MOMENTELE SUBIECTULUI –MOARA CU NOROC

NARATIUNEA. ca mod de expunere. prezind. 0 succeslune de intamplari petrecut~intr-o ordlne temporala. Naratiunea literara presupune actlune , personaje ~i narator. ACTIUNEA cuprinde toate evenlmentele produse prln trecerea de la 0 sltuatle la alta din cauza aparltlel de nol personaje. a dlsparltlel unor personaje sau a schlrnbarll relatlllor dlntre personaje. A mal fost numita ~i subiect literar sau istorie situatia finala (deznodarnantul Momentele subiectului literar SUBIECTUL LlTERAR consta in totalitatea actlunllor, intamplarilor prezentate dupa o anurnlta logica lnterloara a textulul. Momentele subiectului literar sunt:  situatia initiala (expozi~iunea);  cauza actiunii (intriga);  desfasurarea actiunii:  situatia dificila (punctul culminant);

• SITUATIA INITIALA (EXPOZITIUNEA) este partea de inceput a unei naratiuni, In care se prezinta locul, timpul ~i personajele actiunii, In cadrul operei, poate sa fie ca intindere mai mare sau mai mica. Uneori, poate sa nu apara. Rareori. cxpozitiunea propriu-zisa poate fi precedata de un prolog. adica de 0 parte care anunta tema operei sau prezinta conflictul. Prologul a fost folosit mai ales In operele drarnatice, dar termenul apare aplicat ~i intr-o scriere epica. Astfel. In Moora cu noroc de loan Siavici, partea I constituie un prolog. Dialogul dintre batrfma ~i Ghi~ prezinta un conflict incheiat, eel dintre tinerii familiei, care doresc schimbarea ~i batrana care vrea sa raman a pe loc. Expozitiunea este 0 situatie de echilibru. de asteptare, cu precadere descriptiva. Verbele folosite In aceasta parte a subiectului literar sunt la modul indicativ, timpul imperfect: Uneori, verbele sunt la modul indicativ, timpul prezent: - Omul so fie multumit cu sarOcia so, ciici, daca e vorbo, nu boga~ia, ci Iinisteo colibei tale te face (ericit. • CAUZA ACTIUN" (lNTRIGA, ELEMENTUL MODIFICATOR) este intarnplarea care modifica starea de echilibru din situatia ini~iala ~i decanseaza actiunea, Este un eveniment neasteptar care 1'1 deterrnina pe citito.: sa continue lectura. Ruptura prcdusa de intriga este sernnalata adeseori de adverbe sau de iccutluni adverbiale: Verbele folosite sunt la modul indicativ, timpul perfect compus (intr-o naratiune contemporana ~i in comunicarea orala sau curenta), timpul perfect simplu (In naranunila ciasice, la persoana a "I-a), timpul prezent: Ceea ce deosebeste naratiunea literara de narat.unea nonliterara este accentul pus pe motivarea faptelor, pe explicarea cauzelor care deterrnina un comportament al

subliniind tema sau calificand evolutia ulterioara a unor per sonaje. care rup cronologia. prezentand sfarsitul actiunii. unele rnornente putand fi <=!Iiminate. SITUATIA FINALA (DEZNODAMANTUL) este rezultatul intarnplarilor precedente. pe intriga. Timpurile verbale sunt trecutul (perfect compus sau perfect simplu) ~i prezentul. expus primejdiilor de tot felul. deterrninand finalul. in functie de ameliorarea sau degradarea situatiei initiale. rara a considera ca exista un punct culminant. ultimul capitol este un epilog In care este evidentiata ideea ca nu te pori sustrage destinului. complictarea la jafuri ~i la crime ~i va produce. In cea rnoderna. asigurand organizarea textului. M. Motiva~ia o constituie dorinta de Inavutire a cizmarului. deznodamantul este urmat de un epilog. sunt introduse uneori secvente retrospective sau anticipative. determinandu-t ezi'tarile. lntr-o naratiune In care tensiunea conflictuala nu este puternica. faptele se desfasoara cronologic. Forster* ilustra plastic rolul cauzahtam in determinarea ordinii logice a actiunii. diferita de situatia initiala. acest moment al subiectului literar este mai greu de identificat. Actiunea evolueaza. In final. care da raspuns doar intrebar!' Si pe urtrui! Naratiunea literara raspunde insa si intrebarii De ce? " . In Maaro cu noroe de loan Siavici. Sunt teoreticieni care vorbesc doar de transformari ce au loe In cadrul des~urarii actiunii. care deterrnina gasirea unei rezolvari ~i opreste actiunile declansars de intriga.personajelor. In epica traditionala. ce Ii va marca ulterior toate actiunile. . Sfarsitul poate fi fericit (happy-end) sau poate fi trist. care vor agrava sau vor ameliora situatia ini~iala. SITUATIA DIFICILA (PUNCTUL CULMINANT) reprezinta Intamplarea cea mai ten~ionata. stabiia. producand transformarea personajelor. fiindca nici unul dintre ei nu se poate desprinde din cercul pornirii interioare. echilibrata. cand arata ca naratiuna poate fi ~i un enunt de genui Regele a murit si pe urtrui a murit si regina. Nara~iunea devine literara de-abia in momentul aparitia] cauzei care a produs In Moara eu noroe de loan Siavici intriga consta In plecareafamthsj lui Ghi~a la hanul pe care II arendase ~i care se afla intr-un loc izolat. Accentul este pus pe acel de ee? allntamplarilor care da valoare artistica naratiunii. Orice succesiune ternporala de intamplari este 0 naratiune. Acesta are un caracter conclusiv. Uneori. adica de 0 parte care prezinta ceea ce s-a petrecut dupa incheierea intamplarilor determinate de intriga. Ordinea momentelor subiectului ocate fi schirnbata. Exista In text cuvinte care stabilesc raporturi logice intre diferite par~i. care justifica din punctul de vedere al structurii narative orice fapta. Exista 0 similitudine Intre evolutia descendenta a acestui personaj ~i cea a lui Lapu~neanu. Este 0 situatie noua. Cuvintele batranei exprirna aceasta conceptie fatalista asupra vietii omu!ui ~i Ii da puteri sa mearga mai de parte pentru a-si creste nepotii. dar ceea ce rarnane in oriee naratiune este idee" -:Je unitate a cperei. 0 situatie dificila care sa determine rezolvarea Intamplarilor determinate de intriga. caderaa lui. • DESF~URAREAACTIUNII (TRANSFORMARILE) este momentul de cea mai mare intindere ~i contine prezentarea faptelor determinate de intriga. E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful