Sunteți pe pagina 1din 23

r

t-C fu ST Wc;,l-

rt

^i

r-

EM
-;

rr.,l

,t*r,^k

r-rfrrA
Fr"{"

,iL++u

SJ;vtta,

t""'y :l cb*trn-ri,ru"e,W ?rl+r-lt* .;l,t.r,. A'*n C-,;' i) il . l-a * ,,*L t**K"t {aasrtt'*-ki' I l*ot^*.{-' L, "^. sti*,Ji.w 2 2 ' e*i,["hn^ ,&^n-*^ lrri ,: E*rr,,o,l*i ry ftfu, S*- ,ltt*
,t

t-r'

u'

'Jr^rt*

"4*.*a,

f.+r-.ttr*t-.,lrr*r*l* "r. 'to*ffi**h.


't

, Av^rr-

Ju- n",1"*

1,3 L'*4,t1 L &r".-* &A yA


.J,4

'A

r*,frr*dt Pwi^^* AL ,**fun^l^.I, I!'*,'*" 4"lr;trt ;


I

^:^

g"',rtt'

^*

e"t3"
I.4

. lJtt'r*rtrtrfi*

3 ,{, 't't ud 3 .3.

r,4

dtst, .t* hu ."f^w ^rr*affi", itto ; *+" )


rr',t-,'luu

.6i .tt'"-f)w'a, ?i+ry*rtre;' fu\'^*t'e, 4

tfrtl*

L #-(*h'- t,.1.c,,& J* L
"!'*
a

L .*ttai";
;-L-:
fu*fPve*W

^Lt'''^d^o, ^ t

L. ^;^A''rnn"*' A n n'.

'

d)

n--

'^

;- -, 'L,-,r-,-j' d^***-

()+ h

n' dt*r^fr,k J*,q,+ \,*-u,^,..'cilAFc?r,

d^: /t^xvt'

4,4

JL
hrh:'*r^,'r,
I

h,Z .

/\'
2l

r*t) :|q p oO5- 93 on[*t ,J*rr-rr"&,k d*L l^* ,b ;' &r/, 't. ilt* p,t, ; ) : &t& ltv'+r*r,c, -(* (-"*t-,, 'hny.,ar;*oe- , ftn, w''&,,* , +!*!-, ari""b 4, ir,i;otrra&rc 4 \ . ep,-L"^^l^,(. ,-lo*":el* ' Jo* .lpu w' p,* p&:r ,^/rl^'.'r,*1r; ;

*l'r*rln, I\4,rrre'".L# {n' & '*n*nk 6\l K'C'0b 4 *r' 6rWcobe 5 h.A, Q.tyi[l"r/*'lt 'ttn'""d'''"fr;"" t' /& /'L"^L al*

4q*fr-

nw{

, 'ls- rwwtr:i"re, .I,* /lawyw*

-W "yqo'L

t "l;ti'd't*'^-L'^fu;,
,*

,LroiDarc

";4* ry ,'fr..

tr* e"t,*/"& tC.I


5,+

rt"-*\yfl . "* -y ',; lt^-4i*^n" trylet ol^r;t*;u* s, t e^J-*l; @r@ e*r;.f'rz ; #nk*
,
e^Ll,J^l- n:' a'LciL^in't*

&"':Lu,*l,l nt *l-rih'nnt^ ^)r"/Clr,;ilN sal.* rXin'* ( ;'*4,*9 , d d&';1f^;** il-6; u.fi""-!"t

ett-uttrfi
'

rn,n.t

'-i'k*d*'iu'
wL'en&'^tLL

i""&*^niln n"-eF

p**J"w \'& .r, . t .+. X rt"Jv**t" twoWa're S t); pl FJ'-14^!' 'I^ +* ^' t/+*,t"A"I"/ e^h, 6 P*t,-pon*a*al;*i;';

i"Wf =r-n **ffi:YeWffi5-,&^'

*Xr#"g'-t*,* tu ^i'^'td"tu
,- J;J
2

'-t' "fu;
-r" '
+

#y,e'+

ul**!"&

*br,M,k* b @. * i*.-&'t;fia1'v
P:a""*

' -rj;tn'iuto/'h', o- wol"fr';'lN ' 'frt'*prt^n^,,*W u\t\tL/\r''e' av " {,L " ,?ye# t}^*'*tt" ')'"" "At"'l^tofrn ^'""fr-"^iu;
v*trt*rrw 1n,.+.'*'*t

i& * atrdo"Jrn,. "- WryL*; i**ft* ^ , ; "a-ak .L*nWg*i, * '""2'*"lx a-K^a't(ua) ur'*rtt,t*
rt"'*-fr/e ) 'tr't ++ @"""ict;' d"v; l-w'*'i dfr'r'xtufu" |"&t'a..^;ti: o-..l* d*"'oe\ +,.3

* ra,rrr,"|- o*"*:*v^]L
e.o4 ,'9

r.-

tn "^ e,+fi;' 4 lrt


Pr^'t{rh^^-ftr;' /n/

'; (t'^'n'-l* I!'^* 4-"'"f* /en"oEvtt* (F*t*rl^!)

g,1,, C:njw;*'

J; 'lA^g ,,2r' U-eL* l'*; '{'o'*E, a, *tru Ari" ,b^w ;, ; . ? o',r,u,,n^) s*'; 'bt*w ttt"'tr*

1rz.t"f,'-

, bnw*u-, FA"'n<e\

f,f. ?r'r"J*Arli r8,6. ll,hi m' Ve*_ ?:;. Gd^C. uq,Lu'u. ^ h,,*Wn s, g i*|*,u;1-tl' ', /i;Y"'d' l'-"''fr'-^Xi1u{-, 'n*^"-Po**- ,
**^*.Vg*
ej,unt-rrfu,

{,4 , g cn'.'

f\',,,*rfr*fu\ll d/L otttp'u,t**0v

.**,patpr, )tt'"*"-

a^rrpFtl*rvtwi /?)NDgwa

'/

e'';

;i,u;' ^.'I**inmn;# q.z eavd'Y;YY,.rym6


ei^ia7|',r,*qu

W#F^r*Jt ,"r'**"4:

d'^^L Ja'nw

-'a

ht,U%r^"4*

^) \4
s

L t**, lil*'n b6^14 t &.mhL#; er" .b^u - 7t*A / er,**,*A '[**,t-r*^*r'


VAf,-1,*t d&
AqUS
QryrL

& iw,g,

ttic"l-. Al*

l)

,frfr,* p,tL"'J""(- ftr al-rr',tn;rrt* "Jt*e'lrJ ); ,b'^- lwd'i'nfq N? oPe- q6- lw A, f*;t^"* ULJ*f*'^f"' [;,'^fr*(frLl,l VoL 42-4qg6'

t) f4 tr rw1r, e"tr*N , +l ln t\, ?e* '\ r 4'r.,+ ktg 'r


{
.Fl

g*rn I ur-, U*rb,tu Jt'' r*.*ft,r^ &; Ih' FAx' gWr-, c*tr' Ai .IJ'' - - c'hfi't^,. n"n r;; 44qo
%o1^

,{)

d;

k i*t. \*d Fr,.,v A/,';, .bnww rnnaftnuo&' A ofu-*"^d,,


?rJ*7"r6vuit

6 ddb*n -

r-Tci*i.*r,r"*a'
/

:.

j@*"

/,L( L,"

Ur-. 't-

[."1,

Umiditatea lemnului utilizat in construcfii


Prof.dr.ing. Dogaru Victor
Ponderea lemnului utlltzat in construclii civile, industriale qi agricole este in continud cre$tere. Pentru a facilita aceasta tendinld este necesar sd se cunoascd mai bine proprietdlile anatomice qi fizico-mecanice ale lemnului. Dintre acestea o mare importanld o reprezintd umiditatea lemnului. In acest scop in prezenta lucrare se vor reliefa principalele aspecte ale umiditalii lemnului, in scopul de a se aprofunda

elementele specifice ce influenfeaz6 construcliile

din lemn,

at6fr.

in

fazele

de

proiectare cAt qi in cele de montare, exploatare gi reabilitare. De asemenea,

in scopul de a stabili un limbaj gi date comune intre producdtorii de produse de lemn (silviculturd, indgsqia lemnului) qi beneficiari utilizatorii' acestui material
(constructori),

1i#ffima qi de normele

europene, care au devenit obligatorii dupb

aderarea la comun\tatea europeanS.

1. Date de bazd privind umiditatea lemnului


Lemnul este un material de naturd biologicd cu structurS poroasd 9i ca urmare poate primi, reline o ceda o anumitd cantitate de apb, in stare de vapori qi lichida. Cantitatea total6 de apd care la un moment dat se gdseqte in lemn constituie umiditatea sa. Aparcare determind umiditatea lemnulu5poate avea una din urmdtoarele forme: apa de constitufie, care face parle din substanlele chimice ce alcdtuiesc masa

lemnoas6; apa legatd (higroscopicd sau coloidald) care se fixeazd in perelii celuielor, intre micelele ce compun acegti pereli apa din rnembrane

apa liberd (capilara) din golurile celulare (vasele lemnului) qi golurile

intercelulare, care este in stare lichida. In funclie de conlinutul de apd care se gdseqte la un moment dat in lemn qi starea acesteia, se foloseqte o terminologie specificd referitoare la starea materialului lemnos sau la umiditatea sa. Astfel se deosebesc urmdtoarele categorii de lemn: Lemn verde - este leinnul arborilor in picioare sau iemnul proaspdt dobordt, avdnd o umiditate relativd mare (U > 30%). Umiditatea lemnului verde variazd. in funcfie de sezonul vegetativ, fiind mai mare la inceputul acestuia (primdvara). Lemn ud - este lemnul doborAt care -din diferite cavze (plutire sau pdstrare indelungatd in apd) a prirnit mai mult[ apd decAt a avut inainte de dobor6re. Are toate golurile pline cu apd qi se mai numeqte qi leran saturat de ap6. Lemn uscat in aer liber - este lemnul linut timp indelungat ?n aer liber 9i ajuns :12 - l5%). la umiditatea de echilibru cu mediul inconjurdtor (U Lemn uscat ar1ificial - este lemnul care a fost supus uscdrii in instalalii speciale de uscare pAnd la umiditatea de 7 - l2oA, mai mici decdt cea realizatd prin uscarea
naturald.

Lemn absolut uscat (lemn anhidru) - este lemnuluscat la temperatura de 103 * o/o). Se obline numai in 20C pdnelu ind"partut* (evaporarea) completd a apei (U :0 condilii de laborator. Pentru umiditatea lemnului se foloseqte urmdtoarea terminologie: Umiditatea de transport este umiditatea materialului lemnos acceptat sd fie transportat dupd un timp oarecare de la dobordre sau debitare, avAnd valoarea de 18 22%. La aceastd valoare lemnul nu este atacat de ciupercile xilofage sau de alli ddundtori. Umiditatea de echilibru in aer liber este umiditatea materialului lemnos care a stat in aer liber timp indeiungat, in stare doborAtd sau debitatd. Dintr-un astfel de iemn apa a incetat sd se mai evapore in mod natural. Un astfel de lemn se mai numeqte uscat Iaaer. Umiditatea de echilibru ?n aer liber depinde de starea umezelii din aer qivariazdinlre 12 qi 15%. Umiditatea de saturalie a fibrei. Apare cdnd forleie care determind sorblia capilard gi sorblia moleculard aclioneazd in intregime la relinerea apei; are loc saturalia fibrei iar punctul limitd al acestei umiditili paartd denumirea de pulnct de saturalie a fibrei lI,. Umiditdlile superioare acestui punct are loc in afara stdrilor de echilibru intre ap[ qi for]ele din membranele celulelor (peretele celular). Deoarece compozilia chimicd gi dimensiunile capilarelor sunt dependente de specia lemnului rezultd, cd punctul de satura[ie a fibrelor va fi in funclie de specie. Umiditatea de saturalie a fibrelor rcprezintd. de fapt, cantitatea maximd de apd legatd (U, : 25 32%). Peste aceastd valoare apa este liberd qi se afld in cavitdlile celulelor. Modul de exprimare a umiditSlii din lemn : Umiditatea exprimd cantttatea totald de apd care se afld la un moment dat in umiditatea de masd sau volum a lemnului respectiv. Se exprimd prin: F umiditatea absolutd M,,-Mo U_ [kg/kg] sau: ,-M,,-Morco% Mo Mo
nT'

stare umedd iar Ms este masa aceleiaqi piese de lemn dupd indep6rtarea totald a apei (lemn absolut uscat).

in care Mu este masa piesei de lemn in F umiditatea relativ5


TT

"

M,, _ M,
M,,

[kg/kg] sau:

,,=Wroo%

De regu16, se foloseqte umiditatea relativ[, iar principalele caracteristici fizicomecanice se dau pentru umiditatea relativd de l2o/o' Mdsurarea umiditdlii se poate reahza prin: F metoda cAntiririi, prin determinarea masei lernnului inainte de uscare M, $i dupd uscare M6 la temperatura de 103 * 20C.

lemn gi alimentali cu un curent continuu sau prin mdsurarea proprietalilor dielectrice ale lemnului plasat intr-un c6rnp electric produs de doi electrozi amplasali pe suprafala lemnului, sub un cufent altemativ.

2. Umiditatea de echilibru $i dinamica higroscopicitdlii lemnului Umiditatea de echilibru este in strdns6 legdturd cu starea de umiditate a aerului in care se afld fuastffiza) lemnul, deci cu umiditatea relativd a aerului. Factorii care influenleazd umiditatea relativd a aerului sunt temperatura gi presiunea vaporilor din aer. Acestea influenleazd, de fapt, cantitatea de apd legat[. Fenomenul respectlv genereazd sorblia qi desorblia (fig. 1). In aerul saturat de umiditate (F 3 -\___r_ 100%) umiditatea de echilibru va :) , Umidiinteo de echitim__-_*% F tt atinge un maxim, cAnd se numegte 6ue {echilibru higroscoP! umiditatea de saturalie sau punctul de o satura{ie a fibrei U. ur. o i p La acest punct inceteazd sorblia E :3 sau desorblia. Timp Deoarece umiditatea relativd a mediului exterior (aeruiui) este in Fig.1.

\ra"

6.,

t U: OJ,
a1

legdturd funclional5 cu temperatura t qi cu presiunea, rezultd cd umiditatea de echilibru U. este o funclie variabilb IJ. : f (.Y, 0. Astfel apare un intreg domeniu de umiditate de echilib* u i.*oului, de Ia }Yop6nala umiditatea de saturalie a fibrei U,.(T'34 De asemenearumiditateade saturalie a fibrei depinde de specia lemnului. Astfel pentru: lemnul speciilor de foioase su t1 . ?iJ-C pori dispuqi imprdqtiat in cuprinf sul inelelor anuale (fug, mestea6 t?' 6o'c T cdn, arin, ca{pen, plop, salcie, o ol ':tei) are U, : 32 - 36 o/o;
L

C,

t3

=100'C

.9o E :)o
U

Jc

oe

lemnul speciilor de rlqinoase fird duramen (molid, brad) qi lemnul din aiburnul speciilor de rdqinoase cu duramerr , are U. :
28

miditotes retoiivd o oerutui

100 o/0

lemnul din duramenul speciilor


de rdqinoase cu un conlinut mediu

-32%;

Fig.2

lemnui speciilor de foioase cu porii stejar, gorun, ulm) sau semiinelar (cireg, prun) precum qi iemnul din duramenul speciiior de rdqinoase cu un conlinut mare de rdqin[ (pin negru,
Pin strob)

de rlgini (pin silvestru, larice, duglas) are IJr: 24 -28%; dispuqi tipic inelar (salc6m, castan,

Punctul mediu de saturafie a fibrei pentru speciile din zona temperatd in condiliile atmosferei normale U. : 28 - 32 oA, iar pentru calcule se adopti U. = 30 o/0. Pentru unele specii tropicale U, are valorile : macore - 24oh; iroco - 27%o; bose
deschis

IJ,:22 -24%'

Punctul de saturalie a fibrei are o mare importanlI practicd deoarce varialia umiditalii sub aceastd valoare duce Ia schimbdri importante ale proprietdfilor

28Yo; tiama

- 30%.

lemnului,

schimbarea dimensiunilor acestuia qi d[ naqtere fenomenelor de contraclie qi de umflare. Aqa cum a rezultat anterior, datorit[ caractetului sdu higroscopic, lemnul iqi schimba permanent umiditatea funclie de umiditatea mediului inconjurdtor, tinzdnd spre o valoare de echilibru (frg. 3). Experienlele au ardtatcd raportul dintre curbele A/B este de 0,8 - 0,9.

la

In condilii climatice constante -

fr .* g
*l
{,'

:f t*

u
n'=

#= -L

(]r

.9o 30
% {lrniditsiea mediului Y 100
Fig.3.

reahzarea echilibrului se produce intr-o perioadd relativ lungd (2 4 sdptsmAni) in funclie de dimensiunile elementelor din lemn, rezultdnd cd acest fenomen nu este afectat de varialiile de umiditate de scurtd durat6. Pentru cantr\Ie Practice se disPun curbele de echilibru higroscopic al

lemnului

in

funclie de condiliiie

de

mediu (umiditatea reiativd qi temperatura aerulu| din spaliul in care funclioneazl elementele de construclii (fig. + ) .

28

a/a

1s oA
17 a/a

fr

olo

^r

*
3 :} {t

{J

,a
o
AJ

ol

&

:)

n?n4UUU u-" 'C Ternpersturo ge!'utui interior


Fig.4. Curbele de echilibru higroscopic a lemnului in funcfie de condi{iile de mediu

Itl

vedere faptul cd modificdrile conlinutului de ape din lemn in domeniul higroscopic sunt insolite de umflare (la sorbfie) qi contragere (la desorblie), procese care atragdupd ele deformarea gi crdparea lemnului, desfacerea imbindrilor, exfolierea peliculelor de lacuri qi vopsele qi alte consecinle grave ale utilizdrii lemnului in diferite condilii - este foarte important ca inainte de utilizare, lemnul sd fie uscat pAnd la o umiditate egald cu umiditatea de echilibru, corespunzdtoare parametrilor aerului din mediul de folosin!6. In construclii, pentru evitarea unor fenomene cauzate de influenla umiditdlii asupra comportirii lemnului in timp trebuie ca lemnui sd fie pus in operd la umiditatea de echilibru. Valoarea nominald a umiditdlii lemnului la punerea in operd trebuie deci corelatd cu domeniul de utilizare. Normele gennane DIN 1052 recomandd urm[toarele valori pentru urniditatea lemnului la punerea in operd: - construclii inchis e, incdlzite - 9Yo t ' 30 - construclii inchise, neincdlzitB - 12% + 30 - construclii deschise dar acoperite - 15% * 3yo - construclii supuse intemperiilor >- lSyo Dup6lucrarea [ 2 ] umiditatea de echilibru a lemnului in funcfie de destinalie,

AvAnd

in

este:

Lemn pentru construclii in apd Lemn destinat impregn[fii cu substanle antiseptice qi ignifuge Lemn destinat afiftilizal exclusiv in exterior (imprejurimi, goproane) precum $i cel pentru ldzi (ambalaje) Lemn pentru qarpante Lemn pentru construclii in localuri acoperite qi inchise Doage pentru butoaie Lemn pentm caroserii de camioane gi

>

30o

20

-25%

t5 -20%
15

- 18%

i3 - 1l%
14

16%

12 vagoane de Lemn pentru ugi de exterior qi ferestre 12 Lemn pentru t6mpl[rie de interior qi I0 mobild in incdperi inc[lzite cu Lemn pentru tAmpldrie de interior 9i mobilii in incdperi cu incdlzire centrald

marfb

- 16% - 15% 12%

sobe

Lemn pentru parchet qi duqumele Pentru regiunile muntoase, mai reci gi umede, valorile umiditdlii de echilibru trebuie sd fie mai mari cu cel pulin 2o/o fal6 de regiunile de cdinpie, mai secetoase qi calde. Aceastd observalie este necesar[ gi pentru regiunile umede de pe litoral. Din punct de vedere al condiliilor in care funclioneazd elementele de construclii de lemn sunt incluse in clase de exploatare care conform normelor de proiectare NP 005 - 03 pi EUROCODIS sunt urmdtoarele:

(calorifere)

8 8

- 10% - 12%

de exploatare, caracterrzatd prin umiditatea confinutd de materialui l.-rro, corespunzitoare ,rnei t'"-peiaturi t : 200 L 20C qi unei urniditali relative a aerului :.65% clasa 2 de exploatare, caracterizatd prin umiditatea confinutd de materialul lemnos .or.rprnrdtoare unei temperaturi I : 200 * 20C qi unei umiditSli clasa

relativeaaerului<80%

clasa 3 de exploatare, caracterizat[ prin umiditatea conlinutd de materialui lemnos superioard celei din clasa 2 de exploatare. La elementele de construclii umiditatea de echilibru este de aproximativ l2o/o pentru clasa 1 de exploatare qi aproximativ 18% pentru clasa 2 de exploatare.
3. Influenfa umiditSlii asupra caracteristicilor lemnului

Urniditatea lemnului influenleazd toate proprietdlile frzice, mecanice, de deformalie gi tehnologice ale acestuia. Astfelrrezistenlele mecanice scad prin cregterea umiditdlii pdnd la valoarea de saturalie a fibrelor, dupd care r[mAn aproximativ constante (fig. 5.)Scdderea este de circa 50% pnnd la umiditatea de saturatie a
fibrei.

20% se poate considera o scddere liniard, cu urmdtoarele valori pentru varialia umiditdlii cu t oh.
z 3Bo/o Fig.5.
u

In intervalul de umiditate U

miditotea te*nut#s 5% 5% 4% I,5oA


2,00/o

Coeficienlii de coreclie a rezistenlelor mecanice in funclie de umiditatea lemnului, conform nonnelor de, proiectare NP 005 - 03 (mut) iar in considerare condiliile efective de lucru din construclii din lemn qi urniditatea, valorile fiind date in lucrareal5] Conform EUROCODE 5 influenla acesteia se concretizeazl. prin Kn,o6 qi ia in considerare coeficientul cumulat al umiditalii $i al duratei de incdrcare,valorile fiind date in lucrarea [ 5 ] Umiditatea sporegte putemic conductivitatea termici a lemnului practic cu
1,25oA la fiecare procent de cregtere a umiditAlii.

- compresiunea paraleld cu fibrele - compresiunea perpendiculard pe fibre. - incovoiere.. - intindere paraleld cu fibrele. - intindere perpendiculard pe fibre. - forfecare pe{pendicular pe fibre. - modul de elasticitate paralel cu fibrele

2,504 I,sYo

Astfel

l,

=oJto(t+ o,o125u)

[Kcal/m.hoC]

Rezisten! u*rt r"Ua lemnului scade aproximativ de o sutd de mii de ori cAnd umiditatea creqte de la 7o/o plnd la umiditatea de saturalie a fibrei, iar de la punctul de saturalie a fibrei pAn[ la saturalia lemnului cu apd,rrezistenla electricd scade numai de 15 - 20 ori.

Sunt determinate de fenomenul higroscopicitdlii iemnului gi au loc pdnd la umiditatea de saturalie a fibrei. Umflarea sau contragerea se produce cdnd umiditatea efectivd a lemnului U.i este diferitd de umiditatea de echiiibru. IntrucAt apa higroscopicd (apa legatd) din lemn variazd cantitativ in funclie de starea higrornetricd a atmosferei, contragerea qi umflarea sunt fenomene permanente. Din acest punct de vedere lemnul este un material cu variatii dimensionale permanente (fiind denumite qi jccul lemnului). Fenomenele de umflare qi contragere nu pot fi oprite, cel mult atenuate qi constituie unul din neajunsurile materialului lemnos. Umflarea B sau contragerea pot fi exprimate prin: - coeficienlii liniari dupd cele trei direclii longitudinale (BU g) tangenliald (B1,

4. Umflarea $i contragerea lemnului

CX,

st) $i radiald (F,, 0.) - coeficienfii volumlci Fu, tru. Coeficienlii de umflare qi contragere pot fi pentru: intregul domeniu al apei higroscopice, deci pentru intervalul de umiditate 0 - 30o , numai pentru un anumit interval de umiditate (exp: I0 - 20%) sau numai pentru diferenla de IYo umiditate. Marimea coefr.cienfilor de umflare qi contragere variazd dupd cele trei direclii principale, longitudinald, radical gi tangenliaid raportul fiind Fr (ur)' F. (o'): F, (ur) : ?*06",{, l:t0:20 deci Bs= Z$'+"ZA pg Ca urmare, varialiile dimensionale ca urmare a modificdrii umiditafli lemnului sunt nesemnificative in lungul pieselor de lemn qi important de mare pe direclie tangenlial[. ales, prin coeficienlii de Contraclia qi umflarea % modificare de urniditate. Valorile medii ale acestora sunt: Coeficienlii deformaliilor de contraclie Ei umflare

$e,{2&rr

Specia de lemn
Rdsinoase Foioase

Densitatea (g/cm')
0,40 0,65

p6 cr'

Coefi cienfii (BJ 0,24 0,44

deforma{iilor
sr(Br) 0,01 0,01

a' (F')
0,12 0,20

Dacd deformaliile produse de varialiiie de umiditate nu sunt reduse de alte elemente de construcfii, de adezivi, etc, se pot calcula (determina) varialiile dimensionale pentru o varialie de umiditate (Au %) linAnd seama de valorile coefi cienlilor de deformalie.

este:

Pentru o pies6 de lemn masiv, dupd direclie tangenfiald, varialia dimensionald


L,L =

d,(B)

L#
t*
100

dupd direclie radialS:

A,L=dt@)

Pentru o piesd caracterizatd prin dispunerea inelelor anuale radial (fig. 6.) - aaz general - rezultd: - la contractie:

tangenliald

tn

= O..S(o. + d, /

\'

.\! n "100 In
Nt = 0,5(F, * mod

.c

Lb=0,5(a.

*o,)4la

similar se determind valorile la umflare:

B,)#,
Fig.6.

tb=0,5(F,*F,r#'

Dupd normele europene, fenomenele de contraclie qi umflare sunt grupate sub denumirea de retractabilitate iar pentru schimbSrile dimensionale in intervalul de umiditate de SYo - 20oA, se poate folosi relafia:

L, = L,l in care:

a(B\u, -u,) : too]

varialie de umiditale de Io/o. Exemplu: Pentru o piesd de lemn masiv (fag) ca in figura cu 10% renitdurmdtoarele varialii de dimensiune:

Lt, L2 sunt dimensiunile corespunzdtoare umiditdlii Ulqi U2; o, B - coeficienli de retractabilitate (contragereiumflare) in procente pentru o
7

,la

care umiditatea creqte

Lb=F, b

#
= 8,0mnt

*i:-?olrg
Fig.7.

Lb = A,40

2009

100

gi ca atare noua dimensiune va

fi:

4 = b+ Ab = 200 + 8,0 = 208'0mm


In mod similar, dupd direclie radiald
:

Lh = B ' h' '-r

LU

= 100

0.2'50

-lq =l,omm
100

ht=h+Lh=50+1+5lmm

Trebuie precizrt c6, pe lAngd varialiile dimensionare, se produce 9i varialia formei piesei respective, datorite diferentelor dintre vaiorile coeficienlilor de umflare
dupS direclia tangenliald 9i cea radialS -d&Retractab i litatea fi o cul ) lemnului' mas iv p o ate d ec ilf-ennina varialii ale dimensiunilor pieselor: varia\ia (modificarea) formei iniliale ale pieselor

(@=2ffii

crdpdfuri gi fisuri modifi carea rezistenlelor mecanice qi proprietdlile frzice care afecteazd" calitatea produselor din lemn. Ca unnare, este absolut necesard corelarea umidit[1ii lemnului masiv cu umiditatea relativd a aerului qi temperatura mediului in care se foloseqte lemnul respectiv, deci respectarea UMIDITApI DE ECHILIBRII A LEMNIILII. Coeficienlii de umflare gi contragere depind insd gi de specia lemnului. Astfel se poate pr ezerfta urmStoare a clasifi care : - specii cu dinamica de umflare/contragere foarte mic6, coeficientul volumic pentru lo/o de umiditate u"r (Fur) < 0,40yo cu densitatea convenlionald p. < 0,4 glcm3; pinul negru O,33oh, plop 0,3 So/o,brad0,37oA, pin comun0,39o/o. - specii cu dinamicd de umflare/contragere micd uur (F"r) < 0,41 - 0,45 qi cu p. : 0,4I - 0,45 glcm3 - castan sSlbatic 0,42o/o, prin silvestru 0,42o/o, tei 0,43Yo. - specii cu dinamic[ de umflare/contragere mijlocie s"r (Fur) :0,46 - 0,5 cu p. :0,46 - 0, 5 glcm3 - cireq 0,47b/o, a!ff 0,48oA,larice 0,490 , castan 0,49yo,
mesteacdn 0,5ah. specii cu dinamicd de umflare/contragere accentuatd u"r (F"r) < 0,51 - 0,5504 gi tu p. 0,5 i - 0,55 glcm3 - nuc 0ffh, paltin 0,54oA. 0,56 0,6 qi specii cu dinamicd de umflare/contragere putemic[ our (Fur) t c, p":0,56 - 0,6 - fag 0,57 Yo,ttsa0,57Yo, frasin 0,59oA, stejar 0,59oh. specii cu dinamicd de umflare/contragere foarte puternicb clur (Fur) Z 0,61 qi cu P.: 0,61 glcm3 - carpen 0,61%0, salcdm 0,630 ' Fenomenul de umflare ca urunare a cregterii umiditefli ?n intervalul A 30% umiditate produce gi mari presiuni. De exemplu, dupd [ {, ] se prezinlS" cAteva date: - ta pin silvestru aupa direcfia radiaid ,t. g.ttl.. azd o presiune de 8,2 daN/crn2 iar dupd direclia tangenlialA 10 15 daN/cm' daN/cm2 iar dupd cea tangenfialS 10,5 - la plop dupa direclia radiald

d"

p:9

daN/cm2 zona duramenului cea tangenliald 32 daN/cm2.

- la frasin in

dupi direclia radial[ p

26 daN/c*t iut dupd


se

Umflarea, dar mai ales contragerea, cauzeazd. tensiuni inteme care

materializeazl.prtncrdpdturi qi deformalii plastice., Deformaliile se produc ca urmare a diferenlelor dintre coeficienlii de contragere radiald qi tangenfiala. De exemplu: la o/o qi urunr: 7,8 oh,la fag brad crru6iur : 3,8 o/o qi ulunr: 7,6 o/o ,Ia molid clradial : 3,6
uiadial

5,8

o%

gi

crrun,

: IlrS o/o.

48

Aceste diferenle care in medie sunt de or =?on determind deformarea pieselor de lernn, in procesul de contragere, conform figurii 8. In procesul de umflar, deformarea pieselor din lemn este inversd celei din figura 8, deci deformaliilor care se genercazd in procesul de contragere. Cunoaqterea modului de deformare a pieselor din lemn ca urmare a contrageriiiumfldrii este extrem

procesul de fabricare a acestora c6t qi in proiectarea $i exploatarea constructiilor din lemn.

de

importantd atdt in

Pentru a se reduce deformaliile pieselor de lemn, precum pi varialia dimensiunilor acestora la varialia umiditdlii se incearcd procedee de stabilizare
dimensionald a lemnului. Dintre aceste procedee se amintesc: - acoperiea pieselor de lemn cu vopsele sau substanle chimice hidrofobe; - introducerea in lemn a unor sdruri care intrelin o stare de umiditate ridicatd, mai mare de umiditatea de saturalie a fibrelor; - umplerea capilarelor din lemn cu parafindlichida sau cu alt material hidrofob; - aburirea,lratarea termic6, etc. Stabilitatea dimensionald a lemnului este o problernd imporlantd gi deschisb, care trebuie combinatS pe cAt posibil cu procedeele de proteclie ignifugd, insecticidd gi contra ciupercilor, avdnd in vedere pi normele ecologice.

Fig.8.

BIBLIOGRAFIE:
Studiul lemnului, volumul II, E,.D.P. 1965. 2. Cismaru Maria - Fizica lemnului gi a materialelor pe bazd de lemn. Editura Universitdlii TRANSILVAMA, Braqov, 2003 . 3. Furdui Comel - Construclii din lemn - materiale qi elemente de calcul. Editura Politehnica TimiEoara, 2005 . 4. * 'F * - Buletiirul Construcliilor, vol. 12, 1996. Cod pentru calculul qi alcdtr-rirea elementelor de construclii din lernn, indicativ NTP005 - 96 aprobat de MLPAT cu ordinul 28 N din 8.04.1996. , -!.r .- r -, i cr.L. iu*ru,*lu* ,,ri*LLu.t a'", '21-'1vfiv4,1*' _ l_lr;ri*"fi .t, a,,-Lc*L n Dcr,..ru Vic-lcf

1. Filipovici Jiva

5 '*t*'iu",'Jt il;;;'

Lu*'^"t'*'

rrn' 3

-''et'|'

'

Prof.dr.ing. Dogaru Victor Universitatea TRANSILVANIA Bragov


Facultatea de Constructii

fi4^\/

SR EN 1995-1-1 :2004/NB:2008

l.

Parametri determinati

la nivel

SR EN 1995-1-1:2004 9i erata SR EN 1995-1 -1:20041AC:2006

national pentru utilizarea standardului

Secliunea

Bazele proiectdrii
de bazi

2.3 Variabile
o o (\
d)

2.3.1 Actiunigi influenfe ale mediului 2.3.1.2 Clase de durati


a

e c)

incircdrii

o o t! o u F o lr
o a u o g
F J f

tr o f d F U)

(2)P NOTA - Exemple de incadrare in clase de durati sunt indicate in tabelul 2.2. Deoarece incircirile climatice (z6padi, vdnt) variazd de la o lari la alta, ?hcadrarea in clase de duratd
poate fi specificatd in anexa nationald. Se utilizeazd clasele de duratd recomandate in tabelele 2.1 gi 2.2 din SR EN 1gg5-1-1 .2004.
NOTA - Clasificarea funclie de variafia acliunilor in timp se stabilegte conform documentelor normative in vigoare.

2.3.1.3 Clase de exploatare


(1)P NOTA 2
(2)P, (3)P 9i (a)P pot

lnformaliile asupra incadririi structurilor in clasele de exploatare prezentate in fi indicate in anexa nalionali

Structurile fin6nd seama de condiliile climatice se incadreazd in urmdtoarele clase de exploatare:

z
J
at,

Glasa 1 de exploatare, caracterizall prin umiditatea conlinutd de materialul lemnos g = (20 t 2) "C Ai a unei umiditdti relative a aerului 65 To; E,s
corespunzdtoare unei temperaturi

z
d F
IJJ

Clasa 2 de exploatare, caracterizald prin umiditatea conlinutd de materialul lemnos g = (20 ! 2) oC Ai a unei umidititi relative a aerului 65%<g;<80o/o;
corespunzdtoare unei temperaturi superioard celei de la clasa 2 de exploatare.

o u lrJ

F F

Glasa 3 de exploatare, caracterizald prin umiditatea conlinutd de materialul lemnos

z 3
o t U)

La elementele de construclie din lemn aflate in clasa 1 de exploatare, umiditatea medie a lemnului nu trebuie sd depdgeascd 12 o/o, iar la cele din clasa 2, umiditatea de echilibru a lemnului nu trebuie sd depdgeascd 20 %.

Variafia umiditdlii medii

lemnului

temperaturi, sunt prezentate in figura 1(RO) gi figura 2(RO)

in funclie de

umiditatea relativd
.

a aerului interior, ta diferite

SR EN 1 995-1

-1

:2004/NB:2008

s
F
o)

{-T-.

z*fi o o (\I
F

ffi

ffiw 7 &
3*%
28a

w
aola

,z /-- lSYo *l1o/o


2froy'0

1-#t ;t ','r

o at

gl

46S
t4,

tr

7P''

4 d

o o z o o UI o
IJJ

f tr F

f.]

F rI

.t td iL t-

.t0

*#
..*..'-

4r d r # -A r ,g
*

-J'.a,t'

ii #
,/

!t'

ty ,,..

p
!o/.

y
>a4'44
ul,ll0 IIATTA
LTI 'lNULI

F F 3

;r$

W,

o
IL

o at)
tr
cl

TEMfERATUAA ASRtILtlI INTERIOR SC

{s

6t

8f

z
J

Figura 1 (RO) - Curbele de echilibru higroscopic a lemnului, in functie de conditiile de mediu


;4

z
F
Irl

tr
F-

u
H fi!
a. L]

o d
IJJ

if
&
24

/u

z J
o t o

,{
rf
x"

!2
11-?0
zo
Jfr

//t

,#
I
a

ul,

r{

TsQ

ld
t.t

Itr?(

U tt lr7
IO 8

rc

{l

ti

,* .(( ,*
a.

{
T

ia
F'

H ffi
In

aFr t$

#F ffi -& # #<


*4
!--rtu

t*+{0

& 4/" '// '1/ '"fr/

\,,

ry/. w, I

Yl

Ut

{}

l'. tl
J00

lor*
J{' C{} 50

60

?0

f0

}0

t00

IjMII}T]'ATIA TTSLA:I'IVA S ,,r AER,ULUI

Figura 2 (RO) - Umiditatea de echilibru a lemnului, t/t/, in functie de umiditatea relativi g, la temperatura t

L 5 (.')
bq

"f,t*
elL6).

F
\Fnf

W fi*"*
t"A,*^iilfr,

: /r'

tt*

cL

ta'Zcl^;-

'.

v)

/t(- ftok
W1/

A{

wnlo'$^r*
') ,tt-

,^Lct\t'IX
v&Llaalle.

At- .d'nh,

,^* /.

d,*" E*

,A1J
:

'ng*rj"L
CV -Jecr/-5-{4/ \
,

.rntllrt nr

e,^*L , tul' frt^4

-Zaot;ttOv*i'

w*ai

'dw,e"

a-

.-beusiTATEA ^ /t^*'n.

LEMNULui
rtr,

Uyy.'"fr,i fwi/W ',^^;Mfr^; /L rlu,(,r^,* ,? pz ,*{r,6;

3*oyf be...r,fi,t, ,lt-"*l*;

glT=,, kqln, * h*f *t 'N

!,

?",;f,^-

r'tu{&u\ntu ,Pf. **( lz ^dcpn .T,*n*-rY Fy* tw<n^,La,,,n, d"^,U;in.y*Si,A- *r, wnl*o - )'- r u 'tj**Kfrk ,,*afu',*k p",.We L* r"i,- t^-nnc J^r * a,4e gf ou3 oz /-a, rt,tg/ou\ Snr"*3 (L lv'*;*]r',1**- 't, rylcu\. ler*;t&- ,nsrtbo*[u *l&u-

l^ t'l*.-',",* lot = l, s? - tr $z cr^s -Joe x a,sT gf cn*\ Vf -I*ffi,, M- bpr: yrt ,t,f,pf t ,, ,tin*nu*. 4,4g.lc,*3a,
=}*^fi*
n^"0,-[

rnr*tlrv erl/,Jrtlr-

A"b 'r.e;
tl\'Iw

,'"1^; ary'n*
M

,&*rv'xttt- (J..

W*

"

tni,ci ** S*, "(tft- ,,v.a,t

J^_

otdAA,

(*

Sr 1-) dt+rlt_re-

ee&b

o:m-,:U^,:;:'
=

f q*

/uf,,"^-orrt",-yrrz)

:r-:-,y=
Mtu V

4,?r

tt,*'

) ! ***?^,.r

rfi*

V f^'n- t4
tA4/r1

&**r[l*

:K
**lt,

Wc)
&*',*0r*

-*"k*^L
U=

wwlfifi*"

Vo

Vl

o d V, *ur,r* tn, w"*W,rfr*

&y*

:u"* w

*",**

3,'= a,6b0,T,

D,"^'\'k'fin' ltu'* a &f 4*L W

tff{:fi

*Y

t".= ots,^lr;; ey !"= o,yi^gr u; 6*., a fo,,fu Al *,ffiat,, o, , -tu^nf,,,,*


',

v =4r%'u',(- *+*t;d'r^*,J'*'t* t^"'ff^^f +. . 0^...^,..r, ;in^n n,/t*-

^:

t-:_

._<",

f*X,"; tlw*
-

h" fL

't)"twwd---*.rfi,

WLI")-'

u;D--tiilry

'De 1"22^"Iiro

u=

nit;(f^,

Yfu

T='Y
ryv,t"'^rnnu'

L*I;J u3, {t .r+_h r,t o,f_,,.,to fu"^'J^^* ee^L V*.x Jft,,,nl' Y n *tf
,rvU' L-UAhia
}<^^-'' h^f:^'
'

0** T"bdll (*lG Y*ff^{.c-*.,r.

fu^* a, &rr<'r's,;k /vt.t'L'* dU I


t(

4F A,

W-aa7 t
br

ifulrcr. , V<rdar a\pw )

,rsftr
o.4rd

gyyy,'drtc,Q,,",

G
4.ao

\t-- 42- As/o o,h4

Yry____-u&;&

0,58

qq'l
0,44

07t+

--<--

la-q., .-.

1;ol I
a,qtu

v,4tt at+o
or6tt

a,P4-

atfl'
0,96

Fasit=

-(",toa^^,
I

19
al4r
0,84

c,8U
a

1&
(trh *w,Aw
P{r4 "

r6h

d'

ot{Y
0,1q
gtrVl

w
otYll
otY

kt**n'ilu4-{^,

0.80 c,q5

Mr,,ilh.o,,-'

0,09 \

9b-

4,4{

(1.e"'veA

0,|( 0,! o,6lu \ P,6[

ft3

16'^)
bftl,/

ffi

iltfi,.
ho8

f--4-r,l-^?1 b
{o,q-(

cyiuFrq,
$,urf*r;"
?rJF,*

tx^d[,fi,,
?o.os

trr

48{, boa
VYp

6l',r

L**ra
,,\i,!t^tJ,

ma
'.,J+{

fa

oo

e4{ #Su +j4


6oo

5tu
?.l,E

?ir" a{,neif*

V3t

f$o

\ltrP

tSr2 8Ao

?r, -=-

,,,taV^

()"vg

{w Y?{

4{
9co

gJ,;'*
Pt-r
nfr,v,uv

*1o
6\o

cXa.p.w

*8o

ffi*,rM",N r*W-trtr:ffi:

Pno r Rl

g,t[tt
v!-,

-2(

TE R''tvl t cI
1

L3(+)
4;'

.,.w r^',ftft-ffi#* .?slm*^1,*


lJ

rym* "ffi;^ffiW^mffir:W

*&ir"*^' tr*,*ti p' c<' "L..i'ufi"k r""'l* '; p''ffi&';' '"i ru';a'L i.'WxTu .,J" iv;k; a !'^i,*g, 4-* i ;; '*t'otr" ,;t lt-Wv^**;hr;

+**au.,. ,'1@

ry,tew da

vui'r'

:'lff ;-l
'

*j

e*'ffi* AA '.dl-tl*; d^; Lr* -r^,.,/ 4r"(" wv1') *'truA^l '1it'r- '''* -U
gu1n*vaatw

o"r a& " ,&.;Ff{ ^" ih,W*H-l ''l :;,ff-; ffi,ff!, kr i * e :''' t* z i hff -li';:": i :::'l
n,
( o'

f'o*V &"*A;P' 4

+TY$wy* ',L t*4* v'',&

"Ft+ia"pt

t**: W* dun'r'A' (Pj:.,Tt

a"cet-"t"a-#'i

'.rtq'*'**fr#t'
w ^.w' w'[e"M"l' y
@'4-otv

ry, ryYn'"

;e"i
*t

*:; 4,&, ffi,,,;d; ot'*i 0,41' lw* 4 0,6 aLr ,{f Lb , rrrd..- a,- ,k,"A o,o\ 9 & *;
&w,{rrfi.;r*ffir* furn^*,r^ a- lt^'*Uo;

u.irt*e \'*deYt**

d-P"* d^+*,
tur

d'ff*v',r*[ et*7rt*'r,*ri*(, p' ette.

\nltnt

dl"^ AL ltr,;rl^Fa*n Itu^.^^U

*w"#Yn',
t,ri*^,4
t/,t

t*tt^ &; ""Ua n)",^tM

** p@Y#",W MWT;*;* N,$-h' ^* #*,


^f|"fi^*?f'"'
lcU,,^I AL &LdM;
t cl^to,^,fi

f'u^''*; 4^r4- w ai

&. tr*lxrnfr*n k *nnt


{w

d"t. d,!rw;ttt, d.er


(re-

aA&,!,;

&"*rt*A'k; fo\,vot*.

nr,nfu-

ffiffi
{-r

gz\L'la
- Oi+2)

i*',',,y;rffi

f,cr''^'"

r*

au';"L^D -

I12o

{.

1"

4'

8+ ', \tvtro 7,31

d"Jr"ffi
'v-v

&U ;W^X "ty,nf^,!*


I

^r,,*l-rry *fu* tu" f'utl*,,.')r^fr tu1,' 4a _ &".r,'Au;.*oL tn*6*&:.*tft^ ^

'*

[';:

,l4ok^L l1*L:c) a*,**r^' tcr*d^,t'h,zhfi*' .fu^,*'l^;

BC6)
tt-rr,*). ?' u ^r^

J'" @kf' ^{** ##; : tr^kry. * e' fi" r"^"'L'L'lir'* ^*Y 7;";,u; Ir u l^"""L
U ;"%

I u = a,lt|o (noqu,tzs u) LV,"t"l(* h, d] *1"''* F*"* ?n^,,fra I orui" N'L Nr'r'a' 4'>{y't^

/vl,fu

t I

f.r"t""

,"^rrrtdtW

\r*

k*/*r.

Vr3y"

ITf* k"r ln'utt


\

o,{2-3

1o

O,LLo

t4qL

{fr^

(>w i

J\
I

"-J

a,{
o,y

{n,"
\
6,1

t-J
d(t

\l_

(a ' 0 u vb 60 'u

4at

Au

nI-,^,tt

l..l* Twn^n- lt .l*

;'N;

I)

1* *tu;M

,uo ,-n':,:" '-,," a.'{"*'t* y''Lt vwn x f'o^*'^^^'-fi^,t' fmd'aE*uilalta, F:YX,:' ,"*t/rld.- /tu,ht}u'tru.t-(- u"'a</r4/frlu'lwr-(- UL o1f

'^t+

/u"*1""'

ffi

lfut"i* /"fi' "",N*- n' lt fu*'f"h^- n L )ttiu*r* wfurtfi*, 'y-' r ^frww".ffi tr**, /'+P;6 'e-"*u ryt y ba,.r,;u ,6"^;r,*, ,f,t ":T*, "il*- i; tV= tolo , (,=hls blr*t t f^a'**;rfu-. t'arru:"Jv"t-*tr*(lrrt

*rrff

?'' n*of ^^*;fu-"z" 'rrr^l$(u,

f-,,,t*

- u.))

L k*L I ( ^'

L''")J

t' k*ffi
qo

"t4,t

fuh"cl o,rv' olt^ ap,,f {,262

YT 6o

aptS o,yo( o,Vw tft).


+o Eo

W( brt I lL
l-rr*r^
l-

urr; drl",fr /'t 'b*yt"'btr{

t wri,trt*z-ft,c fur '^*t-" ru^.^/v'YL'vwvvJ-,rl--'

-4-

fe

Lzry fulrQn, ? ,

/thv'*ut''n {-^"br'

r&,t-:ll t fu L" = frsr t- o,nL fo P+ zv)J ''t;+ lw


/^;
Lw*t"/-,

at
A U < 4"fr

lo
U

L4fu A"^^*re-'

'(j'*"'"1'^

^;'

bl--,*'

tkdJ^rt,; t&
I

u- td"'hrt^ 'hu't"^'\tu tn % " 1^' ';'bn'n'{'"''( '( "= leo-W l21*l ,nl^AU

(t 2="tr, [o +(a,r- r,r.,rD']) L" p*du-h"'l-tA^- t"n"''^; ,;" P'4- X -(ffi

;:* ***^-**furu*"r Mt"l"t* * *ry *i:7'^^'*o /t^''*'/"* !'- fu*y*t*n b lnoc") Ul*t
t*u-T)
le 'ul't^**tat' ft''''**
Q '"

r)/n"") 'f w lt*ws1 ttw,b,r* t L t'


o0J"''p'^""ttu'+Yc

(w

n *,ha'!L'
^'
1

^*

fi#

Pd^;--14
d-'

ryf**'!

/.,*v,th, o"^ffZ' i
,vrt'*tu'i

dr;tu f^#,W

Frr+w-Xl.

un d'ffit +* ft'L fr'

ra/ta4t/e

;:#!ki TH'h f' r,,a Tf-ffi;


V^fu1v,'uUrn

il 4o- 6 'r'o''r' of'' st'n-'h''7o'7'*' ul't''"L-nAr n"'t*ah''u''nt'^ '/L 4oc.'

/r4afr,, M dl W ri aulw'w&J*, n hu+/anI fi-!,t ^h*-^; {Yfr ak'r,t^,vi;^/rfr /r?eL 1'Y^" '**t-"h" t*; d,*,t- ;-il"|l*-: fu'-l"u'*td N ,^F ^; Atr,'t^ "'^u't'vt al4-'""1';U 't^;
/t

v,dhmLfl#=y
'a'^n:''b"ryqtu';'
4A/ek1^^^/,

** ; ;

J.t

'tu;

At' Etd'h'ft" * ^ ^&u 4;'^t" ry'ffi n'"^'+"UA rt,rvr^,w; ,r""'-p'#on"'h" A'ff U"1,,,,* {*a,' p a-,r'-,tbye nAfl^i^lL, @ $v't"1x+t:ua

#,Ld**

,r,,

^7-,^"
q/w4/ti

,vltv,6a:

n*t*thn''rtru-

,rr*ffin ab

Yr M3: -r*T T:h!# fu!'tlzool/tl.d-'9 " - t-.s L:J-tl*;y*) = q,iul1fi: l.) =

(rr** at nl^*) fu uttew-t, er-L ,l o( -;"r"*

w'tni n

t^,*r *,r-^: Nk: Mn^hX",@.&'*ry^


,(rr*rrr/- vw ^fr** "-#"^*2rrt", tu"rflrt*

,rfi""'V,4:'ry'
, AetAl' "h'ht- f

fuMf,"-*^
u",l"i

lAtp,e"k'ffitr, "-t^t'*"'# '' klfiV1t'1*' ' +q/hu

oaAln-t- ^*""f,'o[-v ^-

/L"d *rCn'&L;'zhtt

'

-WS; '|*/,^fr - 4V(; 'e"U-a,83; wr-0,42 - oJ^,,i,r*, 49 ; f:4 - 4Ss :tM40t/3 ; 7*.lz - /,t; *ry#v e',.t,oe{-i fifuL- 4,jY I a,rV+^t- drH.i, #I - 0t{:- 0tT3 ) ,b*,ry-2,4-e,g; f"- +,4r) -^l,T-r,,/ ,, &ilm*il@) - go-r,z; *W - 0112. ; /wt/t.,,,,^.r;-0,!'v ffi ft-t{nv.@p_ /,O,fu {f-L 4 i;fu* '&^^-'*1i 'v,^- 4,t^- o *"'l'L*.^fi" l,aulwa /z *e"'w'tH /aun"'h'' . I )'Za'L''/]L 'Fr*
a/ttuhtyv- /fl"(*,,2

ftcrfr*

A&tw''uo-

7&=

o,ze

"* o,oo 4/ t r{ 6
a'

il+'

^4""/;t--^

Aur^',t-

uu- aLuun'ffi*

/o ryaL ELs ^/ lVf e"*3 o;r';

l( h-.'qJ v'^/""(JL 't'-'h^'(t"*"(LL''e'


'

'*#
u'*"'2pgf;6

u/au^-

'/ /t^^t*n/*jd4?tr't'tnw'"'lW''-^*'ll;fu;tutlt/#u^-4t"rt'/&N ,1,;

+-'f*"rt

;'lu*F--fw"'/'&/ n

,pf,t' L I

'/

0,,=
rt/,^

k-p* t
^

(t/t/(- U Lv = o)52'v tuir

Lk'Jl,(A'qJ W **;l'tafr^ /tu*;"(*'' d y' '' fi'


/^ U = 'looft , Lw*%662/

xz

t'''z*l'c* /^-

o=o

{ru tJL Ata u'''A; Au- f'ul*tvi t l,rto (o,s"rou$.a*D

,A,lU,- '4^-al,v.- ) 'v'L {'^fu-

'tz **"d'*ot^
O)

'b'-

t,-

,^r"

4*'^tr-'

1' ,a = ft
,k,

o /'t'u*f-'^'b'; fr ,(- = fu &r+ Lr ,ov) (+ u) l,^h


/fl-,fr='^,

IIV&J (*+; tuu W*

*{

4oa'c

rt )rlsooc

eu &t= //oo +q)2,t tJlQ


/h' ft^+;, lluvolftqXl

V"J