Sunteți pe pagina 1din 1

Catalonia i-a pstrat cultura specific i actualele frontiere nc din secolul al XIII-lea, iar ntre 1931 i 1939 forma

Republica Catalan care a opus o rezisten nverunat regimului franchist. Pentru catalani ns, dincolo de a fi o regiune, o parte component a teritoriului spaniol, Catalonia reprezint cu mult mai mult: este teritoriul unei naiuni, catalan, diferit de cea spaniol, din care acetia consider c nu fac parte, n pofida apartenenei lor la statul spaniol. Rdcinile acestei ambivalene se pierd n istorie, actuala Catalonie fiind succesoarea unuia dintre cele mai vechi state iberice: Principatul Barcelona, creuzetul viitoarei naiuni catalane. Acesta a fost fondat, dup istoriografii catalani, n jurul anului 987, cnd contele Barcelonei nu a recunoscut suveranitatea regelui Franei, Hugues Capet, asupra teritoriilor stpnite de el. Acestea corespundeau, n limite aproximative, teritoriului comunitii autonome de astzi, chiar dac unii naionaliti catalani l extind i spre nord, n zona catalan din Rousillon-ul francez. Pe de alt parte, Catalonia este i o individualitate economic. Statutul de frunte pe care l deine n economia spaniol are i el vechi antecedente, zona fiind una dintre cele mai timpuriu industrializate din ntregul spaiu iberic. Dinamismul dezvoltrii economice s-a meninut i dup integrarea n statul spaniol, burghezia catalan, alturi de cea basc, fiind printre cele mai influente din ntreaga clas politic spaniol. Aceasta a constituit fora motrice a dezvoltrii societii, dar i a afirmrii unor puternice micri naionaliste n cele dou inuturi istorice. Astfel, pentru a-i apra interesele economice, antreprenorii au revendicat din ce n ce mai mult autonomia n raport cu puterea central, adoptarea conceptului de naiune fiind un puternic stimul n acest sens (Loyer, 1995)1. In prezent, majoritatea catalanilor sunt naionaliti, ns dintre acetia, doar o mic parte revendic separarea de Spania. In general, catalanii se consider ca o avangard a Spaniei din punct de vedere economic, politic i cultural, prefernd viitorul Cataloniei ca parte integrant dintr-o viitoare Europ a regiunilor, ca structur supra-statal, n defavoarea guvernului central de la Madrid.

n Dictionnaire de Gopolitique, coord. Yves Lacoste, Flammarion, Paris.