1

Memoria este un proces psihic care consta in intiparirea, recunoasterea si reproducerea senzatiilor, sentimentelor, miscarilor, cunostintelor etc. din trecut.  Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal trecut, prezent, viitor.


Memoria are o functie cognitiv . Este un proces de cunoastere, iar rolul ei cel mai important este acela de a oferi continuturi proceselor cognitive superioare (gandirii si imaginatiei).

Memoria are si o functie adaptativ reglatorie, jucand un rol fundamental in echilibrul vietii psihice a omului.  Fara memorie, nu ar fi posibil fenomenul de constiinta.  Memoria realizeaza ancorarea omului in trecut, capacitatea de a rezolva situatiile prezente si resurse pentru anticiparea celor viitoare.


Memoria noastra functioneaza prin asociatii.  Fiecare bucatica de informatie in memoria umana este conectata, intr-un fel sau altul, cu alte parti din memorie.  Daca nu exista asociere clara intre lucruri, e foarte dificil sa ni le amintim.


Memoria poate fi clasificata:  dupa prezenta sau absenta intentiei, scopului si controlului voluntar memoria involuntara si memoria voluntara.  - dupa gradul de intelegere al celor memorate memoria mecanica si memoria logica.


 dupa

modalitatea informationala preferentiala memoria imagistic-intuitiva si memoria verbalsimbolica.  dupa criteriul timpului memoria senzoriala, memoria de scurta durata si memoria de lunga durata.