Cuprins

1. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale 2. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale 3. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale 4. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

1

identificarea si evaluarea riscurilor si implementarea de metode eficiente de urmarire si prevenire a acestora. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale constă în stabilirea unor raporturi specifice. prin care se asigură protecţia socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: diminuarea capacităţii de muncă.756-XIV din 24. . Articolul 2.000 de decese anuale atribuite locului de munca.2 milioane de oameni mor anual în accidente de munca sau din cauza unor boli profesionale. pierderea capacităţii de muncă.12. 1.cunoasterea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Uniunea Europeana (EU15) a facut un raport anterior extinderii de acum 2 ani si a estimat 120.promovarea si dezvoltarea unei culturi privind sanatatea si siguranta in munca. 2 . deces ca urmare a accidentului de muncă sau a bolii profesionale.99: Articolul 1. Obiectivele specifice stabilite in diferitele programe de actiune referitoare la sanatatea si protectia muncii sunt: . Organizatia internationala a Muncii estimeaza ca aproximativ 2. Garantarea dreptului la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Dreptul la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este garantat de stat.Introducere Accidentele de munca si bolile profesionale au reprezentat si reprezinta si in prezent tragedia umana cea mai dura a tuturor activitatilor umane. . care se repercuteaza indiferent de nivelul de dezvoltare al unei tari si în pierderi economice importante.000 de decese profesionale iar Statele Unite estimeaza 103. Asta inseamna ca zilnic mor in jur de 5.000 de oameni. (2) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale face parte integrantă din sistemul public de asigurări sociale obligatorii. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale Accidentele de munca si bolile profesionale sunt reglementate de Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.imbunatatirea conditiilor de lucru prin cresterea sigurantei si protectia sanatatii angajatilor.

încheiat cu un angajator din Republica Moldova. pe principiul contributivităţii obligatorii şi pe alte principii ale sistemului public de asigurări sociale obligatorii. (5) Asigurător pentru accidente de muncă şi boli profesionale este Casa Naţională de Asigurări Sociale şi structurile teritoriale ale acesteia.a). ale căror drepturi şi obligaţii sînt asimilate cu cele ale persoanelor prevăzute la lit. b) promovarea securităţii muncii şi a prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Încheierea asigurării Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se încheie în modul stabilit de Casa Naţională de Asigurări Sociale. în bază de contract individual de muncă. în baza dispoziţiei legale a unui angajator din Republica Moldova. (4) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe principiul asumării riscului profesional de către persoanele ce beneficiază de rezultatul muncii prestate. calitatea de asigurat se menţine şi după încetarea raporturilor de asigurare dacă fostul asigurat dovedeşte. în mod obligatoriu.(3) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează persoanelor asigurate un ansamblu de prestaţii şi indemnizaţii pentru: a) diminuarea şi compensarea consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Angajatori sînt denumite persoanele juridice şi fizice care folosesc munca salariată. cu acte medicale eliberate în mod legal. Articolul 3. (2) În cazul bolii profesionale. că boala a fost cauzată de factori de risc specifici locului de muncă. (2) Angajatorul are obligaţia să realizeze fiecărui salariat asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale din momentul încheierii contractului individual de muncă. pe durata mandatului. Articolul 5. Raporturi de asigurare (1) Raporturile de asigurare se stabilesc între angajator şi asigurător. Persoanele asigurate În conformitate cu prezenta lege. 3 . c) persoanele care desfăşoară activitate în funcţii elective sau sînt numite în autorităţile publice. Articolul 6. b) cetăţenii Republicii Moldova care desfăşoară activitate în străinătate. Articolul 4. sînt asiguraţi pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi se denumesc asiguraţi: a) cetăţenii Republicii Moldova. Calitatea de asigurat (1) Calitatea de asigurat pentru accidente de muncă şi boli profesionale se menţine pe durata acţiunii raporturilor de asigurare şi decade din momentul încetării acestora. cetăţenii străini şi apatrizii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova.

. b) reabilitarea medicală şi profesională a asiguraţilor. (2) Asigurătorul are obligaţia să-şi organizeze activitatea pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul articol. . cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare. c) acordarea de prestaţii şi indemnizaţii în bani.amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate.exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie. instituţii şi organizaţii. Inspecţia Muncii este organ al administraţiei publice centrale care se află în subordinea Ministerului Muncii. în condiţiile prezentei legi. Protecţiei Sociale şi Familiei şi are drept obiective controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi. . 4 . precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. victime ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. . . Cele mai frecvent întîlnite deficienţe de securitate şi sănătate în muncă şi abateri de la prevederile legale din domeniu sînt: . controlul aplicării de către angajatori a acesteia şi a altor acte normative de securitate şi sănătate în muncă este exercitat de Inspecţia Muncii. la persoane fizice care angajează salariaţi.186-XVI din 10 iulie 2008.neasigurarea cu echipament de protecţie. Potrivit legii. . Cazul asigurat Cazurile asigurate sînt accidentele de muncă şi bolile profesionale. Articolul 8. Obiectivele asigurării (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase. precum şi să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor informaţiilor la care are acces în realizarea acestor obiective.lipsa unor strategii de protecţie şi prevenire la nivel de unitate.prestarea muncii în condiţii de risc sporit fără a aplica măsuri de protecţie şi prevenire.8 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii. precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale În conformitate cu art. 2.admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă.Articolul 7. Activităţile de control se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.

222 din Codul muncii. Conform art. . vătămătoare şi/sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual al producţiei şi al organizării muncii. f) cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. . . conform metodelor stabilite de Biroul Naţional de Statistică.zgomot de nivel sporit.. (1) Direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii sînt: a) asigurarea priorităţii privind păstrarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor.vibraţii de nivel sporit. pulberi şi alte impurităţi din mediul de muncă cu un grad de concentrare ce depăşeşte limitele admisibile.efortul fizic. . . b) emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii. Cele mai pronunţate condiţii necorespunzătoare sînt: .temperaturi cu deviere de la valorile acceptabile. j) participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie a muncii. Datele statistice de securitate şi sănătate în muncă se colectează de la agenţi economici anual. i) propagarea experienţei avansate în domeniul protecţiei muncii. pe eşantioane reprezentative teritorial şi pe domenii de activitate. Potrivit datelor statistice. c) coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului. k) pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii. . h) stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele. 5 . l) organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă. precum şi ale membrilor familiilor lor. bolile profesionale şi consecinţele materiale ale acestora. prin asigurarea socială obligatorie contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.neefectuarea atestării locurilor de muncă. d) supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecţiei muncii. e) sprijinirea controlului obştesc asupra respectării drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor în domeniul protecţiei muncii.umiditate sporită a aerului.gaze. g) apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.iluminatul cu devieri de la cerinţele normative. accidentele de muncă. circa 4 la sută din numărul total de salariaţi muncesc în condiţii de muncă necorespunzătoare cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă.

de elaborare a proceselor tehnologice. f) să contribuie la constituirea în unitate a comitetului pentru protecţia muncii. h) să asigure elaborarea şi realizarea planului anual privind măsurile de protecţie a muncii în unitate. documentele eliberate de organele abilitate. la elaborarea şi utilizarea tehnicii şi a tehnologiilor nepericuloase. e) să achite instituţiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului medical de urgenţă în caz de accidente de muncă şi acutizare a bolilor profesionale. în etapa de cercetare. o) contribuirea la crearea condiţiilor de muncă nepericuloase. din Codul Muncii . 6 . ale patronatelor. cu mijloace curativ-profilactice din contul angajatorului. precum şi să menţină condiţiile pentru care s-au obţinut acestea şi să solicite revizuirea documentelor respective în cazul schimbării condiţiilor iniţiale. sindicatelor. executare şi exploatare a construcţiilor şi echipamentelor tehnice.m) asigurarea funcţionării sistemului informaţional unic în domeniul protecţiei muncii. aplicarea cărora ar elimina riscurile de accidentare a salariaţilor şi de contractare a bolilor profesionale. la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor. b) să obţină. printre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se numără şi cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. a echipamentului de protecţie şi de lucru. obligaţiile angajatorului privind asigurarea protecţiei muncii Angajatorul răspunde de asigurarea protecţiei muncii în unitate şi are următoarele obligaţii în acest domeniu: a) să aprobe. n) colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii. soluţii conforme normelor de protecţie a muncii. conform cerinţelor şi procedurii stabilite în lege. g) să asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă. c) să stabilească împuternicirile şi obligaţiile managerilor privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi să asigure supravegherea şi controlul desfăşurării activităţii în condiţii de securitate. d) să organizeze serviciul pentru protecţia muncii şi serviciul medical. angajatorilor. (2) Realizarea direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii se asigură prin acţiuni coordonate ale autorităţilor publice centrale şi locale. i) să nu atragă mijloacele salariaţilor în acoperirea cheltuielilor legate de realizarea măsurilor de protecţie a muncii în unitate. proiectare. în cazul lansării în producţie a echipamentelor tehnice. cu încăperi şi instalaţii sanitar-socialĺ. p) reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie individuală şi colectivă. Articolul 225. reprezentanţilor salariaţilor.

