P. 1
CAIET de Practica BIOTH

CAIET de Practica BIOTH

|Views: 213|Likes:
Published by Andrey Valy

More info:

Published by: Andrey Valy on May 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/07/2015

pdf

text

original

CAIET DE PRACTICĂ pentru Laboratorul didactic de BIOTEHNOLOGII, sala D 1.4.

, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, domeniul INGINERIA MEDIULUI Responsabil: lector dr.biolog Dana Malschi
Tel: 0745 367373, e-mail: danamalschi@yahoo.com Tematica practicii: STUDIUL INDICATORILOR BIOLOGICI DE POLUARE. • Bioindicatori in mediul terestru. Bioindicatori în mediul acvatic. • ISO - metode de evaluare a poluării prin bioindicatori si biomonitoring. Metode biologice pentru determinarea toxicitatii şi de evaluare a biotehnologiilor. BIOTEHNOLOGII PENTRU TRATAREA APELOR UZATE SI POLUATE. BIOREMEDIEREA ECOSISTEMELOR ACVATICE. • Bioremedierea apelor subterane contaminate şi a apelor uzate cu ajutorul microorganismelor (bacterii, cianobacterii, fungi) şi plantelor superioare. • Indepărtarea metalelor grele din ape poluate cu ajutorul cianobacteriilor. • Bioremedierea prin zone umede construite (asociaţii de plante acvatice, fungi, microorganisme) pentru tratarea apelor uzate sau a eluatelor din soluri contaminate. BIOREMEDIEREA ECOSISTEMELOR TERESTRE. • Rolul microflorei in depoluare. Grupe ecofiziologice de bacterii. Studiul microbiotei depoluante. • Depoluarea biologica a solului prin biodegradarea substanţelor organice din sol. • Bioremedierea solurilor poluate cu metale grele, dioxid de sulf, hidrocarburi, compusi organici sintetici. RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ. • Tehnologii de bioremediere a haldelor de steril, a iazurilor de decantare, a deşeurilor industriale. • Tehnologii de bioremediere a deseurilor urbane, a reziduurilor de la termocentrale. • Asociaţii de arbori, arbuşti, plante ierboase, microorganisme utile în reconstrucţia ecologică. BIOTEHNOLOGII -ECOTEHNOLOGII APLICATE IN AGRICULTURA. PERDELELE AGROFORESTIERE DE PROTECTIE ANTIEROZIONALA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A AGRICULTURII ÎN CENTRUL TRANSILVANIEI, ÎN CONDIŢIILE ÎNCĂLZIRII ŞI ARIDIZĂRII, A SCHIMBARILOR CLIMATICE ACTUALE. • Rolul ecotehnologiei agroforestiere de protecţie în bioremedierea terenurilor agricole deteriorate, în limitarea poluarii cu insecticidelor, in combaterea biologica a daunatorilor, în agricultura ecologică. • Rolul biotehnologiilor nepoluante de combatere biologica a daunatorilor în protecţia mediului şi a plantelor (teste de laborator în izolatoare pradă-prădător cu insecte fitofage si entomofage pradatoare). BIOTEHNOLOGII GENETICE. • Studiul impactului introducerii organismelor genetic modificate ( OGM ) în agroecosisteme Descrierea laboratorului de biotehnologii. Laboratorul include doua structuri: 1. Laboratorul didactic /2007 “Tehnologii de conservare şi utilizare a bioresurselor-Reconstrucţie ecologică, bioremediere, depoluare biologică, management ecologic al sistemelor biotehnice şi ecologice“, dotat cu Finanţare din Programul naţional de infrastructură în educaţie MEdC 2006 – 2008, 2. Laboratorul de cercetare “Agroecologie si dezvoltare durabila - (entomologie)„ dotat cu finantare din proiectul CNCSIS 1448, 2007-2008 Laboratorul de biotehnologii are ca scop: • formarea profesională pentru elaborarea biotehnologiilor de valorificare durabilă şi gestiune a bioresurselor, specifice activităţilor inginereşti de protecţia mediului. • desfasurarea studiului şi cercetărilor asupra componentelor mediului biotic, biodiversităţii şi impactului factorilor ambientali, naturali şi tehnologici in ecosisteme naturale şi biotehnice; • formarea capacităţiilor de elaborare a bio- şi eco-tehnologiilor pentru depoluare, bioremediere, reconstrucţie ecologică, în contextul impactului schimbărilor climatice şi tehnologice actuale. • In domeniul “Agroecologie si dezvoltare durabila (entomologie)”, laboratorul are ca scop efectuarea de cercetări entomocenotice, studii pentru elaborarea biotehnologiilor de combatere a daunatorilor si a sistemelor de management integrat al dăunătorilor, studii asupra reconstructiei agroecologice etc. în scopul dezvoltării agricole durabile, siguranţei şi calităţii producţiilor agricole, protecţiei mediului, conservării şi utilizării biodiversităţii, promovării agriculturii ecologice, a agriculturii conservative, în condiţiile noi legate de schimbările climatice, agroecologice şi tehnologice zonale.

Activităţi planificate în laborator: lucrări practice, activităţi studenţeşti de cercetare-îndrumare licenţă, masterat, cerc ştiinţific etc., experienţe demonstrative de ecofiziologie, ecotoxicologie si depoluare biologică; experiente de laborator cu plante, insecte vii, (pentru studiul parametrilor de dezvoltare etc.); prelucrarea probelor recoltate din teren; determinari calitative si cantitative de fauna si flora; intocmirea colectiilor didactice; prelucrarea datelor; documentarea şi tehnoredactarea lucrărilor ştiinţifice etc. Laboratorul beneficiaza de: 1. Condiţii de lumină naturală şi artificială puternică, cu sistem de lumină suplimentară pentru experientele cu insecte şi plante, prize multiple electrice pentru aparatură etc.; 2. Număr de locuri studenţi: 25-35; 3. Suprafaţa: 64 m2(8 m x 8 m); 4. Dotare: • Echipamente noi, din 2007-2008, cu Finanţare din Programul naţional de infrastructură în educaţie MEdC 2006 – 2008, pentru Laboratorul didactic /2007 “Tehnologii de conservare şi utilizare a bioresurselorReconstrucţie ecologică, bioremediere, depoluare biologică, management ecologic al sistemelor biotehnice şi ecologice“: 1 stereomicroscop Motic, lupă binoculară cu sistem de iluminare; 5 bucăţi stereomicroscop binocular Optika, sistem propriu de iluminare; 1 stereomicroscop Motic-Microscop digital Binocular with integral CCTV), termostat cu lumina, 1 etuvă. • Aparatura din dotarea cu finantare CNCSIS, a proiectului 1448, 2007-2008, pentru Laboratorul de cercetare “ Agroecologie si dezvoltare durabila (entomologie)”: 2 bucăţi stereomicroscop cu sistem propriu de iluminare (Optika Trinocular); 2 bucăţi microscop biologic cu sistem propriu de iluminare (Optika Trinocular); 4 bucăţi microscop biologic cu sistem propriu de iluminare (Optika binocular); 2 bucăţi Stereomicroscop trinocular Optica SYR10 cu DIGI8 camera; 1 microscop biologic trinocular OpticaB353A; 2 bucăţi microscop biologic binocular Optica B 353 A; 2 bucăţi videoproiector, ecran de proiecţie -1 bucată; aparat foto digital, 7M PIXELI -1 bucată; Digital camera -1 bucată; sistem pentru prelucrarea probelor, frigider cu congelator Arctic. Etuva; sistem pentru conservarea probelor, frigider, lămpi, calorifere, ventilator etc.; Obiecte de inventar specifice cercetărilor de biologie, lămpi, truse pentru probe; Sistem de calcul–calculator şi echipamente electronice: calculator P4, Laptop, Laser Jet imprimanta alb-negru, Imprimanta color, Scan Jet scaner, Multifuncţional imprimantă. Software: Windows XP Microsoft office, Net etc. corespunzătoare tehnicii de calcul, aparatelor şi microscoapelor din dotare.

Imagine din Laborator, studenţii ISBE anul 3

Imagine din laborator, studentii IM anul

Bibliografia • Malschi Dana, 2009. Elemente de biologie, ecofiziologie si microbiologie. Note de curs si aplicatii practice, Manual in format electronic. Facultatea de Stiinta Mediului, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca. Editura Bioflux, Cluj-Napoca. 2009, http://www.editura.bioflux.com.ro/carti-2009/ p. 640, planşe color. ISBN 978-606-92028-4-5. http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/malschi2.pdf . • Malschi Dana, 2009. Biotehnologii si depoluarea sistemelor ecologice.(Tehnologii de depoluare biologica. Tehnologii de bioremediere. Reconstructia ecologica). Note de curs si aplicatii practice. Manual in format electronic. Facultatea de Stiinta Mediului,Universitatea Babes-Bolyai. Editura Bioflux, Cluj-Napoca. BIOFLUX, Cluj-Napoca, ISBN 978-606-92028-5-2. • Malschi Dana, 2008. Mediu-agricultură-dezvoltare durabilă. Optimizarea tehnologiilor de management integrat al daunatorilor grâului in dinamica modificarilor agroecologice din Transilvania. Ed. Argonaut. 2008. ISBN 978-973-109-115-0. • Malschi Dana, 2009. Integrated pest management in relation to environmental sustainability. Part I. Ecological management of wheat pests. Manual online. Faculty of Environmental Sciences, Bioflux Publishing House, Cluj-Napoca, p. 200. ISBN 978-606-92028-3-8. http://www.editura.bioflux.com.ro/carti2009/

STUDIUL INDICATORILOR BIOLOGICI DE POLUARE. • Bioindicatori in mediul terestru. Bioindicatori în mediul acvatic. • ISO - metode de evaluare a poluării prin bioindicatori si biomonitoring. Metode biologice pentru determinarea toxicitatii şi de evaluare a biotehnologiilor.

Teste de biomonitoring (bioindicatori) si toxicitate a solului cu Lolium perene, in laborator

pentru SO2, F, metale grele. Expunerea se face pe o durată de 14-28 zile utilizând ghivece cu plante crescute din seminţe (plante de Template copyright 6-8 4/24/2010 săptămâni www.brainybetty.com 2005

Testele standard cu bioindicatori pentru m ediile terestre se efectuează cu Lolium multiflorum –

3. 1.

2.

2

Test de ecotoxicitate (aprilie 2010/stud. A.Bolonyi ISBE). Lolium perrene crescut pe substrat degradat din : 1. iazul de decantare Anies (substrat roşu); 2. iazul Valea Glodului (substrat cenuşiu) . 3. martor nepoluat (pământ de flori, negru), în 5 repetiţii.

1. Iazul de decantare Anieş

2. Iazul Valea Glodului

Exploataţia minieră RODNA. Bistriţa-Năsăud

Speciile de licheni corticali Parmelia physodes. Ti. Collema sp. Fe. (Foto: Student Ghira George SM 3) Bioindicatori pentru mediile terestre Lichenii constituie bioacumulatori puternici datorită capacităţii lor de a prelua poluanţii prezenţi în aerul atmosferic. NOX. Alectoria tremontii. O3. Cladonia rangiferina şi Cladonia nitei pot fi utilizate ca bioindicatori acumulatori pentru U. Cl2. Hypogymmia physodes. 2002). peroxiacetat. in laborator Teste de ecotoxicitate a apei si imagini din zona depozitului de deseurilor de la Fabrica de ingrasaminte si pesticide Tarnaveni. erbicide. Pb. (Oros.Teste de biomonitoring (bioindicatori) si toxicitate a apei cu Lemna minor. fertilizatori. pesticide.. elemente radioactive. Mercurul poate fi acumulat de lichenii: Alectoria capillaris. lichenii sunt utilizaţi ca bioindicatori. metale grele. Având o sensibilitate deosebită faţă de poluanţi. Cel mai larg utilizat bioindicator este lichenul Hypogymnia physodes. HF. Parmelia coperata şi Evernia prunastri au servit ca bioindicatori pentru a monitoriza poluarea cu plumb a aerului. pentru diverse categorii de poluanţi: SO2. Cladonia sp. Pe lângă sulf el poate acumula foarte multe metale realizând valori mari ale factorului de concentrare: Cd 70 x Fe 28 x Pb 62 x Mn 28 x Cu 35x Zn 26 x Cr 34 x Ni 9x V 31X .

Acer campestre (artar de câmpie). Zn) a Europei de Nord. . Cd. Plante superioare. Arbori şi arbuşti de foioase Frunzele arborilor fixează metale grele din zonele poluate (de exemplu. Pleurozium schreberi a fost utilizat pentru monitorizarea căderilor de La. pe marginea drumurilor. Dintre speciile acumulatoare de metale mai cunoscute sunt: .Lolium perenne (raigras) . 1970. Populus canadensis (plop canadian). Malus domestica (măr). .Achilea milefolium (coada şoricelului). Tortula ruralis şi Bryum argenteum. Fraxinus excelsior (frasin).5 ppm. Ca urmare. Pleurozium schreberi. 1986 citati de Oros.190 µg/g 1000-3500 µg/g (pentru Ni şi Zn).Vaccinium myrtilus (afinul). Amaranthus retroflexus (moţul curcanului) . Cd.(Ni. . Fagus sylvatica (fag). Cu.Equisetum arvense (coada calului) .Plantago lanceolata (pătlăgina) . .Thlaspi (punguliţă) . în Olanda au dispărut în ultimii 100 de ani 15% din speciile de briofite terestre şi 13% din speciile de briofite epifite. Mn.Specii sensibile: Betula pendula (mesteacăn). Pb.Melandrium album (opaiţa) 4. Zr şi alte elemente în urma testelor nucleare. numărul speciilor de briofite a fost mult diminuat în zonele urbane. Zn) .bioindicatorii pentru V (Harhnan şi Reznicek. pentru biomonitorizarea căderilor de 137Cs după accidentul de la Cernobîl. Cd.ca bioindicatori de Hg în zona distrusă de vulcanul Sf. Elementele radioactive sunt şi ele acumulate în muşchi mai intens decât în plantele superioare. Fe. a şoselelor.Indicatori pentru microelemente şi ultramicroelemente: Ag Robinia pseudaccacia (salcâm). . bioindicatori pentru metale grele • Plante cu flori . Vaccinium vitis ideea (merişor) .pentru Cd. Tilia cordata (tei).specii considerate rezistente: Eleagnus angustifolia (sălcioara). Conţinuturi de diferite metale în frunzele unor arbori de foioase (indicatori-acumulatori) Valori medii (ppm) Alianthus glandulosa (oţetar) Aesculus hippocastanus (castan sălbatic) Tilia tomentosa (tei) Sophora japonica Celtis occidentalis Robinia pseudaccacia (salcâm) Acer platanoides (paltin de câmp) Platanus acerifolia (platan) 1027 874 806 754 565 596 451 399 Valori maxime (ppm) 2112 1483 2458 2076 1239 1194 1101 660 În zone rurale (ppm) 190 300 240 233 214 262 289 193 . iar speciile Ceratodon purpurens. V. Morus alba. B Rosa rugosa (măceş). Salix alba (salcie). în centrele industriale intens poluate. Fe. Cu. 2002).Artemisia vulgaris (pelin). Pb (Czukojovska şi colab. Unele specii s-au stins iar altele s-au redus ca număr de indivizi (şi biomasă) şi ca arie de răspăndire. citati de Oros. Platanus hybrida (platan)..pentru Pb. Alte specii ierboase utilizate ca bioindicatori pentru metale grele sunt: .Solidago canadensis (splinuţă) (Pb) .Lepidium draba (urda vacii) . Sambucus nigra (soc negru). Sambuccus nigra (soc). Sorbus aucuparia (scoruş de munte). Urtica dioica (urzica moartă) .547 µg/g 1.(Pb) .specii ierboase . În cazul metalelor grele s-a stabilit următoarea secvenţă a toxicităţii acestora pentru briofite (este asemănătoare şi la plantele cu flori): Hg > Pb > Cu > Cd >Cr > Ni > Zn Unele specii au o capacitate deosebit de mare de acumulare a metalelor uneori până la concentraţii extrem de mari. . citati de Oros. Quercus palustris (stejar de baltă). .Briofitele (muşchii) prezintă o sensibilitate deosebită faţă de poluarea aerului. Calamagrostis epigeios (trestia). 1974. Artemisia vulgaris (pelin). Cu.683 µg/g 1. Hyloconium splendens originar dintr-o mină de cupru a acumulat Pb. Acer saccharum (arţar). Astfel. pe marginea şoselelor în apropierea uzinelor) atât din sol cât şi direct din aer.acumulatori. Zn în concentraţie de 17320 ppm (în comparaţie cu plantele superioare Picea 349.Specii relativ rezistente (acumulatori): Carpinus betulus (carpen).437 µg/g 1. Salix alba (salcie). 2002). 2002). Pe lângă metale grele.Melandrium album (opaiţă) . Chelidomium majus (rostopoasca). citat de Oros. Platanus acerifolia (platan). Hyloconium splendens şi Hypneum cupressiforme au fost utilizate într-un proiect de biomonitorizare a poluării de fond cu 8 metale (As.5 ppm în acelaşi mediu) (Blanc. Hedera helix (iedera).utilizate ca bioindicatori pentru metale grele într-un studiu în Berlin. Aceste plante sunt frecvente în parcuri. Hg (Holvarth şi Rump. De exemplu. Ni. Poa annua (firuţa) . Quercus robur (stejar). De exemplu. Plantago lanceolata (pătlăgina). Aesculus hippocastanus(castan sălbatic). 1980.Indicatori acumulatori . ele sunt indicatori pentru S şi F. .Hypericum perforatum (pojarnig). .Elena din SUA. 2002).Polygonum aviculare (troscot) . Plantago major (pătlăgina mare). Zn.Thlaspi (punguliţa) Specii indicatoare: Lolium perenne şi Lolium multiflora sunt foarte adecvate pentru a fi utilizate ca indicatori de expunere.286 µg/g 1. Clintonia 548. Cr.

Sn. Rosa rugosa. Taxus baccata. Rosa rugosa. Amblystegium. Larix decidua. se poate dezvolta în ape cu concentraţii mari de metale toxice-Zn. iar faţă de poluarea cu HF sunt sensibile: Abies alba. Rosa rugosa. Rhychostegium. Sophora japonica. citat de Oros. Thuja orientalis. fanerogane amfibii sau hidrofite prezintă aptitudini accentuate de concentrare în ţesuturi atât a unor elemente minerale (metale grele) cât şi a unor compuşi organici xenobiotici din ape (dupa Oros. Rosa rugoza. Mn. Thuja occidentalis. Aesculus hyppocastanus. 1992. Alga roşie Lemanea sp. Specii de conifere sensibile la poluarea cu SO2 sunt: Abies alba. Poluarea cu SO2 şi HF poate fi indicată de conifere şi prin determinarea conţinutului din frunze (coniferele sunt şi acumulatori). Fanerogame. Thuja occidentalis. acumulând în rădăcini până la 1400 mg Zn / kg atunci când plantele au crescut pe sedimente cu conţinut de 10 mgZn/kg de sediment (Oros. Picea abies. Thuja occidentalis. Pinus strobus. Thuja occidentalis sunt specii adecvate pentru indicarea poluării cu Fe. Ultima specie acumulează şi PCB sau alţi compuşi organici xenobiotici. Pinus silvestris. Ni. Rosa rugosa. Thuja occidentalis. 2002). Koelrenteria paniculata. Bi. Robinia pseudaccacia. este una dintre puţinele macrofite care poate trăi în imediata apropiere a apei dintr-un iaz de steril de la o exploatare de Pb.Ag. .Bi Ce Co Cr Cs Eu F Ga La Mo Ni Sb Sn Th U V W Zn Robinia pseudaccacia (salcâm). Pinus banksiana. Avand in vedere ca depoluarea biologica este deosebit de activa in medii acvatice. Hg. Pinus banksiana. Typha latifolia (papura) s-a dovedit un bioacumulator eficace al Zn. Thuja occidentalis. Bioindicatori in apele dulci. Aesculus hyppocastanus. Coniferele sunt indicatori mai sensibili decât copacii cu frunze căzătoare datorită faptului că durata de viaţă a acelor (frunzelor) este de 3-4 ani şi sunt expuse poluării şi pe perioadele de iarnă. Cr. Sophora japonica. Hg) indicând o scădere a poluării în perioada menţionată (Kovacs.Cd. Pinus silvestris. in iazuri de depoluare. Indicarea poluării cu metale grele se face prin acumularea acestora. Robinia pseudaccacia. Aesculus hyppocastanus. Macrofite acvatice. Zn. precizam o serie de bioindicatori şi bioacumulatorii. Unele specii pot fi utilizate şi pentru indicarea poluării cu oxidanţi fotochomici: Picea abies. Cu. 2002). Plante de tisă (Taxus baccata) au fost utilizate într-un proiect de evaluare a poluării cu metale grele în oraşul Darmstadt din Germania în perioada 1978-1984. conţinutul de metale (Pb. Pinus strobus. Pinus nrigra. O serie de alge. Pinus strobus. Pinus ponderosa. Thuja occidentalis. briofite. O serie de cercetări au stabilit că Fontinalis squamosa şi Fontinalis antipyretica au o capacitate mare de bioacumulare a Zn şi altor metale toxice. care permit evaluarea unor poluanţi cum sunt metale grele etc. Robinia pseudaccacia. Pb. Astfel. Plathyhypnidium. Sophora japonica. Picea abies.Cu. Rosa rugosa. Pinus silvestris. Pinus nigra. Cd. Thuja occidentalis. Aesculus hyppocastanus (castan sălbatic). Picea abies. Robinia pseudaccacia. Alge. Thuja occidentalis. sau metale mai rare ca Ag. mai ales în acele coniferelor (coniferele sunt acumulatori de metale grele). Cindidotus. Rosa rugosa. 2002). Muşchii acvatici cu potenţial de bioacumulare sunt printre alţii: Fontinalis. Rosa rugosa.

ISO 8692: 2005 Calitatea apei. http://www. ISO 22030:2005. ISO 14442: 2006 Calitatea apei. Evaluarea ecotoxicităţii solului ca substrat pentru microorganisme. fluorescenţă) permite evaluarea continuă a menţinerii fertilităţii solului. sau sol standardizat artificial ( ISO 11267. Contactul dintre rădăcini şi sol este mărit datorită perilor radiculari şi a micorizelor. Standarde pentru evaluarea ecotoxicităţii se pot aplica procedurile prezentate în: ISO 11269: 2003. compuşi volatili.ro). Munteanu V. ISO 11268-1. care pot fi repezentate de soluri necontaminate cu proprietăţi pedologice stabilite.inhibarea creşterii la (Lemna minor). Astfel. creşterea sistemului radicular. viabilitatea şi fotosinteza. . sau a altor procese microbiene din sol. • când se utilizează eluate trebuie făcute diluţii succesive ale probei contaminate.resolmet. Determinarea biomasei microbiene. Nitrificarea redusă este un indicator sensibil a inhibiţiei proceselor esenţiale din sol. Testele pe plante determină biodisponibilitatea şi efectele poluanţilor care nu pot fi detectaţi pe cale chimică. Calitatea solului-Determinarea efectelor poluanţilor asupra florei solului o (1) Metoda pentru măsurarea inhibării creşterii rădăcinii. a părţilor aeriene ale plantelor.Substanţele toxice cu concentraţii diferite pot afecta diferite specii prezente în ecosistem.2). complexele organice în substanţe simple. metale şi ape reziduale ISO 10519:1997 Seminţe de rapiţă – determinarea conţinutului de clorofilă -. • Respiraţia indusă la nivelul solului reprezintă un indicator important al densităţii populaţiei microbiene. etc. unor diferite specii de plante şi de microorganisme. .utcluj. coloidale sau a particulelor are un rol important în evaluarea solurilor contaminate. (nisip de cuart). Eluatele apoase sunt folosite pentru a testa efectul ecotoxic asupra organismelor expuse contactului cu apa contaminată. sau din eluate (creştere. Ghid pentru testele de inhibare a creşterii algelor cu materiale greu solubile. materiale inerte. • Rădăcinile plantelor reprezintă o mare suprafaţa biologică in sol. Alge verzi: Evaluarea ecotoxicităţii solului . a potenţialului de degradare a compuşilor organici şi a efectelor reziduurilor aplicate pe sol asupra comunităţilor microbiene. ISO 20079: 2005 Calitatea apei – Determinarea efectului toxic al constituenţilor apei şi al apelor uzate asupra lintiţei (Lemna minor). Evaluarea ecotoxicităţii solului ca substrat pentru creşterea plantelor. sol certificat (sol standard). • probele trebuie comparate cu probe martor. Apa mobilizează cea mai mare parte a contaminanţilor afectând în acest mod microorganismele şi plantele. Abordarea ideală pentru o caracterizare precisă a nivelului de toxicitate a unui mediu constă în utilizarea mai multor specii de organisme aparţinând unor grupări trofice şi taxonomice diferite. Antrenarea în soluţiile apoase a fracţiunilor solubile.metoda spectrometrica.. Calitatea solului – metode biologice – toxicitate cronică la plantele superioare. al azotului al fosforului şi al sulfului. sunt un grup foarte sensibil de microorganisme. Rolul micrororganismelor este acela de a degrada şi a descompune. Flora microbiană reprezintă aproximativ 80% din totalul organismelor din sol. Standardul ISO 15799:2003 (E) „Ghid pentru caracterizarea ecotoxicologică a solurilor şi materialelor din sol” stabileşte procedurile de lucru care trebuie aplicate pentru o testare ecotoxicologică adecvată. menţinând la valori normale ciclul carbonului. Inhibarea creşterii algelor de apă dulce în teste cu Scenedesmus subspicatus şi Selenastrum capricornutum. Criteriile pentru selectarea testelor de ecotoxicitate au fost stabilite în contextul evaluării riscului şi a clasificării substanţelor chimice (Cristina Dobrotă. conţinutul în clorofilă. Testele de ecotoxicitate vizează germinaţia. alături de microfaună. o (2) Efectele chimicalelor asupra răsăririi şi creşterii plantelor superioare. • Bacteriile nitrificatoare care sunt răspunzătoare de oxidarea amoniului la nitrit şi de la nitrit la nitrat.

Munteanu V. În ciuda acestor dificultăţi. Factorii cheie sunt ca biomasa de alge să fie menţinută la un nivel redus. Evaluarea se bazează pe compararea vitezei de creştere a rădăcinilor unei anumite plante într-o situaţie standard şi pe un sol supus încercării. atât de la martori cât şi de la solul necunoscut sau la substanţa experimentată. Metoda descrisă poate fi folosită pentru a pune în evidenţă efectul unor substanţe încorporate în sol asupra calităţii acestuia precum şi la compararea unor soluri de calitate necunoscută. Lactuca sativa.resolmet. napus. speciile: Secale cereale. Chinensis. a fierului şi a microelementelor să fie minimizată şi pH-ul să fie bine controlat (Cristina Dobrotă. Trifolium ornithopodioides. . Plantele pentru experimentare trebuie crescute din seminţe nedecorticate. . IDT ISO 11269-1:1993 Standardul a fost elaborat pentru a pune la dispoziţia utilizatorilor o metodă rapidă pentru evaluarea calităţii solurilor afectate de fenomene de poluare sau a celor recuperate pentru agricultură de pe terenuri situate în zone industriale sau în areale de depozitare a sterilului de la exploatări miniere. Metodă pentru măsurarea creşterii rădăcinilor. materialelor de sol. Zea mays. Brassica campestris Var. „Îndrumător pentru teste de inhibiţie a creşterii algelor cu materiale puţin solubile. Orzul (Hordeum vulgare L. Lycopersicon esculentum. Cele două medii martor sunt nisipul şi solul. de alungire a rădăcinilor.utcluj. rapa. Efectele substanţelor chimice asupra încolţirii şi creşterii plantelor superioare. Phaseolus aureus. influenţa chelaţilor. cu o optimizare adecvată. Se determină creşterea unor seminţe pregerminate în condiţii controlate. Hordeum vulgare. pe o anumită perioadă. metale şi ape reziduale”. Sorghum bicolor. pentru a evalua calitatea solurilor după recuperarea terenurilor industriale şi suprafeţelor de depozitare a sterilului de la exploatările miniere sau când se decopertează un teren. cu condiţia să aibă aceleaşi calităţi de germinaţie. Categoria 1 . Brassica rapa ssp. Metoda se aplică tuturor solurilor. Oryza sativa. teste cu alge asupra metalelor grele pot fi realizate în condiţii în care influenţa sistemului de testare e minimă.Determinarea efectelor poluanţilor asupra florei solului 1. stabilită în funcţie de planta folosită în experiment. Raphanus sativus.dicotiledonate: Sinapis alba. compuşi volatili. http://www.) varietatea “CV Triumph” a fost folosit timp de mai mulţi ani şi se recomandă în mod curent. Metalele sunt absorbite în celulele algelor. Seminţele sunt plantate în vase ce conţin sol in care a fost adăugată substanţa chimică testată şi în vase martor iar in final se compară plantele din vasele martor cu celelalte. În categoria 2 . Avena sativa. Testul de toxicitate a metalelor grele asupra algelor Standardul ISO 14442:2006). O diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic în lungimile rădăcinilor plăntuţelor crescute in oricare din mediile experimentate comparativ cu martorii indică existenţa unui efect. Metoda poate fi folosită pentru a compara solurile. Triticum aestivum. cauzând o scădere a toxicităţii la nivele ridicate de toxicitate. Brassica napus ssp. Lepidium sativum. deşeurilor sau substanţelor chimice care pot fi aplicate în sol exceptând cazul în care contaminantul este foarte volatil sau afectează numai fotosinteza. Se aplică la măsurarea efectelor substanţelor adăugate în sol în mod deliberat şi la compararea solurilor de calitate cunoscută şi necunoscută.ro). pentru a urmări schimbările în activitatea lor sau pentru a determina efectul substanţelor adăugate. Acest test de fitotoxicitate se bazează pe răspunsul din timpul încolţirii şi primelor stadii de creştere al unei varietăţi de specii de plante terestre la concentraţii diferite ale unei substanţe chimice adăugate solului de testare. 2. Creşterea algelor aduce modificări ale toxicităţii metalelor grele. Lolium perenne. cel puţin două specii.monocotiledonate. Sunt două categorii. Este un experiment rapid de creştere bazat pe dezvoltarea seminţelor în condiţii controlate de mediu. Trebuie selectate pentru test. Sunt corespunzătoare şi alte varietăţi de orz (nedecorticat). IDT ISO 11269-1:1993 Metoda e aplicabilă pentru determinarea unui efect toxic posibil al substanţelor chimice incorporate în sol asupra încolţirii şi primelor stadii de creştere şi dezvoltare ale unei varietăţi de plante terestre. cuprinzând cel puţin o specie din fiecare categorie. La sfârşitul perioadei de creştere se măsoară lungimea rădăcinilor.

ceriu. procariote fototrofice caracterizate prin capacitatea de a realiza fotosinteza in prezenta oxigenului dar si autotrofe. schimbul ionic sau filtrarea prin membrane pot fi folosite pentru a indeparta metalele grele din ape uzate contaminate. cupru. Alge verzi (Closterium). ficat. 2009). telur. In ultimii ani s-au dezvoltat numeroase tehnici de indepartare a metalelor grele din apele uzate. In ultimii ani. rinichi si altele. cu grave efecte asupra sistemului nervos sau asupra organelor interne precum plamani.dsmz. termenul bioacumulare descrie un proces activ in care metalele grele sunt indepartate in urma unei activitati metabolice a unor organisme vii. staniu. Zn. proces nesustinut metabolic. Caracteristici generale ale cianobacteriilor. crom. Cianobacteriile reprezinta un grup larg de bacterii Gramnegative. Folosirea microorganismelor pentru indepartarea metalelor grele. flotarea. precum Pb. Unele tipuri de biomasa sunt deseuri rezultate la fermentari industriale (de ex. bismut.resolmet. Indepărtarea metalelor grele din ape poluate cu ajutorul cianobacteriilor. Alte tipuri de microbi care pot lega metale pot fi recoltate din medii specifice precum lacuri sau mari (anumite tipuri de cianobacterii). Crustacee Cladocere (Daphnia) si Copepode (Cyclops). • Bioremedierea apelor subterane contaminate şi a apelor uzate cu ajutorul microorganismelor (bacterii. Acestea pot acumula cantitati considerabile de metale grele. Din cele 35 de metale considerate periculoase pentru sanatatea umana. 23 au fost catalogate drept metale grele: stibiu. Cd. mercur.ro. cadmiul. diatomee etc. cianobacterii. Cele mai periculoase substante pentru sanatate sunt considerate plumbul. arsen.). vanadiu si zinc. http://www. Celulele microbiene reprezinta biosorbenti excelenti datorita raportului mare suprafata/ volum pe care-l au si datorita unui numar mare de situsuri de chemo-sorbtie potential active. Cu. ca principala sursa de nutritie. uraniu. cadmiu. mercurul si arsenul. mangan.utcluj. fungi) şi plantelor superioare. O modalitate de îndepărtare a metalelor grele prin utilizarea microorganismelor . Cercetarile in domeniul biosorbtiei metalelor grele au condus la identificarea mai multor tipuri de biomase microbiene eficiente in concentrarea acestor metale. argint. U. plumb. platina. taliu.BIOTEHNOLOGII PENTRU TRATAREA APELOR UZATE SI POLUATE. fiecare metoda avand anumite avantaje si limitari. In contrast. S-a observat ca anumite cianobacterii pot creste pe intuneric pe anumite . nichel. Biosorbtia reprezinta proprietatea biomasei microbiene nevii de a acumula ioni ai metalelor grele. fier. Cr sau altele.htm).de/strains/degradtn. coagularea-flocularea.cyanobacteriilor este deosebit de intens cercetată (Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. aur. galiu. cercetarea s-a bazat pe mecanisme de biosorbtie deoarece biomasa poate fi utilizata cu succes pentru a indeparta metalele grele din efluentii industriali precum si pentru a recupera metale pretioase din solutii de procesare (http://www. Numeroase tratamente precum precipitarea chimica. Expunerea la concentratii mari din aceste metale poate duce la otraviri. cu scopul de a scadea cantitatea de ape uzate cu continut de metal rezultat din activitatile industriale precum si pentru a imbunatati calitatea efluentilor. cobalt. bacteria Bacillus subtilis). BIOREMEDIEREA ECOSISTEMELOR ACVATICE. STUDIUL MICROFLOREI SI MICROFAUNEI.

Fig. 3). Scytonema schmidlei. procesul de sorbtie nu depinde de metabolism. cu sarcina negativa prezenta pe straturile polizaharidice care inconjoara peretele celular (Fig. N. Cianobacteriile au un perete celular care permite adsorbtia pasiva a unor mari cantitati de metale dizolvate. adsorbtia. Procesul de legare al metalului are loc prin complexarea ionilor metalici cu materialul polizaharidic. 2009). Anabaena cylindrica si A. In procesele active. Un numar mare de tipuri de cianobacterii au fost testate in legatura cu capacitatea lor de a indeparta metalele grele (in special Cd. nemetabolice. (dupa Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. urmata de acumularea intracelulara in functie de metabolismul celular. 2009. 2) sau cu sarcinile negative ale polizaharidelor eliberate in mediul inconjurator (apa) (Fig. sulfat. Cationii metalici pot fi luati din mediu de catre gruparile incarcate negativ de pe peretele celular (Fig. 1). In cazul interactiilor fizico-chimice intre metal si gruparile functionale prezente pe suprafata celulei (bazate pe adsorbtia fizica. Interactia cationilor metalici cu sarcinile negative de pe straturile polizaharidice exocelulare (dupa Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. N. In ultimii ani s-au publicat multe articole referitoare la capacitatea microorganismelor de a acumula si indeparta metalele grele din ape. 2009). Aceste procese pot fi clasificate ca: procese active. Nostoc paludosum. compus din polizaharide. Pe suprafata peretelui celular exista de fapt grupari functionale precum grupari carboxilat. Hg. lipide poate oferi situsuri pentru legarea metalelor (Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. numita bioacumulare.. Interactia cationilor metalici cu sarcinile negative de pe suprafata celulara Fig. Utilizarea cianobacteriilor in indepartarea metalelor grele. Ernesto Micheletti. hidroxil.) . mucilaginos care acopera ceretele celular sau este eliberat de suprafata celulara (Roberto De Philippis. fosfat sau amino. Tolypothrix tenuis si Calothrix parietina au indepartat cu succes cantitati ridicate de Hg. alaturi de usurinta cultivarii lor. recomanda cianobacteriile in procesele de decontaminare. realizand fotosinteza in lipsa oxigenului. commune. torulosa au indepartat 96-98% din Cd aflat intr-o solutie de Cd de concentratie 1mg/ l. Oscillatoria agardhii. metabolice sau procese pasive. se datoreaza transportului metalului prin membrana celulara. proteine. Peretele celular. piscinale. Ni. 2009). Phormidium molle si Tolypothrix au indepartat 90-96% Pb dintro solutie de Pb de concentratie 1mg/ l. Gloeocapsa sp. Aceasta independenta trofica. N. punctiforme. Zn sau Pb) din solutii metalice. schimb ionic si complexare). 1. folosind sulfuri ca si donori de electroni..substraturi organice sau in conditii anaerobe. 2.

0.032a Phormidium laminosum 85b Spirulina sp.36a Cyanothece CE 4 1. BCC10 / 89b Calothrix sp.65a Microcystis aeruginosa 4. Cyanospyra capsulata 1.29a Cyanothece VI 13 0.Indepărtarea metalelor grele de către Cyanobacterii: Resultate obţinute cu Cyanobacterii şi metale ( Dupa : Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti.18a Tolypotrix tenuis BCC 100 53b Cyanobacterii / Sorption (mmol g-1)a sau Eficienţa îndepărtării metalului(%)b Oscillatoria angustissima / 0.26a Spirulina sp. BCC 47 82b Nostoc punctiforme BCC 48 73b Nostoc punctiforme BCC 49 84b Oscillatoria amoena BCC 53 83b Oscillatoria jasorvensis BCC 56 94b Oscillatoria agardhii BCC 52 90b Phormidium angustissimus BCC 68 87b Phormidium molle BCC 7193 95b Phormidium valderianum BDU 30501 83b Rivularia sp.c Hapalosiphon hibernicus BCC 27 90b Hapalosiphon sp.00a Stigonema sp. BCC 80 88b Spirulina platensis 0. / 0.77a Nostoc PCC 7936 0.r.c Mastigocladus laminosus / #113 0.80a Tolypotrix tenuis 0. Nostoc sp.c Mastigocladus sp.23a. BCC 76 69b Nostoc micropicum BCC 77 72b Nostoc piscinale.3b Microcystis aeruginosa f.26a Cyanothece TI 4 1. TISTR 8130 82b Chlorococcus paris n. PCC 7942 0. Metal Cyanobacterii / Sorbţia (mmol g-1)a sau Eficienţa îndepărtării metalului(%)b Spirulina platensis / 0. BCC / 20 65b Gloeocapsa sp.59a Cyanothece 16Som 2 0.087a Anaabena nodosum / 0.r.0002a Phormidium valderianum BDU / 30501 n. 2009.19a Synechococcus sp.r.r.r. PCC 7942 0.05a Synechocystis sp.93a Cyanothece VI 22 1.59a Cyanothece PE 14 0.0035a. BCC 50 94b Nostoc commune.0145a.c Anabaena nodosum / 0.23a Al Co Cd Cr Fe Mn Ni .0045a.07a Spirulina sp.26a Nostoc PCC 7936 0.c Spirulina maxima 0.c Spirulina maxima / 0.24a Cyanothece PE 14 0. Cylindrospermum sp. BCC / 25 96b Gloeothece magna 3.003a Synechococcus sp. BCC 36 78b Nostoc rivularis n.84a.0048a.06a Tolypotrix tenuis TISRT 8063 0.83a Cyanothece ET 5 0.24a Cyanothece ET 5 0. fl os-aquae C3-40 2.r.62a Cyanothece VI 13 0. Aphanocapsa halophytia 0.70a Calothrix sp.c Spirulina platensis 0.8b Microcystis aeruginosa f.c Nostoc linckia n. aeruginosa NIES 44 95.78a. BCC 90 89b Synechococcus sp.96a Lyngbya taylorii 0.07a Spirulina vulgaris 1. Microcystis aeruginosa f.r. 3. PCC 7942 0.81a Anabaena sp. 0. BCC / 2 85b Anabaena variabilis NIES / 23 57b Anacystis nidulans n.10a Phormidium laminosum 94.41a Cyanothece CE 4 1. fl os-aquae C3-40 1.0284a. BCC 30 62b Hapalosiphon welwitschii BCC 34 75b Lyngbya hieronymusii BCC 41 97b Lyngbya spiralis BCC 42 80b Lyngbya taylorii 0.0017a.19a Cyanothece TI 4 0. Aphanocapsa halophytia n.39a Cyanothece VI 22 0.33a Spirulina platensis 1.37a Mastigocladus laminosus #113 0.29a Cyanospyra capsulata 0.08a Cyanothece 16Som 2 3. Calothrix marchica BCC / 4 57b Calothrix marchica BCC / 6 87b Calothrix parietina TISTR 8093 / 0.c Aphanocapsa halophytia n.

