Sunteți pe pagina 1din 14

Importan ț a practică si ac țiunea biologică a etanolului

1.Ce este etanolul ?

2. Cum se ob ține?

3. Ce importan ță practică are?

4. În ce constă acțiunea sa biologică?

1. Ce este etanolul ?

Etanolul este o substan ț ă organică din clasa alcoolilor. Etanolul mai poarta denumirea de alcool etilic. Are formula moleculară C2H6O putând fi scris CH 3 -CH 2 OH. Se prezintă ca o substan ț ă lichidă incoloră, solubilă în apă în orice propor ț ii. Solubilitatea se datorează grupării hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul careia între moleculele de apă și de alcool se stabilesc legături de hidrogen intermoleculare.

Structură:

careia între moleculele de apă ș i de alcool se stabilesc legături de hidrogen intermoleculare. Structură

2. Cum se ob ț ine?

Etanolul se poate ob ț ine prin sinteză, dar mai ales prin fermenta ț ia zaharurilor.

Sinteza:

Dintre metodele de sinteză, cele mai multe folosesc acetilena ca materie primă. După unele procedee, acetilena, prin hidratare, este transformată in acetaldehidă care apoi este supusă unei hidrogenări catalitice în prezen ț a nichelului, la 140 0 C :

CH=CH + H 2 O

prezen ț a nichelului, la 140 0 C : CH=CH + H 2 O CH 3

CH 3 —C-O + H 2

H

la 140 0 C : CH=CH + H 2 O CH 3 —C-O + H 2

CH 3 CH 2 OH

Procedeul prezintă avantaje din punct de vedere tehnic, dar nu este economic. Dupa alte procedee, acetilena, prin hidrogenare moderată, este trecuta in etilenă. Aceasta este tratată cu acid sulfuric, in prezentă de oxid de cupru, la 75 0 -80 0 C si presiune de 15 atm. Din reac ț ie rezultî intâi sulfatul acid de etil, din care, printr-o hidrolizî ulterioară, se ob ț ine etanol :

CH 2 =CH 2 + HO—SO 3 H

se ob ț ine etanol : CH 2 =CH 2 + HO—SO 3 H CH 3

CH 3 —CH 2 —O—SO 3 H + HOH

HO—SO 3 H CH 3 —CH 2 —O—SO 3 H + HOH CH3—CH2OH + H2SO4 In

CH3—CH2OH +

H2SO4

In loc de a trece etilena in sulfat acid de etil, ea poate fi transformată in cloretan, CH 3 —CH 2 Cl , prin hidroliza căruia rezultă de asemenea etanol. Ca materie primă se poate folosi in loc de acetilenă, direct acetaldehidă, respectiv etilenă.

fermenta ț ia:

Fermenta ț ia zaharurilor este calea utilizată pentru ob ț inerea celor mai mari cantiț i de alcool. Desi fermenta ț ia

alcoolică este cunoscută din antichitate, cauza fermenta ț iei si procesele chimice care au loc au fost lămurite mult mai târziu. In esen ț ă, transformarea zaharurilor ,de exemplu, a glucozei, C 6 H 12 O 6 , în alcool poate fi redata prin reactia Gay- Lussac, 1789 :

C 6 H 12 O 6

2 CO 2 + 2 C 2 H 5 OH

Acestea insumeaza procesul destul de complicat al fermentatiei. L.Pasteur a legat acest proces de prezen ț a celulelor vii din drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae). El a observat că solu ț ia de zahăr fermentează in prezen ț a drojdiei de bere, dar poate fi men ț inută neschimbată daca se păstrează sterilizată si izolată de aer. Ulterior, Ed.Buchner a dovedit că fermenta ț ia se produce independent de existen ț a celulelor vii din drojdia de bere. Pentru aceasta, a sfărâmat ,prin frecare cu nisip, drojdia de bere și a presat masa astfel ob ț inută; el a observat că sucul rezultat prin filtrare are aceeasi ac ț iune ca si drojdia de bere proaspătă, adica chiar in cantita ț i foarte mici poate să producă o fermenta ț ie energică. Prin urmare, fermenta ț ia nu este produsă de celula vie, ci de enzima con ț inută in aceasta și care poate fi separată. Ulterior s-a stabilit că această enzimă nu este unitară, ci un amestec de mai multe enzime . Dar nu numai glucoza poate fi transformată in alcool; industrial, alcoolul se ob ț ine in cea mai mare parte din amidon, substan ț ă cu compozi ț ie mai complicată decăt glucoza. Amidonul trebuie trecut mai intâi într-o formă mai simplă, și anume maltoză. Transformarea amidonului in maltoză este de asemenea o reac ț ie enzimatică. Ea este produsă de diastază sau amilază, care se gase ște in mal ț . Această transformare este dată de reac ț ia :

(C 6 H 10 O 5 ) x + x/2 H 2 O

Amidon

de reac ț ia : (C 6 H 1 0 O 5 ) x + x/2

x/2 C 12 H 22 O 11

Maltoză

Maltoza, la randul ei, este transformata in glucoza sub influenta enzimei maltaza, care se gaseste tot in drojdia de bere :

C 12 H 22 O 11 +

Maltoză

H 2 O

in drojdia de bere : C 12 H 22 O 11 + Maltoză H 2 O

2 C 6 H 12 O 6

Glucoză

22 O 11 + Maltoză H 2 O 2 C 6 H 12 O 6 Glucoză

3. Ce importan ț ă practică are?

Etanolul sau alcoolul etilic se foloseste în domenii diferite de activitate , printer acestea se numără :

Alcoolul etilic prezintă o materie primă valoroasă pentru numeroase sectoare industriale :

- industria alimentară

- industria chimică

- industria de farmaceutică Numai industria alimentară consumă anual circa 12 milioane tone alcool etilic . În industria chimică unde reprezintă materia primă pentru ob ț inerea unor produse valoroase , spiritul de fermenta ț ie este in competi ț ie cu alcoolul de sinteză , obt ț nut in urma unor procese tehnologice complexe , din materii prime petrolifere.

Derivatii chimici proveniti din

etanol:

ETANOL
ETANOL

ETANOL

ETANOL
ETANOL

Etilena

 

Eter

Acetaldehida

 
Acid acetic

Acid acetic

 
n-butanol    
n-butanol

n-butanol

 
n-butanol    
 

Colrura

Mono di- si trietilen glicolColrura    

   

de etilena

de etilena   Anhidrida acetica Acetat de etil
 

Anhidrida acetica

Anhidrida acetica Acetat de etil

Acetat de etil

de etilena   Anhidrida acetica Acetat de etil
Acetat      

Acetat

     

Clorura

 

de butil

 

Acetat de

de vinil

   

celuloza+

Polietilena +triacetat  

Polietilena+triacetat  

+triacetat

+triacetat

 

Policlorura

de densitate scazuta

   

de vinil

 

În produc ț ia de băuturi cum ar fi whisky si coniacul, sunt adăugate unele impurită ț i pentru a-i conferi o aromă deosebită. Foarte multă din cantitatea de etanol care nu este folosită in produc ț ia de băuturi alcoolice este fabricată sintetic, fie din acetilena, fie din etilenă care este produsă din petrol, o mică cantitate de etanol este fabricată din pulpa tânără a lemnului. Etanolul poate fi oxidat pentru a forma acetilenă si pe urma acidul acetic. Acesta poate fi deshidratat pentru a forma eter. Alte produse fabricate din etanol sunt butadine, care sunt utilizate in producerea sintetică a cauciucului, si in fabricarea anestezicelor locale. Este un solvent excelent pentru multe substan ț e si este folosit in producerea parfumurilor, lacurilor, a celulozei si a explozivilor.

Solu ț iile alcoolice din substan ț ele nonvolatile poartă denumirea de tincturi, iar solu ț iile volatile poartă denumirea de spirturi. Marea majoriate a etanolului industrial este denaturată pentru a nu putea fi consumată pe post de băutură. Denaturarea implica amestecarea etanolului, cu mici cantită ț i de otrăvuri sau substan ț e neplăcute, pentru a evita ca etanolul să poate fi cosnsumat. Înlăturarea acestor substan ț e amestecate implica o serie de tratamente care sunt cu mult mai costisitoare decat taxa pe băuturiile alcoolice. Alcooli superiori, cei ai caror masa moleculara este mai mare decat cea a alcoolului etilic, sunt folositi in fabricarea parfumurilor, fixativelor si a anumitor agen ț i aromatici. De asemenea etanolul poate fi folosit si ca:

-Dezinfectant, sub forma de solu ț ie apoasă, care poate sau nu să con ț ină si alti componenti. -Ca lichid în unele termometre folosite la temperaturi sub +78 0 C , după ce a fost colorat prin dizolvarea unui colorant.

-Ca materie primă pentru sinteza altor compusi

organici. Având in vedere proprietă ț ile sale adecvate si disponibilitatea sa cvasi-universală , etanolul a fost considerat ca un carburant posibil pentru motoare , practic in cursul intregii istorii a motoarelor cu explozie .

Utilizarea etanolului drept carburant

Utilizarea etanolului drept carburant pare a fi varianta cea mai promi ț ătoare de inlocuire a carburan ț ilor proveni ț i din petrol . În timp ce metanolul se ob ț ine din cărbuni , gaz natural sau lemn prin tehnologii avansate , etanolul se poate produce pe cale fermentativă din materii prime care se regenerează . Utilizarea etanolului drept carburant in Europa a fost folosit incă din 1902 . Utilizarea lui economică insă , în amestec cu benzina s-a realizat insă abia în 1922 în Fran ț a . Lucrările de cercetare privind folosirea alcoolului carburant au condus la elaborarea unor prototipuri noi de autovehicule pentru care s-a urmărit comportarea la pornire, mers , consumul de enrgie , emisia de gaze de esapament .

Caldura mare de evaporare si presiunea de vapori scazută reclamă la motoarele cu carburator masuri mult mai energice pentru incălzireă amestecului decât la utilizarea benzinei pentru a ob ț ine o distribu ț ie suficient de uniformă pe fiecare cilindru . Conditiile de esapare pe bancul de proba mobil pentru motoarele actionate cu etanol au evidentiat ca evacuarea de gaze nocive este mai redusa decat la benzina , dar , este mai ridicata evacuarea de aldehida (acetadelhida pentru etanol) , deci poluarea atmosferica este mai redusa la utilizarea motoarelor cu alcool . Etanolul poate fi un adaos valoros la benzina . Dupa calculele intrprinderii Volkswagen un amestec benzina-etanol in proportie de 9:1 permite un rulaj in kilometrii cu 5,7% mai mare decat cu benzina pura . De asemenea , prin utilizarea amestecurilor benzina-alcool cu peste 5% alcool , nu mai e necesara adaugarea tetraetilului de plumb . Scade de asemenea continutul de oxid de carbon si monoxid de azot din gazele de esapament . Etanolul amestecat cu benzina prezinta proprietati sinergice care il fac un antidetonant foarte competitiv in raport cu alti aditivi . Global se poate rezuma ca o adaugare de 6-8% alcool permite obtinerea benzinei super plecand de la benzina normala ceea ce da etanolului o valoare comerciala superioara valorii carburante .

o valoare comerciala superioara valorii carburante . Interesul pentru obtinerea alcoolului etilic este mult mai

Interesul pentru obtinerea alcoolului etilic este mult mai mare atunci cand el este considerat nu ca un inlocuitor energetic , ci ca un aditiv , deoarece tetraetilul de plumb este toxic si legislatia din S.U.A. si diferite tari europene a interzis utilizarea lui . Si in tara noastra se fac eforturi pentru utilizarea pe scara cat mai larga a benzinei aditivate fara plumb in scopul protejarii mediului inconjurator .

4. În ce constă acț iunea sa biologică?

In general ac ț iunea biologică a alcoolului etilic este negativă, avand foarte pu ț ine avantaje. Ac ț iunea sa biologică se manifesta in special asupra organismului uman. Efectele acestor ac ț iuni sunt numeroase , astfel:

Influenţa negativă a alcoolului etilic asupra organismului uman

Corpul uman este afectat de acţiunea alcoolului etilic în 2 moduri:

Intră în contact cu gura, esofagul, stomacul şi intestinele, având o acţiune iritantă şi anesteziantă (cauzând lipsa senzaţiei de durere cu sau fără pierderea conştiinţei);

Doar 20% din cantitatea de alcool etilic ingerată este absorbită in stomac, restul de 80% fiind absorbită prin pereţii intestinali direct în sânge, ajungând în fiecare celulă a corpului.

Fiecare raţie de alcool etilic produce o intoxicare, alcoolul încetinind funcţionarea celulelor şi a organelor până când ajung să îşi desfăşoare activitatea cu mult mai puţină eficienţă. El afectează creierul, intervenind în activitatea centrilor care coordonează echilibrul, percepţia, vorbirea şi gândirea. Astfel, alcoolul etilic produce dificultăţi de vorbire şi erori în procesul de gândire, fiind afectaţi centrii coordinării şi apărând simptomele clasice: mersul împleticit şi căzăturile.În mod

paradoxal, deşi încetineşte funcţiile organismului, alcoolul etilic duce la dispariţia inhibiţiilor. De aceea, emoţiile sunt exprimate mult mai uşor, deoarece acea parte a creierului care ne ajută să ne controlăm comportamentul este scoasă din funcţie sau se relaxează excesiv astfel încât emoţiile devin exagerate. Dacă se consumă îndeajuns de mult alcool etilic, persoana va adormi sau, în cazuri extreme, va intra în comă.Consumarea alcoolului etilic în cantităţi mari măreşte riscul apariţiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui, esofagului şi stomacului, probabil datorită acţiunii sale iritante. De asemenea, bolile ficatului cauzate de excesul de alcool etilic include inflamarea acestuia, hepatita, ciroza şi cancerul. Lipsa acută de anevrină (vitamina B 1 ) poate cauza atacuri de cord combinate cu edeme pulmonare (colectarea de lichid în ţesuturi).Alcoolul etilic măreşte riscul apariţiei bolilor de inimă (infarcturi şi tensiune arterială ridicată) şi cauzează apariţia următoarelor afecţiuni:

gastrită, pancreatită, neurită (afecţiuni nervoase) şi ulcerul digestiv. De asemenea, persoanele care consumă alcool etilic in cantităţi mari au şanse ridicate să sufere de anxietate, paranoia sau depresie, şansele apariţiei demenţei fiind mult crescute. Pe termen scurt, organismul uman se poate adapta pentru a contracara efectele negative produse de alcoolul etilic, dar după o perioadă de timp el devine incapabil să-şi mai menţină echilibrul normal, apărând efecte dezastruoase. Menţinerea stării de echilibru funcţional a corpului uman este tot ceea ce poate face ficatul, neutralizând toxinele din organism.

Dacă după o oarecare perioadă se renunţă la consumul de alcool etilic, efectele negative apărute pot să dispară, dar dacă perioada de exces se prelungeşte prea mult pot să apară transformări ireversibile.

Alcoolul etilic poate produce sterilitate şi determină încetinirea dezvoltării fătului, a funcţiilor celulelor şi dezvoltarea organelor. De asemenea, acesta poate determina disfuncţionalităţi structurale şi funcţionale care pot ajunge pănă la retardare. Aceste disfuncţionalităţi (cunoscute sub numele de “sindromul alcoolului etilic la făt”) conduc la dezvoltarea incompletă a membrelor, diformităţi faciale şi dezvoltarea anormală a creierului, ceea ce dă naştere la dificultăţi de ordin intelectual şi motor. Experienţa a demonstrate că riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consumă alcool etilic în exces ca şi cel al naşterii unor copii subdezvoltaţi

sau cu dereglări comportamentale. Aceşti copii se dezvoltă mult mai încet decât cei ai mamelor care practică abstinenţa.

mai încet decât cei ai mamelor care practică abstinenţa. Acţiunea alcoolului etilic asupra creierului uman Alcoolul

Acţiunea alcoolului etilic asupra creierului uman

Alcoolul etilic este o otravă care acţionează asupra întregului organism uman şi, în primul rând, asupra sistemului nervos central. Această acţiune se manifestă chiar şi la doze foarte mici de alcool etilic (de exemplu 20-30 g) şi priveşte în primul rând segmental superior al sistemului nervos (scoarţa cerebrală), de care este legat psihicul uman. Ulterior, acţiunea paralizantă a alcoolului etilic se propagă şi la segmentele inferioare ale creierului, în acest stadiu de intoxicaţie alcoolică tulburându-se toate funcţiile organismului pe care creierul le controlează şi le dirijează.

În cercetările sale, I.P. Pavlov a arătat că alcoolul etilic paralizează procesele nervoase cele mai sensibile ale inhibiţiei active interne şi, de aceea, în creier încep să predomine procesele de excitaţie. Acestea explică particularităţile de comportament ale bolnavului: irascibilitate, limbuţie excesivă, instabilitatea dispoziţiei, senzaţie amăgitoare de uşurinţă în mişcări şi gândire. După cum au dovedit experienţele şi observaţiile făcute de medici, în ciuda mobilităţii aparente şi senzaţiei unui surplus de putere, de fapt, chiar sub influenţa unor doze mici de alcool etilic puterea de muncă scade, se reduce în mod deosebit precizia mişcărilor, se înrăutăţeşte calitatea muncii şi slăbeşte atenţia. Totodată, creşte numărul greşelilor efectuate, iar omul începe să priceapă mai greu unele lucruri, gândirea sa devenind superficială. Cu cât munca este

mai meticuloasă şi mai complexă, cu atât sunt suficiente doze mai mici de alcool etilic pentru ca să o afecteze. Această afirmaţie se referă, în special, la munca creatoare.

Extrem de periculos este consumul, chiar în cantităţi minime, de băuturi spirtoase înainte de lucru şi în timpul lucrului în transporturi, aceasta deoarece în acest caz se cer reacţii rapide şi exacte pentru ca să se preîntâmpine un accident.

În concluzie consumul de alcool etilic este o problemă deosebit de gravă în majoritatea ţarilor lumii, deci şi în România. Această afirmaţie este cu atât mai valabilă cu cât toţi alcoolicii la început au băut doar un singur pahar de alcool etilic (poate din curiozitate sau din cauza unor conjuncturi sociale), dar care apoi i-a prins în capcana sa şi treptat i-a transformat în persoane dependente.Din acest motiv, alcoolul etilic este un drog periculos ce poate declanşa accidente, uneori foarte grave, iar supradoza poate provoca moartea.

Efectele alcoolului etilic asupra organismului

Pentru a concluziona , etanolul , sau alcoolul etilic , are un rol foarte important

Pentru a concluziona , etanolul , sau alcoolul etilic , are un rol foarte important in via ț a de zi cu zi a fiecaruia dintre noi atât prin efectele sale pozitive asupra societatii actuale cum ar fi:

Folosirea sa in industria bauturilor alcoolice;

Folosirea sa drept dezinfectant;

Folosirea sa ca materie primă pentru sinteza altor compusi organici;

Folosirea sa ca lichid in unele termometre;

De asemeanea etanolul poate fi folosit si drept carburant , ast lucru influentând si vitorul , deoarece acesta încă nu este folosit in cantităti foarte mari.

Nu in ultimul rănd alcoolul etilic influentează puternic mai multe industrii , printre care se numără:

Industria alimentară;

Industria chimică;

Imdustria farmaceutică.

Nu in ultimul rând efectele nocive ce le poate avea asupra organismului uman nu trebuie uitate , desi consumarea alcoolului etilic sub formă de băuturi alcoolice in cantită ț i mici poate avea efecte pozitive , consumarea acestuia in cantită ț i mari poate duce la multe boli , dintre care cele mai grave sunt;

Insuficin ț a miocardiacă;

Epilepsia alcoolică;

Demen ț a alcoolică;

Impoten ț a;

Bibliografie

- Ce este etanolul?

- Cum se ob ț ine?

2.www.referat.ro/referate/download/Utilizarile_metan

olului_si_a_etanolului_a277f.html

-Importan ț a practică a etanolului; - Folosirea etanolului drept carburant; 3. http://www.revista-informare.ro/showart.php?

-Efectele negative ale alcoolului etilic asupra organismului uman;

4.

- Imagini 5. Manual chimie Clasa a X-a

- Întrebunin ț ări ale etanolului;