Curente si miscari in artele plastice

Arta bioptic ofer posibilitatea relurii unor mijloace de exprimare cunoscute n arta modern, folosind introducerea n compozitii a stimulilor binoculari diferentiati, fapt ce conduce la stiluri derivate, dar si la extinderea interpretrilor creatiilor controversate ale marilor artisti din ultimul secol. n tabelul alturat prezint o inventariere a curentelor si miscrilor mai importante (denumire, principali precursori si promotori), cu definitii simplificate chiar si fat de acelea ale dictionarelor (din care de fapt au fost extrase47)) pentru a face posibil o parcurgere rapid a lor, n scopul observrii unor trsturi generale, dar si a unor particularitati ce ar justifica reluarea lor n cadrul bioptic. n acest fel poate c apar mai explicite enunturile despre "aleatoriul si inflatia de idei" sau despre succesiunea util, trebuint, saturatie (satietate) pe care le dezvolt n aceast carte. Compozitiile din artele plastice ale secolului XX, pe lng interesul provocat de stranietatea lor, au valente n decorativ. Suprafaa tabloului abstract ntrerupe, prin disonante, ordinea, uneori, obositoare a interioarelor. Comunicarea cu creatorii de art abstract, prin expozitii, este limitat de insuficienta mijloacelor de redare a strilor de inspiratie. Prezint mai jos principalele curente si miscri artistice ncepnd cu impresionismul pentru a evidentia posibilele aplicatii ale mijloacelor bioptice ce le propun asa cum rezult din testele DR1,DR2,DR3,DR4,DR5,DR6,DR7,DR8,DR9,DR10a,DR10b,DR10c,DR11, Stilurile artei abstracte pot deveni elemente de structur n arta bioptic, fr a produce oboseli eclectice (eclectisme saturante), dimpotriv vor face posibile nebnuite transferuri ale strilor de inspiratie artistic.

Curente si miscari artistice secolul XIX

Denumire, deceniu (d), reprezentanti Idei principale La originea denumirii se afl tabloul lui C. Monet,, Impresie,, rsrit de soare. Impresionistii recurg la culorile pure (direct din tub). n miscarea ochiului culorile se amestec (tonuri sintetizate de retin). Cel mai puternic efect de lumin l creeaz complementarele juxtapuse. Fiecare culoare rosu,, galben,, albastru cheam n ochi complementara ei: verde,, violet,, portocaliu. O alt caracteristic este actiunea aspectului pasager din natura nconjurtoare cu estomparea formelor. Divizarea prin tuse mici a suprafetelor colorate asigurnd prin contrast simultan amestecul colorat,, sustinnd c prin aceasta se asigur maximum de luminozitate. Tehnica tuselor divizate - divizionismul - se accentueaz pn se ajunge la puncte colorate. Seurat lanseaz succesiv "contraste de tente,, contraste de ton,, contraste de linie.

IMPRESIONISM d. VIII-IX Precursori: E. De- lacroix,, C. Corot,, E. Manet; C. Monet; C. Pissaro.

NEOIMPRESIONISM d. IX, G. Seurat; P. Signac

SIMBOLISM d. IX,, P. Puvis de Chavannes; G. Moreau; Odilon Redon.

Domeniul deplin de afirmare pentru simbolism l-a constituit literatura Ch. Baudelaire,, A. Rimbaud s.a. n pictur simbolismul este o replic dat pozitivismului impresionist opunnd lumii exterioare universul interior. Aceast miscare estetic a introdus ideea consonantelor si sinesteziilor,, a posibilittii de transcriere a unei arte n termenii alteia: literatur pictural,, pictur literaturizat etc.

Curente si miscari artistice secolul XX

STILUL 1900 d. I: Gustav Klimt; Toor; P. Bonnard; Toulouse- Lautrec FOVISM (fauvism) d. I; Precursori: V. van Gogh; P. Gauguin. Inovatori: H. Matisse; A. Derain FUTURISM d. II Manifestul futurismului (F.T. Marinetti),, e preluat n artele plastice: G. Balla,, U. Boccioni,, C. Carra,, M. Duchamp EXPRESIONISM ncepnd cu d. I - o prim etap 1885-1900 Van Gogh; Gauguin; E. Munch; J. Ensor. Apoi: Ch. Soutine; A. Modigliani; G. Rouault,, M. Chagall Arta 1900 deriv din tipul linear-vegetal ca n Italia. A fost n multe cazuri tratat ca un stil exclusiv decorativ datorit caracterului pregnant ornamental. Se remarc aplicatiile din arhitectur. Miscare pictural francez care se remarc prin orchestrarea ndrzneat a culorilor pure. Cultiv culoarea vie strlucitoare pus direct din tub (strzi cu steaguri). Acest curent adopt notiunile cheie ale modernittii (dinamism,, vitez,, masinism) declarnd totodat c este mpotriva oricrei institutii a trecutului: muzee,, academii de art,, moral sau politic. n pictur se remarc prin repetarea n translatie a formei sugernd miscarea. Exemplu: Nud cobornd scara de M. Duchamp Compozitie caracteristic (simbol) litografia Strigtul de Eduard Munch. Un peisaj - podul,, apa,, colinele - este realizat n tieturi largi cu linii dure, ce mbin contrastul violent dintre alb si negru cu dinamica agitat a petelor. Marcheaz o desprindere de impresionism mutnd accentul pe expresionism. Cubismul analitic preconizeaz redarea total a formei,, cuprinderea aspectelor unei figuri ntr-un singur tablou (bidimensional). Artistul face nconjurul unui obiect si rabate (suprapune) n tablou aspectele principale pe care le vede. Cubismul sintetic dezvolt forme deprtate de realitate,, dar n acelasi timp introduce o realitate concret prin colaje (fragmente din hrtie,, de ziare,, bucti de pnz etc.). Remarc faptul c n cele din urm,, modalitatea rabaterii nu se adreseaz rationalului,, plusului de informatie,, ci afectivului fiind un pretext pentru a dezvolta un nou fel de a organiza forme inedite n cmpul tabloului. Se remarc prin compozitii ce nu trimit la realitate (art nonfigurativ). Petele de culoare si liniile, prezentate ntr-un mod mai mult sau mai putin organizat,, ofer n multe cazuri complemente decorative Miscare n cultura modern ce neag n mod absolut toate valorile creatiei inclusiv ale acelora ce vin din interiorul acestei orientri. Pictorul sau sculptorul,, n viziunea dadaist trebuie s renunte la ambitiile de a reprezenta ceva,, de a folosi procedeele cunoscute pentru compozitiile plastice. I se recomand "s fabrice" compozitii folosind fragmente din realitate culese la

CUBISM d. I-II Pablo Picasso; G. Braque; J. Gris

ARTA ABSTRACT d. II; W. Kandinsky; P. Mondrian

DADA d. II; Tristan Tzara; H. Arp

ntmplare. La fel,, oricine doreste s scrie o poezie poate folosi cuvinte decupate din ziare ornduite arbitrar prin extragere dintro cutie. Vezi n acest volum: Aleatoriul si inflatia de idei si Unele reflectii de antropologie Miscare ce se vrea ca o reactie mpotriva futurismului. Apare n atmosfera creat de studiul Introducere n metafizic de H. Bergson. Lumina vine din surse nedefinite sau multiple dnd impresia de suprarealitate cu efecte de simultaneitate zi-noapte. n interioare sunt prezente manechine n forme simplificate cu atitudini spre viu Creatia lui K.M.,, suprematismul este considerat ca fiind revolutia estetic cea mai radical a secolului XX. Picturalul nu mai este o reflectare a naturii,, el este nssi natura. K.M. si dezvolt ideile n lucrarea Suprematismul ca model al nonreprezentrii. n seriile Negru pe alb sau Alb pe alb pictorul pune accentul pe o limit a deprtrii de concret Revist si grupare artistic n Olanda. "Scopul naturii este omul,, scopul omului este stilul." Ca mijloace se preconizeaz: planul sau prisma dreptunghiular,, de culoare primar (rosu,, albastru,, galben) si de nonculoare (alb,, negru,, gri); echilibrul dintre culoare si nonculoare; linia dreapt; se exclude orice simetrie s.a Miscare artistic initiat n Rusia n anii 1910-1914,, M.L. pretinde c este o sintez ntre cubism,, futurism si orfism. Raionismul se deprteaz de prezentarea lumii concrete; retine reflexele luminoase,, traiectoria n spatiu a undelor luminoase,, ajungnd la un arabesc de vectori luminosi Orientare artistic ce se remarc prin compozitii mai ndeprtate de geometrismul rigid al cubismului,, propunnd corespondente ntre culori si sunetele muzicale

PICTURA METAFIZIC d. II-III; Giorgio de Chirico; C. Carra

SUPREMATISM d. II; Kazimir Malevici

DE STIJL (STILUL) NEOPLASTICISM d. II-III; P. Mondrian; Th. von Doesburg

RAIONISM d. II; M. Larionov; N. Goncearova

ORFISM (SINCRONISM d. II; R. Delaunay; S. Delaunay-Terk

O definitie a miscrii a dat-o A. Breton (primul manifest al suprarealismului - 1924). Automatism psihic pur,, prin intermediul cruia se propune exprimarea n diverse moduri,, functionarea SUPRAREALISM d. III; A. Giacometti; real a gndirii. Dictat al gndirii n absenta unui control exercitat V. Brauner; S. Dali de ratiune. La nceput s-a manifestat n literatur si apoi n artele plastice,, unde se cultiv straniul,, insolitul,, neprevzutul,, fantasticul,, adugnd la realitate visul O miscare ce se caracterizeaz ca o directie a expresionismului. J.P. renunt la sevalet,, asternnd pnza pe podea si lsnd s GESTUALISM (ACTION PAINTING d. se scurg culori direct din diferite recipiente pe care le misc cu V ; J.Pollock; W. de Kooning rapiditate n scopul de a picta nu ceea ce vede,, ci ceea ce simte,, tabloul traducnd prin trasri alambicate nelinistile sale,, n ritmul unor descrcri de energie Directie n arta modern care introduce miscarea n artele vizuale. Se remarc si n acest caz o deplasare a interesului pentru obiectul estetic spre experienta estetic. Se introduc n compozitii piese n miscare actionate mecanic sau prin forte naturale (vnt),, cu echilibre precare ce conduc la succesiuni aleatorii,, proiectii de fascicole luminoase ritmice s.a

CINETISM d. VI; N. Gabo; A. Pevsner; V. Vasarely; A. Calder

HAPPENING d. VI; A. Kaprow; C. Oldenburg; J. Dine

Miscarea urmreste micsorarea distantei ntre realitate si art prin interferenta mai multor forme de art: plastic,, teatru,, film,, fotografie etc. Cu orientri dadaiste de sfidare a conventiilor,, practic spontaneitatea si improvizatia trecnd valoarea artistic de la obiectul de art la actul artistic Miscarea se bazeaz pe referiri la concret,, la valorile continute n cele mai banale lucruri din mediul nconjurtor,, fiind o reactie mpotriva disparitiei imaginii lumii vizibile. Se dezvolt si o directie mecanomorf,, reprezentndu-se organismele masinilor si automobilul fiind n acest sens un simbol. Asamblarea de "deseuri",, "noile antichitti" Artisti si ciberneticieni realizeaz programe care introduse n calculator genereaz forme inedite din trsturi succesive de linii.n msura n care nu intervine artisticul,, compozitiile sunt plasate n tehnologie Aceast art se remarc prin multiplicarea unor forme tip cerc,, semicerc,, cu distributii pe curbe care creeaz iluzii optice de deformri n spatiu. Provoac socuri vizuale folosite n afise si si extinde aria de aplicare n domeniul decorativ Teoreticienii si artistii acestei miscri consider c pe primul plan se situeaz ideea,, conceptia,, procesul operei. Artistul expune lucrarea sa n faz intermediar,, transmitnd etapele inspiratiei sale beneficiarului de art si nu doar opere finite Miscare artistic care si propune s mearg n directia extrem a artei realiste,, accentund desprinderea de realismul continut ntr-o msur mai mic sau mai mare n impresionism,, pictura metafizic,, suprarealism etc. Ceea ce se ofer nemijlocit observatiei sau aparatului de fotografiat trebuie s fie n centrul de interes al artistului plastic.Realul nu trebuie interpretat,, ci doar reprodus. Artistul intervine decupnd din realitate acele prti pe care le gseste interesante si le reproduce cu maximum de minutiozitate Compozitia reprezint n sine obiectul de contemplat,, eliminndu-se orice referire la lumea nconjurtoare pentru a elimina orice evocare. Orice trimitere iconografic,, sau aluzie la materialitate poate declansa sentimente si asociatii parazite care mpiedic prin impurificare,, receptarea operei de art

POP ART (termenul POP de la popular) d. VII; R. Hamilton; E. Paolozzi; R. Smith

COMPUTER ART (art executat la computer) d. VII; W. Fetter; M. Schroeder; S. Schmitt

OP (OPTICAL) ART d. VI; Vasarely; B. Riley; J. Steele

ARTA CONCEPTUAL (art analitic) d. VII; I. Burn; M. Ramsden; J. Kosuth; J. Collins

HIPERREALISM d. VII; Ph. Pearlstein; P. Sarkisian; D. Hanson

ART MINIMAL d. VII; B. Newman; K. Noland; F. Stella