Cuprins

1. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale 2. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale 3. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale 4. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

1

756-XIV din 24.000 de oameni. prin care se asigură protecţia socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: diminuarea capacităţii de muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale constă în stabilirea unor raporturi specifice. Uniunea Europeana (EU15) a facut un raport anterior extinderii de acum 2 ani si a estimat 120.imbunatatirea conditiilor de lucru prin cresterea sigurantei si protectia sanatatii angajatilor. Organizatia internationala a Muncii estimeaza ca aproximativ 2. Obiectivele specifice stabilite in diferitele programe de actiune referitoare la sanatatea si protectia muncii sunt: . 2 . identificarea si evaluarea riscurilor si implementarea de metode eficiente de urmarire si prevenire a acestora. care se repercuteaza indiferent de nivelul de dezvoltare al unei tari si în pierderi economice importante.promovarea si dezvoltarea unei culturi privind sanatatea si siguranta in munca. Garantarea dreptului la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Dreptul la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este garantat de stat. deces ca urmare a accidentului de muncă sau a bolii profesionale. (2) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale face parte integrantă din sistemul public de asigurări sociale obligatorii. 1. .99: Articolul 1.000 de decese anuale atribuite locului de munca. pierderea capacităţii de muncă. Articolul 2.cunoasterea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale.Introducere Accidentele de munca si bolile profesionale au reprezentat si reprezinta si in prezent tragedia umana cea mai dura a tuturor activitatilor umane. . Asta inseamna ca zilnic mor in jur de 5.2 milioane de oameni mor anual în accidente de munca sau din cauza unor boli profesionale.000 de decese profesionale iar Statele Unite estimeaza 103. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale Accidentele de munca si bolile profesionale sunt reglementate de Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.12.

Încheierea asigurării Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se încheie în modul stabilit de Casa Naţională de Asigurări Sociale. c) persoanele care desfăşoară activitate în funcţii elective sau sînt numite în autorităţile publice. cetăţenii străini şi apatrizii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova. în mod obligatoriu.a). Articolul 3.(3) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează persoanelor asigurate un ansamblu de prestaţii şi indemnizaţii pentru: a) diminuarea şi compensarea consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. cu acte medicale eliberate în mod legal. (2) Angajatorul are obligaţia să realizeze fiecărui salariat asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale din momentul încheierii contractului individual de muncă. încheiat cu un angajator din Republica Moldova. (4) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe principiul asumării riscului profesional de către persoanele ce beneficiază de rezultatul muncii prestate. pe durata mandatului. Articolul 5. Angajatori sînt denumite persoanele juridice şi fizice care folosesc munca salariată. Articolul 6. (2) În cazul bolii profesionale. b) cetăţenii Republicii Moldova care desfăşoară activitate în străinătate. 3 . în bază de contract individual de muncă. în baza dispoziţiei legale a unui angajator din Republica Moldova. că boala a fost cauzată de factori de risc specifici locului de muncă. Raporturi de asigurare (1) Raporturile de asigurare se stabilesc între angajator şi asigurător. b) promovarea securităţii muncii şi a prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Articolul 4. sînt asiguraţi pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi se denumesc asiguraţi: a) cetăţenii Republicii Moldova. calitatea de asigurat se menţine şi după încetarea raporturilor de asigurare dacă fostul asigurat dovedeşte. (5) Asigurător pentru accidente de muncă şi boli profesionale este Casa Naţională de Asigurări Sociale şi structurile teritoriale ale acesteia. Calitatea de asigurat (1) Calitatea de asigurat pentru accidente de muncă şi boli profesionale se menţine pe durata acţiunii raporturilor de asigurare şi decade din momentul încetării acestora. pe principiul contributivităţii obligatorii şi pe alte principii ale sistemului public de asigurări sociale obligatorii. ale căror drepturi şi obligaţii sînt asimilate cu cele ale persoanelor prevăzute la lit. Persoanele asigurate În conformitate cu prezenta lege.

