CAPITOLUL

Repetoare de tensiune
(pe emitor ]i pe surs`)
+ Valim
0

+
Vin
-

RE

+
Vout
-

Introducere 88
10.1. Repetorul pe emitor (amplificatorul cu colector comun) 90
10.2. Repetorul pe surs` (amplificatorul cu dren` comun`) 104

10.1. Repetorul pe emitor (amplificatorul cu colector comun) 90

1.A. Analiza cu un model al tranzistorului foarte simplificat 90
1.B. O analiz` mai exact`: modelul cu re 95
1.C. Polarizarea repetorului pe emitor 98
1.D. Cuplarea capacitiv` a sarcinii 101
1.E. Proiectarea unui repetor pe emitor 103

10.2. Repetorul pe surs` (amplificatorul cu dren` comun`) 104

Problem` rezolvat` 109, probleme propuse 113
Lucrare experimental` 116

88

Electronic` - Manualul studentului

Introducere
{n multe c`r\i, atunci c[nd se discut` familia caracteristicilor de ie]ire, regimul activ normal al
tranzistorului bipolar este prezentat ca fiind "liniar", deoarece la varia\ii egale ale parametrului I B (curentul
bazei) caracteristica este aproximativ translatat` cu aceea]i valoare I C . Aceast` liniaritate este consecin\a
rela\iei IC = I B , unde r`m[ne aproape constant. Cu toate acestea, [n imensa majoritate a aplica\iilor
informa\ia de la intrare, care trebuie prelucrat`, nu este curentul bazei ci tensiunea baz`-emitor. Din acest
motiv, esen\ial` este dependen\a IC = I s eVBE VT , care este foarte neliniar`. Tranzistoarele bipolare sunt
elemente de circuit neliniare ]i, [n consecin\`,
circuitele cu tranzistoare bipolare sunt circuite neliniare.
Acela]i lucru se [nt[mpl` ]i pentru tranzistoarele cu efect de c[mp, la care curentul de dren` depinde p`tratic
de tensiunea de comand`. Totu]i, pentru varia\ii mici [n jurul punctului de func\ionare (regimului de
repaus), circuitele cu tranzistoare se comport` aproximativ liniar. C[t de mici trebuie s` fie aceste varia\ii
depinde de structura circuitului ]i de gradul nostru de exigen\`.
Dac` un circuit liniar este excitat sinusoidal [ncep[nd de la un anumit moment, dup` stingerea
regimului tranzitoriu se stabile]te un regim sinusoidal
sta\ionar (permanent) [n care toate poten\ialele ]i to\i Vin
curen\ii evolueaz` sinusoidal, cu frecven\a de excita\ie,
2 Vin
dar cu amplitudini ]i faze diferite. {n Fig. 10.1 au fost
reprezentate evolu\iile [n timp ale tensiunii de intrare
timpul
(excita\ia) ]i tensiunii de ie]ire, ob\inute [ntr-un
experiment de acest tip.
Vout
Amplificarea complex` se define]te pentru regimul
sinusoidal permanent; ea are modulul egal cu raportul
amplitudinilor de la ie]ire ]i intrare ]i argumentul egal cu
defazajul ie]irii fa\` de intrare; [n general, amplificarea
depinde de frecven\`.
{ntodeauna, [ns`, trebuie s` avem grij` s` nu lu`m
[n considera\ie la calculul amplific`rilor ]i impedan\elor
dec[t varia\iile m`surate de la regimul de repaus ]i s` nu
[mp`r\im niciodat` una la cealalt` tensiunile sau
intensit`\ile de repaus.
Vom nota, de aici [nainte, amplitudinea sinusoidei
de regim permanent cu liter` mic`

vout = Vout ;

2 Vout
timpul
regim
tranzitoriu

regim sinusoidal
permanent
A =

Vout
Vin

Fig. 10.1. Amplificarea se define]te

pentru regimul siusoidal permanent.

(10.1)

de multe ori, pentru a nu mai complica nota\ia, vom [n\elege prin vout fie amplitudinea v[rf la v[rf, fie
tensiunea efectiv`, deoarece aceste m`rimi sunt propor\ionale cu amplitudinea. Trebuie s` avem gri`, [ns`, s`
specific`m [ntodeauna semnifica\ia utilizat`.
Cu oricare dintre semnifica\iile de mai sus, modulul amplific`rii are aceea]i expresie

Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`)

v
A = out .
vin

89

(10.2)

C[nd amplificarea este real`, sinusoidele de la intrare ]i ie]ire sunt fie [n faz`, fie [n antifaz`.
Dac` sinusoida de la ie]ire este [n faz` cu cea de la intrare, amplificarea este real` ]i pozitiv` iar dac`
cele dou` sinusoide sunt [n antifaz` amplificarea este real` ]i negativ`.
Putem extinde defini\ia amplific`rii ]i pentru frecven\a zero
(curent continuu): producem o varia\ie treapt` de [n`l\ime Vin la
intrare ]i a]tept`m p[n` c[nd nivelul de la ie]ire se sta\ionarizeaz`
devenind practic constant, ca [n Fig. 10.2. M`sur`m atunci varia\ia
Vout ]i calcul`m amplificarea de tensiune la frecven\a zero (numit` ]i
amplificare la curent continuu)

Vin
Vin
timpul
Vout

ADC =

Vout vout
=
;
Vin
vin

Vout

(10.3)

Amplificarea la curent continuu nu este raportul dintre tensiunile

de curent continuu (de repaus) ci raportul varia\iilor cuasistatice ale
acestora; amplificarea la curent continuu este obligatoriu un num`r
real, pozitiv sau negativ.

timpul
A DC =

Vout
Vin

Fig. 10.2. Defini\ia amplific`rii la

curent continuu.

Noi ne vom ocupa numai de semnale de joas` frecven\`, la care

putem s` neglij`m timpul de r`spuns al tranzistoarelor; acestea vor fi considerate ca dispozitive f`r`
memorie. {n consecin\`, toate poten\ialele ]i curen\ii lor vor evolua [n faz` (sau antifaz`) ]i amplific`rile pe
care le vom calcula vor fi pur reale. C[nd acestea vor fi negative, vom numi circuitele "inversoare", deoarece
sensurile varia\iilor de la ie]ire ]i intrare sunt [n opozi\ie. Amplific`rile calculate vor fi, deci, amplific`ri la
frecven\e mici.
A]a cum spuneam mai sus, pentru calculul acestora va trebui s` consider`m varia\ii ale punctului
static; din aceast` cauz`,
[n calculul amplific`rii vor interveni rezisten\ele ]i transconductantele dinamice, calculate [n jurul
punctului de func\ionare.
{n acest capitol ne vom ocupa de ni]te circuite care au amplificarea de tensiune subunitar` dar foarte
apropiat` de valoarea 1. Astfel, varia\iile tensiunii de intrare se reg`sesc, aproape identic, la ie]ire. Din acest
motiv, ele sunt numite repetoare de tensiune.

90

Electronic` - Manualul studentului

10.1. Repetorul pe emitor (amplificatorul cu colector comun)

1.A. Analiza cu un model al tranzistorului foarte simplificat
S` analiz`m comportarea circuitului din Fig. 10.3 la
modificarea poten\ialului bazei, considerat ca tensiune de
intrare. Tensiunea de ie]ire este definit` [ntre emitor ]i mas`,
fiind egal` cu poten\ialul emitorului. Vom utiliza, pentru
[nceput, un model extrem de simplu pentru tranzistor. }tim c` [n
regiunea activ` tensiunea baz`-emitor are o valoare de
aproximativ 0.6 V = 600 mV ]i variaz` pu\in [n jurul acesteia:
pentru o varia\ie cu un factor de doi a curentului de colector,
VBE 18 mV . Vom considera, din acest motiv, tensiunea
baz`-emitor perfect constant`

+ Valim
0

VB
+
Vin
-

+
VBE -

VE
RE

+ 0
Vout
-

Fig. 10.3. Repetorul pe emitor.

VBE = 0 .

(10.4)

{n aceste condi\ii,
poten\ialul emitorului sufer` varia\ii absolut identice cu acelea ale tensiunii de intrare,
VE = VB VBE = VB .
{n consecin\`, amplificarea de tensiune are exact valoarea 1

A=

VE
=1 ,
VB

(10.5)

circuitul din Fig. 10.3 fiind numit repetor pe emitor (emitter follower [n englez`). Semnalul de intrare se
aplic` [n baza tranzistorului, cel de ie]ire se ob\ine [n emitor iar colectorul r`m[ne la poten\ial constant.
Pentru varia\ii, este ca ]i cum colectorul ar fi legat la mas` (el chiar este legat la mas` [n alternativ, prin
condensatorul de filtrare de valoare foarte mare al sursei de alimentare). Din acest motiv, circuitul mai este
cunoscut ]i sub numele academic de amplificator cu colectorul comun.
Observa\ie: {n Fig. 10.3 am notat tensiunea de alimentare, ca ]i [n capitolele anterioare, cu Valim .
Acest manual fiind unul introductiv, am preferat s` facem acest lucru pentru a reduce la minimum riscul unor
confuzii. {n schemele profesionale, tensiunea de alimentare pozitiv` a circuitelor ce con\in tranzistoare
bipolare este notat` cu +VCC . Sunt dou` aspecte implicate [n aceast` conven\ie. {n primul r[nd,
dublarea indicelui unei tensiuni este rezervat` exclusiv tensiunilor de alimentare.; at[t pentru litera V c[t ]i
pentru indici se folosesc majuscule deoarece tensiunea este continu`.
{n al doilea r[nd, pentru circuitele cu tranzistoare bipolare, tensiunea pozitiv` are indicele "CC" pentru c` cele
mai utilizate tranzistoare sunt cele de tip npn, la care colectorul este legat` spre alimentarea pozitiv`.
Tensiunea pozitiv` se noteaz` cu +VCC chiar ]i [n cazul [n care circuitul nu con\ine dec[t tranzistoare de tip

Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`)

91

pnp, care au emitoarele legate spre alimentarea pozitiv`. Pentru simetria nota\iei, dac` circuitul are ]i o
alimentare negativ` fa\` de mas`, tensiunea ei este notat` cu VEE .
C[t de mare poate fi evolu\ia poten\ialului de intrare ?
De]i varia\iile lor sunt identice (cu
modelul nostru foarte simplificat), poten\ialele Valim +0.6 V
Valim
emitorului ]i bazei nu sunt egale, poten\ialul
emitorului
fiind
[ntodeauna
cu
VBE = const. 0.6 V mai cobor[t dec[t cel al
bazei (Fig. 10.4). Dar la VE = 0 , conform legii
lui Ohm, IC I E = 0 ]i tranzistorul se
0.6 V
blocheaz`. Din acest motiv,

Vin

tranzistor
saturat
Vout

dac` dorim ca repetorul s` func\ioneze,

poten\ialul de intrare nu trebuie s` coboare p[n`
la 0.6 V.

tranzistor blocat

Fig. 10.4. Evolu\ia poten\ialelor de intrare ]i de ie]ire.

Pe de alt` parte, colectorul este men\inut la poten\ialul aliment`rii. Pentru ca jonc\iunea baz`-colector
s` nu fie deschis` (adic` tranzistorul s` nu ajung` [n satura\ie)
poten\ialul de intrare nu trebuie s` dep`]easc` tensiunea de alimentare.

La ce ne poate folosi un etaj care nu amplific`

Putem s` ne [ntreb`m, pe bun` dreptate, la ce poate servi un etaj care doar repet` varia\iile de tensiune
de la intrare. Dac` toate sursele al c`ror semnal de tensiune trebuie prelucrat ar fi surse ideale de tensiune
(cu rezisten\` intern` nul`), repetorul ar fi cu totul inutil. Realitatea este, [ns`, cu totul alta. S` presupunem c`
dorim s` m`sur`m u]oara modificare a temperaturii provocat` de procesul repetat de inspira\ie-expira\ie, cu
ajutorul uui termistor cu rezisten\a de 20 k (Fig. 10.5 a); alegem curentul I0 = 1 mA ]i, cum la o varia\ie
de 0.1oC rezisten\a termistorului se modific` cu aproximativ 0.4 %, vom ob\ine ni]te varia\ii de tensiune
V g de ordinul a 100 mV. Aceasta este tensiunea disponibil` [n gol, f`r` s` fi legat vreo sarcin`.
Valim = 0
I 0 = const.
20 k
(sufera mici
variatii in timp)

a)

20 k

20 k
sarcina
2k

+
-

Vg

b)

sarcina
2k

+
-

Vg

I B VB
Zin B

IE

VE

out

RE
2k
c)

Fig. 10.5. Sursa de semnal ]i sarcina (a) cuplate direct (b) ]i prin intermediul repetorului pe emitor (c).
Cupl`m aparatul de m`sur` prin intermediul unui condensator de valoare mare, care s` aib` reactan\a
mic` la frecven\a la care lucr`m (unul de 4700 F are 34 la 1 Hz), echival`m Thevenin "generatorul de

92

Electronic` - Manualul studentului

semnal" ]i ajungem la circuitul din desenul b). Din p`cate, aparatul cu care putem m`sura tensiuni are
rezisten\a intern` de numai 2k . Din aceast` cauz`, pe sarcina reprezentat` de aparatul de m`sur` va ap`rea
o tensiune care este numai 2 22 9% din semnalul de tensiune V g disponibil [n gol. Rezultatul este c`,,
tocmai am mic]orat de peste zece ori semnalul util.
Ce se [nt[mpl` dac` [ntre sursa de semnal ]i sarcin` intercal`m un etaj repetor, ca [n Fig. 10.4 c) ? Va
trebui s` echival`m dipolul reprezentat de tranzistor, accesibil la bornele de intrare baz` ]i mas`, cu o
impedan\`, numit` impedan\a de intrare [n baza tranzistorului, Zin B . Deoarece dipolul considerat este un
circuit f`r` memorie, aceast` impedan\` este una pur real` (o rezisten\` dinamic`). Pentru calculul ei
consider`m o varia\ie VB pozitiv` a tensiunii de intrare. Varia\iile de tensiune la intrare ]i ie]ire sunt egale,
VB = VE , dar curen\ii de baz` ]i cel de emitor nu sunt egali, tranzistorul trimi\ind prin rezisten\a de
sarcin` din emitor un curent de + 1 mai mare dec[t cel de baz`. Din aceast` cauz`, avem impedan\a de
intrare [n baza tranzistorului

Zin B =

VB
VE

= RE ;
IB IE

(10.6)

rezisten\a de sarcin` cuplat` [n emitor apare v`zut` dinspre baz` ca fiind de ori mai mare.
Astfel, aparatul de m`sur` cu rezisten\a de 2k este v`zut acum de sursa de semnal ca av[nd o
rezisten\` de ori mai mare. Cu un factor de 100, impedan\a de intrare [n baz` este de 200 k, de zece
ori mai mare dec[t a sursei de semnal. {n consecin\`, la intrarea repetorului (]i, deci, ]i pe sarcin`) ajunge
acum 200 220 91% din valoarea semnalului disponibil [n gol.
Impedan\a de intrare este o m`rime cheie atunci c[nd cupl`m un amplificator la o surs` de semnal.
Pentru ca tensiunea ob\inut` s` fie practic aceea de mers [n gol
impedan\a de intrare a amplificatorului trebuie s` fie mult mai mare dec[t aceea a sursei de semnal; aici []i
dovede]te utilitatea repetorul pe emitor care face ca rezisten\a de sarcin` cuplat` [n emitor s` par` de ori
mai mare.
Vom vedea c`, de cele mai multe ori, asigurarea
regimului de repaus al tranzistorului (polarizarea sa) necesit`
conectarea [n baza tranzistorului a unui divizor rezistiv, ca [n
Fig. 10.6. {n acest caz, impedan\a de intrare a amplificatorului,
Zin , nu mai este egal` cu impedan\a de intrare [n baza
tranzistorului Zin B , deoarece sursa de semnal trebuie s`

Valim = 0
RB1
Vin

I1
Iin

IB

furnizeze ]i curentul prin cele dou` rezistoare. La defini\ia

Zin B
I2
Zin
ambelor impedan\e intr` aceea]i varia\ie de tensiune dar
~
Vout
RE
RB2
varia\iile de curent sunt diferite. Pentru a face distinc\ie [ntre
10 k
aceste impedan\e, se utilizeaz` simbolurile cu s`geat` desenate
[n figur`; s`geata este l[ng` ramura al c`rui curent intr` [n
defini\ia impedan\ei iar sensul ei este dinspre generatorul de Fig. 10.6. Defini\ia impedan\ei de intrare.
semnal care provoac` varia\ia curentului. {n jargon se spune c`
aceasta este impedan\a "v`zut` privind [n sensul s`ge\ii". Astfel, Zin este impedan\a v`zut` de generator
privind [nspre amplificator iar Zin B este impedan\a v`zut` privind [nspre baza tranzistorului.

Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`)

93

Valim = 0
RB

I B VB

+ V
g
-

I E = ie

ve
VE = ve

Z out E

Zout E
RE

Vout

ve gol

ie

gol

rezistenta sarcinii
scade

ve
tg = Z out E

sarcina
0

ie

a)

b)

c)

Fig. 10.7. Calculul impedan\ei de ie]ire.

Am v`zut c` impedan\a de intrare [n baza tranzistorului este mare, fiind de ori rezisten\a cuplat` [n
emitor. Dar aceasta nu este singura calitate a repetorului pe emitor. S` leg`m [n baz` o surs` de semnal cu
impedan\a echivalent` RB (Fig. 10.7 a) ]i s` ne punem acum o cu totul alt` [ntrebare: ce se [nt[mpl` cu
tensiunea de ie]ire dac` modific`m valoarea rezisten\ei de sarcin` ? La ie]ire, amplificatorul poate fi
echivalat Thevenin printr-o surs` ideal` de tensiune [n serie cu o impedan\`, ca [n desenul b) al figurii.
Aceasta este impedan\a de ie]ire a amplificatorului. Semnifica\ia ei fizic` reiese clar din Fig. 10.7 c) unde
am reprezentat amplitudinea semnalului variabil de la ie]ire [n func\ie de curentul variabil absorbit de
sarcin`.
Impedan\a de ie]ire ne spune cum scade amplitudinea tensiunii semnalului alternativ de la ie]irea
amplificatorului atunci c[nd sarcina se modific` ]i absoarbe un curent alternativ mai mare; dac` impedan\a de
ie]ire ar fi zero tensiunea de ie]ire ar fi insensibil` la modificarea sarcinii.
C[nd am discutat teoremele Thevenin ]i Norton
pentru curent continuu, am spus c` rezisten\a intern` poate
fi m`surat` ]i printr-un altfel de experiment: pasivizarea
sursei interne (sursa de tensiune trece [ntr-un scurtcircuit iar
cea de curent se transfom` [ntr-un circuit [ntrerupt) ]i
aplicarea din exterior a unei excita\ii. Acest lucru r`m[ne
valabil ]i la curent alternativ, impedan\a Zout E put[nd fi
definit` ]i m`surat` ca [n Fig. 10.8. Se vede clar c`
impedan\a Zout E este de fapt impedan\a v`zut` privind
[nspre emitor, cu condi\ia ca generatorul de semnal de la
intrarea circuitului s` fie pus la tensiune nul`, impedan\a lui
proprie r`m[n[nd [n circuitul de intrare. Din acest motiv,
simbolizarea pe scheme a impedan\elor de ie]ire se face cu
s`geat` [nspre amplificator.
Acum putem calcula valoarea impedan\ei Zout E prin

Valim = 0
RB

I B VB
I E = ie

Zout E =

VE
- IE

VE = ve
Zout E
RE

+
-

Fig. 10.8. Calculul impedan\ei de ie]ire din

emitorul tranzistorului.

94

Electronic` - Manualul studentului

Zout E =

VE
.
IE

(10.7)

{ncerc`m s` exprim`m m`rimile din relatia precedent` prin m`rimi de la intrare; varia\iile de tensiune sunt
identice iar curentul de emitor este de aproximativ ori mai mare dec[t curentul din baz`. Pe de alt` parte
I B = ( 0 VB ) RB , a]a c` [n final

Zout E =

VB
R
= B;
I B

(10.8)

impedan\a de ie]ire v`zut` [nspre emitor este de ori mai mic` dec[t impedan\a legat` [ntre baz` ]i mas`.
{n cazul ideal [n care generatorul de semnal cuplat [n baz` ar avea impedan\a intern` nul`, ]i impedan\a de
ie]ire a repetorului ar fi nul`.
2.
- Pentru 1 mA imi trebuie 10 V !
1V

10 k

-Un volt, exact tensiunea

pe care o doream !

1.
- Numai 0.1 mA ? Dl. Ohm
spunea c` am nevoie de 1 mA ...

10 k

1V

generator
de
~ semnal

1k

1k

3.
- 1 V este [ntreaga tensiune,
trebuie s-o [mp`r\i\i [ntre voi...

a)

b)
- Ce mult ]i-a redus preten\iile !

10 k

1V

in

repetor pe
Z in
100 k

emitor

1V

100
repetor pe
emitor

Z out

out

1k

-A]a da generator de semnal !

c)

Fig. 10.9 Repetorul pe emitor rezolv` neadaptarea de impedan\` [ntre generatorul de semnal ]i sarcin`.

Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`)

Repetorul pe emitor func\ioneaz`, astfel, ca o lentil` fermecat`

[ntre dou` lumi: rezisten\a legat` la ie]ire [ntre emitor ]i mas` se vede de
la intrare m`rit` de ori, iar rezisten\a legat` la intrare [ntre baz` ]i
mas` se vede de la ie]ire mic]orat` de ori. Principala aplica\ie a
repetorului pe emitor este adaptarea de impedan\e [ntre sursa de semnal
]i sarcin`, a]a cum se vede [n Fig. 10.9. Un circuit cu aceast` func\ie este
numit ]i circuit "de separa\ie" (buffer [n limba englez`), deoarece
amplitudinea la bornele sursei de semnal nu mai este influen\at` de
m`rimea rezisten\ei de sarcin`.

95

Valim = 0
RB

Zout E
RE

Zout

Observa\ie: Am v`zut [n capitolul anterior c` adaptarea de

impedan\` poate fi realizat` ]i cu ajutorul unui transformator; aceast`
Fig. 10.10. Impedan\ele de ie]ire.
solu\ie este utilizat` ast`zi numai [n radiofrecven\`, la joas` frecven\`
prefer[ndu-se adaptarea cu tranzistoare.
Impedan\a Zout E este impedan\a v`zut` privind [nspre emitor; aceasta este impedan\a de ie]ire
sesizat` de rezisten\a RE dac` nu este cuplat` alt` sarcin` [n emitor. C[nd utiliz`m o sarcin` extern`, aceasta
vede [n afara impedan\ei Zout E a tranzistorului ]i rezisten\a RE legat` [n paralel, ca [n Fig. 10.10 .

Zout = Zout E in paralel cu RE

(10.8)

Observa\ie: Impedan\a de intrare ]i impedan\a de ie]ire ale unui amplificator sunt, de fapt, m`rimi
definite identic: sunt inmitan\ele [n nodul de intrare ]i respectiv ie]ire. Diferen\a de semnificatie este una
pragmatic`, la intrare amplificatorul se vede ca un circuit pasiv (care nu con\ine surse de semnal alternativ),
pe c[nd la ie]ire amplificatorul se comport` activ fa\` de rezisten\a de sarcin`, ap`r[nd pentru aceasta ca un
generator de semnal.

96

Electronic` - Manualul studentului

Problem` rezolvat`
Un generator de semnal alternativ, cu rezisten\a intern` de 10 k, produce la ie]ire o amplitudine de
2 Vvv ]i la el trebuie cuplat` o sarcin` rezistiv` de 4.7 k.
a) Cu c[te procente scade amplitudinea de la bornele generatorului la cuplarea a sarcinii ?
b) S` se proiecteze un repetor pe emitor, alimentat de la +12 V, care s` fac` adaptarea de impedan\`
[ntre generator ]i sarcin`. Frecven\a de t`iere inferioar` a repetorului trebuie s` fie mai mic` de 100 Hz iar
tranzistorul utilizat are factorul egal cu 100.
c) Care este amplitudinea semnalului din emitor [nainte s` se conecteze rezisten\a de sarcin` ?
d) C[t devine aceast` amplitudine la cuplarea sarcinii ?
e) Identifica\i cauza care pentru care nu avem [nc` amplitudinea semnalului pe sarcin` foarte apropiat`
de tensiunea [n gol a generatorului de semnal ]i modifica\i circuitul pentru a remedia acest inconvenient.
Rezolvare
a) La cuplarea direct` a sarcinii, rezisten\a intern` a generatorului ]i rezisten\a de sarcin` formeaz` un
divizor de tensiune. Pe sarcin` va c`dea numai

( 4. 7 k ) ( 10 k + 4. 7 k ) 32 %
din tensiunea de mers [n gol a generatorului;
aceasta [nseamn` 0.64 Vvv din cei 2 Vvv
furniza\i de generator [n gol. 68 % din
amplitudinea semnalului se pierde pe rezisten\a
intern` a generatorului.
b) {ncepem proiectarea cu desenarea
unei scheme (Fig. 10.23). Trecem pe aceasta
elementele cunoscute. Trebuie s` alegem mai
[nt[i curentul de repaus al tranzistorului. La o
varia\ie a tensiunii de +/- 1 V, varia\ia de
curent prin sarcin` va fi de +/- 0.21 mA. Din
acest motiv, un curent de repaus pentru
tranzistor

Valim
+12 V
RB1
10 k

C in
C out

~ 2 V vv

RB2

RE

4.7 k

Fig. 10.23.

IQ = 1 mA
este mai mult dec[t suficient.
Vom stabili poten\ialul bazei la jum`tatea tensiunii de alimentare ceea ce [nseamn` c` poten\ialul
emitorului va fi pe la 6 V - 0.6 V = 5.4 V. Aceasta necesit` o valoare de 5.4 V 1 mA = 5. 4 k pentru
rezisten\a din emitor. Aceast` valoare nu face parte din seria de valori E12 (+/- 10%); alegem cea mai
apropiat` valoare din aceast` serie

RE = 5. 6 k .

Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`)

97

Pentru ca poten\ialul bazei s` fie la jum`tatea tensiuniii de alimentare vom lua rezisten\ele divizorului
de polarizare egale [ntre ele. Cum rezisten\a echivalent` a divizorului trebuie s` fie [n jur de
RE 10 = 56 k , alegem pentru rezisten\ele din divizor valoarea standardizat`

RB1 = RB2 = 100 k .

Cu acestea, schema circuitului nostru arat`
ca [n Fig. 10.24.
Mai r`m[ne s` stabilim valoarea
condensatoarelor. {ncepem cu cel de la
intrare; impedan\a v`zut` privind [n baza
tranzistorului este de ori mai mare dec[t
impedan\a cuplat` [n emitor. La curent
alternativ, emitorul va vedea rezisten\a de
emitor de 5.6 k. [n paralel cu rezisten\a
de sarcin` egal` cu 4.7 k, adic` o
impedan\` echivalent` de 2.6 k. Astfel,
impedan\a Zin B va fi de 260 k. Nu

C in

10 k

~ 2 V vv

RB1
100 k
+

0.47 F

Valim
+12 V

6V
RB2
100 k R E
5.6 k

C out
3.3 F
+
4.7 k

Fig. 10.24.

aceasta va fi ]i impedan\a de intrare a

repetorului, deoarece la intrare apare [n paralel ]i rezisten\a echivalent` a divizorului, care este 50 k. {n
consecin\`, impedan\a de intrare va fi de 42 k, pu\in mai mic` dec[t rezisten\a echvalent` a divzorului. La
frecven\a de t`iere, modulul reactan\ei condensatorului trebuie s` fie, deci, 42 k; rezult` valoarea de
0.04 F. E o valoare mic`, putem fi genero]i, aleg[nd una de zece ori mai mare, s` zicem 0.47 F.
{n ceea ce prive]te condensatorul de ie]ire, la frecven\a de t`iere reactan\a sa devine egal` cu rezisten\a
de sarcin`, care are 4.7 k. Rezult` din calcul o valoare [n jur de 0.3F dar vom lua ]i aici o valoare
asiguratoare, de 3.3 F.
La aceste valori, condensatoarele sunt electrolitice ]i la conectare trebuie s` \inem seama de
polaritatea lor. Cum poten\ialele bazei ]i emitorului sunt pozitive (fa\` de mas`) acolo trebuie conectate
arm`turile pozitive ale condensatoarelor. Pentru a elimina riscul oric`rei confuzii este bine s` punem semnul
+ pe arm`tura corespunz`toare.
c) Impedan\a de intrare a repetorului, f`r` s` cupl`m sarcina, este de 50 k. [n paralel cu 560 k,
adic` 46 k. Astfel, [n baza tranzistorului va ajunge numai

46 ( 46 + 10 ) 82 %
din tensiunea generatorului de semnal, adic` 1.64 Vvv. Cum amplificarea este practic unitar`, aceasta va fi ]i
ampltudinea la ie]ire.
d) La cuplarea sarcinii, impedan\a v`zut` privind [n baza tranzistorului scade de la 560 k la 260 k.
Calcul[nd combina\ia paralel cu rezisten\a divizorului afl`m c` impedanta de intrare a cobor[t la 42 k. {n
consecin\`, cu sarcina cuplat`, [n baz` va ajunge

42 ( 42 + 10 ) 81 % .
din amplitudinea furnizat` de generator [n gol, adic` 1.62 Vvv.

98

Electronic` - Manualul studentului

e) Dup` cum remarc`m din rezultatul de la punctul precedent, pierderea de tensiune nu se datoreaz`
cupl`rii sarcinii ci este efectul [nc`rc`rii generatorului de semnal de c`tre rezisten\a echivalent` de numai 50
k a divizorului. Era de a]teptat s` avem aceast` dificultate. Tranzistorul "m`re]te" de 100 de ori rezisten\a
echivalent` de sarcin` de 2.6 k, aduc[nd-o la 260 k dar divizorul de polarizare o scurtcircuiteaz` par\ial,
cobor[nd-o pe la 40 k.
Valim

Valim
+12 V
+
0.47 F
50 k

+12 V

RB1
2M

50 k
25 k

47 n F

+
1.0 F

5.4 V

3.3 F
+
F

RE
5.6 k

a)

RB2
2M

4.2 V
RE
5.6 k

3.3 F
+

b)

Fig. 10.25.
Solu\ia discutat` [n textul acestui capitol este aplicarea metodei bootstrap. {njum`t`\im valoarea
rezistentelor din divizor (Fig. 10.25 a) ]i mai strecur`m o rezisten\` de 25 k [n serie cu baza tranzistorului;
cu aceasta, baza vede spre mas` o impedan\` echivalent` de 50 k ca ]i [nainte. Mai ad`ug`m ]i
condensatorul care s` lege emitorul cu punctul median al divizorului, o valoare de 1 F este suficient` pentru
el. Nu mai avem dec[t s` leg`m capacitiv generatorul de semnal [n baza tranzistorului ]i circuitul este gata.
Cu el ne a]tept`m ca impedan\a echivalent` a circuitului de polarizare s` fie [n jur 100 25 k = 2.5 M
care nu mai scurtcircuiteaz` cei 260 k care reprezint` impedan\a de intrare [n baza tranzistorului. Ajungem
la o impedan\` de intrare de aproximativ 250 k; semnalul de ie]ire va fi acum

250 ( 250 + 10 ) 96 %
din semnalul generatorului, adic` 1.92 Vvv. Ne putem declara mul\umi\i.
Rezisten\a echivalent` a divizorului trebuie s` fie [n jur de RE 10 . Dac` am avea un factor mai
mare am putea lucra cu rezisten\e mai mari [n divizor ]i am putea m`ri impedan\a de intrare f`r` s` apel`m la
metoda bootsrap. {n loc s` c`ut`m un tranzistor cu factorul mai mare, putem utiliza dou` tranzistoare [ntr-o
conexiune cunoscut` sub numele de Darlington (Fig. 10.25 b). Factorul echivalent este produsul celor doi
factori individuali, dar primul tranzistor lucreaz` la un curent de repaus mai mic de 100 de ori dec[t cel de-al
doilea ]i nu va avea aici factorul de 100 ci mai mic. Estim[nd c` acesta s-a mic]orat de 5 ori, ob\inem
factorul echivalent egal cu 2000, de 20 de ori mai mare dec[t [n cazul unui singur tranzistor. Putem m`ri
corespunz`tor rezisten\ele din circuitul de polarizare, cresc[nd la 1 M rezisten\a echivalent` a divizorului.
Astfel, impedan\a de intrare a repetorului ajunge la 200 k ]i pe sarcin` vom ob\ine

200 ( 200 + 10 ) 95 %
din semnalul generatorului, adic` 1.90 Vvv.

Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`)

99

Prezen\a celor dou` jonc\iuni baz`-emitor produce un decalaj de 1.2 V [ntre baza lui T1 ]i emitorul lui
T2. Dac` \inem seama ]i c` divizorul de polarizare nu func\ioneaz` [n gol ]i curentul de baz` coboar` cam cu
o zecime poten\ialul punctului s`u median, ajungem la un poten\ial de numai 4.2 V [n emitorul lui T2. De]i
nu este la jum`tatea aliment`rii, este suficient de sus pentru excursia de +/- 1 V produs` de generatorul de
semnal. Deoarece sarcina este cuplat` capacitiv, trebuie s` fim aten\i la valoarea curentului de repaus. Cu
rezisten\a de 5.6 k din emitor, acest curent va fi de 0.75 mA [n loc de 1 mA care era valoarea aleas` la
[nceput. Excursia de curent pe sarcin` este [ns` de numai +/- 0.21 mA a]a c` nu merit` s` modific`m
valoarea rezisten\ei (avantajul de a fi prev`zut o rezerv` [nc` de la [nceput !)

100

Electronic` - Manualul studentului

Probleme propuse
P 10.1. }i circuitul din
Valim
Valim
Fig. 10.26 a) ar putea fi numit
repetor de tensiune; el chiar are diod` cu siliciu
in
in
acela]i decalaj de 0.6 V [ntre in
poten\ialul ie]irii ]i cel al intr`rii ca
5V
out
out
]i repetorul pe emitor din desenul
out
b). Care este, totu]i, diferen\a
1k
1k
1k
esen\ial` [ntre el ]i repetorul pe
emitor, diferen\` care [l [mpiedic`
s` [ndeplineasc` func\iile acestuia
c)
b)
a)
din urm` ?
P 10.2. {n ce condi\ii
Fig. 10.26.
defectuoase
de
func\ionare
repetorul pe emitor din desenul b) se comport` ca circuitul cu diod` din desenul a) ?
P 10.3. Tranzistorul din circuitul prezentat [n Fig. 10.26 c) are factorul pe undeva pe la 200.
a) Estima\i impedan\a de intrare v`zut` privind [nspre baza tranzistorului.
b) C[t devine aceast` impedan\` dac` [n emitor se cupleaz` capacitiv o rezisten\` de sarcin` de
100 ?
P 10.4. Repetorul din problema precedent` este excitat cu un generator de semnal av[nd rezisten\a
intern` de 10 k.
a) Estima\i impedan\a de ie]ire v`zut` privind [nspre emitorul tranzistorului ?
b) C[t este impedan\a de ie]ire a etajului ?
c) De c[te ori scade amplitudinea semnalului de ie]ire la cuplarea capacitiv` [n emitor a unei sarcini de
100 ?
+20 V
P 10.5. Rezisten\a echivalent` a divizorului de polarizare
mic]oreaz` foarte mult impedan\a de intrare a repetorului pe emitor. O
solu\ie ar fi polarizarea bazei cu o surs` de curent care, a]a cum ]tim,
polarizare
ajunge la impedan\e de peste 1 M. De ce crede\i c` aceast` solu\ie nu
?
out
este utilizat` ? (aminti\i-v` cele discutate la Cap. 8).
P 10.6. Am realizat polarizarea repetorului pe surs` cu JFET cu o
RD
singur` rezisten\` legat` [ntre poart` ]i mas`. {ncerca\i s` rezolvati
polarizarea repetorului pe surs` construit cu un tranzistor NMOS cu canal
indus (Fig. 10.27), care are tensiunea de prag VTr = 2 V . Va fi necesar`
Fig. 10.27.
utilizarea metodei boot-strap ?
P 10.7. Un stabilizator de tensiune cu diod` Zener are
+Vnestab.
+Vstab.
rezisten\a dinamica de ie]ire egal` cu 10 . Deoarece aceast`
valoare este prea mare, se conecteaz` [ntre el ]i sarcin` un
Z out
repetor pe emitor (Fig. 10.28). Consider[nd c` tranzistrul are
R
factorul egal cu 50 (este un tranzistor de putere medie),
sarcina
VZ
estima\i impedan\a de ie]ire a stabilizatorului perfec\ionat.
P 10.8. Un senzor piezoelectric de presiune mecanic`
DZ
furnizeaz` un semnal cu amplitudinea de 1 V ]i o frecven\` [n
banda audio. Dorim s` ascult`m acest semnal cu un difuzor cu
impedan\a de 8 ; amplitudinea lui este suficient de mare dar
Fig. 10.28.

Cap. 10. Repetoare de tensiune (pe emitor ]i pe surs`)

101

impedan\a generatorului de semnal, care este senzorul, este de 1 M. Ave\i la dispozi\ie tranzistoare bipolare
cu factorul [n jur de 200. Ce solu\ie ve\i alege ?
P 10.9. Circuitul din Fig. 10.29 este utilizat pentru
Valim
eliminarea unui inconvenient al repetorului pe emitor, deranjant
+12 V
atunci c[nd prelucr`m semnale de curent continuu: decalajul dintre
poten\ialele intr`rii ]i ie]irii.
1k
a) Ce func\ie [ndepline]te tranzistorul T2 ?
out
b) Explica\i cum este eliminat decalajul amintit [n textul in
T1
problemei.
c) Miz[nd pe un factor de 100 pentru fiecare tranzistor,
T2
estima\i impedan\a de intrare a amplificatorului ]i impedan\a sa de
10 k
ie]ire.
d) Crede\i c` putem folosi acela]i truc ]i cu tranzistoarele cu
efect de c[mp ? C[t de eficient va fi acolo ?
Fig. 10.29.
P 10.10. C[nd am discutat aplicarea metodei bootstrap la
circuitul de polarizare am f`cut doar o estimare grosier` a
impedan\ei echivalente a circuitului de polarizare. Nu este de loc dificil s` face\i un calcul serios, chiar
simbolic (literal). Relu`m schema circuitului (Fig 10.30 a) ]i construim o schem` echivalent` pentru varia\ii
(desenul b), a]a cum am mai f`cut la calculul impedan\ei de intrare f`r` bootstrap. Condensatoarele au
capacit`\ile suficent de mari pentru a putea fi [nlocuite cu scurtcircuite iar generatorul suplimentar modeleaz`
varia\iile de tensiune din emitorul "intern" E" al tranzistorului, varia\ii perfect identice cu cele de la intrare.
L[ng` generatoarele de tensiune alternativ` am desenat ]i semnul + care se refer` la sensul de referin\` al
tensiunii.
Valim
CB

v in

RB1
100 k

v in

~ Zin RB3

Zin pol

100 k
RB3 50 k
RB2
100 k

CBS

re

Zin B
E'

Vout

R E v in

RB1 RB2

ib

ie
+

RE
10 k

a)

b)

Fig. 10.30.
a) Calcula\i poten\ialul de curent alternativ al punctului M (utiliza\i teorema Milman ]i lucra\i [n
conductan\e nu [n impedan\e, pentru ca expresiile s` fie mai simple).
b) Cu poten\ialul punctului M calculat, determina\i curentul iRB3 care curge prin rezisten\a RB3 ]i
apoi impedan\a v`zut` privind [nspre circuitul de polarizare Zin pol = vin iRB 3 . Determina\i de c[te ori a
fost m`rit` aceast` impedan\` prin aplicarea metodei bootstrap, dac` tranzistorul lucreaz` la un curent de
1 mA.
c) Aplicarea metodei bootstrap modific` ]i impedan\a de intare Zin B v`zut` privind [nspre baza
tranzistorului. Pentru a-i calcula noua valoare determina\i mai [nt[i varia\iile ie curentului de emitor (care
str`bat rezisten\a dinamic` re ); \ine\i cont, apoi, c` varia\iile ib ale curentului de baz` sunt de ori mai mici.

102

Electronic` - Manualul studentului

d) Cu c[t s-a modificat Zin B datorit` aplic`rii metodei bootstrap, dac` tranzistorul lucreaz` la un
curent de 1 mA ?
P 10.11. Proiecta\i un repetor pe emitor cu tranzistor NPN, alimentat de la 20 V. Sarcina are valoarea
de 100 , trebuie cuplat` capacitiv, iar excursia de tensiune pe ea ajunge la 1 Vvv. Estima\i impedan\a de
intrare a repetorului, dac` tranzistorul are un factor de
+ VDD
amplificare [n jur de 200. Propune\i o solu\ie pentru
2.2 F
+ 10 V
m`rirea acesteia.
C
G
P 10.12. Repetorul proiectat la problema precedent`
T1
este excitat cu un generator de semnal av[nd impedan\a
T2
intern` de 50 k. Ce impedan\` de ie]ire vede sarcina ?
in
RG
P 10.13. Tranzistorul JFET din repetorul de tensiune
100 F
RS
3.3
M

prezentat [n Fig. 10.31 are tensiunea de blocare de -2 V ]i

out
620
curentul I DSS de 25 mA. Determina\i punctul static de
func\ionare. Indica\ie: porni\i de la valoarea cunoscut` a
tensiunii care cade pe rezisten\a RS ]i apoi neglija\i curentul
RE
bazei lui T2 [n raport cu valoarea curentului de surs` al
5.1 k
tranzistorului T1; dac` nu v` mai aminti\i rela\ia
I D = I S = f (VGS ) , c`uta\i-o [n Capitolul 7.
- V SS
P 10.14. Reproiecta\i circuitul din problema precdent`
- 10 V
(calcula\i noile valori necesare pentru rezisten\e) astfel [nc[t
Fig. 10.31.
fiecare din tranzistoare s` lucreze la un curent de 5 mA. C[t
va fi impedan\a de ie]ire ?