1)Starea interna a unui sistem digital este:

a) un element al multimii starilor sistemului digital

b) dependenta de intrarile si iesirile sistemului digital
c) strict asoicata unei intrari a sitemului digital
d) una dintre iesirile sistemului digital
e) conexiune interna a sistemului digital
f) este un circuit de memorare

2) Intrarea unui circuit digital este specificata prin:

a) locul in care este conectata

b) locurile in care este conectata
c) iesirile pe care le afecteaza prin variatia sa
d) starea in care este luata in consideratie
e) nume
f) nume si dimensiune

3) Iesirea unui sistem digital

a) depinde intotdeauna de starea si intrarea sistemului digital

b) depinde numai de variatia semnaleleor aplicate pe intrare
c) este descrisa numai prin numele asociat
d) este specificata numai prin dimensiune
e) intotdeauna independenta de intrare
f) depinde uneori numai de starea sistemului digital

4) Un modul Verilog

a) descrie numai structural un circuit digital

b) descrie numai comportamental un circuit digital
c) descrie numai conexiunile interne si externe ale unui circuit digital
d) descrie modulele interne ale unui sistem digital
e) specifica componentele unui sistem digital
f) descrie comportamental sau structural un circuit digital

5) Modulul de test al unui proiect Verilog

a) este folosit la sinteza unui sistem digital

b) este util in simularea oricarui proiect Verilog
c) trebuie sa contina un generator de clock
d) trebuie sa fie un modul sintetizabil
e) este un simulator complet al sistemului ce contine circuitul testat
f) este util in simularea proiectului Verilog pentru care a fost conceput

6)Semnalul de ceas (clock-ul) este

a) un semnal periodic
b) un semnal cu fronturi pozitive si negative
c) un semnal dreptunghiular
d) un semnal aplicat oricarui sistem digital
e) un element al multimii intrarilor unui sistem digital
f) un semnal periodic dreptunghiular
7) Circuitul combinational este un circuit

a) care calculeaza functii simple

b) care functioneaza independent de timp
c) cu iesiri care comuta sincron cu ceasul
d) care calculaeaza functii aritmetice
e) cu intrarile sincronizate
f) "history free"

8) Circuitul secvential este un circuit

a) cu iesirile sincronizate
b) cu intrarile sincronizate
c) care functioneaza independent de frecventa semnalului de ceas
d) cu intrarile si iesirile sincrone
e) combinational cu intrare de ceas
f) "history sensitive"

9) Starea interna a unui circuit secvential

a) comuta odata cu modificarea semnalelor de pa intrare

b) reflecta comportamentul iesirii circuitului
c) comuta in functie de intrarile si iesirile circuitului
d) se modifica la fiecare impuls de ceas
e) este independenta de frecventa ceasului
f) comuta sincronizata de semnalul de ceas

10) Registrul de n biti

a) are o structura interna dependenta de frecventa ceasului

b) este un circuit care prelucreaza cuvinte de n biti
c) este un circuit care prelucreaza, memoreaza si sincronizeaza cuvinte de n biti
d) este un circuit care memoreaza un cuvant de n biti
e) este un circuit care sincronizeaza cuvinte de n biti
f) deplaseaza la dreapta cuvinte de n biti

11) Unitatea logico-aritmetica de n biti

a) este un circuit care calculeaza functii binare simple

b) este un circuit combinatinal care calculeaza 8 functii pentru intrari de n biti
c) este un circuit care memoreaza pe iesirile sale valoarea unor functii aritmetic esi logice pentru
intrari de n biti
d) este un circuit combinational care calculeaza functii aritmetice si logice pentru intrari
de n biti
e) este un circuit secvential pentru calculul functiilor unare si binare pentru intrari de n biti
f) este un "history sensitive" sistem pentru orice functii definite pentru variabile de n biti

12) Versiunea speculativa a unui circuit combinational

a) ofera o solutie mai eficienta a circuitului

b) permite o descriere mai simpla a circuitlui
c) este folosita pentru o descriere structurala mai simpla
d) permite cresterea vitezei de prelucrare
e) este mai complexa dar ofera o versiune structurala minima
f) este utilizata pentru minimizarea circuitului
13) Descrierea structurala a unui sistem digital

a) genereaza un cod Verilog simulabil cu o putere da calcul mai mica

b) ofera o solutie minimala sistemului proiectat
c) este necesara pentru testarea sistemului proiectat
d) ofera o solutie mai rapida pentru sistemul proiectat
e) genereaza un cod Verilog mai complex decat cel oferit de o descriere comportamentala
f) este necesara pentru sinteza sistemului descris

14) Structura "always \@(negedge clock) begin … end"

a) descrie comportamentul unui circuit combinational

b) descrie comportamentul iesirii modulului Verilog in care este inclusa
c) descrie complet comportamentul secvential a modulului in care este inclusa
d) descrie structura unui circuit combinational
e) descrie comportamentul unui circuit secvential
f) descrie structura unui circuit secvential care comuta pe frontul negativ

15) Structura "always \@(in1 or in2) begin … end"

a) descrie comportamentul unui circuit secvential

b) descrie comportamentul iesirii modulului Verilog in care este inclusa
c) descrie complet comportamentul secvential a modulului in care este inclusa
d) descrie structura unui circuit secvential
e) descrie comportamentul unui circuit combinational
f) descrie structura unui circuit combinational cu intrarile in1 si in2

16) Structurile de tip "assign ..." si "always \@(…)"

a) pot fi folosite pentru descrierea circuitelor secventiale

b) sunt folosite numai pentru pentru descrieri structurale
c) sunt folosite pentru descrierea structurala a circuitelor secventiale
d) pot fi folosite ambele pentru descrierea circuitelor secventiale sau combinational
e) pot fi ambele folosite pentru descrierea circuitelor combinationale
f) pot fi ambele folosite pentru descrierea structurala a circuitelor combinationale

17) Timpul de set-up

a) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea oricarui circuit
trebuie sa fie stabila
b) este intervalul de timp in care intrarea unui circuit de memorare trebuie sa fie stabila
c) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit de
memorare se poate modifica
d) este intervalul de timp, posterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit de
memorare trebuie sa fie stabila
e) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit
de memorare trebuie sa fie stabila
f) este intervalul de timp, anterior frontului activ al ceasului, in care intrarea unui circuit
combinational trebuie sa fie stabila

18) Numaratorul este un circuit secvential pentru ca

a) are o intrare care este denumita "count"

b) iesirea sa este egala cu starea interna
c) starea sa interna poate fi initializat ala orice valoare
d) are o iesire care se modifica atunci cand intrarea "count = 1"
e) are o stare interna care se poate modifica sincron cu frontul activ al ceasului
f) are in structura sa interna un circuit de incrementare
19) Circuitul ALU cu acumulator de n biti

a) nu poate functiona ca numarator presetabil

b) nu poate functina ca numarator resetabil
c) poate functiona ca numarator de 2n biti
d) poate functiona numai ca numarator direct si presetabil
e) poate functiona ca numarator presetabil direct si invers
f) nu poate functiona ca numarator

20) Conectarea pipeline intre doua subsisteme

a) permite descrieri comportamentale mai compacte

b) nu afecteaza frecventa de lucru a sistemului
c) scade intotdeuna performantele de viteza ale sistemului
d) permite descrieri structurale minimizate
e) permite o proiectare modulara cu corelatii temporale minimizate
f) creste intotdeuna frecventa de lucru a sistemului

21) Conectarea complet buffer-ata intre doua subsisteme

a) permite descrieri comportamentale mai compacte

b) nu afecteaza frecventa de lucru a sistemului
c) scade intotdeuna performantele de viteza ale sistemului
d) permite descrieri structurale minimizate
e) permite proiectarea modulara in absenta unor corelati temporare intermodulare
f) creste intotdeuna frecventa de lucru a sistemului

22) Asignarea de tip blocking (=)

a) este folosita pentru descrieri structurale

b) este folosita pentru circuitele cu mai multe intrari
c) presupune evaluare partiala a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea
d) este obligatorie pentru descrierea circuitelor secventiale
e) presupune evaluare completa a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea
f) presupune evaluarea tuturor partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a trece
la finalizarea tuturor asignarilor

23) Asignarea de tip non-blocking (<=)

a) este folosita pentru descrieri structurale

b) este folosita numai pentru circuitele cu o singura intrare
c) presupune evaluarea partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a trece la
finalizarea urmatoarelor asignari
d) este utila pentru descrierea circuitelor combinationale
e) presupune evaluarea tuturor partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a
trece la finalizarea tuturor asignarilor
f) presupune evaluare completa a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea

24) Regula de compozitie a circuitelor digitale presupune

a) conectarea secventiala a circuitelor digitale

b) presupune conectarea pipeline a unor stucturei conecate paralel
c) permite cresterea vitezei de prelucrare a circuitelor
d) presupune atat conectarea serie cat si conectarea secventiala a circuitelor digitale
e) conectarea serie si paralel a unor circuite digitale
f) conectarea combinationala a circuitelor digitale
25) Introducerea unui registru pipeline in proiectul unui modul digital

a) se poate face numai daca intregul modul este un circuit combinational

b) se poate face numai daca procedeu nu a mai fost aplicat pentru cresterea vitezei de
functionale
c) este posibila numai daca adancimea circuitului combinational este de doua ori mai mica decat
dimensiunea
d) se poate face numai daca intregul modul este un circuit secvential
e) permite cresterea frecventei de ceas
f) permite minimizarea circuitului

26) Introducerea unui registru pipeline poate creste frecventa ceasului de

a) aproape 3 ori
b) 2,5 ori
c) 4 ori
d) peste doua ori
e) aproape doua ori
f) doua ori

27) Inchidera unei bucle presupune ca

a) toate intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesiri ale sistemului
b) parte dintre intrarile unui sistem digital combinational sa fie conectate la iesiri ale sistemului
c) parte dintre intrari sa fie conectate direct la iesiri
d) parte dintre intrarile unui sistem digital secvential sa fie conectate la iesiri ale sistemului
e) parte dintre intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesiri ale sistemului
f) parte dintre intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesirile sistemului

28) Un sumator cu iesirea intarziata printr-un registru resetabil nu poate fi transformat prin inchiderea
unei bucle

a) intr-un numarator reversibil resetabil

b) numarator resetabil
c) numarator reversibil
d) intr-un numarator
e) numarator din 4 in 4
f) intr-un numarator presetabil

29) Prin inchiderea unei bucle intr-un sistem digital

a) viteza de prelucrare a sistemului creste

b) se minimizeaza aria ocupata pe siliciu
c) creste numarul necesar de porti cu 2 intrari
d) viteza de prelucrare a sistemului scade
e) creste aria ocupata pe siliciu
f) autonomia comportamentului sistemului creste

30) Bucla x este inclusa in bucla y daca

a) x se inchide peste un subsistem conectat paralel in sistemul peste care se inchide y

b) x se inchide peste un sistem in care se inchide y
c) x se inchide peste un sistem in care nu se inchide y
d) x se inchide peste un subsistem neconectat in sistemul peste care se inchide y
e) x se inchide in acelasi subsistem in care se inchide y
f) x se inchide peste un subsistem conectat serie in sistemul peste care se inchide y
31) Un sistem digital este cel putin de ordinul 3 daca

a) include cel putin 3 subsisteme

b) include un subsistem de ordinul 1 conectat in bucla cu un alt subsistem
c) include 2 sisteme de ordinul 2
d) include cel putin 3 subsisteme conectate in bucla
e) include 2 sisteme de ordinul 2 conectate serie
f) include un subsistem de ordinul 2 conectat in bucla cu un alt subsistem

32) Un circuit combinational

a) contine sistme de ordinul 1

b) trebuie sa contina elemente de stocare a datelor
c) este un sistem de ornul 1
d) contine ce putin un sistem de ordinul 1
e) este un sistem de ordinul 2
f) este un sistem de ordinul 0

33) Complexitatea unui circuit digital

a) este exprimata prin numarul portilor logice continute

b) este proportionala cu aria ocupata pe siliciu
c) depinde de numarul de bucle ce se includ in structura sa
d) este exprimata prin numarul portilor logice cu 2 intrari continute
e) depinde ordinul circuitelor ce-l compun
f) este proportionala cu dimensiunea celei mai compacte descrieri

34) Dimensiunea unui circuit digital se poate exprima

a) prin lungimea celei mai scurte descrieri

b) prin numarul de porti pe care-l contine
c) ca o functie de numarul de bucle pe care le contine
d) prin complexitatea asociata
e) in functie de ordinul circuitelor din care este format
f) prin numarul de perechi CMOS pe care le contine

35) Un circuit este simplu daca

a) complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime

b) are un numar redus de bucle interne
c) este realizat pe o arie redusa de siliciu
d) este proiectat sa contina un numar redus de porti
e) are o descriere structurala sintetizabila
f) complexitatea << dimensiunea

36) Un circuit este complex daca

a) complexitatea << dimensiunea

b) include un numar mare de porti cu doua intrari
c) ocupa o arie mare pe siliciu
d) include un numar mare de porti
e) are o descriere comportamentala sintetizabila
f) complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime
37) Un decodificator este un circuit simplu pentru ca

a) poate fi construit numai din porti cu doua intrari si inversoare

b) are o descriere comportamentala sintetizabila
c) aria ocupata pe siliciu poate fi puternic minimizata
d) aria ocupata pe siliciu este proportionala cu numarul de iesiri
e) se poate realiza prin particularizarea unui demujltiplexor
f) are o descriere Verilog printr-un numar de linii independent de numarul de intrari

38) Un circuit este complex daca

a) complexitatea << dimensiunea

b) include un numar mare de porti cu doua intrari
c) ocupa o arie mare pe siliciu
d) include un numar mare de porti
e) are o descriere comportamentala sintetizabila
f) complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime

39) Un decodificator este un circuit simplu pentru ca

a) poate fi construit numai din porti cu doua intrari si inversoare

b) are o descriere comportamentala sintetizabila
c) aria ocupata pe siliciu poate fi puternic minimizata
d) aria ocupata pe siliciu este proportionala cu numarul de iesiri
e) se poate realiza prin particularizarea unui demujltiplexor
f) are o descriere Verilog printr-un numar de linii independent de numarul de intrari

40) Inmultirea a doua numere de un bit se face eficient cu

a. O poarta XOR cu 2 intrari

b. O poarta OR cu 2 intrari
c. O poarta NAND cu 2 intrari
d. O poarta NXOR cu 2 intrari
e. un inmultitor pentru numere de 8 biti
f. O poarta AND cu 2 intrari

41) Suma modulo doi pentru numere de 1 bit se face eficient cu

a) O poarta NXOR cu 2 intrari

b) un semisumator
c) O poarta NAND cu 2 intrari
d) un sumator complet de 1 bit
e) O poarta AND cu 2 intrari
f) O poarta XOR cu 2 intrari

42) Functia de decodificare se poate obtine prin

a) conectand convenabil intrarile unui multiplexor

b) folosind un arbore binar de circuite OR
c) un arbore binar de multiplexoare elementare
d) folosind un arbore binar de circuite AND
e) un arbore binar de decodificatoare elementare
f) activarea intrarii de validare (enable) a unui demultiplexor
43) Un multiplexor pentru n cai de 1 bit este construit

a) din n multiplexoare elementare

b) dintr-un arbore binar de demultiplexoare elementare
c) conectarea convenabila a unui demultiplexor cu n iesiri de un bit
d) din n+1 multiplexoare elementare
e) folosind un arbore binar de circuite AND
f) din n-1 multiplexoare elementare

44) Definitia recursiva a unui incrementator pentru numere de n biti

a) genereaza un arbode de EMUX-uri

b) genereaza conectarea in serie a n-1 semi-sumatoare
c) genereaza conectarea in serie a n+1 semi-sumatoare
d) genereaza un arbode de EDMUX-uri
e) genereaza conectarea in serie a n sumatoare de 1 bit
f) genereaza conectarea in serie a n semi-sumatoare

45) Definitia recursiva a unui sumator pentru numere de n biti

a) genereaza conectarea in serie a n-1 sumatoare complete (full adders)

b) genereaza conectarea in serie a n+1 semi-sumatoare
c) genereaza conectarea in serie a n semi-sumatoare
d) genereaza conectarea in serie a n+1 sumatoare complete (full adders)
e) genereaza un arbode binar de EMUX-uri
f) genereaza conectarea in serie a n sumatoare complete (full adders)

46) Circuitul carry-lookahead are rolul de a

a) micsora dimensiunea unui sumator

b) calcula semnalul de carry pentru ordinul binar cel mai mare
c) reduce aria cicuitului
d) reduce complexitatea unui sumator
e) de a reduce numarul portilor cu 2 intrari folosite
f) accelera propagarea semnalului de carry intr-un sumator

47) Conform legii lui De Morgan A + B =

a) A'B'
b) (AB)'
c) (A + B')'
d) AB
e) A + A'B
f) (A'B')'

48) Conform legii lui De Morgan A'B' =

a) (A' + B')
b) (A'+B')'
c) (A + B')'
d) (AB)'
e) A + A'B
f) (A+ B)'
49) A' + AB =

a) AB
b) A+B
c) (A+B)'
d) (AB)'
e) A + B'
f) A' + B

50) AB + A'B =

a) B' + A
b) (A'B)'
c) A+B
d) (A + B')'
e) A
f) B

51) A' + AB =

a) poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 4 iesiri

b) poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 16 iesiri
c) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti
d) poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 16 iesiri
e) poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 4 biti
f) poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 4 iesiri

52) O memorie fixa (Read Only Memory) de 16 cuvinte de 4 biti

a) poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 4 iesiri

b) poate calcula orice functie logica cu 16 intrari si 16 iesiri
c) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti
d) poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 16 iesiri
e) poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 4 biti
f) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 2 biti

53) O memorie fixa (Read Only Memory) de 512 cuvinte de 5 biti

a) poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 9 iesiri

b) poate calcula orice functie logica cu 9 intrari si 9 iesiri
c) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti
d) poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 5 iesiri
e) poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 5 biti
f) poate fi folosita pentru a realiza orice functie logica cu 9 intrari si 5 iesiri

54) O memorie fixa (Read Only Memory) de 512 cuvinte de 5 biti

a) poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 9 iesiri

b) poate calcula orice functie logica cu 9 intrari si 9 iesiri
c) poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti
d) poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 5 iesiri
e) poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 5 biti
f) poate fi folosita pentru a realiza un sumator complet pentru numere de 4 biti
55) Circuitele combinationale sunt sisteme de ordinul

a) 1
b) 3
c) 4
d) 2
e) 5
f) 0

56) O bucla combinationala ce se inchide peste un numar par de nivele logice inversoare

a) reprezinta un latch cu ceas

b) oscileaza cu o frecventa data de intarzierile portilor din bucla
c) oscileaza cu o frecventa fixa
d) reprezinta un latch elementar
e) formeaza un circuit master-slave
f) formeaza un circuit cu iesiri stabile

57) O bucla combinationala ce se inchide peste un numar impar de nivele logice inversoare

a) formeaza un circuit cu iesiri stabile

b) oscileaza cu o frecventa independenta de intarzierile prin portile din bucla
c) formeaza un circuit master-slave
d) reprezinta un latch cu ceas
e) sta blocat intr-o stare fixa
f) formeaza un circuit cu iesiri instabile

58) Latchul elementar realizat cu doua circuite NAND

a) are intrarile active pe 1 logic

b) are intrearea de 'set' activa pe 0 si cea de 'reset' pe 1
c) comuta pe palierul activ al ceasului
d) are intrearea de 'set' activa pe 1 si cea de 'reset' pe 0
e) comuta cu frontul activ al ceasului
f) are intrarile active pe 0 logic

59) Latchul elementar realizat cu doua circuite NOR

a) are intrarile active pe 0 logic

b) are intrearea de 'set' activa pe 0 si cea de 'reset' pe 1
c) comuta pe palierul activ al ceasului
d) are intrearea de 'set' activa pe 1 si cea de 'reset' pe 0
e) comuta cu frontul activ al ceasului
f) are intrarile active pe 1 logic

60) Latchul cu ceas realizat cu 4 circuite NAND

a) este transparent atunci cand 'clock = 0

b) este transparent atunci cand clock-ul comuta din 1 in 0
c) este transperent atunci cand R=S=1
d) este transparent atunci cand clock-ul comuta din 0 in 1
e) este transperent atunci cand R=0, S=1
f) este transparent atunci cand 'clock = 1'
61) Data latch-ul transperent pentru 'clock = 1'

a) memoreaza valoarea stocata in intervalul cand 'clock = 0'

b) comuta cu frontul negativ al ceasului
c) memoreaza valoarea aplicata intrarii D in intervalul de netransparenta
d) memoreaza valoarea stocata la tranzitia pozitiva a ceasului
e) comuta la fiecare tranzitie negativa a ceasului
f) memoreaza valoarea stocata in intervalul de transparenta

62) EMUX-ul poate fi folosit ca data latch daca

a) daca se conecteaza iesirea la in1, ceasul la selectie si D la in0

b) daca se conecteaza iesirea la in0, ceasul la in1 si D la selectie
c) daca se conecteaza iesirea la in1, ceasul la in0 si D la selectie
d) daca se conecteaza iesirea la selectie, ceasul la in0 si D la in1
e) daca se conecteaza iesirea la selectie, ceasul la in1 si D la in0
f) daca se conecteaza iesirea la in0, ceasul la selectie si D la in1

63) Size-ul data latch-ului bazat pe NAND-uri este mai mare decat al celui bazat pe EMUX

a) cu 75%
b) cu 25%
c) de doua ori
d) cu 2 unitati
e) o unitate
f) cu 50%

64) Bistabilul master-slave

a) comuta pe ambele fronturi ale ceasului

b) este transparent pe palierul activ al ceasului
c) comuta ori de cate ori intrarea de date se modifica
d) comuta pe palierul activ al ceasului
e) este format din doua latch-uri elementare
f) comuta pe frontul activ al ceasului

65) Bistabilul de tip D (D flip-flop)

a) functioneaza ca un divizor al frecventei ceasului

b) este cel mai simplu automat finit
c) functioneaza ca o celula de memorie transperenta pentru clock = 1
d) este transparent atunci cand clock-ul comuta din 0 in 1
e) este cel mai simplu sistem de ordinul doi
f) functioneaza ca un circuit de intarziere egala cu o perioada a ceasului

66) Registrul serie de n biti

a) este format din n-1 bistabili de tip D conectati serie

b) este format din n+1 latch-uri de tip data conectate serie
c) este format din n+1 bistabili de tip D conectati serie
d) este format din n latch-uri de tip data conectate serie
e) este format din n latch-uri elementare conectate serie
f) este format din n bistabili de tip D conectati serie
67) Celula de stocare a unei memorii statice de tip RAM este

a) un bistabil de tip master-slave

b) un latch elementar
c) un circuit de ordinul 1 actionat de frontul activ al ceasului
d) un bistabil de tip D (D flip-flop)
e) cel mai simplu circuit de ordinul 2
f) un latch elementar cu clock

68) Memoria sincrona RAM (SRAM)

a) receptioneaza sincron cu palierul activ al ceasului toate semnalele de intrare

b) receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului numai semnalul 'we' (write enable)
c) este echivalenta functional cu cea asincrona
d) receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului numai datele si adresele
e) este mai simpla decat cea asincrona
f) receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului toate semnalele de intrare

69) Registrul de n biti

a) este un element de stocare sincronizat pe palierul activ al ceasului

b) este format din n latch-uri de tip data conectate paralel
c) este format din n latch-uri elementare conectate paralel
d) este un element de stocare transparent pe palierul activ al ceasului
e) este un element de stocare asincron pentur cuvinte de n biti
f) este un element de stocare sincronizat cu frontul activ al ceasului

70) Intrarea unui registru trebuie sa fie stabila

a) dupa de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de set-up

b) inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de hold
c) inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu durata frontului activ
d) inainte de tranzitia ceasului un interval de timp egal cu timpul de set-up
e) inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu palierul inactiv al ceasului
f) inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de set-up

71) Memoria SRAM si registrul sunt sisteme de ordinul

a) 2
b) 4
c) 0
d) 3
e) 5
f) 1

72) Bistabilul de tip T

a) este un automat cu 2 stari care comuta numai atunci cand T = 0

b) este un automat cu 2 stari care comuta atunci cand iesirea T = 1
c) este un sistem de ordinul 2 folosit pentru sincronizarea intrarilor unui sistem digital
d) este un automat cu 4 stari care comuta numai atunci cand T = 1
e) este un circuit de memorare ordinul 3
f) este un automat cu 2 stari care comuta numai atunci cand T = 1
73) Bistabilul de tip JK

a) este un automat cu 2 stari care comuta numai atunci cand J = K = 1

b) este un automat cu 2 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = K = 0
c) este un automat cu 2 stari care comuta asincron pe palierul activ al ceasului
d) este un automat cu 4 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = K = 1
e) este un automat cu 2 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = 0, K = 1
f) este un automat cu 2 stari care comuta in starea complementara atunci cand J = K = 1

74) Bistabilul de tip T este construit

a) dintr-un DF-F (D flip-flop) cu o bucla printr-un AND

b) dintr-un bistabil JK cu o bucla printr-un XOR
c) dintr-un bistabil JK cu o bucla printr-un OR
d) dintr-un DF-F (D flip-flop) cu o bucla printr-un OR
e) dintr-un lath cu ceaas cu o bucla printr-un XOR
f) dintr-un DF-F (D flip-flop) cu o bucla printr-un XOR

75) Numaratorul de n biti

a) este un automat finit cu 2^n stari

b) este un automat simplu cu n stari
c) este un automat simplu cu 2^n - 1 stari
d) este un automat complex cu 2^n stari
e) este un automat simplu cu 2n stari
f) este un automat simplu cu 2^n stari

76) Numaratorul de n biti

a) este format dintr-un registru cu o bucla printr-un circuit secvential de incrementare

b) este format dintr-un registru de 2^n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de
incrementare
c) este format dintr-un registru de n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de comparare
d) este format dintr-un registru cu o bucla printr-un circuit combinational de sumare
e) este format dintr-un registru de 2n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de
incrementare
f) este format dintr-un registru de n biti cu o bucla printr-un circuit combinational de
incrementare

77) Numaratorul reversibil

a) este un numarator care poate numara descrescator

b) este un numarator care poate fi presetat
c) este un numarator care poate numara si din 2 in 2
d) este un numarator care poate fi resetat
e) este un numarator care poate numara numai descrescator
f) este un numarator care poate numara crescator sau descrescator

78) Un procesor elementar de n biti

a) este un sistem care are cel putin ordinul 2

b) este un automat cu un n stari
c) este un automat cu un n^2 stari
d) este intotdeauna un sistem de ordinul 4
e) este un automat cu un 2^n stari
f) este un sistem care are cel putin ordinul 3
79) O unitate de tip ALU in bucla cu un file register

a) este un sistem de ordinul 1

b) este un automat finit
c) este necesar pentru recunoasterea sirurilor de tip 1^n 0^m
d) este un sistem de ordinul 3
e) reprezinta un sistem de calcul
f) este un sistem de ordinul 2

80) Care este reprezentarea in binar a numarului hexazecimal AE ?

a) 11111111
b) 10101111
c) 10000111
d) 10110010
e) 11010111
f) 10101110

81) Care este reprezentarea in hexazecimal a numarului binar 10101110 ?

a) 6D
b) 9D
c) AF
d) 8F
e) B7
f) AE

82) "Daca A = 8'b0010_1001 atunci inversul aritmetic al lui A in complement fata de 2 pe 8 biti este"
a) 8'b1010_1001
b) 8'b1101_1001
c) 8'b0111_1100
d) 8'b1101_0110
e) 8'b0011_0001
f) 8'b1101_0111

83) Complementul fata de 2 al numarului binar N este:

a) ~N
b) ~N - 1
c) N-1
d) N+1
e) 2-N
f) ~N + 1

84) Care din portile logice desenate este poarta SI ?

a) poarta 2
b) poarta 4
c) poarta 5
d) poarta 3
e) poarta 6
f) poarta 1
85) Functia logica a circuitului din figura alaturata este:

a) AB' + AC' + BC
b) (A+B)(A+C')(B'+C)
c) (A+B')(A+C')(B+C)
d) AB' + AC + BC'
e) (AB)' (AC')' (B'C)'
f) AB + AC' + B'C

86) Care semnal de pe formele de unda corespunde iesirii

portii SI avand variabilele de intrare A si B ?

a) semnalul F4
b) semnalul F1
c) semnalul F5
d) semnalul F2
e) semnalul F3
f) semnalul F6

87) Simbolul multiplexorului este:

a) a
b) d
c) e
d) c
e) f
f) b

88) Care iesiri ale decodorului isi modifica valoarea dupa comutarea intrarii IN (se ignora hazardul de
la iesiri) ?

a) O6
b) O1 si O3
c) O1
d) O1 si O5
e) O3
f) O4 si O6
89) Care este capacitatea in biti a memoriei din figura?

a) 16kb
b) 64kb
c) 4kb
d) 2kb
e) 8Mb
f) 1kb

90) Care este frecventa de oscilatie a oscilatorului din figura stiind ca toate portile au un timp de
propagare egal cu 1ms ?

a) 333kHz
b) 1MHz
c) 500kHz
d) nu oscileaza
e) 166kHz
f) 100kHz

91) "Automatul din figura este un divizor de frecventa

realizat cu un numarator sincron cu incarcare sincrona.
Numaratorul numara inainte (UP). Care este raportul
intre perioada semnalului de la iesire, clk0, si perioada
ceasului clk?
a) 4
b) 3
c) 6
d) 5
e) 8
f) 7

92) Circuitul din figura este un:

a) registru simplu
b) numarator sincron inapoi
c) numarator sincron inainte
d) registru de deplasare la dreapta (spre LSB)
e) sumator
f) registru de deplasare la stanga (spre MSB)

93) Care semnal de pe formele de unda corespunde

iesirii unui bistabil tip D care comuta pe frontul crescator
avand intrarea D ?

a) Q5
b) Q2
c) Q1
d) Q6
e) Q4
f) Q3
94) Numarul minim de bistabile pentru implementarea unui automat cu 3 stari este:

a) 3
b) 8
c) 1
d) 4
e) 0
f) 2

95) Ce reprezinta registrul gpi in toyMachine?

a) un registru de control
b) registrul care contine instructinea curenta
c) iesire de date
d) un registru de commanda
e) intrare de instructiuni
f) port de intrare

96) Ce rol are semnalul int inToyMachine?

a) semnalizeaza o intrerupere interna a procesorului

b) este folosit pentru a intrerupe accesul la memoria de date
c) este folosit pentru a intrerupe accesul la cache
d) este folosit pentru a intrerupe instructiunea curenta
e) dezactiveaza o intrerupere
f) semnalizeaza o intrerupere externa

97) Ce instructiune(i) poate fi folosita pentru a activa mecanismul de intreruperi in toyMachine?

a) mecanismul de intreruperi nu poate fi activat folosind intstructiuni

b) intEnable
c) start
d) ei
e) int
f) set

98) Ce rol are instructiunea halt in toyMachine?

a) incarca o noua instructiune

b) opreste functionarea memoriei de date
c) nici un rol. Doar incrementeaza registrul PC.
d) opreste functionarea procesorului
e) termina executia instructiunii curente
f) reseteaza registrul PC

99) Ce rol are instructiunea send in toyMachine?

a) trimite date la memoria de instructiuni

b) adauga la PC valoarea 2
c) trimite date la portul de intrare
d) trimite date la portul de iesire
e) citeste din memoria de date o valoare
f) citeste date de la portul de iesire
100) Care este diferenta intre instructiunile val si hval?

a) fac acelasi lucru numai ca hval e mai rapid

b) val lucreaza pe 16 biti si hval pe 32 biti
c) nu exista nici o instructiune cu acest nume
d) hval incarca cei mai semnificativi 8 biti ai unui registru
e) val este pentru registre si hval este pentru memorie
f) hval trebuie executat inainte de instructiunea halt

101) Ce rol are instructiunea mov in toyMachine?

a) incarca un registru
b) shiftare la dreapta
c) shiftare la stanga
d) nu exista nici o instructiune cu acest nume
e) citire din memorie
f) salt la o adresa

102) Care este rolul modulului ALU in toyMachine?

a) nu exista un bloc cu acest nume in toyMachine

b) genereaza flagurile de intrerupere
c) controleaza citirea si scrierea in registerFile
d) executa operatiile aritmetice si logice
e) calculeaza nextPC
f) decodeaza instructiunile venite de la memorie

103) Care este diferenta intre un procesor CISC si unul RISC?

a) CISC executa instructiunile intr-un singur ceas

b) CISC are o arhitectura mai simpla
c) nu este nici o diferenta
d) RISC executa instructiunile in mai multi cicli de ceas
e) RISC are un set de instructiuni bazat pe registre
f) CISC are mai multe instructiuni

104) Care este diferenta intre o arhitectura Von Neumman si una Harvard?

a) Von Neumman foloseste aceeasi memorie si pentru date si pentru program

b) Von Neumman este mai complexa
c) Von Neumman este folosita numai la procesoarele CISC
d) nu exista diferente notabile
e) Von Neumman foloseste memorii diferite pentru date si instructiuni
f) Harvard foloseste aceeasi memorie si pentru date si pentru program

105) Ce tip de cache are toyMachine?

a) cache de nivel L0 ?
b) are un buffer pe post de cache
c) doar L1
d) cache L0 + L1
e) cache doar pentru date
f) nu are memorie cache
106) Care este rolul semnalului fileEnable din descrierea structurala a toyMachine?

a) activeaza incarcarea registrului gpo

b) alimenteaza unitatea FILE
c) incrementeaza PC
d) nici un rol. Este pus doar pentru sincronizare
e) activeaza citirea din fileRegister
f) activeaza scrierea in registerFile

107) Care este rolul semnalului op0 din descrierea structurala a toyMachine?

a) activeaza registerFile
b) aduna cu 0 rezultatul de la iesirea ALU
c) decodeaza instructiunea
d) adresa operandului 1 din registerFile
e) incrementeaza registrul 0 cu 1
f) adresa operandului 0 din registerFile

108) Care este rolul semnalului nextPC din descrierea structurala a toyMachine?

a) da adresa instructiunii curente

b) scrie urmatorul PC intr-un registru
c) scrie urmatorul PC in memorie
d) este instructiunea citita din memoria de program
e) rolul lui e de a separa blocurile de control si date
f) da adresa instructiunii urmatoare