Ministerul Educaiei i Cercetrii Autoritatea Naionala pentru Cercetare tiinifica Program IMPACT

PLAN de AFACERI Neutralizarea difenililor policlorurai (PCB) din deeuri periculoase prin iradiere cu electroni accelerai

Decembrie 2008

Plan de Afaceri

Scopul Planului de Afaceri n cazul proiectului dezvoltat de Universitatea Polithnica Bucureti n parteneriat cu SC STIMPEX SA, n dubl calitate de partener i beneficiar, precum i cu Institutul National De Cercetare-Dezvoltare Pentru Fizica Laserilor, Plasmei Si Radiatiei i ICPE ELECTROSTATICA SA este: Realizarea unei tehnologii pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati sau microunde. Se va studia o tehnologie de tratare si transformare a uleiului contaminat cu PCB intr-un material nepericulos ce poate fi utilizat drept combustibil. Se va urmari si dezvoltarea unei proceduri de decontaminare a echipamentelor energetice ce contin PCB in vederea refolosirii sau reciclarii lor. Ulterior o tehnologie asemanatoare va putea vi utilizata si pentru tratarea altor deseuri.

Plan de Afaceri

REZUMAT Planul de Afaceri va fi relativ scurt si va urmatorul format recomandat: I. SCOPUL O scurta descriere (1 pag) a obiectivelor Planului de Afaceri. Utilizati cuvinte cheie in descriere (cine?, ce?, unde?, cind?, de ce?, cum?, cat de mult?) pentru a descrie urmatoarele: Scopul acestui Plan Scopul Planului de Afaceri l constituie realizarea unei tehnologii pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati sau microunde. Se va studia o tehnologie de tratare si transformare a uleiului contaminat cu PCB intr-un material nepericulos ce poate fi utilizat drept combustibil. Se va urmari si dezvoltarea unei proceduri de decontaminare a echipamentelor energetice ce contin PCB in vederea refolosirii sau reciclarii lor. Ulterior o tehnologie asemanatoare va putea vi utilizata si pentru tratarea altor deseuri. Planul de afaceri va fi folosit ca document de baz pentru propunerea financiar i la n tocmirea bugetului proiectului. Compania Dumneavoastra (cine, ce, unde, cand) Cine raspunde de Management si Care sunt punctele tari ale Managementului?

Care sunt obiectivele si De ce considerati ca veti avea succes?. Obiectivele generale ale proiectului sunt: studierea proceselor de declorurare radiolitica a PCB din diverse substraturi: solvent organic/apa; apa/surfactant si ulei de transformator; determinarea conditiilor de lucru in care declorurarea radiolitica este competitiva cu tehnologiile conventionale; dezvoltarea unei tehnologii pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati. Obiectivele specifice ale proiectului se refera la tratarea uleiurilor contaminat cu PCB din echipamentele energetice: cunoasterea aprofundata a legislatiei referitoare la PCB si a metodelor generale de distrugere a acestora; identificarea principalelor depozite din tara unde sunt stocate transformatoare si condensatoare incarcate cu PCB, prelevarea de probe si caracterizarea uleiurilor contaminate; dezvoltarea unor instalatii de laborator si ME pe un accelerator de laborator si pe unul industrial pentru tratarea uleiurilor contaminate cu PCB; caracterizarea materialului organic rezultat in urma declorurarii si stabilirea unei proceduri pentru refolosirea lui; realizarea unei tehnologii de decontaminare a transformatoarelor si condensatoarelor incarcate cu PCB in vederea reutilizarii sau valorificarii lor; publicarea si brevetarea rezultatelor cercetarii;

Plan de Afaceri

realizarea unui manual de prezentare a metodelor studiate si difuzarea acestuia celor interesati in vederea aplicarii tehnologiei pentru tratarea deseurilor cu PCB. Se consider ca obiectivele stabilite pentru acest proiect au mari sanse de a fi rezolvate deoarece: Echipa formata este complementara, existnd specialisti din domeniul inginerie chimica, inginerie electrica, fizicieni, protectia mediului, managemetul proiectelor de mediu, etc.; Partenerii au experienta bogata si o baza materiala foarte buna. Exist acces la acceleratoare de electroni de laborator si industriale; Subiectul deseurilor cu PCB este de interes atat in tara, cat si in strainatate, existnd depozite mari cu astfel de deseuri care nu sunt tratate. Riscurile posibile in dezvoltarea acestui proiect sunt mici, in conditiile in care se asigura finantarea necesara, iar obiectivele propuse vor putea fi finalizate cu succes.

Daca aveti nevoie de finantare, de ce?, cat de mult? cum intentionati sa returnati cofinantarea in cazul in care aceasta va fi un imprumut de la o banca. Cum va fi amortizata investitia.

Nota: Va recomandam sa scrieti aceasta scurta descriere numai dupa ce aveti Planul de Afaceri elaborat. Acesta reflecta doar continutulsumar al unui plan finalizat

Plan de Afaceri

1. PREZENTAREA AFACERII i a COMPANIEI

1.1. O scurta descriere a afacerii Bifenilii policlorurati (PCB) si alti compusi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizati in scop industrial inca din anul 1929 in SUA, de ctre Monsanto de la Swann Chemical Company, descoperirea lor fiind considerata un miracol stiintific datorita caracteristicilor lor deosebite pe care le prezentau in exploatare. Structura compusilor denumiti poli cloro bifenili sau PCB are la baza un nucleu bifenil pe care pot fi grefati de la 1 pana la 10 atomi de clor(cl) (Figura nr. 1).

Figura nr. 1. Structura chimic a PCB

Formula chimica generala a PCB-urilor este de tipul C12H10-nCLn.Clorobifenilii pentru care n este 1 sau 2 (mono si di-clorobifenili) sunt considerati mult mai putin toxici decat bifenili cu mai multi atomi de clor in molecula. n mod teoretic, exist 209 varieti de PCB, dei numai 130 dintre acestea au fost gsite n compoziiile comerciale de PCB. Preparatele comerciale de PCB sunt n general amestecuri a 50 sau mai multe varieti de PCB. Formula chimica generala a PCB-urilor este de tipul C12H10-nCLn. Clorobifenilii pentru care n este 1 sau 2 (mono si di-clorobifenili) sunt considerati mult mai putin toxici decat bifenili cu mai multi atomi de clor in molecula. Ca ater, structura moleculara generala a PCB poate fi schematizata astfel:

C12H10-nCLn Cln

Plan de Afaceri

n Tabelul nr. 1 sunt prezentate, pentru fiecare formula moleculara in parte numele substantei chimice, numarul de izomeri posibili si identificati, masa moleculara, procentul de clor si numarul de identificare IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry), clasificare si numerotare a substantelor chimice recunoscuta la nivel international. Tabelul nr. 1 Date de identificare a compusilor bifenili policlorurati (PCB) Formula moleculara Clorobifenil Numr de izomeri posibili 3 12 24 42 46 42 24 12 3 1 Numar IUPAC Masa moleculara Coninut de clor (%) 18.79 31.77 41.30 48.65 54.30 58.93 62.77 65.98 68.73 71.10 Numr de izomeri identificati 3 12 23 41 39 31 18 11 3 1

C12H9Cl C12H8Cl2 C12H7Cl3 C12H6Cl4 C12H5Cl5 C12H4Cl6 C12H3Cl7 C12H2Cl8 C12HCl9 C12Cl10

Mono Di Tri Tetra Penta Hexa Hepta Octa Nona Deca

1-3 4-15 16-39 40-81 82-127 128-169 170-193 194-205 206-208 209

188.65 233.10 257.54 291.99 326.43 360.88 395.32 429.77 464.21 498.66

Proprietatile fizico-chimice ale compusilor bifenili policlorurati depind de continutul de clor. Astfel, n functie de gradul de clorurare, PCB-urile: pot fi lichide sau solide; au densitatea cuprinsa intre 1,182-1,566 kg/t; au punctul de topire si lipofilitatea care cresc proportional cu gradul de clorurare, in timp ce presiunea de vapori si solubilitatea in apa descresc; sunt foarte putin solubile in apa, glicerina, formol, dar solubile in toti solventii organici si in uleiuri; sunt hidrofobi si liposolubili; au o stabilitate chimica foarte mare-nehidrolizabile, rezista agentilor chimici precum acizi, baze si oxidanti; sunt neimflamabile, neexplozive, au presiunea de vapori joasa la temperatura ambientala; au o constanta dielectrica foarte mare, fiind izolanti electrici foarte buni; au capacitatea de lubrifiere ridicata si conductivitate termica foarte mare; prezinta capacitati adezive si plastifiante. PCB-urile au fost utilizate la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foita, cerneala, ruj de buze.

Plan de Afaceri

Din anul 1976, fabricarea lor a fost interzisa in SUA si ulterior si in alte tari, dupa descoperirea impactului negativ asupra sanatatii si mediului. Cu toate acestea bifenilii policlorurati deja contaminasera planeta. Unii compusi apartin substantelor care au efecte similare dioxinei, ce dauneaza sanatatii oamenilor si animalelor, actionand asupra dezvoltarii sistemului hormonal al acestora. Din aceste raiuni ecologice i de meninere a strii de sntate a populaiei, la nivel naional exist obligatii generale privind decontaminarea deeurilor i substanelor chimice periculoase care contin PCB (de exemplu, din transformatoare si condensatoare). Cadrul legislativ cuprinde urmtoarele acte normative care adapteaz legislaia european n acest domeniu: Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorurati si a trifenililor policlorurati (PCB/PCT); Hotararea nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari; Hotararea nr. 291/2005 privind modificarea Hotararii Guvernului nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari; Ordin nr. 1018/2005 privind infiintarea in cadrul Directiei deseuri si substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati; Regulament din 19 octombrie 2005 de organizare si functionare a Secretariatului pentru compusi desemnati; Ordin nr.257/2006 pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1018/2005 privind infiintarea in cadrul Directiei Deseuri si Substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati. n sensul Directivei 96/59/CE A Consiliului din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policlorurai i a terfenilior policlorurai (PCB/TPC): PCB-uri nseamn: bifenili policlorurai; terfenili policlorurai; monometil- tetraclordifenil metan, monometil- diclor- difenil metan, monometil- dibrom- difenil metan; oricare amestec coninnd una din substanele mai sus menionate, care depesc, n total, 0,005% din cantitate. echipament coninnd PCB-uri nseamn orice tip de echipament care conine sau a coninut PCB-uri (de exemplu transformatoare, condensatori, recipieni coninnd stocuri reziduale) care nu a fost decontaminat.. Orice echipament care poate conine PCB-uri este tratat ca i cnd conine PCB-uri, n afar de cazul n care se poate susine contrariul. PCB-uri uzate nseamn orice tip de PCB-uri care sunt deeuri n sensul Directivei 75/442/CEE. n acest context, Universitatea Polithnica Bucureti n parteneriat cu SC STIMPEX SA, n dubl calitate de partener i beneficiar, precum i cu Institutul National De CercetareDezvoltare Pentru Fizica Laserilor, Plasmei Si Radiatiei i ICPE ELECTROSTATICA SA a luat n studiu realizarea unei tehnologii pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati sau microunde. Initial aceasta tehnologie va fi aplicata pentru rezolvarea problemei deseurilor cu PCB din tara (cantitatea de astfel de deseuri este estimata la aprox.

Plan de Afaceri

10.000 t). Se va studia, astfel, o tehnologie de tratare si transformare a uleiului contaminat cu PCB intr-un material nepericulos ce poate fi utilizat drept combustibil. Se va urmari, astfel, si dezvoltarea unei proceduri de decontaminare a echipamentelor energetice ce contin PCB in vederea refolosirii sau reciclarii lor (numrul de echipamente energetice contaminate cu PCB este impresionant: 60.300 de transformatoare si 734.500 de condensatoare). Ulterior o tehnologie asemanatoare va putea fi utilizata si pentru tratarea altor deseuri. Aceste obiective sunt n concordan cu obiectivele vizate n Strategia pe termen mediu i lung privind implementarea Directivelor aquis-ului comunitar la nivelul Romniei.

Plan de Afaceri

1.2. Descrierea Societii Denumirea: S.C. STIMPEX S.A. Sediul: Bucureti, str. Nicolae Teclu nr. 46-48, sector 3. Nr. Inregistrare Registrul Comerului: H.G. 1213 / 1990 Cod fiscal: *** Forma juridic: societate comerciala pe actiuni Capitalul social: 1.147.448 RON Banca: *** Cont: *** Telefon: Fax: E-mail : *** *** *** Director General: ISTRATE MARCEL Director Comercial: SIMA MIHAI LAURENTIU Director Economic: STAN ADRIANA Director Productie: CHIRCU GEORGE

Conducerea societii :

Obiectul de activitate al SC STIMPEX SA, conform clasificrii CAEN cuprinde urmtoarele coduri: o Fabricarea utilajelor pentru extracie i construcii (Cod CAEN 289 clasa 2892). o Recuperarea materialelor reciclabile sortate (Cod CAEN 3832). o Producerea de reactivi chimici, produse chimice i compui necesari pentru activitatea industrial (art. 6 din Statut), (Cod CAEN 201, clasa 2013 si clasa 2014, CAEN 203 clasa 2030, CAEN 211 clasa 2110, CAEN 204 clasa 2041, CAEN 205 clasa 2059, CAEN 467 clasa 4675). o Fabricarea de articole confectionate din textile si fabricarea de echipament i mijloace de protecie antiglon (Cod CAEN 139 clasa 1392 si clasa 1399, CAEN 141 clasa 1419). Pornind de la acestea, obiectivele firmei, concretizate sub forma planului de dezvoltare pentru urmtorii ani 5 ani, au fost identificate astfel: Obiectivul general al societii: dezvoltarea si imbunatatirea calitativa a produselor de protecie balistic (protectia vehiculelor de transport si a soldatului viitorului), produselor de protectie individuala a militarului si cetateanului impotriva amenintarilor chimice, bacteriologice, radiologice si nucleare (CBRN) si protectie colectiva de tipul COLPRO, produselor uz criminalistic (truse noi, dedicate anumitor activitati de cercetare criminalistica), produselor complementare auto, a cosmeticelor auto, etc, precum si cercetarea - proiectarea de noi echipamente si sisteme integrate de protectie care sa vina in sprijinul eforturilor internationale si nationale de combatere

Plan de Afaceri

si limitare a efectelor teroriste Obiectivele sectoriale ale societii: diversificarea de tehnologii de distrugere de substante periculoase cu efecte poluante majore asupra mediului ambiant, atat pentru om, cat si pentru mediul inconjurator, ca de exemplu: conversia difenililor policlorurati (PCB) in materiale nepericuloase prin iradiere cu electroni accelerati, precum si implementarea in cadrul unei instalatii a acestui procedeu de conversie.

Aspecte privind protecia mediului Principiile specifice care stau la baza activitilor de gestionare a deeurilor periculoase sunt:

Responsabilitatea gestionrii deeurilor periculoase. Generatorii de deeuri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea deeurilor periculoase pe baza principiului poluatorul pltete. Statul romn i asum responsabilitatea n cazul n care generatorul nu mai este existent sau identificabil. Obiectivele gestionrii deeurilor periculoase: Minimizarea impactului deeurilor periculoase asupra sntii i mediului nconjurtor Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale Tehnologiile pentru gestionarea deeurilor periculoase. Aceste tehnologii trebuie s fie disponibile, fezabile economic i s respecte cerinele pentru protecia mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile win-win. Implementarea directivelor UE. Programul pentru implementarea directivelor UE trebuie s fie stabil i realist, Guvernul Romniei trebuie s aib un plan de implementare credibil. Aplicarea legislaiei n domeniu i n vigoare. Ministerul Mediului direct si prin intermediul organismelor de inspectie si control din teritoriu trebuie s asigure condiiile pentru aplicarea legilor ntr-o manier stabil i gradat astfel nct toate ntreprinderile s asigure standarde minime de protecia mediului. Aplicarea sever a legii este cel mai eficient mod pentru ca generatorii de deeuri s fie stimulai s promoveze aciuni pentru prevenirea, recuperarea, tratarea i eliminarea corect a deeurilor. In acelai timp, se va crea i cadrul necesar pentru dezvoltarea pieii pentru serviciile de gestionare a deeurilor periculoase. Creterea contientizrii. Trebuie promovate aciuni pentru: Contientizarea generatorilor de deeuri periculoase despre posibilitile winwin Contientizarea cetenilor i a personalului APM cu privire la riscurile asupra sntii umane asociate cu deeurile periculoase, inclusiv refolosirea ilegal a uleiurilor uzate. Furnizarea fondurilor pentru retehnologizare industrial i mbuntirea calitii mediului. Este foarte dificil pentru ntreprinderile romneti de a obine fonduri pentru retehnologizare industrial i mbuntire a calitii mediului, din cauza faptului c piaa financiar nu este suficient dezvoltat. In aceast situaie, ar fi justificat ca Guvernul Romniei s stabileasc un mecanism de finanare prin care

Plan de Afaceri

s furnizeze mprumuturi cu dobnd mic acelora care doresc s investeasc n retehnologizare industrial i mbuntirea calitii mediului, folosind fonduri interne i/sau externe.

Reforma politicilor de mediu. Folosirea eficient a energiei, apei i a materiilor prime constituie baza unei bune administrri industriale i a mediului, inclusiv a gestionrii deeurilor periculoase. Un rol cheie al Guvernului este de a asigura un stimulent pentru folosirea eficient a acestor resurse. Reforma preurilor energiei i apei, privatizarea ntreprinderilor de stat, liberalizarea pieei i creterea contientizrii constituie instrumente cheie pentru mbuntirea unor astfel de stimulente, n particular pentru o economie aflat n tranziie ca a Romniei.

n acest context, gestiunea deeurilor periculoase devine o problematic la scar mondial. n mod cert, i prin definiie, aceste deeuri dau cel mai mare posibil impact asupra sntii populaiei i mediului nconjurtor. Deeurile periculoase, pe lng faptul c reprezint o resurs pierdut, pot avea una sau mai multe proprieti (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc.), necesitnd o gestionare riguroas din leagn i pn n mormnt. Deintorii unor astfel de deeuri vor nelege potenialele costuri de responsabilitate asociate cu acest regim riguros de gestionare. Experiena din alte ri indic faptul c acest lucru poate da natere comerului ilegal, depozitare ilegal, precum i unor contaminri semnificative de mediu (ex. sol, canalizri i staii de tratare a apelor uzate etc.). Conform legislaiei n vigoare, productorii de deeuri periculoase sunt rspunztori pentru gestionarea deeurilor periculoase generate. Statul romn va prelua responsabilitatea gestionrii acelor deeuri istorice pentru care productorii nu mai exist sau nu pot fi identificai. Avnd aceasta n vedere, totui, Romnia trebuie s ia msurile necesare pentru evitarea situaiilor n care generatorii de deeuri periculoase ncearc s evite responsabilitatea de gestionare prin lichidare voit, depozitare ilegal sau alte scenarii ruvoitoare. Romnia, ca membr a Uniunii Europeanene de la 1 ianuarie 2007, trebuie s implementeze, n integralitatea sa, legislaia de mediu. Este de notat c directiva cadru pentru Produs/Materiale deeuri a Uniunii Europene definete prioritile (Figura nr. 2), dup cum urmeaz: Deeuri Reducere; Reutilizare/Reciclare sau Valorificare Termic; Tratare i eliminare.

Evitare strict

Reducere Reutilizare la surs produs Prevenirea deeurilor

Reciclare Incinerare

Incinerare

Depozitare ecologic

Reducerea deeurilor Prioritatea aciunilor

Eliminarea deeurilor (Sursa: Stutz 1999)

Plan de Afaceri

Figura nr. 2. Fluxul gestiunii deeurilor periculoase Din punct de vedere tehnic, deeurile periculoase pot fi definite din trei puncte de vedere: tipul de deeu, ce prezint una din proprietile periculoase n anumite procese sau deeul ce conine unul dintre constituenii cuprini n list ce au proprieti periculoase; componentele diferitelor tipuri de deeuri, ce dau posibilitatea deeurilor de a fi periculoase atunci cnd au un anumit grad de periculozitate; proprietile care pot face ca deeurile s fie periculoase. Productorii de deeuri periculoase au responsabilitatea gestionrii de o maniera care sa asigure un management rational al deeurilor periculoase , precum i cea pentru prevenire i reciclare, suplimentar fa de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare i eliminare a deeurilor produse. Rolul i responsabilitile Romniei n legtur cu deeurile periculoase sunt dup cum urmeaz:

Imbunatatirea sistemului naional de raportare i a bazei de date pentru deeurile

periculoase. Dezvoltarea unor campanii de informare i instruire a industriei productoare i a populaiei, n ceea ce privete impactul deeurilor periculoase asupra mediului i sntii oamenilor. Incurajarea utilizrii tehnologiilor care folosesc materii prime nepericuloase. Asigurarea de stimulente economice i finaciare pentru dezvoltarea unei gestionri adecvate a deeurilor periculoase.

Plan de Afaceri

n ceea ce privete deeurile periculoase cu coninut de PCB/PCT, n prezent, exist o singura instalaie autorizata n Romnia care s preia aceste deeuri care sunt n particular dificil de manipulat i tratat ; incineratorul de la Pro Aer Clean care are si o instalatie de spalare a echipamentelor contaminate cu PCB/PCT. O alta instalaie, cea de la Sotem poate s trateze cantiti mici, dar politica industriei cimentului este n prezent de a nu accepta deeuri de PCB (deeuri organice cu coninut > 50 ppm PCB). Variantele pentru gestiunea corect pentru mediul nconjurtor a acestor deeuri includ : tratarea n cuptoare de ciment echipate special; tratarea n incineratoare special construite pentru deeurile periculoase; procese de tratare fizico-chimic (de ex. dehidroclorinarea PBC-urilor) ; exportul pentru gestiunea corect fa de mediul nconjurtor n interiorul rii cu instalaiile necesare. Un cuptor de ciment corespunztor echipat poate s trateze aceste deeuri dac sunt amestecate cu alte deeuri organice pentru a asigura faptul c au un coninut n compui halogenai ntre limitele acceptabile (i coninutul n PCB-uri rmne sub 50 ppm). Aceste procese de amestecare reprezint o activitate normal de pre-prelucrare pentru toate incineratoarele i cuptoarele de ciment i nu trebuie considerat ca i contravenind regulilor de a nu amesteca deeurile n scopul reducerii toxicitii. Deeurile solide de pesticide pot, de asemenea, s fie prelucrate ntr-un cuptor de ciment, de exemplu prin echiparea cuptorului cu un tun pneumatic care s mping butoaiele de plci fibrolemnoase ale pesticidelor solide in zona fierbinte a cuptorului. Barierele ctre o gestionare a acestor deeuri n cuptoarele de ciment includ: reinerea operatorilor de cuptoare de a accepta cele mai periculoase deeuri; posibila reacie extrem a publicului. Agenii economici care dein echipamente sau materiale cu coninut de PCB au obligaia de a notifica autoritile competente de mediu i de a ntocmi planuri de eliminare a acestora. Dezvoltarea unui incinerator corespunztor special construit pentru deeurile periculoase ar putea fi o variant extrem de costisitoare (costul de investiie ntre 20 milioane i 50 milioane USD). O alternativ viabil posibil, n particular pentru deeurile care nu vor fi generate n viitor, dar exist stocuri n prezent, este exportul n scopul distrugerii n instalaii de incinerare a deeurilor periculoase dedicate. Rolul i responsabilitile Romniei n legtur cu deeurile periculoase cu con inut de PCB sunt dup cum urmeaz: Reinventarierea tuturor echipamentelor i materialelor cu coninut de PCB.

Exportul deseurilor si echipamentelor cu continut de PCB in conditii mai bune si mai

sigure pentru mediu si sanatatea populatiei. Cercetarea alternativelor de eliminare a deeurilor cu coninut de PCB n condiii mai bune i mai sigure pentru mediu i pentru sntatea populaiei.

Plan de Afaceri

Plan de Afaceri

1.3. Scurt istoric al societii SC STIMPEXS SA a fost nfiinat n anul 1990 prin HG nr. 1213/1990 pe fosta platforma chimica Dudesti. La infiintare, preocuparile S.C. Stimpex S.A. erau: producia i asigurarea cu echipamente, materiale i servicii necesare activitii de producie a petrolului, echipamente pentru sisteme de filtrare i consolidare, fluide tehnice pentru autovehicule, compresoare i motoare termice din schelele petroliere. Pe parcurs, activitatea a fost diversificata pe 4 sectii: balistica usoara confectii, balistica grea chimie, mecanica filtre si mecanica echipamente pentru petrol, prototipuri energetica. Capitalul social actual al S.C. STIMPEX - S.A. este de 1.147.448 lei. Capitalul social iniial este n ntregime subscris de statul romn, n calitate de acionar unic, i vrsat integral la data constituirii S.C. STIMPEX S.A. La data nfiinrii capitalul social era de *** lei sub form de aciuni nominale n valoare de *** lei. Capital iniial era subscris de statul romn n calitate de acionar unic prin ***. S.C. STIMPEX S.A. este persoan juridic romn care se organizeaz ca societate comercial pe aciuni i funcioneaz potrivit legii i statutului propriu. S.C. STIMPEX S.A. are are ca misiune organizatoric cercetareaproiectarea, dezvoltarea si comercializarea de echipamente i tehnologii pentru creterea gradului de recuperare al petrolului din zcminte, cresterea protectiei balistice a echipelor de interventie si a civililor, precum si reducerea factorilor de risc la adresa securitii generale. Domeniul i obiectul de activitate (1)Domenii de activitate: ***. (2)Obiectul principal de activitate: ***. (3)Obiecte secundare de activitate: ***. Fabricarea utilajelor pentru extracie i construcii (Cod CAEN 289 clasa 2892). Recuperarea materialelor reciclabile sortate (Cod CAEN 3832). o Producerea de reactivi chimici, produse chimice i compui necesari pentru activitatea industrial (art. 6 din Statut), (Cod CAEN 201, clasa 2013 si clasa 2014, CAEN 203 clasa 2030, CAEN 211 clasa 2110, CAEN 204 clasa 2041, CAEN 205 clasa 2059, CAEN 467 clasa 4675). o Fabricarea de articole confectionate din textile si fabricarea de echipament i mijloace de protecie antiglon (Cod CAEN 139 clasa 1392 si clasa 1399, CAEN 141 clasa 1419). o o Desfurarea acestor activiti a permis realizarea i comercializarea de produse i servicii care au condus la o gam variat de rezultate economico-financiare, evolutia principalilor indicatori in perioada 2004-2007 fiind prezentat n Tabelul nr. 2, iar evoluia cifrei de afaceri a societii n perioada 2006-2008 (primele 4 luni) fiind prezentat n Figura nr. 3. Figura nr. 3. Evolutia cifrei de afaceri a S.C. STIMPEX S.A. n perioada 2006-2008

Plan de Afaceri

6000000

5000000

4000000

3000000 an2008 2000000 an 2006

1000000

an 2007

0 luna 01 luna 02 luna 03 luna 04 luna 05 luna 06 luna 07 luna 08 luna 09 luna 10 luna 11 luna12

an 2006 573811 625339 924149 605384 516735 2707741 1636500 858240 462414 1480865 2043118 4261317

an 2007 531387 75055 176133 137851 606609 870230 2864716 2220388 1678505 944779 5074837 4812811

an2008 876711 1981155 2399681 1476571

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 2. Evoluia principalilor indicatori nregistrai de S.C. STIMPEX S.A. n perioada 2004-2007 Anul U/M Cifra de afaceri Fonduri fixe Capital social Beneficiu net Fond salarii Nr. mediu de salariati 111 X 95 X 91 X 95 X Venit mediu brut lunar 1.119,49 282,46 1.315 357,62 1363 401,096 1.728 478,64 Inflatie, Coeficient mediu % 9,3 8,6 7,56 4,84 Curs de schimb leu/euro 3,9633 3,6771 3,3982 3,6102

2004 2005 2006 2007

leu euro leu euro leu euro leu euro

12.748.510 3.216.640 18.107.128 4.924.296 16.694.358 4.912.706 19.996.321 5.538.840

3.421.021 863.175 3.707.483 1.008.263 5.514.756 1.622.846 5.733.500 1.588.139

2.387.405 X 2.387.781 X 4.142.505 X 4.142.505 1.147.448

1.818.626 458.867 2.191.122 595.883 3.842.535 1.130.756 398.879 110.487

1.491.162 376.243 1.657.690 450.815 1.488.168 437.928 2.017.268 558.769

Sursa: date de la S.C. STIMPEX S.A.

Plan de Afaceri

2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE 2.1. Produsele i serviciile realizate in prezent de ctre S.C. STIMPEX S.A. sunt dup cum urmeaz: Balistica usoara confectii: uniforme pentru condiii climatice extreme; veste antiglon cu diferite nivele de protecie (II A IV); uniforme militare pentru instrucie. Balistica grea chimie: cti antiglon (II A III A) tip MIRA, MAp; plci ceramice; cti de protecie balistic cu vizor; scuturi protecie balistic; blindaje auto; folii adezive i pulberi pentru prelevare urme papilare; pensule pentru prelevare urmelor; articole pentru amprentare (tus amprentare, rulou pentru intins tuul, placa amprentare) set marcare probe (placute cu numere 0-9, suporti, banda metrica, husa de panza compartimentata) complet trus criminalistic universal, trusa de identificare rapida a narcoticelor trusa de prelevare a probelor biologice trus amprentare; lichid antigel de diferite tipuri; lichid de frn; ap demineralizat; lichid de splare parbrize PARBRILUX; electrolit pentru acumulatori. Mecanica filtre si mecanica echipamente pentru petrol: sorburi pentru sonde de adncime; filtre Postfin din srm inox; filtre speciale STIMPEX din srm inox; filtre extracie din srm inox, cu eav suport din tubing; filtre EXTRAFIL, cu dubl nfurare din srm inox i prempachetare cu nisip liat din rin epoxidic; diferite produse pentru controlul nisipurilor n guri de sonde; fluid de fisurare i transport nisip; emulsie de fluidizare; nisip cuaros tip API RP 56 i 58 pentru gravel packing i fisurri hidraulice. Prototipuri energetica:
Pagina 18 din 87

Plan de Afaceri

costum protectie antiglont; container pentru transport logistic din materiale compozite; container antibomba; sistem de camuflaj i nelare n domeniul vizibil i infrarou pentru sisteme de arm i soldatul sistem; soldatul viitorului Sistem integrat de aciune n contextul interoperabilitii NATO WOTAN Robot miniaturizat pentru trupele speciale ROSPEC; Protecia colectiv a mainii de lupt a infanteriei mpotriva fragmentelor i schijelor rezultate ca urmare a loviturilor indirecte pn la calibru 120 mm; Echipament pentru neutralizarea de la distan a ncrcturilor explozive improvizate de mare capacitate.

Toate produsele oferite de S.C. Stimpex S.A. Bucureti sunt certificate conform EN ISO 9001:2000 (certificat TV CERT nr. 73 100 2023/29.06.2007) si conform SR EN ISO 9001:2001 (certificat OMCAS nr. 028/3/21.08.2006, certificat CCAS nr. 0173/20.11.2006, certificat GLOBAL CERT nr. 139/15.12.2007 si nr. 104 AQAP/15.12.2007). 2.2. Piaa-int i concurena pentru produsele/serviciile actuale au fost identificate astfel: Piaa pe care acioneaz societatea: o piaa utilizatorilor de echipamente speciale i balistice; o piata utilizatorilor de echipamente de protectie individuala si colectiva CBRN; o piata utilizatorilor de echipamente pt extractie titei si gaze; o piata utilizatorilor de produse de uz criminalistic; o piata de procesare a produselor periculoase de natura chimica si biologica; o piaa produselor complementare auto i a cosmeticelor auto, etc.

Principalii clieni sunt: o S.C. PETROM S.A. Membru OMV Group; o Ministerul Aprrii; o Ministerul Internelor i Reformei Administrative; o Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Paza si Protectie, etc.; o Societatile comerciale care detin substante periculoase ce trebuie distruse sau
neutralizate.

Pagina 19 din 87

Plan de Afaceri

3. DESCRIEREA PROIECTULUI N LOCAIA PROPUS 3.1. Locaia

Proiectul de cercetare derulat anterior implementarii prezentului Plan de afaceri va fi realizat pe actualele linii tehnologice ale SC STIMPEX SA, prin crearea unei tehnologii de tratare a deeurilor ce conin PCB (demonstrat i validat pe o instalaie ME) ceea ce va conduce la obinerea unei proceduri de decontaminare a echipamentelor energetice ce conin PCB n vederea refolosirii sau reciclrii lor. Aceasta tehnologie va putea fi extinsa la tratarea i a altor deseuri periculoase sau chiar la tratarea apelor uzate sau a namolurilor din statiile de tratare ape industriale reziduale. Pentru demonstrarea i validarea pe un model experimental (ME) a noii tehnologii de tratare a deeurilor ce conin PCB, se vor utiliza principalele tipuri de echipamente cu coninut de PCB existente pe pia. Transformatorul electric este un component important in multe tipuri de circuite electrice, de la cele cu semnal mic pana la sistemele de generare si distributie a curentului electric. In acest ultim caz transformatoarele permit cresterea sau descresterea voltajelor la care electricitatea este transportata si respectiv folosita. Transformatoarele fac de asemenea parte din multe circuite de comunicatie, unde au rolul de a imbunatati transferul de putere si calitatea transmisiei. Cele mai multe transformatoare se afla in proprietatea companiilor care produc si/sau transporta energia electrica, desi electricitate se genereaza si in anumite instalatii sau ramuri industriale. Instalatiile militare, uzinele metalurgice, intreprinderile de asamblare si productie, societatile de cai ferate adesea detin transformatoare in locatiile respective. Centralele electrice produc electricitate de inalta tensiune, care poate fi transportata mai eficient pe distante lungi la aceste voltaje inalte. In apropierea locului de utilizare a energiei electrice voltajul trebuie redus, spre exemplu la cateva mii de volti in scop de transport si la cca 220 V pentru utilizare domestica. Aceste modificari ale voltajului se obtin prin intermediul transformatoarelor electrice, care din acest motiv pot fi vazute in numeroase locuri, in special pe langa/in localitati si zone cu consumatori industriali, in particular in tarile unde considerente financiare impun ca aceste echipamente sa fie plasate desupra solului in loc de a fi ingropate. Transformatoarele de distributie sunt dispuse in varful stalpilor de sustinere a cablurilor electrice, avand rolul de a cobori voltajul pe linia de distributie pentru utilizatorii casnici. Trebuie remarcat faptul ca marimea fizica si forma transformatoarelor variaza mult, de la marimea unui bob de mazare si pana la cea a unei case mici. Constructiv, transformatorul electric este alcatuit dintr-o carcasa metalica ermetica, din fier sau otel, ce contine principala componenta a unui transformator - partea activa din interior: dou sau mai multe seturi de bobine/infasurari electrice, conectate prin intermediul unui miez magnetic. Bobinele sunt infasurari de conductor metalic (fir) de cupru acoperit cu un lac electroizolant sau infasurat in hartie izolatoare. Numarul relativ de infasurari/spire de conductor din cupru
Pagina 20 din 87

Plan de Afaceri

din fiecare bobina determina raportul de descrestere (sau crestere) a voltajului, functionarea bazandu-se pe fenomenul inductiei electromagnetice. In plus, transformatoarele mai pot contine piese de lemn care sa mentina partile active in pozitie, lemnul fiind un bun izolator electric. In cazul celor mai multe transformatoare mari, pentru a creste gradul de izolare electrica si a raci bobinele, spatiul ramas liber in intregul dispozitiv este umplut cu un fluid dielectric - care timp de multi ani a fost un ulei pe baza de PCB - cu rolul de a transfera caldura produsa catre carcasa metalica (de unde este disipata in mediu). De aceea orice deteriorare a carcasei transformatorului poate provoca scurgeri ale fluidului continand PCB. In prezent noile echipamente de acest tip contin numai fluide dielectrice fara PCB. Daca capacitatea de transfer termic a carcasei metalice nu este suficienta, pe aceasta se plaseaza o serie de elemente radiante metalice (tuburi sau aripioare) care functioneaza similar unui radiator de automobil. In general, materialele din care este alcatuit un transformator sunt: metal (carcasa): 10% din greutatea totala; circuitele magnetice: 60% din greutatea totala; dielectricul: 30% din greutatea totala. Uleiurile sintetice cu PCB sunt utilizate acolo unde sunt necesare transformatoare rezistente la foc, cum ar fi interiorul cladirilor si centralele atomo-electrice. Cantitatea de ulei continuta de un transformator depinde in mod direct de capacitatea acestuia. Regula care se poate aplica pentru a estima aceasta cantitate: 1 kVA = 1 litru de dielectric; 1 litru de dielectric = 1,56 kg. Totusi, nu este o crestere liniara, in Tabelul nr. 3 fiind prezentate cantitatea si volumul de dielectric in functie de puterea transformatorului. In general, pe carcasa echipamentului, la specificatii, cantitatea de ulei este exprimata in masa (kg) si mai rar in volum (l). Conform staticticilor referitoare la decontaminarea transformatoarelor, circa 5% din cantitatea initiala de PCB se impregneaza in componentele poroase ale transformatorului, respectiv in piesele de lemn, hartia si cartonul folosite pentru izolare, in circuitele magnetice, etc. Tabelul nr. 3 Cantitatea i volumul de dielectric n funcie de capacitatea transformatorului Putere transformator (KVA) 100 160 200 250 315 Volum ulei (l) 90 138 189 189 192 Cantitate ulei (kg) 140 215 295 295 300
Pagina 21 din 87

Plan de Afaceri

400 500 630 800 1.000 1.250 1.600 2.000

288 272 294 369 430 513 724 833

450 425 615 575 670 800 1.130 1.300

Condensatorul este un dispozitiv destinat acumularii si mentinerii unei sarcini electrice. Principial, condesatorul este alcatuit din suprafete conductoare de electricitate separate printrun material dielectric, adesea un fluid dielectric care poate contine sau nu PCB-uri. Identificarea condensatoarelor cu PCB poate fi complicata deoarece acestia sunt dificil de localizat. Condensatoarele din sistemele de producere si distributie a energiei electrice se prezinta de obicei sub forma unor cutii rectangulare care se pot afla departe de camerele cu intrerupatoare sau pot fi dispuse pe anumite echipamente dintr-o cladire. Similar unui transformator, condensatorul este format dintr-o carcasa metalica etansa prevazuta cu doua contacte electrice, carcasa care contine miezul activ. In acest caz miezul activ este alcatuit din fasii foarte lungi, continue, de folie metalica subtire (din aluminiu) rulate si separate printr-un film izolator din polipropilena si/sau hartie impregnata cu PCB-uri. Acest miez umple carcasa condensatorului si spatiul ramas liber se completeaza cu un ulei electroizolant pe baza de PCB-uri. Exista 3 tipuri majore de condensatoare/de utilizari ale condensatoarelor care pot contine PCB, si anume: Condensatoare de corectare a factorului de putere - condensatoare mari, de obicei situate langa transformatoare, adesea in stativele din centralele electrice; acest tip de condensatoare se pot intalni in fabrici, birouri, scoli, spitale, magazine si instalatii militare. Cele de dimensiuni mari se pot gasi langa sursele mari de energie electrica din cadrul acestor facilitati (de ex. camerele cu calculatoare electronice, sistemele de incalzire si racire centrala) Condensatoare de pornire a motoarelor sunt condensatoare mici utilizate pentru a asigura impulsul necesar pornirii motoarelor unifazice. Condensatoare de mici dimensiuni se mai gasesc si in diferite aparate electronice si electrocasnice, cum ar fi uscatoare de par, masini de spalat, uscatoare de haine, pompe de apa sumbersibile, ventilatoare, aparate de aer conditionat. Aceste condensatoare contin in general sub 1,4 kg de fluid dielectric. Bobine balast (drosel) fac parte din diverse dispozitive de iluminat: lampi fluorescente, cu mercur, cu sodiu si tuburi neon; cuprind un mic transformator, un condensator si un releu termic bimetalic. Condensatorul este singurul element care poate contine PCB, de obicei cca. 0,1 kg ulei cu PCB. La lampile fluorescente balastul se afla sub capacul metalic din spatele tubului fluorescent. Balasturile fabricate in S.U.A. dupa 1978 sunt etichetate fara PCB-uri si de aceea orice alt balast neetichetat produs in S.U.A. trebuie considerat drept avand PCB.

Pagina 22 din 87

Plan de Afaceri

Dimensiunile condensatoarelor variaza foarte mult, incepand de la cele ale unui cub de gheata pana la cele ale unui frigider. In cele mai multe cazuri, se pot recunoaste dupa inscriptia kvar de pe placutele de identificare, ceea ce reprezinta puterea condensatorului, cuprinsa, de obicei, intre 5 si 200 kVA. Ca regula generala, toate condensatoarele fabricate intre 1930 si 1977 contin uleiuri cu compusi bifenili policlorurati. Orientativ, se cunoaste ca un condensator conventional, utilizat in sistemul de iluminare cu tuburi fluorescente, contine aproximativ 25 g PCB, daca este fabricat pana in anul 1978.

3.2. Costurile proiectului asociate cu locatia

Valoare Investitie (exclusiv TVA) Echipamente - instalatia de tratare cu electroni accelerati Constructii 3.3. Angajamentele legale i utilitatile

Lei Lei Lei

3,042,000 942,000 2,100,000

Planul naional de aciune pentru gestionarea deeurilor de producie periculoase are un cadru de reglementari foarte clar precizat, care cuprinde urmatoarele msuri i aciuni specifice:
Msura 1. Strategia i Planul pentru gestionarea deeurilor periculoase. 1.1. Adoptarea Strategiei i a Planului i implementarea Planului: 1.1.1. Completarea i adoptarea rezultatelor acestui Proiect, Strategia i Planul Naional pentru Gestionarea Deeurilor Periculoase; 1.1.2. Obinerea bugetului i a asistenei financiare strine pentru implementarea Planului Naional pentru Gestionarea Deeurilor Periculoase; 1.1.3. Implementarea Planului , autorizarea Strategiei i Planului Naional pentru Gestionarea Deeurilor Periculoase. 1.2. Dezvoltarea i implementarea strategiilor i planurilor sectoriale listate n Legea privind regimul deeurilor: 1.2.1. Dezvoltarea i implementarea strategiilor i planurilor sectoriale listate n Legea 426/2001 pentru a sprijini PNAPM precum i strategiile i planurile naionale pentru gestiunea deeurilor. 1.3. Revizuirea acestor Strategii i Planuri pentru gestiunea deeurilor la nivel naional 1.3.1. Stabilirea Comitetului de Coordonare [CC] i a Grupurilor de lucru [GL] incluznd reprezentani naionali, regionali i locali, din partea organizaiilor cu responsabiliti stipulate n Legea 426/2001, de implementare, monitorizare i revizuire a Strategiei i Planurilor; 1.3.2. Stabilirea Grupului de lucru pentru gestiunea deeurilor periculoase; 1.3.3. Revizuirea i raportarea ctre CC a aciunilor i msurilor luate, i a indicatorilor de performan; 1.3.4. Monitorizarea propunerilor UE referitor la deeurile periculoase pentru identificarea implicaiilor asupra strategiilor i planurilor pentru gestiunea deeurilor periculoase i industriale; 1.3.5. Revizuirea i adoptarea Strategiei i Planului revizuit pentru gestiunea deeurilor periculoase.
Pagina 23 din 87

Plan de Afaceri

Msura 2. Legislaie i armonizarea legislativ. 2.1. Legislaie secundar: 2.1.1. Finalizarea i aprobarea ntregii legislaii secundare, regulamente, standarde/norme referitoare la gestiunea deeurilor periculoase conform cu cerinele legislaiei deeurilor. 2.2. Pregtirea notelor tehnice de ndrumare pentru a sprijini legislaia: 2.2.1. Pregtirea notelor tehnice de ndrumare pentru a sprijini legislaia, inclusiv: procedurile de autorizare, inspecie i aplicare a legii; identificarea i clasificarea corect, precum i raportarea datelor referitoare la deeurile periculoase; minimizarea, recuperarea i refolosirea adecvat a deeurilor; eliminarea adecvat a deeurilor; planuri pentru gestiunea deeurilor periculoase ale generatorilor de deeuri; planuri pentru gestiunea deeurilor periculoase la nivel judeean i regional. Msura 3. Administrare i formarea capacitii. 3.1. Imbuntirea calitii datelor introduse n sistemul naional de gestionare a deeurilor periculoase: 3.1.1. Elaborarea unei note de ndrumare despre identificarea i clasificarea deeurilor pe baza recomandrilor Proiectului JICA (Ageniei de Cooperare Internaional a Japoniei); 3.1.2. Modificarea formatului de raportare a datelor de la ntreprinderi, pentru a face o distincie mai clar ntre cantitatea generat i cea aflat n stoc, ntre deeurile periculoase i cele nepericuloase, i ntre cele gestionate intern sau extern; 3.1.3. Diseminarea acestei note de ndrumare i a noului format de raportare a datelor ctre IPM-uri i ntreprinderi, prin seminarii regionale. 3.2. Dezvoltarea unui Sistem naional informaional pentru gestiunea deeurilor (SNIGD): 3.2.1. Realizarea unui Sistem naional informaional pentru gestiunea deeurilor (SNIGD): dezvoltarea conceptului i a termenilor de referin pentru dezvoltarea SNIGD; pregtirea proiectrii detaliate a SNIGD; dezvoltarea aplicaiei; procurarea sistemelor hard i soft; testarea i finalizarea sistemului; instalare i instruire; raportarea datelor de intrare iniiale. 3.2.2. Pregtirea unui ghid in formatul specific pentru planul de gestiune al societii privind deeurile periculoase pe baza ghidului recomandat de JICA, i furnizarea ctre APM-uri mpreun cu recomandrile de completare; 3.2.3. Solicitarea ntreprinderilor de a nainta un plan de gestionarea deeurilor. O diagram a fluxului tehnologic cu intrri/ieiri de materiale va fi cerut societilor productoare i industriei energetice. 3.3. Modificarea cerinei de raportare a informaiilor pentru autorizarea companiilor, astfel nct s includ planul de gestiune a deeurilor:
Pagina 24 din 87

Plan de Afaceri

3.3.1. Pregtirea ndrumarului pentru planul de gestiune a deeurilor pentru companie, pe baza ghidului recomandat de PROIECTUL JICA, i diseminarea acestui ndrumar ctre APM-uri 3.3.2. Solicitare adresat ntreprinderilor de a furniza planul de gestiune a deeurilor. 3.4. Investigarea posibilitilor pentru nfiinarea unui forum (Federaie) pentru progresul tiinific, specte tehnice ipractice ale gestionrii deeurilor: 3.4.1. Dezvoltarea i publicarea Strategiei i a Planurilor pentru gestiunea deeurilor, i specifice gestiunii deeurilor periculoase, literatur de referin (pagini Web) pentru contientizarea celor implicai; 3.4.2. Dezvoltarea i implementarea atelierelor de lucru i a materialelor de instruire pentru gestiunea deeurilor periculoase. Msura 4. Conformarea de mediu. 4.1. Verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare / depozitare a deeurilor industriale: 4.1.1. Pregtirea unei note practice de ndrumare pentru APM-uri, pentru identificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare/depozitare; 4.1.2. Stabilirea unui program pentru identificarea acestor locaii, integrat cu activitile normale de inspecie; 4.1.3. Inspecii n teren pentru a verifica statutul legal/ilegal, i stabilirea statutului legal; 4.1.4. Stabilirea programului de mbuntire a zonelor funcionale pentru a le aduce sub un control adecvat. 4.2. Retehnologizarea i repunerea n funciune a instalaiilor existente de tratare a deeurilor din cadrul fabricilor: 4.2.1. Pregtirea unei note de ndrumare pentru IPM-uri pentru aplicarea retehnologizrii instalaiilor pentru tratarea deeurilor, existente n cadrul ntreprinderilor; 4.2.2. Stabilirea unui program de identificare a locaiilor, integrat cu activitile normale de inspecie; 4.2.3. Inspecia locaiilor pentru identificarea instalaiilor neconforme i a echipamentului necesar pentru gestiunea adecvat a deeurilor. 4.2.4. Dezvoltarea acordurilor de tipul Program de conformare, necesare pentru a reactiva, mbunti sau nlocui echipamentele i uzinele de tratare. 4.3. Stabilirea unor acorduri voluntare, ca model, ntre Guvern i ntrep rinderile industriale selectate: 4.3.1. Identificarea ntreprinderilor care pot constitui modele poteniale; 4.3.2. Elaborarea acordurilor legale ntre administraia local, sau central, i companiile selectate; 4.3.3. Acordurile trebuie s acopere obiectivele propuse pentru performana de mediu, monitoring i penaliti pentru neconformare, i rolul potenial al responsabilului pentru protecia mediului; 4.3.4. Publicizarea beneficiilor economice, duplicarea lor, i extinderea principiului la controlul polurii n general. 4.4. Intrirea capacitii de inspecie n domeniul deeurilor n cadrul APM-urilor i Modificarea ROF i a Ordinului Ministrului nr. 541/2000 privind activitile de inspecie n domeniul deeurilor: 4.4.1. Revizuirea sarcinilor i aresponsabilitilor APM-urilor pentru a lua n considerare modul n care se poate ntri activitatea de inspecie la acest nivel; 4.4.2. Modificarea formatului i cininutului Raportului de inspecie (Ordinul Ministrului nr. 541/2000) n concordan cu recomandrile Proiectului JICA din
Pagina 25 din 87

Plan de Afaceri

Volumul 2, Anexa 4, astfel nct Raportul de inspecie s conin o descriere i o analiz mai substanial din punctul de vedere al gestionrii deeurilor companiei respective n special gestionarea deeurilor periculoase; 4.4.3. Actualizarea instruirii personalului APM referitor la tehnicile de inspecie i de evaluare a documentaiei de solicitare a societii; 4.4.4. Dezvoltarea unui ndrumar/manual de inspecie i materiale asociate de instruire; 4.4.5. Stabilirea unui curs de instruire de dou sptmni pentru toi inspectorii APM; 4.4.6. Furnizarea instruirii curente folosind materialele dezvoltate i capacitatea construit. 4.5. Revizuirea politicii i a amenzilor pentru aplicarea conformrii cu legile de mediu: 4.5.1. Dezvoltarea termenilor de referin pentru asistena tehnic; 4.5.2. Organizarea licitaiei, selectarea consultanilor, implementarea proiectului i aprobarea rezultatelor; 4.5.3.Revizuirea i adoptarea legislaiei; 4.5.4. Termenii de referin trebuie s ia n considerare proiectele similare anterioare, experiena UE, principiile recuperrii costurilor, inflaia i costurile remedierilor. Vor fi necesare schimbri instituionale pentru a sprijini politica de aplicare mai puternic a legii. 4.6. Revizuirea responsabilitilor personalului de gestiune a deeurilor i a indicatorilor de performan: 4.6.1. Analiza legislativ a sarcinilor i responsabilitilor; 4.6.2. Revizuirea activitilor pentru a stabili necesitile prioritare i indicatorii de performan; 4.6.3. Evaluara timpului necesar pentru implementarea tuturor activitilor i responsabilitilor personalului; 4.6.4. Solicitarea bugetului, recrutarea i instruirea noului personal de la inspecia de deeuri (acordarea dreptului de inspecie departamentului de deeuri). Msura 5. Prevenirea. 5.1. Rspndirea practicilor de minimizare a deeurilor i de tratarea mbuntit n industria de finisare a suprafeelor metalice: 5.1.1. Identificarea tuturor companiilor care folosesc procesul de finisare a suprafeelor (a se folosi informaia furnizorilor de substane chimice pentru identificare); 5.1.2. Implementare proiecte demonstrative pentru industria de finisare a suprafeelor, pentru fiecare regiune; 5.1.3. Organizarea de ateliere de lucru n fiecare regiune, pentru difuzarea bunelor practici; 5.2. Stabilirea unei abordri practice pentru difuzarea IPPC: 5.2.1. Implementarea proiectelor demonstrative IPPC la ntreprinderile selectate; 5.2.2. Cooperare cu ntreprinderile pentru a identifica efectele asupra mediului, a utiliza i dezvolta sistemele lor existente de producie pentru a preveni efectele asupra mediului i de a demonstra folosirea eficient a resurselor, n concordan cu cerinele IPPC ; 5.2.3. Identificarea motivaiilor i a barierelor, precum i a modurilor cum pot fi depite acestea, pe baza proiectelor demonstrative; 5.2.4. Formularea unei strategii practice pentru difuzarea IPPC ctre alte sectoare industriale.
Pagina 26 din 87

Plan de Afaceri

5.3. Difuzarea practicilor Activitate Responsabil i Administrarea voluntar a mediului nconjurtor ctre industria chimic i petrochimic: 5.3.1. Identificarea tuturor marilor companii chimice i petrochimice (se va folosi FEPACHIM pentru identificare); 5.3.2. Implementarea proiectelor demonstrative n fiecare regiune; 5.3.3. Organizarea de ateliere de lucru n fiecare regiune, pentru difuzare. 5.4. Indeprtarea/ interzicerea anumitor substane chimice periculoase: 5.4.1. Implementarea unui studiu, folosind FEPACHIM; 5.4.2. Elaborare de legislaie Msura 6. Reciclarea. 6.1. Promovarea introducerii auditului deeurilor periculoase: 6.1.1. Pregtirea manualului practic pentru auditul deeurilor periculoase elaborat de ctre generatori; 6.1.2. Stabilirea programului pentru sistemul de planificare, implementare i raportare; 6.1.3. Organizarea de seminarii informative, ateliere de lucru i instruire pentru generatorii importani de deeuri periculoase; 6.1.4. Implementarea auditului deeurilor periculoase; 6.1.5. Organizarea de ateliere de lucru n care s se prezinte altor generatori de deeuri periculoase, bunele practici ale auditului deeurilor periculoase; 6.1.6. Diseminarea auditului deeurilor periculoase ctre ali generatori. 6.2. Promovarea reciclrii externe folosind topitoriile existente: 6.2.1. Dezvoltarea termenilor de referin pentru activitile de asisten tehnic; 6.2.2. Selectarea furnizorului de asisten tehnic; 6.2.3. Dezvoltarea conceptelor proiectului; 6.2.4. Dezvoltarea unui pachet de msuri de sprijin pentru reciclatorii poteniali; 6.2.5. Efectuarea studiului de fezabilitate i proiectare conceptual; 6.2.6. Proiectarea detaliat i construirea instalaiei. Msura 7. Tratarea i eliminarea. 7.1. Promovarea tratrii/reciclrii termice a deeurilor periculoase n cadrul cuptoarelor de ciment: 7.1.1. Organizare de seminarii pentru creterea contientizrii generatorilor de deeuri periculoase (pentru a crea/crete cererea pentru servicii de tratare a deeurilor); 7.1.2. Difuzare de clipuri publicitare la TV (sau alte metode publicitare) pentru stoparea folosirii/tratrii ilegale a uleiurilor uzate (i a altor deeuri petroliere), gudroanelor acide i altor deeuri periculoase; 7.1.3 Implementarea unui program cu scopul identificrii folosirii neadecvate a uleiurilor uzate i a altor deeuri organice; 7.1.4. Dezvoltarea ndrumrilor de incinerare referitoare la cuptoarele de ciment, cu protocolul privind combustibilul derivat din deeuri; 7.1.5. Integrarea activitii de cretere a contientizrii cu activitile normale de inspecie ale APM; 7.1.6. Acordul asupra programelor de conformare (dup cum este necesar) pentru majoritatea generatorilor de deeuri petroliere (i uleiuri uzate); 7.1.7. Imbuntirea instalaiilor de producere a cimentului, pentru a accepta deeuri periculoase: Efectuarea unui studiu detaliat de generare axat pe utilizarea fabricii de ciment;
Pagina 27 din 87

Plan de Afaceri

Examinarea planului de mbuntire a instalaiei pentru acceptarea deeurilor periculoase; Proiectarea detaliat i construirea instalaiei. 7.2. Promovarea dezvoltrii instalaiilor dedicate de tratare, necesare pentru a include tratarea fizico-chimic i stabilizarea deeurilor predominant anorganice: 7.2.1. Identificarea furnizorilor poteniali de instalaii (printre furnizorii existeni de servicii de gestiune a deeurilor); 7.2.2. Organizarea de seminarii pentru creterea contientizrii generatorilor de deeuri periculoase; 7.2.3. Organizarea de seminarii pentru companiile de gestiune a deeurilor creterea contientizrii; 7.2.4. Dezvoltarea unui pachet de msuri de sprijin pentru asistarea dezvoltatorilor poteniali (inclusiv instrumente economice); 7.2.5. Dezvoltarea conceptelor raportului / rapoartelor de fezabilitate i proiectarea conceptual pentru dou instalaii regionale; 7.2.6 Proiectarea detaliat i construirea instalaiei, evalua- rea impactului asupra mediului, autorizare / liceniere; 7.2.7. Punerea n funciune a instalaiei. 7.3. Dezvoltarea depozitelor ecologice pentru deeuri periculoase: 7.3.1. Elaborarea termenilor de referin pentru studiul de fezabilitate; 7.3.2. Organizarea de seminarii pentru creterea contientizrii generatorilor de deeuri periculoase; 7.3.3. Efectuarea unui studiu de fezabilitate; 7.3.4. Selectarea locaiei pentru depozitul ecologic (sau a depozitelor existente care au celule dedicate pentru deeuri periculoase); 7.3.5. Inceperea lucrrilor pentru depozitul ecologic (sau pentru celule dedicate n cadrul depozitelor existente). 7.4. Dezvoltarea incinerrii deeurilor medicale: 7.4.1. Finalizarea studiului de fezabilitate care este n curs de realizare de ICIM; 7.4.2. Implementarea recomandrilor studiului de fezabilitate; 7.4.3. Punerea n funciune a instalaiilor de gestionare a deeurilor medicale. 7.5. Evaluarea opiunilor pentru distrugerea PCB i sprijin pentru implementarea HG 173/2000: 7.5.1. Elaborarea termenilor de referin pentru asistena tehnic; 7.5.2. Verificarea selectiv a registrului PCB prin vizite n teren, prelevare de probe i msurarea nivelului PCB n mediu; 7.5.3. PCB-urile prezint un risc semnificativ pentru mediul nconjurtor i sntatea uman. In Romnia exist cantiti mari. Acest problem necesit o mai bun definire pentru cuantificarea riscului i a asistenei tehnice, acest lucru va fi benefic datorit naturii speciale a acestui subiect. 7.6. Eliminarea pesticidelor expirate: 7.6.1. Implementarea de proiecte pentru eliminarea pesticidelor expirate. Msura 8. Deeurile istorice i locurile de depozitare a deeurilor periculoase. 8.1. Aciuni legislative i instituionale pentru pregtirea politicii de gestiune a zonelor contaminate istorice de deeuri periculoase din Romnia: 8.1.1. Pregtirea i emiterea de ordine ministeriale noi privind zonele contaminate istorice (acolo unde sunt depozitate sau stocate cantiti mari de deeuri istorice); 8.1.2. Numirea unui birou nsrcinat cu zonele contaminate n cadrul MAPAM; 8.1.3. Stabilirea grupului de lucru naional pentru zonele contaminate;
Pagina 28 din 87

Plan de Afaceri

8.1.4. Stabilirea responsabilitii autoritilor locale; 8.1.5. Reglementarea sistemului de nregistrare a zonelor contaminate istorice n documentele cadastrale ; 8.1.6. Stabilirea sistemului de aprobare a planurilor de investigare i reabilitare; 8.1.7. Realizarea unei declaraii de implementare a stabilirii programului de aciune n baza Hotrriii 118/2002 ; 8.1.8. ntocmirea de studii despre sistemul de finanare a remedierii i currii zonelor orfane. 8.2. Aciuni pentru constituirea bazei de date, difuzarea datelor, pregtirea ndrumrilor tehnice i creterea contientizrii: 8.2.1. APM-urile vor pregti inventarul preliminar al zonelor contaminate; 8.2.2. MAPAM/ICIM vor pregti un inventar naional al zonelor contaminate ; 8.2.3. MAPAM va ntocmi un program de ridicare a contientizrii pentru personalul APM ; 8.2.4. APM-urile vor include inventarul zonelor contaminate n crile albe ale declaraiilor de mediu i n planurile de gestiune a deeurilor; 8.2.5. Punerea la dispoziie a datelor pentru public prin site web pe internet; 8.2.6. Pregtirea ndrumrilor tehnice pentru inventarul zonelor contaminate; 8.2.7. Pregtirea ndrumrilor tehnice la nivel naional pentru evaluare i msuri de remediere. 8.3. Aciuni pentru dezvoltarea msurilor de remediere i planificarea proiectelor de curare: 8.3.1. Solicitarea societilor de a include informaiile despre haldele sau depozitele istorice de deeuri periculoase ale societii n planurile lor de gestiune a deeurilor; 8.3.2. Solicitarea proprietarilor de zone contaminate de a monitoriza impactul poluanilor asupra solului i apei subterane; 8.3.3. APM-urile vor inspecta zonele de depozitare istorice a deeurilor periculoase ca parte a activitii lor de inspecie; 8.3.4. APM-urile vor solicita autoritilor locale s realizeze supravegherea i luarea msurilor corespunztoare pentru prioritizarea zonelor. Msurile pot s includ restricia de utilizare a terenului i a apei; 8.3.5. MAPAM va pregti lista preliminar a zonelor contaminate de prioritate naional ; 8.3.6. MAPAM va pregti planuri de remediere sau de curare i studii de fezabilitate pentru zonele prioritare cu risc ridicat. Msura 9. Dezvoltarea serviciilor de gestionare a deeurilor. 9.1. Promovarea serviciilor de gestiune a deeurilor periculoase: 9.1.1. Identificarea potenialelor companii care pot oferi servicii de gestiune a deeurilor periculoase (transport, stocare, tratare, recuperare, depozitare); 9.1.2. Creterea contientizrii generatorilor de deeuri periculoase pentru a crea o cerere n cretere pentru serviciile de gestiune a deeurilor periculoase; 9.1.3. Identificarea barierelor din calea dezvoltrii serviciilor de gestionare a deeurilor periculoase; 9.1.4. Indeprtarea barierelor pentru a facilita demararea acestor servicii. 9.2. Asigurarea sistemelor i procedurilor pentru transferul i/sau transportul deeurilor periculoase: 9.2.1. Elaborarea, adoptarea i implementarea legislaiei, standardelor, normelor i notelor de ndrumare pentru facilitarea colectrii i transportului deeurilor; 9.2.2. Stocarea temporar i zonele de recepie pentru acumularea deeurilor
Pagina 29 din 87

Plan de Afaceri

periculoase n vederea colectrii; 9.2.3. Obligaia responsabilitii la transferul deeurilor; 9.2.4. Sistemul formular pentru supervizarea, monitoriza- rea, nregistrarea i raportarea transferului deeurilor; 9.2.5. Specificaiile vehiculelor i operarea lor. Msura 10. Studiul de fezabilitate n vederea finanrii pentru modernizarea industrial. 10.1. ntocmirea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea industrial: 10.1.1. Studiul cerinelor financiare pentru investiiile industriale n gestiunea deeurilor periculoase; 10.1.2 Revizuirea mecanismelor existente de finanare i necesitatea pentru noi aranjamente instituionale; 10.1.3. Studiul i elaborarea recomandrilor pentru crearea de intermedieri financiare; 10.1.4. Identificarea cerinelor financiare, instituionale i tehnice pentru eficiena proiectului.

Pagina 30 din 87

Plan de Afaceri

4. OPERAREA PROIECTULUI

4.1. Metodologia si procesul de operare

Etapa Etapa I : Fundamentarea stiintifica si tehnica. Studii preliminare privind situatia PCB la nivel national si posibilitati de tratare a uleiurilor cu continut de PCB. Colectare si caracterizare probe cu PCB.

Activitati Activitate I.1 Prezentarea legislatiei de mediu referitoare la PCB si a situatiei la nivel national

Etapa II Proiectarea si realizarea instalatiei model experimental de tratare a PCB pe acceleratorul industrial ILU-6

Activitate I.2. Analiza proceselor si metodelor utilizate pentru tratarea PCB din uleiuri dielectrice Activitatea I.3 Colectarea de probe reprezentative cu PCB Activitatea I.4 Stabilirea procedurilor de analiza, caracterizarea probelor de uleiuri cu PCB Activitatea II.1 Proiectare instalatie Activitate II.2 Realizare instalatie Activitate II.3 Lucrari de intretinere accelerator la param. nominali si inzestrare cu aparatura dozimetrica Activitatate III.1 Determinarea influentei parametrilor de iradiere asupra eficientei de neutralizare Activitatea III.2. Experimentari pe inst.

Responsabilitati parteneri P1 Prezentarea legislatiei de mediu referitoare la PCB si a situatiei la nivel national Identificarea posibililor utilizatori ai tehnologiei propuse P1 Analiza metodelor utilizate pentru tratarea PCB din uleiuri dielectrice P2 Radioliza PCB din uleiuri dielectrice studii P3 Colectarea de probe reprezentative cu PCB P1 Stabilirea procedurilor de analiza, caracterizarea probelor de uleiuri cu PCB Asistenta tehnica si calcule de specialitate Proiectare instalatie Realizare incinta iradiere Realizarea instalatieicomponenta iradiere

Categ. Act. A2 Cercetare industriala; A2.1 Studii analize

P1 P2 P3 P4

A2 Cercetare industriala; A2.4 Proiectare ME

A.2.5

P1

Etapa III. Radioliza uleiurilor contaminate cu PCB pe inst. de laborator si ME tratarea sol. diluate de PCB

P2

P1

Stabilirea programului experimental si analiza produsilor obtinuti Elaborare si realizare instalatie de iradiere PCB pe acc. ALIN-10 Stabilirea programului experimental si analiza produsilor obtinuti

A2 Cercetare industriala; A2.6 Experimentarea soluiilor propuse pe instalaia de laborator

Pagina 31 din 87

Plan de Afaceri

ME pentru stabilirea cond. de iradiere

P2

Etapa IV. Experimentari pe instalatia ME pentru stabilirea conditiilor de iradiere la tratarea solutiilor concentrate de PCB

Activitatea III.3: Iradiere tehnologica cu acc. ILU 6 Activitatea III.4 Participare la manifestari tehn. stiintifice Activitatea IV.1. Experimentari pe inst. ME pentru stabilirea cond. de iradiere

P4 P1 P2 P1

Determinarea influentei parametrilor de iradiere asupra compozitiei uleiurilor tratate pe instalatia ME Iradiere tehnologica cu acc. ILU 6 Colaboreaza pentru publicatii si conferinte Stabilirea programului experimental si analiza produsilor obtinuti Determinarea influentei parametrilor de iradiere asupra compozitiei uleiurilor tratate pe instalatia ME Iradiere tehnologica cu acc. ILU 6 Realizare instalatie de laborator si program experimental pentru separarea produselor obtinute la radioliza uleiurilor cu PCB Analize fizico-chimice si testarea uleiurilor nepericuloase obtinute dupa radioliza Identificarea posibilitatilor de valorificare a produselor obtinute dupa radioliza Elaborare si testare tehnologie decontaminare Asistenta tehnica si analize specifice Identificarea posibilitatilor de valorificare a utilajelor decontaminate Colaboreaza pentru publicatii si conferinte A2 Cercetare industriala; A2.6 Experimentarea soluiilor propuse pe instalaia de laborator

P2

Etapa V. Studierea posibilitatilor de utilizare a uleiurilor nepericuloase obtinute la radioliza PCB si realizarea unei tehnologii de decontaminare a transformatoarelor si condensatoarelor ce utilizau PCB

Activitatea IV.2: Iradiere tehnologica cu acc. ILU 6 Activitatea V.1 Realizare instalatie de laborator si program experimental pentru separarea produselor obtinute la radioliza uleiurilor cu PCB Activitatea V.2 Analize fizico-chimice si testarea uleiurilor nepericuloase obtinute dupa radioliza Activitatea V.3 Identificarea posibilitatilor de valorificare a produselor obtinute dupa radioliza Activitate V.4 Elaborare si testare tehnologie decontaminare Activitate V.5 Asistenta tehnica si analize specifice Activitatea V.6 Identificarea posibilitatilor de valorificare a utilajelor decontaminate Activitatea V.7 Participare la manifestari tehn. stiintifice

P4 P3

A2 Cercetare industriala; A.2.5

P1

A.2.6

P1

A.2.1.

P3

A.2.6

P1

A.2.6

P3

A.2.6

P1 P2

B2, B3

Pagina 32 din 87

Plan de Afaceri

Etapa VI: Determinarea conditiilor in care tehnologia realizata este competitiva cu tehn. conventionale. Publicare si brevetare rezultate

Activitatea VI.1 Determinarea conditiilor in care declorurarea radiolitica este economic competitiva cu tehn. conventionale

P1

Intocmire raport de demonstrarefunctionalitate Elaborare manual de prezentare a instalatiei si a metodei de tratare PCB Elaborare manual de utilizare accelerator Elaborare studiu de fezabilitate Colaboreaza pentru brevetarea rezultatelor

P2

A2.7 Demonstrarea functionalitatii si utilitatii modelului A.2.3

P4 P3 Activitatea VI.2 Brevetare rezultate P1 P2 P3 P4 P1 P2 P3 P4

A.2.3 A.2.7 B1 B1

Activitatea VI.3 Diseminare rezultate

Colaboreaza pentru publicatii si conferinte

B2 B3

4.2. Echipamente i materiale necesare n procesul de operare

4.3. Utilitati necesare

4.4. Avize necesare pentru operare

Pagina 33 din 87

Plan de Afaceri

5. MANAGEMENT I PERSONAL Management

Personal n urmtorul tabel sunt listate persoanele din cadrul S .C STIMPEX S.A. care vor fi responsabile cu activitatea de neutralizare a PCB-urilor din deseuri periculoase prin iradiere cu electroni accelerati. Categoria a. Personal de cercetare b. Personal de conducere c. Tehnician Chimist d. Maistru Chimist e. Instalator f. Servicii (contabilitate) Total Lei/luna 2,860.00 2,080.00 1,209.00 949.00 858.00 1,144.00 9,100.00 Nr.persoane 1 1 2 2 2 1 9 Nr.luni/an 4 12 12 12 12 12 Lei/an 11,440.00 24,960.00 29,016.00 22,776.00 20,592.00 13,728.00 122,512.00

Pagina 34 din 87

Plan de Afaceri

6. COSTURI OPERATIONALE SI DE INTRETINERE Costurile operaionale aferente activitii de neutralizare a PCB-urilor din deseuri periculoase prin iradiere cu electroni accelerati se structureaz astfel:

2013
Costuri Operare Salarii Service instalatie (10%/an din valoarea instalatiei) Materiale/Consumabile solvent consumat (reactie) solvent consumat (decontaminare) NaOH consumul de energie solvent consumat (reactie) solvent consumat (decontaminare) NaOH consumul de energie Subcontractari servicii colectare si transport deseuri periculoase in vederea incinerarii (aprox. 15 kg/echipament) incinerare deseuri periculoase Pret UM Lei/an Lei/an Lei/an ltr./an ltr./an Kg/an kWh/an Lei/an Lei/an Lei/an Lei/an

2014
2,170,112 122,512 94,200 603,221 10,401 44,577 2,704 71,324 104,014 445,773 26,503 26,932 1,350,178

2015
2,781,305 134,763 103,620 785,269 13,540 58,030 3,521 92,849 135,404 580,304 34,501 35,060 1,757,653

2016
4,484,680 148,240 113,982 1,303,920 22,484 96,358 5,846 154,173 224,836 963,581 57,288 58,216 2,918,538

2017
4,656,919 163,063 125,380 1,349,011 23,261 99,690 6,048 159,504 232,611 996,902 59,269 60,229 3,019,464

94200

10 10 9.8 0.3776

5.25 10.5

Lei/an Lei/an

450,059 900,119

585,884 1,171,769

972,846 1,945,692

1,006,488 2,012,976

1 2

Pagina 35 din 87

Plan de Afaceri

7. PLANUL DE MARKETING Planul de Marketing defineste toate componentele strategiei dumneavoastra de vanzari. Veti oferii detalii referitoare la analiza pietei, vanzari, publicitate, relatii cu publicul. 1. Analiza pietei In general explicati cine are nevoie de serviciile oferite de proiect si de ce (rezultate ale Studiului de Marketing)

Piata, investitiile ce vor fi servite, marimea sa si distributia asteptata.

Datorita propietatilor fizico-chimice specifice, PCB-urile au fost utilizate in mod intensiv in diverse ramuri industriale, atat in aplicatiile /sistemele inchise cat si in aplicatiile deschise. In cazul aplicatiilor deschise PCB-urile sunt in contact direct cu mediul inconjurator pe care il pot usor contamina. Datorita acestui fapt contaminarea cu PCB este o problema mult mai importanta in cazul aplicatiilor deschise decat in cazul celor inchise. Din aceasta cauza in Europa utilizarea PCB-urilor in aplicatii deschise precum cerneluri de imprimerie si adezivi a fost interzisa incepand cu anul 1979. Aplicatiile deschise ale PCB-urilor sunt diverse: Lubrifianti: - uleiuri de imersie pentru microscopie - uleiuri lubrifiante - uleiuri de taiere pentru racirea masinilor de aschiere Ceara de turnare: - modele din ceara pentru turnarea metalelor pretioase Acoperiri de suprafata: - vopseluri; - tratament de suprafata pentru textile; - hartie de copiat pentru carbon; - controlul prafului. Adezivi - adezivi speciali; -adezivi pentru acoperire de ziduri impermeabile. Plastifianti: - materiale de umplere a inbinarilor elementelor de beton; -la fabricarea PVC-ului; -elementele de etansare din cauciuc. Cerneluri: - coloranti; -cerneluri de tipografie. Alte utilizari: - materiale izolatoare; -pesticide. In aplicatiile/sistemele inchise, compusii bifenili policlorurati sunt izolati, fiind inchisi ermetic intr-o incinta. In conditii normale, PCB-ul continut nu intra in contact direct cu mediul sau cu utilizatorii, totusi emisiile de PCB pot aparea in timpul remedierii unor defectiuni, al scoaterii din functiune, sau ca rezultat al unor avarii.
Pagina 36 din 87

Plan de Afaceri

Exemple de aplicatii a PCB-urilor in sisteme inchise: Transformatoare electrice; Condensatoare electrice; Condensatoare de mare putere in retelele de distributie electrica; Startere la unele dispozitive de iluminat; Condensatoare in echipamente electrice si electronice; Motoare electrice; Electromagneti. In aplicatiile partial inchise, uleiurile cu PCB nu sunt direct expuse, dar in timpul functionarii, acestea pot produce emisii in aer sau in apa. Compusii bifenil policlorurati folositi au denumirea comerciala CLOPHEN, condensatoarele fiind in principal de tip: ISO KOND (LKCF, LKPF) NOKIA (USOKP), ITM FILIASI (CSC, CS). In Romania, compusii bifenil policlorurati se gasesc in mod special in condensatoarele de putere din instalatiile de distributie. Conform Planului national de eliminare a echipamentelor/materialelor ce contin PCB/PCT, document ce a fost notificat la Comisia Europeana, si care se refera la anul de raportare 2005, n Romania au fost raportate un numar total de 155.387 echipamente care contin compusii bifenili policlorurati si similari acestora in cantitati mai mari decat cantitatile minimale, si anume: total transformatoare 800 buc., din care: o transformatoare in functiune 698 buc.; o transformatoare scoase din uz 102 buc.; total condensatoare 154.587 buc., din care: o condensatoare in functiune 98.561 buc. o condensatoare scoase din uz 56.026 buc. Repartizarea pe regiuni a echipamentelor ce contin ulei cu PCB/PCT este prezentata n Tabelul nr. 4, repartizarea pe regiuni si tipuri de folosinta a transformatoarelor cu PCB/PCT este prezentat n Tabelul nr. 5, iar repartizarea pe regiuni si tipuri de folosinta a condensatoarelor cu PCB/PCT este prezentat n Tabelul nr. 6.

Tabelul nr. 4. Situatia repartizarii pe regiuni a echipamentelor cu PCB, n anul 2005

Pagina 37 din 87

Plan de Afaceri

Sursa: Studiu ICIM 20061

Tabel nr. 5. Situatia repartizarii pe regiuni si tipuri de folosinta a transformatoarelor cu PCB/PCT, n anul 2005

Sursa: Studiu ICIM 20061

Tabel nr. 6. Situatia repartizarii pe regiuni si tipuri de folosinta a condensatoarelor cu PCB/PCT, n anul 2005

Studiu privind actualizarea bazei de date pentru deseurile si fluxurile speciale de deseuri si elaborare de indicatori pentru suport decizional (PCB/PCT, baterii, VSU, DEEE)

Pagina 38 din 87

Plan de Afaceri

Sursa: Studiu ICIM 20061

Conform prevederilor legislative, in cazul in care ehipamentul este scos din uz, acesta trebuie neaparat decontaminat/eliminat pana la sfarsitul anului 2010, pe cand daca acesta este in functiune obligativitatea operatiilor de decontaminare/eliminare se amana pana la sfarsitul vietii utile. La nivelul anului 2005, in Romania a fost raportat de catre agentii economici detinatori un numar de 155.387 echipamente (transformatoare si condensatoare) ce contin un volum de ulei (estimat) cu PCB/PCT de circa 4.400.000 l; aceast cantitate reprezint volumul potenial de decontaminat cu ajutorul tehnologiei propus prin proiect.

Care sector al pietei il acopera proiectul?

Sectorul economic vizat prin prezentul proiect este nominalizat de faptul c, n prezent, exista doua surse majore care genereaza compusi bifenil policlorurati si similari acestora, si anume : productia comerciala; procesele de combustie. Desi producerea, procesarea, distributia si utilizarea PCB-urilor sunt interzise in multe state ale lumii, totusi mai exista o serie de activitati care genereaza deseuri cu PCB, cum ar fi: Anumite tipuri de utilizari ale PCB-urilor pentru care exista autorizatii Generarea accidentala de PCB-uri Operatiunile de reciclare Cantitatile aflate in echipamentele aflate inca in functiune Exemple specifice de activitati care genereaza deseuri cu PCB: Generarea de uleiuri uzate ce contin PCB si compusi similari: Deoarece PCB-urile s-au folosit pe scara larga in echipamente aflate inca in uz, sursele principale de uleiuri uzate contaminate cu PCB sunt echipamentele electrice industriale si cele ale vehiculelor autopropulsate.
Pagina 39 din 87

Plan de Afaceri

Dragarea canalelor navigabile (PCB se gasesc in sedimente): Deoarece de-a lungul timpului cantitati mari de PCB au fost deversate in mediul acvatic si datorita faptului ca PCB-urile tind sa fie puternic absorbite de sedimente dragarea canalelor poate genera cantitati considerabile de sedimente contaminate cu PCB. Reparatiile si casarea echipamentelor: Reparatiile si casarea echipamentelor sunt sursa de deseuri periculoase, prin reparatiile survenite in cazul unor defectiuni prin deseurile rezultate in urma curatarii scurgerilor de fluid dielectric in incintele industriale si cele aparute in urma exploziei sau supraincalzirii transformatoarelor si condensatoarelor. Mai mult, casarea echipamentelor cu PCB pot introduce in mediu acesti poluanti prin intermediul deseurilor cu volum mare si densitate mica (materiale izolatoare, de expandare, de captusire) rezultate prin dezmembrarea automobilelor si a aparaturii electrice. Din cauza faptului ca transformatoarele si condensatoarele au durata de viata relativ lunga (40 de ani) PCB-urile continute in aceste echipamente vor continua sa fie o problema si in urmatorii cativa ani. Demolarea cladirilor: Prin demolarea cladirilor rezulta mari cantitati de deseuri, PCB-urile gasindu-se in materialul de umplere dintre blocurile de beton, in acoperirile ignifuge, in bobinele balast de la sistemele de iluminat cu tuburi florescente, vopseluri, materiale izolatoare, spume izolante etc. Operatiunile de reciclare: Prin intermediul operatiunilor de reciclare, PCB-rile revin in circuitul comercial.De exemplu, deseurile de hartie continand hartie de copiat fara carbon pot fi reciclate in hartie si carton folosite ca ambalaje in industria alimentara. O alta cale de contaminare a mediului o reprezinta reciclarea uleiului uzat. Incineratoarele: Emisiile de PCB-uri pot sa apara in timpul incinerarilor deseurilor municipale si industriale, de aceea aceasta operatiune trbuie controlata atent, in special in privinta temperaturii de ardere (peste 11000 C), timpul de ardere si turbulenta. Volatilizare si scurgere din depozitele ecologice: Cu toate ca majoritatea deseurilor cu continut de PCB au fost deja eliminate prin depozitare in depozite ecologice industriale si in cele pentru namoluri de epurare, totusi PCB-urile pot contamina mediul prin volatilizare si prin infiltrare in panza freatica odata cu levigatul. Intrucat cea mai mare parte a PCB-urilor sunt ermetic inchise in containere sau in rasini plastifiate, difuzarea PCB-urilor din depozitele ecologice va foarte lenta. Utilizarile industriale speciale.

Tinta (identificati tinta demografica, si specificul sectorului sau nisei vizate pe piata).

Conform datelor furnizate de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Directia Gestiunea Deseurilor si Substantelor Chimice Periculoase, in anul 2005 a fost eliminata la nivel national o cantitate de 302,155 t echipamente cu PCB. Acestea au fost in totalitate condensatoare (un numar de circa 8.900 echipamente), iar modalitatile de gestionare a lor au fost: decontaminare prin declorurare circa 22 t, operatie realizata de catre un agent economic autorizat intern;
Pagina 40 din 87

Plan de Afaceri

colectare si transport in vederea exportului circa 280 t.

In anul 2006, pana la 1 decembrie au fost eliminate la nivel national 190,190 t echipamente, reprezentand un numar de circa 5.600 condensatoare. Acestea au fost colectate si transportate in vederea decontaminarii/eliminarii in tarile Uniunii Europene. Conform Secretariatul pentru compusii cu PCB (constituit la nivelul autoritatii centrale), in Romania exista 60.300 de transformatoare si 734.500 de condensatoare ce contin PCB, acestea sunt scoase din uz si depozitate. Cantitatea de PCB existenta numai in condensatoare este de 5.480 tone. Exista si mari cantitati de PCB depozitate in rezervoare metalice, de exemplu SC TMC Filiasi detine 115 tone de clofen si 40 de tone de deseuri impregnate cu PCB, iar SC Daewoo SA Craiova (actualmente Ford) detine citeva zeci de butoaie a cte 200 l incarcate cu clofen. Exista, astfel, potentiali beneficiari ai tehnologiei ce va fi obtinuta. n prima categorie sunt societatile care detin deseuri cu PCB si care sunt interesate sa le distruga in siguranta. n a doua categorie sunt societatile interesate de aplicarea unei tehnologii competitive pentru tratarea acestor deseuri periculoase. Astfel, S.C. Iridex, care are in domeniul de activitate colectarea si distrugerea de deseuri periculoase si-a mainifestat interesul pentru aplicarea tehnologiilor rezultate din acest proiect.

Competitia (descrieti competitorii majori, evaluati punctele lor tari si slabe).

Atunci cnd se vorbete de competiie (concuren), se au n vedere dou aspecte: Existena concurenei. Identificarea concurenei. Deoarece studiul concurenei este esenial pentru fiecare afacere, el trebuie tratat ca atare n planul de afaceri. Acest aspect are o importan deosebit n cazul firmelor mici, ce intr pe piee dominate de concureni experimentai i dotai cu resurse net superioare. Cnd se analizeaz mediul concurenial al afacerii trebuie fcut o dubl determinare: - s se determine punctele slabe ale concurenilor i modul n care pot fi exploatate acestea; - s confere produsului/serviciului oferit acele caracteristici necesare obinerii succesului pe pia. Dup identificarea competitorilor, ei trebuie s fie ordonai n funcie de pericolul reprezentat de ei n: competitori primari ; competitori secundari; competitori poteniali. A. Metode utilizate in prezent de competitori Pn in prezent, pentru decontaminarea si eliminarea finala a echipamentelor care contin PCB se pornea de la faptul c decontaminarea reprezit totalitatea operaiunilor care au n
Pagina 41 din 87

Plan de Afaceri

vedere reutilizarea, reciclarea sau eliminarea, n condiii de asigurare a sntii i proteciei mediului, a echipamentelor, obiectelor, materialelor sau fluidelor contaminate cu PCB i operaiunile de nlocuire a fluidelor contaminate cu PCB cu fluide care nu conin PCB. Schema de decontaminare a echipamentelor cu continut de PCB se refer la: decontaminarea transformatoarelor; decontaminarea condensatoarelor. n ceea ce privete decontaminarea transformatoarelor, decontaminarea completa a acestora (Figura nr. 3) prezinta probleme din cauza structurii acestor echipamente. Desi suprafetele de metal ale carcasei pot fi usor decontaminate cu un solvent, apar doua mari probleme in privinta decontaminarii celorlalte componente ale transformatorului: conductorul de cupru este acoperit cu lac electroizolant, care in timpul folosirii transformatorului se impregneaza cu PCB-urile din uleiul izolator, care trebuie apoi extrase, proces mult mai indelungat decat decontaminarea carcasei de metal. Din acest motiv este mai avantajos sa se separe componentele (carcase, bobine etc.) si sa se ajusteze timpul de decontaminare in functie de caracteristicile componentei tratate. In al doilea rand, dificultati mai serioase apar in cazul pieselor de lemn si a hartiei ce poate fi prezenta in structura transformatoarelor. Aceste materiale foarte poroase sunt dificil de curatat cu ajutorul unui solvent. Daca nu se pot decontamina pana la niveluri acceptabile de PCB (limitele variaza de la o tara la alta) care sa permita eliminarea prin depozitare controlata, atunci aceste componente trebuie incinerate. In consecinta, problema decontaminarii transformatoarelor poate fi abordata in doua moduri: unitatea poate fi scoasa din functiune; uleiul izolator poate fi inlocuit cu un substitut fara PCB in timpul utilizarii echipamentului. a) Primul caz, decontaminarea complet, duce la distrugerea transformatorului, cu recuperarea celor mai multe componente metalice pentru reutilizare. Suprafeele interioare ale transformatorilor contaminate cu PCB nu pot fi curate u or prin procedee mecanice fr a dezasambla sau distruge echipamentul. Reglementrile n privina PCB permit ca suprafetele interioare s fie decontaminate folosind procedee chimice de curare. Carcasele pot fi decontaminate prin curarea suprafeei interne de trei ori cu un solvent care conine mai puin de 50 ppm PCB, fiecare volum de cltire egal cu circa 10 la sut din capacitatea transformatorului. PCB trebui s aib o solubilitate de cel puin 5 la sut din solventul selectat pentru procesul de decontaminare. b) Al doilea caz, denumit "retro-umplere", implica indepartarea uleiului izolant cu PCB, chiar daca transformatorul este inca in uz, si tratarea acestui ulei intr-un circuit inchis pentru a distruge PCB-ul continut. Exista mai multe procedee tehnologice de retro-umplere. Unul din aceste procedee este curatarea la temperatura scazuta si refolosirea/recuperarea echipamentelor care contin uleiuri cu PCB. Aceasta presupune separarea fluidelor care contin PCB de materialele solide, purificarea si incinerarea sau distrugerea fluidelor rezultate si a uleiului printr-un proces chimic cu natriu.

Pagina 42 din 87

Plan de Afaceri

Un dezavantaj este acela ca PCB-urile nu se gasesc doar in ulei, ci si in elementele din lemn, poroase, ale transformatorului. PCB-urile continute vor difuza foarte incet din lemnul in care sau impregnat, in timp ce concentratia PCB-urilor din uleiul curatat este mult redusa in urma procesului de decontaminare. Procesul de difuziune nu se desavarseste in timpul relativ scurt al operatiei de retro-umplere, asa incat PCB-ul ramas in elementele din lemn va difuza treptat, in timp, in uleiul decontaminat cu care s-a reumplut transformatorul. Daca in acest fel concentratia PCB-ului din ulei ajunge sa depaseasca limita stabilita legal, va trebuie repetata operatiunea de retro-umplere, de cate ori este nevoie. In urma procesului, nivelul de contaminare cu PCB al materialelor secundare refolosibile este de sub 5 ppm, in concordanta cu toate normele in domeniu. Aceasta tehnologie permite reutilizarea transformatoarelor, reducand considerabil investitiile pentru achizitionarea unor echipamente noi. In ciuda acestor factori, retro-umplerea este adesea folosita in cazul transformatoarelor mari sau al acelora care nu pot fi scosi din functiune din diferite motive. Trebuie mentionat cazul transformatoarelor cu ulei mineral, care desi nu contin PCB in mod voit, se contamineaza adesea prin folosirea in comun a unor echipamente de umplere sau prin completarea cu uleiuri uzate sau reciclate. Partea exterioar a suprafeelor echipamentelor, circuitelor sau a altor parti neporoase pot fi de asemenea contaminate cu PCB. Spre exemplu, suprafeele exterioare ale echipamentelor asociate cu un proces n care este implicat PCB pot fi afectate ca urmare a scurgerilor sau pierderilor din rezervorul interior de ulei. Orice strat de vopsea care acoper o suprafa neporoas afectat de o cantitate de PCB mai mare sau egal cu 50 mg/kg n masa sa ori mai mare sau egal cu 10g/ 100 cm2 pe suprafaa expus va trebui scos. Suprafeele neporoase nevopsite pot fi decontaminate utiliznd solveni chimici . Echipamentul mobil contaminat cu PCB i utilizat n spaiile de depozitare, uneltele sau echipamenul de testare poate fi decontaminat prin alte metode. Acest tip de echipament poate fi decontaminat prin nmuiere n solvent timp de 15 ore, tamponarea suprafeei care a intrat n contact cu PCB cu solvent sau prin aplicarea metodei prin procedura cu dubl cltire. Procedura dublei cltiri presupune civa pai de splare - cltire, care includ ntr-o faz iniial o splare cu ap i detergent sau solvent pentru a cura suprafaa afectat, urmat de o cltire cu ap pentru a ndeprta reziduurile rezultate n prima faz de splare, o splare cu solvent pentru decontaminarea PCB, i la final o cltire cu solvent pentru curarea suprafeei. n situaiile n care contaminarea suprafeelor nonporoase cu PCB sunt nvelite n vopsea sau grund, acestea trebuie ndeprtate ca parte a procesului de decontaminare. Vopseaua poate fi ndeprtat de pe suprafeele neporoase pentru atingerea standardelor NACE, prin metode chimice sau mecanice. Tehnicile de ndeprtare mecanic a vopselei de pe suprafeele neporoase incluznd explozia cu nisip, explozia cu dioxid de carbon, sau alte metode manuale pot fi utilizate pentru ndeprtarea vopselei. O metoda alternativ de decontaminare a suprafeelor este metoda termic.
Pagina 43 din 87

Plan de Afaceri

n ceea ce privete condensatoarele, acestea sunt dificil de decontaminat, de aceea se prefera distrugerea condensatarelor prin incinerare dupa scurgerea cat mai completa a uleiului cu PCB continut si separarea miezului de carcasa metalica. Exist ns o problema deoarece PCB-ul din interiorul sulurilor de folie de aluminiu se indeparteaza cu dificultate. Exista totusi tehnologii care permit decontaminarea condensatoarelor si recuperarea materialelor utile in scopul reciclarii. In acest caz materialele utile sunt caracasa metalica externa si folia de aluminiu care formeaza sulurile din interior. Acest aluminiu are puritate inalta si poate fi valorificat avantajos ca material reciclabil daca este complet decontaminat. Principala dificultate care trebuie depasita este buna separare intre aluminiu si foliile de hartie/material plastic. Trebuie tinut cont de faptul ca aceste pelicule izolatoare contin PCB-uri absorbite, si ca orice metoda abordata trebuie sa trateze si acest material contaminat, in afara de aluminiul care se poate decontamina relativ usor cu ajutorul unui solvent adecvat. Unele condensatoare sunt tratate si reciclate chiar si in tarile unde exista posibilitatea incinerarii lor; in aceste cazuri, peliculele de materiale organice contaminate (dificil de decontaminat) sunt incinerate. Aceasta este o solutie avantajoasa tehnic si economic pentru procesul decontaminarii condensatoarelor cu recuperare de materiale. Metodele curente de tratare a condensatoarelor pot fi clasificate in functie de cantitatea de produs care este reciclat. In toate procedeele tehnologice se scurge tot PCB-ul lichid din condensatoare inainte de tratarea acestora. Acestea pot fi clasificate astfel: Nu se recupereaza nici un component, condensatoarele sunt incinerate, dupa maruntire sau fara maruntire. Caracasa condensatorului este indepartata si decontaminata prin spalare cu solvent, proces relativ simplu deoarece caracasa nu contine elemente poroase. Miezul activ este incinerat. Este posibil sa se mearga mai departe si sa se trateze si miezul dupa scoaterea din carcasa. Etapa de decontaminare cuprinde de obicei macinarea miezului si tratarea cu un solvent. Aceasta permite reducerea nivelului de PCB rezidual la o valoare care sa permita trimiterea produsului spre depozitare controlata. Tehnologia care permite cel mai mare grad de reciclare este asemanatoare procedeului anterior dar este completata cu tratarea amestecului rezidual de aluminiu/material plastic pentru separarea acestor doua componente, care sunt spalate cu solvent. Aluminiul metalic este apoi recuperat, singurul component eliminat fiind amestecul de bucati de plastic si hartie care poate fi depozitat sau incinerat. Gradul de decontaminare sau mai bine spus proportia din condensator care este complet decontaminata difera de la o companie la alta. Pe ansamblu se poate spune totusi ca in prezent decontaminarea condensatoarelor este aplicata pe scara relativ redusa, preferanduse in general distrugerea prin incinerare la temperatura inalta. Atunci cand totusi se aplica, decontaminarea se realizeaza rareori complet, si pentru eliminarea reziduurilor organice se mentine dependenta de tehnologia incinerarii. Din punct de vedere tehnic se poate atinge decontaminarea completa, chiar si a partii organice poroase, dar acestea adauga cheltuieli semnificative costului total. Declorurarea este o metoda de decontaminare mai ieftina dar ridica unele probleme:
Pagina 44 din 87

Plan de Afaceri

are un cost mai scazut in cazul in care concentratia de PCB n ulei este mica, deoarece costurile operatiei cresc direct proportional cu cresterea continutului de clor (creste foarte mult consumul de reactivi); trebuie sa existe o solutie pentru uleiul obtinut in urma decontaminarii, deoarece in cele mai multe cazuri nu mai poate fi reutilizat fara a suferi un proces de regenerare, ceea ce inseamna costuri suplimentare. n general, declorurarea este folosita in cazul uleiurilor contaminate cu compusi bifenili policlorurati (care contin cantitati foarte mici de PCB-uri, respectiv de clor), uleiuri care ulterior pot fi refolosite sau depozitate ca si deseuri nepericuloase. Principalii poteniali competitori, care utilizeaz una sau alta dintre metodele descrise anterior, sunt identificai n continuare, dup cum urmeaz (aria geografic de rspndire a acestora este prezentat n Figura nr. 3): PRO AIR CLEAN (1) Pro Air Clean a luat fiinta in anul 1996, avand ca actionar majoritar societatea germana Chinox Beteiligungs GmbH, fiind primul incinerator din Romania realizat in conformitate cu legislatia europeana. Pro Air Clean ofera servicii complete de eliminare prin incinerare pentru intreaga gama de deseuri (industriale, medicale, speciale si toxice). n data de 23.12.2005 societatea a pus n funciune o nou instalaie de incinerare a deeurilor cu o capacitate de 9800 kg/zi. SC IF TEHNOLOGII SRL, CLUJ (2) Staia de incinerare HOVAL (Figura nr. 4) incinereaz deseuri periculoase, cu o capacitate de procesare de 600 kg/h, utiliznd un sistem de combustie substoichiometric multizonal cu 2 camere separate de reactie termica, astfel: arderea primara in regim substoichiometric la maxim 1400 C avnd ca rezultate mineralizarea componentelor organice; dezinfectia prin distrugere a componentelor biologic-active ale deseurilor; denocivizarea zgurii rezultate prin trecerea n stare gazoasa a componentelor toxice organice; postarederea la 1200 C avnd ca rezultate: piroliza gazelor rezultate la arderea primara; denocivizarea pesticidelor prin distrugerea grupelor functionale cu caracter toxic; distrugerea totala a compusilor aromatici grei si polinucleari; distrugerea uleiurilor naturale si minerale arse.

Pagina 45 din 87

Plan de Afaceri

4 3 2

1 8

7 6

Incinerare Decontaminare chimica

Figura nr. 3. Aria geografic de rspndire a societilor care au ca activitate decontaminarea echipamentelor care contin PCB in ulei

Pagina 46 din 87

Plan de Afaceri

Figura nr. 4. Staie incinerare HOVAL

(Sursa: site S.C. IF Tehnologii S.R.L www.incinerator.ro)

Utilizeaz o instalaie ecologic pentru incinerare deeuri toxice i periculoase n conformitate cu prevederile Planului Naional de Implementare a Conveniei de la Stockholm. MONDECO S.R.L., SUCEAVA (4) Presteaz servicii de colectare, transport i eliminare deeuri (industriale periculoase i nepericuloase, farmaceutice i parafarmaceutice, medicamente din categoria toxicelor i stupefiantelor etc.) prin incinerare ecologic. Eliminarea se realizeaz intr-o instalatie moderna, cu respectarea normelor europene. Instalatia are o capacitate de 10.800t/an. Deseurile alimentate in camera primara de incinerarea ard la teperatura de aprox. 8001000C, gazele arse intra in camera secundara unde se continua distrugerea la o temperatura de 950-1150C. Gazele arse sunt racite, neutralizate, apoi filtrate si eliminate in atmosfera, cu respectarea cerintei Directivei Europene 2000/76.

PROIECT IAI (3)

ECO FIRE SISTEMS S.R.L., CONSTANA (5) Presteaza urmatoarele servicii: colectare, incinerare deseuri medicale, transport marfuri periculoase. Produsele si serviciile societii au ca piata principala de desfacere Romania. IRIDEX GROUP, CHIAJNA-RUDENI (6) Inaugurat la 13 aprilie 2006, incineratorul este fabricat in SUA de catre Pennram Manufacturing Corporation. Datorita performantelor de ardere si monitorizare, incineratorul poate elimina deseuri periculoase atat solide cat si lichide, cu exceptia deseurilor radioactive. Incineratorul este alcatuit din 2 camere de ardere si poate realiza temperatura de 1.100C
Pagina 47 din 87

Plan de Afaceri

(minim 2 secunde) pentru eliminarea celor mai periculoase substante din deseuri. Capacitatea operationala a Modulului I este de 16 to/zi (6.000 to/an). Incineratorul va fi extins pana la capacitatea totala de 12.000 to/an. Incinerarea se realizeaza in doua trepte, sub presiune (debit de aer fortat), asigurandu-se reducerea masei deseurilor cu minim 95%.

TACH MEDIU SRL (7)

Beneficiind de capital integral elvetian, Tach Mediu ofera servicii de decontaminare, eliminare sau inlocuire echipamente folosite in domeniul energetic, in special cele cu continut PCB. Decontaminarea transformatoarelor care contin PCB se realizeaza utilizand tehnologia LTR 2 (Low-Temperature Rinsing and Re-use/recovery Curatare la temperaturi scazute si refolosire/recuperare). Aceasta presupune separarea fluidelor PCB de materialele solide, purificarea si incinerarea sau distrugerea fluidelor rezultate si a uleiului printr-un proces chimic cu natriu (Figura nr. 5).

Figura nr. 5. Schema tehnologic a decontaminrii transformatoarelor

(Sursa: Ghid elaborat de Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile 2)

S.C. SETCAR S.A.Braila (8) Principalele servicii oferite sunt cele de preluare, transport si depozitare deseuri si substante toxice cu termene de utilizare expirate, pe de o parte, precum i de depoluare, decontaminare sau neutralizare, pe de alt parte. B. Metoda propus prin proiect

Obligatii generale privind decontaminarea transformatorilor si condensatorilor care contin PCB (bifenili policlorurati)

Pagina 48 din 87

Plan de Afaceri

Descrierea procesului de decontaminare a echipamentelor care contin PCB in ulei se refera la decontaminarea echipamentelor energetice ce contin ulei cu continut de PCB (transformatoare si condensatoare) scoase din uz (Figura nr. 6). Prima etapa in decontaminarea echipamentelor care au continut de PCB in ulei este cea de extragere a uleiului din echipament. Echipamentul golit de ulei este decontaminat prin spalare cu solvent. Echipamentul decontaminat este descompus in partile sale componente pentru valorificare. Componenta tipica (masica) a acestor echipamente este: 30% ulei; 60% componente electromagnetice si 10% carcasa. Valorificarea acestor componente este diferita functie de tipul de echipament: - pentru transformatoare: se poate valorifica carcasa (se trimite la producator) , se estimeaza un procent de valorificare de 90% si componentele magnetice (bobine de cupru), pentru acestea se estimeaza un procent de 70% la producator si 30% la recuperarea metalului; - pentru condensatoare: se poate valorifica sigur doar carcasa (la producator), componentele metalice interioare (folie subtire de aluminiu) si materiale dielectrice (hirtie+suporti) nu se pot valorifica, acestea trebuind s fie distruse prin incinerare. Solventul folosit la spalarea echipamentelor va contine mici cantitati de ulei cu continut de PCB. De aceea, inainte de a fi refolosit la decontaminarea prin spalarea altor echipamente este supus distilarii. Prin distilare se obtine soventul curat necesar la spalari, dar si o solutie de ulei cu continut de PCB si solvent, care este introdusa in amestecul supus tratarii cu electroni accelerati. n faza a doua, uleiul cu continut de PCB colectat prin extractia din echipamente este analizat pentru a se determina concentratia de PCB (Tabelul nr. 8). In functie de concentratia de PCB determinata prin analiza, se ajusteaza cantitatile de NaOH si solvent care trebuiesc adaugate pentru realizarea amestecului care urmeaza sa fie supus tratamentului cu electroni accelerati, in scop de decontaminare prin declorurare (Tabelul nr. 9). Tratarea acestei solutii care contine uleiul contaminat, solventul (alcool izopropilic) si hidroxid de sodiu se realizeaza prin iradiere cu electroni accelerati.

Pagina 49 din 87

Plan de Afaceri

Echipament cu continut de PCB

Ulei

Extragerea uleiului din echipament

Echipament

Solvent proaspat

Analiza continutului de PCB

NaOH Ulei solvent + ulei solvent

Decontaminarea echipamentului
solvent + ulei

Realizarea solutiei pentru tratare cu EA

Solutie

Distilare

Echipament decontaminat

Tratarea cu EA
solvent Solutie cu ulei decontaminat

Valorificarea echipamentului

Spalare (Separare)
Ulei decontaminat

apa

Separare

Azeotrop (apa-solvent) Faza apoasa

Distilare

Analiza continutului rezidual de PCB

Ulei decontaminat

Solutie apoasa cu NaOH, NaCl

Figura nr. 6. Schema de operatii utilizate la decontaminarea echipamentului ce contine ulei cu PCB, utiliznd metoda de tratare cu EA Tabelul nr. 8.
Pagina 50 din 87

Plan de Afaceri

Consumuri specifice si compozitii solutie de tratat, n funcie de continutul in PCB al uleiului Continutul de PCB al uleiului g PCB / kg ulei concentratia solutie de tratat g PCB / l solvent concentratia de NaOH / l solvent solvent pentru reactie solvent consumat la reactie solvent consumat decontaminarea echipamentului NaOH consumat la reactie l / kg ulei l/kg ulei l/kg ulei g/kg ulei ppm % gr 5000 0.5 5 10 65 0.50 0.125 0.25 32.50 500 0.05 0.5 5 65 0.10 0.025 0.25 6.50 50 0.005 0.05 0.5 65 0.10 0.025 0.25 6.50

100 1000 30 65 33.33 3.33

10 100 30 65 3.33 0.33

2166.67

216.67

Tabelul nr. 9. Conditii de iradiere a solutiei de ulei cu PCB, solvent si NaOH, n funcie de tipul de acceleratoare Acceleratorul de tip 1 ILU-6m Debit volumetric solutie de tratat Densitate solutie Debit masic Factor utilizare camp Putere EA Doza EA Puterea specifica de EA Consumul de energie Acceleratorul de tip 2 ALIN-10 Debit volumetric solutie de tratat Densitate solutie Debit masic Factor utilizare camp Putere EA Doza Acceleratorul de tip 3 ALID-7 Debit volumetric solutie de tratat Densitate solutie Debit masic Caracteristicile acceleratorului 1.8 MeV 10 kW l/h 100 kg/l 1 kg/h 100 0.75 kW 10 kGy 270.00 kW / kg ulei 0.1 kwh/kg ulei 0.4 Caracteristicile acceleratorului 6.23 MeV 160 W l/h 1.5 kg/l 1 kg/h 1.5 0.75 kW 0.16 kGy 288 Caracteristicile acceleratorului 5.5 MeV 650W l/h 6 kg/l 1 kg/h 6
Pagina 51 din 87

Plan de Afaceri

Factor utilizare camp Putere EA Doza

kW kGy

0.75 0.65 292.5

Conditiile de iradiere sunt: temperatura 45-500C; doza de iradiere 200-300 kGy. Iradierea se va realiza la INFLPR Magurele pe acceleratoarele de laborator, pentru studierea parametrilor reactiilor si la ICPE-Electrostatica pe acceleratorul industrial ILU-6M pentru verificarea solutiei propuse in faza de model experimental. n faza a treia, i dupa etapa de reactie, amestecul tratat cu electroni accelerati va contine: uleiul decontaminat, solvent, hidroxid de sodiu (ramas in exces) si clorura de sodiu. Pentru separarea usoara a uleiului decontaminat se adauga apa pentru spalare. In consecinta, are loc o separare lichid-lichid a celor doua faze imiscibile: faza de ulei si faza apoasa. Faza de ulei decontaminat obtinuta se analizeaza pentru determinarea eventualei concentratii de PCB rezidual. Faza apoasa rezultata contine cantitatea de NaOH ramasa neconsumata la declorurare, sarea de NaCl formata si solventul. Faza apoasa este introdusa intr-o coloana de distilare. Pe la partea superioara a coloanei de distilare se colecteaza azeotropul apa-solvent, iar in blaz ramane un amestec netoxic format din sarea de NaCl, NaOH, si apa. Solventul se separa din azeotropul colectat si se recircula la etapa de preparare a solutiei pentru tratamentul cu electroni accelerati. Apa obtinuta dupa separarea solventului din azeotrop se recircula la etapa de spalare a solutiei cu ulei decontaminat. Avantajele acestei metode de tratare. Metodele clasice, acceptate la ora actuala pentru tratarea uleiurilor cu PCB sunt prezentate in Tabelul nr 10. Avantajele majore ale procesului descris de noi, comparativ cu aceste metode utilizate n prezent, sunt urmatoarele: utilizeaza reactivi comuni (alcool izopropilic si hidroxid de sodiu); deseurile obtinute (apele uzate obtinute contin doar clorura de sodiu si urme de alcool si de acetona) sunt lipsite de toxicitate si pot fi usor epurate; conditiile de reactie sunt blinde (temp 40-500C), presiune atmosferica. Incovenientul metodei este ca se foloseste un accelerator de electroni care reprezinta o investitie destul de importanta. Daca se are insa in vedere ca aceasta instalatie va putea fi utilizata si pentru tratarea altor deseuri (compusi organici

Pagina 52 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 10. Metodele clasice, acceptate la ora actuala pentru tratarea uleiurilor cu coninut de PCB Metoda utilizat Principiul de operare al metodei Reacia alcalinilor metalici cu atomii de clor coninui n componente clorurate Fluxurile de deeuri intrate i ieite Deeuri intrate: uleiurile cu coniunut de PCB Deeuri ieite: compui organici (uleiuri care pot fi refolosite) i sruri Descrierea procesului

Declorinare cu alcalini metalici

Hidrogenarea POP-urilor

Reacia hidrogenului cu compui organici clorurai sau contaminani organici neclorurai, cum ar fi (PAH-urile) la temepraturi ridicate

Deeuri intrate: fluide din transformatoare; particule solide de PCB, inclusiv condensatoare electrice; mixturi de deeuri de pesticide cu DDT concentrat Deeuri ieite:cloruri primare de metan i hidrogen pentru PCB, i mici cantiti de hidrocarburi uoare pentru PAH-uri

Dispersia are loc la o temperatur mai mare dect punctul de topire al sodiului, adic peste 98C. Fiind lichid, suprafaa metalului poate fi regenerat n mod continuu. n acest mod, se poate atinge o rat de succes rezonabil, conducnd astfel la scderea costului procesului de decontaminare. Procesul trebuie s evite formarea polimerilor (care poate s apar ntr-unul sau n dou dintre tehnologiile identificate) sau trebuie s ia n considerare formarea acestui solid i s introduc o etap de separare pentru obinerea unui ulei pur i refolosibil. Este un proces tipic utilizat n rafinarea uleiuriolor minerale, care are loc la teperaturi de 850C sau mai mari. Aceast tehnic acoper circa 40% din producerea metanului pe baz de hidrogen, prin intermediul unei reacii de reducere a apei, iar restul n hidrogen ntr-un reformator catalitic cu abur. n acest mod, procesul poate s se desfoare fr a fi necesar un aport extern de hidrogen. Pentru deeurile cu concrentaie ridicat, procesul produce metan n exces. Este folosit aer uscat de combustie obinut din atmosfer dup filtrarea lui
Pagina 53 din 87

Plan de Afaceri

Procesarea electronilor n solveni

Electronii liberi n soluie de electroni dizolvai convertesc contaminanii n substane i sruri relativ inofensive

Deeuri intrate: compui organici halogenai, inclusiv PCB-uri, dioxine, pesticide, CFC-uri i ageni chimici de reacie Deeuri ieite:soluri decontaminate pregtite pentru redarea lor n circuitul agricol, iar ca un beneficiu suplimentar, acest sol aste mbogit n azot rmas din urmele de amoniac rezidual

Oxidarea supercritic a apei

Deeuri ieite: dioxid de carbon; hidrogen solubil; atomi de clor derivai din compuii organici n ioni de clor; compui azotai n nitrai; sulf n sulfuri; fosfor n fosfai Not: Alte tratamente disponibile pentru tratarea deeurilor contaminate cu POP-uri sunt: coincinererarea n cuptoare de ciment, incinerarera deeurilor periculoase i tratarea cu plasm.
Sursa: Some specific treatments for wastes containig PCBs and/or POPs, [100, UNEP, 2000], [154, UNEP, 2004]

O tehnic cu temperatur i presiune nalt care utlizeaz proprietile apei supercritice n distrugerea POPurilor

Deeuri intrate: deeuri coninnd compui organici i deeuri periculoase

prealabil cu carbon activ, utilizat pentru procesul de combustie. Aceast tehnic utilizeaz un alcalin sau un metal pmntos alcalin dizolvat ntr-un solvent, cum ar fi amoniacul. Sau anumite amine sau eteri, pentru a produce o soluie ce conine electroni liberi i cationi de metale. Distrugerea eficient variaz n gama de la 86 la 100%. Clorul i ali halogeni sunt ndeprtai de pe haloidele organice de ctre electronii liberi i capturai de cationii de metale, ducnd la formarea de sruri (de exemplu CaCl2). De exemplu, o molecul de PCB poate fi convertit n bifenol ntr-o reacie rapid la temperatura ambiental. Condiii supercritice.

persistenti, ape uzate, namoluri rezultate de la instalatii de tratare a apelor) atunci chiar si o astfel de investitie se va putea amortiza destul de repede (acest fapt va fi demonstrat n Capitolul V al prezentului Plan de afaceri care trateaz analiza financiar a priectului. Oricum, concluzia este c, pn n prezent nu exista nici o firma care sa foloseasca tehnologia propus prin proiect. Utilizarea electronilor accelerati (EA) in diverse procese fizico-chimice este din ce in ce mai raspndit, aceasta tehnologie fiind considerata o tehnologie curat deoarece are loc cu consumuri energetice si de materiale mici si nu
Pagina 54 din 87

Plan de Afaceri

produce deseuri. Aplicarea acestor tehnologii este sprijinita de Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Membrii echipei de cercetare participa la actiuni ale AIEA ce au in vedere schimbul de experienta intre specialisti din lumea intreaga.

Trendul pietei (identificati trendul industriei si al consumatorilor).

Operarea proiectului plan de lucru/sezonalitatea (Care ore ale zilei si zile ale saptamanii va fi proiectul in operare; analizati sezonalitatea daca este cazul si va rugam sa va asigurati ca aceasta reflecta previziunile dumneavoastra)

2. Strategia de Marketing Descrierea Generala (alocatia bugetara %).

n etapa de lansare a unui produs nou, societatea poate s stabileasc un nivel ridicat sau sczut pentru fiecare din variabilele de marketing pre, promovare, distribuie, calitatea produsului. Lundu-se n considerare numai preul i promovarea, SC STIMPEX SA poate aplica una din cele patru strategii de lansare acestui nou produs: 1. Exploatarea rapid. Lansarea noului produs la un pre ridicat i la un nivel ridicat de promovare. Aceast strategie este indicat atunci cnd o mare parte din piaa potenial nu cunoate produsul; cei care afl de existena produsului sunt nerbdtori s-l cumpere i pot s plteasc preul cerut; 2. Exploatarea lent. Lansarea noului produs la un pre ridicat i un nivel sczut de promovare. Aceast strategie are sens atunci cnd mrimea pieei este limitat, majoritatea cumprtorilor au aflat de existena produsului i sunt dispui s plteasc un pre ridicat iar pericolul concurenei poteniale nu este iminent. 3. Penetrarea rapid. Strategia presupune lansarea noului produs la un pre sczut i cu cheltuieli masive de promovare. Strategia are sens atunci cnd piaa este mare, cumprtorii nu tiu de existena produsului, majoritatea sunt sensibili la pre i costurile unitare de producie variaz invers proporional cu scara de producie a societatii si cu acumularea experienei de productie. 4. Penetrarea lent. Strategia const n lansarea noului produs la un pre sczut i un nivel sczut de promovare. Aceast strategie are sens atunci cnd piaa este mare, cumprtorii cunosc n mare msur produsul, sunt sensibili la pre i exist un oarecare pericol de concuren. Pe parcursul etapei de cretere, SC STIMPEX SA poate s apeleze la mai multe strategii, pentru a susine pe o perioad ct mai lung ritmul rapid de cretere a vnzrilor. 1. mbuntete calitatea produsului, adaug produsului atribute caracteristice noi i o stilizare mai bun.Intr pe segmente noi de piaa. 2. i mrete zona de acoperire a distribuiei i intr pe noi canale de distribuie. 3. Renun la publicitatea de informare i trece la cea de creare a preferinei pentru produs. 4. i micoreaz preurile, pentru a atrage acei cumprtori sensibili la pre.
Pagina 55 din 87

Plan de Afaceri

Ultimul element strategic, important pentru ntreprindere, l reprezint gradul de nnoire a produsului. n funcie de acest criteriu, variantele strategice sunt: meninerea gradului de noutate, a produselor din cadrul gamei; perfecionarea produselor existente, vizeaz doar o mbuntire a produsului n vederea prelungirii fazei de maturitate a acestuia; asimilarea de noi produse, utilizat pentru a nlocui produsele vechi, care vor fi retrase de pe pia. n general, o strategie de marketing este alctuit din urmtoarele strategii pariale: strategia de aciune, strategia rezultatelor i strategia angajrii. Strategia de aciune stabilete: produsele sau gama de produse care urmeaz s fie produse; nivelul preurilor practicate la beneficiar; regiunea i respectiv pieele pe care se va comercializa produsul; canalele de distribuie utilizate. Strategia rezultatelor motiveaz aciunile societatii prin abordarea prioritar a unor domenii cum ar fi: utilitatea social a produselor; utilizarea complet a capacitilor de producie sau a forei de munc; prioritile tehnice. Strategia angajrii stabilete cine, cnd i unde va executa aciunile concrete cuprinse n strategia n cauz. Tactica de marketing realizeaz transpunerea efectiv n practic a strategiilor de marketing ale unei societati.

Metode de vanzare si distributie (magazine, birouri, cataloage, adrese web).

Politica de preturi si tarife (strategia de preturi si pozitia competitiva).

Preul reprezint cea mai mobil component a mixului de marketing. El poate fi modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbrile de pre atrag de regul un rspuns imediat din partea pieei. Politica de pre a societatii poate fi pe deplin utilizat n folosul ei doar n condiiile n care ea beneficiaz de o viziune de perspectiv asupra evoluiei pieei int, la fel cum stau lucrurile i n cazul celorlalte componente ale mixului de marketing. Cu alte cuvinte, chiar dac nu reprezint o variabil n totalitate controlabil, preul poate totui s fie obiectul unei orientri strategice. Politica de pre se afl ntr-o strns legtur cu strategia de pia i cu celelalte componente ale mixului de marketing (politica de produs, distribuie i promovare). Strategia de pia constituie punctul de plecare pentru ntregul mix de marketing, deci i pentru politica de produs. Pentru politica de pre, acest lucru presupune ncadrarea acesteia n strategia global a SC STIMPEX SA fa de pia i raportarea la obiectivele strategiei de pia.
Pagina 56 din 87

Plan de Afaceri

Legturile cu strategia de pia ntresc i corelarea politicii de pre cu celelalte componente ale mixului de marketing. De fapt, toate componentele mixului au ca punct de plecare piaa cu cerinele ei si astfel SC STIMPEX SA are o anumita atitudine si raspunde la cerintele pietei rezultand astfel anumite strategii. Ele alctuiesc un tot unitar pentru c au un punct comun de raportare. Cele mai strnse legturi ale preului, fa de celelalte componente ale mixului, sunt cu produsul, el reprezentnd de altfel una din componentele acorporale (poate cea mai important) ale acestuia Rspunznd unei strategii de pia care prevede concentrarea activitii de desfacere pe un anumit segment de pia, produsul va avea anumite caracteristici, dar i un nivel al preului corespunztor exigenelor i nevoilor consumatorilor poteniali care alctuiesc segmentul respectiv. Corelaia dintre politica de pre i cea de distribuie se realizeaz, de asemenea, pe baza unei strategii de pia comune. O legtur puternic exist i ntre politica de pre i politica promoional. Aceste dou componente ale mixului de marketing se sprijin reciproc, rezultnd combinaii dintre cele mai reuite din punct de vedere al rezultatelor economice (de exemplu reduceri promoionale de pre). De altfel, nu de puine ori chiar preul reprezint un obiect al activitii promoionale. Ca o concluzie, dei preul este un nsoitor permanent al produsului, el nu este o reflectare exclusiv a acestuia, ci intervine ca element de contact i de armonizare ntre produs i piaaint cruia i se adreseaz. Alegerea strategiei de pre in cazul acestui proiect trebuie s aib n vedere o serie de elemente precum: etapa din ciclul de via al produsului; sezonalitatea produsului; categoriile de consumatori crora i se adreseaz; poziia deinut de SC STIMPEX SA pe pia; structura costurilor societatii; estimarea profitului la diferite nivele de pre; Ca obiective urmrite de politica de pre, pot fi: maximizarea profitului actual, maximizarea volumului vnzrilor, fructificarea avantajului de pia, promovarea unui produs superior. n stabilirea unui anumit nivel al preului societatea se poate orienta dup costuri sau dup cerere. Orientarea dup costuri presupune ca preul s acopere integral costurile de producie i s permit obinerea unui profit net. Orientarea dup concuren presupune compararea preurilor produselor societatii cu cele ale principalilor si concureni. Orientarea dup cerere presupune stabilirea acelui nivel al preului pe care piaa l poate suporta, adic nivelul la care consumatorii percep valoarea produsului oferit. Deciziile referitoare la pre trebuie s fie subordonate deciziilor referitoare la strategia de marketing a societatii, innd cont i de obiectivele de marketing ale acesteia, ceea ce
Pagina 57 din 87

Plan de Afaceri

presupune n practic adoptarea unui model liniar, care progreseaz etap cu etap pn la stabilirea unui nivel final al preului . Decizia de pre poate fi luat i printr-o abordare strategic, care ncearc s in cont att de obiectivele generale ale societatii i situaia ei competitiv, ct i de caracteristicile consumatorilor. Strategiile de pre pot fi adoptate n funcie de urmtoarele trei criterii: 1. n funcie de raportul calitate pre la care este vndut un produs:

Calitatea Produsului

Ridicat Medie Sczut

Strategia de excepie Strategia preului exagarat Strategia jefuirii Ridicat

Strategia valorii ridicate Strategia valorii medii Strategia falsei economii Mediu

Strategia valorii superioare Strategia valorii acceptabile Strategia economisirii Sczut

2. Dup nivelul preurilor: strategia preurilor nalte, care poate presupune adoptarea urmtoarelor tipuri: preuri de fructificare a avantajului de pia preuri pentru performane de excepie preuri cu rol de protecie strategia preurilor moderate, avnd ca form preurile psihologice strategia preurilor sczute, cu posibile tipuri precum: preuri promoionale preuri de ptrundere pe o nou pia preuri de descurajare a concurenilor 3. n funcie de nivelul mobilitii al preurilor: strategia preurilor cu mobilitate ridicat strategia preurilor cu mobilitate medie strategia preurilor cu mobilitate sczut. n stabilirea strategiei de pre se ine cont i de durata de aplicare a acesteia. Astfel, ea poate fi elaborat pe termen scurt, mediu sau lung. Stabilirea pretului se poate face prin 2 metode: Varianta A: Stabilirea pretului prin cost + cota profit Se pune intrebarea daca exista piata pentru asemenea servicii la aceste preturi? Varianta B: Pretul de piata Care este pretul pietei, pot acoperi costurile si eventual aduce profit?

