CUPRINS:

Capitolul 1 - Calitatea in constructii si standarde de calitate 1. Evolutia sistemelor calitatii 1.1. Definirea calitatii 1.2. Evolutia sistemelor calitatii 1.2.1. Evolutia conceptului de calitate 1.2.2. Clasificarea si evolutia sistemelor calitatii; categorii de sisteme ale calitatii; abordari ale managementului calitatii; managementul calitatii in constructii 2. Controlul calitatii contructiilor 2.1. Organismele de control ale statului, ale autoritatilor publice locale, ale asociatilor profesionale 2.2. Actele de control. Cuantificarea calitatii controlului in constructii 2.3. Inspectoratul de stat in constructii: trecut, prezent si viitor 3. Legislatia privind calitatea contructiilor 3.1. Legislatia nationala raportata la calitatea constructiilor 3.2. Standarde europene si specificatii tehnice 3.2.1. Standarde pentru o piata unica 3.2.2. Organizatii internationale pentru standardizare si prescriptii tehnice 3.2.3. Organizatii nationale in unele state, membre ale uniunii europene 3.2.4 realizarea calitatii constructiilor in unele tari europene. Capitolul 2 - Cauzele care pot conduce la degradarea construciilor i tipurile de avarii la elementele din beton 2.1. Aspecte generale 2.2. Probleme de durabilitate 2.2.1. Influena permeabilitii asupra durabilitii betonului 2.2.2. Influena gelivitii asupra durabilitii betonului 2.2.3. Influena carbonatrii asupra durabilitii betonului 2.2.4. Influena coroziunii chimice asupra durabilitii betonului 2.2.5. Influena aciunii corozive a acizilor asupra durabilitii betonului 2.2.6. Influena reaciilor alcali-agregate asupra durabilitii betonului

2.2.7. Aprecierea durabilitii betonului 2.3. Cauze care conduc la apariia deteriorrilor 2.4. Factori de degradare i avarii specifice 2.4.1. Generaliti 2.4.2. Solicitri mecanice i avarii specifice 2.4.3. Factori fizici i avarii specifice 2.4.4. Factori chimico-biologici i avarii specifice 2.4.5. Executarea necorespunztoare a lucrrilor i avarii specifice

Capitolul 3 - Aspecte privind comportarea cladirilor multietajate avand diferite tipuri de sisteme structurale la tasari inegale, cedari de reazeme si diferente de temperatura
3.1. Comportarea structurilor de cladiri la diferente de temperatura 3.1.1. Aspecte privind organizarea studiului 3.1.2. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute 3.2. Comportarea structurilor de cladiri la tasari inegale sau cedari de reazeme 3.2.1. Aspecte privind organizarea studiului 3.2.2. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute

Capitolul 4 - Aspecte privind modul in care avariile nesolutionate influenteaza comportarea structurilor cladirilor multietajate la actiuni gravitationale si seismice 4.1. Comportarea structurilor in cadre de b.a. Ale cladirilor multietajate la degradari de rigiditate 4.1.1. Aspecte privind organizarea studiului 4.1.2. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute 4.2. Comportarea structurilor duale de b.a. Ale cladirilor multietajate la degradari de rigiditate 4.2.1. Aspecte privind organizarea studiului 4.2.2. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute 4.3. Comportarea structurilor duale de b.a. Ale cladirilor multietajate la practicarea unor goluri de trecere in cazul refunctionalizarilor 4.3.1. Aspecte privind organizarea studiului 4.3.2. Cladire cu 5 niveluri

4.3.3. Cladire cu 10 niveluri 4.3.4. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute 4.4. Analiza privind comportarea planseelor cladirilor multietajate la practicarea unor goluri in cadrul refunctionalizarii spatiilor existente

Capitolul 5 - Monitorizarea i investigarea construciilor 5.1 Noiuni introductive 5.2 Etapele echiprii cu aparatur pentru monitorizarea construciilor 5.3 Coninutul proiectului de monitorizare a construciei 5.4 Stabilirea metodologiei de prelucrare i interpretare a datelor 5.5. Metode de investigare i monitorizare a construciilor 5.5.1 Metode bazate pe analiza dinamic 5.5.2 Metode nedistructive 5.5.3 Metode semidistructive 5.5.4 Metode fizico-chimice 5.5.5 Metode electrice 5.5.6 Metode geodezice 5.6 Metode i aparatur de experimentare pentru studiul strii de eforturi i deformaii la elementele i structurile din beton 5.6.1 Generaliti 5.6.2 Msurarea deformaiilor specifice de exterior 5.6.3 Msurarea deformaiilor specifice n interiorul elementelor i structurilor din beton armat 5.6.4 Msurarea deformaiilor specifice ale armturii 5.6.5 Msurarea deplasrilor 5.6.6 Msurarea forelor 5.6.7 Msurarea alunecrilor armturii 5.6.8 Detectarea i urmrirea fisurilor 5.6.9 Metode de studiu privind comportarea global a structurilor din beton armat 5.6.10 Metode semidistructive 5.7 Experimentrile structurilor din beton armat la aciuni dinamice i de tip seismic

5.8. Metodologie pentru ncercarea unor subansambluri structurale prin metoda deplasrilor impuse

Capitolul 6 - Imbunatatirea calitatii constructiilor prin conceperea, elaborarea si implementarea unui nou model de sistem de management al calitatii 6.1. Aspecte generale privind sistemele de management al calitatii 6.1.1. Reguli privind sistemele calitatii 6.1.2. Planificarea calitatii 6.1.3. Controlul calitatii 6.1.4. Imbunatarirea calitatii 6.2. Realizarea unui sistem de managementul calitatii (SMC) 6.2.1. Standardele iso 9000 baza pentru realizarea sistemelor de managementul calitatii 6.2.2. Etapele preliminare realizarii proiectului de smc 6.2.3. Etapele de initiere a proiectului de smc 6.2.4. Etapele de concepere a proiectului smc 6.2.5. Etapele de analiza a situatiei existente in organizatie 6.2.6. Etapele de elaborare a documentatiei smc 6.2.7. Etapele de implementare a smc 6.3 managementul calitatii totale (MCT) si principiile de baza ale calitatii totale 6.4 managementul activitatii organismului de control in constructii 6.4.1 6.4.2 6.4.3 cuantificarea calitatii controlului la realizarea constructiilor aspecte privind organizarea si exercitarea controlului in Europa propunere de dezvoltare a calitatii globale in constructii

Capitolul 7 - Concluzii si contributii personale

CAPITOLUL 1
CALITATEA N CONSTRUCII I STANDARDE DE CALITATE
1. SISTEME DE CALITATE. EVOLUTIE. DEFINITII. 1.1. DEFINIREA CALITII Calitatea a evoluat, devenind din accesoriu al produselor un element organic i definitoriu al acestora. Calitatea nu nseamn cel mai bun, ci nseamn cel mai potrivit fa de necesitile clientului i fa de costuri. Acesta e sensul modern al calitii : specificaiile produsului trebuie s coresound cerinelor i ateptrilor clienilor. Calitatea nu trebie s fie nici mai mult, nici mai puin dect ateptrile explicite sau implicite ale clientului (fig. 1.1). Conform SR EN ISO 9000 : 2006, calitatea este msura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci (proprii i permanente) ndeplinete un set de cerine. La nivel mondial, s-a mers pe linia unicitii calitii, care este pus n relaie direct cu costul i cu termenul de livrare sau de prestare (fig. 1.2).

Fig. 1.1 Trei ipostaze ale calitii produselor i serviciilor, conform diagramei Euler Legend : - calitate cerut i ateptat de client (necesiti/cerine) I - calitate proiectat (specificaii) II - calitate realizat (conformitatea produsului i serviciului cu calitatea III proiectat) - non - calitate A - supracalitate B - calitate aleatorie C - discrepaa dintre ateptri i realitate e d1, d2 - diferene - necesiti /cerine nesatisfcute (inovaii posibile) 1 - supracalitate pretins 2 - risip/pierderi (reprezint calitate realizat dar necerut de client i 3 neprevzut n specificaii

Fig. 1.2 Triunghiul excelenei calitii unui produs sau serviciu Privitor la noiunea de client, n construcii aceasta are att neles individual, ct i colectiv. n primul caz este vorba despre investitor sau beneficiar (persoan fizic sau juridic), iar n al doilea despre ntreaga societate. 1.2. EVOLUTIA CONCEPTULUI DE CALITATE Noiunea de calitate s-a conturat pe parcursul istoriei omenirii, din preocuparea oamenilor pentru a realiza i a utiliza unelte, hran, adposturi, mbrcminte i altele, ct mai bune i ct mai eficiente. Exist, urme i documente din antichitate de la sumerieni, chinezi, egipteni, greci, romani .., informaii privind preocuprile conductorilor i filozofilor referitoare la calitate n domeniile armelor, construciilor, corbiilor, vaselor i instrumentelor casnice .a. Spre sfritul secolului XVII lea i nceputul secolului al XVIII lea are loc o prim cretere notabil a interesului privind calitatea. Acest salt a fost determinat de trecerea de la producerea artizanal, la o producie manufacturier n ateliere n care se executau produse de serie mic sau unicate. 1.2.1 Clasificarea sistemelor calitii Conceptul de calitate, a evoluat n strns dependen cu nivelul general de dezvoltare economico social a societii din ara respectiv i, n mod special, cu nivelul de dezvoltare al produciei industriale. Analiznd evoluia sistemelor calitii din punct de vedere al modului de abordare i gestionare a calitii se poate face urmtoarea clasificare: - Sistem al calitii prin inspecia final - Sistem al calitii prin controlul calitii - Sistem al calitii prin asigurarea calitii; - Sistem al calitii totale. n schema din fig. 1.4 sunt redate cele patru categorii de sisteme ale calitii, precum i modul n care acestea au evoluat n timp n funcie de evoluia pieei. Un dintre problemele fundamentale ale tuturor sistemelor calitii reprezentate, prin perspectiva dezvoltrii economico-sociale a lumii, aa cum reiese din fig. 1.5, este aceea a controlului calitii.

Fig. 1.3 Reprezentarea spiralei calitii Noiunea de controlul calitii reprezint totalitatea metodelor, mijloacelor i activitilor cu caracter operaional utilizate n vederea realizrii cerinelor referitoare la calitate. Exista cinci mari categorii de control al calitii : - controlul executantului direct; - controlul efului de formaie sau al maistrului; - controlul independent specializat (controlul tehnic de calitate CTC); - controlul statistic complex; - controlul total al calitii.

Fig. 1.4 Reprezentare grafic a categoriilor de sisteme ale calitii

Fig. 1.5 Dezvoltarea n timp a metodelor de control al calitii

Calitatea are trei dimensiuni principale, aa cum rezult (fig. 1.6): - dimensiunea tehnic; - dimensiunea economic; - dimensiunea social i ecologic.

Fig. 1.6 Reprezentarea grafic a celor trei dimensiuni ale calitii OA dimensiunea tehnic; OB dimensiunea economic; OC dimensiunea social i economic. 1.2.2. Aspecte ale managementului calitatii Managementul Calitii Totale (TQM) reprezint un mod de management focalizat pe problematica calitii, care se bazeaz pe participarea tuturor membrilor organizaiei i care are drept scop realizarea succesului pe termen lung, prin satisfacerea clientului concomitent cu obinerea de avantaje i satisfacii, att pentru toi membrii organizaiei, ct i pentru societatea civil n ansamblul acesteia . 1.2.3. Managementul calitatii in constructii n funcie de categoria de importan a construciei, conducerea i asigurarea calitii se aplic prin : a). Sistemul de management al calitii, conceput i documentat pe baza standardelor ISO 9000: pentru construcii cu categoria de importan A (excepional), B (deosebit), C (normal) finanate de stat; b). Planul calitii, ntocmit i aplicat pentru lucrri cu categoria de importan normal (C); c). Atribuiile responsabilului tehnic cu execuia atestat, la construcii de importan redus (D); 2. CONTROLUL CALITII CONSTRUCIILOR 2.1. ORGANISMELE DE CONTROL 2.1.1 Rolul statului in activitatea de control Rolul statului se realizeaz printr-o multitudine de procese : - legiferare i reglementare; - atestare i autorizare;

- control (iclusiv avizarea i aprobarea); - protecie social. 2.1.2 Rolul autoritilor publice locale Implicarea direct a autoritilor se manifest n cadrul : - Procesului de recepie a lucrrilor de construcii; - Procesului de autorizare a lucrrilor de construcii. Implicarea indirect se manifest prin rolul n implementarea local a politicilor i programelor de dezvoltare durabil, n reglementarea urbanistic, etc. 2.1.3 Rolul asociaiilor profesionale din construcii Asociaiile profesionale din construcii grupeaz specialitii din domeniu, pentru a le reprezenta interesele n relaia cu statul i cu celelete grupri profesionale din ar sau strintate. Asociatiile profesionale se implic n activiti de: reglementare (particip la elaborarea normelor), control (autocontrol) i garantare a calitii, iniiativ legislativ n domeniu; partener social n dialogul cu autoritile statului, reprezentare extern (schimb de experien,recunoatere a competenei diplomelor). 2.1.4 Rolul organismului de control privat Exist cerere de control peste nivelul furnizat de stat i exist cerere de garantare material efectiv, pe care statul nu le ofer prin controlul su de calitate n construcii. Organismul de control privat trebuie sa isi asume: - controlul privind nivelul la care sunt satisfcute de ctre produsul construcie cerinele eseniale de performan, nivel cerut prin contract i superior celui reglementat; - controlul privind nivelurile de performan la care sunt satisfcute oricare exigene de performan ale construciei i care au fost prevzute prin contract; - garantarea material a calitii produsului construcie n faa investitorului. 2.2. ACTELE
DE CONTROL.

APRECIEREA

CANTITATIVA A CALITII CONTROLULUI N

CONSTRUCII

Controlul calitii poate fi efectuat de ctre: stat; factorii implicai n toate etapele din cadrul ciclului de existen al construciilor; organismul de control privat (de consulta). Controlul statului se exercit de inspectoratul de Stat n Construcii; Organismul de control privat poate aciona doar n baza contractului ncheiat cu beneficiarul controlului de calitate, n concordan cu prevederile clauzelor. 2.3. INSPECTORATUL DE STAT N CONSTRUCII, TRECUT, PREZENT, VIITOR Se menioneaz, ca un element pozitiv, faptul c Inspecia de Stat n Construcii a creat ncepnd cu anul 1986, un sistem de autorizare a laboratoarelor de ncercri n construcii, care a constituit o prim faz n ordonarea activitii n acest domeniu.

n 1995 a fost adoptat Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, lege modern care introduce concepia european n domeniul calitii, prevede obligativitatea adoptrii unui system propriu de asigurare a calitii de ctre toi factorii implicai n conceperea, realizarea i exploatarea construciilor. Aciunile de control au cuprins o sfer din ce n ce mai larg de activiti n proiectare, execuie, exploatare, autoriti publice locale, laboratoare de ncercri, productori i furnizori de materiale de construcii, etc. n anul 2001, Inspectoratul de Stat n Construcii devine instituie public cu personalitate juridic, din 2003 funcioneaz n subordinea Autoritii Naionale de Control, iar din 2004 n subordinea Primului Ministru. ncepnd din 2010 funcioneaz n subordinea Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului. INSPECTORATUL DE STAT N CONSTRUCII asigur: controlul statului privind respectarea reglementrilor n domeniul calitii n construcii, controlul statului privind respectarea disciplinei n urbanism i n amenajarea teritoriului. Prin HG 622/2004, Inspectoratul de Stat n Construcii este nominalizat ca organul responsabil cu supravegherea pieei de construcii, component a infrastructurii ce trebuie s asigure respectarea cerinelor comunitare privind libera circulaie a mrfurilor. Inspectoratul de Stat n Construcii va urmri creterea eficienei activitilor desfurate privind prevenirea oricror abateri de la prevederile reglemantate cu efect negativ asupra calitii construciilor, realizarea punerii n sigura a fondului construit, implicndu-se n continuare si n susinerea cu fonduri a aciunilor de consolidare a monumentelor, mbuntirea coninutului normelor tehnice. 3. LEGISLAIA PRIVIND CALITATEA CONSTRUCIILOR 3.1. LEGISLAIA NAIONAL RAPORTAT LA CALITATEA CONSTRUCIILOR Sistemul naional de asigurare a calitii n construcii se fundamenteaz pe doi piloni: Directiva European 89/106/CEE i familia standardelor de calitate ISO 9000. Sistemul conceput n intervalul 1990 1992, formalizat prima oar prin O.G. nr. 2/1994 i apoi prin Legea nr. 10/1995, este cldit pe: - Pachetul celor 6 cerine eseniale ale construciilor, preluat din Directiva UE; - Sistemul calitii n construcii, avand 11 componente; - Respunderile i responsabilitile ce revin factorilor implicai n construcii; - Sancionarea nerespectrii legii; - Atribuirea i mprirea competenelor de control ntre numeroi factori, printre care i organul specializat al statului, Inspectoratul de Stat n Construcii ISC. Se cunoate c legislaia romneasc este conceput i construit dup modelul francez.

Dac Legea Spinetta apr interesele consumatorului, Legea nr. 10/1995 se dorete obiectiv i neutr, reglementnd i aprnd n mod egal interesele participanilor la procesul de construire. * * * In Anexa 1 se prezinta extrase din principalele legi referitoare la calitatea constructiilor. STANDARDE EUROPENE I SPECIFICAII TEHNICE Standarde pentru o Pia UNIC Piaa Unic European devine realitate numai atunci cnd fabricanii lucreaz cu standarde tehnice comune, pe care cei ce fac reglementrile le accept n legislaie ca declaraii privind cerinele tehnice iar autoritile publice le folosesc n specificaii. Noua Abordare a Pieei Unice Europene este deci bazat pe urmtoarele principii : - atunci cnd legislaia european se refer la specificaii tehnice, de obicei asta nseamn standarde europene armonizate; - n general, standardele europene armonizate vor fi scrise n termini de performan i nu prescriptivi; - funcie de scop, standardele pot specifica diferite nivele de performan; - cei responsabili pentru reglementri naionale pot selecta nivele sau clase de performan din standardele europene armonizate, legate de condiiile locale i cerinele de reglementare existente. Un marcaj CE, aplicat de ctre fabricant pe un produs, va demonstra celor responsabili pentru punerea n aplicare a reglementrilor naionale, c una sau mai multe din cerinele eseniale sunt satisfcute n modul specificat i c produsul poate fi pus pe pia. Faptul c un produs poart marcajul CE nseamn c, dac e folosit corect, satisface reglementrile. De obicei standardele europene vor avea dou pri : o parte armonizat, referitoare la una sau mai multe cerine eseniale deci la cerinele de sntate i siguran ale reglementrilor naionale, costul elaborrii fiind suportat de ctre Comisie; o parte neamortizat, ce acoper cerinele nereglementate, de obicei comerciale, al cror cost de elaborare revine industriei europene, direct sau prin contribuii la organismele naionale de standardizare. 3.2.2. ORGANIZAII INTERNAIONALE pentru standardizare i prescripii tehnice In Anexa 2 sunt prezentate cteva organizaii internaionale. 3.2.

CAPITOLUL 2
CAUZELE CARE POT CONDUCE LA DEGRADAREA CONSTRUCIILOR I TIPURILE DE AVARII LA ELEMENTELE DIN BETON 2.1. ASPECTE GENERALE Termenul de durabilitate este definit ca fiind capacitatea unui material de a-i pstra proprietile fizico-chimice i mecanice n timp, la aciunea distructiv i agresiv a mediului exterior, care provoac degradri i uneori distrugeri ale elementelor de construcii. Betonul se poate defini ca "un material compozit obinut din amestecuri artificiale, bine omogenizate, care dup ntrire are un aspect de conglomerat, cu rezistene mecanice i fizico-chimice". Studiul durabilitii betonului implic o analiz a conglomeratului, dar i a componenilor si, separat. De aceea, n cazul betonului, se iau n considerare att cauzele externe, din mediul de expunere, dar i cauzele interne, din interiorul masei compozite. 2.2. PROBLEME DE DURABILITATE Se vor prezenta succint anumite posibile cauze cu influene negative asupra durabilitii betonului: 2.2.1. Influena permeabilitii asupra durabilitii betonului Analiznd enumerarea acestor cauze, se remarc faptul c majoritatea evolueaz n funcie de o caracteristic a betonului ntrit - permeabilitatea. Deci, pentru problema durabilitii betonului, permeabilitatea devine poate cea mai important condiie. Pentru construciile din beton care triesc n medii de expunere nocive, obinerea unor betoane cu grad sczut de permeabilitate este esenial. De asemenea, n cazul betoanelor utilizate la lucrri de reparaii sau consolidri, compactitatea este un factor important, fiind legat de calitatea aderenei betonului vechi la betonul nou. Din acest motiv, utilizarea unor compoziii a cror lucrabilitate este obinut prin metode moderne utiliznd aditivii (aditivi superplastifiani, aditivi antrenori de aer, aditivi impermeabilizatori, aditivi dispersani) i nu prin sporirea cantitii de ap, este o cerin obligatorie, mai ales n tehnologiile de consolidare (fig.2.2.1). Efectul super-plastifianilor asupra lucrabilitii betonului (fig.2.2.1): - mbuntirea lucrabilitii prin creterea valorii tasrii, la raport egal de A/C; - mbuntirea lucrabilitii i reducerea raportului A/C; - reducerea raportului A/C, la tasare egal. fig.2.2.1

2.2.2. Influena gelivitii asupra durabilitii betonului Gradul de gelivitate (rezistena la nghe-dezghe), se definete prin numrul de cicluri de nghe-dezghe succesive, pe care epruvetele de beton le poate suporta: - fr ca reducerea rezistenei la compresiune s fie mai mare de 25% sau - modulul de elasticitate s nu fie redus cu mai mult de 15%, comparativ cu epruvetele martor. Astfel, betoanele ntrite se clasific dup criteriul gelivitii n trei clase: G50; G100; G150. fig.2.2.2

Factorii cei mai importani n mbuntirea comportrii betonului la nghe-dezghe sunt: - tratarea betonului dup punerea n lucrare, prin meninerea umiditii; - meninerea raportului A/C n limitele admise (fig.2.2.2; fig.2.2.3; fig.2.2.4), - existena n masa betonului a unui volum corespunztor de aer antrenat (aditivi antrenori de aer), etc. 2.2.3. Influena carbonatri asupra durabilitii betonului

Fig. 2.2.3.

Fig. 2.2.4.

Viteza fenomenului de carbonatare este accelerat de prezena adaosurilor active din ciment i micorat de creterea dozajului de ciment (fig.2.2.5.). fig.2.2.5.

La dozaje de ciment de circa 280-300 kg/m3, viteza fenomenului de carbonatare este redus n primele 12 luni i tinde s se micoreze datorit fenomenului de mrire a impermeabilitii (fig.2.2.5. i fig.2.2.6.). fig.2.2.6

De asemenea, viteza de carbonatare crete odat cu creterea raportului A/C, care duce la creterea porozitii generale (fig.2.2.7). fig.2.2.7

2.2.4. Influena coroziunii chimice asupra durabilitii betonului 2.2.4.1. Generaliti Uneori, n timpul vieii construciilor, factorii agresivi din mediu i pot modifica intensitatea i viteza; alteori se poate modifica chiar i natura agresivitilor, proiectarea iniial a construciei nemaifiind conform cu noua realitate. 2.2.4.2. Tipuri principale de coroziuni n cele ce urmeaz voi analiza numai trei tipuri de coroziuni chimice: Coroziunea sulfatic Coroziunea magnezian Coroziunea carbonic

2.2.5. Influena aciunii corozive a acizilor asupra durabilitii betonului Aciunea coroziv a acizilor are loc n medii cu pH < 6,5. Acizii se gsesc n general n ape (naturale, reziduale, industriale). Dintre cei mai des ntlnii se pot aminti: clorhidric, sulfuric, sulfuros, azotic, fluorhidric, acetic, Iactic, formic, humic, produse din fermentaii, etc. n zonele carbonifere poate aciona chiar CO2 liber i apele minerale. Pericolul apare atunci cnd masa de beton are n volumul su o suficient reea de microfisuri, care va permite infiltrarea acestor acizi pn la armtur. Corodarea armturii va conduce i la dislocri n straturile de acoperire cu beton. 2.2.6. Influena reaciilor alcali-agregate asupra durabilitii betonului Agregatele care conin bioxid de siliciu activ, reacioneaz cu alcaliile din ciment. Produii de reacie sunt geluri care au proprietatea de a se umfla considerabil n prezena umiditii. Deci deteriorarea betonului se realizeaz prin expansiune. n concluzie, specialitii au grupat sintetic, unii din factorii care influeneaz pozitiv i negativ rezistenele betoanelor la aciuni chimice agresive, conform tabelului 2.2.2. Tabel 2.2.2 Factori cu influena favorabil (mresc Factori cu influena nefavorabil rezistena la aciuni chimice i contribuie la (accentueaz deteriorarea) reducerea deteriorrilor) Reducerea la maximum posibil a raportului Temperaturi ridicate A/C Viteze mari ale fluidelor coninnd Alegerea corect a tipului de ciment

Factori cu influena nefavorabil (accentueaz deteriorarea) substane agresive Compactarea necorespunztoare a betonului Tratarea necorespunztoare betonului Alternana umezirii cu uscarea Coroziunea oelului pentru armare

Tabel 2.2.2 Factori cu influena favorabil (mresc rezistena la aciuni chimice i contribuie la reducerea deteriorrilor)

Absorbia redus de ap a Gradul de impermeabilitate ct mai ridicat Protecia adecvat a betonului n funcie de tipul i intensitatea agresivitii

2.3. CAUZE CARE CONDUC LA APARIIA DETERIORRILOR 2.3.1. Cauze datorate calitii necorespunztoare a proiectrii - datele iniiale incomplete sau inexacte asupra caracteristicilor geologice i geotehnice ale terenului de fundare (sondaje geotehnice insuficiente sau lipsa lor); - necunoaterea, cunoaterea incorect sau cunoaterea insuficient a condiiilor de exploatare; - stabilirea incorect sau parial a solicitrilor fizico-mecanice; - combinaii de solicitri incorecte sau insuficiente; - stabilirea incorect a schemelor statice de calcul, a evalurii ncrcrilor i modului de aciune i distribuire a lor; - calcule greite, incorecte sau incomplete; - utilizarea unor sisteme constructive noi i a unor materiale recente, insuficient experimentate i studiate; - modificarea unor aspecte n proiectul de execuie / consolidare, n timpul executrii lucrrilor; - nerespectarea prescripiilor tehnice prevzute n actele normative specifice; - slaba corelare dintre proiectele de specialitate ale proiectului de execuie; - neverificarea calitii lucrrilor executate de ctre proiectant, etc. 2.3.2. Cauze datorate calitii necorespunztoare a executrii lucrrilor - utilizarea unor materiale necorespunztoare din punct de vedere al tipului i al calitii; - utilizarea unei tehnologii neconforme cu ceea ce impune proiectul de execuie; - nerespectarea parial sau integral a proiectului de execuie; - aplicarea incorect a tehnologiilor;

- nerespectarea tuturor instruciunilor i recomandrilor tehnice, ncepnd cu alegerea materialelor, prepararea, transportul, manipularea, punerea n lucrare i tratarea ulterioar a materialelor; - lipsa competenei n timpul execuiei sau lipsa sistemului de verificare a calitii lucrrilor executate; - lucrri realizate defectuos ce devin ascunse, neverificate nainte de execuie; - deficiene mari la recepionarea lucrrilor, etc.
2.3.3. Cauze datorate condiiilor de exploatare necorespunztoare

- modificarea destinaiei construciilor (ceea ce conduce la modificarea solicitrilor fizice, chimice, mecanice); - modificarea condiiilor de exploatare; - exploatarea neraional a instalaiilor i mainilor generatoare de vibraii sau ocuri; - ntreinerea necorespunztoare a construciilor; - neglijarea msurilor de observare i control; - ne-repararea la timp a eventualelor degradri; - neeliminarea cauzelor ce pot provoca degradri, etc. 2.3.4. Cauze datorate efectelor extraordinare externe - catastrofe naturale (seisme, inundaii, incendii, furtuni foarte puternice, bombardamente, etc.); - calamiti locale (explozii); - modificri ale terenului de fundare (tasri importante, alunecri de teren); - aciunea puternic a unor agresiviti chimice (datorate unor cauze excepionale) i a unor agresiviti biologice; - influena factorilor climatici; - cauze datorate modificrilor fizico-chimico-mecanice sau funcionale, din cauza mbtrnirii materialelor, etc. 2.4. FACTORI DE DEGRADARE I AVARII SPECIFICE 2.4.1. Generaliti Principalele forme de degradare a elementelor din beton armat se regsesc ntr-unul din aspectele: - fisurare, - strivire, - dislocare-dezagregare, - segregare.

- zone de beton degradate, goluri, cu sau fr obiecte nedorite nglobate. Trebuie remarcat de la nceput c fiecare dintre aceste simptome mbrac forme multiple i grade diferite de evoluie, fiecare caz n parte fiind efectiv particular. Forma de degradare poate fi ntlnit ca fiind reprezentat numai printr-un singur simptom sau o combinaie de mai multe. De aceea, tipurile de avarii prezentate, nu sunt obligatoriu rezultatul unei singure cauze (de exemplu o cauz fizic), ci pot fi constituite dintr-un ansamblu de cauze (de exemplu fizic + chimic + mecanic).

2.4.2. Solicitri mecanice i avarii specifice fig.2.4.1.

Fisur cu deschidere mic (<= 0,5 mm), perete din beton fig.2.4.2.

Fisur cu deschidere medie (0,52 mm), plac balcon fig.2.4.3.

Fisur cu deschidere mare (>2 mm), stlp din beton armat fig.2.4.5.

Defecte de execuie. Planeu peste o grind segregat din beton armat

2.4.3. Factori fizici i avarii specifice 2.4.3.1. Avarii produse de variaiile de temperatur atmosferic i diferenelor de temperatur de pe feele elementelor de beton Temperaturile exterioare atmosferice au efecte asupra elementelor de construcie, n funcie de intensitatea cu care acioneaz (zona geografic), perioada n care acioneaz i natura materialelor din care sunt executate construciile. Cteva exemple n acest sens pot fi amintite: elementele de tip dal, sufer dilatri sau contracii n funcie de anotimp. Deformaiile fiind mpiedicate din frecrile cu solul sau din blocaje la capete, apar fisuri n element; zidurile la parter, au tendina de a-i modifica sezonier lungimea. Dac sprijin, de exemplu pe grinzi de subsol, acestea au tendina de dilatare mai redus datorit poziiei lor sub nivelul terenului (temperatur constant). Deformaiile fiind diferite apar fisuri n zona de legtur (fig.2.4.20.); se pot ntlni deteriorri din variaii de temperatur, n mod frecvent, n toate cazurile de contact cu acoperiul; un alt caz generator de avarii provine din diferenele de temperaturi pe feele opuse ale elementelor.

Cel mai elocvent este exemplul planeelor-teras. Iarna, intradosul plcii este nclzit de mediul interior al cldirii, iar extradosul poate fi supus la temperaturi sczute din condiii atmosferice sau invers pe perioada verii. 2.4.4.1. Avarii produse de coroziunea armturilor Definiia coroziunii poate fi dat innd seama de schimbarea prin care trece metalul, de la condiia sa elementar la cea combinat complex. Coroziunea metalelor se realizeaz prin formarea oxidului n contact cu aerul sau a ruginii (oxidului hidros) n contact cu apa sau atmosfera umed. De menionat este faptul c procesul de coroziune a oelului este nsoit, n general de o mrire a volumului acestuia (volumul oxidului, provenit din coroziune este de circa 2 ori mai mare dect cel al metalului din care provine) fapt care conduce la exercitarea unor presiuni asupra betonului adiacent armturii i respectiv la apariia unor eforturi de ntindere n masa acestuia. Atunci cnd aceasta depete valoarea rezistenei la ntindere a betonului se declaneaz procesele de fisurare a betonului din stratul de acoperire, fenomen care favorizeaz accelerarea procesului de coroziune. n cele mai multe din cazuri, stratul de

acoperire a betonului poate fi ndeprtat, armtura ajungnd sa fie lipsit de protecie (fig.2.4.21, fig.2.4.22). Din fericire, conversia acestor metale este oprit tocmai de nceputurile stadiilor proceselor care tind s-i reduc la starea natural. Paradoxal, reacia iniial a metalului cu mediul nconjurtor produce n cele mai multe cazuri o pelicul protectoare de produi de coroziune foarte subire. Aceasta protejeaz suprafaa metalului de mediu i d posibilitatea miezului metalului s rmn perfect stabil, atta timp ct pelicula protectoare nu este compromis. Coroziunea rezult tocmai din penetrarea acestei pelicule protectoare (fig.2.4.23. i fig.2.4.24.). fig.2.4.21

Din fericire, conversia acestor metale este oprit tocmai de nceputurile stadiilor proceselor care tind s-i reduc la starea natural. Paradoxal, reacia iniial a metalului cu mediul nconjurtor produce n cele mai multe cazuri o pelicul protectoare de produi de coroziune foarte subire. Aceasta protejeaz suprafaa metalului de mediu i d posibilitatea miezului metalului s rmn perfect stabil, atta timp ct pelicula protectoare nu este compromis. Coroziunea rezult tocmai din penetrarea acestei pelicule protectoare (fig.2.4.23. i fig.2.4.24.). fig.2.4.22

Dac metalul este expus unui mediu coroziv cum ar fi apa marin, pelicula lui protectoare poate fi distrus prin dizolvarea oxidului sau prin penetrarea zonelor lui slabe. Atunci metalul ncepe s se transforme i ajunge n stadiul lui natural care este un produs de coroziune sfrmicios sau sub forma unei sruri care se dizolv. fig.2.4.23 fig.2.4.24

Dizolvarea peliculei de produi de coroziune prin degradarea uniform a metalului reprezint fenomenul de coroziune continu. Prin contrast, un atac care are loc datorit cedrii stratului protector a unor armturi sau structuri metalice, are ca rezultat o form de coroziune denumit coroziune discontinu (n puncte). Acest tip de coroziune poate penetra suprafeele elementelor metalice indiferent de grosimea acestora. Coroziunea n puncte apare nu numai datorit degradrii suprafeei protectoare ci i datorit formrii unor cruste cu produi de coroziune care sunt substane chimice cu concentraii mari care pot contribui la dezvoltarea acestor puncte. 2.4.5. Executarea necorespunztoare a lucrrilor i avarii specifice 2.4.5.1. Avarii datorate fenomenului de segregare a betonului Fenomenul de segregare superficial sau n masa betonului, apare atunci cnd acesta este n stare proaspt. Segregarea este definit ca separarea constituenilor unui amestec compozit, astfel nct distribuia acestora n masa betonului nu mai este uniform. Ea poate fi ntlnit sub dou aspecte: - segregare determinat de tendina granulelor mari de a se separa; - separarea pastei de ciment cu apa din amestec. Cauzele principale care favorizeaz segregarea sunt: - compoziie necorespunztoare; - transportul betonului care poate duce la apariia segregrilor interioare i exterioare; - cderea betonului de la nlimi mari, descrcri n faa unui obstacol, frecri mari; - compactarea necorespunztoare (utilizarea unei tehnologii necorespunztoare sau aplicare necorespunztoare a acesteia); - depirea timpului maxim de amestecare . n urma acestor fenomene, betonul poate suferi urmtoarele degradri ce conduc la scderea rezistenelor mecanice, a rezistenelor la nghe-dezghe, mrirea permeabilitii, reducerea conlucrrii armturii cu betonul i reducerea durabilitii: o o o o porozitate accentuat; cuiburi de agregate necimentate; armturi neprotejate; goluri i caverne.

CAPITOLUL 3
ASPECTE PRIVIND COMPORTAREA CLADIRILOR MULTIETAJATE AVAND DIFERITE TIPURI DE SISTEME STRUCTURALE, LA TASARI INEGALE, CEDARI DE REAZEME SI DIFERENTE DE TEMPERATURA 3.1. COMPORTAREA STRUCTURILOR DE CLADIRI LA DIFERENTE DE TEMPERATURA 3.1.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI In Romania, alaturi de calculele specifice gravitationale si seismice, apar interesante si calcule la diferente de temperatura in general intre zi si noapte. Diferentele de temperatura pot sa fie cuprinse intre 5 si 30C. Pentru cuantificarea acestor aspecte s-a realizat un studiu parametric pentru cladiri avand doua tipuri de structuri: Cladiri cu structura din cadre de b.a.; Cladiri cu structura DUALA din b.a. Regimul de inaltime ales a fost cu 2, 4, 6, 8 si 10 niveluri, dar calculele se pot extinde in mod similar la o mai mare varietate. Diferentele de temperatura propuse au fost t= 5; 10; 15; 20; 25 si 30C. Structurile au fost conformate si dimensionate pentru preluarea actiunilor gravitationale si seismice specifice unui amplasament cu ag=0.24g si Tc=1.60 sec dar similar se poate extinde la fiecare dintre zonele seismice existente.

Structura in cadre din b.a

Structura DUALA din b.a.

Structura in cadre din b.a. 2 niv

Structura DUALA din b.a. 2 niv

Structura in cadre din b.a. 4 niv

Structura DUALA din b.a. 4 niv

Structura in cadre din b.a. 6 niv

Structura DUALA din b.a. 6 niv

Structura in cadre din b.a. 8 niv

Structura DUALA din b.a. 8 niv

Structura in cadre din b.a. 10 niv Structura DUALA din b.a. 10 niv 3.1.2. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE In urma calculelor realizate s-au obtinut urmatoarele raspunsuri: Fortele axiale din grinzi practic nu depind de numarul de niveluri ale cladirii ci numai de diferenta de temperatura si de coeficientul de dilatare termica al materialului din care sunt alcatuite; Pentru grinzile corect conformate si dimensionate in concordanta cu calculele gravitationale si seismice efectuate in prealabil, se constata ca: Pentru betoane avand rezistenta la intindere de 8-10 daN/cmp armatura din grinzi rezultata din dimensionarile gravitationale/seismice este capabila sa suporte intinderi provenite din diferente de temperatura de pana in 5C, indiferent de regimul de inaltime ales; Pentru betoane avand rezistenta la intindere de 12 daN/cmp armatura din grinzi rezultata din dimensionarile gravitationale/seismice este capabila sa suporte intinderi provenite din diferente de temperatura de pana in 10C, indiferent de regimul de inaltime ales; Pentru celelalte diferente de temperatura pe fiecare tip de beton rezulta ca armatura din grinzi este insuficienta. De aceea se poate declara ca sunt necesare calcule suplimentare pentru determinarea armaturilor necesare in grinzi, care in afara de actiunile gravitationale/seismice sa poata conferi sufucienta capacitate de rezistenta la intinderile rezultate din diferente de temperatura. In aceste conditii, momentele capabile la capetele grinzilor cresc in mod corespunzator si de aceea, in concordanta cu mecanismul de

disipare a energiei seismice, optim, in scopul mentinerii elementelor verticale (stalpi/pereti) in domeniul elastic trebuiesc inevitabil sporite si armaturile din acestia. Atat la grinzi cat si in elementele verticale, in functie de armaturile longitudinale suplimentate, datorita cresterii fortelor taietoare asociate se pune de asemenea problema cantitatii de armatura transversala (etrieri).

3.2. COMPORTAREA STRUCTURILOR DE CLADIRI LA TASARI INEGALE SAU CEDARI DE REAZEME 3.2.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI Datorita terenului pe care o cladire este amplasata, in functie de diverse aspecte, in timp pot sa apara tasari inegale la fundatiile cladirii. De asemenease poate pune aceiasi problema in cazul cedarii unor reazeme, datorita exploziilor externe sau interne care pot sa apara. Pentru cuantificarea acestor aspecte s-a realizat un studiu parametric pentru cladiri avand doua tipuri de structuri: Cladiri cu structura din cadre de b.a.; Cladiri cu structura DUALA din b.a. Regimul de inaltime ales a fost cu 2, 4, 6, 8 si 10 niveluri, dar calculele se pot extinde in mod similar la o mai mare varietate. Plaja de tasari aleasa a fost u= 0; 2.5; 5; 10 si 15 mm. S-a mers chiar pana la tasari de 40 mm pentru studiul placilor de plansee. Structurile au fost conformate si dimensionate pentru preluarea actiunilor gravitationale si seismice specifice unui amplasament cu ag=0.24g si Tc=1.60 sec dar similar se poate extinde la fiecare dintre zonele seismice existente.

Structura in cadre din b.a

Structura DUALA din b.a.

Structura in cadre din b.a. 2 niv

Structura DUALA din b.a. 2 niv

Structura in cadre din b.a. 4 niv

Structura DUALA din b.a. 4 niv

Structura in cadre din b.a. 6 niv

Structura DUALA din b.a. 6 niv

Structura in cadre din b.a. 8 niv

Structura DUALA din b.a. 8 niv

Structura in cadre din b.a. 10 niv

Structura DUALA din b.a. 10 niv

3.2.2. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE In urma calculelor realizate s-au obtinut urmatoarele raspunsuri: La structurile in cadre din b.a., in functie de tasarea diferentiata propusa, cresterile momentelor incovoietoare pe grinzi, conform figurilor precedente, pot sa fie cuprinse intre 100 si 750%. La structurile in DUALE din b.a., in functie de tasarea diferentiata propusa, cresterile momentelor incovoietoare pe grinzi, conform figurilor precedente, pot sa fie cuprinse intre 150 si 500%. La structurile in cadre se constata ca efectul tasarii este relativ local, in prima deschidere/travee stanga/dreapta, pe cand la structurile DUALE, tasarea unuia dintre pereti poate conduce la efecte semnificative pe aproape intreaga structura. Efectele produse de tasarile inegale sau de cedarile de reazeme se concretizeaza progresiv in: Deformatii in rigle/placi; Depasiri ale capacitatilor de rezistenta ale grinzilor/riglelor respectiv ale placilor de planseu; Ruperi ale grinzilor/riglelor si placilor care pot conduce la colaps partial sau/si progresiv. Reparatiile si consolidarile la elementele deteriorate sunt relativ greu de executat, cu cat tasarile diferentiate sunt mai profunde.

CAPITOLUL 4
ASPECTE PRIVIND MODUL IN CARE AVARIILE NESOLUTIONATE INFLUENTEAZA COMPORTAREA STRUCTURILOR CLADIRILOR MULTIETAJATE LA ACTIUNI GRAVITATIONALE SI SEISMICE
4.1. COMPORTAREA STRUCTURILOR IN CADRE DE B.A. ALE CLADIRILOR MULTIETAJATE LA DEGRADARI DE RIGIDITATE 4.1.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI In scopul determinarii raspunsurilor sistemelor structurale cu cadre din b.a. avand avarii nesolutionate, pentru cladiri multietajate, la actiuni seismice, s-au realizat modele de calcul structural pentru 2,4,6,8 si 10 niveluri. S-a considerat ca avariile si fisurile dezvoltate si nerezolvate ca degradari de rigiditate fata de rigiditatea initiala a elementelor structurale din b.a. Plaja de degradari de rigiditate considerata a fost: 0.2E, 0.3E, 0.4E, 0.5E, 0.6E, 0.7E, 0.8E, 0.9E (respectiv : 0.2G, 0.3G, 0.4G, 0.5G, 0.6G, 0.7G, 0.8G, 0.9G) fata de structura initiala pentru care s-a considerat valoarea E (respectiv G). Calculele s-au efectuat pentru o zona seismica cu acceleratia orizontala de proiectare ag=0.24g si perioada de colt Tc=1.6 sec. Aceste calcule pot sa fie extinse pentru toate zonele seismice din tara, dar au fost orientate catre Bucuresti.

Structura in cadre din b.a

Structura DUALA din b.a.

Structura in cadre din b.a. 2 niv

Structura DUALA din b.a. 2 niv

Structura in cadre din b.a. 4 niv

Structura DUALA din b.a. 4 niv

Structura in cadre din b.a. 6 niv

Structura DUALA din b.a. 6 niv

Structura in cadre din b.a. 8 niv

Structura DUALA din b.a. 8 niv

Structura in cadre din b.a. 10 niv Structura DUALA din b.a. 10 niv 4.1.2. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE Asadar la structurile in cadre din b.a. se constata ca drifturile efective, indiferent de driftul admisibil in SLS (5 sau 8) pentru cladirile cu numarul de niveluri sub 4 (inclusiv) se incadreaza in limite la o degradare de rigiditate mai mica de 0.3E (si/sau G) inclusiv.

La cladirile cu 6-10 niveluri, drifturile efective se incadreaza in limite pentru o degradare de rigiditate mai mica sau egala cu 0.7E (si/sau G).

4.2. COMPORTAREA STRUCTURILOR DUALE DE B.A. ALE CLADIRILOR MULTIETAJATE LA DEGRADARI DE RIGIDITATE 4.2.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI In scopul determinarii raspunsurilor sistemelor structurale DUALE din b.a. avand avarii nesolutionate, pentru cladiri multietajate, la actiuni seismice, s-au realizat modele de calcul structural pentru 2,4,6,8 si 10 niveluri. S-a considerat ca avariile si fisurile dezvoltate si nerezolvate ca degradari de rigiditate fata de rigiditatea initiala a elementelor structurale din b.a. Plaja de degradari de rigiditate considerata a fost: 0.2E, 0.3E, 0.4E, 0.5E, 0.6E, 0.7E, 0.8E, 0.9E (respectiv : 0.2G, 0.3G, 0.4G, 0.5G, 0.6G, 0.7G, 0.8G, 0.9G) fata de structura initiala pentru care s-a considerat valoarea E (respectiv G). Calculele s-au efectuat pentru o zona seismica cu acceleratia orizontala de proiectare a g=0.24g si perioada de colt Tc=1.6 sec. Aceste calcule pot sa fie extinse pentru toate zonele seismice din tara, dar au fost orientate catre Bucuresti. 4.2.2. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE La structurile Duale din b.a. se constata ca drifturile efective, indiferent de driftul admisibil in SLS (5 sau 8) pentru cladirile cu numarul de niveluri sub 6 (inclusiv) se incadreaza in limite la o degradare de rigiditate mai mica de 0.3E (si/sau G) inclusiv.

La cladirile cu 8-10 niveluri, drifturile efective se incadreaza in limite pentru o degradare de rigiditate mai mica sau egala cu 0.7E (si/sau G).

4.3. COMPORTAREA STRUCTURILOR DUALE DE B.A. ALE CLADIRILOR MULTIETAJATE LA PRACTICAREA UNOR GOLURI DE TRECERE IN CAZUL REFUNCTIONALIZARILOR 4.3.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI In cazul refunctionalizarii cladirilor multietajate s-a considerat ca in timp apar ca fiind necesare practicarea unor goluri de trecere prin unii dintre peretii structurali existenti ai structurilor DUALE din b.a. In studiu s-au considerat cladiri cu 5 respectiv 10 niveluri cu practicarea de goluri la oricare dintre niveluri. Golurile au fost practicate: central, lateral (nesimetric) si lateral (simetric). In cele ce urmeaza sunt prezentate numai raspunsurile structurale obtinute pentru goluri practicate la baza (acolo unde toate eforturile sectionale de tip forte axiale, forte taietoare si momente incovoietoare sunt cele mai mari). 4.3.2. CLADIRE CU 5 NIVELURI

4.3.3. CLADIRE CU 10 NIVELURI

4.3.4. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE Pentru studiile de caz realizate in cazul refunctionalizarii cladirilor multietajate, cu structura DUALA, cu practicare de goluri de trecere in diferite pozitii, la diverse niveluri, s-a constatat ca daca se iau masuri de consolidare a zonelor de gol, prin bordarein varianta de b.a., influentele produse de acestea asupra comportarii de

ansamblu dar si de elemente structurale sunt sub 2%, atat din punct de vedere al modurilor fundamentale de vibratie cat si la drifturi respectiv eforturi sectionale. Desigur este vorba de un numar minimal de goluri (2-3) pe fiecare directie principala a cladirii. Distanta fata de capetele peretilor structurali in care aceste goluri se practica trebuie sa depaseasca circa 12-15% din lungimea totala a peretelui.