lipsa unor strategii de protecţie şi prevenire la nivel de unitate. 2. . precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă. . Cele mai frecvent întîlnite deficienţe de securitate şi sănătate în muncă şi abateri de la prevederile legale din domeniu sînt: .140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii. Potrivit legii. Inspecţia Muncii este organ al administraţiei publice centrale care se află în subordinea Ministerului Muncii. precum şi să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor informaţiilor la care are acces în realizarea acestor obiective. c) acordarea de prestaţii şi indemnizaţii în bani. instituţii şi organizaţii. precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora.exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie. Cazul asigurat Cazurile asigurate sînt accidentele de muncă şi bolile profesionale. (2) Asigurătorul are obligaţia să-şi organizeze activitatea pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul articol.neasigurarea cu echipament de protecţie. .8 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. victime ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale În conformitate cu art. . .amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate. cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare. Obiectivele asigurării (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Protecţiei Sociale şi Familiei şi are drept obiective controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi. b) reabilitarea medicală şi profesională a asiguraţilor.Articolul 7. în condiţiile prezentei legi. . Activităţile de control se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase. Articolul 8. la persoane fizice care angajează salariaţi.prestarea muncii în condiţii de risc sporit fără a aplica măsuri de protecţie şi prevenire. 4 . controlul aplicării de către angajatori a acesteia şi a altor acte normative de securitate şi sănătate în muncă este exercitat de Inspecţia Muncii.186-XVI din 10 iulie 2008.

(1) Direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii sînt: a) asigurarea priorităţii privind păstrarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor.iluminatul cu devieri de la cerinţele normative. prin asigurarea socială obligatorie contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Cele mai pronunţate condiţii necorespunzătoare sînt: .. pulberi şi alte impurităţi din mediul de muncă cu un grad de concentrare ce depăşeşte limitele admisibile. bolile profesionale şi consecinţele materiale ale acestora. e) sprijinirea controlului obştesc asupra respectării drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor în domeniul protecţiei muncii. pe eşantioane reprezentative teritorial şi pe domenii de activitate. b) emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii. c) coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului. .umiditate sporită a aerului.zgomot de nivel sporit. g) apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. l) organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă. circa 4 la sută din numărul total de salariaţi muncesc în condiţii de muncă necorespunzătoare cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă. precum şi ale membrilor familiilor lor. . h) stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele.neefectuarea atestării locurilor de muncă. vătămătoare şi/sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual al producţiei şi al organizării muncii. . d) supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecţiei muncii.222 din Codul muncii.vibraţii de nivel sporit. k) pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii. i) propagarea experienţei avansate în domeniul protecţiei muncii. 5 . . Datele statistice de securitate şi sănătate în muncă se colectează de la agenţi economici anual. . Potrivit datelor statistice. f) cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. j) participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie a muncii.efortul fizic. Conform art.gaze. conform metodelor stabilite de Biroul Naţional de Statistică.temperaturi cu deviere de la valorile acceptabile. . accidentele de muncă.

în etapa de cercetare. sindicatelor. a echipamentului de protecţie şi de lucru. Articolul 225. d) să organizeze serviciul pentru protecţia muncii şi serviciul medical. executare şi exploatare a construcţiilor şi echipamentelor tehnice. conform cerinţelor şi procedurii stabilite în lege. b) să obţină. proiectare. cu încăperi şi instalaţii sanitar-socialĺ. documentele eliberate de organele abilitate. g) să asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă. reprezentanţilor salariaţilor. p) reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie individuală şi colectivă. soluţii conforme normelor de protecţie a muncii. obligaţiile angajatorului privind asigurarea protecţiei muncii Angajatorul răspunde de asigurarea protecţiei muncii în unitate şi are următoarele obligaţii în acest domeniu: a) să aprobe. i) să nu atragă mijloacele salariaţilor în acoperirea cheltuielilor legate de realizarea măsurilor de protecţie a muncii în unitate. 6 .m) asigurarea funcţionării sistemului informaţional unic în domeniul protecţiei muncii. angajatorilor. din Codul Muncii . n) colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii. ale patronatelor. cu mijloace curativ-profilactice din contul angajatorului. la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor. (2) Realizarea direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii se asigură prin acţiuni coordonate ale autorităţilor publice centrale şi locale. c) să stabilească împuternicirile şi obligaţiile managerilor privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi să asigure supravegherea şi controlul desfăşurării activităţii în condiţii de securitate. printre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se numără şi cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. h) să asigure elaborarea şi realizarea planului anual privind măsurile de protecţie a muncii în unitate. de elaborare a proceselor tehnologice. la elaborarea şi utilizarea tehnicii şi a tehnologiilor nepericuloase. precum şi să menţină condiţiile pentru care s-au obţinut acestea şi să solicite revizuirea documentelor respective în cazul schimbării condiţiilor iniţiale. o) contribuirea la crearea condiţiilor de muncă nepericuloase. e) să achite instituţiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului medical de urgenţă în caz de accidente de muncă şi acutizare a bolilor profesionale. f) să contribuie la constituirea în unitate a comitetului pentru protecţia muncii. în cazul lansării în producţie a echipamentelor tehnice. aplicarea cărora ar elimina riscurile de accidentare a salariaţilor şi de contractare a bolilor profesionale.

m) să elaboreze şi să aprobe. precum şi asupra măsurilor preventive necesare. corespunzătoare condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. precum şi păstrarea. v) să asigure. l) să asigure instruirea salariaţilor în materie de protecţie a muncii. acordarea primului ajutor şi transportarea salariaţilor în instituţii medicale. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. u) să asigure comunicarea. k) să asigure informarea fiecărui salariat asupra riscurilor la care acesta este expus în desfăşurarea activităţii sale la locul de muncă. o) să acorde materiale igienico-sanitare salariaţilor care lucrează la locuri de muncă cu condiţii de murdărire excesivă a pielii sau unde este posibilă acţiunea substanţelor nocive asupra mîinilor. de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor. să asigure periodicitatea acestor controale (examene). elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. 7 . evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. t) să asigure fiecare salariat contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. în caz de accidentare sau de îmbolnăvire la locul de muncă. n) să asigure dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru. întreţinerea. corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute. p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. cercetarea. x) să efectueze. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate.186-XVI din 10 iulie 2008. p) să acorde alimentaţie de protecţie salariaţilor care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare. r) să asigure buna funcţionare a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. transferul la o muncă mai uşoară a salariaţilor care au nevoie de aceasta din motive de sănătate. repararea. s) să nu ceară salariatului îndeplinirea unor sarcini de muncă cu pericol iminent de accidentare.225 lit. precum şi a instalaţiilor de captare. angajatorul este obligat să asigure comunicarea. în urma controlului (examenului) medical. curăţarea şi dezintoxicarea acestuia.13 lit. în modul stabilit de prezentul cod.j) să admită la lucru numai persoane care. u) din Codul muncii şi art. a aparaturii de măsură şi control. cercetarea. Potrivit art. instrucţiuni cu privire la protecţia muncii. inclusiv instruirea împuterniciţilor pentru protecţia muncii.

Numărul de accidente de muncă produse între anii 2006-2010 determină un indice de frecvenţă cuprins între 8 . De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 384 accidente cu incapacitate temporară de muncă.Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator. Prin Dispoziţia Inspectorului General de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 269 de accidente. iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă.1361 din 22 decembrie 2005. anual. că ponderea cea mai mare. şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator către Inspecţia Muncii despre producerea acestor evenimente. Din numărul accidentelor de muncă comunicate 2 s-au produs cu persoane care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. urmată de construcţii unde sau produs 7 accidente grave şi 7 mortale. (inclusiv 13 accidente suferite în anii precedenţi). 92 grave – în care au suferit 107 persoane şi 21 accidente cu incapacitate temporară de muncă. Din cauza deficienţilor de securitate. Astfel pe parcursul anului 2010 şi în lunile ianuarie-septembrie 2011. Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă. după care devine posibilă cercetarea accidentului. se înregistrează un număr mai mare de 550 accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nelegalizată. în urma cărora au suferit 294 persoane. aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. la Inspecţia Muncii au fost comunicate 653 accidente. Accidentele de muncă implică şi anumite pierderi materiale şi financiare. Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 130 accidente de muncă. În asemenea situaţii se impune dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţiunea să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate. potrivit statisticilor. ca şi în perioada respectivă. Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat la Inspecţia Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. din care 67 mortale – în rezultatul cărora au avut de suferit mortal 73 persoane. 159 au fost clasificate ca accidente de muncă. Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă.revine agriculturii şi silviculturii – 18 accidente de muncă grave şi 14 mortale. Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă.

mijloacele de producţie – de la 6% la 12% de cazuri de accidentare. Astfel.22. activităţile din agricultură şi silvicultură – 206 accidentaţi.sarcina de muncă – de la 6% la 38% de cazuri de accidentare. gaze şi ape cu 14 accidentaţi mortal. transporturi. arată că în anii 2000-2009 în Republica Moldova au fost înregistrate 296 de cazuri de boală profesională. . . Cauzele şi circumstanţele în care s-au produs accidentele de muncă sînt determinate de deficienţe de cunoştinţe şi abilităţi de a organiza procese de muncă. depozitare şi comunicaţii – 18 accidentaţi mortal şi energetica. gaze şi ape – 199 accidentaţi. prăbuşire sau proiectare de obiecte. . Datele statistice demonstrează că cel mai frecvent accidentele de muncă se produc în împrejurări ce ţin: .mediul de muncă – de la 5% la 6% de cazuri de accidentare. depozitare şi comunicaţi – 254 accidentaţi.7% . urmată de agricultură şi silvicultură – 29 accidentaţi mortal.19 – 33. indice de morbiditate profesională a constituit în medie 2.4 la 100 mii de angajaţi.07 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi) şi un indice de durată medie a incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă cuprins între 22.executant – de la 50% la 80% de cazuri de accidentare. comerţ cu ridicata şi amănuntul – 19 accidentaţi mortal. de a stabili. Repartizarea accidentelor de muncă produse în anii 2006 – 2010 după genul de activitate denotă. 9 .au fost provocate de acţiunea substanţelor chimice toxice. unităţi de transport. Din numărul total de boli profesionale înregistrate în această perioadă: .1% .1% . Analiza morbidităţii profesionale.de cădere.6 (numărul de zile-om incapacitate temporară de muncă ce revine unui accidentat). transporturi. unelte. lovire sau strivire cu maşini. .0. urmată de administraţia publică şi apărare – 477 accidentaţi. Ponderea cea mai mare a numărului de accidentaţi în muncă între anii 2006-2010 revine industriei prelucrătoare cu 763 accidentaţi.au fost provocate de acţiunea vibraţiei. diferite obiecte. din domeniul energetic. că ponderea cea mai mare revine activităţilor din ramura construcţiilor – 34 accidentaţi mortal. Cauzele care duc la accidentare de cele mai multe ori depind de: .au fost provocate de acţiunea germenilor patogeni. după care vin activităţile din domeniul construcţiilor – 190 accidentaţi.88 . după care vine industria prelucrătoare cu 25 accidentaţi mortal. cu 335 de persoane afectate. efectuată de Ministerul Sănătăţii. formula şi executa în condiţii nepericuloase sarcinile de muncă.de cădere de la înălţime şi la acelaşi nivel. . .36.13. .de prindere.1.

O importanţă deosebită în apariţia bolilor profesionale cronice o are durata muncii în condiţii nocive şi nefavorabile. impactul factorilor de risc de origine chimică.parametrii microclimatici nefavorabili. . lipsa asistenţei medicale la locul de muncă şi nivelul sporit al indicilor morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor din ramurile de bază ale economiei naţionale.11.8% . Cota afectaţilor cu un stajiu de muncă de peste 25 ani constituie 39. .prezenţa curenţilor de aer rece. .. .prezenţa unor substanţe chimice toxice în aerul zonei de muncă. .3% . . a cerinţelor sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.nerespectarea regimului de muncă şi odihnă.muncitorii de la întreprinderile industriale – 18.8% şi pînă la 15 ani – 23.4%. .6%. Cele expuse mai sus confirmă faptul existenţei unei corelaţii exprimate dintre starea reală a condiţiilor de muncă la majoritatea obiectivelor în funcţiune.7. fizică.locuri de muncă imperfecte. psiho-emoţională din mediul de producere asupra organismului lucrătorilor.1%. biologică. 10 . la formarea indicilor morbidităţii profesionale sînt: . . de la 20 pînă la 25 ani – 21. . . nivelul cărora deseori depăşeşte limitele maxime admise.7% .3%.mecanizatorii – 38. După profesii. cu atît e mai înaltă incidenţa bolilor profesionale şi invers.5%. asigurarea insuficientă a angajaţilor cu echipament special şi mijloace individuale de protecţie. de la 15 pînă la 20 ani – 15.au fost provocate de acţiunea agrochimicatelor. .0%.lucrătorii cu agrochimicatele – 5. morbiditatea profesională în perioada raportată se repartizează după cum urmează: .8%.lipsa sistemelor de încălzire în încăperile de producere şi auxiliare în perioada rece a anului.3% .lipsa sau funcţionarea neefectivă a sistemelor de ventilaţie. Cauzele care au contribuit.5%. S-a constatat că cu cît e mai mare vechimea în muncă.5.lucrătorii medicali – 17. direct sau indirect. .au fost provocate de acţiunea zgomotului.alte profesii – în sumă 20. .au fost provocate de acţiunea pulberilor. a factorilor fizici şi biologici.3.au fost provocate de acţiunea altor factori.

În procesele de informare sînt apelate organele de presă centrale şi locale. lei. de asigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive şi de prevenirea accidentelor de muncă. Datele statistice demonstrează că. Elaborarea şi promovarea spre adoptare a actelor normative prevăzute de Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2010 şi Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2011. fapt care conduce şi la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. Pe parcursul mai multor ani Inspecţia Muncii organizează.186-XVI din 10 iulie 2008. prevăzute de viitorul Acord de asociere RM-UE. cheltuiesc anual mijloace financiare care constituie sume ce depăşesc 18 mil. diferite posturi de radio şi televiziune.Prezintă o dificultate în aplicarea cadrului legal de securitate şi sănătate în muncă şi anumite divergenţe ce se conţin în Codul muncii şi Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi în alte acte normative ce reglementează în acest domeniu. precum şi despre căile de respectare a acesteia. realizează şi participă în diverse întruniri cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. În vederea sensibilizării celor interesaţi în asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă Inspecţia Muncii informează prin diferite surse mass-media despre prevederile legislaţiei din acest domeniu. În această ordine de idei se înscrie participarea frecventă a conducerii Inspecţiei Muncii în cadrul emisiunilor radiofonice şi televizate cu comentarii privind aplicarea legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă. De asemenea constituie o dificultate în aplicarea legii şi lipsa unei subdiviziuni structurale cu atribuţii de sănătate în muncă în cadrul Inspecţiei Muncii. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivelor UE în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale organelor cu atribuţii în materie de securitate şi sănătate în muncă după cum urmează: 11 . cu reprezentanţii mediului de afaceri. Eforturile depuse de inspectorii de muncă în activităţile de control şi în procesul de monitorizare a aplicării cadrului legal din domeniul securităţii şi sănătăţi în muncă contribuie la stabilirea unei tendinţe uşor sesizabile de conformare a angajatorilor la prevederile legale din domeniu. Pentru sporirea continuă a securităţii şi sănătăţii în muncă se fac necesare anumite acţiuni printre care se înscriu: Aducerea prevederilor Codului muncii şi a altor acte normative în concordanţă cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. angajatorii. în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi asigurării condiţiilor inofensive de muncă. La aceste întruniri se pun în dezbatere diverse situaţii care ţin de aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. în ansamblu pe ţară.

756. precum şi a căilor de respectare a acesteia. 12 . prin diferite surse mass-media. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională se stabileşte în temeiul Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. apte să ofere servicii de calitate în domeniul de referinţă. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale Dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale. Propagarea. cît şi despre prejudiciile directe şi indirecte ce apar în consecinţa accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor la locurile de muncă. Sporirea nivelului de sesizare şi informare a publicului larg despre pericolele ce le prezintă locurile de muncă cu deficienţe de securitate şi sănătate în muncă.XIV din 24 decembrie 1999. crearea în cadrul acesteia a unei subdiviziuni interioare cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. a prevederilor legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. ceea ce la rîndul său condiţionează realizarea unui anumit nivel al calităţii vieţii. Protecţiei Sociale şi Familiei a unei subdiviziuni interioare separate abilitate cu atribuţii distincte în domeniul de referinţă. 3. majorarea efectivului-limită şi întărirea capacităţilor Inspecţiei Muncii. Examinarea posibilităţii creării unei instituţii de stat cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. Perfecţionarea cadrului legal referitor la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale întru stabilirea cotelor de asigurare socială în raport cu riscul de accidentare şi îmbolnăvire a salariaţilor pe care îl reprezintă unitatea economică. domiciliaţi permanent în Republica Moldova. precum şi prevenirea unor pierderi materiale considerabile. Înăsprirea sancţiunilor administrative pentru neasigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive.- crearea în cadrul Ministerului Muncii. - - - - - - Realizarea acestor acţiuni va contribui în primul rînd la realizarea celui mai important drept al salariaţilor ce decurg din relaţiile de muncă – dreptul la un loc de muncă inofensiv şi nepericulos. În acelaşi timp condiţiile nepericuloase şi inofensive asigură şi sporirea productivităţii muncii. fapt care asigură integritatea anatomo-funcţională şi sănătatea salariatului. despre fenomenul accidentării şi îmbolnăvii la locurile de muncă.

de către structurile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale.756-XIV din 24. Prestaţii şi indemnizaţii de asigurare (1) Asiguraţii au dreptul la următoarele prestaţii şi indemnizaţii de asigurare: a) prestaţii pentru reabilitare medicală. iar din a 21-a zi . asiguraţii beneficiază de indemnizaţie. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă (1) Pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională. (6) Medicul expert al asigurătorului decide.99: Articolul 9. dar nu mai mult decît cu 30 de zile. după caz. f) indemnizaţie de invaliditate.12 din prezenta lege. din mijloacele proprii. stabilită conform prevederilor art. prelungirea concediului medical pentru continuarea programului de recuperare. de către angajator.12. (4) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de pînă la 180 de zile.Indemnizaţia se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. c) prestaţii pentru reabilitarea profesională. (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă constituie 100 % din salariul mediu lunar asigurat al asiguratului pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională. din mijloacele Fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. cu menţinerea dreptului la indemnizaţie pentru 13 . (2) Prestaţiile pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă au prioritate faţă de indemnizaţii. poate propune.din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. b) prestaţii pentru recuperarea capacităţii de muncă. Articolul 14. e) indemnizaţie pentru transferarea temporară la altă muncă. (3) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. conform legislaţiei. şi se calculează din prima zi de concediu medical. g) indemnizaţie de deces. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. Conform Legii Nr. în intervalul de un an. de către angajator. medicul curant din instituţia medicală. prelungirea concediului medical peste 180 de zile. iar din a 21-a zi . din mijloacele proprii. d) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă. (5) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului.

participarea acestora la elaborarea. şi documentelor de cercetare a accidentului de muncă sau de constatare a îmbolnăvirii profesionale. indemnizaţia se va acorda pînă la data în care s-a emis decizia cu privire la încadrarea într-un grad de invaliditate. eliberat conform legislaţiei. întocmite de autorităţile competente. (8) În situaţia în care asiguratul a fost încadrat într-un grad de invaliditate pînă la expirarea termenului de 180 de zile. se acordă pe baza certificatului medical. (4) Pentru realizarea măsurilor de prevenire. (2) Angajatorii au obligaţia: a) să aplice măsuri de securitate şi igienă a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. (5) Angajaţii au dreptul să sesizeze asigurătorul asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire. 4. pentru eliminarea factorilor de risc.12. reluarea activităţii la acelaşi loc de muncă sau la un alt loc de muncă ori propune. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale Conform Legii Nr.756-XIV din 24.99: Articolul 21. Promovarea şi stimularea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Asigurătorul are sarcina să promoveze şi să stimuleze. salariaţii nu suportă nici un fel de cheltuieli.incapacitate temporară de muncă. b) îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. c) să furnizeze orice informaţie solicitată de asigurător ce se referă la factorii de risc de la locurile de muncă. activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. b) să asigure informarea angajaţilor. Articolul 22. prin majorarea sau reducerea contribuţiilor de asigurare şi prin alte forme legale. Responsabilităţile şi obligaţiile angajatorilor şi angajaţilor (1) Angajatorii răspund pentru crearea condiţiilor de securitate şi igienă la locurile de muncă conform legislaţiei. încadrarea într-un grad de invaliditate. 14 . în scopul: a) menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate. adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. (7) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată prin accidente de muncă sau boli profesionale. fără ca acest lucru să atragă consecinţe asupra lor. (3) Angajaţii au obligaţia să cunoască şi să respecte măsurile luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. în modul stabilit de legislaţie.

12. 159-162 29.756-XIV din 24. Hotarirea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea indemnizaţiei de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli profesionale nr.2003 2. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.07.2005 articolul: 162 adoptat: 03. Codul Muncii al Republicii Moldova //Monitorul Oficial Nr. Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.03.2005 // Monitorul 15 . modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale nr. 1101 din 17. Bibliografie 1.c) eliminării sau reducerii riscului survenirii cazului asigurat.186-XVI din 10 iulie 2008 4.10. Articolul 23.2000 3. 23. Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale se efectuează în modul stabilit de Guvern.02. Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire. 108 Oficial nr 024 din: 11.2001 5.02.99 //Monitorul Oficial 31-33/192.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful