt si pentru elev sau student, Desi majoritatea cereetitilor s-au axat pe mediul academic, Harrish (1995) a incereat aplicabilitatea acestei teorii in psihologia organizationala (gisind legaturi pozitive intr stilul i de vanzati investigati) gi in psihologia consumatorului, demonstrind ci un nivel mare de compatibilitate intre stilul de de gindire executiv si performanta in muned Ia direct indire al vanzitorului si cel al cumparatorului creste probabilitatea ca ultimul si apeleze la serviciile oferite, Bibliografie Albu, M, (1998) Construirea si wtlizarea testelor psthologice, Editura Clusium, Cluj Napoca Bemardo, AB.L, Zhang, LP., Callueng, CM. (2002) Thinking Styles and Academic Achievement Among Filipino Students, in The Journal of Genetic Psychology, vol. 163, p.149-163 Cano-Gareia, F., Hewitt-Hughes, E. (2000) Learning and Thinking Styles: an analisys of their interrelationship and influence on academic achievement, in Educational Psychology, ‘vol.20, p.413-431 Grigorenko, E.L., Stemberg, R.J. (1997) Sicles of Thinking, Abilities, and Academic Performance. in Exceptional Children, 63(3), p.298-312 Harish, S, (1995) Styles of Thinking: A Bridge Between Personality and Cognition, in Advances in Consumer Research, vol. 22, p.428-429 Macsinga, I. (2000) Psitiologia diferentiala a personalitatit, Tipografia U.V.., Timigoara Macsinga, 1, Marieufoiu, L., Palos, R. (2002) Sudha intercultural asupra Teoriei Auto- _guverndrii Mentale, in Revista de Psihologie Aplicata, anul 4, nr.4, p.101-116 O'Hara, LA., Stemberg, RJ. (2001) It Does'n Hurt to Ask: Effects of Instructions to Be Creative, Practical or Anatitycal on Essay-Writing Performance and Their Interaction With Student's Thinking Styles, in Creativity Research Journal, vol 13, p.197-210 Sternberg, RJ. (1994a) Thinking styles: Theory and assessment at the interface between intelligence and personality in Sternberg, R. J. & Ruzgis P. (coord.) Intelligence and personality, Cambridge University Press, New York, p.169-187 Sternberg, RJ. (1994b) Allowing for Fhinking Styles, in Educational Leadership, vol. 14, p.36-40 Trigwell, K., Prosser, M. (1996) Congruence Between Intention and Strategy In Science Teacher's Approaches To Teaching, in Higher Education, vol 27, p. 15-84Zhang, LAF. (1999) Further Cross-Cultural Validation of The Theory of Mental Self: Government, in Journal of Psychology, vol. 133, p.165-181 Zhang, L.F. (2000) Are Thinking Styles and Personality Types Related?, in Educational Psychology; vol. 20, p271-283 Zhang, L.F. (2001a) Approaches and Thinking Styles im Teaching, in Journal of Psychology, vol. 135, p.547-561 Zhang, L-F. (2001b) Do Spies of Thinking Matter Among Hong Kong Secondary School Students?, in Personality and Individual Differences, vol. 31, p.289-301 Zhang, LF. (2001e) Do Thinking Styles Contribute: to Academic Achievement Beyond Self: Rated Abilities?, in.Joumal of Psychology. wol.135, p.621-638 Zhang, LAP. (2001d) Thinking Styles and Personality Types Revisited, in Personality and Individual Differences, vol 31, p.883-894 Zhang, LF. (20016) Thinking Stiles, Self-Esteem and Extracurricular Experiences, in International Journal of Psychology, vol. 36, p.100-107 Zhang, L-F. (2002s) Measuring Thinking Styles in Addition to Measuring Personality Traits?, in Personality an Individual Differences, vol 33, p445~438, Zhang, L.F. (2002) Thinking Sevles and Cognitive Development, in The Journal of Genetic Psychology, vol. 163, p.179-195 Zhang, L-F. (20020) Thinking Styles And Modes Of Thinking: Implications for Education and Research, in The Journal of Psychology, vol. 136, p.245-261 Zhang, LF. (20024) Thinking Styles and The Big Five Personality Traits, im Educational Psychology, vol. 22, p.17-31 Zhang, LP. (20028) Thinking Styles: Their Relationships With Modes of Thinking and Academic Performance, in Educational Psychology, vol. 22, p.331-348 Zhang, L-F. (2003) Contributions of Thinking Styles to Critical Thinking Dispositions, in The Journal of Psychology, 137 (6), p.S17-544 Zhang, L.F., Postiglione, G.A. (2001) Thinking Styles, Self-Esteem and Socio-economic Status, in Personality and Individual Differences, vol. 31, p.1333-1346 Zhang, L.E., Stemberg, RJ. (2000) Are Learning Approaches and Thinking Styles Related? A Study In Two Chinese Populations, in Journal of Psychology, vol. 134, p.469-490 Ziate, M. (1994) Eul si personalitatea, Editura Trei, Bucuresti