4.4. ANALIZA PRIVIND COMPORTAREA PLANSEELOR CLADIRILOR MULTIETAJATE LA PRACTICAREA UNOR GOLURI IN CADRUL REFUNCTIONALIZARII SPATIILOR EXISTENTE n studiul realizat, s-au considerat 3 structuri in cadre de beton armat dupa cum umeaza: P+1, P+3 si P+5; pe ambele directii avand 4 deschideri de 6 m fiecare si o inaltime de nivel de 3 m. Fiecare structura in parte a fost analizate pentru 3 zone seismice diferite: ag=0.16g; ag=0.24g si ag=0.32g. Stalpii au fost considerati in urma predimensionarii fiecarei structuri in parte cu urmatoarele dimensiuni: pentru P+1 - 35x35 cm; pentru P+3 - 50x50 cm iar pentru P+6 - 60x60 cm. Grinzile si placa au aceleasi dimensiuni pentru toate structurile datorita faptului ca au aceleasi deschideri/suprafete: grinzile - 30x60 cm iar placile 15 cm. Placile de plansee au fost modelate de tip SHELL si discretizate in elemente finite cu dimensiunile de 50x50 cm. Golurile practicate sunt de minim 100x100 cm si sunt pozitionate dupa cum sunt prezentate in Anexa 3. Raspunsurile structurale obtinute sunt prezentate in Anexa 3. In cazul practicarii de goluri in placile de plansee, in urma tuturor analizelor efectuate pe studiile de caz alese, s-au constatat urmtoarele aspecte: Pentru modurile de vibratie, in functie de golul practicat, forma, marimea si pozitia lui in structura apar doua situatii posibile: Modurile proprii ca forma si valori proprii, nu sunt influentate de aceste goluri; Primele doua moduri de vibratie se cupleaza, deplasarea de translatie producandu-se practic pe diagonala si nu separat pe fiecare dintre cele doua directii principale Nu s-a gasit insa un tipar pentru tipul de gol si pozitia lui in structura pentru care se produce cuplarea dintre primele doua moduri de vibratie. Nu este influentata deplasarea maxima a structurii; Valoarea maxima a driftului creste fata de structura fara gol cu maxim 0.1% ; Forta taietoare de nivel scade cu maxim 0.1% ; Se observa ca dupa practicarea golurilor nu cresc momentele incovoietoare. Se recomanda realizarea unui gol mai mare cu circa 20-25 cm de fiecare parte, cu pastrarea armaturilor si crearea unui fel de bordaj, pentru asigurarea ancorajului barelor.

CAPITOLUL 5
MONITORIZAREA I INVESTIGAREA CONSTRUCIILOR
5.1 NOIUNI INTRODUCTIVE Monitorizarea siguranei structurale a construciilor - respectiv analiza strii construciei i supravegherea evoluiei sale - este una din preocuprile eseniale ale specialitilor n construcii care rspund de exploatarea construciilor. Monitorizarea construciilor se desfoar pe toat durata lor de via ncepnd cu execuia i continund cu etapa de exploatare. Monitorizarea n scopul determinrii siguranei, durabilitii i meninerii lor n timp este una din componentele principale ale calitii construciilor. Din punctul de vedere al exploatrii i ntreinerii, monitorizarea unei construcii permite determinarea rezervei de rezisten, observarea din timp a tendinelor de degradare, posibilitatea de a lua msuri de stopare a lor sau de executare a lucrrilor de remediere ntr-o faz incipient la un pre mai sczut.. Stabilirea de metodologii n domeniul diagnosticarii i monitorizrii strii construciilor civile sunt necesare n vederea ndeplinirii urmtoarelor scopuri principale: verificarea comportamentului unor obiective, structuri sau materiale de construcii, n vederea stabilirii concepiei celor viitoare, asigurarea ndeplinirii, de ctre obiectivul n exploatare, a condiiilor de calitate, n special a siguranei i fiabilitii, realizarea unor bnci de date, programe de calcul, sisteme expert, care s serveasc scopurilor precedente.

Monitorizarea const n observarea i nregistrarea unor aspecte, fenomene i parametrii care pot semnala modificri ale capacitii construciei de a ndeplini cerinele de rezisten, stabilitate i durabilitate prin proiect. Situaiile n care este necesar monitorizarea sunt: intenia beneficiarului de a schimba destinaia ntregii construcii sau a unor ncperi, cu implicaii asupra ncrcrilor utile, necesitatea funcional de a se desfiina unii perei interiori, pentru care trebuie s se determine dac sunt portani sau de rigidizare, intenia de supraetajare sau refunctionalizare detectarea n cursul exploatrii cldirii a unor vicii la structura de rezisten, fie iniiale, datorate unor defecte de execuie, fie aprute n timp, din cauza unor factori, cum ar fi: tasri inegale ale terenului de fundaie, aciuni corozive, dinamice sau din alte cauze,

constatri ale beneficiarului sau ale Inspectoratului de Stat n Construcii c structura este neconform cu reglementrile tehnice n vigoare, sau cldirile nvecinate influeneaz construcia n cauz, cldiri, care n urma unor accidente sau a unor calamiti naturale au suferit degradri i necesit o verificare a siguranei n noua situaie creat de aceasta, verificarea impactului construciei asupra mediului nconjurtor, Introducerea unei metodologii riguroase n monitorizarea siguranei construciilor, n special a celor care prezint risc ridicat de avariere i degradare, se impune din urmtoarele considerente: aplicarea criteriilor naionale de calitate la activitatea de monitorizare a construciilor, asigurarea unei monitorizri eficiente i complete, bazat pe criterii obiective i tiinifice, aplicarea metodelor de diagnosticare introducerea tehnicilor perfecionate, i supraveghere optime,

asigurarea unei proiectri care, pe lng criteriile de siguran structural, s in seama de necesitile de expertizare, diagnosticare i monitorizare a comportrii structurii (inclusiv n cazul n care proiectul se refer la remediere), asigurarea fondurilor necesare monitorizrii construciei, att ca investiii (aparatur, amenajri, echipament pentru transmitere de date), ct i ca exploatare n timp a sistemului de monitorizare, posibilitatea obinerii de date iniiale privind construcia (care, n majoritatea cazurilor lipsesc) i de date statistice privind comportarea n diferite situaii.

S-au fcut clasificri n funcie de felul parametrilor de msurat, de felul aparatelor de msurat, de locul de amplasare a aparatelor n timpul cercetrii. S-a apreciat, c cea mai corect clasificare se poate face dup, poziia aparatelor n raport cu construcia. Astfel, metodele de msurare se mpart n dou categorii i anume: Metode fizice, n care aparatele de msurat sunt amplasate pe construcie sau n interiorul acesteia, i la care aparatele se mic odat cu construcia. Prin aceste metode se msoar mrimile relative ale deformaiilor i deplasrilor. Metodele fizice se folosesc n cercetrile experimentale de laborator, dar i la monitorizarea construciilor. Prin aceste metode se msoar deplasri i deformaii liniare i unghiulare, deformaii specifice i deformaii dinamice etc. Metode geometrice, care raporteaz poziia anumitor puncte fixate pe construcie, la puncte fixe situate n afara construciei, amplasate pe terenuri stabile, nedeformabile i n afara zonei de influen a construciei studiate. Prin aceste metode se msoar mrimile absolute ale deformaiilor i deplasrilor

construciilor. Din aceast categorie, fac parte metodele geodezice i fotogrammetrice. 5.2 ETAPELE ECHIPRII CU APARATUR PENTRU MONITORIZAREA CONSTRUCIILOR Echiparea cu aparatur a unei construcii n vederea monitorizrii siguranei structurale este eficient n condiiile respectrii urmtoarelor etape: 1. Evaluarea gradului de risc al construciei 2. ncadrarea construciei n categoria de urmrire a comportrii 3. Urmrirea curent este obligatorie pentru toate construciile, dimensiunile aciunii fiind determinate de gradul de risc evaluat. 4. Inspecia extins se instituie asupra unei construcii, funcie de valoarea evaluat a factorilor de risc, se face asupra domeniilor i parametrilor afectai de valori mari de risc. Pentru o diagnosticare ct mai complet a strii construciei din punct de vedere al siguranei structurale se execut, n cadrul inspeciei extinse i ncercri preliminare. 5. Urmrirea special se aplic atunci cnd factorul global de risc sau unul din factorii de risc pe domenii ating valori mari. Scopul final al acestor aciuni este pe lng asigurarea siguranei structurale a construciei, i elaborarea unui model de comportare al construciei. 6. Elaborarea proiectului privind sistemul de monitorizare 5.3.CONINUTUL PROIECTULUI DE MONITORIZARE A CONSTRUCIEI Proiectul de monitorizare a construciei va cuprinde: stabilirea amplasrii i numrului de zone de msurare (seciuni) pentru ntreaga construcie i a amplasrii i numrului de puncte de msura pentru fiecare zon (seciune), stabilirea numrului de aparate i dispozitive de msur i control pentru fiecare punct,

Pentru zonele de interes deosebit, se va prevederea un numr sporit de aparate cu principii de msur diferite, pentru validarea reciproc a datelor de la msurri i pentru asigurarea fiabilitii sistemului pe ansamblu. De asemenea, se vor stabili i aparatele pentru obinerea de date privind parametrii complementari, necesari prelucrrii i interpretrii. stabilirea tipului i metodelor de monitorizare pentru fiecare parametru i fiecare punct de msur, observaii vizuale referitoare la construcia propriu-zis i la zona aferent. Se indic punctele i zonele supuse observaiilor vizuale, fenomenele urmrite i situaiile ce trebuie semnalate,

5.4 STABILIREA METODOLOGIEI DE PRELUCRARE I INTERPRETARE A DATELOR Prelucrarea i interpretarea datelor de la msurri i investigaii are implicaii n diagnosticarea strii construciei din punct de vedere structural. Este necesar existena unei bnci de date, care s conin: - datele iniiale ale construciei i ale parametrilor importani pentru sigurana structural; - datele de exploatare incluznd istoria construciei (istoria degradrilor, reparaiilor) i rezultatelor observaiilor, ncercrilor, expertizelor; - limitele impuse prin calcul (n cazul construciilor noi), sau calculate statistic, pentru parametrii construciei supui monitorizrii (n cazul construciilor n exploatare). Stabilirea corect a valorilor de referin ale parametrilor n vederea lurii deciziilor reprezint o etap important i complex. 5.5. METODE DE INVESTIGARE I MONITORIZARE A CONSTRUCIILOR Investigarea i monitorizarea construciilor utilizeaz urmtoarele metode de verificate: - metode bazate pe analiza dinamic, - metode nedistructive, - metode semidistructive, - metode fizico-chimice, - metode electrice i mecanice, - metode geodezice,

5.6 METODE I APARATUR DE EXPERIMENTARE PENTRU STUDIUL STRII DE EFORTURI I DEFORMAII LA ELEMENTELE I STRUCTURILE DIN BETON 5.6.1 Generaliti Metodele de calcul utilizate n scopul concepiei i proiectrii structurilor de rezisten din beton, au cptat un caracter complex, necesitnd verificarea lor prin experimentri efectuate cu metode i tehnici de experimentare cu un nivel corespunztor de complexitate. Faptul c Bertero i Popov au iniiat metoda de experimentare a elementelor i subansamblelor din beton armat cu deplasri impuse, implicndu-se n stabilirea procedurilor de ncercare, demonstreaz importana i contribuia major pe care tehnicile de experimentare le au n dezvoltarea continu a teoriei betonului armat i structurile din beton armat la solicitri seismice. O privire de ansamblu asupra domeniului msurtorilor mrimilor mecanice, const n: aparatura mecanic este restrns ca arie i domeniile de aplicare, sistemele de msurare pe cale electronic au o dezvoltare de mari proporii,

cea mai larg utilizare o au nc traductorii electrorezistivi, care se utilizeaz att direct, ct i n confecionarea captorilor pentru msurarea diverselor mrimi. 5.6.2 Msurarea deformaiilor specifice de exterior Acest tip de msurari este cel mai folosit, din urmtoarele considerente: exist o mare varietate de traductoare susceptibile de a fi utilizate i anume: traductoare mecanice, optice, tensometrice rezistive, inductive, traductoare cu coard vibrant etc., montarea traductoarelor pe suprafaa exterioar a elementelor din beton este uoar, cu posibilitatea verificrii i corectrii, preul mai redus al unor tipuri de traductoare (mrci tensometrice) i posibililatea de recuperare a altora (mecanice, inductive, coard vibrant), preul mai redus al unui punct de msur face posibil prevederea mai multor puncte de msur, obinerea de informaii i prelucrarea statistic, lipsa oricrei perturbri a cmpului de eforturi i deformaii prin aplicarea la exterior a traductoarelor. 5.6.3 Msurarea deformaiilor specifice n interiorul elementelor i structurilor din beton armat Varietatea tipurilor de structuri, ct i a solicitrilor la care sunt supuse, au determinat aparitia tipurilor specializate de traductoare, cu caracteristici i domenii de utilizare diferite. 5.6.4 Msurarea deformaiilor specifice ale armturii Armtura nglobat n beton pune probleme datorit necesitii atarii unor dispozitive de armtur, care perturb conlucrarea cu betonul i comportarea real, precum i umiditii betonului i variaiilor de temperatur din beton n perioada de priz. Traductoare electrice rezistive lipite pe armtur; Traductoare cu coard vibrant fixate pe armtur Traductoare cu magneto-striciune 5.6.5 Msurarea deplasrilor Mijloacele de msur au o mare varietate, funcie de mrimea, caracterul deplasrii i precizia cerut, mergnd de la simpli reperi pn la aparate complexe cu laser. La structurile din beton armat intereseaz deplasrile lineare (ca rezultat al unei translatri sau al unei deformaii), deplasrile unghiulare (n special nclinri ale structurilor) precum i tasrile fundaiilor. 5.6.6 Msurarea forelor Se msoar, fie forele aplicate unui element structural din beton armat, fie forele din armtur. Cele mai rspndite doze de for se bazeaz pe msurarea indirect i sunt realizate sub forma unui element elastic metalic, pe care sunt montate traductoare electrice rezistive, sau cu coard vibrant. 5.6.7 Msurarea lunecrilor armturii

Msurarea lunecrii barei n zona de ancorare sa putut realiza, numai la capetele elementelor, utiliznd dispozitive de msurare pentru deplasri -microcomparatoare i traductoare inductive. 5.6.8 Detectarea i urmrirea fisurilor Fisurarea elementelor structurale i nestructurale ale unei construcii putnd avea consecine grave i furniznd informaii privind starea construciei. 5.6.9 Metode de studiu privind comportarea global a structurilor din beton armat Simultan cu metodele de urmrire a eforturilor i deformaiilor, n care evoluia acestora este studiat prin valorile lor n puncte considerate importante, a aprut necesitatea unei abordri globale, continu in spaiu, asupra strii de eforturi i deformaii a structurilor din beton. Msurrile globale au ca scop evidenierea strilor complexe de deformaii din punct de vedere calitativ i cantitativ, n principal prin metode nedistructive. 5.6.10 Metode semidistructive Metodele de determinare a calitii betonului prin teste n vecintatea suprafeei sale sunt: metoda fracturrii interne, metoda rezistenei la penetraie, metoda de smulgere intern, metoda de smulgere de suprafa, metoda de rupere prin ncovoiere. 5.7 EXPERIMENTRILE STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT LA ACIUNI DINAMICE I DE TIP SEISMIC Studiile experimentale la aciuni dinamice i de tip seismic, la sarcini statice, ciclice alternante sau monoton cresctoare pn la un anumit efort, dup care se aplic o aciune dinamic, au ca obiect: Elemente din structurile de rezisten: stlpi, grinzi, planee i elemente de acoperi, perei structurali verticali, noduri. mbinri i subansamble: mbinri plane sau spaiale, orizontale sau verticale ntre: perei-planee, grind-stlp, dal groas-stlp etc; subansamble - plane sau spaiale: perei-planee, grind-stlp, plac - grind-stlp, dal groasstlp etc. Elementele caracterizate ale rspunsului seismic global conin: variaia caracteristicilor dinamice (perioade, forme i amortizri) pe stadii de lucru, pn la cedarea structurii, modificarea elementelor matricii laterale de rigiditate pe stadii de lucru pn la cedare, inclusiv probleme de simetrizare ale acestora, obinerea curbelor histeretice (M - , F - i altele) n seciunile caracteristice, precum i pe ansamblul structural, obinerea distribuiei acceleraiilor pe nlimea i n planul orizontal al cldirilor, a

deplasrilor laterale relative i de ansamblu, precum i a variaiei eforturilor dinamice la suprafaa i n seciunile caracteristice, reliefarea curburilor medii n seciunile importante ale elementelor verticale i orizontale, precum i a deformaiilor specifice n armturi, evidenierea rotirilor relative dintre perei i planee, punerea n eviden a dinamicii planeelor, inclusiv a deformabilitilor n plan orizontal i precizarea rolului elementelor orizontale n distribuia forelor seismice la elementele structurale verticale, obinerea de date privind conlucrarea elementelor structurale cu rigiditi diferite, precum i a celor structurale cu cele nestructurale, evidenierea rolului infrastructurii n stabilitatea i rezistena structurii la aciuni seismice, ansamblul problematic privind conlucrarea teren-structur, evoluia procesului de fisurare pe stadii de lucru, evidenierea mecanismelor de disipare a energiei seismice i de cedare structural.

5.8. METODOLOGIE PENTRU NCERCAREA UNOR SUBANSAMBLURI STRUCTURALE PRIN METODA DEPLASRILOR IMPUSE Avnd n vedere soluiile specifice adoptate n proiectare a rezultat necesar experimentarea lor, pentru a se valida metoda de calcul propus, precum i pentru a se analiza tipul de mbinare care prezint avantaje. La asemenea tipuri de ncercri, n cadrul crora se experimenteaz un numr mare de elemente (subansamble), este important a se putea furniza, ntr-un timp scurt, rezultate complete privind parametrii de comportare. Pentru cazul mbinrilor de rezisten la cldirile cu perei structurali prefabricai, este necesar a se cunoate, ct de intens se acumuleaz degradrile n mbinri (reducerea forelor capabile), o dat cu creterea numrului de cicluri. De asemenea, este necesar s se cunoasc ductilitatea disponibil pentru fiecare nivel de ncrcare i numr de cicluri, precum i procesul de degradare a rigiditii, funcie de creterea numrului de cicluri de solicitri alternante.

CAPITOLUL 6
IMBUNATATIREA CALITATII CONSTRUCTIILOR PRIN CONCEPEREA, ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI NOU MODEL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII 6.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMELE DE MANAGEMENT AL CALITATII 6.1.1. Reguli privind sistemele calitatii Sintetizarea elementelor de baza ale unuin sistem de management al calitatiiprincipii, percepte, reguli, recomandari-constituie fundamentul introducerii, cu succes, a cestuia in cadrul unei organizatii. Deoarece reprezintachintesenta experientei acumulatede-a lungul ultimelor decenii, in domeniul sistemelor calitatii, se vor prezenta in continuare unele seturi de principuii si reguli aplicabile in cadrul organizatiei. In prezent, cele mai agreate elemente de fundamentare ale unui sistem de management al calitatii sunt cele opt principii recomandate de standardul ISC 9000:2000 si anume: Orientarea catre client; Comportamentul de lider (denumit in limba engleza leadership); Implicarea personalui; Abordarea bazata pe conceptul de proces; Abordarea managementului ca sistem; Imbunatatirea continua; Abordarea bazata pe fapte in luarea deciziilor; Relatii reciproc avatajoase cu furnizorii. Aceste opt principii de management al calitatii stau la baza tuturor standardelor din seria ISO 9000. 6.1.2. Planificarea calitatii Planificarea calitatii este un proces necesar deoarece s-a constatat, in mod sistematic, ca producatorii au o inertie mare la adaptarea caracteristicilor produselor si serviciilor realizate cu dorintele clientilor. Aceasta inertie este provocata de patru cauze cunoscute: perceptia intarziata a producatorilor la nacesitatile si dorintele clientilor; inertie producatorilor pentru conceperea produselor cu noile caracteristici; capacitatea scazuta a producatorilor penntru modificarea sistemelor fizice de realizare a produeslor noi; inertia existenta in promovarea si desfacerea produselor noi. Planificarea calitatii coonsta in elaborarea de documentatii care cuprind in md obligatoriu: practici si proceduri de realizare a calitatii; resursele necesare si resursele disponibile;

succeiunea activitatilor referitoare la calitate pentru fiecare produs, proces, serviciu sau activitate in parte; elementele de control si inspectie a calitatii. Este necesar ca managerul general sa sigure conditiile prin care organizatia sa iba capacitatea sa realizeze, in totalitate activitatile sale. Organizarea se refera la: o asigurarea resurselor umane; o asigurarea resurselor materiale si financiare; o asigurarea infrastructurii; o asigurarea unui mediu de lucru favorabil realizarii calitatii planificate. 6.1.3. Controlul calitatii Controlul calitatii este destinat sa asigure stabilitate, performante reale in concordanta cu cele planificate si posibiltatea de acationa in cazul aparitiei abaterilor de la obiectivele planificate. Controlul calitatii cuprinde ansambul tehnicilor si activitatilor, ca caracter operational, folosite pentru a demonstra faptul ca cerintele privind calitatea sau fost indeplinite (vezi fig. 6.1) Controlul calitatii il ajuta pe producator sa demonstreze ca produsele sale sunt realizate in conformitate cu specificatiile tehnice si satisfac cerintele clientului. Activitatile cele mai importante ale controlulul calitatii sunt: o evaluarea calitatii; o monitorizarea calitatii; o controlul propriu-zis al calitatii; o validarea calitatii.

Fig. 6.1- Schema privind corectarea procesului in urma controlului. In raport cu procesul de realizare a produselor se pot diferentia urmatoarele tipuri de control: a) control in afara procesului (Fig. 6.2) b) control in timpul desfasurarii procesului (Fig. 6.3, 6.4 si 6.5) - control inaintea procesului; - control in timpul procesului; - control dupa proces; - control final. c) controlul integrat (Fig. 6.6)

Fig. 6.2. Schema controlului in afara procesului.

Fig. 6.3.Schema controlului inaintea procesului

Fig. 6.4. Schema controlului in timpul procesului

Fig. 6.5 Schema controlului dupa proces

Fig. 6.6. Schema controlului integrat in procesul de realizare a produsului

6.1.4. Imbunatarirea calitatii Ca instrumente pentru atingerea acestui obiectiv permanent se utilizeaza: politica pentru calitate; obiectivele calitatii; rezultatele auditurilor interne; rezultatele auditurilor externe; analiza datelor din procese si a informatiilor; actiunile preventive; actiunile corectice; analizele efectuate de management. 6.2. REALIZAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENTUL CALITATII (SMC) 6.2.1. Standardele ISO 9000 baza pentru realizarea Sistemelor de Managementul Calitatii Standardele din familia ISO 9000 ca si alte standarde internationale ISO (International Standardization Organization) au corespondenta si sunt identice cu standardele Uniunii Europene EN ISO 9000 (EN European Norme) precum si cu standardele romanesti SR EN ISO 9000 (SR Standard Roman). Din familia ISO 9000, referitoare la sistemele de management al calitatii, fac parte urmatoarele standarde: ISO 9000:2000 Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale si vocabulary; ISO 9001:2000 Sisteme de management al calitatii Cerinte; ISO 9004:2000 - Sisteme de management al calitatii Ghid pentru imbunatatirea calitatii; ISO 0005:1995 Managementul calitatii. Ghid pentru elaborarea planurilor calitatii; ISO 0006:2003 Managementul calitatii. Linii directoare pentru calitatea in managementul proiectului; ISO 0007:2003 Managementul calitatii. Linii directoare pentru managementul configuratiei; ISO 10012;2003 Sisteme de managementul masurarii. Cerinte pentru procesele de masurare si echipamentele de masurare; ISO/TR 10013:2001 Linii directoare pentru documentatia sitemului de managementul calitatii; ISO/TR 10014:1998 Linii directoare pentru conducerea calitatii economice; ISO 10015:1999 Managementul calitatii. Linii directoare pentru instruire; ISO 10017:2003 Ghid al tehnicilor statistice pentru ISO 9001:2000; ISO 19011:2002 Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii si de mediu. Implementarea, monitorizarea si dezvoltarea unui Sistem de Managementul Calitatii presupune parcurgerea unor etape principale: fig. 6.7.

6.2.2. Etapele preliminare realizarii proiectului de SMC

ETAPELE DE REALIZARE A UNUI SISTEM DE MANAGEMENTUL CALITATII 1.1 Analiza factorilor externi si interni organizatiei Constientizarea managerilor si a angajatilor asupra avantajelor 1.2 Etapele producerii SMC 1 preliminare 1.3 Studiu preliminar privind realizarea SMC 1.4 Hotararea organizatiei de introducere a SMC 2.1 Startul proiectului SMC Etapele de initiere 2.2 Pregatirea workshop-ului de initiere a proiectului de SMC 2 a proiectului de Desfasurarea si finalizarea workshop-ului de initiere a proiectului de SMC 2.3 SMC 3.1 Localizarea proiectului SMC Etapele de 3.2 Stabilirea obiectivelor proiectului concepere a 3.3 Elaborarea Temei de proiectare a SMC 3 proiectului de 3.4 Analiza factorilor de influentare a realizarii proiectului de SMC SMC 3.5 Organizarea proiectului si stabilirea responsabilitatilor 3.6 Planificarea realizarii proiectului 4.1 Analiza structurii organizatorice existente Etapele de 4.2 Analiza sistemelor materiale existente 4 analiza a situatiei 4.3 Analiza sistemelor informationale existente existente 4.4 Analiza politicii si a obiectivelor organizatiei 5.1 Structura organizatorica propusa 5.2 Stabilirea retelei de procese Etapele de 5.3 Descrierea proceselor 5 stabilire a 5.4 Stabilirea retelei informationale configuratiei SMC 5.5 Stabilirea politicii si obiectivelor 5.6 Pregatirea elaborarii documentatiei SMC 6.1 Elaborarea structurii si a componentei documentatiei Etapele de 6.2 Elaborarea Manualului calitatii elaborare a 6.3 Elaborarea procedurilor de sistem 6 documentatiei 6.4 Elaborarea procedurilor operationale si a instructiunilor de lucru SMC 6.5 Asigurarea conformitatii cu standardul SR EN ISO 9001:2001 6.6 Conducerea proiectului in etapa de elaborare a documentatiei 7.1 Concucerea proiectului in etapa de implementare Etapele de 7.2 Informarea si instruirea personalului 7 implementare a 7.3 Implementarea propriu-zisa a SMC SMC 7.4 Verificarea prin audit intern si Management-Review 8.1 Efectuarea auditurilor interne 8.2 Solicitarea certificarii Etapele privind 8 8.3 Auditul extern de certificare certificarea SMC 8.4 Certificarea SMC 8.5 Reinnoirea certificarii Imbunatatirea continua 9 Monitorizare pemanenta a SMC

Fig. 6.7. Etapele de realizare a unui Sistem de Management al Calitatii (SMC) 6.2.3. Etapele de initiere a proiectului de SMC Inca din momentul luarii deciziilor de a se introduce un sistem de managementul calitatii intr.o organizatie oarecare trebuie sa se aiba in vedere trei aspecte importante:

a) necesitatea respectarii recomandarilor standarelor din familia ISO 9000; b) abordarea realizarii sistemului de management al calitatii ca fiind punctual de plecare in introducerea Sistemului de Management Total al Calitatii (TQM) in aceea organizatie; c) abordarea proiectului de introducere a SMC ca fiind compus din mai multe proiecte individoale si bine definite. Comform SR EN ISO 9001: 2001, un SMC contine multe elemente ale unui sistem de managemental calitatii totale (TQM) si poate fi considerat o etapa de inceput pentru TQM. Initierea unui proiect de SMC este rezultatul mai multor proiecte individoale demarcate unul in baza celuilalt (proiect Asigurarea Calitatii-AC), proiect de Controlul Calitatii ( CC), proiect de Evaluarea Resurselor. 6.2.4. Etapele de concepere a proiectului SMC Dupa parcurgerea etapelor preliminare si de initiere ale proiectului propriu-zis se trece la conceperea proiectului SMC. Aceasta presupune parcurgerea mai multor etape succesive, fiecare dintre acestea avand cateva obiective principale: - Etapa de localizare a proiectului SMC - Stabilirea obiectivelor proiectului de SMC - Elaborarea Temei de proiectare - Etapa de analiza factorilor de influentare a realizarii SMC - Etapa de organizarea proiectului SMC si stabilire a responsabilitatilor - Etapa de planificare a proiectului SMC cu cele patru aspecte: planificarea sarcinilor; palnificarea termenelor; planificarea resurselor; planificarea costurilor. 6.2.5. Etapele de analiza a situatiei existente in organizatie Analiza situatiei existente in cadrul organizatiei reprezinta inceputul realizarii sistemului de SMC. Analiza situatiei existente in organizatie cuprinde: analiza structurii organizatorii existente; analiza sistemelor materiale existente; analiza sistemelor informationale existente; analiza politcii si a obiectivelor organizatiei;

Organizatii concurente

Proiect pentru control

Proiect pentru SMC al organizatiei coordonatoare

Proiect pentru instalarea si utilizarea retelei de calculatoare

PROIECT SMC

Subcontractanti

Proiect pentru cresterea exportului

Clienti, beneficiari

Consiliul de administratie

Angajati implicati

6.8. Factori de influenta asupra proiectului de SMC (conf. SR EN ISO: 2001)

Planificarea proiectului Organizare Start Organizarea proiectului Selectarea si organizarea echipei de lucru Elaborarea planificarii Workshop de initiere Politica calitatii Analiza cerintelor referitoare la calitate Pregatirea workshop-urilor Analiza sistemelor existente Workshop-uri cu sarcini si teme Configurarea proceselor Prezentarea conceptiei SMC Structura documentatiei Manualul calitatii Proceduri de sistem Proceduri operationale Instructiuni de lucru Fise de inregistrare Instruire conducere Instruire colaboratori Pregatire auditori interni Compartiment 1 . Compartiment n Masuri de imbunatatire Elaborare chestionare cu intrebari Elaborare plan de audit Auditare pe compartimente Eventuale post-audituri Pregatire Review Evaluare Raport workshop de initiere

Analiza situatiei existente

Politica impusa Obiectivele optimizate

Planificarea elaborarii documentatiei pentru sistem

Planificarea instruirilor personalului

Implementarea sistemului

PLANIFICAREA SMC

Audituri interne

Management Review Conducerea proiectului

Procedura de certificare

Rezultatul analizei sistemului Emiterea politicii impuse Proiectarea documentatiei pentru SMC Rezultate audit Raport de certificare Solicitare certificare Discutii preliminare cu auditorii Predare documentatie pentru SMC Pre-audit Audit de certificare

Fig 6.9 Planificarea sarcinilor pentru realizarea proiectului SMC in conformitate cu standardul SR EN ISO 9001: 2001
CONSILIUL DE ADMINISTRATIE COMITETUL DE CONDUCERE EXECUTIVA DIRECTOR GENERAL Director ECONOMIC Compartiment resurse umane, instruire Director TEHNIC Compartiment cercetare dezvoltare Laborator 1 Laborator 2 .. Laborator n Manager calitate Audit intern Compartiment productie Sectia 1 Sectia 2 . Sectia n Vanzari

Compartiment economic financiar

Compartiment marketing

CONTROL, EVALUARE, MONITORIZARE

Fig 6.10 Exemplu de organigrama pentru o organizare cu procese de productie 6.2.6. Etapele de elaborare a documentatiei SMC Proiectul propriu-zis al Sistemului de Management al Calitatii (SMC) este reprezentat prin documentatia finala de proiectare a SMC elaborata de echipa de proiectare si predate beneficiarului in scopul implementarii SMC. Principalele etape ale elaborarii documentatiei SMC sunt urmatoarele: - elaborarea structurii si componentei documentatiei; - elaborarea Manualului Calitatii; - elaborarea Procedurilor de sistem; - elaborarea Procedurilor operationale; - elaborarea Instructiunilor de lucru; - conducerea proiectului in etapa de elaborarea a documentatiei. 6.2.7. Etapele de implementare a SMC Principalele etape ale implementarii proiectului SMC sunt: - etapa de conducere a proiectului in faza de implpementare a SMC; - etapa de informare si intruire a personalului; - etapa de implementare propriu-zisa a SMC; - etapa de verifica prin audit intern si Management Review.

Unde se distribuie Beneficiarilor, furnizorilor, compartimentelor din organizatie MANUALUL CALITATII

In cadrul organizatiei la toate compartimentele responsabile PROCEDURI DE SISTEM

PROCEDURI OPERATIONALE INSTRUCTIUNI DE LUCRU LISTE DE VERIFICARE FISE DE INREGISTRARE

In cadrul organizatiei in toate locurile unde se utilizeaza

Cuprins Primcipii de baza Structura organizatorica Politica Corelari in cadrul organizatiei Responsabilitati si competente Referiri la procedurile de sistem si operationale Descrierea proceselor Responsabilitati Proceduri care cuprind sistemul in ansamblu Procesele de audit Actiunile preventive si corective Descrierea proceselor specifice Responsabilitati Proceduri pe domenii Specificatii detaliate Metode de masurare Reglementari specifice Alte documente

Zona de actiune Intreaga organizatie

Compartimente responsabile

Compartimente responsabile

Fig 6.11 Structura documentatiei de SMC 6.3 MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE (MCT) SI PRINCIPIILE DE BAZA ALE CALITATII TOTALE Managementul Calitatii Totale, concept cunoscut sub denumirea prescurtata de TQM, care este abrevierea din limba engleza a expresiei Total Quality Management cuprinde, pe langa Sistemul de Management al Calitatii construit dupa standardul SR EN ISO 9001: 2001, intreaga activitate a unei organizatii orientate spre realizarea calitatii, incepand cu activitatile furnizorilor si finalizand cu procesul clientului. Semnificatiile celor trei cuvinte care compun conceptul TQM sunt urmatoarele: - Total inseamna vast, curpinzator in intreaga organizatie; - Quality inseamna calitate pe termen lung, criteriul decisive pentru siccesul organizatiei; - Managementul inseamna planificarea calitatii, controlul si organizarea tuturor elementelor relevante (resursele umane, metodele, materialele, masinile, mediul). TQM este un model, care cuprinde structuri strategii, metode si intrumente cunoscute functionand intru-un ansamblu de reguli luand in considerare toate activitatile si toti actorii implicate in realizarea calitatii. Rezultatul cel mai valoros al TQM este calitatea totala, care poate insemna produse si procese cu 0 defecte. Aplicarea conceptului calitatii totale are la baza urmatoarele motivatii: Motivatia comerciala Motivatia tehnica si tehnologica Motivatia economica

 Motivatia organizationala Motivatia sociala Motivatia culturala

Adaptabilitate CALITATEA TOTALA Punctualitate Credibilitate Competitivitate Performanta

Fig 6.12 Valentele calitatii totale Principalele etape care trebuiesc parcurse la implementarea sistemului MCT in cadrul unei organizatii sunt urmatoarele: a) Formarea unui grup de initiative pentru implementarea MCT b) Diagnosticarea Sistemului calitatii c) Completarea SMC cu noi elemente necesare pentru MCT d) Demararea activitatilor de introducere a MCT e) Motivarea si instruirea personaluluimotivarea personalului. f) Conceperea si proiectarea completarilor SMC pentru MCT; g) Implementarea MCT; h) Exprimarea intentiei de a participa la un premiu al calitatii. 6.4 MANAGEMENTUL ACTIVITATII ORGANISMULUI DE CONTROL IN CONSTRUCTII Activitatea organismului de control (fie al statului, fie privat de consultanta) se conduce cu mijloacele managementului, iar calitatea activitatii de control se asigura cu ajutorul managementului calitatii. Organismul de control trebuie condus intr-un sistem de management al calitatii. Calitatea activitatii organismului de control, se asigura prin aplicarea principiilor fundamentale ale sistemelor de management al calitatii deja mentionate. 6.4.1 Cuantificarea calitatii controlului la realizarea constructiilor Documentele de control Indicatorul calitatii globale a controlului 6.4.2 Aspecte privind organizarea si exercitarea controlului in europa Modificari actuale in Franta Prin decretul nr. 2004-374, atat prefectiilor cat si directiilor din teritoriu ale ministerelor le-au fost largite competentele, primind-o si pe cea de control. Respectivul control se refera doar la cladirile de locuit sociale sau low-cost, realizate cu ajutoare din partea autoritatilor. Obiectul controlului este verificarea folosirii de la stat, conform cu scopul si destinatiile prestabilite, precum si respectarea prevederilor legale si tehnice in activitatea de construire ori de administrare a constructiilor sociale sau low-cost. Elemente actuale de control in Marea Britanie Pentru aprecierea calitatii constructiilor in Marea Britanie, sunt de indeplinit urmatoarele: - constructorul trebuie sa aiba un sistem corespunzator de inspectie; - constructia trebuie sa fie supusa la cel putin 2 teste pe parcursul executiei.

Pe perioada executiei constructiei se fac verificari si testari atat de catre antrepenor, cat si de catre specialisti autorizati de Britsh Institute of Nondestructive Testing. Constructorul verifica: - continuarea termoizolatiei pe toata anvelopa cladirii; - respectarea detaliilor de proiect; - imbinarea corespunzatoare a elementelor termoizolante. 6.4.3 Propunere de dezvoltare a calitatii globale in constructii Calitatea tehnica globala a constructiilor se impune a fi reconsiderata, in functie de evolutiile din intreaga lume. Sunt in discutie cel putin doua pachete de exigenta de performanta: - exigente de performanta specifice constructiilor cu functiuni deosebite: o calitatea acusticii (specifica salilor de spectacole, salilor polivalente, amfiteatrelor in aer liber); o protectia hidrofuga (specifica bazinelor de inot, statiilor de epurare, castelelor de apa, etc.); o protectia radioactiva (specifica centralelor nucleare, unor laboratoare de cercetare, etc.); o protectie electromagnetica (specifica pentru statiile de emisiereceptie dar si pentru cladirile civile si industriale, in care aparatura electromagnetica s-a inmultit),etc. - exigente specifice dezvoltarii durabile: o reciclabilitatea si recuperabilitatea materialelor si produselor; o conservarea resurselor vitale (apa,terenul, etc.); o durabilitatea; o durata si ciclul de viata al materialelor, produselor si a constructiei; o eficienta energetica si echilibrul energetic pe perioada unui an; o integrare de dotari si echipamente specifice; o utilizarea resurselor de energie curate si regenerabile; o functinarea relational-spatiala; o disponibilitatea constructiei, etc. In conditiile economice si de mediu actuale, cele 6 cerinte esentiale de calitate existente nu mai sunt suficiente pentru a cuprinde si a descrie satisfacator calitatea tehnica a unei constructii. Se propune deci sa se ia in discutie o noua cerinta esentiala de performanta, respectiv cerinta esentiala suplimentara si a dezvoltarii durabile (fig. 6.13).
ESD CERINTA ESENTIALA Suplimentara si a dezvoltarii durabile eo1 eo2 eoi Palierul CEP eon-1 eon Palierul EP

(CEP cerinta esentiala de performanta; EP exigente de performanta) Fig. 13. Cerinta esentiala de performanta, suplimentara si a dezvoltarii durabile - Structura exigentiala

Aceste exigente de performanta permit continuarea inca unei cerinte esentiale de performanta pentru calitatea constructiilor, respective cerinta esentiala a calitatii subiective (fig. 6.14).
ES CERINTA ESENTIALA A calitatii subiective es1 es2 Palierul CEP esi esn-1 esn Palierul EP

(CEP cerinte esentiale de performanta : EP exigente de performanta) Fig. 6.14. Cerinta esentiala de performanta a calitatii subiective. Structura exigentiala Aceasta observatie subliniaza inca o data caracterul deosebit de complex al calitatii constructiilor.
Qe CALITATEA EXTINSA A CONSTRUCTIEI ESD SUPLIMENTAR eo1 eo2 eon E1 e11 e12 e1n E2 e21 e22 e2n E6 e61 e62 e6n ES SUPLIMENTAR es1 es2 esn Palierul CALITATII EXTINSE Palierul CEP DEZVOLTATE Palierul EP DEZVOLTATE

Fig. 6.15. Structura exigentiala extinsa a calitatii constructiilor

CAPITOLUL 7
CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE
In primul rand s-a realizat o documentare bibliografica cuprinzand circa 180 de lucrari nationale si internationale cuprinzand materiale notiuni legate de tema tezei de doctorat; Lucrarea cuprinde capitole de sinteza asupra materialelor parcurse, cu privire la: Calitatea in constructii si standarde de calitate; Cauzele care pot conduce la degradarea construciilor i tipurile de avarii la elementele din beton; Imbunatatirea calitatii constructiilor elaborarea si implementarea unui sistem de management al calitatii; Monitorizarea i investigarea construciilor. prin nou conceperea, model de

Controlul calitatii reprezinta totalitatea metodelor, mijloacelor si activitatilor cu caracter operational utilizate in vederea realizarii cerintelor referitoare la calitate. Controlul calitatii constructiilor se poate realiza in paralel de catre autoritatile statului si de catre organisme de control private. In activitatea sa, statul poate avea rolul: De legiferare si de reglementare; De autorizare; De control.

Organismul de control privat are rolul de a asigura: Controlul privind nivelul la care sunt satisfacute de catre constructie: cerintele esentiale de performanta, nivel cerut prin contract si superior celui reglementat; Control privind nivelurile de performanta la care sunt satisfacute oricare exigente de performanta ale constructiei si care au fost prevazute prin contract; Garantarea materiala a calitatii constructiei in fata investitorului.

Controlul statului foloseste ca referinta reglementarile tehnice iar controlul privat (de consultanta) se raporteaza la tema de proiectare (in cazul verificarii

calitatii unui proiect) si la specificatiile tehnice care prevad niveluri de performanta superioare celor din reglementarile tehnice (in cazul verificarii calitatii executiei); Daca statul exercita un control asigurator (de tip minimal) in folosul intregii societati, fara sa existe un contract incheiat cu beneficiarul controlului, organismul privat de control ofera ccea ce nu ofera statul un control al calitatii individualizat si amanuntit, efectuat pe obiectivul beneficiarului, precum si garantii materiale pentru prestatia sa si pentru calitatea constructiei. Sistemul national de asigurare a calitatii in constructii din Romania se fundamenteaza pe doi piloni: Directiva europeana 89/106/CEE si familia standardelor de calitate ISO 9000. Sistemul a fost conceput in intervalul 19901992 si s-a bazat pe OG nr. 2/1994 si apoi pe Legea 10/1995. Organismele de atestare a conformitatii (asigurarea calitatii) in Comunitatea Europeana, sunt de trei feluri: organisme de certificare, organisme de inspectie si laboratoare de incercari, toate fiind desemnate de statele membre. Functiile acestor organisme se refera la: Organismul de certificare definit ca un organism impartial, guvernamental sau nu, care poseda competenta necesara si responsabilitatea de a realiza certificari de conformitate (calitate); Organismul de inspectie definit ca organism impartial avand organizarea, personalul, competenta si integritatea de a executa evaluarea, recomandarea pentru acceptare si auditul ulterior al operatiunilor fabricantului, de control al calitatii; Laboratorul de testare definit ca laborator care masoara, examineaza, incearca, calibreaza sau determina in alt mod caracteristicile de performanta ale materialelor si produselor.

Incepand cu anii 90, Comunitatea europeana a inceput sa elaboreze eurocoduri puse la dispozitia tarilor membre, anticipandu-se ca fiecare tara membra va emite un Document National de Aplicare, dand indicatii in privinta aplicarii pe plan national si un grafic pentru sprijinirea standardelor nationale de referinta. Controlul calitatii reprezinta un proces managerial al managementului calitatii care este detinat sa asigure stabilitate, performante reale in concordanta cu cele planificate si posibilitatea de a actiona in cazul aparitiei abaterilor de la obiectivele planificate.

Controlul calitatii cuprinde ansamblul tehnicilor si activitatilor, cu caracter operational, folosite pentru a demonstra faptul ca cerintele privind calitatea au fost indeplinite. Activitatile cele mai importante ale controlului calitatii sunt: Evaluarea calitatii; Monitorizarea calitatii; Controlul propriu zis al calitatii; Validarea calitatii.

Manualul calitatii reflecta modul de organizare a sistemului calitatii organizatiei si cuprinde Politica calitatii si obligatiile responsabililor de procese privind realizarea calitatii. Manualul calitatii include domeniul sistemului de management al calitatii, inclusiv justificarile necesare pentru excluderile efectuate fata de exigentele standardului de referinta SR EN ISO 9001:2001. Managementul Calitatii Totale, concept cunoscut sub denumirea prescurtata de TQM (Total Quality Management) cuprinde pe langa Sistemul de Management al Calitatii (SMC) construit dupa standardul SR EN ISO 9001:2001, intreaga activitate a unei organizatii orientata spre realizarea calitatii, incepand cu activitatile furnizorilor si finalizand cu procesul clientului. Pe langa cele sase cerinte esentiale de calitate deja instituite si reglementate in Romania si UE, trebuie adaugate si alte doua cerinte esentiale de performanta si calitate si anume: Cerinta esentiala de performanta suplimentara si a dezvoltarii durabile (ESD); Cerinta esentiala de performanta a calitatii subiective (ES).

Cerintele esentiale consacrate E1 E6 si cea suplimentara ESD se preteaza pentru a fi cuantificate prin metode ingineresti; cerinta esentiala ES poate fi abordata numai prin metode sociologice si statistice. S-au realizat cercetari numerice cuprinzand peste 400 de modele de calcul structural (corespunzatoare programului de calcul 3D ETABS) privind: Efectele diferentelor de temperatura asupra structurilor din b.a. pentru cladiri multietajate; Efectele tasarilor inegale si a cedarilor de reazeme asupra structurilor din b.a. pentru cladiri multietajate;

Efectele in degradari de rigiditate ale avariilor si degradarilor nerezolvate asupra structurilor din b.a. pentru cladiri multietajate; Efectele produse de realizarea unor goluri de trecere atat in peretii structurali din b.a. ai structurilor DUALE precum si prin plansee, pentru cladiri multietajate la care apar probleme legate de refunctionalizare.

In cazul diferentelor de temperatura au fost concluzionate urmatoarele aspecte: Fortele axiale din grinzi practic nu depind de numarul de niveluri ale cladirii ci numai de diferenta de temperatura si de coeficientul de expansiune termica al materialului din care sunt alcatuite; Pentru grinzile corect conformate si dimensionate in concordanta cu calculele gravitationale si seismice efectuate in prealabil, se constata ca: Pentru betoane avand rezistenta la intindere de 8-10 daN/cmp armatura din grinzi rezultata din dimensionarile gravitationale/seismice este capabila sa suporte intinderi provenite din diferente de temperatura de pana in 5C, indiferent de regimul de inaltime ales; Pentru betoane avand rezistenta la intindere de 12 daN/cmp armatura din grinzi rezultata din dimensionarile gravitationale/seismice este capabila sa suporte intinderi provenite din diferente de temperatura de pana in 10C, indiferent de regimul de inaltime ales; Pentru celelalte diferente de temperatura pe fiecare tip de beton rezulta ca armatura din grinzi este insuficienta. De aceea se poate declara ca sunt necesare calcule suplimentare pentru determinarea armaturilor necesare in grinzi, care in afara de actiunile gravitationale/seismice sa poata conferi sufucienta capacitate de rezistenta la intinderile rezultate din diferente de temperatura. In aceste conditii, momentele capabile la capetele grinzilor cresc in mod corespunzator si de aceea, in concordanta cu mecanismul de disipare a energiei seismice, optim, in scopul mentinerii elementelor verticale (stalpi/pereti) in domeniul elastic trebuiesc inevitabil sporite si armaturile din acestia. Atat la grinzi cat si in elementele verticale, in functie de armaturile longitudinale suplimentate, datorita cresterii fortelor

taietoare asociate se pune de asemenea problema cantitatii de armatura transversala (etrieri). In urma calculelor la tasari inegale si cedari de reazeme au rezultat urmatoarele concluzii cu caracter general: La structurile in cadre din b.a., in functie de tasarea diferentiata propusa, cresterile momentelor incovoietoare pe grinzi, conform figurilor precedente, pot sa fie cuprinse intre 100 si 750%. La structurile in DUALE din b.a., in functie de tasarea diferentiata propusa, cresterile momentelor incovoietoare pe grinzi, conform figurilor precedente, pot sa fie cuprinse intre 150 si 500%. La structurile in cadre se constata ca efectul tasarii este relativ local, in prima deschidere/travee stanga/dreapta, pe cand la structurile DUALE, tasarea unuia dintre pereti poate conduce la efecte semnificative pe aproape intreaga structura. Efectele produse de tasarile inegale sau de cedarile de reazeme se concretizeaza progresiv in: Deformatii in rigle/placi Depasiri ale capacitatilor de rezistenta ale grinzilor/riglelor respectiv ale placilor de planseu Ruperi ale grinzilor/riglelor si placilor care pot conduce la colaps partial sau/si progresiv

Reparatiile si consolidarile la elementele deteriorate sunt relativ greu de executat, cu cat tasarile diferentiate sunt mai profunde.

In urma calculelor efectuate pentru degradari si avarii nerezolvate se constata urmatoarele: La structurile in cadre din b.a. se constata ca drifturile efective, indiferent de driftul admisibil in SLS (5 sau 8) pentru cladirile cu numarul de niveluri sub 4 (inclusiv) se incadreaza in limite la o degradare de rigiditate mai mica de 0.3E (si/sau G) inclusiv. La cladirile cu 6-10 niveluri, drifturile efective se incadreaza in limite pentru o degradare de rigiditate mai mica sau egala cu 0.7E (si/sau G). La structurile Duale din b.a. se constata ca drifturile efective, indiferent de driftul admisibil in SLS (5 sau 8) pentru cladirile cu numarul de niveluri sub 6 (inclusiv) se incadreaza in limite la o degradare de rigiditate mai mica de 0.3E (si/sau G) inclusiv.

La cladirile cu 8-10 niveluri, drifturile efective se incadreaza in limite pentru o degradare de rigiditate mai mica sau egala cu 0.7E (si/sau G). Pentru studiile de caz realizate in cazul refunctionalizarii cladirilor multietajate, cu structura DUALA, cu practicare de goluri de trecere in diferite pozitii, la diverse niveluri, s-a constatat ca in cazul in care se iau masuri de consolidare a zonelor de gol, prin bordarein varianta de b.a., influentele produse de acestea asupra comportarii de ansamblu dar si de elemente structurale sunt sub 2%, atat din punct de vedere al modurilor fundamentale de vibratie cat si la drifturi respectiv eforturi sectionale.

Pentru studiile de caz realizate in scopul refunctionalizarii cladirilor multietajate, cu structura DUALA, prin practicarea de goluri de trecere in diferite pozitii, la diverse niveluri, s-a constatat ca daca se iau masuri de consolidare a zonelor de gol, prin bordarein varianta de b.a., influentele produse de acestea asupra comportarii de ansamblu dar si de elemente structurale sunt sub 2%, atat din punct de vedere al modurilor fundamentale de vibratie cat si la drifturi respectiv eforturi sectionale. Desigur este vorba de un numar minimal de goluri (2-3) pe fiecare directie principala a cladirii. Distanta fata de capetele peretilor structurali in care aceste goluri se practica trebuie sa depaseasca circa 12-15% din lungimea totala a peretelui. In cazul practicarii de goluri in placile de plansee, in urma tuturor analizelor efectuate pe studiile de caz alese, s-au constatat urmtoarele aspecte: Pentru modurile de vibratie, in functie de golul practicat, forma, marimea si pozitia lui in structura apar doua situatii posibile: Modurile proprii ca forma si valori proprii, nu sunt influentate de aceste goluri; Primele doua moduri de vibratie se cupleaza, deplasarea de translatie producandu-se practic pe diagonala si nu separat pe fiecare dintre cele doua directii principale. Nu s-a gasit insa un tipar pentru tipul de gol si pozitia lui in structura pentru care se produce cuplarea dintre primele doua moduri de vibratie. Nu este influentata deplasarea maxima a structurii; Valoarea maxima a driftului creste fata de structura fara gol cu maxim 0.1% ; Forta taietoare de nivel scade cu maxim 0.1% ; Se observa ca dupa practicarea golurilor nu cresc momentele incovoietoare. Se recomanda realizarea unui gol mai mare cu circa 20-25 cm de fiecare parte, cu pastrarea armaturilor si crearea unui fel de bordaj, pentru asigurarea ancorajului barelor.

Pe viitor imi propun realizarea unor studii de caz pentru a determina numarul maxim de goluri, pozitia lor optima in raport cu sistemul general de axe al cladirii, pentru diverse grupe tipologice de cladiri (in functie de perioada istorica in care au fost proiectate si realizate precum si de normele avute in vedere la acea data) astfel incat influenta asupra sigurantei structurilor existente sa fie minimala.

BIBLIOGRAFIE
PENTRU CAPITOLELE DE MANAGEMENT SI CALITATE:
01. Antonescu, V., Constantinescu, D., - Managementul Calitatii Totale, DID.ICM Bucuresti, 1993 02. Badea, C. N., s.a. Managementul proiectelor, Glosar, Editura Economica, Bucuresti, 2002 03. Bonnomme, A., - Guide pour letablissement des projets de batiments, Ed. Eyrolles, Paris, 1987 04. Candea Muntean, V., - Aparitia si cristalizarea conceptului exigentelor de calitate ale constructiilor. Revista AICPS 4/2008 05. Candea Muntean, V., - Asigurarea calitatii constructiilor in contextul dezvoltarii durabile cu mijloacele managementului calitatii, Revista AICPS 1/2009 06. Candea Muntean, V., - Indicatorul tehnic global de calitate in constructii, Al II-lea simpozion national Creatii Universitare, 2008, dedicat prof. A. Radu, UT G. Asachi Iasi 07. Draganescu, N., - De la calitatea controlata la calitatea totala, Editura Alternative, Bucuresti, 1996 08. Dragulanescu, N., - Managementul calitatii, Editura Niculescu, Bucuresti, 2000 09. Hann, R.E.I., - Reabilitarea constructiilor, Revista Calitate si Disciplina in Constructii, nr. 1, 2 si 3/1993 10. Howard, R., - CAD Curved Surfaces and Building Quality, published in june 2006 (http//icon.org/2006/31/) 11. Ionescu, S. C., - Excelenta industriala, Editura Economica, Bucuresti, 1997 12. Ionescu, S. C., - Managementul serviciilor, Editura INID, Bucuresti, 2000 13. Ishikawa, K., - Introduction to Quality Control, 3A Corporation, Tokyo, 1990 14. Juran, J., M., - Quality Control Handbook, McGraw-Hill, New York, 1998 15. Juran, J., M., Joseph, Godfrey A. Blanton Manualul calitatii, Juran, Traducere dupa editia a V-a, McGraw-Hill, New York, SRAC, Bucuresti, 2004 16. Lauapre, B., - La qualite SVP, Les Edition dOrganization, Paris, 1992 17. Lupasteanu, R., - Calitatea investitiilor, Editura Expertilor tehnici, Iasi, 2006 18. Niculita, L., - Note de curs, Managementul calitatii, UTCB, Bucuresti, 2003 19. Niculita, L., - Managementul si ingineria calitatii, Editura Academiei Romane, 2005 20. Polizu, G., - Legea calitatii in constructii din nou in atentia specialistilor, Revista Constructiilor 21/2006 21. Popescu-Bogdanesti, C., - Sistemul informational al firmei in mediul concurential, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999 22. Schlickman, J., - Quality Management System Design, Artech House, Boston London, 2003 23. Taylor, F.W., - The principles of scientific management, Harper Row, New York, 1971 24. Velicu, C., - Receptionarea lucrarilor de constructii. Editura Expertilor tehnici, Iasi, 2006 25. *** Legea 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, Monitorul Oficial 712/2001 26. *** Revista Tribuna Calitatii 27. *** Sisteme de management al calitatii cerinte, SR EN ISO 9001:2001 28. *** Sisteme de management al calitatii principii fundamentale si vocabular, SR EN ISO 9000:2006

29. *** Sisteme de management al calitatii Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor, SR EN ISO 9004:2006 30. *** Sisteme de management al calitatii, Asociatia austriaca pentru asigurarea calitatii (VQ), Bucuresti, 2002 31. *** The Use of Hazard Analysis Critical Control Point (HACCP) Principles in Food Control, Report FAO, Vancouver, Canada, 1994 32. *** Code for Sustainable Homes. A Step-Change in Sustainable Home Building Practce, Communities and Local Government Publications, Whaterby West Yorkshire, 2006 33. *** Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, indicativ NE012-99 aprobat cu Ordinul MLPAT 59/N/1999, Buletinul Constructiilor 8-9/1999 34. *** CSTB ELODIE, Manuel dutilisation, V2, CSTB Grenoble, mai, 2008 35. *** Directive Europeene sur les produits de construction & documents interpretatifs, Textes approuves par le Comite Permanent du 30.11.1993, Cahier 2704, Edite par le CSTB, Paris, 1993 36. *** Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, Monitorul Oficial 397/2003 partea I 37. *** Legea 123/2007 pentru modificarea legii 10/1995 privind calitatea in constructii, Monitorul Oficial 307/2007 partea I 38. *** Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare, Monitorul Oficial 373/2001 partea I 39. *** Legea 50/1991 privind autoritatea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, Monitorul Oficial 933/2004 partea I 40. *** Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Monitorul Oficial 407/2001 partea I 41. *** Legea 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificarile si completarile ulterioare, Monitorul Oficial 313/2001 partea I 42. *** Legea 114/1996 legea locuintei, cu modificarile si completarile ulterioare, Monitorul Oficial 254/1996 partea I 43. *** Les documents interpretatifs de la Directive Europeene sur les produits de construction. Presentation et commentaries, Cahier 2705, Edite par le CSTB, Paris, 1994 44. *** Loi mr. 78-12 du 4 janvier 1978 relative a la responsabilite et a lanssurance dans le domaine de la construction, JORF du 5 janvier 1978 45. *** Normativul cadru privind detalierea cerintelor stabilite prin Legea 10/1995 indicativ NC 001-99, aprobat cu Ordinul MLPAT 222/N/2000, Buletinul Constructiilor 1/2001 46. *** Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/1994, Monitorul Oficial 193/1994 partea I 47. *** Regulamentul de organizare si functionare al Inspectoratului de Stat in Constructii ISC, aprobat prin decizia Primului Ministru 164/2008, Monitorul Oficial 615/2008 partea I 48. *** Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/1994, Monitorul Oficial 193/1994 partea I 49. *** Regulamantul privind autorizarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii, aprobat cu HG 808/2005, Monitorul Oficial 735/2005 partea I 50. *** - Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor, aprobat cu HG 925/1995, Monitorul Oficial 286/1995 partea I

PENTRU CAPITOLELE DE INGINERIE CIVILA:

51. Abrams D.P.: Strength and behaviour of unreinforced masonry elements. Proceedings of the Tenth World Conference on Earthquake Engineering, Madrid, Spain, 1992. 52. Abrams D.P.: Response of unreinforced masonry buildings. Journal of Earthquake Engineering, Vol. 1, No. 1, 1997. 53. Abrams D.P.: Nonlinear seismic behaviour of masonry elements and building systems. Lecture notes for the seminar on the seismic assessment of monuments, Pavia, 2000. 54. Abrams D.P.: Performance-based rehabilitation of unreinforced masonry buildings. Lecture notes for the seminar on the seismic assessment of monuments, Pavia, 2000. 55. Anthoine A., Magonette G., Magenes G.: Shear-compression testing and analysis of brick masonry walls. Proceedings of the Tenth European Conference on Earthquake Engineering, Vienna, Austria, 1994. 56. Anagnostopoulos, S.A. (1988), "Pounding of buildings in series during earthquakes" ASCE Journal of Structural Engineering and Structural Dynamics, Vol. 16, pp. 443456. 57. Anagnostopoulos, S.A., Spiliopoulos, K.V. (1992), "An investigation of earthquake induced pounding between adjacent buildings", Earthquake Engineering and Structural dynamics, Vol. 21, pp. 289-302. 58. Ambraseys N.N., Simpson K.A., Bommer J.J.: Prediction of horizontal response spectra in Europe . Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 25, pp. 371-400, 1996. 59. Applied Technology Council Earthquake damage evaluation data for California. ATC-13, Redwood City, California, 1985. 60. Applied Technology Council Evaluating the seismic resistance of existing buildings. ATC-14, Redwood City, California, 1987. 61. Applied Technology Council Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. ATC-40, Redwood City, California, 1996. 62. Bay F.: Ground Motion Scaling in Switzerland: An Implication to Probabilistic Seismic Hazard Assessment. Swiss Seismological Service, ETH Zrich, Dissertation, in preparation. 63. Benedetti D., Benzoni G., Parisi M.A.: Seismic vulnerability and risk evaluation for old urban nuclei. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 16, pp. 183201, 1988. 64. Borzi B., Calvi G.M., Elnashai A.S., Faccioli E., Bommer J.J.: Inelastic spectra for displacement-based seismic design. Soil Dynamics and Earthquake Engineering, Vol. 21, pp. 47-61, 2001. 65. Bachmann H., Dazio A.: A Deformation-Based Seismic Design Procedure for Structural Wall Buildings. Proceedings of the International Workshop on Seismic Desing Methodologies for the Next Generation of Codes, Bled/Slovenia, 24-27 June 1997, A.A. Balkema, Rotterdam, 1997. 66. Becker A., Davenport C., Giardini D.: Palaeoseismicity studies on end-Pleistocene and Holocene lake deposits around Basel. Submitted to Geophysical Journal International, 2001.

67. Beskos, D. E., Anagnostopoulos, S. A. (1997), "Computer Analysis and Design of Earthquake Resistant Structures, a Handbook", Computational Mechanics Publications, Southampton. 68. Brencich A., Gambarotta L., Lagomarsino S.: A macroelement approach to the threedimensional seismic analysis of masonry buidlings. Proceedings of the Eleventh European Conference on Earthquake Engineering, Paris, France, 1998. 69. Benedetti D., Pezzoli P.: Shaking table tests on masonry buildings Results and comments. ISMES, Seriate Bergamo Italy, 1996. 70. Bruneau M.: Seismic evaluation of unreinforced masonry buildings a state-of-theart report. Canadian Journal of Civil Engineering, Vol. 21, pp. 512-539, 1994. 71. Bruneau M.: State-of-the-art report on seismic performance of unreinforced masonry buildings. Journal of Structural Engineering, Vol. 120, No. 1, 1994. 72. Calvi G.M.: A displacement-based approach for vulnerability evaluation of classes of buildings. Journal of Earthquake Engineering, Vol. 3, No. 3, 1999. 73. Chopra A.K, Goel R.K: Capacity-demand-diagram methods based on inelastic desing spectrum. Earthquake Spectra, Vol. 15, No. 4, 1999. 74. Chopra A.K.: Dynamics of Structures - Theory and Applications to Earthquake Engineering. Prentice-Hall, Upper Saddle River, New Jersey 1995. 75. Chau, K.T., Wei, X.X. (2001), "Pounding of structures modelled as non-linear impacts of two oscillators" Earthquake Engineering and Structural dynamics, Vol. 30, pp. 633651. 76. Calvi G. M., Kingsley G. R., Magenes G.: Testing of masonry structures for seismic assessment. Earthquake Spectra, Vol. 12, No. 1, 1996. 77. Coburn A., Spence R.: Earthquake Protection. John Wiley & Sons, Chichester, 1992. 78. Cardona O.D., Yamn L.E.: Seismic Microzonation and Estimation of Earthquake Loss Scenarios: Integrated Risk Mitgation Project of Bogot, Colombia. Earthquake Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997. 79. Darie M., D.Stoica - Probabilistic approach for physic-mechanical wood characteristics used in construction domain. 1994 -International Symposium Iasi, Romania 80. Darie M., M.Voiculescu, D.Stoica, L.Pana - Concerning the Seismic Design of Timber Structures - 2002 81. Deichmann N., Baer M., Braunmiller J., Ballarin Dolfin D., Bay F., Delouis B., Fh D., Giardini D., Kastrup U., Kind F., Kradolfer U., Knzle W., Rthlisberger S., Schler T., Salichon J., Sellami S., Sphler E., Wiemer S.: Earthquakes in Switzerland and surrounding regions during 1999. Eclogae Geol. Helv., Vol. 93, pp. 395-406, 2000. 82. DAyala D., Spence R., Oliveira C., Pomonis A.: Earthquake loss estimation for Europes historic town centres. Earthquake Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997. 83. Eurocode 8: Design provisions for earthquake resistance of structures. ENV 1998-13, CEN Comit Europen de Normalisation, Brssel, 1995. 84. Elgwady M.A., Lestuzzi P., Badoux M.: Seismic upgrading of URM walls using composite fibres laminates. Proceedings of the Twentieth European Regional Earthquake Engineering Seminar, Sion, Switzerland, 2001. 85. European Macroseismic Scale 1998, Centre Europen de Godynamique et de Sismologie, Luxembourg, 1998.

86. Fajfar P.: Capacity spectrum method based on inelastic demand spectra. IKPIR Report EE - 3/98, Institute of Structural Engineering, Earthquake Engineering and construction IT, University of Ljubljana, 1998. 87. Rapid Visual Screening of Buildings for Potential Seismic Hazards: A Handbook. FEMA 154, Washington, 1988. 88. Rapid Visual Screening of Buildings for Potential Seismic Hazards: Supporting Documentation. FEMA 155, Washington, 1988. 89. NEHRP Guidelines for the Seismic Rehabilitation of Buildings. FEMA 178, Washington, 1992. 90. NEHRP Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buidings. FEMA 273, Washington, 1997. 91. NEHRP Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buidings A Prestandard. FEMA 310, Washington, 1998. 92. Fajfar P., Gaperic P.: The N2 method for the seismic damage analysis of RC buildings. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 25, pp. 31-46, 1996. 93. Fh D., Kind F., Lang K., Giardini D.: Earthquake scenarios for the city of Basel. Soil Dynamics and Earthquake Engineering, Vol. 21, pp. 405- 413, 2001. 94. Faccioli E., Pessina V., Calvi G.M., Borzi B.: A study on damage scenarios for residential buildings in Catania city. Journal of Seismology, Vol.3, No. 3, 1999. 95. GOSCA (2001), Denol, V., "Calcul sismique des ouvrages d'art" Travail de fin d'tudes de l'Universit de Lige. 96. HAZUS 99, National Institute of Building Science (NIBS): Earthquake Loss Estimation Methodology, HAZUS99 Technical Manual. Report prepared for the Federal Emergency Management Agancy, Washington D.C., 1999. 97. Hwang H.H.M., Lin H., Huo J.-R.: Seismic performance evaluation of fire stations in Shelby county, Tennessee. Earthquake Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997. 98. Jankowski ,R. (2004), "Non-linear viscoelastic model of structural pounding" 13th World conference on Earthquake Engineering, Paper No. 3082. 99. Klz E., BrgeM.: Priorities in Earthquake Upgrading of Existing Structures. Structural Engineering International, Vol. 11, No. 3, 2001. 100. Keintzel E.: Seismic design shear forces in RC cantilever shear wall structures. European Earthquake Engineering, Vol. 4, No. 3, 1990. 101. Kind F.: Development of microzonation methods: Application to Basel, Switzerland. Swiss Seismological Service, ETH Zrich, Dissertation, in preparation. 102. King S.A., Kiremidjian A.S., Basz N., Law K., Vucetic M., Doroudian M., Oloson R.A., Eidinger J.M., Goettel K.A., Horner G.: Methodologies for Evaluating the Socio-Economic Consequences of Large Earthquakes. Earthquake Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997. 103. Kircher C.A., Nassar A.A., Kustu O., Homes W.T.: Development of building damage functions for earthquake loss estimation. Earthquake Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997. 104. Kirstin Lang - Seismic vulnerability of existing buildings PhD Dissertation ETH No. 14446 -2002 105. Kowalsky M.J., Priestley M.J.N., Macrae G.A.: Displacement-based design of RC bridge columns in seismic regions. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol 24, pp. 1623-1643, 1995.

106. Macchi G.: Non destructive techniques for the safeguard of the leaning tower of Pisa. Lecture notes for the seminar on the seismic assessment of monuments, Pavia, 2000. 107. Magenes G.: A method for pushover analysis in seismic assessment of masonry buildings. Proceedings of the Twelfth World Conference on Earthquake Engineering, Auckland, New Zealand, 2000. 108. Maison, B.F., Kasai, K. (1992), "Dynamics of pounding when two buildings collide" Earthquake Engineering and Structural dynamics, Vol. 21, pp. 771-786. 109. Miranda E., Bertero V.V.: Evaluation of strength reduction factors for earthquake resistant design. Earthquake Spectra, Vol. 10, No. 2, 1994. 110. Magenes G., Calvi G. M.: In-plane seismic response of brick masonry walls. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 26, pp.1091-1112, 1997. 111. McCormack T.C., Rad F.N.: An Earthquake Loss Estimation Methodology for Buildings based on ATC-13 and ATC-21. Earthquake Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997. 112. Magenes G., Kingsley G. R., Calvi G. M.: Static testing of a full-scale, twostory masonry building: test procedure and measured experimental response. Universit degli Studi di Pavia, 1995. 113. Mander J.B., Priestley M.J.N., Park R.: Theoretical stress-strain model for confined concrete. ASCE Journal of Structural Engineering, Vol. 114, No. 8, 1988. 114. Page A.W.: Unreinforced masony structures - an Autralian overview. Bulleting of the New Zealand Society for Earthquake Engineering, Vol.29, No. 4, 1996. 115. Park R.: A Static Force-Based Procedure for the Seismic Assessment of Existing Reinforced Concrete Moment Resisting Frames. Bulleting of the New Zealand Society for Earthquake Engineering, Vol. 30, No. 3, 1997. 116. Panagiotis Tragakis, Mihai Voiculescu, Daniel Stoica, Stanislaw Majewski Some General Considerations about the Behavior and Retrofitting Solutions for the Existing Buildings with Gravitational Frame Structures - Thirty Years from the Romania Earthquake of March 4, 1977 Bucharest 1-3 March 2007 117. Panagiotis Tragakis, Mihai Voiculescu, Daniel Stoica, Stanislaw Majewski Some General Considerations about the Behavior and Retrofitting Solutions for the Existing Buildings with Masonry Structures - Computational Civil Engineering 2007, International Symposium Iasi May 2007 118. Pantelides, C.P., Ma, X. (1998), "Linear and Non-linear pounding of structural systems" Computers and Structures Vol. 66 (1) pp. 79-92. 119. Papadrakakis, M., Mouzakis, H., Plevris, N., Bitzarakis, S. (1991), "A Lagrange multiplier solution method for pounding of buildings during earthquakes" Earthquake Engineering and Structural dynamics, Vol. 20, pp. 981-998. 120. Plumier, A., Warnotte, V., Van Alboom, W (2005), "A case study of flexible reconnection over expansion joints in a buildings" 9th World Seminar on Seismic Isolation, Energy Dissipation and Active Vibration Control of Structures. 121. Plumier A., C. Doneux, V. Caporaletti, F. Ferrario, Stoica. D Guide Tehnique Parasismique Belge Pour Maisons Individuelles LUniversite de Liege Belgium 122. Plumier A., V. Warnote, Stoica. D A simple method in order to take into consideration the additional eccentricity for general torsion University of Liege Review June 2003

123. Plumier A., Stoica. D About connection forces between slabs and structural walls during the horizontal and vertical seismic action - University of Liege Review October 2003 124. PriestleyM.J.N., Calvi G.M.: Towards a capacity-design assessment procedure for reinforced concrete frames. Earthquake Spectra, Vol. 7, No. 3, 1991. 125. Pujades L.G., Canas J.A., Mena U., Espinoza F., Alfaro A., Caselles J.: Seismic risk evaluation in Barcelona, Spain. Proceedings of the Twelfth World Conference on Earthquake Engineering, Auckland, New Zealand, 2000. 126. Priestley M.J.N., Kowalsky M.J.: Aspect of drift and ductility capacity of rectangular cantilever structural walls. Bulleting of the New Zealand National Society for Earthquake Engineering, Vol. 31, No. 2, 1998. 127. Paulay T., Priestly M.J.N.: Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings. John Wiley & Sons, New York, 1992. 128. Priestley M.J.N.: Displacement-Based Seismic Assessment of Existing Reinforced Concrete Buildings. Pacific Conference on Earthquake Engineering, Australia, 20-22 November 1995. 129. PriestleyM.J.N.: Seismic assessment of face-loaded walls and cantilever monuments. Lecture notes for the seminar on the seismic assessment of monuments, Pavia, 2000. 130. Porro B., Schraft A.: Investigation of Insured Earthquake Damage. Natural Hazard, Vol 2, pp. 173-184, 1989. 131. Priestley M.J.N., Seible F., Calvi G.M.: Seismic Design and Retrofit of Bridges. John Wiley & Sons, New York, 1996. 132. Priestley M.J.N., Verma R., Xiao Y.: Seismic Shear Strength of Reinforced Concrete Columns. ASCE Journal of Structural Engineering, Vol. 120, No. 8, 1994. 133. Pretorian A., Stoica. D - Basic concepts in the R/C retrofitting solutions of P13 (first Romanian aseismic design code) existing buildings. Braila ten levels block of flats case study - 1992 AICPS Review (Romanian) 134. Pretorian A., Stoica. D - P13 existing buildings nonlinear dynamic behaviour. M1f8 and soft and weak level repeatable name-code layouts. 1993 - AICPS Review (Romanian) 135. Pretorian A., Stoica. D - Dynamic Non-linear Analysis Methodologies in the R/C P13 existing buildings. 1993 - AICPS Review (Romanian) 136. Pretorian A., Stoica. D, E. Titaru - Technical and economical aspects regarding the put in safe against earthquakes of the existing buildings retrofitting solution. 1998 First Romanian Eartquake Engineering Conference (Romanian) 137. Pretorian A., Stoica. D, R. Palosan - Pyramidal Edifice International Symposium 15-16 Oct. 1993 Cluj Napoca-Romania) 138. Pretorian A., Stoica. D, D. Tapusi - General considerations regarding the seismic design of a five levels residential building including in a constructed area November, 2001- International Conference at Technical Military Academy Bucharest 139. Pretorian A., Stoica. D, D. Tapusi - Safety assessment and retrofit of RC buildings designed for gravity loads - Jika International Seminary - Bucharest 2000 140. Pretorian A., Stoica. D, D. Tapusi -Technical aspects regarding the investigation and safety of a single multistory P13 R/C building. - November, 2001International Conference at Technical Military Academy - Bucharest

141. Pretorian A. , V.Coraci, D.Stoica, D.Tapusi - Structural Investigations and Safety Assessment for a P13 R/C Building -2002 142. Pretorian Alexandrina, Ion Vlad, Rodica Vierescu, Daniel Stoica, Ruxandra Erbasu, Mirela-Nausica Vlad - Aspects Regarding the Strengthening Solution applied to the University Hospital CF WITING - Thirty Years from the Romania Earthquake of March 4, 1977 Bucharest 1-3 March 2007 143. Restrepo J.I., Cowan H.A.: The Eje Cafetero Earthquake, Colombia of 144. January 25 1999. Bulletin of the New Zealand Society for Earthquake Engineering, Vol. 33, No. 1, 2000. 145. Rosenblueth, M., Meli, R. (1986), "The 1985 earthquakes: causes and effects in Mexico City", Concrete International 8, American concrete institute, pp. 23-24. 146. SAP2000 (2006), "Three dimensional static and dynamic finite element analysis and design of structures, Version 10.0" Computers & Structures, inc, Structural and Earthquake Engineering Software, Berkeley, California, USA. 147. Stoica. D, P. Tragakis, R.Sofronie, Plumier A., S. Majewski - Masonry Structures Retrofitting with Polymeric Grids - FRPRCS-8 University of Patras, Greece, July 16-18, 2007 148. Sar G., Barbetti G., Boni A., Marilli F., Nudo R., Viti S.: Umbria-Marches earthquake of 26 September 1997: Damage scenarios and vulnerability sources in the not-aseismic masonry buildings. Proceedings of the Twelfth World Conference on Earthquake Engineering, Auckland, New Zealand, 2000. 149. Spence R., DAyala D.: Damage Assessment and Analysis of the 1997 Umbria-Marche Earthquakes. Structural Engineering International, Vol. 9, No. 3, 1999. 150. Soong, T. T., and Dargush, G. F. (1997), "Passive Energy Dissipation Systems in Structural Engineering", Wiley, Chichester. 151. Sofronie, R., Bergamo G., Stoica, D., Toanchina, M. - Civil structures of reinforced masonry without rc-structural members. - Proceedings of the National Convention on Structural Failures and Reliability of Civil Structures. University of Architecture, Venice 6-7 December 2001, pp.347-358. 152. Stoica. D - Technical aspects regarding the seismic response and safety of gravity designed existing buildings. - Kisinew - Moldavia - International Conference 2000 153. Stoica. D -Technical aspects regarding the seismic response and safety of P13 existing buildings. - Kisinew - Moldavia - International Conference 2000 154. Sofronie R., Stoica. D - Degradation of Romanian cultural heritage in surrounding environment - ITAM-ARCCHIP Ariadne 6 - Workshop - Degradation of cultural heritage in surrounding environment - Prague 2001 155. Stoica. D, D. Voiculescu, Voiculescu M. - Considerations on the seismic response of steel structures with centred braces. - AICR review - August 2001 (Romanian) 156. Stoica. D, D. Voiculescu, Voiculescu M. The behaviour of masonry structures in seismic regions - AICR review February 2002 (Romanian) 157. Sofronie, R., Bergamo G., Stoica, D., Toanchina, M. - Buildings of composed masonry with cored or solid bricks? - Proceedings of the XXX IAHS Congress on Housing. 9-13 September 2002, University of Coimbra Portugal.

158. Sofronie, R., Franchioni, G., Bergamo G., Stoica, D., Toanchina, M -Masonry irregular buildings reinforced with polymer grids - Proceedings of the 3rd European Workshop on Seismic Behaviour of Irregular and Complex Structures. 17-18 September 2002, Florence, Italy. 159. Stoica. D, v. Warnotte, s. Majewski, Voiculescu M. - State of the art in the pounding mitigation techniques - Computational Civil Engineering 2007, International Symposium Iasi May 2007 160. Stoica D., R.Sofronie Reinforced Masonry with Polymer Grids 2002 China TCDC International Training Course on Seismology and Earthquake Engineering 14 August- 26 September, Dali&Kunming, Yunnan Province, China 2002 161. Stoica. D, Plumier A. Seismic behavior of non-engineered masonry structures / First part Synthesis on numerical modelling of masonry walls behaviour / First draft March 2003 University of Liege Belgium 162. Stoica. D, Plumier A. Seismic behavior of non-engineered masonry structures / Second part The optimization of simple numerical methods able to simulate the behaviour of masonry structures / First draft May 2003 University of Liege Belgium 163. Stoica. D, Plumier A. Seismic behavior of non-engineered masonry structures / Third part - Towards the comparisons of different masonry analysis models and methods / First draft August 2003 University of Liege Belgium 164. Stoica. D, Plumier A. Seismic behavior of non-engineered masonry structures - Fourth Part - Development of Design Tools for Masonry Structures / First draft November 2003 University of Liege Belgium 165. Stoica. D Analyses for P13 buildings structural rehabilitation Antreprenorul 4/2004 166. Stoica. D, Pretorian A. Aspects concerning the safety assessment and retrofit of single project multi-storey P13 - RC building Antreprenorul 4/2004 167. Stoica. D Towards the Keintzel method in stair-case computation Antreprenorul 5/2004 168. Stoica. D, V. Warnotte, S. Majewski - State of the Art in Modelling of Seismic and Mining Subsidence Pounding between Adjacent Structures - Thirty Years from the Romania Earthquake of March 4, 1977 Bucharest 1-3 March 2007 169. Stoica D., P. Tragakis The north wing structural rehabilitation Romanian monastery Prodromu, from the Holy Mountain Athos International Symposium UTCB Bucharest April 2005 170. UBC (1992) "Uniform building codes" International conference of building officials Whittier CA. 171. Valles, R.E., and Reinhorn, A.M. (1997), "Evaluation, Prevention And Mitigation Of Pounding Effects In Buildings Structures", National Center of Earthquake Engineering Research Technical Report. 172. Vidic T., Fajfar P., Fischinger M.: Consistent inelastic design spectra: Strength and displacement. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 23, pp. 507-521, 1994. 173. Veletsos A.S., Newmark N.M.: Effect of inelastic behaviour on the response of simple systems to earthquake motions. Proceedings of the Second World Conference on Earthquake Engineering, Vol. 2, pp. 895-912, Tokyo, Japan, 1960. 174. Veletsos A.S., Newmark N.M., Chelapati C.V.: Deformation spectra for elastic and elastoplastic systems subjected to gound shock and earthquake motions.

Proceedings of the Third World Conference on Earthquake Engineering, Vol. 2, pp. 663-680, Wellington, New Zealand, 1965. 175. Voiculescu M., M.Darie, D.Stoica, D.Voiculescu - Basic problems related to Computation Analysis of R/C flat Plate Systems - 2002 176. Voiculescu M., Pretorian A., Darie M., C. Pavel, Stoica. D Nonlinear Dynamic Analysis for OD Repetitive Block of Flats Design Project March, 4th, 2004 Symposium 177. Warnotte V. Structural problems due to earthquake action at joints between building structures - D.E.A. Graduation Work 178. Wolf, J. P., Skrikerud, P. E. (1980), "Mutual pounding of adjacent structures during earthquakes" Nuclear Engineering and Design, Vol. 57, pp. 253-275. 179. Whitman R.V., Reed J.W., Hong S.-T.: Earthquake damage probability matrices. Proceedings of the fifth World Conference on Earthquake Engineering, pp. 2531, Rome, 1974. 180. Wurstisen C.: Basler Chronik. Reprint of the editions of Basel 1580, Editions Slatkine, Genve, 1978.