Pagina 58 din 87

Plan de Afaceri

Strategia de vanzari (vanzari directe, distributii directe, email, reciprocitate, etc.).

Analiza traseului parcurs de produs, ntr-un anumit interval de timp, ntre producie i consum, este cuantificat n accepiunea marketingului de o noiune cuprinztoare, incluznd procese i activiti eterogene, numit distribuie. Conceptul de distribuie are n vedere, n primul rnd, itinerarul pe care l parcurg mrfurile pe pia, de la productor consumatorul final (productori, intermediarii i consumatori). Aceti participani la deplasarea succesiv a mrfurilor de-a lungul acestui traseu alctuiesc, ceea ce n terminologia marketingului se numete un canal de distribuie. Se poate spune c distribuia se refer la totalitatea activitilor economice care au loc pe traseul parcurs de marf ntre productor consumatorul final. Ea cuprinde dou procese, distincte, importante: gestionarea canalelor de distribuie, adic a prii economice a traseului mrfurilor i logistica mrfurilor (distribuia fizic) care are n vedere latura fizic a traseului de la productor la consumatorul final. Deci, cu alte cuvinte putem spune c politica de distribuie a societatii are drept scop strategic identificarea variantei (variantelor) optime att pentru circuitul fizic ct i pentru cel economic al mrfurilor. Modul n care mrfurile parcurg un traseu economic pentru a ajunge la consumatorii finali, prezint importan nu numai pentru buna funcionare mecanismului economic n general, ci i pentru (poate n primul rnd) poziia societatii pe pia la un anumit moment. Stabilirea i funcionarea canalelor de distribuie, a circulaiei pe care o au mrfurile n funcie de specificul acestor canale reprezint un proces important care are n vedere tocmai latura economic a procesului. Acest proces are n vedere identificarea modului n care se realizeaz actele de vnzarecumprare, prin intermediul crora, odat cu micarea efectiv a mrfurilor are loc i schimbarea proprietii asupra lor, respectiv transferarea succesiva a dreptului de proprietar de la productor la consumator. Conectarea unui sistem de canale de distribuie la trsturile mediului extern are implicaii majore asupra aspectului acestuia i anume, asupra unor aspecte precum: componentele, amploarea, costul unui canal de distribuie. n toate cazurile, un canal de distribuie cuprinde sigur cel puin dou elemente: productorul i consumatorul. Celor doi, care reprezint punctele extreme - de nceput i de sfrit - ale unui canal de distribuie, li se pot altura un lan de verigi succesive pe care mrfurile le parcurg. Fundamentarea variantelor strategiei de distribuie, ca dealtfel i modalitile ei concrete de adaptare, reprezint elemente de maxim importan ale conducerii activitii societatii. Indiferent de numrul i diversitatea elementelor pe care le implic procesul de distribuie a produselui societatii, de interesele ce domina activitatea acestora. O strategie n domeniul distribuiei, trebuie sa permit o armonizare a strategiilor tuturor participanilor implicai n distribuia unui anumit produs.

Pagina 59 din 87

Plan de Afaceri

Deciziile care vizeaz politica de distribuie i strategiile corespunztoare acesteia, trebuie s acopere mai multe probleme: dimensiunile canalului de distribuie, amploarea procesului de distribuie, gradul de participare a societatii la activitile de distribuie, controlul asupra procesului de distribuie, caracteristicile logisticii mrfurilor. Toate aceste elemente reprezint i criterii n funcie de care societatea i fundamenteaz strategia de distribuie. Dimensiunile canalului de distribuie reprezint un prim criteriu de difereniere a strategiilor. Astfel, n funcie de natura produsului, a pieei dar i a altor factori societatea poate alege dintre urmtoarele variante: Strategia distribuiei directe (fr intermediari) Strategia distribuiei prin canale scurte (cu un singur intermediar) Strategia distribuiei prin canale lungi (doi sau mai muli intermediari) Un al doilea criteriu l reprezint amploarea distribuiei. Acest criteriu are n vedere limea canalului de distribuie, privit ns nu doar n termeni cantitativi. Strategia poate viza o: Distribuie extensiv, respectiv, o difuzare larga a produselor, prin cele mai diverse tipuri de intermediari; Distribuie selectiv, printr-un numr redus de intermediari, specializat; Distribuie exclusiv, recurgndu-se la un singur tip de intermediar. n funcie de gradul de participare a societatii n activitatea canalului de distribuie variantele strategice vizeaz: Distribuia produselor prin aparat propriu; Distribuia produselor prin intermediari; Distribuia produselor prin aparat propriu si intermediari. Gradul de control asupra procesului de distribuie reprezint un alt element definitoriu al strategiei. Variantele strategice merg de la un control total, pana la un control inexistent, astfel: Strategia controlului total; Strategia controlului ridicat; Strategia controlului mediu; Strategia controlului sczut; Strategia controlului inexistent. Din punct de vedere a elasticitii aparatului de distribuie, flexibilitatea acestuia la schimbrile cerinelor pieei, poate determina urmtoarele variante strategice: Strategia flexibilitii ridicate; Strategia flexibilitii medii; Strategia flexibilitii sczute. Logistica mrfurilor reprezint un ultim element de difereniere a strategiei de distribuie. Modalitile concrete prin care societatea este angrenat n procesul micrii fizice a mrfurilor delimiteaz aa numitele strategii logistice care nu sunt altceva modalitile concrete prin care societatea realizeaz activitile componente ale distribuiei fizice.

Stimularea / Promovarea Vanzarilor (esantioane, cupoane/taloane, promotii online, etc.).

Promovarea reprezint acea parte a procesului de comunicaie al societatii prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode i tehnici specifice (concretizate n activiti promoionale),
Pagina 60 din 87

Plan de Afaceri

ncearc s influeneze comportamentul clienilor si actuali i poteniali n vederea obinerii unor rezultate ct mai bune (profituri) pe o perioad mai lung de timp. Aceast definire a complexului proces promoional ncearc s explice faptul c numai anumite activiti de comunicare ale societatii, realizate cu scopul clar de a modifica ceva n comportamentul clienilor poteniali (de regul, mbuntirea imaginii societatii i a produselor sale, concretizat pn la urm ntr-un volum mai mare de vnzri), pot fi considerate drept activiti promoionale desfurate n vederea atingerii obiectivelor strategice ale politicii promoionale pe care i-a stabilit-o societatea. Avnd ca obiectiv principal o mai bun informare a clienilor actuali i poteniali, n vederea satisfacerii n cele mai bune condiii a nevoilor acestora, societatea urmrete n acelai timp s-i asigure profituri ct mai substaniale pentru un interval de timp ct mai mare. O problem foarte important este ca societatea - prin produsul sau i prin comportamentul pe pia - s confirme informaiile transmise, pentru c altfel clienii poteniali se pot considera nelai i toate aciunile promoionale realizate de firm nu vor avea nici un efect pozitiv, ba din contr, pot afecta n sens negativ imaginea pe care societatea o are pe pia. Obinerea unor rezultate economice bune nu se poate realiza fr o viziune unitar asupra tuturor componentelor mixului de marketing (politica de produs, politica de pre, politica de distribuie, politica promoional) pe care societatea ar trebui s i le stabileasc. Transpunerea n practic a politicii de marketing propuse se realizeaz prin intermediul strategiilor i tacticilor de marketing. Numeroase ar putea fi elementele care s diferenieze strategia promoional pe care o poate adopta societatea. Dintre criteriile ce ar putea fi folosite, cele mai semnificative sunt: obiectivele urmrite a fi atinse prin intermediul activitii promoionale, rolul activitii promoionale, atitudinea fa de structura pieei, frecvena de desfurare n timp, precum i modalitatea de organizare a activitii promoionale. Obiectivele urmrite a fi realizate prin intermediul activitii promoionale pot fi n principal dou: promovarea produsului i promovarea imaginii organizaiei. n funcie de al doilea criteriu, societatea, avnd n vedere att potenialul propriu ct i situaia existent pe pia, poate s opteze pentru o strategie defensiv sau pentru o strategie ofensiv. Cea de a doua variant poate fi realizat cu cel puin dou intensiti i anume o strategie ofensiv moderat sau o strategie ofensiv agresiv. Aceast din urm variant nu poate fi aleas dect n cazul unui potenial ridicat al pieei unde este realizat. Avnd n vedere structura foarte complex a pieelor actuale pe care acioneaz, societatea ar trebui s-i diferenieze strategia n funcie de segmentele de consumatori pe care le ntlnete pe o anumit pia. Astfel, societatea poate alege o strategie difereniat, atunci cnd activitile promoionale desfurate sunt adaptate fiecrui segment de consumatori existent pe pia, o strategie concentrat cnd i adapteaz aciunile promoionale n funcie de anumite segmente pe care societatea le vizeaz prin activitatea promoional desfurat i o strategie nedifereniat atunci cnd aciunile promoionale sunt aceleai indiferent de segmentul de pia vizat.

Pagina 61 din 87

Plan de Afaceri

Frecvena cu care se pot desfura activitile promoionale difer n funcie de numeroase elemente. Bugetul promoional, nivelul concurenei pe pia, sezonalitatea pieei sunt cteva dintre elementele care determin o frecven mai mic sau mai mare cu care se desfoar activitatea promoional. Se poate avea n vedere o strategie a activitii promoionale permanente, atunci cnd frecvena este ridicat, sau o strategie a activitii promoionale intermitente atunci cnd frecvena este mic. Modalitile de organizare a activitii promoionale ar putea constitui poate cel mai important criteriu al alegerii strategiei promoionale i aceasta pentru c de fapt de modul n care este transpus n practic decizia, luat n sfera politicii promoionale, depinde succesul aciunilor promoionale ce se vor desfura. n funcie de acest criteriu strategia aleas poate fi cea a organizrii n cadrul firmei societatii cu fore proprii sau a organizrii n afara acesteia cu ajutorul firmelor specializate.

Strategia de Publicitate (traditionala, web, media, sponsorizari pe termen lung).

Dup identificarea pieei-int, a obiectivelor i a concurenilor este necesar planificarea modului n care SC STIMPEX SA va utiliza oportunitile existente pe pia i o determinare clar a modului n care se va cuceri segmentul de pia dorit. Fixarea scopurilor i obiectivelor de marketing precede alegerea celei mai adecvate strategii. Pentru a alege cea mai potrivit strategie concurenial de marketing, c va ine cont de poziia sa n cadrul ramurii sale de activitate, de obiectivele fixate, de oportunitile existente i de resursele disponibile. Oportunitatile pe care SC STIMPEX SA le are pe pia - n calitate de unic decontaminator pe baz de electroni accelerai, n conturarea strategiei sale de marketing sunt: extinderea pieei totale, pentru toate aplicaiile posibile pe baz de soluri antropice, RUSA reprezint cea mai profitabil alternativ, aplicat prin gsirea unor noi utilizatori ai produsului; mrirea ponderii deinute pe piaa decontaminrii pe baz de electroni accelerai prezint interes dac profitabilitatea crete odat cu obinerea unei cote de pia mai mari. Eficiena unui plan de marketing la SC STIMPEX SA nu poate fi conceput fr dou secvene extrem de necesare, i anume: Promovarea produsului = Tehnologie pentru tratarea deseurilor periculoase prin iradiere cu electroni accelerati sau microunde, sau Promovarea serviciului = Neutralizarea difenililor policlorurati (PCB) din deseuri periculoase prin iradiere cu electroni accelerati. Relaiile publice ca element al strategiei de marketing. Promovarea produsului/serviciului poate duce fie la succesul, fie la falimentul afacerii. A avea un produs/serviciu competitiv i a nu-l promova este ca i cum nu s-ar desfura activitatea respectiv. Att SC STIMPEX SA, ct i produsele acesteia trebuie s fie promovate.
Pagina 62 din 87

Plan de Afaceri

Scopul promovrii este, n ordinea prioritii: - de a informa clienii existeni i poteniali;

- de a crea o imagine favorabil a societatii;

-de a crete cifra de afaceri. Strategia de promovare cuprins n Planul de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente: Efectul dorit n promovare; Costurile care le implic promovarea; Mesajul ce va genera efectul dorit; Mijloace mass-media ce vor fi utilizate; Analiza rezultatelor promovrii. Efectul dorit n promovare. Este absolut necesar s fie identificate de la nceput obiectivele strategiei promoionale. Avnd mai mult feedback din partea grupurilor int directe i indirecte, se poate analiza mai uor succesul i eficacitatea demersurilor promoionale. Costurile pe care le implic promovarea. Exist 4 moduri principale de dimensionare a costurilor acestei activitii, i anume: Stabilirea cuantumului pe care i-l poate permite SC STIMPEX SA pentru promovare produsului/serviciului; Cuantificarea procentului de vnzri al afacerii; Realizarea analizei cost-beneficiu (care presupune experien i ncredere crescut n efectele promovrii) Acionarea n aceeai manier cu competitorii (numai dac acetia exist). Mesajul ce va genera efectul dorit. Prin aflarea rspunsului la ntrebarea: De ce ar cumpra clienii produsul/ serviciul oferit de SC STIMPEX SA?, se poate stabili mesajul promoional care va beneficia de forma i direcia care vor produce astfel cel mai mare efect. Mijloacele mass-media ce vor fi utilizate. Nu toate mijloacele de comunicare n mas au acelai rezultat, dar nici acelai cost de utilizare. Trebuie alese acele ci ce se potrivesc cel mai bine naturii i stadiului afacerii. Nici o afacere cu o cot de afaceri sczut nu va ncepe prin a-i face reclam la TV, aa cum nici o afacere cu o cot de afaceri ridicat nu se va rezuma doar la mprirea de fluturai. n cazul SC STIMPEX SA, fie c ne referim la produs, fie c ne referim la serviciu/tehnologie, publicul intit este unul foarte specializat care poate fi captat cu ocazia unor evenimente i publicaii tiinifice sau de natur ecologic-dezvoltare durabil i de aceea mijloacele de promovare trebuie selectate cu atenie sporit, participarea cu standuri la salonul de inventica in domeniu fiind de exemplu un mijloc util de popularizare a unui concept sofisticat.

Pagina 63 din 87

Plan de Afaceri

Realizarea unui film cu descrierea tehnologiei propuse ( dezvoltate), apariia periodic a articolelor referitoare la progresele nregistrate n dezvoltarea tehnologiei n diverse publicaii de specialitate, organizarea de evenimente dedicate. Analiza rezultatelor promovrii. n funcie de tipul afacerii, de posibilitile financiare existente i de finalitatea dorit se alege metoda de promovare cea mai adecvat. Se consider c pentru distribuirea i comercializarea acestui produs vor fi folosite att canalele obinuite, ct i altele specifice, identificate zonal n funcie de particularitile fiecre locatii i de cerinele agenilopr economici din zonele n care se dorete aplicare acestei tehnologii.

In Tabelul nr. 11 sunt prezentate cele mai importante cai de promovare. Tabelul nr. 11. Avantajele i dezavanatjelor cilor de promovare a noii tehnologii Metoda TV Avantajele Cea mai intinsa arie de acoperire Grad maxim de control Impact imediat Dezavantajele Greu de oferit informaii tehnice Imposibil de direcionat cu precizie Costisitoare Evaluare dificil Greu de planificat Impact redus Dificil de controlat Greu de identificat efectul Greu de oferit informaii tehnice Impact limitat Acumulare lent Acoperire limitat

Reviste de specialitate

Usor de direcionat Se pot oferii informaii tehnice Arie de acoperire extins Uor de planificat Acumulare rapid Uor de planificat Slab capacitate de informare tehnic Relativ ieftin Acoperire larg Auditoriu-int specific

Presa (naional)

Presa (local)

Postere

Web -site

uor de planificat se pot demonstra avantajele ofertei ieftin

Costisitoare Greu de demonstrat avantajele Necesit timp pentru planificare Greu de controlat Acumulare lenta Acces limitat

Pagina 64 din 87

Plan de Afaceri

Analiza rezultatelor promovrii se va face pe baza raportrii numrului de clieni poteniali i clieni efectivi ce au contactat SC STIMPEX SA n urma promovrii fcute.

Pagina 65 din 87

Plan de Afaceri

IV. EVALUAREA RISCURILOR

Pagina 66 din 87

Plan de Afaceri

V. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI Aici trebuie sa prezentati in detaliu rezultatele trecute si asteptarile pentru viitor. Aceasta sectiune ar trebui sa includa proiectiile de cash flow, rata de profit si pierdere, balanta. 1. Pentru a putea realiza proieciile indicatorilor financiari am pornit analiza de la urmtorul pachet de ipoteze de lucru:

Veniturile realizate ca urmare a implementrii proiectului vor proveni din surse

diferite, n funcie de etapa din procesul tehnologic din care rezult respectivele deeuri, i anume: - Venituri din tratare/decontaminare ulei cu continut ridicat de PCB (50 - 5000 ppm), care se valorific la un pre de 1,50 euro/kg, asau 5,55 lei/kg., un pre competitiv comparativ cu cele practicate pe plan internaional de ctre alte companii specializate n decontaminarea uleiurilor cu coninut ridicat de PCB (de exemplu, firma AMEC Geomelt practic un pre de 1,98 euro/kg.); - Venituri din valorificare ulei decontaminat, care se valorific la un pre de 0,70 lei/kg; - Venituri din valorificare carcase transformatoare scoase din uz si decontaminate, care se valorific la un pre de 0,60 lei/kg; - Venituri din valorificare la producator bobine de cupru, care se valorific la un pre de 10,00 lei/kg. - alte venituri din exploatare reprezint 1% din ventiurile anterior prezentate.

n aceste condiii, prognoza veniturilor este prezentat n Tabelul nr. V.1.

Cheltuielile aferente fazei de operare sunt repartizate pentru activiti legate de

procesul tehologic de decontaminare a uleiurilor cu coninut de PCB i de decontaminarea transformatoarelor din care aceste uleiuri au fost extrase, precum i de subcontractarea legat de serviciile aferente colectrii i transportrii acestora, i anume: - salariile pentru personalul implicat n faza de operare (un numr de 9 persoane vor asigura buna desfurare a activitilor acestei faze); - service pentru instalaia de decontaminare, care reprezint 10% din valoarea instalaiei; - cheltuielile cu materialele i consumabilele necesare desfurrii operaiunilor de decontaminare (solvent pentru decontaminare, soluia dde NaOH, etc.); - costurile aferente consumului de energie electric necesar operrii instalaiei de decontaminare; - cheltuileile pentru subcontractarea unor servficii destinate colectrii i transportului deuriloe periculoase n vederea incinerrii, precum i cele pentru incinerera propriu-zis a acetora. - o alt categorie de cheltuieli o reprezint cele cu amortizrile; am folosit o rata de amortizare liniar, pornind de la regelementrile n vigoare i de la durata normat de funcionare a echipamentelor sau durata de amortizare a cldirilor. Astfel, considernd c instalaia de decontaminare se amortizeaz integral n 10 ani, rata de amortizare luat n calcul reprezint 10% anual. n acelai timp, avnd n vedere faptul c construcia realizat pentru acceleratorul de electroni
Pagina 67 din 87

Plan de Afaceri

se va amortiza n 20 de ani, rata de amortizare luat n calcul reprezint 5% anual. - alte cheltuieli de exploatare reprezint 1% din cheltuielile anterior prezentate. n aceste condiii prognoza cheltuielilor este prezentat n Tabelul nr. 5.2. 2. Avnd n vedere veniturile prognozate pe cei 5 ani de operare a instalaiei care utilizezaz noua tehnologie propus prin proiect, am putut s previzionm contul de profit i pierderi, care arat o cretere constant a profitului net, care atinge un maxim de 388.572 lei n ultimul an de operare. Prognoza contului de profit i pierderi este prezentat n Tabelul nr. V.3. 3. Pornind de la rezultatele financiare cuprinse n contul de profit i pierderi, am realizat n continuare previziunea balanei sintetice pentru cei 5 ani de operare a instalaiei de decontaminare, n care se observ reducerea progresiv att a d atoriilor ce trebuie platite intro perioada de pana la un an, ct i reducerea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an. Prognoza bilanului sintetic este prezentat n Tabelul nr. V.4. 4. Veniturile i cheltuielile previzionate n orizontul celor 5 ani de operare a instalaiei de decontaminare s-au concretizat ntr-un flux net de numerar favorabil; astfel activitatea desfurat a condus la obinerea unui flux de lichidi net foarte bun, care crete constant pe parcursul ntregii perioade analizate, ajungnd la 587.453 lei dup 5 ani de operare. Acelai trend ascendent l nregistreaz i disponibilul de numerar al perioadei precedente, care ajunge la 4.537.207 lei dup 5 ani, respectiv disponibilul de numerar la sfritul perioadei, care ajunge la 5.124.661 lei dup 5 ani. Prognoza fluxului net de numerar actualizat este prezentat n Tabelul nr. V.5. 5. Pe ansamblu, indicatorii financiari afereni perioadei de 5 ani de operare a instalaiei de decontaminare a uleiurilor cu coninut de PCB au nregistrat valori favorabile, care susin proiectul. Astfel, dei i veniturile din exploatare, dar i cheltuielile de exploatare cresc permanent n orizontul analizat (ca urmare a creterii segmentului de pia acoperit de SC STIMPEX SA, ceea ce conduce la sporirea cantitilor de ulei decontaminat, precum i a numrului de transformatoare decontaminate), rata rezultatului din exploatare este de 10,16% n ultimul an de operare al instalaiei, ceea ce permite o durat de recuperare a investiiei de 9,3 ani, valoare acceptabil pentru acest tip de proiecte. Ca urmare a unor valori favorabile nregistrate pentru disponibilul de numerar la sfritul perioadei, de 5.124.661 lei n ultimul an de operare, rata rentabilitatii capitalului investit este de 20,63%, n timp ce rata acoperirii prin flux de numerar este de 1,1479, iar rata ndatorrii pe termen mediu i lung este de 4,24%, toate valori foarte bune pentru acest tip de proiect. Acest rezultate favorabile au condus la realizarea unui venit net actualizat de 884,516 lei la sfritul perioadei, ceea ce arat durabilitatea financiar a proiectului. Situatia sintetica a indicatorilor financiari prognozat este prezentat n Tabelul nr. V.6.

Pagina 68 din 87

Plan de Afaceri

6. Valorile favorabile ale tuturor indicatorilor financiari analizai conduc la concluzia c Planul de afaceri aferent proiectului de investiie este fezabil i sustenabil, realizarea acesteia fiind oportun.
7. Analiza de senzitivitate are ca scop evaluarea principalelor riscuri i determinarea gradului de incertitudine al principalelor componente, ale cror modificri afecteaz indicatorii financiari ai proiectului, cum sunt VNA venitul net actualizat i RIR rata intern de rentabilitate. Analiza s-a fcut pentru a lua n calcul riscurile care pot aprea, n special, n cazul subevalurii costurilor i pentru a stabili msurile avute n vedere pentru minimizarea acestora. n cadrul Figurii nr. V.1. se prezint schematic interaciune dintre elementele care influeneaz analiza de senzitivitate. Analiza de senzitivitate s-a realizat n urmtoarele etape: a) Determinarea variabilelor ce sunt supuse unor riscuri previzibile; b) Determinarea limitelor de variaie posibil pentru variabilele determinate anterior; c) Calculul influenei variaiei asupra fluxului de numerar i asupra principalilor indicatori: RIR, VNA; d) Interpretarea rezultatelor analizei i formularea de propuneri pentru diminuarea riscurilor i incertitudinilor.

Pagina 69 din 87

Plan de Afaceri

COSTURI
(impactul creterii costurilor)

BENEFICII (impactul scderii veniturilor) REZULTATE DURATA

(impactul ntrzierilor)

(fa de cazul de baz analizat < Base Case > )

Figura nr. V.1. Interaciunea dintre elementele care influeneaz analiza de senzitivitate Variabilele de risc utilizate n analiz au fost cele la care analiza situaiei instituionale a beneficiarului i a cadrului general economic a evideniat un potenial de risc i incertitudine: veniturile; costurile de operare; costul investiiei beneficiile externe rata de actualizare Rezultatele analizei de senzitivitate sunt prezentate n cele ce urmeaz pentru investiia analizat (Figura nr. V.2). Influen rata de actualizare VNA RIR Durata recuperare investitie Total beneficii (actualizat) Total costuri (actualizat) Raport beneficiu - cost

7% 1938159 1.69% 2.56 16434740 14496581 1.13

6% 1838833 1.69% 2.56 15639057 13800223 1.13

5% 30741 6.05% 5.51 15733727 15702986 1.00

4% 132318 21.68% 4.74 18030596 17898278 1.01

3% 118972 21.68% 4.74 17124747 17005776 1.01

Pagina 70 din 87

Plan de Afaceri

Valoarea VNA (lei)

2500000 2000000 1500000 1000000 500000 30741 0 7% 6% 5% 4% 3% 132318 118972 1938159 1838833

Valoare RIR
25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 6.05% 5.00% 0.00% 7% 6% 5% 4% 3% 1.69% 1.69% 21.68% 21.68%

Raport beneficiu-cost
1.15 1.10 1.05 1.00 1.00 0.95 0.90 7% 6% 5% 4% 3% 1.01 1.01 1.13 1.13

Pagina 71 din 87

Plan de Afaceri

Durata recuperarii investitiei (ani)

6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 7% 6% 5% 4% 3% 2.56 2.56 5.51 4.74 4.74

Influen venit din operare VNA RIR Durata recuperare investitie Total beneficii (actualizat) Total costuri (actualizat) Raport beneficiu - cost

7% 3253826 15.23% 7.40 18491457 15237631 1.21

6% 3081009 20.10% 7.42 18318639 15237631 1.20

5% 1578749 26.53% 7.68 17281735 15702986 1.10

4% 757692 34.96% 8.15 16926033 16168342 1.05

3% 594941 41.34% 8.34 16763283 16168342 1.04

Valoare VNA (lei)

3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 7% 6% 5% 4% 3% 757692 594941 1578749 3253826 3081009

Pagina 72 din 87

Plan de Afaceri

Valoare RIR
45.00% 40.00% 35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00% 7% 6% 5% 4% 3% 15.23% 20.10% 26.53% 34.96% 41.34%

Raport beneficiu-cost
1.25 1.20 1.15 1.10 1.05 1.00 0.95 0.90 7% 6% 5% 4% 3% 1.10 1.05 1.04 1.21 1.20

Durata recuperarii investitiei (ani)

8.60 8.40 8.20 8.00 7.80 7.60 7.40 7.20 7.00 6.80 7% 6% 5% 4% 3% 7.40 7.42 7.68 8.15 8.34

Pagina 73 din 87

Plan de Afaceri

Influen cost de operare i cost investiie VNA RIR Durata recuperare investitie Total beneficii (actualizat) Total costuri (actualizat) Raport beneficiu - cost

7% 1592710 12.57% 2.68 17281735 15689025 1.10

6% 1442245 16.59% 2.73 17281735 15839490 1.09

5% 503551 21.89% 4.64 15733727 15230176 1.03

4% -851942 28.90% 4.76 16275032 17126974 0.95

3% -1011714 38.15% 5.29 16275032 17286746 0.94

Valoarea VNA (lei)

2000000 1500000 1000000 503551 500000 0 -500000 -1000000 -1500000 7% 6% 5% 4% 3% 1592710 1442245

-851942

-1011714

Valoare RIR
45.00% 40.00% 35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00% 7% 6% 5% 4% 3% 12.57% 16.59% 21.89% 28.90% 38.15%

Pagina 74 din 87

Plan de Afaceri

Raport beneficiu-cost
1.15 1.10 1.10 1.05 1.00 0.95 0.90 0.85 7% 6% 5% 4% 3% 0.95 0.94 1.09 1.03

Durata recuperarii investitiei (ani)

6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 7% 6% 5% 4% 3% 2.68 2.73 4.64 4.76 5.29

Figura. nr. V.2. Prezentarea grafic a analizei de senzitivitate a proiectului

Analiza de senzitivitate releva influenta ridicata a veniturilor fa de valoarea indicatorilor. Impactul costurilor de investitie si de exploatare este important, dar mai redus.

Pagina 75 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.1. PROGNOZA VENITURILOR

Total An 1 Total An 2 Total An 3 Total An 4 Total An 5

Nr. Crt.

Categoria Vanzari fizice previzionate Venituri din tratare/decontaminare ulei cu continut ridicat de PCB (50 5000 ppm) Venituri din valorificare ulei decontaminat Venituri din valorificare carcase transformatoare scoase din uz si decontaminate Venituri din valorificare la producator bobine de cupru

Pret in RON/UM

UM

1 2 3 4

5.55 0.70 0.60 10.00

Lei/kg. Lei/kg. Lei/kg. Lei/kg.

178,309 160,478 154,306 120,016

232,122 208,910 200,875 156,236

385,432 346,889 333,547 259,426

398,761 358,885 345,082 268,397

411,431 370,288 356,046 276,924

5 6 7 8

Vanzari valorice previzionate Venituri din tratare/decontaminare ulei cu continut ridicat de PCB (50 5000 ppm) Venituri din valorificare ulei decontaminat Venituri din valorificare carcase transformatoare scoase din uz si decontaminate Venituri din valorificare la producator bobine de cupru

5.55 0.70 0.60 10.00

RON RON RON RON

989,616 112,335 92,584 1,200,160

1,288,277 146,237 120,525 1,562,360

2,139,148 242,822 200,128 2,594,256

2,213,124 251,219 207,049 2,683,968

2,283,442 259,201 213,627 2,769,245

Venituri productie proprie total Alte venituri Total productie vanduta

RON RON RON RON

2,394,695 0 2,394,695 0

3,117,399 0 3,117,399 0

5,176,354 0 5,176,354 0

5,355,360 0 5,355,360 0

5,525,516 0 5,525,516 0

10

Venituri din vanzari marfuri

Pagina 76 din 87

Plan de Afaceri

11

Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete Venituri din alte activitati Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata

RON

12 13

RON RON

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

14

RON

15

Alte venituri din exploatare Total venituri din exploatare

RON RON

23,947 2,418,641

31,174 3,148,573

51,764 5,228,118

53,554 5,408,914

55,255 5,580,771

Pagina 77 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V. 2. PROGNOZA CHELTUIELILOR

Nr. Crt. 1

Categoria Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele consumabile, total solvent consumat (reactie) solvent consumat (decontaminare) NaOH solvent consumat (reactie) solvent consumat (decontaminare) NaOH

Pret in RON/UM

UM

Total An 1

Total An 2

Total An 3

Total An 4

Total An 5

RON ltr./an ltr./an Kg/an 10 10 9.8 Lei/an Lei/an Lei/an RON 0.3776 Lei/an kWh/an RON

576,290 10,401 44,577 2,704 104,014 445,773 26,503 94,200 26,932 71,324 1,350,178

750,210 13,540 58,030 3,521 135,404 580,304 34,501 103,620 35,060 92,849 1,757,653

1,245,704 22,484 96,358 5,846 224,836 963,581 57,288 113,982 58,216 154,173 2,918,538

1,288,782 23,261 99,690 6,048 232,611 996,902 59,269 125,380 60,229 159,504 3,019,464

1,329,730 24,000 102,858 6,240 240,001 1,028,577 61,152 137,918 62,142 164,572 3,115,400

2 3

Service instalatie Alte cheltuieli din afara (cu energia), total consumul de energie

Subcontractari servicii, total

Pagina 78 din 87

Plan de Afaceri colectare si transport deseuri periculoase in vederea incinerarii (aprox. 15 kg/echipament) incinerare deseuri periculoase Cheltuieli materiale total 5 6 Cheltuieli cu personalul angajat Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala Cheltuieli cu personalul total 7 8 Cheltuieli cu amortizarile Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli pentru exploatare total

5.25 10.5

Lei/an Lei/an RON RON RON RON RON RON RON

450,059 900,119 2,047,600 122,512 30,567 153,079 199,200 1,000 2,400,879

585,884 1,171,769 2,646,543 134,763 33,623 168,386 199,200 1,000 3,015,129

972,846 1,945,692 4,336,440 148,239 36,986 185,225 199,200 1,000 4,721,865

1,006,488 2,012,976 4,493,855 163,063 40,684 203,748 199,200 1,000 4,897,803

1,038,467 2,076,934 4,645,191 179,370 44,753 224,122 199,200 1,000 5,069,514

Pagina 79 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.3. PROGNOZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Cifra de afaceri

Categoria

UM

Total An 1 2,394,695

Total An 2 3,117,399

Total An 3 5,176,354

Total An 4 5,355,360

Total An 5 5,525,516

RON RON RON RON RON

Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare total

23,947 2,418,641

31,174 3,148,573

51,764 5,228,118

53,554 5,408,914

55,255 5,580,771

6 7 8 9 10 11

Cheltuieli materiale total Cheltuieli cu personalul total Cheltuieli cu amortizarile Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli pentru exploatare - total Rezultatul din exploatare

RON RON RON RON RON RON

2,047,600 153,079 199,200 1,000 2,400,879 17,763

2,646,543 168,386 199,200 1,000 3,015,129 133,444

4,336,440 185,225 199,200 1,000 4,721,865 506,253

4,493,855 203,748 199,200 1,000 4,897,803 511,111

4,645,191 224,122 199,200 1,000 5,069,514 511,257

12 13 14 15

Venituri financiare total Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli financiare Cheltuieli financiare - total

RON RON RON RON 48,672 48,672 48,672 48,672 48,672 48,672 48,672 48,672 48,672 48,672

Pagina 80 din 87

Plan de Afaceri 16 17 18 19 Rezultatul financiar Rezultatul brut Impozitul pe profit / cifra de afaceri Rezultatul net al exercitiului financiar RON RON RON RON -48,672 -30,909 -4,945 -25,964 -48,672 84,772 13,563 71,208 -48,672 457,581 73,213 384,368 -48,672 462,439 73,990 388,449 -48,672 462,585 74,014 388,572

Pagina 81 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.4. PROGNOZA BILANTULUI SINTETIC

Anul 1 1 2 I 3 4 5 II Active imobilizate - brute Valoarea amortizarii cumulate Active imobilizate - nete (1-2) Stocuri Creante Casa si conturi la banci Total active circulante (3+4+5) TOTAL ACTIV (I+II) III Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 6 7 8 IV 9 10 11 V 12 13 14 Imprumuturi si datorii la institutii de credit Datorii comerciale Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an Imprumuturi si datorii la institutii de credit Datorii comerciale Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale Subventii pentru investitii Capital social Rezultatul exercitiului financiar - repartizare profit la dividende 1,234,309 1,234,309 0 0 0 4,142,505 -4,154 -4,154 5,806,758 5,806,758 4,351,262 199,200 4,152,062 3,671,365 8,952,840 534,955 13,159,161 17,311,222

Anul 2 4,568,825 199,200 4,369,625 3,337,605 7,162,272 561,703 11,061,580 15,431,205 4,149,946 4,149,946

Anul 3 4,797,266 199,200 4,598,066 3,034,186 5,729,818 589,788 9,353,792 13,951,858 2,794,883 2,794,883

Anul 4 5,037,130 199,200 4,837,930 2,758,351 4,583,854 619,277 7,961,483 12,799,412 1,797,768 1,797,768

Anul 5 5,288,986 199,200 5,089,786 2,507,592 3,667,083 650,241 6,824,916 11,914,703 1,037,523 1,037,523

987,447 987,447 0 0 0 4,142,505 11,393 11,393

789,958 789,958 0 0 0 4,142,505 61,499 61,499

631,966 631,966 0 0 0 4,142,505 62,152 62,152

505,573 505,573 0 0 0 4,142,505 62,171 62,171

Pagina 82 din 87

Plan de Afaceri 15 16 VI - repartizare profit la la rezerve Rezerve Total capitaluri proprii TOTAL PASIV 0 6,131,805 10,270,156 17,311,223 0 6,139,913 10,293,811 15,431,205 0 6,163,013 10,367,017 13,951,858 0 6,165,022 10,369,679 12,799,413 0 6,166,931 10,371,607 11,914,703

Pagina 83 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.5. PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT

OPERATIUNEA/PERIOADA I. A. Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A4) A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asociati) A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut - cofinantare la proiect A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare A4. Ajutor nerambursabil FEADR (inclusiv avans) B. Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3) B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs C. Total iesiri de lichiditati prin finantare (C1+C2) 546,653 C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.) C.1.1. Rate la imprumut - cofinantare la proiect C.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare 506,160 506,160 546,653 506,160 506,160 546,653 506,160 506,160 546,653 506,160 506,160 546,653 506,160 506,160 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 506,610 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Pagina 84 din 87

Plan de Afaceri C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.) C.2.1. La imprumut - cofinantare la proiect C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare D. II. E. F. G. H. I. I1. I2. I3. I4. I5. I6. I7. I8. I9. J. K. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA Incasari din activitatea financiara pe termen scurt Credite pe termen scurt Total intrari de numerar (E+F+G) Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: Materii prime si materiale Alte materiale Energie si apa Marfuri Aferente personalului angajat Asigurari si protectie sociala Prestatii externe Impozite, taxe si varsaminte asimilate Alte plati aferente exploatarii Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit /cifra de afaceri si ajustare TVA (H-I) Plati/incasari pentru impozite si taxe K2+K3) K1. plati TVA (K1454,596 459,542 611,792 598,229 1,066,555 993,342 1,101,684 1,027,694 1,134,360 1,060,346 677,505 931,873 1,699,795 1,739,004 1,771,804 2,878,183 2,200,679 576,290 94,200 26,932 1,350,178 122,512 30,567 3,746,802 2,814,929 750,210 103,620 35,060 1,757,653 134,763 33,623 6,221,460 4,521,665 1,245,704 113,982 58,216 2,918,538 148,239 36,986 6,436,607 4,697,603 1,288,782 125,380 60,229 3,019,464 163,063 40,684 6,641,117 4,869,314 1,329,730 137,918 62,142 3,115,400 179,370 44,753 2,878,183 3,746,802 6,221,460 6,436,607 6,641,117 Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-B-C) -40,043 -40,043 -40,043 -40,043 -40,043

40,493 40,493

40,493 40,493

40,493 40,493

40,493 40,493

40,493 40,493

Pagina 85 din 87

Plan de Afaceri K2. rambursari TVA K3. impozit pe profit/cifra de afaceri L. M. N. O. P. III. Q. R. Disponibil de numerar al perioadei precedente S. Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (Q+R) 2,904,772 3,088,302 3,088,302 3,366,517 3,366,517 3,949,874 3,949,874 4,537,207 4,537,207 5,124,661 Rambursari de credite pe termen scurt Plati de dobanzi la credite pe termen scurt Dividende Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N) Flux de numerar din activitatea de exploatare (J-O) FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) 183,530 278,215 583,357 587,334 587,453 -665 453,932 223,573 1,823 613,615 318,257 9,840 1,076,395 623,400 9,944 1,111,628 627,376 9,947 1,144,308 627,496 -4,945 13,563 73,213 73,990 74,014

Pagina 86 din 87

Plan de Afaceri

Tabelul nr. V.6. SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Valoare RON RON 2,418,641 3,148,573 3,042,000 5,228,118 5,408,914 5,580,771 Total an 4 Total an 5

Nr.crt. 1 2

Anul Specificatie Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5% Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2 Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60% Rata de actualizare Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv

UM

RON

2,400,879

3,015,129

4,721,865

4,897,803

5,069,514

4 5 6 7 8 9 10 11

% ANI % Numeric %

0.73%

4.24%

9.68% 9.2968

9.45%

10.16%

7.35% 0.4090 7.13%

10.46% 0.5822 6.40%

20.49% 1.1404 5.66% 8%

20.62% 1.1477 4.94%

20.63% 1.1479 4.24%

RON RON 3,088,302 3,366,517

884,516 3,949,874 4,537,207 5,124,661

Pagina 87 din 87