acordarea primului ajutor şi transportarea salariaţilor în instituţii medicale. de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor. o) să acorde materiale igienico-sanitare salariaţilor care lucrează la locuri de muncă cu condiţii de murdărire excesivă a pielii sau unde este posibilă acţiunea substanţelor nocive asupra mîinilor. u) din Codul muncii şi art. angajatorul este obligat să asigure comunicarea.186-XVI din 10 iulie 2008. corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute. instrucţiuni cu privire la protecţia muncii. l) să asigure instruirea salariaţilor în materie de protecţie a muncii. corespunzătoare condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă. cercetarea.225 lit. precum şi asupra măsurilor preventive necesare. întreţinerea. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. u) să asigure comunicarea. 7 .13 lit. cercetarea. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. v) să asigure. să asigure periodicitatea acestor controale (examene). a aparaturii de măsură şi control. p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. t) să asigure fiecare salariat contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. curăţarea şi dezintoxicarea acestuia. în modul stabilit de prezentul cod. în urma controlului (examenului) medical. x) să efectueze. în caz de accidentare sau de îmbolnăvire la locul de muncă. precum şi a instalaţiilor de captare. Potrivit art. m) să elaboreze şi să aprobe. repararea. r) să asigure buna funcţionare a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. precum şi păstrarea. s) să nu ceară salariatului îndeplinirea unor sarcini de muncă cu pericol iminent de accidentare. inclusiv instruirea împuterniciţilor pentru protecţia muncii. p) să acorde alimentaţie de protecţie salariaţilor care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare. k) să asigure informarea fiecărui salariat asupra riscurilor la care acesta este expus în desfăşurarea activităţii sale la locul de muncă. n) să asigure dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru.j) să admită la lucru numai persoane care. transferul la o muncă mai uşoară a salariaţilor care au nevoie de aceasta din motive de sănătate. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice.

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă. Din numărul accidentelor de muncă comunicate 2 s-au produs cu persoane care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă. 159 au fost clasificate ca accidente de muncă. potrivit statisticilor. Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 130 accidente de muncă. Accidentele de muncă implică şi anumite pierderi materiale şi financiare. În asemenea situaţii se impune dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă. că ponderea cea mai mare. şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator către Inspecţia Muncii despre producerea acestor evenimente. iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. la Inspecţia Muncii au fost comunicate 653 accidente.1361 din 22 decembrie 2005. ca şi în perioada respectivă. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nelegalizată. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator. Prin Dispoziţia Inspectorului General de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 269 de accidente. anual. De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 384 accidente cu incapacitate temporară de muncă. (inclusiv 13 accidente suferite în anii precedenţi). Numărul de accidente de muncă produse între anii 2006-2010 determină un indice de frecvenţă cuprins între 8 . urmată de construcţii unde sau produs 7 accidente grave şi 7 mortale.revine agriculturii şi silviculturii – 18 accidente de muncă grave şi 14 mortale. Astfel pe parcursul anului 2010 şi în lunile ianuarie-septembrie 2011. în urma cărora au suferit 294 persoane. după care devine posibilă cercetarea accidentului. se înregistrează un număr mai mare de 550 accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. 92 grave – în care au suferit 107 persoane şi 21 accidente cu incapacitate temporară de muncă. din care 67 mortale – în rezultatul cărora au avut de suferit mortal 73 persoane. Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţiunea să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate. Din cauza deficienţilor de securitate. Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă. Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat la Inspecţia Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora.

transporturi.36.1% . Cauzele şi circumstanţele în care s-au produs accidentele de muncă sînt determinate de deficienţe de cunoştinţe şi abilităţi de a organiza procese de muncă. Analiza morbidităţii profesionale. după care vin activităţile din domeniul construcţiilor – 190 accidentaţi. de a stabili. unităţi de transport. cu 335 de persoane afectate.13. 9 . . formula şi executa în condiţii nepericuloase sarcinile de muncă. Din numărul total de boli profesionale înregistrate în această perioadă: . . Ponderea cea mai mare a numărului de accidentaţi în muncă între anii 2006-2010 revine industriei prelucrătoare cu 763 accidentaţi. .executant – de la 50% la 80% de cazuri de accidentare.de cădere.sarcina de muncă – de la 6% la 38% de cazuri de accidentare.mijloacele de producţie – de la 6% la 12% de cazuri de accidentare. prăbuşire sau proiectare de obiecte. . depozitare şi comunicaţi – 254 accidentaţi. Astfel.22.1% .au fost provocate de acţiunea germenilor patogeni.de cădere de la înălţime şi la acelaşi nivel. arată că în anii 2000-2009 în Republica Moldova au fost înregistrate 296 de cazuri de boală profesională.7% . depozitare şi comunicaţii – 18 accidentaţi mortal şi energetica. gaze şi ape – 199 accidentaţi. comerţ cu ridicata şi amănuntul – 19 accidentaţi mortal. Datele statistice demonstrează că cel mai frecvent accidentele de muncă se produc în împrejurări ce ţin: . că ponderea cea mai mare revine activităţilor din ramura construcţiilor – 34 accidentaţi mortal. după care vine industria prelucrătoare cu 25 accidentaţi mortal.0. activităţile din agricultură şi silvicultură – 206 accidentaţi. transporturi. urmată de administraţia publică şi apărare – 477 accidentaţi. Cauzele care duc la accidentare de cele mai multe ori depind de: .1. efectuată de Ministerul Sănătăţii. urmată de agricultură şi silvicultură – 29 accidentaţi mortal.4 la 100 mii de angajaţi.19 – 33.au fost provocate de acţiunea vibraţiei. din domeniul energetic.07 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi) şi un indice de durată medie a incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă cuprins între 22. . . .mediul de muncă – de la 5% la 6% de cazuri de accidentare.88 .de prindere.au fost provocate de acţiunea substanţelor chimice toxice. unelte. diferite obiecte.6 (numărul de zile-om incapacitate temporară de muncă ce revine unui accidentat). Repartizarea accidentelor de muncă produse în anii 2006 – 2010 după genul de activitate denotă. gaze şi ape cu 14 accidentaţi mortal. indice de morbiditate profesională a constituit în medie 2. lovire sau strivire cu maşini.

direct sau indirect.7. Cota afectaţilor cu un stajiu de muncă de peste 25 ani constituie 39. .5. . . .5%.11.7% . a cerinţelor sănătăţii şi securităţii la locul de muncă. nivelul cărora deseori depăşeşte limitele maxime admise.3% .nerespectarea regimului de muncă şi odihnă. S-a constatat că cu cît e mai mare vechimea în muncă. . . . impactul factorilor de risc de origine chimică.prezenţa unor substanţe chimice toxice în aerul zonei de muncă.au fost provocate de acţiunea altor factori. lipsa asistenţei medicale la locul de muncă şi nivelul sporit al indicilor morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor din ramurile de bază ale economiei naţionale.3%.6%.4%. biologică.muncitorii de la întreprinderile industriale – 18.5%.1%. cu atît e mai înaltă incidenţa bolilor profesionale şi invers.0%. fizică. .parametrii microclimatici nefavorabili. 10 . Cauzele care au contribuit.prezenţa curenţilor de aer rece.mecanizatorii – 38. asigurarea insuficientă a angajaţilor cu echipament special şi mijloace individuale de protecţie.lucrătorii cu agrochimicatele – 5. la formarea indicilor morbidităţii profesionale sînt: . de la 15 pînă la 20 ani – 15. . .8% .8% şi pînă la 15 ani – 23.au fost provocate de acţiunea zgomotului.3. O importanţă deosebită în apariţia bolilor profesionale cronice o are durata muncii în condiţii nocive şi nefavorabile. de la 20 pînă la 25 ani – 21..alte profesii – în sumă 20. a factorilor fizici şi biologici.lipsa sau funcţionarea neefectivă a sistemelor de ventilaţie.lucrătorii medicali – 17. morbiditatea profesională în perioada raportată se repartizează după cum urmează: .lipsa sistemelor de încălzire în încăperile de producere şi auxiliare în perioada rece a anului.au fost provocate de acţiunea agrochimicatelor. . Cele expuse mai sus confirmă faptul existenţei unei corelaţii exprimate dintre starea reală a condiţiilor de muncă la majoritatea obiectivelor în funcţiune.3% . psiho-emoţională din mediul de producere asupra organismului lucrătorilor. După profesii. .8%.locuri de muncă imperfecte. .au fost provocate de acţiunea pulberilor.

de asigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive şi de prevenirea accidentelor de muncă. diferite posturi de radio şi televiziune. cheltuiesc anual mijloace financiare care constituie sume ce depăşesc 18 mil. În vederea sensibilizării celor interesaţi în asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă Inspecţia Muncii informează prin diferite surse mass-media despre prevederile legislaţiei din acest domeniu. Pentru sporirea continuă a securităţii şi sănătăţii în muncă se fac necesare anumite acţiuni printre care se înscriu: Aducerea prevederilor Codului muncii şi a altor acte normative în concordanţă cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. Elaborarea şi promovarea spre adoptare a actelor normative prevăzute de Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2010 şi Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2011. fapt care conduce şi la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. lei. De asemenea constituie o dificultate în aplicarea legii şi lipsa unei subdiviziuni structurale cu atribuţii de sănătate în muncă în cadrul Inspecţiei Muncii. angajatorii. realizează şi participă în diverse întruniri cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. În această ordine de idei se înscrie participarea frecventă a conducerii Inspecţiei Muncii în cadrul emisiunilor radiofonice şi televizate cu comentarii privind aplicarea legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă. Datele statistice demonstrează că. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivelor UE în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale organelor cu atribuţii în materie de securitate şi sănătate în muncă după cum urmează: 11 . Eforturile depuse de inspectorii de muncă în activităţile de control şi în procesul de monitorizare a aplicării cadrului legal din domeniul securităţii şi sănătăţi în muncă contribuie la stabilirea unei tendinţe uşor sesizabile de conformare a angajatorilor la prevederile legale din domeniu. prevăzute de viitorul Acord de asociere RM-UE. în ansamblu pe ţară. precum şi despre căile de respectare a acesteia. în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi asigurării condiţiilor inofensive de muncă.Prezintă o dificultate în aplicarea cadrului legal de securitate şi sănătate în muncă şi anumite divergenţe ce se conţin în Codul muncii şi Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi în alte acte normative ce reglementează în acest domeniu. La aceste întruniri se pun în dezbatere diverse situaţii care ţin de aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. cu reprezentanţii mediului de afaceri. Pe parcursul mai multor ani Inspecţia Muncii organizează. În procesele de informare sînt apelate organele de presă centrale şi locale.186-XVI din 10 iulie 2008.

precum şi prevenirea unor pierderi materiale considerabile. majorarea efectivului-limită şi întărirea capacităţilor Inspecţiei Muncii. Sporirea nivelului de sesizare şi informare a publicului larg despre pericolele ce le prezintă locurile de muncă cu deficienţe de securitate şi sănătate în muncă. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională se stabileşte în temeiul Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr.756.XIV din 24 decembrie 1999.- crearea în cadrul Ministerului Muncii. În acelaşi timp condiţiile nepericuloase şi inofensive asigură şi sporirea productivităţii muncii. domiciliaţi permanent în Republica Moldova. 12 . Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale Dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale. Protecţiei Sociale şi Familiei a unei subdiviziuni interioare separate abilitate cu atribuţii distincte în domeniul de referinţă. cît şi despre prejudiciile directe şi indirecte ce apar în consecinţa accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor la locurile de muncă. ceea ce la rîndul său condiţionează realizarea unui anumit nivel al calităţii vieţii. Examinarea posibilităţii creării unei instituţii de stat cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. prin diferite surse mass-media. despre fenomenul accidentării şi îmbolnăvii la locurile de muncă. precum şi a căilor de respectare a acesteia. - - - - - - Realizarea acestor acţiuni va contribui în primul rînd la realizarea celui mai important drept al salariaţilor ce decurg din relaţiile de muncă – dreptul la un loc de muncă inofensiv şi nepericulos. fapt care asigură integritatea anatomo-funcţională şi sănătatea salariatului. apte să ofere servicii de calitate în domeniul de referinţă. Propagarea. Perfecţionarea cadrului legal referitor la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale întru stabilirea cotelor de asigurare socială în raport cu riscul de accidentare şi îmbolnăvire a salariaţilor pe care îl reprezintă unitatea economică. 3. crearea în cadrul acesteia a unei subdiviziuni interioare cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. a prevederilor legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Înăsprirea sancţiunilor administrative pentru neasigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive.

cu menţinerea dreptului la indemnizaţie pentru 13 .de către structurile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale. de către angajator.756-XIV din 24. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. Prestaţii şi indemnizaţii de asigurare (1) Asiguraţii au dreptul la următoarele prestaţii şi indemnizaţii de asigurare: a) prestaţii pentru reabilitare medicală. (5) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului. (6) Medicul expert al asigurătorului decide. şi se calculează din prima zi de concediu medical. g) indemnizaţie de deces. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. d) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă. Articolul 14. din mijloacele Fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. dar nu mai mult decît cu 30 de zile. conform legislaţiei. e) indemnizaţie pentru transferarea temporară la altă muncă. stabilită conform prevederilor art. (4) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de pînă la 180 de zile. poate propune. asiguraţii beneficiază de indemnizaţie. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă (1) Pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională. din mijloacele proprii. f) indemnizaţie de invaliditate. c) prestaţii pentru reabilitarea profesională. medicul curant din instituţia medicală.Indemnizaţia se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. iar din a 21-a zi . iar din a 21-a zi .99: Articolul 9. Conform Legii Nr. din mijloacele proprii. de către angajator. prelungirea concediului medical pentru continuarea programului de recuperare. după caz. (2) Prestaţiile pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă au prioritate faţă de indemnizaţii. prelungirea concediului medical peste 180 de zile. în intervalul de un an.12 din prezenta lege. b) prestaţii pentru recuperarea capacităţii de muncă.din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.12. (3) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă constituie 100 % din salariul mediu lunar asigurat al asiguratului pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională.

întocmite de autorităţile competente. (2) Angajatorii au obligaţia: a) să aplice măsuri de securitate şi igienă a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. prin majorarea sau reducerea contribuţiilor de asigurare şi prin alte forme legale. adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. c) să furnizeze orice informaţie solicitată de asigurător ce se referă la factorii de risc de la locurile de muncă. 14 . Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale Conform Legii Nr. Promovarea şi stimularea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Asigurătorul are sarcina să promoveze şi să stimuleze.756-XIV din 24. (7) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată prin accidente de muncă sau boli profesionale.12. participarea acestora la elaborarea. 4. eliberat conform legislaţiei. (5) Angajaţii au dreptul să sesizeze asigurătorul asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire. (4) Pentru realizarea măsurilor de prevenire. b) să asigure informarea angajaţilor. Responsabilităţile şi obligaţiile angajatorilor şi angajaţilor (1) Angajatorii răspund pentru crearea condiţiilor de securitate şi igienă la locurile de muncă conform legislaţiei. şi documentelor de cercetare a accidentului de muncă sau de constatare a îmbolnăvirii profesionale. se acordă pe baza certificatului medical. Articolul 22.incapacitate temporară de muncă. încadrarea într-un grad de invaliditate. activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.99: Articolul 21. indemnizaţia se va acorda pînă la data în care s-a emis decizia cu privire la încadrarea într-un grad de invaliditate. în scopul: a) menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate. (8) În situaţia în care asiguratul a fost încadrat într-un grad de invaliditate pînă la expirarea termenului de 180 de zile. salariaţii nu suportă nici un fel de cheltuieli. reluarea activităţii la acelaşi loc de muncă sau la un alt loc de muncă ori propune. în modul stabilit de legislaţie. (3) Angajaţii au obligaţia să cunoască şi să respecte măsurile luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. pentru eliminarea factorilor de risc. b) îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. fără ca acest lucru să atragă consecinţe asupra lor.

10.2001 5. Bibliografie 1. 108 Oficial nr 024 din: 11. Articolul 23. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr. Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale se efectuează în modul stabilit de Guvern.03.02. Codul Muncii al Republicii Moldova //Monitorul Oficial Nr.186-XVI din 10 iulie 2008 4.2000 3.2005 // Monitorul 15 .99 //Monitorul Oficial 31-33/192. 23.c) eliminării sau reducerii riscului survenirii cazului asigurat.07. modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale nr.12. 159-162 29.2003 2.756-XIV din 24. Hotarirea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea indemnizaţiei de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli profesionale nr. 1101 din 17.2005 articolul: 162 adoptat: 03. Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire.02.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful