P. 1
IMG 0001 NEW NEw -Program Masonic Satesc

IMG 0001 NEW NEw -Program Masonic Satesc

|Views: 49|Likes:
Published by Tavi M. Manolache

More info:

Published by: Tavi M. Manolache on Jan 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/18/2012

pdf

text

original

CUVANT MASONIC

CENTRUL REGIONAL DN STUDII FRANCMASONICE PARIS . BUCURESTI
Editeazi prima revisti francmasonicd de dupi 1989, destinath opiniei publice, numiti Cuv6nt Masonic. Revista Cuv6nt Masonic este o aparilie bianuali qi are ca principal scop prezentarea fenomenului francmasonic din RomAnia gi din lume. Revista este realizati pentru a inl5tura din opinia romAneascI reaua credin!5 gi fabulafiile, care pun in umbri principiile fundamentale pe care se
hazeazd aceast6 societate.

:::*:'l

g

CUVANT MASONIC

or.ri.bIdLL uldar|bFIffitd ,daDncu|.'-r,|.0c. .-s|arb.nedF

g
l:i$:'il^."

tssN 1224 - 8142

Cenlrul Reqlonol do Sludll Froncmosonlca Porls - Bucurogll

Editorial
dr. Viorel Dlnacu
Pregedinte

al Centrului Regional de Studii Francmasonice PafiS - BUCUfeSti

Mare Maestru al Marii Loji Na{ionale a Romaniei, Prea Ilustru fr. Dr. Viorel Dinacu

Masoneria, in decursul istoriei sale, ca li institutie, a suferit mutalii pe tot parcursul evolutiei sale in general,

iar

ca

nivel ezoteric, umanist, a talcuit permanent

mistere, in special.

Institrltia francmasoneriei oamenilor a inceput de la breslele de constructori, masoneria operativS, care a reprezentat perioada de glorie, prin impresionantele constructii, existente qi astdzi, care prin simbolurile existente, exprimate in tone de c54i, de mesaje scrise, sunt lasate generatiilor noastre. Aici noi, fratii din Marea Lojd Nalionali a Romnniei, implicagi in activitili de studiere si cercetare, in cadrul Centrului Regional de Studii Francmasonice ParisBucureqti, depunem toate eforturile de a inlelege cum a fost posibil, la acea vreme, construirea unor astfel de edificii Ei ce pregitire trebuiau sa aibl, cunoscdnd artele regale, astrologia, geometria, aritmetica. Practic permanent gasim conexiuni ale intregului univers, exprimate prin simboluri, numere, q.a.m.d. Francmasoneria in tot acest timp, dar mai ales dupd, in cadrul francmasoneriei speculative, ca qi individ frate, a suferit o serie intreage de devialii, de cele rnai multe ori la bazi fiind fratii, politicul qi religia, practic trederi. scindiri. revendiciri. s.rn.d. Toate aceste se cunosc foarte bine din lucririle: Istoria Francmasoneriei de Albert Mackey, La FrancMagonnerie Templidre et Occultiste aux XVIII et XIX sibcles, de Renn6 Forestier (1970). toate fiind recomandate fragilor din Marea LojI NalionalX a Romdniei qi nu numai, iar Istoria Francmasoneriei de Albert Mackey a fost tradusl qi editatl de Marea Loji Nalionali a
RomXniei.

fraternitate, ca qi principii de conduiti etice li morald, de via1i, nefiind cunoscute qi cultivate generaliilor din cei 45 de ani de interdiclie, au creat dificultdti celor iniliali astezi, care nu inteleg cd practicAnd ritualul, coloana de sustinere a Ordinului Masonic, vom intelege simbolurile care au incorporate in ele acea ltiinti nevizuti, cultura

masonici, greu de ingurgitat, pentru enorm de multi frati, azi. Cauza sau cauzele sunt cele nrovocate din necunoaltere gi setea de promovare a. nonvalorilor care este de cind lumea, francmasoneria fiind o trambulind, pentru foarte rnulli, de lansare in afaceri, politici, etc. Efectele pe care le vedem astlzi, sunt peste tot in tdrile din Sud Estul Europei, acelea a delimiterii francmasoneriei curate, regulare, tradilionale, spirituale gi morale, de aqa numita francmasonerie de mas[, unde au intrat pe band[ rulantl, toli inaptii intelectual qi moral. adici nonvalorile. Efectele continud qi vor provoca noi qi ample fr[mdntdri in viitor, pentru ce vorba rorndnului "din calea prostului sI te dai la o parte" este adevarati, pentru cd aceastl " fraue", se transfonni in antimasonerie, pentru cE vdzhnd ce sunt respinqi, eliminati, marginalizali, mulli vor pune la cale fel qi fel de acliuni, de la cele verbale p6.nI la crime: istoria relatind qi astfel
de razbunari.

DatoritA acestor puternice frimAntiri ale fralilor, in cele mai multe cazuri, francmasoneria a fost interzisi, in multe tiri, fralii au fost arestali, mulli omor61i, familii distruse, averi confiscate. RlspAndirea Totalitarismului a facut ca principiile promovate de francmasonerie sd fie interzise, astfel ca aproape 45 de ani. a fost o dictaturi in toatd regula, iar de frd{ie nu s-a mai auzit nimic. Oare si fi fost linigtea dinaintea furtunii? Pentru ce ieqind brusc Ia lumini, dupl inlSturarea dictaturilor, in toate lirile din Sud Estul Europei, 9i nu numal, dintr-o datl ideile de libertate. egalitate gi

A inceput acum 7 ani in Romdnia delimitarea de corxp[ia din francmasoneria de atunci, Marea Loja Nationala a Romaniei. delimitandu-se si continuind lucrarea masonicd, ritual[, regulara, traditional[, spirituald qi morall, - s-a produs si acum 6 luni in Republica Moldova, unde noi am constituit in 04 octombie 6008, Marea Lojd Nalionali a Republicii Moldova, care s-a delimitat tot de coruptia existenti in ultimii l0 ani. In Federalia Rus5, am participat in 12 octombrie 6008 la Constituirea Marii Loji Unite a Federaliei Ruse, format[ din 4loji din Or.: Petersbourg si din 7 loji din Or .: Moscova, care s-au delimitat de corupgia qi incilcarea regulilor masonice, din masoneria existentl astdzi. a$a-zis regularl. anglosaxond. Informat fiind qi despre cum se dezvoltA acest fenomen, in toate celelalte tiri din Sud Estul Europei, cred ci acest fenomen al delimidrii adevirului de

I

Cuvdnt mqsonic

minciunl, a binelui de r6u, a luminii de intunenc' se va Cred in viitor c[ num[rul fralilor, practlcantl ar nruoroduce in avalanqa dintr-o lare in alta va "'-i"norn.nrl naiural. normal. firesc de aceaste data' alului Masonic de Rit Scolian Antic Ai Acceptat' va ani. se va organiza qi mai bine.' uttiain cele mai ample miqciri omeneqti de astbzi ' cieste in urmatoriimorali. spirituald. de inalta emulaue o fo4i "rt" uu ,tu la baza revenirii omenirii la credinli' repiezenta .ui" postinietectuall. Ca fii ai luminii, toli aceqtia vor forma spiritualitate. valori umane. s.a'm d' -"putemic'- inzestrat cu piun.-uron".la romAnd astazi, practic top fratii' u*"n,ut noii civilizalii. a omului cI lona nevazuta a unui destin al omenini' cel mar elevat' trebuie s[ Stie ce se petrece acum in mai multe 1lri' p" cele trei pnncipii fundamentale ale francmarnA rapid si se delimiteze de tabira antima- rotiiinlt i."U"i" universale: libenate. egalitate' fraternitate' .ut= toniJi "at abia de acum incolo ii va manipula pe fralii soniriei de bunb credingd in diferite acliuni, dintre cele mat

tnumane.

90 de ani de la

Marea Unire
"Acum t,dzuri ochii niei nitttuirea neanului ronlnesc"
(Pop de Bdsesti)

Decembrie 1918 reprezintl implinirea luptei de veacuri a romXnilor pentru intrcgire statali' --Lu I b"i.-tti" i918, romanii au fructificat prin Marea vlctollllol Unire conjunctura favorabild cleati in ulma

I

Ungaria' sectei romane a Partidului Social - Democrat din Nalional Roman Centml cel ce va i"a"J fii"ta Consiliul pentru deslvArqirea statali pini la ir'ip,o

eniunt.i Jtatutl de care luasem parte la rezboi li infeptuiasce intregilea statali in vittutea pnnclprulur nationalititilor 5i autodetenninirii popoarelor' 'ltalianil Giuseppe Mazzini proorocise romanrlor inainte de anul 1848 ca nu vor izbutl sa-El cuceleasca iiu"natea !i dreptatea decat duPa ce vor fi """iai"t"",Rusiei qi impdlatu] Austriei"' cdzut: [arul Sfiisitul primului rlzboi mondial adusese rmpre-

au qtiut.sd

"*0u.. t"Pl,l..oond "olionali

cu p'imele zile din noiembrie' ln Transilvania .onJuG=o locaiitalilor a fost prelualade consilii nalionale si girzi nationale locale

"'-F;;;i;i d" la noua realitate, la l0 noiembrie l9l8' ultimacontliiui Nutionot Roman Central
a adresat o note

iutii '- Dupi ce're prabuEi laiismul' in rnul l9l7' incepu sd
JJ

n.oiit"ta

trebuinld pentlu implinirea ucestui ideaL

ii*"*uu.rnr.ifui Kalol;i. pletinzand putere deplina de Arao' nuve,lnat.. S-a propus inceperer lralativelor de la qi rdspicat problema b.i.euiii tota'ii au spus deschis i*"initrr ii"".il"aniei' de Ungaria iratatiuelq de la Arad ""

miieu\ii tr rasdiit cea dintii razd de spennlr: deslucerea 'gu'*tubi"i de c[tunele lariste. organizarea ei intr-o

consiliul Nalional Romin central face cunoscut in ot=ni,iir." convocirii Adunarii Nltionale ;i dispune.cl apol ca repuo- ie,rien de 12 zile si se frci in toxte Judelele locrlrle oe ReDublici Democratici Moldovenerscf,' ^ Adunarea lic; neatilnati. A urm3l holiralea din 27 muttte / 9 ilprllte iomani ateseri de delegali cercurli pentru. la Albr ci: Nationald.dtlI utml fie convocrli in scu( ttmp fSiS, ptin crr€ Sfalul latii de la Chiginiu a dellat.rl 'd -griot;bl" se une;re p.ttrtu totderuna cu Rotninir"' I'' Ulla. " piiUusi."o Al"n.r"u orasului Alba Iulia ca loc de desfi;ttrare-a in livoiulia din octombrie l9l8 a monathiei putinl[ t'om0nilor din Bucovina' V"' ii-iO"nari i\alionale nu a fost intamplatoare El a dat "u.i.o-""'eut= ii"".if"t"'i" 5i Banat si-;i rosteasci :i ei cur'inlul Vointir "ini"i.u O. originea larind a poporului roman' de cel mai i"noii.t otur il Daciei rornine. de prima.unire inlaptuird de virta laola-lta s-a rostit rniitel prin ConSlesul Uenerll.rl ( sinodali a palllu-lul ltllllopollel tle Mihai Viteazul la 1600. de nraltiriul lui Holea Sr lolcl' Bucovinei, intrunit in sala ale istoriei unrrea din Cerniruli la l5/18 noiembrie l9l6:vechile ei i" i"',*ti" i"i L"ram Iancu - figuri legendare neamului nostlu si penrru vecie a Bucovinei in --""i."Jirion"th 'C'elemul Colucin 5i Nisrru cu Reslrui Contoon"ntu adunlrii. aqa cum rczultd din convocare il;;; ;il ia sfillilul rizboiulur' L'uropa era rnca .ro,-iii'a de ielegali. 600;leqi de circumscripliile elecRomrnia." Se apropia in na.iti. Nici irahsilvania. nici Banatul n-au linras rzo- torale si restul delegati de drePt' 'in Conuo."'=u Maiii'Rduniri Nrlionrle a fost publicatd latedefrimAntdlile Ievolutionare .'' al Romdnilot' dtn zialul "Romanul", slarnind un val de bucurte ln zllele preAstfel, Comitetul Nalional proiecty! .d9 ftunrliuuniu 5i Banat intrunit la Oradea in l2 outonrblie ."i*aa""t" l"l I Decembrie documentele: inchetere n.i8irril :i Declamlia au fost supuse dezbatefii Pr'rnidului iSl8. ptln.ond.iul lui Vusile Go1dil au licut o socral - democrilre ilrarind ci: 'nu tnai recunosc parlamentultll il guvelnulu.l Nationrl i{omdn 5i organizaqiilot reprezinte nllluneu lonlana ' romdne din Transilvania. din Budcpesta dteptul sit '"'i" ,i*p ce delegalii definitivau "Declaralia" -qi incheiere inaintati parlamentului ungal de Alexarloru de romani lirani' intelectuali' 'n.r"r"ii"i.rt zeci Vaida Voievod. -i. guOup.tro in 18 octombrie l9l8 iau sfer'lit lrata- lucratori. cu steagulide-rnii venind din Apusenl' blnor' tricolore' tiu.G'dintr. r"pt.tentanlii Partidului Nalional Roman 5i ai SAtmar, viile Crigurilor' Someqului, Mureqului'

tii.il.,

3

Cenllul Regionol de Studii Froncmosonice Polis - Bucuresli

ACTUL,.UNIRII vcrrr oc SrrrvL Tr{rl
r'i.r. r6r!ih!r.i.t!..rrr lrft sLn!. ld$r,.. k{.< h!l I'lrL,c,r.(.!ii $(e,r It tslrrcta q rm. Irrl.ri! n! D{i!o n ! i! ftrrl I' vroltt ..5i'..r a,rrr,r ru,r! { ti^ rri o rnl !l rn.r |it : r..r, ita,!.i<i rr.r.. *.irr!, trro.. !' raBle r. n.F a rr!, n,r:,.-L, ji\r./ x!. i*r. !l.n'.ri'r:i rorrrr L.rB r! ir.ta Jr rainr ro!!.rir. j i vrt: Ta c! Mlrrl sl toMtird hiilsri Un,ar: A!:.raE'cr cll Rom;trt purr.^r ti loror.una' !a- a t.rr.!rnt... Strt!L!i tir ri.
h

Cffteva cuvint€... 90 de ani de la

Lr 2l mr^r'< tr v l9l!

Marea Unire
Francmasoneria romAnd, iesitl la lumini dupa cei 45 de ani, in absenta unei lucrdri masonice propriu zise, din 1989 cand totalitarismul a fost indepdrtat din lara noastrd. Trebuie ltiut ci in aceastd perioad5, cdnd a fost in

'

ur..

!.:..rr.!L

Prn. llaLrppa. l.rru!qi l;.'i l- luzDU6a .

litcuLcr. lon!.DGt( t..
_

adormire. interzisi. o mare parte a arhivelor masonice a fost a[si. dar au mai scipat foarte multe documente ce au fost pestrate, conselvate extraordinar de bine. in depozitele

din toate tinuturile Transilvaniei se indreptau spre Alba
Iulia, luau drumul Cetalii, pentru a se aduna pe Cdmpul lui
Horea.

Arhivelor Nationale ale Romdniei,
Bucureqti qi din 1ari.

judetelor. precum gi in toate bibliotecile gi muzeele din Trebuie gtiut cd fralii masoni romdni. au fost, multi dintre ei arestali, familiile distruse. averile confiscate, allii au plecat peste hotare, dintre care unii la Paris. allii in Israel. unde exista o lojd care de 52 de ani oficiazd in limba romdn6, qi foane pulini dispersali in alte qiri. Fralii masoni romdni in exil la Paris, au fost pfimiqi in Lojile " La Chaine d'Union " gi " La Roumanie unie", din cadrul Grand Loge de France, aEa cum rezulat din documentele masonice plimite din arhiva de la Paris , iatd in cele ce urmeazi traducerea in limba romdn6. a doud documente doveditoare :

in

toate filialele

Securitatea Adundrii Nationale. ordine din cetatea istorici a fost incredintaH molilor. Adunarea avea loc in momentul cdnd armata rom0nd abia trecuse Carpalii gi mari unitlli germane se retrlgeau de la Sebeg spre Turda. Zlsa de I Decembie l9l8 a inceput cu slujbe in cele doul biserici din oraq. Mullimea era adunatd pe Cdmpul lui Horea, iar cei 1228 de delegali se intruneau in Sala Casinei Militare, numitd de atunci "Sala Unirii". Prezidiul este format din men.rbrii Consiliului National

Romin Central. $efan Cicio Pop r deschis Adunarea. Adunirii George Pop de Bisegti dupb o insufleFtA cuvantare cheami la cuvdnt referentul Adunirii profesorul Vasile Goldiq, care a prezentat proiectul de Declar-a1ie, preceddnduJ cu un disculs ce frcea istoricul luptei romdnilor pentru elibenre nalionali. Este suspus apoi votului proiectul in 9 puncte al Rezoluliei. Preqedintele Adundrii, supune la vot Rezoluliunea intrebind: "Primeqte onorata Adunare Rezolutiunea?"
Pregedintele

VINTILA PETALA
ANCIEN MINISTRE DE ROUMANIE
Adresse Drovisoire pour la conespondence : C/O Supr€me conseil de FRANCE 8, Rue Puteaux, 8

Adunarea voteazd, rdspunzdnd cu aclamaqii 9i cu stfigdte de "Triiasci Romdnia Mare". George Pop de Beselti carc em aproape nanogenar a rostit la sfArqitul Adundrii cuvintele biblice ale dreptului Simeon: "Acum slobozeqe, stepane pe robul tdu in pace, cici vizurl ochii mei mantuirea neamului romdnesc!" La 2 decembrie l9l8 se intruneqte Comitetul Nalional pentru compunerea Consiliului Dirigent $i a Marelui Sfat Nalional. In 14 decembrie o delegatie a Transilvaniei. Banatului gi pd4ilor ungurene preda regelui Ferdinand I gi primului-ministru Ion C. Brdianu "Declaratia de la Alba lulia". In discursul de rispuns, regele a spus: "Azi ne-ati adus qi aceastl ultima piatri a clidirii care incoroneazd marea operA de unire. Putem privi cu incrcderc in viitor cdci temeliile sunt putemice...Ele sunt cimentate pdn credinla nestrdmutatd a unui lir intreg de generalii de apostoli ai idealului na[ional, ele sunt sfinlite prin sangele vitejilor ostaEi care au luptat qi au murit pentru Unil€".

PARIS

( 17e) U.:.T.:O,:S.:.A.:,G.:A.:.I.:
ORDO

AB

CHAO

" SUPREME CONSEIL DU 33-6MC ET DERNIER DEGR6 DU RITEE ECOSSAIS ANCIEN ET ACCEPTEPOUR LA ROUMANIE
Vall
Paris, Ianuarie, 1952.
.:

Ca urmare a prezentirii pe care noi am facut-o membrilor Consiliului Ordinului. ne oermitem si vi adresim
aceaste scrisoare, care este un rezumat al Francmasoneriei. romdneqti in exil. Aqa cum qtiti, Francmasoneria Romdni a fost reconsti-

Pro Mare Maestru al Marii Loji Nationale a RomAniei

Fr. Mircea Chira

tuitd in cadrul Masoneriei scotiene, intemationale, prin Constituirea Supremului Consiliu si al Marii Loji a Romaniei, in 1923. Aceste toate date. lojile romaneqti, care in ultimii 75 de ani s-au grupat in Obedienle scotiene sau

Cuvdnl mosonic

simbolice, se reunesc pentru a crea impreund Marea Lojd

de altfel membrilor Consiliului Federal din Marea
Fran16i.

Loji

a

Nalionali a Rorndniei. Aceste autolitali masonice nalionale
au fost recunoscute pe plan international. de cea mai mare parte, prin puterile masonice scotiene regularc. Ordinul Masonic lomdn. are un avant meritoriu. mare.

Noi suntem din plin conqtienli de dificultitile qi
pastratd

de

sarcina noastrd de a face educatie, intr-o generalie in care Egalitate. Fratemitate, pe tdl.am romenesc. qi care trebuie si contdbuie, intr-o zi la integrarea unei Eutope pacificati gi unitd.

flacim etemelor principii masonice: Libertate.

qi o activitate intensd, reintl€gind cele mai bune valori intelectuale qi spirituale ale qirii. Dupi instalarea rcgimului bolqevic asupra Romdniei. cale a instalat un rcgim communist. a insemnat exodul. in aceste conditii extreme. dificile. pe care voi le cunoalteli. asupra francmasoneriei rornanelti. Acei dintle fralii noqtli de toate gradele carc au putut sd regrupeze libertatea departe de coftina de fier, sunt veniti in Occident, r;i in special in Franla, unde se reunesc sub autoritatea Malelui Comandor PANGAL. 5i ri altor membdi ai Consiliului Suprem, care nu s-au irrtors in Romdnia sau cale au fugit din lari dupi razboi. Dintr-o intdmplare extrem de favombild. ei au gasit primirea (imbdliqarea) fralilor (flatemi) qi amicali din partea Supremului Consiliu gi al Mafii Loji a Frantei. $i ei au putut sA rcconstituie Supremul Consiliu al lor, a Romdniei. crednd Ei doui Loji romanelti: "La Chaine d'Union" qi "La Roumanie unie". (Lanlul Unirii qi Romania Uniti)l continudnd astfel traditia nalionali conform cu Constitutia Masonici a Ordinului Romin. Actualmente noi ne gisim in situalia de a da o fbrmi regulati (unifolmd. ordonatd). pentru proteclia Ei refugiul (azilul) pe care Marea Lojd a Frangei. ne-o di noui. cerdnd

Departe de tragedia prezentului. noi ne fo4dm si irrdeplinim sarcina viitolului. sd aducem o contributie vioaie qi activl a idealufilol umane ticute qi frateme, ale Masoneriei Universale. sub semnul cdruia trebuie si se realizeze cooperalea qi munca tuturol oamenilor cu bune intenlii (moravuri). Prin acest fel rcpl€zentarca unei tradi(ii vii de un secol. cale a fdcut din Franla locul unde sunt orgarizate primele loji, cale au jucat un rol decisiv dupd 1846, in lupta pentru libeltate qi unificarc a naliunii romAne, noi vi rugdm si ne acordali pe plan Masonic, acelaqi hatament
pe care lumea Occidentald Ei mai ales Franfa, acordd refu-

giatilor politici ai altor apdritori a idealurilor de libertate
umani. Tot ceea ce am zis, noi vi cerem si ne acordali ospitalitatea Lojilor Romdnegti, in recunoagterea personaliti$i lor qi a autonomiei lor, la fel cum lumea Occidentald a fdcut-o

pentru Masoneria Spaniold. S-a convenit dupd cazul lojilor. ca gi Marea Loji Nationali a Rom0niei, sd urmeze munca masonici, dupd direclia spilituali a Marii Loji a
Frantei.

lFEccrr-RlrE

''
tcossars
ANctEN accEprt

GRANDE LOG E DE FRANCE

GRANDE LOGE DE FRANCE

-.!Fd,&.6

].lic4 'J

".ir':|:

i" "g'li:. . ,. r,,r {.€- {.*-- .." tL-! $:i

nL::/-,,7*"'

5

9en!ryllegtgnol de Studii Froncmosonice

Poris - Bucuresti

recunoalterca Supremului Consiliu al Romdniei in exil, gi in fhvoarea cererii fralilor . autorizalia ca cele doui ateliere Simbolice. reconstituite la Paris sub patenta Supremului Consiliu Romrn. sir continue activitater lor in femplele

Marii Loji a Fmnlei.

Cele doud ateliere au muncit la fel qi dupd ce T.: Il ,: 9i P .: Gr.: Souv .: au trccut la Or.: Et .: intr'-un spirit de mare bundvointi !i prietenie, ce intotdeauna a legat cele doui masonelii, cea Francezd gi cea Romini. aceste munci au continuat pani azi, Ei Masoneria Romdni ln exil care a venit exprimend prin vocea Maelui Maestru. sentimente de recunoltinti.

T.:

Pentru regularizarea continuitilii existentei Masonerii Romanelti. noi. avem rugamintea sd vi propunem ceea ce
UIMEAZT:

- vi rugim ca Marea Lojd a Flanlei, si pleia tutela celor doud Atelierc Romaneqti, qi noi anexinr doud liste
con!inand rumele tuturor membrilor prczenti la Pads (lista n[. l). $i cei care aprtin masoneriei romaneqti, in exil, care nu se afli la Paris (lista nr 2). - Marea Loja a Flan[ei. recunoaEte existenla celor doul atelierc. (Rom0nia Uniti si Lantul de Unire), qi ele vor putea fi inscrise in registrul matricol general. cici

To|pl l Dtast)tri( li't

Ruc Putkt

.t,

r.

8 nh .\(

Iau?du Ft,zqii kt.toni Int c.\iI

in acest f'el, penffu a nu apare contraziceri teritoliale cle nici un fel. noi propunem: l. Ca toli cei nou venili din Romdnia. !i toli candidatii pentru initiere, trebuie afigati qi comunicali Marclui Secretariat
al Marii Loji a Fmnlei.

datoritA qi catu!i de putini vederc adirnistlativi qi disciplinari, cele doui ateliere sA i!i poatd continua acitivitatea lor prin Marca Loji a Fran[ei. - Din punct de vedere disciplinar, ledintele si fie controlate de membrii disciplinei masonic-e li profesori. ei fiind tratati exact a;a ca qi tialii francezi. In acest concern. noii mernbd care nu pot ti recrutati ca aparginind coloniei romine din exil, se vor supune tutulol'incerclrilor 5i formalitililor previzute de francamasoneria francezi. carc tot tinpul poate si se opuni intrdrii lor in n]asonerie, in cazul

in care Marea Loji a Frantei nu recluteazd membr.ii din

2. Toate listele cu membrii existen{i. trebuie conunicate fhrl intdrzierc Malii Loji a Franter. 3. Lojile Rornineqti sl-qi supofte obligagii financiare ca qi lojile uprrlinrtorre Murii Loji r Flrn{ei. zl. Daci Marea LojI indicati noui. dupd inforrnaliile menbrilor. este indezi|abili. vom urmaLi indicaliile autoritdlilor uollrpelente din Mar-er Loji a F[ln1ei. In aceste condilii qi in aceasti ambianqi propice qi favorabili a Malii Loji a Franqei. noi suntern siguli cir nunca noastrd va fi utill r;i ci noi von fi in misul'i si aducem o contribu[ie. modestl astizi. daL cale Ya fi fbalte inlportrntir niine. la reconstrucqia unei lumi libere. inspirat;-r plin prin cipiile eterne ale Masoneriei Universale. Noi sperim. ci ospitalitatea pe cale Mar.ea Lojii a Franlei ne-a acordat-o. va ti un gaj. de rnai multii prietenie traditionall. care reunelte cele doui giri ale noastle. la fel
ca qi cele

colonia rom0nd din exil. Marele Maestru al Marir Loji Nationale a Romdniei, in exil. se vede obligat si explice fialilol de ce el a propus aceastd medodi. tinend cont ci aceste doue ateliere, pot sn-5i tle.fi'rpoare Iucrlrile lor cu ;i rtelierele ronrdneSti. Noi avem datoria si qinem drapelul Masoneriei Ronine. interzis in lari noastri dfagd, ;i dau socoteala la intoarcerea noastrl in Rorndnia. ci Masoneria Romand nu a incetat si existe. cici sacrificiile ffalilor dispiruli, existii

incd in alte mari (iri. Cei mai mulqi dinh.e frali sunt dispiluli. allii se ascund de furia poliqiei, care ii cauti. Avem datoria de a mentine. printe fralii romdni. ideea de Masonerie Romlneasci, care va dispir.ea. dacl aceasti folml nu va fi acceptati de voi ."
Sege N,[aldanne 3-j.;

D. Dragoruirescu 33.:

L Soneriu
aclresate

3-1.:

V. Petala g 33,: A. Melinte 33.: A. Meua 33.:

Primiqi cu gmtie T pla Arcolada Fratern:r a Marelui Maestru. cu profunda noastri expresie de gratitudine. dindu-vd siguranla sentimentelor noastre fiateme. '

doui Obedienle ale noastre.

La solicitirile fratilor roniAni. afla1i la Paris, in exil, Marii Loji a Flanlei. pentru a primi sprijin deplin.

" Marele Maestru al Malii Loji Nationale a Rominiei. in exil. loagd pe Malele Suveran al Marii Loji a Fralqei. cu bune intenlii. $i sentimente fraterne. si examimeze prezenta. Aqa cum voi aveti cunoalterc de lugdminlile T.: Il .: qi T .: P .: Mare Suveran Mare Comandor Jean PANGAL. in

Consiliul Federal qi Malele Maestru acordl celor douA ateliere: "La Chaine d'Union" 9i "La Roumanie unie". (Lanqul Unifii qi Rorninia Uniti). integrarea li elibercazd Patentele de funclionare a lojilor " La Chaine d'Union " qi " La Roumanie Unie ". Iatd in cele ce umeaz5. documentele in xerccooie. realizare de Marele Mreslru. Fr.: violel DANACLI. Mare Maestru al Marii Loji Nalionale a RomAniei. din ar.hiva

Cuvdnt mosonic

masoneria romdnd, suportul stabil, qi continuu, in momentele cele mai grele pentru ftatii romdni, qi nu masoneria englezd sau amedcani. s.a.m.d. care nu a gtiut decat sA separe lumea - frdqia, in doud tabere rivale. in loc sd o apropie, si fie unitd. Astdzi, cAnd francmasoneria romina. traverseazi o perioadd de crize de identirare pr.estisiul ei fiind dih.rat foane mult. din nou aceea5i CrintJ L-odge de Frrnce. r intins o mani de ajutor, Marii Loji Nalionale a Romdniei. incheind Tratat de Amiciqie qi Recunofrin!i. lucrdnd irnpreuni de 5 ani la lojile de pert'ecqie. pentru a rcda cezarului ce
este al cezarului. a ne reconstrui Supr.ernul Consiliu Roman

Grand Loge de France, de la Paris : Astfel, Grand Lodge de France, este pentru franc-

nalional, eliberarea romdnilor subjugali, fiurirea Romdniei lvlafl. - 1916. 22 septembrie, romdnii din New yort se intrunesc qi cer preledintelui aprobarea pentru formarca unei "Legiuni Romdne", sub comanda Americani. Cdnd S.U.A. intrd in rdzboi, 18.000 de romdni-americani. fac celeri de inrolarc. -^ l9l8 sub drapelul Amedcan sunt inrolati 35.000 de

- 1918. 03 martie. Ia Adunarea Nationald a Romdnilor. din S.U.A. la Younssrou n. Ohio. Jhon Copper.. un membn_r al Congresuluj invitat la adunare, zice: "Rom0nii din
nesc.._in primul rdnd. Prin victo a Statelor Unite gi a Aliatilor sii. Rominia se va mantui si intreg neamul rom6ne\c. vir [i cherrrat lr o viala noui. liber.A;i Jemocrltici". - lq 18. l3 mui. rnrnifesrul Ligii Nalionale RomAne. for.natd din bindlenii. transilvlnenii 5i bucovinenii din S.U.A.. este: Daci inSelali de Rusia. fraqii noqrri din Regat s-au virzlrt obligali si inceteze lupta. armele lor.gi stindaidnl lol vor fi ale noastre acum. pentlu cd este datoria noastral sacri si ne sffaduim cu intreaga tiinqa pentr.u a obline victoria deplini. Noi rominii. voin ca poporul nosiru, asezat. prin voia Domnului, intr€ Nistr.u. Tisa gi Dunirr. in lbltireata de rnunti l Curpalilor.. si fie o singulii naliune. spre I lpila uulrura Latina la gurile DLrnurii 1i la poana
America. in propo4ie cu numarul lor. au dat armatei Statelor Unite. mai mul1i soldati decat oricare alt popor din Amer.ica. Jertfa acestor soldati. nu este a noastr5. ci a neamului romd-

IOmant.

al Ritului Scotian Antic si Acceptat. practic cel glzduit de

deplinl constiinciozitare. fr.atii ti.ancezi participd din plin la consrituircr 5i insralrrea lojilor de perfecqie 4-14. i4-lg. l9-30.31. -12..1.?. oficiul de drepr qi de frpr SLrpremul ConsiliLr.Roman rl Rirului Scoqiun Amiu pi Aiceprai. dupi 45 de uni de torulitalisrrr. si inci l8 ani de rr.anziiie. dezinteres $i ignot nta al Masoneriilor rnultor. state. [u1i ,.le
masoneria romdni.

ei in tot timpul totalitarismul;i. asifel inc6t acunr cu

Franla a tbst !i rdmene gi in viitor fratele nostru nai mare. care a avut qi va avea gr iji de fratele mai mic car.e suntem noi. ftancmasoneria lomlnd. Si cum f|atele lamane tiate nu numai pani la ntoarte. cj pi dinuolo. rtrusoneria celor douu lari cstJ una tde\ rlrld si

s-l rnanil'estrt politic 5i rnor.ul. o super.bl 5i |isrin torr[e .olidaritate nalionali. rorndnii cllcind in picioare inter.esele cle
Romaniu Male.

lor ela dorinqu unanimir. Malea Unire. Acurn 90 de ani de Ia consfiinlirea pentru totdeauna a Marii Urriri. de lu I decernbrie l9l'8. esre binc \ii se ftie uirl implicarea fi'ancmasonilol a existat. cd au realjzat insusi actul Unirii. .. Flancrnir.oneliityiloltina. cule jplornorelza plincipiile de libertate. egrlitate frarer.nirate. avur o contribulie irnpor.lanti in realizurer Marii Uniri. Cdndirra. sirnlir.eii 5i tr.iireu lralilor s-r rrrunife:lat lr reder.e in aflrr rctivirilii din luii. prin nrij lorce specilice. Centrul Re-qional de Studii Francnasonice paris Bucurelti. are in deplini preocupare. inqele.ee|e cr.onologrca a tutur-ol acliunilor puni la cel mai rrrie detaliLr. tlin rceu perioadi, prcmergatoarrc zilei de I decembrie 1918. Ce este extrem de impor.tant insi $i trebuie cunoscut astdzi. este ci fraqii romdni care pregdteau intens actul Malii Uniri au fost in legitu stranse !i continue cu rontdnii de, peste hotare, rr.rulli dintre ei iniliali acolo. in Franqa. S.U.A.. Italia. Rusia. s.a.n.d. Iatd ci relaliile masonice internalionale, care au pregltit marile cancelarii strdine. nu erau striine de taDtul cirnu-rnai ela nrult pini lr Marea UniIe. Pentr-u intdia oald in istoria ronranilor de pr.etutindeni.

La I decembrie 2008. la Alba lulia. acunr 90 de ani. lomOnii erau la fel de agitagi. ca gi astizi. nunrai ci fierber.ea

tra in icu.

Ul lentulur

libel si independenr. Sinrparizand cu spiritul uniti{ii nalionale 5i cu dorinqele rontAlilor din toate regiunile. -suvernul Statelor Unite nu va pre-teta sl-qi inrpuni influenla.la.timpul oportun. pentru ca dr.epturile poljtice !i te toriale juste ale poporului r.onr0n si fie rcalizite qi asigurate impotriva oriciu-ui atac din strdindrare. Un exentplu deosebit este Franla. unde au avut loc
Franlu o puternica colonie rontanl. Mulli l.ontani se inroleazi in armata liancezi. ;i se incep demersurile pentr.u crearea unei "Legiuni Romine". - 1918. 30 aprilie: se constituie. la paris, Comitetul
Naqional al Ronrdnilor din Tlansilvania qi Bucovina.

1918. 2-l octotrbrie/3 noiembrie. Secretarul de stat Robert Lausing transmite mesajul prcqedintelui Wilson. ciin cal€ retin: Guvemul Statelor Unite s-a sandit intotdeauna lr riitoarea prcspelitlle ti integritcle a Romaniei. ca stlt

-

"

unnitoarele evenimente : - 1914: la izbucnirea rdzboiului se atla la paris si in

Romdnilor. carc-qi alege un Consiliu Nalional. Citez din scl'isoarea ministrului de externe francez S. pichon. adresati consiliuluit " reuniunea in acest consiliu. a eminentelor personalitili romene gi a repr.ezentanlilor celor ntai autolizati ai populaqiei romdne. separate inci de patria
nranlu. ne ot-eri ima;rirrer

lornlnilol con\liluie Conritetul Nrtionll pentru

-

1918.

3

octonlbrie: Adunarea senerald a tutuor
Unitateu

fideli

clan. de paltid, confesionale. individuale. inrolindu-se la plopliu snb steagul Unirii spre a-gi fiud statul national
De exemplu, in Statele Unite ale Americii. s-au derulat umrdtoalele evenimente: - 1916. l0 septembrie. ronAnii din S.U.A. ii telegrafiazi Preqedintelui Woodrow Thomas Wilson. cerindu-i permi-

viitor. Rezultatul din aspilaliile seculare. ale

I

adunirilor r.omrinelti

de cornpar riolilor.

siunea

si

particepe la rizboi pentru infipnrir.ea idealului

intr-un numlr tot mai mare. vin si se inroleze ca si luDte alituri de noi qi lac si fluture din nou pe cimpurile de luprr culorile RomAniei. vor pregiti impreuna cu noi. un viito; in care cele doud liri ale noasne. vor pigi mai shAns unite. Pentru acest obiectir. care coretpundi pe deplin sentimentelor Guvemului republicii. Comitetul Nalional al

du|rrneavoastri. spre libeltatea 5i unitatea pamantului rontinesc. acesta va fi interpretul cel mai autor.izat. Cei care

7

Unitdtij Romdne, poate conta pe deplinul ei concurs' in-Italia. au avut loc evenimentele deosebite cum ar ti : - l916, august. Cuvemul ltalian aprobd formarea legiunilor romdneq-ti formate din prizonierii romani. bdnileni' transilvineni din armatele ausffo-ungare, voluntar impotnva fogtilor impilatori. 1000 de ofileri 9i soldali.romAni au

inre Ungaria si Romdnia' ostenlativ. memebrii delegrliei romdne l-a Conferinld se alaturd in corpore in loja Errtest

luptai

,q.i.pINU, organiiat pe plutoane qi companii de asalt repartizate Marilo;r Unitili ilaliene qi aliate. La Armata a 8- a italiani. compania romaneasch de asalt se distinge in luptele de pe muntele Montello qi la Vit(orio Veneto' '- Divizia 46 britanich are o companie ;i douii plutoane de asalt romdneqti. in luptele de la Asiago 5i Monte Cengio' romineqti in luptele de la Sisemoled

in

unitali italiene aparlinAnd corpului.

rom6n

Renan din Paris. Ciim exact in acea perioadi. regimul lui Rclle Krrhn din Ilnqaria- care tnterzlsese masonerla. ela Ungaria, care Bella Kuhn schimbat cu un regim de dreapta al amiralului Horth! ' ostil gi el masoneriei, dileanlele romanilor au castigat la Plrissi Astfel. pe iulie 1919, Marcel Huart. venerabilul lqii

'

Ernest Renan din Paris,

l

audierea sa si a colegilor shi care au fdcut cerere de pttntire in Francmasonerie va avea loc in ziua de 7 iulie l9l() in ti"'Cotit.t"fui de admitere al Lojii. intr-adevil pe ? itrlie laiediul Marelui Orient al Franqei- din l6 rue Crdet are loc {)?^audierea in vederea inilierii. Timp de iase zile

il

anunla pe Vaida Voerod ca

-

in Rusia, evenimente asemdndtoare. de exemplu : - 1914, toamna. 400 de soldali moti din armata austrounsard sub comanda lui Nicola Ursu, din Cimpeni, srxnepot a lui Horea. trec la ruli spre a fi incadrali in armata romani4. in detaqament se aflau gi caliva redactorl de-la TRIBUNA. Este un exod al militarilor romini din

Divizia I-a lraniezd are douh plutoane de ;i Val Vella.

asalt

28.07.l9l9), semn ca francmasonena tranceza a lult lll mod foarte serios cererea romdnilor, au loc audieri' penttu ca initierea sA se facd pe 4 august l9l9 Ca senrn ul recunoagterii sale. pe 20 septembrie. I919. Vaida. Voero.j' dar si colesii sdi, au panicipat ca invital,i speciali' lu sedittlit a- ;'-^r..;"-* , Cnnventrrliri Anual al Marelui Orient rl de incheiere a Conventului Anual
Frantei.

tll

Transilvania qi Bucovina spre armata rom0nd gi cea ruseascd, in Rusla aflindu-se aproape 100.000 de militari

romlni care. in timpul revoluliei bolgevice se organizeaza in Comul de voluhtar romdni. unele uniteli din vestul Rusiei'aiungdnd in Moldova. altele alcituind Corpul Siberian,-neicceptdnd bolqevismul. retragandu-se printr-o slorioasd epopee de arme-pe transsiberian. de la Urali la Vludiuortok, intorcandu-se in pa(rie dupa 6 ani de lupte qi

'"

J,i'ur'tni.,.a Marea Unire, nu este nici pe departe rodul unei conferinge de pace, a unui joc politic sau diplomatic mondial. ,q eiprimat uoinqa istoricd a poporului romAn' din infee sDatiul etnogenezei iale. In Primul Razboi Mondial a solidiriiai semnificaLiv si eficient. determinand marile insule romAnegti de pe continent gi din America de Nord sd aclioneze unitar. reugind sd inducd opiniei publice gi guverde drept.isjorlc ql nelor neior implicate in conflagratie argumente de_drePt.rs-lorlc :l intemadbnal care si suslind cauza slujitd de unii frali cu
arma in mdn6. Ei inEiqi, cei departe de patrie' 5i-au c€rtificat opliun-ile
pe cdmpurile de lupti ale Europei. cazend pe pamant strdin campul in numele idealulul nalional: Marea Unire. numile

D.roaa uoun.nanta lui Vaida Voevod la masonetie -'i mulritudinea de activiEti ale sale. se cunoaqle din londul documentar al siu de la Muzeul Nalional de lstorie a Transilvaniei. Crezul, gindurile, qi faptele turor romanilor. au culnrj nat cu o a&easi dorinli. a tuturor. Unirea Principntcll't' Romdne, intr-o iingura bataie de inimd. intr-un sinsur lrtrp' care sd rdmani intreg in pururea qi in veci. ate un Nationala Romanrel' Marea Loii Nationali a Rominiei' care are un Cet'ttttr Paris-Bucurelti. a orgarional Regional de StudiiFrancmasonice nizit in acest an, in baza unui Program Masonic nalional' manifestatii masonice publice, in fiecare lun6. dedicttte

imDlinirii a 90 de ani de la Actul Marii Uniri' 'Prima manifestatie masonicd din cadrul Programului Masonic Nalional, dedicati celor 90 de ani de la Marea Unire, a avuf loc la 28 februarie 2008, la Alba lulia. in sala Uloia Traiana, unde au fost prezenti frali din Marea Loji National5 a RomAniei, din Transilvania, multi invitali' unde s-a'vorbit de sentimentul iubirii de patie, de iubirea de
oimAnt, respectul celui pe care

il ai in fata ta, respectul terrespectul lucrului bine facut, s.a m d'. iar un menului dai, istoric din Alba lulia a vorbit, despre Marea Unire de la l9l 8' Manifestaliile masonice publice, au urmat luni de luni' irl
fiecare resiune a

Obligatia noastrh nealternativa es(e sd rezidim in nomania liri I decembrie | 9l 8. patrie suma de la care toate
nurced.

'

tirii, astiel cA qi in viitor' Marea LojI Nalionalai Rominiei, va continua astfel de activitali' pentru ciin acest fel mentinem vii toate aceste sentimente qi idealuli
de libenate. egalitate si [ra(ernitate. penlru totdeauna'

in l9l9

a urmat Conferinla de pace de la Paris' la care a

DarticiDat o delegatie romdniascd

Vaida' Voevod.

Gheorshe Crisan, Mihai Serban "i Traian Vuia. care au tbsl initiatiulterioi in loia Einest Renan din Paris. a Marelui

taius

Brediceanu. Voicu

in

frunte cu Alexandru

Nilescu'
continua

Orierir

mentinerea edificiului consacral Marii Uniri.
recunoagte actul Marii Uniri, qi bineinleles

al

Franlei. este adevirat penlru

r

Cele trei curente masonice de astazi : lrancez. englez ll Oriente, sunt intr-o permanentA conlucrare, colaborare, astfel incit si fie o t a, o credin{e $i un Domn' Omagiu qi recuno;tinla deplinri. aducem. noi fralii' din Marea L-o1e Nalionali a Rominiei. tuluror generalii.lor de francmaso'ni, care gi-au adus contribu(ia la Marea Unire din

al Marilor

Vaida. in acest [el. cu toli l'ralii lui intrdnd in rdndul fritiei. a sensibilizat marile Cancelarii striine. Pentru a
cA acest

lucru va

Toti. si-au facut daloria pe deplin fald de lard' de Ordin' si Oe ianiitie. 5i-au jenl'it via1a. au mers pdnd la sacrificii
iupreme, pentru o RomAnie Mare, modernd qi prosperd

t9l8.

fi avut si acceDtul lui LC. Britianu Cu ioate id au iost initiati intr-un Templu unde pe altarul jurimintelor nu exista Volumul Legii Sacre. Sfanta Biblie, nu se credea o clip[ cd romdnii de atunci erau lipsili

de credinld. Cu toate aceitea au acceptat orice' pundnd mai Dresus de-toate interesul nalional, Actul Marii Uniri, pentru a fi recunoscut de marile Puteri. Confruntati cu divergenle privind linia de demarcalte

dr. Viorel Dinacu Pre$edinte al Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris - Bucnreqti

Cuvdnt mosonic

RITUL
.J'.

SCOTIAN

ANTIC

SI

ACCEPIAT

MAREA LO]A NATIONALA A REPUBLICII MOLDOVA,..

Of. l, 66, M.Em'nescu str., Chisinau, MD-2012, Repubtic of Moldova, gsm: (+373 69) l3ss27 wt!!\rgr.1ndlod8e.md, c-mail: grandmasteilrgranc odge.md, info@grandlodge.md

Mult stimate prea ilustru Mare Maestru a Marii Loji Nalionale
prea respectabile frate Viorel Danacu,

a Rom6niei

Distinsii mei frati,
Perioada recenti a fost extrem de importanti pentru evolutia masoneriei in Republica Moldova, s-a ficut un mare pas inainte gi aceasta este in primul rind datoriti Marii Loji Nagionale a RomAniei gi a dumneavoastrd persona| fapt pentru care vd sintem recunoscitori.

Masoneria din Republica Moldova se afla intr-o fazi caracterizati de stagnare. Era necesard o schimbare. Un numdr de frali au congtientizat acest lucru gi au hotdrit si provoace metamorfoza necesari pentru a aduce masoneria din Moldova mai aproape de idealurile universale ale masoneriei.
Dumneavoastrd ali reaclionat la aceastd situatie gi necesitate pe care am avut-o, ali dat dovadd de deschidere gi bunivoinld qi ne-afi ajutat sd facem pasul necesar inainte. Iar un ajutor acordat la timpul potrivit este foarte important.

Suslinerea dumneavoastri nu s-a limitat doar la partea morald, dumneavoastrd ne-ali iniliat in Ritul scolian Antic Acceptat, care este practicat ai de majoritatea lojilor din intreaga lume gi care este cu mult mai compiex celui utilizat pini in acest moment in Moldova. prin aceasta ne asigurdm un loc mai sigur in sistemul masonic Ai am asimilat un instrument de cregtere ca gi masoni. Pe 4 octombrie 2008 luminile au fost reaprinse prin Conventul de constituire a Marii Loli Nalionale din Republica Moldova, urmeazi se le peshdm aprinse gi si le amplificim. Pentru aceasta vom practica intens ritul scogian antic gi acceptat, vom aprofunda cunoagterea lui. ne vom cizela. Vom construi pas cu pas masoneria in Moldova, in spiritul masoneriei universale, aga incit se fim recunoscuti de intreaga comunitate masonici mondiali ca fiind masoni adevirali. Vom apela la experienla, expertiza, cunogtinlele dumneavoastrl. De asemenea, puteti a$tepta din partea noastr; tot suportul necesar.
Vd imbriligez cu drag,

Mare Secretar a MLNM MLNM Iurie AMBROS

Mare Maestru a

VictorMADAN

Scrisoare de muQumire adresatd de Marele Maesh'u aI MLNARM Fr, Victor Madon cdtre Frutii din MLNAR

Despre

cunoaqtere Ei filozofie. Cel de-al doilea grad este carac-

terizat de asiduitate, lucru metodic, aplicare, in care se clarifici esenla masonic[. Iar cel de-al treilea grad este puftAtorul $i pistritorul valorilor masonice. Aceste
grade sunt caracteristice rnasoneriei albastre.

Masonerie
Mare Maestru al

Pentru a inainta procesul de perfec(ionare existd mai multe, aqa numite, rituri. Cele mai cunoscute fiind

Ritul Scotian Antic qi Acceptat, Rirul york, Ritul
Memfis-Misraim, Ritul Emulatio. Prin intermediul acestora se avanseaze in procesul de cunoaqtere masonici.

Marii Loji Nalionale a Republicii Moldova
Fr. Victor Madan Masoneria este o organizalie care a trezit ;i treze$te multe controverse. Miturile qi realitatea in ceea
ce o pnve$te sunt impletite. I se atribuie fapte grandioase

Datoriti aspectului siu filosofic, masoneria are multe cunoqtinte care urmau sd fie perpetuate. Se ciutau metode pentru aceasta, scrisul qi transmiterea orali sunt
unele dintre ele, simbolul este alta. Ca urmare masoneria este plini de simboluri, forme soncenrrarc a unor sen-

$i fapte minore, fapte bune qi fapte rele. Unii considerl

ce Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovieticl qi Uniunea Europeane sunt creatii ale masoneriei, care
lucreaze pentru crearea unui Novus Ordo Mundi, a\ii o considerd o simpl[ secti religioasd. Dar, de fapt, masonena este o organizage care intrune$te persoane care tind spre o perfeclionare morall continud, prin practici zilnicd, ac[iuni in favoarea comunitilii li a societitii, cum ar fi filantropia, qi ajutorul reciproc.

suri profunde. Cele mai importante simboluri sunt,

aqa

numitele, "trei mari lumini": Echerul, Compasul Volumul Legii Sacre.

gi

Unul dintre aspectele care treze$te controverse gi mituri referitor la masonerie este "statutul" ei de societate secreta. Fapt care nu mai este adevirat. Masoneria

in forma sa modernl masoneria s-a constituit in 1717 cind 4loje existente in Londra s-au unit gi au constituit Marea Loje a Angliei. Conform unor legende formarea masoneriei se trage de la construirea Templului
lui Solomon din lerusalim. De la crealie ea s-a pelpetuat ca o breasle a zidarilor liberi. Aceqtia erau implicali preponderent in construirea bisericilor $i a altor l[ca$e de cult. Cu timpul in aceasti frdlie au inceput sd intre persoane care nu erau zidari. Aceqtia erau mai mult interesali de aspecte mai abstracte: concepte ca ordinea, frumuse{ea, armonia etc. Astfel franc-masoneria a trecut din faza ei operativl in faza ei speculativi in care se afl6
qi astezi.

este o societate discreti, care nu se afiqeazl in mod deschis, dar care este deschisb la interactiuni cu societatea. Ceea ce nu se dezvlluie se face din mai multe

motive: nu este bine si te lauzi cu caracteristicile tale morale, sau cA le perfectionezi in aceastd privinld. in al doilea rind, deseori ceea ce este ficut public este profanat. Respectiv, dacd ai o atitudine de respect, masoneria este deschisd, daci nu, atunci ia se fine la o parte.

Procesul de perfeclionare in masonerie este unul continuu. Cei care intrl in masonerie trec prin 3 grade:

ucenic, companion qi maestru. Fiecare din aceste grade iqi are caracteristicile gi responsabilitigile sale. primul grad este caracterizat prin onoare $i probitate, in el se

practica virtutea,

iar mintea este pregetiti

pentru

Membrii fritiei se aleg dintre persoane de o probitate morall superioari, care sint liberi qi care vor si avanseze: si creascS, indiferent de pozilia lor sociald qi au credinll in divinitate. Evident ce pe parcursul istoriei mai indepertate sau mai apropiate, aceste criterii au fost qi incilcate. in aceste cazuri s-au acuvar mecanlsme inteme de reglare a disensiunilor, disculii. retragerea recunoaqterii, separlri etc. Toate acestea ca idealurile universale ale masoneriei sA fie pistrate qi perpetuate. In concluzie, putem afirma cd masoneria intradevir a are un efect benefic in evolulia civilizaliei prin faptul c[ a oferit un sistem de perfec{ionare a omului qi a societiui, oricare ar fi miturile care o insolesc.

Cuvdnt mosonic

ul l4toii Loii Nolio ul( a Ro ta tit'i - fr. Viotel Ddnt(u, vhiu

rinulitti
Arlrcle
1

TRATATUL DE ANIICITIE $I RECUNOA$TERE

inrne lrnnr,r lo.tA NnlronnlA
nouANrnr gr urnnea loJA \ATIoNALA
REPUBLICI MOI,DOVA
A

I

Les deur Obed€nces dedaent unies .u du mene rd&l de lanD.lratmet, tb |o.hade el de k qu6le inc€ssnle de h v6dl€. Elles dedaHl a@edln t@5 les honmes libGs er de bonn6 ens disrinrrid de rdce, natiomh6, croyan@ er odniG.

* nd6

s4ie

adElr2
Les deux

Ob6di..es se.gage

pqle. aide €l assisian e M ArlBle 3

6

A

@voir hrnuelbrent leu6 F.C6

en LoSe

d

a Eur

de

b€sdn

Les deux Obedien@s diisiqoeont des qu. pGsible, par onsdiemeri mutuel et Tune auprEs de l'au!E, un GEnd Repr6sslant gaEni d .hihA. qui sE lhh'tlhrreur e6dite pour bules les qEston3 ElatiEs au! EldioN qu€lles enlretisNnt Ft€ ell6

A la Gloire du Grand Architecte de l'Unrvers
1!jd.c.r!
G6nde Loqe Na omE
Er€

La

Grand€

L€eNaroture 9e La RounanLe

Le pdsenr ldite d anibd et de @nn.issnce ed .edEe s d.ur dqinau. rr dis en v€uour immadElemsl apres e ra0febbn pa rs o.g€i€s kislaliE respedih ('es ded

Pour la

TRATTE D,AMITIE ET DE RECoNNAISSANCE

G€(b

lres Respe.lable
Loge

tldbBle

de la

Pou la TEs ResFctabb GEnde toge Mrionale de la Roumni€

Le lres Respectable Frere VICTOR MADAN Grand Mallre Loge Natronale de la RapLblque Moldav e

de a T.as Respectabe

Le Tle3 Respeclable Frcre Natonalede la RouMnie

vloREL DANACU G€nd l'railre de

b rds

Respecrable Grande Log€

a)

Obediences qlile rep|.sentent sont 6s!es dLne iil,ation raguliere el innleftompue, que lelrs Respectables Loles trava llenl dans le srricl espect des Ancennes Charges codiJioes dans les Co.sl'tutons dAnde6o. de '1723 a (a Gloire d! Grand Archde.le de lunive6 et en pr€sence des Trois Grandes LumAres de la Maeonierie qlr sont le Voluhe de la Loi sacroe IEqueiie el e Comp.s. el €nrfe hommes libres er de

Oue es deux

b) Que le bd de leurd6marche morale el spniluellee$ parfailemer, dentque c) Oue leur voonle commune es1 de consltuer un C€nlfe de lunron lraternellemern des hommes qui seia ent autemern restes pe@etuelleme.t 6lrangers les

afttsr

el@nv ennent par la pr6*nle que

11

PROGRAMUL MASONIC
SATESC
I.
ice. cuprinsi in Constilufia

Prezentarea Declara(iei de principii francmason-

RomAniei. !l Prezentarea qi Organizarea programului Masonic Sitesc. . l. Scopul, Obiectivele. punerea in praclici gi dezvollarea Programului Masonic Selesc, -, - 2. _ Organizarea teritoriali, la nivelul Marii Loji Nalionale a RomAniei. a lojilor site$ti. Ill. Rela!iile internalionale ale Programului Masonic Sitesc. IV. L,gjile.Satelor RomineEti, interesele nafionale Ei ale Marii Loji Na(ionale ale Romdniei,

Marii Loji Nalionale a

Francamasoneria de astdzi ili desfdsoard activiintr-o eri a informaliei care a piodus mutalii fanlastice atat in viata,-in modul de a phtrunde lucrurile, a-l inlelege pe om in addncurile lui cdt gi in relaqiile interumane. latea^

l. Prezentarea declarafiei de principii, cuprinsd in Conslitulia Marii Loji Nagonile a Romdniei. . Mar-ea Loji Nalionali a Rom6niei, este o organi_
Marea Loji Nalionala a Rominiei, esie o organi_ zalie discretd care esre inremeiatd pe principiul frater-nith1ii. Francmasoneria constituie o;lianle de oameni liberi qi de bune moravuri, de orice origing nationalitate sau credintd. Francmasoneria nu impune nici o limitd in cdutarea
^4lr^e-n-onprolil. 23.05.2002.la Judechtoria Secr. 2. din Bucuri5ti.

nonguvemcmentald. inscrisd juridic in

Adevdrului qi Dreptdlii.

Francmasoneria face front impotriva corupliei, crimei organizate. drogurilor. SIDA (HIV). ignoraniei. vrotenlet..nectnstei intre oameni gi popoare. impotriva arelsmulul.
Propune dialogul gi toleranta, construie$te punfi care apropie. atenudnd ceea ce ne separd. Francmasoneria Universalh creat democratia moderne pe care o proclamd qi o apdrd. A contribuit neinc_ etat la progresul omenirii. a crear organisme avand caracter

i

pdcii

Drepturilor Omului.

universal. urmdrind infrilirea naliunilor. drept garanlie a q.i inlelegerii intre popoare.'miliranO penrir Oiniinuarea impildrii qi abuzurikir. A institutionalizat proclamatia

Francamsoneria romdna are rdddcini strdvechi. comparabile cu ale celei Universale, ea av6nd un rol fundamental in crearea qi activitatea statului nalional, unitar gi suveran Romdn modem. Masonii romdni au contribuit la dezvoltarea soci_ etdtii. la realizarea Unirii PrincipaLelor. Ia incheierea tratatelor de pace. care au legitimar Independenla si Marea Unire. la primii paqi de aderare. la structuri de tip NATO. ce luple contra terorismului mondial. ca un drepijust gi rmprescriptibil asupra teritoriilor romanesti. Marea Lojd Nagionalh a Rominiei, este Membru Fondator al Confederaliei Masonice Europene, Grand

Patriei. Masoneria romana a traversat succesiv patru dictaturi. dintre care ultima. cea a terorii comuniste, de-a lunsul a aproape cincizeci de ani de noapte ro;ie. Destinul nostru a fost tragic. Dar in mizericordia Sa. Marele Arhitect al Universului, care cuprinde tot si toate !i care este cuprins in tot li toate. a fost gi este cu noi in realizarea idealurilor noastre de libenate. egalitate gi fra_ ternitate.

jnaltd linurA_morald - spirirualh.iongrientizrnd ca Suprema Luminh a Marelui Arhitect al Univeisului este rinra esenliald spre care nu se poate ajunge decit printr-o nesfdrditi iubire izvorArh din credinla ii adevir. In razboaie. masonii gi-au facur datoria din plin. luprdnd qi murind cu arma in minh la sfrnta chemare a

unui Frate. Francmasonii se recunosc intre ei ca Frali $i i$i datoreaze unul altuia asistenle $i ajuror. chiar cu iiscui vielii. De asemenea ei trebuie sd acorde aiutor oricat€i Der_ sone aflate in nericol. lntrarea in ordin este permisd oricirui bdrbar liber ll de bune moravuri. ce prin muncd. perseverenld qi cinste lr-a ca$trgat strma fi respecrul socieUlii. Ca sa fii mason rrebuie sd crezi cu tarie in Dumnezeu. Inrru Gloria Marelui Arhitecr al Universului. sdli iube$i Patria_ pand la sacrificiul suprem, sd-li iubelti lii sA{i respecti familia qi Ordinul ca pe tine insuli. Adversarii masoneriei riman in permanente : teror_ ismul. coruplia. drogurile. reaua voinli. minciuna. ia5itarel. ateismul, necinstea, falsificarea istoriei, totalitarismui si extremismul de orice fel. "Cunoagre-te pe rine insu[i. iubeqleli aproapele.. ajuti-1. respecla-i demnitatea", iatd regula de aur a ' Masoneriei. Chiar dacd are personalitare juridicA. recunoscurd de Jusrilia 1irii. beneficiind de toate dreprurile legale. Marea Lojd Nalionala a Romdniei, a5eazd deasuira formulelor de cenificare laica. obligarivitarea unei Lucrari de

secreti, scopurile ei nobile sunt cunoscute public. Fiecare Frate este liber si faci sau-nu cunoscuti calitatea sa de Francmason, dar nu o poate divulga pe cea

Francmasoneria modernd nu este o societate

a

.

. .

lI_. Prezenlarea Masonic Sdtesc.

gi organizarea Programului

r

E

Lod€e.Unite.d'Europe. din 2004. aducandu-qi contributia -Europeani. pe deplin la integrarea Romdniei in Uniunea

Consiliu, cu ocazia deschiderii anului Masonic 600g 6009, au aprobat in unanimitate proiectul intitulat ,, Programul Masonic Sbtesc ", la nivel national.

-

Cuv6nt mosonic
Lansarea Programului Masonic Sitesc s-a vecini satului Sambeta 25 octombri; 6008, intr-o localitate judetul Gorj' acolo unde. TlSMANA ff"lirr.-f *"f Lola Nagionald a Romdniei a coslrturt acum clncr

fdcut

i*",

Marei
'

l',n ll'.',x":i i::i: il:' n Re spec rb a linu't t-'1li;1.31il'llll r-"ja noilii^l]"ir ili.illi:11$i:[iH' ill"",":::J:fr":i'i,;il,li'J'lll'i' l',,
"''
on

T1,l:':"1"s,"'

r

i

r

qi este de inalla

a'uia

J.

adesea la sate.

primind sprijin' indrumare.lt plomgyar:' lamllla' ra orin instituliile [undamentale: $coala' blsencr' realizatd de adminis:;;; ;;;;';;; eospodarirea siieasci

aftfer, tlebuie identilicrte de jos in sus' la sate' Valorile actuale existente' sunt conservate cel mal

i*ri" i".^ii?i"
masonlc.

dar nuiionir", pi6.ouut"-nu numai politic' cultural'

piogramele gi proiectele locale

9i $i

PreEedenllel' care intordeauna a [os[ solitara Guvemulut !l curali spiritual' poate ou*"nit,o. uufo.oqi, morali, cinstiti, .oniiiUui u.at nilga um6r, voluntar Ei cu multd p'ogiame benefi ce satelor

in acest

sens. consideram'

cr qi francamasonerta'.
Fr.
Lolescu T(indsie - Vetler'tbilul Loiei din Hobila

ffi;;ffit;i; ;iiiu*u'.olto'
iil;i.;; ;i;;t
c'uprlnsut

'o*unttlonno"r", luminilor. cum

care vor multe sate romdneqti. va cuprinde tot alatea taclll o

spunem noi' in cdt mai

l:I;]iffi,*:;'T:x'"'^1Xil"'iq":fu i'i".i"il

:i:[ri$iirii".
a

iarii, astfel incat' va configur.a d. uuloti utant - penlru ca fiecare.dini",r"r*?'.""iilliti" rn tre noi are in el o flacarica mici' micd' ea

ffiTlt',lil:ff l, il"lt',':i*t ;:,:]tsT.'ffi :[T''. ['i3""."tuiui de iu Lrusanne ( sept l875 )'
hitului scotianAnl"*T$;:ilTk".dniei,
crede cu trrie,

'i-""i iliffi;;;i';;;;; '. ."ir** ti u"i*tsale. precum coloanele dealsuslinere a. Universului' tr"taretui Arhitect il;;fii T;fii". i;ctrin'at "'"'" i.-irLirl, obiectivele, lttnerea iu practicd qi dezvol "re a P roP rnm u i l+'[ nsou ic Sdt sc '"' " mentinut integritatea' romanegti
t

pozilive ale ..i"*.""i,te iniliere prin puterile 'ntellnou-sevalori utati"' consielaliei de - .ui"'ia

r;rw:llxi!,*::i'J.'Ji.',1;9il';'!1"ii:i'"':':.' cele mai vechr' lubrrea oe
tineii, practicd din timpurile

p^,ti".!"Uii"" O.

pamdnt. unde.se.nalte cultul muncii'

.

rr

I

u

e

care au datoritd bunicilor. strabunicilor noltd' a gen€ratrrlor s-au ttucural cel.mar muncir mult, au indural foane mult' !i mulli dintre ei liind taranr' oamenrr

i.ti?otiit"

!i-au

*:ilffi n:T:,t:*"1i1fi: ll l'"P":Tl ff, ;s :L:'"'
ttttu
tur.u Loii
Nalionald a Romdniei crede in

pulin. dintotdeauna.

tut"tot
u'

a^nouu, cineva, dorea si distrugi satele romanegti
oe mici. ra.qcoara

'u

-"il:fi',ffi11:";j#i.ill?l"*u

iffi ;r111;;fl ; il';:i:l ?ii'ill,:ii:"',':'J'l
o.
tu tut

de educalre eeneraid din satul lor. singurul mijloc

lr

J.1''i'll1* ffi i:"i"x';f ,:llf i,il;f; li:"""l'': Tl:'lTfr 3ff asociere. -'"'* -Marea Loia Nationald a Romdniei' doregte s6.conmasonice care se cuprindd situi". in tut.f" "j*6neEti..loji fricd de Dumnezeu' pentru cu oamenii de caracter, morali. pracrica virtuliile' a forma de jos in
"1""ai",
!i

ii

l?l,in;,,",,"u

."""rEr.

5i

ca o chemare a lor la lumind' la iutiug. "tte .r"""sr.i. ptiti i""dlAturd. sub indemnul pdrinlilor' al educatorilor $iinvaldtoltnlii,u o" a pleca de acasd de la "r," " iu cei iapte ani de acasi "' cum se spune' Er parintii lor. ;;;;i;;:' esc '' - itui. urmat de tote celelate ltiinle'
;
"

;:l;";l*:::i:"::,';t:':5.'1"$'J!'i'l:.xTi':lil:;,.,,.

jo'

c."d"*

"d

ascurtdnd

tl":ll"l"#ig:tJ'dJ",H:t"

lT,"J

oferi tinerilor satelor o varietate de ltiinte' trecutulul' de activitate profesionald. cunoaltere a istonel

"t*" sL'l'olil i"l'.ili l; ;:::i'T' ffi ir " u,g,p,'. o r. domenll dlrente
r

ll:i

il,ii,l,""ff : il"',luo,]lliiii'll";;,'nde rarg aripire puterg ??ilru;il;"l]I'illli'l'

tn"t"ott'rt"
multe.

*'gru;iil#5H
ci
cr"d"rn

a

,urninile satelor romaneqti sd fie cat mai avea "u oamenii se vor bucura, 5i de necazun nu vor

iir"tii.roiO.iunitalii.

societiLli' bresle profesionale'

crsmarr' incep6nd de li tirmplari. zidari' curelari' oe arte qi meserii' c,are sA asigs.a,m.d, adicd o constelalle

Irerarr'

Put"

:ff,ffi'"1'?Tili' ffi ;.'J;,\llfi Il lTff H#:lli:i3 fie una pentru-lollill'"'l u' "
mentinerea Marii Crealii care sa "'-.''---adund'

reorganizdnd acel "sfat al betranilor"' "a inleieplii satului' .5i. rev italizandu-l Prin .ur. .tu io-ui oin morall' loia masonicd. constituita din oamenl llben'

.il"".t."ii
f orma
n

piimirea luminii, de la naqtere Ei pand la moarte care permanent se este un drept al omului, Fiu.al luminii'

aibd . ca un model pentru cei din jur' care si fdiut' sa aibd respectul ^terme-nulul ,.io."tuf fir.tufui bine il are In lala' daL. sa aibe respectul fale de cel Pe care va ridica mai repede' Ei cu perrr.t".O. tu*t romdnesc se
!e
ase

ti construieet;l:i::'#

mandtoili#

iiTTi.oald

naruralh carer

:J'ilnil'i'.Til'il?,"u

r-o; a

13

ule$ti

Uniti a Angliei. nu a fost initiat in Londra sau alte mari oraqe, ci spune numele unui cdtun sat unde a fost initiat, de care nimeni nu a auzit. li de care nu se rutineazd: iati deci cd pentru a fii iniliat nu este obligatoriu si locuieqti la orag. Sigur cd satele din alte 15ri sunt la un nivel mai sus decdt cele romAneqti, qi credem ca tocmai acesta este un motiv pentru care impreund cu qcoala, biserica, qi masoneria, sa-qi aducd contribulia la construirea unui nou sat romanesc la nivelul celor din Eurooa. Clasa liranilor este nevoie si fie adusi, incet si cu incredere. la aceeaqi masi penrru dialog cu clasa de rnijloc qi de ce nu, cu cea a intelectualilor. Francmasoneria romdnd a suferit mult in ultimii l8
ani, in rdndul clasei intelectualilor, datoritd contradictiilor de eticd morala. de l€spect aljurbminrului masonic dir. de incilcare a regulamentului Masonic care impune disciplin5, ordine $i nu haos. Marea Loji Nalionald a Romdniei, promoveazi in mod egal clasa intelectualilor, elitetor qi clasa de mijloc, a proprietarilor mici qi mijlocii qi a clasei lirineqti. Categoria sociald ce se incadreazd in clasa de mijloc este reprezentatd de oameni care au de foarte multe ori un comportament irepro$abil, o educatie sindtoasl. inteligenti gi care permanent doresc sd progreseze. si creasci moral, spirituial qi material, Categoria sociald din zona rurald a satului ronanesc este de asemenea constituite din oameni bogali spiritual, proprietari de pimant, crescdtoli de animale, lucretori ai pamantului, producitori de hrani pentru toti oamenii. Deoarece astizi asistdm la conturarea a doui clase sociale qi anume cea a bogatilor gi cea a sdracilor, carc pot conduce la un mare dezechilibru, Marea Lojd Na$onali a Romdniei qi-a propus sd intervini pe termen lung 20 - 50 de ani. de jos in sus, de la satul romanesc, micul fernier. industriaqul de t€nd qi pdni la marile companii industriale;i nu numai, ca sd apropie loli acetti oumeni prin realirarea unor punli de legdturi qi o netezire a asperiiAlilor ce asrizi ii separd. Francmasoneria aplici regula de aur " Cunoagte-1i aproapele ca pe tine insuli ". Cunoscdnd aproapele gi de sus li de la mijloc qi de jos. ' ajungi si-l iube5ri ca pe tine insuti '-. Dacd este a5a. de ce noi. masonii, sA nu eristim la toate nivelele, in toate mediile curate. acolo unde si se poatA forma caractere, oameni buni, deschizitod de dru-

muri?
Agezarea la aceeagi masd, astdzi in Marele Consiliu al Marii Loji Nalionale a Romaniei de caliva ani buni, a fi'atilor din respectabila Loji Hobiga, din satul Hobita, ne permite sd cunoa|tem. cd nu erista mason mai mare 5i mason mai mic, ci principiile fundamenrale: Iiberatate, egalitate, fratemitate sunt regdsite qi promovate gi in rindul intelectualilor li a celor de mijloc, dar qi in randul ldranilor.

Marea Loje Nalionald a Romdniei. organizeazd manifestdri culturale publice, anunguri pe internet. site-uri. depunand toate efofturile pentru a idenrifica in satele romane$ti, oameni. care si fie stimati gi respectaqi de toli locuitorii acelui sat. Un astfel de om poate fi de la cel mai bltran pind la cel mai tanar. cu conditia sd fie un om de bune moravud, sd aibd o bund reputatie $i purtdri ir.epr.oqabile. si creadi in Marele Arhitect al Universului, in vointa Sa revelati 5i in nernurirea sufletului; si aibi vdrsra nrinirni tle I j de ani implinili (de 3X 7); sd fie un birbat liber. cu o repul lie ne:?rirbitd: sa aibA lnijloace onorabile de exislentA:;u aibi o culturd aleasd. aptitudini certe pentru a intelege simbolistica 5i invltitura masonici; sA iribd un simt deosebit al cinstei r;i onoarei. de respect deplin fa$ de cuvantul dat. Pentru constituirea unei loji masonice. juste gi perfecte este nevoie de mininum 7 birbali. locuitdri ai iatului respectlv. Marea Loja Nalionalh a Romaniei. pune la dispozi[ie prin Respectabilele Loji ale Sale de pe inh.eg teritoriul Romdniei, templele sale, pentru a invitali in ele cetetenii din mediul sdtesc. Dace dintre cetitenii unui sat. care doresc si intre pe drumul iniliatic francmasonic sunt: bdtrani. pensionari. studengi. aceqtia sunt scutiti de toate taxele de iniliere la Gr. I. Gr'.11. Gr.lll. precum gi de corizalia lunara. Dupi consrituirca lojei ei pot hotiri se adune o anume sumd de bani. simbolicd. pentru autogospoddrire, deplasiri la reuniuni nasonice. s.a.m.d sau alte nevoi. Dacd dintre cetitenii unui sat existd oameni care Iac pane din alte profesii cum ar'fi : ingineri agr.ononri. tehnicieni, contabili. profesori, medici, preoli. din administra{ia primdriei, sau oameni de afaceri. vor avea de plitit ulmatoarele :- 100 RON. - raxa de iniqiere la GR.l: - 150 RON, - taxa de initiere la GR.ll: - 50 RON. - taxr de iniliire la GR.tlt: - l0 RON, - cotizatie lunari. Din fiecare Asemenea taxii in primele 6 luni. loia r u cheltui togi acesti bani pentru amenajaiea unui templu. achizilionarea recuzitei echipamentului masonic : qort masonic, colan masonic Ai manuEi albe, - urmand ca dupi 6 luni. jumatate din aceste taxe si fie transmise. Mlrelui Trczorier al Marii Loji Nalionale a Romdniei. Toli cei minim 7 cete[eni siteni, h.ebuie sd primeascd GR.I, GR.II qi GR.lll.. Constitugia gi Regulamentul General Masonic al Marii Loji Nalionale a Romdniei gi ritualurile de GR.I, GR.II qi GR.III, qi numai dupd aceea vor constitui o lojE. justa qi perfecti, primind Patenta de funclionare, Decretele de constituire a lojii qi de instalare a Venerabilului Maestru. oficierilor 5i demnitarilor

fi

lojii,

Programul Masonic SAtesc va genera in urmitorii 50 de ani o ridicare qi promovare a satului romanesc prin valori, tradilii gi obiceiuri, dacb de astdzi incepe sd lucreze. Nu va fi uqor. nimic nu se face bine qi frumos daca nu existd credinlA $i pricepere. Marea Loji Nalionali a Rom6niei, crede in satul romanesc, unde oamenii sunt hamici, curati qi credincioEi familiei. Aici se pot face cu adeverat minuni: un rai, o oazA de liniqte gi prosperitate, unde cetbteanul de la bloc sA meargd din cdnd in cdnd si-qi reincarce bateriile, sd-qi revade locurile natale qi si se reintalneasc6 cu fralii qi cu parintii lui, in atmosfera unui sat european modem. Organizarea teritoriold, lo nivelul Marii Loji Nalionole o RomAniei, a lojilor sdteSri.

Organizarea ordonatd, francamsoneria fiind un sfatul batrdnilor, inteleplilor, si fie puse in discutie unele probleme cu care ei se confruntd, sd audd opinii diferite, sd se informeze cu diferite probleme. rlar carc cu adevArat sd fie reale, qi nu ca sursd de dezinformare, de plcdlealb si minciuni. pentru ca de asta au tot avut prne pand acum. sd realizeze o pepinieri de tinere caractere, morale, culturale !i spirituale, care sb asigure un echilibru, generatiilor viitoare. Reprezentantul Programului Masonic Sdtesc, Prea regpectabilul Maestru Venerabil al R .: L .: Hobila, Lolescu TANASIE, are opt asistenti regionali, din cele opt regiuni

ordin care practici ordinea qi nu dezordinea, a cetilenilor sdteni intr-o lojd, intr-un atelier masonic. permit ca Ei la

2.

Cuvdnf mosonic

Roniniei ( Zona | - Ardealul 5i Banatul. Zonir [l Bucureqtiul qi I)fbvul. Zona III - Dobrogea qi sudul Moldovei, Zona IV Nordul Aldealului. Zona V Muntenia, Zona IV - Oltenia. Zona VII Transilvanir. Zona VIII - Moldova). care'il vor ajuta la punerea in practicir u Prog.r'amului Mr:'onic Satesc. In prin.ra fazi se vor fbrnra incir 7 loji in celelalte 7 regiuni ale Romdnei. fonnindu-se lojile de referinli. cu putere li capacitate de dezvoltale rapidir c|tle s:t poatil rci.lliza noi loji. ateliere rrasonice, fieclre in regiunea sa. astf'el incat totul si creasci pe orizontalii olganizatolic. pe verticalir. spilitual. rroral. intelectual. DupI constituirea acestor loii de ref'erin!i. ciite una in fiecalc din cele opt regiuni. va continua dezvoltllea Prograrnului Masonic Sdtesc. an de an. intr-un runrirr ciit rnai nrare de sate rominelti. cu hadilii. cu istorie. cr obiceiuri. pentru a consolida pe termen lung sentimentul iubirii de patrie. sentimentul de stdpar al pimdntului. ca 5i proplietar. (CLlza cind a facut improprietlrirea litranilot a fitcut-o in funcgie de ceti trigitori avea tarnilia respectivl. l trigitor-i sau n tdgitori - h'Igitori insemndnd boi. aninale de mu)rci - adicd in funclie cle rrijlolcele de lucru care le vea peltru a munci plmnntul ). fbrmalea negustor-ului.
afe

stlirinatate. in ultin]ii ani. Prin astfej de conexiuni pe care Marea Lojit NlrlionalS a Rorndniei a ciutat permanent sd le realieze cu diferiti fragi din Europa qi nu numai. tl'ali care sunt membd in acelaEi timp ai unor companii, olganizalii, guveme ale statelor memble ale Uniunii Europene. s-a rcu!it sf, fealizirn concrct. infrdliri intrc sntele rominelti qi cele din Belgia. Franla gi nu numai. Ulterior se pot realiza diferite Programe conune. activitili. schirnbu!i de experiengd. pentru cunoa$tere. aplopiere 5i dezvoltare. cet:llenelti. lrodeme. contempol

ane.

Integralea Rorrriniei in Uniunea Europeand inseamnl nr nunrai integrarca politici. ecouomicA, militari.
s.a.m.d. ci 5i plin culturl. astfel cd tnasoneria trebuie sI lucreze intens prin cnnoa5tere. invitdturi rnolali. spiritualita1e. verticalitate. la corstluctia unei ci\'ilizatii !i unei bullilstaui a Urn nitirlii. Lrrrrrdriud evolugia ei continuu qi

Ddsnici.

i\t.

I-oiile Satelor Romaneqti. interesele nalionale

gi

producdtorului de bunuri de consunr. Acest lucru va perlritc tinclilor citre pleacit la ora"se in lalil !i striinitale. llt stuclii. si iuvele. sit-!i conti)rue grlclul de perlecqiolarea in cadrul dlutrtultLi iuiliatic. urndnd ca apoi naturi fiiud qi cu posibilitirti r'nateriale suficiente sir sc intoarci acrsi in satul lor !i sal construiascd. sir investeascir. Plin rceilstil sartul se va lidica. iar nivelul de hui \a crelte. Malea Loji Naqionalii a Rondnici. construieite rsttel cle provocirri pertrLr a dcrvolta liatul romanesc. prin lcirtloiilcelea copiilor cindva. mai tarziu banbirlilof dunli Ia nrrturit te. inrpoi acasii. - pcntrLr cli tot ce f ci la tinc casii. iu curten ta. pe paurintul ti[r. iDprcuui cu piriulii tiri. sfint cstc. !i bLlcurie rrare vor lvea copii tili in gcnernliile
vlltoare.

ale l\'Iarii Lo.ii Nalionale ale Romtniei. Malea Loji Nalionall a Romaniei, consideri qi Iidicir la rang de inteles national satul romdnesc. cale prin rnasone e dindu-i cezarului ce este ll ceziuului. sd devinl run factol putenric de stabilit te. privind terito ialitatca. sur elaneitiLlea ;i independenqa nalioniLli. pentru totdeauna. Marea Lojit Nalionali a Rorniniei. crede cu tirie cir ra reu5i astfel si pistreze un echilibru notmal qi natural pentru intrenga societrle ronreneasca. garanteazi astfel gencr !iilor viitoare. dreptul la libertate. egalitate $i fraternitate. principii lundarlentale universal acceptlltc cilre si Pennital noii Ere. in cale abia anr intrlrt. l r]ou inceput. acela al Lrnei civilizatii spirituule. h'aditionale li morale. Astizi intr-o lume a intoleranlei. a rizboaielor. a

teforisIrrului. a ucidelii propriului copil. sau nanrei ,si tatirlui. s.a.m.d. Inleleplii. Fii Luminii hebuie si-!i facal sinr[itii prezenla penhu ca pimintul sI lie acope t de cit mai multi luminir. inqelegele intre popoarc. pace intre
oameni qi bLrnistare.

Malea LojI Nalionali a Romdniei. irlezind astiel un)iu liu-cil uniu. impleunii cn 5coala. biselica. gi toate celelalte inslitu!ii alc satLrlui existerte intr-un sat romenesc. ii vtx udr.rce o conttibu!ie esenqialir. la prorrovalea valolilol satultli. astfel atunci cincl vorr.r intiirli douil s te - tlnul din Rourania,si altul din Belgia - si-r nu se spunir ci satul din Rorrrii:ria este cu 100 de ani in urnra cclui din Belgiu. Haideli irrpleuni sit lacent si dispatit aceastii difr:r''inlejcgind cir enlir dc dezvoltare. uninchr-ne lb4ele !i inpreunir vom reu5i. III. Rela{iile interna{ionale ale Programului Masonic Sitesc.
Marea Lojii Naqionalir a Rominici cste nlen)bnl clr drcptuli deplire in CorrlcJcr rlia rnasonieit ettrolrrrtni. G.L.U.D.E.. de rcunr.l ri. are tratatc cle attricilie 5i recunoalstere cu Mari Loji Masonice din aproape loate (il ile

Cled in tiecale cuvent al. acestui Progranr Masonic ci el vine din suflet 9i din adincul initnii. a noastri. a tutLnor. f|a!ilor din Marea LojI Nationali a Romiiniei. toli niscuti. cresculi in satul romenesc. leaginul
Sirtesc. pentru

cloinelor. cdnteculLri de dor'. legendelor !i ntiturilor lrildi!i('Iirle ;i ohiceiLrIiloI slrltrlrti rotrrinesc. Aici au respilat penhr prirna dati tlranul Horea. zis Ulsul din satul Horea. JudelLrl Alba lulia. cel care a fost f|ate intr-o lojir vienezir li care a fost primit de i)npiratul Austriei. irpoi [iranul Constantin B|tncuqi, niscut in Hobita. Corlrunir Pcltiiani. Judetui Colj. titanul sculptulii univer.sale. apoi Tudor Vladirnirescu. qi nunrarul lot este netnisu-at. toli lLrcindu-qi datoria prin numele lor. ridicdnd nunrele satului lor. !rra. pretutindeni peste hotare.

Marer LojiNalionall a Rominiei. crede

ci

astitzi

din Europu 5i de pe ulte

(

Fraqii diu Marea Lcrjit Nllionali a Ronlalrliei strrlt rnenblii ai Centlului Regionrl dc Studii Flitncntrsonice Pirlis Bucurc;ti. cu sedilrl Ir Bu.tttelti. .ltc .L 1'cttni'

ortircrt'

existi a nu se $tie cltn lreneratie de llrani cu carte ai cdrol copii. tineli. sunt capabili si se pregirteasci. s[ invele linrbi strline. si cur]olrsci nrai multe ane qi rneser-ii. olinrpici chiar. carc si ridice odati cu nunlelc lor numele satului
unde s-!ru nalscut.

apropierea ,si realizarea uror-punti de legatuti cu erpelqi ai masoneriei din lumea intreagi. Centrul Regional de Studii Francrnrsonice Pads
BLrcuregti. estc nrenrbrtL al Asocialiei Muzeelot. Libritriilor qi Arhivelor Masonice Europene (A.M.M.L.A.). cu sediul la Bruxelles. de acun 3 aui. gi are posibilitatea de a studia Ei cerceta arhivele rrasonice existente in qari citl1i din

Dunnezeu. Marele Arhitect al Universului cuttt
spunem noi. este cel care cuprinde tot rji toate ii care este cuprins in tot $i toate. asttel ci inhegul este de o aceea$i liin[ir nalionali cu tiinla ornului bun qi milostiv.

Viorel Dinacu,
Mare Maestru, Al Marii Loji Na(ionale a RomAniei

15

6 ani de la Constituirea Marii Loji Nafionale a RomAniei Ia Orientul Braqov
ceremonia solemnr a Frafilor Marelui consiliu al Marii Loji Na{ionale a Romdniei

Aqa cum este cunoscut, Marea LojI Nalionalir a Romdniei s-a constituit in 13 - l.l apr.ilie 2002 printr-un Convent Extraordinar convocat de Primul Mare Maestru ales in 1993 - Fr.: Nicn Filio al Marii Loji Nalionale din Romdnia. Fr.: Viorel Dinacu impreuni cu Fr'.: Nicu Filip - au mers timp de 2 ani din loji in lojn. in toatl 1ara. aflAnd despre nemullumilile fralilol din loji - acolo unde normal se desfigoarl lucrarca masonici in toatl pnr itatea qi regularitatea ei. Multitudinea de probleme expuse de unii

includeau acte de coruptie. de trldare. sperjur qi chiar care atingeau unitatea masonicir .,si siguranqa nalionali a statului ror.nin au impus o misufi stringentl luati in regim de urgen15. prin convocarea unui Convent Extraordinar in Stare de Necesitate aga cum. in cazul unui organism gangrenat, se acEioneazi cu bisturiul in mdni qi se taie. extirpAnd rlul. Astf'el ci in 7 maltie 2002. este convocat oficial Conventul Extraordinar in Stare de necesitate in 1.1 aprilie 2002, la Bragov, plin voinqa a 907o din

13

Ioji
Vechea conducere, in loc sI aibd birbSlia sd includd pe ordinea de zi a Conventului qi si supund dezbaterilor toate problemele, neajunsurile fralilor din tedtoliu, au avut instinctul diabolic de a convoca la aceeaqi dati, un alt convent la Bucureqti. care nici in acest caz nu a cuprins pe Ordinea de zi nici una din problemele grave cu care se confruntau fragii la acel molnent. in acest fel, a inceput o campanie puternici de ameninldri, terorizare. la adresa venerabililor lojilor. qi prin adrese oficiale nenumirate transmise spre $tiintd tuturor fi'a{ilor, care interzicea orice prezentd 1a Braqov. Totul era sub bagheta Noului Maestru de atunci Gheorghe Cominescu qi a asociatului siu Eugen Ovidiu Chirovici. AmeninlSrile de tot felul. inimaginabile intre fra1i, sancliuni in tribunalul masonic - nelegttime qi in totalb contradiclie cu Regulamentul masonic. s-au produs, datoritl faptului, cI pentru prima datd. s-a spus ci in masonerie existi coruptie, trafic de influen{i. o veritabili tarab[ unde poli vinde qi de unde poti curnpira orice qi locul unde sub masca onorabilitirtii masonice s-au ascuns foarte rnulli comunigti, securiqti gi oameni certati cu justitia. Cu toate acestea, fralii dintr'-r.rn nurndr de l1 loji in frunte cu Respectabila Loji Athenaeum, condus[ de Maestrul Venerabilul Viorel Dinacu - la glasul lui Nicu Filip, s-a desfiqurat Convenrul Extraordinar in Stare de Necesitate unde Viorel Danacu a fost ales in unanimitate Mare Maestru, dupd ce a fost demisi
vechea conducere.

membrii

ai lojilor. toate extrem de

grave, care

Dieti ollar
'6Loia))
- este locul unde are loc
Tinuta, ceremonia masonicd de bazd. Spatiul lolii este decorat diferit, in functie de gradul la care se desfdgoard lucrdrile atelierului.

56lan!ul de unireee

. este figura

formatd de din ansamblul Fratilor reuniti gi Iinandu-se de mdnd, astfel incAt sd formeze un lanl care se inchide de la sine gi simbolizeazd uniunea frdleascd intre membrii ordinului. in Ritul Scolian Antic ai Acceptat "Lantul de unire" se face la inchiderea luc rdrilor tinutei, amintind legdturile atemporale care unesc Fralii.

Cuvdnt mosonic

h&r"

l

PrintFo alt:r scrisoale transmisi membrilor Malelui Consiliu de atunci. inclusiv Marelui Maestlu Gheorghe Cominescu. li se:rduceau la cunoqtin[i toate acuzele de care se ficeau vinovagi qi in acelagi tirnp au fbst inqtiinlali c[ neprezentarea la acest Convent duce de la sine la autoexcluderea lor'. gi pierderea tuturor calititilor masonice avute peni in :rcel moment unnind si aibir loc alegeri pentru o alti conducere. Aqa cum s-a;i intimplat s-a ales o alti condLrcere. cu menrbrii Marelui Consiliu dintre traqii din lojile de pe intreg cuprinsul Eirii. Din acest moment Marea Loji Nationali a Romdniei schirnbAnd din Ronrinia cu a Rominiei a continuat lucLarea masonici regulari. morall. spirituali li traditionali in toati puritatea Ritului ScoEian Antic ,si Acceptat, In cei qase ani am constituit loji in Oriente noi. am plimit recunoaqteri. incheind tratate de anicilie qi recunoaltere reciproci cu Marea Lojd a Franlei. cu ajutolul cireia am inn'at in Confederalia Marilor Loji Unite al Europei. Am dezvoltat Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureqti in cadrul cfuuia au fost

ci4i masonice, au fost editate reviste masonice: "Triili Masonice. La curte. Cuvint nrasonic". Am infiinqat: Muzeu Masonic. Magazin Decoruri
traduse

Masonice. Biblioteca Masonicl qi Editura Masonic[. Am creat Suplernul Consiliu Rorndn al Ritului Scolian Antic $i Acceptat cu ajutorul Supremului Consiliu al
Flanqei.

Nalionale a Romdniei. In toli aceqti 6 ani fialii. av6nd credinli. au r[mas unili in ciuda nenumlratelor atacuri. unele directe altele indilecte din partea aqa-ziqilor fi'a1i din Marea Loji condusl de E.O. Chirovici. la ordinul ciruia au lovit antimasonic. Niciodati nu am clezut ci un romin se va r iscula impotriva altui romAn. ;tiind de la bunicii .,si stribunicii noqtri cd ei au luptat l'euniti ,si iiu apdlat lara cu sAngele lor, lovind numai duqmanul cotropitor. In cazul de ta!5 cine este du,smanul gi impotriva chuia - cunoscdnd ci rnasoneria este una ;i inseamni dreptul fieclrui om liber de a se pelf'ecliona. Francmasoneria of'erI posibilitatea iniliatului sI se perf-ecgioneze. sI practice virtutea. credinla. astfel incat plin mdrelia lui si se sacrifice Intru Gloria Marelui Alhitect al Univelsului. intleaga luclare masonici este proclamatl intr:u Gloria Marelui Maestru al Universului qi nu intru gloria vreunui grup de interese condus de x sau y. Drumul iniEiatic este luminat de cele trei mari lumini ale fiancmasonilor care sunt Biblia, Compasul ,si Echelul. Sfinta Biblie deschisi pe altarul julimintelor. la vedere. la Evanghelia dupi Ioan: "La inceput era cuvAntul qi cuvdntul era la Dumnezeu ....." este lampadoforul pentru cel iniliat, venit din intuneric.

Maret Lojd Nali,tnald o Runiniti Marele Secretariat, Fr. Marius Nagv

Am realizat evenimente masonice publice in !ari, cu sprijinul diferitelor loji din cadrul Marii Loji

17

01.01.6008-21.06.6008 I La Marele Consiliu din 21.06.6003. I
perioada

Raportul de activitate al Marelui Maestru Al Marii Loji Na(ionale a Rom6niei - Fr.: Viorel Dinacu pentru

Orientul Bazna-Bii. Medias

care ati pafticipat foarte mulli qi cred ci in cele ce urmeaza! o rememorare a lor, ne aduce inci o datl cliDe de bucurie si implin ire. In luna Ianuarie a.c.. fratii membri ai Marelui Consiliu al M.L.N.A.R.. s-au reunit in ziua de 26. la Orientul Bucuresti, intr-o tinuti rituali lunari de Mare Consiliu. S-au luat hotdrAri legate de programul de acliuni qi manif'estdri masonice publice gi interne pe urmitoarele
!ase tunr.

Activitatea masonici in ultimele 5ase luni. s-a desfaqurat zi de zi, av6nd o multitudine de evenimente la

stirea Fr.: Horea. erou si deopotrivd martir. Au avut loc vizitarea cetitii Alba Iulia. unde am vizut amendjalile recente spectaculoase ale acestui monument istoric, devenit astizi punct turistic. Evenimentul s-a bucurat de o participare foarte rnale a fraqilo| din roard (ara. a oficialiriiilor din localitiqi

vecrne, muzeografi, arheologi, profesori universitari q.a.m.d.. presA, televiziune. etc., fiind mediatizat in direct la postul local de televiziune, prin participarea mea la un lntervlu. care sper s[ fi interesat opinia publici. in ceea

Astfel, in 28. 29 feb.-01 martie 6008. la Odentul Alba Iulia a avut loc Marele Consiliu al M.L.N.A.R.. o Conferinli Masonicd Publicd. deschiznnd oficial Programul anului 2008 de Manifestalii Masonice Publice lunare ce marcheazi 90 de ani de la Actul Marii Uniri. A avut loc o conferinlS de presd public[; A avut loc o agapd fraterna: Au avut loc depuneri de coroane de flori de cltre loji din toatd lara gi din Bucureqri, din cadrul M.L.N.A.R.. la Monumentul Candela. ridicat intru cin-

cI lucram Dentru Dromovrrea imaginii Romdniei pesle hotare. p.nrrr..udr.erea in prezent a sentimentului de iubire, de tard si de
tiv. demonstrdnd inca o datd
patriol ism.

ce este trancmasoneria romdn6. Ecoul in presa regionald qi nalionali a fost pozi-

In data de 28 ianuarie a fost ziua nationali a Irakului. unde M.L.N.A.R.. prin persoarra Mar.elui Maestru, a fost invitatl la r.eceplia ot'eriti de catrc
desfdqurat regulat lucrlri masonice in cadr.ul R.:L.: Istorice. Fondatoare a M.L.N.A.R.. ATHENAEUM. a carui Venerabil sunt. Au avut loc intalniri siptlrnAnale cu Marele Maestru al M.O.A.R, fr.: Mircea Deaca. Dentru informari reciproce si pregatirea evenimentelor ce au ul.mat.
Excelenla Sa. Ambasadorul Ir.akului la Bucuresri. in perioada dintre (inutele de Mare Consiliu.
an.r

Conferinla Publici a Cenrrului Independinr de Srudii Ezoterice din Romdnia. Ia Sala Dales. unde impreunii cu fr.: Daniel Roman. Suveranul Mlre Comindor al Suprer.nului Consiliu Roman al R.S.A.A. am audiat prelegereae conferentiarului REMI BOYER. Am instalat venerabili gi am aprins luminile la R.:L.: Torontal de la Or.: Timisoara. a R.: L.: Basarab I de la Or.: Pitesti si a R.:.L sf.: Ioan de la Or.:Constanta.A fost instalata R.: L.: Steaua Romaniei nr..l, loja de perfectie de grad 4-14 de catre Suveranul Mare Comandor al Suprcmului Consiliu al Frantei, al Ritului Scotian Antic si Acceptat, Atotputemicul frate Huber Creven, instalandu-l pe 1i.: Daniel Roman, Suveran Mare Comandor al R.S.A.A., pe fratele Ruslan Oprescu, Inspector General Locotenet Suveran Mare Comandor al Suoremului

SembAti. 09.feb. a.c.. am participat

la

Cuvdnt mqsonic

Consiliu Rom0n al R.S.A.A, pe mine Inspector General Ministru de Stat Suveram Mare Orator al Suoremului Consiliu Roman al R.S.A.A. A avut ]oc o conferinl5 de pr€sa. ocazie cand Centrul Regional de Studii Franimasonice parir Bucure$ti a inaugurat pentru prima datd in Romdnia un Magazin Masonic, o Biblioteci Masonicd si un Muzeu Masonic in Bucurelti. A fost editati revista Cuvint Masonic. numdr nou, in limba romani, transmisA tuturol fralilor 5i invitalilor 1i in limba flance.zi - lormar electronic.. A fost realizati o noud medalie masonicd a M.L.N.A.R. marcdnd simboluri masonice qi obedienliale. In 13-14 aprilie a avut loc Marele Consiliu al M.f ,.N.A.R. la Or.: Braqov, in templul cetatea Raqnovului, au fost depuse coroane de flori Ia monumentul eroilor Revoluliei din 1989. A fost o Conferinld Masonicl Publicl din programul de manifestdri dedicate implinirii a 90 de ani de la actul Marii Uniri. A urmat o conferintd de presi, o agape fiaterna, toate la Cercul Militar din BraEov, acolo unde acum Ease ani s-a constituit M.L.N.A.R.. printr-un Convent Extraordinar in stare de necesitale. Au fost vizitate obiective culturale, au avut loc
schimburi de idei, un dialog fratem in armonie Si dragoste
fldleascd.

Bibliotecilor qi Arhivelor Masonice Europene" cu sediul la Bruxelles. Academia Romdni gi Muzeul National de Istorie a Romdniei au gizduit fiecare in cdte o zi lucrlrile Consiliului Coordonator al A.M.M.L.A.. prezenrandule experlilor in masonerie o expozirie masonica. cu parliciparea Marelui Orient al Romaniei qi a Centrului N;tional de Studii Francmasonice din Romdnia, condus de Horia
Nestorescu Bdlcegti. A avut loc o conferinli de presd care foarte putin medirtizata. evenimerlrul fiind programat din pricaie in

pefioada electorald a alegerilor politice din Romdnia.

Conventul anual din l5 iunie a.c. la G.L.F. In toate aceste intervale de timD au avut loc intalniri cu diverse personalila(i. am panici,at de cdteva ori la tinutele rituale ale R.;L.: Samuel Von Bruckental din Sibiu, Victoria 2007 la Cluj Napoca. Am realezat lucrarea Masonici in Or. Arad, Satu Mare, Sighetul Marmatiei, etc. In continuare, in 28 iu1.6008, voi participa la Convenrul Marii Loji Confederale a Spanier gi bineinleles la toate evenimentele pe perioada de vari care vor mai fi.

participarea noastri la Cosiliul al GLUDE la Tenerife-Canare in SDania unde am raport sep at de prezen(at. Apoi am participat la reuniunea Supremului Consiliu al Franlei in l2-13 iunie ac. Precum qi la
Coordonator

A ulmat

Am zls.

tiv evenimentele ce au avui loc. in luna mai au avui loc evenimentele glzduirii "Asocialiei Muzeelor,

.

Presa a mediatizat qi de aceasta data

in mod pozi-

Mare Maestru al M.L.N.A.R. Fr.: Viorel Danacu

CONVENTUL ANUAL AL M.L.N.A.R.

In 21-22 martie a.c., M.L.N.A.R. a avut Conventul Anual la Templul Istoric Masonic din Bucureqti qi ceremonia de inchidere a lucririlor laHotelul Hilton Athenee Palace, unde au participat invitalii din strdinatate. Au participat fra{ii de la Grand Lodge de France: Marele Maestru Alain Graezel si Suveranul Mare Comandor al supremului consiliu al Frantei al R.E.E.A., atotputemicul Huber Greven si deleeatii lor. Au panicipaL fragi din R.:L.: "Le Labirinthe" din Lion. ca-re s-a infrAlir cu R::L.: Banu Mihai de la Or.: Craiova. A urmat o Seard Culturald_. Europeand, editia a IV-a unde au partiiipat frali din striinetate, invita[i din tar6, profesori, directori de muzee si biblioteci, ambasadori, etc. Armonia muzicii iui Gh6orghe Turda, Anghelescu Rodici qj a altor virtuoqi ai muzicii autentice romAnegti, a.umplut inimile participantilor, a fosi urmatd de un"miqcdtor recital de poezie sustinut de actrila Doina Ghitescu. Alli inviiali supus atentiei iudiiorilor opinii legate de istorii si traditii.

19

CONSTITUIREA MARII LOJI UNITB A FEDERATIEI
RUSE
Delegrqiile obedienlelor preaerte la
St.

Petersburg

In l0 -

12 octombrie 2008. la St. Petersbourg.

Marele Maestru al Marii Loji Nalionale a Romdniei. Fr.: Viorel DANACU. impreuni cu Marele Cancelar cu relatii externe Fr.: Ruslan OPRESCU. au participat. la constituirea Marii Loji Unite a Federaliei Ruse. Au mai fost prezente Marea Lojd a Franqei. Marea Loji Unitd a Letoniei. Malea Loji a Serbiei. Noua obediengd. s-a format dintr-un numar de patru loji care formau Marea Loji Provinciala a St. Petersbourg-ului, qi qapte loji din Orienrul Moscova, care au pdrlsit Marea Loji a Rusiei. cea cu orientarea anglo -

saxonl. din aceleilsi motive binecunoscute astazi !i irr RomAnia. Republica Moldova, s.a.m.d. Acest femonen se parc cd se produce in toate liuile din Sud Estul Europei. unde ln ultimii l0 15 - 20 de ani. s-a construit o masonerie nu tocmai contbrml cu Regulamentul si Constitutia masonicir universali acceptat6, a Ritului Scolian Antic !i Acceptar. Mare Maestru. a tbst ales, Fr .: Andrn' SERKOV, care a avut un numlr tbarte mare de voturi. compalativ cu ceilalti doi candidagi care au participar Ll alege le

Constituirea Asocia(iei "Marile Loji de Rit Sco{ian Antic qi Acceptat"
in perioada 17-19 ocr. 6008, la Napoli, Marea a gazduit pdmul Convent de constituire a Asocialiei " Marile Loji de Rit Scolian Antic qi Acceptat ", care cuprinde Mari

LojI Masonicd Generald ltalianh,

Loji regulare tradilionale, de pe toate continentele,
care respecti cu stdctete, Ei au semnat Pdncipiile de regularitate qi rezolutiile aprobate la Paris 1996. Ia

Gand 1998. Athena 2001,la Belgrad 2004,

Libreville 2008. S-a hotdrat in unanimitate ca aderarea altor Mari Loji, s[ aibd loc cu conditia si aibi Suprem Consiliu al Ritului Scotian Antic Ai Acceptat, recunoscut de toti membri. Urmdtoarea intrunire s-a fixat in anul 6009. la
Paris, gazda fiind de aceasti datd, Grand Loge de France.

Acceptat, este cel mai rdspandit pe tot globul, qi noi toti, avem obligaqia sd veghem la pdstrarea puritdlii lui, in toatd regula.

Ritul Scotian Antic

!i

Cenfrul Regionol de Studii Floncmosonice Polis - Bucuresli

Programul
masonic 6008

dezvoltare A Marii Loji Nafionale a RomAniei, in anul

Strategiei
6009.

de

-

Stmtegia de dezvoltare a Marii Loji Nalionale a Ronriniei. ca qi O.N.G., nonprofit. nongLrvemtnlental. din anul 6008 6009, la nivel national. este una de multiple tlanslorniri. pe

linie organizatorici. nurnerici. calitativi. rrelalionaJi gi ritualicl. in conformitate cu Constitulia qi Regulamentu] general nrasonic, al Marii Loji Nationale a Romdniei. dar li cu Statutul de func[ionare qi Actul Adilional al Asociatiei Marea

lldt(h l,la.\ttu dl ltlLNt\R
dlGkutul LaS. D.

Ftrtr|

ld

l. ft. |\tuh Gnr'.(1. nltn ltlulnnt Cottrt tl Mttii Lt)ii Notnnul! d Ra"rl'tit,i
dtututi

Loji Nationald a Romaniei.

Comisia juridici: va amerrda qi cor-ela juridic Statutul de O.N.G., cu statutul masonic, adici Constitu!ia. Comisia linanciari: va line eviden[ele flnanciar contabile, curente, la zi.

2. Numeric

rdspdndite
nent5.

Numirul atelierclor masonice. la ora,se Ei sate. uniform in toate judetele tdrii. este o preocupare perma-

Comisia arhitectonicl: va elaborara un Proiect

de

Construire al unui Templu Masonic. de dif'erite dimensiuni. va propune 3 variante. Comisia Qtiintilici de studiu Ei cercetare ritualistici: - PerfecEionarea cadrelor din secretariat de cdtre specialiqtii in domeniu: - Arhivarul Marii Loji: clasificarea qi realizarea unei Arhive Masonice, a Marii loji Nalionale a Romdniei; - Proiectul de baniere, sigle si sigilii, realizate in concordantd cu statutul, obiectivele masonice qi rolul lor la nivel nalional.

in Anul 6008 6009. se impune o accelerarc a apr-indelii lurninilor intrun numir cdt mai mare de localitSli. respectiv
Oriente. Strategia anului propune pentru fiecare Pro Mare Maestru. in regiunea sa, sd-qi aleaga cate un asistent judeqean. irnpreuni

cu Venerabilii lojilor deja formate, qi cu intreg suportul Marelui Consiliu, sd realizeze loji in Orientele enumerate in anexa l. Asistentiijudeleni. vor fi frali cu disponibilitate. $i dorinF
de implicare la maxim. Numeric. se impune gi cresterea numarului de fraqi, din intedorul unei loji. care trebuie sA creasci considerabil, pentru lojile ramase "inchise", gi de cele mai multe ori inactive.

l.

Organizatoric:

Organizarea Marelui Secretadat: - Organizarea intemi a documentelor inteme

Numeric se irnpune qi continuat€a hotdldrii Marelui

-

Completarea la Zi a Registrului Matricol al Marii Loji Nalionale a Romdniei. - Planqe de arhitecturd gr. I, II, III. - Editare Constitutiei si a Regulamentului General. precum gi ritualurile de Gr. I, II. III, in regim de urgenta. - Formarea unei baze de date inteme la zi. precum qi a bazei
de date curente (institutii, ambasade, presd, etc. ).

li

externe.

Consiliu din 6007. aceea de a constitui mai multe loji intr-un Orient. Numeric, se impune o infritire a unui numar mai mare de

loji

romdne,sti. cu cele de peste hotare.

Numeric. trebuie continuatl gi incheierea de tratate de amiciqie si recunoa$tere cu un numar cdt mai mare de Mari Loji din intreaga lume.
3. Calitativ.

Organizarea logistici a T€mplelor masonice ale Marii Loji Nationale a Romeniei,
Propunem pe termen imediat incheierea de la I an, pdnd la maxim 5 ani, a unui contract de inchiriere sau de comodat,

intre Marea Lojd Na(ionald a Romdniei li spatiile tuturor lojilor din tare. Se impun demersuri oficiale cdtre, Primiria Capitalei qi alte primerii din toatd (ara, pentru obEinerea de
spalii inchiriate, concesionate, etc. Propunem pe termen lung, construirea de Tenple masonice, pe ter€nud proprietate a Marii Loji Nalionale a Romdniei, prin contracte de vAnzare cumpdrare, donatii sau cesionare. Amenajhrile interioare ale templelor se suporte imbundtdtiri trimestriale, sau ori de cate ori, exista finan1e. Programul tuturor linutelor gr. I, [, III, al tuturor lojilor

inca de la infiinlarea Marii Loji Nationale a Romdniei. ca motiv de reconstituire qi regenerare a masoneriei romdne, a insemnat calitatea !i secretul masonic. al celui admis in franc-

!i

masonene.

Valoarea profanului propus. trebuie strict cunoscuti. calitilile lui intelectuale, morale. spirituale, sd fie de exceplie.
Calitativ. se impune o lucrare masonica de inalta tinuta si comportament superior in viata profana, a odcarui frate. Se impune o perfeclionare continud. printr-o participale regulatd la tinutele rituale gi studiu permanent la invititurile
masonice.

din lara $i Bucurelti, cu zile, ore Ei gradul linutei,
respectarea obligatorie pe tot parcursul anului,

cu

Calitativ, se impune o promovare a unei imagini foarte bune a Marii Loji Nalionale a RomAniei in lume, prin calitatea qi pregetirea corespunzetoare, prin pa iciparea la toate intrunirile, in plan intemational.

Cuvdnt mosonic

4. Relational.

in parte pentlu participarea fieciruia la organizarea in terito_ riu a confteriei.

.

Relational, trebuie dezvoltare toate relatiile fiecirui fiare

Acceptate. Propunem inilierea unor proiecte. incepend cu Conferinle ronrce Intemahonale. s.a.m.d.

masonice intemalionale. Expozilii Inihonlce. Concerte sim_

torrl [ara.

Relaliile de cunoaqrere dinh.e fralii oricdrei loji
se impun provocute

6008 - 6009. se impune un an al programirilor ,Anul ;i reirltrdrilor unui numdr foane mare de int6lniri. iu alese pei_ \onalititi.din domeniul public. poliric. religios. diplomiric.
nlassmedla, etc. u^ Rorneniei gi al Cenrrului Regional de Srudii Francmaionice Pirflr-Bucure$ti. intrelinute incepiind din acea\tii luni. lu zi. cu L,)Ilpletdri shptamanale. obligrtorii. atat prin eveninrentele drn [ard, cat $i din sreinatate.

^. BrsericS. Primarii. Prefecturi. Ambasade. presi. toate cele_ lalte,._trebuie intrelinute gi dezvoltate pe ternen lung. prin drfente programe !i proiecte comune. - Relational, inseamnd comunicare pdn toate fonnele. tele_ fonie, internet sau direct fatd in fati.

R:lr,(iile.cu torte inrrituliili slarului. Guvern. pr€.\edinre-

|i

,si

cei din

aduncite.

Anul 6008

-

6009 impune un site al Marii Loji Nationale

toate celelalte institu!ii.

Anul 6008 - 6009 inseamnl infiinqarea unui Birou de rntonn e-comunicare, atat intre membd, cat gi in relagiile cu

Gestionarea tuturor evenimentelor ce au loc in diferite locrli(d{i.din (arb..pe lor parcursul anului 600g _ 6009. ;rin rorn[m n..clrn teritoriu. cu pojibilitatea de participari a ( onducer'i Marii Loii, - esle necesarA. Marele Maesffu, tre_ 1ard, ia Cont'erin(e, manifestatii culturale, expoziFi, tdrguri de'cane. Relatia cu mass-media, trebuie ionjolidati gi solicitate repona1e pe teme masonice, televiziunilor gi radioului, pentru infbrmarea corectd a opiniei publice, despri masonerie.

procedurile diplomatice masonice internationale. . .Consider.. cit aceste propuneri ale mele sa fie analizate, lncluse saL/fi dezvoltate inlr-o straregie pe care Fr .: Ruslan Oprescu, sd o intocmeascd, gi sd o prezinte in viitor Marelui Lonstlru

Republica Moldovr. insiamnl Consriruirer Vurii f_"fi a Moldovei gi continuarea prezenterii $i recomadlrii lor ca viitori membri G_L.U.D.E. Anul 6008 - 6009. il declar Anul infrdfrilor de loji romaneEti. cu loji de peste hotare. Toate aceste abordiri qi implicdri peste hotare. se lrc . pflnrr-o \tflctA cooperare cu Marele Maestru al Marii Loii Nationale a Rondniei, 5i cu Marele Con"elu. cu i"tJi externe. ll Marii Loji Nalionale a Romaniei. ce cunoalte toute
Naqionale..

...6-009. propune infiinlarea prin Cenrrul de studtr l-rancmasonice paris_BucureEti. a primei $coli Masonice Europene. cu sediul la Bucuresti. 6008 - 6{109. {a gizduiasci qi orgunizeze Seara ^ .Anul LuIurata buropecnd. lr un nivel mult rnri superior. celui din anii trecu{i. _ Anul 6008 . 6009. sustinerea mirsonica pentru fralii. din

^ Keglon

Anul. 600iJ

. Marea_.Loja Nalionald a Romaniei, buie-sd fie prezent

in cet mai multe locuri in

de Albert Makey.

Centrul Regional de Studii Francmasonice paris_ Bucuregti. are in strategia anului 600g 6009; - editarea Revistei Cuvant Masonrc. ..Istoria - Reeditarea valoroasei lucriri francmasoneriei,,,
- Organizarea lansdrii de revistd gi carte, in cat mai multe

librdrii din 1ari.
Sr

5. Ritualic. Strategia de dezvoltare ritualicd inseamni: . .- Cunoagterea tuturor tipurilor de rilualuri. de citre toate IoJrte dtn [ara. !t anume: - Ritualurile masonice de grad I, II, I. - Ritualuri de irstalare de Venerabil gi oficieri ai lojei. - Ritualul agapei fraterne. - Ritual de doliu.

rraducerea bilingvd a revistei Cuvant Mrsonic et peste hotare. la Marile Loji prietene 5i mem_ bre in G.L.U.D.E. si A.M.M.L.A ( Aioiiatia Muzeelor, Librariilor si Arhivelor Masonice Europene, cu sediul la Bruxelles ).

. drstrrbutrea .Propunem.

P"ropunem. organizarea de expozilii masonice. in (arA )i de ^ Lonlennle masonice publice. P--.',nem consoidarea relagiiior cu toate centrele de

\r,.li

masonice.

- Ritualul solstitiului Si echinoc(iului. Ritualic se impune, aprofundarea ritualudlor de gradul I, __ II si III, pdn cunoaqterea !i frecventarea lor Oe citre t6gi fralii. Intdrirea corpului ritualic masonic cu frali exiergi'9i mae$tri de ceremonii, din ce in ce mai Uine pregit4i, qcotiti qi in strdinetate. Propunem accentuarea studiului tuturor ritualurilor pentru a perrnite o conilienrizare in viitor a fralilor. Tut?nj.S: nruatut trnd coloana vertebrali. de sustinere a intregii luiriri

sonener romAne. - in forma eleclronicd (pe CD _uri), la Conferinla Masonici Intemagionald, Oin -ii OOOS, "ar" u; avea loc in Scotia, la Edinburq. Propunem. dezvoltarea reiatiilor cu A.M.M.L.A., in 600g - 6009. prin prezentarea la Bairot, Germania, mai 6009, a unui. documntar - film. despre masoneria romana, cu circuit
lncnls_

.

.onice de peste hotare. prin prezentarea

francma_

. .-Sllategia.dea dezvoltar€ in plan internalional Loji Nalionale Romaniei _
in anul 6008
6d09.

a Marii

masonrce dtn tume. pentru incheierea de rratate de amicitie si recunoaEtere reciprocd.

Propunem. identificarea. cunoaqterea 5i alror Obedienle.

progr.rmele Siin concordanqii cu srraregia MariiLoji Nalionale a Romanrei pe anul 6008 _ 6009. Marele Arhitect al Universului sd ne lumineze calea, sd ne dea fo4e^qi putere spidtuald de a implini, J, 9i uqezu lauri, pe fruntea fiecdrui frate, la sfarlitut ceiui ie_al "ununa Z _ lea an masonic, al Marii Loji Nationale a Romdniei. Multi ani qi prosperi fratilor!

Socot indeajuns cele propuse. asrfel incat fiecare dintre membrii Marelui Consiliu. sau oricare all frate, dornic de muncd masonicd, sd poati fi prezent, implicat intr_unul din

Am

zis

!

.pentru ^ unenre. Krlufl dttente. ti orice Mari Loji Regulare. care respectA cu strictete principiile Masonice Universal
.

Propunem.. relalii

cunoa$tere qi informare cu Mari

Mare Maestru Al Marii Loji Nationale a Romaniei Fr. Viorel Danacu

25

LUCRARILE CONSILruLUI Studierea Alhivelor Securitltii. a Muzeului de Istorie CtLrj Napoca. Marelui COORDONATOR gi istoriciaromini !i Orient al Romdniei 5i al altor cercetator.i striini.. AL ASOCIATIEI ARHIVELOR, Delegalii A.M.M.L.A. au vizitat apoi Muzeul Masonic. MUZEELOR $r LIBRARilLOR Biblioteca Masonicir. Magazinul Masonic. Tenplul Masonic Istoric al Marii Loji Nalionale a Romdniei. unde gi-au MASONICE (AMMLA) finalizat Iucralile Ei au ales noul preqedinte A.M.M.L.A. Am constatat cu tolii. o satisfaclie qi un interes din partea DtN 22-25 MAI2008. rnultor nembri A.M.M.L.A. privind istor ia fiancmasoneriei BUCURESTI. ROMANIA rctnAne. ceea ce tace ca Ronlnia sd fie cunoscutd in plan
A.M.M.L.A. este o asocialie inrernaqionali. tfadiqionalii. care cuprinde cenne de studii $i cercetale din fbarte rrLrlte giri de pe glob. precum qi muzee. biblioreci. arhive nrasonice
per.sonalitirli avizate din marea f'arnilie nrasonicd universali.

pdn reprezentantii lor. cercetito[i. istorici,

In acest an. reuniunea anuali a gazduit-o Centrul Regionai de Studii Francrnasonice Pads-Bucuregti. cu sediul in Bucule5ti. Prima zi a lucririlol s-a desfiSulat in Aula Academiei Romine. unde tintp de parr[ ore dele-eaqii A.M.M.L.A. au prczentat referate cu infor-maqii despre istoria liancmasoner iei romdne din perioada lui Moroiu. Pansal. Sterea. etc..

intcmational ,si plin aceastd lucrare. care confirni n.adi!ia. credinla unui popor ftunros. ospitalier'. cu o [ard bogat5. cu ade\,irat Glidina Maicii Donrnului. a,sa cum a spus in vizita Sa in Rominia Sanctitatea Sai. Papa loan Paul al Il-lea. RomAnia este astl-el integmtd in narea larlilie universali nu numai politic. economic. nilirar. dal qi prin culturd qi istorie, unde trancmasoneria ajucat 5ijoacir uu rol important. Am prezentat cercrile de candidaturl pentru unnatorii menlbri: Centlul Naqional de Studii Francrnasonice clin Rominia. condus de Hoda Nestorescu Balce.,sti qi Centrul Independent de Studii Ezoterice din Ronania. condus de

Vlld

S.tuciLrc.

Anul viitor. A.M.M.L.A.. va prini din Rominia incl doi
candicla!i. cei susamintiti. astfel cd Ronrania va ti suslinr,rtir,si reprezenla(ir de trei stilpi solizi. responsabili. puternic intplica(i. respecti\' celc trei centle. astftl ci nu vor nrai existlr confuzii. cealir. care se intpri;tie uneori asLryrra tirii noastre qi a^ordinului nosnl. Incet. ircet se alege neghina de grlu. rinrindnd cei aleqi. cu vocatie. cu gandire. triire rnasonicd. cu e educltie Si un compoltllnrent rnasonic. al unui ont liber'. dentn. rcspectat ti [ecunoscut de tia[ii lui. Ne riimdne nouii si cunoa,stenr din izvoarclc nrrsoneriei

culturale. l obiceiurilor si tradi!iilor nrai nrultol popoare. Relatiile intelculturale pasnice de pe teritoriul Rominiei. sunt datorate $i activitililor inrense ale lojiJor rnasonice din Iard. fie ele ronrineqti. franceze. maghiare. portu,gheze. -sefmane. serbesti. spaniole. engleze. ruse$ti. scoliene. etc. Toate acestea ii-au lilsat o amprentl plezenll li astizi in constelalia de cultuli a Europei. Acadefria Ro|tenil. care a inteles foarte bine. de aceast,l dati. iDportanta acestei A.M.M.L.A.. a organizat pentru pritna datl o expozilie rnasonici. cu obiecte avute in patri, tttottiu. rdau.girrrdu se Jo.urnentelc ri ohrectele Ccnirrrlui National de Studii Francrrasonice din Rontinia. condus de Horia Nestorescu Bdlcelsti !i ale Cenhului Regional de Studii Francmasonice Paris Bucuresti. condus dc Viorel Dinircu. Au plrticipat la vernisajul expozigiei nrasonice tori dele

PreocupiriJe cercetitolilor striiini privind istor.ia Francrnasoneliei ronine sunt intense. petrtlLl ci in aceilstal regiune a Europei a existal o intrepitrundele a activitililor

lonrene. cefcetand 5i studiind. rnodul culr au lucrar li-a1ii in trecLtt. pentlu ci lltoDulrelttele ooastre istorice cale uiDesc ,si astilzi o lLlnre intlea-si. unele unice. inlocuiesc <lticc hiirtie. docLrnent scris. prccnm. cd au fosr constrLlite de bresle de oalneni libeli ;i pricepuli in ale Ar.tei
t'clrDirni nasoni Regale.

Asa cum prinrele scrieri din lume s-au identilicat pe plicutele de la Tirtiir-ia pe Murel in Rorninia. insrirnirrd
Muzeele din Romania. conservi obiectc. r,echi cle ntii dc' ani. care au fbrnre nu nurnai geornetrice 5i nrrnrerice. dar.cn
senrne. sirnboluri. ce expriruau giindirea unlanir de atultci. 1()t uiil- poirle cii e\iilil il sir|]boluliie rnls,rnir..e.

gatii A.M.M.L.A.. acadernicieni romdni. anbasadori

si

atasati cLllturali acrcditati la Bucuresti. directori dc rnuzee. biblioteci qi arhive masonice din multe judele ale Rorniniei, precurn ,si fi-ancntasoni. oalneni liberi de la Marea Loji Nalionald a Rorneniei. Marele Orient al Ronriniei s.a.m.d. Dor da existenlei unci ltrcriri r:tarorrieL, c,,tr orrlirrrrrc lt.'

tetiLoliul Romdniei a prorocirt llu iltcrc\ .cl/ii!irlill

un continut' putemic ezoteric al aceiLri tirnp. ce ar rL"leva astazi o reali inqelegere ezoterici. rtrarcind trldiliile Lrnci cleatii cortinue a intregulni Univers. a Marelui Arlritect AI

cercetetorilor. experqilor in nasoueria din luntea intrelci. Frrncrnusoneria nrr existi de lu Arrder':on tl7l7t ,irr Llc la intiinlarea primei loje din Galaqi. ci ea a inceput inci dc la construclia Templului lui Solornon Astf-el cI nu numai docunrentele pot contirma. dar.dezbate le unor ipoteze aduse la ntasa discuqiilor inseartrni urr plus de cunoa\tefe a unui trccut extrem de contloversat. A doua zi. Muzeul Naqional de Istorie al Rorndniei a

cornunismului.

Unil elsului. in concluzie. arc loc pentrLl prirna datal. dupl zcltobirea

o asti'el dc Reuniune

Masonicar

intemalionali. care ir adus 1a Bucure5ti. experti iu rnasoner ie. fiaqi avizati. care au ridicat mult ceata. confuzia. existcntal chiar in gdndirea uDor istorici romini. care au pretins cil ltiu rrilsonelie;i care din picate. aculu ne dirrn seanra ce nlesilje rnexacte au transtnis opiniei publice in tozrtit aceastir

gizduit lucrdrile A.M.M.L.A. prin Centrul Regional

Studii Francmasonice Pads Bucuesti. semenea o er,pozilie ;i o confelinlir rrrasonici. intitulati "Aspecte inedite din istoria francmasonedei ronrdne". unde au fost prezentate referate din partea Muzeului National de Istorie al RornAniei gi al Consiliului National pentru

de care a organizat de

pe o

dir.

si tim tba e bine
pirticici

Acum. toti ltim

A.M.M.L.A. este un plus de suslinere ca o adevarati zald.
a Marelui Lanq Universal.

ci din respect pentru fratii no;tri. rrebLric docunlentali. iar prezenla 5i irnplicrrea

Fr. Vinicius Tomescu (Centrul Regional
de Studii Francmasonice Paris . Bucure$ti)

Cuvdnf mosonic

Muzeull-rrdi
Muzeul Masonic al Marii Loji Nationale A Romaniei este alcatuit din obiecte maso-nice apatinand perioadei interbelice qi pana la instalarea comunismului. Coleclia masonice cuprinde 9i un inventar al colectiilor masonice teritoriale cum ar fi: coleclia masonica a baronului Samuel Von Brukenthal din Sibiu, coleclia masonice a Marelui Maestru Mihail Sadoveanu, coleclii masonice ale muzeelor nationale de istorie din tara, a Muzeului Nalional de istorie a RomAniei si coleclti masonice particulare. Aceste colectii masonice nationale au fost asociate cu coleclii masonice ale Marii Loji Nationale A Romaniei' a Marelui Orient al Romaniei, cu l\tluzeul Nalional de istorie din ClujNapoca Si coleclia masonice a baronului Samuel Von rukenthal' care au fost expuse pentru prima data publicului larg in 2007, la Bucuregti Cluj-Napoca, in ianuarie 2008 la Regila 9i vor conSi

tinua la Bucuresti (mai), Alba-lulia (cu ocazia evenimentului decembrie - 90 de ani de la Marea Unire

1

filogozin lilotonic
rllogozinul moronk erle derchir penlru

deorcliw

fr,' cl unui moron, to poolo fi, lo inollimeo orlephrilor, ur' ole lemplului,
publiol lorg vizilolori
de perte holore,

' -'"

'

0bedienft moronkr ortfelincd], mullifudineo

&

obiecle motonke

'petioore'

rllooazinul cuprinde o librorie de

ffi;;;ilil;;;;;;ir',rliJo

i;,6;;il;;;;ooioonr.',*ot ffi;;ffi;l ;ildrr"ilirrid*o

ttr0 moronite li reville molonke din 0rd li din rlrriintlote' rrirr" i. ftmkiliu 1i ex*uli lo romcndr obierle monnke din mdolpre0o, pioht,0rrfuri, .'i'l.l ,hmn' prezenlole in vihinele mogczinului nottru maronk' , *," a, l0 gr. 1.33, in Rilul i(060n Antiqi oaeplolrunl

rii.Jr,

dr.o,o6uni moronke d. colilole ruperioorr

1i lo preOri ovonlojoore

in dr. [rcmonl nr. 3 din Buturey'i'

Relo0i lo lel. 021/335.21.11. mu 0740./01.915.

Diredor /{ogozin /rloronic, tl\oriur ludovi< Nogy

E

L

ffi
27

Centrul Regionol de Studii Froncmosonice poris - Bucuresfi

CuvAntul ilIarelui Maestlu Fr.

Tihany lstvan

o

eondueitorul delegaliei rrngare la Corrlonhrl

}|lf.tl|

Acest Centru de Cooperare nu va fi autoritar, ci mai degrabd informalional ti coordanator. Noi, Ritul Scogian Antic Si Acceptat al Ungariei, suntem c.onvinEi cd tn aceastti parte a cotltinentului, fra[ii romdni sunt cei mai competengi Si baz1rtdu-ne pe experiento lor credem id BucureEtiul ar fi locul potrivit pentru un osemenea
centru.

Venerabile Mare Maestru.

Dragul meu frate.
Ordinul nostru, Ritul Scotian Antic si Acceptat al Ungariei, este deosebir de inctintat, Si eu ia Si Mare Maestru al acestui Ordin, sunt n"tr"^ i, impresionat de pldcerea de a te saluta aici tn aceastd anticd lume, a pldcerti Si liniEtii, vdz nd Romdnia tn aceastd zi mdreald. Loja noastrd a fost creatd tn iulie 2005, bazdndu-se pe demnitate Ei muncii, cu increderea cd Marele Arhitect al lJniversului a preluit Si pe strdbunii noStri. Obedienya noastrd, dupd o lungd perioadii de dificultate, tEi tncepe activitatea oficial tn scumpa noastrd prd. La sfdrSirut sec al 19 Iea, fiintt interzisd de catre regimul communist, urmdnd aooi la scurt timp reprimdrile contra-revolu1iei, in :.950, dupd o scurtd perioatld de activitate, nelepiuirea bolsevicd revine din nou, Si comunitatea ioastrd este forgatd la o rdtdcire in deSen, fimp de 40 de
ant.

si

Desigur, este responsabilitatea voastrd sci rlecitleti, ce loc vechi, v-ar pldcea. Conform misiunii noastre, noi, suntem lumi_ na lumii, ldsali sclipirea Si jocul energiilor cererti sd umple fraterna noastrd Corporayie, tn Iegatura

dragostea gloriei Marelui Arhitect al

Universului.

6sI Ts ELFocADoTI sK6T nJTUst MAGY^RoRszAct
NAGYPAHOLY

,,.:?tf.P.,f

l''qff,:

if ilJJlfl ,_,,

_,- \ I q'rr

ll'l,lll'lllf :t r;lil:',h:';' (rlri\t.
".h{,fi -..
t.{E

\n,i \in.nbig(in i\h$er.,I..trIkhll (],l L \.tr rtr \,.,c.r.ri, \\....FrJS.,ir.h Rj,r. t J h n{n,. ,,. (n€hr,ir ,rtntr rt ..,. ri.r,,l \l.N(.,rt.u, r,1,."n,,...2t. i-n,pn...r nl h.!L.F.r d \ ,, hft .. rh, riflfln t..,J J u,...i;.r, ',.s.r d,,Jnorn.nH,,n r,r, 'tntrnr n. \. (\tr t,dr,. t,.s htr .,:r1,1,,"1. i,l, too( oi h,h,

l:

x;ii; "lil';::I')JJi::i:i
h,n....1,t.t

r:t j'iifi,'l,' ;

.'r h,t. ...1.\nn..q."..irh, fr.l,.r.h. \cu i\ trrh,enrun..

o.,i{,1 hi,t

ca Francmasoneria simte cd are datoria sd pdstreze nernuritoare valorile spirituale Si morale . Aceste responsabilitdli mdrele, intensificd , legdturile fraterne intr-o sporire a cooperdrii. Mai inainte de toate, vrem sd $im detalii despre munca celorlalli. posibititdli Si aitrcultali pentru a ne ajuta Jratern unii pe al1ii. Cunostinlele comune, armonizante, nu pot fi trecule cu vederea brusc, nu trebuie oprit pro_ gresul. Pentru aceastd muncd, este nevoie de un Centru de Cooperare, sau chiar doud, depinz nd de',pozi 1i on a re a ge o g raJi cd a c omu n i t dl i I o r noastre.

muncind noi dezvoltdm Etemul Ei singurul Templu. Trdim tntr-o lume tn care numai o minoritate

in concluzie, noi suntem aici pentru a oferi ajutorul, suportul, pentru fralii de pretutin(leni,

i\Tlilll,:i: '.-"ir{'1k' k't'm {''ui'i'| '|rFL n,ir,l
\\i |tr. ,f, q , , i(,,hr\..,.t.,rr,'tJ ..t.r ,,t, ,r. r.,n.1,f,"{* ' ,.t1. t".,.a.\.,^,,,c
,,

f 'r :. :,iti:|. i: .fi:;t hnr r,r\'!t.. rl'. q.,.|]r.lt.l\t" ,, ,"..",1,,,.ru,. _.,,' rrrrur r, !' 1: \c,r,{., \.,i,.r., rh.Lt'\!l .tr.!...r,1u.rh.jp.,r.t.,.Lr,,,r,i{ldh

.l;l

i'ir,i\l lri,*'i''

In.,.,.

":,,'1,1'.,.,
rr1r,.r4t

'lll.lll'r "':';'" .' r'r'.'",1.r\. ,r'N ',rr.\. 1r'..,{dr .r.r- \ ... ....,h.rj.$ .r,,\.r,,,rr(_ ..,, i:,..,. t1,, t.,,t- t" r,,.,r,.r, .,1( , I '|,,,
".. ,' l).!n.,. t,n rtr i, i,LrlLrJ.,trsiIr\.,. (tqknds,)I

!, r,

rtri,,,.

,(,u,{j.
(

,hl,r, .r.f., r,.n, trn-(,tn.;,i.,th.r,on o, r,

:srh.l

..rt,(., I t,,"r,.. '.t!tn 11..{, r,.dl,cn'hn(rdn

, {.I

;I,fililti iti";i;;;ril* ;ii:;i::'Jl,lill il :.lfi;;ill1lti,f ,.,,",,,,1:, lil:, )i;Ili." lri...prc,r 5. rtih-Rk nf rrrtrBnl ire iiliil'';';t lili,l t"tLilitii1ili::LtxllpTi,SiiliJ
;ji

i;:::,:;:ii:].:1"1i,".,,'trl'h.irtr.i.rk,r

B,rr,.h.,r s,nc,iqhrph..

:i|;::;ilti, I lili i:lij ;:r,l:il;:

r,jililil"l,):rli,lt"il";.,li

t.,..,r,,/rrimn.a,.,,(

r..,i,r. *..". i,.

riilHi

':tli,| iff".,,,,,",",;;ir"'d; t,"t,, ,,r ,t"'"i,.*r r.n*.

iiiitlfl,i:l

".

.

oi;JN-'1' 4'.k"
C

,,',t'

k-

"/+'

Cuvdnt mosonic

Cartea Legii Sacre Marea Lumin[, sau focul controverselor?
"

se

"Ne; r'opunAndu-qi sd

pronunle

asupra

credin{elor religioase, fiancrnasoneria n-ar fi trebuit niciodatA sa se ocupe de Biblie, cu atAt
mai putin de Coran sau de alte cIrli respectate ca fiind sfinte." in 1931, revista Le Symbolisme

lar roi sunteti teminlie oleasd, preolie inpdrcileascd, neam
sfAft, popor qgonisit cle Duntteaeu, ca sd u,estili fu lume bLodtdlile Celui ce v-.t chenat clin tntnteric, lcr lunine Sa
cea minunatd... " Prima Epistold a SfAntului Apostol petru

astlzi, ne-au tinut la distan!d..." Oare de lice au pornit acesle aprige controverse? Rdspunsul este paradoxal: chiar de la una din cele trei Mari Lumini ali francma_ soneriei - Cartea Legii Sacre. In fata pupitrului venerabilului se gasesre un altar de fbrmd triunghiularl pe care sunl a$ezate o carte cu echerul si compasul. Cartea Legii Sacie este deschisd de trecare.dard cand o loje indeplineqte ritualul !i esre rorosrt la "asumarea obligaliilor" (pe carte masonul juri ''in fala Marelui Arhitecr al Universului.). Sfiniele Scripturi pot fi interpretate ca sursd divind din care emanA spiritul (compasul) si sufletul (echerul). Pentru masoneria anglo-saxond. canea de pe altar a fost dintotdeauna Biblia. Ea a facut din aceasti o oiatri de hotar (engl. Landmark - n.rr.) de netrecut. Aceste Iandmarks sunt reguli specificate de masoneria anslo_ saxoni. Daci fie gi o singurd astlel de reguld nu iste
Marea Lojd Unitd a Angliei a redus la opt numiul de landmarks, iar in ultima varianti din 4 septembrie 1929 se specificl: "Cele trei mari lumini ale frincmasoneriei sunt totdeauna expuse in timpul Iucrdrilor Marii Loji sau de sub controlul acesteia. principala dintre aceste loJrt9r lumini fiind Cartea Legii Sfinte (Bibld)',. Intr-o lucrare colectivl din 193g editati de loia Les Aaprentis din Obedienla Marii Loji a Franlei se spunea: *Prin felul ei.de a acliona. nu igi aroga oare Marea Loj6 UnitA a Angliei o autoritate doctrinard de tipul celei a
respectatA. Obedienla masonicd este declara-td iresulara.

spune Edmond Gloron in La Chaine a'Union (iqaO_ 1937). Acesta continua: ,,Este oare acesta un fel mason_ ic de a acliona? Maeqtrii nu trebuie oare sd readuci lao_ laltd ceea ce s-a risipit? in loc si cAut5m ceea ce ne separA, ar trebui si ciutam cu totii ceea ce ne uneqte; li ne unesc multe! Venind frdte$te in int6mpinare,- vom gAsi cu uqurintd impdcare in acele diferente care. o6ni

"P6nd azi, diferitele Obediente au c6utat cu migald punctele prin care se deosebeau qi deci se despir1eiu,,,

s-a ocupat pe larg de problemd. Marius Lepage a propus drept Carte Sfanrd Constituliile lui Anderson. Oswald Wirth a vdzut in aceste Cons_titulii un surogat al Bibliei. Imediat, propunerea lui Wirth a slemit reaclii in Occult Review, in iunie 193l: "... Masoneria englezh cere fiecdrui candidal sd-qi prestezejurimantul pe Vechiul Testament sau pe o alti Carte SfAntd recunoscutd de el ca atare. Daca nu recunoa$te niciuna nu poate fi admis... iatl una dintre cele mar rmportante condilii iar cei care nu vor sd i se supuni sunt liberi sd plece oriunde inclusiv ad inferos sau.13.{.argle Orient al Frantei". lard cum a replicat ^ Oswald Winh: "Ne vedem siligi sd ne inclindm in faqa taptelor. Anglo-saxonii vor sd aibd propria masonerie gi renunte la universalismul proclamat in 1723". printie aceste cuvinte grele aruncate intre fra{i, s_a auzit o voce putemicA. cea a lui Armand Bedanide: -$i dach e nevoie de o Carte pe mlsura templului nostru, s_o facem din tot ceea ce este mai inlelept. mai pur. mai sfint, mai eroic, mai nobil. mai plin de miez gi mai frumos in roate ci,r-ti le ce sunt cilduze vielii spirituale, in toate acele clrti care au servit gi servesc incl drept to4e constiintelor pe calea nesr^."iti a perfec{iunii..." ( e nlul Marii Loji a Franqei qi al Marelui Orient al Franlei au hotaral de comun acord in l93g ca textul orig_ inal gi traducerea francezd, a Constituliilor lui Anderson din 1723 trebuie si se afle pe alrarul lojilor. Fratele Jules Boucher in cartea sa Simbolurile Francmasoneriei ins6 o considerd o solulie false: ,,Cartea Constituliilor trebuie sA se afle pe pupitrul oratorului impreuni cu regle_ mentirile generale ale Obedienlei din care loja fice parte, deoarece oratorul este pistrdtorul legii masonice y decl aceste texte nu_;i au locul pe altar. Atat Constituliile. c6t gi reglementirile sunr texte de ordin administrativ, iar altarul este sacru gi line de ordinea iniliatici, mai presus de cele omeneqti. be_ar fi daca in loc de Evanghelii. preotul ar pune pe altar calendarul

aceastA

bisericesc?"

SfAntului Scaun?"

$i

Oswald Wirth

remarca:

In concluzie. cel puqin. penrru moment, unltatea absolutl a masoneriei universale la nivelul formelor ei de organizare ramane totugi o temi deschisi cu un deznodimdnt incb incert. Fr. Rdzvan Cernea

29

Cenlrul Reoionol de Studii Froncmosonice Polis - Bucuresti

RITUL SCOTIAN ANTIC SI ACCEPTAT
55

lui al XVIII-lea, firAmilarea averilor qi privilegiilot'
nobilimii de singe qi competilia pentru ranguri in rdndul noilor straturi burgheze au stimulat dif'erenlielea in domeniul prestigiului social. Anglomania devenise o modl culturall in Franla, mai ales in rdndul intelectualilor burghezi dupd repetatele lefugieri la Palis a Stua4ilor catolici, la cumplna veacului al XVIII-lea. Multe dintre cuceririle mentale pe calea masoneliei aparlin unei inlelepciuni transmisd ocolit prin simboluri qi alegorii - pentru ca adeptul sd qi le insuqeascl prin efort propl'iu, sA fie stimulat cu ceea ce s-a pistrat mai bun in om, sd inve{e sd caute el insuqi dincolo de lucruri, dincolo de aparenle. Asadar. masoneria nu este altceva decat educalie pe urmele unei revelalii personale (iluminarea de la inilierea masonicx). Ea pregateste gi dezvoltd individul pentru via1i. La gradul doi, masonului i se spune cI trebuie si desprindi Arta in mod treptat gi c[, pe mEsurd ce inainteazi in cunoa$tere, obligaliile sale fa1[ de sine. fald de ceilalli frali qi faln de oameni in general, cresc pdni la mdrelia unei misiuni de constructie antroposoficA. Tot aici. masonul primeqte in cursul ritualului o idee centrald a masoneriei: cea de invllare continu[, dar de cunoaqtere ce poate fi dob6nditi insd numai in trepte. plin gladare. Marea Loji a Londrei a introdus cdtle 1730, legenda lui Hilam tocmai pentru a imprima masoneriei, definitiv, caracterul de institutie ordonatl, deschisi gradual. Doar evocate in primele grade, simbolurile RSAA extind misiunea lojilor albastre. Inainte de 1717, primele
doud grade incheiau ascensiunea

ORIGINE.

cuNoA$TERE.
REPERE.
Orice rit are ca funcgiune principali rcglementarea ordinii unei ceremonii, atat a ordinii care o legitimeazi printr-o succesiune specificd de simboluri, cdt qi a ordinii in care se desfigoarl fluxul ceremonial. Ritul este, pe de alti parte, o activitate. o actiune ce cuprinde acte gi fapte conlorme cu or-dinea ceremoniei. Ritul are ca forma de manifestare r itualul in cercul sau adeplii ritualului. Ritualul este este compus din formele sub care se deruleaz[ viala comunititii grupate in lojb, semnele simbolice prin care se materializeaze raporturile intre iniliali (fragii masoni). Baza formirii RSAA - ultima mare crealiune qi sistematizare de grade inalte in masoneria modemi (in ordine cronologicd) - determinatd pe baza inrudilii tematice gi ceremoniale, o constituie "Ritul de perfeclie" compus din 25 de grade. atestat in Franla pe la 1740. In ciuda numelui siu. istoria nu are dovezi cd RSAA provine din Scolia ori din medii culturale influentate direct de zestrea de traditii esoterice ale Scoliei qi stuartismului. Astlzi, cercetarea stiintificd istorici nu are documente doveditoare c[ Scoqia ar fi fost leagdnul gradelor inalte ori al riturilor sau 'regimurilor' denumite "sco!iene", intre care RSAA este cel mai recent sosit ( 1801). Totuqi, in masoneria albastrd britanici "galceava intre Antici qi Modemi" identifica in

invllIturilor masonice. Autolii ritualului gradului trei l-au obtinut numai {upi
ce unicul grad masonic al operativelor a fost specializat

pentru a-i satisface pe masonii acceptali cu erudigie gi ranguri. Gradul trei are deliberat un final deschis care introduce tema a ceea ce trebuie gisit in viitor', fiindca a

fost pierdut: Adeviratul Nume al Lui

Dumnezeu.

Ciutarea Cuvantului Pierdut deschide calea pentru o noui qi necunoscuti fapte de luptd qi moral5, cu iz

Marile Loji scotiene St.Mary's Chapell

qi

Kilwining centre de regularitate tradilionald alternative la Marea Loji a Londrei. Ele se intemeiau De statutele Schaw de la 1600. Pentru nobilimea catolici refugiati din Marea Britanie in Franga, dupi instaurarea dinastiei protestante de Hanovra (1714), Scotia - leaglnul Stuar(ilor catolici qi al contestarii suprematiei engleze - a ramas de-a lungul intregului veac al XVIII- lea doar o referinli culturala exotici, necontrolbbil5 qi necomparabil[ dacl era declarati prestigioasi. Aspiraliile regaliste legitimiste de reinstaurare a Stua4ilor se stinseseri cdnd a apdrut
RSAA, in 1801. Pentru francezii din primele decenii ale veacu"htiliue.l la gru(lul.le M(esttu - Anonit . grcnid
scc.

XIX'

Cuvdnt mosonic

cavaleresc. M.L.L. nu a facut decat sd punl o fundatie prin legenda lui Hiram Ei forma ei alegoiicd qi ceremtniald (ritualul gradului trei) unei noi fapre morale $i treiri mistice: trecerea la constructia templului ideal al umanit51ii, un edificiu tot mai nematerial care sa fie suDortul revenirii omenirii la conformitatea cu Marele pian al Creatorului. <<Francmasoneria proclami, aga cum a proclamat inca de la originea sa. existenta unui principiu creator sub numele de Mare Arhitect al Universului. Ea nu opune nici o limiti cercetirii adevirului qi pretinde tuturor tolerantl pentru a garanta tuturor aceasti libertate-

Francmasoneria este deci deschisd birbatilor de toate

cirea omenilii prin ernanciparea sa progresiva qi paqnicd.> (Declaratia RSAA despre Masonerie din 1875. adoplatd prin hotirdrea Conventului Supremelor Consilii ale Ritului Scolian Antic gi Acceptat de la
Lausanne,

nalionalirii[ile. rasele ori credinqele. Ea interzice in ateliere orice disculie politici ori religioasd. ea primeqte in rdndurile sale togi profanii. oricare le-ar fi opiniile in politicd sau in religie, dacl sunt liberi qi de bune moravuri. Francmasoneria are drept scop lupta contra ignorantei sub toate formele sale, ea constituind o scoald reciprocl al carei program se rezumh astfel: si te supui legilor lirii tale. sa traiesri doar in onoare, sd faci drintate. sd-1i iubeqri aproapele. sd lucrezi ftirA odihnd la feii-

fiecirui rit in parte - maestrul mason, cu condi{ia sl igi frecvenreze loja de gradele l-3 (albasrr[, simbolicij, unde este afiliat. Exprimandu-qi persoana in mod masonic, maestrul mason contribuie qi in cadrul RSAA la Cdutarea moralit5{ii qi solidaritatea vielii sociale a timpului siu. Organizarea constitutive a RSAA privegte: Organizarea formelor de religiozitate laic[ (adorare rationale) in ritual in vederea eficientei inilierilor gi invitdmantului simbolic; in RSAA acesrea sunr impdrlite in grade, fac uz de de cuvinte qi alte simboluri masonice (cele mai multe comune cu gradele l-3), resistematizandu-le insd pentru a continua invatltura gradului al rreilea - de la un al patrulea Ia un al triizeci 9i treilea gi ultim grad.

in ateliere de perfeclionare, obisnuiti a adeplilor pe fascicule de grade, sau in Adunare generali, ca form[ de adunare extraordinarS, sau in adunlri reprezentative cu scop administrativ. de ex. gedinlele.Supremului Consiliu di grad 33- din Jurisdiciia respectivd.
ca formd de adunare

Organizarea intrunirilor

RSAA confirmi prin amploarea r6ndurilor sale, fiind cel mai frecventat rit masonic de pe planeti astdzi. Masoneria este un grup sau o reuniune'particularA de persoane care se distinge in interiorul unei comunidti prin aceea cd impdni4$elte anumite credinqe. valori gi idei care pot deseori si difere, sd faci diferenti flrd a fi
marginale sau singu lare.

RSAA este forma de organizare in masoneria speculativi a .gradelor inalle- care inrrune$te a:tdzi cel mai mare numir de aderenli. Ca buni masoni, membr.ii RSAA respecta landmarks pentru a se menline in regularitatea primelor trei grade masonice qi se strdduiesc sd ilustreze exemplar "ortodoxia" invatiturilor masonice din vechime. Adeptul RSAA este un maestru mason care frecventeazi lojile "albastre", dar qi atelierele RSAA unde primeste initierea in grade superioare celui de-al treilea. Nu exisd o limitare a numirului de rituri de ..srade inalte" pe care il poare practica - lucrAnd in 'ioiile

ali

Multitudinea de filoane initiatice tezaurizate in RSAA [ine laolalti !i are in comun cdile diferite pe care se indeplinegte misiunea omului ce se pune deiiberat. prirnind inilierea (iluminarea). intr-un rapofl gnosfic cu transcendenta, cu izvorul intregii crealii, cu Marele Arhitect al Universului. InliturAnd cAt mai multe dintre barierele dogmatice, RSAA ilustreazi idealul masonic: maxima eliberare a adeptului de orice servitute materiqi morald.
FT.

RUSLAN OPRESCU

Mare Cancelar MLNAR

31

Centtul Roglonsl de Studll Froncmosonlce Porls - Bucuregfi

FEMEIA AMERICANA CONFEDERATIA MARILOR
LOJI UNITE ALE
Ca qi in toate societdlile occidentale, femeia American5,
de-a lungul timpului. a fost con-

EUROPEI
COMITETUL DE COORDONARE LAS PALMAS $I TBNERIFE,
28 - 30

siderati inferioari birbatului. in secolul trecut, statutul ei a fost
atat de depreciat. incdt gluparea

mai

6008

feministA.
Falls

reuniti la

Seneca

ln l9 iulie

1848. a elabolat
dc

"Declaralia sentimentelof . cafe

Vineri, 29 mai 2008. reprezentatntii Obedienlelor nrembre in Confederalia Marilor Loji Unite ale Europei, s-au
reunit, ca urmare
a

parafraza "Declarali"
guitilii

convocdrii pregedintelui lor, gi la invitalia

Independentd", inlocuind expresia "toti bArbalii' cu "toate femeile": se vroia disiparea ambicand se spunea cA "to[i oamenii sunt egali".

Marii Loji din Canaries.
$edinta a fost deschisd de cdtre presedintele Jean Claude BOUSQUET, aleturi de fratii Jacques GAGNON
(Mare Trezorier) si Khaled diente

o atitudine sexistd, ardta o realitate a unei societeti dominatA de rdutiti. Femeile erau private de dreptul la vot. Mai mult, erau obligate, pdntr-un contract de chsitorie, specific epocii lor, si devind supuse "stdpanului" lor. Nu erau admise la teologie sau la practicile medicinei. Nu aveau acces la diferite munci superioare, sau alte funclii din rdndurile bisericii. Exista un cod moral diferit, pentru barbati, fatA de fernei. Feministele revendicau obtinerea imediate a dreptudlor qi plivilegiilor in oraqele americane. O mare parte din lista de rezolutii a fost astizi indeplinitd, dar dupd o lungd lupti. Principale)e succese au apdrut, totu$i, destui de tAziu. Al l9lea Amendament al Constituliei din 1920, dddea tuturor femeilor dreptul la vot.
Acest vocabular care reflecti
Cu toate acestea nu puteau sd faci parte din clasa politicd. Dar

HAMADET

Secretar.

Au fost prezenli reprezentan{ii din urmatoarele obe:

Marea Lojd

a

Frantei, Marea Lojd Tradilionald

Opera. Marea loja din Canaries, Marea

Loji

Nationald

a

Portugaliei. Marea Lojd Nalionall a Romaniei. Marea Lojd

Unitd a Libanului, Marea

Loji UnitI a Marocului, Marea

Lojd Naqionali a Serbiei, Marea Lojd Masonicd Generald Italiani, Marea Lojd Confederativd a Spaniei.
Printre celelalte dezbateri prezente pe ordinea de zi

qi prezentarea programului general,
accentueazi asupra organizirii

Preqedintele

in

2009

a unui Colocviu

European, intitulat "Demnitatea Uman5". S-a anuntat cd
acest colocviu se va desfigura in Martie 2009, Ia Palis sau la

dupd alegerile din 1976. 17 femei fhceau parte din Congres, una a fbst aleas[ sa guverneze un Stat, doue fbceau parte din Cabinetul Pregedintelui Carter, Patlicia Haris, o negresi, secretard in cadrul dezvolterii Programului Locuinlelor Urbane,

Montepellier, urmdnd si se comunice cu exactitate locul de
desiagurare. La acest colocviu sunt invitati sA particepe toti

membrii Confederaliei Europene. Confederalia Marilor Loji

qi Juanita K'reps. secretari pe probleme de comerq. in acest fel Femeile qi-au invitat lectia, atingandu-$i scopul. facand progrese mari pentru cauza lor. In 1963, Betty Friedan, publica "Femeia MisterioasA".

Unite ale Europei, impreunb cu toti membrii. sperl sa reu$eascd prin acest Colocviu, se prezinte publicului larg, aspecte ale existenlei sale, gi nu in ultimul rand obiectivele
lor.

care are imediat un ecou rasunator. Trei ani mai tarziu
"Organizatia Nalionald pentru Femei", reuleEte sd se regrupeze in structuri specifice qi grupdri extremiste. Un an mai talziu. in 1964, apare un amendament care interzicea discrimarca sexelor. Astfel feministele au reuEit

Urmdtorul Congres, cel de-al 9 - lea . va avea loc anul

viitor qi se va desfbqura in Portugalia.

chiar gi

arnelioreze situagia, deoarece panA atunci erau private de anumite facilitdli, inclusiv cele salariale. Prir toate acestea, femeia americane tinde sA

in

dorncr,iul rnuncii

si igi

ajungi, la acelagi nivel cu condiliile de muncl, in raport cu birbatii.

Cuv0nt mosonic

Documente recupetate
cercetririlor efectuate in arhive de cdtre Centrltl National De itudii Francntasrtnice Poris - BttcureSti'
Cotttinudnt seria tlocumentelor tlescoperite tn unttcr
PtircnrgeretL acestor texte vechi ne ttjutd sd intelegenl cd suniem cotltinLtatorii unei ntisitttti nobile, pristrhtori ai tutei tradilii strdbmte, de o vustd tttlelepciLute'

cel mai bun qi prietenul cel mai cuviincios Suntem deranjali pe n"ogt"ptut. in pldcuta posesie a relaliei, pline pierde una din Oe invajaturi iu el. Templul nostru local

cele mai puternice coloane, iar noi c[ut6m timizi prezenta lul, fdrd sI o gisim. Oare am percepe aceastl oierdeie atit de intensiv. daci vocea loialitalii nu ar
de atr[gdtoare consecinlele
!

ndtrunde cu o fond secretd ineriorul nostru? Ce trairi de nedescris creaziin noi ! Cit de blindl ii este legea qi cit

Loiilitatea, of de-aq putea s-o descriu in culori strelucitoare I Loialitatea, vi spun, este indatorirea cea mai nobill a unui cetitean al acestei lumi Raritatea ei ii mdreqte valoarea : strdlucirea orbitoare a palatelor a izeonit-o de mult. iar in gura celor mari este doar o un f'a-bula. in cele mai joase colibe i;i mai gdseqte
refugiu.

il

Cuvintare de rimas bun al Domnului chirurg general regal Theden' ca fost Maestru Venerabil al numitei loii din Stettin; linuti in aceasta pe 21 decembrie 1767

;i pu(ini mai sunt aceeia care o aleg ca o con.outia .i.din.ioas6 Se mai odihneqte pe ruinele

Daci sentimentele ar putea vorbi. dragi [ra[i' lllunci azi ar fi martori convinqi de int starea noastl'' de dorinla noastri de a mulqumi. ;i I sperrnlei noastte' Dotate cu limbi mirele. ar amesteca jelirea cu laude' qi durerea cu bucurii. Dar limbajul ininii nu. cunoa$te exDresii: sentimentul orator interior ne convlnge doar prin motivalii ticute. Verificali-vi' fialii meil Descitiali iainele instinctelor voastre in aceastl zi. care este stranle in mulriple planuri . Stranie pentru noi' stranie pentrtl ordin. Ne priveazi de conducdtorul excelent' fratele

virtutilor. care erau atit de sfinte stlmoqilor noqtri Ce rdmdqiqi prelioasd a antichtilii. de a cirei posesie alianieie noasire sunt atat de mindre ! De trei ori i'ericiti suntem noi. cind purtim in noi imaginea adevlrati qt nefalsif icati a loialitilii. Da. fratii mei. cel vrednic nu are nevoie de o alti fericire. deoatece o ale pe cea mai mare in interiorul lui' Recompensele exterioare nu reprezinti forta motrici a
faptelor sale. deoarece linitrtea Iduntricd este recompensa lui. cea mai imponanta !i valabild. in primul rind se con-

duce pe el insuqi. iqi apreciazl lucid propriile merite' fir[ aie mdri. i5icunoagte qi corecteazd propriile greEeli'

fifd si-5i confunde
Uniiormitatea

nobletea proriului suf'let'

in

compofiament' a obiceiurilor gi afacerilor lui este unitatea de misurd, cu care calculeazf, consecinlele acestora. Inima lui, linigtitl ca o zind de vara' nu este asaltati de furia Pasiunilor sdlbatice. in el pulseazd singele de erou al

unui inlelept la unei nenorociri

ur

Calmul lui

fir[

miririle
vtnd.

amelioreazd

atacurile duqmanilor sit' m[rinimia lui ii face si roqeascl. Pe fruntea lui este
imprinatd blinde{ea Privirea ii este senini ca o dimineatd de primlvarl Nu imPrumutl o fatd mondeni ca sd fie Pe

plac, gi nici o

mascd

triditoare, in care se ascunde invidia riuticioasd. in gindurile qi cuvintele lui existA o inseparabil[. armonre nobile ale lumii, Prostiile despre care ride ca un Democrit inlelept, nu-i Pot

33

submina principiile, iar religia ii este zid de apir.are impotriva plaselor de aur ale viciilor dominante. - Dar el nu treie$te doar pentru sine, ci triie$te qi pentru al1ii. Gata sd slujeasci acolo, unde este chemat in aiutor: atent la prosperitatea celor din jur'. neobosir :i-i insulleleasca. qi dacd ii pArAse$te norocui. ii sprijind cu roatd e;ercia: aceasta este telul streduintelor sale. Gatanteazi cu onoarca lui pentlu onoarea unui prieten. ;i o acoperi cu un scut de apirare impotriva sdgelilor. otrivite ale calomniei. Cind se nepustesc tunetele soartei asupa concetdtenilor, ochii lui revarsi lacr.imi ale mir.iminiei si ale milei. iqi oferl umerii lui. pentru a le supor.ta ;i el. qi cautd si le uqureze. iar bucuria incintltoare de ir fi salvat un nefericit, nu o dd pe cele mai mirele lauri ai unui invingitot'. Vbdegi, fralii mei, aceasta este tabloul presc, ia{ al unui vrcdnic. Cu cine ar putea si semene mai utult decit cu maestrul nostlu venerabil. pe care la intrunirea cle azi il vorn imblali;a pentru ultima oari. Un tablou. conceput recent sub aplauzele generale ale publicului cu o imparlialitate rari. Noi insi, care il cunoagtem din relalii rnai determinate gi mai pr.ecise. noi car€ am Jurat sub drapelul lui al vir.tuqilor. noi putem silidescriem cele mai bune qi corecte tr.islturi. Cit de crcclincios a tinut cil'ma timp de trei ani! Cu citi vigilentd nea condus inigierile qi I-a preocupat inflorir.ea ltleil Cit zel dezinteresat a dovedit. ca si disperseze dezordiniea. si intrctini ultitatea. sI integrcze pe fiecar.e mentbru in lanlul incredelii. si incur.ajeze inclinaliile de a face bine. si plomoveze gustul in fbiosul obltesc pentru stiinle fi arte, $i si aveftizeze cu sedozitatea blAndi a unui pr ieten adevlrat, Consacrali. fialii mei. consacrati lui cele mai cilduroase mulgumiri. Acutn soafta il clieami de lingi noi. Atit de inllolitoare cum sunt perspectivele nofocului. care acompaniazi meritele lui. atit de dureroasi este qi pierdera lui pentru uoi. il deplingem cu lacrimi festive ale respectului $i al loialitlqii. care se alnesteci crl bocetele unite din Stettin. De fapt el rintine totu;i al nostru. qi chiar departe nu surtem r.upqi de amintir.ea lui. care este legatd de o legdtur..l de nedesficut. Ce altceva ne-ar putea consola. decit aceasti asigu, rare. qi alegcrea unui unnaq demn al iu[:ritu]ui nostru frate L*,' . Expedenla lui, pr.iceperea lui in constitulia oldinului ;i in maximele inimii, il declar.i pe cleplin demn de treitpla de onoare pe cal.e ur.rneazl si urce. Chiar mai multl Descopelim in el un cunoscdtor ver.sat al $tiintelor, un plivilegiat al muzelor. un prieten al sincefititii. !i un apirartor loial al adevir.ului. Asttel sd infloleascii il glor.ie gi binecuvintare aceastd lojd venelabiiir. :iiriijrli(it cle renumele Maestr.ului deputat, nou ales. al c ILri crxtportament masonic este exprcsia unei gindiri alese. Si intloreascd. aceasta este dorinla noastrd unanlm5. aceast6 loji venerabili in glor.ie qi
binecuvAntare.

III
Cuvinare adresati fratilor deputali din Stadard, primirii lojei ca filiali in alian{a noastrd {inutI la Berlin pe 8 septembrie 1774
cu ocazia

Venit, vIzut, invins. Un gind mindru dar cu gleutate,
demn de marele conducitor de oqti. al l-a creatl

clrui sprit

de erou

$i voi. tialii mei demni de veneralie, qi voi a1i venit. ati vdzut qi a1i invins. Ati venit acompaniali de dor inflicirat. spre bralele deschise ale fralilor voqtri, gi a1i primit emolii cilduroase. Ali sosit, binevenili sublimuIui Mare Maestru. al clrui privir.e pitrunzitoue sondeazi adincurile inimilor. gi car.e cu o lbr 1d elastici leagl toate nriinile care lucreazi la construclia templului nostru: bineveniti celol mai vener.abili mae;tri !i demnitar.i, al lojelor noastre asociate: binevenili pr.ietenilor. adevilului. onesrititii qi vir-tulii: pe scut, bineveniti noud tuturor. Ali vizut. dar ce? Compasul sfintit in locLlinlele pdcii: f'erit de pinda nirirailor gi invidioqilor-. de nezdruncinat de puterea necunoa9terii. neprofhnat de singele pelfid al viciilor: aici. unde risuni vocea cereasci a onestitalii; ati vizut lanlul de diamant. care lergi inintile noastrc. si cale nu este sllbit de rugina timpului: ati vizut pleocupdrile noastre. prin car.e incercim in iinigte t'estivi. feriti de zgorrotul durer.ii. in poalele ingelepciunrr sd plontovim t-elicirea concetilenilor.noqtri. A1i invins prejudeci{ile. ingelitoria qi qicanele cu sute de
capete. neastil.nplrul qi ameninlarea.

O victorie minunatd pentru voi! Legitu le cu noi sunt troteele voilstre. cale sunt mai durabile decit pres-

firil rost. care 1i-ecvent este steag il,r vint. de interese per.sonale.
tigiLrl

dirijat. pt€cum un

Mulqumire. rrulqumirc cintati in laude. si fie dedicatd fratilor noin'i iubili. penrru credinla lor. Religia. acest sentiment divin pentru creatorul atotcuprinzitol.. si fie splijinul lor'. Zel pentlu binele ordinului. statornicie

la pelicol. cumj in fata du,smanilor publici qi asculqi. sile fie datolia. Un indemn al supe orilor.noqtri sI le fie tirul cu plurnb. Iubilea fr-atenri si le fie puterea. fiecar.e lacrirnd, dedicati onoalei urranithlii. sd le fie cea rnai tlumoasi perli din coloana, care va impodobi pe tiecare mason gi erou al ordinului pe meleagurile strilucitoare ale nemurilii. AUGUSTA si rriiascl. AUGUSTA sI inf'loreasci. qi tie ca posteritatea sd binecuvinteze ziua

fbndilii

ei.

Tradu<'ere: Fr. Benrl Wogner

Cuv6nt mosonic

ETICA v MASONICA
Intrarea omului

in

francmasonerie, accederea lui

acesta, poate se fie distins qi poate

si apa4ind elitei, fhrd

spre stadii succesive de perfectionare,

il

maturizeazi qi

ca el insugi s5-qi dea seama de acesta.

ii permit

o dimensiune

infiniti, mengindnduJ permanent

intr-o rigoare de acgiuni reale in viala de zi cu zi. Daci ne alegem ca prieten, una din cele mai teribile practici $i anume cea a eticii, in mod voluntar, impunem un standard al respectului care de cele mai multe ori di sens tot restului vietii. Ori pentru a impune respectul, inseamnS a elimina impulsurile <<animalice>> care chinuiesc mullimea profanI, numai printr-o libertate deja existente.

Francmasonul
depune eforturi con-

tinue,

in

marea sa
de

opera

perfeclionare, de qlefuire a pietrei
brute, de netezire a asperitetilor printr-o educalie, o gAndire qi o tr[ire masonici.
Francmasonul se

Astfel un francmason care respecti etica, principiile sau pietrele de hotar sau vechile indatoriri gi care triieEte in concordanli cu ele, este intradevlr un francmason, iar comunrtatea care se compune din asemenea oameni este o asociatie adevdrati de fra[i, o adevirate familie francmasonici. Practicarea unei etice umaniste nu este o fericire uloari $i incantAtoare. Etica, in timpul unei intdlniri cu un semen sau cu sine insuqi, este intotdeauna incercatl de o alegere conflictualA intre pornirile egoiste, un cdmp de durere sau pldceri qi con$tiinla unei activit6{i mai pulin avantajoase, dar mai demne. Etica, demnitatea $i umanismul
sunt acte gratuite, dar

ridici

impotriva

oricdrui dogmatism,

de nature profanl
sau religioas5, con-

siderdndu-l
constrdngere

ca

o

a libdin convingere. care
se

ertitii spiritului, a libertatii de gdndire. Totuqi, il
respecta pe omul credincios simte legat de o dogmd etici gi nu incearcd si-i distrugi aceastd convingere, aceasti credinla, consideratl ca suport al moralei.

momentul in care omul crede ca face parte din eliti, inceteazl a mai fi eliti.

in

a unui sentiment de identitate cu un gust al respectului gi al sensului vielii. O conduiti etica qi umanistl nu apare in urgenla unei situalii decdt dacd o axd de libertate existd deja. O conduiti etic5, o conduitd umanisti, o conduitd deontologicl iqi afirmi existenta in infruntarea dintre omul impulsiv qi umanitatea sa gi se prezint5. ca o datorie de a rezista la panta automatismelor gesturilor, sentimentelor sau a gindirilor, pentru a urca impotriva
producdtoare
Francmasonul care

A fi lider spiritual inseamni obligatii mai multe
sarcini mai grele, cu aducerea de jertfe.

qi

curentului spre principiul de fidelitatea fiinlei. luptl pentru perfeclionarea qi ame-

Acela care-qi inlelege indeplinirea funcliei in felul

liorarea umanitdlii percepe drarna celor care sunt victime qi se angajeazi in mod conqtient intr-un demers

35

c.nlrul Redlondl de

Sfudll Froncmotonace Pottt - Bucuretli

care ar perea absurd celor care plivesc doar

in direclia

o strategie de reanimare gi de dezvoltarc a fiinlei, fie in decursul unei lucrili voluntare, fie in decursul, unei educalii apl'opriate, nu este posibil demnitelii umane qi deci umanismului de a depdqi obiectivele legitime ale egoisr.nului gi inocenla civilizaliei noastle va continua in expeliente absurde sau in conflicte intelectuale pXni in punctul de explozie th'I ca universul qi lumile lui si fie descifrate qi sI impund
intereselor proprii.
raliune existentei noastre.

Firi

CoborArea sactului in ordinat este ltc.csiti:i conqtiintei transcedentale, la de$teptarea F:. dimensiunii umane globalizatoare. Este curios,si parii doxal si constatim cI poate exista un loc sacru acolo
;

unde omul obiqnuit nu vede nimic"

;i

o absenld a timpu-

lui, o
timpul.

etenxitate, acolo unde omul obignuit misoali

Daci francmasonul lucreazi dupl metoda ini{iaticd conlinuti in Ritul Scolian Antic gi Acceptat. dacd trece
cu adevirat de la profan la mdiestrie. atunci el va
de evolulie a

fi

un

$o4 nnsonic sec. XIX

umanist de tip nou qi va putea sI se inseteze in miqcarea

civilizaliei noastre li se influenteze istoria secolului XXL Umanismul de tip nou va trcce de la un umanism orizontal la un umanism vertical pentl'u cA omul se va ridica qi va sta drept, Secolul XXI va fi martorul impicdrii cunoqtin[e]e qtiintifice cu cele spirituale. va vedea cunoaqtelea inlocuind credinlele si supelstiliile, va martorul pr[buqirii balbarilor gi a ldrgirii constiinlei umane la nesfdrqit. Secolul XXI va fi secolul umanisnului practicat de initia{i. Secolul XXI va fi secolul dificilei realizlri a mlreliei universale ale omului qi noi, francmasonii, am putea sii fim actofi,
Mare Maestru Fr.: Viorel Dinacu

Reuniunii Internafionale a Supremelor Consilii de Rit Scofian Antic qi Acceptat
in perioada 02 - l1 noiembrie 2008, La Sao Paulo, Brazilia. delegalia Suplemului Consiliu Roman al Ritului Scolian Antic qi Acceptat, condusl de Atotputelnicul Fr.: Daniel ROMAN. Suveran Mare Comandor, a participat la lucririle Reuniunii Intemalionale a Supremelor Consilii de Rit Scotian
Antic qi Acceptat Au fost practicate riturile masonice ale gradelor 30, 3 l, 33, in Marele Templu din Sao Paulo, unde am cunoscut qi am aprofundat, invSlaturile Ritului Scoqian Antic qi Acceptat. Au fost votate, rezolutia Ritului Antic qi Acceptat, in
unanimitate. pentru anul 6008. Fraqii din toatd lumea, au inleles

ci

toleranla. pacea

qi

dragostea, sunt pentru tiancmasoni. indatoriri

obignuite.
Fr' .: Daniel ROMAN.

Cuvdnt mqsonic

Angajamentele Francmasoneriei adogmatice in modernitate.

Clutarea ciii citre pace in bazinul mediteranean.
Dr. Janril Saade. Mare Maestru al Malii loji Unite din Liban

pennis trecerea Eticului individual la norme leligioase.

Este srigitul inimii uni fiate. cale sangereirzi de rnai bine de citeva decenii qi astezi se adreseazi voui. Un fl'ate care vorbe;te in nLrrnele fialilol din Liban. ;i care reprezilttil una din francmirsoneriile
libaneze. Cdnd. astdzi. r'orbim despre Liban. ne gindim la suledn[i. Cu toate acestel. Libanul inseamni deopotrivir fraternitate $i speranti. pentru tot acest bazin mediteranean. Clutarea clii citre pace in bazinr:l mediteranean. presupune un angajament al nostru, al rnasonilor. qi al

apoi julidice. Planul Universal. poate fi tteptat descoperit. Asttel. lraditiile "europene", a drepturilor omului. vor

deveni. in ciuda citolva deriviri. tentative fructuoase de apropiere, intre dil'erite culturi extlaordinare. In diversitatea sistemelor culturale. este evidenti respectareil qi abordarea valolilor religioase qi de bund

credinli. obiceiulilor qi datinilor nlscute cu
ducand
l^a

aceste

valoli. tehnicilor $i artelor in numele cilora se situeazi Regulile Dlepte, toate acestea perseverAnd intre timp.
ciutarea universalitdtii
Intrebarca cea nlai concretd care se pune astazi. este de a cunoaqte daci modalitl(ile puse in alicarc qi ciutarea dreptdlii universale nu risci si delanjeze siguranga valorilor tradilionale, filozofice. generAnd leacqii violente sau integriste. Pentru a a invinge dificultdlile. trebuie rrai lntAi de toate. si intelegem sufletul naturii umane. Nu este

celorlalti. Libanul nu este singur in bazinul mediteranean. dar acesta nu existi fila Liban. De la primii fenicieni. cei carc stau la originea allabetului care ne pemtite astizi sI comunicem intrc noi. primele simboluli care reprezintd legitura fraternali
intrc oamenii PAmantului este creatl in pantecele acestui bazin. De ll rcel rrhircct leniciln r.rrle a pelmis ctr Tentplul lrri Solornin slr exi\te ri lcci rnunciroli irririrrti si se exprime ca masoni liberi qi de bune uroravuri. totul alatd ci Libanul este in Centrul Cercului Mediteranean.

accasta incercarea
Universali l Vreau

de a alcltui

Francmasoneria

Malea Loji Uniti a Libanului. se angajeazi. de la inceputul creirii sale. "in gisirea celei mai bune cii citre pace". intrucat sohl[iile noastre se bazeazi pe tbrlele profane ale lumii. in funcEie de interesele lor ploprii. de gleutlgile materiale. distr-ugitoale I posibilitililor de dialog. ln toate sistemele constt'uite de om. llecare
acEiune. liecare interventie. delanjeazi o ordine stabilit A

si subliniez in tinal. ci oamenii de bune noravuri. dintotdeauna au muncit la calea pentru depiqirea celor doui atitudini vechi de impil'tire intre
oarneni: distlugerea tensiunilor modelne gi de intelegere

sau perturbi evolulia sa. Omul qi in particulal francma-

intre oameni. Acegtia, incearci sI fle mai deschigi in gindire.^si caute si gdseascl cit mai multe realizlri. ln aceste ralduri. care vin din paftea unui Francmilson care tliieqte in bazinul ntediteranean, vreau sir vI fac cunoscut. ci Dreptatea. care e principala realitate a acliunilor oamenilor in societate. nu a tbst indif'er enti in aceast5 parte a Utopiei. ancorati de inima
fiecarui onr.
Cele 7 munci ale lui Hercule. se regdsesc in totalitate. in demersurile iniliatice, tradilionale gi universale

sonii lurnii. deci gi fiancmasonii din bazinul mediter'anean. se transfbrmi in actori atenti gi responsabili de
aceastd societate,

" Omul construie;te acliuni pentru a deveni Iiber". ln lenta evolutie verticald a civilizaliilol care au

ale traditiei masonice. alcituind printre altele "Pacea.

Drlgoster gi Bucuria ' intle oatneni.

37

Cenhul ReEionol de Sludii Floncmosonice Poris - Buculesti

HIRAM -I- REGELE SI HIRAM ABIFF. CONSTRUCTORUL
de

Prof. Drd. Liviu Andreescu

IJna din figurile cele mai provocatoare ale timpului sIu este Hiram I, rege al Tirului, ce se traduce in limba farsi, ca "ceva mare". Tirul era principalul oraq maritim
de pe coasta feniciani, avAnd la 40 km spre sud oraqul

Sidon, alt centru al Feniciei antice, qi la nord oraqul Akko. in timpul domniei sale Hiram I fiul lui At" Baal a fost contemporan cu imperatul David, dezvoltAnd cu acesta legeturi comerciale qi de prietenie, cf. 2 Sam V,l I qi I Regi V,l . Textul de la 2 Sam V,ll arita c6 "Hiram regele Tirului a trimis soli la David gi lemn de cedru, pietrari, tamplari, zidari qi aceqtia au fhcut casa lui David". Textul de la III Regi arati ca "Hiram regele Tilului a trimis pe slugile sale la Solomon cAnd a auzit ci a fost uns rege in locul tatdlui sbu, cici Hiram fusese prieten cu David toata viata". Hiram i-a dat lui Solomon materialele necesare pentru templu, I Regi V,l;XII,2; II Cronici II,3-16, cdt qi cordbii gi navigatori se poatA ajuta flota lui Solomon si dezvolte portul de la Etion - Gheber ca o bazi pentru cllltorii lungi I Regi IX, 27. Acest ajutor a fost risplbtit cu l0 sate care au fost diruite Tirului de cltre Solomon la glanila cu acesta. Existl in cartea I Regi V,l-ll o intreagd corespondenle intre Solomon qi Hiram cAt qi date ret'eritoare la schimburile in naurA, ba chiar qi modul cum a fost transportat lemnul de cedlu 9i chiparos din Liban diruit de Hiram lui Solomon qi tmnsportat cu pluta pe apd pdnd la un loc hotiret de Solomon cf. III Regi V,9. Solomon in schimbul lemnului a ddruit lui Hiram pentru casa lui grAu qi ulei de misline curat. Mai mult, clriuqia pe mare pentm Solomon o ficeau coribiile lui Hiram, care-i transportall aur. filde5. algint. maimute qi pduni- cf. III Regi X.22. Originea numelui Hiram este de sorginte t'eniciana 5i acest lucru il aratd Iosif Flavius istol'ic antic-. in ca ea sa "Antichitati iudaice" cap VIII.50-54. in care vorbe!te despre domnia lui Hilam. lelatare ce se afli qi in lucrarea "Contra Apionem I, 17". Acest Hiram. conform lucrdrilor sus amintite a avut o domnie de 34 de ani. A fdcut din Tir un ora; de culturi qi civilizagie feniciani de apogeu, consli i,ld ;i intrumuseldnd temple. Prin come4ul cu obiecte de lux cu Egiptul 9i cu ludeea. Tirul era considerat "cAriusul mdlii". Conform Isaia XXII,12, Tirul mai este denumit qi "fiica Sidonului", cici in zidurile lui populalia Sidonului qi-a ghsit refugiu in fala expansiunii filistene.

Cercetind cu atenlie cartea Regilor in Biblie, afl[m Abiff - constructorul-, meqterul din Tir, cf. III Regi VII,l3: "$i a trimis regele Solomon qi a luat pe meqterul Hiram din Tir". Textul vorbe$te cu reveren!5 de acest Hiram numindul "me$terul" ceea ce inseamni ci se bucura de mare cinste. Biblia, in versetul 14 din capitolul VII al ci4ii a III-a a Regilor, niJ arati ca fiind fiul unei viduve din seminlia lui Neftali, deci evreu dupa mamh qi tirian dupa tate. Era meqter arlmar plin de pricepere. El a tumat pentru pridvor cei doi stilpi de l8 coli inelflme, aproximativ 8 metri fiecare, groqi de aproape 6 metri, numindu-i Jachin qi Boaz si i-a impodobit cu coroane in chip de crin. El a ficut ligheanele de araml (vase mari de 20 vedre), a ficut marea de arami qi tot ceea ce i-a ordonat Solomon pentru templu cf III Regi VII,20. Cn acest Hiram Abiff a fost meqter iscusit se arati qi in Cartea II-a Paralipomenelor II,l3 unde este numit inlelept. El este pliceput nu numai in aramit ci gi meqter aurar, argintar, sculptor- versetul 14. Solomon, un rege intelept gi iubitor de fi'umos, a fost uimit de Hilam Abiff, megterul arhitect, cel ce a construit totul cu precizie, el insuqi fiind un "tip atletic, inalt, puternic, cu privirea limpede qi fruntea bombata, cu un obraz ce arita o gravi puritate", - avea un "mers drept. pas elastic qi vioi cu palme mari gi degetele lungi sensibile, cu o frumusele tainicd, plin de blAndele qi inlelepciune. cu haine modeste" cate a produs in fata regelui Solomon o impresie extraordinare, ciqtigindu-i pe loc increderea qi prietenia regali. Citind cu atentie Biblia, mai ales versetele ce-l descriu pe Hiram Abiff, vedem cartea sa de vizitl, recomandarea regelui Hiram I al Tilului qi mai ales qtiind originea sa gi vazind realizilile flcute in constructia templului lui Solomon, observim ci acest Abiff Hiram era un Maestru in adevdratul sens al cuvAntului. Cunoqtea meltequgul vopselelor, deci noliuni de cliimie. stipdnea noliunile de matematicA, de geometrie plani qi in spaliu. Era cunoscitor al arcanelor, al artei intelepciunii. poate chiar inspirat. cici a lucra la curtea regelui inlelept Solomon, era un lucru mare - o benedicliune. MAnuia cu abilitate instrumentele arhitectului !i ale constructorului - compasul. echenrl 9i firul de plumb. $tia sA manuiascd mistria, barda, rindeaua qi ciocanul. toate acestea folosindu-le cu uqurin1l, cu dib[cie, cu aftA qi mliestrie.
de un alt Hiram

Cuvdnf mosonic

Venind din Tir, oraqul - stat fenician, unde se construiau corbbiile feniciene, celebre la vremea aceea, cunoftea prelucrarea metalelor nobile, ale plumbului, ale cuprului; - qtia armonia formelor cunoscdnd taina armoniei dintre foc qi metal. Facea artd intre umbre qi lumini. Av6nd in subordine peste 150.000 de oameni, acesr lucru aratd cd era un bun organizator, qtia si lucreze cu puterea cuvantului, si onduleze sufletele calfelor qi ucenicilor prin puterea magicd a cuvdntului. Nu putea avea o recomandare a regelui sau citre un rege prieten dac6 nu era un om practic, plin de imaginatie, spirit estetic qi cu sim[ al mlsurii, daci nu avea realiziri frumoase $i trainice in tara sa, in cetatea Tirului
f-enician.

Legenda spune ca Hiram Abiff ar fi fost omordt de trei calfe, oameni rdi dornici de mirire necinstiti care au vrut sA $tie taine nedemne treptei lor.

Inteleptul rege Solomon i-a prins pe ucigagi

qi

pedepsindu-i cu moartea a cinstit pe architect cu funeralii regale, inhumat fiind in templul ceJ ridicase. Existi in tradilie numele celor trei: Ahiram, Romvelt, si Gravelot. O alte fadilie orali a fralilor ii numelte pe aceEti 3 criminali prin: fanatism, invidie si ignoranta. $i iati ci-n anul de gralie 2008 d.Hr. acest martir al pistririi secretelor artei regale, pirinte al confreeriilor qi fr5liilor nalionale qi mondiale - Hiram Abiff, este cinstit, venerat ca unul ce qi-a jertfit viata pentru o cauze

Pronia divini a vrut si faci in tara mamei sale, pentru poporul ales - Templul Marelui Dumnezeu. El, architect creat. a construit o casi a slavei marelui

nobil6, onestS, ce a slujit, qi slujegte gi va sluji Dumnezeului celui viu, Creatorul ve;nic qi Marele Ordonator al frumuselii lumii acesteia.

Arhitect Creator al Cerului qi PdmAntului. Hiram Abiff in schitele sale cat Ei in desenele care lea prezentat inteleptului rege Solomon, a aritat cu precizie materialele, culorile chiar gi formele care erau folosite la construirea templului. Abiff Hiram a folosit in desenele lui qi in munca lui echerul ca s[ respecte rectilinia normelor constructiei, de facto si de jure, aritAnd astfel legalitatea Marelui Arhitect. A mlsurat cu compasul cici a qtiut geometria celesti, ordinea li deplinitatea ei in creaiie, a miqcdrii. ce a simbolizat-o in coloanele templului gi in tot ceea ce a f;icut la templu in ridicarea lui. A plobat linia dreaptl a templului prin firul cu plumb simbolizand cd locul acela este moral, aritAnd onestitatea, curSlenia qi molalitatea celor ce vor primi slava divini in templu. A mdsurat cu echerul, cu unghiul drept, piatra de temelie, de baza a unei construc[ii, piatra din capul unghiului (Ps I18,22). Aici in capul unghiului drept, pe piatra de temelie, in loc curat, ales, sfAnt, a stat slava divina (Is. XXV ,16). Prezenta slavei divine, esre qi rdm6ne adevir ferm de nezdruncinat. Desigur, multe cuvinte de glorie am putea aduce celui ce a proiectat qi a construit templul de la Ierusalim al lui Solomon, dar nu sunt graiuri, nici cuvinte de a elogia cum se cuvine pe acest mare maestru. Multe ar fi putut sd se scrie pe aceastd temi III Ioan 13. In incheiere aritim bunul management al lui Abiff Hiram care pe cei peste 150.000 de oameni i-a condus cu mini de fier dar qi cu inlelepciune. I-a impir'1it in ucenici, calfe qi meqteri, crednd un adevarat cod de recunoaqtere ddndu-le pentru fiecare treapti parole de recunoaltere, ardtdndule fieciruia unde au locul de a-gi primi rdsplata muncii lor. El era un adevarat haham intelept Qi acest lucru il vedem in toata opera lui. Fiecare treapti era intr-o fr6lie sf6nta Hevra-Kadisa sau societate sfantd - respectAnd reguli interioare specifice treptei din care ficeau parte.

Conventul
M.O.A.R.
in data de 18 octombrie 2OOg a avut loc la Bucuregti Conventul Marelui Orient al Rom6niei, desfdgurat la hotelul Tullip Inn, A fost aleasa 9i votati noua componenti a consiliului cane va conduce obedienta pe parcursul viitorului mandat, in fruntea ciruia se afl6,,.in funclia de Mare Maestru al M.O,A,R, Fr. Mircea Deaca. La convent au fost pnezente in calitate de invitali delegalii din partea Marelui Orient al Frantei ti a Marii Loji Nationale a Rominiei.

39

In memoriam Nicu Filip

Nicu Filip, Primul Mare Maestru ales dupa 1989, al Masoneriei Romane Romane.

Nicu, a trait multi ani, inghesuit de o in[elepciune spontan5, dominat de libertatea de gAndire, calator al multor "expedilii"' geambag de oameni cum zicea, talentat al mistificirilor, creator exceplional, vibrator al sentimentelor tiiite, un bltrAn plin de umor, plicut rnultor fra{i, Am triit in preajna lui gi a familiei sale ani multi, dupi Revolu{ia din 1989, cand practic zi de zi , la ora 9-10, eram in casa lor, cu ziarele proaspete, stiteam la cafea qi povesteam ore in qir, apoi ieqeam la plimbare, la pia{i, la vreo intlilnire, in parc qi nu de puline ori la cdliva mitetei gi-o vodki, nu uita din cAnd in cfind si treaci pe la curte, tn Radu de la Afumati, unde avea casa qi pe lAngi Obor, la o prieteni Anisoara, pe care o stirna. Nicu a facut Francmasoneriei romine lucruri bune qi lucruri rele, pentru ci nu este om pe pimant care si nu greqeasci, iar Dumnezeu care este iubitor de oameni, ii iarti pe to(i. Cu mare rugiciune il rog qi eu pe bunul Dumnezeu, si-l ierte pe Nicu pentru toate greqelile lui cu gAndul, cu cuyAntul ori cu fapta. Povestea lui Nicu Filip este intr-adevir una ca in pove$ti, gi eu uncenic al lui raman cu toate acestea intrun secret al gradului de ucenic, incheiat odati cu plecarea lui la Orientul Etern, cand s-a incheiat munca pe gantier, la prima treapt5, Acum urmeazi companionajul, cand din toate cele bune $i rele, cand din nestiinli, elan sau entuziasm, de multe ori mi-am dat cu ciocanul peste degete, cred ci in viitor voi cluta si folosesc mai chibzuit uneltele intrebuintate acestui acestui grad, ;i permanent voi alege ce este bun de ce poate fi riu, distrugitor Ordinului nostru. Sufletul, Spiritul, care prin indurerare de cele mai multe ori, c[ foarte mult m-au chinuit, cred ci este intr-o continui cdutare spre indemnare la pace gi bunlvoie, toleran{l qi inlelepciune, ribdare qi belgug,
de la intuneric spre lumini, pe care o vid cu ochii min(ii 9i o inleleg parcurgdnd-o zi de zi. Nicu rimane un spirit uneori badjocorit, alteori neacoperit, care va cdlitori pretutindeni qi niciunde, pentru ci rnulti l-au cunoscut Si putini l-au iubit ca pe un Frate. Ca el, multi curg dintr-o generatie in alta, a mae$trilor care unii au tridat, iar auii s-au incorporat in eternitate, ca mari bineficitori ai omenirii. Companioni, si muncim din risputeri, pentru a construi caractere puternice, pentru ca in RomAnia si renasci maeqtri masoni. Marea Lojb NalionalS a RornAniei, are o astfel de misiune, acum parcurge al 7 - lea an de la constituire, intr-un fel, perioada de ucenicie, $i trebuie si continue inci 7 ani pani la al l4-lea, cand se formeazi discernimAntul companionului, care permite continuarea pdnl la 21, de ( 3X7 ), cAnd inlelepciunea iEi spune cuvantul, " ci la i,rceput a fost cuvantul...,,

cilitorind

Viorel DANACU

-j
L.l:
eifrrA-fri-MASONIC
Nume
to""""ttaaaaa.aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

.j ^l-l

Sl---ggn';

Prenume Companie Adresa.

Localitate, judel

F

IS.

Tara Telefon

Trimiteti acest talon impreunl cu copia de pe mandatul poqtal (pentru pers. fizice) sau ordinul de platX (pentru pers. juridice) la sediul centrului din
str. Gramont, nr. 3, sector 4, Bucureqti. Contravaloarea abonamentelor se va achita prin mandat postal sau ordin de platd in cont CRSFpB nr. RO66RNCB50300003003 10001 deschis la BCR sector 3 Bucuregti.
Pentru inforrnatii $rplim€ntare:

Centrul Regional de Studii Pmanmesonice Paris - Bucuregti cuvant mrsonic@yahoo.com

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->