P. 1
MEDICINA EGIPTEANA

MEDICINA EGIPTEANA

|Views: 372|Likes:
Published by as20filia

More info:

Published by: as20filia on Dec 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/03/2015

pdf

text

original

MEDICINA EGIPTEANA

Scriitorii greci Teofast, Dioscoride si Galen citeaza permanent retete pe care le detineau de la medicii egipteni sau, mai exact, pe care le studiasera, dupa cum spune Galen, consultand lucrarile pastrate in biblioteca templului lui Imhotep, de la Memfis, inca accesibila in secolul II e.n. si unde se instruise, cu sapte secole mai inainte, Hipocrat, parintele medicinii. Abia dupa 1875 au putut egiptologii sa-si dea seama, in mod direct, de ceea ce a insemnat medicina egipteana, gratie publicarii a mai mult de jumatate de duzina de suluri de papirus, provenite din Egiptul de Sus. Cele mai importante sunt: Papirusul Ebers (1875), Papirisul de la Kahun (1898), Papirusul de la Berlin (1909), Papirusul Smith1(1930). Aceste documente difera prin continut, metoda de expunere, prin spiritual care le anima. Papirusul Ebers (dinastia a XVIII-a) si Papirusul de la Berlin (dinastia a XIX-a) contin , in special, culegeri de retete medicale, care nu exclude insa descantecele vracilor. Papirusul de la Kahum, relative scurt, este de o precizie si de o sobrietate remarcabila. Papirusul Smith (dinastia a XV-a) se distinge intre toate celelalte prin obiectul sau: expuneri de cazuri chirurgicale, cat si datorita aspectului sau cvasistiintific. INCEPUTURILE MEDICINII. Bolile, cel putin cele interne, au fost considerate mult timp de catre egipteni ca opera a unor factori supranaturali, “un zeu sau o zeita, un mort sau o moarta, un dusman sau o dusmanca”, care reusisera sa se ascunda intr-o fiinta omeneasca, devenita, in adevaratul sens al cuvantului, o fiinta “posedata”. Cum sa le alungi de acolo, daca nu prin procedee tot supranaturale, a caror practica era rezervata vrajitorilor si magicienilor. Acestia cunosteau formulele de natura sa indeparteze orice boala. Desigur in conceptia celui care vindeca, puterea cuvintelor magice era cea care trebuia sa ajute bolnavul. Cu toate acestea, formula era insotita de un tratament. Este posibil ca un medicament sau altul sa se fi dovedit eficace, independent de formula magica, bolnavul uitand cuvintele ce trebuiau rostite sau ezitand cu buna stiinta sa le mai pronunte. Experinta repetandu-se, s-a luat obiceiul sa se foloseasca numai medicamentul, si astfel medical s-a substituit vraciului. Transformarea in practica rationala a medicinii nu afost, de altfel, niciodata completa. Medicii se complaceau in a sublinia valoarea unor remedii carora le atribuiau o origine cereasca. Cutare document a fost gasit, se zicea “printe scrieri vechi sub picioarele lui Anubis, la Letopolis”(E., nr. 856), si cutare remediu contra mancarimilor “fusese descoperit cu ocazia unui inventar in templul lui Onnofris”(E., nr.589). Chiar mai mult, erau boli pe care medicii renuntau sa le ingrijeasca si al caror tratament il lasau in seama vracilor; intepatura de scorpion, de exemplu, pentru care papirusurile medicale nu propun nici un medicament, dar pe care o poate vindeca repetarea unei incantatii a lui Isis sau Thot; sau inghitirea unei ape cu virtuti magice pe care le capatase prin contactul cu figurine si texte gravate pe statui “lecuitoare”. MEDICII. Atat deprinderea medicinii, cat si a celorlalte meserii se transmitea din tata in fiu; la fel cum un preot transmitea secretul formulelor si riturilor aceluia dintre copiii sai care trebuia sa-I urmeze, tot astfel, un medic comunica stiinta sa
1

Prescurtari: B - Papirusul de la Berlin; E - Papirusul Ebers; K - Papirusul de la Kahum; S papirusul Smith.

fara sa mai vorbim de chirurgic. Bolile la care ei fac aluzie. In ce constau aceste notiuni si ce stiau egiptenii despre structura corpului omenesc? Trebuie sa recunoastem ca omul a ramas in mare parte pentru ei o fiinta “necunoscuta”. simte ceva venind de la inima. fie (pe o parte) oarecare. Dupa cele relatate de Herodot(II. nr. in ansamblu. care se aflau in fruntea atelierelor (scriptoria). Medicii egipteni erau functionari de stat. dupa moarte. Exista in ea vase care duc la fiecare membru. pare-se. In ciuda cunostintelor pe care ar fi trebuit sa le furnizeze practica mumificarii. caci vasele acesteia duc la fiecare din membre. E . fie pe ceafa.Papirusul de la Kahum. toata lumea era ingrijita absolute gratuiti. Cei mai favorizati erau atasati personal faraonului in calitate de “medici ai Curtii”. titlul de “medic sef al Sudului si al Nordului” ne este de asemenea. K .Papirusul Ebers. nr. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA: INIMA. prin termenul sema. Un simptom comun tuturor acestor boli este tusea care face “sa apara si sa se formeze o hernie”. si asa se face ca ea vorbeste in vasele fiecarui membru”(E. “fiecare medic trata o singura boala. daca nu putem. Herofil din Alexandria. S papirusul Smith. Data fiind nesiguranta lor in materie de anatomie si idea pe care ei si-o faceau despre “mersul inimii” si despre rolul “vaselor”. numite “Case ale vietii”. orice vraci pune degetele(fie) pe cap. laringete si bronsite. tanarul practician putea sa-si completeze cunostintele dobandite de la tatal sau in anturajul invatatilor medici.e.CAILE RESPIRATORII. In ce priveste acelea pe care orice medic. un “medic inspector al Curtii”.854). a masurat pulsul numarand pulsatiile cu ajutorul unui orologiu cu apa.fiului care. in fruntea lor gasim un “decan al medicilor Curtii”. . insotit de explicatii care lamuresc unele expresii tehnice si servesc drept comentariu la acest text.. In expeditiile militare.care in mod obisnuit se traduce prin “plaman”. cunoscut. 1 Prescurtari: B . Se pare ca ei nu stiau de existenta rinichilor. Papirusul Ebers ne-a pastrat un tratat Despre inima. dupa o justa observatie a Papirusului Ebers (E. toate organelle aparatului respirator. cat despre inima. un grec originar din Egipt. adica batând intr-un ritm marcat prin pulsatii. egiptenii nu puteau decat sa dibuie cand puneau un diagnostic si cand hotarau tratamentul in bolile care afectau diverse viscere. Astfel. fie pe inima. fie pe ambele picioare. Abia in secolul al III-lea î.Stim insa cu certitudine ca au existat in toate epocile. un “medic sef al faraonului”.864).. orice preot al lui Sekhemet. nu s-au gandit niciodata sa le numere. Sa punem deci pe seama egiptenilor observatia ca inima se manifesta “vorbind”. pe care. ar fi. si in calatorii. ii prelua functiile. BOLILE INTERNE. o clepsidra de dimensiuni mici. Iată cum incepe: “Punct de plecare al Secretului medicului: cunoasterea mersului inimii (=fiziologia) si cunoasterea inimii (=anatomia). fie pe ambele brate. dentişti si oculişti limitati la specialitatea lor. 92).ei intelegeau. nu exista o scoala de medicina. Orice organizare administrativa presupune o ierarhie: existau deci “sefi ai medicilor”. 84). fie pe maini. dar in unele institutii. cu exceptia afectiunilor plamanului propriu-zis. La drept vorbiind. ramanem totusi surprinsi de explicatiile pe care ei le dau referitor la rolul muschiului cardiac si a ceea ce ei numesc “vase”. explica Diodor din Sicilia (I.n. fara sa ne expunem ridicolului sa le reproşăm ca nu au descoperit circulatia sangeleui inainte de Harvey.Papirusul de la Berlin.. notiunile lor despre organelle interne au fost intotdeauna foarte vagi. medicii fiind intretinuti pe cheltuiala societatii. nu mai multe”. unde scribii se ocupau cu intocmirea sau recopierea documentelor consecrate medicinii. se pare.”medici sefi” si “medici inspector”. fara ca sa le precizeze vreodata natura.

In Papirusul Ebers se gaseste un mic tratat. In papirusurile medicale mai sunt semnalate si alte afectiuni ale vezicii sau uretrei. de un al doilea examen. atunci cand bolnavul simte dureri la urinat: sare de nord si smantana.In lipsa de informatii clinice. telina. un medicament curios. facand apoi un supozitor care va fi pus in anus”(E. nr. Sa se dea bolnavului timp de patru zile”(B. ulei sis are. Un tampon care se introducea in anus pentru a vindeca hemoroizii. nr. fara ca bolnavul sa-si dea seama: planta. De asemenea se foloseau supozitoare. lichide lasate in intestine toata noaptea. 21 de medicamente contra tusei. gasim. Ele sunt in numar de douazeci si se adreseaza practicienilor carora trebuia sa le serveasca drept ghid la examinarea bolnavului. necesitand din nou diagnostic.. De pus intr-un vas. . folosind in mod obisnuit de medici (in acest caz): planta-pakhreset si samburi de curmale. ar putea sa se refere la o uretrita acuta.188). coriandru. pepene verde. Este vorba. alegerea tratamentului. bere dulce.. Bolnavul a admis medicamentul”(E. S papirusul Smith. Astfel: “Remediul pentru a face sa dispara tusea: smantana. Medicamentele se administrau in moduri diferite. “Dca examinezi un bolnav care are o jena la stomac si se simte prea ingreuiat pentru a putea manca ceva. nr.139).. cel putin in Papirusul Ebers.31). aproximativ douazeci de remedii.ibu.. dintr-un tratat magic: urina de baiat care nu a ajuns la pubertate.Papirusul Ebers. miere in parti egale.Va trebui sa-l vezi din nou si.143).chimen muiat in miere. care are pantecul constipat. despre care se spune in Papirusul Ebers ca era “cauzata de un zeu sau de un mort. Acestia sunt doua “vase” care . dupa cum am spus. nici o aluzie la rinichi. Cand fiertura va fi gata. atunci iti vei spune: ficatul este de vina. astfel ca merge anevoie. daca-I gasesti tot corpul fara fierbinteala. destinata “sa faca sa dispara o durere violent in timpul mictiunii”(B.” Acest prim examen.Papirusul de la Berlin. obiectul preocuparilor unui specialist. miere. nepunticioase pentru a vindeca o boala. Orificiul rectului facea. Astfel: “Remediu pentru a face sa dispara o senzatie de arsura la vazica. nr. se pare.314). cu diagnostic si cu indicarea tratamentului. apoi un al treilea examen. motivul e ca ei isi dadeau seama ca remediile lor erau prea slabe. căprişor parfumat. dupa acelasi papirus. atunci iti vei spune despre acest caz: Boala se intinde si mistuie.. Un loc deosebit este rezervat mierei. –Si vei recurge la tratamentul secret cu plante. ca sic and s-ar fiebe boabe. de origine foarte veche (si a carui interpretare este in multe privinte dificila). ca si un om suferind de o inflamatie a anusului. plecand de la inima. consta dintr-un medicament care continea: tamâie. atunci va trebui sa-l examinezi in pozitia culcat. care va fi asezat la foc. Iata acum. răşină de teberint. dupa toate aparentele. intre altele.. CAIE URINARE. partea dreapta fiind calda. nr. precum si pansamente. punrea diagnosticului. In ce priveste Papirusul de la Berlin. reprodus. De injectat in anus(E. Daca medicii au adoptat acest medicament. el indica 18 medicamente. iar laptele de 7 ori. Medicina egipteana ne face. iti vei spune: ficatul nu mai este astupat si este spalat. Daca gasesti ca are fierbinteala in corp si o jena la stomac. 1 Prescurtari: B . actionand in pantecele unui individ”. de o cistita acuta. iar inima ii bate repede. pacientul va mesteca aceste roscove si le va inghiti cu acel lapte timp de patru zile”(E. o caldura insotita de vanturi numeroase. tampoane din tesut vegetal. va fi urmat. sare. dupa care ii palpezi din nou pantecul. care va permite sa se constate eventual reusita: “Dupa aceasta daca gasesti doi curenti in corpul bolnavului. De framantat laolalta. duc urina direct la vezica. smantana este recomandata de 9 ori. compozitia unui supozitor: “Remediu pentru a face sa dispara caldura la anus si la vezica. O alta reteta.265). dupa Papirusul Ebers.Papirusul de la Kahum. nr. constand mai ales din potiuni si electuarii. patru zile mai tarziu.remenet.. numit “paznicul anusului”. TUBUL DIGESTIV. ulei de ben. mentionata de 12 ori. fara indoiala. K . iar partea stanga rece. In Papirusul Ebers sunt propuse “pentru disparitia hematuriei parazitare (numita aâa) din pantece si din inima”. E . El precizeaza. Alt remediu: Lapte de vaca. roşcove. Se beau sau se mestecau folosindu-se Berea pentru a usura ingurcitarea. Plamadeala filtrate cu apa se va da apoi bolnavului ca s-o bea patru dimineti la rand. intitulat: Instructiuni pentru a ingriji pe cineva care sufera de stomac.

mustele sunt cauza lor principala. Medicamentele se compuneau mai ales din tămâie. fie cu ajutorul unor colire lichide.miros raspandesti? (spune medical bolnavei). pana se ajunge la mirosul pe care-l exala”. dintre care unele se regasesc in medicina greceasca si chiar in credintele populare ale unor tari in occident. Cum se explica faptul ca unii medici. contemporani cu chirurgii atat de evoluati au putut sa recomande medicamente izvorate din imaginatia unor criere primitive. Printre bolile care afecteaza mediile transparente ale ochiului. fara efect. se va naste o fata. Metritele sunt indicate prin simptomele cele mai caracteristice: senzatia de arsura in uter si hipertrofia colului uterin. in oarecare masura. laudanum de pus in ochi. la farmece. probabil. se pare ca afectiunile uterului erau foarte frecvente. probabil. Subiect deosebit de important in vechiul Egipt. dar care ne permit sa ne dam seama. Numai un vrajitor putea recomanda “apele murdare rezultate de la spalatul rufelor” pentru vindecarea durerilor de ceafa si de ochi. In aprecierile asupra farmacopeei egiptene distingem doua categorii de medicamente: cele extrase din tratatele de magie. in mare parte. nr. lumina. galena. care adesea nu prezinta mare interes. din cauza ca drogurile furnizate de retetar se dovedeau. care nu puteau da rezultate prea bune. Blefarita era tratata fie cu ajutorul pomezilor. sa cunoasca. pastrat in Papirusul Ebers. vecine inca cu barbaria. si pentru tratarea cataractei. faina de colochinta. E . in fiecare zi. argile colorate). expuneau femeia la accidente serioase. Se indica un singur tratament: injectii vaginale. . Remediu pentru a face sa dispara trahomul ochilor: fiere de broasca testoasa. cornea si cristalinul. Oculistii erau numerosi in epoca stapanirii faraonilor: ei se bucurau de o reputatie care trecea peste granitele tarii. sarcinile repetate. K . caracterizat printr-un miros pe care il aseamana cu acela al carnii fripte. munca istivitoare inainte de nastere. era combatut printr-un tratament care ne face sa intrevedem homeopatia: “ Ce . Daca nu va germina nici unul nici altul femeia nu va avea copil (B. Femeile se preocupau. inainte de nastere sexul copilului pe care il vor adduce pe lume. si cele redactate de medici. ea va avea copil. ineficiente. aceste procedee. In realitate.Papirusul Ebers. asa ca se recurgea. Este vestit acel pronostic facut prin cercetarea urinei: “Mijloc de a recunoaste daca o femeie va ramane insarcinata sau nu: (vei pune) orz si grau (in doi saci de panza) pe care femeia ii va uda cu urina sa. De asemenea.OCHII. dupa ideile lor proprii si din propria lor experienta. in asemeanea cazuri. unde casatoriile precoce. crisocol. De exemplu: gainat de pelican sau excremente de crocodil intrebuintate pentru vindecarea pterigionului. Grecii au fost aceeia care au tratat primii cataracta cu mijloace chirurgicale. lipsa de igiena. Oftalmiile au figurat intotdeauna printre plagile Egiptului. tin de magie o intreaga serie de medicamente de-a dreptul “excrementiale”. frunze de salcam. GINECOLOGIA. caldura. Tratatul Despre ochi.Papirusul de la Berlin. vom retine aici leucomul si cataracta. Tot astfel. S papirusul Smith. Respectful traditiei. daca graul germineaza primul.. precum si obiceiurile clientelei explica. magia se asocia cu tratamentul medical pentru a face sa dispara “cresterea apei in ochi”. de cunostintele pe care le aveau oculistii. se vor pune curmale si nisip in cei doi saci. FARMACOPEEA. de asemenea.199). “Vălul alb” care acoperea cornea se trata cu unguenti sau prafuri preparate de obicei pe baza de minerale(granit. praful. Daca (orzul si graul) germineaza amandoua. Putem adauga ca medicamentul 1 Prescurtari: B . Cancerul uterului.Papirusul de la Kahum. deci cataracta. Daca ea raspunde: raspandesc un miros de carne arsa…. Papirusirule medicale ne-au pastrat o serie de pronosticuri ciudate. Daca orzul germineaza primul. Este inutil sa mai spunem ca aceasta medicatie era. tot asa. se va naste un baiat. contine aproape o suta de retete. atunci ea trebuie afumata cu tot soiul de carne arsa.

Totusi.Papirusul de la Berlin. 1 Prescurtari: B . Acestea sunt coincidente care constituie exceptii. S papirusul Smith. teleina. de caiine. de porc sau de broasca testoasa. semintele si coaja de ricin folosite pentru intretinerea si regenerarea parului. fierea de bou. arama. coclochina. ricin. in caz de hemeralopie. in plus. lapte de femeie. Orice fiere contine acid colalic. era superioara drogurilor de origine magica. de bou. pesti din Nil si diverse vietuitoare din balti.Papirusul de la Kahum. putinul pe care il stiau egiptenii avea poate meritul de a fi descoperit cu aproape treizeci de secole inaintea erei noastre.cu puteri magice era asociat cu vreun produs natural. iar chimistii prepara acum pe cale sintetica cortizonul. carne proaspata (in special in chirurgie). Desigur. curmal. Ceea ce am aflat cand Maspero a formulat aceasta opinie in 1876. petrol. care se recomanda atat de des in bolile de ochi. de capra. multe medicamente nu erau eficace. caprisor. dura. Cu mii de ani in urma. de pisica. de porc. de oaie. prezenta calitatii asemanatoare. fara indoiala. In retete pare sa predomine in compozitia medicamentelor diferite substante. pepene galben. totalitatea plantelor si ierburilor comestibile sau placut mirositoare: castravete. Fie ca e vorba de farmacie fie ca e vorba de medicina. miere si ceara. ceapa. ficat crud sau extract de ficat. cat si pentru a inlesnii evacuarea intestinului. de hipopotam. Iar daca medicii din zilele noastre prescriu ca remediu. experienta le aratase egiptenilor ca anumite substante. alabastru. Din regnul animal: carne grasa. grasime de leu. de fapt. asigurand eficacitatea leacului. . plecand de la acest acid. de sarpe. care se da femeilor suferinde de o boala a uterului asociata cu tulburari de vedere. au proprietati curative. dar complexe si associate eventual cu substante toxice. de gasca. nebanuite de ei. ienupar. in multe cazuri. orz.. sange de magar.produse din regnul vegetal. medicii faraonilor recurgeau la inhalatii placut mirositoare in tratamentul tusei si recomandau bolnavilor o supraalimentare cu ajutorul unor substante grase. fructele. deci in stare pura. cleiul. pepene verde. ale carui proprietati binefacatoare ei le constatasera. de liliac. animal si mineral. Din regnul vegetal avem: toti arborii si arbustii care cresc la tara si prin gradini salcam. in stare natural. cereal cultivate de egipteni: grau. proprietati pe care le datorau prezentei. usturoi. natron. in totalitatea lor. Cei vechi nu aveau ca noi posibilitatea de a alege intre o vitamina preparata pe cale chimica . E . ei om fac fiindca stiu ca aceast organ este bogat in vitamine. roscov. de porc. sucul lor. galena sau colir negru. spre exemplu. granit. de ţap de munte. Multe dintre preparatele mentionate sunt si astazi in uz. de broasca testoasa. rodie. vegetale sau animale.toate aceste vegetale cu frunzele. a unor substante pe care noi le utilizam nemijlocit. de vaca. nu corespund exigentelor si conceptiilor modern si. si diversele substante avand aceeasi eficacitate. K . Regnul mineral este de asemenea prezent in colectia de medicamente: arsenic. persea. Egiptenii ignorau sau nu stiau acest lucru si totusi recomandau in hemeralopie ficat de bou. de capra. Sa vedem acum acum care era valoarea retetelor prescrise de medici. alac.Papirusul Ebers. ficat de bou si de magar. grauntele. Tot asa stau lucrurile si cu medicatia de fiere de pasare. sicomor. acesta. si trebuie sa recunoastem ca retele egiptene. vinul de strugure si vinul de palmier. smochin. dupa publicarea Papirusului Ebers a facut sa mareasca stima medicilor din vechiul Egipt. Probabil ca ficatul crud de magar.

Bibliografie: 1 Prescurtari: B .Papirusul de la Kahum.Papirusul de la Berlin. E . K .Papirusul Ebers. . S papirusul Smith.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->