~. . .... . ~. . .... .

...... ......
#42,3982: este o miscare artistica si IilozoIica aparuta
in ultimele decenii ale secolului XVIII in Europa, care a
durat mare parte din secolul XIX. A Iost o miscare contra
rationalismului care marcase perioada neoclasica, ce se va
pierde la aparitia spiritului romantic. Initial, doar o
atitundine, o stare de spirit, 742,3982: va lua mai
tarziu Iorma unei miscari.
Autorii romantici au scris din ce n ce mai
mult despre propriile lor sentimente,
subliniind drama uman, iubirea tragic, ideile
utopice. Dac secolul XVIII a Iost marcat de
obiectivitate si ratiune, nceputul secolului al
XIX -lea va Ii marcat de subiectivitate, de
emotie si de 0: interior.
%ermenul de 82-482 a Iost intrebuintat pentru prima
data ca nume dat unei miscari literare de catre Jean Moreas
in articolul ,Le Symbolisme, aparut in revista ,Figaro
Letteraire din 1886. Departe de a se Ii maniIestat ca un
curent unitar, 82-482: Irancez se prezinta ca un
conglomerat de scoli si grupari literare dintre care numai
cea a lui Moreas se considera propriu-zis simbolista.
In ciuda diIerentelor de terminologie, pe toti poetii
Irancezi ai momentului i-a unit reactia impotriva
parnasianismului, dorinta de innoire a liricii prin
readucerea sentimentului in poezie si, in special,
cultivarea simbolului.
%oti poetii simbolisti Irancezi il recunosc drept parinte literar pe
Charles Baudelaire, din poezia caruia ,Corespondente se desprind
principalele trasaturi ale curentului: surprinderea corespondentelor
dintre lumea exterioara si universul interior al sentimentelor, a
analogiilor intre notiuni, elemente, a sinesteziilor (amestecul de
senzatii de natura diIerita). Ex: ,parIum, culoare, sunet se-ngana si-ti
raspund.
,.4;,, in Jiata literara, 1929: In poezie m-a obsedat
un subiect de culoare. Pictura cuvintelor, sau auditie
colorata, cum vrei s-o iei.Imi place mult vioara. Melodiile
au avut pentru mine inIluenta colorata. Intai am Iacut muzica
si dupa strunele viorii am scris versuri.
,308.: in lucrarea 5era lui M.
Eminescu: ...la romantici tema iubirii apare
intotdeauna in corelatie cu cea a naturii, Iiindca
natura se coreleaza subiectiv sub inIluenta
sentimentului iubirii.
,9:7,,742,39.
atura salbatica, virgina, in care
te poti pierde; cadru al iubirii,
dobandind uneori dimensiuni
Ieerice, elemente recurente:
padurea, codrul, lacul, luna.
,9:7,,82-489
atura civilizata, artiIiciala; parcuri, gradini.
,9:7,,742,39.
Loc al reIugiului din Iata civilizatiei, simbol al paradisului si Iormelor
inocente ale lumii; suIletul romantic isi gaseste aici mantuirea.
,9:7,,82-489
Loc al ratacirilor Iara sens (paradisul naturii nu
mai exista, se insinueaza un paradis artiIicial, citadin, raul nu are leac).
,9:7,,742,39.
Corespondente de tip romantic intre sentimentele eului poetic si inIatisarea
naturii, melancolia este asociata, uneori, ploii (vezi Sonet III)
,9:7,,82-489
Corespondente de tip simbolist (sub semnul obsesiilor cromatice sau al
clarobsucurului )
,9:7,,742,39.
Sentimentele se exprima in cadrul natural printr-un ceremonial (Iabula) minim,
printr-un tablou descriptiv.
,9:7,,82-489
u exista Iabula, nici tablouri coerente. Realul este destructurat, din el au ramas
doar parti disparate, adesea lipsite de sens
,9:7,,742,39.
Poezie descriptiva, Iolosind simboluri obisnuite, usor traductibile
,9:7,,82-489
Poezie sugestiva, asociere de senzatii multiple, sinestezie; poezie a
cunoasterii, a adancirii in ineIabil.
#4,3,,0 #4,3,,0