5.

4 Circuite basculante monostabile, CBM

Un circuit basculant monostabil in cea mai simpla varianta are schema din figura 5.30. RB din schema CBB este inlocuita cu un grup R1, C1. Circuitul are in mod obisnuit o intrare de comand, n figura este pe baza tranzistorului 1 dar poate fi pus att pe baza tranzistorului 2 ct i pe colectoare. Poate exista deasemenea si o a doua intrare de comand, sensibila la impulsuri de polaritate opusa. Fara o interventie exterioara, CBM, se afla intr-o stare stabila, T1 blocat si T2 in conductie. T2 este n conducie prin efectul rezistenei R1 ce polarizeaz baza direct de la sursa de tensiune continu, ECC.

Fig. 5.30. Circuitul basculant monostabil

5.4.1 Mecanismul de basculare

Daca inlocuim tranzistoarele cu schemele echivalente simplificate circuitul este cel din figura 5.31. Curentul prin T1 si RC este zero. Ieirea 1, creia i corespunde tensiunea U1 este la nivel ridicat, iesirea 2 la nivel coborat. Condensatorul C1 este incarcat cu o tensiune egala cu ECC, cu semnul din figura. Daca se comanda CBM cu un impuls pozitiv pe baza T1, pentru a-l scoate din blocare, prin mecanismul de basculare similar cu cel de la CBB se trece, intr-un interval de timp foarte mic, neglijabil, in starea a doua, T1 deschis, T2 blocat, iar la inceputul acestei stari schema echivalenta a CBM este aceea din figura 5.32. Deoarece timpul de basculare este foarte scurt, condensatorul ramane incarcat cu aceeasi tensiune, ca in figura. Dar in acelasi timp condensatorul incepe un proces de incarcare de la sursa prin rezistenta R1, cu un Fig. 5.31. Schema simplificata n starea stabil. curent care tinde sa descarce condensatorul si sa-l reincarce cu semn opus. Procesul poate fi urmarit pe figura 5.33 unde sunt prezentate principalele forme de unda. Dupa basculare tensiunea de baza a T2, UB2, urmareste evolutia tensiunii pe condensator. In starea stabila, pana la momentul t1, T2 era deschis si tensiunea UB2 era egala cu aproximativ 0,7V. La iesiri tensiunile erau la nivel coborat, U2, ridicat, U1. In momentul t1 se produce bascularea. La iesiri tensiunile se inverseaza. Tensiunea pe baza trazistorului T2 are un salt de la +0,7 V la o valoare negativa, egala cu tensiunea pe Fig. 5.32. Schema simplificata la condensator, aproximativ EA. Din acest inceputul starii cvasi-stabile moment incepe descarcarea C prin R

(curentul iR) si tensiunea pe condensator ca si pe baza T2 incepe sa creasca spre zero dupa o curba exponentiala tipica. Fara prezenta tranzistorului T2 tensiunea pe condensator ar trece de zero si ar ajunge in final la valoarea ECC (linia punctata). Dar prezenta tranzistorului face ca o data ce tensiunea pe condensator si pe baza T2 ajunge la valoarea de deschidere a T2 (aproximativ 0,7 V), momentul t2, tranzistorul sa se deschida si schema sa basculeze napoi n starea iniial. Intr-adevar starea este cvas-stabila deoarece circuitul basculeaza singur din aceast stare. Schema echvalenta in acest moment este iarasi aceea din figura 5.31. Tensiunea U2 trece brusc, prin deschiderea T2, la valoare scazuta iar aceea din colectorul T1 la valoare ridicata. O particulariatete este ca U1 nu are o evolutie prin salt, ci ea urmareste procesul de incarcare al Fig. 5.33. Forma tensiunilor condensatorului, de data aceasta prin RC si deci CBM are o forma exponentiala, dar mult mai rapida decat in cazul incarcarii prin R1 (starea cvasistabila) fiindca RC este mult mai mica decat R1. Timpul in care CBM ramane in starea cvsi-stabila depinde de constanta de timp a circuitului de incarcare, R1C1. Acest timp este dat de formula aproximativa: Ti = 0,7 R1C1 (1)

5.4.2 Utilizarea CBM

Circuitul are utilizari diverse, cateva fiind amintite in continuare. -Formator de impulsuri de o latime data (figura 5.33) -Circuit de intarziere a impulsurilor. Impulsul ce trebiue intarziat se foloseste ca impuls de comanda. Dupa un interval egal cu 0,7 RC, la bascularea inversa acesta este refacut, dar cu intarzierea amintita. -Circuit de temporizare (releu de timp), mecanismul fiind identic cu cel de intarziere.

Fig. 5.33. Formator de impulsuri cu CBM

5.5 Circuite basculante astabile, CBA

Un circuit basculant astabil in cea mai simpla varianta are schema din figura 5.34.a. Rezistentele RB din schema CBB sunt inlocuite cu grupuri RC. Circuitul are doua iesiri si nu are n mod obisnuit intrari dar exista variante mai complexa cu intrari de sincronizare. Ambele stari fiind cvasi-stabile circuitul trece, printr-un mecanism similar cu cel descris la CBM, dintr-o stare in alta, fara interventie exterioara. Forma tensiunilor de iesire este prezentata in figura 5.34.b. Circuitul este in fond un oscilator. Alimentat, el produce la iesire o

succesiune de impulsuri. Perioadele specifice, Ti si Tp depind de constantele de timp ale grupurilor RC fiind conforme formulei (1), 0,7 R1C1 si 0,7 R2C2. Circuitul este folosit ndeosebi ca generator de impulsuri.

Fig. 5.34. Circuit basculant astabil (a) si forma tensiunilor (b)

5.6 Circuite basculante Schmitt, CBS

5.6.1 Schema i funcionarea CBS
Un circuit basculant Schmitt in cea mai simpla varianta are schema din figura 5.35.a. Cele doua tranzistoare au o rezistenta comuna de emitor. Circuitul are o intrare, baza primului tranzistor si doua iesiri care sunt in colectoarele tranzistoarelor si care sunt complementare ca la toate circuitele basculante. O deosebire este aceea ca tensiunile de iesire au un nivel coborat net mai mare decat nivelul de zero.

Fig. 5.35. Circuit basculant Schmitt (a) si forma tensiunilor (b)

Modul de functionare al circuitului poate fi inteles urmarind formele principalelor marimi din figura 5.35.b. La intrare se presupune o tensiune de o forma oarecare. Pana cand tensiunea de intrare este sub un prag, denumit prag superior, circuitul este in starea 1, T1 blocat, T2 deschis. La atingerea pragului superior circuitul basculeaza (exista o reactie pozitiva puternica prin R1) in starea 2, T1 deschis, T2 blocat. Daca tensiunea de intrare coboara sub pragul superioar CBS nu basculeaza inapoi in starea 1. El va ramane in starea 2 pana cand tensiunea de intrare atinge un al doilea prag, mai mic, denumit pragul inferior. Doar cand tensiunea de intrare coboara sub acest prag inferior CBS basculeaza. Pragurile pot fi alese din proiectare si se pastreaza cu precizie. Viteza de tranzitie si deci fronturile sunt mai rapide dacat la alte variante de circuite basculante.

5.6.2 Utilizarea CBS

CBS are multiple utilizri. Dou dintre cele mai importante sunt prezentate n paragraful de fat. Formator de impulsuri O calitate a CBS este, cum am amintit, viteza mare de basculate si deci fronturi mai rapide dacat la alte variante de circuite basculante. Aceasta calitate face ca CBS sa fie utilizat ca circuit de corectare a fronturilor impulsurilor (figura 3.36). Selector de impulsuri Faptul ca bascularea se produce la nivele precise ale tensiunii fac ca CBS sa fie utilizat ca detector de nivel. In figura 3.37 doar impulsurile mai inalte de nivelul pragului superior sunt selectate.

Fig. 5.36. Formator de impulsuri cu CBS

5.6.3 CBS cu amplificator operaional

Privind schema CBS din figura 5.35a se poate observa c el este n esen un amplificator diferenial cu reacie pozitiv. Dar un AO nu este altceva dect un amplificator diferenial cu performane superioare realizar sub form integrat. Din acest motiv CBS poate fi realizat i cu ajutorul AO. Fig. 5.37. Detector de nivel al impulsurilor Un CBS cu AO este are reacie cu CBS pozitiv, realizat cu ajutorul unei rezistene de reacie ntre iesire si intrarea neinversoare. Tensinea de intrare poate fi aplicat pe oricare dintre cele dou intrri i funcie de acest fapt circuitele CBS cu AO sunt de dou feluri, ambele prezentate n continuare.

CBS fra inversare Tensiunea de intrare se aplic n acest caz, ca i tensiunea de reacie, pe intrarea neinversoare. Schema simplificat este prezentat n figura 5.38. Observaie : desi seamn cu amplificatorul inversor cu AO aici reacia este pozitiv, rezistena de reacie leag ieirea cu intrarea neinversoare (+) ! Deoarece reacia este pozitiv, 5.38. CBS cu AO fr inversare. puternic, AO nu este n regim de amplificare, cu UO ntre +EA i -EA (am presupus amplificatorul alimentat de la o surs dubl) ci n saturaie, UO fiind fie la valoarea de saturaie superioar, o presupunem egal cu EA, fie la valoarea de saturaie iferioar, o presupunem egal cu -EA. Dac presupunem UI la nivel cobort, -EA, atunci UO este deasemenea -EA. Situaia se menine pn cnd, prin creterea UI se atinge nivelul la care Ui depete nivelul 0 V. Calcule simple arat c acest lucru se ntmpl cnd tensiunea de intrare devine pozitiv, egala cu : UI = EA R/RF, moment n care circuitul basculeaz i UO devine +EA. Dac intrarea se modific ntre aceleai limite, +EA i -EA se observ c mai exist o condiie de basculare : R <RF Creterea tensiunii de intrare nu mai influeneaz comportarea circuitului. Dac tensiunea de intrare scade, se poate arta c bascularea invers are loc la nivelul : UI = -EA R/RF, CBS cu inversare Tensiunea de intrare se aplic n acest caz pe intrarea neinversoare. Schema simplificat este prezentat n figura 5.39. Observaie : desi seamn cu amplificatorul neinversor cu AO aici reacia este pozitiv, rezistena de reacie leag ieirea cu intrarea neinversoare (+) ! Funcionarea este similar i chiar i pragurile de basculare se pstreaz.

5.38. CBS cu AO cu inversare.