MOMENTELE SUBIECTULUI –MOARA CU NOROC

NARATIUNEA. ca mod de expunere. prezind. 0 succeslune de intamplari petrecut~intr-o ordlne temporala. Naratiunea literara presupune actlune , personaje ~i narator. ACTIUNEA cuprinde toate evenlmentele produse prln trecerea de la 0 sltuatle la alta din cauza aparltlel de nol personaje. a dlsparltlel unor personaje sau a schlrnbarll relatlllor dlntre personaje. A mal fost numita ~i subiect literar sau istorie situatia finala (deznodarnantul Momentele subiectului literar SUBIECTUL LlTERAR consta in totalitatea actlunllor, intamplarilor prezentate dupa o anurnlta logica lnterloara a textulul. Momentele subiectului literar sunt:  situatia initiala (expozi~iunea);  cauza actiunii (intriga);  desfasurarea actiunii:  situatia dificila (punctul culminant);

• SITUATIA INITIALA (EXPOZITIUNEA) este partea de inceput a unei naratiuni, In care se prezinta locul, timpul ~i personajele actiunii, In cadrul operei, poate sa fie ca intindere mai mare sau mai mica. Uneori, poate sa nu apara. Rareori. cxpozitiunea propriu-zisa poate fi precedata de un prolog. adica de 0 parte care anunta tema operei sau prezinta conflictul. Prologul a fost folosit mai ales In operele drarnatice, dar termenul apare aplicat ~i intr-o scriere epica. Astfel. In Moora cu noroc de loan Siavici, partea I constituie un prolog. Dialogul dintre batrfma ~i Ghi~ prezinta un conflict incheiat, eel dintre tinerii familiei, care doresc schimbarea ~i batrana care vrea sa raman a pe loc. Expozitiunea este 0 situatie de echilibru. de asteptare, cu precadere descriptiva. Verbele folosite In aceasta parte a subiectului literar sunt la modul indicativ, timpul imperfect: Uneori, verbele sunt la modul indicativ, timpul prezent: - Omul so fie multumit cu sarOcia so, ciici, daca e vorbo, nu boga~ia, ci Iinisteo colibei tale te face (ericit. • CAUZA ACTIUN" (lNTRIGA, ELEMENTUL MODIFICATOR) este intarnplarea care modifica starea de echilibru din situatia ini~iala ~i decanseaza actiunea, Este un eveniment neasteptar care 1'1 deterrnina pe citito.: sa continue lectura. Ruptura prcdusa de intriga este sernnalata adeseori de adverbe sau de iccutluni adverbiale: Verbele folosite sunt la modul indicativ, timpul perfect compus (intr-o naratiune contemporana ~i in comunicarea orala sau curenta), timpul perfect simplu (In naranunila ciasice, la persoana a "I-a), timpul prezent: Ceea ce deosebeste naratiunea literara de narat.unea nonliterara este accentul pus pe motivarea faptelor, pe explicarea cauzelor care deterrnina un comportament al

caderaa lui. ce Ii va marca ulterior toate actiunile. determinandu-t ezi'tarile. fiindca nici unul dintre ei nu se poate desprinde din cercul pornirii interioare. asigurand organizarea textului. Accentul este pus pe acel de ee? allntamplarilor care da valoare artistica naratiunii. Exista 0 similitudine Intre evolutia descendenta a acestui personaj ~i cea a lui Lapu~neanu. Nara~iunea devine literara de-abia in momentul aparitia] cauzei care a produs In Moara eu noroe de loan Siavici intriga consta In plecareafamthsj lui Ghi~a la hanul pe care II arendase ~i care se afla intr-un loc izolat. Uneori. Forster* ilustra plastic rolul cauzahtam in determinarea ordinii logice a actiunii. • DESF~URAREAACTIUNII (TRANSFORMARILE) este momentul de cea mai mare intindere ~i contine prezentarea faptelor determinate de intriga. SITUATIA FINALA (DEZNODAMANTUL) este rezultatul intarnplarilor precedente. Cuvintele batranei exprirna aceasta conceptie fatalista asupra vietii omu!ui ~i Ii da puteri sa mearga mai de parte pentru a-si creste nepotii. acest moment al subiectului literar este mai greu de identificat. dar ceea ce rarnane in oriee naratiune este idee" -:Je unitate a cperei. rara a considera ca exista un punct culminant. SITUATIA DIFICILA (PUNCTUL CULMINANT) reprezinta Intamplarea cea mai ten~ionata. expus primejdiilor de tot felul. complictarea la jafuri ~i la crime ~i va produce. Exista In text cuvinte care stabilesc raporturi logice intre diferite par~i. Sunt teoreticieni care vorbesc doar de transformari ce au loe In cadrul des~urarii actiunii. In final. . adica de 0 parte care prezinta ceea ce s-a petrecut dupa incheierea intamplarilor determinate de intriga. In epica traditionala. stabiia. subliniind tema sau calificand evolutia ulterioara a unor per sonaje. cand arata ca naratiuna poate fi ~i un enunt de genui Regele a murit si pe urtrui a murit si regina. Actiunea evolueaza. diferita de situatia initiala. care deterrnina gasirea unei rezolvari ~i opreste actiunile declansars de intriga. sunt introduse uneori secvente retrospective sau anticipative. care rup cronologia. Ordinea momentelor subiectului ocate fi schirnbata. care justifica din punctul de vedere al structurii narative orice fapta. E. echilibrata. In cea rnoderna. unele rnornente putand fi <=!Iiminate. pe intriga. Este 0 situatie noua. Sfarsitul poate fi fericit (happy-end) sau poate fi trist. M. prezentand sfarsitul actiunii. deterrninand finalul. care da raspuns doar intrebar!' Si pe urtrui! Naratiunea literara raspunde insa si intrebarii De ce? " . care vor agrava sau vor ameliora situatia ini~iala. 0 situatie dificila care sa determine rezolvarea Intamplarilor determinate de intriga. Timpurile verbale sunt trecutul (perfect compus sau perfect simplu) ~i prezentul. Motiva~ia o constituie dorinta de Inavutire a cizmarului. Acesta are un caracter conclusiv. ultimul capitol este un epilog In care este evidentiata ideea ca nu te pori sustrage destinului. lntr-o naratiune In care tensiunea conflictuala nu este puternica. faptele se desfasoara cronologic. In Maaro cu noroe de loan Siavici.personajelor. Orice succesiune ternporala de intamplari este 0 naratiune. in functie de ameliorarea sau degradarea situatiei initiale. producand transformarea personajelor. deznodamantul este urmat de un epilog.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful