Sunteți pe pagina 1din 18

CUPRINS

PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC...3


CAP. 1 AUDITUL CALITATII3
1.1 Cadrul conceptual al auditului calitatii...3
1.2 Obiectivele generale si importanta auditului calitatii.3
CAP. 2 TIPURI DE AUDIT ..4
2.1 In functie de scopul lor...4
2.2 In functie de obiectul lor5
CAP.3 DOCUMENTE DE AUDIT...6
3.1 Planul de audit....6
3.2 Raportul de audit....6
CAP.4 OBIECTIVELE SI METODOLOGIA AUDITULUI CALITATII PRODUSULUI...8
4.1 Obiectivele auditului calitatii produsului...8
4.2 Metodologia auditului calitatii produsului.....8

PARTEA a-II-a: STUDIU DE CAZ...10


CAP. 5 LOCUL DE STUDIU..10
CAP. 6 AUDIT DE PRODUS..12
6.1 Chestionar in care sunt consemnate cerintele ce trebuie sa fie verificate....12
6.2 Lista in care se trec problemele intalnite....17
6.3 Lista de verificare caracteristici produs18
6.4 Calculul performantei auditului19
CAP. 7 CONCLUZII....20

BIBLIOGRAFIE..................21

ANEXE..22

3
PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC

CAP. 1: AUDITUL CALITATII

Auditul reprezinta un proces sistematic, independent i documentat n scopul obinerii de dovezi de


audit i de evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina msura n care sunt ndeplinite criteriile de
auditAuditul este deci o examinare sistematic. Sistematic nseamn c este planificat n prealabil i c
poate fi reprodus, adic efectuat.

Scopul principal al auditului calitatii este de a evalua actiunile corective necesare pentru eliminarea
deficientelor si posibilitatilor de imbunatatire a sistemului calitatii intreprinderii, a proceselor sale, a
produselor si serviciilor pe care le ofera.

1.1 Cadrul conceptual al auditului calitatii

Standardul ISO 8402 defineste auditul calitatii ca reprezentand o examinare sistematica si


independenta, efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate,
corespund dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare
pentru realizarea obiectivelor.

Prin auditurile calitatii se evalueaza:


sistemul calitatii intreprinderii in ansamblu sau elemente ale acestuia ;
rezultatele procesele ( produse, servicii).

1.2 Obiectivele generale si importanta auditului calitatii

Auditul calitatii poate fi efectuat in urmatoarele scopuri principale:


Evaluarea conformitatii proceselor si rezultatelor acestora (produse, servicii) cu un anumit standard
sau cu un alt document normative;
Evaluarea eficacitatii sistemului de management al calitatii cu cerinsele specificate;
Identificarea punctelor critice, surse ale deficientelor, in desfasurarea activitatilor din intreprindere;
Initierea masurilor corrective si de imbunatatire necesare cu privire la procesele si rezultatele
acestora (produse, servicii);
Urmarirea aplicarii masurilor corrective si de imbunatatire stabilite.

4
CAP. 2: TIPURI DE AUDIT

2.1 In functie de scopul lor

Se deosebesc audituri interne si audituri externe ale calitatii

Fig. 2.1. Tipuri de audituri ale calitatii, in functei de scopul lor

Auditurile interne ale calitatii - au ca scop evaluarea actiunilor corective sau de imbunatatire
generala in cadrul propriei firme. Ele sunt efectuate de firma insasi si, fiind denumite audituri prima parte.
De regula, aceste audituri reprezinta o combinatie intre auditul calitatii produsului/ serviciului, procesului si
sistemului de management al calitatii firmei.

Auditurile externe ale calitatii au ca scop obtinerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de
a asigura obtinerea calitatii cerute.
Ele sunt efectuate de catre clientii firmei auditate sau de un organism neutru, la cererea firmei, sau la
cererea unei alte parti. Se realizeaza si in vederea certificarii sistemului calitatii al unei firme.
Auditurile externe, efectuate catre clientii unitatii prin auditori proprii, in scopul evaluarii
sistemului de management al calitatii acesteia sunt denumite audituri a doua parte (secunda parte).
Auditurile externe, efectuate de catre un organism neutru, la cererea unitatii care doreste auditarea
sistemului de management al calitatii sau la cererea partii (beneficiar al unitatii sau un organism
independent) denumite audituri terta parte.

5
2.2 In functie de obiectul lor

Fig. 2.2. Tipuri de audituri in functie de obiectul lor

Auditul calitatii produsului/serviciului serveste pentru evaluarea conformitatii caracteristicilor de


calitate ale unui produs/serviciu cu cerintele clientului sau cu cerintele specificate in documentele de
referinta (standarde, documnte de fabricatie).
Cu acest prilej sunt verificate si documentele de referinta, pentru a se stabili daca sunt
corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor preconizate referitoare la calitatea produselor. Pentru
efectuarea auditului calitatii produsului se iau in considerare: specificatia produsului, caietul de sarcini,
documente si mijloace de fabricatie si inspectie corespunzatoare, etc.

Auditul calitatii procesului serveste pentru evaluarea conformitatii unui proces (de proiectare,
productie, administrativ, etc) cu cerintele clientului sau cu cerintele specificate in documentele de referinta
(proceduri si instructiuni de lucru, specificatii tehnice ale produselor realizate prin procesul respectiv).
Si cu acest prilej sunt verificate si documentele de referinta, pentru a se stabili daca sunt
corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor preconizate referitoare la procesul auditat.
Auditul calitatii procesului se bazeaza pe: procedurile corespunzatoare ale sistemului de
management al calitatii, documentele referitoare la desfasurarea, supravegherea si inspectia procesului
respectiv. Se iau in considerare si cerintele referitoare la calificarea personalului implicat in procesul
auditat.

6
CAP. 3: DOCUMENTE DE AUDIT

Planul de audit si raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii in procesul de desfasurare
al unui audit si sunt elaborate de catre compartimentul de asigurarea calitatii.

3.1. Planul de audit trebuie sa respecte anumite cerinte specifice procedurii de auditare si anume:

a) Obiectivele si domeniul auditului


b) Identitatea persoanelor care au responsabilitati directe referitoare la obiectivele si domeniul auditului
c) Identificarea documentelor de referinta (standarde ISO, manualul calitatii, proceduri, etc)
d) Identitatea membrilor echipei de audit
e) Limba utilizata in timpul auditului
f) Perioada si locul efectuarii auditului
g) Identificarea entitatilor organizatorice care trebuie auditate
h) Data si durata fiecarei activitati desfasurate in cadrul auditului
i) Programul reuniunilor cu conducerea firmei auditate
j) Cerinte privind confidentialitatea informatiilor
k) Lista de difuzare a raportului de audit si data prevazuta pentru difuzare

3.2 Raportul de audit este principalul document cu care se finalizeaza auditul sistemului calitatii
si trebuie sa respecte anumite cerinte specifice procedurii de auditare si anume:
a) Obiectivele si domeniul auditului
b) Detalii privind: planul de audit, identitatea membrilor ehipei de audit, a reprezentantilor auditatului, data
efectuarii auditului, identificarea intreprinderii auditate
c) Identificarea documentelor de referinta ale auditului
d) Neconformitatile constatate
e) Aprecierile echipei de audit privind conformitatea sistemului calitatii cu referentialul stabilit
f) Aprecierile echipei de audit privind eficacitatea sistemului calitatii in realizarea obiectivelor
g) Lista de difuzare a raportului de audit

Auditul calitatii produsului se efectueaza pentru evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate


a unui produs finit sau semifinit cu cerintele clientului sau cu cerintele specificate in documentele de
referinta
Se recomanda ca programarea auditurilor pe tipuri de produse sa fie facuta de compartimentul
calitate din intreprindere. Independent de aceasta programare, trebuie asigurata posibilitatea efectuarii unor
audituri ori de cate ori este necesar, de exemplu, in cazul unor produse reclamate de beneficiari sau care
prezinta neconformitati majore sau repetate.

7
Raportul de audit, intocmit la finalizarea auditului, trebuie sa contina toate rezultatele inspectiilor si
incercarilor efectuate, precizandu-se neconformitatile si cauzele acestora, pentru a se putea stabili cele mai
potrivite masuri corective sau de imbunatatire a calitatii produsului.

CAP. 4: OBIECTIVELE SI METODOLOGIA AUDITULUI CALITATII PRODUSULUI

4.1 Obiectivele auditului calitatii produsului

Auditul calitatii produsului serveste pentru evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate a


unui produs finit sau semifinit ( componente, parti constructive) cu cerintele clientului sau cu cerintele
specificate in documentele de referinta (standarde, specificatii tehnice, documente de fabricatie etc).

4.2 Metodologia auditului calitatii produsului

Efectuarea unui audit al calitatii presupune, de regula, parcurgerea urmatoarelor etape mai
importante :
examinarea produsului in raport cu documentele de referinta, in relatie cu procesele implicate in
realizarea produsului si cu materii prime, materialele care au fost utilizate ;
elaborarea raportului de examinare , cu specificarea clara a neconformitatilor acestora ;
stabilirea masurilor corective sau de imbunatatire necesare;
supravegherea aplicarii masurilor corective sau de imbunatatire stabilite.

8
Fig.4.1 Metodologia generala a auditului calitatii produsului
a) Declansarea auditului presupune stabilirea obiectului auditului, frecventei acestuia si
examinarea preliminara (prin audit de preevaluare).

b) Pregatirea auditului presupune elaborarea unui plan de audit, organizarea echipei de audit si
stabilirea documentelor de lucru, care vor fi utilizate pe parcursul desfasurarii auditului.

c) Efectuarea auditului presupune parcurgerea urmatoarelor etape:


Reuniunea de deschidere are loc in urmatoarele scopuri: prezentarea membrilor echipei de
audit conducerii organizatiei auditate, discutarea obiectivelor si domeniuluii de aplicare a
auditului.
Examinarea sistemului de management al calitatii presupune culegerea dovezilor si formularea
observatiilor auditorilor
Reuniunea de inchidere cu conducerea organizatiei are loc inainte de elaborarea raportului de
audit. La aceasta reuniune participa si responsabilii domenilor auditate. Auditorul-sef prezinta
constatarile echipei de audit si concluziile acesteia privind eficacitatea sistemului de
management al calitatii in realizarea obiectivelor.

c) Elaborarea si gestionarea documentelor auditului. Principalul document cu care se finalizeaza


auditul sistemului de management al calitatii este raportul de audit.

e) Finalizarea (incheierea) auditului. Auditul se considera incheiat atunci cand raportul de audit a
fost predat celui care a solicitat efectuarea auditului. Elementele principale ale raportului de audit
sunt:
1.Obiectivele auditului
2.Domeniul auditului (entitati organizatorice, procesele ce au fost auditate)
3.Identificarea clientului auditului
4.Identificarea membrilor echipei de audit
5.Perioada si locul desfasurarii auditului
6.Criteriili de audit utilizate
7.Constatarile echipei de audit
8.Concluziile echipei de audit
9.Lista de difuzare a raportului de audit

f) Urmarirea actiunilor corective are ca scop verificarea finalizarii actiunilor corective stabilite cu
prilejul auditului initial.responsabilitatea stabilirii actiunilor corective pentru eliminarea
neconformitatilor identificate cu prilejul auditului sau a cauzelor acestora revine organizatiei
auditate. Responsabilitatea auditorului se limiteaza la identificarea neconformitatilor.

9
PARTEA a-II-a STUDIU DE CAZ

CAP. 5: LOCUL DE STUDIU

Studiu de caz s-a desfurat la firma Adient Trim Piteti, fosta companie numita Johnson Controls.
Adient este o companie multinaionala, al crui logo este prezentat n figura 3.1, cu o activitate de
131 de ani, ce are mai multe domenii de activitate avnd sediul central n Milwaukee, Statele Unite. n
momentul de fa compania are 222 de locaii, n 33 de ri, pe 4 continente. n anul 2015 aceasta a avut
venituri de 42.89 miliarde USD i170 de mii de angajai n toat lumea.

Fig. 5.1 Logo Adient

Adient a fost fondat de inventatorul i profesorul,Warren S. Johnson. El a nceput prin a inventa, n


anul 1883, termostatul de camer. Dup succesul obinut, a decis mpreun cu un grup de inventatori din
Milwaukee, s nfiineze n anul 1885 compania Johnson Electric Service Company. Aceasta se ocup cu
fabricarea, instalarea i ntreinerea sistemelor de climatizare ale cladirilor.
Afacerea lui Johnson a continuat s evolueze, iar n anul 1901 au nceput s produc camioane i
maini cu aburi. Chiar i dup decesul lui Warren Johnson, n 1911, compania ii dezvolt domeniul de
activitate, ajungnd n anul 1920 s produc, pe lang cele menionate mai sus i baterii auto, echipamente
electrice pentru tramvaie i iluminat stradal, rulmeni auto de precizie i scaune. La nceputul anilor 60,
compania deschide filiere n Europa, mai exact n Anglia, Frana, Australia, Belgia, Italia i Elve ia i
construiete prima fabric de producie, din strintate, n Italia, la Lomagna. Mai trziu, n anul 1974
conducerea decide s schimbe numele companiei, denumind-o Johnson Controls.
Tendinele globale actuale ale firmei se focuseaz pe client, globalizare i cercetare. n timp ce
lumea era uimit de apariia computerelor, a telefoanelor mobile i a internetului, Johnson Controls intr
ntr-o perioad de cretere excepional, nsuindu-i cote de pia i clieni, peste tot n lume.
n 2005, toate cele trei mari domenii de activitate au fost reorientate, atfel nct s se focuseze, nu
numai pe produse i servicii, dar i pe beneficiile pe care le ofer. Sectoare de activitate:
Eficiena Cldirilor;
Experiena Automotive;

10
Soluii Energetice.
Cei 170 de mii de angajai din cele trei mari sectoare de activitate asigur produse pentru 200
milioane de automobile, 12 milioane de locuine i 1 milion de cladiri comerciale, peste tot n lume.
n Piteti avem patru fabrici Adient: Adient Trim Piteti, Adient JIT Piteti, Adient Metals Pite ti,
Adient Foam Piteti . Aceste fabrici realizeaz mpreun scaune auto pentru diferi i colo i industriali,
pentru autoturisme, cum ar fi Volvo, Ford, Renault, Dacia, BMW, Kia.
Adient Metals Piteti se ocup de realizarea structurilor din metal ale scaunelor, avnd aproximativ
400 de angajai.
Adient Foam Piteti se ocup de realizarea componentelor din burete ale scaunelor, avnd un numar
de 200 de angajai.
Adient Trim Piteti este o fabric care se ocup cu realizarea de huse auto din materiale textile sau
piele. Trim Piteti are un numar de 1700 de angajai.
Adient JIT Piteti se ocup de realizarea efectiv a scaunului, n forma sa final, adic asamblarea
tuturor subansamblurilor (huse, spum i structra metalic)
Valorile companiei Adient:
Integritate;
Satisfacerea clientului;
Inovaie;
Fabricaie;
Implicarea angajailor.
Misiunea companiei Adient: S depim ateptrile din ce n ce mai mari ale clienilor notrii.

11
CAP. 6: AUDIT DE PRODUS

Auditul de produs se realizeaza cu ajutorul uniu chestionar realizat de catre departamentul de


calitate.

Chestionarul cuprinde mai multe sectiuni:

6 Chestionar in care sunt consemnate cerintele ce trebuie sa fie verificate;


7 Lista in care se trec problemele intalnite;
8 Lista de verificare caracteristici produs ;
9 Calculul performantei auditului;

6.1 Chestionar audit produs

In cadrul acestui chestionar sunt consemnate zonele auditate, documentele care trebuiesc verificate,
cerintele ce trebuiesc respectate, rezultatul auditului.

Fig. 6.1 Chestionarul de audit produs

Chestinarul se imprima pentru a putea fi folosit in auditul din cadrul: fabricii, sectiei sau
depozitului. Cu ajutorul acestui formular se urmareste ca fiecare rubrica trecuta in chestionar sa fie
analizata si sa existe un rezultat al auditului. Rezultatul poate fi: OK, NOK, N/A (nu se aplica)

12
Se analizeaza fiecare rubrica astfel

6.1.1 Ambalare- Sectie Coasere

a. Verifica daca produsele sunt ambalate in mod corespunzator ca pozitie in container si ca numar
de produse in containerul respectiv
Auditorul se deplaseaza catre zona de ambalare din cadrul sectiei si verifica daca produsele sunt
ambulate in mod corespunzator conform instrctiunilor specific de ambalare.
In urma verificarii acestei cerinte se consemneaza in rubrica rezultat audit calificativul
corespunzator.

b. Verifica daca cutiile in care urmeaza sa se faca ambalarea sunt curate


Se observa daca containerele in care se depoziteaza produsul finit sunt curate.
In urma verificarii acestei cerinte se consemneaza in rubrica rezultat audit calificativul
corespunzator.
Rezultatul auditului este prezentat in figura urmatoare.

Fig. 6.2 Rezultatul chestionarul pentru zona de ambalare

c. Verifica daca produsele sunt deteriorate sau murdarite in timpul ambalarii


Se auditeaza un numar de produse alese aleatoriu pentru a se observa daca acestea au fost
deteriorate in timpul ambalarii.

6.1.2 Materiale de ambalare si Conditii de depozitare/ Depozit; sectie coasere

a. Verifica daca se respecta metoda FIFO la depozitarea componentelor/ materialelor si


produselor finite gata de livrare.
In cadrul acestui punct auditorul verifica daca responsabilii din acest sector cunosc si respecta
regula first in first out pentru materii prime si produse finite.

b. Depozit: Verifica daca materialele/componentele sunt depozitate in spatii/rafturi identificate


corespunzator si daca se asigura integritatea acestora pe timpul depozitarii
Auditorul alege unul sau mai multe materiale din componenta produsului analizat si verifica daca
acestea sunt depozitate in locatiile specifice.

c. Kanban: Verifica daca locatiile din Kanban sunt identificate corespunzator


Auditorul verifica pentru fiecare locatie din Kanban urmatoarele: cod de bare si PN, semn de
securitate pentru componente critice, identificare conform tabel.

13
Rezultatul auditului este prezentat in figura urmatoare.

Fig. 6.3 Rezultatul chestionarul pentru zona de depozitare

6.1.3 Etichetare - sectie coasere

a. Alege la intamplare cel putin trei containere finalizate si verifica daca informatiile continute de
eticheta containerelor sunt corecte.
Se verifica daca informatiile continute pe eticheta de container sunt corecte si conform
instructiunilor de etichetare.
Rezultatul auditului este prezentat in figura urmatoare.

Fig. 6.4 Rezultatul chestionarul pentru etichetare

6.1.4 Caracteristici impuse in Planul de Control - sectie taiere si coasere

a. Coasere: Alege 3 huse/ fiecare referinta si verifica daca caracteristicile acestora corespund
specificatiilor (toate cerintele planul de control trebuie verificate)
Se aleg 3 huse pe referinta si se verifica latimea de coasere, numarul de pasi si aliniere slituri.

b. Verifica apectul husei (diferenta de nuanta pe acelasi material pe husa,deteriorari,defecte de


material)
Auditorul verifica aspectul husei, aceasta nu trebuie sa aiba defecte de materiala sau coasere.
c. Pentru fiecare piesa taiata/ husa inregistreaza rezultatul masuratorilor/verificarilor in "Lista de
verificare a caracteristicilor produsului "
Se verifica cate 3 piese taiate din materiale diferite pe sablon.
Rezultatul auditului este prezentat in figura urmatoare.

14
Fig. 6.5 Rezultatul chestionarul pentru sectia de taiere-coasere

6.1.5 Inregistrari ale aprobarilor materialelor incoming

a. Verifica inregistrarile inspectiei la receptie pentru cel putin trei materialele/componentele


folosite la realizarea produsului auditat
Auditorul verifica in cadrul unui sistem intern de monitorizare receptii daca inspectia materialului a
fost realizata.

b. Verifica existenta certificat conformitate furnizor sau recalificare anuala


Auditorul verifica daca materialele sunt conforme.
Rezultatul auditului este prezentat in figura urmatoare.

Fig. 6.5 Rezultatul chestionarul pentru Incoming

6.1.6 Inregistrari ale aprobarii huselor

a. Verifica existenta si corelare diagrama flux, Plan de control si PFMEA pentru programul
auditat.
Auditorul verifica daca documentele de calitate(diagram fluxului, planul de control si AMDEC

b. Verifica revizuirea diagramei flux (daca este cazul)/ planului de control/ PFMEA pentru
ultimele 3 reclamatii client
Auditorul verifica daca documentele calitatii sunt actualizate conform cu ultimele 3 reclamatii
primate de la client
c. Verifica pentru cel putin trei PN-uri (la alegere) daca documentatia PPAP a fost aprobata de
client
Auditorul verifica pentru 3 produse daca exista documentatie (PPAP).
Rezultatul auditului este prezentat in figura urmatoare.

15
Fig. 6.6 Rezultatul chestionarul pentru documentatie

Pentru urmatoarele puncte din cadrul chestionarului se analizeaza asemanator ca cele de mai sus.

Fig.6.7 Rezultatul chestionarului pentru celelalte zone auditate

6.2. Lista in care se trec problemele intalnite

In cadrul acestui document auditorul descrie pe larg neconformitatile intalnite in cadrul auditului de
produs si se desemneaza un responsabil pentru rezolvarea acestora.
Persoana desemnata de catre auditor va stabili actiuni corrective pentru rezolvarea neconformitatilor
si un termen de finalizare. Acest termen este discutat impreuna cu auditorul.
Dupa ce temenul de finalizare a expirat auditorul este obligat sa verifice daca neconformitatea a fost
corectata, apoi se consemneaza prin semnatura si data.

16
In cadrul auditului desfasurat la puntul 1 s-au gasit 2 neconformitati care vor fi dezvoltate in aceasta
sectiune.

Fig. 6.8 Detaliera neconformitatilor intalnite

In partea de jos a formularului se trec urmatoarele:


Nume auditor
Semnatura auditor
Nume personae responsabile carora le-au fost inmanate copii ale chestionarului si ale
acestei liste cu neconformitati
Confirmare primire copii

6.3. Lista de verificare caracteristici produs

In aceasta lista se trec toate caracteristicile husei si se verifica daca aceasta este conform acestor
specificatii.
In partea stanga a formularului se trece :
- codul produsului,
- numele persoanei care a realizat analiza husei,
- funtia,
- data realizarii
- semnatura.

17
In poza de mai jos se observa caracteristicile pentru produsul auditat si faptul ca acesta se
incadreaza in specificatiile impuse.

Fig. 6.9 Lista cu caracteristicile produsului

6.4. Calculul performantei auditului

Performanta auditului se calculeaza in functie de:


Numarul total intrebari aplicabile
Numar nrconformitati

Formula de calcul:
numar neconformitati
x=100 100
numar intrebari aplicabile

Criterii de punctare audit


Verde: 85%-trecut proces stabil

18
Galben: 75-84%- esuat- efectele actiunilor corrective ar trebui verificate
Rosu: 74%- esuat- actiunile corective trebuiesc implementate

In cadrul acestui audit au fost 2 neconformitati si 34 de intrebari aplicabile, avand o performanta a


auditului de 94%, adica procesul este stabil.

Fig. 6.10 Calculul performantei auditului

In urma auditului, in functie de gravitatea neconformitatilor intalnite, se va lua sau nu, un plan de actiuni
pentru eliminarea si evitarea acestor neconformitati.

Fiecare responsabil se asigura ca va elimina neconformitatea in termenul stabilit, astfel incat atunci cand
auditorul revine pentru control, aceaste neconformitati sa fie eliminate.

CAP. 7 CONCLUZII

Auditul produsului are ca scop evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate ale unui produs
cu cerintele clientului sau cu cerintele specificate in documentele de referinta (standarde, documnte de
fabricatie).

Auditul de produs realizat in cadrul companiei Adient, pe langa cele de mai sus, a avut ca scop
identificarea si eliminarea neconformitatilor pentru a imbunatati produsul final, care ajunge la client.

Auditul s-a realizat cu ajutorul unui chestionar tip la nivel de companie de catre inginerul de
calitate.

In urma auditului realizat s-au identificat doua neconformitati, in zona de depozit si in zona de
ambalare a huselor. Fiecare neconformitate are cate un responsabil care este obligat sa remedieze
neconformitatea intalnita si un termen.

19
Performanta auditului a fost de 94%. Acest procent nu necesita un plan de actiuni, insa
neconformitatile intalnite trbuie sa fie remediate de catre responsabili.

Dupa ce a trecut termenul stabilit de catre auditor si responsabil remediere neconformitate,


auditorul este obligat sa controleaza zonele unde au fost gasite neconformitatile.

BIBLIOGRAFIE

1. Victor MUNTEANU, Marilena ZUCA (2010), Auditul intern la intreprinderi si institutii publice, Bucuresti,
Editura Pro Universitaria;

2. Marius Diculescu 2016, Instruciune de lucru pentru realizarea auditului de proces in fabrica, din cadrul
companiei Adient Romania Trim Piteti;

3. http://www.stiucum.com, accesat la 26 martie 2017;

4. http://www.scritube.ro, accesat la 25 martie 2017;

20