Sunteți pe pagina 1din 20

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri

Structura I. 1. Prezentare general 2. Structura unui argument 3. Tipuri de dovezi 4. Regulile argumentatorului iscusit II. 1. Respingerea unui argument 2. Erori de logic III. 1. Moiunea 2. Cazul afirmator 3. Rolurile vorbitorilor IV 1. Chestionarea ncruciat 2. Criterii de jurizare 3. Chestiuni de stil i etic a dezbaterilor

I.1. Prezentare general


http://www.idebate.org/, http://www.idebate.org/wiki_ro/ http://www.ardor-deb.ro,

How to brush up your debating skills


http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/politics/election_2010/8619277.stm Filme de vzut: 12 Angry Men Erin Brockovich Good Will Hunting The Devils Advocate Yes, Prime Minister The Great Debaters

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri Ce e argumentul? Un argument este o ncercare de a demonstra adevrul unei afirmaii, numit concluzie, bazndu-ne pe adevrul unei mulimi de alte afirmaii, numite premise. Aproape toate clasificrile gsite au la baz acelai criteriu i anume modul n care se construiete raionamentul. Astfel argumentele pot fi: o Inductive o Deductive o Prin analogie
Tipul de Exemplu argument P1. Biologia plictisitoare. P2.Chimia plictisitoare. P3.Franceza INDUCTIV plictisitoare. Concluzia: materiile plictisitoare. Avantaje este este este Toate sunt - Este uor de creat - Poate fi uor de contraargumentat Dezavantaje

DEDUCTIV

Prin ANALOGI E

P1. Doua unghiuri ale unui triunghi msoar 60 de grade P2. Un triunghi are 180 de grade Concluzia: Cel de-al treilea unghi are tot 60 de grade Analogia = o comparaie care pune accentul de asemnrile dintre doua lucruri altfel diferite

- Este foarte greu - Este destul de de greu sa crem un contraargumentat astfel de argument

- Atrage atenia - Este uor de gasit

- Sunt argumente instabile

I.2 Structura de baz a argumentului (ARD)


Pentru ca un argument s fie credibil, el trebuie s conin cteva elemente importante: 1. AFIRMAIE=ideea, exprimat simplu i concis, pe care vrem s o susinem n timpul dezbaterii. Aceasta se formuleaz ca un titlu sau o propoziie scurt care enun exact esena a ceea ce se dorete a fi demonstrat. 2. RAIONAMENTul const n explicarea n detaliu, pas cu pas, a lucrurilor pe care dorim s le afirmm. Astfel, raionamentul se constituie dintr-o niruire 3

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri logic a premiselor de la care pornim, ofer justificarea prin care acele premise duc la concluzia (AFIRMATIA) respectiv. n aceast parte a argumentului se gsete att substana acestuia-ceea ce vrem s spunem- ct i logica acestuiacum ajungem la ceea ce vrem s spunem. 3. DOVADA= un exemplu concret care s ilustreze / s certifice ceea ce se exprim prin RAIONAMENT. Exemplul trebuie s fie ndeajuns de larg nct s confirme ideea sustinut. De asemenea, ORICE dovad trebuie s fie explicat, nu numai expus, aratnd celorlali: 1.ce nseamn dovada? 2.de ce e relevant pentru argument? Si 3. c este suficient pentru a demonstra ntreaga afirmaie. 4. IMPACTARE= o dat ce argumentul alctuit din primele trei pri este conturat, este necesar, ntotdeauna, s-i artm importana fa de tema la care se refer, i relevana (la ce duce argumentul, in ce fel e important pentru discuia respectiv). IMPORTANT! DOVADA susine RAIONAMENTUL, iar acestea AFIRMAIA, creia i se atribuie o IMPORTAN. dou mpreun susin

I.3. Tipuri de dovezi


Definiie Dovezile pot fi privite n general ca orice form de sprijin care contribuie la demonstrarea unui argument n mod verificabil, presupus obiectiv. Ele pot consta din studii tiinifice, sondaje, declaraii ale experilor n domeniu, exemple (studii de caz) etc. Se cuvine menionat totui c majoritatea acestor exemplificri nu sunt argumente ultime i imbatabile i sunt supuse unui anumit grad de subiectivitate, fie din cauza unor imperfeciuni n efectuarea lor, fie din cauza limitrilor ce apar la generalizarea concluziilor, fie pur i simplu din cauz c fac apel la percepii umane i prin aceasta se bazeaz pe chestiuni subiective. In pofida acestor meniuni totui, dovezile ocup un loc crucial ntr-o rund de dezbateri, pentru c ofer temeiul unui argument.

1. Studiile tiinifice
Constau n utilizarea unei serii de metode de investigaie (observaia, descrierea, experimentul, studiul legturilor cauzale etc.) n scopul testrii unor ipoteze i dobndirii unor noi cunotine ntr-un domeniu specific. Cel mai adesea, studiile sunt ntreprinderi ample i complexe, iar nelegerea lor necesit cunotine temeinice de statistic, sociologie, psihologie experimental etc. Sunt n egal msur dovezile care pot oferi cele mai impresionante rezultate i concluzii. Se recomand utilizarea cu moderaie a concluziilor anumitor studii, din moment ce n majoritatea cazurilor, cei care le vor folosi nu vor fi verificat validitatea tuturor metodelor de investigaie folosite. Avantajele studiilor, pe de alt parte, constau de multe ori n:

gradul extins de acoperire geografic; 4

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri


surprinderea unor fenomene de-a lungul unui numr mare de ani; o cantitate considerabil de corelaii ntre diversele variabile avute n vedere.

2. Sondajele de opinie
Unele dintre cele mai des ntlnite dovezi n dezbateri, sondajele de opinie sunt expresii ale opiniilor populaiei dintr-o anumit sfer geografic asupra unui set de chestiuni. Exist ns i o serie de precauii care trebuie avute n vedere n momentul n care apelai la sondaje ca form de sprijinire a argumentelor:

posibile erori de selectare a subiecilor; rata non-rspunsurilor; rspunsurile prtinitoare; ordinea ntrebrilor afecteaz de multe ori proporiile rspunsurilor; gradul i proporionalitatea de acoperire geografic.

3. Declaraiile experilor n domeniu


Uneori, o dezbatere interminabil pe un subiect n care niciunul din cei implicai nu este expert poate fi terminat prin aducerea n atenie a unei declaraii sau a unei serii de declaraii ale experilor n acel domeniu. Bineneles, acest tip de dovad nu este foarte convingtoare de una singur, ci de cele mai multe ori atunci cnd este coroborat cu alte forme de dovezi (studii tiintifice, sondaje de opinie, studii de caz). nainte de a folosi o astfel de declaraie/opinie, e bine s v ntrebai: - este persoana n cauz cu adevarat expert n domeniul respectiv? Care sunt standardele pe care trebuie s le ndeplineasc? - face parte persoana n cauz dintr-o majoritate n ce privete opiniile n domeniul de expertiz sau e mai degrab reprezentantul prerilor minoritilor? - exist i alte dovezi concrete n sprijinul declaraiilor persoanei n cauz?

4. Studiile de caz
Studiile de caz reprezint o form de investigare tiinific ce se bazeaz nu att pe aspectul cantitativ al cercetrii, ct pe cel calitativ, de studiere n profunzime a unui anumit fenomen. Avantajul acestora este nivelul mult mai atent de explicare a corelaiilor i legturilor cauzale dintre anumite fenomene. Principalul dezavantaj este posibilitatea mult mai mic de a generaliza concluziile unui astfel de studiu. n general este nevoie de un numr foarte mare de studii de caz pentru a putea face o 5

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri generalizare, i chiar i atunci, de cele mai multe ori aceasta trebuie fcut prin raportare la o zon geografic sau/i o perioad de timp.

I.4. Regulile argumentatorului iscusit


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Identificai premisele i concluzia ! Prezentai-v ideile ntr-o ordine fireasc! Pornii de la premize solide! Folosii un limbaj concret, specific, precis! Evitai exprimrile evaluative! Fii consecveni cu folosirea termenilor! Fii consecveni cu folosirea fiecrui termen!

1) Identificai premisele i concluzia Pentru a identifica concluzia unui argument punem ntrebarea: Ce anume vrea s dovedeasc acest argument? Concluzia este afirmaia pentru care trebuie oferite motive. Afirmaiile care ne ofer motive pentru susinerea concluziei se numesc premise. S lum de exemplu acest citat din Winston Churchill: Fii optimiti. Nici nu are rost s fii altceva. Acesta este un argument, deoarece Churchill ne ofer un motiv s fim optimiti: premisa c nu are rost s fim altceva. Premisa i concluzia lui Churchill sunt destul de evidente, dar concluziile anumitor argumente s-ar putea s nu fie att de evidente pn cnd ele nu sunt explicate. Sherlock Holmes este nevoit s explice una dintre concluziile sale cheie n ntmplarea cu Fulgerul Argintiu: n grajduri era inut un cine de paz i totui, dei cineva intrase i luase un cal, cinele nu ltrase. Evident, vizitatorul fusese cineva pe care cinele l tia bine. Holmes are dou premise: una este explicit: cinele nu l-a ltrat pe vizitator. Cealalt este un adevr general despre cine, pe care Holmes presupune c l tim: cinele i latr pe strini. mpreun, aceste premise implic faptul c vizitatorul nu era strin. Cnd folosim argumente pentru a afla ceva, putem uneori pleca de la concluzia pe care vrem s-o aprm. Prima grij este s o formulai clar. Dac vrei s luai drept adevrat concluzia lui Churchill, i s susinei c c ar trebui s fim optimiti, spuneio limpede. Apoi, ntrebai-v ce motive avei s susinei aceast concluzie. Ai putea recurge la autoritatea lui Churchill: dac el spune c ar trebui s fim optimiti, cine suntem noi s susinem contrariul? Totui, acest recurs la autoritate s-ar putea s nu ne serveasc prea mult, pentru c exist probabil mcar o alt persoan care a susinut c ar trebui s fim pesimiti. Trebui s facei deci un efort de gndire independent. nc o dat: care sunt motivele voastre de a crede c ar trebui s fim optimiti?

