Sunteți pe pagina 1din 29

llzina,,Victoria" Cdlan (tsv0-te 70)

OPRESTE-TE
al lor

O CLPA, OMULE...
cd

...si copleSeste-i cw ad.mirapia pe oameni. Pentru este meritul care ne prilejuieSte acest centenar at'esta 5i ati.tea si atitea altele.
Centenaral Cilanalai este

izbinzii omwlui itt lupta aprigit Si liri de st'irSit pe lrotrrul larg al duilizasiei. Sint 100 cle ani de evolunrirct tlati nu.nni Si namdi de cota linald. rk

sdrbdtoare

a izbinzii:

si coborisuri, cu aittorii Si inlringeri, dar cw

li(

sprc progrcs, spre implirire. E adeztiirat, cu arcaruri


mulsa-

l,rr rl,tt,t )il,j, tttt!!)r;; d((stc; motleste monografii, rt-,tttt ttrrtrit lttit :ii panL ttitn citeua din cele mai ins(til)tttt( Dt()t)t(tttc alc wtei eaolupii pe atit de imporlL)tti, .pc cit de itileresdntd, ?it1d e nwmai a noastrd I".tr ritrc dr pu,ted. oare si reclea in aminunt frd.mintd.rilc citorva generalii muncitoreSti, laptele duse pe
se mindregte yara

Lirim politic, soc'ial Si tehnic de cei cd.re an; li ili aa aegbeat la agregatele siderurgice sdu d.u pas suflet tlin salletal lor in produsele ca a ciror faimd
?

inaltul cerulai. Saa poate reporterul a avut ii'r


tet$ianed

Un reporter a asemait Calanul ca o sted. S-o fi gindit reporterul la lldcdrile ce litnesc zi ;i noapte spre
vedere

la care uzina pulseazi lorSd indastriald in ecornmia napionald. Sau poate s-a gindit la oarnenii Ciilanalai, a cd.ror pricepere a cont'erit nalori diamantine metalului
rorn6,nesc,..

CITE CEVA DESPRE PRODUCTIA ROMANEASCA DE FONTA


Pe teritoriul Romdni,ci, productia fi.orului dircct din mincrcuri sL'cunoa;te incd de acunt 28 dc secole. Se
par'o cci accst incr-put cs[,e

inchis (Pdduroiu, Strin-r'bu, Cdlan, U""6a"'uiir_ Incrdlzir,ca aerului s-a aplic,at p"entru prinra iatd la . Govdjdia, in 140, 5i tot.aici, in acelagi un, ,_u,., uiilizat pen_ lru prima datd qurile de vint rdcite cu apd. Prinrcle furnale care au lucrat numai cu cocs incdrcdturi,au fost c,r:lc de Ia Re5i{6 1taeO1, Calan in iiOael ;;i Huncdoara (1895). Pros'i'r1 de granu)are a /glrr(,i s-a inLrodrrs nentrrr prinra datj in anul 1883, la Co"vbidia.
4

1a,.t un1ani, Toplifa, Govdjdia, Vlahi{a), apoi cu crcuzer.

in slrinsir l,cgdLurd cu Iap_ Iul ci"r Ronriinia era punctul d,c incruc.i;aic a c:ekrr dir_ ud caii de dijfuzare a n.rct,alur<1iei fit-rului sprc Europa c,entrald a cdii spre Caucaz 5i norclul N4d.ii N.,,1.o,, - Mar,ea Egee', Grecia, cu c.oa prin Valca Dunirii. Iierul produ,s dirc.ct din r.uinereuri, datoril.i confi_ nutului foarte scdzut de carbon, cra dc fapt rrn ofcl ior, jabil. Ion,ta a apdnrt mult mai tirziu, c,a urntar<l a pcr_ lecfionirii proc csului dc obfincre a f icrului dir,e,i t din t'nin'crcuri, a Lndririi vetr<:lor pe vcrtic.altl, a trcccrii la 'clabr>ra.re'a in cupLoare cu cuvd. primerlc furnalc .au [()st, in nrod ltrat tir , t Lrltt' r61,1, vcrti<.ale dc lrrpc, la (.arrl .l{'7-v')lIarla lt'nrltcrotrrrii, a rc,rirrlorii yi a lirortsrrJLti rlc iarb.lrrar,:' a ajuns la rrn nivel r art, pt,irrriLca (a llrorlrrsrrl sii fic fontil Iic.hitlti. _ Inifial, furnal,clc au {ost arnp)asal.e cit ntai apr()ap,o (l(_. Io,cul dc {.xl)l()atar(, a ntin.t,rcuJui, in ac:,cle rec,iuni in t,a_ re.xisia in. aprr,Dit'rc un riu p(,ntrLr ar.fionart,6r r0!ilor lltcrau lrte yi pddtrri r arc sii asiqrtr(r, pc tinrp in dclunc;a1., lc.mnLtl necesar prr,dlcti,ei de uranga'I. In ar:ctstc c6ndl_ tr1, prrnul furnal din Ronr6nia a frjst construit in l7lg, la Bocpa, dupd c,arc au unlat 9i altels fn diferite re,qi_ uni.- S-au lidyat apoi furnale cu creuzet deichis (Bcic_

la-. furnalele Pentru crcster'ea procluctii' in- spccial sidecare funcironuu .u to"qui' s-e intrt'dtrs.prbjirea lB95) :;i chiar a lirnoc,lvalaia l85tt, )i.' rvi"riit" t(;jfili:i, drit trr ult u, u' --'-'t g0o) b" u'"''"n.,"' s- a'r i'll: secolLtlLti stirgitul la Attf"t' {trrnat"tt"i' volurnul util al (ldlan r:u la dc ccl c'ta furnal llr'art: al XIX-lea, c.1 6'ai volunlului un volunr lotal clc t'rca ilu0 ntc' Cre;tcrea

o EH;< t,:titi;if

--4
&q

nh

LE6ENDA
*
.
o

o c

I ;ei1i & n",' ol "'

o w.^f'afr .L .'-taj -t*A; -rr/a* lxd/tl *7-t'* t/c'ryul'!tu/ s'r "a'/^

a*t

@,r'

lk?oalelor nu a dterminat insd 9i mErirea .corspunzai;;;; ;-p.;ucliei de fontd. Dc acea, la viitoarele reconstruclii ale acestor furna e s-a revcnit la tIn volum c,are a variat, de regulS, inlr'e 150-250 mc'

In anrrl 1907 s-a aplicat pentru priura clati, la'furnalek' de la Hunedr)ara, epurarca (lazului cle frrrnal, r u ajutorul unui dczintc'cJrator (lip Thr:iserr).

in i lrr antrl | 956 s-a pus lol tia 11i<1anIilor sit]t:rrtrcti' 7o0-rrl( ;i {Lrrnal .rl'' ii,:i; t;,;.:'i; FILrn.cl"ara piinrLrl dc trtr:t' dr. la r'i" t{)5tl s-a int ePttt [urnar'a.1":t:1]l'::,o-t nr' ()nstrLlil f ''lrnalul ro( "'ir s-al , l(}59 nar{,. rn arrrrl prittra. clatii' la | {tt tr t'..'i,u"' ii l,,r ln :r"'sl an pctr^[rtt ltllnal' il]1r-tln lllt'latl ,r,lo'in r-tt irlsrrIlal' t;az
slrLrr
I

$4*qc

_+*

ltgt4&qqtr ff -l,r^e. Hturt{q cfu* seGetcE slwt

m{IIl

(-'ca mai puternic.i dezvoltar.e a siclerurcriei rotriner;[i a avut loc insd in anii r onstructiti socialiste. Noile instrumentc cle plani,ficarc ;i c,onduc,e.re etc,onomicil pi1trunderea vi-quroasd a proqresului tt,hnico_Sl.iinfifil arr cletcrntinat evolutia fdri prer.cil.ent a intre(lii prorlLlc_ gii sid,erurqice. S-au ntodernizaL capacitdfile, existentc, s-au dat in f unc Iio noi c apa.]itdli, s-arr introdus noi t.(t_ noloqii. In 1952, a intrat in funr.fiune un Iurnal clo 2S0 nrc_ la (liilan;i unrrl de 450 ntc la HLlncdoara. In p()ri_ oada anilor 1952 -1955 s-au rcalizal unele nroclcrnizalri /a f urnalcle nr. |, 2, ii ;i 4 de la Htrncrloara. In anul 1954, s-a pus in f unc,fiunt la Hunedoara prima bancld clc aglomcrare a tniner,euril,,r. In anrr I Ig55, au intra,t in functiun,e cocseria de la Huncd.oara ;i {abrica dc s,enri_ rocs dc la Cblan. Puterea econornic,i a Ront6niei r re9[e, f ara intrcaqd, sub conduct rea inf erleaptd a parlidului, pdlei;te fornt''5i vigrrros pe drurrul r:dific:d.rii noil socicld[i.'Intepe con_ 6

Cele trei furnqle din Aninq

(1875)

ir,, u'11un i -u I r,,fi ui a " al cJrulaatd Lut^1,ti c't'ilctll cltr lucrtt c tt pt"'it'n"-tidic 1961Janjlor pcrioarla In riirii qaztrlui Ltr LLllltrrI t] "rriuti' benll ,al.ar('l,tl()lld ailp1 in 1966.ia L{tttl,eritlara , u.. o.uL rl"ilca lurnal al ar"' lii'r rr'P 'i l(;tl tlt' I al(', (l(, rll',lrrr c.)lo)ilor siderLtr<Jrct ii,, iui,i n,,, lisiiol $i trr'nslrurIia
1

Anu]|962<.stcanuIpuneriiinfuncliunc.a,prinlului "i'iroir "ni, dt-.:.--1 [.lt sir ptcrqd.' r.ar a


