Importana practic si aciunea biologic a etanolului

1.Ce este etanolul ? 2. Cum se obine? 3. Ce importan practic are? 4. n ce const aciunea sa biologic?

1.

Ce este etanolul ?

Etanolul este o substan organic din clasa alcoolilor. Etanolul mai poarta denumirea de alcool etilic. Are formula molecular C2H6O putnd fi scris CH3-CH2OH. Se prezint ca o substan lichid incolor, solubil n ap n orice proporii. Solubilitatea se datoreaz gruprii hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul careia ntre moleculele de ap i de alcool se stabilesc legturi de hidrogen intermoleculare.

Structur:

2.

Cum se obine?
Etanolul se poate obine prin sintez, dar mai ales prin fermentaia zaharurilor.

Sinteza:
Dintre metodele de sintez, cele mai multe folosesc acetilena ca materie prim. Dup unele procedee, acetilena, prin hidratare, este transformat in acetaldehid care apoi este supus unei hidrogenri catalitice n prezena nichelului, la 1400C :
CH=CH + H2O CH3C-O + H2 H CH3CH2 OH

Procedeul prezint avantaje din punct de vedere tehnic, dar nu este economic. Dupa alte procedee, acetilena, prin hidrogenare moderat, este trecuta in etilen. Aceasta este tratat cu acid sulfuric, in prezent de oxid de cupru, la 750-800C si presiune de 15 atm. Din reacie rezult inti sulfatul acid de etil, din care, printr-o hidroliz ulterioar, se obine etanol :
CH2=CH2 + HOSO3H CH3CH2OSO3H + HOH CH3CH2OH + H2SO4

In loc de a trece etilena in sulfat acid de etil, ea poate fi transformat in cloretan, CH3CH2Cl , prin hidroliza cruia rezult de asemenea etanol. Ca materie prim se poate folosi in loc de acetilen, direct acetaldehid, respectiv etilen.

fermentaia:
Fermentaia zaharurilor este calea utilizat pentru obinerea celor mai mari cantiti de alcool. Desi fermentaia

alcoolic este cunoscut din antichitate, cauza fermentaiei si procesele chimice care au loc au fost lmurite mult mai trziu. In esen, transformarea zaharurilor ,de exemplu, a glucozei, C6H12O6, n alcool poate fi redata prin reactia GayLussac, 1789 :
C6H12O6 2 CO2 + 2 C2H5OH

Acestea insumeaza procesul destul de complicat al fermentatiei. L.Pasteur a legat acest proces de prezena celulelor vii din drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae). El a observat c soluia de zahr fermenteaz in prezena drojdiei de bere, dar poate fi meninut neschimbat daca se pstreaz sterilizat si izolat de aer. Ulterior, Ed.Buchner a dovedit c fermentaia se produce independent de existena celulelor vii din drojdia de bere. Pentru aceasta, a sfrmat ,prin frecare cu nisip, drojdia de bere i a presat masa astfel obinut; el a observat c sucul rezultat prin filtrare are aceeasi aciune ca si drojdia de bere proaspt, adica chiar in cantitai foarte mici poate s produc o fermentaie energic. Prin urmare, fermentaia nu este produs de celula vie, ci de enzima coninut in aceasta i care poate fi separat. Ulterior s-a stabilit c aceast enzim nu este unitar, ci un amestec de mai multe enzime . Dar nu numai glucoza poate fi transformat in alcool; industrial, alcoolul se obine in cea mai mare parte din amidon, substan cu compoziie mai complicat dect glucoza. Amidonul trebuie trecut mai inti ntr-o form mai simpl, i anume maltoz. Transformarea amidonului in maltoz este de asemenea o reacie enzimatic. Ea este produs de diastaz sau amilaz, care se gasete in mal . Aceast transformare este dat de reacia : Amidon
(C6H10O5)x + x/2 H2O x/2 C12H22O11

Maltoz

Maltoza, la randul ei, este transformata in glucoza sub influenta enzimei maltaza, care se gaseste tot in drojdia de bere :

C12H22O11 + H2O

Maltoz

2 C6H12O6

Glucoz

3.

Ce importan practic are?

Etanolul sau alcoolul etilic se foloseste n domenii diferite de activitate , printer acestea se numr : Alcoolul etilic prezint o materie prim valoroas pentru numeroase sectoare industriale : - industria alimentar - industria chimic - industria de farmaceutic Numai industria alimentar consum anual circa 12 milioane tone alcool etilic . n industria chimic unde reprezint materia prim pentru obinerea unor produse valoroase , spiritul de fermentaie este in competiie cu alcoolul de sintez , obtnut in urma unor procese tehnologice complexe , din materii prime petrolifere.

Derivatii chimici proveniti din etanol:

ETANOL

Etilena Colrura de etilena Clorura de vinil Policlorura de vinil

Eter Mono di- si trietilen glicol

Acetaldehida n-butanol Acetat de butil

Acid acetic Anhidrida acetica Acetat de etil Acetat de celuloza+ +triacetat

Polietilena de densitate scazuta

n producia de buturi cum ar fi whisky si coniacul, sunt adugate unele impuriti pentru a-i conferi o arom deosebit. Foarte mult din cantitatea de etanol care nu este folosit in producia de buturi alcoolice este fabricat sintetic, fie din acetilena, fie din etilen care este produs din petrol, o mic cantitate de etanol este fabricat din pulpa tnr a lemnului. Etanolul poate fi oxidat pentru a forma acetilen si pe urma acidul acetic. Acesta poate fi deshidratat pentru a forma eter. Alte produse fabricate din etanol sunt butadine, care sunt utilizate in producerea sintetic a cauciucului, si in fabricarea anestezicelor locale. Este un solvent excelent pentru multe substane si este folosit in producerea parfumurilor, lacurilor, a celulozei si a explozivilor.

Soluiile alcoolice din substanele nonvolatile poart denumirea de tincturi, iar soluiile volatile poart denumirea de spirturi. Marea majoriate a etanolului industrial este denaturat pentru a nu putea fi consumat pe post de butur. Denaturarea implica amestecarea etanolului, cu mici cantiti de otrvuri sau substane neplcute, pentru a evita ca etanolul s poate fi cosnsumat. nlturarea acestor substane amestecate implica o serie de tratamente care sunt cu mult mai costisitoare decat taxa pe buturiile alcoolice. Alcooli superiori, cei ai caror masa moleculara este mai mare decat cea a alcoolului etilic, sunt folositi in fabricarea parfumurilor, fixativelor si a anumitor ageni aromatici. De asemenea etanolul poate fi folosit si ca: -Dezinfectant, sub forma de soluie apoas, care poate sau nu s conin si alti componenti. -Ca lichid n unele termometre folosite la temperaturi sub +78 0 C , dup ce a fost colorat prin dizolvarea unui colorant. -Ca materie prim pentru sinteza altor compusi organici. Avnd in vedere proprietile sale adecvate si disponibilitatea sa cvasi-universal , etanolul a fost considerat ca un carburant posibil pentru motoare , practic in cursul intregii istorii a motoarelor cu explozie .

Utilizarea etanolului drept carburant

Utilizarea etanolului drept carburant pare a fi varianta cea mai promitoare de inlocuire a carburanilor provenii din petrol . n timp ce metanolul se obine din crbuni , gaz natural sau lemn prin tehnologii avansate , etanolul se poate produce pe cale fermentativ din materii prime care se regenereaz . Utilizarea etanolului drept carburant in Europa a fost folosit inc din 1902 . Utilizarea lui economic ins , n amestec cu benzina s-a realizat ins abia n 1922 n Frana . Lucrrile de cercetare privind folosirea alcoolului carburant au condus la elaborarea unor prototipuri noi de autovehicule pentru care s-a urmrit comportarea la pornire, mers , consumul de enrgie , emisia de gaze de esapament .

Caldura mare de evaporare si presiunea de vapori scazut reclam la motoarele cu carburator masuri mult mai energice pentru inclzire amestecului dect la utilizarea benzinei pentru a obine o distribuie suficient de uniform pe fiecare cilindru . Conditiile de esapare pe bancul de proba mobil pentru motoarele actionate cu etanol au evidentiat ca evacuarea de gaze nocive este mai redusa decat la benzina , dar , este mai ridicata evacuarea de aldehida (acetadelhida pentru etanol) , deci poluarea atmosferica este mai redusa la utilizarea motoarelor cu alcool . Etanolul poate fi un adaos valoros la benzina . Dupa calculele intrprinderii Volkswagen un amestec benzina-etanol in proportie de 9:1 permite un rulaj in kilometrii cu 5,7% mai mare decat cu benzina pura . De asemenea , prin utilizarea amestecurilor benzina-alcool cu peste 5% alcool , nu mai e necesara adaugarea tetraetilului de plumb . Scade de asemenea continutul de oxid de carbon si monoxid de azot din gazele de esapament . Etanolul amestecat cu benzina prezinta proprietati sinergice care il fac un antidetonant foarte competitiv in raport cu alti aditivi . Global se poate rezuma ca o adaugare de 6-8% alcool permite obtinerea benzinei super plecand de la benzina normala ceea ce da etanolului o valoare comerciala superioara valorii carburante .

Interesul pentru obtinerea alcoolului etilic este mult mai mare atunci cand el este considerat nu ca un inlocuitor energetic , ci ca un aditiv , deoarece tetraetilul de plumb este toxic si legislatia din S.U.A. si diferite tari europene a interzis utilizarea lui . Si in tara noastra se fac eforturi pentru utilizarea pe scara cat mai larga a benzinei aditivate fara plumb in scopul protejarii mediului inconjurator .

4.

n ce const aciunea sa biologic?

In general aciunea biologic a alcoolului etilic este negativ, avand foarte puine avantaje. Aciunea sa biologic se manifesta in special asupra organismului uman. Efectele acestor aciuni sunt numeroase , astfel:

Influena negativ a alcoolului etilic asupra organismului uman

Corpul uman este afectat de aciunea alcoolului etilic n 2 moduri:

Intr n contact cu gura, esofagul, stomacul i intestinele, avnd o aciune iritant i anesteziant (cauznd lipsa senzaiei de durere cu sau fr pierderea contiinei); Doar 20% din cantitatea de alcool etilic ingerat este absorbit in stomac, restul de 80% fiind absorbit prin pereii intestinali direct n snge, ajungnd n fiecare celul a corpului.

Fiecare raie de alcool etilic produce o intoxicare, alcoolul ncetinind funcionarea celulelor i a organelor pn cnd ajung s i desfoare activitatea cu mult mai puin eficien. El afecteaz creierul, intervenind n activitatea centrilor care coordoneaz echilibrul, percepia, vorbirea i gndirea. Astfel, alcoolul etilic produce dificulti de vorbire i erori n procesul de gndire, fiind afectai centrii coordinrii i aprnd simptomele clasice: mersul mpleticit i czturile.n mod

paradoxal, dei ncetinete funciile organismului, alcoolul etilic duce la dispariia inhibiiilor. De aceea, emoiile sunt exprimate mult mai uor, deoarece acea parte a creierului care ne ajut s ne controlm comportamentul este scoas din funcie sau se relaxeaz excesiv astfel nct emoiile devin exagerate. Dac se consum ndeajuns de mult alcool etilic, persoana va adormi sau, n cazuri extreme, va intra n com.Consumarea alcoolului etilic n cantiti mari mrete riscul apariiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui, esofagului i stomacului, probabil datorit aciunii sale iritante. De asemenea, bolile ficatului cauzate de excesul de alcool etilic include inflamarea acestuia, hepatita, ciroza i cancerul. Lipsa acut de anevrin (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord combinate cu edeme pulmonare (colectarea de lichid n esuturi).Alcoolul etilic mrete riscul apariiei bolilor de inim (infarcturi i tensiune arterial ridicat) i cauzeaz apariia urmtoarelor afeciuni: gastrit, pancreatit, neurit (afeciuni nervoase) i ulcerul digestiv. De asemenea, persoanele care consum alcool etilic in cantiti mari au anse ridicate s sufere de anxietate, paranoia sau depresie, ansele apariiei demenei fiind mult crescute. Pe termen scurt, organismul uman se poate adapta pentru a contracara efectele negative produse de alcoolul etilic, dar dup o perioad de timp el devine incapabil s-i mai menin echilibrul normal, aprnd efecte dezastruoase. Meninerea strii de echilibru funcional a corpului uman este tot ceea ce poate face ficatul, neutraliznd toxinele din organism. Dac dup o oarecare perioad se renun la consumul de alcool etilic, efectele negative aprute pot s dispar, dar dac perioada de exces se prelungete prea mult pot s apar transformri ireversibile. Alcoolul etilic poate produce sterilitate i determin ncetinirea dezvoltrii ftului, a funciilor celulelor i dezvoltarea organelor. De asemenea, acesta poate determina disfuncionaliti structurale i funcionale care pot ajunge pn la retardare. Aceste disfuncionaliti (cunoscute sub numele de sindromul alcoolului etilic la ft) conduc la dezvoltarea incomplet a membrelor, diformiti faciale i dezvoltarea anormal a creierului, ceea ce d natere la dificulti de ordin intelectual i motor. Experiena a demonstrate c riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consum alcool etilic n exces ca i cel al naterii unor copii subdezvoltai

sau cu dereglri comportamentale. Aceti copii se dezvolt mult mai ncet dect cei ai mamelor care practic abstinena.

Aciunea alcoolului etilic asupra creierului uman

Alcoolul etilic este o otrav care acioneaz asupra ntregului organism uman i, n primul rnd, asupra sistemului nervos central. Aceast aciune se manifest chiar i la doze foarte mici de alcool etilic (de exemplu 20-30 g) i privete n primul rnd segmental superior al sistemului nervos (scoara cerebral), de care este legat psihicul uman. Ulterior, aciunea paralizant a alcoolului etilic se propag i la segmentele inferioare ale creierului, n acest stadiu de intoxicaie alcoolic tulburndu-se toate funciile organismului pe care creierul le controleaz i le dirijeaz. n cercetrile sale, I.P. Pavlov a artat c alcoolul etilic paralizeaz procesele nervoase cele mai sensibile ale inhibiiei active interne i, de aceea, n creier ncep s predomine procesele de excitaie. Acestea explic particularitile de comportament ale bolnavului: irascibilitate, limbuie excesiv, instabilitatea dispoziiei, senzaie amgitoare de uurin n micri i gndire. Dup cum au dovedit experienele i observaiile fcute de medici, n ciuda mobilitii aparente i senzaiei unui surplus de putere, de fapt, chiar sub influena unor doze mici de alcool etilic puterea de munc scade, se reduce n mod deosebit precizia micrilor, se nrutete calitatea muncii i slbete atenia. Totodat, crete numrul greelilor efectuate, iar omul ncepe s priceap mai greu unele lucruri, gndirea sa devenind superficial. Cu ct munca este

mai meticuloas i mai complex, cu att sunt suficiente doze mai mici de alcool etilic pentru ca s o afecteze. Aceast afirmaie se refer, n special, la munca creatoare. Extrem de periculos este consumul, chiar n cantiti minime, de buturi spirtoase nainte de lucru i n timpul lucrului n transporturi, aceasta deoarece n acest caz se cer reacii rapide i exacte pentru ca s se prentmpine un accident. n concluzie consumul de alcool etilic este o problem deosebit de grav n majoritatea arilor lumii, deci i n Romnia. Aceast afirmaie este cu att mai valabil cu ct toi alcoolicii la nceput au but doar un singur pahar de alcool etilic (poate din curiozitate sau din cauza unor conjuncturi sociale), dar care apoi i-a prins n capcana sa i treptat i-a transformat n persoane dependente.Din acest motiv, alcoolul etilic este un drog periculos ce poate declana accidente, uneori foarte grave, iar supradoza poate provoca moartea.
Efectele alcoolului etilic asupra organismului

Pentru a concluziona , etanolul , sau alcoolul etilic , are un rol foarte important in viaa de zi cu zi a fiecaruia dintre noi att prin efectele sale pozitive asupra societatii actuale cum ar fi: Folosirea sa in industria bauturilor alcoolice; Folosirea sa drept dezinfectant; Folosirea sa ca materie prim pentru sinteza altor compusi organici; Folosirea sa ca lichid in unele termometre;

De asemeanea etanolul poate fi folosit si drept carburant , ast lucru influentnd si vitorul , deoarece acesta nc nu este folosit in cantitti foarte mari.

Nu in ultimul rnd alcoolul etilic influenteaz puternic mai multe industrii , printre care se numr: Industria alimentar; Industria chimic; Imdustria farmaceutic. Nu in ultimul rnd efectele nocive ce le poate avea asupra organismului uman nu trebuie uitate , desi consumarea alcoolului etilic sub form de buturi alcoolice in cantiti mici poate avea efecte pozitive , consumarea acestuia in cantiti mari poate duce la multe boli , dintre care cele mai grave sunt; Insuficina miocardiac; Epilepsia alcoolic; Demena alcoolic; Impotena;

Bibliografie
1. http://www.referate-lucrari.com/referat_Etanolul-

1192.html - Ce este etanolul? - Cum se obine? 2.www.referat.ro/referate/download/Utilizarile_metan olului_si_a_etanolului_a277f.html -Importana practic a etanolului; - Folosirea etanolului drept carburant; 3. http://www.revista-informare.ro/showart.php? id=70&rev=3

-Efectele negative ale alcoolului etilic asupra organismului uman; 4. http://staticlb.didactic.ro/uploads/material/9/24/9//eta nol.ppt - Imagini 5. Manual chimie Clasa a X-a - ntrebuninri ale etanolului;