BREVETE DE INVENIE

CAPITOLUL I INTRODUCERE I.1 Istoricul proteciei inveniilor Dei n antichitate s-a vorbit de progres i secrete ale meseriei, totui abia n Evul Mediu, oadat cu organizarea breslelor, le sunt acordate privilegii entru exploatarea de soluii noi; totodat se instituie obligaii ale membrilor breslelor n pstrarea secretelor de fabricaie. n 1474, la Veneia s-a adoptat o regementare asupra brevetelor de invenie, ns abia n 1642 parlamentul englez a votat statutul monopolurilor, apoi n 1790 n SUA, 1791 n Frana1. n arile romne, termenul de "invenie" sau "inveniune" a fost precedat pn n a doua parte a sec XIX - lea de cel de "noua aflare", "noua nscocire", "noua nchipiuire" ori "nou meteug". Evoluia noiunii de invenie este, de fapt , paralel cu traseul lung i sinuos de la formele inciiente de protecie acordate n evul mediu, de ctre domnitorii rilor Romne, eploatrii obiectelor create de meteugari sau breslai, la legislaia modern de brevete, de astzi2. Primul drept exclusiv a fost n 1291 de regele Andrei n Transilvania, meteugarilor din Rimetea pentru folosirea meteugului de extragere i prelucrarea minereului de fier, ca i pentru turnarea i prelucrarea fierului. n ara Romneasc, Mircea cel Btrn a acordat n anul 1391 mnstirii Tismana dreptul exclusiv de a exploata o moar, iar n Moldova, primul privilegiu a fost acordat n 1402 de ctre domnitorul Aexandru Voievod mnstirii Moldovia pentru exploatarea unei instalaii de produs bere (sladnia). La 28 mai 1800 domnitorul Alexandru Moruyi acorda un privilegiu lui Hagi Stnu pentru a construi i exploata "o fabric de testemeuri" (estorie" la mnstirea Mrcua din Bucureti pe o durat de 15 ani i c nimeni altcineva " de aici sau care vor veni din alte pri" s nu poat exploata o asemenea fabric. Petrache Poenaru este primul roman care a obinut n Frana brevetul nr.3208 din 25 mai 1827pentru invenia "Creion portre fr sfrit", dup care ali romni au obinut brevete n Austria, Germania, Elveia. Prin Decretul regal nr. 102 din 13 ianuarie 1906 s +a promulgat "Legea privind brevetele de inveniune"carea prevedea aordarea brevetelor de invenie"fr examinare prealabil i fr nici o garanie de orice natur din partea statului" pe o durat de 15 ani de la data depunerii cererii, iar pentru brevetul de perfecionare 10 ani.

A se vedea pe larg A.C. Strene, B.Ionescu, Gh. Gheorghiu "Dreptul brevetului" - Tratat, vol 1, P 18-29 OSIM, P 29

n 1967 a fost emis Decretul nr.884 privind inveniile, inovaiile i raionalizrile3, iar n 1974 s-a adoptat Legea nr.62/1974 privind inveniile i inovaiile4ce a instituit o examinare de fond a condiiilor de brevetabilitate. Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenie5, cu modificrile ulterioare aduse prin Legea nr. 203/20026 este o lege modern coninnd principiile de fond actuale ale dreptului brevetului: dreptul la bret al inventatoruui sau succesorului sau n drepturi;drepturile exclusivede exploatare conferite titularului; acordarea brevetului de invenie n urma examnrii ondiiilor de fond privind brevetabilitatea; durata de 20 de ani a brevetului, iar pentru inveniile de perfecionare de 10 ani; protecia provizorie asigurat de publicarea cererii la 18luni.

1.2 Izvoarele dreptului brevetului Sunt legea naional, acte internaiomale la care Romnia este parte. 1.2.1 Legea naional n Romnia se reglementeaz materia brevetelor de invenie prin urmtoarele acte normative: - Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenie republicat n temeiul Legii nr.203/2002; - Legea nr. 20/19937 pentru ratificarea Acordului european instituind o asociere ntre Romnia, pe de-o parte, Comunitile Europene u statele membre ale acestora, pe de alt parte, ncheiat la Bruxelles la 1 februarie 1993, cuprinznd art.67 i Anexa XIX, dedicate proprietii intelectuale - Hotrrea Guvernului Romniei nr.499/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.64/1991 privindbrevetele de invenie; - Legea nr.383/1999 pentru aprobarea O.G. nr.41/1998 privind taxele n domeniul proprietii industriale i regimul de utilizare a acestora; - Legea nr.611/2002 privind aderarea Romniei la Convenia Brevetului European adoptata la Munchen la 5 octombrie 1973 i la Actul de reviziure a acesteia adoptata la Munchen la 29 octombrie 2000; - Legea nr.581/2004 privind certificatul suplimentar de protecie pentru medicamente i produse de uz fitosanitar; - Legea nr. 255/1998 privind noile soiuri de plante;
3 4

Publicat n Buletinul Oficial al Romniei, nr.85 din 30 septembrie1967 Publicat n Buletinul Oficial al Romniei, nr.137 din 2 noiembrie 1974 5 Publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.212 din 21 octombrie 1991 6 Publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.340 din 22 mai 2002 7 Publicat n Monitoru Oficial al Romniei, Partea I, nr.73 din 12 aprilie

- Legea nr.93/1998 privind protecia tranzitorie a brevetelor de invenie. - Legea nr.75/

1.1. Istoricul protectiei inventiilor Desi Tnantichitate s-a vorbit de progres si secrete ale meseriei, totusi abia in Evul Mediu, odata cu organizarea breslelor, le sunt acordate privilegii pentru exploatarea de solutii noi; totodata se instituie obligatii ale membrilor breslelor in pastrarea secretelor de fabricate. In 1474, la Venetia s-a adoptat o reglementare asupra brevetelor de inventie, msa abia in 1642 parlamentul englez a votat statutul monopolurilor, apoi in 1790 in SUA, 1791 inFranta1 , Tn tarile romane, termenul de ,,inventie" sau Jnventiune" a fost precedat pana Tn a dona parte a sec. XlX-lea de eel de ,,noua aflare", ,,noua nascocire", ,,noua inchipuire" ori ,,nou mestesug". Evolutia notiunii de inventie este, de fapt, paralela cu traseul lung si sinuos de la formele incipiente de protectie acordate in evul mediu, de catre domnitorii Tarilor romane, exploatarii obiectelor create de mestesugari sau breslasi, la legislatia moderna de brevete, de astazi2. Primul drept exclusiv a fost acordat in 1291 de regele Andrei in Transilvania, mestesugari lor din Rimetea pentru folosirea mestesugului de extragere si prelucrare a minereului de fier, ca si pentru turnarea si prelucrarea fierului. In Tara Romaneasca, Mircea eel Batran a acordat in anul 1391 manastirii Tismana dreptul exclusiv de a exploata o moara, iar in Moldova, primul privilegiu a fost acordat in 1402 de catre domnitorul Alexandru Voievod manastirii Moldovita pentru exploatarea unei instalatii de produs bere (sladnita). La 28 mai 1800 domnitorul Alexandru Moruzi acorda un privilegiu lui Hagi Stanuta pentru a construi si exploata ,,o fabrica de testerneluri" (tesatorie) la manastirea Marcuta din Bucuresti pe o durata de 15 ani si ca n i m e n i altcineva ,,de aici sau care vor veni din alte parti" sa nu poata exploata o asemenea fabrica. Petrache Poenaru este primul roman care a obtinut in Franta brevetul nr. 3208 din 25 mai 1827 pentru inventia ,,Creion portaret fara sfarsit", dupa care alti romani au obtinut brevete in Austria, Germania, Elvetia s.