sp. Cylindrospermum sp.Pb Anabaena sp. Lyngbya taylorii 0.c Spirulina platensis 0.r. Nostoc rivularis n.14a Hg Anabaena sp. Microcystis aeruginosa f.c Spirulina platensis 0.78a Cyanothece PE 14 0. BCC 92 94b Tolypotrix tenuis BCC 100 94b Sn Cu Zn Aphanocapsa halophytia 82b Anabaena variabilis NIES 23 35. BCC 50 86b Nostoc commune sp.15a Tolypothrix tenuis TISTR 8063 88b Tolypothrix tenuis BCC 100 90b Tolypothrix tenuis TISTR 8063 0.de/strains/degradtn.11a Tolypotrix tenuis TISTR 8063 0.00125a. BCC 8 59b Calothrix sp.41a Microcystis aeruginosa f. Aphanocapsa halophytia n. Braunschweig.r.18a Tolypotrix tenuis TISTR 8063 0. Calothrix sp.49a Mastigocladus laminosus #113 0. Germany.r.c Stigonema sp. BCC 48 66b Nostoc punctiforme sp.htm) Substanta Arsenate AsO43− Sulfura de carbon CS2 Denumirea Chrysiogenes arsenatis Sulfurospirillum arsenophilum Methanococcus maripaludis Methanothermobacter marburgensis Thiobacillus thioparus Acetitomaculum ruminis Acetohalobium arabaticum Bacillus schlegelii Bacillus sp.18a Microorganisme care realizeaza indepartarea metalelor prin oxidari si utilizari biologice (dupa DSMZ-Deutsche Sammlung von Mikroorganismen und Zellkulturen GmbH.98a Cyanothece 16Som 2 3.r.flos-aquae C3-40 4. 0.25a Cyanothece CE 4 0. BCC 76 43b Nostoc micropicum BCC 77 26b Nostoc piscinale sp. BCC 92 59b Synechococcus sp.92b Aphanothece halophytica 22b Calothrix sp. fl os-aquaeC3-40 1.c Spirulina platensis 0.95a Cyanothece VI 22 0.r. sp.17a Gloeothece sp.r Oscillatoria angustissima 0.r.5c Spirulina.BCC 25 50b Hapalosiphon hibernicus BCC 27 84b Hapalosiphon welwitschii BCC 34 85b Lyngbya hieronymusii BCC 41 92b Lyngbya spiralis BCC 42 96b Mastigocladus laminosus #113 0.15a Anabaena variabilis NIES 23 67. BCC 36 29b Microcystis aeruginosa f.465a Oscillatoria angustissima 4.52a Cyanothece ET 5 1. BCC 36 89b Nostoc sp.0046a. Aphanothece halophytia 2. TISTR 8130 86b Calothrix sp. BCC 20 52b Gloeocapsa sp.22a Phormidium laminosum 97. BCC 10 13b Calothrix sp. Carboxydothermus restrictus Clostridium formicaceticum Moorella thermoacetica Monoxidul de carbon . BCC 10 92b Calothrix parietina TISTR 8093 50b Calothrix sp.81a Phormidium laminosum 78. BCC 90 92b Stigonema sp.97a Cyanospyra capsulata 2.005a.c Nostoc linckia n.08a Spirulina. BCC 25 96b Hapalosiphon hibernicus BCC 27 13b Hapalosiphon welwitschii BCC 34 47b Lyngbya heironymusii BCC 41 80b Lyngbya spiralis BCC 42 73b Lyngbya taylorii 1.50a. n. BCC 2 29b Anabaena variabilis NIES 23 48.00005a Stigonema sp. PCC 6909 0. BCC 80 76b Spirulina maxima 84b Spirulina platensis 35b Spirulina platensis 0. TISTR 8130 40b Cylindrospermum sp.19a Synechococcus sp. Cyanospyra capsulata PCC 9502 3. BCC 49 49b Oscillatoria amoena BCC 53 12b Oscillatoria jasorvensis BCC 5689 89b Oscillatoria agardhii BCC 52 73b Phormidium angustissimus BCC 68 74b Phormidium molle BCC 71 93b Rivularia sp. BCC 80 86b Spirulina maxima 0. Chroococcus paris n.2b Spirulina maxima 0.c Mastigocladus sp.03a Chroococcus paris n. Aphanocapsa halophytia n.16a Cyanothece TI 4 050a Cyanothece VI 13 0. 0.1a Nostoc PCC 7936 1.c Nostoc commune BCC 76 94b Nostoc piscinale BCC 47 94b Nostoc punctiforme BCC 48 98b Nostoc punctiforme BCC49 51b Oscillatoria agardhii BCC 52 73 96b Oscillatoria amoena BCC 53 89b Oscillatoria jasorvensis BCC 56 89 85b Phormidium angustissimum BC 68 77b Phormidium molle BCC 71 90b Rivularia sp. n. www.47a Mastogocladus sp. BCC 2 68b Calothrix marchica BCC 4 84b Calothrix sp.7b Anacystis nidulans n.dsmz. PCC 7942 0.00856a. BCC 20 83b Gloeocapsa sp.r.00055a.33a Oscillatoria angustissima 9.23a.0023a.65a Cyanospyra capsulata 1. BCC 90 52b Stigonema sp. BCC 8 86b Calothrix sp.4b Anacystis nidulans n.r. PCC 7942 0. fl os-aquae C3-40 1.r. BCC 47 22b Nostoc punctiforme sp.

NaHS. Thiomicrospira thyasirae Blastochloris sulfoviridis Chlorobium limicola Prosthecochloris vibrioformis Hydrogenophaga palleronii Hydrogenophaga pseudoflava Marichromatium purpuratum Pandoraea norimbergensis Paracoccus pantotrophus Rhodovulum sulfidophilum Thermithiobacillus tepidarius Xanthobacter tagetidis . Mycobacterium sp.Carbonat Cyanamide CN2H2 Fe(III) Fier feros Fe(II) FeSO4 Hydrogen sulfurat H2S Mn(IV) Nitrate Oxid de azot NO Pirita FeS2 Sulfat Sulfide (S2-) H2S. Bryantella formatexigens Myrothecium verrucaria Desulfuromonas palmitatis Thermoterrabacterium ferrireducens Acidithiobacillus ferrooxidans Leptospirillum ferriphilum Alicyclobacillus disulfidooxydans Blastochloris sulfoviridis Rhodovulum euryhalinum Rhodovulum sulfidophilum Desulfuromonas palmitatis Geobacter bremensis Geobacter pelophilus Paracoccus solventivorans Pseudomonas aeruginosa Alicyclobacillus disulfidooxydans Desulfomicrobium escambiense Pandoraea norimbergensis Paracoccus pantotrophus Rhodovulum euryhalinum Rhodovulum sulfidophilum Thermithiobacillus tepidarius Xanthobacter tagetidis Clostridium pasteurianum Acidianus ambivalens Acidianus brierleyi Acidianus infernus Acidithiobacillus thiooxidans Desulfomicrobium baculatum Desulfomicrobium norvegicum Desulfurococcus amylolyticus Desulfurococcus mobilis Desulfurococcus mucosus Desulfuromonas acetoxidans Geobacter bremensis Geobacter pelophilus Pandoraea norimbergensis Pyrococcus furiosus Pyrococcus woesei Staphylothermus marinus Thermithiobacillus tepidarius Thermococcus celer Thermofilum pendens Thermoplasma volcanium Thermoproteus neutrophilus Thermoproteus tenax Thiobacillus sp. CdS etc. Na2S. Sulfonaţi Sulf Thiosulfate (S2O32−). Ag2S.

Rivulariaceae): Calothrix Subgrupul 5 (Ord.Pleurocapsales): Pleurocapsa Subgrupul 3 (Ord.Oscillatoriales) Oscillatoria Subgrupul 4 (Ord. component principal al planctonului marin si dulcicol Synechocystis Subgrupul 2(Ord. Nostoc B (Fam. Stigonematales): Stigonema Calothrix desertica: trichomi (filamente) Peter v. Scytonemataceae).Sistematica cianobacteriilor. Grupul 11 (Bacterii fototrofe oxigenice Subgrupul 1 (Ordinul Chroococcales): Synechococcus Synechococcus.Sengbusch- . Scytonema Scytonema Scytonema endolithicu C (Fam. Nostocaceae).Nostocales): A (Fam.

S. Clostridium.. Russia).). microorganisme) pentru tratarea apelor uzate sau a eluatelor din soluri contaminate. Cercetările proiectului au fost concentrate asupra proceselor biologice capabile de îndepărtarea metalelor. adsorbţia. 2005). fungi. 2005).. Nitritbacterii. Apele poluate cu metale grele pot fi eficient tratate utilizînd iazuri de decantare artificiale sau sisteme de zone umede.Institute for Biology of Inland Waters of RAS (Borok. H2S. (dupa Kuschk şi colab. donatorii de H Tipul nutritiv Sursa de energie Sursa de carbon Donatorii de H Exemple (de metabolism) Fotolitoautotrofe Chimiolitoautotrofe Radiaţii luminoase CO2 H2O. The Netherlands). S-au investigat beneficiile proceselor anaerobe de reducere a sulfaţilor. Institute of Biochemistry and Physiology of Microorganisms of RAS (Pushchino. Ferobacterii.Principalele tipuri nutritive de bacterii în funcţie de natura sursei de energie.. . precipitarea prin procese biogeochimice mediate de microorganisme. NO2-. Indepărtarea metalelor grele prin bioreactoare şi zone umede construite a constituit obiectivul cercetărilor finanţate de NATO Collaborative Linkage Grant No.UFZ – Centre for Environmental Research Leipzig-Halle (Leipzig. Fe2+etc. H2. Russia). Radiaţii luminoase Oxidarea unor compuşi organici CO2 Compuşi organici Compuşi organici Bioremedierea prin zone umede construite (asociaţii de plante acvatice. din soluţiile rezultate din depozitele de deşeuri. la scară largă sau medie (în instalaţii wetlands mobile) sau în scopul reducerii nivelului de poluare). Fotoorganoheterotrofe Chimioorganoheterotrofe Oxidarea unor compuşi anorganici H2S. Astfel implementarea unui habitat ingineresc de zone umede constriuite exploatând principiile degradării biologice sunt aplicabile şi in situ. H2S. cu partneri: . 2005). încorporarea în materialul vegetal. Unităţi de plante şi ape uzate. . Principalele rezultate obţinute (dupa Kuschk şi colab. Cercetări asupra gamei largi de procese fizice. Cianobacterii. . 2005). Department of Bioremediation and Centre for Environmental Biotechnology (UBZ) at the UFZ. Nitratbacterii. Unităţi cu filtru orizontal în meso-scale experiment wetland pentru bioremediere (dupa Kuschk şi colab. Metoda poate fi o alternativă promiţătoare şi economică fată de tehnologiile de pompare şi tratare sau faţă de barierele reactive. S. în special a cromului. NH3. Pseudomonas Lactobacillus etc. pentru fixarea şi precipitarea metalelor grele şi a unor metaloizi (As).constructed wetlands) se poate realiza decontaminarea prin bioremediere a apelor subterane poluate. şi din efluenţii industriali (Kuschk şi colab. a apelor uzate şi a eluatelor din soluri contaminate. au cuprins: 1. Germany). Utilizând un habitat ingineresc şi o biocenoză construită ca instalaţii sau zone de inundare artificiale (zone umede construite . H2. chimice şi biologice care contribuie la detoxificarea de metale în zone umede construite şi în filtre de sol plantate care asigură un sistem heterogen de gradienţi conţinuţi în ambele zone.Wageningen University (Wageningen.978918 (2003-2004). Chromatiaceae S.. H2 Chlorobiaceae NH3. Bacterii metanogene Fe2+ Compuşi organici Rhodospirillaceae Compuşi organici Bacillus. reducere a cromului etc. S-a demonstrat importanţa biotehnologiile wetland folosite pentru fixarea/recuperarea metalelor grele din apele de mină.CLG. EST. Thiobacillus. sursei de C. Unităţi mobile de inundare cu filtru orizontal .cu crom. Îndepărtarea metalelor în aceste sisteme includ următoarele mecanisme: filtrarea şi sedimentarea particulelor în suspensie. din apele uzate. aerobe sau anaerobe.

Juncus effusus (rogoz. O bacterie reducătoare pentru crom a fost izolată şi caracterizată. păstrate în seră pe timpul iernii. În laborator. Cele mai bune rezultate s-au obţinut în sisteme cu fluxuri subterane. 2005). 6. Au fost îmbogăţite culturile mixte de bacterii reducătoare pentru crom. toate sistemele. Glyceria maxima (mana de apă). Iris pseudacorus (stânjenelul galben). 3. Phragmites australis (stuf. În consorţiu au avut loc o succesiune de procese reducere bacteriană şi.2. sau în iaz cu covor de plante plutitoare. 4. Se consideră că acest rezultat poate fi atribuit numai bacteriilor anaerobe stabilite în sistem. pipirig).. Furnizarea de substrate organice promovează dezvoltarea condiţiilor anoxice şi activitatea bacteriilor metal reducătoare şi sultat reducătoare în consorţiul de bacterii şi în zonele umede construite. Principalele specii cultivate : Acorus calamus (obligeană). Typha angustifolia (papura cu frunza îngustă) Acorus calamus (obligeană) Glyceria maxima (mana de apă) Iris pseudacorus (stânjenelul galben) Juncus effusus (rogoz. au fost testate pentru rata lor de îndepărtare a cromului. . în sistem hidroponic.rogoz. Experienţele au testat efectul diferiţilor contaminanţi (compuşi organici şi metale grele) asupra plantelor in condiţii de seră. pipirig) Phragmites australis (stuf). Juncus effusus având o capacitate scăzută de adsorbţie pe pietriş şi o rata scăzută de îndepărtare pentru crom. Sera şi containerele de cultivare (dupa Kuschk şi colab. constând din diferite specii de bacterii anaerobe şi facultativ anaerobe. s-au cercetat sisteme de zone umede (pe suprafeţe orizontale şi în sisteme cu fluxuri subterane. la scări diferite. Typha latifolia. Prezenţa nitratului a ridicat specific rata de reducere a Cr(VI) şi numărul de celule. S-au cultivat diferite specii de plante de apă emergente (helofite). plantate cu Juncus effusus. în sistem s-a acumulat numai sulfura. 5. Typha latifolia (papura cu frunza lată).pipirig). trestie). după ce cromul a fost precipitat. Typha angustifolia (papura) Instalaţia experienţelor cu plante emergente de apă.

reglajul microclimatului. umede Rumex scutatus (macris de munte) Polygonaceae Galeopsis angustifolia Labiatae Tussilago farfara (podbal) Asteraceae/Compositae Pe pantele mobile se instalează vegetaţie cu sistem radicular puternic ramificat de suprafaţă şi de adâncime. care rezistă la alunecările de teren. formarea zoocenozelor. agricole etc. Pedrotti. Ecogeneza presupune: . concurenţa interspecifică este mică sau nulă. a reziduurilor de la termocentrale. se populează cu speciile-pionier. compusi organici sintetici. etc.BIOREMEDIEREA ECOSISTEMELOR TERESTRE. contaminate. prin realizarea iazurilor de decantare. a eroziunii de profunzime (alunecări de teren.înfiinţarea fito şi zoo-cenozelor de pionierat. stabilizarea relaţiilor interspecifice favorabile productivităţii şi echilibrului biocenotic al noului ecosistem. (Cristea. ravene. reglajul pedogenezei şi protecţia solului. 1993. aplicată pe substrate abiotice. impune reconstrucţia ecologică a zonei afectate sau denudate de vieţuitoare. • Depoluarea biologica a solului prin biodegradarea substanţelor organice din sol. hidrocarburi. operează cu metode tehnice şi biologice care pot asigura ecogeneza sau sucesiunea ecologică secundară. . Cristea. Substratul iniţial abiotic. atenuarea vitezei vântului. antierozional sau protectiv faţă de schimbările climatice şi tehnologice actuale şi de perspectivă. intercepţia precipitaţiilor şi reglajul hidric. biotopuri poluate. Efectul distructiv al factorilor perturbatori şi al dezastrelor ecologice asupra biocenozelor naturale sau antropizate. agricol sau silvic. sanogenetic (parcuri. ogaşe). colonizarea speciilor. RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ. a iazurilor de decantare.. 2004). Gafta. care au o mare amplitudine de toleranţă ecologică la variaţiile factorilor ambientali. a autostrăzilor. Colonizarea vegetaţiei pe substratul abiotic se realizează în etape de ecogeneză: 1. care fixează panta. • Tehnologii de bioremediere a deseurilor urbane. . microorganisme utile în reconstrucţia ecologică.cultivarea.conservarea faunei. materiale de descopertare si alte reziduuri rezultate din exploatari miniere si din alte activitati industriale. La instalarea acestei vegetaţii. dioxid de sulf. ca: Rumex scutatus cu Galeopsis angustifolia sau Rumex cu Tussilago farfara (podbal). iazurilor de decantare. Se formează asociaţii alcătuite dintr-un număr mic de specii. aluviuni etc. zone verzi). Tehnologii de bioremediere a haldelor de steril.pedogeneza. deşeurilor industriale. • Bioremedierea solurilor poluate cu metale grele. în scop ambiental. peisagistic. plante ierboase. Studiul microbiotei depoluante. prin acumularea sterilului după extragerea minereului. refacerea microbiotei. diminuarea scurgerilor de suprafaţă. lacurilor de acumulare.reconstrucţia fito şi zoocenotică. arbuşti. în industria extractivă şi în construcţii. • Rolul microflorei in depoluare. Substratul abiotic care necesită reconstrucţia ecologică rezultă prin alterarea profundă a mediului. pe pantele nordice. • Tehnologii de bioremediere a haldelor de steril. halde de steril. barajelor. Funcţiile mediogene şi de reglaj ale fitocenozelor asigură reconstrucţia ecologică : fixarea reliefului antropic. în urma diferitelor activităţi economice. refacerea humusului şi proprietăţilor solului. Reconstrucţia ecologică. si curpenul de pădure-Clematis vitalba. • Asociaţii de arbori. concomitentă cu . a deşeurilor industriale. Grupe ecofiziologice de bacterii.