I

bandd de aqlont<'rar,o (,1.1 ,aceleati capacitd[i. Afa inlfl, in prezent, ,cxisl:i scctii clc furnalc la Huncdoara, Ca-

In anul 'l 968 s-a pus in funcfiune, la Galati, printul furnal de t 700 ntc 5i o bandij dc aqlonr,erare oe 156 trrp, iar in anul urutcil,)r al cl,rilt'a trrrnal 5i a d,,ria
c'ontinrrd.

lafi, Rer;i!a, Cailan 5i Vlahila.

trealeac.cstci'aCtivitdli.InperioaclaD'atieirotlane paortnat pe' teritorirrl ()rd;ului Cilan it Oo 271 ) s-arr f (vicus-urt; ronlanc qus-trI Aqr.tae, l)r'cctllll 5i all'e aSezirri al)roilpc in Ioaie ]ocalitirtrial"estal(' l)rill Llrllr(' lllaterial(' Mic' Valea Sir-rgt:orcliul'-ti' ((ldlanu le inconjLtrilt'oarc 1]atiz' Siccl etc')' Sincrai' Str'ei' Piatri' rle Sintinriria

oRA$Ur CALAN

VATRA ROMANEASCA

STRAVECHE

*'
locuri rt
Oric;inea dcnultririi oraftllui Cli'ilan carc a avr'lt in aceste rurcltti untti cpiscop (Cialanus)' potta bin() de 650 nnl nlai ctl in llrmi
trtoSie,

csfc' atribttith ntt-

A;ezat pc amb.cl,e maluri alc riulr.ri Slrci, la irrrndIatea distanlci dintrc' deprcsiunca Haferc;ului ;i vak,a Muregului, o,ra.9ul Cblan esta situat in inilta {inutu)ui hrrnedor'can. OraSul s-a forntaL prin c,ontopirea, intr-un hoIar co]run, in jurul contunci Cdlan a unui nunriir clc nlic'i localil.dfi. Azi oragul are o popul.afie de circa liJ 000
lor:uitori.

Fiind siluat la o altitudin.e'lrl,cldie dc 240 nr gi nrirqinit dt. valca Strciului 5i clcaluri rclativ ioase rloar Mdqura alinge 590 nt arc,, larqd lterspe<,livii; ',ra)ul sprc cst sc. vild Munfii Sebe.;;ului, st)rc vest c,onruna C,jhr,lar, spr'c srrc[ in[rcq rn,asivrr,l Rt,tczat, s,prL, nr,r(l MunIii
Metalif'c'ri.

I)t' ac{)st() ntcloacluri au existat aSezdri onlcn,ctti in(,ii in ncoliticul vechi (5 500 3 500 i.e.n.), fapt 6testal rlc - pe;teri din doalul runrcl'e cJdsifc in c'el.r, doud Mdqura. Pcririada dc tranzilie cle 1a neolitic la epoc.a bronzului (2 200 I 800 i.c.n.) cste, dc asein.cnea, at,estati prin fragnrcnt,e d,c cc,rarric d, vasc din lut ars cu ornamentc ctc., urure qisite pe lcritoriul Cdlanului si piistrate la Muzcul judefcan din Dcva. Accrste obiectc se incadreazd in cultura (lolofeni. Epoc,a bronzului (p,erioada nrijlocie' 1 600--1 300 i.e.n.) ,cstc atestatii tot dc uncle obi'ecte : topor, sccure, brdtard, Iragnrenl.,e de vase dc lut
ars etc,

primete

furnorer;:,tr;lit* lq

Cdlun

In juml anului 800 i.e.n. a inceput dezvoitarea ntcrap,e teritoriul fdrii noastre, reqiunea Munfilor Poiana Ruscdi fiind unul din cele nrai vechi cenlurgici fierului
B

puriat nunlclc' lui : Ciayozdri de pe aceasta tno;ie au rnenlionat in docuMic' ionu tli,, 9i Crigeni Cilanu cnczialir' aparc in ,u.'nt" inca in anul 1il87 ca o tt-to;ie dc ClSlanu Mic' apoi anul 1482 sub dcnr'rmirea de Kalan'

clenunttl,ea a fii;. t:,, n;l"l* n,.liei xul u,, ._u ".,fi il";,J jlliij" ri i;,:1ll.,, rnIti rinos, prirrel,e .Jr"''iti,".,,i"niej *,i.:: 1: parLo. 111111crtr)ft)tli (1870). Ar:e,asti ar*zarc ,,;;, i];,..:u;; .j cst.,, in_ iT_l,llgtiraLr,a Ctr:iyr.i, Lar.,iii, rgli'"r," rli. n.u :.lTii ocn Lrntil.d Clriyeni. DLrpi ccl dr: al doile.a. rdzboi nronclial, colorrra ntun_ nrai.*ctezvoltatai a luat din nou nunr.eie cre Cii_ llll)r::as:ri1 ran. ln anLtl 1970, anul r zin ei .,,,1f,n iu_,,, u n,rii,,, il:;o;::tt,,?,';ivi,titii, ";;;d'";" l)rinrel:' trl,oli au func,ti.)nai fa Jtrr;_Sinc,c:,rr11iLr cliir
r

Satul ('ri;eni r.st.e 66in111 tot in 1387, sub ('dlanu dc Jils,

locuinfc qi o gcoald de uccnici' In anul 1959 incepc construirea unui nou sccltot de !rcluinte moderne pe Cldlan Din alerasa din dr'eapla Streiului: Oralul Nou nul 1961, dal.oritd inlportan{ei cc ononr j(l'c a uzinr:i Vict onruna Cldlan esl.c clcc:larald ora;' toria, ' In Ora;ul Nott, tlndc in porioacla 1959 1.969 s-atl clitdit pesl.e 1000 dc aprarl.atllcnLc, trlaclazino;i un collrplcx a. i*t".ui." s-au riciicat Lln ni)Ll local cle lcoalir tu 6 sdli cle clasd in 1961, un alt local cu 16 sili de clasd in anul 19611, iar in anul 1966 un locaI penLru;coal5 proc1e

Ir'sioralii

c:u 8 sdli clo clas6, c'anlinii ;i r drrin Din anui 196[], loc:alitatea Strt,'i-sinqcorcliu a iniral in (loll]pon'n-

Un grup de furnqtirri

(1905)

Un grup de turndtori (1900)

lca Sinqe',rqiului { l9l | rn perruada 1949 _ lg52 s_au:l5dit


1.

1875, iar la Cdlan din .l g90. _prima clddire cu destinafie do ;;coalii a fost cea din C;lan llgooj];;";".." din Va_ prim"elc. blocuri

!a ora$ului. D,e orapul Cilan aparfin saLelc : Batiz, Cdlanu Mic, Grid, NddS;tia de Jos, Nddd;ti'a de Sus, Ohaba-Str,ciului, Sincrai, Sintdmdria de PiatrA, Slrei, StreiSicel ;i Vaica Sinqeorgiului.

10

i1

PREZENTA PE CURBA OSCILATOR.IE

ECONOMIEI BURGTIEZE

Ier.

linqd aceste scopuri n-tai important,c, a {ost irnDerios re_ cesari ;i pentru a face fafi crizci qentrale car,e a in_ c.eput sd so contureze in clotneniul industrici Iierulrri. In urna fuzionirii celor douir intreprind,cri s-a hotdrit cfectuarca unorr studii privind ziicdrninlel,er d,o r.drbuni din Valea Jiului, cit 5i zdcdmintcl.e cler nrincr,eu d.e ficr de la Teliuc. Rezultat,ele studiilor intreprinse au detormin at consiliul de administrafic sd inceapd consIruirea cdii fcrat,e ardelene, a unui furrral yi rrnci scr:fii cle larrinoarr: in Valca Strciului.
>t

tra pentru producer,ea ii,erului direcl. din mincr,eu, d,cs_ copcritd in nOi,embric 195g in urma Lrnot: sdpdturi in v'estul qi sud"vcslul oragului, in apropi,crca hotarul.ui cu saful Cincig. A;a incit, uzina nrt,talr.irqicii clin Cdlan, in vcderca consLruirii ciireia s-au inccpui lucrdrile pre_ gdtitoarc in anul 1867, poate fi consideratd o conl.inua_ toare a Lradifici dc rrult,e secolc in proclucfia dc licr d'e p'e ar:esfe,rnel.eaquri. Ea a fost construit:t cIc asocialia bra;oveand d,e nrine 5i m.cLalurqie,pc acfiuni. prin urmare, in anul 1859, asocialia bragoveand pc acliuni d,c mine;;i tn'etalurqie fuzioneazd cu prima sc.rciota[.c d.c exploatdri rrinicrei biniifeani-ard,eleand Lin scopul Lrxccutdrii ciiii ferate transilviinene si achizitiondrii Uzi_ nelor dc fi,er Hunedoara. Fuziunea celor doud mari complexe inclustrialc, pc

produs

fapLul ci pe t,critoriul aclual al oralului CdLau s-a fier cu multe secole in urmi este doveclil de va_

avlrt in vcd(\r'e construirea unui nulrdr de patru furnaPentru utilizarea cdrbunilor cu granulatie rricd dc' la P,elrogani, a Iost pr'cvdzutd;i conslruirea unei cocserii. Multiplele incer'cdri erfectuate Ia Horde 9i St Pier-

$
l.$

\. 4:sr:

$;

iffi
;:l
-rili
;ri::

Regilo. Vedere generold

secJiei de furnole (sfir;itul secolului XIX)

struirea ciii ferale Simoria - pelrogani. In anul 1867 a fost cumpd,rat terenul pen[ru uzind din moqia Kalan. Spre sfirqitul lunii clecembrie a anului petrosani a fost a1808, cind calea f,eratd Simeria - ingin.erul Otlo Gmeproap t'erminatd, a fost anqajat lin, inventatorul. d,e mai tirziu (1882)-al cubiloului rdcit cu apd, penlru elaborare6 planurilor uzinei. Inifial s-a

Istoria fonddrii uzinei din

Cdle

n ,este leqatd de

con-

re au dovedit ci acegti cErbuni au o capacita[e redusd de cricsificare. Din aceast6 cauzZt nu Ls-a mai construiL cocseria 1a Cdlan. P'entru conclucerea construcliei furnalelor a fost angajat inclin)rul Josserf Massencz, dc 1a uzina Duisburg{Ho,chf'eld.

La 25 t'r-rai 1869 s-a inr:eput cxccutarea fundafiei primului fitrnal cle la Cillan. Lucrdril'e au fost simlitor accelerale, dupd ce in anul 1870 a intral in circula{ie caSiueria. lea feratd Pelro$ani

t2

13

cra in slar,t'dt'finisaj. llot irr t.trr-sul at,r,lrri an s_a Ior_ tlunal. ( onslrtri f,ia ali.licrLrlrri ntt,r.anir , r.art, li_a irrt.r,ltrrt 1(livilal('a. Iiala ak'lit,r'trlrri t,ra rlolalil t rr o rnayinii rlc abllr, ( art' ri'aliza ar Iionari,a ntaiiltil()r-llll(,lto. lJzirra rlin ('iilan 1i-a inrt,ltrrI rjlr,i ar Livilal.<.a (l{, l)ro_

La inccpulul anulLri lil70 s-arr c.onslrrrit l0 casc alo colonit,i, t liirlirca aclnrinislralivil ltrintcll, laboral.c_ ;i rul. S-a lur ral la c ak'a rle lransporL (,u (.ai, r ar,t, trcbLria s,i de'scrl,t.asr tl trarrsporlrrl ntincrorrlLri dc la To_ lirrt'la ("i1lan, la furnal si la hala clc trrrrrarc. la pr,trin_ cilziloarr'-razanr', ntasirri ;i nracyazic. Al(,li(,rlrl ll.(,(.anrc

(.n Rounranir"' li in ,,1)t: L'Arqtrc" in 25 oc loirbric 1925 l)ar anLrl lii5!) a)a ('unr s-a ar;tal. esl.o anui in ( aro it losl fonclal.il aso( iatia bra;ovcaltii dc rrine yi nrt'ta1urryic. Ac casl:1 ,,( onf uzit'" c'ra clt'siclur in inIcresul sttc:ieliilii T.N.C'., r arc r;rtttiit'r'a (a ittlr('llfindt'rili: .eri. in sllcli1 uzina ilin ('.ilan, sii pari lil rrai vcr hc', clr ,,tradi-

Lir'", r rr,,inrlr'lunqati ('xl)ori('rf.i1"" In anLrl lil7I s-a tt'rtttinat 5i prts in Itttlr'fiunc'IttrnalLrl


(

pus in fttnt lil a1 doilt'a si, rlt' [;rpl, tt]l.itttttl fLtrnal. AIi rt'n1.art,;r r Lr trini'tt'tt fontl:tttl. ;i t orttltLrsl.iltil st' f i-

nr. I dc l]2 rttr,


as( ('ns1)r

Lr

l(rati' attlxt'li'. llt atrLtl l[l7il

s-a

('a ( u un

r)ilrr1n. Asr 0ttsOrrr

l 5i

llOclrrl

rll' ali-

Uzino din Cdlon. (Mochetd Uzinq din Cdlon. Vedere generold


('t903)

19381

.,'tLrlLri sr: I.jci'a ru o tra irii (u abur. (i;rzul a f()sl (ap-

ilrIrlar('aLt

fo\l (()nslIuilc iliit li'llln. A(li,rnaraa asccn-

prin atclit'rirl nti'r anir'. l)in doc irrncrrtclc rrzinei ti ale soc ieliiIii Titan Niidracl rlt, duurj lg24 I czulri insii ci1 Lrzina clin ('ilan ar 1i fosl. infiinfalii in anul 1859. Accasl.ii rlatii a fost publir ati ;i in ,,Analcs cles N{ines
clLtcfic

I rl si Lrtiljzal la cazanr'li' r.ir ol)ur ;i la pre,inciilziLoarcl( (lr. aer nrclali( o. IntfLr, il r all,a penlrlr transp()r1.ul nri-

|,.r i'rrlrri dc la Teliur s-a d0r't'diI clr' t allacttalt' ]lt( or,sprrrrzriLoart., in anul 1875 s-o Lr)rsl.rLlil o cal('fcrala

t4

t5

ingus'l.i, cu o lungime de 16,5 km, si s-a introdus trac_

ubilourilor. La inceputr.rl lunii noiemlbri,e a anului lBgl s_a dat in exploatare la Cdlan o s,eclic de ,pudlare gi lanlina_ re penlru bare de olel cu o producfie d,e 4 00b tonc_,/an. Secfia 9i-a incetat activitatea in anul 1884, dar Ia in_
c

terminat hala de f ormarc-turnare, curdfdtoria gi magJazia pcntru lpi,cse turnate 9i a incepui exploalarca

Un an mai tirziu a inc<:put construcfia l.urndtoriei, und'e s-a folosit cea mai mare part,e a instalafiilor transfer:ate dc la uzina din Ru19c,hiia. In anul Ig77 s_a

[iunca r u l,)c')nt,)liro tu abur.

un furnal
f

un volum dc 1lB0 mc, ,pentru o productic de 120-140 tonc dc fontd pe zi. Furnalul a fosl dotat cu 7. quri d,e aer, cu diametrul de 150 mm, rfdrir ,,zid dc
cLr

yr.nlarul uzinei ligura inr'.r.yi in anul lBg5. In anul l8g6 s-a cons[rui,t in Lr>cul furnalului nr.
utl ".

re cu acelagi ,ascensor din lemn. iln anul 1899 s-a construit o inslalatie de alimenta_ re cu apa, compusa dintr-un baraj pe riul Strei, 2 eclu_ ze, 2 ,bazine de d,ecanl.are, 2 baz,ine cle rfiltrare, un ca_ nal din beton cu o lungime d.e: 2 450 m 9i lfintind de colectar'e. C,ele 2 pompc cu abur asigur6u un tl,ebit de apd pind la 240 mc pe ord, la o presiune d.e 2 ats. Turndtoria a fost mdrild 9i ea. Hala d,e turnare, cu acoperig de lemn, a fost prelungitd cu 36 m, iar in a_ nul 1908 s-a construit hala pentiru piese de ma;;ini grele. In anul 119i4 s-a mai const,ruit o hald, i,n Dr,e, Iungire, pentru produse comercial,e. In anul 1.91 1, uzina din Cdlan a trecut lin pro_ prletatea Societdf ii uzinelor metalurgice Rimatnuran; 9i Salgolarjan, pind in anul 1924.

In anul lBgT s-a infiinfal. Socit,tatca anonirrr;r oc ac_ Jirrni d'e trine gi nrcl.alurcJic Cilan, r.ar,c a pr clr'ral rlt. la -as,ocia[i3 bra:ioryg6li u2ina (]Il,an, rlina T,cliuc,, rrzi_ nclc Rugr:hifa ;i Olclu Ro5u. Irurnalul nr. I a f o,st ;;i ,c,l ntirit in anul l g0l, cte la 82 rncr la circa l6li mr,. liurnalul a avut tin dr;tafie trei prerincilziIoar,e., iar incdrcarea s-a fbcut in contrnua_

l6

Furnolul nr.

(19341

T7

ln
10t1J

1;c,rioarla 11)01

Irrr rrairr] rr. L In anLrl l{)lll scr Iia frrrnale a r;u irtoi isi ini r,l.r'azii er'Iivitalt'a, p('1) l)('jioirtlir ric 1(j t,ni. In arrirl tlt'virf, 1{}1.1, prodLrrlia tlr'{onl.i rlc Ia ('iilan n ftrst rlc 2,(i ori nrni rlare dc,r'il. t.r'a a Irrrn;rlulrri dirr (loviijtlia, iar ltrorirrr Iia lLrrnal.r,lor- rlt' la flLrrrciloara clc ll,{i ori tnari nrar'e clt.r it r c.a clin ('irlan, dtrltii r urrt rr,zLillii tlin urrriloarclc clattt

lcazii

st. llrrrrt' in

ILrrrt

l{)llt furnaltrl rrr. 2 a Iosl. oprit. Irr fii' yi sc oprt,;t.c yi allrri si' rl<lllo-

Govdjdio
Anul l9l1 Anul 1912 Anul l9l3
8 348,9 9 043,4 8 426,6

gSlgl
21 414,2 tone
22 146,1 lone 24 178,5 tone
84 88

Hunedoqro
70

tone tone lone

070,6 tone

094,1 tone 719,6 tone

Trcbttii' srrblirial Ialtlrrl i ir Irrtnalisl, j ( ..1r(. iru llt( ral in pt'rioarlir 1000 l0l{l la {Lrtralt'lc tlirr ('iilarr arr al)rccial. ru nutlrai inrporLanfa r'c'alizilr-ii rrnt'i lctrrpt'ral.itri rirlic'alr'la alrrrl (al(1, (i;;i fa1;ltr1 tii sr'lroalt'li lrt'brrii' sii sc lLrt r('./(. ( lr t{'ltl){'falrrri nlaxinr(', indifcrctrl (l(' { onrltrtslibilrrl lolrrsil ci rk. srrri.irl rlr' fonlri claltoral. l)Lrltii ( unr s('( nn().,)l(' iiin lil<'ralLrr;i, in trnul 19lli lir rrir i un ILrrna] nrr s-a nrai olll.irrrrl. o l.{'ntl)('ralulii nrcrlic lLrnarii al.iI r]t' rirlir ali ra la ILrnraiill nr. l, in lLrna apr-ilir' l9lil, t incl rrcrlia a iost clr. 1l[]7"('. I)Lrpti anLrl I918, Lrzina din ('i1lan. lit lt.l r a ;i ltli,lalIt' inLrcprinclori a])arlirrir)d -cocicliilii u./inr'1()r nr(,lallrr(jilc Rirnanrrrranj si SalqolarjrLn, 6 l ontinual sij lu( r('./{\ pc ( onl propritr, rlt't onl.arca Ii1r indrr-so la ciirIr'tia rlin Brrrlapt'sta pinii la rlal.a vinzilrii Lrzineri. In 21 nrai 192:1, in Lrnra Lrn(,i c ottvi.ntii inlrt' ('iilan, un rJrup clc ai lirnari cl{' la SorictalOa inilLrslrici IiCrLrltri din Niidraq, ST[-.(1, r1pn1;111 Titan din ( la]ali, I]an< a ('rissovcloni S.A.li. si ('esa Arrs.lrniLL, s(. f()rr{,az.f o nlru(r s()c'ietet{' cilrrrrnrit.tf llzinr.lc nrctalLrrlit c Til.an S.A.R., crr sr-.cliul la llrrr Lnc;ti. Sir lrirrbarca rlc'nunririi in llzin,clc nretalurclir c Lrnilc ,,Ti1an, Nidracy, ('iilan" Si.A.t{ sc Iac(] r cva urai l.irziu, clar lol in anril 192-1. dupd ( urnl)Irara rrzinei din Nildrag. Socit'tatca ( r.rl)rincl.ca : u/ina (ldlan,
1B

",'il

n-ttaf*,"*i;sf.**r<,r*l

1q

'I

nrincl{r Toliuc, uzina Ofclu Ro;u, rrzina Calafi yi uzina Nidraq.

r, ,r loncccliilor d'e odihnd


t
rr

lupte revolulionare. In anul 1927, uzina Cilan avea ---- dupd cca din N:i-

ra anului 1926. Mod'ernizarea uzinci, l)Lnr(,r('a in func|iunc a Iurnalului 1i consLruirca unci c.cntralo hiclrocloc:tricc la (ldlan au {ost obicc:tivc rc'alizatc cloar dupi [rccer'ea crizei cconomicc din 1929-191i1t;i a valului rlt:

Dupir rerincepcrea activitiitii laminoarr,'1or d,c la OIclu Ro;u, in scopul concent.rirrii producfici, s-a,holir'il. transfcrarea lurniiLoriei ii a pcrsonalulLri (c:u farnilii cu tol) dc la Nddraq la Cldlan, cecra ce s-a gi rt'alizal. in va-

l,rlr',r ilrtrerupincltt-sc pintl 1a inccperea tratativelor. ln1rr, f('l)rcz,entanlii mttncri[orilor qi conduc]r'rca uzlncl' l),',)alr(i( c) traLativ.e'le nu alt cius la rezultatele sconta-

crrrlinfclc inflalioniste, salariile rrici 9i neaslguraau detcrminat ca, 1a incepuI

rr n

ii. iulie 926, turndlorii si d'cclar'e grcvd' activi1

Furrrolul

nr. 8, de 1000 mc, de lo C.S.

Hunedooro

1,., irr Irrna attgust s-a declarat

r,rr rr,tr.r 1n !!
rrrrrrr

o notLi c;r'cvi,

r-ar'c

du-

51'Plntnbri<-.

l)r'si in 13 aprilie 1928 exista o lcge 'privind ocrotir,'ir nrLrtcrii nrinorilor gi a lclncilor, ca 5i durata zilei d<l
Vedere generold

o Urinei ,,Victorior

Cdlon

- gi maiplri;i 671 ntuncitori. Clreftctrc.a personaingineri luhii uzinei, fafd de ccl din an.ul 1g18, s,e datorcazi in
speciaI mEiririi lurnltoriei, r,e'sp.ecliv lransfcrdrii muncitorilor de 1a uzina Niidrag.

drag

cc1 mai mare ,efecliv

;i anurnc 40

tfLrncfionari,

ii ({J orc), 1a uzina Cilan nu s-a rcspcctat timpul rlr. lur:ru Icga1. In l2 I'ebruarie 1929, muncitorii uzinei ,rrr inlrat ctin nou in qrevd. Cu toal'e cA in luna marlic 'i irrr operat conceclieri in masd, gr'evi tii nu au putut-fi irrlinriclafi qi greva a continuat pini in 20 rnai.,Avindo ,lrrralir d.e peste 3luni, aceasta a fost cea mai mare ,pcvii din istoria migcdrii muncitoreiti dc 1a Cdlan' ln 1i0 octombrie 1929 a iz-bucnit in uzind un inc'endiu

2l
20

de mari proporfii, care a clistrus curtifitoria, atclictrul cl,c nttntaj gi cc'nlrara erectrici, .inrprc.nd,.,, t,,ut. .r.de]clc care erau clepozitat,e in pocl li,triqa)io, ?lonstrrrclia

la col.Jtruir'ca noii halc dc ntontaj din carc a fosl dolaLi cu masini noi. In anrtl l'r i(t, t{'luar('a lur rulrri s-a itrcclltt[ ( u Ltlrnara'a tubr.rrilor .r pr.rrlrrr prirra datil, a radial()ar(]lor. In anui 191lll s-a rrl r'prrl l)r()(luclia la sortitttcnl.ttl i azanr: cli: incilzir't' ',.rrlr,rl,i ti s-au fiicul 1>r<'tyiititilc yrcttlru prorlucfia dc Irrrr,rir. sirrril.ard pi vanc de baic. fot. in accl an s-a ilt, (.1)il1 11'( orrslrut'fia furnalului ;i construir'ea unei cnlr,rl,'lrirlr,,r'li'r'lrice pe riul SLrci. S-a consl.ruit pcnlrtt
r.,.,r, s-il l.rer:ut
1,r,1,,11 ;11'111s1,

r, (.,r ,t I rrrr lrata j in anronl.t', 1a Rrrgi, 5i un r anal rlc ,r,lrr lrLrr. rrr o lrrnclimc c'lc 4,2 krr pinii 1a hirlror<'ntra-

.r I lr lr','r,rl:-ala lrebtria sii rc'tlizt'zr', linilr'l

st'atlta

Sec$io furnole. Vedere generoli

Furnclist

de lq Uzino,,Victorio.,

rlr: variafia dobitLrlui dc apii al SLrcitrlui, in tneclie


C6tcn k

480

\Vlt.

fiind din lemn, au riimas doar c,itiva stilpi din fontd tr prea pujine magini ce nr,ai puteau fi valorificatc. D<t a22

l)roduc:fia scc:tiei der turnitoric nrarrheazb o cre$tcre

rirrrf

ilraximd prin ccle I B0fl tone rcalizate in anul

itoare in anul

191}il

9i

at

jngc un virf de productie


1935.

2.1

I'RODUCTIA DE PIESE DE FONTA (IN TONE)


Piese lurnqte lulil
l9 t{} r 9,tl
t9 J2

Piese lurnqte
1939

t9.13
|
r
1

9l{
935 936

937 r938
r

3 125 4 361 3 254 3 994 5 405 7 701 9 808 8 969 7 881

r940
1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947

6 668 4 957 4 338 6 251 6 079 L 264 3 500 3 460 3 298

7 416

(,,r

lrrrrnalul a fost ridicat in locul vechiului furnal nr' 2 os clin functie in anul 191B) cu materiale Fi pcrsonal

i':

U.V.C. Furnolele

ti turndtorio I

,lirr [ard gi a fost pus in functie in noiembri'e 1934' Pro,lrrr'Iia de fontd era destinatd in principal turnatorii 24
Furnolul

nr, 2 de lq

U.V.C.

25

proprii, cit;i o!c.l5rici rrzinci din Otclu Ro;Lr. In pcrioada 19114-1947 produc,fia de fonLd clrnoatte [(]art,c
nrari oscilatii.
PRODUCTTA DE FONTA BRUTA
Fontd brutd
1934

lr\ll)ltIISIONANT SALT SPRE MODERNIZARE


,1r,lt, r' rlc pc: Strei. Trccintl in proprietatea s[atului, l,,rtrn,t tctaLrl rl'e nrt'l.al a pi1;il dc faPL virjrrros;;i si, tr r l)r' rlrLrtttttl ntoclct nizdrii, al unt,i continu.o clc.zvolt,rrr, ( (r'(. i-a pcruris sd-;;i lilrrlcascii an de an baza [chrrr, ,r ;i grr rclrrr'Iia. O datd cu investi[iile alocat.e. de stal, , ,il (' ,llr lrcr nris irrtrar'ca unor noi obic(,tive in prodtrc[i,e ,r r ri!,( rrl srrlrslanfial pondert'a uzin(!i in t'con(,lnia naIt',rr,rl
r

,\rrrrl 1948 a Iost an de coliturir in viata r.rzinci

sicle-

0N T()NE)
Fontd brutd
17 695

Anul
1941

t935
1936 1937 1938 1939 1940

461

14 475 16 496
17 787

1942 r943

19t4
1945 7946 1947

t8 591 2r 076
20 62s

13 497
14 575 20 029

897

9 237 12 505

Dttpi prrnt'rea in IuncrIiune a fr.trnalulrri ti ({'nlral,('i hiciror'lcr'Irir e s-a Irccut ]a elfcctrrarea unor rnodt'rniz<iri la lurnSlorii. A,stfe], s-a instalat o nta( ara el<'r,l.ricI
p('n[ru ]nan{}vrarca Sasiurilor dc baie, s-a c,onstruit
4-l<'a r:ubilou.
al

(,'nslruir('a ;i dczr,'rrltarca la (lilan a unci sec:[ii dc ,,r'r ir. a IosI conrliIionatil rlc asiclrrrarea necesartrlrri ' ,,, 1,. .,r.ilrir or s llcntrLt n()ua co( serie (l(' la Hunedoara, dc rl i,r, ,rril<' dt' valorificare a c'iirbr.rnelul onergeti(i rr,, ',,.,ilir,rlril din Valca Jiului ;i rlo acopt'rir'ea clofi, rl,rlrrr rl,. r,,r s nr)irunt la fabritilc rl'c' aqlontcrarc a rrtirr, rr rttll',1

Dupd c'c a fost pusd 1a punct tehnolo<yia prodrrcfi,eri vanc'lor d<. baie. 5i cnrailarr.a, in scclia anlcnaiat:1 in a-

nul 1934'in clidirea veche adntinistrativd, respectiv a 1aboratorului, s-a tro(ut la trroductia curcnt:i a van,elor iar apoi la producfia cazanelor dc baie cntailatc. Prin aceasta, rrzina a putut livr.a instalaIia dc baie r.o]lpletd (fdrd armituri) conrpusd din : van5, sobd $i cazan.

In anul 1938, uzina ava un o{ectiv de I 117 salariati. Consr:nrul de orc clirect produclivc a fost d<: 289,5 orc pe tona de produs la turndtorii gi dc 25,3 ore pc tond, la
frrrnale.

lrr ,rrrrrl l1)').1 it in(('put conslruirca balcriilor de scnti,, ,rlr,,rro r rr r rrptoare tip Ab-der-Halden ;i au fost pu,, rrr lrrrrr Ii,r' bateria I (in 1955) '5i batcria a II-a (in l'r't,) I'rlzcrrlind mult'e dezavantaje, acest iip dc' cup| ',rr,. ,r l',sl ;rlrandonat. $i asl.fcl in 1957 s-a pr.ls in func1,, t,rrrll ( rrl)lr)r ( arbofltrid pentru produ(<lrea scnli',',Lrlrrr lrrirr llrridizare. Ac<'asta {'sle dc fapt printa rr.,l,rl,r l it i rrrl rrsl.riali din lr.rnr'c' penIru produccrea scl]li,, ,rrlrri prirr fluidizare, insta)a{ie r{'alizati pe baza 1u, r,,rrl,,r un()r (ercetllori rotlrAni. Constmclic simpl5, inr

bel, producfia a fost mai ridicatii d,ccit in perioada antobelicd, in special in 1944, ca urmar,c a pondorii ridicate dc f ontd de afinar.e (21 ,50711, deslinati indrrstriei
do rizboi.
Epuizindu-s'e contpl'et stoc'uril,e dc combustibil, frtrnalul a fost o!)rit in ziua de 24 dcccmbric''l 944 ri s-a pus in funcfiunc abia in 2 iunic 1945.

Uzina Cdlan nu a suferit distruqcri in tinrpul (,clui de al cloilea rizboi ntondiai. Dupd culn se vcd,e si din ta-

,,,lctrlrri.

. ,. ,lilic lr,rlrrsir, produc:tivita,te. ridicatd, dcscrvire 5i rrrlrr.lirrcrt' lrloarti - - ialir avantajck: de bazl alc pro-

lrr ;rrrrrl 1962 s-a transfornlal. cuptortll 3, batcria a III-a ,r in rontinuar,e cuptorul 1 9i 2 (0n 1963) pt'nlru fabricar,,,r lolsului lndrunt ilc 'fluidizare, puternic degazat (sub llr ',, rraterii volatile la anhidru), utilizat inifial la pro,lr( r.r('a coc'sului bricrhete prin pro(cdeul tcrmooxidant ,,r1.a [ost utilizat drept combustirbil la aglonlerarea mi-

r''r<.rrrilor dc fier incepind din

1964.

26

2V

T'e.hnoloc;icr, procedeul clc fabricar'e a cocsului mdrunt dc fluidizar'c cste similar c'u ccl al ser.licocsuliri prin fluidizare, clifcr'cnfa consLind in principal in [r'nrpcratura clin zona spatiului de Iluirlizarc qi grarlul avansat dc
0

calazarc.

vi

'-

Coordonqtele onului 1970

in

uzino din Cdlor,

In nrezenl cste no cale de definitivarc noua tchnologie de produc'crc a cocslrlui fluidizat amt'liorat, in cuptor cu gr:itar metalic, utilizat ia fabricarca aqlomcratului 1a conrbinalcie siderurgice din Huncdoara gi RcsiIa.

Uzino,,Victoriq"'

1970

28

29

r i l , l,rrilt' r,l<'t lualc pird iLr prczertt au arAlat cii , lr r ,l)lin('r'('a r ocsulttl brit'hcLo tlin ciirbuni ncaqlrrlir,,1r r, rr,'rrrr';Li sint posibile dottii ttttt[rrde': ,1 l'r,,, r'rlcttl siucliaL dc I(lEN{, (arc constA in totsill,,,,, ilil,,r brichcte l)rcsalc rlinlr-un anrcstec 6vin(l tlr-

,' ,rr' ,r ( (rltll)()ncnla: .rr l)uni ( ct sili<abili Lttlrt'tti , ,rl, ni slirb r oc'sif ilaltili Vttlr an, Urir ani fl,iil| [(.il(llutinall]li l'<'lriltr, Attirtoasa; !.rLL, ,,r rlitt tiirbrtnr' l)('lfjla;
;

l'lorlcidyio

, ,, .,ili{ iilr,a l>rir lii'terl()r sc fa( r' iirlr-rrn cuptor vcrl.irl lr rrlr rlr, l4-17 rire, la tt.tttpt'ralura dt' | 1J00"('. ''l rlr,r I x l)r'rirttcntalii de crit s brir hc'tc (SEC'R) pusar in
Uzino,,Victoriqtr.
I970

31

30

b) l)rot.crlt'trl Instiltrtului do cncrrl'ticri aI Acarlcttrici R.S.ll., rarc constir irr c.ri(siIicarca r tirbunilor nca!llttl.inan[i in paL f lrridizart. sau in ( uptoalrL: dt] allc titpLrri la {t00 {X}03(', brit ht}tarca cu bitur.n clc pctrol l)arafin()s a
sLrpunc.rca bricltt'Iclor unrri Iral.ala 250 :t001(l illtr-rrn cul)tor tun('1. Ar <'sI prot cclcu a f].lnclional. ir] r('(linr {'xl)('rinronlal, iar proclusuI rczullat s-a ]ivrat pcntru cxl)('firrrcnliiri la furnalc 5i la aglrnr'crarea ntincreurilor clc'fit'r. DINAMICA PRODUC'I'IEI SEMICOCSERIEI, A NUMARUI,UI DE SAI,ARIATI $I A PRODUCTIVITA'III
r Ind icqtor

Iunr fiunc in l9til [a,bricir c'ocs pc]nl.rtl prodtlsc ( arbonic,c, utilizin(llr-sr] co( s cie pcLrol ;i snroali do lruilii.

a fost pritnrrl {urnal din lari constrLrit sub reginrul deIno(ral-popular, fOlOsindU-s(. plinrtle suf]ant,e Droicctate

or strlrri obf inuI li nr(.n1. l{'n}rooxiclant

5i consIruil<r d,c s1;ct.iali;ti rornirni. O dalrl c u furn.alul au fost construite 1i anexete: si_ lozul de zi, dcpozitul dc'ntin,ert:u, hala su,flantelor noi, stafia de granular"e a rqurci, instalafia rle epur.are a ga-

U/M

1960
100

1965

Tolol produse
Efectiv

Productivitote

o/n oln \'/n

t00 I00

55,5 153,2 t01,0


r

245,2

il1,8
219,3

Itt prt'zt'rtl irr r atlrrrl sc( li('i (o(scrio se rt'alizeaz"i r rts, ('ocs rliirunl yi c.lcs brichete. St.r'{ia c'ocs<'ric cslc un vast laborator rlt'sturiii ti (('r(('tdri, clt' inccrcar,c 3 rrtilajelor ;i instala[iilor protolip, dc asitnilar'c clt'noi procluse 5i noi procectoc l.chnoloqic'c. In c'olaborare c'u ,lnstiiulul de c'('r( eldri llt('lalurqicc 5i InstitutLrl cle ltroicc tiri rnetalurcrice, s.t-' urnrdr(rll.(' prinLrc altclc, asintilarca ( ocsului pcntru turndtorii, a coc srrlui pi'ntru c'lc'c tronr,cl.alurqic, t aplart'a 1i valorificar,ea rlaz.erlrrr rlc cocs Iluidizat;i scnticocs, cxtincl't'rt a capacitdf ilor xistcnte gi c.onstrtrirt'a de noi
r'cn1. sr.lnic ot
(ra pa c

5ec!io turndtorie

itarti.

*
Pcntru asirlurarca ncccsarului de fontd al turn:ltoriilor clin tard s-a dezvoltat ntult pro(luclia dc fontd cenu1ic, prin ( ()nstruir('a de noi capaciti[i. In anul 1952 e fosl. pus in Iuncfirrn.c Iurnalr.rl nr.2 dc 250 ntc. A(csta
32

( 1r';lc11';1 < altar iliifii f urnalelor a atras dupd sinc do1,il, (r ( rrr<':;prrnzilloarc cLt ntalini $i instalalii anexe. In ,rrrrrl ll){i0 s-ilr.t l)lts in funr firrne: lna$ina dc' turn,at fontd l,, lr,rrrrl,r, rlr'pozilul cl.r' c or s pi calc.ar, hala d,e rcparare ,r ',rlr'1.r, trrr-lrosrrllanl.a Al( lli0J (in. 1962) ;;i d,ezintegral,'rrl lil) llrlistrr rlr' (j00t)0 Nntc,/h (in 1962). In anul 1905 ', ,r rr,rr rt srrpr irltrIa tlc' int ilzire a preincdlzitoarelor de
33

z.,l,,r'. rli.zornctrul drr 10 000 mc,, o sLatic de pompc penlr u ,rl),r ill(lustriald c:u bazin-rezcrvor, stafia d.e conexirrrri, r;t rrprrl social gi allele. lrr l1).,1) s it l)lls in funcrfiunc furnalul nr. l, reconslrurl. r rr rrrr volrrrrr rrlil clc 250 ntc' ;;i un profil imbundtdfit.

acr la Iurnalut nr. l, iar in 1967-196ti a t't'lor dt la frrrnalul nr. 2, prirt irtzidirca rlriitartrltri t tr t iiriirrliilii tilr
Ia qu

re.

in funcliunc'a strflanlt'i AK llJ00, inl'roclucctca !,artllLri tttctan in furnalt' ;i t iclir arca l.cnrpc'raturii a,::rLiltri t alcl, sc f icea tot nrai sirnlilil dilcr'cnIa ittLre purIortlatr[c1c tclor dou,1 furnalr' (l(' a(('('a5i rapa(ll-al.c, dar t Lt 1;roIilc difcritc. A( ('asta u 611'11'1111ip11. 11otli{ir art a prr;filtrltri Iurnalului nr. 2, sirlli]ar ( tl al frrrnaltllui nr. l in tarlrttl r(ll)araliei cel)italc rlitt anLtl 1967' Tol'
Dupd pr.rtt,c'rt'a

.iturnalclc I 5i 2 produc fonl.ii t't'tttt;it:1i accidental fonl.d pentru afinarer din nrincr<'rrri 5i strunjitLrri, folosind dt,c'pt conrbustibil cocsul ;i clazLrl nrc'Lan (ca inlocuitor parlial aL ('ocrsului), prccunr $i calt arul r a fondant. "A.crul ncccsar c orrlbtrsl.ici cslt' asiqttral. dc una din celc doud
tur:bosLrf

lantc AK I

1i00.

CARACI'ERISTICII,E CONSTRTJCTIVE AI,E


FURNALELOR
Specificolie
Vu H Hu

DIN CALAN $I EVOI-UIIA


FURNAL
T

LOR
2

U/M
MC

Furnol

h1

h0

h2 h3 ht lr5
d D

mm mm mm mm mm mm
tnm

dl d0

mm mm mm mm mm

160 5860 1500 1900 3000 1650 8260 1050 3000 4200 2900 2000

250 20900 1 8555 2150 2590 2965

2205
8145 2650 4000 4900 3700 2500

25t S540 2000 2000 300c 1200 8250 3sil0 3600 5dUJ 3700 2500

2ZO

20900 t 8300 2150 2550 3000


2:,C0

8000
2'550

400c 4YJJ
370C

2500

-:--.,'E i lm

Sec!.io turndtorie ilr

lionla proclrrsii s(. l.oarni, la rtratinilc dc lrrrnat fonli pc banclii, irr lalupuri dc l5-20 l<c1/'buc li so Iivrcazt"r ILrrnitoriilor clin fari1. Cla subproclLrso sc obfin : /!,ura, ('art: se granulcaztl gi se livreazd fabri<ilor clr cintent, 5i qazul de furnal, care, dupd epurar,e (saci d.c praf ci 1'11;6ne' dezint'egratoarr') se lolos'e;;te srrlrbcre drcpI c ot.nbrrstibil la- c]aupcrele f urnalclor, la c azanelt: de abur de la (--.E.T. sii la tuindt()rii pr:ntrLr uscarea forrrr

in acel an s-a dat in func'fiunc a rlorra bandii de turnar.o a fonl.ci irr calupuri, rprcium;;i rnslalatia dr:,erpurare scrlifind a gazulLri do furnal dt c,apacitaLe rndritd. rln anul 1970 so rrodernizeazd c arrplrcle furnalului nr. 1 5i sc'reantplas,eazi, agc.zindLr-se in linic cu Iurnalcle. Tot in accsL an se va pune in Iunc'tiune sLatia de sorl3r(' pi r Ini ASar(, a lt)ineruuril.,r.
34

elor.

linrp a r'entdbilitilii, s-a actionat asLrpra rnilririi intensil.d{ii de arclt.rt' a c'oc'sului 5i rin spc'c ial asr-lpra rcdurr,rii consurrrului spccilic de cocs prin crc'!$terea tcrnperalurii aerului insuflal (resp,ec,[iv a supraf et'ei dc incd]zi-

In vcderca ( reSterii producliei dc fontd ;i in

acela,;i

r(' a cauperelor), inl.roducerea .qazuJui ntctan, imibunAliitirea calitdtii inrdrcdLurii si allelc.


35

DATE CARACTER,ISTICE PRIVIND FUNCTIONAREA


FURNALELOR (MEDII, ANUATE) LA U.V. CALAN
Jndicqtori Aglomerot Cqlcqr
r963

9i folosiincdlzirca clazului metan insu'fl'at in furnale fr'rrnal' in l'ert.t.ticd srtrs5 c'a clcctrice r"i.-""Lioi.i

*
caIn prirtrii ani clc dupll al cloilt'a riizlboi mondial' partial foloou.itatikt cxistentc in turnlltoric cratt cloar in,anul I94B a 5rt*."ii"trtii"i tntul:t do pit'st'turn.ate g 1935' 2 205 tonc 'f aid cttt U0{} tone. in- anul i.r1 a. ""t""i crescindd de picscr turnalc din fontd' cresN;;;;t;1";

Minereu

llt

Retur+tpon
Temperqlurd qer Presiune qer Fontd : 5i

Scootere brutd

t/n oC

mm Hg Gqz meton insullot Nmc/t

iln

Mn P 5 C Declqsqte Zgutd CoO : SiO2 fntensiiqte ordere


Consum de Oo/( opd
cocs

oln
o/n o/o o/o o/o

l/t
llmc,tai

I,87 0,23 0,8t 34,3 523 332 2,12 0,81 0,r8 0,04 3,92 2,82 f ,01 1,14 0,88
I ,11

2,O3

o,tr
0,11 o,72

34,3
697 399 49,0 2,39 0,88 0,16

1,28 0,50 0,13 0,5t 41,5 806 f39 *


77,33

1,68

o,22
O,17

0,51
12,1 811

114 76,0

0,03
3,98 4,27

0,92
1,11

r,0,1 1,06

llt

2,93 0,79 0,26 0,03 3,88 0,50 0,76 1,20 r,03 o,92

2,r3
0,83

0,r'1 0,02
4,01 0,12 0,61 1,12 1,o2 0,85

DINAMICA, PRODUCTIEI lDE FONTA, A EFECTIVULUI MEDIU $I A PRODUCTIVITATII


Indicotori U/M
| 950

Prod. de lontd Efectiv mediu


Productivilote

o/n olo oln

100 100 100

280,0

t33,1
208,2

r965 502,0 616,0 157,8 t15,0 318,5 535,0

19;0
690,0 123,0 512,0

Vedere po4iol6

uzinei

turndtorio
mecanicd

I,

turndtorio

II ti

reclid

Indicatorii Lehnico-economici ai productiei de fontd r.ror continua sb se imbunatdf,easci in viitor, in special p,o seama reduc'erii consumului spcifict dc cocs. Dintre obi,crctivelo in s,turdiu gi in curs d,e rcalizare se pot t.nenfiona: nrodernizar.ca caupcr,cloi de Ia furnalul nr. 1, concasarca Si sortarea rnineraurilor, pre36

terea varietitii 9i complcxitilii picsel('r.au. impus reoroanizarea fluxurilor tehnol,gic, a sparArii lor, in verleiea mdririi productivititii 5i irnbundtdtirii calitdtii
nroductiei. 'Ca

urmate, in anrtl 1957 incep lucrdrile de reconstrircfie a iurndtoriei I, prin supraindl!area acoperigrrJui' construirea a dor.rd cdi d'e rularc, dotarca cu doud poduri
37

lorrr,5i rlorrii,rlt,.l5.lonr,. a5(','r(!rca, a, rlrrra sccli. rt. t()l)ir(,(, S_arr rrrnsl.rrril rlo t'tr (llarll('LrLtl rlc, I 100 nrrrr rrn rlr,1.r.7i1 d()rii rtrbiJrrrrri ,,r.,,:ar,rrol
1r,,,r_

rltlanl(, rlc l0

lrLr nra[t'rial rlt'


Mrl!).

ILL.t iunr' 5i un do])o./iL nl(,( anizal. penLrtt nrallrial dc Irrrrrart' - lrrcrilri ( arL. s-aLr it.rnrinat in

Irr irttrrl l1)til s-a tlal irt cxltloalat t' r1t LtlJtll s()( ial, iai in I {l(jU s-.lu ri'aLiraI inlirlzirca si vt'nlilalia ltrrniillrjt'i. Ir anLrl 106,1 s-aLr r onslrttil itlsiaiafia dl l)ri'llarar{-'a aIrrcsler rrrilr r rl..' fornrarc 5i r rrplorLtl c u ilai i-rr.i l)ent.r!l Dr,xlrrr fi3 di: r ilinclri rlc latttittoart'. In I {)65 s-a re'alizal

5ec{io cocsificore. Vedere generold

'4, irl"'fi
at:

Turnoreq unei lingotiere

prcinciilzitrrrrrl dl' ai'r de la c ubilorrrilc cle, O 1 100 si un clepriziL ltCnlnr lrrorlLtsc finiLi,yi ralttlt clt, f|rinart,. Din anul li,t[]6, ntorlt,lcl(' l)c1tl.ru procirrr fia rle, pit sr: tLrrttale sc ext'r rrtil in notra nroclt,lilric, spafioasil si ltino
Lrl.ilal.ii.

3B
.:Jt)

Neccsarul de mctal lichid csic asic;urat dc la 2 cr-rbi_ @ | 100 (6-7 r/h), 5_ cubikruri @700 (2_a t/h) si un cupl.or cu flacird (u-10 t/h).

louri dc

struirca, la Cdlan, a unci noi turniitorii, r,rr o cat)aci_ tate dc 40 000 t,/an linc;oticre gi acr,t,sorii. urniitoria a inceput sii producal in ultintul trjnrcslru - antrlui al 1960. SecJia norrii a losl clol.atd c u cloLra ntac:a_ rale d.c' lJO t, douii d,e 15 t, 4 canrerc de uscar,e a ,fornt.c_

nodsl.ri a dcl..crrrlinat sporirea IOntinUii a nccesarului utilaje dc lurnarc': Jingotiere, poduri, plilnii $i nta_ selotierc._In accsl scop, itl anul 1g5t|, a inc.eput conde_

(lrr';;Ir'rc'a vt'rticyinoasi a produc,liei clc ofcl in lara

).(

,.mn""

FLLUI

nxffic rL urlr lrlTMT,l cu cumAQt cAQtor!u,o

Boterie de cocsificcre

lor, doud cubilouri de b 1 300 nrnr, depozit

de materiale de Iuziune, dcpozit pcntru mal-criale de f,ormare, instalalia de pr'c.parare a ames,tccrurilor d,e formar.e, curatdtori<', depozit de produse, sonctd de spart

mecaniz,at

'

l -t f,fua t

lt tvlg

plv,ew

@& &t*+

4C

IonLi vct'hc. ln atltll l{)ti4 s-a {'xl.ins ( it intil o Iravt'it'

cLrrilldLoria clc' linclolit'rt', s-a ptls in ILtltt Iitrnt' lrrt'intliilzitrrruL rlc acr rlt'la cubilourilc @|"100 5i s-a ittltrtcltls [rt-

losirca <;azLtltti tttt'tan. In ttti;5 s-a l)lls ill ltttlt fitrnt' irlslalaIiir rlt' ltitlrosabli'ri yi Ircza Ki)ltnatttt. Nctcsarul dc font.i lichiCir t'ste asir;ttral rlt'la 1.1 cttbilrrr:ri <lt' @ | 30Ct rnnt (l)-t0^ l/h). ]< In cailrLrl cclor cLrtttf ttirniil.orii 5" I'vlr ttlii pit'st' llt-tti Irrrnal.(' rlin font.i, cli' clivt'rsc trliirirtti, rlrlttliiIi si t "tttplexiLti!i. (la sorl.inlt'tllc dt' bazii si' llrotlttt : rarlialoitrr', i ilirrclri 1tt'nlrtt lalltirtoart', llit'st ltli't'olrit c 5i ulilajt tlr' lurttlr' 1l:'trltrt,rlll,rrii.

Lcrnporaro c,rude, execLrtaIc pe ntayini dt, l()rJlaL ntanual. N{iezurilt'se t'xecuti ntanual, din antt,stec de nticz pt. baztl dc liarrIi orc.;anici ;i sr,, Lrstr.ii in ( Lrptoarc tip c:a_ nrr,rti. Drrpil turnarc, ric irt, ;i rlczbal.c-rt" sL, iransportii irt CLrriiliitori.c ponl.r'.1 taii('r('o sul)orlilor rlr.,nticz, (,v.t(,Lla-

Turnart.a cl.e'rrtr.'ntclor de rarlial.oar,et scr facc in fortn<t

EVOI.U'|IA I',RODTJCJIEI DE PIESE TURNATE (IN TONE)


Sorti mentul t950
1960 3727 14318 4716 382 1067

Utiloj de
Fiese

turnore

5281

Rodiotoore Cilindri
mecqnice

,tt:

1'"

37693 6587 717 3851

58500 7500 3000 4500

Fonta lic birlii net c'sarii turniirii l)i'os('l()r st' rt'alizt'azii orin totrirea in ttrbilotlri 9i culltorul trr flatilrii a in('irrlt"

cdturii tttetalict.', folosittcl

dre'111.

cotlrbLtsLibil t ricsrrl

lurniitoric.
CONSUMTJL DE FONT'A TICHIDA (T/T}

Instolorie de semicocsificqre

$I C()IVIP()ZIfIA CHIMICA
si
0,07 0,08 0,c1 0,09 0,06 0,09

(o/o)

Produsul

Anolizo chimicd
Consum

trt

Ni

Mo

Lingotiere Rodiotoore Cilindri

Piese meconice simple complexe


Moselotiere

3,5 r,8 0,8 0,20 t,l5 3,7 2,4 0,5 0,30 1,46 3,2 2,0 0,6 0,'12 'l,'t6 3,8 2,3 0,8 0,2 3,5 1,7 0,9 0,2 1,30 3,8 2,3 0,8 0,2 1,'12
1,14

pcntru oxidare, proba inclivicluali.i clc prc,siune, Irczaroa ;;i f iletar<'a, rrontar.era in baterii rlc I b <,lcrncnIr, pro,ba colectivrj la prcsiune gi sc,oaterca in dcpoz.iL (crir lul II).

rca miczrrrilor ltrin scLrl.trrare, rlebavrtrare 1i sablarel (ciclul I). flrmeazri transltorlul irr alcl i.t,rul clc ntonta1 (lilindrii

cl.e

larninor

s.e

0,7

1,6

0,4

tlte coml)us din: for,ma ltcnlru fusul in[.crior, Iornta (c ocrhila) pcnlru tt'iblie, fonra pt,ntru fusul sul)(^rr(,r :ii
fornta penl.ru sislctltul cl<,. Itrrnarc. liorrla pc-.ntru Irtrnarea fusulrri inferior cste scrnipcr_ 43

triarnd intr_un ansarrrblu (lc Ior_

42

manenl.d, cdpttrfiti ctl alnes,tcc clc Iortltare trlorlclal' r'lt ;ablonul. (Lr ax vt'rtic al 5i uscatd 'in cttplor lifi cdlllur'r. lrornra Iusului supcrior se rcalizcaz:I trtt atlleslcc deforr161,1'

|i ltoclcl rlcl.alic. lise consl.ai in prttincrilzir't'a ti vopsirca lor, ut nralii tlc usr arc', iar tlotlhila ( Ll ( anclll ri
l)r,c-.cliilirca ctor hilclor

so r riptuqc;l.er c'u clt;ttii sl.raLuri succcsivc cltl atlleslec, tlc 4-5 lrr qrositrtc Iiu(rare, sc vopscpte 5i sc LtsLlt:a-

Turnarca picsclor pentrLr nraSini-uneltc', t:onsiderdte picsc mccanicc conrplicatc, s<. [ac:e in forme temporar uscale, realizatc c n modelr: clo lcnrn. Miezurile fiind dc conrplcxilatt' Drare, sc cx('( ulii clin arn.erstecuri de miez pe bazd dc sticli solubilii, inliirile cu ClOr qi uscate supcrlir ial in , trpl,'ar" lil) ( a ll{'Trr.
lic hid.

prcaliaj

Penlru turnare se folosr'51.c'fontd lichidd claboratir in cubilorrri si nrocljf icatii prinlr-rrn proc'eiltu oriqinal, c u

Termocentrqlo

rala in cublLou sau cup1.)r


magneziu in oald.

Pcnlru turnarc se folose;tc ftrnli lichidd aliatii, elabocru Ilaciird si nrodiIicatii cr't
l)Lrp,i ltrrrrarc,

Aielierul mecqnic cenlrql

Sortimentul piese lnecanice cuprindc toafc picsclc brut turn ale cu destinaiia : picse de schimb, utilarje pentru inclustria n-retalurqicd 9i piese. p'entru tnaPini-tlnelte. Pond'erea rin cadrul acestui sortllrcn I o au pleselc p,entru ma;;ini-uncltc (baliuri, pian;aibc, axe) ;;i utilaiclc pcnlru industria nietaturqicril (trlonrcn{i de rircirc pentril iurnale, plirci dc cal<-'pcntru lalrinoare)^
44

rilcirc qi clezbalrrc sc ebo$cazA pe carust'l saLr rabolr:zii i;i se livreazii bcnc-'lic iarilor Lingolicrclt'sc loarni in forrne confectionaLe semimccanizat, cu bdiirtoar'e pncumatir e in douii procedee formar'ea separatd a nrantalei gi rniezLrlui - forrnarca sinrulland, in ansarrrblul rnanta-lt)iez. Dupb uscart', fornrcl,c sq asanrblcazd gi se elcctucazd turnarea c.u fonl.5 lichidd.erlaboratd in crLrbilou.
;

45

Dupd rdcire gi dezbatcrca mantalei, linqolicr'ele se introduc in inslalafia de hidrosablaj pentru eliminarca rrri'czului, sc curdta 9i s'e preg;dtcsc penlru livrare' Productia de pi,ese turnate a crescut an de an, ca urlrar. a realizdrii unui bogat proqram de investilii, a

Lurndrii cilindrilor d'e lanrinor, asinrilarera picsclrtr pcntru masini-unelle, modific,area fontei cu ma.Jneziu, urodific:area Iontei cu prealiaje (lre-Si-Mq, ltrc-Ni-Mg), nrodificar'ea fontei cll prealiaj lichid (inrrcnfia unui colectiv din uzind), turnar,ea linqolierelor din f on Ld dc pri'md f uziu,n e, r1s, arca nisipurilor in rpal. llrridizal, fonlarea (.lr anresl.ccuri fluidc cLl

r'r pr'r'ocupdrilor coleclivului turniil.oriilor irr vcclcr,',r ,rsirnildrii de noi produse, schinrbiirii yi irrrbrrniil.irfirii lcltrroloqiilor. D,c nrenfionat, printre allelc: asintilarca
.,1,

l,lrrrlrrrl 1i rerr:eLarea au ocupa.l rrn lor intltlrlanl. in

Lqborolorul centrql

gi

povilionul odministrqliv

n alu lu i.

reorganizdrii supra[efelor dc formar'e-turnare, a mdririi coe'rfici'entului de schirnburi 9i ridicdrii calificdrii p'ers,,DINAMICA FRODUCTIEI PE PIESE TURNATE, A NUh,fARULUI DE SAL,A.RIATI $I .A. PRODUCTIVITATII

Instolo!lo AFA

Ind icotori

UIM

1960

1965

Piese lurnqte

Nr.

solorio{i Froductiviicte

iln trlu o/u

100 100 100

88,4 90,5 98,5

197,5

8,5 216,4
41

196,0

616,0 207,5 299,2

aul.ointdrire, lurnarca iingoLierelor cl:in f,onrld modificalid cu magncziu, lurnarea ci.lindrilor cu tdblia profilald 9i a1tele. Mult'e din acest'ea au fosL aplicate pentril prima datd in fard.
A'.l

40

, , , u, r rrr i olrlinuar(' a c1r)aaitiitilor proit'ctatt nu . , 1, ,.,rlril,r rlctit prin ur.irirr:a rilnrrrlui de Iabrica[ie atrt || l)r,,tcsul topirii, tit ;i int:cl altonfet:fioniirji Iormel,)r ii mi,ezurilor. In a( {'sI sr]op, in uzinit s-a adoptal pt.nl.ru prirra tlalii in faril, pc baza Lrnui brcvct de in-

q".

venfit', un

ffi"*' *',r'e
Iui:d,

l)r()( t'rlr,u clc Iornrar'c folosincl amc'slccrrrri fluid<' r rr arrl.oinltirire pe bazii dr r inrcnt, silical rlc 5odiu 9i clctr,rr;cn L. Ac r'st proc c'cl't'rr sirnpli,f it .i in l)rar(' ntirsuri nraT('.1 nranLralii

intn'ryLrl

flux clc prcparar(, a anrcstoc rrrilor, inlill.urd for;;i spor'e;lc productiviIatca tlultcii.

,w"
{df

;t

ffi
*t-!t

Fovilionul

T.A.

Aspect

din otelierul mecqnic

Irr prcocul)ar{'l penlru atoltr'rirca nL'tcsarultll 111a1gu dc tililaj de lrlrnare s-a ,cxl)crintenlal. cu suc( ('s trlrne r.ea lirrqoticrcli,r ciin fontir cu grafit nodular. l)rrrabilitatca lrrr a Ilrst cu pesl.c U0 la suid superioard dtrrabitiliitli linclolierelor lurnalc din Ionti cu cJraiii lar 'elar. Dupd asiclurarea rrzinci cu insLalatiile necesar
cresr irrrl

4B

49

i
I

olosirii a( ('sl('i t.r'hnoloqii sr. va lrr,r c la folosirca rcnl.ii a litrrlotit.relor clin fonlii r Lr r;rerIil noclular.
f

r rt-

*
so('tiil()r dcr bazii, s-arr a(l.ll)lal r lrinf r.lor noilor capar i-

,r ,',r/r'lur clt" lLrrrral ( l06fi).

lr\ l,.r rrrrl rl,, ,rpii rlc 2 500 mc (1963), I,t,rrlofic.arca i r, r ,,rr,rrrrl lll rlt.20 t,/h, postul lra[()-triai )i rcteaua , o I l\ \ (M{j5), rc'c irr ularc.a apei ;;i ,-,1)ilrar(,.1 s(,lniIin;i

O rlal.ii ( rl

r('( ()nslru('fia, t otrsl r rri

fia 1i

ll{)clerr}izar(.rl

tdfi ;i sc'r'fiil{' auxiliar('. I)t'rrlr Lr asirlurarea nccsarului lr('r('u ('r('s( inii rlt' at'r insirllal, al):1 indr-tstrialti, abrrr leirtrolor;ir , <'rrr.rrlic tlc'r tric ii, alr t ()nlpril]tat 5i r;az rrrl,Ian s-arr ( i)llslrLrjL 5i pus in iLrnt [it,, inr cltinrl tlin l{)00, tliltliit()arcit'obit.rtiye: o nop; (al)larc ii o stafi<r ti0

Irr v,eclcr'ca asi(jrtr;lrii ncr csarrrlrri rlr, ltit,sc rlc sr [rintlr penlru inl.r('tint'rt.a 5i r{'i)aratia uLiirjelor rlin rlol.arc;i pcnlru Ltrli, in anrrl 1964 s-a pils in fun(,lie noul alclicr nrcc.anic, (.rc arc in clolare: l5 slrtrnclLtri paralele, o nta5ini (l{' r(,( tifi( at universalii, 4 strunr;trri pcntru .,'Lrosarca r ilirr:lrilcr rlt, lanrinrrr, un aarus.t:l, irn ltorrverk. rlott,i ralrllr,.,r. rlrrtrii frl.z3 rrpir i,rsal.c ;i allclc, l)r'rrlr rr rlr,lr',/ilil.(.:t ll utii)ulilr{,ll gi (onl.roltrl ( alil.iilii

Liceul din C6lon


Complexul gcolor profesionol

p.rllrp{} p(,riLr I Strei (1960), ccntrala lcrDroel,ectricd cu doud lurbosuflanl.c' AK I lJ0{l rlr' {)0 0i)0 rtrc.,/h Si 2 cazne de 20 l./h (1962), sLaf ia rk' rlaz nrclan, qrupul cle li

nlateriil.)r pritr(', ( r)ltl)Llstibililor, ntal('fial(.1()r ti produsr.lor s-au ( ()1rsl.rlil. : clcpozitul melatizat (l(' nrin,creu (1952), depozitul lrt'ranizat do cocs ti cralcdr (1960), relni/a de locotnol.ivr' (1960), dcpozitul dtr r:rirbu:rc PAL
51

50

{1962), sisl('r)rali,/arca lriajulrri 1 l96G). rrratlazis r { nlralii ;i laboralorrrl <cnlr.el (1967) clcpozil.Lll nr.:l ii slalia
(

llrLJ

(1

9613),

rk'prizitul nr. 2 rlc l',rrl.r.,,ljrl,r (1969J )i dl-

l)lNAMl('A VAL()RII PR()Dtr('lllrl (ll ()lln I li, A Nl M,\lltrl tJt DE SAI.ARIAII $t A t,R()l)l ('ll\'l I A III (IN PROCEN I l:)
Ind icotori
1950
I

Iclc..

Iivtrl uzinci s-a slriiilL;il si f olosi:ascr-r toI mai bint' ulilajole 5i suprafe!r'l<' ilr' prorlucfie clc cart' dispunc. In a( cast:l rlirer tii. rrzirra ,,\'ir loria" a obIinut, pini in prezent, rezLrltate Irrrrroasr'. I)rodLrctia nrarfii raportabild le 1 000 clt lci Iontluri fixe a tres( ut rlc la 6ii5 lei in lt)51. la 834 lei in 1960 :;i la I 285 lt'i in 1070. Dc-' asenrcnca au (rcs( ut scnsibil indicii d,:' utilizarr', ca urltltrc firoasci a lttoalitii irilor constru('tivc, a (l()Colet

955

960

965

1970

Volooreo productiei globole (colculotd lo

prelurile din
Productivitote

Numdr solorioli

1965)

109,0 150,C
100,0

202,2 99,0 203,2

424,0 605,8 I 40.8 88,7 317.1 323,1


1

750,0 1 68,5 444,2

Vedere

din Orcgul Nou

Cdlo.n

fmogine din noul oroq Cdlon

l.drilor cu utilaje de inalli tchnic,ilal, a sl)oririi numirului de schinrburi .(la turndtoria l ;i Il) si a imbundtdtirii calitd{ii mal.eriilor [)ril1tc.
52

Sporirea conlinuir a produr:fici utilajekrr, carc a avut loc in toate sccfiilc intrcprinderii, rc,fle(.ti rezultatc* lc poziliv'o al<' activitSlii crt'atoarc a colcctivului de c.t

muncitori, ingineri 9i lehnicieni, rezultat'el.e mdsurilor tehnico-organizatol,ic,e aplicate, sistenratizdrii s,ecfiilor gi modernizdrii utilajelor, ridicdrii continu.e a calificdrii
muncitorilor. Oricine vizit,card astdzi uzina rdrrinc pldcut surprins dc cntu:ziasmnl de care dau do'vadd muncilorii, inginerii

9i tehnicienii in indeplinirea sarcinilor, care, sub conducerea orqanizafi,ei de partid, participA activ I,r orqanizarea gi conducerea producti'ei, manifestind un interes cresc,ind pentru dezvoltarea tehnicii 6i rnai buna folosire a acesteia. De alt'fel, despre hhrnicia gi priceperea colectivului uzinei vorb,esc qi diplomele de intreprin-

dere e,videnfiatd pe ramurd (1965, 1966, 1968, 1969) 9i diplome de intreprindere frunt,a$d pe ramurd (1965, 1967).

OPRESTE-TE
..,

O CLIPA, OMULE...
ca admiralid pe adDrc)i; ca;e sircomuniSt; ti t'drii de partid, Ei

bdtoresc centenarul.

Si

<opleSeSte-i

muncitori, ingineri, tebnicieni, maiStri ;i faricSiotiar) toSi laolalti, inscriu o pagind de glorie irt cd.rted sideSi t'airn,a wzinei va creSte, socialistii, in pas ca tara.

rurgiei romLnesti. Indeminarea si diruirea lor, pasiunea si dragostea de tard i-au tondas Ia performange neaisate. $i-or tnanci si mai malt, ei ti tei ce-i aor wrma,

itt

pc,s ctu e(onomia noastrZ