Sunteți pe pagina 1din 21

Grile de la examene

1.Care din afirmaiile de mai jos nu reprezint o definiie a investiiilor: a) factorul primordial n strategia dezvoltrii economiei naionale; b) cheltuial sau plasament de sume bneti la un moment iniial, pentru a obine efecte ulterioare; c) echivalentul consumului imediat; d) renunarea la sursele bneti lichide actuale contra speranelor n obinerea unor resurse viitoare, care vor fi obinute n timp. R. c 2. Care din afirmaiile urmtoare nu reprezint un element esenial pentru o investiie: a) subiectul, reprezentat de cel care investete; b) obiectul, reprezentnd modul n care se concretizeaz investiia; c) sursele de finanare a investiiei; d) costul, reprezentnd efortul suplimentar, cert, actual consumat pentru obinerea unui obiectiv; e) efectele valorice care se obin n viitor i reprezint o speran mai mult sau mai puin cert. R. c 3. Abordarea complex a investiiilor este: a) abordarea contabil; b) abordarea economic; c) abordarea strict monetar; d) abordarea juridic. R. b 4. Abordarea economic consider investiiile ca fiind: a) similare cu imobilizrile achiziionate sau create pentru o ntreprindere, destinate s rmn durabile; b) toate sacrificiile fcute azi n sperana obinerii n viitor a unor rezultate, al cror nivel total va fi superior cheltuielilor iniiale; c) un ansamblu de cheltuieli ce va genera, pe o perioad lung, venituri sau economii, care s ramburseze sau s recupereze cheltuielile iniiale. R.b 5. Definirea economic a investiiilor ine seama de unul din urmtoarele aspecte importante: a) influena fluctuaiei profitului; b) noiunile de randament i eficien a operaiilor economice; c) diminuarea termenului de recuperare; d) posibilitatea de autofinanare. R. a,b,c 6. Dup natura tehnologic, investiiile nu pot fi: a) investiii pentru lucrri de construcii-montaj; b) investiii pentru cumprarea utilajelor necesare realizrii produciei; c) investiii de dezvoltare care au drept scop creterea capacitilor de producie; d) investiii pentru lucrri geologice; e) investiii pentru studii, cercetri, proiectri i pregtirea personalului. R. c 7. Dup caracterul investiiilor, ntlnim urmtoarele categorii de investiii: a) investiii n sfera productiv i n sfera neproductiv; b) investiii de retehnologizare; c) investiii pentru lucrri geologice. R. a 8. Investiiile din sfera productiv nu pot fi: a) investiii de modernizare care au rolul de a asigura condiiile de reducere a costurilor de producie i a creterii productivitii; b) investiii de nlocuire, care au ca destinaie nlocuirea activelor fixe datorit uzurii fizice i morale; c) investiii care se materializeaz i se regsesc n capitalul fix i circulant al firmei; d) investiii strategice care au ca obiect reducerea riscului. R c, 9. Investiiile de dezvoltare sau expansiune se refer la: a) investiiile care contribuie la dezvoltarea activitii i care au drept scop creterea capacitii de producie a unei firme; b) nlocuirea i revizuirea echipamentelor tehnice, uzate din punct de vedere fizic i moral;

c) cretere ntreprinderii determinat de scderea cererii pentru produsele firmei. R. a,c 10. Avantajele investiiilor de dezvoltare sau expansiune se refer la: a) crete gradul de fiabilitate i mentenabilitate, concomitent cu prelungirea duratei de via a utilajelor; b) existena investiiilor colaterale, care se materializeaz n utiliti; c) existena surselor de finanare i a unui personal calificat, cu o puin experien i tradiie. R. b,c 11. Dup modul de realizare a lucrrilor investiiile pot fi: a) investiii n antrepriz i investiii n regie; b) investiii colaterale; c) investiii de reutilare i retehnologizare. R. a,c 12. Un proiect de investiii poate fi definit ca: a) alocarea de surse bneti pentru realizarea unor obiective noi de producie sau modernizarea celor existente; b) un ansamblu optimal de aciuni de investiii bazate pe o planificare sectorial, global i coerent, pe baza creia, o combinaie definit de resurse umane, materiale etc. provoac o dezvoltare economico-social determinat; c) investiiile prin care se fixeaz dezvoltarea ntreprinderii pe termen lung, evoluia eficienei i poziiei n mediul din care face parte. R. a,b 13.Structura de finantare a unei investitii este data de : a) nivelul si ponderea participarii diferitelor surse la formarea capitalului pentru realizarea investitiei b) raportul dintre remunerarea totala si nivelul fiecarei surse care este folosita pentru realizarea investitiei c) media aritmetica a remunerarilor specifice a tuturor surselor care participa la remunerarea investitiei R: a, 14.In raport cu participarea la modificarea capitalului , sursele investitiilor pot fi : a) autofinantarea ; b) cesiunea si vanzarea activelor ; c) imprumutul si creditul ; d) subventia si subscriptia publica ; e) cresterea capitalului ; f) exploatarea capitalului propriu : g) creditul de asociere ; h) dezinvestitia ; R: a,c,d,e,h 15.Caracterul conex al investitiilor inseamna : a) dependenta dintre proiect si alte investitii ; b) exclusivitatea realizarii unui proiect in raport cu alte proiecte c) faptul care determina nevoia de alte investitii atunci cand realizam un anumit proiect; R: a,c 16. Pentru o S.C. care detine un capital propriu de 400.000 lei, realizarea unui proiect de investitii nu este posibila decat daca angajeaza un imprumut de 160.000 lei,la o dobanda de 18%. In situatia actuala actionarii pretind o remunerare egala cu 22% din valoarea capitalului detinut. Care va fi nivelul efectului de levier obtinut de intreprindere tinand cont de faptul ca, anterior obtinerii imprumutului rata indatorarii era nula. a) 16% b) 1.60% c) 0.16 d) 0.016 R: b,d 17.Dreptul de subscriere este definit ca fiind : a) valoarea pierderii care insoteste emiterea de actiuni ca effect al dilutiei; b) diferenta dintre valoarea de piata a unei actiuni si valoarea nominala a acestei actiuni; c) numarul de actiuni vechi caretrebuie detinute pentru a putea cumpara o noua actiune; d)un raport numeric intre numarul actiunilor nou emise si numarul vechilor actiuni; `R: b) reprezinta prima de emisiune, iar la d) formularea exacta este raportul intre nr.vechi de actiuni si nr.actiunilor nou emise .Deci nici un raspuns bun!!!! 18.Cheltuielile facute ptr. plata serviciilor de intretinere sunt considerate investitii in sens: a) juridic;

b)economic; c) financiar; d) contabil; 19.Costul capitalului este : a) limita inferioara a rentabilitatii investitiiei la nivelul caruia bogatia actionarilor nu se diminueaza; b) marimea medie ponderata a remunerarii tuturor surselor partcipante la finantarea investitiei c) nivelul corectivului aplicat pentru reevaluarea activelor fixe; d) marimea medie ponderata a rentabilitatii capitalurilor participante la realizarea investitiei R: a,b 20. Pentru un I = 0.20 si o durata t = 10 ani, factorul de actualizare are valoarea 4.192 , factorul de compunere fiind Considerand ca moment de referinta darea in exploatare a investitiei , ce nivel va avea suma cheltuielilor actualizate ptr. un proiect care are o durata de 10 ani si genereaza cheltuieli anuale de exploatare de 1.000.000 lei: a) 4.192.000 lei ; b) > 10.000.000 lei ; c) 25.959.000 lei d) < 10.000.000 lei 21.Actualizarea valorilor de investitii este un mod de a corecta valorile decalate prin care se realizeaza : a) estimarea capacitatii unui proiect de a genera efecte positive; b) comparabilitatea valorilor decalate in timp; c) aducerea valorilor decalate la un echivalent comun; 22.Rationalitatea imvestitorului se manifesta prin: a) implicarea constienta in toate etapele procesului investitional; b) anticiparea exactacta a efectelor ce vor putea fi obtinute; c) speranta obtinerii de profit si bogatie; 23.Costul capitalului propriu atunci cand actionarii pretind o crestere in timp a remunerarii lor prin dividende e: a)Cp = D1 / P0+ g b)Cp = D t+1/ P1 + g c) C p = d ( 1 + ) d) C p = cp / 1- e 24.Coeficientul de actualzare folosit in fundamentarea investitiilor aresemnificatia de : a) rata interna de rentabilitate a investitiei ; b)cost de oportunitate a capitalului c)cost mediu ponderat al capitalului d) rata a rentabilitatii productiei e) cost al capitalului 25. Cresterea capitalului se poate realiza prin : a) autofinantare ; b) aport lichid ; c) aport in natura ; d) incorporarea de reserve; e) recurs la imprumut extern; 26.Achizitionarea actiunilor unei companii sub forma actiunilor acesteia este o investitie : a) directa ; b) reala c) financiara; d) cu venit variabil 26.Din realizarea unui proiect se obtin, intr-o perioada de exploatare de 10 ani , incasari anuale de 500.000 lei cu cheltuieli anuale de exploatare de 360.000 lei.Ce valoare va avea beneficial anului trei de exploatare actualizat la momentul punerii in functiune , pentru un i = 0.2 : a) > 500.000 lei b) > 500.000 lei c) > 150.000 lei d) < 250.000 lei e) < 150.000 lei

27.Costul de remunerare a datoriei pentru investitii este dat de : a)rata rentabilitatii financiare b) rata dobanzii c) rata rentabilitatii economice d) nivelul relativ al platilor la care este obligat investitorul ptr. imprumut 28.Fata de momentul deciziei ,incasarile si beneficiile ca valori semnificative ale investitiei , vor fi actualizate prin recurs la : a) factorul de scont b) factorul de compunere c) factorul de anuitate pentru valori trecute d) factorul de acumulare 29.Investitiile directe de capital difera de alte categorii de investitiiprin : a) forma de proprietate b) derularea temporal ape perioade lungi de timp c)unicitatea proiectelor d) complementaritatea proiectelor e) nivelul mridicat al resurselor implicate 30.Nivelul potentialului de autofinantare este influentat de : a) nivelul C.A. realizata de intreprindere b) politica de distribuire a dividendelor promovata de intreprindere c) calitatea intreprinderii in relatiile cu tertii d) politica de imprumut a intreprinderii e) politica de amortizarea intreprinderii f) nivelul si calitatea concurentei in domeniu a, b, d, e, 31.Pentru o noua actiune emisa in cadrul cresterii capitalului ,valoarea este stabilita la nivelul : a)valorii nominale a unei vechi actiuni b) sub valoarea nominala c) sub cursul ultimei cotatii d) peste valoarea nominala a unei actiuni 32.Cresterea capitalului ca sursa de investitii arecatrasaturi positive : a) reduce nivelul ratei indatorarii b) nu antreneaza riscuri suplimentare c) este o suma gratuita d) permite cresterea recursului la imprumut 33.Factorul de compunere este folosit in actualizarea valorilor de investitii pentru: a) estimarea valorii actualizate a unei valori actuale din viitor in present b) estimarea valorii actuale a sumei unui sir de valori anuale trecute egale c) estimarea valorii actuale a sumei unui sir de valori anuale viitoare egale d) ) estimarea valorii actualizate a unei valori actuale din trecut in present 34.Considerand o marime pozitiva a coeficientului de actualizare , in ce mod poate fi formulat correct principiul de baza al actualizarii valorilor de investitii: a) diminuarea valorilor trecute in present si multiplicarea valorilor viitoare in present b) multiplicarea valorilor trecute in present si a valorilor viitoare in present c) multiplicarea valorilor trecute in present si diminuarea valorilor viitoare in present 35.In determinarea efectului de levier intervin variabilele : a) rata rentabilitatii economice a capitalului b) costul remunerarii imprumutului c) rata indatorarii 36.O societate comerciala dispune de un capital total de 500.000 .000 lei , din care 100.000.000 lei ca datorie pe termen mediu. Pentru realizarea unui proiect de investitii societatea imprumuta 200.000.000lei, in conditiile unei rate anuale a dobanzii de15% pe an.La ce nivel a ajuns rata indatorarii : a) 0.45

b) 45% c) 0.75 d) 75% 37.Investitorul institutional realizeaza : a) emiterea de actiuni b) colectarea si oferirea de capital c) transferal de capital intre investitorul direct si investitorul elementar d) punerea in opera a ideilor de proiect 38.Pentru actualizarea valorilor de investitii este obligatory parcurgerea urmatoarelor etape : a) actualizarea propriu-zisa b) stabilirea relatiilor dintre valorile aferente investitiei c)estimarea corectivelor pentru valori viitoare d) fixarea momentului de referinta e) stabilirea coeficientului de actualizare f) localizarea valorilor in cadrul proiectului g) estimarea corectivelor pentru valori trecute h) precizarea nivelului si momentul aparitiei valorilor nominale 39.Unicitatea proiectelor desemneaza : a) o caracteristica generala a investitiilor directe de capital b) specificitatea fiecarui proiect de investitii in raport cu altele. c) faptul ca nu se poate realize decat un proiect de investitii 40.Potentialul investitional este dat de : a) nivelul disponibilitatilor de resurse materiale, financiare, constructive b) modul de alegere si urmarire a realizarii proiectelor si programelor de investitii c) capacitatea factorului uman de a concepe , realize si exploata proiecte in accord cu scopul propus strategia aleasa si resursele disponibile 41.Imprumutul ca sursa de investitieeste dependent de : a) capacitatea de negociere a solicitantului b) conditii c) cost d) restrictii e) cunostinte tehnice asupra surselor accesibile 42.Achizitia sau dobandirea de active mobiliare sau imobiliare in vederea cresterii valorii intreprinderii este considerate investitie in sens : a) theoretic b) practice c) usual d) aplicat 43.In cazul in care intreprinderea este cotata , recursul la imprumut va atrage : a) diminuarea ratei remunerarii capitalului propriu dupa o limita determinabila a ratei indatorarii b) diminuarea ratei de remunerare a datoriei dupa o limita determinabila a ratei indatorarii c) cresterea remunerarii capitalului propriu dupa o limita determinabila a ratei indatorarii d) cresterea remunerarri datorieii dupa o anumita limita determinabila a ratei indatorarii R: c,d, 44.Potentialul investitional este definit prin factorii implicate in realizarea de proiecte si programe de investitii, si anume : a) efectul obtinut in urma realizarii investitiei b) efortul angajat pentru realizarea investitiei c) subiectul care realizeaza investitia d) obiectul investitiei 45.Pentru un i = 0.20 si o durata t = 10ani , factorul de actualizare are valoarea de 4.192 , factorul de compunere fiind de2.5959.Considerand ca moment de referinta darea in exploatare a investitiei ce nivel va avea suma cheltuielilor

actualizate ptr. un proiect care are o durata de viata de 10 an i si genereaza cheltuieli anuake de exploatare de 1.000.000 lei : a) 4.192.000 LEI b) > 10.000.000 lei c) 25.959.000 lei d) < 10.000.000 lei 46.Actualizarea nvalorilor de investitii este un mod de a corecta valorile decalate prin care se realizeaza : a) estimarea capacitatii unui proiect de a genera efecte positive b) comparabilitate valorilor decalate in timp c) aducerea valorilor decalate la un echivalent comun 47.Investitia este caracterizata ca : a) optiune intre consum si cresterea bogatiei b) renuntarea la certitudine in favoarea realizarii de incasari superioare viitoare c) relatie intre producator si beneficiar d) realizare de bunuri concrete e) achizitionarea de materiale ptr. acoperirea cheltuielilor curente de exploatare a) b) c) d) 48. Emiterea si vanzarea de noi actiuni caracterizeaza o investitie in sens : juridic, contabil, economic-micro, strategic Raspuns : Emiterea si vanzarea de actiuni nu este operatiune de investitii. Nici o varianta de raspuns nu este corecta a) b) c) d) e) 49.Cumpararea de actiuni este o investitie : financiara externa cu venit variabil cu venit fix cu lichiditate scazuta Raspuns : a), b), c) a) b) c) d) 50.Cumpararea de obligatiuni este o investitie : cu venit fix externa cu venit variabil in sens economic Raspuns : a), b), c) 51.Achizitionarea de factori de productie pentru a creste bogatia actionarilor este investitie : a) reala b) cu venit fix c) interna d) economica e) financiara Raspuns : a), c), d) 52.Vanzarea activelor unei companii prin actiuni este o investitie: a) reala b) directa c) financiara d) cu venit fix Raspuns : Vanzarea este operatiune de investitii. Nici o varianta de raspuns nu este corecta

53.Factorii obiectivi ai actualizarii sunt : a) organizarea productiei; b) conditiile productiei ; c) indatorarea intreprinderii; d) disponibilitatea de resurse 54.Rata actuariala este : a) 55.Credit bail este : a) o operatiune specifica prin care o intreprindere poate beneficia de exploatarea unui bun: b) o modalitate reglementata de realizare a unei investitii care permite realizarea de economii temporare de investitii pentru investitor c) o sursa de finantare a investitiilor R: a, b , c 56.In categoria investitiilor directe de capital sunt considerate; a) cumpararile de actiuni ; b) inlocuirile ; c) expansiunile ; d) cumpararile de obligatiuni ; e) modernizarile; 57.Pentru realizarea unui proiect de investitii sunt necesare fonduri de 700.000lei , repartizate pe 2 ani 300.000 in primul an si 400.000 lei in al doilea.Din exploatare se vor obtine rezultate brute de 500.000lei/an pe o perioada de 10 ani.Costul capitalului fiind de 0.20,care este valoarea actualizata a investitiei totale aduse la momentul punerii in functiune: a) 1012.00lei; b) <700.000lei c) >700.000lei d) 625.000lei 58. In actualizarea valorilor factorul de actualizare se foloseste pentru: a) estimarea unei valori anuale viitoare; b) estimarea sumei actualizate a unui sir de valori anuale viitoare egale ; c) estimarea sumei actualizate a unui sir de valori trecute egale ; R:Factorul de actualizare pesupune calcularea unor valori si nu estimarea lor,deci nici un raspuns nu e bun 59.Factorii conjuncturali ai ofertei de capital sunt : a) calitatea si credibilitatea garantiilor investitorilor b) politica de distribuire a dividendelor; c) evolutia veniturilor populatiei si societatilor comerciale; 60.Efectele realizarii de investitii pot fi : a) venit; b) cheltuiala ; c) cresterea bogatiei; d) incasare ; e) beneficiu R: c 61.Considerand o marime pozitiva a coeficientului de actualizare , expresia : ( 1+ i )t este folosita in actualizarea valorilor cu sens de: a) multiplicare a valorilor viitoare in present ; b) diminuare a valorilor viitoare in present ; c) diminuare a valorilor trecute in present ; d) multiplicare a valorilor trecute in present

R:d
62. Ce relatie desemneaza, in forma elementara, efectul de levier ( l ) ? a) L = D/K b) l = (r d ) x L c) l = L ( r d ) x r R:b

Note de curs
INVESTITIA in sens practic este o achizitie de active mobiliare sau imobliare, corporale sau necorporale intreprinsa in vederea obtinerii de fluxuri ulterioare de lichiditati ptr.cresterea bogatiei celor care angajeaza resurse, in particular financiare, in acest scop.Dintre caracteristicile fundamentale simultane si complementare ale investitiilor,retinem: - sunt optiuni sau succesiuni de optiuni ale investitorului-posesor de capital lichid sau in natura,posesor de know-how,detonator sau creator de idei de proiect; prima optiune este aceea intre consum si investitie,urmatorele referindu-se la :procurarea resurselor(identificarea si apelarea lor),destinatia investitiilor(construirea portofoliului),definirea si alegerea variantelor tehnice,comerciale,financiare,etc,stabilirea parteneriatelor,aliantelor strategice,contractelor etc. - se deruleaza pe perioade de timp in care apare o renuntare la efecte imediate, sigure,in favoarea sperantei obtinerii unor castiguri viitoare sigure - sunt acompaniate de fluxuri successive de lichiditati sub forma de plati sau costuri (iesiri),incasari si beneficii (intrari) Scopul fundamental al investitiilor :de a creste bogatia proprietarilor, si implicit a valorii intreprinderii, scopul imediat fiind mai particular:cresterea productivit.,diversificarea activitatilor,imbunatatirea condit.de munca (cresterea patrimoniului proprietarilor).Ptr.intreprindere invst.au ca finalitate cresterea activului fix si numai ca exceptie este asimilata investitiilor cresterea activului circulant (bani disponibili in casa si banci, soldul clienti,stocul de mat.prime). cresterea NFR ca urmare a unor fuziuni, aporturi in natura, restructurari de active sau passive etc este si trebuie acoperita prin investitii corespunzatoare. Punctul de vedere contabil pune accentual pe aspecte cuantificabile si oarecum stabile in timp ca sip e conditii fixate conventional la nivelulsistemului contabil respective (durata si valoare in cele mai multe reglementari). La nivelul investitorului elementar, investitia apare doar ca una financiara, valoarea contabila fiind egalacu valoarea lichiditatilor plasate in titluri,depozite s.a.Pentru intermediarul financiar sumele vehiculate intre investitorul elementar sic el direct nu sunt investitii proprii.De retinut ca ptr.contabilitate investitia este considerate ca o cheltuiala din care se obtinbunuri sau servicii ce vor fi exploatate pe durata mai multor cicluri(mai multi ani de regula) si care, in acelasi timp fac obiect al propietatii agentului respective. In sens juridic,invest.acopera achizitiile sau apropierea oricarora din elementele care pot constitui obiect al dreptului de proprietate,ca elemente ale unui patrimoniu (care formeaza capitalul unei persoane fizice sau juridice): gospodariile rurale sau urbane, echipamentele productive,vehiculele,valorile imobiliare, banii, bunurile imateriale etc.Aceste bunuri si terenuri pot aduce sau nu venit,renta sau remunerare, plasarea de lichiditati sau de alta natura, achizitionarea lor fiind investitie in sens juridic ptr.cel ce o realizeaza. Cumpararea de obligatiuni,de ex. nu este investitie in sens juridic. Sub aspect financiar, invest.reprezinta plasamente pe pitele financiare ale excedentelor de renta neconsumate de posesorul de capital financiar(acesta fiind mai degraba un sens restrictive).In general orice investitie poate fi privita sub aspect financiar ca o cheltuiala sau resursa avansata care genereaza prin exploatare,venituri,economii,castiguri. Inchirierea ca si leasingul(credit-bail), din pct.de vedere financiar, apar ca modalitati de finantare a investitiilor, iar in sens contabil nu sunt investitii. Capitalul,in acceptiune financiara, este privit ca suma de bani care nu a fost consumata de proprietar si,care, plasata pe piata financiara,poate produce o renta. Sub aspect economic, investitiile apar ca sume alocate ptr.achizitionarea de elemente productive (cresterea ativelor de productie) : terenuri,cladiri, echipamente, patente etc,adica elem.care formeaza activul fix al intreprinderii.Sunt investitii in sens economic: - chelt.ptr cumpararea de echipamente si alte bunuri productive(ce vor produce efecte fizice : de ex.bunuri si servicii ); - refacerea capacitatii de autofinantare: - rambursarea datoriilor pe termen mediu si lung: - crearea de surplus la venituri; - chelt.de promovare,programe de inovare si perfectionare tehnica si tehnologica - chelt.de formare si conversie profesionala, cercetare-dezvoltare,creare si lansare de noi produse;

La modul general sunt investitii in sens economic resursele (financiare, tehnice, comerciale, materiale etc)avansate intr-o perioada viitoare cu scopul obtinerii unor efecte sperate intr-o perioada viitoare, efecte superioare platilor efectuate sub forma de investitii, chelt.de exploatare si remunerarea capitalurilor corespondente.Sensul economic acorda prioritate legaturii dintre investitii si modificarea stocului de capital ca factor de productie. Cumpararea de actiuni pe piata financiara este o investitie financiara, dar nu si economica, ptr.ca asfel nu se transfera decat dreptul de proprietate asupra unor bunuri productive existente, stocul de capital economic ramanand acelasi.In cazul in care cumpararea de actiuni precede o crestere a capitalului avem de-a face cu o investitie financiara si economica in acelasi timp.(ca si cump de obligatiuni) Unele achizitii sunt investitii din pct de vedere economic,darn u si din pct de vedere financiar (cumpararea de factori productivi prin finantare din beneficiile retinute).Diferentierea intre dimensiunea juridical si financiara a investitiilor este valabila numai la nivel micraeconomic,pe cand acceptiunea economica are valabilitate atat la nivel macro-,cat si la nivel microeconomic.Sensul financiar si cel economic sunt complementare in raport cu vol. investit.la un moment dat. In sens cantitativ,pentru o perioada data,investitiile nu sunt determinate ca diferenta de stoc de capital intre sfarsitul si inceputul perioadei respective.Aceasta diferenta poate fi numita dezinvestitie sau consum de capital.Totusi dezinvestitia urmareste ca si investitia,cresterea bogatiei actionarilor, realizandu-se in masura in care lichiditatile ce pot fi degajate pot capata o destinatie mai rentabila fie prin reinvestire in intrepr.(prin restructurarea portofoliului de active),fie prin retrocedare catre aportorii de capital( prin diminuarea activului). Din pct.de vedere al managementului, in sens strategic investitia este cea care consolideaza,amelioreaza sau dezvolta pozitia concurentiala a intreprinderii in scopul crearii de valoare si cresterii bogatiei proprietarilor. Exista ,mai frecvent, investitii in sens juridic care nu sunt nici economice, nici financiare : cumpararea unei case de vacanta sau a unui teren, a unor bunuri casnice etc). INVESTITORUL ELEMENTAR, individ sau organizatie, este cel care furnizeaza pietii financiare capitaluri (fizice si lichiditati) disponibile ptr.crearea, consolidarea sau cresterea ofertei de investitii.Faptul ca nu dispune de cantitati sufficient de mari de lichiditati sau capitalurifizice si, mai ales, lipsa sau insuficienta unui know-how specific investitiilor il determina sa recurga la organisme specializate si disponibile a face plasamente de dimensiuni potrivite cu proiectele si programele de investitii ale posesorilor de idei si de met.de management adecvate. Valoarea investitiei elementare este egala cu valoarea contabila a plasamentului corectata succesiv cu nivelul castigurilor incasate de posesorul capitalului initial. INTERMEDIARII FINANCIARI (banci si fonduri de investitii, fonduri de asigurare, burse etc.) devin investitori financiari prin faptul ca administreaza resurse cu destinatie investitionala, cauta plasamente in proiecte si programe de investitii, urmaresc evolutia plasamentelor, proiectelor si programelor si recuperabilitatea plasamentelor si devin astfel parteneri ai realizarii investitiilor directe de capital. Acesta devine cel mai complex si important partener investitional deoarece administreaza resursele de investitii, contabilizeaza fluxurile investitionale in diferitele forme pe ce le capata, urmareste si corecteaza,daca este cazul, recuperabilitatea plasamentelor, intervenind chiar la investitorul direct ptr.care a realizat finantarea(credit,garantie,mediere creantiera). Valoarea investitiei elementare este egala cu valoarea contabila a plasamentului corectata succesiv cu nivelul castigurilor incasate de posesorul capitalului initial. Valoarea investitiei realizate de intermediarul financiar,este determinata printr-o metodologie specifica pe destinatiile efective realizate sub forma de credit,leasing etc. INVESTITORII DIRECTI, sunt cei care realizeaza proiecte si programe de investitii pe care le pun in opera apeland inclusiv la lichiditati procurate pe piata financiara (adica valorizeaza resursele). In acceptiunea comuna este considerat actorul investitional cel mai important, doar la acest nivel avand loc conversia investitiei in actiune producatoare de profit efectiv. POTENTIALUL INVESTITIONAL este determinat prin nivelul si calitatea resurselor de care sistemul dispune sau le poate atrage ptr.atingerea scopului pe care si-l propune.Deasemeni este precizat nu atat prin nivelul resurselor materiale,financiare si umane,cat prin capacitatea factorului uman de a le transforma I efecte, conform cu obiectivele pe care si le propune.Este definit in cadrul unei problematici investitionale prin triada : OBIECTIVE(SCOP) STRATEGII(POLITICI) - RESURSE Evolutia sistemului intreprindere depinde de capacitatea decidentilor de :

1) a alege investitii in acord cu oniectivele si scopurile propuse; 2) de a ameliora strategiile si politicile de dezvoltare in vederea crearii de conditii ptr.cresterea calitatii investitiilor 3) de a allege proiecte de investitii care sa permita o valorificare rationala a tuturor resurselor rare,umane si financiare de care se dispune ptr.atingerea obiectivelor propuse. Elementele factori prin care este definite o investitie trebuie sa precizeze: -cine sufera actiunea = obiectul,ceea ce devine prin proiect un produs exploatabil generand lichiditati si crester bogatiei -cine produce actiunea = subiectul, cel ce concepe proiectul,si,mai ales,cel care realizeaza si exploateaza investitia cu ajutorul unui know-how specific; -ce efort este angajat = costul, adica niv.resurselor angajate,estimate valoric, prin care proiectul este realizat ptr.a genera efectele sperate -ce efecte se vor obtine = beneficiul , formula financiar-contabila prin care se exprima rez.pozitiv al investitie, cresterea bogatiei investitorului intr-o anumita perioada de timp. Primii 2 factori boteaza investitia in timp ce ultimii 2 o caracterizata. O intreprindere cu un potential investitional ridicat in masura in care, la un moment dat al resurselor pe care le poate angaja (considerand inclusive resursele atrase sin u numai cele proprii), poate obtine un beneficiu mai mare in raport cu alti investitori. Rentabilitatea investitiilor directe (numite uneori si reale sau imobiliare) trebuie sa acopere simultan : - timpul; angajarii resurselor - inflatia perioadei considerate - riscul asumat de investitor privitor la fluxurile viitoare sperate, si trebuie sa fie superioara rentabilitatii altor investitii alternative La originea rentabilitatii investitiei directe se afla: - fluxurile nete generate de exploatarea activelor(beneficial contabil dupa deducerile fiscale), - cresterea valorii bursiere a actiunilor corespondente si - diferenta pozitiva dintre pretul de revanzare si pretul initial platit de investitor. Caracteristicile de baza ale investitiilor in raport cu investitiile alternative sunt : 1. Nivelul ridicat al resurselor angajate, ce oblige la asocieri, parteneriate si recursuri la resurse atrase 2. Derularea temporara a invest.se realizeaza pe intervale lungi de timp,fiind insotita de o separare neta a perioadelor de angajare a efortului(perioada propriu zisa a investitiei) si obtinere a efectelor. 3. Complementaritatea investitiilor, evidenta numai in raport cu caracterul limitat al resurselor de care investitorul dispune sau pe care le poate atrage ptr.realizarea actiunoilor sale. 4. Caracterul conex sau Indus este determinat de raporturile de interconditionare ce se manifesta intre proiecte. 5. Ireversibilitatea investitiilor se raporteaza la imposibilitatea recuperarii ca atare a resurselor implicate ptr.realizarea lor. 6. Unicitatea proiectelor Investitiile sunt decise, realizate si exploatate in cadrul unui circuit financiar complex cuprinzand trei cicluri : de finantare, de investitii si de exploatare. In cadrul ciclului de finantare, intreprinderea, pe baza unei structuri financiare acceptate,decide asupra surselor de acoperire,modalitatilor de formare a fondului de investitii si distributiei acestuia.In cadrul acestuia, centrul de decizie financiara este in permanent contact cu piata financiara de pe care-si poate procura fondurile necesare prin: vanzare de actiuni, contractarea de imprumuturi si credite, operatiuni de credit-bail etc, dar si ptr. stabilirea celui mai bun raport intre resursele proprii si resursele atrase ptr.finantarea investitiilor. Contactul pe pietele financiare se realizeaza fie direct, fie mijlocit prin intermediary financiari si organisme specializate (burse), iar fondurile colectate sunt allocate ptr.achizitionarea de active fie industriale sau comerciale, fie financiare, emise de alte intreprinderi sau institutii financiare ( operatiunea de investitii).Ulterior, intreprinderea poate ceda aceste active primind in schimb lichiditati ( dezinvestitia).Activele achizitionate vor fi folosite ptr.a obtine fluxuri de lichiditati ( operatiunea de exploatare), in acest scop fiind necesare si alte active (stocuri, creante, clienti etc).Fluxurile de lichiditati, rezultate din exploatare, sporite prin active financiare si prin dezinvestitii si diminuarte prinpreleverile fiscale, se pot utilize la remunerarea (prin dobanzi) si rambursarea creantelor, fie distribuite actionarilor (prin dividende), fie reinvestite in

10

intrep.Remunerarea si rambursarea sunt operatiuni de finantare, in timp ce reinvestitiile sunt op.de finantare dar si de investitii. Investitiile se transforma in active fixe (imobilizate), in raport cu care se dimensioneaza activele circulante.In activele fixe sunt cuprinse imobilizarile corporale,necorporale si financiare si sunt asociate operatiunilor de investitii. Nivelul activelor circulante (stocuri si creante, clienti) necesare operatiunilor de exploatare, pentru intreprindere, este dedus dupa diminuarea stocurilor si creantelor clienti cu datoriile necesare op.de exploatare si, din acasta cauza sunt numite active nete de exploatare. La originea oricarei investitii se afla totdeauna acumulari anterioare ale inveastitorului direct sau ale altor investitori dispusi a-si angaja economiile,in dif.forme, in realizarea proiectului in cauza.Chiar si subventiile si sumele rezultate din recuperari ale investitiilor anterioare sunt la origini tot economii. Identificarea acumularilor (economiilor) se face cu mai multa precizie in rapart cu : - originile fata de proiectul in cauza (investitorul direct) - modalitatea in care participa la realizarea investitiilor - participarea la regenerarea sau cresterea capitalului In sens financiar sursele investitiilor se clasifica dupa origine (surse proprii sau atrase) si dupa participarea la modificarea profitului (cresterea capitalului,imprumuturi si credite,autofinantari in cadrul aceluiasi exercitiu, subventii si subscriptii politice,credite de asociere). Prin destinatie fondul de investitie acopera : cresterea capitalului propriu, regenerarea activelor proprii, investirea in crestereactivelor altor intreprinderi(cumparare de actiuni sau obligatiuni, credite pe termen lung ptr.beneficiari, leasing etc) Pentru a facilita intalnirea dintre cererea(venita de la investitorul elementar-posesorul de capital) si oferta de capital (venita de la investitorul direct-posesor de idei si de know-how) ,si a proteja relatiile dintre cei doi investitori, pe piata de capitaluri functioneaza structuri institutionalizate numite de intermediere financiara sau chiar investitori institutionali. 1. Cresterea capitalului propriu(emisunea de actiuni ), nu este de fapt o sursa, ci un efect al realizarii investitiilor.Conceptul de cresterea capitalului defineste un ansamblu desurse proprii si atrase, care sunt acoperite prin titluri de valoare (actiuni) exprimand o anumita pozitie a proprietarilor fata de patrimonial intreprinderii. Aparent este o sursa gratuita de investitii ea neimplicand nici o plata ulterioara superioara, totusi dividendele, chiar daca nu constituie un drept de plata in afara partii lor statutare,reprezinta ptr.firma, un cost al capitalului propriu.De altfel capitalul, in general, presupune o remunerare, indifferent de plasament. Cresterea capitalului se realizeaza prin aport in natura (active fixe, imobilizari,stocuri,creante) sau in numerar, precum si prin incorporarea de rezerve.Deasemeni cresterea capitalului se poate realize si prin mai multe procedee tehnice puse la punct cu ajutorul unor reglementari .Dintre acestea, cele mai raspandite sunt: emisiunile de noi actiuni(cresterea efectivaa capitalului),emisiunile de actiuni prin mobilizarea rezervelor(care produce o restructurare a capitalului prin incorporarea rezervelor si/sau primelor de emisiune) si conversia datoriei. Aportul in natura este specific fuziunilor-absorbtiilor unor alte societ.si restructurarilor intre filiale apartinand aceleiasi societati.In acest caz, capitalul permanent si imobilizarile cresc in acelasi timp, fondul de rulment ramanand insa neschimbat, ceea ce ar putea determina o crestere a necesarului de finantat pe termen lung. Aportul in numerar se realizeaza prin emisiuni de noi actiunisau prin depunerea de capital lichid,respective, prin adios la capitalul propriu al unor economii al proprietarilor.Astfel are loc o crestere a lichiditatii intreprinderii si aproape implicit se realizeaza o intarire a fondului de rulment(capitalul permanent creste, in timp ce imobilizarile raman neschimbate). Emisiunea unor actiuni in contul rezervelor constituite din rezultatele exercitiilor anterioare produce o restructurare a capitalului propriu si nu o crestere propriu-zisa a acestuia.Acelasi efect se realizeaza prin incorporarea datoriilor catre furnizori, prin regularizarea conturilor curente sau a dividendelor. In general, cresterea capitalului este insotita de un efect de dilutie, marimea dividendelor fiind distribuita ptr.un numar mai mare de actiuni.Efectul de dilutie este anulat atunci cand suma dividendelor de distribuit creste in aceeasi proportie cu numarul actiunilor. Recursul la cresterea capitalului prin emisiune de actiuni este motivat prin nevoia de investitii ptr.intreprindere. Societatile necotate la bursa intimpina greutati in cresterea capitalului, dar isi pot asigura resursele de investitii din acumulari anterioare, prin atragerea de capitaluri private sau prin imprumuturi.Cresterea

11

capitalului propriu poate oferi un suport suplimentar ptr. o eventuala crestere a imprumuturilor, reducand rata indatorarii, ceea ce majoreaza sansele de acceptare a unui imptumut ptr.firma. Un alt avantaj al finantarii investitiilor prin cresterea capitalului este dat de faptul ca spre deosebire de imprumuturi, acesta nu afecteaza fluxurile de numerar decat in masura in care simultan se realizeaza o crestere a sumei dividendelor. Emisiunile de noi actiuni Actiunea este un titlude valoare prin care se stabileste nivelul unei fractiuni din capitalul social al emitentului in raport de care va functiona un anumit raport juridic intre detinator (actionar) si soc.comerciala emitenta.Fiecare actiune are o valoare nominala in functie de care posesorul (actionar)beneficiaza de anumite drepturi, in principal de proprietate si de remunerare.Majorit.actionarilor prefera avantajul conferit prin dreptul de proprietate din care decurge o anumita participare la luarea deciziilor (drept de vot) si o crestere potentiala a propriei bogatii (rezultata din cresterea valorii de piata a titlurilor detinute).Remunerarea prin dividende este variabila si in dependenta cu rentabilitatea realizata de societ.comerciala. Preferinta unor actionari ptr.remunerarea prin dividende este considerate in practica prin actiunile preferentiale, ce confera posesorului numai drept prioritar la dividende fara un drept corespunzator de vot.Acest lucru le diferentiaza de actiunile comune(ordinare) care pozitioneaza egal toti actionarii fata de proprietate, drept de vot si remunerare (neprioritara, in cazul actiunilor ordinare). Pretul actiunii este evaluat pe piata de capital,fiind dependent :de pozitia societatii la un moment dat, de preturile celorlalte actiuni si de modul in care investitorii gestioneaza viitorul societatii comercialerespective si promit realizarea de proiecte rentabile.Emisiunile de noi actiuni se fac la valoarea nominala a actiunilor, decidentul din intrepindere stabilind un pret tinand cont de doua cerinte : - pretul sa fie interesant ptr.cumparatorii potentiali, adica sa fie inferior cursului ultimei cotatii, daca societ.este cotata; - pretul sa fie peste o anumita limita, data de regula prin valoarea nominala a actiunilor care compun capitalul social ptr.a nu dispersa prea mult capitalul. Diferenta dintre valoarea de piata(pretul obtinut la emisiune) si valoarea nominala a actiunilor nou emise constituie prima de emisiune.Aceasta poate acoperi diferite cheltuieli ocazionate de cresterea capitalului (reuniuni ale adunarii actionarilor publicitate) sau se poate proceda la incorporarea in cresterea capitalului. Subscrierea ptr.cumpararea de noi actiuni pe o piata evoluata de capital, se realizeaza pe baza unui drept de subscriere prin care trebuie acoperite eventualele pierderi de valoare ptr.fiecare actionar.Acolo unde exista, acest drept de subscriere este o valoare mobiliara supusa tranzactionarii. Un actionar poate subscrie ptr.un numar de noi actiuni prin care-si poate acoperi pierderea de valoare a actiunilor vechi pe care le poseda, pierdere produsa prin diluarea valorii unitare, ca urmare a cresterii nr.actiunilor oferite spre cotare dupa noua emisiune. Pretul dreptului de subscriere(S) are relatia : S = (a1n0/n0+nr - a1n0 + aene/ n0+nr + ne) x n0+nr / ne , a1 valoarea de piata (pretul) a unei actiuni in mom.lansarii emisiunii n0 numarul actiunilor societatii inainte de emisiune ae pretul unitar al actiunilor nou emise ne numarul actiunilor nou emise nr - numarul actiunilor emise, in acelasi timp, prin mobilizarea rezervelor. Dreptul de subscriere este de fapt, un drept preferential care poate fi cedat de catre beneficiarul sau care-si recupereaza astfel pierderea pe care ar putea-o suferi ca urmare a dilutiei capitalului sau subscris;pretul poate fi negociat, relatia de mai sus fiind doar un punct de plecare. Cand nu exista un drept preferential de subscriere, emisiunea se va realiza la un prt egal cu nivelul cursului bursier sau prin propunerea unui curs superior cotatiei pietei ptr.noi actionari. Vechiul actionar este acum exclus de la vanzarea de noi titluri, dar va beneficia de efectul cresterii valorii societatii. Mobilizarea rezervelor, sau cresterea capitalului propriu prin atribuire, are loc prin emisiuni de actiuni care nu maresc valoarea capitalului.Intreprinderea trebuie sa aiba reserve importante de lichiditate.Se realizeaza transferul pasivului soc.din postulreserve in posturile capitalsi prima de emisiune.Nefiind vorba decat de o redistribuire, actiunile emise in contul rezervelor sunt atribuite gratuit vechilor actionari.Operatiunea se poate realize si prin cresterea valorii nominale a vechilor actiuni.In cazul in care mobilizarea rezervelor are loc printr-o emisiune suplimentara de actiuni, gratuitatea are la baza dreptul de atribuire , sustinut prin aceleasi argumente ca si dreptul de subscriere. Pretul dreptului de atribuire(A) poate fi negociat, plecand de la relatia: A= (a1n0/n0+nr) X n0/nr

12

Folosirea rezervelor ptr.cresterea capitalului este o dovada a capacitatii si fortei financiare a societatii(firmei). Datoria ca sursa de finantare ba investitiilor. Deregula, ptr.o societate cu rol de creantieri apar furnizorii (ptr. aprovizionari curente, dar si ptr.echipamente necesare realizarii investitiilor) si bancile.Datoria ptr.realizarea investitiilor poate fi asociata unei cresteri a capitalului, in masura in care creantierilor li se remit actiuni ptr.anularea datoriilor(creante) - sursa se foloseste de intreprinderi cu dificultati de trezorerie(insuficienta lichiditatilor) sau cand povara financiara determinate de imprumut devine prea grea.Cand un imprumut se inlocuieste cu o crestere a capitalului avem o consolidare a datoriei. Cresterea capitalului realizata prin conversia datoriilor determina renuntarea la dreptul preferential de subscriere din partea vechilor actionari.Datoria se trece pe posturile capital si prima emisiune. 2.Imprumutul ptr.investitii Imprumutul este considerat cea mai costisitoare sursa de investitii, si are un cost de remunerare inferior altor surse.Acesta trebuie remunerat din ceea ce investitorul direct realizeaza ca rentabilitate a capitalului permanent.Ptr. actionari, investitia trebuie sa produca o rentabilitate superioara costului datoriei, cost ce poate deveni ptr.el o remunerareminima si fara risc daca ar realize un plasament intr-un deposit bancar oarecare. Deasemeni, investitia directa este interesanta si motivanta numai daca promite o rentabilitate superioara oricaror altor plasamente mai sigure( obligatiuni, certificate de deposit sau carnete de economii).In plus, rentabilitatea investitiei directe trebuie sa acopere si costul suplimentar de tranzactionare care va fi platit intermediarului financiar.In acelasi sens, costul imprumutului trebuie sa incite pe posesorul de capital a cautaplasamente in proiecte care promit o remunerare superioara si care reprezinta, de altfel, singurul loc unde se realizeaza propriu-zis profit.Imprumuturile afecteaza rezultatele generate de exploatarea investitiilor prin platile curente aferente : rambursari(amortizarea imprumutului), dobanzi, comisioane, reduceri de impozite. Astfel, la un imprumut de marime data, platile anuale in sarcina investitiei pot fi determinate prin cumularea cotelor de rambursat(amortismentul), cu dobanzile si comisioanele aferente.Daca imprumutul atrage o reducere a impozitului, aceasta poate fi dedusa din plati, insa acest effect este indirect.Impozitul de care este scutita societeatea, ca urmare a strategiei sale de investitii (a structurii de finantare),va mari corespunzator beneficial net de repartizat,respective cota de rezerva si dividendele. Platile la care trebuie sa faca fata anual intreprinderea in contul imprumuturilor contractate(mai putin comisioanele) formeaza anuitatile. Acestea pot fi calculate in functie de marimea imprumutului si conditiile de rambursare (termene scadente, cote de rambursat, rata dobanzii, marimea perioadei de gratieetc). Asadar, intr-un an oarecare t, imprumutul Imp induce o anuitate At de : At = [Imp (t -1 )R] x d+R, unde d este rata anuala a dobanzii, iar R cota anuala de rambursat ( R = Imp / Nr.de ani). Intreprinderea sic el care o imprumuta pot conveni asupra unor anuitati egale, caz in care se foloseste relatia : A = (Rt + Dt)=Imp x d (1+d) n/(1+d)n- 1,Dt fiind dobanda platita in anul t iar n perioada de rambursare. In acest caz marimile Rt si Dt pot fi variabile in timp,numai suma lor ramanand neschimbata.Esalonarea cotelor de rambursare si a dobanzilor va fi facuta succesiv tinand cont de dobanda platita in primul an. D1 = Imp x d R1 = A D1 D2 = (Imp R1) x d R2 = A D2 D3 = [ Imp ( R1 +R2)] x d R3 = A D3 Dt = ( Imp SRt) x d Rt = A Dt Platile determinate trebuie incadrate in specificitatea acestora.De ex.,ptr.un imprumut obligatar, rata dobanzii devine o rata actuariala(a), ce se calculeaza tinand cont si de diferenta dintre pretul obligatiunii la termenul de rascumparare-p1 si cel de la emisiune(vanzare)-p0 ca si de marimea perioadei la limita careia se face rascumpararea. a = p1*d / p0 + p1 - p0 / n* p0 , d fiind rata dobanzii,iar n numarul anilor de rambursare Obligatiunile sunt titluri de valoare negociabile care confera aceleasi drepturi de creanta ptr.aceeasi valoare nominala, in cadrul aceleiasi emisiuni.Imprumutul prin obligatiuni se realizeaza prin vanzarea unui numar mare de asemenea titluri catre persoane private, banci, instit.financiare, organisme de asigurare etc.De regula,imprumutul obligatar se realizeaza prin apel public.Valoarea nominala a unei obligatiuni apare ca o cota parte din suma totala a imprumutului contractat prin aceasta.Functie de maniera de evaluare a valorii de piata fata de nivelul valorii nominale si in raport cu modu de recuperare a imprumutului contractat exist : obligatiuni cu prima de emisiune (emisa si vanduta sub valoarea nominala), diferenta dintre valoarea nominala si pretul de vanzare fiind numita prima de emisiune(sens juridic) sau prima de rambursare(sens contabil) si obligatiuni cu prima de rambursare(emisa la valoarea nominala si

13

rambursata la scadenta la un prt superior), diferenta intre pretul de rambursare si valoarea nominala fiind numita prima de rambursare atat in sens juridic, cat si in sens contabil.Cele doua categorii pot fi combinate, caz in care avem obligatiuni cu prima dubla. In efectuarea operatiunilor de credit-bail (leasing)- ce apare ca un substitut al imprumutului, intervin trei organisme: intreprinderea care are nevoie de bun, furnizorul(vanzator) si organismul financiar de credit bail.Riscul operatiunii este impartit intre cele trei organisme.In sens relativ, credit-bail asigura posibilitati suplimentare ptr.utilizator,sumele platite neafectand rata indatorarii. 3.Autofinantarea sau sursele proprii Desi ptr.investitor autofinantare pare o sursa gratuita,deoarece nu presupune nici un fel de plati,capitalul propriu are un cost de remunerare superior chiar altor surse.Autofinantarea ofera anumite avantaje importante: - are un cost de oportunitate,dat la limita ratei de rentabilitate, cerute de actionari(proprietari); - prin autofinantare se evita un anume control din partea creantierilor si chiar a actionarilor; - se realizeaza securitatea si flexibilitatea actiunilor investitionale ale intreprinderii, si o protectie semnificativa fata de riscurile externe, Autofinantarea ptr.investitii se realizeaza pe baza fondurilor proprii de origine interna: rezerve si amortizare precum si alte rezultate ale exploatarii capitalului propriu, cum sunt sumele din cesiuni de active,fonduri din rambursari ale unor imprumuturi ptr.filiale precum sume obtinute prin lichidari de active(inclusiv revanzare) si subventii ptr.investitii. Capacitatea de autofinantare(CAF) este folosita in manag.financiar ca o masura a performantei intreprinderii si, astfel ca un suport ptr.pregatirea viitoarelor proiecte de investitii.Determinarea CAF in sens teoretic se realizeaza prin deducerea beneficiului de distribuit(inclusiv salariatii\lor su titlu de participatii) din cash-flow net(beneficiul brut inainte de distribuire). In sens practic, CAF se poate determina printr-o modalitate comerciala sau deductiva,unde CAF apare ca diferenta intre totalul vanzarilor(incasarilor) si totalul cheltuielilor prevazute ptr.o perioada(un an) dar totalul sheltuielilor nu include amortizarea, si o alta modalitate financiar-contabila dezvoltata pe baza relatiei : CAF = ( P C Cf ) ( P C Az ) x T P-total incasari; C-total cheltuieli(fara amortizare); Az- amortizarea anuala; T-rata impozitului;Cf-chelt.financiar O estimare contabila mai detaliata o gasim in relatia : CAF = RNE + Az Rp Sr + Rc RNE-rezultatul net al exercitiului

Deci nivelul potentialului de autofinantare este influentat prin : - cifra de afaceri, - politica de imprumut, - politica de amortizare si - politica de distribuire a dividendelor. 4.Structura de finantare a investitiilor Proportiile in care intreprinderea isi acopera finantarea proiectelor sale prin diferite surse difera in functie de doua determinante: a) posibilitatile de acces la fiecare sursa, si b) costul specific al fiecarei surse. Ptr. o piata financiara relativ echilibrata sursa cea mai ieftina este imprumutul.Cea mai buna structura de finantare a proiectelor este aceea prin care intreprinderea poate realiza un cost mediu minim al capitalului.
Posibilitatea obtinerii unui castig suplimentar(ce motiveaza intreprinderea in cautarea unei bune structuri a surselor de finantare), este estimata cu ajutorul efectului de levier(pozitiv daca remunerarea sursei externe este inferioara celei a propriului capital). l = L*(r e) , unde : L = D/K = rata indatorarii ; D, datoria pe termen mediu si lung, iar K niv.capitalului permanent al intrp., r - rata rentabillit.economice a capitalului iar e rata dobanzii. In raport cu structura finantarii, pot aparea doua categ.de proiecte: - proiecte realizate prin autofinantare (inlocuirile, in principal); - proiecte cu finantare mixta (int.si externa), combina rezervele de autofinantare cu fonduri imprumutate si fonduri aduse da actionari ptr.cresterea capitalului. Proiecte de tip credit-bail si cele de achizitionare de filiale prin emisiuni de obligatiuni convertibile sunt strict legate de un anume mod de finantare. Structura optima de finantare poate fi stabilita analizand modificarea costului capitalului in raport cu rata indatorarii, iar stabilirea unei str.optime de finantare trebuie strict corelata cu structura financiara a intreprinderii (conditie de asigurare a echilibrului financiar). 5. Actualizarea valorilor

14

Investitiile presupun o dezafectare temporara de resurse, in scopul realizarii unor efecte viitoare superioare. Altfel spus este vorba de o renuntare la o satisfactie imediata, certa, in favoarea sperantei realizarii unor efecte superioare intr-un viitor mai mult sau mai putin incert. Efectul renuntarii apare ca un cost de oportunitate. Valoarea unui capital imprumutat este egala cu suma actualizata a rambursarilor si dobanzilor, la o rata data prin rata i a dobanzii. Rata rentabilitatii capitalului propriu este limita inferioara a castigului imediat, cert, pe care investitorul i-ar putea obtine fara a face investitia. Impactul actualizarii asupra valorilor investitionale depinde de elem.obiective (conditiile productiei si disponibilitatea de resurse) si elem.subiective. Conditiile prod.si impactul cu piata isi manifesta influenta asupra valorilor de investitii decalate in timp prin intermediul : - eficientei economice a folosirii diferitelor categ.de resurse; - evolutiei in timp a parametrilor eficientei economice a folosirii resurselor datorita modificarii productivitatii factorilor de productie ca urmare a implicarii progresului tehnic, organizarii productiei, gestiunii etc. La originile actualizarii valorilor de investitii, efectul minim este asimilat ratei dobanzii anuale la care se adauga prima de risc. Astfel rata dobanzii apare ca o limita inferioara a ratei profitului. Se recunoaste ca nivel al coefic.de actualizare costul de oportunitate al capitalului sau costul capitalului. Fata de momentul deciziei toate valorile de investitii au o pozitie viitoare, ptr.actualizare fiind necesare corective aplicate prin factorul de scont. Momentul inceperii executiei aduce valorile de investitii intr-o pozitie viitoare,ca si mom.deciziei, producanduse o transare cu m ani Momentul punerii in functiune se interpune intre valori trecute(investitii) si viitoare( cheltuieli, incasari si beneficii).Vor fi necesare deci corective diminuative (factorul de scont) ptr.valori viitoare si multiplicative (factorul de acumulare) pentru valorile trecute. Momentul scoaterii din functiune plaseaza toate valorile de invesrtitii in trecut, facand necesara aplicarea corectivelor prin factorul de acumulare. a)Factorul de acumulare: fac = ( 1 + i )n - este folosit ptr.actualizarea unei valori nominale trecute , situata la un interval de n perioade (ani) fata de mom.de referinta,, acest corectiv are rol multiplicativ (ptr.i >0) , furnizand niv.actual al unei unitati monetare avansate succesiv intr-un proces economic. b) Factorul de scont : fsc = 1 / ( 1 +i )n - prin utilizarea f.de scont val. nominale viitoare sunt aduse la echivalentul lor prezent in sens diminutiv ( ptr.i >0). In calculele investitionale apar, de obicei, sume de valori decalate (beneficii sau cash-flow insumate pe perioada de exploatare a unui proiect, investitii totale ptr.realizarea unui proiect etc).In astfel de cazuri ,calculele pot fi simplificate daca se admite premisa egalitatii in timp a valorilor nominale anuale.Apar astfel alte corective importante : c) Factorul de compunere : fcp = (1 + i )n 1 / i - corectivul se deduce prin insumarea marimilor factorului de acumulare pe o perioada de n ani . Trecerea de la valori actualizate la valori anuale egale se realizeaza cu ajutorul inversului factorului de compunere.Aceasta marime , numita factor de anuitate ptr.valori trecute are forma : fant = i / (1 + i )n 1 d) Factorul de actualizare : fact = (1 + i )n 1 / i (1 + i )n - corectivul provine din insumarea marimilor f.de scont ptr.o succesiune de n valori anuale viitoare egale. Cu ajutorul f. de actualizare se poate determina direct suma unui sir de valori anuale egal distribuite in viitor fata de momentul de referinta. Corectarea valorilor decalate prin actualizare se realizeaza parcurgand urmat.etape : 1.Precizarea nivelului si momentului aparitiei valorilor nominale 2.Localizarea valorilor in cadrul perioadelor (anilor)-aceeasi ptr.toate determinarile privind alegerea unui proiect 3.Fixarea momentului de referinta,(in mod natural,ptr.investitii,fiind cel al deciziei care coincide cu prezentul real. Totusi , cel mai frecvent se fixeaza ca moment de referinta punerea in functiune a proiectului. 4.Stabilirea coeficientului i de actualizare,operatiune ce implica determinari si analize speciale. 5.Actualizarea propriu-zisa a valorilor se realizeaza pe baza aplicarii urmatoarelor reguli :

-diminuarea valorilor viitoare in prezent prin aplicarea corectivului dat prin f. de scont : (1+i )-t -multiplicarea val. trecute in prezent prin aplicarea corectivului dat prin f.de acumulare: (1+i )t a) Momentul deciziei. Fata de acest moment, toate valorile de investitii au o pozitie viitoare, pentru actualizare fiind necesare corective aplicate prin factorul de scont. b) Momentul inceperii executiei aduce valorile de investitii intr-o pozitie viitoare, ca si momentul deciziei, producandu-se o transare cu m ani. 15

c) Momentul punerii in functiune se interpune intre valori trecute(investitii) si viitoare (cheltuieli, incasari si beneficii).Vor fi necesare deci corective diminuative ( f.de scont ) ptr.valorile viitoare, si multiplicative (f.de acumulare) pentru valorile trecute. d) Momentul scoaterii din functiune plaseaza toate valorile de investitii in trecut, facand necesara aplicarea corectivelor prin factorul de acumulare. Semnificatia coef.i de actualizare i este acea limita inferioara a rentabilitatii ceruta de investitor. Principiul de baza al tehnicii actualizarii este: multiplicarea valorilor trecute si diminuarea valorilor viitoare in prezent Costul capitalului este limita inferioara a rentabilitatii investitiei la nivelul careia bogatia actionarilor (investitorilor) poate fi sporita.Deoarece finantarea proiectelor nu este asigurata printr-o singura sursa , nivelul costului capitalului apare ca o marime medie a diferitelor costuri specifice.
6.CRITERII DE ALEGERE A PROIECTELOR Un criteriu este o caracteristica investitionala, in mod obisnuit masurabila, care permite ordonarea proiectelor sau variantelor de proiect. Criteriul de baza in alegerea proiectelor in alegerea proiectelor este rentabilitatea,masurata in sens absolut prin beneficiu, sau relativ prin rata rentabilitatii. Criterii in alegerea proiectelor : - criterii subiective, bazate pe intuitie si fler ; - criterii contabile, bazate pe evaluari directe ale rentabilitatii in diferitele sale forme,fara a considera esalonarea in timp a incasarilor si platilor : a)-incasarea specifica (bruta,neta,bruta anuala) b)-rata rentabilitatii investitiilor(randament contabil) c)-termenul de recuperare - criterii economice(actualizate), prin care se estimeaza rentabilitatea tinand cont de esalonarea incasarilor si platilor si de influenta decalajelor temporale dintre acestea: a)-valoarea neta actualizata (VNA),sau val.de capital b)-rata interna de rentabilitate (RIR), r = Bc / I c)-cheltuieli echivalate actualizate (CEA) Rata rentabilitatii investitiilor,criteriu contabil cunoscut si sub denumirea de randament contabil sau coeficient al eficientei investitiei, poate fi: unul al exercitiului bugetar, unul mediu anual sau unul global. Cea mai restrictiva limita a criteriului rentabilitatii investitiilor este aceea ca nu poate considera esalonarea in timp a incasarilor ,cheltuielilor si a beneficiilor. Cel mai bun criteriu de alegere a proiectelor cand in alegere se pune accent pe trezorerie si lichiditate este termenul(perioada) de recuperare a investitiei. Baza recuperarii o constituie fluxurile de trezorerie (cash-flow) si nu beneficiul contabil (CFnt = Bbrut I profit = Bc +Az). In forma implicita, termenul(perioada) de recuperare apare la limita egalizarii investitiei avansate cu marimea cumulata a cash-flowului incepand cu momentul punerii in functiune : I = CFnet In cazul in care se considera egalitatea fluxurilor anuale nete (avem un CF mediu), termenul de recuperare are o dimensiune explicita : T = I / mediaCFn. Daca la sfarsitul perioadei se estimeaza si o valoare reziduala (Vr) la sfarsitul perioadei, T = I Vr / madia CFn. Dezavantajele criteriului termenul(perioada) de recuperare sunt : - nu considera modul de esalonare in timp a pluxurilor de incasari si cheltuieli - neglijeaza efectele ce se produc dupa recuperarea investitiilor - avantajeaza proiecte ce permit acumularea rapida a capitalului in raport cu acelea la care capitalizarea se realizeaza pe perioade lungi Avantajele criteriului termenul(perioada) de recuperare sunt : - favorizeaza selectarea proiectelor cu recuperare rapida - asigura mentinerea unui anumit nivel al lichiditatii si solvabilitatii firmei - realizeaza o buna protectie contra riscului Termenul actualizat de recuperare se obtine prin cumularea succesiva a beneficiilor anuale brute actualizate, oncepand cu primul an de exploatare, pana la acoperirea integrala a investitiei totale actualizate ( T0) In aceasta forma, termenul de recuperare se poate compara cu durata D de exploatare (sunt acceptate proiectele avand T D), cu aceasta conditie termenul actualizat de recuperare devenind echivalent cu folosirea RIR (rata interna de rentabilitate). Beneficiul suplimentar dupa recuperarea investitiei nu este un criteriu care tine cont de esalonarea valorilor.

16

Valoarea neta actualizata (VNA ), se calculeaza prin insumarea algebrica a incasarilor si platilor actualizate, induse printr-un proiect de la executie pana la incheierea duratei sale de viata. Considerand ca referinta momentul punerii in functiune si localizarea valorilor la sfarsitul anilor : VAN = - It ( 1 + i )d-t+ ( Pt Ct) ( 1 + i ) -t Ptr.un proiect realizabil intr-un an, generand fluxuri constante de incasari si cheltuieli ( Pt Ct = constant = mediaCFn) VAN = -I + media CFn (1+i)D 1 / i ( 1 + i ) D Pentru a asigura comparabilitatea intre variante s-a ajuns la forme relative cum ar fi : - venitul net actualizat la un leu investitii : van = VAN / 10,cunoscut si sub denumirea de randament ec. al invest. - venitul net mediu anual actualizat : vnamediu= VAN / D , criteriu nesemnificativ si putin folosit. Ce se reproseaza acestui criteriu, este faptul ca este influentat de marimea costului capitalului ( coef.i de actualizare) ale carui marime si semnificatie sunt inca insuficient precizate. Criteriul RIR (Rata interna de rentabilitate ) incearca sa depaseasca unele limite ale VAN. Prin RIR se masoara de fapt, rentabilitatea neta integrala a unui proiect, aparand ca un nivel al rentabilit.relative la care investitia este acoperita integral din beneficiile realizate de proiect, la limita duratei de viata a acestuia. Sub aspect formal, RIReste solutia in i a ecuatiei care face nula valoarea actualizata neta (VAN). CFnt / ( 1 + i )t It ( 1 + i )d-t = 0 Considerand localizarea valorilor la sfarsitul anilor si punerea in functiune ca mom.de referinta. Estimarea RIR se poate face prin doua metode de aproximare : a) - metoda tabelara ce are la baza avantajele create prin existenta valorilor tabelate ale diferitelor marimimi de corectie implicate prin tehnica actualizarii ; b) metoda grafica ce are la baza explicitarea vizuala a ecuatiei de baza ptr.calculul RIR.Astfel RIR este acea marime a coef.i de actualizare care egaleaza beneficiul actualizat brut cu nivelul investitiei. - RIR este mai degraba un criteriu de acceptare sau respingere a proiectelor decat unul de ordonare si alegere. - RIR apare si ca o marime prin care se exprima capacitatea de protectie a proiectului fata de risc. -RIR poate constitui un criteriu de ordonare a proiectelor numai ptr.situatiile in care fluxurile anuale sunt egale, constante si uniform distribuite pe intreaga viata a fiecarui proiect, deci toate proiectele au aceeasi durata de exploatare.In caz contrar VAN devine criteriu esential de ordonare si de selectie. _ Cel mai bun proiect nu este acela ptr.care RIR are val.maxima, ci acela caruia RIR > c , ii corespunde o VAN max.calculata la limita costului capitalului. - RIR aduce un elem.important in aprecierea calitatii proiectelor masurand in mod direct gradul de protectie fata de risc.Cu cat diferenta RIR c este mai mare, cu atat mai ridicata este securitatea proiectului respectiv, in raport cu riscul asociat. La limita RIR c = 0, proiectul atinge pragul de rentabilitate, ptr.care toate costurile sunt acoperite, fara a fi posibila realizarea de beneficii ptr.constituirea de rezerve. Pentru unele proiectele, mai ales publice, care nu au ca obiectiv realizarea de profit, imbogatirea actionarilor si implicit cresterea valorii firmei (cazul VAN si RIR), s-a conceput un criteriu ce are la baza minimizarea efortului angajat, si care are forma cheltuielilor echivalate simple sau actualizate (CEA). Ideea de echivalare a cheltuielilor este sustinuta prin faptul ca investitiile apar sub forma unei cheltuieli unice, recuperabile ulterior prin amortizare, in timp ce cheltuielile de exploatare au caracter curent, fiind consumate si recuperate in cadrul acelorasi perioade (sau oricum la intervale mici de timp).La nivelul intregii perioade de viata a unui proiect, chelt.totale aferente realizarii si exploatarii unui proiect vor fi : CE = Ct + I. Implicit , ptr.un an oarecare t, vom avea cheltuieli echivalate :Cet = Ct + I / D La nivelul intregii perioade de viata a unui proiect, criteriul cheltuieli echivalate actualizate , este : CEA = Ct (1+i)-t + It (1+i)d-t Criteriul CEA nu poate fi aplicat decat ptr.ordonarea variantelor, cea mai buna fiind aceea care realizeaza CEA sau Cea minim. Pentru proiecte comparabile prin capacitate si durata de exploatare, departajarea poate fi facuta cu ajutorul coeficientului criteriu de actualizare , ce se poate obtine ca solutie in i a ecuatiei generate prin egalizarea cheltuielilor echivalate actualizate ptr.doua proiecte A si B : CEAA = CEAB Criterii speciale in alegerea proiectelor - se intalnesc in alegerea proiectelor care angajeaza in prorportii importante schimburi pe baza de devize (importexport). Cele mai cunoscute sunt : cursul de revenire brut si net la export. Cursul de revenire brut, este determinat ca raport intre pretul intern complet exprimat in lei si pretul de export, exprimat in valuta, se utilizeaza ptr.ordonarea pietelor de export si are putina importanta in alegerea proiectelor. Ptr.cursul de revenire net, aat pretul intern, cat si cel de export sunt corectate cu valoarea materiilor prime importate si exportabile. Astfel ptr.alegerea proiectelor s-a conceput un criteriu numit : curs de revenire echivalat (CRE):

17

CRE = (Ce+Ie*1/D) / PE ,PE = pretul extern obtinut din export in valuta Aceastaeste o relatie greu de aplicat in practica, dar poate fi considerata un punct de plecare in continuarea unor criterii ca Testul Bruno sau rata rentabilitatii valutare nete.Testul Bruno este un criteriu puternic de ordonare a proiectelor in raport cu eficienta lor valutara si furnizeaza elem.de departajare ptr.proiecte comparabile prin cifra anuala si totala de afaceri, venitul net actualizat realizat. 7.Etapele alegerii proiectelor Investitia este de fapt o succesiune de optiuni, care se declanseaza odata cu nasterea ideii si se incheie la sfarsitul duratei efective de viata a elem.in care s-a materializat proiectul. Etapele alegerii unui proiect sunt : - identificarea ideii de proiect - pregatirea si intocmirea studiului de fezabilitate - evaluarea proiectului - alegera proiectului - punerea in opera (realizarea) a proiectului - exploatarea , controlul si recuperarea Punctul de plecare in identificarea ideii de proiect il constituie analiza diagnostic a intreprinderii, prin care trebuie puse in evidenta : - caracterul si pozitia actuala a intreprinderii; - natura,calitatea si dimensiunile activitatii intreprinderii (produse sau servicii realizate, piata etc) - mediul economic - perspectivele evolutiei intreprinderii. Prin analiza diagnostic se precizeaza punctele tari si slabiciunile ei, si pe baza acestora, ideii de a investi in raport cu ceea ce ar dori ea sa devina. Situatia viitoare a unei intreprinderi este pusa in pericol de 2 aspecte: modul de exploatare a fortei intreprind.si punctele slabe. Studiul de fezabilitate se elaboreaza ptr.fiecare idee de proiect ce va fi inclusa in programul de investitiial intrep.,detaliind aspecte ce privesc : - niv.si evolutia cererii ptr.produsele si serviciile realizate prin exploatarea proiectului - asigurarea cu factori materiali de productie - asigurarea fortei de munca - posibilit.de amplasament si amenajare - accesul la tehnica si tehnologie Un studiu de fezabilitate trebuie sa cuprinda : - cadrul general al intreprinderii - piata interna si externa si comercializarea produselor - tehnica si tehnologia - produse : evol.caracteristicilor,posibil.de substitutie,etc - situatia economica si financiara pe ultimii ani - strategia dezvoltarii intrep.:volumul si struct.prod, perfectionari tehnice si tehnologice, pregatirea personalului,prezentarea si distribuirea produselor, colaborari cu alte firme, implicarea cercetarii stiintifice, investitii necesare etc. In cadrul evaluarii proiectului estimarea unor valori brute include : a)- valoarea investitiei , prin utilizarea costogramelor sau diagramelor de preturi (ptr.bunuri noi).In val.investitiei trebuie incluse: costul tehnic al proiectului, chelt.accesorii( de cumparare, de transport), ch.de proiectare,taxe vamale. Daca investitia este realizata de intrep.,valoarea ei va insuma chelt.ptr.materiale,salarii platite si o cota din chelt.indir. Daca investitia este realizata prin aport in natura,valoarea ei este stabilita in contractul respectiv. b)- det. fondului de rulment , bazat pe cifra de afaceri,prin inmultirea C.A.zilnice cu durata medie a unei rotatii. c)- perioada de exploatare aproiectului (durata de viata),care de obicei se opreste la limita timpului fiscal de amortizare sau derecuperareainvestitiei. Alegerea duratelor de exploatare se face tinand seama de urmat.elem.: - rezistenta tehnica la uzura - conditiile de exploatare - prevederile fiscale de amortizare sau de restituire a imprumuturilor - intensitatea inovarii tehnice si tehnologice in domeniu - posibilit.comerciale si financiare de inlocuire d)-rezultatele generate de proiect ce sunt determinate prin incasarile si platile aferente realizarii productiei In estimarea fluxurilor anuale pot fi considerate doua ipoteze : 1.- finantarea integrala a proiectului prin fonduri proprii , caz in care se face abstractie de incidenta chelt.financiare

18

2. estimarea fluxurilor marginale,sub forma beneficiilor sau economiilor marginale,dupa deducerea impozitului si a donatiilor din amortizare generate in lipsa carora ar fi fost necesar un credit corespunzator. In calculul valorii reziduale, se au in vedere : - valoarea de piata a imobilizarilor in anul D al scoaterii din functiune - nevoia de fond de rulment impusa prin cresterea activit.firmei in urma realizarii proiectului - efectul fiscalitatii asupra castigurilor sau pierderilor generate de proiect. e)- efectele fiscalitatii,prin consecintele pe care le are asupra val. investitiei, cat si asupra fluxurilor de exploatare. f)- incidenta inflatiei asupra prooiectelor [pate afecta atat val.investitiei, cat si fluxurile pe perioada exploatarii. Inflatia,prin cresterea preturilor,poate fi considerata fie direct prin recalcularea fluxurilor in preturi curente, fie indirect, prin actualizarea valorilor, caz in care alaturi de corectivul aplicat prin costul capitalului va interveni un indice al preturilor ce masoara efectul inflatiei. Controlul se poate face prin :dari de seama periodice, tabloul de bord,analiza doc.contabile si controlul gestiunii . O metodologie relativ simpla de fundamentare si alegere a variantelor de proiecte este bazata pe calculul si compararea directa a diferitilor parametri investitionali : VAN, termenul de recuperare, RIR, indicele de profitabilitate, chelt.echivalate actualizate (CEA) etc..Cel mai frecvent folosit este VAN, alaturi de care,cu rol complementar pot sa apara si celelalte criterii. Efortul principal nu se concentreaza insa pe calculul VAN sau a celorlalte criterii de alegere, ci asupra valorilor de baza: investitia initiala, fluxurile anuale de cheltuieli si incasari, costul capitalului, niv.cheltuielilor financiare etc.In cazul variantelor care difera prin capacitate, investitia initiala, durata de exploatare etc.se recurge la forme relativizate ale VAN, principala fiind randamentul economic actualizat. Investitiilor de inlocuire nu li se atribuie in practica o mare importanta din doua rationamente : 1. - inlocuirile se realizeaza prin autofinantare, amortizarea fiind principala lor sursa. 2. riscul investitiilor de inlocuire este considerat ca similar sau foarte apropiat de riscul general al activitatii firmei. In aceste conditii a face o inlocuire este echivalent cu o simpla continuare a activitatii. In cazul strategiei de inlocuire costurile aferente achizitionarii si exploatarii pot fi reduse la : amortizare, cu calitate de valoare anuala a investitiei initiale, si chelt.de intretinere si exploatare. Proiectele de modernizare si extindere sunt legate de investitii realizate in perioade anterioare.Scopul lor este de imbunatatire a parametrilor economici de exploatare : reducerea costurilor, cresterea productivitatii si rentabilitatii etc. Un proiect de modernizare sau extindere este acceptabil in masura in care suplimentul de beneficii produs permite acoperirea investitiei alocate ptr.realizarea sa la limita unei perioade determinate de timp. Dintre variantele care indeplinesc o asemenea conditie si ptr.care RIR c,cea mai buna este aceea care maximizeaza VAN. Trebuie satisfacuta si urmat.conditie : rentabilitatea proiectelor de modernizare si dezvoltare (RIR) trebuie sa fie superioara costului capitalului si rentabbilitatii generale ba firmei inainte de realizarea acestor proiecte. Alegerea multicriteriala a proiectelor este concretizata in urmat.metode : ELECTR, DEMOCRIT sau modelarea multicriteriala. O metoda corecta de alegere a investitiilor prin folosirea simultana a mai multor criterii trebuie sa indeplineasca urmat.conditii : - independenta criteriilor partiale; - omogenitatea criteriilor ca mod de evaluare, grad de marime si principiu de alegere; - obiectivitatea importantei relative a fiecarui criteriu. 8.Riscul in alegerea proiectelor Prin definitie, investitiile sunt considerate actiuni de renuntare la efecte certe, in favoarea unor efecte sperate. Riscul investitional,definit prin ansamblul situatiilor in care fluxul de numerar atasat proiectelor nu poate fi cunoscut cu certutudine, este pus pe seama unor abateri obiective de la ceea ce este considerat normal.( situatii care scapa de sub controlul decidentului, evenimente mai ales naturale sau sociale ). Se mai poate admite riscul prin ceea ce nu poate fi cunoscut cu certitudine : evenim.naturale si sociale, reactia concurentilor, pozitia guvernelor sau autoritatilor locale fata de realizarea unui proiect de invesititii sau dincolo de aceasta. Factori obiectivi ai riscului investitional: - natura viitorului (sigur, incert, probabil,incert sau nedeterminat) - divizibilitatea proiectelor - noutatea produselor si tehnologiei - uzura morala - substituibilitatea dintre produse - reactia mediului (natural,social,economic,cultural sau politic etc. In raport cu posibilit.de estimare riscul investitional este o aparitie posibila a unei situatii ptr.care nu i se cunosc cu certitudine caracteristicile, dar careia ii pot fi asociate : - un numar de variante posibile - valorile posibile ptr.fiecare varianta

19

- posibilit.de aparitie a fiecarei valori Un proiect va fi astfel precizat prin toate valorile probabile pe care le poate genera, la limita intregii per.de viata. Aceste vaplori probabile inseamna : - a enumera starile posibile prin care proiectul poate trece succesiv - a stabili valori probabile ptr.fiecare stare posibila - a estima probabilitatea aparitiei fiecarei stari si fiecarei si fiecarei valori. Constructia si rezolvarea modelelor de alegere a proiectelor pot fi supuse unor erori prin : - modul de alegere si considerare a factorilor de influenta - fixarea unor forme nepotrivite ale relatiilor dintre variabile in cadrul modelelor - estimarea gresita a parametrilor prin recursul la metode simple,mai rapide si mai putin riguroase - acceptarea de solutii situate in campuri variationale prea ample,ce pot deveni nesemnificativ O modalitate simpla de identificare a riscului investitional consta in raportarea proiectelor la activitatea generala a firmei.Astfel exista un risc similar cu cel general ptr.proiectele care permit simpla continuare a activitatii firmei (inlocuirile si o parte din modernizarile si perfectionarile tehnologice), si un risc superior, ptr.proiectele care modifica starea sau structura firmei(investit.de expansiune si dezvoltare, cercetare-dezvoltare). Printre clasele speciale de risc apare : - riscul alb,caracteristic proiectelor de investitii ptr.ameliorarea condit.de munca,protectie, securitate etc; - riscul impus, specific proiectelor impuse prin legislatie, referitoare la echipam.antipoluante, constructii cu caracter socio-cultural etc. Practica economico-financiara, a conturat trei clase generale de risc : - risc de supravietuire sau disparitie; - risc de neadaptare in general nu este admis - risc de evaluare, este legat direct de durata de viata a proiectelor. Riscul de supravietuire sau disparitie,poate fi apreciat sub diferite aspecte : - riscul patrimonial diminuarea capacitatii de supravietuire, proportionala cu modificarea raportului Dat/Cp. Prin cresterea ratei indatorarii, firma isi pierde autonomia. - riscul de nerambursare este proportional cu niv. fluxurilor de lichiditate ale firmei, ce trebuyie sa fie pozitive. - riscul de nelichiditate induce riscul de nesolvabilitate, fiind in raport de complementaritate cu acesta. - riscul conjunctural este caracterizat prin variabilitatea cifrei de afaceri si sensibilitatii financiare a firmei fata de conjunctura economica. - riscul sectorial se raporteaza la situatia si evolutia firmei fata de alte intreprinderi ce activeaza in acelasi sector(o pondere scazuta a CA releva un risc sectorial ridicat). In concluzie, riscul asociat proiectelor este proportional cu variabilitatea sanselor si niv.castigurilor sau pierderilor si nu cu nivelul sperat al cheltuielilor sau veniturilor pe care acestea le pot genera. Variabilitatea incasarilor(veniturilor) si cheltuielilor in raport cu riscul asociatproiectelor va determina o variabilitate a VAN,RIR si indicelui de profitabilitate, pe de o parte si anumite valori sperate pe de alta parte.Sensibilitatea acestor criterii fata de riscul asociat dif.variabile investitionale nu este aceeasi.( de ex.VAN este afectat in proportii diferite de variabilitatea venitului net anual, a investitiei initiale, sistemului de amortizare sau valorii reziduale). Dintre modalitatile de apreciere subiectiva a riscului investitional, cele mai cunoscute si utilizate sunt : a) Aprecierea subiectiva si globala a riscului asociat proiectelor , ce consta in ordonarea proiectelor de inv.in functie de clasele de risc si alegerea proiectului mai putin riscant. b) Corectarea valorilor caracteristice prin coeficienti de risc , numita metoda a echivalentului sigur , ce se aplica mai ales criteriilor cu exprimare absoluta (VAN, termen de recuperare),si care presupune urm.etape: - ordonarea proiectelor pe clase de risc (ridicat, mediu, redus, nul etc) - corectarea valorilor cu ajutorul coefic.moderatori - actualizarea valorilor corectate prin folosirea unei rate fara risc (costul capitalului) - compararea proiectelor prin valorile finale astfel obtinute. c) Ajustarea valorilor prin prime de risc ,prima de risc asociata ajustarii fluxurilor de numerar prin actualizare. Ptr.o actualizare a fluxurilor de numerar (calcululVAN sau RIR), coef.de actualizare se corecteaza cu prima de risc astfel : - ptr.proiectele cu risc ridicat, costul capitalului este majorat printr-o prima de risc proportionala cu riscul asociat.Nivelul acestei prime poate fi aproximat prin intermediul unoir parametri dispersionali; - valorile proiectelor cu risc similar cu cel al activitatii intreprinderii sunt actualizate printr-un coeficient dat la niv.costului capitalului (prima de risc este nula).

20

- proiectele sigure (de genul cumpararii de obligatiuni ale unor organisme publice) vor fi abordate prin actualizarea valorilor la niv.unor coeficienti inferiori costului capitalului, care pot fi precizate chiar prin rentabilitatea efectiv realizata, caz in care prima de risc are o marime negativa. Actualizarea fluxurilor se va realiza deci cu un coeficient de actualizare modificat, care cuprinde costul capitalului si prima de risc (pozitiva sau negativa). Evaluarea probabilistica a riscului proiectelor Considerarea riscului presupune estimarea valorilor posibile ale proiectelor si, in acelasi timp, a sanselor de aparitie a acestor valori.Sansele de aparitie sunt aproximate prin probabilitati.Seriile de probabilitate asociate valorilor variabilelor caracteristice proiectelor constituie distributii de probabilitate. Astfel proiectele pot fi caracterizate prin doua siruri de elem.caracteristice : valorile posibile ale variabilelor, pe de o parte si probabilitatile asociate acestora pe de alta parte. Regula de baza este : ptr.doua evenimente independente, probabilitatea aparitiei lor simultane este data de produsul probabilitatilor lor. Probabilitatea asociata unei valori poate fi considerata ca o masura relativa a riscului acelei valori si nu a proiectului, in ansamblu.Distributia de probabilitati caracteristica unei variabile investitionale sugereaza amploarea riscului fara a-i preciza insa propriu-zis nivelul. In concluzie, estimarea riscului si a influentei acestuia in analiza si alegerea proiectelor de investitii se bazeaza pe evaluari subiective sau pe calculul si analiza unor parametri speciali : probabilitati si distributii de probabilitate, abaterea standard si coeficientul de variatie a valorilor caracteristice. Abaterea standard () = (x1 x)pj ,pentru o distributie normala furnizeaza direct un estimator al riscului, prin informatiile cu privire la gradul de concentrare a valorilor in jurul nivelului lor sperat. Sunt considerate ca fiind acceptabile proiectele care satisfac conditiile : - valoarea sperata a venitului net actualizat:E(VAN) >0 ; (VAN) / E(VAN) a ; E(RIR) > c ; (RIR) / E(RIR)b - (VAN)-abaterea standard a venitului net actualizat ; E(RIR) val.sperata a ratei interne de rentabilitate - a limita acceptabila, impusa de investitor ptr.riscul asociat, exprimat prin coeficientul de variatie a VAN - b limita impusa de investitor ptr.riscul asocit, exprimat prin coeficientul de variatie al RIR - c costul capitalului. Cel mai bun proiect dintre cele acceptabile, selectate anterior se realizeaza pe baza estimatiilor obtinute ptr.criteriul sau criteriile retinute de investitor, si va fi acela care maximizeaza valoarea VAN. Simularea Monte-Carlo, este o tehnica de simulare ce consta in esantionarea intamplatoare a niv.probabile pe care le poate atinge rentabilitatea unui proiect in functie de probabilitatile asociate diferitelor categ.de fluxuri. Pentru alegera proiectelor Simulerea Monte-Carlo poate fi parcursa in m,ai multe etape : 1.- Fixarea variabilelor si construirea modelului de aleger a proiectelor 2.- Stabilirea distributiilor de probabilitate ptr.fiecare din variabilele exogene implicate 3. Estimarea distributiilor cumulate de probabilitate ptr.fiecare variabila exogena 4. Generarea unei serii de numere aleatoare ptr.fiecare variabila exogena considerata 5. Combinarea valorilor estimate in modelul stabilit initial. Arborele de decizie , este o alta metoda de alegere in conditii de risc, cafrepropune optiuni succesive prin asocierea de probabilitati individuale valorilor posibile ptr.variabilele caracteristice proiectelor.Inscrise intr-un grafic de tip arborescent, valorile sociate cu probabilitatile corespunzatoare furnizeaza ptr.fiecare etapa alegerii ,elementele de optiune pana la valoarea finala a criteriului.

21