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri Poate este motivul vostru acesta: c dac suntem optimiti, dispunem de mai mult energie pentru a obine succesul pe cnd pesimitii se simt nfrni dinainte, i din aceast cauz nici mcar nu fac efortul de a ncerca s reueasc, Astfel ai ajuns la o premis major: optimitii au mai multe anse de reuit, de mplinire a scopurilor pe care i le-au propus. Dac aceasta este premisa voastr, atunci spunei-o limpede. S-ar putea s fii nevoii s ncercai mai multe tipuri de argumente pn l vei descoperi pe cel care s mearg. 2) Prezentai-v argumentele ntr-o ordine fireasc Argumentele scurte sunt de obicei prezentate ntr-un paragraf sau dou. ncepei cu concluzia, urmat de motivele voastre, sau ncepei nti cu premisele i apoi trecei concluzia la urm. Prezentai-v ideile ntr-o ordine care s dezvluie felul n care raionai n chipul cel mai uor de neles pentru cel care v ascult. Este posibil s v vedei nevoii s rearanjai argumentele de mai multe ori pentru a gsi ordinea fireasc. 3) Pornii de la premise solide. Indiferent ct de bine ai argumenta de la premise la concluzie, concluzia voastr va i slab dac premisele voastre sunt slabe. Uneori este uor s pornim de la premise solide. Este posibil s avei exemple binecunoscute la ndemn sau experi bine informai, care susin n mod clar aceeai idee. Alteori este mai greu. Dac nu suntei siguri de soliditatea unei premise, este probabil cazul s ntreprindei cercetri suplimentare i/ sau s creai un scurt argument n spijinul premisei. Dac vedei c nu putei argumenta premisele cum se cuvine, abandonai-le cu totul i ncepei din alt parte. 4) Folosii un limbaj concret, specific, precis. Fii limpezi cnd scriei. Evitai termenii abstraci, vagi, generali. Am urcat pe munte ore ntregi n soare este de o sut de ori mai bine dect A fost o ndelungat perioad de efort susinut. 5) Evitai exprimrile evaluative Rezistai tentaiei de a v ntri argumentele prin caricaturizarea prii adverse. n general, oamenii susin o poziie sau alta pentru motive sincere i serioase. ncercai s le pricepei punctul lor de vedere chiar dac suntei de prere c este complet eronat. Cineva care se opune folosirii unei noi tehnologii nu este neaprat n favoarea revenirii la viaa n caverne de exemplu, iar persoana care susine reducerea cheltuielilor militare nu susine neaprat predarea n minile ruilor. Dac nu suntei n stare s v imaginai cum poate susine cineva punctul de vedere pe care l atacai, nu nseamn dect c nu l nelegei nc. Evitai, n general, exprimrile a cror unic menire este s antreneze afectiv pe cititorii sau asculttorii votri, fie pro, fie contra punctului de vedere aflat n discuie. 7

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri Exprimrile evaluative sunt o piedic n beneficiul celor deja convertii, pe ct vreme o prezentare imparial a faptelor poate aduce noi adepi prin simpla enunare. 6) Fii consecveni n folosirea termenilor Folosii acelai grup de termeni pentru fiecare idee. Folosirea acelorai termeni este cu precdere important cnd argumentul vostru depinde de evidenierea legturilor dintre premise. Ca atare, este important s fim consecveni cu folosirea termenilor dac vrem ca legtura strns dintre premise, luate individual, i cea dintre premise i concluzie s nu fie pierdute. 7) Fii consecveni cu folosirea fiecrui termen Tentaia i eroare opus este aceea de a folosi acelai termen n mai multe accepiuni. Aceasta este aa-numita eroare de logic a ambiguitii (a echivocaiei) Ex. De ambiguitate: Femeile i brbaii sunt diferii din punct de vedere fizic i afectiv. Ca atare, sexele nu sunt egale i de aceea, legea nu ar trebui s pretind c ele sunt egale. Uneori suntem tentai s fim ambigui prin utilizarea vag a unui termen cheie. O metod bun pentru a evita ambiguitatea este s definii cu mult atenie orice termen cheie atunci cnd i introducei n discuie. Mai apoi, nu v rmne dect s fii convini/ siguri c i ntrebuinai doar n sensul n care i-ai definit. Aplicai regula mai des n cazul unor termeni specili sau de natur tehnic. Voltaire: Dac vrei s stai de vorb cu mine, definete-i termenii! A defini a stabili graniele.

PARTEA II
II.1. Atacarea unui argument
Respingerea unui argument const n afirmarea explicit a dezacordului cu afirmaia respectivului argument i prezentarea unor motive convingtoare pentru care teza argumentului nu poate fi luat n considerare. n cadrul unei runde de dezbateri, respingerea argumentelor echipei adverse este una dintre ndatoririle de baz, att pentru afirmatori, ct mai ales pentru negatori. Orice argument pentru care nu se propune o respingere, poate fi considerat ca fiind acceptat de ctre echipa oponent. Pentru a ctiga dezbaterea, o echip trebuie s demonstreze nu doar de ce argumentele proprii sunt bine ntemeiate, ci i de ce argumentele celeilalte echipe nu au fost demonstrate ntr-un mod corect sau convingtor. Exist o serie de moduri diferite n care putei arta de ce un argument nu poate fi luat n considerare. Uneori o singur tehnic poate funciona, alteori este util dac acionai att la nivelul raionamentului, ct i al dovezilor. 8

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri - raionamentul conine erori de argumentare: este foarte posibil ca ntregul argument s se bazeze pe o legtur cauzal inexistent, pe un apel la majoritate nedocumentat, sau pe o generalizare pripit; ncercai s identificai aceste erori acolo unde este cazul i scoatei-le n eviden! - nu exist suficiente dovezi n sprijinul argumentului: fie c argumentul celeilalte echipe nu este susinut prin dovezi convingtoare, fie credibilitatea surselor poate fi pus la ndoial, sau uneori pur i simplu avei dovezi mai noi sau din surse mai credibile, care susin contrariul. - nu este demonstrat factual: argumentul se bazeaz doar pe speculaii, fr s fac trimitere la dovezi, exemple istorice sau studii de caz; chiar dac este plauzibil, nu poate fi considerat demonstrat dincolo de orice urm de ndoial. - prezint o situaie care este inclus ntr-un argument propriu: poate c argumentul lor nu este dect o excepie a unui caz general prezentat ntr-unul dintre argumentele voastre ; n acest caz, impactul argumentului lor n cadrul dezbaterii este mult diminuat sau i pierde total relevana. - impactul este minor prin comparaie cu impactul argumentelor voastre: dei argumentul poate fi corect construit din punct de vedere logic, implicaiile acestuia sunt valabile pe o arie foarte restrns (din punct de vedere geografic, temporal, al efectelor, al populaiei afectate etc.)

II.2. Erori de logic


1. Generalizarea pripit un argument prin exemplificare, incorect utilizat. Un argument prin exemplificare bun include un mare numr de exemple, dar o generalizare pripit este bazata pe doar unul sau dou exemple. Exemplu : Azi diminea am dat peste dou oferie care au fcut greeli elementare de condus. De bun seam, femeile sunt un pericol la volan. NOT: o mare parte dintre prejudeci sunt exemple de erori de logic. 2. Cauz Coincidena doar pentru c un eveniment survine dup un alt eveniment, nu ne permite s tragem concluzia c primul eveniment a fost cauza celui de-al doilea. Exemplu : n fiecare diminea, cocoul cnt nainte s se lumineze de zi. Pesemne c el este cel care provoac rsritul soarelui. 9

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri NOT: o mare parte dintre superstiii sunt i ele exemple de erori de logic. 3. Atacul la persoan se ncearc discreditarea unui argument prin devierea ateniei asupra caracterului sau particularitilor persoanei care sprijin argumentul respectiv. Exemplu: De ce am asculta propunerile privitoare la sistemul de asigurri de sntate care vin din partea unui brbat care i neal soia? 4. Apelul la autoriti n diverse domenii apelul la autoritate nu este greit n sine, ci doar atunci cnd autoritatea nu are expertiz n domeniul de discuie. Exemplu: Am vzut o reclam n care celebrul juctor de fotbal Pele recomand baterii Energizer. Cred c de acum ncolo numai asta am s folosesc i eu, doar e Pele cel care le face publicitate. 5. Panta alunecaos presupune c svrirea unei anumite aciuni ar provoca un ntreg lan de evenimente nedorite. Exemplu: Dac ncepei s lipsii de la cursuri, nu mai e mult pn ce o s lipsii i de la seminarii, i o s ignorai complet facultatea, i nici nu o s v mai chinuii s-o absolvii, i o s trebuiasc s facei tot felul de munci mrunte toat viaa, fr s reuii vreodat s avei un trai decent. Deci, nu lipsii de la cursuri, dac vrei s avei un trai decent. 6. Raionamentul circular este un raionament care se manifest ca i cum o ntrebare care trebuie pus a primit deja raspuns . Exemplu : Cred c ar trebui s facem astfel, deoarece aa mi se pare corect s facem. 7. Falsa dilema se creeaz o situaie limit n care eti pus s alegi fr a i se da mai multe variante. Exemplu: Ori mergem la teatru, ori nu mai ieim din cas.

10

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri

Exerciii
1. Identificarea unor erori de logic:

David Beckham spune ca Pepsi este cea mai buna bautura, deci asa trebuie sa fie. Ministrul de externe al Rusiei spune ca tara sa are doar intentii pasnice si ar trebui sa-l credem pe cuvant. Daca am avea pedepse mai dure pentru infractiunile rutiere nu ar mai fi asa de multe accidente. In ultimii cinzeci de ani, odata cu imbunatatirea sistemului de educatie a crescut si rata criminalitatii juvenile. Desi educatia are efecte pozitive, se pare ca aduce cu sine si o crestere a criminalitatii. De ce sa nu acceptam noul proiect de lege cand 90% din populatie e deja de acord cu acesta? Este de preferat sa interzicem total fumatul in baruri. Singura alternativa este ca peste tot sa se fumeze si sa fie un fum insuportabil. Experientele paranormale exista pentru ca am avut experiente care nu pot fi explicate decat prin existenta paranormalului. Nu ar trebui sa il ascultam pe ministrul sanatatii cand ne spune ca fumatul dauneaza grav sanatatii pentru ca si el fumeaza din cand in cand. Pana acum nimeni nu a reusit sa infirme existenta OZN-urilor, deci acestea trebuie sa existe. Argumentul tau este absolut irelevant pentru ca stiu sigur ca tu n-ai facut cursul de argumentare, deci nu cunosti reguli elementare de formulare a argumentelor. Daca alcoolul si fumatul sunt permise, ar trebui sa fie permisa si marijuana, pentru ca nu are efecte negative mai grave decat acestea. Azi toate soferitele pe care le-am vazut au facut cate o greseala elementara de condus. De buna seama pentru ca femeile nu sunt buni soferi. De zeci de ani de zile toata lumea face la fel. De ce ar trebui sa schimbam traditia tocmai acum? Inainte sa demonstrez eu de ce cred ca Pamantul e rotund, mai bine arata-mi tu de ce crezi ca nu e. Scriitorul Gunter Grass a marturisit recent ca in tinerete a avut de a face cu aparatul de securitate al nazistilor. De acum incolo nu ar mai trebui sa ne interseze cartile sale. 2. SPAR debates (90, 90, 60, 60) o o o In Romania de astazi, merita sa fii corupt Razboiul pentru impunerea democratiei este justificat Tinerii se pot realiza mai bine in tara decat in strainatate 11

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri o Cenzura este justificata o O strategie preemptiva in lupta cu teroristii este justificata o Televiziunea are, per total, o influenta mai degraba benefica decat daunatoare o Programele de discriminare pozitiva sunt justificate o Dezvoltarea economica e mai importanta decat protectia mediului o Dezbaterile sunt o prostie o Libertatea de expresie ar trebui limitata o Statele lumii dezvoltata ar trebui sa ierte datoria statelor lumii a treia o Presa ar trebui sa se autocenzureze o Uniformele ar trebui reintroduse in scoli o Limita de varsta pentru consumul de bauturi alcoolice ar trebui redusa o Votul cetatenesc ar trebui facut obligatoriu o Sistemul de educatie romanesc ar trebui sa-si schimbe modalitatile de examinare finala o Prostitutia ar trebui legalizata o Fumatul ar trebui sa fie permis/interzis in locurile publice

PARTEA III
III.1.MOIUNEA
Definiie: Motiunea este formularea exacta a temei asupra careia se va discuta in cadrul unei runde de dezbateri. Majoritatea afirmatiilor care tin de lumea inconjuratoare au potentialul de a se constitui intr-o motiune (chestiuni care tin de politica, economie, cultura, social, medicina/bioetica, educatie, relatii internationale, filosofie, drepturi si libertati etc.), cu anumite exceptii: afirmatiile truistice, cele tautologice, sau cele dovedite stiintific si acceptate in unanimitate de autoritatile in domeniu ("Apa fierbe la temperatura 100 de grade pe scara Celsius"). Caracteristici: O motiune trebuie sa indeplineasca minim 2 conditii: (1) trebuie sa presupuna existenta unui conflict, trebuie sa permita existenta unei parti care sa se declare de acord cu motiunea si in acelasi timp a unei parti care sa se declare impotriva motiunii; (2) trebuie sa fie echilibrata, sa ofere sanse reale de castig ambelor tabere, atat celei care sustine motiunea, cat si celei care o neaga. Tipuri: Exista 2 tipuri majore de motiuni, in functie de abordarea dezbaterii: - de valoare: pun in discutie gradul diferit de acceptare a unei valori - "Televiziunea are mai mult efecte negative decat pozitive " sau creeaza situatii in care doua valori sunt in opozitie - "Dreptul publicului la informare este mai important decat dreptul persoanelor publice la viata privata" 12

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri

- de strategie: discuta gravitatea unor probleme si oportunitatea implementarii unor schimbari - "Romania ar trebui sa legalizeze consumul de droguri usoare" Abordarile celor doua motiuni presupun structurari diferite ale cazurilor prezentate si ale liniilor de argumentare pe parcursul dezbaterii.

III.2.CAZUL AFIRMATOR (CAZUL LA PRIMA VEDERE)


In terminologia juridica prima facie (la prima vedere in traducere aproximativa) presupune ca exista suficiente dovezi pentru a demonstra o anumita afirmatie. Aceasta notiune se coreleaza cu "obligatia de a demonstra" (burden of proof) o anumita pozitie, care in dezbateri revine echipei afirmatoare. Obligaia de a demonstra moiunea ntr-o dezbatere se compune din mai multe obligaii, sau datorii, pe care un vorbitor sau o echip trebuie s le ndeplineasc pentru a ctiga dezbaterea. Pe de o parte, aceast obligaie este mai degrab o convenie care privete rspunsul la ntrebarea cine ar trebui s i prezinte cazul prima oar? Pe de alt parte ns obligaia de a demonstra este mult mai important, deoarece conine toate cerinele logice pentru acceptarea sau respingerea unui caz: obligaia de a avea conflict (de a propune o schimbare); obligaia de a avea un caz consistent (de a aduce dovezi n sprijinul afirmaiilor); obligaia de a convinge (de a demonstra c argumentele aduse sunt mai bune dect ale echipei adverse). DEFINITIILE Definirea termenilor motiunii precum si a altor termeni ce vor fi folositi de catre echipa afirmatoare este una dintre conditiile de baza ale unei bune desfasurari a dezbaterii. De cele mai multe ori cei care dezbat vor trebui sa construiasca definitii clare ale unor termeni specifici ce tin de motiune ("mass-media", "euthanasia", "cenzura", "coruptie", "integrare europeana" etc.), cat si a unor termeni intalniti recurent in formularea motiunilor ("a legaliza", "mai important", "preferabil", "moral" etc.). Este important ca definitiile sa aiba la baza o anumita autoritate in domeniu (Dictionar EXplicativ al Limbii Romane, Dictionar Enciclopedic, dictionare specializate pe domeniul juricid, medical, economic etc.), dar este recomandat de multe ori ca definitiile sa fie modelate in asa fel incat sa corespunda scopurilor echipei afirmatoare. Mai mult, exista cateva principii generale pe care o definitie trebuie sa le respecta in cadrul unei dezbateri: - sa fie relevanta scopului dezbaterii: desi o definitie din DEX pentru globalizare are o anumita autoritate, e posibil ca intr-o dezbatere despre efectele benefice si cele negative ale globalizarii sa fie mai utila o definitie dintr-o publicatie specializata; - sa nu fie partinitoare: a defini avortul ca "practica imorala de ucidere a unei fiinte umane" intr-o dezbatere despre legalizarea avortului va servi cu siguranta afirmatorilor, insa va lasa foarte putin spatiu de argumentare echipei negatoare; 13

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri

- sa nu fie prea larga sau prea restransa: in contextul unei motiuni ca "ONU ar trebui sa impuna prevederi internationale mult mai stricte cu privire la poluarea raurilor", afirmatorul nu va avea foarte multe de castigat definind "poluare" drept "deversarea de sticle"; in egala masura, nu ar fi o alegere inspirata pentru bunul mers al dezbaterii sa defineasca "poluare" drept "contaminare cu un corp strain", negatorul putand argumenta ca pana si pestii sau plantele sunt corpuri straine de apa si ca definitia afirmatoare este mult prea permisiva; - sa nu fie truistice sau tautologice: afirmatorul nu aduce nici o clarificare in dezbatere daca defineste "dreptul la viata privata" drept "libertatea de a avea o viata privata" sau "ineficient" drept "care nu indeplineste standardele de eficienta" si isi creaza toate premisele ca definitiile sa fie puse in discutie de catre negatori. CRITERIUL Criteriul unei dezbateri este standardul propus de o echipa din prisma careia se va judeca demersul acesteia. Intr-o dezbatere de valoare, criteriul reprezinta unitatea de masura pentru a judeca efectele pozitive si cele negative ale unei situatii, sau pentru a pune in balanta doua valori care intra in conflict. Intr-o dezbatere de strategie, criteriul denumit si scop - este valoare catre care se tinde, iar planul propus de afirmator este modalitatea de atingere a respectivei valori/respectivului scop. Un criteriu bine ales trebuie sa respecte si el anumite principii generale: - sa fie diferit de o simpla reformulare a motiunii: de multe ori echipele sunt tentate sa aleaga drept criteriu tocmai ceea ce au de demonstrat ca este de dorit. Intr-o dezbatere ca "Siguranta nationala este mai importanta decat protejarea libertatilor individuale", afirmatorii nu aduc nimic nou in dezbatere alegand drept criteriu "siguranta populatiei"; - sa fie specific: o alta tendinta des intalnita este adoptarea unui criteriu cu care toata lumea poate fi de acord si la care se poate ajunge intr-o multime de moduri, nu doar prin cazul afirmator/negator, cel mai cunoscut exemplu in acest sens fiind "bunastarea populatiei"; - sa fie o valoare elementara si de dorit: criteriul sau scopul trebuie sa fie expresia evidenta a unei valori de baza; daca echipa adversa trebuie sa va intrebe de ce doriti "o educatie corecta" in calitate de afirmatori pe motiunea "Cenzura formelor de expresie artistica e justificata", poate e cazul sa va intrebati care e adevarata miza a cazului dumneavoastr; "protejarea copiilor" poate fi in acest sens o valoare mult mai adecvata ce poate fi inteleasa mai usor si de catre echipa adversa. ARGUMENTELE In cadrul unui discurs, e recomandat ca argumentele sa fie grupate pe o anumita structura, si sa pastreze in orice moment relevanta fata de criteriu. Argumentele

14

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri specifice pot fi grupate sub "umbrela" unui argument major, numit si contentie. Un exemplu despre construirea unui astfel de caz poate fi urmatorul: Motiune: Cenzura guvernamentala a formelor de expresie artistica e justificata Criteriu: Protejarea grupurilor sociale vulnerabile Contentia A: Accesul grupurilor fara discernamant la anumite forme de expresie le pericliteaza dezvoltarea Argumentul 1: Efectul violentei in mass-media (muzica, film, multimedia) asupra copiilor este unul demonstrat Argumentul 2: Limitarea accesului minorilor la materiale pornografice are o sustinere psihologica Contentia B: Sensibilitatile religioase si etnice pot fi foarte usor declansate in societatea contemporana, cu efecte devastatoare Argumentul 1: Minoritatile religioase si etnice pot percepe anumite forme de expresie drept sursa de disconfort si marginalizare Argumentul 2: Reactia minoritatilor la anumite forme de expresie artisitca se traduce cel mai adesea in actiuni concrete . NOTA: Orice argument adus in discutie trebuie fie contraargumentat, fie aprobat de echipa oponenta (acord strategic) In caz contrar, se considera castigat de echipa care l-a propus in cadrul dezbaterii. CAZUL DE VALOARE Dezbaterile de valoare presupun ca, in prima instanta, echipa afirmatoare sa propuna un criteriu prin care apere valoarea din cadrul motiunii. Este de datoria echipei afirmatoare sa explice pertinent legatura dintre motiune, criteriul propus de dansii si argumentele care vin sa sustina respectivul criteriu. Dupa prezentarea cazului afirmator echipa negatoare are la dispozitie mai multe strategii de atac: a) Poate incerca sa sustina valoarea opusa din cadrul motiunii propunand un criteriu si un caz propriu b) Poate accepta valoarea echipei afirmatoare dar sa prezinte un criteriu propriu si sa incerce sa demonstreze superioritatea lui fata de cel afirmator c) Poate incerca sa demonstreze ca intre valoarea si criteriul afirmatorilor nu exista nicio legatura valida, sau lipsa legaturilor intre criteriu si argumentele afirmatorilor; Oricare va fi strategia aleasa ea va fi prezentata de primul vorbitor al echipei negatoare si nu trebuie schimbata pe durata intregii dezbateri. In cazul in care echipa negatoare nu va prezenta o pozitie argumentata solida de la inceput aceasta va pierde runda. Echipa negatoare se poate declara de accrd cu o parte din argumentele aduse de afirmatori, dar trebuie sa o faca la primul vorbitor si contraargumentarea acestora ulterioara nu mai poate fi facuta. 15

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri

Exemplu: Dreptul presei la informarea cetatenilor este mai important decat dreptul politicienilor la viata privata.

CAZUL DE STRATEGIE In cadrul dezbaterilor de strategie se propun si se discuta planuri de actiune referitoare la probleme curente. Este de datoria echipei afirmatoare sa propuna un caz de strategie care va contine: a) O problema relevanta identificata in starea generala a evenimentelor (status-qvo) b) Un plan care va contine masuri clare, agenti responsabilit pentru implementarea lor si costurile aferente implementarii masurilor respective c) Scopul primordial al planului propus este de a rezolva problema identificata; totodata insa, acesta ar genera si alte avantaje colaterale Echipa negatoare poate ataca planul propus de afirmatori pe mai multe directii: a) se poate ataca problema ca fiind fie incorect identificata, fie minora fata de status-qvo b) se poate ataca planul (nu rezolva problema, superficial, efecte negative neprevazute, costuri prea mari, imposibil de implementat) c) se pot ataca avantajele (minore fata de posibile dezavantaje, minore fata de costurile necesare) d) se poate propune un contra-plan si sa se argumenteze eficienta superioara a acestuia Exemplu: Euthanasia ar trebui legalizat.

III.3 Rolurile vorbitorilor


In cele ce urmeaza vor fi evidentiate sarcinile specifice ale fiecaruia dintre vorbitori. Indeplinirea lor va fi primul criteriu dupa care se stabileste echipa castigatoare in respective runda. Primul vorbitor afirmator are rolul de a deschide dezbaterea,de a prezenta definitiile echipei sale si marea majoritate a cazului afirmator. Practic, acesta stabileste terenul argumentativ in cadrul caruia va avea loc respectiva runda. Odata terminat discursul, el va fi chestionat de al treilea vorbitor negator, iar apoi la randul sau va chestiona pe al doilea vorbitor negator dupa discursul lui. Primul vorbitor negator are sarcina de a contra-argumenta pozitia afirmatorilor. Neindeplinirea acestei sarcini duce automat la pierderea rundei de catre negatori. Totodata, daca va considera necesar va ataca definitiile propuse de afirmatori, orice alta obiectie ulterioara neputand fi luata in considerare. Orice argument prezentat de afirmatori care nu este acceptat de negatori sau atacat de primul vorbitor se va considera castigat de echipa afirmatoare. Dupa respingerea cazului afirmator, el va 16

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri prezenta cazul negatorilor si in final dupa terminarea discursului va fi la randul sau chestionat si va pune intrebari dupa acelasi model ca si primul vorbitor afirmator. Al doilea vorbitor afirmator, respectiv negator vor avea sarcini identice, anume de resustinere a pozitiei proprii si de contraargumentare a argumentelor oponentilor. Ei sunt ultimii vorbitori care pot aduce argumente noi in discutie sau dovezi suplimentare. Calitatea indeplinirii rolurilor va fi determinate atat de capacitatea de a acoperi cat mai bine aria argumentativa prezentata cat si de a aduce argumente/contraaargumente valide si cu impact major. La sfarsitul discursurilor ei vor fi chestionati de primul vorbitor afirmator, respective negator. Ultimii vorbitori (afirmator, respectiv negator) au rolul de a sumariza runda si de a prezenta motivele pentru care arbitrul ar trebui sa voteze cu respective echipa. Ei au trei sarcini majore in cadrul discursului: sa evidentieze ariile de conflict aparute de-a lungul rundei (adica acele linii de argumentare care au fost discutate pe tot parcursul rundei in cele 4 discursuri constructive) sa faca o balanta a cazurilor ambelor echipe propunand un etalon dupa care arbitrul sa judece in favoarea lor sa identifice problema esentiala aparuta in cadrul rundei si sa explice arbitrului de ce daca aceasta va fi acordata echipei lor ei, runda nu poate fi castigate decat de dansii Este interzis ca ultimii vorbitori sa aduca argumente sau dovezi noi in cadrul discursurilor lor, ci doar argumente noi sau explicatii suplimentare la problemele discutate. Ei vor fi notati dupa corectitudinea identificarii ariilor de conflict, sumarizarea cazurilor ambelor echipe si in final argumentarea acestora in legatura cu problema central a dezbaterii.

Ordinea i responsabilitile vorbitorilor:


A1: (3 min): pledoarie constructiv afirmatoare CX1 (2 min): N3 pune ntrebri lui A1 N1: (3 min): pledoarie constructiv negatoare i respingere a cazului afirmator CX2: (2 min):A3 pune ntrebri lui N1 A2 (2 min): reconstruiete cazul afirmator i respinge cazul negator CX3: (2 min) N1 i pune ntrebri lui A2 N2: (2 min): respinge cazul afirmator, reconstruit de A2 i reconstruiete cazul negator CX4 (2 min) A1 pune ntrebri lui N2 A3: (2 min): pledoarie sumativ afirmatoare N3: (2 min): pledoarie sumativ negatoare

Exercitii
SPAR DEBATES: o echipa Afirmatoare (2 vorbitori) si una Negatoare (2 vorbitori) vor dezbate in discursuri de 3 minute / vorbitor pe una din urmatoarele motiuni: Evaluarea scrisa a elevilor este mai buna decat cea orala Programul scolar ar trebui modificat 17

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri Dreptul la exprimare libera pe Internet este mai important decat restrictiile de continut Pirateria muzicala ar trebui combatuta Dezvoltarea economica este mai importanta decat protectia mediului Tinerii ar trebui incurajati sa se implice in actiuni de voluntariat

PARTEA IV
IV.1.Examninarea incrucisata
Dupa fiecare dintre cele 4 discursuri constructive va urma cate o runda de chestionare in care cel care a tinut discursul este obligat sa raspunda la intrebarile oponentului. Astfel, primii vorbitori din ambele echipe vor fi raspunde intrabarilor vorbitorilor finali din echipele adverse, iar vorbitorii urmatori primilor vorbitori din echipele adverse. Runda de chestionare va dura maxim 90 de secunde. Nu este permisa transformarea acestui timp pentru un dialog intre membrii echipelor oponente sau de a fi folosit pentru a tine un discurs. In general, intrebarile adresate au rolul de a: cere o clarificare (problem confuz, exprimare vag, definiie sau chiar specificul cazului oponentilor) evidenia o contradicie ivit n cele afirmate de echipa advers evidenia un fapt omis de adversari sau greit prezentat de ei injecta un strop de umor n dezbatere Totodata, tonul pe care se va discuta va fi unul politicos si volumul folosit va fi unul care sa nu deranjeze mersul dezbaterii. Desi este recomandat ca intrebarile sa genereze raspunsuri scurte pe modelul afirmativ/negative, este interzis ca cel care pune intrebarile sa forteze pe respondent doar la optiunile da/nu daca problematica este mai complexa. In aceiasi masura intrebarile au rolul de a viza cele afirmate anterior sau de a clarifica si nu de a chestiona pe cel care a tinut cuvantul despre credibilitatea sa ca si vorbitor, credintele personale fata de motiune sau orice alta informative cu caracter personal. Intrebarile trebuiesc formulate cat mai clar si concis posibil, iar daca cel chestionat nu a inteles intrebarea va ruga ca aceasta sa fie reformulata sau repetata, dupa aceea fiind obligat sa dea un raspuns. Daca timpul expira in timpul unei intrebari, respondentul poate alege daca sau nu sa raspunda acesteia. Rundele de chestionare incrucisata sunt singurele pe parcursul intregii dezbateri in care membrii din echipe oponente vor interactiona intre dansii.

18

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri

IV.2. Criterii de jurizare 3xM (manner, matter, method)

1. Coninut (matter): - relevana argumentelor pentru poziia susinut de echip - msura n care argumentele au respectat structura argumentului (ARD afirmaie, raionament, dovezi) - substanialitatea dovezilor (documentarea prealabil) - adecvarea i eficiena definiiilor propuse 2. Strategie (method) - felul n care dovezile susin raionamentele, raionamentele susin afirmaiile, iar argumentele susin poziia echipei, din perspectiva criteriului propus - felul n care echipele au urmrit o idee central i au rmas consecveni acesteia - afirmatorii vor fi evaluai dup msura n care au trasat terenul argumentativ i sau achitat de sarcina de a demnonstra valoarea de adevr a moiunii - negatorii, care au sarcina principal de a respinge, vor fi evaluai dup eficiena i coerena strategiei de contraargumentare 3. Stil (manner) - meninerea unui registru formal - respectarea regulilor jocului - modul de organizare a discursurilor - corectitudinea, claritatea, coerena discursului - fair-play Verdictul se d n baza ariilor de conflict identificate. Arbitrul prezint fiecare arie de conflict, ce echip a ctigat-o i de ce anume. Arbitrul pornete de la principiul tabula-rasa, lund n considerare numai ce s-a spus, nu ce ar fi vrut el s spun juctorii. Arbitrul face abstracie de prerea personal n privina moiunii.

IV.3 Chestiuni de stil i etic


Regulile polemicii civilizate
Stabilite de Universitatea din Oxford n 1890 "n orice polemic tiinific, social sau politic, discuia trebuie s se rezume la schimbul de idei i numai la acele idei care au contingen cu problema respectiv. Prile aflate n polemic folosesc drept argument fie teorii tiinifice, fie fapte concrete din realitate care sunt relevante n ceea ce privete problema discutat. Prile nu au dreptul s aduc n discuie caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirm, nici nu confirm validitatea ideilor pe care le susine. 19

Curs de argumentare si iniiere n dezbateri

Prtile nu au dreptul s pun n discuie motivele care determin atitudinea ideatic a adversarului, deoarece se abate discuia de la problema n sine. Etichetarea adversarului prin menionarea colii de gndire, clasei sociale, organizaiei profesionale sau partidului politic din care acesta face parte constituie o nclcare a regulilor polemicii i dezvluie slbiciunea lipsei de argumente. ntr-o polemic civilizat conteaz numai argumentele invocate de adversar ca persoan i nu ca membru al unei coli sau organizaii. Nu ai dreptate pentru c eti gnditor materialist, patron sau laburist, ci numai dac argumentele tale sunt convingtoare sau nu."

Exerciii
SPAR DEBATES: o echipa Afirmatoare (3 vorbitori) si una Negatoare (3 vorbitori) vor dezbate in discursuri de 5 minute si chestionari incrucisate de 1 minut/ vorbitor pe una din urmatoarele motiuni: Masurile de discrimare pozitiva sunt justificate Parintii ar trebui sa aibe acces la conturile copiilor de pe retelele sociale Accesul gratuit in muzee pentru toti vizitatorii Ar trebui impuse praguri financiare fixe pentru salariile si sumele de transfer ale jucatorilor de fotbal

20