Cuprins

1. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale 2. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale 3. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale 4. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

1

Garantarea dreptului la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Dreptul la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este garantat de stat.000 de decese anuale atribuite locului de munca.12.imbunatatirea conditiilor de lucru prin cresterea sigurantei si protectia sanatatii angajatilor. 2 . . prin care se asigură protecţia socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: diminuarea capacităţii de muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale constă în stabilirea unor raporturi specifice. Uniunea Europeana (EU15) a facut un raport anterior extinderii de acum 2 ani si a estimat 120. Articolul 2. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale Accidentele de munca si bolile profesionale sunt reglementate de Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr. Obiectivele specifice stabilite in diferitele programe de actiune referitoare la sanatatea si protectia muncii sunt: .Introducere Accidentele de munca si bolile profesionale au reprezentat si reprezinta si in prezent tragedia umana cea mai dura a tuturor activitatilor umane. pierderea capacităţii de muncă. identificarea si evaluarea riscurilor si implementarea de metode eficiente de urmarire si prevenire a acestora.promovarea si dezvoltarea unei culturi privind sanatatea si siguranta in munca.000 de decese profesionale iar Statele Unite estimeaza 103. deces ca urmare a accidentului de muncă sau a bolii profesionale. care se repercuteaza indiferent de nivelul de dezvoltare al unei tari si în pierderi economice importante.99: Articolul 1. Organizatia internationala a Muncii estimeaza ca aproximativ 2.756-XIV din 24.2 milioane de oameni mor anual în accidente de munca sau din cauza unor boli profesionale. Asta inseamna ca zilnic mor in jur de 5.000 de oameni. 1.cunoasterea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale. (2) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale face parte integrantă din sistemul public de asigurări sociale obligatorii. .

pe principiul contributivităţii obligatorii şi pe alte principii ale sistemului public de asigurări sociale obligatorii. Articolul 3. (2) În cazul bolii profesionale. (2) Angajatorul are obligaţia să realizeze fiecărui salariat asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale din momentul încheierii contractului individual de muncă. Articolul 4. Angajatori sînt denumite persoanele juridice şi fizice care folosesc munca salariată. că boala a fost cauzată de factori de risc specifici locului de muncă. 3 . calitatea de asigurat se menţine şi după încetarea raporturilor de asigurare dacă fostul asigurat dovedeşte. în mod obligatoriu. (4) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe principiul asumării riscului profesional de către persoanele ce beneficiază de rezultatul muncii prestate. pe durata mandatului. Articolul 5. b) cetăţenii Republicii Moldova care desfăşoară activitate în străinătate. încheiat cu un angajator din Republica Moldova. în bază de contract individual de muncă.a). b) promovarea securităţii muncii şi a prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. ale căror drepturi şi obligaţii sînt asimilate cu cele ale persoanelor prevăzute la lit.(3) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează persoanelor asigurate un ansamblu de prestaţii şi indemnizaţii pentru: a) diminuarea şi compensarea consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Încheierea asigurării Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se încheie în modul stabilit de Casa Naţională de Asigurări Sociale. Persoanele asigurate În conformitate cu prezenta lege. Articolul 6. Raporturi de asigurare (1) Raporturile de asigurare se stabilesc între angajator şi asigurător. în baza dispoziţiei legale a unui angajator din Republica Moldova. c) persoanele care desfăşoară activitate în funcţii elective sau sînt numite în autorităţile publice. (5) Asigurător pentru accidente de muncă şi boli profesionale este Casa Naţională de Asigurări Sociale şi structurile teritoriale ale acesteia. cetăţenii străini şi apatrizii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova. cu acte medicale eliberate în mod legal. sînt asiguraţi pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi se denumesc asiguraţi: a) cetăţenii Republicii Moldova. Calitatea de asigurat (1) Calitatea de asigurat pentru accidente de muncă şi boli profesionale se menţine pe durata acţiunii raporturilor de asigurare şi decade din momentul încetării acestora.

Obiectivele asigurării (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. controlul aplicării de către angajatori a acesteia şi a altor acte normative de securitate şi sănătate în muncă este exercitat de Inspecţia Muncii. victime ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie. la persoane fizice care angajează salariaţi.prestarea muncii în condiţii de risc sporit fără a aplica măsuri de protecţie şi prevenire. Inspecţia Muncii este organ al administraţiei publice centrale care se află în subordinea Ministerului Muncii. b) reabilitarea medicală şi profesională a asiguraţilor. precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora. Cele mai frecvent întîlnite deficienţe de securitate şi sănătate în muncă şi abateri de la prevederile legale din domeniu sînt: . c) acordarea de prestaţii şi indemnizaţii în bani.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii. . Articolul 8. cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare.Articolul 7. 2.neasigurarea cu echipament de protecţie. în condiţiile prezentei legi.amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate. precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. . . Activităţile de control se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 4 . Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale În conformitate cu art.aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase. .admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă. Cazul asigurat Cazurile asigurate sînt accidentele de muncă şi bolile profesionale. . Protecţiei Sociale şi Familiei şi are drept obiective controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi. precum şi să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor informaţiilor la care are acces în realizarea acestor obiective. Potrivit legii. .186-XVI din 10 iulie 2008.lipsa unor strategii de protecţie şi prevenire la nivel de unitate. instituţii şi organizaţii. (2) Asigurătorul are obligaţia să-şi organizeze activitatea pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul articol.8 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.

Potrivit datelor statistice.temperaturi cu deviere de la valorile acceptabile. l) organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă.vibraţii de nivel sporit. k) pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii. bolile profesionale şi consecinţele materiale ale acestora.iluminatul cu devieri de la cerinţele normative. i) propagarea experienţei avansate în domeniul protecţiei muncii. conform metodelor stabilite de Biroul Naţional de Statistică. c) coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului. . 5 . Datele statistice de securitate şi sănătate în muncă se colectează de la agenţi economici anual. h) stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele. j) participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie a muncii. d) supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecţiei muncii..efortul fizic. Cele mai pronunţate condiţii necorespunzătoare sînt: . accidentele de muncă. b) emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii. . f) cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. . .umiditate sporită a aerului. g) apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Conform art. pe eşantioane reprezentative teritorial şi pe domenii de activitate. vătămătoare şi/sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual al producţiei şi al organizării muncii. pulberi şi alte impurităţi din mediul de muncă cu un grad de concentrare ce depăşeşte limitele admisibile. (1) Direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii sînt: a) asigurarea priorităţii privind păstrarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor. e) sprijinirea controlului obştesc asupra respectării drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor în domeniul protecţiei muncii. .neefectuarea atestării locurilor de muncă. precum şi ale membrilor familiilor lor.222 din Codul muncii.zgomot de nivel sporit. . circa 4 la sută din numărul total de salariaţi muncesc în condiţii de muncă necorespunzătoare cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă. prin asigurarea socială obligatorie contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.gaze.

n) colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii. f) să contribuie la constituirea în unitate a comitetului pentru protecţia muncii. a echipamentului de protecţie şi de lucru. proiectare. p) reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie individuală şi colectivă. cu mijloace curativ-profilactice din contul angajatorului. documentele eliberate de organele abilitate. la elaborarea şi utilizarea tehnicii şi a tehnologiilor nepericuloase. conform cerinţelor şi procedurii stabilite în lege. h) să asigure elaborarea şi realizarea planului anual privind măsurile de protecţie a muncii în unitate. precum şi să menţină condiţiile pentru care s-au obţinut acestea şi să solicite revizuirea documentelor respective în cazul schimbării condiţiilor iniţiale. la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor. ale patronatelor. aplicarea cărora ar elimina riscurile de accidentare a salariaţilor şi de contractare a bolilor profesionale. reprezentanţilor salariaţilor. executare şi exploatare a construcţiilor şi echipamentelor tehnice. i) să nu atragă mijloacele salariaţilor în acoperirea cheltuielilor legate de realizarea măsurilor de protecţie a muncii în unitate. cu încăperi şi instalaţii sanitar-socialĺ. angajatorilor. d) să organizeze serviciul pentru protecţia muncii şi serviciul medical. e) să achite instituţiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului medical de urgenţă în caz de accidente de muncă şi acutizare a bolilor profesionale. printre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se numără şi cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. g) să asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă.m) asigurarea funcţionării sistemului informaţional unic în domeniul protecţiei muncii. sindicatelor. 6 . c) să stabilească împuternicirile şi obligaţiile managerilor privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi să asigure supravegherea şi controlul desfăşurării activităţii în condiţii de securitate. o) contribuirea la crearea condiţiilor de muncă nepericuloase. soluţii conforme normelor de protecţie a muncii. obligaţiile angajatorului privind asigurarea protecţiei muncii Angajatorul răspunde de asigurarea protecţiei muncii în unitate şi are următoarele obligaţii în acest domeniu: a) să aprobe. în etapa de cercetare. b) să obţină. Articolul 225. din Codul Muncii . de elaborare a proceselor tehnologice. (2) Realizarea direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii se asigură prin acţiuni coordonate ale autorităţilor publice centrale şi locale. în cazul lansării în producţie a echipamentelor tehnice.

