Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara

Referat Industria de prelucrare a petrolului

Efectuat: Sula Grigore, an III, IPM Obiect: Impactul industriei asupra mediului

Cluj-Napoca 2011

Rezumat

O rafinrie de petrol sau rafinarea petrolului reprezinta un proces industrial n care ieiul este prelucrat i rafinat n produse petroliere mai utile, cum ar fi benzina, motorina, baza de asfalt, pcur,kerosen, i gaz petrolier lichefiat. Rafinrii de petrol sunt de obicei mari complexe industriale care prelucreaza diferite cantitati de petrol. ieiului brut sau neprelucrat nu este n general util. n schimb, sute de molecule de hidrocarburi diferite n iei pot fi separate ntr-o rafinrie n componente care pot fi utilizate ca i combustibili, lubrifiani, i materii prime n procesele petrochimice, precum fabricarea de produse, cum ar fi materiale plastice, detergenti, solventi, elastomeri i fibre precum nailon i poliesteri.

Cuvinte cheie: rafinarie, petrol, benzina, motorina, baza de asflat, pacura , cherosen,gaz petrolier lichefiat. Petrolul, sau ieiul, mpreun cu crbunii i gazele naturale fac parte din zcmintele de origine biogen care se gsesc n scoara pmntului. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide i gazoase dizolvate ntr-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substane lipofile. ieiul n stare brut (nerafinat) conine peste 17 000 de substane organice complexe, motiv pentru care este materia prim cea mai important pentru industria chimic (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) i producerea carburanilor. Produsele petroliere sunt de obicei grupate n trei categorii: usor distilate (Petrolul lichefiat , benzin, nafta), mediu distilate (kerosen, motorin), distilate grele i rezidii (pcur, uleiuri lubrifian te, cear, asfalt). In urma procesului de rafinare se obtin distilate si reziduri dupa cum urmeaza : 1. Gaz petrolier lichefiat 2. Benzina 3. Naftalina 4. Kerosen 5. Motorina 6. Pacura 7. Ulei de lubrefiere

8. Parafina transparenta 9. Asflat si gudron 10. Cocs de petrol

Rafinriile de petrol de asemenea produc diverse produse intermediare, cum ar fi hidrogenul ,hidrocarburi uoare, benzina de piroliz etc, acestea combinate cu diferite substante devin utile (ex. polietilena). Plasarea rafinariilor de petrol trebuie sa ea in considerare urmatoarele puncte : 1. Uzinele de rafinare trebuie sa fie construite departe de zonele rezidentiale. 2. Trebuie sa detina o infrastructura adecvata pentru a aduce materia prima (petrolul) si mai apoi pentru a putea fi expediate catre pietele de desfacere produsele finale. 3. In apropiere de surse de energie capabile sa sustina functionarea uzinei 4. Sa detina loc pentru eliminarea si depozitarea deseurilor. Impactul asupra mediului : Procesul de rafinare este insotit de eliberarea a numeroase substante poluante in atmosfera pe linga acest fapt uzinele de rafinare elibereaza si un miros intepator si daunator respiratiei.

O alta problema o reprezinta apele uzate care au o puternica incarcatura in elemente chimice nocive mediului, se mai pot produce si accidente industriale care pot fi insotite de incendii si explozii. In ultima vreme marile tari producatoare de petrol sau conformat cerintelor care au fost impuse de catre agentiile de mediu asfel procesul de rafinare devine din ce in ce mai prietenos cu mediul inconjurator. Un efect negativ asupra populatiei au aceste uzine de rafinare atunci cind sunt situate in apropierea marilor centre urbane. Istoric Prima mare rafinaria a fost construita la Cimpina, Romania prin investitia facuta de catre SUA, mai apoi aceasta rafinarie a fost distrusa in cel deal 2 razboi mondial in timpul operatiunilor pentru acaparare a petrolului. ieiul era cunoscut n zona rii noastre nc din secolul I .Hr., de cnd dateaz obiectele descoperite n cadrul cetii dacice de la Poiana (Nicoreti, Galai): podoabe din smoal ntrit i acoperit cu un strat subire de argint.[1] De altfel, prima rafinrie de petrol din lume a fost construit n Romnia, n 1856,[2] la periferia oraului Ploieti, n drum spre localitatea Rfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de ctre fraii Mehedineanu. Instalaiile rafinriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau font, nclzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost comandate n Germania firmei Moltrecht ce construia cazane pentru fabricarea uleiurilor din isturi bituminoase, iar n decembrie 1856 ncepe construcia fabricii de gaz din Ploieti, pe numele lui Marin Mehedineanu (decedat n 1861). Distileria de petrol i-a nceput activitatea cnd Teodor Mehedineanu ntmpina greuti n aplicarea contractului semnat nc din 1856 pentru iluminarea capitalei cu idrocarbur i lampe.[3] Romania deine n momentul de fa 10 rafinrii, care pot fi ncadrate n dou mari grupe: rafinriile mari, care concentreaz circa 85% din capacitatea de prelucrare

Petrobrazi Ploieti - construcia sa a fost nceput n data de 17 iulie 1934 datorit eforturilor companiei romneti Creditul Minier [4] Arpechim Piteti Petrotel Ploieti - cunoscut i drept Rafinria Romno-American (nainte de 1945) sau Teleajen (1979 - 1998) Petromidia

RAFO Oneti i rafinriile mici, nsumnd circa 15% din capacitatea de prelucrare cu un grad de complexitate mai redus

Astra Ploieti - fondat n 1880[5] Vega Ploieti - nfiinat n 1905 cu o capacitate iniial de 0,2 milioane tone iei/an [6] [7] Steaua Romn Cmpina - nfiinat n anul 1895 Rafinaria Drmneti Petrolsub Surplacu de Barcu Toate aceste rafinrii au o capacitate total de 34 milioane tone pe an, cu mult peste consumul intern al Romniei. Pe marginea contractului semnat cu Iranul n timpul regimului comunist, Romnia primea mari cantiti de iei din aceast ar i l prelucra n rafinriile romneti, pentru c dupa aceea mare parte din produsele finite s fie vandute, nMediterana, la pre de dumping ctre rile occidentale. n schimbul ieiului iranian, Romnia livra acestei ri tractoare, ciment i alte produse ale industriei prelucrtoare.