Cuprins

1. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale 2. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale 3. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale 4. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

1

Asta inseamna ca zilnic mor in jur de 5.000 de decese anuale atribuite locului de munca. Obiectivele specifice stabilite in diferitele programe de actiune referitoare la sanatatea si protectia muncii sunt: . 1. Articolul 2. 2 . Garantarea dreptului la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Dreptul la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este garantat de stat. Uniunea Europeana (EU15) a facut un raport anterior extinderii de acum 2 ani si a estimat 120.2 milioane de oameni mor anual în accidente de munca sau din cauza unor boli profesionale. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale constă în stabilirea unor raporturi specifice.imbunatatirea conditiilor de lucru prin cresterea sigurantei si protectia sanatatii angajatilor.000 de oameni.000 de decese profesionale iar Statele Unite estimeaza 103.promovarea si dezvoltarea unei culturi privind sanatatea si siguranta in munca.12. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale Accidentele de munca si bolile profesionale sunt reglementate de Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.756-XIV din 24. deces ca urmare a accidentului de muncă sau a bolii profesionale. Organizatia internationala a Muncii estimeaza ca aproximativ 2. . (2) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale face parte integrantă din sistemul public de asigurări sociale obligatorii.99: Articolul 1. prin care se asigură protecţia socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: diminuarea capacităţii de muncă.cunoasterea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale. . identificarea si evaluarea riscurilor si implementarea de metode eficiente de urmarire si prevenire a acestora. care se repercuteaza indiferent de nivelul de dezvoltare al unei tari si în pierderi economice importante.Introducere Accidentele de munca si bolile profesionale au reprezentat si reprezinta si in prezent tragedia umana cea mai dura a tuturor activitatilor umane. pierderea capacităţii de muncă.

b) cetăţenii Republicii Moldova care desfăşoară activitate în străinătate. Articolul 5. că boala a fost cauzată de factori de risc specifici locului de muncă.(3) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează persoanelor asigurate un ansamblu de prestaţii şi indemnizaţii pentru: a) diminuarea şi compensarea consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. încheiat cu un angajator din Republica Moldova. Articolul 3. Angajatori sînt denumite persoanele juridice şi fizice care folosesc munca salariată. b) promovarea securităţii muncii şi a prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. în baza dispoziţiei legale a unui angajator din Republica Moldova. Persoanele asigurate În conformitate cu prezenta lege. cetăţenii străini şi apatrizii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova. Încheierea asigurării Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se încheie în modul stabilit de Casa Naţională de Asigurări Sociale. (5) Asigurător pentru accidente de muncă şi boli profesionale este Casa Naţională de Asigurări Sociale şi structurile teritoriale ale acesteia. în bază de contract individual de muncă.a). (2) În cazul bolii profesionale. ale căror drepturi şi obligaţii sînt asimilate cu cele ale persoanelor prevăzute la lit. Calitatea de asigurat (1) Calitatea de asigurat pentru accidente de muncă şi boli profesionale se menţine pe durata acţiunii raporturilor de asigurare şi decade din momentul încetării acestora. c) persoanele care desfăşoară activitate în funcţii elective sau sînt numite în autorităţile publice. 3 . (2) Angajatorul are obligaţia să realizeze fiecărui salariat asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale din momentul încheierii contractului individual de muncă. calitatea de asigurat se menţine şi după încetarea raporturilor de asigurare dacă fostul asigurat dovedeşte. pe principiul contributivităţii obligatorii şi pe alte principii ale sistemului public de asigurări sociale obligatorii. pe durata mandatului. Articolul 6. Raporturi de asigurare (1) Raporturile de asigurare se stabilesc între angajator şi asigurător. (4) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe principiul asumării riscului profesional de către persoanele ce beneficiază de rezultatul muncii prestate. în mod obligatoriu. Articolul 4. cu acte medicale eliberate în mod legal. sînt asiguraţi pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi se denumesc asiguraţi: a) cetăţenii Republicii Moldova.

186-XVI din 10 iulie 2008. în condiţiile prezentei legi. . . 4 . Activităţile de control se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. la persoane fizice care angajează salariaţi.aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase.admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă.prestarea muncii în condiţii de risc sporit fără a aplica măsuri de protecţie şi prevenire. . .Articolul 7. controlul aplicării de către angajatori a acesteia şi a altor acte normative de securitate şi sănătate în muncă este exercitat de Inspecţia Muncii. Articolul 8. (2) Asigurătorul are obligaţia să-şi organizeze activitatea pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul articol.amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate. Cele mai frecvent întîlnite deficienţe de securitate şi sănătate în muncă şi abateri de la prevederile legale din domeniu sînt: . cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale În conformitate cu art. 2.neasigurarea cu echipament de protecţie. Obiectivele asigurării (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. precum şi să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor informaţiilor la care are acces în realizarea acestor obiective. . Potrivit legii.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii.lipsa unor strategii de protecţie şi prevenire la nivel de unitate.8 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie. precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora. . Cazul asigurat Cazurile asigurate sînt accidentele de muncă şi bolile profesionale. Inspecţia Muncii este organ al administraţiei publice centrale care se află în subordinea Ministerului Muncii. c) acordarea de prestaţii şi indemnizaţii în bani. Protecţiei Sociale şi Familiei şi are drept obiective controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi. precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. instituţii şi organizaţii. b) reabilitarea medicală şi profesională a asiguraţilor. victime ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

Cele mai pronunţate condiţii necorespunzătoare sînt: .gaze. precum şi ale membrilor familiilor lor. k) pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii. prin asigurarea socială obligatorie contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. circa 4 la sută din numărul total de salariaţi muncesc în condiţii de muncă necorespunzătoare cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă. conform metodelor stabilite de Biroul Naţional de Statistică. e) sprijinirea controlului obştesc asupra respectării drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor în domeniul protecţiei muncii. Datele statistice de securitate şi sănătate în muncă se colectează de la agenţi economici anual. .vibraţii de nivel sporit. j) participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie a muncii. 5 . ..zgomot de nivel sporit. accidentele de muncă.neefectuarea atestării locurilor de muncă. (1) Direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii sînt: a) asigurarea priorităţii privind păstrarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor. Potrivit datelor statistice. c) coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului. g) apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. b) emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii.efortul fizic.umiditate sporită a aerului. pe eşantioane reprezentative teritorial şi pe domenii de activitate. vătămătoare şi/sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual al producţiei şi al organizării muncii. i) propagarea experienţei avansate în domeniul protecţiei muncii. l) organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă. f) cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.222 din Codul muncii. . . h) stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele. . Conform art. .iluminatul cu devieri de la cerinţele normative. d) supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecţiei muncii.temperaturi cu deviere de la valorile acceptabile. pulberi şi alte impurităţi din mediul de muncă cu un grad de concentrare ce depăşeşte limitele admisibile. bolile profesionale şi consecinţele materiale ale acestora.

executare şi exploatare a construcţiilor şi echipamentelor tehnice. precum şi să menţină condiţiile pentru care s-au obţinut acestea şi să solicite revizuirea documentelor respective în cazul schimbării condiţiilor iniţiale. (2) Realizarea direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii se asigură prin acţiuni coordonate ale autorităţilor publice centrale şi locale. obligaţiile angajatorului privind asigurarea protecţiei muncii Angajatorul răspunde de asigurarea protecţiei muncii în unitate şi are următoarele obligaţii în acest domeniu: a) să aprobe. sindicatelor. Articolul 225. e) să achite instituţiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului medical de urgenţă în caz de accidente de muncă şi acutizare a bolilor profesionale. ale patronatelor. i) să nu atragă mijloacele salariaţilor în acoperirea cheltuielilor legate de realizarea măsurilor de protecţie a muncii în unitate. în cazul lansării în producţie a echipamentelor tehnice. din Codul Muncii . cu mijloace curativ-profilactice din contul angajatorului. conform cerinţelor şi procedurii stabilite în lege. p) reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie individuală şi colectivă. n) colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii. c) să stabilească împuternicirile şi obligaţiile managerilor privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi să asigure supravegherea şi controlul desfăşurării activităţii în condiţii de securitate. angajatorilor. la elaborarea şi utilizarea tehnicii şi a tehnologiilor nepericuloase. documentele eliberate de organele abilitate. în etapa de cercetare. cu încăperi şi instalaţii sanitar-socialĺ. o) contribuirea la crearea condiţiilor de muncă nepericuloase. d) să organizeze serviciul pentru protecţia muncii şi serviciul medical. h) să asigure elaborarea şi realizarea planului anual privind măsurile de protecţie a muncii în unitate.m) asigurarea funcţionării sistemului informaţional unic în domeniul protecţiei muncii. g) să asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă. 6 . reprezentanţilor salariaţilor. de elaborare a proceselor tehnologice. proiectare. b) să obţină. f) să contribuie la constituirea în unitate a comitetului pentru protecţia muncii. la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor. a echipamentului de protecţie şi de lucru. soluţii conforme normelor de protecţie a muncii. aplicarea cărora ar elimina riscurile de accidentare a salariaţilor şi de contractare a bolilor profesionale. printre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se numără şi cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

u) din Codul muncii şi art. r) să asigure buna funcţionare a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. corespunzătoare condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă. întreţinerea. instrucţiuni cu privire la protecţia muncii.13 lit. n) să asigure dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru.225 lit. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute. precum şi păstrarea. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. în modul stabilit de prezentul cod. o) să acorde materiale igienico-sanitare salariaţilor care lucrează la locuri de muncă cu condiţii de murdărire excesivă a pielii sau unde este posibilă acţiunea substanţelor nocive asupra mîinilor.j) să admită la lucru numai persoane care. u) să asigure comunicarea. transferul la o muncă mai uşoară a salariaţilor care au nevoie de aceasta din motive de sănătate. v) să asigure. curăţarea şi dezintoxicarea acestuia. de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor. Potrivit art. l) să asigure instruirea salariaţilor în materie de protecţie a muncii. angajatorul este obligat să asigure comunicarea.186-XVI din 10 iulie 2008. cercetarea. să asigure periodicitatea acestor controale (examene). precum şi asupra măsurilor preventive necesare. 7 . p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. repararea. precum şi a instalaţiilor de captare. s) să nu ceară salariatului îndeplinirea unor sarcini de muncă cu pericol iminent de accidentare. inclusiv instruirea împuterniciţilor pentru protecţia muncii. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. t) să asigure fiecare salariat contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. a aparaturii de măsură şi control. x) să efectueze. acordarea primului ajutor şi transportarea salariaţilor în instituţii medicale. în caz de accidentare sau de îmbolnăvire la locul de muncă. k) să asigure informarea fiecărui salariat asupra riscurilor la care acesta este expus în desfăşurarea activităţii sale la locul de muncă. m) să elaboreze şi să aprobe. cercetarea. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. în urma controlului (examenului) medical. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. p) să acorde alimentaţie de protecţie salariaţilor care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare.

Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă.1361 din 22 decembrie 2005. Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat la Inspecţia Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. 92 grave – în care au suferit 107 persoane şi 21 accidente cu incapacitate temporară de muncă. se înregistrează un număr mai mare de 550 accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. 159 au fost clasificate ca accidente de muncă. Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă. Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă. De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 384 accidente cu incapacitate temporară de muncă. ca şi în perioada respectivă. Din numărul accidentelor de muncă comunicate 2 s-au produs cu persoane care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. urmată de construcţii unde sau produs 7 accidente grave şi 7 mortale. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţiunea să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate. aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă. Numărul de accidente de muncă produse între anii 2006-2010 determină un indice de frecvenţă cuprins între 8 . din care 67 mortale – în rezultatul cărora au avut de suferit mortal 73 persoane. Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 130 accidente de muncă. În asemenea situaţii se impune dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă. şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator către Inspecţia Muncii despre producerea acestor evenimente. Accidentele de muncă implică şi anumite pierderi materiale şi financiare.revine agriculturii şi silviculturii – 18 accidente de muncă grave şi 14 mortale. după care devine posibilă cercetarea accidentului. Din cauza deficienţilor de securitate. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nelegalizată. potrivit statisticilor. că ponderea cea mai mare. Prin Dispoziţia Inspectorului General de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 269 de accidente. la Inspecţia Muncii au fost comunicate 653 accidente. în urma cărora au suferit 294 persoane. (inclusiv 13 accidente suferite în anii precedenţi). Astfel pe parcursul anului 2010 şi în lunile ianuarie-septembrie 2011. iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. anual. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator.

19 – 33. de a stabili.22.au fost provocate de acţiunea vibraţiei. Repartizarea accidentelor de muncă produse în anii 2006 – 2010 după genul de activitate denotă.sarcina de muncă – de la 6% la 38% de cazuri de accidentare. transporturi. unelte.au fost provocate de acţiunea substanţelor chimice toxice. depozitare şi comunicaţi – 254 accidentaţi.13. .1. că ponderea cea mai mare revine activităţilor din ramura construcţiilor – 34 accidentaţi mortal.0. .de cădere de la înălţime şi la acelaşi nivel. arată că în anii 2000-2009 în Republica Moldova au fost înregistrate 296 de cazuri de boală profesională. gaze şi ape cu 14 accidentaţi mortal.au fost provocate de acţiunea germenilor patogeni. formula şi executa în condiţii nepericuloase sarcinile de muncă. după care vine industria prelucrătoare cu 25 accidentaţi mortal. urmată de administraţia publică şi apărare – 477 accidentaţi. unităţi de transport. Analiza morbidităţii profesionale.88 . cu 335 de persoane afectate. Ponderea cea mai mare a numărului de accidentaţi în muncă între anii 2006-2010 revine industriei prelucrătoare cu 763 accidentaţi. urmată de agricultură şi silvicultură – 29 accidentaţi mortal. Cauzele şi circumstanţele în care s-au produs accidentele de muncă sînt determinate de deficienţe de cunoştinţe şi abilităţi de a organiza procese de muncă. Astfel. Cauzele care duc la accidentare de cele mai multe ori depind de: .6 (numărul de zile-om incapacitate temporară de muncă ce revine unui accidentat).de prindere. gaze şi ape – 199 accidentaţi. .07 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi) şi un indice de durată medie a incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă cuprins între 22.de cădere. . . comerţ cu ridicata şi amănuntul – 19 accidentaţi mortal.4 la 100 mii de angajaţi.1% . transporturi. .executant – de la 50% la 80% de cazuri de accidentare. . după care vin activităţile din domeniul construcţiilor – 190 accidentaţi. indice de morbiditate profesională a constituit în medie 2.7% .mediul de muncă – de la 5% la 6% de cazuri de accidentare. lovire sau strivire cu maşini. activităţile din agricultură şi silvicultură – 206 accidentaţi. Datele statistice demonstrează că cel mai frecvent accidentele de muncă se produc în împrejurări ce ţin: . prăbuşire sau proiectare de obiecte. depozitare şi comunicaţii – 18 accidentaţi mortal şi energetica. 9 . diferite obiecte. din domeniul energetic.1% .36. Din numărul total de boli profesionale înregistrate în această perioadă: .mijloacele de producţie – de la 6% la 12% de cazuri de accidentare. efectuată de Ministerul Sănătăţii.

morbiditatea profesională în perioada raportată se repartizează după cum urmează: . Cauzele care au contribuit.4%.5. Cele expuse mai sus confirmă faptul existenţei unei corelaţii exprimate dintre starea reală a condiţiilor de muncă la majoritatea obiectivelor în funcţiune.. După profesii. de la 20 pînă la 25 ani – 21. .locuri de muncă imperfecte.parametrii microclimatici nefavorabili.5%.prezenţa curenţilor de aer rece.mecanizatorii – 38. 10 . . .11.nerespectarea regimului de muncă şi odihnă. direct sau indirect.au fost provocate de acţiunea pulberilor. fizică. .lipsa sau funcţionarea neefectivă a sistemelor de ventilaţie.8% . .au fost provocate de acţiunea altor factori.7.6%. impactul factorilor de risc de origine chimică. cu atît e mai înaltă incidenţa bolilor profesionale şi invers. . .lucrătorii cu agrochimicatele – 5. de la 15 pînă la 20 ani – 15.alte profesii – în sumă 20.3.lipsa sistemelor de încălzire în încăperile de producere şi auxiliare în perioada rece a anului. la formarea indicilor morbidităţii profesionale sînt: . lipsa asistenţei medicale la locul de muncă şi nivelul sporit al indicilor morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor din ramurile de bază ale economiei naţionale. a cerinţelor sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.lucrătorii medicali – 17.3% .3% .muncitorii de la întreprinderile industriale – 18.1%.3%.au fost provocate de acţiunea zgomotului. biologică. a factorilor fizici şi biologici. S-a constatat că cu cît e mai mare vechimea în muncă. nivelul cărora deseori depăşeşte limitele maxime admise.0%. psiho-emoţională din mediul de producere asupra organismului lucrătorilor. asigurarea insuficientă a angajaţilor cu echipament special şi mijloace individuale de protecţie.7% .prezenţa unor substanţe chimice toxice în aerul zonei de muncă. O importanţă deosebită în apariţia bolilor profesionale cronice o are durata muncii în condiţii nocive şi nefavorabile. Cota afectaţilor cu un stajiu de muncă de peste 25 ani constituie 39.5%.8%.8% şi pînă la 15 ani – 23. . . . .au fost provocate de acţiunea agrochimicatelor. . .

în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi asigurării condiţiilor inofensive de muncă. angajatorii. Elaborarea şi promovarea spre adoptare a actelor normative prevăzute de Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2010 şi Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2011. În această ordine de idei se înscrie participarea frecventă a conducerii Inspecţiei Muncii în cadrul emisiunilor radiofonice şi televizate cu comentarii privind aplicarea legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă. De asemenea constituie o dificultate în aplicarea legii şi lipsa unei subdiviziuni structurale cu atribuţii de sănătate în muncă în cadrul Inspecţiei Muncii. realizează şi participă în diverse întruniri cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale.186-XVI din 10 iulie 2008. precum şi despre căile de respectare a acesteia. cheltuiesc anual mijloace financiare care constituie sume ce depăşesc 18 mil. de asigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive şi de prevenirea accidentelor de muncă. lei. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale organelor cu atribuţii în materie de securitate şi sănătate în muncă după cum urmează: 11 . diferite posturi de radio şi televiziune. fapt care conduce şi la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. La aceste întruniri se pun în dezbatere diverse situaţii care ţin de aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Pe parcursul mai multor ani Inspecţia Muncii organizează. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivelor UE în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Eforturile depuse de inspectorii de muncă în activităţile de control şi în procesul de monitorizare a aplicării cadrului legal din domeniul securităţii şi sănătăţi în muncă contribuie la stabilirea unei tendinţe uşor sesizabile de conformare a angajatorilor la prevederile legale din domeniu. În vederea sensibilizării celor interesaţi în asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă Inspecţia Muncii informează prin diferite surse mass-media despre prevederile legislaţiei din acest domeniu. Pentru sporirea continuă a securităţii şi sănătăţii în muncă se fac necesare anumite acţiuni printre care se înscriu: Aducerea prevederilor Codului muncii şi a altor acte normative în concordanţă cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.Prezintă o dificultate în aplicarea cadrului legal de securitate şi sănătate în muncă şi anumite divergenţe ce se conţin în Codul muncii şi Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi în alte acte normative ce reglementează în acest domeniu. prevăzute de viitorul Acord de asociere RM-UE. în ansamblu pe ţară. Datele statistice demonstrează că. cu reprezentanţii mediului de afaceri. În procesele de informare sînt apelate organele de presă centrale şi locale.

În acelaşi timp condiţiile nepericuloase şi inofensive asigură şi sporirea productivităţii muncii.XIV din 24 decembrie 1999. cît şi despre prejudiciile directe şi indirecte ce apar în consecinţa accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor la locurile de muncă. 12 . majorarea efectivului-limită şi întărirea capacităţilor Inspecţiei Muncii.- crearea în cadrul Ministerului Muncii. prin diferite surse mass-media. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale Dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale. domiciliaţi permanent în Republica Moldova. Examinarea posibilităţii creării unei instituţii de stat cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă.756. precum şi a căilor de respectare a acesteia. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională se stabileşte în temeiul Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. Sporirea nivelului de sesizare şi informare a publicului larg despre pericolele ce le prezintă locurile de muncă cu deficienţe de securitate şi sănătate în muncă. Protecţiei Sociale şi Familiei a unei subdiviziuni interioare separate abilitate cu atribuţii distincte în domeniul de referinţă. despre fenomenul accidentării şi îmbolnăvii la locurile de muncă. Propagarea. 3. Înăsprirea sancţiunilor administrative pentru neasigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive. fapt care asigură integritatea anatomo-funcţională şi sănătatea salariatului. ceea ce la rîndul său condiţionează realizarea unui anumit nivel al calităţii vieţii. a prevederilor legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. precum şi prevenirea unor pierderi materiale considerabile. Perfecţionarea cadrului legal referitor la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale întru stabilirea cotelor de asigurare socială în raport cu riscul de accidentare şi îmbolnăvire a salariaţilor pe care îl reprezintă unitatea economică. crearea în cadrul acesteia a unei subdiviziuni interioare cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. apte să ofere servicii de calitate în domeniul de referinţă. - - - - - - Realizarea acestor acţiuni va contribui în primul rînd la realizarea celui mai important drept al salariaţilor ce decurg din relaţiile de muncă – dreptul la un loc de muncă inofensiv şi nepericulos.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă (1) Pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională. (4) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de pînă la 180 de zile. g) indemnizaţie de deces. din mijloacele Fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Articolul 14. stabilită conform prevederilor art. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. Prestaţii şi indemnizaţii de asigurare (1) Asiguraţii au dreptul la următoarele prestaţii şi indemnizaţii de asigurare: a) prestaţii pentru reabilitare medicală. b) prestaţii pentru recuperarea capacităţii de muncă.756-XIV din 24. (2) Prestaţiile pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă au prioritate faţă de indemnizaţii.12. conform legislaţiei. iar din a 21-a zi . poate propune.din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. e) indemnizaţie pentru transferarea temporară la altă muncă. (3) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. şi se calculează din prima zi de concediu medical. din mijloacele proprii.de către structurile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale. cu menţinerea dreptului la indemnizaţie pentru 13 . f) indemnizaţie de invaliditate. din mijloacele proprii.Indemnizaţia se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice.99: Articolul 9. (6) Medicul expert al asigurătorului decide. Conform Legii Nr. medicul curant din instituţia medicală. dar nu mai mult decît cu 30 de zile. de către angajator. după caz. asiguraţii beneficiază de indemnizaţie. în intervalul de un an. iar din a 21-a zi . (5) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului. d) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă. de către angajator.12 din prezenta lege. prelungirea concediului medical peste 180 de zile. (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă constituie 100 % din salariul mediu lunar asigurat al asiguratului pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională. c) prestaţii pentru reabilitarea profesională. prelungirea concediului medical pentru continuarea programului de recuperare.

încadrarea într-un grad de invaliditate.99: Articolul 21. b) să asigure informarea angajaţilor. în modul stabilit de legislaţie. în scopul: a) menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate. se acordă pe baza certificatului medical. întocmite de autorităţile competente. şi documentelor de cercetare a accidentului de muncă sau de constatare a îmbolnăvirii profesionale. (7) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată prin accidente de muncă sau boli profesionale.12. Responsabilităţile şi obligaţiile angajatorilor şi angajaţilor (1) Angajatorii răspund pentru crearea condiţiilor de securitate şi igienă la locurile de muncă conform legislaţiei. fără ca acest lucru să atragă consecinţe asupra lor. (3) Angajaţii au obligaţia să cunoască şi să respecte măsurile luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. 14 . prin majorarea sau reducerea contribuţiilor de asigurare şi prin alte forme legale. 4.incapacitate temporară de muncă. (8) În situaţia în care asiguratul a fost încadrat într-un grad de invaliditate pînă la expirarea termenului de 180 de zile. participarea acestora la elaborarea. eliberat conform legislaţiei. reluarea activităţii la acelaşi loc de muncă sau la un alt loc de muncă ori propune. (4) Pentru realizarea măsurilor de prevenire. Articolul 22.756-XIV din 24. pentru eliminarea factorilor de risc. Promovarea şi stimularea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Asigurătorul are sarcina să promoveze şi să stimuleze. (5) Angajaţii au dreptul să sesizeze asigurătorul asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire. salariaţii nu suportă nici un fel de cheltuieli. activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. (2) Angajatorii au obligaţia: a) să aplice măsuri de securitate şi igienă a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. indemnizaţia se va acorda pînă la data în care s-a emis decizia cu privire la încadrarea într-un grad de invaliditate. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale Conform Legii Nr. b) îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. c) să furnizeze orice informaţie solicitată de asigurător ce se referă la factorii de risc de la locurile de muncă.

2005 // Monitorul 15 .12. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.02.02.2005 articolul: 162 adoptat: 03. Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale se efectuează în modul stabilit de Guvern.2000 3. Hotarirea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea indemnizaţiei de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli profesionale nr. 1101 din 17. 108 Oficial nr 024 din: 11. Articolul 23.07. modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale nr. Codul Muncii al Republicii Moldova //Monitorul Oficial Nr.2001 5. 159-162 29. Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire.2003 2.c) eliminării sau reducerii riscului survenirii cazului asigurat.03.10.99 //Monitorul Oficial 31-33/192. Bibliografie 1.186-XVI din 10 iulie 2008 4.756-XIV din 24. 23. Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.