NARCOTERORISMUL

Baiceanu Ancuta Cornelia Studii de Securitate Facultatea de Istorie si Filosofie Universitatea Babes-Bolyai An 3

Cuprins:
1.Acte de terorism 2.a)Atentatele de la 11 septembrie 2001 b) Al-Qaeda 3.Narco-Terorismul

4.Concluzii 5.Bibliografie

1.Actele de terorism
Actele de terorism reprezinta diferite actiuni de violenta, prin care persoane sau grupuri de persoane: atenteaza la viata si la integritatea corporala sau bunurile unor demnitari, personalitati politice, a membrilor de familie ai acestora; savarsesc asemenea acte, impotriva unor grupari politice, organizatii sociale, institutii, grupuri de persoane reunite, in mod organizat sau aflate, in mod intamplator, in locuri sau localuri publice sau private. Daca asemenea acte sunt indreptate contra ordinii internationale, atunci ele pun in pericol relatiile internationale, constituie o amenintare directa impotriva pacii, pot crea tensiuni si pot inrautati relatiile dintre state, produc instabilitate intr-o anumita zona geografica ori situatii de confruntari si-n orice caz, prejudiciaza climatul international. Scopul urmarit, prin aceste acte, este sa atraga atentia lumii asupra existentei teroristilor si obiectivelor lor, ori sa traga foloase materiale (asasinate si rapiri de persoane in vederea rascumpararii, incendieri si distrugeri etc.). In perioada care a trecut, au fost comise actiuni teroriste, indreptate impotriva sefilor de stat, de guvern sau a altor oameni politici, institutii ori impotriva unor grupuri de persoane refugiate pe teritoriul unor state straine; daca asemenea actiuni sunt savarsite cu ajutorul, incuviintarea sau stiinta altor state, aceste acte constituie terorism de stat.

Conducerile statelor care practica terorismul, poarta o grava raspundere, nu numai pentru victimele pe care le fac si pentru consecintele care se pot declansa, dar se fac vinovate si de violarea dreptului intemational. Juristii considera ca actiunile teroriste sunt indreptate impotriva ordinii juridice interne din statele respective, dar ele constituie, in acelasi timp, si o infractiune internationala. In fata unui asemenea pericol care, in secolul nostru a devenit un adevarat flagel, statele au luat o atitudine neta de respingere si hotararea de a-l reprima, colaborand intre ele in acest scop.Mijlocul principal de combatere, la nivel international, a terorismului il constituie numeroasele conventii incheiate si documente adoptate in acest scop. Prin Conventia pentru prevenirea si reprimarea terorismului (Geneva, 1937, adoptata in urma atentatului ucigas de la Marsilia), statele s-au angajat sa pedepseasca persoanele vinovate pentru: atentatele impotriva sefilor de stat si a altor persoane care ocupa functii in stat; faptele care pun in pericol mai multe vieti omenesti; acte diversioniste asupra bunurilor private si de stat; pastrarea sau aprovizionarea cu arme si

alte mijloace teroriste; falsificarea si introducerea de pasapoarte si alte documente false; pregatirea de acte teroriste s.a. Dupa cel de al doilea razboi mondial, terorismul a cunoscut o extindere si o agravare, mai ales, din cauza tentei politice care i s-a dat si a implicarii unor state in asemenea actiuni. Drept urmare, au fost adoptate un numar de conventii, dintre care unele se refera la combaterea terorismului practicat contra sefilor de stat si a altor persoane oficiale.

2.a)Atentatele de la 11 septembrie b) Al-Qaeda

Atentatele de la 11 septembrie 2001,considerate cele mai sangeroase din istorie,au fost comise de 19 teroristi din reteaua Al-Qaeda,care au deturnat 4 avioane,lovind turnurile World Trade Center din New York si cladirea Pentagonului,situate in apropiere de Washington D.C. Bilantul victimelor s-a ridicat la 2.978 de morti,dintre care 2.749 la New York.Cele 2 turnuri au fost lovite la interval de cateva minute de 2 dintre avioanele deturnate.Obiectivul concludent al teroristilor nu este cunoscut nici astazi. Al-Qaeda este o organizatie infiintata de Osama Bin Laden la sfarsitul anilor 80 pentru a-i reuni pe arabii care luptasera in Afganistan contra invaziei sovietice. Al-Qaeda este primul caz de grup terorist propriu-zis,care isi mentine modul de organizare conventional dar in acelasi timp incurajeaza francize axata pe grupuri izolate. Este organizata pe celule cu sedii in mai multe state si se bucura de sprijinul primit de retelele extremist sunite.Cartierul general al gruparii este Afganistanul,unde are si baze de instruire a membrilor sai. Gruparea e infiintata de averea lui Bin Laden,precum si prin organizatii ce se ocupa cu strangerea de fonduri suplimentare din diverse surse(donatii de la sustinatori,fonduri de la organizatii caritabile islamice).Se consider c acest mod de organizare are o eficien redus, compensate fiind de formarea unui numr mare de celule.

3.Narco-Terorismul
Atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA au determinat o reorientare a modului de abordare a problematicilor referitoare atat la terorism cat si a traficului de droguri.Acestea,din pacate,reprezinta fenomene infractionale majore care afecteaza societatea inceputului celui de-al III-lea mileniu. Analiza ulterioara a datelor cu privire la cele petrecute la acea data,precum si a celor cu privire la alte evenimente majore determinate de actiuni ale gruparilor teroriste,a evidentiat existenta unor interferente intre terorism si traficul de droguri,ceea ce a facut ca notiunea de narco-terorism sa-si gaseasca tot mai mult locul in explicitatea fenomenelor majore ce definesc actualul context socio-politic international. Termenul de narco-terorism defineste derularea unor activitati organizate si puse in practica de grupari teroriste ,grupari care,direct sau indirect sunt implicate in traficul de droguri.Banii rezultati astfel din aceste operatiuni,partial sau integral sunt folositi pentru finalizarea activitatilor respective. Datele statistice i analiza derularii unor activitati criminale majore evidentiaza o serie de legturi ntre traficul de droguri i alte forme de manifestare a criminalitatii organizate, precum jocurile ilegale de noroc, prostitutia, traficul ilegal cu arme etc.Poate cel mai relevant exemplu pe aceasta linie il constituie expansiunea mafiei italiene in SUA la inceputul secolului al XX-lea. Legaturile dintre diferite activitati criminale sunt determinate de faptul ca gruparile implicate in acest gen de activitati adesea interactioneaza, mai ales sub aspect teritorial. Globalizarea a determinat o schimbare la faa" a modului de derulare a activitailor specifice criminalitatii organizate, valorificarea avantajelor oferite de tehnologie, finante, comunicaii i transporturi, in stradania de acoperire eficienta a acestor activitati,transformand liderii gruparilor ce le deruleaza in adevarati antreprenori ai crimei organizate. In aceste condiii, ameninarea pe care o reprezinta marile grupari criminale implicate in traficul de droguri, care opereaz la nivel regional sau international, este cu atat mai evidenta, finanarea terorismului cu bani proveniti din traficul de droguri trecand din sfera posibilului in cea a certitudinii. Unul dintre cele mai relevante exemple in acest sens il constituie cazul celebrului antreprenor al crimei organizate columbiene", Pablo Escobar,

liderul Cartelului de la Medellin, care, in ultimele doua decenii ale secolului trecut, a controlat comeul cu cocaina la nivel mondial. Initial un oarecare infractor stradal, prin implicare in traficul cu cocaina i punerea in valoare a vocatiei de lider, respectivul a ajuns relativ repede sa dicteze in comerul cu acest drog, context in care a reuit s-i creeze o avere imensa care l-a situat in randul celor mai bogati oameni din lume. Utilizand imensa putere financiara de care dispunea, Pablo Escobar a reuit, prin coruperea unor functionari de rang inalt ai statului, columbieni i americani, sa exercite controlul asupra unor structuri cu putere de decizie i aplicare a legii din Columbia i SUA, avand in vedere asigurarea protectiei cartelului pe care-l conducea i acoperirea activitatilor ilegale in care acesta era implicat, precum i asigurarea legitimitatii banilor proveniti din traficul de droguri, prin introducerea lor in diverse activitati legale derulate in cele doua state. Prin utilizarea acelorai mijloace de presiune, dublate de o serie de asasinate in randul unor politicieni, reprezentanti ai justitiei sau polititi, Pablo Escobar a reuit sa temporizeze adoptarea i punerea in practica a legii care prevedea posibilitatea extradarii in SUA a cetatenilor columbieni implicati in traficul de droguri. Toate acestea, precum i organizarea i punerea in practica in anul 1989 a unui atentat cu bomba asupra unei curse apartinand liniilor aeriene AVIANCA au determinat o reacie dura din partea autoritatilor columbiene i americane, inceputul ultimei decade a secolului trecut marcand declanarea unei adevarate vanatori a membrilor Cartelului de la Medellin, care a culminat cu impucarea lui Pablo Escobar in anul 1993 i destructurarea gruparii pe care o coordona. Dei nu a existat o legatura directa intre Cartelul de la Medellin i o grupare terorista consacrata, in ultima perioada a existentei sale acesta, ca urmare a modalitatilor de actiune utilizate, devenise practic o grupare terorista (oficial nu a beneficial de acest atribut), Pablo Escobar fiind un precursor al narco-terorismului, care folosea puterea sa financiara in vederea promovarii i impunerii ambitiilor politice, apeland la practici deosebit de violente, specifice gruparilor teroriste. Exemplul prezentat se poate constitui intr-un elementul de legatura in evolutia celor doua fenomene infractionale majore, traficul de

droguri i terorismul international, spre ceea ce numim, in contextual actual, narco-terorism. Datele pe care le detinem nu pot sa evidentieze o implicare directa a gruparilor teroriste in toate activitatile specific traficului de droguri (cultivare, productie, stocare, transport, distributie etc.),existand o serie de particularitati specifice fiecarui caz in parte, dar ne conduc spre dovezi ale existentei unei dirijari a banilor proveniti din traficul de droguri spre gruparile teroriste. Probarea acestei ultime afirmatii este dificil de realizat, fiind practic imposibil de "marcat" banii care provin din traficul de droguri i sunt utilizati de gruparile teroriste, mecanismele financiare utilizate pentru aceste operatiuni fiind deosebit de sofisticate, derulandu-se de multe ori cu ajutorul unor sisteme financiare neconventionale (hawala), ce au la baza o serie de traditii, convingeri religioase i simpatii manifestate in plan politico-cultural. Analizand conexiunile dintre traficul de droguri i terorism este necesar sa evidentiem diferentele pe care le presupune violenta asociata traficului de droguri i cea specifica narco-terorismului. In ceea ce privete violenta generata de traficul de droguri, aceasta se poate manifesta in randul consumatorilor, ca urmare a alterarii functionarii normale a mecanismelor specifice organismului uman, sau are ca tinte pe cei care produc perturbatii de orice fel activitatilor de trafic propriu-zise (productia, transportul, distributia etc.) ambele directii de manifestare (conflicte intre toxicomani, conflicte intre grupari rivale, conflicte intre traficanti i autoritati etc.) fiind intalnite zilnic, la vedere, i afecteaz la scara mica ambientul social. In opozitie cu aceast situatie, terorismul presupune actiuni violente, motivate public, premeditate, cu impact major asupra ambientului social i sunt indreptate asupra unor tinte necombatante, cei care le pun in practica fiind, in cele mai multe cazuri, "invizibili". Daca implicarea gruparilor teroriste in toate etapele ce definesc traficul de droguri este aproape exclusa, se constata ca acestea pot fi prezente mai mult in ceea ce inseamna asigurarea unei protectii in legatura cu transportul drogurilor, depozitarea temporara, tranzitarea unei anumite regiuni, activitatea de productie in locatiile special amenajate, distributia ntr-o anumita regiune etc..

Dupa cum se poate constata, acest gen de activitati nu presupune manipularea drogurilor, dar sunt activitati care, in baza unor taxe de protectie, pot asigura fonduri pentru sustinerea gruparii teroriste aflata n discuie. O alta modalitate practicata de gruparile teroriste pentru obtinerea fondurilor necesare o constituie perceperea de taxe de la conationali sau simpatizati care sunt implicai in traficul de droguri, in schimbul trecerii sub tacere a acestor activitati (mai ales in situatiile in care traficantii se afla in afara teritoriului national), situatie ce nu implica efectiv gruparea terorista respectiva in derularea traficului de droguri. In acest context, devine din ce n ce mai clar faptul ca elementul de legatura dintre traficul de droguri i terorism ramane banul, dezvoltarea unor conexiuni de profunzime ntre cele doua fenomene infractionale intrnd in domeniul cazurilor particulare. Complexitatea situatiei din Afganistan i faptul ca o serie de exponeni ai gruparii teroriste condusa de Osama bin Laden i-au gasit adapost in regiune au determinat pe multi sa afirme ca teroritii sunt implicai n traficul cu heroina afgana pentru a-i asigura fondurile necesare existenei i continuarii luptei pentru cauza pe care au adoptat-o. La aceasta a contribuit i faptul ca guvernul afgan nu reuete sa exercite un control real i eficient asupra intregului teritoriu, in anumite regiuni autoritatea liderilor religioi fiind mult mai puternica, in contextul in care o parte dintre acetia au legaturi directe cu traficantii de droguri. Prin urmare, au existat voci care au sustinut faptul ca Afganistanul este un Darco-stat, spect supradimensionat, in contextul in care guvernul afgan a intreprins o serie de masuri, fara precedent pe linia asigurarii stabilitatii interne a statului i a instaurarii ordinei de drept, procese aflate in curs de derulare, care presupun in mod obiectiv i o serie de compromisuri, eradicarea culturilor de mac i stoparea traficului cu heroina fiind deziderate cu un orizont temporar indepartat. Amploarea acestor activitati justifica temerile comunitatii internationale, fiind evident ca banii proveniti din droguri joaca un rol important in sustinerea luptei intreprinse de diverse grupari locale impotriva guvernului afgan i a prezentei militare straine, in contextual in care acestea nu dispun practic de prea multe alternative de finantare. Se estimeaza ca la nivelul anului 2003, gruparile care desfsurau actiuni armate pe teritoriul afgan, multe avand exponenti ai talibanilor sau ai

gruparii Al-Qaida, au beneficiat pentru propria finantare de peste 150.000.000 $ proveniti din traficul de droguri. Nu exista date certe cu privire la implicarea acestor grupari in traficul de droguri, dar serviciile de informatii britanice i americane au obtinut o serie de elemente care certifica existenta unor legaturi stabile, bine conturate, intre exponentii acestor grupari i liderii celor implicate in traficul de droguri. Tot in plan informativ s-a conturat faptul ca nationalistul afgan Haji Juma Khan este principalul coordonator al traficului cu heroin afgan dispunand de o infrastructura care-i permite sa traficheze heroina, prin Pakistan, spre principalele piete europene i sa furnizeze arme gruparilor teroriste care actioneaza pe teritoriul afgan, aflandu-se in legtura directa cu liderii acestora. Aspectele prezentate vin sa confirme faptul ca traficul de droguri poate constitui una dintre principalele surse de finantare a terorismului international, dar nu exista dovezi evidente privind implicarea gruparilor teroriste in traficul de droguri. Elementul de legatura intre traficantii de droguri i teroriti ramane banul, modalitatile in care se realizeaza efectiv finantarea acestora din urma fiind de o mare diversitate i complexitate, proces in care spalarea banilor proveniti din vanzarea drogurilor joaca un rol deosebit de important. In acest sens, trebuie avut in vedere, in primul rand, activitatile de spalare a bani lor proveniti din traficul de droguri, precum i posibilitatea utilizarii, cel putin a unei parti a acestora, pentru finantarea altar activitati ilegale, de natura criminala, inclusiv terorismul international. Masurile cu privire la traficul i consumul de droguri, adoptate treptat, la nivel regional si ulterior international, de autoritatile din majoritatea statelor lumii, au determinat, pentru punerea lor In practica, crearea unei adevarate infrastructuri institutionale i dirijarea unor importante fonduri pentru functionarea acesteia, putandu-se vorbi la ora actuala de un adevarat razboi declanat impotriva traficului i consumului de droguri.

4.Concluzii:
Terorismul este astzi o grav ameninare a pcii i nelegerii ntre popoare! Este una dintre cele mai grave infraciuni ce pune n pericol sigurana i viaa cetenilor folosind violena ilegal mpotriva ordinii de drept. Indiferent de motivaie, forme sau manifestri, actele de terorism sunt considerate ca fiind de natur criminal. i mai mult dect att, teroritii sunt etichetai drept criminali n serie. Ca realitate social, fenomenul terorist face parte din acea categorie de criminalitate ce cuprinde fapte constnd n svrirea unor acte de violen sau de ameninare cu violena, menite s induc o stare de panic n rndul opiniei publice, n scopul satisfacerii unor revendicri etnice, politice, ideologice, sociale, religioase ori de alt natur. Prezena unor scopuri politice este cea care difereniaz terorismul de celelalte acte criminale astfel, grupurile sau indivizii ce comit aceste acte teroriste urmresc rsturnarea regimurilor politice n cele mai multe cazuri pentru a distruge ordinea public, pentru a dezorganiza societatea. Terorismul este un fenomen negativ, o aciune inuman premeditat, deseori sinuciga, ce contribuie ntotdeauna la amplificarea nelinitii i durerii comunitilor.

5.Bibliografie:
George-Marius Tical Crima Organizata si Terorismul, Ed Fundatiei Universitare Dunarea de Jos, Galati, 2006 Traian Liteanu, Teodoru Stefan, Constantin Stoica Traficul de Droguri Repere, dimensiuni si perspective, Ed. ANI, Bucuresti, 2005 Constitutia Romaniei 2003 Legea 535/2004 Prevenirea si combaterea terorismului Legea 550/2006 Legea Jandarmeriei Ghidul privind reprimarea terorismului 1981, anexa 1 Stategia Natioanala a Romaniei 2006 .Grigore Geamanu Drept International public,vol.1,1981 .Dumitru Popescu Drept International public,1993 .Ch.Roussau Droit International public,1965 .L.Oppenheim International Law,A.Treatise,vol.1,Peace