) (Fabian. . la aspectul inestetic. Thlaspi calaminare (pungulita) Brassicaceae Viola lutea ssp. de sare. 1999). se instalează specii metalofite specializate • pentru seleniu – o serie de Leguminoase. Onaca. the author. 2004).Clematis vitalba From: Flora londinensis by William Curtis. • pentru zinc – specii calaminare etc. Colonizarea şi fixarea reliefului antropic de către fitocenoze depinde: • de capacităţile adaptative ale comunităţilor de plante. calaminaria În sprijinul ideii de reconstrucţie ecologică (Cristea. • de proprietăţile fizico-chimice ale materialului de bază (Cristea. de metale feroase şi neferoase. Pe sterilul cu conţinut de metale. • de variabilitatea ecotipică (biodiversitatea genetică) a speciilor componente.Ranunculaceae . (plate 244). [1775-] 1777-1798. London. la pericolul alunecării reliefului antropic. 1990). argumentele se referă la: toxicitatea sterilului. • pentru stronţiu – Graminee. la necesitatea reintegrării lor în circuitul economic. la termocentrale şi alte activităţi industriale. acumulate la minele de cărbune. pe voluminoasele halde de steril.

Mn.RECONSTRUCTIA ECOLOGICA. rezultat din sterilul de la staţia de flotare a Expl.0 m lăţime şi taluzuri de 2. Sterilul din iaz era lipsit de substante organice. Aceste condiţi impiedică dezvoltarea spontană a vegetaţei. s-a efectuat • consolidarea cu arocament la bază. Fe.Miniere Rodna (jud. Bistriţa-Năsăud) a fost infiinţat în 1973. sulf. (asociaţia Aegopodio – Alnetum glutinosae). Cu. ceea ce devansează procesul de cenogeneză cu cel puţin două-trei decenii (Cristea. avea un pH de 8. instalarea microbiocenozei şi afectează sănătatea populaţiei. . în condiţii de umiditate crescută. cu terase de 3. magneziu etc.8-4. instalată pe taluzuri aparţine la 2 asociatii: • Festuco rubrae–Agrostietum tenuis şi • Agropyretum repentis (syn. 1990). arseniu. cadmiu. Vegetaţia ierboasă. Dupa inchiderea activităţii. uniform sau în “romburi”şi • plantări:Pinus nigra-Robinia pseudacacia Pinus nigra Robinia pseudacacia La baza iazului. • copertarea cu glii înierbate. Zn ce depăşeau valorile prevazute de normative. Iazul de decantare Anieş. Agropyro-Convolvuletum arvensis ) S-a constatat că instalarea vegetaţiei se poate realiza în timp optim prin acoperirea cu un strat de minimum 10 cm de sol.5 şi conţinea metalele grele Pb. Pentru declanşarea fitocenogenezei.5 m înălţime şi înclinaţie 45-50o. pe sterilul din iazul de decantare s-au amenajat 11 nivele. s-a instalat spontan o vegetaţie lemnoasă de arini.

Arin negru (Alnus glutinosa) Aegopodium podagria (piciorul căprii) .

dk/Temp/ Agrostis tenuis (iarba câmpului) Agropyrum repens (pirul) Convolvulus arvensis (volbura) .edu/seedid/images/Festuca_rubra_subsp.ohio-state.jpg/ http://www.biopix.Festuca rubra (păiuş roşu) http://www.oardc._rubra_2.

(Foto: student Danci Ionel ISBE 4 ) . 2010.RECONSTRUCTIA ECOLOGICA a haldelor de steril şi iazurilor de decantare în zona miniera Baia Borşa Etape in reconstructia ecologica la iazul de decantare Colbu 2010 (Baia Borsa). (Foto: student Danci Ionel ISBE 4 ) Reconstructia ecologica si reimpădurirea haldelor de steril din zona Baia Borsa.

în agricultura ecologică. A SCHIMBARILOR CLIMATICE ACTUALE. • Rolul ecotehnologiei agroforestiere de protecţie în bioremedierea terenurilor agricole deteriorate. N. Ferma cu perdele agroforestiere antierozionale Boldut SCDA Turda (Foto: 2008. în limitarea poluarii cu insecticidelor. PERDELELE AGROFORESTIERE DE PROTECTIE ANTIEROZIONALA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A AGRICULTURII ÎN CENTRUL TRANSILVANIEI.2008. in combaterea biologica a daunatorilor.Tritean) (Imagine SPOT.Adina Ivaş). ing. Asist. ing. Drd. Cristian Malos). ÎN CONDIŢIILE ÎNCĂLZIRII ŞI ARIDIZĂRII. Aspecte ale fermei cu perdele agroforestiere de protectie antierozionale de la Cean-Bolduţ (SCDATutda) (Foto: 25 10 2008 ing R Şerbănescu) .10. Foto: 30.BIOTEHNOLOGII -ECOTEHNOLOGII APLICATE IN AGRICULTURA.

.Experienţele de plantare a perdelelor agroforestiere antierozionale s-au facut la ferma Ceanu de catre Institutul de cercetări silvice. 5. 5. 3. 7. patru aluni Corylus avellana (4). in randurile cu soţ 2 – 14: clocotiş Staphylea pinnata. Perdeaua 8 ( antierozională . paltin de munte Acer pseudoplatanus. 4. de 11 m lăţime). de 16 m lăţime): În rândurile 1 şi 15 : prun Prunus sylvestris şi măr Malus sylvestris. 9 : lemn câinesc Ligustrum vulgare. 7. Perdeaua 13 ( antierozională. 4 şi 6 : frasin comun Fraxinus excelsior.trei arbuşti. 5. Perdeaua 4 ( la margine de drum public. de 12 m lăţime): În rândurile 1 şi 11 : cireş Cerasus avium.. arbust (neplantat). arbust ( neplantat): Rândurile cu soţ de la 2-14 : clocotiş Staphylea pinnata . fără soţ de la 3-13 : stejar roşu Quercus rubra. păducel Crataegus monogyna. 4. În rândul 15 ( spre drum) : păducel Crataegus monogyna. compozitie si structura diferite de la o perdea la alta. sânger Cornus sanguinea.00 ha. Perdeaua 9 ( antierozională .72 ha si un numar de 16 parcele experimentale de impadurire in terenuri degradate. 3 şi 5: ulm de câmp Ulmus minor. 6: stejar pedunculat Quercus robur. Perdeaua 3 ( la margine de drum public. paltin de munte Acer pseudoplatanus. pure şi în amestec cu arbuşti şi cu specii de însoţire. in suprafata totala de 4.440 m. de 17 m lăţime): În rândurile 1 şi 11: corcoduş Prunus cerasifera. pe variante. de 16 m lăţime): În rândul 1 ( spre câmp) : ulm de câmp Ulmus minor. Perdeaua 2 ( de hotar. de 11 m lăţime) vezi harta: In rândurile 1 si 7: corcoduş Prunus cerasifera. pe variante de câte 100 m lungime. 9 şi 11 : stejar pedunculat Quercus robur. 3 şi 5: paltin de munte Acer pseudoplatanus. în variante. Tipurile de perdele şi schemele de amestec. Perdeaua 1 ( de hotar. paltin de munte Acer pseudoplatanus. Perdeaua 7 ( antierozională şi de protecţie de 11 m lăţime): ca perdeaua 3. în loc de paltin de munte sunt introduse celelalte acerinee. În rândurile 1 şi 7: un cireş Cerasus avium (1). cu concursul statiunii experimentale agricole Campia Turzii. s-au instalat in anii 1951-1953 un numar de 12 perdele de protectie experimentale. sau paltin cu arbust. În rândurile 2. alun Corylus avellana. de 11 m lăţime): În rândul 1 ( spre curte): păr Pirus piraster. clocotiş Staphylea pinnata. 9: paltin Acer sau arbust (pure). Pe terenul fermei Ceanu. însa în rândurile 3 şi 5. in lungime totala de 10. în diferite variante. 3. cu şi fără arbuşti. 7. . cu soţ 2-10: stejar pedunculat Quercus robur. arbust rândurile 2 si 6: specii de Quercus Quercus spp. sânger Cornus sanguinea. rândul 7 ( spre câmp): corcoduş Prunus cerasifera. 2 şi 10: stejar pedunculat Quercus robur. 6 si 8: stejar pedunculat Quercus robur. 2. cu dimensiuni. ocupand o suprafata plantata de 16. frasin comun Fraxinus excelsior. agriş Ribes spp. În rândurile 3 şi 13: ulm de câmp Ulmus minor şi ulm de Turkestan Ulmus pumilla.

8. pe coama. de 16 m latime): In randurile 1 si 15: cires Cerasus avium. sistemelor exploataţiilor agricole şi tehnologiilor de cultură determină modificări agroecologice importante. 6 si 16: paltin de camp Acer platanoides. 14: stejar pedunculat Quercus robur. furtuni. managementul integrat de mediu pentru dezvoltarea agricolă durabilă include conservarea şi utilizarea durabilă a bioresurselor şi biodiversităţii. torente. 8.. de 22 m latime): In randurile 1 si 21: macies Rosa canina. alunecări de teren. în centrul Transilvaniei. 2. iar în anii 1970-1975 a încă 1700 ha pe nisipurile din sudul Olteniei (Popescu. 2. stabilitate şi echilibru agrobiocenotic. 1946). cu numeroasele lor efecte protective pentru culturi. 2008). oprirea alunecărilor de teren şi a torentelor locale. 2005. 2007. Acestea privesc efectele grave produse asupra solului şi asupra dezvoltării plantelor de cultură prin greşelile tehnologice. Legea nr. fara sot 3-13: lemn cainesc Ligustrum vulgare. 1993). Perdeaua 15 ( antierozionala. 16. asigură protecţia antierozională şi a microclimatului. 6. 6. 46/2008. arbust ( neplantat). 4 si 18: ulm de Turchestan Ulmus pumilla. furtuni de praf (1890. importanţa protectivă şi calitativă a sistemului de agricultură cu perdele agroforestiere s-a evidenţiat ca model de tehnologie durabilă şi nepoluantă. coacaz Ribes grossularia. 10 si 12: stejar pedunculat Quercus robur. secetă şi arşiţă. prin poluare. 10. fara sot 3-19: lemn cainesc Ligustrum vulgare.Perdeaua 14 ( antierozionala. Toate aceste efecte ale prezenţei perdelelor forestiere de protecţie contribuie şi la protejarea şi dezvoltarea diversităţii florei şi faunei. paltin de munte. Eficienţa perdelelor forestiere este recunoscută în lupta contra secetei şi a altor adversităţi legate de climă şi relief: furtuni. Importanţa perdelelor agroforestiere pentru dezvoltarea agricolă durabilă. pentru biodiversitate şi evitarea poluării cu pesticide etc. Perdeaua 17 ( de umezire. creşterea şi conservarea fertilităţii solului. fiind şi deosebit de bogat în faună de artropode entomofage auxiliare. Legea nr 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie. de 16 m latime): In randurile 1 si 15: cires Cerasus avium. Codul silvic). . reconstrucţia agroecosistemelor. 12. viscole. 8 si 14: stejar pedunculat Quercus robur. 22 m latime): In randurile 1 si 21: cires Cerasus avium. cu efect în stabilizarea echilibrului entomocenotic. În cadrul sistemelor de dezvoltare agricolă durabilă. Perdeaua 18 ( antierozionala. alunecări de teren. torente. 10. visin turcesc Padus mahaleb. 12. paltin de camp Acer platanoides si paltin de munt pseudoplatanus (pe variante). Protejând culturile agricole. 3-5. inundaţii etc. 1935. 2. proceselor masive de degradare ale solului dar şi pentru protejarea şi dezvoltarea fondului natural de entomofagi. In domeniile utilizării durabile a resurselor naturale şi a conservării biodiversităţii. coacaz Ribes grossularia. 2 si 20: mar paduret Malus sylvestris. cercetările efectuate la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Turda au demonstrat faptul că sistemul de agricultură cu perdele forestiere de protecţie antierozională asigură o buna dezvoltare a biodiversităţii. Conform cerinţelor integrării europene. Sistemul de agricultură cu perdele forestiere se înscrie în strategia şi legislaţia modernă a ţării. obiective care se pot atinge prin plantarea perdelelor agroforestiere (Ordonanta de urgenţă a Guvernului 195/2005 privind protectia mediului. concretizându-se până în anul 1961 în plantarea a peste 6000 ha de perdele forestiere. care pot duce la distrugerea agroecosistemelor. 11-13: clocotis Staphylea pinnata. unde în perioada 1990-2008. pentru prevenirea şi combaterea. paltin de munte Acer pseudoplatanus. se conturează tot mai puternic necesitatea implementarii rezultatelor cercetării privind plantarea perdelelor agroforestiere antierozionale. perdelele forestiere au un rol decisiv prin efectul direct asupra microclimatului. Un impact special în dezvoltarea dinamică a agroecosistemului îl are rolul perdelelor forestiere în conservarea particulară a faunei de artropode utile. frasin comun Fraxinus excelsior . secete excesive. această metodă de protecţie a solului şi a culturilor agricole prin perdele forestiere a fost iniţiată din anul 1861 şi dezvoltată în anii cu mari calamităţi. condiţiile agroecoclimatice şi atacul dăunătorilor din biocenozele cerealiere au reprezentat reale situaţii de risc şi calamitate. 7-9. în comparaţie cu sistemul de agricultură în câmp deschis. 10. Schimbările actuale ale climatului. 4. precum şi schimbările structurii şi abundenţei entomofaunei dăunătoare. necesitând aplicarea tratamentelor cu insecticide (Malschi.. 14: stejar pedunculat Quercus robur. La noi în ţară. 18: stejar pedunculat Quercus robur. fara sot 3-19: lemn cainesc Ligustrum vulgare. Sub aspectul utilizării biodiversităţii în limitarea biologică naturală a dăunătorilor.

fasole. maxim 22 ha. Turda Densitatea dăunătorilor. 1993. (Lupe. Scatophagidae. leguminoase furajere . coacăz (Vaccinium spp. Plantago major etc.2 Larve de diptere (% tulpini atacate) Diptera larvae (% attacked tillers) 25 5. Rândurile marginale sunt formate din specii pomicole şi arbuşti fructiferi: cireş (Cerasus avium). În ferma de culturi de câmp de la Cean-Bolduţ s-au înregistrat o mare diversitate a speciilor entomofage şi combaterea biologică naturală a insectelor dăunătoare din culturile cerealiere protejate de perdele forestiere (Malschi şi Mustea.6 oC şi 509. orz de primăvară. Pajiştile şi benzile de ierburi marginale conţin specii caracteristice zonei şi specii cu atractivitate speciala pentru entomofagi (Pastinaca sativa. Achillea millefolium. paltinul de munte (Acer pseudoplatanus). The density and attack of main pests of wheat.Agroecositemul cu perdele forestiere de protecţie de la Cean-Bolduţ reprezintă un model de tehnologie ecologică pentru combaterea dăunătorilor şi pentru dezvoltarea durabilă a culturilor cerealiere. 2005. Cantharidae.) sunt limitaţi şi menţinuţi la niveluri sub pragurile economice de dăunare.a. acestea evidenţiind capacitatea de distrugere a speciilor entomofage în agrobiocenozele cerealiere şi mai ales activitatea afidifagă. Cichorium inthybus. Dermaptera (Forficulidae). paltinul de câmp (Acer platanoides). care realizează: • stabilizarea echilibrului entomocenotic. rezultată din evitarea combaterii cu insecticide (Malschi. 1953) precum şi a conservării faunei de artropode utile (Malschi. având caracteristicile naturale. (Pests density) Boldut Turda Boldut Turda Boldut Grâu de toamnă. frasinul (Fraxinus excelsior). litologice. 2007). tripsul grîului . Spîrchez. amenajate în sistem antierozional prin reţeaua de perdele forestiere de protecţie.). Valorile multianuale privind temperatura medie şi precipitaţiile anuale sunt de 8. Hypericum perforatum. 2007). Aceste condiţii ecologice şi mai ales structura diversificată a florei în agroecosistemul cu perdele forestiere constituie un mediu deosebit de favorabil pentru dezvoltarea faunei de artropode utile. Matricaria chamomilla. Culturile de câmp sunt cele din rotaţia cerealieră.a.a. Reţeaua de perdele agroforestiere antierozionale de la Cean-Bolduţ este amplasată într-o zonă tipică a Câmpiei de coline joase ale Transilvaniei.8 Afide/spic (Aphids/ear) 32 3. Vegetaţia este specifică pentru limita inferioară a zonei forestiere cu silvostepa.5 .. Hymenoptera (Formicidae ş. Situată în partea de sud-vest a Câmpiei Transilvaniei. prin care dăunători importanţi (gândacul ovăzului . 8 şi în păşunile din vest. măr (Malus silvestris). Papaver rhoeas. Unele porţiuni sunt abrupte sau chiar prezintă rupturi verticale şi alunecări între perdelele 1. în zona de dealuri din centrul Transilvaniei. 1993). Welling. plantate din anul 1952. Atacul dăunătorilor in culturi de grâu in câmp deschis (Turda) şi in ferma cu perdele forestiere (Bolduţ). 1990. 1990. Empididae ş. Coleoptera (Sylphidae. unde orizontul de humus are 23-35 cm iar pe pantele cu înclinări de 16-30o solurile sunt complet erodate. geomorfologice.). 2004. pe înclinările de 6-12o. porumb. Cercetările au demonstrat avantajele practicării agroecosistemului cu perdele forestiere. păstrând aproape complet planul iniţial de plantare şi fiind. climatice. Carabidae. afidele etc. Lupe. 1995. astfel încât nu se înregistrează situaţii critice de atac al dăunătorilor şi nu se impune aplicarea tratamentelor cu insecticide. (Winter wheat ) Haplothrips tritici Larve/spic (larvae/ear) 22 3. 1995). Tanacetum vulgare. soc (Sambucus nigra) ş. lucernă. clocotiş (Staphylaea pinnata). Diptera (Syrphidae. Malschi. coluvionări. 1993): eroziune superficială pe pantele cu înclinare de 3-5o. de regulă o rotaţie de trei ani cu grâu de toamnă. datele fiind concordante cu literatura de specialitate (Basedow. pe treimea superioară a versanţilor.Haplothrips tritici. s-a desprins din interesanta constatare asupra faptului că în sistemul de culturi de câmp cu perdele forestiere antierozionale există. Se înregistrează (după Popescu. Perdelele antierozionale sunt alcătuite din amestecuri a peste 36 de specii arborescente şi arbustive.2 mm. Malachiidae. (Malschi şi Mustea. singura de acest fel din România. păr (Pirus piraster). la peste 50 de ani de la plantarea reţelei. 1953 Popescu. Neuroptera (Chrysopidae). 2005. 2007).). 3. Malschi. edafice şi fitocenotice ale acesteia. Myosotis arvensis. Wetzel. Daucus carota.). Malschi. ulmul de Turchestan (Ulmus sp. 1995). alunecări. încadrate de cele 14 hectare de perdele alcătuite din circa 36 specii arborescente şi arbustive. Terenul arabil protejat însă de perdele forestiere prezintă o bună evoluţie şi conservare a calităţii solului. Spîrchez.a. unde orizontul de humus are 40-50 cm grosime. ferma este un simbol privind preocupările cercetării şi practicii agricole în direcţia protecţiei culturilor şi a combaterii eroziunii solurilor (Popescu. salcâmul (Robinia pseudacacia). Lolium perene.). Mustea.Oulema melanopus. prin efectul de protejare. Coccinellidae. 1995. măcieş (Rosa canina). Viola arvensis. alun (Corylus avellana). muştele cerealelor. Observaţiile multianuale (Malschi şi Mustea. un echilibru entomocenotic real. Veronica persica. Motivaţia aprofundării acestor cercetări. Sonchus arvensis. dezvoltare şi conservare a fondului natural de entomofagi.). Densitatea şi atacul principalilor dăunători ai grâului. Rândurile interioare ale perdelelor sunt formate din specii forestiere având la bază stejarul (Quercus robur). Ferma cuprinde 342 hectare de teren agricol şi pajişti. 1995. în prezent. Prin echilibrul evident al agrosistemului cerealier. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda este beneficiara fermei de la Cean-Bolduţ pentru culturi de câmp. • economicitatea.a. • eficienţa ecologică în lupta împotriva dăunătorilor şi invaziilor lor masive. 2000-2005. Staphylinidae. Sinapis arvensis. eroziune avansată. porumbar (Prunus spinosa). teiul (Tillis cordata) şi salcia (Salix caprea). Heteroptera (Nabidae ş. amplasate în sole de 9-16 ha. păducel (Crataegus monogyna). Mustea. Solurile dominante sunt cernoziomuri (în 9 tipuri şi 20 de subtipuri) şi prezintă diferite procese de degradare: eroziuni. lemn câinesc (Ligustrum vulgare). ş. Thysanoptera (Aeolothripidae).trifoi. Relieful este slab frământat. cu altitudini între 280 şi 460 m şi o înclinare moderată de la nord-est spre sud-est. 1993) înregistrează prezenţa tuturor grupelor importante de artropode entomofage prădătoare: Aranea.

în sistemul de agricultură în câmp deschis. • Rolul biotehnologiilor nepoluante de combatere biologica a daunatorilor în protecţia mediului şi a plantelor (teste de laborator în izolatoare pradă-prădător cu insecte fitofage si entomofage pradatoare). Raţia de hrănire a prădătorilor cu afide (număr de dăunători consumaţi/zi/ individ prădător în teste de laborator ) .) şi tripşi (Haplothrips tritici Kurdj. afide (Sitobion avena Fabr.) şi limitarea populaţiilor altor dăunători ai cerealelor. comparativ. ale perioadei actuale. atacul dăunătorilor a prezentat reale situaţii de risc sau calamitate.a. Cercetări privind fauna de prădători entomofagi auxiliari din culturile cerealiere în Transilvania Studii asupra compoziţiei prăzii şi raţiei de hrănire pe zi şi pe individ prădător în experienţe de laborator cu dăunătorii cerealelor. s-au remarcat combaterea biologică naturală completă a populaţiilor gândacului ovăzului (Oulema melanopus L. ş. în condiţiile de încălzire climatică şi aridizare. la niveluri sub pragul economic de dăunare.In condiţiile de încălzire climatică din perioada 2000-2008. Se constată că. Investigaţiile s-au intensificat prin înregistrarea unor interacţiuni pradă–prădător deosebit de puternice. în ferma cu perdele forestiere de protecţie.). ceea ce a evidenţiat. importanţa protectivă şi calitativă a sistemului de agricultură cu perdele agroforestiere consolidate.

• notarea valorilor în 3-5 repetiţiilor. pentru metale grele şi alţi poluanţi. în linii.. licheni. muşchi acvatici şi de pământ etc. respectiv apă de la reţea. • ALEGEREA VARIANTELOR.) 3. pe orizontală şi media).. sol. • necesare pentru calcul statistic (analiza varianţei. vegetaţie acvatică etc. unitatea de măsură (m2. TEHNICA DE LUCRU ÎN LABORATOR pentru studiul probelor de artopode (la stereomicroscop). în 3-5 coloane. metoda de recoltare. din proba mare se extrag 3-5 repetiţii / variantă. OBŢINEREA şi PRELUCRAREA DATELOR din analiza probelor şi a experienţelor de laborator pentru studiul biotehnologiilor (tehnologii de bioremediere. 2. • TEHNICA REPETIŢIILOR. pământ de flori. pentru notări şi analiza statistică: • la prelevarea din teren. 5 vase Barber etc. 4. • PRELEVAREA PROBELOR (exemplu: -probe de insecte. data. • sunt necesare la prelucrarea statistică cu 3-5 repetiţii pentru fiecare variantă. reconstrucţie ecologică etc.: biobentos. biodermă. Daphnia. în timp. bioremediere sau fitoextracţie cu Lolium perene sau Lemna minor.) Repetiţii Media Varianta R1 R2 R3 V1.n . Se precizează : • denumirea – titlul tabelului-experimentului. -pentru probe din ape poluate se fac relevee specifice fiecărui tip de analiză. Lemna minor. 5. TEHNICA FOTOGRAFIERII EVOLUŢIEI PROCESELOR / variantelor experimentale din laborator şi din teren.). depoluare biologică. metoda de recoltare şi de analiză. plancton. ). Se aleg variante comparative cu martorul necontaminat (exemplu: -sol fertil/zonă şi sol necontaminat de laborator/pământ de flori. în ani etc. -probă de apă necontaminat din zonă sau apă potabilă de la reţea). Locul. a caietelor cu notări. -pentru testele de ecotoxicitate. fitobentos. halda Anieş V. de microorganisme şi alge (la microscopul biologic). expl. pe verticală . Martor V2. se analizează martorul crescut în laborator pe substrat necontaminat.INDRUMĂTOR pentru LUCRĂRI de CERCETARE în LABORATORUL DE BIOTEHNOLOGII 1. Titlul. 100 de filetări. locaţia şi data prelevării probelor . se colectează repetiţiile într-un singur vas / variantă. -probe de substrat. în dinamică. • la prelucrarea în laborator. etapa. de analiză şi prelucrare a datelor. haldă de deşeuri. TEHNICA DE CREŞTERE ÎN LABORATOR A BIOINDICATORILOR (Lolium perene. regresii şi corelaţii) şi grafice. artropode epigee din sol. nămol. • numele complet al fiecărei variante şi a martorului. ÎNTOCMIREA TABELELOR CU DATE.

fitobentos. insecte din terenuri cultivate. sau se efectueză fotografii. decadă). grupe de bioindicatori. Notarea dezvoltării faunei de artropode (artropode epigee din zone degradate. asociaţii de organisme acvatice etc. Notarea dezvoltării asociaţiilor de organisme acvatice. insecte de pe plante. (de la suprafaţa apei. sterilul din haldă sau din iazul de decantare. conductivitate. prin recoltarea probelor de apă. de particularităţile zonei etc. culturi. Se recoltează probe prin metode specifice pentru biobentos. • prin recoltarea în capcane de sol. colectate la 7 zile (spălate cu apă. • prin capturare pe plăci cu clei sau şi cu feromoni. se păstrează în recipiente cu apă din probă.. martorul zonal. 3-5 vase Barber (20 cm diametru. structura % şi abundenţa. halda reconstruită ecologic. 3. 26 august 2011 Lector Dr. Analiza factorului biotic se poate face pe etaje-nivele sau compartimente ale ecosistemului. incluzând marcaje pentru suprafaţa fotografiat 2.• PARTICULARITĂŢI PENTRU TEHNICA DE EVALUARE A POLUĂRII. arbuşti. sol. biologia. de pe terase. pajişti. • Parametrilor fizico-chimici: Ph. din nămol. îngropate până la nivelul solului.). în teren: • se notează numărul plantelor/specie/pe suprafaţa de probă de 1/4 m2 sau 10 m2. Se efectuează: • 1. din diferite etape ale stabilizării şi consolidării haldei sau a terenului degradat. fitocenoze. • • Probele se iau în mai multe etape (funcţie de sezon. arbori. sau pe anumite grupe (exemplu: artropode de la nivelul solului. din ecosistem natural sau nepoluat. 2. din zona litorală-fotică-din bioderma de pe substrate etc. Se notează numărul exemplare colectate/specie sau grup/ pe suprafaţă ¼ m2 sau • prin recoltări cu fileul entomologic-plasa de insecte/la 100 de cosiri/50m2. pentru analiza fizico-chimică şi biologică Prelevarea probelor de apă. după speciile alese în funcţie de tipul de haldă. ecologia speciilor sau a grupelor biotice / cerinţele de mediu. nămol. pentru plante acvatice plutitoare. cu aer sub capac. taluze. azot total şi organic. humus. compuşi organici.. grupe ecologice (urmărindu-se rolul în biocenoză. apa din iaz sau batal toxic. se analizează în laborator).. replantată.biolog Dana Malschi . cu plasa pentru plancton. vegetaţie acvatică etc. după diferitele tehnici de împădurire sau recultivare.potenţial redox. metale grele etc. 3. Notarea dezvoltării asociaţiilor de plante ierboase. protejate de ploi. poziţia în lanţul trofic). haldă pentru analize biologice-fizico-chimice asupra: • Parametrilor biologici: lista de specii sau grupe sistematice. plancton. solide dizolvate. amplasate în careu de 10 m2). asociaţii de vieţuitoare. rolul de bioindicatori de poluare etc. poluate. în 3-5 repetiţii. cu apă. recultivată. sol. cateva zile până la analiză. Se recoltează date experimentale pentru diferitele variante care se compară: 1. biodermă. lună. halde de steril etc.). strecurate/sită şi închise în recipient cu alcool). înierbate sau silvice (se păstrează în alcool etilic sau spirt medicinal. salinitate. impactul de mediu. A ETAPELOR BIOREMEDIERII ŞI RECONSTRUCŢIEI ECOLOGICE prin analiza complexă a calităţii mediului biotic şi abiotic.

Legendă: Abrud: 1 – capcana 1. în apropierea zonei locuite.Iazul de decantare Sălişte). 3 – capcana 3. 4 – capcana 4. în zonă de coastă. biomonitorizare în perimetrul minier Roşia Montană . Tabel de date primare (model) Nevertebrate Capcane de sol-Barber Grupe sistematice Insecte Carabide (gândaci) Staphylinidae Chrysomelidae Cicade Greieri Furnici Muşte Cosaşi Coropişniţe Omizi Albine Păianjeni Miriapode Izopode Melci Râme ∑ ∑ total 1 2 Proba Abrud 3 4 5 ∑ 1 Proba Iazul de decantare Valea Seliştei 2 3 4 5 ∑ 4 2 30 5 1 20 20 2 1 2 3 5 5 4 1 4 109 3 0 2 20 0 11 10 0 0 0 0 2 0 3 1 4 56 1 2 5 6 1 30 25 0 0 0 0 5 3 2 0 5 85 10 5 20 10 3 45 30 4 1 3 2 6 4 0 0 3 146 5 0 8 9 0 30 15 0 0 0 2 8 2 1 1 3 84 Probele au fost recoltate o dată pe parcusul unei saptămâni în perioada 20 – 27 aprilie.Anexa 1 Model de tabele cu date pentru analiza probelor de nevertebrate epigee recoltate cu capcane de sol Fauna de nevertebrate epigee din arealul Roşia Montană (Mirela Sicoe. pârâu. vegetaţie inexistentă. vegetaţie inexistentă. vegetaţie specifică suprafeţelor umed 3 – capcana 3. muşchi. la baza iazului. Lucrare de dizertaţie: Investigaţii asupra mediului biotic. pe panta iazului.sumă. zonă presărată din loc în loc cu molid şi muşchi. pe varful coastei iazului. 23 9 65 50 5 136 100 6 2 5 7 26 14 10 3 19 480 679 2 0 5 11 1 24 20 1 0 1 2 12 1 0 5 5 90 0 0 0 9 0 20 10 0 0 0 1 2 0 0 0 1 43 0 0 0 7 0 18 13 0 0 0 0 4 0 0 1 0 43 0 0 0 0 0 3 7 0 0 0 0 1 0 0 0 0 11 0 0 0 0 0 4 8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12 2 0 5 27 1 69 58 1 0 1 3 19 1 0 6 6 199 . Selişte: 1 – capcana 1. 5 – capcana 5. 2 – capcana 2. vegetaţie abundentă specifică luncilor din zonele montane 2 – capcana 2. 2011. pe varful coastei iazului. 4 – capcana 4. pietriş. vegetaţie pitică. în zonă cu vegetaţie spontană variată. zonă presărată cu molid. în apropierea unei surse de apă. pe panta iazului. în zonă de luncă. ∑ . în zonă fara multa vegetaţie. 5 – capcana 5.

Evaluarea impactului asupra mediului generat de haldele de steril de la Mina Lupeni (Valea Jiului). conservat în alcool etilic şi ulterior citit cu ajutorul lupei binoculare. spălat sub jet de apă. Pentru fiecare probă/variantă. în două seturi de probe (în lunile august şi septembrie 2010) cu ajutorul capcanelor Barber. Setul 2: septembrie Martor Furnici Colembole Paianjeni Izopode Carabid Miriapod Hymenoptere Proba 1 Furnici Colembole Paianjeni Miriapode Larva carabide Hymenoptere Tricogramma Proba 2 Furnici Paianjeni Colembole Lacuste Tipulide Afide Izopode Proba 3 Furnici Paianjeni Hymenoptere 1 1 1 1 1 21 4 3 3 1 2 2 1 6 3 2 2 1 7 2 9 17 2 3 1 3 31 7 4 3 3 1 4 3 4 2 1 2 3 9 1 1 3 1 3 2 24 4 2 1 2 2 6 3 28 2 1 1 17 3 4 1 1 2 1 3 2 . USAMV Cluj. s-au făcut trei citiri.) Capcanele au fost confecţionate din flacoane de plastic cu înălţimea de 15 cm. şi ajută la conservarea materialului colectat. (După Georgiana Ieremia. datele fiind apoi prelucrate sub formă de tabele. 2011. una situată la intersecţia diagonalelor acestuia). (b) amplasarea unui punct de probă în zona lipsită de vegetaţie a haldei de steril.Metoda de colectare a artropodelor epigee cu capcane de sol Pentru determinarea calităţii mediilor biotice terestre s-au prelevat.c) pentru a evita colmatarea sau pătrunderea apei de precipitaţii. Pe fundul fiecărei capcane s-a pus o cantitate mică de apă amestecată cu alcool etilic. Lichidul conservant împiedică ieşirea animalelor din capcană sau devorarea unor specii. Tabel de date iniţiale – selectiuni (Model). a b c Distribuţia probelor: (a) schiţa unui punct de probă. Fiecare probă a constat în prelevarea a 5 subprobe (4 situate la colţurile unui pătrat cu latura de 5 m. (c) capcană Barber amplasată în zona martor. după care materialul biologic a fost colectat într-un singur recipient din toate cele 5 vase ale fiecărui punct de probă/amplasament/variantă. Capcanele au fost lăsate în teren timp de 5-6 zile. Fiecare capcană a fost acoperită (Fig.

martor.Aphidina Ord. COLLEMBOLA Ord. P2 – punct pe haldă cu vegetaţie ierboasă. DIPTERA Sord. COLEOPTERA Fam. LEPIDOPTERA Clasa Arachnida Ord. Carabidae Ord . ARANEAE Clasa Myriapoda Subcl.punct pe haldă cu vegetaţie arborescentă. Ichneumonidae. COLEOPTERA Fam. ISOPODA Numărul de indivizi pe punctele de recoltare în funcţie de cele două date de prelevare August 2010 Septembrie 2010 M P1 P2 P3 M P1 P2 P3 282 7 45 0 7 60 4 2 0 32 125 0 7 0 0 6 0 0 1 0 61 8 28 0 0 13 17 14 0 2 69 3 6 0 1 3 1 0 0 0 2 3 0 0 0 1 3 0 2 6 0 1 0 0 2 1 16 1 33 14 0 2 0 0 3 0 0 3 2 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 7 0 0 1 0 0 0 9 4 6 0 2 0 0 1 1 0 0 4 3 0 0 0 0 2 0 0 2 0 9 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 . Tipulidae Ord. Evaluarea impactului asupra mediului generat de haldele de steril de la Mina Lupeni (Valea Jiului). Nematocera Fam. Staphylinidae Ord . Proctotrupidae Ord. Chilopoda Clasa Crustacea Ord. DIPTERA Sord. Elateridae Ord. HOMOPTERA Cicadina .Tabel de date finale (model) Repartizarea numărului de indivizi. Formicidae Ord.zona naturală.) Grupa taxonomică Clasa Insecta Ord. P1.HYMENOPTERA Fam. 2011.punct pe haldă lipsit de vegeţie) (După Georgiana Ieremia. THYSANOPTERA Ord. grupaţi pe grupe taxonomice. în funcţie de datele de prelevare şi punctele de probă (M. Chalcidoidea. HETEROPTERA Ord. Panorpidae Ord . Crisomellidae Ord . USAMV Cluj. Brachicera Ord. Culicidae Fam. MECOPTERA Fam.HYMENOPTERA Fam. Braconidae. COLEOPTERA Fam. COLEOPTERA Fam. P3.

Calitatea solului . Ozunu&Carmen Teodosiu. iazuri de decantare... Apele poluate cu metale grele pot fi eficient tratate utilizând iazuri de decantare artificiale sau ecosisteme de zone umede special amenajate. . Willey. 2002. contaminate. Reconstrucţia ecologică presupune parcurgerea etapelor biotehnologice care să asigure: înfiinţarea unor fito şi zoo-cenoze de pionierat.ISO 22030: 2005 . Lolium perenne este cunoscut ca bioindicator de poluare pentru testele de biomonitorizare şi ecotoxicitate a solului. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Bruce&Pivetz. Studiu privind testele de laborator cu Lolium perenne şi Lemna minor pentru biomonitorizarea şi fitoextracţa poluanţilor din terenuri şi ape degradate în urma activităţilor din industrie In cadrul Laboratorului de biotehnologii. .. 2009. . s-au efectuat. metaloizi etc. arbuşti. fungi.ISO 11269: 2003 . Oros&Camelia Drăgici. în perioada 2009-2011. 2003.. Testul standard cu bioindicatori de metale grele pentru medii terestre se efectuează cu Lolium (Malschi Dana. 2008.). teste de fitoextracţie a metalelor grele. 2011.Calitatea solului – Metode biologice–toxicitate cronică la plantele superioare. prin fitoextracţie şi bioacumulare în plante de Lolium perenne şi Lemna minor. Oros. 1990. rezultate în industria minieră şi chimică.reconstrucţia fito şi zoocenotică. prin utilizarea plantelor de Lolium perenne (pentru terenuri poluate. 2008. cultivarea. bataluri toxice. Fam. Kiss et al.Anexa 2. în laboratoare de specialitate. precum şi importanţa unor posibile metode de bioremediere a terenurilor şi apelor contaminate cu metale grele. esenţială pentru reconstrucţia ecosistemelor terestre (Bernard et al. 2008. refacerea humusului şi proprietăţilor solului.Efectele chimicalelor asupra răsăririi şi creşterii plantelor superioare. refacerea microbiotei. 2002). respectiv de Lemna minor (pentru ape uzate. Poaceae/Gramineae şi Lemna minor (lintiţă de baltă). 2011. Bioremedierea haldelor de steril. 2007). Cristea et al. Standarde pentru evaluarea ecotoxicităţii recomandă procedurile prezentate în: . Cercetările privind bioremedierea arealelor terestre şi a apelor poluate în urma activităţilor din industrie prezintă o amplă abordare actuală legată de oportunitatea elaborării tehnologiilor complexe de bioremediere. 1993.. revegetarea cu asociaţii de plante ierboase. platforme de deşeuri chimice etc. la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului. concomitentă cu pedogeneza. rampelor de deşeurilor industriale impune tehnologii complexe de refacere ecologică a zonei afectate sau denudate de vieţuitoare. microorganisme implicate în depoluarea biologică a apelor uzate. 2001. Numeroase cercetări precizează impactul deosebit al cultivării speciei Lolium perenne în bioremedierea şi reconstrucţia arealelor terestre poluate datorită intensităţii proceselor de fitoextracţie şi bioacumulare în ţesuturile plantei (Goecke et al. 2002). 2009. arbori. şi cu Lemna minor. metaloizilor etc.Metoda pentru măsurarea inhibării creşterii rădăcinii. din pe probe de ape poluate rezultate din activivităţi ale industriei miniere (iazuri de decantare) şi chimice (platforme..Determinarea efectelor poluanţilor asupra florei solului: . bataluri de deşeuri chimice). Malschi Dana. pe baza determinării microelementelor prin metoda spectrometriei de emisie atomică. 2000. din probe de steril recoltate din halde şi iazuri de decantare ale exploatărilor miniere. bioacumulare şi bioremediere la speciile Lolium perenne (raigras peren). 33 . metaloizi etc. cu Lolium perenne. colonizarea speciilor. Li Hong-xia et al. Rezultatele demonstrează eficienţa metodelor de testare şi biomonitorizare a ecotoxicităţii substratelor poluate cu metale grele. halde de steril). McCutcheon&Schnoor. se realizează prin analiza comparativă a probelor de ţesuturi verzi ale plantelor obţinute din variantele experimentale. iazurilor de decantare. Bioremedierea ecosistemelor acvatice se poate realiza prin utilizarea unor asociaţii de plante acvatice. Araceae/ Lemnaceae. Verificarea potenţialului de fitoextrecţie. Meers et al. În prima etapă a bioremedierii şi reconstrucţiei ecologice un rol important îl au plantele cu potenţial de fitoremediere şi depoluare prin fitoextracţie şi bioacumulare. Fam. Yi-Hao Wu.

2005. (Autorul experienţei (2009-2010): student Alin Bolonyi. Pentru Lemna fiecare variantă a avut 2-5g de plante adăugate la proba de apă. metaloizilor etc. ape poluate etc. În acest interval. Investigaţiile asupra ecotoxicităţii şi biomonitorizării probelor de sol. 2002. 2008). 2002). Oros. numeroase rezultate evidenţiază efectul plantelor de Lemna minor în fitoremedierea prin bioacumularea poluanţilor din apele contaminate (Rachel Dosnon-Olette et al. efectele fitotoxice ale eşantioanelor de sol sau apă testate... Oros. 1999. Fiecare variantă a inclus 5 repetiţii-vase de vegetaţie. în perioada anilor 2009-2011. mangan.. 2007). Rahmani&Sternberg. Bistriţa–Năsăud. Studiul indicatorilor biologici de poluare în mediul terestru şi în mediul acvatic (Malschi Dana. Investigaţiile de biomonitoring şi fitotoxicitate prin teste cu Lolium perenne şi Lemna minor s-au efectuat asupra unor probe de steril şi ape uzate.) 34 . Probele pentru aceste analize au reprezentat valori medii fiind obţinute din însumarea materialului vegetal. 2009. 2002. recoltate din site-uri poluate istoric în care se deruleză activităţi de ecologizare şi depoluare: • Iazurile de decantare Valea Glodului şi Anieş care au acumulat sterilul de la staţiile de flotare a minereului complex de plumb şi zinc. cu Lemna minor L. 1996.. pentru variantele fiecărui experiment. la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului.Indepărtarea metalelor grele prin bioreactoare şi zone umede construite a constituit obiectivul unor cercetări importante (Dickinson et al. 2002) prezintă un interes actual deosebit datorită importanţei pentru evaluarea poluării prin biomonitoring. plumb. Datele privind fitoextracţia şi bioacumularea poluanţilor (metalelor grele. în 2009-2011. pentru determinarea ecotoxicităţii şi evaluarea biotehnologiilor. Oros&Camelia Drăgici. Prabhat Kumar Rai. iar în prezent la SC Minbucovina SA Vatra Dornei. provenind de la Exploataţia Minieră Rodna. pirită. Kuschk&colab. s-au evidenţiat prin cântărirea sau fotografierea diferenţelor vizibile dintre variante. din probe de steril recoltate din halde şi iazuri de decantare ale exploatărilor miniere. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Oros&Camelia Drăgici. Metoda de lucru. 1996. Pentru probele de apă s-au utilizat plantele test de Lemna minor dezvoltate pe mediu acvatic nepoluat (apă de la reţeaua oraşului). Landesman et al. plantele crescute pe sol poluat au prezentat simptomele de fitotoxicitate. bataluri de deşeuri chimice). timp de 6-8 săptămâni. 2001.. 2009. 2005. Jing et al. cu Lolium perenne L. în cadrul Laboratorului de biotehnologii. rezultat din cele 2-3 repetări ale experimenţei de ecotoxicitate şi biomonitoring din laborator. steril. argint. afiliată la Combinatul Minier Suceava. Plantele test de Lolium perenne s-au obţinut din seminţe şi s-au dezvoltat fenologic în laborator. Rahman et al. pe probe de ape poluate rezultate din activivităţi ale industriei miniere (iazuri de decantare) şi chimice (platforme. Juang&Chen. cu câte 30 de plante de Lolium transplantate. în vase de vegetaţie şi păstrate timp de 14-28 zile (Malschi Dana. metaloizilor etc) în ţesuturile verzi de Lolium perenne şi Lemna minor se obţin prin metoda spectrometriei de emisie atomică. Dezvoltarea plantelor. Oros. s-au realizat prin metoda testării în laborator a plantelor bioindindicatoare de poluare Lolium perenne şi Lemna minor. 2011. şi teste de ecotoxicitate. provenind de la EM Fundu-Moldovei pentru minereu de cupru. s-au efectuat teste de fitoextracţie a metalelor grele. comparativ cu situaţia din martorul nepoluat. Lemna minor este cunoscută ca bioindicator de poluare pentru testele de biomonitorizare şi de ecotoxicitate a mediului acvatic (Standardul ISO 20079: 2005/Calitatea apei–Determinarea efectului toxic al constituenţilor apei şi al apelor uzate asupra lintiţei (Lemna minor) : inhibarea creşterii la Lemna minor. (Autorul experienţei (2010): student Crihan Alexandru Bogdan.) • Haldele de steril de la Fundu-Moldovei. corespunzând la 2-3 perioade diferite de recoltare a probelor din fiecare areal investigat.. aparţinând în prezent de Remin SA Baia–Mare. uscat şi mojarat. Experienţele de ecotoxicitate şi biomonitoring a probelor supuse studiului în laborator s-au efectuat în 2-3 repetiţii. 2007. In perioada 2009-2011. 2009. Aceste plante au fost transplantate pentru expunerea la substratul de probă.

1080/15226514.Sci. J. acestea acumulează în ţesuturile verzi (frunze. Treatment of polluted river water by a new constructed wetland.Iazul Aurul-Baia-Mare şi Iazul Central-Tăuţii de Sus ale Exploataţiei Miniere Aurul. Alan J.1 pp 89–96. Jing. Environ. Kiss Şt. metaloizi etc. Grădina botanică:33-38. Oturan.Cluj-Napoca.I.R. utilă pentru evaluările de mediu şi evaluările de eficienţă a tehnologiilor de bioremediere sau de reconstrucţie ecologică.C. Datorită capacităţii de fitoextracţie şi bioacumulare a plantelor de Lolium perenne şi Lemna minor. T.. Araceae/Lemnaceae. N. http://dx. In Heavy Metals in the Environment (2009). 2009.. Lee. 1990. Fam. respectiv. Emilia Bechis. International Journal of Phytoremediation. se poate realiza analiza probelor de ţesuturi verzi ale plantelor recoltate din variantele experimentale..utcluj.1080/15226514. (Autorul experienţei (2011): student Ghira George Bogdan. 2009. Lin. Wang.. 2.ceers. Aracae/ Lemnaceae. M. II. prin dezvoltarea lor pe substrate poluate. 1993.2010. 481-488. Poaceae/Gramineae şi Lemna minor (lintiţă de baltă). Galan P. Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. sunt utile ca bioacumulatori şi bioindicatori pentru metale grele..W. • BIBLIOGRAFIE 1. 13:sup1.Vol. Stearns. 3. Issue 6. se recomandă utilizarea plantelor de Lolium perenne pentru bioremedierea terenurilor poluate. Volume 13.tandfonline. Available online: 26 Mar 2011. Juang. Poaceae/Gramineae şi Lemna minor (lintiţă de baltă). Michel Mench.) • Platforma cu bataluri de deşeuri chimice a Combinatului Chimic Târnăveni. în laboratoare de specialitate.2011. Amendments Promote the Development of Lolium Perenne in Soils Affected by Historical Copper Smelting Operations. Reconstrucţia ecologică a haldelor de steril minier. platformele de deşeuri chimice. tulpini). Scott Laidlaw & Roger D. CERES. Rosanna Ginocchio.org/10.doi. comparativ cu plantele crescute pe substratul martor.doi.pdf 9. Paul Goecke. Int. pe baza determinarii microelementelor prin metoda spectrometriei de emisie atomică în plasmă cuplată inductiv. 4-16: http://dx. http://www.doi. A..1.ro. Using constructed wetland systems to remove solids from highly polluted river water. pp 89-123 7. • Creşterea şi dezvoltarea acestor plante în condiţii de laborator oferă o metodă eficientă de testare a ecotoxicităţii probelor de mediu şi o metodă de monitorizare a nivelului poluării cu metale grele. Reeves. 2011. Rachel Dosnon-Olette. Hodisan I. Making Phytoremediation Work Better: Maximizing a Plant’s Growth Potential in the Midst of Adversity. metaloizi etc. 11:2..2010.com/Files/5302/articles/5891/art11. • Cultivarea lor poate reprezenta o metodă în cadrul tehnologiilor de bioremediere sau reconstrucţie ecologică a ecosistemelor naturale şi antropizate.. 2011.) Verificarea potenţialului de fitoextrecţie. 2011. eds.568533 4. chimice etc. Muntean V. Eullaffroy.Y. Cristea V. în urma activităţilor industriei metalurgice. Couderchet..org/10. în testele de ecotoxicitate.M.. Alexander Neaman. concentraţii mai mari de metale grele. Shammas. 2011. Water Science and Technology: Water Supply Vol. CRC Press. Nicholas M.525549 6. D. Issue 6.com/doi/abs/10. • Speciile Lolium perenne (raigras peren). Baia-Mare. utilizarea plantelor de Lemna minor pentru bioremedierea apelor uzate. contract 32161 / 2008. Fam. Heavy Metal Removal with Exopolysaccharide-Producing Cyanobacteria. D. Bucureşti 35 . Baker. Paul Chen. Pop I.. P. Daniela Paşca. 2011.: Lawrence K. Ed. Enzimologia mediului înconjurător. J. bioacumulare şi bioremediere la speciile Lolium perenne (raigras peren). (Autorul experienţei (2011): student Brăhaiţa Ioan-Dorian. etc.org/10. Dezvoltarea vegetaţiei spontane. Tech. Groza G. Augustine Doronila. Chen. Y. Potential Use of Lemna Minor for the Phytoremediation of Isoproturon and Glyphosate. Glick & Jennifer C.1080/15226514. Taylor & Francis Group. Phytoremediation Of Inorganics: Realism And Synergies.environmental-expert.F. Oturan. pages 601-612. haldelor de steril etc. 2007. http://www. metaloizi etc. Wang. care aparţin în present de SC Romaltyn Mining SRL.. Enzimologia solurilor tehnogene.Raport RESOLMET. poluate cu metale grele. nepoluat.botanice. metaloizi etc.. Dragan-Bularda M. Mureş-SC Bicapa SA Târnăveni. batalurilor toxice de pe iazurile de decantare. miniere.. S.F. 97-114:http://dx. pages 552-566. No. . Fam. Contrib. M.resolmet.pdf 10. International Journal of Phytoremediation. 2001.495150 8.1080/15226510802378368 5.. http://www. Nazih K. Dickinson. Cristina Dobrotă. International Journal of Phytoremediation. www. Yung-Tse Hung. Ph.. 4 (4).2008. Bernard R. Univ.org/ijest/issues/full/v4/n4/404010. International Journal of Phytoremediation. Volume 13. Fam.

HUANG Jian-jun. Issue 3. http://books. planşe color. Manual in format electronic Facultatea de Stiinta Mediului. 225-230. http://www. Chemosphere. Aspecte ecotoxicologice ale poluării apelor cu metale grele. M.11. Biomonitoring.editura. 2008-03. http://en. 24. http://www.google. Baia-Mare.Vangronsveld. Phytoremediation of Contaminated Soil and Ground Water at Hazardous Waste Sites. Camelia Drăgici. Agency Office of Solid Waste and Emergency Response.htm. New Jersey.390-414. P. 2002. M. www. Steve C.G. Yi-Hao Wu . Ed. Department of Agroenvironmental Sciences and Technologies. 2001. Oros Vasile.cluin. books. 2002.A.com. T.com.biolog Dana Malschi Membru asociat al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvic 36 . Roland Müller. A Research Association at UFZ Centre for Environmental Research Leipzig-Halle. P.Degradation (including Fermentation. Italian Journal of Agronomy.P. Master's Thesis.Rahman. linkinghub. Humana Press INC.Okumura.: Cercetări noi in mineritul şi metalurgia neferoasă".org/download/remed/epa_540_s01_500. 2005. Transilvania Brasov. Journal of Jilin Agricultural University.bioflux.139. Peter Kuschk.M. International Journal of Phytoremediation. DSMZ . În DENUŢ I. DSMZ-Deutsche Sammlung von Mikroorganismen und Zellkulturen GmbH. *** http://www.htm 13. Marco Vienudelli. Malschi Dana.K.Ruttens. 2009.lib. Luca Fiorentini. C.133-134.pdf. Utilization) 26 septembrie 2011 Lector dr. 28.org/10.. Al.. http://www.60-73.1080/15226510802100515 15.cyut.ro. Reconstructia ecologica).Verloo. Journal of Phytoremediation. Elemente de biologie.editura. McCutcheon. S.ro/carti-2009/ 634 pg. Manual in format electronic. Sternberg. Published by UFZ Centre for Environmental Research Leipzig-Halle. Phytoremediation: methods and reviews. K. Recultivarea biologică a terenurilor degradate datorilă activităţii miniere de suprafaţă şi depozitării deşeurilor. September 2007. Oxidation. Oros. Editura Bioflux. 31. 2003. 2000. Rahmani.J. 2000. LI Ya-nan. III. Ozunu.edu. Oros. Neil Willey. University of Bologna. M. Editura Bioflux. http://www. ISBN 978606-92028-4-5. E. H. Carmen Teodosiu. Schnoor.net/. 2008. 19.tw/ETDdb/ETD-search/view_etd?URN=etd-0817109-162323 30. Heavy Metal Pollution in Aquatic Ecosystems and its Phytoremediation using Wetland Plants: An ecosustainable approach. MA Wei-fang. V. Bioremoval of lead from water using Lemna minor. G. Braunschweig. In Poluarea si monitorizarea mediului.H. Phytoremediation of Heavy Metal by Six Plants. Transilvania Braşov.G. Neil Willey Eds.. 2007.dsmz. 27. http://www./15226514_International_Journal_of_Phytoremediation. http://www.bioflux.. Tehnologii de bioremediere. 2008. Recultivarea biologica a terenurilor degradate p. Transilvania Braşov.IV. ZHAO Xin-hua. Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca.Ueda.. Biotehnologii si depoluarea sistemelor ecologice. Arndt Wießner. 23. 2007.10:5. S.com/retrieve/pii/S0045653507005012.. 20. M. M.Tack. ecofiziologie şi microbiologie. Bioresource Technology 70 (3) (1999) pp.. Constructed Wetlands – Treating Wastewater with Cenoses of Plants and Microorganisms.org/jwcross/duckweed/practical_duckweed. Ed.): A good option for phytoremediation.ro/books?isbn=0471394351 14. Volume 69. Department and Graduate Institute of Environmental Engineering and Management. 22. 18.de Nord. Univ. Cluj-Napoca. Ed. http://dx. Printed by System Print·Medien GmbH Dezember 2005 12. *** http://www. Faculty of Agriculture.com/loi/bijp20 25.tandfonline. Note de curs si aplicatii practice. "Ingineria Mediului".cn/Article_en/CJFDTOTAL-JLNY200803020.utcluj. Reabilitare ecologică a siturilor degradate industrial.Hasegawa.p. http://www. Office of Research and Development. Germany. Paola Rossi Pisa.Maki.ro/docs/malschi2.cnki. Reabilitarea ecologică şi managementul siturilor degradate de industria minieră. Ed. Brasov. În vol. Univ.mobot. 200. 2009. Prevenirea poluarii mediului .bioflux. 478 pagini. Matthias Kästner. 2002. Meers.Univ.Rahman.VanSlycken. Note de curs si aplicatii practice. 1996. Jerald L. Managementul deşeurilor. Malschi Dana. Comparison Between Aquatic Plants in Small Artificial Wetlands: First Results on Nitrate Uptake. V. A.editura. Pivetz.resolmet. Univ. Edited by United States Environmental Protection.Sesiunea:35ani Învăţământ Superior in Baia Mare. Phytoremediation: transformation and control of contaminants.G.N. Phytoremediation of Heavy Metal in Sewage River Sediment by Lolium Perenne. 2002.Vol.elsevier. 978-606-92028-5-2.pdf/ 17.ro/books?isbn=1597450987 29. Arsenic accumulation in duckweed (Spirodela polyrhiza L. ClujNapoca. Chemically Assisted Phytoextraction: A Review of Potential Soil Amendments for Increasing Plant Uptake of Heavy Metals.doi. (eds. Cap.sciencedirect. Oros.com.htm 26. 2009.Du Laing. Facultatea de Stiinta Mediului. Transilvania. Pages 493-499.134-153 21. http://ethesys. Ground Water Issue. Prabhat Kumar Rai. Bruce E. Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca. 2008. V. 2009. Intern. Cristina Grandi. 133 . Rivista di Agronomia.). Oros.com/science/article/pii/S0045653507005012.researchgate.. Ed.google. Raport RESOLMET. In the Helmholtz Association. V.de/strains/degradtn. 2008. Linda Pieri. contract 32161 / 2008). 2008. LI Hong-xia. 1999. F.com. (Tehnologii de depoluare biologica. Univ.ro/carti-2009/ 16.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->