TERORISMUL INTERNATIONAL Terorismul interna ional constituie infractiune sui generis, adica un tip special de infractiune, caracterizata printr-un

element de extraneitate: pregatirea si executarea acestei infractiunii, subiectele pasive si active, mobilul, mijloacele de infaptuire ale autorului, intereseaza mai multe state. Ansamblul de crime si delicte care constituie terorismul imbraca, in anumite circumstante, un caracter international, fie pentru ca savarsirea sau efectul lor se prelungeste pe teritoriul mai multor state, fie prin faptul ca aduc atingere unor bunuri juridice de mare valoare, a caror protectie constituie o conditie esentiala pentru mentinerea raporturilor de buna intelegere intre state si in consecinta a pacii internationale. Pot avea deci, caracter international numai formele de terorism in care autorii actioneaza in scopuri politice colective demonstrandu-se acest fapt. Printre actele de aceasta natura se numara acelea a caror efecte daunatoare se manifesta pe teritoriul mai multor state si cu o atare intensitate incat pune sub amenintare insasi ordinea politica internationala. Terorismul international a devenit principalul inamic la statelor civilizate si a determinat o schimbare dramatica a securitatii mondiale. 1. ZONE FIERBINTI Exista 18 teatre de confict in toata lume. Zonele fierbinti sunt marcate pe harta lumii de mai jos, iar unele crize sunt descrise pe scurt: y IRAQ Urmare a razboiului din Glof din 1991 si 2003, in care peste 140.000 de soldati irakieni au murit in ciocnirile cu fortele aliate, fortele de securitate irakiene si cele de cualitie continua sa fie atacate cu regularitate si astazi. Razboil de gherila dus de insurgentii irakieni se indreapta spre un razboi civil generalizat care va avea ca rezultat probabi scindarea statului Iraq pe criterii etnice. Iraqul reprezinta in momentul de fata cel mai fierbinte loc din lume. De la inlaturarea regimului dictatorial in 2003 au avut loc peste 3500 atacuri revendicate de peste 30 de grupari care au cauzat peste 25000 de victime, dintre care 10000 de morti. S-a crezut ca organiarea de alegeri si instaurarea guvernului ales ar insemna un sfarsit al violentelor, insa rar sunt zile cand nu explodeaza bombe si nu mor oameni in aceasta tara. y PALESTINA - ISRAEL De mai bine de jumatate de veac aceasta regiune a devenit unul dintre cele mai fierbinti puncte de incercare ale relatiilor lumii occidentale cu lumea musulmana. Aceasta zona este macinata de conflicte militare dintre Israel si tarile arabe, conflict inceput cu razboiul de independenta al statului Israel (1948-1949) imediat dupa retragerea britanica, continuat cu reizbucnirea divergentelor in 1956 urmata de Razboiul de Sase Zile din 1967 si cu atacarea Israelului in 1973. In aceasta zona a fost aproape tot timpul nevoie de interventia ONU pentru dezamorsarea situatiei si pentru incercarea evitarii catastrofelor umanitare. Conflictul israelo-palestinian este in mare parte responsabil pentru aparitia terorismului modern. Israelul este o tara care lupta cu terorismul de cateva decade bune si fara prea mult succes (desi serviciile secrete israeliene impiedica majoritatea atentatelor, Israelul nu a facut nimic pentru a inlatura cauzele care ii determina pe unii palestinieni sa foloseasca terorismul, astfel incat numarul celor ce sunt dispusi sa se alature gruparilor teroriste creste pe zi ce trece). y AFGANISTAN Din 2001 exista forte de cualitie care actioneaza in acest stat pentru inlaturarea completa a talibanilor de la conducerea tarii, pentru nimicirea retelelor teroriste care se antreneaza in Afganistan, pentru distrugerea retelei Al-Queda si pentru instaurarea la conducere a noului guvern desemnat dupa alegerile din 2004. Ulterior fortele de cualitie au fost inlocuite cu forte NATO care, pentru prima data, executa misiuni de lupta si de mentinere a pacii in afara granitelor aliantei.

y RUSIA I CAUCAZUL Rusia s-a confruntat in acest inceput de secol cu peste 250 de incidente teroriste care au facut 904 morti si peste 2600 raniti. Cele mai tragice evenimente au fost cele de la teatrul moscovit de la 23 octombrie 2002 cand rebelii ceceni au luat ostateci 800 de persoane iar finalizarea conflictului a lasat 162 de morti si peste 600 de raniti, si cel de la scoala din Osetia din 01.09.2004 cand au fost intre 1000 si 1500 oameni, majoritatea copii, luati ostateci si s-a finalizat cu un numar mare de morti: 331 si peste 700 de raniti. y INDIA I PAKISTAN y COLUMBIA Razboiul civil din Columbia continua neintrerupt de 35 de ani, cu mii de oameni ucisi in fiecare an. Vreo 15000 de querile din 5 grupuri diferite controleaza peste 60% din tara. Aliniate impotriva rebelilor se afla fortele de securitate columbiene si bandele neregulate de dreapta cunoscute ca paramilitare. Puterea economica si politica a Columbiei a ramas in mainile unei elite ce a condus tara dintodeauna, insa conflictele se intind dincolo de motivatiile politice. Controlul traficului de droguri si coruptia sunt centrul acestor probleme complexe. In acest inceput de secol, in Columbia au fost atribuite terorismului peste 880 de incidente. Victimile acestora au insemnat 949 de morti si peste 1800 raniti. y ANGOLA 2. PRINCIPALELE ATACURI TERORISTE y 11 septembrie 2001 Atentatele de la 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinuciga e coordonate de Al-Qaeda mpotriva Statelor Unite care au avut loc la 11 septembrie 2001. n diminea a acelei zile, 19 terori ti AlQaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Terori tii au preluat controlul avioanelor, pr bu ind dou dintre ele n Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omornd toate persoanele de la bord i mul i al i oameni care lucrau n cl diri. Ambele cl diri s-au pr bu it n decurs de dou ore, distrugnd i avariind i alte cl diri din jur. Terori tii au pr bu it un al treilea avion n cl direa Pentagon din Arlington, Virginia, lng Washington, D.C. Al patrulea avion s-a pr bu it pe o cmpie de lng Shanksville n zona rural a statului Pennsylvania, dup ce unii dintre pasageri i membrii echipajului au ncercat s rec tige controlul avionului, pe care terori tii l ndreptaser spre Washington, D.C. Nu au existat supravie uitori ai zborurilor. 2.993 de oameni i-au pierdut via a, inclusiv cei 19 terori ti: 246 n cele patru avioane (din care nu a supravie uit nimeni), 2.603 n New York n cl diri i la sol, i 125 la Pentagon. nc 24 de persoane r mn nc date disp rute.To i mor ii din atacuri au fost civili, cu excep ia a 55 de militari care au murit la Pentagon.Peste 90 de ri i-au pierdut cet eni n atacurile de la World Trade Center. y 11 martie 2004 Madrid n diminea a zilei de joi 11 martie 2004, zece rucsacuri nc rcate cu TNT au explodat n patru trenuri n Madrid (Spania) n timp ce intrau i ie eau pasageri din patru sta ii diferite. Exploziile au avut loc simultan, ntre 7:39 i 7:42 diminea a n sta iile madrilene Atocha (3 bombe), El Pozo del To Raimundo (2 bombe) i Santa Eugenia (1 bomb ) i o a patra n calea Tllez spre Atocha (4 bombe). For ele de securitate au g sit i alte trenuri nc rcate cu explozibil, dup cele declarate de ministrul de interne spaniol ngel Acebes, ce aveau s fie detonate la ajungerea ambulan elor. Toate momentele sunt n ora local a Spaniei (UTC+1) dac nu se specific contrariul. Atacul a produs cel pu in 199 de mor i (dintre ace tia 181 n momentul efectiv al exploziilor) i 1467 r ni i. Poli ia a detonat mai multe bombe care aveau s explodeze n sta ii. Un total de 13 bombe au fost preg tite pentru atacul ce a avut loc cu trei zile nainte de alegerile generale.

Patruzeci i unu de mor i erau cet eni str ini, printre care cincisprezece proveneau din Romnia, cte cinci din Ecuador i Peru, patru din Polonia, trei din Columbia, doi din Honduras, i cte unul din Bulgaria, Chile, Cuba, Republica Dominican , Guineea-Bissau, Fran a i Maroc. Autorii atentatului nu sunt cunoscu i nc , dar investiga iile continu . O ipotez important este cea lansat de guvernul spaniol care incrimineaz Organiza ia Separatist Basc (ETA). Alt ipotez , cea lansat de un ziar arab ap rut la Londra, citeaz o declara ie posibil apar innd Al-Qaidei n care organiza ia revendic atentatul motivat fiind de sprijinul acordat de Jos Mara Aznar guvernului american, dup Atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York. y 7 iulie 2005 Pe 7 iulie 2005 la ora local 08:49 (07:49 UTC), o serie de explozii a lovit sistemul de transport din Londra pe fondul aglomera iei de la orele de vrf ale dimine ii. Ministrul de Interne Charles Clarke a confirmat Camerei Comunelor c au avut loc patru explozii: trei la metrou n centrul Londrei i una ntr-un autobuz, la o or de vrf. Primele trei explozii au avut loc pe tronsonul de metrou dintre sta iile Liverpool Street i Aldgate East (ora local 08:51), n sta ia Edgware Road (ora local 08:56) i pe tronsonul dintre sta iile King's Cross i Russell Square (09:17 ora local ). O alt explozie a avut loc la bordul unui autobuz cu dou etaje la ora local 09:47 BST (pe linia nr. 30, de la Hackney la Marble Arch) n Tavistock Square n fa a cl dirii Asocia iei Medicale Britanice. Num rul exploziilor este mai mic dect se crezuse ini ial, datorit faptului c dou dintre explozii au avut loc ntre sta ii. Mul imea care ie ea din ambele sta ii a dat impresia c ar fi avut loc explozii n amndou . Principal ipotez este aceea a unor atacuri premeditate cu bomb , puse la cale de o grupare terorist . Comisarul serviciului metropolitan de poli ie Sir Ian Blair a declarat c exploziile au fost probabil rezultatul unui "atac terorist major", dar nu a dorit s speculeze asupra implic rii unei anumite organiza ii teroriste. Atacurile au avut loc n momentul n care Regatul Unit g zduia summitul G8 de la Gleneagles (Sco ia), la o zi dup c tigarea de c tre Londra a dreptului de organizare a Jocurilor celei dea XXX-a Olimpiade i n timpul procesului lui Abu Hamza al-Masri. Incidentele au condus la imediata evacuare a sta iilor metroului londonez i la nchiderea re elei. Str zile din apropierea sta iilor au fost nchise. Trenurile aflate pe magistrale spre sta iile Euston, Paddington, Liverpool Street i King's Cross au fost conduse n afara ora ului. Re eaua de transport n comun cu autobuzul a fost nchis n zona central . Surse oficiale au confirmat c cel pu in 38 de persoane au murit, num rul din Tavistock Square neputnd fii nc calculat. Cel pu in 90 de persoane au fost r nite doar n sta ia Aldgate. Toate spitalele londoneze au intrat n alert . 95 de r ni i au fost ransforma i la Spitalul Royal London, unde sunt trata i; 10 dintre ei se afl n stare critic . Mul i al ii sunt trata i la Spitalul Sfnta Maria (Paddington). Buletinele recente precizeaz c 300 de persoane (208 numai la Spitalul Royal London) sunt tratate la spital, i c 150 dintre acestea se afl n stare grav . Poli ia a declarat c num rul total al r ni ilor este de 700, ns nu to i ace tia au avut nevoie de tratament.

3. LEGATURILE ORGANIZATA

DINTRE

TERORISM

SI

ORGANIZATIILE

DE

CRIMA

Legatura intre criminalitatea transnationala, terorism si coruptie este profunda. Coruptia este o piedica in calea progresului economic si al investitiilor si se concretizeaza printr-un nivel ridicat al somajului. In aceste circumstante, racolarea in grupuri de crima transnationala devine o alternativa viabila din punct de vedere economic pentru multi tineri. Grupurile teroriste infloresc in mediile in care tinerii au

putine sanse de a avansa in societate. Majoritatea organizatiilor criminale si a gruparilor teroriste provin din tarile in tranzitie sau in dezvoltare. Terorismul si crima organizata sunt amenintari pe ordinea de zi in securitatea internationala si a aparut necesitatea studierii legaturilor dintre aceste doua fenomene. Pentru a-si atinge obiectivele in activitati ilicite, organizatiile criminale folosesc teroarea prin metode specifice terorististe. Legaturile dintre crima organizata si terorism se prezinta astfel: y teroristii se angajeaza in activitati de crima organizata pentru a se intretine financiar y grupurile de crima si teroristii sunt organizati in structuri de tip retea iar teroristii se pot ascunde in cadrul organizatiilor criminale y atat grupurile de crima organizata cat si grupurile teroriste opereaza in zone cu control guvernamental limitat, cu prezenta redusa a institutiilor de ordine si cu granite deschise y ambele structuri apeleaza la coruperea oficialitatilor pentru a-si atinge obiectivele y se folosesesc mijloace similare de comunicare si de utilizare a tehnologiei moderne y spalarea banilor se efectueaza in ambele structuri si deseori utilizandu-se metode similare, de multe ori prin aceeasi operatori. Structuri de tip retea Grupurile transnationale criminale opereaza adesea in structuri de tip retea. Acest tip de structura nu este specific doar acestor organizatii ci caracterizeaza multe din gruparile teroriste. Structurile ierarhizate de tip mafiot ofera flexibilitate, reduce posibilitatea infiltrarilor si asigura o buna eficienta. In aceste structuri sunt greu de identificat liderii. Noile grupari criminale si marile organizatii teroriste se aseamna cu structura marilor corporatii de business. Organizatiile criminale sunt de cele mai multe ori de aceeasi nationalitate, cu toate ca formeaza aliante cu alte grupari criminale pentru a-si desfasura activitatea. In contrast, gruparile teroriste precum Al-Qaeda sunt transnationale. Ele pot uni indivizi din Orientul Mijlociu cu cei din estul indepartat. Retelele nu sunt afiliate unui stat anume. Ele sunt actori nonstatali care lovesc in cetateni si simboluri statale. Baza operatiunilor Gruparile criminale si teroristii functioneaza acolo unde controlul autoritatii centrale este slab, unde frontierele sunt slabite si structurile legale sunt ineficiente. Acolo unde nu exista control statal opereaza grupurile criminale. Unele din aceste zone devin baze pentru gruparile teroriste. In unele cazuri, o colaborare sau o relatie cel putin simbolica exista intre grupurile mafiote si cele teroriste care opereaza in acele regiuni. Coruperea oficialitatilor Organizatiile teroriste si cele criminale sunt dependente de persoane din structurile oficiale care pot fi corupte sau care au viziuni opuse acestor structuri. Spre exemplu, in partea estica a Rusiei si in China, puternice grupari criminale, avand legaturi cu vechile structuri comuniste au preluat initiativa de a umple golul de putere si opereaza acum la scara globala. Membri ai structurilor de securitate din Rusia si din China sunt implicati iar complicitatea oficialitatilor guvernamentale este esentiala pentru existenta acestor organizatii. Comunicatiile Atat teroristii cat si organizatiile criminale transnationale exploateaza tehnologia informatiilor pentru a maximiza eficienta operativa. Folosesc celulare prin satelit, internetul, e-mail si chat-rooms. Folosesc codificari criptografice si stenografice. Ei exploateaza caracteristicile de anonimat al internetului pentru a nu fi depistati. Internetul este un instrument de penetrare pentru crimele acestora. Astfel, organizatiile criminale ruleaza pariuri pe internet iar teroristii solicita fonduri pe site-uri pentru actiuni caritabile. Miscarea forndurilor la nivel mondial este facilitata de tehnologia informatilor. Instructiuni pentru transferul de fonduri intre centre financiare se executa pe telefon sau pe internet. Membrii

gruparilor teroriste fac cursuri speciale de computere si software si specialisti din domeniu sunt angajati pentru a facilita comunicatiile. In investigarea si persecutia documentelor fraudate, carti de credit fraudate si a produselor piratate, descoperim ca aceleasi tehnici sunt folosite atat de teroristi cat si de organizatiile criminale. Si organizatiile criminale si teroristii sunt angajati in activitati ilicite. Gruparile criminale transnationale fac acest lucru pentru bani. In schimb, pentru teroristi, aceste activitati criminale sunt folosite pentru a sustine marile lor obiective politice si ideologice. Totusi, crimele comise de aceste doua grupari difera doar in motivatie si nu in substanta. Amandoua tipuri de grupari fac trafic de droguri, de fiinte umane, de bunuri falsificate si se angajeaza in diverse forme de frauda. Spalarea banilor Spalarea banilor este o parte prioritara in operatiunilor de crima orgnizata. Din examinarea activitatii financiare avand legatura cu terorismul, rezulta faptul ca teroristii si organizatiile lor de sprijin utilizeaza, n general, aceleasi metode ca si gruparile criminale pentru spalarea fondurilor. Anumite metode detectate a fi folosite mai intens de gruparile teroriste se refera la: contrabanda cu numerar (atat prin curier dar si prin ncarcaturi cu numerar), depuneri sau retrageri structurate din conturi bancare, cumparari de diverse tipuri de instrumente monetare (cecuri de calatorie, cecuri bancare, ordine de plata), utilizarea de carduri de debit sau credit si transferuri prin swift. Iata un exemplu concret care prezinta o legatura intre terorism si o organizatie de crima organizata: traficantii de droguri se folosesc de abilitatile teroristilor - cunostintele militare, aprovizionarea de armament si accesul la organizatii clandestine. Teroristii obtin venituri si expertiza in spalarea banilor pentru operatiunile lor. Atat teroristii cat si traficantii se folosesc de tari in care justitia si regulamentele bancare sunt slabe. Ambele grupuri corup oficialitati pe care-i folosesc in obtinerea de documente fraudate precum pasaport si documente vamale. Traficantii de droguri obtin o mare libertate de miscare atunci cand colaboreaza cu organizatiile teroriste care au un puternic control in zonele respective. 4. IMPLICATIILE TERORISMULUI Fenomenul terorist international constituie una dintre principalele amenintari la adresa societatii umane si a starii de siguranta nationala a statelor lumii, continuand sa reprezinte un pericol social deosebit de grav, atat pentru structura si coeziunea sociala cat si pentru securitatea indivizilor si a statelor. Asistam in prezent la o uluitoare diversitate de razboaie separatiste, violente etnice si religioase, dispute asupra frontierelor, framantari civile si atacuri teroriste, trafic de droguri, impingand valuri de imigranti chinuiti de saracie si aruncati de razboaie peste hotarele nationale. In economia globala tot mai strans integrata, aceste mici conflicte declanseaza efecte secundare in tarile inconjuratoare (chiar si cele mai departate). Astfel un scenariu cu multe scenarii mici ii determina pe planificatorii militari ai multor armate sa priveasca din nou spre ceea ce ei numesc operatiuni speciale sau forte speciale razboinicii de nisa ai zilei de maine. Orientul mijlociu este de mult timp cea mai activa si periculoasa sursa de terorism a lumii. In ultimii ani tinta predilecta a terorismului a constitut-o in aceasta regiune cetatenii, bunurile si interesele SUA dar si ale statului Israel. Exista si alte zone cu activitate terorista intensa precum Algeria, unde organizatiile fundamentaliste islamice folosesc acest procedeu pentru a lupta impotriva guvernului, fenomen care se manifesta la o scara mai redusa in Egipt. In Cecenia devastata dupa razboiul impotriva Rusiei, terorismul este utilizat de diverse clanuri razboinice in scopul subminarii guvernului, dar si pentru obtinerea de foloase materiale, in special din rascumpararea ostaticilor in general cetateni straini cu resurse financiare. Pe langa aceste efecte materiale si financiare provocate de catre actiunile teroriste, sa nu uitam si efectele pe care aceste atacuri le produsc asupra populatiei. Pierderea de vieti omenesti este urmata de afectiuni pshihologice grave manisfestate in special la populatia ce a fost martora. Spre exemplu, o ancheta desfasurata in 2002 pe un esantoin de 1008 rezidenti acoperind o mare parte din Manhattan a

ajuns la concluzia ca aproximativ 7,5% dintre subiectii investigati prezentau simptomele de stres post traumatic de cel putin una pana la doua luni dupa atacurile de la 11 septembrie. Masuri de combatere a Terorismului international In fata unui asemenea pericol care, in secolul nostru a devenit un adevarat flagel, statele au luat o atitudine neta de respingere si hotararea de a-1 reprima, colaborand intre ele in acest scop. Mijlocul principal de combatere, la nivel international, a terorismului il constituie numeroasele conventii incheiate si documente adoptate in acest scop. Dupa cel de al doilea razboi mondial, terorismul a cunoscut o extindere si o agravare, mai ales, din cauza tentei politice care i s-a dat si a implicarii unor state in asemenea actiuni. Drept urmare, au fost adoptate un numar mare de conventii, dintre care unele se refera la combaterea terorismului practicat contra sefilor de stat si a altor persoane oficiale, altele pentru a asigura securitatea in domeniul navigatiei aeriene si a navigatiei maritime. In acest sens enumeram:  Conventia asupra prevenirii si pedepsirii crimelor impotriva persoanelor protejate pe plan international, inclusiv agentii diplomatici (adoptata de Adunarea generala O.N.U., in 1973). Statele-parti sunt tinute sa incrimineze, in dreptul lor intern, comiterea, cu intentie, a urmatoarelor fapte: uciderea, rapirea sau alt act asupra persoanei sau libertatii unei persoane protejate pe plan international; un atac violent asupra sediului oficial, locuintei private sau mijloacelor de transport ale unei persoane protejate pe plan international, de natura sa puna in pericol persoana sau libertatea sa s.a2.  Conventia impotriva luarii de ostatici (adoptata la O.N.U. in 1979) prevede ca, cel care sechestreaza o persoana sau o retine si o ameninta sa o omoare, o va rani sau continua sa o retina pentru a constrange un stat, o organizatie internationala, o persoana fizica sau morala, sa indeplineasca un act ori sa se abtina de la acesta, ca o conditie a punerii in libertate a ostaticului, comite infractiunea de luare de ostatici (art. 1). Statele sunt obligate sa pedepseasca asemenea infractiuni, corespunzator gravitatii lor. Statul, pe teritoriul caruia, se afla prezumtivul infractor, il va retine si va lua masuri pentru urmarirea si finalizarea procedurilor penale impotriva lui; daca nu-1 extradeaza, este obligat sa-1 supuna urmaririi penale si sa-1 judece, ca pentru o infractiune cu caracter grav (art. 8).  Conventia internationala impotriva recrutarii, folosirii, finantarii si instruirii de mercenari (adoptata in cadrul O.N.U., in 1989) defineste infractiunea ca, fiind fapta de a recruta, folosi, finanta sau instrui mercenari care participa direct la ostilitati sau la acte planuite de violenta. Statele vor sanctiona asemenea infractiuni si vor coopera intre ele, pentru prevenirea si pedepsirea lor.  Conventia privind securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat (New York, 1994) a fost adoptata din cauza atacurilor deliberate impotriva personalului si din preocuparea statelor de a asigura securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat. Pentru asigurarea securitatii in domeniul aviatiei civile, au fost adoptate:  Conventia referitoare la infractiuni si la anumite alte acte savarsite la bordul aeronavelor (Tokio, 1963), prin care se prevede obligatia statelor de a pedepsi infractiunile, precum si alte acte care pun in pericol securitatea aeronavelor sau a persoanelor si bunurilor aflate la bord, ordinea si disciplina pe o nava, aflata in zbor sau pe suprafata marii libere sau altei zone care nu face parte din teritoriul unui stat; competent sa sanctioneze asemenea fapte este statul de inmatriculare a navei.  Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor (Haga, 1970) prevede ca o persoana comite o infractiune daca, aflandu-se la bordul navei in zbor, pune stapanire pe nava ori exercita controlul asupra ei, intr-un mod ilicit si prin violenta sau amenintarea cu violenta; constituie infractiune, de asemenea, tentativa unor asemenea acte si complicitatea la ele. Statele s-au angajat sa pedepseasca asemenea acte in mod sever.  Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatiei aviatiei civile (Montreal, 1971) prevede ca orice persoana comite o infractiune daca, in mod ilicit si cu intentie, savarseste un act de violenta impotriva unei persoane, aflate la bordul unei aeronave in zbor, distruge o aeronava in serviciu sau ii cauzeaza deteriorari, plaseaza, pe o asemenea aeronava, dispozitive sau substante care pot sa o distruga ori sa-i produca deteriorari, distruge sau deterioreaza instalatii ori servicii

de navigatie aeriana ori tulbura lunctionalitatea lor, comunica informatii false, daca acestea ar putea sa faca aeronava inapta in zbor ori sa-i puna in pericol securitatea in zbor. Statele-parti s-au angajat sa sanctioneze, prin pedepse severe aceste infractiuni; fiecare stat trebuie sa ia masuri, pentru a ancheta si pedepsi infractorul, care se afla pe teritoriul sau, in cazul in care nu face extradarea catre alt stat (statului pe teritoriul caruia s-a comis fapta, statului iri care este inmatriculata aeronava, statului pe teritoriul caruia aterizeaza aeronava s.a.m.d.). - In baza Conventiei privind aviatia civila intemationala (Chicago, 1944), statele includ, in acordurile bilaterale pe care le incheie, clauza de .securitate", recomandata in cadrul O.A.C.L, prevazand o serie de masuri pentru a asigura protectia navelor, a pasagerilor si a echipajelor. in cazul aparitiei unui incident de capturare sau pericol de capturare ilicita a navelor sau altor acte ilicite impotriva sigurantei navelor si calatorilor, partile se angajeaza sa-si acorde asistenta reciproca pentru combaterea unor asemenea fenomene. Masuri similare sunt prevazute si in conventiile incheiate m domeniul securitatii navigatiei maritime:  Conventia pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei navigatiei maritime si  Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva si-gurantei platformelor fixe situate pe platoul continental (adoptate la Roma, 1988). Si in cadrul organizatiilor si conferintelor internationale sau pe plan regional, problema combaterii si lichidarii terorismului se afla in atentia statelor. a) Comisia de Drept International a examinat aceasta problema, intr-un proiect de cod in 1954, considerand drept crima impotriva pacii si securitatii, intreprinderea sau incurajarea activitatii teroriste de catre un stat impotriva altui stat. b) Dintre rezolutiile Adunarii generale a O.N.U., adoptate in acest domeniu, mentionam pe aceea, prin care Adunarea generala a condamnat terorismul international (Rezolutia nr. 3034/XXVII din 1972), atragand atentia asupra distinctiei care trebuie facuta intre actele condamnabile de terorism international si lupta popoarelor pentru autodeterminare (lupta indreptata impotriva unor agresori sau cotropitori, pentru independenta si libertate). O alta rezolutie, in acelasi sens, a fost aceea din 1991 (Rezolutia nr. 46/51), prin care statele au fost chemate sa previna pregatirea si organizarea, pe teritoriul lor, de acte teroriste, sa asigure arestarea si judecarea sau extradarea celor care le comit, sa incheie acorduri de cooperare in acest domeniu, sa devina parti la acordurile multilaterale incheiate, sa se abtina de la organizarea, instigarea, asistenta si participarea la acte teroriste savarsite pe teritoriul altor state, sa le incurajeze ori sa accepte, pe teritoriul lor, activitati care vizeaza comiterea de acte teroriste. c) Majoritatea statelor lumii sunt, in favoarea unei conventii internationale si acest subiect se afla pe agenda Adunarii generale O.N.U. de mai multi ani; atingerea acestui scop este insa ingreunata, din cauza conotatiei politice pe care unele grupuri de state o dau notiunii de terorism. d) Si prin documentul, adoptat la Conferinta de la Stokholm din 1984, a statelor participante la Conferinta pentru Securitaie si Cooperare in Europa, referitoare la masurile de incredere, se-curitate si dezarmare in Europa, a fost consacrata hotararea statelor participante de a lua masuri efective, la nivel national si prin cooperare internationala, pentru prevenirea si respingerea actelor de terorism. Statele coopereaza, la nivel regional si in cadru bilateral, pentru combaterea terorismului; printr-o serie de acorduri si aranjamente, statele au stabilit un mod de colaborare, intre organele lor de specialitate, pentru a preveni (prin informatiile pe care si le pun la dispozitie) si reprima (acordandu-si concurs si conlucrand, in cazul unor asemenea actiuni) actele de terorism. Un asemenea exemplu il constituie Conventia europeana pentru reprimarea terorismului (Strasbourg, 1977), ratificata si de Romania in 1996)4. Conventia are in vedere infractiunile cu-prinse in reglementarile din Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor (Haga, 1970) si Conventia pentru reprimarea de acte ilicite indreptate contra sigurantei aviatiei ci-vile (Montreal, 1977), precum si infractiunile grave, constand intr-un atac asupra vietii, integritatii corporale sau libertatii persoanelor care se bucura de protectie internationala, inclusiv a agentilor diplomatici, cele care au ca obiect rapirea, luarea

de ostatici sau sechestrarea ilegala, cele care au ca obiect bombe, grenade, scrisori bomba si tentative la cele de mai sus. Cu privire la aceasta categorie de infractiuni, s-a stabilit, pentru state, obligatia de a extrada (eventualele dispozitii incompatibile din acordurile dintre state, modificandu-se). Conventia prevede, de asemenea, ca statul pe al carui teritoriu se afla autorul prezumtiv al unei infractiuni la care se refera art. 1 si care a primit o cerere de extradare, in cazul in care nu-l extradeaza, desi a primit o cerere in acest sens, va dispune, fara nici o exceptie si fara intarziere nejustificata, autoritatilor sale competente sa exercite actiunea penala, iar acestea hotarasc in aceleasi conditii, ca si pentru orice alta infractiune cu caracter grav, potrivit legilor acestui stat. Romania este parte la toate conventiile mentionate mai sus cu privire la combaterea terorismului, are incheiate o serie de acorduri si aranjamente pe plan regional si in cadru bilateral, participa efectiv la actiunile care se organizeaza pe plan international pentru prevenirea si combaterea terorismului. In concluzie, realitatea acestui inceput de mileniu confirma din ce in ce mai dureros, ca terorismul si crima organizata reprezinta pericole majore in calea destinderii si pacii in lume. Atat prin numarul si amploarea actiunilor teroriste, a celor de crima organizata transfrontaliera, cat si prin metodele si mijloacele ingenioase si surprinz toare folosite, aceste organizatii si retelele lor demonstreaza trecerea la un nivel foarte evoluat de pregatire si coordonare a executantilor acestor actiuni. Anual, pe intregul mapamond, se petrec mii de acte teroriste sau de crima organizat transfrontaliera. Asasinatele, rapirile, deturnarile, luarile de ostateci, traficul ilegal de persoane, atacurile armate inclusiv cele cu bombe sau arme de nimicire in masa, produc din ce in ce mai multe victime, pagube materiale si genereaz , mentin sau amplifica stari de panic si nesigurant in randul populatiei.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURE TI

Terorismul international

Realizatori: Dan Emilia Dima Annamaria -Lucia Davidescu Alexandra Facultatea de Management Economic Anul III, grupa 147

2012 -