P. 1
Accidentele de Munca Si Bolile Profesionale Referat

Accidentele de Munca Si Bolile Profesionale Referat

|Views: 6,877|Likes:
Published by Vizdoga Aurelia

More info:

Published by: Vizdoga Aurelia on Mar 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/30/2013

pdf

text

original

Cuprins

1. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale 2. Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale 3. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale 4. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

1

deces ca urmare a accidentului de muncă sau a bolii profesionale. prin care se asigură protecţia socială împotriva următoarelor categorii de riscuri profesionale: diminuarea capacităţii de muncă. 2 . (2) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale face parte integrantă din sistemul public de asigurări sociale obligatorii.2 milioane de oameni mor anual în accidente de munca sau din cauza unor boli profesionale. Obiectivele specifice stabilite in diferitele programe de actiune referitoare la sanatatea si protectia muncii sunt: .000 de decese anuale atribuite locului de munca. Garantarea dreptului la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Dreptul la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este garantat de stat. care se repercuteaza indiferent de nivelul de dezvoltare al unei tari si în pierderi economice importante. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale constă în stabilirea unor raporturi specifice.99: Articolul 1. Organizatia internationala a Muncii estimeaza ca aproximativ 2.756-XIV din 24. .promovarea si dezvoltarea unei culturi privind sanatatea si siguranta in munca. Articolul 2. Uniunea Europeana (EU15) a facut un raport anterior extinderii de acum 2 ani si a estimat 120.Introducere Accidentele de munca si bolile profesionale au reprezentat si reprezinta si in prezent tragedia umana cea mai dura a tuturor activitatilor umane. 1.000 de decese profesionale iar Statele Unite estimeaza 103. Dispozitii generale aferente accidentelor de munca si a bolilor profesionale Accidentele de munca si bolile profesionale sunt reglementate de Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.000 de oameni.imbunatatirea conditiilor de lucru prin cresterea sigurantei si protectia sanatatii angajatilor. identificarea si evaluarea riscurilor si implementarea de metode eficiente de urmarire si prevenire a acestora. pierderea capacităţii de muncă. .cunoasterea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale.12. Asta inseamna ca zilnic mor in jur de 5.

sînt asiguraţi pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi se denumesc asiguraţi: a) cetăţenii Republicii Moldova. încheiat cu un angajator din Republica Moldova. pe durata mandatului. pe principiul contributivităţii obligatorii şi pe alte principii ale sistemului public de asigurări sociale obligatorii. Încheierea asigurării Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se încheie în modul stabilit de Casa Naţională de Asigurări Sociale. calitatea de asigurat se menţine şi după încetarea raporturilor de asigurare dacă fostul asigurat dovedeşte. (2) Angajatorul are obligaţia să realizeze fiecărui salariat asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale din momentul încheierii contractului individual de muncă. Articolul 6. 3 . Articolul 5. Angajatori sînt denumite persoanele juridice şi fizice care folosesc munca salariată. cetăţenii străini şi apatrizii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova. b) cetăţenii Republicii Moldova care desfăşoară activitate în străinătate.a). în baza dispoziţiei legale a unui angajator din Republica Moldova. Raporturi de asigurare (1) Raporturile de asigurare se stabilesc între angajator şi asigurător.(3) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale garantează persoanelor asigurate un ansamblu de prestaţii şi indemnizaţii pentru: a) diminuarea şi compensarea consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. în mod obligatoriu. cu acte medicale eliberate în mod legal. (4) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe principiul asumării riscului profesional de către persoanele ce beneficiază de rezultatul muncii prestate. c) persoanele care desfăşoară activitate în funcţii elective sau sînt numite în autorităţile publice. că boala a fost cauzată de factori de risc specifici locului de muncă. ale căror drepturi şi obligaţii sînt asimilate cu cele ale persoanelor prevăzute la lit. b) promovarea securităţii muncii şi a prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Persoanele asigurate În conformitate cu prezenta lege. în bază de contract individual de muncă. Calitatea de asigurat (1) Calitatea de asigurat pentru accidente de muncă şi boli profesionale se menţine pe durata acţiunii raporturilor de asigurare şi decade din momentul încetării acestora. (5) Asigurător pentru accidente de muncă şi boli profesionale este Casa Naţională de Asigurări Sociale şi structurile teritoriale ale acesteia. Articolul 3. (2) În cazul bolii profesionale. Articolul 4.

Articolul 8. la persoane fizice care angajează salariaţi. b) reabilitarea medicală şi profesională a asiguraţilor. Cele mai frecvent întîlnite deficienţe de securitate şi sănătate în muncă şi abateri de la prevederile legale din domeniu sînt: . c) acordarea de prestaţii şi indemnizaţii în bani. Inspecţia Muncii este organ al administraţiei publice centrale care se află în subordinea Ministerului Muncii.8 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.prestarea muncii în condiţii de risc sporit fără a aplica măsuri de protecţie şi prevenire. în condiţiile prezentei legi.amplasarea proceselor tehnologice în încăperi neadecvate. Protecţiei Sociale şi Familiei şi are drept obiective controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi. Cazul asigurat Cazurile asigurate sînt accidentele de muncă şi bolile profesionale.Articolul 7. . victime ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Activităţile de control se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. . (2) Asigurătorul are obligaţia să-şi organizeze activitatea pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul articol.lipsa unor strategii de protecţie şi prevenire la nivel de unitate. instituţii şi organizaţii. cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare. precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase. . Cercetarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale În conformitate cu art. precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora. Obiectivele asigurării (1) Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. 2. . . 4 . Potrivit legii. . precum şi să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor informaţiilor la care are acces în realizarea acestor obiective.186-XVI din 10 iulie 2008.neasigurarea cu echipament de protecţie. controlul aplicării de către angajatori a acesteia şi a altor acte normative de securitate şi sănătate în muncă este exercitat de Inspecţia Muncii.exploatarea echipamentelor de muncă improvizate fără dispozitive de protecţie.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii.admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă.

k) pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii. . Cele mai pronunţate condiţii necorespunzătoare sînt: . vătămătoare şi/sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual al producţiei şi al organizării muncii.222 din Codul muncii. . l) organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de muncă. i) propagarea experienţei avansate în domeniul protecţiei muncii. circa 4 la sută din numărul total de salariaţi muncesc în condiţii de muncă necorespunzătoare cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă. bolile profesionale şi consecinţele materiale ale acestora. pe eşantioane reprezentative teritorial şi pe domenii de activitate. j) participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie a muncii. Datele statistice de securitate şi sănătate în muncă se colectează de la agenţi economici anual. Potrivit datelor statistice.. . c) coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului.efortul fizic. (1) Direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii sînt: a) asigurarea priorităţii privind păstrarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor.iluminatul cu devieri de la cerinţele normative. Conform art.neefectuarea atestării locurilor de muncă.umiditate sporită a aerului. b) emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii. g) apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.gaze. . e) sprijinirea controlului obştesc asupra respectării drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor în domeniul protecţiei muncii. conform metodelor stabilite de Biroul Naţional de Statistică. d) supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecţiei muncii. . precum şi ale membrilor familiilor lor. accidentele de muncă. 5 .vibraţii de nivel sporit. . prin asigurarea socială obligatorie contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. pulberi şi alte impurităţi din mediul de muncă cu un grad de concentrare ce depăşeşte limitele admisibile.zgomot de nivel sporit. f) cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.temperaturi cu deviere de la valorile acceptabile. h) stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele.

sindicatelor. e) să achite instituţiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului medical de urgenţă în caz de accidente de muncă şi acutizare a bolilor profesionale. executare şi exploatare a construcţiilor şi echipamentelor tehnice. c) să stabilească împuternicirile şi obligaţiile managerilor privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi să asigure supravegherea şi controlul desfăşurării activităţii în condiţii de securitate. în etapa de cercetare. printre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se numără şi cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. de elaborare a proceselor tehnologice. soluţii conforme normelor de protecţie a muncii. angajatorilor. conform cerinţelor şi procedurii stabilite în lege. n) colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii. i) să nu atragă mijloacele salariaţilor în acoperirea cheltuielilor legate de realizarea măsurilor de protecţie a muncii în unitate. la elaborarea şi utilizarea tehnicii şi a tehnologiilor nepericuloase. p) reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie individuală şi colectivă. în cazul lansării în producţie a echipamentelor tehnice. b) să obţină. obligaţiile angajatorului privind asigurarea protecţiei muncii Angajatorul răspunde de asigurarea protecţiei muncii în unitate şi are următoarele obligaţii în acest domeniu: a) să aprobe. o) contribuirea la crearea condiţiilor de muncă nepericuloase. aplicarea cărora ar elimina riscurile de accidentare a salariaţilor şi de contractare a bolilor profesionale. a echipamentului de protecţie şi de lucru. proiectare.m) asigurarea funcţionării sistemului informaţional unic în domeniul protecţiei muncii. ale patronatelor. cu încăperi şi instalaţii sanitar-socialĺ. f) să contribuie la constituirea în unitate a comitetului pentru protecţia muncii. cu mijloace curativ-profilactice din contul angajatorului. documentele eliberate de organele abilitate. g) să asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă. reprezentanţilor salariaţilor. Articolul 225. d) să organizeze serviciul pentru protecţia muncii şi serviciul medical. 6 . (2) Realizarea direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii se asigură prin acţiuni coordonate ale autorităţilor publice centrale şi locale. h) să asigure elaborarea şi realizarea planului anual privind măsurile de protecţie a muncii în unitate. din Codul Muncii . precum şi să menţină condiţiile pentru care s-au obţinut acestea şi să solicite revizuirea documentelor respective în cazul schimbării condiţiilor iniţiale. la producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor.

precum şi păstrarea. s) să nu ceară salariatului îndeplinirea unor sarcini de muncă cu pericol iminent de accidentare. transferul la o muncă mai uşoară a salariaţilor care au nevoie de aceasta din motive de sănătate. corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute.186-XVI din 10 iulie 2008. instrucţiuni cu privire la protecţia muncii. în caz de accidentare sau de îmbolnăvire la locul de muncă. cercetarea. p) să acorde alimentaţie de protecţie salariaţilor care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. să asigure periodicitatea acestor controale (examene). în urma controlului (examenului) medical. precum şi a instalaţiilor de captare. inclusiv instruirea împuterniciţilor pentru protecţia muncii. corespunzătoare condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. u) să asigure comunicarea. întreţinerea. p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. a aparaturii de măsură şi control. t) să asigure fiecare salariat contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Potrivit art.225 lit. angajatorul este obligat să asigure comunicarea.j) să admită la lucru numai persoane care. k) să asigure informarea fiecărui salariat asupra riscurilor la care acesta este expus în desfăşurarea activităţii sale la locul de muncă. l) să asigure instruirea salariaţilor în materie de protecţie a muncii. v) să asigure. în modul stabilit de prezentul cod.13 lit. x) să efectueze. m) să elaboreze şi să aprobe. de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor. evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora. o) să acorde materiale igienico-sanitare salariaţilor care lucrează la locuri de muncă cu condiţii de murdărire excesivă a pielii sau unde este posibilă acţiunea substanţelor nocive asupra mîinilor. n) să asigure dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru. repararea. r) să asigure buna funcţionare a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. precum şi asupra măsurilor preventive necesare. cercetarea. acordarea primului ajutor şi transportarea salariaţilor în instituţii medicale. u) din Codul muncii şi art. 7 . curăţarea şi dezintoxicarea acestuia. elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.

Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă. De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 384 accidente cu incapacitate temporară de muncă. că ponderea cea mai mare. În asemenea situaţii se impune dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă. din care 67 mortale – în rezultatul cărora au avut de suferit mortal 73 persoane. Accidentele de muncă implică şi anumite pierderi materiale şi financiare. potrivit statisticilor. 92 grave – în care au suferit 107 persoane şi 21 accidente cu incapacitate temporară de muncă. Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă. Din cauza deficienţilor de securitate. şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator către Inspecţia Muncii despre producerea acestor evenimente. ca şi în perioada respectivă. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator. Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 130 accidente de muncă. aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţiunea să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate. Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat la Inspecţia Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. la Inspecţia Muncii au fost comunicate 653 accidente. în urma cărora au suferit 294 persoane. Astfel pe parcursul anului 2010 şi în lunile ianuarie-septembrie 2011.revine agriculturii şi silviculturii – 18 accidente de muncă grave şi 14 mortale. 159 au fost clasificate ca accidente de muncă. după care devine posibilă cercetarea accidentului. Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă. Prin Dispoziţia Inspectorului General de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 269 de accidente. anual. Numărul de accidente de muncă produse între anii 2006-2010 determină un indice de frecvenţă cuprins între 8 . (inclusiv 13 accidente suferite în anii precedenţi).1361 din 22 decembrie 2005. Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă. se înregistrează un număr mai mare de 550 accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nelegalizată. Din numărul accidentelor de muncă comunicate 2 s-au produs cu persoane care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. urmată de construcţii unde sau produs 7 accidente grave şi 7 mortale. iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă.

de a stabili.13.0.au fost provocate de acţiunea germenilor patogeni. Analiza morbidităţii profesionale.executant – de la 50% la 80% de cazuri de accidentare. diferite obiecte. gaze şi ape cu 14 accidentaţi mortal.mediul de muncă – de la 5% la 6% de cazuri de accidentare. depozitare şi comunicaţi – 254 accidentaţi.1.6 (numărul de zile-om incapacitate temporară de muncă ce revine unui accidentat). Astfel. efectuată de Ministerul Sănătăţii.de cădere.88 . Cauzele şi circumstanţele în care s-au produs accidentele de muncă sînt determinate de deficienţe de cunoştinţe şi abilităţi de a organiza procese de muncă. Repartizarea accidentelor de muncă produse în anii 2006 – 2010 după genul de activitate denotă. transporturi. 9 . după care vin activităţile din domeniul construcţiilor – 190 accidentaţi.36. .22.au fost provocate de acţiunea substanţelor chimice toxice. Ponderea cea mai mare a numărului de accidentaţi în muncă între anii 2006-2010 revine industriei prelucrătoare cu 763 accidentaţi.4 la 100 mii de angajaţi. . Cauzele care duc la accidentare de cele mai multe ori depind de: .1% . Datele statistice demonstrează că cel mai frecvent accidentele de muncă se produc în împrejurări ce ţin: . că ponderea cea mai mare revine activităţilor din ramura construcţiilor – 34 accidentaţi mortal.1% . gaze şi ape – 199 accidentaţi. prăbuşire sau proiectare de obiecte. indice de morbiditate profesională a constituit în medie 2. .7% . depozitare şi comunicaţii – 18 accidentaţi mortal şi energetica. unelte.19 – 33. arată că în anii 2000-2009 în Republica Moldova au fost înregistrate 296 de cazuri de boală profesională. urmată de administraţia publică şi apărare – 477 accidentaţi.sarcina de muncă – de la 6% la 38% de cazuri de accidentare. Din numărul total de boli profesionale înregistrate în această perioadă: .au fost provocate de acţiunea vibraţiei. lovire sau strivire cu maşini. activităţile din agricultură şi silvicultură – 206 accidentaţi.mijloacele de producţie – de la 6% la 12% de cazuri de accidentare. comerţ cu ridicata şi amănuntul – 19 accidentaţi mortal. . unităţi de transport. . după care vine industria prelucrătoare cu 25 accidentaţi mortal. . cu 335 de persoane afectate. din domeniul energetic.de prindere.07 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi) şi un indice de durată medie a incapacităţii temporare de muncă pentru accidente de muncă cuprins între 22.de cădere de la înălţime şi la acelaşi nivel. transporturi. . urmată de agricultură şi silvicultură – 29 accidentaţi mortal. formula şi executa în condiţii nepericuloase sarcinile de muncă.

1%. .4%.7.prezenţa unor substanţe chimice toxice în aerul zonei de muncă.au fost provocate de acţiunea pulberilor. morbiditatea profesională în perioada raportată se repartizează după cum urmează: . Cauzele care au contribuit. .8% . fizică.alte profesii – în sumă 20.lucrătorii cu agrochimicatele – 5. biologică.locuri de muncă imperfecte.5%.3% .muncitorii de la întreprinderile industriale – 18.8% şi pînă la 15 ani – 23. .11. la formarea indicilor morbidităţii profesionale sînt: . S-a constatat că cu cît e mai mare vechimea în muncă. impactul factorilor de risc de origine chimică.au fost provocate de acţiunea agrochimicatelor.8%. 10 . .5. lipsa asistenţei medicale la locul de muncă şi nivelul sporit al indicilor morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a salariaţilor din ramurile de bază ale economiei naţionale. de la 15 pînă la 20 ani – 15.lipsa sau funcţionarea neefectivă a sistemelor de ventilaţie. de la 20 pînă la 25 ani – 21. asigurarea insuficientă a angajaţilor cu echipament special şi mijloace individuale de protecţie.lipsa sistemelor de încălzire în încăperile de producere şi auxiliare în perioada rece a anului.3%.6%. a cerinţelor sănătăţii şi securităţii la locul de muncă. . direct sau indirect.mecanizatorii – 38. .3. .prezenţa curenţilor de aer rece.5%. .0%. psiho-emoţională din mediul de producere asupra organismului lucrătorilor.au fost provocate de acţiunea altor factori. Cele expuse mai sus confirmă faptul existenţei unei corelaţii exprimate dintre starea reală a condiţiilor de muncă la majoritatea obiectivelor în funcţiune. O importanţă deosebită în apariţia bolilor profesionale cronice o are durata muncii în condiţii nocive şi nefavorabile.parametrii microclimatici nefavorabili.nerespectarea regimului de muncă şi odihnă..lucrătorii medicali – 17. După profesii.au fost provocate de acţiunea zgomotului. . a factorilor fizici şi biologici.7% . . .3% . cu atît e mai înaltă incidenţa bolilor profesionale şi invers. nivelul cărora deseori depăşeşte limitele maxime admise. . . Cota afectaţilor cu un stajiu de muncă de peste 25 ani constituie 39.

Elaborarea şi promovarea spre adoptare a actelor normative prevăzute de Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2010 şi Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2011. Pentru sporirea continuă a securităţii şi sănătăţii în muncă se fac necesare anumite acţiuni printre care se înscriu: Aducerea prevederilor Codului muncii şi a altor acte normative în concordanţă cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. De asemenea constituie o dificultate în aplicarea legii şi lipsa unei subdiviziuni structurale cu atribuţii de sănătate în muncă în cadrul Inspecţiei Muncii. de asigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive şi de prevenirea accidentelor de muncă. precum şi despre căile de respectare a acesteia. În procesele de informare sînt apelate organele de presă centrale şi locale. în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi asigurării condiţiilor inofensive de muncă. La aceste întruniri se pun în dezbatere diverse situaţii care ţin de aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Datele statistice demonstrează că. În această ordine de idei se înscrie participarea frecventă a conducerii Inspecţiei Muncii în cadrul emisiunilor radiofonice şi televizate cu comentarii privind aplicarea legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă. realizează şi participă în diverse întruniri cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. cheltuiesc anual mijloace financiare care constituie sume ce depăşesc 18 mil. Pe parcursul mai multor ani Inspecţia Muncii organizează. Transpunerea în legislaţia naţională a Directivelor UE în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. angajatorii. lei. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale organelor cu atribuţii în materie de securitate şi sănătate în muncă după cum urmează: 11 . prevăzute de viitorul Acord de asociere RM-UE.Prezintă o dificultate în aplicarea cadrului legal de securitate şi sănătate în muncă şi anumite divergenţe ce se conţin în Codul muncii şi Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi în alte acte normative ce reglementează în acest domeniu.186-XVI din 10 iulie 2008. Eforturile depuse de inspectorii de muncă în activităţile de control şi în procesul de monitorizare a aplicării cadrului legal din domeniul securităţii şi sănătăţi în muncă contribuie la stabilirea unei tendinţe uşor sesizabile de conformare a angajatorilor la prevederile legale din domeniu. în ansamblu pe ţară. fapt care conduce şi la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. În vederea sensibilizării celor interesaţi în asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă Inspecţia Muncii informează prin diferite surse mass-media despre prevederile legislaţiei din acest domeniu. diferite posturi de radio şi televiziune. cu reprezentanţii mediului de afaceri.

Sporirea nivelului de sesizare şi informare a publicului larg despre pericolele ce le prezintă locurile de muncă cu deficienţe de securitate şi sănătate în muncă. precum şi prevenirea unor pierderi materiale considerabile. 3. precum şi a căilor de respectare a acesteia. majorarea efectivului-limită şi întărirea capacităţilor Inspecţiei Muncii. Protecţiei Sociale şi Familiei a unei subdiviziuni interioare separate abilitate cu atribuţii distincte în domeniul de referinţă.756. Indemnizatiile pentru accidentele de munca si boli profesionale Dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale. Înăsprirea sancţiunilor administrative pentru neasigurarea condiţiilor de muncă nepericuloase şi inofensive. cît şi despre prejudiciile directe şi indirecte ce apar în consecinţa accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor la locurile de muncă. În acelaşi timp condiţiile nepericuloase şi inofensive asigură şi sporirea productivităţii muncii. domiciliaţi permanent în Republica Moldova. prin diferite surse mass-media. - - - - - - Realizarea acestor acţiuni va contribui în primul rînd la realizarea celui mai important drept al salariaţilor ce decurg din relaţiile de muncă – dreptul la un loc de muncă inofensiv şi nepericulos. Perfecţionarea cadrului legal referitor la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale întru stabilirea cotelor de asigurare socială în raport cu riscul de accidentare şi îmbolnăvire a salariaţilor pe care îl reprezintă unitatea economică. ceea ce la rîndul său condiţionează realizarea unui anumit nivel al calităţii vieţii. apte să ofere servicii de calitate în domeniul de referinţă. Propagarea. 12 . fapt care asigură integritatea anatomo-funcţională şi sănătatea salariatului.- crearea în cadrul Ministerului Muncii. a prevederilor legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. crearea în cadrul acesteia a unei subdiviziuni interioare cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă. despre fenomenul accidentării şi îmbolnăvii la locurile de muncă.XIV din 24 decembrie 1999. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională se stabileşte în temeiul Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. Examinarea posibilităţii creării unei instituţii de stat cu atribuţii distincte în domeniul sănătăţii în muncă.

după caz. şi se calculează din prima zi de concediu medical. de către angajator. (2) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă constituie 100 % din salariul mediu lunar asigurat al asiguratului pe ultimele 6 luni premergătoare lunii în care s-a produs accidentul de muncă sau a fost constatată îmbolnăvirea profesională. conform legislaţiei. d) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă. medicul curant din instituţia medicală. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă (1) Pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională. asiguraţii beneficiază de indemnizaţie. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă.Indemnizaţia se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice. f) indemnizaţie de invaliditate. c) prestaţii pentru reabilitarea profesională. din mijloacele Fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă. (6) Medicul expert al asigurătorului decide.din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. (4) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de pînă la 180 de zile.12 din prezenta lege. Prestaţii şi indemnizaţii de asigurare (1) Asiguraţii au dreptul la următoarele prestaţii şi indemnizaţii de asigurare: a) prestaţii pentru reabilitare medicală.de către structurile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale. iar din a 21-a zi . din mijloacele proprii. stabilită conform prevederilor art. cu menţinerea dreptului la indemnizaţie pentru 13 .99: Articolul 9. Articolul 14. prelungirea concediului medical pentru continuarea programului de recuperare. dar nu mai mult decît cu 30 de zile. g) indemnizaţie de deces. b) prestaţii pentru recuperarea capacităţii de muncă. de către angajator. prelungirea concediului medical peste 180 de zile. iar din a 21-a zi . din mijloacele proprii. e) indemnizaţie pentru transferarea temporară la altă muncă. poate propune.12.756-XIV din 24. (5) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale şi profesionale a asiguratului. în intervalul de un an. (2) Prestaţiile pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă au prioritate faţă de indemnizaţii. Conform Legii Nr. (3) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice.

c) să furnizeze orice informaţie solicitată de asigurător ce se referă la factorii de risc de la locurile de muncă. b) îmbunătăţirii condiţiilor de muncă.756-XIV din 24. 4. 14 . şi documentelor de cercetare a accidentului de muncă sau de constatare a îmbolnăvirii profesionale. (3) Angajaţii au obligaţia să cunoască şi să respecte măsurile luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. salariaţii nu suportă nici un fel de cheltuieli. pentru eliminarea factorilor de risc. prin majorarea sau reducerea contribuţiilor de asigurare şi prin alte forme legale. adoptarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. (5) Angajaţii au dreptul să sesizeze asigurătorul asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire. indemnizaţia se va acorda pînă la data în care s-a emis decizia cu privire la încadrarea într-un grad de invaliditate. (8) În situaţia în care asiguratul a fost încadrat într-un grad de invaliditate pînă la expirarea termenului de 180 de zile. întocmite de autorităţile competente. în modul stabilit de legislaţie. (2) Angajatorii au obligaţia: a) să aplice măsuri de securitate şi igienă a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.incapacitate temporară de muncă. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale Conform Legii Nr. (4) Pentru realizarea măsurilor de prevenire.99: Articolul 21.12. încadrarea într-un grad de invaliditate. participarea acestora la elaborarea. Promovarea şi stimularea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Asigurătorul are sarcina să promoveze şi să stimuleze. în scopul: a) menţinerii integrităţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate. reluarea activităţii la acelaşi loc de muncă sau la un alt loc de muncă ori propune. (7) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată prin accidente de muncă sau boli profesionale. fără ca acest lucru să atragă consecinţe asupra lor. eliberat conform legislaţiei. activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Responsabilităţile şi obligaţiile angajatorilor şi angajaţilor (1) Angajatorii răspund pentru crearea condiţiilor de securitate şi igienă la locurile de muncă conform legislaţiei. Articolul 22. se acordă pe baza certificatului medical. b) să asigure informarea angajaţilor.

Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale Nr.12. 108 Oficial nr 024 din: 11. Hotarirea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea indemnizaţiei de invaliditate pentru accidente de muncă sau boli profesionale nr. 23.99 //Monitorul Oficial 31-33/192.2001 5. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.756-XIV din 24. Articolul 23.2000 3.10. Bibliografie 1. Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire.2005 // Monitorul 15 . Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale Cercetarea accidentelor de muncă şi a cauzelor îmbolnăvirilor profesionale se efectuează în modul stabilit de Guvern.02.c) eliminării sau reducerii riscului survenirii cazului asigurat.186-XVI din 10 iulie 2008 4.2003 2.07. 159-162 29. modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale nr.03.2005 articolul: 162 adoptat: 03.02. Codul Muncii al Republicii Moldova //Monitorul Oficial Nr. 1101 din 17.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->