P. 1
strategii de invatare

strategii de invatare

|Views: 814|Likes:

More info:

Published by: Andreea Florina Indrei on May 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2014

pdf

text

original

STRATEGII DE ÎNVĂȚARE EFICIENTE

CUPRINS: 1. CE SUNT STRATEGIILE DE ÎNVĂȚARE? 2. TIPOLOGIA STRATEGIILOR DE ÎNVĂȚARE.  TIPOLOGIA LUI D. DANSEREAU  TIPOLOGIA LUI C. S. WEINSTEIN ȘI R. E. MAYER  TIPOLOGIA LUI MCKEACHIE  TIPOLOGIA LUI B. J. ZIMMERMAN 3. PREDAREA STRATEGIILOR DE ÎNVĂȚARE. 4. SUGESTII PENTRU DIFERITE METODE DE STUDIU CE POT FI PREDATE ELEVILOR. 5. BIBLIOGRAFIE

Atunci când propune o situație de învățare. descoperirea unui concept.1. . memorarea informațiilor. rezolvarea de probleme. ca manifestări ale activității organizatoare și ale autonomiei unui sistem. CE SUNT STRATEGIILE DE ÎNVĂȚARE? Strategia desemnează acțiunile desfășurate de un subiect pentru coordonarea planificată a mijloacelor de care dispune. Strategiile sunt extrem de importante și în activitatea de învățare desfășurată de elev. În psihologie. căci permite interpretarea regularităților comportamentale observate. acțiunile. Aceste comportamente sunt desemnate prin sintagma strategii de învățare. însușesc. profesorul poate constata că elevii săi desfășoară o multitudine de comportamente care privesc modalitățile în care aceștia selecționează. Conceptul de strategie este fundamental în psihologia cognitivă. Strategiile intervin în numeroase activități cognitive: luarea deciziilor. recuperarea informațiilor stocate în memorie etc. operațiile cognitive. aceste mijloace sunt cunoștințele. Strategiile disponibile pot explica o parte a diferențelor individuale. în vederea atingerii unui scop. organizează sau integrează noile cunoștințe.

G. utilizarea procedeelor mnemotehnice. iar profesorii trebuie să-i ajute pe elevi să cunoască mai multe strategii de învățare. să le selecționeze pe cele mai eficiente pentru fiecare situație în parte. Strategiile învățării iau numeroase forme. modificate. cum ar fi cele cognitive sau metacognitive. fie pe stăpânirea strategiilor cognitive și a factorilor afectivi implicați în învățare. Pintrich. Zimmerman (1997) propune să se rezerve termenul strategie pentru a desemna procesele interioare sau mentale.Definițiile date strategiilor de învățare sunt numeroase și. Sfaturile oferite de profesori.  Pot fi învățate. înmagazinarea și utilizarea informațiilor. voluntar și metodic pentru a atinge un obiectiv de învățare. redactarea unui rezumat și până la relaxarea dinaintea unui examen. Legendre (1993) pune în evidență ideea de planificare și le definește ca ansamblul operațiilor și resurselor planificate de către subiect cu scopul de a facilita atingerea obiectivelor într-o situație pedagogică. pregătind astfel creșterea autonomiei în învățare a elevului. și să nu le lase pe seama unei învățări implicite. în mod explicit. iar Schmeck (1982) le consideră patternuri ale activităților de procesare a informației pe care individul le aplică când se confruntă cu o situație de învățare.  Sunt orientate către o problemă. vizibile.  TIPOLOGIA LUI D. determină o învățare mai eficientă. iar termenul tehnică pentru activitățile externe. Unii autori preferă termenul tehnici de învățare. iar aceste tehnici implică utilizarea unei strategii.  Strategiile nu pot fi observate în mod direct. Weinstein și Mayer (1986). se delimitează cu destulă greutate de alte tipuri de strategii. TIPOLOGIA STRATEGIILOR DE ÎNVĂȚARE O strategie de învățare poate servi pentru a selecționa mai bine informația. problema care se pune este aceea ca profesorul să predea. A. dar și schimburile de experiență derulate cu colegii de clasă îl conduc pe elev către dezvoltarea anumitor strategii de învățare care corespund stilului propriu. 2. Ceea ce surprindem din aceste definiții este faptul că strategiile se învață. Rampillon (1985) definește tehnicile de învățare drept proceduri pe care cei ce învață le pun în acțiune în mod conștient. Zimmerman (1986). pentru a stabili conexiuni între diferitele elemente ale materiei sau pentru a face asociații între cunoștințele noi și cele anterioare. McKeachie. Printre cele mai cunoscute tipologii ale strategiilor învățării se numără cele propuse de Dansereau (1985). pe care elevii le activează în situațiile școlare. Lin și Smith (1988). Wenden (1987) precizează șase caracteristici definitorii pentru strategiile învățării:  Sunt acțiuni sau tehnici specifice. pentru a fi învățate de elevi. tocmai pentru a evita confuzia cu strategiile cognitive. uneori. și nu trăsături de personalitate sau de stil cognitiv.  Pot fi utilizate conștient. Astfel. iar alții le numesc strategii de studiu. Aceste strategii. ceea ce se observă sunt tehnicile puse în funcțiune. Dansereau (1985) definește strategiile de învățare drept un ansamblu de tehnici sau procese care facilitează achiziția. DANSEREAU . motivantă. Susținând importanța strategiilor de învățare pentru reușita școlară a elevului. de la identificarea ideilor principale într-un text.  Pot contribui direct sau indirect la învățare. L. dar pot deveni și automatizate. aceste strategii. ceea ce este deosebit de important pentru demersul pedagogic. Această diversitate a strategiilor a condus către diferite clasificări care se centrează fie pe achiziția de cunoștințe. În spiritul aceleiași preocupări pentru o mai bună definire a strategiilor învățării. D.

lectura textului și identificarea ideilor principale.realizarea unei dispoziții mentale și afective propice studiului (un mediu intern pozitiv. metodică. Digest. pe același material. însoțite de expuneri sistematice ale ideilor reținute. În categoria strategiilor-suport sunt menționate: planificarea timpului de studiu. dezvoltarea spațiului de referință al lecturii prin conexiuni cu alte informații. D (Digest) – sintetizare și rezumare selectivă. 2. În opinia lui Dansereau. ușor relaxat. reprezentarea cunoștințelor sub formă de rețele conceptuale. 3. revizuirea datelor lecturii prin explorarea globală a ceea ce s-a reținut. M (Mood) . Strategiile primare presupun operarea directă asupra materialului de învățat și vizează comprehensiunea. Cel de-al doilea nivel al metodei MURDER. iar cel deal doilea pe recuperarea și utilizarea cunoștințelor. Dansereau menționează: repetarea. dezvoltarea informațiilor pe direcțiile principale. automotivarea. Dansereau a aplicat strategiile propuse în cadrul unei metode de studiu.Donald F. Review). asigurarea dispoziției propice studiului etc. înțelegerea exigențelor sarcinii. MAYER . detalierea ideilor principale cu ajutorul informațiilor specifice. Expand. Metoda include două niveluri: un nivel este centrat pe comprehensiunea și reținerea informațiilor. E (Expand) – lărgirea. memorarea. În cadrul primului nivel intervin următoarele strategii: instalarea unei dispoziții și atitudini mentale favorabile studiului. favorabil lecturii). axat pe utilizarea cunoștințelor. precum: identificarea conceptelor-cheie. dezvoltarea cunoștințelor prin autochestionare. reamintirea ideilor principale relative la exigențele sarcinii (prin intermediul unei analize și planificări a obiectivelor și a mijloacelor). ele asigurând climatul intern favorabil învățării. un elev ce rezumă cu propriile cuvinte materialul pe care trebuie să-l rețină folosește o strategie destul de simplă. regruparea. 4. evocarea. Dansereau (1985) face distincția între două categorii de strategii: strategii primare și strategii de suport. controlul concentrării atenției. deducerea. 5. Însă. Recall. realizarea de rețele conceptuale. corectarea eventualelor erori sau omisiuni.  TIPOLOGIA LUI C. analiza conceptelor-cheie. Strategiile de suport acționează indirect asupra învățării. Gradul de complexitate a strategiilor primare poate să varieze. R (Recall) – reamintirea datelor lecturii prin procedee specifice (de exemplu. Metoda MURDER 1. dar și a celor mai dificile. Understand. revederea erorilor comise plecând de la testele susținute. aplicarea strategiilor de memorare. etapa reamintirii este cea mai importantă în cadrul acestui nivel. cunoscută sub acronimul MURDER (Mood. reactualizarea și utilizarea informațiilor. verificarea pertinenței răspunsului final. Ea poate fi facilitată prin recurgerea la strategii precum: utilizarea imaginilor sau parafrazelor. E. U (Understand) – lectura textului și identificarea componentelor semnificative ale acestuia. presupune strategii precum: stabilirea dispoziției necesare studiului. reamintirea materialului fără a se uita pe text. a ideilor principale. WEINSTEIN ȘI R. se pot utiliza și strategii cu un grad sporit de dificultate. 6. Ca exemple de strategii primare. utilizarea rețelelor conceptuale). stabilirea legăturilor între cunoștințe. organizarea și elaborarea. R (Review) – revederea. S. Astfel. controlul emoțiilor negative.

reguli. 4. abia către vârsta de 11-12 ani. Un material bine organizat este mult mai bine reținut decât un material neorganizat. planificarea timpului de studiu. strategii de repetare.C. Strategiile afective pun accentul pe rolul elevului în crearea și controlul unui mediu de învățare adecvat. A lua note în timp ce citești un text constituie cea mai eficientă strategie de elaborare. legarea informațiilor noi de cele deja existente în structura cognitivă. Weinstein și R. S. pe parcursul realizării unei sarcini. date. utilizarea procedeelor mnemotehnice. strategii de organizare. gestiunea stresului. asocierea elementelor complexe cu elemente simple. Mayer (1986) propun un model care clasifică strategiile învățării în cinci categorii: 1. schemă. Organizarea materialului în categorii favorizează retenția informției. cât și cele de organizare pot fi utilizate în mod spontan de către elevi abia către vârsta de 10-11 ani. Elevii mai mici le vor utiliza doar dacă le sunt predate în mod explicit. Strategiile de elaborare constau în stabilirea legăturilor între informații cu scopul de a crea rețele și se realizează prin: analogii. să verifice gradul de înțelegere prin autochestionare. strategii de elaborare. structură ierarhică. sublinierea sau transcrierea informației. tehnici de relaxare înaintea unui examen. Pintrich. Strategiile de control al comprehensiunii sunt de fapt strategii metacognitive care presupun ca. Schematizarea conținutului pe baza relațiilor dintre idei. numite și strategii de memorare. imagini mentale. Strategiile de repetare sunt mijloacele utilizate de elevi atunci când li se cere reținerea unor informații factuale de genul: nume. Reprezentarea grafică a materialului sub formă de hartă. rezumate. Strategiile de organizare constau în selecția informației și gruparea ei în funcție de diverse categorii și structuri. să se autoevalueze și să facă ajustări în funcție de rezultate. 2. 3. tabel de sinteză. constau în: citirea de mai multe ori cu voce tare. Lin și Smith (1988) realizează un inventar al strategiilor învățării și le clasifică în trei categorii: . strategii afective. identificarea cuvintelor-cheie. strategii de control al comprehensiunii.  TIPOLOGIA LUI MCKEACHIE McKeachie. întocmirea de liste de termeni sau simboluri. 5. Aceste strategii combină elementele cognitive și afective și includ: tehnici de concentrare a atenției. elevul să gestioneze interacțiunile dintre elementele situației de învățare. Printre strategiile de organizare a materialului se numără:    Realizarea unui cuprins al ideilor principale din materialul învățat. E. Predarea lor de către profesor îi poate ajuta să le utilizeze la momentul oportun și într-un mod mai eficient. Aceste strategii. în mod independent. Weinstein și Mayer au constatat că elevii încep să utilizeze aceste strategii. Atât strategiile de elaborare.

parafrazează. angajamentul elevului în activitatea de învățare presupune și utilizarea strategiilor numite de B. De exemplu. obiectivele care trebuie atinse și strategiile ce pot fi utilizate pentru ducerea ei la îndeplinire. strategii de organizare (permit selecția informației și construirea de legături): . strategii de elaborare (permit conservarea informațiilor în memoria de lungă durată.           1. ex. imagini mentale. În același timp. Strategii de gestiune a resurselor – includ: organizarea timpului: . învățarea în grup. Strategii metacognitive – care includ: strategii de planificare (permit planificarea utilizării strategiilor și tratamentul informațiilor): . sistematic și constant atunci când își asumă responsabilitatea învățării (Zimmerman. ia notițe. J. strategii de reglare (cresc performanța. pune întrebări. mnemotehnici. Studiile efectuate de Pintrich și De Groot (1990) asupra adolescenților le-au permis să constate faptul că.reproducerea listei. pe bază de legături): . fără utilizarea concomitentă a strategiilor de autoreglare. identifică ideile principale prin sublinierea și crearea de rețele și diagrame. Caracteristicile surprinse în această definiție indică faptul că elevul știe ce trebuie să facă atunci când îndeplinește o anumită sarcină de învățare. dacă remarcăm faptul că un elev face un plan înainte de trecerea la scrierea unui text. organizarea mediului de studiu: . Zimmerman (1990) strategii de autoreglare. Strategii cognitive – corespund primelor trei categorii descrise de Weinstein și Mayer.ajustarea vitezei lecturii.formulare de scopuri. Strategiile de autoreglare sunt strategii mentale pe care elevul le utilizeză în mod conștient. Aceste strategii nu sunt observabile în mod direct. focalizarea atenției. rezumă. spunem că el utilizează o strategie de autoreglare. 2. dar putem observa acțiunile prin care ele se traduc. al colegilor. De exemplu. copiază.atribuirea succesului efortului. strategii de control (pentru înțelegerea materiei și integrarea cunoștințelor anterioare): autoevaluarea. utilizarea strategiilor de examinare. a-și pune întrebări pentru a verifica dacă a înțeles bine conținutul unui text constituie o strategie de . 3. o strategie de planificare. J. mai exact. o face în mod ordonat și pentru fiecare sarcină care i se propune. de elaborare și de organizare. strategiile de învățare cel mai des invocate sunt cele cognitive: de repetare.stabilirea unui orar. formulează răspunsuri. a învăța pentru un examen . utilizarea strategiilor de examinare. revizuirea. purtarea unui dialog inerior întăritor.apelarea la ajutorul profesorului.gruparea cuvintelor conform caracteristicilor lor comune. de întrebări.stabilirea unui loc de studiu organizat și liniștit. menținerea unei anumite stări de spirit. mnemotehnici. 1990). strategiile cognitive au un efect redus asupra performanței elevului. creează analogii. Strategiile metacognitive utilizate pentru reglarea activității de învățare sunt:   Planificarea: constă în analiza unei sarcini ce urmează să fie rezolvată cu scopul de a stabili: exigențele sarcinii. ia notițe. subliniază. respectiv: strategii de repetare (ajută atenția și encodajul): ex. Strategiile de autoreglare asigură responsabilizarea elevului în actul învățării și îi dezvoltă autonomia. tutoratul. întrucât permit verificarea și corectarea comportamentului): .spune cu voce tare. recitirea. o listă de memorat . fixarea de scopuri. gestiunea efortului: . ZIMMERMAN Atunci când se vorbește despre achiziția cunoștințelor declarative. Monitorizarea: are loc în cursul execuției sarcinii și constă în a evalua constant pertinența strategiilor utilizate în raport cu obiectivul fixat. TIPOLOGIA LUI B. susținerea celorlalți: .metoda cuvintelor cheie.

De exemplu. sunt formulate câteva exigențe. Astfel. să-și stabilească ritmul de lucru. elevul trebuie să cunoască tipurile de documente de care are nevoie pentru rezolvarea sarcinii (dicționare. caracteristicilor individuale. alegerea locului de învățare și a resurselor materiale și umane. în funcție de acest lucru. să-și ajusteze viteza de lectură sau să revadă etapele parcurse în rezolvarea unei probleme. Să definească strategia și să precizeze utilitatea ei. pentru că cei mai mulți cercetători au arătat că numai predarea și învățarea explicită a acestor strategii pot să-i ajute pe elevi să utilizeze strategiile cele mai adecvate unui anumit conținut și tip de sarcină. profesorul trebuie să le explice elevilor că nu există o strategieminune care dă rezultate în orice situație. așa cum este relevat în lucrările lui J. doi sau individual. Rolland Viau (1997) adaugă în această categorie strategiile de autoevaluare care se realizează la finalul unei sarcini de învățare pentru a verifica gradul de îndeplinire a obiectivelor. să se convingă de importanța a ceea ce el face pentru viitorul său. se pune problema modului în care elevii pot ajunge să stăpânească aceste strategii. Profesorul trebuie să propună elevilor situații-problemă pentru a-i stimula să facă apel în mod spontan la diferite strategii. Chiar dacă este vorba despre strategii de ordin general. Nu în ultimul rând. Reglarea: este strâns legată de monitorizare pentru că include măsurile luate cu scopul remedierii lacunelor constatate în procesul monitorizării. predarea strategiilor trebuie să se facă într-un context natural și autentic. Apoi alegerea lucrului în echipă. de exemplu. Simplul fapt de apreda elevilor o strategie nu asigură. colegi) în caz de nevoie. să-și fixeze obiective pe termen scurt pentru a putea evalua mai rapid pașii parcurși. motivației și cunoștințelor lui anterioare. Acest principiu exprimă nevoia de contextualizare a învățării. Din acest motiv. enciclopedii. elevul trebuie să aleagă acel moment al zilei în care este cel mai eficient. În privința resurselor materiale. Tardif (1992). Poziția lui Gagné este. strategia trebuie adaptată stilului personal al elevului. un elev poate decide să recitească unele părți ale unui text pentru a le înțelege mai bine. optează pentru o învățare implicită a strategiilor. reprezintă strategii de gestiune a resurselor umane. Strategii motivaționale sunt strategii de autoreglare utilizate de elev pentru a crește sau pentru a menține motivația de realizare a unei activități. să învețe mai . să-și aleagă un loc de învățare ordonat. să se autorecompenseze la finalul lucrului. de exemplu. să-și fixeze provocări. Pentru fiecare situație trebuie să aleagă strategia sau strategiile care corespund cel mai bine sarcinii de rezolvat. precum și formularea de solicitări de ajutor către ceilalți (profesori. Strategiile de gestiune constau în asigurarea condițiilor optime pentru desfășurarea activității de învățare. în mod automat. J. precum și strategiile de utilizare a acestora. liniștit. În primul rând. și utilizarea acesteia de către elevi. Atunci când se vorbește despre modul în care profesorul poate să realizeze la clasă predarea strategiilor de învățare. Aceste strategii presupun: organizarea timpului de lucru. transferul lor în altă situație se va face mult mai ușor dacă au fost exersate în mod repetat și sistematic pe un conținut specific. PREDRAEA STRATEGIILOR DE ÎNVĂȚARE Având în vedere importanța strategiilor de învățare pentru reușita școlară. să-și organizeze mediul de învățare. Este important să explicăm elevilor în ce constă strategia aleasă și cum îi va ajuta ea să înțeleagă un text. să-și imagineze rezultatul final. materiale audiovizuale). El poate. monitorizare. Fiecare elev trebuie să știe în ce condiții este cel mai eficient și. Giasson (1990) propune ca profesorul să parcurgă cinci etape în predarea unei strategii: 1. precum Robert Gagné. am putea spune. singulară. adică în cadrul cursului și îndeplinind activități specifice acelui curs. aerisit. 3. Unii autori. În al doilea rând.

a motivației. Profesorul îl va provoca pe elev să aplice strategia și îi va explica care sunt cele mai bune condiții în care ea este eficientă. cuprinsul. A citi fără a lua nici un fel de note înseamnă a da la o parte orice efort veritabil de înțelegere. Să asigure aplicarea strategiilor. notând referințele cu precizie. Elevii trebuie să creadă în utilitatea acestei strategii pentru ca să o folosească. Lectura este un proces care poate fi făcut în scop de relaxare. Este important să-i învățăm pe elevi să lucreze și să citească cu creionul în mână. Profesorul trebuie să explice elevilor cum procedează el pentru a utiliza strategia respectivă. sistematică. pentru a putea compara diverse abordări ale aceleiași lucrări.  Faceți fișe despre lucrare. de o concentrare puternică și perseverentă asupra unui text precis și asupra obiectului de gândire corespunzător. în funcție de felul vostru personal de exprimare. în majoritatea cazurilor. intelectuală și rațională. la protocolul gândirii cu voce tare. intertitlurile etc. Aceasta presupune să-l asistăm pe elev în activitatea de învățare. Metoda de studiu este totodată un instrument de cultură și de libertate spirituală.  Citiți în diagonală în mod sistematic pentru a ajunge la esențial. Lectura științifică. Să favorizeze autonomia elevilor în utilizarea strategiei. iar cine stăpânește metoda poate domina dificultățile. dar diminuând treptat acest ajutor pe măsură ce elevul progresează. . indexul.2. în acest scop. recurgând. dând dovadă de atenție. G. prezența capacității de a evalua și aprecia calitățile unui text. Metoda de studiu se bazează pe un postulat „voluntarist”: nu ai voie să improvizezi. titlurile.  Învățați să luați note. dar și despre temă sau autor. fie că vă aflați într-o librărie sau bibliotecă. evadare sau pentru sporirea bagajului cultural. temeinic etc. Mialaret (1981) definea lectura după o activitate de „descifrare integrativă a unui text. Metoda nu se circumscrie domeniului teoretic sau activității de învățare. Utilizarea de către elevi a strategiilor de învățare are ca efect nu numai facilitarea învățării și îmbunătățirea performanțelor. 4. O sinteză a ansamblului de operații pe care le presupune lectura știițifică este oferită de Jacqueline Russ (1994) sub titlul „Arta de a citi”:  Aruncați o primă privire cu scop de evaluare. înțelegerea textului citit. Arta de a citi sau despre lectura științifică Problema formării strategiilor de învățare este strâns legată de modul în care elevii sunt învățați să citească. supunând conceptele autorului propriei voastre analize. A lucra cu metodă înseamnă a postula că reușita este o chestiune de voință și de muncă. Atunci când o activitate umană nu se desfășoară după un plan deliberat și determinat dinainte. 5. reformulând problemele cu propriile cuvinte. prin care elevul sau studentul se pregătește pentru examene sau concursuri. sortită eșecului. Să asigure transparența procesului. Elevul trebuie să ajungă să explice el însuși strategia și să o utilizeze în mod independent ori de câte ori este nevoie. este indisociabil legată de scris. examinând prefața. ci și creșterea încrederii în sine. trebuie să stăpânești una câte una dificultățile. asigurându-se activități intelectuale cât mai eficiente”. Să interacționeze cu elevii și să-i îndrume spre achiziționarea strategiei. 4. cu totul specifică. SUGESTII PENTRU DIFERITE METODE DE STUDIU CE POT FI PREDATE ELEVILOR Metoda de lucru reprezintă un instrument universal cerut de înseși exigențele vieții și ale existenței umane. ea este. repere. întrucât ea se confundă cu întreaga organizare a existenței. procedând gradual și ajutat de voință. 3.  Nu neglijați grupurile de lectură. furnizându-i sugestii. organizată. Există însă și lectura-exercițiu sau lectura știițifică.

în afara cuvintelor-cheie. 2. pentru că acest lucru nu este posibil. exemple. Antrenamentul elevilor în luarea notițelor școlare trebuie să fie o preocupare a educatorilor. Se citesc cu atenție concluziile din sumarul prezentat la sfârșitul fiecărui capitol. 3. 1. 5. Căutți răspunsuri la aceste dificultăți. se caută exemple și ilustrări ale . stabilirea legăturilor cu alte cunoștințe. a cuvintelor subliniate în cursul textului. dând dovadă de atenție. În câteva rânduri se sumarizează ideile din pagină și se integrează într-o structură clarificatoare. Recapitulare (R). fiecare poate să-și facă propriul sistem de luat notițe. subliniind sau încercuind conceptele-cheie. este metoda RICAR (în engleză SQ3R: Survey-Question-Read-Recit-Review). Etapa a cincea este una a tratamentului integral al textului memorat. legături cu alte informații. Notițele au caracter personal. Răsfoire (R). fără să neglijați dificultățile sau problemele apărute în timpul primei lecturi. la conferințe. Acum se revăd ideile principale pentru întregul text. o sursă pentru reflecție și utilizare creativă ulterioară. la cursuri și seminarii. căutarea răspunsurilor la întrebările puse. Chestionați întotdeauna cartea sau textul. în faza de lectură și revizuire a notițelor și. situată în dreapta paginii. Prima etapă constă în formarea unei imagini generale asupra textului printr-o examinare de ansamblu a titlurilor subcapitolelor. Înțelegeți că survolul și aprofundarea sunt cele două fețe ale artei de a citi bine. A lua notițe Luarea notițelor este una dintre deprinderile elementare de studiu. urmărindu-se identificarea ideilor principale sau a conceptelor-cheie. nu vă mulțumiți cu abordare pasivă. În etapa a patra se vizează reproducerea din memorie a ideilor principale și a răspunsurilor la întrebările puse. Putem nota ideile într-o schemă pe care o proiectăm singuri: numerotând ideile principale. Se recomandă o citire activă. Această parte se completează ulterior. 4. Citirea propriu-zisă (C). A lua notițe nu înseamnă a scrie cuvânt cu cuvânt ceea ce spune vorbitorul. Secțiunea 2 – este de fapt marginea de 4-5 cm lăsată în stânga paginii pentru consemnarea cuvintelor-cheie. ci înseamnă a nota pe scurt ideile principale expuse. Luăm notițe în clasă. Etapa a treia este destinată citirii pe fragmente a textului. Metoda RICAR  O metodă cunoscută și prezentată în mai toate manualele universitare americane. pentru a ne asigura că am reținut întocmai ideile și că le putem folosi ori de câte ori avem nevoie. în care se notează ideile așa cum sunt prezentate la oră și pe baza sistemului personal de sintetizare.   Aprofundați. pentru a-i învăța pe studenți cum să se pregătească pentru examene. de aceea. pot fi comentarii. Sistemul care s-a impus în luarea notițelor este sistemul Cornell. marcând eventualele semne de întrebare sau reflecții personale pe marginea textului. Etapa a doua constă în citirea atentă a titlurilor și formularea întrebărilor. se completează schemele și se coroborează unele cu altele. Întrebări (I). a schemelor și ilustrațiilor. pe care le revedem apoi acasă pentru a reflecta asupra lor. o metodă care permite reținerea a ceea ce se comunică. pornindu-se de la aceste titluri. Secțiunea 3 – situată în partea de jos a paginii. este consacrată rezumatului. Pagina de notițe este structurată pe trei secțiuni:   Secținea 1 – este partea principală. Amintirea (A). În această fază se pot face sheme care să cuprindă ideile principale ale fragmentului citit. întrucât constituie un mijloc eficient în conturarea unui stil de studiu.

rezolvă exercițiile și aplicațiile posibile. Este o interacțiune care face materialul mai interesant și mai plin de înțeles.conținutului studiat. PSIHOLOGIA ÎNVĂŢĂRII. când timpul necesar învățării se va reduce simțitor. se stabilesc legături cu alte cunoștințe sau cu experiența de viața a elevului. Chiar dacă utilizarea acestei metode presupune o muncă destul de laborioasă. beneficiul va fi resimțit în momentul pregătirii examenelor.Dorina Sălăvăstru . 5-BIBLIOGRAFIE 1. Această metodă de învățare îl determină pe elev să intre în dialog cu textul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->