1.

Definitia teledetectiei Teledetectia este procesul de captare de la distanta mare a semnalelor emise sau remise de catre obiecte si procese si de descifrare a acestor semnale pt obtinerea de informatii despre obiectele si procesele respective. 2. Semnalele emise -sunt acele manifestari pe care obiectele le pun in evidenta ca urmare a modului lor specific de existenta in spatiu si de manifestare. 4. De cate feluri pot fi semnalele emise si de ce? active produsul unor emisii programate intr-un sistem tehnic si dirijate de la bordul aeronavelor in directia suprafetelor care sunt sau vor fi prospectate pasive produse in mod instantaneu de catre obiecte, exprimand caracteristicile proprii 5.-7. Spectrul electromagnetic Def.: este o alcatuire complexa fizico-chimica care include o multitudine de categorii de radiatii vizibile, radiatii invizibile, microunde, sunete, ultrasunete; este sursa de provenienta a semnalelor emise si remise. Are 2 surse naturale de provenienta: Soarele cea mai importanta sursa, difuzata atat in spatiile extraterestre cat si pe Pamant prin intermediul atmosferei. Pamantul in urma dezintegrarii din interiorul scoartei realizeaza emisii de radiatii gamma, radiatii calorice, si care ajung la suprafata scoartei terestre incarcand cu aceasta energie toate obiectele existente. 8. Ferestre atmosferice Alte radiatii ale semnalelor in masura sa strabata fara a fi alterate in spatiul atmosferic, care permit trecerea semnalelor prin atmosfera se numesc ferestre atmosferice.
1

9. Imaginile neconventionale sunt rezultatul sistemului complex de cartare a semnalelor emise si remise de diferite intensitati de la diferite distante si in concordanta cu sursele lor de provenienta care au condus la obtinerea imaginii aerospatiale. 10. Imaginea digitala este imaginea primara in procesul de inregistrare din teledetectie creaza o infatisare de imagini codificate abstracte, de aceea pe suprafata ei nu reperam infatisari sau fizionomii obisnuite; acest tip de imagine, printr-o prelucrare tehnica adecvata, realizeaza o diversitate de imagini aerospatiale cu o multitudine de aspecte si selectii de continut. 11. Tipuri de imagini de teledetectie color color natural cand toate structurile de obiecte si componente sunt retinute pe imagini aerospatiale prin cromatica lor caracteristica color spectro-zonal cromatica naturala suporta unele schimbari conditionate de benzile spectrale care au fost utilizate astfel ca unele dintre obiecte si componente se pot infatisa prin pozitia si forma lor dar prin nuante cromatice modificate color fals-color culorile sunt integral substituite astfel : verde prin rosu, albastru prin galben, rosu prin verde si galben prin albastru ; sunt conditionate de retinerea pe aceste imagini a unor informatii de un anumit grad de existenta. Ex pt bazine hidrografice stabilirea cu precizie a adancimilor, a chimismului, etc. 12. Aerofotogrammetria

Este ramura teledetectiei care vizeaza prospectarea arealelor geografice di spatiul atmosferic prin diferite modalitati de zbor; produsul final reprezinta fotografia conventionala (propriu-zisa) Surse: *producerea de fotografii aeriene prin prospectarea din atmosfera Pamantului; *prelucrarea ehnica mai avansata a imaginii de teledetectie. 13. Imaginile conventionale Sunt rezultatul aerofotogrammetriei. Aerofotograma este o imagine statica instantanee si obiectiva a suprafetei terestre. Inregistreaza si reda starea obiectelor si proceselor de pe suprafata terestra pe o durata de ordinul sutimilor de secunda. Cum in general majoritatea obiectelor nu sufera schimbari vizbile intr-un timp atat de scurt, se poate aprecia ca aerofotograma ofera o imagine statica a suprafetei terestre asa cum arata ea la momentul fotografierii. 14. Diferenta dintre imaginile conventionale si cele neconventionale In structura imaginii conventionale sunt prezente toate fizionomiile obiectelor si fenomenelor din spatiile survolate fara a se face nici o selectie sau codificare. 15. Fotointrepretarea si aerofotointerpretarea Aerofotointerpretarea = metoda de baza din aerofotogrammetrie cu sprijinul careia cu ochiul liber dar mai ales cu instrumente si obiecte adecvate sa fie extrase informatii de ordin calitativ si cantitativ pe care le detin fotografiile aeriene. Fotointerpretarea = prima intentie de acest gen s-a aplicat imaginilor fotografice, de aceea se numeste fotointerpretare. Imaginile se folosesc in scopuri practice, utilitare. 17. Aerofotointerpretarea tematica are doua sensuri: 1) aplicarea adecvata a acestei metode de lucru in diferite domenii de activitate tehnica, sociala, economica;
3

2) specializarea adecvata si diferentiata in cadrul aceluiasi domeniu de lucru al acestei metode. 18. Teledetectia prin mijloace pasive - se bazeaza pe captarea de la mari distante a categoriilor de semnale pasive emise in mod natural de obiecte si fenomene; - se refera la captarea unor semnale remise ca urmare a unei transmisii pregnante catre spatiile survolate care dupa ce vin in contact cu obiectele din spatiile prospectate isi modifica insusirile initiale ; - provin din prelucrarea unor fluxuri naturale de emisii din spectrele electromagnetice si din trimiterea acestora in directia spatiilor de investigatie. 19. Teledetectia prin mijloace active - in teledetectie pot fi folosite nu numai radiatiile solare si cele emise de suprafata terestra si obiectele de pe ea, ci se poate recurge la radiatii generate in mod artificial si care sa fie trimise spre suprafata terestra si captate dupa ce au fost reflectate de ea; este vorba de o iluminare artificiala a suprafetei terestre, ca in cazul fotografierii nocturne cu ajutorul parasutelor luminoase. 20. Obtinerea imaginilor prin televiziune - este vorba despre adaptarea sistemului TV in teledetectiee - se bazeaza pe doua insusiri: insusirea de a retine vizual pe retina pentru un anumit timp imaginea unui obiect o imagine de obiect alcatuita dintr-o multitudine si diversitate de puncte poate fi perceputa ca un mod global de imagini; - consta in captarea la bordul aeronavelor preponderent de tip satelitar a semnalelor emise pasiv de catre fiecare obiect component al fenomenelor spatiale prospectate. 21. Obtinerea imaginilor prin fototeleviziune
4

- imbina prospectarea imaginilor de tip neconventional de pe ecranul TV printr-un proces de baleiaj care consta in transmisia de la bordul satelitului prin semnale emise in directia unor statii de primire si captarea de la sol a intregii structuri a acestor imagini de TV. 22. Obtinerea imaginilor prin termografiere Termografiere = procesul tehnic de teledetectie care se bazeaza pe captarea de la distante mari a unor semnale termice emise pasiv de catre elementele componente spatiului geografic. Dinspre suprafata terestra sunt emise spre atmosfera radiatii infrarosii care provin din doua surse. Radiatiile din infrarosul apropiat provin numai din reflectarea de catre suprafata terestra a radiatiilor care vin de la Soare; radiatiile din infrarosul mijlociu si indepartat provin din reflectia de catre suprafata terestra si a obiectelor de pe ea infrarosii reflectate. Se poate realiza si noaptea insa nu si cand este innorat. 23. Obtinerea imaginilor prin radiometrie Radiometrele receptioneaza radiatiile electromagnetice cu ajutorul unor sisteme de baleiere optice sau cu antene. Radiatiile receptionate sunt dirijate spre detectori adecvati lungimii de unda; alternativ se trimite spre detectori si un flux de radiatii de referinta ai caror parametri sunt determinati cu precizie. Dupa amplificare semnalele electrice sunt inregistrate sau transmise la sol, unde pot fi vizualizate pe un tub catodic si fotografiate.

24. Obtinerea imaginilor cu scanere multispectrale Scanerele multispectrale aparate care exploreaza prin baleiere terenul, radiatia captata fiind dispersata si desompusa astfel in diverse benzi spectrale care sunt trimise catre detectori specifici. Semnalele electrice furnizate sunt inregistrate pe benzi magnetice si apoi transmise de la sol.

25. Obtinerea imaginilor cu radiolocatorul (radarul) Radio Detection and Ranging radarul este un sistem de detectie si localizare prin undele radio. Principiul de functionare: emiterea de microunde, cu intermitenta, si receptionarea lor dupa ce au fost reflectate de obiecte. Dupa timpul scurs de la emitere si pana la receptia semnalului reflectat se poate calcula distanta pana la obiectul respectiv. Sistemul operativ de radar pentru teledetectie se numeste SLAR (Slide Looking Airborne Radar), radar aeropurtat cu emisie laterala. 26. Obtinerea imaginilor cu LIDARul (radar laser) Principiul laserului consta in emiterea unui fascicul de lumina coerenta de catre un cristal sau o masa gazoasa atunci cand acestea sunt supuse unei excitatii externe. Lumina emisa este monocromatica; fasciculul de raze luminoase este ingust, ducand la o mare concentrare de energie pe suprafata pe care este proiectat. 27. Obtinerea imaginilor cu sonarul Pentru explorarea fundului bazinelor acvatice nu pot fi folosite decat undele sonore si ultrasunetele, care se propaga prin apa. In sistemul SONAR (= radar cu ultrasunete) un generator de ultrasunete este lansat in apa la mica adancime si emite ultrasunete care se propaga pana la fundul bazinului acvatic. Aici ele sunt reflectate si, in parte, se intorc spre suprafata, unde sunt captate de microfoane speciale (geofoane). Semnalele electrice modulate de microfon sunt amplificate si vizualizate intr-un cinescop, putand fi fotografiate. Trimitand ultrasunetele orientat, se poate baleia fundul bazinului acvatic pe linii perpendiculare pe directia de deplasare a navei care poarta aparatura. In felul acesta se obtine o imagine fotografica a fundului bazinului acvatic pe care se individualizeaza relieful submers si alcatuirea litologica. 28. Aerofotograma, imagine statica instantanee
6

Intrucat mijloacele de transport ale camerelor fotografice se deplaseaza cu viteze mari, pentru a evita trenarea imaginii pe materialul fotografic, este necesar ca timpul de expunere sa fie cat mai scurt. Expunerea tb sa fie insa suficient de indelungata pentru ca radiatiile sa impresioneze materialul fotografic in asa fel incat imaginea obtinuta sa redea cat mai bine detaliile din teren. S-a ajuns astfel ca timpul de expunere sa fie de ordinul sutimilor de secunda.Cum in general majoritatea obiectelor si proceselor nu sufera schimbari vizibile intr-un timp atat de scurt, se poate aprecia ca aerofotograma ofera o imagine statica a suprafetei terestre, asa cum arata ea in momentul fotografierii.

29. Aerofotograma imagine obiectiva Obiectivitatea imaginii fotografice are mare valoare pt fotointerpretare caci, in felul acesta, aerofotograma reda destul de fidel realitatea incat o poate inlocui pentru a permite efectuarea observatiei indirecte. 30. Ce sunt datele de identificare pt imaginile fotoaeriene Aerofotogramele se prezinta de obicei sub forma de copii pozitive de contact realizate pe hartie fotografica. De obicei sunt de forma patrata, de 23/23 cm. Pe aerofotograme sunt marcate unele date informative. Pe colturi sau pe mijlocul laturilor sunt indiciile fotogramei, sub forma unor crestaturi, cruciulite sau puncte care permit aflarea punctului central. 31. Claritatea imaginilor fotoaeriene - caracteristica importanta a imaginilor fotoaeriene, poate fi exprimata prin contururi nete ale obiectelor si detaliilor. Depinde de calitatile obiectivului camerei aerofotogrammetrice, de corectitudinea punerii la punct, de asezarea corecta a filmului si de planeitatea lui.

32. Puterea de rezolutie Reprezinta caracteristica ce arata limita celor mai fine detalii liniare care pot fi detectate pe aerofotograme. Ca si pentru obiectivul camerei, ea se exprima prin numarul de linii albe si negre care pot fi observate pe distanta de 1 mm. In cazul unui contrast puternic marimea detaliului ce poate fi detectat pe o aerofotograma cu putere de rezolvare de 20 linii/mm poate ajunge la 0,2 mm, dar pentru un contrast mai mic aceasta marime ajunge la 0,5 mm. 33. Imaginile fotoaeriene nadirale si inclinate 34. Imaginile fotoaeriene oblice si panoramice 35. Procedee de aerofotointerpretare 36. Criterii de aerofotointerpretare: forma si marimea FORMA se refera la aspectul imaginii ob reprezentat pe aerofotograma. Este unul dintre cele mai importante criterii de aerofotointerpretare, precum si de identificare obiectelor reale prin observatia directa. In recunoasterea obiectelor dupa acest criteriu un rol importanta il are scara. Destul de complicata este identificarea formelor dupa de relief, intrucat adancimile si inclinarea versantilor sunt exagerate. MARIMEA ob si a imaginilor. Desi marimea imaginii nu permite singura identificarea obiectelor, imppreuna cu forma poate duce la identificare. De exemplu, imaginea casei si cea a custii sunt asemanatoare ca forma, insa dimensiunile arata evident deosebirile dintre cele doua. Acest criteriu se poate aplica corect in functie de scara imaginilor, caci daca scara devine prea mica, odata cu pierderea formei, obiectele isi pierd si caracteristicile dimensionale. 37. Criterii de aerofotointerpretare: culoarea si tonul CULOAREA in cazul fotogr color si TONUL in cazul fotogr alb/negru.

CULOAREA este un criteriu sigur si usor de folosit, dar se impune ca redarea culorilor sa fie cat mai fidela si sa se cunoasca data aerofotogramei unele obiecte de ex vegetatia isi modifica culoarea dupa sezon. In cazul fotogr fals-color, fotointrepretatorul tb sa stie bine corespondenta reala a culorilor de pe aerofotograma sau stereomodel (verde=>rosu, albastru=>galben, rosu=>verde, galben=>albastru) TONUL are o valoare relativa, depinde de mai multe variabile. Diferite parti ale aceluiasi obiect pot sa apara in tonuri diferite, in functie de gradul de iluminare si de directia in care reflecta lumina. De exemplu fetele unui acoperis apar cu tonuri diferite si acest fapt isi are valoarea lui intrucat tocmai diferentierile de ton sugereaza forma obiectului. 38. Criterii de aerofotointerpretare: umbra si pozitia UMBRA = criteriu indirect de mare importanta, ea reda destul de bine forma unor obiecte izolate. Forma umbrei se aseamana adesea cu forma siluetei obiectului care o genereaza, de ex in cazul arborilor, caselor, etc.Lungimea umbrei indica inaltimea obiectului iar orientarea ei permite stabilirea punctelor cardinale sau a orei de fotografiere. POZITIA imaginii obiectului in raport cu imaginile altor obiecte poate ajuta la identif obiectului. Asadar, pozitia unei cladiri mari langa o cale ferata si legata printr-o strada sau sosea de o localitate duce la concluzia ca este vorba de o o gara, in timp ce o cladire asemanatoare dar situata la marginea unui oras, fara cale ferata in preajma, poate duce cu gandul la un spital sau la o cazarma. Modelele stereoscopice sunt mai potrivite decat aerofotogramele singulare pentru analiza pozitiei unui obiect, deoarece ele redau si pozitia in plan vertical exprimand mai bine raporturile dintre obiecte. 39. Criterii de aerofotointerpretare: densitate si dispersie DENSITATEA imaginilor unei categorii de obiecte poate servi drept criteriu de intrepretare si identificare a acestora. De ex,
9

densitatea arborilor dintr-o plantatie este mai mica decat intr-o padure naturala de aceeasi specie. Densitatea retelei hidrografice poate exprima gradul de permeabilitate al rocilor care alcatuiesc regiunea, dar si informatii climatice. DISPERSIA, adica gradul si modul de impprastiere a obiectelor pe o anumita suprafata poate fi un crit de aerofot. De ex existenta unor bolovani mari dispersati pe un relief slab ondulat permite sa se traga concluzia ca este vb de blocuri eratice. 40. Criterii de aerofotointerpretare: textura si structura TEXTURA reprezinta marimea punctelor care redau obiectele prea mici pentru a apara cu imagini distincte la scara fotogramei. Deci ea depinde de marimea obiectelor si de scara fotogramei. Se pot stabili scari de textura, deosebindu-se texturi foarte fine, fine, mijlocii, grosiere, foarte grosiere, eventual si cu grade intermediare. Permite sa se deosebeasca intre ele culturile agricole, deoarece paioasele si pl furajere apar cu txt fina sau f fina, prasitoarele au txt mijlocie, cartofii si sfecla de zahar au txt grosiera, vita de vie cu txt f grosiera. STRUCTURA poate servi la identificarea unor categ de obiecte si procese geografice. De ex structura divergenta a retelei hidrografice poate indica o miscare de ridicare a scoartei terestre; o structura radiara centrifuga poate trada existanta straveche a unui con vulcanic etc. In multe cazuri la identificarea obiectelor individuale sau a gruparilor de obiecte este suf un sg criteriu, dar mult mai facila si mai exaca devine identificarea prin utilizarea mai multor criterii deodata. 43. Aerofotointerpretarea reliefului Pt a realiza o fotointerpretare cat mai corespunzatoare a reliefului este necesara respectarea unor masuri si operatii de lucru, acestea vizand o serie de cerinte cu specific tehnic fotogrammetric, o anumita pregatire geografica generala, cat si una speciala in domeniul geomorfologic.
10

-alegerea materialului fotogrammetric se face in functie de unele caracteristici tehnice specifice: categoria de imagine in functie de pozitia axului optic de aerofotografiere; scara aerofotogramelor; tonul sau culoarea filmului sau aerofotogramelor. Aceste cerinte sunt determinate de scopurile aerofotointerpretarii: analiza reliefului la nivel de forme majore sau microforme; gradul de fragmentare al reliefului, etc. -intocmirea tipului de fotoasamblaj se face in raport de metodologia fotointerpretarii, folosind diferit cuplurile de imagini stereoscopice. -echiparea fotoasamblajelor cu diferiti coeficienti matematici necesari efectuarii de masuratori si calcule pe imaginile aerofotogrammetrice. Aici se includ calcularea scarii proprii, stabilirea punctului central sau de baza, determinarea punctelor principale pe cupluri, etc -alegerea instrumentelor pt fotointerpretare se stabileste in functie de scopul urmarit in analiza reliefului. Pot fi utilizate stereoscoape de diferite fabricatii si conditii de dotare, interpretoscoape, etc. -fotointerpretarea reliefului se face in conditi de laborator cand necesita un sistem complex de analiza si pe teren unde identificarile directe permit o cunoastere detaliata. 44. Aerofotointerpretarea elem de hidrografie Aerofotograma reda fidel prezenta apei la suprafata terestra. De asemenea, datorita caracterului indicator al unor obiecte si fenomene, exista posibilitatea de a depista, pe aerofotograma, apa freatica. Cursurile de apa din albie sau apa bazinelor lacustre se imprima in imagine in geneeral in nuanta mai inchisa a cenusiului, deoarece coeficientul de remisie a apei este mic si chiar foarte mic. Numai apa brizanta a valurilor sau a repezisurilor apare in culoare mai deschisa sau alba.

11

In fotointerpretarea elem hidrologice ale s terestre se utilizeaza, in functie de problemele urmarite, imagini luate in diferitele domenii spectrale ale radiatiei electromagnetice. 45. Aerofotointerpretarea conditiilor climatice si meteorologice In fotointerpretarea aspectelor climatice si meteorologice, fotointerpretatorul se bazeaza pe analiza elementelor componente ale peisajului aerofotografiat si pe legatura acestora cu conditiile climatice si meteorologice. Pe aceasta cale, fotointerpretatorul poate ajunge sa deduca o serie de informatii asupra caracteristicilor unor factori climatogeni, cat si asupra valorii si regimului unor elemente climatice. Indicatorul cel mai important este vegetatia, indeosebi cea spontana, dar si cea cultivata. Se cunosc in general cerintele climatice ale diferitelor specii de plante si formatiuni vegetale, incat prezenta lor permite sa se deduca, cu aprozimatie, valori medii si extreme ale temperaturii, cantitatea si regimul precipitatiilor. Unele aspecte ale activitatii umane pot furniza de asemenea informatii climatice. Astfel din arhitectura cladirilor se pot trage unele concluzii: acoperisurile cu inclinare mare indica precipitatii si indeosebi zapada abundenta; cosurile numeroase si cladirile indistriale bine inchise atesta existanta perioadelor geroase, la fel si prezenta serelor; prezenta sistemelor de irigatii indica frecventa secetelor si insuficienta precipitatiilor, etc. 46. Aerofotointerpretarea vegetatiei spontane si cultivate Fotointerpretarea vegetatiei are doua aspecte tematice fundamentale: a) de cercetare si evaluare geobotanica stiintifica b) de aplicatie practica in economie a comp si calitatii masei vegetale Vegetatia apare nemijlocit in imagine, in special in stereograma. Ca atare, putem analiza la stereoscop, in detalii, in
12

functie de scara, fizionomia, aranjamentuls spatial, forma si culoarea sau nuantele specifice diferitelor formatiuni vegetale. La fotointerpretarea vegetatiei e f importanta calitatea materialului aerofotogrammetric. Criteriile de identificare a speciilor vegetale sunt configuratia (forma) si umbra, culoarea si tonul, textura, structura sau modelul. 48. Aerofotointerpretarea cailor de comunicatie Pe fotogramele aeriene pot fi detectate cu usurinta caile ferate. Desi sunt inguste ele apar vizibile pe aerofotograme la scara mare, datorita contrastului cu mediul inconjurator. Unele caracteristici ca ramblee, deblee, tuneluri etc pot si observate mai ales pe modelul stereoscopic. Se pot identifica usor garile, dupa cladirile de pe marginea cailor ferate, dupa localitaile care se afla in apropiere. Caile rutiere se pot vedea bine pe fotogramele aeriene, se pot identifica si tipuyrile acestora. Atat pentru caile ferate cat si pt cele rutiere se pot face aprecieri exacte asupra conditiilor geografice din lungul traseului lor si din vecinatate. Se observa relieful si problemele pe care le genereaza, raurile pe care le traverseaza, reteaua de localitati si pozitia cailor fata de asezarile omenesti. 49. Aerofotointerpretarea activitatilor de profil agricol Din analiza elementelor componente ale peisajului agrar se desprind doua grupuri speciale de de elemente: elemente relativ constante (elemente de nivelment ale reliefului, elemente de planimetrie) si elemente variabile (structura si textura solului, conditiile de umiditate, etc.). Principalele grupe de utilizare a teritoriului sunt descifrabile pe stenogramele simple pancromatice pe baza texturii, nuantei, formei si dimensiunilor. D. Steiner distinge 3 grupe mari de suprafete agricole cultivate:
13

- cerealiere, cu ton gri, cu habitus laptos si granulatie fina - plante prasitoare, cu aspect aranjat ordonat, cu granulatie groasa - terenuri proaspat recoltate, in care textura este foarte fina, tonul luminos si deschis 50. Aerofotointerpretarea activitatilor de profil industrial Fotointerpretarea nu poate oferi informatiile exacte pe care le furnizeaza statisticile despre felul, volumul si valoarea productiei, nr de angajati, etc, dar poate pune la indemana geografului unele informatii precise despre localizarea si tipul intreprinderilor industriale, relatiile cu diverse elemente geografice, precum si unele aprecieri asupra intensitatii activitatii industriale. Intreprinderile industriale apar pe fotogramee aeriene prin cladirile si instalatiile lor, caile si mijloacele de transport pe care le servesc, etc. Detectarea si identificarea intrep industriale se face utilizand diverse criterii. Forma si marimea cladirilor pot sugera tipul de intrep ind pe care o adapostesc. Astfel in ind siderurgica si metalurgica caracteristice sunt halele mari, adesea larg deschise pentru aerisire, cu cosuri care scot fum si gaze; Utilajele exterioare sunt vizibile pe fotogramele aeriene si aspectul lor poate sugera tipul de intreprindere industriala. Instalatiile anexe pot fi criterii sigure: turnurile de racire sunt caract pt termocentrale, dar pot fi gasite si la intrep siderurgice. Caile si mijloacele de transport pot sugera felul intreprinderilor. Cisternele indica ind chimica, uneori chiar si tipul de ind chimica. Degajarea de fum, gaze si praf poate fi observata pe fotog aeriene. Fumul abundent e caract termocentralelor care folosesc carbuni sau pacura, dar si de la cocserii.

14