225 lit. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. instrucţiuni cu privire la protecţia muncii. de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor. întreţinerea. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. a aparaturii de măsură şi control. s) să nu ceară salariatului îndeplinirea unor sarcini de muncă cu pericol iminent de accidentare. curăţarea şi dezintoxicarea acestuia.13 lit. p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. k) să asigure informarea fiecărui salariat asupra riscurilor la care acesta este expus în desfăşurarea activităţii sale la locul de muncă. x) să efectueze. p) să acorde alimentaţie de protecţie salariaţilor care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare. repararea. m) să elaboreze şi să aprobe. precum şi a instalaţiilor de captare. transferul la o muncă mai uşoară a salariaţilor care au nevoie de aceasta din motive de sănătate. r) să asigure buna funcţionare a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. în modul stabilit de prezentul cod. precum şi asupra măsurilor preventive necesare. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.186-XVI din 10 iulie 2008.j) să admită la lucru numai persoane care. acordarea primului ajutor şi transportarea salariaţilor în instituţii medicale. cercetarea. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. precum şi păstrarea. t) să asigure fiecare salariat contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. o) să acorde materiale igienico-sanitare salariaţilor care lucrează la locuri de muncă cu condiţii de murdărire excesivă a pielii sau unde este posibilă acţiunea substanţelor nocive asupra mîinilor. în urma controlului (examenului) medical. v) să asigure. să asigure periodicitatea acestor controale (examene). u) din Codul muncii şi art. corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute. l) să asigure instruirea salariaţilor în materie de protecţie a muncii. corespunzătoare condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă. Potrivit art. n) să asigure dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru. inclusiv instruirea împuterniciţilor pentru protecţia muncii. u) să asigure comunicarea. cercetarea. angajatorul este obligat să asigure comunicarea. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. în caz de accidentare sau de îmbolnăvire la locul de muncă. 7 .

Prin Dispoziţia Inspectorului General de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 269 de accidente. se înregistrează un număr mai mare de 550 accidentaţi proveniţi din accidente de muncă.revine agriculturii şi silviculturii – 18 accidente de muncă grave şi 14 mortale. în urma cărora au suferit 294 persoane. 159 au fost clasificate ca accidente de muncă. la Inspecţia Muncii au fost comunicate 653 accidente. după care devine posibilă cercetarea accidentului. Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă. 92 grave – în care au suferit 107 persoane şi 21 accidente cu incapacitate temporară de muncă. De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 384 accidente cu incapacitate temporară de muncă. iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator către Inspecţia Muncii despre producerea acestor evenimente. anual. Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat la Inspecţia Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator. ca şi în perioada respectivă. Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă. Numărul de accidente de muncă produse între anii 2006-2010 determină un indice de frecvenţă cuprins între 8 . Astfel pe parcursul anului 2010 şi în lunile ianuarie-septembrie 2011. Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă. Din cauza deficienţilor de securitate.1361 din 22 decembrie 2005. (inclusiv 13 accidente suferite în anii precedenţi). urmată de construcţii unde sau produs 7 accidente grave şi 7 mortale. din care 67 mortale – în rezultatul cărora au avut de suferit mortal 73 persoane. că ponderea cea mai mare. Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 130 accidente de muncă. În asemenea situaţii se impune dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă. aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă. potrivit statisticilor. Din numărul accidentelor de muncă comunicate 2 s-au produs cu persoane care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţiunea să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate. Accidentele de muncă implică şi anumite pierderi materiale şi financiare. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nelegalizată.

19 – 33. . . depozitare şi comunicaţii – 18 accidentaţi mortal şi energetica. gaze şi ape cu 14 accidentaţi mortal. unelte. gaze şi ape – 199 accidentaţi. după care vine industria prelucrătoare cu 25 accidentaţi mortal.13. .88 . activităţile din agricultură şi silvicultură – 206 accidentaţi. formula şi executa în condiţii nepericuloase sarcinile de muncă. Din numărul total de boli profesionale înregistrate în această perioadă: . cu 335 de persoane afectate. 9 . urmată de administraţia publică şi apărare – 477 accidentaţi. efectuată de Ministerul Sănătăţii.de cădere de la înălţime şi la acelaşi nivel.36.au fost provocate de acţiunea substanţelor chimice toxice. comerţ cu ridicata şi amănuntul – 19 accidentaţi mortal. .au fost provocate de acţiunea germenilor patogeni.1. . transporturi.22. transporturi.de prindere. din domeniul energetic. lovire sau strivire cu maşini.7% .mijloacele de producţie – de la 6% la 12% de cazuri de accidentare. Cauzele care duc la accidentare de cele mai multe ori depind de: . diferite obiecte. depozitare şi comunicaţi – 254 accidentaţi.mediul de muncă – de la 5% la 6% de cazuri de accidentare. că ponderea cea mai mare revine activităţilor din ramura construcţiilor – 34 accidentaţi mortal.1% .6 (numărul de zile-om incapacitate temporară de muncă ce revine unui accidentat). Cauzele şi circumstanţele în care s-au produs accidentele de muncă sînt determinate de deficienţe de cunoştinţe şi abilităţi de a organiza procese de muncă.au fost provocate de acţiunea vibraţiei. după care vin activităţile din domeniul construcţiilor – 190 accidentaţi. Analiza morbidităţii profesionale. Datele statistice demonstrează că cel mai frecvent accidentele de muncă se produc în împrejurări ce ţin: . Repartizarea accidentelor de muncă produse în anii 2006 – 2010 după genul de activitate denotă. . Astfel. de a stabili. Ponderea cea mai mare a numărului de accidentaţi în muncă între anii 2006-2010 revine industriei prelucrătoare cu 763 accidentaţi.0. urmată de agricultură şi silvicultură – 29 accidentaţi mortal.executant – de la 50% la 80% de cazuri de accidentare. .1% . indice de morbiditate profesională a constituit în medie 2.de cădere.sarcina de muncă – de la 6% la 38% de cazuri de accidentare.07 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi) şi un indice de durată medie a incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă cuprins între 22.4 la 100 mii de angajaţi. prăbuşire sau proiectare de obiecte. arată că în anii 2000-2009 în Republica Moldova au fost înregistrate 296 de cazuri de boală profesională. unităţi de transport.

. lipsa asistenţei medicale la locul de muncă şi nivelul sporit al indicilor morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor din ramurile de bază ale economiei naţionale. de la 15 pînă la 20 ani – 15.prezenţa unor substanţe chimice toxice în aerul zonei de muncă. cu atît e mai înaltă incidenţa bolilor profesionale şi invers. .lucrătorii cu agrochimicatele – 5. a factorilor fizici şi biologici.prezenţa curenţilor de aer rece.au fost provocate de acţiunea zgomotului. .8% .lucrătorii medicali – 17.au fost provocate de acţiunea pulberilor.parametrii microclimatici nefavorabili. . direct sau indirect.lipsa sistemelor de încălzire în încăperile de producere şi auxiliare în perioada rece a anului. . biologică. 10 .muncitorii de la întreprinderile industriale – 18.au fost provocate de acţiunea agrochimicatelor. asigurarea insuficientă a angajaţilor cu echipament special şi mijloace individuale de protecţie. S-a constatat că cu cît e mai mare vechimea în muncă. .11. . Cauzele care au contribuit. de la 20 pînă la 25 ani – 21..4%.3. . a cerinţelor sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.0%.6%. . nivelul cărora deseori depăşeşte limitele maxime admise. impactul factorilor de risc de origine chimică. . la formarea indicilor morbidităţii profesionale sînt: .8% şi pînă la 15 ani – 23.1%.5%.3% .7. morbiditatea profesională în perioada raportată se repartizează după cum urmează: .au fost provocate de acţiunea altor factori. După profesii. . O importanţă deosebită în apariţia bolilor profesionale cronice o are durata muncii în condiţii nocive şi nefavorabile.lipsa sau funcţionarea neefectivă a sistemelor de ventilaţie.5. .3%.alte profesii – în sumă 20. Cele expuse mai sus confirmă faptul existenţei unei corelaţii exprimate dintre starea reală a condiţiilor de muncă la majoritatea obiectivelor în funcţiune.5%.mecanizatorii – 38. Cota afectaţilor cu un stajiu de muncă de peste 25 ani constituie 39.locuri de muncă imperfecte. fizică.7% .3% .8%.nerespectarea regimului de muncă şi odihnă. psiho-emoţională din mediul de producere asupra organismului lucrătorilor. .

La aceste întruniri se pun în dezbatere diverse situaţii care ţin de aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Pentru sporirea continuă a securităţii şi sănătăţii în muncă se fac necesare anumite acţiuni printre care se înscriu: Aducerea prevederilor Codului muncii şi a altor acte normative în concordanţă cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. În această ordine de idei se înscrie participarea frecventă a conducerii Inspecţiei Muncii în cadrul emisiunilor radiofonice şi televizate cu comentarii privind aplicarea legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă. fapt care conduce şi la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. diferite posturi de radio şi televiziune. Datele statistice demonstrează că. cheltuiesc anual mijloace financiare care constituie sume ce depăşesc 18 mil. Elaborarea şi promovarea spre adoptare a actelor normative prevăzute de Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2010 şi Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2011. de asigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive şi de prevenirea accidentelor de muncă. Eforturile depuse de inspectorii de muncă în activităţile de control şi în procesul de monitorizare a aplicării cadrului legal din domeniul securităţii şi sănătăţi în muncă contribuie la stabilirea unei tendinţe uşor sesizabile de conformare a angajatorilor la prevederile legale din domeniu. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale organelor cu atribuţii în materie de securitate şi sănătate în muncă după cum urmează: 11 . precum şi despre căile de respectare a acesteia.Prezintă o dificultate în aplicarea cadrului legal de securitate şi sănătate în muncă şi anumite divergenţe ce se conţin în Codul muncii şi Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi în alte acte normative ce reglementează în acest domeniu. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivelor UE în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În vederea sensibilizării celor interesaţi în asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă Inspecţia Muncii informează prin diferite surse mass-media despre prevederile legislaţiei din acest domeniu. în ansamblu pe ţară. lei. cu reprezentanţii mediului de afaceri. Pe parcursul mai multor ani Inspecţia Muncii organizează. realizează şi participă în diverse întruniri cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. De asemenea constituie o dificultate în aplicarea legii şi lipsa unei subdiviziuni structurale cu atribuţii de sănătate în muncă în cadrul Inspecţiei Muncii. prevăzute de viitorul Acord de asociere RM-UE.186-XVI din 10 iulie 2008. În procesele de informare sînt apelate organele de presă centrale şi locale. în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi asigurării condiţiilor inofensive de muncă. angajatorii.

Perfecţionarea cadrului legal referitor la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale întru stabilirea cotelor de asigurare socială în raport cu riscul de accidentare şi îmbolnăvire a salariaţilor pe care îl reprezintă unitatea economică. a prevederilor legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Examinarea posibilităţii creării unei instituţii de stat cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. Sporirea nivelului de sesizare şi informare a publicului larg despre pericolele ce le prezintă locurile de muncă cu deficienţe de securitate şi sănătate în muncă. cît şi despre prejudiciile directe şi indirecte ce apar în consecinţa accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor la locurile de muncă. În acelaşi timp condiţiile nepericuloase şi inofensive asigură şi sporirea productivităţii muncii. 3. ceea ce la rîndul său condiţionează realizarea unui anumit nivel al calităţii vieţii. despre fenomenul accidentării şi îmbolnăvii la locurile de muncă. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale Dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale. precum şi prevenirea unor pierderi materiale considerabile. Propagarea. majorarea efectivului-limită şi întărirea capacităţilor Inspecţiei Muncii. domiciliaţi permanent în Republica Moldova. crearea în cadrul acesteia a unei subdiviziuni interioare cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. fapt care asigură integritatea anatomo-funcţională şi sănătatea salariatului. - - - - - - Realizarea acestor acţiuni va contribui în primul rînd la realizarea celui mai important drept al salariaţilor ce decurg din relaţiile de muncă – dreptul la un loc de muncă inofensiv şi nepericulos. 12 .- crearea în cadrul Ministerului Muncii. precum şi a căilor de respectare a acesteia. apte să ofere servicii de calitate în domeniul de referinţă.756. Protecţiei Sociale şi Familiei a unei subdiviziuni interioare separate abilitate cu atribuţii distincte în domeniul de referinţă.XIV din 24 decembrie 1999. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională se stabileşte în temeiul Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. Înăsprirea sancţiunilor administrative pentru neasigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive. prin diferite surse mass-media.

Articolul 14. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. (4) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de pînă la 180 de zile. Prestaţii şi indemnizaţii de asigurare (1) Asiguraţii au dreptul la următoarele prestaţii şi indemnizaţii de asigurare: a) prestaţii pentru reabilitare medicală. (3) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. după caz. c) prestaţii pentru reabilitarea profesională. e) indemnizaţie pentru transferarea temporară la altă muncă. Conform Legii Nr. g) indemnizaţie de deces. iar din a 21-a zi .de către structurile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. asiguraţii beneficiază de indemnizaţie. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă (1) Pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională.din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. în intervalul de un an. (2) Prestaţiile pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă au prioritate faţă de indemnizaţii.12 din prezenta lege.Indemnizaţia se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. din mijloacele Fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. cu menţinerea dreptului la indemnizaţie pentru 13 . din mijloacele proprii. (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă constituie 100 % din salariul mediu lunar asigurat al asiguratului pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională. b) prestaţii pentru recuperarea capacităţii de muncă. de către angajator.756-XIV din 24. prelungirea concediului medical pentru continuarea programului de recuperare. medicul curant din instituţia medicală. d) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă. şi se calculează din prima zi de concediu medical. stabilită conform prevederilor art. din mijloacele proprii. conform legislaţiei. (5) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului. iar din a 21-a zi . dar nu mai mult decît cu 30 de zile. f) indemnizaţie de invaliditate. (6) Medicul expert al asigurătorului decide. prelungirea concediului medical peste 180 de zile.99: Articolul 9. poate propune. de către angajator.12.

activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. întocmite de autorităţile competente. fără ca acest lucru să atragă consecinţe asupra lor. reluarea activităţii la acelaşi loc de muncă sau la un alt loc de muncă ori propune.756-XIV din 24. c) să furnizeze orice informaţie solicitată de asigurător ce se referă la factorii de risc de la locurile de muncă. (2) Angajatorii au obligaţia: a) să aplice măsuri de securitate şi igienă a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. pentru eliminarea factorilor de risc. (4) Pentru realizarea măsurilor de prevenire. încadrarea într-un grad de invaliditate. adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.12. (5) Angajaţii au dreptul să sesizeze asigurătorul asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire.incapacitate temporară de muncă. 4. (7) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată prin accidente de muncă sau boli profesionale. b) să asigure informarea angajaţilor. în scopul: a) menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate. prin majorarea sau reducerea contribuţiilor de asigurare şi prin alte forme legale. indemnizaţia se va acorda pînă la data în care s-a emis decizia cu privire la încadrarea într-un grad de invaliditate. b) îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. Articolul 22. se acordă pe baza certificatului medical. şi documentelor de cercetare a accidentului de muncă sau de constatare a îmbolnăvirii profesionale. Responsabilităţile şi obligaţiile angajatorilor şi angajaţilor (1) Angajatorii răspund pentru crearea condiţiilor de securitate şi igienă la locurile de muncă conform legislaţiei. Promovarea şi stimularea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Asigurătorul are sarcina să promoveze şi să stimuleze. (8) În situaţia în care asiguratul a fost încadrat într-un grad de invaliditate pînă la expirarea termenului de 180 de zile. participarea acestora la elaborarea.99: Articolul 21. salariaţii nu suportă nici un fel de cheltuieli. în modul stabilit de legislaţie. (3) Angajaţii au obligaţia să cunoască şi să respecte măsurile luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. eliberat conform legislaţiei. 14 . Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale Conform Legii Nr.

02. 108 Oficial nr 024 din: 11.02.186-XVI din 10 iulie 2008 4. 159-162 29. 1101 din 17. 23.03.2005 articolul: 162 adoptat: 03. modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale nr.2001 5. Codul Muncii al Republicii Moldova //Monitorul Oficial Nr.10.2000 3. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.2005 // Monitorul 15 . Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire.07. Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale se efectuează în modul stabilit de Guvern. Articolul 23.99 //Monitorul Oficial 31-33/192. Hotarirea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea indemnizaţiei de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli profesionale nr.2003 2.756-XIV din 24. Bibliografie 1.12.c) eliminării sau reducerii riscului survenirii cazului asigurat. Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful