Dictionar Biblic Red.cror principat J. D. Douglsr, M.A, 8.D., S.T.M., ph-D. Redactor E.

Mal, drrirniorlry Todot Redactor tehnic . !ill"r, 8,D., S,Th., A#.$.D. "otr bibliorecar, %lndale !oM, canbridSa. Redactori consultan&i pentru Edi&ia a doua '. ". B .e. M.A.. D.D.. ',B A (o)sor e*erit +nylad,+ la catcdra de aridc i e-e8t.i biblicr, /ni0e1l(r2a din Manhsrer3 D. curhi., 8.D., M.Th,. ph.D, Dir4cror id5uct, #ondon Bible co/ese. A. R. Millard. M,A.. M.ph%.. ".s.A #2ctor prlncipal 6Ran(in+ de li*b7 ibraici &i li*bi seEitice drice, /ni8Eita,.a din #i0erpbot. J. %. 'ac(er, M.A., D,phit.. D.D. 'ro)esor de t8logie ,i,reM,.A3 Reshi colteEe, 9ancou0er. D. J. :irelnan, ;.B.E., M.A-, D.#ir.. p.B<=. r.S.A+ 'b)cror de arlrlolosi2, /ni0sitarea din #ondra socETArrA Mts%o ARi Rol>#A i aDlT/nA .caRTEA $RE?T% A+ ;RADEA @AAB ;riginally published as E: B%B%A D%$T%; ARC .dttld by J. D. DoDs#. $opyright E The %nter-9arsity "elloFship @A1G A/ rights reser0ed. Translated into Ro*aruan by per*iasion o) % TER-9ARSHTC 'RESS $opyright ob&inut de Societatea Misionar7 Ro*In7, :heaton, %llinois - S./.A. 'ublicat Jn Ro*Inia de Editura 6$artea $reKtin7 a Societarii Misionare Ro*Ine - SR#, ;radea. Tritu)iorlr /irlu 'up, John npd EditorL Doris #auren&iu $operta Ki tehnoredactareaL 'etru #asc7u TltMtera)la Ri*i"#A* 'ress s.ill. ;radea. Ro*Inia. TelL )N)i - ;SO -@<PPA< L "a-L Q4R - SBA - 4<PA<8 Acest proiect s-a rea)i.at datoritd geDeroEi1tii ur*dtorilor donatoriL "ieldstead T $oEparly "ioldstead $haritabl2 Trust D. John !. Be/ Tho $roFell TUust $s,l0a,ry Baptist $hurch - M.no-0llle, Tonr@easee TL*da,%e !ousg "oundetion Mr. T Mrs, R0al-'ui SaJ, EndoFD2nt )or Biblica,l R2s2aroh $ornerstone T2le0ision precu* Si a *ultor alVi credincioli suporteri ai Societdlii Mislonare Ro*8ne $uprins 'rc)ale 0n tndWrnTi pentru )olosirea diclio*rului Tranrliteralia Abre0ieli o* %X Q-O

/sta autorilor

QOQ9O

're)at7 Dic&ionarul biblic sa do0edit a )i una dintre c7r&ile cu cea *ai *are 0Jn.are ti*p de dou7 decenii &i acu* a a5uns sS )ie socotit de *ul&i cel *ai bun dic&ionar biblic Jntr-un singur 0olu* accesibil publicului. Aceast7 edi&ie a Dic&ionarului a )ost co*plet re0i.uit7, )olosind traducerea Bibliei Re0ised Standard Rtraion. $Jte0a dintre articolele originale au )oet o-*ise ca inutile, altele au )ost co*binate pentru a )i &IsJte *ai uKor, Ki au )ost ad7ugate *ulte articole noi. S *are parte dintre articole au )ost resctise tn Jntregi*e. Bibliogra)ia a )ost adus7 la .i si datele bibliogra)ice au )ost re0i.uite. /n aspect nou *a5or este includerea unui inde- al)abetic cuprin.7tor. Dic&ionarul biblic nu se pretinde a )i o lucrare ilustrat7, deKi au )ost incluse peste dou7 sute de h7r&i Kl diagra*e acolo unde ele contribuie tn *od substan&ial la Jn&elegerea te-tului. Acestea au )ost luate din The Rlustrated Dible Dictionary Dic&ionarul biblic ilustrat Q@A8SO, ap7rut Jn editura %9', si care are acelaKi te-t. Dic&ionarul biblic este o lucrare *a5or7 a Societ7&ii Tyndale pentru cercet7ri biblice, care a )ost Jn)iin&at7 ti strins7 leg7tur7 cu Societatea %nter-9areiry Qtn pre.ent '7rt7Kia creKtina din uni0ersit7&i Ki colegiiO i a sti*ula cercetarea biblic7 e0anghelic7. $o-atorii la Dic&ionarul biblic, tns7, nu sJnt tn e--L, usi0itate *e*bri ai Societ7&ii lyndale Qtn special t britanic7O3 sJnte* pro)und Hndatora&i colegilor teologi din *ulte p7r&i ale lu*ii, pentru colaborarea lor generoas7. Scopul redactorilor si al colaboratorilor a )ost producerea unei lucr7ri de re)erin&7, scris7 tntr-un spirit de loialitate total7 )a&7 de S)Jnta Scriptur7, Ki care s7 adtnceasc7 *ai *ult cunoaKterea $u0tntului lui Du*ne.eu de c7tre oa*eni- #a ba.a Jntregului dic&ionar st7 cre.ul c7 loialitatea )a&7 de SRnta Scripturi co*porta tratarea tuturor a)ir*a&iilor ei ca )iind ade07rate Ki de*ne de cre.are, )ie c7 se re)er7 la aspecte teologice, )i.ice sau istorice. u ne cere* scu.e pentru )aptul c7 aceast7 carte re)lect7 cre.ul, *7rturisirea &t con0ingerile e0anghelice pe care le are Societatea Jyndale Y Trinitatea lui Du*ne.eu, Du*ne.eirea, *oartea isp7Kitoare, Jn0ierea Jn trup Ki Jntoarcerea i*inent7 a lui %sus $ristos, inspira&ia di0in7 &i autoritatea Bibliei, caracterul supranatural al 0ie&ii Bisericii creKtine, Ki toate aspectele legate de aceste articole de credin&7. TotuKi, nu s-a )7cut nici o Jncercare de a i*pune o uni)or*itate rigid7 asupra lucr7rii tn ansa*blul ei Ki nici de a e-clude e-pri*area oca.ionala a unor puncte de 0edere di)erite, %n li*itele loialit7&ii )unda*entale enun&ate *ai sus. De ase*enea, colaboratorii noKtri nu sJnt obliga&i s7 accepte sau s7 spri5ine toate p7rerile e-pri*ate de colegii lor, 1e b di4Wo8, )re b .lt, p.tt. Sarcina organi.7rii acestei re0i.uiri *asi0e a c7.ut pe u*erii re0erendului or*an !illyer, a c7rui *eticulo.itate, dedicare Ki tact au )ost esen&iale pentru aducerea te-tului la )or*a lui actual7. To&i cei care au participat la re0i.uire sJnt Jndatora&i lui J. D. Douglas, doctor tn teologie, redactorul principal al lucr7rii originale, &i d-lui Ronald %nchley, )ostul Secretar responsabil cu publicarea tn Societatea %nter-9arsity. Aceast7 nou7 edi&ie a dic&ionarului clrda)te " tetula p1a d. d. #a elaborarea acestei lucr7ri au contribuit de ase*enea un nu*7r *are de editori &i corectori. "7r7 a negli5a contribu&ia celorlal&i, trebuie s7 *en&ion7* Jn *od special e)ortul *inu&ios Ki st7ruitor al d-nei Mary Zladstone, din departa*entul redac&ional al editurii. Trebuie s7 ne e-pri*7* *ul&u*irile pentru a5utorul substan&ial dat de dr. $olin !e*er &i dr. John Bi*son la preg7tirea h7r&ilor si diagra*elor. 'aginarea te-tului pentru Dic&ionarul biblic a )ost )7cut7 de 'hilip MJles Ki colegii s7i de la TTiu*b Design 'artnership #td, care au tip7rit Ki Dic&ionarul biblic ilustrat. Speran&a noastr7 este c7 aceast7 nou7 edi&ie a Dic&ionarul biblic, la )el ca &i cea anterioar7, 0a per*ite *ultor cititori s7 Jn&eleag7 *ai pro)und Biblia Ki s7 pre&uiasc7 *ai *ult *esa5ul ei. ".".B D,Z. A.R.M, J.[J\ DJ,: 0n lndru*iri pentru )olosirea Dictionarului Articolele sJnt aran5ate Jn ordine al)abetic7 &i sJnt uKor de g7sit dup7 titlul din capul paginii. $Jnd un anu*it cu0Jnt nu apare ce articol separat, trebuie e-a*inate tririitrile din irdsd a#aberic, Tri*iteri /n asterisc pus Jnaintea unui cu0Jnt indic7 )aptul c7 alte in)or*a&ii rele0ante pot )i g7site Jn articolul cu acel titlu3 asteriscul este echi0alent cu abre0ierea N5, 0. Abre0ieri

; list7 co*pleta cu abre0ierile )olosite Jn acest dic&ionar ,..re )i gd.it, %a p, -=-nl Autorii articolelor Autorii Ki eo-autorii articolelor sJnt indica&i la s)eKitul articolelor prin ini&ialele lor. ; list7 co*plet7 a autorilor se gIse5te la p. J;9-X9*. lista este organi.at7 )n odi8 .ltabetic, a bili.lelor, 1i nD in ordlE nutr. lor de )a*ilie. Bibliogra)ie rdtru a.i a5ut " ei cre dot4 se snrdi2E tn detaliu un subiect, la s)ttKitul articolelor *ai *aii sJnt tudi.ae hihliosralii Acstea ] reler, ae obicei la lucr7ri generale recente cu pri0ire la acel subiect Ki pot include studii detaliate sau c7r&i care adopt7 o po.i&ie dtdit, de 8 r aubrnor .rti1ldri. Traduceri ale Bibliei Traducerea Bibliei )olosit7 Jn acest dic&ionar este Re-0ised Standard R)eision Qpentru edi&ia ro*Ineasc7, traducerea D. $o*itescuO. Jn cJte0a ca.uri autorii .rticolelor aD s.letr cidr2 dir tad8Ea rirs Ja*es QAuthori.edO 9)eision, sau, dac7 a )ost disponibil7 la data scrierii, din traducerea eF %nternational 9er-sion. !7r&i !7r&ile nu stnt incluse tntr-o ane-7 separat7 la s)irKitul dic&ionarului, ci pot )i g7site al7turi de articole. u*ele regiunilor, pro0inciilor, regatelor, ecc, sSnt tip7rite cu caractere ro*ane *a5uscule, de e-, BAB%#; %A. T9iburile &i grupurile etniceL caractere italice *a5uscule, de e-., AM;:^%# ;raKele Ki sateleL caractere ro*ane, de e-., %erusali*. "or*e de relie) cu* stnt *un&ii, riurile, lacurile, *7rile, etc.3 caractere italice, de or,, Marea $ea Mare. urEle tud.)t .le Dor lo)uiL e )i *i rlr dar tn parante.e, de e-., QMarea Maiiteran7O. $onsec0en&a absolut7 nu a )ost posibil7, dai Jn general, acolo unde nu*ele *ode* este deri0at de la un nu*e antic Qde e-. $reta Y $rete, %talia _ %talyO sau unde punerea tr*elor *od2* ln pa1t8e d )i inurill'E2E Qde a. Egipt, %erusali*O, parante.ele au )ost o*ise. %n alte cJte0a ca.uri, Jn care aproape toate nu*ele localit7&ilor stnt *oderne, principiul a )ost abandonat Jn )a0oarea si*plit7&ii. Aspeiele 8e ttebuie reMraie tr nod special, cu 2te Wlietul .rticoluhl, sht subliniar2, d2 er AKdod, $Jnd un loc a )ost cunoscut sub dou7 sau *ai *ulte nu*e, acestea sJnt desp7r&ite cu o linie oblic7, de e-. E.ion-geber`E%ath. /n se*n de Jntrebare sau cu0Jntul 6sau+ indic7 incertitudine cu pri0ire la nu*ele sau la a*plasarea unui oraK, a unei aKe.7ri, etc. 9%D Transliteratia /r*7toarele siste*e de translitera&ie au )ost adoptate %n 0olu*ul de )a&7. %lebuie s7 spune* c7 unii autorii ai articolelor au a0ut de.acorduri de ordin )ilologic Jn leg7tur7 cu translitera&ia unor cu0inte ebraice Jn general, &i %n special Jn leg7tur7 cu nu*ele di0in Cah0eh )a particular, dar au acceptat siste*ul ales de redac&ie. !ebreF-Ebraic7 #ong 9bFebs _ 9ocale lungi Short 9oFels _ 9ocale scurte 9cry Short 9oFels _ 9ocale )oarte scurte Qi) 0ocalO _ Qdaca este 0ocal7 audibil7O Zree( _ Zreaca Arabic _ Arab7 T - d T - d Jl * h @ - : t - % n - t d - & #ong 9o)rels t - e i a- 1 = - y > - )c S-lJ 9- i B b *J - n ; - Y c - = b - p p - D

Short 9oFels d - a - e Ya ; - s 9ery Sbort 9oFcb ]Y a - a QJ) 0ociiO Zree( AMhtc - Y c- d - d - r - i - e - i - ( b * p u+tyy \ - d b T b . c t - y - 'h _Y eh pa

' y2CC a0 e0 o0

_ 8 %M ] ] - r -0 li J ) S d n a - h 5 - F tS - y a] * D$ ABRE9%ER%

- rh - h _ n- na eY au b eu YY ou _ yl

Abre0ieri l. $lr)l tt publtca)ll pZrlodlcc AAS;R AB Annual o) the A*erican Sehools $B' o) #`) l$)%#/# -lt5t-iiJ #-l E AnchorBib/ $=f :. M. Ra*say, $ities and Bishopria o) 'hr0oJst @ A;N @SM9P rnr55gia, ioyo-ioy` $atholic Biblical fuarterly

A$A A); A%A AJBA AJS# AJT A%t;S

Sir Moses "inley, Atlas o) $lassical Ar-chaealogy, @APP Arehiy)Br ;rient)orschung A*erican Journal o) Archaeology Australian Journal o) Biblical Arc(aeolog A*erican Journal o) Se*itic #anguages and #iteraturo A*erican Journal o)Theotogy Annual o) the #eeds /ni0ersi&y ;riental Society J. B. 'ritchard, The Ancient tar East in 'ictura, @AB43g@A1B J. B. 'ritchaid, Ancient earEastern Tt-tt, @ABS3 g@A1B3 <@A1A M. R. Ja*es, The Apoayphal eF Testa*ent, @AG4 D. :. Tho*as Qed.O, Archaeolos) and d.l l1.anat s,ud, @A1P D. D. #uc9enbill, Ancient Records o)Astnia 8.@ Bauonio, PAG1 J. !. Breasted, Ancient )iecorcii o) Egypt,S 0oi., @AS1-@ASP F. r. Arldt .,d ". :. cil8#l, A Zree(-Engtish #e-icon o) the eF Testa*ent and ;ther Early $hristian #iterature, @ABP Anato!an Studia Annales du Ser0ice des QAntiDuites de lEg,=pteO Angtia h8logial (tid Biblical Archaeologist Z. E :dght Qed.O, The 8ihV. ad r# Ancient ear East, @A1@ !ulledn o) the A*erican Sehools o) )RF iii55 ))i) !)M!iinrh ". J. "oa(es-Jac(son &i M. #a(e, The Beginninp D)$hristianity, B 0oi., @AGS<t

$BS$ $D cDc

$a*bridge Bible )or Sehools and $olteges fu*ran Datnascus Docu*ent $airo Zenl.a ;ocu*ents o) the Da*a-cus $o0enonten $hroniDue QdEgypteO $a*bridge Zree( Testa*ent $orpus %racriptionu* Zraecoru* $orpus %nscripIonu* #atinaru* ;assical fuarterly3 $rater fuarterly :. M. Ra*say, The$hureh in the Ro*an E*pire be)oreA; @PS, @AS< $al0in Thcologicat Journal J. !astings Qed.O. Dictionary o) the ,pd.olT ;r8i, G El- @A@B-@A@8 Dicd,n8iE d. la ,ltVe, QS,dT1tO, @AG8. J. !astings Qed.O, Dictionary o) $hrist dd ti. ;.hdr G eol., tA1@Aoo D. :. Tho*as Qed.O, Docu*ents o) ;ld Testa*ent Ti*es, @AB8 M. AtiCD.h Q.d.O, EtAdopd.da ot Archaeological E-ca0a tions in Ae !aly #and, 40ot, @APB-@AP8 E-positors Bible Encydopaedia Biblica Encydopaedia Britannicn J. B. Bauer Qed.O, Encydopaedia o) Biblical Theology, < 0oi., @APS M. #a(e, The Earlier Epistla o) St 'aul, lA@@ :. R, tticoll, The E-positors Zree( Testa*ent , @A@S Encydopaedia o) %sla*, @AB4c. n.Vt Qed.O, TEdopdrdio JrTi4 E0angdical fuarteriy J. !astings Qed.O, Encydopaedia o) Religion and Ethics, @< 0oi, @AS8@AG1

$E $ZT clc ;# $f $TE $%T %=A$ DAS D$A D;TT EAE%T #

A E' A ET A T A;TS ARAB ARE

A*dt

EB EBi EBr EBT EE E$T

AS ASAE

ATR aA BA E BAS;R B$

E%t EJ Ef ERE

BDB

Eib BibRes A%ES #=R# B T$ B; TRD

BS ,S;,VS BT Bg B.AF

$A! $B

". BroFn, S. R. Dri0er Ki $. A. ErpU E-positary Ti*es Briggs, !.bD a.l En=lbh lsi8W ol rle old 'R#AM 'onchungen -ur Religion und literaatr Testa*ent, @AS1 da Alten und euen Testa*ena Biblica "T "aith and Thought QJnainte JT9; Biblical Research 1B Zinsburgs Bible Q eF Masoretico$tidBultetin o) the %srael E-ptoration cal Te-t o) the Meb)eF BibleO, @8A1 Society Btait a) th. tdhn Rl%ah #turury Z B Zood eFs Bible Q- TE9O Blac(s eF Testa*ent ZTT J. Si**ons, Zeographical and $o**tntaries Bi/iotheca ;riental7 Topographical Te-ts o) the ZTd Testa:. M, )la*say, The Bearing o) *ent, @ABA Recent Dtsco0eries on the !AT !andbuch .u* Alten Testa*ent Trustu`onhiness o) th. o T1t*aT PA@4 !DB J. !astings Qed.O, Dictionary o) the ,ibliotne S8. litle B "# rSAT@AS4 EulU.ti, 1 tte s.h8l ol oriatal 8d !ES !ar0atd E-peditori to Sa*aria, @AG4 A)rican Stadiei !)TT J. lighr)bot, !orae !ebraicae et TalBiblical Tlieology *udicae, @1B8-14 Bibli-he gItschri)t !J !ibbert Journal Beihe)t, gItschri)t )ur die !J' E.Schtiser A !istory o) the JeFish altJesta*entalische :issensclia)t 'eople in the Ti*e o) $hrist, G 0oi., E.T. $a*bridge Ancient !istoty, @G ZBaS-rA;l3 ed. B. M. B#dQ, Z. 910ot. @AG<-@A<Ai ed, Bi.uit, @tS*es ri ". Mi/ar Qd.O, < dr rtP<$atuty tiue :

ABRE9%ER% / T !. liet.*ann, !andbuch .u* euen Testa*ent llSS !ar0ard Se*itic Seria !HM !erden Theologischer T Ma**entar turn eucn Testa*ent !TR !ar0ard Theolog(al Re0ieF !9$ !ebreF /nion $o/egeAnnual A a Z. A. Buttric( et ai. Qed.O. %nterpreters Bible, @G 0oi., @ABG-P * D. J. :)eetnan, Blustrationi)i0* Bibtical Archaeology, @AB8 MX )nti*ftiotiai $:ttcal $o**entary ine Z. A. Buttric( et ol., The )titerpreter5 DMdonoryo`t)ieBttr)o, 4 0oi., @A1G %DBS %DB, SupplInent0ol., @AP1

M T$ Mo))at t ASB tBc

*at $B ;B EB

estle

E%

israel E-ploration Journal %nscrip&iona Zraecae %$ %ZRR %nicriptiones Zraecae ad res %D Ro*anas TT pertinenta %nterpretation Fr %tttroduction ta ths eF T9 Testa*ent %;S$ %nterna&ional ;rgani.ation )or S Septuagitit and $aptate Studia #$ M: Sntrotluction to the ;td o0T Testa*ent %SBE )tiandtiord Stdnddrd lib# .D E*ydopaediia, B 0oi., G,@A<S ls JA;S JDnal o) ttu A=Mi, oriadJ Sociay ocD Jenuale* BtMe, @A11 J)l oDQr JBl Journal o) Biblicei #iterature J$S Journal o) $unei)or* Stud)a JA Journal p)Egyptian Archaeology ;r JE! Journal o) Ecdaiauical !iitory ort Sa] E%. Sioger et al. Qed.O, JeFii)i ;T/S Encydopesdia, @G 0oi., @AS@-S1 J!ll Journal o)tidlenic Studia oas l`S Josnal .VJ]lA sll,.lta 'aulyCt J5VES Journal o) ear Easte* Studies 'Ef J M# Journal o) onhFest Se*itic 'Z #anguages J';S Journal o) the 'alatine ;riental 'irllli Sodety B JfR JeFish fuarteriy Re0ieF JMJ Jou*al o) the Royal Asiatic 'JB Sociay .tis Journal o) Ro*an Studies '# 5sar Journal )or the Study o) the ;id pan Testa*ent JSS Journal o) Se*itic Studies '.;-y. JTS Journal o) Theaiogical Studia 'R/ JT9l Jou*al o) the Transactions o) the 'TR 9ictoria %nstitute Qtn pre.ent 'TO RA 50* Jou*al o) :orld !istoty RA$ MAT Mo**entar -a* Alten Testa*ent MB #. MShler &i :. Bau*gartucr, RAr !ebiuiiches uni ara*77ches R8 #e-(on lu*`/ten Testa*enr, @A1P E MEM !. A F. MelE QdO, -ridrciaDlti-her Mo**entar ;ber dat eue Testa*ent R$Z #A #iber Ar*ia QJenisale*O %M A. Deiss*ann, #ight)ro* the Aneient Eas$, @AGP R!R %,$ #ay*ares Bibte $o**entary [lf #;B C.Aharontlhe #and o) the Bi:e, RTR

@A1P S. R. Dri0er, %ntroduction to the #iterature o) the ;M Testa*entA, @A@< SB %SJ !. $. lld2ll, R, Stott ,,d ll. S. Jc, Zree(- English #e-iconA, @A4S M/ J. !. Moulton &i Z. Milligan, The SB# 9ocabularyD)the Zree( Tetta*ent SB% Jlluttraud)ro*lhe'apyriandoth0rnon-litr,ry o,ttn @A<S Mo))att eF Testa*ent $o**entary J. Mo))aJt, A eF Translation o) the MDTlt=a, @A<1 eF A*erican Standard Bib=.e, @A1< ". Da0idson Qed.O, The eF BH:e $o**entary, @AB< D. Zuthrie et al. Qcd.O, The eF Bi:e $o**entary Re0ised, @APS eF $entary Bible eF farendon Bible eF Engliih BibleL T, @A1@3 ;T, Apocrypha, @APS tsdes o0u* Testa*entian Zraecti, @AS1 eF %nternational $o**entary $, B=>>M QdO, The eF liratuional Dictionary o) eF Testa*ent Theology, < El+ @APAa eF %ntan4riMdl 91bnL T= @A@43 co*plete Bible, @AP8 eF/*don $o**entary o0u* t=esta*aitu* Dat eue Testa*ent Deuach eF Testa*ent Studies M. $ary et al Qed.O, The ;-)ord $lassi-cai Dictionary, @A4A ". #. $ras &i E. A. /0insgstone Q.ed.O, The ;-)ord Dictionary o) the $hrutian $hin-h, @AP4 ;r`en talia ;ld Tetta*ent #ibrary !. !. RoFiey Qed.O, The ;ld Testa*ent and Modern Study, @AB@ ;udtesta*entische Studiat rFa 9eni RE 'alestine E-ploration fuarteriy J. '. Migne, 'atrologia Zraeca J. B. 'hillips, The eF Tetta*ent in rtoda EVlir# @As84d. d. @APG Q'al7stina-JaturbuchO J. '. Migne, 'atrologia #atina D. J. :)ee*an Qed.O, 'eopla o) ;ld Tetta*ent Ti*ei, @AP< 'apyrus ;t-yrhynchus #e 'alais Royal d/garit 'rinceton Theological Re0ieF Re0iM IAssyriologie T. Mausnsr et al., Realle-icon Q)urO die Anti(e und $hraten turn, @A4@-Re0uc dArchiologie Re0ue BibliDue A+ ,. '.ulr Z Ft.sFr .. dl QdO, Real- Encydop7die aer (lassischen Alter-tu*Fissenieha)t, @8A<-M. ZaJliiig Qed.O, Die Religion in e1hutlt utd $.EaMt, P Fl., @ABP+ 1B Re0ue de t!istoJre des Religio* Re0ue de fu*ran Re)or*ed Theological Re0ieF QAustral#O !. #. Strac( &i '. Bi/erbec(, J)o**en-tor nun euen Testa*ent a* Tal*ud undMidratch, 1 0oi., @AG1-@A1@ Societya)Biblica, #iterature Studia o) Biblica, Theology 0aO ABRE9%ER% Sch;rer 9e.i !%' S!ERM %he eF Scha))-!enogEncyclopaedia o)Rdigious MnoFledgU, @A4A-@ABG S%Z :. Dittenberger Qed.O, Sylloge %nscriptionu* Zraecoru*, @A@B-@AG4 S=T S8r.ith JMotol o) Thblos SD' Sa*aritan 'entateuc( S'EM $. S. Duncan, St. 'auts Ephesian Minis.t,, @AGA S'% F. lt Aa8y, S, 'aul the lro`dla anAlt RoMAa8y, citisl,S,%a=, ttGo ST Studld %t8lolia Strac(-B/lerbec( 9e-iSB TB Babylonian Tal*ud TBc Torch Bible $oindbtu T$ERM The TFentieth $entury Encyclopaedia o) TD % TD;T TE. Th T!AT TEB The* Thl T! T TJ % T lllTc T;>$ TR #;T

TS %SB T/ T:BR A. Ricbardson Qed.O, A Theolog(al :ord Boo( oJ the drc:. rgso $. Mndd Kl c. rnedn,, Q.dO, rheololi-sches :b=rterbuch turn euen Testa*ent, @A<G-P43 E.T. Theolog(al Dictionaryo)Iie eF Testa*ent, ed. Z. F. Bbld#t lS bl,, @A14.@AG1 c. J. aoir4trl rl !. Ri8n rcd.Oj Theologisches :7nerbuch .u* Alten Testa*ent, @APS- E.T. Theolog(al D(-tianary o) the QXd testa*ent, trad. J. T. :illis. @AP4-Tadays English 9ersion , @AP1Q- ct.%gO Theology E. Jenni Ki $. :estesr*ann Qed.O, Theolog/ches !andFo=rterbuch nu* Altn T1i.MD G "l., @AP@-@AG1 Tyndale !ouse Bulletin Qin pre.ent TynBO The*elios Theologische #iterarur.eitung Theologi-hes !andbuch turn euen Testa*ent Jerusale* Tal*ud Translators eF Testa*ent QBible So-cietyO =lyndale eF Testa*ent $o**entary Tyndale ;ld Testa*ent $o**entary Tneologi-he Rundschau Te-a and Studie. Theological Studenta "elloFship Bulletin Te-te und /ntersuchungen tur Ze-tchi.hr. da al(hritti.ha #itutur TynE Tyndale Bulletin QJnainte T!BO Tg Theologische geitschri)t 9A 9ersiunea arorie.n QA0O, QMing Ja*esO, @1@@ 9AR 9ersiunea a*erican7 re0i.uit7 QAR9O Q0e.i 9ASO uAs 9ersiunea a*erican7 standard, @AS@ Q0ersiunea a*erican7 a 0ersiunii re0i.uiteO 9M% 9ersiunea Ming Ja*es Q_9AO %R 9ersiunea re0ituit7 $R9OL T@8B@39T @88B 0sR 9ersiunea standard re0i.uit7 QRS9O3 t @A41L 9) rABGi Blbli. obTrulri 9Z 9igiliae $hristianae 9T 9etus Testa*entu* 9TSupp 9etus Testa*entu*, 0oi. . supli*entar 9' /garit-"onchungenL inte*anonales Jatubudt )ut .ti. A,tartututuna. Syrien-'alIstinas F$ :est*inster $o**entary :DB :est*inster D(tionary o) the Bible, @A44 F.t J. J. :ettstein, o0u* Testa*entu* Zraecu*, @PB@-@ABG FUaolth R. ". :ey*outh, T)te eF Testa*ent in ModM Sp8lr #ASJ :! :estcott Ki ". J. A. !ori3 The B.". eF Testa *ent in Zree(, @81@ :JT :atnituta Th..tosi.at Jou*al gA geitsch ri)i)ur Assiriologie UA: geitschri)t )ur die alttestesta*entliche

:issenscha)t geitschri)t der deutschen *orgenl7ndischen Zesellscha)t P.DMZ geitschri)t des deutschen 'al7stina-9erg : eut* geitschri)t pr die g'EB neutesta*entliche :issenscha)t M. $. Tenney Qed,O, The gander0an '(torial snDclopa.nh ol rh. sbla B td., .)M i0`c\ gdWhri)t )lr rhalogi. unt rRinh. Di)eritele tdi&ii ale unei lucr7ri i)nt indicate prin ci)re *id A %%. #ucrAtl claslce ad "a*. $icero, Epistulae ad Ep.Mor, Seneca, Epistulae Moralei ad "a*iliarei #uciliu* Ad0. tisei. %raeneus, Ad0ersul Eus, Eusebiu !aereses Ar* Tacit, Anale E0.'.T E0anghelia dup7 'etru Qapocri)7O Ant. Josephus, Antichit7&i iudaice E-c. Theod, de*ent din Ale-andria, E-cerpta cApoi. JEti= MarDr, ,poloria ltttulila Theodoto Apologia Zeog 'tole*eu, Zeogra)ie3 Strabo, Zeogra)ie BJ Josephus, R7.boiul iudaic !ypot. $le*ent din Ale-andria, !ypotyposes $te*. Ru)inus, $le*entine nd !o*er, tliada Recognitions Recog %ul su.toris, $.,ruli1 $88 $ontra %eroni*, $ontra 'elagiu* Q9ie&ile ce.arilorO 'elag. %n. 9trr. = $icero, %n 9erre* Actio Eccles. So.o*en, %storia bisericii ist. Dio $assius, Atona ro*an73 !ist. E! Eusebiu, %storia ecle.iastic7 Tacit, btor/le Epig. Mania[, Eppigra*at(us #atinus ornO gDM$

h0. Jtt. Mtgn . / ;i ;** .

lu0enal Josephus "la0ius %gnatius, Magnesians 'liniu, %storia natural7 !ora&iu, ;de Eebi=, onon1.i.on de reit

'tuep, E0. fuaest so. Stra*. Ttall. 9esp.

!ebraids 9ii M1. 'Ma %gnatius, 'hiladelphiant d. ABRE9%ER% Eusehiu, 'raepa*lio E0angelica se,e, fla1tion1 at,)t@1 %ui8L, SdriE3 'sis, So.tE cl8tri din Al8drir, srro*ar.it %gnatius, Traltians SuetonJus, 9apasian Q9ie&ile catarilorO "ilon, De 9ita Mosis Q9ia&a lui MoiseO %%%. cV4@ blbltce $arp din 9echiul Testa*ent Zen., E-od., #e0., u*., Deut., %os., Jud., Rut, l,GSa*., @, GHrnp., @, G$ron., E.ra, Est., %o0, 's., 'ro0.,

Ee#, $tnt., Js., %er., 'ltn., E.ec., Dan., ;sea, loel, A*os, ;bad., lona, Mica, au*, !ab., ^e)., !ag., gah., Mal. $dr&i Iin oul Testa*ent Mat., Marcu, #uca, loan, "apt., Ro*., @, G $or., Zal., E)es., "ilip., $ol., @, G Tes., @, G Ti*,, TJt, "JJi*., E0r., le,, @,G ,.t+ @,G, < @1., ,uda, Ap2, %0. Abre0letl generale

od. %oc. ad locuia Qlat.O, Jn locul kl] respecti0 )ie. trad. * gr. a 0t tIcutI de Acuila, ccal4Sd.$r. acad. acadtan apocr. apocri)e dra*. ara*aicQ7O asir. b. bob. * cea cop. t D dee-. E Ar. tai. #at. Ecdus, Q4. egipt. oigJ. a. $T )a )ii ) lat lic. aWihanQ7O barlbd Q.*,`s.O, 1=n %=n babilonianQ7O British Museu* l)es capitolM con)er Qlat., 0e.i, co*par7 cuO docu*entul deuterono*ist de e-e*plu est, estic, oriental3 ElohJst ebraica Qli*baO latin7 edesiastic7 Eeclesiasticus Qapocr.O egipteanVaO engleiQIO etiopeanQaO engle.a 0eche )enician )igurat gei*anQaO grec, greaca docu*entul %ah0ist latin))i literal

n.tr. op. cit. ' par. pass. 'ait, 'esh. U@. f

nota traduc7torului opere citato Qlat.5, in lucrarea citata *ai sus docu*entul le0itic Ki paralel QeO passi* QJn *ai *ulte locuri din sursa citat7O 'entateuh 'eshitta placi Qilustra&ieO fuelle Qger*.O, sursa din care se crede c7 rntt lur. .idile lui bE ,)late atlr Jn Mat. cit &i Jn #uca Duod 0ide Qlat.O, 0e.i Rabi ro*an sud, sudic se*itic $anea tltsle"iuii lui lsu, 1=rl lui D%XaX% serie noua 0olu* supli*entar db Eho oaiO, nb d0tntul Sy**achus, trad. gr. a 9T, sec. al Glead.$r. siriacQ7O &i al"i Kl uElr2rele QEe2, et.O Targu* traducere engle.7 TnedotioD tr. gr, a 0r, c. al Glea d.$r. te-tul *asorede Te-tus Receptus tradus, traducere turcQ)iO 9est, 0estic 0eisetQeO Edo latlo QbtO, ditdit Fidte 0olu*QeO

.#. R. ro*. S son. Sirah 5.n. supl. J.9. Sy**. tir. ?A ) ur*. TIrg. tr. e. Thtod. TM T trad. turc. 9 9. 0.# 0oi.

loc. It. toco dtato Ql,tO, h locd citt de5a latina tJr.ie #XX Septuaginta Qtr. gr, a 9TO Mac. Macabei Qapocr.O *g. Qadnot7r; *arginale /!/ Manuscrisele de la Marea Moarta *od. *ode* MS. *anuBcriseQeO Mt`M- Muntele` Mun&ii )i).

: nord, nordic 0en. 0ersiunea F oul Testa*ent 9T 9echiul Testa*ent n.td nota editorului 9ulg. 9ulgata $-iio %lsl, sutorllor AAX AA Jones, MA, B.D., 'h.D., )ost &e) al Departa*entului de studii religioase, A0ery !itl $ol-lege, #ondra. ac. RA $ole, B.A-, 8.D., M.Th,, 'h. D,, secretar )ederal, $hurch MassionBiy Society QAustraliaO &i pro)esor de li*bile &i literatura 9echiului Testa*ent, /ni0ersity o) Sydney. AR$ AE. $undall, BA, B.D., rector, Bible $ol-Jege o) 9ictoria, Australia. AE.:. AE :iaingale, BA, BJD., M.TM, Ro*-)ocd.Esset A". A"la0elie, BA., B.D., pastor al bisericii "inaghy 'resbyterian $hurch, BetEast. A".:. A", :allc, MA, B,#itt., pro)esor de studii religioase, /ni0ersity o) Aberdeen. A.;. A Zelston, M A, pro)esor de teologie, /ni0ersity o) Durhatn. AJ.M.:. AJ.M. :edderburn, MA, BX\., 'h.D., pro)esor de li*bi &i literatura 9echiului Testa*ent, /ni0ersity o) St AndreFs. A%#$. AM. $ragg., MA, D-'tu#, DJO., episcop ad5unct de :a(e)ie! &i )ost 9icar de !cl*e, !uddera)ield. AR. a Rdd M ,A+, B.D., D+D., to1r ,ro)8. d. ol T.J*nr, "t" $hurch $ou.g., Edtnbu.,m ARJ0l A.R. Mlllard, M.4+, M.ibit, nS.A.. pro)esor JRan)cin=@ de ebraica si li*bi se*itice antice, /ni0ersity o) #J0erpoo# As, A+ Stlart, M.Sc., Dtp.R.M,S,, prc).sor e*erit de geologie, /ni0erTity o) E-eter. AS.:. AS, :ood, BA, 'b.D., ".RL !ist. S., )ost rector, $li)) $ol)cgc, $al0er, Derbyshire. A0inS. A 0an Scl*s, Th.D,, pro)esor e*erit de li*bi se*itice, /ni0ersity o) 'retoria. B.A.M. BA Milne, MA, B.D., 'h.D., pro)esor de teologie biblica &i istorica &i de etica creKtin7, Spurgeon=s $ottcg., %ldho. B.".$A+ t.".$. Attirson, M,A., pb.D., )oW bibliotecar ad5unct, /ni0ersity o) $a*bridge. E.".!, B.". !arris, BA, MA, B.D., Uh. D. 1.. )eren5iar de isJorie, MacDuaric /ni0ersity, eF South :ate). B#.S. B.#. S*ith, B.D., l/Scbo#, pro)esor de literatura clasica, Sydney Zra**ar School3 lector, Moore Tbeological $cllege, Sydney. B.;.B. B.;. BanFell, BA, MA, )ost #ector de 9echiul Testa*ent, Rhodes /ni0ersity3 'astor *etodist, "ort Beau)ort, A)rica de Sud. $.D.:. $ de :itt, doctor Jn )ilologie&i istorie orientala3 custode onori)ic a[ Musee] Roya* dtArt et !is-toJre, Bntsush3 pro)esor e*erit ta /oi0ersily o) #ou0ain. $"J. $". ')ei)ter, BA, B.D., 'h.D, pro)esor asociat de 9echiul Testa*ent, $ordon Di0inity Scbooi, Be0erly "ar*s, Massachusctts. $@%.D. $!. Duncan, MA, B.D., 'h-D., Tli.D., pro)esr d. )iloGon, Srarc $o/,8c o) 9#rortr, Australia3 preot la St "aurs $atiiedral, Melbou*e. $ J.D. $J. D.0cy, B.S.., M ,A=, brpccr 1T obD 9ictoria, Australia. $J.!. $J. !er*er, MA, 'h.D, bibliotecar, Tyn-dale !ou5se, $a*bridge. c#", $l- "ehtcrg, A+B, A,t, Tb,B., T#l,t, 'h.D., pro)esor e*erit de li*bi se*itice &i de 9echiul Testa*ent, decan la Talbot Tbeological Ss*inary, #a Mirada, $ali)ornia. DA!. DA !ubbard, BA, B.D., Th.M., D.D., #.!JD., rector, "ulter Theological Se*lnary, 'asadena, $ali)ornia. D.TM D.B. Mrotr, B.A-, D.D., M.Tn., D.'bit, A#.$D., rector, Moore Theologlcal $o/ege, Sydney3 preot principal la St AndreFs $athedral, Sydney. Dr. D. "t.rnen, B,A,, T#A., Tb./. pb. D, 'ro)esor, Rbode %siand Junior $ollege, D.".". D.". 'ayne, BA, MA, &e)ul acade*ic al Biroului de ad*iteri, #ondon Bible $ollege. D.c. D. ;lrhriD B-D., M.T#, ih+D., "or..rd, #ondon Bible $ollege. D.cr. D.;. Srradlirg, Ma,.tt cocomZA. ,))ord

D!.". DJt "#td, B.A, prcEcror, ;at !%/ $M-lege, #ondra. DMT. D.!. Tongue, MA, )ost lector de oul T1laDent, Trility ;ollc8c, SriitotD.!.:. D.!. :heaton, M A, BA, rector, ;a( !/% $ollege, #ondra3 preot la St Alban=s $atbedra#

DJA$. DJA $llnes, MA, $on)eren&iar, Depar-la*entul de studii biblice, /ni0*ity o) She))icld. DJ,9,# DJ.9- %r8, ll.B., B.D, rliEior pc*ru str7in7tate, ;0erseas Missionary "elloFship, Singapore. DJ, DJ. :beD.4 o.B.E., M.A., D, /r., "B-A,, ".M$+ ".si-, "o)D e*erlt de sldologi., /ni0ersityo)#ondon. DMr D,M %d1, MJR+, 8,D,, Redd o) Al)old, Surrey and #racFood, :est Susse-. D;s, D.;. SFor, BA, B.D., pa<ror <r biTrici5 Arhtord E0rng.l#rl codgE8alioral $huch, MidDTd.# D-R.Vl2lley,M-A-,'h.D,, leclDde oul TdlDdD Rn/et %lall, $a*brtdge. D 5lh. D.R. !ali, MA, M.Th6 director al Asocia&iei bisericilor *etodiste din nordul Sco&iei. D,g, D.!. T"pocll, MJ>, M,D., ",R,$,'., ".R.$.R., radiolog consultant, :est*inster !ospiiai, #oodoa. o.F. D. :enha*, A, 'h.D., #.r sd. out Tesl.*ot, :lrli)ic rl.m trQd. D.:.B. D.:. Ba(er, A.B., M.$S., M-'hil., tector de li*b7 ebraica. Regent $ollege, 9ancou0er, B$. D.:.B.R. D.:JB. Mobinson, MA, episcop de 'ar-ran*atta, eF South :alcs3 )ost ?e) al Departa*entului de oul Testa*ent, Di0inity Schoo#, Dni0erTity o) Sydney. D.:.Z. D.:. Zooding, MA. 'b.DM M J/ A, )ost pro)esor de greaca 9echiului Testa*ent, The f5ctn=s /ni0ersity, Bel)ast. EAJ. Ei, Jud8e, M-A+, prolcsor dc 5,tDi4, MT-Du.rie /ni81iry, F soulh :al4 E.E.E. RE. Ellis, 'b.D6 pro)esor cercet7tor de literatura oului Testa*ent, eF BrunsFic( Theologi))ll Se*inary, eF Jersey. EJ.C. EJ. Coung, BA-, Th.M6 'h.D., )iast pro)esor de 9echiul Testa*ent, :estnunster Theologica[ Se*inary, 'hiladelphia. EM,B, B,M, Blai(bcr, ;-B.E., M.,4+, #itr.D., pro)esor e*erit de literatura clasica, /ni0ersity o) Auc)c-land. E.M,B.Z. E,M.B, Z8,, Mn- 8.D., prcor b St At-date=s $hurcb, ;-)ord3 preot la $o0cntry $athedral. "ost rector la St. Johr0s $o/ege, ottingha*. EM.C. EJr). Ca*auchl, BA, MA, 'h.D., director al studiilor postuni0ersitare, pro)esor de istorie, MiaDi /.h1iA, ;dord, ;blo ".cR nc." Bn,n, M i,, 'l,D= D.D., proreWr d. liD/ sDiric., /diFEity o) Sr.lrcrb1.h. %,%STA A/=%DR%T-oR ".D.M ",D. Moder, Mrt, AR.cM-, t1r dlrelor, =%lnda# B8T, c.dbridge. ",", ". "oulte=l B.A+, 8.D., M ,d, M.S.., ledor de srudii bibrico, Sr Jol=.=s correg., AucTrand, V pro)s de istorie Ki literatura biblic7, /ni0ersity o) AucMand. nnB ",". Brue, M-A, D-D+ ".B.d, prc)s e*erit 6Ryiands+ de criticis* &i e-ege.7 biblica, /ni0ersity o) Manchdld, ".!.'. nli 'atner, Mtr,, *(io.ar pa.ohial li preot la St MattheF)c $hurch, :alsall, :est Midlands. ". ,!. " , !cppet 'l.Bio#, BSc,, ".#5,, ] todc ,d5u]l, The !..bDriun, RotEl Borani. $ddcr,, MeF. ".R.S. "A. Steelc, AB., M A, 'b.D., director ad5unct al organi.a&iei orth A*erica )or orth A)rica Mission3 )ost pro)esor assislent de asiriologie, /ni0ersity o)'ennsyt0ania. ".S.". ".S. "ilitDBMT, 84, 8.D., M.Th,, )1t p.V*tD, s'urEonr corleSer tndE. Z.$.D.M. Z.$.D. !oFley, )ost redactor consultant al re0istei The :itness. Z,o.Z, o-o- $b2r, Br+, 8.D., dir..rD al %r, nitululul auWElih d2 rhololic, Melbou*c. Z.%.D. ZX Da0ies, MA, 'h.D., lector de 9echlu, Testa*ent &i de studii intertesta*entale, /ni0ersity o) $a*bridge. Z,#E D.* Z.# Ed*eaor, M,A,, Dip- ;r. #ang., lector, Departa*entul de teologie, /ni0ersity o) BJr*ineha*. Z-o. c. ;8g, M.4+, B.Sc, D.D= Dlirl, @1l pas. br b Asr.nrhD "atcr, "i)cZ.R,B.=M Z.R B8let-Mlray, M-A-, UtrD= D.D, )ost pro)esor Ja*es Buchanan !arrison+ de interpretarea oului Testa*ent, Southern Baptist Theological Se*inary, #ouis05lle, Mentuc(y.

Z,S,c. Z,S. Znldare, B[V+, consultant. c,, "%S,, BiotoS Z,sM.F= o.S.M- Falte., M,A, B-D= 'b.D., @1@ pro)esor de istoria bisericii, /ni0ersity o) #ceds. o,T.M, c.T. Madrr, M A,, erertrd, $hrietB $ollege, $a*bridge. c.F. o. :altc1, BtrV., 8.D., 'h,D., prct8, de teologie pastorala, Zordoa-$onFcll Theological Se*iBry, Soltb !din8, Mechuerts. c.F.c. $.:. $rc8ar, D.D., M.Tb., diEcrD, Bible Tairirg %utitute, Zh,88, !-A,Z.B, !-A.Z. B.lb2n, M.A, B.D, )1r rccld, $li)i $lllege, c.htr, B.rD1hir2. QX9O #iSTA A/T;R%#;R !.D,MdD, !,D, McD8ld, B.,i,, 8.D., ln,D., D.Dj rct po.do, tndor Bible $o>ega !.Z.M.:. !.Z.M, :illia*son, MA, 'h.D., lector de .brai.V ti dori.t, /triE1ily o) $aDbridS. ri#E !.#. Elisn, 8.A., 8,D.. )dBl cositicr. Moorlaruls Bible $oliere. !.M.c !,M. c,r<on, 8.A,, B.D,. D.slor ta Mnighton E0angelical "ree $hurch, #eicester. !.R. !. . Ridderbos, D, theol., pro)esor e*erit d. JVdl Tsl,aDeDt, XaDpcd Thotogi8l Sdinary, ;landa. #!.M, #!, MrBba,l, B,A, M.A, B.Dj, ph,D., pro)esor de e-ege.a oului Testa*ent, /ni0ersity o) Aberdeen. JAM. JA Motyer, MA, B.D., pastor la $hrist $hurch, :Drbourn., D*r, )cr rau, rrin#ry $or-@.a., Br5srol r+A,T. J-4+ Tho*"oD MrA- M.Sc., 8.D., B,Ed.. 'h.D., )ost lector Jn Departa*entul de studii despre ;rientu, Mi5lociu, /ni0ersily o) Melbourne. #B.J. J,B. Job, M.,4+, 8.D., )1t pro).Wr de 9echiul Testa*ent, $li)) $o/ege, Zater, Derbyshire. J.B.'. J<. 'ayr., UmD, tZr ,ro)] dc 9e.hiul Testa*ent, $o0enant Theological Sc*inary, St #ouis, Missouri. tB.T. J.B. Tdrsnc,, MjA, 8.D,, prcr.sr dc l8lo8i. silleDalid, /risEity ot Ab.deer J.B.Ti. J,B. Tayror, M[@-, episcop de Sr Atras J.$.$. J.$. $onncl,, B.A,, M.A., )ost pro)esor Ki directordestudiidee-ege.a oului Testa*ent, #ondon Bible $ollege. J.$J.:. J.$J. :aite, B.D., pastor la :ycliT)e %ndependent $hapel, She))icld3 )ost rector, South :aies Bible $ollege. J.$.:. J.$, :hitco*b, Jr., Th.D., pro)esor de teologie Ki director al studiilor postuni0ersitare, Zrace Theologica[ Se*inary, :inona #alte, %ndiana. .J.D,D, lD, DouSta,, MJA., 8,D,, S.T.lt#, th,D., rcdadd l.), $br,]hiiry Tod.y, J.D.Z.D. J.DZ. Du*, M.A+, BjD= 'h.D6 pro)esor d, r8lodc, /riF1iry or Du.haD. J.E.Z. J.E. Zoldingay, BA, arhi0ar Ki pro)esor de 9echiul Testa*ent, St John=s $ollege, ottingha*. J.Z.B. D-ra J.Z. BaldFin, BA, B.D., rector, ).irlty colrr., BrBlo# J.Z.Z. . J.Z.Z. or*a, B.D., M, Th., )ost pastor la R1ytb B.prlt ; rclr ,i)c. J.Z.S.S. Tho*son, BA, M A, E.D., 'h.D., pastor la :igtoFn, Scotland. J.!. J.:, !oad, MA, Ke) de sec&ie clinica, 'rioceton, eFJersc5r. sciM.it J.!. !arrop, MA, )ost lector de literatura clasica, "ourah Bay $ollege, /ni0ersily o) Sierra #eone. J.!J. J.!. 'aterson, MA, pro)esor e*erit de geogra)ie, /ni0ersity o) #etcester. J.risj tE. s(llron, B-4,, M,a, M,Di),, ph,D, director la Robert !. S(ilton and Margarct B. S(ilton !ouse, 'hiladelphia3 )ost decan al Re)or*ed Bible %nstitute din DelaFare 9alley Ki pro)esor de oul Testa*ent, :esl*lnster Theological Se*inary, 'hiladelphia. r!,sr, J.!. Sringcr, l0#A, B-D., )1r tu,ti.r, tlndoo Bible $o/c,.. J.%.'. J.%. 'ac(er, MA,D.'hitn D.D., pro)esor de teologie siste*atica, Regent $ollege, 9ancou0er, B$. JJ.!, jJJ. !ughes, BA, M.Di0., pro)esor de studii religioase, :est*ont $ollege, Santa Barbara, $ali)ornia. J.#.M. J.# Melso, BA, @@@.M., M A, Th.D., D.D., #l.D., )ost pro)esor de istoria 9echiului Testa*ent Ki de arheologie biblica, 'tttsburgThcological Se*inary, 'en-nsyl0anta. J.M, J. Mlnoy, M-d, Tn.M., )Zr "onso. d. teologic siste*atica, :est*inster Theological Se*inary, 'hiladelphia. J.MM. %M. !ouston, M A, B.Sc.,D Jbi#, )ost rector, R.8ot $on.gc, 9atlsEr, Bc= J. .B. J. . Birdsall, MA, 'h.D., RRAS., pro)esor de oul Testa*ent &i critica te-tuala, /ni0ersity ;)

Bir*ingharo, J. ZetdclhuJ1, BJV+, B,D., Tb.M, J, 'h5ttip, MnB p1d( la !ottiood Abb.y, r. .Z, J.'. Edinburln. J'.B. J.'. Ba(er, MA, B.D., preot la e0ric(, EastSusse-. %'X J.'. Maoe, 'h J<., Dip.Ed., pro)esor de greaca elenista, /ni0ersity o) Manchester. J,'./% J,'./. #iltcy, M +A+, ".$JV-, Mlgda(r $ot. lege, ;-)ord. J.R J.R.., M-4+,TtrD, "DT.or T 9ccbtul Testa*ent, Melodyland School o) Theology, Anahei*, $ali)ornia. J,Ru ,, Ru1., MJ@, altodc, ;ulb.ntiT Mueu" o) ;ri.ntll An, /oi*iA o) Durb.o. J.S.:. J.S. :rig:, MA, )ost director, T0ndate ttll, Brdol p.8t la Brdot ettEdral. $X9%O #%STA A/T;R%#;R nui O.T. HA Tho*pson, BA, M.Di0., TJi.M., 'h. D, erellld c.1,lt*t, A*erican Bibte STieiy. J,r,F. ,.T. :tbr.t, M.A.,#c.'., 'b,D., "tul 2. ledrei de studii religioase, South East Esse- Si-th "or* $ollege. J,F=$ t.:. $nd.y, M rR di.e4to la shWbury !ousc Kt 'reot la St 'eters, E0crton, #i0crpool. J.0D. J.F. Danel MA, 'b.D-, #cro. de rrodii rdigi8, /.iEiity o) SrirlirT #FM, J.:- Mri(lc5ohr, M,B.E., M.A., )cr secretar pentru %nter-Scbool $hristian "elloFship %n Scotland. M%%. MA Mitchen, Bi-, 'b.D., lecld dc liobd egipteana &i copticI, /ni0ersity o) #i0erpool. r#MdM M# McQlt, B-4-, M-A+, lccror dc tildalud d1i.e, Thc Austraban atioMl /oi0eiiry, Aaberra. #$A #c. Alen, MJ@,, n,.D, prote de liobD B@ literatura 9echiului Testa*ent, #ondon Bible $ol#M. j ## Mo)tis, M.sc, M,Th., 'b,D,, )1r re@1, Ridlcy $ollege, MclbournD pm1t b B@ Uaul, $athedral,Melbourne. M-AM M+4- Maclr.d, M.A, diccrD, $h.islhtr :itness ta %srael. M,B, D.8 M. BachinS, B-4-, B-D., M- Ed., )o1t pro)esor &i Ke) al catedrei de teologie, $heshire $ollege o) Education, Alsager. MZ,M $M,;. -lirD D.M., 'b.D., prorebr dc 9echiul Testa*ent, Zordon-$onFell Tbcological Seoitary, south !a*il>on, Mas M.!.$. M.!. $ressey, MA, pro)esor de teologie siste*atica &i de apologetic7, :est*inster $ollege, $a* bridge. MJ,s, Mt Sclroao, BA, MA, '#D., p8)s dc 04hiul Tcsta)tni spur8.ds con.8e, l,ndor. Mrs.T MJ.S. RudF5c(, M-A+, %h,D,, ScD., pZ )esor de istoria Ktiin5ei, The "ree /ni0ersity, A*sterda*. M,R-c. M,R. $ordod, 8.D., reto, Bible %nsdulc or sourh A)ri2, rrl( Bay, sonrh A.Ti8 M.R:=". M,R.:. "a)u, M.A, 0i8 ta St 'au $hurch, $a*bridge, M,T,", M,T. ".r*W, B,A, B.Sc, ,>R.$,S,, p8r la ;ld Bra*pton &i #oundsley Zreen, Dcrbysbire. , . !illyc., B.D., s.Th., A.#,$.D., l1t bibliolcc.r, Trrdale llousc, ca8bridge3 0i2r ta !atherleigh, De0onshire. .!.'- ,t%. Ridderbc, D,D., pro)eer eoerit d2 9echiul Testa*ent, The "ree /ni0ersity, A*sterda*, 'r+a. 'A Blair, M+A-, pr8t ra Bar(5DS, Esd '.E. ', Ellhg1=@h, B-V, M.A, 'b.D-, rdduc7tor consultant pentru /nited Bible Sodeties, #ondon. '.E.!. op. !ughes, MA, B.D., Th.D., D. Dlt6 pro)e.or la F1>diEr.r Tbelogidl snbidrry 'niladelpnia`pr8t h St Jobns Episp2l $hurcb, ll,.ring-toa 9alley, 'ennsyt0ania. ".!.D. '.!. Da0ids, BA, M.Di0., 'b-D., Ke)ul catedrei de sludii i lidbl biblie, Tririty Epieppal schel )or Mioisrry, A*bddle, 'eontnrnia. '.F. '. :ouey, D.A., Th.M., D.D., prol2sr e*erit de istoria bisericii, :est*inster Theological Se*inary, 'hiladelphia. R,A", RA Rnlayson, M-4, pro)Mr ooerii dc teologie siste*atica, "ree $hurch $ollege, Edinburgb. R-a!.c. R.AE Zuno.r, B-A-, M.Tb-, leso d. li*bt oodede ti l]re de rludii reliSiQOre, Blo]lands Tabntel $oucgc, :cybridg., Surey. R. AS. R A SteFart, M A, BXO., M.#itt., )ost paslor la $hurch o) SVolland.

RE. , Rl. i-on, MA, lcr Eclor, sr Johnt $ollege, ottingha*. R!.M, R.%% Mou8, B-d, B.D., Th-D., 'h,D,, rector, :)aitForth $ollege, Spotane, :ashington State. RJ.AS. RJA Sheri))e, BA, B.D., 'h.D., )ost lector de 9echiul Testa*ent, RTodas /ni0ersity, ZrahaDrM, $a" 'r8inc.. RJ.a. RJ. Bauc(ha*, M-d, 'h,D= pro)esr de istoria glndirii creKtine, /ni0ersity o) Manchester, RJ.$. RJ. $oates, MA, )ost director, #ati*er !ouse, ;-)ord. RJ.M.M RJ. MclNclrcy, BA, M.Th.,D.'hil, rdor, Th. $orer2gali*l $ouege, Manch.srer. RJ.T. RJ. Tbo*pdoo, MA., B.D., T%#M, D. Tbcol., lector %n teologia biblica &i istoric7 Ki )n etica creKtina, Spurgcon=s $ollege, #ondra3 )ost rector, eF ..elaod Bapli1t Th8logial $olle8e, Auc(land. RJ,:, $RJ. :ay, Mtr,, pWtor la Sr $olD8ba.. /ai rcd Rc)o*ed $huoh, letls. RMll Ri !arrisoa, M.Tb., 'h.D., D.D., ,.Z )csor de 9echiul Testa*ent, :ycli))e $ollege, /ni0ersity o) Toranto. R. .c, R . $asu,M. 4 -, Uh.D., letul eledr2i d. educa&ie religioasa, The Acade*ical %nstitution, $oleraine, orthern %reiand. Q-0rrO #%STA A/T;R%#;R R.'.Z. RJ.Zordon,MA,'h.D.,pro)esorde9e- T,!J. T.!. Jones, MA, B.D., AM.B.#M., archiul Testa*ent, /ni0erslty o) $a*bridge. bidiacon de #oughborougb. R.".M. RJ'. Martin,MA, 'h.D., 'ro)esor de oul F,oT. :.Z. 'ut *an, BA, B.D., pastor *etodia, Testa*ent, "uller Tbeoiogical Serninary, 'asadena, $a!igb @!ico*be, Bucla. li)o*ia. :.!.;:.!. Zispen, D.Theol., doctorand %n li*bi MS.:. R.S. :allace, MA, B.Sc, 'hXO., pro)esor se*itice, pro)esor e*erit de ebraica &i 9echiul Testae*crit, $olu*bia Tbeological Sc*lnary, Decatur, *cnt, llie "rec /ni0ersity, A*sterda*. Zeorgia. F5.c. :J. $a*eron, M.A., BXO., pro)esor de ll*R.T.B. R.T, BectFith, MA, director, #ati*er ba, literatura, e-ege.a &i teotogia oului Testa*ent, !ouse, ;-)ord. "tee churcb o) Scotland $ollege, Edinburgh. R.T.". RX "rance, M Ji, B.D., 'h.D., prorector, :JM. : J. Martin, MJi., Tb,B., '!.D., )ost Ke) al #ondonBible$o/ege. Departa*e*ului de ebraic)l &i li*bi se*itice antice, /ni0erslty o) #i0crpool. R.9.Z.T. R.9.Z. Taster, MA, DJO6 )ost pro)esor de e-ege.a oului Testa*ent, /ni0erstty o) #ondoo. :.;, :. ;sborne, M A, M.'hi#, lector de 9e66 6 6, ehiulTesta*ent,TheBible$olQegeo) eFgeeland. s,s,s. s.s. SDalD, M,A, B.D= tb.D., epire, %t $o0entry$athedral. S$:.F.F. :.:.:esset,MA,'h.D., pro)esor de o66 .6 ui Testa*ent, Bethel $ollege, St 'au# Minnesota. T.cM, T.c. Mncncn, M.A, curod. sd5unct, Depart*ent o) :estern Asiatic AntiDuities, British Mu -leu*. QX9%%%O AR; , T;%AZ/# #/% AAR; Qin ebr, ,an=.dnl, 'oti0it gdErogiei din E*d, 1L@4 D,u*., Aarcn a @1r sul dintre cei doi tu ai lli Anru ii ldhe,2d Q8lrlalt a tdr Moi]O, .r treilea Jn linia descenden&ilor lui #e0i Q#e0i-$hehat-Ai8-A,rc.O 5 pobi0it d E-od. PLP el a )1t c, < a.i *ai Jn 0Jrst7 decJt Moise. M7ria, sora lor, a )ost *ai Jn 0l,sr, delr anhdoi. daca 2a 1te +roh+ lui Moi] al .eroi n*e nu ne 1te dat in E-od, GL4, P i.un. Aaron apare pri*a dat7 Jn nara&iunea din E-odul ca Ki 6Aaron #e0itul+ care sa dus s7-l tnt)lneasc7 pe )ratele s7u Moise cJnd acesta din ur*a s-a Jntors Jn Egipt, dup7 teo)ania de la rugul care ardea. Datorit7 eloc0en&ei sale superioare, el a )ost purt7torul de cu0Jnt al lui Moise pentru israelip= Ki pentru "araon QE-od. 4L@4 K.ur*.O. Jn tot cursul carierei sale el a )ost Jn *are *7sur7 un persona5 secundar al7turi de )ratele s7u *ai dina*ic. Jn J*pre5urarea cJnd a ac&ionat ind2"nd*t de iEtu-tiuil2 lui Mois2, el a actioci greKit QE-od. <GL@-1[, Jn a)ar7 de )aptul c7 a )ost putBtotul de c lnt al lui Moi], el a hdeplinit Di u rol tau*aturgicL el a )ost cel care a *Jnuit toiagul care s-a trans)or*at Jn Karpe Ki a Jnghi&it toiegele-Kerpi ale 0rd5itorilor egipteni Q,-od. P.8 t.ll*O 2i .e, clid a )1l lndEpiat spre il, a tans)o*t apele ilului in sJnge Ki apoi a adus pl7gile succesi0eL broaKtele Ki lAducnii Zaod, PL@A3 <LB h*., @1A,l*J, Dup7 trecerea M7rii Ro&ii, Aaron a )ost unul dintre ei doi cae au tpri5init nlinile hi Moi2 ln ti*put

luptei cu a*alecitii QE-od. @PL8 K.ur*.O, Ki s-a urcat pe *utele siMi aEturi de Moier5*O, QE-od,ri @ALG4O, J*preun7 cu )iii s7i, adab si Abihu, Ki cu Kapte.eci de bidini ai hi (1ell el ao aFt o Fdaie a D*ne.eului lui %srael Ki au *Jneat Jn pre.en&a #ui QE-od. G43As.h.O in da.ia lr*Ato.re, lrsB, cltrd Moise s.a urcat pe Muntele Sinai Jnsorit nu*ai de losua QE-od. G4rrG D.l*.O, A,rcn . )o] hduplcat de popo, si ta.B o iMsi)t 0i.ibiia a pl8nlei di0ire W a Ecut u 0ilel de au, adigind *Jnia lui Mde QErod. <GL@ D.l*.O "o*da cu .a,e a pre.entar 0il2lul de au poporuluiL 6%at7 du*ne.eul t7u, care te-a scos din &ara Egiptduil= Q,-od. <G@4O, a )ia5.r #ui l1ob8n % u p2cedent atFi .hd a nEdat d"ii d2 .u la Betel Ki Dan Q@ J*p. @GLG8O. %n leaile p"iei din 'enlatelh, A.rcn 2se D stalat ca *are preot iar )iii s7i ca preo&i, ca s7 slu5easc7 Jn co)ul din psti2 QErod, GaL@ iun.3 (0. aLl K.ur*.O. Aaron este uns cu ulei s)in&it si de-aici Jncolo este 6preotul uns+ Q#e0. 43 <, etc3 c). uleiul de pe barba lui Aaon, ,r 's. @<<LGO. El ti )iii sBi a, prinit 0En5nte epei.le, dar ale lui A,rcn slnt *i d8bne, 'e diad2tu tubanului sau 1te s5sr +s1r,.nie Don truhi+ Qeu, ,,snnt ,2ntn tah0e+ QE-od. G<L<1O3 e)odri sB, inlod. s pieptai d douSspMe pi2te pre&ioase QcJte una pentru )iecare se*in&ieO Ki un loc tenh /rin )i lt*i*, obidtele cu ce 2 lB8a tragerea la sor&i pentru a stabili 0oia lui leho0a pentru popoin sr, QE-od- G<L@s i.,*-O. c2a Mi inportante .i a anutui pentru Aartr Zi pentn 14re =pr8t = care l.a suc.eddO eB .iu isp7Kirii QTiKri @SO, cJnd tTecea dincolo de perdeaua care separa co*parti*entul e-terior al sanctuarului Q#ocul s)JntO de cel interior QS))nta s)intelorO KJ aducea a8lo slryele uei 5erde de isp,]2 "ntru prcatele po"irlui Q#e0, @1L@ i,l*,O, cu a8ste 8.ie el era J*br7cat cu 0eK*intele lui de 6glorie si )ru*use&e+, bogat2 in crno3, ci r)t o hLi=d albi de in. Solia lui rZsn a )or Elrteb., din sdinlia rui luda. "n ror cei *i tFi adab W AbihD a, nuit io pctie dup7 ce au adus un 6)oc str7in+ pentru t7*Jiere Q#e0. @;L@ i.,1.Oi din ceil.l$ doi )ii ai lor cde au sup.a 0ietuit, i.,1.OiEleaE d lra*r, au d]is 8i d.iu )anilii pr2AlEti riEle Q@ $rcr G4L<O. %, cirda po.itiei lui ,Trcn, Moi] a ren1 prcletd lui %ah0e pentru %srael Ki principalul *i5locitor pentru popor Jnaintea lui %ah0e, Ki lucrul acesta a stJ*ir in0idia lui Aaron Ki M7ria Q u*. @GL@ K.ur*.O, Aaron JnsuKi QJ*preun7 cu Moise[ a atras in0idia altor )a*ilii lFiti8, al crrcr lidd a )dt $ore Q M, @1L@ il*.O, %ndoielil2 lor cu pli0ire la p.i0negiile lui Aaron il*.O,au )1i spulbente ae *inlre p2delrl cu roiraSd lui Aa. ron.] Aa"n, la )el .a ii Moe, a )1t oprit d inte ln $anaan la s)JrKitul pribegiei prin pustie3 el a *urit Ki a )olt tn8rpat pe Mi !or, la snni" cu Edon, =ar slu5ba Ki 0eK*inteleluii-au)ost trans)erate lui Elea.ar Q u*. GSLGG K.ur*.O. 'reo&ii din %srael au a5uns s7 )ie cunoscu&i ca 6)iii ld Aarcn+. ,," in lui Tadoc=, 2re au slu5it ca ,rTd nt T2nllul din %rolin de la dedtcarda ac1tuia phe h eul @P@ id.ci Qcu eEplia inneop2rii c.uate de e-ilul babilonianO, sJnt incluKi Jn )a*ilia lui Aaron, Jntre ur*aKii lui Elea.ar, Jn genealogia din @ $ron. 1L@ K.ur*. #a @S ani dup7 abolirea preo&iei ur*aKilor lui ^adoc, Ald*us, *arele preot instalat de Seleuciii, a )ost recunoscut Ki de !asideen# ca 6preot din spi&a lui Aarcn Q@ M4. PLrG i.l*.O, de2nde.,. lui 1ind trasat7 probabil prin %ta*ar, Ben ?ira rosteKte discurs@n ebsi1 al lui Aaron tn Ecls. 4sL1 i.u*. Bnrb.W de ls fu)ran au )o*t o conhira2 a lui ,J<,ael Ai Aaron+, adic7, au2rei )o*t#ici iiconhira2 prcoli Q$D @LPO, preo&ii cosrituind o o,"1nt, a srn2lor A.roni.q Q@ fs <Ls K.ur*., 8 K.ur*.O, aKteptJnd 0enirea unui Mesia Aa-ronic Qpreo&escO J*preun7 $u 6Mesia %ui %srael+ QlaicO Q@ fs A.@@5 cD @GLG<i.l*.i GSLD. Jn T Tron 1c pr2.e)tar 2 stranor al Elisa b.t2i *M lui l8n Boieetorul Q#ue @LsO, Ki este *en&ionat Jn discursul lui ?te)an despre istoria lui lsh2l Q"aUt. PL4SO. scrnrorul Epistolei citre EDei pre.int7 Jn contrast preo&ia li*itat7 Ki ereditar7 a lui Aarcn W slu5ba p2rtVta si p2rp2tZ a lni %ss io erctla.d. ele QEF. BL43 PL@@, etc,O, B%B/;$RA"%EL R. de R,Bu, nncient (nel=, @A1B. p, <4B-4S@. ".",B AAR; , T;%A$/# #/l. M.Fstire. lu5 core V a ad2pti>r sni Q *. @1L# g,l*.O a arrtat lihped2 cd statutul sacral al se*in&iei lui #e0i, si statutul preo&esc al lui A,rcn si al dseentilo, sii din ]dinlia .ee., )tbui.u sEbni8 h nod public. %n accat rcp, n*ele 8nducebdui )i8arei se=dnina )ct scris pe * toiat eu p2 u ret"l Q*.)l.iO apaDintd se*inliei sale - n*2le lui ABrcn )iind slis p2 roiasul .e apa.lr8a se*in&iei lui #e0i Y Ki cele dou7spre.ece roiege au )ost puse 6Jnaintea Do*nului, Jn cortul *7rturiei+ Qadic7, tablele legii care erau Jn chi0otul leg7*JntuluiO, A doM .i di*indla, Wa sesit .e toia<rl pe care eB ]ds n*ele lui Aaron Zce nus-1, inltorile ,i r.di] *igdale - un se*n c7 Aaron era ales de Du*ne.eu ca prot. Toingal ld a @1r rs aups B22 ,inaintea nnui2l=, ca * aretnrent lnpotri0a uei reb2liui ulrdi8re Q M. @PL@@@O- 'obi0it .u EF. AL4, a )1t @ AAR;%V, T;%AZ/# #/% p7strat Jn chi0otul leg7*Jntului, J*preun7 cu 6tablele legii+. Se pare c7 a )ost acelaKi toiag care a )ost )olosit pentru a lo0i stJnca la $ades Q u*. GS3P-llO3 c). ,,roia<ul lui D,**+ Q,-od 4AS3 @P@A@ A%ADD; , ingerul e.tanic al ad,Lcului nah2it QApoc. AL@@O, al c7rui nu*e grecesc este Apollyon,

6distrug7tor+ sau 6ni*icitor+. pn ebr. a+ba7dIn Jnsea*n7 6QloculO distrugerii+, Ki Jn 9T este )olosit ca sinoni* pentru ]*oarte sau ?eol. Q]%AD.O J.D.D Jn li*ba ara*aic7 rug7ciunea 6Tat7l nostru+ probabil c7 Jn li*ba ara*aic7 a Jnceput cu cu0Jntul Yabba.y Se pa" c, (s a )1, .el dhd c4 . )olosit ter*enul pentru a Se adresa lui Du*ne.eu, &i El le-a dat ucenicilor autoritatea s7 )ac7 acelaKi lucru. 'a0el consider7 c7 acest ter*en, este un si*bol al adopt7rii creKtinului ca )iu al lui Du*ne.eu &i a )aptului c7 este stIpJnit de Duhul. B%B#%;ZRA"%E. J. Jereiruas, The $entra, Message oJr# % #A1B, p. A<oi iden., AbbD, r1, '. >1P@ t=0T @, '. B 2.l*,3 B, , @SSBL MD T% l, p- 1@4 W ur*. D.",', ABA A. unul Nuntre ele doll dui sni,ere n2nio= nate de leprosul aa*an Jn G J*p. BL@G, Zrecii l-au nu*it $hrysorrhoas Q6RJul auriu+O, Ki probabil c7 este identic cu rJul Barada din .ilele noastre, care i.0oreKte din nutii Anti-uban, la GA @8 lF de Dans, d dupn ce trece prin oraK se 0ars7 Jntr-un lac *l7Ktinos, Bah-ret-el-Mibliyeh, la 0reo GA de (* Jnspre E. Zr7dinile Ki li0e.ile )ertile pe care le ud7 ar putea 5usti)ica laudele lui aa*an. J.D.D. AaD; Qln ehr. ,d/ddnO. @. oE lbntic dn tWdtul luiAKerQ%os. G@L<S, scris Ebron Jn @ALG8O3 Mh.=Abdeh QA,d3rO, la 1 (* t'E n]diosd l1rii de la ]A..ib, ling7 un dru* care tra0ersea.7 dealurile. G. /lti*ul dnin2 5udelto=n n=c, de la r'i1ton QJud. @GL@< <.l*@. <, $.Etenie in sinda luilaianin Qr crcn. i,LG<O. a, /3 sbs*Z al lui saul, din en5n"a lui BdiaRin al cror aL<SL AL<1O B. cdean la cuu ldl1ia QG $rn. <4LGSO, J."./.#, ABAR%M. u*e dat *un&ilor care se Jnal&7 de pe 8ld d2 E al Mlrii M8)t2, Dde Mrlrn2 lplatoulDi *oabit este crestat7 de o serie de 07i sed pe direc&ia E-9L Jn&elesul literal este 6regiunea de dincolo+, adic7, di*olo de Ma8 Mdd, pri0ind dis'" %udi #g caprni ae al nu"lor s iul" Mt. = ebo, de pe cie Moi2 a pW,r 'ri0i "ste &ara $.n.anulll Q *s GPL@Gr D4r, <GL4AO. 'otri0it itire"rului dir 8 <<, ulti*a tab7r7 a isradi&ilor Jnainte de a a5unge la 0alea lordsnului a tdt h scesn nuri Q0. 4Pj4<O rlie-Abari* Q0. 44-4B3 c). u*, G@ 3@@O trebuie sI se )i a)lat apr8le d2 8ldtrn de S al Mlrii Moane. 'olititi*ian Eadlerilo, nod2*e, sprc dsebirc de A0 ee taj duce 6trec7toare+ Qc). largO, acest nu*e ar trebui s7 apar7 Ki Jn %er. GGLGS, unde sJnt *en&iona&i aln@ doi )t*ti ae p2 caE ] poaE rcd8 ca.*nul. B%</;ZRATEL $, Adai* SnirE The !istonial $eography o)che r`o)y landG]-@A<@, p. <8S-<8@3 ZTT, p. G1@, 444. Z.@.D, ABBA. o )o*A o)adcn a cu0btdui etuic care Jnsea*n7 6tat7+. $u0Jntul a intrat Jn li*ba ebraic7 &i apare )rec0ent Jn TB, unde este )olosit cJnd un copil se adresea.7 tat7lui s7u, sau ca o )or*ul7 prin care dne e adte sui "bin. Tere l coauic, atrt un sens de inti*itate cJt &i un sens de respect )ilial3 ttsi in crsile Meieti a )Zt )olosit niciod.t, ca o )or*ul7 prin care cine0a se putea adresa $elui Atotputernic. in l cWlntui apa" de < ori, )iind EanBlite"t Jn greac73 Jn )iecare cai este un 0ocati0, adresJndu-%-se lui Du*ne.eu, Ki ter*enul grecesc echi0alent este adausat %n8l cel ebraic QMa* @4L<13 Ron. aLls3 Zal. 4L1O. Se pare c7 e-presia ebraico-greac7 era obiKnuit7 Jn biserica de li*b7 greac7, unde este posibil sB )i )ost )olosit7 ca o e-p.1ielinles8.,, lituryic,bde Q'robabil 1tec, ABED EZ;. *e dat lui Auria, c8dut de Dil al lui Deiel QD.n. @LPO A )Zt 8nducibr al rei pro0incii babiloniene pJn7 cJnd a re)u.at s7 se Jnchine Jnaintea unei statui QDan. <L@<O, dar a )ost reaKe.at la condle" dupa ce a ]1pat c, 0ia)A din crptonn spritu Q<L<oO. 2@ 1r. n!ioMt ln @ Mac GLsA ti est2 subJn&eles Jn E0r. @@L<<-<4. Se poate ca nu*ele s7 )ie echi0alentul ara*aic QcaldeanUO al unui nu*e babilonian care Jnsea*n7 6slu5itorul celui str7lucitor+, proba,S u 5e de 80inte lol1ind nur2le .eDlui b2bi i*ian atrO Q=r,lEBoO, DJ.:. A%E#, Al doe nu al lui Ad* Ui Ea, )raZle Qp2e )ratele gea*7n, Zen. 4L@-GO lui ]$ain. u*ele este leRat ll8ri de te)unul al2dian dpl4 de te8ul su*erian ibila, 6)iu+, sau de ter*enul a(adian ibilu, 6c7*ila+, dar aceste asocieri sJnt circu*stan&iale. Abel a %1t u on ne=rtninit Qd.tai1, Mat. G<L<BO ii cnrd e% htruclt .h plstor Qcn. 4rGO, a adu o 5e,dV din JntIii n7scu&i din tur*a lui, Du*ne.eu a pri*it 5ert)a Qc2n. 4La3 ir, @@L4O. Du', ac2a el . )ost orc)t de $ain, iar7 s7 lase ur*aKi, din cJte Kti* noi. Este dar c7 %sus $ristos la considerat ca )iind un persona5 istoric VMat. G<L<Bi ,u. @@LB@O BtsuocR.All,. XB, p, GGP5 V s. #andesdor)er, Su*erisches Sprac)igur i* Alten testa*ent, @A@1, p. 1P18. T.$.M. ABE#. EleMt din nutule uor leui, *i d1 in Transiordania. lraducerea tradi&ional7 6pa5iKte+ nu este cert7 Ki Bau*gartner QMB, p. PO pre)er7 traducerea 6pJrJu, curs de apa+, prin co*para&ie cu terAB%ZA%#

*enii ebraici =7b7l, yTb7l, y7bSm. 6Abel+ din TM, Jn @ Sa*. 1L@8 Qc). (`O este probabil o eroare te-tual7 Ki ar trebui Jnlocuit ai6-eben _ piatr7+ Qc), doc si traducerile *oddeO. ln G San. GSL@8 ,`Abel+ erE.inte ii,Abel Tt.Ma,ca+ Q0. @4@sO, iar h G cbn. @1L4 Qre-t <l teEtUO Ab.l-Maid lare se )E acelasi la Z`. @ mnp. @sGSO. 'o.iWa ec2 "nEu Ab2lMi"ai* ,din8lo Qsau5Jng7, Jn EBO de %ordan+ QZen. BSL@@O si pentru Ab.lcheranin QJud, @@L<<3 ud*li l ara lui )iAndO nu este cunoscut7, dar 0e.i re)erirea lui S(inner si Qilnd la $2,. BS.@@, li aoD p, G4<, <P@, p1ra localuri posibile. ;.%.D. ATE#BET-MAAZA. Qin e,r. -7b: bec *u 5(# 6pa5iKtea casei asupririi+O= $etate Jn &inutului lui e)tali Jn care loab @-a J*presurat pe ?eba, )iul lui Bidi QG San. @SL@4Oi captMt de siri2Di sub con daeE lui B2n.!adad Q8, <PA ld,cr,3 @ hD. @BLGS3 G $bn, @1rO ude de n*it AbelMain. $aptust de asiridi sub 8dFro lui Tislat-'il1er M mcea. P<< #d,cr,, G lbp. @sLGAO, Este pci se 1Z cut palre dh slatul siri.n rub condlc28 hi =Maaca- A )oW iTrti)car 8 Tel Ab, la GS de (n de #acul !uten, "olosirea nu*ai a nu*elui Abel Jn bleste*ele egipie8 $rertele erQEtireO si ,r G sa)r GSL@a, cit si )olosirea co*bina&iei e-plicati0e din G san. GSL@4 Q6Abel, adic7 Ber-Maaca+O, arat7 c7 acestea sJnt dou7 nlr eRhiElente ii nV u nl8 alcituit dh Eei pBrii. D.:.b= ABE#MEt%;%,A. /n orat n*ii h leslrurL cu )i4L nadianiJilor di*int2a lui chedd QJud. PLGGO. A 1dt pde din al circn2a dis"i.t al lui sol1non Q@ l*p. 4L@GO W a rdt leul de nerere .l ru5 Eli"i Q@ inp. @AL@1O. 'o.ida #ui nu 1re cseut4 dd ] 8 idera de obicei .A Bte plerl ln 0.lea lordanului, la s de Bet-?ean. D.:.B. #roboan # curiotarca lui Abia ioaitr8 de b]Blie cdd*ni aposta.5a regatdui din ii ali*t ap1. barea di0ir1 pdh di*sti. lui D.0id Di p2nh inchl nar2a o)erili la lbnplul din l2l lin. J.$J.:. AB%ATAR. Qln 2bi. rryo-8, ,Airiltele e-8lentei, plrine lnlltalO, "iu al lui Ahinet2D- si nnpreue cu a1t4 preot din ob, a lct s5n<)ll supra0ieluiro, al nasdului ponii d2 Sad iopoErE )aniliei lui si s=a aEtuat lui Da0ia [, chena, adlclnd cu sine u elodQ@ San. GGLGS-GGt G<L1, AO. Elaa5#td,laducerea chi0otului la %erusali* Ki a )ost unul dintre s)etnicii lui Da0id Q@ cron, @BL@@5 GPL<4O. A )Zr ii*is lnapoi la %elulin hrpreune cu )ir sru lo*tan a>*i cind Da0id a tugit, ti a ldt nBBlci*t sa apere ineresels r282ltri )tnpoti0a lui Ab<Llon QG Sa*, @BL<B s,l*,-@P.@sO, #a sdtyinrl do*iei ld Da0id 2l a cospnat p.nd. % )a8 p2 Ad.ni1 rege Ai < )ost dstituit dia 1)rir d2 .tte solonon Ql i*p. @-GO, Dudnd caprt linie= 8Wlor lui Eli, Mare p,2oi in rinpul dotuiei #ui Da0id. -] prE 2 a aht u Eng *ai lnah decit TadD Qr %*p. GL<si c# Ma)tu GLG1@. u a Vie .u cditudine dad a aFr * )il n*i Ani*ele. sau daca .ele doln n*e au lct ehi0al2.le in G Sa*, <LrPL r cbn. G4L1. in Malcu GiG1, te-tul 6pn .ilele haelui preot Abiaial ste hds n.l 1r..t ,,in pas5ll d1p,e Abiatat, prin analogie ca Mai.u lGl G1. A.R.M. AB%E#Q%nebr. `,> a,, .Du*e.eu 1r2 tadl nerr=O. @. Buicd lVi sar#l Qr s*. ALr ii @4LsD. G unul dintre 0iie5n lui Da0id Q@ cbn. rrL<GO, nu*it Abi-Albon QG s.n. G<L<rO dbon tiind rradt2ra, de .opisr din 0ersetul ur*7tor. %n unele codice ale %.XX a0e* aici Abiel. R.A.!.Z. AB%A $+n ebr. Y+)t)ya, 6tat7l *eu este Cah0e+, sau ,JahE 1re EtnO. *e purrat de *i hulti blrbari )i rehei .tin 9t $ei nai inportanli dinre 2i shrL al aoib8,alluisanuelQ@s.n. <LG5 %$rcn. 13G<O, u u8) al lui rl8Er dtrpa caE ra dat n*e l. ceab a opta dintre cele dou7.eci Ki patru de cete preo&eKti Q@ cbn, G4L@S3 cJ #ua tLsO, 1d lul leb8h % Q@ J*p. @4L@-@8O, Ki )iul Ki succesorul lui Roboa*, H*p7Erul lui luda Q@ crcn, <L@S3 G cen. llLGSL l<L@O, 8ele acstlia di, *, apare 8 Abia* QTtan, 6tat7l *7rii+ sau 6tat7l apusului+O Jn @ J*p. @4L<@3 @Br@, P.<, clte0a ns n. idsL, dau aici nuele lli 8 )iind Abia ii acearta r.i1ota 1te spr55iniia ae br *enul Abiou din #XX. Alia . doMir < ani p1r2 %rda Q@ lnp, @sLG3 G c"n. @<LGO. D2]rierea do*i2i lli h inp.i"d este dileiu de c2a din $ronici, dr dir2rdrele sint Mon. cuiabJle. Jn J*p7ra&i el este criticat pentru c7 a aderat %a pr]ticile leligi8 8rupt2 al2 t.tilui ss, Q@ inp. @BL<O. Relatarea din $ronici QG $ron. @<O se ocup7 ep*te h inE2gi* cu 0ictoria dVisi0, ohlirutB cu a5uto.n lui Ca%( 1up" al*Ei *i nM)te a lui AB%EgERQ%nebr, ,;t ee., ,,tatil heu 1te a5utor=O . @.o )annie QclaaO din MaM2 Qlc. @PLGO din cai2 sa tEs Zhedon QJud. 1L@@O. pe Fenea ld $hed1n, clanul lau5a ln o)ra QJud, 1i@@, ,4O, lda[naie cd)t poale n identincas c, Qal-Tayib2hO, la d2Betgear. Disticnn lui Abie.d ]te nenRionat ln ;sd.a de la sa)rar5a Qtr. @<, G<O Ttind de la aa. aoo idcr. ii 1te situar la s9 de si1en m0eJi #;B, p. <rs<GPO. le.er Q *, G1L<SO 1ie o p1cdare. G. /nu.l dinEe cei Eei.ai d2 0te5= ai @ui DaRid QG Sa*, G<LGP3 @ $on. @@rG<O, rascut la Anatot, l< 4 (* de lerualin- El a co*ndat di0l.ia a noua a a*atei ld Da0id ln ll* a noc Q@ c,on, GPL@GO. R.%RZ. AB%ZA%#. QJnebr. Y+bgDyil, 6tat7l *eu este bucurie+ l. soDia lui abal ca*elitur eu calebitul, ,n &7ran bogat cre leuia la Maon, sr care sa deosebit )oarte *ult

de so&ul ei. Ea Ki-a dat sea*a ca insulta pe < AE%$A%# care so&ul ei a adus-o oa*enilor lui Da0id prin )aptul ci pe 0re*ea tunsului oilor a re)u.at s7 le dea acestorc daruri, a pus Jn pericol toat7 gospod7ria Ki )a*ilia lor &i de aceea, din %ni&iati07 proprie, a luat ca daruri pJini, 0in, oi, grJu, sta)ide &i s*ochine, &i la J*bunat pe Dd0id chd ]s. pllnuia atacrn, pllEniod ast)el 07rsarea de sJnge. Jn&elepciunea, )ru*use&ea Ki de*niratea el lau inpresto*t " Da0td Ki el a bl,2dllntat ,e Dll)ua, ctnd ea t.a sps ld abal despre ac&iunea ei, et Ki-a dat sea*a c7 ei sc7pat cu 0ials 2 prir ninue, W de )iicA a arur s ar.c de apople-i. si a nuit - lo0it d2 DuM/ Dup, rea Da0id 1-a c7s7torit cu Abigail Ki i-a asigurat ast)el o po.i&ie social7 nou7, J*preun7 cu o a0ere considerabil7, J*preun7 cu Ahinoa* din %.reel, ea a )ost so&ia lui Da0id la Zat. Ele au )ost luate pri.oniere de c7tre a*aleci&i, Jn apropiere de ^iclag &i au )ost apoi elib2nc Q% Sa*, <SL@<O, Ea a g)1t *a*a tui chileab QG S*. <L<O eu Duiel Q@ c"r. <L@O. al doila 1u al lui Da0id. G. Sojlu hi ltT QG Se. @PLGsO eu leter Q@ cbn. Gt@P3G. @ Sojlulhp.hi GLsO ltT(MelitdSe.@PLGsO - ter*eni care stnt utd con)unda&i Jn ebraic7 - Ki *a*a lui A*asa, Ea a )ost )iica lui slEt QG sa*, @PLBO Wu %] Q@ crcn, GL@<.@1O, criticn node*i 8reiaer, cn r BhaD1teo eroare )7cut7 de scribi. M.B. AB%!A%#, Q)nebr. Y+b)hayil, 6tat7l *eu este putere+O. ,)u de b,,b1t e, de Zneie, @. /, le0iD ratll lui gurielm u*.<L<BO.G.So&iarumAbiKuiQl$ron.GLGAO. <. /n gadit care locuia Jn Susan Q@ $ron. BL@4O. 4. M))i /i Mahalat, e)a hl Roboan W 1ica lui Eliab, )tat2le el nal ltsEtic al lui Da0id, QG crcr uL@<O, s. Tad asEet ti Mhiul lui Mardoheu QEsr, GL@s5 ALGAO. R.A.!.Z. AB%!/QJnebr. =+i)o)l=, 6tat7l *euesteel+QCah0eOO. "iul lui Arb4 p8t. El #-a D.ut " Dl*]u ,r sloria #ui Ql),od. G4L@,AO d d toat2 acgtea a 41oEt independent de cerin&ele legii rituale Ki a )ost o*orJt de )eul l)tit Q@4. @SL@.4O. A.#M. AB%#E E. Regiune din Anti-#Jban, de lJng7 cetatea Abila Qc). ebr. p7b<, 6pa5iKte+O, pe *alul riului Aba5ia Qnbd, BedaO, en la GA de hr tF d2 Da1] Qruinele cet7&ii Jnc7 d7inuiesc J*pre5urul satului Es-sulO. abild2 . apa4inDr regatului ittEn al lui 'tol2*u MDr8s Qce <B4S l.d.crJ Ai al )iului sau #ysanias % Q4S<1 J.d.$r.O3 ulterior a )ost separat pentiu a )o8 telrarhia uli alt =#Bani.a tui drZr *en&ionat Jn #una <L@. Jn anul <P d.$r. a )ost dat7 lui %rod Agripa % de c7tre J*p7ratul Zaius, ca parte a reAanrhi s,#, iar h atul B< $laudiu a .ht-o lui lbd ngdpa ll. g, J.s., G. GPB, G4Pi An# RA, G<Pi @A. GPB3 GS. @<8. B%B#%;ZRA"%E, %/B @,@AP<, p, B1@-BP<".".B. AB%ME#E$. QJn ebr. =+)c)rnt)e)c, 6regele Qdi0inO este tat7l *eu+O. @. Regi )ilisteni din Zherar care poart7 acest nu*e apar Jn episoadele cu A0raa* QZen. GSL@ -@<O ti %sac Qca, G1L@.<<O. si*ilantar8 din8 ele douA elisade ia )dst " nul" <r creada ci 1te o Ep2tare, dd 1te Uosibil .D Abinele sd 1 )1t u lse g2e.ic dat regilor )il,.tdi $,, ,"atun=, tt EgiptO3 e-ist7 di)eren&e se*ni)icati0e Jntre Jnt)*pl7ri QKi obser0a&i rele0an&a lui Zen. GSL@< atJt pentru A)tanZlo,1.raW c)t d pentru isaacO. Alu.ia la preenla 1li, tenilor tn$anaan, Jn .ilele patriarhilor, nu este necesar greKita, deoarece 6)ilisteni+ poate s7 Jnse*ne cI l*itorii dir crE"r dau o .En<ards . oanenilor M7rii care s-au aKe.at ulterior Jn 'alestina3 dintre aceste popoare, )ilistenii au a5uns s7 )ie ele*entul do*inant. Jn subtitlul 's. <4 nu*ele de Abi*elec este dat lui A.ldt, Deb dh cat. G. "iul M Zhedeon, ntst de o condbi ain silEn QJud, <L<@O. cu a5utorul ).nttlid *rei sale el ia onor)t p2 tod cei Dapte4i d2 )tati ai sLi d e-cep&ia lui lota*. DeKi s-a procla*at singur 6rege+ Y tidu re 8 tatn stu %a r2)lat QJud, <LG<O .t2ritoriul sBu nu s loate sa ] )i e-dE dincolo de 84iE de 9 a &inutului lui MInase. Dup7 trei ani locuitorii din sihe s.au )toB tipotri( lui Vi au teui de part2a lui Zaal- Abi*elec a r7spuns cu 0igoare Ki cru.i*e3 rlterior e *uirl%= n od tutinZ, lD inpul 4edidtri Tebe&uiui. 'entru a Jn&elege cadrul arheologic pentru )td. A, re.i c. E, Fr(ht, shah.n, @A1s, p. @G<.@Ga. <. '"t, 1ul lui Abi.d Q@ crcn, @<L@1O, potri0it cu PM. dd orclabil c, aici 1te o ))ir2 %icud d2 enb, Ai a, tebui si 1e Aninele Qcl G sa*, 83 @PO, R.'.Z. AB%RAM. QJn ebr. =+btr7*, 6tat7l *eu este Jn7l&at+O. @. ttd lui ,,ab, s rub.n5t care tnpreh, .u )"tele s7u ]Datan, cu ]$ore, un le0it, Ki cu al&ii, a instigat o r7.0r7tire J*potri0a lui Moise Q u*. @1O. G. "iul cel hai turc al lui =!iel din Bet2%, .aE ,i.a piddut 0i.ta Jn ti*pul reconstruirii )brt7re&ei %erihonului, cea. 8PS id.c.. Qr %*p. r1L<4i .) @1. 1LG1.O D.:.B AB%S. culhni ge a1r1s Q,trepartie )erB )trd+, ,pdln$O apaE de A od h a Este sads ,ndir$= Qlocuin&a de*onilor, #uca 8L<@3 locuin&a *or&ilor, R*.odh,. @SLPO Ki JJnt)na adJncului+ QApoc, AL@-G, *o4ilor,@@3 @@LP3 @PL83 GSL@, <O. #XX traduce ter*enul ebr. tUhI*, 6loc adJnc+ cu cu0Jntul 6abis+ QZen. @LG, etcO,

cu releri2 la ida prl8rl . 8i lntinderi ireEe de apa pe care a plutit lu*ea, sau cu re)erire la lu*ea de 5os Q's. P@LGSO. Q]%AD.O ,D.D. ABrDAZ. Qin ebr. ibaae ssul "sibil +tatil . hoin7rit+O. ; tJnar7 ]suna*it7 )oarte )ru*oas7 care a )ost adus7 ia Da0id ca sI-@ Jngri5easc7 Jn .ilele b7-EnEdi lui, D,p, t8rr4 ld Da0td, donia, )iul lui cel *ai *are, a dorit s7 se c7s7toreasc7 cu,ea, dar solonon, 0d.td t, ac8ta o tret.re de a .(di A$$B'TARE tronul, JntrucJt se pare c7 hare*ul regelui era *oKtenit de succesorul S7u Qc` R. de 9au-, Anc(n t )cror), @A1@, p. @@1O, a pu c. trarele sdu ee )ie ono)tQ@tnp, GL@<.GBO. D.:.B. AB%?A%. QJn ebr. =+bptay, 6tat7l darului+ sau 6tat7O *eu este %Kai+O. "iul ^eruied Ki )ratele lui loab Ki Asael QG s*, GL@8O. G Sah, G<Lto5 % con. l@LGS-G@ ohr, c7 el era cel *ai cu 0a.7 Jntre 6cei trei+, care trebuie @ Jnse*ne Qa&a cu* traduce 9ulgataO 6al doilea grup i trei+, dupI 6cei trei+ din G Sa*. G<L8-@G. TotuKi, S *s. ebraice Ki te-tul siriac din G Sa*. G<L@8-@A sil $ron. @@LGS spun c7 el a )ost c7petenie peste 6cei trei.eci+. El a a0ut o cariera str7lucita ca o)i&er supeiD id aLMta lui D.0ld. Z.:.Z. BR. dn 2b,. ,a,nar, d] illnar ln @ san. @4BSO. rd lui sall g cotutrNlontul *atelo, tui $% Sa. @4LBSO3 unul dintre )oarte pu&inii slu5baKi regali *en&iona&i Jn leg7tur7 cu do*nia lui Saul. %n ur*a 8$i lui saul, Abnr a obgrut 5ud*lntd T crcdinE d2 1d lui s.ul, E]Baal gt-Bo2.tO, al tutlLu se*in&iilor, cu e-cep&ia lui %uda QG Sa*. GL8-@SO, sila instalat ca rige Jntr-o capital7 nou7 QMahanai*O, pe partea de E a %ordanului, )n lupta care a ur*at Jntre .s lui sad 8 a a lui Da0iit QcJ G sM, <@@O, Abrer %a sDi t cu loialitt2 pe prcre5atul sru pi.t chd acesta a insinuat c7, prin luarea concubinei lui Saul, Ahner a re0endicat tronul pentru sine. Atunci Abner a Jnceput s7 duc7 tratati0e cu Da0id, pro*i&Jnd s7 sa,., rot lrdelnl ln 5urul Eselu lor l2s)tin. Dar b nu a a0ut Jncredere Jn Abner Ki, Jn parte pentru r7.buna *oartea )ratelui s7u Asael QG Sa*. <L@8-G<O, la o*r)t la po4ile !ebrctulW Qi san, <.GPO, R',Z. ABSA#;M Q)n ebr. aabi*e*=O, 6tat7l este pace+ sau 6tat7l p7cii+O. @, Al treilea )iu al lui Da0id, n7scut de o )e*eie str7in7, Maaca, )iica lui =lJilroai, regele Zhe-Kurului QG Sa*. <L<O. A )ost un tJn7r )ru*os, la )el ca &i sora sa la*ar, care a )ost 0iolat7 de A*non, cel ditr dl1 ,te i r-a nescut lui Dadd, dd de cTre o attA )e*ele QG Sa*. @<L@-@8O. $Jnd Absalo* a a)lat despre acest incident, @-a o*orJt pe A*non, atragJnd ast)el *Jnia tat7lui s7u Ki a rugit dinaintea lui la $heKur QG Sa*. @<L@A.<AO. 'riM pane a pro)2ti,ei %d aAtr "a J*plinit QG Sa*. @GL@SO. Dup7 < ani de e-il Ki dup7 al&i G ani de interdic&ie de a *erge la curtea regal7, Da0id @-a repri*it pe )iul s7u, iar ca r7splat7 acesta a co*plotat J*potri0a tronului s7u QG Sa*. @BL@-@BO. E-presia 6patru.eci de ani+, Jn 0, P nu este Jn acord cu @8LB, Ki s-a sugerat c7 ar trebui s7 citi* 6patru+. Acu* s-a J*plinit a doua parte a pro)e&iei lui atan QG Sa*. rGrr@.O, A aeia pane QD lrbO sV lnplinit de a. *enea clrhd duplt acg QG san, @1LGSG<O ri ac* nu *ai era cale de Jntoarcere, Z7si* patos Ki )olos spiritual Jn cu0intele lui Da0id cJnd le0i&ii au 0rut s7 ia chi0otul leg7*Jntului Jn lupta cu regele detronat QG sd. %sLGBG1O, snBitul lui Abcalo* 1te bire c@lZ .ut, cu .Jltorul lui Elrat QG s*. @BL<G.<P si @gLl @1O W %8b QG S*, @<L@-G@3 Ei er @AL@.n, ia0id a

lutut siil h05nd h lupra, G s*. @8LA-@P d]rie ne8 lui lilEitd de glode. 'salhul < dat].i din peri8da raMsrirl ld Ah1alo*, G. Serul lui Rob* QG $r, @@LGS.G@L nMir irAbiW@1= b @ irtrp. @sLG, @PO. <. %i ApoDite, u anbedor allui hda M8b2o@, tntel lui Mailti. W loEtsn Qr Mac. @@3Poi @<L@@3 G Mac. @@L@PO. T.!J, AZA.D, AQMAD. uM din)t .etade M5ore aBtui de Babilon Ki E8, lrte*2ilte de huod, Qcnn. @S. @SO. A purtat nu*ele se*itic. A((adu Ki nu*ele su*e-rianAgade. 'o.i&ia geogra)ic7 precisa Jn apropiere de sippd ]u Tbilon erE inert, d.d un o idenii)ce cu ruinele de la leii QScsubarO sau chiar cu Babilonul. %nscrip&iile arat7 c7] o dinastie se*itic7 0eche, )t2rui.r, de Sarson % Q8 G<BS ld,crO . bnorit aici. %n 0re*ea aceea Acad a stIpJnit peste tot Su*erul QS BabilonieiO Ki ar*atele sale au a5uns pJn7 Jn Suia, Ela* Ki S Anatoliei. Dat )iind co*er&ul Ki *area prosperitate Q4 au ur*r dupE do*i. lui sdron si a succesorului s7u ara*-Sin, dinastia %er a de0enit si*bolul 6epocii de aur+. Mai tJr.iu, cJnd Babilonul a deFnit capiEl1, te*enul ,A((a.l= a c.nthur s, 1e tolZit ln .bnicile resilor din rAsida Dl ]Babilon pe, rn

a derie rot Babilonul de , pti clrre s)trsitut perioadei p))ine, Ter*enul 6acadian+ Qa((adian3 este )olosit ast7.i pentll a d))i lihbile e*itice asiriene ii b.bi-loniee, dialerul )dn8ei diErii din Asade %iina d]n)ur cr ,,acadianl Fche,. D.%.:, A$A . Qin ebr. -7(7nO. /n 5ld2u din cland hi gerab 8re a ranieipat la aelhn lerihondui Vi s lncllcat interdic&ia prin )aptul c7 a )urat aur, argint Ki o hain7 scu*p7. "aptul acesta a )ost descoperit Jn ur*a cereZrn nbute prin tras2le la e4i, dup, ce polorul nu a reuKit sI cucereasc7 cetatea Ai. Acan, J*preun7 cu )a*ilia &i posesiunile lui, au )ost J*proKca&i cu pietre Ki arKi Jn 9alea ]Acor Q%os. PO. $Jnd a rostit sentin&a, %osua a )alosit si*ilaritatea dintre nu*ele lui Ki 0erbul J7(ar 6a aduce nenorocite+- cronicarul red7 Jn )elul e1,s nlele lll QA.1r, @ cron. GLD. ,8inentut 2te 8ilrir in @1. GGLGS. J.%,/.# A$$B'TARE. $u0htele ,,a ac.epta, ,rcceprar,, 6acceptabil+, 6acceptare+ Qsau 6a pri*i+, 6pri*it+, ,,8dnic .te prirde,, ,pri*ire+O naduc o ]rie de cu. 0inte e0reieKti Ki greceKti cu Jn&eles Jnrudit. De obicei subiectul este Du*ne.eu3 obiectul accept7rii poate )i Jen)a Q's, @@AL@S8O, rugnciuil2 Qcn, @ALG@O, iDt/ 0ia&a, Ki Jn special persoana celui ce se Jnchin7. Jn opo.ilie cu c8eplia plgirl, ddEi* biblici ssrEe cI rug7ciunile &i 5ert)ele sJnt acceptabile pentru Du*ne.eu deoarece persoana o*ului este acceptabil7. Asdel =DoMd . pn0ir .u plseE 1pe Ab2t Ai ,pre 5enra lu5 - d1r rple cair "i spc 52rda lui, n.a pr50ir cu plrere+ Qc)r 4L4-BO. A..ept.r1 5en)ei lu5 Ab.t 1 )ost o *7rturie c7 persoana lui Abel a )ost de5a acceptaZ. 'r5r 52rda e ,,el a .lplrat *dltuia cd ste s A$$E'TARE neA.Mnit, clci D8ereu . prinit daruil2 lul. Q,D, @@L4O, iar $7ina )ost *ustrat &ii s-a spus c7 5ert)a #ui ar )i acceptat7 dac7 0ia&a lui ar )i acceptabil7 QZen. 4LPO. 'b)elii din 9T au .tae, rd8, adt d2 d8d o*ului )iresc, c7 Du*neseu poate )i Jnduplecat s7 accepte persoana cui0a prin Jnchin7ri rituale o)erite dupL ioare reedi,.. Ei au an*at h repetate lJnduri c7 ordinea di0ina a )ost in0ersat7. Jert)ele erau acceptabile nu*ai cJnd persoanele erau acceptabile Q;sea <L@<i Mal. @L@D @<O. 'retutindedt Jn liblie 1te slb liniat7 Jn07&7tura c7 Du*ne.eu nu accept7 persoana onului .taiorirE po.ilEi lui cidle s, . inpotu8i lut. DuM2h nu e uitA la )a1 o*ului Qc.@. GL1t, Aceasta este o 0irtute pe care trebuie s7 o i*ite to&i. TotuKi, abia Jn ur*a incidentului cu $o*eliu a Jn&eles Biserica pri*ar7 ade07rul c7 Du*ne.eu nu cere na&ionalitatea e0reiasc7, nici t7ierea J*pre5ur, ca o condi&ie a accar]ii de clre El Q"apr, roL<sO. Binele pe careO cere Du*ne.eu pentru a )i accepta&i de El nu trebuie s7 )ie *ai pre5os de per)ec&iunea Sa ln nici o pn0in". l*i cei catD p* Wbdare, persist7 Jn )acerea de bine pot re0endica 0ia&a 0eKnica dre=t rLsplaia p2nh )apret2 lor QRoD. GL1.A. ici un o* nu poate )ace aKa ce0a. =)o&i oa*enii sJnt *ai pre5os de gloria lu5 Du*TD daroriiL pe2hnui QRo*. <LAG<J. ll*i Do*ul n1h s8 acc2pbr. u*ai El a *eritat 0erdictul lui Du*ne.euL 6Jn Tine J*i g7sesc toat7 pl7cerea+. E.echiel a proorocit c7 lucrarea lu5 Du*ne.eu 0a )i 8 care n E )ace p2 pA.lto)i aeeliabili tMinrEa lui Dl*ea Q,.]. GSL4S,4@3 <1LG<,GA@j prin 5n, clud8a in cri]or ti prin darul tldept)tnii Zon, BL@PO credincioKii sJnt accepta&i de Du*ne.eu. Aceasta este luc1r2 lui Du*2Gd ca,e, prin hann #ui n2 )ace sccepbr5,i r 'r4iubitul #ui QE)es. rL1r. D.B.M. Ki a )ost )olosit 0re*e Jndelungat7 ca loc de Jngrop7ciune. 'entru bibliogra)ie Ki o scurt7 discu&ie a ,eblenelor, 8i J. A. Motyd, itr %D T% P, p. At.A4. D.".'. A$%%%S. Regel2 c.n)ti QnMit Abii2le ,l tiild pr. <4O ta ceBb clruia D10id a l*ir i)toSnib ln tinp ce )ugea de Saul Ki cJnd s-a pre)lcut c7 este nebun Q@ Sa*. G@L@S-@BO. X doua oar7 cJnd Da0id s-a re)ugiat Jn Zat, AchiK ia dat cetatea ^iclag, pe grani&a cu =si8lul Ql s.*. GPO. El lV nMirTiclaT pe Ds0id ln s.da W personal7 Jntr-o b7t7lie J*potri0a lui %srael $% Sa*. G<L@-GO, da) eilall5 )inoi nu au hr 8 Da0ia .e lupte alltui d. 2i Q@ s.n. GAO. A.his a .8ducr sA )ie rege Ki Jn ti*pul do*niei %ui Solo*on Q@ J*p. GL<A-4SO. D.:.B. A$;R )5n ebr. =a(1rO. RTlea din apropiere de %erihon unde a )ost e-ecutat ]Acan. 'otri0it tradi&iei iudaice ti c2)tine et2 rirera b de lerihon QEuebis, ;no*. @8, 143 J.T. Mili(, Disco0eries in ihe Judoeon D1Dr, @A1G, 8> <, p, G1GO, prcbabn la 9de u=eiM. Dacl 1t2 ata, @1. @B@P ] rderV la o altd 0ale, la S de grani&a dintre %uda &i Benia*in3 o po.i&ie geogra)ic7 probabil7 este el-BuDuei a QZTT, p. @<P, @<A, GP@- #. E. Siager, na a@,@AP43 p, A4.A13 Miiti, $lg,A, S;R @4G, @As1, p, @Pr 8i rsEcAcAO. /n le la 0de fnt a )ost sugerat pe ba.a presupunerii c7 %os. P Ki @B 0orbesc despre acelaKi loc, dar locul nu se potri0eKte cu nici lM din deridi %s, 1Br@SL os8GL@B lobabil c7 sJnt *ai dare dac7 se )ace re)erire la un loc aKe.at la 9de u=ei*a. J.'./.#A$$ES. %n cur&ile orientale cei care 0eneau cu o rugAninte iMi,t2a res2lu5 elau prentali de s in

te)rediar 8re saEnra cinsre ld Q.@ Ba*b., "apr. ALGP.G8O. 're(nra8 %ui D))i]u e Rege h l.T Q's, 4PLPO lea ps eriitorilor T o prcbtena ln e pri0eKte prosagoge sau accesul p7c7tosului la Du*re8u, 'rcBr1d nu are de la sin2 * N#2pr de a e apropia de Dlll8a, W, de ac8, obtire ac1Dl n*at plin $ristor QRon. BLG3 E)1, G>@a3 <L@GL @ pet, <L@<O, a carui n8tre bdepsrr2a.i barie" d2 Z, ribte Q,rL5hnVi.O QE)e.. GL@1O ti ri p2*ite credir. c51ului s7 se ].prcp52 cu turdeE de lanul harulu5 $E0r. 4L@1O. D.!.T. A$RAA%M dn ebr, ,oDrabbrr,, ,s8%pionD. o tie, cabaE nu8s, ta .apBtul dc s al M1rii Mo.rie Q s. <4L43 @1. @sL<3 Jud, @L<BO iiEe Arba Vi -nnurd del8e din %uda5 iddtilicat cu lrNito2rea acb aD=Vd"O din .ilele n8ire. t.D.D. A$SAdnebr, dtJ4, ,brr"r,=O, "i(a lui cal2b car2 atFi cld ra c,2torit cu ohisl, reponn lui $lteb, ca r7splat7 pentru c7 ;tniel a cucerit $hiriat-Se)er, @-a inde*W> s7 ceara de ta c.leb u tditori, Mi Mre iar p2n* sire a cerut 5d8e de ap, S1. ts.@1@P3 Jud. @L@G-@Bt % $Wn, GL4AO. a.E.c. A$!E#DAMA )spr. @L@A sp8 c, tntel1ul D-ilntului sre .oeorul ,lnselu - e-pEio ara*id )iind haDelde*a. ;gorul )usese cunoscut anterior sub nu*ele de ^arina olarului Ki a )ost identi)icat7 cu $asa clarului Q%er. @8LGO, Jn R)clea !inc*ului. Jero*e sus&ine c7 locul a )ost Jn partea de S a acestei 07i3 aceasta este Ki po.i&ia geogra)ic7 acceptat7 Jn .ilele noastre. Euebiu, iJsB, . tpu ca .c1t oSo, a )1t la d2 %erusali*. #ocul tradi&ional con&ine lut pentru ol7rit A$?A" QJn ebr, =a)cJipO. S cetate i*portanta Jn $anaan)5os. @@L@3 @G3GSO, *en&ionata Jn listele egiptene Ki 'apy*s Anastasi, % QA ET, p. 4PPO3 este Jn apTpierei de .aeo, dupl clt2 se ps2 la E 1u S,, 'o.iliil2 altdatiF 8le Mi probabile rinr T2/ M2ien Q: Al(iglt, a,AS;R <<, @A4r, p, <<O ti Mriiher !ar ba5 QTell ReaFO ;;<, p, G@, ercO. c2tata a t1r etrpar, de AEi Q%or. @A.GsO, J.'./.#. ADAM A$/%#A t% 'RJS$A, 'RlScll.A. /n eF2V, lucr7tor Jn piele Q6)7c7tor de certuri+, "apt. @8L<O, Ki sri. sa, prieteni de0oal ai lui UaZl, A.uila a 0enir dh 'ont, dar )anili. 2ra h Ro*a dnd clardiB a dat Jn 8. 4A d,$i .di.tu[ de erUdare . Deilor din o2t, /n pas5 obsr di, sisile lui suebnic Qcld, udiia GB. 4O sugerea.7 c7 e-pul.area a ur*at dup7 niite dbued cu p.i0ire la creWinisn tr, conuirata e0reiasc7 din Ro*a3 &i este )oarte posibil ca Acuila &i 'risca sa )i )ost de5a creKtini atunci dnd l-au Jhrilni t pe 'aFl la $o.irt, El . leuit si a lucEt tnDreld .u ei Q"api @<L@-<5 o c*pletai. ta 0, P, rltr- u MnerZ in).rlor, adaugl c% 'a0d a plaat de %. ei dupd ce a a0ut loc o de.binare Jn sinagog7[. "7r7 Jndoial7 c7 acesta a )ost ti*pul cJnd ei Ki-au pus 0ia&a Jn 5oc pentru 'a02l QRon. @1L<O5 s.ar pute, de .]%8s, 2 ei sL )i stt*it interesul apostolului pentru ne0oile Ki oportunit7&ile din Ro*a. $tnd 'a0el a piecat, ei l-au Jnso&it pJn7 la E)es, unde (r prinit Ai lau a5u1t ,2 iniluentul ripo#o Q%apt. @<@@<-GSO, sL a5uryB la o credirra n.i dedine. Ei se a)lau tot la E)es, si biserica se Jntrunea Jn casa lor, c)id a lo1t ste @ $o,,. si 2i nu i.au uitat )t prietDii lor din $orint Q@ cor. @1L@A - o ob12Miie MraiEli ss)ire c, 'are# eR idEii sp2tele lo.O. #< scurt7 0re*e dup7 aceasta, pro)itind de destinderea Eht5ilor d eFn dups noartd lu5 claudis, ,e pare c7 ei ]u trts la Ro* QRoh. @1L<O. inslcit G Tin. 4@A et, linpede ca ei lcuiau din rcu ln Ei1. *en&ionarea acestei )a*ilii a )ost un argu*ent i*porblt p2ntu a cotuideE Ro*ni @1 ca ni o srisoare separat7 adresat7 bisericii din E)es Qc). *ai ales M. la(e, EE', p. <GP K.ur*.O3 dar )or&a acestui argu*ent 1t2 redlsL de trli*la e0identa . lui acuila ,i p,is. cila de a c7l7tori. un2le ld A.uila ere aiestat tn lont Q.) MrtO -ononind s.rr, baducBroid, a ,rc0enir rot de acolo. $elc Mi bse arac c, 'el )olcte n8ele corect, 'risca, pentru so&ia lui, Jn ti*p ce #uca )olo=Ete in nod caracrDisiic di*inutilrl 'ri]ila, Ro*. @1@< arare cb acdr, )a*iie de .rei cBli, tori Ki ospitalieri era cunoscut7 si Jndr7git7 Jn bisericile de neerc, Ai tTtalia de a *rle soluile din cuoi tirl2%. ,8tr2 dspp ei s-a do0Edit i8isribilr. "aptul tui1 ca 'dsa 1t2 lM)ta de obic2i Dri*a a lcr htepEtaQ 2 o ind5calie a )aptuiui ct a eE o d8n*E ro*an7 de rang *ai Jnalt decJt so&ul ei Qc`. Ra*say, $J$ #p. 1<P, pV"u o E*logi2 2ne*poranrO, su ca a aFt u ld Mi i*porrant h bisid, Aae0irahrl *oti0 nu poate )i descoperit. Au )ost )7cute Jncerc7ri de B rh,tri ht8rer8 lor )i*lt la RoM Q0e.i san-day Ki !eadla*, Ro*aru, p. 4@8 K.ur*., pentru date .rhbloaiceO, s, chtd tr 'ont, Di pDrd a .irta cA Acuila a )ost un *e*bru sau un libert din geas 'ontia sau gens Acitia. DeKi unele sugestii sini atr7g7toare, nici ua dinde ele hu Zte con0irsardr3 li *ai purin con0ing7toare este sugestia lui !arnac( care le atriblh lor rrier2a Epistol2i csire EFei, ei 8re r1rie c7 '.,] a .Ft blul cond(lror in )a*ilie. B%B/;ZRW%E, A, !a*clg g : @, @ASS, p. @1 %,*,i Rr8y, s'm p. G4@, GB< V,l*. A"=:= A$g%R. l. ; ceht2 ,o.t di, $anaan. repani.t, 2*inlei ld Ate.Qlos, @ALGAO, dar E .a" acettia nu .u dupato niciodaie QJud. @L<@O. E]e cu.eriil $s sa.n2rib in PSr td.c,. Q,4M@ p. G8PO ii idenri)iers cu oraKul *odern e.-gib, la @4 (* de Acco QAcre[. G. ; cetare din luda S1. @Br.44O, in selel. QdEend din SO- 'robabil se

cetarea che.ib din cen. <<@B@ clceriti de s.nn2rib Qcl Mie @L@4Or . )dt id2, ti)i2i, de unii t2ntati0 cu ldalibtea hode*l Te/ el-Beida. D.:.B. ADA QJn ebr. =adi, Jn&elesul nu*elui nu este cunoscutO, @. /na din)t elile ld bn2h, MM lu5 laba# si lubal QZen. 4L@A K.urra;. G. /na dintre Kotiile lui ii"lau, Ri.a #uiElon!2dnn, *a*aluiEliaa. Qcen. <1LU K.ur*,O. T.$.M. ADAM Qin ebr. ,ad-8O. orag la Gs d. ()r ce %sihon, aptup2 de @.aEt.4 linsa rdurile lorda. rului in2rliat dupi .ortluenla d labcul3 lealitarea nodeni Tell 2d,Dr*iyeh. Blcar2a <p2lo, %ord.n#nui la acst puct a lecd poEibn 8 islaeliii s, da(E.e loldanul la lerilrcn Q@1. <L@os.l))i.O. J.'./.#, ADAM. t. ir 0ehltrl Tet*ent 'rind o*, crei Q1ai-D $en, @LGPO dc Dun.eEu dup7 chipul S7u QKde*O, Jn .iua a Kasea, )7cut Q*odelatO din &arina p7*Jntului Q=+da*7O QaKa cu* un olar nod2lea.B u ,as,yAdr $en. GLPO )i suohau.i Jn *od unic su)lare de 0ia&7 Jn n7ri Qnis*at huyyJ* -02.i 4 *ai 5ot. Re.ulZtul acesdi )apt a )1t cB 6o*ul+ a de0enit o )iin&7 0ie Qnepd ha5yIO. Miturile su*diene si babilon5ene d1pre deatie s#r ctr1 cute, da, clnd slnt conparate cu d1]ide creariei %t Bibli2 ele slnt pri*iti0e si totii2ist.. a. Eti*ologia uele A.la* Q,4d.8O, ln alar, de )aphrl cd e]e h n8e popriu, ar. ii se d de ,pnenire,, u sens .are apare in y% d2 ue soo de ori aia tncir atunci cind n*el2 apare ,eWi de <rticolul hotlnl $laaddnO tsebuie dds 2 sub1r.nri0 rhi0alenr cu un n*. prcpnu )i ru ca nhe. cuuntul ddn .pare de .senenea in)i linba ugani, g are ]roul de ,,ooenire,, in descrierea +crea&iei Jn Zen. @ Ki G, articolul Jnso&eKte te*etul a)* in i8te ca.uile, .u 2r.err5a a dei 0e1eteL @iG1, sde este erideni .B inrenia autonnui este s7 spun7 6o*+, Jn general3 GLB, unde 6o*+ Qsau 6nici un o*+O este Jn *od e0ident sensul ce, *ai )iresc3 ii GLGS, prinul la ude t2-dl ne "*ir2 se tolosnn iia*ele propnu- %n u2le )tduc2ri "*ir2Q.VO n*ete pro priu este )olosit Ki Jn 0ersetul precedent QGL@AO, Jn ciVda )aptllui ce acolo esre )olcit ani.olul, in tinp ce alte rad,.Vi Q)tR, nyO coBideri cB naWierii au pus s punct grd5t in e-r si c% n82le propriu nu apare pin, in Z1, 4iGB, hEucn haucetorn au ob se*t cB in Z.d aces., la )el ca ii in celelalte Q<LrP, G@O cullndl apare iirS e aricol si sre p2edat de ADAM prepo.i&ia Q]-, care ar putea )i citit7 ),7- Nl=ha-O, p1Eu a includ2 drVrobl, )adl o altera te-tul 8nsonantic. DeKi au )ost )7cute Jncerc7ri de a deter*ina eti*ologia nu*elui, nu e-ista un acord unani*, iar laptul ca #nnba o.i8i*lB a oMirn nu a )1t linba ebraic7, )ac7 ca aceste teorii s7 )ie pure specula&ii acade*ice. Este dar, Jns7, c7 )olosirea cu0Intului =+d7*d, 6pI*Jnt+, 6&arin7+ Jn 5u-tapunere cu nu*ele aoda* ,n Zen. GLP este inten&ionat7, Ki aceast7 concluie 1te 2r=lll*te de cen. <L@A, b. sror8 prina a lai Ado* Add <-a d8bit de anitule, si a8ta penh cA i-au )1r aplicate 2pitetele nW.) ii rAah, hEuit aceWi te*i rlnt )olZili uui tr p.ntru ii.ni*are, ci pentru c7 el a )ost )7cut dup7 chipul lui Du*ne.eu, pentru c7 i s-a dat st7pJnire peste toate ani*alele Ki, poate, pentru c7 Du*ne.eu a su)lat Jn *od special Jn el su)lare de 0ia&7 Qnl,a*aO Q9T @@, @A1@, p. @PP-@<PO. Du*ne.eu a )7cut o gradin7 pentru Ada* Jn rlden Qcs. GLA@4O ti l-a ps .olo ca sl o lucrea li s7 o p7.easc7. $u0Jntul 6s7 o lucre.e+ Q\7badO este cel )olosit Jn *od obiKnuit pentru *unc7 sau trud7 Qde e-. r-od. GSLAO, B,a trldt Arla* tu d d1tiEt sA stea cu *Jinile JncruciKate. Se pare c7 hrana lui au )ost )tut2le ponilor Q$d, GLA, @1O, rcadele tr)2lor -*ure, .*eura Ki nud Qstah, $T9 6plante+O Ki cerealele depecJ*p Q-eie&i Zen. GLBO. Dup7 aceea, Du*ne.eu a ads la Aad t8te odMlele W prilrile .. <% l2 dea lle )i, pbbabil, p2ncu ca el sl Wc84s, caBctelisricile d pordliolul a2toia QZ.n. GL@A-GSO, Esc pc sibil ca o descriere 0ag7 a acestui )apt s7 )ie g7sit7 Jn te-tele din literatura su*erian7 care descriu cu* .eul En(i a )7cut ordine Jn lu*e Ki, printre alte lucruri, a pus ani*alele sub st7pinirea a dou7 .eit7&i *ai *ici. .. $dderu D))iu . sps ca ,Du 1te bire ca onul B, )E singur+ QZen. GL@8O Ki de aceea a creat-o pe )e*eie QGLGGO 8 sl.i 1e s a5utor Q=FAO "ntru on. laitire de Karpe, )e*eia @-a con0ins pe Ada* s7 *7nJnce din rodul po*ului de care Du*ne.eu i-a poruncit s7 nu se atins, Q$en, <Lr-D Q=$ADEREAO, i4 8 ll))iE a aZtui #pr blrbanil Di )erch a, )1t i.gdili din ,rVdi.A Qce. <LG<-G4O. Eete 4iddt d ltnl la acer *o*ent Ada* a a0ut co*uniune direct7 cu Du*l8. $#d Adan ri )eneia si.au .lar ea* de soli. cill8 loi ei au l8t )tlM de sMhin ri lea, .sut laolalt7 ca s7-Ki )ac7 haine cu care sa-Ki acopere coap sele Qha gTrI. Zen. <LPO, do0edind ast)el c7 ei a0eau u2le depdrded linple .u 1te csunil, Adan a )ost pedepsit cu i.gonirea din gr7din7 Ki cu a-Ki cJKtiga hrana cu sudoarea )e&ei, tntrucJt p7*Jntul Q-+da*7O, Jn care a0ea s7 se Jntoarc7 la *oarte, a )ost bleste*at Ki a0ea s7 produc7 spini Ki p7l7*id7. El ur*a s7 )ie Jn continuare agricultor, dar *unca lui a0ea s7 )ie de acu bcolo Mi aM de.lt ln ddt QZ2n. <L@P.@A, G<O, Ar )ot tdcute parale# ln)t act 2pircd W *itul a8did d1pE Adapa, .are in hod 8r1,ii . retuat pJinea Ki apa 0ie&ii, pJer.Jnd Jn )elul

acesta ne*urirea o*enirii3 dar ase*7n7rile sJnt 0agi. Du*ne.eu le-a datcelordoi od1i l=.iE de piele QZ2r. <LG@O, lttlnd s7 se Jn&eleag7 c7 de acu* Jncolo ei a0eau ne0oie s7 se prote5ee de 0eget."e W de reM l8. Ad* a ast doi lii, rcai, Vi iAb.l, id dupi e c.in l.a o*rlr p. Abel, Ada* a aFt u alt 1u rset, carc si ia ldul bi Abel Qc2n. 4LGsO ,i cre t, conthn2 linia de d))iderti c2diriosi lli Dllre.d. Ad* era Jn 0Jrst7 de @<S Qu- G<SO de ani cJnd s-a n7scut ser d dlpd .cs a Ml rrn)t <SS Q#-V PSSO de .ni blind ln rotal A<S de a Qcd. sLG-s 1te ti .*onie cu R ti d 'entateuhir SaMit8l# eeta di, urnL 1iad rn *oni2 cu M% d pri0i.e la tdte cele 8i ci)ieO Q, ZE EA,;Z%BO. lentr a h8 o .*paral4, trebuie re*arcat c7 Jn lista su*erian7 de regi, pri*ul rege dinainte de potop, Aluli*, se spune c7 a do*nit G<.<SS de ani Qs alt t2)t da citoa de 1P.GSSO, iat o*ologul s7u, Aloros, Jn scrierea Baby&onia(a de Be-rossos, se spune c7 a tr7it <1.SSS de ani. Se presupune c7 Adan . sFt W alli copn h a)atV de cd trei *n. &iona&i Jn Zenesa. 'erioada Jn care a tr7it Ada* Ki locui e-ad unde a dlit cotrr)tli2 subictrn urei cortro0erse. B%B/;ZRA%%E. lQ4<, p, @45 $, :stelZM,libla-cherMo**entarAT, @`@,@AP13 pentru crearea o*ului. 9e.i A. !eidel, The Babyionian ZenesisG, @AB@, p. 414P,11-PG, @@T@G1= :$.lr*bdt d A-R, Millald, AtrahasJs. The Babyionian Story o) the"lood, @A1A, p. 8-A, @B, B4- 1B3 S. . Mra*er, 6Su*erian #iteratura andtheBtbl2+,AndlWeriblico @G,#AsA,p- PAr.rAGL pentru En(i &i ordinea din lu*e, 0e.i !istoryBegins at sna, @AB<,W p. @4B-@4P3 ,2n"u Mapa, 0ea !aidel, $enei)t, p. @4P-@B<3 E. A. Speiser JnA EU3 p. @S@-@S<3 pentru lista regilor, 0e.i T. Jacobsen, The Su*erian Ming#ist, @A<A, p. PS-P@3 A. #. ;ppenhei*, JnA ET, p. G1B. T$M. %%. h od l1tanent Jn a)ara scrierilor lui 'a0el, se )ace uneori re)erire la Ada* Ki Jn E0angheliiL #uca Jl aKea.7 Jn )runtea genealosid Whi $rotc Q<L<<O, sublinihd in telur asb Jnrudirea lui $ristos cu Jntreaga o*enire Q0e.i contrastul cu Mat. @L@ &.ur*.O3 %uda @4 Jl *en&ionea.7 de ase*enea pe Ada* ea Jncep7torul rasei u*ane. $rearea lui Ada* Ki E0a Ki unirea lor care a ur*at este )olosit7 ca do0ad7 c7 Du*ne.eu a 0rut unirea dintre b7rbat &i )e*eie, cu scopul ca aceKtia s7 de0in7 6un siisu rrud= QMat. @AL4.13 Msrcu @SL1Ai nd2 ] cite., Zen, @rPr G.G4O. h 8dilr. lui Maru a8arta Jnsea*n7 c7 di0or&ul este inter.is, dar Mat. @ALA adatrg, o eMel)ie, 2ruile de ,,cFie@ Jnscrierile lui 'a0el, unirea dintre Ada* Ki E0a este )olosit7 Ki ca ba.7 a Jn07&7turii despre rela&ia dintre se-eL Zen. GLG4 este citat tiin nou tn @ $or. 1L@1, pentru a ar7ta c7 unirea se-ual7 nu este o proble*7 banal, eu li"iti de nnportanW dit psd de rcdD2 etic, ci este Jntotdeauna o unire co*plet7 &i co*ple-a a elor doi part2neri, ia, t, E)1. sL<@, sde ] .r. gu*entea.7 c7 se re)er7 Ki la unirea dintre $ristos Ki Biseric7, )n @ $or. @lLPtlA eZi1 alu.ii la o=direa cre7rii lui Ada* Ki E0a Ki la po.i&ia con)erita de Du*ne.d brlbannui, id pa02l )olos2Wte acdt ds[))nt pDEu a cee tenei#r se 12 sup8 btrba"lor lor Qtn ciuda y @@ r*,O. Wtb.W nu trebuie s%-Vi a8p2E capul, Jntrudt ei sJnt 6chipul Ki sla0a+ lui Du*ne.eu, dar )e*eile stnt 6sla0a+ b7rba&ilor Ki ele JKi de.onorea.7 capul QJn sens literal, &i poate Jn sens )igurat - re)erindu-se la b7rba&ii lor3 c).0.< K.ur*.O dac7 nu-@ acoper7. Jn *od ase*7n7 lor, @ Ti*. GL@G-@4 )ace apel la ordi8 crertn lui Aaan sl E2 p.nd a spn5io id8 c, )en2ib, Aild tubordoEE birbalilo., nu at trebui s7 ia cu0Jntul Jn adun7ri3 aceasta %n)erioritate este con)ir*at7 de )aptul c7 E0a a )ost cea care a )ost JnKelat7 KidusI Jn p7cat Qc` Sirah GBLG4O. 'rin ur*are, h,4Vturile lnctie dare aici d pri0iE ta condlira )e*eii nu pot )i respinse ca )iind doar o aco*odare la obiceiurile din 0re*ea aceea, )7r7 a pune la Jndoial7 e-ege.a scriptural7 &i doctrina crea&iei care sJnt aduse %n spri5inul acestor practici sau )7r7 a pune la Jndoial7 logica potri0it c7reia una decurge din cealalt7. 'riMipal. 1ol1ie a rFelui lui `la* h siede lui 'aEl 1t2 ln .on"astul dinEe Adan si $.i.rs, ta acest contrast s-ar putea s7 se )ac7 alu.ie &i Jn E0angheliile sinopticeL descrierea ispitirii lui %sus Jn E0anghelia dup7 Marcu Q@L@<O s-ar putea s7 re)lecte Meea c7 %sus a restaurat starea o*ului Jn 'aradis Y prin Jn0ingerea ispitirii, prin )aptul c7 a tr7it Jntre ani*alele s7lbatice Ki prin )aptu, c7 l-au slu5it Jngerii Qc). J. Jere*ias, TD T@, p, @4@O. Jn *od ase*7n7tor, #uca <L<8 se re)er7 la Ada* )olosind e-presia 6)iul lui Dtl (u+, o etp1ie )) a i1t )olZiti de5a cu re)erire la %sus Q@L<BO. Aceasta ar constitui o )olosire po.iti07 a po0estirii despre Ada*L $ristos este ase-rdlet cu AddR ota c* Da el lrDint2 dd cederea i, p7cat. 'arel ,8. 1 ac8nr *i *re pe d2ebirit2 dintre Ada* Ki $ristos3 lucrul acesta este ade07rat cu pri0i2 la *bele p85e tn care de.Elid acasta ide. @ $oi rs W R*, BLrGG@, Erte ad20drar )i c, pri0ire la o a treia re)erire posibil7 la aceast7 idee, Jn *aterialul tradi&ional )olosit Jn "ilip. GL1-@@3 acolo, Jns7, nu dltt nici o E)eriE e-plicid la Ada*, nici eu citat direct din Zenesa3 Jn cel *ai bun ca. a* putea spune cl uele idei de aici, de er, .1cdraEa, 3nu. &area %a egalitatea cu Du*ne.eu, i*plic7 un contrast Jntre $ristos &i Ada* Qc). R.', Martin, $ar*en $hristi, @A1P, p. @1@-@14.O. t$or, @B ] reie.a de doud ori la 8rtrastul dirb2 Mdticlitusr pritu dar1, h D G@,G<, pa0el tolo, seKte acest contrast pentru a ar7ta c7 Jn0ierea lui %sus, p. caie o aceltau corinto5i 1t2 o satutie a )aptului ca@ 6to&i+

0or a0ea un destin si*ilar, dup7 cu* to&i *or Qobser0a&i ti*pul pre.entO 6Jn Ada*+3 nu spune c7 to&i au *urit arunci cJnd a *urit Ada*3 N#ln"ti0l, toli rcr a.utD la )el ca ri .@. Erpreia Jn Ada*+ este )or*ulat7 prin analogie cu 6En $ristos+ Ki nu poate )i )olosit7 pentru a ar7ta cu* a )ost )or*ulata a.ata din ,rrn,. A.elaW ontrat este pElui nr 0. 4B-4AL aid contrastul este Jntre natura )i.ic7 a lui ada4 pe ore o aEn )iele dintre tui tL preEni g trapu[ spiritual care ne este pro*is ta s)Jr&it, Jn 0irtut8 ln0iDn lui cri,r1. /rii din corint, Bre hdsue de Jncre.7tori din pricina darurilor lor spiritua le a0eau ne0oie s7 li se a*inteasc7 de )aptul ca ei continuau s7 )ac7 parte dintr-un 0eac Ki dJatr-o o*enire do*inate de *oarte Q0, G1O3 r7spunsul pe care li-@ d7 'a0el este c7 Scriptura QZen. GLPO do0edeKte c7 to&i oa*enii sJnt )iin&e )i.ice Q0. 4B3 al doilea Ada* de la s)irKitul 0re*urilor este o )iin&7 spirituala, spune 'a0elO Ki 6JntJi nu 0ine ce este duho0nicesc, ci Q*ai degrab7O ce este )iresc3 ce este duho0nicesc 0ine pe ur*S+ Q0. 41O3 ei 0or a0ea parte de Jn0ierea lui $ristos, Jntr-o natur7 trans)or*ata, dar tot Jn trup, totuKi, nu Jntr-un trup de 6ca*e Ki sJnge+ Q0. BSO3 )olosirea e-presiei echi0alent7 a ter*enilor 6Ada*+ &i 6o*+ arat7 c7 'a0el %este per)ect conKtient c7 6Ada*+ Jnsea*n7 6o*+. A.DAM A.asA dti*e ide e a5uii sa e-plici* de e introduce 'a0el cealalt7 re)erire *a5or7 la Ada* Jntr-u nod 1rit d2 subtii QRon. BL@GL =ptuE-u sirBr o*+O. Jn pasa5ul care ur*ea.7, el pre.int7 pn contrast pe Adarll, care pri, pAcBtuiro s a dNlan5at 8c.d1 Jn lan& a p7catului Ki consecin&a acesteia, *oartea -prin decretul lui Du*ne.eu, Ki $ristos, care prin ascultarea sa a inaugurat un proces de *Jntuire prin care oa*enii pri*esc darul lui Du*ne.eu - neprih7nirea QJndrept7&ireaO Ki 6do*nia tn 0ia&7+ Q0. @PO. 0ersetul @A are un sens deter*inist, dar este bine s7 obser07* ti*purile 0erbaleL Jndrept7&irea *ultora este un )apt care a a0ut de5a loc, Jn ciuda ti*pului 0iitor, Ki a* )i 5usti)ica&i s7 spune* c7 acest proces de Jndrept7&ire continu7 s7 aib7 loc3 60or )i )7cu&i+ ar putea )oarte bine s7 Jnse*ne 60or de0eni+, R)ersetul @G arat7= clac c7 *oartea n, 1a dsplndit ln nod auro*at asupn tutu. ror oa*enilor ca re.ultat al p7catului lui Ada* ci, di*potri07, s-a r7spJndit pentru c7 6to&i au p7c7tuit+ ii au prinit asdel pe drpt ]trlinla ae conda,8re la *oarte3 e-ist7 o solidaritate a tuturor oa*enilor Jn picat, pdn car2 noi slen pdnali li Edi* h rncatul celorlal&i oa*eni, dar aceast7 idee nu este e-pri*at7 Jn 0ersetul discutat. E-ist7 de ase*enea o putere, picDW@, car2 2ste *i nult declt 1 aci indi0idual de Jnc7lcare a legii sau chiar *ai *ult decJt su*a actelor indi0id8l2, ii la .c1ia e )1e E)erne h re*eni Duasi-personaliJn0. @<. Jn0, @< K.ur*. 'a0el se ocup7 cu pbble* .elor cre, sp,2 de8bi)t de Ad1n, nu au anr o potud Dpliciin a iui D,)ueau p2 care si o lnclT3 cu t2te ac18 ei au picetuit, e cD aEtV .totuis continu, a nonii de la Ada)r la Moi]. plDe la d1lea #esii, Adan este ,,o i.oana peirchipuit8r2 a celui e area s, 0ir1,. dar de*l. tarea acestei tipologii arat7 c7 este, Jn *are *7sur7, antitetic7 Ki contrastant7 Q0. @B-@AO, adic7, este o )olosire cu sens negati0 a po0estirii despre Ada*. )n a)arn de reasia, #@ tinp .e pd8n, lui Ad* si ur*7rile acestuia constituie o istorie pur u*an7 a onului andt %a 0oia co8ci)lelor prcpriilor sate acWud Qd Ron. @L G4, G1 G<O, %.tDa re)eriroare la cristc, rn acedte conparaie 8ngre u 2t2nent u*an care are o pondere *ult *ai *are decJt latura *gati0ei de ace. ] rep2tB Dpr2sia +.u *ult *ai *u(+QB3@B,@PO. s=a ddbsrDt nutt oriaine. id.ii conpanriei dinu. Ad.n ,i cri1t], un cnudnd.o h n5tologia din oiia tr Apbpiar, sau, nai lecenr si hai cotrder. in specda"ile Sndtice cu pr50ire la o*d pri8rdhl, Dar disi*a ideii ar ilebui ce)iad in ditdit.le cretui din iudais*ul conte*poran Qlui 'a0elO Ki Jn Jn07&7turile lui msusL restaurarea st7rii pri*ordiale care 0a a0ea loc Jn )inal, contrastul dintre Ada* Ki di)erite persona5e din btoria lui liael W 8nEstul cu MsE Qcl syr. Baruch P< K.ur*. Ki B1L1O, ctt Ki aKteptarea ca 6o*ul+ lui Du*ne.eu Qsau 6"iul o*ului+O s7 0in7 la s)JiK5tul 0re*urilor, 'a0el Ki`sau tradi&ia creKtin7 au )or*ulat tilologia Ada*-crisros pe baa *s.r Mreial2. oncare .r )i concepVia d1pre o./rea llMnd pe caE o suiin2 cinsa, 1te <d2,d1t ca Es hana are o istorie si un Jnceput. %deea lui 'a0el este c7 toat7 aeasia iWorie, de la bnn lnceDut. 2ste Mrcatn de p7cat, c7 o*ul este r7spun.7tor pentru aceast7 isr.rie pli.i de pB2t, Ai .t pdcatul uui oh ii a)area.i pe eilalti si lM1 din 5u, ADAM B%B#%;ZRA"%E. $.M. Barrett, "ro* "irst Ada* to a1r @A1G3 M. D. !8(et, lr%S 1, @ABA.1S, p. GAP<S13 MD:HT @, p. a4aai A, J, M. :eddelb*, Tt @A,@APG-<, p. <<A-<B4. AJ.M.:. A%TAMA Qli ebr. =+d7*7)iO. cerate =l tinutul lui e)tali Sor, @AL<1O. pDb.hil f.* !atiin QC, A,a. *d, JEs @A, @A1S, p. @PA-@a@, o iTnti1cA d she n1h.ad* din surele e8iptseO. , A%TAM%- E$!EB. /n l2 *endo"t ,r @1. @AL<<, pe grani&a lui e)tali. Se pare c7 a )ost o trec7toare Ki a iosi id2lti)iZid cu ldd node* nMir Mh, d.QDa-*iyehO. 9e.i #;B. R.A.!.Z. ADE9kR. Ade07rul, la )el ca Ki =cunoaKterea, este )olosit Jn 9T Jn dou7 sensuriL $@S sensul intelectual, cu pri0ire la )apteie ca" pot 1 do2dite ad20Lnb su lals2 QDeur uL4L @ %np. @SL1O3 QGO s4=n e-ittn-ti.l Ki *oral, mnt)lnit *ult *ai )rec0ent, care se re)er7 la ade07r ca Ki un atribut al unei persoane. "ra&ii lui %osi) sJnt re&inu&i Jn Jnchisoare pentru ca 0orbele lor 6s7 )ie puse %a Jncercare+ Ki pentru a Kti 6daci este ade07r+ Jn ei Qcen, 4GL@1O, adicA "nh . a)la da.s slnt ))i*i de Jncredere, consec0en&i, cu un caracter bun. Este ]*i)icati0 taDid c, dint2 .u0ini2le ebi tde 6ade07r+ Q==*et, t*FiIO, al doiJea este tradus uneori

,s2diMicsid= QDeut, <GL43 os G.GSO Q=AM% O. 0T pu2 e aedt Mi llEre pe t*eiul adeiirului litl.o ,e8n, de1ni de lndedele deit ,2 )aptele prcpriu .ise dintr- un anu*it incident. Aceast7 credibilitate este Jn esen&7 un atribut al lui Du*ne.eu Q's. <@LB3 %e,. @Si@SO, al citui ade0lr ,"5uge prn, %a Mi= Q's. @S<L4O. 'in u))iE, Du*]Dl Bibliei ] deeb15. rd2 *ult d2 ritilne pTn=e caprici8. El ste adddht, adicE, El 1te el))it atit h sri5a sa iubitoare )a&7 de copiii S7i QZen. <GLA K.ur*.O cit Ki Jn osiilirar2a Sa inpla2bila )a" de p,2t Q,s. s4LsO. u 1te o debire tuE lat ade0ir e atibut al lui Du*ne.eu sau al unei acti0it7&i a Sa. Ast)el, El 5udca cu drcpiate Q's. A1L@<O W Ei*ite adddrul 1= dad. rcn. 5.bB0iE+, n,trO Q's. sPL AO. cl0intul slu este ade07rat Jn sensul c7 este 0alabil Jn per*anen&7. -Dupd cs Tb este ade0erat, tot a" h cu0lntul Tlu este ade07rat, dup7 cu* este scrisL 6$u0Jntul T7u, Doa*e, dninui1,8 in 8i in c i+ Q's. @@A2AO QE-ods, R.bbah c, pri0ire la GAL@O. ca r3sps dat lui Du*ne.eu Ki Jn ascultare )a&7 de lege, o*ului i se cere sa tr7iasc7 ade07rul, Q's.=@@ALB@O s7-@ aib7 Jn prons.ine 1in@ei ele Q's, s@L1O Di si )ie te lia oricrrcr reladi din)t oarcni QE-od, GSL@1i Deut. BLGSO. in l)terarZ 8rea.e o0intele loldite lentlu ade 07r Qaletheia, alithes, alechinosO nu au aceeaKi nuan&7 personal7 Ki *oral7. Di*potri07, ade07rul este pur intelectual. Este 6starea deplin7 sau real7 a lucru.nor... la tel .a d rn l*ba5d 5uidic, o[e.neid ste starea real7 de lucruri care trebuie ap7rat7 J*potri0a unor a)ir*a&ii di)erite, Ki de aceea istoricii )olosesc ast t*o pDtlu a hdica ehiMtele Eale, p2n tru a le deosebi de *it, iar )ilo.o)ii )olosesc ter*enul pentru I indica e-isten&a real7 Jn sensul absolut+ QR. Buli)trtr4 TD T @, p. G<D, ii T, aceste cu0inte gr. apar pn *od obiKnuit &i aduc cu ele atJt sensul din 9T dt Ki sensurile Jor din gr. elin7 Ki clasic7, aKa Jndt de *ulte ori este )oarte greu de decis care nuan&7 predo*in7. TbtuKi, este posibil s7 )ace* distinc&ie Jntre trei sensuri largi Jn ere slnt tolZit2 d0irtle, chiar Nlacl e-isrl arsite suprapuneri. @. $cdibn)tate. 0eEdbte coretitudire a 8rac. terului Qsensul ebr, este predo*inantO. Acest sens este aplicai ln eSall Elsrl% lui DlJ8d QRon, <LP3 @sL<O Di oane4dor QG $or PL@4L E)1, BLAO, "oldi8 cu0tntului 6ade07r+ Jn sensul acesta nu este obiKnuit7, dar ideea unui Du*ne.eu Jn care pute* a0ea Jncre dere cI JKi 0a respecta cu0Jntul este subJn&eleas7 Jn tot T. @. Ade07rul, Jn sensul de lucru real Ki co*plet, Jn opo.itie c, 2E ce 1te e# ri cu li"uiW QMaEu sL<<3 E)es. 4LGBO. $redin&a creKtin7, Jn special, este ade07rul QZal. GLBr E)1. @L@<O, %rEaal*t c, El da adedn, personi)icat Q%oan @L@P3 c` E)es. 4L G@O, El este *i5leitorul addlrului Q%oan @L/O )i Duhn s)rt li on duce pe oa*eni la ade07r Q%oan @1L@<3 u). @4L@P3 @ loan 4L1O, aKa JncJt ucenicii lui %sus cunosc ade07rul V%oan 8L<G3 G loan @O, Jl J*plinesc Q%oan <LG@O, r7*Jn in el QlQh sL44O si .aEtE lor din nou e Di 8pii ai lui Dl*eEu ] ba.e..i p2 ade0sr Q%ac, @L@<O, Ade 07rul este *ai *ult decJt o )or*ul7 de credeu - este cu0tntul acti0 al lui Du*ne.eu care trebuie ascultat QRo*. GL83 Zal. BLP[. <. Ad5ectiu, araiiinor poarti oeri ]))ul ,,pla tonic+ de lucru real, spre deosebire de ce0a ce este o si*pl7 Jn)7&iKare sau copie. Ast)el, $ristos este un slu5itor al ade07ratului cort QE0r. 8LGO, Jn contrast cu u*brele ritualului le0itie QE0r, 8L4 &.ur*.O. Jntr-o alu.ie cbrn h cFirt2le de istitune a cirei Do*ului, %sus declar7 c7 El este ade07rata pJine Vloan 1L<G, <BO &i ade07rata 0i&7 Qloan @BL@O. Jn *od ase*7n7tor, ade0ehtil inch5rltori Qloan 4LG<O nu snlt d8r sn=csi+ ci sJnt reali. Jnchinarea lor este o apropiere real7 de Du*ne.eul caie este Duh, Jn contrast cu ritualul care li*itea.7 pre.en&a lui Du*ne.eu Oa %erusali* sau pe Mt. cdi.in ooan 4LG@O ii carc, i, el *i bs c.., poate si*boli.a pe Du*ne.eu, iar Jn cel *ai r7u ca. m@ poate distorsiona, %%B/;ZRA"%,. R. ldltM, @D T @, '. G<G, GB@3 c. !, Dodd, *e %nrDp..or i1 oJ th. "ou)th 1oD4 @As<, p, @<A A,l*,, @P;@P43 D. J. Then, ,i(naa id the 'adire cofus+, Ef G1,@As4 ,. <@83 A, $. =thiselton, ,0tD TT <, D. 4P4-ASG, ".!.'. ADMA, uM dintr2 cedgre $l*piei QZ2n, @4@G, a3 DeDt. GALG<O3 ete lesad de iTeboin Q;8 @r)O, Asie8 d Zaa Qc2r. @SL@A, suser2aUa coEtitu. dinea locali.7rii *oderne a celor cinci oraKe ca )iind ]utuldate lo psrtB de S, sub 2p2le Mlrii Mert2. J.A.M. @S AD;'TARE %.BEgE$. Qln ebr. i4"ni.lgr2a ,dou=n lui c+O. %uda &i Si*eon, preg7tindu-se s7 cucereasc7 ritoriile lor, &iau co*binat )or&ele pentru a Jn)rJnge @S.SSS de canaani&i la Be.ec, probabil localitatea i l1tb2t lb.iD, ta Gr de (n E de sihd QJud. @L4-Pn. Regele lor, Adoni-Be.ec, care nu trebuie con-tcu]Adoni-^edec Q%os. @SL@-GPO,a )ugit, dara t prins Ki *utilat, potri0it cu obiceiurile 0re*ii. El a recunoscut Jn aceast7 *utilare o anu*it7 dreptate, deoarece &i e@ a *utilat Jn )elul acesta Kapte.eci de regi. El a )ost dus la %erusali*, unde a *urit. Jntrue)t iW,,)l .u au putut se n2rlini ti sa de.blte t2te cet7&ile cucerite, %erusali*ul a )ost ocupat ulterior de $atreiebustti$Jiid. @LG@O. B%B#%;ZRA"%E. #;B, p. @AP. A.E.$.

<. /nd dintre c2i 2r2 an p2.eduit lesihinn, Q e*, @SL@1O, Esie acelari cu Adoni.an QE.raGL@<, etc.OM.A.M, A%T; %RAM dn2b,. `d*tan, ,do8ul n2u est2 Jn7l&at+O. Slu5baK regal Jns7rcinat cu *uncile )or&ate /n ti*pul do*niei lu5 Solonod Q@ i*p. 451 sLr4O. 'robabil c7 este aceeaKi persoan7 cu Adora* cate a aFt aceaLi 2p.tuabihtate nr tinld do*iei lui Da0id QG san. GS@G4O ri Rob8h Q@ inp. @G,@<@ ,nVodo*=lnGcron. @SL@4O. ;.l*n dir %srael l.au o8rit cu pietr2 ca prid g1t de re0oltd ti di0i8 a re8atului pe rene lui ldoboan, cca, AGG id.$r. D.:.B,

% %A, QJn ebr. =+7Sniyy7, 6do*nul *eu este lah0e+O. @. At p2Elnd 1u al lui Da0id, nB-ut de etia e !.8hira, Dups n8r2a celor trei iiaW nai in Vrstr, el ra oEiddr noA24itorul trcndli rAMon a )cr de )atele sEu Ab2.lo*, carc b dndul lui a Jn ti*pul r7scoalei J*potri0a tat7lui s7u. Jntru-dt $hileab, )iul n7scut de Abigail, nu este *en&ionat, s pEupuE .a a nuit tEbte ca se se ridic2 pro ble*a succesiunii la tron.O Se pare, Jns7, ca Da0id i-a pMlrld BalDeba Q@ rnp, @LPO ,=are,ce )tn lor, solo*on, aE lll u*r la don. Este p1ib ca r*.i cu. noaKterea acestui )apt s7 )i )ost lucrul care @-a deter*inat pe Adonia la aceast7 Jncercare .adarnica de a cuceri tronul Jn ti*p ce tat7l s7u era toc7 Jn 0ia&7. Jntre lui 1V nurnaEr doi dinEe 8naii de ai tatllui seu, r1b, 1,8dantd sup8 al 8tei ii prTtu5 AbiaEr, ] n, iap2 lndoiali c,a Adonia a ii1p.Er ci ei rcr a*ge] ar*t d. panea tui )i 0or ob&ine aprobarea preo&i*ii. Dar *ai Jnainte ca speran&ele lui s7 se *ateriali.e.e, cei credincioKi regelui, atan, pro)etul-consilier, ^adoc, preotul, Ki Be-naia, colMdantul sar.lei resal., au cut ta a.,iue. Jn ti*p ce Adonia era la un osp7& Jn cinstea spri5i nitorilor s7i, Bat-?eba a )ost s)7tuit7 s7 se duc7 la D.05d d sV.i sninrea]t d2 5urnintul ssu, ti in tinp ce ea 0orbea Jnc7 cu regele, atan a0ea s7 intre Ki s7-@ *ate pe E8e p2nt=u cn nu i-a <p1 dspre pleuile sale mpresupuseO cu pri0ire la Adonia. Da0id a con)ir*at 5ur7*Jntul )7cut lui Bat-?eba Ki a asigurat urcarea pe tron a lui Solo*on. gar0a Ki 0estea Jntron7rii au a51 l. 8bile lui Adonia g ale 8"Wlor sai ta En.RoaF# si i.a cu,.i1 padca. 'etend2ntd %a tron s-a re)ugiat la altar Ki Solo*on a pro*is s7-i cru&e 0ia&a cu condi&ia c7-i 0a )i loial Jn 0iitor Q@ J*p. @O, $urind dupa Mna tatnhi s1,, a*bRiil2 din Zur aD ,, Eit. $el puWn a." a ineDrebr solonon drde lui Adonia ca s7-i )ie dat7 de so&ie Abisag, tJn7ra concubin7 a tat7lui s7u care @-a Jngri5it la b7trtne&e. A0Jnd Jn 0edere obiceiurile orientale aceast7 acu.a&ie de re0endicare a tronului probabil c7 nu a )ost lipsit7 d.l2reiQcl.Gsan. <LPi %ZGrO. sDlinra de and.n nare la *oarte a tui Adonia, care a )ost a*bi&ions Ki lipsit de tact, a )ost e-ecutat7 )7r7 .7ba07 Q@ J*p. Gt<.GBO. G. /nul dintre le0i&ii pe care %osa)at i-a tri*is s7-i Jn0e&e pe oa*eni Jn cet7&ile M %uda QG $ron. @PL8O. AD; %-TEDE$ Qin ebr r=ddnitcd.D, ,doMd heu este dreptrO. Rege a*orit al %erusali*ului care a condus al&i patru regi canaani&i Jn lupta J*potri0a is-raeulilor Vi aliatilor lor la c.baon. cei cilci leri .u )ost Jn0inKi prin inter0en&ie di0ina Ki s-au ascuns Jntr-o pDterS la VMacheda, Ei ar )1t uilir.i de t1M p. Ei0il d obiceiuile orienta#e ii apoi au )1t e-ecurari Ki Jngropa&i Jn peKter7 Qlos, @SO. Jn&elesul nu*elui lui pee n conparat .u Mell5]de $,reS2le neu 1r2 dreptO, resele =salendDi Qc2n. @4L@<O. u .-ista Nlo0ei suli.iate care se con)i*e 2-isten" nnui bu nhit Ted4, de [a csre si 0ini nFele .,res2le n2u este Tedec+. A.R.M. AD;'TART. %. tn 9echiul Testa*ent Adopld2a apa)t ,8ri b 9), #inba ebrai.t nu are dci F ieren cre sA d]rie acedta ,=Ecrici i adopta8 nu a, <re in lesile din 0r. sirula prob.bn ce ate e-plicarl de ]isrdb hte islaeliti a ciro)la alt2tuti0e la prcble* inJertiliritii ln cEs)torZ. potiga*ia Ki ]le0iratul au di*inuat necesitatea adopt7rii, iar principiul *en&inerii propriet7&ii Jn cadrul unui trib Q,c] GBLG< t.8.3 M, GPL<.r@L l2r. <G@1 s.t*.O a liniKtit te*erile unor p7rin&i )7r7 copii. Jn&elegerea adopt7rii Jn 9T este clari)icat7 prin onpahde cu ]i2ril2 din Mepotahia si snia. in ;n2ntul Aprcpi.r .ndc, adopZrea era u ad leg.t prin care o pes8nB hh inE.o nouA nlatie de la nilie, a0lnd pe deplin lri0il2gille Ai ,2spoebitilelite unei persoane care a a0ut acea rela&ie prin naKtere. Dac7 aplic7* aceast7 descriere la 9T, pute* identi)ica u nser sds de adopts4 tu5oritatea dintr2 dte in $n. @GBS. ', 2ierinta pentru ad.Drar8 ue5 ru denii este uKor de obser0at &i se pare c7 9T, la )el ca Ki t2-tele din ;nentul Aprcp5ar antlc, au inctc piei derea identit7&ii de c7tre ect adoptat Ki legiti*i.area alttui de adophre, irr-u snsu concept s*s<l in t*, ce leaea ro*ni a leclt distirctie llde a.esre concepte.

'obi0it cn obice5uil. legale i2dar. itr ]rien c,. nei)or*e, pentru ca Elie.er s7 de0in7 *oKtenitorul luJ A0raa* era necesar7 adoptarea lui mZen. @BL<O, la )el c* e1 necer3 p1hZ ca )iii lu Aear Bitha sr g5lpa sI aib7 parte de *oKtenirea lui A0raa* Ki, respecti0, %aco0 QZen. @1L@-43 <SL@-@<3 c). G@L@-@SO. DeKi apa@@ A%=;'TARB renta e-cludere a lui Elie.er de la *oKtenire nu este tipic7 QZen. G4L<13 GBLB-1[, ca.ul lui este ase*7n7tor cu cel dintr-o scrisoare de la #arsa, scris7 in li*ba babilonian7 0eche Q^e-tes cunI`or*es de #ou0re @8, @S<O care arat7 c7 un o* )7r7+ )ii poate adopta un scla0 al sau, statud ae 1pn adopti0i ai )ilor conobirelor este con)ir*at de declara&iile Sarei Kt ale RaheleiL 69ai a0ea copii de la ea+ QZen. @1LG3 <SL<O Ki prin a)ir*a&ia RaheleiL 6Du*ne.eu ... *ia d7ruit un )iu+ QZen. <SL 1O. DeKi nu e-ista nici o do0ad7 c7 %aco0 ar ii )ost adopEt d2 cAc t,b.n Qct ca. <@L<, @<, <Sr <GL< s.ui*.O, %aco0 JnsuKi probabil c7 a adoptat pe E)rai* Ki MInase. Adoptarea unui nepot este JntJlnit7 de ase*enea Jn /garit Q'R/ <, PS-P@O. Jn alt7 parte )a 9T, 1t2 apr8,. cdr c, MoTe QErod. GL@SO Ai lstea QElr. GrP, @BO au t1t adopraW, prclabil in cornc*. itare d alre- legi d2dt ele 2FeiDti, i, ca.ul hi ch.nub.t Q@ #np. r@L GSO dte 2i *i clar, ; io)rulE de .dop8 ] pare cn o lndni* * 's. GLP Q6Tu eKti )iul Meu+3 c`. Zen. 48LB, 6cei doi )ii ai t7i ... 0or )i ai *eJ+O. ; e-presie si*ilar7 apare Jn contractul de adopiarc din papiruul Elephdtin QE, c. 0eding, The Broa(lyn Museu* Ara*aic 'apyri, @AB<, r. 8O, Ki Jntllni* de ase*enea un echi0alent negati0, *ai ales ta te-te )a li*ba babilonian7 0eche. 9T nu con&ine nici o re)erire la ritualuri legate de adoptare, totuKi, obiceiul de 6a naKte pe genunchii+ cui0a QZen. <SL<3 BSLG<3 %o0 <L@GO este asociat cu naKterea Ki recunoaKterea de c7tre capul )a*iliei. AdoptaE arc W u sp2ct t8loaic, 'olorut %sr2el era considerat )iul lui Du*ne.eu QJs. @LG K.ur*3 %er. <LrD o]a @@rrO, h s"cial 8 lndiu# nisut QE-od, 4@GGL %er, <@iAO, id re<n din di1t5. luiDa0idau.Ft acelaKi pri0ilegiu, deKi caracterul lor u*an Ki responsabilitatea lor Jnaintea lui Du*ne.eu au )ost sublniare d a8Ei tarle QG san. PL@43 t cor GaL1 K.ur*.3's. 8AL@A K.ur*.O. Acest concept di0in a sta&ia ba.a a)ir*a&iei lui 'a0el c7 israeli&ii au Jn)ierea QRo*, AL4O. Btstl;ZRA"%E. S, %. "eiAin, JAl SD@A<@, p, @41. GSS3S.02tainulJss<, @tBa, p, @G<-@G13 %.Merdel-s,4 ,E, D @ABA, p, @<S@<<3 J. 0a S.td, JB, aP, @A18, p. 4S@-4S8. MJ%. tr. h od Testent Jn T adoptarea JKi are originea nu )a legea ro*ani, unde scopul ei principal era s7 continue linia genealogicA a pndaZtui 1do,ti0, ci b obiceid reie, er2 .d).r2 elli .dopbt beneicii# uu5 nenbru .l )a*iliei. $onceptul este Jnt/nit nu*ai %n scrierile lui 'a0el Ki este o rela&ie con)erit7 de Du*ne.eu printr-un rct at h.r#nui dre rlsnlare p2 ei e sint sub leg2 QZal. 4LBO. %nten&ia Ki re.ultatul este o schi*bare de statut, plani)icata din eternitate Ki *i5locit7 de %sus $ristos QE)es. @LBO, o trecere de la starea de scOa0 la starea de )iu Q$al. 4L@ K.ur*.O. Strig7tul 6Abbal T(ta,+ QRo*. 8L@B Ki Zal. 4L13 Jn conte-tul adopt7riiO se poate s7 )ie strig7tul tradi&ional al unui scla0 adoptat. "iut adopEt de DolF ad toate dEpturne en brilor )a*iliei, inclusi0 accesul la Tat7l QRo*. 8L@BO Ki dreptul de a 1 pBrtar tnpleurl, cu cristd la noW2 nirea di0in7 QRo*. 8L@PO. 're.en&a Duhului lui Du*ne.eu este alJt un instru*ent QRo*. 8L@4O cJt Ki o consecin&7 QZal. 4L1O a acestei )ilia&ii. ;ricJt de co*pbt ar n statutul tr1tei adoptdri, reali8tu Ell 0a @ aE le o dat, cu iGba0is .padei din rcbi2 QRon. 8LG@ K.ur*.O. Jn Jn07&7tura lui %oan cu pri0ire la statutul de )ii, adoptarea este subJn&eleas7 ca o rela&ie ba.at7 pe har Q%oan lr@4 % %od <Lr.GO, la )el d Vi h acceptaEa 1ului iririd ln )BnilZ, d drEptui depling Zua @BL@A K.ur*.O Ki Jn titlul de Tat7 pe care %sus Jl d7 #ui Dll*(u ln re"tate nndui QMat, sr@13 1LA3 #u PGL4GO. B%B#%;ZRA"%E. :. !. Rossell, 6 eF Testa*ent A.lop)io, Y -c*83 Rot8 or sditicU+, JB# Pl, #AsG, p. G<< s.l*.3 D, J. T%so4 ,Adoptid in rh. 'adire corp,d=, Ef G<, @As1, p, @ A,l*,3 ". #r2[,, SoMn #aF i, ihe /ri4" ol 'ad - Adoption+, Jal aa, @A1D p. 4B8 K.unn. ".!.', AD;M%M. $etac h p.ne d2 B0 a lui tuda, lorti)tate Vb Rob8n QG cron. @@LAO, idstui.ats Jn .ilele noastre cu satul Dura, la 0reo 8 (* S9 de !ebn, A ile(nit o cetate i*"ortantg h ldlrc )i ca atare a ap7rut Jn di)erite e0eni*ente istorice din "rioDda i)tertstatrutalr. D.".'. A%TRAME#E$. @, un Tu adu din =Se)aein l. Sa*aria, unde coloniKtii Ji 5ert)eau copii QG J*p. @PL <@O. Jntre Jncerc7rile dea identi)ica nu*ele lui este Ki ,ddr nl# =Reg2le Qsu MoleO 1te putehi$=, u 1@e n8sA s7 rhinbrr oltD-a)ia pdtru a citi Adad Mali(. G, u)ln diltre 1ii lui sadib. )ijat2le lVi Aare4r, carel-ao*orJtpetat7tlorJn18@J.d.$r.QGH*p. @AL<P3 %e. <PL<8O. Acest e0eni*ent este Jnscris Ki Jn $ronica bablonirri, )rr) . da nl)tle turld QD;T% p, PS.PAO. /n

nu*e se*itic apusean pentru unul dintre )ii este probsbil, llEuctt ela lut Slnherib, aDi a-g2rud . )ost de origine se*itic7 apusean73 c). nu*ele =dr*l(, ,e8e ln Byblc, d2 " o *n2da )er di, c. 4 id,cr, DJ.:. A%TtrAM%T QAdra*yduO. 'dt tuirin in Mbir, Jn, pro0incia ro*an7 Asia, )a&7 Jn )a&7 cu #esbosL locul *ode* este Maratash, dar oraKul *ode* din interior, Edrenn, prltrea.V tr8le. ReDdel !lEis susEEa.L Qnecon0ing7torO originea S arabic7 a aKe.7rii origiaale Qcontnptary Rdid rGa, @AGs, p, rA4 i*J. %*portan&a co*ercial7 *are din 0echi*e a sc7.ut pJn7 tn 0re*ea T. S ohbie din Adhnir i.a du p2 lrniB i 'aEl dh ce.l8 Q"apt GPLGO. u nEp2 lndoi.g c, ] ln= torcea acas7, participJnd Jn tra)icul de coast7 cu 6porrsile de " c8ta Asiei+, sT pute, 1 sdlit, o leg7tur7 pentru Ro*a Y )apt care s-a reali.at cur)nd Q0. B K.unn.O. BTB/;$RA"%E. 8dbo, @<, @. sr, 1s.11r 'll4ir, l=@<. l.G Q"2nEu 2-port ldlO i F. #2a), ,trdbo on the Tiroad, @AG<, p. <@8 K.ur*. A.".:. @G L ADruAll$A. Mau Adriaiica Q"apt- GULGPO e 8 a Era0ersat-o corabia Jnc7rcat7 cu grJne, ce S ducea pe 'arcl spre nalia. a pludr in dsld s,re 0 rinp de @4 .ile, a %1t de )a pana centrali a M2direhn2i, indu.Jnd Marea %onic7 Q.c). Strabo, Zeog. G. S, GS3 Jos. 9ita @B3 'ausanias, Description o) Zreece S. GB. <3 'tol*y, $eo8 <.4.@3 @B.@O3 =tebuie tgcuri distincJi2 Jntre coasta Kigol`ul Adria Qc). oraKul Adria sau !adria, la de 'oO, .are 1re cFs.ut d2 rci ca MaE Adriatic7. ".".B. r=dl/lAM. cetat2 V8nird din %rda Q@1. @GL@sO> )orti)icat7 de Roboa* QG $ran. @@LPO3 *en&ionat7 do Micr QMi8 @L@sO ii pollra2 dupe ]il Q en. rrL <SO. %denti)icat7 cu=Teii esh-Shei(hMadh(ur Q!or0at .dulla*O, la 5u*7tatea dru*ului Jntre %erusali* Ki hiK, locul este asociat de obicei cu peKtera Jn care i sV4s Da0id .i=d era *erir de sad Qr sa4. GG@@O. J.@9.M. AD/M%M. o n2cit8re abtuptE hEe 5uda si Be nianin S1, lsLPi G<L@PO, D2 dlrnd de la %sihon la %erusali*, 'otri0it tradi&iei este scena unde s-a petrecut SntJ*plarea cu Sa*ariteanul *ilosti0 Q#uca @SL <4O, Ki este cunoscut7 Jn .ilele noastre ca Tal= at ed-Da* Q=Futul sln8eluO, prob2b darorirB arsilei osii din sol, deKi Jero*e spune c7 locul a pri*it acest nu*e datorit7 o*orurilor Ki 5a)urilor care au a0ut loc aici. J.D.D, %D/ A%E, AD/ A%R,E S;#EM A. snb]anti0ul 6aduna re+ este )olosit pentru a traduce *ai *u lte cu0inte ebr. @. *dd ii ,add deri0, d2 %a lAdeci* Od ,ad, ,a nu*i, a stabili, a dese*na+, *Ted Jnsea*n7 ti*p sau loc stabilit, sau Jntrunire, Ki este JntJlnit de GG< de ori Qc`e or. Zen. @8L@43 ;sea ALB, 6.ile de pra.nic+O, T)er-*enul este )olosit cel *ai )rec0ent Jn e-presia =7hel *Ted, 6cortul Jnt/nirii+ Y o traducere care nu reuKeKte s7 co*unice sensul de 6JntJlnire la un ti*p hot7r)t+ Qde d.,E-od.GPLG@O.rn(, @4L@< nd4, ete )otcit ,2r tu ,Whtele aduniri#=. lT.i de as*en2 A,ta. Td*nd edil apare de @4A de ori Qnu apare ln Dt.O li Jnsea*n7 un grup de oa*eni aduna&i laolalt7 Jn ur*a ))ii .he*eii Qdc e-., E-od, @1L%G, nnde adMM lui %srael este Jntrunit7 de Du*ne.eu pentru a Jncepe cttioria din Eglpr spe $aManO. G. DAhnl spaE de @G< de on Li d2ri0a d2 la o r7d7cin7 care Jnsea*n7 6a aduna J*preun7+, )ie cI 1te Fba de re.boi Qde e-,, G sa*, GSL@4Oi reb2tiue Q s, @1L<O eu "n"d h sor relig,c Qde e-,, b. rSLPO. Tehaul 1te iolZiit l D.,t. sLUG, ude rot %sraelul este adunat ca s7 asculte cu0intele lui Du* l8u li tr Ddr. G<L<, ude s )ac D8*sicSri btrus cdro W@*, cu Dri0ire la disri,.ria dinr2 aed7 Ki D7h7l, 0e.i !DB, T:BR Ki Jn special TD T <, p, 4<P-s<1 Qetll-iol, se pare ce ,ad4 cu0Jntul *ai rehi, 1re )olosit lredent in E-od. si h. ude are A%E$, A"EDV un sens aproape special de 6cei aduna&i J*preun7+ mpentru un scop precis[, Jn ti*p ce D7h7i, pre)erat de Deut, Ki de scriitorii de *ai tJr.iu, a a5uns s7 Jnse*ne 6tot %sraelul adunat laolalt7 de Du*ne.eu ca un stat teocratic+. <. Ter*enul iar =+Kere&, deri0at de la o r7d7cin7 care Jnsea*n7 6a re&ine+ sau 6a li*ita+ esta tradus 6adunare de s7rb7toare+ sau, 6adunare sole*n7+ Qde e-., h. @L@<3 M. aL@a3 A*os BLGrO, )iind lega1 de sErbitorile Zd c* sid SerbLroa8 A.i*nor, a co1rilor QDert. rBLa3 #20, G<L<1O, Ac1t ctttni, tradus Jn grpanegyris, st7 la ba.a e-presiei din E0r. @GLG< care este tradusa 6adunarea de s7rb7toare+, Jn RS9ros QJn ro*. 6Biserica celor JntJi n7scu&i+O. 4. %i " 2*enut et(>aia 1ie roldit de obicei pentru a traduce D7h7l Ki uneori =ed7, care este tradus Ki cu ter*enul synagoge. Jn T e((lesia este tradus de obicdi r,,bi]ricl+, dDi #uca lolosEte t28,,l in stuul clasi ln "apr. @Ai<A,. 4@, clnd s rel2ra la o Jntrunire con0ocata politic. Jn "apt. @<L4< synagoge este

tradus 6adunare+3 )olosirea ter*enului Jn %ac. GLG indic7 o Jntrunire de e0rei cerKtini, JntrucJt synagoge, la )el ca Ki 6biseric7+, a a5uns s7 Jnse*ne atJt Jntrunirea dt Ki cl7direa, Ki JntrucJt creKtinii nu se *ai Jntruneau Jn sinagogi, ei au ales ter*enul e((tesia pentru a se descrie pe ei JnKiKi. BTB/;ZRAnE. M. #. S.h*idt, %D T <, p. BS@. B<13 #. $2*, MD T% l, p. GA@-<SP. M.R.:.". A"E$, A"E$A QJnebr. a+i)d5, 6)ort7rea&a+O. u*e dat cito* laui din 'aldrina. @. %os. r<L4. D.ti *itea.7 &inutul care ur*a s7 )ie cucerit Jnspre . 'obnbil A)Da, la E de Beirui ta indr2b nutui ahr lbiahir QrD,3 Abel, $dograp)ii. .[e la 'a#atine, p. G4Pt #oB, p. G%PO- Al ptasa.i .etaie. a.esd la =R1 el=Ain Q.t $%a p. @@S@, G. ld. @GLla5 % Sa*. 4L@- GAL@. cehiea n*5le nai dniu =Antipadis, in pre.ent Ras elAiD in ebr. Tel AreD, la i.0Dele ,tului alr el.Aus. oarco., ts @AL41O, p2 d*ul principal care dMea in rgipr. M2nlioMrd de )tth*osZ %, Anenophis lt, 'anesd ! ii , prcbabil W in %b-tele 2-dati02, Esrnaddon nenlione..a ,4pTu in linutul sa*riai3 apare de enen8 h si))ia araMid a ld Adon, c. 1SS %.d.$r. Q0ed, AMT, G4G, G41, GAG, <GAO, E-ca0agne elViure de /niE1irat2a din Tel A0i0 inceplnd din @APG au scc la l*ha 0etign ih"otuote dh utri* parte a epen bron.lltri W din p2riada lilZtani. <. @1- @AL<SL, Jud. @L<@ QA)icO. %n "nurul lui Ai2r, oraKul *ode* Tell Murd.aeh, # cB, Tel A)eD, la i.0oarele riului ahr a=a*ein care se 0ars7 Jn Zol)ul !ai)a. ,@.@ #ap- GSLG1, <SL G i*p. @<L@P. "rD sat a)N, la i.0orul rJului Jn 9R)edi Q"JDO, la E de Marea Zalileii, se poate sI )i p7strat nu*ele3 locul este En-Ze0, o aKe.are pe lr*d nadi Qroa, pj <S4, n. 1Sl. B. ls, @BLB< Qd)taO, $etare la : de !ebtun, 1e cnnb2t edr Da8e QA. Alt, 'ol.irrino5dh rbu.h, Ga, p. @1 A.=*.O tie chnbet y2M an QAb2r, ap .it., p, G4PO, A."#M. A"R%$A A"n%$A %. h.re Kl ))oatterea .ontlnentulul in d. tichitate crdi au n*ii o*indtul ,%ibia+, dar 2ailhu cso)tinle d1p)t tntinder2a lui W d1pi2 rapoQul cu Asia. !eiodot Qsec. B J.d.$r.O era con0ins c7 era Jncon5uat de ,2n Ki cie.n Q!bt. 4. 4GO o pretilsL i*on 5ude a conrinendu5W a2 cB8 o coEbie )enician, ln slu5ba "alaonnrd + Vo. o bdu.ere a uu5 det= nent puic, pe.ipld Merii Eri8, relaie.i o spedi&ie din $artaginacare a a5uns pJnI Jn Siera #eone, ltuint2 de 4aS #d.cr, Rorunii au )olcit n*2le de 6A)rica+ pentru Jntregul continent Q'o*ponius Mela, @.4O, dar *ult *ai )rec0ent doar pentru A)rica 'rocon-sulari prb0ituie dtrin.ha .o* arehla de la $a. hglo+ h ra1 l.d.$,. Qaprc-iMti0 [Rnilia iodernbO, pls doneniul *idian s,i c2l Mauid c.re au )1r adiFare *i dr.iu. DEi .atughe.ii au cuosut poate despre regiunea trans-saharian7 *ai *ult derJt n2 dan no5 ]atu, csoAtialele d1p,e A)rtca pose date de lopcrele antice care au irst in u))r iWie.i sau li),itai @n *r2 *esuri la 8e# in de ac1ie >"p2le au aFt acc1, adice la ci05liadile n2di teraneene, Ki nu*ai rareori au trecut dincolo de bariercle col2le co tinnte de MuWi Adas, de sanara Ai d2 pdicrlZul ls al nllui Supenor. ti. A)rica Jn 9echiul Testa*ent #2gl rile ls*elului cu Allica sau li*iht in princi"al ta rl.Wile cu 02inul lo, pute.,c, Egiptui. %ie cJ a )d un grJnar pentru patriarhi, asupritorul din ti*pul scla0iei, sau trestia )rJnt7 din perioada Jnaint7rii asiridi#or, rolul ehinbiror al ESiptdui nu a putul n rinorat. %n ciuda treu ld crud, [shel#n n conrinut st aibe un s]ntinent de apbpi2re tala de "aipt QDe,t. G<LG, car n prdte)te penhi *p#hn2a prc)e)iilor dspE Egipi Z.e spu c, ln )i*l Egiptrt e t plrtat cu %sEelul in c oagt2rea W inchiTe trinrea Do*nului tls. rA otde*l ]hinbarea de ron pe *esue ce copitolul poSn]adO, Di, cind in cind sint *)l. lo*te ii alre popcre alrican2 Qa/B#R apulO. dar cele *ai )rec0ente alu.ii sJnt re)eritoare la $uK Q]p-%;'#DO, u n*e gderi. dat trrno. de di*lo dp Esipt. )trsntue t.ice 1ra.restice Li culoarea pieln #auito.ilor au lct re*rc.te Qler, @<LG<5 %i, 4Bi@4, i= probabil Js. @8LG,PO. ln sele ,2ridde isbnce, i*pre5urrile au racut ca e0reii s7 pri0easc7 Egiptul Ki Etiopia deopotri07 Ki ele "pre.int,d8si, u1riEnptul lnpreuehEtiopia cu alte polDsre atris cane, na&iunile J*potri0a c7rora 0or )i J*plinite 5udecBWle drepte ale lu Dul*2.d Q%s. 4<L<3 E.d. <SL4 i.lln.i .* <LAO, ca2 ind-o .i 0or oait2 ade0irata po.ilie a p.ponnld ld Dll*e* Q%r, 4Bi@4O, ,i Z8 i, cele din urn, ll 0or a8ph pe DF.eul lsraelului,ii, Q's, <PL4 si Jn spaial 0ora8phps. 1<L<@O.DF.eul %*ahea Etiopiei, si*bolul *arilor &inuturi a)ricane necunoscure d2 dh*lo de riul Es-pidui. .Dutuihrin.ind hlinile sprc Dul*e.eD a )Zi ca u ssel de tlohpeti io nhcarea nisio*rL din solele al @a.l2 Si .l @A.@8. $hiar W in p.riord. bibli.a sa i*plin5t Siint.o oaleare ntW sur73 nu nu*ai c7 au e-istat aKe.7ri e0reieKti Jn A)rica $e`. ^e). <L@SO, dar un etiopian Jn slu5ba unui rege e0reu a )7cut *ai *ult pentru pro)etul lui Du*ne.eu de)t a, )a.ut israeliW beAtinas,i Se,. <<O, ti etiopia l de cng i*lt, in "aprele <, a )1r in nod tiryident u pro.elit e0la0ios. Jn cda @)ti lunsi nadilii de eaer3 diior sio*td li uele 8Esi, nn 2-isiB nici u ele*ent .are sL iact tegltua ln8 blete*ul @,i !an Q$2n. ALGBO cu res blZre* di0in slpra pog8relor resoidel bl1tenul 1te aplicat in

nod e-glicii 2*anililor, /%. ))dc in oul T2lta*2nt %sus JnsuKi s-a bucurat de ospitalitatea p7*Jntului a)rican QMat. G@@< t.*.O. A.s.Srile eret)ti din Esipi ) cir2re, Ure)uuate, poate, in h. @AL@4 i.*i er ali4 a, )ct h nod dideni u t2ren )erti# p.nh Bi]ri2 prinaV, Sinon, caR a p)tt ctua, a t.] din cirene, ti tapnrl ci El.l1 lui cu ciiWos nu ] opreir2 aic5 p8te 1 deds d5n Marcr @sLG@, uide gisi* .8, dupe toate prcbadid!rc, )iii lui sau birecunoscu&i Jn co*unitatea creKtina pri*ar7. E0rei din Esipr h cirene a, @1r pr2renti %a Rrs/ Q"ap. GL@SOi =Apolo, cel taE in S.riptui eE s ereu din Al2En dria Q"apt. @83G4n, $on0erti&ii din $irene, printre care a @1r Urcbabil Ai prc)etul +#,ciu, an panicipat la piopo0idui Ea Ehnghelei pn<inilor din Anriohis Q"apt, @@LGS i,l*.O. , hin ninic .u pn0ire ia Jn)iin&area bisericilor din Egipt Ki din A)rica de , deKi sele dintre ele au )1t pritrte cele tui pre*inenre in lu*8 solului al G.@8. %ladilia, carc nu p.ate li 0eri)icatd pinJ in tinpuri )oa]e 0cii, potui0it .nieia Marcu a i1r *ghelZtd ptonier al AreEndriei QEu ebiE, ".! G.@1O, clnd 1r2 p L autui de l'er. sL@<, .s2 sirylrul rpt5i. in )a0oare. t2riei ca 'etn < rduit a8lo Qc, Z. T MarJ2- tf @1, @A44, p. @<< t.l*.O. Dsrisea plini d2 0iala pe care o r.ce #uo Jn "aptele pri0itor la Jnaintarea E0angheliei Jn &7rile din Mediteranei s-ar putea s7 u*breasc7 pentru noi )aptul c, inatnbre ,n lnre din S s2 pcte s, )i )oW la iel de e)ciend h p.olubil api2pe la iel de in pui2. Au aisat crDtini in A)i.a aprd'e tot atit d2 tintuin c i n luopa. #,2, iu3, nu uit, s, .nint8sc3 de Atica. El da tA cu*, prin ni5l8ce p2 dre bisi2 apstorici nu le.a anticipat rciddarr, ii lnainte a si inc8pa .u ade07rat *isiunea Jntre ne-e0rei, E0anghelia a p7truns tn resann Etiopiei Q"apt. <LG1 A.l*.O, .a i*'linns pa4iari a planului lui Du>ltrh pdd A)ri.a, procla*at Jn 9T. B%BDoZRA"%E. M. caryAi E. !. :a*ingtor, The Anciatltllorsr, @tGAr B, !.Wa.*4glon, %he or.h AJricon )to0inca, rAs4 iAen, car.hoas, @A1SL c. M Me(, Joutna# oJ AJrio tlZrory @, @A1S, p. @ D.u)r5 $. '. Zro0es, The'lanting o) $hristianity in A)rica, @, @A48, p, <@ K.ur*. A.".:. AZAB. Den0d8 n*ehi esre insi5 se poate sa ne ebiEle.i d n*ele !asah di, 9E /n prclet din lerualin a cBroi plo)e"e desrre ,p l2rete *aE= sa i*plinir ln tihpd donni2i lul $la-udiu Zapt. uLGP.G<O. sreton5u, Dio ca]is, r.ciM si lebiu rentionea.i )oand2a din Fen2 ac2ea-#a c2aE el a pre.is ln nod dla*ati soana lui '.0el la lrolin Q"apt. G@L@S@@O. 'dti0it dadittei ul teri8re, uul ddte ei =WapteMr= Q#uca @SL@O, Ki un *artir. Z.:.Z. @4 AZ)u$/T.T/RTV A$AZ. Din lelul i. 8E Bda* rolZ.ite nu*ele V * G4@P,, etcO s..r pLEa cE ar 1 u ridu co*u dat Dilo, anal]i1 la )el c* ,,"aEon. da conu ln E8ipt Mele 1re tolcit in part5.d.r penh regeie a*aleci&ilor care a )ost luat pri.onier de Saul &i cru&at, contrar poruncii luiDu*ne.eu, J*preun7 cu prada d2 ri.bi, El . )o] onolit de Satuel. e]d tarea lui Saul a constituit oca.ia cJnd Du*ne.eu @-a prrrBit pe Saul V@ S.n. @BO, M.A.M. A=A$m%T. Ad5Nti0 atri.ar lui lraMn in Est, <L@, @S3 <L<, Bt A@G4. Jcphs Qnt. rl.GSAO sprc cn a )bt l*lTiD p.ob2bil un ur*aK al lui ]AgaS, p2 care l.a dtat saul t@ san. @sO. Madoheu, c)t a ds la cVdrea %ui !aMD a )Zt u uMA a[ lu5 $his, la )el ca Ki Saul QEst. GLB3 @ Sa*. AL@O. i5F )oloseKte Bougaios mJn&elesul este obscurO Jn Est. <L@. siMa(edon QMace-donituO h ALG43 in atre ldui onie aa5etilrn. J.s.: JnKel7toare dobJndit7 prin e)orturile lor de a respecta pre0tddile legii, ln ld sa p2e0.re.c in cr5si1, prin .redinla Q$al. <-BO. El a )olZir ca alelori2 po0sts lut Agd Di ls*ael, Sara si #eac. lsnrael a )1r )iul DBVut de sc[<E Ag<r, prinn-u e)o)r onne]. %n *od ase*7n7tor, e0reii Qadic7, Jerusali*ul pre.ent+O erau,.)iii+ leg7*Jntului de la Sinai Qilustrat de AgarO3 )aptul cI ei nu au reuKit sa respecte )7r7 greKeal7 legI*intul de*onstrea.7 puterea p7catului Ki .7d7rnicia incRErn de 5stind2 pir e)otui prcprt. %saac a tosr 1ul uei pr.*Ziui pri*iie prin credin,>, Tru% hanilui %ui Dll*cruL Sara a sinboliat legi *Jntul pro*isiunii Ki al harului Qc` Zen. @BO, iar to&i cdi ,2nrWDi slintul pria cr2dinla nintdioare sint socoti&i al7turi de %saac. #a )el cu* %saac a.)ost ade07*tul noQen5ror, iar Agar ii lB*el au )Zr.t uga)i rot aia #eaea, )iind d )a.i linitar, in plrnd d2 *Jn-tuile al hi D))i2.eu, a t1r lduit, la re*ea lobirlt, de leglnintul .rEdintei stabili, in *oa de)i. riti0 ii ete* in $ristos QZal. 4LG@sL@@, M.A.M. A$AR, /n nhe ]nitic g nu eS.iptenL plobabil ci A0raa* J-a dat )e*eii acest nu*e cJnd a plecat din Egipt. 'oate Jnse*na 6)ug7+ sau ce0a si*ilar, e). arab. h,t,ro. Tar a l1t o scla0L esipteani din cae lui A8anR sitoaE Sarei3 pbbabil c, ADaah a ch pdra. o h tinpul 0titei el2 i, Egipt. $u EQ2,e ainor AEaan a sinlit tot *i purdic lipe uri nu Ki a sW noAtenitor ii, dnpi li.boiu) .u rcSli in 0aTton Qcer @4Oi a aFt o creaintn nap in pro. *isi*.a lui D#*e(u .a E a0ea ind- ad ir u 1u QZen. @BLG-1O. Dar cu trecerea ti*pului, A0raa* Ki Sara au a0ut Jndoieli Ki au c7utat s7 a)bI un *oKtenitor pr5n etortuite lor lipsii. de aprctarea %ui DuinehuL podi0ir legn obigluite din pencda a8a Qat1bti ln rrbli"le de la /r ii u.iO, SaR,

care ,u area .opn, %a Jnde*nat pe A0raa* sa aib7 un )iu cu slu5itoarea sa A<ar . D ae sa nlsur lstuel, )iul sda0ei QcrD. t1O. Jn tinpul slcinn, Agar a disprelnr.o p2 sara care era searpd ii a tugit in putie din )ala niniei stuei ri )intJnI Du*ne.eu i-a poruncit s7 se Jntoarc7 la st7pJna ei Ki i-a pro*is ur*aKi nu*eroKi. "iind copleKit7 de irrilniRd cu DDne.eu, Agar a tu i.0ondui ntnet2 6%.0orul celui care tr7ieKte Kl *7 0ede+ QBeer-lahai-biO. #a Fnea doduitd Qcd. GrL@PO s-a nrscut 1rn pro*is, %saac, darul ini&iati0ei Ki harului supranatural al luiDu*ne.eu, ms*ael, care era pe 5u*7tate scla0, a rJs cJnd %saac a )ost Jn&7rcat %saac3 atunci Du*ne.eu i-a poruncit lui A0raa* Qcontrar obiceiurilor din 0re*8 ac8O st o alung. pe Asar Ai pe nrt ei Qcordoh, BA <, @A4S, p, <O, deoarece ur*aKii pro*isiunii trebuia s, ddildn din %saD ia, DFe..u a8a u alr destui pentru (*et Qcen. G@@A.@4O. h purie cei doi )ugari au r7*as curJnd )7r7 ap7 Ki Agar a stat de-o parte ca s7 nu-@ 0ad7 pe %s*ael *urind. Atund Du*nbu i.a arBbt u i.0or d2 apE%s*oel . cr1.ut in 'aran QJn E SinaiiihiiO ca 0Jn7tor cu arcul si Agar J-a ads o eti, din tsipi, din ta.a ei Qc"n. Grirs.G@O. Dou7 *ilenii *ai tirau, 'a0el i-a *ustrat pe conMiW5 din oalat5a p.ntu cil ei cdutau o i,indrepratire,. AZR%$/#T/RTV, (c0atiite de la terlnonul din 0T a, denororar .e pat1tina a )1r sul dinde cele )rai 0echi centre agricole descoperite pJnI Jn pre.ent. A-gic=ritula poare li d.bti <ici %n 5F de P.sSV i.d,$r, %erihonul repre.i.r1 ci0iliada irisLrind, cE Dau dbilnuire in p2ridda preisro.icS id 0ala lordandui, nu de.a lugin )tiui propriu..is, ci de1 lun8ll altu en&ilor lui. $a* Jn aceeaKi perioad7 pot )i g7site ur*e de agricultuS "i id .onele deluro2, dTartre ci0i. li.a&ia atu)ian7 a0ea seceri de cre*ene Ki sape. %ri gala 1te o tehn5c, antici ce a ad .losed si a )osr nd,hut in Egipt s5 Babilonia- ,e Fen2 ld Araan, Jns7, culti0area p7*Jntului )olosind iriga&ii a sc7.ut ca i*portan&7 Jn 'alestina Ki s-a trecut la agricultura )7r7 irig7rii, ca Jn eghe0, c2i Mi nulli asriculbn din 'aletina au depitr dd plcie. Seeia .eloi 1 luni de ErB si h.heia cu ,,p#oaia ti*pu5e+ si indati ce p,*ihtu[ aE de Fre puta )i sipat Qsd"itul lri noie*brie ], dV*b.ipO sIroJn&a era J*pr7Ktiat7 Ki se ara. /neori pI*Jntul era ant V tiainie d2 r*a*". 'loile abudenn dh tinpul ielnii dide.u planielor .ea )rai turc pade a u*]el55, da. ,,ploe ln.ii= dii *die sau apnlie erau neere p2ntu ca Brlnele se leg-+ rod. pli*ipale# rtrolte de gilne er.u Srirn i5 or.ul, 8ri,l )iind *5 0aloros, dar o.ul a0tnd arbnra5ul uei perioade de creKtere *ai scurte Ki al unei capacit7&i de acrhte ln plnint *i sn*c. Di)e.it2 leguhe, .* sidr #=nr2, *a.irea ii lasolea, ntr oWrltuit o .eold se cudaiB. =rrc*lele dSaea, 0.netat2 ninsrii, iar drnrre acest.a .eapa st usrlioirl aruau un rol proe*inent. i%erburile, se*in&ele Ki alte condi*ente con)ereau 0arietate unui *eniu care consta Jn principal din pine. SWani )tase.i ae Vplart2 srlbatice ser0eau ca salate. Duri inrentaEa see2i, cina dinW de denene a, )ost puKi Jntr-un *Jner de os sau de le*n, ur*7toarea J*bun7t7&ire *a5or7 a constituit-o plugul. Ste5arul era cel Mi bu le*n din care ] con)V)o*u lluSuil. de le*n. ^7ranii cei *ai s7raci nu au a0ut niciodat7 Js AZn%$/#T/R% un plug de *etal QJn ebr. et, 6br7.dai+ Y 6)ierul pluSdui+ ln @ San. @<LGS i.l*r, 'e Fde lui Da0id, ras7, )ierul era su)icient de abundent Ki putea )i )olosit un plug de )ier destul de *are. Re.ultatul a )ost recolte *ai bune Ki o creKtere a popula&iei dintr-o anu*it7 regiune. 'lugr de ieM c4 .r u sinat dner aFa a0anta5ul c7 era uKor Ki, Jntrudt terenul era deseori pietros, plugul putea )i ridicat cu uKurin&7 peste bolo8i. pe td1 drept, ca tn Aas4 pie)tle erau adua1 in sdne.i ,e d8lui, inse, pieB2le erau .idiE in terase care s7 re&in7 solul tun, ca s7 nu )ie sp7lat, &i ca s7 p7stre.e u*iditatea. 'ietrele *ari ser0eau ca s7 *arche.e li*itele ti*purilor de grJne si nu se )oloseau garduri. 'lugul cu un singur *Jner Ji per*itea &7ranului s7 )oloseasc7 cealalt7 *Jn7 pentru a conduce boii cu &epuKa. %teltel2 de s)ine e co8u *i lldi in talea adJnc7 Ki )ierbinte a %ordanului Ki apoi se.onul recolt7rii Jnainta cu altitudinea regiunii, *ai JntJi Jn &inuturile de coast7 Ki 0alea Esdraelonului Q%.reelJO, apoi Jn dealurile *ai 5oase, Ki Jn cele din ur*7 Jn *un&ii lMld. Rdolblea otului, ln alrilie Ai *i, pleceda recoltarea griului cu cJte0a s7ptI*Jni sau chiar cu o luna. 'Jn7 atunci se se*7na de5a *ei de 0ar7 pe p7*Jntul care a )ost lisat neculti0at Jn ti*pul iernii. 'ents#r a letd Sdnele, spicel2 eb, .'u2te d o *Jn7 &i erau t7iate cu secerea &inut7 Jn cealalt7 *Jn7. Dupi aQEa, s,Vnschii 8u legaW in snopi, 8re la rJndul lor erau Jnc7rca&i pe *7gari sau pe c7*ile ca s7 lie dui la aria de rreiedi Anc nentioM.i )olZirea crdelor D%DE ]elatori 0en2au sn cre ad8, spic3b cu *ina Ki apoi li ] dsde dMul aitu#lor pe *iriKte, Jn ordinea ur*7toareL oile, caprele Ki c7*ilele. Arine de de5eEt erau siMte nr aprcpierea et2lor. JtRtr-un loc unde 0Jntul s7 a5ute la 0Jnturat. Aria era coctitu5is ne de o piaEe dspditd 1e de o 0ats, acoperit7 cu lut *arnos. Snopii erau J*pr7Ktia&i pe arie aKa JncJt sa acopere aria Jntr-un strat de 0reo <S de cn si la Mr-ue 8 o bordure din pieme a]hte circular. Ani*alele, care uneori erau potco0ite pentru ast soA elau plinbate p1te die ptne .ind boab2le de grJu c7deau din spic. ; *etod7 *ai rapid7 consta Jn )olosirea unei s7nii de le*n cu buc7&i de piatr7 sau 1er

p[r ,r paltea in)erioara, Zlire#e eau larMte aruncJndu-le Jn 0Jnt cu lope&i de le*n sau cu 0Jnrur7toare. Zr7un&ele erau cernute cu site QJn ebr. (=&5IrI Jn A*os ALA Ki n7p7 Jn Js. <SLG8O pentru a Jndep7rta t7rJ&ele Jnainte de a )i puKi )7ina Jn saci pentru a )i )olosit7 de oa*eni. 'aiele erau p7strate ca aKternut ,2ntru ani*le, A ps2 ld Jntr-un d*p de 8ne coapte era o in)rac&iune *a5or7, JntrucJt se pierdea hrana pentru un an Jntreg. "aptul c7 Ea*son a pus )oc holdelor )olosind 0ulpi QJud. @BL4-BO a constituit o c.Mo)a penru )ilisleni- lC2ierul putea ar ld linn %a shs-inJ lsn augst su chiar plnd *i tlr.iu, odat cu recolta a dou. cele Mi bF t2sui p.nh cultiEr8 srinelo. erau terasele din 0alea %ordanului care puteau )i irigate de a)luen&ii %ordanului, cJ*pia "ilistiei, Esdrae-lonul QdeKi o parte a cJ*pieiera *l7Ktinoas7 Jn 0re*ea aceeaO, Basanul Ki Moabul. Dar JntrucJt pJinea era ali*entul principal al &7rii, chiar Ki p7*Jnturile s7race erau culti0ate adesea cu grJne. Terase Jnguste, ca niKte i8re eEu ridi8te in bnele de hunte 3., in .ilele n1)r, h #iban 8ntiinm s, ] cdtire 8nele de *unte, pJn7 la li*ita .7pe.ilor. Dealurile *ai 5oase, cu dnt S2)ela, p2*it8, o Erietate 8i ere de culturi agricole, ad7ugind pe lJng7 grJne +0i&7 de 0ie Ki ] *7slini, &i constituind un trio )ai*os de culturi care sJnt *en&ionate adesea Jn 9T. 'or&iunile cele *ai bune din teMuile balte e,a, cultiEte, dd o %Fe p<ne era l7sar7 pentru p7scut si pentru p7duri. Rou abudern din ti*pul frii, h *dE p7r&i ale &7rii, co*pleta u*iditatea acu*ulat7 Jn p7*Jnt Jn ti*pul ploilor de iarn7 Ki )7cea posibil7 culti0area strugurilor, a castra0e&ilor si a pepenilor. Acestea erau recolte *ult *ai 0aloroase decJt JKi Jnchipuie cititorii Biblie, dere 'al1tnE t, 8 ploi de Era ii *a5oritatea riurilor seac7. Aceste )ructe Ki legu*e ddin arlnci u .upli8t ln p.4ia de apd a 8netrilor si ani*alelor. Erau culti0ate *ulte 0ariet7&i de stru8ui ii .cEtia ))i, u arin2nt 0EloDs nu nunat tn ti*pul 0erii, ci, daca erau usca&i ca sta)ide, erau consssd si iatu. 0i l de sEusui en u aniol de e-pori, Shguii dau cultiEli de obrei pe d2alui, id UrinEe 0ilele d2 tie ] nai setea )ele ii lirte ts. BL@-1 )ace o d1crie d1tul de 8np#ta a 0inor= "ructele Ki nucile co*pletau de ase*enea *eniul. M7slinii Ki susanul erau principalele suree de ulei de g7tit3 gr7si*ile ani*ale erau )oarte scu*pe. ucile, deKi bogate Jn ulei, erau )olosite Jn principal ca Ki coldi*nte, 'lstVile de rcV.d 2*u o hrarL De lent7 pentru ani*ale. ]%nul era singura plant7 culti0at7 pentru )ibrele ce erau )olosite la &es7turi. 'rincipalul duK*an al agricultorului era seceta. Daca ru pb8 n lud din"e 8le trei T.ode de doi situa&ia era gra07, iar secetele prelungite nu erau neobiKnuite, Jn special Jn anu*ite pIr&i ale &7rii. Agriculto 2rau nAptstuiW Si de i,=E.iil2 de lscute, "rn,d2 bolile pleblor, cM ete SinaM, W d2 ,=lntuile lie" bin&i Ki uscate. De ase*enea, r7.boiul era prea adesea o pacoste pentru agricultori, deoarece r7.boaiele erau purtate de obicei Jn ti*pul recoltatului aKa JncJt ar*ata in0adatoare s7 poat7 tr7i pe sea*a &7rii inEdate. 'rincipareb prodT sportab din 'alestina erau griul, uleiul de *7sline Ki 0inul. Acestea nu nu*ai c7 erau e-pediate Jn alte &7ri, ci cantit7&i *ari din ac1te ali*te enu cotuFt2 de fraEn2l2 .are tra0ersau 'alestina. #esite l20iri8 date pri, Moi] an sabilir anuDte prircipn aSricole, dhEe .are sele au )1, nen"onae *ai sus. Acestea au )ost deseori practici agricole bune pentru conser0area solului, de ac. a l7sa p7roJntu[ ButtiEt ln *d al iaptel8 Q#0, GsO, sau ea, practici bune din punct de 0edere social, de e-., a-i l7sa pe sAnci sn cul4gi spice dup7 seeerItori Q#20, G<L GGO. Da., trincipiile lui Dll5@)t.d nu erau spec raie. Eottele areau sA Deas., <i ah s, 0i.e )8*tea Q(n G1L@4 p.l*.O > l2c)ii rcrale Ai lncrice c4 coltinu, sE )ie actu,le ti eE tonr-si nu sht cl*sute lncS in r2d l*ea. B%B/;ZRA)%E. D. Baly, lhe 18gaphy aJ rRe BibleG,@AP43 A. Rei)enberg, The Desert and the SaFn, @AB13 t , !epp2r, AatB in aible adnds, tn pregiti.ei '.J. /nc(oKiZ.:. Di*blebyQed.O,HTieDo*esricatm;rt and ErUloi.arion o` planb dnd Aniadli rA1A Jd @1 #%-, A!AB. QJn ebr. aah7b- Jn asir. ahabu, 6)ratele Qdi0inO este tat7+O. @. "iul ii tuerul /i otui, hteneiebnn ai*s. tiei, al )aptel8 reBe al lui %s2eli a do*it GG de di Jntre cea 8P4-8BG J.d.$r. $% J*p. @1LG8 K.ur*.O. S-a casitorir d labda, nica lui Etb2al, reg2le Sidonului 2rc 8 ,i p*t al asta)ti. %. $adrul %storic Kt politic Ahab a )orti)icat o serie de cet7&i israelite Q@ J*p. @1<4i GGL<AO ti a hrrepric lurLn de coEtdctie e-tensi0e Jn capitala sa, ]Sa*aria, aKa cu* arat7 e-ca0a&nle )7cute Q@ J*p. @1L<GO. 'alatui s7u era inDodot=itcu1rdEQ@%np.G@L@5 GGL<A3 4 An. <L@BO. Jn tot tinpul dohni2i ele . p8t rr.boaie )r8nre .u sir5a Q.t r rnrp. GGL@O, in sp2.ial lhloriE lui tea!adad carc, nbpr2hi c, ala)ii sBi, a aTdiat S*ri., dar a t1t Bpis Q@ %*p. GSLGrO. Mai dair pn lupta de la A)ec, Aliab @-a Jn)rJnt Jn *od decisi0 pe Be-!adad, dar i-a crutai 0ia( Q@ lrnp, GSLG1<GO, probabil tn schi*bul unor concesii co*erciale Jn Da*asc, si*ilare cu cele pe care le a0eau co*ercian&ii liieni h satFi.. 'rin cnstoria e a, )1r nentinure "sntui ercnice cu portuile tdici2)t. A))lel2 1i.iere a.ati ce il and aB< in.cr., ln b7t7lia de ta farDar, pe rJul ;-ontes, Ahab @-a spri5init pe

Ben!adad cu G,SSS de ele de rr.boi Ai to.SSo de 8nsl )i e)otul rait, dar te*porar, al a.1tu3. de a opri Jnaintarea spre S9 a lui ]Sal*anaser %%% Q.c), A ET, p. GP8-G8@O. AceastS inter0en&ie a )ost una dintre cau.ele pri*are pentru Jnaintarea de *ai tJr.iu a asiliei i*Uori0. lui (hel. )apnrl ca Anab ela ptu dpoi cu prcbldel2 ,2 ere i le .auau sinenn a per*is Moabului, care )usese cJnd0a 0asalul lui Ahab, s s, elelte QrplA)irA MoABnAO. in dtiro "rre a doroiei sle, lZ%, arEb, lapreun, cu l1alar, regele lu5 luda, a pohit din no, la rl.boi idpotriE siri2i Qr %hp. GGL<O. DeKi Mi8 %a a0entiridpotriE cu pri0ire ia de., nodrnintul latal Anab sa anW5ar in bstBlin 1tult ds la Rnnot, h calaad, dar r-a d.shi.at. El a )1r rBdr *ortal de o s7geat7 tras7 la JnrJ*plare Ki trupul s7u a lcrdsla Sa*ria, ca si )ie lngropar, lirl slD Aha da, %a u*t la ron Q@ lhp, GGLG<.4SO. ti. Situa&ia religioas7 llie a iZr principalul lbaet ln tinpnl do*5ei tui Ahab. Ahab a )ost in)luen&at de so&ia sa, %.abela, c7reia ia per*is s7 construiasc7 un te*plu dedica t lui Bo.l Qal TiruluiO l,r sa*.ia, i*preu, c, s alta. pEsnR 1,r*n si sh5nori Q@ in#D. @1L<GO. Ea a lncura5at un grup *are de pro)eri )alKi Ki *ai ur.iu i-a instigat, J*preun7 cu Jnchin7torii lui Baa[, s7 se J*potri0easc7 lui %ah0e $% J*p. @8L@A-GSO. 'ro)e&ii ade07ra&i &ai lui lah0eO au )ost o*orJ&i, altarele Do*nului au )ost d7rJ*ate Ki llie a )ost ne0oit s7 )ug7 ca sI-Ki scape 0ia&a. $u toate acestea, o sut7 de pro)e&i au )ost aebli de obadi4 slu5itod creainciZ al ld Anab Q@ J*p. @8L<-4O. "aprd. 1 A%E, nu a ap1rt lese ii drelrata 1te e-enpl)=.at de 5udeah stVnbr 2i onorl8ii lui a. bot, a c7rui 0ie a )ost ane-at7 la p7*Jnturile din 5urul pdlatului de la %rel Q@ )np. Gr3@-@1O, rucrd aata %i ad1 ,2 llie dir rcu ln opoalie )rli"E3 po.iria tui a )d indreptariiA,2 de iah0e lnla opoalieQ1hn de)rli"E3pe $Ir*ei, dnd do0edit c7 preten&iile pro)e&ilor )alKi erau ne5usti)iA!A? 9ER;S cate. trie a prcletit srta lui A,a,, a sogLei ti a diEsr5ei lu5 Q@ l*p. G@LGSG4O. Doruia lui A,ab, *8ti de idolatie datoritl i.nuent2i tu)1i2 a lui %.b.la Q@ %np. G@LGs-G1O, a aie.bt ln riu genaalne crc .u /*t si a )ct condalMte Ai de oea Q@L4O Ki Mica Q1L@1O.= G. AlEh 1d lui colaia, a lZt 8rl dirEe ei doi proleti )aRi cntica" pentru .1 au )olcir )id diepr nlrele #ui ldh(. lere*ia a prc)e)it cA Ahab area sB )ie o4orlt de lnplhtui (bilorului Sd, GALGrO. Ai lucrul acesta s-a JniJ*plat, Ahab )iind ars Jn )oc. DJ.:. A%A%A. ; regiu2 nica din a)ti4 p2 cb de S a Eoltului co=iDt, c* a dar d2 doW ori n*de tnEe<a &7ri. )n scrierile lui !o*er grecii sJnt nu*i&i )rec0ent ahei. " ri,DeM28, in epea reailo, h2lenB,ti, on )edera&ia Ahee a ap7rat libertatea republicilor Ki, dup7 in)iingE2 lor de cade bnani Q@41 tu.$r.O, n*ele a )1t iolZir de bMni p..tu $raia in g2neEl-Tinutlr a %1t adn5nii"at la tlcepur lrnpr2un .u Tinutlr Vacertonia ri chiar dupl orSaniarea ca prc0incie 2pdatA QGP i.d.ci.O a 8ntinFr sa 1e #eaat d2 Mace. donia Q"apt. @ALG@% Ron, @BiG15 %T1. lral.'ro0incia a )icut pe din)t prc0ituiile e"toiale ti de a.ea a )ost gu0ernat7 de un proconsul Qant)iypftos, "apt. @<LrGO, o dotrB e-ceptiir in)t an55 @s.44 d.cr. a )Zt sub legarul i*perhl al Mcieii iar din anul 1P d,$r. conducerea ro*an7 a )ost suspendat7 Jn Jntregi*e t5*p de cWh ani, prir bDi0oinra lui ero, si cele 0reo 4S de Epublici ain .on. acTa s-a, bucuar de libertate deplin7. 9echea con)edera&ie a )ost *en&inut7 sub st7pJ-rirea M.n, ., 2pitala la ArS1, ]edlul cultului i*perial, dar pro0incia *ai *are a )ost gu0ernat7 din $orint. l)tle apare in T inrotdeauna in leALturn cu $olhtul Ai nu itin pr*i. da., ] are h 0edere n))ii coiinin sar o regiue roi lnrin1n Q0ui G co.. @L@3 ALGi rlL@oO. Sriri, i"i, ce a e-israt o bi]ncn la cherca tRon. @1L@O si cE au )ct credinc=oLi nl Ate* Q"api @P3<4O, m,2 acea, puren pr1lp*2 .t a ci ctnd r re)2i, la cag lui Ste)a* ca ,,cl dindi lod al AlEiei Q@ co,. @1LrsO, 'a0el apli.B re*enul la $orint Jntrudt a0ea JntJietate datorit7 po.i&iei sale d. capital, rcnani, El nu e rclern la r1hn prc0inciei. B%B%%;$nA%%E, 'all*i1 a, @1.@S -@P-4. Stabo 83 J. Me5l, $+All, @@, p. BBZB1B. E.A.J. A!A%$. /n ceti, din corinr Qr cor. @1L@POL in ce pn,2=l2 saru lui ]blr, 0e.i T";RT/ AT/S. u *ete lui WaeM.a uns la0W r1 )on ]la0 dil Ana ia, su loate tn sh5ba lui M*isL ac1ta a ts itld lui l. M*iu, D2torul A,l,i2i rorore Qi dishsitorul a$orintuluiO, Ki a )ost Terinut Jn )a*ilia lui Jn ti*pul 0ietii hi 'a02l Q4 sueronis, cdl1o <O , A!A?9ER;? -+ha7:erTS, echi0alentul ebr, al nu*elui persan (hshayarshaO. Jn papirusul Ele)antin. ]is in a*aicl coManle .are apa, sht nsy rl Ase*7narea acestora cu nu*ele grec Xer-es este destd de nar2, iar resiM2. babiloniana a nFelui O,t8, " iBriptia de la Behisnr, 1te aproliai, de n*2le 2hd] de nai su. -2d2s % a tst rese al A%TAFER;A 'esiei Q4<B-41B id.$r-O. Mele apa)t in )ti conte-te di)eriteL @. Ee 431. Este probabi.l ci h E.E 4L1G< au torul a h,)ois io nod delib2ct doli e-e*ple de i*podi0iE din tinpul do*iei lui -ens % Ai a suc. cesorului s7u, Arta-er-es m. $onte-tul 0orbeKte despre J*potri0ire Jn leg7tur7 cu .idirea .idurilor cet7&ii, si nn a .iduilo. renphlui, " ln 4i@s, G4 Q0e.i J, Sta))ord :right, The Date o) Eira=J $o*tn5J Qo Je*-rdld, @AB<O. o tori2 alt*ti0t, dar inprcbabilE, Bte cE resele %LEWoMt

aici ete canbrsa, suc.srul lui crdr QsGAsGG i.d.c,.O, G. $artea ]Esterei. Aproape cu certitudine este Xer-es %, deKi #XX red7 nu*ele ca 6Arta-er-es+, iar unii Jl idenh)ice p2 AharyeraW de aici ., Ana-c-d %% Q4S4-<BA J.d.$r.O. <. Da,. AL@. @lt1l ltri rDaris Medr. J.S.:. A!A9A, oE babilonian d, prcbab, u ca*l .u ac2ras n*2 ca si orasd, sde E.E ia adFt pe e-ila&ii care se Jntorceau QE.ra 8L@B-<@O. S-ar putea si )ie curcsutd oEl Scenae QShbo, $eoT @1, @-GPO, s puct in"danr de litilnire a .an0a*tor, nu departe de Babi(*. DJ.A.$. A%%Ag Qia ebr, Bha., ,e@ a apu2tO, l. Re<e al #ui luda QP<G.P@s i.8.O, )iul lui lota*. ue#e Ana. 1te o )o*e abE0iaie a nhelui l8lE.. "aptul acsra este con)ir*at de o inscrip&ie a lui Tiglat-'alassar in QCauha.i, 0e.i A E%=, p. G8GO. 9Jrsta lui %a urcarea pe tron Ki d8ia do*i2i lui QG %np. @1rGi G c,on. GaL@O au dat nattere l. prcblde de crcnologia $$R; ;l;$%A R,T$![/#T%% TESTAM% TO. )n prisa palre a do*iei tui, 'eah, r.B.lc lai (rael, ii Ret5n, Eaele Sinei, au lnceQat s,% )orQ.e si liseal7tureJnalian&aJoranti-asiriaii7=.JntrucJtnul-au putut induple, alia&ii au in0adat rlda QG %np. @1LBO, #d5torii lui luda au sddit pi2rden orene)d *n Ai *ul&i au )ost lua&i pri.onieri. %nter0en&ia pro)etului oded a du #a repatiero pliGoiierilor QG cion, GaLs. @BO. %saia a Jncercat Jn .adar s7-@ Jncura5e.e pe Aha. s7-si psd lnaedelea ln lehor Qls. Pi @@GO, dar resele acda lipsit d. .rediati a pr2)aar s7 cear7 a5uto, de la asirb. pre), penln a5utorul (5riei, arri de soli Ea 0istenei, a t1t u sel de naslbtc al .egatului lui %uda. "ilistenii Kl edo*iniau pro)itat de sl7biciunea lui luda si au intepris incsi*i ostil. QG $rcn. G8L@P-@8O, iZte calanitei sinr prerenrare .a o 5udea! dirini i*'OiriRE lui Aha., din 2ua aposta.i2i ele nasrante. El ,,a teut pe )iul siu pri, %Q, a irc*5at idchinarea la dl*dei str7ini pe bnllini, a ps u altar de r5p asilian ln cMea t2nplu.ld, a )olosir alrarul de bron. al lui Solonon penl[u Fs5nor5e Di a ituhi, encturut te*plului QG %np. @1L<.4, rS@1, G cbn. G8LG-4,G<-GBO. G. Ana. a iorl de as*enea nhele eui )in al lni Mica, sdlnepotnl regelni saulQr cron. <L<s<1i AL4r. 4GO. %$.J.:, A%%Ag@A. QJn ebr. -+ha-yI sau =+hasyah!, 6%ah0e a apuatO. @. liul Si su.erd lu5 =AlEb, )tselc ld (ra2l a crrui pdci5ca rcli"iosi J continur o nes chi*bat7 Q@ J*p. GGLB@3 G J*p. @L@8O. Jn consecin&7, peniru poBtibnn bibtic, lFd el *i i)rporant din tinpnl do iei ele de G ari a )1t conroF cu ]llie dup7 ce Aha.in a tri*is oa*eni s7-@ consulte pe Baalrebub. reul Ecrcrdui, l, ucarea lui E ton s.a Jncheiat cu succes re0olta Moabului QG J*p. @L@3<LBO, despre care ]'iatra *oabit7 sugerea.7 c7 a Jnceput Jn tinpd dti*ilor ani ai do*id lui A,ab. Ana.ia a ict con)runtat de ase*enea cu eKecul Jncerc7rii sale nereuKite de a )or*a o alian&a *ariti*a cu losa)at, regele lui =eltiredc.luda QG )o=*ocM. Go.rs<1, % l*p.. GGL4a4AO. El a nuit pleMtu, dura o cidere, Ai lntruclt .u a aFr ni.i u )ir, a )ct llnat la ion de )ratele san %oBn. G, uit ii l8.h QG $ron. GL@PO, o 0..ianti a aelui.hi n))iL trll cel tui dnBr al lui loran, rcgele lui %uda. Rdat)i conpld*tale d1pre u.carea lui pe don ii dWpre a"si*rea lu5, bahE pe sure 5nde p2ndenre care re)lerB inrer] dt)edre, se gBs1c ln G lnp. <LGB.GAi AL@1-GD ii G ci.n. GGL@ A. %l a )Zt urcat pe tron de c7tre locuitorii %erusali*ului, ca singurul *oKtenitor Jn 0ia&7. Do*nia lui de *ai pu&in de u an a )st 8lacteliU atE printo stdroB colabo lare cu scliul seu, lo*n, reAel2 hd %s*el, ii d )ost )7r7 indoiali sub innuenta *nei el2, lAblia. El a lost o*oli, in tinpul rEsalei lu5 leh,, ln tinp ce Jl 0i.ita pe %ora*, care era Jn con0alescen&7 la %.reel. !.Z.M.:. A!%A. @. p*)et di, Silo care a protdtbt inpod( idolatriei lui solonon. Ahia ti.. ruUt hlina ln noa si*bolic Jn @G p7r&i, dintre care @S le-a dat lui %ero-hoan, u slu5bi nirunt i. a"latul su0er**enEl al lui sblonon Qr inp, @@LG1 K.ur*.O. Ahia a spu ce *pi.i"a lu5 solonon aFa si )ie l*pi4iZ Ai d @S senintii areau sBi ie supse lui %eioboanAi Q@ lnp. @@@<S.4S@- $a si ]ape de nin5a lui Solono4 ldo boan a tugit ln lAi't, hde a prinit a.n de h "araorul D4ac. Dupd noartea lui solonon, plo)elia lui Ahia sa i*llin5i clnd cele @S senhlii din sau re0olrat inpoti0a lui Robo*, lid ltri Solorcn, ii lerobo.n a d2Fnit rer2le lui (Eel QAGGtS@ i.d.c,.O,ii %ercboa*, inW, a onds pe hra.l la idblnbie ii a )oW cnti.at de Ahia. 'rorrtd a prePis noart2 )iului lui lercboan, stngera diZri2i sle ii 0nroir.a robie a lui (r.el Q@ J*p. @4L1-@1O. G. %n % sa*, @4L<, @4, AOia apare ca iiind sti nep.rul lui Eli. ln ald pne el 1te n*it aRinelec, p"tul %u5 ob, ti btll lui Abi.tar Q@ s.)t. GrL@ K.ur*.3 GGLA K.ur*.O. <. rrl$ oan2ni 2re a, pu=la, ac1r nu*e sint nenlionati pe WurtL sul dintre "retnrn lui solonan Q@ J*p. 4L<O3 tat7l iui BaeKa Q@ J*p. @BLGP-<<O3 )iul lui lera*l Qr cron. GLGs, unde eda.ea nunelui est2 inceniO3 )iul lui Ehud Q@ crc.. <L4, PO3 uul dintre eroii %ui Da0id Q@ $ron. @@L<1O3 un p7.itor al 0isteriei Te*plutui Q@ $.otr. G1LGS, ude te-t#rl 1te iaiisi incertO3 unul dintre to0ar7Kii lui ee*ia, se*natar al legi*tntulu5 Q ]*. @;LG1O, $.".' -. A!%$AJM. QJn ebr. =+`itDa*, 6)ratele *eu sa ridi8)=O. "id lui gatan QDrcbabil c, nu este 8rba de ?a)an,

logo)7tul sau secretarul, G J*p. GGL@GO Ki tat7l lui rchedalia, " care ebucadre"r %a n*ir SaFr *io) ln anul B<P "#d.$r. QG inp. GBLGGi tel <A.R4O. El a iost uut din)t Zi ri*iLi de tosia sa s etuu@te cu pro)etesa ]!ulda QG J*p.= GGL@4L G $ron. <4LGS-GGO, iar *i rlr.itr el %a slEt p2 lerenia de la n88 Q%er. G1LG4O. D.:.!, A!%MAA^. )in ebr. =+ht*aa5, 6)ratele *eu este *Jnie+O- @. TSt7l so&iei lui Saul, Ahinoa* Q@ Sa*. @4LBSO. G, "iul lui TadQ, Rd*it "rEu aleisaM tui sprinten7 QG Sa*. @8LGPO. J*preuna cu %onatan, )iul %ui lbiatar, el 1 )at regerul lu5 Da0id .aE a co* uic.i ln (ret cu aliatii lui Da0id =lin teluli)t, tn lspul ld.Bgtirii hi Abcalon QG s.)r. tsLGG <1@3 el a ],pat de a )i lriE # ,nRoAhel p.in laptd .e sa ascuns Jntr-o )intinI QG Sa*. @PL@P-G@O. El a )ost unul d5nte cei doi ))ig2.i care au ads 0Eti dBpre h))i8de lui Abelonl dar el ru i-a sts d1p" *oartea lui Absalo*, )ie pentru cI nu a Ktiut, )ie pentru c7 a a0ut re&inere )ireasc7 s7i spun7 lucrul a.1ta lu5 Da0id QG s<n. laL@A.<GOj <. $oniD l lui Solonon ",tu e)tali, .d2 sa cbsrtolit cu ni8 lui solonon, ",tuBs*r Q@ inp. 4L@sO. /dn % idatiEcl .u 1d lui Tada. J).Z.Z. . A!%ME#E$ QJn ebr. =+ni*deJc, 6)ratele unui rege+, 6)ratele *eu este rege+O. u*ele este g7sit pe ostrsca din S.*rh si D2 s sign 2rcis anric. @. "iul lui ,,=hitub i tatll lui Abiatar, El a t drlht ta ob Di i-a dat lui Da0id pJinile pentru punerea Jnainte Ki sabia lui $oliat, lucru penEu c" a )1r onodr de Saul a@ sa*. Gr=GGO $ArnO. G. "iul lui r Abiarar u pr"r din iinpul do*i2i lui DaDd, pbbabi# repo % lu5 Ahiirdec de la punctul @ QG Sa*. 8L@PO. <. /n hetit din du5ba lui Da0id, nDint .a Da0id si ddinn i*pL iat Q@ Sa*. G1L1O. A.R.M, A%%%RAM /n )iu al tui Benian5n Q 8. G1L<sO, al caru nMe 1te edar Ehi tn $o 41LG@ si Alarah in @ con. <L@. J.p.p. A!%T;"E# QJn ebr. Y+hJcopet, probabil 6)ratele 0orbirii nRhib.u5re=O, /n oh din clito, u dinre s)et Dici5 Bp2ctati ai lui D.0id QG San. @1LG<O. $tid el n conspirat J*preun7 cu Absalo*, Da0id s-a rugat ca s)atul lui s7 )ie .7d7rnicit, )7cJnd probabil un 5oc de o0ilte c, n*2le %d QG s*. tsL@G, <@ s.l*J. Ahito)el a sugerat ca Absalo* s7-si arate autoritatea prin luarea hare*ului tat7lui s7u. 'lanul s7u de a-@ ataca pe Da0id *ai Jnainte ca s7 Ki poat7 aduna )or&ele a )1t .ldl*hir de !u.tai, p.ierend lu5 Da0id. Aniio. to@, dindu-ii ]aM cB Ab1alon eE p2 calea spre de.astru,s-a dus acas7 si s-a spJn.urat, cas7 nu cad7 A% Jn*Jinile)ostuluis7ust7pJnQGSa*. @1-@PO. lehoiada Ki Abiab. a, lEt lad lui ca ii s)ehici ai lui Da05d Q@ crcn, UaL<<<4O. "id sLu, Elian, a ran1 .r.dircios lui Da0id W a )ct unul dinre cei 8i.di de 0iie5i QG Sa*. G<L<4O. A.R.M. A!%T/B QJn ebr. +hJtdb, 6)ratele binelui+.jj6)ratele *eu este bun+. #XX AchicobO Ki Jn asir. A(u&ab suge)ta.e c, nuele 1te AhirobO. r, "ir ltri "in2s, neponn lui E4bdl lui +Ahia Qr san. @4L<O.G. ratil lui Ahi*elec, probabil aceeaKi persoan7 ca la punctul @ Qr San. GGLAO, <. /n le0ir, )id tri A*ria Q@ $ron. 1@P<O, 1rbl lui Meniot, =8i *ar2le cei ld Du nea Q@ ;on. AL@@O. Buicul lui Tadd QG San. Ar@Pt @ $bn. laL@15 D.roTLGr.J % crcn. ALr@t e*. @@L@@O. A.R.M. A)ltAB. $eble situati h teritorid lui AteJ QJrd. rL<rO, s poae sn )ie Meheb2l din los. @AiGA. 'rcbabil cd poate n identi)icati .u Miirber 2l-Mahnlib, la a (* E aeTir, 2btaMahalib cucerid ae Tialarpatasdr %l ln P<4 i.d.cr. ti apoi de lsacdb. RTn D J, Fis8n #aD la, rAs1, p. rGA. DJ.:. A%. Jn li*ba ebraic7 5**ele este scris Jntotdeauna cu articolul hotIrit, h7ay, 6gr7*ada+ sau 6ruina+. $eiatea 1te siMta la E de aetel si de albrul p2 care A0raa* @-a ridicat QZen. @GL8O ling7 Bet-A0en Qlos. PLGO, la de nictuL Z. roLGeO Aracul pop.tului i*pobir cetilii Ai, inediLt dup7 pr7darea lenho-nului, a )ci 1pire la ircepur, dar dup1 ce picatul lui Acan a )o] pedepstt, a to] )olositi o sbataAeni care a a0ut succes. #ocuitorii din Ai au )ost o*oriti, r2gele lor a )o] 2-eutat, iar ceBrea a rosr a"a ii pre)7cuta Jntrun 6*or*an de d7rJ*7turi+ Qebr. rel3 @1. P3@ - <LGAO. A deFdt o cerate din iinutut tr#i %)iaih Qr crcn, PLG<, ,Ay)nnO, dar dupi e-n a toet locuit7 de oa*eni din se*in&ia lui Benia*in Q ee*. rrL<rO. %eta a d2dis i,tuinta.ea a*arelor asirien2 slre r.%rg%n, treind prin Ai Ss. @oLGD ,AiatO. ;raid nod2* El,rell Qarab. rall, ,,ho)ran, no 0ntO, lL 0E < ,h sE de B2i2l QTell Beir5nO, dre id2nti)icai de obi.ei .u Ai pe teneiui ropos2lice Ki pe tEa coZpondenlei dintre inteldd nhelui anT Ki al nuelu5 nde*. E-ca*tiiZ ai, @A<<.<s, con d=" d2 D=Da. J. MarDu2r(au Di c2le din @A14.PG, conde de J. A. ZllaFat .u sc1 la lunini o .eiate care 1 prcs"ht in nileniul al <i1l .d.$i. $ebtea a aFt s .id pu)t*ic si D tenplu 5r care edu h" de pial[E W obidte de ildr) inp.rat2 din lgipr. A loW distuBW in c. G4SS id.$r., pbbabn de cib2 in0ad< to.n a*oriti. u atr )os gasite *e ale unei V,pLn lrteri8r2, .u .-cetlia hei *5.i ai.rri cap a )olosit ruinele *i 0ehi in 5urul arului @G;;.@oso #d.cr. cd care cred in a8sri i.len.iticale au in.ercat ld tui ndte

)elui sB e-plic2 dis2penla dinde r2#t.tu biblicg a cu2ririi c2riiii de .i)te losua, ii do0e.il2 arhelogice. Sa suge)tt ca poEtnea dai"ll ]a re)erit %a Betel, dar ci a lost adaprara ulrerior ca sn s poti02as.l 8iLiii Ai, eu ch5ar c% ar )i )Zr inrenta2 t2nd a erpli2 ru5nele 8si0e ci ie.rtar al aracdui Jntreprins de eroul mosua. u e-ist7 nici o do0ada care A% s7 spri5ine aceste ipote.e3 de )apt, ai )i straniu s7 a)tibui pri* dat% u eVe ebului. Mat pla8ilt/ 1t e-plica&ia c7 Ai, eu .idurile sale *asi0e, a )ost )olosita ca o )ort7rea&7 te*porar7 de c7tre popula&ia din 5ur3 re#at8 biblica, i1l, ildicl o cetaE l*)ta, s0lnd propriul ei rege. DeKi este posibil ca Ai s7 )i )ost situat7 rn alr1 pare, lici o elltie 8nplet stis)rcnt8re nu a ldt o)aite pin aM Qpenh prcbl2M identid csrii re.i D. #ilingsioW A % ndiiey, :J <<, :. @PB.@<<i D. li0inesto4 :%J <<,lAPo, p, *-443 : <4,@AP@, ,, <A.BSO.$eiat4detuidrtrQEuaGLG<i ee*. PL<GO poate E identi)icat7 cu alte locuri din 0ecin7tate. 'entru re)eriri la re.ultatele e-ca0adilor si pentru solu&ii propuse la proble*ele pe care le ridic7, re.i J, A, $allaFat EAEDt @, pp- <ZBG3 J. M, $r5nt` Bib4G, @A1@, A. GS@.G@1, ai Bte de a]rcne nlrei2 sei cetrW db M8b Q%er, 4AL<O, dar locali.area ei este necunoscut7. A.R.M. A%A%; . Qir2br. ,oDd1iO. @. cedt2 situta ,. u d1l c)t doninn inEaE. dnEpre s p2 r2l8 Aia-%onului. $ele *ai 0echi ur*e QGSSS #d.$r.O sJnt la T)elJ el-foD=a, Jn apropiere de Calo. %n )a.ele succesi0e ale istoriei lui %srael cetatea a )ost locuit7 de se*in&ia lui Dan Q8 nu su purut sa=i i.slneas.e ,2 arcno, %t)rain )i Bdi,nih Qloi @AL4Gi Jud. @L<si @ cbr 1r1A5 <L@<O, o eare ldiric1, iorliied de Rolo* ca sB pr8sa inEaEa ln leruialin dinsp2 D a )osr QuparL de dlisi2ni ,r tihp,.% dorui2i lui A%u. QG $ron. @@L@S3 G8L@8O. B%B%J;Z',AnE. D. Baly, 1*8. $.npdio4 @A1<, p. AG t.l*,3 loa, p. @1G, G4B, etc. G. S cetate ln irutul lui .abul8 QJud. @GL@GO unde a )ost Jngropat 5udec7torul Elon Qnu*ele con&ine aceleaKi litere ebr.O3 #XX Ailo*. Este posibil s7 )ie Mh. el-#on. B%B#%;ZR"%E, ",M.Ab2@,$$oararhie de la 'al1tine, G, @A<P, p. G4@. J.'./.#. A.#A#A%%. QJn acad. hurianI a-la-la-ah3 Jn egipt =irrhO. $apitala unui oraK-stat de pe rJul ;rontes Jn clnpia AnD a5r Siri.i. de Dde 41< de te-te ditr i0elele 9%% Qcea. @ASS-@PBS J.d.Zr,n si %9 Qcea. @BSS@4PS td.$iO )*iera d2talii c lot )i conpahte c, pdioada paddnaE din Z2n. QF.i i iEBl,A, ]MAR%, niZAR%TO. #ocul de la Teii QAiTn7O QJn turc. AeMl a lst Dca0at de sir r1Mrd :1ley, ce ln @A<P-<A i @A41.4A a de.arcpat @1 niEle diturire de ocupare Jntre cea. <@SS J.d.$r. QX9%O Ki cea. @GSS H.d.$r. Q@O cu a)initIri )a&7 de 'alestina Ki Mesopo-ta*ia. $ele rPG de te-te de la paiahn Carihlin Q0%%O au )ost Jn principal contracte Ki liste de ra&ii ali*entare. $etatea a )ost stapJnit7 de o )a*ilie se*itic7 dJn9 care lpirea Aleppo QtralabO, oE5 al cdrei <,@1ator Abbael Qeu AlbanO a eupri*t o re0rr! b #rid, h apopi8 de caEhdiD Vi ln cc., @PGS, a dat ce18 Alalah lrai2lui s7u Cari*li* QAT rO. T2-nrl acsrtri tratat-leg7*Jnt 0echi, Ki Jn&elegerile cara-@ Jnso&esc, descriu situa&ia istoric7, stipula&iile, *7rturiile si bles-renune di0in2, c. ln ro*dele d2 llegan)nt de ei riui,. /n d))idt sepa"r, si, d. acelasi sib lrti.1 oblignpe relisioe QAT @G1O, Caru.rid a Dst cetatea )iului s7u, printe-un testa*ent $AT 1O atestat de o)i.iali ai rrannu=, pbbobil p1tu a e0ita ri0alitiS Jn ur*a *or&ii sale Qc`. @ J*p. @L@P-<1O. $u toate acestea, un alt )iu, %r(abtu*, a reuKit s7 )ac7 pace cu triburile se*i-no*ade !apiru Q]E9RE/, +A9RAAMO-$etatea a c7.ut Jn *Jinile regelui hirit Mursilis % cJnd ac1ta a .)dit Aleppo Qc2, @1SS #d.$rO. Dupi o pDioadi Q@r, %drini, tur el 8i tln, 2@ pgErd din Aleppo, a )1t anat, a)a c* sp8 el Jn aubbio8E)ia e, tsiBB 8 u no log pe statuia s. Dupl ce a ledt tinp de P ani printre cei din Eibul !apitu ln $alED el a prinit condltr8 di0ini p2ntru a o.8dia o op2a$e ar,1bie ca se aee r2s.a e1te Mu(ish, ,l a dtat dR lou ln caritala sa Alalal h aclaMWile poporului, a )o] 1cut re<2 e a .oBhit u palat ti s t*p#u a p.Tne lute ln r7.boi Qcea @4PS H.d.$r.O. Aceast7 nara&iune a )ost 8hpa"ti cu dperidlel2 lui D.0id Q@ sd. GGL< K.ur*.O. %dri*i a Scut tratate cu &7rile 0ecine, regle-*entJnd e-tr7darea scla0ilor )ugari mAT <, A E%], p. B<GO. Jn *od ase*7n7tor, ?irtiei a intrat Jn teritoriul )ilistean ca sa caute doi scla0i )ugarii iar AchiK din Zat ia dat lrDpoi la ))iEs lu5 Sirei Q@ %np. Gi<A4SO, De aici ] poare subln)elD2 u "ata t de aelEi ti,, poae lnEe soloMn W car, 2 ))ie a "dern lui Da0id acolo Q@ Satu GPLB Wl*,O. "aptul acesta tu, l*ina asupn prercd2rn .ar2 inteoicea e-trLdaEa )iAdilor e)t5, Jn Deut. G<L@B.@1 QlE B, @ABB, p. 1B-PGO. /n alt narat Ji obliga pe bIrrJnii cet7&ii s7 Jnapoie.e )ugarii QAT G, A ET<, p. B<@ K.ur*.3 Deut. G<L@s.@1O. Alalrh a a58 Mi dair sub srrpinirea hin=t7 Q i0elul inO, la )el cu* anterior )usese st7pJnit7 de Eibui din E, in solele @AGS ld.c. u aren nici u rcti0 si ou 8d8 ci =n)tidi e poate se )i l*it ins'aldtireitu.ileleldAh* Qcen, G<LsP3 Jn4, @As1, p. @G4O, cetae Alalah . lort dislrua in cl2 din or*A de =oan2nn hBri5+, prcbabil ei allaW cu ] )ilistenii. %nie1ul prhcipsl ,e erel pre.irte ac1te teie pentru 9T st7 Jn co*pararea obiceiurilor Ki a li*ba5ului cu nara&iunile din Zen. Jn contractele de c7s7torie QAT A@-A4O, niree8 ,, cerute de la 0ntotul so8 Q4 ca. GAL@<O, iar hn8s pri*ea datui de p2lirc QAT @PO, /,2le .ontrad. pr2dd ca dace so)a nu n7Ktea un )iu Jn

ti*p de P ani, so&ul putea s7 tr7iasc7 cu o concubin7 Qc). Zen. GAL@8-G@O3 cu toate acestea, dac7 pri*a so&ie naKte *ai tJr.* un )iu, acesta este socotit JntJiul n7scut QAT AG3 c). Zen. GlL@S@. R2gE%e . delhur .on8l #esal Di sononic )en asupra cet7&enilor din toate clasele sociale, inclusi0 r7.boinicii de elit7 *uryanu mcare a0eau Ki obliga&ii r2ligi8, AT @BO, oupE oancnilor libdi ti 1upra celor se*i-liberi de la sate, Jntre care erau trecu&i hrptuO QhotWO, D2ut, @sL@G-@<O, /nii oa*eni erau obliga&i s7-Kl pl7teasc7 datoriile prin *unc7, *ergJnd la palat ca 6s7 locuiasc7 Jn casa r2selui+ QAT @<-GP, <G5 c, 's, G<i1O. sda0n *u tr*E,Wi li put2u 1 p.in5). a prtonieri de rr.boi sau ca dar QAT GG4O. Ei 0alorau *uJ&i bani Ki unele 8ntracte itlud2u clau4 care nu D2*iteau elib2rarea scla0ilor Jn ca.ul unor a*nistii regale QAT 1BO. cory8do Qnuca )o4dtiO 2ra inplsa h A1lah, la )el ca ln braelul de *i t".iu Q* G41L %Z. @PL@<O, Sa*uel probabil c7 s-a gJndit la toate aceste lucruri chd islaelidi au cerut u res2 Q@ san <O. GS /i este a /i a( obiei cde ar pura itZra pEch b5blic este schi*bul de sate pentru a *en&ine grani&ele politice de-a lungul unor grani&e naturale uKor de ap7rat. #ucrul acesta poate )i re)lectat Jn )aptul c7 Solo*on a 6d7ruit+ GS de sate lui !ira*, regele Tirului, Kia pri*it Jn schi*b le*n Kiaur Q@ #]ttp, A3 @S-@43 J8# Pe, @A1S, p. BA.1;J. $2=3*n5ne d3 dsaE a tratatelor includeau sacri)icarea de oi Ki participan&ii declarauL 6Dac7 0oi lua 0reodat7 Jnapoi ceea ce a* dat..+, l7sJnd s7 se Jn&eleag7 6)ie ca .eii s7-*i ia 0ia&a+, o %dee si*ilar7 cu cea din 5ur7*intele din 9T Qdee-. tSan <L@PO. h u2le 8nuace 21, date hais ca o plata supli*entar7, aKa cu* tnr/ni* *ai tJrau Jn Sti., poti0ir d G inp. BLsGP, Esre pZ5bil e Ahab s7 )i Jncercat s7-Ki 5usti)ice ac&iunea de con)iscare a "oplietr"i lui abor Ql hp, GrL@sO p2 baa obi ceiului potri0it c7ruia proprietatea cui0a care se r7.0r7tea J*potri0a regelui era luata de rege dup7 e-ecutarea r7u)7c7torului QAT @P, A ET], p. B41, no. @BO. "olosirea ter*enului *iltannu, 6echi0alent+ QAT <, , 4-eT,, p. s<GO, in dalll8iete de elib.Ele a scla0ilor Qc). *ilnih, Deut, @BL@8O contra.ice te-tul din %er, @1L@8 care-t 6stig*ati.ea.7 pe Du*ne.eu ca )iind nere.onabil Ki nedrept@= QM`;l GA,@AB8, p. @GB K.ur*.O. A*estecul de popula&ii se*ite Ki huriane Jn regiunea aceea Jnc7 din 0re*uri 0echi Q9%D o)er7 paralele hEare QV!oRVO *ituatire ptntru r*e cM stri AE, oholibaru, Ata, Aia, oisor, Eld Qcen. <1O,AEsiS.*suQrud,<L<@O,ToiQGSa*.<LAO,Alhe QG Sa*. GrLtlO. Eli.trba QG sd. G5L<GO lJ)0t sG, Y Bts/;ZRA'%E. $. #. F8ley, A 'orgouen. Q,n< doh, lAB<i Ald,ath, %ASs3 D. r, :i,2dn. Tie ,4`o la(h Tab(u, @AS< Q_ATO3 A;TS, @A1P, p. @@A-@<B-%tDt @AP1, p, @1@U5 Sidney S*idl ne Srotue ot %dri*i, @A4A3 c). A ET, @A1A. p. BBP-BB8. DJ.:. AJ,EASA D;AM A. Epistola a Ga a lui r8n 1re adresat7 c7tie 6aleasa Doa*n7+ Qe(h(ie (yriaO. Aceasta e-presie poate indica o persoan7 al c7rei nu*e *i-@ cunoaKte*, sau o persoan7 nu*ita Electa sau Myria sau Electa Myria. E-ist7 obiec&ii destul de con0ing7toare la )iecare dintre aceste sugestii, )n plus, absen&a alu.iilor personale &i )olosirea aproape in0ariabil7 a pluralului, con&inutul scrisorii Ki re*arca de JncheiereL 6$opiii surorii tale alese te salut7+, arata probabil c7 Epistola este adresat7 unei biserici. u se cunoaKte nici o alt7 scrisoare ase*7n7toare, dar a-ceasta pare s7 )ie e-plica&ia cu cele *ai pu&ine di)J-cultad. lM A#MZERE5 `9rtul dp selectare prin care Du*ne.eu alege un indi0id sau un grup dintr-o grupare *ai *are pentru un scop sau an destin hot7ritde E# $u0Jntul principal dai 9T )olosit pentru acest concept este 0erbul b7har, care e-pri*7 ideea de selectare deliberat7 a unei persoane sau a unui lucru dup7 e-a*inarea atenta a alternati0elor Qde e-., pietrele de pratne, %S.n. @PL4Si b la de EtusiR Deur. G<L@1L A%EZERE o rcAe, ca. 1LG3 binele W nu red, rs. PL@s e.l*.5 0iata W nu nd2a, Deur <SL@A t.l*,i slu5ie rui Dul8EuW Ai nu a idono., ros, G4LGGO. $u=tntd subnl lelDe o pE)erin" deni0E penn obiNtu% at1 ,i uneori indic7 o pl7cere po.iti07 Jn acel obiect Q0e.i Js. @LGAO. Jn u- Ki Sh T 0erbul corespun.7tor este e(-l.Aonai R4rbd .(lego -1r2 de obicei ta diaica acti0i Jn greaca clasica, dar scriitorii biblici p@ )olosesc Jntot deauna la diate.a re)le-i07L ast)el, Jnsea*n7 6a alege p2nEu sine+. %n G lEs. G.@< Ebd haireo*ai este tolcit 8 sircnin ., pri0ne ta ategen Ecuta de Du*ne.eu, la )el ca Ki Jn Deut. G1L@8, uoc. Ad5ecti0ele Jnrudite sJnt ebr. b7htr Ki gr. e()c(tns, traduse 6ales+3 T )oloseKte de ase*enea substanti0ul e(loge, 6alegere+. A)erbul ebr. yIda, 6a cunoaKte+ este )olosit cu pri0ire la dilerir2 acte de M8.,8re are, c.r purin nr id)t. idp#ce Wi e-prini a)N"* Qde e- retariite dintre se-e, Ki recunoaKterea lui Du*ne.eu de c7tre credinciosO Ki este )olosit pentru a indica alegerea lui Du*ne.eu Qadic7. El ia la cunoKtin&7 despre di)erite persoane, cu dragosteO Jn Zen, @8L@A3 A*os <LG3 ;sea @<LB. R)erbul gr. progin7s)co, 6a cunoaKte dinainte+, este )olosit Jn *od ase*7n7tor Jn Ro*. 8LGA3 @@LG, Jn sensul de ,] irbi dinainte+ Q0e.i de ase*enea )olZirea relbului aindr(o h r co.. aL< ii cal. 4LAO,

r. in rre.hid T1tan1t $redin&a israelitI a )ost ba.at7 pe cre.ul c7 %srael a )ost poporul ales al lui Du*ne.eu. Alegerea %sraedului de c7tre Du*ne.eu a )ost )7cut7 prin dou7 ac&iuni co*ple*entare, cu leg7tur7 Jntre ele. QaO El a ales pe A0raa* Ki s7*Jn&a lui prin )aptul c7 @-a scos pe A0raa* din /r Ki @-a dus Jn &ara pro*is7, Jn $anaan, )7cJnd acolo un leg7*Jnt etern cu el Ki cu ur*aKii lui, pro-*i&Jndu-i c7 s7*Jn&a lui 0a )i o binecu0Jntare pentru rot pthtrrd Qcen, @@<@-rGLPr lBt @P3 GG3@B-taL 8., ALP 5(. 4@L<O. Q,t DF.eu a als se)rhta tui AFaa* prin tptul cE i-E r.brur dh robia Diorala Ki eiiberJndu-i din robie sub conducerea lui Moise, ltuoind leslsint#, a*anic cu ei nro )o*a de.0oltat7 la Sinai Ki aKe.Jndu-i Jn &ara pro*is7 care a dMit pania lor Z-od, <L1-@S3 De)t, 1r@.G<i ps. @SBO. "iecare dintre aceste alegeri ale lui Du*ne.eu 1te darisa d. ad*a ca o chenare a lui D*. ne.em adicr, stirea su0eani a uor cu[inte si dan. 5area e0eni*entelor prin care Du*ne.eu a che*at, Jntr-un ca., pe A0raa*, Ki Jn cel7lalt ca., s7*Jh&a lui A0raa*, ca s7-# recunoasc7 pe El ca Du*ne.eu al lor Ki s7 tr7iasc7 pentru Ei ca popor al S7u QJs. B@LG3 ;sea WsgtlrLlt icgEMABrO, creNlinra israe/d a pn0it ac1te dou7 acte ca )iind la te*elia cre7rii na&iunii lor QN` Js. 4<L@3 "apt. @<L@PO. Se*ni)ica&ia alegerii %sraelului poate )i Jn&eleas7 din ur*7toarele )apteL f. Sursa alegerii a )ost dragostea liber7 si o*nipotent7 a lui Du*ne.eu. $u0JnrIrilp lui Mnisp din Deuterono* sublinia.7 lucrul acesta. $)ad a ales pe %srael, Du*ne.eu 6Ki-a Jndreptat dragostea+ spre %s5))iPP5gTBTiilti 7 %srael #-ar )i ales *ai Jntii pe Du*ne.eu si nici pentru c7 %srael ar )i *eritat )a0oarea #ui. De )apt %sraelul a )ostloc*ai opusul, nt=Jiind u3i popor nu*eros sau)lep=i=]+i ),= )iid lb i i 77i QiR pp )iind unpopor slab, *ic Ki r7.0r7tit QDeut. PLPL iO Dragostea lui Du*ne.eu )al7 de %srael a )ost spontana Ki liber7, e-ercitat7 Jn ciuda lipsei de *erit, nea0Jnd al>d cau.S drlr butu plSer2 a lui Dl*(u. Er sia G@ AJ#EZ".R", %% K&5^5 YYd-saris)aeria Jn )i )ace bine %sraelului eut. G<-1<3 c). <SLAO. pentru si*plul *oti0 c7 El a hotarlt aKa5sre ade07rat c7 atunci cJnd a i.b70it pe %srael din Egipt Du*ne.eu a respectat pro*isiunea JrcurB patlarhilor QDeur. PLaO si )ap l acba a lct un aspect necesar al caracterului di0in, deoarece Du*ne.eu, prin Jns7Ki natura Sa, este Jntotdeauna cedincia pbniriuilo, sale Qct M G<i@Ai G rin GL@<O3 dar )acerea acestei pro*isiuni a )ost un act de dragoste libera Ki ne*eritatI, deoarece patriarhii au )ost Ki ei p7c7toKi maKa cu* se str7duieKte Zen. s7 a.arer si Du*e.eu %a al1 din idola"ie " A*.*, pri*ul ca=re a pri*it pro*isiunea )los. G4LG K.ur*.O. 'rin ur*are, si aici trebuie s7 0ede* cau.a alegerii nu T J DFe..u 1re Rete in l8ea sa e dESo]ea #u este o*nipotent7. Jn consecin&7, El a reali.at alegerea lui h"el r.ind-o i.bi0iE niBculos, Qcu =nioi tare, Deut, PL<, r..Odind.ostat2derobiein2Zerau neputincioKi. E.ec. @1L<-1 0orbeKte despre starea deolor.bl a lsBelului aFici nd a )o] al1 de D* ne.eui's. @<BL4-@G 0orbeKte despre *ani)estarea su0eranit7&ii #ui prin )aptul c7 a scos poporul din robie Di @.B du in lara pbnisa. b. ?copid alegerii lui %srael a )ost. Jntr-o pri*7 Ki niJnniirpa. poporului prin & Jy5 K )7ptui ca Du*ne.eu ia pus deoparte pentru Sine Q's. <<L@GO Ki, Jn ulti*a instan&a, gloria lui Du*ne.eu prin )7ptui c7 %srael a0ea s7 arate /i*ii lauda lui Du*ne.eu QJs. 4<LGS K.ur*.L c). 's. PsL @<L S1L@-@SO si a0ea s7 depun7 *7rturie despre lucr7rile *ari pe care Oe-a )7cut El QHs. 4<L@S-@G3 44L1O. Alegerea lui %srael a necesitat o separare. %n )elul acesta Du*ne.eu a )7cut din %srael un popor s)Jnt, adic7, un popor pus deoparte p2nd El QD2,r. PL13 #2V GSLU1bO El ija corciderat *oWennea sa QDeui- 4LGS@ <GLA@GO ii on2ra sa Q#rod. @ALs@ Us. @<BL4O, . prc*is sni ap2r2, sn le dea pZp2nrae QDeut. G<L@-@4O Ai sE leui B in ni5. l]ul lor Q#e0. G1Lr@ s.@*.O, .Vese"a ia )itut si lie ,oporul sBu, iar El a lct D@l*e.ed lor prin legL*iniri pe care %au )icuti*pr2*B.#aanintulaaF, in 0ed2E co*uis2 din8 popor ti Dl5*e.eu, D1tinul lor, ca "poi al2s al lli Du*eau, a t1t s, aiba pane de pre.eDa #ui nani)sdtn in *55led lot ti sn prines.% nuiWnea de datri bse p2 cre a prcEis se le r202r p1te ei. 'rin ll8re, alDerca lor a )1r u act de bue0tnde din Zre au i.rcnLt t8te celelalte binecu0Jnt7ri. Acesta este *oti0ul pentru carepro)etii e-pri*7 speran&a c7 Du*ne.eu 0a restaura poporul S7u Ki pre.en&a Sa hR %erusali* dup7 7= restabili condi&iile binecu0Jntarii. spunJnd 0a ..alege+ din nou pe %srael si lerusal?u!%sTl4Ll3gah.@L@PL GL@GLc). <LG@. - i, ;bliga&iile reiigioase si etice create de alegerea (raelului au ant inplicatii ae l*ai duad AleaeM Ki rela&ia de legI*Jnt ba.at7 pe alegere, lucru care @-a dd'bit pe %sEel de tZie cel2lalte popoare, a )1t F noii0 de land, W rduoWinti Qps- @4PL@A i.l*.O, de epdare 1deE a lesn lui D*ereu Q#20. @aL4 K.ur*.O Ki de

Jndep7rtare hot7rJtI de idolatria Ki nelegiuirea lu*ii nealese Q#e0. @8LG K.ur*.3 GSLGG K.ur*,L Deut. @4L@ K.ur*,L E.ec, GSLB-P, eteO. De ase*enea, i.a dat %sn.lului s loei p.ntu sp2ran,, nNliltiia Ki pentru Jncredere Jn Du*ne.eu Jn 0re*uri de neca. ii d]ua5are Qcl ls. alL<-@4r 44L@ ,,ln3 !ag GLG<@ 's. @S1L4 su*.O. %slaeliW n2relisioii, insL, au @1t a*7gi&i de gJndul alegerii na&ionale Ki au dispre&uit pe celelalte topo*, pEu'uiitrd ., ei e pot ba. into, da))i pe Dll*2a p2nd a prio a'ltare ti un trata*ent pre)eren&ial, indi)erent cu* JKi tr7iau 0ia&a Qc`. Mica <L@@3 %er. BL@GO. Aceast7 a*7gire Ki Sn special gJndul c7 %erusali*ul, ca cetate a lui Du*ne.eu, era indolabil, au )1t ideil2 p2 caE lea, prcpoZdtrit prc)e"i r.[15 in .ilele di,ainb de E-il Q%4. P3@5 @s3 G<LA A.*.i E(. @<O, De )apt, De cu* a adtat Du*ne.eu de la Jnceput Q#e0. G1L@4 K.unn.3 Deut. G<L@s i.u*.O, ales8 *Wonali a sdbinlel1 o 5ude cat7 se0er7 a p7catelor na&ionale QA*os. <LGO. E-ilul a dorcdir .B s))iiarie lni D*ereu nr au )ost 0orbe goale. d. %n cadrul poporului ales, Du*ne.eu a ales anun& ire persoane pentru *isiuni speciale pentru a e-tinde s)era alegerii na&ionale - adic7, pentru ca %sraelul s7 se bucure de binecu0Jntarea lui Du*ne.eu Ki. Jn ulti*7 instan&7, ca lu*ea Jntreag7 sa )ie binecu0Jntat7. Du)ua, a a@1 ,e Moip Qpr. @S1LG<O, p2 AabnQ't-@S<LG1O, a ales preo&i QDeut. @8LBO, pro)e&i Qc). %er. @LBO, reri Q@ Sd. @SLG4, G San. 1LG@i r $,on. GaLBO Ki Robul-MJn tui tor din pro)e&ia lui %saJa Q6Alesul Meu+. Js. 4GL@ 3c). 4AL@,BO, care s7 su)ere persecu&ie QJs. BSLB D.l*r, s *dri p2nd pE2t2 Qls. B<O Di si adu3 lunnL nee)tilor ;s. 4GL@P5 4AL1O ! ! RoFley nu*eKte,.alegere)7r7leg7nurir=QPPieBi:ica,eoctrine oJ tle.ion, @AsS, cap. sO raptur cB Du*4u a al1 A.ir5,a -si ,2 ,robul M2,= ehuadre) ca d bici al S7u m;sea PL@8 K.ur*.3 @SLB K.ur*.3 ier. GBL-A3 GPL13 4<L@SO, ce a al1 t2 $iru, u o* Qd nu #. cuMsc,, pe Du*ne.eu, ca s7 )ie un bine)7c7tor pentru poporul a#1 Qb. 4sL4O5 ,onhi, .-peia nu 1te potri0itn dd= rece Biblia re.er07 Jntotdeauna ter*inologia alegerii pentru poporul leg7*Jntului si pentru o)icialit7&ile Jeg7*Jntului aleKi din *i5locul %sraelului. e. BinVulant,rile prcni] ale alegdn au ist .id dute prin necredin&7 Ki neascuhure. 'ro)e&ii, con)run ral5 .u ipocn.ie lar8 rBspiBditl, au sps iBslicat ei D*e.)l ii 0a 1ping2 pe cei *edinciosi din poporut siu Qle. 1@<S3 PLGAO. leia a 'rc.iB ce rl*i o r7*7Ki&7 de credincioKi a0ea s7 tr7iasc7 pentru a se bucura de epoca de aur care a0ea s7 ur*e.e dup7 5udecata ine0itabil7 a p7catelor %sraelului QHs. @SLGS-GG3 4L<3GPL13 <PL<@ K.ur*.O.%ere*iaKiE.eehiel,care au tr7it pe 0re*ea acelei 5udec7&i, au aKteptat o .i cJnd Du*ne.eu - ca parte a lucr7rii Sale de restaurare -a0ea sL rsg2nerere p2 aeia din 'opond San pe ere i-a cru&at Ki prin )aptul c7 a dat )iec7ruia o ini*7 nou7 Q%e. <@L<@ K.ur*.3 <GL<A K.ur*,3 E.ec. @@L@A K.ur*.3 <1i Gs ,.l*,@ aE 2 asigre credinciaWi. %o. )alS d2 legI*Jnt pentru 0iitor. Aceste pro)e&ii, cu accentul pe car2% ps pe ala0ia iidi0idclA, neau indrepbt pri0irile spre o indi0idWliErc a enceptului ale,<d Q.t ps- 1sL4OL ele n..au aar te*eiul pentu a rT2 distinc&ie Jntre alegerea pentru un pri0ilegiu Ki alegerea pent* 0ia&7, cJt Ki pentru a trage conclu.ia c7 Jn ti*p ce Du*ne.eu a ales Jntreaga na&iune pentru pri0ilegiul de a tr7i sub leg7*Jnr, El i-a ales nu*ai pe en dintrE ei Qadia c* a, daenit .Edircio)i ptin regenerareO pentru a *oKteni bog7&iile rela&iei cu Du*ne.eu pe care le con&inea leg7 *Jntul, iar ceilal&i au Dierdut acele bsi)i datorii, BEdintei loi %nra "tuE T d1pre alegerc pcupue 2-istenla ac1ror disti)ttiii 0e.i in sp..ial Ron. A. GG % n. "olosirea conceptului Jn oul Testa*ent T anun&7 e-tinderea pro*isiunilor rT D i ild i p )) Du*ne.eu pentru a-i include si pe ne-e0reisi anun&7 trans)erul pri0ilegiilor leg7*Jntului de la ur*aKii lui A0raa* la un grup predo*inant ne-e0reu Qc). Mat. G@L4<O )or*at din to&i cei care au de0enit ade07rata sa*)ci&7 a iui A0raa* Ki ade07ratul %srael al lui Du*ne.eu prin credin&a Jn $ristos Q.Ro*. 4LA-@83 AL1 K. .unii3 Zal, <L@4 K.ur*. GA3 1L@13 E)es. GLJl s.unn.L <L@@-8OiRa*urile naturale necredincioase au )ost rupte din +*7slinul lui Du*ne.eu Qco*unitatea celor a-lE5, nislL din 'atidhiO ti ranuile de nrislin sal. batic Qne-e0reii care au cre.utO au )ost altoite Jn locul lor QRo*. @@L@1-G4@. %sraelul necredincios a )bsr rF-pins Ki 5udecat, iar Biserica interna&ional7 a lui $ristos aluat locul %sraelului ca na&iune aleasa a lui Du*ne.eu, tr7ind Jn lu*e ga un popor al S7u, tnrliinJndy-%-se Ki procla*Jndu-# ca Du*ne.eul lor. T pre.int7 ideea alegerii Jn ur*7toarele )or*eL a. %sus este recunoscut de JnsuKi %ht7l ca )iind Al1ui sBu Q#uca AL<B, r*de ansi* d0inir eTaea, *enic, ase*7n7tor cu Js. 4GL@O Ki a )ost recunoscut "obabil de %cn Bob.eiorul f2n @L<4, a.ca 02rsiunea corect7 este e(le(tas3 0e.i Barrett ad Joc,O. )t0intele bar5doriroare di, #u2 G<r<B arard cI .Alesul+ era h n*e r1ianic in .ilele lui cr5srd Qla rel caKiJnTio)r 4SLB3 4BL<3 B. etcO. Jn @ 'et. GL4,1 $ristos 1te n*it piad din cpul ulghiui al2si de D*ne.eu3 0e.i ase*7narea cu Js. G8L@1, #XX. $Jnd se re)eiS la c.istoD acr nure ,,ne lndr2pte pri0irile spre )unc&ia unica Ki distinct7 cu care este in0estit Ki pl7cerea deosebit7 pe care o g7seKte Tat7l Jn El+ QJ. Msay in

so(epJ Dictionory oJ )heolos, @A1S, p. b. Ad5ecti0ul 6ales+ se re)er7 la co*unitatea creKtin h e pri02)ie MEctenn ei d2 popor ale .t lui Dl))ebu, tn con"ast cu r1trl o*enirii. Aceasrd )olosire a ter*enului se asea*7n7 cu cea din 9T. Biserica este 6un nea* ales+ Q@ 'et. GLA, citea.7 Js. 4<LGS3 c) G loan @, @<O, a0Jnd pri0ilegiul accesulu)la Du*ne.eu Ki responsabili la tea de al, l7uda si de a-# procla*a, de a p7.i cu credinciTsie ade07rul #iu. pri0ilegii pe care le-a a0ut anterior %sraelul. #a )el ca Ki Jn ca.ul %sraelului, Du*ne.eu ?i-a ar7tat Jndurarea prin )aptul c7 a ales pentru acest destin *7re& oa*eni sIracJ Ki neb7ga&i Jn sea*7 Q@ $or. @LGP K.ur*.3 %ac. GLs3 ., Deui PiPi AL1Oi ii, la )el ca nEiDte, aleserea Ki che*area *ilosti07 a lui Du*ne.eu a creat un popor Y poponn sdu - care nu )lbe u popor lnainte Q@ '2r. GL@S3Ro*. ALGB D.ll*., a" cit2.a ;]n @L@S3 GLG<O. %n E0.ngbeliile sinoprice, $ristc ] re)si %a e)tte(. toi Qpi.O Jn di)erite conte-te escatologice. AceKtia sJnt ei p2 arei aeeptn Dl*]u ii pe care.i E a..epta de8e ei au rsspF la in0ib" E0ansheliei Ai a, 0enit la osp7&ul nun&ii de.br7ca&i de auto-Jn-drep. tal* ld ii i*brecad .u nainele de nurta pres1tite de ga.d7, adic7 s-au Jncre.ut Jn Jndurarea lui Du**.eu QMat, GGL@4O. D/*8u n 2 indrcpraW Qr8 @BLPO Ki Ji 0a ocroti Jn neca.ul Ki pericolul 0iitor QMarcu @<GS,GGO, deMeei sht obiar2le speiate ale si5n #ui. c. lbndul ./g<o*oi 1te )oldit cu p.i0irc la aleg2rea ,posblilor de .i8 crbr1 Q#ua 1L@<5 c). "apt. riG43 ALrsO, o pn0ne la alegeu diaconilot V"apt, 1LsO W a d.tcsatilor Q"apr. @sLGG, GsO d. .18 A%EZEru biseric7. Aceasta este o alegere pentru o slu5ba specialB, o aleg] din indul Mbrilor conuiiWi ( )el ] %n R=l Aleg2Ea celo. Doilpre8ce ae cn8 $rist1 ,2nd sll5b< apZblici < incls al]erea lor din l*e "ntu a ] bu.lE de nintuire Qct t8n @sL@1, @AO, cu 2r.eptia lui llda QcJ %an @<L@<@. %%%. %re.0oltdea t8lo8tn a ld2lt ln ) De.0olt.E tslogi., conpletL < ideii de aleeere 1re BBsitB tn 4pi.rolele lui 'arel Q0e.i in speial Ron, aLG43 @rL<13 Er1. @L<@43 @ Ts. lLG-@Si G T1. GL@<-@43 G Ti*. @LA-@SO. 'a0el pre.int7 alegerea di0in7 ca oj alegere etern7, su0eran7 si r\rin har a p7c7toKilor pentru a )i *Jntui&i si glori)ica&i Jn si prin $ristos. +d] a. Alegerea este )7cut7 pnn har. Alegerea 6prin ha` cRo*. @@Ls5 .t G r5n, @LAO 1te o la0oare ne*e ritat7 ar7tat7 din abunden&7 )a&a de *e*brii unei rase .r.lte cBreta Dhnea, n,-i dator.a.t ni*ic dNii rinie QRon, @L@s D,l*.O. u nllMi cl DFe.eu aleAe c*5 pacBtoli .a sii nintuia]i Qct Ro*. 4LB3 BL1-83 E)es. GL@-AO3 El alege sI-i *Jntuiasc7 Jntr-un *od care Jnal&7 harul S7u prin )aptul c7 *7reKte p7c7toKenia lor. El Ji Jnchide pe aleKii S7i, atJt e0rei cJt Ki ne-e0rei, Jntr-o stare de neascultare Ki necredin&7, aKa Jndt ei JKi arat7 ade07ratul caracter de oa*eni p7c7toKi Ki se re*arc7 Jn istorie ca necredincioKi declara&i, *ai Jnainte ca El sI-?i arate Jndurarea )a&7 de ei QRo*. @@L<S=<G5 *ii*ht2can2neFi5, AL<S3 sn.siahterlnduar.aSLGo3 Men, @SL@A, Gr3 @@L@@, GB hr5n. Q,,atu..i., in 0. G1, ] r2)ed la Jnta8 nhLrului d2plin al n2anuilo`O, Adel, *odul ,n care este reali.at7 alegerea arat7 Ki *ai bine ci halul 1e nd2ri1t. 1. Alet4a 1te o alD2re ru0eran4 dete*iMd nuei de ble decere a lul Dr))i.2u Q,@1. @Ls, AO Ai nu de )aptele onului tuute str 0ntde QRon, ALllO, nici de Feu 2ron on2ne de a cis5isa ia 0oarea li D*.eu QRon, AL@B@ aO. Asdenea e)or tui ar 1 .adahice in once ca. de.)te o.icir de su a, aspi" pLcnbiii ii oricit de repede a, alerya, in ,2alihe ei ru %a. altce0a ddir sB pBcrtuiae1 VRo*. 8-P K.ur*.O. Du*ne.eu, Jn libertatea Sa su0eran7. Ji tratea.7 pe unii p7c7toKi aKa cu* *erit7, J*pietrindu-@ QRo*, AL@83 @@LP-@S, c) @LG8L l Te] U=-->S&iirriTpiij rii*icindu-i Q+Ro*. ALG@ s. ur*.O3 dar El alege pe alrii ca s7 )ie niKte 60ase ale Jndur7rii+, ca s7 pri*easc7 6=bog7&iile sla0ei Sale+ QRo*. ALG<O. Aceast7 discri*inare nu i*plic7 nedreptate, deoarece $reatorul nu datoreaP.7 ni*7nui Jndurare Ki El are dreptul s7 )ac7 cel place cu creaturile Sale rebele Q+Ro*. AL@4-G@O. Mirarea *arc nu este c7 nu acoi-d7 Jndurare unora, ci )alitul c7 se Jndur7 de cine0a. 'lanul lui Du*ne.eu de discri*inare Jntre un p7c7tos Ki altul s-a 07.ui Jnc7 din li*itarea pro*isiunii a0raa*ice nu*ai la linia genealogic7 a lui %saac Ki prin punerea *i laco0 *ai presus de Esau QRo*. ALP-@<O. Jnc7 de la Jncepui a )ost ade07rat c7 6nu toii cei ce se coboar7 din %srael sJnt %srael+ Q6nu to&i cei care descind din %srael )ac parte din %srael+O QRo*. AL1\ si c7 israeiitii care s-au bucurat de *Jntuirea pro*is7 poporului ales au )ost nu*ai 6o r7*7Ki&a, aleas7 prin har+ QRo*. @@LB3 ALGP-GAO. 'otri0it lui 'a0el, nu*ai alegerea su0eran7 )7cut7 de+ Du*ne.eu +e-plica de ce atunci cJnd este predicat7 ?yanghelia -unii o pn*esc. ecredin&7 ))ilorlal)i ni,3 necesit7 o e-plica&ie special7, deoarece nici un p7c7tos nu poate crede daca este l7sat Jn 0oia *in&ii sale A%EZERE $i $or. GLl4O5jda#Jena*enul i e-plica&ie. E-plica&ia lui 'aFl pKte.cg Dii*nFFi prin Duhul S7u, Ji )ace pe cei aleKi s7 cread7, aKa JncJt atunci cBi<+ia*enii a5ung la o credin&7 ade07rat7 si Icri07+Jn $ristos, )aptul acesta do0edeKte c7 alegerea lor esteo realitate Qll)es. @L4 s.ur*.3 Tit @L@3 c). "apt. iFl+-i 5.i ii T ...--Yb+ddii---------.bb YYY Y YY t c Alegerea este o alegere etern7. Du*ne.eu nc-a ales pe noi, spune 'a0el, ..Jnainte de Jnterr#e.iprt 9nuTdQB)esT @L43 G T)es. GL@<3 G Ti5&u;iT alegerea tost un 7ctie ]predestin7&ieQE)es. @LB,@@O, o parte

din planul et* al lui DlllrF.e,, o p@lde in practic7 cu dragoste a pre-cunoaKterii $)ore(noF-ledge+ a cunoaKtere ante-)acru*, n.rr.O prin care DiuJl-ne.eu a hotIrit s7i *Jntuiasc7 pe aceia pe care i-a cunoscut *ai dinainte +QRo*, 8LGA3 c) @ 'et. @LGO. %n ti*p ce 9i3 care se ocupa cu alegerea na&ional7 pentru a pri*i un pri0ilegiu, pune se*nul de egalitate Jntre ale<2rea ,i che*M )Acuta d. Dll*]R 'a0el ] ocup7 cu alegerea personal7 pentru *Jntuire Ki )ace distinc&ie Jntre alegere Ki che*are, 0ordind despre che*8 )adt, de Du*deu Qprin d" el inleleg2 o cneME %a cedin1 care ereti0 neB u rEslcO ca d1pre u stadiu id i*dinna ln tinp a plandui ereh de dEgdte ]Don. <L<S3 ALG< )=*.i GT1.GL@< K.ur*.3GTJ*. @LAO.'a0el sublinia.7 )aptul c7 alegerea este etern7, pentru a-i asigura pe cititorii s7i c7 alegerea este i*utabil7 Ki c7 nici un lucru caie se JiitJ*pl7 ln tinp n, ,.ate clinri iolnti2a lui Dtu2.e, d2 a.i *Jntui. d. Alesea ete o alesere a pdcibWlor indi0idu#i de a )i *Jntui&i Jn &i prin $ristos. Alegerea este 6Jn cr(t1+ Qre.i 81. rL4O, ri, lntupat, a crdi aparitie istorica &i *i5locire au )ast ele Jnsele incluse Jn planul et2* .l hi Du ea Q@ 'et, @LGSr rapr, GLG<O, Alegerea Jn $ristos Jnsea*n7, Jn pri*ul rJnd, c7 scopul alegerii Bte ca aleVii lui Dl5*2reu sa poarte chipd ld cr5src ti s, 1e pi.tai la sloria #u5 QRon, <LGA, d. 0. @P3 G T1. GLr4O. Ei sht aleh p.ne s)inldie Zae Jnsea*n7 ase*7narea cu $ristos Jn toat7 purtarea lorO Jn 0ia&a aceasta QE)es. @L4O Ki glori)icarea lor Qcare Jnsea*n7 ase*7narea cu $ristos Jn toat7 )iin&a lor, c). G cor. <L@<3 "ili,, <LG@O in 0iata 0ntoar2. AleS,8 ln $ristos Jnsea*n7, Jn al doilea rJnd, c7 cei aleKi trebuie s7 )ie r7scu*p7ra&i de $ristos din 0ino07&ia Ki *urd7ri. lor, prin noarrd rui isp45toaE W prin darul Duhului S7u QE)es. BLGB-GP3 G@es. GL@<3 c).R 'et. @LGO. Asa cu* a spus El JnsuKi, Tat7li-a dat un anu*it nu*7r de persoaneeares7 )ie *Jnruite KiEl a )7cut tot ce este necesar pentru a-i aduce pe to&i la gloria etern7 Qloan T<P-4S3 @SL@4-@1, GP-<S3 @PLG, 1, A K.ur*., G4O. Alegeea ln cr5stZ l=W8*d, in al Eeil2 rina, cn Direa .u crirtd 1ie n55laul prin caE bineu0ln-tglile sleSerii si.at ad8 e#o, ale)i . si8 cu ei in nod )t,reantari0, ca ulti* Add, d in nod 0ital, ea D7t7torul 0ie&ii, care locuieKte Jn ei prin Duhul S7u, cit si ui]a lor d ,, prin crcd5)te. %9. Se*ni)ica&ia alegerii pentru credincios 'a0el g7seKte trei se*ni)ica&ii religioase Jn cunpaK-terea de c7tre credincios a alegerii sale. , a. li aratgdcPedincidsului c7 *Jn&uirea sa, de la Jnceput pJn7 la s)ireit. este5in Jntregi*e de la Du* ne.eu, un rod aJlr7uraru+su0erane discri*inatoIrBri %.b70irea pe care o g7seKte nu*ai Jn $ristos Ki pe care .1 pri*eKte nu*ai prin credin&7 JKi are sursa Jn 0reo calitate personal7, ci nu*ai Jn har - harul alegerii. ;rice binecu0Jntare spiritual7 Ji 0ine credinciosului ditr deretul d2 alegd2 dat d2 Dl*]u QE)1 @L< K.unn.O. 'rin ur*are, cunoaKterea aiegerii sale ar tre-bui s7-@ Jn0e&e s7 se laude Jn Du*ne.eu, si nFi@@= ++ bu*rie.eiT&l Z5tTHdL<@O KTs7-i dea #ui lauda cu0enit7 QRo*ilTiBgO.+^eluT)inal al alegerii este ca % trebuJds7 id!eter*ine pe p7c7toKii

i K Jnal&e neJncetat cJnt7ride laud7 si de *ul&u*i*c 'a0el$RonT-CiL<<K.ur*.3E)es. lL<K.ur*.3 %Tes. @@L< s.urrn.L G Tes. GL@<.. 4 .ur*.O, 'a0el consider7 c7 llcruileL5s4,-G-TD-U5[<5n3,,% pe o" lea "elat Dll*2(u cu pri0ne la alegere trebuie s7 )ie un *oti0 de Jnchinare Ki nu de contro0ers7. b. Ji garantea.7 credinciosului siguran&a sa etern7 si inaepdde.e on8 tenei d. )ricd Si aeaide5de, Daci el 1ie ln h.i aur, el 1te in har pdhr o, dea8. i*ic nu p8te a)eb sta8e sa de 5st*Qre QRon, <L<< i.l*.O3 nin5c nu=# p2E dspaW ae dragostea lui Du*ne.eu Jn $ristos QRo*. 8L<B-<AO. El nu 0a E ndciodaiL nai siSu detr acu, delO)te e@ 1te de5a sisu t2 deprh. cs8Drerea acatui )apr 1e inporta.ti. d2 aici re.ulte doriVa de a area sis8la .d alee,rca uui on 1ie o realiete Qc% G 'et. @L@]SO. c] il d.t*inn pe credio.i- + dM, o 0ialS eticr= Departe de a aproba pro*iscuitatea Qc). BLB K.ur*,O saurnJndriaQc`. Ro*. @@L@A-GGO, cunoaKterea alegerii Di a benetuiildr care dVug din 2 slnt notiltl supr2* pentru a )i u*il, bucuros, recunosc7tor Jn dragoste, 1@e %e)tJ p.incipal al r8o2tinlei snctiJicatoae Q$ol, <L@G-@PO. B%B/;ZRAT%E- A*drL X icol h Dc3 J. o) in !DB Q@ 0ol,O3 c. !dd8e, sO.t*d.ic Tneolog, @, p. <<@<B<3 !- !, RoFlet, th. lirlical D1iiie a)El1 .id4 @ABS3 Z, c. Bs(ourd, Di0iie EltuaR @A1S@ TDl)i4, p. @44-@AU3 tDllT%@, p'. B<<.B4<, J.%.'. A#E#/%A. Acest cu0Jnt este o transliterare a strig7tului liturgic ebr. (al)ld-y7h, 6lIuda&i-# pe %an+, )o)t pte8tE de la tahre+ Q0e.i D/M Eg%/, /ME@E #/%O, ii 1re intilDii d. G4 de ori h Ueline D1i 1te dd o iiEri.ntS dinlre Mi *dte stigLte d2 laud7, )aptul c7 se g7seKte Jntotdeauna la Jnceputul su #a s14itul psalrnilor Q.u o si4ud dceDAie, 's @<sL<O ii ce roW a.e)ti pslni sinr anonini Li, probabil, *ai lieii, iicesu82,2.i .B a dsenii o stigare de laudn obis,nuiii in inchi*8 la Tenplu dupi dn 'sal*ii Jn care este JntJlnit7 pot )i J*p7r&i&i Jn *ai ndre 8ap2L Q@O 's. @S4-@os Qla s1L,itO, @S1 Qla Jnceput Ki la s)JrKit, ulti*ul psal* )7cJnd parte din do-ologia la $artea a 'atra a 'saltiriiO. QGO 's. @@@-@@< Qla JnceputO, @@B-@@P Qla s)JrKitO3 uFprobabilc7 pue rn *od sret repeti,b d2 h snWitul ts. @@< la irc2pltll ts,

@@4, 8nplednd in )elur ac1ta ]ria. Q<O 's. @<B, latnceputKi la s)JrKit, dar #XX plasea.7 Jn *od corect ulti*ul .Aleluia+ la Jnceputul 's. @<1. Q4O 's. @41@so, la hcepunn Ai la sliWitd )ieciroi 'sln.

Din T Q,Aleluin+, ap... @AL@, <-4, 1O, sEisarea a )ost preluat7 Jn Jnchinarea creKtin7. Ma5oritatea psal *ilor care con&in strig7tul Aleluia au un rol special Jn hchitl,ru dii si*Sog,. ps. ,@<.@@a, !.letut egip lean, rlnt cintali la sVrbLt8rca r't2lor, rc5i ri.ect*ii, ]$orturilor Ki ]Dedic7rii3 la 'aKte 's. @@<-tt4 siri dnbli )iEi=te a2 nase, p<. @@B-@@a duD, al treil8 p1hnr Qc, Ma,c, t4LG1O. 's. @<s.@<1 sint .trtali b sabat i1r !.lehr Mare Qps. @41-@soO Vi ps, @4B rht chtaW la Fi.iile de di*inoli. !.#.E. A#ERZiToR. i, andchibre n]5ele usdt2 e2, tri*ise prin alerg7tori iu&i Qebr. rI5O care erau adesea *e*brii ai g7r.ii personale a regelui sau 6alerg7tori+ QG s.n. @BL@O, Te*end +ale,sLtor= e, ll8get rDal Vel . %er, s@L<rO a )Zt )olZir cu Er2.iE la cei care da1u sris1n de b o cetat2 la db QG cron. <S31, @SO, rolosiod de ob5cei 2i itrli Qtst. <L@D @4O. Ast)el, 6alerg7tor+ a a5uns s7 )ie sinoni* cu iu&eala Q%o0 ALGsO. pe bt intisul lrnp.riulli ps2a cit ri in lhuile b,biloniee Mi e , ean stabilre sali pd*8te be .alitalel2 prc0i*iale Qc. R. Dri0d Ata*aic D8hnB oJ th. "ilh cEntu, Bc, @As1, p, @S-@GO. DJ.:. A%,XA DT%A %. $etatea a. AKe.area 9a *are port *ariti* pe coasta de 9 a Deltei Egiptului, pe ist*ul Jngust dintre *are si #acul Mareotis. , %1i btereiar b)t anul <<G id.$r. de cnr2 A lMdro Macedon Qcel M)tO W a prinirt ru*ele d. la el. S *ica aKe.are Egiptean7, Ra(otis, a )ost singura precuiscare Jn acel loc si a )ost absorbit7 Jn partea de bt a noului ora)3 ln 5alaoDul e8@pra Qe-dpli18t de *anuscrisul $optic, cJte0a secole *ai tJr.iuO, nu*ele Ra(obs a )ost )olosit pentru Jntreaga Ale-andrie. Se para c7 oraKul a )ost construit dup7 un pian Jn care str7.ile se JncruciKau Ki )or*au t`isule3 dar, JntrucJt rn*4itele oEului anric slnr ll<Tpate sub ohWn ncde* si nu Doi )i derltoDaie, orice r]oatituire a planului Ki aKe.7rii cl7dirilor i*portante trebuie s7 se ba.e.e Jn cea *ai *are *7sur7 pe re)eriri literare nu prea precise Ki, prin ur*are, nu pot )i e-acte. Abia pn re* lui 'roltuu S QG8B-G41 td.cr.O a a5M Ale. -andria s7 ating7 splendorile arhitecturale pentru care 1te adt de )ainoata in stril2 auroritor de nai tJniu. Jntre &7r* Ki %nsula 'haros se Jntindea un dru* de (dturl, JVeptsbdion. $,tapte stadir,, turs de @.<SS *.O3 acesta desp7r&ea .ona de ancorare Jntr-o parre d. Et a potuhi ii o parte de 1t nhiri si Mar2le port a c1rui inra era do*i*rS d. b*ul )arului din 'haros. Acolo se a)la Ki portul regal care rn )la)tat la E de palahrl reaal. $.bt2a W tntinda in partea de S a &7r*ului, pe toat7 lungi*ea lui pJn7 la #acul Mareotis. A%EXA DRJA b. 'opula&ia D2 la bs Jnceput Al]ndrir a )oi un oral c1. *opotitan. Jn a)ar7 de cet7&enii ei greci Ki de o co*unitate nu*eroas7 de e*igran&i greci s7raci, e-ista o co*unitate e0reiasc7 considerabil7 QNL`. *ai tJrau, "apt. 1LA5 @aLG4O .ondsB de s eMrn pbpnu Ai a0Jnd un cartier propriu mdeKi co*unitatea nu a )ost %initata la acst ertZr plni ln and <a d.$rO, ii u nu*7r *are de locuitori egipteni b7KtinaKi, Jn special Jn districtul Ra(otis din 0est. Jn Ra(otis se a)la Se-rapeura, te*plul .eit7&ii egiptiano-eleniste, Sarapis, al cB2i cdt a tct plono0ar ln spei.l de care 'toleneu %, prcbabil p2ntu a ]ryi ca o Uute de legBM3 inEe sro ti esipreni Qsir !.r. Be/O. c. nold orDtulu Ditr pud de 02d)t lolitic, Ale-%diia a de0enit caplbra Egiptului sub =ptole*ei, regn e@Vonae donidi a Egiptdui, <G<<A i.l.$.,, Sub conducerea pdnilor Egi din aeastB di*stie, ArDadria a d82 nit cl roi inportant oE elenbt din .neh acelea. Ale-andria a continuat s7 )ie capitala ad*inistrati07 a E8-ptului Ai in rihpul %np.rturri Ro8n Ai in epQa bi.antin7. Ale-andria a )ost centrul bancar al Jntregliui Egipr, * or.t adir in doneniul *nu).ctuier QpiML, sticla, papiru ei..O si * potr in)to.ito.. rra * pl*t de un.it "ntu p@bdele 2-oiice dir AEbta, %rdia Ai orient, 1i de aici au na0iAat in l,raui#e btune corLbi5 nari ., Bdne Q4 "apt. GP,1i GAL@@O ca s% dhg grtu ie)tin pen Bdne plebe ronand. rr )ire, Alerendr=o a d202nit .uhd d a re*as nulta ren2 o .etare strilucit8re o cultuii. dDD pe.icda do*iei %ui'ioletuul Q<G<.GaB id.$r.O su'roleneu %5 QG<B-G41 #d.crO dara., =Mu(*, unde ln0Ataln .e. cetau ii predau .nele si ttiirla, cii ii Biblioreca care a a5s sl on"ri nn de lucdni n nulre .ei dr *ii de suluri de papirus. u. %udals* tt ci.gt5nls* $o*unitatea e0reiasc7 )oarte nu*eroas7 din Ale-andria a )ct oncen"aii in srotul de 1D dar leuile de inc#i*re e an.u pretutindeni in orLi. Zilo, tg gatio ad Zaiu* @<GO. S sinagog7 )ai*oas7, decorat7 Jn *od *agni)ic, era atJt de *are JneJt trebuiau )olosire st2asui ca sL d2 "tualul de .dnin Q%B slrtdh B@b, cital h A$@, p, @BG sh.O. h alare de ac1ra. Al2bn.#ia a )1t u cnh inrel4tual Ki literar al ereilor din Diaspon, Aici a )osr pods 9T Jn linba Bra.a, Sepruginia $TlXni )l r+-AD/cERrO, si d2 aici au pro0enit

lucr7ri cu* sJnt $artea Jn&elepciunii Q=ArocREEO, preGcnrhd nodin.srile ptatonne ale ideibr ain F Ai inieiesul sEilor pend .Znolosre i )tonalnte, A )oW oraLll Mtal al lu5 ."ilo, probabil pri*ul sa0ant de sea*7 care a )olosit *aterialul biblic ca Mtdi.l )ilorc)ic . deii ,,rcopr lui n sre @B in2tigh2a ci sA a*onira+ QBigT p, <GO . Ai prin=n e-ponent inportant al Degerei al2g.rice a Scriptuii ;ncare ar )i de)i.ientele in2rdrii de sinr...i a Arenei Ki lelulindui Qaa3cr, a sedinrei iudaie si a )ilo .onei greceKti, n.tr.O )7cut7 de e0reii din Ale-andria QKi unele re.ultate au )ost niKte enor*it7&iO, scrierile care ne-au r7*as depun *7rturie despre 0igoarea intelectual7, preocuparea *isionar7 Ki serio.itatea protuid, cu p.i0ile la S..iprFi, in ciuda .b.i2rilor indra.rele d2 ln )o*le raditio8l2. Acst2 1pe.re au ,nt o in/uents .otuidcrabiti asupr. cr.]hZ*dui Br] din p.irnul ]col. Este se* GB A#EXA DR%A ni)icati0 )aptul c7 predicatorul )oarte eloc0ent ]A-polo, ere a drenit o peMd i*potunE h bi"ri2sA apostolic7, era un e0reu din Ale-andria bun cunosdbr al sdiptuii Q"api r<L G4O Dere Epistola cItie e0rei )oloseKte ter*inologia atJt de Jndr7git7 la AleEnd.ia -sr datonra )otcirn ele oracteristice a i)echiului Testa*ent, a )ost asociat7 cu Apolo sau cel pu&in cu un cadru ale-andrin3 la )el au )ost asociate Ki alte c7r&i din noul Testa*ent dar pe ba.a unor *oti0e albroi lutin .Bnidiniirdeiatenod QJ. . Sanders The "ouih cosrd in lhe Early chuEh, @A4<3 s, Z. T Btudo,)t. The 'ali o) Jtudin ond .he cnrntion $hlrh, rAs@O cu e-cep&ia unor tradi&ii cu pu&in7 credibilitate despre lucrarea e0anghelistului Marcu $care este posibil s7 )i a0ut de a )ace ini&ial cu pri*irea e0angheliei sale Jn Al],driaO, origirea ,i isioia bi]t5cii din Al2sndria snd cdplet n8te Q=A,R%caO S-a sugerat c7 %udais*ul ale-andrin a Jnl7turat s,.1D" lrEi=nicV prin abodarea )ilo.o)icn a )tdintei inclt propo0rd#ire. deAt5n, '.isari a prcl s]t r)tet aici. o e-nrn doE.i sdicienre p2nh a 0eri)ica aceast7 ipote.7. u Jncape Jndoial7 c7 atunci cind crerrinii*ul dn Al.bdro a s5 la depoltare Dl8ri a rdt ln nod 0Vdit nostetitdnn 5udais*ului ale-andrin. gelul *isionar, apologetica )ilo.o)ic7, e-ege.a alegoric7, )olosirea co*entariului biblic Ki pasiunea pentru sinte.a intelectual7 care duce uneori doctrina la de.astru, sJnt tr7s7turi co*une pentru creitilis)td ale-andlin -si p2nEu iudaisnur cr2ltin E-ist7 legaturi, necunoscute Jn pre.ent, Jntre "ilo &i cle*ent din Alendlia3 nu )acen o a"*alie praa lidriheals aacd spu2n ca a.1tei legrtui se dato1 rea.7 con0ertirea la $ristos a unui nu*7r substan&ial de 2rci eu ade'l ai lor din Ul]ndlia in penoada apostolic7 sau post-apostolic7. B%B#%;ZRA"%E. 'entru o pre.entare a cadrului istor5c Ai cdMal din Ale(ndria, penn, clltua Ulo= le*aicI &i bi.antin7, 0e.i respecti0 $A! P, @AG8, cap. %9, sec&. 9%%, p. @4G-@48, Ki cap. 9/%-X%, p. G4A<<.@, Ki ibid, @G,@A<A, 2p, -C (,. i p @P1=4AG o l,.Ere util7 Ki co*pact7, cu re)eriri la ruinele de ast7.i ale oEsului 1re 1ea lui E BEiB, A#dondreo 4d Aedtptun, A Zuide..., @AGG o @0rare popdaidadlre doniei isto8 tr 0iala din Ale-andJia anticA 1te dea lu5i !.T. Da0ir, `lda4dn4 rhe coldD $ity, G Rb@., rAsP. /n studiu e-celst <@ paSlnis*dui a# ilda5inului, al naKterii Ki al triu*)ului creKtinitI&ii Jn Egipt, Jn gedal, Di de a]*enea ln A[]ndia, ni=l o"re sir !arold %dris Bell Jn cartea $uiis and $reeds in Zraeco-,Rond ET,Ut, @AB<. cu 'ri0iE la l2g,8 dinEere Ale-ardria W crettinisn, 8i de enen2a J M. cr2 2d rns.R.Mcran0ill2Wcrettinisn,QedO, )te #egacy o) E=ipr,i @A4G, p' <SS<@1. .dn shoE, lnTh.leld.yalEApQ, rAPr, A. <oo<A4, ediiati de J.R. !.Eisi c. Bigg, The cn1.idn 'latonists o) Ale-andria G, @A@<3 J.E.#. ;ulton Ki !. ch.dFic(, A%Mdri8 chrutianiry @AB4r #Rr Bar-Mtd, +sr Mat( ana AlsoRdtia+, !* BP, @A14, p @4B-@BS, A.".:. A%-EXA DR/ /n n*e obisnuil ,d cdrltile hele nbr2, Adopiae lalg r1sphditB de cntE e)t5 nu a r1t p2 placul nultor rabi stsicl ii a dat nald la o eEre a*uantd c1E seu2 ci la .erelea lui Ale(r= dru cel Mare c. s, 1e ndi2re o statui2 d. aur Jn Te*plu, s-a r7spuns cu propunerea ca Jn schi*bul ridic7rii acestei statui, to&i b7ie&ii n7scu&i Jn anul acela sA )i2 r*ig Aleiandr Q0e.i E- sd2, arpT @S, @<A<-AA, ,, BG4 , "r2e4a cu carc a'are llrele 1e re)lectat7 Jn T. r. "iu# lui sinon din cnena QrRu"/sO. G. Mdbru al )ani2i *rilor prbti- nru8ut din .lte d*t8te a)dn de "apr2l2 4L1,<. un od c* a dont s7 )ie purt7torul de eu0Jnt al intereselor e0reieKti Jn ras.oal. de la E)1 Q"apt, @AL<< D*O. se 'are .e inten&ia lui a )ost s7 separe co*unitatea e0reiasc7 obiln3g d2 creVlDii care 'rcduc8u tdbFareL a,= tise*itis*ul gloatei, Jns7, nu i-a per*is s7 0orbeasc7. 4. /n Jn07&7tor cu Jn07&7turi *orale periculoase Q@ TiRotei @LGSO, p2 carlaFl ,J.a aat ,e lnn satanel= Q.%ME E%=. B. un du,tun hr8t a lui 'a0el d al EEngheliei QG rino2i 4L@4 W#*.O, ac)5onind dupa dE ] pde Jn .ona E)es Ki Troa QJntrucJt Ti*otei a )ost a0erti.at st ] p1esa de 2lO. Are el c0a de a )ae cu a1brea lui 'a0el Jn E)esU El a )ost c7ld7rar Qcu0Jntul acesta era )olosit pentru a-i dese*na pe to&i acei care lucrau *etaleleO, deKi unii sus&in c7 nu*ele este de )apt un .*e prcpnu ,ilebndn ca#es $ud 'arel a= daug7 6Do*nii Jl 0a pedepsi pentru )aptele sale+ ti*pul rerbdui arati cl 1te rcrba de o pre5ere li nu de un bleste*. $ei care identi)ic7 persoanele *en&ionate de noi la puctur < ii s Qd2 2-. ' !at1oR 'nbl* oJ the 'braral isn1, @AG@, p. @@ il*O pot aduce ca ar<@)t)l raptul c. Alesndru " a)la tn Ee, c. Dcolo a Jnceput r7scoala *eKterilor argintari Ki c7 Ale-andru 1te pre.entat in ".ptele @AL<< c. Ki cind ar n bine roosut5 d,r b te-tul

a.ela nu 1te nici u ele*ent crc sa hdie i*poWi0ire pe care o 8Tin ddrisl h G Ti*otei 43@4. , lot 1 ad8 ary*ent2 hpoh0a identi)ic7rii punctelor 4 Ki S3 dar persoanele descrise la psctele < si 4 nu 'oi )i identic2 dsa8e dtitud dinc ei pntind2a cn ste d2ttin. A.".F. A%EXA DR/ $E# MAR, Tlnarul rege al Mac doniei a .rrui e-p2di,D pan.helsici din an#n <<1 i.d.$r. pdEu ai 2lb2n pe <-en din Asia Mi.t a ds ln nod Mteptat la plBbuViE lnp2dului 'sn u*ai re0olta trupelor sale la deter*inat sa se Jntoarc7 Jn %ndia Ki a *urit Jn anul <G< Jn ti*p ce pl7nuia cucerirea apusului. Zeneralii s7i auJn)iin&at *ai *ulte reDaT 2l2niste alLt2 pcnh 2,e d*ia lui liod a oWiituit epiloSd, 'rcbabil c, necitata Di nu id8 #isnul la, dde*irat te Ar2-.ndru sL abandon] i.ola&ionis*ul grecilor Jn )a0oarea cooper7rii rasiale. Elenisnul a d))iit o 8*n ie*lio*lB de ci0i li.stie, De aici aruge agonia seilor ln peri8da rriacabean7 Ki tensiunea care a a0ut loc Jn prea5*a r7stignirii. De aici decurge Ki inspira&ia )ilo.o)iilor cos*opolita ne care s-au ase*7nat cu idealurile creKtine. Se ,1uple ca AleDndn 1te 8l la c.re ] la.e re)erire h Dan. SLG@3 @@L< B%B/;ZRA"%E, Arrian,Atiaha*3'lutarch, #i)e o) Ale-ander3 $.B.:elles, Ale-ander and the !ellenestic Fod4 rAPo3 R.#. "o-, Alender the 1ret, @AP<L J.R,!a),ilton. Aldander .ne 1ret, %AP<i pcre1= Ale-ander o) Macedon, @AP4. E.A.Z. Y A%"A S% oMEZA conli*r2 pri*ei Ai dtitui lite din al)abetul gre, cd corspu.ind lire. relor =alep Ki l7F din al)abetul ebraic, este )olosit7 nu*ai Jn Apocalipsa ca un nu*e pe care Ki-# d7 DuM QrL<t GrL1, ude ,`Al%a ti ;*eg.+ 1r e-plicat prin e-tZia pa"lela +lncepunn Di S)EitulO Ai $risr1 QGGL@<, unde ere )olZitE aesii pa2leli ti e-pis-ia onplDearn ,,$el dindi Ai $el de pe ud=nO. %n Apaalip1a GGL@<, di0inibt8 %iulu5 1i2 con)ir*at7 prin )aptul c7 % se aplic7 ceea ce s-a spus despre T(t7l. Jn )iecare dintre aceste ca.uri ter*enul se re)er7 la acti0itatea eterna, dina*ic7 Ki co*prehensi07 a lui Du*ne.eu sau a lui $ristos Jn crea&ie &i Jn *Jntuire3 adic7, originea, p7strarea &i scopul tuturor lucrurilor se g7sesc Jn Du*ne.eire Qc). Ro*. @@L<1O. E)tii, gRnii io ronn au tolZir literel2 din al)ab2r ti ca n*ere, .)a hdt ,"lta Di o*Da= ar put2 <B .-pn*e )oarte bine 6cel dindi ,i cel de re urnE Q.J Js. 44L1L ,,4a 0orb2)re Do*=,L -...,Eu sint cel dintii ,i $el de pe ll*e3 0e.i il Apd. GL<O. S.Ss. A#"E/ @. Tatil lui #20i 0a*Ed QMaruGi@.@O care 1te identincat h a*eral cu apostolul Marei. , -MaAte ninic alt8E detre elG. TatSl aposrolului raco0, dre 1,e nFit =tut td A%eu=, p2nd <% d8bi de lao0 trl #ui .ebeiei QMat, @Sr<i Manu <L@85 luca 1L@B3 "apt. @L@<O. u er5st, nici u *ot50 ]ric p.nr, a% identi)ico cu raral lri rle0i, Au )1t )rcute lncercin de a% idoiilica c, clspa Q#uca G4L@<O si clopa S8n @ALGsO. Tobinr, 1t. inpDbabil ce rd1" Ai ,clopa sint aeea" persoan7 Ki c7 Al)eu este identic cu oricare dintre ei. u*ele aia*aie Al)eu 1i2 !alph,r, 1E poate t rransliterat ca Ki )lopas, dar chiar dac7 este 0orba de acelaKi indi0id, nu pute* presupune ba.Jndu-ne pe loan @ALGB c7 acest laco0 a )ost Jnrudit Jn 0reun )el cu Do*ul nch ei in *od en .1r raco0 nu a rost )ratele Do*nului. E/E. . A#TAR r. in 0ec,r r1tU*e.t $u dcepJia a pah 2.ui, .u0lntll ,nliar= 2re apare Jn9T, este cu0Jntul e0reiesc *i.biah, care Jnsea*n7 6loc de 5ert)a+ Qde la .7huh 6a 5unghia 5ert)a+O, Ki Jn ud dintp el2lalre .a.ui QETa PL@PO 1re Nhi 0alentul ara*aic *adbah. Jn ti*p ce eti*ologia ter*enului include 5unghierea, )olosirea ter*enului nu 2te iltotdDua adr de li*ibrt, )iind apltcat si # alhnrl penh ade8 Zhtiei QErod. <S3%O, a, 'atriarhii 'atriarhii Ki-au construit propriile lor altare Ki au adus 5ert)e pe ele )7r7 s7@ )oloseasc7 preo&i. oe a construit un alta, dupS potop Di a aaZ arderi de rot pe el Q$1. <LGSO, A*an a coBllit albre p2nh Cahre la sihen, in)t B2d si Ai la !ebrcn ii p2 Moria, unds a adusc<Jert)7unberbecJnloculluiisaacQZen. @GL1-83 @<L@<i GGLAO, lsac a ridi.at u alid ta Be.s2ba Qce. G13GsO, %ao0 l. siba ai Betel Qcen. <<LUor b Qce.G13 G A#TAR asDra lui A8lN QE-od. @PriBO Esre e0ident cJ altar.le au )ct ndicare in pritripal p2nh a con. cnora u e0e*nt n care p2soatu r1pecliya a aFr d2-d )a.e cu Dlllneau. u re sint Tre in)ot *ali cu p.i0ire la 1tuhc@ia lot dar ese losi. s.i presupune* c7 ele au )ost de acelaKi tip ca Ki altarele prescrise *ai tJr.iu Jn #egea *o.aic7, Q0e.i punctul d de *ai 5os, b, A#tarcpre-itnane in 'alatina #a Jnceputul e-plor7rii arheologice a 'alestinei, *ulte obiecte care ast7.i se Ktie c7 sJnt instala&ii casnice. aeriole s, ind1rial2, erau coroid.ratc ln *od obiKnuit c. nind albp. cu iZte acstea a, )on d1. .op2rite alrare ade0ii*te td dr20. #du3, altare ce prc0in di. anunite p2n8de. la A5, d-* J. MarDuet QJase . dep2rir u te*plu *ic d5n priha pane . epocii bron.ului, iar ling7 unul dintre pere&i era un albr din piec Urie in#e ele cu notur5 pe caE au )ost aduse 5ert)e de ani*ale Ki *Jncare. #a 5u*7tatea epen bron.dui, la +Meghido Qni0elul X9O a, )on <Bsn2 doul tenple cre *nti*eau aliar2

areptu. ghiulare, unul din c7r7*i.i de lut Ki cel7lalt din pietre *lcncs leg.te tnte sle cu *orar. Tenple din ulti*a parte a epocii bron.ului con&inJnd altare si*tlarc au "rte)os gtuire l. tchis, B.rsWn si !aror. %n niFlele din ac2]B perioadl la !.,or . )cr d1co" nt u bl8 *are de piarr, ciopliti, cu doua ba.5ne sap.te in el, probabil p.ntru a adua sing2l. anina lelor 5e.t)ite. ( Meghido Di aha.ieh au t1t d1 copente ptado*e nan de piLdB, dar actea por n clas)icte *i degiabl c. ] 6Jn7l&i*i+ dQit ca ade. 07rate altare. #a Me8hido au )1t aasie o 2rie de albra da piatr7 cioplit7, cu patru coarne Jn coi&uri, datJnd din perioada cuceririi. Dac7 5udec7* dup7 *7ri*ea lor Eduss Qel *i nee dinbe ele de apb-. PS cn Jn7l&i*eO, probabil c7 aceste altare au )ost )olosite lend ardera de *iroaenii. *eroa] al rare de lut care ] p.Vte sL 1 tost )olZie rEdh arde=ea dc ri*iie au %Zt d.(op2rire 5n leui cM rint M2Ahido, tuD.an ii (chis, ain nirelele .orZpu.ind 2pd5i bron.ului Ki a )ierului. '.in l*are albrele .nn lolosiie de canaanil r ^ara 'ro*is7 &i acest )apt e-plic7 regle*ent7rile stricte c, d0ire la ahare i. reretatia de p. MDtete Sina5. "apnJ c7 altarele nu au )ost li*itate la 'alestina este do0edit de .ldop2ririle )a.ub in [Vu.i cun siniL SrtdD /r, ()agiLh si Asur in M2sopob*ia, si drn aceast7 perspecti0a poate )i Jn&eles Ki episodul Jn care Balaan a ridicat "pre alrale la chiriat!urot Q *. G<O ii a 5d.)ii berbeci pe ele. c Atarele ain aturt lnrlnnii #a si*i DFe.eu i.a rertlat lui Moi] dinesnnile penh dotn albp carc trebuiau sL )Z )olZirc in rcotul hdlnirnL altarul penrtu a.dsrea de tot si al tarul c7*Jierii. d. Altare d7dite Jn E-od. GoLGa.GE D*en.eu i.a sps tu5 Mois2 s, poMe.s.a poporului 2 )ad u atrar din lut Qnr.. hah -+d7*IO sau din pietre QneciopliteO Q*i.bah =sTQ" nrnO, pe care si ec.iice 5er.)ele @or. Altatul iebu( )Icut )7r7 trepte, aKa JncJt, .goliciunea+ celui ce aducea 5erda sA )ie ddop2nte. "o%ru acstui pWa5, in care Du*en.eu Ji porunceKte lui Moise s7 trans*it7 GP A#TAR aceste instruc&iuni poporului, sugerea.7 c7, ia )el ca KJ cele .ee UoMi de la tEepunn caritoldtr, porunca rara adresat7 )iec7rui israelit Jn parte, Ki nu doar lui Moie, ca EpEAr,nt al lor - a" cM 1te 8.d ln E-od. GP, S2 poate ca dup7 pre0ederile a8tei porunci laicilor li sa per*is s7 )ac7 ei JnKiKi acest lucru, Ki probabil c7 acest )apt a )ost a0ut pn 0edere ctnd tM a cEdit altar " Mt. Ebal S1. 8.<S-<@3 4 D.,t. GPLsO, dld Zhe.l8 a dLidit u albr la orr. QJ,d. 1LG4-G1O, .,Ld Da0id a cudit u a(d h di,. de )tidt 1 lui araF QG san. G4jL@4GBO, cind llie a cl7dit un altar pe Mt. $Ir*ei Q@ J*p. @8O, &i tot prin aceast7 pris*7 trebuie 6pri0ite JntJ*pl7rile descrise Jn @1. GGL@S<4 ,i @ s*. GSL1, GA Q4, Ero4. G4.4O. e, Te*plul lui Solo*on clnd solo*otr a 8stsuit r[bnphl, d15 . )dt in)luen&at de asocia&ii s7i )enicieni, el a c7utat s7 ur*e.e planul de ba.7 al cortului inrilnirii Ki al cur&ilor acestDia. DeVi Da0id cEdb. d25. s altar poEu ardede de ror QG san. G4@BO, solotun prcbabit cl a conrBuit sul nou, a=a cu 1e areiat la @ i,p. <LGG, s4, 14 si ALGB Qaltarul nu este *en&ionat Jn descrierea principal7 din @ J*p. 1-PO. AltaredJn aceast7 perioad7 a, )1t gerite in Blpauile .rholos5ce Qp2rioad. %A/O de la Arad, unde Jn curtea te*plului se a)la un altar pe."u adelie T tot, )tcut din c7r7*id7 &i din lut Qc, E-od, GSLGsO, %ua ii lat de B eli QG,B hO, ra )2l e ii cel din cortul JntJlnirii QE-od. @PL@3 c). G $ron. 1L@<O. Doua altare pentru t7*Jiere, con)ec&ionate din piatr7, cu adilr=tui ln p.ne. d2 s, au )dt glsile p. o treapt7 care ducea la 6s)Jnta s)intelor+. Alte altare pentru t7*Jiere, datJnd din perioada israelit7, au )ost ds"rite #a Ber -Weba, erc. `. Altare )alse Altare inter.ise de #egea *o.aic7 erau )olosite atJt Jn rsnel clt si ln luda, aW iu s iede h cond*E rostit7 de pro)e&i QA*os <L@43 ;sea83llO, Jn descrie-"a pdcatelor tbrellui lsboan ln % %np. @GLG4.<<. c-lt Vi in deop2dlne arh8lo8ie. 5r. 9edenia lui E.echiel %n tinpd Erdlului E.s,)iel a .Ft o Fdenie s rsrclului reauai ri a tnplului r2ndit $,a. 4S44O Ki, Jn ti*p ce nu este *en&ionat nici un altar pentru t7*Jiere, altarul pentru arderea de tot este descris Jn a2d5u Q4<L@<@PO, En alcltrit din tlei Eepte, a5u-gJnd la o Jn7l&i*e de @@ co&i Ki a0Jnd o ba.7 p7trat7 ae @8 8,. "olM lui aninreaW de .iguatele babi. loniene Ki aceast7 i*presie era Jnt7rit7 de nu*ele date unor p7r&i co*ponente. Ba.a, hSD h7 =7reK QE.ec. 4<L@4, 6te*elia de pe p7*Jnt+, literal 6sinul p7*Jn-tului+O ne aduce a*inte de ter*enul acadJan irat irKiti, a0Jnd acelaKi Jn&eles, iar ter*enii (ar=S Ki l;rr-Sm, "adusi +altal= in # @s.@1, lot 1 )ore ebrai.. ale cu0)citului acadian aral#u, un nu*e al lu*ii spiritelor subpI*Jntene, care a0ea Jn&elesul secundar,.*untele reilo`. Assn2lE t*plMutui din @8bulain ba. bilonid, ind.p.nd2e d2 gsul ld 2drclogic, dnt nonnle dups u Dil #adelugat tn Babiloni.. l, altat se urca pe niKte trepte iar Jn cele patru col&uri el a0ea coa*e. Ji. Te*plul al doilea $Jnd a )ost reconstruit Te*plul, dup7 Jntoarcerea din E-il, e DEupue ci a )1t dotat c, al8 ha et8 se )ace re)erire Jn scrierile lui Josephus Q$ontra Apio-ne* @.@A8O Ki Jn Scrisoarea luiAristeas, dar a)ir*a&iile

lor despre aceast7 perioad7 trebuie pri*ite cu re.er0e. in @1A #d.$i Antiochu EpiphlE a ]c, ,albnn d2 aol= Q@ M8c, @@G@O si G di Mi d.iu el a aleat dduph altardli ddd5ror de tot o =,rlciF+ Q@ Mac, @Ls4O, prcbabil s chip al lui .es. Macabeii a, construit un altar nou Ki au restaurat altarul t7*Jierii Q@ Mac. 4L,@4-4AO W prcbabil ci aces8 a, oniirut s7 )ie )olosite atunci cJnd %rod a *7rit iTe*plul, Jn ulti*a parte a secolului @ J.d.$r. 'e 0re*ea lui altarul pentru arderile de tot era )7cut dintr-un *or*an de pietre necioplite Ki pentru a a5unge la d trebuia s7 urci pe o ra*p7. n. ln od Tot*ent Jn T sJnt )olosite dou7 cu0inte pentru 6altar+, cel *ai des JntJlnit )iind thysJasterion, care este )olosit adesea Jn #XX pentru *i.beah. $u0Jntul este )olosit pentru altarul pe care A0raa* @-a preg7tit ca s7-@ 5ert)easc7 pe %saac Q%ac. GLG@O, pentru altarul pentru arderile de bt din Zndu QMat, BLG<-G4L G<L@4-GS, <Bt #uc. @@LB@3 @ cor, AL@<i l;L@43 ,D. P@@<3 Apoc. @@L@O Ai pertu altann uniierii, nu nl*i din Tenplut pB rTWe Q#,ca @L@@O ci i din .el .egc QAp2. 1LA5 aLsi Ai@<L @4L@43 @1LP3 ct Ron, @@3<L ,r. @<L@SO, $el7lalt cu0Jnt, bo*os este )olosit o singur7 data Q"apt. @PLG<O. Ter*enul a )ost )olosit Jn u* atJt pentru *i.beah cJt &i pentru b7*7 V`H k#^%M%O, Ki a a0ut Jn&elesul principal de Joc Jnalt+ Q6ridic7tur7+O. = B%B#%;ZRA"%E. R. de 9au-, Ancient %srael, la #i)e dnd ltutiturioro, @A1@, p. 4S14@4, B41t ,, t :1. cotR Ph. Epide to the !.rrM, @8eA, p. 4B< ),u*,3 A. Edershei*, The Te*ple, %a Minislry and Ser0ices as they Fere at the Ti*e o)Jesus $hrist, @8P4, p, <G-<<, T.$.M. A#/AT Q)tebr,s=dr, ,,.lMt=, -plire dospiDh Jn Deut. @1L43 c). h7*D, 6orice )ucru dcSpi) Saule*ientat+3 c). *aKs7, 6)7r7 aluat+, #e0. @SL@G3 gr. .y*e, 6aluat+3 c). lat. ie0are, 6a ridica+O. [n 0iars ereilor alurd a aib sd aibg s rcl inporrani nu nu*i rn )aceE plii, ci ii tn l282, ln ritualuri Ki Jn Jn07&7turile religioase. #a Jnceput era )7cut din t7rJ&e de )ain7 alb7 )r7*Jntate cu *ust de struguri3 putea )i ob&inut din )7ina anu*itor plante cu* sJnt lintea sau *7.7richea3 sau din )7in7 de or. anZtead cu apa Di apoi la"ta sa sta pln 2 a. creKte. 'e *7sur7 ce s-a de.0oltat coacerea pJinii, aluatul era )7cut din )7inii de pJine )r7*Jntat7 )7r7 sare Ki era &inut pJn7 cJnd trecea Jntr-o stare de )er*entare. a "ol1iDa a#uarului lo J8a ptinii 'entru )acerea pJinii aluatul probabil ca era o bucat7 depBrnIdeal7, p7strat75de la o )r7*Intare anterioar7. care a )er*entat si Idde0enit acid7. Aluatul era apoi di.ol0at Jn ap7 Jn 0asul de )rI*Jntat Jnainte de a ad7uga )7ina, sau era 6ascuns+ Jn )7in7 QMat. @<L<O Ki )rI*Jntat cu )7ina. ]'Jinea )7cut7 Jn )elul acesta era trhitl plire dospita+, rpre d8bire de +pti,1 ne dospire Ql,te duiO+ QEod. @GL@B, dc. u DZti do0e.i clare c7 ar )i )ost )olosite alte )eluri de aluat, deKi s-a sugerat adesea c7 e0reii au )olosit de ase>ln2 d dbidi, sedi*t.l. din 0in, ,. nludn T leT ii rn ntul cele nal 8Ri l2<i *aice Q%rod. G<.@<3 s4LGsO au inter.is )olosirea aluatului Jn perioada ]'aKtelor Ki a 6s7rb7torii a.i*ilor+ Q6s7rb7toarea pJinii nedospite+, Y g5 <L@B3 Mat. G1L@P, etc.O. #ucrul acesta trebuia s7 le a*inteasc7 i.raeli&ilor de plecarea lor si7bitS din Egipt, r)nd nu au *aia&teptat s7 coac7 plinea dospit7 d au luat cu ei pl7*7deala Kl 0asele de )r7*Jntat, &i au copt pJinea pe dru* QE-od. @GL<4 &.urro.3 Deut. @1L<, etc.O, Jn )elul Jn care )ac beduinii din .ilele noastre. %nterdic&ia cu pri0ire la aluat, la )el ca Ki cea cu pli0ire la *iere Q#e0. GL@@O, probabil c7 a )ost dat7 deoarece )er*entarea i*plica de.integiareKidesco*-punere, s'pentru e0rei orice lucru tn&r-o stare+ae dSco*puneire sugera necur7&ie. 5ignitorii rabinici au )olosit adeseadaluatul ca un si*bol 7Traului Kid7T] co*prigi ereditare a o*uluT^'e.i Ki E-od. @GL8, @B-GSO. 'lutareh d7 glas acestei concep&u antice cJnd descrie aluatul ca )iind 6rodul desco*punerii Ki ducEnd la desco*punere Jn pl7*7deala cu care este a*estecat+, ter*enul )er*cnaFi este )olosit %n 'ersius Qsat, @,G4O in sul de cdpVE QrllB8nplreO. u nu"i trdoidll c, e1ta 1t noti0d p2ntru care a )ost e-clus &i din 5ert)ele aduse pe altarul lui lah0e, unde era per*is s7 )ie aduse nu*ai plini )7cute din )7in7 )7r7 aluat Q5nasKI&, #e0. @SL@GO. Q]'H% EA %% %R/ '/ ERTA A% TE.O lbtu)i, 8bri2 %EllEele dole e-ceptii de la a. ceasta regul7 Q#e0. PL@<3 c). A*os 4LBO. 6'Jinea dospit7+ era adus7 J*preun7 cu 5ert)a de *ul&u*ire Ki de ase*enea pentru 5ert)a leg7nat7 - adic7, la s7rb7 toarea $inci.eci*u. c. A,uatuJ tu Jn07&7tura religioas7 "olosirea )rec0ent7 a aluatului Jn sens )igurat Jn T re)lect7 ideea anterioar7 c7 ..aluatul este corupt Ki p5gduc5i corup&iei. te+-_ Y*ortiP'))tajGirr-t=]i=)a aluatului)ariseilor, al saducheibr Ki ai irodienilordQMlit. @1L13 Marcu 8L@BOL ipocn.c )ariseilor Ki preocuparea lor cu ap2rele .-Eric.re QMat G<L@4, @13 #ua @Gr@Oi ]pticis*ul sducR2ilor W isroM" ror 0i. n8ta QMat, GGLG<, GAO5 teutats ilodielilor W 0i, denia politic, QM.t. GGL @eG@i %TEu <L1O. $ele dou7 pasa5e 'aoline Jn care apare acest cu0*t spri5in7 acest punct de 0edere Q@ $or. BL1 K.ur*.3 Zal. BLAO3 pri*ul pasa5 )oloseKte contrastul dintre 6aluatul de r7utate Ki 0iclenie+ si 6a.uriile cur7&iei Ki ade07rului+, a*indinru-ne se*ni)ica&ia nou7 a s7rb7torii 0echiL 6$ristos, 'astele nostru, a )ost 5ert)it@=.

Trebuie re*arcat c7 aceast7 idee de corup&ie nu JKi are locul Jn pilda scurta dar pro)und7 a lui %sus Qcane ur*ea.7 dup7 pilda se*in&ei de *uKtar care creste JncetO care co*par7 J*p7r7&ia lui Du*ne.eu cu 6aluatul pe care @-a luat o )e*eie Ki @-a pus Jn trei *7suri de )ain7 de griu pJnI s-a dospit=toat7 pl7*7deala+ QMat. @<L<<3 #uca @<LG@O, o alu.ie dar7 la ac&iunea ascuns7, t7cuta Ki *isterioas7, dar atotp7trun.Itoare Ki trans)or*atoare a aluatului pus Jn )7in7+ QJS)lE, <, p, @SBGO, B%B#%;ZRA"%E. SSBE3 J. %5ght)oot, !orae !ebrai-c.D @1sA, G, p G<GG<<3 o.T, A,is, +The panble o) the t.8+, Ef lD @A4G p, GB4. GP<5 R.s. rdlace, M8y lrlin<r in 'ardtla, @ABB. ,, GG-GB3 !. :indiWl, TD % G, p. AiG-Da1t $.T.D. Arg2@, `9tD l-% G, p. 41@-41<. J).D.D. AMAR A AMA#E$ AMA#E$%^%. A*alec QJn ebr. Y+*7JeDi a )ct1utluilli)<.ri)tpordlniEe,Qcen. <1L@G,@1O. u*ele este )olosit ca nu*e colecti0 pentru ur*a&ii s)i ahal2.i)ii QErod, @PL<5 *, GALGoi Derr. GB.PPi Jud. <L@<3 etc.O. unn ]ditori T. dist5Tlie ture a*aleilii noM.i Snt)lni&i de obicei Jn regiunea egeb Ki Sinai, &i descenden&ii lui Esau, deoarece Zen. @4LP, care Jl pre-datea.7 pe Esau, se re)er7 la 6&inutul+ arnaled&ilor QJn ebr. =+rnSteDtO= Distinc&ia nu este necesar7 dac7 socoti* e-presia ca o descriere editorial7 ulterioar7. #sel ia hdlnit priM 8tB p. ae.leiW la Re, trdirtr, h pZtia Si8i QErcd. @PLa.@<3 D.nt. GBL,P @8O. Datorit7 acestui atac, a*aleci&ii au intrat sub un bleste* per*anent si trebuia s7 )ie ni*ici&i QDeut. GBL@A3 @ Sa*. @BLG-<O. Jn J*pre5urarea aceea, Aaron &i !u au tpri5init nthile lui Moe oi l]l a binit, /n an *ai tJr.iu, dup7 raportul adus de iscoade, %srael a ignorat porunca lui Moise &i a Jncercat s7 intre Jn S rateti"i. A*leiWi 5au in)tinrW la uo%* Q M. @4L4<, 4BO. e sJnt relatate dou7 JntJ*pl7ri din 0re*ea 5udeltorild, Abal2itii l-au a5rEt t2 E8lo4 re82le M2bului s, atace 8ibrirl iraelit QJud. <L@<O, iar *ai tJr.iu s-ou al7turat *adia*)ilor Ki )iilor R7s7ritului ca s7 distrug7 ogoarele Ki tur*ele israelite. Zhed8n iV abigat QJud, 1L<.B, <<, PL@G3 @SL@GO. De la E-od Jncoace, a*aleci&ii au )ost JnrJlni&i Jn 2geb, da penEu o ir* an aFt stipni8 aupla &inutului lui E)tai* QJud. @GL@BJ. Balaa*, pro)etul str7in, a pri0it asupra &7rii lor din perspecti0a sa din Moab, &i i-a descris ca )iind 6cei dintJi dintre nea*uri+ Q M, G4LGS@, a18".Qe ] se poate re)eri la od ginea sau la statutul lor. Sdel i.a poMcir hi Sad sAi ni*i8sce p2 a*aleci&i Jn regiunea de %a S de ]Telai*. #uarea de pri.i a )Zt int8isA, s.d ia *a.i, de la !a0ila Dtna la Au, dar l.a laet h 05a,B p2 resel2 lor, Mai tipir Sa*uel @-a o*orJt pe Agag &i @-a *ustrat pe Saul Q@ Sa*. @BO. Da0id s-a luptat cu a*aleci&ii Jn regiunea ^Jclag, pe ere Ach4, res2le catului, ia da ro ulrdior Q@ sa*j GP.13 <SL@.GS@, AsdeiWi au htnr in d)tlin Eai tini, W in Fea lui Ealia )iii lui sireon .ru bLiut ,e rrnd5ila de a*ldg c.re scipne cu 0ia@B Vi a alpar toVi!ta lor din Mt. s2[r Q@ con. 4r4<O, B%B#%;$RA"%E. ". M, A,el, $loA*pnie ac`a 'otg tine, G, #A<<, p. GP;.GP<5 D. Baily, %he $eoglph, o) theBi e., RAP4. J.A.T. AMAR A QTellO el-A*arna este n ele *ade* al cetEtii Alleraten, 2pital. lsiprdui in tinlul donniei lui A*enophis %9 QA(henatenO Ki a succesorilor s7i dieE c8, @<PB-@<1S. Rrin2te se a)l7 la E1 <GS de (* S de caib, pe *lul de E al ildui. S2 intind ,e ; sulra)ala d2 <r@ rn Vi au ldt 2-cahb pa4ial. Rln4ilele ihpreiondte iulud renple, cEairi ad ninbbati02, no*irie cu )teDci t ei leuin,. ale *ultor )a*ilii bogate, cu case construite adesea dup7 un plan uni)or*. %nporran" cer4ii A.iatu p1tr, studiile bibl5e re.ult7 dintr-o serie de scrisori scrise Jn cunei)or*e pe t7bli&e de lut &i descoperita din *d*plare Jn @88P. J*preun7 cu descoperirile de *ai dr.iu, nu*7rul total AMAR A al do.Fntelor l*pente ] ridic, la <Bo, Ma5o ritatea dintre ele stnt scrisori de la di)eri&i st7pJnitori asiatici c7tre )araonii A*enophis %%% Ki m9, din perioada cea. @<8S-@<1; J.d.$r.3 aproape 5u*7tate din scrisori pro0in din 'alestina &i Siria. Ele )urni.ea.7 in)or*a&ii i*portante cu pri0ire la istoria acestei regiuni, .ugr70ind un tablou plin de 0ia&7 al intrigilor Ki luptelor dintre cet7&i care au ur*at dup7 sl7birea st7pJnirii egiptene, la scurt7 0re*e Jnainte de intrarea israe-li&ilor Jn &aiI. ln s siriel, Abdi-.rhiria ti tun dtr A.iru, de=i au protestat 0asalitatea )a&7 de su.eranii lor egipteni, ei tt=au narir de )apt pbpdile lor do8nil d a5ddul hidt=lor din sniei, pllgidnd sdel cal8 pentru cucerirea co*plet7 a Siriei de c7tre Suppiluliu*as hiritul. Rib-haddi din Byblos, un loialist care a scris B< de scrisori c7tre curtea Egiptului, descrie incertitudiM W ha1ul c8 au u)tt duDn ce nu E Drinir r7spuns la cererea sa de a5utor *ilitar. El raportea.7 cucerirea de c7tre A.iru a unui oraK Jn0ecinat, unde locuitorii egipteni au )ost o*orJ&i, Ki atacul J*potri0a cet7&ii Byblos, atac dinaintea c7ruia a )ost silit s7 )ug7. Jn *od ase*7n7tor, #ab=ayu din Sihe*, Jn ciuda a)ir*a&iilor sale c7 ar )i ne0ino0at QEA GB4O, si-a Jnt7rit st7pJnirea asupra -onei deluroase centrale, Jn alian&7 cu poporul se*i-no*ad =Apiru, care este a*intit deseori Jn te-te, raai ales ca grupuri *id Jnar*ate Q]E-9REf. Acti0it7&ile acestor =Apiru sJnt raportate de *ai *ulte cet7&i. $Jnd #ab=ayu a a*enin&at Meghido, conducl8rul aeZi .etali BinLdtya, a cetur aiub

de la Egipt. Abdi-heba din %erusali* a tri*is rapoarte )rec0ente %n care se plJnge $7 Mil(ilu din Zhe.er Ki al&ii Jntreprind raiduri de 5a). El nu poate Jn&elege de ce )araonul per*ite Zhe5erului, #achisului Ki Aschelonului s7 nu se achite de datoria lor de a apro0i.iona cu ali*ente garni.oana egiptean7, cJnd ei a0eau hran7 din belKug. El JnsuKi a )ost 5e)uit de trupele egiptene &i Ji atrage )araonului aten&ia c7 tributul s7u Ki scla0ii Einili spE Egipr p"babil ce n, br a5use la de. tina&ie, Jntrudt #ab=ayu Ki Mil(ilu au preg7tit o a*buscad7 $EA G8PO. Acesta s-ar putea s7 )ie un Kiretlic ca s7 e0ite s7 tri*it7 daruri, deoarece Jntr-o alt7 scrisoare ShuFardata din !ebron Jl a0erti.ea.7 pe )araon c7 Abdi-heba din merusali* este un pungaK. $unoKtin&ele noastre despre situa&ia politic7 Ki geogra)ic7 a 'alestinei din 0re*ea aceea sJnt supli8tare de "e.iri# la di)Diti conducAtori l8li. * sJnt A**unira din Beirut, Abi*il(i din Tir, Alri..i din fart=a d Abdi-titli di, !aloi /rele dilEE .1i2 nl)t pot )i sElate d (rele cont2n"E8 din ]/garit QRas Sha*raO. )n a)ar7 de do0e.ile istorice locale pe care le pre.int7, aceste scrisori s)iit i*portalte ren* inplicalite *i larsi ale ali.nelo, d)( Eaipt Di sdpini.orii din MJtanni ,r dr Babion, .li,nte care se Jncheiau sau erau spri5inite prin c7s7torii Jntre )a*iliile conduc7toare., '2)2dd# la u slu5bat 2iprean n8it yantE*u care a a5uns s7 ocupe o )unc&ie Jnalta, ne aduc a*inte de po.i&ia lui %osi), deKi aceste dou7 persoane nu pot )i idsti)ide lM c, c8#tt,. *ete tui yanh,3r este se*itic Ki una dintre )unc&iile sale a )ost s7 supra0eghe.e Jntr-o perioad7 de )oa*ete pro0i.iile de grJne pDrd slpuVii 1iri1i ai ).ho lui. T7bli&ele au de ase*enea o i*portan&a ling0istic7 *are. Jn a)ar7 de dou7 t7bli&e, toate au )ost scrise Jn li*ba acadian7, li*ba co*un7 0orbit7 Jn Europa Ki ;rientul Apropiat din aceast7 perioad7. 're.en&a Jn A*a*a a literaturii *esopota*iene Q*iturile lui er-gal Ki Adap7, po0estea lui Sargon din AcadO Ki te-tele le-icale, care includ o list7 de cu0inte egiptene Ki acadiene, indic7 in)luen&a li*bii acadieneL Ki acest )apt este spri5init de descoperirea Jn @A41 a unui )rag*ent din Epopeea lui Zhilga*eK Qcea. @4SS H.d.$r.O la Me-ghido. Scrisorile din 'alestina Ki Siria sJnt scrise Jn principal Jn dialectele se*itice apusene ale li*bii acadiene Kl ele ne )urni.ea.7 in)or*a&ii i*portante cu pri0iE lr linba .rn,r45tA h d5)erirete ei )o)t locale Jnainte de sosirea israeli&ilor. Scrisorile de la Regele Tushratta din Mitanni au sporit considerabil cunoKtin&ele noastre despre li*ba hurian7 ne-se*itic7 Q+!;Rt*O. HnrrucJt unii au sus&inut c7 poporul =Apiru din aceste te-te trebuie identi)icat cu poporal e0reu sub conducerea tui losua, Ki c7 el nu a )ost Jn $anaan Jnainte de cucerire, ar trebui s7 sublinie* ur*7toarele 4pet., ale do8ilor de la A*8. popdr5 hapnnu QSA-ZAgO Q_ ApiruO d2 aici e ch eie indicat <i de r2]ele d2la Rs shae W d2 la lAtalah, a dur=it regiunile care nu erau controlate strict de cet7&ile *ai ,Fi3 de obi8i ei .cgitMu b nur,T *ic Etuthdeni Jn 'alestina Ki Siria, Ki nu sJnt pre.enta&i ca asediatori de cet7&i. %n a)ar7 de aceasta, te-tele *en&ionate pre.r1 o s5tutie dilenir de ce d5n rinD=n tui rosuaL #achisul Ki Zhe.erul, nu erau nicidecu* distruse Q%es. @SO, ci spri5ineau Jn *od acti0 poporui =Apiru. u*ele conduc7torilor sJnt de ase*enea di)eriteL regele %erusali*ului din 0re*ea aceea este Abdi-heba, si Jn ti*p ce =Apiru erau )oarte acti0i Jn regiunea %erusali*ului, etata, nu a .5s sub srbphi8 isibelirilor dait tn tinpul lui DFid, ln 1re =ApiV )ol8u 8. le r7.boi, Jn ti*p ce israelitii nu au cunoscut aceast7 )o*t d2 luptd deit in Rne lui Da0id. B%%/;Z%A"%E. J. A, Pnudr1lr Di. El-A*arna-TaJetn, G Fl. rAoP, @A@B QEAO5 A R. sa5rey, E` An8a lAbtW <BA-<PAG, %taL : ", Atbrirhi in A ET, p. 48<-4AS3 $. J. M. :eir Jn D;TT, p. <8-4B3 :. ". Albright, The A*a*a #eaers )ro* 'alatine, $A%i, GG, @APB, p. A<.@@1, ". ". Bre in A;@S p. tGS3 M A. MiEh2m Sr[ppilulilnd ond rle An#*% phtdohR, @A1G. MJ.S. AMASA. @, "iul lu5 leEr QWu lhO, u 1roelir, si al lui AbJgail, sora lui Da0id. A*asa a )ost co*andantul ar*atei lui Absalo* tn ti*pul r7.0r7tirii acestuia QG s.n. lPLGsO. a tst ln)rin, de %8b Q. sa*. taL1sO. ier de Da0id. ti apor ta trcuit p2 t2b la onducerea ar*atei QG Sa*. @AL@<O, #uat prin surprindere, a )ost o*orJt de 0icleanul loab la 6piatra cea 8re * 1t2 lirA, $abaon, QG Sa*. GSLA@GO. Est2 posibil ca s7 )i )ost A*asai din @ $ron. @GL@8, dar do0sile sinr l8nclsire. G. /n e)rai*it care, J*preun7 cu al&ii, a ascultat d. pro)enrl ;bNd ti s-. opu intarii h S.*.da a pri.onierilor din %uda, lua&i de 'ecah, regele lui %srael, in c*paoia s tnpodiE #ui Ahr. aG $,on. U)LA-tstj J.D.D. <S AMA^%A. QJn ebr. =+*asyd sau =+*aKyahJi, 6%ah0e este puternic+O. "iul &i succesorul lui loas, ragele lui %rda QG inp, @4r@=Go5d G crcn. GsO. El a ln0is tr nod decisi0 Edo*ul, care dobJndise anterior independen&a )a&a de luda mG J*p. 8LGS-GGO, deKi se pare c7 nu @-a supus co*plet &c). G J*p. @4LGGO. 'este *7sura de ilndn de sue1d lui si, prcbabil, b)uiat d2 ,ai. durile de 5a) ale unor *ercenari israeli&i care au )ost Wc)i dh aruie, el la prcDat la lupta pe l8, re8ele lui %srael, si aceast7 lupt7 s-a do0edit de.astruoas7 pentru el. %nMngerca lui copleKitoare a dus la d7rJ-*area unei p7r&i a .idurilor de ap7rare ale %erusalhulu5 W ap.i [bnplul ii palatul s4u au )1t 5etuite, El JnsuKi a )1t lut 'ltonierii QG %.p. @4L@<O. S-a

sugerat c7 Jn 0re*ea aceea a Jnceput s7 do*neasc7 )iul s7u A.aria, ca Ki co-regent, Ki aceast7 sugestie si*pli)ic7 unele di)icult7&i legate de ]cronologia do*niei sre. %n ele din uani 2l , )1t sinat p2ntra *orire 8 nu s)tn danEhite. G. un pht al lui l)tb2n m, ere a cEdar sil red,.t la tise ,2 A*1 la Betel QA*1, P@@S.@PO. <. /n on din sninl2 lui sinM Q@ cn.- 4L<4O. 4. /n le0it din )an5lia lui Merdi Q@ crc# 1L4sO. !.$i.M.:. AMBAS,$D;R Qin ebi nalUT, Jn]serrl- ,rr, 6traduc7tor+3 Kir, 6a *erge+O. Ter*en )olosit pentru a descrie delega&ii tri*iKi la un alt popor Jn oca.ii spe.iale de D,, tentru a )eliciZ Q@ lnp- BL@r G San. <L@SO, p.,ti, a cer2 o T8re Q 1. GSL@4O, penrr, a stabili o alian&7 QTos. AL4O, sau pentru a protesta "ntu o ned)tlhb QJud. @rLuO. "iild de obiei oa*eni de rang Jnalt, a*basadorii au a5uns s7 )ie *ai d1 hdn5li dup, e i)rein a stabiht relalii a siria, Babilonul, ecc. Ei nu repre.entau persoana su0era Dului lor Vi in ge1l, nu aEau autoritate sa nDp. cie.e Q0e.i Jns7 G J*p. @8L@P -@AL8O. $u toate acestea, ei erau trata&i cu respect &i singura J*pre5urare descris7 Jn Biblie Jn care au )ost *altrata&i a a0ut ca ur*are o pedeaps7 aspr7 QG Sa*. @SLG-BO. $u0Jntul $gr. presbeuo, 6a )i senior+O apare Jn sens *eta)oric Jn l QG $oi BLGSt El1. 1LGSO, )iind apli8t rcpran tan&ilor lui $risros care procla*7 *esa5ul J*p7c7rii plin El, /n tell[E colrtir $D rcn. ,,solie+O apare id #uca @4L<G. J.D.D. Ali)%';#%S /n end o5uc5al ti sdresic inpot tant Jn partea de a M7rii Egee, situat pe riul Stry*on QstuO, %a i" s (n de la pond *ritin Eion. A ) Zre*idet de ateDieni W de %82donieni ca o cale de a a.5un2 2 la a,nl, argintul Wsi l2*d de 8nstMie din Mt, pang.ea ni d. ercnea penEu a staphi Strt*toarea Dardanele3 Jn ti*pul st7pJnirii ro*ane a de8lt o*V lib.r ei 8lita#a prirului dZiict al Mace doniei. AnipolZ 1t2 situat la lE BS de (* R.A9 de "ilipi p2 95a Egetia, o Dea rcronB ihponaniS, iar 'arel a tl1Vt pe aici cind 8 in dM spre lbalonic Q"apt. @PL@O. M./M$M. AM% Jn ebr. ]7*7i, 6cu siguran&7, cu ade07rat+. AM; , AM; %T% statornic, de*n de Jncredere+ - c`. ==*7nI, 6eredin-doKie+, 0*e&, 6ade07r+. Este )olosit Jn 9T ca o )or*ul7 litulgici pri, 2re adFse u p2Man2#e indi0i duale ac.2=tt a dt 0Elabilibte hui 5uLnint eu Dui bleste*, cJt Ki consecin&ele Q u*. BLGG3 Deut. GPL HS K.ur*,O3 ee*. BL@<3 %er. @@LBO. A )ost de ase*enea .espsult*O3 la o bcn2dicJie Qr crcn. @13<1i e4. <31O, Ki 1te irclu ln do-olosine cu 8re ] trcheie ele pa*W .e4i de 'el*i Q's. 4@L@<3 PGL@A3 aALBG3 @S1L4<O, Este )olZit Jn r7spunsul iloni. al lui %2re*ia la pro)e&ia lui Anania c7 e-ilul 0a M de scurt7 durat7 Q%er. G8L1O3 este )olosit de ase*enea in r7spunsul lui Benaia cJnd accept7 porunca lui Da0id de a-@ Jncorona p2 s-lo*on a rege Q@ %*p %L<1O ln anindoue ca.u rile, le)tenui 8stitui2 inboduc2Ea la o rusidF ca D=l 8u si bineu0iner a)*lia pr8denri. #eg7tura pe care o are atJt cu binecu0uit7rile cJt Ki cu bleste*urile este o e-plica&ie su)icient7 pentru descrierea lui Du*ne.eu ca, .Du*ne.eul ade07rului+ mMt. 6Du*ne.eul a*in+O Jn Hs. 1BL@1. )n a)ara 9T, cu0Jntul este )olosit Jntr-un docu*ent din secolul al P-lea id.cr., Z innduc2re a uui 5utoint in cre e declar7 ne0ino07&iaL 6A*in, eu sJnt ne0ino0at...+ ln re*1 -l a0lntul era )olcit cu resularitate la sn)liul ru2Sciuilor ii a do-ologiiloi ti 1ie b rBsp))i aWepbt de la 8i care "nicipa b h.hi. naci* Uublid Q@ co,, @4L@1O, "eld in care crisios a )olosit cu0Jntul Jn e-presii curo este .A*in, 07 spun+ Q6Ade07rat, ade07rat 07 spun+O probabil c7 %i este spein Ai nu Distd nici o do0.dB cA apctolii ai )i ur*at e-e*plul #ui3 e-presia lui $ristos a con)erit cFutelor sale o autorita8 n2iadce distincti, De aici r2.ult% .uidea r2*ndui d pronliuile lui Dl*eau, lnplinite li bod 8i. ln 8l QG co,. rLGoO Ki tuptrn c% % 2 arribu5e titlul ,,Anin+ QAp.c. AL@aO. BE#%;$RT%%i. R Bietenhard, %; TT @, p. AP AA5 S, hl*on, T]tu P, @A1A, U. @G4.@GA. J.B.Tr. AM; , AM; %T% Anon Qh 2br. UnndnO a ld n*ele gerdic al #llrrB5lor ld B1Alui, )iul *ai "icn*ele al lui #t, niWut de nica e ldidE.o "iterBAlui, de )iulling1 ^oar QZen. @AL<8O. A*oni&ii au )ost considera&i Jnrudil cu israel iWi, dbra li sa pdlucit sLi batep. n bun7tate QDeut. GL@AO. %n rechine *onilii a, dpat b)tonul arou *i*)lor dintre riurile A*on si laboc QDeut. GLGS-G@, <P3 <L@@O. Mai tJr.iu o parte a acestui teritoriu a )ost luat7 de la eJ de c7tre a*ori&i, Ki ei au )ost li*ita&i la o reAiue %. E de labd Q l* GrLG4L D.ut. GL<PL %os. @G3G3 l<L@D GB3 Jud. /L@<, GGO. Deop2rirne .rhslosice ratl c, anonilii @a tel 2 alte lopoare, ii., in.on5et ie.=toriile d )ortirele *i.i Q *. G@LG4O. '2 Be*2 E-oduhi %slael nu a .ucerii &ara ld A*on QDeut- GL@A, <P3 Jud, t@lBO. Totuii, anoniW5l au tosr cooda*ati pen"u ce % sa, alBtuat n2= bi&ilor cJnd l-au anga5at pe Balaa*, Ki li s-a inter.is s7 )ac7 parte din adunarea lui %srael pJn7 la a .ecea genera&ie QDeut. G<L<-1O. ;ra)d #r cel roi te*t a )ost Rabbath ,r **on, *od. A**ari Q]RABAO, unde se a)la sarco )agul de )ier $patul de )ier+O al lui ;g, regele Basa-nuluiQDeut. <L@@O. %n )tnd 5udeltorilor, a*onitii l-a, a5utat p2 Eglon, regele Mebului sa supbB t2ritorid Zraelii VJud. <L<O,

'e * tli l2)b 2i ar atacat tsironul irraeut la E de lordan QJ,d. @@O Di a, )1t alusal= AM; , AM; T" Religia lor i-a in)luen&at pe unii israeli&i QJud. @SL1O, &i aceasta a dus la asuprirea a*onit7 din Zalaad care a 8nds ld Mpania hi re)ta QJnd. roO. M.i tlr.i, teee# ,5Mit on4, a a,.diat labeul Zalaaddut cu pu&in ti*p Jnainte ca Saul s7 a5ung7 rege. Saul a unit bnelul ,i l-. i.Lprir oe tlaU Q@ s2n. @@L@.@@L @GL@GL @4L4PO. $tiE di Mi tb.iu ahaK a a5s s, )ie pritu d Da0id QG S*. @SL@-GO, dd )=ll seu [ ianun a respins o 0i.it7 de prietenie a a*basadorilor lui Da0id &i i-a insultat. El a anga5at *ercenari sirieni &i a pornit la r7.boi, dar generalii lui Da0id, loab &i Abitai %au li0is QG s))i. @S3 % $M. @AO. uD e Mi tt.iu iraelldi a, .l8ir Rr,a, .apitala arMit, QG sd. @GLG1.<@3 @ $8 GSL@-<O ti i=a ps pe o1l8i la *unci )or&ate. $u toate acestea, unii a*oni&i s- au J*prietenit cu Da0id, de e-. ?obi, )iu[ lui ahaK, care @-a a5utat dnd )ugea de Absaloin QG Sa*. @PLGP, GAO &i ^elec, care a )ost unul dintre cei <S da 0ite5i QG Sa*. G<L<P3 @ $ron. @@L<AO. solo*n a a*t t2ei =*ni8 ln h,8ul setr ti s-a Jnchinat lui ]Mi(o* Q]M;#;!O. .eul lor &i J*p. @@L@,B,P, <<O. ; )e*eie a*onit7, aa*a, a )ost *a*a %uiRobod*<<O.A))ti21*ntt, a.)u,arsr*MQ@,mp. @4LG@, <@L G c"D @GL@<@. 'e 0re*ea lui losa)at, a*onitii s-au unit cu *oa-bi&ii &i edo*i&ii Jntr-o incursiune J*potri0a tui %uda QG $ron. GSL@-<SO. Jn 5urul anului 8SS S.d.$r. gabad si lo.abad, a*Jndoi )ii ai unei )e*ei a*onite, au conspirat ca s7-@ o*oare pe %oas, regele lui %uda QG $ron. G4LG1O. Mai drau h ac2l 8# adt ;.ia c)t d lor<n, ,np,E,i lui luda, au pri*ir dblt de la atur4i QG $ron. G1L83 GPLBO. losia a pJng7rit Jn7l&i*ile pe care le ridice Solorcn QG ll*p. G<L@<O. Anoi"i ]lu uit cu alte pop8E 2 dl rdbF pe lotachi QG %np. G4LGO, iar dups cad2M lds.lirului tn sa1 ld,cr,, Darli,, rc8el2 ld, a pricinuit din lou lrg. QG %n', GBLGsL %D. 4SLu@4O. Ei au )d atacal de 'rc)eli JntrucJt erau duK*ani Jnr7i&i ai lui %srael Q%er. 4AL@-13 Ea, G@LGD GBL@P3 ,aT1 @L@<-@B3 Te), GL<=@@ODup7 Jntoarcerea din e-il, Tobia, gu0ernatorul lui A*an, a J*piedicat construirea .idurilor de c7tre ee-nia m D. GL@S,@A3 4L<,PO. cTltoiine boe eFiW .u do.iti au )1t ata8t2 1nt d2 Eh cit ei de enia QEeirl-Gi M, @<L@, G<<@O, Andlii Bu supn= 0ie&uit cel pu&in pJn7 Jn secolul al G-lea H.d.$r., HntrucJt rud. Madt2ul a lupta lnpoEi2 lor Q@ Me s.1O. ;cuparea per*anent7 a &inutului a )ost reluata pe la Jnceputul secolului aO @<-lea J.d.$r., dup7 cJte0a secole de Jntrerupere aproape co*plet7. Zte0a *or*int2 din Elea BrcMubi din solele al lPlea ,i al @1lea H.d.$r., un te*plu din apropiere de A**an Ki di)erite ni0ele de ocupare ale cet7&ii Jn ulti*a parte a Epocii Bron.ului sugerea.7 c7 Jnainte de secolul al @<-lea ora&ul a )ost locuit par&ial. /n re0iri*ent puternic al 0ie&ii urbane a a0ut loc %a Jnceputul epocii )ierului Ki lllnl 1c1t ete doledit de o ]rie de ndui rotunde care ser0eau ca )ort7re&e &i erau cl7dite din pietre *ari. Alte cl7diri din acea perioad7 erau p7trate sau dreptunghiulare. Au )ost cercetate cJte0a aKe.7ri, )iecare dintre ele consJJnd din cJte0a case din c7r7*i.i de cEnene i*pEuni cu sd su *i nurt2 tnn4 d2 e-. ;)tbet Morbar B2dd. Est2 ciar ci dplr2a arcnit a )Zt interEl h tinprt celei d]a Ga U2ri8d2 a )ie)llui Q<4os<o t.d.ciO. ln tinpul Rolului al P-lea H.d.$r., &ara lui A*on a Jn)lorit sub st7pJnirea asirianI, a&a cu* arat7 nu*eroase re)eriri din docu *entele asiriene. A*on a pl7tit un tribut considerabil Asiriei. Mor*intele g7site Jn regiunea A**an aduc do0e.i ale unei culturi *ateriale bogate, dac7 5udecdn dup, a2l2 de lu, dup, siciiele ntlopolde, dupa pece&ile, statuile, )igurinele, g7site. /n nu*7r *are de *ateriale scrise, inclusuid pece&i $sec. P J.d.$r.O, o plosc7 de ara*7 cu inscrip&ii siriene Qcea. 1SS J.d.$r.O &i un )rag*ent cu opt rJnduri dintr-o inscrip&ie din citadela A**an Qsec. al A-lea H.d.$r.O, arat7 c7 li*ba era si*ilar7 cu ebraica, dar scrierea a )ost in)luen&at7 de ara*aic7. 'losca de ara*7 con&inea se*in&e de grJu e*rner, grJu de pJine &i or. decorticat cu Kase rJnduri, trei plante ierboase culti0ate de a*oni&i in sec. al 1-lea H.d.$r. $el pu&in unspre.ece regi a*oni&i pot d trdlni)i tn dlldite ))i. Descoperirile arheologice sugerea.7 c7 ocuparea sedentar7 a )ost Jntrerupt7 de ca*paniile babiloniene din sec. al 1-lea H.d.$r. si nu a )ost reluat7 pJn7 Jn sec. < H.d.$r. Zrupuri de beduini au ocupat regiunea pJn7 pe lr2l8 tobia.nor Qs. 4 - G i.d.crO, Mbaladilor Qsec @ H.d.$r.O Ki ro*anilor Qsec. @ H.d.$r, - sec. < d.$r.O. B%B/;ZAA" %,. : ". Albrighl M1..llana aitlEd B. m1d.,i @AB<, p, @<@ i*,L ', [ordEuil, sO.ia BS, @AP<, p. @<@-@AB QsigiliiO3 Z. Zdbini, 4nr de ltro, or. N=poli .o,@APS, p. 0GBP5 idaT tss PA, tAP4, p. @BA-@1aL , ZlF(, *e ;it side oJ Jotdu, @A4S3 ide*, AAS;R @8, @A, GB-G83 '. $. !a**ond, AiS;R @1D@A1S, p. <T4@i S, !. !ora sAsoR @A<, @P, p. G-l<i Z, M. larLil1, M G4<,@A1@, p 11a1r !. o. ThonpsoT, 4tT4 G.G @AP<, p. G<-<<3 id* W ". gatddi)t, BAS;R GPG, @APt,', B.@@. J.A.T. AM; "id hi Ma12, Ae. a do*it G ani 'ec %uda QG %np. G%L%A.G1i G $eh. <<LG@-GsO Jnainte ca dotria s ra )i2 Ndrtale Drin .sirc lu=, el a do0edit clar c7 accept7 Jntru totul idolatria cras7 din pri*ii ani de do*nie ai tat7lui s7u. u se cunoaKte e-act ce *oti0e i-au inspirat pe asasinii lui, dar raptul c7, la riadul lor, &i ei au )ost o*ori&i de c7tre 6popor+ ,Vseea.i ce Atun a loct 0icriM uei inti4i d2 lD .urte si ol 8i r1,8le 8Durare.

J.$.J.:. AM; QJn egipt. A* un, 6cel ascuns+O. geu egiptean a c7rui natur7 esen&ial7 este la )el de neclara cu* indicd nurcle sru, Esre asnr adeg cu lintul i, rn anu*ite )or*e, Jntruchipea.7 puterea de generare3 a )ost i*portant ca .eu al ]Tebei, de unde a pro0enit cea de.. @G-a diMtie de )adotri Q@AA@-@P<1 idcr=O'.in unirea cu .eul-soare Re=, .eu regal &i cos*ic, sub nu*ele de A*en-Re=, QA*unO a de0enit .eul supre*. Mai 1.iu dnd dinastia a @Ta 2b.n, a ln)iinlat %*periul Egiptean Q@BBG H.d.$r.O, A*un a de0enit .eul o)icial, 6regele .eilor+, Jntrunind *ulte puteri &i atriblte ale aetor 4i nBl nlci ilr prli sii au .c,*ulat bog7&ii 0aste Ki p7*Jnturi. De aceea, c7derea T)ebei Q oO Ki pierderea bog7&iei preo&ilor ei Jn ur*a crgiln de c.Vtr2 Asiria tn 11< ld.c,, a )ost aleag h nd adecdi de a* Q<LaO cind a proldiJ 'rsbuJi8 itriFi Q4 Va l. )el de putdicd. Du'n a8asta, QA*unO &i Teba, care a continuat s7 )ie o cetate s)Jnt7, au redobJndit &ntr-o oarecare *7sur7 prosperitatea, dar &i aceasta a )ost destinata ni*icirii Jn pro)e&ia lui %8nia Q41LGBO. QrEZr'Tl, M.A.M. AM;RT%%. /n popoi dir ca8n Qca, @SL@1O, *en&ionat adesea al7turi de heti&i, )ere.i&i, ctc, duKnnn lli (rael QE-od. <<LGO. El dau i*plsstiad ir .ona deluroas7 de a*Jndou7 p7r&ile %ordanului Q u*, @<LGAO. A0iaa* a Scut un leg7*tnt cu a*ori&ii de la !ebron&i cu a5utorul lor a Jn0ins pe cei patru regi care au atacat *a&ele din d*pia M7rii Moarte, inclusi0 oraKul a*orit !a&a&on-Ta*ar QZen. @4LB-PO, u*ele acesta a )ost )olosit Ki ca un ter*en general pentru locuitorii $anaanului QZen, 48LGG3 las. G4L@BO. E.echiel descrie corect popula&ia a*estecata a 'alestinei Qa*estecare cau.at7 Jn principal de in)iltra&iile per*anente dinspre stepele r7s7riteneO cJnd spune c7 %erusali*ul este )iica a*ori&ilor Ki a hetJ&ilor QE.ec. @1L<, 4BO. ,n rinpul c2@ei it-a doM 5unitis a ndlatului sl <-lea J.d.$r., inscrip&iile su*eriene Kiacadiene se re)e r7 ia a*ori&i Qsu*. *ar-tu, acad. a*urniO &i spune c7 sJnt oa*eni ai deKertului, neobiKnui&i cu 0ia&a ci0ili.at7, cu grJne, case, cet7&i, st7pJniri. Ei JKi a0eau reKedin,. in nut=i BLg, prcbabil J2hel Bisb=i #a de 'al*yra. Jn 5urul anului GSSS H.d.$r. aceste popoare care sau in)iltrat 0re*e de secole, au atacat Babi lonia. 'r7buKirea unei dinastii puternice din /r, dinaslia o <.a, Ba datodr h p.rte lor Di ei au pr2lWt stIpJnirea r)tor0a cet7&i Qde e-. #arsaO. #a ]Babilon a )ost instalat7 o dinastie 6a*orit7+ Ki cel *ai puternic rege din aceast7 dinastie, !a**urapJ, a cucerit celelalte dou7 state 6a*onte+ i*portante, Assur Ki Mari Qoca. @PBS H.d.$r.O. 're.en&a a*ori&ilor poate )i desopsite prin doFi lhg0ilti.e, h lrircipal on*. tie, DEi ac1t1 nu slnt htotdeu* d8.i de*e de Jncredere sau con0ing7toare, este clar c7 aceste di8tii au i1t de digine apllTni, !a*Mpi 1ind n*it lanoli) lnt-D tDt 8nienpoEn lui. $ele GS.SSS de te-te g7site la ]Mari stat scrise Jn cea *ai *are parte in lnna a.adiani, cu nule inRlente *)t52 apsDe. "orele nMelor ge"oele obis tu5ie iS aste teRe a1t .B ruele pan-iarhilor a, lO*t tip.1 bine *te, Te-rele M,3 d in)or )tlii d1pre Eibuile no*de din siria, din)t caE re*arc7* Mare3 Ca*ina Qsau poate Bene-Ca*inaO care a0ea leg7turi cu regiunea Mt. Basar. /n alt grup ta aleat in #iban ii sa eupat cu 8nenul .u cai Acest regat a d7inuit p)rt7 Jn perioada scrisorilor de la Anu)u W . elei itea @A,a di*st5i din Esipt, unde 1t #sis W.ributul pinit d2 la slatd A*r. capitala acestui stat se pare c7 a )ost portul QSu*urO QoraKul *ode* T/% Ma.elO, la S de Ar0ad. Aceasta este &ara *en&ionat7 Sn %es, @<L4. AgitaWa ser8B din p2ri8da G@SS-@8SS ln.c,., atJl Jn Mesopota*ia cJt Ki Jn 'alestina, a )ost strJns le<lrd de oigrotiile tot tui *ri ale anon=tilor. "aptd c, o ansit, peri8di d2 tinp trre prina pane a Epocii Bro*ului Ki *i5locul acesteia dte0a oraKe din 'alestina nu au )ost locuite, a )ost cau.at de *igra&iile unor popoare no*ade care au i7sat *ulte *or*inte Jn ur*a lor, dar prea pu&ine cl7diri, R)esele de lut ale acestor popoare au a)init7&i clare cu 0asele de lut din Silia, cg ce poate 1 u indiciu cV acEtia erau u topor )tndit d sirienii adice .nodtii QE.i M M, Menyon, A*oriles and $onaanites, @A113 : Z. De0er, %#R14,@AP@, ,. @AP-GG1O. $AEbriile lui AEs pot )i plasate Jn ti*p Jn ulti*a parte a acestei perioade. %'e 0re*ea in0a.iei israelJte Jn 'alestina, regii a*o-ri&i Qsihon din !1bon, ii os din ,aenO sZpl1ea, AM;S, $ARTEA #/% peste cea *ai *are parte a T9ansiordaniei Qlos. @GL@-13 Ju.t. @L<1O. $udi,1 aZtor dou7 regate a )dt pri* etap7 Jn ocuparea ^7rii 'ro*ise Ki a )ost considerat7 un e0eni*ent de cea *ai *are i*portan&7 Jn istoria #heldui QiZ. GiA5 'sj @<BL@@3 @<1L@AO. Zad, R,. ben Ki 5u*7tate din se*in&ia lui MInase au ocupat acest Erib.iu Q h. <GL<<O, iar *i d[.iu a coBtieir uD dinn2 cele dounsDrere r2giui Zre ap*0i, to*, cd2t li solonon Q@ inp. 4L@AO. r-8itorii din Ai sJnt nu*i&i a*ori&i Qlos, PLPO, iar %erusali*ul, !eb"nul, %a*ut,[, bchisd Ki Eglond 2nD pr5n .ip.te anonte p2 d2 lsEe@ulAi le.a biruii Se. @SL@-GPO. AnDritii dn, (u a5utt p2 re8el2 din ]!a&or Q@1. @@L@@4O. Dup, euUarea "rii a*.rilii au de 0enit ser0itori Ki au )ost asi*ila&i treptat Q@ J*p. ALGSO. A*intirea reldor )7cute de ei a persistat Ki a )u*i)cat u deMt de conparai" r!tu idoladia hi Alab ii M.))iQ@%np.G@LG13Gtnp.G@@@r5ct r!tu$en. @BL@1O. hE.iile altor polsre i. Mspotania - 2si,n, huritii Ki indo-europenii - in0a.ia israeii&ilor Jn 'alesn* Ai a aa*ilor ln Siria au dc la sEbi"a puterii anondor carc, h 5uld andui @SSS #d.$r., nn *i dau o puie. hel. ldr a ,21istar ln snerile ]a-diene ca un nu*e pentru Siria-'a5estina, pJnI cJnd a )ost rnrduit de !a* Q!etitO3 n*ele lor s )ost d2 a"*e8 sinon5* cu ,Ap1ul=.

B%B%%;$i)lE. S. Ml)2ri, ne Joiler in ,aa.ien. !istory, @ABA3 J. R. Mupper, %es o*ades en M7o-po.onie au 8ps des Ro( de Maa @AsP3 rden.ie ae A, Zera, JSS 4 @ABA, p, @4G.r4Pi # J. $elb, J$S @B, @A1@, pG4-4Pi M. lir*i h ';@-4 p, @SS.@<<. A.R.M. AM;S% $ARTEA #/% %. $uprinsul %n <)tE@, ternrl .braic al pro)eiei lu5 A*1 a r1t p7strat )oarte bire. %n e)ad de acasta, o.dh1 din scrierile sale )ace posibil s7 J*p7rn=* cartea Jn sec&iuni care nu sJnt arti)iciale. $artea poate )i J*p7r&it7 Jn patru p7r&i. o. @L@G@@1, Dup, o innoduce.2 s5np! QrL@ K.ur*.O Jn care A*os ne spune cine este, unde a p.o)e"t Ai de urde .re alroribr2 de a prcdica, el 0esteKte 5udecata asupra popoarelor Jn0ecinate Q@L<-GL<O, dph lliii sale *tale, ,uda, Ki asupla sa*nei QGL4@1O- Jldeia 0ine asup1 popoarelo. i,1sin2 daidn>n pBcatului lor lnpori0a otudni, datontn 0io. %trn sb.dardelor din coWtiin@1 crei )ac p2 1nedi s, 12 8ncd3 luda si %srael sini 5Vde.te penEu ca s.auabatut d. # r.0elatia di0inB QGL4,rr-@GO, abable care a a0ut ca re.ultat dec7derea *oral7 Ki social7. b. <@@.1L@4. "idde cu0inla' din sia de .u,h t7ri din aceast7 sec&iune este introdus7 cu o )or*ul7 pEisi Q<L@t 4L@5 sLr3 1L@O- icenhrl sre ps aic5 p. pri0ilegiile Sa*ariei, dar p7c7toKenia na&iunii a schi*bat pri0ilegiul Jnti-un te*ei pe care A*os JKi ba.ea.7 doctrina 5udec7&ii. 'ri0ilegiul atrage pedeapsa asupra pop.rdui lui Du*ea Ai de a.tu A*Z icisra lsup" aaprllui d sbtutul nu.i nrntui.)re Q<LtGO si c7 6.iua Do*nului+ 0a aduce Jntuneric Ki nu lu*ina aKteptat7 QBL@1-GSO. c PL@.AL@S. /*2a.L o erie de cinci 0edenn .b 5udec7&ii, Ki Jn )iecare dintre ele 5udecata este pre.en Ztd prin trh sinbolL ldcele QPL%<O, teRl QPL4.1O, oc*'nn QPLPAO, co"l cu po.i,e c.apte l<Lr@4O Ki un sanctuar atacat QAL@-@SO. Jn PL@S-@P A*os pre<< AM;S, $ARTBA #/% .JntS J*pute*idrea pe cane o are dea 0orbi poporului lui Du*ne.eu. d. AL@@@B. /n epiloa 8 delie 1bFaE regatului lui Da0id. %r. Autorut &i data scrtcdt u e c*sre ninic cu Dri0ire la Ar din .lte sl Jn atda ]nitnor sale. El a )1t orisi*r din Te8 ;L@ i4 Gs2n. @4LGi G crcn, %rL1O, la 08 t1 (b s de %erusali*. #ocurile din 5ur erau acoperite de p7Kuni pentru tur*e, &i che*area lui A*os a )ost s7 Jngri5easc7 tur*ele Q@L@O. Jn a)ar7 de aceasta, el culti0a s*ochine Q]';M@, Sica*orO A*os PL@4. Se*ni)ica&ia ct2i i.)o*iii ste c, AnZ nu a )1t preaStit 8 pro)et3 pJn7 atunci el nu s-a considerat pe sine pro)et, nici nu a )ost educat Jn Kcoli pro)etice QPL@4 K.ur*.O. Dh %L@ id* ca el a Eeir ln ti*pul do*iei lui iln; regele lui luda QPPA-P4S H.d.$r.O Ki a lui %eroboa* %%, regele Sa*ariei QP8<-P4< H.d.$r.O. ;.ia Ki %eroboa* %% au do*it ln ladl2l ti*p de <1 de e5 QPPAP4<O. u cW2rten dab cute*urulu de 'annnt Q@L@O si de acM puh plM ln tinp 'rcpo0adu5"a lui AlM nuMi " baa indidliilor g]nle. i0dtr de pZ peritate Ki siguran&7 de care se pare c7 s-a bucurat #2el ar putea iidicr o dale pe la 5uinltaEa dotuie= %tri l2tohoan, 8. P1S t.d,$i %%%. $ircu*stan&ele #ucrarea Ki *esa5ul oric7rui pro)et e0reu erau inti* legate de condi&iile Jn care au tr7it oa*enii c7rora le-a propo07duit Ki cartea lui A*os *i )ace e-cep&ie Jn pri0in&a aceasta. a. condinil. seidle ri lolinte $u peste 4S de di nEie de ,bp.Li`Adui8 lui AnZ, Asiria a .dobit siria, 0sod de @1 al sa))iiei #ucrul ac1b ia per*is lui %eroboa* D sI-Ki e-tind7 grani&ele QG J*p. @4LGBO Ki s7 Jnt7reasc7 co*er&ul carea dus la )or*area Jn Sa*aria a sei de putendce de ne<Wtori. Din ne)ericire, bog7&ia Sa*ariei nu a )ost distribuit7 uni)or*. Bog7&ia a r7*as Jn *Jinile prin&ilor negustori, cae au chel it bosedil. .c*#iate c. sl ti nnbu nttita]B poprid lor stddard de 0ia" Q<LrS. @G. @B3 1L4O Ki au negli5at co*plet &7r7ni*ea, care pJnI aruWi a coWrituit pucnn )olte al 8notuei sa. turiei. Au Jnceput sa apda ir sa=rEia sin'torele didate ale uei )tietEd bolEF din p*t de 0e dere *oral. Jn silele %ui A*os asuprirea s7racilor Nie c7tre cei boga&i era un lucru obiKnuit QGL1 K.ur*.O. la lel e si indi)2rdE reniloasi a bogaWor )ala de su)erin&a celor )l7*Jn.i Q1L<-1O. Dreptatea era cu*pa"tl o bani QGL13 <L1O, ln tinp de ))it Q4LP-AO, s7racii puteau *erge nu*ai la c7*7tari QBLllK.ui*3 8L4-1O, la care erau obliga&i s7 a*anete.e pI*Jntul Ki chiar persoana lor. b. slora )tiisiei. condi$ile ]iare din s*ria au a)ectat obiceiurile religioase. Religia nu a )ost negE-5atI, ci a )ost per0ertit7. Au )ost *en&inute ritualurile Q4La s.l5*O #a leuile nationEle de hchiL8 QsLsO, dar Jnchinarea *ergea *Jn7 Jn *in7 cu idolatria Ki i*oralitatea. Departe de a )i pl7cut7 lui Cah0e, aceast7 rnniEE a atEs 5ud)tab #ui Q<L@43 P.Ar AL@ 4O3 tru a redus nelegiuirea, ci a Jn*ul&it-o Q4L4O. Du*ne.eu nu trebuia c7utat la locaKurile na&ionale de Jnchin7ciune QBL4 K.ur*.O deoarece El nu putea accepta Jnchin7ciunea de acolo QBLG@-G<O3 poporul *ergea dups ald (i Q<L,4O. in alarn de acedta, Q]none bosate ti 5erdere ]Mp2 ehu ordite '2 dotdla s7racilor QGL83 BL@@O. l0. Anoo et tlste*uu 2rdclor

An1 cu*a 8edidile istori8 QGrA D.r*i <L@,@<3 4rlrl BL1,GBi PL@1O, ensroF Q4L4-i.l*-3 BLGG3 aLsO ,i l2Sale QGLS5 d. E-od, GGLG1r A*Z ALsi .m #d rAL<sL Anor GL43 c), Deut. @P.@AO ale naWuii cale Aceasta ne a5ut7 s7 cre7* cadrul pentru Jn&elegerea atitudinii sale aparent ostile )a&7 de religia pe care a 07.ut-o Jn 5urul lui Ki Jn special )a&7 pentru Jn&elegerea respingerii siste*ului 5ert)elor, despre care a spus c7 este lipsit de autori.a&ia di0in7 QBLGBO. #a )el ca Jn alte 0ersete pe aceast7 te*7 din scrierile pro)e&ilor pre-e-i-li.i Qd. (- @L@o3 @Bi %d. PLG@ hl*3 os 1L13 Mica 1LP K.ur*.O, ceea ce a0e* aici nu este o conda*nare a .odutui idt,2lo. Z ataE, ci a nodutui ,r c* ] )7cea abu d2 el in 0Ma acea e'Ro"ET%EO Daca ar 1 .itii *e pr)t din 'dhEuch d*ed din .ilele lui A*os ar )i pri*it Jn07&7turi despre tradi&iile pa-Eiarhale d *aice lori0it caro" 5erdele a, tcrt p<n htord8llu din relisia popo*lui lui D*e.eu Ki c7 El a pri*it 5ert)ele. ^inJnd cont de )aptul c7 Jn BLGB Asos )a8 o a)i*tie ci pune o rnEebai2 retoric7, un singur r7spuns este posibilL un r7spuns a)ir*ati0 i*ediat. Te-tul e0reiesc sugerea.7 c7 A*os nu Kia Jndreptat Jntrebarea spre institu&ia 5ert)elor ci spre proe*inen&a care le era acordat7 Jn 0re*ea a-ceeaL 6Mi-a&i adus 0oi 5ert)e Ki daruri de *Jncare...U+ Se1ul eE a pobEiet n conE-tnl sierii lui A*os esteL 6;ara a )ost aceasta su*a totala a religiei 0oastre atunci, aKa cu* este acu*P+ 9. GG-G< Ki 0. G4 sJnt alternati0e doar Jn aparen&7 - aceasta este o *odalitate biblic, )i12nt )olZiti penWu a pue accdt pe prioritatea cu0enit7 Jn di)erite lucruri, de e-. 'ro0. 8L@Sa, @Sb3 #uca @4LG1O3 Jn esen&7 aceste 0ersete sJnt un apel la restabilirea unui echilibru corect, ca Jn legea iMoise, ln dre 5erdele dnt o odalitaE di0ini de Ktergere a greKelilor unui popor dornic s7 tr7iasc7 o 0iad d2 spuer etic. ra)d de #e<"l lui Dured 9. MeaD5ul porctdur a $oncep"a lui AnZ d1're Dlll84 1te d2 i*portan&7 )unda*ental7 pentru Jn&elegerea *esa5ului s7u c7tre Sa*aria. Do*nul este $reatorul lu*ii Q4L@<O dar ti .ontinZ si t2 .di0 in p2rent 2 Suiinitonn 2i. El dEan3 .iu ii n8pta ii ,l stij pJneKte 0alurile *7rii QBL83 AL1O. El hot7reKte dac7 0a )i dnegre)8te Q4L1@@@ eu beRF QAL@<O. %n l*itu rcdrei cu1Eri a Dll*e.eului .8tiei nu ]te n8r si Epingo ])trele 4L@<3 BL4A3 ALBj1, ca )iind ad7ugiri ulterioare. Ele nu sJnt a)ir*a&ii pre*ature din punct de 0edere teologic Ki nici nu sJnt greKit plasate Jn conte-tL )iecare dintre ele )ace o leg7tur7 Jntre pronun&area anterioar7 a 5udec7&ii Ki Jn&elegerea clda a Etutii si plterii dirire= Do*ulti stl'lnette de ase*enea destinele na&iunilor. El pune )rJu unei natiui Q@LsO, ridica " 8 QoLlal tl doboar3 p. a-a QGLAO. El st7pIneKte J*p7r&irea lor QALPO. 'rin ur*are, ,l 1t2 Judedtorul lor t@L<GL<O aMci citd el2 in cata (sLle #ui norale b. Mesa5ul lui A*os tr7dea.7.aKa cu* este )iresc, un interes special pentru %srael. %ntr-un sens special, a )1t bia ln Cah( s, al1t, braelul pend a )ace un led*ht .u 2l Q<LGO, 'rin slu5itorii sBi ,l lea Edt cunoscut7 0oia Sa QGL@@3 <LPO. Dar aceste pri0ilegii ndi ads dupa sine o Bpo bilitate Mre penh <4

%srael3 neacceptarea acesteia atrage asupra poporuui 5udT4i Ddr Mi spre dNlt cele 1e 2d qupra popoaElor pBBtE, $lnd lsrael a llrrlZr lesile lui C.nE QGLaO nu l2 roi ranln2 delt sd airepte cu )ri.% 5udecata #ui Q4L@GO. c AhZ a ant gri51 sn de.lare cA o lD, lncdlcar, prin nelegiuire nu poate ii restaurata doar prin ri tualuri, s7rb7tori sau 5ert)e. De )apt, %ah0e st7tea de5a la altar Ki era gata s7-@ lo0easc7 QAL@-4O. Ritualul cel *ai po*pos era o urJciuna pentru El, cJt7 0re*e era orerit d2 u p.por c)t nu a8 nici o int1,2 sn )t ridice la Jn7l&i*ea standardelor etice e-puse Jn legile #ui s)inte. ; ase*enea religie cere*onial7 Ki ritual7 nu a0ea ni*ic de a )ace cu *oralitatea Ki lucrul acesta era ur5t de lah0e QBLG@t.l*.O. d. A)ir*a&iile de *ai sus arat7 c7 preocuparea plincip2l, a lui Anc a )ct @B ceari de la poporul Do*ului neprihltriE, tn *.le Do*ului QBLG4O, A*os a considerat c7 neprih7nirea era cel *ai i*pordt .uibut noral al Mtuii di0itu. orice icdl8 a legii *orale, )ie din partea na&iunilor p7gJne Q@L<-GL<O, )ie din partea %sraelului QGL4-@1O, era o insult7 la adresa naturii lui Du*ne.eu Ki, prin ur*are, era o pro0ocare la adresa 5usti&iei di0ine. Dac7 Cah0e este drept, atunci nedreptatea, necinstea Ki i*oralitatea nu pot 1 bleEte de El ii iebui2 si pineasB o plat, aspr7 de la El. e Dar 5ud8a nu . coctituit cull,[nn nMl al lui A nd s<*.ia QsL4O. De )apr, el indeie cu pro*isiunea unei .ile *ai lu*inoase pentru Sa*aria QAL@r@sO. ,i trebui sL ne opuen elor ca" con. sider7 c7 aceste 0ersete nu-i apar&in lui A*os, u este deloc nepotri0it ca un o* din %uda s7 procla*e spe ran&a da0idic7 Ki nu este nepotri0it pentni A*os QJn ciuda accentului pe care-[ pune pe 5udecat7O s7 Jncorone.e sentin&a negati07 despre pierderea )inal7 QPL@-1O a o a)i*ale p..iti0n .l1pre siori= %iMl,. B%B#%;ZRA"%E. :. R. !arper, A $riticat and E--eg]i8# $**dtut T A*os andtlor+4 @A@SL s. R. Dt2, Jod dd Andr, @A@B3 R, M. $F"4 Tne Aoot o) A*os, @AGP3 R. S. $ripps, A $riticai and E-egetica, $o**entary on c)ie Boo( o) A*os, @AGA3 E. A. Edgrdll, PPie Boo( o) A*os, @A@43 J. Marsh, A*os and Micah, @ABA3 J, l. Mays, Anor, @A1A3 J, A, Motyer, a$R 6Atnos+, @APS3 ide*, =lneDa.yo)the.#ion, TheMessage o)A*os, @AP43 !. 9i. 9tol)), A*os the'rophet, @AP<3 R. 1odis, +The $onp.sition and ScuctF oi A*os+, !TR <<,@A4S, ,, G<A-GBlt !. !, RoFley, 6:as Anrs a abir Eiss)elt

"estschri)c, @A4P3 J. D. :atts, 9ision and 'rophety in A*os, @AB83 E. !a**ersiiai*b, The Baa(a)AnT, @APS. J.c.s.s.T. J.A.M. AM'#%AT. 'rietenul lui 'a0el, salutat cu dragoste QRon, @1L<O. c2le Mi bu2 MSS et, ,chplirtu5,, un nu*e latin de scla03 6A*piias+ este o )or*7 alintat7, #ight)oot Q'hilippians, p. @P4O g7seKte nu*ele Jn inscrip&iile ce apar&ui 6casei $e.arului+ Qc). "ilip. 4L GGO3 era un nu*e obiKnuit. $ei care cred c7 Ro*. @1 se adresea.7 de )apt E)esenilor pot g7si un A*pilat Ki aslo Qdlr <, 4<1O. o iRripge de pe u **tnr, -A),pliad, prclabil din a dou 5u*ibte a slului JntJi, Jn cataco*bele din Do*itilla, este dedicat7 unui scla0, indicEnd probabil cinstea de care se bucura Jn bisi, Qc, SandayKi!eadla*, Ro*ans, p 4U4O, u este i*posibil s7 )ie 0orba toc*ai de A*pliat care este *DWo*t de 'a0el, sr de lanilia lui Qcl R. btriani, AM/#ElE 'ogo4 dna $htuian Rane, @aAB, p, <4G i,lr*.O, A*pliat, Stache Ki /rban Qc`. 0. AO au )ost co*e*ora&i J*preun7 ca *artiri QAna Sanctoru*, ;ct. @<, p. 18PO. A.".:. AMRA"E#. /n res2 din rginar d2 a atacat sode *a Ki cet7&ile Jn0ecinate, cu a5utorul lui ]$hedorlaoner ] a altor resi, Nta, a l1t epiro de A* Qcen-@4L@ K.ur*.O. %dentitatea lui este incert7. %denti)icarea lui d %,%5RO.r!.*lEpi 1te i*prcbabilS. D.:.B. AMRAM. Qin ebr. 8.an, ,,"po, iMl"iO. @, so"n lui leheb2d Ai btA lu5 Moi], turon ,i Mir5an QM7riaO QE-od. 1LGS3 u*. G1LBA3 @ $ron.=1L<3 G<L @<O. El era un 6)iu+ Qadic7, probabil un descendent, c). @ cl*. PLGS-GPO Bl lui ch.bat QE-od. 1L@ai u. <L@AO, si prin ur*are un `Du al lui (0i, G. %n Ea @SL<4 este *en&ionat un A*ra* care Ki-a luat o so&ie sEiinS de loronn elra. E.J.C. AM/#ETE. obiceid de a p* obiete si*bolie pentru 0ra57 sau pentru protec&ie de rIu era cunoscut Jn tot ;rientul Apropiat. Ase*enea a*ulete a0eau de obicei )or*a unor orna*ente *ici, pietre pre&ioase, sigilii, *7rgele, pl7ci sau e*ble*e, pe care era scris uneori un descJntec sau o rug7ciune. E0reii erau singurii care conda*nau )olosirea lor Ki Js. <L@8-G< d7 o lisd d2 asrcE bile.ii p)ttc de lehei, #ista acestora include 6cutiile cu *irosuri Q6cutii pentru su)let+O Ki 6a*ulete+ QT=)iaST* - un cu0Jnt care Jn sea*n7 6Koapt7+, )ie un descJntec, )ie o 0ra57O Q%sa. <LG;5 c= ps. s<LB3 Ecl. @SL@@5 ler. aL@PO. 'reaVa a*uletelor poate )i dedus7 Jn 6pietrele scu*pe care aduc noroc+ Q0e.i 'ro0. @PL8O, deoarece se credea c7 na5oriiate pietrelor a8u pbpriet$ nBgEe. Asdel, t1te pietiele W inelele )olZie ca =sisn aau coo siddate anul2t2 Qc). %er. GGLG45 !ag. GLG<O, la )el ca *5o.ibis pod8b2lor p2Mnale c* a, )ct cele rolcie p.nh )acerea 0ilelului de .u QErod. <GLGO eu ele lngrcpate de %a80 Qcd, <BL4O. Dierlger2 garpelui de ara*7 )7cut de Moi" 1ie leSarE de .on dal8e )olsirii la*elor Qre.i %sa. <L<O 5".p2le de ara*7 a )ost distrus dup7 ce a de0enit un obiect de lnchitu" sn"1titi2si QG %np. @<L4O. Do0e.ile arheologice arat7 )olosirea pe scara larg7 a D.d2bebr ae )ol* di]rlui "la. Wu a uei seni. luni r7sturnate, un si*bol al leitei %Ktar-Astarte, purtat de )e*ei sau de ani*ale pentru a le *7ri )ertilitatea Qrud. <3G@O. "tuinele de W 2srprean Bi sinbolue de ani*ale Ki )ructe Qanith, pentru 0ia&7, ochi sacruO sJnt legate Jn general de )ertilitate Ki protec&ie. "runtariile dintre ochi Qt)i&7pI&, E-od. @<L@13 Deut. 1L83 @@L@8O i ciucun QVni, *. tsL<<-<AO de la haine dar neniW se )ie o aduce,2 a*int2 a #esii ii o pieruca Jn calea supersti&iei Ki idolatriei, care sJnt conda*nate QE-od. @<LA3 Deut. 1L8 K.ur*.3 'ro0. <L<O. Aceste Knururi purpurii au )ost co*parate cu Knururile albastre &i roKii )olosite de heti&i ca a*ulete, iar unii au cdidet .B ii clopoteii de la p8lele hainei 8r.ld pet area, e bl sinila. QE-od. GaL<<O, la )el .* aEau 8le U 8b d2 on din Asi.ia Qct .ah, @4LGSO. AM/T,ETE luda Macabeul a g7sit a*ulete pe trupurile solda&ilor s7i *or&i $G Mac. @GL4SO, )olosite probabil ca e)ilac-terii Qgrec. phyia(terion, 6pat7.+O3 la )el au a5uns s7 )ie considerate de e0reii de *ai tJraiu &i cutiile *ici care con&ineau un sul *ic cu un pasa5 biblic, prinse pe uKorii uit Q),=,4d3 Deut 1LAO. DJ.:. A SABAT%$. Acest ter*en se re)erii la o lege cu pri0ire la pI*Jnt. Jn #e0. GBLG g7si* e-presia 0)TJ9&?h 7=7reK Jabb7&, 6p7*Jntul 0a &ine un sabat+. Este nu*it de ase*enea 6sabat de odihn7 sole*n7+ sau 6an sole*n de odihn7+ Q#e0. GBL4-BO. Dup7 1 ani de se*7nat, pr7Kit Ki recoltat, pI*intul era l7sat nelucrat ti*p de un an. Roadele care creKteau pe ct*p )7r7 s7 )ie se*7nate trebuiau s7 )ie l7sate pentru cei s7raci Ki *rrr dilEle QErod. G<L@@3 Ddt @BLGj@1O. 'enEu a liniKti te*erile i.raeli&ilor c7 0or duce lips7, Do*nul ie-a pro*is c7 Jn anul al 1-lea p7*Jntul 0a rodi su)icient pentru < ani Q#e0. GBLGS K.ur*.O- Acest an de odihn7 a )ost respectat Jn brad de la 0re*ea instituirii sale Q ee*. @SL<@3 @ Mac. 1L4A, B<3 c`. Jos., Ant. @G. <P<L @4, GS1O, T.-tle din ls. G1L<4-4<3 G $ron. <1LG@3 %et <4L@4-GG e tlern >a ntlni. lui Dll584 legat7 de nerespectarea acestei legi. $ul*inarea anilor sabatici era atins7 la )iecare BS de ani. Acesta era un an 5ubiliar QSn ebr. yIbel, 6ber bece+, de aici 6trJ*bi&7+ Qcorn de berbeceO cu care era anulat anulO. Erau 1'li8te legile sutui etEticln in

plus, propriet7&ile erau date Jnapoi proprietarilor originali, datoriile erau iertate Ki e0reii care se 0Jndusera scla0i ca sI-Ki pl7teasc7 datoriile erau elibera&i. Era o 0re*e de *ul&u*ire Ki un prile5 de a tr7i prin credin&a c7 Du*ne.eu 0a asigura hrana Q#e0. GBL8, ecc.O. Se*ni)ica&ia odihnei pa*Jntului Jn )iecare al P-lea an nu este ba.at7 doar pe principiile de chi*ia pa*intului. u ur*ea.7 nid tiparul canaanlt de cicluri de P ani )7r7 recolt7, ur*a&i de P ani de belKug. Jn te-t se spune c7 p7*Jntul este l7sat neculti0at ti*p de un an. QR)e.i $. !. Zordon, /garitic /terature, @A4A, p. S e,*.O. Mon=0d tunda*entd 'entru aesr. succesiune este g7sit Jn a)ir*a&ia c7 anul al P-lea de odihn7 este un sabat de odihn7 pentru p7*Jnt &i pentru Dotud Q#d. GB.G, 4O. Este diddt d aici Ditt, o leg7tur7 cu instituirea isabatului, pe ba.a acti0it7&ii creatoare a lui Du*ne.eu. Alte ele*ente pot )i obser0ate Jn ar*onie cu aceast7 a)ir*a&ie Ki anu*e, c7 o*ul nu este singurul proprietar al pI*Sntului Ki c7 el nu de&ine proprietatea pentru totdeauna, ci %i este Jncredin&at7 de Du*ne.eu Q#e0, GBLG<O. %sraeli&u trebuia s7-&i aduc7 a*inte de ase*enea c7 ei nu st7pJneau ni*ic printr-un drept inerent al lor, deoarece ei au )ost scla0i Jn Egipt QDeut. @BL@BO. Zenero.itatea este deterniEti de Buotti4a. D.". A A. @, 'otri0it cu i--. sa*aritean7 &i cu 'esita Sirian7, Ana este 6)iul+ lui ^ibeon, !e0itul, Ki tat7l lui ;holibn*a, una dintre so&iile canaanite ale lui Esau Q$d, <1LG3 Fig i n ld @<, G4GB@ @ $ror @.4S@. Dac7 Jn Zen. <1 !e0it &i !orit Q!urianO Jnsea*n7 acelaKi #ucru, Ana este cel care a g7sit i.0oarele calde din pustie pe dud p7Ktea *7garii tat7lui s7u Q0. G4O. Jn atr, de a.4E, dac, ;holibaM dlt $2n. <1LG poate )i identi)icata cu ludita Q$en. G1L<4O, Beeri !etitul din acest 0erset ar putea )i un alt nu*e al lui Ana, Ki co*e*orea.7 descoperirea i.0oarelot calde, deoarece Jn e0r. be=er Jnsea*n7 ,.)JritJn7+. G. /n Ke) de dib #dit 1=ate,. lu5 Tbeon W )iul lui sen QZd. <1LGD GAL % cs @L<<O. R.A.!.Z. A A, Q)oi*a gr. a nu*elui ebr. hann7, 6har, gra&ie+O. S 07du07 b7trtn7, )iica tui "anuel, din se*in&ia lui AKer Q#uca GL<1-<8O. #a )el ca Ki Si*eon, care )7cea &i el pane din r7*7Ki&a care 6aKtepta *JngSerea lui %srael+, a a0ut o 0i.iune pro)etic73 ea participa cu regularitate la ser0iciile de di*inea&7 Ki de sear7 de la Te*plu, $*d a au.it cu0intele lui Si*eon atunci cJnd a )ost adus %sus la Te*plu, ea a spus c7 acest copil este Mesia cel *ult aKteptat, Ki a dat sla07 lui Du*en.eu pentru J*plinirea pro*isiunilor #ui. J,D.D. A A. Ana Qsau Annas, sau AnanasO, )iul lui Set, a )ost nu*it *are preot Jn anul 1 d.$r. Ki a )ost destituit Jn anul @B d.$r. Jn T el este nu*it *are preot Ki dup7 anul @B d.$r. 'ot e-ista trei *oti0e pentru acest lucru, JntJi, deKi ro*anii Ji destituiau pe *arii preo&i Ki nu*eau al&ii, e0reii considerau c7 )unc&ia de *are preot este de&inut7 pe 0ia&7. MiKna Qt)orayoth <, 4O spuneL 6Marele preot o)icial se deosebeKte de preotul care a )ost destituit din )unc&ia de *are preot nu*ai prin &apul care este 5ert)it pentru el Jn giua %sp7Kirii Ki prin .eci*ea de e)7+, Jn ai doilea rJnd, titlul de 6*are preot+ este acordat Jn "aptele Ki Jn scrierile lui Josephus atJt *e*brilor cItor0a )a*ilii preo&eKti din care pro0eneau *a5oritatea *arilor preo&i, dt Ki *arilor preo&i o)iciali, Jn al treilea rtnd, Ana a a0ut o in)luen&7 personal7 puternic7 asupra *arilor preo&i care l-au succedat. $inci dintre )iii s7i, dt Ki $aia)a, ginerele s7u, au a5uns *ari preo&i. #a 5udecata lui %sus 0ede* c7 Ana conduce o in0estiga&ie preli*inar7 Jnainte de 5udecata o)iciala sDlnte- lui cada ;oar @<L@<G4O. cbrd #8 <LG spune c7 *arele preot era Ana Ki $aia)a, )olosirea singularului probabil c7 este deliberat7, indicJnd c7 deKi $aia)a era *atele preot o)icial nu*it de ro*ani, socrul sSu de&inea puterea de *are preot, atJt de)acto, prin in)luen&a personal7 dt Ki, de 5ure, potri0it )elului d. gJndiie al ntilor Qct 'aDtV aL1O D.R.!. A A. QJn ebr. Jiannd, 6hai+, 6gra&ie+O. So&ia )a0orit7 a tui Elcana, un b7rbat din E)rai* care a0ea dou7 so&ii si 8e lZria la RaMtain-To)i* Q@ sas tO. cealali, so&ie, 'enina, o chinuia pentru c7 nu a0ea copii. Ana a 5urat c7 dac7 0a naKte un )iu < 0a Jnchina lui Du*ne.eu ca ]na.ireu. Ea a )7cut lucrul acesta Ki a pus copilului nu*ele ]Sa*uel. $Jntarea ei de *ul&u*ire Q@ Sa*. GL@-@SO sugerea.7 ca ea a )ost pro)eteas7, $Jntarea *en&ionea.7 pentru pri*a oar7 regele ca Mesia lui lah0e Q6unsul #ui+O. E-ist7 *ulte ase*7n7ri cu cJntarea M7riei cJnd a )ost anun&at7 naKterea hicristc c8 @L41=ssL TMAZ %"%$AD. Ea ija ads lui Sa*uel o hain7 Jn )iecare an cJnd *ergea la Silo ca A ATEMA s7 se Jnchine. Mai tJniu ea a *ai n7scut trei )ii Ki dou7 )i)ceQlSa*.GL@A,G@O. J,:,M. A A$ 6"iii lui Anac+ $Hn ebr. =+ndDt*O, ur*aKii lui AEc, au t1t lo.litoli ai p.lertiei l8inle de reniren israeli&ilor. u*ele Anac apare nearticulat nu*ai Jn M, @<L<< d Deur. ALG, id h alt, pane .parc articulat Qe0r. JiginID[ Ki se presupune e7 trebuie considerat nu*e colecti0, echi0alent cu 6)iii lui Anac+. E-presia 6Arba QDiryat =arba=, ]$!%R%AT-ARBAO era tat7l lui Anac+, din los. @BL@<. pare s7

indice c7 un o* cu nu*ele Arba a )ost str7*oKul lui Anac, a)ar7 de caiu, c< substanti0u[ 6tat7l+ este aplicat cet7&ii3 Jn acest ca. cetatea Arba, cunoscuta *ai tJr.iu ea ]!e-bron, a )ost considerat7 cetatea str7*oKeasc7 < lui Anac. Statura Ki )or&a )or*idabil7 a )uior lui Anac au )ost aproape pro0erbiale, deoarece ei erau lua&i ca un standard cu care s7 )ie co*parat7 statura altor oa*eni, cu* erau )iii lui E*i* QDeut. GL@SO &i )iii lui Re)ai* lDdr. GLGtO, Vi 8 o .icaML =$ire poaE sta Jnaintea )iilor %ul AnacU+ QDeut. ALGO. Jn descrierea ^7rii 'ro*ise )7cut7 de cei .ece spioni c7rora li sa lMuiat iniM, ] .lblinia.e )aptul cn db leuiau )iii lui Anac QDeut. @LG83 #XX traduce =+n7DJ* cu gigantei, ]/'JA?O. Sa spus c7 ei erau *ina&ii lui e)ili*, care erau de ase*enea considera&i )ii ai lui Anac, &i spionii au spus ca s-au si*&it ca niKte l7custe Jnco*para&iecueiQ u*. @<L<<O. Ei locuiau Sn .ona deitr8ra, ,r s".iat ls !eb* Q s. @<LGGO, ude st g7seau Ani*a a.?esai Ki TaJ*ai,, )iii %ui Anac+. los ua a ni*icit pe )iii tui Anac din &inutul deluros Qdin !ebron, Debir &i AnabO, dar au *ai r7*as unii Jn Za.a, Zat&i Asdod Qtos. @@LG@ K.ur*.O, Ki * cele din ur*7 i.. ,2Mit lui c.#b nrsiu4 sr,i i.aone1s., din !ebron, cetatea care i-a c7.ut la sor&i. u se cunoaKte nidic d1pe .2te poDoarc din alre rle dedr ii. bliai uii eretdto.i sslir d ei )ac pane dinEe popoarele *en&ionate Jn Te-tele de e-ecra&ie Qbleste*O egiptene din secolul al @1-lea, sau c7 repre.int7 u ridu Bhi ,de tip 1listd+. aE/;$RA,%,. A ET, p. <Ga3 tT @B, @A1B, p. 41B- 4P4. T.$M. % AME%5$ rrtitui de rAdln8leD o rcitare la care se Jnchinau coloniKtii din Se)ar0ai*, aduKi Jn s.MrLa d. dirieri QG inU. @PLt@O. Da., rse)ein este considerat a )i Sippar din Babilon, nu*ele 6Ana-*elet)= Jnsea*n7 6Anu este rege+. TotuKi, tntrucJt nu*ele nep. cu panicda ,lesir8 cu Anu 1te in probabil7, deoarece nu*ele di0init7&ilor acadiene care Jncep cu 0ocale stat scrise Jn transcrierile ara*aice cu particula Qcu* este ca.ul cu Anu, Jn /ruit, Jn lll al <-#, td.$r,O. Mai prcb1bilt st2 ideri1. carea cu An, leul *asculin, perechea lui Anat, cunoscut Jn te-tele ugaritice &i )eniciene Q". Zr)indahl, Die 'ersoi*a*tn der Tbete aus /garit, @A1P, p. 8<, @@S[. DJ.:. i A %A. "orna sles.% a nunehi !ananiah Q+CahF a lu8to cu *ilosti0irei, @, ln laptele BL@ K.ur*., un *e*bru al bisericii pri*are din %erusali* a .Ltui conEibutie la )odul nonetd coss . ldt *i *ic7 decJt a pretins el3 el a c7.ut *ort cJnd necinstea lui a )1t dati pe )ats. G. ln "alble ALro A.8., 1 ll*e al lui %ss h Da*], =u on nelrilOlnir dupA #e8d, de sa nb"ietoit o saul din lhs ih2dint dup7 con0ertirea acestuia &i care i-a co*unicat lui 'arel Disill8 dat, d2 $ristc.Ai <. in "aDtele G<LGL G4L@, A8ia 1ul lli 2deb2eu, %l[e prct htre ad 4P-B4 d,cr,, UreV2dinele Sannedtindui dnd 'a0d a )ost adus Jnaintea lui3 un o* bine cunoscut pentru l7co*ia sa3 o*orJt de sselo&i Jn anul 11 datorit7 po.i&iei sale pro-ro*ane. ".".B. A ATEMA. @. Sensul original al cu0Jntului gr. ana-t)ie*a este 6ce0a ridicat QJntr-un te*pluO+, adic7 o 5ert)7 0oti07, o )or*7 &i un sens care sJnt p7strate Jn #uca G@LB Q6daruri+O. G. $u0Jntul gr. anathe*a Qcu e scurtO este *ai rest5 cele doue )o*e si* oBiaeEte d(iitute de le-ico"a)i c* sre riey.his, dd a, u @ntel1 Jnrudit &i deseori sJnr con)undate Jn u.an&a practic7. #XX )oloseKte anate*a pentru a traduce cu0Jntul e0r. here*, ]bleste*, 6lucru Jnchinat+, lucru care trebuie inter.is, tn&elegJnd prin aceasta ni*icirea total7 Qde2-- ld. GPLG4 i.*.5 *. G@@<, p2nd etat8 !ol*i D2,t. PLG1, Ai cJ loritui, Judith @1L@A@. T2-tele e clprint bl1ten2le prgitu aEta ce ac1t cu0int * )olZit ca o )o*d, de blatD id a)an iudaisnurui Q0e.i DeisMnn, #Ar, p- AB il*-3 si MMO. Dat )iind sincre1nul nei2dsi a )os posibil 2 unii creKtini s7 aud7 blas)e*ia oribil7, Anate*a %sus+ de pe bu.ele unor predicatori aparent 6inspira&i+ Q@ cor. @GL<OL 12 ca c" o rsriduire a d)tl)tnnnli Q'liniu, Ep. @S. A1 Ki alte suise arat7 creKtini persecuta&i c7rora li s-a cerut s7-# 6bleste*e pe $ristos+O, 1e ., en o nodaliare de r.5cne a prelnteanului %sus, Jn contrast cu $ristosul Jn7l&at. ;ricare ar )i )ost starea 0orbitorului, nici un *esa5 care-@ Jn5oseKte pe lss no 0in2 de la Ddu.l Sturt. De ."n2nea. '1(l sp* d1pre sin2 ct, de dras "atilor sBi renE. ti&i, ar pre)era s7 )ie el JnsuKi 6sub bleste*+, Jn&elegJnd prin ac2s ],ara8 de cristZ QRon, AL<Ot ror 'a0el spune despre predicatorii 6oric7rei alte E0anghelii+ QZal. @L8-AO WI )ie Anate*a+, adic7, s7 )ie puKi sub interdic&ie, Jn&elegJnd prin aceasta abolirea recunoaKterii lor ca Ki cre&tini. Jn toate aceste ca.uri cu0Jntul grec este transliterat anate*a. %n % $or, @1LGG cei ca)t lt urrep2 $risls sint pai sub bl"t2rc sub 8at*4 si inediat drai acs ur*ea.7 cu0Jntul ]*aranata. S-ar putea ca aceast7 a]i8 si con)ele se1ul AtLl8l L .,"ie ca Do*ur n1@n s, aducl ln curhd 5ldertile sal2=, Qc), c. ". D. Moule, %S 1, @A1S3 p. <SP i.hO. Dar " loac 2 Jtia*nata9 s7 )ie o propo.i&ie separat7, A0Jnd Jn 02d)t conthutd % $o.. rcte cu0inte ain cont]tut eluteilor pline de ateguD sint ad8ate, )iJi a e-ista 0reo leg7tur7 special7 a cu0Jntului anate*a cu de*iterea dinaintea Eucharisrului, cu* cred unii Qc). Z, Bonr(aM, Th# PB, @ABS, p. GGP i.F5 J A. T. Robrdon, JlS nr. 4, @AB<, p. <a s.u*-@. <P

A A%EMA $oEpi"torii din "apEle G<@4 sau ps sub onat`te*a Q6bleste*+O, adic7, au cerut un bleste* asupra lor Jn ca.ul Jn care a0eau s7 eKue.e Qc`. e-presia din 9TL 6SI se poarte Do*nul cu toat7 aspri*ea )a&7 de nire daca 0oi #ce .la.==l Sensul ecle.iastic de e-co*unicare este o e-tindere a sensului biblic, nu un e-e*plu, deKi nu este inpeibn 1 obieittil2 din snEsoei QcJ s8 4, A. GA<O s7i )i dat o nuan&7 aparte. R)erbul Jnrudit apare Jn Marcu @4LP@L "apt, G<L@G, @4, G@. B%B/oZR)ll, !. AEt. D. Muller, MDMT % p 4@<-4@B3 J. Beh*, TD T @, p. <B4 K.ur*. n.+.]. A%9AT;T. c2iate din linurul lui Bdidir dait le= 0itilor )l1. G@L@aO. cetata Mtal, . lui Abiatar Q@ J*p. GLG1O Ki %eretnia $ler, @L@3 @@LG@O, Abie.er QG Sa*. G<LGP3 @ $ron. @@LG83 GPL@GO Ki lehu Q@ $ran. @GL<O, cusita d2 sanhaib Q%s. @SL<SO. Repoplhredihale dup7 e-il Q ee*. @@L<GO. AKe.area *odern7, Ras elQ!3rubnO, h apro-. s le de ldoslih, Bte ln apropierea satului =An7ta Q"oto. Zrollenberg, Atlas, pl- Gso,O. DJ.:. A DRE%. unul dhlre cd doispt2Ae apctoli u= *ele este de origine greac7 QKi Jnsea*n7 6b7rb7tesc+O, dar se poate s7 )i )ost un 6nu*e creKtin+, la )el ca Ki 6'etru+. El a )ost )iul lui lona sau %oan Ki a 0enit din Betsaida Zalileii Q%oan @L44O, dar dup7 aceea a locuit J*preun7 cu )ratele s7u Siraon 'etru la $apernau* QM3rs @LGAO, ude lu*u iipreud s pdari QMat. 4L@8O. %oan Bote.7torul, al c7rui ucenic a )ost Q%oan @L<B-4SO, i#a srlt.i pe %ss 8 Mieltl lui Dlll8(uritat4 DupA ]aa el la 8,sir " Si*n ii %a ads la %tcM Q%oan @L4GO. /lterior a )ost ctie*at s7-# ur*e.e pe %sus QMar, 4L@TGS3 M.rd @3@1-@<O gi . de0enit unul dinE cei doisleae apcbu $MaQ @SLGL Maru0 <LlaL #u. 1%4O. $r2dinta %ui tEcticl 1te araht ,n %2n 1rgA3 @G3G@GG. ! a )1t uul dinie ei caE =u pus Jntreb7ri despre 5udecata 0iitoare asupra %erusali*ului QMarcu @<L<-4O. Este *en&ionat ulti*a oar7 cJnd era J*preuna cu ceilal&i apostoli, dup7 Jn7l&are Q"apt. @L@<O. Este probabil s7 )i )ost cruci)icat Jn Abaia. E0ansheliil. 1inoprice re spu pu)ire lutui ddprc 2l d]"r Jn %oan el ne este pre.entat ca pri*ul *isionar Jn &ara lui Q@L4GO Ki pri*ul *isionar pentru str7ini Q@GLG@GGO. :illia* Te*ple a scris despre pri*a lui *isiuneL 6'oate c7 este pentru Biseric7 un ser0iciu *ai *are dVit a 2cut onc alr on+ Qneadin<B e Bi Johnr Zospel, p. GAO. R.E. . A DR; %$ W% %/ %AS, %/ %A Q=luia 1t2e on nu*e )e*inin - poate so&ia lui Andron(U 6lunias+ este o )or*7 prescurtat7 a nu*elui *asculin lunianus.O saluEri d dngp1re de 'ar2l QRon @1LPO c, QrO ,rud.r, , dic., pbbabn erei e in Ron AL< QE MMr syngeries, pentru e-plicarea acestui cu0Jnt ca un titlu de onoareO3 Ra*say Q$icies o) St 'aul, p. @P1 K.ur*.O DEuD12 ca Ecau pane din acel4i tib ci0ic din Tars3 QGO 6to0ar7Ki de te*ni&a+ Q0e.i Abbott, %$$, despre $ol. 4L@SO3 nu cunoaKte* cJnd s-a petrecut aceasta3 Q<O 6cu 0a.7 Jntre apostoli+ Qeste i*probabil ca Jn&elesul s7 )ie 6bine cunoscu&i de c7tre apostoli+OL Jn pri0in&a aceasta 0e.i ]Apostol, Ki Q4O credincioKi *ai 0echi decJt el, aKa cu* ne-a* aKtepta de la apostoli. 'entru ipote.e care Ji leag7 de Jn)iin&area bisericilor din E)1 su din RoM, 8i B :. Ba8a er'T 4G= @A<S=@, p. <oo i1, W $ .d Barto4 ibid., 4<, @A<@=G, p. <AB )-l* A.".:. A %MA%.E#B D% B%B#%B. Ad thdudi[$ TE=hi dt si cele *ode*e *en&ionea.7 o ga*7 larg7 de ani*ale, )n traducerile *ai 0echi, lipsa unei cunoaKteri precise a )aunei din 'alestina a )ost principala cau.7 pentru lipsa de acurate&e Ki nu este surprin.7tor c7 traduc7torii au )olosit nu*ele de specii europene cu care erau )a*iliari.a&i. Studiul Ktiin&i)ic al 0ie&ii ani*ale a Jnceput abia Jn secolul al @A-lea si Jn trecut era obiceiul sl li] dea nue nl8i ani*aleld cu1 cute s, celor 2e areau inpoltdla p1ctica Ani *alele care sea*7n7 Jntre ele Jn ce pri0eKte Jn)7&iKarea eu indebdn"8 au Ati*it acelat n*e su nure si*ila". adt2 pri)ti'ii g4r.le e a'licE 0ietti an5= *ale Jn general. De obicei, a0e* pu&ine di)icult7&i cJnd este 0orba de identi)icarea unor ani*ale *en&ionate de *ai *ulte ori Jn conte-te care ne )urni.ea.7 indicii cu pri0ire la identitatea lor, dar traducerea corect7 a *ultor nu*e g7site nu*ai Jn di)erite liste din #e0. Ki Deut. 0a )i Jntotdeauna di)icil7. Traducerile *ode*e au corectat unele dintre greKel)le din trecut, dar e-ist7 o lips7 de uni)or*itate Ki sJnt incluse *ulte traduceri stranii. u toate aceste nu*e sJnt *en&ionate *ai 5os, htr(lt ureie dnt p2ti8te eu nedednite, dar MJo ritatea sJnt discutate. 'ot )i obser0ate dou7 sec&iuni *a5ore a ani*alele s7lbatice *en&ionate incidental odat7 cu descrierea cadrului Jn care cr7iesc, Ki aniMlele donetice cre 8stituilu o tane 4n,.@B a 0ierii de nde ti. A.1te din ur*7 sJnt *i i*'or= tante si 0or )i tratate *ai intu. Dou7 cu0inte din ett- sint ed8 cu cl0htul MkZARL +7&)in, care se re)er7 la re.isten&a lui, Ki ha*1r, care deri07 de la blana roKcat7 cea *ai obiKnuit7. Al doilea cu0Jnt este )olosit *ult *ai )rec0ent decJt pri*ul, care se g7seKte Jn principal Jn cele dou7 ircidlnE cV nrsrrila lui salaan Q 1 GGO li d "rsnrilele lVi cnR Qr s*. Aj@SO, Adte d0inte s re)sa ,))ii la nlgann doZricit DorA cu0int2 slnt hd8 in aesal MAZAR Sk#BAT%$- +7r7d Ki pere=. 'ri*ul dintre ele este JntJlnitatit Jn )or*a ara*aic7, =+rId QDan. BLG@O cit Ki Jn cea ebraic7 +arad Q%o0 <ALBO, dar traducerea este contestat7deuuiispecialiKti.Ter*enulpere= aparede A ori Ki traducerea lui ca 6*7gar s7lbatic+, Jn %o0

<ALB-8, este con)ir*at7 de conte-t. Aceast7 specie este cunoscut7 Jn .ilele noastre ca ; AZA? QEDuus on8rO =i 8e )i ndnit ln *ulie 'i4i din Aeia de 0 si $entral7. ; )or*7 Jnrudit7 Jndeaproape cu subspecia care a de0enit e-tinct7 pe la 5u*7tatea secolului al @A- lea a )ost introdus7 cu succes Jn re.err,a *ruala BaC Bd din S egdtllu. Mi$AVu# ete *<s al nls.iului sllbatrc u= bian QEDu1 di),1O ei ] .rcde c% a )1t donsticir in % <8 Alrid de , io ti*pul ol5ticllui. td* ren"olre este Jn ti*pul Kederii lui A0raa* Jn Egipt QZen. @G3 @1O, dar p"babil llddncB et a )olZit *ngali penh hro pon inc, din Mspohi4 unde erar ce8ute roi *ulte rase Jn 5ur de @8SS J.d.$r. 6M7garii+ care tr7geu c,ruleb rn Mepohia adtice a *5 bire d2 @.SSS de ani Jnainte de aceasta, .ugr70i&i Jn gra0uri Jn piatr7 Ki Jn desene, Kti* c7 au )ost onagaKi Q*7gari silbaticiO, r t.rasti rpeie nu a )ost do*esticit7 co)rplet niciodate, MEalii au lZt d2 o inportdlS 0ttai, ,2ntru popoaEle rll)ude W au coBtituir ni5 loace de transport esen&iale, per*i&Jnd o c7l7torie nedie d. <S d2 (n ,e .i. /r ren d. la Muia ara ci Jnc7 Jn secolul al @P-lea H.d.$r. era considerat nepotri0it ca regii s7 c7l7reasc7 pe cai Ki nu pe *7gari. %*aginea biblica este Jn ar*onie cu acest te-t, Ki arat7 ce )tgn dliEu p2 nlg.ri ln tinp de pace, in iinp ce 2ii sint a)tiad o rL.boiul. in thiE acstui )apt, cl gdr. ALA ii Mid G@LG i*, M% g/# dsi2 nenbrii tindi .i )aniliei clului Ki *7garului3 Jn Zen. <GL@B ter*enul este aplicat la puiul unei c7*ile. c9T con&ine nu*eroase re)eriri ia $A# QsiteO, *ulte dintre ele )igurati0e, si ter*enul este JntJlnit deosebit de )rec0ent Jn scrierile pro)etice &i Jn c7r&ile poetice. ldtindeni h 9% gi T crlul 1t2 asiat de obiei cu r7.boiul Ki cu puterea, Ki )oarte rareori este *en&ionat singur. /n alt cu0Jnt, pIr7l, tradus 6c7l7re&+, poate Jnse*na cal JnKeuat din ca0alerie sau, poate, calul si c7l7re&ul3 s7s este un ter*en *ai general, Y )olosit Jn special pentru caii care trag c7ru&e. Dintse rec aniMlele ere au d]nit *i*le de trac&iune, calul este cel *ai i*portant, deKi a )ost do*esticit *ult *ai tJr.iu decJt 0aca Ki dedt *7garul. Spre deosebire de *7garul s7lbatic, care a tr7it Jn sertii-deKertul din A)ricii, str7*oKii calului sJnt ori siEi d5r rtepele EF"i si ale 3Wiei- prcbabil cd d8ttciEa a aFt le in noa inde"nd1t in Mi nult leuiL EFpa de C lda de s0Di Mongolia- $a5i din scrierile biblice se pare c7 pro0in din al doilea %oc. S dbOi,L b2b, dn p2n8da lu !a**p> c. @PBS H.d.$r., con&ine cea *ai 0eche re)erire la un cal pe care-@ descrie ca 6*7garul din r7s7rit+. $aii erau cunsocu&i de5a Jn Egipt pe 0re*ea cJnd a a5uns losi) la putere Ki ei au )ost )olosi&i Jn ur*7rirea din E-odul. Ble inpbb1bil ca poporul %srael si 1 aFt ca5, dar in orice ca., caii nu suit adapta&i pentru c7l7toria prin deKert. 'opo)tle care au i.Bit h cB8ar au aFr 2i si i-au c7l7rit Jn lupte )los. llL43 etcO. Da0id a luptat adesea J*potri0a lorL Da0id 6a t7iat 0inele cailor de tr7sur7 Qde la @.PSSde c7l7re&iO Ki n-a p7strat cai dedt pentru o suis de 2re+ QG san. ai4l% ac1ta pa' si )ie pri*a *en&ionare a )aptului c7 el a a0ut cai. Q6A tebt 0inele - e re)de h tgldonul di)te gsunchi si #Theitu de d1pr. copit2i la picrorul diEpor. T7ierea acestui tendon schilodea per*anent caii.O "iii lui Da0id a, i8norat interd#aD din D2ut, rPL@1 Qrcte. ritoare la 0re*ea cJnd poporul a0ea s7 cear7 un regeOL ,.Dar s7 n-aib7 *ul&i cai+- de e-., Absalo* si-a preg7tit care li .ai QG San. @BL@O, b. Solononi a ant *i tJr.iu o *ul&i*e de cai, &inu&i Jn gra5duri speciale la !a&or, Meghido Ki $eier. $aii erau i*porta&i din Egipt Ki c( VAnroliaW de sO Ai 2rar spoeWi n trril2 Jn0ecinate, pre&ul unui cal )iind @BS de sidi de argint QlJ*p-@SLG8 K.ur*.O. A %MA#E#E DT B%B#%E $AT%R/# 1re prcduul )npeien2.n dinn2 cat si n)uar- Ac2ti hibriGi p.obabil ci Bu lZt plod,h cu rJnd dup7 introducerea cailor Jn &inuturi unde se creKteau nise.i dDi o e*en2a iMtuci"e pale se )ie iatenisB ln nod sp2cial in #e0, @AL@AL ,,SB nu inpre ei 0ite de doud Wiui di)erite= Qaici ,Jitd, be)t-*d Jnsea*n7 orice ani*al do*esticO. %nterdic&ia aceasta po.te dpltca de ce 2lirii sint *endo*S abi. .Btre s)iWitul do*iei lli Da0id QU san. @<LGAO. Este ge %O*l aepbt )aptul ca E**d ebr. r*ln Qcen. <1LG4O ar trebui tradus 6i.0oare )ierbin&i+ Qrs0O Ki nu 6eatJr+ QA9O. pered Kipird7 sJnt ter*enii )olosi&i pentru *ascul Ki )e*el7, deKi acest hibrid este Jntotdeauna steril. $aSrii sJnt 0aloroKi deoarece ei co*bin7 puterea .alului .u re.ist*la Ai sbbilibt2 *ig.rului cit si c.pacibb artsru5a de a e hr=ni cu o *Jncare *Ii sincei ei au de .se plsd de 0ig8 car .Tactdi4.E hibn.i5, atlt ai prant2lor cit Ai ai an5. *alelor. Jn Est. <L%4 cuilntul e,r. rsTeV 1te nads *= corect 6cai iu&i+. DeKi istoria Jnceputurilor $kM%#E% QJn ebr. g7*7l3 Jn gr. (a*elosO con&ine goluri *a5ore Ki str7*oKul s7lbatic este necunoscut, e-ist7 do0e.i nu*eroase cu pri0ire la do*esticirea ei ti*purie. $7*ila cu o singur7 cocoaK7, cunoscut7 de obicei sub nuiEl2 de ci*itB arabB, 1e nuitL ad8 dro-*ade., de)i B1t n*e 2 relerg [a ras de ca*ie alerg7toare3 este un ani*al tipic pentru deserturile din ;rientll Aprcpia, Di apar2 in Mradl*a biblicS. $7*ila cu dou7 cocoaKe, sau c7*ila Bactrian7 Qnun)ti dupn Bactia, prcbbil h apro"ier2 de rid ols din Asia de SRo 1te acian in prerent d dhe)rnils din Aia Dtrali W de E, sde i2he sint )8rte rei. Aceast7 c7*il7 a )ost adus7

cJnd 0a spie S Ki un obelisc de la i*rod Q84@ H.d.$r.O arat7 c7 a )7cut parte din prada d2 reGboi lurE de Saltu8. n%. Din psct de 0edere anato*ic e-ist7 prea pu&ine di)eren&e Jntre cele doui E] A5 ele pot )i lncMilare$7*ila este adaptat7 per)ect la 0ia&a Jn .onele adde. $ ata Bte u organ de depo.5Ele dh cde sint e-tEe subsbn)e luEit5re atuci cind sre lipsL de hran7, cu* se JntJ*pl7 de obicei Jn ti*pul tra0ers7rii deserturilor. Modul Jn care *etaboliiea.7 apa Ji ,2*it2 s3 nu b2a ape tinp de o saptinlnB, lapi carc este posibil deoarece c7*ila poate sc7dea Jn greutate cu o trei*e )7r7 s7-i )ie periclitat7 s7n7tatea3 dnd are a.c1 la apa, apa pielduia 1ts inl*uirE in apioi *ati0 @S *inute. $7*ila are de ase*enea un *eca nisn E.iologi. nebiVnuit lrin care tenp2ntua co., pului cr)t. de la <4s c lrindini*a" la 4op c dupi a*iLa, e0ind a1dcl pisderu de apa pu tra1. pira&ie. Zura, nasul, ochii Ki picioarele sJnt toate adaptate aEro*ic penh 0ia" h deid. pBtuele cB. *ilei sint Jolosite ,E rTt largSL parut ..ei cre)te ia*a este tuns Ki )olosit pentru a &ese o pJn.7 aspr7, iar balega este )olosit7 pentru a )ace )oc. $7*ila ru*eg7, dar nu are copita dgp5ga&755saJnc)tpotri0" c5r#egS5nraaiderIliecura&u3 nu se Ktie dac7 interdic&ia era aplicat7 Ki la laptele de c7*il7, care este o surs7 ali*entar7 pre&ioas7, deoarece )e*ela poate da lapt ti*p de doi ani. 'iela ca*ei sr. prelucrara. cB*ila s p8te hnnl cu 0egeralie sa*cr, br 1ntin. uhrl .i.licat de eluloUi )ae ca balcsa sA )ie tolositoare. $Enn. p2t2 pda o ercinn de GSS (S lls D dlrEl, dar p2nh .iEtoriile in dE2)t ia nMd 5u nitate din a8asa nrrrcrtu. $e*itele d2 p.rrE A %MA#E#E D% B%B%JB c7l7toresc Jn *edie 4B de (* pe .i, dar o c7*il7 alerg7toare a parcurs @BS de (* %n @< ore. A e-istat oarecare contro0ers7 cu pri0ire la )olosirea c7*ilelor de c7tre patriarhi, dar arheologia *odern7 a ar7tat ca in Egipt e-istau c7*ile do*esticite cu @.GSS de ani Jnainte de 0re*ea patriarhilor. 'roble*a apare Jn principal deoarece au e-istat perioade lungi tn care c7*ila pare s7 nu $i )ost cunoscuta Jn Egipt3 este posibil s7 )i )ost un tabu3 A0raa*. a *ers Jn Egipt Jntr-o ase*enea perioad7 QZen. @GL@1O Ki includerea c7*ilelor tn lista darurilor date de )araon este considerat7 o ad7ugire )7cut7 de un scrib, dar nu e-ist7 nici un *oti0 pentru a respinge cele *en&ionate *ai sus. Detalii cu pri0ire la )olosirea tn 0echi*e a c7*ilelor pot )i g7site Jn geuner Qcap. @<O &i $ansdale Qcap. 4O. E-ca0a&ii recente din ;*an con)ir*7 pie-iBen&a c7*ilelor acolo apro-. Jn G,BSS J.d.$r. %n nara&iunea din Zen. G43<S, c7*ilele au constituit o parte i*portant7 a a0erii Ki au )ost )olosite pentru transportul la distan&e *ari QZen. G43lK.ur*. Ki <@L<4O, dar )olosirea lor de c7tre no*aa si )olosirea obiKnuit7 a c7*ilelor nu s-a generali.at pJn7 apro-. %n secolul al @1-lea J.d.$r. Da0id @-a nu*it pe un is*aelit ca ad*inistrator al c7*ilelor sale Q@ $rort. GPL<SO iar basa5e# ESi8i lin seba 1ri1t purtlb d. cnEie din AEbi, d. s0 Q@ lnt, @oLGO. $7*ilele au )ost )olositoare pentru transportul ta d4st ,i tntE5urul lur, dlr nu 2u rdt niciodatr popuj lare la e0rei. u e-ist7 nici o re)erire biblic7 li*pede la c7*ile ca ani*ale re.istente la secet7, dar c7*ilele au )ost )olosite pe larg Jn agricultur7, )iind Jn5ugate uneori cu un *7gar, )n contrast cu cele BP de ca.uri cJnd 9T se re)er7 la c7*il7 Jn sens literal, dintre cele 1 re)edri din T nuEi dori silt lit8le j 8taiald*uGicale pentru hainele lui loan Bote.7torul, Mat. <L4 Ki Marcu @L1. $elelalte slnt induse tn co*entariile pitoreKti ale lui $risros si probabil c7 JKi au originea Jn pro0erbe -6strecura&i &Jn&arul Ki Jnghi&i&i c7*ila+ QMat. G<LG4O Ki .icala cu c7*ila )i6urechea acului+ $Mat. @ALG4O. Re.i de ase*enea articolul separat despre ]$7*il7. %*portan&a pe care a a0ut-o pentru israeli&i ;A%A do*esticit7 este ar7tat7 de )aptul c7 este *en&ionat7 de 0reo 4SS de ori, )olosind @G cu0inte Jn ebr, /nele dintre acestea nu stnt decJt si*ple alternati0e3 altele se re)er7 la 0Jrst7 Ki se-, iar cel pu&in un cu0Jnt Q)car, ara* N)(arO ar putea dese*na o ras7 separat7, Ko=n, cu0Jntul cel *ai des )olosit, este un ter*en colecti0, &i JntrucJt se re)er7 Kd Ja capre este discutat Jn sec&iunea despre 6$apre+, (ebe, apare de peste @SS de ori Ki se aplic7 la ani*alele de 5ert)7, cu nu*ai S e-cep&ii3 e-presia 6de un an+ este *tSlnit7 )rec0ent Ki se poate re)eri la un *iel de un an sau *ai b7trJn. 'atra ter*eni greceKti sJnt Jntuni&i Jn cele peste PS de caruri din & iar dintre acestea cel *ai des )olosit este probatori. 'entru o list7 co*plet7 a cu0intelor Jn ebr. Ki gr. ctt Ki a ]nsdli ld, led csndde, '. B<jss. ;riginea Ki istoria oilor este co*ple-7 Ki contro0ersat7. ;ile au )ost crescute de oa*enii din eolitic Jn c. BSSS J.d.$r6 iar pJn7 Jn anul GSSS H.d.$r. cel pu&in cinci rase de oi au a5uns Jn Mesopota*ia. Str7*oKii lor ,Dbebil ca au )1t ol d2 nutc p ind ,rcbabir din *ai *ulte surse di)erite3 pJn7 Jn pre.ent au )ost produse o ga*7 larg7 de rase de oi care ser0esc scopuri di)erite Kl sJnt r7spJndite Jnceptnd cu &inuturile *l7Ktinoase pJn7 in &inuturi care stnt aproape deKert. oile au l1t do8ticite la hce'ut pentru carca bi gr7si*ea lor, *ai ales pentru gr7si*e deoarece caprele a0eau prea pu&in7, lJna a )ost J*bun7t7&it7 prin JncruciKare Ki a de0enit )oarte 0aloroas7, )iind cea ** )olositoare Ki cea *ai uKoi accesibil7 dintre )ibrele pentru J*br7c7*inte. MeKa, regele Moabului QG J*p, <LaO a E#dt ca dilu anual lnE d. %a loSSoo d2 berbeci, care probabil c7 d7deau Jn *edie @ (g de lJn7. 'ieile t7b7cite erau )olosite pentru J*br7c7*inte Ki pentru c7ptusirea cortului QE-od. GBLB, etcO.

#aptele a )ost )olosit *ai ales ca br)n.7 Ki a )ost un ali*ent de ba.7, probabil *ai i*portant decJt carnea, care era *Jncat7 de obicei nu*ai la *esele legate de 5ert)e. ;ile sJnt ani*ale care pasc, adic7, se hr7nesc cu irbui si EiDt *i slectre dedt 8trele. Rsa de oi cu coad7 gras7 este tn pre.ent cea *ai r7spJndJt7 Jn 'alestina. Aceast7 caracteristic7 ciudat7, care poate dnt7ri pJn7 la B (g, este cunoscut7 din *u*iile egipt, de pe la GSSS J.d.$T.3 este un organ de depo.itare, analog cu cocoaKa c7*ilei, KJ este )olositor Jn 0erile )ierbin&i Ki ta iernile reci. 'rincipalul )actor li*itant a )ost accesibilitatea hranei Jn ti*pul iernii Ki Jn 0re*urile T tur*ele erau &inute adesea Jn staul JncepJnd cu perioada ploilor de noie*brie pJn7 la 'aste, Ki erau hranite 8 Dla0d si d o.. in caL <SL<G de clar cA adt ole cit ti 2prele a0eau culori Ki pete di)erite Ki este posibil ca unele s7 )i )ost co*plet albe. Aceasta sugerea.7 c7 traducerea corect7 a ter*enului ebr. t7*)* Q u*. G8L<O este 6)7r7 cusur+ Ki nu 6)7r7 pat7+, le)erJndu-se la i*per)diui generdle ti nu la "b de culc)t D2i 8didele athblogice cuUrind hulle Flte Ki alte obiecte con)ec&ionate din oase de oi, nu e-ist7 i,ici o p)die bibli.L # )obn2a 8*elor de berbee dedt 8 @] d2 utei Q@ sa* @1L@O .si 8 iEtuente *uGicale Q%c. 1L4 d.O Jn int8Ra Biblie oil2 au o *i)io"e n2taroricL pro)und7, 5ar Jn T singura re)erire care este Si Jntregi*e ne)igurati07 0orbeKte despre 0Jn.area lor Jn Te*plu Qloan. GL@4, etcO. ;ile au )ost Jntotdeauna un ele*ent obiKnuit al scenei, iar p7storul le conducea, le ap7ia Ki construia staule pentru ele. De aceea nu este surprin.7tor c7 oaia este )olosit7 )rec0ent pentru a% ills " o* - nd5uroEt, dZ ln rdracire d uKurin&7, sociabil prin natura sa, incapabil s7 se apere sau s7-Ki g7seasc7 dru*ul spre cas7, de e-. Js. B<L1L 6 oi r7t7cea* cu topi ca niKte oi, )iecare JKi 0edea de dru*ul lui+. Al te*ati0a - o*ul restaurat - este pre.en nts h 's. G<, sit de Da0id 8 W tole]e de e-perien&a sa de p7stor. T pre.int7 *arele parado- din loan @LGAL JatI Mielul lui Du*ne.eu, care ridic7 ogcatd l*nt+ si ldr @SL@4L +Eu sint 'lstorui cel bu+, Ki Apoc. B31L +An rd.tt sdnd ir picioarc u Miel '7rea 5unghiat...+ Se*ni)ica&ia separ7rii oilor de capre QMat. GBL<GO de0ine clar7 arunci cJnd obser07* o tur*7 a*estecat73 oile Ki caprele se asea*7n7 Ki este necesar7 o e-a*inare atent7 pentru a le separa. Despre pasa5ul )8n )ituati0 di, $Wt 4LG sr. s,)i.ient s1 sps* c7 deKi traducerea e-presiei 6toate poart7 ge*eni+ este contro0ersata, dorin&a p7storului este ca toate oile s7 aib7 *iei ge*eni Ki s7 nu piard7 nidunul. Jn 0echi*e o parte i*portant7 a propriet7&ii au constituit-o 9%TE#E $;R /TE. Acest sens este a1*iat de 8l al d0hnJui ebr= niDn.)i ln .ilele 3*3Ee 0itele e*ut2 sbt bo0ire salbatice -si doZtice, adi.n, 8brn ai )aniliei bo0itulo, dar -siE)alne biblice ] linite.s la aniMlele d8tice. .8e cu 0ilte ellr, sint )ot1ib tnh 0irele .ohute Ai apar de 4S A %MA%,B#B D% B%B#%E Dere 4sS de od h Biblle. /nnlt8e-@e cu0inte slnt cele *ai i*portanteL )tTie*d Qsing. &i colecti0O dese*nea.7 ani*alele do*estice *ari, dar nu nu*ai bo0inele, JTr, Jnsea*n7 de obicei 6taur+, deKi uneori se Y)oloseKte pentru )e*el73 este cu0Jntul de ba.7 pentru ani*ale i.olate, baDar este un alt ter*en colecti0 pentru 0itele co*ute adulte, tradus adesea 6tur*7+, iar b]=)r este un ter*en colecti0 )olosit *ai ales pentru ani*ale de po0ar7, %ntre care se includ Ki boii. par Jnsea*n7 taur3 ter*enul )e*inin, par7, este )olosit pentru 60aca roKie+ din u*. @A. +egd si =egl7 Q)e*.O Qde la r7d7cina 6a se rostogoli+O sJnt cu0inte )olosite pentru ani*alele tinere. *]rt=, tradus ani*ale grase, e Er2r% aprup2 l[totdeu* la anitulele D2nt)u 5ert)7. ?ase cu0inte gr. sJnt )olosite, da*alis, 0aca QroKieO3 threni*a, *osc(os &i sitistos se re)era Jn principal la 0itele Jngr7Kate3 tauros, taur3 si boui, bou. se dede ca tdt2 0iEt2 .ohuteW dorctie Drc0i, dir bout sllbati, sD bou Q8i *i 51O. Acta a rZi J*blJri.it Jn 0re*urile neolitice3 probabil c7 a )ost do*esticit si*ultan Jn *ai *ulte p7r&i ale lu*ii, *ai ttr.iu decJt oile Ki caprele. Moti0ul principal pentru do*dciE a tost )olZire lor 1 diEle de careL *ai tJr.iu 0acile au )ost )olosite pentru lapte, iar boii pentru trac&iune, *7rind considerabil terenul culri-hbil. MLri*2 lor Ai lL)t5a d2 p4( bui a li*itt .onele tn care puteau )i crescute3 erau crescute cel *ai *ult Jn Zalilea Superioar7. $u toate acestea, se pare c7 au )ost crescute pretutindeni Jn nu*7r *ai *ic Ki erau )ol1i2 p2nt)l *i nulte Wopui. $ite p<ali Fnitre cu pri0ie la boi strt dare ln 0T i h m Ei e1u inclDi ,r legile a pri0ire la odinsi de ebat QE-od, <<@@GO, /n bou re2.it r2blia condus la un loc unde s7 Be Jn siguran&7 QE-od, G<L4O. rdipa8 0itelor 8 "*isa h .i8 de ebat Q#u2 @<L@sO, '*l a cirat de doue ori poM8 din l48 noaict QDeut. GsL4O de a du lega 28 loului care Eeieri Qr cor. oLAL r Tih. sL%sO. AZre pRepre, J*preun7 cu alte&e, arat7 o preocupare pentru binele *ihalelori ptarpare care a )Zt tndnit3 iS *ulte &7ri Ki nu a )ost recunoscut7 Jn Apus decJt Jn secolul al @A-lea. oA'RE#E au l1t don1ricite ln etichitare -psenird dir ZA'RA s[Vl,BAT%c% Qcoptu a.sosreO a W 1, )dt de )ol1 penh paEiarni Qcn. @sLAO, deoarece, cu toate c7 erau crescute J*preun7 cu oile, a0eau a0anta5ul de a tr7i cu o hran7 *ai s7rac7, tn nara&iunea despre %aco0 Ki Esau QZen, GPLAO se sub-linea.I 0aloarea pe care o are capra pentru carnea ei, dar de obicei nu*ai ie.ii erau )olosi&i pentru hran7. $aprle dedeau

l.pre, pieile eEu tBbe.iE si uel2 erau )olosite pentru burdu)uri, iar unele 0ariet7&i de par erau )olosite pentru &es7turi3 dar caprele au cau.at Ki distrugeri greu de e0aluat habitatului din .onele unde au )ost introduse si R*de creKterea lor nu a )ost controlat7 Jn *od adec0at. #ucrul acesta este ade07rat tn special Jn &inuturile deluroase la E de Medi-terana, cu 0eri )ierbin&i Ki uscate Ki cu ierni ploioase. Ata M a. 1 de hteptat, 1 ani*al at( de inpor tant are Jn li*ba ebraic7 *ai *ulte nu*e pentru *ascul Q)7pTr, s7=)r, tD0JJO, pentru )e*el7 Q =e., s)=trIO, pentru pui f)dt, t)di, =i.-t*, pi b=nI :*O, etc. )n plus, *ai )rec0ent decJt orice alte nu*e sJnt JntJlnite dou7 nu*e colecti0e, &o=n sau )=In 6tur*7+ Ki se)t sau si, 6*e*bru al tui*ei+. Dac7 nu li se adaug7 particula MJM =ea, ,caprr+, su ]81, ,eie+, aZte cu0inre r Dot re)eri %negal7 *7sur7 la oi sau la capre, sau la o tur*7 a*estecat7. Din aceast7 cau.a, deseori este di)icil s7 0orbi* despre nu*ere relati0e. ';R$/# donetic din 'albti* prc0ie .lin Su s.ort p.rcul sslbatic Nli, E pa ti 0 Astei- D8 ne.eu a inter.is poporului %srael s7 *7nJnce porci Q.h+.JrO, #e0. @@LP3 Deut. @4L8O. Aceast7 interdic&ie a lZt datl penEu doui *oti( igieie. ln p.inut d,d, JntrurJt porcul *7n*c7 resturi este posibil s7 transporte *ateriale in)ectate sau s7 )ie in)ectat el JnsuKi. %n al doila dnd, porcul 1le aardA pe.nu u 0Zre intestina[ care cau.ea.7 triduno.73 Jntr-o anu*ita )a.7 a bolii, acest 0ier*e trece Jn *uKchii porcului Ki apoi p8te 1 tratr*id nl8i prin inssaM cahii. T$chino.a poate in0ada di)erite &esuturi din corpul o*enesc Ki poate cau.a chiar Ki *oartea. "ierberea Jndelungat7 o*oar7 0ier*ii, dar lucrul acesta nu este p1ibl intotd8F, *i al1 dnd l2*ul de )d ] g7seKte greu, Ki de aceea nu*ai interdic&ia co*plet7 eli*ina riscul. Aceast7 rela&ie dintre carnea de porc Ki trichJno.7 a )ost do0edit7 nu*ai Jn secolul al GS-lea. Datoriis ac1Ei int2ldic$i porcui a Nt2Enir pen tru e0rei un si*bol pentru tot ce este detestabil Ki 0rednic de urJt. Ast)el, Jn 'ro0. @@LGG porcul este )olosit Jntr-o .ical7 despre o )e*eie cu un caracter albic, ia 1ul risipitor . .51 in staM c8 *i 5osnic7 atunci cJnd a a5uns p7.itorul porcilor QchoirnsO unui nee0reu Q#uca @BL@BO. Jn 0re*ea T, g7si* c7 lrre de potci 2au c8te de conniteli de reeFei QMat. 8L<S K.urra., etc.n. $ererea de*onilor de a )i triditi lntri tunE de p.rci din aprcpiere ru ar pSEo ciudat7 unui e0reu, care considera porcii Ki de*onii Jn aceeaKi categorie. De ase*enea, Jn Mat, PL1 %sus le .tra82 atntia u*a5ilor iBi sn nn alu2 *araB. ribr2[e porcilor, ln G ,et. GLGG, autorul nn alu2nstette *araB.p. Jn07&7torii )alKi ca oa*eni care se Jntorc la natura lor pagin7, ca o scroa)7 ce se t707leKte din nou Jn *ocirl7. Dispre&ul Ki de.gustul cu care este pri0it $H@ E#E Jn 9T este greu de Jn&eles pentru oa*enii din .ilele noastre, pentru care clinele este un to0ar7K Ki un a5utor. S, c"de ca a )ct pritun diMl do*1ricir si c7 Jn ulti*a pane a epocii de piatr7 era crescut Jn *ulte p7r&i ale lu*ii. $ei *ai *ui&i specialiKti consider7 c7 lupul este str7*oKul tuturor raselor de cJini do*estici. tn nult2 pJS din orielt .iinele onrinu, s, 1e s an5*.l carc ] hreZte cu eu8i.. Ea de )olos pentru c7 el consu*a resturile ali*entare, dar era prin Jns7Ki natura sa necurat Ki un purt7tor de boli, Ki de aceea atingerea lui Jnse*na pJng7rire. $u0Jntul ebr. (cbeb Ki cel gr. &ypn se re)er7 Jn *od cert la dinii seini s7lbatici care tr7iau Jn a)ara .idurilor cet7&ii Ki aKteptau gueie su drDZi narte 2re s, )le a8te peste .id. $Jinii erau alt)el pri0i&i Jn al te &7ri, Jn special Jn Egipt, unde erau )olosi&i la 0Jn7toare Ki unde erau de ase*enea 0enera&i. /n al doilea cu0Jnt gr., di*inuti0ul (ynarit*, este )olosit Jn incidentul cu )e*eia sno )enic5Lri QMar. rsLG1 s.l*.O, cont2-tul slse rea.7 c7 acesta era un cJine c7ruia Ji era per*is s7 stea Jncas7. 6$Jinii+ din "5lip. <LG sinr iudanitorii ere hnbua pacea bisericii3 6dinii+ care sJnt e-cluKi din oul ierusali*, Jn Apoc. GGL@B, sJnt oa*eni cil 0ie&i necurate, prcbabil u eo, la Deut G<L#a, urde +d5re+ "le sB )ie e nl8 dai bSrbatilo, pbstihlri d2 la te*p#2#2 p7gJne. 4@ A %MA%,E%% D% B%E#%E Jn Fduil2 0T ln 'a#stiB tiian *lte R/MEZ%ToAiE sllbatie c)t puteau )i )olosite pentru hrana. Spnt *en&ionate )rec0ent ]0Jnatul si *etodele de 0Jn7toare 0ariate cu* sJnt la&urile, cursele, capcanele, eM. Multe dintre acestea sint Jn conte-te )igurati0e &i nu pot )i identi)icate Jntotdeauna cu e-actitate, dar este cert c7 au )ost unelte ale Minatorului &i trebuie s7 presupune* c7 0inului a asigurat carne bun7 de *Jncat. 'are probabil c7 toate speciile *a5ore sJnt *en&ionate Jn te-tul ebr., dar Jn traduceri nu a e-istat consec0en&7 &i lucrul acesta se datorea.7 Jn parte )aptului c7 )auna 'alestinei nu a )ost cunos cuta atunci cJnd au )ost )7cute pri*ele traduceri, dar chiar Jn 0re*urile *oderne tratarea este deseori ne consec0enta, Jn cele ce ur*ea.7 0o* enu*era ru*eg7toarele s7lbatice care se Ktie c7 au tr7it Jn 'aletina, J*preun7 cu scurte note e-plicati0e. 'entru o discu&ie *ai co*plet7, 0e.i $ansdale, cap. B, 6Ani*ale 0Jnate+. cu0l4tu# ebi ) #d tsersn )ire hdoialt Bo/R sau Bou SA#BATr$, sWr*oWd 0irelor 1hui= do*estice. A disp7rut din 'alestina Jnainte de era creKtin7, iar ulti*ul speci*en cunoscut a )ost o*orJt Jn 'olonia Jn pri*a parte a secolului al @P-lea. Jn general este tradus 6bou s7lbatic+. $u0Jntul ebr. te=)i eite tradus 6bou sIibtitic+, 6taursdibaric+sau, *ai)rec0ent, 6antilop7+. ; traducere engle.7 *odern7 QJBO )oi red7

;MCX, Ki aceasta este traducerea corect7. u*ele corect este ory- arab sau ory- de deKert- este un ani*al adaptat s7 tr7iasc7 Jn deKert, capabil s7 supra0ie&uiasc7 )7r7 ap7 ti*p Jndelungat3 blana este aproape alb7, are ca* @ * Jn7l&i*e Ki ani*alele de a*bele se-e au coa*e drepte. Ar*ele *oderne Ki transportul au cauiat un de.astru pentru ory- Ki se poate s7 )ie de5a o specie disp7rut7, cu e-cep&ia e-e*plarelor din capti0itate, Js. B@LGS spune c7 ory-ul QJn ro*. cerbulO este prins cu un la&, o *etod7 de 0Jn7-toare practicat7 de arabi pJn7 la s)irKitul secolului al @A-lea. ADDAXesteoalt7 antilop7 de deKert rar JntJlnit73 continu7 s7 tr7iasc7 Jn Sahara, dar Jn &7rile biblice a disp7rut Jnainte de @ASS. $u0Jntul ebr. ciJ)tJn este tradus 6pygarg+ Qa0O QJn ro*. capr7 s7lbatic7 - Deut. @4LSO, pe baia traducerii gr. din l--, Tradi&ia Jndelungata Ki plasarea lui Jntre alte dou7 ani*alii de deKert din lista ani*alelor care pot )i *Jncate suge-rea.7 c7 acesta este probabil 6adda-+. Traducerea . 2pri sllbari.,+ nu poate )r erd,. $u0Jntul ebr.yah*)l5- este cel *ai greu de tradus din lista de ani*ale curate din Deut. @4LB. Tradi&ia, tlrarii, d2 #i.Q slg2e.L A T%%o'A A0Rrca A B/BA#, o spede care Jn pre.ent este disp7rut7 Jn partea de a aonei de r7spJraiire, dar aceast7 identi)icare este *ai pu&in probabil7 datorit7 includerii acestui ani*al Jn lista de bucate de la *asa lui Solo-inon m@ %*p. 4LG<O, deoarece se subJn&elege c7 era 0orba de un ani*al de tur*7 sau care poate )i &Ircuit. 6$erb+ Qcerb lopItar - a0O sau 6ciut7+ QRS9O probabil c7 sJnt traduceri incorecte. /lti*ul nu*e din aceast7 list7 este de ase*enea di)icil de tradus, .e*er $i7ritor+O este tradus 6capr7 neagr7+, dar aceast7 traducere nu poate )i corect7 deoarece capra neagr7 este un ani*al care tr7ieKte Jn *un&i Jnal&i. ;% DE M/ TE este o traducere acceptabil7, dar nu este un nu*e precis. u poate )i oaia berber7, care este li*itat7 la A)ricii Ki Sahara, dar dte )i o )ornt de M/r#o . di5tBruti Wh pt))itE1ti dar ale c7rei sub-specii Jnc7 *ai pot )i JnrJlnite Jn S Europei Ki S9 Asiei. $A'RA Sk#BAT%$k /B%A k poate )i JntJlnit7 Jn .ilele noastre Jn aria sa de r7spJndire de pe coastele stincoase de lJngI oa.a En-Zhedi - 6i.0orul iedului s7lbatic+. u Jncape Jndoial7 c7 traducerea corect7 a ter*enului y=St* este 6capr7 s7lbatic7+. R7d7cina cu0Jntului Jnsea*n7 6c7&7r7tor+3 este asociat7 Jntotdeauna cu *un&ii Ki nu*ele este Jntotdeauna la plural, aKa cu* se cu0ine pentru un ani*al de tur*7L 6Mun&ii ceiJnaltisJnt pentru &apii s7lbatici+ Q's. @S4L@8O. 'are probabil c7 ter*enul ebr. =aDD7 &Deut. @4LBO este sinoni* cuy7il, )or*a la singular3 nu este neobiKnuit c diMleie bDe sdue sa aib, doue nl* 'entru *ul&i dintre noi, orice ani*al cu copite Ki coa*e este pur Ki si*plu o $k'R%;ARk. T\e )apt, c7prioarele constituie un grup bine de)init de ru*eg7toare3 ele se deosebesc prin )aptul c7 au co*ite care cad Ki sJnt Jnnoite Jn )iecare an, si cele *ai *ulte dintre ele sJnt tipice pentru regiunile te*perate din . E-ist7 *ulte specii Ki nu*irea lor necesit7 un nu*e *ai co*plet. ie *ui au EEit )ti speii- de c,'ri8" h 'alestina. $k'R%;ARA R;?$ATk, specia Jnt)lnii7 in Dod obisnuit in 8 Mi ))i8 patte a E*,=i Ar Asiei de S9, este cea *ai *are, Ki stJnd pe picioare, are o Jn7l&i*e de @,B *. u se poate s7 )i )ost des JntJlnitI deoarece 'alestina o)erea prea pu&in7 protec&ie na tural7 Ki c7prioara a disp7rut de*ult, probabil Jnainte de Zi3 lsEeti"lor= cl'RroA-a BR/ A, pe Zre o Jnr/ni* Jn *ulte &7ri Jn parcuri Ki re.er0a&ii, este inrlra can de % * Qla 1paeO Ki poaE li E*EoE deoarece blana ei este cu pete Ki la adult, nu nu*ai la pui. Acest gen de c7prioare au disp7rut Jn 'alestina Jnainte de @AGG. $%/TA Qsau 6c7prioara+O are doar 0reo 8S de c* Jn7l&i*e3 spre deosebire de celelalte dou7 de *ai sus, este JntJlnit7 nu*ai singur7 sau Jn perechi, Ki este greu de obser0at. /lti*ul speci*en a )ost obser0at Jn 'alestina pe Mt. $Ir*ei la Jnceputul secolului al GS-lea. 'robabil c7 ter*enul ebr. =ayy7l, Ki )or*ele sale )e*inine, tradus cerb, ciut7, etc, se re)er7 atit la c7prioara brun7 c)t Ki la ciut7 Jn general si de aceea ter*enul este tradus 6c7prioar7+. cu0intul ebr= )bt de indlnii in 'a'rele AL<1L 6Tabita, care Jnsea*n7 Dorea+ Qdortas, ZAgE#kO. Acest cu0Jnt nu era obiKnuit pe 0re*ea cJnd au )ost )7cute pri*ele traduceri Ki a )ost redat 6c7prioar7+. Jn 'alestina sJnt JntJlnite dou7 speciiL dorea Ki ga.ela palestinian7, a*JndouI )iind *ai *ici de PS de c*. DeKi au )ost Jn pericol s7 )ie e-ter*inate, ele s-au Jn*ul&it din nou )iind prote5ate de lege Ki Jn .ilele noastre pot 1 JntJlnite Jn dealurile din ludea Ki Jn clnDine centrale, dt si in 5uJul de)ertului ca.dere sJnt antilope speci)ice pentru .onele de deKert, cu blana de culoare deschis7 Ki cu coa*e Jndrepta te spre Jnainte. ';R$/#Si#BATT$ ]u M%STRET/# Bte n4 &ionat *ai sus ca )iind str7*oKul porcului do*estic. $u0Jntul ebr. haGtr se re)er7 la a*bele )or*e. Mistre&ul continua s7 )ie JntJlnit Jn unele p7r&i din ;rientul Mi5lociu, unde restric&iile ali*entare ale e0reilor Ki *usul*anilor nu o)er7 nici un sti*ulent pentru li*itarea Jn*ul&irii *istre&ului. Aria principal7 de r7spJndire o constituie p7durile si stu)7riKul3 de e-. 's. 8SL@<L 6*istre&ul din p7dure+, Jn 's. 18L<S 6)iara din trestii+ se crede c7 este *istre&ul. 4G rtrr E#E"a T/% nu 1te *ngoEi dnet h s.rip, tur7 dar e-ist7 @G re)eriri la ]))ldeK, care pro0ine atJt de la ele)antul a)rican cJt Ki de la cel asiatic. Metodele de J*blJn.ire &i dresare a ele)an&ilor au )ost elaborate

ln %ndia h nileniul al <,le ln.$r. Dar aceasta nu . )ost o ade07rat7 do*esticire, deoarece erau captura&i puii Ki erau crescu&i ca ani*ale de transport sau, deseori, ca ani*ale )olosite Jn r7.boi. $7r&ile Macab2ilor Qde D. @ Mac. 1i<o, <sO ] re)2.i d5 dlBa ori la ele)an&ii de lupt7 )olosi&i J*potri0a e0reilor de c7tre Antiohus Epi)anes, din dinastia Seleud.ilor. Ele)antul asiatic a )ost Jnt)l*it Jn 0echi*e Jn 9 Asiei, Jn .ona superioar7 a Eu)ratului unde, potri0it scrierilor asiriene, era prins Jn gropi3 nu era un ani*al obiKnuit Jntr-un ase*enea &inut geogra)ic Ki a )ost e-ter*inat pe la <))1itul nildului % i.d,$r. #E%@ an )1r irdlniri cinl0a tn Asia Mici. ti orien. tul Mi5lociu Ki'ersia, pJn7 Jn %ndia, iar o specie si*ilar a tr7it tn Zrecia pJnI aproape de anul @SS d.$r. #eul european`asiatic se asea*7n7 *ult cu leul a)rican. Dintre toa te ani*alele carni0ore nu*ai leul a disp7rut cu certitudine din &7rile biblice, deKi leopardul Ki ursul sJntaproape disp7rute. /lti*ul leu din 'alestina probabil c7 a )ost o*orit Jn apropiere de Meghido Jn secolul al @<-lea3 Jn 'ersia leii erau JntDri&i chiar Ki Jn secolul nostru3 ei au disp7rutL Jnainte de @A<S. #eii sJnt *en&iona&i Jn Siria pJn7 Jn @8B@ QBurton, Thi0els in Syri7O iar Jn unele p7r&i ale %ra(ului pJn7 Jn pri*a parte a a,,or rAGo, 'ulinn tei asiatic5 .are au suDnre ir pln7 Jn .ilele noastre tr7iesc Jntr-o p7dure din Mathia-F, h D.nisula %ndiei$u0tntul 6leu+ apare de 0reo @<S de ori Jn Biblie, 1ind o tEdFr2 a cu0hnrlui ebr. =ar`eh ii a altor s o0inte, )ol1itE pbbab5t ,2nEu di)dii. stadn de de.0oltare ale a*belor se-e, deKi unele dintre ele sJnt pbbabil nl* ptrti8. 9o8bulann bo<ar su8ers-c7 leu[ a )ost un ani*al obiKnuit Ki bine cunoscut Jn 0re*urile 9T, )apt care este con)ir*at de *ulte conte-te, chiar dac7 )olosirea cu0tntului este Sn *are nWtlre n2b)o.ice penru a indi.o putere. i+ orien hil ApDpiat aDtic leul a i1r u sinbot it reUalii]ii V=#E/# #/% ruDAO. #2ii erau "nuu a]3i + +.+ ti0itate Q)). Dan. 1LP K.unn.O. 'e 0re*ea lui Asu*asir-pal n Q88< -8B A t.d.$r.O, erau crescu&i la i*rud Q]$A-%A!O i *u "nuli ln nul,, *re Z. F. Budre si #. :. Minr, Anaals o) the Mings o) Assyria, @AS@O. $u0lnni #E;'AJ%D 1ie )olZit de obicei p2n#a a ddee. u lugr Mi Mre de )elire Detate, Esre p1ibn ca te*e t ebr, nanar sl W r3)ere adr la ade0drabl lEpard g la rc!EpARDr, pM* si la una sau dou7 specii de )eline s7lbatice p7tate din 'alestina. Tbate re)eririle sJnt pro0erbiale Ki )igurati0e, Ki de aceea nu sJnt i*portante. 'oate c7 cea *ai )a*i(ra )olosire a cu0Jntului este Jn pro0erbul din %er. @<LG<3 J8c u etiopia sB-,i rhi*be pielea su u leopard Q0ersiunea $o*ilescu, 6pardosi sI-Ki schi*be peteleU+ '%S%$A sirBATrci Q"dtd c)tadO cont5nu, sl tr7iasc7 Jn &inuturile J*p7durite, Jn special Jn Zalilea. #eopardul Q'ant)leroparduJO esteJn pre.ent )oarte rar )nt)lnit Jn %srael Ki %ordania, dard&i0a leopard au )ost 07.u&i sau o*orJ&i Jn ulti*a partea anilor @A1S, dintre care doi tn apropierea &7r*ului Marii Moarte Ki unul pn Zalilea. A %%,%TT#E#E D% A%BllE $u0Jntul ebr. .t=eh )ls. @@L13 etcO Ki gr. ly(os QMat. PL@B, er..O q re)ern %a 1peE de #/p dD Asi. de SE, Aria de rAslhdiE g nunlnl lor a )Zt edu drasr5c Jn ur*a creKterii popula&iei Ki a )olosirii *etodelor node)t de conbl al sloliii lor, da. in re*ue %=T erau destul de )rec0ent Jntilniti aKa c7 puteau )i o a*enin&are pentru ani*ale, deKi se crede c7 lupii nu au )ost niciodat7 un pericol pentru o*, aKa cu* sugerea.7 legendele populare. $aracterul lor carni0or este subirrtet1 h *5oribte pas5etor, ,lar lupd ste *en&ionat peste tot nu*ai Jn sens *eta)oric. Este de* d2 r8,8t )aprd ca ln *i nulr de 5 )tare ditre E)erinl2 lupul repE.inra D2 cine tnr.o " .5l2 de autoni.E er2 )ae abu. d2 ,urerc. de e-. Ter <L<L 6Judec7torii ei sJnt niKte lupi de seara+. #upul din 'alestina este ase*7n7tor cu lupul din partea central7 Ki de a l8p2# dar 1te *i nic. AtJt 9/#'%#E cJt Ki ?A$A#%% pot )i JntJlni&i pretutind*i in ;rientul irtdlteiu. WAcEr )J. "de din)t $anidae, din )a*ilia cJinelui, Ki sJnt specii strins Jnrudiie, dar 0dp2a 1te de obicei b anirul sotirar, in tinp ce ecatn bii] in haite. Ene piobabit c, te. *neul ebr. J7=7l Ki cel gr. alope- include atJt 0ulpea dt Ki Kacalul, Ki traducerile *oderne traduc 60ulpe+ Jn unele pasa5e Ki 6Kacal+ Jn altele. A*bele specii *7nJnc7 )ructe Ki alte plante, inclusi0 struguri Q$Jnt. GrBO. %n Judtr @BL4 lele <oo dc al@)tt2 pe de Sa=en probabit ce au t1t "cli. /n alt cu0Jni ebr. tannt*, Jntotdeauna la plural, a )ost tradus 6balaur+ QA9O, dar *ai recent a )ost tradus ,,L.car= Qr0`rsrO . Este posibil .a ac1ta sL 1e u nl8 po2tic )olcir pen a sue2E punebr2. 0arieldca siriant a /RS/#/% AR/ *r "ate ir JntJlnit7 Jn unele p7r&i din ;rientul Mi5lociu, dar nu Ki Jn 'alestina din .ilels noastre3 situa&ia lui este incert7 Di sar purea 1t 12 dispr)lt. #tiind s din palerina a ldt onodt h ;a#ile Superi2rB in ani5 @A<S, dar cJ&i0a urKi au continuat s7 tr7iasc7 Jn 5urul Mt. !er*on ti*p de Jnc7 @S ani. Este cert c7 ursul este Jn ebr. dob Qarab. duhO. Acesta este *ai deschis la culoare decJt urln obhnni)i ti de obicei ate cotuiderar o sub,E.i2. /rsus aretns syriacus. #a )el ca *a5oritatea urKilor, cu e-cep&ia celui polar, ursul brun este o*ni0or sau 0egetarian En cea *ai *are parte a anului, aKa EncJt atacurile lui J*potri0a ani*alelor, Jn special oi, este cel *i probabil si aibV lV 5a)u. cind )tudete sint greu de g7sit. l-pr1ia =tuice de p2 ci*D .rrcia i sau riDit puii+ QG Sa*. @PL83 'ro0. @PL@GO pare s7 )ie pro0erbial7, la )el ca si e-presia din A*os BL@A3 6ca un o* care )uge dinaintea unui leu pe care-@ JntJlneKte un urs+. /rsul este *ai te*ut decJt leul deoarece )or&a lui este *ai *are Ki ac&iunile lui *ai pu&in pre0i.ibile.

E9kST/%$a, Este *en&ionat7 nu*ai Jn #e0. @@LGA, ca traducere a cu0Jntului ebr. lioied. Jn 'alestina pot )i JntJlni&i *ai *ul&i *e*bri ai )a*iliei ne07s-&uicii cJt Ki *angusta3 nu a0e* nici o indica&ie care s7 .o))re ca hdled ] rerera la t2e acete a+l*te, aa se crede c7 se re)er7 la ne07sru(a propriu-.is7. Este 20iddt ci ani*tetc Mi nili sbr deu de idenrit.at alad de ca.d ln 2re conteltul iiclude unele indicii. $u0Jntul ebr. S7pSn apare Jn 4 locuri Jn 9T r#20. l@Ls De,r. @4LPL ps. ro.@Li8, pD0 <SLG1@ Ki 1i. %CRAX/# S%R%A DE ST% $V Qli ron. 1re tradus 6iepure+ sau 6Koarece+ de stJnc7O. Acest ani*al apar&ine unui ordin Jnrudit cu ele)antul Ki este ca* de rllrinea uui i2pF, tuD de )t <S.4S d2 cnj se 4< A TMA#B#E ETE%%B lu7neste cu plante &i tr7ieKte Jn dealurile stincoase unde se ad7posteKte Jn cr7p7turile sdndlor. Aceast7 identi)icare a )ost )7cut7 Jn secolul trecut Ki a )ost con)ir*at7 de T!stra* Jn lucrarea sa The atural !istory o) the JSi:e Q@81PO. De aceea, este greu de Jn&eles de ce unele traduceri *ode*e )olosesc nu*e cu* este Jepure de srJncI+ sau 60ie.ure de st)iic7+. Traducerea engle.7 JB )oloseKte 6hyra-+ in lista *o-.a(7, dar 60ie.ure de st*cS+ Jn alte locuri3 este una dintre pu&inele traduceri engle.eKti care traduc corect cu0Jntu[ lapon. $u0torul ebr. tahaJ descrie *aterialul )olosit pen-tni acoperirea cortului atunci cJnd a )ost ridicat QE-od. GSO &i a chi0otului leg7*Jntului atunci cJnd era purtat m u*. 4O. $u0Jntul este tradus piele de 0ie.ure Qa0O, inde de tc, eD piE# de apra. Tatr=n Q@81PO se pare c7 a )ost pri*ul care a sugerat c7 cea *ai prob abil7 surs7 pentru aceast7 piele a )ost D/Z; Z, un *a*i)er *arin *are care apar&ine )a*iliei Sirenia Ki carepJnI Jn pri*a parte a secolul ui al @A-lea era destul de des Snt)lnit Jn Zol)ul ADaba. 9i&el de *are este nte# po'ubr '2nriu ibaong. $u0tntul ebr. =a(bIr este g7sit de 1 ori Jn 9T &i este tradus Jn toate ca.urile ?;ARE$E. Jn popor acest nu*e este dat la o ga*7 larg7 de ro.7toare *ici &i ne-a* aKtepta ca =a(b7r s7 aib7 acest sens atunci dnd este inter.is s7 )ie )olosit pentru hran7 pn #e0. @@LGA, adic7, probabil c7 sa re)erit la Koarecii de cJ*p, la 5erboa QJaculus 5aculusO &i alte ro.7toare *ici, cJt Ki la Koarecii &i Kobolanii propriu-.iKi. $u0Jntul apare de patru ori Jn @ Sa*. 1, Jn incidentul cu *oli*a care ia .r]at ] )li+ui si.ptonae p.r si )ie cele ale pl7gii bubonice, )apt care sugerea.7 c7 =a(bor se re)er7 aici la ?;B;#A /# EZR/ Q!attus rattusO ai cInii p7duchi sJr0t principalii purt7tori ai acestei boli *ortale, cunoscut7 Jn Europa E0ului Mediu sub nM.le de ciunr QB]tteO 8gra. $u0Jntulebr. =a*ebe&esternen&ionatnu*aicaun ali*ent inter.is, dar si*ilaritatea cu cu0Jntul arab =arneb cJt &i *oti0ul interdic&iei sugerea.7 c7 acesta este %E'/RE#E din 'alestina. A)ir*a&ia din #e0. @@L 1L 6S7 nu *Jnca&i %epurele, care ru*eg7, dar nare unghia despicat7+ Qadic7, nu are copit7O, a )ost Jn&eleasa greKit *ult7 0re*e deoarece este clar c7 iepurele, Jnrudit cu ro.7toarele, nu ru*eg7. TotuKi, se Ktie Jn pre.ent c7 iepurele de cJ*p, la )el ca Ki iepurele de cas7, produce dou7 )eluri de e-cre*ente, dintre care unul este *estecat &i Jnghi&it din nou, dJnd i*presia c7 iepurele ru*eg7. Acest obicei ciudat are ca* acelaKi rol ca &i ru*egatul, deoarece per*ite digerarea *aterialelor care ar )i greu de asi*ilat Jn *od nor*al. #%#%A$ este o traducere acceptabil7 a cu0Jntului =a)el)i Q#e0. @@L@A si Deut. @4L@8O, inclus printre ani*alele .bur7toare din listele *o.aice. Jn ;rientul Mi5lociu pot )i JntSnite nu*eroase specii, dintre care unele se ad7postesc Jn nu*7r *are Jn peKteri, )ie atJrnate de ta0anul peKterilor, )ie adunate ca un roi Jn cr7p7turi. #iliecii erau unele dintre ani*alele cele *ai uKor de prins Jn anu*ite perioade &i de aceea au )ost incluse Jn lista ani*alelor inter.ise, Jntrudt sJnt insec-ti0ore. liliecii *ai stat *en&iona&i o singur7 dat7, Jn Hs. GLGSL 6;a*enii JKi 0or arunca idolii ...lalilieci+, care erau ani*ale necurate &i erau )olosite aproape Jntotdeauna Jn scrieri pentru a si*boli.a pustietatea. cu0tntul s D8 *du lr s4=ral MA%M/T+ rsih5aO ] .ocidera ce a d2rtat de la cu0sllu eSip= gQf), gF), MA%M/^k. Aceste ani*ale au )ost induse Jn *7r)urile aduse Jn Egipt de )lotele egiptene din Marea RoKie3 erau aduse din &ara 6'unt+, probabil o &ara situat7 Jn SE Sudanului &i Jn Eritrea. 'robabil c7 acestea au )ost babuni sau *ai*u&e sud-a)ricane. Al&ii sugerea.7 c7 acest cu0Jnt este deri0at din li*ba ta*il7 Ki de aceea ar indica originea oriental7, Ki Jn acest ca. *ai*u&ele ar )i )ost MA$A; sau #A Z/R%. ici una dintre acestea nu este o *ai*u&7 si*ian7 propriu- .is7. $u0Jntul e0r. tannSn este discutat Jn sec&iunea despre =BA#A/R, care este cea *ai )rec0ent7 traducere, deKi uneori cu0tntul este tradus Karpe, balen7 sau *onstru *arin. Q'entru o anali.7 detaliata, 0e.i $ansdale, Appendi- B.O A e-istat oarecare con)u.ie cu ter*enul e0r. ta*tt*, care probabil este un nu*e poetic pentru Kacal, dar este pu&in probabil c7 cele dou7 cu0inte sJnt Jnrudite. cann,n este JnrJlnit cel *ai adesea Jn conte-te care au un sens co*plet )igurat Ki nu este nicidecu* cert c7 se are Jn 0edere un ani*al propriu .is aceste ca.uri nu se cer discutate aici. TotuKi, cu0Jntul tannJn este JntIlnit Ki Jn nara&iunea crea&iei, Jn .iua a S-a QZen. @LG@O, 6peKtii cei *ari+ QJn alte traduceriL 6balenele *ari+, A93 6*onKtrii *arini+, RS9O. Jn acest conte-t este un cu0Jnt general &i probabil c7 cea *ai bun7 traducere este 6ani*ale *arine gigantice+. $u0Jntul este tradus 6Karpe+ Jn JntJ*plarea cJnd toiegele au de0enit Kerpi QE-od. PLA-@S, @GO, Jn dou7 alte 0ersete traducerea A9 )oloseKte cu0Jntul 6balen7+ acolo unde

conte-tul este Jn *od clar )igurati0. Jn Mat. @GL4S, cu0Jntul gr. Qce&os este tradus BAc #E A QJn *a5oritatea traducerilor3 6chit= Jn trad. ro*.O &i se re)er7 la peKtele *are Qebr. d7gO din lona @L@P. Din *oti0e anato*ice pare i*probabil ca 6peste+ s7 )ie o traducere corect7, dar se Ktie c7 au e-istat Jn E M7rii Mediterane cIte0a specii de balene cu din&i care sJnt capabile s7 Jnghit7 un o*, Jn pri*a parte a acestui secol au )ost unu sau dou7 ca.uri autentice con)ir*ate de oa*eni care au supra0ie&uit dup7 ce au )ost Jnghi&i&i Q'TR GB, @AGP, p. 1<1 K.ur*.O. Acesta este singurul loc din T unde apare cu0Jntul (etos, care este )olosit de !o*er Ki !erodotus pentru o ga*7 larg7 de ani*ale *arine, reale Ki *itice, &i al c7rui sens Eebuie sE rl5lni Dc2tt. cu0)ini !%'oDQO%AM . )ct )olo1it de nadu= c7tori din lipsa unui alt nu*e de ani*al care s7 se potri0easc7 ui conte-tul din %o0 4SL@B. Jn original este )olosit pluralul cu0Jntului ebr. brhe*I, un ter*en general pentru ani*ale Q)iare s7lbaticeO. $u0Jntul este JntJlnit de A ori &i Jn toate aceste ca.uri, cu o singur7 e-cep&ie, are sensul nor*al de ani*ale sau 0ite. 'asaiul di lot 4S, nsr, 1te s 8G tpeial deQrc pluralul pare sa )ie )olosit pentru a con)eri intensitate &i probabil c7 se are Jn 0edere un ani*al speci)ic. DeKi au )ost )7cute di)erite sugestii, p7rerea celor *ai *ul&i cercet7tori de-a lungul anilor este c7 %o0 a scris despre !%';';TAM. Acest nu*e deri07 de la ter*enul gr. care Jnsea*n7 6cal de nu+, deKi cele dou7 specii nu sJnt Jnrudite. Acest ani*al i*ens de ap7 a tr7it Jn partea ilului %n)erior pJnI Jn secolul al @G-lea d.$r. Ki, cu *ult Jnainte, Jn rtul ;rontes din Siria QKi poate Jnalt7 parte din Asia de S9O pJn7 dup7 0re*ea lui %osi), a&a JncJt este binecunoscut Jn &7rile biblice. 'asa5ul acesta este di)idl, dar sJnt dte0a indicii )olositoare pentru traducere. Este un ani*al ac0ari0 puternic Q0. G@-G<O Ki este 0egetarian Q0. @BO. 6El JKi g7seKte hrana tn nu] Q0. GSO Ese adFaar cE hito'o* po= 44 A %MA%A%.E D% B%B%%B i pante 2brupre atMi ctnd ie. din ap, 8 sn 8ul2 e. 'roble*a aceasta este discutat7 pe larg de asudate, p. @SS K.iu*. $u0Jntul e0r. Dippod )ace parte dintr-un nu*7r *ai roate de cu0inte greu de tradus care sJnt )olosite cu re)erire ta ani*ale din pustiu3 cu0in tul este Jnt)lnit de trei ori Jn leg7tur7 cu 5udecata lui Du*ne.eu nlpotiE Blbilo lui Q%4 @4LG<O, a ld)tii Q(, <4L @@O d , hire5 oe). GL@4O. A, )cr sueete nure. roase alternati0e cu* slut buhaiul-de-balt7, stJrcul, dropia, porcul-&epos, aridul sJKoplrla. ici )ilologia Ki nid conte-tul nu ne a5uta. Buhaiul-de-balt7 Ki stJrcul sJnt p7s7ri de balt7 Ki este )oarte i*probabil sI )ie a0ute in 0edere sici3 dropia este rar uinJnit7 Jn aceast7 regiune. 'robabil c7 AR%$% este cea *ai probabil7 alternati07. tn^e). GL@4 se spune despre ini0e c7 0a )i ni*icit7 Ki cetatea a )ost de )apt Jngropat7 Jn nisip aKa JneJt este literal*ente posibil ca 6aricii+ s7 locuiasc7 pe capiteluri, )n regiunea aceea tr7iesc trei specii de arid, dintre care dou7 sJnt )or*e de deKert sau sc*i-deKert,jiar.una din 'alestinei este ase*7n7torE cu riciul britnic. ';R$/# - ^E';S poate )i g7sit Ki Jn .ilele noastre Jn %srael, unde este cel *ai *are ro.7tor, a0ind o 8tutate de 8 GS d2 (. u 4btB rdci o le<ltud cu cu0Jntul D&ppod sau cu 0reun alt cu0Jnt ebr. din Biblie. Jn 'alestina tr7iesc *ulte 'kSkR%. ^ara are ; 0arietate *are de relie) &i condi&ii cli*atice, de la cli*7 se*i-tropical7 pJn7 la deKert3 in a)ar7 de aceasta, una dintre tutele *a5ore de *igrare din A)rica %n Europa &i 9 Astei trece din M7rii RoKii peste tot %sraelul. 'rin ur*are, nu*7rul p7s7rilor localnice este *7rit considerabil de p7s7rile *igratoare &i el se schi*b7 aproape in )iecare lun7 a anului. Aceast7 abunden&7 de p7s7ri )ace s7 )ie di)icil7 identi)icarea cu certitudine a anu*itor p7s7ri *en&ionate %n Biblie Ki Jn unele ca.uri nu este posibil s7 spune* dac7 ter*enii ebr. se re)era la p7s7ri sau la alte categorii de ani*ale. $u e-cep&ia 6uliului+, care este *en&ionat %n %o0 <ALG1, ur*7toarele p7s7ri stat %nt)lnite nu*ai Jn listele de raJnc7ri din #e0. Ki Deut.L 'ES$kR/?/# t)ahapO, /#%/# Qne)O, /#%/# - DE - o%TE Zol*aO, coRMo),A /r Qtr4O, "/'kgA Q.dti()pe)O, ;S'REC QraniyyIO, Ki Zk% /?A-DE-BA#Tk QrinT*e&O. Se poate ca acestea s7 nu indice grupele *a5ore din care )ace parte Secate pas7re Ki Dri0er Q@ABBO d7 o nou7 list7 interesant7 de traduceri. Jn 'alestina tr7iesc Ki ast7.i *ulte p7s7ri de prad7 Ki, Jn a)ara oraKelor *ari, unele pot )i 07.ute Jn )iecare a. cl0htul cbr. raha) tZa, uLla3 D2ur. @4@@PO, 6eretele+, probabil c7 este 9/#T/R/# egiptean, o pas7re cu pene albe Ki negre care poate )i 07.ut7 adesea hr7nindu-se cu lesturi Ki gunoaie. %ntre p7s7rile de prad7 care era inter.is s7 ne *incate$#e0. @@L@<n este 9/#T/R/# DE MARE sau sp7rg7torul de oase Qebr. peresO. Mai este nu*it Ki 0ulTlJrJ# BaRBos, .4 >ala dele sl cad, de i Jn7l&i*e ca s7 le sparg7 de srlnci Ki s7 a5ung7 ast)el la *7du0a care este Jn ele. /nii 9/#T/R% continu7 s7 tr7iasc7 sau s7 c7l7toreasc7 prin 'alestina3 cu0Jntul ebr. ne)er este probabil un ter*en generic, la )el ca Ki ter*enul 60ultur+. Ar putea include toate p7s7rile de prad7 Ki re)erin&ele nu*eroase, dintre care cele *ai *ulte sJnt )igurati0e, re d.t pltire inti..$i cu pri0ir la identiEte cpe ciilor. Mica @L@1L 6#7rgeKte-&i pleKu0ia ca 0ulturul+,

sugerea.7 clar c7 este 0orba de 9/#T/R/# '#E?/9, care are pe cap un pu) deschis la culoare Ki contrastea.i d paE5d bogar al Wt8rr dltuiloi /nii cercet7tori consider7 c7 Jn toate ca.urile nder ar trebui s7 )ie 0ulturul pleKu0, la )el cu* ar trebui tradus Ki ter*enul gr, aetF, 60ultur+Jn Mat. G4LG8 Vicolo se 0or aduna 0ulturii+O. Acest te-t 0orbeKte despre adunarea 0uttuilor la u dn0. cu,,intele21i =ardSdG8LPO,daU Z20. @@L@4O &idayyI QDeut. @4L@<3 Js. <4L@BO probabil c7 Jnsea*n7 e%M%Tk, Kt Jn 'alestina sJnt cunoscute dou7 specii, una neagr7 &i una roKie. B/' 4A 1b *nli*t, de < ori in 0l )olZind 4 cu0inte ebr. 'robabil c7 traducerea esteicorect7 &i sJnt a0ute Jn 0edere cJte0a specii di)erite. $u0Jntul ebr. %)l)t este Jnt)lnit nu*ai Jn Js. <4L@4, al7turi de alte nu*e contro0ersa te de ani*ale care par sa indice toate pustietatea. Se crede c7 este un cu0Jnt J*pru*utat din asir., de la nu*ele de*onului )e*inin al nop&ii, tilitu. Au )ost sugerate *ai *ulte traduceriL cucu0ea &ip7toare ma05, *onstru de noapte ;:nig,, r0O, ciu*a nop&ii QBs0<. capri*ulg QnebO, ]#ilith QJBO 6n7luca nop&ii+, Jn $o*ilescu. 'otri0it tradi&iei rabinice era o n7luca cu chip de )e*eie )ru*os J*br7cat7 care st7tea noapea Jn aKteptare. goologii e0rei sugerea.7 c7 este 0orba de 6bu)ni&a roKiatic7+. Se poate ca %)J)& sI )ie un ani*al real, dar Jn lipsa unor do0e.i con0ins1t2rE, rebut 1i% Esnn neiddti)t.t. BARgA A%%% 1te lM dirtE ele Mi ind. esante p7s7ri *igratoare din 'alestina, c7l7torind Jncet spre , Jn special de-a lungul 07ii %ordanului, Jn lMile *artie Ai aplilie. %2i aLP spuD -Br8 albl QJn trad. ro*. 6cocostIrcul+O JKi cunoaKte 0re*ea pe ceruri+, Ki sugerea.7 c7 h+stdI poate Jnse*na bar.7 alb7, deKi se poate re)eri la alte cJte0a p7s7ri *ari, inclusi0 gJrlJ&a &i bManu%, Z;$;$T%%,$/, eu $;$;R/# 1te eennnntor cu bar.a alb7 &i este tot o pas7re *igratoare. Se crede c7 Jn Hs. <8L@4 )i %er. 8LP, cu0Jntul +7gfr ar trebui tradus 6cocostirc+, iar ste 6rJndunic7+. A*Jndou7 sJnt p7s7ri *igratoare, aKa cura sugerea.7 %er. 8LP. /n alt cu0Jnt N)]rtJr este tradus MH D/ %$k Jn 's. 84L< Ki 'ro0. G1LG, iar Jn pri*ul te-t se subJn&elege ca JKi )ace cuibul Jn cl7dirile te*plului. Acest lucru este ade0Ira t cu pri0ire la clt)t speii de rindunici, cit Ki o pn0ire la #kST/ /#-MAME, o pas7re ase*7n7toare ca Ki con)or*a&ie Ki co*porta*ent, dar care nu este Jnrudit7 cu rindunica. Jn 'alestina sJnt Jndlnite cel pu&in 4 spNn de dnduicn, 4 rpdii de %%ST/ QdrduicA de 8saO ,i < spen de /tu-tuE. 9RAB%A idi.)r. h aprcpieE lduintelor ore. netri tn nurte pr4i ale #*n li Ebia de ..s,, ds Jn)/nit7 Jn 'alestina de ast7.i, este aproape identic7 cu sleia elrop2ant, S2 poat2 d a.ata sa n )1t pasir8 % .1re Sn re)dit Do u.l n1"u QM.r, @SLGA, dcJ, dEi terend sr. rtuurnion ilclude *i nulie p7s7ri *ici care erau, Ki continu7 s7 )ie, o*orJte Ki rlndute h 'al1iin. h] 's. <4i<, cur)itut ebr rippdr 1te trada ,,u.bie+3 's. @SGLg, ,pasd8 sin<utic, pe un acoperiK+ nu crede* c7 se re)er7 la 0rabia de c1g, ti d plt2 d, ] 2)erc la ST/Rg/# A%BiSTR/ DE STH $k, o pasare solitar7 care uneori se aKea.7 pe case. 4B A %MA%J%,B D% B%B%,%B "aptul c7 Jn 9T nu sJnt *en&ionate 'kSkR% D;MEST%$E este surprin.7tor la pri*a 0edere, tntrudt a0e* do0e.i c7 Jn tributul pl7tit de Asiria Egiptului erau induse Zk% %, Jn cea. @BSS #d.$r. iar $;$;?%% pot )i Jntfni&i pe pece&ile din secolul al P-lea td.$r. !o*er Qcea secolul al A-lea J.d.$r.O nu a*inteKte g7inile, dar *en&ionea.7 ZH?TE#E. /nii cercet7tori cred c7 p7s7rile Jngr7Kate din @ 5*p. 4LG< ar putea )i p7s7ri do*estice. %*portul de 'k/ % QlJ*p. @SLGGO, dac7 aceast7 traducere este corecta, sugerea.7 c7 Solo*on a )7cut co*er& cu $eylonul sau %ndia, unde JKi au originea pas7rile do*estice, Ki se poate ca ast)el s7 le )i cunoscut. Singura *en&ionare a g7inii Jn T este Jn Mat. G<L<P Ki #uca @<L<4, unde Jn una dintre cele *ai plastice pilde ale Do*nului nostru este e0ident c7 ter*enul gr. o*is se re)er7 la g7ina do*estic7. $o coKul Qde)ctorO este *en&ionat ta dou7 incidente, Jn Marc. @<L<B Jsus *en&ionea.7 cele patru str75i din noapte, inclusi0 6curtatul cocoKilor+ QJntre *ie.ul nop&ii Ki ora < di*inea&a, dup7 )elul Jn care ro*anii socoteau ti*pulO. Se credea c7 cocoKul dnt7 la ore precise &i tn *ulte &7ri cocosul era considerat ca un ceas deKtept7tor, dar ar )i greKit s7 specul7* o anu*it7 or7 Jn incidentul cu 'etru Kl cJntatul cocosului. Mat. G1LP4-PB, etc 'entru cJte0a obser0a&ii re*arcabile despre creKterea Jn %erusali* a unor coco&i care sa indice ora, 0e.i :. #. #ane, TJie Zospel aceording to MDrT M$, @AP4, ' SrG= n 1A ti ' S4< 'k/ /# este originar din 5unglele indo-*alae-.)ene. u e-ist7 nici o do0ad7 independenta care s7 con)ir*e identi)icarea tu((iyyi*3 s-a sugerat c7 acest cu0Jnt este deri0at de la cu0Jntul to(ai, din li*ba ta*il7, dar acesta Jnsea*n7 6coad7+ Ki tn pre.ent nu se Ktie dac7 se re)er7 la p7unul propriu-.is. Aceast7 Ea3r sDlsdid, a a5F la At8 t8inE d= 4sS id.$r,, iar pe insula Sa*os era crescut7 chiar Jnainte de aceast7 0re*e, 'RE'E#%^A, aproape cea *ai *ic7 dintre p7s7rile 0Jnate, apare Jntr-un singur incident, Jn E-od. @1L@<, etcL 6Seara, au 0enit niKte prepeli&e Q=s]i7i0O, si au acoperit tab7ra+. Au )ost )7cute specula&ii cu pri0ire la traducerea corect7, QSar 6prepeli&7+ pare s7 se potri0easc7 *ai bine decJt orice alt ter*en. Jn 's. PBLGP, 6p7s7ri Jnaripate+, con)ir*7 c7 Q9io]O erau p7s7ri3 ele apar&ineau de ase*enea unuia dintre pu&inele grupuri care erau considerate curate. 'repeli&ele sJnt p7s7ri *igratoare Ki Jn anu*ite perioade ele c7l7toresc Jn cJrduri *ari, .burJnd la un *etru sau doi deasupra pI*Jntului Migrarea lor tra0ersea.7

traseul ur*at dup7 E-od. u*ai o singura galinacee *ai poate )i identi)icat7, Ki anu*e ';TlR %$!EAL Jn @ Sa*. G1LGSL 6$u* ar ur*7ri o potJ*iche Jn *un&i+. $u0Jntul ebr. Ddre Jnsea*n7 pot)rniche de *unte QAlectaris graecaO, care este 0Jnat7 Jn *od obiKnuit Jn *ulte p7r&i ale ;rientului Mi5lociu Ki Jn SE Europei. Este ase*7n7toare cu gotJ*ichea cu picioare roKii $A. ru)aO din S9 Europei. Jn&elesul pro0erbului din %er. @PL@@ nu este clar. Doi trnbri din )anilia conD/#/% lot 1 ld.uli )oarte )rec0ent tn 'alestina - $;RB/# Ki cioara cu *o&. $u0Jntul ebr. =IrJb Ki cel gr. (ora- este analog cu 6cioar7+ Ki probabil c7 se re)er7 tn principal la corb, dar este )olosit de ase*enea pentru ciori, Jn general, AtJt corbul dt Ki cioara au Jn)7&iKare obiceiuri ase*7nit)t cu paslrile britanic. STR/^/# este *en&ionat in cJte0a pasa5e, dar p7rerea general7 este c7 %n 8 pasa5e ter*enul bat ya =+nI ar trebui s7 )le tradus 6stru&+ Ki nu 6cucu0ea+ $)t9O. %o0 <AL@<-@8 este o descriere clar7 a stru&ului, o pas7re care Jn trecut a tr7it Jn ;rientul Mi5lociu. $u0Jntul ebr.i=Tit* este tradus de ase*enea 6stru&i+ Jn 'lin. 4L<, dar o pas7re cu* este stru&ul se poate s7 )i a0ut *ai *ulte nu*e locale. ,,'E$ltlrl- din 'uti,e Q's. @SGL1O Qh ltrle traduceri QRS9O 60ultur+O nucrede*c7 este o e-presie contradictorie, deoarece ]pustie nu Jnsea*n7 Jntotdeauna deKert. ?i o *laKtina poate )i descris7 cu acest cu0Jnt, iar *laKtinile asanate din 07ii %ordanului continua s7 )ie 0i.itate de cJrduri de pelicani albi care *igrea.7. $Jte0a specii de ';R/MBE% Ki T/RT/RE#E sJnt JntJlnite Jn 'alestina Ki e-ist7 oarecare con)u.ie cu pri0ire la nu*ele lor. $u0Jntul ebr. ydn7 este tradus de obicei 6poru*bel+, dar Jn pasa5ele despre 5ert)e, Jn le0. Ki u*., este tradus Jntotdeauna 6pui de poru*bel+, Jn aceleaKi 0ersete este tIr, turtureaua3 nu*ele Ktiin&i)ic generic al acesteia este Tunur, Ki deri07 de la sunetul pe care-@ scoate3 poate )i identi)icat cu turturica obiKnuit7 sau cu guguKtiucul gulerat, dar *ai ales cu acesta din ur*7, care a )ost do*esticit7 Nie *ult7 0re*e Ki poart7 nu*ele de turturic7 berber7. 'rin ur*are, ter*enul ebr. yIn7 dese*nea.7 poru*belul de stJnc7 Q$olu*ba li0iaO, care a )ost do*esticit Jn antichitate Ki care a )ost )olosit pentru carnea sa si ca poru*bel-poKtaK. Mul&i cercet7tori consider7 c7 e-presia 6pas7re pestri&7 Qsab5ia=O din %er. @GLA, ar )i tradus7 *ai corect 6!%E A+. BltDoZaAl%E Z. R DriFt, Birde in the ;ld Testa*ent, 'Ef 81, @AB4, p. B K.ur*.3 8P, @ABB, p. @GA=u*3 otr. Asair, Bird, h the Dible. 'Ef AS. @AB8, p. B1 K.ur*.3 Z. S. $ansdale, Ani*ate o) Bible rDndi, @APS, 1', @c@B. K;'%rle#E sJnt 8le Mi rit'nd)te rprile di, 'alestina, nu*7rJnd. 0reo 4S de specii3 acestea sJnt singurele reptile pe care c7l7torul le 0a 0edea cu siguran&7. $ele dou7 specii cu cea *ai *are r7spJndire sJnt AZAMA sau ?;'lR#A $/R$/BE/, care tr7ieKte la *arginea dru*urilor Ki Jn apropierea locuin&elor o*eneKti3 poate )i recunoscut7 cu uKurin&7 prin obiceiul s7u de a )ace 6)lot7ri+3 cealalt7 specie este cE$o, 8rc dinin8ta d))ie ob4nui.tE sn e Jnc7l.easc7 pe bolo0ani. Este de aKteptat ca KopJrlele s7 )ie *en&ionate Ki, de )apt, e-ist7 1 cu0inte ebr. care sJnt traduse Jn general 6KopJrl7+. Acestea apar nu*ai Jn listele de *Jnc7ruri din #e0. @@LGA K.ur*., dar conte-tul nu ne indic7 ni*ic altce0a decJt )aptul c7 sJnt necurate3 aceasta sugerea.7 c7 ele sJnt reptile carni0ore, dar or(e identi)icare este speculati07, deoarece do0e.ile ling0istice Ki din tradi&ie sJnt )oarte su*are. @. Kab. Broasca &estoas7 Qa0, Ki trad. ro*O este o traducere incorect7, a0 Ki rs0 traduc 6KopJrt7 *are+, un nu*e generic. 'otri0it tradi&iei este 0orba de so-pJrle cu co.i &epoase, care ating o lungi*e de BS de c*. $u0intele arabe dhubb sau dhabb sJnt su)icient de ase*7n7toare JneJt s7 ne dea o oarecare con)ir*are. G. +n7DI. Traducerea cea *ai probabil7 este ZE-M;. <. (oah. $a*eleon. Jn unele traduceri QR9. RS9i crocodil de uscat+. Aceast7 e-presie este lipsit7 de sens, dar a )ost dat7 Jn trecut unei KopJrle de deKert, cea *al *are din acea regiune. 4. )&7=7. ?opJrl7. 'oate c7 este 0orba de KopJrle din )a*ilia #accrtiddor.i B. ha*ei. Melc Qa0, &i trad. ro*.O este o traducere greKit7. R9 Ki RS9 traduc 6KopJrl7 de nisip+. 'robabil c7 este 0orba de o KopJrl7 din )a*ii( Scincidelor, rde 1upu ,i )odrte BgilB. 1. ttnT*e&este un tennen )oarte diBtil. $Srtt&7 Q:O nu este o traducere corect7, r0 &i rs0 traduc +ca *eleon+. Jn a)ar7 de acestea, s]*7*tt m'rob. <SLG8O este tradus 6p7ian5en+. Ar putea )oarte bine s7 )ie ZEM;, sau KopJrl7 de cas73 in 'alestina pot )i Jntilni tu cJte0a specii care tr7iesc pe case sau in interiorul lor. $on)igura&ia speciala a picioarelor le per*ite sI se agate de pere&i nete.i si chiar de ta0an. /na dintre KopJrlelege)co, 'tyodactylus hasst(Duis-ti, a )ost nu*it7 abuhrais QarabO, 6tat7l leprei+, probabil pentru c7 are culoarea c7rnii, poate pentru c7 se presupune QJn *od greKitO ca este otr70itoare. $AME#E; /# este *ic QpJnI la @B c*O Ki este Jnt;nit rar3 tr7ieKte Jn rinuJurile J*p7durite din 'alestina, $uloarea, Jn)7&iKarea Ki obiceiurile f )ac s7 )ie greu de obser0at Ki nu ne-a* aKtepta s7 )ie inclus Jn lista

de ali*ente. ln olientul Miiloci, e-ista clte0a s]cii de BR;AS$k ^EST;ASk. Broasca &estoas7 ar putea )i i7b, Jn #e0. @@LGA, deoarece este o reptil7 care poate )i Jn))lnit7 din cJnd Jn cJnd, dar al&i cercet7tori au tradus acel cu0Jnt 6KopJrl7+ Ki identitatea acelei reptile trebuie considerat7 Jndoielnic7. BroaKtele &estoase e-rau cunoscute tn Asiria antic7, unde era )olosit un bleste*L 6"ie s7 te rasto*i si tu pe spate ca o broasc7 &estoas7 QKi s7 *oriO+ /raD GS, @AB8, p. P1O. =?AR'E#E este s ))ibru al sub-oidindui de reptile cunoscute sub nu*ele de ;)idia, dar ter*enul este )olosit uneori Jntr- un sens *ai larg care include *ulte creaturi *itice. Trei cu0inte ebr. sJnt traduse 6Karpe+, iar dintre acestea n:i7J apare cel *ai )rec0ent Ki este un ter*en general, care include probabil Ki alte reptile tJritoare. $u0Jntul ebr. tradus 60r75itorie+ deri07 de la aceeaKi r7d7cin7 - a pre0esti 0iitorul prin obser0area Kerpilor. 'ri*a *en&iune a cu0Jhtului nS(7J este Jn Zen. <L@, Jn introducerea pasa5ului despre c7derea o*ului, s7-r7p 1ie o rdddcind .onunn *i nultor .u0idte ii 1te tradus de obicei 6Jn)ocat+ sau 6ar.Jnd+3 Jn u*[ G@L1 este un cali)icati0 pentru nahas Ki este tradus 6Karpe Jn)ocat+, dar tn 0. 8 Ki A este )olosit singur pentru a d1di. Wrpele de .1nAti tlcut de Moia. in rs. @4LGA si<SL1este tradus 6balaur .bur7tor+. $u0Jntul tcinn)`i, rads de obic2i b2lau, 1te itads ,Ear,2 n*d tn iniddtul a roiaSd lui A.bn QE-od,,Ear,2 PLA iu*.O. $u0Jntul gr. o5u, un tennen speci)ic pentru Karpe, este Sntttrdt de @4 ori Jn Tr Jn conte-te di)erite, inlBi0 E).ride la V.r"l. din psiie ;dn <r@4O si la "r"le di4 Zen. < QApoc. @GLAO, ?erpii sJnt tntJlni&i Jn toate ionele geogra)ice, de la deKert pJn7 la p7duri Ki *laKtini, Ki includ o ga*7 larg7 de spedi, unele *ai *id de <S de c*, tn ti*p ce dtle a5ung plnl l, G n. Ma5ontat2 str ino)2ci0ii 0reo 1rpRn enOr %n nbd potential lerali dar n*ai u procenta5 *ic din *uKc7turi sJnt *ortale dac7 este acordat trata*ent *edical. To&i Kerpii se hr7nesc cu A TMATE%,E D% B%B#TE dinEle, de la i,lsde pio. B laMi)2re, p2 care le Jnghit Jntregi, )7r7 s7 le *estece. 'ot supra0ie&ui pe rioaNt lugi tl[En chid *i *nlt d2 ua an, lili *nrcaE, d.r au ne0oie de a'B Mi d1. ?erpii sJnt pri0i&i Jn .ilele noastre cu groa.a Ki sJnt obiectul *ultor )obii. 'robabil c7 Jntotdeauna a )ost a,a, u re ptu aWelta ca >2rpn s, )ie idari)cali dar Jn Biblie sau s7 )ie descrise obiceiurile lor, dar conte-tele Ki r7d7cinile cu0intelor ne per*it uneori s7 )a.1 d2di.tii. $ lnrut ebr. p.ta repre.irtl o s"ci2 02dnoasi. Aparc de 1 o.i si ln tinp .e tu5onbba dadusilor, inclusi0 RS9, Jl redau 60iper7+ sau 6n7pJrc7+, EB, B r2dl 6cobr7+ de dou.a ori ii +.spida de 4 ori. Elr2 general acceptat c7 este corect s7 )ie tradus $;BRk, lnttu)t *u)cltlra de AS'%Dk era )olZira h Esipt pentru sinucideri3 0eninul neuroto-ic al cobrei cau.ea.7 de obicei o *oarta rapid7. Hs, @@L8 0orbeKte despre 6borta n7pJrcii+3 cobra tr7ieKte de obicei Jn g7uri Jn pI*Jnt. "er*ecarea Kerpilor este *en&ionat7 dar b 's. s<L4-B ,A@1,l )e*uto.ului+, reler5ndu se la pe&en3 se Ktie c7 de obicei cobra este )olosit7 Jn acest scop. %*portan&a )igurati07 a Karpelui Jn)ocat este acceuti de laptul cl Do*ut nosttu ] rcld, la el nr %* <L@4. coDtul din u. Gr, Dde 1re )otdit ant n7h7S dt Ki =sBr7p, ne per*ite s7 )ace* cJte0a deduc$i ti slit 4 )apte 8r2 sus8.e c, st2 rc.ba de 9%'ERA Echis Q9ipera de scoar&7O. Este cunoscuta pentru atacurile sale )7r7 pro0ocare, lucru rar Jntre Kerpi3 0eninul s7u este un he*olitic puternic Ki cau.ea.7 *oartea Jn curs de cJre0a .ile3 este *ai acti07 Jn ti*pul .ilei decJt orice alt7 0iper7 de desert3 Jn unele regiuni din Asia Ki A)rica se Ktie c7 se pot Jn*ul&i )oarte *ult, Jntr-un spa&iu li*itat. $Jnd %sraelirii au cerut a5ltor, Durea i., spE lui Moi" s, )ac, u iapre de .Ent ri sB-l ndice "e o prl5inl aDa iuit cei iapre 0or pri0i la el cu credin&7 s7 tr7iasc7. Se pare cI Karpele de aEnE, eu . copie a lui, a de0enit *i dr.iu obiectul unei Jnchin7ri p7gJne, Ki de aceea E.echia @-a distrus Jn ti*pul re)or*ei religioase din 0re*ea sa $G hp. @<L4O. E-tstl do0e.i depre u cultal "i"lui in 0echi*e, Jn 'alestina, iar Jn $artea Jn&elepciunii @@L@B g7si* a)ir*a&ia c7 ei s-au Jnchinat 6Kerpilor lipsi&i de ra&iune+. /n basorelie) al .ei&ei Karpe a )ost g7sit la leit Misin. /, Aarp2 de aEnn, din 8. s, @B J.d.$r., de la Ze.er are gJtul Jntins al unei cobre Ki sJnt *ulte e-e*ple de 0ase pentru *irodenii care a0eau p2 ele basrelietui cu l2rpi, lsie pbbabil cA "prii sJnt induKi Jntre 6tot )elul de tJritoare+ la care se lnchieu birlnii din lerctiV QEd. aL@St, Alre cini .Finte ebr, stnt radF il%Rci si 9%'ERA. K?=Inl Q'ro0. G<L<GO este tradus basilisc, Ki este JntMnit nu*ai Jn pasa5e )igurati0e din care se poate rage pM pulire co*lu.i, dar 02rtu@ din ler. 8L@P, 6ba.ilici J*potri0a c7rora nu este nid un des-chtec sugt8..d ct st2 rcrba de 9T'ERi#E DB DEWER% tU T Qls. @aLGAO a tZt Eads ba.ili] Qi0, r0O, dar cu0Jntul este nede)init SJn0echit3 rs0 traduce Jn pre.ent 0iper7. 'ptpIn este g7sit nu*ai Jn Zen. 4AL @P, 6o n7pJrcI pe c7rare, *uKcJnd c7lcEele calului+. 9iperele de deKert $erastes cerastes Ki $ 0ipera au de0enit hierogli)a egip. pentru litera 6)+, deri0Jnd de la ono*atopeea 5y, )yt3 cele trei nu*e de *ai sus se poate s7 )ie Jnrudite cu aceasta. Thstta* notea.7 c7 diDhon1et*enulanbpdh0ip2racuco*.D2Vi cu0intele neptlc, ii 0it2r, sint aprcap2 sinoni*e ii ] 4P A TMA%T%J D% B%B#%E re)er7 ta Kerpii din )a*ilia 0iperei, napJrc7 se re)era in general la Kerpi. 9ipera, al cIrui nu*e deri07 de

#a 0i0ipar Qcare naKte pui 0iiO, a )ost )olosit7 pentru pri*a dat7 de lyndale Jn pri*a parte a secolului al @1-lea. AtJt =t?=eh dt si =a()Tb sJnt traduse 60iper7+ Jn pasa5e )igurati0e. 'ri*ul cu0Jnt este identi)icat cu ter*enul arab a)a=I, )olosit uneori pentru Kerpi %n general, alteori pentru 0ipere. $u0ratul =a!Zb este Jnrudit cu cu0tntul arab care Jnsea*n7 6a se Jncol7ci+, Ki descrie un obicei al 0iperelor de de&ert. $ea *ai *are 0iper7 din 'alestina Q9ipera palestinaO este g7sit7 * cea *ai *are parte a &Irii, cu e-cep&ia deKertului3 nu poate %% identi)icat7 cu nici unul dintre Kerpii de *ai sus, dar este JntJliu@ t7 )rec0ent Jn Zalilea Ki ludea Ki ar putea )i specia la care se re)er7 ter*enul gr. echidna, Jn 4 dintre cele S ca.uri Jn care este *en&ionat este 0orba de 6pui de n7pJrd+, l e-presie )olosit7 de $ristos Ki de %oan Bote.7torul cu re)erire la )arisei. E-presia este corect7, deoarece a-ceste 0ipere dau naKtere la *ai *ul&i pui 0il o dat7. Jn al cincilea ca. este singura *en&ionare literal7, Jn "ap. G8L<3 Karpele care @-a *uscat pe 'a0el se crede c7 a )ost 0ipera obiKnuita, care *ai poate )i Jntilnit7 Jn Sicilia &i Jn alte insule, deKi nu este JntIlnit7 Jn Malta. 'entru alte detalii cu pri0ire la biologia Ki rIs-pJndirea Kerpilor, 0e.i $ansdale, p, GSG-G@S. $ud l cR$r$oDr# nu 1E gesn h nici o ta ducere3 Jn %o0 4@L@ g7si* cu0Jntul le0iatan, &i cu toate c7 acest pasa5 este Jn Jntregi*e )igurati0 a0e* cJte0a indicii care sugerea.7 c7 este 0orba de crocodilL de e-,, 0. @< Ki @BL 6$ine 0a putea p7trunde Jntre )7lcile luiU ... Scuturile lui *7re&e &i puternice sirit unite J*preun7...+. $adrul la care se re)er7 %o0 este incen, dar este probabil c7 a )ost unde0a Jn p Mediteranei. Jn 0re*urile biblice crocodilul de il putea )i JntJlnit de la i.0oare Ki pJn7 la 07rsarea ilului, Jn ti*p ce aria de rIsptndire Jn Egiptului Jn 0re*ea aceea nu este cunoscut7, solda&ii crucia&i care s-au Jntors au po0estit despre crocodili Jn nul ger(a, rJu care se 0ars7 Jn Mediterana Jn apropiere de $e.area Ki continu7 s7 )ie cunoscut de localnici ca rtul $rocodilului. Ani*alele Jnrudite cu crocodilul sJnt nJncate Jn di)erite p7r&i ale lu*ii Ki de&i ele nu pot )i identi)icate Jn listele *o.aice de ali*ente, este cert c7 erau necurate deoarece sJnt ani*ate carni0ore. )n a)ar7 de )olosirea Jn sens )igurat Jn Apoc. @1L@< Qgr. batrachosO, cu0Jntul BR;AS$k QJn ebr. )pardea= apare nu*ai Jn leg7tura cu a doua plag7 tri*is7 de Du*ne.eu asupra Egiptului QE-. 8LG K.ur*.O- BroaKtele apar&in dasei A*phibia, ai c7rei *e*bri trebuie s7 petreac7 pri*ele stadii de de.0oltare Jn ap7. $Jte0a broaKte, Jn special cele db genul Rana, sJnt JntIlnite )rec0ent Jn 0alea ilului Ki. e-ist7 *ai *ulte specii care ar )i putut )i QK]parNlea=O, broaKtele care au cau.at aceast7 plag7. #k$/STE#E sJnt cele *ai i*portante insecte din )eiblie, *en&ionate de B1 de ori, sub A nu*e ebr. Ki un nu*e gr. 'entru e0reii din 0echi*e, l7custa a )ost Jn principal un distrug7tor, dar Jn acelaKi ti*p a )ost o surs7 )olositoare de proteine ani*ale. Au )ost )7cute trei sugestii pentru interpretarea nu*elor Jn ebr.L @. Ele se re)er7 la specii di)erite. #ucrul acesta nu poate )i Jntru totul ade07rat, deoarece este 0orba nu*ai de < specii de l7custe - l7custe *igratoare, l7custe de deKert &i l7custe *arocane. G. Ele repre.int7 di)erite )a.e sau stadii prin care trece l7custa Jn procesul de *aturi.are. Se consider7 uneori c7 lista din %oel @L4 descrie o ase*enea serie. <. Aceste nu*e sJnt porecle descripti0e, deoarece toate con&in r7d7cini ale unor cu0inte care se re)era la unul sau *ai *ulte atribute ale l7custelor. Aceasta este e-plica&ia cea *ai plau.ibil7, de&i este posibil ca Q@O si QGO se poate s7 )ie ade07rate Jn parte. #7custele, din subdi0i.iunea Saitatoria Qs7ritoareO din ordinul ;nhaptera, au )ost singurele insecte considera te 6curate+ 5ele au )ost descrise plastic Ki s -a spus despre ele c7 au 6)luierul picioarelor dinapoi *ai lung, ca s7 poat7 s7ri pe p7*Jnt= Q#e0, @@LG@O. #7custele sJnt de )apt $;SA?% &i este posibil ca G cu0inte ebr. s7 se re)ere la alte specii decJt l7custele propriu-.ise -hagab, care deri07 de la r7d7cina cu0Jntului 6a as-cunde+, ar )i putut dese*na la specii *ai *ici, deoarece Jn < din cele B ca.uri se re)er7 la di*ensiunile lor *ici. ter*enul 5ol+7*, de la r7d7cina 6a Jnghi&i+ sau 6a distruge+, este tradus uneori 6l7cust7 pleKu07+, pe ba.a unor a)ir*a&ii tal*udice potri0it c7rora capul ei este neted Jn partea dinainte, )apt care se potri0eKte bine cu TCy-alinae, o )a*ilie distinct7 de cosaKi. Modul Jn care di)eritele traduceri tratea.7 aceste nu*e este )oarte 0ariat, Jn special Jn listele ali*entare, Ki %oel @L4, JncJt nu are rost s7 le JnKir7*. $u0Jntul r=rbeh rG4 de oriO 1E s le*2n g]dl, de rg r7d7cina 6a Jn*ul&i+, )olosit Jntotdeauna Jn #eg7tur7 cu plaga a 8-a Ki considerat a )i speci)ic pentru l7custe *igratoare. $elelalte cu0inte ebr. sJnt (arg7l, tradus incorect gJndac Qa0O Ki greier Qrs0+O, care deri07 probabil de la r7d7cina 6a alerga repede+3 ga.a*, de la r7d7cina 6a rete.a+3 ydeD, poate de la r7d7cina 6a linge sau a *Jnca+3 hasJi, de la r7d7cina 6a *istui+3 V=i75ai, de la r7d7cina 6a .u*.7i+3 Ki g7b, care Jn sea*n7 6a roi+. #7custele se asocia.7 de obicei Jn roiuri *ari, dar e-ist7 do0e.i c7 au e-istat )a.e solitare &i roirea probabil c7 este o reac&ie )i.iologic7 la condi&iile date. Migr7rile nu ur*ea.7 un u=par precis &i roiurile sJnt, Jntr-o *7sur7 *are, *inate de 0Jnt, pe distan&e *ari $.0Jntul dinspre r7s7rit adusese l7custele+, E-od. @SL @<O. Biologia tuturor speciilor este Jn general aceeaKi. "e*ela depune pachete de ou7 Jn p7*Jnt, i*ediat sub supra)a&a solului, Ki acestea pot sta acolo ti*p de *ai *ulte luni, pJn7 cJnd u*e.eala le

per*ite puilor s7 JasI din ou. #7custa nu trece prin cele < stadii distincte ale unei insecte tipice3 cJnd ou7le se sparg, lar0a are Jn general )or*a adultului, dar )7r7 aripi3 aripile cresc treptat Jn curs de B sau 1 n7pJrliri. 'uii sJnt nu*i&i de obicei cosaKi Qs7ritoriO. #7custele sJnt total*ente 0egetariene Ki pot tr7i Jn roiuri atJt de *ari JncJt produc pagube de.astruoase pentru recolt7. Jn @88A un roi de l7custe de deKert care a trecut peste Marea RoKie s-a esti*at c7 a acoperit o supra)a&7 de B.SSS de (* p7tra&i. u g7si* nici o a)ir*a&ie direct7 c7 israelin=i ar )i *Jncat l7custe, dar *en&ionarea lor Jn lista de ali *ente las7 se se Jn&eleag7 lucrul acesta, )loarea lor nuEiti01 ln 0Muite 4tice 1te trecutl cu 2derd de *ulte ori, dar Jn literatura g7si* *ulte do0e.i cu pri0ire la )olosirea lor. 'Jn7 Jn 0re*urile recente, cantit7&i *ari de l7custe au )ost *Jnca te de triburi din desert Ki din alte locuri, Ki Jn unele perioade ale anului probabil cI a )ost principala surs7 de proteine, cit Ki de gr7si*i &i *inerale. A %MATE#E D% B%B#%E #7custa a )ost aproape sinoni*7 cu 6ni*icitorul+ 3i o in0a.ie de l7custe a )ost considerat7 adesea ca o pedeapsa de la Du*ne.eu3 Jn < ca.uri, a)ar7 de plaga a 8a, l7custele au )ost tri*ise de Du*ne.eu ca o "/R %$%#E, A#B% E#E &i 9%ES'%% alc7tuiesc J*preun7 ordinul !y*enop terci Qinsecte cu aripi *e*branoaseO &i *ulte specii au organi.7ri sociale co*ple-e, Jn 'alestina se g7sesc nu*eroase specii si cele *ai i*portante dintre ele sJnt albinele produc7toare de *iere, deoarece pJn7 Jn secolul al @8-lea *ierea a )ost *aterialul de ba.7 pentru Jndulcire. u*ele gen1dl AB% E 1r. d.t la *i nulr )ailli di alZr ddia i,.hrlnd albi.ele slitaE, bo.darn ei albiEre produc7toare de *iere. $u0Jntul ebr. d=b$rI se poate s7 ii indus o ga*a Ki *ai larg7 de insecte, chiar Ki bu,t. .8nnntoae a albidele, dar dir onte-t 1te clar d, h < .tin ele 4 ca.ud, 0% s re)ere h abirele pbdu.%loaE d2 ni)t QJud, @4L85 'd. @uL@G3 Ddt @L44O. Al patrulea pasa5 care )oloseKte acest cu0Jnt este)igurati0 Y Js. PL@BL 6Do*nul 0a Kuiera ...albinelor din &ara Asiriei+. 'otri0it tradi&iei, b7KtinaKii din 'alestina JKi chea*7 albinele sco&Jnd un )luierat sau un Kuierat, Ki acest )apt sugerea.7 c7 c)bIr7, din acest te-t, se re)er7 la albinele produc7toare de *iere. u*eroasele re)eriri la ]*iere Jn 9T &i Jn T ne )ac s7 Jn&elege* c7 era )olosit7 )rec0ent Ki pe scar7 larg7. 'robabil c7 o *are parte din *iere era produs7 de albine s7lbatice care J&i )7ceau cuibul Jn scorburi de copaci sau Jn cr7p7turi din stJnci, dar Jnc7 din iri str70echi albinele au )ost atrase s7 ocupe stupi i din coKuri lnptedre eu din %ut, cudWt eli rtU 1te tradus 9%ES'% Bo Di, nbE 0i1pi *ri .EE tr3ie h cobnn de , Ki au o Jn&ep7tur7 )oarte dureroas7 &i chiar periculoas73 continu7 s7 Se Jnt)ini&i in *ulte p7r&i ale 'alestinei, inclusi0 deKertul din 5urul M7rii Moarte. Toate *en&ion7rile sJnt Jn conte-te ase*7n7toare, ca Jn E-od. G<LG8L 69oi tri*ite 0iespile bond7reKti Jnaintea ta+. Re)erirea ar putea )i literal7, deoarece e-ist7 lri cA 0i1p=le, h chE albitrele, por tace cau Ai 0itele s7 intre Jn panic7 Ki s7 calce totul Jn picioare. Sugestia lui J.Zatsiang;oshua-Judges, @A<@, p. @@G K.u*u, G1B K.ur*.O ci 0iespile bond7reKti din los. G4L @G, etc, Epeint, lntdill rgipre* in c2naan, nu sa b(ut de reDrae nu@to1. "/R %$A QJn ebr. n=*7ldO este *en&ionat7 nu*ai Jn 'ro0. 1L1 Ki <SLGB. "urnicile se deosebsc *ult Jn *7ri*e Ki obiceiuri, dar toate sJnt insecte sociale, tr7ind Jn colonii tare nu*7r7 de la dte0a .eci pJn7 la dte0a sute de *ii. ,n 'alestina pot )i JntIlnite *ulte tipuri de )urnici, dar conte-tul arat7 clar c7 aceasta este )urnica agricultoare, care este lung7 de 0reo 1 **. $oloniile ei sJnt un lucru obiKnuit )ii *ulte p7r&i din %srael, a)ar7 de deKert. Jn ti*pul pri*70erii Ki 7l Eii. e( adu=A *inre de *ulte )elui, *i alg se*in&e de %erburi, Ki le depo.itea.7 Jn galerii sub-p7*Jntene, dup7 ce Jndep7rtea.7 plea0a ca s7 o su)le 0*tul, *arcInd Jn )elul acesta intrarea Jn cuib. M;#%E este nu*ele corect dat unei grupe *ari din ordinul i5epidopte* Qinsecte cu aripi cu sol.iO care include *a5oritatea insectelor colorate si b7t7toare la ochi. %n 'alestina e-ist7 *ai *ulte specii de )luturi Ki de *olii, dar singura re)erire este )7cut7 la *olia de hline, ebr, op sr. rB Qlo0 4L@D r8 @GL<<, 2rc.O $onte-tul con)ir*7 identi)icarea acestei insecte care e asociat7 Jntotdeauna cu o*ul Ki cu bunurile sale. i &7rile cu te*peraturi *edii ridicate Jn tot ti*pul anului, unde hainele erau considerate o a0u&ie &i de aceea erau p7strate Jn cantit7&i *ari, daunele produse de la]le alEtor oolii putau ti si8. clnd noiine i1 a)ard, daM d2 prodsi de54 d"rc *oliite adult2 nu nantrc, 1bEle din hain2. '/R%$E#4 8re sD245ne ordindui iRt2lor )B. r, dipi a )1t hrotda8 u pda.it pe 8eni ri pe ani*alele do*estice, Ki puricii sJnt deosebit de nu*eroKi la no*a.i. $u0Jntul ebr. par o) apare nu*ai Jn @ S* G4@@4L G1LGS, Meta)ora 1te clari si coE titudinea traducerii este con)ir*at7 de )apttil c7 pu-ricele sare. DeKi SJnt cunoscu&i Jn general doar ca niKte paa.i)iriceleerc. nepEd1DeWstrt puridi sJrJt de s2n.ralerenea derpunltori potn"Lari penh dt2rit2 boli <raE, ,l sp2.ial plata bubon(7 Q0e.i ,s2re+, *i suO. Dei d0lntul M/scA ete )o#cnt ))int si nespeci)ic, se aplic7 Jn sens strict nu*ai la Dipcera, o insect7 *are care are nu*ai o pereche de aripi. $u0Jntul apare nu*ai de dou7 ori Jn a0`rs0, )iind de )iecare dat7 traducerea ter*enului ebr. sib&ib, dar nici u elehAnt din conte-t nu p*nite o identiiiore 8i precis7. )n,s. PL@8 este )olosit Jn sens )igurat, Jn ti*p e ,r Ecl, @SL@ 1te )olZit indu pr8rb )a*iliali 6MuKtele *oarte stric7 Ki acresc undele*nul negustorului de unsori+. S *are 0arietate de insecte, )7r7 s7 )ie dte

ruW2 prcpriu-.ise, pot )i aes de enele Ki unguentele celor ce J*b7ls7*ea.7. $u0Jntul ebr, =arab este tradus 6roi de *uKte+ QE-od. 8LG@ K.ur*.3 's. PaL4si @SBL<@O. OZte pda5e ] re)ere h phea *uKtelor dineKti din Egipt3 *ulte specii depun ou7le Ki se Jn*ul&esc Jn *as7, producJnd roiuri enor*e care pot )i periculoase sau nepl7cute doar prin nu*7rul lor. Esc posibil c. a1t2 rciui ed 1 )o] lorure din *i *ulte )eluri de *uKte. T% %AR 1E trlhele d.t Mi *urror gtupui de insecte cu dou7 aripi, ase*7n7toare cu *usculi&ele, pe caE %e hclud .l,tui de tinbri. SinguJrn ld udc apare ter*enul gr. (onoos * T este Jn Mat. G<LG4, unde se 0orbeKte despre a 6strecura lin&ariil+. Acest co*entariu esFia.al5p-ui#BbiEpi5i#Jariseilor de a bea apa strecurat7 printr-o ptn.7, pentru a e0ita s7 Jnghit7 0reo insect7 considerat7 necurat7. Multe insecte *ici se Jn*ul&esc Jn apropierea apei Ki )or*ele lor lar0ale sJnt des JntJlnite Jn apele st7t7toare. $u-0intul Br. tbndps prcbabil cl a ant u ]s la )e# d2 general ca Ki ter*enul nostru 6tih&ar+. $udntulcaeb.. %tinnI*, Jn E-od. +rinbr=.<L@1-@a 1re trad1 n%D/$!E. 'eicele 1te o i8cti 1,L ..ipi ln tinp ce pldu.hele 1r. s anropod .u op, picio)t, lnndit *ai degrab7 cu p7ian5enii. A*Jndoi aceKti para.i&i sJnt speciali.a&i Jn a suge sJnge u*an Ki sJnt purt7torii unor boli periculoase pentru oa*eni. Aceast7 proble*7 1te dintatd d2 candal2 la p. GGA. S$;R'%; /#. Q%n .br. dVrAl5 h gr. r]orp1O 1te ud dintre artrcpode# 8re r1t d ide.t)icatc cu uuintl. Mdbrn aetui ordin se de8b1. hrr=e ei Jn ce pri0eKte *7ri*ea Ki to-idtatea3 deKi cel *ai *are scorpion din 'alestina are aproape @B era, *a5oritatea dilr-e cele @G speii slnr nul, tui nici ri d ciF dinte ele nu ap o i4ep)tuB d <d t2 )atalt ln condi&ii nor*ale. Toate speciile au Jn)7&iKarea tipic7 scorpionilor Y cleKte puternice, patru perechi de picioare Ki o coad7 Jntoars7 Jn sus, ter*inat7 cu un ac. Scorpionii sJnt Jn cea *ai *are *7sur7 nocturni, Jn special Jn deKert, Ki petrec .iua ascunKi sub pietre sau in <iui iar D8ptea ies sE ,ln] anitule hici cu care se hrt,]. $ileE *entionlri ln 0T si t % sint in 4A A %MATT%J D% B%S/E pro0erbe, de e-., @ J*p. @GL@@L 697 0oi bate cu scor-pioane+, ar putea )i o re)erire la un bici cu *ai *ulte co.i a0Jnd legate la cap7t buc7&i de *etal Ki cunoscut sub nu*ele de 6scorpion+ Qc), @ Mac. 1LB@3 6*aKin7rii de aruncat s7ge&i+ Jn gr. s(orpidiaO. Do*nul noaoru )oloseKte scorpionul Jntr-o co*para&ie cu un ou, Jn #uca @@L@G3 seg*entul principal al unor scorpioni de oEtituir di, grAsire W o" o torntA de ou Jn 'alestina tr7iesc *ul&i 'k%A JE %, un alt ordi, de ))ipode d opt 'n5oe, ia, dinEe acEtia ]b )ace re)erire clar7 la p7ian5enii care &es pJn.e, Jn Eo0 8L@4 &i Js. BALB-1 QJnebr. =a((7b&S. $u0Jntuh=*a*)f este tradus de ase*enea 6p7ian5en+ Jn 'ro0, <S3G8L 6'7ian5enul Jl po&i prinde cu *ina+. ; traducere prob.bil Mi .oEt, 1te ZZMo. Jn )ine, e-ist7 o serie de nu*e care se re)er7 la ne0ertebrate Qani*ale )7r7 Kira spin7riiO *ai greu de identi)icat. $onte-tul con)ir*7 clar c7 ME#$ este traducerea corect7 a cu0Intului e0r. gablflL 6$a un *elc, care se topeKte u*blJnd+ Q's. B1L8O. A*Jndou7 traducerile re)lect7 un cre. antic potri0it c7ruia *elcul se topea treptat datorit7 )aptului c7 l7sa in ur*a lui o ur*7 0i.ibil7. u e-ist7 nJd un ele*ent care s7 con)ir*e c7 6*elc+ este traducerea corect7 a ter*enului ebr. ho*et Jn lista de c7rnuri inter.ise, Jn #e0. @@L<S. Jn rs0 este tradus 6KopJrl7 de nisip+ si traduc7torii *oderni sJnt de acord c7 este 0orba de un gen oarecare de ?;'HR#k. $u0Jntul 9%ERME este ter*enul corect nu*ai pentru cJte0a genuri de 0ie&uitoare ne0ertebrate, dar Jn li*ba5ul popular )olosirea lui este *ult *ai larg7. in *uite dtice. la popoarele Mi pD"n d2.0ortarel4t4t, sensul cu0Jntului a )ost &i *ai 0ag. SJnt cinci cu0inte ebr. traduse 60ier*e+, Ki aceast7 traducere poate )i .cceDEd daca adoptdn ]Eul to"lar al o0intului. Jn *a5oritatea pasa5elor sensul este )igurat &i o identi)icare *ai precis7 este di)idl73 pentru o discu&ie pe aceast7 te*7, 0e.i $ansdale, p. G<B K.u*i. Jn te-tul ebr. al pasa5ului din %o0 @AL@1 nu e-ist7 nici un cu0Jnt care s7 )ie tradus 60ier*i+ &i te-tul ar trebui tradusL -chid dad ni s.a. tinici 'iel2+. cu0hW.[ eb,. hl4Dd Zus1tot+O a'are nlMi nr 'ro0. <SL@< si este tradus 6lipitoare+- Jn *a5oritatea traducerilor se )ace obser0a&ia c7 acel te-t este obscur. hdlnin doW inrer'redri @, Ma5ontat8 ercet*oj rilor presupun c7 te-tul se re)er7 la #%'%T;ARE, probabil un gen ac0ati0 cu* este lipitoarea de cai Q#i*ntuis niiottcaO, care continu7 s7 )ie JntIlnit7 Jn apete sdtltoat2 dir Egpt Vi din ;nohn Apo'ior= unde pre.int7 un pericol gra0 pentru oa*eni Ki ani*ale dac7 este Jnghi&it7 odat7 cu apa potabil7. #ipi-torile apar&in clasei 'hytu* Annelida, 0ier*i seg*enta&i, cu r7sptndire pe tot p7*tntu[, G. Al&i cercet7tori, obser0Jnd si*ilaritatea cu cu0Jntul arab =alaDeh, o iddti)ici cu s dehon )4iniD 'robabil s Ehpir care suge sJnge pe care arabii Jl nu*esc A/iD3 aceasta interpretare nu poate )i acceptat7, deoarece liliecii care sug sJnge, 0a*pirii propriu-.iKi, sJnt JntJlniri nu8i rn Ahat8 centldB sl Nl2 sud, E-presia THRHT;ARE este un ter*en nespeci)ic care traduce dou7 cu0inte ebr. )olosite Jn *od special Jn nara&iunea +crea&iei. $o*entariile de *ai 5os se re)er7 Jn principal la :. Jn rs0 traducerea acestor cu0inte nu este uni)or*7 Ki Jntr-un ca. Q@ J*p. 4L<<O iereK este tradus 6reptile+ $Ti trad. ro*. Jns7 este 6tJrJroare+O.

l.re*es, de la 0erbul r7*as, 6asetJrJ,asetniscaO3 participiul 0erbului este ro*es, care Jnsea*n7 6lucruri care se /r7sc sau care se *iKc7+. Se pare c7 este aplicat la toate ani*alele din Zen. AL<, dar uneori este )olosit Jn e-clusi0itate pentni ani*ale *arine QZen. @LG@3 's. @S4LGsO su de Bar QZ1. @LG4=GB= 1LG;t PLA M G@, G<O, id ti r itn,. 4L<< h Ea. <aLGo ] rre distinc&ie )ntre acest ter*en Ki ani*ale s7lbatice Qb=)ienidO, p7s7ri t=IpO Ki peKti Qd7gO. DeKi unii co*entatori au argu*entat c7 Jn nara&iunea crea&iei ter*enul se re)er7 la reptile, nu poate corespunde eu nici o categorie Ktiin&i)ic7 *odern7, re)erindu-se *ai degrab7 la toate creaturile care se *iKc7 aproape de G. JereK, de la 0erbul i7ra5, 6a *iKuna, a )urnica+, Jnsea*n7 6lucruri care *iKun7+ &i este tradus 6lJri-M+ QZ2n. PLG@3 t4. BLG3 @@.G@, G<, GA, 4P44, GGLs3 Deut, @4L@AO ti +0i."itoare+ Qcd @LGo3 a$REA^%EO. 'oate )i aplicat la c7raturile ac0atice QZen. @LGS3 #e0, @@L@SO Ki de uscat VZen. 8LG@O, iar Jn #e0. @@LGA se spune c7 include ne07stuica, Koarecii &i KopJriele. 'e scurt, SereK, la )el ca. &i re*es, pare s7 se re)ere la creaturi care par s7 se *iKte aproape de p7*Jnt, dar sensul este )le-ibil Jn )unc&ie de conte-t. Jn i3 cu0Jntul gr. herpeton, deri0at de la herpo, 6a se t:+ Ki de aceea Jnsea*n7 6tJritoare+3 cu0Jntul este tobit 3e 4 on ;apt. @SL@G3 @@L13 Ron. @.G<3 %a. <LPO Ki probabil c7 Jnsea*n7 6reptil7+ tn )iecare ca.. Jnuoceste)olositJn principal ca traducere a ter*enilor ebr. re*esKiTre&. B%B#%;ZRA"%E. Z. S. $ansdale, An i* a( o) Bible #ands, @APS3 ". E. geFs-, A !istory o) Do*esticated Ani*ali, @A1<. Z.S.$. A T%$R%ST. E-presia anachrisios este Jnr/nit7 Jn Wrbtie nuMt ,r lpistolele lui t Q@ l8n GL@<, GGi 4L<3 G loan PO, dar ideeacarest7 la ba.a e-presiei este larg r7spJndlt7. 'robabil c7 ar trebui s7 interpret7* ]cul Dreitullt 8ti 8 indnind o".irie, ti nu o preten&ie )als7, adic7, anticristul este cine0a care se opune lui $ristos &i nu unul care pretinde c7 este $ristos. Dac7 aKa stau lucrurile, ar trebui s7 include* Jn sec&iunea 6anticrist+ unele pasa5e din 9T cu* este Dan. P3P K.ur*., G@ K.ur*., si cele din G %es. G Ki din Apocalipsa, pasa5e care se ocup7 cu opo.i&ia puternic7 )a&7 de $ristos pe care o au )or&ele r7ului Jn .ilele de pe ur*7. Jn scrierile lui %oan ideea este pre.entata ca &i cu* ar )i de5a bine cunoscut7 Q6A&i au.it c7 are s7 0in7 anticrist+, J %oan GL@8O. $u toate c7 el nu contest7 )arttl c, la s)tritu[ *uitor E aAare o cEt=%V *ale)ic7, nu*it7 6Anticrist+, %oan insist7 asupra )aptlrui dr 2-iBtn de5a o atitudi8 c*cteriticA lut a,ticrist. Da )apt, el poate 0orbi despre 6*ul&i anticriKri+ care sJnt de5a Jn lu*e Q@ %oan GL@8O. El d7 oarecu* o de)ini&ie a lui anticristcJnd spuneL .Aceia este anticristul, care t7g7duieKte pe Ta t7i Ki pe )iul+ QX%oanGLGGO. Ani*a&ia aceasta de0ine &i *ai clar7 atunci rJnd criBS A rto!rA QsrruED tenul este re)u.ul de a recunoaKte )aptul c7 6lsus $ristos 0ine ta trup+ QG loan PO. loan consider7 c7 este esen&ial s7 0ede* Jn %sus $ristos pe Du*ne.eu lucrJnd pentru *Jntuirea o*ului $% loan 4LA K.ur*.O. $Jnd dul ilglduiehe 8t )att, el nu 2 )ae 0inoEt a1r de o eroare doctrinar7, ci el sub*inea.7 Jns7&i te*elia 8dinVai cr2)tine, El )ace l,.52E lui s.h prin )ap tul c7 se opune lucrurilor #ui Du*ne.eu. #a s)irKitul 0re*urilor aceasta 0a caracteri.a lucrarea Jntrup7rii sup*E a rhnui. %ar ei 8re la o sd) )ii nic, tac acelaKi lucru Jn pre.ent, de*onstrea.7 toc*ai prin e1r rapr c, rint ad2pWi ld QsaranO. 'a0el nu )oloseKte ter*enul 6anticrist+ d 6o*ul nelegiuirii+, despre care scrie J5i G Tes. GL< s.ur*., dar este dar c7 se re)er7 la aceeaKi )iin&<. tr7s7tura caracteristica a acestui indi0id este )aptul c7 se opune 6Ki se Jnal&7 nai pe sus de tot ce se nu*eKte Du*ne.eu, sau de ce este 0rednic de Jnchinare+ Q0. 4O. El pretinde c7 1te Dulrlll))i Qi1idO. El nu ete Satan, dar reniE lui aE loc 6prin plt8 lui satan= Qr AO. u ] poar. spune c7 toate lucrurile di)icile din acest pasa5 au )ost clari)icate Ki, tn special, identi)icarea o*ului nelegiuirii continu7 s7 )ie contro0ersat7. Dar pentru scopul r1t,, p8tele priTipale )it su.1ci*i de dare. 'a0el cEde cE elotul .,,En al lui sata nu cre de d8irl re.unrlui d de do*nid 0ntonlui, El nu crede c7 lu*ea e0oluea.7 treptat spre o stare de per)ec&iune, d el crede ca r7ul continu7 s7 creasc7 pJn7 Jn 0re*urile de pe ur*i. Atunci r7ul 0a lansa cea Mi ME prcre la ad=F binelui, Ai .cestV prc 0ocare 0a )i condus7 de persona5ul *isterios care JKi datorea.7 puterea lui Satan Ki care este instru*entul prrlcdrii spr2M a lli satan la adr1a luruno, lui Du*ne.eu. 'a0el cunoaKte cu certitudine re.ultatul. $tbt1 , E ninici pe ond nelegiuirii 6cu sullare gurii #ui+ Q0. 8O. Jncercarea supre*7 Ki )inal7 a lui Satan 0a S Jn)rJnt7. A1ta sre cu eritudine ri int2lsut, cel purin in parte, al si*bolis*ului din cartea Apocalipsei. $er..dtori5 biblici dnt derane de Fninitat2 n@ ce pri0eKte interpretarea corect7 a acestei c7r&i, dar a-proape to&i sJnt de acord c7 0i.iunea se re)er7 la lupta )inilad7 )or&elor r7ului J*potri0a lui $ristos. /neori acest si*bolis* se re)er7 direct la Satan. Ast)el, 6*ade balau r,Wr+ rlin Ape. @GL< este idenri)icat d31r cu satan Qe AO. Dai ,+1an= din Ape. @@LP d 1te identi)icat7 cu Satan. "iara este Jn leg7tur7 str)nsI cu Satan, aKa cu* arat7 lucr7rile ei. Apar &i alte persona5e si*ilare QApoc. @<L@@, etc.O. Scopul nostru nu este s7 identi)ic7* aici care dintre ele este anticristul, ci doar s7 ar7t7* c7 Ki aceast7 carte 0orbeKte despre

cine0a care are putere de la Satan s7 se J*potri0easc7 lu5 $rBt1 in Gileb a2 p2 ha- S2 poate spue ce aceasta caracteri.ea.7 concep&ia creKtin7 despre .ilele de pe ur*7. B%B/;$Ri%%E. : Boler <i A !. Mean2j lle Antichrht #ege*i, @8A13 art. 6Antichrist+, Jn J)Bi3 M. R. Ja*es, art. 6Man o) Sin and Antichrist+ Jn Jt)JD)l3 Z. 9bs, The 'auline Eschatalogy@, @A1@, p. A4-@<B3 MD HT @, p. @G4-@G13 Z. $. BerJtouFer, The Return olhrit lpia, p. G1o..Ao. #M, A n;!%A Q'%S%D%E%O. pori0irlui sEabo. ]es. tI cbte din AerLa Mic, situati in "iiAii, in apDpi2re de 'isidii, . )1t F dinR *i ndE crrri cu nhele 6Antiohia+ Jnte*eiate de un conduc7tor *acedonean al ca02len2i s2lscu % i2to, Q<@G-G<S #d.ci.O, probabil pe locul unui sat )rigian. Situat7 Jn apropierea unei c7i co*erciale i*portante Jntre E)es Ki $ilicia, a de0enit un centru proe*inent pentru elenis* ln peri8d. ,re-dhtini. seleuci.n au adu 8lonTri erei in "riata, din notire poritice si oherciale, i un=aW tui toled, ai aebr colonRti l.au pri*it .u blrnhb pe 'apl in pri8 2 caEtorie nisionars Q".pr. @<L@4O. R8nn ar itulZ Antiohia 'indiei in ptu05ncia $alatia, 3r AFuts a Eas)o*t-o ln colonie ro*an7. in "n$ia )e8ile r buMu d2 un pr1tisiu con siderabil si uneori ocupau )unc&ii publice. DuK*anii lui 'a0el s-au )olosit de cJte0a ase*enea )e*ei pentru a obline e-prn8 lu5 din Trion5a Zapt. r<LsoO. Ruin2[e ettii shr iD apbpiele de CalE, in turcia *odern7, Ki din acea localitate pro0in inscrip&ii, stele tunel8Di i alte obiRte lDat2 Nle cuitul reulu5 QM$,O, Zre a lZt 1e1t ln Antiohia pisidiei in Molu.l % d.$r. S%Bi,%;$",A"%E. B. #e0ic(, J!W A@,@AP@, p. a;.<4, R.M.!. T T%;%%%A QS%R%E%O, Andohia de p2 olotrtd, n, pr8t Anta(ra, h sE T,rci2i la 0* soo de @1 de lelulitc a )2t lnre*eiate in ce, <oo id,cr. d2 de Seleucu % icato,, dlpa 0i.b.ia s asupra lui intigons, la (su Q<@o i.d.cr.O. A )o] c2 *i tai. noar, din8 el2 @1 Antiohii %nt)tiar2 de s.l2uZ Jn onoarea tatAui siu. co tute ( poalele Muielui Silpius, do*ina rJul na0igabil ;rontes Ki se *Jndrea cu un port *ariti* Jn)loritor, Seleucia 'ieria. DeKi popula&ia din Antiohia a )ost Jntotdeauna a*estecat7, Josephus scrie c7 Seleuci.ii iau Jncura5at pe e0rei s7 ediSre acolo h tu,=lr *aE W l2a dat d"ptui aepmre de 8rit1ie Qni. @G,@@AO. Antiohia a d.ut in niirile lui 'onpei in anul 14 #d.cr. si el a )rato etaie libele. A de0enit capitala pro0i)tiei b*ne Siria ti a )ct al deil2a oras ca *7ri*e din i*periu, Seleud.u Ki ro*anii au ridicat enple *SEle ti a(e .lBdti. %rci de E tiF*a sele(i.uo, leuitoru au do bJndit o reputa&ie pentru 0iolen&7, insolen&7 Ki in stabilitate, care s-a *ani)estat Jntr-o serie de re0olte J*potri0a st7pJnirii ro*ane. $u toate acestea, An-tiohia 1 )1r ren8ite pentru cultlra s, )iind Eudad Jn aceasri pn0inli de i1uAi $icerc Q)to AE%ria 4O, %n aprcpi2Ea c2titii eEu "nhiEle d*brr0i ale Da. plnei ii un se*tur dediat lui aloro, ude 2nu celeb*E iintualui orAiasti.2 in n*ele reliaiei. %n ciQla si.nddddui nolal rn.lt, 0iat din Antio a %a hceputul erei clet5* en conplela Di 0ariatE. i.i s alt oE. a)arB de %ruliR nu ste atit de stlB legat de inceputuile a2itinisndtri. i.olae, uul dind2 ei i.pt2 ,di,a1ni+ din "apt. 1LB, 2ra din Aniiohia, Di da s re.*e nrertit la iuda5sn. %n ti*pul persecu&iei care a ur*at dup7 *oartea lui ?te)an, unii dintre ucenici s-au Jndreptat spre nord, pbl la Artion5a Q"apt. @@, r@AO Ai au p,2dical la sei. $ei .arc au sit *i rir.iu a, prcdicat Ai.r2itinitnul si <Bilor, iar clnd au aFr %e nFeroe con0etni, biserica din %erusali* t-a tri*is pe Ba*aba la Antiohia. Dupa 8 a *lEt siMtia, s= a du la Ta1 W% a ads cu sine p2 sarn Di a)rindoi iau l,ardtat p2 crea5n. cio2ii din Antiohta tinp de s an. /cenicii au )1t B@ A T=%;!%A QS%R%ETO 'alat Tetrapllon

$@M'/# #/% MARTE Mila To Milo*etri 'lonut cstdtii r4ntlb)tid tu se4 % d.cr= nu*i&i pentru pri*a dat7 6creKtini+ Jn Antiohia Q"apt @@LG1O. "irea energic7 a creKtinilor din Antiohia a )ost do0edit7 prin )elul Jn care au tri*is a5utoare la biserica *a*7 din %erusali* atunci cJnd a 0enit o )oa*ete Q"apt. @@LGP-<SO. A )ost potri0it ca cetatea Jn care a )ost Jnte*eiat7 pri*a biseric7 creKtina alc7tuit7 din ne-e0red, &i unde creKtinii au pri*it acest nu*e, poate Jn bat5ocur7, s7 de0in7 locul de naKtere al *isiunilor creKtine pentru str7in7tate Q"apt. @<L@-<O. 'a0el &i Ea3,ba 3u Dl8t din poriul Mritin al Antiohiei Di au na0igat spre$ipni. Aceast7 pri*7 c7l7torie Jn Asia Mic7 s-a Jncheiat atunci rJnd 'a0el &i Barbaria sau Jntors la Antiohia Ki au pre.entatL un raport bisericii Jntrunit7. /nii dintre re)ugia&ii din 0re*ea persecu&iei prile5uit7 de *oartea lui ?te)an au luat ini&iati0a de a predica Sn Antiohia %n egal7 *7sur7 la e0rei si ne e0rei Q"apt. @@LGSO. 'roble*a ne- e0reilor a a5uns Jn centrul aten&iei cJnd niKte e0rei au 0i.itat Antiohia Ki au procla*atL necesitatea circu*ciiieJ pentru nee0rei, ca o condi&ie preli*inar7 pentru a de0eni creKtini, intructt ra lnpotri05t .c2tui priEipiE biserie dh Antiohia a tri*is o delega&ie condus7 de 'a0el si Ba*aba la %erusali*, ca s7 de.bet7 proble*a Q"apt. @BL@-GO. laco0 a pre.idat adunarea &i s-a discutat pe lai55 adac7 circu*ci.ia era sau nu obligatorie pentru creKtinii ne-e0rei. 'etru tati*pinase de5a di)icult7&i cu pri0ire la rela&ia dintre e0rei Ki ne-e0rei la alte ni0ele derJt cel co*ercial Q"apt. @SLG8O. DeKi se p7rea c7 el pri0eKte )a0orabil ase*enea contacte, el a )ost criticat

de c7tre biserica din %erusali* pentru c7 a *Jncat cu cei nerircuincisi Q"apt. @@L<3 $). Zal. GL@GO. Acu* el a recunoscut c7 dup7 Rusalii, Du*ne.eu nu a )7cut di)eren&7 Jntre e0rei Ki ne-e0rei. Dut, e '1,el i adtat blrla0dtBrile De .ae le-au pri*it ne-e0reii, laco0 &i-a e-pri*at p7rerea c< singurele lucruri care trebuie cerute con0erti&ilor ne-e0rei sJnt abstinen&a de la a *Jnca stnge, de la lucrurile sugru*ate, de la idolatrie Ki de la i*oralitate. Aceste pre0ederi au )ost scrise Jntr-o scrisoare apostolic7 lalrlu bierid dtn Artiohia ii din rrcdrEi[ s. 'arel sa Jntors la Antiohia ca apostolul recunoscut pentru ei EiEutu4l Q"atr, @sLGG-G1O. Ah *tiE pute*ie s, d2d2n ci rEpislol1 $)it5re Zalateni a )ost scris7 Jn a5unul acestui $onciliu dc la lsdirR pbtEb=l din Altiohia. 1e parc cn $ondliul a re.ol0at Sn principiu proble*ele pentru care pa0.l a "ebuit BB ] lspie cu Salarsii, 'aFl d tEut ,i a nEheiat . doM e calstorie *isionar7 %a Antiohia. Aceast7 cetate i*portanta a )ost punctul de plecare ta cea dea treia c7l7torie *isionar7. gelul e0anghel0stic a con)erit Antiohiei o po.i&ie i*portant7 Jn istoria ulterioar7 a bisericii. Dsepdirne dhelosice din AnlDhia au ]d la ru *in7 ruinele a peste dou7.eci de biserici datJnd din secolul al 4-lea d.$r. 9)eiiZ.DoFney.AnrienMnr)och, @A1<. R.M!. $J.!. `r llocD/s Zn%tl;=%O. *2le a @< reci ditr di. nastia Seleud.ilor care Jn cei 4S de ani dup7 *oartea lui A#e-ln cl Ma. h <G< id.$r. au de0enit stSpJni pe Asia Mic7, Siria Ki p7r&ile apusene ale teritoriilor ;rientale ocupate de Ale-andru. "iind o dinastie elenist7, ei au c7utat s7 *en&in7 st7pJnirea asupra acestui i*periu 0ast prin Jnte*eierea sau reaKe.area unul lan& de cet7&i greco-*acedoniene ta lungul Ki latul i*periului. ;raKul ]Antiohia depe ;rontes a )ost 1pitla lor, i.r SdeEi,, " TiSnr a lst . dou capitala, ad*inistrJnd pro0inciile r7s7ritene. Antiochu % a @1r )t, lui sele8 r, )ondarord dinastiei, Ki Apa*a %. A )ost co-regent cu tat7l s7u din anul GAG, iar la Jnceputul anului G8S @-a succedat %a Don &i a do*nit pJn7 la *oartea sa, ta @ sau G iunie G1@. 'rin anul GPB a )ost onorat cu titlul Soter $ial-0ator+O pentru c7 a eliberat c)te0a cet7&i din Asia Mic7 de sub st7pJnirea galilor3 el a Jnte*eiat *ulte cet7&i eleniste. %n ti*pul do*niei sale au a0ut loc *ulte ornide cu N,isti, =roleheilor dh Egipt, Antiochus n, )iul *ai tta)ir al lui Antiochus % Ki Stratonice, @-a succedat pe tat7l s7u Jn G1@ H.d.$r. El a elibeot E)1ul, %o,," $ilicia g p.n)ilia de su, st7pJnirea egiptean7, iar Jn schi*bul autono*iei lor a1t et%li din Ash Mic, i.au dar tittut Th1 Q,du, ne.eu+O= El a alungat-o pe pri*a sa so&ie, 0eriKoara sa #aodice, J*preun7 cu doi )a Ki dou7 )iice, Ki Jn anul A TT;$!9S QA T%;TD GBG <.a crsatorit d B)tnicD ri.a lui 'roleru Q'ro. letLnO n 'hiladelphus, regE%e Egiptdd. A nuir ln anul G41. Antieh1 m%, )id 8i dnnr al hi s2lellc %% )i rcpotul ld AntioNhu tr ti #a.die, l-a succedar pe )ratele s7u *ai *ate Ale-andru Seleucos * Soter ta ur*a asasin7rii acestuia ta anul GG<. Jn ti*p ce a sl7bit S sinei W 'aletiE, tr 1nal G@P a )1r in0irE la Raphia de cBr. 'td8s l0 'hiloparor, 2gele EgiUtului dar a 0ictorie la 'anion Q$e.area lui "fip, Jn TO ta anul @A1 H.d.$r. i-a dac stIptnirea asupra acestor reSiui 1" )lc8rl pan1 din inpDid 'tol*eilor. Dup7 ce a Jn7buKit dou7 re0olte interne, a condus o ar*at7 0ictorioas7 Jnspre E pJn7 Jn Bactria, ca s7 recucereasc7 0echiul %*periu Seleucid3 din aceast7 cau.7 a )ost nu*it de greci 6cei Mare+ cJnd &i-a asu*at tiilul acla*id de ,,lrlarc Reg2... $2npan5ile din Asia Mic7 Ki Zrecia au a0ut ca re.ultat ta)rtageri succesi0e Jn )a&a Ro*ei, cul*intad cu b7t7lia de la Magnesia Q@8AO Ki tratatul de la Apa *ea, care a urinat dup7 b7t7lie Ki prin care a cedat Ro*ei toat7 Asia Mic7 la Ki 9 de Mun&ii TSurus. En @8P a *urit Ki a )ost succedat de )iui s7u Seleucos %9 'hilopator. Antiochus %9, )iul cel *ai tJn7r al lui Antiochus ni &i #aodice %%%, @-a succedat pe )ratele s7u Seleucos %9 ta anul /B. 'ina h /ol@1A a do*it i*preule d n2potul siu Ant5eha, 1,l cel Mi dnSr rt %ui Sele ucos, care a )ost o*ortt de Andronicus Jn absen&a lui Antiochus. Ando*icus a aran5at de ase*enea asasinarea lui ;nias !%, *arele preot destituit pe nedrept, &i a )ost ei Jnsu&i r7spl7tit cu e-ecu&ia QG Mac. 4L<G-<aO, h t5npd do*iei ele au e-isiar dulre inWisi lrre %en ii Menelas QMenelauO, p2n"u aupal2 )unc&iei de *are preot3 datorit7 purt7rii lor nepotri0ite Antiochus a 0i.itat %erusali*ul Jn @1A Ki a insistat s7 ince ln S))nb s1nteld, Ai a l8r de la te*plu 0.] de au Ai de dgint. 'EiuDAi di, pan2a Egitnllli la con0ins de necesitatea de a eleni.a 'alestina Ki *7surile luate J*potri0a 0echii religii au a0ut ca re.ultat ,=8iara 5ddelo. la T*plu ti ridicaM uui albr grec Jn locul celui 0echi, Jn GS dece*brie @1P. Re0olta condus, de Matatia. din )anilia !ash*n. si cei .inci )ii ai s7i, a dus la econsacrarea te*plului trei ani *ai tU.i,. Antieh1, Qa pe noDede din anii de ,2 uni ai do*iei ete ea nuit pe sire ZhaO QsprphanerO, 6Qdu*ne.euO ar7tat oa*enilor+, a *urit ta ti*pul enDaniei din M.dia. i. @14. Art5ehc 9lu'<tor, )id luiEpiphaZ tr #L.dre, a )ost o*orit de ar*at7 Jn anul @1G, ta ur*a sosirii ta siris a 0lrrdui .iu D2neTi1 % sotd QDi"5trieO, )iul *i tlnlr al lui Sele))i ry sMsnl l.girih al lui Epiphanes. Antiehs %0 Epiphans Dionlss, tul nino, al pd2Ddennrlui l. tud AleEndru Bal.s Qa do*ir Jntre @BS@4BO, . l1t inronat de .r)t Dicdotu QTUhonl QDiodoD ln @4<, detrcMr de el in @4G Vi a"or onodt tot de DiodorZ

io Ba. Antiochus 9D Sidetes, Jiul lui De*etrius % Soter, l.a detoEt pe lbdon )lli)onO in @<A si a dotuir ptl, r, r<;`@GA. Dup, d4retul dat p2nTu sd Q@ Mac. @BL@AO, pdn c*l2. p1nriB pstu pri* data s% *5tl *onede prcprie, b, anul @<a a in0ad.t ti a sups lude, *did lau5brilor %=be)tte reli.5oasr. Restul istoriei dinastiei este o ri0alitate constant7 pentru tron. Antiochus 9%%% Zrypus Qnepotul lui Si de1O . donnit Jntre @GB ii @@B, cina a )os e-pdar A T%;!/S QA T%;EO de Antiochus %X 'h;opator Q$y.icenusO, )iul *a*ei lui Zrypus, $leopatra Tliea Ki Sidetes. Zrypus s-a Jntors Jn @@@ &i a recucerit tot regatul cu e-cep&ia pro0inciei Zoele-Siria, pe care $y.icenus a condus-o pJn7 la *oartea sa Jn anul AB. Zrypus a *urit Jn anul A1 Ki printre pretenden&ii la tron care au purtat acest nu*e 3u )1r doi Ei ai lui Zryps QArliehu M Bpiphs"T 'hiladelphus &i Antiochus -n DJonysusO, dt &i un )iu Ki un nepot al lui $y.icenus QAntiochus X Eusebes 'hilopator Ki Antiochus -* AsiaricusO, /lti*ul dintre aceKtia a do*nit Jntre 1A &i 1B Ki a )ost ulti*ul dintre regii Seleud.i3 Jn anul 14 'o*pei a ane-at pro0incia siria la %trEnDl RoMn. B%B/;$R.%=%E. $4!, 1=A, p1in5 J. SrighD !irjsu tory o) %srael, cap. @@-@G- D. J. :ise*an Jn %raD @1, @AB4, p. GSG-G@@. D.!.:. A T%'A. 'lsr)u a nMelui Anti,2t2i @. ]%rod Antipa, care a poruncit e-ecu&ia lui loan Bote.7torul. G. /trturdr din ,,Vric, di. '2rrd QAre. GL@<O care, potri0it tradi&iei, a )ost ars de 0iu tntr-un ca.an JnroKit Jn )oc, Jn ti*pul do*niei lui Do*i&ian. B%B#%;ZRA"%E.n !. !oehrter, !er=od Antipas, @APG. J.D.D. A T%'ATR%S. *it, ln Mhi* MD',,r-saba tar Jn pre.ent Ras el-Ain, aceast7 cetate situat7 la 0reo 4G d,e l8 s de $e..8, p2 dr*ril c.rre #iQla, a i1t reconstruita de %rod cel Mare Jn *e*oria tat7lui s7u Ant5p1t1 QJ]phs. An.. @1. !<3 aJ @.4@PO 'attl a )ost dus aici cJnd era Jn dru* de la %erusali* spre $e.area Q"apt. G<L<@ %n ro*. 6Antipatride+O. R)epa-sian a ocupat cetatea Jn anul 18 d.$r. Q%M 4. 44<O. $ode- Sinaiticus reda ui Mat. @<LB4 Antipatris Jn loc de patra QpatrieO, dar pre)i-ul ana- a )ost t7iat ult2rioi $A",$.O D!F. A'k. QJn ebr. *ayi*3 Jn gr, hydorO. Jntr-o parte a lu*ii unde resursele de ap7 sJnt li*itate, este nor*al ca apa s7 aib7 un loc i*portant Jn 0ie&ile oa*enilor din Biblie. i*ic nu este *ai gra0 derJt lipsa apei Q@ J*p. @PL@@ K.u*i.3 %er. @4L<3 loel @LGS3 !ag. @L@@O, iar pe de alt7 parte, ploaia este un se*n al Jndur7rii Ki al bun7t7&ii lui Du*ne.eu. /n pericol la )el de *are este apa care a )ost poluat7 sau care a de0enit nepotabil7. T2stD a )ct l)) dintre ddsile din Esipt QE-od PL@P K.ur*.O, %sraeli&ii au descoperit c7 apele de la Mara erau a*are QE-od. @BLG<O, iar )tntJna de la lerihonnu a0ea ap7 bun7 pe 0re*ea lui E lisei QG J*p. GL@A-GGO. En ti*p NJe r7.boi era un lucru obiKnuit ca ar*ata in0adatoare s7 taie ali*entarea cu ap7 a cet7&ii asediate, aKa cu* a )7cut losa)at cu i.0oarele Moabului QG inD. ir@A, GsO ri cMa lacor !olo)2c la Benni, Q%udit PLP K.ur*.O. E.echia a pre0enit pericolul acesta prin construirea unui tunel care s-a p7strat pJn7 Jn .ilele noastre Jn %erusali*3 tunelul *ergea de la )Jn-tJna "ecioarei QZhihonO, a)lat7 Jn a)ara sadurilor cet7rii " l,M8 lui, plnl la ba.5rul rsilo* QG csn <GL<SO. Jn J*pre5ur7ri cJnd apa trebuia s7 )ie J*p7r&it7 cu por&ia Q'lJng. BL43 E.ec, 4L@@, @1O, e-presia 6apa Jntrist7rii+ putea )i )olosit7 pe bun7 dreptate QJs. <SL GSO, dar conte-tul sugerea.7 de obicei o pedeaps7 Q@ J*p. GGLGP3 G $ron. @8LG1O. Deseori apa si*boli.ea.7 binecu0Jntarea lui Du*ne.eu Ki Jn0iorarea spiritual7, ca Jn 's. G<LG3 Js. <GLG3 <BL1-P3 4@L@8, etc., iar dorul dup7 ap7 indic7 ne0oia spiritual7 Q's. 4GL@3 1<L@3 A*os 8L@@O, Jn 0edenia pe care E.echiel o are cu pri0ire la casa lui Du*ne.eu Q4PL@-@@O apa care curgea de sub prag repre.enta re07rsarea nestJn5enit7 a binecu0Jnt7rilor lui lah0e peste poporul S7u Qc).gah. @4L8O. %ere*ia #-a descris pe lah0e ca 6%.0orul apelor 0ii+ QGL@<3 @PL@<O, o e-presie repetata Jn loan PL<8 cu pri0ire la Duhul S)Jnt. %n T apa este legat7 de 0ia&a 0eKnic7, binecu0Jntarea supre*7 pe care o d7 Du*ne.eu Qloan 4L@43 Apoc. PL@P3 G@L13 GGL@, @PO, dar Jn E)es. BLG13 E0r. @SLGG, ideea predo*inanta este aceea de cur7&ire prin bote. Denh ierraE pacot2lor= %deea de cur7&ire apare al7turi de aceea de J*prosp7tare, Jn siste*ul cere*onial sp7larea era o tr7s7tur7 proe*inent7. 'reo&ii se sp7lau cJnd erau consacra&i QE-od. GAL4O3 le0i&ii, de ase*enea, erau stropi&i cu ap7 V u*. 8LPO. Marele preot trebuia s7 )ac7 o serie de sp7l7ri speciale Jn giua %sp7Kirii Q%.e0. @1L4 G4. G1OLde as.>rl8a, pM"l) tbuiau 1i rnde plineasc7 ritualul 6apei de cur7&ire+ Q u*, @AL@-@SO, la )el ca Ki to&i oa*enii care trebuiau s7 se cur7&easc7 de pJng7rirea cere*onial7 Q#uca @@L4S3 @BLB K.ur*.3 @PL@S3 GGL13 Deut. G<L@@O. #igheanul de ling7 ]cortul JntJlnirii era o aducere a*inte constant7 a ne0oii de cur7&ire cJnd oa*enii se apropie de Du*ne.eu QE-od. <SL@8-G@O. ; )or*7 de.0oltat7 a acestui ritual de cur7&ire era practicat7 de secta de la fu*ran Ki de o *ul&i*e de secte e0reieKti care se bote.au &i care au prosperat Jnainte Ki dup7 Jnceputul erei creKtine. Acestea au o)erit cadrol pentru bote.ul poc7in&ei propo07duit de loan Ki pentru ]bote.ul creKtin de cur7&ire, ini&iere Ki Jncorporare * $ristos.

/n al treilea aspect este acela al pericolului si al *or&ii. %storia 'otopului, Jnecarea egiptenilor Jn Marea RoKie si tea*a general7 de *are Ki de ape adJnci, e-pri*at7 de psal*ist Q@8L@3 <GL13 41L<3 1AL@ K.ur*,, etc.O arat7 c7 Jn *Jinile %ui lah0e apa putea )i Ki un instru*ent de 5udecat7, deKi Jn acelaKi ti*p con&inea

s.dlddt8re stlodulli Vi a,ro de trtraE a tundllui lli EEhidVia, B4 A'E# %A $EgAR $analul ori.onul per *)cea apei s)l din i.0or spre cap7tul pu&ului.

Sec&iune trans0ersal7 prin siste*ul de ali*entare cu ap7 a 0echiului %erusali*, inclu.tnd tunelul lui E.echia. ideea sal07* din pericol a oa*enilor credincioKi %ui Du*ne.eu Qc). Js. 4<LG3 BAL@AO. Este greu de spus Jn e nTud ac] ldei au )1t T)ectate de oituiie canaanite despre lupta lui Baal cu apele tiranice ala *7rii, relatate Jn te-tele de la Ras Sha*ia. $ercet7tori scandina0i Ki Kcoala de g)ndire 6Mit Ki ritual+, a lui !co(e, au 07.ut tn aceste re)eriri din 9T, tn special Jn 'sal*i, un lucru ce indica e-isten&a Jn %srael a unui )esti0al regal anual la care era pre.entata dra*atic 0ictoria lui %ah0e, personi)icat de rege. Este dar c7 gJndirea si poe.ia ebr. a re)lectat li*ba5ul *itologic din ;rientul Apropiat Q0e.i re)eririle ia Rahab, le0iatan, balaur, etcO, dar nu e-ista *d o do0ad7 pentru a sus&ine c7 ritualurile canaanite sau cre.urile doctrinare care stau la ba.a lor au )ost preluate de religia israelit7. %deile lui Zun(el, MoFinc(e, Ki ale altora sJnt discutate de A. R. Johnson Jn capitolul 6'sal*ii+ din o%MS. @AB@. B%B#%;ZRA"%E. ;, Baher, R- M !.niWr ln JD TT <, p. A8G-AA<. J.B.Tr. A'B# #A $BgAn- drd ,"1tu ,a tuc.dat E a"eli- tn )unc&ia de procurator ro*an at %udeii Jn anul sA d,cr. Q"apr, G4LGPO si a r2d]nis c..ut lui p,0e[. pe care "elbt @-a lIsat nere.ol0at, 'a0el a a0ut *oti0e s7 se

tea*a ca lipsa de e-perien&7 a noului gu0ernator ar putea )i e-ploatat7 de *arele preot tn detri*entul lui. Jn consecin&7, el s-a )olosit de pri0ilegiul s7u de cet7&ean ro*an Ki 6a )7cut apel %a $e.ar+ - adic7, a cerut trans)erarea ca.ului s7u de la tribunalul local la tib(alul Wt* dZ # RoM Q%aot. GBL@S s.lh.O. Dreptul cet7&enilor de a )ace apel QprouocarroO la J*p7rat se pare c7 s-a de.0oltat din dreptul pe cate lau a0ut tn ti*pul republicii cet7&enii su0erani din Ro*. 'oni0it lui Dio $4iu QMst. B@. tAO, lui oc E0irn i sa aerda. in anul <S i.d.$r, Teptul de a 5udeca apelurile. Tot Jn aceasta perioad7 a )ost pus7 tn practic7 le- lulia de ui publica $#egea iulian7 cu pri0ire la )ol1i". pub#ic5 a )orl2 ei .c2sib l]e inter.icea oricSiui *agistrat Jn0estit cu i*periFn sau potestt-s s7 o*oare, s7 biduiascI, s7 pun7 Jn lan&uri sau s7 torture.e un cet7&ean ro*an, s7-@ conda*ne la aduersus prouocatione* QJn )a&a unui apel+O sau s7-@ J*piedice s7 *earg7 la Ro*a ca s7-Ki pre.inte apelul l. ti*p=n siab5lit. ) !. M, JoE QSrrdi1 ,n n3*on caF*nent and #o0 @A1S, p. A1O conchide ci de la data acestei legi, un cet7&ean ro*an, oriunde se a)l7 tn in"riD .B prcie5at inpoEi0a oricarer pede,12 *agisteriale su*are QcoercirioO, deKi *agistratul pro0incial se putea ocupa de ca.uri care i*plicau o Jnc7lcare 07dit7 a legilor sau statutelor stabilite QKi 'a0el nu Wa lncdlat l, a8sti gre0edereO, r2 ineDutul secolului al G-lea d.$r., a de0enit un lucru obiKnuit ca cetAlan rcMni di, pr8incie, ac8ri de 5nnactiui e-tra ordiite* Qcare nu eraupre07.ute Jn codul standaid de pMeduriO, si )ie Einisi ta Ro roaDZE ln *od auto*at, iar7 s7 treac7 prin )or*alitatea de a )ace apel la $e.ar. Jn pri0in&a aceasta, ca Ki Jn *ulte altele, descrierea practicii ro*ane descrise tn "aptele este corect7 pentru data scrierii c7r&ii3 ca.ul apelului lui 'a0el se Jncadrea.7 Jn ceea ce cunoaKte* despre ondidil2 din ,.ltie pane a dNeniului aiito. so din pri*ul secol creKtin, Ki scrierea lui #uca aduce o conEibrli. WhEtangal, %a doF.ite dbponibile. %1ts a rlsu)lar rllMt dnd a auir d2 aletu5 %ui 'arcl ct)t cearL e@ era elib2Et de re8Rbilitare de a 5udeca un ca. despre care seac7 H# dep7KeKte, )i r7roJnea totuKi o responsabilitateL el trebuia s7 tri*it7 la Roe, tnpreli., cu cel acrat, o notl e]plicati0, SS A'B# T,A $AgAR Q)iuerae di*issariaeO Jn care s7 schi&e.e natura &i istoria ca.ului pJnI la acea dat7. $Jnd a redactat aceast7 not7 el a bene)iciat de a5utorul unuia care a0ea reputa&ia de a )i un e-pert tn proble*ele reli gioase ale e0reilor, tJnIrul Agripa, care a 0enit la $e.area J*preun7 cu sora sa Beren(e, ca s7-@ salute pe noul repre.entant al J*p7ratului. Dup7 schi*bul obiKnuit de a*abilit7&i, "estus i-a pre.entat proble*a lui Agripa. Acu.a&iile aduse J*potri0a lui 'a0el p7reau s7 )ie legate de 6un oarecare teus, care a *urit, &i despre care 'a0el spunea c7 este 0iu+ Q"apt. GBL@AO. Agripa s-a ar7tat interesat Ki Ki-a e-pri*at dorin&a s7 se Jntuneasc7 cu 'a0el. "estus a )ost bucuros s7 aran5e.e audierea. Dup7 ce l-a ascultat pe 'a0el, Agripa a )ost de acord cu "estus c7 'a0el nu putea )i conda*nat pentru nici una dintre acu.a&iile aduse J*potri0a lui. De )apt, a spus regele, 'a0el ar )i putut )i eliberat i*ediat dac7 nu ar )i )7cut apel la $e.ar, iar dac7 "estus ar )i 5udecat acu* proble*a Ki l-ar )i eliberat, ar )i )ost idtra 0ins Q"apt. G1L<S-<GO. DV e p.E cA ASrips ia d.t lui l1E a5ubru% erut pentru redactarea unei litterae di*issariae. 'r,2l a )scut .'el la $eEr dt ,r8 "eli- a )ost procurator, probabil pentru c7 "eli- era con0ins de ne0ino07&ia lui &i doar a a*Jnat achitarea o)icial7 &i eliberarea lui. 'a0el spera c7 Jntr-o .i a*Jnarea lui "eli- a0ea s7 a5ung7 la cap7t Ki el 0a )i eliberat &i JKi 0a putea J*plini planul Jndr7git de a c7l7tori la Ro*a &i Jn Apus. Dar odat7 cu reche*area lui "eli- Ki instalarea lui "estus, se pro)ila o situa&ie nou7 &i periculoas7 pentru 'a0el3 aceasta l-a deter*inat s7 )ac7 apel la $e.ar. Modsl <ups. pend a'.lul Edt de 'arel la $e.ar nu a )ost s7-&i scape 0ia&a, ci interesele E0angheliei. $u P sau 8 ani *ai Jnainte, el s-a bucurat de neutralitatea bine0oitoare a legii ro*ane Jn deci.ia tacit7 a lui ]Zalio, proconsulul Ahaiei, care ne arat7 c7 el nu a g7sit ni*ic ilegal Jn propo0Iduirea lui 'a0el Q"apt. @8L@G-@1O. El se putea aKtepta la un 0erdict la )el de )a0orabil din partea tribunalului supre* din RoM. De 8 nl*i .dt3 chi.r Vi u o* Mi pntin inteligent decJt 'a0el trebuie s7-Ki )i dat sea*a c7 *oti0ul care l-a deter*inat pe Zalic nu *ai era 0ala,il. colto a tpE d. la't .A 8 ce "2dica 'a0el e"u o 0ariant7 de iudais* Ki, prin ur*are, nu era inter.is de legea ro*an7. Dar *ul&u*it7 Jn *are parte ac ti0it7&ii lui 'a0el, curJnd a0ea s7 )ie i*posibil pentru creKtinis* s7 )ie considerat o 0ariant7 a iudais*ului, tntrucJt acu* cuprindea *ai *ul&i ne-e0rei decJt e0rei. ; audiere )a0orabil7 Jnaintea J*p7ratului din Ro*a ar )i putut dKtiga recunoaKterea pentru creKtinis*, dac7 nu ca ade07rata J*plinire a religiei str7*oKeKti a lui %srael QaKa cu* credea 'a0el c7 esteO, cel purin ca o asociere per*is7 legal Qcollegiu* iicitu* sau un grup de col(gia licita[. Jn a)ar7 de aceasta, dac7 $e.arul JnsuKi a0ea s7 asculte cu0Jntul de ap7rare al lui 'a0el, care ar putea )i re.ultatulU TJn7rul Agripa a re)u.at politicos s7 recunoasc7 logica argu*entului lui 'a0el, dar ne-e0reiJ s-au ar7tat de obicei *ai deschiKi pentru E0anghelie decJt e0reii, &i un J*p7rat ro*an ar putea )i dKtigat *ai uKor decJt un rege 0asal e0reu. Ar )i greKit s7 pune* li*ite speran&elor lui 'a0el, oricJt de nerealiste ni s-ar p7rea Jn retrospecti07. raond dt 'aE, a )a.ut apel r. ce8 nu =d o garan&ie c7 $e.arul JnsuKi a0ea s7 5udece ca.ul. 'otri0it lui ladFs QAnnals @<.4. GO, ero a anun&at la

Jnceputul do*niei sale c7 el nu 0a 5udeca ca.urile in propria penana, cu* a )7cut predecesorul s7u, $lau-dius3 Jntr-ade07r, Jn pri*ii 8 ani el a delegat Jn general altora aceste ca.uri. Ast)el, 6dac7 'a0el ar )i 0enit %a 5udecat7 curJnd dup7 perioada de doi ani *en&ionat7 Jn "aptele G83<S, este probabil c7 audierea ca.ului s7u ar )i )ost )7cut7 de altcine0a, nu de 'rincipele+ QA. . She*in-:hite, Ro*an Society and Ro*an laF in che eF Testa*ent @A1<, p. <11O. Acest 6altcine0a+ putea )i pre)ectul gardei pretorienilor, eaie-@,.repre.enta pe J*p7rat Jn calitatea sade p7.itor al 5usti&iei, J*preun7 cu asesorii Ki )unc&ionari superiori ai tribunalului+ Q:. M, Ra*say, S'T, p. <BPO. Dat aceasta este o proble*7 despre care nu a0e* nici o in)or*a&ie. u a0e* ,Lid o i.)o8tie cu pri0n2 la c.dtarul apelului - dac7 'a0el a )ost cercetat &i conda*nat, sau dac7 a )ost cercetat Ki achitat. u Kti* nici *7car dac7 apelul s7u a )ost cercetat sau nu. 'relungirea Kederii sale Jn Ro*a pentru *ai *ult de G ani Jntregise poate s7 )i )ost datorat7 nu*7rului *are de ca.uri de la tribunal sau unui alt *oti0 oarecare3 dac7 el a )ost elib8t )tte Ba )E 5udeD prcbabil cn a rct d ur*are a unui act de i*periu* din partea $e.arului. 6'oate c7 'a0el a bene)iciat de cle*en&a lui ero Ki a ob&inut doar o eliberare JntI*pl7toare. u este necesar s7 )or&7* relatarea din "aptele s7 indice c7 el ar )i )ost eliberat+ VA. . SherFJn-:bite, op. cit., p. @SAO. 'otri0it rebtelii tEddi.i lli la02l did 8 pe ==Ere= dnd a )ost asigurat c7 0a sta Jnaintea $e.arului Q"apt. GPLG< &.ur*.O, probabil c7 #uca las7 s7 se Jn&eleag7 c7 apelul lui 'a0el a a5uns s7 )ie 5udecat Jn cele din ur*7, i3d).rtrt 8E r r1t re.lttatul. SlDuocRAl%E !. J. cadb,ry= +R=o8n (' trd the Trial o) 'aul+, B$ B, p. GAP K.ur*.3 A. !. M. Jones, Studies in Ro*an Zo0ern*ent and #aF, @A1S3 T. Mo**sen, RS*tsc(es Stra)recht, @8AA3 A. . SherFin-,,hlE, RoM SciUrt drd Ronon #4F * the tu Testa*ent, @A1<3 ide*, TTieRo*nn $inuenshipG,@AP<. ".".B. A'B##BW QA%E%,EO. u, dedlBi1 iBegt din Ro*a c7ruia 'a0el %i trans*ite salut7ri QRo*. @1L@SO. #ight)oot Q'hilippians, p. @P4O a g7sit nu*ele acesta care era adoptat adesea de c7tre e0rei Qc` !orace, Sat. @.B,@SSO Jn cercurile casei i*periale3 #agrange in loc. re*arc7 e-isten&a unui Apelles conte*poran cu 'a0el Jn $%#, 9%, A@8<, probabil un creKtin. /nele MSS con&in nu*ele ,Apelles+ QApeleO tn loc de 6ApolloS+ QApoloO ln "aDt, @8LG45 @AL@, pbbabil datonta '8ps* lui ;rigen care credea c7 este posibil ca aceste dou7 persoane s7 )i )ost identice. A.".:. A'"%A. "elul tn care i se adresea.7 'a0el Jn "ili*. G 1,es1., c1 Ap)ia a )1t slE lui "ili*n Ai ".na bisericii din $olose Q0e.i Jns7 ]"!JM; , E'%ST;#A $vT;EO. Traducerea 6sora noastr7+, cu* este redat7 Jn Rs9 "obabil ., elt2 bai hD, d]lt ca din A9 6iubita noastr7+. u*ele acesta era un nu*e obiKnuit Jn9Asiei Ki probabil c7 este de origine )rigian7. Q9e.i Zhplele dat2 de t-igh1oot, $ol Ant ' <o4, MM, si lrs5pWa de h cola2, $J1, <,4<<SM' <O A.".:. ArocAu'sa $A%%TBA A,locitl'sA, cAJt%lA. ulti* )t a BibrZi este, pentru cei *ai *ul&i creKtini, una dintre cele *ai pu&in citite &i una dintre cele *ai di)icile c7r&i. $Jte0a pasa5e din aceasta carte stnt bine cunoscute &i )oarte Jndr7gite Vde e-. PLA-@PO3 dar cea *ai *are parte a cititorilor *oderni g7sesc aceasta carte greu de Ii&eles. "aptul acesta se datorea.7 %n *are *7sur7 abunda"i de sihboluit de u tip " 2rc noi nu-l loleih &i pe cere nu-@ *al Jn&elege*. TotuKi, acest si*bolis* a )ost uKor Jn&eles de oa*enii din 0re*ea aceea. De )apt, acest luciu e-plic7 * parte di)icult7&ile noastre. Autorul a putut presupune c7 cititorii s7i a0eau s7 Jn&eleag7 alu.iile sale Ki de aceea nu a si*&it ne0oia s7 dea e-plica&ii. Apocalipsa este clasi)icat7 J*preun7 cu scrierile nu*ite ] apocaliptice. Este singura carte de acest gen din X deKi e-ist7 pasa5e apocaliptice Ki Jn alte c7r&i Qde4Mat G4O, id 0ituile lni D*iel, ln 9%3 apa4in aceleiaKi categorii. /n ele*ent caracteristic pentru scrierile apocaliptice este ideea c7 Du*ne.eu este su0eran Ki c7, Jn ulti*a instan&7, El 0a inter0eni Jn *od supranatural pentru a )ace sI se J*plineasc7 0oia lui btd d per)ets. #ui % ] opT di)eriE )oDe pudic2 .le rtului dd ac1t2a slit dgcrise de obiei h s.d si*bolic, ca )iare, coarne, etc.)ntJlni* 0edenii3 Jngerii 0orbesc3 e-ist7 o lupt7 Jntre )or&e puternice3 Jn ulti*7 instan&7 s)in&ii persecuta&i sJnt r7.buna&i. ; *are parte a ac1to. sinbolui si 8nEdonale Qsi ac1ta este *oti0ul pentru cate pri*ii cititori ai Apocalipsei , rcbabil cn au hlel1- o d1t,r de TrO, dar ln n)inire nultor 8tori a dZ la )ante.n bonb1tice i <rct2tri. Apocalipticd bihlic 1t2 nurt *i nodeht d.dr .e# necanonic. ; allA dilcnlg tlirE Apa.lp1a Si crrtile ato. caliptice obiKnuite este c7 Jn Apocalipsa ni se d7 nu*ele auorli h tinp .e alte erieri aldliptice )ol8au de obicei "2udonirc, Altorn hlL*uEu n*2le 8r p1W"5e inpoliatrte din t=eut ,i le atribuiau lor aceste lucr7ri. 'entru scopul nostru de &a&7 este i*portant s7 obser07* c7 Jn aceast7 carte Duhul S)Jnt a )olosit o )or*7 literar7 cunoscuta, dar eu toate acestea cartea nu este o scriere apocaliptica de rJnd. Are caracteristici proprii Ki este o pro)e&ie a,t2nti.,, 8ta .D indici A.inele Eei re"te, %. Schi&a con&inutului

can2a nc,2 d o 0ilise a DoMrtui in0iat, cre di*ite llEa52 la napre biDici dir ,)1, s*i))i, 'er gan, Tiatib, Sard1, "iladelia "i taodic8, o srie de etVi din pb0incir b*n Asia QrL@L <LGGO. 'rin aceste *esa5e bisericile sJnt *ustrate Ki Jnde*nate s7 perse0ere.e pe calea slu5irii creKtine. Dup7 aceea ur*arB 0i.iuile lui Dllr@rl8u Si ale Mieldni Q4L@5 sL@4O, dula care citin d1p2 P peei, rL rupaea nerlei pe" 1te r2datA o 0i.i))i Q1L@.@Pi <L@O. /*1.A apoi el2 P donp2E si .ite o 0ir)t ste Troa QAle-andriaO =Y+Ya=Y +93ir Assos

$ete Kapte biserici din Asia a*intite tn Apoc @-< Ki insula 'a*at unde ,oan a pri*it re0ela&ia. BP A';$A%J'SA. $A TEA redatB dupu sFtd 1erEi bnpde Q<LG3 ALG@i @@VB-@A@. htE letd 1 1a W a P-a 1te u intArludiu QPL@.@PO, ll )el ca si ln)t br.p2EW a 1-a ci . P-d Q@SL@3 @@L@4O. Dup7 aceea loan descrie di)erite lucruri stranii petrecute Jn cer, o )e*eie care a dat naKtere unui copil de parte b7rb7teasc7 Ki c7reia i se J*potri0ea Satan Q@GL@@PO, )iarele care se opuneau %ui DulM/ Q@<L@=@eO, Miehlu de ,. MutEre sion 2i ur*aKilor S7i Q@4L@-GSO. Jn continuare sJnt relatate cele P pl7gi, loan 0ede P Jngeri eu P potire &i atunci clnd 1er di,8 ei 0ase potitul slu pe plnrli ur*ea.7 o plag7 Q@BL@3 @1LG@O. ; serie de 5udec7&i sJnt rostite J*potri0a unei )e*ei J*br7cate Jn purpur7 si J*potri0a Babilonului Q@PL@3 @ALG@O, Ki cartea se Jncheie cu 0i.iuni ale *ileniului, a unui cer nou Ki a sui plrbrnt rcu QGSL@3 GGLG@O. u Kti* cu certitudine Jn ce *7sur7 unele sec&iuni din erie sht rc,.tate, Repetae rridui P i)tlicV destul de clar c7 cel pu&in unele serii de e0eniinente sJnt descrise Jn *ai *ulte *oduri. $eea ce este cert este c7 Jn carte ni se pre.int7 o opo.i&ie e-tre* de *re laE de Du*]u ri )Dta de poporul ld D* ne.eu, dar c7 Jn )inal Du*ne.eu 0a triu*)a asupra oric7rui r7u. %%. AutorDl )t d.tD <dtrtt AuiorDl ne <r8)t c, n*ele lui ste ldn Wi ] d]ie pe sine ca 6slu5itorul+ lui Du*ne.eu QApoc. @L@O, unul dintre 6pro)e&i+ QApoc. GGLAO Ki 6)ratele 0ostru+ QApoc. @LAO, ladil5a ssle cV a1tt i%8n 1te ideltic cu ap1tolut @1 ,i bai lt, c, el a )1t autdul clei de-a pan, 20anShe)t W a celdr i2i Epistole a[e hi loan. '7rerea c7 autorul a )ost apostolul loan datea.7 d5n )t*a lui lditr Martirul Q8. @4S d.cr.O Di 1te spri5init7 de %renaeus Q%reneuO Ki de *ul&i al&ii. 'rincipala obiec&ie este stilul Apocalipsei. #i*ba greac7 )olosit7 se deosebeKte Jn *ulte pri0in&e de li*ba celorlalte sieri ale lui %o*, Este alii de 8bi=tuitl si uneori respect7 atJt de putin regulile gra*aticii greceKti JneJt se crede c7 nu a putut )i scris7 de aceeaKi pan7 care a scris e0anghelia Ki epistolele. Q$harles spune c7 a )ost scris7 6Jntr-o li*b7 greac7 deosebit7 de li*ba )olosit7 de pana oric7rui o* *uritor+.O 'roble*a este prea co*plicat7 pentru a )i discutat7 aici Jn detaliu. Este su)icient s7 spune* c7de&i *a5oritatea teologilor de ast7.i contest7 )aptul c7 autorul este apostolul loan, e-ist7 o serie de teologi care consider7 cE 1te el Mi bin2 sA credo cd t8te ele .iEi si2ri a*intite apar&in aceluia&i autor, Ki c7 acel autor este apdold %8n Qde e-, E. staultDO. Este e0ident c7 Apocalipsa a )ost scris7 Jntr-o perioad7 cJnd biserica trecea prin persecu&ie &i prin

di)icult7&i. Jn perioada cJnd se crede c7 a )ost scris7 canea au )ost dou7 0aluri de persecu&ie - Jn ti*pul d*iei lui * Vi Jn ti*pul dl)uiei lui Ddiian. 'rincipalul argu*ent pentru pri*a datare este Apoc. @PLA r.8.L -,,ici 1E *ida plins de lnlelepciF-cele lape 1pet2 stlt tpt2 nsti pe car lade )] *eia. SJnt Ki Kapte J*p7ra&iL cinci au c7.ut, unul este, celalalt n-a 0enit Jnc7+. Dac7 acest pasa5 se re)er7 la J*p7ra&ii Ro*ei, atunci ero a )ost al cincilea, Ki scrierea ar )i datat7 la scurt7 0re*e dup7 do*nia lui. #ucrul acesta este con)ir*at de pro)e&ia c7 6)iara, care era, &i nu *ai este, ea Jns7Ki este al optulea J*p7ratL 1te di, nunarDl cdo. iapti, Q,oc. @PLuO. Aet 0erset pare s7 se re)ere la *itul despre 6 ero redi0i0ia+, ideea c7 ero, deKi *ort, a0ea s7 apar7 din nou pe acest p7*Jnt. Jn spri5inul acestei idei este adus Apoc. @<L@8 care spune c7 6nu*7rul nu*elui )iarei+ este 111. Jn pri*ul secol, nu*erele nu erau scrise cu nota&ia noastr7 con0en&ional7, ci cu litere din al)abet. "iecare liter7 a0ea o 0aloare nu*eric7. Dac7 lu7* 0aloarea nu*eric7 a literelor care alc7tuiesc titlul + )t ca1ar ln linba 2braic,, ollireh 111, Dar ste di)icil s7 Jn&elege* de ce ar trebui s7 )ace* socoteala Jn ebraic7 Qde 0re*e ce cartea a )ost scris7 Jn greac7O, Ki pentru a ob&ine re.ultatul dorit este necesar s7 )ie adoptat7 o 0ariant7 ortogra)ic7. DaE *i tlrh 1te at1tatA de o sie de snion antici, cu* sJnt %renaeus &i Eusebius, care a)ir*7 tn *od categoric c7 aceast7 carte a )ost scris7 Jn ti*pul do*niei lui Do*i&ian. Datarea aceasta este spri5init7 de anu*ite indica&ii generale din carte, deKi nu sJnt alu.ii concrete la e0eni*ente care pot )i identi)icate. Ast)el, cartea 0orbeKte despre anu*ite gnipuri de creKtini care au de0enit del7s7tori Ki au intrat Jn declin spiritual. Jn ti*pul do*niei lui ero, Biserica era Jnc7 )oane dnTl ] plinl de 0i8ere. 'b, p. rerea lui Doniliall 1te posibil lnEV= nisuZ *i Mre sa 1 a0ut loc acest declin. Ma5oritatea teologilor din .ilele noastre sJnt de acord c7 este pre)erabil s7 accept7* aceast7 datare. %%%. %nt24rrctara $u* trebuie s7 interpret7* aceast7 caneU Jn biserica dEtid eau 8nturat parru Eodalitdli pdtuipale d2 irterlEtare a actei cB4i, a. $oncep&ia preierist7 Aceast7 concep&ia consider7 c7 Apocalipsa descrie e0eni*ente din trecut. $onsider7 c< toate 0i.iunile s-au n7scut din condi&iile e-istente Jn %*periul ro*an Jn secolul @ d.$r. 9i.ionarul a )ost Jngro.it de posibilit7&ile r7ului inerent Jn %*periul ro*an Ki a )olosit i*ariri rinbolice pdEu a prctBta i*"EiE lui clt Ki pentru a-Ki e-pri*a con0ingerea c7 Du*ne.eu 0a inter0eni Jn *od supranatural pentni a reali.a ceea ce Ji este pl7cut #ui %n general, teologii liberali adopt7 aceast7 concep&ie. Ea le per*ite s7 interprete.e cartea )7r7 s7 atribuie 0reun rol pro)e&iei predicti0e Ki, Jn acelaKi ti*p, ei 07d Jn Apocalipsa o a)ir*are necesar7 a ade07rului gu0ern7rii *orale a lui Du*ne.eu Jn lu*e. Aceast7 concep&ie sus&ine c7 Apocalipsa JKi are originea Jn circu*stan&ele din 0re*ea autorului, lucru care este desigur ade07rat. Dar trece cu 0ederea )aptul c7 aceasta carte se declar7 6pro)e&ie+ QApoc. @L<O Ki c7 cel pu&in o parte din pro)e&iile ei se re)era la ce0a de do8nid 0ntonrlui Qde D, 2p, G@=GG.O b. $oncep&ia istoric7 Aceast7 concep&ie consider7 c7 Apocalipsa pre.int7 lnd-o sin<lr, iMgire 8prin.Btere o 0edere pa= rctuicl a lstoria din s8lul @ Vi ,h, la a do8 0enire a lui $ristos. $artea *en&ionea.7 0re*ea Jn cT a dit autorui, cit Ai ,* t)irliturui dd nu e-ist7 nic7ieri 0reo Hntrerupere. Din aceast7 cau.7, sus&in adep&ii acestei concep&ii, cartea trebuie pri0it7 ca o istorie continu7 a Jntregii perioade. ; ase*enea c8Drie a )ct sstinuta de ie)c)ttori, de .u idotidcat )iaB cu Rod papaE. D.r di1clntn"e par insur*ontabile Ki este se*ni)icati0 )aptul c7, deKi sus&in c7 aid este pre.entat7 toat7 istoria, istoricii nu au putut c7dea de acord cu pri0ire la episoadele istorice 8rete pe eaie le si*boli(..alli0irc dileite 0i.iui. %n @Aoo de ani d n )tbuit sn i.se la luntnl cu claritat AT;$A#%'T%$ cel pu&in schi&a general7. De ase*enea, este greu s7 Jn&elege* de ce schi&a istoric7 ar trebui s7 )ie li*itat7 la Europa de 9, cu atJt *ai *ult cu dt Jn .ilele acelea cea *ai *ate parte a e-pansiunii creKtinis*ului a a0ut loc ta &7rile din E. c. $oncep&ia )uturist7 Aceast7 concep&ie sus&ine c7 JneepJnd cu cap. 4 Apo-calipsa se ocup7 cu e0eni*ente de la s)JrKitul 0re*urilor. $artea nu se ocup7 cu 0re*ea pro)etului, nid cu e0eni*ente istorice de *ai tb.iu, ci nu*ai cu e0eni*entele care 0or a0ea loc Jn leg7tura cu a doua 0enire a Do*nului. Aceasta concep&ie ia Jn serios ele*entul predicti0 din carte QApoc. @L@A3 4L@O. )n )a0oarea ei pledea.7 )aptul c7 Apocalipsa ne conduce Jn *od incontestabil la instaurarea do*niei )inale a lui Du*ne.eu, a&a JneJt o parte a c7r&ii trebuie s7 se E)eE Oa tlele de pe ,rWr. prhdtala oblede ete ca aceast7 concep&ie are tendin&a s7 secat7 cartea Jn Jntregi*e din cadrul ei istoric. u este uKor s7 0ede* ce Jn&eles ar )i a0ut cartea pentru pri*ii ei cititori dac7 tEbuie intarp)tdt, Jn )eu a2ra, d $onc.plia l8lisrd tuu poerid Aceast7 concep&ie sus&ine c7 scopul principal al c7r&ii este E7-i inspire pe creKtinii persecuta&i s7 Jndure su)erin&a pini la cap7t. Jn acest scop autorul a )olosit un li*ba5 si*bolic, Ki singura lui inten&ie a )ost s7 dea o serie de descrieri plastice ale 0ictoriei lui Du*ne.eu.

Ase*enea concep&ii pot )i legate de altele si pot )i Jnt)lnite adesea Jn co*bina&ie cu ideile pieteriste. Di)icultatea cu care se con)runt7 acest punct de 0edere const7 Jn )aptul c7 0i.ionarul declar7 c7 pro)e"re d1p" .ilele rdtWtulu5. ici una dintre aceste concep&ii nu s-a do0edit co*plet satis)7c7toare &i probabil c7 a concep&ie co ete EEbuh ,B *bi8 elMte din *i nulre concep&ii e-puse *ai sus. Meritul principal al concep&iilor preteriste este c7 ele dau sens c7r&ii pentru oa*enii din 0re*ea dnd a )ost scris7 cartea Ki, in di)erent ce alte a)ir*a&ii )ac ei, aceast7 idee trebuie re&inut7. $oncep&iile %storice, de ase*enea, consider7 c7 Apocalipsa arunc7 lu*in7 asupra Jntregii istorii a Bisericii, Ki ade07rul acesta nu trebuie abandonat. $oncep&iile )uturiste tratea.7 cu toat7 serio.itatea li*ba5ul c7r&ii re)eritor la 0re*urile s)JrKitului. $artea pune accent pe triu*)ul )inal al lui Du*ne.eu Ki asupra e0eni*entelor asociate cu acest triu*)- ici concep&ia idealist7 nu poate )i abandonata, deoarece cartea lansea.7 pro0ocarea de a trai pentru Du* ne.eu cJnd opo.i&ia este 0ehe*ent7. De ase*enea, credinciosul trebuie s7 pri*easc7 Jntotdeauna cu bucurie asigurarea c7 triu*)ul lui Du*ne.eu este cert. ElllloZTA"%E. $o>8rarii de !.B.SFer2. @AS1L R. !. $harles, %$$, @AGS3 M. Mddle, M:, @A4S3 A. 'aner, @A143 #. Moris, TP9T$, @A1A3 Z. E. #add, @APG3 Z. R. Beasley- Murray, @AP43 . B. Sronehouse, The Apoca)ypse in the Ancienc $hurch, @AGA3 : M. Ra*-say, #e)tera to t(e Se0en $hurches in Asia, @ASA3 :. !endri(sen, Mare ihan $onDucrors, @A1G3 M. :il-N--i(,% saFhea0enapened, @APB3 M.$. Tenney,`ncer-prering Re0etation, @ABP3 D. T. iles, As Seeing the %n0isible, @A1G. u*7rul scrierilor este enor* de *are3 *a5oritatea c7r&ilor enu*erate aici au bibliogra)ii e-tensi0e. ijM. AU;$%%'T%$. cu0t)tur TEs deM.n adt un gen literar mapocalipse iudaice Ki creKtineO cJt Ki ideile caracteristice ale acestei literaturi. Jn cadrul canordui Bibliei, litdt8 apealiplica 1le reprcatatn h *.d tpeial de 2rtea lui rDdiel ii d.D ]Apocalipsa, dar e-ist7 *ulte alte apocalipse din perioada Jntertesta*entala Ki din perioada creKtinis*ului pri*ar. $hiar tn c7r&ue pro)etice din 9T e-ist7 pasa5e care EEbuie c#si)tate drpt apocaliptie, cel pulii ln u. nele pri0in&e. ]Escatologia apocaliptic7 poate )i JntJl-nit, ln spe5al in %s. G4-GPi B1-113 loel3 gah, A-@4. ir aceste pasa5e 0iitorul escatologic este pre.entat Jn d*en Fi intereii di0i)t diEre, ai uei 5u. dec7&i uni0ersale a na&iunilor Ki ai unei noi epoci de *Jntuire, Jn care cos*osul 0a )i trans)or*at Jn *od radical. Aceast7 escatologie transcendental7 constituie *ie.ul cre.ului apocaliptic. Doctrina apocaliptic7 a Jn0ierii *or&ilor probabil c7 este JntJlnitI de5a Jn Js. G1L@A, dt ,i hr Dtu. @GLG. to*le li(r.re ale ape eli"2i, tbr, sitrt anticipate ln slecial in 0i.iuile #ui E.echiel Ki Jn gah. @-1. Abia d,pL ,rcetarea prc)eliei a hepur se id )loreasc7 literatura apocaliptic7 s7 se de.0olte ca un gen litgar di)erit de pb)e)i2. priiE psi*Nle *poitant7 de Jn)lorire a a0ut loc la *i5locul secolului al G.l2, ,r p2rieda de c.5d a d2dillei iudaice sub doMi, lui Alti8hs EpiphaE5 lireEtua apearip tcl a )1i prircipalul 0.hicd liredr al ni,.Brn !a-sidice care a pro*o0at poc7in&a na&iunii, opo.i&ia toralt )ali de e#eniaE, V oedinla etolosica h inter0en&ia i*inent7 a lui Du*ne.eu pentru a a5uta po"rut sAu. /reraiua apaalipt5.s d. 8i driu pEbatnl cB a .8teriat di)erire grupui din sinul iudais*ului, inclusi0 esenienJi, )ariseii, .elotii, e0reii creKtini. VDi0ersitatea literaturii apocaliptice ar trebui a0ut7 Jn 0edere ori de cJte ori cine0a Jncearc7 s7 )ac7 generali.7ri cu pri0ire la literatura apocaliptic7.O #iteratura apocaliptic7 a Jn)lorit Jn *od deosebit Jn perioade de cri.7 na&ional7, Ki ulti*ele apocalipse es8tolD#e ihpotulte ale dleilor daiea.B din pe ri1da de dupd c,NleE l2nsalinului ,r anul PS d,$r, ei esed Mltei iui Bar Xolhba. $2le Mi i*ponMte apeali"2 eFi1ri poit canonicesJntL ]l Enoh, o colec&ie de scrieri dintre care cele *ai 0echi datea.7 probabil din secolul al B-lea J.d.$r., iar cele *ai recente din secolul @ d.$r.3 Tes ta*entul luiMoise Qnu*it Ki Jn7l&area lui MoiseO, care ar trebui datat )ie Jn oca. @1B H.d.$r., )ie la Jnceputul (olului % d.cr.5 4 EDa QWu G Bdr1, h Apodi)ele ens#e(O, G A,rul Ai Apdoli1a lui A0r8n, cae dat8=L t8te din p2il2da PS-@4S a,$,. ;rd.otele S,, biline e0reieKti con&in un *aterial apocaliptic pre.en tat h stild oh8lelor pndne de la sibyls, Alre lu.dli cu* sJnt ]Jubileele Ki Testa*entele celor doispre.ece patriarhi, con&in pasa5e apocaliptice, iar cJte0a te-te apocaliptice noi au )ost descoperite la fu*ran. Apocalipsele *en&ionate *ai sus sJnt Jn *are *7sur7 escatologice Jn con&inutul lor, continuJnd, Jntr-un sens, tradi&ia pro)e&iei din 9T. Ele re0elea.7 Qgr. apa-(alyptoO secretele planurilor lui Du*ne.eu pentru istorie Ki pentru 0ictoria #ui 0iitoare de la s)JrKitul i,ro.iei. litentF a"Ealiptict indude de e*ar1 o tradi&ie de literatur7 apocaliptic7 cos*ologic7, care re0elea.7 *isterele cos*osului. Aceast7 tradi&ie J&i are origi]a ln *ele prt,ti din P #aoh, unde Enoh 1t BA A';$A%,%'TT$ purtat de Jngeri Jn c7l7torii prin cer Ki Jn tIrJ*ul celor *or&i. $os*ologia atinge de.0oltare *a-i*7 tn apo-calipsele eleniste din era creKtin7, cu* sJnt G Enoh &i < Banih, unde speran&ele escatlogice au p7lit Jn *are *7sur7. Jn restul acestui articol ne 0o* concentra aten&ia asupra literaturii apocaliptice escatologice. Din punct de 0edere literar, literatura apocaliptic7 este o )or*a de literatur7 )oarte stili.at7, cu con0en&ii

su disholbre Sr d o t)rtblogie 'ro'i., .li*n= tJndu-se Jncontinuu din surse din 9T. Este o literatur7 a 0isurilor &i 0i.iunilor, centrat7 adesea Jn 5urul unei 0i.iuni a s7lii tronului ceresc. 'ro)e&ia escatologic7 poate lua )or*a unor discursuri lungi sau a unor i*agini si*bolice, care stnt uneori )oarte arti)iciale, alteori pline de 0ia&7 &i )oarte e)iciente. 'robabil c7 scriitorii apocaliptici nu au inten&ionat niciodat7 sI descrie literal*ente S)JrKinil. Jn Jncercarea lor de a .ugr70i o *Jntuire 0iitoare care dep7KeKte di*ensiunile e-perien&ei istorice obiKnuite, se pare c7 ei au. J*pru*utat si*boluri din *itul canaanit &i din *itologia pe care au int/&u=t-o tn Diaspora ;riental7 Ki Jn 'alestina denist7. #iteratura apocaliptic7 arat7 de-seori o interac&iune strJns7, dar critic7, cu cultura interna&ional7 din 0re*ea sa. $hiar dac7 literatura apocaliptica ebraic7 a J*pru*utat adesea i*aginile si )or*ele din *ediul neebraic, con&inutul ei escatologic a )ost deri0at din pro)e&iile din 9T. Jn pri0in&a aceasta literatura apocaliptic7 a )ost *oKtenitoarea pro)e&ia. Rolul ei a )ost s, Entu prcnisiuile p")etie pa"u 0iitor er *7sura Jn care erau rele0ante pentru genera&ia scriitorului apocaliptic. AceKti scriitori nu au )ost pro)e&i. Ei au tr7it Jntr-o epoc7 Jn care pro)e&ia Jncetase Ki probabil c7 acesta este *oti0ul pentru care au adoptat pseudoni*e, )olosind nu*ele unor s)in&i din 9T, din perioada re0ela&iei pro)etice. u trebuie s7 considera* acest )apt ca o Jncercare de )raud7, ca Ki cu* ei ar )i Jncercat s7-i )ac7 pe oa*eni s7 cread7 c7 scrierile lor apar&ineau epocii pro)e&iilor3 di*potri07, ar tiebui considerat7 ca o )or*7 literar7 ce e-pri*7 rolul scriitorului apocaliptic de t7l*7citor al re0ela&iei dlte h .tg Dro).tiVB. Din aceast7 perspecti07 )icti07 din trecut, scriitorii apocaliptici )ac adeseori un re.u*at al istoriei care sa des)7Kurat pJnI Jn 0re*ea lor, sub )or*a unei pro)e&ii predicti0e. Trebuie s7 accentu7* iar7Ki c7 acest )apt 3u a )c1t rclit ] nd,c, in eMe. Este nodalitate1 scriitorului apocaliptic de a p7trunde Jn planul di0in al Ttoriei ri de a pE1b o intcrpE8 a prcEalor din trecut, pe care le rescrie tn lu*ina J*plinirii lor, cu scopul de a ar7ta *odul Jn care au )ost J*plinite Ki e Mi rltnl" de tnplinilAKadar, scriitorii apocaliptici sJnt t7l*7citori ai pro)e&iei din 9T. Aceasta nu Jnsea*n7 c7 ei nu pretind cJ ar )i inspira&i, A0e* *oti0e serioase s7 crede* c7 e-perien&ele 0i.ionare atribuite presupuKilor autori re)lect7 adesea e-perien&e 0i.ionare reale ale scriitorului apocaliptic. %nspira&ia lui. Jns7, nu a )ost atJt o surs7 de re0ela&ie pro)etic7 nou7, cJt a )ost o interpretare a E0.la)2i date de5a ptin 'rc)ei Autditatea *esa5ului s7u este deri0at7 din cea a pro)e&ilor. Dac7 adopta* aceast7 concep&ie cu pri0ire la *odul Jn care s-au 07.ut scriitorii apocaliptici pe ei JnKiKi, se 0a 0edea c7 ei ocup7 o po.i&ie esen&ial7 Jn perioada inter-testo*ental7. Ei interpretea.7 scrierile pro)e&ilor Jntr-o perioad7 cJnd pro)e&ia Jncetase, dar J*plinirea ei continua s7 )ie aKteptat7. 'rin urinare, e-cluderea lor din $anon nu este o e0aluare negati07 a 0alorii lor pentru de.0oltarea religiei ebraice Jn perioada inter-testa*ental7. Di*potri07, prin sus&inerea Ki intensi)icarea speran&ei escatologice ei au a0ut un rol de i*portan&7 decisi07, ca o punte Jntre testa*ente. %nterpretarea apocaliptic7 a istoriei &i a escatologici s-a de.0oltat Jn conte-tul e-perien&ei istorice post-e-ilice, cJnd %srael a r7*as sub do*ina&ia puterilor p7gJne Ki pro*isiunile pro)etice a unei restaur7ri glorioase r7*Jneau tn *are *7sura neJ*plinite, tn perioada Jndelungat7 de contradic&ie Jntre pro*isiunile lui Du*ne.eu &i realitatea e-perien&ei istorice a %sraelului, scriitorii apocaliptici au c7utat s7-i asigure pe credincioKi c7 Du*ne.eu nu a abandonat poporul S7u, c7 *Jntuirea pro*is7 a0ea s7 0ina. Jn scopul acesta ei au accentuat su0eranitatea di0in7 asupra istorieiL Du*ne.eu a hot7rtt *ai dinainte Jntregul cure al istoriei lu*ii Ki S))rsiti.il a0ea s7 0in7 la 0re*ea hot7rJt7 de El. 'uterea i*periilor p7gJne d7inuieKte nu*ai atJta 0re*e ctt per*ite El. Aceast7 concep&ie puternic deter*iniste despre istorie, Jns7, nu a de0enit un )atalis* care contra.ice libertatea &i responsabilitatea u*an7, deoarece scriitorii apocaliptici Ji chea*7 pe cititori la poc7in&7, la *i5locire Ki la ac&iune etica. "oarte rareori se a0enturea.7 si s7 stabileasc7 o dat, 8t=u stulinn ludl. Sal0area escatologic7 0iitoare este i*aginat7 tn ter*eni transcenden&i &i uni0ersali. Este un e0eni*ent care transcende e0eni*entele *7re&e din istoria sal07rii din trecut. Este echi0alent7 cu o nou7 crea&ie, Jn care orice )or*e de r7u &i de su)erin&a 0or )i eli*inate. ; caracteristic7 a scriitorilor apocaliptici este credin&a c7 pJn7 &i *oartea are s7 )ie Jn0ins7L credin&a aceasta apare atJt sub )or*a Jn0ierii )i.ice cJt Ki sub cea a ne*uririi spirituale. Era escatologic7 0a )i J*p7r7&ia lui Du*ne.eu Ki 0a Jnlocui pentru totdeauna toate i*periile p7*JnteKti. Soarta ne-e0reilor este descrisa Jn *oduri di)erite. Asupritorii lui %srael 0or )i conda*na&i, dar adeseori popoarele str7ine pot a5unge s7 )ie p7rtaKe la sal0area celor neprih7ni&i din %srael, Jn. ti*p ce aposta&ii din %srael 0or )i 5udeca&i. /ni0ersalis*ul literaturii apocaliptice re.ult7 atJt din i*plicarea %sraelului post-e-ilic Jn istoria i*periilor *ondiale, cJt si din )aptul c7 scriitorii apocaliptici erau conKtien&i de caracterul uni0ersal al proble*ei r7ului. E-perien&a negati07 din istoria pre.ent7, Jn care a luat naKtere literatura apocaliptic7, este pus7 Jn con trast cu *Jntuirea transcendenta 0iitoare, Ki aceasta dI naKtere la dualis*ul te*poral al literaturii apo calipticeL distinc&ie pe care o )ace Jntre epoca aceasta Ki epoca 0iitoare, care 0a ur*a dup7 crea&ia nouS. Acest dualis* a5unge la de.0oltare plenar7 nu*ai Jntr-un stadiu *ai tir.iu. Ter*inologia celor dou7 epoci apare nu*ai Jn secolul ld.$r. Qctnd este JntJliut7 Ki Jn ]S. u este niciodat7 un dualis* absolut,

pentru c7 deKi )or&ele r7ului au de0enit do*inante Jn epoca aceasta, Du*ne.eu continu7 s7 )ie su0eran peste ele. $rea&ia nou7 este 07.ut7 ca o Jnnoire a acestei lu*i QdeKi gradul de continuitate i*aginat pare s7 )ie di)eritO. Dualis*ul apocaliptic este cel *ai puternic e--priaatJn.Gparu)cKiJn4E.ra, unde e-ist7 un pesi*is* 3letrd .i o t]di+d pu"di.r de a pri0i istotio scei1i Vi nl*i ln ttl))ii on'let oeg.ti0i. De la acest dualis* escatologic e-tre* nu este un pas prea *are pJnI la dualis*ul cos*ologic al gnosticis*ului. Rela&ia dintre literatura apocaliptic7 )i T a )ost de.b7tut7 pe larg. E-ist7 pasa5e care se asea*7n7 cu 1S A'o.R%"E apocalipsele e0reieKti atJt in )or*a cit Ki Jn con&inutL ln rDclal Mai G4t Mre @<L ,8 G@3 @ Tbs. 4@@1, K.unn,3 G %es. G3 Apoc. Dar chiar Ki dincolo de aceste pasa5e apocaliptice este clar c7 at)t %sus ctt &i Biserica pri*ar7 au J*pru*utat din )elul de gJndire apocaliptic, lucru care se 0ede din )olosirea unor concepte apocaliptice cu* sJnt Jn0ierea, cele dou7 epoci. "iul o*ului, 0re*ea eca.ului cel *are, J*p7r7&ia lui Du*ne.eu. '. d. ,tt, parte. litentuE apocdiptic, eFiD, orientat7 Jn Jntregi*e spre 0iitor, este *odi)icat7 Jn T prin con0ingerea c7 J*plinirea escatologic7 a Qh-aput de5a Jn e0eni*entele istorice legate de %sus $ris-tos. $reKtinii se a)l7 Jntre 6de5a+ &i 6nu Jnc7+, )n )elul acesta, tendin&a apocaliptic7 de a )ace o e0aluare negati0a a istoriei pre.ente este supri*at7 de con0ingerea c7 scopul lucr7rii de r7scu*p7rare a lui Du*ne.eu operea.7 de5a Jn istoria acestei epoci. Jn a)ara de aceasta, literatura apocaliptic7 din T este centrat7 )n 5ur0)luJ $ristos. Actul decisi0 al lui Du*ne.eu de *Jntuire escatologic7 a a0ut loc Jn 0ia&a lui %sus, si prin ur*are %sus este de ase*enea speran&a 0iitoare a creKtinilor. 'entru scriitorii T, literatura apocaliptic7 de0ine Jn principal o *odalitate de a procla*a i*portan&a lui %sus $ristos pentru destinul lu*ii. /n dpTt al tnplhirii etolosice 1te t*iE pro)e&iei, &i de aceea literatura apocaliptic7 din T esteo )or*7 de re0ela&ie pro)etic7 reJ*prosp7tat7. u *ai recurge la pseudoni*e &i nu adopt7 o perspecti07 )icti07 din trecutL pro)etul %oan, de e-e*plu, JKi scrie nu*ele QApoc. @L@O &i abandonea.7 practica de a scrie d1pa 0)torul M.plttatW QGGL@SO. B%B#%;ZRA"%E. Z. R. Beasley-Murray, Jesus and tht"uture, @AB43 '. D. !anson, The DaFn o`Apocalyp-tic, @AP13 M, !enge# Judais* and lidenh*, @AP43 M. i)och, The Redi-o0ay o)Apocalypuc, @APS3 #. Morris, ,4pnatttT, @t<3 !, !, RoFley, *e RelDance ol Apocalyptie, @A443 R. J. Baue(ha*, The* <.<, Jan. @AP8, p. @S-G<3 D. Russell, The Method and Message oJ Jdith ApealFti., #A14, RJ.B. %iX;$R%"E. %. De)ini&ie Ter*enul 6apocri)e+ Qneutru plural al ad5ecti0ului gr. apo(iyphos, 6ascuns+O este un ter*en tehnic care se re)er7 la rela&ia anu*itor c7r&i )a&7 de $anonul 9T, &i Jnsea*n7 c7 deKi aceste c7r&i nu sJnt aprobare pentru citire public7, ele aJnt considerat7 )olositoare pentru studiu &i edi)icare personala. Tennenul se re)er7 la o serie de ad7ugiri la unele c7r&i canonice, Jn )or*a lor din #XX Q0e.i Estera, Daniel, lere*ia, $roniciO, &i alte c7r&i, legendare, istorice sau teologice, dintre care *ulte au )ost scrise original Jn ebraic7 sau ara*aicS, dar au )ost p7strate sau cunoscute pJn7 recent nu*ai Jn greac73 acestea apar Jn $anonul 0ag de)init al #XX, dar au )ost respinse din ]$anonul e0reiesc de la Ja*-nia. "olosirea lor de c7tre creKtini Ki p7rerea cu pri0ire la statutul lor a )ost oarecu* a*bigu7 p*7 Jn secolul al @1-lea, cJnd dou7spre.ece lucr)ri au )ost incluse Jn $aMul Bi]dcil Rotuno-$atolice de cl)t $oriid de la Tlient3 dar 'rotestan&ii Qde e-. #uther, Ki Biserica Anglicana tn cele Trei.eci Ki nou7 de articoleO le-au ad*is nu*ai pentru edi)icare personal7. #ucr7rile care nu )ac parte dintre acestea dou7spre.ece sJnt cunoscute Jn 0re*ea noastr7 sub nu*ele de ]6pseudoepigra)e+. Din acestea s-a citit Jnainte de secolul al @1-lea Jn bisericile r7s7ritene Ki au )ost p7strate nu*ai Jn aceste li*bi Qde e-., etiopiana, ar*enian7, sla0on7O. $. $on&inutul 'ute* Jncerca s7 re.u*7* con&inutul Ki principalele proble*e critice legate de cele dou7spre.ece c7r&i care alc7tuiesc ceea ce nu*i* ast7.i Apocri)ele. @ Esdras Jn traducerile engle.e este nu*it G Esdras Jn iecenGia #XX )7cuta de #uciani, &i < Esdr;i Jn 9ulg. lui Jero*e. $artea con&ine o relatare paralel7 a e0eni*entelor redate Jn $ronid-E.ra- eeinJa, cu o ad7ugire a*pl7 Q0e.i 6De.baterea celor trei tineri+ Jn <L@-BL1@. @r@.GS,G<-GB _ G $o,. <BLl- <1LG@LGL@@@ _ E.ra @L@-@@3 GL@G-G1 _ E.ra4LP-G43 BLP-P@ _ E.ra Gr@-4iBL 1L@-A.,1 _ E.ra B.@loL44L Ar<P.ss - ee*. PLPG-8L@<. 6De.baterea celor trei tineri+ este o adaptare a unei po0eKti persane Ki detaliile din aceast7 po0este pot E Jnc7 obser0ateL este adaptat7 Jn aKa )el JneJt gorobabel, p7.itorul lui Darius, cJKr5g7 o de.b.de d1pE putee ce *i *re Q0itrd, te8te sau Ade07rulUO Ki ast)el are un prile5 s7-i a*inteasc7 *onarhului persan de obliga&ia sa de a per*ite reconstruirea Te*plului. ; co*para&ie detaliat7 Jntre acest pasa5 cu cartea lui E.ra din #XX arat7 c7 cele dou7 suit traduceri independente de

MTR probabil c7 @ Esdras este traducerea *ai 0eche. Ele con&in di)eren&e nu nu*ai tn ce pri0e&te te-tul ci Ki Jn ordinea cronologic7 a e0eni*entelor Ki a regilor persani, )n *ai *ulte dintre aceste ca.uri, teologii nu au decis pJn7 acu* care este lucrarea pe care s7 o ur*e.e. Este cert c7 Jn anu*ite ca.uri @ Esdras )urni.ea.7 do0e.i te--tuale bune. Este o traducere idio*atic7 liber7 Ki a )ost cunoscut7 de Josephus, G Esdras din traducerile engle.e este 4 Esdras din 9ulg.3 este nu*it7 de ase*enea Apocalipsa Qui E-ra sau 4 E.ra, Aceast7 0ersiune, aKa cu* o a0e* Jn pre.ent tn latina 0eche, este de.0oltarea dat7 de scrii tori creKtini unei lucr7ri apocaliptice e0reieKti g7site Jn cap. 4-@4. $elelalte capitole, adic7, ad7ugirile creKtine, lipsesc din unele 0ersiuni orientale. $artea orisinl, 1st, din V1pre 0i.isi ltr ,.iM dinne ele Q<L@.Bt@AO, 0i.ioErul ere o DpliaDa pDau r/erin&a SionuluJ, al c7rui p7cat nu este *ai *are decJt al asupritorului s7u. Jngerul #irici r7spunde c7 lucrul acesta nu poate )i Jn&eles, dar c7 epoca care 0a 0eni cutind lt D ad8 Sionului ]Bpare, A dou 0i.iF QsLGS-1r<4O e dpe c, o prcbloi sin5lar, . de 8 poponil %sael al1ul lui D,d28, a )1t d.t p2 nlnt altor popo.E5 Vi )aphrl a8ta ni ] spF c, tru po.t )i Jn&eles de oa*eni. Era care 0a 0eni, 0a ur*a dup7 era noastr7 )7r7 0reun inter0al &i 0a )i precedat7 de se*ne ale s)JrKitului &i de o 0re*e de con0ertire Ki *tatuire. "aptul acesta ar trebui s7=l *JngJie pe 0i.ionar. A treia 0i.iune Q1L<B-ALGBO pune JntrebareaL 6De ce nu st7pJnesc e0reii p7*JntulU+ R7spunsul este c7 e0reii 0or *oKteni p7*Jntul Jn epoca 0iitoare.. SJnt abordate di)erite proble*e cu pri0ire la 0ia&a 0iitoare Ki la epoca 0iitoare, inclusi0 nu*7rul *ic al celor aleKi. A patra 0i.iF QALG1=@SLsAO 1te dntE de 51le a unei )e*ei care JKi po0esteKte neca.urile &i apoi este trans)or*at7 Jntr-o cetate glorioas7. Acesta este un lidbol al le rali lui. A cire 0i.i)t Q@SL1S@GL B@O este cea a unui 0ultur cu dou7spre.ece aripi Ki cu e@ A%;$R%"E trei capete - si*bolul Ro*ei, despre care Jngerul spune clar c7 este cea de-a patra J*p7r7&ie din Dan. P. Aceasta este J*p7r7&ia pe care o 0a Jnlocui Mesia. 'otri0it celei *ai probabile interpret7ri, aceast7 0i.iune trebuie s7 )ie datat7 Jn ti*pul do*niei lui Do*i-&ian. A Kasea 0i.iune Q@<L@-B8O este cea a un ui o* care se ridic7 din *are &i ni*iceKte o *ul&i*e care i se )tn"oEi0age, Aert 1t. o adaAtaE a 0ed.niei "iului o*ului * Dan. P. 9i.iunea )inal7 Q@4O se ocup7 cu subiectul restaur7rii c7r&ilor e0reieKti sacre de c7tre Eira, print5-o 0i.iune Ki cu a5utorul unor scribi a5uta&i Jn *od supranatural. E-ist7 A4 de ase*enea c7r&i, 0e.i cele G4 din $anonul ebraic si PS de scrieri esoterice sau apocaliptice. %bbtt 1te o poEtire pi*s, ]un d1p2 u e0reu neprih7nit a)lat Jn robie Jn nord, Tbbit Ki )iul s7u Tbbias. %bbit su)er7 persecu&ie &i pri0a&ii datorit7 a5utorului pe care @-a dat )ra&ilor s7i e0rei sub tirania lui Esarhadon. El este orbit Jn *od accidental &i so&ia sa este obligar7 sS-@ Jntre&in7, lucru ce era considerat ca o 8,nE, El W 8d sB [Mri. in acela5i tinp, o rug7dune este Jn7l&at7 de c7tre Sara, o e0reic7 tJn7r7 dh lcbatrD cd2 ete *irirA de d*nut As. *odaeus, care a o*orJt pe rJnd Kapte pe&itori Jn noaptea nun&ii cu ea. Jngerul Ra)eei este tri*is 6s7-i 0indece pe a*Jndoi+. Tbbias este tri*is de tat7l s7u s7 dlca @S talanti de aryint " 1r. i-. llet lo M2dia, Ra)ael ia chipul luiA.aria, care este anga5at ca to0ar7K de c7l7torie. Ei prind un peKte Jn Tigru Ki, datorit7 s)atului lui A.aria, ini*a, )icatul &i )ierea Ji sJnt p7s trate. Tbbias a5unge la Ecbatana Ki se logodeKte cu Sara, despre care a)l7 c7 este toc*ai 0eriKoara lui. Jn noaptea nun&ii el arde ini*a Ki )icatul peKtelui, Ki *irosul lor Jl alung7 pe de*on Jn Egipt. #a Jntoarcerea acas7 Vprecedat de dinele s7uO - unde )usese declarat *ort sau r7t7cit - Tbbias unge ochii tat7lui s7u cu )ierea peKtelui Ki Ji red7 0ederea. Se pare c7 po0estea ta nl]ut in "ri8.la dtuhi babiloni,n sua celui persan Ki este probabil c7 li*ba original7 a )ost ara-*aica. SJnt cunoscute trei 0ersiuni greceKti Ki cJte0a )rag*ente Jn ebraic7 Ki Jn ara*aic7 au )ost g7site la Marea Moart7. ludlt este po0estea unei tinere e0reice cura5oase care era 07du07, si po0estea Jn)rJngerii oKtirii lui ebucadne&ar prin dib7cia ei. Ea era originar7 din Bethulia, care era asediat7 de !olo)e*es3 ea Jl 0i.itea.7 Jn tab7r7 Ki pretinde c7 0rea s7-i 0Jnd7 secrete *ilitare3 dup7 aceea Jncepe s7-l atrag7 prin )ar*ecul s7u pJn7 cJnd, Jn cele din ur*7, petrece cu el toat7 noaptea Ki Jl decapitea.7. Se Jntoarce apoi Jn cetate cu capul lui, )iind salutat7 cu bucurie. ;Ktirea asiriari7Q,n se retrage Jn ur*a descoperirii asasin7rii generalului lor. ludit Ki )e*eile din Bethulia se bucur7 Ki cJnt7 un psal* lui Du*ne.eu, JntI*plarea este pur7 )ic&iune - dac7 nu ar )i aKa, ine-actit7&ile ei sJnt incredibile Y Ki datea.7 din selul Bl Gl8 td.$.. A )1t ]risd orisiial in ebhicE Ki o traducere greac7 Jn 4 0ersiuni s-a p7strat pJn7 )ta 0re*ea noastr7. Ad7ugiri la Daniel sJnt g7site Jn #XX Ki Jn traducerea tui Theodotion. #a capitolul < este ad7ugat7 Rug7ciunea lui A.aria, rostit7 Jn cuptor Ki $in-tarea celor trei copil s)in&i Qadic7, paidon, 6slu5i tori+O, cJntat7 spre sla0a lui Du*ne.eu cJnd cei trei u*blau Jn *i5locul )ocului. Aceasta este Benedic&ia din Jnchinarea creKtin7. Aceste dou7 ad7ugiri este e0ident c7 au e-istat Jntr-un original ebraic. 'o0estea lui s>,=.M 1re o ple).ta la cart* lui Ddi2,, %t tradultE lui Thodotior, ir ln DoQ Drsd dupe aceast7 carte. Susana este so&ia )ru*oas7 Ki 0irtuoas7 a unui e0reu bogat din Babilon. Doi b7trIni ai poporului, care o po)teau, o surprind J*b7indu-se Ki u= cer s7 cede.e la a0ansurile lor sau, dac7 re)u.a, ; 0or acu.a de adulter. Ea pre)er7 s7 )ie acu.at7 pe nedreptL acu.atorii ei sJnt cre.u&i Ki ea este conda*nat7, Jn ciuda *7rturiei sale c7 este ne0ino0at7. DeKi Daniel

este )oarte rin7r, el se ridic7 J*potri0a acestei nedrept7&i, Ki Jntr-o a doua 5udecata Jnaintea tui *inciuna este dat7 Jn 0ileag Ki )e*eii i se )ace dreptate. 'o0estirile lui Bel Kl Balaurul sJnt scrise pentru a .idiculi. idolatia, DdZl stt d protii lli Bel+ i5 nu statuia unui .eu, *7nJnc75ert)ele de *Jncare aduse seara3 Jn ur*a acestui )apt regele distruge statuia. /n balaur puternic la care se Jnchinau oa*enii din Babild 1te n5nicit de Daniel, El ete .ll)trt rn s8p1 cu lei Ki acolo rI*Jine Jn 0ia&7 1 .Jle3 Jn a 1-a .i pro)etul !abacuc este adus Jn *od *iraculos din ludea ca s7i dea *Jncare3 Jn a P-a .i este eliberat de c7tre rege. 'robabil c7 aceste dou7 po0estiri sJnt traduse dintrun original se*itic, dar nu se Ktie cu certitudine. Aceste adlua5ri strt ]nple Nle legende pi8 brcdate pe *arginea po0estirii lui Daniel Ki datea.7 din 5urul anului @SS J.d.$r. Ad7ugirile la Estera *7resc Jn *od considerabil 0olu*ul 0ersiunii greceKti a c7r&ii. E-ista 1 pasa5e adiu<at2, 'r5nul 2 dup,sr2.Dri cu 0isul lui Mardoh2u g pre0enirea unei conspira&ii J*potri0a regelui3 acest pasa5 precede capitolul @. Al doilea pasa5 este edictul regelui pentru ni*icirea tuturor e0reilor din regatul s7u. /r*ea.7 dup7 <L@< din te-tul ebraic. Al treilea pas5 dprird. rDSAciuiie lli Et8 Di MardoheR ri ur*ea.7 dup7 capitolul 4. Al patrulea pasa5 descrie audidla Est8ei la resE, 1ind u ruplinot la sL@G. Ar .incila pa]5 1te 2dictul res.lui pd, 2e le per*ite e0reilor s7 se apere, Ki ur*ea.7 dup7 8L@G. Al Kaselea pasa5 include t7l*7cirea 0isului lui Mardoheu3 *ai e-ist7 o not7 istoric7 Jn care se d7 data aducerii 0ersiunii greceKti Jn Egipt. Ma5oritatea teologilor consided c7 aceste pae5e dW adausiri la lucEre *i scurt7 din $anonul ebraic Ki c7 unele pasa5e, dac7 nu chiar toate, au )ost co*puse Jn greac7. Teologii ro-*ano-catoud Ki un nu*7r *ic de al&i teologi Qinclusi0 $. $. TbrreyO sus&in, Jns7, c7 0ersiunea ebraic7 este o prescurtare a unei lucr7ri *ai a*ple, Jn ebraic7 sau ara*aic7, Ki c7 0ersiunea greac7 este o traducere a acelei 0ersiuni. ota )inal7 a)ir*7 c7 lucrarea a )ost ttjadZA rn 'rl1riE, baint2 de *ul @@4 #d.cr., d2 c7tre #0si*aehus, )iul lui 'tole*eu, un o* din %erusali*. Rug7ciunea %ul MInase pretinde c7 red7 rug7ciunea *en&ionat7 Jn G $ron. <<L@@-@A. Dup7 p7rerea celor *ai *ul&i teologi, este o co*po.i&ie e0reiasc7 Ki prcbalil cl a )o1i sisL or(iEl h ebaic,. chia) dac, ar )i aKa, pri*a atestare este Jn Didascalia siriac7 Qsecolul al <-lea d.$r.O, Ki este JntJlnit7 printre ;de Qadic7, i*nuri din 9T Ki T )olosite Jn ser0iciile de Jnchin7ciune ale creKtinilorO, ad7ugate la 'sal*i Jn Vnele ale #roi cu ere cod4 AlerTinc. Epistola %ul %aretnia este un atac e0reu-e(nist tipic J*potri0a idolatriei Ki este pre.entat7 ca o scrisoare de la %ere*ia c7tre e-ila&ii din Babilon, si*ilar7 cu cea *en&ionata Jn %er. GA. %dolii sJnt ridiculi.a&i3 relele Ki absurdit7&Se legate de ei sJnt date Jn 0ileag Ki robilor e0rei li se spune s7 nu se Jnchine Jnaintea lor KJ s7 nu se tea*7 de ei. Este scris7 Jntr-o greac7 ele0at7, dar se poate s7 )i a0ut un original ara*aic. 1G c.rta lVt Bd,. pretinde ci 1re lrcc8 prie. tenului Ki secretarului lui %ere*ia. $artea este scurt7, dr, dutA prle8 celor Mi nulg r1losi, 1r. o lucrare co*pusa de doi, trei sau chiar patru autori. Se J*parte Jn ur*7toarele sec&iuniL QaO l3l-<L8. 'e )undald ailulli labilodrn din BAG Baruc 1re prea, iar adresindu.s erilatilor, natuisind plcatele poporului &i rostind o rug7ciune pentru iertare &i pentru *Jnruire. f; <LA4L4. Aceast7 sec&iune Mcepe cu laudele aduse Jn&elepciunii care poate )i g7sit7 Jn #egea lui Moise Ki )7r7 de cane p7gJsiii au a5uns Jn pragul ni*icirii, dai %sraelul, pentru c7 o are, 0a )i *Jntuit. mcO 4LB-BLA.S plJngere a %erusali*ului pentru cei e-ila&i, ur*at7 de i* Jnde*n pentru %erusali* ca si. )ie raJngJiat, Sntrudt copiii s7i 0or )i aduKi Jnapoi. 'ri*a parte a )ost scris7 Jn *od cert Jn ebraic7 Ki, deKi greaca din ulti*ele dou7 sec&iuni este *ai idio*atic7, se poate sus&ine Jn *od plau.ibil c7 originalul a )ost scris Jn ebraic7. a Ecle.iasticul este nu*ele dat Jn 0ersiunea greac7 la $artea Jn&elepciunii lui losua ben-Sira Qsau %sus )iul lui Sirah, n.tr.O- Acesta a )ost un palestinian care locuia Jn %erusali* Ki cJte0a p7r&i din lucrarea sa au d7inuit Jn originalul ebraic Jn dte0a *ss de la $airo Zeni.a. #ucrarea apare Jn li*ba greac7 Jntre scrierile apocri)e, Jn traducerea )7cut7 de nepotul s7u, care )urni.ea.7 detaliile cronologice Jn pre)a&7. $ea *ai probabil7 dat7 a scrierii este cea. @8S J.d.$r., JntrucJt s pe cn n2potd seu a enbEt ln Esipt la ri*pd dotuieilui'roldeul4tEEset1 Q@PZ@@P #d.cr.O. Autorul a co*pus lucrarea sa Jn dou7 p7r&i, capitolele @-G< ,i G4=BS, c, o a.-i ]1-ta, capitolul Bl. r, lel ca &i $7r&ile de Jn&elepciune, con&ine s)aturi pentru o 0ia&7 plin7 de succes, Jn sensul cel *ai larg a, cu0Jn-nJ ui3 )rica de Do*nul &i respectarea legii #ui s)ort unite Jn e-perien&a Ki )ri07&7tura autorului, 6Jn&elepciunea+ practic7 )iind e-tras7 din obser0a&ii &i din propria lui 0ia&7. 'ietatea personal7 se e-pri*7 Jn respectarea #egii, Jn care este re0elat7 Jn&elepciunea3 tr7irea cu*p7tar7 Jn )iecare .i este ele*entul cheie al tuturor as".t2lor 0l2Si. A dou cart 2 i*hai2 a laude aduse unor oa*eni )ai*oKi, o list7 de oa*eni 0rednici Y din %s8l, le s lnchei2 d ))iele p8t Sinon % Qcea. GSS H.d.$r.O, care este cunoscut Ki din Mishna Q,=rod @LGO Di J8phs QAna @G, GG4O. can2 E. pre.int7 Jnceputurile idealului unui c7rturar, cu* era Ben-Sira Jnsu&i, care a de0enit prototipul e0reilor ortodocKi Y de0ota&i lui Du*ne.eu, ascult7tori )a&7 de #ege, cu*p7ta&i Jn tr7ire Ki acordJnd cea *ai Jnalt7 pre&uire Jn07&7rii #egii. A de0enit una dintre c7r&ile )a0orite ale creKtinilor, aKa cu* arat7 titlul ei - 6$artea Bisericii+- deKi nu a )ost niciodat7 o carte

canonic7 pentru e0rei, a )ost cinstit7 )oarte *ult, )iind citat7 uneori de rabini ca si cu* ar )ace parte din Scriptur7. %)ersiunea siriac7 este de origine ebraic7 &i este ba.at7 pe te-tul ebraic. Jn&elepciunea lui Solo*on este probabil cea *ai i*portant7 dintre c7r&ile e0reieKti de Jn&elepciune, JKi are r7d7cinile Jn curentul literaturii de Jn&elepciune care poate )i JntSnit7 Jn 9T Ki Jn Apocri)e, dar aid, sub in)luen&a gJndirii greceKti, cartea atinge un niF# *i l8lt Di o SndniilEi.ie 8@2c2td,*i ridi2ci de.,lt orice carte din acest gen literar. $artea este un Jnde*n de a c7uta Jn&elepciunea. $apitolele @-B procla*7 binecu0Int7rile care 0in asupra e0reilor care sJnt c7ut7tori .i ln"lepcihn3 8pirolele 1.A ade lade irtelep. ciunii di0ine, pre.entat7 Jn iposta.a unei )iin&e )eA'$R%"E *inine cereKti, cea *ai Jnse*nat7 dintre creaturile Ki slu5brn lui DlO*ar 2pitolel2 @S-@A lepitu lea.7 istoria 9T pentru a ilustra ideea c7 Jn&elepciunea a a5utat Jntotdeauna pe prietenii s7i e0rei, Ki a adus pedeaps7 Ki conda*nare asupra duK*anilor ei. #ucrarea poate )i interpretat7 ca o Jncura5are pentru e0rei ca s, n, abando=ET ct2dinta rtsnos2a,, dar nn @ip12rt2 nici *ti0ul hisiou adt de 0ddit h i,.lais)t@l elenist, Autorul a e-tras din surse e0reieKti, dar se pare c7 lucrarea a )ost co*pus7 Jn greac7, JntrucJt pro.odia ei este Jn greac7, )oloseKte ter*eni )ilo.o)ici greceKti Ki)oloseKte traducerea greacIa9T. Descrierea Jn&elepciunii, Jn care este )olosita o ter*inologie stoic7 &i platonic7, &i con0ingerile autorului cu pri0ire la ne*urirea su)letului, sJnt punctele Jn care dependen&a de Slndie SDcl ie a# *i clar ln eidenlA- Dups p7rerea celor *ai *ul&i teologi, nu e-ist7 argu*ente 8l0iatet8e p2nnr a ssWne cn au e-istat *i nult5 ,uto4 dar pot a ob]et2 Mi nulte sle, Aurorol c7r&ii este necunoscut, dar cea *ai probabil7 origine este una ale-andrin7. Mai ddte crni sinr tntitulate Macab2i dons dintr2 asre a,.r rn alcri)ele tip)irE in ".du.e,il. engle.Eti. A.1te silr ]rier5le tsrorie % )l G Madtcl. l Macabei cuprinde ))iin4rele dinrre )llPs ti @<4 i.d.$.., adica lupta d Antieha Epiphan2s, r7.boaiele !as*oneene Ki do*nia lui Joan !yrcanus. canea ] idch.ie cu u elosiu ads ld lod !ytcana &i este e0ident c7 a )ost scris7 la scurt7 0re*e dup7 n8rtea hi in anul @S< td.c., c.nd a )osr sira original Jn ebraic7 &i este tradus7 Jn stilul literar al unor p7r&i din #XX. Scopul lucr7rii este s7 aduc7 elogii aa*iliei Macab2ilor ere ete .osiddatl o aprrdt8re a iuda5sndd. G Macab2l are o origin2 di)]iiiL Wbiehn ei 1re Zbria Macabeilor, dar nu .ontinui istorisirea dincolo de ca*paniile Ki Jn)rJngerea lui icanor. Autorul necunoscut al c7r&ii este nu*it uneori 6epito*isr+, JntrucJt o *are parte a c7r&ii sale este luat, din lucra8a e ]*ne 8uo]utd a hi len din cire*. inEe .ele douA lloBri 2-tBtd o "rie de di]rep.nle io prcblne de .bnoloai. 2i de nu. n8, ei de obiei de acodate 8i *re 2i8arc dablor dil % Ma2b2i, E-istB pBr.ri .onEo0eEre Di co pli0ie la a#2rea istor=.i . ]risorilor ti a 2Nlictelor care apar ln .de dou,t luriri, $u t8re ac1ta, n#i una dintre ludsri n=ebde di]reditatd ca d s1B istoric7. < Kl 4 Macabei se g7sesc Jn o serie de. *ss aLl2 #XX. $ea dindi Bte o relatre a poeeturtui g contapoSenuiui din tinld d*iei lui 'lolen2u %0 QGG@.GS4 td.$iO 2re T agntnA cu c.tua Es terei pdr tond ii erdul ei. 4 Meab.i nu ar2 o nara&iune ci o diatrib7 un tratat despre supre*a&ia 4iun supra paiuii, ilstntB d istoririri biblie g cu po0estirile despre *artiri din G Mac. 1-P. Scriitorul ca)tB sa d8 *i *llt1 i1tortanl1 t2sii deVi el 1re innuen"t puiehic de sro5cisn. ;2.i si = Aloc.u"E D% ;/# TESTAMEM%,O B%B%%;$RA"%E. R. !, $harl1 Q4,O, The ApEty pho and rhe 'sd.loepigtupha ol the o/ TWronaa rAR<i id*, Religiou D.rdopncnt betueen the oM and eFl(sta*ents, @A@43 $. $. Tbrrey, TheApocryp-hal #iterature, @A4B3 R. !. ')ei))er, !istory o) the eF T1tonDt )in1 Firh o %nbodution F theApcry-pha, @A4A5 B, M. Mel.$d, An %ntadudion ra rhe Apociypha, @ABP. J. .B. A';#; A';#;. /n e0reu din Ale-andria Q"apt. @8LG4O, u*eleeste o prescurtare de la Apollonius. El a 0enit la E)es %n anul BG d.$r. Jn ti*pul 0i.itei scurte a lui 'a0et tti 'alestina Q)apt. @8LGGO. El cunoKtea bine despre 0ia&a lui %sus3 &i este posibil ca aceste cunoKtin&e s7i )i par0enit Qpoate Jn Ale-andriaO )ie de la ucenSrii galileeni ai Do*nului nostru, )ie dintr-o E0anghelie scris7 ti*puriu. El a co*binat darul natural al eloc0en&ei Qsau Jn07&7turiiO cu o Jn&elegere pro)und7 a 9T &i era entu.iast Jn procla*area ade07rului pe care-@ cunoKtea Q"apt. @8LG4-GBO. ; lips7 *a5orii Jn cunoaKterea sa era legat7 de re07rsarea Duhului S)tnt si de ritul bote.ului creKtin. Aceste lipsuri au )ost re*ediate prin Jn07&7turile pline de r7bdare date de 'riscfa &i Acuila Q"apt. @8LG1O. Apolo a plecat de la E)es la $orint, unde s-a do0edit a )i un e-pert En apologetica creKtin7 cJnd era 0orba s7 discute cu e0reii Q"apt. @8LGP-G8O. #a $orint au ap7rut grup7ri care purtau nu*ele #ui 'a0el, Apolo, $hi)a &i $ristos JnsuKi Q@ $or. @L@GO. 'a0el caut7 s7 arate c7 aceast7 lucrare nu se datora lui Jnsu&i sau lui Apolo, deoarece ei lucrau J*preun7 sub conducerea lui Du*ne.eu $% $or. <L4-1O. Tiste lucrurile le apar&ineau corintenilor, inclusi0 tel ,i ADolo Q@ cor, <LG@G<O tr nu ,8e dilta lici un *oti0 pentru spiritul de partid7 Q@ $or. 4L1O. "rac&iunile probabil cT se datorau pre)erin&ei unora pentru eloc0en&a ci.elat7 a lui Apolo. Dorin&a lui de a reduce contro0ersa ar putea )i *oti0ul pentru care nu

sa Hntors la $orint, Jn duda cererii lui 'a0el Q@ $or. @1L@GO. El este *en&ionat ulti*a oaia Jn +)it <L@<, dnd era Sntr-o c7l7torie. De la #uther Jncoace, Apolo a )ost sugerat deseori ca )iind autorul Epistolei c7tre E0rei. #ucrul acesta este posibil, dac7 a )olosit e-ege.a alegoric7 din Ale-aridria, oraKul s7u natal, dar nu este nicidecu* un )apt do0edit B%B#%;ZRA"%E. !. :. Monte)iore, A $o**entary on theEpistle io thT!ebreFs, @A14, p. A s.ur*,3 ", ". Btuce, eF Tteto*ent !istory, @A1A, p. <S4 K.ur*.3 ide*, .Apollos in the T+, E((lesiasti(os 'haros BP, @APS,p. <B4 K.ur*. R.E . A%;#; %A, un 8D de p. 0it ,"Eti,, la @1 4< de (* 9S9 de A*)ipolis. Se a)l7 Jntre riurile Stry*on &i A-ius QR)erdarO, dar locali.area nu este cunoscut7 cu certitudine. 'a0el &i Sila au trecut pe aici Jn dru* de la"ilipisprs=tealon)c Q"apt. @PL@O. Jn regiunea *editeranean7 e-ist7 alte cJte0a oraKe nu*ite Apolonia. M-#McM. A';STAg%E, Jn li*ba gr. clasic7 aposcasia este un ter*en tehn( pentru re0olta sau tr7dare politic7. Jn #XX se re)er7 Jntotdeauna la re0olta J*potri0a lui Du*ne.eu Qmos. GGLGG3 G $ron. GAL@AO, instigat7 inilial de TZ4 bdlaud ,p2b. din %d G1L@<. Jn T e-ist7 dou7 ca.uri Jn care apare cu0Jnnil grecesc "apt. G@LG@ relatea.7 J*pre5urarea cJnd 'a0el a )ost acu.at pe nedrept c7 i-ar Jn07&a pe e0rei s7 abandone.e #egea lui Moise prin abandonarea rir-oT, Tlei .l , oltor obiEiui tradrdoE#. G lE <L< descrie *area aposta.ie care 0a a0ea loc si*ultan sau Jnainte de ar7tarea o*ului nelegiuirii Vc). Mat. G4L@S@GO. Alu.ia nu este la in)idelitatea politic7 sau religioas7 a iudeilor, ci are tn Jntregi*e un caracter escatologic &i se re)er7 la 6re0olta catastro)al7 )inal7 J*potri0a autorit7&ii lui Du*ne.eu, care tn scrierile apocaliptice este un se*n al s)JrKitului lu*ii+ $E. J. B()aiell. The "irst and Second Epistte to the Pbsalonians, @A<G, p. P4O. 'oate )i considerat un echi0alent terestru al r7.0r7tirii cereKti din Apoc. @GLP-A. Aposta.ia este un pericol continuu pentru Biseric7, Ki T con&ine *ai *ulte a0ertis*ente J*potri0a ei QD). X Ti*. 4L@-<3 G %es. GL<3 G 'et. <L@PO. atura ei este ar7tata li*pedeL c7dere 6de la credin&a+ Q@ Ti*. 4LrO ai +de b Dsle.d cl 0i5= QEE <L@GO. A'd= ta.ia creKte Jn 0re*uri de Jncercare grea QMat. G4LA-@S3 #uca 8L@<O Ki este Jncura5at7 de c7tre Jn07&7torii )alKi QMat. G4L@@3 Zal. GL4O, care Ji abat pe credincioKi de la puritatea $u0Jntuluicu 6o alt7 E0anghelie+ QZal. rLTs-r d G Tin. 4L<-4i G '.t Gr@3 Gi llda <4@ %*posibilitatea restaur7rii Qreabilit7riiO dup7 aposta.ie deliberat7 este declarat7 sole*n QE0r. 1L4-1@SLG1O. S%E,oZR.A%%,, MD )r # p 1S1j1@@3 # s Marj shall, MD\t by the 'oFer o)ZodL AStudy o)'erse0crFce 8.l'ntlinEAuD, @A1A. AA:. %U;ST;# E-ist7 peste 8S de lduri uii. BpaE cu0Jntul gr, aposcohs Jn T, Jn special Jn scrierile lui #uca &i 'a0el. Ter*enul deri07 de la un 0erb )oarte obi&nuit, apostdlo, 6a tri*ite+, dar tn li*ba greac7 )olosit7 Jn a)ara cercurilor creKtine, dup7 !erodotus tn secolul al B-lea J.d.$r., e-ist7 )oarte pu&ine ca.uri Jn care ter*enul s7 Jnse*ne 6persoan7 tri*is7+, &i Jn general Jnsea*n7 6)lot7+ sau, uneori 6a*iral+. Sensul de 6tri*is, *esager+ se poate s7 )l supra0ie&uit Jn li*ba5ul poporului3 cJte0a ca.uri i.olate din l-- Ki Josephus sugerea.7 c7 acesta este sensul recunoscut Jn cercurile e0reieKti. TotuKi, nu*ai odat7 cu literatura creKtin7 a5unge s7 se Jncet7&eneasc7 acest sens. Jn T este )olosit cu re)erire la %sus, ca Tri*isul %ul Du*ne.eu QE0r. <L@O, cu re)erire la cei tri*iKi de Du*ne.eu s7 predice poporului %srael Q#uca @@L4AO Ki cu pri0ire la cei tri*iKi de biserici QG $or. 1LG<3 "ilip. GLGBO3 dar *ai presus de toate, ter*enul acesta este )olosit cu re)erire la grupul de oa*eni care au de&inut )unc&ia cea *ai Jnalt7 tn Biserica pri*ar7. JntrucJt apostdlo De B, neMe +a tri*ite d D anDWit rc,+, t're deosebire de ter*enul neutru pe*po Qcu e-cep&ia scrierilor lui %oan unde cei doi ter*eni sJnt sinoni*iO, Jn&elesul cu0Jntului aposailos este probabil 6persoan7 Jns7rcinat7 Qcu o *isiuneO+ - si se subJn&elege c7 %sus $ristos este $el care d7 acea Jns7rcinare. Este discutabil dac7 ter*enul apos*ios repre.int7 Jn T un ter*en e0reiesc cu un sens si*ilar. Rengstor), Jn special, a elaborat teoria c7 acest cu0Jtit re)lect7 ter*enul ebraic lai Jah, repre.entant acreditat al unei autorit7&i religioase c7ruia i s-au Jncredin&at *esa5e &i bani &i care este J*puternicit s7 ac&ione.e Jn nu*ele acelei autorit7&i Qpentru co*para&ie, 0. "apt. ALGO3 Ziegory Di- K i al&ii au aplicat ideile Ki e-presiile legate de conceptul= de )iiJ Qah Qde e-. 6sal)a)t unui o* este ca &i o*ul respecti0+O la apostolat &i Jn )inal la episcopatul *ode*. /n ase*enea proces este )oarte ris-

14 A.';ST;# cant3 *ai ales c7 nu e-ist7 nici o do0ad7 c7 ter*enul SStah ta )i )ost )olosit Jn sensul acesta Jnainte de perioada post-apostolic7. De )apt, apastolos se poate s7 )ie ter*enul *ai 0echi &i este *oi corect s7i c7ut7* Jn&elesul %n cu0Jntul aposiello Ki Stt conte-tul ca.urilor din T. a, ;riginea apostolat ului /n )apt esen&ial pentru Jn&elegerea tuturor E0angheliilor Jn )or*a pe care o a0e* este alegerea de c7tre %lur dln grupul *ai l8 d2 urEVi ai s,i, a @G b7rba&i, cu scopul ca sI )ie cu El, s7 predice &i sa] aib7 autoritate s7 0indece &i s7 scoat7 de*oni QMarcu <L@4 s.ur*.O. Singurul ca. Jn care Marcu )oloseKte cu0Jntul 6apostol+ este cu prile5ul Jntoarcerii pline de succes a $elor doispre.ece dintr-o *isiune de predicaie Ki 0indec7ri QMaieu 1L<S3 c). Mat. @SLG s.ur*.O. Se consider7 de obicei c7 acest ter*en nu este )olosit Jn sens tehnic Qadic7 6cel tri*i&i cu aceasta oca.ie+[, dar este pu&in probabil ca Marcu s7 )i )olosit ter*enul )7r7 sI e0oce alte asocieri. Aceast7 *isiune preg7titoare este o *iniatur7 a lucr7rii lor 0iitoare Jn toat7 lu*ea. Din aceast7 preg7dre preli*inar7 ei se Jntorc 6apostoli+ ade07ra&i. 'rin ur*are, nu e-ist7 nici o contradic&ie Jn #uca Vcare 0orbeKte despre apostoli Jn AL@S3 @PLB3 GGL@4@ G4L@SO .nd del.ra d #s le.a .on)1ir El lsVti ac1r t)th Qde5a ln s8c.nUOd#s Q1L@<O. b. "unc&iile apostolatului 'ri*ul lucru pe care-@ speci)ic7 Marcu Jn leg7tur7 cu alegerea $elor doispre.ece este 6ca s7 )ie cu El+ QMar-cu <L@4O. u este o HMJ*plare c7 linia desp7r&itoare a E0angheliei dup7 Marcu este *7rturisirea apostolica a *esianJt7rii lui %sus QMarcu 8LGAO, sau c7 Matei continu7 aceast7 *7rturisire apostolic7 cu discu&ia despre 6'iatr7+ QMat. @1L@8K.ur*.3]'ETR/O. "unc&ia pri*ar7 a apostolilor a )ost s7 depun7 *Srturiedesp=re $ristos &i *7rturia lor era ba.ata pe anii de cunoaKtere inti*7, pe e-perien&a scu*p pl7tit7 &i pe preg7tirea intensi07. Aceasta co*pletea.7 )unc&ia lor general recunos-de *artori ai Hn0ierii Vc). dee-."apt. @LGG3 GL<G3 @L@B3 @<L<@O3 se*ni)ica&ia special7 a Jn0ierii const7 nu Jn e0eni*entul propriu-.is d Jn )aptul pe care-@ de*onstrea.7, ca o J*plinire a pro)e&iei - Ki anu*e, identitatea lui %sus cel r7stignit mc). "apt. GLG4 K.ur*., <13 <LG13 Roe rL4O. l4lrtuia lor d1,rc tM8 lui $ristos i-a )7cut s7 )ie *artori buni ai #ui, &i El Jnsu&i le-a Jncredin&at s7 duc7 *7rturia Jn toat7 lu*ea Q"apt. @L8O. AceeaKi Jns7rcinare introduce un )actor de i*por-+ pro)und7 pentru apostolatL 0enirea Duhului, curios )aptul c7 acest subiect este tratat cel *ai larg %n loan @4-@P, unde nu estc )olosit deloc ,A,stol+. #2re 1pitol. onlh dissul care $ei doispre.ece sJnt Jns7rcina&i ca tri*iKi ai $ristos Qter*enii aposidXo Ki pe*po sJnr )olosiri ca j L tnrlni8aa dati lor de (u e8 la l2l reali ca &i Jns7rcinarea dat7 lui %sus de Du*ne.eu /oan GSLG@O3 ei trebuies7 depun7 *7rturie pe ba.a terii lor Jndelungate a lui %sus, dar Duhul depune *7rturie despre p@ Qloan @BLG1-GPO. El le 0a aducc a*inte cu0intele lui %sus Qloan @4LG1O, Ji 0a c7l7u.i Jn tot ade07rul, le 0a aiIta epoca 0iitoare Qa BisericiiO Ki gloria lut $ristos Qloan @1L@<-@BO. Ji cea deV p1Ea snglelie tint date eMple pli0it8re la proces, Jn care se*ni)ica&ia cu0intelor sau ac&iu-

nilor a )ost Jn&eleas7 nu*ai dup7 6glori)icarea+ lui cri]1 S1 GLGG3 @GL@15 c, PL<AO. cu alre a0inte, *7rturia apostolilor despre $ristos nu este l7sat7 Jn sea*a i*presiilor &i a*intirilor lor, ci este sub c7l7 u.irea Duhului S)Jnt, care ast)el depune El Jnsu&i *7rturie - un )apt i*portant Jn e0aluarea *7rturiilor ]ri] al2 apZtolilor ln eErahe[n. Acesta este *oti0ul pentru cane apostolii repre.int7 nor*a de doctrin7 &i p7rt7Kie Jn Biserica T Q".pt. GL4G3 ci l %M GL@AO. ln )ri8 loa ei a, rct pri0i&i ca ist)lpi+ QZal. GLA3 $. M. Barrett Jn Studia 'Auluict, @AB<, p. @ K.ur*.O Y probabil c7 o traducere *ai bun7 ar )i 6stJlpi de de*arcare+. Biserica este cl7dit7 pe te*elia apostolilor &i a pro)e&ilor QE)es. GLGS3 probabil c7 este a0ut7 Jn 0edere *7rturia 9T, dar ideea este 0alabil7 Ki Jn ca.ul Jn care alu.ia se )ace la pro)e&ii creKtiniO. Apostolii sJnt asesorii 5udec7&ii *e sianice QMat @ALGS Vi nunele lor slnr sraEt2 ,2 pietrele de te*elie a cet7&ii s)inte QApoc, G@L@4O. Doctrina apostolic7, Jns7, JKi are originea Jn Duhul S)lnt Ki este *7rturia co*una a apostolilor, nu rodul *uncii unui indi0id oarecare. Q'entru propo0Idui-ea co*un7, 0e.i $. !. Dodd, The Apostolic 'reaching and iuJDe0eiopi-nencs, @A<13 pentru )olosirea co*un7a9T, c.!,Dodd, Aaordi4to tt( scn3Dtur1, @ABGO.Arct pcibil ca s apZtol de )rute sL tladere - p.in inpli.alie - D pricipiu nlrdaMtal Ae 8re %a aceptat, W rA de hl),ntar a2 u colD Qcat. GL@l K.ui*.O. AVi c8 .n rd.ut de5a, snto.n sinoplr5 au pririt indNlentul din MaM 1LP t=u*. Ei pe5ele p.ral2le .a o *iniatur7 a *isiunii apostolice, Jn care erau incluse al7turi de piedic7 Ki 0indecarea &i scoaterea de de *oni. 9indecarea &i alte daruri spectaculare, cu* sJnt pro)e&ia Ki 0orbirea Jn li*bi, sJnt atestate din abunden&7 Jn Biserica apostolic7, )iind legate - la )el ca Ki *7rturia apostolilor - de dispensa&ia

QlucrareaO special% a Dundui snnt3 d.r, h )tbd rhniD acta li,s1. ln BiDica din selul al Glea si ]riito.n din acel. .ile brbe. d1pe ele ca d1,e u lucru de don2niul deutolui- eh apcbli., Q.J. r. s. MrEF1n, SJT Pg @As4, p. @<< t.8.3 B, B. ubrd2ld, Mi.acl1 Cescerday and Today, @AB<O.$hiarKi#n T,nuJntJlni* aceste daruri decJt acolo unde au lucrat apostolii. chiar si .8lo ude a e-isht *teno. cEdinr, aur1. tic7, aceste daruri au )ost re07rsate nu*ai $n pre.en&a aposrouiot Q"atr. 8L@4 ).h3 @AL1-8ntdele aEt, c7 sJnt a0ute Jn 0edere niKte )eno*ene 0i.ibile Ki audibn2@, %n contrast cu aceasta, T spune *ai pu&ine decJt nea* aKtepta cu pri0ire la conducerea Bisericii de c7tre apostoli. Ei repre.int7 standardul doctrinar, Ki lht putltorn rtdditiei aur2nti)t d1pr2 crisrosL de legalii ap1ro#i 0i.irea.l adurddle ln care ald abated d. la dednn Zapr. 8L@4 V.#*,3 @@LGG s,l*.O. Dd cei doispre8 apZtoli nu i.au sit p2 8i "p8 diaconi3 $onciliu, de la %erusali*, care a )ose atJt de in"o)ug 1 oZtat ditrE-u nr*Ar Mr2 d2 pre.-bitai ii apZroli Z.pt. @B15 d @G, GG@3 doi dir8 apostoli au slu5it printre 6pro)e&ii Ki Jn07&7torii+ bisericii din Aitiohia Q"aAt. @<L@O. ,Urc)eWiDarulW cond8rii . )1t u .te disri*t Qr $or. @GLG<O, ererciiat tr nod obh. nuit prin p8bndn l8)iL apZtolii, prin 0i*tea Jns7rcin7rii lor, *ergeau dintr-un loc Jn altul. Ei nu ocup7 un loc proe*inent nici Jn ad*inistrarea sacral*telor Q4 % cor rL@4O. %denrita8 nslei de apsrol cu ca de epiap Qio s8lul al G-leaO nu 1te 1B tuoWTo# nicidecu* e0identa Qc). M. E. Mir( Jn T)ie Apostolic Minisay, p. @SO. c $ali)ic7rile necesare Este e0ident c7 o cali)icare esen&iala pentru orice apostol este che*area di0in7, Jns7rcinarea pri*it7 din ie-a )ost dat7 Jn ti*pul lucr7rii #ui pe p7*Jnt. Jn ca.ul lui Matia Jns7rcinarea di0in7 nu este *ai pu&in e0id.ndL Dultul)t/ a al1 deh arbbl=l> Q"apt. @LG4O, chiar dac7 alegerea lui nu era cunoscut7 Jnc7. u este *en&ionat7 punerea *Jinlor. Se cerea ca 0iitorul apostol s7 )i )ost un ucenic al lui %sus de la bote.ul lui %oan $onceputul E0angheliei+O pJn7 la Jn7l&are3 s7 )i )ost unul care cunoKtea tot cursul propo07duirii &i lucr7rii lul#a $apr, @@G@-GGO. Wi, d1igu, el tebuia r, 1)1t Jn *od special un *artor al Jn0ierii. 'a0el insist7 asupra Jns7rcin7rii sale directe din parl8 lui cristZ QRoh, @L@i @ $d, rL@3 Zal. @L@,@s t*.O. El nu d.a rri*it autditati de h enaW apostoli3 la )el ca Ki Mana, el a )ost acceptat, Ki nu nuir de ei, El r, s lnd2plidt 8ndi)rile din "apt. @LG@ K.ur*,, dar e-perien&a de pe dru*ul Da*ascului a )ost o ar7tare a $ristosului Jn0iat Qc). @ $or. @BL8O Ki el a putul Bp8 c, ," drut p2 DoMul+ Q@ coi AL@Oi in )elul .ct el E %st u rurtor al tr0iern. El 8 conKtient c7 trecutul s7u - duK*an KN prigonitor, nicidecu* ucenic Y era di)erit de al celorlal&i apostoli, dar cu toate acestea se include Jn nu*7rul lor Ki Ji asocia.7 cu EBnglrelir ] Q@ $or, @B@8-@@O, d. u*7rul apostolilor 6$ei doispre.ece+ este un nu*e obiKnuit al apostolilor Jn 4ilullelii, id laEl n tob2ste ln @ cor. @sLB. 0aloarea si*bolic7 a nu*elui este e0iden&i Ki apare Jn alte re)ie c* 1re Ape, G@L@4. Aleerea ld Maab are *enirea de a co*pleta nu*7rul celor doispre.ece. TotuKi, 'a0el este sigur c7 Ki el este unul dintre apostoli. %n a)ar7 de aceasta, e-ist7 ca.uri Jn T unde, la pri*a =.deE, ali 8rcri - din a)a" 8,lui celor doispre.ece - pri*esc titlul de 6apostoli+. laco0, )ratele Ddunlui at1rc .r ac1t tid, ln Za.l. @L@A3 GLA, Ki, deKi el nu a )ost un ucenic Qc). %oan PLBO, lui i S-a ar7tat $ristosul Jn0iat Jn *od personal Q@ $or. @BLPO. Ba*aba este nu*it apostol Jn "apt. @4L4 Ki este introdus de 'a0el Jntr-un argu*ent care neaga orice di)eren&7 calitati07 Jntre apostolia sa Ki apostolia $elor dolp2e Q@ $or, AL@1O. rAndbnicu d luias, pu&in cunoscu&i de noi, sJnt nu*i&i probabil 6apostoli+ Jn Ro*. @1LP, iar 'a0el, care a )ost Jntotdeauna )oarte atent la )olosirea prenu*elor personale, se poate s7-@ includ7 Jntre apostoli Ki pe Sila, Jn @ Tes. GL1. Este eliddt c, du)Mnn lui 'arel h corirt pEtindDr a 1 =ap1,oli ai lll crt1ro1+ QG cd. @r.@<O, '2 d, altS p.ne, un .u isist d tErie c, )thuie s7 li*it7* )olosirea titlului la 'a0et Ki la $ei dois pre.ece Qc` de e-., Zeldenhuys, p. P@ K.ur*.O. Aceasta ibplicl a.ordaEa uui 1s snbordo8t apctolnoi $ioesageri acredita&i ai Bisericii+O Jn "apt, @4L@4 Ki Ro*. @1LP, Ki e-plic7 di)erit Jn&elesul cu0intelor [ui 'a0el dnd 0orbeKte despre laco0 Kl Ba*aba. /nii au cs la 2-plicadi Di 8i puld 8dibile, spuitd ci %acd l,a iotedi pe la1r. )in lui .eledei, la )el c1 Matia @.. rdedt pe luda, er d Matia a )Zt iablat Jn prip7 Jn locul pe care Du*ne.eu @-a re.er0at pentru 'a0el. Ase*enea idei nu sJnt spri5inite deloc de T. ;n8e ar )i e-plical=D, ,.re orer si spu* cn au dirht ,a o Tt% ti*pFie opZtoli ltr a)ar, celor Doisp8. AA1tolia lli 'aFl arac, u,.c e teo. rie restricti0a Ki arat7 c7 este posibil ca Du*ne.eu s7 )i n*ii h alW apcbli .Eturi de el, o sFstie in sensul acesta ar putea )i dat7 de distinc&ia )7cut7 @ $or. @BLB, P Jntre 6$ei doispre.ece+ Ki 6to&i apostolii+. Toate do0e.ile sugerea.7 c7 apostolii au )ost *artor ai Jn0ierii, Ki ar7tarea $ristosului Jn0iat la 'a0el este Jn *od 07dit o e-cep&ie. /nii scriitori de *ai de*ult au sugerat c7 unii dintre cei care au a5uns *ai tirau se 1e nFili =a,1tolr au 1cut pane din 8)lpul elor Wapte.2d triWti de D.*d Q#8 @SL@ >=l*,O -aceasta, Jns7, este o proble*7 di)erit7. Se*ni)ica&ia r"ci2li a $elo doispe.e p2ntru lnten2iee Bi]r5cli tru poate 1 ,,W b hdoialS, . c8onicit4t ti 8niltritdt Jn )unc&ia apostolic7 este subJn&eleas7 Jns7rcinarea de a-# *7rturisi prin

lucr7ri Ki prin se*ne pe $ristosul Jn0iat Ki lucrarea #ui Jncheiat7. Aceast7 *7rturie, )iind ba.at7 pe e-perien&a unic7 a $ristosului Jntrupat, Ki )iind Jndru*at7 printr-o lucrare special7 a Duhului s)ing ihia.i o interprEte autErtic, a lui cristos si, de atunci Jncoace, a )ost deter*inant7 pentru Biseric, oiREgld. 'otri0it o Mtlra ll))iilor, odciul de apostol nu a putut )i repetat sau trans*is, tot aKa cu* nici e-perien&ele istorice )unda*entale nu au putut )i repetate sau trans*ise celor care nu #-au cunoscut niciod.t, pe Do*ul tltrupot Vi 8re nu #au 0e.rt dup, ln0i". or(inile b.rarii cEtire W ale rrc. cesiunii din biserica din %erusali* nu se Jncadrea.7 Jn scopul acestui articol3 totuKi, deKi T arat7 c7 apostolii s-au Jngri5it de lucrarea local7, nu e-ist7 nici un indiciu c7 .ai )i trans*is )unc&ii speci)ic apostolice 0reunui creKtin care a participat Jn acea lucrare. ; ase*enea trans*itere nu este necesar7. M7rturia apostolic7 a )ost *en&inut7 prin lucrarea d7inuitoare a apostolilor Ki Jn T3 care a de0enit nor*ari0 polo renur5le de dup, ei Q2i c2ldohurB, p, @So D.l*.L o. cdlEn4 ,The ladition,+ h Utr Eoriy $hurch, @AB1O, u a )ost necesara nici o Jnnoire a oidului apZtolic s, . daruild speirle 8racteris, tice acestuia. ;)iciul apostolic a )ost un o)iciu )unda*ental Ki istoria bisericii, de atunci Jncoace, a )ost o supruEudui a a8lui o1ciu. Q=B'%S$;'3 =@<4-Dl*.O B%B/;$",V"%E. M !. R2latu)i, lD,0T @, p, <AT 44P3 J. B. light)oot, Zalaiians, p. AG K.ur*3 M. #a(e Jn B$, B, p. <P t.u*,L M E, Xir( Qed,O, >)te Ap1rdli. Minist`5G,@ABP, Jn special eseurile @ Ki <3 A. Ehrhardt, The Apostolic Succession, @AB< Q0e.i cap. @ pentru o aitice a ideild lli rZ(O3 J. . celdenhur2, suprcnt A,r,Tri,, @AB<3 F sclrrerElchd, etc. +Ap1d2 and Apostolic+, Jn eF Testa*ent Apociypha, ed. E. !enR(2, :. Schnee*elcher, R, Mc#. FiTo,, @,@A1B, p, GB-8P3 $.M.Barrett,TPieSigreo`anApoipli @APS3 R. Schec(nbrrT ,Apsde be)oe and duing ,ail, tirae+, Jn Apostolic !utoiy and the Zospet, ed. :. :. ZaiDc )i R. ' Manin, @APS, U. GaP-<S<r :. Schin-thals, The $))ice o)Apostie in the Early $hurch, @AP@3 J. A. Mir(, +Aporddhip rine Reustor)L %bFards a srnth1ic=, TS G@,@AP4-PB, p. G4A-G))3 D, Mt5ll2r, $. BoFD %D TT @, p. @G1.@<P, A.".:. 11 ARABA A'R;A.'E#E. in ,+% cu0inin +aprcp2te+ )adF ter*enii ebi. i7(&n, =7*tt, DarIbKi rea=. Jn#e0. @AL@8 DX )oloseKte ho plIion. %n T Qunde porunca aceasta este citat7 de opt oriO #uca Ki loan iblosesc cu0intele geiton Ki periai(os3 Jn a[tI parte Qinclusi0 Jn #uca @SrGP.<1t "apt, PAPO .pre Dp1ia din #u. Ter*enul ebr. rea are un sens *ai generai decJt ter*enul nostru 6aproapele+. Este )olosit chiar Ki cu tdsiE la obiete retulneti5e QZe. @sL@SO, c)t ii ln e-presia 6unii pe al&ii+3 este )olosit Ki Jn sensul de ,,pr(r2n .propi.r= Q'rcD GPL@SO, 5lbit= Qclnt. sL@1O Ki chiar 6so&+ Zer. <LGSO. #a )el ca Ki +7*J&, rea@ este )olosit aproape Jn e-clusi0itate %n conte-te Jn care se discut7 principii *orale QD7r7b Kl i7)cen e-pri*7 doar pro-i*itatea geogra)ic7 sau )i.ic7O. Dintre pasa5ele Jn c)t terenut rE4 1te de)irit ln conb-t Qd2 D,, ] re)er7 la anu*ite persoaneO, e-ist7 nu*ai trei ca.uri $% s.*. @BLGa5 GaL@PL G ,n. @GL@@O Jn care tu poare )i tlds ="ieh4 Vi t8te actea pot pri*i o intd. pretare ironic7. 'rin ur*are, )ie c7 ter*enul este )olosit Jn sens precis si Jnsea*n7 un o* care a ac&ionat - sau, tn *od surprin.7tor, cape nu a ac&ionat Q's. <8L@@O - Jntr-un *od adec0at, adic7 un 6prieten+- )ie c7 este )olosit Jn sens nede)init cu pri0ire la oa*eni )a&7 de c4 1te de s,teptat o oDportrc adeDte, Ter*enul rea@ este JntJlnit adesea Jn te-te paratele cu +7h, 6)rate+ &i Biblia )oloseKte aceasta dihoto*ie pentru a de.0olta o serie de sensuri. Ast)el, o rudenie este pre.entat7 Jn contrast cu o alt7 rudenie dinrr-un clan, un e0reu este contrastat cu un ne-e0reu &i, Jn sine, un sedituiZ cu u lMedi)tic. Este i*portant s7-i iubi* pe cei )a&7 de care a0e* S oblisaWe *taE eu #sald, dar 1re la )el de i*portant s<-i iubi* pe cei cu cape a0e* nu*ai contactet*J*pl7toareLideiledisrinctede)tesedKi =ahib7 Qdragoste prin 6leg7*Jnt+ &i dragoste 6electi07+ - c` . !.Wnaith,Distinai0eldeaso)theS@dTesta*ent, @A44, p. A4-ASO se J*bin7 Jn T Jn dragostea agape, care i se cere creKtinului s7 o aib7 )a&7 de cei din biseric7 Ki )a&7 de cei din a)ara ei. Biblia ne Jn0a&7 lucrul acesta Jn hrtcrele noduiL r. Bi/i. ii laudV pe ei c)t au .Ft o ,,nar e-e*plar7 )a&7 de oa*eni pe care ar )i )ost de aKteptat s7-i urasc7L 0e.i Jn special )elul Jn care Raha0i-a tratat pe stloni Q@1. GL@O5 rc)lrul lli Rut de . o p,rTi pe soacra sa, deKi era de.legat7 de orice obliga&ie %a ur*a *or&ii so&ului ei QJntreaga po0estire este deosebit de instructi07 Jn sensul acesta &i poate c7 nu este JntI*pl7tor c7,,Rut+ este un substanti0 abstract deri0at de la aceeaKi r7d7cin7 cu rea@33 gri5a 07du0ei pentru %lie QJntr-o co*para&ie subJn&eleas7 cu p7s7rile necutate Q@ J*p. @PL1O care l-au hr7nit3 Sarepta se a)la Jn tiitoriul sid1dui, d2 u.le pbF8 %ebelaO, G. Biblia *ustr7 independen&a *Jndr7 a e0reului T. A*os GL1 K.ur*.3 Js. @L@P3 %onapossi*3 %o0 @GLGO. <. in pilda Sa*ariteanului *ilosti0 este dat un e-e*plu dar de Jn07&7tur7 biblic7 Jn care se co*bin7 @ Ki G. #a JntrebareaL 6$ine este aproapele *euU+ %sus a r7spunsL 6$are dintre aceKtia trei &i se pare c7 a dat do0ad7 c7 este aproapele celui ce c7.use Jntre tilhariU+ Q#uca @SL<1O. =%%#%;ZRA%%E. /. lal(srott, MD T% l, p- GB<

J./J, AT c2bta c2 Mi i*potutl din M4b, b E d2 Marea Moart7, Jn apropiere de nul A*on Q0atra ei este necunoscut7O. /ncie lucruri despre istoria 0eche a cet7&ii le-au )ost cunoscute e0reilor din cronicile ce se g7sesc Jn $artea r7.boaielor Do*nului Q u*. G@L @BO Ki din pro0erbele populare Q u*. G@LG8O. Se pare ci %saia a aFt ace la sidi sinilaE .%s. @sL@O. %r stadiile Mi a8te ale rntacirn prin pstie, Miiot li s-a inter.is s7-i alunge pe *oabi&i din cetatea lor ca s7 o ocupe Ki s7 se stabileasc7 acolo, deoarece aceasta nu era &ara pe care Do*nul Du*ne.eul lor le-a dat-o lo. QE2ut. GLA, la, Gt3 ))i ,,seilO, RJ.:,

Aroba5 9ale etu d8 d. lo Mtu Tibenodei la Bol)ul Acabo QADabahO ARABA QJn ebr. +9BMO. Jn )i`, cu0Jntul este )olosit nu*ai o singur7 dat7 Jn )or*a original7 Qlos. @8L@8O, deKi este JntJlnit )rec0ent Jn te-tul ebraic. AAAAA t. R7d7cina 0b, care Jnsea*n7 6uscat+, 6ars+, &i prin ur*are 6&inut pustiu+, este )olosit7 pentru a descrie stepa deKertului Q%o0 G4LB3 <A-13 Js. <<LA3 <BL@, 1L %s. B@L4<O3 iy Eadee d. obicd =pBtie+ su 6deKert+. G. $Jnd este )olosit cu un articol Q`rb- tr7bIdn, nu*ele este dat Jn general 0<ii depresionare care *erge de la Marea Tiberiadei spre $oi)ul ADaba. DeKi se*ni)ica&ia topogra)ic7 a acestui cu0Jnt a )ost ignorat7 de co*entatorii *ai 0echi, ea are o conota&ie speci)ic7 %n *ulte pasa5e din 9T. #ocali.area el este legata de lacul Tiberiadei QDeut. <LiP3 los. @@LG3 @GL<O, iar Hnspre S, de Marea RoKie &i de Elath $Deur. @L@3 GL8O. Marea Moarta este nu*it7 Marea Araba Qlos. <L@13 @GL<3 Deut. 4L4A3 G J*p. @43GBO. ,n .ilele noastre, 0alea %ordanului *eigJnd spre sud pJn7 la Marea Moart7 este nu*ita Zh)li, 6depresiunea+, Ki Araba propriu-.is7 Jncepe la S de stindle Scorpionului Ki se te*tina la Zol)ul ADaba. 'entru caracteristicile )i.ice ale 07ii, 0e.i e%;RDA . <. 'luralul aceluiaKi cu0Jnt, 6Araboth+. )7r7 articol, este )olosit Jn sensul pri*ar al cu0Jntului pentru a descrie anu*ite regiuni pustii din Araba, %n special J*pre5urul %erihonului Qlos, BLH;, Ets0 6cJ*pii+3 G J*p. GBLB3 %er. <ALB, rs0, ict*pii+O Ki pustia Moabului. Araboth Moab Zid*piae Moabului+, ns0O este co*plet di)erit7 de &inuturile pastorale Ki de terenurile culti0ate din platoul care se Jnal&7 deasupra 07ii de-presionare Sede-Moab Q0e.i u*. GGL@3 G1L<, 1<3 <@L@G@ <<L4<=soi D.ut, 44.@, 8L @1, 4L@<i BL@S, dcO, 4. Bet-Araba Qcasa lui ArabaO se re)era la o aKe.are dtud ln l'ropier le Ain el.ZlrrWa Q@1. @sL1, 1@3

@4@GGO. B%B#%;ZRA"%E. D. Baly, Zeograp(y c) the BtbJeG, PAP4, p. @AP-GSA. t.M.!. %%RAB%A %. %n 9echiul Testa*ent a. Zeogra)ia Jn structura peninsulei Arabiei JntJlni* o *as7 de roc7 cristalin7 0eche, care )or*ea.7 lan&urile de *un&i din 9 care se ridica la *ai *ult de <.SSS de * Jn unele locuri, si o serie de )or*a&iuni geologice *ai recente Jnclinate spre E. Jn *un&ii din 9, si Jn special Jn col&ul de S9 al peninsulei, unde precipita&iile anuale dep7Kesc BSS de ** tn unele p7r&i, este posibil7 0ia&a sedentar7, ba.at7 pe iriga&ii, si aceasta este regiunea u,d. au hlldit b pdnipal Eaatl. din s AEbiei- i, pre.ent aici sJnt Republica Arab7 Ce*en &i Republica De*ocratic7 Ki 'opulari, a Ce*enului. $apitalele a trei dintre aceste regate antice, Qf7*aFuO QMa=tnO, QM7-ribO, QSoba@O Kt Ti*na= QfarabanO, erau situate pe coastele de E ale *un&ilor, pe cursuri de ap7 care curgeau spre E, iar ShabFa, capitala regatului Q!a-dra*autO se a)la *ai departe spre SE, pe un rJu care curge spre 9 podiKului Q!adra*autO. ; regiune cu pldpltat=i dule de @So- GBS T M s iitinde spE de-a lungul p7r&ii de 9 a *un&ilor Kl spre E, de-a lungul coastei. Jn tot restul peninsulei precipita&iile anuale sJnt negli5abil de *ici Ki 0ia&a depinde de oa.e Ki de )JnrJni. Jntre po0Jrnisurile )or*ate de straturile Jnclinate &i coasta de E, panta abrupt7 a &inuturilor *ai Jnalte )or*ea.7 platouri, care 0ariat7 de la Step7 pJn7 la deserturi nisipoase. gonele de deKert care e-ist7 tn aceast7 regiune Ki intre po0J*isurile centrale se l7rgesc spre S &i )or*ea.7 deKertul nisipos al -Rub= al- !ali Q6&inutul gol+O, iar * )or*ea.7 desertul *ai *ic al- a)ud. ta di)erite locuri de la poalele po0IrniKurilor sJnt i.0oare care dau naKtere la oa.e, Ki Jn consecin&7 pe aici trec dru*urile co*erciale. A)ar7 de .onele deKert nisipos sau pietros, terenul peninsulei este Jn cea *ai *are parte o step7, care produce iarb7 ta. ur*a ploilor sporadice din cursul anului Ki Jntre&ine o popula&ie no*ad7 s7rac7 Q] ;MAg@O, Jn special pn regiunea din , Jntre Siria Ki Mesopota*ia. Acolo unde aceast7 .on7 se unea cu &inuturile locuite din Siria au Jn)lorit *etropole cu* sJnt 'etra, 'al*yra Ki Da*ascul. b. E-plorarea 'ri*ul e-plorator european cunoscut al peninsulei Arabiei a )ost orientalistul dane. $aroten iebuhr, care a 0iritat Ce=1d h @P1<. in partea de , J. #, Burc(hardt a redescoperit 'etra Jn @8@G, dar interesul sa0an&ilor a )ost concentrat asupra p7r&ii de S cJnd J. R.:ellstcd a publicat Jn @8<P pri*a dintre inscrip&iile db2 din s c au )o1r 0B,ute h Eepa3 ]1t e0eni*ent a dus la desci)rarea lor Jn @84@ de c7tre :. Zesenius Ki E. RBdiger. Aceste inscrip&ii au )ost cunoscute ca 6!i*yaritice+, de la nu*ele regatului care a do*inat Jntreg S9-ul peninsulei Jn ulti*ele secole J.d.$r. Ki care a )ost considerat Qie istoricii de *ai tJr.iu ca )iind surea acestor inscrip&ii, deKi Jn realitate ele JKi a0eau originea Jn regatele *ai 0echi. Jn pre.ent sJnt cunoscute cJte0a *ii de ase*enea inscrip&ii, Jn special ca re.ultat al e-plor7rilor lulJ. !ale0y Ki E. Zlaser, Jn a doua 5u*7tate a secolului trecut, cJt Ki a nu*eroKilor e-pl8tori indi0idlali, hl tui le1t cs Elnbt at cercet7rilor )7cute de "unda&ia a*erican7 pentru studiul o*ului Jn Aden Ki Ce*en. E-ca0a&iile din S Arabiei au )ost pu&ine. Jn @AGW $. Rath5ens Ki !. 0. :iss*ann au e-ca0at la !ugga, tn apropiere de San=I, Jn Ce*en, iarJnlA<P-8d-raZ, $aton Tho*pson a scos la lu*in7 te*plul .eului lunii QsynO la !ureyda, tn Q!adia-*autO. De la al G-lea r7.boi *ondial Jncoace, "unda&ia a*erican7 pentru studiul o*ului a )7cut e-ca0a&ii la Ti=8 Ai li lnp"5ui*i Q@ABS.@O, h QMaibO, sde a )o1t d4operit tehpl=rl auhi lun din Sab1, hDn Q@ABGO, Ki Jn ;*an. Mai recent o e-pedi&ie )rance.7 a lucrat la ShabFa. Multe e-plor7ri au )ost Jntreprinse Jn alte p7r&i ale Arabiei ii dinse a2te. Eebuie tg1ste ele ale orientalistului ceh A. Musil, care a c7l7torit )oarte Rult h dtrd Al lordDl Ahbid Q@ASA.@4O, cele ,te lui . Zluec(, care a Scut cercet7ri esdiausti0e %n =]as t]tlaia )i SiEi Q@A<G-P@O, d c2le .le lui c. Ryc(*ansKi !. St J. 'hilby, care au colectat cJte0a roii de inscrip&ii arabe din ArabJa Saudit7 Jn @AB@-G, )7r7 s7 *en&ion7* c7l7torule *ai li*itate ale unor cercet7tori cu* slnt Burton, !urgron5e, Doughty, Rutter Kt Tho*as. %ntre inscrip&iile din un loc i*portant Jl ocup7 'iatra Tai*aJ, pe care este o inscrip&ie ara*aicI, apro-i*ati0 din secolul al B-lea J.d.$r, &i a )ost ob&inut7 de Erbs h @88< ;TEMAO. c. %storia Ki ci0ili.a&ia Jn a)ara ]no*a.ilor din stepele Arabiei, a c7ror 0ia&7 sa des)7Kurat neschi*bat7 ti*p de *ilenii, principalele regiuni de ci0ili.a&ii istorice s-au a)lat Jn col&ul de S9 al "nisulei Ai Jn .ona de sde dtep1 ] nnbinl cu EAiene leuit2 ale sinei. 18 Maditeran7 M)L= Y ie:

ARAB/# ti *ileniul al G-lea H.d.$r. di)erite triburi 0orbind li*bi se*itice au 0enit dinspre Jn regiunea Ce*e nului *ode* Ki la 9 de Aden, &i au Jnte*eiat aKe.7ri care e-au unit *ai tJraiu Ki au )or*at regatele Saba Q]?EBA, Ti. QMainO Q]M% AE ;, QfatabanO &i Qhar-da*autO $Aparraa0et, Zen. @SLG1O. $au.a principal7 a prosperit7&ii lor a )ost po.i&ia lor inter*ediar7 pe c7ile co*erciale care 0eneau din &inuturile cu *irodenii de pe coasta de S si din Etiopia Q]%ERB/R%, MirodeniiO, Ki se Jndreptau c7tre &7rile din . 'ri*ul regat care s-a ridicat a )ost Saba=, a&a cu* se 0ede Jn %nscrip&ii locale din secolul al 8-lea H.d.$r, care indic7 e-isten&a unui stat bine organi.at a)lat sub conducerea unui conduc7tor Q*(rbO care Jntrunea printre )unc&iile sale &i anu*ite slu5be de preot. 'rosperitatea regatului este indicat7 prin )aptul c7 a pl7tit tribut lui Sargon &i lui Sanherib. 'e la 4SS ).d.$r., regatul Jn0ecinat, Main a a5uns *ai puternic &i a sl7bit Jn *are parte autoritatea Sabei. Jn secolul @ 4-lea a )ost instaurat7 *onarhia la fatab7n. iar Jn ulti*ul s)ert al pri*ului *ileniu st7puurea Sabei, Ma=inului, fata-b7nului si!adra*autului a )luctuat, pJnI dnd &inutul < a5uns sub st7pJnirea !i*0ari&ilor. #a apogeul Sor, r.Eltc( dln s Arabiei .u et 8l8i5 chlar h Arabiei, iar inscrip&ii cu scrierea lor au )ost g7site Jn Zol)ul 'ers( si Jn Mesopota*ia Q/r, /ru(O. Al)abetul inscrip&iilor Tha*udice, #ihySnite &i Sa)7it(e arata de ase*enea in)luen&a lor Jn , iar si*ilaritatea li*bii &i a scrisului etiopian stnt *7rturii c7 au a0ut o in)luen&7 si*ilar7 Ki Jn A)rica. Jn partea de istoria re)ect7 contactele stabilite de no*a.i cu ci0ili.a&iile sedentare din Mesopota*ia &i Siria. Jn Trans)ordania procesul de in)iltrare Ki aKe.are sedentar7 este 0i.ibil, deKi e-ist7 perioade )ri care a `ost )oarte li*itat. Jn pri*a parte a Epocii Bron.ului, toat7 %ransiordania era pres7rata cu aKe.7ri Q] ):-RAAMO. dar a ll*t o ,ert8d, sredn, c. @A;;@<oo J.d.$r,, pJnI cJnd )or*area de aKe.7ri s-a intensi)icat din nou Jn secolul al @<-lea. u*ele 6Arab+ apare pentru pri*a data Jn inscrip&ii conte*porane din analele lui Sal*anaser !%, cJnd un oarecare Zindibu iQ,*Ogin-in-di-bu- Q*1tnar-baa-a3 Mur)ch Stele G.A4O a luptat )tnDotiF lui b farDor Q8B< #d.$r,O5 dlpa aceea nu*ele apare )rec0ent Jn inscrip&iile asiriene, )iind )olosit pentru no*a.ii care c7l7reau c7*ile, aceKtia )iind .ugr70i&i %n basorelie)urile lui Asurbanipai de %a ini0e Q]$kM%#kO. /n episod neobiKnuit din istoria Mesopota*iei a `ost c7l7toria lui abonidus, regele Babilonului QSB1-S<A/.$r.O la Tai*ac $]TEMAO, Jn . Bl a r7*as acolo ti*p de @S ani, ti*p Jn care )iul s7u QBel-Sar-uKurO N]BE#?A^ARO a do*nit Jn locul %uc in Sabilon. Jn ulti*a parte a secolului al 4-lea id.$r. regatul arab al ] abataenilor, care 0orbeau ara*aic7, cu

capitala la 'etra, a Jnceput s7 se ridice Ki s7 prospere ca un stat co*ercial, din secolul al G-lea pJn7 tn perioada ro*an7. Jn aceeaKi perioad7 a )ost )or*at *at departe spre S regatul /h07nit al +Dedatruhii, de c7tre arabii care s-au stabilit Jntr-o colonie 0eche a *ineenilor. Jn secolul @ H.d.$r, un alt stat arab care a adoptat li*ba ara*aic7 drept li*b7 o)icial7, a Jnceput s7 de0in7 proe*inent7 la 'altnyra Q]TADMSRO &i Jn era creKtin7 a eclipsat Jn *are *7sura 'etra ca stat co*ercial, Ki a de0enit un ri0al serios pentru Ro*a. A.),AB%A d. Re)eriri biblice Arabia nu este *en&ionat7 de *ulte ori Jn Biblie sub acest nu*e, JntrucJt locuitorii ei erau cunoscu&i sub nu*ele politice sau tribale ale grupurilor *ai raid c7rora le apar&ineau. Tabelul de ]natiuni din Zen. @S JnKir7 o serie de popoare din S Arabiei ca ur*aKi ai lui ]%octansiailui]$uK. S serie de triburi din Arabiei sJnt *en&ionate ca ur*aKi ai lui A0raa*, prin ]$he-tura &i ]Agar QZen. GB[. De ase*enea, intre ur*aKii lui Esau QZen. <1O sJnt *en&ionate o serie de popoare arabe. 'e 0re*ea lui %aco0 erau doua grupuri de ur*aKi ai lut A0raa*, (*aeli&ii Q]%SMAE#O Ki ]Ma-di'tii&!, care puteau )i Jndlni&i Jn cara0anele de negusrdi QZa. <P@GB-<1L . ;MAgD. '2 ,r,,8 hi Solo-*on contactele cu Arabia au ocupat un loc proe*inent %n nara&iunea 9T, *ai ales ca ur*are a rela&iilor sale co*erciale e-tinse, Jn special prin portul E.iongheber de la Marea RoKie. "aptul acesta este ALG1-G8O, )ar *ai aproape de cas7, de tributul pri*it de %a *d]Ji iarab, QG $ron. AL@4O, care Jn traduceri stnt nu*i&i 6regii Arabiei+. u*ele =+rIb, ++rST) se pare c7 a Jnse*nat la Jnceput 6desert+ sau 6step7+ Ki, prin e-tensie, 6locuitor al deKertului stepei+, Ki de aceea Jn conte-tul biblic se re)er7 Jn principal la acele popoare care ocupau &inuturile de se*i-de&ert de la E Ki S de 'alestina Q]RkpkH/T, "MO. De aceea, nu este posibil s7 preci.7* cu e-actitate cJnd trebuie s7 lu7* cu-0Jntul cu sensul propriu ca nu*e, 6arab+, sau ca un nu*e colecti0, 6locuitor al stepei+. 'roble*a este co*plicad ,i *i nult de )apn, c, 4i1tn o dd,.ir>% eti*ologic7 distinct7, =rb, 6 a a*esteca+, Ki una dintre )or*ele ei se pronun&7 +ereb, aceasta )iind interpretat7 Jn unele conte-te Jn sensul de 6*ul&i*e a*estecata+. De )apt, aceasta este )or*a care apare Jn lJ*p. @SL@B, pasa5ul paralel cu G $ron. AL@4, Ki distinc&ia depinde Jn Jntregi*e de 0ocali.a rea *asoreticI. 'rin ur*are, )iecare ca. Jn care apare cu0uitul trebuie 5udecat dup7 conte-t Ki nu dup7 )or*7, &i Jn ca.ul acesta nu e-ist7 nici un *oti0 ca s7 nu-@ citi* 6Arabia+ sau, poate Ki *ai bine, 6arabi+, ln selul al A@e., t1B)aD r2gEle lli turla, s prinit tributdela ir7MQG$ron. PL@@O, darsuccesoru, s7u, lors*, a )ost 0icti*a unui raid Jn care =+r7b& au luat pe so&iile Ki )iii s7i QG $ron. G@L@1-@PO Ki nu*ai Aha.ia, cel *ai tJn7r, a )ost l7sat QG $ron. GGL@O. )n secolul al 8-lea, ;.ia a schi*bat situa&ia Ki a readus ]Elatul sub st7pJturea sa QG J*p. @4LGGO. DeKi regatele din S Arabiei erau cunoscute Qde e-. %oel <L<O, cele *ai *ulte contacte ale %sraelului cu Arabia au a0ut loc cu triburile no*ade din . 'e 0re*ea lui E.echia aceste popoare erau )oarte bine cl*t Q#. @<LGS3 G@L@<O si Wn dinEe el ar lultar ca *ercenari pentru a ap7ra %erusali*ul J*potri0a lui Sanherib $Qa*IelOur-biO3 'ris*a lui Taylor, <.<@O Jce 0re*ea lui %osia $ler. <LG[ Ki Jn ulti*ele .ile ale regaWlui lui hd., ebit au aupat u le inponant 1 Esutori SD. GsLG<-G43 EM. GP3 T$!EDRO. %)endin&a crescJnda a arabilor de a se stabili &i de a construi centre co*erciale este ilustrat7 de ]ZheKe*, arabul care a Jncercat s7-@ H*piedice pe ee*ia s7 reconstruiasc7 %erusali*ul Q ee*. GL@AL 1L@O, probabil pentru c7 se te*ea de co*peti&ie co*ercial7. Regatul care a ur*at a )ost cel al nabateenilor Ki %n apocri)e ter*enul 6arab+ se re)er7 de obicei la acest popor m@ Mac. BL<A3 G Mac. BL8O3 de ase*enea, deKertul +A"bi.) utde s-a reths 'aEl Qcd. @L@PO prcba= bil c. a )aot "rre di, r2gatd ehatedloi B%B#%;ZRA"%E, QaO Zeneral7L J. Bright, A !istory o) %sraelG,@APG3 %. Eph=al..MSS A4,@AP4, p. @S8@@B3 :. $. Brice, South-:estAsia, @A11, p. G41-GP13 :. B. "isher, The Middle East. A.. $eography1, @AP@, p. 44@-4P83 !. "Jeld, Ancient and Mode* Man in South-Fesurn A=ia, @AB1, p. AP-@G4, W @8rta d5aWl d2 bu.unar3 '. M. !itti, !istory o) the Arabs1, @AB1, p. @-<13 J. A- Mdtgpb4ly, ,4tube ad h. Biblg @A<,4, retip7rit7 pn @A1A cu o introducere de Z. :. 0an Bee(3 A. Zroh*ann, Arabien, @A1<3 Z. :. 0an Bee(, Jn Z. E. :right Qed.O, The Bible and the Ancient ear East, @A1@, p. GGA,G483 A. M. )ir0ine Jn ';TT, p. G8P-<@@3 S. Mosca&i, Ancient Se*itic $i0ili-ations, @ABP, p. @8@-G,oP, G4<i )h. sdit1 in Aiciir !ittory, PABA, p. @S4-@<G3 Z. Ryc(*ans, #es religions arabes prIsla*i-Dues, @AB@. QbO aahi, de sL A. # l. Ectoo A D11ipri0t ZTa**arc)Epigraphic South Arabian, @A1G3B.Doe, Southern Arabia, @AP@3 despre e-ca0a&ule a*ericane Jn Anbia Nle S, R, b B. BoFs Ui r '. Albriglt, Archae0log(al Disco0eries in South Ara5ia, @AB83 Kio sie de alte 0ol8 publi.aE de rrFie "ouda tior )d the Study o) M.4 tipV)te de Jobn !op(ils ',1s, B.lti*E3 R #, cl2relar4 An Arc(nr soltl, (obitn rropolit, RA1B. QcO Ara/. d, L F. :igh, A c*Fr oJ tne Arabic #anguage], re0.de :.R.S*ithKJM,J. de Zoe5i @8A13 A. Mus/, ;riental !-plorations and Sutdies, @-1, @AG1-83 . Zluec(, E-plarations in Easte* 'alesIne, %-%9 QMsoR @4 @B, @T@A, GB, GtO, @A<4-s@3 "tnte relat7ri cunoscute - The;therSideo)JordanG,@APS3 JJie

Ri0er Jordan, @A413KiilJ0ers in the Desert, @ABA3 (.i ti a4 GG, @AsA, ,. A<=@Sa3 B. De, Sourhd Araiia, @APP3 ". 9. :innett &i :. #. Reed, Ancient Records )ro* orth Arabia, @APS3 despre Te*a, 0eii R, '. Dougherty, J9dbodinus and Beb(a-.ar, @AGA, p-@SB-@1B3 c, J, cad4 b Arutoli,n snldi1 8,@tB8, p. PA-8A. T.$M. %E. %n oul Testa*ent Arabia nu a dese*nat, ca Jn .ilele noastre, Jntreaga peninsul7 dintre Marea RoKie Ki Zol)ul 'ersic, ci nu*ai partea din i*ediata apropiere a 'alestinei, la S Ki E. Acest teritoriu a )ost ocupat de unul sau *ai *ulte triburi arabe nu*ite ]nabateeni, care s-au stabilit Jn aceast7 regiune Jn secolul al <-lea J.d.$r. 'Jn7 Jn secolul @ ei Ki-au stabilit st7pJnirea asupra unei regiuni care se Jntindea de la Da*asc, la , pJn7 #a Za.a, la S, Ki *ult tn deKertul din E. $apitala lor era cetatea 'etra, construit7 din piatr7 roKie. Arabia este *en&ionat7 nu*ai de dou7 ori Jn T. 'a0el po0esteKte cu* dup7 con0ertirea sa a plecat Jn Arabia Qc.@. @L@PO. A2r lMiddt nu 1te relatat nic7ieri Jn alt7 parte din T. #ocali.area e-act7 a acestui e0eni*ent este incert7. JntrucJt pentru lu*ea greco-ro*an7 Arabia Jnse*na regatul nabateenilor, este posibil ca 'a0el s7 )i *ers acolo, poate chiar la 'etra, care era capitala. F ni se spune de ce a *ers acolo. 'oate c7 scopul lui a )ost s7 )ie singur, Jn co*uniune cu Du*ne.eu. M. #a(e sugerea.7 c7 'a0el a predicat aid, deoarece Jn Epistola c7tre Zalateni, unde el *en&ionea.7 acest incident, antite.a nu este Jntre discu&ia cu creKtinii din %erusali* &i discu&ia a- Du*ne.eu Jn deKert, ci Jntre a pune i*ediat Jn practic7 *isiunea de a predica ne-e0reilor, Ki plecarea la %eruPS salini pentru a ob&ine autoritatea de a predica VThe Eartia EpTties o) St 'aul, @A@4, p. <GS K.ur*.O. $el7lalt ca. Jn care apare cu0Jntul Aiabia Jn T m$i.@. 4LGBO, ter*enul este )olosit Jntr-un sens *ai resirins Ki dese*nea.7 'eninsula Sinai, sau teritoriul otit indilt la 4 llr2l c.lnt ,D.ba. B%B#l;;RA"%E. Z, A. S*ith, The !tstoricaJ Zeog-raphy o)t(e&io)y land, @A<@, p- B4P K.unn,. 14A3 !DA$i %DB3S. A. Montgo*ery, Arabia and tlte BitAe, @A<4. :.:.:.:R. ARAD. @. ;raK canaanit din pustia lui luda, al c7rui rege a atacat )7r7 succes poporul %srael %n ti*pul pribegiei Jn pustie. Aradul a )ost distrus Ki noua loca/tat2 1 'linit ,,)ul2 =!o)u Q M. G@L@-<3 <<L4SO, %oe. @GL@4 *en&ionea.7 Jntre regii Jn0inKi pe un rege al Aradului Ki un rege al cet7&ii !orrna, Jn ti*p ce Jud. @L@1-@P spune ca Jn regiunea aceea s-au aKe.at che-ni&ii, Ki spune c7 %uda &i Siirteon au distrus cetatea ^e)at Ki iau schi*bat nu*ele Jn !or*a. leii Arad, la <S de (* E de BeerKeba a )ost e-ca0at latre @A1G Ki @AP4 de C. AharonJ &i R. B. M. A*iran. #a Jnceputul Epocii Bron.ului a e-istat o cetate *are )orti)icata Q$etatea de5osO, apoi locul a )ost p7r7sit pJn7 Jn Epoca "ierului %, dnd un deal dintr-o parte a cet7&ii a )ost ocupat. Aici a )ost construit7 o )ort7rea&7 Jn secolul al @S-lea J-d.$i. Ki a )ost )olosit7 pJn7 Jn secolul al 1-lea. Jn curaul *al *ultor )a.e de re*odelarc Jntr-un col& a )ost g7sit un loc de Jnchinare cu altare de piatr7 Kl sr)lpi. $ioburile de lut g7site aici au a0ut inscrip&ii tn ebraic7 cu nu*ele )a*iliilor preo&eKti 'ashhui &i Me-re*oth. Mai *ulte te-te au )ost scoase la lu*in7 din alte pSr&i ale )ort7re&ei, re)eritoare la proble*e *ili-tare Ki apro0i.ionare Jn perioada grea din 5urul anului 1SS J.d.$r.. /n te-t *en&ionea.7 6casa lui CM:!+. $etatea Arad din ulti*a parte a Epocii Bron.ului QAradul canaanitO se poate s7 )ie oraKul *odern leii Malha tah, la @G (* spre S9 ]?iKac *en&ionea.7 dup7 in0a.ia sa dou7 cet7&i Arad - Arad Rabbat &i Arad din 9eruha*.9e.JEAE!#. l, s.0.3 Ki i$tu0ot=Arad @APB. ,. u, * din Tni4n lui aedrnin, 1ul lui B1i< Q@ $ron. 8L@B-@1O. A.R.M. A%AM, AnlME%. %. ;riginea al nu*ele personal a. "M lui Se*, *en&ionat al7turi de Ela*, Asur Ki al&ii Jn Zen. @SLG< Kl @ $ron. @L@P3 alte patru linii genealogice deri0a de la el. $u pri0ire la aceast7 asociere a lui Ara* cu p7r&ile de E Ki E ale ;rientului antic, 0eri sec&iunea /5i de *ai 5os. b. u*e personal purtat de persoane care au de0enit capi de )a*ilii Jn perioada patriarhal7 &i dup7 aceast7 perioad7. Dintre aceKtia *en&ion7*L Ara*, nepotul lui ahor, )ratele lui A0raa* QZen. GGLG@O3 o 6ara*it7+ a )ost *a*a lui Machir, )iul lui MInase Q@ $ron. PL@4O3 un alt Ara* este *en&ionat ca ur*aK al luiAKer $i $ron. PL<4O. Jn genealogiile din Mat. @L<-4 &i #uca <L<< QA9O sJnte* induKi ta eroare de Ara*, care este )or*a greac7 a nu*elui Ra* QRS9O, un nu*e cu totul di)erit. A%%AM. ARAET %%. "opo,=, tsrt tl ttnbl a. ;riginea Ara* Ki ara*eii suit nu*i&i de obicei 6sirieni+ Jn traducerile 9T - un nu*e care ne induce Jn eroare dnd este )olosit Jnainte de anul @SSS H.d.$r. JncepJnd din *ileniul al <-lea J.d.$r., se Ktie din surse cunei)or*e c7 popoarele se*i-no*ade care 0orbeau o li*b7 se*itic7 s-au in)iltrat Jn *od constant Jn Siria Ki Meso-poreda Ernd dl to1re dileWile de la *r8i8 deKertului Arabiei. Jn Mesopotarnia, Jn ti*pul

regilor acadieni &i Jn ti*pul celei de-a treia dinastii din /r Qcea. G4SS-GSSS ).d.$r.O aceKti 6apuseni+ MAR T/ Jn su*erian7, A*Fru Jn babilonian7O au penetrat in cele din ur*7 ptnI dincolo de Tirgu, Jn stepele din r7s7rit, a5ungJnd pJn7 la *un&ii %ranului. A0e* do0e.i puternice c7 ei sar )i stabilit acolo. Q'entru o discu&ie co*petent7 despre acest subiect 0e.i J.-R. MuppDr, J.cs tlonad8 a M]opot*i. au [ Enps d1 Rois de Ma4 @ABP, p. @4P K.ur*., @11,@PP K.ur*., @A1.O Dar aceste regiuni din E nu au )ost &inuturi nelocuite. Jn stepele 1i ded ile de dielo de ele l*i.u lui.ni si nu lnc.pe ldoirll c, acre doD, popula"i sau arc. tecat. Aceste )apte )urni.ea.7 un cadru )olositor pentru cunoaKterea originii ara*eilor din surse biblice Ki ne-bJblice. Jn aceast7 perioad7 este *en&ionat7 o aKe.are nu*it7 Ara*Qe.iO Jn partea de E a regiunii Tigrului, la T Elan d la E E de Asii.r, D.cn bgna .8dt )apt cu pre.en&a Jn aceste locuri a unor se*i&i din 9 care sau stabilit aici, a* putea pe bun7 dreptate s7-i nu*i* proto ara*ei, Mupper respinge aceast7 interpEtas, dar e paE ct aici el a lisut o 02derea i*portan&a unor pasa5e din 9T. Aceast7 asociere a pri*ilor 6ara*ei+ cu regiunile din p Ki E este e0ident7 Jn Zen. @SLGG-G<, unde Ara*, Ela* Ki Asiria apar J*preuna - indidnd o dat7 )oarte ti*purie. A*os ALP 1ntinu, .8ste tailitie h Fnuile de *i tJr.iuL Du*ne.eu a adus pe %srael din Egipt QSO, pe ni1telrl din $a)tor Q9O d le atu2i din chn ) EO , chn *ai apare Jnc7 o dat7 QJs. GGL1O - dese*rdnd Asiria -al7turi de Ela*, aKa JneJt A*os este Jn ar*onie cu Zen. @S Ki cu )aptul c7 proto-ara*eii locuiau Jn E. 'e ba.a ao8ilo. W.8i)o*e Q)url . ,ol1i pa<s5ele /blice aduse aici+O e-isten&a acestor pri*i ara*ei a )ost ac.epEt de cltte A, DDponr.S8,, 9T s,Ap, 0ol. i, @AB<, p. 4S-4A3 de c7tre S. Mosca&i, The Se*itei in Aa.iDr !ittort, tABA, p, 111P, Si %r lrcdr5le ete. riQei dt Vi d. c%trc M. Mc 8, RhrbM Donini, <E @AsP, p, @GA-@4G3 DirteDa lo. a ).1t cotrterag de Qde aO %. J. c2lb, JcJ @s, @A1@, S. G8, rsi D, ; Ed.ard, Die sFeite gFi-hen.eit Babyloniens, @ABP, p. 4<, n. @8<. Ara*u este] atestat ca nu*e personal Jn dinastia a <-a din /r Qcea. GSSS H.d.$r.O Ki la Mari Qsecolul al @8tea #d,cr,O3 la Ablanh siriei a api))i rot h aceast7 perioad7 )or*a QAra**uO, cu dublu 6*+, c). nu*elui ebr. ==ra**t, 6ara*eu+. Acesta corespunde cu Ara*, ca un nu*e personal din 9T, Jn apro-i*ati0 aceeaKi perioad7. Este posibil ca nu*ele Ara* s7 )ie de odenE huial.3 ta Alalah ri la ui apir o sie d. nu)u de rip hVdan conp8 d pE)i-ul Ara*- sr Ari*- QMuD,d, ti`ondd1, ,. @@<O. Ere pcibil 8 6Ara*+ s7 )i )ost nu*ele unui grup tribal care a tra0ersat pentru pri*a oar7 Tigrul, p7crun.Jnd * regiunile huriene Ki nu*ele acesta a )ost dat de hurieni tut8r "oloa"lor ditice di, 9 carc s-au indlnar Al s-au aKe.at aici Qc). )olosirea su*erian7 Ki babilonian7 ARAMT A%A%TE% a ter*enilor MART/ Ki A*urru, 0e.i *ai susO -&i de aid pro0ine )olosirea Jn nu*e de locuri3 se poale, de ase*enea, si )i )ost un epitet hurian, luciu care ar e-plica &i *ai bine apari&ia pre)i-ului Jn nu*e personale drtd hurianii s-au r7spJndit Jn partea nordic7 a Mesopota*iei &i tn Siria, la Jnceputul *ileniului al G-lea, probabil ca ei au )olosit acest ter*en cu re)erire la *ul&i locuitori se*i&i 0eni&i din 9 Jn aceste regiuni Y cunoscu&i din surse cunei)or*e ne-huriane Qde e-. MariO, haneeni, suteeni&i al&ii3 lucrul acesta, tns7, este co*plet incert. b. (tori4 rahl 8lae @r=@G t.dct. Dup7 ce au p7r7sit cetatea /r, patriarhii e0rei s-au stabilit *ai Snni %n partea superioar7 a Mesopota*iei, la !aran QZen. @@LG8- <GO, Jn 6Ara*-naharai*+ Q0e.i *ai 5osO. ; parte a )a*iliei a r7*as aid Q ahor, Betuel, #abanO Ki au )ost cunoscu&i sub nu*ele de 6ara*ei+ madic7, au pri*it nu*ele locului unde au tr7itO, tn ti*p ce o alt7 parte a )a*iliei QA0raatnO a plecat Jn $anaan. Dar so&iile lui %saac Ki laco0 au pro0enit din ra*ura ara*ee a )a*iliei QZen. G4LG8 K.ur*.O, 5usti-)cSnd Jn )elul acesta pe deplin nu*ele care a )ost dat *ai tir.iu israeli&ilor, Jn Deut. G1LB, 6Ara*eu pribeag+ Q_ laco0O. #i*ba 0orbit7 de )a*ilia lui laco0 &i cea a lui #aban arat7 de5a di)eren&e de dialect Q6eanaanit7+ &i 6ara*aic7+O, 0e.i Zen. <@L4P3 obser0a&i )or*a 0eche a acestei 6e-presii ara*aice, )olosind direct geniti0ul &i nu drcu*locu&tunea cu d) Ara*-naharai* $cAra* de pe cele doua r)uri+O sau 'adan-Ara* a )ost Jn esen&7 regiunea cuprins7 Jntre *area cotitura a )lu0iului Eu)rat, dincolo de $ar-che*is, care constituia *arginea de 9, &i )lu0iul !a-bur, care constituia *arginea de p. Jn aceast7 regiune sa )or*at regatul hurian al lui Mitanni Qsec. @1-@4 l-d.$r.O. tn ]Scrisorile de la A*a*a Qcea @<1S J.d.$r.O regiunea este nu*it7 ahri*a, cu sunetul canaanit dVal b ,W+ S. )el ca ln ebrJ, h tinp e tettele egiptene din cea @BGS-@@PS H.d.$r, apare Jn )or*a J9)t*, indicJnd clar un sunet dual de tip ara*air, ne)iind asi*ilat Jn )or*a canaanit7, ca in Scrisorile de la A*a*a. "or*a din li*ba egiptean7 - deri0at7 din contactele *ilitare directe ale Egiptului cu Ara*-naharai* Y este o do0ad7 clara c7 e-istau *al *ulte dialecte ale li*bii ara*aice tncepJnd cu secolul al @1-lea H.d.$r, "or*ele a(ri*a`:hrnTa-. *en&ionate pe scurt * cartea lui Zeib, /unians and Stibarians, rAV4, p. P4 Vi n. GSS. Alte indicii de )o*e QpoloO ara*aice din pri*a parte a *ileniului al G-lea tn aceasta regiune pot )i JntJlnite Jn lucrarea lui Albright, A); 1, @A<Z@. p, Gr<, n. 4. Din /garit Qsecolele @4-@<J.d.$r.O pro0innu*ele p.iotra# A*ia rt EQeOn-A*Q.OiQ.O, ri s tditoriu nu*it 6d*purile ara*eilor+ $Mupper, o*ada, p. @@4O, care continu7 )irul istoriei. ; *en&iune egiptean7 a lui Ara* apare Jn ti*pul do*niei iui A*eno)is [m[ Q.. @<PS ,d.crO, 4 E. Edel, Di. o)t.nanatitta aus dan Tbtente*pdA*enophis %%%, @A11, p. G8 K.ur*.. #ocul nu*it 6Ara*+ sau 6'a-Aia*+ Jn 'apirusul egip-

tean Anastasi * Qsecolul al @<-lea H.d.$r.O probabil c7 este Ara*, nu A*u*i. Jn secolul al @<-lea H.d.$r. Balaa*, care locuia tn ]'etor Qtn =A*aFUO, lJng7 Eu)rat, Jn Ara* Q-naharai*O Ki Jn 6*un&ii R7s7ritului+, a )ost anga5at ca s7-t bleste*e pe %srael Q u*. GGLB3 G<LP3 Deut. G<L4O. ln %E1ul ce a Bit ssuph pl,rlii de 0 a orie,tului antic, i*ediat dup7 cea. @GSS H.d.$r. cJnd oa*enii *arii au distrus i*periul hittt &i au tuburat structurile din Siria Kl 'alestina Q-$A AA 3 eEZ%'T %storiaO, unul dintre asupritorii %sraelului a )ost oportunistul +$uKan-RiKeatai*, regele din Ara*-naharai*, 8 c7rui st7pJnire Jntins7 dar )ragili a durat nuroai 8 ani QJud. <LP-@@O. tn perioada 5udec7torilor, .eii. Siriei puteau )i nu*i&i pe bun7 dreptate 6.eii Ara-*ului+ Qcea @@SS td.$r.JO tnJud. @SL1 Qebr.O3 aceasta se leag7 de accelerarea in)lu-ului de ara*ei care s-au stabilit Jn ulti*a parte a secolului al @Glea Ki Jn secolul al @@-lea H.d.$r. Jn Siria Ki in Mesopota*ia, cul*uiEnd cu Jnte*eierea statelor Ara*ee. Jn aceast7 perioad7. Tiglat-'ileser %, regele Asiriei $% @SS H.d.$r.O, a Jncercat * .adar s7 opreasc7 Jnaintarea 6Alchla*u, ara*eilor+ de-a lungul Eu)ratului QA ET, p. GPBO. DlEl2 AnllaDu splE t, slele d @<-la ti al @4-lea &i Qca nu*e personalO Jn secolul al @8-lea /.$r. se re)er7 la un popor de tip ara*eu, indicJnd ast)el continuitatea ara*eilor din 0echi*e pJn7 Jn ti*puri *ai recente. Jn leg7tur7 cu aceast7 sec&iune, 0e.i Ki Mupper, o*ades=, R, T. ; $allaghan, Ara* aharai*, @A483 A. Mala*at, The Ar*eans in Ara* aharai* andtheRiseo)TheirStaces, @ABG Qebr.O3M. ". /nger, %srael and the Aro*ea* o) Da*ascus, @ABP3A ET, p, GBA &in. @@. c(rad&i statele Ara*ee Qcea. @SS-PSS t.d.$r.=O QS Saul Qoca. @SBS-@S@S t.d.$r.O. Jn ti*pul do*niei sale, Saul a trebuit s7 lupte cu *ul&i duK*ani ai %sraeluluiL Moab, A*on Ki Edo*, Jn p, )ilistenii, tn 9, &i 6J*p7ra&ii i Toba+, * Q@ Sa*. @4L4P3 sau 6J*p7ratul+, dac7 )olosi* #XXO. 'robabil c7 aceste lupt2 du aFt le # apoged pDdi "le Q8. @SGs J.d.$r.PO, Jnainte de )inalul de.astruos al do*niei sale. QllO D8id Za @o@aA* tdci.O. 'rinul ontlct cunoscut al lui Da0id cu ara*eii este prietenia stabilit7 cu %(l*ai, )iul lui A*Thur, regele ZeKuiului, pe a c7rui )iic7 a luat-o Jn c7s7torie QAbsalo* a )ost )iul ei &i al lui Da0idO Jn pri*ii P ani de do*nie la !ebron Q@S@S-@SS< l-d.ciO, G S.n, <L<, S, tllut a dtltut s7 do*neasc7 Jn ZeKur c7tre snr&itul do*niei lui Da] 0id, chd Ab1.@* T. renrghr acolo inp de < di QG san @<<P-<AO. in a do8 5unltai. a d*i.i ]l2, Da0id s-a luptat cu !adade.er, )iul lui Rehob, regele din Ara*-Toba Qla de Da*ascO. Acest rege JKi e-tin Kese de5a st7pJniiea pJn7 la Eu)rat Qdup7 ce @-a tn)rJnt pe @t-i, regele ostil al !a*atului, G Sa*. 8L@SO, dar supuKii din probabil c7 s-au re0oltat, deoarece atunci r)nd @-a atacat Da0id, !adade.er era tn r7.boi, Jnceretnd se 6restaure.e+ cuceririle de aici QG Sa*. 8L<O. prcbabil c, Dadd )i rbl au .1id2iEt cl gadade.er era prea periculos3 Jn orice ca., Da0id a ane-at Da*ascul &i Toi, regele !a*atului, a de0enit aliatul QsupusulO s7u, G Sa*. 8LB-@G. Re0olta J*potri0a lui !adade.er probabil c7 a ur*at dup7 dou7 Jn)rJngeri sioe priciluit d. Ddid rhd gatl1derer s=a al(t cu A*on QG Sa*@S3 @ $ron. @AO Ki alte state ara*ee Q0e.i /nger, p. 4G-41O. u este stabilit7 nici o rela&ie te*poral7 directa Jntre G Sa*. 8L<-@G Ki G Sa*. A-@G, dar este posibil ca r7.boiul cu A*on s7-@ )i precedat pe cel din G Sa*. 8. Jn consecin&a, Da0id era )7r7 Jndoiala su.eranul lui !adade.er si al Siriei, Jn Jntre gi*ea sa. Este posibil ca te-tele siriene de *ai tJrau s7 )ac7 alu.ie la st7pJnirea Jntinsa dar e)e*er7 a lui !adade.er, acesta descriind )elul Jn care Jn ti*pul do*n2ib lui AshEnbi tr Qc8 @SPG.APG t.d.$t.O, ,t. gele Ara*ului+ a preluat controlul asupra 'etorei PG Q'itruO &i Muddnu, pe a*bele *aluri ale Eu)ratului3 aceasta poate *anca Jnte*eierea acolo a regatului ara*eu BJt-Adini a care se poate s7 )i )ost sursa trupelor %ul !adade.er de dincolo de Eu)rat. 'enttu o discu&ie *ai detaliata, 0e.i #andsberger, Sa*=al %, rt48, p, @B, r P43 Dt Mal8r, rA G@, @Asa, p. lSt.toG. Q@@S Solo*on Qc. APS-A<S #d.$r.O. 'robabil c7 Jn pri*a parte a do*niei sale Solo*on a Jn)rJnt, J!a*at-^oba+, adic7, se pare ca a tnMnt o re0olta Jn partea de S a !a*alului, care se Jn0ecina cu Toba - se poate s7 ti )ost o re0olt7 de re0ocare a po.i&iei de aliat-supus a !a*aluluiU Jn orice ca., st7pJnirea lui Solo*on a )ost su)icient de )er*7 Jndt a construit aici eet7&i-*aga.ii QG $ron. 8L<-4O. %n ulti*a porte a do*niei lui Da0id, dup7 Jn)iJngerea lui !adade.er din Toba, un tin7r nu*it Re.on, a adunat in 5urul s7u o ceat7 de hair)ii! )n pri*ii ani ai do*niei lui So#o*on probabil c7 Re.on a )ost doar un insurgent *ic &i neJnse*nat. Dd b ultiu pr)t a doroiel lui solo)ut, Rad a pus stIpJnire pe Da*asc &i a de0enit rege acolo, do*nind ce0a *ai *ult decJt Solo*on, cu care sa luptat Jn per*anen&7 QlJ*p. @@LG<-GBO3 se pare c7 Re.ona )ost ha(tuc ptn7 prin ABS J.d.$r., a do*nit Jn Da*asc pob.btl ,rE AsB-AGB #d.$r., Dlnl dnd a nuit - .le b7tr)ne&e a si un alt6haiduc+, !e.lon, a urcat cu )or&a pe tronul Da*ascului. Qt0O Dinastia lui !e-ion. oul oportunist a Jnte*eiat o dinastie care a durat un secol. !e.ion Qcea. AGB.A@B #rl.crO, 1ul dr thbti*o Q8, A@s-AooU H.d.$r.O si nepotul s7u, Ben-!adad % Qcea, ASS-81SU #d.$r.O sJnt pre.enta&i Jn aceast7 ordine &i %n aceste rela&ii En @ )*p. @BL@8. QStela MelDart, despre care se sus&ine c7 arat7 aceeaKi succesiune QJD$)lT, p. G<A-4@3 ,XTt p. BSrO, 2te de )apt lDp1ibit de ddinat o certitudine.OAceKli regi au trans)or*at repede regatul Da*ascului Jn Siria propriu-.isB, ri0ali.Jnd nu*ai cu !a*acul. $Jnd a )ost atacat de BaeKa, regele %sraelului, Asa, regele lui %uda, a cerut a5utor de

la Ben-!rddd % Q@ m,i. @B@@< s,u*,O. ]Ben-!adad care s-a luptat cu Ahab Q@ J*p. GSO &i care a )ost asasinat de !a.ael Jn ti*pul do*niei lui )ora*, cea, 84< H.d.$r. QG )*p. 1LG4 K.urra.3 8LP-@Bn probabil c7 este un alt rege, poate Ben-!adad %% Qcea. P81S-84< H.d.$r.O, dar este posibil s7 argu*ent7* -a&a cu* )ace Albright - c7 acesta este Ben!adad % Qcare ar )i do*nit Jntre cea, ASS-84< td.$r. Y o do*nie lungS, dar nu unic7O. Acest Ben-!adad %l`% este aproape cu certitudine Adad-idri $J!adadeier+O, regele Da*ascului, pe care Sal*anaser %%% @-a atacat Jn 8B<,84A, 848 &i 84B J-d.$r. Ki la a c7rui asasinare &i Jnlocuire de cJtre !a.ael se )ace de ase*enea alu.ie Jn scrierile asiriene. Era un lucru obiKnuit ca *onarhii din ;rientul Apropiat antic s7 aib7 dou7 nu*e3 Ben-!adad` Adad-idri este doar un e-e*plu. Ben-!adad, regele Da*ascului, &i /rhileni, regele !a*atului, au condus opo.i&ia )a&7 de Asiria &i au contribuit cucele *ai *ari annate, deKi e)orturile lor au )ost spri5inite generos de Ahab, egete %sraelului, Jn 8B< H.d.$r., la farDar QA ET, p. GP8-G8@3 :ise*an, Jn D;TT, p. 4PO. Q0O De la !ainei la Re.in. /.urpatorul ]!a.ael Q8 <4<.PA1 td.$r,O a *r de bptat apt2p2 i*ediar cu %ora*, regele lui %srael Q84G`@ H.d.$r.O, c). G J*p. 8LG8-GA3 AL@B. lehu a ocupat tronul lui %srael cu acest prile5, dar el - J*preun7 cu al&ii - a pl7tit tribut Asiriei QA ET p. G8S3 D;TT, p. 483 %BA, p. BP, )ig, B@O, lThdul pe !abel al D))i]dui s, lupe sinrur cu ARTM, A AMB% Adiia h <4@ hi <<P ld.$r. Q/nsD, op. Dt,, p. P1-PaO. Dup7 aceea, !a.ael a atacat cu s7lb7ticie pe %srael, atJt Jn ti*pul do*niei lui lehu, dnd a ocupat %ransior-dsn QG ,np. @SL<G-<<O, ctt ri tn tibDd dodiei lui %o2lDa c8 <@4`<.PAS i.d-ciri QG inp, @<LGGO. Dd a ur*at o perioad7 de r7ga.3 este posibil ca 6elibe ratorul+ tri*is atunci de Du*ne.eu QG J*p. @<LBO sI )i )ost Adad-nirari *, regele Asiriei, care a inter0enit thpotiiE lui !82l Qnuit J,ldiO prin 8SB8oG J.d.$r Jn pri*ii ani ai do*niei lui loas Jn %srael, presiunea a )ost *en&inut7 de )iul lui !a.ael, Ben-!adad %B+ QG J*p. @<L<O. Dar a&a cu* Du*ne.eu a pro*is prin Elise# loas Qcea. PA1-P8G`@ H.d.$r.O a luatJnapoide la Ben-!adad teritoriile cucerite de !a.ael QG Erop. @<L @4=@A, GG-GBO. B2,-!adad .V l8t re trod tl 2, PA1@td.$r. Vi a .l8it ptnd prir PPS rel.d,$r., pori0tr stelei .a(s QE.i /ngD, Dp. dlr., p. es-agi Dar%, p. G4G.GBSO, Bd-thd2d a o.ls o co.liti. p)ie.ni.n J*potri0a %ui ga(ur, regele !a*atului, un u.urpator din #u ash care a preluat st7pJnirea asupra Jntregului regat !a*at-#u ash, dar ga(ur Ki alia&ii s7i au Jn)rint coali&ia lui Ben-!adad Ki au pus cap7t perioadei de doni8We h Sirla a res.tului .%lreu ti c,8rirala la Da*asc. #a Wmt 08. dupi acesta, Druul <llbit a B5c ob s8Mitat2a lui l)tboan n, reSele lui %srael QG J*p. @4LG8O. Mai )Jr.iu, probabil dup7 *oarta lui leWboan % ln Ps< i.d.$r.. sn ridiot la Dal8 un rege nu*it ]Re&in QJn asirian7 RahianuO &i a a*enil"t regahit lui luda, ca 8 aliat o %s"el, si Sa )el ca Ki !a.aelO a cucerit din nou Ttansioniaiua=3 dar Aha., regele lui %uda, a apelat la Tiglat-'alassar %%%, regele Asiriei, care Jn P<G S.d.$r. @-a Jn)tJnt Ki @-a o*orit pe Re&in QG J*p. @1LB-A3 A ET, p. G8<O &i, aKa cu* a pro)e&it A*os Q@L4-BO, i-a deportat pe ara*ei, ne)erici&i la $hir, ironia constJnd Jn )aptul c7 aceasta era &ara lor de origine. Q0iO Alte regate ara*ee sJnt *en&ionate rareori Jn Scriptura, * anul PS@ J.d.$r., Sanherib Ki-a b7tut 5oc d2 E4ria Frbind d1prc reputinla redor g ailor din cArpad, ]!a*at, ]$o.an, e!aran, ]Re.e) masir. Ra5oppaO Ki 6)iii lui Eden din Tetasar+ QG J*p. @8L<43 @AL@G-@<O. /lti*ii din aceast7 list7 s*t locuitorii pro0inciei ara*ee Q)ost regatO Bit-Adlni, 6$asa lui Eden+ sau Bet-Eden, Jn A*os @LB. B%B#%;ZRA"%E. M. ". /ngar, R. T. S $allaghart, A. Mala*at QlucrIri citate la s)irsitul @@.1O3 A. Dupont-So**er, ies Ara*iens, @A4A. Jntre studiile speci)ice se includL R. d2 RAu, i8 4<, @A<4, p, BrGBi<, W A. Je"24Ato @4,@A4@.4, p. @s<.@PG, tihid. @1,@ABG. <, ', <lS-<@P, B. MaF, M GB @A1G, p. A<@GS, pentru Ara*-Da*asc &i %srael3 E. ;. "oner, Jn Ebeling &i Meissner, )teatte-i(on der Assyriologie, @, @A<G, p. @<@@<A Q,4*nuO, ti B. #.ndrbess, S*=ol %+ @A4<, :, ". Albright, pn AS 1, @AS1, p. PB-8B, despre in)iltrarea asirian7 Jn politica &i arta ara*ee3 A. Mala*at, Jn ';TT, p. @<4-@BB. %nscrip&ii, c). J. $. #. Zibson, Te-tboo(s o) Syrian Se*itic JnscriptionsG, @APB. d #i*ba RT.i r/MBA %,E$!%/#/% TESTAME X Trebuie re*arcat ca apari&ia unor cu0inte Ki e-presii a1lR tr li*ba .bai.i din 9T indi.a ad]a iiF chi*ea scrierii. ;bser0a&i ur*ele de )or*e ara*aice Jn *il2nid al Gl2a tr.b, tui BcO. Sr.tele aane din Siri,, * an dhtat 8l pulin din tinpd ao*i.i lui Saui, &i c7s7toriile din 0re*ea lui Da0id DaJ*aiO, las7 P< ARAM. AXAMET -------.------idG_.iL. i-i-ii--)i-Mr.irdrS$iTa-raii Blur

#eul Mutdui A,orat tn Atnaia s7 se Jn&eleag7 in)luen&a ling0istic7 ara*aic7 Jn 'alestina. Jn )ine, unele 6ara*ais*e+ sJnt de )apt ebrais*e sau Qcanaanis*eO Jn li*ba ara*aic7 Qc). M. A. Mitchen, Ancidt otidt 8d old TdtM.l @A11, p. @,4<.@41. A. !lFit, rt @4, @AS, p, G<4-G4S. e. $ultura ar7*ie ca eai inDrtnt 8ntributie a en eilo, la c,tt8 ;rientului antic a constituit-o li*ba lorL la Jnceput, Jn co*er& si Jn diplo*a&ie, apoi pentru co*unica&ie Jn &inuturi Jntinse Q0e.i *ai susO, &i ca li*b7 literar7 Q0e.i R, rV Bo8T. =A18ic, AElllEd and the Bible+, J ES P, @A4<, p. 1s-AAO, 'oBlea Di perbele lDi AhiDar sJnt plasate Jn Asiria, pe 0re*ea %ui Sanherib, Ki SKi au originea Jn 0re*ea aceea3 din secolul al B- lea J.d.$r. pro0in te-tele religioase Jn scrierea de*ot(7 QUgip"r,r)O Qroa*4 J[0Es <, @A44, p. GPA-GtPO .,i 'apirusul Blacassiani QZ. A. $oo(e, A %hctb*( o) o.rn- sditi. %erdr.ioru, @AS<, p. GS1G@D i P1O, Dintr-o perioad7 *ai rir.ie pro0in te-tele *agice, inclusi0 un te-t in scriere cunei)or*7, din perioada ]leaidl Q$, !. $otdo.,,45c @G,@A<P.A, p. @os-@@P[, Jn era creKtin7, li*ba siriac7 a ocupat un loc i*portant. geii principali ai ara*eilor au )ost Baal-sha*i* Ki alte )or*e ale lui Baal, !adad - .eul )urtunii, .eit7&ile canaanite cu* au )ost Ashtar Q%KtarUO Ki .eit7&ile din Mesopota*ia, inclusi0 Mardu(, ebo, Sha*ash, etc. QJ. A. "it.*yer, The Ara*aic inscriptians o)Se)lre, @A1P, p, << Wl*.O. Rre.i DupontSo> ll8, ,1 Aru. *iens, p. @S1-@@A3 Dhor*e &i Dussaud, Religions, loriloriD erc,, @A4D p, <8A i*. M-A,M AnruuA #/STR/%%A c intul ettr. nalndl aps)t nu*ai Jn E.ec, @L4,GP3 8LG. $onte-tul cere ca hai*al s7 )ie ce0a str7lucitor, dar Jn&elesul e-act al cu0Jntului nu a )ost cunoscut de teologi, din 0re*urile rabinice pJn7 Jn pre.ent. #XX traduce )olosind cu0Jntul ele(-tron, care Jnsea*n7 6chihli*bar+ sau 6un alia5 de aur Ki argint+ Q#S%O. Delit.sch sugerea.7 c7 ter*enul asirian el*aru ar )i Jnrudit3 lucrul acesta este posibil din punct de 0edere )onetic &i Jn&elesul este 6alia5 *etalic str7lucitor+. Z. R. Dri0er sugerea.7 6ara*7+, prin co*para&ie cu cu0Jntul acadian el*ei)u. 9)e.i 9T @, @AB@, p. 1S-1G3 * Surp. @1, p, @AS. @A4, RJ.:. ARA AT. %. Do0e.i biblice Wele Anet a8e de Etru ori Jn Biblie. A )o1t regiunea *untoas7 sau deluroas7 Qhori =+rcna&, 6*un&ii Ararat+n unde s-a oprit arca lui oe QZen, 8L4, Relat7rile despre a&a-.ise r7*7Ki&e de le*n Jn #acul Mop din Mt Ararat, )IcJnd leg7tura Jntre acestea &i arca )olcir, de e la =porop, ,u a, )1t 1n)tr8te arheologic Ki nici nu au )ost datate ca )iind *at 0echi de cea. GBSS H.d.$r.O3 &ara Q=eresO Jn. care s-au re)ugiat Adra*elec &i ?are.er, )iii patrici.i ai lui Sanherib QG J*p. @AL<P _ Js. <PL<8O3 regat Q*a*l7(IO inclus de %ere*ia al7turi de Mini Ki AKchena. Jntr-o pro)e&ie despre ni*icirea Babilonului Q%er. B@LGPO. Traducerea engle.7 A9 red7 6Ar*enia+ atJt Jn J*p7ra&i cJt Ki Jn %saia, )olosind ca ba.7 ter*enul Ar*en ian din te-tul lui %saia Jn #XX. %%. DoEt dtd-blblt8 E-ist7 prea pu&ine Jndoieli c7 nu*ele biblic ++rar7t este acelaKi cu /rartu din inscrip&iile asiriene, un regat care a Jn)lorit Jn 0re*ea %*periului asirian Jn apropierea #acului 9an din Ar*enia. DeKi este *en&ionat )rec0ent de regii asirieni ca un 0ecin care a cau.at *ulte proble*e Jn partea de , a )ost in)luen&at puternic de ci0ili.a&ia *esopota*ian7, iar Jn secolul al A-le si.E clreilorin a )1t adoptata Di noNli )icat7 pentru scrierea urartiani Qnu*it7 Ki 60anic7+ s, .-haldi.rr+, carc nu Eebde oiJudatl o ce. r.ldedi+O, o linbs erc da innditt d li*ba acadJan7. SJnt cunoscute aproape GSS de inscrip&ii urartiene &i Jn unele dintreacestea &ara lor este nu*it7 Biainae iar poporul este nu*it 6copiii lui !aldi+, .eul na&ional. S7p7turile arheologice )7cute Jn special la Tbpra( Male, o parte a 0echii capitale antice, ^uSpa, Jn apropiere de #acul RTn, cele de la Ma*tr Blur, un oraK Jn apropiere de Ere0an, Jn /RSS, Kl cele de la Alting T2pe, h aprDpiee de Er,Vctn, au ,8 lB lMir, e-e*ple de art7 Ki arhitectur7.

%%%. /rartu ,n secolul al @<-lea, cJnd /rartu este *en&ionat pentru pri*a oar7 Jn inscrip&iile lui Sal*anascr %, se paie c7 era un principat *ic Jntre lacurile 9an Ki /r*ia, dar FU p8 cd s-a interit li so#le 1re au ll*D cind Asiri. P4 ARE;'AZ a trecut printr-o perioad7 de declin. Jn secolul al A-lea de0in tot *ai )rec0ente rapoartele despre ca*panii asiriene J*potri0a regatului Q/rartuO, ale c7rui teri-tarii se Jntindeau acu**ult Jnspre &i 9, iar prin anul <<S #d.$r. S.rdD a isr.ut o nou, didie si a stabilit capitala ta T/spa. Succesorii s7i i*edia&i au *en&inut )rontierele, dar regatul a )ost .druncinat puternic Jn secolul ai 8-lea de in0a.iile euneriene Q]Z;MERO, &i a )ost Jnt7rit doar te*porar pe la 5u*7tatea secolului al P-lea de c7tre Rusa %%, care se poate s7 )ie regele care a acordat a.il asasinilor lui Sanherib. Despre s))rsitu[ regatului /rartu nu cunoaKte*, prea nultc da a5*ni*t. .a rcrb1. o li*ba indo-european7 trebuie s7 se )i stabilit acolo pe la s))irsitul secolului al 1-lea J.d.$r., a&a cu* se arata Jn inscrip&ia de la Behistun care )oloseKte nu*ele ar*iniya Jn 0ersiunea persan7 0eche acolo unde Jn 0ersiunea babilonian7 g7si* ter*enul ural&u, iar 0ersiunea ara*aic7 a tu El2)nniin iclW2te ir. /ranu Drobabn c, a disp7rut ca stat Jn pri*a parte a secolului al 1- lea, Jn "ri-da clnd a pro)e&it %ere*ia. B%Buo$"iilE. A c]tu, Meia1ienG, PABP. e, %AP=GS;, G@B-G@15 n ,9 MiniA, nddbuh derehotdis chcn %nschri)ttn QA)f, Beihe)t 8[, %, @ASS, !, @ABP3 M. , E#8a /ranian An, @A11. T-$M. ARA/ A Qtnebr. \araFnI,sauh7=aFarnIt=arany7=5. Jn G Sa*. G4L@1 5.urrn,, un iebusit a c7rui arie de rr.i1t a r1t cuplBtl de Da0id .trd a ld.ut E Jngerul ni*icitor care a0ea nuna Jntins7 acolo3 Da0id a cu*p7rat locul ca s7 poat7 construi un altar acolo &i sd ad,., o 5erde pdtu a opri nolitu .de a i.bucnit dup7 ce el a )7cut nu*7r7toarea poporului. En @ $ron. G@L@8 K.ur*. Qunde Arauna este nu*it ;*anO ni se spune c7 Da0id a cu*p7rat &i p7*Jntul care Jncon5ura aria de treierat, ca s7 )ie locul unde s7 )ie construit Te*plul3 Solo*on a construit acolo Te*p , ce=d a Eit El8 Q@ cron, GGL@3 G crcd <L@O. Mu*ele lui Arauna este deri0at de la cu0Jntul hitir araFanis, 6o* liber+ 6nobil+, !. A, !o))ner Q';TT, p. GGBn sugerea.7 c7 ar trebui citit =F*h Qc). $ron. Ki #XXO, care Jn li*ba hurian7 este eFri-ne3 6do*nul+.#a /garit g7si* atJt irFn QhurianO cJt Ki an0n Qhin=tO ca nu*e personale Q". Zrondahl, Die 'ersonna*en der Te-te *u /garit, tA1P, p. GG4, GPGO. h G San, GaL@1 nu*ele este precedat de articolul hot7rJt, iar Jn 0. G< este Jnso&it de ha**ele( Q6regele+O, Ki de aici s-a TEr c, 2l ar )i )o1t dtihut "se iebsit al reru. sali*ului $]!nT&%O. ".".B. ARBE$!, /n ter*en obscur procla*at Jnaintea lui l1it h 8litata >ui a. prih nirrru al lui "aEon QZen, 4@L4<O. :. Spiegelberg a interpretat acest ter*en ca )iind cu0Jntul egiptean ib-r.(, 6aten&iet+, 6lua&i sea*al+ J. R)ergote sugerea.7 i.br(, 6da&i cinste,+, 6Jn-s*u*hiail, u in"ati0 eSipt2an nnplMuar dintr-o li*b7 se*itic7 QJoseph en EgypteO, @ABA, p. @<B@4@, usbl%B@. siricdDi]ulii recente nu ad.uperAsA, ninic i. aceste sugestii M.A.M. AR$A. r, Ara lui 8 Qin ebr r.bd prcbabil de la EgJp. db= t 6cu)7r, sicriu+, Zen. 1-A3 (ibocos 6cutie, curat+ Jn T. A )ost destinata s7 )ie doar un dispo.iti0 de pruti2, ale drui di8sisi 1u )osr - daca lu.B* cotd de cc.. 41 ch, $MAS/R% Dr / nlTtO, apb-i*it @BS - GB r @s* Q$n. 1L@BO. Ese losibil rL citi* Don)*, 6trestii+, Jn %oc de Dinnt* 6cuiburi+, Jn Zen. 1L@4, )7r7 s7 noaiEcd* te-tul 88Ent, si ast)el tnleleernd ci pe4ne onporertele di, l* d3 Sorer a, )ct leSate laolalrA ri r.ncuite cu t1rii, si ce toat7 arca a )ost apoi tencuit7 cu ]bitiunen Qs*oal7O. Jn tidp ce a)il*lia dir 1L@1 Qlit*l, =s,o l2ci *i 5os, al doilea W al E2il8.O p8te n lutn in ssul tE. di&ional descriind trei ni0ele, ea poate )i interpretat7 Ki Jn sensul de a indica trei straturi de le*ne puse Jn cruce, &i aceast7 idee ar )i Jn ar*onie cu construirea din le*n, trestie Ki s*oal7. Arca a a0ut dease*enea o deschidere Qpe&anO Jn latura ei, Ki un sdhar, un cu0Jnt care nu este Jn&eles e-act, dar care este interpretat cel *ai adesea c7 ar Jnse*na o deschidere pentru lu*in7, per*itind lu*inii s7 intre Jn interior pe sub acopreriK. AQa s-a ofir pe +uul din eeti5 rAr.h) Qcen, aL4O sa,, pobi0iQ bablonielor, hur2le isir Q,"Ll 0are+O Jn 9 'etsiei. Jncerc7rile de a descoperi r7*7Ai"ie corsbiei lu5 e Di de a doFdi Disrenra ei e ba.a )rag*entelor de le*n g7site Jn estul Turciei nu au )ost Jnc7 con)ir*ate Qc). J. A. Montogo*eiy, The fuest)or oe=sAr(, @APGO. G. Arca lui Moise QJn ebr. tebI. E-od. GL<-1O poate )i descris7 ca o 0ersiune Jn *iniatur7 a arcei lui oe, )iind dcr ati. de *e cir sE inc.oV in ea un .1Dit nou n7scut. A )ost con)ec&ionat7 din trestii Qgo*e, `papirusO, Ki a )ost i.olat7 cu s*oal7 &he*arO si lut )aepe&, =B%T/ME O si din )apnrl ci a )os nelB. sL )ie de]nis, QE-od. GL1O, ] rare ce, ra )2l 2 ei a,.a lui e. a )1i lndisa .o*Dlei Bts#%ocA"%E. A. !iidel, Tte $i()tan1h 2Did and ;ld Testa*ent 'arallelsG, @A4A, p. G<G-G<P3 E.

/llen-4on), F, 4, rAs4, p. AsA1. T. $ M. AR$!%T. cd, loLtPi % crcr @Lrs. u>*s Et lui !%T.!aR, prin $anaan, si sdr*orut%crcr eponin@Lrs. al l8roritorEtlui unei cet7&i )eniciene, oraKul *ode* Teii =ArDa, la GS (* E de ltipoli. #eul 1te *slbn.t tn scneri egiptene, Jn Scrisorile de la ]A*a*I3 de ase*enea, 1te *npo8t de sal*a*s n Q<s< i.d.crO s Ti glat-'alassar %/. Jn 0re*ea ro*an7 a )ost nu*it $ae-sari %ibani. Z.Z.Z ARE;'AZ QZr. Areios pagos, 6dealul lui Ares+, .eul grec al r7.boiului, corespun.7tor .eului ro*an Mar-teO. @./nd2al *ic #a lF de A.rcpol2 in Ar*, ,Mit Areopag Jn "apt. @PLGG, G. $onciliu, de pe Areopag, nu*it ast)el deoarece locul ini&ial de Jntrunire a )ost dealul lui Ares. )n 0re*ea T, cu e-cep&ia in0estig7rii ca.urilor de o*or, acesta se Jntrunea Jn 6porticul regal+ QstoF basileios=O din pia&a atenian7 QagoraO, Ki probabil c7 aici a )ost adus 'a0el Jnaintea Areopagului Q"apt. @PL@AO Ki nu 6Jn *i5locului Areopagului+ Q0. GGO. Era cea *ai 0enerabil7 institu&ie din Atena, datJnd din 0re*uri legenPB ATA;'A$ dare, Ki Jn duda reducerii pronun&ate a puterii pe care o a0usese Jn 0echi*e, continua s7 se bucure de prestigiu &i a0ea 5urisdic&ie special7 Jn proble*e de *oral7 &i religie. De aceea a )ost nor*al ca 6un predicator care 0esteKte niKte du*ne.ei str7in,+ Q"apt. @PL@8O s7 )ie supus 5udec7&ii areopagului. $u0Jntarea dinaintea areopagului, pre.entat7 de \a0el cu aceast7 oca.ie Q"apt. @PLGG-<@O, este un discurs despre ade07rata cunoaKtere a lui Du*ne.eu. #uJnd ca punct de plecare o inscrip&ie de pe un altar Jnchinat 6unui ]du*ne.eu necunoscut+, el le spune ascult7torilor s7i c7 a 0enit s7 le )ac7 cunoscut pe Du*ne.eul pe care ei *7rturiseau c7 nu-# cunosc. Ade07ratul Du*ne.eu este creatorul si Do*nul uni0ersului3 El nu locuieKte Jn te*ple *ateriale3 p@ nu depinde de 5ert)ele aduse de creaturile sale ci El re0ars7 asupra lor 0ia&7 &i toate celelalte lucruri de care ete au ne0oie. El, care este creatorul tuturor lucrurilor, Jn general, este creatorul o*enirii, Jn special3 cu0Jntarea continu7 %n )elul acesta Ki )ace anu*ite a)ir*a&ii cu pri0ire la o* )a raportul s7u cu Du*ne.eu. To&i oa*enii au pro0enit dintr-unul singur3 &inuturile de locuit de pe p7*Jnt si anoti*purile anului au )ost rJnduite pentru )olosul o*ului3 scopul lui Du*ne.eu Jn aceste rJnduieli este ca oa*enii s7-# caute Ki s7-# g7seasc7, cu ar)t *ai *ult cu cJt ei stnt copiii #ui. DeKi )or*ularea Ki citatele din cu0Jntare stnt elenistice, accentul este Jn Jntregi*e biblic. Jn cu0Jn-tarea sa, 'a0el )i chea*7 pe ascult7tori s7 se poc7iasc7 Kd s7 se supun7 cunoaKterii lui Du*ne.eu, JntrucJt El este nu nu*ai creatorul ci Ki 5udec7torul tuturor3 garan&ia 5udecSriJ 0iitoare a )ost dat7 prin )aptul c7 #-a Jn0iat din *or&i pe ;*ul J*puternicit s7 e-ecute aceast7 5udecat7. $Jnd au au.it aceast7 re)erire cu pri0ire la Jn0iere, conciliu, l-a Jntrerupt pe 'a0el Ki nu l-a *al ascultat, socotind c7 nu este 0rednic de a )i luat Jn serios. %%B/;ZRA"%E. , B. StorEl"8, 'ad belorc the Areopagus, @ABP3M.Dibelius, Studies in theActso)the Aposdes, @AS1, p. G1-8<3 B. ZSrtner, Tlie Areopagul Spa-h and atural Re0etatian, @ASS3 !. $on.el*ann, 6TheAddresso) 'aul on the Areopagus+, Jn#, E. Mec( &i J. #. Martyn Qed.O, Studia in #u(e-Acts, @A11, p. G@P.8S3 A D. B,))i, Jn Apostle on @tid+, JrS s,, GS, @A1A, p. >SP4@A3 $. J, tle)u, ,,'a,t at At#8l Anrp.2Epldcal otd=, %C%S GS,PAP<4, p. <4@- <4A. ".".B, A8<TA. Rd1nr1 dn G cor, @@L<G 1te )aoti ta Arata %9 "!opatris, ulti*ul Ki Nct *ai )ai*os rege = .b.ted c8 . purEt ast nu)u Qea A td,cr= la 4S d.$r.O. p@ a )ost con)ir*at pe tron ca Ki rege 0asal de c7tre Augustus, deKi cu oarecare re&ineri, JntrucJt ei a ocupat tronul )7r7 per*isiunea J*p7ratului. "iica lui s-a c7s7torit cu ]lrod Antipa, care a di0or&at de ea Ki a 0rut s7 se c7s7toreasc7 cu ]%*diada QMarcu 1L@PO. Areta ia declarat r7.boi lui %rod Ki l-a Jn0ins Jn anul <1 d.$r. Ro*a a )ost de partea lui %rod, dar e-pedi&ia de pedepsire care a )ost tri*is7 sub conducerea tui 9itelius, gu0ernatorul Siriei, a a5uns nu*ai pJn7 la %erusali* cJnd 0estea *or&ii J*p7ratului Tiberiu Jn anul <P d.ci a du la abando82 e-p2aidei Dir G $oi, @,raG pc phbabil, de)i t8te s prindtor. c, Aeta a aht la u el8t dat stsphiE asupra Da*ascului, 0echea capital7 a Siriei. Se preEupu2 cl .l a gririt etatea N# la caiu Q<P-4r d.$r.O a c7rui politic7a )ost s7 Jncura5e.e regatele 0asale. u au )ost g7site *onede ro*ane e*ise la Da*asc Jntre <4 1i 1t d. cr, #iD2a tld a,4,n.8 nolede loate 1 se*ni)icati07, sau nu. Se poate ca ocuparea cet7&ii de c7tre Areta s7 )i a0ut loc cJnd0a Jntre <4 Qsau <PO Ki 4S, sau acti0itatea acestui 6etnarh+ se poate s7 aib7 &i alt7 e-plica&ie. Re)erin&a este probabil i*portant7 penau cronologia paulin7, dar pe ba.a do0e.ilor pe cate le a0e* Jn pre.ent indica&iile sJnt prea incerte &i posibilit7&ile prea 0ariate ca s7 ne per*it7 s7 trage* 0reo conclu.ie. Dac7 pute* pune se*nul de egalitate tntre J*pre5urarea din G $or. @@L<G Ki e0eni*entele din Zal. @L@P-@8 &i "apt. ALG<-GA, se poate ca aceast7 JntI*plare s7 )i a0ut loc la

6< ani+ dup7 con0ertirea lui 'a0el. Dup7 p7rerea unora aceast7 posibilitate ar o)eri un acord *ai bun cu datarea *ai ti*purie a con0ertirii apostolului, care pare probabil7 pe ba.a altor do0e.i. E.M.B.Z. cJ.!. ARZ% TA%, T;'%ToR. lr.lldZ et=. )p 4pri *7 topirea, testarea Ki puri)icarea *etalelor, Jn special a *etalelor pre&ioase cu* sJnt aurul Ki argintul. A-ceeasi ter*inologie a rost )olosit7 de Du*ne.eu cu pri0ire la testarea oa*enilor Qpunerea oa*enilor la JncercareO &i cu pri0ire la $u0tntul lui Du*ne.eu care este Jncercat &i testat. /n ter*en *ai pu&in co*un pentru puri)icare a )ost .DD. Jn lu*ea antic7 *etalul brut era de obicei topit din nou pentru a Jndep7rta i*purit7&ile &i pentru a turna piese de *etal Qunelte, ar*e, i*agini, etc.O. Metalul era Jnc7l.it Jn creu.ete de lut Q'ro0. @PL<3 GPLG@O Jn cuptoare sau pe 0atr7 Ki adesea erau )olosite )oaie pentru a )urni.a aerul supli*entar necesar pentru a crea o te*peratur7 *ai ridicat7. Ter*enul ebr. sore5p )olosit cu re)erire ta topitor sau cel care prelucrea.7 *etalul, este tradus adesea auru. te 0>tt8 Jude.dtodlor, tlE* bi Mica a .lat s7-ine turnat7 ostatuie de argint QJud. @PL4O, iar *ult 8i tlr.iu Taia Q4o.@A3 4@LP3 .@BL1O ti le1ia Q@SL<A3 B@LPO au descris plastic con)ec&ionarea .adarnic7 a unor %doli de *etal sau acoperi&i cu un strat *etalic. Da0id a preg7tit aur Ki argint ra)inat pentru 0iitorul Te*plu de la %erusali* Q@ $ron. G8L@83 GAL4O3 la repararea .idurilor %erusali*ului pe 0re*ea lui eernia au luat parte di)eri&i *eKteKugari care prelucrau rer.# Q en. <L8, <@.<GO. Du*ne.eu, ca un *eKter topitor care caut7 *etalul curat, ni se spune adesea c7 a pus la Jncercare sau c7 a testat QJrpO ini*ile oa*enilor. 9e.i Jud. PL4 QdtrEii lui cled2dO3 's. @PL<,i G1tGbi 11i@SL @SBL @A3 T. 48L@S3 lei ALP3 gal# @<LA3 Mal, <.G-<. RT.i de ase*enea i*aginile plastice din 's. @GL1 Ki 'ro0. <SLB care se re)er7 la $u0Jntul lui Du*ne.eu. 'entru acest ulti nc8pt, 0e.i ni G sd, LGL<@ Q_ '< r<L<SOi '<. @@AL@4S. Metalul puri)icat era )olosit pentru turnare Qc`. 'ro0. GSL4O. Du*ne.eu a c7utat s7 cur7&easc7 pe poporul SV, de pB8t sta cu ] g8te t8ua "ti i*purit7&ile Q@W. @LGBO, dar uneori nici chiar )ocul Jncins cu )oaie nu a )ost su)icient de )ierbinte ca s7 )ac7 lucrul acesta Q%er. 1LGA-<SO. Jncerc7rile sJnt )olosite uneori pentru a-i cura&i pe oa*eni &i cei Jn&elep&i se clrlld eins-ni QDar llLts3 @GL@SO. o datn e ).e re)erire la 0in QJs. GBL1O. Q]ARTE ?% ME?TE?/Z/R%.O S%%/;$RA"%E. cu pri0irc la ]nele 22ip. de pre= lucrare a *etalelor, )or*e de turnat Ki creu.ete, 0eI P1 AR!E;#;Z%B A E', p. 4S, )ig. @<<-@<13 Slnger, !ol*yard &i !alt, A !istary o) Technology, @, @AB4, p. BP8, )ig. <8< Q)olosirea )oalelor[, Jn general, 0e.i ibid., p. BPP-B843 R..J. "orbes, Studia in Ancient Technology, 1, @AB8, p. tZB, a@-aBi a,@A14, p. @<< t.>r*, @P;]8= G<A K.ur*.3 A,@A14, p. 1P &.ur*.3 A- #ocaK, Ancient Egyp-tian Materials and %ndustria, @A1G, cap. @@. MA,M ARZ;B. District Jn TCansiordania care a )ost sub st7pJnirea lut ;g, regele Basanului Jnainte de a )i cucerit de poporul %srael condus de Moise QDeut. <L<-BO. A0ea 1S de cet7&i cu .iduri puternic Jnt7rite, &i *ulte sate )7r7 .iduri. #ocali.area e-act7 a regiunii este contro0ersat7. ; locali.are care a )ost spri5init7 de tradi&ia e0reiasc7, &i care a cE&tigat suport supli*entar de la eti*ologia i*probabil7 a cu0Jntului 6argob+, sus&ine c7 aceast7 regiune este &inutul 0ulcanic cunoscut sub nu*ele de el-#e5a Q]TRA!S TO. Aeeast7 p7rere nu *ai este acceptat7. u*ele probabil c7 indica un &inut arabil )ertil $argob probabil de la nreb, 6bulg7rei@ sau 6&7iJn7+. c). %o0 G@L<<3 <8L<8n. Spre 9 grani&a se Jntinde pJn7 la regatele *ici ZheKur &i Maaca QDeut. <L@4O, adic7 Jn7l&i*ile Zolan. E-ist7 oarecari di)icult7&i Jn ce pri0eKte schi*barea nu*elui cet7&ii Argob, ] !arot-%air, de c7tre %air, din se*in&ia lui MInase, * lt*p. 4L@< satele lui %air sJnt situate )ci Zalad Qc`. Jud. @SL<-4O. J.$J.:. AA!B;#;Z%E. %. Zeneralit7&i tu cadrul Ktiin&ei arheologiei care se de.0olt7 rapid, studiul special al 6Arheologiei biblice+ se ocup7 cu acele 0estigii *ateriale din 'alestina &i &7rile Jn0ecinate care sta legate de perioada &i nara&iunea biblica, Jn aceste 0estigii *ateriale se includ resturile de cl7diri, 0estigiile de arta, inscrip&iile si orice lucruri pri*iti0e care a5ut7 la Jn&elegerea istoriei, 0ie&ii Ki obiceiurilor e0reilor Ki ale altor popoare, cu* suit egiptenii, )enicienii, sirienii, asirienii &i babilonienii, care au 0enit Jn contact cu ei Ki i-au in)luen&at. %nteresul pentru locurile Ki ti*purile *en&ionate la Biblie a constituit i*boldul ini&ial pentru *ulte dintre e--ca0a&iile *ai 0echi3 cadrul general istoric, religios Ki etnic al Bibliei, generat de descoperirile arheologice, s contribuit in *are *7sura la e-plicarea, ilustrarea si, uneori, coroborarea a)ir*a&iilor biblice cu teoriile contradictorii, ba.ate insu)icient pe )apte. #i*irsril2 dholoaiei .lnt d.to"re "ri8dei tui de ti*p Ki .onei geogra)ice Jntinse care trebuie studiate, ett &i proble*elor legate de p7strarea Jn ti*p a *aterialelor. ;biectele de le*n, piele si pJn.7 dIinu-iesr rareori Ki e-isten&a lor trebuie presupusa. ici o localitate biblic7 nua )ost e-ca0ata co*plet, Ki probabil c7 nici nu poate )i. u*ai Jn ulti*ii ani au putut )i acute co*para&ii Jntre di)erite e-ca0a&ii, )olosind *etode eocte de .t,.ti12E di nor,re. #uc.ul act, a dus la re0i.uirea unor conclu.ii *ai 0echi, de e-.

Zarstang a datat .idurile %erihonului ca )iind cu clte0a secole *ai 0echi decJt le-a datat Menyon. Jn a)ar7 de aceasta, nu*7rul *ic de inscrip&ii din 'alestina )ace ca in)or*a&iile e-tra-biblice directe despre gJndirea Ki )elul de 0ia&7 al oa*enilor din 0echi*e s7 )ie rare, Jntrudt arheologia, care este o ra*ura a istoriei, se Jntrui ocup7 Jn principal cu 0estigiile *ateriale, ea nu poate 0eri)ica ade07rurile biblice *a5ore cu* sJnt e-isten&a Ki acti0itatea r7scu*p7ra toane a lui Du*ne.eu Ki a lui $ristos, $u0Jntul Jntrupat. Metoda arheologic7 de datare sec0en&ial7 a )ost elaborat7 Jn 'alestina QJn acest ter*en include* statele *oderne %srael Ki %ordaniaO. Jn @8AS, "linders "etrie care )7cea e-ca0a&ii la leii et-!esi, Ki-a dat sea*a ca di)eritele ni0ele de ocupare ar putea )i distinse prin 0asele de lut caracteristice si prin alte aspecte ale lor. Aceast7 sche*7 de stratigra)ie Ki tipologie este aplicat7 Jn pre.ent Jn toat7 lu*ea3 Jn 'alestina a )ost J*bunat7&itI de arheologii de *ai tiran, Jn special la leii Beit Mirsi*, Sa*aria, #achi& Ki %erihon. 'rin co*pararea e-ca0atiilor din 'alestina &i cele din .lt pl4i, a )1t stab5lid o re"l de d1.o,2riri lnrudite, corelate cu cronici istorice, )u*i.Jnd o cronologie re*arcabil de bine Jnchegat7 JncepJnd din *ileniul al 4-lea J.d.$r. Datele dinainte de aceast7 perioad7 continu7 s7 )ie i*precise, chiar Ki a tund cJnd *etoda da datare cu $arbon-@4 )urni.ea.7 unele do0e.i. Tibetul al7turat Qp. P4O pre.int7 denu*irile acc.praE h pre.2nt p2ltru aceste t2doade arheologice. tr. '.dorda pEbtortcd ;rientul Apropiat a )ost scena apari&iei o*ului ca &i culeg7tor, Jn perioada 'aleclir(7 ale c7rei r7*7Ki&e pot )i Jntonite Jn peKterile de pe $Ir*ei Q:adi el-Mugh7rahO, Eynan &i ;ren. Dup7 o perioad7 Jn care lipsesc ur*e *ateriale, o*ul este Jnnlnit ca Ki culeg7tor Jn asa-nu*ita 6re0olu&ie neolitic7+. Mul&i cercet7tori g7sesc leg7turi cu Europa preistoric7, KJnu cu A)rica, si cu tr7s7turile )i.ice ale o*ului de eander-thal din Europa, AKess7ri constituite din colibe datate Jn cea. ASSS H.d.$r. sJnt g7site la Shanidar Q%ra(O, Eynan Q#acul !ulehO, %erihon &i BeJdha QJn apropiere de 'etraO. De.0oltarea produc&iei a dus la eoliticul B, caracteri.at prin 6pre-ol7rit+. #a %erihon sJnt g7site din aceast7 perioad7 Qc. PBSS J.d.$r.O siste*e *asi0e de ap7rare Ki )igurine &i cranii 0opsite Jn *od neobiKnuit, a c7ror )olosire nu este cunoscut7. AKe.7ri trolitice au aost deopD5te lo Ca1Vl Vi Z8lil2 QshaAar !agAolanO. A1t8 stlr coDrsn"rde d .Ve.drile de pe il, dir $ipQ Di din Rbl2 Ti$nrlui QJar*oO. Din perioada $alcoliric7 pro0in picturi pe pere&i, 0ase pictate de lut &i topoare de cupru, g7site Jn 9alea %ordanului, Tehilat $hassul, Esdraelon, Jn apropiere d. $8, d din 2gh40utui. "ol1irs n2Elelor dFie tot Mi r,,,,=ditd ri nodelele de ht a1d ci *aga.iile subp7*Jntene, cisternele de piatr7 &i unele locuin&e au a0ut pla)oane de lut arcuite QAbu M7rarO. =rhnrdtia t'tE p.i* parte a .Deii broEdui ,u este bine de)init7 Jn 'alestina. /nii arheologi atribuie acestei perioade o serie de aKe.7ri care s-au de.0oltat ulterior &i au de0enit ora&e-state QMeghido, %erihon, Bet-?ean, Beth-yerah Ki Teii et-"araa, Jn apropiere de Sihe*O sau au )ost abandonate pentru o 0re*e QSa8ia )i )t/ el. dbehO, 'op8rele inEdatoae, dre "obabil )icl au )1t tu%ll.i din su E, au adu u nou tip de 0ase de lut Ki Ki-au Jngropat *or&ii Jn gropi co*une s7pate Jn stinc7. )n aceste *or*inte se puEu u["n obiete de lut de dre .E, .u]ute d2 la s)irsit ui perioadei calcolitice anterioare, 0ase de lut arse le la EsdElon Ei le de lut pictt2, ere Mi rJr.iu au )ost g7site Jn cantit7&i *ari QEB S- 'entru PP AR!E;#;$%E descrierea acestei )a.e a )ost )olosit ter*enul 6proto-urban+, corespun.Jnd cu perioada proto-literat7 QJe-*det asrO din %ra(, la cea <GSS J.d.$r. @@@. Epoca bron.ului , * Jn pri*a parte a epocii bron.ului % au Jnceput s7 apar7 oraKe cu .iduri din c7r7*i.i de lut. Jn acelaKi ti*p, E,2le de iDt din QDethjJ2rrR ni0ehl n3 Beth-tha,, ni0elul MO se deosebesc de cele din S, g7site la ;phe# m%erusali*O, Zeier, Ai, %erihon Q9%3 9ilO Kl Teii en- as-beh. ;raKele din au continuat s7 prospere in EB %%, cea. GASS #d.$r. QMeghido, X9l-X9!3 Beth-yerah, M3 Bet-?ean, XltO deKi Jn S pot )i obser0ate unele in)luen&e egiptene V%erihon, %9O. ;raKul Arad, care era )oarte de.0oltat Q%9-%O, a0Jnd te*ple ge*ene, arat7 a)init7&i cu oraKele canaanite din Qc). ]A@O. Te-tele de la Ebla QSiriaO, din c. G<SS H.d.$r., *en&ionea.7 de5a locurile care au a5uns cunoscute *ai rJrau, de e-. #achiK, !a&or, Meghido, Za.a. Au a0ut loc progrese re*arcabile, ta special %n 0asele )ine de lut 6Mhirbet Mera(+. 0ase ore arat7 J*bun7t7&irea treptat7 a tehnicii ol7ritului Jn 'alestina Ki Siria. Jn 5urul anului GGSS H.d.$r., au Jnceput s7 soseasc7 popoare care a0eau obiceiuri de Jn*or*Jntare, 0ase de lut Ki ar*e caracteristice, )iind probabil a*ori&i se*i-no*a5si Qde e-. Teii AJ5ul, %erihon, MeghidoO. Acestea erau grupuri no*ade a c7ror pre.en&7 Jn dealurile 'alestinei a )ost obser0at7 ulterior de tsraeli&iicareau ocupat 'alestina $ u*. @<LGA3 )os. BL@3 @SL1Oi&i de Te-tele e-ecrari0e Qbleste*eleO din ]Egipt. n3orne di).riE de 0] de luD de a)t. cit li obiceiurile de Jn*or*Jntare di)erite arat7 cI aceste popoare a0eau leg7turi cu araKele-state din Siria Ki "en(ia, Kl curJnd au Jnceput s7 apar7 nu*eroase oraKe-state

cate sJnt Jn *od caracteristic eanaanite. Regii lor probabil c7 au )ost 6Do*nitorii str7ini+ asia tici Q!y(sosO care au pustiit Egiptul Jn cea. @P<S H.d.$r. A )ost o perioad7 de prosperitate, *arcat7 Sns7 de r7.boaie )rec0ente Jntre aceste oraKe. $et7&ile *a5ore a0eau o citadel7 &i un oraK Jncon5urat de .iduri Jnalte de ap7rare Qde e-. $arche*iK, fatna, !a&or, Tel el.Caludirm egipo. 'sio.d, de "i5lc a Epcn EM.ulu5 a rct o perioad7 cJnd grupuri se*i-no*ade, inclusi0 !abiru -Jntre care se poate s7 )i )ost Ki 'atriarhii Y s-au in)iltrat tn tinutuila nalc.dc dinEe o"2le o .idui ae ap7rare Q]ERA 'ATR%AR!A#kO. Mor*inte pro0enind de la aceste popoare au )ost g7site la %erihon. ;raKele Ki casele %ot Qde e-. Beit Mirsi*, Meghido Ki %erihonO au r7*as *ici Ki au su)erit prea pu&ine schi*b7ri pJnI dnd au )ost distruse tn *od 0iolent Q#BO, probabil de c7tre egiptenii $Tuth*osis %%%O care i-au alungat pe conduc7torii din dinastia !y(sos la cea. @4BS #d.$r.. tn ciuda contactelor co*erciale cu E Mediteranei Q0as de lDt n#1ieneO, oE2r. di, T8 de d2al a 'alestinei erau acu* *ai s7race dedt cet7&ile )eni-dene Jn0ecinate. cetatile M5oe .u )osr d'ate din noD d2r ndlM0i pentru a )i 5e)uite iar7Ki Jn secolul al @<-lea./r*e ale atacului israelit, sub conducerea lui losua, pot )i 07.ut2 i, ruirel2 aE dc la llalor, Betel, ,2it Mtrsi* QDebirUO &i #achiK, dar este i*posibil s7 con)ir*7* aceast7 a)ir*a&ie. 'otri0it 9T, losua nu a pus )oc Jn *ulte locuri. #a %erihon s-a obser0at c7 oraKul a )ost abandonat Jn cea. @<GB H.d.$r,, dar despre iadurile pr7buKite care se credea c7 apar&in acestei perioade de s)JrKit a epocii bron.ului QZargstangO se Ktie acu* 'ER%;ADA AR!E;#;Z%$k 'erioada ro*an7 &i isla*ic7 - PS d.$r. 'dioada h.lai,Wtr ! @1B = 1, d-$r= Udda idi.lit, rirri2 B<P-<<S l.dct Epoca )ierului !% a;5 8SS-B8P Epoca )ierului %% b ASS-8SS EpZa ),.rului % a %@BS-@GS; Epoca tJr.ic a bron.ului @BBS-@GSS Epoca *i5locie a bron.ului %`E GGSS-@1SS Epoca pri*tt7 ebronsFJui <@BS-G8BSR) $alcolitic QEpoca pietreiO c. <BSS

teST% c7 au )ost distruse Jn pri*a parte a epocii bron.ului QMenyonO. ui a&e.7rile din $anaan din ulti*a pane a epocii bron.ului au )ost g7site cel pu&in Kase tipuri di)erite de ]scrieriL cunei)or*e babiloniene, hierogli)e &i hieratice egiptene, al)abetul canaardt liniar Qstr7*oKul al)abetului ebr. Ki gr.O, Ki un al)abet cu GB pJn7 la <S de se*ne cunei)or*e Jnrudit cu cel din ]/garit, scrierea silabic7 din Byblos &i Kederi de tip cipriot sau cretan. 'racticile religioase canaanite pot )i Jntre.7rite Jn Bti2iile taD#elor si ale leuild de lnihiE' de ia !ar3, #achis, MegMo, Alad W alEle= dt Vi h =al= tarele, *esele de 5ert)I Ki *obilierul cui tic. "igurinele de tt8l , re'8int. 'e ='2al, i.r )guin2le d2 lut o repre.int7 pe Astartea. Ase*enea )igurine sJnt Jn-t)lnite )rec0ent. iSigiliile cilindrice repre.int7 de ase*enea .ei Ki .ei&e3 un ase*enea sigiJ din Betel poart7 nu)ule 4iti Astalta, b linba 2a5't2ari. Q'entru o e-a*inare recent7 a do0e.ilor arheologice &i de alt7 natur7 Jn leg7tur7 cu datarea E-odului Jn secolul al @B-lea H.d.$r., 0e.i J. J. Bi*son, !edating t)ie E-odus and $onDuest, @AP8.O %9. Epoca )ierului tn %srael

'rin secolul al @G-lea, aKe.area )ilistenilor Jn S9 $a-naanului este atestat7 de o ga*7 nou7 de 0ase de lut decorate, inspirate de )or*ele *iceniene recente, a-0ind idg .leMte l8le p.l1tinieie, eletdtre cipriote Ki egiptene, lipsa acestui gen de 0ase de lut )uistene Jn locul care a )ost identi)icat pJn7 Jn pre.ent cu oraKul Zat constituie o proble*7. Ase*enea 0ase de #ut 3, 1 hdlnite pretudndeni in "ilistia tEplnd din coia de T.Ztt de r. D2bir W Zaa ptn, la d= lope. Ase*enea 0ase de lut lipsesc Jn locurile ocupate de alte popoare de pe *alul *7rii Ki, Jn a)ara unor cantit7&i *ici care pot )i atribuite co*er&ului, nu sJnt JnrJlnite la Jnceput nici Jn dealurile centrale QZhibea, %erusali*, Beth-. nului @SBS J.d.$i tninderii lor la Si pri*ii care au )ol un cu&it de )ier tni israeli&ii au Jntrei rioritatea lor ecoi canaanite bogate secol QBet-?eanO )ie c7 au construi cl7dirile canaani Jn5ghebat sate o iTsele lor de %u c7doase te co*p $itadela lui S c7 israeli&tt au ad ca.e*at7 pentru erau o caracteris pecti07. 9ia&a de de i*portarea d .idurile de ca.ei struitedeAbtaiel Ki Bet-?e*eK de % %uda J*pori0a )iii de ap7rare de la poat7 )i atribuita a lui Da0id. 'erioada lui Jnt7rea )ierului p unor tehnici de o a )ost )olosit pei !a&or, Ze.er Ki M !a&or au )ast con districtelor, iar # grJnare *asi0e & i*po.it. E-ist7 c gra* cuprin.Stc *inistrati0e reg P8 ARZE;#;Z%A 'ER%;ADA B%B#%$A A'R;X%MAT%9k Macabeii E-ilul %uda Ahab - %eroboara -------------)5)]U- +Zr7*e.i +P]T4tdepTnunt +T?

Monarhia unita Judec7torii 'atriarhii 9echii canaani&i Diogra*d sche*atica a unui loc e-ca0at din 'alestina, ar7ttnd *etodele de e-ca0are&i ra0e`ele QstrtueleO de ocupare. %erusali*, Beth-.ur, Te(( el- asbehO, dat Jn 5urul a-.dl @SBS #d,cr, .u )ct dscoledte >re ale pi. trunderii lor la Silo Ki Bet-Sean. AceKti )ilisteni au )ost pri*ii care au )olosit )ierul Jn 'alestina Qun pu*nal &i un cu&it de )ier Jntr-un raor*Jnt de la Teii el-"ar=aO, iar israeli&ii au )atrerupt cu greu acest *onopol Ki superioritatea lor econo*ic7 Q@ Sara. @<L@8-GGO. "ort7re&e canaanite bogate Ki bine construite au re.istat tac7 un secol QBet-?eanO. %sraeli&ii din 0re*ea Judec7torilor )ie c7 au construit case slabe QBetelO, )ie c7 au tr7it Sn cEdidle orua)te cldite QBeit Mi1inO, )ie .e a, Jn5ghebat sate cu case rudi*entare QZat, RaDDatO. %)asele lor de lut erau de ase*enea brute Ki s7r7cAdoa] ln cohpaa$e ctr cele sle e8ani"lor= cnodela lul Saul de la Zhibe, $%h, e,"olO datd c7 israeli&ii au adoptat un siste* nordic de .iduri de ca.e*at7 pentru .idurile lor de ap7rare, si acestea erau o caracteristic7 a ]arOiitecturii din perioada res pecti07. 9ia&a de aid era si*pl7, deKi a )ost *arcat7 de i*portarea cJtor0a ar*e de )ier. Este posibil ca .idurile de ca.e*at7 g7site %a Sihe* s7 )i )ost consElite tle Abiseld QJud. AO, id ele de la g2it MiBiR &i Bet-?e*eK de Da0id, Jn e)ortul s7u de ap7rare a lui %uda J*pori0a )ilistenilor. Jn rest, cu e-cep&ia .idurilor de .rt1E dc la ;)el, disti tdci o clrdiE 2E e, poat7 )i atribuit7 cu certitudine perioadei de do*nie a lui Da0id, '1t8aa lui sllonon et2 *Mta de h8bu= in&area )ierului pe scar7 tot *ai *are &i de )olosirea unor tehnici de construc&ie J*bun7t7&ite. AcelaKi plan a )ost )olosit pentru cl7dirile de la poarta cet7&ii Jn !.,

or, ZeE dMegbido Q@ %n'. ALrsO ( MegMo li !a&orau )ost construite reKedin&e pentru gu0ernatorii districtelor, iar la #achiK Ki Bet-?e*eK au )ost g7site grinare *asi0e pentru depo.itarea grJnelor luate ca i*po.it. E-ist7 de ase*enea do0e.i despre un progra* cuprin.7tor de construire a unor cl7diri ad*inistrati0e regionale. 'rosperitatea *aterial7 din ti*oul d e lui Solonon u.bu. Bl )r )o1r dato*ia ta *are *7sur7 construirii &i de.0olt7rii *ultor +*ine ai bp(orii de cupru W de lia 'onul E.ionseb.r= la s1l1nai AD.ta, a )ost Wlol1h p.nEu a inpotu *ulte bunuri aduse de ]cor7bii. /n ulcior g7sit la Teii fa-s)leh poart7 inscrip&ia 6Aur din ;)ir+ &i atest7 schi*burile co*erciale. JnTJngerea )ilistenilor a deschis calea pentru e-tinderea necontestat7 a co*er&ului )enician &i lucru[ acesta este re)lectat Jn construirea Te*plului lui Solo*r 'lalul de 8EtulE a *at stilul lenicid adoptat de5a la !a&or si Teii lainat. %ntrarea, )lancat7 de stJlpi identici Qc`% ]@A$!p ?% B;AgO, ducea Jn linie dreapt7, printr-un 0estibul, la sanctuarul *are ftW-)c7lO Ki la sanctuarul *ic, interior Qti=b)rO. /n ele*ent specule planului lui Solo*on a )ost construirea de-a lungul .idurilor a unor ca*ere *ari pentru depo.itarea te.aurului. Decorarea ]Te*plului cu heru0i*i, pal*ieri, *odele geo*etrice, cJt Ki *obilierul, pot )i codMate cu obiatele de )ildeK din )lac2e,Wi p2ri8dB g7site la Sa*aria, Arslan +Tsh QSiriaO sau i*rud Q^ra(O, &i stat atestate de ]arta *ai 0eche descoperit7 la +/garit. ,n cursul e-ca0a&iilor au )ost descoperite Ki .lE l(rui. u silt al8le, s)2Lnicel2, cleltele li lopetile. %nh.is lui Wi"c %, Esele Ellpnnui, h ea. AG1 J.d.$r., a a0ut ca re.ultat distrugeri *ari Jnspre pJn7 la =rdl Abtr !aFan Vi la Beit Mi1in QBO Di BerAsD Q!aO. 'erioada de dup7 J*p7r&irea regatului < )ost clari)icat7 de o serie de e-ca0a&ii. Arheologul de 9au- a ar7tat la Tir&a QTeii el-"ar=aO c7 oraKul a )ost abando8t dups slol al @S-@43 lucnn a1ta 1c de aKteptat dac7 &ine* sea*a c7 ;*ri a *utat capitala la Sa*aria Q@ J*p. @1LG<-G4O, JntrucJt a0ea c7i *ai bune de co*unicare cu porturile *ariti*e )eniciene. 9tirl d2ablui din Sdaiia a )1t cdtudit 8 o reKedin&7 regal7, Jncon5urat7 de un .id de c7r7*id7 d3 c.rnLt.. Es" 1ibil 8 bulte obiete d2 )ild2t din PA

AR!E;i;$l),
'erioadele arheologice %sla*ici 1<1 d.$r. Bi.antina <G4 Y d.$r. Ro*ana 1<1 Ro*an7 %/ @8S d.$r. - <G4 PS d.$r. -@8S &rodian7 ilas*onee-Macabee <P t5d$r. -PSd.$r. @BG - <P J.d.$r. <<S-JSGi.d.$r. Epcr =id. $#lTO`'esot a %sla*ic7 Bi.antin7 $unoscute uneori cil 'erioada a pro-i* ati0s 1<1 d.$r. G<4d.$r.-1<1

<Ptd.c,..<G4d. Rooand n c. Ro*an7 % !elenista !denists %%

<<;-<P%.d.$r. !denislal Epoca )lerului Babilonian7`'ersan7

)ierului B8P Y <<S ).d.$r. @GSpi Y <<S Epoca )ierului %/ b PGS a S8P t.d.$r. H.d.$r. $unoscuta Epoca )ierului %%% a 8SS Y PGS ).d.$r. uneori ca Epoca Aerului @@ b Ep2 nt#de a )ierului $EM"O ASS.8SS J.d.$r, 'erioada Epoca )ierului %% a @SSS-ASS H.d.$r. israelita Epoca )ierului % b @@SS@SSS ).d.$r. Epoca )ierului Q_ E"O % Epoca pri*ar7 a @GS;.[lS;E.d. a )icnilui`%sraelirS QE'"[ $r. Epoca mpca u=.i. a bon.ului l% b @<SS@GSS

bron.ului <@SS@GSS%.d.$r, $unoscut7 uneori ca Ki 'erioada canaanirI Ep.ca ojuic a bon.ulll %% a E,..a bj.ic a b*n.ului $ErlO % Dpd di5ldie a brcn.uhi %l c Epoe ni5lcie a bron.ului ub Etse hi5laie a h*n.ului l% a Epoca *i5locie a bron.ului Q-EMBO % Epoca 0eche a bron.ului r0 Epoca 0eche a bron.ului @@@ Epoca 0eche a bron.ului %[ ED8 2he . l,on.ului $l0BO % $alcoiitic

$.d.$r. @4SS-@<SS M.$r. QEpoe enaanitr di.5e ZD$DO @BBS-@4SS J.d.$r. @1SS-@BBS t.d.$r. @PBS-@1SS t.d.$r. $Epoca eanaanit7 *i5locie Q- @ABS-@PBS E$MOn H.d.$r. inepdul Epdi5 *i5r8i a GGSS-@ABS b*n.dtri t.d.$r. Epoca 0eche a bron.ului %%% b G<SSGGSSi.d.$r. QEpoca canaanit7 0eche !%O G1SSG<SSJ.d.$r, QEpoca canaanit7 0eche @,O G8SS Y G1BS i.d.$r. QEpoca cansaniiA 0eche Q- <<BS-G8BS E$9O [n H.d.$r. Zasulian 4SSS-<@BS ).d.$r. BSSS-4SSS H.d.$r. PBSS Y BSSS t.d.$r. @;.;;;-PS;S t.d.$r. -@S.SSS t.d.$r.

$alcotitic 4SSS<OBStd.$r. Epoca pietrei -\ 4SSS t.d.$r.

eolitic Q;l7ritO eolitic Q'reN]SritO Me.olitic 'aleotiric Epoca pietrei noi m"ca *i5lcie a pi.)tt a )ian Epoca pietrei 0echi

$lasi)icarea perioadelor arheologice 8S AR!E;#;ZTE palatul %ui ;*ri &i Ahab s7 pro0in7 din decora&iile sau *obilierul din 6casa de )ildeKi+ a lui Ahab m@ trap. GGL<A3 A*os. 1L4O &i unele sJn& gra0ate cu se*ne )enitiene obiKnuite Jn prelucrarea +)ildeKului. Scrierea este identic7 cu cea din inscrip&ia lui MeKa, g7sit7 la Dibhan, care descrie rela&iile dintre el Ki %srael Jn cea. 8GB J.d.$r. Q]'%ATRA M;AB%TvO. Jn curtea palatului de la Sa*aria e-ista o cisterna sau un 6ba.in+ deschis &i se poate ca aici s7 )i )ost sp7lat carul de r7.boi al lui Ahab Q@ )te0. GGL<8O. ?ai.eci &i trei de ostraca cu inscrip&ii, e0iden&ele 0inului &i uleiului adus la *aga .iile regale, stau ca do0ad7 a organi.7rii ad*inistrati0e, probabil Jn ti*pul lui leroboa* %%. $l7diri o)iciale si*ilare cu cele din Sarnaria Q%O au )ost g7sire la Bet-?ean Q9O Ki Meghido Q9O. #a Meghido. !a&or Ki Beerseba au )ost descoperite *aga.ii *ari unde erau depo.itate bunurile cu care erau pl7tite i*po.itele. #a !a&or Q9inO se pare c7Ahaba e-tins oraKul prin construirea unor )orti)ica&ii noi, Jn 5urul dealului pe care era citadela. Acolo, la )el ca Ki la Sa*aria Q%= _ %ehuO, .idurile solide de ap7rare au )ost construite aKa )ncJt au re.istat pJn7 Jn perioada reconstruirilor eleniste, cea @BS J.d.$r. Jn 5urul anului 8SS J.d.$r. Teii el-"ar=a a )ost ocupat din nou ca reKedin&a local7 a unui gu0ernator, a0Jnd Jn apropiere locuin&e particulare e-celente. RTsele de lut g7site aici sJnt si*ilare cu ceJe din Sa*aria Q%9O, unde JKi a0ea reKedin&a leroboa* n. Teii el- asbeh QMi&paO Ki Zhibea au )ost re)ord)i cate puternic ca cet7&i de )rontiera dup7 desbinarea regatului unitar. A*Jndou7 localit7&ile au )ost reconstruite dup7 un plan identic &i cu *ateriale si*ilare, )apt care arat7 c7 lucrarea a )ost )7cut7 de Asa, dup7 ce a distrus )ortul lui BaeKa de %a Ra*a, situat Jn apropiere $% )*p. HSO. %n0a.ia lui Tiglat-'iieser %/, Egete Airiei tn c. P<4 #d.$r o aFt e reautut distrugeri serioase Ja !a&or Q9O Ki Meghido $9O, Ja ruinele pri*ei cet7&i a )ost g7sit un dob cu

inscrip&ia %pDh Qip7rtinind lui 'ecah+O Ki ne a*inteKte c7 0re*ea aceea 'ecah era rege, aKa cura citi* Jn G )*p, @BLGp3 @1LB-8 Ki Jn Analele asiriene. AcelaKi rege asirian @-a *en&ionat pe loaha., al c7rui tribut este redat Jn G )*p. @1L8. Jn PGG H.d.$r., Sargon Ti a Jncheiat asediul Sa*arisi &i, dup7 cu* spune el, a luat GP.GAS de pri.onieri 6Ki .eii lor+ din cetate Ki din district, aducJnd str7ini Jn locul lor QG )*p, @PLG4O. Din punct de 0edere arheologic, lucrul acesta poate )i obser0at din )aptul c7 localit7&ile au )ost locuite nu*ai par&ial Ki *ai s7r7c7cios, iar 0asele de lut g7site au indus 0ase asiriene Ki 0ase i*portate. De arunci Jncolo %srael a )ost sub do*ina&ia Ki sub in)luen&a Asiriei. $tnd %uda s-a J*potri0it Jnaint7rii Asiriei spre Egipt, Sanherib &i-a condus ar*ata spre sud Ki a 5e)uit Meghido LQT9O, Sa*aria Ki Zhibea, Jn dru* spre %uda, Jn anul PS@ J.d.$r. $7derea #achiKului, un e0eni*ent ilustratJnbasor)llie)uriledin palatul asirian, a )ost con)ir*at7 de ar*urile, ar*ele si coi)urile atacatorilor care au *urit Jn apropierea ra*pei care ducea spre poarta principal7 a cet7&ii. Se pare c7 o groap7 co*una pentru @BSS de 0icti*e datea.7 din perioada aceasta. E.echia, despre care Sanherib spune c7 @-a 6Jnchis Jn capitala sa, %erusali*, ca pe o pasare Jn coli0ie+, a a5utat la st70ilirea asediului J*potri0a capitalei sale prin tunelul pe care a a0ut pre0i.iunea s7-@ sape, aducJnd ap7 Jn cetate de la BSS de *, de la h0orul "ecioarei QG J*p. GSLGS3 G $ran. <GL<SO. %nscrip&ia g7sit7 Jn @88S pn ]Tunelul Siloa* este unul dintre cele *ai lungi te-te *onu*entale eF. care au d7inuit pJrt7 Jn pre.ent QD;@T, p. GSA-G@@O. Alte ]scrieri e0r. conte*porane includ o inscrip&ie a lui ]?ebna. Ardoarea opo.i&iei lui itosia )a&a de Egipt este 07.ut7 Jn distrugerile de la Meghido S@O produse de eco, %n 1SA H.d.$r., Jn dru* spre $arche*is, o cetate despre care e-ca0a&iile arat7 c7 a )ost aisI dup7 aceea, lucrul acesta s-a petrecut Jn ti*pul b7t7liei din 1SS H.d.$r., cJnd ebucadne&ac %% a cucerit cetatea Ki a Jn)rJnt Siria Ki 'alestina, care au de0enit supuse Babi-lonului Qpotri0it $ronicii babilonieneO. $Jnd %uda s-a r7.0r7tit, pedeapsa aspr7 a )ost ine0itabil7. $ronica babilonian7 descrie cucerirea %erusali*ului Jn %1*ar-tie BAP J.d.$r. Multe oraKe Ki )ort7re&e dinluda, dar nu Ki din , arat7 de0ast7rile produse de atacurile babiloniene Jn 0re*ea aceasta Ki, dup7 re0olta lui ge-dechia, Jn ti*pul r7.boiului din B8A-B8P3 unele cet7&i au )ost distruse Ki nu au *ai )ost ocupate niciodat7 QBet-?e*eK, TellBeit Mirsi*O, Jn d7rJ*Iturile de la EcM /nO au rosr gTir. G% de ciobui de lut c* depun *7rturie despre groaia ap7r7torilor QD;TT, p. G@@-G@PO. $ercet7rile arheologice arat7 c7 &ara a )ost s7r7cit7 )oarte *ult Jn ti*pul e-ilului, deKi propriet7&ile regale ale lui luda au continuat sa )ie ad*inistrate Jn nu*ele lui loiachin, care este a*intit Jn te-tele scrise din Jnchisoarea sa din Babilon. Sigilii cu inscrip&ia 6Eliachi*, ispra0nicul lui Cau(in+, ]sigilii ale lui %aa-.aniah din Teii en- asbeh Ki ale lui Zhedalia din #achiK QG )*p. GBLGG-GBO stau *7rturie despre acti0it7&ile acestor lideri. ReaKe.area lui %uda a )ost Jnceat7 Ki e-ca0a&iile arat7 c7 abia Jn secolul al <-lea %uda a )ost repopulat7 la aceeaKi densitate ca Ki Jnainte. Sa*aria, BeteO, Tel, en- asbeh, Beth-iur Ki Zhe.er, Jns7, au )ost ocupate apZp2 h lDd conti4uu Vi in c5*idr.te de ta Aihrir Q$Ir*eiO Ki Teii el-"ar a $ =egebO s-au g7sit 0ase de lut din Epoca "ierului /%, cJt Ki obiecte persane. 'erKii au per*is o oarecare autono*ie local7 Ki unele *onede e*ise pe plan local au Jnceput s7 apar7 Jn secolul al S-lea Ki abund7 Jn secolul al <-lea. Ma5oritatea sJnt i*ita&ii ale drah*elor greceKti, dar unele poart7 inscrip&ii e0reo-ara*aice &yehud, 6%uda+O si*ilare cu cele g7site pe *onedele e0reieKti care arat7 o .eitate *asculin7 Ke.Jnd Jntr-un car de r7.boi, tinJnd pe *Jn7 un Koi* Qla Jnceputul secolului al 4-lea H.d.$r.3 0e.i @BA, )ig. A1O. 'osibil ca acesta s7 )ie un ca. 0echi de )olosire a ]banilor. Multe, *inere de ulcioare din a-ceasc7 perioad7 sJnt Kta*pilate cu inscripdi cu* sJnt 6%uda+ QyhdO, %erusali* Qyril*O sau cu nu*ele Mosah. %n)luen&a gr. a crescut Jn per*anen&7 prin i*porturile )7cute prin coloniile co*erciale de pe coast7. SJnt g7site tot *ai *ulte obiecte cu desene greceKti Ki Joniene. $o*er&ul cu Arabia a Jn)lorit Jn ur*a Jn)iin&7rii regatului 6idu*ean+. 'artea de S a 'alestinei a tdt staplnit de u aEb, Zashst Q e*. 1Ll5L nu*ele acestui 6rege al $hedarului+ este Jnscris pe 0a". de 2rybr Di 1ie pZibil 8 0ila p2ena de la #achiK, construit7 dup7 un plan ase*7n7tor cu palatul p7r&ilor de la ipur, Jn Babilonia, sI )i )ost centrul s7u ad*inistrati0. 9ase persane de argint au )ost de.gropate la Ze.er Ki Sharuhen. 9ase de calcar, cioplite pentru a se arde Jn ele t7*Jie, a0Jnc, o )or*7 cunoscut7 Jn Babilonia Ki Jn S Arabiei, au )ost g7site la T)ell Je**eh, #achiK Ki Jn alte locuri.

AR!E;#;Z%B 9. E-plor7ri Ki e-ca0a&ii %nreEul )ar, de locurile bibl#E ttadilonale a )1t ren7scut dup7 Re)or*7 &i *ul&i autori au scris despre c7l7toriile lor Jn 'alestina. TotuKi, abia Jn @8<8 doi a*ericani, EdFard Robinson Ki Eli S*ith, au e)ectuat pri*ele e-plor7ri plani)icate la supra)a&7, identi)icJnd r)te0a locuri antice cu localit7&i *en&ionate tn Biblie. 'ri*a e-ca0a&ie a )ost Jntreprins7 tn @81< de c7tre )rdne.d De saurcr, ln aprcliere de l2diali,R " aceasta a )ost ur*at7 de o serie de cercet7ri patronate de "ondul p2nau E-plo,8 'aldti)ti

Q'aleti)t E-ploRrid rundO, hE, @81B@A@4. .oEle 0iritate Kl cartogra)late includ 9 'alestinei, $ades Q$onderO, Zalilea si Araba $MitchenerO, deKertul E-odului Q'al*erO Ki locuri din $ape*au*, Sa*aria Ki $e.area Q:ilsonO. %nteresul sa concentrat asupra %erusalinuh> sde ts2lui subte* au Bc la l*inA )unda&iile unor .iduri, ni0ele pietruite Ki p7r&i ale .idului Ki por&ilor de S Ki ;phd, Jn e-plor7ri )7cute Jntre @81P Ki @AG8. Dup7 e-ca0a&nle e)ectuate la Teii el-!esJ, Jn @8AS de Sir "linders 'etrie care a stabilit pri*a cronologie Etratigra)ic7 Ki pri*ul inde-ai obiecielor de .**icii )oldind conp.Et=i)iprinut cu Egiptul, au ll*t nulte 4p2diWi condF de eretlton aZ ricani, britanici, )rance.i, ger*ani Ki israelieni, care au lucrat Jn *ai *ulte locuri, *ai ales la ]Zhe.er, ]Taa-nac, ]Meghido, ]Sa*aria@ ]SJhe*Ki ]Bet-?e*eK. $ercet7rile ulterioare e)ectuate la supra)a&7 de . Zluec( Jn lordai, Q@A<<.O Ai de ercetatori i*elieni in e ge0 au )7cut posibil7 elaborarea unor h7r&i arheologice detaliate. Jn @AGS, Departa*entul de Antichit7&i al 'alestinei a nrM5.t d2*ltar2a uor tennici n5nuW8 d2 c8etae si a etodelor de interprcte, W la ],nr *e dupi e1ta . rcr sbbiirs o crcnolotie baat, ,2 82 de lut Q*t a@1 de cdEE Alb.iahr, ra Zhibea &i Teii Beit MirsiraO. iar aceasta cronologie a )ost J*bun7t7&it7 ulterior. Au )ost )7cute co*para&ii cu descoperiri si*ilare din alte p7r&i ale ;rientului Aprcpiat. in tinU c2 lurlrile .u 2ntinut la ldltil2 erUloate tdnre d2 prinul d.boi Mdial, at) Dcet7tori au e-ca0at ]Ascaelonul, ]Bet-?ean, ]ZhJbea, ;phel, =Silo, ]Ai, ]Betel, ]Beth-egla*, ]Beth-.ur, iar e)ortuile prirc5pal. au )Zt M)lte l= =%1iho4 ]#achiK. Zhassul, Teii en- asbeh, Teii Beit Mirsi* Q=$hniat-Se)s s, rDebD si rTi4a. D,p, al doil2 r7.boi *ondial, lucr7rile au )ost reluate Jn *a5oritatea a1tor ldui, W lrcdri noi au lneplr la tB.tel, ]$eParea, Der Alia, ]Dotan Ki ]Zhibeon, 6?coala+ israelianI de arheologie, de dat7 *ai recent7, a inclus cercet7tori cu* sJnt Ma.ar, Cadin, Aharoni, care au condus, printre altele, lucr7ri la Acco, ]Arad, ]AKdod, ]BeerKeba, ]Dan, ]En-ghedi, Masada, Teii ash-She-riah, Teii Mor, Teii fasile, Rasa,-=A)a Q]A)ecUO Ki Sinai #ucr7ri i*portante au )ost Jntreprinse Jn %ordania la BEiE QrBoTMO, i!ebon QtlsbanO, Madeba, 'etra, E.ion-geber. Re.ulta tete tuturor acestor lucr7ri au ld pMntate d resuladtte ln siste de st2cialitate Qdintre care unele sJnt enu*erate Jn bibliogra)ieO, Jn enciclopedii de arheologieKi Jn c7r&i speci.le dedhate uor arMite leui. Jn 0iitor puten aKtepta o creKtere continu7 a cunoKtin&elor despre l ile ei F2nuile ttblice, 0%. %MtlpSl o,h.%dul )ttt*eltO Multe e-ca0a&ii au a0ut ca re.ultat descoperirea unor docu*ente, at)t Jn arhi0e cJt Ki i.olate. Acestea au )olosit di)erite )eluri de scriere, pe di0erse *ateriale. Este de aKteptat ca ase*enea inscrip&ii, Jn special cele din ]Egipt, ]Asiria Ki ]Babilonia, si care pot )i datate destul de precis, s7 )ie )oarte )olositoare pentru co*para&ii cu docu*ente p7strate tn 9T. /nele )ac re)eriri directe, altele ilustrea.7 r7spJndJrea larg7 a gradului de instruc&ie public7 Ki a stilurilor literare Jn Jntregul ;rient Apropiat. 'rodusele acestor Kcoli de scriere stat g7sire Jn 'alestina, al7turi de scrieri indigene Ki locale pe lapi , 0e de lut, =sisilii li rbtrD, 2 *onedeh pieEe, le* ]u olie supn)ets. /nele colec&ii de docu*ente sau arhi0e stnt deosebit de i*portante pentru a )ace co*para&ii cu 9T. Jntre acestea se includ Te-tele e-ecrati0e Qbleste*eleO din ]EgJpt Qcea @8SS J.d.$r.O, iar din Siria te-tele de la ]Ebla mcea G<SS H.d.$r.O, ]Mari Ki +/garit QRas sha>ZO. A.1te d8te, 1@Btui de l2-tele de la ] u.i Qsecolul al @B-leaO Ki de la ]A*arna Qsecolul al @4-leaO, ilustrea.7 istoria 0eche, pJn7 Jn perioada pa triarhal73 docu*entele *ai recente din ]Saitiaria Ki ]#achiK o)er7 in)or*a&ii generale despre regatele lui %srael Ki %uda. Alte inscrip&ii ilustrea.7 de.0oltarea asiern h reta perioada 0Snrdiul dh1losiei biblie Qh 'al1t5EO inp8 )a.eE Fr conparatii o dore.ne ge8le din " rile Jn0ecinateL ]Egipt, ]Siria, ]Asiria Ki ]Babilonia, cJt Ki cu aspectele particulare, de e-. ]arta Ki ]arhitectura Ki aspectele speci)ice ale acesteia, construc&iile, ]pala-tele, ]case,e Ki accesoriile Qde e-. ]altare, ]a*ulete, asticl7rie, ]0ase de lut, ]baniO, Jn di)erite locuri Qde e-. +%erusali*, etcO. B%B#%;ZRA"%E. #ocalit7&iL E. M. R)agel, Bibliogra-phyo`!oly#andSites, @APG3 Detalii recente sJnt date Jn re0iste periodice cu* sJnt TheBiblical Archaeologist QA*erican Schools )or ;riental ResearchO3 %srael E--pl tion Jou*d, lruD, #Fdnl 'al1tinc Etplorc.ion fuarterly. T;=%E A X% A,9E' D;TX Bibliorr.)e selectadL ,u n AbtighD ne nEnoelogy o) 'alestine, @A1S3 E. Anati, 'alatine be)ore the !ebreFs, @A1G3 M. A0i-Conah, Encyclopedia o) Ar-c(aeDlogicaiE-ca0ationsinthe!oly#and, @AP1-P3 M. BurroFs, :hatMean these StonesU, @ABP3 !. J. "ran-ten Ki $. A. "ran(en-Banershill, A 'ri*er o);td Testa*at tiAMio8loa# @A1<i Z. #, !arding, )te in.i-Dliii1 olJordd, @AsA5 X. M, rcnlotR ArchaeolD, in the!oly#and, @ATS3 M. A. Mitchen,Ancient ;rientInd ad Testa*ent, @A113 A. R. Miliard, The BJbte B$3 :hat 8a o)thaeologt prcFl, @APPi '. R. S, M8et, %h. aiDld rdndr, @APBi s. M. '.ul tiF Z.D2F1, Sibrial Archaeology, @AP<3 J. A. Sanders, ear Easte* Archaeology in the T:entieth $entury, @A1A3 D. :inton lto8 QedJ, =VEhaoloa` .nd ;ld Tgtandr study, @A1P3 D. J. :ise*an, ttluscrations )ro* Biblical Ar.ld8loAt, @A1G3 'copl] o) old l1taur Tin1, @AP<L Z. ". Fnant, aiblical Aaha.otogt, PA1G, E Ca*auchi, T)te Stones and the Scriptures, @AP<. DJ.:. 9%%. 'erioada clenist7 Kl ro*an7

clnd in and <<G Aler.ndru el r,%De, r2tele Mae= doniei, a cucerit 'alestina care )7cuse parte din %*periul persan, &ara a )ost deschis7 Ki *ai *ult pentru in)luen&ele eleniste. TbruKi, dup7 *oartea sa, r7.Sg

boaiele distrug7toare dintre generalii s7i au JntJr.iat acdr, derclraE, l*i r8 de lut li noned2 i.olate pot )i atribuite cu certitudine perioadei de do*nie a dn1Ti #.gid2, h <<G-GSS @d,$r, ta MaEban QMarisaO, Jn %du*ea, a )ost scos la lu*in7 un arat grec construit dup7 un plan atent. Str7.ile sJnt perpendiculare Jntre ele, paralele unele cu altele, &i duc Jn apropiere de poarta cet7&ii Jntr-o pia&7 co*ercial7 QagoreiO, %ar pe trei laturi ale pie&ei erau pr707lii. En apropierea cet7&ii au )ost g7site *or*inte de negusrdi trci, )enldenl W ldu)ul Q.ca. GsS,GSo #d.c..O. .il.le .rtre hW c8 Ma8beii au luar ,.)iu independen&a e0reilor Q@1B-<P #d.$r.O sJnt atestate de lag7rele de re)ugia&i si de peKteri Q:ad5 !absan &i )ort7re&e cu* este cea construit7 la Zhe.er de c7tre Sinon M8beul. /de .le liniei rcdice de )onui care se spune c7 au )ost create de Ale-andru %annaeus QJ1., Bt P.@PSO .D 11t 8Tite in aprcptere .le T2l A0i0 Y %a))a, #a 8.rT1, s puc. de 8tiol pe d*ll de la !ebrcn la l2tualin, %uda Q@1s-@1< #d,cr,O . 8nstruit u )on, p1t2 o 8ctruDie leMn Mi 0ehe, &i acest turn a )ost reconstruit ulterior de c7tre generalul Bacchides. 'r707liile, casele, )orti)ica&iile, re.er0oarele, *Jnerele de ulcioare cu Kta*pile de Rhodos, .)t W nonedele .u a5uiat l. Moarterca 0ietii p=indor !s*o)ti dian 8rc uut, %sn !yEans Q@<4.@S4 H.d.$r.O, a distrus cet7&ile greceKti pIgJne din Sa*aria Ki Marisa. #bd el Marc QsP-4 td.crO, u do*iror 8pabil &i a*bi&ios, a reali.at *ulte proiecte de construc&ie grandioase. #a %erusali*, .idurile *asi0e pe care le-a construit Jn 5urul Muntelui Te*plului, e-tinse Ki Jn)ru*use&ate, au )ost construite in situ pe roca de baia Ki s-au Jn7l&at *ai sus decJt ni0elul pre.ent, la o Jn7l&i*e considerabila. '7r&ile superioare ale .idului erau Jncon5urate de pilaKtri, Ki probabil c7 au ar7tat Hntoc*ai ca W .id=il de b !ebM QM.cpelaO, 1E 8i de, nuieKte. Acest .id a Jncon5urat de ase*enea un toc sacru, unde au )ost Jngropa&i patriarhul A0raa* Ki so&ia lui, Sara. #ucr7ri recente Jn 5urul Muntelui Te*pluld ln ler#salin .u de.gTpat s cohplD de sirlt &i terase, dt Ki )rag*ente orna*entale de la por&i Ki chilii Q8tut5tdri Wti planui la p,, G1.<@, <4-<B Jn Jerusale* Be0eala)O. A0igad Qibid., p. 4@-B@3 )otogra)ie color Jnainte de p. 4@n a e-ca0at Jn ;raKul de Sus r7*7Ki&e ale unor picturi *urale Ki ale unor *o.aicuri policro*e din casele unor bog7taKi, cJt Ki di)erite obiecte de *obilier, 0esel7 Ki aKa *ai departe. 4anutn, ,,n ol lui Darid diri ;rah, T ss, e-ca0at de Johns Jn ur*7 cu *ult7 0re*e, este de ase*enea o lucrare a lui %rod, tn sini, construit7 peste .idurile !as*oneilor. Acesta a )ost unul dintre cele trei turnuri ale lui %rod care au ap7rat col&ul de 9 al cera&iiL i*ediat in interiorul .idului cet7&ii se a)la palatul lui %rod QJn ;raKul de SusO, Ki recent au )ost e-ca0ate structurile subterane ale acestuia. Jn a)ara palatului era locul nu*it Zabbatha, locul pardosit cu ,i.E lde trs a )cr 5udet de ceire 'ilat. in 8lald parte r etldt la 1ped de al Mutelui Te*plului, era tu*ul Antonia. Jn pre.ent se crede c7 di)eritele r7*7Ki&e de la M7n7stirea Surorilor Sionului sJnt prea departe spre pentru a pro0eni din tu*ul Antonia3 probabil c7 ele pro0in din cetatea re)7cut7 de Adrian, Aelia $apitolina. 'e 0re*ea lui %sus scIl-datorite de la Betesda erau Jn a)ara .idurilor cet7&ii, iiEliat # T MutT t*pluluir el. .u )ct indZ Jn oD d .idd lni Asdpa Qal <-@1 .id de al AR%%E;#;Z%E %2nslinutuiO, in c, 4@-44 d,cr, u toli cercedtorii slnt de acord d D.i0ire la #iriil2 de deror2re a celui de.d G-ld d .l <.,ea .id de al %sleli lui3 dar indi)erent c7 accept7* linia Su(e*9Mayer sau linia Scolii britanice, Zolgota Ki *or*Jntul, tn locul tradi&ional al Mor*lruului S)Jnt, erau in a)ara .idului al G-lea de la . E-bti d8r*rte putehice ce a.1tea au )ost locul r7stignirii &i al Jngrop7rii lui %sus, )iind spri5inite de tradi&ia care datea.7 cel pu&in din 0re*ea lui tWdi5an Q@<B .l.crO. Da. )ol* dn8i de #a. gropare, cu ta0anul arcuit, descris7 de pelerinul Ar-cul), nu este tipic7 pentru aceast7 perioad7 Ki con stituie o proble*7. $el7lalt loc care atrage pelerini, Mor*buul din gr7din7, este pri0it )a0orabil, dar nu rc0bdice autoticitate, "8rte nrnie Ro*inr2 din secolul @ J.d.$ryd.$r. au )ost situate Jn %erusali*, iar uele dilte ele dnt n1n@ll8ale. crupDile de b 6Do*inus "le0it+ QMt. M7slinilorO Ki de la Sanhedria sJnt interesante3 *or*Jntul Reginei Elena din Adia-bene, care a )ost con0ertit7 la iudais*, este deosebit de inpBiol*t, osuarSe Qcut5i nici lentru 8]O din ac1te ho*inte p8rtn d22n iuriplii. Reent a )ost descoperit un osuar care con&inea oasele unui o* cruci)icat- un cui continua sa &intuiasc7 dou7 oase. Au )1t )#lre di)erite incercTi de a cosd)ui p..i)E 8puhi la .Mitrcai2 Q.te e-. iE, @APD pl. G4O, in a)aE ,etulinului, cele roi in8narte rensgte din 8 lui lrod au ict d]operite ,l cet7&ile construite de Regele %rod QSebaste, $aesarea Mariti*aO, Jn reKedin&a lui de iarn7 Q%erihonO Ki Jn )ortiEtele sle $Ma"d4 !erodi*O. %n d2alueAi sa *ariei. %rod a reconstruit cetatea Sa*aria Ki a nu*it-o Sebaste, Jn

cinstea J*p7ratului ro*an Augustus Qe-chi0alenJul gr. al nu*elui latin augustul este sebas-tdO. .iduile iselir2 anrice au )Zr reoZdite li Jnt7rite cu turnuri rotunde, a )ost construit un te*plu dedi.at hi Augsts li b sradion de sron3 toate ac18 aV lst leali..te Drin ]aErii3 la shdion au )ost descoperite picturi *urale, ase*7n7toare cu cele din lerihob, Med. d !ercdi*, Marele pon ildie de la c8 a ict e-pl8t de o ehipi suba8rice3 %n5ne s1@2 de de*raWe sht 0E.ute clar id lotc ".1ile a2li2ne. E(a0atori itlioi au d18p2nt o parte a .iddri cetsdi din [Rhut lui s"ato ci t8Eul lui %rod, cu locurile spectatorilor &i scena, Ki o serie de panouri de pardoseal7 0opsite Qaproape uniceO. 'alarul Mg-m1c al lui %rcd de la lerinon 1r. de .nb2le p7r&i ale rJului 9tTdi felt, are o gr7din7 Jn terase &i un b2.ir inEe cel2 doui oWi 8le lalaturui. Ai bai n] bienuit3 1te )obnea u2i telai.i bLgtiE)e de construire cu c7r7*i.i uscate, J*binat7 cu tehnicile ro*ane speciale care )oloseau ci*ent ro*an, caracteristice p2nEu ltalla di, Fdea lui AuguM, A2stl rehlict e8ne a )d lndlnirl nutri la lerihoD3 din dt cunoaKte* pJn7 Jn pre.ent, %rod nua )olosit aceast7 r2luicd nidisi in alta parte. #a %2rihon au )1t d1= coperite pJn7 Ki 0a.ele de )iorii Decora&iile interioare din palatele lui %rod includ panouri de pere&i pictate, pardoseli cu Jncrusta&ii &i *o.aicuri. Ba.ine descoperite sau acoperite, tencuite Ki cu sc7ri, au )ost descoperite tn *ulte construc&ii irodiene, dar J*preun7 cu acestea sJnt Jn tJlnite tehnicile ro*ane de Jnc7l.ire a ba.5relor prin patd14u, W 88re de abui, A] *enea b7i sJnt g7site Jn )ort7re&ele lui %rod, care erau dotate Ki cu locuin&e lu-oase. Mo.aicurile policro*e slnt prcbabn c1 *i inteEti ta8ct2rin5cB a palantui od*inistrari0 de la M]da 'alarul *ic )0ildO 1< %R%%B;#;ZTE din partea de la oraKului Masada este a*plasat pe terase la *arginea stJnrilor golaKe3 si aici sJnt pre.ente panourile pictate, )n )ort7re&ele de la Masada &i !ero-diu*, arheologii israelieni spun c7 au g7sit Jn s)JrKit r7*7Ki&ele unei sinagogi din secolul @ d.$r. Qcele *al 0echi sinagogi cunoscute, Jn a)ara acesteia, sJnt datate Jn secolele al G-lea sau al <-lea d.$r.O. Jn toate aceste 0estigii artistice irodiene nu au )ost g7site )iguri u*ane sau ani*ale dec)t )oarte recent, Jn e-ca0a&iile lui Broshi, tn apropiere de 'oarta Sionutui din %erusali*. 9in. Alte inscrip&ii Q oul Testa*entO Anu*ite inscrip&ii g7site la %erusali* trebuie sI )ie legate de Te*plul lui %rcd. /nele dintre acestea sJnt *tfnite Jn osuarii, Jn care oasele uscate ale *or&ilor au)ost Jngropate adouaoar7 Qsecolul @ J.d.$ryd.$r.O. /n=ase*enea osuar con&ine oasele %ul 6Si*on, constructorul Te*plului+, probabil un .idar, &i nuarhitec-tul lui %rod. 'e un alt osuar citi*L 6;asele )iilor lui icanor, Ale-andrinul, care a )urni.at por&ile+L probabil c7 se re)er7 la un e0reu, renu*it pentru pietatea sa, care a pl7tit pentru cele *ai )ru*oase por&i din noul Te*plu. A )ost descoperit7 o inscrip&ie i*portant7 care a )ost plasat7 Jn incinta Te*plului. SJnt cunoscute dou7 e-e*ple, a*bele Jn gr., iar una dintre ele este )rag*entar7. Te-tul Qdin secolul @ J-d.$r.` d.$r.O sun7 ast)elL 6 ici unuine-eFeu nu Ji este per*is s7 treac7 dincolo de bariera Ki .idul care Jncon5oar7 #ocul S)int3 oricine este prins )7ctnd aKa ce0a este singur lIspun.7tor pentru *oartea sa, care este consecin&a+. Josephus se re)era la aceste pl7ci, care erau scrise Jn gr. Ki lat. Jn 5urul #ocului S)lnt QTe*plul interiorO3 el )oloseKte aproape aceleaKi cu0inte ca Ki cele g7site Jn inscrip&iile g7sire QE#` B. @A43 Ant. @B. 4@PO. #oddr.le din r.pteb GrLG1.GA trebde ra )i. legate de aceeaKi interdic&ie. R7scoala care a i.bucnit a )ost cau.at7 de e0rei pioKi care au cre.ut c7 'a0el a dus un grec Jn .ona inter.is7. Alte inscrip&ii de pe osuare sJnt de ase*enea rele0ante. %nscrip&ia care s-a cre.ut c7 Jnsea*n7 6%sust 97ii+, Ki c7 ar )i legat7 de r7stignire, se Ktie c7 a )ost interpretat7 greKit. Aceste cu0inte, scrise pe osuarul urd et* .)l.t ln trMnirl )aniliei 8ale, nu <Tlt de )apt dedt nu*ele s7uL 6%sus, )iul lui %uda+ Qident5)idnd oasele *ortului, cu* era obiceiulO. 'oate )i interesant s7 obser07* co*bina&ia Jsus, But luilosi)=, care apare pe un alt osuar3 a*Jndou7 nu*ele erau obiKnuite tn perioada aceea. De )apt, lista nu*elor deri0ate din aceste osuare este )oarte ase*7n7toare cu cea pe care ne-a* aKtepta s7 o Jnnlni* dac7 citi* TL loan, %uda, #a.7r QElie.erO, %sus, M7ria, Marta, etc. Jn )ine, pute* *en&iona *or*lntul Ki osuarele lui 6Ale-andru, )iul lui Si*on din $irena+ Ki al surorii sale Sara din $yre-naican 'tole*ais. Este posibil ca tat7l acestui o* s7 )i )ost 6un o* nu*it Si*on, din $irena, tat7l lui Ale-an-.>ruri Rl) Qrr, d @BG@O. Jn 'alestina pot )i g7site ruinele *ultor sinagogi. Mult7 0re*e s-a cre.ut c7 cele *ai 0echi ruine ale unor sinagogi sJnt cele din $ape*au*, !ora.in Ki $he)ar Bira* din $alilea Qdatate de obicei tn ulti*a parte a secolului al G-lea sau Jn pri*a parte a secolului al <-lea d.$r.O. Jn pre.ent se sus&ine c7 s7lile de adunare din secolul @ d.$r, g7site la Masada Ki !erodiu*, au )ost sinagogi3 )ranciscanii care au )7cut s7p7turile au sus&inut c7 ruinele de la $ape*aiun sJnt *ai recentederJt r.a 8ut QultnE pltte a sehlui .l 4l8, UriM parte a secolului al B-lea d.$r.O. Jn orice ca., cea *ai 0eche do0ad7 cert7 despre e-isten&a unei sinagogi, Jn 'alestina, 0ine din %erusali* Ki este o inscrip&ie gr. Qsecolul @ S.d.$r.`d.$r.O. %nscrip&ia declar7 c7 un oarecare theodotus, un preot, a pl7tit Jn parte cheltuielile legate de construirea unei case de adunare Qsinagog7O peste care a pre.idat Jn calitate de 6arclusynagogos+. Era o proble*7 de )a*ilieL tat7l Ki bunicul s7u au )ost de ase*enea conduc7tori ai

aceleiaKi sinagogi. %nscrip&ia declar7 Jn continuare c7 acest loc a )ost construit 6pentru citirea #egii )i pentru studiul preceptelor ei+3 de ase*enea, un han a )ost ane-at, pentru 0i.itatorii din alte locuri, care a0eau b7i Ki ca*ere proprii. E-ca0a&iile )7cute de cercet7tori italieni la $e.area au ar7tat c7 punerea din nou a )unda&iilor 0echii )ort7re&e )enictene, a Turnului lui Strato, a teatrului antic, a trecut prin *ai *ulte )a.e de construc&ie Ki reconstruc&ie. /lterior, cJnd Jn perioada ro*an7 ruinele irodiene originale au )ost aruncate sub sc7ri ca ,.*olo.+, a )ost inclus7 acolo &i o inscrip&ie pe piatr7. S7p7torii au descoperit c7 aceasta se re)er7 la ]'ilat din 'ont. El este nu*it 6pre)ectul %udeii+ &i inscrip&ia s,8 cl .l a ridi.t u rltar h oltoae lui Tib2riu,, J*p7ratul ro*an. 'robabil c7 Jn aceast7 perioad7 ter*enul 6pre)ect+ a )ost abandonat ca titlu pentru gu0ernatori *inori Qec0estrien;, cu* era 'ilat3 a )ost Jnlocuit de ter*enul 6procurator+ Q)olosit anterior pentru agen&ii )iscali ai J*p7ratuluiO. %nscrip&iile descrise pJnI acu* se leag7 Jn principal de E0anghelii. Alte inscrip&ii - din Zrecia, Turcia, etc. Y sJnt legate de e0eni*entele descrise Jn "aptele sau Jn Epirtolele lui ,a,tl. /n deEt al lui c,audi,1, 8d.it la Del)i QZreciaO ! descrie pe Zalio ca &i proconsul al Ahaiei Jn anul B@ d.$r., )7dnd ast)el leg7tura cu proDoddui8 lu 'ai2l l, corint Q8apl @8L@GO. o inscrip&ie g7sit7 la $orint pe o uK7 6Sinagoga e0reilo) - s-ar putea s, irldie ladt ude a l"dlcat 'arel Q"apt. @8L4O. E-ca0a&iile )7cute acolo au scos la lu*in7 un te-t care d7 nu*ele unui donator, Erastus, care se poate s7 )ie 0istiernicul cet7&ii *en&ionat in Ro*. @1@<L au )dt dsperit2 ateOie sini#" d ele ln cd a lZat ']l Q"1pt BLG-<O, W de alelt=eM o inscrip&ie despre 6#ucius, *7celarul+, care *archea.7 probebil lad Tde a )1t =piats Qde 1reO+ Qnd]dlonO @< drc ] E)2d larEl ln @ coi @SLGB. #a E)es au )ost descoperite p7r&i ale te*plului .ei&ei Arte*is, 6DJana E)esenilor+, J*preun7 cu agora si teatrul Jn aer liber care a0ea GB.SSS de locuri. /n r.-r rti0 al lui salurarir d.dicl(l o <tahne dE <4i.t a lui Arte*is 6care ur*a s7 )ie Jn7l&at7 %n teatru Jn ti*pul unei sesiuni plenare a adun7rii ecciesia+, arat7 c7 toat7 cetatea s-a adunat acolo, aKa cu* se Jn&elege din ".Dt2le @ALG84@. $cdilihb8 ietori.a a l,i l8 a )ost atestat7 de nu*eroase inscrip&ii. 6'olitarhii+ din Tesalonic Q"apt. @PL1, 8O erau *agistra&i Ki au )ost *en&iona&i Jn cinci inscrip&ii din aceast7 cetate din secolul @ d.$r. De ase*enea, 'ublius este nu*it corect procos Q, 5ntJiul b7rbat+O sau gu0ernatorul insulei Malta Q"apt. G8LPO. Jn apropiere de /stia au )ost g7site inscrip&ii care notea.7 c7 niKte licaonieni au dedicat lui geus o statute a lui !er*es, iar Jn apropiere era un altar de piatr7 pentru 6$el care ascult7 rug7ciunile+ QgeusO Ki !er*es. Aceasta e-plic7 de ce Barnaba &i 'a0el au )ost identi)ica&i aici cu geus QJupiterO Ki, respecti0 !er*es QMercurO Q"apt. @4L@@O. Derbe, urnlto2ra l8litate ude sa oprit 'a2%, , )d ide4ti)icat7 de Ballance tn @AB1 cu Maerti Q!uyu(O, Jn 84 M apropiere de Mara*an QAS P, @ABP, p. @4P K.ur*.O. Men&ionarea de c7tre #uca a tui ]fuiriniuA, gu0ernatorul Siriei Jnainte de *oartea lui %rod % Q#uca GLGO &i a lui ]#)eanias, Tetrarhul Abfenei Q#uca <L@O, a )ost con)ir*at7 de ase*enea de inscrip&ii, B%B#%;ZRA"%E, Suit *en&ionate nu*ai lucr7rile recente tn li*ba engle.7. C. Cadin, Masada, @A113 M. M. Menyon, Jerusale*L E-ca0ating <SSS Cean o`!ts-tory, @A1P Qcap. 1-@@O3 '. BenoJt, !TR, @AP@, p. @<B-@1P QAntoniaO3 %nscriptions Re0ea,, @AP<, inel. na. @1A-@PS,@8G,G@1 Qpublicate de %srael Museu*, Jerusale*O3 M. M. Menyon, Digging /p Jerusale*, @AP4 Qcap. @-<,@S-@BO3B. Ma.ar, TheMountain o)t(eiord, @APB3 #. %. #e0ine, Ro*an $aesareaL an Archaeoiogi-cal-Tbpographical Sai7y. @AP<3 C. Cadin, Jerusale* Re0edatL Archaeology in t(e !oly ;&y, @A18-P4, p. @-A@3 EAE!#, t.0. $aesarea, !erodiu*, %erihon, %erusali*. J.'.M. AR!%'. 6%b0ar7K de lupt7+ a, lui 'a0el &i Ti*otei &"fi*. GO i e-presia las7 se se Jn&eleag7 c7 ei au lucrat J*preun7 anterior Qc). "ili*. GLGBO. 'a0el i se adresea.7 dnd se adresea.7 Ki %ul "ili*on &i Ap)Ja Jntr-un *od care sugerea.7 c7 el ar )i putut )i )iul lor. Aceasta nu e-clude nicidecu* sugestiile anterioare Qc). T(eo-Iore D) Nte Mopsuatia, ed. SFete, %, p. <@@O ba.ate pe conte-tul din $ol. 4L@P, Ki adoptate de #ight)oot Ki ZoodEpeed, care au a5uns la conclu.ii di)erite3 ei spun c7 6lucrarea+ la care trebuie s7-@ Jnde*ne colosenii trebuia )7cut7 Jn cetatea Jn0ecinat7, #aodicea3 conte-tal, b,,, nu tnpF acest, i)terpEtare Vi s..r put8 s7 ii.i nu o epd5ire, chld d1cl el a pEdicar la cole si Jnde*nul este sa e-tirpe ere.ia de acolo Qc). :. Z. RollirB, Jr# Pa, @ABA, p. Ggl iunO, 1re .uios c, i s-a cerut biterieti s7-i co*unice acest iucru. ?i *ai dubioasa este sugestia luin. Mno- c7 Arhip a )ose ga.da biZicil din $olo.c c% . t1t posrlehrul lui olisin Ki c7 lui i se adresea.7 Jn principal Epistola c7tre "ili*on. E-presia din $ol. 4L@P i*plic7 pri*irea unei Jns7rcin7ri Ki cu greu ar putea )i interpretat7 ca o .lib8E a tui onisin. , ] srie eMt 8rc a )Wr natura lucr7rii sale, dar probabil c7 0echiul to0ar7K de ur*a al lui 'a0el, deKi continua s7 aib7 leg7turi cu biserica *a*7, era anga5at din nou tn lucrarea *isionar7, Jns7rcinarea sole*n7 nu i*plic7 del7sare din partea lui Arhip Qc). G Ti*. 4LBO, Q]"%/MS , E'%ST;#A $kTRE,O B%B#%;ZRA"%E. J. Mno-, 'hile*on a*ong the ier-tdr o` ttul,,@A1S. .A.,,F.

AR!%TE$T/RA. $Jnd sJnt co*parate cu alte culturi antice, 0estigiile arhitecturale din 'alestina *i BHnt i*presionante, tn cea *ai *are parte a istoriei ei. #i"a de Nl8bilibte a Mr2lialuhi a2 co"ruclie )olcdt b nod obirnuit p8t2 )i o 8url a aei2i de)icien&e la )el ca Ki lipsa prosperit7&ii indigene )7r7 de care cl7diri *onu*entale nu pot )i construite. DeKi cea *ai *are parte a construc&iilor din 'alestina au )ost )7cute de nepro)esioniKti, cJte0a perioade sJnt re*arcabile prin splendoarea lor arhitectual7L epoca bron.ului %%, perioada lui Solo*on, %rod Ki ;*aiad. ,n relat7rile biblice se 0orbeKte despre Egipt, Mesopo-ta*ia, 'ersia &i lu*ea clasic7, care posedau cele *ai AR!%TE$T/%%A i*pun7toare 0estigii arhitectonice antice care au r7*as pJn7 tu 0re*ea noastr7. a. Materiale Ki construc&ii Datorita cantit7&ilor *ari necesare, nu era obiKnuit ca *aterialele de construc&ie s7 )ie transportate pe distan&e lungi. #ucrul acesta este ade07rat *ai ales cu pri0ire la piatr7, deKi in ti*pul perioadei ro*ane *ar*ora a )ost transportat7 la distan&e pJn7 la @BSS (*. Roca de ba.7 Jn &inutul deluros al ]'alestinei este calcarul &i aceasta este si piatra de construc&ie obiKnuit7 in .ona aceea. Se poate s7 )i )ost e-ploatat7 Jn cariere chiar la locul de construc&ie, cu* este ca.ul la ]Sa*aria si Ra*at !ahel VBAS;R G@P, @APB, p. <PO. Zresia era )olosit7 Jn &inuturile de coast7 ale 'alestinei, Jn ti*p ce Jn sudul Siriei, piatra de construc&ie obiKnuit7 era ba.altul, $li*atul relati0 u*ed al 'alestinei a necesitat punerea unor ] )unda&ii care constau din .iduri de pietriK ridicate deasupra ni0elului p7*Jn-rului p..tu a pDp5a .lrrruile de lut T lr*(ala din prnlrt. /rele torti)ntii ar lcr cotuEuite a-proape Jn Jntregi*e din pietriK3 cel *ai 0echi e-e*plu cunoscut este tu*ul neolitic de la ]%erihon Qcea, PSSS J.d.$r.O, %btuKi, abia Jn 5urul anului @4SS J.d.$r. a a5uns s7 )ie )olosit7 pentru construc&iile din 'alestina piatra cioplita, solonon a iolZit pieEe ciop/re dr.prD ghiular bi *ulte dintre cl7dirile sale, cu* sJnt por&ile de la ]Meghido &i Zhe.er. 'roduc&ia acestei pietre de construc&ie era scu*p7 &i cerea *ul&i lucr7tori $G $ron. GLi8O. E-e*ple *ai Tecente de construc&ii din pieEe pEl@8te pot )i lntnnite la S8ia g la Ra*t Bahel, Ki pot )i 07.ute Jn 6gidul plJngerii+ Jn %erusali*, oreEuir de ,lrbd el Mae. =.idd%n tiEDul nourhiei is. helite, piara 8 cioplitd p2rra dlEE eleMte arhitetdi)t c8 sint =sdbri prct8lici Qpre @SA, @APP, p. <A-BGO &i balustrada de la Ra*at Rahe#, care probabil a )or*at partea de 5os a unei )erestre. &]AMTA ?% ME?TE?/Z/R%#E,O Jn lu*ea antic7 s-au )olosit Jn construc&ie *a5oritatea tipurilor de piatra. Hnc< din perioada clasic7 *ar*ora a )ost una dintre cele *ai 0aloroase pietre de construc&ie Ki 0estigiile din ]$orint, ]E)es, ]'erga* Ki ] Atena ne dau o i*agine dara a *7re&iei arhitec turti )olosite Jn perioda T. #e*nul a )ost dease*enea pre.ent din abunden&7 Jn 'alestina Q%os. @PL@B, @8O. $l7dirile regale erau construite Ki decorate cu le*n scu*p cu* este cedrul Ki ste5arul Q@ J*p. BL1, 8O i*portat din liban, le*nul de cllipac; Q@ lhp, @SL@@-@GO d5n oir g l2ed autohton de nadin Q@ %np. 15G<,<@,WO. eco'Ac%-O #u.di5le g2n8le erau )dcute de obiei .u le*ul local cel *ai potri0it pentru acel scop, care se poate sd 1 )1t sicanorul Q#. A-@oO, bradul s, sb5ard. E-ca0atiile unei *ici )ort7re&e de la ]Zhibea, din 5urul anului @SSS, arat7 c7 le*nul de chiparos Ki pin a )ost )olosit Jn pri*a construc&ie, dar poate Jn ur*a de )riK7rii, tn reconstruirile ulterioare s-a )olosit le*n de *iedal. $artiie)le Mri de le* c.rboniar ] ,o.e s7 indice c7 suprastructura a )ost Jn cea *ai *are parte din le*n. Datorit7 re.isten&ei sale, le*nul Jndeplinea )unc&ii arhitectonice i*portante &i era )olosit pentru spn5innE aop2ritui, "nEu .idui de rcristenr4 pentru ra*e de uKi Ki )erestre Q@ J*p. 1L<@,<4O, pentru lti Ai suportui Wt"nh tr*uile srsp2nd.te. on atr naterialAi de costruc)E iolcit 1te n1ria, ce o)er, o]Nare r2.istenti Di de a.2a 2 poare sB 1 iZt rolcitl D.n* a intiri .iduile d2 lu. 'rinciEla in <B AR!lTED%/ A

Reconstituirea unei case particulare e-ca0at7 la /r. ca*erele de locuit erau la pri*ul eta5, iar panerul era )olosit pentru ser0itori Ki pentru *aga.ii, c, @ASSt.d.$r, portant7 a trestiei Jns7 const7 Jn construirea acoperiturilor, cJnd era pus7 pe un schelet de le*n cate constituia o ba.7 stabil7 pentru *ortar. Trestia putea )i Jndep7rtat7 cu uKurin&7 Qc). Maieu GL4O. Di)edtele an1t4ui cu pshlnt au )1t cele *ai obiKnuite *ateriale pentru construc&ie Jn lu*ea an tic7. 'ri*ele Jncerc7ri de a construi .iduri *asi0e din #ut probabil c7 nu au a0ut succes, deoarece lutul se contract7 la uscate &i )or*ea.7 cr7p7turi *ari. Jn schi*b, a de0enit un lucru obiKnuit ca lutul s7 )ie *odelat Jn bulg7ri sau =c7r7*i.i care sa )ie uscate la soare Jnainte de a )i .idite Jntr-o cl7dire. #a leii elMhelei)eh, Jn apropiere de Marea RoKie, a )ost g7sit7 o c7r7*id7rie cu c7r7*i.i l7sate s7 se usuce la soare, Ki a )ost datat7 la 8BS i d. $r. #utul pentru c7r7*i.i era a*estecat cu paie .drobite care nu nu*ai c7 repre.entau un liant, ci accelerau Ki procesul de uscare Ki J*piedecau lutul s7 se lipeasc7 de tiparele Jn care era turnat. Tipare rectangulare de le*n erau )olosite Jnc7 in 5urul anului 4SSS J. d. $r. Jn Mesopotania Ki ce0a *i ti=iu ln 'al1rtu. $7r7*i.ile de lut erau Jn general prinse Jntre ele cu *ortar de lut Ki apoi erau acoperite tot cu un *ortar de lut. tn )iecare an Jntreaga cl7dire trebuia s7 )ie tencuit7 din nou pe dina)ar7 Ki probabil si Jn7untru pentru a nu )i p7truns7 de ap7. "7r7 aceast7 Jngri5ire, c7r7*i.ile de lut se degradea.7 Jn scurt ti*p. Jn rI*7si&ile unei case g7site la ]Sihe* a )ost descoperit7 o bucat7 de *aterial de acoperiK pe care se 0edeau tencuiri succesi0e3 casa a )ost datat7 in 5urul 1ului Ps; # d, $i QZ, ,. :tiSth shahaT @A1sO. E-ca0ariile de la lei Je**eh au scos la lu*in7 o locuin&a as-rianI cea. PSS J.d.$r. a0Jnd un acoperiK arcuit, din lut. Aceast7 )or*7 arhitectonic7 era )olorir, h M1opotaliia si Egipt ln ni#niul 1t <=lea, ds nici un e-e*plu *ai 0echi decJt acesta nu este cunoscut Jn 'alestina. Jnainte de perioada ro*an7 Jn 'alestina nu s-au )olosit c7r7*i.i arse Ki pl7ci cera*ice decJt Jn J*pre5ulri sp2dale, d chiar d atao nltMi de cl"e cel boga&i. 1. 'ri0ire general7 E)icien&a 0ie&ii tr7ite Jn colecti0itate produce bog7&ie care trebuie prote5at7 Ki de Jndat7 ce oa*enii au Jnceput s7 tr7iasc7 Jn aKe.7ri, au )ost necesare ])or<1 ti)ica&ii. gidurile caselor de la peri*etrul satului au )ost Jnt7rite, constituind o pri*7 )or*7 de ap7rare. 'oarta era aproape Jntotdeauna cel *ai 0ulnerabil punct al )orti)ica&iei Ki aten&ia special7 care i-a )ost

acordat7 poate )i obser0at7 %a Ja0a, Jn deKertul sirian, ,,de t8te pleldla de b.., ale poldor )oldire Mi tir.iu Jn 'alestina erau )olosite Jnc7 Jn anul <GSS H.d.$r. Dup7 anul <SSS J.d.$r. au Jnceput s7 se con struiasc7 Jn 5urul cet7&ilor .iduri secundare, pentru a acoperi ba.a .idului principal, precu* Ki turnuri situate Jn toate punctele strategice de pe .idul principal. Se *ai )oloseau Ki Jnt7rituri de pI*Jnt, dar nu la poten&ialul deplin, decJt dup7 anul GSSS %d.$r., dnd Jn a)ara .iduruilor cet7&ii au )ost construite pante abrupte stabili.ate cu pietriK calcaros. $et7&ile din aceast7 perioad7 erau *ari. gidurile cet7&ii =!a&or Jncon5urau o supra)a&7 de circa PSS.SSS de *G3 aceasta includea .ona turnului superior, a)lat Jn peri*etru[ unui al doilea .id principal. $et7&ile a0eau, Jn continuare, *ai *ulte linii de ap7rare, )ie prin J*pre5*uirea unei cet7&i Jntregi, cu* e ca.ul la rtachls Q8 P;o #d.crJ, Be rrin prote58 dl)erltelor sec&iuni, ca Jn =%erusali*, Jn 0re*ea T. Jn ti*pul e-pansiunii asiriene Qdup7 cea 8BS H.d.$r.n por&ile cet7&ilor au )ost *7rite cu l7caKuri supli*entare pen tru a re.ista la atacurile berbecilor de asediu. Jn perioada ro*an7 'alestina a )ost o .on7 de )rontier7 &i a )ost ap7rat7 de *ai *ulte )ort7re&e3 o ase*enea )ort7rea&7 a )ost Antonia Q]'RET;RMJO, Jn %erusali*, unde este probabil c7 a )ost Jnte*ni&at %sus QMac. GPLGP3 Marcu @BL@1O. D%n p8i de 0ed dblreronic, .rehllele ti *onu*entele slnt deseori greu de deosebit de palate sau de casele *ari, a)ar7 de ca.ul c7 s&nt g7site anu*ite obiecte care s7 indice practicile religioase. Dup7 anul GSSS H.d.$r. Jn 'alestina e-ista o *are 0arietate de cl7diri religioase. u*ai la ]!a&or, au )ost des coperite patru te*ple Ki *onu*ente separate. Alte te*ple cananite i*portante au )ost e-ca0ate la Meghido Ki la Sihe* unde a )ost identi)icata o construc&ie de tip 6Migdol+ QturnO, care este considerat de unii a )i tdplul hl El-b. rit QJurl. AL41O, Ae.n, cladi" a0ea .iduri groase de QB,@ *n cu un prid0or la intrare. #a rB.t-Sd 1u )1t d1co,1tte dou, tarple .oDstruite Jn stil egiptean, deKi erau Jnchinate .eit7&ilor cananite, ] Dagon Ki ] AKtaior. $l7diri religioase au )ost g7site de ase*enea Jn a)ara cet7&ilor, cu* este la anariah. unde a )ost e-ca0at un altar Q]H v#^%MS Ki un te*plu. Te*plele cananite nu au o arhitectur7 uni)or*7. "aptul acesta poate re)lecta di0ersitatea religioas7 cu care au )ost con)runta&i israeli&ii QDeut. PL@.BO. /r tenplD 8 prcb.bil a ,b1t )olZit de israe/=ti a )ost e-ca0at la ]Arad. Acesta consta dintr-o Jnc7pere *are, sanctuarul, conrin*d o niK7 Ki o curte Jn care era situat un altar de G,B G,B *. /na dintre pu&inele ase*7n7ri cu te*plele lui Solo*on QaKa cu* este descris Jn @ J*p. 1 Ki PO a )ost ba.a alc7tuit7 din dou7 coloane situat7 de )iecare parte a intr7rii Jn sanctuar, la )el ca Ki laehin Ki +Boa. Q@ J*p. PL@B-GGO. /n te*plu din secolul al 1-lea H.d.$r., asociat cu un palat de stil hitit de la T)ell Tainat, Jn nordul Siriei, este singurul te*plu cunoscut care are un plan si*ilar cu cel al =te*plului lui Solo*on. Mult7 0re*e s-a cre.ut c7 planul era de origine ])enician7, dar un te*plu )enician e-ca0at recent la QZtion, Jn $ipru, este co*plet di)erit. /n te*plu r/istean g7sit la Teii fasile Qcea @SSS J.d.$r.O a a0ut coloane de le*n care s7 sus&in7 AX%E# acoperiKul Qc). Jud. @1LGAO Ki o plat)or*7. Te*plul lui ]lrod a )ost descris de Josephus Ki pe ba.a obser07rii 0estigiilor din pre.ent poate )i )7cut7 o reconstituire destul de bu,A. Be *.t,e de pisEe, coiEEuirA de %tod, poate )i 07.ut7 Jn !ara* eK-?eri) Qc`. Marcu @<L@-GO. ='alatele *ari nu erau un lucru obiKnuit Jn 'alesitu. ; clrdire c)t pobab5l a )1t E)edinta uui *8h le.t a l1t d))ip.rit, la Meghido, in aprc. pierea por&ii. A0ea *ai *ulte Jnc7peri dispuse Jn 5urul unei cur&i Ki a )ost )olosit7 Jntre cea @BSS Ki @GSS H.d.$r,, ti*p Jn care a )ost reconstruit7 cel pu&in o dat7, 'at.tele lui Solonon dln lel8lin nu au @1r d1coperite Ki prea pu&ine lucruri au )ost g7site cu pri0ire la palatele lui ]S*ri Ki YRAhab din ]Sa*aria. palatul lui Moiachi*, din Ra*at Rahcl, la care se re)er7 probabil %ere*ia QGGL@<-@AO, a )ost e-ca0at, dar nu a putut )i deter*inat un plan precis. 'alatele 0aste ale regilor asirieni Ki babilonieni au )ost e-ca0ate la ] --ni0e, i*rud, Morsabad Ki ]Babilon. Acestea erau co*ple-e ad*inistrati0e de *7ri*e considerabila, a-0Jnd Wli o)icisle bogat o*ltgtate d b.uelieturi, Ki a0eau de ase*enea nu*eroase birouri Ki locuin&e o)iciale. #a Masada a )ost descoperit palatul )ru*os aKe.a ta lui %rod cel Mare Ki a )ost dat7 la i0eal7 i*ita&ia de *ar*or7 )olosit7 pentru decora&ii. 'lanul obiKnuit al unei ]case din 'alestina a )ost Jntotdeauna aran5at Jn 5urul unei cur&i. $asele de la Arad Qcea G8SS J.d.$r.O constau dintr-o ca*er7 *are Ki una sau dou7 ca*ere *ai *ici, construite Jn 5urul unei cur&i neregulate Jncon5urat7 cu un .id. %sraeli&ii )oloseau un plan de cas7 )oarte regulat Jn care *ai *ulte Jnc7peri erau construite Jn 5urul a trei laturi ale uei cu4i dr2ptu.8liltare, 'e a paE, larus 8 poar. ta care ducea la strad7. Acest plan de construc&ie tol8 spatiul h nod 8onic g asigEa prcte$a Ki c7ldura necesar7 Jn &inutul deluros al 'alestinei. Eta5e supOiMrare 1au adrua.re dup, cu di.rau Mile QG %np. 4L@SO. /nele dir)t c2le rui *ari g *ai con)ortabile case antice au )ost e-ca0ate la ] /r. Ele au )cit l*ite ln 5Dul ardu5 cca @ASS #d.cr. ii constau din dou7 eta5e aran5ate Jn 5urul unei cur&i. ; cl7dire des JntJlnitI Jn cet7&ile israelite este *aga.ia. 'ri*a dat7 cJnd s-au e-ca0at ase*enea cl7diri la MegMo s-d cEut .% str Sa5dui, B%B/;$RA%%,. !. J, "rad1 ti c. d ""nl2n. Battershill, A 'ri*er o) ;ld Testa*ent Archaeotagy, @A1<3 S. M. 'aul and :. Z. De0er, Biblical Archaeo-roT`, @AP<3 !, and R #acrc)t, nie Buildinst o)`0, cient Mesopota*ia, @AP4. $. J, D.

AR%E# QJn ebr. 9eT, 60atra lui El Du*ne.eu+O. @. lrc dat altardui EE/ Brd))i de iol dBcris de E.anltel Q4<.@B-@1O. S,au dat *i lte interpraeri "nrru aZt nl*. Au )ct date *i1d te intdprderi acestui nu*e3 60atra altarului+ QR9O3 6*untele lui Du*ne.eu+ Qc`. E.ec. 4<L@B-@1O sau, *ai pu&in probabil, 6#eul lui Du*ne.eu+. Acesta este sensul Jn care 9=l este *en&ionat pe ]'iatra *oab-ta+ Q@L@G, cea 8<S td.clO G. /)u dipric d lrl]l5*dui Qrs. GAL@-G, P.O care era reKedin&a principal7 Kl centrul principal de lnhi=8 lli Dllllllle/ QFiti @ *i ssO. <. /n hebit ai c,rui 1i au )1t ono)ti de ,2*ia. sul dinte lupttorn lui Da0il QG San. G<LGS5 @ crcn, @@LGGO. i0 tradc =u on ca ri s lV+ QFt @ Mi 8P A)lMATBAA susO. 4. /n delegat tri*is de E.ra la $asi)ia ca s7 aduc7 oa*eni care sI-l Jnso&easc7 la %erusali* pentru slu5irea la Te*plu. QEaa 8L@1O. D.J. :, AR%MATEEA. 6; cetate a iudeilor@@, cetatea natal7 a lui ],csi), Jn al c7rui *or*tnt a )ost pus trupul lui bus QMat. GPLBP3 Marcu @BL4<3 #uca G<LB@3 %oan @AL<8O. $etatea a )ost identi)icat7 de Busebiu &i lero-ni*cu ]Ra*a sau Ra*atai*-^o)an, tocul de naKtere aluiSa*uel $% Sa*. @L@AO. 'robabil c7 este identic7 cu localitatea sa*aritean7 nu*it7 Rata*ai* m%Mac. @@L<4O sau Ra*athaJn QJos., Ane @<. @GPO, pe care Detnetrius ! a ad7ugat-o la teritoriul lui %onatan. Ar putea )i oraKul *ode* Rentts, cea @B (* E de #yda. 9e.i M. :. ;ar(. 6Ari*athaea+, tn %DB. J.:.M. ".nB. AB%;$, @. lrele r.s.lui din ] BlaD, sliat a lui a$hedorlao*er al Ela*ului, +A*ra)el regele Kinea-rului, care a pornit r7.boi J*potri0a Sodo*ei &i Zo*o-red QZen. @4L@,AO si a )ost lnMnt de A0raa*. DeKi aceast7 persoan7 este neidenti)icat7, nu*ele poate )i co*parat cu Ariu( un )iu al lui gi*ri-#i*, *en&ionat in sisit2 de li M,ri Qc8 @PPS ldcrJ eu cu nu*ele hurian Ariu((i din. te-tele de la u.i Qsecolele al @B-lea Jn. d. ;r.O. G. Me*bru al g7r.ii personale a regelui babilonian in Ba8 #.l.Z. QDa Gi@4+@BO. #ui i sV pdudt saji o*oare pe .Jn&elep&ii+ care nu au `ost Jn stare s7 t7l*7ceascI 0isul regelui, dar a oprit ducerea la Jndeplinire a acestei porunci aducJndu-@ pe Daniel Jnaintea regelui ebucadne&ar %%. D.,.F, A),lSTAn!. u lnc." tt Moiau ca t8te t2-tele se re)er7 la aceeaKi persoan7. 'ri*ul te-t, "apt. @ALGA. A descrie ca pe un to0ar7K de c7l7torie a %ui 'a0el cJnd acesta a )ost prins de *ul&i*ea din E)es QdeKi unii au sus&inut c7 aici este o pro)e&ie. Jn "apt. GSL4 et Jl h1o,.rt p. ta0el la leruelrW prcbabn 8 delegat o)icial al bisericii dinlesalonlc pentru a aduce darurile adunate3 Jn "apt. GPLG el se a)l7 pe corabia lui 'a0el de la $e.area. :. M. Ra*say sus&ine c7 el a c7l7torit, ,*babil nDEi h 8litate de ]la0 al lVi ,a,2l Qs'%,t,. p. <@B K.ur*; Y %igtht)oot sugerea.7 c7 *odul Jn care se )ace re)erirea indic7 )aptul c7 Aristarh era Jn dru* spre T)esalonie, TotuKi QpresupunJnd c7 epistola c7tre $old4i . )o1t sise din Ro8O, el s.a albtuat Ntin nou hi '.,rl ei a debit din nou itoErdAd lli de te*ni&7+ Q$ol. 4L@SO, alternJnd probabil cu Epa)ra ca &i pri.onieri 0oluntari &c). $ol. 4L@S-@G Ki "iii*. G<-G4O, Jn ce pri0eKte teoria 6Jnte*ni&7rii Jn E)es+ pute* spune c7 el s-a dus acas7 dup7 r7scoal7 Ki dup7 scrierea Epistolei c7tre $oloseni Qc`. Z. S. Duncan, St. 'aul=s Ephesian Miniscry, @AGA, p. @A1, G<P K.ur*.O Men&ionarea lui Jn leg7tur7 cu strJngerea de a5utoare a sugerat identi)icarea lui cu 6)ratele+ din G $or. 8L@8 Qgahn, % T, @. p. <GSO, $ea *ai )ireasc7 interpretare a rsinui din $ol. ,lL@S-@@ ihplicl dtiE lui s2=s-teasc7. A. ". :. ABMAZ!ED; Q9:, M,!arMctgedon3TRAr*a-geddon3 lat. !ennagedon3 sir.ZFO". MagedonO. #ocul de adunai] Jn scena apocaliptic7 din giua cea *are a Du*ne.eului Atotputernic QApoc. @1L@1necunoscut tn alt7 parteO. Dac7 este un loc si*bolic, locali.area geogra)ic7 e-act7 nu este i*portanta. $ea *ai 0eche interpretate cunoscut7, care e-ist7 nu*ai Jn li*ba arab7, este Jocul b7t7torit, locul neted Qarab, =%rnFd= :0 _ cnn'hUO+ Q!iplolyu, edBon8hO Din= tre patru interpret7ri *oderne, Ki anu*eL 6Muntele Meshido+, +cetalea M2shii%o+, ,J0rstele aduiriii Qc $. %brreyO Ki,.Dealul lui roditor+, cei *ai *ul&i teologi rrled "i8 intet'rctc. D2 )npt, dealul Qdil.O de la M.sbnb ed lnlt de ,E G@ de n li .ilele lui %oan Ki era Jn apropierea Muntelui $Ir*ei, Ki aceasta 5usti)ic7 )olosirea ter*enului ebr. har, )olosit tn 9T Jn sensul 0ag de 6deal+ sau 6.on7 deluroas7+ QBDJ<, p. G4A3 D). Jos. @S@4S3 @@L@1O. ,ip2le de la MeShdo= QJud, sL@AO tl =,al2 MeBMo+ QG c"n. <BLGGO au roW *rtoEle u1tl b1t1ln inporbnt2, de la ele lleE de Tut*es %% tn @418 J.d.$t, pJn7 la cea a #ordului Allenby de Meghido, Jn @A@P. 6Mun&ii lui %srael+ sJnt *artori la Jnningerea lui Zog, Jn E.ec. <AL@-4. Se poate caacestas7)i )ost lucrul a0ut Jn 0edere de autor. ARMATA. Spre deosebire de regii egipteni Ki *esopota*ieni, se pare c7 regii din %srael nu au )ost intere-sa&i s7-Ki co*e*ore.e 0ictoriile *ilitare %n basorelie)uri Ki Jn picturi. Descrierea pe cate o )ace* ar*atei israeliene trebuie s7 se ba.e.e Jn *are *7sura pe dsleri Er,2[e ale luptelor )i ,e reldinlele ircidentle " d2 @e o)eri 0t a. Alc7tuirea AKa cu* ilustrea.7 )oarte bine po0estirea despre De-bora Ki Barac, ar*ata biaelJan7 a )ost la Jnceput o

gard7 tribal7 adunat7 Jn 0re*uri de cri.7 Ki condus7 de cinT c, calitid de rctrduatoi ta bM orsani.7rii era clanul tribal care, teoretic, )urni.a un conrin88t d2 o trd2 de.blrbali Q@ San @SL@AO, /nele triburi au cJKtigat o reputa&ie deosebit7 pentru Jnde-*inarea lor Jn )olosirea anu*itor ar*e Qde e-, Jud. GSL@1L c). @ cte rGO. Sad a )ott cel carc a dat %sraelului nucleul unei ar*ate stabile, nu*7rJnd la t,.2put tu nal *dt de <.SSS de dndi Q@ San. @<LGO. #a )el ca Ki Jn instituirea *onarhiei, crearea unei ar*ate regulate a a0ut loc datorit7 a*enin&7rii din partea )ilistenilor. Duelurile Jntre ap7r7tori ai p7r&ilor inpli.ate Jn con)lict, 8 o *odalitre de s 8ita =2r sarea de sJnge e-cesi07, se pare c7 erau *ai obiKnuite la )ilisteni ilecit la lrEel Q@ s*. @r, dd citin d1pE o lupt7 Jntre dou7 grupuri de repre.entan&i, n=Srt* Q/t. 6tineri+, dar ter*enul este )olosit uneori pentru a de.2M =rupe de elit,=O din aetele tui Da0id ti %s.B2er QG S* G@@G@PO. A8ta lui Da0id en .lc, tuit7 atJt din contingente regulate QG Sa*. @BL8O cJt Ki dintr-o garda na&ional7. G Sa*. G<L8 K.ur*, enu*era o*ni#ntii nilitari din a*ata lDi Da0id-.$ei ltei+ Ki 6$ei Trei.eci+. AceKtia erau Jn principal b7rba&i care s-au distiB h llpte %nd din 01a cld Da0id ] ascundea de Sau, Ki erau la conducerea cetei de haiduci, Jn contingentele regulate erau incluKi *ercenarii egeeni Q$heren=&i Ki 'eleti&iO care )or*au garda perATM/ A S% A),ME sonal7 a regelui QG Sa*. @BL@8-GG, care *en&ionea.7 &i pe )ilistenii din. ZatO. Zarda na&ionala era J*p7r&it7 Jn dou7spre.ece batalioane &i )iecare ser0ea ti*p de o lun7 Q@ $ron. GPL@-@SO. Dac7 Da0id a a0ut care de r7.boi organi.ate Jntr-o unitate *ilitar7 separat7, probabil c7 a )ost o unitate *ic7 Qc). G Sa*. 8L<-4O3 carele de r7.boi a5ung s7 )ie )olosite pe scar7 larg7 abia Jn ti*pul >,i sol*n Qr ,Dp. 4LG13 @SLG1O E-i1E re pu&ine do0e.i care s7 sugere.e c7 %srael a a0ut 0reodat7 o ca0alerie care s7 *erite acest nu*e. Ma5oritatea carelor de r7.boi au )ost sc7p7rate de regatul de atunci ctnd s-a de.binat regatul dar, datorit7 incursiunilor siriene, a0anta5ul a )ost pierdut in *aic *7sur7 pJi5I la s)JrKitul secolului al Alea QG J*p. @<LPO, QT$AUnA J b. %bbIra TTb7ra Qebr. *ah+neh probabil c7 a0ea )or*7 de cerc sau de p7trat Qc). u*. GO3 regele Ki o)i&erii superiori erau Jn centru Q@ Sa*. G1LBO. "aptul c7 solda&ii dor*eau Jn colibe Qebr. su((I&R c). G Sa*. @@L@@3 @ J*p. @SL@G,@1O 1te .ont1tai de Cadin Z=. GP4-GPs, <o4-<@SO c4 pe).il sa tnd(e S8t, adica, rMele localit7&ii. Jn ti*pul luptei baga5ele erau l7sate Jn tab7r7 &i erau p7lite de un detaKa*ent $% Sa*. GBL @<O. $i0ililor li se per*itea s7 0i.ite.e tab7ra pentru a aduce pro0i.ii sau *Jncarc, precu* Ki pentru a aduce Ktiri $% Sa*. @PL@P-<SO. c. Ar*ata ro*an7 /nitatea principal7 era ]legiunea, care nu*7ra - teoretic Y 1.SSS de oa*eni, dar care a0ea de )apt tntre 4,SSS KJ 1.SSS de oa*eni. Jntr-o legiune erau .ece cohorte &i )iecare cohort7 era alc7tuit7 din Kase centurii3 )iecare centurion co*anda Kapte.eci pJn7 la o sut7 de oa*eni. E-istau de ase*enea cohorte au-iliare &i *ici unitS&i de ca0alerie, nu*ite atae, alc7tuite *i al1 rlin p8i,da,, rlar din iudei QJZephu, Ane, @4. GS4O. E-ist7 inscrip&ii care atesta pre.en&a unei 6$ohorte %taliene+ ))apt. @SL@O ui Siria, tn cea 1A d.$r.3 aceasta era o cohort7 au-iliar7 &i era alc7tuit7 din liber&i ro*ani. d. Ar*ate spirituale Sensul original al e-presiei din 9T, 6Do*nul oKtirilor+ QCah0e &=b7=1S nu este cert3 titlul se poate re)eri la stetuitatea bi DlllFeu dpra a*relor lui %rrael Q@ Sa*. @PL4BO sau asupra ar*atelor spirituale de sub co*anda Sa QTos. BL@<-@B3 @ J*p. GGL@A3 G J*p. 1L@PO. Acest ulti* sens este sensul predo*inant Jn9T. tn b7t7lia )inal7 dintre bine Ki rIu, $ristos apare ca lider al ar*atelor cerului QApoc. @AL@4O, &i Jn)tJnge ar*atele )iarei &i ale regilor p7*JnruluiQApoc. @AL@AO. Btsll;$RA"%E, C. rldd,, Ths rn oJ l>ht)are in Bibl(al#ands, @A1<3R.deR)eM-,`tncient)crae', @A1B, '. G@<-GG<L A, # lahey, ln ,, R "i.hd Qed.O, n1 shonra 'o)tl#b, G, @APB, p. Aa,PoP, R'.Z. ABM/RA g% A%ME. Ensn s2neEli h eb1lc, ti 88ci dni la)tr Qcs, GPL<3 @ san. @P.B43 *i concret, i)li *ilh7*I, 6ar*e de r7.boi+, ca Jn Deut. @L4@,.tc.O Ai nolla Q!pdsir3G$d, @SL4O. Re)dni ia ptrrltoiAi de re .lnr )iere in Jud. ALB43 % sEn, @4L@3 @PLP, iar la ar*uri Jn lt*p-@SL@P3 ee*. <L@A. tuludle de rTboi de %a fMran )inirea.< deriDi

detaliare ale a*Dn )obite rle ,.1ii lsinii= ln r,rboiul lor escatologic cu 6)iii Jntunericului+. Cadin Q0e.i bibliogra)iaO sus&ine c7 descrierile re)lect7 practica hilitar, Ehanl din a dou 5Enltate a ]8lului @ H.d.$r. Di)erite ele*ente ale ar*urii cap7t7 o se*ni)ica&ie )igurati07 Ki spiritual7 %n Js. BAL@P3 E)es. 1L@S-@P, ete. l. Ar>=)ua Qd. Vpi*n

a. Scutul "olosirea scuturilor Jn lupt7 este atestat7 tn scenete de lullt rehi din ESipt ti Mdop8*ia3 p2nd E<iE c). picturile *urale pre-dinasrice din !iera(onpolis, Jn pre.ent tn Mu.eul din $airo, iar pentru Mesopota*ia, Stela Eannatu* a 9:rurilor $eea GBSS J.d.$r,O. Scuturi de )or*e &i *7ri*i di)erite au )ose la *od7 Jn di)erite &7ri Ki Jn di)erite epoci. %ntroducerea scuturilor *ai *ici, circulare, este asociat7 cu 0enirea ;a*enilor M7rii Jn #e0ant la s)JrKitul *ileniului al G-lea J.d.$r. Jn li*ba ebraic7 cel *ai obiKnuit ter*en este *agen, care dese*nea.7 adesea scuturile *ici3 sinn7 este )olosit pentru scuturile *ai *ari. Acest ulti* tip de scut a )ost )olosit de Zoliat, care a0ea un o* care s7i poarte scutul $% Sa*. @PLPO. Scuturile *ai *ici erau purtate de arcaKi, cu* au )ost descenden&ii lui Ben5a*in din ar*ata lui Asa QG $ron. @4L1O. Scuturile erau con)ec&ionate de obicei dintr-o ra*7 de le*n acoperit7 cu piele de ani*al care era uns7 Jnainte de lupt7 Q&&. G san. @LGli %s. G@LsO. sdnuile d2 8tal ot8u pr tec&ie *ai bun7, dar stJn5eneau *iKc7rile3 pentru )olosirea lor, 0e.i @ J*p. @4LGP. $a un co*pro*is, scutudle de pi2le pVt8u d lintuite d disui de *tl, p2trEr a le nlri e1.ien,.. b. $oi)ul coildi de retal aV i1t putare de Wldat5 s,8idi Ki acadieni Jn *ileniul al <-lea H.d.$r. Ter*enul ebraic este DSba=`(dba= &i este probabil de origine str7in7. $oi)urile de *etal erau scu*pe &i greu de con)ec&ionat Ki de aceea Jn unele perioade au )ost )olosite nu*ai de regi Ki de conduc7torii *ilitari3 Saul ia o)erit lui Zoliat ,rcpriul sLu 8i) de brcM penEu lupta cu coliat Qr Sa*. @PL<8O. 9ersetul din G $ron. G1L@4 ar putea )i interpretat tn esd cl li atuta lui luda din )tn2 lli ;ria ro" eldaWi prilM, 8i)ili Qdin pbleUO, 'otri0it cu l Mac. 1L<S, Jo perioada Seleucuilor, toat7 aruta da dotatd cu 8i)rui de bbn.. A*ta eririan, care a atacat 'alestina purta de obicei un coi) conic, cu ,)t1ri rL, a0bd o prElursiE erc s3 prot254 gJtul. c. 'latoKa 'latoKa a )ost purtat7 pentru pri*a oar7 de lupt7torii din carele de r7.boi Qc). %er. 41L4O &i de arcaKi Q.c). %er. B@L<O, care nu se puteau ap7ra cu scuturi. 'latoKa de .ale, as-gurJnd o protec&ie *ai buna decJt cea de piele Ki, Jn acelaKi ti*p, )iind *ai uKoar7 deeJt platoKa *asi07, era )olosit7 pe scar7 larg7 Jn ;rientul Apropiat la 5u*7tatea *ileniului al G-lea. Era scu*p7 Ki de aceea Tut*es %%% $@4AS-@4<1 J.d.$r.O s-a bucurat cTid a capturat GSS de platoKe Jn prada luat7 de ar*ata sa dupl lupb d2 la Meeh]lo. od Qs8l,l .l @B-la H.d.$r.O )urni.ea.7 atJt *aterial dt Ki do0e.i scrise cu pri0ire la co*po.i&ia platoKei, /n te-t *en&ionea.7 o platoK7 )or*at7 din 18S de .ale, iar un altul o platoK7 dir @.S<sS.s de ..le, Mdri*s alelor derhde de pdilE lor pe datoWA3 2[e eu prire " tiele eu pe >1ntur% 8A ARM/RA ?% A ME cu u )i, de a" ne prin niVte gnui Ecuie in .de toc*ai pentru acest scop. #ocul unde se J*binau *Jnerile era un punctj slab, aKa cu* se 0ede din JntJ*plareacuAhabQl J*p. GGL<4 K.ur*.O Ki dintr-un basorelie) cu un car de r7.boi din 0re*ea lui Tut*es %9. En ebraic7 ter*enul obiKnuit este SiryIn, care probabil include platoKa pentru piept Ki pentru spate. ; ase*enea ar*ur7 a a0ut Zoliat Q@ Sa*. @PLBO3 platoKe au )ost )olosite &i de lucr7torii lui ee*ia Q ee*. 4L@1O. Ter*enul grec echi0alent este thora-, )olosit Ki Jn @ Mrc. 1L4< d El2rire la *Da poEu pot25aa eldW,@or de luld ai s2lWi.noi Traducerea de c7tre T(rgu* ;n(e: a ter*enului ta)l r7] din E-od. G8L<G-<AL<G cu cu0Jntul 6platoK7+ s-a do0edit a )i corecta, Jn lu*ina )olosirii cu0Jntului tahra Jn li*ba sa*aritean7, care are toc*ai acest si Fi J. M. cohen, 9T, G4, lAU4i t. <1@-<11. d. Za*biere in @ sBn. @PL1 ,i ] slDe cl ciliat a punat )tnhr, QMT*isha&O de bron. pe picioare, iar u( traduce acest ter*en cu ter*enul gr, (ne*ides, 6ga*biere+ Qar*ur7 pentru picioareO. $u0Jntul ebraic este un hapalego-*enon, dar sensul nu para s7 )ie Jn dubiu. Za*bierele e*u )olosite Jn *od obiKnuit de solda &ii greci Ki ro*ani de *ai rJrau. %%. Ar*e Qo)ensi0eO a. Sabia Sabia Qebr. )terebO este ar*a cel *ai des *en&ionat7 Jn Biblie, ln 2 ne sdbiile Vau de ob(ei drepte d dou7 t7iKuri, ase*7n7toare cu pu*nalele, Ki erau )olosite pentru a 5unghia Qc). s7biile g7site Jn $i*itirul Esal din /r Vi de la D8l QA,aioliaO, datud din 8, Gsoo #d.cr,O. '2 l. ni5leul *il4iDlni al <la au Jnceput s7 )ie )olosite s7bii Jnco0oiate3 e-e*plare din perioade ce0a *ai tJr.ii au )ost g7site la Byblos, S)lie* Ki Abydos. Jn pri*a 5u*7tate a *ileniului al G-lea la*ele erau Jnc7 destul de scurte Ki abia Jn 0re*ea Resatdd o, N/n Egipt au hepui se is tolZite pe scar7 larg7 s7biile cu la*e lungi. ;dat7 cu sosirea oaMilor Mrrii 1ehiile Tept2, d lanL lW8@, aD a5uns s7 )ie )oarte r7spJndite3 c). sabia purtJnd nu*ele "araonului Merenptah, descoperit7 la /garit Qs))rKitul secolului al @<-lea H.d.$r.O. Sabia a a0ut un rol i*portant Jn cucerirea $anaanului de c7tre israeli&i Qc). %os. @SL@@3 @@L@@3 etc.O. De obicei sabia era p7strat7 Jntr-o teac7, ad*at7 de centur7 Qc). G Sa*. GSL8O3 *Jnerele erau deseori orna*entate, dac7 5udec7* dup7 s7biile dao,.riE ln Egipt Ei Mspohi,a.

cFlotul c2l 8iEi ds )olo2it in % ste *d.naira Qc). Mat. G1L4PO. Bho*phaia, care apare nu*ai o singlre dat%, ii Apdali"a, * o ebie latl, iolZit, la Jnceput de traci. Asasinii re0olu&ionari e0rei, sicarii putau sub hai)t p>ltMle r8, puti,n rubate QJ1= RJ G. GBBO. h s*lndoue Teta=gtel. ebia 1te )o. losit7 adesea, prin *etoni*ie, ca s7 descrie r7.boiul, sau ca un si*bol al $u0Jntului lui Du*ne.eu Qc). E.ec. G@LA3 E)es. 1L@PO. b. Suli&a &i lancea Suli&a Qebr. )ian)tO, con)ec&ionat7 dinrr-o coad7 de le*n Ki un 0Jr) *etalic, iar Jn 0re*uri *ai recente, din )s Qi @ s.n. BL@A3 @PLD, 8 )olsit nult de su*erieni Jn *ileniul al <-lea. A r7*as ar*a de ba.7 a in)anteriei, Jn ti*p ce lancea, *ai uKoar7, era )olosit7 Nte luptltorii dir cdele de rlt.boi Qci practica din elgipt Jn ti*pul dirdiEtieicdele a @ha )l *itoatdeO, %n li*ba ebraic7 e-ist7 cu0Jntul ro*ah Qdee-. Jud.BL8O, prin care probabil c7 se Jn&elege o suli&7 uKoar7 sau o lance Qc). u*. GBLPO. $u0tntul ebr. (tdIn a )ost tads de obicei Ja8+ Qde d. @ s* @PL1O, da aceast7 traducere a )ost contestat7 Qc). E$, 6pu*nl=O, i.r d8.ile ad8 de sulu.i( d. rarboi de l. fu*ran con)ir*7 sensul de 6sabie+. Jn anu*ite circu*stan&e suli&a era un si*bol al autorit7&ii regale Qc). @ San. GGL13 G1LPt. rA8ta alirian, a )o@1it ih ase*enea )urci si arunc7toare de land. $u0Jntul gr. longche din %oan @A-<4 este echi0alent cu ter*enul ebr. )tsn)&. /nii au sus&inut c7 ter*enul 6isop+ din %8 @ALGA a lnleuit u cu0lnt din diginal care Jnse*na Jance+ Qhyss7pos Jn loc de JiyssosO, dar a0e* *oti0e puternice s7 re&ine* te-tul tradi&ional, e. Arcul &i s7geata cl0int2le e,r, de b1Ui rtnt ad4 d ia. Arcul aniic a a0ut probabil o singur7 curbur7, sau poate c7 a )ost dublusn"r Q]nDle de rct )el eor=s din Egiptul pre-dinasticO. $on)ec&ionarea arcului co*pus a dus la o creKtere considerabil7 a )or&ei Ki ra.ei de ac&iune Ki poate e-pJJca Jn parte superioritatea *ilitar7 a acadisilo. s2orici WuDra Msi2nilor, t4 orti* parte a *ileniului al <-lea H.d.$r. TotuKi, a trecut Jnc7 aproape u nileniu pini citrd ))il 1*pu a .5s st )ie )olosit pe scar7 larg7. $oa*e Ki tendoane de ani*ale erau legate cu MKii de le*n pentru a )or*a Taina arcului Qc). descrierea arcului lui Anat Jn legenda ugarttic7 ADhatO3 se poate s7 )i )ost )olosit Ki bron. pentru a con)eri t7rie Qc). 's. @8L<4O. S7ge&ile erau con)ec&ionate de obicei din trestie iar la cap7t a0eau un 0Jr) *etalic3 ele erau purtate Jn tolbe de piete, iar uneori Ki carele de r7.boi erau dotate cu tolbe. Jntr-o tolb7 erau puse de obicei trei.eci de s7ge&i QA*arna, ,.iO h,, d.c, tolba 2R atatatV @B u er d2 re.boi, ea con&inea cind.eci de s7ge&i Qbasorelie)uri asirieneO. 'entru a lega arcul, e-tre*itatea lui in)erioar7 era ap7sat7 cu piciorul, iar cea superioara era Jndoit7 ca s7 per*it7 legarea )irului Jntr-un locaK anu*e3 de aid deri07 e-presia ebraic7 6a c7lca aicul+3 arcaKii erau n*iti ."ltcetori de atui+ Ql2. sSL@4O. Din po'onn %srael, oa*enii din se*in&iile lui Benia*in, Ruben, cad si M.nM su *sdW pentru dcatii lor QcJ @ $1r. BL@aL @GLU3 G $rcn, @4LaO. d. 'rostia 'raKtia tDelaO eia purtat7 Jn prindpal de p7stori Qde e-. Dasd, @ se @PL4SO, penh. a sb.re ditulele silbatie de la t*. su "nEu a p8ni nn,rr,. )ierea ani*alelor din tur*7. Era )olosit7 ca ar*7 de re.toi de ciltre aturele 28rproe, sinene Ai babi-lonJene, deKi Jn ca.ul asirienilor do0e.i gra)ice Jncep s7 )ie g7site nu*ai din secolul al 8-,ea H.d.$r. %sraeli&ii au )olosit de ase*enea co*panii de pr7Ktiasi Jn ar*atele lor Ki oa*enii din se*in&ia lui Benia*in, care iolo8, la lel d2 bine an,2l2 *Jini, erau cei ui pric2puli rDtiuibri ai 4etei a8 Q@ co,. @GLGO 'raKtia era con)ec&ionat7 dintr-o bucat7 de pJn.7 sau dc piele, #gE1 cu c8le la 8pet2le o'e. ca'etele curelelor erau &inute Jn *in7 iar praKtia Jnc7rcat7 era rotit7 deasupra capului, pJn7 cJnd una dintre curele era eliberat7 brusc. Acest lucru este e-pri*at *eta)oric Jn %er. @SL@8. 'ietre de praKtie Qpietre de r)u, rotunde sau ascu&iteO trase de asediatorii asirieni au ict aisire in e-2E,ri# de h rlchts. AXUAD e. Securea de r7.boi Securea de r7.boi, la )el ca Ki bu.duganul, era *enit7 "ltru lupb .orp r. 8rp ti <E di)e-rite )ore W *7ri*i. E-ist7 pu&ine re)eriri biblice. %n %er. B@LGS *appes Qliteral 6.drobitor+, BDBO este tradus picioeanu Jn RS9 &i secure de r7.boi+ Jn :EB. /n cu0Jnt si*ilar apare Jn e-presia 6unealt7 de ni*icire+ Qsau, 6ar*ade *7cel+O Jn E.ec. ALG. $]ARMATk, ]RkgBS#O B%B#%;ZRA"%E. C. Cadin, T)te Scrolls o)the :Tr o) the Sons o) #ight against the Sons o) Dar(ness, @A1G3 ide*.. An o) Clar)are in Biblica, #anda in the #ight o) Archaeological Disco0ety, @A1<3 M. Zaling, S9T @B, @A113 p. @BS-@1A. T'.Z, AR ; . 'JrtuQFad; care se 0ars7 )n partea de Ea M7rii Moarte, de partea opus7 cu En-Zedi. Acest ptrJu )or*a grani&a de S a teritoriului lui Ruben Jn perioada ocup7rii &7rii QDeur. <L@G, @1O, iar anterior a *arcat 8d=Va dii=s. M8b, la s, ,i AnoT la QJud. @@L@4. @AO, lnFdatorii eRi Bu ".lFt Ahdul de # s spE ri ac4tl *0e,,8 s=, do0edit a )i u DMt de cotitu, tr bloria %o., d2NO.ge atuci au lut nl rtVplniE prin2le te.ibrn b de An8 8dt GLG4O. TotuKi, ]'iatra Moabit7 Qitadul @SO *en&ionea.7 c7 *oabi&ii locuiau Jn Atarith, care este la de pMu, sugertnd )ie cucerirea inco*plet7 de c7tre e0rei, )ie in)iltrarea ulterioar7

a *oabi&ilor. %*portan&a puiului este con)ir*ata de *ai *ulte )ort7re&e &i 0aduri care se g7sesc acolo3 0adurile sJnt *en&ionate de %saia QJs. @1GO. RJ,:. AB;BR. ldalitate tr lrLsiordania, p2 *alul de al pltldd Arton Qla(di M15ibO, R2snind drpra 0aii adtui a acetuia QD. B.ly, )t. ZT8taph, o`the aiblD @ABP, )lg. PG la p. G<PO3 localitatea *oderna =Ara=ir Q . Zluec(, E-plorations in Easte* 'alescine % $_ %AJ;R@4, @A<4, p. <,4A-B@ cunA.G@ a ,i'laDa @@O, #M,GGdehrEdeMa! M8n QDeut.G.<13 <LrG3 4L485 @1. @GLGO. %a lneputa rinloliat linita de Sa legatului a*orit al lui Sihon, apoi, li*ita teritoriului ll5 Ruts S1, @<LA, @1L Jud. @@LG1 Ai prcb.bn <<O, )iind sediul unei )a*ilii din Ruben Q@ $ron. BL8O si, *ai tJr.iu, li*ita cuceririlor lui !a.ael, re&ele Da*as cdui, h liDul lDi leru QG irnp, roL<<O, can nr 8Bdt 8re, MEa, regele M8bului, ,,a .idit A* &i a construit dru*ul de lJng7 A*on+ Q'iatra Moabit7, rJndul G1O3 Aroer a r7*as o cetate *oabit7 pJnI Jn 0re*ea lui %ere*ia Q%er. 48L@8-GSO. )n u*. <GL<4 se pare c7 Zad a a5utat la repararea cet7&ilor recent cucerite, inclusi0 Aroer, Jnainte ca Moise s7 J*part7 taitodil2 hi Ruben &i csd. ln G san, G4Ls citi* ct loan a Jnceput recens7*Jntul poruncit de Da0id de la Aer ti de la ctai1 din yale .ae 1te %EE cad, d pJn7 la %aeier. %saia Q@P-@-<O a pro)e&it J*potri0a Aroerului Qa)lat Jn *JtaJle *oabi&ilorO, J*potri0a Da*ascului &i a lui E)rai*. 6$etatea care este Jn 0ale+ QDeVt, Gi<15 los, r<LA,@1, b toate R0 Qdar nu,i @GiG, 0e.i a0, re0O3 G Sa*. G4LBO se poate s7 )ie localitatea conte*porana Mhirbet el-Medeiyineh, la cea @@ (* SE de Aioer QSJ*ons, Zeographical and Tapagraphical Te-tsa)ehe;tdTesta*ent, @ABA@sec.GA8,p. @@1-@@P3 pentru o descriere, 0e.i Zhiec(, op. cit., p. <1, o. A<O. G. i2liEt2 ln llasiord.nia, ,,tnainte ae Raba+ Qlos. @<LGBO3 ar putea )i localitatea *odern7 Qes-SreiFiEO, la c. < @`G (n s0 de Rlba Q$lMlD E-plorations in Baste* 'aleseine ST Q_ AAS;R@8,@AO, @A<A, p, G4P, G4A3 p2n8 o dsi)t, 0e.i ibid,, p, @18-@PS si )ig. BBO. E-isten&a acestui Aroer, ta a)ara celui de la punctul @ este Jndoielnic7, iar te-tul din los. @<LGB ar putea )i tradus 6... 5u*7tate din &ara Anu*i&ilor pJnI la Aroer, care Q&ar7 se JntindeO pJn7 @a Ra,a+ QclMR op ci., p. G4AO. <. ld.litate ln eghd QUada de s)tO, tr lud,, la @A (* SE de BeiE2b.3 nr preht M)tbet Ar deh Q . clZR RFsr ir .h2 D1en, @AsA, p- @<@-@<G, @<4-@<sO, 'rilde iuden drc su prinit d.rui de l. Da0id la Tidas Q@ san, <S@G1-G<O s-au an.t ,,cei din Ae`=i prinWe 0it25n sVi e"u doi 1i ai lui ,,!otar# din Aroer+ Q@ $ron. @@L44O. M.A.M. AR.'A$WADQhebr. =drpdWddL-3i TArphtudO. /n )iu al RuiSe QZen. @S3GG3 % $rc#-3i TArphtudO. rL@G G4O, cre s.a nB]ut la doi ani dnpa pobp Qcen. @@L@SO. li MT se a)ir*7 c7 el a )ost tat7l lui ?eia, care s-a n7scut ctad el aFa <B de ani QZen. @SLG43 @@L@G3 @ $ron. @L@4, G45 M W 'enrateund saruntean d.u ai.i r<s d2 aniO, dar uele MSs ale ] iltelpu pe couan lntr2 ArpacKad Ki ?ela, si este e0ident c7 acest te-t a )ost )olZit d2 #ue <L<1. Arpaead a E%it li iotal 4<a de di Qca. @@L@<L * da 4<S. iar 'orate,.hrl saM. ritean d7 acelaKi total deKi nu*erele co*ponente stat di1eieO. Au l1t *i2 citeE t8rn cu pri0irc la iden. ti)icarea nu*elui, cele *ai binecunoscute )7ctad leg7tu1 cu Ardrhu din iMipine creilo)r2, nMele 8L. Arapanins, Nle %a ce ddi0s pbbabn nMele *odern Mir(u(. Alte teorii consider7 c7 s)JrKitul nu*elui, -(iad, este o )or*7 alterat7 a cu0Jnrului Q(esed, (asd)rnO, ]6$aldeeni+, Ki de aceea sus&in c7 ar )i legat de s Mesopota*ie# A )1t slgerat, Di o etinoloaie iranian7, Ki ta acest conte-t trebuie *en&ionat cI Jn ann,Apdite Sudit @L@O ] spl* d u oareare Arpa.Vad Qc% #XQAUh14dl a donnir pete MDi al Eclatana. Aceast7 carte, Jns7, este Jn *are *7sur7 o )ic&iune Ki ta absen&a unui original ebraic nu a0e* nici o garan&ie c7 este 0orba despre acelaKi nu*e. De aceea, nu*ele continu7 s7 )ie necunoscut ta a)ara Bibliei. B%B/;ZM"%E. J, S(i*r, `$$ $.r1TG,@A<S, ,. GSB, G<@, G<<3 : t Albrigh, JB# 44, PAG4, p. <8a-<8A3 :. Biandenstein, ta Sprachgeschichte und :brt-bedeutFsL "11Tritt Albe Debtuier, rAs4, p. sA 1G5 nr "ntru o alti t8rie, Z. Dci4 Ma$on, 4P, @A<4, p. @rAulL rB, p. 4P. T.$.M, AR'AD. u*ele unei cet7&i &i al unei pro0incii ara-ne Nlin siriei, tn pEpnt T2ln Ri)eat, la c. <S (* 9 de Aleplo5 epEelh ta @ABT14. D5n cM. lSoS J,d.$r.ArpadQacad.Arpadi)u, ara*. 0eche rpdO, rapitala ud tu)toliu tlibal rd*d, cueur e Bit Ags# opZ Asidei Bli.t )l !a*t, D.ha], d ln P4< i.d.$r. d /ratu. Q,ARA%TAT,O AreEZ de rTiSla. 'alassar %%% dup7 un asediu de G ani ta P4S H.d.$r., s-a rasculat J*preun7 cu !a*at, Da*asc Ki Sa*aria ta PGS, ti a )st recu2itA de SarSon %%, Acesta este )aptd cu caie se laud7 =Rab)acle la %roli* QG l*p. @<L<4@ ATnAD Js. <1L@A3 <PL@<, : 6Arphad+n, Distrugerea acestei cet7&i a si*boli.at puterea copleKitoare a Asiriei fs. @SLA3 %er. 4ALG<O. /lti*ul conduc7tor al Arpadului, Ma&i el, a se*nat un tratat de 0asalitate cu Ashurnirari 9, regele Asiriei, Jn anul PB4 l.d.$r.3 acest tratat ne-a r7*as Jn li*ba asirian73 a se*nat un alt tratat cu un rege neidenti)icat, 6Bar-Za=yah din MTM+ , Ki acesta este Jnscris pe o stel7 de piatr7 g7sit7 la Se)ire Qc). %es. eL<GO. B%B%oZM)lE. EMF"iL 0 M s. :tlid, rroD G<,@A1r, p. 1TsPi idd.,,`insoR @P,@A1P, p. 1AaAt iraD GA,

@A1P, p. @1-<<3 Tratat3 A ET, p. S<G K.ur*., 1SA-11@3 J. A. "it.*yer, T)te Ara*a( %nscrip&iona a) sdrc, @A1P. bJ.F AMTA. Jn tot cursul istoriei Jndelungate a 'alestinei &i a Siriei, aceste &7ri au )ost ocupate de popoare &i culturi *i-te &i de aceea nu este uKor s7 )ace* distinc&ie Jnrre arta e0reiasc7 sau iudaic7 &i arta conte*poran7 din Egipt, Siria, Mesopota*ia sau "en(ia3 de ase*enea, arta iudaic7 de *ai tJr.iu nu poate )i separat7 de i*porturile, i*ita&iile sau in)luen&ele heleniste &i greco-ro*ane. Jn )iecare perioad7, Jns7, descoperirile ]arheologice indic7 anu*ite stiluri locale de.0oltate Jnti-un conte-t bine de)init. a, Arta preistorici Jncrusta&iile natu)iene Jn os, din regiunea $Ir*ei Qcea. 8.SSS J.d.$r.O, *tnerele de secer7 Jncrustate &i o ga-.el7 desenat7 cu roKu de ocru pe calcar sau craniile decorate cu scoici de (auri, un obicei neolitic din lerihonul dinainte de ol7rit $eea 1BSS id.$r; constituie, al7turi de )igurine &i )igurile 0oti0e, o galerie a unei lungi istorii a artei. $ele *ai 0echi picturi *urale care au d7inuit pJn7 Jn 0re*ea noastr7 pro0in din Teteilat Zhassul, Jn 0alea %ordanului Qcea <BSS J.d.$r.O- ; )resc7 policro*7 )oloseKte *odele geo*etrice centrate Jn 5urul unei stele cu opt col&uri Ki Jncon5urat7 de siluete &i balauri QUn. Altele lugr70esc o pas7re Ki un grup de siluete, probabil Jnchin7tori. Stilul a*inteKte de arta conte*poran7 din Asiria QTeii !ala)O. ;a*enii neobuci din %erihon au decorat 0asele arse de lut roKu cu desene geo*erice. Jn alte p7r&i, ])lldeKul &i osul au )ost )olosite pentru con)ec&ionarea unor lucruri de pre& cu* sJnt )igurinele Ki obiectele de rcbilie= Qd2 e-.. Abu Matar, ea aASo-<<So =,crO. b. Arta canaanit7 Q<.SSS-@,GSS #d.$r.O Aceasta trebuie studiat7 Jn stiJns7 leg7tur7 cu caracteristicile de.0olt7rii regionale3 ast)el, JnrJlni* reali.7ri artistice care 0aria.7 de la sta tuia cu gra0uri )ine de la Teii Mardih Q]EB#AO &i paharul de argint gra0at de la Ain Sa*iyeh Qa*Jndou7 reilectJnd in)luen&7, *esopota*ian7n, pJn7 la 0ersiunile locale obiKnuite de )igurine Ki statui. "igurinele de *etal din Byblos, hlbelourile cu Jncrusta&ii de )ildeK sau con)ec&ionate din )ildeK g7site Jntr-un *or*Jnt din El Jisr QMB nO indic7 in)luen&e egiptene puternice, Jn ti*p ce un b.sElie) de baal, din Blahn lui 0dinnin d2 =A lalah Qsecolul al @8-leaO este ase*7n7tor cu cele g7site Jn Anatolia Ki 'alestina $!a&orO. "igura lui Cari*-li*, la )el ca Ki sculptura *ai recent7 a lui %dri*i de Alalah Qcea @41S H.d.$r.n, par s7 indice originea de tip s8r5an. $7tre s)irKitul Epocii Bron.ului s)at tntJlrute *ulte )or*e artistice locale *i-te, cu* este stela lui Baal, care este o co*bina&ie tntre ele*ente egiptene Qpo.i&ia Ki o parte a J*br7c7*inteiO, anatoliene Qcoi)ul &i )ri.uraO &i siriene QJ*br7c7*inteaO. Sculpturile tn )ildeK din aceast7 perioad7 au )ost co*parate cu arta *iceneanI Ki cu cea *esopota*ian7. ; plac7 de aur cu lucr7tur7 )in7, descoperit7 la ]/garit, )oloseKte *oti0e *itologice. $7tre sBi&itul acestei perioade a-par o serie de basorelie)uri care ur*ea.7 tradi&ia stelei sculptate de la Bet-?ean QM %%, sub in)luen&7 egiptean7O &i pl7ci 0oti0e dedicate .eului local Me(al din Mhirbet Baiu a QDransiordaniaO. tntre i*aginile de +idoli pute* include o statuie de bron. acoperit7 cu aur, g7sit7 la Meghido, &i sculpturi Jn )ildeK, e-ecutate cu *7iestrie Ki descoperite la #achiK, leii el-"arah sau Meghido Qsecolul al @G-leaO. Din aceast7 perioada pro0ine de ase*enea un nu*7r *are de 0ase de lut pictate, )olosind *oti0e locale, deKi unele erau cunoscute de5a din Siria &i Mesopota*ia. Decora&iile cu o spiral7 caracteristic7 &i cu o 6pas7re+ *archea.7 c7nile Ki ulcioarele cu dou7 urechi ale )ilistenilor din .ona de coast7. c Arta e0reiasc7 Qcea @,GSS-B81 #d.$r.O Atunci cJnd israeli&ii au intrat Ju &ar7 se pare c7 s-au produs prea pu&ine schi*b7ri Jn produsele locale, care erau Jntr-o perioad7 de declin Jn Jntreg ;rientul Apro piat. Se pare c7 ei nu au i*portat )or*e indigene, deKi nu au )ost lipsi&i de capacitatea de a aprecia arta &i )olosirea ei Jn ]arte Ki *eKteKuguri. Ei pri*iser7 ca daruri bi5uterii egiptene )ine QE-od. @GL<BO Ki au )olosit aur Ki argint pentru )acerea 0i&elului de aur, dup7 *odelul egiptean, la scurt7 0re*e dup7 E-od QE-od. <GLG-4O. %sraelitii au donat lucrurile cele *ai )ru*oase pe care le-au a0ut pentru a decora ]$ortul Jnt)lniriJ care a )ost construit sub Jndru*area unui o* din %uda, Be&aleei, care era el JnsuKi talentat Jn ce pri0eKte lucr7rile Jn le*n &i *etal, cJt Ki Jn ]broderie QE-od. <sL<Sj<<O ;dat7 cu creKterea prosperit7&ii Jn ti*pul do*niei lui Da0id &i Solo*on, e0reii au che*at artiKti )enicieni ca s7-i instruiasc7 pe lucr7torii #ocali. Jntrudt planurile ]arhitecturale Ki de construc&ie pentru ]palatul lui Da0id Ki pentru ]Te*plul construit de Solo*on tn %erusali* au pri*it aprobarea regelui, )aptul acesta poate )i un indiciu c7 gusturile e0reilor nu se deosebeau se*ni)icati0 de gusturile 0ecinilor lor din Siro-"en(ia. 'orunca a doua, care spuneL 6S7 nu-&i )aci chip cioplit, nici 0reo Jn)7&iKare a lucrurilor care sJnt sus Jn ceruri ... pe p7*Jnt... sau Jn ape+ QE-od. GSL4n *i a conda*nat arta ci idolatria la care putea conduce Q0. BO. Jn practic7, se pare c7 a )ost interpretat7 doar ca o interdic&ie de a repre.enta siluete o*eneKti &i este ]n*)i.ah0 ).ptul c, nu . )Zt d4openr ni=i u ase*enea obiect de an7 care s7 )ie Jn *od indubitabil e0reiesc sau iudaic. Te*plul, ,a )el ca Ki cortul Jnt)lnirii, a @1l deMr cu lei #Eripali cu cap de o* V=!l= R/9$MO, cu gri)oni Jnaripa&i, pal*ieri&i *oti0e )lorale Ki arboricole. Jn alt7 parte sJnt JntInite siluete Ki si*boluri egiptene, cJt Ki p7s7ri Ki reptile Ki o *ul&i*e de ani*ale Qlei, tauriO, iar Jn decora&iile de la Te*plu JnrJlni* *odele Qde e-. ghioKe3 @ %*p. 1L@8O3 ase*enea *oti0e sJnt g7site pe obiecte

conte*porane din )ildeK descoperite la Sa*aria Ki !a&or, desenate pe 0ase de lut Ki Jncrustate pe sigilii. AG ARTA Regii &i oa*enii boga&i au anga5at *eKteKugari caresaleJn)ru*use&e.ecaseleQlJ*p. GG-<AO Ki )aptul acesta este conda*nat nu*ai $uid este considerat un lu- nepotri0it, o e-presie de interes egoist, Jn ti*p ca casa Kt lucrarea lui Du*ne.eu erau negli5ate QA*os <L@B3 's. 4BL83 !ag. @L4O. Trebuie s7 ne a*inti*, Jns7, c7 e0reii au Jncura5at =*u.ica, literatura Qattt pro.a cit &i poe.iaO &i oratoria, &i Jn )elul acesta au stabilit un standard Jnalt pentru 6e-pri*area artistic7+, standard care a in)luen&at pro)und arta de *ai t)r.iu. d. Mi5loace de e-pri*are artistic7 QiO 'ictura. JntrucJt egiptenii Ki a*ori&ii Qde e-. "resca Jn0estiturii, de la Mar&O a0eau obiceiul sa picte.e di)erite scene pe pere&ii tencui&i, este posibil ca Ki e0reii sh )i )7cut lucrul acesta, deKi prea pu&ine e-e*ple sJnt cunoscute. 'ig*en&i au )ost g7si&i Jn cuisul e-ca0a&iilor Q0e.i &i sec&iunea 6Rbpsi1or+ din articolul aARTE ?% ME?TE?/Z/R%O, iar rosul de ocru QJn ebr. iSErO a )ost )olosit pentru picturi pe pere&i si pe le*n SD. GGL@43 EE. G<L@4O. oho/ba, in ,Thn al 1l8, a 07.ut pe un perete haldei QchaldeiO picta&i QJn ebr. *oloh, ,)i spoi, a unge+O cu un roKu aprins QE.ec. G<L@4O. QJp Sculptura tn le*n. Be&aleel Ki a5utorul s7u, Alroli.b, a, condu luDnrib d2 ciodit Wln letu Q)csroJe& esO pentru $ortul JntJlnirii, inclusi0 stilpii cu opir.lui tub8te QE-od. A1L<<i <BL<<O ri altud 8 coa*e, a0Jnd niKte scobituri pentru gr7tar Q<1LG-4O. Te*plul construit de ?olo*on a )ost acoperit cu le*n d2 lnr a8p2dt cr cedru Q@ ,np, 1L@s-@1O id la *argine a a0ut o aplicll cu )run.e de pal*ier Ki borduri dshi#geQGcrc., <LBO. '8liiti Drle edusculptat2 Q5niDt7=1S cu basorelie)uri cu boboci de lotus, )lori de crin Ki )inici, )or*Jnd o )loare tripl7 Qa0 6boboci de )loare Ki )lori deschise+O, pal*ieri Ki chipuri de ]he-r0ini i ;lh,, 1L@<, GAO. /tile dh l2* de rEllin a0eau Jncrusta&ii QhIDIO si*ilare &i gra0uri scobite Q0, <G-<BO3 totul era acoperit cu aur, a&a cu* se )7cea cu le*nul scu*p Ki cu obiectele de )ildeK. JntrucJt le*nul de esen&7 tare, cu* este santalul &i abanosul, trebuia sr ie i1po.tat Ql ltnp. @oL@rO, i.rii ci.plibdi tal8ta$t erau pu&ini, )olosirea pere&ilor J*br7ca&i cu le*n $s7-panO, lucr7rile *inu&ioase Jn le*n Ki )erestrele sculptate, au )ost considerate o *ani)estare e-tra0agant7 de bog7&ie Q%er. GGL@43 !ag. @L4O Te*plul lui E.echie, a )st coreput cD panoui ]dptate p2 1E da, heru0i*i cu dou7 )e&e, alternJnd cu pal*ieri Ki pui de lei, iar utile e-terioare erau c7ptuKite $!i)pO cu le*n QE.ec 4@L@1-G1O, Mobili2r ni,,W1 ]tnptat ti alte obie.E de leeW cutii, linguri Ki di)erite 0ase au )ost g7site Jn *i**-tele 6a*onte+ de la lerihon. JntrucJt sculpturile Jn le*n din Egiptul antic Qcea GSSS-BSS J.d.$r.O 6atJt cel2 lFi cJt di Vinhiatuile, au atiro u ni02l nea.lar tn Europa pJn7 Jn perioada RenaKterii+, aceste lucr7ri trebuie sI ii )ost cunoscute de e0reii boga&i. 9e.i de ase*enea sec&iunea 6TJ*plar+ din articolul ]ARTE ?% ME?TE?/Z/R%. QiiiO Sculpturile tn )ildeK. Jnc7 Jn5ur de <4SS-<<SS H.d.$r. QAbu MatarO )ildeKul &i osul erau prelucrate Jn 'alestina pentru a con)ec&iona obiecte de pre&, )igurine Ki *obilier. Era Jncrustat QJn special Jn panouri de lad, culptat, cioplit ], lu8t h basElid. "n. deKurile 6canaanite+ includ o 0a.7 cos*etic7 *odelat7 Jn )or*a unei )e*ei, a0Jnd un capac de )or*a unei irtuni Q#achiK, secolul al @4-lea td.$r.O sau de tip

!athor Q!a&or, secolul al @<-lea J.d.$r.O, o lingur7 de unguent, *odelat7 Jn )or*a unei )e*ei care Jnoat7 Ki pdnde o "E ;tu seit Mi1inO ] clte2 pi-ide Qcaete pentru bi5uteriiO cu siluete u*ane. Dup7 o perioad7 de declin Jn art7, panourile Jncrustate de la Meghido, con)ec&ionate probabil de *eKteKugari locali din secolele al @G-l2 e, al @Zle, lE.intl ]] ditu de 0ials li dE u cSe .teat pe don prhett2 tribut3 aceast7 scen7 este si*ilar7 cu cea )7cuta *ai tir.iu "nEu soloM mG c*, AL/-@8[. "ildesurile g7site la Sa*aria, datJnd din 0re*ea lui Ahab, arat7 in)luen&a artei )eniciene, eu ele*entele sale egiptene, siro-hitite Ki asiriene. Ele se asea*7n7 *ul t cu )ildesurile conte*porane g7site la Aislan Tash Qsirn=O Ki irdd QlratO ] se poate oe pdinr di, aceeaKi 6scoal7+ sau breasl7 de *eKteKugari. /nele sJnt acoperite cu aur sau Jncrustate cu aur, la.urit, pietre colorate sau sticl7. Moti0e artistice care apar )rec0ent includ 6)loarea de lotus+ Ki heru0i*ii, *en&ionate de5a Jn sec&iunea despre sculptura * le*n Ki artele Jnrudite3 de ase*enea, Jnt7ni* panouri cu un cap de )e*eie QAstarteUO la )ereastr7, ani*ale culcate sau care sug, siluete &i si*boluri 6egiptene+, Jn special copilul !orus )ngenunchiat. ; palet7 cos*etic7 asortat7 &i un 0as pentru *irodenii, g7site la !a&or Qsecold al <-leaO, au un Nl2l ciodit si*ptu tt slit de pro0enien&7 israelit7. Qi0O Sculptura. Au )ost recuperate cJte0a sculpturi din 'alestina, datJnd din perioada 6canaanitI+. Statuia de b.u2lt . lui Baal, De.io4 dtela cu s.aFi pi1id0e, .u doul dirn ddidte ,l sa, altdele de la !a&or, .ei&a Jn )or*a de Karpe Jncol7cit, de la Beit MiEio. Eebuie .oBiilehte .%ltui de Dicicrele *i-nu&ions sculptate

ale unei statui din !a&or Qsecolul al @<-lDa H.d.$r.O, &i arat7 c7 aici puteau )i JntIlni&i artiKti buni Ki *ediocri. ; cup7 de piatr7 pentru t7*Jie, a0Jnd )or*a unei */ni care &ine o canaR pro0ine din aceeaKi cetate Qsecolul al 8-leaO Ki arata a)init7&i cu arta asi-rian7 conte*poran7. Bolo0anul din canalul de ap7 de ra (cliT Qsetul al Alea td.ciO, nodelat h lol)t uui on cD b.tbg, ahtV ci Men, din 'alWtila nu au )o1t li"ti de spir5t inrenti0, Dd pinn ))i .u )1t descoperite pu&ine lucruri care s7 )iu supra0ie&uit &i lu.Bde (cinilor lor Q.te a. lato)asll sulptar al lui Ahira* din ByblosO sJnt *ai bine cunoscute. $apireluile spiEle eVsite la Meghido ti Sil8ia, p11. srele elor de tip %o.i.4 prcb.bil ., au )Zt slniac cu e@e )o#cite l. Tdrpl# h ,2, i..da Macabeilo., artiKti decoratori de )or*a&ie helenist-iudaic7 au gra0at Jn piatr7 roadele &7rii Qstruguri, )run.e de etrog &i acantO, si*boluri care sJnt g7site Ki pe *onedele )olosite ca ]bani. ; bradn speirlS a lEritoriior 8le coVecli."u osuare Jn %erusali* ne-au l7sat cJte0a sipete Jncrustate cu stele cu Kase col&uri, ro.ete, )lori Ki chiar *oti0e arhitecturale. Q0O Zra0areasigiiiilor. $ilindrii, scarabeii, pece&ile Ki sigiliile cilindrice g7site Jn 'alestina poart7 *oti0e ,retr=cie*+ tilice, c* rtnt el2 glslte pe obiete de )ildeK, deKi Jn ca.ul acestora discurile Jnaripate Ki scarabeii Jnaripa&i apar *ai )rec0ent. "igura u*an7 este gra0at7 adesea JncepJnd din perioada *onarhiei &i includerea nu*elor personale pare s7 )ie *ai obiKnuit7 Jn %srael decJt Jn &7rile Jn0ecinate. Repre.ent7rile gra)ice sJnt rare pe sigiliile iudaice Ki acest )apt poate ar7ta aten&ia *ai *are acordat7 interdic&iei religioase Qeui]ti8ec.de *i ssO. A< ARTA Q0iO #ucr7ri tn *etal. A0e* indica&ii c7 e0reii erau e-per&i Jn prelucrarea *etalelor, dar prea pu&ine lucruri au d7inuit pJn7 la noi. 'riceperea lor este inNlicatl d. ,rtaVl niniatua# d2 brcu, slrir ia Me. ghido, lucrat Jn sul a5urat, pre.entind in0ocarea unui .eu aKe.at pe tron $eea @.SSS td.$r.O. ,iarea+ de ara*7 Qbron.O din Te*plul construit de Solo*on, s-a socotit e)i o dntIrit ca* G<.SSS de (g si era con)ec&ionat7 din bron. turnat, gros de 8 c* Kl a0ea un dia*etru de 4,1 * Ki o Jn7l&i*e de G,< *, iar *arginea era Jncrustat7 cu 6petale+. 6Marea+ se spri5inea pe spatele a doispre.ece boi, turna&i separat Ki aran5a&i Jn patru triade de spri5in Q@ J*p. PLG< K.ur*.O. A0ea o capacitate de drea BS.SSS de litri Ki trebuie s7 )i )ost o eati.e rehrclogi.i E*eabSi Q=%Ac!l Wl B;AgO. Multe dintre *oti0ele Kt *aterialele )olosite Jn i-0i sJnt si*ilare cu cele )olosite Jn alte ]arte Ki *eK teKuguri, cu* este prelucrarea *etalelor, Ki sJnt cunoscute din lucr7ri de art7 din a)ara 'alestinei. u este posibil s7 spune* Jn ce *7sura ]dansul era considera t art7 sau parte a unui ritual sacru. Bts/;$%A"%E, d Rai)enbela, Anciat !ebrtu Arts, @ABS3 !. !."ran()or&, The Art and Ardiiteaure o) Ancient ;rient @A1<3 A. Moortgart, TPie An o) anciet M1opor1ia @A1A. DJ.:, ARXAXERXE. $ebr. arcahJast7, cu di)erite 0oca-li.7ri, deri0Jnd din li*ba persana 0eche, arta--Wa ro, 6regat al drept7&ii+O. @. Arta-er-e @ Q#ongi*anusO, 414-4G4 J.d.$r. Jn ti*pul do*niei sale E.ra Ki ee*ia au plecat la %erusali*, potri0it cu E.ra PL@3 ee*. GL@3 etc. /nii au sus&inut c7 Jn pri*ul ca. cronicarul @-a con)undat cu Arta-er-e %% QMne*onO, 4S4-<BA H.d.$r., dE nu a1 dci s noti0 d DllM la tdoialA cronica biblic7, Q9e.i J. Sta))ord :right, The Date o) Ea t $a*inA ro t.ruolDn, ,AB4O. G. E1 4LP, trcbabil c, W ati 1te brba d1p2 Arta-er-e % Ki ac&iunea se petrece cu pu&in Jnainte de ee*. @L@ K.ur*., etnd regele a schi*bat Edictul din ,a 4LG@, Altii lau idati)tat Qinpbb.bmO d psu-do-S*erdis. care a do*nit cJte0a luni, Jn BGG-BG@ H.d.$r. <. #XX red7 Arta-er-e tn loc de ]AhaK0eroK, tn ]Esters, Ki unii cred c7 regele despre care este 0orba a5d 1te Ana-E]% r, 4S4,<BA #d,ci B%B#%;ZR.A%%E, A- T, ;lrutead, !itrory o) the 'er sian E*pire, @A41. J.S.:. ARTE ?% ME?TE?/Z/R%. Jn tot cursul istoriei tor locuitorii 'alestinei Iu *en&inut aceleaKi *eKteKuguri de bar5 8 d Eini5 lor d a, )olcit potru con)ec&ionarea di)eritelor obiecte, lut, *etal, )ibre, le*n Ki piatr7. 'relucrarea acestor *ateriale era ocupa&ia oric7rui &7ran, spri5init de )e*ei care torceau, &eseau &i )7ceau de *lncare. $ontactele cu &7ri *ai a0ansate din punct de 0edere tehnologic le-au per*is e0reilor s7 Jn0e&e Ki s7 adapte.e pentru )olosin&a lor *eKteKuguri *ai speciali.ate &i Jn )elul acesta probabil c7 ei nu au )ost lipsi&i niciodat7 de *eKteKugari, deKi arholosia a ]1 la luhh., rudJE dinEe lucrlrile loi A0e* do0e.i c7 israelirii, deKi nu s-au re*arcat prin inhti0iEta s d.d2rul lor artisdrc, au apE ciat o lucrare bine reali.at7. 'osedarea unor deprind2d c1 ar )ln cel2 ale hi B.,al22l, din *inlia lui ruda, aD rct osidec u dd di0in QE-od, <@L<5 <BL<@3 Ga<O. 'rEluaM deruluia )1t itr0$lati de h )ilisteni Q@ Sa*. @<LGSO, iar secretele 0opsirii au )ost Jn07&ate de la )enicieni, care au pus la dispo.i&ie proiectan&i, *eKteri Ki *eseriaKi care s7 co*plete.e )or&a de *unc7 local7 disponibil7 pentru proiecte *a5ore cu* au )ost construirea palatului regal al lui Da0id Kt a Te*plului din %erusali* Q0e.i sec&iunea %!-c de *ai 5osO, Jn secolul @ SJ.$r., arta producerii <ticli a )dt idponatV din Tir, %, MeKteKuguri Ki bresle *eKteKug7reKti

Din *oti0e de econo*ie Ki apro0i.ionare, *eKteKugarii *ai pricepu&i locuiau Jn oraKele sau cet7&ile *ai *ari, lucrtod de obicei hEu setor speial, 8 in laa ruile ZtDO nodde. A)tssta a du la olr+ni* asocia&iilor *eKteKug7reKti sau breslelor nu*ite 6)a*ilii+, care erau situate uneori Jntr-un oraK unde era concentrat7 acti0itatea lor3 ast)el, scribii erau la labes Q@ $ron. GLSSO, iar 0opsitorii Ki &es7torii la Teii Beit Mi"iE tDeEU3 % ctun, 4LG@O, l, %rulin ar8ite sectoare erau re.er0ate pentru lucr7torii tn le*n Ki Jn Uiatl Q@ crcn. 4@@43 2d- @@L<sO3or1rn QMa# GPLPO Ki n7lbitorii QG J*p. @8L@PO a0eau ogoare ale lor, Jn atah .iduilor etl$i. Menbrul rei br1le ela lhit 6)iu+ al *eKteKugului s7u Qde e-., aurarii din ee*. <L8, <@O. )n 0re*ea T, breslele erau grupuri politice puternice care lucrau cu autori.a&ie i*perial7. Di*i-Eie a snds b8la aginrarilor din E)e Q%a,t. @AL G4O, id )aptul cl Aleendru 1ie nuntit ,c%(E"i,+ Qlucr7tor Jn cupru - gr. chal(cusO las7 s7 se Jn&eleag7 ci d *e*bd al 8i 8rcne b1l2 QG Tin. 4L@4O. /n ter*en general Qtn ebr. hara7, 6unul care taie Jn, unul care n7scoceKte+O este )olosit atJt pentru *eKteKugari Jn general QE-od. <8LG<3 G Sa*. BL@@O cJt Ki pentru lucr7torii speciali.a&i Jn prelucrarea *eta#dli tre ci 1re rcrba de cupru QG $rcn. G4L@Gr @1. 4SL@AO "u de 1er Q%s. 44L@G5 G $rcn, G4L@GO. Aet re)ren itulade pe cei dre prcsltec Vi rdnn2G1 *etalul Q%er. @SLAO cJt &i pe cei care lucrea.7 Jn le*n QJs. 44L@<3 G J*p. @GL@GO, cei care prelucrea.7 piatra QG Sa*. BL@@O, cei care gra0ea.7 pietre pre&ioase QErcd. G<L@@O su ei speiali.ad in 8n)2clio*Ea idolilor QJs. 44LA-GSO. n. /neltele de ba.7 Jn 'al1tiE au )1t glsite, dadd din *ui Areis. torice, cu&ite, rI.7toare Ki s7p7ligi de cre*ene3 cre*enea a continuat s7 )ie )olosit7 *ult7 0re*e pentru unelte rudi*entare, pentru seceri, tn care cre*enea este prins7 Jntr-un se*icerc de lut, sau pentru a*nare. unelEle d. le* "i ci8*# Ui piu.l2 de piaEA <lnt )oarte 0echi. "ierul *eteoric a )ost )olosit atunci cJnd a idt ditonibil Qca. 4LGGO, @a )el d d dprul Eti0, Jnc7 din cea. 1.SSS J.d.$r. )n 'alestina cuprul a )ost tolZit ln nod obiV it din <GSS td.cr., i.r 1s si ueltele de 1er au )st rolZite din abFi41 dupa sosirea )ilistenilor, c. @@AS H.d.$r. Qc). @ J*p. 1LPO. Topoarele, cu *Jnere de le*n, erau )olosite pentru t7iat copaci QDeut. @ALBO, iar cu&itele QZen. GGL1O erau )olosite pentru di)erite scopuri, inclusi0 pentru *Jncat Q'r0. <SL@4O, /neltele sbt lt*lioMte lrenct cu ter*eni e0reieKti colecti0i, (r 60ase, instru*ente+, A4 sau hereb, care include sabia, cu&itul &i otice obiect cu t7iK ascu&it. Topoarele de Ser QG J*p. 1LBO, )ier7straiele Q@ J*p. PLAO, teslele, s7p7ligile, r7.uitoarele, d7l&ile, su/le, burghiele Ki cuiele m%er. @SL<-4O erau )olosite Jn nod obt it &i Ki-au llsr uthele ,l obietele d2coperite ui e-ca0a&ii. !%. Do0e.i arheologice a. ;larul cele Ei (hi 0e d2 lur cMte 80in dh Siriei &i sJnt datate Jn 5ur de 8SSS J.d.$r. TotuKi, abia Jn c. 4SSS H.d.$r. au )olosit olarii o roat7 si*pl7, iar Jn c. <SSS H.d.$r. a )ost in0entat7 roat7 cu rota&ie rapid7. =;larul, al c7rui *od de lucru este descris ui %er. @<L<-4, Kedea pe un scaun de piatr7 Ki cu picioarele tn0)rtea o roat7 *are din piatr7 sau le*n, situat7 uitr-o groap7, Ki aceast7 roat7 En0Jrtea o alt7 roat7 de p5atA pe c8 o nodelat i,,ul. /a atelier .le o#r. cu 6doua pietre+ Q0. <O, a )ost descoperit la #achiK Qc. @GSS t.d.$r.n. Ro&i *ai nuci con)ec&ionate din piatr7 sau din lut &i care se roteau Jntr-un disc cu a- datea.7 dtn Fl8 noMrhiei ti au )o1t gtsilE # M2snidD Zhe.er &i !a&or. #utul )olosit pentru 0asele *ai )ine sau pentru t7bli&e de scris era preg7tit prin c7lcarea * picioare a lutului brut a*estecat cu ap7 QJs. 4@LGB[. 'entru de.0oltarea ol7ritului Ki pentru tipurile de 0ase d. %lt iolcire, E.l artiolll T;#AR. cultdre p1,r, ars 0ase de lut au )ost g7site Jn *ulte locuri din 'alestina, deKi rareori a r7*as ce0a *ai *ult decJt 0atra de ars. ling7 atelierul unui olar din Meghido se a)l7 trei ]cuptoare ui )or*7 de 6%T Qsecolul al 8-lea sau al P-lea t.d.$r.O. b. $onslruciti*l $on)ec&ionarea de ]c7r7*i.i uscate la soare, pentru a )i )olosite Jn construirea locuin&elor obiKnuite, )7cea parte din *unca se.onier7 a &7ranului, care JKi acoperea casa cu lut sau trestie, Jntinse peste acoperiKul din buKteni. Ase*enea cl7diri necesitau Jngri5ire per*anent7, in cJte0a ca.uri c7r7*i.ile )7cute Jn tipare au )ost arse &i probabil c7 aceasta a )ost lucrarea olarului. $u0Jntul ebr. bInd, care Jnsea*n7 6a construi+ Ki 6a reconstrui, a repara+ &i 6constructor+, este )olosit atJt pentru lucr7torii cali)ica&i cJt Ki pentru cei necali)ica&i QG $ron. <4LJlO care erau necesari pentru lucrul la orice proiect *are unde lucrau pietrari, tJni-plari Kl *ul&i c7r7uKi Ki oa*eni necali)ica&i. $l7dirile ARTZ W% MESER%% *ari erau construite dupI un plan, sub supra0egherea unui *eKter constructor Qgr. iircnite)cton3, $or. <L@SO. #ocul de construc&ie era *7surat *at JntJi cu )rJn-ghia de *7surat, care consta dintr-o s)oar7 sau o

)ilnghierhia QG s.n. 8LG3 .Bn, GL@O, o a,, Q@ #ap. PL@sO sau un )ir de in J*pletit QE.ec. Q4SL<O *arcat Jn co&i Q@ ltn4 PLrs, G<O, %r ltr*uile helenirE 8 )oldt1 o trestie *arcat7 Jn pr75ini QApoc. @@L@3 G@L@BO. 'en tru *7surarea unui teren puteau )i )olosite *ai *ulte Mnghii QG Sa*. 8LGO3 *7sur7toarea era scris7 pe plan. #ucrarea celui ce *7sura terenul este considerat7 un sidol al 5ud)t]ii dilnp Ss. GT/3 td. <@L<AO, 'rogresul )7cut Jn construire era 0eri)icat de *eKterul constructor cu un 6)ir cu plu*b+, o s)oar7 a0Jnd la 2pit o buad de plMb ]u c1iro, QtnoT3 Anos PLP.<O, opiaEAQG.h.4LroO su u obi]r 8ru Qh ebr, tn0SDelef3 G J*p. G@L@<O, care indica dac7 udul era 0ertical. Acesta era un si*bol al test7rii ade07rului QHs. G8L@PO. Meta)ora construirii era )olosit7 )rec0ent, deoarece Du*ne.eu, ca un constructor .ideKte o na"re Q'.. 1AL<sO, 8 lui Da0ld Q's. <AL4O Bi ebla s., "relerelihul Q's. @4PLGO, D2 ]*28, Bisica 1t 8bpaEte cuocEdireQ@ cor. <LA3 % pet. GL4-1O. 'a0el )oloseKte cu0Jntul 6a .idi+, 6a edi)ica+ Qgr. oi(or)o*eoO de 0reo GS de ori. $redincioKii sJnt .idi&i Qepoi(odo*eoO Jn $ristos Q$ol. GLPO Ki suit Jnde*na&i s7 se .ideasc7 ei JnKiKi Jn credin&7 Q%uda GSO. c TJ*plarut Ar)t ro1i) QMat. r<LBsO dt Di lsu QMd, 1L<O a, practicat *eseria str70eche de tJ*plar Qgr. ce(ton5. /n lucrltor prtepur ,, pRlu8a le*utui Q.br, ha-ro, et)rnO )7cea toate lucr7rile de tJ*pt7rie necesare Jn construc&ii Y )7cea acoperiKul, uKi, )erestre Ki sc7ri. El con)ec&iona de ase*enea *obilier - paturi, scaune, *ese si sc7unele pentru picioare. Ase*enea obiecte de *obilier, cJt Kl 0ase, linguri Ki cutii cu Jncrusta&ii )ine au )ost g7site Jn *or*intele din %erihon Qcea @8SS J.d.$r.O. TJ*plarul con)ec&iona Ki utila5e agricole, cu* sJnt plugul, 5ugul, uneltele de treierat QG Sa*. G4LGGO sau seJndurile QJs. G8LGP-G8O &i *aKinile de irigat. Jn cet7&ile *ari, grupuri de tJ*plari care construiau care Jn ti*p de pace, Jn ti*p de r7.boi )7ceau care de r7.boi Q$tnt, <LAO. Jn #e0ant, construirea de cor7bii se pare c7 a r7*as un *onopol )enician, cu centrul Jn Tir, unde erau construite cor7bii din le*n de chiparos, cu catarge de cedru &i 0Jsle de ste5ar QE.ec. GPLB-1O. Q+$;RkB%%.O /nii tJ*piari )7ceau idoli QJs. 44L@<-@PO.

n+y ----n0-------- recator d= tunir ps ins5 b0opsitor Vde pJn.7 roKieO gnFty h*F ..... b,culp,or .-..dtntlar Di)erite ocup7rii Sn Egiptul antic Ki nu*ele lor Sn hierogli)e Ki tn tra*literare. AS ARTE ?l MESER%% DeKi israeli&ii au prelucrat ei JnKiKi le*nul pentru lucrurile din $ortul Jn))lnrrii QE]od. GBO, pentru con struirea palatului lui Da0id mG SInt. BL@@O &i a A*plului construit de Solo*on, le*nul Ki tJ*plarii cu e-perien&7 au )ost )urni.a&i de Tir, potri0it unei Jn&elegeri. AcelaKi lucru a )ost )7cut pentru Te*plul de *ai tJrriu QEssra <LPO &i poate Ki pentru repararea Te*-pldul, NlspE tr s# ln G c"r G4L@G. $ioplirea le*nului a )ost e)ectuat7 de cJ&i0a specialiKti QE-od. <@LB3 <BL<<O, care se poate s7 )i lucrat &i tn os &i )a )ildeK. AceKtia nu lucrat heru0i*ul pentru pri*ul Te*plu Q@ hap, 1LG<O Ki alte obiecte de art7. 'entru aceste lucr7ri a )ost i*portat le*n de esen&7 tare, le*n de abanos, santal Ki ci*Kir, tn ti*p ce le*nul local de cedru, chiparos, ste5ar, )rasin Q%s. 44L@4O Ki acada a )ost )olosit pentru tt*pl7rie3 le*nul de dDd 8 lolodt in lbd obitnuit "ntiD VtElte agricole. Q]'SM%O Tt*plarul a0ea roai *ulte unelte speci)iceL o unealt7 pentru *arcat QseredO, co*pasul sau unealta de J*p7r&it V*=(SiI=i, tesla Q*aDsu=7 - ,p unealt7 de r7.uit+, 6rindea+, Hs. 44L@<O, barda *ic7 Q*ai7dO, )ier7str7ul de )ier Qunele e*u cu doua t7iKuriO, pilele Q%er. @SL4O, burghiul &i docanul de le*n Qhal*7&, Jud. BLG1O &i ciocanul3 i*aDD7b7, Js. 44L@GO ctt Ki di)erite d7l&i &i sule3 e-e*ple de ase*enea unelte au )ost descoperite. Attt cuiele cit Ki J*bin7rile cu pecie pot )i Jniilnite %n obiecte de le*n de la *i5locul epocii bron.ului Ki din perioada *onadriei. %n 0re*ea ro*an7 erau )olosite di)erite tipuri de rindele de le*n Ki cu&ite. d. 'ietrarul JntrucJt transportul Ki prelucrarea pietrei erau costisitoare, )olosirea pietrei Jntr-o cas7 particulara era

considerat7 o e-tra0agan&7 QA*os BL@@O, iar pentru cl7dirile publice *ai i*portante piatra era )olosit7 cu econo*ie Ki nu*ai pentru ele*entele esen&iale. i'%ATRk / Z!%/#ARA, ]AR!TTE$T/Rk.O Jn ti*p ce Jn Egipt e-istau cariere pentru e-ploatarea granitului, gresiei, cuar&itului Ki calcarului, %n 'alestina e-ista nu*ai calcar. Blocurile de pietre *ai tari )olosite pentru construirea Te*plului Ki a altor cl7diri i*pun7toare au )ost prelucrate tn liban, *ai Jnainte s7 )ie i*portate Q@ J*p. 1LPO. 'ietrarul )olosea %n *are *7sur7 aceleaKi unelte ca Ki tI*plarul, pentru a t7ia piatia de calcar Q@ J*p. PLAO Ki pentru a o ciopli cu ciocanul Ki dalta sau cu ciocanul de .id7rit. 'entru a scoate din carier7 blocuri *ari de piatr7 erau )olosite pene care erau b7tute cu ciocane de le*n Ki Jn*uiate pJnI and piatra cr7pa din cau.a )or&ei lor de e-pansiune3 aceast7 *etoda era )olosit7 Jn *od obiKnuit Jn ;rientul Apropiat. 'iatra tare era *odelat7 prin lo0ituri repetate cu un ciocan de *etal Qebr. patttlO. /n ase*enea ciocan este )olosit pentru a descrie ac&iunea cu0ntnnd ditn fd. G<LGAO Wi a pute*icdui Babilon Qlet BSG<O. 'i4Lrrarii edpru de ]lt8a no*int b 8rctele naturale din dealuri sau s7pau pu&uri tn .onele de deal, pentru ca apoi s7 e-ca0e.e ca*ere *ortuare QJs. GGL@1O. E-e*ple )oarte bune de ase*enea *ausolee de )a*ilie pot )i JntJlnite la BerKe*eK Qsecolul al 8-lea #d.$r.O Ki Jn Jurul %erusali*ului Qsecolul al S-lea J.d.$r. Ki secolul @ H.d.$r. - secolul al G-lea d.$r.O. Re.er0oare sau cisterne adinei, cu* stnt cele s7pate la #achiK, Meghido Ki Ztubeon, au necesitat s7parea Ki transportul *anual a 4SS.SSS de *etri cubi de piatr7 de calcar. A.olo, d h tuElele de a" rlp2to ile pietrari si de *ineri, continu7 s7 )ie 0i.ibile ur*ele d7l&ilor lor. QTM% ER%% TAR!%%g$ruVA TST#;AM,O Jn perioada *onarhiei au )ost t7iate pietre *ari pentru a ser0i drept ba.e pentru snlpi, iar JncepJnd cu secolul al @S-lea #d.$r. au )ost )7cute construc&ii din piatr7 cioplit7, *7surat7 cu gri57. Jn perioada elenist7, cl7dirile irodiene din %erusali*, Maepela Ki alte locuri, ne arat7 )elul tn care blocuri i*ense de piatr7 erau cioplite cu aiJta gri57 JrtcJt puteau )i aliniate )7r7 *ortar Ki chiar Jn .ilele noastre este i*posibil s7 introduci titre blocurile de piatr7 o la*7 de cu&it. Ase*enea lucr7ri *inu&ioase pot )i 07.ute la Meghido, Jn secolul al A-lea. Se*ne l7sate de pietrari pot )i 07.ute pe o serie de construc&ii cu* sJnt treptele sinagogii din $ape*au*. 'ietrarii erau )olosi&i Ki pentru a )ace inscrip&ii pe pietre3 pentru aceasta era )olosit7 scrierea cursi07, deoarece e-e*plele pe care le a0e* din *or*tntul lui ?ebna, tunelul Siloa*ului Ki )rag*entul din Sa*aria nu indic7 nici o adaptare la *aterialul pentru ]scr)ere. %nscrip&ii )ine pot )i g7site pe sigilii. e. Metalurgii $uprul Qara*aO era prelucrat Jn *od obiKnuit Jn 'alestiM. tnethd di, ea. <G* tdcr. Dule 8. GSSS #d.$r. a de0enit obiKnuit7 )olosirea bron.ului Jn loc de cupru Ki acest *aterial a continuat s7 )ie )olosit &i dup7 introducerea )ierului Solo*on a dispus con)ec&ionarea unor obiecte *ari, cu* sJnt sr)lpii pentru Te*plu, turna&i din bron. de c7tre un *etalurg din T)r.care i-a turnat Jn tipare de lut din 0alea %ordanului, Jntre Sucot Ki garetan Q@ )*p. PL413 G $ron. 4L@PO. Datorit7 t7riei sale *ai *ari, )ierul era pre)erat pentru con)ec&ionarea de unelte agricole Ki ar*e, dar tehnicile de producere si Jntre&inere erau *ai co*plicate. #a Jnceput %srael nu a cunoscut prelucrarea )ierului Ki a depins de )ilisteni pentru )urni.area uneltelor de )ier Q@s3]. <,@A.GGO, Metalurgul lucra ta cetate )olosind un cuptor ali*entat cu aer su)lat cu )oaie din piele QJn ebr. *appuah, 6o unealt7 de su)lat+O. De aceea *etalurgul era nMit d2 obiei el e rund Qclrb8ieO+, s tidu rnrud( cu ter*enul acadian napp7hu ;s. B4L@1O. $uprul Ki bron.ul erau ra)inate Jn creu.ete Qe0r. *asrip, 'r. @PL<m GPLG@O Ki apoi erau turnate Jn )or*e de piatr7 sau de lut. "ierul, pe de alt7 parte era )or5at prin barerc p2 nico0dl.Li Qh eb.. pda4 %, 4@LPO. "ierarul este nu*it, cu* este Ki )iresc, 6cel care bate nico0ala+, Jn ti*p ce lucrStoruO Jn bron., caie trebuia s7 ciopleasc7 Ki s7 Jndrepte obiectele turnate cu ciocanul, este nu*it 6cel care nete.eKte cu ciocanul+ QJs. 4@LPO. Tehnicile de lipire, nituire Ki turnare au )ost practicate de aceKti *eKteKugari Ki le-au per*is sa con)ec&ione.e obiecte co*ple-e. /n ase*enea obiect 1te u 1tati0 nic din M]hido 1re, da., 1te rie pro0enien&7 israelit7, arat7 c7 deprinderile lor tehnice dr, l el dc b8 2 <i tle Birilor lor, Metalurgii con)ec&ionau o serie de 0ase &i obiecte de *etal, la*e de plug, 0Jr)uri pentru &epuKele de J*boldit boii, )urci, osii Ki topoare, cJt Ki ace, )ibule Qdin secolul al @S-lea J.d.$r.O, )igurine Ki instru*ente *ici. $on)ec&ionarea cu&itelor, care erau strJns Jnrudite cu pu*nalele Ki s7biile, cu 0Jr)urile de lance &i de suli&7, Ki cu alte ar*e de r7.boi Q] ARM/Rk ?% ARMEO, ne a*inteKrte cu cJtI uKurin&7 aceKti *eKteKugari puteau s7 treac7 de la con)ec&ionarea de ar*e la con, n "e*eile au posedat bi5uterii Jnc7 din 0echi*e &i aceasta eta pentru ele singura *etod7 de a poseda &i de a p7stra a0erea personal7. Aurarii &i argintarii )oloseau )oaie pentru a 0entila cuptoarele lor *ici &i turnau produsele lor cu a5utorul unor tipare de steatit sau de lut. Zreperdue, granula&ia, )iligranul &i Jncrus-taliile cl8oete 8u t2hnci )oldiie de aFdri Ki argintari. ` T7b)canA 'ielea tratat7 a oilor Kt a caprelor era )olosit7 pentru anu*ite articole de J*br7c7*inte Q#e0. @<L483

u*. <%LGSO, "*u sdale W cule QG l,ap. @L<3 Mar. <L4O. 'ieile cusute erau )olosite ca 0ase ie)tine pentru aW Qcn, G@L@4@, 0in QMdr. AL@PO s, atte,2nEtr lichid2 QJud. 4L@AO . /hli piene 8u cuute Vb )o* u*r 6sticle+. 'ielea era )olosit7 uneori pentru corturi QE-od. GBLB3 u*. 4L1O, dar *al ales pentru articole *ilitare, cu* sJnt coi)urile, tolbele, ha*urile pentru care de r7.boi, praKtiile &i scuturile Qacestea erau unse bine pentru a pre0eni cr7parea sau p7trunderea s7ge&ilor3 G Sd, rLt@i %s, G@LBO. Sdndal2le dtn dele de )oc7 sau purcel de *are erau un se*n de lu- E.ec. @1L@SO, deKi este posibil ca, la )el ca Jn Egipt &i Asiria, pielea )in7 s7 )i )ost )olosit7 pentru a acoperi paturi, ea8 d alte atiol2 de tubilid. JntrueJt tSh7citul este o opera&iune r7u *irositoare, era e)ectuat7 de obicei in a)ara cet7&ilor &i in apDpi8 uor sui d2 .pB. 0i.i1 )dcutn d2 'etru ld sino,, tAhVcan4 a)ara din lo" $"<pi AL4<3 @SL1, <GO arata Jn ce *7sur7 a trecut el peste re&inerile legate de contactul cu ceea ce era necurat din punct de 0edere cere*onial. 'rocesul Jncepea prin Jndep7rtarea gr7si*ii ani*alului de pe piele, )olosind ts.lttoar de piaEd eD cu"re de Eial, 'lrd ea Jndep7rtat prin r7.uire, prin Jn*uierea pielii Jn urin7 sau prin )recare cu sod7. Dup7 aceea pielea era prelucrat7 )ie prin ani*are, )ie prin )recare cu un ulei, )le prin tanare cu coa57 de le*nsau cu )run.e. Dac7 p7rul sau blana nu era Jndep7rtat7, pielea era tratat7 cu alaun ob&inut din Marea Moart7 sau din Egipt, era uscat7 ,a soare si apoi tratat7 cu ulei pentru a-i eli*ina rigiditatea. g. 9t&psitorul MeKteKugul antic al 0opsitului era cunoscut e0reilor Jnc7 din 0re*ea E-oddui, cJnd pieile )olZit2e reildpenrru $ortul JnnlnM au )ost 0opsite Jn roKu MoKind lichidul ob&inut prin .drobirea insectelor cochineale g7site Jn lte5ai Q,-od. G1L@. <@L t1.8L ts. @4L4O. $oloE*ll purpuriu Jnchis sau ro&u-0iolet de 6Tir+ sau colorantul 6%*perial+, preparat din *olustele purpura si *ure- g7site pe coasta de E a Mediteranei, a )ost Jn principal un *onopol )enician Ki a )ost )olosit pentru 0opsirea hainelor )oarte scu*pe care erau un se*n de rang Ki rcbl2ts QJud. 8G13 '8, <rLGG3 r8 @1L@A3 Apoa. @83 @G,@1O. $o*er&ul cu acestea este atestat Jn te-tele de la Ras Sha*ra Qcea. @BSS J.d.$r.O. Acesta a )ost colorantul 6purpuriu+ )olosit pentru &es7tura cortului QE-od. G1L<@3 G8LBO, pentru perdeaua din T)e*plu3 ialbastru, purpuriu Ki c7r7*i.iu+ erau 0ariante ale aelliaVi colotut QG cbn. <.@4OL TelaBi 8ldant a )ost )olosit pentru haina pus7 pe %sus la 5udecat7 Qloan @ALG, SO, B7KtinaKii israeli&i au Jn07&at acest *eKteKug de %r nelEr/ din Tir, la 82 lui S.lonon QG crn, ARTBM%S GLPO. %idia )7cea co*er& Jn TJarira cu *aterial tratat Jn *od s/nilar Q"apt. @1L@4O. 9eIJ ES GG, @A1<, p. lMK.ur*. Jn 'alestina, coloran&ii galbeni erau ob&inu&i prin *7cinarea co5ilor de rodii3 )enicienii )oloseau de ase*enea Ko)ran Ki curcu*7. Albastrul era ob&inut din plantele de indigo Q%ndigo`era ttnctoriaO i*portat din Siria sau Egipt, unde a )ost transplantat din %ndia. Zlastul QdrobuKorO a )ost cunoscut dup7 anul <SS JJ$ #a l/l Beit Mi1in Q_ D2biiUO aD )1t 8iEte Kase sau Kapte plante produc7toare de coloran&i, indi-dnd )aptul c7 produc&ia te-til7 era i*portant7 Jn acel loc. #a Teii A*al, Jn apropiere de Bet-?ean, au )ost cl1ite *ulre 08 de lur d ghe* de ad 8lopt1, al7turi de obiecte legate de &es7torie, cu* sJnt greu t7&ile penEir rr.boiul .le l1uc h. Slbiand Arta Jn7lbirii, a cur7&irii &i albirii pJn.ei, a )ost i*portant7 datorit7 pre&ului ridicat al pJn.ei Ki datorit7 ne0oii de a cura&i )ibrele de uleiuri Kl r7Kini naturale Jnainte de 0opsire, )n *ulte locuri n7ltrito*l era si 0opsitor. De obicei n7lbitorul lucra Jn a)ara cet7&ilor, aproape de un curs de ap7 unde pJn.a s7 poat7 )i cur7&it7 prin batere pe o piatr7 a)lata Jn ap7. De aceea n7lbi-torul era nu*it de *ulte ori 6cel care calc7 pn teasc+ QJn ebr. (7bDsO. #ocul de lJng7 .idul de E al %erusali*dui, aTrB di, cetate, urde hlin2le 2", hrirc la soare ca s7 se usuce, era nu*it 6d*puln7tbitorului+ QG %*p. t<L@P3 #. PL<3 <1LGO. !ahe# ld $drt8, ln ur*a schi*b7rii %a )a&7, sJnt descrise ca )iind *ai albe derJt albul care poate )i ob&inut de orice n7lbitor Qgr. gnapheus, 6col care tratea.7 pJn.a+ 3 Mica AL<O. 'entru cur7&ire se i*porta uneori natran QnitratO din Egipt, unde era )olosit ca s7pun, Jn a*estec cu un lut alb Q'ro0. GBLGS3 %er. GLGGO, #esuTe alcaline erau obtinute cu ltlrin" din e 3a dWtelor, tar ,pe punul+ QJn ebr. horit, (di&O era ob&inut prin arderea plantei de sod7 QSalsola (aliO. 6#eKta n7lbitorului+, Jn Mal. <LG, probabil c7 a )ost 6cenuK7 de bori&, Jntructt nltntul d2 potriu Vi de rodiu ] pae c, nu ]D cunoscute Jn Siria sau 'alestina, deKi au )ost g7site Jn Babilonia. Alte nEtDugu, ]AMTk, e$;SMET%$E Wl 'AR-"/M/R%, .",-DES, ,ToRs sl TlstT, =BRobEREL sticl7rie, eST%$#k3 alte re)eriri la *eKteKuguri, eM/g%$A TEZ%'@ aASlR%Ati c)1idrBAll#; lA, l BE/o$RA"%E. $. SinsD Q2d,O, A !ittoty oJ tun-noro8`, @, @AB43 $. l. 9Ritight, aibli.4l Ar.ha1logt, @ABP, p. @A@.@A45 R, J. "Dbe, <tudi1 in Anciar Technology, @-8, @ABB-143 A. Rei)enberg, Ancient !ebrtFArts, @ABS3 A. #acas,AncJent Egyptian Materials ond induni1, @ABG3 J. JMia1, Jra%D ii the n*e oJJ11, @A1Ai D. sEbng Vi D. Be]r, Rond $ra)ls, @AP1. DJ.:.

ARTEM%S. Acesta a )ost nu*ele grec al ssei&ei identi)icate cu .ei&a ro*an7 Diana din *itologia clasic7. u*ele Arte*is este pre-grec. Ea apare pentru pri*a dat7 Jn literatura greac7 drept st7pJn7 Ki protectoare a .niturelor relbri8. QD F M c. curhrie, )tc Zree(s and their Zods, @ABS, p. AA K.ur*.O Jn Zrecia AP ARTBM%S propriu-.is7 ea era 0enerat7 ca si )iica a lui geus &i #eto, &i sor7 gea*7n7 a lui Apolo. Zroa.a care a cuprins-o cJnd a a)lat de durerile a0ute de *a*a sa la naKterea e) a )7cut-o s7 aib7 a0ersiune )a&7 de c7s7torie. Ea era .ei&a lunii &i a 0Jn7toarei si era .ugr70it7 Jn general ca o 0Jn7toarc, Jncon5urat7 de cJini. Te*plul ei din ]E)es era una dintre cele Kapte *inuni ale lu*ii &i se pare c7 aid Jnchinarea adus7 6.ei&ei )ecioare+ a )ost co*binat7 cu un cult al )ertilit7&ii al .ei&ei-*a*7 a Asiei Mici. Te*plul ei era spri5init pe @SS de coloane *asi0e, dintre care unele erau sculptate. 'otri0it tradi&iei, statuia ei a c7.ut din cer la E)es Q"apt. @AL<B[ Ki se crede c7 aceast7 po0este se re)ei7 la un *eteorit3 'liniu po0esteKte despre o piatr7 i*ens7 a)lat7 deasupra intr7rii, despre care se spunea c7 a )ost pus7 acolo de Jns7&i Diana. 9enerarea ei era condus7 de preo&i eunuci, nu*i&i *egaby.oi QStrabo, @4. @. G<O, iar arheologii au descoperit statui ale ei cu *ul&i sJhi. Argintarii care )7ceau *ici altare 0oti0e, pre.endnd .ei&a odihnindu-se Jncon5urat7 de leii s7i, sau poate *odele in *iniatur7 ale te*plului, au pro0ocat r7scoala din E)es atunci cJnd 'a 0el a predicat acolo Q"apt. @ALG<-GSL@O. Strig7tul lorL 6Mare este Diana QArtenl,O e)elilorl= Q"art. @ALG<, <4O 1te .t1rar de o inscrip&ie din E)es care o nu*eKte 6Arte*is cea *are+ Q;Z, GA1<c3 Zrte( %racripti0ns in cheBritish Musa*, iii, @8AS, 48@. <G4O. R)e.isi]DrMrn/E3$onybeareKi!cFsori,X.&)tLond EpiilBd oJ St 'at# @SS@, ep, %15 J, t Fboa, Dirro0eries atEphesus, @8PP. D.!.:. AX9A%=. Aa. GP.a3 @ Mac. @BLG<3 QAEduO Di th cuitorii s7i, ar0aditii, Zen. @SL@83 @ $ron. @L@1. #oca litatea *odern7 QRundO, o insul7 *ic7 la < (* de coasta Siriei Q"enicia anticaO &i apro-i*ati0 8S de (* de Byblos. $ea *ai nordic7 dintre patru cet7&i )eniciene *ari, apl7tit tribut unor regi asirieni care au re*arcat calit7&ile ei *ariti*e. ; perioad7 de independen&a din cea 1GP ).d.$r, a )ost Jncheiat7 de ebueadne&ar VA ET, p. <S8O. Jn ti*pul acestor perioade a )ost un port secundar pentru Tir &i Sidon. %*portan&a co*ercial7 a )ost redobJndit7 Jn sub stapJnirea 'erKi ei &i a SeJeutiiJlor, dar Jn 0re*urile ro*ane a )ost Jnlooitt de Arr.ndu Qnod. QAnBOO, c.o.o, AR9/ A. QJn gr. arrabon, un cu0Jnt se*itic J*pru*utat3 ebr.= +ErITn3 lat. arrha, arrQ`iOaboO. Este traducerea unui ter*en co*ercial. %ntrodus probabil Jn apus de co*ercian&ii )enicieni. Jnsea*n7, in sens strict, pri*a rat7 dintr-un cadou eau dintr-o plat7, ca o garan&ie c7 0a 0eni &i restul Q0e.i ar0una Jn tran.ac&iile co*erciale *ode*eO. 'lata ar0unei )ace obligatorie plata restului su*ei. Jn sensul acesta 'a0el spune c7 darul Duhului este o ar0un7 pentru *oKtenirea creKtinului QE)es. @L@43 G $or. @LGG3 BLBO - o garan&ie, o anticipare eau o pri*7 rat7 din gloria 0iitoare. Jn sens *ai general, un arrabon este orice garan&ie sau orice su*7 depus7 ca se*n c7 o plata *ai *are 0a )i )7cut7 ulterior3 0e.i Jn #XX, Zen. <8L@P-@8, GS, traduce +7r7bn. B%B#%;ZRA"%E. ;. Bec(er, :D- TT G, p. <A K.ur*.3 J. Beh*, T; T @, p, 4PB. J,%.'. AsA. Qh 2b. -da O. @. Al trdlea rsE al lt.dli independent al lui %uda, a do*nit 4@ de ani Qcea. A@r8Po td.cr.O. 'rbldE .irni.Tii NloMiei sBt2 cu cea a %ui ]BaeKa Q@ J*p. @1L8, BaeKa a *urit Jn anul al G1-lea al lui Asa3 G $ron. @1L@, BaeKa a atacat %uda * anul al <1-lea al lui AsaO este solu&ionat7 Jn pre.ent Jntrun *od )oarte plau.ibil dac7 presupune* c7 autorul $ronicilor socoteKte anii de la de.binarea regatului unitar. 'ri*a parte a do*niei sale a )ost caracteri.at7 de un .el religios care a dus la abolirea .eilor pIgJni &i a prostitu&iei cultice. A*ploarea re)or*ei sale &i e-tinderea cultelor p7gJne este indicat7 de )aptul c7 Asa a Jndep7rtat-o pe *a*a QbunicaO sa aMaaca din po.i&ia sa o)iciat7 Q@ J*p. @BL@<O. El nu a distrus toate Jn7l&i*ile din %srael, dar ni se spune c7 de0ota*entul s7u Q)a&7 de Du*en.eu, n.tr.O a )ost *oti0ul pentru care &ara s-a bucurat de pace pentru o 0re*e QG $ron. @BL@B, @AO. $ronicarul pre.int7 Jn 0ictoria re*arcabil7 asupra lui ]gerah, etiopianul QG $ron. @4LAO, &i o atribuie credin&ei sale Jn %ah0e3 ia contrast cu aceasta pre.int7 )aptul c7 a cerut a5utorul Siriei ca s7-@ Jn0ing7 pe BaeKa. Aceast7 ac&iune, care se poate s7 )i )ost declanKat7 de trecerea unui nu*7r *are de isiaeMri de partea lui Asa QG $ron. @BLAO, i-a per*is s7 )orti)ice Mi&pa &i Zheba Qnu Zhibca, uof, care au constituit dup7 aceea grani&a de a lui %uda. /lti*a parte a do*niei sale a )ost *arcat7 de boal7 QG $ron. @1L@GO Ki de r7.boaie neJntrerupte, care au )ost pri0ite de cronicar ca un re.ultat al )aptului c7 Asa nu a continuat s7 Be dependent )a&7 de %ah0e QG $ron. @1LP K.ur*.O, G. /n le0it 1ul hi E.<)r, url di)tie prinn c] s-au Jntors din E-il si s-au aKe.at din nou Jn 'alestina. Fo. ASAE# QJn ebr, =as7hr 6Du*ne.eu a )7cut+O. @. "iul surorii lui Da0id, )rate cu %oab &i Abi&ai Q@ $ron. GL@1O. Era renu*it pentru alergarea sa )oarte sprinten7, dar cJnd a alergat ca s7-@ ur*7reasc7 pe ]Abner dup7 lupta de la Zabaon, acesta a )ost )or&at s7-Ki )oloseasc7 e-perien&a *ilitar7 *ai *are si @-a o*oiJt

QG Ss. Gr@a A.*,O. AeTE a dar MWreri la o duK*7nie SJngeroas7 &i Abner a )ost o*oiJt de toab Jn *od *i&elesc QG Sa*. <LGP K.ur*.O. El )ace parte dinEE ei Beial de httltori .lEl ai ld Da0id QG Sara. G<LG4O &i este scris c7 a )ost c7petenie peste G4.SSS de lupt7tori rJndui&i s7-l slu5easc7 pe Da0id in luna a patra Q@ $ron. GPLPO. Aceast7 list7 se poate s7 )i )ost schi&at7 la Jnceputul do*niei lui Da0id, iar *ai tJr.iu locul lui Asael a )ost luat de )iul s7u gebadia. G. /nul dintre cei nou7 le0iti pe care %osa)at i-a tri*is H*preun7 cu preo&ii Ki slu5baKii o)iciali Jntr-o *isiune educati07 Jn cet7&ile lui %uda QG $ron. @PL8O. <. Supra0eghetor care a5uta la strtngerea .eciuielilor pentru Te*plu tn ti*pul lui E.echia QG $ron. <@L@<O. 4. Tat7l lui %onatan care s-a opus %nstal7rii unui grup de oa*eni aleKi care s7-i repre.inte pe cei JntorKi din E-il pentru a hot7rJ cu pri0ire la desp7r&irea de ne0est2r2 rdlZ Q,8 @SL@sO. :.;. ASA". QJn ebr. 1ut bl #20i Q@ le0i&ilor cJnt7re 0aleO cJnd a mt- sali* Q@ $ron. [ al corului care N Asa)+ au T7*as cIn&i pJn7 Jn 0n GSL@43 <BL@B3% au )ost tn prin Asa) a a0ut re recunoscut ca N chia a restaurai c). atribuirea r5 )e&ia lui laha.i e-act dac7 Asa) dac7 G $ron. BL etc. G. '7.itor regelui persan ASAS% %. /n reda cu0Jntul3 re)er7 aici la i *enul a )ost a[ na&ionaliKti e0r se Jnar*au cu 6oa*eni cu pui )oloseau penai considerau duK GBP3`%nt. GS.@ AS$A#; . coasta de Sa 'i arat7 c7 oraKul Jn secolul al @, *en&ionat Jn tt Jn ]scrisorile d cJnd liderul As Jn Deut. GLG< L pre-)ilistean7. QA ET, p. GB1, A )ost cuce b*dit indeper cet7&i )ilistene aZa.a, ]Asdoc Zat QG Sa*. @ AsDaluna Jntr-i pJn7 cJnd a )a care a Jn7buKii pe Sharruluda5 Ascalonul tean7 Jn cea, 1 J.d.$r. pentru c nica Bab.O. Re5 )ost duKi la Ba G, @AXA, p, GA. Q4PLB-PO Ki ^el asupra %erusal soart7 ase*7n @@O. Ascalonu %*periului 'er Jn @S4 S.d.$r. AS$/#%A,) ASA". QJnebr. l7s7pn. @. /n ur*aK al lui ZherKo*, )iul lui #e0i Q@ $ron. 1L<AO3 nu*it de conduc7torul le0i&ilor cJnt7re) principal, a cJntat la d*bale Qchi*0aleO cJnd a )ost adus $hi0otul (-g7*Jntului la %erusali* Q@ $ron. @BL@P,@AO. Da0id @-a )7cut conduc7tor al corului care conducea Jnchinarea Q@1L4-BO. 6"iii lui Asa)= au r7*as cea *ai i*portanta )a*ilie de *u.ican&i pJn7 %n 0re*ea restaurIrii Q@ $ton. GBLG3 G $ron. GSL@43 <BL@BL Eh <L@S3 ))i. #Rr@P, GGi PGt<BO li au )ost Jn principal cJnt7re&i Ki cint7reri la d*bale. Asa) a a0ut reputa&ia de a )i un 07.7tor Ki a )ost recunoscut ca Ki autor al psal*ilor )olosi&i dnd E.e-chia a restaurat Jnchinarea la Te*plu QG $ron. GAL<S3 c). atribuirea tradi&ional7 a 's. BS, P<-8<3 c). Ki pro)Dla lli laha.iel G crcn. GSL@4 s5*O. u e rde e-act daca Asa) a tr7itpJnI ta dedicarea Te*plului sau da.a G con, sL@G s re)dA dd l. ,=1nnia lui As)=, etc. G. '7.itorul p7durilor din 'alestina, tn ti*pul te8dri pssan ArErere Q ))i. GL;. J.'./.# ASAS% %. /n ter*en )olosit Jn "apt. G@L<8 pentru a reda cu0Jntul gr, si(arioi QJn trad. ro*. 6tJlhari+O, se re)er7 aid la ur*aKii unui ]iinpostor egiptean. Ter*enul a )ost aplicat Jn special la grupuri de *ilitan&i na&ionaliKti e0rei care pe la 5u*7tatea secolului ld.$r. se Jnar*au cu pu*nale Qlat. sicae, Ki de aici sicarii, 6oa*eni cu pu*nale+O ascunse sub haine Ki pe care le )oloseau pentru a se debarasa de oa*enii pe care Ei considerau duK*ani ai na&iunii VJosephus, BJ G.GB4-GBP3 AM. GS, @1<.@1B, @1T@<<O, R".B. AS$A%; . oEd Qodd QADaldiO ] ant pe coasta de S a 'alestinei, Jntre Ja))a &i Za.a. E-ca0a&iile arat7 c7 oraKul a )ost locuit din 0re*uri neolitice pJn7 Jn sbl al @<-lea .cr, QrEl s, @Ass, ,. GP@O. Ete *en&ionat Jn te-te egiptene Qsecolele @A-@B H.d.$r.O Ki Jn rsisdile de la Abi)u Qslul al @4=lea #d,crJ cJnd liderul Ascalonului, :idiya, a a5utat pe !abiru. Jn Deut. GLG< s-ar putea s7 )ie o re)erire la ocuparea pre)tlisteanI. $etatea a )ost 5e)uita de Ra*ses %% QA ET, p, GB1, c). stela Merenptah, A ET, p. <P8O. A )ost cucerit7 de luda QJud. @L@8O, dar Ki-a redo-bJndit independen&a Ki a )ost una dintre cele dnd cltali )liliaE M5or Q%e. @<@<O3 a tsr aliair o ]Za.a, ]Asdod Ki ]Ecron QA*os @L@-PO Ki uneori cu $lt QG Ss. @LGSO. ),%islar-'ile1d u a trars)*at AiDalFia Jntr-un 0asal al Asiriei Jn anul P<< J.d.$r-, pJna dnd a )ost cucerit7 de Sanherib, regele Asiriei, care a Jn7buKit re0olta lui SJdDa Ki @-a aKe.at pe tron p2 ShTdudd $`S@ #d.$rO. Ascalonul a a5uns din nou sub do*ina&ie egiptean7 Jn cea, 1<S J.d.$r., dar a )ost atacat Jn anul 1S4 %.d.$r. pentru cI s-a J*potri0it lui ebucadne&ar Q$ronica Bab.O. Regele Aga a )ost o*orJt iar pri.onierii au )ost duKi la Babilon Jn BA8 H.d.$r. QMTangts Dussaud G,@A<A, p. GA8O. Acest e0eni*ent, pre.is de %ere*ia Q4PLB-PO Ki ^e)ania QGL4-PO, a a0ut un e)ect pro)und i %erusali*ului, care a0ea s7 J*p7rt7Keasc7 o i ase*7n7toare cJ&i0a ani *ai tJrciu Q%er. BGL4. Ascalonul a )ost subordonat Tirului Jn 0re*ea riului perean si a de0enit o cetate elenist7 liber7 @S4 )t.cr,. A )1r. ,2ir, de ,8tn Q@ M.c.

@SL81O. %rod cel Mare a Jn)ru*use&at cetatea, care a )ost cetatea sa natal7. E-ca0a&iile Q@AG@-P1O au scos la lu*in7 r7*7Ki&e succesi0e canaanite, )ilistene, persane, eleniste Ki, Jn special, ro*ane. BtsuocRAll,j E4X%=4 # @APB, p. @G@.@<S, D,%.:, AS$/#TARE, =0erbul ebr. tradus 6a asculta+ sau 6a se supune+ este Sa*a= b+, care Jnsea*n7 lit. 6a lua a*inte+. 9erbul )olosit Jn #XX Ki Jn T este hypa(ouo Qsubstanti0ul hypaide3 ad5ecti0ul, hype(oosO, un cu-0Jnt co*pus deri0at de la a(auo, care Jnsea*n7 Ki 6a au.i+, R)erbul hypa(ou7 Jnsea*n7 iiteral 6a auri sub+. T )oloseKte de ase*enea eisa(ouo Q@ $or. @4LG@O, lit, 6a au.i tn+, peitho*ai Ki pItharcheo QTit <L@O. Aceste ulti*e dou7 cu0inte e-pri*7 ideea de a se l7sa Jndupl2.at d, 1pecti0, d. a ] ep8 )alb de alto)tate. %deea de ascultare pe care o sugerea.7 acest 0ocabular este aceea de a au.i ceea ce are loc sub autoritatea sau in)luenta uui Fbitor si a.sta 1uire due la d. )or*are eu cererea 0orbitorului. 'entru ca ascultarea s7 )ie datorat7 unei persoane, persoana aceea trebuie s7 aib7 QoO dreptul de a porund Ki QG\O trebuie s7-Ki poat7 )ace cunoscute cerin&ele. Ast)el, datoria o*ului de a asculta de "7c7torul s7u presupune QaO st7pJnirea lui Du*ne.eu Ki QtO re0ela&ia Sa. 9T descrie de obicei ascultarea )a&7 de Du*ne.eu ca ascultarea Qau.ireaO 1e a 0Tii #ui Qcarc pure ast p2 Q1OO, n2 . ,orondlor #ui QrEupunt=d QtO d pu)rd ac.ntul pe QaO. eascultarea este descris7 ca Ki cu* o*ul nu ar au.i 0ocea Jui Du*ne.eu dnd El 0orbeKte Q's. 8@L@@3 %er. PLG4, G8O. 'otri0it Scripturii, Du*ne.eu cere ca re0ela&ia Sa s7 )ie luat7 ca nor*7 pentru toat7 0ia&a o*ului. Ast)el, ascultarea de Du*ne.eu este un concept su)icient de larg JneJt s7 includ7 toat7 religia Ki *oralitatea biblic7. Biblia insist7 asupra )aptului c7 actele e-terne i.olate de o*agiu adus lui Du*ne.eu nu pot co*pensa lipsa de ascultare consec0ent7 Jn ini*7 Ki Jn conduit7 Q@ Sa*. @sLGG3 ct tD. PLGG r.F.O. eascultarea lui Adara, pri*ul o* repre.entati0, Ki ascultarea per)ect7 a celui deal doilea o* repre.en tati0, %sus $ristos, sJnt )actori decisi0i Jn destinul )iec7rui o*. Abaterea lui Ada* de la ascultare a aruncat o*enirea Jn 0ino07&ie, conda*nare Ki *oarte QRo*. BLA3 %$or. @SLGGO, Ascultarea neab7tut7 a lui $ristos, ,,p,l, la n8ttd= Q"ilip. GL83 cJ Er, sL<3 @oLs-@oO a dobidit bdJepdtiE Qac.eptar2 lEinr8 lli DMne.euO Ki 0ia&7 Qp7rt7Kie cu Du*ne.euO pentru to&i cei 8re D2d Jn El QRon. BL@s-@A, $Jnd Du*ne.eu a dat leg7*Jntul 0echi, accentul a )1t p1 p2 eulaEa de ceriniele rui daci poporul a 0rut s7 se bucure de )a0oarea #ui QE-od. @ALB, ete5. Jn pro*isiunea leg7*Jntul ui nou, Jns7, accentul a )ost pus pe ascultare ca un dar pentru oa*eni, pentru ca s7 ] potl blMa de )a8M #ui oer, <@L<<3 <GL4S3 c). Ea. <1LG1 t,M.t <PLGr.G1R, $redin&a Jn E0anghelie Ki Jn %sus $ristos este ascultarc Q"api 1LP3 Roe 1L@P3 EB. BLA3 @ 'et, @LGGO, deoarece Du*ne.eu porunceKte lucrul acesta Qc). %oan 1LGA3 !oan<LG<O. ecredin&a este neascultare QRo*. @SL@13 G TB, @.43 @ '.,. GLA5 <L@L 4L/O. ; 0ia&7 de ascultare )a&7 de Du*ne.eu este rodul credin&ei Vc). e 5 sV .pE lW AEan, Zd, GG.@85 Er. @@L<, @P K.ur*.3 %ac. GLG@ K.ur*.O. AA AW$/#TARE Ascultarea creKtin7 Jnsea*n7 %*itarea lui Du*ne.eu Jn s)in&enia #ui Q@ 'et. JL@BK.ur*.O &i i*itarea lui $ristos bi u*ilin&7 &i dragoste Qloan @<L@4 &.ur*., <4 &.ur*.3 "ilip. GLB K.ur*.3 E)es. 4L<G-BLGO. Aceasta iJ0oieKte din recunoKtin&a pentru darul pri*it QRo*. @GL@ &.ur*.O, nu dinrr-o dorin&7 de a dKtiga 0reun *erit Ki de a te Jndrept7&i singur Jnaintea lui Du*ne.eu. De )apt, respectarea legii din acest ulti* *ori0 nu 1te edtae )aW de DFe.eR ci teMi on trdiul QR1. A.<r-@oL<O, Ar.dt<E de autoritatea dnduirt de Dl)treu in)a*iile QE)c))i. BLGGK.ur*3 1LlK.ur*.3D). GTi*.<LGO, ln bbaic, Q"ilip, GL@G= ,D, #<LPO Ai li bbt QMat GGLG@L R*, l<L@ S,*.3 @'et. GL@< ).ll*i nt <rlO )ace parte din ascultarea creKtina )a&7 de Du*ne.eu. TotuKi, atunci cJnd e-ist7 o contradic&ie intre cerin&e, creKtinul trebuia s7 )ie gata s7 nu asculte de oa*eni, ci .le Dllrea Qct "att, B5GAO. B%B;$%A"%E. : Mud#., ,D T% G, p, @PG= @8S. JJ.'. ASD;D. tl AeMod, ln 1 (* de 1 2t coltenpots cu acelaKi nu*e, a )ost o cetate )/istean7 i*portant7, *en&ionat7 pentru pri*a oar7 Jn te-te de la s)JrKitul epocii bron.ului QSos. @@LGGO care 0orbesc despre /garit, Se poate s7 se )i J*potri0it Jncerc7rilor %ui %uda de a ,reri ,* ti Nle a s Wablli a8lo Ss. @<L<3 @sL41-4PO. A aFt s pon inloitant QAehdod-Cdi tn scrierile acadiene, Asdudi**u3 c). A ET, p. G<1O Kl i* te*plu al lui Dagon Jn care a )ost dus chi0otul leg7*Intului Q@ Sa*. BL@ K.ur*.O. $etatea Asdod a )ost atacata de ;.ia, regele lui %uda QG $ron, G1L1O. 'otri0ii unor inscrip&ii asiriene, atunci dnd s-a r7sculat J*potri0a Asiriei care a Hnlocuit pe regele A.uri cu )ratele s7u, cetatea Asdudit a )ost 5e)uit7 de Sargon ! Jn anul Pr@ l.d-cr A2b c8la*itlli au )st Edate ln sis de AQ1 Q@L<O Ai %sia QGSL@O. Mal deiu a tort a]diati ti*p de GA de ani de 'sti( %, "sele a8rptului Q!erodotusG.@BPO, a de0enit o pro0incie babilonian7 Kl a )1t slab, oer. GBLGSO Vi ptr,.)tn QTe). G<3 Ah. AL1O. A )ost repopulat7 par&ial dupI E-il ;)ee*. @<L G<-G4O. Jn ti*pul Macabeilor cetatea se nu*ea A.otus 2i idolaEi, ei a otas atacsi din psrr.a lui %8n !aW *oneanul Ki loan !yrcanus Q@ Mac. BL183

@SL84O. $etatea a )ost separat7 de ludea de c7tre 'o*pei QJos. P@` @. @B1O, reconstruit7 de Zabinius Ki apoi dat7 de c7tre Augustus lui Salo*e, sora lui %rod3 a a0ut o pdioadr d.nlnorire Q,apt. aL4SO pWr, dnda8pitolat Jn)a&aluiTitus. E-ca0a&iile )7cute Q@A1G-PGO continu7 aceast7 istorie Di au 8 la lsil, ul* ale 8Darii de .nir2 canaani&i, )Jlisieni Qte*pluO Ki probabil de c7tre Solo-*on QpoartaO. B%B#%;ZRA"%E,EAE))l, l,p.lS<-@@A3".M.$ross, Ji d D. . rEdnaT l,Won @Ps, @A4, p. 4a A.l* - d1pre dtrsle te.eiidiO. DJ.:. AS%A. '.ntn eZi Asia a d]*at )ie 8ntin1td, Se Y *ai )rec0ent - nu*ele regiunii Asia Mic7, cu 2pitala #r <)1. 'rclinci< Ti, a indu o si2 d2 sbe src5i cd i, solul al <-l2a jld,cr, au a5 sb do*ina&ia regilor 'erga*uht). Jn @<< J.d.$r., posesiunile regale au )ost l7sate *oKtenire ro*anilor &i apoi regiunea a )ost organi.at7 ca pro0incie ro*an7, inlu,,d toat, .8ra ae 0 a ari.i Mci lnpreurd .u insulele adiacente3 Jn interior s-a Jntins pin7 in podiKul Anatoliei. A e-istat o pleiada de State greceKti care au su)erit *ai JntJi din cau.)e e-ploat7rii ro*ane, dar Jn eri8da T s.a, rc)ecut 1l au aerEir c.le Mi st,-iuit8rc cenWe ale elenisidui dD llre, Juisdictia rcMn, a to1t ]Eitata U,ir noui eu *i ndte sisi "iodice QaSoraioi "apt. @AL<1O "b * pre.idau proconsuli senatoriali sau lega&i Q.anthypa-toi ;il.O, Republicile s!eVti au totrut o T.)ede. 1tie a cArei Drincipals nDdalibte de dpri*re 2n cultul Ro*ei si al lui Augustus, o)iciat pentru pri*a

'ro0incia ro*an7 Asia procensuiar7 Qdup7 @<< td.$r.J @SS AS%Z/),ARE oar7 la 'erga*. u se Ktie sigur daca 6asiarhii+ Q"apt @AL<@3 Jn ro*. 6dreg7tori+O erau )oKti *ari preo&i ai cultului sau *e*bri ai adun7ri )ederale. Jn orice ca., ei repre.int7 elita politica pro-ro*an7. QJ. A. ;. #ar-sen, Repre.entati0e Zo0ern*ent in Zree( and Ro*an A+tiD#iD, #ASS, p. @@P,RGSO Bisice a, )]t anrat la loepur nu*t tt ini*a ad*inistrati0ii a pro0inciei. %bate cele trei centre *etropolitaneL 'erga*, S*irna Ki E)es a0eau biserici, Jn a)ar7 de acestea, Kti* cu certitudine c7 e-istau biserici Jn alte dou7 centre politice din apropiereL Sardis, Jn 0alea !er*us QTiatira si 'tladel)ia erau cet7&i i*portante din aceeaKi regiuneO Ki #aodicea Qpe rJul #ycusO, la cap7tul 07ii Maeander QoraKele *ai *ici $olose Kl !terapolis erau tn apropiereO. B%B%%oZRA%%E,d 'llnl,, li B. G8,4ri srr.l" lG-@43 J. Xeil, $A!, @@, p. B1S-B8A3 A. !. M. Jones, $ities o) the Eastt* Ro*an 'ro0ince'3 @AP@, p. G8-A43 D. Magie, Ra*an )ltiie in Asia Minor, G 0oi., @ABS. BJ/, as%An!%. QMA% MAnll AStlD in ".pr. @AL<@, 1n dintre asiarhi Q6*ai *arii Asiei,. Jn ro*.3 Jn gr. QasiardFO, descriKi ca prieteni ai lui 'a0el, f a0erti.ea.7 s7 nu-Ki riKte 0ia&a *ergJnd Jn teatrul din E)es Jn ti*pul de*onstra&iei 0iolente Jn onoarea .ei&ei Arte*is. #iga Q(oinonO cet7&ilor din pro0incia Asia era ad*inistrat7 Nte 1ia,hi, .ae 2nu aleri .,Ml dhtre cetltenii cei *ai boga&i &i *ai nobili. Din rJndurile lor erau aleKi *arii preo&i onori)ici ai cultului pro0incial 6al Ro*ei &i al J*p7ratului+, instituit Jn anul GA J.d.$r. Asiarhii sJnt *en&iona&i de Strabo QZeography @4.@.4GO si Jn inscrip&ii, B%B#%;ZRA"%E. #. R. Taylor, 6TMe Asiarchs+, tn B $, B, @A<<, t, ,B1G1G. ".".B AS%Z/RARB. @. llnEiui p2nh .enirudire Qu ..<,5r*,r, o srut str o do,adAO- G. sraE de certitudine.

A*bele testa*ente descriu credin&a ca a stare de asigurare ba.at7 pe asigurarea dat7 de Du*ne.eu. Sensul %este JntJlnit Jn "apt. @PL<@, cJnd 'a0e, spune c7 prin Jn0ierea lui $ristos, Du*ne.eu 6a dat tuturor oa*enilor o do0ad7 net7g7duita+ Qpistis, te*eiuri obiecti0e adec0ate pentru un anu*it cre.O c7 0a 5Vrleca l*e. $onpar, d G nr, <L@4, urd2 i e spune lui Ti*otei s7 st7niiascS Jn lucrurile 6de care QesteO deplin Jncredin&at+ Q)or*a pasi07 a 0erbului pisttio, a )i con0insO a Jn ca.ul acesta asigurarea )iind deri0at7 din )aptul c7 Ti*otei JKi cunoKtea Jn07&7torii Kl cunoKtea Scripturile. Sesd G 1te e--pri*t .le ohicei de substeti0d pterophoria mplin7tate a con0ingerii sau JncrederiiO, tradus 6asigurare deplin7+ sau 6siguran&7 deplin7+. $iti* despre 6bog7&iile plerophoriei de pricepere+ Q6un belKug de siguran&7, cu* este cea pe care o aduce Jn&elegerea lucrurilor+, ArndtO Q$ol. GLGO3 citi* despre apropierea de Du*ne.eu cuplerop`ioria credin&ei QE-r. @SLGGOi citih d2pre a dlMde p."raphorio .oe ran&ei QEF.1LllO3 citi* de ase*enea c7 E0anghelia a )ost predicat76cu Duhul S)Jnt si cu deplin7 pterophoria+ - adic7, cu putere, cu o con0ingere a Duhului arJt tn predicator rJt Ki Jn cei con0erti&i Q@ Tes. @LBO. 'a0el )oloseKte )or*a pasi07 a 0erbului corespun.7tor, plerophare7 )lit,, 6a )i u*plut deplin3 a )i hot7rJt )er*+, Edes. 8L@@, i5ot3 6a )i satis)7cut pe deplin+, r2pnuui QF.i #AE, p. 8GOO p2ntru . ildica o sta)t de asigurare deplin7 cu pri0ire la 0oia lui Du*ne.eu QRoh. laLt d d lriric %, .apacitat8 #ui de a-Si hplini p*ioleile d$Rob. 4LG@O. /l alr rrb la diate.a pasi07 Qpepeis*ai, 6sJnt con0ins+, 6sJnt deplin Jncredin&at+O pre.int7 con0ingerea lui 'a0el c7 Du*ne.eu < poate p7.i pe el QG Ti*. @L@GO sic7 ni*ic nu-@ poate separa de dragostea lui Du*ne.eu QRo*. 8L<8 K.ur*.O. Diate.a pasi07 a 0erbului indic7 )aptul ca asigurarea creKtin7 nu este o )or*7 de opti*is* sau arogan&a o*eneasc7, ci o con0ingere de la Du*ne.eu. De )apt, este doar un aspect al darului =credin&ei Qc). E0r. @@L@O. Te*eiul ei este *7rturia lui Du*ne.eu Ki suto l ei 1re Dlhil lui Dlll84u, Jn T credin&a cert7 are un obiect dubluL Jn pri*ul dnd, ad.0BT@ c0elat al lui Dul8relr pli0it lD lDd cuprin.7tor ca o pro*isiune a *JntuirJi tn $ristos3 Jn al doiler tlnd, intsd credirciZului )aE de ee pro*isiune. Jn. a*bele ca.uri asigurarea este corelat7 cu rlrruia di0int ri dDild din a8sta, @, Du*ne.eu depune *7rturie pentru p7c7toKi c7 E0anghelia este ade07rul #ui. Bl )ace aceasta atJt prin *inuni Ki prin lucr7rile Duhului SiJnt care au autenti)icat )aphn d ,p.1t1lii erau 882rii #ui QEu. GL4O, cJt Ki prin ilu*inarea dat7 de Duhul S)Jnt Ki care le-a per*is ascult7torilor s7 recunoasc7 Ki s7 pri*easc7 *esa5ul lor 6nu ca pe cu0Jntul oa*enilor, ci, aKa cu* Ki este Jn ade07r, ca pe $u0Jntul lui Du*ne.eu+ Q@ T)es. GL@<, NL`@LBO. G. Du*ne.eu depune *7rturie pentru credincioKi c7 ei sht 1ii #ui Dard Duhului s)inr .ac le 1r2 dBt Q0e.i "apt. GL<83 BL<G3 Zal. <LGO este el JnsuKi *7rturia lui Du*ne.eu pentru ei, JntiucJt ei au )ost pri*i&i de El Jn J*p7r7&ia *esianic7 Q"apt. @BL8O Ki acu* ei )i cunosc ca Mrtuitor Q@ %8n <LG4O. `cBt dar, =aro *oKtenirii noastre+ QE)es. @L4O, Ji pecetluieKte ca posesi8d lel*nent, a lui DlMeau tEl1. @Lr<t 4L<SO Ki Ji asigur7 c7 prin $ristos sJnt de5a copiii Ki *oKtenitorn #ui. Dlnd rghriee)te deUre aet leru "in laptll ce )i ldeatuZ sn-# nu*easc7 pe DMne.eu 6Tat7+ QRo*. 8L@B K.ur*.3 Zal. 4L1O si le d7 un sdtircnt de Nbagoste )a1hF. de etnl QRod, BiBO. D2 aici deri07 Jndr7.neala &i bucuria Jnaintea lui Du*ne.eu Ki a oa*enilor care caracteri.ea.7 pretutindeni religia T. Desigur, e-ist7 aici pericolul a*7girii de sine, deoarece con0ingeri puternice despre o rela&ie *Jntuitoare cu Du*ne.eu pot R a*7giri puternice de origine de*onic7. 'rin ur*are, asigurarea l7untric7 trebuie e-a*inat7 prin pris*a testelor e-terioare de oRlin *oral inspinr8l QcJ nr @L@1O, Epistolele tui %oan se ocup7 direct cu aceast7 proble*7. %oan spune c7 un cre. corect despre $ristos, dragostea )a&7 de creVtini d 1r.l,ira .eprihSnitA slrt ))ie obiectire c% cinda 1te s copil al lli DuM2a, d ca 2 pri)rir rnrntui8 lli Q@ rM GL<-s, GA3 <rA t,*. @4, @< K.ur*,3 4LP3 BL@,4, @1O. $ei care g7sesc aceste se*ne in ei J)tKisi pot s7-Ki asigure Qlit., s7 con0ing7O ini*ile tn pre.en&a lui Du*ne.eu atunci cJnd un senti*ent de 0inodie W )ac. sd aib, ldoieli cu gri0i2 la hann #ui Q@ %oan <L@AO. Absen&a acestor se*ne arat7 c7 asigurarea si*&it7 este JnKel7toare Q@ %oan @L13 GL4. A-@@, G<3 <L1-@S3 4L8, GS3 G=ioan A3 < %oan @@O. B%B#%;ZRA"%E. #.Ber(ho), TTieAMuranceo`'air`i3 Z. Delling, TDllT 1, p. <@S i.%*.3 ] Schi,[1,

@S@ AS%R%A :D:TT @, p. P<< K.ur*.3 &i, printre alte lucr7ri, :. Zuthrie, TJie $hristian=s Zreat %nterest, @1B8. J.%.'. AS%R%A. u*ele unei &7ri antice ai c7rei locuitori erau nu*i&i asirieni. Este situat7 Jn cJ*pia superioar7 a Mepotaniel niiginitl la 0 de dEdul siiiei r. s de J.bel llst5, d Babiloni, id la r% E de de.luile /rartian QAr*enianO &i 'ersian. $ea *ai )ertil7 &i *ai detu populat, pDne E addei ] 1)t@ la Bt de rtul central Tigru Vi!idechel+, Zen. GL@4,O. $u0Jntul e0reiesc =aJTlr QAsir. 6oS)ur+O este )olosit pentru a dese*na atJt &ara cit si locuitorii. u*ele Asiria a )ost dat uneori acelor teritorii care au )ost supuse regilor care .u doMit b iBiF, Asu si cLla, etidle cei2 *ai i*portante. @i apogeul puterii sale, Jn secolele al 8-

lea si al P-lea S.d.$r., aceste teritorii includeau Medi. ii 3udul aMroliei, cilicir, stia, pal1ti*, Ahbi,, Egipt, Ela* &i Babilon. %n 9T, Asur a )ost considerat al doilea )iu a lui Se* Qc1. @SLGGO d nu a )ct uul t5 aclaW o As8n QiAKuri*+O, un trib arab care descinde din A0ra* si ch2he QZ2n. GsL<O ti de ]AKuritii din G s))i. GLA Qunde probabil ar trebui s7 citi* 6AKeri&i+ sau )iii lui 6Aser+ sau6Zhe&ur+3 c). Jud. @L<@-<GO. Asiria, care a )ost Jntotdeauna deosebit7 cu gri57 de Babilonia, dese*nea.7 acea putere politic7 ale c7rei in0a.ii Jn %srael ri luda au l1i pE*ise de DlL*e(D deW nai ttr.iu asirta a )on ninicit, datont ne,2iuiii 5Wle. Eaists re)eriri )rec0ente la aceast7 &ar7 QJs. PL@83 ;sea @@LBO Ki la regii Asiriei QJs. 8L43 G J*p. @B-@AO. %. %storia a. %storia 0eche, pSn7 la anul ASS #d.$r. Arii, a )]t lo.uit1 di, ))iui pEidorie Qde d, %a*, ea sSSo #d.crO W 08 de lut din peri8dele cunoscute sub nu*ele de Massuna, Sa*arra, !ala) Ki /baid Qcea BSSS-<SSS H.d.$r.O au )ost g7site Jntr-o serie de localit7&i, Jntre care Assur, ini0e Ki $ala, care - potri0it cu Zen. @SL@@-@.G - au )ost Jnte*eiate de e*igran&i din Babilon. DeKi originea asirieniior continu7 sa )ie contro0ersat7, se Ktie c7 su*erienii au tr7it Jn Assur Jn 5urul anului GASS H.d.$r. &i li*ba Ki cultura asirian7 stnt Jndatorate Jntr-o *are *7sura locuitorild din sud, 'oEi0it listei aeiriere a resnd, pLinn Kaptespre.ece regi din AKur 6au locuit Jn corturi+. /nul dintre aceKtia, Tudiya, a )Icut un tratat cu ]Ebla Jn cea G<SS t..l.$r., ala itrt poare n cotuideat dD u 6str7*oK eponi*+. Rean Bllilonului, indui0 s.r8on din Agade QtAcADO, 8 ,<BS #d.cr., ., )scut otrtrE$i i, Asiria la ini0e, iar la Assur a )ost g7sit7 o inscrip&ie a lui Artu"su en dir /, Qe GS4S #d,ci,O, Drpt cldeEa .eiitii ur in dn1 inhdatorilor arcVi, po. tri0it listei asiriene de regi, Jn Assur au do*nit prin&i indepdddl- A.etia au stabilir lesinli o*rciale cu $apadocJa Qcea @AGS-@8PS id.$r.n. Sa*si-Adad % Q@<@<-ua@ id.crO a e-tins treptat tditoriil2 e#e, =a) )iii s7i Q9as*ah-AdadO Ki gi*ri!* au do*nit la ]Mari pJn7 cJnd cetatea a )ost cucerita de ]!a**urapi, rc2de B.biiondui. odatd cu sosirea grupurilor de *itani Ki hurieni S)t regiunea superioar7 a Eu)ratului, innu" Aririei a intet io ddli4 dEi a 8ntinut sd 1e o o8nsitate agricdl pWperl an2 cirei ob(eiui Ki lel d2 0iag por 1 d.ute h rlblilele de ht ds co"rite la r ui. in tibllr do*iei lui Ashubaltir t Q@<1B-@<<S H.d.$r.O, Asiriaa Jnceput s7 cJKrige din nou ce0a din *7re&ia ei din trecut. El a tri*is scrisori lui A*enoptus %9, regele Egiptului3 Bu*aburias %%, regele Babilonului sV ops ac1tui s.hinb W #a dslaat Fsal al seu Qsisoile de la al*O. TotuVi, decliWn sttpinirii drannor a t*is rede]lidere dMuitor c))iille s,re W lr tinpul dorn5.i hi Ar5l-den.ili Q@<@A-@<S4 l.d-$r,O ti ATdnirari % Q@<SP-@GPB H.d.$r.O au )ost recuperate teritorii care se Jntindeau spre 9 pJnI la $arche*iK Ki care )useser7 pierdute din 0re*ea lui s.tnli-Adsd, Sal*anaserl Q@GP4-@G4B H.d.$r.O a Jntreprins nu*eroase e-pedi&ii J*potri0a triburilor din dealurile de E Ki J*potri0a noilor duK*ani din /rartu. De ase*enea, el a Jncercat s7 st70ileasc7 )or&ele huriene prin cd,.niile sre din 9 hr!ani8llblr. El a e "Jit ]$ala Ki aceasta a de0enit capitala sa. "iul s7u Tu(ul-tiinurta % Q@G44-@GS8 r.d.$iO o rtebuit Ba acorde o aten&ie deosebit7 Babilonului, peste care a do*nit ti*p de P ani, pJn7 cJnd a )ost asasinat de )iul s7u Ag8di8pli. #a ]unB F*e dups acea Babiloda a de0enit din nou independent7 Ki puterea ei s-a Jnt7rit pentru o 0re*e Jn ti*pul lui Tiglat-'alassar % Q@@@B-@SPP H.d.$r.O, El a purtat r7.boi cu QMus(iO Q]ME?Ef Ki cu triburile subariene, J*pingJndu-,e spre pJn7 la (cd RAn )i plri la Medib2tt, d2 ude a prinit tibut de la Bibl1, sidd W ArEdi lD e)ornn rru de a ste0ii Eiburile sBt8 QQArn*2OO din detd el a h8pr5E e-D2ditii plni la lbdnor Q'al*ynO- A. ti0it7&ile acestor triburi au J*piedicat e-pansiunea Asiriai din e. @@SS pini in A4o i.d.$r. A5 au p.)ris lui Da0id Di solonon si aia.e si8 QA)nO. b. 'erioada neo-asirian7 QASS-1JG J.d.$r.O sub condu8lli li rlNulri inrura u Q8AZ<<4 #d. $r,O, 1iri1n a, inceput s, hteprildl .di.ui *i. litare 0iguroase J*potri0a triburilor care asupreau Asiria. "iul s7u, Assurbanipal ! Q88<-8BA H.d.$r.O, Jntr-o serie de ca*panii str7lucite a supus triburile din reaiFa ni5leie a Eu)i=atului d a a5s pinl in l,iban &i "ilistia, unde cet7&ile de coast7 iau pl7tit tribut. El a trinis de asellle8 e-pedi" n, Babilodlui Di h d2#uile din ,. Do*ia lui a %Ft ,rcepus, uei peiui putehice a A,iriei inpotiE resisilor diD 0 Ki aceasta a0ea s7 duc7 la con)lictul cu %srael. Mai *ult ae so.ooo de prituidi au )ort )olosi$ pen a nri cetai2a $ala, 1de Assabanpal . 8ctrut o ioltarea" Td, D pal.at, *i *ulte hple V a hepur cosdi8 uui .ieuat. El a .rga5at .rthti 1e s, sculpte.e basorelie)uri Jn s7lile sale de audien&7, Ki oa*eni pricepu&i care s7 Jngri5easc7 o gr7din7 botaDce, o siidill .8losica ] s parc. Sai*anaser %%% Q8B8-8G4 H.d.$r.O, )iul lui Assur-banipal, a sinur politica tatalui sLu W a e-tirc considerabil grani&ele Asiriei, de0enind el JnsuKi st7-pln de la Qlt1riuO ptnl la cohn 'eBic, W de la Med, plns la c2rta Siiiei Di la $ilicia Q@a1sO. Wh anul <sP J.d.$r., el a cucerit $arche*iK Ki atacul s7u J*potri0a lui Bilidini )%DE , cAsA #/D s alet or2hle state i*portante din S9. Arhuleni, regele !a*atului, Ki !adade.er, regele Da*ascului, au )or*at o coali&ie ant5-diria.lAi de @S egi ore a, idnutat a8ra Ai riei ln luUt dd5sild de la faDar, h as< id.cr. 'otri0it analelor asiriene, 6Ahab israelitul Qsir=aloiaO+ a 8nEibuit e G,SSS de c8 de ra.boi Di d @S.SSS de luptb.i cD acedtS Qg.i2. D,p, tei di Sal. @SG *anaser a Jntreprins o serie de atacuri Jndreptate Jn principal J*potri0a lui !adade.er Qprobabil ]BE -

%%ADD lO. ln 1dlut 44@ !,.tadea)t.cr, al @8-lea an .l lui Sal*anaser, coali&ie s-a destr7*at, a&a JncJt toat7 )or&a ar*atei asiriene a putut )i Jndreptat7 J*potri0a lui ]!a.ael, regele Da*ascului, care a purtat un r7.boi de h7ituiala Jn *un&ii Antfiban &i s-a retras Jn Da*asc. $Jnd asediul cet7&ii a eKuat, Sal*anaser a trecut prin !auran pJnI la ahr el-Melb, Jn #iban, &i 8lo a pdnit Eibut de la d itorn Tirului sidc nului &i de la 6lehu QCa-u-aO, )iul lui ;*ri+. Acest )apt care s-a petrecut la ti*pul do*niei lui lehu, &i nu a lui )ora*, nu este *en&ionat Jn 9T, dar este descris pe 6;beliscul negru+ al lui Sal*anaser de al i*rud Q$ala[. El a poruncit ca di)erite scene din ca*paniile sale s7 )ie gra0ate pe pl7cile de bron. de pe por&ile te*plului de la %*gur-Bel QBalaFatO. QAcestea se a)l7 Jn pre.ent Jn Mu.eul Britanic.O Srnrli.Ar#d 0 Q4G<-8rr t.d.crO a rcr obligEt <B hteprind, Eidui puitiE h airi p1d a 8n. "dcc 8nplotuile re,2lului rauini din /hrtuL et a lansat de ase*enea trei ca*panii J*potri0a Babilo-nului &i a )ortare&ei Der de pe grani&a cu !a*ul. QSa*TAdadO a *urit tin7rKi 07du0a sa, Sa**ura*at QSe*ira*isO a )ost regent7 pJnI Jn 8SB J.d.$r., cJnd )iul lor Adad-nirari *ja )ost destul de *atur ca s7 poat7 prelua do*nia. Jn aceasta perioada ar*ata a Jntreprins e-pedi&ii Jn Ki 9, si Zu.ana Q]ZSgA O a )ort Jncorporat7 ca pro0incie asirian7. %n anul 8S4 H.d.$r., Adad-nirari a spri5init !a*atul prin atacul J*potri0a Da*ascului, unde do*nea ]!a.ael, )iul lui Ben-!adad n Y pe care el @-a nu*it cu titlul s7u ara*aJc de Mari=. Aceasta a dat %sraelului o perioad7 de r7ga. cJnd nu a *ai )ost atacat de Ara* QG J*p. @GL@P3 G $L* G4LG< l.*,O si ti do*)tDi 3 adus daruri regelui asirian Jn se*n de recunoKtin&a pentra a5utorul sau. El spune c7 Jntre cei care i-au adus tibut au )ost 6!atti Qsiria de =O, ahlh Qsiia de iO, Tir, SJdon, &ara lui ;*ri Q%sraelO, Edo*Ki "Jlistia, pJn7 la Mediterana+. Stela de la Ri*ah QAsiriaO, cea PA1 t,d.$r., Jl include &i pe Joas, regele Sa*ariei+ f)c=usu ta*erinaiaO printre aceKtia. Ac&iunea Asiriei se pare c7 t-a per*is lui loas sI recucereasc7 cet7&ile de la grani&a de care )useser7 ocupate de !a-ael QG J*p. @<LGBO. Se pare c7 nu au e-istat proble*e interne, deoarece regele Asiriei a construit un palat nou Jn .)r" .tduild lordrdet dtn c2@.. Sal*anaser %9 QP8G-PP< td.$r.n, deKi a )ost h7r&uit la grani&a de de Argistis %, regele din /rartu, a *en&inut presiunea asupra Da*ascului &i )aptul acesta @-a a5utat pe %eroboa* %% s7 e-tind7 grani&ele lui %srael pJnI la BeDa= #poarta !a*alului+, G )*p. @4L GB-G8O, Dd Asina Da sEbir, de lupre hrerne, tnnudt succesiunea la tron era incert7, deoarece Sal*anaser a *urit tJn7r, )7rI sI aib7 ur*a&i. Jn P1< #d.$r., o dat7 i*portanta Jn cronologia asirian7, a a0ut loc o Jn-Mngere re*arcabil7 %n , *arcat7 de acel 6se*n de r7u augur+, o eclips7 de soare. Jnc7 odat7 &7rile din 9 ru putut lt e rgru"e 2 1e E.nne b aracuile 0iitoare, a&a cu* indic7 tratatul ara*aic al lui Maii=el din Bit-Agusi QArpadO cu Barga=ayah. $ronicile lui Tigtat-'alassar * QP44-PGP J.d.$r; sJnt )rag*entate Ki ordinea e0eni*entelor din do*nia lui este incert7. TotuKi, el a )ost un do*nitor puternic care Ki-a propus s7 recucereasc7 &i chiar s7 e-tind7 teritoriile care erau )idele .eului na&ional AKur. Jn AS%R%A pri*a parte a do*niei sale, el a )ost procla*at rege al Babilonului, cu nu*ele local 'ulQuO QG )*p. @BL@A3 @ cror sLG1O. %n 2l a luptat cu Sardur tt ra2le din /rartu, care a co*plotat cu statele siriene. 'rin ca*panii neJncetate Tiglat-'alassar ia Jn)rJnt pe rebelii din cet7&ile de- a lungul *un&ilor Ann=taurus QMas-hiariO pJnI ta Mu**uh, a organi.at &7rile cucerite Jn pro0incii loiale regelui. $etatea ]Arpad a )ost asediat7 tinp T G .Jn QPaG.P4S i.d.$r.O si tn acdstA BioadLt Re.in, r.gel. D1*1,ui si alir doM5bri ieali au adus tributul lor. )n P<8, Jn ti*p ce Tiglat-'alassar se ata h dealuile dh , o 8#tl , )ct istisat, .te 6A.riau din Caudi+ Jn alian&7 cu !a*atul. Caudi era un 8lVtat nic dia siriai 2-ist, iohsi po.ibilitalea 1 re)erirea sI )le la A.aria, regele lui %uda. Jn aceast7 psioada Ttglat-'absr perind. ca a prinit tribut T la Menahe* QMeni )ti**uO, regele Sa*ariei, Ki de la !ira*, regele Tirului. Acest e0eni*ent nu este *en&ionat Jn 9& care *en&ionea.7 Jns7 o alt7 plat7 a tributului, tn contractele asiriene conte*porane se lede cl * de BS d. ridi ae argin, chta de la irnelitii bosati 8 preni bui "la0. Esre 85dent ca aceasta a )ost o plat7 de r7scu*p7rare, ca s7 e0ite depotuE QG lDp. @BLGSO, ; serie de ca*panii Jntreprinse G ani *ai tJr.iu s-a Jncheiat cu cucerirea Da*ascului Jn P<G H.d.$r. 'o tri0it analelor sale, Tiglat-'alassar a Jnlocuit pe 'ecah, einul lui '8hia 1ul lui MeMhen, cu Aui Qo85 c). G J*p. @BL<SO. 'robabil c7 aceasta s-a petrecut Jn P<4 H.d.$r., cJnd ar*ata asirian7 a Jnaintat pe coasta "eniciei Ki pe la 6grani&a lui %srael+ ptn7 la Za.a, al c7rei rege, !anunu, a )ugit peste 6"/ul ]Egiptului+. Aceast7 ac&iune Jn 'alestina a )ost, cel pu&in Jn parte, un rrspF l. ap2lul lui ,ounai QoehoOAh..O, ,.sel2 lui luda Qal c5rui ritut e8 ilEis .tatui de dl Bl tui A*n, M2b, A,1lon ti Edo*O, 2" a cer a5urot J*potri0a lui Re&in, regele Da*ascului, Ki J*potri0a lui p]r, ege[e #ui %s.et Q. i*p, @1isAO. rsael lit-)ludria a tott ata8t3 cetalea !ator din $alilea a )ost distrus7 QG J*p. @BLGAO si *ul&i pri.onieriau )ost duKi Jn e-il. Aha. a trebuit s7 pl7teasc7 scu*p acest a5utor &i a trebuit s7 accepte obliga&ii religioase QG )*p. @1L@S K.ur*.O3 altarul str7in a )ost doar unul dintre si*bolurile 0asalit7&ii, cel7lalt )iind statuia regelui Tigtat- 'ileser, Jn7l&at7 Jn cetatea cucerit7 Za.a. s.[nEe]r 0 QPG1-PGG %.rl.$rJ, )iut ld Tis#t-p.lasr n, a putut de a*. r3.boi d tlrile din 9. $.od Zea F..Rl Asiriei n, a pldtit hbut 8 ur*are a pro*isiunilor de a5utor din partea Egiptului QG )*p. @PL4O, Sal*anaser a asediat Sa*aria Q0. SO. Drpl < Bd poti0it $rcMn b.bi)oniene, ,el a rddbit Te.isten&a cet7&ii

Sa*ara =in+ QSa*ariaUO aKa JncJt 6re8ele asniei Qcd2O . cllgit sa*ria,, Q0. 1O si i. du pe israelip Jn e-il Jn regiunea superioara a Eu)ratului Ki Jn Media, se poate s7 )ie acelaKi rege asirian. TotuKi, Jntrudt succesorul s7u, Sargon %%, spune *ai tJr.iu c7 el a cucerit Sa*aria, se poate ca acest rege care nu este nu*it Jn 0. 1 s7 )i )ost Sargon, care se poate s7 )i )ost asociat cu Sal*anaser Jn ti*pul asediului Ki se poate s7 )i Jncheiat opera&iunea dup7 *oartea acestuia. Wt8on %% QPG%-PSB #d,$rJ a )1t s coMlu.Aror energic, la )el ca Ki Tiglat-'alassar %%%. Mlscrie c7 atunci cJnd locuitorii Sa*ariei au )ost Jnde*n7ri de lau-bi=di, re82le !a*tuiu5, st nu pure.], dibunll, 2l a lur GP@PS Qsu GP.GASO de oa*eni din tilutul SaEiei 6J*preun7 cu .eii lor Jn care s-au Jncre.ut+. Data @S< ASTR%A e-act7 a acestui e-il, care a .drobit %sraelul ca na&iune independenta, nu poate )i stabilita cu certitudine din cronica asirian7. !anunu, regele din Za.a, s-a Jntors din Egipt cu a5utor *ilitar &i de aceea Sargon a Jnaintat spre Ra)ia unde, tn pri*a lupt7 dintre ar*atele celor dou7 na&iuni puternice, el @-a tn)rJnt pe egipteni. tn ciuda acestui )apt, conduc7torii Ki popoarele din 'alestina au continuat Wp se ba.e.e pe Egipt pentru a5utor *ilitar &i istoria acestei perioade constituie )undalul pro)e&iilor lui %saia. tn P@B, Sargon a inter0enit Jnc7 o dat7, a 5e)uit Asdodul Ki Zatul Ki a declarat c7 6a sub5ugat %uda+3 dar Sn 9T nu e-ist7 nici o do0ad7 c7 el ar )i ocupat &ara cu aceast7 oca.ie. Sargon @-a En)rtnl pe 'isiris din $arche*iK Jn P@P Ki a condus o ca*panie Jn $ilitia. E# a continuat raidurile asiriene J*potri0a %ul Mannai Ki a triburilor din regiunea #acului &)on QP@4 H.d.$r.O care se agitau sub presiuni din partea ci*erienilor. )on S, el a in0adat Ela*ul, a 5e)uit Susa &i @-a H*pins pe Mardu(-apla-iddina %E Q]MER;DA!-BA#ADA O Jn &inuturile *l7Ktinoase de la $oi)ul 'ersic. Sargon a *urit Jnainte de Jncheierea luslrild la eul slu palat dit Du<aEl%h QTor= sabadO. Jn pri*ii ani ai do*niei sale, Sanherib QPS4-18@ #d.$r.O a )ost preocupat de Jn7buKirea re0oltelor care au i.bucnit la *oartea tat7lui s7u. 'e cJnd era prin& *oKtenitor el a )ost r7spun.7tor pentru ap7rarea grani&ei de Ki cunoKtin&ele dob*dite Jn aceast7 perioad7 s-au do0edit pre&ioase %n rela&iile cu /rartu Ki Media, Ki Jn e-pedi&iile sale *ilitare care au a5uns Jn 9 pJti7 Jn $ilicia. unde cetatea larsus a )ost cucerit7 Jn 1A8 H.d.$r. Mardu(-apla-iddina a ocupat tronul Bastionului QPS<-PS@ H.d.$r.O Ki pentru a-@ detrona a )ost ne0oie de o e-pedi&ie *ilitar7 puternic7. 'robabil c7 aceasta este perioada Jn care caldeii QhaldeiiO au cerut a5utorul lui E.echia QG J*p. GSL@G-@AO. J*potri0irea lui %saia )a&7 de aceast7 alian&7 a )ost 5usti)icat7, deoarece tn 18A td.$r. asirienii l-au alungat pe Merec d,h-Brr.Tn dh lad W au i2)it Balilolul. o op. ra&iune na0al7 care a )ost plani)icat7 pentru a tra0ersa Zol)ul Jn ur*7rirea rebelului a )ost anular7 Jn ur*a pri*irii 0eKtii c7 el a *urit Jn Ela*. Jn a)ar7 de aceasta, Jn anul PS@ H.d.$r. Sanherib a pornit J*potri0a Siriei, a asediat Sidonul Ki s-a Jndreptat spre S pentru a ataca Ascalonul care s-a r7.0r7tit. 'robabil c7 Jn aceast7 perioad7 asirienii au asediat Ki au cucerit #achiKul QG J*p. @8L@<-@4O, o 0ictorie .ugr70it7 Jn basorelie)urile dil pahtul tui San,.)t d. la ini(. D/', acs ar*ata a Jnaintat s7 lupte cu egiptenii la Elte(eh. b ti*pul acestor deplas7ri de trupe Jn %uda, E.echia a pl7tit tribut QG J*p. @8L@4-@1O, )apt care este Jnscris Jn analele asiriene. '7rerea celor *ai *ul&i cercet7tori este c7 *ai tJr.iu Jn cursul acestei ca*panii Sanherib ,.@-au Jnchis pe E.echia, iudeul. Jn %erusali*, ca pe o pas7re Jn coli0ie+ Ki au cerut capitularea lui QG J*p. @8L@P -@ALAO. "7r7 nici o e-plica&ie, asirienii au Jntrerupt pe neaKteptate asediul &i s-au retras QG J*p. @AL<B-<13 c). !erodotus, G.@4@O. Al&ii sJnt de p7rere c7 asediul %erusali*ului a a0ut loc Jn cursul unei alte ca*panii, probabil Jn ti*pul ca*paniei J*potri0a arabilor, Jn 181 H.d.$r. Aceast7 datare presupune cI nu sJnt perioade nee-plicate Jn cronologie Ki c7 asediul a a0ut loc Jntre Jntoarcerea la ini0e Ki asasinarea lui ==Sanherib de c7tre )iii s7i, Jn luna Tebet din anul 18@ ,d.Z, Q%s, <PL<8@ G itrp. @AL<UO $Dnica babiloniand spune c7 Sanherib a )ost o*orit de 6)iul s7u+, Ki c7 Esarhaddon, )iul s7u *ai tirt7r care @-a succedat la tron, @-a ur*7rit pe )ra&ii s7i rebeli Jn S Ar*eniei mpentru o discu&ie *ai co*plet7 cu pri0ire la discrepan&a aparent7 dintre 9T &i te-tele asiriene Jn ce pri0eKte locul Ki nu*7rul asasinilor, 0e.i D;TT, p. PS-P<O.l SanlEib ri Wda s lDia=gahn, de orisie se*itic7 apusean7, au reconstruit Jn *are *7sur7 ini0e, palatele, por&ile Ki te*plele, iar pentru a asigura apro0i.ionarea cu ap7 au )ost construite apeducte QJerFanO Ki bara5e. Acestea au )ost )olosite Ki pentru a iriga parcurile Jntinse din 5urul cet7&ii. 'ri.onierii din ca*paniile sale, inclusi0 e0reii, au )ost )o@1iW la aZte lurTi ii snlt .ugrs0Vi in basoreliej )urile de la palat. Esarbadon Q18S-11A H.d.$r.O a )ost nu*it de tat7l sau prin& *oKtenitor cu G ani Jnainte de a a5unge la tron Ki a )ost 0ice-rege al Babilonului. $Jnd babilonietrii din S <..u r1s#iat a )o1t su)i.iDte o Bi4,ra ca*panie pentru Jn)rIngerea lor, iar a=id-Mardu( a )ost instalat Jn 1P8 ca &i conduc7tor al lor. ; serie de ca*panii au )ost necesare pentru a contracara *aKina&iile 0ecinilor lor, ela*i&ii. %n .onele deluroase din , raidurile periodice au *en&inut tribul ga*ua Ki pe #euitorii Ntin clnpi. Mediei in 1lp@trre lalt de sin= pJnirea asirian7. Triburile din au )ost *ai agitate, datorit7 uneltirilor luiTeuSpa si ale

ci*erienilor. Esar-hadon a a5W in conii.t ti c, diburile scililo, Q)iguratO. in parte. de 9 EsartEdot . 2rtinut po/ttd tat7lui s7u de a cere tribut de la oraKele-state, inclusi0 de lo c2le dln cilicia ei sina. <aal, rerEle Tirulu, a re)u.at s7 pl7teasc7 Ki a )ost atacat, iar Abdi-Mu(i a )1t aedin Jn Sidon Bil)t.p de < ani, tEe'ind din 1P1 T8t, opo.itie ).lA de donia". asirianl a tolt iWtisate d2 nrhabn, e82le sSiplului ] a attas o reac&ie i*ediat7. Esarhaddon a *7rit tributul, a adunat le*n, piatr7 Ki alte *ateriale pentru noul s7u palat din ]$ala Ki pentiu reconstruirea Babilonului. Se poate ca MInase s7 p )ost dus la Babilon toc*ai Jn leg7tur7 cu aceste lucr7ri QG $ioti. <<L@@O. 6MInase QMa1iO, "sele lui hd1+ 1t2 pr5nre ca de la c8 Esarbaddon a Zrur tribut, cei .ar2 .u plAtit aibut .u )1t +,El din Tn, aadQcn*hO -8abri din ldotl Msui din M8lr, Wili-D2l din Zaa, Metinti ditr As 1,on, %(,s, din E8n, Mn(i.aaapa din Zeb2%, .. 4hi Mnli din Asdod clt si @o resi din cirpu Qtdd nanaO+, JntrucJt aceste state Ji datorau cel pu&in o supunere )or*al7, calea era deschis7 pentru ca Asiria s7-Ki J*pli8,c, *lilia d2 a stipl)l Delta rsiUtului de ude a )ost Jndreptat7 arJt de *ult7 J*potri0ire. #ucrul a1ta a )ct Mliat plinEo 2-peditie *5orA ditr 1PG H.d.$r., Jn ur*a c7reia au )ost instala&i gu0ernatori asirieni la Teba Ki Me*phis. Jn acelaKi an Esarhadon ia che*at pe 0asalii s7i s7 asiste la declararea lui AKurbanipal ca prin& *oKtenitor al Asiriei Ki a lui cSa*as-Su*-u(inO ca prin& *oKtenitor al Babilonului. ti )elul a2ts el a spdat 1, e0ite tulbldn de )elul eeJor care au *arcat urcarea sa pe tron. $opii ale 8ndi> rilor Di 5ur3*intelor inpe d lrne5d ac1tei ce*o peiit, int2B 'enti, noi tn)lclt ne dau in)or*a&ii despre 9egI*Jntul+ Ki rela&iile pe care le stabilea Jntre un su.eran Ki 0asalii s7i. 'ot )i )7cute *ulte paralele Jntre acest legI*Jnt Ki ter*inologia din 9T QD. J. :ise*an, 9dssat-Treaties o) Esarhadon, @AssO. El aratn ce MaZ", ( )el ca i= ceilau 8n= ducAbr+ , Eebuit <% 5ue loialnate 4tnice lui iDu, @S4 ASTR%A .eul na&ional al su.eranului s7u QG J*p. G@LG-P, AO. S))rKi*[ do*niei %ul Esarhadon 8 )ost *arcat toc*ai de re0oltele pe care aceste JegI*inte+ erau *enite s7 le pre0in7. "araonul Tirha(ah a %nstigat pe st7pJni-torii b7Ktina&i din Egiptul %n)erior s7 rup7 tratatul. Esarhadon a *urit la !ara, pe clnd *ergea s7 in)tJng7 aceast7 insurec&ie, Ki a )ast succedat de )iii s7i, aKa cu* a plani)icat. Assurbanipal Q118-cca. 1GP J.d.$r.O a continuat i*ediat ca*pania necer*inat7 a tat7lui s7u Ki a pornit J*potri0a lui Tirha(ah QTarDuO3 dar pentru a redo-bJndi controlul asupra Egiptului a )ost ne0oie de trei ca*panii di)idleKi de 5e)uirea %)ebei Jn 11< Q auin<L8, cetatea 6 o-A*on+O. Jn ti*pul do*i0iei sale, Asiria a atins cea *al *are e-tindere teritorial7. Raidurile puniti0e J*potri0a rebelilor din Tir, Ar0ad Ki $ilicia au acut ca Asiria s7 intre Jn contact cu o alt7 putere politic7 Jn ascensiune - #ydia, al c7rei rege Zyges a tri*is e*isari la ini0e ca s7 )ac7 o alian&7 J*potri0a ci*erienilor. Raidurile asupra triburilor arabe si restaurarea lut MInase, regeie lui %uda, nu*it Minse de Assurbanipal, probabil c7 a a0ut ca. scop *en&inerea unei c7i libere spre Egipt. $u toate acestea, Asiria a )ost sortita s7 cad7 cu repe.iciune. Me.ii Ki-au Jnt7rit st7pJnirea asupra triburilor Jn0ecinate Ki au a*enin&at teritoriul Asiriei. Jn anul 1BG J.d.$r, QSa*ai-Su*-uldnO s-a r7sculat &i lupta care a ur*at cu Babilonul a J*piedicat ar*ata s7 lupte Jn &inuturile *ai Jndep7rtate &i s-a Jncheiat cu 5e)uirea capitalei de S Jn 14< %.d.$r.. Aceast7 r7.0r7tire a )ost spri5init7 de Ela* Ki de aceea Assurbanipal a Jnaintat J*potri0a capitalei ]Susa Jn 14B &i a trans)or*at-o Jn pro0incie asirian7. Jn absen&a incursiunilor )rec0ente ale ar*atei asiriene Jn spri5inul gu0ernatorilor locali Ki a colectorilor de i*po.ite, oraKele-state din 9 s-au Hndep7rtat treptat de Asiria, iar Jn luda aceast7 libertate s-a re)lectat Jn re)or*ele ini&iate de losia. Egiptul a de0enit din nou independent Ki a instigat din nou popoarele din 'alestina. Data *or&ii lui Assurbanipal este incerta Qcea 1<@-1GP J.d.$r.n &i au)ost g7site )oarte pu&ine te-te istorice pentru aceast7 perioad7. !oardele de sci&i Q/**an-MrdlO au %neput s, do*iR .8 Eu)rEnnui MiV lociu &i Mya-ares, Medul, a asediat ini0e. Se poate ca Assurbanipal s7 )i delegat puterea )iilor s7i Aliur-etel-u7ni Q1<G-1G8 H.d.$r.O si Sin-sar-isltun Q1G8-1@G J.d.$rJ. Assurbanipal a )ost interesat de arta. El a construit )oarte *ult Jn ] ini0e, iar Jn p7tatul s7u &i Jn te*plul lui abu a adunat colec&ii de t7bli&e Q0e.i sec&iunea in de *ai 5os, #iteraturaO. ;dat7 cu ridicarea la putere a lui abopolasar, ]haldeii i-au i.gonit pe asirieni din Babilon Jn 1GB H.d.$r. Babilonienii s- au unit cu *e.ii pentru a cuceri Assur Q1@4 S.d.$r.O iar Jn iulie`august 1@G ).d.$r., aKa cu* au pre.is au* &i ^e)ania, in)0ea c7.ut Jn ur*a atacurilor lor. Aceste ca*panii sJnt descrise Jn detaliu Jn $ronica babilonian7. gidurile au )ost sparte de inunda&ii Q au* @L83 Xenophon, Anab*is <. 4Oiar Sin-Jar-ii(0uiO QSardanapahisO a *urit tn )l7c7ri. Ti*p de G ani gu0ernul lui QAssuruballitO a re.istat la !aran, darnua pri*it nici un a5utor din Egipt, JntrucJt eco a pornit prea rJr.iu ca s7 J*piedice c7derea cet7&ii Jn *JinJle babilonienilor &i sci&ilor, Jn 1SA H.d.$r.. Asiria a Jncetat s7 e-iste &i teritoriul ei a )ost ocupat de babilonieni. Mai tiaiu 6Asiria+ a constituit o parte a %*periului 'ersan, a %*periului Elen QSeleuddO &i a %*periului '7r&ilor3 Jn aceast7 perioada nu*ele 6Asiria+ iAthura, Jn li*ba persan7O a continuat s7 )ie )olosit ca un nu*e geogra)ic general pentru a descrie )osta &ar7 QE.ec. @1LGaL G<LB-G<tj a. Rell<t

Regele asirian era considerat regentul pe p7*Jnt al .eului na&ional Assur, c7ruia Ei raporta cu regularitate acti0it7&ile sale. Ast)el, ca*paniile asiriene erau concepute, cel pu&in Jn parte, ca un r7.boi s)int J*potri0a celor care re)u.au s7+ recunoasc7 su0eranitatea lui sau care au Jnc7lcat grani&ele &7rii lui, si erau ur*7ri&i )7r7 *il7 dac7 se r7sculau. Te*plul principal al lui Assur era Jn capitala Assur &i se credea c7 di)erite alte .eit7&i prote5au interesele altor cet7&i. Anu Ki Adad locuiau la Assur Ki a0eau acolo te*ple &i )igurate, Jn ti*p ce %Ktar, .ei&a r7.boiului Ki a dragostei, era 0enerat7 %a ini0e, deKi )iind 6%Ktar din Arbela+ ea st7pJnea peste Erbil. abu, .eul Jn&elepciunii &i patronul Ktiin&elor, a8 tapte rdr la iniE ct rg ll $a# Q inrudO isde e-istau biblioteci cu docu*ente colec&ionate de o)iciali regali &i erau g7.duite Jn parte Jn te*plul lui abu Q]MEBSO, Sin, .eul lunii, Ki preo&ii Ki preotesele lui a0eau un te*plu &i chilii la Ehulhul Jn !aran Ki era tn strJns7 leg7tur7 cu o*ologul s7u din /r. in general, consoartele di0ine si .eit7&ile *ai pu&in proe*inente a0eau locuri de Jnchin7ciune Jn te*plele *a5ore3 ast)el, la $ala, unde au )ost descoperite te*ple ale lui inurta, .eul r7.boiului Ki al 0Jnatoarei, ale lui %Ktar &i abu, e-istau locuri penau .eit7&i cu* sJnt Shala, Zula, Ea Ki Da*(ina. tn cele *ai *ulte pri0in&e, religia asirian7 se deosebea prea pu&in de cea babilonian7, din care a deri0at, in ce pri0eKte rolul religiei Jn 0ia&a de )iecare .i, 0e.i sec&iunea ur*7toare. /%. literatura 9ia&a de )iecare .i &i )elul de gJndire al asirienilor pot )i 07.ute Jn surele de scrisori, docu*ente econo*ice Ki ad*inistrati0e &i te-te literare descoperite Jn cursul e-ca0a&iilor. Ast)el, pri*a parte a *ileniului al G-lea H.d.$r. este Jn&eleas7 din scrisorile de la Mari Ki ?e-rnKara, %ar perioada din 5urul anului @BSS, sub inuuen" hur#n4 ap1rc h sdidorite de la r ud, 'erioada cel *ai bine cunoscut7, %ns7@, este cea a %*periului neo-asirian3 *ulte te-te, inclusi0 unele copiate Jn perioada asirian7 *i5ocie, per*it reconstituirea ad*inistra&iei &i a ser0iciului public. Ast)el, analele istorice, Jnscrise pe pris*e, cilindri si t7bli&e de lut, au )ost concepute ini&ial ca introducere la inscrip&iile care descriau lucr7rile de construc&ie ale Esrlui3 .le por 1 8*pleht2 de re-te ce ionrin cererile )7cute de rege unei .eit7&i Qadeseori ?a*aKO pentru se*ne care s7-% Jndru*e Jn deci.ii cu pri0ire la proble*ele *ilitare sau politice. ; serie de scrisori Ki docu*ente legale, dt Ki analele, *en&ionea.7 %sraelul, %uda Kl oraKele-state din 9 QD;TT p. 41]PB3 %raD @P, @ABB, p. @G1.tB4J, Asulanpal u on .d,cat, a cMt o biblioiecd prin i*portarea sau copierea te-telor din arhi0ele e-istente la ini0e, Assur Ki $ala, Ki din centrele religioase babiloniene. Jn e-ca0a&i)5e )7cute Jn @8BG-B< Jn palatul lui Assurbanipal din ini0e &i Jn te*plul lui abu, #a0ard Ki Rassara au =descoperit G1.SSS de t7bli&e )rag*entare, repre.entind aproape @S.SSS de te-te= di)erite. Aceast7 descoperire Ki publicarea ei ulterioar7 a pus ba.ele studiului li*bii se*itice asiriene Ki babiloniene, de care se deosebeKte *ai ales ca @SB AS%R%A un dialect. Scrierea cunei)or*7, )olosind 0reo 1SS de ,.re 8 id8sriJe, silab. su d2te*ilati0e, . rdt prelua&i de la su*erieni. Jn pre.ent, cea *ai *are parte a inscrip&iilor se*itice antice stnt Jn asiro-babilonian7 Qacadian7O. JntrucJt uneJe te-te a0eau traduceri su*eriene interlinJare, aceasta descoperire este i*portant7 pentru studiul li*bii non-se*itice care a supra0ie&uit pentru scopuri religioase, la )el cM 1c linb1 latin7 Jn lnAlarb. Descoperirea Jn colec&ia de la inl0e QMuyun5i(O, a)lat7 Jn pre.ent la Mu.eul Britanic, a unei relat7ri babi(*iene despre potop QZhilga*eK Xf, publicat7 ulterior de Zeorge S*ith Jn dece*brie @8PG, s-a do0edit a )i un sti*ulent pentru noi e-ca0a&ii &i s-a scris *ult cu pri0ire la rele0an&a acestor descoperiri pentru 9T. +te-tele din bibliotec7 sJnt *anuale, 0ocabulare, liste de se*ne Ki cu0inte, Ki dic&ionare. Te-tele *itologice, sie h )onne petir, indud si, de doui. spre.ece t7bli&e nu*ite Jn pre.ent 6Epopeea lui Zhilga*e&+, care descrie c7utarea lui dup7 0ia&7 etern7 si po0estea pe care i-a spus-o /ta-napishtun despre )elul Jn care a supra0ie&uit ]potopul Jatr-o corabie construit7 Jntr-un *od aparte. Epopeea ]crea&iei\ nu*ita Enu*a eli& dup7 e-presia cu care Jncepe, se ocup7 Jn principal cu Jn7l&area lui Mardu( Jn )runtea panteonului babilonian. S epopee babilonian7 0eche QAtra-hoslsO descrie cread7 o*ului, dup7 un atac J*potri0a .eilor, &i descrie si 'otopul. Acest te-t )urni.ea.7 paralele *ai apropiate cu 9T decJt Enu*a e,iU su Epops lui ZhlganD. Alte e""i n=dud $o-borJrea lui %Ktar Jn lu*ea subp7rnJnteanI, Jn c7utarea so&ului ei Ta**u.. $ontrar *ultor teorii recente, nu a )ost descoperit Jnc7 nici un te-t care sI descrie Jn0ierea lui Ta**ui. /nele legende au )ost co*parate cu inddente din 9T, ast)el, legenda despre Sargon din Agade spunec7 el a )ost sal0at la naKtere prin punerea lui Jntr-un coK de trestie pe rJul Eu)rat, de unde a )ost sal0at de un gr7dinar care @-a crescut s7 de0in7 rege. Aceste te-te literare acadiene con&in de ase*enea legenda lui Etana, care a .burat la cer pe aripile unui 0ultur, &i legenda .eului pl7gilor, Era, care a luptat J*potri0a BabiJonului. literatura de Jn&elepciune in clude poe*ul neprih7nitului care su)er7 Q#udlul bel nene4r=O, aW n*itul Jd b.bildian+, teodice b.biloniana, precepte &J Jnde*nuri, Jntre care sJnt s)atorJe lnlele"iuii .rdton W dialo<ui ale uui 'e= si*ist Ki s)aturi

date unui prin&3 aceste scrieri )ac parte din acelaKi gen literar cu scrierile de Jn&elepciune din 9T, dar nu sJnt scrise Jn acelaKi spirit. E-ist7 de ase*enea colec&ii de dntIri, )abule, .(7tori populare, pilde, pro0erbe Ki po0estiri $.SIracu% din ippur+O, care sJnt precursoarele )or*elor literare de *ai tJr.Ju. literatura religioas7 este de ase*enea bine repre.entat7 de t7bli&e grupate Jn serii de pJn7 la AS, a0Jnd nu*ele Ki titlul scrise Jntr-o not7 )inal7 Qco-lo)onO. Ma5oritatea sJnt pre.iceri ba.ate pe obser0area )icatului sau *7runtaielor ani*alelor de 5ert)a, sau ba.ate pe *iKc7rile Ki tr7s7turile oa*enilor, ani*alelor, plssrilor, obid2lD W pl4e#o,. Mult2 dblQe dau instruc&iuni pentru ritualuri *enite s7 asigure bun7starea regelui Ki a &7rii sale. StrJns legate de aceste te-te sJnt obser0a&iile atente care au constituit baa Wiir,2i a8die, h s'ecial a 8dici)ti Q'rc< no.7 Ki diagnosticO, a botanicii, geologiei, chi*iei, et*ticii si ce a, sat la baE lesiloi 'dtil scopuri cronologice, listele care acoper7 perioada de la cea. @@SS t.d.$r. pJna la 1@G J.d.$r. dau nu*ele eponi*ului Qi**u-o)icial prin care era dese*nat )iecare an. Acestea, J*preun7 cu listele de regi Ki datele astrono*ice )urni.ea.7 un siste* de datare care are o preci.ie de rJ&i0a ani. %9. Ad*inistra&ia ^ara era condus7 de rege, care era Jn acelaKi ti*p liderul religios Ki co*andantul supre*. p@ JKi e-ercita autoritatea direct, deKi ,n unele caruri delega 5urisdic&ia local7 unor gu0ernatori pro0inciali Qde e-. aRAB?A$!E, ]RABSAR%SO &i gu0ernatori de districte 1re edtueu lributul W ihpodtele 'brite de obiei Jn natur7. Ei erau spri5ini&i de e-pedi&iile ar*atei asiriene, al c7rei nucleu a constituia un detaKa*ent bi)t lEgant ti bire ehi'st de 8 de tl.boi, ej diatori, arcaKi,= suli&aKi &i pr7KtiaKi. Teritoriile cucerite de0eneau supuse 0asale .eului Assur printr-un 5ur7-*JntKi erau obligate la loialitate politic7 Ki religioas7 )a&7 de Asiria. $ei care Jnc7lcau5ur7rnJntul erau pedepsi&i prin represalii Ki in0a.ii, care a0eau ca re.ultat 5e)uirea &i distrugerea cet7&ilor lor, o*orirea liderilor rebeli &i scla0ie Ki e-il pentru locuitorii Jn stare sI lucre.e. $el care r7*Jneau erau puKi sub supra0egherea unor lideri pro-asirieni. #ucrul acesta ne a5ut7 s7 e-plic7* atJt atitudinea pro)e&ilor e0rei )a&7 de Asiria cJt Ki tea*a statelor tnici, %srael &i %uda, de acest 6ca.anclocotind, dinspre *ia.7noapte+, c). %er. @L@<O. 9. Arta Jn cursul e-ca0a&iilor au )ost scoase la lu*in7 *ulte e-e*ple de art7 asirian7, picturi *urale, panouri s*7l&uite, basorelie)uri, statui, orna*ente, sigilii cilindrice, sculpturi Jn )ildeK, Jn bron. &i *etal. /nele dintre basorelie)uri pre.int7 un interes deosebit deoarece stela Ki obeliscul lui Sal*anaser %%% din i*rud *en&ionea.7 %sraelul &i s-ar putea s7-@ portreti.e.e pe lehu. Sarhdb Jn sculpturile dir 'alatul B,u dir i= ni0e, .ugr70eKte asediul #achi&ului Ki )olosirea pri.onierilor iudei %a lucr7rile sale de construc&ie3 por&ile de brcu de la BalaFat .Ete a)uta siEn, lupliLdl Jn Siria &i "e*eia. Alte basorelie)uri ale lui Assuroasir-p.l % la inlud Vi .le lui Asub.ni'.l Jn 69JnItoarea de lei+, la ini0e, o)er7 in)or*a&ii despre J*br7c7*intea, obiceiurile, opera&iunile *ilitare Ki ci0ile ale asi-nsilor din selul al hl2 ptnn b s8luld al Pl2. H.d.$r. 9%. E-ca0a&ii 'rinn 2-ploialori au clutat cetarea bihlica r isR QMuyun5i( Ki ebi CunusO /ng7 MoKul3 *7sur7tori topogra)ice au )1t )icute de c, J. Rich=ln @8GS, ilr e-ca0a&ii au )ost conduse Jn @84G-4< de Borta, Jn @141-4P,@84A-B@ Ki @8B<-B4 de #ayard Ki Rassa*, Jn @AS<s, @AGP-<G d2 M8nl Bribd., W a"i de .r heologi ira(ieni. Atte cet7&i *a5ore e-ca0ate includ Assur fala=at Shergat, e-ca0at7 de e-pedi&ii ger*ane Q@AS<-@4O3 rc.la Q i udO, erEt, ile britanici = tar2rd Q@a4G-sGO, #o)tE V@as4-sO, MarbMnli ;ates Q@A4A-1<O - Ki de ira(ieni &i polone.i3 QDur-SharruldnO QMhorsabadO, e-ca0at7 de )rancec Q@84<4BO Ki a*ericani Q@AGA-<BO. #ocuri preistorice au )ost e-ca0ate la Jar*o, !assuna, Thalathat, /**, Daba-ghiyah, ArpachiyahKiTepe ZaFra. 'rincipalele localit7&i din perioada asirian7 *i5locie care au )ost descoperite, Jn a)ar7 de Assur, sJnt Teii Ri*ah &i Billa QshbanibaO.ha)ara %ntr.de ld.litiiileAsu,sinr din perioada asirian7 dnie includd BalaF1t on8u-BalO. @S1 Suiau localit7&i e-plorate Jntre @84G-@A<A, 0e.i S. A. 'allis, The AntiDuity o) ,raD, @AB13 pentru peri8da @A<G-B1, Ei M. E #. M.ll8rTUr raiyp)t Cears o) Mesopota*tan Di-o0ay, @AB13 si co*unic7rile *ai recente din re0istele %raD, Su*cr Qpassrn;. BrBroZRA"lB, ,rori.L $4%l, @,@APr, p. PGA,P@>r G, lAs, p. G@4a, GP4-<S13 44<-48@3 <. @APa. rnscrip&iiL A, M. Zrayson, Assyrian Royal %rucriptions, @APB-P13 :. :. !allo Ki :. M. Si*pson, TTie Antient earEas).A!istory, @AP@, cap. B3 A. #. ;ppenhei*, #ett*)ro* Mesopota*ia, @A1P3 Ancient Mesopota.] *ia, @A143 )n ce pri0eKte raporturile cu 9TL A ET, D;TT. Bibliogra)ie general7L Rsalle-i(on der Auyrc=o-,ogie\ @A<G-P8. Art7L R. D. Ba*ert, The A-yrian 'al*e Relie)c, @AP13 The Scu`p)ures o` AJ*rtFnipa3, @AP13 M. E. #. Ma/oFan, M*rud and %a Re*ains, @A113 Di0erseL Z. 0an Driel, TTie $ult a))lMur, @AP13 J. . 'ostgare, Th-ation and $onscription in theAs-syrianE*pire, @AP4.

DJ.:. AS A# riha lll Joti-"8, pehn lui ;n, din E-gipt, care a )ost dat7 Jn c7s7torie lui losi) de c7tre reo, Qcen, 4@L4BO3 1 a deEVit t>E* lui M.=8 KiErrai* QZen. 4@LBS-BG3 41LGSO. u*ele Asnat Qebr. +7rtia&O este un nu*e egiptean, )or*at dup7 tiparul %QFn.)-n-J$ 6ea apar&ine lui X+, X )iind o .eitate sau un p7rinte, sau un pronu*e care se re)er7 la unul dintre aceKtia. E-ist7 tretJn&elesuri posibileL =iF5-fi5- t, 6ea apar&ine Q.ei&eiO ei)=, PF.5-n-=r, 6ea apar&ine tat7lui Qs7uO+, sau %F.s-n-=t, 6ea J&i apar&ine &ie+ Q)e*., )ie o .ei&7, )ie *a*a eiO. Ase*enea nu*e sJnt atestate docu*entar Jn perioada Regatului Mi5lociu Ki Jn 0re*ea hicsosilor Qcea G@SS-@1SS td.$r.O din istoria Egiptului, care corespund cu 0re*ea patriarhilor si a lui losi). MA.M AS;S. =ort *ariti* tn 8.te de 0 a Asiei Mici E locul localit7&ii *oderne Behra* QMoyO, pe coasta de S a Troadei, Jn dreptul insulei #esbos. $etatea a )ost construit7 pe un deal pietros Jnalt de G<S de * Kl rS*7Ki&e i*presionante din )orti)ica&ule sale superbe din secolul al 4-lea J.d.$r. *ai d7i*iiesc &i ast7.i. ^7r*ul era prote5at de 0Jnturile do*inante de nord, dar portul era arti)icial, )iind prote5at de un dig mStra-bo @<.@, BPi p. 1@SO. tn "apt. GSL@<-@4 se spune di to0ar7Kii lui 'a0el au *ere cu corabia Jnaintea lui de la ]Troa la Asos, unde el li s-a al7turat dup7 ce a c7l7torit *ai repede pe uscat cei <S de (*, probabil pentru c7 a 0rut s7 stea d- *ai *ult posibil la Troa, )7r7 s7 JntJr.ie c7l7toria spre %erusali*. 'JnI Jn 0re*urile *ode*e Asos a continuat s7 )ie un port *inor, cu un co*er& Jn declin. $J.!. ASTAMTEEA, A?TAR;T. @. Jn ebr. =agtore&, =al-tarTt, o .ei&7 *a*7 care era Jn acelaKi ti*p .ei&7 a )ertilit7&ii, a dragostei si a r7.boiului, cunoscut7 de israell&i prin inter*ediul canaani&ilor Q@ m*p. @@LBO. u*ele este tnr)lnlt Jn *od )rec0ent Jntr-o )orni7 sau .lt b nulE pop8r de linbe ]nitics rli, Tti chitate, Jn Mesopota*ia .ei&a %Ktar a )ost identi)icat7

ASTARTBBA. A,TAX;T cu .ei&a *a*7 Jnar*a, din Stuner. u*ele apare Jn )o* =4.i sl re-rele de la /garit, id tn itgiptiile )eniciene Vde *ai tJr.iuO este =%ert, Ki a )ost transcris tn scrierea greceasc7 te tarte. B-a sugerat c7 ter*enul ebr. =a)tore& este o )or*7 arti)icial7, deri0at7 de la =Sen, prin analogie cu *odelul 0ocalelor din ta5)e&, 6ruKine,+, pentru a ar7ta care ar trebui s7 )ie atitudinea israeli&ilor )a&7 de .ei&a al c7rei cult practicat de c.ll8i" ea e-tr2n de idoBl. <o8. te rlual a nu*elui este =oStard&. %sraeli&ii au adoptat Jnchinarea la Astartea la scurt ti*p dup7 intrarea Jn $anaan QJud. GL@<3 @SL1O3 cultul As&artedi era Jn )loare tn ti*pul lui s2nu2l Qi San, PL<.43 rGLroO si o Drinit a3b2)t o)icial7 din partea lui Solo*on Q@ t*p. @@LB3 G Jrop. G<L@<O, Dup, esa=i . )ost o*ird2 )rlitui, *e lui a )cr pusV h hplrd istarr2ii din B.t-Setr Q@ Sa*. <@L@SO, iar cei careau)acut s7p7turi arheologice Jn aceast7 localitate au sugerat c7 te*plul din , Jn ni0elul 9, se poate s7 )i )ost cel *en&ionat, deKi lucrul acesta r7uurie de do0edit. Jn localit7&ile palestiniene din Epoca Bron.ului Ki a "ierului au )ost descoperite nu*eroase pl7ci de lut .ugr70ind i*agini de )e*ei de.brs2t2 Ai ete prbabil c, 8le dirEe .c1Ea o reprebtau " Ud" Aerdt8. /BuocRA'lE, J. D. 'rircl=ar4 'alstiRion "isurinei in Retation to $ertain Zoddesies MrFFn trough r,ibat,.D @A4D ln s"ial p. 1B-PG3 : ". Albrisbt, MIanges Syriens ... Dussaund, @, @A<A, p. @SP-@GS3 Archceolagy and theReligion o) %srael, p. P4K.ur*.3 A. $aDuot, M. S.nycer KiA. !erdner, Te-tes ;ugaritiDues, @,@AP4, p. AG-AB3!. Ringgren, Religions o)thtAndau ar Eotl @AP<, p, @4@-@4Gi l+ noFe, tte "ou. $andanne Tdpla oJBah-sho4 'd %, @A4S, p. <t. <4. G.E-prespa =ait)rI& so=netI apare Jn Deut. PL@<3 G8L4, @8, B@ Ki a )ost tradus7 tn *od di)eritL 6rodul tur*elor tale de oi+, 6rodul tur*elor tale+, 6)7tul oilor talc. s2 p8te 1 aspend de )ertititr2 .l n8elui Astarteii s7 )i )ost asociat de c7tre canaaniti cu Jn*ul&irea oilor, Ki a a5uns s7 Jnse*ne 6oaie+ sau ce0a ase*7n7tor3 cu0Jntul a )ost J*pru*utat ulterior de dtra irB2lili tBr, o*brii ctlti]. B%B/;$R,V"E. R4 ). Abnght, Arch8tag ud rneRdieion o %bnel, @AB<, A. Ps, GGo. <. AKtarot QJnebr. =oJtaro&O. $etate, presupus7 a )i )ost centrul de Jnchin7ciune pentru .ei&a Astartea QAKtatotO3 probabil c7 poate )i identi)icat7 cu Tb/ AshiaEl, la ,E <S de (i r ae Ma8 calibn, $etatea, care Jn .ilele %ui A0raa* este posibil s7 )i purtat nu*ele ]AKterot-$a*ai*, a )ost capitala lui ;g, regele Basanuhu Qpeut. @L4O. Era tn teritoriul care a )ost J*p7r&it de Moise lui MInase Qlos. @<L<@O3 deKi %osua a Jn0ins pe ;g Qlos. AL@SO Ki a cucerit AKtarotul Qlos. @GL4O, cetatea nu a r7*as supus7 deoarece pe 0re*ea cJnd %osua era b7nin )7cea parte dintre teritoriile 8 EEbu5a, cu8ire Se. @<L@GO. Mai itr.iu a de0enit o cetate le0itic7 Q@ $ron. 1LP@3 los. G@LGP, )i+ =eXtar7, se poate s7 )ie o contrac&ie Jntre bS&j =aStFrS, care apare Jn traduceri BeeKtraO Ki apoi *ai este *en&ionat7 Jn Biblie ca )iind cetatea natala a lui ;.ia, unul a=,tr 0iie5n lui D.0id Q@ crcr. @@L44O, prcbr#il c, poate ti identi)icat7 cu =sQt=Ort* Q=AsQtaOrtu*UO din thrtele retiF din EsipD din 5urut slulu5 al @8-lea H.d.$r,3 poate )i identi)icat7 cu *ai *ult7 certitudine cu strt din cronicile lui T/th*osis %%%, ai-rat-te dio sisorilc de la Ana* ii 1-rd->, din

iMipdile @SP AATART%EA, ASTAR;T asiriene. 'e un basorelie) aO lui Tiglat-'ileser %%%, descoperit la i*rud QBM @@8ASS3 A E', nr. <S1O, regelui ti este data ; repre.entare stili.at7 a cet7&ii, cu turnuri crenelate Ki cu bastioane aKe.ate pe un deal, a0tnd dedusubt Jnscris nu*ele os-tar-tu. Z. 'ettinato QBA <A, @AP1, p. 41 Ki n. PO spune cI ]te-tele de la Ebla se re)era tn repetate rJnduri la un loc nu*it AKtarot, B,;/;$"A)[E, . Zlu]l,, 4As;R l<j@D @A<PA, p.G1B3".M.Abel,ZTgrapJiip de la 'alestine, G,@A<8, 3. Gssi F . " Albrisht, TtsoR <<, @t4@, p. <<L J. ,V Mnudt.on, Die tl-A*arna Ti&)eln, @,@ASP, p. PG1,8@1L G, @A@s, p. @GA@ gonigtnaT R.4llrLilon dr en0j rc=ologJe, @, @A<G, p. <S43 :. !elc(, Die Banchungen Agyptau tu 9brderasien, @A1G, p. BP3 R. D. Ba*ett &i . "al(ner, TPie ScuJptures o) Tigiath-'ileser %%% QP4B-PGP a;, @A1G, tl. lJDD '. <S. -c,M. %SS/REA %%A#. Qatn ABur-ban-ap! 6AKur a n7scut un )iu+O. Jn *ai 1PG #d.$r. )ost ridicat la rangul de prin& de coroan7 de c7tre tat7l s7u Esarhadon, pe care @-a ur*at %a tron ca rege al Asiriei Jn 11A H.d.$r. #a Jnceputul do*niei sale el a purtat r7.boi cu Egiptul sia cucerit ]Teba Jn 11< J.d.$r. Qc` au* <L8O3 pentru a &ine sub control &ara aceasta Jndep7rtat7 el a trebuit s7 Jntreprind7 o serie de raiduri puniti0e J*potri0a sirienilor, )enicienilor &i arabilor. 'robabil cI el este regele care @-a eliberat pe MInase din e-ilul s7u Jn ini0e QG $ron. <<L@<O Ki Jn )elul acesta a a0ut un rege 0asal care s7-@ slu5easc7 Jn %uda. Jn 5urul anului 14B ).d.$r., Asurbanipal a 5e)uit ]Susa, capitala Eta*ului &i de aceea se crede cI el este 6*arele &i 0estitul ;snapar+, despre care sa*aritenii spuneau cS i-a adus din s8 d Ebn la saMli. QEd 4LA.@SO. lntr]lt aceast7 *en&iune este )7cut7 Jntr-o scrisoare ara *aic7 datata la *ai *ult de GSS de ani dup7 ce sa petrecut e0eni*entul, nu este i*posibil ca nu*ele regelui Asi riei s7 )ie redat rasQr)tOnpr Qu- Asennaphar3 Jn traducere gr. Q#ucianO, ]Sal*nasetO. Dln 1BG ptnl h 148 id.$i uitit diltte reg, *ari ai Asiriei a )ost Jn r7.boi cu )ratele s7u gea*7n Sa*assu*-ulan din Babilon, &i do*ina&ia Asiriei asupra 'alestinei a sl7bit. S)JrKituO do*niei sale este obscur JntrucJt Sn cea 1GP #d.$r. el a *urit sau @-a adoptat pe )iul s7u ASur-er!-il7ni ca &i cc-regent. Asurbanipal este bine cunoscut pentru biblioteca de literatur7 acadianI pe care a colec&ionat-o la ini0e. alBuoZRAnE. c,t, <. @AP<, c.r.!. A?ER QJn ebr. +7ier, 6)ericit, binecu0JntarO. @. Al optulea )iu al lui %aco0, al doilea )iu al gilpeJ, slu 5i.8 lui #, QZa <SL@<3 <BLG1O. A.ra aFt p.tru )ii &t o )iica QZen. 41L@P3 u*. G1L413 descenden&ii, @ $ron. PL<S-4SO. 'rosperitatea ur*a&ilor lui a )ost pre0estit7 Jn ulti*a bJnecu0Jntaiedata de %aco0 QZen. 4ALGSO. u*ele AKer este atestat ca nu*e se*itic din 9 tn perioada cTid a tr7it %aco0, )iind g7sit Jntr-un papirus egipteanca nu*ele unei ser0itoare Qcea. @PBS J.d.$r.3 0e.i :. $. !ayes, A 'apyr0s in the #ate Middle Mingdo* * the Broo(lyn Museu*, @ABB, p. 88,, AP, Ki ln s"cial : ". Albdsht, JA;S P4,%As4, p. GGA, G<@@ )ir, SraO. Aceast7 descoperire )ilologic7 e-clude posibilitatea identit7&ii lui AKer din Biblie cu ter*enul isr din te-tele egiptene din secolul al @<-lea H.d.$r., ca )iind nu*ele unui loc din 'alestinaL isr repre.int7 de )apt =n-&inu =s9Qc`Albright,%ocdt.O.Aceastaeli*inI sugestia c7 ter*enul egiptean isr din @<SS J.d.$r. QBethos @O ar indica un 6AKer+ - o co*unitate locuit7 Jn 'alestina Jnainte de in0a.ia israeli&ilorde las)JrKitul secolului al @<-lea H.d.$r. G. Se*in&ie %sraelit7 care a descins din @, cJJ si teritoriul ocupat de ei. Se*in&ia lui AKer a constat din cinci )a*ilii sau clanuri principate Q u*. G1L44-4PO Ki a participat la organi.area Ki distribuirea se*in&iilor Jn c7l7toria prin pustie Q u*. @L@<3 GLGP3 PLPG3 @<3 @<, etc. &i a a0ut parte de binecu0Intarea lui Moise QDeut. <<LG4O. Teritoriul lui AKer, hotarJt de losua, a *pat ln prtuipal $id'E AQa, pa2 de 0 a d1 lurilor Zalileii de dincolo de aceasta Ki .ona de coast7, de la 0ir)ul $Ir*ei, Jn , pJn7 la Tir &i Sidon Q%os. @ALG4-<@, <4O. Jn partea de S, AKer s-a Jn0ecinat cu MInase, cu e-cep&ia unor cet7&i de grani&a@ Q%os. @PL @S-@@3 0. @@ ar putea S tradusL 6MInase a0ea lJng7 Esahar Ki %Sng7 AKer ... Qdi)erite localit7&iO+O. 9e.i C. Mau)*ann, TTie Biblica, Account o) the $onDuest c) 'dl1M4 %As<, p. <<. Q)) ti cu T!E#$AT li a%B#EAM.O Jn teritoriul lui AKer le0i&ii din )a*ilia lui cherEon a8,l ad cetaW Q@ cr. 1.1G, P4=PsO. @tibrl lui AKer nu i-a i.gonit pe canaani&i, ci doar a ocupat unele .one Jn *i5locul lor QJud. @L<@-<GO. Jn ce pri0eKte topogra)ia Ki resursele &inutului lui AKer, 0e.i D. Baly, TheZeographyo)cheBible, @AP4, p. @G@-@GP. Jn 0re*ea iudeatorilot, Tet nu a a5ubto 'e DeboE dar ."i s=aaliat cu ch2denQJud. sL@P3 1i<B3 PLG<O AKer a dat lupt7tori pentru ar*ata lui Da0id Q@ $ron. @GL<1O Ki a )7cut parte dintr-un. district ad*inistrati0 al lui S.lorcn Q@ #nD. 4L@1O DupB ..de8 "sailu5 de , u)i lauitoli din ,V1 au ,BB': la clEllEE lui E.echia de a s7rb7tori din nou 'astele la %erusali* QG cron. <oLr@O. Mdt 8i T,iu dl'l .caE e0s5= *ente, prorocit7 Ana, J*b7trinitI de .ile, care s-a bucurat la 0ederea 'runcului %sus, era din se*in&ia lui AKer Q#uca GL<1O,

<. s. p8t2 sL )i )1t o lealitate la 8Lanits dinr. MInase Ki E)rai*, dar locali.area este incert7 Q%os. @PLPO. %$A.M. A?ERA. gei&7-*a*7 canaanit7, *en&ionat7 Jn te-tele de la Ras Sha*ra Q9ii&; ca .ei&7 a *7rii Ki so&ie. a .eului El, dar Jn 9T este asociat7 cu Baal Qde e-., Jud. <LPO. DeKi 9T se re)era uneori la Asera ca la o .ei&J Qdes, %)ni. @8L@A3 G in' G<L43 G crcn lsL@1 h ro*. 6Astartea+O, nu*ele este )olosit Ki pentru a dei se*na un chip care a a5uns s7 repre.inte acea .eitate Qde e-., @ J*p. @BL@<O. %sraelitilor li s-a poruncit si tai2 Qde D., r-od. <4L@<O o, d adt QDat @GL<O aKerini ale canaani&ilor Ki, de ase*enea, li s-a inter.is s7 aKe.e 6o aKera de orice )el de po*+ lJng7 altarul lui Du*en.eu QEteut. @1LG@O. Din aceste te-te se pare cJ obiectul era din le*n Ki probabil c7 constituia o ini agine speci)ica. S bucat7 de le*n carboni.at, lung7 de 0reo @,G *, descoperit7 Jn altarul de la Ai, datJnd de la Jnceputul epocii Ybron.ului, a )ost considerata de unii c7 ar putea )i o aKera, dar Jn pre.ent *ul&i cercet7tori resping ideea c7 obiectul a )ost un stJlp Ki pre)er7 s7 )oloseasc7 traducerea 6i*agine-asera+ Jn @S8 ATAM;T te-tele unde este JntJlnit ter*enul. Jn traducerea engl. 0a cu0Jntul este tradus Jntotdeauna 6du*bra07+ sau 6crtng+. Qtn traducerea ro*Ineasc7, ter*enul este tradus 6stilp idoles$+, 6idol+, 6idolul Astarteii+, etc, n.tr.O B%B/;ZRA"%E. :. #. Reed, The Asherah in the ;ld testa*ent, @A4A3 A. $aDuot, M. S.nycer &i A. !erdner, Te-ta ;ugariciDues, @, @AP4, p. 18-P<3 J. $. de Moor nr TD;T# t. 4<EV44L R+ 'arat J%VES G4,,s, p. <P-BG3 :. ". Albright, Arehaeology and the Religion o) %srael<,@AB<, pp. PP-PA3 J. MarDuetMrause, #es 'ouil-,e ds =,4y QciAD @A<<-@A44..., @A4D ,. rB T.$.M. AB%MA. geul sau idolul locuitorilor din !a*at QG J*p. @PL<SO, pe care Ki l-au )7cut Jn &inutul Sa*ariei unde au )ost deporta&i de c7tre asirienJ. u este cunoscut %n a)ara 9T, deKi unii au sugerat c7 este identic cu leul Se*)os al sirienilor sau cu =An din papirusul Ete)antin. 9)e.i A, 9incent, #a Migion des Judeo-Ara-iTtu d=),Dh8.itg @ABP, p. 1B4 l.ll*3 p. crelot, Docu*ena Ara*iens de l=Tgupte, @APG, p. <B<, 414. T.$.M. A?$!B Ag. /r*aK al %ul oe, prin la)et &i Zo*er QZen. @SL<3 @ $ron. @L1O. Str7*oK eponi* al locuitorilor &inutului dintre Marea eagr7 &i Marea $as-pic7. Ascanius este JntJlnit ca nu*e al u*d prin& din Misia &i "rigJa, iar Jn alt7 parte ni se spune c7 oa*enii aceKtia locuiau Jn districtul Ascania. JncepJnd din cea. PGS J.d.$t-, te-tele asiriene 0orbesc despre AJ(u-aiO, carese a)la in partea de E. Mai ttreiu eJs- au al7turat altor triburi pentru a cuceri Batnlonut, aKa cu* citi* inler.B@LGP- 'oporul A&chenas poate )i identi)icat ai S(ythai Q]S$T^%%O *en&iona&i de !erodotus Q@. @S<-@SP- 4.@O. RJ.:. A?ERJ^%. HnG Sa*. GLA JntJlni* ter*enulAKuri care a )ost tradus Aten&i Qtn li*ba ro*In7, 6ZheKuriti+ Y n.tr.O, ca un nu*e gentilic colecti0, deKi e-ist7 unele proble*e. Este dai c7 nu e-ist7 nici o leg7tur7 cu aKuri*ii din Zen. GBL<. /nii au tradus ter*enul 6aKe-ri&i+ Ki au Scut leg7tura cu Jud. @L<G, Jntrue)t Tar-gu*ul lui %onatan f red7 Bet-A&er. /nii cercet7tori corectea.7 ter*enul sM traduc ,iLhe&uri&i+ &i g7sesc spri5in pentru aceasta %n 0ersiunile siriacI Ki 9ulgata QN`. ';TT, p. G1, n. 4BO. ;biec&ia la aceast7 traducere este c7 Zhe&ur a a0ut propriul rege, Y)il*ai Qc). g Ea*. @<L<PO, a c7rui )iic7 h c7s7torit cu Da0id Q@ $ron. <LGO. u( red7 thastiri, poate datorit7 interpret7rii greKite a articolului hot7rJr h, pe care l-au luat Jn conBidorare ca # TbtuKi, )olosirea prepo.i&iei =el Jn G Sa*. GLA J*preun7 cu nu*ele Zalaad, AKuri Ki %.reel indic7 nu*e de locuri, intructt aceast7 prepo.i&ie poate a0ea sensul de 6la+. Jn&elesul ar putea )i c7 acestea sJnt nu*ele a trei centre ad*inistrati0e, ia alegerea unor ase*enea centre trebuia luat7 Jn considerare accesibilitatea geogra)ic7, Jn ca.ul cet7&ii AKuri, care este necunoscut7 din alte surse, acesta se poate s7 )i )ost un )actor dei.i0. $D eleblte irei n*e 1te )oldirl pc,oa4i, =al, asociat7 de obicei cu cu0Jntul 6oa*enii+ QlocuitoriiO Jn e-presia 6a do*ni peste+3 ast)el, sensul de0ine, peste E)rai* Ki peste Benia*in Ki chiar peste tot %sraelul. "olosirea articolului hot7r)t cu cu0Jntul AKuri nu este neobiKnuit7, c). ZalaadO, &i e-ist7 alte e-e*ple de nu*e de locuri care se ter*in7 cu i Qde e-. Edrei, ;phniO. Dac7 cele trei cet7&i au )or*at un triunghi, AKuri s-a a)lat %n cap7tul de S, %.reel tn cap7tul de Ki Zalaadul la E. Jn )elul acesta este posibil7 identi)icarea geogra)ic7 cu Aser Qtos. @PLPO. :J.M. ASTBR;%$AB ATM. o ..1" locDid de re )ai*, 5e)uit7 de $hedorlao*er pe 0re*ea lui A0raa* QZen. @4LB[, /nii cercet7tori traduc nu*ele 6Astartea celor dou7 coarne+ &i identi)ic7 aceast7 .ei&7 cu repre.ent7rile graTe ale unei )e*ei cu dou7 coa*e-ase*enea desene au )ost g7site la Zhe.er Ki Bet-

?ean. Este *ai probabil, JnsI, ca nu*ele Jnsea*n7 iAstartea QAstarotO de ling7 $arnai*+ Ki identi)ic7 aceast7 celate cu rTtaet Q<O, ere E alu h apeti8 d. caruin Q*ntioEt ln @ Me, BL4<-44O, aB/;ZRA"%E. ", M. Ab2@, $lo8rophi. N# la 'a%atine, G, @A<8, p. GBB3 D. Baly, TPie Zeography o) the Bih#a @AP4, p, AP, G#1i !. Td=M, %E PG, #A1G, D. @G@ d n, <D : $. $ntlrn Vi !. e. MAy, Mtuitl Re*ains o) the Mtg/bda $ulc, @A<B, p. @G. T,$M. ATA#%A QJn ebr. $&alySTif, Jah0e este Jn7l&at+O. @. "iica lui Ahab Ki nepoata lui ;rori QG J*p. 1LG1O. $7s7toria ei cu %oratn, regele lui %uda, a *arcat o alian&a Jntre &i S Ki a l7sat s7 se Jn&eleag7 supe rioritatea lui %srael. Moartea )iului ei, Ahaua, dup7 @ an de do*nie, asasinat de %ehu Jn 6Re0olu&ia pro )etic7+ QG J*p. 8LGB3 @SL<1O, a ar7tat c7 ea era 6o )e*ie d+ QG $rc,. G4rgO, 'dtru a pV1tn puteD de care sa bucurat ca regin7.*a*7 6ea a o*orJt pe to&i cei de nea* J*p7r7tesc+ QG J*p. @@L@O KiaJnceput s7 do*neasc7 Qcea. S4G %.d.$r.O. Autoritatea ei nu a )ost contestat7 ti*p de 1 ani3 atunci, Jns7, preotul lehoiada @-a Jntronat pe loas, care era Jnc7 un copii. Ea a 0enit s7i Jn)runte pe duK*ani Ki a )ost o*orJ t7 Jn a)ara +te*plului. G. ; persoan7 *en&ionar7 Jn genealogia lui Benia*in Q@ $ron. 8LG1O. <. S persoan7 dintre e-ila&i, care s-a Jntors din Babilon J*preun7 cu E.ra QE.ra 8LPO. M-B ATAR;% Qln.br, +ti-rdt, /t, ,"orde+O. @, cetat2 la E d. %od.rl tr tditdiul lui Rub.n Q M, <GL<,<4O, localitatea *odern7 Mhirbet Attarus c). ]AR S . ; etate rsitl iEot .p.re tr u, <GL<t d.re p8te s7 )ie o repetare accidental7 din 0ersetul anterior, sau ar trebui co*binat cu cu0Jntul care ur*ea.7 pentru a da Atrot-?o)an, o localitate necunoscut7. G. ; cetate Jn E)rai*, probabJJ identic7 cu Atarot-Adar Qlos. @1LG, B,Pi %<L@<O. <. +Ator=,et-l8b+ QAtrot, c8 lu %1bO este *en&ionat7 Jntr-o genealogie din %uda Q@ $ron. @SA AAZ A GLB4O. u*ele ar putea )i interpretat 6coroanele Qc7peteniileO casei lui %oab+, o descriere a localit7&ilor Betlee* &i eto)ati, Jnaintea c7rora este aKe.at, 9e.i #;B. = RJ.:. ATE A. "apt, @Pr@s-<4i @ T1, <r@, #a =8#@2 al Sl4 ii 1@ 4la #d.cr., AteE a )1t EnuitL p1tru cultura sa, )iind patria *arilor dra*aturgi Ki a unor Mi )lo.o1 M au )1t 'lato ,i Aistorel, Dup% cucerirea Zreciei de c7tre ro*ani, Atena a de0enit ci0itas )i-derata Qcetate legat7 de Ro*a printr-un tratatO. 1ind 8nplet indeperdatd )s%% d2 Ba2natorul Ahaiei, a0Jnd autono*ie 5uridic7 intern7 Ki replltind i*po.it Ro*ei Din)t cel2 t2i Qg)t ui. 0ersitare *a5oreL Atena, Tais Ki Ale-andria, Atena era cea *i ren*id. philo .t5n Al]nTid a spu dspE atenieni c7 erau cei *ai ageri la *inte dintre greci. Atena a )ost renu*it7 Ki pentru te*plele, statuile &i rcnu*ntele ele, 'rinEle @1a de pasini ln 2dilE #oeb a lucr7rii Description o) Zreece, de 'ausanias, scris7 la u sTl dupV 0iGita lui 'ar2l trolo, strt u gldd tuisti. bs pentru antichitltil2 dir At*, Deri atenienii erau religioKi Ki dornici s7 discute despre Eligie, nidd ld dpintual nu a )1t dqbn de ridicat. Apolonius, un )iSo.o) conte*poran cu 'a0el, i-a *ustrat pentru cJntecele deK7n&ate de la )esti0alul lui Dionysus Ki pentru c7 Jndr7geau *7celul oa*enilor Jn luptele de gladiatori. D.R.!. AT;T'/TEX %$ %E8, )olZit c, .2)enE la DllllM de 4a de ori h 0l Q<@ dirtre 8.ai @S b0O pentru a traduce cu0Jntul e0reiesc Saddai, Ki Jn te-tul i-( Jn dte0a 0ersete, cu0Jntul grecesc pancrocrator. /nii co=ihbbri 2Fi din )t.hirc au Eadu ter *enul 6Atotsu)identU= Qhi(anas Jn 9T e0reu-giec din secolul al Glea d.$r. &i *ed ttr.iuO. Teologii *oderni o)er, o ga*7 larg7 de d2ri(Wi, dar nici [lD dinlr2 2l2 nu este cert7. Jn a)ara 9T, nu*ele se pare c7 este JntSnit Jn te-tul ara*aic de la Teii Deir Alia, cea. PSS iS $aloa 'anatenaica pStoa fasilelDS Biblioteca lut !adiian Theseu gidul 0a %eri an a ;dsu*ul %ul 'ericlo Mon5*entullui Agrlpa 'ropylaea

Sanctuarul 'andion Te * piui Atena l(s Atena antic7 Ki Acropole @@S #d.$r. Q]S$R%ER%O Jn )or*a pluralI ssdyn, care denot7 )iin&e supranaturale. Jn 9T, Saddai co*unica ideea de putee d2 a rlni su d. a apdE Q'd, 1aL@4L AtL@L (j @<L13 %el @L@BO. l8,2 1te tol1it de 1 di th leg7tur7 cu patriarhii, aKa cu* g7si* Jn E-odul 1L<, uneori Jn ter*enul co*pus =ci Saddai, 6Du*ne.eu Atotputernicul+. "iecare ca. se re)er7 la pro*isiunea de binecu0Jntare a lui A0raa* Ki a ur*a&ilor s7i, Ki include ideea de putere. Jn cartea lui %o0 iAtotputernicul= este o paralel7 poetic7 la 6Du*ne.eu+, iar Jn Rut @LGS-G@ esteopa*lel7 la Cah0e, ar7tJnd cI pentru scriitorii acestor c7r&i, Du*ne.eu este unul Ki acelaKi cu Cah0e. $u0Jntul grec pantocrator Q6Atotputernic+O apare oidat7 Jn G $or. 1L@8 &i apare de A ori Jn Apoc. unde se pune accent pe puterea lui Du*ne.eu Q@L83 4L83 @@L @P3 lBL<i @1LPi #4i rAL1t #BL GttGGO. B%B#%;ZRA"%E. . 9T/cer, gA: PG, @A1S, p. 14-113 # Morris in A. E. $undall &i #. Morris, Judges and Ruth, r;T$, @A18, p. G14-G183 M. Moch, 9TG1, @AP1, p. GAA.<<GL rl MJehaelis, TS T<, p. A@4.A@B. AR,M, ATTA#%A, AtA#tA. AEti. Qo,aBut hadd Aira. lyaO, Jn apropiere de 07rsarea riului $ataractes Q*od. AltsuO, a )ost cel *ai i*portant port din 'a*)ilia. Jnte*eiat de Attalus n, regele 'erga*ului Q@BA-@<8 S.d.$r.O, a )ost d7ruit Ro*ei de Attalus *. 'a0e, si Ba*aba s-au Jntors din c7l7toria lor *isionar7 prin atli, Q"rp.. r4LGsO. a edstt o 1lt, Atarir h r3i.i M#M.M A^ARMA9ET QJh ebr. hasar*7Fe&O. Al treilea )lu al M=%octan QZen. @SLG13 @ $ron. @LGSO, prohabil cI poate )i identi)icat cu regatu, !adra*aut din S ]Ara-b5ei, scris Jn li*ba b7KtinaKa hdr*t Ki *ai tir.iu hilr*Ft "or*a a doua corespunde Jndeaproape cu )or*a rte0ocalJ.at7 ebr. hsr*Ft, Jntructt litera ebr. W corespunde adesea cu d din li*ba se*i&ilor din S. B%B#%;ZRA"%E. Z. Ryc(*ans, ies Ato*i propres aidsi*itiDues, @, @A<4, p. <<83 $. Broc(el*ann, Zr0ndrF der 0ergldchenden Zra**att( der se*itis-chen raT8hal t, @ASa, T41. T,cM. A/$/ST/S. /n nun. .uplindrar adoDat de ]$aesar ;cta0ianus dup7 regle*entarea po.i&iei sale tn GP td.$r.3 se pare c7 a )ost *enit sa se*ni)ice autoritatea *oral7 )n ter*enii Jn cate el a de)init '=itatul du tl Republica rrTa Qn1 11rd. <4O, Mu*ele a )ost trans)erat succesorului sau ca titlul unei )unc&ii Kinuca un nu*e, iarapoia)bst tradus Jn greac7 ViebIstos, 6Re0eren&a Sa+3 "apt. GBLG@, GB3 ta ro*. 6J*p7iatul+O cJnd se re)er7 la J*p7ra&i, dar este trans-ar8t cr(t e E)E1 la octa0ids Q#uGL@@. Au5ustus a Jntrupat idealul ro*anL *eritul personal este cel care trebuie s7 cJKtige de*nitatea Ki

puterea. Dar succesorii s7i au pus cap7t co*peti&iei Ki l-au l7sat pe e, cu po0ara unei responsabilit7&i uni0ersale. $ei BP de ani ai do*niei sale Q4< J.d.$r.-i4 d.$r,O au )ose *artorii stabilirii unei noi ere de pace sub st7pJnirea %*periului ro*an. B%B#%;ZRA"%E. A. !. M. Jones, Augustus, @APS. EA A/T;R%TA)E A/T;R%TATE. $u0Jntul T este e-ousia, care Jnsea*n7 putere legiti*a, real7 Ki neJ*piedicat7 de a ac&iona, sau a poseda, a controla sau a st7pJni ce0a sau pe cine0a, )n ti*p ce dyna*iJ Jnsea*n7 pur Ki si*plu putere )i.ic7, e-ousia dese*nea.7 puterea care este, Jntr-un sens, legal7 sau legiti*7. Ter*enul e--ousia poate )i )olosit pentru a pune accentul pe legiti*itatea puterii de&inute sau pe realitatea puterii de&inute Jn *od legiti*. Jn a*bele ca.uri cu0Jntul este tradus deseori 6putere+. $u0Jntul e-ousia are uneori un sens secular general Qde e-. tn @ $or PL<P, st7pJnire de sine3 "apt. SL4, )olosirea 0enitului cui0aO, dar de obicei are o se*ni)ica&ie teologica. $on0ingerea biblic7 unani*7 este c7 singura putere legiti*7 din crea&ie este, Jn ulti*7 anali.a, puterea $reatorului. Autoritatea pe care o au oa*enii te este delegata de Du*ne.eu, Jn )a&a c7ruia ei sJnt r7spun.7tori de )elul Jn care o )olosesc. Deoarece orice autoritate Ji apar&ine tn ulti*a instan&7 lui Du*ne.eu, supunerea )a&7 de autoritate Jn toate s)erele 0ie&ii este o datorie religioas7, o parte a slu5irii lui Du*ne.eu. %. Autoritatea lui Du*ne.eu Autoritatea lui Du*ne.eu este un aspect al stIpJnirii Sale uni0ersale, eterne si nealterabile asupra lu*ii S.le Q8i Tod. lBL@a3 ls. GArto3 A<L@ =8i @41L @S3 Dan. 4L<4 K.ur*., etc.O Aceast7 do*nie uni0ersala este distinct7 de QdeKi este esen&ial7 pentruO rela&ia stabilit7 prin leg7tnJnt cu poporul %srael, prin care %srael a de0enit poporul #ui Ki regatul #ui Qc). E-od. @AL1O, Ki ca atare *oKtenitori ai blnecu0Jnt7rilor #ui. Autoritatea #ui regal7 asupra o*enirii const7 Jn dreptul Ki puterea #ui incontestabil7 de a dispune de oa*eni dup7 buna Sa pl7cere Qco*parat de 'a0ei cu e-ousia olarului asupra lutului, Ro*. ALG@3 c). %er. @<L1O, plus cererea #ui indiscutabil7 ca oa*enii sS-@ )ie supuli i sV rliDd penEu storin #u5, preturinded Jn Biblie, realitatea autorit7&ii lui Du*ne.eu este do0edit, prin )aptul c7 to&i cei care ignor7 sau Jn)runt7 1c4Bts csin" c.d rob 5udZra di0in,. Jlde.Atorul Rege are ulti*ul cu0Jnt, aKa JneJt autoritatea #ui este reabilitat7. Jn 0re*ea 9T Du*ne.eu ?i-a e-ercitat autoritatea asrp2 poporului SA/ prln proZd, p8ri si "c . c7ror lucrate a )ost s7 procla*e *esa5ele #ui m%er. @LP &.ur*.O, s7-i Jn0e&e pe oa*eni legile #ui QDeut. <@L@@3 MaJ. GLPO &i, respecti0, s7 conduc7 Jn con)or*itate cu ace,e legi $Deut. @PL@8 K.ur*.O. Jn )unc&iile lor, ei trebuia s7 )ie respecta&i ca repre.entan&i ai lui Du*ne.eu, a0Jnd autoritate de la El. De ase*enea, sa recunoscut c7 Scripturile scrise sJnt date de Du*ne.eu &i au autoritate, atJt pentru a da Jn07&7tur7 QM\rdO, pentru a-i Jn07&a pe israeliti care este 0oia ReSelui lor Q.t 'r. @@AO, clr d 8 ur .od de leDi Eitr care El do*neKte Ki Ji 5udec7 pe oa*eni Qc). G )rap. GG-G<O. tr. Autorlbto lul ts $drt1 Autoritatea lui ]%sus $ristos este de ase*enea un e".t ,l do*iel lui DlOl8.u. Altoritarea #ri 1E atJt personal7 cJt &i o)icial7, deoarece %sus este Jn .el<)i rinp 'iul lui WiDllre* si "iul onulu tad5ct o*ul MesianicO. Jn calitate de o* Ki Mesia, autoritatea #ui este real7 deoarece ia )ost delegat7 de Du*ne.eu, la a c7rui porunc7 lucrea.7 Q$ristos la l7udat pe sutaK pentru c7 a Jn&eles acest lucru, Mat. 8LA K.ur*.O. Jn. %/ A/T;R%TATB calitate de "iu al lui Du*ne.eu, autoritatea #ui este reali deoarece El JnsuKi este Du*ne.eu. Autoritatea de a 5udeca %-a )ost dat7, at)t pentru a )i onorat ca "iu al lui Du*ne.eu QJntrucJt =5udecata este lucrarea lui Du*ne.euO, dt &i pentru c7 El este "iul o*ului QJn-tructt 5udecata este lucrarea %ui MesiaO $lean BLGG K.ui*., GPO. 'e scurt, autoritatea #ui este cea a unui Mesia di0in3 a Du*ne.euhu-o*, J*plinind 0oia Tat7lui Jn dubla capacitate de QaO slu5itor u*an, Jn care sJnt Jntrunite )unc&iile *Jn tuitoare de pro)et, preot &i rege, &i Qt\O "iu di0in, H*preun7-$reator &i p7rtaK En toate lucr7rile Tht7lui Q%oan BL@A &.ur*.O. Autoritatea *ai *ult dedt u*an7 a lui %sus a )ost *ani)estat7 Jn di)erite *oduri %n ti*pul lucr7rii Sale3 de ot., )inalitatea &i independen&a Jn07&7turii Sale QMat. PLG8 &.ur*.O3 puterea de a scoate de*oni QMarcu @LGPO3 puterea Sa asupra )urtunilor Q#uca 8LG4 &.ur*.O3 re0endicarea puterii de a ierta p7catele fucnc pe care, aKa cu* au obser0at corect ascult7torii #ui, Jl poate )ace nu*ai Du*ne.euO &i. atunci dnd a )ost pro0ocat, puterea de a do0edi aceasta re0endicare QMarcu GLB-@G3 t), Mat. AL8O3 dup7 Jn0iere p@ a declarat c7 i-a )ost dat7 6toata e-ousia Jn cer Ki pe pI*Jht+ Y o sr7ptnire Mesianic7 de di*ensiuni cos*ice, care sI )ie e-ercitat7 %n a&a )el Jnctt s7 aduc7 pe cei aleKi Jn J*p7r7&ia *tntuirii Sale VMar. G1L@8 &.unn.3 %oan @PL G3 t). %oan @GL<@ &.ur*.3 "apt. BL<@3 @8LA &.ur*.O. T Jl procla*7 pe %sus cel Jn7l&at 6Do*nul Ki $ristosul+ Q"apt. GL<1O3 St7pJnitorul di0in peste toate lucrurile Ki Regele-MJntuitor al poporului S7u.

E0anghelia este %n pri*a instan&7 cerin&a de a consi*&i la aceast7 esti*are a autorit7&ii #ui. *. Autoritatea apostolic7 Autoritatea apostolic7 este o autoritate Mesianica delegat73 tnrrucJt ]apostotii au )ost *artorii, e*isarii Ki repre.entan&ii J*puternici&i at lui $risros Qc). Mat. @SL4S3 %oan, @PL@83 GSLG@3 "apt. @L83 G $or. BLGSO, c7rora El %e-a dat e-ousia de a Jn)iin&a, edi)ica Ki regle*enta Biserica Sa uni0ersal7 QG $oc. @SLB3 @<L @S3 c). Zal. GLP &.ur*.O. En consecin&a, Ji g7si* dJnd porunci &i i*punJnd pedepse Jn nu*ele lui $ristos, adit, h cditlre d. purtlron de d0ht ai hi, a0lnd aurotirater ,d Ql cor, BL4i G %t. <@1O, Et au nMit dlacod Q"apt. 1L<,1O d p1bit=i Qrapt. @4LG<O. Et 1u pre.entat Jn07&7tura lor ca )iind ade07rul lui $ristos, inspirat de Duhul atJt Jn con&inut cJt &i Jn )or*a de e-pri*are Q@ $or. GLA-@<3c` @ %es. GL@<O,unnor*ati0 pentiu credin&7 QG %es. GL@B3 c`. Zal. @L8O &i conduit7 QG %es. <L4, 1, @4O. Ei au aKteptat ca deci.iile lor ad hoc sI )ie pri*ite ca o 6porunc7 a Do*nului+ Q@ $or. @4<r. Dcd,re autoritte. lor 1 detZ. le ,npsternicirea direct7 &i personal7 dat7 de $ristos, ei nu au a0ut succesori QJn sensul propriu al cu0JntuluiO- cu toate acestea, )iecare genera&ie de cre&tini trebuie s7 dea do0ad7 de continuitate cu pri*a genera&ie Ki de supunere )a&7 de $ristos, prin supunerea credin&ei &i a 0ie&ii lor )a&7 de nor*a de Jn07&7tur7 pe care delega&ii J*puternici&i ai lui $ristos au scris-o pentiu totdeaF h dd@lostle oului lttaMt 'Etutin+ deni Jn T e-ousia apostolic7 asupra Bisericii a )ost )7cut7 o realitate per*anent7. %9. Autorltltc. .td.<>tl oEulul Jn a)ara Bisericii, unde 6liderii+ QpresbiteriiO pot cere ascultare Jn te*eiul )aptului c7 ei sJnt slu5itorii lui $ristos, care Jngri5esc tur*a sub autoritatea #ui QE0r. @<L@P3 @ 'et. BL@ &.ur*.O, Biblia *en&ionea.7 alte do,, s).ro d. autoritate di0in7 deleSrs, a. $7s7toria &i )a*ilia B7rba&ii au autoritate asupra so&iilor lor Q@ $or. @@L<3 c). @ Ti*.GL@GO &i p7rin&ii au autoritate asupra copiilor Qc). @ Ti* <L4,@GO. De aceea, so&iile trebuie s7 asculte d. etii lor QB)re sLGGL r ".# <L@.1O, i.r 8piii de p7rin&ii lor QEres. 1L@ &.unn.O. Aceasta este ordinea stabilita de Du*ne.eu. b. Autorit7&ile ci0ite Autorit7&ile ci0ile Qro*aneO sJnt nu*ite e-ous(I &i sJnt descrise ca slu5itori ai lui Du*ne.eu, che*atO s7i pedepseasc7 pe r7u)7c7tori &i s7i Jncura5e.e pe cet7&enii care respect7 legea QRo*. @<L@-1O. $reKtinii trebuie s7 pli0easc7 6puterile de acu*+ ca )iind rinduite de Du*ne.eu Q0e.i %oan @AL@@O Ki trebuie s7 se supun7 autorit7&ii ci0ile QRo*. @<L@3 @ 'et. G-@< &.ur*.3 c). Mat GGL@P-G@O, Jn *7sura in care supunerea este co*patibil7 cu ascultarea de poruncile directe ale lui Dll%lllEA Q"a,t, 4L@A= BLGAO, 9. 'uterea satanica E-erdtatea ]puterii de c7tre Satan Ki ostile lui este descris7 uneori cu ter*enul e-ousia Qde e-. #uca GGL B<5 $ol. @L@<O. Aest asd d detl putse bi satn este u.urpata de la Du*ne.eu &i ostil7 )a&7 de El, Satan are aceast7 putere nu*ai cu per*isiunea lui Du*ne.eu Ki ca o unealt7 a lui Du*ne.eu. E%E#%;$RA)l,. AldD Mrt3 T Re h rsBa W J. De .y ln Dcc, <r, Authorit`3 . Zeldohutr, S,. prF autnoritt, #As<i o. B]G, MD%=nT G, p. 1S1 1@@3 : lDtrr TD TG, p. B1G=BPB, J.t.', A/T;R%Tk^%#E $ETk^%%. Magistra&ii superiori din Tesalonic3 erau dnd *agistra&i, iar *ai apoi Kase. Titlul lor Qgr. politarchaiO este atestat epigra)ic pentru o serie de state *acedoniene QE. D. Burton, A*erican Journal o) Thealogy G,@8A8, p. SA8-1<GO. AKa cu* se 0ede clar Jn "aptele Q@PL1-AO, ei conduceau cetatea sub dtdEgh2E Ronei. EAJ, A9B . @. '8lnae Qos @SL8O a a>8lDi =B2t A0en, epitet pentruBetel Q;sea 4L@B, etc.O. G. Jn A*os @LB, probabil c7 se re)er7 la 0alea BeDaI, Jntre #iban Ki Antiliban, Jn regatul ara*eu cu capitala la Da*asc. <\ 'entru E.ec. <SL@P, 0e.i ]Sn. MA.M A9RAAM. /r*at al lui Se*, Ki )iu al lui Terah3 so&ul SareiKi.catatIalluiJsaac, str7*oKul na&iunii e0reieKti iar, prin %s*ael, str7*oKul altor se*i&i QZen. @PLB3 GBL@S-@8O. 9ia&a lui QZen. @@LG1-GBL@S3 re.u*at7 Jn "aptele PLG-8O este luat7 ca un e-e*plu de credin&7 re*arcabil7 /i Du*ne.eu QE0r. @@L8@GO de c7tre e0rei, creKtini &i *usul*ani %. u*ele Eti*ologia nu*elui A0ra* Qin ebr. =abrI*, )olosit Jn $d. @@LG1-@PL4 Ai Mi tuln ald pane, des. @ $8 @@G %

@LGP3 ee*. ALPO este %ncert7. 'robabil c7 Jnsea*n7 6tat7l este Jn7l&at+ )i este o )or*a a nu*elui personal Ab))ira*, tipic7 pentru cultura se*itica ti*purie din apus. Dupi leg7*lntul din Zen. @PLB,

nu*ele %ul este schi*bat tnA0raa*)=obrITi7*J sieste tradus ca 6tat7l unui *ul&i*i== de na&iuni. A*Jndou7 aceste )or*e ale nu*elui apar Jn te-te cunei)or*e &i egiptene din secolul al @A-lea J.d.$r. Jncoace, dar nu ca persoane identice. /lti*a )or*a, poate ca eti*ologie populara, este considerat7 prt general o 0ariant7 ia dialect local a nu*elui A0ra* QAbra*O, deKi este subJn&eles un nu*e distinct Ki nou Qcare s-ar putea s7 Jncorpore.e o )or*7 0eche a cu0Jntului arab r)un a 6*ul&i*e+O. ;. 9ia&a lui A0raa* s-a n7scut %n ]/r &i sa *utat ta !aran J*preun7 cu so&ia sa S7rai, cu tat7l sau, cu )ra&ii s7i ahor&i!Tran, Ki cu nepotul s7u #ot QZen. @@LG1-<GO. #a 0Jrsta de PB de ani, Jn ur*a *or&ii tat7lui s7u, A0raa* s-a *utat %n 'alestina Q$anaanO %n apropiere de Betel, la Ma*re Jn apropiere de !ebron, Ki la Beer-?eba. Jn )iecare loc el a ridicat un altar &i un cort Rela&iile sole cu str7inii Jn ti*p ce locuia Jn apropiere de Sihe*, Jn Egipt, Zherar Ki Macpela, a pre.int7 ca lider respectat al unui grup, lider pe care aceKtia S tratau cu egalitate. El a ac&ionat ca lider recunoscut al unei coali&ii ce a eliberat pe nepotul s7u #ot care )usese luat pri.onier din Sodo*a de c7tre un grup de 6J*p7ra&i+ QZen. @4O. Se pune accent pe 0ia&a lui nu ca &i 6pelerin+, dt ca Ki 6str7in care a locuit %n &ar7+ QgerO )7r7 s7 aib7 o reKedin&7. El a )ost un o* bogat, a0Jnd *ul&i slu5itori Q@4L@4O &i a0eri Q@<LGO, tr7ind Jn pace cu canaani&ii Q@GL1O, )ere.ip Q@<LPO, )ilistenii QG@L<4O Kl egiptenii, Ki )adnd negocieri cu heti&ii QG<O. %%%. =#eg)l*lntele 'otri0it cu )or*ele antice ale tratatetor-leg7*inte, 6Marele t*p7rat+ Cah0e )ace un leg7*Jnt-tratat cu A0raa* Q@BL@P-G@O, iar A0raa*a )7cut tratate la ni0el de egalitate cu stSpJnitorii din 0re*ea lui. Q;^ara %ah0e i-a pro*is prin Jega*Jnt lui A0raa* KJ ur*aKilor lui, pentru totdeauna, &ara care se Jntinde de la rJul Eu)rat spre S9. $redin&a lui A0raa*s-a do0edit attt prin Jntreprinderea ac&iunilor de preluare prin acte si*bolice a &7rii care i-a )ost dat7 de Du*ne.eu Ki care se Jntindea de la Beer-?eha QG@LGGO pJnI la Dan Q@4L@4O, sau prin ocuparea ei ca 6lider+ al popoarelor de *ai *ulte rase care locuiau Jn &ar7, dup7 ce i-a Jn0ins pe al&ii care o sr7pJneau anterior. $u toate acestea, el nu a stabilit lud o capital7 &i a trebuit s7 cu*pere locul de Jngropare pentru so&ia sa QZen. G<O. QiiO "a*ilia AcelaKi leg7*Jnt di0in ia pro*is Ki rea)ir*at o )e*uie si popoare Jntregi ca ur*aKi Q@<L@1O. ea0Jnd copii, el @-a Scut *oKtenitor pe Jngri5itorul casei sale, Elie.er din Da*asc Q@BLGO. El @-a tratat pe nepotul s7u ea pe un *oKtenitor, dJndu-i un trata*ent pre)eren&ial bl &ara 6pro*is7+ lui, pJn7 cJnd #ot a ales s7 se *ute /ng7 Sodo*a Q@<L8-@<O. Mai tJr.iu. la 0Jrsta de 81 de ani, a a0ut un )iu, %s*ael, de la o concubin7 egiptean7, Agar, dat7 lui de c7tre so&ia sa. Mai dr.iu Agar Ki %s*ael au )ost alunga&i. Apoi, cJnd A0raa* a0ea AA de ani, pro*isiunea c7 0a a0ea o )a*ilie, o na&iune &i o lege a )ost repetat7 Ki %ah0e i-a schi*bat nu*ele Ki a A9RTAM stabilit seninul leg7*lntuiui prin t7ierea J*pre5ur a b7rba&ilor &i a copiilor de parte b7rb7teasc7 Q@PO, #eg7*Jntul-pronusiune a )ost con)ir*at din nou prin-tr-oaltI teo)anie la Ma*re, Jnciuda necredin&ei Sarei Q@8L@-@AO. #a un an dup7 aceea s-a n7scut %saac. Marele test al credin&ei lui A0raa* a a0ut loc atunci cJnd Cah0e i-a poruncit s7-@ 5ert)easc7 pe %saac la Moria. El a ascultat, Ki *ina i-a )ost oprit7 la *o*entul 5unghierii cJnd un berbece i-a )ost pus la dispo.i&ie ca substitut QGGL@-@4O- Jn ur*a acestei Jn-tt*pl7ri, leg7*Jntul dintre Cah0e Ki A0raa* a )ost rea)ir*at Q0. @B-GSO. Sara a *urit Jn 0Jrst7 de @GP de ani &i a "ost Jngropata Jn peKtera de la Macpela, pe care A0raa* a cu*p7rat-o de la E)ron QG<O. JntrucJt se apropia Ki *oartea lui A0raa*, acesta %-a pus pe Eiie.ers7 5ure c7 0a lua pentru %saac o so&ie din nea*ul s7u, din apropiere de !aran. Jn telul acesta str7nepoata de unchi a lui A0raa*, Rebeca, a de0enit so&ia lul %r8 QG4O. A0raa* JnsuKi, cJnd era Jnaintat Jn 0Jrst7, s-a c7s7torit cu $herura, ai c7rei )ii au de0enit str7*oKii triburilor din Dedan Kl Madian. Dup7 ce a dat 6tot ce a a0ut+ %ui %saac Ki dup7 ce a dat daruri celorlal&i )ii, A0raa* a *urit la 0Jrsta de @PB de ani, Ki a )ost )urop1t la Mlc"la QGBL@-@SO. Despre A0raa* s-a recunoscut c7 a )ost Jn stare 6s7 porunceasc7 )iilor lui Ki casei lui dup7 el s7 rina $alea Do*utu, 1chd ce ee dEpr ri biE+ ;sL@AO. El a )ost ospitalier, g7.duindu-i pe str7inicu respect Q@8LG-83 G@L8O. %9. $aracterul %ul A0raa* a declarat deschis credin&a lui Jn Du*ne.eul atotputernic QZen. @PL@O, etern QG@L<<O, preaJnait Q@4LGGO, stapJnul QDo*nulO cerului Ki p7*tntului Q@4L@ GG3 G4L<O, 5udec7torul drept al popoarelor Q@BL@4O Kt al Jntregii o*eniri Q@8LGBO. El a cre.ut c7 Cah0e este dEpt Q@<LGBO, ln,.#pt QGSL1O, EDdnanit oBL@AO. bun Q@AL@AO Ki *ilosti0 QGSL1O. El a acceptat 5udecata lui Du*ne.eu J*potri0a p7catului Q@8L@A3 GSL@@O, dar cu toate acestea a *i5locit pentru %s*ael Q@PLGSO Ki pentru #ot Q@8LGP-<<O care au greKit. A0raa* a a0ut p7rt7Kie apropiat7 cu Du*ne.eu Q@8L<<3 G4L4S3 48L lsO, d a pt*jr EElatii spedal. de la Dul)tau tn 0edenii Q@BL@O Ki sub )or*a unor 0i.ite u*ane Q@8L@O sau angelice Q..*esageri+O QGGL@@, %SO.

A0raa* s-a Jnchinat lui Cah0e, che*Jnd nu*ele #ui Q@<L4O Ki .idind un altar Jn scopul acesta Q@GL83 @<L4, @1O. Monoteis*ul lui clar este Jn contrast cu politeis*ul <EV=trDi(r sli Q@1. G4LGO. 'robabil c7 credin&a lui A0raa* se poate 0edea cet *ai bine %n ascultarea iui i*ediat7 ori de dte ori Du*ne.eu @-a che*at. 'rin credin&7 el a plecat din /r, din ]Mesopota*ia Q@@L<@3 @BLPO, o ac&iune subliniat7 de ?te)an Q"apt. PLG-4O. Jn *od ase*7n7tor el a )ost c7l7u.it s7 p7r7seasc7 !aranul QZen. @GL@,4O. El a locuit @SS de ani %n &ara $anaan, care i-a )ost pro*is7 QZen, @<L@G3 @BL@8O, dar aceasta a )ost doar o J*plinire par&ial7 a pro*isiunii, JntrucJt el a ocupat nu*ai un petec de p7intnt la Macpela Ki a a0ut drept de proprietate Jn apropiere de Beer-?eba. Jncercarea supre*7 a credin&ei lui a 0enit etnd i s-a cerut s7-@ 5ert)easc7 pe )iul s7u %saac, care, o*eneKte 0orbind, era singurul *i5loc prin care putea )i J*plinit7 pro*isiunea di0in7. Jncrederea lui s-a ba.at pe credin&a %n puterea lui Du*ne.eu de a-E Jn0ia pe )iul lui chiar Ki din *or&i, dac7 ar )i ne0oie QZen. GGL@G, HS3 E0r, in@tL@AO, @@< Terah SSSS S S S A0ra* s. $hettna c. !agar s. S7rat QA0raa*O Zea @1L@-4 QSara[ Sen. GSL@G Reuna c.

%P S ,A% casatori, cu !0an Sen. @@LG-@

r S )i ?ase copii Sen. GBL@-1 %s*ael %saac Zen. @1L@B Zen. G@L@-< Mica %sca fen. @@LGA #ot l

'atn5ta Zen. GGLG4

?apte nepo&i Zen, gBL@-1 Doispre.ece nepo&i Zen. GBL@G-@B

T @ )iica @ % %

Bea G Zen. @AL8

cisitortJ cu ) Esau ci o Rebeca #rian Zen. G4 h Moao Zen. @AL<1-<< Zen. G4LGA

S S S S S )i laco0 s.#ea s Rahela c.Biia c.g%pa Q%sraelO Zen. GA Ki <D Zsn.<SKi<S Zen. <S Zen. <S rt i ri i

Ruben S(neon #e0t @ G luda 4 A gabulon @S ;ic losi) @@ BFiia*in @G Dan B Zad P "a*ialillac;Tlh'adaiArarn Sen. <BLG<-G1 "i s: ournetota&l h ordnea naKterii s. _ S;&te c. _ concubhI sau set0toars Tabelul genealogic al lui A0ra* Ki al )a*iM sale A9RAAM

<

A:dos Trasee posibile pentru cIlAtoria luiA0raa* din /rin $an.an. Rolul lui a )ost co*parat cu cel at unul gu0ernator sau unui lider care, la )el ca regii de *ai ttr.iu, a )7cut dreptate sub st7pJnirea 6$eiui ce 5udec7 tot pI*Jntul+ Q@8LGBO. #a )el ca &i ei QregiiO el a )ost r7spun.7tor pentru *en&inerea legii &i a ordinii, pentru eliberarea pri.onierilor, Jn0ingJnd duK*anii Marelui J*p7rat, ga-rantJnd libertatea local7 de Jnchinare Q@4LGSO. El a )ost destul de 0itea. &i de puternic ca s7 porneasc7 r7.boi J*potri0a duK*anilor *ai nu*eroKi Q@4LBO &ia )ost generos, )arS s7 caute clsti&ul s7u personal Q@<LA3 @4LG<O. iKte incidente care au )ost considerate sl7biciuni gra0e %n caracterul lui A0raa* sJnt aparenta JnKelare a regelui Egiptului &i a lui Abi*elec din Zherar, cind A0raa* aspus c7 Sara este sora lui, ca s7-Ki scape 0ia&a QZen. @GL@@-@<3 GSLG-@@O. Sara a )ost sor7 de tat7 cu Ai,,M QGSLlG5 d. uLGAO, '1Dp1e# paralele d c7s7toriile din !ur dintre )rate Ki sor7 trebuie respinse. Sara a )ost considerat7 credincioas7 attc so&ului s7u ctt si Du*ne.eului lui QHs. B@LG3 E0t. @@L@@3 @ 'et. <L1O, &i cu toate c7 acest incident poate )J un e-e*plu prin care s7 ni se arate )elul Jn care Scripturile descriu 0ie&ile chiar Ki ale celor *al *ari eroi Qc` ]Da0idO, se prea poate ca noi s7 nu Jn&elege* pe deplin acest %nddent. A)ir*a&ia )7cut7 de A0raa* lui %saac QZen, GGL8O a )ost considerata *incinoas7, dac7 a0e* %n 0edere *isiunea pe care o a0ea de J*plinit. TbtuKl, poate )i considerat7 st ca un e-e*plu supre* de credin&7 $,ne 0o*Sntoarce+,GGLS3c`.E0r. @@L@P-@AO. Acest incident este de ase*enea o conda*nare a sacri)ic7rii copiilor, care era un obicei rar practicat in ;rientul Apropiat antic. 9. Se*ni)ica&ia teologic7 'oporul %srael a )ost considerat 6s7*Jn&a lui A0raa*+ si ac&iunea lui Cah0e de a ridica un popor arJt de

*are dintr-un singur o* a )ost considerat7 ca o J*plinire deosebit de se*ni)icati0a a cu0Jntului #ui QJs. B@LG3 E.ec, <<LG4O. 6Du*ne.eul lui A0raa*+ este *u nu*e dat lui Cah0e pretutindeni Jn Scriptur7 Ki a )ost nu*ele sb ca D,l,r8 i S.a re0El.t lui daMol12 aE-ad-<L@BO. Monoteis*ul lui A0raa*, Jn duda idolatriei din 5ur Qlos. G4LGO, *odul ta care @ S-a ar7tat Du*ne.eu QE-od. 1L<O, alegerea $ ee*. ALPO, r7scu*p7rarea QJs. GALGGO Di bi,]V0lntaM lui QMid P3 GSn, cir ri credin&a lui A0raa* au )ost Jn per*anen&7 subiecte pedE, lnde8ui d di li Q@ Me. GLsGO. Jn 0re*ea T, A0raa* era respectat ca )iind str7*oKul poporului %srael Q"apt. @<LG1O, al preo&iei le0itice QE0r. PLBO si al lui Mesia JnsuKi QMat. @L@O. DeKi concep&ia tradi&ional7 e0reiasc7 potri0it c7reia descenden&a rasial7 din A0raa* a atras binecu0Jntarea dndn, a )1t EpinBt de @1 Eotedtord QMar. <LAO &i de 'a0el QRo*. ALPO, totuKi, unitatea e0reilor ca &i descenden&i ai lui A0raa* a )ost o Jntruchipare a unit7&ii credineiosiloT Jn $ristos QZal. <L@1,GAO. JurI-*Jntul Q#uca @LP<O, legI*Jntul Q"apt. <3@<O, pro*isiunea QRo*. 4L@<O Ki binecu0Jntarea QZal, <L@4O acordate de Du*ne.eu lui A0raa* potri0it cu 0oia #ui, sJnt *oKtenite de cei ce sJnt copiii lui A0raa* prin credin&7. $redin&a lui A0raa* a )ost o credin&7 care duce la Jndrept7&ire QRo*, 4L<-@GO, o procla*are a E0angheliei uni0ersale Jnc7 Jnainte de naKterea lui $ristos QZal, <L8O. Ascultarea lui, prin credin&7, atunc clnd . )1t ctdt sn iasd di, /r si d traia, o 0iarr no*ad7 ca 6str7in &i c7l7tor+ Ki 5ert)irea lui %saac sJnt e-e*ple e-traordinare de credin&7 Jn ac&iune QE0r. @@LT@A3 lac, GLGrO. "iind 1 Mre prc)et Ai lniaito)ul (sahWltrnui di0in, A0raa* are un rol unic atJt Jn tradi&ia ebraici QEdus. 44L@A-G@3 Bereshith Rabba3 'irDeAboth B.43 Jos., Ant. @. P-8O cJt &i Jn cea *usul*ana Q@88 de re)eriri Jn $oranO. 9%. $adrul arheologic %nstitu&iile sociale, obiceiurile, nu*ele de persoane Ki locuri, &i situa&ia general7 literar7 &i istoric7 pot )i @@1 to.tet toobonie biE d alte dore.i din priM p1rte a *ileniului al G-lea J.d.$r. Tbtusi, cu toate ca *ul&i cercet7tori considera nara&iunea cu pri0ire la era patriarhal7 ca )iind Jn esen&a istoric7 Ki corect7 Jn ce pri0eKte datarea, pe ba.a cunoKtin&elor despre 0ia&a ,n locurile a*intite, pJn7 Sn Epoca Medie a Bro*ului, cea, sec. GS-@A #d.$r. VAlbrig5i&, de iu-O, sau *ai tn.,iu, 2, @A.@P td,cr. QR,FleyO su s, @B-@4 H.d.$r. QZordonO, o serie de cercet7tori spri5in7 teoria potri0it c7reia aceste nara&iuni datea.7 din 0re*ea lui Da0id QEraerton, $le*entsO, deKi unii argu*entea.7 pe o b..d tddlllo)tl isiorics o datd nat tirte )Tho*pson, 0an Seters.O, a0tnd Jn 0edere presupusa contradic&ie dintre *iKc7rile se*i-no*ade, istoria QJn special Jn Zen. @GO &i re)eririle la )ilisteni, c7*ile &i anu*ite nu*e de locuri m]/r 6din $aldea+O, toate acestea indicJnd o dat7 *at tJrae, adic7 *ileniul tntJi S.d.$r. Ei consider7 c7 tradi&ia indic7 o co*po.i&ie *ai recent7 QTho*pson, 0an SetersO. #a cele *ai *ulte dintre aceste obiec&ii se poate r7spunde * *od inditldual re b8 d8.ilor db"tribile Qdetlil din te-tele de la ]Ebla, cea. G<SS t.d.$r., ar putea )urni.a in)or*a&ii supli*entareO. Trebuie re*arcat c7 detaliile precise, absen&a personi)ic7rii 6legendare+ a lui Allld 8 trtb, Sl )apn, cn M5oiitatea )apreloi lui A0M B)t t2btte 2 1Utele uui indi0id, re spu lo)te cn 1ue# 1i1ii ] )8rte 0ehi, B%B#%;ZRA"%E. E. A. Speiser, Zenais, AB, @A143 A. R. Miliard Ki D. J. :ise*an, ed,, ESi;ys on thc 'atriarc)iat :arrari0es, @A8S3 T. #. Tho*pson, !is-toria=&y o) thc 'atriarchal arrati0es, @AP43 J. A. 0an Seters, Abrahani in !istotyand +)raTtion, @APB, DJ.:. A9%tArtM, S% /# #u%. "islr, de sril )ol1it, d2 %sus h pild, d rlltir si bosstd Q#(a @1LGG-G<O, care ilustrea.7 6pr7pastia *are+ Jntre )ericirea paradildui W n5Glria tadului Qd. Mat, aL@@-@GO, S2 etn c7, dup7 ce a *urit, #a.7r a stat la *as7 cu A0raa*, la osp,W, celor bnEFbtad, ud2 dur, ohieid e0reiesc, erau aKe.a&i Jn aKa )el JneJt capul unei per-soane era aproape de sJnul persoanei care st7tea ling7 el, Ki pu&in deasupra lui iar oaspetele cel *ai pri0ilegiat era pus Jntr-o ase*enea po.i&ie )a&7 de ga.d7 Qde ei. %oan @<LG<O. A )i Jn EHnuO lui A0raa*, Jn li*ba5ul din Tal*ud, Jnse*na a intra Jn ='aradis Qc). 4 M.c, @<L@PO, A,4%@2! )tui d2 strl dir linba5d oriental nu ar trebui considerate do0e.i despre cre din "eildt r.o starc inte*edi,rb. J.D.D. AgAR%A. QJn ebr. ++.ary7h;, ++.ar`I, .Jah0e a a-5utatO. @. /nul dhW. nl4istlil lui solorcD )iul lui ^adoc Q@ t*p. 4LG3 c). @ $ron. 1LAO. G. /n alt *inistru

AgE$A 2l lll Solonotr -turl lui attri el a l1t clper4lia Jngri5itorilor Q@ t*p. 4LBO. <. /n alt nu*e al regelui ];.ia QG )*p. @4LG@, etc.O- Montgo*ery QMJngs, %$$, p. 441O sp8 cl gte ,ruEle r.8al+, h tlop e o.it era nu*ele popular sau nu*ele adoptat. 'entru do*nia sa, 0e.i !. Thdntor, 6A.riyau o) Caudi+, Scripta !ituolt*iM e, @A1@, p. GaG-GP@. 4 s. "iul lli Eta, Q@ $8. GL<O ti 1ul lui #hu Q@ cd, GL<4O nt li)t g1e,l ri.a . ld luda. 1-8. 'iui lui %onatan Q@ $ron. 1L@S3 c). E.ra PL<O, )iul lui !ilchia Q@ $ron. 1L@<3 c). AL@@3 Eirs PL@O Ki )iul lll Te)arla Ql crcr 1L<1O h lid g2nelo=id a lti #e0i.A. 'ro)et, )iul lui ;bed, care a Jncura5at re)or*ele luia,aQGc1, rsL@.aO. @S,@@. Doi )ir ai lui l8)sl o*ort&i de lora* la urcarea sa pe tron QG $ron. G@LG, 4O. @G. Eroare de copiere a nu*elui Aha.ia QG $ron. GGL1O. @<, @4. Doi dintre 6sutasii+ QcenturioniiO care au a5utat l, r1tallt,8 lu l8 QG c*, G<L@O. @B, MErele prEt ce ha lnpoEiait tr.erctrii lli ;.ia i# a =d(e rlr)ieh rEnplu QG cM, G1L@1GSO, @1. ; cnp2r2nie din E)rain 8 a sUri5init .ett8 de cle *rt, apro)ennui;bed QG$M. GT@GO. tg @a.Doi le0i&i *en&iona&i Jn leg7tur7 cu cur7&irea T)e*plului Jn reM #ui Edhi. QG cror GAL@GO, @A. /r tu2 phr din tinlut d iei lui E4hia QG $rcn. <@L@SO. GS. /n lucr7tor care a reparat .idul cet7&ii $ ee*. <LG<O. G@. unul dintrc tao)ltorli bt gorcbab2l Q *. PLP3 .t E* GLG - ,S8i.A, GG. /n on cd a e-plicat legea dup7 ce E`ra a citit-o $ ee*. 8LPO. Gs. u, pr8t c4 a oieilat legS*Jntul cu e*ia Q c1 @SLG3 .t d @GL<<O. G4, "in lui !Qe, spri5initor al lui Zhedalia, care *ai tJr.iu a re)u.at statul lui lere*ia de a r7*Jne %n 'alestina Q%er. 4<LGO. Mit leai, ln %er 4GL@ Q4 rd. 4oL85 G l*,. GBLG<O. Gs. Mele .br. at lui A,2d. eo QD8, @L1 @,l*., @@, @A3 GL@PO. J.Z.Z. . A.EcA. E-tindeE a 8i er4i ditr lud1 gd. @BL <BO, Jn cJ*pille agricole 5oase de pe coasta de 93 probabil c7 este localitatea *odern7 T)ell e.-gaha-riyeh. losua i-a ur*7rit pe a*ori&i pJnI la A.eca, Jn .iua cJnd ei au atacat grupul de gabaoni&i recent stabiliri Qlos. @SL@S-@@O. Jn 0re*ea lui Roboa* a )ost o cetate de grani&7 )orti)icat7 QG $ron. @@LB K.unn.O, iar *ai tJr.iu a )ost unul dintre pu&inele puncte de re.isten&7 din ti*pul incursiunii babiloniene conduse de ebucadne&ar Q%er. <4LPO. Jn una dintre Scrisorile de la #achiK este *en&ionat7 A.eca, iar cucerirea ei de c7tre ebucadne&ar este subJn&eleas7 Q';TT, p. G@1 s.ui*.O RJ.:. /P EAA#

BAA#. Substanti0ul ebraic ba=al Jnsea*n7 6st7pJn+, 6posesor+ sau ,po&+. "olosit cu su)i-e, de e-. Baalpeor sau Baal-berit, cu0Jntul poate si )i re&inut ce0a din sensul original3 dar, Sn general, Baal este un nu*e propriu tn 9T &i se re)er7 la o anu*ita .eitate, !adad, .eul )urtunilor la popoarele se*itice din 9, cel *ai i*portant .eu Jn panteonul canaani t. u se Ktie e-act Jn ce *7sura Baalii locali erau identici sau di)eri&i de !adad. Baal care a )ost con)runtat pe Muntele $Ir*ei Q@ J*p. @8O probabil cI a )ost MeJcart, .eul Tirului. "aptul cI 9T )oloseKte ter*enul la plural Qde e-. @ J*p. @8L@8O poate sugera c7 se )7cea distinc&ie Jntre *ai *ul&i Baali3 Jn orice ca., concep&ia p7gJn7 despre .eit7&i a0ea un caracter inconstant. $ultele lui Baal au a)ectat &i au constituit o pro0ocare la Jnchinarea %a %ah0eh Jn tot cursul istoriei israelite. %n)or*a&iile li*itate despre Baal pe care le a0e* Jn 9T pot )i co*pletate Jn pre.ent cu in)or*a&iile din docu*entele de la Ras Sha*ra. /na dintre consoartele lui a )ost ]AKtarot, o alta a )ost ]AKeia3 iar Baal este nu*it )iul lui ]Dagon. Scrierile acestea Jl descriu ca pe un .eu al naturii3 roiturile f pre.int7 Jn con)lict cu *oartea, in)ertilitatea si apele potopului, con)lict din care iese biruitor ca 6rege+ al .eilor. %ah0eh a )ost 6st7pJn+ Ki 6so&+ lui %srael Ki de aceea ei #-au nu*it ,<aal+3 )lr7 0reo inten&ie rea Y dar )ireKte c7 aceast7 practic7 a dus la con)u.ie Jntre Jnchinarea la %ah0eh si ritualurile lui Baal, ast)el Jndt a de0enit neparat necesar ca %ah0eh s7 )ie nu*it cu un alt titlu3 ;sea QGL@1O a propus +$), un alt cu0Jnt care Jnsea*n7 6so&+. $Jnd titlul de ,<aal+ nu %a *ai )ost aplicat %ui %.h0eh, cr1 poribit c. nunele leson3l2 ca.e Jncorporau acest cu0Jnt sa )ie interpretate greKit. De aceea a e-istat tendin&a de a Jnlocui ter*enul ba=al din aceste nu*e cu bole& Q6ruKine+O. Ast)el, %&-Baal Ki Merib-baal Q@ $ron. 8L<< K.ur*.O sJnt cunoscute *ai bn2 o D-Bo2.t QG sDn. GL<O ,i Me)iboeet QG San. AL1O. cu0ln*l laal apaE de e*ea o daie su de douA ori o nle de bB=b1r su 8 ropohihic Qcl. % $ron. BLB3 4L<<O. B)B/ocRA"lE, !, Ringgls, Rdis tot oli.An-dent earEasm,T.E., @AP<,cap.<3A.S.Mapel*d,)laa, in the Ras Sha*ra Te-ts, @ABG3 :. ". Albright, CahFeh and the Zods o) $anaan, @A183 . $. !abel, CahFeh 0ersus Baal, @A143 0e.i si ]$A AA .

D.".', BAA#-BER%T Qebr. ba=al b=rt&, 6Do*nul leg7*tn-tului+O. geitate canaanit7 din categoria Baalilor, 0enedte iDi"al la sih* Q)td, <L<<3 AL4Oi pbbabil id1ti)icabil7 cu Et-Berit QJud. AL41O. $ucerirea Sihe*ului de c7tre %osua nu este relatat7 nic7ieri3 Sihe*ul a a5uns sub st7pJnirea !abiru Jn secolul al @4-lea J.d.$r. Ki probabil c7 a )ost %ncorporat Jn %srael printr-un tratat. JntJ*plarea cu Abi*elec QJud. AO ilustrea.7 tensiunea dintre ade07ra&ii israeli&i Ki aceast7 encla07 esential*ente canaanit7. Sihe*ilii sJnt nu*i&i 6)iii lui !arnor+ Q6*7gar+, Jud. ALG8O, care este echi0alent cu 6)iii leg7*Jntului+, JntrucJt Jntre a*ori&i pentru rati)icarea unui tratat era esen&iala sacri)icarea unui *7gar. AEc= BAA#-ZAD. Zrani&a de a teritoriului cucerit de ,.Eal 8 ] lna la ".lele MEtelui !*on Dl la 0de asra A1. l@L@Pi @<LBL GlLPO. s. poar. rt ) )cr !.rbei"h QF.i ", M. Abel, caoiruDhte d. to patBtine G, @A<<, p. Gs<O eu rE%l tauV QE.i crT soAO. @a tA (* *ai la , a*Jndou7 localit7&ile )iind Jn :adi e t-T)ci*. Do0e.ile arheologice )a0ori.ea.7 a doua locali.are. A.R.M. BAAXr!A^;R. /n *unte Jnalt de @.S#1 *, la A (* E de Betel, locah=tatea *odern7 Jebel el]Asur. Absalo* i-a adunat pe )ra&ii s7i 0itregi pe acest *unte, la 0re*ea tunsului oilor, probabil Jntr-o localitate cu acelaKi nu*e de la poalele *untelui, Ki @-a o*orJt pe Atun QG S*. @<LG<O. Qi;"R.A,O a.RM. DAA#ME; , Mt de Trc2 ca Ber-Baal-Md QlZ. @<@@PO, Ber-M8, Qlei 4<LG<O ni len Q M, <GL<O, a td uul .%itrEe rele dtda o2le construite de rubeni&i Jn teritoriul lui Sihon a*oritul Q u*. <GL<8O. A )ost *ai tJr.iu cucerit de *oabi&i Ki Jn sec. al 1-lea H.d.$r. se a)la Jnc7 Jn *iinile lor Q%er. 4<LG<i EE. GsLAO. in .ilele tlc)t l8l5ta8 ]te cuQ"ota sub runEl2 de Ma=h Q.'#V%RA M;A-B%Tv.O J.A.T. BAA%-TE"; . ,,T.r Qd1*O sl ndad,i.. Mele unei localit7&i Jn partea de E a Deltei ilului, Jn Egipt, Jn apropierea c7reia israel i&ii Ki-au aKe.at tab7ra Jn dnpd ercduluicllEia QErod,irTli)ii @4Lati..u.,eAr A3 s. <<LPO3 toponi*icul deri07 de la nu*ele .eului canaanit Baal-^e)on. Jn sec. a[ @<-lea H.d.$r. 6apele lui Baal+ se a)lau Jn prea5*a reKedin&ei 'i-R=*esse QfanrirO din Delt73 o scrisoare )enician7 din sec. al 1lea H.d.$r- )ace alu.ie %a -Baal-Te)on ti la tog .di din tbhparh1+. A.e.1 a dus la sugestia c7 Tahpanhes, actuala localitate Tel, DelbEtr la Re 4< hn SS0 ae 'on sai4 a )1t tn trecut acel Baal-^e)on de la 6apele lui Baal+, Jn apropi2r2 dc Raa8s fi de locul E-oildui i*eltt. Eiss)eldt Ki $a.elles identi)ic7 BaalTe)on cu Baal-!asi QJn ugaritic73 *ai tJr.iu geus $asiosO Ki plasea.7 ^e)o-nu9$asios egiptean la Ras fasrun, pe &7r*ul Medi-teanei la A" PS hn E d2 'orr said, llnsd laul Serbonis. TotuKi, .eul Baal^e)on`$asios era 0enerat Jn E5 *dte lWi din Bgiphd de Jd, a5urgtdd la s pJn7 %a Me*phis, aKa JncJt r7*Jn deschise *ai *ulte posibilit7&i de interpretare. B%B#%;$RA)%E, A. A $*ira1, to(-EgpRai M8. adlanies, @AB43 . Ai*eZiron, Annalts du Ser0ice des AnriDuitu de %tWp( 4S, tA41`4@, p, 4<<41S3 F r, AlbrightJn!dS;! @SA,@A48, p. @B-@1KiJn"esM$`irQ)t Al)red Bertholet, @ABS, p. @-@43 RB 1G, #ABB, p. <<G K.ur*. $D.:. BAA#gEB/%, BEE#gEA/#, ). in 9T, Jn eb., ,o= a, .=bfb Q6do*nul *uKtelor+O, probabil o *odi)icare bat5ocoritoare a nu*elui ba =al J=bf.l Q6'rin&ul ]Baal+O, apare ca nu*ele .eului Ecronuiui, pe care a Jncercat s7i consulte Aha.ia, J*p7ratul lui %srael, cu prile5ul r=rti*5 ere tdbold0irii QG l*r. tL@.1, @1@. BABE# St. )o T ter*enul gr. beel-eboul, bee.eboul QBeel-ebub h TR ri 9O cte priDul dercnilor QM.t, @GLGd GP3 Marcu <LGG3 #uca @@L@B,@B K.ur*.O identi)icat cu satan QMat. @GLG13 Marcu <LG<, GB3 #uca @@L@8O. Jn Y0orbirea se*itic7 din 0re*ea aceea se poate s7 )i Jnse*nat 6st7ptnul casei+3 dac7 este a&a, aceast7 e-presie ar putea )i )olosit7 Jn sens dublu Jn Mat. @SLGB K.ur*. ".".B. BABE# Qebr. Babd, 6poarta leului+3 0e.i si ]BAB%-#; O. u*ele uneia dintre cet7&ile principale Jnte*)iiate de i*rod Jn cJ*pJa ?inear QSu*erO, Babi-lonul antic. $etatea este *en&ionata al7turi de Erec Ki Acad QZen. @SL@SO &i potri0it tradi&iei babJloniene a )ost Jnte*eiat7 de .eul Marduc Ki a )ost ni*icit7 de Sargon pe la G<BS J.d.$r., cJnd acesta a dus p7*Jnt din ea ca s7 Jnte*eie.e noua capital7 Agade Q] A$ADO. %storia construirii cet7&ii &i a turnului ei Jnalt este relatat7 )ai Zen. @@L@-@@, unde nu*eie Babei este e-plicat prin eti*ologie popular7 ba.ata pe un cu0Jn t ebr. si*ilar, b7lai, care Jnsea*n7 6con)u.ie+ eau 6a-*estecare+. Babei a de0enit %n gelul acesta un sinoni* pentru con)u.ia cau.at7 de di)eren&ele de li*b7, care a )7cut parte din pedepsa di0in7 pentru *Jndria ar7-tat7 de oa*eni prin construirea turnului. 'Jn7 %n pre.ent nu e-ist7 nici o do0ad7 arheologic7 care s7 con)ir*e e-isten&a unei cet7&i la Babilon Jnainte d. 'iM Di8ti. Q8 @8;; #d,crO, d.r tUdilia bDbloni.nt i h td. l lui shar(alishari, "s2 di= Agade, cea GGBS t.d.$r., ce *en&ionea.7 restaurarea de c7tre acesta a te*plului-turn Q.ig)iratO de la Babilon indic7 Jn *od indirect c7 anterior a e-istat o cetate sacr7 Jn tocul acela. Ac&iunea lui Sargon ar con)ir*a lucnil acesta. "olosirea Jutului ars Sn loc de c7r7*i.i Ki a bitu*ului Jn loc de *ortar QZen. @@L<O este

atestat7 din 0re*uri str70echi. Bitu*enul probabil c7 a rl1 t".Wportt h 5s " Eu)=Tt de la !ir. 6Tu*ul Babei+, o e-presie care nu este g7sit7 Jn 9T, 1t2 )olZitn in nod obiWlit letrEu a d))ie igdo)O destinat s7 )ie un *onu*ent )oarte t asociat cu cetatea Ki Jnchin7torii ei. Se presupune l general c7, la )el ca Ki cetatea, tu*ul a )ost neter-t Q0. 8O Ki c7 era un te*plu Jn )or*7 de turn cu *ai *ulte ni0ele sau un .igurat cu *ai *ulte eta5e, i de construc&ie JntIlnit7 pentru pri*a oar7 Jn sbtul Babilo, # lneputul nididui al <-@1 l.d.cr la elabo18 caEia W pl8eNte de la o 'ladorni pe care se a)la un altar Jn7l&at Jn apropierea te*plelor pri*irale dii eiare Qe ti l. EM d uDairO. D/,, S har(alisharri cea *ai 0eche *en&ionare a .iguratului de la B.bilon 1re t, leglde cu Etau8 lui de c7tre Esarhadon Jn 18@-11B H.d.$r. Acest .igurata )ost nu*it Jn su*erian7 6Ete*enanld+ - 6$l7direa plat)or*ei de te*elie a cerului Ki p7*Jntului+ al c7rei 60Jr) a5unge la cei+ Ki a )ost asociat cu te*plul lui Marduc Esagila, 6$l7direa al c7rui 0Jr) este QJnO cer+- Este )oarte probabil c7 un ase*enea edi)iciu sacru a )ost Jn7l&at dup7 un plan de construc&ie *ai 0echi. Tu*ul a )ose gra0 deteriorat Jn r7iboiul din 1BG-148 H.d.$r., dar a )1t 1taMt din *r de ebrcadstar tr QBos-B1G H.d.$r.O. Aceast7 cl7dire, din care o parte a )ost descoperit7 de MoldeFey %n @8AA, este cea descrisa de !erodot Sn 0iii ta sa din cea 41S S.d.$r. Ki este discutat7 Jntr-o t7bli&7 cunei)or*7 datat7 la GGA H.d.$r. $#ou0re, A; 1BBBO. Acestea au per*is elaborarea unei schi&i apro-i*ati0e a ulti*ului turn. i0elul de ba.7 *7sura AS r AS h a0lnd << n irtlli)t. ,e acta au tott construite cinci plat)or*e, )iecare Jnalte de 1-@8 *, cu supra)a&a ba.ei din ce Jn ce *ai *ic7. Jntreaga cl7dire era Jncununat7 cu un te*plu Jn care se credea c7 .eul coboar7 pentru a Jntre&ine rela&ii cu oa*enii. Accesul se )7cea pe ra*pe sau pe sc7ri. /n plan babilonian de *ai tir.iu al unui .igurat cu Kapte eta5e arat7 cI Jn7l&i*ea era egal7 cu l7&i*ea ba.ei sic7 pe plat)or*a superioar7 era construit un te*plu cubic. 'rintre altele, .Jgurate au )ost g7site la ]/R, ]ERE$, ] % %9E Ki n alt pB4i dir TAS%R%A W rBAB%; , STAT/#. .i8tut din sabilon a t1t d*lat de `))i in anul 4PG J.d.$r. Ki deKi Ale-andru a cur7&at *olo.ul cu inten&ia de a restaura turnul, restaurarea nu a *ai aFt le iatodtl no4tr sale. ciia*i.ile au )1t )olo site ulterior de locuitorii din J*pre5uri*i iar Jn pre.ent p2 l2ul urde a )1t Etel8al(i ] aAA o <rupa QEt-SannO, de o adJnd*e egal7 cu Jn7l&i*ea construc&iei originare. $7l7torii din toate epocile au c7utat s7 locali.e.e ninele Mului BBb2@. unn leau idenii)8t .u laul descris *ai sus, al&ii cu r7*7Ki&ele 0itri)icate ale unui .iguratJnc7 0i.ibil la Borsippa Q*od. Biis i*rudO, la @@ (* SS9 d2 Blbito4. larhd prcbabil dir elca neo-babilonian7. Al&ii plasea.7 tu*ul biblic la Dur-Mutal.u Q.DDd fut, la 0 de Basdad, d4 aceait

; reconstituire a uniri te*plu-turn, sau sigurat, asa cu* a )ose construit de /r- a**u, rege din /r, cea G JSS ).d$r. 'lat)or*ele erau de culori de)erite Qnegre, roKii, albastreO, te*plul de la 0Jr) era acoperit cu argint. BABB# cetatea )ost construit7 abia pe ta @4SS J.d.$r. Singurul luau care poate )i a)ir*at cu certitudine este c7 relatarea din Zen. @@ are toate carareristicile unei relat7ri istorice de*ne de cre.are despre cl7diri care nu *ai pot )i locali.ate. /nii cercet7tori asoda.7 0isul lui %aco0 cu scara Kl 6poarta cerului+ QZen. G8L@@-@8O cu un -igurat de )eld eld 8ZEuir dndE @1 Babel. 'otri0it cu Zen. @@LA, inter0en&ia lui lab0eh la construirea Babelului a dus la Jncurcarea li*bilor &i ta )rnpr7Ktierea oa*enilor, posibil ia .ilele lui 'eleg $Zen. @oLGsO. QT AT%/M, TAB%%/%3 Z1. @SO, Babei, la )el ca Ki ]Bab)lonul in tot cursul %storiei sa#, a d.1it u dnbol al nln#i.i dului d al clddii sale tEitabile, Din pFt de 0.d8 t2oloAiDd Babei a )ost asociat cu con)u.ia &i Jntreruperea p7rt)i-Kiei dintre oa*eni &i na&iuni t)nd oa*enii &i na&iunile sJnt desp7r&i&i de Du*ne.eu. E)ectele Babelului ur*ea.7 s7 )ie %n0ersate Jn J*p7r7&ia de )inal7 a lui Du*ne.eu, dar nu eristInid o certitudine cIMi*bJle *u 0orbirea En li*bi din "apt. GL4 Qc). interpretarea lui lel * 0. @eG@O, 8e ru )1t linitate la 28i, la pro.eli&i &i ia popoare de li*b7 ara*aic7 sau greac7, au )ost altele dedt 6li*bile str7ine+ cunoscute QJTS s5i. @P,@A11, p. GAA-son. B%B#%;ZRA"%E. A. 'arro&, TTie TbFer o) Babei, rABBi D. J. t0lDni, AS GG, @APG, p, @4@ t.>*.

DJ.:. BA%%%,; . %. %n 9echiul Testa*ent $etate situata pe )lu0iul Eu)rat Qla 8S (* S de actualul Bagdad, %ra(O care a de0enit capitala politica &i religioas7 a statului Bab!on Ki a i*periului &i ci0ili.a&iei babnontene. a. u*ele Ter*enul ebr. E7bel este tradus Babilon Qe-cep&ie )ace ;d. @;L@;3@@LA, =DABE#O, " laa cuelDtdri 8r. B7bylon. Acestea sJnt red7ri ale ter*enului babilonian b7b-ili3 pi. b7b-!Sni, care la rindul s7ueste o traducere

Ashrunna 9j. ) he)a5eh iiN. R agdadn ii $hiR==5iRsj ji. Tepe &U hogah ge*biJ3 Shuruppa( Erid;= %;D oii.

QZut)ut 'ers(i #ocuri din Mesopota*ia unde au e-istat .igurate, te*plt-tu* co)utrutte tn trepie. @<S a nu*elui su*erian *ai 0echi (7-dingir-ra, 6poarta .eului+. Egiptenii ou scris nu*ele b-bi-r= Q_ bbr sau hb"O iar alip*pnMi, Jn persana 0eche, babiruJ. Alte nu*e obiKnuite date cet7&ii Jn te-tele babJloniene

stnt iin-rtr Q(JO, 60ia&a eopac!o), adic7 *ediul 0ie&ii+ &i e-(i, Joc cu canale+. ?t&ac, din %er. GBLG13 B@L4@ se consider7 Jn general o redare a nu*elui Babei Jn scrierea secret7 acbash, dar se poate s7 )ie o apari&ie rar7 a unul nu*e 0echi Q`e)-)ctOb. Jnte*eierea 'otri0it cu Zen. @SL@S, ] i*tod a Jnte*eiat cetatea ca &i capital7, Jn ti*p ce tradi&iile religioase babJlonlene aT*7 c7 a )bet Jnte*eiat7 de .eul Maidu( QJn a)ar7 de re)erirea la construirea Turnului ]Babel Q.i-guratulO nu e-ist7 nici un docu*ent cu pri0ire la Jnte*eierea cet7&iiO. c %storia 'otri0it tradi&iei, Sargon % din Agade Qcea G4SS td.$r,O &i succesorul s7u, Shar(alJsharri, au construit te*ple pentru .eii Anunitu* &i A*al &i au restaurat te*plul-turn. Este posibil ca Agade s7 )i )ost construit ra parte pe ruinele 0echii cet7&i Babilon. 'e 0re*ea %ul Shulgi dn# /r Q8 GSSS @.d,$.O a.bildil a )o1t atet ri apoi condus de gu0ernatori QpatensiO nu*i&i din /r. ;dat7 cu instaurarea pri*ei dinastii a*orite la Babilon, .i= durile cet7&ii au )ost restaurate Jn ti*pul %ul Su*u-abu*, iar !a**urapi Ki succesorii s7i au *7rit oraKul, cate a Jn)lorit ca Ki capital7 a &inutului lor, pJn7 Jn *o*entul Jn c7tre aceKtia au `ost r7sturna&i de hitJ&i pe l, @BAB td.$t Dupt o pDioEdn "E*t <ub <tB. pJnirea casi&ilor cetatea s-a r7sculat Ki a )ost atacat7 cu *ai *ulte oca.ii, Jn special de Tiglat-'ilassar % al Asiriei Jn 5urul anului @@SS H.d.$r. Babilonul s-a luptat ,n repetate rinduri ca s7-Ki dobtndeasc7 independen&a &i Jntr-o J*pre5urare un conduc7tor caldeu, Mardu(-apJa-iddina / QPGG-P@S,PS<-PSG H.d.$r.n a tri*is soli pentru a cere a5utorul regatului %uda QG )*p. GSL@G-@8O. Relatarea de c7tre %saia a soartei cet7&ii QHs. @<O este )or*ulat7 )oarte ase*7n7tor cu relatarea de c7tre Sargon n al Asiriei a 5e)uirii cet7&ii. Jn Jncercarea de a-i Jndep7rta pe conduc7torii rebelilor, unii dintre cet7&enii de 0a.7 au )ost deporta&i Jn Sa*aria, unde ei au introdus Jnchinarea la .eit7&i babiloniene locale QG ]ep. @PLG4-<SO. Sanherib @-a )7cut pe )iul s7u rege al abfonului, dar acesta a )ost o*orJt Jn anul 1A4 d.$r. de ela*i&i pro-babilonieni. JncereJnd s7 pun7 cap7t acestui 0al de na&ionalis* babilonian, Sanherib a 5e)uit cetatea Jn anul 11A J.d.$r. Ki a luat din cetate statuile sacre. "iul s7u, Esarhadon a Jncercat s7 restaure.e $etatea SMnt7 unde @-a dus pri.onier pe MInase QG $ron. <<L@@O. p@ a trans)or*at Babilonul ntr-o cetate 0asal7 sub conducerea unui )iu, Sa*aS-n-u(in, care Jns7 s-a certat cu )ratele s7u, ]Asur-banipal al Asiriei. Jn r7.boaiele care au ur*at tntre BG-148 H.d.$r. Babilonul a )ost gra0 distrus de )oc Ki sirienii au Jncercat din nou s7-@ instale.e ca &i gu0er8tor " 1 Mrdu.ltor lad, MailaluD, Dcdt/l tnpsiului .drhn i.a psnis tui abe polassar, un caldeu, s7 recucereasc7 cetatea Ki s7 n&e.e o dinastie nou7 tn 1G1 J.d.$r. E)orturile sale de restaurare a cet7&ii au )ost continuate de succesorii s7i, &i Jn special de )iul s7u, ebucadne&ar n, regele Babanului QG E*p. G4L@O, care s-a l7udat cu cetatea , pe care a reconstruit-o QDan. 4L<SO. Ar*ata BAB%#; babilon5ad binnto8 a ads la Babilotr pe prididii e)ti dupV rl.b..i.le ,n,.ttiu lui luda. 'rinEE a-ceKtia s-a a)lat loiachin, a c7rui capti0itate este con)irMtt d. iaiptii s,,iie cldlr h ruiele B2bilo lui, 'rada luat7 din Te*plul de la %erusali*, adus7 J*preun7 cu regele gedechia cate a )ost orbit QG J*p. GBLP-@<O, a lo1t de".itat, h tcnplut lriEipel al etlli, rroblbil ln tcnpl=rl Eutui Mardun QG $rcn, <1LPO, Mai 1j,iu 2tltd a )1t condZl de AlElMd du( Q]E9T#-MER;DA$O Ki a )ost locul unde Daniel @-a slu5it pe ulti*ul rege caldeu, =BelKa&ar, care era co-regent cu abonid. AKa cu*a "ost pro)e&it de %saia Q@4L@-G<3 G@L@-@S3 413l-G3 4PL@-BO &i de %er:QuaQB;-SlO, Babilonul a0ea s7 cad7 la rtndul s7u Ki a0ea s7 de0in7 un *or*an de ruine Q0e.i dO. in luna octo*brie a anului B<A, perKii conduKi de $irus au intrat Jn cetate Ki BelKa&ar a )ost o*orJt QDan. BL<SO. $l7dirile principale au )ost cru&ate iar te*plele Ki statuile lor au rost restaurate prin decret regal. u e-ist7 nici un docu*ent e-tra-biblic despre conducerea cet7&ii, care a de0enit pe atunci o capital7 persan7 secundar7 Jn care se a)la un palat ahe*enid. 9asele de la te*plu au )ost date lui ?eK-ba&ar pentru a )i readuse la %erusali*, Ki descoperirea Jnscrisului o)icial despre acest )apt, probabil Jn canelaria de la Baliloi=, ,r tinpul do*iei lui DdiE % QE.ra BL@1K.urcn.O a )7cut ca Ki *ai *ul&i e-ila&i s7 se al7ture iui E.ra la Babilon &i s7 se Jntoarc7 Q<L@O. Babilonul, ca &i Jn 0echi*e, a )ost centrul unor serii de 8@te, cu* au )1@ c.le 8nd8 de idilt,Bel tr sGG td.ci "i de AEll QsG@ td,crO, de se#hilndi &i Sha*ash-eriba Jn 48G #d.$r. Jn ti*pul supri*7rii Wae1teia dln ,rsi, `2@1 a distro ceEte Q4P< i.d.$r.O3 deKi Ale-andru a pl7nuit s7 restaure.e cetai.., B huit tuinte 1 lucrlrile sl tEinte( prea *ult, Ki dup7 Jnte*eierea Seleuciei pe )lu0iul Tigru, ca si capitala st7pJnitorilor seleuci.i dup7 cucerirea Babilonutdi lr <@G #d,ci, cetatea a cr.lt di, u ln paragin7 &i *in7, deKi Y potri0it te-telor cunei)or*e -te*plul lui Bel a continuat s7 e-iste cel pu&in pJn7 Jn anul PB d.$r. d. E-plor7ri Mul&i c7l7tori, JncepJnd cu istoricul !erodot din !ali-ca*as Jn cea 41S H.d.$r. m!tstoryl, @P8-@88O, au l7sat relat7ri ale 0i.itelor lor la Babilon. Ben5a*in din lude la Qs. al lG,leal, Ral*l) Q@sP4O, iebu.hr Q@P1.4O, $.J.RichQ@8@@-@8G@O &i Mer 'orter Q@8@8O se nu*7r7 prirtE ei c4 au )Zt ll*ti T elploraton ce a, lucrat la un ni0el *ai Ktiin&i)ic )icJnd sonda5e Ki planuri ale ruinelor. #ucr7rile preli*inare ale lui #ayanl Q@8BSO Ki"resnel Q@8BGO au)ostur*atedeoe-ca0are siste*atic7 a cet7&ii interioare )7cut7 de

Deutsche ;ridt-Zeell]ha)t 8ndc% de QoldeV2y Q@8AA= @A@PO, iat Mi %edt de l.,t1 ln @As1- rtB<, iar din @A1G de %ra(ieni Qinclusi0 conser0area si restaurarea te*plului in*ahO. Aceste lucr7ri, co*binate cu do0e.ile din peste @S.SSS de t7bli&e scrise, descoperite de localnici care c7utau c7r7*i.i, per*ite )or*area unei i*agini destul d2 bus d1pr 2tata dh .iiele tui ebuadretsi Stratul gros de *olo., distrugerile &i reconstruirile )rec0ente, precu* Ki schi*barea cursului Eu)ratului Ki ridicarea ptn.ei de ap7, au drept consecin&7 )aptul c7 cea rEi ttEre parte a et4n din "ri8da Mi rehe nu a )ost descoperit7, cu e-cep&ia cttor0a p7r&i din ea. Terenul este acoperit Jn pre.ent de o serie de *o0ile rIsp)adite pe o .on7 Jntins7. $ea *ai *are BA=B%#;%0 dintre ele, fasi, acoper7 cet7&uia, Mer(es acoper7 un cartier din cetate, Jn partea de r, B7 Fil acoper7 partea de . ,.lardui lui ebMdE,1 Qs, pal,irl d2 0ai7O3 A*ran ibn =Aii acoper7 te*plul lui Mardu(, iar Sahn acoper7 locul .iguiatului sau al te*plului-turn. $etatea era Jncon5urat7 de un siste* co*ple- de ,idui duble cel ]dio, a)nd o lungire de GP (* era u .id lndlit si su)ici2nt de lat lndt Z"le de r7.boi s7 poat7 circula pe el, era )orti)icat cu turnuri de ap7rare )i era str7puns de 8 por&i. Jn partea de , por&ile *asi0e ale .ei&ei %Ktar *arcau dru*ul ur*at de procesiunea care *ergea spre S la cet7&uia Esagila, la enplul lui M.rrlul Di ,a .igMtul Eten8ili din apropiere. Acest dru* pa0at era lung de cea AGS *, pere&ii )iind decora&i cu c7r7*i.i de )aian&7 care alc7dia, @GS de lei Vsi*holnl a5"i tiia.O ri sPs d2 n=irTS, - baloun = QMaidl(O Di iaui QBelO, a*5ari Jn rlndui alt8tiE, Dir ac1t dlu ] deprindea u alt drun sp" 0 Ai trareE )lu0id Eu)rar p2 s pod care )7cea leg7tura Jntre ;raKul ou, pe *alul de 9, I capitala antic7. 'rincipalele palate Jn care regii care sau sc.dat au capt5Er .tenlia tunsr sinr repre. .entate Jn pre.ent de co*ple-ul de cl7diri din cet7-&uie, dintre care sala tronuiui QBG-lP*O se poate s7 )i )ost )olosita Jn 0re*ea lui Daniel, Jn col&ul de E al palatuhi W atl1 dineie eor )tde dsDre carc yol. deFey crede c7 au spri5init 6gr7dinile suspendate+ construite de ebucadne&ar pentru A*ytHE, so&ia sa din Mdia, e o adlli[Erc *inte a ahltuilo. ei .sble, lEnplullM din Babilon a d*it cel2bru 2 Tu*ul ]Babel. A, )ct deperite *=nt2 detali5 cu pri0iE ta cartierele cet7&ii Ki te*plele lor, dintre care Jn pre.ent sJnt cunoscute B<. u*ele acestor cartiere au )ost )olosite uneori pentru a dese*na cetatea Jn Jntregi*ea ei Su=ana QJ$S G<, @APS, p. 1<O, ?uKan, Tuba, Tin, %Qdlab. Dis"ug2rile )leEnte ale .ergWi au l7sat prea pu&ine dintre lucrurile din te*ple la locul lor. #llag tn stdpliE a sbtuii lui Mardul, pThrs la Esaga, * h ]u d. 0icto.ie si natui. Da dusl de cuceritor Jn capitala sa. Religia si ci0ili.a&ia au )ost Jn rorc ntsur, <innde cu cele din ]Asiria si rstatul Babilon, B%B#%;ZRA"%E. R, MoldeFey, The E-ca0ations at Babyion, @A@43 E. /nger, Babyion, Die !eilige Scade, @A<@3 art. 6Babyion+, )a )tealle-i(on dar Assyriologie, @A<G, p. <<S-<1Ai A+ Ua*D aaRl1 8d h. aB Testa*ent, @AB83 S. E. Ra0n, !erodottis= Description o) Babylon, %A<G, r. J. celb, Jo*at oJt1t oJ Asian Studia @, @ABB. DJ.:. n. %n oul Testa*ent r. Bdbilonul de pe ldlat, e o re)diE r"daE la Edul babnodan DiVat, rLr@u, PP QGOL "apr. P,4<O. G. %n Apa, @43AL @aLGL ,rA ct.ug. a cr.ur B.bilo. nui, cetatea cea *are+ este un ecou al cu0intelor din b. G@LA Qct lei s@LW, .lar nu ] rc)dr, la etatea d2 pe Edrat .i la Roh4 ata c* W 02de linp2de din *en&ionarea celor Kapte coline pn Apoc. @PLA Qc`. Ki Apa. r1LtAi @PLB3 @aLrS, G@O. r2rei. tnbrlcad ln purpur7 din Apoc. @P, Jntronat7 pe o )iar7 cu Kapte capete Ki purtJ*d nu*ele *isterios 6Babilonul cel *are+, este cetatea Ro*a, *en&inut7 de %*periul rol8. $ele Aap.e 8p.te ale narei i*p2ria# pot 1 interpretate nu nu*ai ca Ki cele Kapte coline ale Ro*ei ci W ca Wpt2 tnp,1t rc8ni - d5nrre caE c.i circi .t.utiW de5a Wpt2stnt pbbabil Algutus, nbdiu,, Zaius, faudius Ki ero, iar cel care do*nea atunci 1te Resipasid QTe @P@SO, <. %n @ pet. BL@<, +lisica aldsn cu si ere 1r ln Babilor+, 8E riniie dutari c,2tti,ilor cBroh le este adresata Epistola, este )oarte probabil o biserica creAiin,. ,Sablonul= din a.1t i2-r a )1r id2nti)cat cu cetatea de pe Eu)rat, Ki de ase*enea cu o garni.oan7 ro*an7 de pe Mii Qpe locul unde se a)l7 $airoO3 dar probabil c7 este *ai bine s7 Ji identi)ic7* cu Ro*a, B%B#ToZR,lE, E,Z, SelFyn, U@. "ist Epiide o) st 'eter, @A41, p. G4<, <S< K.iran.3 ;. $u/*ann, 'eterL Duciple, Apastle, Martyr, @AB<, p. PS s.ur*.eppp#SJi*3 R. E. BroFn, M. '. Don)ried, J. Reu*ann, 'eter in the eF Testa*ent, @AP<3%.T.Bec(Fith,PPieA\oca)ypseo` John, @A@A, ,. G<4 A,l*.i 1ASA.l*.i Z. B. $aird, The Rdaati* o) st John the Di0iae,A.l*.i @A1,1, p. G@@ i./n, ".".B. BAB%#; , S%An,@ T2iibnu in Asia d2 SD h, reat Jn partea de S a %raDului3 nu*ele este identic cu cel al c.pir+l4 rBabilon. A)ctn*itde<.*ea silEr QZe.- @SL@S3 @@LG3 @1. @@L@@3 rc. PLG@O si Mi ttrriu 6&ara caldeilor QhaldeilorO+ Q%er. G4LB3 E.ec. @GL@<O. 'e la irceputul leri8d2i dtichiti"i a purat rFle ]A$AD Q$en. l;l;O "nd Egisne din ni Shd paEu anele alu0io* din s si )inutuie ninn4tinoase din 0ecin7tatea Zol)ului 'ersic3 acest teritoriu a )1t n*it *i drGir =$ald8+, dar t*nul a .5s s% )ie )olosit p2nEu teti lara

dupS ridi8ra la turer. a dinastiei 6caldeilor+ Q0e.i *ai 5os %.)cO. Ast)el, babilonienii Q9ne=bie;, 6)iiiBabfonului+O au )ost nu*i&i ii aldei SEtleiO QEM. G<L@s, @P, G<O, sEtd Babi. lon, sc7ldat de apele )lu0iilor Tigru Ki Eu)rat, este prohbil led sa. s. atrat EdaDl QZen, GL@4O Di tu*ul +Babei, precu* Ki &ara Jn care au )ost e-ila&i e0reii. Aceast7 &ar7 *ic7 de cJ*pie, de 0reo GS.SSS (*G a )ost *7rginit7 la de ]Asiria Qgrani&a era la Sa*ara-J.b.l !atuinO. la E de daluil2 2e delinitau rEla *ul, la 9 de D.t)rd A.abiei, iar %a S de tg*une Zol)ului 'ersic. E-ist7 o contro0ers7 asupra posibilei schi*b7ri se*ni)icati0e a &7r*urilor gol)ului Jn co*para&ie cu 0re*urile antice QZeographical Jau*al @r<, tABG, p. /-<Ai 4 JA;S As, #APB, p. 4<BD, ora]le rritrip.le, dinre 8" Dabilonul, 9arca QErecO Ki Agad sJnt cele din&ii *en&ionate Jn 9TQZen. @SL@SO, aratui de ipu, /r, rrid, Ai #ag.s#. a, sirute toar2 p2 Eutrt su ln aptupiercaAi lui. %. %storia a. 'reistoria $ontinu7 s7 aib7 loc *ulte discu&ii cu pri0ire la rela&ia dintre descoperirile cele *ai 0echi din S Mesopota*iei ,i cele din . c2l2 *i Ehi tipui Nle 08 de %ut din nirelul el Mi d2 5d de la Ed.tr Q.i0eleie -0,-R4, indic7 e-isten&a )oarte ti*purie a unor aKe.7ri, Jn ti*p e Fle de lut dinstsa turile Mi de su Q!aii MlrE*. MdO sint de u tip Qrll[lMt h aprcpien de chlD Di l0d(a, W carc are adnitsc cu el de la % !ala) W !ae suna, din . $ultura pre-=/baid trebuie s7 )ie datat7 la ., 4SSS ).d.c,, cdlu =ubaid, .a" 1re lndlnit ti Jn , pare s7 )i )ost introdus7 de e*igran&i noi. 'Jnl Jn p=]nt nu e]5sd nici o rDdalitare .dts de idd. tii1r2 a ldibrilo, din s*er oaibil TW% EAR/T biblicl, d1i din +p2ri1d. protoli"ratd= Qcc <@SS. @GG G8SS J.d. $iJ s-au g7sit scrieri pictogra)ice pe t7bli&e de lut Q/ru(, ni0elele !!9O. *trucJt li*ba paie s7 )ie o su*erian7 ne-se*itic7 aglutinant7, care )oloseKte pentru cet7&ile *ai 0echi Ki pentru unii ter*eni tehnici cu0inte dintr-o li*ba di)erit7, poate se*itica, este probabil c7 se*i&ii &i su*erienii au )ost cei *ai 0echi locuitori, sau printre cei *ai 0echi. Arta )oarte bine de.0oltata Jn ol7rit, sigilii &i arhitectur7, este atribuit7 Qn general in)lu-ului de su*erieni, aKa incit do0e.ile actuale indic7 pre.en&a Jn &ar7, Jnc7 din cela *ai 0echi ti*puri, attt a se*i&ilor dt Ki a su*erienilor. b. 'erioada dinastic7 0eche Qcea G8SS-G4SS td.$r.O 'erioada aceasta a )ost *artora introducerii *onari &i a Jnte*eierii unor cet7&i *ari. 'otri0it listei Tu*erienederegi,8sau @S regi au do*nit Jnainte de 'otop Jn cet7&ile Eridu, Badtibirra, #ara(, Sippar Ki Shuruppa(. Zu0ernatorul celei din ur*7 a )ost eroul po0estirii su*eriene despre potop Qc). ] ;EO. Stratul depo.itat de 6potop+, descoperit de :ooley la /r este datat Jn perioada =/baid si de aceea nu corespunde cu ni0ele si*ilare descoperite la $his Ki Shuruppa( Qperioada proto-literata - perioada dinastic7 0eche %3 c). %r.D G1,@A14, p. 1G=<GO. Din 5uul ddui Go;o l.dcr= a e-istat, totuKi, o tradi&ie literar7 puternic7 despre un =potop pn statul Babilon. Dup7 'otop 6regii s-au coborJt din nou din cer+ Ki printre conduc7torii de la $his si /ru( QErecO s-au a)lat Zhilga*eK si Agga, eroii *ai *ultor legende, care se poate )oarte bine s7 )ie peisona5e istorice. orel2Vt1t .u innorit, a0hd ca)r la unT chir, /r QMor*intele regaleO, #agash, Shuruppa(, Abu, SalaBAB%#; , STA%/# bi(h, iar Jn pJn7 la Mari. Adeseori *ai *ul&i conduc7tori puternici Jncercau Jn acelaKi ti*p s7 do*ine statll Dabilon d ci*irile enu )t))nl2. Aet).l, 'ri*a dinastie de la #agash, Jnte*eiat7 de /r- anSe, sa s)JrKit cJnd /ru(agina, un re)or*ator social Qcea G<B@ H.d.$r.O @-a Jn)r)nt pe Enannatu*, iar la scurt7 0re*e dup7 aceea #ugal.agesi din /**a, care cucerise cet7&ile #agash, /r &i /ru(, a stabilit pri*ul i*periu sau 6proto+-i*periul din Su*er, care se Jntindea pJn7 la Mediterana. c, A((adidii QEo G4l-rGG8 t.d.;O ; )anilie rditid pute*tci . i,)iintst o cetare eui la Agade Ki Jn 0re*ea aceasta se poate s7 )i restaurat Bal5lonul. Agd2iiA8std lnre*adindie a8s+.(#,diana+etoate san s, EtaZtersoj nidt QG<P@-G@Ar td-c..O, n*it, V4del dupi n8.le )ondatorului ei, ]Sargon, a de.0oltat o tehnic7 nou7 de r7.boi )olosind arcul Ki s7geata Ki @-a Jn)rJnt curind pe d1p.bl #Faldgsi d2 la /lllM, $his W /ru(, cucerind Jntregul Su*er. Acest rege si-a condus trupele pllA la Medilet8 ti ln AEtolia.ti Stipioi8 lui Jntins7 a )ost *en&inut7 de nepotul s7u, ara*-Sin, nai haint2 ca iutianii di, d2.luril2 de E sA cotropeasc7 Statului Babilon QGG<S-G@GS S.d.$r.O Ki s7 de&in7 controlul asupra econo*iei pJnI cJnd au )ost ln)ilrti de o coarilie 8ndua de /)iWelal rtu /rut. St7pJnirea lor Jns7 a )ost oarecu* locali.at7 &i a )ost *ai puternic7 la E de )lu0iul Tigru. #agash, sub ensi-ul eu ondEatotul stu Zlda Qea G@so i.dc.O a r7*as independent Ki a do*inat /r &i cet7&ile din S. Zudea &i-a e-tins treptat teritoriul Ki a Jntreprins e-pediti5 plir ln siiia $EB%,AO "rtu a doblndi lD,%, R Y= NL =

-d BabSon Vi principaJde regiuni a)late sub in)luen&a lui. @G< EA.8%#; . S%AT/# pietre &i *etale pre&ioase, pentru a creKte Jn )elul prosperit7&ii cet7&ii sale. RenaKterea su*erian7 sau 6'erioada de Aur+ care a ur*at a )ost o perioad7 de bog7&ie econo*ica &i artistica. d A <-D .%i,1th dii lJr QG@@@GSS1 td.$r.O Dup7 do*nia lui /ruhegal Jn /ru( &i a %ui a*ahani, ginerele lui Zudea, Jn #agash, /r a de0enit din nou centrul puterii. /r- a**u QG@@<-GSA1 J.d.$r.O a reoonstruit citadela cu .iguratul Ki te*plele sale din MJr, iar Jn /ru(, %sin si ippui a ridicat statui ale sale Jn te*plele care erau controlate de oa*eni nu*i&i de el. Treptat /r &i-a e-tins in)luen&a pJnI la Assur Ki Byblos &i ti*p de o 0re*e succesorilor s7i le-au )ost acordate onoruri di0ine, .ugr70ite pe *onu*entele Ki sigiliile lor printr-o coroan7 cu coa*e care si*boli.a di0initatea Q$. J. Zadd, %deas o)Di0ineRule in theAncient earE*t, @A44O. Separec7 onoruri si*ilare )useser7 acordate anterior lui ara*-Sin. Multe *ii de docu*ente scot la lu*in7 ad*inistra&ia Ki religia din a-ceasta perioad7 cJnd /i )Icea co*er& cu &inuturi Jndep7rtate, cu* este %ndia. S)irKitul a 0enit dup7 o )oa*ete gra07 Ki st7plnitorii su*erieni au )ast Jnlocui&i de in0adatori din Elara Ki popoare se*itice se*i-no-*ade din deKertul din 9 Este posibil ca *igra&ia lui T)erahKiA0raa*$Zen. @@L<@O s7)ia0ut loc Jn perioada aceasta de schi*bare a scartei cet7&ii /r. )t Ano.itii QGS8-@BAB td,$r.O Teritoriile care )useser7 st7pJnite anterior de /r au )ost J*p7r&ite Jntre c7peteniile locale de la Assur, Mari de pe cursul superior al Eu)ratului &i Eshnunna. ; con ducere independent7 a )ost stabilit7 de %shbi-%rra Jn %sin Kl de aplanu* %n #arsa, J*p7r&ind Jn )elul acesta loialitatea su*erienilor care pJn7 atunci )useser7 u-ni&i. Mai ttr.iu Mudur*abug din Ca*utbal, la E de TJgni, @-a )7cut pe )iul s7u 9R(rad-Sin do*nitor Jn #arsa. El a )ost ur*at de Ri*-Sin, care a cucerit %sin dar nu a reuKit s7 st70ileasc7 puterea crestindI] a Babil*dui, unde 8V ,a plteetuteM o sie de do*)ton 0iSuoW ditr priM dinastie Q*oritnO a l.bilondlt Q@8A4-@BAB l.d.$r.O. Al Kaselea do*nitor din succesiune, ]!a*tnurapi Q@PAG-@PBS J.d.$r.3 potri0it a$ronologiei celei *ai acceptateO, a Jn))nsese pn cele din un, " Rin.sir "i h ultinul O,dedr al do*iei sale a st7pJnit de la Zol)ul 'ersic pJn7 la ]Mari, unde @-a Jn)rJnt pe gi*rili*, un se*it care anterior @-a Jn)rJnt pe Cas*ah-Adad, )iul lui Sha*shi-Adad % al Asiriei, Jn ciuda acestei 0ictorii, !a**urapi nu a )ost la )el de puternic ca Ki do*nitorul cu acelaKi nu*e de la Alep-po, &i scrisorile de la Mari, care =o)er7 o Jn&elegere re*arcabil7 a diplo*a&iei, a co*er&ului, a istoriei Ki "ligiei d5r lrlle a], aEd cA el a tups Asiria, Eshnunna sau alte cet7&i din statul Babilon Q]AR!E;#;Z%EO. Re%aSil2 dinWe Babildr Eld "i tlrile Ntin 9 a )7cut posibil7 reali.area unei coali&ii cu* este cea descris7 Jn Zen. @4. ; dat7 cu declinul in)luen&ei su*eriene, puterea crescJndI a se*i&ilor a )ost accentuat7 de locul acordat lui Mardu( Q]MERSDAf ca .eu na&ional, si lucrul acesta @a deler*inat pe !a**urapi s7 re0i.uiasc7 legile Babiionului pentru a J*p7ca a*bele tradi&ii. Te-tul din acest 6cod+ de G8G de legi este ba.at pe re)or*ele anterioare ale lui /ru-laS5la, /r- .*, t@ )ipii,ishta., ). $8itii Q@sAs-@ @P@ r.d.d.O

Bab/onul, aKa cu* s-a SntJ*plat adesea Jn istoria lui, a0ea rA )ie c8rit in ul* sui .rac *aDteprat din , 'rin anul @BAB S.d.$r. regele hirit Mursili % a atacat c.tatea ] 8t)i dln deduile de la r au prelEt EEptat st7pJnirea &7rii, gu0e*Jnd ulterior dintr-o capital7 nou7 QDur-Murigal.uO construit7 de Murigal.u % Qcea @4BS l.d.crJ. $D/ b8l2le c] au u8t stalrl sabilon a )ost slab, deKi independent, cu e-cep&ia unor perioade scurte cJnd s-a a)lat sub controlul direct al ariri1ilor Qde 2r, lL(ulti- inFtE %, rG44-@GSa ).d.$r.O. %ncursiunile ara*eilor au )ost )rec0ente Ki se poate ca aceste raiduri s7 le )i per*is %.raeli&ilor s7 se stabileasc7 Jn S 'alestinei Ki *ai tJr.iu. Jn ti*pul lui Solo*on, s7-&i e-tind7 grani&ele JntJ*pinJnd prea pu&in7 opo.i&ie din partea acestor popoare din deKert Q] AS%R%AO. 'eriodic s-au ridicat eroi na&ionali care au *en&inut controlul local Ki co*er&ul Y de e-,, cJnd eb8dela % Qr'4.@@S< td.cr.O a llrrlnt E# l, dar la scurt7 0re*e dup7 aceasta T%glat-'ileser @ a rBtabilit stnp)ti8 siri.n,. a. Do*iaotia 1tind QP4s4G1 td,$,.O Th tinpul lrl ab n-8i r Q aboBst, a c,rui do*ie QP4P-P<B H.d.$r.O a *arcat Jnceputul unei ere noi, a Jnceput o lupt7 Jndelungat7 pentru independen&7 )a&7 de ]Asiria. Tiglat'ileser /% al Asiriei s-a procla*at 6rege al Su*erului Ki AcaduluJ+, a luat *Jinile lui Bel QMardu(O &i ast)el a re0endicat tronul Babiionului Jn P4B l.dcr. )1l11ind celrl.lr n>)u al snu, 'dQ,O Q@ $ran. BLG1O. $u @B ani *ai tJr.iu a trebuit s7 aduc7 ar*ata asirian7 ca s7 lupte J*potri0a rebelului %T(in-.er din BJtA*u(-(ani. El l-a Jn)irJnt la Sapia Ki a luat *ul&i pri.onieri. /n Keic ri0al, Mardu(-apla-iddina %%, din districtul de S al BJt- Ca(in, Ji pl7tea pe atunci tribut lui Tiglat-'alassar Jn 0re*ea aceasta Q%raD @P, @AB<, r. ilhBSO. ToiDi 1pt,l ci rsal*t8r 9 W ]Sargon ! au )ost ocupa&i cu asediul ]Sa*ariei ii PG1-PGG i.a "*is lui MlrduT-apla-i.tdiE QrM,R;. DA$.TD%,ADA ra ts=B% innigi. li*p de l;di QPG@ P@o td.c.O el a detirut tio l Babilo lui liii cnd ar*ata asirian7 a atacat Der, l-a Jn)rJnt pe !u*ba-nigas din Ela* KJ a ocupat Babilonul. Ar*ata asirian7 sa depl8t 1pe s, Nlar Me"dc.Bdladan a )dt pTtrat ca &i conduc7tor local. "aptul acesta indic7 diplo*lia ld Sarg1 cae l.a pEstrat D pe u supu loiol penin tor r1td d*iei 2le. %n /8 no4ii lDi Sarg8 b and PoB #d.$r,, Merldac-Balado a 2ndotar di, nou lllpodiE ni-pJnilor s7i KJ este probabil c7 el, Ki nu E.echia, a )ost cel care a ini&iatL tratati0ele pentru o alian&7 J*potri0a Asiriei QG lnt. GolGlA5 Js. <AO. opo.i!a lui %eia a )ost bine Jnte*eiata, deoarece babilonienii JnKiKi l-au pus pe tron pe unul dintre ai lor, Mardu(-.a(ir-iu*, Jn anul PS< H.d.$r. "aptul acesta i-a dat *in7 liber7 lui MatdcBaladd W el s2 "ela*t rcae .@ Babi. lonului, deKi ei locuia Jn cetatea Borsippa care era *ai a*ical7. Sanherib a pornit J*potri0a lui, i-a Jn)rJnt pe ebeli W pe spn5ndtdn b, din E#n h lupele de # Mutha Ki $his, a intrat Jn Babilon, unde l-a instalat pe tron pe Bel-ibni, un proasirian. BJt-Caldn a )ost de0astat, dar Merodac-Baladan se re)ugiase de5a Jn Ela*, 1de a Buit 8i hai)te 8 Sanh2rib sA p8tl ad8 1orla EEld lunitild dh anul 1A4 td.$r, '2ntru o Eere 1d lui salhDib, E1tudo,, . a0ut responsabilit7&i speciale Jn calitate de 0icerege al Babilsdui i, clnd s.a udt pe Ed tr anul 1a# el a 8nEibuit ndt la rUa,Ug e*p#elor etrtii Vi la restaurarea bog7&iilor ei. Se poate Jn leg7tur7 cu .ce.sh el rV )i deponat tehpord " MaraB h @G4 BabfoTQG$roru <<L@@O. int*dtela*i&ii au continuat s7 agite triburile bab)lonlene, Esarhadon a condus o ca*panie %n 6&inuturile de la *are+ in anul 1P8 #d.$r. &i @-a instalat ca &i c7petenie pe a=id-Mardu(. Jn luna *ai a anului 1PG Esarhadon le-a cerut tuturor 0asalilor s7i sa 5ure ca Jl 0or spri5ini pe )iul s7u Asurbanipal ca Ki prin& *oKtenitor al Asiriei &i pe )iul s7u 7a*aJ-Su*-uMn ca Ki prin& *oKtenitor al statului Babilon Q%raD GS,@AB8O. %n ur*a *or&ii sale Jn 11A acest acord a intrat %n 0igoare &i a )ost respectat sub in)luen&a reginei *atnS. $u toate acestea, %n anul 1BG J.d.$r. tratele gea*7n din Babilon. a pornit o re0olt7 deschis7 J*potri0a stIptniril centrale &i a *urit dup7 ce Jn anul 148 Babilonul a )ost atacat Ki 5e)uit. Assurbanipal a atacat de ase*enea Ela*ul Ki a cucerit Susa, de unde pri.onierii lua&i au )ost duKi J*preun7 cu rebelii din Babilon ca s7 )ie coloni.a&i tn Saroaria QE.ra 4LGO. Mandalanu a )ost )7cut 0ice-rege al statului Babilon Q14S-1GP J.d.$r.O, iar ] Assurbanipal a *en&inut un control direct asupra centrului religios de la ippur. Aceste proble*e tn S au ab7tut aten&ia asirienilor de la &7rile din 9 Ki oraKele-stat din 'alestina au putut p7&i spre independen&7 %n ti*pul lui MoKia. S)IrKitul d*iet lui Arurt8rip.l 2te obZcu, d.r ] pde EV )i ur*at ta scurta 0re*e dup7 *oartea lui Mandalanu. tn perioada care a ur*at triburile locale s-au unic ca s7-@ spri5ine pe abopolassar din $aldeea J*potri0a t=ri sinlsi(u di. Arid.. h. '.neda ne-babiloiand Qcold..O Q1G1-s<A td.d.O abopolassar, un gu0ernator al 6&inuturilor de la *are+ din apropierea Zol)ului 'ersic a )ost caldeu Q(aidu, de aici deri07 ]$A#DEEAO, el a ocupat conul Bab)lo-lli la GG *i1tVie 1G1 d . h.hei] irEdirt pace cu Ela*ul. Jn anul ur*7tor el ia )n)rJnt pe asirieni la Saliat, iar pJn7 &n anul 1G< &i Der s-a desprins de sub 5ugul lor. $ronica babilonian7, principala surea istoric7 de*n7 de cre.are pentru aceast7 perioad7, p7strea.7 t7cere cu pri0ire la anii 1G<-1@1 J.d.$r., perioad7 %n care abopolassar ia Jn0ins pe asirieni Ki i-a J*pins de-a lungul )lu0iilor Tigru &i Eu)rat. Jn anul 1@4 *e.ii li s-au al7turat

babilonienilor pentru a ataca Assur &i aceiaKi alia&i, probabil cu a5utorul sci&ilor, au cucerit inhre tn 0ara anului 1@G #d.$r., iar babilonienii iau ur*7rit pe )ugari Jnspre apus. $a*paniile bab)loniene din Siria au )ost ur*ate de atacul J*potri0a !aranului %n 1SA Ki de raiduri, Jn 1SA-1S1 #d.$r. J*potri0a triburilor aKe.ate in dealurile din . abopolassar, )iind de5a b7trin, a Jncredin&at ar*ata babilonian7 prin&ului *oKtenitor ebucadne&ar, care a luptat cu egiptenii la Mu*uhi &i fura*ati QEu)ratul superiorO. ln Mi.iulie 1SB td,cr, ebuedEEr a .lat h atac prin surprindere J*potri0a $arche*iKului, a 5e)uit cetatea Ki a anihilat ar*ata egiptean7 la !a*at. Ast)el babilonienii au cucerit toat7 Siria, a5ungJrtd ptn7 la grani&a cu Egiptul, dar se pare c7 nu au intrat tn &inutul deluros al lui %uda QG J*p. G4LP3 Jos., Ant. @S.13c). Dan. @L@O. loiachi*, un 0asal al lui eco !, s-a supus lui ebucadne&ar, care a luat ostated la Babilon, printre care Ki pe Daniel, tn ti*p ce se a)la %n 'alestina, ebucadne&ar a a)lat despre *oartea tat7lui s7u Q@B august 1SB #d.$r.O Ki a tra0ersat Jndat7 deKertul pentru a 6lua *anile lui Bel+, re0endicJnd %n )elul acesta tronul, la 1 septe*brie 1SB J.d.$r. )a 1r, 1S4 td.cr. eb,.ad.e"r a r.idit ttibut de la 6to&i regii din &ara!atti QSiro-'alestinaO+, printre aA.D%#;%V, WTAT%=# care trebuie s7 )i )ost &i loiadii*. Ascalonul Jns7 a re)u.at s7 pl7teasc7 tribut Ki a )ost 5e)uit, iar acest e0eni*ent a a0ut un e)ect pro)und asupra lui %uda m%er. 4PLB-PO. S scrisoare ara*aic7 %n care este cerut a5utor de la )araon J*potri0a ar*atei bab)loniene care Jnainta poate ti. datat7 Jn aceast7 perioad7 Q)). D;TT, p. GB@-GBBO. Jn anul 1S@ babilonienii au luptat cu egiptenii Ki a*Jndou7 p7r&ile au su)erit pierderi grele3 Jn anul care a ur*at babilonienii au r7*as acas7 pentru a echipa din nou ar*ata. 'robabil c7 datorit7 acestui )apt loiachi*, contrar s)atului lui %ere*ia fer.GPLA-@@O, a 5urat credin&7 lui eco n, dup7 ce )usese supus Babilonului ti*p de < ei QG ,np, G4@@O. 'reg7tindu-se pentru ca*paniile de *ai t)r.iu, ar*ata babilonian7 a atacat triburile arabe Jn BAA-sAA S1. 4ALG<-<<O. ln llW $ltTl20 . elDi de .l Kaptelea an al do*niei sale Qdece*brie BA8O ebucadne&ar a strJns din nou ar*ata Ki, potri0it $ronicii babiloniene, 6a asediat cetatea lui %uda, cucerind-o Jn .iua a doua a lunii Adar. #-a prins pe regele ei, a pus tn locul lui un do*nitor ales de el si, dup7 ce a luat nult, pad, din ette, a Eihls.o la Babllotr+ QBM G@A41O. 'rin ur*are, c7derea %erusali*ului la @1 *arne BAP, luarea lui loiachi* ca pri.onier, nu*irea #ui M.tni,..edehia dotritor d beputil sihlDi i,deilor suit conse*nate la )el ca Ki tn 9T QG J*p. G4r@Z@P3 G Zon. <1LT@SO. Jn anul ur*7tor se pare c7 ebucadne&ar a pornit J*potri0a Ela*ului QN`. %er. 4AL<4-<8O. $ronica babilonian7 lipseKte din anul BAB #d.$r., dar alte atacuri ale Babilonului J*potri0a tui %uda, cu oca.ia re0oltei luigedechia, sJnt conse*nate de %ere*ia QBGL< K.un*.3 G J*p. GBLPO. %erusali*ul a )ost distrus Jn anul B8P H.d.$r. Ki o alt7 deportare a a0ut loc Jn B8@ QG J*p. GBL8-G@O, iar %uda a r7*as pro0incie dependent7, sub 8nd8 lui ch.dala Qr GG-G1O. uo trt bdbi. lonian red7 un cr)*pei dintr-o in0a.ie a Egiptului %n B18-B1P Q%er. 41O. loiachi*, care era Jn e-il &i care este *en&ionat Jn t7bli&ele de ra&ii de la Babilon Qdatate Jntre BAB-BPS J.d.$r.O, a )ost tratat bine de succesorul lui .,8drtr, aEl-Mdtd,n QrE0l,.MlRoDAc, B1G-B1S %.d.$r=.3 G E*p. GB3GPO. Acest rege a )ost asasinat de ginerele lui ebucadne&ar, eriglissar Qe ERZA#-?ARETER, B1S-BB1 J.d.$r=.O, care a tntre-prins o ca*panie tn $ilicia, e)ortul de a st70ili puterea creseJnd7 a #idiei "iul s7u, #abasi-Mardu(, a do*nit nu*ai A luni Jnainte ca abonid s7 ia tronul Ki s7 porne]a lnrediat rp" ciltir ude poEi0it lud lre-rodot, a *ediat uitie lidieni Ki *eri. AceKtia din ur*7 atuinta, a.u nnd Babilor d2 utde abolid . )ost silit s7 plece din cau.a re)u.ului poporului de a accepta re)or*ele sale. El a Jntreprins ca*panii Jn Siria Ki Jn ArabieJ Ki a locuit la Terna @S ani, Jn ti*p ce )iul s7u ]BelKa&ar era co-regent la Babilon. 'rin .s=rl B4,4 abdid ea hto" tn c.pii.ta e QAS 8, @AB8O, poporul s7u Ki regii Arabiei, Egiptului Ki ai Mediei )Jindu-i )a0orabili, dar &ara era de5a sl7bit7 si di0i.at7. i+ Ahaai=ii 1<r=<<G tdcr.O $irus, care cucerise Media, 'ersia &i #idia, a intrat Jn Babilon la @1 octo*brie B<A J.d.$r., dup7 cucerirea a2tuia de cltte E2EBlul slu Zobiye, $sd ,utardVi a )ct ddiar la opb, pentrD a # pddre in0adatorilor s7 penetre.e siste*ul de ap7rare pe 0alea uscat7 a rJului. BelKa&ar a )ost o*orit QDan. BL<SO iar abonid a )ost e-ilat %n $ar*ania. A )ost @GS BABT#; . STAT%=# propus7 identi)icarea lui ]Darius Medul cu $inis Qca ,n Dar 1LG4O Wu d Zubaru, Do*id lui $iru ln Babilo. QB<A-B<S #d,$rO . )ost dreapt7 5i )a0orabila e0reilor, a c7ror Jntoarcere din e-il $irus a Jncura5at-o QE.ra @L@-@@3 c). Js. 44LG4-G<5 ,rBL@<3 Mica BO. '1tru o "ri8di ]ulra ile tinp $a*bise, )iul s7u, a )ost ca-regent pJn7 cJnd tat7l s7u a nuit luptlnd h d8lurne d2 la E, El a inE.lat lgipnrl, dar n8r8e sa QsGG l.d,crO a du la dsle &i pretenden&ii la tron au pus *Jna pe et QASJ# B8, @A4@, p. <4@ K.ur*.O pJnI ce Jn luna dece*brie a anului BGG Darius % a restaurat legea Ki ordinea. %n tinpd donrlei rd. QBGG-44B td.crO Drds % re-a per*is e0reilor s7 reconstruiasc7 Te*plul de la %erusali*, sub conducerea lui gorobabel QE.ra 4LB3 !ag. @L@3 gah. @L@O. De atunci Jncolo statul Babilon a )ost condus de resi din ='eBi,L OZn1 eA!ASlERos, 4<B4PS tn.$r,O, Anaerc % Q414=4G< td.$rO Vi Dariu n Q4G<-4S8 H.d.$r.O, care se poate s7 )ie 6Darius 'ersanul+, nu*it

ast)el Jn ee*. @GLGG pentru al deosebi de 6Darius Medul+. Dup7 cucerirea Babilonului, pe care a inten&ionat s7-, r8rohiW.,, Alendru %%t Qcel MareO a do*it Jn aceast7 cetate Q<<@-<G< S.d.$r.O &i a )ost succedat ra tlo. Nle o di8iie el2lirricV "iliD Aihidas Q<G<-<@1 H.d.$r.O Ki Ale-andru %9 Q<@1-<@G H.d.$r.O. ^ara a tur apoi b n))nile seleQt5tor Q<@G-14 M,cr,O, apoi Sn *JJnile p7r&ilor QArsari.iO Ki sassanianilor, pJnI cJnd a )ost cucerit7 de arabi Jn anul 14@ d.$r. JncepJnd din perioada neo-babilonian7 au e-istat S serie de aKe.7ri e0reieKti Jn statul Babilon Ki aceste oun te$ au M"rt lesrtui cu lur l8 Q"aptd GLAO, iar dup7 c7derea %erusali*ului Jn anul PS d.$r. aceste co*unit7&i au de0eint in)luente Jn dJaspora. %%. Religia lreptd din *ildiul al 8il8 #d.$r. au )os co*pi lare lisl2 o nFle (italilor cu tiduile, epietl2 Ai te*plele lor. DeKi Jn 0ersiunea )inal7 din biblioteca din iniE h s, al P-@1 td.$r,. eu Ml hult de GsSo de .eit7&i, *ulte pot )i identi)icate ca .eit7&i su*eriene Ehi ainilaT de eeili dupd "ri8da hirei da4tii din Babnon QM laoo i.d.cr.O, aLa idcit nrnirul de .eit7&i 0enerate Jntr-o perioad7 dat7 a )ost *ult *ai redus. a. 'anteonul /nul dintre .eii supre*i a )ost Anu QAn, la su*erieniO, aul cedlui airrd t1p#d snu prircipal E,a*. l. /ru( Q]ERE$O. El a )ost .eul se*itic =El, iar so&ia sa @ *iaua, sau lnnin, a )ost con)undat7 *ai tJr.iu cu mstar. T)endin&e sincretiste si*ilare pot )i obser0ate Jn leg7turi d En%l, .ul erului .le crni aeiblte a, )1r pel8ie tui dr.iu d. ael QBelO sr MaduT eMrRoDA$O. Solia hi n*it inlil e, inh8T a )o1t identi)icata *ai tJr.iu tot cu %Ktar. A% treilea .eu din triada supre*7 a )ost Ea Q"n(i, la su*erieniO, 6do*nul apelor adJnd+, .eul Jn&elepciunii, ar7tJnd )a0oruri speciale )a&7 de oa*eni, pentru care *i5loceKte Ki c7rora le-a re0elat *i5loacele de a cunoaKte gJndurile .eilor prin 0r75itorie. Te*plul s7u, E.ab.u, se a)la la Eridu, id stia lui e nlll8 Desal, in-Mh eu Dan(nE, ro8 stie a psntitdui Ki .2rdoi. Jntre celelalte .eit7&i principale se a)la .eitatea *iti.A lstar, ce pbbabil d a lc, la inc2llt o .eitate *asculin7 Qc). arab R4t)ltoJ+O. Dar *ai tJr.iu, prin JnsuKirea puterilor lui %nnana prin aceiaKi proces de sincretis*, %star a de0enit .ei&a supre*7 a dragostei Ki eroina r7.boiului, Ki era considerat7 )iica lui Sin. Sin, Erl bobnonian al lsn Zu.n, la su*deno, e" 0enerat J*preun7 cu so&ia sa ingal Jn te*plele din /r ti r[er s. spulE ca 1te 1ri lui Anu s, al lui Enlil. Sha*ash, a c7rui so&ie a )ost Ki ea considerat7 de ase*enea *ai tJr.iu ca )iind o )or*7 a lui %Ktar, era soarele Jn plin7 putere Qulu, la su*erieniO, )iul lui Sin, .eul al prre.ii 5utiliei Vi al .l.boiilui. llinplele ral. principale VE.bIbbar, 6$asa Soarelui+O erau la Sippar Ki #arsa, deKi la )el ca toate .eit7&ile principale Ki era 08t la altaE a)late W h ahe erni. Aaad, de origire 2niti.,W din 0 s uur tutunnor, nu*ele canaanit-ara*aic era Addusau ]!adad. er-gal Ki so&ia sa Eresh()gal sr7pJneau peste lu*ea sub-pI*JnteanI Ki st)el el era staptnul pl7gilor Q)rraO, al iiigrilor i al e#iielor, ; datl d ndic,Ea la plt) a a*ori&ilor, 0enerarea lui Mardu( Qsu*. a*ar.utu, 6taurul tJn7r al soarelui+UO, )iul cel *ai *are al lui Enii a deredi prEdoniEnti h Batilon, Epop21 $rea&iei Qenu*a dii; este un poe* care se ocup7 cu crea&ia uni0ersului &i a ordinii restaurate de Mardu(3 Jn t8 sht r2d.te cele BS de tidui a#e ..1tuia. ab, Qr E<oO, uul Dtiirt2i ri al sisdui a8 tenple QE,rNlaO ln nulte ceted, indEi0 ln r ini0e ]$alah Ki Borsippa. Multe .eit7&i erau i*portante Jn anu*ite localit7&i. Ast)el Ashur Qan.`arO a de0enit .eul na&ional al Asiriei, A*u*i V*cr.tt), 6apusul4@O, care 1e iddti)icar d An, Sin d Ad.d, a )o1t o ritate ]niti.l dln C la )eO 8 Di =Datpn eTAMu.O. DM *u.i era un .eu al 0egeta&iei Ki *oartea lui, dar nu Ki Jn0ierea, constituie subiectul unui *it al tui %Ktar. in)r e Ed babilonian ri .siriLn al .lrboidid ei al 0Jn7torii Qprobabil re)lectat Jn persona5ul biblic e HMR;DO. #u*ea de sus era locuit7 de .ei %gigu, iar cea de 5os de Annuna(u. Jntregul t7rJ* spiritual &i *aterial era gu0ernat de legi di0ine Q*eO, dintre care sJnt cunoscute peste o sut7, legi care Ki se ocup7 de subiecte cu* sJntL 6calitatea de .eu+, 60ictorie+ Ki 6un instru*ent *u.ical+, adic7, caracteristici Ki co*ple-e culturale. geii erau ne*uritori, dar a0eau putere li*itatB, M)tuil2, t, 8re ap2r doar dter dirtre 4it$le principale, ilustrea.7 caracterul lor antropo*or)ic p2e Vi corc2ptia cE die obidt Qde d. o pi.trVO era considerat ca )iind J*bibat cu 60ia&7+. Spiritele Ki de*onii abund7. Su*erienii au c7utat s7 solu&ione.e prin duDite nodal)tad t8loai8 pobl8le indente din siste*ul lor polJteist. Ast)el, *iturile se ocup7 Jn pri*ul rJnd de proble*e cu* sJnt originea uni0ersului, Jnte*eierea Ki gu0ernarea lu*ii, +crearea o*ului Ai cta8 t[*uiri5, e de D. in Bpop2e 'ote pului, precu* Ki de rela&ia o*ului cu lu*ea spiritual7. b. 'reo&ia E-istau *ulte categorii de slu5itori la te*plu, iar regele sau do*nitorul era ponti)ul supre* la anu*ite s7rb7tori sole*ne. Jn perioada su*erian7 0eche Jntreaga econo*ie a0ea Jn centru ei te*plul, unde cel *ai Jnalt de*nitar Qen)lO era 6do*nul *oKiei+. Jn 0enerarea lui Sta, *area preoteas7 Qentun era de obicei o prin&es7 de nea* regal. Marii preo&i QinahhuO a0eau ca a5utoare *ul&i preo&i QA*guO, b7rba&i s7n7toKi la trup Ki de obicei c7s7tori&i. #iturgul principal uQDalruO d a5ubt d2 o *ld* de slu5baW *ai *7run&i care a0eau acces la te*plu Qereb b/iO. Jn

@G1 cadrul cere*onialului cJnt7re&ii, psal*iKlii, bocitorii Ki *u.ican&ii 5ucau un rol i*portant. Jn eliu8 d. aprcpi4 s *ului de s .u pu teau a0ea un rol i*portant *ai *ul&i specialiKti. E-orcistul QalipuO putea Jndep7rta spiritul r7u sau o 0ra57 rea )olosind descJntece sau ritualuri prescrise in te-tele QlurpuntaDluO care 0orbeau despre substituiri si*bolice Q(uppuruO, despre puri)icarea )7cut7 de preo&i Q*ai*aSuO sau de cei care cur7&eau cu ap7 Qra*)cuO. E-ist7 *ulte docu*ente care descriu ac&iunile care trebuie Jntreprinse J*potri0a duhurilor rele Qutu((i %t*)luriO, J*potri0a de*onilor sor&ii Qna*taruO, a deetilor ce stAplEu l2rei# Qdn,JtuOsu a tahulnoi. S.ti2rile nedigle e-tin] di, .ceaste perioad7 de Jnceput erau legate strins de religie, la )el ci d aBEotu"ia su astrlloria din tinpsl dl,Btiei 6caldee+. Astrologia era ba.at7 pe identi)icarea .eit7&ilor cu planete sau stele Qde e-. abu _ MercurO sau cu di)erite p7r&i ale cerului Q6$alea lui Anu+ _ stelele )i-eO. Al&ii se ocupau cu desluKirea 0oii .eilor )olosind se*nele din )icatul ani*alelor Qpreo&ii bar7 sau 607,itor#=O, prin htrcba8 o"8lelor Qld=iluO su prin rFscisi. Mdte )aei, inclui0 prZtirutel2 enc tuarEror, dn aratat2 de tsnple Q!, A- !o)iE, o.iD. ond olidu@ tAP<, p. Gt<-GGGO, si ld /r sVu s]it altare locale unde se rugau c7l7torii Q)raD GG, @A1SO. Ser0iciul obiKnuit QdulluO consta Jn o)erte de *Jn-care Ki b7utura aduse .eilor. Statuile erau J*br7cate &i orna*entate iar )igurine 0oti0e ale Jnchin7torilor erau aKe.ate Jn apropiere. Jert)ele puse pe altare erau dup7 aceea alocate, Jn Jntregi*e sau Jn parte, preo&ilor. geii a0eau propriile lor scaune, trasuri &i cor7bii pdtru a n )olZite in p,rciui. c S7rb7tori Ma5oritatea cet7&ilor Ki te*plelor a0eau propriile lor sIrb7tori Ki .ile sacre. #a Babilon, Erec Ki /r, rJt &i la Asu, iniE Vi crl.h, Slrblt8rca Atrultri ou QalituO era cea *ai i*portant7 &i a0ea loc de obicei pri*70ara3 e-istau obiceiuri di)erite Jn di)erite centre &i perioade. #a Babilon cere*oniile &ineau G s7pt7-*Jni, cu nu*eroase ritualuri, inclusi0 o procesiune a Eilor la tanplul lui Mardu( 8ili*] B raFar8 regelui care apoi 6lua *Jna lui Bel+ pentru a-@ conduce )u procesiune la casa a(iF din a)ara oraKului unde a0ea loc o reconstituire a adun7rii .eilor, de.baterea Ki lupta crea&iei Qo lupt7 ritual7UO &i stabilirea augu-rilor pentru anul care Jncepea. Acest ritual era ur*at uneori de 6c7s7toria sacr7+ Qregele Ki o preoteas7 repreientJnd pe .eiO Ki .ile de 0eselie general7, )n perioada aceasta era recitat7 epopeea crea&iei precu* &i Jn alte oca.ii din cursul anului. S7rb7torile regale includeau Ki Jncoronarea regelui Qsau p7strat te-te despre /r- anunu, abo-poltsar, 2c.O, s<lbgiori8 0icbriilor ti elebRM inaugur7rii unei cet7&i sau a unui te*plu. S7rb7torile personale includ celebrarea naKterii, c7s7toriei Ki celeblaE iZtaErn )etelor ca p"re, d #iteratura literatura babilonian7 era de5a bine de.0oltat7 Jn t7bli&ele de la Abu SalabJ(h Qcea G8SS-GBSS J.d.;.O3 . Wt, do0Di cA Wribi 2*irici au opiar terE s,-*eriene *ai 0echi &i au )olosit tehnici literare Qcolo-)on, etc.O predate de obicei Jn Kcoli Jn tot cursul BAE%#; , STAT/# ceasta literatur7 a a0ut in)luen&7 Jn tot ;rientul Apropiat Ki copii ale ei au )ost g7site Jn Anatolia $!%T%TO, siria $%B#A, i/ZAR%D, =1@1riE QMeshido, !at1r, ee,O, Egipt Ql,AJ0lAR AO gi tndior chid in $reia. Scrierile originale sau copii au )ost duse la bibliotecile reg<l2 .le rAsiriei T # AWu, ioire Di $ala, Este rcrba d2 8 S; de epo,.i d1pE ei antici Ki *ituri, Jn li*ba acadian7 Qunele traduse din su*erian7, care tratea.7 crea&ia, potopul Ki constituirea ci0ili.alieiO. #it8tura =aobicB+ irchde 8npo.i$i despre 6o* Ki .eul s7u+,, Jo0+-ul babilonian Qitidlul M iie*eDtO, teodicei, contro0erse, dialoguri, Jndru*7ri pRtie, p))ib2, pilde, )abde, po02Vti poldar, eseuri scurte &i dntece de dragoste. Acestea au )7cut parte Ki din progra*ele Kcolare, al7turi de o serie de *anuale necesare pentru un scrib cali)icat Qliste de se*ne, silabarii, reguli de gra*atic7, cIrd de e-presii, dic&ionare Ki nu*eroase liste, de e-. nu*e de persoane Ki de locuriO. #iteratura 6religioas7+ cuprinde psal*i, cJnt7ri Ki rug7ciuni Qc7tre .ei Ki c7tre unii regiO, ritualuri, incanta&ii, precu* Ki cataloage de literatur7 religioas7, care este Jnc7 Jn *are parte pierdut7. #iteratura 6sriuiri)ic7+ include te-te de *edicin7 Qprogno.7, diagnostic, prescrip&ii, *anuale, te-te de chirurgie Ki *edicin7 d2rinattO, chinie QMi al1 depre )alri8ra par. )u*ului Ki a sticleiO, geologie Qliste de pietre, cu culori &i duibteO, alc#inie, boEdica Ql,e de hedi.Mte Ki llanteO si elo8ie oisre de dinDleO. Materotica Qinclusi0 geo*etria Ki algebraO este repre.entat7 atJt p.in p"ble* di W prin tdte p2cti)t li 1te smid legat7 de astrono*ie, cu tabele, proceduri, e)e*eride Ki te-te cu ei inpotuli aln8hui Ei 5Fle. Te-. t2le includ prc0ed2rea leilo, intealate neTr2 pdttru neDlin2g ralendarurli, Jn statul Babilon, $ronica istoric7 a )ost )oarte bine de.0oltat73 e-trase din aceasta au )ost incluse Jntr-o gade lary1 de sidi Qepor2i +prc)e)ii diEst(e i 5u*aie astrono*iceO. $olec&ii de legi Qdar nu Ki coduri de le<iO dh nileniul al doils td,cr, Qde e-, Eihn@L8, !a**urapiO sJnt binecunoscute Ki pot )i co*parate cu

prTtica Jn *ai nulr de s s)2nd de nilion de tdre - scrisori, )or*ulare legale, econo*ice ad*inistrati0e, din c.a <SSS pinB in <SS ld.$r.. lncepind din s8ld al 4-lea S.d.$r. nout7&ile includ horoscoape, .odiacul si te*e scrise cu litere greceKti pe t7bli&e de lut, printre <lie i*terille lolsite l. s(%%%. E-plor7ri Ki e-ca0a&ii MuRi cBleto4 din 0i,)ta lui !ercdot itr s8l,l .l B-lea J.d.$r., au descris c7l7toriile lor Jn Babilon. JncepJnd din secolul al @A-lea d.$r. interesul pentru locali.area Babilonului Ki a 6Turnului Babei+ a crescut datorit7 obiectelor si desenelor aduse Jn Europa de ceBtdi c* au lo3r c. J. Ric% ;s@@,@sGsi, M] 'ort2r Q@<@<O, ccth Vi "lanilin Q@84@O, Au u*t curJnd e-ca0a&ii la Babilon, Erec Ki Borsippa Q#ayard, rr)tsO iar re.ulbtele be2 au du la Mi nutie e-. pedi&ii Ktiin&i)ice, JncepJnd din @8BS, Jn special la Erec QR4h.@2O, +chis, =Babno4 rur, #a8Usbii ippu, E- ca0a&ii *ai recente, unele Jnc7 Jn curs de des)7Kurare, au *7rit considerabil cunoKtin&ele noastre despre toate peri8dele, de d.p2rioada '.inei DiBtii3 ,R Q:ar(aO, QAbu SalabJ(hO, Zirsu QTellohO, #agas QTeii !ibaO3 ur %%% QAdab, Drehen ti /.O5 peli8da b.bi#nian 0ecle QD% !al*l, Db@ sipp.t QAbr !abbahO, rsa, EshnF, /8O3 p2rieda .asila @GP BAE%#;%%. STAT%= QDur-Murigal.uO3 perioada neo- babilonian7 QErec, ippur, Mutha, SipparO Ki perioade *ai tJr.ii QDilbar, SeleudaO, Rapoarte Ki te-te sJnt publicate cu regularitate Jn re0istele de specialitate Arshi0 )ar fri*t&onchungt ;rientatJa, %raD, Su*er, Journal o) $uol)o* Srudi1. B%B#%;ZRA"%E. Zeneralit7&i Ki istorieL S. . Mra-*er, !istary Begins at Su*er, @AB83 !, :. ". Eaggs, The$reatnesst(atFasBabylon, @A1@3 D. J.:ise*an, $hnonicles o) $hcddaeanMingK, @AB13 Al. ;ppenhei*, Ancient Maopota*ia, @A143 J. A. Brin(*an, A 'olitica, !iscory o) 'ost-Massite Babylonia, @A183 :. :. !allo &i :. M. Ss*pson, The Anci*t ear East, @AP@3 $A!, @`G, @AP@3 G`G, @APB, < QJn cure de apari&ieO. Ti-teL A. M. Zrayson, Assyrian and Babylonian $hro-nicles, @APS3 Babyionian !istorical a #icerary li-ts, @APS3 A ET pentru traduceri ale te-telor istorice, religioase, legale &i de alt7 natura. ReligieL <. Bottero, #arelig)onbabylonienne, @ABG3T.Jacobsen,Ptaiture5 o)Dar(ness, @AP13 M. Ringgren, Religions o)theAn-d*t ear East, @A1P. Art7L A E'3 !. "ran()ort, The Art and Ardiitecture o) the Andent ;rient, @AB43 Seton#loyd, The Are(aealogy o) Mesopota*ia, @AP8. Di0erseL R. S. Ellis, A Bibliagraphy o) Mesopota*ian Sites, @APG. ;J.:. %A$`# 9`rEA Q2br. jdeD nd)t1TaO, u le din apropierea %erusali*ului *en&ionat Jn 's. 84L1, in traducerile 0a &i 0sr. Traducerea tradi&ionala 6=9alea 'lJngerii+ Q&i tn trad. ro*.O, considerJnd c7 nu*ele ar deri0a de la be(eh Qc`. B.ra @SL@O, 0ine de la u-, prin 'saltirea lui Jero*e Zallican3 este o traducere acceptata de Z. R. Dri0er, care sugerea.7 c7 este posibil ca 0alea s7 )i purtat acest nu*e, deoarece era pres7rata cu *ulte *or*inte. ; alt7 traducere este 60alea du.ilor+, considerInd c7 ar deri0a de la b=(a=S*O QG Sa*. BLG< K.ur*;3 aceKti po*i se presupune c7 cresc tn &inuturi aride &i probabil de aici deri07 para)ra.a 60alea Jnsetat7+ Q EBO. B%B/;ZTW%%. $. R, Dri0D, +rTter in the M8. raicl+ 'rf loa @APS, ". aP r,l*. r.".E. BAE?A. Jnte*eietorul celei de-a doua dinastii scurte din regatul de , %srael )cca ASS-81S J.d.$r.O. DeKi era de origine *odest7 Q@ unp. @1LGO, BaeKa a u.urpat tronul tn ur*a asasin7rii de c7tre el a lui adab, )iul lui %eroboa* %, tn ti*pul asediului cet7&ii Z(ibeton de c7tre )ilisteni QlJ*p. @BLGP &. ur*.O'rin e-ter*inarea Jntregii case a lui %eroboa*, ei a J*plinit pro)e&ia lui Ahia Q@ J*p. @1LB K.ur*.O. ;stilitatea acti07 dintre %srael Ki %uda a continuat )7r7 Jncetare Jn ti*pul celor G4 cte ani ai do*niei sale $% J*p. @BL<GO. Ac&iunea lui pro0ocatoare prin )orti)icarea cet7&ii Ra*a la 1 (* de %erusali*, @-n deter*inat pe Asa sI cear7 a5utorul sirienilor. Ei a continuat politica religioas7 a lui %eroboa* Kt a )ost *ustrat aspru de proroci $% J*p. @1L@ K.ur*.O. J.$J.:, BA!/R%M. localitatea *odern7 Ras et-T*i*, la E de Muntele Scopus, %erusali*. 'altiel, so&ul lui Mical, a tslh pe M(al pin la Baluin dnd 8 d ple.t la Da0id ca s7-i de0in7 so&ie QG Sa*. <L@4-@1O. ?i*ei, un locuitor din Bahuri*, @-a tnt)*pinat pe Da0id si #-a bleste*at cind a a5uns aici, Jn )uga sa de la %erusali*, dinaintea lui Absato* QG Sa*. @1LBO, %ar solda&ii lui Da0id s-au ascuns Jntr-o )JntJn7 de la Bahuri* cJnd au )ost ur*7ri&i de oa*enii lui Absalo* QG Sa*. @PL@P-G@O. R-%.:. BA%E, HMBk%ERE Qebr. rIhtu, 6a sp7la+, 6a )reca+3 gr. huo, nipto se distinge tn loan @<L@SO. $7ldura Ki pra)ul din &7rile ;rientului i*pun J*b7ierea per*anent7 care este necesara attt pentru s7n7tate cJt Ki pentru Jn0iorare. Este probabil c7 J*b7ierea )iicei lui "araon Jn il QE-od GLBO era un lucru obiKnuit Jntr-o &ar7 unde preo&ii, potri0it lui !erodot QG.GPO, se J*b7-iau de patru ori pe, .i. Za.da trebuia sa pun7 la dispo.i&ia c7l7torilor care soseau de pe drJun ap7 pentru a-si sp7la picioarele QZen. @8L43 @ALG3 @ Sa*. GBL4@3 c). loan @<L@-@S3 ]'%$%;RO. Bat&eba )7cea baie cJnd a )ost 07.ut7 pri*a dat7 de Da0id QG Sa*. @@LGO3 cu0intele spuse de ao*i lui Rut QRut <L<O sugerea.7 c7 era obiceiul s7 te J*b7ie.i Jnainte de a 0i.ita o persoan7 de rang superior3 Jn @ J*p. GGL<8 e-ist7 o alu.ie obscur7 la J*b7iere. $u toate acestea, J*b7ierea a&a cu* o Kti* noi, este *en&ionat7 rareori Jn Biblie. $ur7&ia trupului a )ost

accentuat7 de poruncite din #ege Ki *a5oritatea alu.iilor biblice la sp7lare sJnt legate de oca.ii cere *oniale Q]$/RAT ?% E$/RATO. Se )ace re)erire la J*b7ierea cu scop curati0 QG Jrnp.BL@43c`. loan AL@@O, deKi aici credin&a constituie o parte necesar7. Josephus *en&ionea.7 i.0oarele )ierbin&i de la Tiberiada, Zadara, etc., pe la Jnceputul erei creKtine QAnt. @P. @P@3 @8. <1O3 el *en&ionea.7 de ase*enea 1rib publioe Q@A,<<1O, dar ii ialsti8 nu o.ietd ni.t o do0ad7 cert7 cu pri0ire la e-isten&a lor Jnainte de perioada greco-ro*an7. J.D.D. BA#AM. unele li>j8 ap.le de BS ile di tr 8, GG-G43 este *en&ionat de ase*enea Jn u*. <@L8,@13 Da, G<L4B3 @1. @<@GG3 G4LA-@S3 d. @<LGi M#a 1LB, %, geae din tVT rWEle 1te sis Tld*QG 'et, GL@B3 %uda @@3 Apoc. GL@4O. Albright, Jn Jncercarea sa de a data oracolele lui Balaa* ia secolul al @G-lea, a Encercat s7 e-plice nu*ele lui ca deri0Jnd de la cu0tnul a*rh 0.lil*nu, +1chiul Qdi,irO atl8+3 totuKi, *a5oritatea cercet7torilor deri07 nu*ele de la cu0Jntul ebr. b7la, 6a Jnghi&i+, Ki G co*par7 cu cu0Jntul arab bala*, 6*Jnc7u+. $onsiderJnd c7 ulti*ele dou7 consoane repre.int7 r7d7cina a* adic7, 6na&iune+, Ape GL1, @B a rads nun2l2 i(2rt = (olae ,rel care Jn)r)nge o na&iune+. Tat7l lui Balaa* se nu*ea Beor, dar e-ist7 obiec&ii serioase J*potri0a identi)ic7rii lui cu Balaa* cu Bele, )iul lui Beor, un rege din Edo* QZen. <1L<GOL Balaa* este un ghicitor, Bele este rege3 unul tr7ieKte * Din-lEb2, ellalt ln 'etor QB((id. A).4 pe Ei)iU, ta GS (* S de $arche*i&O3 unul este legat de Edo*, cel7lalt de Moab si Madian. ara&iunea din u*. GG este destul de co*plicat7. Balac, regele Moabului, l-a che*at pe Balaa* din &ara A*au sau A*ae fMS;R @@8, @ABS, p. @BO. B7aJnii lui Madian *en&iona&i Jn 0. 4, P repre.int7 probabil u geludtu la 1. <@ir13 et 1u nTl s rcl h po0estirea care ur*ea.7. #a Jnceput Du*ne.eu Ji inter.ice lui Balaa* s7 dea curs che*7rii, dar apoi Ji d7 per*isiunea s7 plece3 totuKi, *ai t)r.iu Jngerul lui @GS r Du*ne.eu se opune plec7rii &i dup7 o JncleKtare Jntre o*, ani*al &i Jnger, lui Balsa* i se per*ite din nou s7 J)l continue c7l7toria. Des)7Kurarea po0estirii pe planuri di)erite este contrara *odului tn care se po0esteau JntJ*plarile %n ;rientul antic. Autorul 0rea s7 capti0e.e aten&ia ascult7torilor, pentru care sosirea unul 0r75itor Qlos. @<LGGO, ale c7rui ]bleste*e puteau a0ea un e)ect )atal asupra 0iitorului %sraelului, repre.enta un pericol de *oarte. $redin&a hi ac&iunea *agic7 a bleste*elor Qc). Te-tele e-ecrati0e egiptene, A ET, p. <G8 K.ur*.O era r7sptadit7, dar cei care se Jnchinau cu credin&a Do*nului a0eau Jncredin&area c7 Du*ne.eu poate trans)or*a un bleste* o*enesc Jntr-o binecu0Jntare3 's. @SALG8, c) G Sa*. @1L@G3 @ $ron. aLA.@S3 'd. G1.Gi 'oWidt o D2ut G<Ls Vi ce @<LG toc*ai aceasta s-a Jnt)*piar cu bleste*ele lui Balsa* Ki JntJ*plarea din u*. GG-G4 ilustrea.7 credin&a %sraelului c7 atJta 0re*e cJt se a)l7 sub protec&ia So*nului nu trebuie s7 se tea*7 de nici un bleste* o*enesc &i de nici o alt7 )or*7 de *agie. De aceea, at)t Balac cJt &i Balaa* sJnt ridiculi.a&i, acesta din ur*a *ai ales Jn episodul cu *7g7ri&a. ;racolele lui Balaa*, incluse Jntr-o )or*7 poetic7 si*ilar7 cu cea din G Sa*. G<L@-P, pre.ic *7re&ia 0iitoare a %sraelului sub conducerea lui Da0id, care este pre0estit prin steaua care r7sare din laeo0 QG4L @PO. lntruc)t e-ist7 o leg7tur7 )oarte puternica Jntre nara&iunea tn pro.7 &i oracolele Jn poe.ie, pare i* probabil ca oracolele s7 )i )ost *ai 0echi decJt nara&iunea tn pro.7. Jntreaga JntJ*piare se Jncadrea.7 *ai bine Jn ti*pul %ui Da0id, care a supus Moabul QG Sa*. TXO, %n 8.ul 8# Asu dir /n G4LGG Vi G4 indic7 %*periul Asirian, d tribul arab *en&ionat Jn Zen. GBL<3 c`. 's. 8<L8. DeKi u*. G4LGB pare s7 indice c7 Balaa* s-a Jntors Jn cetatea lui, Jl g7si* *ai tJr.iu Q u*. <@L8, @1O printre *adiani&i, pe care i-a s)7tuit s7i atrag7 pe israeli&i tn cultul lui BaaJ-'eor Qc). u*. GBO. Din aceast7 cau.7 el a )ost o*or)t de %srael J*preun7 cu regii *adiani&i. Jn T nu*ele lui este un si*bol al l#odei QG 'et. GLls3 %uda @lO Di al ldniciprtii la Jnchin7ri p7gJne &i la i*oralitate QApoc. GL@4O. / trt rt8ic )raeMtar Mis le tgni,l, uui .td din Te/ Deir Alla, N,n 0Ele. %Ddandli prln PSo t.d.$r. relatea.7 o alt7 po0estire despre Balaa*. Aici el este pre.entat Jn leg7tur7 cu cJ&i0a .ei &i .ei&e a c7ror 0oie o co*unic7 unor ascult7tori nesupuKi. Te-tul acesta arat7 )ai*a larg rIspJndit7 a ghicitorului B%B#%;ZRA"%E. M. BurroFs, The ;rades a)5acob and Balaa*, @A<83 ;. Eiss)eldt, 6Die Mo*position der B)lea*-EnahlungS, gA: BP,@A<A, p. G@G-G4@3 :. ". Albright, 6The ;rades o) Balaa*+, JB# 1<, @A44, p. GSP-G<<3 A. !. 0angyl, The Moabites, @A1S, p. @S-@G, @G@-@GB3 J.!o)ti5.er&i Z. 0an der Mool5, Ara*atc Te-tt %)n* Deir= Alia. @AP1. A.F.S. T/A$. ilgele M8bdui carE lV ch8t pe rBa. laa*ca s7-i bleste*e pe israeli&i Q u*. GG-G4O. El este a*intit ca un e-e*plu al nebuniei de a Jncerca s7 J*piedid J*plinirea 0oii lui Du*ne.eu Qlos, G4LA3 Jud. BA $.+ EA $%%ER .!. = BA%,A/R i. 0r .lht do,, cu0inE ebr, ".dE d 6balaur+ de 9A.

@. ton, tradus Jn 0sr 6Kacal+. Apare Jntotdeauna la plural, de obicei la *asculin Qcannt*L %o0 <SLGA3 's. 44L@A3 Hs. @<LGG3 <4L@<3 <BLP3 4<LGS3 %er. AL@@3 @SLGG3 @4L13 tAL<<i B@L<P3 Ea, GAL<3 Mi] @LaO, d.ro dat, apV2 l. )dinin Qe*rrL M<l. @L<O. h 'lh 4L< apare )or*a tanniri, dar probabil c7 este tan, cu rer*ina&ia rar7 de plural -in QaKa cu* se g7seKte pe 'iatra Moabit7O, Ki nu se Jncadrea.7 Jn articolul G de *ai 5os. <. tanntn. /n cu0Jnt al c7rui Jn&eles este incert Ki probabil c7 nu este Jnrudit cu ton. Este tradus 6balaur+ 6peKti *ari+ QZen. @LG@3 %o0 PL@G, 6balaur de *are+O &i 6Karpe+ QE-od. PLA-@S,@GO, acest ulti* cu0Jnt )iind o "ad,8 ]tis)icdtoaE a p.s5ului ditr E-odrn Di acela)i 18 prre ri 1e # Daut. <GW< si pd. AlL@<, "at chir Di nr en. GL@<. cel2lalte .1tui stu tui greu de de)init, Jn Zen. @LG@ este e0ident c7 ter*enul se re)er7 la creaturi *arine *ari, cu* s)at balenele, Ki acesta s-ar putea s7 )ie sensul Jn %o0PL@G Ki 's. @48LP, deKi, pe ba.a unui cu0Jnt arab Jnrudit unii au sugerat ,tronbt "Nle ape+, Jn 's. P4.@<3 ls. GPL@ W B@LA s.d putea s7 )ie 0orba de crocodil, Ki asocierea cu Egiptul sugerea.7 aceeaKi posibilitate Jn E.ec. GAL<3 <GLG Ki .hiar in %d. B@L<4. #t ud dintte a2te ]tuEi nu poate )i cert, Ki Jn unele conte-te ter*enul sar putea re)eri la o creatur7 apocaliptic7 oarecare, cu* este tn T dra(on, 6balaur+, )olosit tn sens )igurat despre s<tanrnApe, @G.@<3 @1 Di GS, $u0)itri alare h #n Jn special ca traducere pentru tannJn. B%B/;ZM"%E. c, R Dn=Fr ln ., 0 lblu Qd.O, 'roceedings o) the /0enty-Second $ongress o) ;riaitaliscs ... %stanbul .., @AB@, G, @ASP, p. @@4-@@B3 A. !eidel, The Babylonian. $aiesisG, @AB@, p. @SG-@SB. T.cM. B,AM;% %AM;T-BAA#. Bdot Qlir. ,,iinl,iiO este *en&ionat ca o etap7 Jn c7l7toria %sraelului Q u*. G@L@A-GSO. Altarul i*portant de pe Jn7l&i*e era cul5lgt sub nuhele de Brtut-B1d Q lh GGV@O hr localitatea este *en&ionat7 *ai tJrau Jntre cet7&ile lui Ruben Qlos. @<L@PO, #ocali.area e-acta nu este cunoscut7, dar se Ktie c7 se a)la Jn apropierea r)ului A*an Ki a0eao po.i&ie do*inant7, deoarece ]Balaa* a putut 0edea de aici 6toat7 *ul&i*ea oKtirii israelite+. ]Baal p.babil . e1te )oldil aici ir s1ul S2r8l Nle +doru+, r.)erindu-] prDbabil la (d n8bit chdo2. Balaa* &i-a .idit propriile sale altare pentru ca s7-# in0oce pe Du*ne.eu. ]'iatra Moabit7 se re)er7 la o alt ++)irrlti*c Qb.*hO din M8b. J.T.:. EA $%, BA $ %ER+ in rs*d nD a disrar dci o banc7, tn sensul unei institu&ii pentru p7strarea banilor unor persoane particulare sau pentru acordarea de J*pru*uturi co*erciale. 'entru p7strarea Jn siguran&7 a lucrurilor de 0aloare, oa*enii le Sngropau Qlos. PLG@O eu # NEdau Jn ,L uli rir QErod. GGLPO. $o*er&ul a r7*as tn *are *7sur7 un *onopol regal QG sd. BL@@L @ tn,, @SL@4-GAt 4 G t]e Got<t K.ur*.O. '7tatul Ki T)e*plul erau locuri de depo.itare a a0u&iei na&ionale Q@ J*p. @4LG1O3 ulterior Ki proprietAW particulare au )dt dep8 h tenple penEn a 1 @GA AA % p7strate Jn siguran&7 QG Mac, <L1, @S K.ui*.O. /n siste* bancar a e-istat Jn statul Babilon Jnc7 din anul GSSS J.d.$r., dar e0reii nu #-au )olosit decJt dup7 E-il. schinbdtoln de bsd din M.t. G@L@GL M.* @@L@BL l8n GL@4.@s ]hinb.u b1,ii *i tm *ned2 de o 5lnTate de s,l,, accAtte @, lEnplu QMat /LG4O. Te-tul din Mat. GSLGP Q#uca @ALG<OBere)ei7launo* ce a nnpMubt b.ni alt8. A.aF. BA %. %. Jn 9echiul -testa*ent Jnainte de introducerea *onedelor c7tre s)iisitul sec. al 8-lea l.d.$r. Q0er.i c, *ai 5osO, *i5locul de schi*b Jn tran.ac&iile co*erciale a )ost o )or*7 *odi)icat7 de troc Qschi*b Jn natur7O. 'retutindeni %n ;rientul A-propiat bunurile de larg consu*, atJt cele care erau perisabile, cu* stnt lina, or.ul, griul Ki cur*alele, dt Kl cele neperisabile, Jntre care se includ *etalele, le*nul, 0inul, *ierea Ki ani*alele, ser0eau ca 6bunuri de schi*b+, te-tele 0echi arat7 c7 Jnc7 din cele *ai 0echi ti*puri s-au )7cut periodic Jncerc7ri de a stabili.a 0aloarea acestor bunuri, unele Jn raport cu altele. Ast)el, bog7&ia era *7surata prin posedarea de 0ite Q%o0 @L<O &i *etale pre&ioase. A0raa* era 6)oarte bogat Jn 0ite, Jn argint Ki Jn aur+ QZe*. @<LGO. %. Mc.old c8 ti b1un de shinb JntrucJt argintul Qebr. (esep era cel *ai obiKnuit *etal pre&ios Jn 'alestina Qprecu* Ki JnAsiria Ki Jn BabilonO, se pare c7 a )ost )olosit cel *ai )rec0ent Q(esep este tradus deseori ca 6bani+, dee-. Zen. @PL@<O. Jn tranac"Lile ob4ruite 8llrltul ,aJgint= 1te *is ade, )iind considerat de la sine Jn&eles3 Solo*on a cu*pV)rt Qe d. tt.boi o 1SS Qsicli gturate de atrirS Ki cai cu @BS V@ J*p. @SLGA3 c`. #e0. BL@BO. R)e*tul lui a )ost calculat Jn talan&i de argint Q@ J*p. @SL@43 wZRE/Tk^% ?% MkS/R%O=, deoarece argintul era la )el de obiKnuit Jn %erusali* ca si pietrele Q@ t*p, @SLGPO. 'JnI Jn 0re*urile post-e-)lice 6sldul+ are sensul literal de r<!tt ti nu irdic, o norcdV. Argintul era )olosit pentru a cu*p7ra bunuri i*obile, cu* a )ost ogorul cu*p7rat de %ere*ia la Anatot cu @P sidi de argint S1. <GLAO, p2tters Macpela chpi"t de Ah* cu 4;; de sicli de dsinr Qan. G<L@B-@1O, enn si .lealul saMiei cuDAE. de otui cu G talan&i de argint Q@ J*p, @1LG4O Ki aria de treierat a iui Arauna, cu*p7rat7 de Da0id cu BS NJe sicii QG Sd. G43G4O. ArBintd d de ase)u8 baa 1)ti Ql-od. GG3@PO eu a , reWrhi a2 Mpinr2 a nirei Q;sea<LGO.

Aurul )iind ob&inut *ai rar, este *en&ionat adesea dup7 argint Jn plata tributului. Ast)el,= Eiechia i-a dltir lui ssndib # a n PS@ #djcr <So de ralant5 dltirde aryirt g <S .te talan, de au QG ,np. @4.@4O, ia3 Menahe* i-a cu*p7rat pe asirieni cu @SSS de talan&i de .rgint e rnp. @sL@AO. ".Auul 58 u ol i*po8tde Jn tran.ac&iile de grani&7 %ntre state Ki !ira* i-a pl7tit @GS .l2 taldVi de au lui -solon8 p2,", st2le p2 care rcta i l2 c.d4 Q@ ltnp, AL@S-@4O. Jn *ulte tran.ac&ii plata Jn bunuri putea )i Ki un supli*ent sau un substitut pentru *etalele pre&ioase. MeKa, regele Moabului, a o)erit oi si lJn7 QG J*p=. <L4O3 potri0it analelor asiriene, Sanherib a pri*it pietre pre&ioase de la E.echJa, Jn a)ar7 de aur Ki argint, iar tributul lui ]%ehu pentru Sal*anasar %%% a inclus buc7&i de anti*oniu, plu*b, 0ase de aur Ki )ructe rare. ;r.ul Q;sea <LGO, *irodeniile QG J*p. GSL@<O sau J*br7.%nia QG J*p. BLG<O puteu erelt8nta o "rtc din pre&ul hot7rJt. $uprul Q6ara*a+O era un alt *etal )olZit 2 Eht, QErcd <BLBi G S.n. G@L@1O, dar a8 0d8 Mi s.a.ut de)t nurul ;r. 1oL@D. p1tru a onWola icl1iM netalelor 8 i2turd ac1tea nebuiar dtunrite Q2br, <Dl, de aici d2ri0l 6siclu+O de cu*p7r7tor Ki 0eri)icate de 0Jn.7tor Jn pre.en&a unor *artori QZen. G<L@13 %er. <GLA-@SO. Standardul de greutate )olosit era standardul local, nu*it 6argintul cet7&ii X+ sau 6argint care *ergea %a orice 0Jn.7tor+ QZen. G<L@13 bab. (aspu* sa ca*-Dari*O. #a acest standard se )ace re)erire si Jn a)ir*a&ia c7 argintul era cJntarit 6dup7 greutatea lui+ QZo, 4<L G@O. Asdel, rDutorii 1u +ei ra cln t7reau argintul+. $alitatea *etalului era 0eri)icat7 si prin 8 l8ului de orisiE. Aunn de S1r Q@ %np. @SL@@O sau 'ar0ai* QG $ron. <L1O era )oarte apreciat, iar uneori aurul sau argintul era clasi)icat ca )iind ,,curBWt prin )oc= Qrii*r, prO. b. "or*e de 0alut7 'entru a per*ite transportul *etalului )olosit ca 0alut7, acesta era p7strat )ie sub )or*7 de bi5uterii Qad))i o brdEriO, 1e )lb )orn, .le obiete de u .ilnic sau de )or*e caracteristice. Ast)el, A0raa* i-a Nlat lui Rebe. u irel de .u QdntArindO o 5*iEe de siclu Ki br7&7ri de @S sicii QZen. G4LGGO. Aurul era transportat adesea sub )or*a unor bare sub&iri sau pl7ci ca niKte icuri Qebt. 6li*b7+O, cu* a )ost placa de BS de 1icli ri.itE de A.d la %Dil", )lc, PLG@O su 6Qlingouri deO aur de ;)ir+ QJs. @<L@GO. Aurul Ki argin tul erau p7strate de ase*enea sub )or*7 de lingouri, 0a], lllbee oo0 G<L1O eu buc4i nici ri pu8u n topite &i )olosite i*ediat pentru di0erse scopuri. %osi) a *7rit Jn )elul acesta 0enitul Egiptului QZen. 4PL@4O. Jn ti*pul unei c7l7torii buc7&ile *ici de *etal erau "nate btr-o punle de pl4le su de piMi ueaetui NQe agint=, Z] 4GL<B3 'd. PLG;O, iar dac, pbga era spart7 banii puteau )i pierdu&i uKor Q!ag. @L1O. 'entru un talant de argint se pare c7 era ne0oie de doi saci QG J*p. BLG<O. 'entru a e0ita pierderile, pungile de bani .h, pe ..t12 ,r interiorul altor eci su a altor obiete Qcin. 4GL<BO. Arginn, 8 tlet de ase*enea sub )or*a unor stropi *ici sau *7rgele Q@ s* GL<1, V8daD su rub )orE 8r bulgiri 'rcbabil c7 5u*7tatea de siclu de argint )olosit7 pentru plat7 la sanctuar era un bulg7re de argint care nu era b7tut in Vo))i l*i *nede QE-od. <SLr<i G l*p. %GLA.@1O, deKi de obi2i taT p2ntru r*plu puta 1 datita cu aryint 2u Jn natur7 QD2ot, G1L e*. BL@SO, $uprul, )iind *ai pu&in pre&ios decJt aurul Ki argintul, era transportat ca discuri circulare Ki de aceea ter*enul (i((7r Qrotund+, 6ptine lat7 Ki rotund7+, asir. (a((IniO a )ost )olosit pentru 6talant+, cea *ai *are *7sur7 de greutate. c. %ntroducerea *onedelor Mon2dere, bucEti T retal i*priMte d u s(niul care s7 le autenti)ice titlul Ki greutatea aKa Jndt s7 )ie acepute la EdeE, au .prruth penh pr5* o.rB tr Asia MicV " la 5und>at8 s. .l P-l8 tn.cr. DEi sanhenrr Q.e PS@ ,d.$iO 0orbEte d1Ure =bat]a ca nonedeU hu.lDld de o 5*lbc de siclu+, nu @<S nu BA % ($oi1 o e-ist7 nici o do0ad7 c7 aceasta s-ar re)eri la altce0a dedt la o tehnic7 de tuniare a bron.ului, deoarece pJn7 Jn pre.ent nu au )ost g7site Jn Asiria, Siria sau 'alestina *onede datJnd din aceast7 perioad7 0eche. 'ri*ele *onede cunoscute au )ost con)ec&ionate Jn tidia din den Qu alia5 Mnral de au g ar=in;. !erodot $%. A4O atribuie introducerea *onedelor lui cl2E, regere timei QB1@.s41 #d,crO, rcredele lui de arsint )ind Mite ,pl2ide1r- s-sr pr8 ce *e nedele au )ost introduse Jn 'eisia de Darius % QBG@ -481 J.d.$r.O, al c7rui nu*e a )ost )olosit pentru a dese*na *oneda groas7 de aur, darie, pe care regele este ar7tat de la brJu Jn sus sau Jngenunchiat, cu arc Ki s7geat73 pe 0erso *oneda era *arcat7 cu o stan&7 Q0e.i !erodot 4. @11O. Acest darie dnt7rea @<S gra*e, iar un siglos sau siclu de argint eJntIrea 81 @`G gra*e. S-a srl8t1t Q'rf ag lAss, ,, @4@O c, !ag. rL1 QBGS id.$r.O este cea *ai 0eche re)erire biblic7 la bani sub )oi*7 de *onede. Daricul Q6dra*+O a )ost cunoscut de e0rei Jn e-il QE.raGL1A3 8LGPL ee*.PLPS-P@O iarre)erireala darie Jn ti*pul lui Da0id Q@ $ron. GALPO arat7 c7 te-tul de aici a dat echi0alentul din 0re*ea cJnd a )ost co* pdat, a8sri el8tarc. tr*E. la p#ri lucrrtorilor cu no.de, ln le de platl Wr Eiur, 1te ar1tarl de te-tele

9istieriei de ia 'ersepolis Qcea 4BS J.d.$r.O, care con)ir*7 raportul de @<L@ aur )a&7 de argint. Se pare c7 r7spJndirea )olosirii *onedelor Jn %uda a a0ut loc l)tet, poate din c.u i*ginnor oe du in "i*i2 " ele. D2 lie, Du ste sigur dac7 sidii de arght din M. BL@B3 @SL<G au )ct <rurSt5- c rn teri8da 1he, e, non2de. eSutorii tdicioi au lElut rcp2de )ol1i8 *onedelor &i *onetarii )unc&ionau Jn secolele al B- tea &i al ,u1 ia.$r. la Aradu, By1l1, Tit ri SLdd. Monedele cet7&ilor din Asia Mic7 Ki Zrecia, si cele ale regilor din dinastia 'tole*eiloi din Egipt si a Sele-uci.ilor din Siria, au intrat Jn %uda &i au circulat al7turi de *onedele regilor persani. Zu0ernatorilor e0rei a-proba&i de regii persani li s-a per*is s7 e*it7 *onede *ici d. aiSlnt de pe l. .nd 4;; td.$i Model#n acestor apro-i*ati0 1 *onede a copiat *odele atentF, da include c1tiul yt4 ,Juda=. ; noned., te)ta nu)tl2 lui E.ehia, prcbsbil Marele pd dia ldt* lui Al2Ttdru cel MaE Dup7 Jn)iin&area statului e0reu independent, Si-*on Macabeul a pri*it dreptul s7 e*it7 *onede Q@ Mac. @BL1O, dar se pare c7 nu a )olosit acest drept Qs-a do0edit c7 *onedele care i-au )ost atribuite Jn trecut ,p1Qin perioadei 'rinei ri )tlel dea Dou Rele, 1P-PS .t.c., @<G,sO. Al]ndru la8es Q@S<.P1 H.d.$r.O probabil c7 a )ost pri*ul do*nitor e0reu care a e*is *onede. Acestea erau *onede *ici de bron. .u di)erie nodel2, o nurEl2 lui h 88ci d ebEics, &i uneori cu0intele 6Cehonatan *arele preot Ki co*u nitatea iudeilor+. Regii care au ur*at au continuat s7 bat7 *onede *ici de bron., Jn ti*p ce stIpJnirea ro*an7 a re&inut prerogati0ul de a e*ite *onede de argint. u*ai Jn ri*pul re0oltelor e0reieKti au )ost odse rcEde locde de .rgint. B*/;ZRA"E. R. de 9bu-, Arttient %srael, @A1@, t. GSTGSA3 E. S. $. RobiM4 +The B2S5*irSs ot Achae*enid$oinage+Jn:u*ii*atu3$hron(Lte QSeria a 1.4O @<, @AB8, p, @4P-@A<3 C. M1%D", Joirt $oi1 ot th.s8nd Tapl. 'elia4 @A1P. DJ.:. %%. %n oul Ttsta*ent Jn 0re*ea T au circulat Jn 'alestina *onede pro0enind din trei surse. Erau *onedele i*periale o)icial2, sise dup1 standardul rcMtr3 noedele pnirciale enir2 l. Altiohia ti Tir, .] au in *are *7surii standardul grec 0echi, &i care circulau Jn prircipal prinde lauidii din Asi, Mlicd3 ti *on2dele e0reieKti locale, e*ise probabil la $e.area. /nele cet7&i &i unii regi 0asali pri*eau de ase*enea dreptul s7 enirA prcpr5il2 @1r *nde de brcu. Dat )ihd nn. *7rul *are de *onede di)erite ti circula&ie, este e0ident c7 era ne0oie de schi*b7tori de bani la %erusali*, Jn special la s7rb7tori, cJnd e0reii 0eneau din toate pt4le ca il putea]l daE ld "n"u 0isteria Te*plului. $u aceste oca.ii schi*b7torii de bani JKi *utau te5ghelele Jn $urtea ea*urilor, de unde ia scos a)ar7 %sus Qloan GL@B3 Mat. G@L@G3 Maieu @@L@B3 #ln @AL4s >.l*O aatorita aErilbi lo. Mot. @SLA tu dinnhte cE ln .ii.le aele., e Ki ln .ilele noastre, *onedele erau con)ec&ionate din trei tui.le "n=dpal2L au, atgitrt )i cupru, tr1. eu ara*7. Bron.ul Qgr. c(al(osO este )olosit ca un ter*en gel@*l pdi, +ba.i+ h Mad 1L< W @GL4@, dar lnWuh nll*i *nedele de Eloarc *i eic,, rcneda ro*an7 las Qgr. assarit*O Ki *oneda e0reiasc7 leptun. dau bitute h brd., td*nul Mi obir=. it pentu bani Jn 0re*ea T este 6argint+ Qgr. argyrion 0e.i #uca AL<L "api. <LGS3 eicO. $ele Mi obiinnite nor2d2 d. argint *en&ionate tn T sJnt tetradrah*a greac7 si dtnariits-ul ro*an. Ter*enul gr. c)trysos, aur, este )olZit el *i lierent "ntru d indica reb#ol prc. pnu.is, o e-epVi, tDtelor din Mat. @SLA5 "ap. <L1, poat2 si ,n "apt. GSL<<3 @ lct, lLlai lac. BL<3 Mai G<L@1 s. ur*,, deKi Jn aceste ca.uri ar putea s7 se re)ere la )el de biro la 8 )i o))ite de au. Al&i ter*eni generali )olosi&i pentru bani tn T sJnt cu0Jntul gr. obiKnuit chruno., care Jnsea*n7 proprietate sau bog7&ie, Sau bani Q"ap. 4L<P3 8L@8, GS3 G4L G1O3 (er*a, sau *7run&iK Qde al gr. (eti7, 6eu tai+O, )olosit Jn loan GL@B Ki indicuid aproape Jntotdeauna nonede de cuprnL ti nonii)td, su 11d iniloduri h )ol1in" obi"uiti p%n #(se Qnon1l. A2t ulr5n r2tr* Bt2 indlnit nll*i ln Mat. GGL@A, unle e- presia no*is*a ton (ensou Jnsea*n7 *oneda legal7 pentru plata ta-ei. a. Monede e0reiepri in @4@-@4S id,cr, Antioh 0%% i.a acordat ,2)rniu.a lui Si*on Macabed +p8nrl V eturhul iDd2ilor... sL bate rcnede ploprii 8 b2ri pddtBh &ara lur= Q@ Mac. @BL1O Ki de atunci au )ost e*ise *onede e0reieKti, Jn special de bron., Jn ti*p ce cet7&ile Jn0ecinate produ8u din abund*" noned2 de .raint. 'rinele tu*. de e0reieKti au &inut cont de porunca a doua KJ de a8 nadelele sau linitar sdct l. o*n!teW horticole eu obiocte netrEuneSe. Mdede# 2ni] ln tinDul lo.ilor *t 8 eu do,, abatdi de la a ceast7 regul7, JntrucJt au pre.entat uneori portretul J*p7ratului ro*an care do*nea, iar uneori au a0ut oe re0ers portretul %ro.ilor Q0e.i :ise*an, %BA, p. 81O. Jn tinput nrirci R8lte Q11-PS d.$r.O e8t au alt d *ldrie penh pd* 2rl non2de "opLii de ar8intL *onede de un siclu, de un s)ert Ki de o 5u*7tate de siclu, cJt Ki *onede de bron.. Dup7 aceast7 re0olt7, 0istieria Te*plului a )ost capturat7, Ki de aceea e0reii nu au *ai a0ut re.er0e de *etal pentru a bate *onede d2 argidt ln rinptn .elei dea Do8 R8lte Q@<G-@<B @<@ BA % d.$r.O. De aceea ei au s7rb7torit independen&a &&an-&Jnd pe 0echile *onede str7ine inscrip&ia 6i.b70irea %erusali*ului+.

Singura *oned7 e0reiasc7 *en&ionat7 %n T este leptottul de bron. Qde ta gr. leptos - 6*ic, )in+O. 6Zo loganul+ 07du0ei din Maieu @GL4G3 #uca G@LG, nu*it 6b7nu&+ Jn #uca @GLBA, repre.int7 cea *at *ic7 *oned7 posibil7. Era echrralent cu o Ju*7tate de Duadrans ro*an, &i de aceea o opti*e de assarion Q0e.i *ai 5osO. Ase*enea *onede erau e*ise pe plan local de procurator sau de tetrarh, iar ]'ilat se pare c7 a i*pri*at *odele pe *onedele sale, ca sI-i 5igneasc7 pe e0rei. 1. Monede greceKti Moneda greac7 de ba.7 era cea de argint, nu*it7 drach*e. @SS de drah*e 0alorau o *na, sau o *in7, tar 1.SSS de drah*e erau un talant, Jn 5urul anului <SS t.d.$r. drah*a era pre&ul unei oi, iar un bou costa S drach*ai QDe*errius 'halereusO. Drac(*e este *en&ionat7 nu*ai )n #uca @BL1 K.ur*., 6*oned7 de argint+, %n ro*IneKteL 6iei de argint+, pe care )e*eia din pild7 probabil c7 a purtat-o ca un orna*ent. Era apro-i*ati0 echi0alent cu un dadna=u *, Q04i tui 5eO. Didrach*on sau *oneda de G drah*e era )olosit7 de e0rei pentru plata 5u*7t7&ii de sielu cerut7 ca ta-7 anual7 pentru Te*plu QMat. @PLG4O. Aceast7 regle*entare era deri0at7 din plata pentru isp7Kire pre scris7 Jn E-od. <SL@@-@1 care, potri0it lui Mai*onides, a a5uns *al tir.iu s7 de0in7 o ta-7 anual7 obiKnuit7 Q0e.i Jos., Ant. @1.@SSO. Erup7 c7derea %erusali*ului Ki distrugerea Te*plului aceast7 ta-7 a trebuit s7 )ie pl7tit7 la 0istieria ro*an7 QJos., BJ P.G@PO. 'are *ai probabil ca *onedele )olosite pentru aceast7 ta-7 s7 )i )ost cele e*ise Jn Tir, deoarece #egea Tal*udului inter.icea )olosirea banilor antiohieni pentru 0isteria te*plului, nu pentru 0reun *oti0 religios special, ri pentru c7 nu con&ineau su)icient argint. Moneda de 4 drah*e, stattr, tetradrach*on este Snr/nit7 nu*ai %n Mat. @PLGP unde este *oneda cu c7ra 'etru a0ea s7 pl7teasc7 birul la Te*plu pentru %sus Ki pentru sine. ) ntrudt era o *oned7 *ai obiKnuita decJt didrah*a, s-ar p7rea ca+ e0reii se asociau c)te doi ca s7 pl7teasc7 birul )olosind tetradrah*a. Aceasta era e*is7 la Antiohia, $e.aneea Jn $apadocia Ki %n Tir. 'o*pei a )i-at rata de schi*b pentru tetradrah*ele din Antiohia si Tir la 4 denarii Qprin 1B %.d.$r.O, iar Josephus se re)er7 la aceeaKi rat7 de schi*b pentru tetradrah*a din Tir din 0re*ea sa Q@@` G. BAGO. Tetradrah*ele antiohiene au )ost )olosite ta schi*burile i*periale, dar rata de schi*b era nu*ai < denarii. Ma5oritatea nu*is*a&ilor sJnt de acord c7 aceasta a )ost *oneda cu care lui %uda i s-au pl7tit cei trei.eci de argin&i QMat. G1L@BO. "olosirea ter*enului argyria hi(ana, 6bani *ari de argint+, Jn trad. ro*. 6*ul&i bani+. %n Mat. G8L@G-@<, a )ost considerat7 de unii c7 ar sugera statirii *ari de argint Ki nu drah*ele sau dinarii *ai *ici, deKi este posibil ca ad5ecti0ul s7 se re)ere la cantitate si nu la *7ri*e. Ter*enul *na, tradus 6pol+ sau 6*in7+, apare %n pnd1din#u. @ALt@-GP, 6Tblantul+ nu era o *oned7, d o unitate de calcul *onetar. 9aloarea talantului era ridicat7, dar 0aria %n )unc&ie de *etalul %n discu&ie &i Jn )unc&ie de standardele *onetare. Talantul ro*an-atenianU era echi0a#nt d G4o de auR QEi *i 5.sO. Ete )ol1i. l2 %su Jn dou7 pildeL Jn Mat. @8LG4 6.ece *ii de talan&i+ este o e-presie )igurati0a pentru o su*7 )oarte *are de bani, iar Jn pilda talantilordin Mat. GBL@B-G8, Jn0. @8 este nu*it argyrion, care poate sugera c7 Do*nul S-a ")dit @,. talantul d. ar8ht c. Monede ro*ane Moneda ro*an7 de ba.7, *en&ionat7 *ai sus, a )ost denarius, din argint. /n aureus de aur 0alora GB de denarii. Zreutatea unui aureus a rost )i-at7 de luliu cear t, anrt 4A td.$r, la @G1,< 8ra8, ilai de0alori.area *onedei ta ti*pul lui Augustus &i a succesorilor s7i a dus la sc7derea greut7&ii la @@B gra*e %n ti*pul lui ero. Moneda Duadrans Qgr. (odrantesO era un s)ert dintr-un os de cupru Q0e.i *ai 5oaO. Este *en&ionat7 atJt de !ora&)u QSatire G.<.A<O cit Ki de lu0enal QP.8O ca )iind cea *ai *ic7 *oned7 ro*an73 Jn Marcu @GL4G se spune c7 cei G b7nu&i Qlepra3 ai 07du0ei Q0e.i a, *ai susO erau echi0alen&i cu un Duadrans. Mat. BLG1 )oloseKte Duadrans pentru cea *ai *ic7 *oned7, care trebuie pl7tit7 pentru a achita co*plet datoria, Jn ti*p ce te-tul paralel din #uca Q@GLBAO )oloseKte ter*enul lepton, cu e-cep&ia Te-tului Apusean, care ate idolic d cel db Marei. /n cu de cupru Qgr. ossarion=5 era un s)ert dintr-un sestertius de bron. Ki o Kaispre.ed*e dintr-un denarius de argint. Ter*enul apare Jn Mat. @SLGs &i #uca @GL1, unde este tradus 6ban+, pre&ul cu care erau 0Jndute dou7 0r7bii QJn #uca se spune cinci 0r7bii cu G baniO. Dina*, lat. denarius, Qgr. denarion.O Ki-a pri*it nu*ele Vda&i _ .ece dintr-o dat7O de la )aptul c7 Ea Jnceput era echi0alentul Jn argint a @@S aKi de cupru, JncepJnd din anul G@P H.d.$r. a 0alorat @1 aKi, iar greutatea unui o) a )ost stabilit7 la G1 gra*e. Jn li*ba rched a )1t trndu Jd+ Qsi Mat. @8@G8O, Din lilda din Mar, GSL@.@1 ,.d pls .i u daarius era plata unui *uncitor pe o .i, iar G denarii a )ost su*a pl7tit7 de Sa*ariteanul *ilosti0 hangiului Q#uca @SL <BOL aceste e-e*ple ne per*it s7 Jn&elege* puterea de cu*p7rare a unui denarius. )n Apoc. 1L1 6un s)ert de *7sur7 de griu pentru un denarius QleuO Ki trei s)erturi de *asuri de or. pentru un denarius+ Bte 1 indlciu al pEl=ilor h dnt de )2nre $$RB/TAT% S% MAS/RD,

DiD Mar. GGL@Ar Ma* @GLrBL #E GSLG4 ,o,* c7 aceasta a )ost *oneda )olosit7 pentru a-# prinde pe %sus %n curs7 cu Jntrebarea despre birul $e.arului. Au )ost descoperiri denarii de argint din 0re*ea aceea, a0Jnd i*pri*at pe a0ers capul J*p7ratului TJberius, iar pe re0ers pe *a*a sa, #i0ia, Jn rolul .ei&ei 'a-, )inind o ra*ur7 Ki un sceptru Q0e.i %BA, p. 8P, )ig. ASO. Aureus sau denarius aureus Qdinar de aurO, a )ost o *oned7 de aur introdus7 de muliu $e.ar Jn cadrul re)or*ei )inanciare din anul 4A H.d.$r. u este *en&ionat Jn Biblie, dar este *en&ionat %n Jos. Ant. @4. @4P3 s-ar putea s7 )ie indicat de ter*enul 6aur+, Jn Mat. @SLA. B%B/o$RA"%E, T l- Ja8b, $oiB 8d ch.isrih nir`, @ABA3 R $. Aratltr, il,id8hi4 Montr Me asures and Ti*e+, The Bible Translator @S, r. 4, ;ct. @ABA, p. @1B )l.ur*.3 Za*et o# !alliday, Money Tal(s about the Bible, @A413 Z. ". !M, $atalogue o) Zree( $oins in thc British Museu*, 0oi. despre 'alestina, @A@45 E. R.d8ec, A !8dy 1uid. b J8ith $.itu, @A@43 'aul Ro*ano)).JeiFsh Sy*bolsonAnIent Jet0@<G EAR+%S/S jj A. Rei)enberg, %srad=s !istory Jn $oins)ratn the Mac-cabea ta rte Ro*an $onDuest, @AB<3 ;. Manael, BA U1, @A1B, p. <<VGL E, F. M8toFty, on ,4rc=iar 'alestinian and ;t)ter $oins, @AP43 C. Meshorer, JeF-iih c.ia ol .h. S8nd TDnpl. 'tiod @A1P, jj!-.. ttVt= S$!%MBAT;)i DA. ,,s.bintdtorn dc bani+ din Mat. GBLGP erau bancherii Qtrape-itaJO obiKnui&i3 de aici se pare c7 0ine .ic7toarea atribuit7 Do*nului nostruL 6"i&i bancheri e-per&i+ a adic7, de*ni de Jncredere &i pricepu&i cJnd este 0orba s7 descopere ce este )als. S categorie speciali.at7 de schi*b7tori de bani )unc&iona %n incinta Te*plului, probabil Jn $urtea ea*urilor - (o/ybisQai QMat. G@3 @G3 lla* @rr@B3 loan GL@BO Wu (*a.nTi ;8 GL@4O. 'ri*ul titlu deri0a de ia un cu0Jnt de origine se*itica indicJnd rat7 de schi*b sau co*ision3 al doilea cu0Jnt, strict 0orbind, se re)era la cine0a care se ocup7 cu *7run&iK. Acest schi*b se datora )aptului c7 banii pentru Te*plu, inclusi0 ta-a obligatorie de o llrilrat2 de sidu Q,rod. <SL@<3 ct Mat @PLG4, 8i ]i E. Schurer, !J', G, @AP8O trebuia s7 )ie pl7tit7 cu *oneda standard din Tir, al c7ror ni0el de puritate a argintului era ridicat, Ki nu cu *oneda ro*an7 standard. A )ost instituit7 o ta-7 de schi*b Qtratatul MtKna SheDali*, passi*O Ki ast)el sa deschis calea pentru di)erite abu.uri Qad7uga&i pasa5ele din !%TT despre Mat. G@L@G, la cele din SBO. $ur7&irea T)e*pti/ui de c7tre Do*nul a inclus r7sturnarea *eselor acestor schi*b7tori de bani Jn 0re*ea s7rb7torii 'astelor Qcare era )7r7 Jndoiala un se.on )oarte rentabilO. A.".:. BARA$ Qebr. baraD, )ulger+3 c). ter*enul cartagine. BancaO. Jn Jud.4L1 K.ur*., )iul lui Abinoa*, de la $hedeK, tn e)tali, che*at de pro)eteasa ]Debora pentru a uni triburile lui %srael Ki a le conduce la lupt7 J*potri0a lui ]Sisera, co*andantul supre* al )or&elor unite ale canaani&ilor. El a acceptat s7 *earg7 la lupta cu condi&ia ca Debora s7-@ Jnso&easc7, de aceea i sa spus c7 nu el, ci o )e*eie 0a a0ea onoarea de a-@ o*orJ pe Sisera. Detaliile 0ictoriei sale, cJnd o ploaie toren&ial7 a dus la re07rsarea pJriului +$hison Ki a i*obili.at carele de r7.boi ale lui Sisera, sJnt descrise plastic Jn $tntarea Deborei QJud. BL@A-GGO. %n E0r. @@L<G Barac este enu*erat al7turi de 6oa*enii din 0echi*e+ a c7ror credin&7 este atestat7 de scrierea sacr7, in @ Sa*. @GL@@ probabil c7 ar trebui s7 citi* 6Barac+ Jn loc de 6Bedan+, ca Ki Jn l-- Ki sur. R".B. BA.nBAR. [tl*tr )olZir de gEi cu rel2rire # t8t2 "poar.l2 de nu Mbelu rreEte, r5 bEeput nu a )ost neap7rat un peiorati0. De )apt, #uca Ji laud7 pe 6barbarii+ din =Malta pentru o*enia lor ieKit7 din co*un $'apt G8LG-4O, iKte inscrip&ii arat7 c7 Jn Malta se 0orbea un dialect )enician. 'robabil c7 #uea Ki-a a*intit de i*posibilitatea co*unic7rii Jn li*ba latin7 sau greac7 cos*opolit7. Jn @ $or. @4L@@ )olosirea li*bilor )7r7 a )i traduse este considerat7 ironic un *od de a genera bariere ling0istice. 6Zreci Ki barbari+ J*preuna QRo*. @L@4O constituie totalitatea onoirii, tue nici o disrini))i Q4 col. <L@@O. $JJJ. BARABA. /n tilhar Qloan @8L4SO, arestat pentru o*or &i teroris* polMc QMarcu @BLP3 #uca G<L@8 K.u*uO. li*ba5ul )olosit de Marcu ar putea indica un incident bine cunoscut, iar epitetul 60estit+ QMat. GPL @1O ar putea arata c7 era socotit un )el de erou. 'reo&ii, poate Jn ur*a unei cereri de la adep&ii lui Qc). Marcu @BL8O, au pus la cale eliberarea lui pentru a contracara eliberarea lui %sus o)erita de 'ilat QMat. GPLGS3 Marcu @BL@@O, iarBaraba a de0enit un e-e*plu al e)ectelor 5ert)ei de isp7Kite Jnlocuitoare. u*ele este patroni*ic Q6)iul tat7lui+O, )n unele 0ersiuni apare 6%sus Baraba+ Qc). Si*on Bariona+O tn Mat GPL@1 K.ur*. si ;rigen in loc. a)ir*7 c7 aceast7 redare este antic7. Daca este corect, ea adaug7 Ki *ai *ult7 causticitate o)ertei lui 'ilatL Jsus Baraba sau %gus $ristosU+, dar oricJt de atr7g7toare pare

interpretarea, ea r7*Jne incert7. 'ri0ilegiul eliber7rii unui Hnte*ni&atL la 'aKte este atestat Jn *od independent de Marcu &i loan, dar r7*Jne putin cunoscut. Blin.ler S% asocia.7 cu Mishnah 'esahi* 8. 1, unde se porunceKte ca *ielul de 'aKte s7 )ie 5ert)it 6pentru un o* pe care au pro*is c7-@ 0or scoate din Jnchisoare+. B%B#%;ZRA"%E. Deiss*ann Jn Z. M. A, Bell Ki A. Deis*ann, Mysteriu* $hristi, p. @G K.ur*. Qpentru te-tL contra, c). MJ. #agrange, S. Matthieu, p. BGS K.unn.O3 !. A. Rigg, JBl, 14,@A4B,. p. 4@P K.ur*.3 $. E.B. $ran)ield, St Mar(, p. 44A K.ur*. J. B/naJer, TTie %Mal o)Jesus, @ABA, p. G@8 K.ur*.i ". ". Bruce, eF n=Trdt Ai]ory, @AP@, U. GS< g.l* A".: BARBk. @. Jn ebr. i7D7n. %sraeli&ti Ki 0ecinii lor purtau b7rbi co*plete, rotun5ite, pe care le Jngri5eau cu scrupulo.itate. Barba era un se*n de 0italitate Ki de )ru*use&e *asculin7 $'s. @<<LG3c) G Sa*. @ALG4O3 raderea b7rbii sau acoperirea ei era un se*n de durere sau de 5ale VJs. @BLG3 %er. 48L<P, etc3 c). #e0. @ALGP3 G@LB, inpEA probabil brpoti0a pncucnor idolatreO, s, s r.8 de repr, Vla. @4LAO. Mutilare, blrF altei persoane constituia o de.onorare QG Sa*. @SL43 %s, BSL1O. lere*ia Ji critic7 pe aceia care Ki-au ras col&urile b7rbii Qla tJ*pleO Q%er. ALG1, etc.O. Q]'kR3 i[ M;RM%MTARE ?l JA#EO. G. h ebi r8n QG sd. @ALG4O, hdice nstata, J.D.D. BAR-%S/S QJiul lui %osua+ sau 6)iul lui %K0ah+O. Jn "apt. @<L1 K.ur*, este un *agician Ki un )als pro)et a)lat la cu.ca lui SaAiE 'auhr pl8tuul ln cipru, ln 0. < i ra dar n*ele EliM, c8 s=d put8 s, d1ire de la o r7d7cin7 se*itic7 Jnse*nJnd 6Jn&elept+. Jn Tte-tul Apusean nu*ele lui este Bariesouan Ki !e-toi*as. El a Jncercat sI-@ J*piedice pe Sergius 'aulus s7-i acorde aten&ie lui 'a0el Ki Barnaba, dar a )ost pedepsit de 'a0el. Se poate ca orbirea #ui te*porar7 s7 )i )ost inten&ionat7 s7 aib7 asupra lui acelaKi e)ect salutar pe care l-a a0ut e-perien&a si*ilar7 a lui 'a0el pe dru*ul Da*ascului. ".".B, @<< EAR A%A BAn ABA. *2 dat hi lc4 uri di,)t .ei ndi de )runte dintre prunii *isionari. #uca Q"apt. 4L<1O traduce nu*ele lui drept 6)iulpora)clesis+ 6un o* care Jncura5ea.7 sau Jndea*n7+ Qc). 6)iul p7cE+, Jn #uca @SL1O, abos poate pro0eni de la cu0Jntul ara*aic n=FahI, 6paci)icare+, 6consolare+ Qtranscrierea anor*al7 Jn greac7 este uKurat7 de pronun&area *oale a consoanei b Jn 0re*ea aceeaO, sau poate )i deri0at de la r7d7cina nb=, 6a proroci+. Strict interpretat ar Jnse*na 6)iul unui proroc+ sau 6al prorociei+, dar Jnde*narea era o )unc&ie pro)etic7 Q"apt. @BL<G3 %$or. @4L<O &i pe #uca nu-@ preocup7 atic s7 o)ere o eti*ologie Ktiin&i)ic7, ci s7 indice caracterul persoanei. 9)ede* c7 Barnaba este anga5at Jn para(lesis Jn "apt. @@LG<. Deiss*ann identi)ic7 nu*ele cu lla*ehous Qara*aic Ba*=bo, 6)iul lui ebo+O g7sit Jn inscrip&ii siri83 da #E rple c, arctoln i2u dat ac1t nu*e &i este greu de cre.ut c7 ei iar )i dat un nu*e care s7 onore.e o .eitate pagin7. Ba*aba pro0enea dintr-o )a*ilie preo&easc7 de eFi din cipru, dat ldn Ma* din lrcli* * rdr cu el Qcol. 4L@SO ri el iE,Vi a )1r a tl*bru .@ bisericii pri*are din %erusali* &i &i-a 0Jndut proprie tatea Qdin $ipruUO pentru ca banii s7 )ie )olosi&i pentru =tsne tutDo. Q,apr 4L<1 i*.O. clendt din Ale-andria spune c7 este unul dintre $ei ?apte.eci fiypot. P, Stro*ateis G. GS.@@1O. Te-tul Apusean Jn "apt. @LG< Jl con)und7 cu %osi)-Barsaba care a partici"t # ale<lE .p1iolicr3 dar *i d.riu #ea Q"al. @4L4, @4O Vi ,.r2l Q@ cor AL1, ln cont4D @@ consider7 un ]apostol. #8 spue d1Uro el .L e =T oo bu+, ,,plin de Dlhd stut ti de dedin"= Q,apt. @@LG4O Di .ild))i ini*ii lui, priceperea spirituala Ki respectul uni0ersal de care se bucuia, au a0ut re.ultate re*arcabile Jn cel pu&in patru J*pre5ur7ri. a. $Jnd SauJ a *ers la %erusali*, dup7 con0ertirea sa, Ki a 07.ut c7 to&i creKtinii credeau despre el c7 este spion, Barnaba a )ost cel care %-a pre.entat la apostolii care erau 6stupii+ Bisericii Ki i-a con0ins de con0ertirea ii de iituVitato lui Q"apt, ALGP3 .@. cal, @L@aO. b. Ba*aba a )ost cel care i-a repre.entat pe apostoli ln Antiohi. d,4 petrtlD priM oara )tNren au )ost e0angheli.7ri Jn nu*7r *are, Ki unde ciprio&ii erau un grup i*portant Q"apt. @@L@A &.ur*.O. El a 07.ut aceast7 *iKcare ca o lucrare a lui Du*ne.eu - Ki ca un loc potri0it pentru Saul care )usese trecut cu 0ederea, dar pe care el @-a adus ca s7-i )ie colaborator. $u prile5ul 0i.itei lor la %erusali* cJnd au dus a5utoare pentru cei a)ecta&i de )oa*ete, a )ost recunoscut7 &i acceptat7 lucrarea lor *isionar7 printre ea*uri. QZ.@, GLD T$R; ;#;$%A ;/#T% %ESTTME %O. Dar Ba*aba nu a )ost o*ul care s7 se J*potri0easc7 tui '2d ciid .ce a edat la pB5nile iudaia, torilorL 6pJnS &i Ba*aba+ a Jntrerupt pentru o 0re*e p7tt7Kia la *as7 cu cei dintre ea*uri din Antiohia Q$.r, GL@<O. c A Eia 8lEibuli2 M5ors a lui B.*b1, lZB, a ar7tat c7 el era )er* Jn hot7rirea de a accepta )7r7 e.a8 e*uile, pe baa crEdintei h cristZ Qca. "apt. @<r.@1O, $llltoria tlcutl nn,reu, d Ael Q"apt. @<-@4O, Jnceput7 Jn $ipru, a a0ut ca re.ultat o sria T blDici lr.do*iEnt dinte edui ln Ari, Mic7 &i o opo.i&ie crescJnd7 din partea e0reilor.

'entru Biseric7 &i pentru Barnaba aceasta a constituit o piatr7 de hotar. 'Jn7 aici el a )ost liderul, iar 'a0el a )ost prote5atul s7u. ;rdinea Jn care ti pre.int7 #uca pJn7 la plecarea din $ipru este Jn *od consec0ent ,Ba)uba si ,a,d+. D2 aici tnainle .l spu] i# obiei ,,pa0el V Bar-nba $'api. @<L4<, 41.soi @sLG, de doul di,,,pa0elVBar-n GG, <B. %n l4L@4$'api.@<L4<,41.soi ordiE nuElor pbbabil c, 1re datorat7 ordinii Jn care )useser7 nu*i&i cei doi .eiO , lnop2 trdoiag c, ordirea re)letA cusut 8= ni*entelor. d. D.r Ba*b. a atu o .lt, *irie2 de inpo.tan&7 crucial7. $Jnd s-a Jntors la Antiohia, proble*a circu*ci.iei a de0enit atJl de acut7, JncJt el Ki 'a0eJ au )ost aleKi s7 pre.inte proble*a Jnaintea $onciliului din %erusali*. Argu*enta&ia lor a )ost acceptat7 Q"apt. @BL@-GAO. Este se*ni)icati0 )aptul c7 Barnaba este nu*it Jnaintea lui 'a0el atJt Jn relatarea discu&iilor Q0, @GO cJt Ki Jn scrisoarea $onciliului Q0. GB, Jn contrast cu 0. GGO3 probabil c7 *esa5ul repre.entantului ini&ial al apostolibnr Jn Artiohtt a aFt o areutat2 rui lt8 pentru *ul&i *e*bri ai $onciliului. Barnaba a insistat asupra includerii lui Marcu Jntr-o a doua c7l7torie pe care au propus-o, deKi Marcu Ji p7r7sise Jn pri*a c7l7torie. 'a0el a re)u.at Ki itinerariul a )ost J*p7r&it, Ba*ba *JBhd hr $ip "i Q"apt. @BL<1.4SO. MSnuia de *i dni, a lui '.r2l d1, r2 M.* Qde ei G Ti*, 4L@@O d tuta arata .a M<d 1 pb)iit de p. ,8 *isiunii )7cute sub supra0egherea 07rului s7u. 'a0el Ki Batuba tu a, )o1t ttuMi de *isiDe, dd a, r7*as prieteni. 6;ri de dte ori 'a0el Jl *en&ionea.7 pe Baruba, d0inEl. %ui indic, sihpad. Ki 1pet= Q#ight)o;t, co*entariu despre Zal. GL@<O. %n principii &J Jn practic7 ei erau identici Ki nu 0o* a)la niciodat7 c)t de nult ia datoEt 'ai2l lui BaMb4 cnld a )1t scris7 pri*a Epistol7 c7tre $orinteni, Barnaba era Jnc7 Jn 0ia&7 Ki, la )el ca Ki'a0el, dar spre deosebire de *ul&i colegi de-ai lor, Ba*aba se Jntre&inea singur, )7r7 s7 ne ssdnui de bi2rici Q@ cor AL1O. Dupn a8aste rcnio82, rinsu"le in)o*U, p. cae le a0d pro0in din tradi&ii neJnse*nate ca-e Jl asocia.7 cu lll*a din RoM su AleTtdria, Fle lui . )1t le<at ,=., di, 0ehi* de o scrisoare anoni*7 de pro0enien&7 ale-andrin7, dar nu e-ist7 nici un alt ele*ent care s7 )ac7 leg7tura Qa#%TEBAr/ra 'ATRrsTrcaO. EpiWra cT,e Ere, ia )1t atribuit7 adesea, cel pu&in JncepJnd din 0re*ea #ui Tertulian QTertulian, De pud(itia GS3 c). gahn % T, G, p. <S@ K.ur*.O, iar A. $. McZi))ert i-a atribuit @ 'etru QcnrXrianiE in .he ApntolX Aac PaAP, D, sA< D.l*,O. rritt, o MirioloAie cipriog de datA *i tJr.ie Q0e.i Ja*es, A T, p. 4PSO, E0anghelia lui Bar-naDo Qd. #. Rass, @ASPO 1te o lu* n2dielalB de interes *usul*an. DE#%;ZRA"%E. l- Mctet*d, '.obl*. i)) Apostelte-le aeu erortert, @88<3 A. Deiss*ann, Bible studi.t p. <SP S.8.3 !-J, $adbuy lo Ahr>idh2 coroli. $Rendel !arris "Wt]hri)tO, @A<<, p, 4s K.ur*.3 Bf 43 ". ". Bruce, Acu, passi*. A.".:. BAR%;#;ME/ cr. tdtnoio*aic, +)iul hi ,r,l. *ai+ sau, Jn 0re*urile greco-ro*ane, 6)iul lui 'tole*eu+O. 'urt7torul acestui nu*e patroni*ic apare tn )iecare list7 de apostoli QMat. @SL<3 Marcu <L@83 #uca 1L@4i "apt. @L@<O, .br ln rst nu 1te )tnii*t h +r Asocierea lui Bortolo*eu cu "ilip Jn toate listele, cu e-cep&ia ulti*ei, le-a sugerat *ultor cititori JncepJnd din secoiul al A-lea c7 el s-ar putea s7 )ie identic cu prietarl loi litip, r a82l dh caM Q%er @L4B ).lh, c, G@LGO3 ast )apt nu p8te 1 silbilit d certitudine. ".".B. @<4 BASA BA!T%ME/. /n ceiKetor orb care a )ost 0indecat de msus QMarcu @SL41-BGO. Mu*ele Jnsea*n7 6"iul lui Ti*aeuS+ Ki se poate s7 )i )ost *en&ionat de Marcu pentru c7 era o persoan7 bine cunoscut7 Jn Biserica pri*ar7. %ncidentul a a0ut loc cu oca.ia ulti*ei c7l7torii a lui %sus la %erusali*, pe cJnd ieKea din %erihon, &i este Jnt)lnit Jn celelalte E0anghelii sinoptice, dar cu o serie de deosebiri. Jn Mat. GSLGA-<4 sJnt doi orbi, iar Jn #uca @8L<B-4< 0indecarea are loc atunci cJnd %sus Se apropia de %erihon. Jnti*plarea a )ost reconstituit7 Jn di)erite *oduri &i este posibil ca Matei Kt Marcu s7 se re)ere la terihonul i)echi, iar #uca la %erihonul ou, care se a)la la S de cel 9echi. %ntJ*plarea este re*arcabila prin insisten&a credin&ei lui Barti*eu c7 %sus este Mesia. RE =. G. /n p)tg 1,l lui .abai c.re %a a5urat pe eenua %n lucrarea de reconstruire Q ee*. <LGSO si a %1t t1d ra lesant Q@SL1O. <. "iul lui col!oh, u iudeu 1tB@ tui Maa]5a Q ee*. @@LBO. DJ.:. BA%%g%%.A% Q+brJbar de 1er=O. @. =$.iaadinrt din Roshelin+ QG srR @PLGP d..O, u adept credinciZ ar lui Da0id. G. S ruda a persoanei de *at sus, prin dlgtori,, ce a p"lut lDele )aniliei QEh GL1@O Di 1e lsit Jaddu+ t, @ E.dn BL<<. <. ,.,tehd la$itul+, al c7rui )iu Adriel s-a c7s7torit cu Merab, )iica hiSad Q@ s*. @<L@A3 G sa*. G@Lai DoQ g doua Ms 2brO s,Mcat QG s*, G@Le, Mn. Z.:.Z. BAR/$ Qebc, baru(, 6binecu0Jntat+O. @. "iul lui e-riia Q%er. <1L4O &i )rate cu Seraia, intendentul regelui gedechia Q%er. B@LSAO. El a )ost un slu5itor credincios al pro)etului %ere*ia Q<1L@SO, a scris prorociile st7pJ-nului1,u Q<1La, <GO ti lea citit popodlu Q0, %4.@sl. El a )ost *artor cJnd pro)etul Jnte*ni&at a cu*p7rat pDpri2tatea )itbi "le # AMtot Q%e. <GO. DurD cucerirea Ki 5e)uirea %erusali*ului, se spune c7 el

a locuit J*preun7 cu %ere*ia la MasphItha QMi&pa, Josephus, Ant. @S. @B8O, dar dup7 o*orJrea lui Zhedalia a )ost arestat pentru c7 ar )i in)luen&at plecarea lui %ere*ia Q4<L<O. A )ost dus J*preun7 cu %erernia Jn Egipt Q4<L1O ude, poEi0it rei ,]tiii.i, 2l ar d nFir J*preuna cu mere*ia Q%eronJ*, despre Js. <SL1O. Jo sephus, Jns7, d7 de Jn&eles c7 a*Jndoi au )ost duKi pri.onieri Jn Babilon dup7 ce ebucadne&ar a in0adat Egiptul Jn B8< J.d.$r. QAni. @S.@8GO. Josephus spune de ase*enea c7 Baruc pro0enea dintr-o )a*ilie nobil7 m0e.i Baruc @L@O. Asocierea lui cu %ere*ia a a0ut ca re.ultat )aptul c7 nu*ele lui a )ost dat la o serie de c7r&i apocri)e, dintre care re*arc7* Apocalipsa lui Baruh, o lucrare de origine probabil ebr. sau ara*., di, eE eau Dlstrat isiui sr. QM, G d,cr.O si siriene3 $artea )ui Baruc, o carte deutero-canonic7 gSsit7 Jn ua Jntre %ere*ia &i 'lJngeri, din care sJnt cunoscute di)erite 0ersiuni Qlat. &i gnosticeO3 Ki Restul sariailor lui Baruc. Tradi&ia e0reiasc7 QMid. Rabba, despre fnt. BLBO spune c7 Baruc a )ost Jn07&7torul #ui

Bul7 delut Q*7rit7 de < oriO, pFtJnd i*pri*area unui sigiliu cu inscrip&ia de ierechia+ QBarucO, )iul lui *ia scrtDu%+ Q%br(yhF bn nryhF hsprO. S)Jriintl sec. al P-lea t.d.$r. BASM%%T. ,rcb.bil ci nu*ele deri07 d2 la o r1.lr.in se*itic7 bs*, 6aro*at+ Q*irositorO. @. 'otri0it cu Zen. G1L<4, Esu sa cTgtorit d BaMr 1ie lui Eld !ititul, 'ori0it a $a, <1L<, el a )ct carBbdt cu o oarecare Bas*at care a )ost )iica lui %s*ael Kt sora lui ebaiot, rT.i ri $*. GaLA, *de 2a ete ruit, M. halat &i Zen. <1LG, unde )iica lui Elon este nu*it7 Ada. Este pd=bn e Mahalat ti Ada sL i pr5hir *indouA po"la ,BasMt=, ,,aTMta=, su s. poat2 sB de o eroare a unui scrib Qc). unele MS S ale #XXO. G. Bas*at, 1i2 loi soloM, casabrite cu AltiMa, din e)tal5 Q@ J*p.4L@BO. B%B/;$RA"%E. $, ", Jen, ,ti.rionnaire A1 li snlr.io1 JaitiDu1 de %olr1D @As4. ".$". BASA , o "sire l. t de rordan, siMta la de Zalaad, de care era desp7r&it7 prin rJul lar*uc. "er tilitat2. egiuii 8 **ita3 E.i ps. GGLrG5 ER. <AL@43 A*c 4L@3 Ai %s, G@@<3 %d. sotlgL E(. GPLB.1. u*ele, scris aproape Jntotdeauna cu articol Qha-hb7l7riO, a a0ut di)erite Jn&elesuri. Jn sensul larg al cu0Jntului, se considera c7 regiunea se Jntinde spre pJn7 la Mt. !er*on iar la E pJn7 la =Saleca3 Jn sensul *ai Jngust al cu0Jntului, se re)erea la regiunea nu*it7 Jn .ilele noastre en- uDra. %ncludea cet7&ile ]AKtarot, ]Zoian Ki ]Edrei, Ki regiunile ]ArgobKi ]!a0oMair. 'e 0re*ea cuceririi de c7oe israeli&i, Basanul era sub sr1pini8 lui oa, 8re s8 dpitala la AWdot. El a )ost Jn)rtnt de Jsraeli&i la EdreJ QDeut. @L43 <L@-<O Ki teritoriul a c7.ut la J*p7r&eal7 se*in&iei lui MInase. A Ecut p.n2 din t2ritorine stp,,Jte de D.0id 4 sZ lo*on, )iind Jncadrat Jn al Kaselea district ad*inisdti0 al lui solorctr Q@ inp, 4L@<O. A )1t pie)trur tl ti*pul r7.boaielor siriene, dar a )ost recucerit de meroboa* %% QG J*p. @4LGBO, doar pentru a )i luat apoi de Tigra r'ilgs / QG lnp. @BLGAO, dura Ne a )icut pade pe nnd din %*periul Asirian, .et rabitonid si cel 'ersan. Jn ti*pul perKilor a coincis Jn generai cu districtul fa*ai*, iar Jn perioada grecilor cu districtul Batanaea. B%B#%;ZRA"%E. Z. A. S*ith, TTie !istorical Zeog-rophrdrh.!oltlandtt. %A$A, p. BaG,B4<.BB<, BPB A,*.5".M. Ab2l, cV,gathie de ta palatinD #, tA<<. p. GP4 K.ur*. T.$.M. @<B BASME %ASll>B. QM%m M%ToloZ%rO ci *lhoh ,bdd=, 6po0este+3 *ythoiogia, 6po0eKtile+. $u0intele din a-ceast7 )a*ilie apar rareori Jn #XX &i niciodat7 nu apar Jn c7r&i traduse din Biblia ebraic7. Jn $artea necanonic7 Jn&elepciunea lui %sus Sirah+ GSLGS un o* d48rabn 1te c*parat d +o poEte slusA la *o*entul nepotri0it Q*yrTioJ a(airasO+L de ase*enea %n Baruh <LG< 6po0estitorii de pilde &*ythologoiO ... calea Jn&elepciunii n-au cunoscut+. Jn T *ythos a-pare nu*ai Jn epistolele pastorale &i Jn G 'etru &i are Jntotdeauna un sens peiorati0. #ui Ti*otei @ se spune s7 descura5e.e interesul )a&7 de 6bas*e &i JnKirIri de nea*uri )7r7 s)Jr&it care dau naKtere *ai *ult la certuri de 0orbe+ Q@ Ti*. @L4O. E-ist7 re)eriri si*ilare la 6bas*e lu*eKti &i b7beKti+ Q@ Ti*. 4LPO, 6bas*e+ Jn care Hn07&7torii )alKi Ji atrag pe ascult7torii care 6JKi Jntorc urechea de la ade07r+ QG Ti*. 4L4O, SJnt *en&ionate de ase*enea 6bas*e e0reieKti+ c7rora creKtinii nu trebuie s7 le dea cre.are QTit @L@4O. 'robabil c7 este 0orba despre un a*estec de specula&ii iudai-latoare Ki gnostice. Ase*enea 6bas*e+ sJnt pre.entate Jn contrast cu

ade07rul E0anghelieiL 69-a* )7cut cunoscut puterea &i 0enirea Do*nului nostru %sus $ris tos *i Jntetneindu-ne pe niKte bas*e *eKteKugit alc7tuita, ci ca unii care a* 07.ut noi JnKine cu ochii noKtri rtrlriE #ul=QG let. @L@1O. Jn .ilele noastre cu0intele din aceast7 )a*ilie au o ga*7 larg7 de Jn&elesuri. @. ?coala de gtndire 6*it &i ritual+. 6Mitul+ este scenariul iar ritualul este pre.entarea dra*atic7 a Ditului T. !. Zster ;n1pir, @AsSO int1pEt2.G, te-tele religioase ugaritJce ca 6*ituri+ legate de ri tualurile se.oniere de golire Ki u*plere pe care Jncearc7 s7 le reconstituie. A(i* sau s7rb7toarea Anului ou Jn Babilon este considerat7 un e-e*plu de ritual tipic din ;rientul Apropiat Jn care regele 5oac7 rolul .eului care *oare Ki Jn0ie, )iind considerat Jntruparea .eului sau repre.entantul s7u *ediator pentru popor, Jn sensul acesta, un e0eni*ent istoric sau o serie de e0eni*ente istorice pot ser0i ca 6*it+, cu* este ca.ul cu nara&iunea din E-od. @-@B care poate )i pri0it7 ca un n,tn1 pdrru rcperaE dull a cirei de 'aVte, sau nara&iunea pati*ilor Do*nului poate )i pri0ita ca *ythos pentru $ina Do*nului, care este repetat7 Ki Mi tcFnt Qc, @ coi @@G1O. G. 'rogra*ul de !de*Jtologi.are+. Acest progra* a )ost lansat Jntr-un eseu de R. Bult*ann Q eF Testa*ent and Mythology, @A4@O care a sus&inut c7 daca 0re* ca 6o)ensa+ autentic7 a crucii s7 )ie pre.entat7 e)icient in .ilele noastre trebuie ca E0anghelia s7 )ie cur7&it7 Q6de-*)tologi.ata+O de ele*entele care apar&in concep&iei despre lu*e Ki 0ia&7 a oa*enilor c7rora le-a )ost predicata pentru pri*a dat7 - nu nu*ai uni0ersul 6cu trei ni0ele+, ci Ki ideea c7 aceast7 lu*e poate )i in0adata de puteri transcendente. S-a cre.ut Qpe te*eiuri neadec0ateO c7 o parte a acestui co*ple- *itologic din T deri07 de la un *it de r7scu*p7rare de origine iranian7 elaborat Jn di)erite Kcoli gnostice, Jn special Jn Mandais*. <. gMiaA+ Qn teologie. Acesta este titlul unui eseu d. M. ", :i#. QBJR# BA, @AP1-g p, GG1 r.l*O ce se re)er7 la un alt sens *ode* - sensul subJn&eles, de e-., Jn titlul si*po.ionului The Myth o) Zod %ncarnate QMitul Du*ne.eului JntrupatO, @APP Qla care a contribuit :ilesO Ki Jn care *itul pare s7 Se o pre.entare plastic7 &i i*aginati07 a unei realit7&i ontologice Qcu* este unirea di0inului Ki u*anului Jn esen&a personalit7&ii u*aneO. "olosirea Teologic7 a ter*enilor din aceast7 )a*ilie datea.7 Jnc7 de la D.". Strauss Q#i)e o) Jestis, @8<BO, dai Jn li*ba5ul general r7*Jne inacceptabil7 datorit7 interpret7rii populare a *itului ca )iind ce0a neade07rat Ki induc7tor Jn eroare, ca un *ira5. Abordarea lui $. S. #eFis Ki a altora este *ult *ai di)erit7 Ki *ai adec0ata3 $. S. #eFis spune c7 6Mitul a de0enit "apt+ cJnd Du*ne.eu a de0enit o*, a&a JncJt aspira&iile Ki gJndurile su)letului u*an care pJn7 a-tunci Ki-au g7sit o e-pri*are *itologic7 au pri*it un r7spuns satis)7c7tor * e0eni*entele istorice ale E0angheliei, Jn Jntruparea Ki r7scu*p7rarea pe care o 0estesc. B%B%5oZRllE. !. F Batc.h Q2d.O,l8Fno ond /yrl, @, @AB<i G, @ABG3 n ", Bre, Jlyth and %li= to44 h c. B=, * Q.dO, datorl, criti.itn and 'airh, @A1, ,. PA h*.3 idan., +ldyth+, D T% G, p, 14--14P, d biblioeE)e3 D. caiElE A ctpA Fhout Mth, @A1S3 S. tl !1Te Q.d.O, My.4 nirel and MingshJp, @AB83 Z. 9. Jones, $hristolpgy and Myth in the eF Testa*ent, @AB13 $. S. #e00is, T/% :e !a0e "aces, @AB13 :. 'annenberg, 6The #ater Di*ensions o) Myth ir Bi/nl .id chr$de Wadition+, ,1i. flZ.io h Th8log, <, @APG, p. % i,u*,L J. :, Rogerson,Myth in ;ld Testa*entlnterpretation, HAP4. ".".B. AATWEBA Qns5ti t, @ cor <.B +BatW8, )ata lui A*ierO. Ea a )ost )iica lui Elia* QG Sa*. @@L<O, Ki dac7 12ta 1tc +0itea.lt+ lli Da0id din G sa*, G<L<4, 4 1te nepoara lui Ahito)el. Da0iil a lEto lr ri*t ce T"l 2i /rie !ititul .o8da a*ta 8 as.dia Raba, capitala a*onit7. #ucrul acesta a dus la o*orIrea %ul /rie, intrarea lui BatKeba Jn hare*ul regal Ki *ustrarea lui Da0id de c7tre pro)etul atan QG Sa*. @GO. $Jnd Da0id a )Zt bitrlit EaD.ba dV aliat o atan pentru a asigura urcarea lui Solo*on pe tron Ki pentru a de0eni reginIrna*7. Ea a cerut-o de la sol*on pe Abitss, 8*ulirE lui Da0id, ,ottV A-donia Q@ %*p. GL@A-G@O. Aceast7 cerere a )ost interpretat7 ca o Jncercare de a ob&ine tronul Ki a a0ut ca 8diat n8re tli Adonia. iiM.B. BAg% . Ata c8 da coletd h ba.ire ,r ridpd iernii &i pri*70erii constituia o surs7 i*portant7 Jn ti*pul 0erii. $olectarea &i p7strarea apei Jn ba.ine arti)iciale le-a per*is israeli&ilor s7 stabileasc7 aKe.7ri Jn p7r&i nelocuite ale 'alestinei Q]$%STER kO. Ba.inele arti)iciale erau s7pate Jn interiorul cet7&ilor Jnt7rite cu .iduri Q]'%ATRA M;AB%Tk *en&ionea.7 ase*enea ba.ineO Ki erau ali*entate printr-un tunel care aducea ap7 de la un i.0or din a)ara cet7&ii, asigur)nd o re.er07 de ap7 Jn ti*p de asediu. Ast)el de ba.ine au )ost g7site la ]Zhe.er@ ]!a&or, Meghido, Zabaon &c). G Sa*. GL@<O Ki Jn alte p7r&i Qc). J. B. 'dtchard, ,Th2 Wbrd ststdn rt Zib1n+, ,,4, @A, @AB1, p. 1B.PsO. +)tnelil lui ,eli.+ W badul rsi loa* din %erusali* probabil c7 sJnt cele *ai bine cunoscute e-e*ple Q%oan ALP, @@3 ee*. <L@BO. #ipsa de do0e.i nu per*ite locali.area precis7 a celorlalte ba.ine *en&ionate Jn %erusali* Qia.ul de sus Ki cel de 5os, Hs. GGLA, @@3 ia.ul J*p7ratului &i ba.inul arti)icial *, GL@43 <L@13 re.i ii TSAMAR%A TBETESDA.O. A.R.M.

@<1 EEDE#%; BATRi . )n *a5oritatea ci0ili.a&iilor autoritatea a )ost acordata celor care Jn 0irtutea 0Jrstei sau a e- perien&ei au Tost considera&i cei *ai cali)ica&i pentru conducere. De aceea, nu este surprin.7tor c7 liderii din *ulte co*unit7&i antice au purtatL un titlu deri0at din r7d7cina unui ter*en care Jnsea*n7 6b7trJne&e+. Ast)el, ter*enul ebr. 6b7trJn+ Qs7gT; poate )i pus al7turi de ter*enul ho*eric geronces, de spartanul prsbys, de ro*anul senacus Ki al7turi de ter*enul arab sha(( QKeJcO. %n 'entateuh b7trJnii sJnt *en&iona&i la egipteni QZen. BSLPO, rnoabi&i si *adiani&i Q u*. GGLPO, cJt &i laisraeli&i. %n E-od. <L@1 nise arat7 c7 israeli&ii a0eau lideri nu*i&i 6bStr)ni+ tnc7 din ti*pul robiei Jn Egipt si lui Moisei sa poruncit sIcolabre.e cu eJ Jn e)ortul iul de a ob&ine libertatea. 'robabil c7 la Jnceput a-ceKtJa erau capii de )a*ilii, dar Jn E-od. G4L@ se spune c, nudEr b. 8 )at la PS. '1t2 act 8rVp de PS de b7trJni a turnat Do*nul duhul pentru ca ei s7 ia per2 la .onl@l.28 "porului gltturi .le Moie Q h. @@LGBO. DupV tinpul peEelt tn ".tie T p1E ci 1earc cetate a a0ut propriul ei grup de lideri b7trIii ale c7ror Jndatoriri, potri0it legisla&iei deuterono*ice, includeau 5udecarea cri*inalilor aresta&i QDeut. @AL@GO, in0estigarea proble*elor QDeut. G@LGO Ki solu&ionarea dlpur.lo. Mtrlnoniale QD.ur, GGttBt GstPO. D.d cetatea lor erao cetate de re)ugiu ei trebuiau s7 5udece Ki cererile de a.il Qlos. GSL43 0e.i Jns7 Ki u*. <BLG4O. unlnl lo, Eria - Oa sEt *u PP Q)td. 8L@4O Di ei erau asocia&i cu al&i )unc&ionari ci0ili, de e-. Ke)i de trib Qpeut. SLG<3 GAL@SO, co*andan&i *ilitari &i 5udec7tori Qlos. 8L<<O. S-ar putea ca ter*enul 6bItr)ni+ s7 )i )ost u tellM 8Etel 2)eritoi la o saQilri de gu-0ernatnJnt Ki el Ji includea Kt pe unii dintre aceKti )unc&ionari o)iciali. Zrupul na&ional de 6b7trJni ai lui %srael+ a continuat s7 e-ercite o in)luen&7 considerabil7 in ti*pul MoErhiei b crlitat de crp2tenn. b popondu, )iid pri*ii care au cerut un rege Q@ Sa*. 8L4 K.ur*.O, Kl care ulterior l-au acceptat pe Da0id QG Sa*. BL<O. 'o.i&ia Ki in)luen&a lor a )ost recunoscut7 de Solo*on p@ l5ip.ri 8Lr, <O, de A%E, Q@ inp. GoLn, de t.be# ; unp. G@L<O,detehuQGlrnp, @SLrO, deE4hnr QG l*p; lALGO d Nle l1la QG ,np, G<L@O, clnd E!hiel en in robie a a0ut de-a )ace cu ei QE.ec. @8L@3 @4L@3 GSL@O3 ei au aprnt de .te,)) ih tinput lui E1 ,i b perioada greac7. DeKi la Jnceput autoritatea lor a )ost Jn s)era ci0il7, Jn 0re*ea T 6b7trJnii poporului+ Qpres-byteroi iou laouO de&ineau J*preun7 cu *arii preo&i puterea de a lua deci.ii Jn proble*ele religioase Ki, dac7 era necesar, puteau decide e-pul.area din =sinagog7. =9e.i de ase*enea =Sinedriu Ki ]'re.biter %Qpentru )olosirea ter*enului Jn TO. J.RTr. ---------------------------------------------------------------EriTnl Em8. pErutild2li io orrennrl Apropiar a. tic b7trJnii erau respecta&i pentru e-perien&a Ki Jn&elepciunea lor Q%o0 @GL@G3 <GLPO. #a e0rei lucrul acesta s-a datorat nu nu*ai se*nelor e-terioare cu* stnt barba c7runt7 Qde aici deri07 cu0Jntul 6bitrin+, l7Den sau cu p7rul c7runt QsbliO, ci pentru c7 atingerea 6plin7t7&ii .ilelor+ sau 6intrarea Jn Q*ulteO .ile+ era considerat7 un se*n de )a0oare di0in7 datorat )ricii de Do*nul &i respect7rii poruncilor #ui Q#e0. @AL<G3 D.ut. <SL@AGSO, ardilrd h ielur agta d2pendenla )atl d2 rutoritatd dnduitd de Dl*eEu QErcd-GSL@GO, $D toate 8tea, da.n l"Dt2 tupriWlie, capul c7runt nu esteocoroan7 de glorie Q'ro0, @1L<@3 c), Ecl. 4Lr<O. cristo,, ln gbne, 1te .uern0it cu ,,pBr alb+ QApoc. @L@4O Ki este identi)icat cu 6$el J*bItrJnit de .ile+ Q&). Dan. PLA<. ;a*enii Jn 0Jrst7 erau puKi Jn )unc&ii de autoritate Ki responsabilitate, Jn calitatede ]b7trJni ai poporului. .=.'odoaba b7trInilor sJht perii albi+ Qsau, Jn alt7 traducere, 6"ru*use&ea b7trJne&ii este p7rul c7runt+O Q'ra0. GSLGAO. 9Srsta Jnaintat7 ar trebui s7 )ie caracteri.at7 %negal7 *7sur7 de Jn&elepciune Q@ J*p. @GL1-<3 ld @GLGD @BL@S3 <G.n. De 8 %i"a de epet )a&7 de b7trJni este un se*n caracteristic a, unei societ7&i decadente QJs. <LBO, cu* a )ost societatea b.biloni.n, cE +nu . aFt rdll de ,antri+, d2 +*ul gnbo0 sub lo0d p2rilor .[bl= QG crcn, <1L@P3 (.i Jns7 Ki !erodot G, 8SO. 'e de alt7 parte, respectul )a&7 de b7trJni aduce binecu0Jntare pentru co*unitate QJs. 1BrD gah, 8L4O, !andicapurile b7trJne&ii nu sJnt trecute cu 0ederea ;s, P@LAO Di h El. @GLG-P .lni delE prin pierdeE 0ederii, a 0igorii, a din&ilor, creKterea inso*niei, a te*erii, cJt Ki sc7derea a*bi&iilor. A0raa*Ki Sara erau considera&i trecu&i de 0rrsta la care ar )l putut s7 aib7 8pii QZD, @<L@@.@43 c), #8 @L@<O, id piddeM 0Edern i.a a)etlt pe (2d Qc)n. GP@O, %ad Qcer 48r@SO, lli Q@ su, <LG3 4Lrt ii Ania Qt %np, @4L,tO. Bar.ilaJ Ki-a pierdut si*&ul gustului Ki au.ul QG Sa*. lAL<sO. h ti*p 8 Da0id a sutedr dD cirulati2 ", guin7 de)icitar7 sau hipoter*ie Q@ J*p. @L@-4O. Jn a)ar7 de 0Jrstele neobiKnuite atribuite de +genealogiile diEiote de potop to Zd, s ti @@ eu de 0tstele prinilor do*iiod babilonienl, 'atliarhii au atis 0Jrste Jnaintate QA0raa* @PB, Zen. GSLP3 %saac @8S, Zen. <BLG13 laeo0 @4P, Zen. 4PLG83 iarlosi) @@S, Zen. sSLGGO, c, bate ac1tea, Mdi] la d1ra de r.GS d2 .ri QD4t. <4LPO su lenoi.da la @<S ae di VG cbn. G4L @sO 8D lnca tn plinV put2rc. Trecerea de la *aturitate la 6b7trJne&e+ era oon-siderat7 la 0Jrsta de 1S de ani Qc`. #e0. GPL@-83 's. ASL@SO. Ast)el, 6la 1S de ani o*ul atinge b7trine&ea3 la PS capul c7runt, la 8S putere special7, la AS Jncorciep, %ar la @SS 1te ca W norl= Q'nDa Aborh G%O. Aceast7 a)ir*a&ie poate )i co*parat7 cu o concep&ie

babilonian7 conte*poran7 potri0it c7reia 61S Jnsea*nA Mtuitate3 PS 0i,,a luns,3 <S beciiete5 AS bi trine&e e-tre*7+ QT7bli&a Sultanului %epe 4SSL4B-4AO. DJ.:. BEDE#%; . ; r7Kin7 g7lbuie transparent7, *irositoare, produs7 din sucul po*ilor din genul $o*d *iphora, pre&uit7 pentru )olosirea ei ea par)u*. Se g7sea Jn &Ira=]!a0ila, de lJng7 Eden QZen. GL@GO, Ki culoarea ei era aceeaKi cu culoarea ]*anei Q u*. @@.PO. cudntul ebr. b=4dlah a t1r pelBt Jn gi. sub ).* bd..llion. DEi a.1r cu0lnt irnpMutat 1te Jnt/nit Jn traducerile gr. ale 9T de *ai tJraiu, #XX traduce acest cu0Jnt cu anthra- Ki (iystallas, poate pentru c7 r7Kina Jnt7rit7 se ase*7na cu o piatr7 pre&ioas7, sau poate datorit7 substan&elor cu care este asiat h $2n. G@@@ s.*, Q=B//%E %O, B%B/;$RA%%E, ru3 XA$, G, p. <4 iF.- Et, 4 p. <B4. %.!.M. @<P AEER BEER Qb=+er. /t. 6)tntJn7+, Etern7+, )7cut7 de obicei de o*[. @. u*. G@L@1. /n loc Jn itinerariul e0reilor r7t7citori, unde au a5uns cuiJnd dup7 ce au plecat din A*an. Acest 0erset *en&ionea.7 o JntJ*plare ne8t, din alt2 sle, o 1.ie clnd poponn a pri*it ap73 este un e0eni*ent i*portant, deoarece 0. @8b sugerea.7 c7 Beer se a)la Jntr-un loc pustiu. #ocali.area este necunoscut7. G. Jud. ALG@. #ocul unde a )ugit lota* dup7 ce a de*ascat lo0itura de stat dat7 de )ratele s7u Abi*elec. #ocali.area este necunoscut7. RJ.:. EEBR-#ADA%-Rot. urEte lDDriuUi,s i a*ite ele*ente din Zen. @1L@<-@4, unde nu*ele apare pentru pri*a dat7, nu poate )i tradus cu certitudine. AKa cu* este redat, nu*ele poate Jnse*na 6"JntJna celui 0iu care *7 0ede+ sau ,J"uitJna lui $e, care *7 0ede este 0iu+. TotuKi, se poate ca Jn procesul de trans*itere nu*ele origina, al locului s7 )i )ost distorsionat Jntr-o oarecare *7surB, )ScJnd i*posibila descoperirea Jn&elesului original. ueste singurul nu*e propriu din 9T care a trecut printro ase*enea schi*bare. #ocali.area e-act7 nu este cunoscuta, dar Zen. @1LP, @4 plasea.7 locul Jn apropierea grani&ei cu Egiptul, Jn-cotro se Jndrepta Agar, ser0itoarea egiptean7, care )ugea de *Jnia st7pJnei sale, S7rai. Du*ne.eu i s-a ar7tat aici lui Agar Ki ia 0estit naKterea lui %s*aet. %saac a trecut prin Beer-#anaiRoi cJnd d aKtepta pe Elie.er s7 i aduc7 o so&ie din Mesopota*ia QZen, G4L1GO &i el s-a stabilit aici dup7 *oartea lui AFaa*, RJ.:. BEBnSBSA. tre dlt ltri dn t#i inpdtante, pE cu* Ki unei localit7&i Ki unui district QZen. G@L@43 los. @ALG[, ;raKul actual se a)l7 la PP (* S9de %erusali*, apro-i*ati0 la 5u*7tatea distan&ei dintre Mediterana si partea de S a M7rii Moarte. E-ist7 *ai *ulte )JntJni Jn .on7 si cea *ai *aie dintre ele are un dia*etru de <,PB *. 'entru s7parea acestei )JntJni a trebuit s7 se taie un strat de S* de stJnc7 *asi07. 'e o piatrI din peretele )Jntinii, $onder a g7sit o dat7 indicJnd c7 au )ost )7cute repara&ii Jn sec. al @G-lea d.$r. $Jnd a 0i.itat el )intJna, in @8P4, supra)a&a apei era la o adJnci*e de @@ *. E-ca0a&ii )7cute la Tel es-Seba=, la B (* 9 de oraK, du s8 l, luinl o cetate lortindD cotutruit, dups un plan din ti*pul *onarhiei din %uda. ; )tntJn7 din a)ara por&ilor este datat7 de arheolog Jn secolul al @Glea J.d.$r. &i este asociat7 cu A0raa*, plasJnd poEtirile d1,E 'aEialhi h "ioada de dupi 84 rirea israelit7. u e-ist7 nici o do0ada care s7 Spri5ine aceast7 specula&ie. u au )ost descoperite 0ase de lut din Epoca Bron.ului si nici un alt lucru cane s7 do0edeasc7 nu*ele antic al locului. 9ase de lut din Epoca "ierului au )ost g7site Jn localitatea *odern7 QBir es-Seba\O, care a )ost nu*it7 Berosaba Jn 0re*ea ro*anilor, Ki aceasta s-ar putea do0edi s7 )ie locul Jn 1re su ttdlilir 'aduhii, Se*ni)ica&ia nu*elui este data Jn Zen. G@L<@, +"t],=r c.lor "pt+ Q.dicB, nieiO, o dtn intErplerare, 6"t*tna 5uiI*Jntului+, re.ult7 dintr-o Jn&elegere greKit7 a cu0Jntului ebr. 6de aceea+, care se poate re)eri nu*ai la o a)ir*a&ie anterioar7 QZen. @@LA nu este de )apt o ereptieO Vi reppinta o "aducere s2tita a particulei ebr. )ctcu 6deoarece+3 dnd de )apt, ea intro de aici o propo.i"e lubordoE] M"BE i@ ar trebui tradus7 6cJnd+, sau chiar 6atunci+. Declara&ia anteceden&7 ne spune de ce a )ost )7cut73 propo.i&ia aceasta ne spune ctnd a )ost )7cut7. Q'entru o )olosire si*ilar7 a particulei (t, 0e.i Zen. G4L4@3 c). MInig, !eb. Synta-, <8P h.O E-plica&ia celei de-a doua presupuse nu*iri a )JniJnii de c7tre %saac QZen. G1L<<O este dac7 Jn 0. @8L, Jsaac a s7pat din nou )lntJnile de ap7, pe care le sVpasl rcbii btlui slu AFa*. Ki pe .e le astupaser7 )ilistenii, dup7 *oartea lui A0raa*3 Ki le-a pus iar7Ki aceleaKi nu*e pe care le pusese tat7l s7u+. %ntrucJt s7parea unei )JntJni era deseori o reali.are *a5or7, respectul )ilial i*punea sa )ie onorat7 Jn )elul acesta lucrarea unui tat7 de sea*7. Jn 0. << ni se spuneL 6El a nu*it-o ?iba+. "olosirea Jn acest cai a )or*ei )e*inine a nu*eralului poate indica nu*7rul )JntJnilor Ki nu*ele ar putea )i redatL 6$ea din QdintreO Kapte+. BeerKeba este asociat7 Jn *ulte ca.uri cu patriarhii. A0raa* a petrecut *ult ti*p aici QZen. GG3@AO. prcbabn ci a )1r o pac a parerirei )era nici u orh. Jntrudt caracterul se.onier al p7storitului nu 0a )i dus la o aKe.are stabil7. De aici a plecat A0raa* s7-@ 5ert)easc7 pe %saac. %saac locuia aici cJnd %aco0 a plecat spre !aran QZen. G8L@SO. Jn dru* spre losi), care era Jn Egipt, %aco0 s-a oprit aici ca s7 aduc7

5ert)e QZen. 41L@O, #a J*p7r&irea &Irii aceasta localitate a )ost dat7 tribului lui Si*eon Qlos. @ALGO. Jn e-presia )a*iliar7 6de la Dan la BeerKoba+ QJud. GSL@, etc.O ea indica e-tre*itatea sudic7 a &7rii. %*potu,. oraeurui s.a datoEr po.itiei ]re pe car2 o*rciala sp,e Eaipl, R2)e.iile lui A)ros QsLs Di <L@4O *tl ci <22r]ba de0enise un centru pentru acti0it7&i religioase nedorite. Be42ba d st2le sar2 Qebr. JiieldO a rodt rcpo pulati dupd Jntoarcerea din Tbie ;len. r@LGPO. ldll la .are ] ie)era Jcephs QBl G. BP< )i <. <AO, pe care :ine(ler a 0rut s7-@ identi)ice cuBeeiseba din 9T, era un sat din Zalilea de 5os QJos, #i)e, B.@88O. B%B#%;ZRA"%E. :. gi**erli, Zeschichte u. Tradi-tian F BeD-sneba in A. T., #A<G3 C. Aharcni, B2 2.-si.ba, P, #AP<t Tel-Ari0, l, @AP4, p. <44Gi G, @APB, p. @41-@18. :J.M. A.R.M. BB!BM;T. Din pWct de r2dde rcriclDic 1te pluralul cu0Jnt#uui ebr. b=he*7, care apare de nou7 oriin FQD2,t. <GLG43 %o0 @GLPL 4S.@Bi 's, 4AL@G, GSL BSL@S3 P<LGG3 l2r. @GL43 tlab, GL@PO Wl n bte e. .urile, cu o singura e-cep&ie, se pare c7 sensul a0ut Jn 0edere este acela de 6)iarei+, 6ani*ale+ sau 60ite+. Jn %o0 4SL@B ins7, re)erirea din 0ersetele care ur*ea.7 sus8.t u duit ani*l, ,i de obicei ] coBid2r1 c7 )or*a de plural Jn ca.ul acesta are rol de Jnt7rire, 6)iar7 *are+ si ea se re)er7 la hipopota*, care se potri0eKte cel *ai bine descrierii. S-a sugerat c7 ar deri0a de la un cu0Jnt egiptean ipotetic p=.ih.*F, ,,bou@ de apB+, .lar laptul ., .airtdn aEu .lre cu0inte care s7 descrie hipopota*ul )ace $a ipote.a s7 )ie i*probabil7. DeKi au )ost e*ise Ki alte teorii, identi)icarea cu hipopota*ul poate )i acceptat7 cu titlu de prob7 ia ni0elul actual de cunoKtin&e. #XX red7 cu-0idtul de aici p.in ttD1. e"%AliO @<S BE =T%ADA%= B%B#%;ZRA"%E. S. R. Dri0erKi Z.B. Zray, The Boo)c ot Joh, tcc, PAGl, %, p. <B@<B4, %Q4,p. rr@3 penh o ald leorie, Fi c. =t- Dli0d ln .. 0 rosan Q2d-O, 'roceedingi o` t)ie Tl0en&y-Second $ongresi o` ;rienioJisa ... %stanbul ... @ABJ, G, @ABP, p. @@<3 Z. S. $ansdale, Aninab o)Bible lands, @tPS, p. @So3 J. 0 Mnnier :ilson, 0T Gs, @APs, p. @,@4. T.ZM. BB#. *2le eu ridrr prnripalei .etei babil.. n(ne, Maidu( QeMER;DA$O, a c7nii detronare a )ost sinoni*a cu s)Jnsitul Babilonului Ki a do*ina&iei sale Q%er. BSLG3 B@L44O. Jn acest conte-t Bel este nu*it nrpreu.n cu .ed abu Qi EBoO, 2re era otuidedt )iul rlu Qt. a1L@O. Bel Qt, susia., ea, ,do*.3 ebr. Bo DD . %tdt p.tu din tiad, s*eriani orisinala de 8it4i, nnp2unB cu Anu ] En(i, ir n*2le slu a l1t un titlu sau un epitet al lui Enlil, .eului 0Jntului si )uruii. cind Madu, . dMii (lr sup"* al Ba. blonuhi, tt nileul al Glea, i s-a dai ii nu8le Bel. A2ta 1te .ur h ra" statuii cetuia i sa poroc5r lul Daniel &i to0ar7Kilor sIi s7 se Jnchine QBel Ki Balaurul < K.ur*.O. DJ.@9. ii donniG+ in cca BB1 ld.Z., ln t5),p e .bonZ ] a)la Jntr-o ca*panie Jn Arabia central7, unde a r7*as tinp de @S ani. BeRa"r a do*it chiar in satul Babilon. Se p8te ca Daniel sa aa2re e0eni*entel2 dupe anii a.1tei .oreg*le QDan, PL@t <L@O, dEi docu*entele o)iciale au continuat s7 )oloseasc7 anii de do*ie ai lDi abonid- o erie de e-E 5uidice daEie din a l al @Gl2 d al @<lea al do*iei lui abod itrclud nunele ii@ui Ba-sar-,)lr, prinld *oKtenitor, Jn 5ur7*inte speciale. JntrucJt o inscrip&ie din !dan QAS a, @AB4, p. <S-AGi ,4,r9EU+, p. s1G ill*.O a)h1 cA e-i#ul %ui a1onid a dEt @S di, in)or*a&ia aceasta ar con)ir*a alte te-te, Jntrudt ,,resele+ cp a nuit in lllE dbnb.ie a anului B<t H.d.$r. a )ost BelKa&ar mDan. BL<SO, iar tat7l s7u a )ost luat pri.onier la Jntoarcerea sa ulterioar7 Jn capital7 QXeno)oB $yropd.dia P. B. GA.<S, nu di n*eO-BelKa&ar Qara*. BMa=KKarO este nu*it de asestnenea BaltlEer Zr. B.ruc @L@@-@Gi !eidlor, @. raaO eu Barbsr QJ1-, An.. @S, GB4O, B%Sll;$n-alE. R. '. DoFhelry, Vd bon id1 and Bethder, Cale ;rie)tal Seris @B, @AGAr d M Zny-en, , 4rtUidn Md Sabrloiian $hranic#], PAPB, p-@S4@@@ Qp2nd cDnie ld abonidO. DJ.:, BE@%A#. Sensul acestui cu0Jnt este clari)icat Jn general de conte-tL 6)iul lui+ sau 6o*ul lui+ Belial Jnsea*n7 o persoan7 )oarte rea. $u0Jntul apare Jn ebr. tn's. @8L4, paralel cu cu0Jntul 6*oarte+3 de aceea este tEdu b rch, ,,pieire+, lD litelahua din perioda intertesta*entala este sinoni* cu Satan Qscris adesea 6Beliar+O. Deri0area nu*elui, Jns7, este obscura. Te-tul ebr., cu 0ocalele *asoretice, Jl redS b=lJya=al, &i se pare c7 deri07 de la b=l) Q6)7r7+O Ki ya=al. Q6pro)it, 0aloare+O, aKa JneJt ar Jnse*na 6)7r7 0aloare+3 aceast7 p1iblitate Ea1te plau.ibu, de)i no )t p1r aplica ndd h 8 a de8it nl)t prcpriu. ; sria de 8tatori au cercbt ddrul nitoloaic de d,, B.al ya* yio*nu[ M7rii+O, dar nici una dintre sugestii nu < )1r c*0glbE. ; a r2ia ndalitac de ahordare este s7 ignor7* 0ocalele *asoretice Ki s7 deri07* cu0Jntul de la 0erbul ebr, bal7= V6a Jnghi&i+O3 Jn ca.ul acesta nu*ele ar descrie Jn principal ?eolul, #ocuin&a *or&ilor, ca )iind 6$el ce Jnghite+ Qeti*ologia cu0Jn-tului 6in)ernal+ este co*parabil7O. 'entru a reda e-presiile care con&in ter*enul ebr. 6BeliaJ+, traducerile *oderne )olosesc cu0inte cu* sJnt 5osnic+, 6)7r7 Du*ne.eu+, 6urJciune+.

Blt/;$MllE. D. : ThoM ln BiblXol 8d 'a ,itrn srudiB iR Mao=t oJ R ' cWey @A1<, p, @@,@A3 9, Mag, %g Gr,@A1B, p. GAU-GAAi *;T. %O.".', DB#WA%AR. Do nod Babilondui 2re a l1t o*r)t b ti*p#n cucerirn .etLdi, in anul B<A #d.cr. QDan. BO. Jn docu*entele babiloniene Bel-sar-uKur Q6Bel a prote5at regele`do*nia+O este nu*it de tat7l B,u , bo.A, Ea2 .# ,.bilo.dui ir BB1-B<A i.d.$r. A%e tDte da, deralil d pd0iE ta do8ia lui Belsatar Ki la preocup7rile religioase din Babilon Ki Sippar ptnI Jn ,r @4.lea an al do*iei Eialni sru. prcb2lil Aicr ltni2l a )ost nepotul lui ebua.l)tlar al tt.la Li, loai0ir $ronicii lui abonid, tat7l s7u i-a 6Jncredin&at ar*ata BE#TTATAR Qebr, Dellrsd d.trar3 sr. adlt1drO. u n2le dat ld D*i2l in Babilon QD.n, ltTt G.G1i 4La.A, @A3 Br@G3 @SL@O. cu0intul 2b. pZte 1o taElit2nr2 a nFelui babiloniah .5t"iWrt reler`Bdtirorutu $."ie ca Doa*na so&ia .eului ]Bel s7-@ prote5e.e pe rege+O. 'end rol)u n*elui, tBelralar, rWarel2r, Ei A. R. Miltrrd, tf 4A, @APP, p. PG, DJ.:. BE -AM% Q,,1u@ rudei neldO, *e dat copildui nnst din eira itrstu8se a lui #or cu iiica s Mi hici Qcen. rAL<<Or stnosul copiilor lui ,AnoD. Moie ia rdreut co i5ind nrndi" cu .opin lui (*el, prin bt3 de ac8 el a conds polorul ln aia iel lndt si .ui tdbue in iara care ,Je.. )ci dat tn sepiiire+ QDeur. GL@AO. Totui, ,2opin lui rd= au de0enit Mi l5r.iu da"ani ai israeRno, QG crcn. GSL@3 's. 8<L1-8O. Z.T.M. BE -DADAD. %ol* ebi a n*2lui araoaic Ba. eu Bir-!adad, .,tu[ hi )ladad,., n*e pu,rat de doi 2u trei do*itori ai rcg,tulut a"reu de la Datlld, @. Ben!adad % ete nu*ii ,,)iul lui TabrinoD nul lui !e.ion, J*p7ratul Ara*ului+ Jn @ J*p. @BL@8. Jn al @Ble an al do*iei elc Q.@ <slea dupB de.bi8a i.SatuluiO, Asa, "gele lui luda, %a lnJrlnt pe geralr Etiopi.nd Ai a Wnut o sirbei8re *r2 la leru.lin, la care ia in0irar ti p2 irra2lig QG cror. t4LA , @sL@AO5 de a8, rn annl a, @1lea Qal <1-leaO, Bn.i., rg2le #ui %slael, a abcar hda QG $rcn, @1L@.@S@ si a a cdt a5utd de la Besj!adad % res2l2 AErulu52iAs Q@ lhp. lsLrB i.l*., 8 si *i suO. 'rin ))i., Ben!adad % do*ea i.l*.,d25. in cca aAs i.d.$.., eu p8t2 pe la ASS. 'D"u a81tB p2riZaA, re.i E. R. [[riele, MOsteriod uhbe1 otthe )iebr MiDs, rAs@, p. ss1oi @A1s ed., p. BA-1S. @<A BE -%%ADAD <. Ben-!adad, oponentul lui Ahab Vcea 8P4`<-8B< J.d.$r.O. @ )aip. GS\ a *urit asasinat de ]!a.ad, pe 0re*ea lui lorara Qcea 8BG-84@ J.d.$r.O U\ Elisei QG %*p. 1LG4 K.ur*.3 8LP-@BO. !aiael @-a succedat pe Ben-!adad Jn 5uiul anului 84< #d.$r. QSal*anaser /%, re&ele Asiriei, Jl *en&ionea.7 pe !a.ael Jnc7 Jn 84@ J.d.$r; Q0e.i M. ". /nger, Jirael and theArFnaeans o) Da*ascus, p. PBO. Aid apar dou7 proble*e. Mai Jndi, este Ben-!adad din .ilele lui Ahab &i %oiara acelaKi Ben-!adad % din .ilele lui Asa QsugerJnd o do*nie de BP de ani, oca ASS-84< H.d.$r., o do*nie lung7 dar nu )7r7 egalO, sau este 0orba de Ben!adad @@P Albright 8AsoR aP, PA4G, p. G<-GAO n 1e,tili., dr2pt o singur7 persoan7, Ben-!adad Q@O, dar singura lui do0ada certa este o posibila dat7 de 8BS J.d.$r. Qli*ite 8PB-8GB H.d.$r.O. pentru Stela MeiDart, pe baia stilului inscrip&iei con&inute de aceasta. Dar interpretarea *ai )ireasc7 a te-tului din @ J*p. GSL<4 este c7 ;*ri a )ost Jn)rInt anterior de Ben-!adad %, tat7l lui Ben-!adad !, conte*poranul lui Ahab3 interpretarea dat7 de Albright acestui pasa5 este )or&at7, iar )aptul c7 9T nu *en&ionea.7 un e0eni*ent cu* este Jn)rtagerea lui ;*ri J&i g7seKte o paralel7 Jn )aptul c7 9T o*ite s7 spun7 c7 lehu a pl7tit tribut lui Sal*anasar in. Analele lui Sal*anasar %%% pentru anul 8B< H.d.$r. Q:ise*an, Jn D;TT, p. 4PO &i pentru anul 84B #d.$r. 14XAr, p. G8S.3 ARAB @, 1B<, 1BAO n nllllB pe regele Da*ascului d%M-idri, care probabil ar trebui citit Adad-idri Q6!adad-e.er+O3 acesta trebuie s7 )ie aproape cu certitudine un alt nu*e al lui Ben-!adad S`SO, conte*poranul lui Ahab3 c). Miche#. :dt des ;rid1, @, @A4G ,. sA, n @4, nicl .dritd c, au e-istat doi Ben-!adad, J+ poate )i datat apro-i*ati0 Jntre ASS-81S td.$r, iar ,JT Jntre 81S-B4< J.d.$r. A&anu*ita Stel7 MeiDart datea.7 din aceast7 perioad73 atribuirea ei unui anu*it Ben-!adad este J*piedicat7 de )aptul ca nu*ele str7*oKilor s7i nu poate )i desci)rat pe *onu*ent, Jn duda Jncerc7rilor de sbt=DEE Qde a ZE, BAsoR GSs, @APG, p. <1.4GOl. s4.ti.d,d *. 8 PA1=@S #d.cr., )til lui !a.ael, a continuat asuprirea %sraelului Jnceput7 de tatii s7u Qe*p. %oaha., cea 8@4`<-PA8 S.d.$r., G J*p. @aLGGO pMtll h rihput dondei lui loa Q.8 PAa-PaG-P8@ #d.crO, ce, lnpt5ind p.)e". %/ Elisei de " patul *or&ii, a reuKit s7-@ resping7 pe Ben-!adad QG %*p. @<L@4-@A, GBO3 acest rege ara*eu. este *en&ionat de ase*enea pe stela conte*poran7 a lui ga(ur, regele !a*atului &i al #uash-ului Qc). Blac(, tn D;TT, p. G4G-GBSO. 6%.b70itorul+ al c7rui nu*e nu ne este dat Ki care a atacat Jn 0re*ea aceasta Siria QJn )olosul lui %sraelO se poate s7 )ie o re)erire 0oalat, la inter0en&ia #ui Adad-nirari n, regele Asiriei, J*potri0a ]Ara*ului3 c). : !do, Tt G<, @AB;t p, 4G, n. 44, dups !, Sch*oeltel, Zeschichte des Altat 9orderasien, @ABP, p. GBA, n. 4. A*os Q@L4O a prorocit distrugerea 6palatelor lui V!a.ael KtO Ben-!adad+, iar *e*oria lor este e0ocat7 de %ere*ia Q4ALGPO, Jn prorocia sa J*potri0a pro0inciei] Da*ascului, B%B#%;ZRA"%E. 'entru aceKti regi, 0e.i M. ". /n-get, %srael aud dieAra*aeans o`D0*ascus, @ABP,

cap. 9-X3 A. Mala*at, Jn ';TT, p. @4< K.ur*. @$A.M. BE A%A Qebr. Mno0g)i)l, binayI, .Jah0eh a .idit7O. @. rid trl #holada din cabteel nl par8 de s a lui %uda QG Sa*. G<LGSO. $o*andantul g7r.ii personale a lui Da0id, alc7tuit7 din *ercenari str7ini QG Sa*. 8L@83 GSLG<O, el a co*andat ar*ata Jn luna a treia Q@ $ron. GPLB-1O. A )ost renu*it Jntre 6cei trei.eci+ de ,)te.li.ilui Da0A QG S*, G<LGZG<3 %$D @@LGG-GsO Ki probabil c7 @-a Jnso&it pe Da0id Jn ti*pul re0oltei lui Absalo* QG Sa*. @BL@8O. p@ a a5utat la r7sturnarea lui Adonia si la instaurarea lui Solo*on ca rege Q@ i*p. @O, iar 3rt tt.iu ,a egltat " Adotri,, %oab Ai finEi Q@ J*p. GLGB, GA K.ur*., 41O, Jn[ocuindu-l pe loab ca Ki co*andant supre* Q@ J*p. GL<BO. G. /nul dintre ,)lep treiJecT= care au )or*at grupul .l doila dc 0iDi .i lli Da0idL 4 din UiEtotl h ETal1 QG S2r. G<L<S3 @ $er @@L<@O il a 81trdat ar*ata Jn luna a unspre.ecea Q@ $ron. GPL@4O. Alte .ece persoane care poart7 acest nu*e sJnt cunoscute nu*ai din ur*7toarele te-teL @ $ron. 4L<13 rBLrT GS, G43 @1LB-1i G $rcm G;t#4t <P.Pti Et. @SGB <D <B, 4a Qct @ E.dB ALG1, <4j<BO3 E.4. uL#@<O. J,Z,Z. . BE%VB-DE%%A$. cebte Jn teritoriul lui Dd ;d. @AL4BO, identi)icat7 cu localitatea *odern7 el-Mhei-riyeh $pJn7 recent a )ost nu*it7 %bn %brIDO, la 0reo 1 (* E d2 Ja)h. 'otri0it lui sarn2rib. a )ct 8 dintr. cet7dle care au apar&inut Ascalonului Ki care a )ost aediarr si .cdd de el QDoTT, p, 11t A Er, t. G<PO. J,D,D. BE B-%AAZA . un le 8de lsoel tia lntiW rabi2 Q u, <<L<@.<G3 D2,t- @SLBO. A )o1t nunelesuitia trib &i se re)er7 la unul din clanurile lui Seir Q@ $ron. @L4GO, care este nu*ele unei regiuni *untoase la 9 de 0rihdi Atablh. u dre lsib5ll o le.li.are ci precis7, JntrucJt sec&iunea itinerariiriui din u*. << s-ar putea re)eri la *ai *ulte trasee. ril1lloclanE, J, R Banlen, Jtg <.n, GS, @A1A, o. @-@G. Z.%JO. BB ED%$T/S. 'ercda hi .a#ria ;M. @L1ej PAO, nu*it7 ast)el dup7 pri*ul cu0Jnt din traducerea latin, 1te 8 dintr, .ele iae rcdoii Q#(a @LB.B, G1<ti GLr-GSO ti ptodi5 Q#8 @L,@1. B13 GLGAj<sO din nara&iunea lui #uca despre naKterea Ki pruncia Do*nului %sus. Jn prorocule ebraice de.0oltarea re0ela&iilor anterioare sau *editaiea asupra lor Qc). 's. @SB3 Mica 4L43 gah. <L@SO este un tipar care se repeta, Jn T Apocalipsa lui loan este un *o.aic de li*ba5 Ki concepte caracteristice 9T. Tbt ast)el, Benedictus )ace aluie la o si. d2 pae5e din psalni d dit #ai,. Dri1 pane a t2s5=tui Q#8- @L18.PsO, lnEu paralelis* speci)ic poe.iei ebraice, Jl sl70eKte pe Du*ne.eu pentru i.b70irea *esianic7 3i se bucur7 de re.ultatele ei. A doua sec&iune Q#uca @LP1-PAO descrie locul pe care Jl 0a ocupa loan Jn aceast7 lucrare *7rea&7 a lui Du*ne.eu, tn Benedictus lucrarea lui Mesia este Jn *od special o i.b70ire spiritual7. ;are Jnsea*n7 aceasta c7 ideile lui gaharia au )ost schi* bate radical Jn lu*ina interpret7rii 9T prin $ristos Ki prin arcbtii WiU u re'aht. D2)i rEs2le de er2t Jl pri0eau pe Mesia ca pe un R7scu*p7r7tor politic, @4S liric BARBA rolul S7u ca si R7scu*p7r7tor religios sau preo&esc au lipsea Jn iudais* Qc). Test. Judah G@.@-<3 Test. #e0ii @8. G K.ur*.3 Test. Si*eon P.@ K.ur*.3 %fS A.@S K.ur*.3 $D @A. @S3 GS. @O. ZJndul acesta putea ocupa un loc i*portant %n gJndirea unui preot e0la0ios3 prin ur*are, este pn ar*onie cu personalitatea Kl cadrul s7u ca, 6u*plut de Duhul S)in), gaharia s7 rosteasc7 aceast7 re0ela&ie special7, Q+B/ A 9EST%RE; E.E.E BB%>%A%% . @, c.l Mi ddr nu al lll ta.o0, rMir binyFntn Q6)iul dreptei+, adic7, 6norocos+[ de tat7l s7u, deKi *a*a sa, Rahela, care a *urit la na&teiea lui, @-a nu*it ben-=dnt #)iul durerii *ele+O QZen. <BL HS, G4O. Dup7 dispari&ia lui losi) el a ocupat locul de )runte Jn a)ec&iunea tat7lui sau, )iind singurul )iu %n 0ia&7 al Rahelei3 acesta a )ost un )actor *a5or care a dus Jn )inal la predarea )ra&ilor lui losi) QZen. 4GL4, <<i r>4rl-<4O. G. Tribul care a descins din Ben5a*in3 ebr. binya-*tn, ca &i substanti0 colecti0, sau pi. bene binya*tn3 de ase*enea, binTyS*tnt, Jud. @AL@13 @ Sanu GGLP3 &isii-g, benyt*Msnub* hayyTntnt Qc). tsyt*tntl Sa*. AL@3 =crtsyl*&nt 0. 4O. /n nu*e si*ilar, bittu Qsau niSruO ya*ina, care s-ar putea s7 Jnse*ne 6)iii Q#ocuitoriiO sudului+, este Jnt)lnit ui te-tele de la Maii Qsec. @8-lea J.d.$r.O &i unii cercet7tori, de e-. Alt, 'anot, au c7utat aici antecedente pentru tribul biblic3 dar di)eren&a de ti*p &i de origine )ace ca identi)icarea s7 )ie )oarte incert7. Z7si* *ulte detalii despre genealogiile ur*a&ilor lui Ben5a*in, deKi nic7ieri ele nu sJnt co*pletei Jn Zen. 41LG@ s)at enu*erate .ece )a*ilii, dar $ronicarul nu*eKte nu*ai trei clanuri Q@ $ron. PL1 K.ur*.O, dintre care %ediael nu apare sub acest nu*e Jn 'entateuh. #ista )a*iliilor 6ta&ilor+ dinainte de in0a.ia $anaa-nului este dat7 in u*. G1L<8 K.ur*.3 pentru detalii din 0re*ea *onarhiei, 0e.i @ $ron. 8. Tribul lui Ben5a*in a ocupat o )JKie de p7*Jnt Jn trec)itorue dintre Muntele E)rai* Ki dealurile lui %uda.

Zrani&a cu %uda este bine deli*itat7 QTos. @8L@B K,0u*.3c). @BLB K.ur*.O Ki trecea laSde %erusali*, care a )ost o cetate iebusit7 pJn7 ctnd a cucerit-o Da0id. De aid trecea pe la $hiriat-%eari*, care a )ost cJnd0a %n Be*a*in Qlos. @8LG83 con5unc&ia 6KJ+ este luat7 din /X, dar te-tul este neclarO. los. @BLA spri5in7 aceasta, identi)idnd-o cu Baala din %uda3 oth QJosua G, ad loc.O o consider7 o gtos7, dar ea este repetat7 Jn los. @BL1S3 @8L@43 Jud. @8L@G3 @ $ron. @<L13 c). @ $ron. GLBS K.ur*. Zrani&a de se Jntindea de ia lerihonpJnI Ja de ];)ra, apoi *ergea spre S9 la crestele de S ale ]Bet-!oron, l7sJnd #u. Jn E)rai* Qdar poate c7 la Jnceput nu &i sanctuarul de la ]Betel3 los. @8L@<O, Dup7 de.binarea J*p7r7&iei, 6E)rai*+ Qadic7, regatul de O a ocupat Bctelul &i partea de E din Benia*in, dar grani&a s-a schi*bat succesi03 c). G $ron. @<LA. Zrani&a de 9 este dat7 ca o linie dreapt7 de la Bet-Moron la $hiriat-%eari*, dar e-istau aKe.7ri &i *ai departe Jnspre 9 Q@ $ron. 8L@G K.ur*.O. JBenia*in este un lup care a)tKie+ - a&a suna bine-cu0*tarea str70eche a lui laco0 QZen. 4ALGPO. Tribul acesta a dobJndit un renu*e pentru 0ite5ia &i priceperea Jn r7.boi &i era cunoscut pentru pr7KriaKii care **uiau praKtia cu *Jna sting7 QJud. <L@B3 GSL@13 @ $ron. 8L4SO. Ehud, care a i.b70it pe %srael din *Jinile *oatnplor, a )ost din Benia*in3 la )el a )ost &i Saul, pri*ul J*p7rat Q@ Sa*. AL@O, J*p7r7teasa Esteta QEst. GLBOKiapostolul'a0elQRo*. @@L@O. JntrucJtse a)la Jn calea e-pansiunii )ilistenilor, tribul lui Benia*in a 5ucat un rol i*portant )a istoria lui %srael sub conducerea lui Saul &i Jn general i-a r7*as loial, acestuia chiar dac7 unii au trecut de partea lui Da0id dnd acesta se a)la %n e-il Q@ $ron. @GLG-P, GAO. De rapt, lupta aceasta a )ost &inut7 *inte *ult7 0re*e QG Sa*. @1LB3 GSL@O. #oialitatea de clan a )ost e0ident7 Jn J*potri0irea lor de.astruoas7 la cererea na&ional7 de a se )ace dreptate Jn proble*a concubinei le0itului QJud. GS-G@O, cu*ul&i ani Jnainte de *onarhie QGSLG1 &.unn.O. ; dat7 cu stabilirea capitalei la %erusali*, Be-nia*ina)cst atras *ai aproape de %uda Q@ $ron. 8LG8O Ki dup7 de.binarea J*p7r7&iei Robea* a p7strat a-ceast7 alian&7 Q@ t*p. @GLG@3 G $ron. @@3 0e.i @ J*p. @@L<G, 6din pricina %erusali*ului+O. Au e-istat doua por&i ale lui 6Benia*in+ )a cerate, una la Te*plu Q%er. GSLGO, iar cealalt7 era probabil aceeaKi cu-poarta o)loi+Jn .idul de ;er. <PL@<3 gah. @4L@SO. Jn ciuda schi*b7rii sor&ilor r7.boiului, Benia*in a continuat s7 )ac7 parte din %uda Q@ J*p, @BL@1 K.ur*,3 G J*p. @4L@@ K.ur*.3 c). G J*p. G<L8, 6Zheba+O. De la Restaurare Jncoace, distinc&ia este li*itat7 la genealogii p2enale Q4 *. PL @@LP l.*.O. ,n 0edenia lui E.echiel, partea lui Benia*in se a)l7 erct ra S de ette QBa. 48L@G t.8O, s. /d urnE .l lui l.diel Q@ $o# PLroO. a. /n b7rbat dir B.ntarJrr din "ioad. RB. taur7rii, care &i-a luat o so&ie str7in7 QE.ra @SL<GO. ee*. <LG<3 @GL<4 s-ar putea s7 se re)ere la aceeaKi persoan7. B%B#%;ZRA"%E. Te-tele de la MariL M. oth, JSSl, @AB1, ,. <GG<i@<, J. Ziho4 JSS P,@A1G, ,. BP Wle topogra)ieL g. Mallai, %E% 1, @AB1, p. @8S-@8P3 ZTT, p. @14 K.ur*., @PS5.ur*, Bibliogra)ie general7L J. Bright, *toryo)(rae", @APG3 J. ZFnbae(, 9T@S, @A1B, p. 4G@-4<1i --D. Scbutr(, gAty Suppl a1, @A1< QBi.,it, Jal <<,@A14, p. GSPO3 M, ot,, %r18,y o) %srueRG,@A1;. J.'./.# EERA$A Sir. +biBD,tuatdO. @, unul diniE lup t7torii care i s-au al7turat lui Da0id la ^idag, dnd acesta era la stri*torare datorit7 duK*7niei lui Sau, Q@ $ron. @GL@-<O. G.S 0ale unde %osa)at Ki popo*tsIu au adus *ul&u*iri lui Du*ne.eu pentru 0ictoria repurtat7 asupra a*oni&ilor, *oabt&ilor Ki edo*i&iloT QG $ron. GSLG1O. Este identi)icat7 cu :adi Berei(ut, Jntre %erusali* Ki Mebron, %a 9 de Tecoa. u*ele *odern sugerea.7 o )or*7 *ai 0eche care era pronun&at7 pu&in di)erit de aceea din te-tul ebr. Ki care Jnsea*n7 +bad, de ape+ Q8dO. Rr.F. BERBEA. @. #ocalitatea *odern7 R)erria, o cetate din B Macedoniei, Jnte*eiat7 probabil Jn sec. al B-lea H.d.$r. Jn 0re*ea T era un centru prosper, cu o colonie de e0rei. $)ad 'a0el Ki Sila au )ost scoKi pe ascuns din lesalonic ca s7 scape de J*potri0irea e0reilor Q"apt. @PLB-@@O, ei s-au retras la Berea, la 0reo 8S de (*. Aici au )ost asculta&i cu aten&ie, pJn7 dnd i-au a5uns oponen&ii. Sopater era din Bereea Q"apt. @4@ BBRBEA G;L4O. ,. 8e# eldistic .@ etrW eppo QG Mac @<L4O, stsuocRA"ts.s)tboP3ac,4p. laai.l*,,GS1 K.ur*. J.!.'. BBRB %$E. "itu 8 8t M" a #u lr1d Aeripa %, erl cu Druila, nlst, tr an Ga d.$i Dupn 8 a )ost logodit7, daca nu chiar c7s7torit7 anterior, ea s-a c7s7torit la 0Jrsta de @< ani cu unchiul ei, %rod de $halcis, Jn ui*a *or&ii acestuia * anul 48 d.$r., ea s2 da s, le,i,]l d )tatele 2i %rcd Agripa m Qo rela&ie incestuoas7 este sugerata de lu0enal, Sat. 1. @B1-@1SO, Dup7 aceea s-a c7s7torit cu 'ole*on, regele $iliciei, @-a p7r7sit Ki s-a Jntors la )ratele ei, Jn to07r7Kia c7ruia @-a ascultat pe 'a0el Q"apt. GBL@<O. /lterior a de0enit a*anta 0iitorului J*p7rat Titus. Josephua ; arat7 Jntr-o lu*in7 *ai )a0orabil7L Jn anul 11, Jn %erusali*, ea a inter0enit cu cura5 Jncercarea de a J*piedica *asacrarea iudeilor de c7tre procuratorul "lorus Qa` G. <SA-<@4O. E.M.B.Z. $J.%%.

BET-A AT $ebr. bit 0n7&, 6te*plul lui Anat+O. 'robabil c, 1te sal2d 2lEatii(h, la 0 de calil8, si Dr3r *en&ionat de Seti % Ki Ra*ses !. $etatea a )ost dat7 lui e)tali $los. @AL<8O3 locuitorii originari nu au )ost aluuili ci .u rB,r d <u plltit h=but QJud. @L<<O-%tsllocRlnE, l;,, p, GSo, G@4. A.RM. BA%-A ;T Qe,r. bA =ndA ,rcb.bl +bnpbl lui Anot+O. ; cetate Ki satele apar&in7toare Qlos. @BLBAO dDt, lui tuda. #datitat8 nDddl seit A,ur, la 1 hr E de !ebron. J.D.D. BET-ARBE#. ; cetate despre care se spune c7 a )ost distrus7 de ]?al*an Jn 6.iua luptei+ Q;s. @SL@4O. u*ele este cunoscut nu*ai din acest te-t, aKa JneJt identi)icarea cu localitatea *odern7 %rbid, probabil Arbela *en&ionat7 de Eusebiu, la 0reo <S (* SE de Marea Zalileii, r7*Jne incert7. Bts/;;RA"%E. 9r ". Albright, T4S;n <B, @AGA, p. @S3 Z. r. !ardins, tle AndDuiti1 otJord.t# rAsA, p. B4-S1. T.$M. BET-A9E Qebr. bit +7Fen, 6casa nedrept7&ii+O. Sit8t la 9 de MigD Q@ ST @<LsO, ] poote sV 1e di)erit de Bet-A0en despre care se spune ca se a)l7 la E de Betel Qlos. PLGO. Dac7 aceste dou7 localit7&i spnt di)sit2, 1te inlosibil d gtin d stitudiR ce diltr2 ele M,8 Srarita de a tedtorlulut tui Eaia"ln Q@1. @<L@GO, %n ose Q4Llsi BLai @SLsO nu*ele poate )i un sinoni* derogator pentru ]Bete#, Ki Jnse*nJnd 6$asa Q.euluiO celui )als+. RJ.F. BET-DAZ; $ebr. bT d7g1nO,J. Jn Kesurile din loda, la Sde rAGg S1. @BL4@O, G. %nA,er, tgunepobalil la de r!el2t S1. @A.GPO. Au e.idit d alte l8 lit7&i cu acest nu*e3 Bet-Dagonul cucerit de Sanherib este Jn pre.ent Bet Dagan, Jn apropiere de Tel A0i0 Qg. BET-,trM;T Mallai, 9T 8, @AB8, p. B< K.ur*.3 B. Ma.ar, %EJ @S, @A1S, p- PGO. J./.# %E%-llA),A Q *. <GL<1, etde identiiet d Bet-t(tanl @1. @<LGPO. ldd tcta V )tot p.rte din Yteritoriul dat se*in&iei lui Zad, a&a c7 se a)l7 la E de lorda n. 'robabil c7 a )ost un punct de )rontier7 puter,.i. pe ca l-.u cZdit gadili Q *. <GL<1O su o a,e 8Di,te,tB pe ce ei au )orti)i8t-o Q@1, @<LGD peltru a T apl" p2 ei i.t4i ,M ti 0itele lor, AKe.area aceasta era situat7 Jntr-o .on7 cu p7Kuni b8 Q u. <GLlO, d.r eE ir 0.le Q%c@<LGPO d d2 aceea era lipsit7 de siguran&a de care se bucurau cei ce locuidu h deduite di)tolo de lotdan. Ble idd ti)icata cu localitatea *odern7 TeJl %(tanu, %a @G (tn E de gura de 07rsare a %ordanului. RJ.:. BET-!;R; . sele uui lt dMarit, 2re nr= sea*n7 6casa lui !auron+ Qun .eu canaanit al lu*ii subp7*JnteneO. Bet-!oronul de Sus $los. @1LBO este localitatea *odern7 Beit =;r al-"oDI la 1@P * deasupra ni0elului *7rii, la @1 (* 9 de %erusali*, iac Bd-!oMul d. Jo., @1, @1L<, 1re B2it =/r al=Ehd, la 4SS * deasupra ni0elului *7rii, la G (* *ai departe spre 9. Aceste oraKe au )ost construite de ?eera din tribul lui E)rai* Q@ $ron. PLG4O. Ele )7ceau parte din teritoriul acestui trib Ki una dintre cet7&i a )ost dat7 )aniliei l4ite chelEt oos, G@LGGO, $eti$t2 aD )1r reconstruite de Solo*on QG $ion. 8LBO Ki au )ost ioni)trbVte de e)ti dup, E-il Qludit 4LhsO "i de cAtr2 generalul sirian Bacchides Q@ Mac. ALBSO. Ele do*inau 0alea Aialonului, prin care trecea unul dintre cele *ai inportnte drsui antice dintre .iipia Mritihi 2i regiunea deluroas7. De aceea, Jn 0re*urile biblice au trecut *ulte annate prin aceste cet7&iL de e-., a*oritii Ki israeli&ii care i-au ur*7rit sub conducerea lui losua $los. @SL@S-@@O, )ilistenii Q@ Sara. @<L@8O Ki ar*ata egiptean7 a lui ?iKac Qpotri0it inscrip&iei sale de la Marna(O, sirienii conduKi de Seron Q@ Mac. <L@1, G4O ri de i8d Q@ Mac, PraAO, ce a, VZt .nhdoi in)rin&i de %uda la Bet-!oron, precu*Ki ro*anii sub cod8E lui $1tiu QJoc,, B, G, B@1O. Sanbalat se poate s7 )i )ost n7scut la Bet-!oron Q e*, GL@SO. 's2udo-Epipnaius, h 0i4ile prctu dor, spune ci Daniel a )ost n7scut Jn Bet-!oronul de Sus. B%B#%;ZRA"%E. E. Robinson, Biblical Researc(es in 'alatine, G,@8P4, p. GBS-GB<3 Z. A- S*ith, !istorical c.bgrcph, olrne Eoly #8d, @A<#, 0 G4a-G)i, GaP-GAG3 ". M. Abel, ZeographJe de /i 'alestint, G, @A<8, ,. GP4.GPB. J.T. BET-%E?%M;T Qebr. bei hayXi*It. 6casa pustiuri lot+O, un loc Jn apropiere de &7r*ul de E al M7rii M8tte, b clnp5r Mdbului Q *. <<L4A3 EUe.. GBL AO, dat de Moise sin"ei lu Ru,2n S1. @<LGSO. Eusebiu a plasea.7+ la @1 (* SE de %erihon, iar Jose-phus Q9:.r 4. 4<8O Jl *en&ionea.7 sub nu*ele grec Eesi*Sth Zocalitatea Mhirbet Susi*eh din apropiereO, cucerit de tribunul ro*an 'Jacidus Jn ti*pul re0oltei e0reilor. Au r7*as pJn7 Jn .ilele noastre o )intJn7 Ki cneE ruire $Ell el=AEi*hO. .!. @4G BET-MAR$AB;T Qebr. bi& ha**ar(IbI&, 6casa oarelor Qde r7.boiO+O. #ocalitate din teritoriul lui Si*ecn Qlos. @ALB3 @ $rcra. 4L<@O. #ocali.area este incert7, dar Jntnidt era legata de ^iclag &i !or*a, probabil c7 a )ost un punct Jnt7rit de pe grani&a %udeii cu "ilistia. u*ele sugerea.7 cI aKe.area se poate s7 )J )ost un arsenal canaanir Jn ti*pul cuceririi israelite. "aptul c7 locuitorii $anaanului au a0ut care de r7.boi i-a J*piedicat pe pedestraKii e0rei s7 ocupe &ara Jn bnegi8 QJud, @AO, RJ.r0= BET- %MRA. 6$asa apei curate+ sau 6$asa leopar-dru), o .er2 din c.d Q h <GL<1O, )i5id prcbabd

aceeaKi cu i*ra Q u*, <GL<OKi i*ri* QJs. @BL13 %er. 48L<4O, 'otri0it lui Eusebiu, era nu*it7 Beta*ara* Ki era situat7 la 8 (* de #i0ias. S-ar putea s7 )ie localitatea *odern7 Teii i*rirt, lJngI:)cdi ShaJb, sau Teii Bileibil, din apropiere, la 0reo G4 (* E de lerihon. Z.:.Z= BET-'E;R Qlir =lhnplul lui 'elO, #8tirac din &inutul deluros din &ara Moabului Q%ob. @<LGSO sau a a*ori&aor QDeut. 4L41O, la E de %ordan, care )7cea parte din teritoriul lui Ruben. $adrul istoric al Deuterono*ului arat7 c7 e0reii s-au adunat %a Muntele '%Bga, tt aprcpi8 de Ber.'er 1 s, prin8s., ul. ti*ele Jnde*nuri Jnainte de a intra Jn ^ara 'ro*is7 QDeut lLGAi 4L44.41O. Du,1 ce . re"iat pcn* e *igran&i #egea, Moise a *urit Ki a )ost Jngropat Jn apropiere QDeut. <4LB-1O. Bet-'eor se poate s7 )ie aproape de 'eor, sau chiar identic cu 'eor, unde Balaa* a .idit Kapte altare Q u*.G<LG8O. u*. GBL@-B *en&ionea.7 c7 *oa bi&ii se Jnchinau unui .eu nu*it Raal 'eor QDo*nul 'eoruluiO. #ocali.area este incert7. RJ.:. BBT-ABA . BRT-SA . cerat2 situt, ta 5oncdu. nea i*portanta a 97ii M.reelului cu 9alea %ordanului. u*ele apare %n Biblie ca bi& )In Qlos. @PL@@, @13 Jud. @LGPL @ tdl. 4L@GL @ $rcn, UGAO si bi& @1L Rl sa. <rLlD@G3 G s*. GrL@Gl. dd nu lncae hdoi.td c7 a*bele nu*e se re)er7 la acelaKi loc. u*ele este p7strat %n satul BeisIn din .ilele noastre, ling7 care se a)l7 Teii el-!osn, locul cet7&ii antice, care a )ost e-cMt sub ondue)u lui c. S. tEher Q@AG@@AG<@, A RoFe Q@AGB-@AG8O Ki Z. M. "iregerald Q@A<S-@A<<O. DeKi a )ost )7cut un sonda5 Jn adJnci*e, care a ar7tat c7 au e-istat aKe.7ri Jnc7 Jn *ileniuO al patrulea &i o cetate canaanit7 i*portant7 Jn Epoca Ti*purie a Bron.ului, e-ca0a&iile principale au )ost dedicate ulti*elor A ni0ele, care se Jntind din secolul al @4-lea #d.$r. pJnI %n perioada isla*ic7. ; *are parte de ti*p d2 h nEeputul asEi perioade Bd S]nut u tot ui, a0anpost )orti)icat al Egiptului, Jnc7 Jn secolul al @B-lea, Tutroes in *en&ionea.7 c7 Bet-?ean se a)la Jn stIpJnirea sa Qau )ost g7si&i acolo scarabei care purtau nu*ele s7uO, iar Jn secolul ur*7tor una dintre scrisorile de la A*a*a 0orbeKte despre Jnt7rituriJe tri*ise la garni.oana btt-sa-a-ni din partea Egiptului. i0elul principal cel *ai 0echi Q%XO probabil c7 datea.7 din acest secol Qni0elele au )ost redatate pe ba.a succesiunii cera*icii, Jntrudt datele ini&iale ale arheoB),T-"EA , =E%-SA logilor sa, baat p2 siidn Mi pWn .erteO3 h acst nild a to1t d8"rit 1 renplu *re dedi8t lui 6Me(al, Do*nul QBa=alO Bet-?eanului+. Jn te*plu au )ost g7site r7*7Ki&ele unui taur de < ani, sacri)icat. QTJERT%E W% DAT/R%O. i,2lul ll%% a l1t Elati0 lipsit ae i*p.tuci, datind de pe la s)JrKituJui sec. al @4-lea, dar Jn aceast7 perioad7 Sethos QEet; @ a Jncercat s7 restaure.e stIpJnirea Egiptului asupra Asiei care )usese pierduta Jn *are trssuB de ultinn resi Nlin di8tia @<, e tn prinul an al .lo*iei Wl2 el a clldit di. eu Ba, ?ean. Aici au )ost g7site dou7 dintre stelele lui regale, una dintre ele *en&ionJnd c7 el s-a luptat Jn apropiere ru =prp Q,E9REJO. 5reld 9/ Qcca ]. @<O a cdSlut un te*plu Jn care a )ost g7sit7 o stel7 .ugr70ind o .ei&7 cu o co8n1 o doui 8 QTASER;T-$AR A%TR4, iar in ni0elul 0% s )1r d2 p2rit 1 t*piu sinibi Aet ni,2l drrea.l prcbsbil din s. at @G- ba, dia ti*pul lui Ra*ses @@@, a c7rui statuie a )ost g7sit7 aici, iar descoperirea %n ci*itirul cet7&ii a unor sicrie antropoide de lut, caracteristice +)ilistenilor, sugerea.7 c7 aceKtia erau sta&iona&i de Ra*ses ia Bet-?ean ca o garni.oan7 de *ercenari. %srael a sosit Jn 'alestina la srrta 0*e dupn a.e. ti Marle, .ar a prinir BeDSenul Q%Z. @P5@@O, a 8siddt c, .erate ea p8 llt2*icn p2nd a o lreri ;os, @PL@13 J,d. @LGPO, aKa c7 a r7*as Jn *JiniduK*ane pln7 Jn 0re*ea lui Da0id. %*portan&a cet7&ii Jn 0re*ea aceasta este sugerata de )aptul c7 Biblia 0orbeKte despre Bet-?ean 6K5 )licel. ei+ Qadi.,, etele de"nde*eO. 'e rcnE ld Saul se a)la tot Jn *Jinile )ilistenilor, deoarece trupul %ui saul i ate )ii@or sei au )1t spirEFte " .idriile rctei erEtii de ude lesu lut lQlitorn din tab2s ZalaadQ@ San, <@@@S, @G@. %n ni0ehl 0 Q.1 s. l rlea #d.cr,O Bu )ct deW 8perite doud rdplD sd Qc2l din sl dedicar .dli Rebelh Di .elSralt dedicat reilei Anrit, tar %tM 1 Bu<etSt ci acsre strr tentlcle luiDagon ,i Astall* Jn care )ilistenii au e-pus capul Ki ar*ura lui Saul Q@ $ron. @SL@SL l Sa*, <@Lrol. $ebrs) tbui. d )i c7.ut Jn cele din ur*7 Jn *Jinile israeli&ilor, Jn 0re*ea tu5 Da0id, iLr sapAtue .u sc la %Min p8 pulire ur*e *ateriale din acea aKe.are Qni0elul %9O, pJn7 Jn perioada elenistic7 Qni0elul %%%O. Jn aceast7 0re*e se s'u. cl B2t.Wdnul d lnpre5uinile sale Q,,tot Bei ?eanul+, (olbit T=7nO )7cea parte din al cincilea dislrictW2nul+, adrnidsnad0 al lui solorcn Qr inp, aL@GO, ilr in rinpd doruiei ld Rob8* ; lnp, r4LGsO a l1t crerit de shenonD QrstWAcO. $etatea . tcr ,,r2 eiatd dir nou ln pdi8d2 el*isticl, su, r,)tle rte sctthopoli 3r Bai 1ruiu a 1cur pane din rD8-polis. B%B#%;ZRA"%E. A. RoFe, Beth-shdn, @, The Topog-rcphy ad !nbry oJBehah8, rA<=t G i, Th. "oul $anaanite Te*ples o) Bethdshan, @A4S3 0e.i de asenenea c. E.:rist AJA 4B, @A4@, p. 4a<48B5 c, M, "i;gerald, Beth-shan, G, ii, @A<S3 <, @A<@3 A ET, p. G4G, G4A, GB<3 J. Mnudt.on, Die pl-A*a*a Ta)eln @, @ASP, p, 4P4 S.h,, no. G8A, GS.G. @A@B. D. @<4< Q._A ET, p. 48AO3 :. ". Albright, 6The S*aller Beth-Shan Stele o) sethZ % Q@<SA,@GAS B$O+, ,AJoa @GB. @ABG, p. G4-<G3 Z. 'osener Jn J. Bottero, #e 'robli*e d1 tlobr=rD @AB4, p. @1< Q_,4XA%, t. GBB@3 $. E. Frl<ll BA GG. @AsA, p. B<.B1, 1Bi Qcu priF la t5criele .nbp1ideO $. M. "it.]erald, in ,4;rS, D. lAB.lA15 "A%!#, @,, p. GuUGGA,

T.$.M. @4< BET-?EME? BBT-?EME? Qebr. bT ionel, 6casa Qte*plulO soarelui+O, un nu*e purtat de 4 locuri din Biblie. @.S cetate i*portanta din %uda QG trap. @4L@@3 G $ron, GBLGrO, pe ,t,i" d. o Dd Qb.. @B@@SO, situat7 Jntro 0ale din .ona deluroas7, orientata spre 9, la 0reo G4 (* 9 de %erusali*3 controla un diurn care ducea din podit spre d*pia de coasta. #ocul acesta probabil c7 trebuie identi)icat cu localitatea *odern7 Te/ er-Ru*eileh, situat7 Jn Keaua unui deal la 9 de )osta aKe.are =Ain Sheros. E-ca0a&ii au )ost )7cute Jn @A@@-@A@G &i. la o ecar7 *ai larg7. Jn @AG8-@A<G. #ocul a )ost populat pri*a oar7 c7tre s)uKltul Epocii ti*purii a bron.ului, cu pu&in Jnainte de GSSS #d.$r., &i a Jn)lorit ca o cetate canaanitI puternic )orti)icata Jn tot ti*pul Epodl *i5locii si ttrai a bron.ului, atin-gJnd apogeul Jn 0re*ea do*ina&iei egiptene, sub )araonii din dinastia @A. #eg7turile cu stnt indicate de descoperirea Jn straturile Epocii tinii a bron.ului a unei t7bli&e de lut scris7 cu al)abetul cunei)or* de la ]/garit QRas Sha*raO. S)Jr&itul Epocii bron.ului este *arcat de cantit7&i *ari de 0ase de lut ])ilistene, indicJnd c7 acest popor, care s-a a&e-at la Jnceput de-a lungul coastei, a p7truns *ult Jn interior &i a de0enit ri0alul principal al Jsraeli&ilor de curJnd sosi&i. $etatea trebuie s7 )i )ost cucerit7 de israeli&i tn perioada Judec7torilor &i a )ost pus7 deo parte ca cetate le0itica Qlas. G@L@13 @ $ron. 1LBAO3 este cert c7 ee a)la %n *Jinfe israeli&ilor pe 0re*ea lui Sa*uel deoarece aici a )ost l7sat chi0otul leg7*Jntuhu de c7tre )ilisteni Q@ Sa*. 1O. 'robabil c7 Da0id a Jnt7rit aceast7 cetate %n )a.ele *ai a0ansate ale luptei sale cu )ilistenii Ki este probabil c7 din aceast7 perioad7 datea.7 ].iduiile de ca.e*at7 descoperite aici. E-ist7 do0e.i c7 cetatea a )ost distrus7 tn sec. al @S-lea, probabil de c7tre regele egiptean ]?tKac, care a in0adat %uda tn anul al cincilea al lui Roboa* Q@ J*p. @4LGB-G1O. Apro-i*ati0 la un secol dup7 aceasta, Bet-?e*eK a )ost scena unei 0ictorii *ari a lui %oas, J*p7ratul %sraelului, asupra lui A*a&ia, J*p7ratul lui %uda QG J*p. @4L@@-@<3 G $ron. GBLG@-G<O. tn ti*pul do*niei lui AhaJ, Bct-?e*eKul, J*preun7 cu alte cetI&i, a )ost cucerit din nou de )ilisteni QG $ran. G1L@8O, dat ei au )ost i.goni&i de Tiglat-'alassar *, la care apelase Aba., )i al c7rui 0asal a de0enit acu* luda. 9ia&a Jn cetate ui perioada *onarhiei a )ost indicat7 de descoperirea unei ra)in7rii pentru ulei de *7sline Ki a unei instala&ii pentru prelucrarea cuprului3 acestea din ur*7 e-istaser7 de5a Jn Epoca bron.ului. $etatea era Jns7 tn declin si a )ost distrus7 co*plet de ebucadne&ai bl sec. al 1-lea #d.$r. 'robabil c7 %r-?e*eK, 6cetatea soarelui+ V%os. @AL 4@O, trebuie identi)icat7 cu Bet-?e*eK. B%B#%;ZRA"%E. D. Mac(e*ie, 6E-ca0ations at Ain She*=s+, Annuoi Report o) the 'alatine E-ploration ru4 @,@t@@, p. 4@.A43 G,@A@G-@AW, t. @.@SS3 s. Zrant QKi Z. E. :rightO, Ain S)ce*s E-ea0ations, @-B, rA<l-,A<A3 Z. ,. un8hr, E4E!%, @, p, G4TGB<3 J. rr E*erton, aoTs, p. @A-GS1. G.S cetate pe grani&a lui lsaliar Q%os. @ALGGO, de unde canaanitii nu au )ost i.goni&i, d au de0enit tributari israeli&ilor QJud. @L<<O3 probabil c7 trebuie identi)icat7 cu localitatea *odern7 el-=Abed)yeh, care do*in7 un 0ad al %ordanului, la 0reo < (* B de Marea Zai)len. BlBlloZM"tE, A SaaiWlo, T)i. BM.lort b.-t]Fn(ah8and opntd# @AGP, p.Pl.P<, @@A). *. <.S cetate )orti)icat7 din teritoriul lui e)tali Q%os. @AL<8O3 locali.area este necunoscut7, a)ar7 de ca.ul c7 este identi)icat7 cu G. `i. o cdr.li Jn BSipt Qts. 4<L@<O, dE "obabil poate )i identi)icat7 cu !eliopolis Q]; O. T.ZM BET-?%@A tebr.M&))tr), 6casasalcJ*ului+O. /noras %n apropiere de Abel-Mehola, unde au )ugit *adiani&ii de Zhedeon QJud. PLGGO. tnc7 nu a )ost identi)icat cu certitudine. J.DXc. BET-^/R Qebr. be& s7O-O. ; cetate din %uda $os. @BLB8O care nu este *en&ionat7 Jn relatarea cuceririi, dar care a )ost ocupat7 de ur*aKii lui ]$aleb, )iul lui !e&ron Q@ $ron. GL4BO. A )ost )orti)icat7 de Roboa* tn *c, al @S-lea QG $ron. @@LPO, a a0ut oarecare i*portan&7 Jn 0re*ea lui ee*ia Q<L@1O Ki a )ost o cetate strategic7 )orti)icat7 Jn ti*pul r7.boaielor Ma-cabeilorQlMacO. ucle e.te pdBtnt de locd olt Blri 1su, dar cetatea antic7 este repre.entat7 in .ilele noastre de o *o0il7 din apropiere, Mhirbetet-T9ibeiDah, la 0reo 1 (* de !ebroo. #ocul a )ost identi)icat tn @AG4. iar in @A<@ o e-pedi&ie a*erican7 condus7 de ;. R. Seilers &i :. ". Albright a )7cut e-ca0a&ii preli*inare care, datorit7 0re*urilor tulburi, nu au )ost reluate ptn7in,ABP. #ocul nua )ost putin populat pJn7 Jn Epoca *edie a bron.ului %% Qcea sec, @A-@1 J.d.$r.O3 %n ulti*a parte a perioadei tn care tucso&ii au do*inat 'alestina Kl probabil c7 lor trebuie s7 le )ie atribuit un siste* de .iduri *asi0e de ap7rare pe 0ersan&ii *o0ilei. $Jnd egiptenii iau i.gonit Jn cele din ur*7 pe hiesoKi din Egipt &i i-au ur*7rit pJn7 Jn 'alestina, Bet-^ur a )ost distrus &i a )ost abandonat Jn *are *7sur73 este e0ident cS a r7*as Jn aceast7 stare pJn7 Jn Epoca tir.ie a bron.ului Qcea @BBS-@GSSO Ki de aceea nu a opus nici o re.isten&7 ar*atelor lui losua, a&a cu* se 0ede din )aptul c7 lipseKte din nara&iunea cuceririi. Este e0ident c7 israelitii s-au aKe.at aici, deoarece Jn sec. al @G-lea Ki al @@-lea cetatea a Jn)lorit, deKi popula&ia se pare c7 a sc7.ut c7tre s)Jr&itul secolului al @S-lea. u a )ost scoas7 la lu*in7 nici o do0ad7

cert7 cu pri0ire la )orti)ica&iile lui Roboa*, aKa JneJt se poate ca el s7 )i )olosit din nou .idurile din Epoca *edie a bron.ului &i se poate s7 )i a0ut nu*ai o garni.oan7 *ic7 aici. #ocalitatea a )ost ocupat7 Jn tot ti*pul *onarhiei, a )ost abandonat7 tn ti*pul E-ilului Ki a )ost repopulat7 tn perioada persan7, dar apogeul i*portantei sale a a5uns s7 )ie Jn perioada elenistic7. Jn 0re*ea aceea ea a )ost o cetate -garni.oan7 care controla dru*ul dintre %erusali* Ki !ebron, ta grani&a dintre ludea Ki %du-*eea, Ki a a0ut un rol i*portant Jn r7.boaiele Maca-beilor. ; )ort7rea&7 *are a )ost descoperit7 pe 0Jr)ul dealului &i aici au )ost g7site un nu*7r *are de *one.i, inclusi0 *ulte ale lui Antioh %9 Epiphanes, Ki dte0a *Jneie de 0ase de Rhodos, *arcate, JndtcEnd c7 garni.oana a0uses solda&i gred. 'ortul a cunoscut trei )aste principale, a doua dintre ele )iind datorat7 probabil lui %uda Macabeul, care a )orti)icat cetatea dup7 ce @-a tn)rtnt acolo pe #0sias, ad5unctul lui Antioh Q@ M.c. 4LG1-<4, 1@O, iar a trb )aG, 'rcbabil .a 'd# )i atribuit7 generalului *acedonean Bacchides, care a tord)haro h 5urd anuld @1r t.d.ci Q@ MT ALBGO @44 BETE%, B%B#%;ZRA"%E. ;. R. Sellers, The $itadel o)Bethedi&ie re0i.uita, @A1S, passi*. %n special p. @BS-@BG3 ". M. Abel, ZSographie de la 'alatine. G,@A<8, p. G8<3 R. :. "un(, EAE!#. @, p. G1<-G1P. T.$M. BETABARA Qprobabil de la ebr. be& =+h7rI, * 0adului+O. u*ele acesta este g7sit %n *ulte MS. gr. Jnloan @LG8 %n toc de ]ietania dincolo de %oidan+ &i de aceea cate g7sit %n unele traduceri. ;rigene a pre)erat acest nu*e, dar a recunoscut c7 *a5oritatea * conte*porane nu erau de acord cu el. El d7 eti*ologia nu*elui ca rund 6casa preg7tirii+, pe care el a asodat-o cu 6preg7tirea+ lui loan Bote.7torul. Jn 0re*ea ea, spune el, locul acesta era ar7tat ca locul bote.ului lui loan. 'robabil c7 este localitatea actual7 fasr el-T)ehud, pe *alul drept al %ordanului, la E de %crihon, unde se a)l7 o *7n7stire a S). loan, B%B#%;ZRA"%E. ". M. Abel, Ztog*ph/ de la 'ala-tine, U+ @AAa.. p. G14-G1B. J. .B. BETA %A. @. /n sat Qpopula&ia actual7L PG1O la poalele Muntelui M7slinilor, la 0reo < (* de %eru sali*, pe dru*ul c7tre %erihon. Este *en&ionat pentru pri*a oar7 %n E0anghelii, *ai ales ca locul unde tr7iau prietenii iubi&i ai Do*nului %sus, M7ria, Marta &i #a-.Ir3 de aici deri07 nu*ele *odera, =el-=A.ariyeh. E0eni*entul cel *ai i*portant din istoria E0angheliei caie a a0ut loc aid este ungerea lui %sus QMarcu @4L<-AO. tn a)ara E0angheliilor, este %nt)lnit Jn prin] cipal tn itinerarii creKtine, tradi&ii Ki legende. G. #ocul unde bote.a loan 6dincolo de %ordan+ Qloan @LG8O. %denti)icarea r7*Jne incert7. EncS pe 0re*ea lut ;rigen Qcea GBS d.$r.O era necunoscut Q0e.i ;o**tntary on John 1L4S, p, @BP, ed. Broo(eO. ;ri-gene a pre)erat nu*ele ]Betabara, )atructt locul acesta era cunoscut tn .ilele sale Ki, tn plus, acest nu*e poate )i coroborat prin alegorie. TbtuKi, 6Betania+ ar trebui acceptat7 ca o )or*7 *ai di)icil7. Men&ionarea unui loc care a a5uns necunoscut aut de cur)nd este adus7 )rec0ent ca un argu*ent tn )a0oarea cunoaKterii 'alestinei sec. @ de c7tre e0anghelist sau sursa sa. J. .B BETE#. %denti)icat de *a5oritatea cercet7torilor cu T!lBeitin, pe dru*ul de la cu*p7na apelor, la @A (* de %erusali*. DeKi au )ost g7site ur*e ale unei ocup7ri *ai 0echi, se pare c7 cetatea a )ost Jnte*eiat7 la Jnceputul Epocii *edii a bron.ului, tn ti*pul acestei perioade, A0ra* &i-a Jntins cortul la E de Betel, unde a.iditunaltarpen)rumah0ehQZen. @GL8O. Dup7 0i.ita sa Jn Egipt, sa Jntors la acest loc QZen. @<L<O. 'entru %aco0, Bete, a )ost punctul de pornire tn cunoaKterea lui Du*ne.eu, care pentru el a )ost 6Du*ne.eul Bete-lului+ QZen. <@L@<3 <BLPO. $a ur*are a 0edeniei lui %ah0eb el a nu*it acest loc 6$asa lui Du*ne.eu+ Qebr. Mc +<O &i a ridicat un ]st)lp de aducere a*inte Qebr. *oss?d.Zen. G8L@@GGO. #a Jntoarcerea sa din !aran, a )ost atras %a Betel Ki acoloa .idit un altar &i a ridicat un stBp de aducere a*inte, repetJnd nu*ele pe care l-a dat *ai Jnainte QZen. <BL@-@BO. 'robabil c7 locul este Burg Benin, la SE de T)ell Beitln, 6u*7rul din #ui+ Qlos. @8L@<O. E-ca0a&iile au scos la lu*in7 r7*7Ki&e din pri*a parte a Epocii bron.ului, Jntre care un altar Q6Jn7l&i*e+O de piatr7 pe care arheologii sus&in c7 s)at pete de sJnge. Aceast7 interpretare pare i*probabil7, iar a)ir*a&ia c7 aceast7 piatr7 a )ost Jnlocuit7 cu un altar )a Epoca *edie a bron.ului este de ase*enea dubioas7. $etatea din Epoca *edie a bron.ului a )ost prosper7, dar a )ost distrus7 Jn 5ur de @BSS%.d.$r.3pe acelaKi loc au )ost construite case de bun7 calitate c7tre s))lrsitul Epocii bron.ului. Acestea, ta rJhdul lor, au )ost 5e)uite, iar cl7dirile din Epoca )lerului *archea.7 o schi*bare cultural7 co*plet7, pe care ar-heologlioleag7 de cucerirea israelit7 Qlos. @GL@13 Jud. @LGG-G1O. Betelul a )ost dat triburilor care descind din losl) care l-au cucerit, &i anu*e lui E)rai* Q@ $ron. PLG8O, Ki se Jn0ecina cu teritoriul lui Benia*in Qlos. @8L@<O. teraeli&ii au repopulat eurJnd oraKul dJndu-iJn loc de #ui nu*ele pe

care i l-a dat %aco0 Jn ur*a 0edeniei a0ute QJud. @LG<O. $Jnd a )ost necesar ca %srael s7 pedepseasc7 se*in&ia lui Benia*in, poporul a cerut c7l7u.ire cu pri0ire la des)7Kurarea b7t7liei &i sa Jnchinat la Betel pentru c7 6acolo se g7sea atunci chi0otul leg7*Jntului+ QJud. GSL@8-G<3 G@L@-4O. A)ost un sanctuar Ki Jn 0re*ea lui Sa*uel, care Jl 0i.ita %n )iecare an Q@ Sa*. PL@13 @SL<O, /r*ele *ateriale din aceast7 perioad7 indic7 o co*unitate s7rac7 &i nesigur7 de 0iitor. AKe.area a )ost ars7 de dou7 ori, probabil de c7tre )ilisteni. Jn pri*ii ani ai *onarhiei cetatea a prosperat, de0enind chiar centrul cultului ri0al instituit de %eroboa*, dar conda*nat de un o* al lui Du*ne.eu din %uda Q@ t*p. @GLG8-@<L<GO. Abia, J*p7ratul lui %uda. a cucerit Betelul QG $ron. @<L@AO, &i se poate ca )iul s7u,Asa, s7 )i distrus Betetul QG $ron. @4L8O. Elisci a %ndlnit un grup de 6)ii ai pro)e&ilor+ din Betel, dar &i niKte b7ie&i care si-au b7tut 5oc de el QG )*p. GL<, G<O. A*os a conda*nat ritualurile de la sanctuarul J*p7r7tesc isnielitQA*os4L43BLB-1, PLLi<3c).;sea @SL@BO, iar lere*ia a ar7tat .7d7rnicia tor Q%er. 48L@<O. 'reotul tri*is s7-i instruiasc7 pe coloniKtii asirieni din Sa*aria s-a stabilit %a Betel QG J*p. @PLG8O Ki este e0ident c7 Jnchinarea a continuat acolo pJn7 ctrid los ia, pro)i tind de sl7biciunea Asiriei, a in0adat %sraelul &i a distrus sanctuarele sale. u a )ost descoperit7 nid o r7*7Ki&7 din altarele lui lenoboa*3 se poate ca ele s7 )i )ost tn a)ara oraKului propriu-.is, pe locul altarelor patriarhale, tn sec. al 1-lea J.d.$r. cetatea a )ost distrus7 de )oc. /nii e0rei JntorKi din e-il s-au stabilit la Bete, Q ee*. @@L<@O dar Hnchin7ciunea J&i a0ea centrul la %erusali* Qgah. PLG-<O. $etatea a crescut Jn perioada elenistic7 pJn7 cJnd a )ost )orti)icata de Bacchides, pe la @1S J.d.$r, Q@ Mac ALBSO. Dup7 ce 9espasian a cucerit Betelul ta anul 1A d.$r., a trecut un ti*p scurt pJn7 cJnd a )ost reconstruit ca un ora& ro*an. A continuat s7 Jn)loreasc7 pJn7 tn perioada cuceririi arabe. Q]BET- J:E .O B%B#%;ZRA"%E- :. ". Albright Ki J. #. Melso, 6^ie E-ca0ationo)Bethel Q@A<4-1SO+, AAS;R <A,@A183 D. %u dland., +Sdituld Blood ar ErhElU+ pEe @S4. @APG, p. @BB. 'entru identi)icarea cu localitatea *odern7 Bireh, 0e.i D. #Mngston, :TJ <<, @APS, p. GS443 <4, @AP@, p, <A.BS3 airi.lt, de A+ ". p2i8. FrJ <<, tAPt, p, PPB-PAA, A,RM. @4S BETE DETE . o cedre din As2r 8nWo*tA n l@1. @ALGB-#ocali.area este incert7. Euseb5u, %n lucrarea sa ;nn-*ascicon, o nu*eKte Betseten &5 o plasea.7 la 8 *ile ro*ane E de 'to(*ais QAccoO, S-ar putea s7 )ie localibt1 nod*, Abtu, l. E de Mutele ca*el , J.D.D. EBTESDA. urcle ei ]dlddtori de la lerularin Q%oan BLGO, nr apbpier de '8na oilori e,ostV o oarecare incertitudine Jn te-t cu pri0ire la nu*e &i la aplicarea lui. SJnt Jnnlnite nu*e di)erite Jn di)erite *s.3 *ul&i cercet7tori consider7 c7 ortogra)ia cea *ai corect7 este 6Beth.atha+ c0sa, 5b, te0O, dar 0a, 0r, nasb, neb Ki ni0 accept7 6Betesda+. QDeKi 6Betsaida+ este un nu*e atestat, este i*probabil, din cau.a unor *oti0e de ordin general.O u*ele indic7 )ie sc7ld7toarea, )ie o clldire Q,Ja sclldlt8E oilo), *O. 6Betesda+ poate Jnse*na 6locul Q/t 6casa+O Jndu-lIrii+ Qara*. bT hesd7O, sau Jocul re07rs7rii+ Q)ibr. bit =eJddO. Aceast7 ulti*7 posibilitate este Jnt7rit7 de )aptul c7 Jntr-un docu*ent de la furoran este Jnnlnit7 o )or*7 de dual Qb)i& e)da&ayJn, <f@S, BPO3 se )ace o re)erin&7 la o sc7ld7toare QperecheO din apropierea .onei Te*plului. Do0ada ling0istic7 este &i *ai interesntn daci a0* in 0Edere )apbl .L Eebiu dti p.le rinul de la Bord2u brbcc d1pr2 dou7 sc7ld7tori QperechiO la Betesda. ; pereche de EcIldItori la de .ona Te*plului au )ost descoperite pn @8S1 la Biserica S). Ana &i de atunci Jncoace *ul&i le-au identi)icat cu locul din %oan BLG3 r7*7Ki&e ale prid0oarelor *agni)ice s ,d2. 4 au dlinuir p1te sle. cu t8te aetea, identi)icarea r7*Jne incert73 au )ost propuse alte sc7ldBtori din a.eiVi bni unn 2etltori au cosiadat c7 Sc7ld7toarea ]Si%oa* este de ase*enea o posibilitate. Dac7 aKa stau lucurile, cu0Jntul probati(e nu se poate re)eri la 6'oarta ;ilor+, care se a)l7 Jn partea de a .onei Te*plului3 sJnt posibile Ki alte red7ri Qc`. de e-., EBO. B%rrlocRA"%E. J. Jereni1, The R.ni-deely aJ ae.i1do, E.T, @A113 A. Dupe., tus uer @1 Di.u ZuTJsseurs, @APS3 B. M. Met.ger, A Ti-cual $o**en-rory M the 1re.@ e Testo*nD @AP@, ad ld.3 "r co*entarii obiKnuite. D.".'. BETiAZ!B Qln al*. ,,ld d pui de sndhin+O. /n st de p2 Mst2le Mrslinilor, ap*pe de dM eu chiar pe dru*ul de la %erihon spre %erusali*, Ki Jn aDbDi)t de Bdania QMat, G@L@3 Mdd @@L@3 #ua @ALGAO. u se cunoaKte locul unde era a*plasat. 9e.i g'EB, p. @@G. J.:.M, a, b. _ Re.e8 Qcist))il c . h _ coltlrile b2.inulu QEn ordinea descopeririiO <S*

`Ya S reconstituire propus7 pentru Ba.inul Betesda @41 BTB#TA BET#EEM Qebr. bT Qe`ie*, 6casa pJinii+, cu0Jntul 6pune+ )iind )olosit Jn sensul *ai larg de 6hran7+O, S-a sugerat c7 lehe*, al doilea cu0Jht, este de )apt #a(h-*u, o .eitate asiriana3 nu e-ist7 Jns7 nici o do0ad7 c7 acest .eu ar )i )ost 0enerat 0reodat7 Jn 'alestina. Jn 9T e-ist7 dou7 oraKe cu acest nu*e &i Jn .ilele noastre a*Jndoua poart7 nu*ele arab Bayt #ah*, caie este un echi0alent e-act al nu*elui ebraic. @. "ai*oasa cetate a lui Da0id, cu* a a5uns s7 )ie nu*it7. Este situat7 la A (* S de %erusali*. u*ele *ai 0echi a )ost E)rata mZen, <BL@AO Ki localitatea a )ost cunoscut7 ca Betlee*ul lui %uda, sau Betlee* E)rata, pentru a )i deosebita de cealalt7 localitate cu acelaKi nu*e. Mor*Jntul Rahelei se a)la Jn apropiere3 la Betlee* au tr7it str7*oKii lui Da0id3 )ilistenii au aKe.at o garni.oana acolo3 Mesia a )ost destinat s7 )ie n7scut acolo &i po0estirea despre p7stori Ki *agi se concentrea.7 Jn 3itrul Betlee*ului. Betlee*ul a a0ut de su)erit Jn sec. at G-lea d.$r., din cau.a lui Adrian, Ki to&i e0reii au )ost e-pul.a&i de acolo3 se pare c7 locul peKterii naKterii a )ost uitat ti*p de dou7 secole, aKa JnrJt s-ar putea ca Biserica aKterii, ridicat7 de J*p7r7teasa Elena Jn ti*pul do*niei lui $onstantin, s7 nu *arche.e locul corect. G. Al doilea BetJee* se a)l7 Jn teritoriul lui ga-Dubn Dc. @AL@sO3 1te la @r (n 0 de a8t, Ma5oritatea cercet7torilor cred c7 5udec7torul %b&an QJud. lGL<O a leuit a(l, dd t"diria .nric, 1te tn ta0,.M B2de*dui lui rud,. Dts/;$RAnE, E4tA, r, p, @A<-GS1. D.",p. BETSA%DA. ;raK pe &7r*ul de al ZalJleii, tn apropiere de %ordan. u*ele este ara*aic &i Jnsea*n7 6casa pescuitului+ Qdac7 se citeKte bit sayd))O, sau 6casa pescarului+ Qdac7 se citeKte bitsayy7d7O, Tetrarhul "ilip a reconstruit oraKul Ki @-a nu*it %ulias, Jn cinstea %uliet, )iica lui Augustus. 'liniu &i %eroni* ne spun c7 era la E de %ordan &i e-ist7 dou7 locali.7ri posibile, la al-Tell sau Masadiya. Q$ele dou7 localit7&i siat aproape una de alta, ulti*a dintre ele )und *ai aproape de &7r*.O Dar Jn Maieu 1L4B ucenicii au )ost tri*iKi de la E de %ordan la Betsaida, c7tre $apernau* Qc`. loan 1L@PO3 de aceea a )ost postulat7 e-isten&a unui alt oraK Betsaida, la 9 de %ordan - locali.at poate la Aynal-tabigha. Se sus&ine c7 aceasta a )ost Betsaida 6Zalueii+ Qloan @GLG@O, Jntrudt grani&a politicIa Zali-leii nu putea s7 treac7 la E de %ordan. #ucrul acesta este i*probabil3 6Zalilea+ nu este )olosit7 neap7rat Jn sensul strict politic. ; suburbie a oraKului %ulias, pe *alul de 9, pare a )i cea *ai adec0at7 supo.i&ie pe ba.a te-tului din Marcu 1L4B3 $ape*au*ul nu era departe de acolo. D.".'. BE^A#EE# Qebr. b=sal=el, Jn u*bra ocrotirea tui Du*ne.eu+O, i. /n o* din se*in&ia lui luda, din )a*ilia lui !e&ron Ki casa lui $aleb, )iul lui %ru, nepotul lui !ui3 Jn.estrat de Du*ne.eu ca *eKteKugar iscusit Jn prelucrarea le*nului, *etalului si pietrelor pre&ioase, a )ost Jns7rcinat cu conducerea lucr7rilor pentru construirea cortului Jnt)lnirii3 e, i-a Jn07&at de ase*enea pe al&i *eKteKugari, R)e.i

E-od. <@L@-@@3 <BL<S-<B. G, /ri )iu al lui 'ahat-Moab, care a )ost Jnduplecat de E.ra s7 o alunge pe so&ia sa str7in7 $Eira @SL<SO. D.:.Z. BE/#A. Znd Do*nul 0a *Jntui S ionul, &ara 0a pri*i acest nu*e si*bolic, care Jnsea*n7 6M7ritat7+ QJs. 1GL4O. u*eie e-pri*7 apropierea rela&iei dintre Sion Ki )iii s7i Q0, BaO Ki restaurarea Sionului pentru Du*ne.eul s7u Q0. Sb=3 c). Js. 4AL@83 B4L@-13 ;sea GL@4-GS3 Jn contrast cu ;sea @LGO3 nu*ele pre0esteKte de ase*enea )ertilitatea erei *esianice. Do*nul 0a )i ba al, So&ul, Zarantul rodniciei, pe baia neprih7nirii QJnd)tpdlirit Q%s. 1GL@G3 Ddt G<L@-t4O, J.A.M. B%B#%A. Ter*en deri0at din gr. bi/ia Q6c7r&i+O, prin inter*ediul li*bii latine, 6Biblia+ dese*nea.7 c7r&ile care sJnt recunoscute drept canonice de c7tre Biserica creKtin7. $ea *ai 0eche )olosire creKtin7 a ter*enului ta biblia Q6c7r&ile+O Jn sensul acesta se spune c7 este Jn G $le*ent @4LG Qcea %S; d.$r.OL 6c7r&ile Ki apostolii declar7 c7 biserica ... a e-istat de la Jnceput+. $). Dan. ALGL 6Eu, Daniel, a* 07.ut din c7r&i+ Qebr. )coss=p7rt*O, unde el se re)er7 la culegerea de scrieri pro)etice din 9T. ter*enul gr. biblion Qal c7rui plural este bibliaO, 1re u .tininut( de la ,ibl1, .aE ildic, orie )et de docu*ent scris, dar original s-a re)erit la cele scrise pe Uapitu Zr. b,1t13 4 portui )di.i4 Bybls, prin caie se i*porta tn antichitate papirusul din EgiptO. /n ter*en sinoni* cu ,<ibl\a+ este 6scrierile+ sau +sdipturil2+ Zr, hai rraprdi ra sranndtdO si 1e )olosit )rec0ent Jn T pentru a indica docu*entele 9T Jn totalitate, sau Jn parte3 c). Mat. G@L4GL 6 -a&i citit niciodat7 Jn ScripturiU+ Qai tais graphaisO3 pasa5ul paralel din Marcu @GL@S con&ine ter*enul la singular, e)Dindu.] la u. n*it re-t cirar +o.re n.art cirit locul acesta din Scriptur7U+ Qten graphen cautenO3 G Ti*. <L@B, 6s)intele Scripturi+ Qca hiera gra**atan, 0. @1, 6toat7 Scriptura este inspirat7 de Du*ne.eu+ Qpa sa graphe titeopneustosO. Jn G 'et. <L@1, 6toate+ scrisorile lui 'a0el sJnt incluse al7turi de 6celelalte Scripturi+ Qtos loipas graphasO, prin care se Jn&elegea scrierile 9T &i, probabil, E0angheliile. 0Tii T = taMdr Qde la .bi .drdl Ai iari Qde la sr. euangelion=O - sJnt recunoscute Jn $oran QSura <O ca re0ela&ii di0ine anterioare. 9T ebraic este Biblia e-braic7. 'entateuhul ebraic este Biblia sa*aritean7. %. $ontrrDtu% tt aurodErer Jntre creKtini, pentru care 9T &i T constituie J*preun7 Biblia, nu e-ist7 un acord deplin cu pri0ire la Mtinutut loi /ele t8ui ale bi]ricii si=iae tru includ Jn T G 'etru, G Ki < loan, %uda Ki Apocalipsa. $o*uniunile ro*ane Ki greceKti includ Jn 9T o serie de ce4i tr plu )a" de cel2 c8 dcatlie Bib#ia ebraic73 aceste c7r&i adi&ionale au )or*at o parte a SepruagJntei creKtine. D2i 2le slnt incle, aEtui d2 lnca 8 e, doud cIrti, Jn Biblia 'rotestant7 Engle.7 co*plet7, Biserica Anglican7 Qla )el ca Ki Biserica #uteran7O ur*ea.7 ideea lui %eroni* care sus&ine c7 aceste c7r&i pot )i citite 6ca un e-e*plu de 0ia&7 &i pentru Jn07&area obieiulor3 dar lor nu le Bine autdita8 de . )or*ula 0reo doctrin7 nou7+ QArticolul 9%O. Alte biserici re)otute nu le .ordi dele starut erod. Q= A';$R%%EO, Biblia 2ti.pianA include P ,noh Si .d@4P B%B%JA %n co*unit7&ile creKtine ro*ane, greceKti Ki de alt7 origine, Biblia, J*preun7 cu tradi&ia oral7 < bisericii, Jntr-un oarecare sens, constituia autoritatea supre*7, Jn bisericile Re)or*ei, pe de alt7 parte. Biblia este singura autoritate supre*7 tn proble*e de doctrin7 Ki practic7. Ast)el, Articolul 9% al Bisericii Anglicane a)u*aL 6S)lnta Scriptur7 con&ine toate lucrurile necesare pentru *JntuireL de aceea, ceea ce nu poate )i citit Jn ea, &i nu poate $i do0edit prin ea, nu trebuie s7 i se cear7 0reunui o* s7 cread7 ca )iind un articol de $re. &i nu trebuie s7 )ie considerat ca o condi&ie sau necesitate pentru *Jntulre+. Jn acelaKi sens M7rturisirea de atdtn&7 de %a :est*inster Q:est*insur $on)osion o) 'aiihO $%, GO enu*era cele <A de c7r&i ale 9T Ki cele GP ale T ca )iind 6date toate prin inspira&ia lui Du*ne.eu, pentru a )i regula de credin&7 Ki de 0ia&7+. n. $ele dou7 Testa*ente $u0tntul 6testa*ent= din nu*ele 69echiul Testa*ent+ &i 6 oul Testa*ent+, date celor dou7 sec&iuni ale Bibliei, pro0ine prin cu0Jntul latin cesta*entu*, de la gr. diathe(e, care Jn *a5oritatea ca.urilor unde apare tn Biblia greac7 Jnsea*n7 6legarr)nt+ &i nu 6testa*ent+, Qn %er. <@L<@ s.ur*. este pre0estit un nou leg7*Jnt Qebr. b=r)&, #XX diathe(eO, care 0a Jnlocui leg7*Jntul pe c7ra %ah0eh @-a )7cut cu %srael tn pustie Qc). E-od. G4LP K.ur*.n. 6'rin )aptul c7 .iceL 6/n nou leg7*Jnt+, a *7rturisit c7 cel dintJi este 0echi+ ))i0r. 8L@<O. Scriitorii T 07d J*plinirea pro)e&iei despre noul leg7*Jnt Jn rJnduiala nou7 inaugurat7 prin lucrarea lui $ristos3 cu0intele #ui de instituire Q@ $or. @@LGBO con)er7 autoritate acestei interpret7ri. 'rin ur*are, c7r&ile 9T stnt nu*ite ast)el datorit7 asocierii lor strJnse cu istoria 60echiului leg7*tnt+, iar c7r&ile T poarti acest nu*e pentru c7 sJnt docu*entele de te*elie pentru 6noul leg7*Jnt+. Modul Jn care noi )olosi* ter*enul 69)echtul T)esta*ent+ este cel tnt)lnJt Jn G $or. <L@4, , 4a citirea 9echiului Testa*ent+, deKi 'a0el probabil c7 se re)er7 la #ege, baia 0echiului leg7*Jnt, Ki nu Jntregul 0olu* al Scripturii ebraice. Ter*enii 69echiul Testa*ent+ Qpalaia diathe(eO Ki J oul Testa*ent+ Qlatini diathe(eO, pentru cele dou7 colec&ii de c7r&i, au intrat tn )olosin&a general7 a

creKtinilor tn ulti*a parte a sec. al G-lea3 tn Apus, T)ertulhan a tradus dlaths(e tn latin7 prin instru*ead cu* Qun docu*ent legalO Ki apoi prin testa*entu*3 acest ulti* cu0Jnt a d7inuit - din ne)ericire - Jntrudt cele dou7 p7r&i ale Bibliei nu stnt 6testa*ente+ Jn sensul obitndt .l telrBdui. D%. 9echiul Testa*ent Jn Biblia ebraic7 toate c7r&ile sJnt aran5ate Jn trei sec&iuniL #egea Qtar7O, 'ro)e&ii Qn=bJ=J*O Ki scrierile Q)=ditrO. l2<E opri=d. 'otatelnul, i.de circi 6c7r&i ale lui Moise+. 'ro)e&ii se J*part tn dou7 subdi0i.iuni 6'rorocii 9)ech) Qn=b)t* r)=i)ln)*O, care includ losua, Judec7tori, Sa*uel Ki J*p7ra&i, Ki ,'ro-rodi Recen&i+ Qn=b))tn =ah=rInt*O, care includ %saia, %ere*ia, E.echiel Ki 6$artea celor Doispre.ece 'roroci+. Scrierile con&in restul c7r&ilor Y *ai Jnlti 'sal*ii, 'ro0erbele Ki %o0, apot cele cinei 6Suluri+ Q*]gimlI&O, Ki anu*e $tntarea $Jnt7rilor, Rut, 'ltngerile, Eclesiasnil Ki Estera3 &i, tn )ine, Daniel, E.ra- ee*ia Ki $tonic/e. u*7rul total al c7r&ilor socotite tn *od tradi&ional este G4, dar aceste G4 de c7r&i corespund e-act cu socoteala noastr7 de <A, tntnicJt Jn calculul nostru 'rorocii Mici stnt socoti&i ca @G c7r&i, iar Sa*uel, J*p7ia&i, $rainici Ki E.ra- ee*ia )or*ea.7 )iecare cJte dou7 c7r&i. Jn antichitate au e-istat alte *oduri de socotire a aceloraKi G4 de c7r&i3 Jntr-un cai matestat de JosephusO, nu*7rul total a )ost redus la GG3 %n altul Qcunoscut de %eronintO, a )ost ridicat la GP. ;riginea aran57rii c7r&ilor tn Biblia ebraic7 nu poate )i descoperit73 H*p7r&irea tn trei sec&iuni se crede c7 ar corespunde cucele trei etape Jn care c7r&ile au pri*it recunoaKterea canonic7, dar nu e-ista nici o do0ad7 direct7 pentru acest )apt Q]$A ; /# 9E$!llr/rl TlSrArr$MTO, Jn doc c7r&ile Stnt aran5ate potri0it cu si*ilaritatea subiectului. 'entateuhul este ur*at de c7r&ile istorice, acestea stnt ur*ate de c7r&ile poetice &i de Jn&elepciune, iar acestea stnt ur*ate de pro)e&i. Aceasta este ordinea, care tn esen&a ei, este perpetuat7 Qprin 9ulgataO ta *a5oritatea edi&iilor creKtine ale Bibliei- En unele pri0in&e ordinea aceasta este *al )idel7 dectt Biblia ebraic7 Jn ce pri0eKte ordinea cronologic7 a con&inutului nara&iunilor3 de e-e*plu. Rut apare i*ediat dup7 Judec7tori Qtntrudt relatea.7 lucruri care s-au irstJ*plat 6Jn .ilele dtid conduceau 5udec7torii]@Oc iar lucrarea $ronicarului apare Jn ordinea $ronici, E.ra, ee*ia. J*p7r&irea Jn trei sec&iuni a Bibliei ebraice este re)lectat7 %n cu0intele din #uca G4L44 Q6#egea lui Moise ... prooroci... psal*i+O3 de ob(ei T 0orbeKte despre 6#ege Ki prooiod+ Q0e.i Mat. BL@P, etc.O, sau .J0Joise Ki prooroci+ Q#uca @1LGA, etc.O. Re0ela&ia di0in7 pe care o cuprinde 9T a )ost co*unicat7 tn dou7 *oduri principale - prin lucr7ri *rEle ri "in 0ini. prc)etie. AeE d,ou, hodui ale re0ela&iei sJnt legate tn *od indisolubil. #ucr7rile de Jndurare Ki 5udecat7 prin care Du*ne.eul %sraelului S-a )7cut cunoscut poporului leg7*Jntului S7u nu ar )i trans*is poporului *esa5ul adec0at dac7 nu ar )i )ost interpretate de pro)e&i - 6purt7torii de cu0Jnt+ ai %ul Du*ne.eu, care au pri*it &i co*unicat cu0tntul #ui. De e-e*plu, e0eni*entele E-odului nu ar )i dobJndit o se*ni)ica&ie perpetu7 pentru israeli&i dac7 Moise nu le-ar )i spus c7 tn toate aceste e0eni*ente Du*ne.eul p7rin&ilor lor ac&iona pentru i.b70irea lor con)or* pro*isiunilor #ui din 0echi*e. 'e de alt7 parte, cu0intele lui Moise ar )i )ost )7r7 rod dac7 nu ar )i )ost con)ir*ate de e0eni*entele E-odului. 'ute* co*para tn *od ase*7n7tor rolul i*portant pe care la a0ut Sa*uel Jn ti*pul a*enin&7rii )ilistenilor, sau rolul *arilor pro)e&i din sec. al 8-lea atunci dud Asiria spulbera totul %n calea sa, sau rolul lui %ere*ia Kt E.echiel t)nd regatul lui %uda s-a s)irKit, Ki aKa *ai departe. Aceast7 Jntrep7trundere Jn 9T a lucr7rilor *7re&e cu cu0intele pro)etice, e-plic7 de ce istoria Ki pro)e&ia sJnt Hntre&esute tntr-o ase*enea *7sur7 pe toate paginile 9T3 nu Jncape Jndoial7 c7 Jn&elegerea acestui )apt a )ost )actorul care i-a deter*inat pe e0rei s7 includ7 principalele c7r&i istorice al7turi de pro)e&i Dar scrierile 9T nu nu*ai c7 redau aceast7 re0ela&ie progresi0a bilateral7 a lui Du*ne.eu, ci 9T red7 Jn acelaKi ti*p r7spunsul oa*enilor la re0ela&ia lui Du*ne.eu - un r7spuns care uneori este supus, dar prea adesea nesupusL un r7spuns e-pri*at alJt Jn )apte ctt si Jn cu0inte. Jn aceast7 redare Jn 9T a r7spunsului oa*enilor c7rora le-a 0orbit Du*ne.eu, T g7seKte Jn07&7turi practice pentru creKtini3 cu pri0ire la r7.0r7tirea i.raeli&ilor Jn pustie Ki cu pri0ire la de.astrele care au ur*at, 'a0el a scrisL 6Aceste lucruri @4B B%BTJA li s-au JntJ*plat ca s7 ne slu5easc7 drept pilde &i au )ost scrise pentru Jn07&7tura noastr7, peste care au 0enit QJ%r&iturile 0eacurilor+ Q@ $or. @SL@@O. Jn ce pri0eKte locul s7u Jn Biblia creKtin7, 9T are un caracter preg7titorL ceea ce %e-a spus 6Du*ne.eu ... p7rin&ilor noKtri prin prooroci+ a aKteptat J*plinirea Jn cu0rntul care Ja s)irsitul acestor .ile+ sau, 6Jn aceste iile de pe ur*7+ ne-a )ost 0orbit 6prin "iul+ Q8F. i3i K.ui*.O.TbtuKi,9Ta )ost Biblia pe care apostolii Ki al&i predicatori ai E0angheliei din .ilele de Jnceput ale creKtinis*ului au luat-o cu ei cind #-au procla*at pe mnu ca Mesia, Tri*isul lui Du*ne.eu, Do*nul &i Mui-tuitoiulL ei au g7sit %n 9T

o *7rturie clar7 despre $ristos Q,oan BL<AO &i o e-punere dar7 a planului de *tntuire prin credin&a Jn El QRo*. <LG@3 G Ti*. <L@BO. tn pri0in&a *odulul de )olosire a 9T, ei au a0ut autoritatea &i e-e*plul lui $ristos JnsuKi3 si Biserica, de atunci Jncoace, a procedat bine eJn=d a urinat precedentul stabilit de El &i de apostolii S7i &i a recunoscut 9T ca &i Scriptur7 creKtin7. 6$eea ce a )ost todispen-eabil pentru R7scu*p7r7torul trebuie s7 )ie Jntotdeauna indispensabil &i pentru cei r7scu*p7ra&i+ QZ. A.S*ithO. %9. oul Testa*ent T &i 9T s)at Jn aceeaKi rela&ie ca &i J*plinirea &i pro*isiunea. Dac7 9T relatea.7 ceea ce Du*ne.eu 6a 0orbit Jn 0echi*e p7rin&ilor noKtri+, T red7 cu0tntul )inaO pe care El @-a rostit prin 'iu, S7u, tn care a )ost Jnsu*at7, con)ir*at7 &i dep7Kit7 toat7 re0ela&ia anterioar7. #ucr7rile *7re&e ale re0ela&iei 9T cul*inea.7 cu lucrarea r7scu*p7r7toare a lui $ristos3 cu0intele pro)e&ilor 9T J&i g7sesc J*plinirea tn El, Dar el nu nu*ai c7 Jncununea.7 re0ela&ia lui Du*ne.eu pentru o*L El este de ase*enea r7spunsul per)ect al o*ului pentru Du*ne.eu - *arele preot &i apostolul *7rturisirii noastre QE0r. <L@O. Dac7 9T serie *7rturia celor care au 07.ut .iua lui $ristos *ai Jnainte ca aceasta s7 r7sar7, T scrie *7rturia celor care #-au 07.ut &i #-au au.it tn .ilele cJnd era Jn trup, a celor care au a5uns sI cunoasc7 Ki s7 procla*e se*ni)ica&ia 0enirii #ui *ai plenar, prin puterea Duhului, dup7 Jn0ierea din *or&i. T a )ost acceptat de *area *a5oritate a creKtinilor, Jn ulti*ii @1SS de ani, ca )und alc7tuit din GP de c7r&i. Aceste GP de c7r&i se Jncadrea.7 tn *od natural Jn 4 sec&iuniL QaO cele patru E0anghelii, QbO "aptele Apostolilor, QcO G@ de epistole scrise de apostoli &i 6b7rba&i apostolici+, QdO Apocalipsa. Aceast7 ordine nu nu*ai c7 este logic7, dar este Jn linii *ari &i o ordine cronologica Jn ce pri0eKte te*atica do cu*entelor3 totuKi, nu este ordinea Jn care au )ost scrise c7r&ile. 'ri*ele c7r&i ale T care au )ost scrise au )ost Epistolele ti*purii ale lui 'a0el, Acestea QJ*preun7, poate, cu Epistola lui laco0O au )ost scrise Jntre anii48 &i 1S d.$r, *ai de0re*e dedt cea *ai 0eche E0anghelie. $ele patru E0anghelii apar&in deceniilor dintre 1S )i @SS, &i tot Jn aceste decenii pot )i datate toate Q*u aproape toateO celelalte scrieri ale T. Jn ti*p ce scrierea c7r&ilor 9T s-a Jntins pe o perioad7 de peste @.SSS de ani, c7r&ile T au )ost scrise tn curs de un secol. Scrierile T nu au )ost adunate laolalt7 Jn )or*a pe care o cunoaKte* noi i*ediat dup7 ce au )ost scrise. #a Jnceput ]E0aghelJile indi0iduale au a0ut o e-isten&7 local7 independent7, Jn co*unit7&ile pentru care au )ost co*puse ini&ial. 'e la Jnceputul secolului al G-lea, Jns7, ele au )ost adunate laolalt7 Ki au Jnceput s7 circule ca un set de patru c7r&i. $ind s-a JntJ*plat aceasta, ] "aptele a )ost desp7r&it7 de E0anghelia dup7 #uca, cu care alc7tuise o lucrare unitar7 tn dou7 0olu*e, &i a inaugurat o carier7 proprie, nu lipsit7 de i*portan&7. Epirtolel2 lui 'a0d au )1t pB)tlc la trplt dc co*unit7&ile sau persoanele c7rora le-au )ost tri*ise. Dar e-ist7 do0e.i care sugerea.7 c7 spre s)JrKitul sec. @ scrierile care au d7inuit au Jnceput s7 )ie adunate Sntr-o colec&ie de scrieri 'auline - care au circulat repede la biserici- *ai JntJi o colec&ie de @S, &i la scurt7 0re*e dup7 aceea, o colec&ie *ai *are, de @<, *7rit7 prin includerea celor < epistole =pastorale. Jn cadrul colec&iei pauline se pare c7 epistolele nu au )ost aran5ate Jn ordine cronologic7, ci tn ordinea descrescJndI a lungi*ii. Acest principiu poate )i obser0at Jn ordinea g7sit7 Jn *a5oritatea edi&iilor T din .ilele noastreL scrisorile c7tre biserici 0in Jnaintea celor c7tre pers* inai0i.lEle, i.r in cdnl a2tor slbdi0niuli stnt aran5ate Jn aKa )el JneJt cea *ai lung7 este pri*a &i cea *ai scurt7 este ulti*a. QSingura abatere de la aceast7 sche*7 este Epistola c7tre Zalateni, care 0ine Jnainte de E)eseni, deKi E)eseni este pu&in *ai lung7.O Data )iind colec&ia de E0anghelii &i de scrieri 'auline, "aptele Apostolilor a ser0it ca o leg7tur7 %ntre ele, &i a0e* ast)el Jnceputul =$anonului T a&a cu* p@ cunoaKte* noi. Biserica pri*ar7, care a *oKtenit Biblia ebraic7 Qsau 0ersiunea greac7 a #XXO drept Scriptur7 sacr7, nu a aKteptat *ult pJn7 la punerea scrierilor e0anghelice &i apostolice al7turi de #ege &i 'roroci, )olosindu-le pentru propagarea &i ap7rarea E0angheliei, precu* &i pentru Jnchin7ciunea creKtin7. Ast)el, %ustin Martirul, pe la 5u*7tatea sec. al G-lea, descrie cu* creKtinii, Jn Jntrunirile lor de du*inica citeau 6a*intirile apostolilor sau scrierile pro)e&ilor+ QApology @. 1PO. 'rin ur*are, era nor*al ca atund cJnd creKtinis*ul s-a rIspJndit la popoarele care 0orbeau alte li*bi dedt greaca, T s7 )ie tradus din greac7 Jn li*bile respecti0e, pentru bene)iciul noilor con0erti&i. 'Jn7 Jn anul GSS d.$r. a e-istat o traducere latin7 &i una siriac7 a T, iar Jn secolul ur*7tor a )ost )>dti$ o uadudir Jn linta 1pr1. 9. Mesa5ul Biblici Biblia a a0ut, Ki continu7 s7 aib7, un rol i*portant Jn istoria ci0ili.a&iei. Multe li*bi au a5uns s7 )ie scrise pentru pri*a dat7 toc*ai pentru ca Biblia, Jn Jntregi*e sau Jn parte, s7 poat7 )i tradus7 Jn )or*7 scris7, ?i acesta este doar un e-e*plu *inor cu pri0ire la *isiunea ci0ili.atoare a Bibliei Jn lu*e. Misiunea ci0ili.atoare este e)ectul direct al *esa5ului central al Bibliei. Ar putea p7rea surprin.7tor s7 0orbi* despre un *esa5 central Jntr-o colec&ie de scrieri care re)lect7 istoria ci0ili.a&iei din ;rientul AU rcpiat l, des de .lteE nilenl. $, t2te ac1tea, e-ist7 un *esa5 central Ki toc*ai recunoaKterea acestui )apt a )7cut ca Biblia s7 )ie tratat7 ca o carte, &i nu ca o si*pl7 colec&ie de c7r&i - la )el cu* ter*enul grec

biblia $t$7r&i+O, la plural, a de0enit ter*enul latin biblia $cartea+O, %a singular. Mesa5ul central al Bibliei este istoria *Jntuirii, Ki pe tot parcursul celor doua testa*ente pot )i obser0ate trei )ire ale acestei po0estiri Jn curs de des)7KurareL Aduc7torul *Jntuirii, calea *)atuirii &i *oKtenitorii *Jntuirii. A* p]utea re)or*ula acest *e@4A B%B%,TA sa5 Jn ter*enii ideii leg7*Jntutui3 a* putea spune c7 ns5d entld al Bibliei ete l2rahlinrl lui D*-ne`eu cu oa*enii, si cele trei )ire stnt Mediatorul leg7*Jntuhii, te*eiul leg7*Jntului &i poporul leg7-rWtului D*]u lButi 1te r`nntuitorur poporurui Slu3 El 1te cel c4 8n)rnl lesarintul lndurnrii d ei. Aduc7torul *Jntuirii, Mediatorul leg7*Jtitului, este %sus $ristos, "iul lui Du*ne.eu. $alea *Jntuirii, te*eiul JegI*Jntului, este harul lui Du*ne.eu, cate c* de la poponn Stu M ra.pc re"8ntat pritr credin&7 si supunere. MoKtenitorii *Jntuirii, poporul leg7*Jntului, este %sraelul lui Du*ne.eu, Biserica lui Du*ne.eu. $ontinuitatea dintre poporul leg7*Jntului din 9T &i T 1te nelarl p1h cititorul )tNt,8ilor Bibliei Jn li*ba noastr7, deoarece 6biseric7+ este un cu0Jnt Jn e-clusi0itate nou-testa*ental, Ki cititorul se gJndeKte Jn eod 18 la ce ce a lnceput ,l p2i1da t Dar cititorul Bibliei arselti nu 8 8rOlhonat o u cFlnt n*i cJnd JntJlnea e((lesia Jn T- el JntilnJse de5a ter*enul acesta Jn #--. ca unul dintre cu0intele )olosite pen"u a dsie #Rlul e ,adl*8+ lui hh0eh. Desigur, cu0Jntul are un sens nou &i *ai deplin Jn T. %sE a rpsL ,,Eu bi .iai Bi]ria M8 QMat @1r@aO, deoarece oa*enii din 0echiul leg7*Jnt trebuiau s7 *oar7 J*preun7 cu El. ca s7 Jn0ie J*preun7 cu El la o 0ia&a nou7 - o 0ia&7 nou7 Jn care restric&iile na&ionale au disp7rut. Dar $ristos o)er7 Jn Sine Jnsu&i continuita8 0ibl, din)t 0echiul %sla2l Ei el noR tar ur*a&ii S7i credincioKi erau Jn acelaKi ti*p r7*7Ki&a credincioas7 a 0echiului %srael &i nucleul noului %srael. Dotuul slu5itor d ""rd slD rlu5itor u1c el2 do,> lbsrarcnte QrB%sE cAL rtsRAl#lt, #/% D/M EgE/O. Mesa5ul Bibliei este *esa5ul lui Du*ne.eu pentru o*, co*unicat 6Jn *ulte rinduri Ki Jn *ulte chipuri+ $E0r. @L@O &i, Jn )ine, Jntrupat Jn $ristos, Ast)el, 6autoritatea S)intei Scripturi, *oti0ul pentru care ar trebui cre.ut7 Ki ascultat7, nu depinde de *7rturia 0reunui o* sau biserici, ci depinde nu*ai de Du*ne.eu Qcare 1te ade0srur bB4D, autorut ei3 si de .ceea leblie pri*ita, pentru cS este $u0Jntul lui Du*ne.eu+ Q:eSt-*inster $on)ession o)"7ith, @.4O Q=B%B#%$k, $R%T%$A3 +$A ; /% ;/%+/% TESTAME T %$A ; /# %`E. $!ru#/% %2STAME T3 rTR-AD/$ER% Al.E B%B#%E%% T% S'%%%AT%EL .[ %%R'R%TAREA QB%B%$iOi =/M, BA=/# A';$ "E#;R, l,Z$!ru#/% TESMME = ;lr#/l TESTAMEM3 TRE9E#AT%A> TS$R%'T=/Mi rTEX%, g% %ERS%/MJ B%B#%;ZRA"%E. B, ". :estcott, The Bible in the $hurc)t, @8A13 !, !. RoFley Qed.O, A- $o*panion to the Bible], @A1<3 B. B. :ar)ield, The %nspiration and Authotuy oJ th. Bib#, @A443 A. RiclEdWn si F SchFeit.er Qed;, Biblical Authority )or Today, @AB@3 $, !. Dodd, A8rding to t)ic Sc.ipturo, @ABG3 !. !. Rryley, The /nirt ol the Bit=le, #AB<3 ". ". Bl8, %rE Boo(sandthe'arch*ents, @AS<3 A. M. $hirgFin, The Bihle in Forld E0ongdnn, r43 J. <ri8hr, )te QinT do* o) Aod in Bib# ona cn*h, @Ass3 J. M s. Rei4 Thc AuthonE o) rne Bibt, rAsPi s. !. !8(e, nlrnd ddonUaa, PA1rL Thccnnbnds. !itoty aJthe Bible, @<, @A1<-@APS@ J. Bd, lh. Bible in the Mode* :orld, @AP<. ".".B. B%B$A, $R%%%$+%. critica biblicA 1te apli2Ea la sdidile biblice a ansitor tehni.i )olZire "nEu e-a*inarea *ultor genuri de literatur7, cu scopul de a stabili pe cJt posibil )or*ularea lor original7, *odul &i data co*punerii acestora, sursele, autorii, Ki aKa *ai departe. %. $ritica de te-t $ritica de te-t este disciplina care Jncearc7 s7 restaure.e )or*ularea original7 a unul docu*ent, cJnd aceasta a )ost alterat7 Jn cursul copierii sau recopierii. $hiar W cu rctod2%e nod2* de tirBrire, *de di .uiri reperate )7cute de *ai *ul&i cititori reduc la *ini* nu*7rul de erori, nu se JntJ*pl7 adesea ca *aterialul tip7rit s7 reproduc7 Jn cel *ai *ic detaliu e-e*plarul original. Jnainte de in0entarea tiparului a )ost *ult *ai u&or s7 se strecoare erori la copiere, cJnd )iecare e-e*plar trebuia scris cu *tna. $Jnd sa p7snat Mtrugisul orbhal al autorului, )trne pi,, tilor pot )i corectate prin co*parare cu originalul. Dar chd oriainard a disprtut h dpiil2 e-Etente se Nlee sebesc Jntre ele Jn di)erite detalii, )or*ularea original7 poate )i 1l8s8ir, nsai prini-o studiu atet i prin 8npara8 a1te a copiild. %n a.8tE sit8tie s 8 ln)tbEri d pn0ie la obiceiuile Nle copire ale Du 8pist 8recare cu pn0i,2 l. aprcpi8e u dep7rtarea unei anu*ite copii )a&7 de original, trebrie ahte rn 0.d2re tipuil2 d2 er nhdhite el Mi )rec0ent. $ritica de te-t nu este o tehnic7 ce poate )i Jn07&ata peste noapte, e-perien&a Jn acest do*eniu 0ine nu*ai Jn ur*a studiului Ki practicii Jndelungate, d15 un Q,8t>tori ] pare cA au u talenr spei.l de a descoperi te-tul original, chiar &i atund cJnd copiile erdst2nte 8Qin )8rt. *dte nodl1dn. )ntrucJt nu s-a p7strat nici un docu*ent original $.protogra)O al 0reunei cIrti din Biblie, critica de te-t are s rcl in"i.nt ln rndiul biblic. Mateialul o 2e lFarL diiicii te-nnui biblic i(lude nl*i ltElLuri] .le cErlilor di, siblie h linbile oliginl2, ci Ki traduceri antice Jn alte li*bi sau citate biblice Jn ltDdrile altor

autori artici. ln,,rdt 1te inporlant s, nabilin .rEdibilitate uui re-t *i tnaie d2 a tr] #a studie8 lui cntica d2 te-t a )rst n*it +r5tnU in)erioar7+, ca Ki cJnd ar )5 repre.entat un ni0el in)erior &i un stadiu ti*puriu Jn structura e-a*in7rii critice. 'entru alte detalii despre critica de te-t biblic7, 0e.i n. $ritica literar7 'entru a )i deosebit7 de critica de te-t sau 6in)erioar7+, critica literar7 a docu*entelor a )ost cunoscuta Jn trecut sub nu*ele de critic7 6superioar7+, deoarece repre.enta stadiile superioare din structura criticii, care nu puteau )i de.0oltate pJnI cJnd nu au )ost stabilite *ai JntJi ni0elele in)erioara ale criticii de te-t. E-presia 6critic7 superioar7+ a )ost aplicat7 pentru pri*a dat7 la literatura biblic7 de c7tre J. Z. Eichho*, in pre%ata la . dou 2diti2 a lucd.ii sle Qold Utsra*ent %*roduction @P8POL 6Aro )ost ne0oit s7 depun un eton )8rre Mre lnr=u doMiu nebordar p#, h pre.ent, pentru in0estigarea constitu&iei interne a c7rli#or indi0iduale ale % .u .5utonr crittcii W,2rio] - un nu*e care nu este nou pentru u*aniKti+. 'rin 6constitu&ia %ntern7+ a unei c7r&i el a Jn&eles structura clr.tii i*lEir studid sFlor )olcite de auror si *odul Jn care aceste surse au )ost utili.ate sad co*@SS biEE de .l. T1t ulti* sper al ]udirlui 1e n*it de obicei 6critica sursei+. $ritica literar7 a docu*en telor include de ase*enea Jntreb7ri cu pri0ire la data Wia,n d cu pri0irc %a .ud. $ritid =Fi poate 1 tEota c, s gnd inalt de certitudine dnd o sursa docu*entar7 a lucr7rii sa p7strat al7turi de lucrarea pentru scrierea c7reia a )ost )olosit7. AKa stau lucrurile Jn 9T cu c7nile $ronicilor. 'rintre sursele proe*inente ale $ronicilor au )ost c7r&ile lui Sa*uel Ki J*p7ra&i, Ki Jnrruc)t acestea s-au p7strat, pute* trage conclu.ii destul de )er*e cu pri0ire la )olosirea lor de c7tre $ronicar. Jn T se crede c7 E0anghelia dup7 Marcu a )ost sursa principal7 pentru celelalte doua E0anghelii sinoptice3 &i aici sursa s-a p7strat al7turi de lucr7rile ulterioare care au Jncorporat o *are parte din ea, aKa JticJt pute* studia noNlul h 1 Maiei d #ua au lolZit scriea lui Marcu. $Jnd sursele nu *ai e-ista, critica sursei este *ult rat brEdl. De e=8pll, dacl ele paE% EEnglretii sie noastre - Jn )or*a lor separat7 - ar dispare, Ki dac7 ar trebui s7 ne ba.7* pe Diatasaron--! lui Tatian o co*pila&ie care a de.*e*brat con&inutul E0angheliilor si @-a &esut din nou Jntr-o nara&iune continu7 ar )i i*p1ilil BA recti in cele paEu E0an2lerii pe ba.a lui. A* putea recunoaKte cu certitudine c7 Diatessaran-0l nu este o lucrare unitar7 Ki poate c7 nu ar )i di)icil s7 )ace* distinc&ie Jntre *aterialul din E0anth.li, dupl %8 g din cd din lErslEliile si*pti.e rntrpo"t ,t e, da, or n inposibil 1l deilcin cele trei nara&iuni sinoptice, cu atJt *ai *ult cu cJt o *are orrt a 8tgirluld le 1te co*u ra rdte Wei su la dou7 dintre ele. $u o situa&ie de genul acesta sJnte* con)runta&i Jn critica sursei 'entateuhului Este ge neral acceptat )aptul c7 la ba.a 'entateuhului, a&a cu* a a0e* noi, se a)l7 *ai *ulte surse, dar care sJnt aceste surse, cane este data scrierii lor Ki rela&ia dintre ele, cu* Ki dnd au )ost )olosite Jn )or*a )inal7 a 'entateuhului - toate acestea sJnt Jntreb7ri la care cercet7torii dau r7spunsuri di)erite, Jn .ilele noastre *i nult dedt la l))eputd a. al GSl8. critedne de datae a Fi lurBri ..tie sht h parte interne, Jn parte e-terne. Dac7 o lucrate este ciad su d4l o a]oriiate dedibil, ii 8rc poate )i datata se re)er7 la ea, pute* conchide c7 a )ost co*pus7 Jnainte de data cit7rii. S-ar putea re)eri la e0eni*ente care pot )i datate pe ba.a altor docu*ente3 ast)el, unde p7r&i ale 9T pot )i datate datorit7 re)etirior Eote la lcMre su irid2ne din istolia egipteana sau *esopota*ian7. Desigur, c7r&ile se pot data singure3 ast)el, unele c7r&i pro)etice din 9T indic7 anul Jn care a )ost rostit7 o anu*it7 proorocie, sau do*nitorii Jn ti*pul c7rora a prorocit un proroc oarecare. 'e *7sur7 ce istoria ;rientului Apropiat antic 1te ,gstituitl # tot tui re deraliu d]ire tor *ai posibil s7 plas7* o lucrare antic7 Jn cadrul istoric adec0at. El8ennn 't2aidi0 din pDEia bibli.a, tnsr, i* plicl aruit 't2aidi0noNli)clri ale .rir.riilor obiWuite de datare. A interpreta toate pre.icerile J*plinite ca Ki 0at(inia e- e0entu nu este o tratare critic7. $Jnd Jncerc7* s7 dat7* o prorocie autentic7, trebuie s7 o consider7* *ai 0eche decJt e0eni*entele pe care le reia, dd nu *i (lE d2cit eb5*ntele d1pre care spune c7 au a0ut de5a loc, sau despre care presupune c7 ar constitui un cadrul istoric. 'e aceast7 ba.7 ar trebui s7 dat7* prorocia lui au* Jnainte de BtB#l$i, $R%T%$A c7derea ini0ei, Jn 1@G H.d.$r., pe caie o pre0esteKte, dar *ai ttr.iu decJt c7derea Tebei, Jn 11< J.d.$r., la care se re)er7 ca la un e0eni*ent trecut Q au* <L8 K.ur*.O. Data e-act7 a scrierii, Jn acest inter0al de 5u*7tate de secol, trebuie stabilit7 printr-o e-a*inare ar2nrs a d0int2lor )o#cite i p.inEs 2lcul al pro. babilit7&ilor. $ritica literar7 a ]'entateuhului este de i*portan&7 )unda*ental7 pentru critica literar7 a 9T. %soria *odern7 a criticii 'entateuhului Jncepe cu lucr7rile %ni !- D. Fitd Q@P@@O d J. Aihc Q@PB<O, 8,e au re*arcat dou7 surse docu*entare Jn pri*a parte a 'entateuhului, )olosind ca Ki criteriu )olosirea alter*ti0i s n*lor di0ire lanreh si llohin Qt`1h)nO- J. Z. Eichhorn V@P8SO a corelat 0aria&iile stilistice cu a8lia baate E distiblne. nWElor di0ine. U2st stadiu preli*inar Jn critica sursei a )ost ur*at de anali.a 'entateuhului J*p7r&it Jntr-un nu*7r *ai *are de sirati *i nici Qa Z.da1, @PAU, si J. s. 0ad, @8SG-@8SBO.

Aceasta, la rJndul ei, a )ost ur*at7 de 6ipote.a supli*entar7+ Q!. EFald, @84<O, care a con sid*t ca 1e srba de u deuent d2 ba.d Q,,Elo histO, conpletat ae cire0a dd*ene 8i s.ure. !, !upteld Q@8s<O a dirtiB doue s#e s2ra.ate carc )olosesc a*Jndou7 nu*ele di0in +t-%/hbn Jn Zenesa Qsursele au )ost cunoscute ulterior sub nu*ele 6'+ &i ,<+O. Acestea dou7, J*preun7 cu sursa %ah0ist7 Q%O Ki Deuterno*ici QDO, au c*tidit cel2 "u sl principale care de atunci Jncoace au )ost general recu=leute h aEli.a dQOlrll8tali a 'e.tat2uhului. la a*lia pu /rerarA . )Zt adrugat u rc, criteriu dec7tre o genera&ie nou7 de critici Qdintre care se re*arc7 J. :ellhausen, @8P1-@8PPO. Sursele docu*entare au )ost corelate cu istoria religioas7 a %sraelului Jntr-un *od atJt de con0ing7tor JncJt teoria %li Fellbren a lci adopEte de *5oribtea cs, cet7torilor 9T. $reKterea considerabil7 a cunoKtin&elor d1pE isto.ia Eligi1d ii litdda a ;ri.ntdd Aprcpiat, ln s".ial o pr50ireii la p2n1da GSSS-aSS id.$, ,, a ss ra lMi.n de)ici2nrele rsriei lui Fellhaen, dar dintre teoriile ri0ale care au )ost propuse nici una nu re bl)), de a.cepta! lalg1 de c.re s-a bucDar clnd0a Felhasianisnd. r21ul sa durat de la surle pu litdE la istoria continZ, care 8p% M loc tot Mi in"nnt in riata hnelului Jn ce pri0eKte T, o proble*7 critic7 do*inant7 Jn studiul E0dshetiilor a constituit-o legrnue ainr2 EElgh2l[n2 sinogti.e. $el )ti lne*ar pas haitrte a )ost )7cut cJnd $. #ach*ann Q@8<BO a sus&inut c7 E r%g%eDa aupE Marcu 1te c2 nai (h2 dinr2 EEanemile sinoptie W ca a )1t lol1ir, de celelalB dou7. $ritica sursei pentru a 'atra E0anghelie Qc). R. Bult*ann, E.T, @AP@O nu s-a do0edit con0ing7toare3 critica acestei E0anghelii s-a centrat Jn 5urul caracterului ei istoric, Jn 5urul scopului, datei &i autorului ei Q,E9A Z!E#%>. =%;A . E9A $!E#%,V D/'A%. Dc8b de la nibinS2a a lu5 E c. Bau Q@<<@O iB .olDilo. sBi, a cor2loi lpistol.le lui 'a0el cu isrolia 0echea bisicii interpretaE lntru cadru sinilar cu cel eTs h )ilo.ona istoriei a lui tlesel. %n ce pn0Dste .area iiotunii 'ai2l Qdin)t ale crVi Episrole au )1t EWeute alientice n=l*i Ro*ni @ Di G coridi Ki Zalatenf a )ost pre.entat Jn opo.i&ie net7 )a&7 de partida iudaiaatoaie a lui 'etru3 scrierile *ai tJr.ii ale T Qin speial ".pe# ApZto#iloo re)lat o .onbire a .elor doZ ".itii opr, $ririca lui :L $. E. Ma.en Q@<*O . )1t si *i radiaE si a )tEr roaie @B@ BTA#%Zi= $A%T%$A Epistolele %ul 'a0el ca &i pneudoepigra)e. 'o.i&ia lui a )ost Jn general respins73 po.i&ia ?colii de la Tubingen a )ott supusa unor critici aspre Qta Anglia s-au re*arcat J. B. #ight)oot, B. ". :esteott &i :. SandayO si a )ost *odi)icat7 substan&ial, dar in)luen&a ei poate )i ur*7rit7 Jn studiul T pJnI Jn .ilele noastre. Dl. $ritica )or*ei U@ tradi&iei Jn ti*p ce &colJle principale de critic7 a sursei biblice au a0ut un interes predo*inant literar, al&ii au insistat asupra i*portan&ei deter*in7rii preistoriei orale a surselor scrise Ki asupra clasi)ic7rii *aterialului sursei %n 6)or*ele+ sau categoriile adec0ate de nara&iuni, cu0tnt7ri, etc, Jn 9T aceast7 abordare s-a do0edit deosebit de rodn(a *ai ales pentru studiul ='sal*ilor3 clasi)icarea lor Jn )unc&ie de tipurile principale QZatti*genO, inspedalde!.Zun(elQ@AS4O, Jncarc )iecare tip este corelat cu un anu*it cadru de 0ia&a - a contribuit cel *ai *ult la Jn&elegerea 'saltirii Jn sec. al GS-lea. Recent din Scandina0ia a* )ost con)runta&i cu o tendin&7 *ai radicala la adresa principiilor de ba.7 ale criticii clas(ea9T, Ki anu*e 6*etoda traditio-isDoric7+ a lui l. Engnell Ki a 6?colii de la /ppsala+. Aceast7 *etod7 las7 loc *ai *ult pentru trans*iterea oral7, Jn paralel cu sursele docu*entare, &i pune accentul pe credibilitatea *are a *aterialului trans*is pe cale orali, $r)t#. )o*.i h T a )ct apl(ad iitsW]0 la E0anghelii taceptad cu anul @A@A. 'rin clasi)icarea *aterialului din E0anghelii dup7 creiteriul 6)or*ei+ s-a Jncercat o dep7Kire a surselor docu*entare postulate aKa JneJt s7 se poat7 contura starea tradi&iei Jn etapa pre-literar7. AtJt nara&iunile cJt &i cu0tntarile au )ost clasi)icate dup7 6)or*a+ lor3 dar o ase*enea clasi)icare arunc7 prea putin7 lu*in7 asupra istori-dt7tii unei anu*ite *ti*plIri sau cu0Jnt7ri. Asocierea obiKnuit7 a criticii )or*ei cu o esti*ate )oarte sceptic7 a credibilit7&ii istorice a E0angheliilor Jn cete *ai *ulte ca.uri nu se datorea.7 criticii )or*ei Jn sine d po.i&iei teologice ale *ultor critici ale )or*ei. ; *are pane a criticii )or*ei s-a str7duit sS stabileasc7 un cadru de 0ia&7 pentru di)eritele sec&iuni din tradi&ia E0angheliilor &i acest cadru este descoperit de obicei Jn Hnchinarea &i *7rturia Bisericii pri*are. Dar un cadru de un anu*it gen din Biserica pri*ar7 nu e-clude neap7rat un cadru original din propo07duirea lui %sus. $ritica )or*ei aplicat7 la E0anghelii ne a*inteKte de lipsurile anali.ei literare atunci cJnd Jncearc7 sa e-plice singur7 alc7tuirea lor &i sublinia.7 )aptul c7 nici un ni0el de tradi&ie e0anghelic7, oridt de *ult a* *erge Jnapoi Jn ti*p, nu .ugr70eKte un alt %sus decJt pe Mesia tri*is de Du*ne.eu, "iul lui Du*ne.eu. /n obiecti0 *a5or ta .ilele noastre este stabilirea prin *i5loace critice, dac7 este posibil, a continuit7&ii dintre cele *ai 0echi )or*e ale tradi&iei si personalitatea istoric7 %sus. %9. $ritica redact7rii Se poate ca autorul unei c7r&i biblice s7 )i pri*it *aterial trans*is pe calea tradi&iei, dar el nu @-a

reprodus e-act aKa cu* @-a pri*it. Bl nu a )ost doar un si*plu rrans*i&7tor3 el a )ost un autor care a a0ut propriul s7u *od de 0ia&7 &i opiniile sale Ki de aceea el a pre.entat *aterialul Jn con)or*itate cu acestea. Studiul propriei sale contribu&ii la aceasta lucrare )ace obiectul criticii redact7rii. De e-e*plu, c7r&ile tosua, Judec7tori, Sa*uel &i J*p7ra&i con&in *ult *aterial 0echi, dintre care o parte a )ost practic conte*poran cu e0eni*entele relatate. Dar aceste c7r&i, Jn )or*a lor actual7, constituie o colec&ie istoric7 continu7, co*pilat7 sub in)luen&a re)or*ei lui %osJa &i Jncheiat7 pe la B1G S.d.$r. De ase*enea, l *are parte a tradi&iei pri*ite de cronicar ne-a )ost p7strat7 ta c7r&i separate, ta Sa*uel Ki J*p7ra&i3 se poate ca et s7 )i )olosit &i alte surse care nu ne *ai sJnt accesibile. Dar el a l7sat o a*prent7 caracteristic7 asupra Jntregului *aterial scris de e# ta *od ase*7n7tor, Jn E0anghelii pute* )ace distinc&ie Jntre tradi&ia pri*it7 de e0anghelist, Qdintre care. o *are parte este co*un7 pentru doi sau tre; &i lucrarea distincti07 a )iec7ruia dintre cei patru. Jn ti*p ce critica tradi&iei E0angheliilor se ocup7 ta *are *7sur7 de 6redescoperirea Jn07&7turilor lui %suS+, critica redact7rii se ocup7 de 6redescoperirea Jn07&7turilor e-0angheliKtilor+. B%B#%;ZRA"%E. :. R. S*ith, TPle ;ld Testa*ent in t(e JeFish $hurc(G, @8AG3 T. M. $heyne, "oFtdtrs o) fTdT)csta*enc $riticis*, @A8<3 $.!.Dodd,ii Testa*ent Studia, @AB<3 ide*, More eF Testa*ent Stu-Iies, @A183 J. ttao-. $riticis* and "aith, @AB<3 '. E. Mahte, The $airo Ztni-a], @ABA3 %. Engnell, 6Metho-dological Aspecte o) ;ld Testa*ent Studies+, 9T SuppJ. P, @ABA, p. @< K.ur*.3 R. Bult*ana, T(e "or-*ulation o)Zospe, TCadition, E. T., @A1<3 Z.E. #add, TTie eF +testa*ent and $riticis*, @A1P3 . 'errin, Redisco0ering the T(ach*g o)Jesus, @A1P3 ide*, :hat isRedaction $riticis*U. @APS3 J. Rohde, RediscoFring theliachingo)theE0angdists, E.T. @A183M.Moch, The $roFth c) the BiMieal Tradirion, E. T. @A1A3 :. $. Mitta*em,The eFTesta*ent3The!istoryo)%nterpreta-tion o) its 'robtans, E.T. @APG3 !. !arris, The Ttlbingen Schooi, @APB3 Z. :. Anderson $ed.O, Tradition and %arap.]ation, @APA3 %. l# M.shlll Qed.O, ec Ti-ta-*entlnterpretatian, @APP. A".B. B%$%, B%$%/%RE. Ter*enii aceKtia redau *ai *ulte cu0inte ebr., Ki gr. @. Ter*enul eti. biDDore&, tradus Jn #e0. @ALGS J7 )Je pedepsi&i, biciui&i+. Ter*enul ebr., Jns7, e-pri*7 ideea de in0estiga&ie, Ki alte traduceri o r2dauL ,,sl )t )t#lll o ae#1,=. G.$u0tatulebr.i=QJt$%oTBLG@3 Js. @SLG1, ete.O,io+et SDs.G<L@<O, 6bici+, este )olosit Jn general ta sens *eta)oric. <. Ter*enul gr. *astigoo QMat. @SL@P3 loan @AL@, etc.O, *asti* Q"apt. GGLGBO, 6a biciui+3 phragdloo, deri0at de la lat.y)ogd)o QMat. GPLG13 Marcu @BL@BO. Biciuirea din Mat GPLG13 Marcu @BL@B era o etap7 preli*inar7 Jn e-ecutarea sentin&ei de +cruci)icare3 biciuirea propus7 Jn #uca G<L@1,GG QpaideuoO Ki dus7 la Jndeplinire Jn loan @AL@ a precedat sentin&a la *oarte Ki se poate s7 )i )ost inten&ionat7 ca opedeaps7 *ai blbid7. R)e.i desenul de pe pagina ur*7toare, J.D.D ".".B. B//TBR%% W% 'TETRE 'RETToAWE. in F. *urile biblice, la )el ca ta .ilele noastre, di)erite tipuri de bi5uterii erau purtate Ki pre&uite atJt de b7rba&i tit @BG

)liduri ro*ane, care a0tau la a&pete b/e de plu*b sau buc7&i de oase Kl de )e*ei QE-od. @@LGL T, <L@8-G@O, Bi5uteriile erau datetn dar QZen. G4LGG.B<O &i erau o prad7 de r7.boi i*portant7 QG $ron. GSLGBO. Ele repre.entau o )or*7 de bog7&ie, in special Jnainte de )olosirea *onedelor QG $ran. G@L<O, &i erau )olosite ca un standard de 0aloare Q(Fr G8L@13 'ro0. <L@B3 Apoc. G@L@@O. Jntre di)eritele tipuri de bi5uterii )olosite g7si* c7 stat *en&ionate br7&7ri pentru *Jini QZen.

G4LGG,<S,4P3 E.ec @1L@@O, podoabe pentru gle.ne QJs. <L@8, GSO, lInti&oatepurtatelagJtQZen.4@L4G3c`#uca. @BL8, unde cele -ece *onede de argint se poate s7 )i )ose prinse J*preun7 pe un )ir pentru a )or*a un l7n&iKorO, coroane Qgah. AL@13 aici poporul Do*nului este co*parat cu bi5uterii str7lucitoare dintr-o coroan7O, cercei QZen. G4LGGO, *ele de purtat Jn nas Qte, <LG@O Ki inele de "rtt " d.s,t Qca. 4@L4GL ,st. aL@S3 #Md @BL GGO. Acestea puteau )i con)ec&ionate din aur, argint sau din alte *etale QE-od. <LGGO. Era cunoscut un nu*7r considerabil de pietre pre&ioase Ki se*ipre&ioase care erau )olosite pentru bi5uterii. Au )ost descoperite sigilii purttnd inscrip&ii Ki care erau con)ec&ionate din co*alinS, caloedoniu, 5a]', agat, oni-, cuar& transparent Qcristal de st)ncgO, he*atit, 5ad, opal si arnettst QD. Diringer, 6Seals+, Jn D;TT, p. G@8-GG1O. 'ietrele erau pre&uite pentru raritatea, )ru*use&ea &i durabilitatea lor. u erau )olosite *etodele *ode*e de )7&uire3 Jn schi*b, pietrele erau rotun5ite &i Kle)uite, &i adesea erau gra0ate sau sculptate. Jn general oa*enii din antichitate erau *ai )a*iliari.a&i cu pietrele se*ipre&ioase dectt cu cele pre&ioase, Jntrudt *ulte specii de pietre pre&ioase pot )i Jnt)lnite Jntr-o 0arietate de culori Ki, Jntrudt nu )usese elaborat7 tac7 o ter*inologie Ktiin&i)ica, identi)icarea di)eritelor pietre *en&ionate Jn Biblie nu este Jntotdeauna si*pl7 Ki, * unele ca.uri pute* doar ghid sensul ter*enilor )olosi&i. Eti*ologia nu este de *are a5utor deoarece r7d7cina *ultor cu0inte Jnsea*n7 doar 6sclipitor+, 6str7lucitor+ sau ce0a ase*7n7tor. #ista de *ai 5os este batat7 pe traducerea engle.7 0s)l AgM &t, E-od. G8L@A3 <AL@GO probabil c7 a )ost agatul *odern, un tip de cuar& translucid cu straturi de di)erite culori, sau poate c7 a )ost oni-ul, care este E%J/TBR%% =% 'TETRE 'RE=%[;AsE )oarte ase*7n7tor. Jn Js. B4L@G3 E.ec GPL@1 Q(ad)cor)O se poate sS )ie 0orba despre o piatr7 roKie, poate carbuncul, 5asp ro&u Q EBO sau rubin QJ<O Q0e.i Ki p@1S.GPL@1, unde Sy**achus traduce (archedonion, ,.arbl>*tl. '1tru rdtul dlr Arc. G@@@A Q0sT te0O, 0e.i $aloedonlu. $u0Jntul alabastru Qatabastron, Maieu @4L< _ Mat. G1LP3 #uca PL<PO, a )ost la Jnceput )or*a neutr7 a ad5ecti0ul ui alabastros, &i a )ost )olosit pentru a indica un 0as de alabastru cu un g)t lung, )olosit pentru p7strarea par)u*ului, girul 0asului tund rupt arunci cJnd era )olosit par)u*ul. $u0Jntul a a5uns s7 )ie )olosit pentru a indica )lacoane de aceast7 )or*7, indi)erent din ce *aterial erau con)ec&ionate. Alabastrul din ettliitt2 8 o hrietate de dbonat de c.lciu )or *at prin depo.itarea treptat7 dintr-o solu&ie apoas7, la tut)ei o d stalactitde"dtaMle3 alabastrul *ode* Wlut=E o piatr7 *ai *oale, o 0arietate de gips Qsul)at de calciuO. A*et)otul QahJ7*I, E-od. G8L@A3 <AL@GO era piatra bine-cunoscut7 cu acest nu*e, o 0arietate purpurie de cuar& cristalin transparent, Qneh n traduce cu 5asp+ &i @@ identi)ic7 cu o piatr7 egiptean7.O Ter*enul apare Ki Jn Apoc. G@LGS Qa*ethystos, nu*it ast)el deoarece se credea c7 pre0ine into-ica&iileO. Berilul f*rSt), E-od. G8LGS3 <AL@<3 $Jnt. BL@43 Ed, @L@1L @;LA3 GaLBL D.n. @SL1O da .giat D Spania QTtur&)KO &i probabil c7 era topa.ul spaniol auriu, cunoscut Jn lu*ea antic7 sub nu*ele de hri-solit. Jn Apoc. G@LGS fberyll*O este 0orba despre berilul 0erde obiKnuit. c.tbW.ul Qtd-..4., E-od. G8L@Pi <AL@S, bo-)-Da&, E.ec. G1L@<O probabil c7 a )ost o piatr7 0erde, dac7 &ine* sea*7 de traducerea uF 6s*arald+ $Fna-ragdosO tn te-tele din E-odul3 s-ar putea s7 )ie 0orba de )eldspatul 0erde Q EBO. Q$arbuncutul *ode* este o piatr7 roKie.O Jn Js. B4L@G &=eDdahO este 0orba de o piatr7 roKie, dac7 &ine* sea*7 de deri0area de la D7dah, 6a aprinde+, Ki s-ar putea s7 )ie granat. 'entru carneol Qsau 6co*alin7+O 0e.i Snrdiu, *ai 5os. $alcedonlul Qchal(edon, Apoc. G@L@A. EB3 SS9 6agat+O se crede de obicei c7 era o piatr7 0erde, JntrucJt 'liniu s-a re)erit la s*arald &i 5asp ca )iind calcedoniu Qdin $a#2donia, ln Aeia Mi.;. tsdiitorn , Ed1i )olosesc acest cu0Jnt pentru di)erite tipuri de cuar& translucid, inclusi0 pentru agat, oni-, co*alin7 Ki cnsopnts.O $risolltul Vchrysolithos, Apoc. G@LGSO este ter*nul dtic "ntru topa. Salb8 Q)luoerT tr t d. alu*iniuO sau cuar& galben. QDe obser0at c7 crisolitul este echi0alent cu topa.ul *ode*, Ki 0ice0ersa.O 'entru E.ec. @L@13 @SLA3 G8L@<, ns0, 0e.i Berii, *ai sus. 'entru E-od. G8L@P, EB, 0e.i Topa.. $rlsopra.ul Qchrysaprasos, Apoc. G@LGSO este in .ilele noastre o )or*7 de calcedoniu de culoare 0erde ca *7rul, dar identi)icarea de aici este incert7. u*ele sugerea.7 o 0arietate de nuan&7 aurie. $oralul Qla=nid&, %o0G8L@83 E.ec. GPL@1O arputea s7 )ie coralul negru sau ro&u. Desigur, nu este o piatr7 pre&ioas7 tn sensul strict al cu0Jntului, Jntrudt este scheletul a nenu*7ra&i polipi *arini *inusculi. Ter *enul ra:& apare de ase*enea Jn 'ro0. G4LP, t*, dar probabil c7 ar trebui s7 citi* ra*I&, 6Jnalt+, 0sr traduce ter*enulp=n)n)* cu 6coral+ Jn 'lJn. 4LP, unde se *en&ionea.7 o piatr7 roKie oarecare Q0e.i 'erl7, *ai 5osO. @E< B//*Rn pr pETrE 'nET%;ASB Re)eriri tn 9echiul Testa*ent Qpietre pre&ioase de pe pieptarul Mar&ului 'reot[

E-od. G8L@P-GS _ <AL@S-@< _ E.ec. G8L@< Vo*ite nr. PAO TM #XX 9SR EB EB @. =od-* sardion sardius sala* sard G. p]4a topa.ion topa. crisolit topa. <, b7reDel s*aragdos carbunc )eldspat carbuncu ul 0erde l 4. liBpe( antras*arald granat 0iolet s*arald B. sapptr sappheiros sa)ir lapis la.uli sa)ir 1, y7)ts, iaspis dia*and iad dia*ant d* P. leXe* ligyrion hiacint turcoa. hiacint 8. ,=b1 achates agat agat rubin A, a*ethystoJ a*etist iaspis a*etist =dhlS*7 @S. tarSH chrysoliyto berii topa. berii s @@, Soha* beryl/on onica*elian berii %G,yai+peh onychion iaspis iaspis 0erde iaspis

Z B rubin topa. granat

%9 rubin topa. berii

R;M] sardonitopa. s*arald rubin sa)ir dia*ant opal agat a*etist crisolit oniiaspis

s*arald turcoa. sa)ir sa)ir dia*ant s*arald turcoa. agat a*etist berii hiacint agat a*etist crisolit

ca*elia onJn iaspis iaspis

Alte re)eriri din 9echiul Testa*ent 9SR -=)eS)c)& )7=*I& %o0 G8L@P %o0 G8L@8 'ra0. G4LP TM E.ec. GPL@1 %o0 G8L@8 %o0 G8L@8 'lJn. 4LP atidI coral EB cristal coral negru JB sticl7 coral Z 8 cristal coral %9 cristal coral R;M] dia*ant *7rgean

g7bSs pcn.in.t*

crisatal perle coral

alabastru coral roKu

cristal perle coral perle rubine rubine cristal

cristal rubine

iaspis rubine rubine

(a4(14

=eDdah

coral r7*uros 'io0.<L@Be giu0ae* coral roKu tc. ri Js. B4L@G agat iaspis roKu Qnrg.carbunc ulO E.ec. agat iaspis ro&u GPL@1 Js. B4L@G carbunc granat ul Q*g, piatr7 E.ec. @LGG cristal Jn)ocat7O ghea&7

cristal *7rg7rita re *7rgean *7rg7rita re rubin agat

giu0aeru rubine ri rubine rubine rubine rubine

neste*at neste*ate e sliIlucito arc cristal ghea&7 cristal

Derah

cristal

Re).rltl h oul T2t*.nt A%e. GrLrr-Go QSr.O @. iaspis iaspis Q9SR, EB. ZMB. %9, T T, R;MO - dia*ant QJBO G. sFh.it1 s1r Q0sT c B, r0, l T, RoMO - lapis b.uli Q EB, JBO <. chollo.tor aaat Q0sT cr,rBO - caleloniu rB, %0, TtrT, RoMO trlt8 QJlO 4. tnoraad8 sar.ld QR,1T EB, c B, F, T r, Disral

RoMO QJBO B. sordonyoni- Q9SR, Z B - soidoni- RoMO - AZAT Q EB, %9, T T, % QJBO 1. sdtdion 8heli) ;1n, c a, %A , co)tlnn abi, - srdiu VrrT, RoMO Q EBO QJBO P, cl@rytalithB brislit Q0sT EB, %0, T r, 4oMO . .u,4 auiu QJBO - c84 ralb.n Q$MO 1. hTyilos berii Q9SR, EB, Z B, %9, T T, R;MO - *alachit QJBO A, rbp8ih bla. ;rSR, ll, Z <, JB, %0, T ,T, R;MO @S. .hOlop11 hlnopE. Q0BR+ EB, %9, T t, RoMO - sMrald QJBO - o#eddniu Qc BO @@. ry%li4th1 iacint Q0sR, F, T r, R;MO - tll[8Z ,mEB, c BO . W)t QJBO @G. l*e.nOstZ .*t#t QlET EB, c B, JB, F= T T, RoMO Ziu0aieruri, pietre pre&ioase &i sTnipre&ioase, a&a cu* sini redate Jn ctte0a traduceri aie Bibliei. @B4

arguel $ristalul )g7bET %o0 G8L@1aO este o substan&a translucida Q)). =eig7biJ, .grindin7+O dar Z. R. Dri0er crede c7 este 0orba de gips Qc), EB .alabastru+O. $u0Jntul i=taS!& Q6cristal+, %o0 G8L@P, 0aO era )olosit Jn lu*ea antic7 nu nu*ai pentru cristalul de s)Jnc7 Qcuar& cristalin pur &i transparentO ci Ki pentru orice substan&7 dur7, transparenta &i incolor7. S-ar putea s7)ie 0orba de sticl7. Ter*enui Derah QE.ec. @LGGO este tradus Jn alt7 parte 6bru*7+ sau 6ghea&7+. Jn Apoc. 4L13 G@L@@3 G<L@ Q)crystdlon, (ryaa/i-oO se poate traduce ghea&7 sau cristal de stJnc7. Dia*antul my7)islI*, E-od. G8L@83 <AL@@3 E.ec. G8L@<O nu este identi)icat cu certitudine. Dia*antul *odern probabil c7 nu a )ost cunoscut Jn 0re*ea 9T, JntrucJt pri*a re)erire la dia*ant se pare s7-i apar&in7 lui Manilius Qsecolul @ d.$r.O. 'robabil c7 este 0orba de o piatr7 alb7, opac7 Qpoate )i )ilinit sau piatr7 de lun7O3 Z. R. Dri0er sugerea.7 5adeit7 sau ne)rit7 Qc). 2rO, ln @1. @PL@ Q5.*tO 1te rcrba de adaMnt s, piatra de Kle)uit, o )or*a de corindon Qcea *ai dur7 substan&7 cunoscut7, cu e-cep&ia dia*antuluiO Q0e.i K5E*c. <LA3 gah. PL@GO. Snurdrld Qnd"el, Er1d. G8.r<i <AL@@3 re.i ,i ,d. GP@@1, unde dilgili detlrori 8nsid2re cn te-tul este incertO se poate s7 )i )ost o piatr7 0erde la )el ca &i s*araldul *odern, dar dac7 a0e* Jn 0edere traducerea /M Qanthra-, 6c7rbune aprins+O, unii cercet7tori pre)er7 granitul purpuriu al*andin Q EBO. Apoc. 4L< Qs*aragdinns=O Ki G@LA Qs*aragdosO se re)er7 la s*araldul 0erde. '1@t, sttdl, E.i cdrtat, De obicei se crede c7 hiacintul Qle)e*. E-od. GaL@A3 <AL@GO r a1t o pn)in galb2D,. c. R. DriE pre)er7 o piatr7 albastr7 cu* este turcoa.ul Qni-bO. %n T hiacintul Qhya(inchos, Apoc. G@LGSO este o piatr7 albastr7, acua*arin Qo 0arietate albastr7 de beriiO, sa)ir sau turcoa.O. Q!lacintu[ *ode* este co*plet di)erit.O u*ele a )ost )olosit pentru a indica o culoare albastr7 QJn greaca clasic7 substanti0ul Jnse*na 6.a*bila+O, ca Jn Apoc. AL@P Q.hya(inthinas=O, unde 0sn Jl e-plic7 Jn adnot7ri prin 6hiacint+ iar Jn te-tul propriu-.is Jl red7 prin .ia)Jr+. Jaspul Qy75epeh, E-od. G8LG83 <AL@<3 E.ec. G8L @<O 1ie o plEl 0srd2 traElud.ut. ln A,2. 4L<3 G@L@@,@8-@A Qi=ospisO, siar putea s7 )ie 0orba de cuar& 0erde. Jn G@L@@ re)erirea la cristal sugerea.7 c7 este 0orba de o piatr7 transparent7. 'entru #apisla.uri Qla.uritO 0e.i Sa)ir. ;ni-ul QSoha*, Zen. GL@G3 E-od. GBLP3 G8L8, GS3 <BLA, GP3 <AL4 @<3 @ rc8 GALGi rd GaL@1L Ed. G8L@<O a )ost identi)icat cu o piatr7 0erde Qc` u- 6berii+ Jn unele dintre aceste 0erseteO sau cu oni-ul Q.sat tEtrdlcid d rtrtui a.sE si .lbeO. cu0irul Jnsea*n7 6unghia+ si piatra a )ost nu*it7 ast)el datorit7 Jn)7&ls7sii sale. S, R. Dri0er pre)er7 ca*eolul roKu. 'entru Apoc. G@LGS, 0e.i Sardoni-, *ai 5os. 'erla Q5n7rg)oitartdO este g7sit7 Jn 9T Jn %o0 G1L @8 ig7b/O 9A, iar 0sr red7 6cristal+. Jn 0s)t cu0Jntul 6perla+ traduce ter*enul p=ntnt* din %o0 G8L@8b Q0a 6rubine+O. AcelaKi cu0Jnt ebr, apare Jn 'ro0. <L@B3 8L@@3 GSL@B3 <@L@S Ki 'lJn. 4LP Qunii cercet7tori Jl accept7 si printr-o *odi)icare Jn 's. 4BL@4O. Jn toate aceste ca.uri 0a traduce 6rubine+ iar 0sr traduce 6bt5 u-terii+ sau 6pietre scu*pe+, cu e-cep&ia te-tului din 'lJn. 4LP unde )oloseKte 6coral+. BDB pre)er7 6corali+ Qc). EBO, dar E. BurroFs QJTS 4G, @A4@, p. B<-14O argu*entea.7 c7 acest cu0Jnt Jnsea*n7 de )apt

B//TERJT A% 'TE%RT 'RTT%;ASE 6perle+ dar poate )i )olosit Ki Jn sensul generic de 6bi5uterii+. /nger=s Bible Dic(onary Q@ABP. p. P4GO susalad c i1b uba d2 p2rlele rc. din Marea Rogie si aceast7 idee ar solu&iona Ki di)icultatea din 'lJn. 4LP, Wde 1re indicar, o piratrA r.2iaticr. u Jncape Jndoial7 c7 Jn T *argariies Jnsea*n7 6perl7+. 'erlele sJnt *en&ionate ca podoabe )e*eieKti Q@Tin. G3A, ud2 stt daprobaie5 apa. @PL4O "i 8 *1r)ui QMat. @<34B t,l*,Ap2. @ar@G, @1O, 'onil, oului %erusali* sJnt )7cute )iecare dintr-o singur7 terli llure su poate din sidel QApe. GrLG@O. Zper7&ia cerurilor se asea*7n7 cu o perl7 scu*p7 pe care un on 1,ta s, o oblind h shnnbul a tot e are QMai. @<L4B D.l*, DacS a0en in 0Ede2 T)tDn, 1te pu"n plob2bil ci le8st pnda e re)dA la )aptul cA %tu $risZ lsi d, 0iala p2n oa*ni d1i $risre JnsuKi este e-e*plul supre* de renun&are total7 de dragul J*p7r7&ieiO. 'e de alt7 parte, a pre.enta *esa5ul creKtin unot oa*eni care re)u.7 s7-@ aprecie.e este la )el de absurd ca Ki cu* ai arunca perle Jnaintea poEiror QMat. PL15 .J. D3dd.he A. B, ude an*ada lui $ristos este )olosit7 pentru a 5usti)ica e-cluderea celor n2boMti de la Mae DoMuiui. Rubinul este g7sit Jn 0a ca traducere a ter*enului p=nM* Jn Kase locuri Q0e.i 'erl7, *ai susO. 9R traduce ter*enul (ad(od cu 6rubin+ Jn Js. B4L@G Ki E.ec, GPL@1 QFi aaat, tui ssO. s<1r ZoppT, E-od. G4L@S3 GaL@4L <AL@@3 %d G8L13 ;nt. BL@43 Js. B4L@@3 'lJn.4LP3E.ec. @LG13 @SL@3 G<L@<O a iost nl5*le antic d la.ritdli, o piare albastru Jnchis cu )ulgi aurii de pirite de )ier Qc). ,,pdber de aul=, %o0 GaL1O. D2spre la.uit 1te rcrba ,i ln Ape. G@L@A Qsdpth.irdO , sadrd *od* Qce rindd albahO da pre pu)in cunet h dti.hitate. 'oiru Apo.. Alg RS9 EGi lllacht, Mi sus. Sdd[ll Q81, E-od. G<L@P3 GAL@S3 Ea. GaL @<O a )ost Jn *od cert o piatr7 roKie Qde la =7darn, 6a )i roWu@, prcbebil agan, po.tealiu hodeh to lornW de 2)r.rhi3 cJ Ea, G<L@<,0srO, adicr, o )onn, d2 cuar& *aro Jnchis sau roKu. Este *en&ionat de ase*enea Jn Apoc. G@LGS QsardictsO Ki este piatra sardinI din Apd. 4L< ZardindO5 0sr si EB radu in anb2le locuri 6cornalin7+. sWdod-d ZardonOc, A,oc. G@LGS3 0r, a, 0sR 6oni-+O este Jn ter*inologia *odern7 o )or*7 de agat cu straturi *aro Ki albe3 potri0it cu #SJ, Jn antichitate piatra era nu*it7 6oni-+ atunci cJnd )ondul Jnchis la culoare era doar striat sau p7tat cu alb, Ki piatra era nu*it7 6sardoni-+ atunci cJnd di)eritele culori erau aran5ate Jn straturi. Jbpaaul Q,i)$d, Ercd, G<L@PL <A.@S3 %8 GaL@A5 Ea. GaL@<O d. o piat galbene, prbabil tu4 galb2n ], disolit Qo 0anerai2 de ,2ridot g.lben palidO3 c). E.ec. @L@13 @SLA3 G8L@<, EB QtarJ))O. AcelaKi ter*en este Jn)Jlnit Ki Jn Apoc. GGLGS QFpa.ianO. $ea *ai co*plet7 list7 de pietre din 9T este dat7 ln dsieE piepbnnli Mrelui pr2ot QE-od, G<L@P. GD deri* rep2tai, h <AL@S@<O- '2 pieptar 8u patru rJnduri de dte trei pietre Ki pe )iecare piatr7 era gra0at nu*ele unuia dintre cele dou7spre.ece triburi ale lui %srael. Autorii de *ai tJr.iu care au scris co*entarii la F au codderai el2 douisp8e pi8 ca si*boluri pentru cele dou7spre.ece luni ale anului sau p1tu rlll*2re .odiacdui Q'hilo, 0it. Mo= G. rG4 i.l*,L J1.,, 4nt. <.@<1O, darete inpZibn si sEbilin o ase*enea corela&ie. /nii cercet7tori au rearan5at @BB auuTtRn )l 'lETna 'RET%;ATB ordinea pietrelor in t* pe ba.a traducerii #XX, dar aceasta procedur7 este dubioas7. ; 0ersiune abre0iat7 a aceleiaKi liste de pietre este g7sit7 Jn E.ec. G8L@<, o descriere a 0eK*Jntului regelui Tirului dnd, potri0it i*aginii poetice )olosite aici, se a)la Jn Eden, gr7dina lui Du*ne.eu. Stnt *en&ionate noul dintre pietre &i stnt o*ise hiacintul, agatul &i a*et5stul. Jn 0ersiunea l-- a acestui 0erset, Jns7, este dat7 lista co*pleta de dou7spre.ece pietre. S list7 de dou7spre.ece pietre este dat7 Jn Apoc. G@L@A &.ur*. ca decora&ii ale te*eliilor noului %eru sali*. Este clar c7 aceast7 descriere se ba.ea.7 pe Js. B4L@@ &.ur*. Q0e.i &i Tbbit @<L@1-@8O, u*7rul doispre.ece este un nu*7r se*ni)icati0 pentru %oan &i au )ost )7cute di)erite Jncerc7ri de a stabili dac7 cele dou7spre.ece pietre au 0reun Jn&eles special. Este probabil c7 )or*a 0edeniei a )ost in)luen&at7 de descrierea celor dou7spre.ece pietre de pe pieptarul *arelui preot3 teologii au Jncercat s7 stablieascS o leg7tur7 *ai strtns7 Jntre cele dou7 liste de pietre, dardac7 a0e* %n 0edere di)icult7&ile de traducere din ebr. Jn gr, &i )aptul c7 %oan dup7 toate probabilit7&ile, nu a citat ad litera* din E-od., este )oarte Jndoielnic c7 pute* spune *ai *ult dec)t c7 %oan a )ost in)luen&at %n genera[ de descrirerea din E-odul. R. !. $harles V%$$, ad. %oc.O a preluat si*bolis*ul se*nelor .odiacului *en&ionat *ai sus si sus&ine ca pietrele repre.int7 aceste se*ne aran5ate e-act Jn ordine in0ers7 )a&7 de direc&ia Jn care trece soarele prin .odiac, ar7dnd Jn )elul acesta c7 noul %erusali* &i creKtinis*ul nu au nici o leg7tura cu acele religii care 0enerea.7 soarele3 aceast7 teorie nu este plau.ibila QT. ". Zlas-son. JtS n.s. G1, @APs, D. AB.rooO. Elre p..ibil o pietrele, la )el ca &i cele dou7spre.ece por&i ale cet7&ii, s7 si*boli.e.e triburile lui %srael QA. M. "arrer, A RtbJrtho)l*ages, @A4A, p. G@1 &.ur*.O, dar Ki Jn ca.ul acesta este i*posibil s7 )ace* o identi)icare con0ing7toare a pietrelor cu triburile indi0iduale, in lu*ina te-tului din G@L@4 probabil c7 are o greutate *ai *are sugestia c7 pietrele repre.int7 pe cei doispre.ece apostoli &i Jn acest ca. este clar c7 nu trebuie Jncercat7 o identi)icare indi0iduala. %n si*bolis*ul acesta nu Jncape Jndoial7 c7 Jn

noul %erusali* 0ede* J*plinirea prorodei 9T despre cetatea per)ect7 a lui Du*ne.eu $n care J&i au locul s)in&ii din 0echiul si din noul lDtu,>t. Q.Mr ERn Wt MBTA%.E, rpottoArE.O BD/ocRAnE, !. WtfuirinT sudholi Anhie <8, @AB4, p. @A<-G@<3 Z. R- fuirinTDriD, !D", p, 4AP,BoSt J, S. !lrD lrtos 4, @A1G-<, p, 4A-<<L t @A1<.B, p, 4S-1G3 /. Jart, ST G4, XAP;, p. @BS-@8@3 RA$, 4, p. BSB-S<B3 $. Aldred, JeFds D)the 'harao*, @AP@3 . !iliyer, 6'recious Stones in the Apocalypse+, %D TT <, p. <tBi <A<, %.!.M. B%#!A Qebr. b/h7)tO. @, ; ser0itoare din )a*ilia lui #aban, dat7 Rahelei %a c7s7torie3 ea a n7scut lui laco0 pe Dan &i e)tali Jn locul st7pJnei sale QZen. GALGA &.ur*.O. Teoriile care pleac7 de la pre*isa c7 6)iii lui %srael+ nu au e-istat de )apt niciodat7 ca o singur7 )a*ilie trebuie s7 presupun7 c7 e-presia 6)iii Bilhei+ a-e un Jn&eles special3 de e-. Sreuernagel Qur*at de Bu*ey, Judges, pp. c0i &.ur*., c- n,O Ji identi)ic7 cu 6triburi canaanite care s-au a*alga*at cu triburile Rahelei+3 Jn scrierile biblice nu e-ist7 nici un )actor co*un cu pri0ire la Dan Ki e)tali care s7 spri5ine o ase*enea ipote.7. G.S aKe.are din &inutul lui Si*eon, @ $ron. 4LGA3 Jn %os, @AL< este scris7 b7ldh iar Jn los. @BLGA bailIh, locali.area este necunoscut7. J.',/% B@ E. $u0Jntu, ebraic este tIb Q6pl7cut+, 60esel+, 6agreabil+n, indicJnd Jn principal ceea ce satis)ace si*&urile &i, prin asociere, ce0a ce d7 satis)ac&ie estetic7 sau *oral7. #X- traduce de obicei t7i prin agathos, cu0Jntul grec obiKnuit care Jnsea*n7 6bine+, ca o calitate )i.ic7 sau *oral7, iar uneori prin (alas mlit. 6)ru*os+, 6*inunat+3 de aJd 0ine Jn greaca biblic7 &i Jn cea clasica sensul de 6nobil+, 6onorabil+, 6ad*irabil=@, 6de*n+O. T reproduce acest sens prin )aptul c7 )oloseKte cele dou7 ad5ecti0e ca echi0alente Qa.i de D. Ron PL@G.G@O, 'el, baar " lnD )oloseKte substanti0ul agathosyne pentru bun7tatea creKtin7, punJnd un accent specia[ pe )acerea de bine QRdm)1=%. @BL@43 Zrl, sLGG3 E)1, BLAL G T1, tLt,O. El )oloseKte de ase*enea di restotes Q6bun7tate+O pentru bun7tatea Jndur7toare a lui Du*ne.eu QRo*. GL43 @@LGGO. Ele*entul co*un din Jn&elesul cu0Jntului 6bine+ Jn *ulte dintre aplica&iile pe care le are Jn orice li*ba@ este ele*entul de aprobare, )ie pentru 0aloarea inerent7, )ie pentru e)ectul bene)icial, )ie pentru a*Jn-dou7. u e-ist7 ni*ic distincti0 cu pri0ire la di)eritele Sensuri ne-*orale pe care le )oloseKte Biblia cJnd spune c7 unele lucruri sJnt 6bune+ Qde e-., 6)olositor+, cu* este sarea. Mat. BL@<3 #uca @4L<43 6de calitate Jnalt7+, cu* este aurul, Zen. GL@G, sau 0itele. Zen. 4@LG13 6producti0+, cu* sJnt po*ii, Mat. PL@P, p7-*Jntul #uca 8LA etcO. Dar conceptul biblic de bine *oral Ki spiritual este pro)und teologic &i este in contrast puternic cu concep&ia antropocentric7 despre bun7tate, de.0oltat7 de greci &i de gJndJtorii de *ai tJr.iu care au ur*at tradi&ia greac7. Aceast7 concep&ie biblic7 0a )i anali.at7 Jn continuare. a. Du*ne.eu este bunL deoarece El este per)ect din punct de 0edere *oral Ki e-traordinar de generos. RecunoaKterea )aptului c7 este bun st7 la te*elia tuturor concep&iilor biblice cu pri0ire la bun7tatea *oral7, )n Scriptur7 6binele+ nu este o calitate abstract7, nici un ideal u*an secular3 6binele+, *ai JntJi de toate &i *ai presus de orice, arat7 ce este Du*ne.eu $E% este bun, 's. @SSLB, 5.a.O iar apoi arat7 ce tace El, ce creea.7, ce porunceKte, ce d7 Ki, Jn )ine, arat7 ce aprob7 El Jn 0ie&ile creaturilor Sale. Aceasta nu Jnsea*n7 c7 scriitorii biblici Jl e0aluea.7 pe Du*ne.eu Jn ter*enii unui concept aprioric de bun7tate ci, di*potri07, Jnsea*n7 c7 Jn ur*a conte*pl7rii gloriei supre*e a per)ec&iunilor lui Du*ne.eu ei )olosesc pentru El un cu0Jnt obiKnuit pentru a arata 0aloarea. "7dnd aceasta, Jns7, ei au dat acelui cu0Jnt o pro)un.i* nour, ,i de1lR bilele h t2l*il lui D*ne.eu, nu in0ers, )n consecin&7, po.i&ia biblic7 este c7, &i nu*ai Du*ne.eu singur, este bun cu desI0JrKire QMarcu @SL@8 Ki te-tele paralele3 0e.i 8. B. :ar)ield, The'enon;Tut :or( o) $hrist, @ABS, p. @4AK.unn;3 p@ este arbitrul &i5udec7torul, El este nor*a Ki standardul pentru bun7tatea creaturilor. ;*ul este bun Ki lucrurile sJnt bune Jn *7sura Jn care se con)or*ea.7 0oii iui Du*ne.eu. 'rin ur*are, 0ai de aceia care in0ersea.7 scara di0in7 de 0alori, nu*ind bine ceea ce Du*ne.eu nu*eKte r7u, Ki in0ers Qls. BLGSO. @B1 B%%VE ,n 9T bun7tatea lui Du*ne.eu este in0ocat7 )rec0ent ca o te*7 de laud7 &i ca un argu*ent pn rug7ciune Qc). G $ran. <SL@83 's. B1LBO. Bun7tatea #ui se 0ede Jn binele pe care ti )ace Q's. @@AL18O, Jn acti0itatea bine)7c7toare a Duhului S7u bun Q ee*. ALGS3 's, @4<L @SO, Jn genero.itatea Sa cos*ic7 *ultilateral7 Q's. @4BLAO3 de*n7 de re*arcat este bun7tatea Sa )a&7 de cei Jn ne0oie Ki credJntioKia Sa )a&7 de leg7-rnJntul S7u Q's. GBL83 P<L@3 'lJn. <LGB3 au* @LPO. Jnde*nul repetat al psal*istului de a-# l7uda pe Du*ne.eu &i de a-% *ul&i*ii, 6c7ci este bun, c7ci Jndurarea, dragostea #ui statornic7 &ine Jn Jneci+ V's. @S1L@3 @SPL@3 @@8L@3 @<1L@3 c). @SSL4 K.ur*.3 0e.i Ki %$rFi. @1L<43Gfron.BL@<3 PL<O, este citatdelere*ia ca un *oto caracteristic al Jnchin7rii lui %srael Q%er. <<L@@O. b. #ucr7rile lut Du*neteu stnt buneL deoarece ele re0elea.7 Jn&elepciunea &i puterea #ui Q0eri 's. @S4L

G4.<@O ri tht aAo,.te dc WBl. $Jnd crea&ia a )ost Jncheiat7, 6Du*ne.eu S-a uitat la tot ce )7cuse3 &i iat7 c7 toate erau )oarte bune+ QZen. @L<@3 t). 0. 4, @S, @G, @8, G@, GBO. Jntreaga ordine *aterial7 ca atare, )iind lucrarea nuinilor lui Du*-neipu,estebun7QlTi*.4L43c`. Ro*. @4L@4O. JnBiblie nu 1re le "ntn dulih+l Mnich2e c. Darurile ,ui Du*ne.eu stnt buneL deoarece ele e-pri*7 genero.itatea #ui Ki con)er7 bun7stare celor care le pri*esc. 6"olositor+, 6a0anta5os+ sJht Jn&elesuri seculare standard ale ter*enului 6bun+ ca ad5ecti03 dup7 cu* 6prosperitate+, 6bun7stare+ stnt Jn&elesuri standard pentru 6bine+, ca substanti0. Biblia integrea.7 aceste 8ui h t1lia e, a)i*nd nu nl*i d toare darurile lui Du*ne.eu sJnt bune, atJt prin inten&ia t)t si prin e)ectul lor, d &i ca orice bine este, de )apt, darul lui Du*ne.eu $lac. @L@P3 c). 's, 4L1O. Este un )apt caracteristic pentru Du*ne.eu s7 )ac7 bine celor Jn ne0oie, la )el cu* a )7cut msus, /nsul lui Du*ne.eu Q"apt @SL<83 Marcu <L4O. Du*ne.eu )ace bine tuturor oa*enilor prin pro0iden&a Sa obiKnuit7, re07rsJnd asupra lor binecu0Jnt7rile naturii Q"apt. @4L@P3 's. @4BLA3 #uca 1L<BO3 Ki ca un Tat7 per)ect, El Ktie cura s7 dea daruri bune celor care sJnt copiii S7i prin $ristos QM.t. PLuO. 'rc*blll8 lui Du3*8- de a ,Jae bine+ poporului S7u este o pro*isiune de binecu-0Jotare atoteuprin.7toare Q%er. <GL4S, c). G4L1 K.ur*.O, iai cererea ca Du*ne.eu s7 le 6)ac7 bine+ este o rug7ciune atotcuprin.7toare $'s. B@L@83 @GBL4O. pn ase*enea pasa5e 6binele+ %n discu&ie este binecu0in-tarea pro*is7 prin leg7*Jnt3 este de )apt *Jntuirea Vc). Js. BGLPO. ,<inele+, la ni0elul *aterial, era binecu0Jntarea pro*is7 de leg7*Jnrul 0echi Q%ar 6r7ul+, starea de retragere a binecu0Jnt7rii, este o alternati07L Dat <Si@BO3 ,bireld=, ti d8iul "i0ilesiului s=iri. tual, 6binele+ care nu a )ost cunoscut Jn leg7*Jn*l 0echi, este darul lega*Jntuhu nou QE0r. AL@@3 @SL@O. A*Jndoua testa*entele, tns)i, ti Jndrept7&esc pe cei care sJnt credincioKi lui Du*ne.eu s7 aib7 siguran&a c7 la ti*pul hot7rJt de Du*ne.eu, orice lucru care este cu ade07rat bun pentru ei le ra )i dat Q's. 84L@@3 <4L@D 4 <sL@Gi R4, T<G3 E)1. @L<O. Ad5ecti0ul 6bun+ este )olosit Jn di)erite sensuri * leg7tur7 cu acti0itatea Jndur7toare a lui Du*ne.eu prin care )ace bine oa*enilor. Este )olosit cu pri0ire la cu0Jntul lui Du*ne.eu care 0esteKte binecu0Jntarea, cu pri0ire la *ina Ki lucrarea lui Du*ne.eu care aduc binecu0Jntarea, cu pri0ire la cursul ac&iunii care duce la ea Ki cu pri0ire la .ilele Jn care este si*&it7 acea binecu0Jntare Q0e.i @ J*p. 8LB13 Js. <AL13 %er. GAL@S3 E0r. 1LB3 E.ra PLA3 8L@83 "ilip. @L13 @ J*p. 1L<13 )er. 1L@13 '., P<LG<3 @ 'et, <L@;3 ct 'r. <4L@GO. $hiar &i atunci dnd Du*ne.eu retrage de la poporul S7u 6binele+ prosperit7&ii e-terioare &i aduce asupra lor 6r7ul+ Qgreut7&iO Qc). %o0 GL@SO, e-ist7 totuKi un sens tn care El le )ace un bine. 6Este bine+ ca un o* s7 su)ere Jn )elul acesta3 prin su)erin&7 el pri*eKte Jndreptarea, pentru bene)iciul s7u ulterior Qc). E0r. @GL@SO &i este Jncercat Ki Jnt7rit Jn credin&7, Jn r7bdare &i Jn ascultare Q's. @@AL1P,P@3 c). 'lJn, <LG1 s.unn.O. ;rice lucru care f apropie pe o* de Du*ne.eu este spre binele s7u, iar neca.urile te*porare ale creKtinului, Jng7duite de Du*ne.eu, lucrea.7 pentru el o Blori. .ter>l f $oi 4.@PO. De alg, 'a0d este Jndrept7&it s7 insiste ca Jn orice lucru Qinclusi0 tn neca.uriO. Du*ne.eu lucrea.7 pentru binele celor ce=# iu,2$= QR*, aLG<O, cr.rrhul Eebui2 c pri0easc7 orice J*pre5urare, oric)t de nedorit7, ca un dar bun al lui Du*ne.eu pentru el, ca o e-presie a scopului S7u bun &i, dac7 este )olosit7 Jn *od adec0at, ca u rd5le stud, de a obtin s prcnt de detB. d- 'oMi#e lui DMndd sblt bua deo2ae e# e-pri*7 per)ec&iunea *oral7 a caracterului S7u Ki, prin )aptul c7 ne arat7 cu* s7-% )i* pl7cu&i #ui, ne arat7 calea binecu0J*Irii Q's. @@AL<A3 Ro*. PL@G3 @GLGO. %dealul *oral tn Biblie este J*plinirea 0oii lui Du*ne.eu, aKa cu* este re0elat7 Jn legea Sa. $Jnd dhlrd bo8at #a ttrebat p2 $ibt1 e biE ce )acl pentru a *oKteni 0ia&a 0eKnic7, $ristos l-a tri*is i*ediat la Decalog QMat. @AL@P K.ur*.O. Jntr-o lu*e nelegiuit7 Ki lipsit7 de dragoste, creKtinii trebuie s7 se tnpoEiFeA tentat5ei d. a l2 te altora Ea c1 li s-a )7cut lor, iar Jn )a&a r7ului trebuie s7 ur*7reasc7 &i s7 p7stre.e Jn conduita lor acel 6bine+ pe care-@ p=gie #282. QRd. @GLA, G@3 @ lt. BL@B, G@O, e. Ascultarea de poruncile lui Du*ne.eu este bun7L deoarece Du*ne.eu o aprob7 &i o accept7 Q@ ^inu GL<O, iar cei care ascult7 0or bene)icia de ea QTit <L8O. oa))in ndhtDi$ por aulta de leLEA bl Du*ne.eu, deoarece ei sJnt Jn robia p7catului QRo*. <LA K.ur*.3 8LP K.ur*.O. 'o*ul r7u QaKa cu* este o*ul Jn Ada*O trebuie s7 )ie )7cut bun pentru ca roadele %ui s7 )ie bune Qc). Mat. @GL<<-<BO. Dar cei care sJnt tn $ristos au )ost elibera&i din robia p7catului toc*ai ca s7 poat7 tr7i neprih7nirea prescris7 de #ege QRo*. 1L@G-GGO. E-presia caracteristic7 Jn T pentru aceast7 ascultare obligatorie a creKtinului este 6)apte bune+. "acerea de )apte bune trebuie s7 )ie lucrarea 0ie&ii creKtinului3 acesta este scopul pentru care l-a *tntuit Du*ne.eu QE)es. GL@S3 $ol. @L@S3 G $or, AL83TitGL@43 Mai B@@4.@1O, crEtinul 1te cn8t sV 1e Eata d )ac7 orice )apt7 bun7 pe care o per*it J*pre5ur7rile Jn care se a)l7 QG Ti*. GLG@3 Tit <L@O, aKa %ncit cJnd se spune despre un creKtin c7 este 6netrebnic pentru orie r.ptl ,ui+ $tit @L@13 .t =ac. GL@4=G1O MBta repre.int7 o acu.a&ie )oarte gra07. "aptele bune sJnt podoaba creKtinului Q@ Ti*. GL@SO3 Du*ne.eu g7seKte de8 t= ele Vi %e 0B rTputi QE)e.. 1.8O. "drtele bue strt b))i din tei lenct2 de ENleE. 2le Wnt Sdte QiO h con)o)titate cu E starddd

@SP B%%V8 cl)u oege billicAL G Tin. <L@1 D.*OL Qi5O stnt )7cute dintr-un *oti0 corect Qdragoste Ki recunoKtin&a pentru *JntutreL @ %es. @L<3 E0r. 1L@S3 c). Ro*. @GL@ W@lRO3 QiiiO sn=t 1cute d 1 sp co"t Ztoria lui DlllM/L @ $or, @;L<@i 4 @ $oi 1LGS3 Mat. B@@13 @ 'er. GL@GO. Ele iau )or*a unor )apte )7cute din dragoste )a&7 de Du*ne.eu Ki )a&7 de oa*eni, JntrucJt 6dragostea este J*plinirea #egii+ QRa*. @<L8-@S3 c). Mat. GGL<1-4SO. Desigur, aceasta nu Jnsea*n7 c7 unui creKtini se cere doar s< aib7 un *oti0 bun3 di*potri07, ideea este c7 )aptele indi0iduale pe care le prescriu poruncile trebuie s7 )ie Jn&elese ca e-presii de dragoste, a&a JncJr poruncile nu pot )i J*plinite )7r7 o ini*7 iubitoare. u Jnsea*n7 c< inten&iile bune scu.7 abaterile de la litera #egii, dar respectarea literei #egii nu Jnsea*n7 J*plinirea legii dac7 lipseKte o atitudine de dragoste. ;*ul cu ade07rat bun nu este *ai pre5os dectt o*ul cu ade07rat neprih7nit, deoarece aKa cu* o*ul cu ade07rat neprih7nit respect7 attt spiritul cJt ti lit8 llsii Z, Mat. BL@a.GSO, br asa *ul d ade07rat bun respect7 atJt litera cJt Ki spiritul #egii. ici o*ul cu ade07rat bun nu este *ai presus de o*ul cu ade0iE, nrnrit, ln Ron. BLP. lnle pald n pF perEu o dip, pe o*ul ,u *i UEE de el neprih7nit pe scara 0alorii, el 0orbeKte Jn sens popular Ki nu teologic. #u*ea consider7 neprih7nirea ca o corectitudine Jn esen&7 negati07, dai consider7 bt5nI-tatea Ki genero.itatea care Jl caracteri.ea.7 pe o*ul bun ca )iind ce0a *ai *ult decJt neprihInirea3 Jns7 teologia biblic7 identi)ic7 neprih7nirea cu bun7tatea Ki bun7tatea cu neprih7nirea, Ki insist7 asupra )aptului c7 lucrul pe care-@ cete #egea este, de )apt, dragoste. 'rin uru, Apiele bF slirt pE )ldle d5n dragoste, iar esen&a dragostei este s7 d7ruiasc7 celor iubi&i. Dragostea )a&7 de Du*ne.eu este e-pri*at7 Jn darul de0ota*entului personal, orictt ar )i de costisitor Vc). 6)apta bun7+ a M7riei, Marcu @4L<-1O. Dragostea )a&7 de oa*eni este e-pri*at7 prin )aptul c7 le )ace* 6bine+, c7 )olosi* resursele noastre pentru a uKura ne0oia lor, c7 noi c7ut7* binele lor pe orice tale posibila QZal. 1LA K.ur*,3 E)es. 4LGA3 c). 's. <4L@43 <PL<,GPO. Siste*ul de a5utorare a s7racilor Jn biserica din lelEli* Q'apr. GL44 t.*.3 4L,4 =*.O Di snln. gerea de a5utoare pentru s)in&i organi.at7 de 'a0el Qc). G $or, P.AO ilsd2a., .1t )apt, in dei.r8 uei persoane, ad5ecti0ele 6bine0oitor+, 6generos+ )ac parte dintre sensurile obiKnuite ale cu0Jntului 6bun+ Qc). @ Sa*. GBL@B3 @ 'er. GL@8O3 Biblia le include Jn etica creKtina Ki )ace din dragostea lui Du*ne.eu &i a lui $ristos *odelul Ki standardul de bun7tate Ki genero.itate pentru creKtini Qc), E)es, BL@ K.ur*.3 %oan @<L@4. ,4==. $redinciosul care caut7 s7 Jndeplineasc7 #egea are o 6conKtiin&7 bun7+ Q"apt. G<L@3 @ Ti*. @LB, @A3 E0r. @<L@83 @ 'et. <L@1-G@O - nu pentru c7 el se consider7 per)ect Ki rar7 p7cat, ci pentru c7 Ktie c7 rela&ia sa cu Du*ne.eu este bun7, )iind ba.at7 pe credin&a ade07rat7 Ki pe poc7in&7. /n ase*enea creKtin 0a )i pentru se*enii s7i 6un oro bun+ Qca Ki Barnaba, "apt, @@LG4O. B%B#%;ZRA"%E. A*dt, s.0. ogathos, (alos E. Be-n,dthd, MD rG, p. A<.@SP3 $. R1sinDAD G,4P; K.ur*.3 $. ".!. !enry, $hr)ctFn 'ersonal Ethics, @ABP, p. GSA-G@8. J.%.' B% E$%T9% TA# $u0tntut cel Mi d2tn)int Jn bF este bhrf(. $Jnd este )olosit la adresa lui Du*ne.eu aresensuTde laud7 QZen. ALG13 @ J*p. @L483 's. G8L1, etc-O, iar ctrd 1c )o%o1lr d rc)sire ra 8 indicn o stare de )ericire Q@ Sa*. G1LGB3 @ J*p, GL4BO. =oi9e= Q6$Jt de )ericit,+, 's. @L@O este )olosit Jntotdeauna cu pri0ire la o* Ki iar echi0alentul s7u Jn T este *a(a-rias. Acest ulti* cu0Jnt este )olosit Jn literatura greac7 p7gJn7 pentru a descrie starea de )ericire Ki bun7stare de care se bucur7 .eii. Jn T cu0Jntul cap7t7 un con&inut spiritual puternic, aKa cu* se arat7 Jn "ericiri QMat sL<-@D dln att2 p1s5. Q#ea lL4s3 to.n GSLGAL "apt GSL<s3 #c. @@@GO, cui-lntul rae st ot5l.B de ))ire. u eleh)lt de )elicita", dup, 8i suge rea.7 o not7 din :ey*outh=s eF Tesca*en tL 6;a*enii care sJnt binecu0Jnta&i s-ar putea s7 )ie de co*p7ti*it Jn aparen&7, dar dintr-un punct de 0edere superior Ki ca ataE *i ade0lnt ei snrt dd iFidirt, ae )2ltcirat Ki de i*itat+. T)er*enul eulogetos este )olosit nu*ai cu re)dire la crin1 g la D8eu QRon. ALsL E1, @L<O, B%B/;$RAnA. J. 'edeen, Ai[trlL %B #ile ud cultu=D @AG1, TDoT t, p., 44B44a3 *0r4, p. <1G. <PS3 tD TT l. n. G@BG@P. F.F.F, B% E$/9tlMTARE. $u0JntuJ din 9T este b=rI(7 Ki Jn general indic7 con)erirea unui bine, conceput de obic.i 8 u li" *taial 8eut. @@LG1i p8. toLGGL G8LGS3 Js. @ALG4 etcO. Deseori este pre.entat Jn conEast cu blstenul Qc2n. GPL@GL ,r2ut. @@LG1-GAL G<iBL G8LG3 <<LG<O Ki uneori este )olosit cu re)erire la cu0intele care constituie o 6binecu0Jntare+ QZen. GPL<1,<8, 4@3 Deut, <<L@O. $u0Jntul din T, eulogia, este )olosit de ase*enea Jn acest ulti* sens Q%ac. <L@SO, dar indic7 in plu adt birele ipirinrat p"dB de EEnslElie QRon. @BLGA5 E)1. @L<O dt ei bi80,nrTil2 *re .iate seEle Q,r, 1LPL @GL@P3 G cor, ALB, ,d.`t. B%B#%;ZRA%%E, !. :. Bsys. TD %G, p. PB4.P14@ !. Z. #Jn(, #T. Bec(er, TD TT @, p. GS1-G@8. :.:.:. B% E"k$kT;R. Ter*enul g-. euergcc7 a )ost )olosit ca un titlu pentru regii Egiptului Qde e-.

'tole*eu Dl @4P-@@P td.ciO ri .i Siri2i Qde e-. Aati.h 0rr. @4@.@GA #d.$rO W ataE pe *onedele dir 0@,,8 loi Apare de ase*enea ca un titlu de laud7 pe inscrip&ii din sec. @ d.$r., co*e*orInd ser0icii aduse, de e-. locuitorilor din $os Q#AE, p. GB<O. /n ase*enea titlu tu repE.intl nicideM o ot[o8 pDrE u ullM5c al lui %sus Q#uca GGLGBO. A.R.M, B%R QTR%B/%O. aird su ributd, b s8ul de r#t, i*pus7 de un stat altuia, ca se*n de sub5ugare, este o caracteristic7 obiKnuit7 a rela&iilor interna&ionale din #u*ea biblic7. ^ara care pl7tea tribut putea )i un stat osul sau un aliat. #a )el ca Ki Jn ca.ul deport7rii, scopul tributului era s7 sl7beasc7 un stat ostil. Deportarea a0ea ca scop reducerea nu*7rului de oa*eni. 'rcbobil c, tribuill ea u ]op drbluL se sdrt8, statul sub5ugat Ki Jn acelaKi ti*p s7 *7reasc7 0enitul @B8 cuceritorului pentru a cu*p7ra bunuri de care ducea lipsa &ara sa. A %bst unul dintre cele *ai si*ple instruMte adninlthti0e co8pute 0EodatVL ts" sub5ugat7 era )7cut7 r7spun.7toare pentru plata unui tribut anual. Dac7 tributul nu era pl7tit, )aptul acesta era un se*n de rebeliune si atunci era tri*is7 o e-pedi&ie care sI pedepseasc7 pe recalcitrant. 'robabil c7 acesta este *oti0ul atacului *en&ionat Jn Zen. @4. Re)eriri la tribut Jntilni* de5a Jn literatura su*erian7, de&l ter*enul speci)ic se pare c7 nu era )olosit Jnc7. Scena de pe re0ersul unui 6standard+ din /reste, dup7 toate probabilit7&ile, scena pl7tirii tributului, Jnt*dt cei care aduc bunurile au Jn)7&iKare identic7 cu duK*anii pre.enta&i pe a0ers Q:oolley, /t E-ca0a-riFu, G, p. G11 K.ur*.O. ?i Jn Egiptul antic este *en&ionata )rec0ent plata tributului. De e-e*plu, Jn inscrip&iile din *onnJntul lui Tnn din T)eba citi*L 6Aduc28 Ntirilor din Rrn, Qsiria, etcO d a huuilor din &7rile nordiceL argint, aur, *alachir, pietre prenoase, din tata .eului, de la *ai *arii tuturor &7rilor, cJnd au 0enit la .eul cel bun Qadic7, regeleO cu rug7*in&i Ki ca s7 ceara su)lare Q0ia&7OU+ Q/r(unden des DK. Al tenu*s, 4, @SSP, @S;g D.*r. id Ean 2giphi nu a, )Zt scuti&i de aducerea unor daruri ca tribut. Tut*es %E spune c7 a pri*it tribut de la asirieni, dar Kti* ca@ Ki el a d.t s dd eipc de GS de bla4i de au hi Arrru-*diEri Zi @1, G@O. Asiria este &ara Jn care tributul a a0ut un rol de cea *ai *are i*portan&7. /na dintre cele *ai 0echi re)eriri la tribut o )ace Sha*shi-Adad %, Jn sec. al @8-lea S.d.$r. Tributul continu7 s7 )ie *en&ionat Jn 0re*urile neo-babiloniene. $irus a)ir*7 c7 to&i regii din regiunea Mediteranei Ki a Zol)ului 'ersic iau adus tribut. Din surse asiriene a)l7* c7 si %sraelul a )ost obligat WI pl7teasc7 tribut. Sat*anaser M Q8B8-8G4 td.$r.O a 2rot trib] de b lelu 'e 8d dinEe pa ile obe liscului egru, %ehu este pre.entat JnchinJndu se Jn )a&a regelui asirian. Adad-nirari * Q8@S-P8GO sus&ine c7 %sraelul a )ost unul dintre *ai *ulte state QTir, sido4 Eild n "ilisirO de ra .e a pi*ir ribur QDSPT, p. SD.=Tiglat-'alassar ))i QP4B-PGPO a pri*it tribut de la Menahera, regele %sraelului, &i de la Aha. Qnu*it de el %ohiaha.O. Mai lJr.iu spune c7 @-a de tronat pe 'ecah Ki c7 @-a pus pe ;sea pe tron Qca rege *arionet7O Ki c7 a pri*it ca tribut aur &i argint VD;TT, p. s4 ).,* WW G r*p, @sL@P-<S3 @1LP,@4O. Sdaon % QPGG.PSBO nu nu*i ci a .*r Eibut de la %sn2l d a ti de"iAt o psrte din popdalia saMdei QG inp. @PL1,G4.<43 @<L@@O. c8 Mi N,.taliaia %srL cu "i0iE la plata unui tribut este dat7 de Sanherib QPSB-18@O, %Mbutul a constat nu nu*ai din cantit7&i *ari de aur Ki argint ci Ki din *obil7 bogat ornat7 &i chiar *u.ican&i tri*iKi de E.echia QJn;TT, p. 1PO. MInase, regele lui luda, este *en&ionat ca tributar lui Esar-hldon Q1a@-11AO g Asulanipal QB181GPO , tn9Te-ist7oseriede ter*eni care indica i*po.ite sau d7ri, Jn general, dar nici unul nu pare s7 )ie li*itat Jn e-clusi0itate la sensul de tribut. Ter*enul =el(7r, rolodit nr*i de doui ori Q'T PGL@;5 Be GPL@<O, (poate s7 )i a0ut sensul de tribut, cel pu&in Jn 'sal*. $urintul *as apare de GG de ori, dar se pare c7 Jn general are sensul de cor0oad7 Qc). E-od. @L@@ sau @ m*p. BL@<O3 Jntr-un pasa5 cura este Esteral;sarputea te)eri la tribut. Ter*enul *ust apare de dou7 ori Ki B%R/T TA Ki G $ron. @PL@@O. $u0Jntul +onep Jn G J*p. G<L<< Ki loaie ii 'b0. @AL@A indice iibut, dar erbul dsiEt de la aceeaKi r7d7cin7 poate Jnse*na 6a i*pune+ sau 6a a*enda+ Qc). E-od. G@LGGO. *e(es, tradus 6tribut+ ln0iln *. <@LGD <P4@, a )dt u i4po.it p2 lrada de r7.boi. Ter*enul b=lI Qara*.O, care este )olosit lenh * 8)l, din co*uibt2, n, ] poate p)eri la tibui h ] ul sEict al cullnnnui Z* 4L@<, GS3 PLG4O. $u0Jntul *idd7, )olosit atJt Jn conte-te ebr. cJt Diah ie QEe4i@<, GSL 1La3 PLG43 e1. sL4O n.r putea re)eri la tribut. in cJte0a pasa5e ter*enul ebr. *inh7 s-ar putea i2)ei %a nibutul ads lui Da0id d2 ))ibilii W snienn 8di)i D sd, 8LG, 1O sau ributul plltir de Esipt Asiriei QG J*p. @PL4O3 HnG J*p. GSL@G este clar c7 este 0orba de un cadou, deoarece ]Merodac-Baladan nu a )ct u Esal al /i lU2.hia. DacA riburului nu i ] d, u l- tui prQsiEnr Jn 9T poate c7 este pentru c7 %sraelul, )iind o na&iune *ic7, a a0ut pu&ine oca.ii de a i*pune tribut. Darurile pe 8rc !iiai, rca2le Tirdui, le-a ads hi Solonon au )1t d))ile uui aliat W ale uui prieh Di pbb.bil s-a cre.ut c7 este de la sine Jn&eles c7 Solo*on 0a ,Tpund2 tr acel.W tel QG ,nD. sL@S %.l*. AL@@O.

QrDARl $%M';gDOl] TEMn,/5 =BA %3%.l*.T $;M;Att llsTtRlt.O B%B#%;ZRA"%E, : J, Mani4 liibut 8d Uihu.l.i stunga bei d.n AstrDn+ %A<1a J, . '1rgate, o.Arsrrian Rayal $rana and De.e, @A1A, p. A-R1L J. .,ga"#, 'A/, <, p- <@.<G. :J.M. A.R.M. B%R/% ,i. An*lr biblic, p.icipau 1te ca ,i, ruin&a este a iui Du*ne.eu Q%onaGLA3 @ $or. lSLS4-BP3 Apoc. PL@SO. #ucrul acesta este e-pri*at succint Jn e-psia =bnWlia 1re a Do*llu#= Qr S*, @PL44, adic7, biruin&a apar&ine Jn e-clusi0itate Do*nuluiL !% 1t $el N)t o da dups c* rci1jte, ErTtB trei rTBtui spe.iale ale biroinJei Do*. nului care ne per*it s7 Jntre.7ri* caracterul ei l7unEic. ln rrind ilnd, biruinta Do*dui iE8*n 8eori n=iiln82E poporului S,i, Qde e-. Jud. GL@4i #. 4LG4.Gs3 %.r GBL8AO, Birul4a Do*dui 1re e-2.-dtarea su0eranit7&ii s)inte Jn cursul istoriei. 6Biruin&7+ este un alt )el de a spune c7 st7ptnirea lu*ii se a)l7= Jn *anile unui Du*ne.eu s)Jnt care organi.ea.7 toate lMrile poEi0it cu pincipiile idndibile de non litate, ata ircit *eri stntdia Sa reluie i*psL J*potri0a poporului S7u Ki de0ine 6lucrarea #ui ciudat7+ QJs. G8LG@O. %n .l doil2a ti.d, ac1ta Au*are s)nt, a luii 0a a0ea ca re.ultat biruin&a escatologic7 *7rea&7 din ]6giua Do*nului+. 'uterea biruin&ei este asociat7 cu sr3pir5M <)intL a singlnrlui Dllrereu. 'rin ll*rc, re.ultatul acelui con)lict nu este Jn dubiu. #a )el cu* la crea&ie nu a e-istat posibilitatea opo.i&iei )a&7 de bia creatotului, tot aLa, cind E area le nou c8)E, El h Fbi ii totn s 2 tace tB.V, <a,<A5 Apoc. @AO. Jn al treilea rJnd, oa*enii #ui Du*ne.u pri*esc birohp prin retltard )ednltsiL adic,, ei au p.ne de biruin&7 Jn biruin&a lui Du*ne.eu QE-od. @4L@<-@43 Deui GaL@=@43 ls, GD ))1. 1L@15 r rZ. BL4BO. A" c* a spa oo*ul %sur nl)ui "iul li po2e etb2E pe oa*eni Qloan 8L<1O3 cei care r7*Jn Jn $u0Jntul #ui cunosc ade07rul Ki ade07rul Ji )ace liberi Qloan 8L<@-<GO, @BA BTR/% TA 9T asocia.7 ]6pacea+, ]6JndreptI&irea+ &i ]6rntn-tuirea+ cu biruin&a. 'acea biruitorului Qde e-. @ J*p. GGLG83 T, 4@L<O ,u tee,, dosr tnceraEa 1til, t7&ilor - chiar )i cei Jn)rJn&i pot a0ea pacei 'acea este capacitatea de a te bucura de bun7starea general7 pe care o aduce biruin&a. Jnn sensul po.iti0, *tntuirea repre.int7, creKterea personal7 pe care o e)ectuea.7 biruin&a, iar in cel negati0 ea repre.int7 i.b70irea Q@ Sa*. @4L4B3 Jud. 1L@4O. Jndrept7&irea sau neprih7-nirea este calitatea personala care garantea.7 biruin&a QJs, BAL@1-@PO. %bate acestea se Jtuo7nunchia.7 Jntr-un *od unic ta 5urul crucii Do*nului lsus $ristoe, biruin&a supre*7 a lui Du*ne.euL pace QE)es, GL@4 K.unruO, *Jntuire $Tit <L4-PO Ki neprih7nire QRo*. rtPPt <tG@.Gn. B%B,oZRAnE. J. '.dDsR @)l4 l-4, @tG1, @A4S, %nde- s.0. 69Jctory+, J.J. 0on A/*en, R)ocabulaiyo)theBiMe, @ABS,5.ir669ictory+. JAM. B%SER%$A. %. Jn&elesul ter*enului $u0Jntul engle.esc 6ehurch+ Qbiseric7O este deri0at din ad5ecti0ul gr. iyria(os, )olosit tn unele e-presii cu* sJnt (yria(on dS*a sau (yria(e atida, care Jnsea*n7 6casa Do*nului+, adic7, un loc de Jnchinare pentru creKtini, $Hn li*ba ro*In7 cu0Jntul 6biseric7+ este deri0at de la cu0Jntul latin basilica, n.tr.O Jn T, Jns7, cu0Jntul 6biseric7+ red7 ter*enul gr. t(($csia, care dese*nea.7 cel *ai adesea o adunare local7 de creKtini, dar nu dese*nea.7 niciodat7 o cl7dire. DeKi noi 0orbi* adesea despre aceste adun7ri tn sens colecti0 Ki le nu*i* biserici T sau Biserica pri*ar7, nid un scriitor al T nu )oloseKte e)c:esia tn acest sens colecti0. ; e((lesia era o Jntrunire sau o adunare. $u0Jntul era )olosit tn *od obiKnuit pentru adun7rile publice ale cet7&enilor con0ocate dup7 necesitate, adun7ri care se &ineau Jn toate cet7&ile din a)ara %udeii Jn ce a )cot ddid EEnglEla Qde 4 ".pr. @AL<AO3 ter*enul e((tetia a )ost )olosit de ase*enea la e0rei m#Xc pentru ]p@adunarea+ lui %srael care a )ost constituit7 la Sinai Ki pentru adunarea care se Jntrunea Jnaintea Do*nului la s7rb7torile anuale, adunare a-lc7tuit7 din b7rba&ii care repre.entau )a*iliile Q"apt. Pt<aO, %n "aptele Apostolilor, %aco0, < loan, Apocalipsa Kt tn pri*ele Epistole ale lui 'a0el, 6biserica+ este Jntotdeauna o anu*it7 adunare local7. A)ir*a&ia 6Biserica se bucura de pace Jn toat7 ludea, Zalileea Ki Sa*aria+ Q"apt. AL<@O, poate p7rea o e-cep&ie, dar s-ar putea ca singularul s7 )ie distributi0 Q0e.i Zal. @LGGO sau, *ai probabil, singularul apare pentru c7 0ersetul Jncheie o sec&iune despre )elul tn care 6biserica din %erusali*+ Q"apt. 1L@O a )ost persecutat7 si *e*brii ei au )ost J*pr7Ktia&i. DeKi )iecare adunare local7 este 6biserica lui Dtlltl5[ea+ Q@ cor @LGO, 'aEl ,u )olo..]c ]et ter*en Jn leg7tura cu doctrina sa despre 5usti)icare sau *Jntuire, ter*enul re*areJndu-se prin absen&a sa din discu&ia lui 'a0el despre %srael &i despre ea*uri, tn Rd A-@@, D) tr Elilrotete de Mi rtdD tn $oloseni Ki E)eseni, 'a0el generali.ea.7 )olosirea ter*enului 6biseric7+ pentru a indica nu o biseric7 ecu*enica, cJ se*ni)ica&ia spiritual7 Ki cereasc7 a )iec7rui 6trup+ local care Jl are pe $ristos drept 6$ap+, Ki prin care Du*ne.eu de*onstrea.7 Jn&elepciunea Sa )elu-= rit7 prin crearea 6unui o* nou+ din toate rasele Ki clasele sociale, tn planul lui Du*ne.eu e-ist7 o singur7 biseric7, o singur7 adunare a tuturor sub con-

ducerea lui $ristos. Bar pe p7*Jnt ea se *ani)est7 Jntr-o )or*7 phual7, oriunde doi sau trei se adun7 %n u*ele #ui. u este ne0oie s7 e-plic7* unicitatea Ki pluralitatea bisericii. #a )el ca Ki credinciosul, biserica este atJt local7 cJt si 6Jn cer+, tn E0r. @GLG< g7si* o i*agine a 6adun7rii+ Qe)c:esiaO cereKti, dar aceasta este ba.ata pe *odelul 6adun7rii lui %srael+ la Sinai Ki nu se Ktie cu certitudine dac7 JntJii n7scu&i+ care o alc7tuiesc sJnt oa*eni sau )iin&e cereKti. De ase*enea, 6biserica+ despre care 0orbeKte lsus Jn Mat. @1L@8 se poate s7 nu )ie identic7 cu ceea ce Jn&elege 'a0el prin 6biseric7+. Se poate ca lsus s7 Se )i re)erit la Jntrunirea apostolilor S7i pentru a )or*a, sub conducerea #ui, casa restaurata a lui Da0id Qc`. Mat. @ALG83 "apt. @BL@1O, prin care a0ea s7 0in7 *Jnruirea la ea*uri QRo*. @BL@GO. QJn Mat. @8L@P cu0tntul 6biseric7+ se re)era la sinagog7.O 'a0el co*par7 biserica local7 cu un ]trup ale c7rui *7dulare sJnt dependente unele de altele Q@ $or. @GL@G K.ur*.O Ki cu o cl7dire care este construit7, tn special cu un ]te*plu pentru Duhul tui Du*ne.eu Q@ $or. <L@S K, ur*.O. SJnt )olosite *eta)ore care se re)er7 la creKtere sau la i*aginea unei tur*e care este hr7nit7 $"apt. GSLG83 @ 'et. BLGO. 6Biserica+ nu este sinoni*7 cu 6poporul lui Du*ne.eu+3 di*potri07, este o acti0itate a 6poporului lui Du*ne.eu+. %*agini cu* sJnt 6str7ini Ki e-ila&i+ Q@ 'et. GL@@O se aplica la poporul %ui Du*ne.eu Jn lu*e, dar nu descriu biserica, adic7, oa*enii aduna&i caic Jl au pe $ristoe Jn nu5locul lor $Mat. @8LGS3 E0r. GL@GO. f. Biserica din %erusali* Biserica, Jn sensul creKtin, a ap7rut pentru pri*a dat7 tn %erusali*, dup7 Jn7l&area lui lsus. A )ost alc7tuit7 din grupul de ucenici ai lui lsus, *a5oritatea lor )iind galileeni, J*preun7 cu cei care au pri*it propo07-duirea apostolilor Jn %erusali*. Me*brii bisericii s-au considerat r7*7Ki&a aleas7 a lui %srael, destinat7 s7 g7seasc7 *Jntuirea Jn Sion Q%oel GL<G3 "apt. GL@P K.ur*.O KJ s7 restaure.e cortul lui Da0id, pe care lsus JnsuKi a pro*is c7-@ 0a construi Q"apt. @BL@13 Mat. @1L@<O. Astr lroliEul a )]t leul r)ldlir de Du*ne.eu pentru cei care au aKteptat J*plinirea )inal7 a tuturor pro*isiunilor lui Du*ne.eu Q"apt. <L G@O. Din punct de 0edere e-terior, grupul de credincioKi bote.a&i au )ost ca o partid7 Jn cadrul iudais*ului. /n orator de pro)esie a nu*it-o 6partida na.a-itEilo) Q"apt G4LB,@4i c, @aLGLO, tr tinp e ad,] ren&ii au nu*it cre.ul lor distincti0 ]6$alea+. A )ost tolerat7 Jntr-o *7sur7 *ai *are sau *ai *ic7 de iudais* tn ti*pul celor <S de ani de e-isten&7 Jn ludeea, cu e-cep&ia oca.iilor cJnd autorit7&ile e0reieKti au )ost neliniKtite de )raterni.area cu bisericile celor dintre ea*uri din str7in7tate. Trebuie s7 re*arc7* caracterul Jn esen&7 iudaic al bisericii din %erusali*, Me*brii ei au acceptat obliga&iile #egii Ki Jnchinarea la Te*plu. $re.ul lor distincti0 a )ost c7 lsus din a.aret este Mesia al %sraelului, c7 Du*ne.eu JnsuKi a con)ir*at aceasta prin )aptul c7 #-a Jn0iat din *or&i dup7 ce a su)erit pentru r7scu*p7rarea %sraelului, Ki c7 6.iua cea *are Ki Jn)ricoKat7+ a Do*nului a sosit de5a Ki a0ea s7 cul*ine.e cu ar7tarea )inal7 a lui Mesia Jn glorie, ca s7 5udece. 'racticile caracteristice includeau bote.ul Jn nu*ele lui lsus, participarea regulat7 la Jn07&7turile date de apostoli Ki 6p7rt7Kia+ Jn )a*ilii, pe care #uca o @1S descrie ca Jrtngerea pJinii &t rug7ciuni+ Q"apt. GL4@-41O. 'ri*a conducere o bisericii a )ost alc7tuita din cei doispre.ece apostoli Qgalileen)O, Jn special ]'etru &i a%oan, dar cuiind dup7 aceea a )ost Hnlocuit7 cu conducerea ]b8trJnilor, dup7 obiceiul e0reiesc, iar in )runtea lor era ]%aco0, )ratele Do*nului QZal. GLA3 "apt. @BL1 K.i*n.O. 'reKedin&ia lui iaco0 s-a Jntins pe durata celei *ai *ari p7r&i a 0ie&ii bisericii din %erusali*, JncepJnd probabil din anii <S QZal. @L@A3 c). "apt. @GL@P[ ptn7 la e-ecutarea lui Jn 5urul anului 1G d.$r. Se poate s7 )i )ost asociat7 cu concep&iile *esianice ale bisericii. a6Tronul lui Da05d+ era Jntre e0rei o speran&7 *al literal7 iectt ne da* noi sea*a, iar %aco0 era de ase*enea din 6casa lui Da05d+. ;are a )ost el considerat un 'rotector legiti*, sau 'rin& *oKtenitor, pJn7 la Jntoarcerea lui Mesia Jn persoan7U Eusebiu scrie c7 un 0)ir al lui %sus, Si*eon, )iul lui $lopa, @-a succedat pe %aco0 %n )unc&ia de preKedinte si cI R)cs-pasian, dup7 cucerirea %erusali*ului in anul PS d.$r. a poruncit s7 )ie c7uta&i to&i cei din )a*ilia lui Da0id, ca s7 nu *ai T7*tna@ printre e0rei nici unul din )a*ilia r.8rli QEti <.lr-rD. Biserica a crescut nu*eric Q"apt, G@LGSO si a indus Jntre *e*brii s7i chiar preo&i Ki )arisei Q1LP3 @BLB[. #a Jnceput a inclus de ase*enea *ul&i ]eJeni.atori, e0rei de li*b7 greac7 din Diaspoia care au 0enit ca pelerini la s7rb7tori sau care, pentru di)erite *oti0e, locuiau la %erusali*. E0reii aceKtia erau adesea *ai boga&i dectt cei din %erusali* si d7deau do0ad7 de e0la0ie prin aducerea de 6*ilostenii pentru neantul lor+ Q0e.i "apt. G4L@PO. $Jnd biserica a adoptat practica a5utor7rii reciproce, un bine)7c7tor din $ipru a )ost ]Bar-naba Q"apt. 4L<4-<PO, iar cJnd a )ost ne0oie de un co*itet care s7 J*part7 a5utoarele, cei Kapte b7rba&i aleKi au )ost din aceast7 categorie, dac7 5udec7* dup7 nu*ele lor Q1LBO. Se pare c7 toc*ai prin acest de*ent den a tncut E0anghelia dincolo de li*itele Hnguste ale creKtinis*ului iudaic &i a creat rturi noi Jn teritorii str7ine. =?te)an, unul dintre cei Kapte, a a5uns Jntr-o de.batere %ntr-o sinagog7 elena din %erusali* Qlic7re Saul din Tars se poate s7 )i )ost *e*bruO &i a )ost acu.at Jnaintea Sinedriului c7 ar )i hulit te*plul &i #egea lui Moise. $u0Jntul lui de ap7rare arat7 o atitudine liberal7 )a&7 de in0iolabilitatea Te*plului, &i se pare c7 persecu&ia care a ur*at dup7 *oartea lui a )oit Jndreptat7 J*potri0a tendin&elor de acest gen dintre credincioKii eleni &i nu J*potri0a creKtinis*ului apostolic care respecta #egea sau

J*potri0a apostolilor care au r7*as Jn %erusali* cJnd ceilal&i au )ost 6J*pr7Ktia&i+. ]"ilip, tui altul dintre cei Kapte, a dus E0anghelia Jn Sa*aria Ki, dup7 ce @-a bote.at pe )a*enul str7in Jn apropierea 0echii cet7&i )/istene Za.a, a continuat s7 predice Jn .ona de coast7, pJn7 cJnd a a5uns la $e.areea, care era Jn *a5oritate pagin7 &i unde, la scurt7 0re*e dup7 aceea, 'etru a constatat c7 accept7 la bote. nee0rei net7ia&i J*pre5ur. Este se*ni)icati0 )aptul c7 eleni.atorii sJnt cei care au *ers de la %erusali* Jn AntJohia Ki acolo au predicat celor dintre nee0rei, )7r7 nici o obliga&ie )a&7 de #egea lui Moise. Dup7 Kte)an, se pare c7 ele*entul elen din biserica din %erusali* a disp7rut Ki caracterul iudaic a )ost do*inant. /nii dintre *e*brii ei nu au aprobat )aptul c7 E0anghelia a )ost 0estit7 ea*urilor, )7r7 obliga&ia de a respecta #egea, Ki de aceea au *ers la bisericile nou )or*ate ca s7-Ki i*pun7 punctul lor de 0edere Q"apt. @BL@3 Zal. GL@G3 1L@G K.ur*.O. ;)icial, Jns7, biserica din %erusali* a aprobat nu nu*ai *isiu-

B%SER%$A nea %rd Wllo h Sanarla d boterul lui $orneliu la $e.areea, ci Ki concep&ia QpoliticaO noii biserici din Antiohia Ki a *isionarilor ei. Jn 5urul anului 4A d.$r. a )ost con0ocat Jn *od o)icial un =$onciliu al bisericii de la %erusali* pentru a decide ce ar trebui s7 li se cear7 6acelora dintre ea*uri care se tntorc la Du*ne.eu+. S-a hot7rtt c7, Jn ti*p ce credincioKii e0rei a0eau s7 continue s7-Ki taie J*pre5ur copiii &i a0eau sa continue s7 respecte toat7 #egea, cerin&ele acestea nu trebuie i*puse credincioKilor dintre ea*uri, deKi acestora ar trebui s7 li se cear7 s7 )ac7 anu*ite concesii considerentelor e0reieKti pentru a )acilita p7r-t7&ia la *as7 a celor dou7 grupuri, Ki s7 li se cear7 s7 respecte #egea * ce pri0eKte cur7&ia se-ual7 Q"apt. @sLGS, GA3 G@.G@-GtO. De.;ttlllM bDsrilor 2nciliului re)lect7 pri*atul %erusali*ului Jn proble*e de credin&7 &i *oral7. De )apt, Jn pri*a genera&ie biserica din %erusali* a )ost, prin e-celen&7, 6biserica+ Q0e.i "apt. @8LGG, unde se re)er7 la biserica din %erusali*O. #ucrul acesta poate )i obser0at %n atitudinea lui 'a0el Qcal. @L@<3 ,nip. <L1O, pe c4 a iopiiMte h biertd# htdEiate d2 2l Q%Vo". @BLGD. ultiM lui 0i.itd la %erusali*, cea BP d.$r., a )ost ca o recunoaKtere a acestui pri*at spiritual. El a )ost rIti*pinat de 6%aco0 Ki de to&i b7triluT Ki i s-a spus c7 *ul&i *e*bri ai bisericii erau 6plini de r)0n7 pentru #ege,+. Scrupu-#o.itatea bisericii Jns7, nu a )erit-o de suspiciunea de a )i lipsit7 de loialitate )a&7 de speran&a na&ional7 a e0reilor. %aco0 6cel Drept+ a )ost conda*nat la *oarte pe nedrept, Jn ur*a instig7rilor *arelui preot, pe la 1Gd,cr, $Jnd a i.bucnit r7.boiul cu Ro*a Jn anul 11 d.$r., biserica s-a J*pr7Ktiat. Eusebiu spune c7 *e*brii ei s-au re)ugiat la 'e/a.JnTransioidania QE!<.SO. Dup7 aceea s-au J*p7r&it Jn dou7 grupuriL na.arJnenii, care deKi respectau #egea, a0eau o atitudine tolerant7 )a&7 de credincioKii ne-e0rei, &i ebioni&ii, care au *oKtenit concep&ia iudai.atoare cu pri0ire la obliga&iile )a&7 de #ege. $reKtinii de *ai tJr.iu i-au indus pe ebioni&i Jntre eretici %%%. Biserica din Antloh)a $redincioKii din %erusali* nu au de&inut *onopolul e5tdushr asupra ter*enului e((tesia, Jn ciuda asocierilor acestuia cu 9X Ki adunarea *i-t7 de credincioKi e0rei Ki ne-e0rei )or*at7 la AntioMa, pe ;rontes, a )ost nu*ita de ase*enea )7r7 nici o cere*onie 6biseri-cA+QTpt, @@LG13 @<L@O. %n pl8, i Antiola S nD l.,8li*ul a dat *odelul pentru 6biserica nou7+ care a0ea s7 apar7 peste tot Jn lu*e. Aici credincioKii au )ost nu*i&i pentru pri*a oar7 ]BcreKtini+ sau 6cristi&i+ de 0ecinii lor ne-e0rei Q"apt. @@LG1O. Antiohia a de0enit tra*bulina pentru r7spIndirea E0angheliei Jn tot #e0antul. 'ersona5ul principal a )ost la Jnceput ]Bar-naba, probabil el Jnsu&i un eleni.ator care se bucura de Jncrederea deplin7 a liderilor de la %erusali* care l-au tri*is s7 cercete.e lucrurile. El este *en&ionat pri*a oar7 Jn rJndul 6prorocilor Ki Jn07&7torilor+, care stnt singurii slu5itori despre care Kti* c7 au )ost Jn aceast7 biseric7. El l-a adus pe Saul, )ariseul con0ertit din Tars - o co*bina&ie interesant7O Ba*aba a condus de ase*enea dou7 e-pedi&ii *isionare Jn &ara sa, Jn ] $ipru, Ki J*preun7 cu 'a0el a )7cut pri*ele incursiuni Jn Asia Mic7. Au e-istat leg7turi i*portante Jntre Antiohia Kt %erusali*. 'rorocii de la %erusali* au *ers la Antiohia &i au predicat Q"apt. @@LGPO, cu* au )7cut 'etd si ei dEiniVl d. %a8 Q$al. GL@@-@GO, gra stl-i @1@ B%SER%$A Mi ren"ond* " 0i.ibbrii )di]i dia "apt. @sL@, ( drd=rl lo., ei din Antiohia au ],ri8t pinriia lor cu biserica din %erusali* prin tri*iterea de a5utoare Jn tinpor toatut2i Q"apt, @@LGAO, iar *i d.iu au cerut p7rerea bisericii din %erusali* pentru a solu&iona contro0ersa legata de lege. %n conducerea bisericii, alc7tuit, .lh pbdi au )st indlri u anicon nMit Si*eon, #uduK din $iiena Ki un *e*bru din antura5ul lli l"d A,tip.. D1pre arbnn cr4ii "aptele ApZ touor p s,8 .a ar 1 )o1t din Artiolia Q'1lo8-l

Anti=MoEionitO. Ds 1iM 8 Mi ture a bi2ricn din Antiohia a 0enit Jn ur*a )aptului cI 6a Jncredin&at+ pe Ba*aba Ki Sau, 6Jn gri5a harului lui Du*ne.eu pentru lr))i2i pe Qe o siti4iss,+ Q"apt. @4LG1O. %9. Bisericile Hn)iin&ate de 'a0el DeKi este dar cI ]'a0el Ki Ba*aba nu au )ost singurii *isionari din pri*a genera&ie, nu Kti* aproape ni*ic despic lucrarea celorlal&i, nici *7car despre lucrarea apostolilor. 'a0el Jns7, a a)ir*at c7 a predicat E0anshelia +d2 la %ro#in pint la %linc QRon. @sL@AO Di tl* ci el a ln)ii4at bisici d,p1 nTdelul .el2i ditr Artiohia ln p8itrciile de s aie Asi2i Mici i. Me, donia W ZEia, in 9 Asiei, ude W.a sbbnn o ba.L la ]E)es3 pute* deduce din Epistola c7tre ]Tit c7 a lucrat la )el Ki Jn =$reta. u se Ktie dac7 a Jn)iin&at biserici in =spa.ia QRo*, @BLG4O. 'retVtinddi ode a n1 a )7cut din oraKe centrul *isiunii, de unde el Qsau asoctali sBO . engheli.2t alte oh22 din ,80incie Q"apt, @AL@Si col. @LPO. Nlrda )1t "sibil, rr5Esoane e0reieKti au constituit punctul de pornire, JntrucJt 'a0el predica acolo Jn calitate de rabin cit7 0re*e i se acorda oca.ia. $u ti*pul, Jns7, a luat )iin&a o e(("esia separata a cu0Jntul trebuie s7 aib7 uneori Jn&elesul de synagoge Vc). %ac. GLGO - alc7tuit7 din e0rei Ki ne-e0rei con0eni&i, )iecare e((lesia a0Jnd presbiteri proprii rJn-dril de apcro# sD de u deleeat sl sdu di, )ndul credincioKilor b7trJni *ai Jn&elep&i. ="a*ilia a 5ucat un rcl inportant ltr de.rclta8 a2tor bisici. 0T h greac7 era S)Jnta Scriptur7 pentru toate aceste biserici, iar cheia interpret7rii %ui a )ost indicat7 Jn anu*ite pasa5e selectate, J*preun7 cu re.u*at dar de)init al E0angheliei Q@ $or. @BL@-4O. Alte 6tradi&ii+ cu pri0ire la lucrarea Ki Jn07&7tura lui bus au )ost trans*ise deArei hi2rici Q@ co,, @@LG, G<-Gsi P.@P3 #rtP1, G %es. GL@BO, J*preun7 cu tipare )i-e de Jn07&7turi etice cu pri0iE b obl(adil. siale d politice. u " die cire o)inia de obiei rborad eu cine iht#L4ea r$nE Do*nului, deKi a*Jndou7 sJnt *en&ionate. u se Ktie cit de )rec0ent sau Jn ce .ile se Jntrunea biserica, Jntrunirea de %a Troa 6Jntr-o sJ*b7t7 seara+ m"apt. GSLP,O se poate s7 )ie un *odel Ki ar spri5ini p7rerea potri0it c7reia )olosirea 6alei Jntii a s7pt7*Jnii+ Qsau ,a prin2i .ile dupn Sabaa,O ,.nEu ad@ME. Ztinilor a plecat de la )olosirea orelor de sear7 care ,)tu dlpt te*i=[a8 Sabatului Qre.i!. tu]n)eld, =Th2 sabh.th .id tne tlds Da0 in JudaZn tle 'reaching o) Jesus and Early $hristianity+, The Zaspel T*dinon, @APSO. Dd nu ] Wie eracr dacl a eristat o bisicE la Troa3 se poate ca JntJlnirea s7 )i a0ut loc doar cu oca.ia dearii nEodiorilor lui 'a02%, tar tihput iriMnii s, )i )ost i*pus de aran5a*entele pentru c7l7torie, +totuKi, nu se poate ca pri*a .i a s7pt7*Jnii s7 )i )osr linuta ca F Sabat, lnhdt ))i o .i de sarbBteE pentru nee0rei, iar 'a0el nu a 0rut s7 stabileasc7 reslri obli8atorn cu plirire la Sn28 l*r .ile ped Do*d QRon. @4LsO. EFii Qd du ttl*bn ai bi]ricn prcbabil c, au Epebt ru[E obbeiui ,a care nu participau Ki )ra&ii lor ne-e0rei M7rturia cea *ai co*plet7 pentru ceea ce a0ea loc atunci cJnd se lntllro blsica o g7si* Jn % $d. @@.@4, u a e-ist.t nici o leg7tur7 organi.atoric7 Jntre bisericile Jn)iin&ate de 'a0el, deKi e-istau a)init7&i )ireKti Jntre bisericile din acTW prceirci2 Qcol, 4Lrs-@13 % lt. 4L@oO. lbare aceste biserici erau supuse autorit7&ii lui 'a0el Jn proble*e de credin&7 - 0ede* ast)el rolul scrisorilor lui 'arcl Di al ,,titeld lui rri*t2i = dar a8te autoritate era spiritual7 Ki cu scop de po07&uire, )7r7 sL 1e )o4atA QG $or. @;La3ti @<L@SO. ArtniniltraE local7 si disciplina local7 erau proble*e autono*e QG $or. GLs-ioO. ici o bie.ice nu a aFt Wpdioribte )a&7 de alta, deKi toate au recunoscut %erusali*ul drept i.0orul 6binecu0Jnt7rilorspirituale+ QRo*. @BLGPO, iar adunarea de a5utoare pentru s)in&i a )ost un se*n al aurDaiterii trBtui )apt 9. Alte biserici ;righe celorlalt2 bi]rici n2rlioMre h T nu 1te cunoscut7, dar poate )i dedus7. Au e-istat credincioKi erei ri retri tt RoM ln 5uld .nului s1 d,cr, ctnd 'aFl lea sis bistola. +0i.itaton din Ron, e)ti 2i pro.eli&i+ au )ost pre.en&i la Rusalii Q"apt. GL@SO, iar prinWe ralWere din Ro", @1 1t2 lM p1tu doi oa*eni 6Jnse*na&i Jntre apostoli+, +Andronic Ki lunia, rudeniile lui 'a0el care au )ost con0erti&i Jnaintea lui. 'ste a8sta o E)eiE c8 irdic, laptd ., ei ., du BEnghelia la Ro*U Mai *dli +Aati= a, 8it sa% JntE*pine pe 'a0d Ki pe Jnso&itorii s7i cJnd au *ers la =Ro*a, dar cunoKtin&ele noastre despre biserica de acolo, despre alc7tuirea Ki statutul ei sJnt li*itate. ]JntJia Epistol7 a %ul 'etru aia tI c7 e-ista un grup de bisi.i dea lulgul cstei de s a Midi e<rc jsi in interior Q,\'ont, Zalatia, $apadoda, Asia Ki )litinia+O, alc7tuite din e0rei sau din e0rei a*esteca&i cu ea*uri. Acestea sJnt &inuturile Jn care 'a0el a )ost J*piedicat sl lnEE Q"apt, @1L1.PO, lapr ce loare .la de Jn&eles c7 acolo a lucrat altcine0a, poate chiar 'etru. Dar din Epistol, tru 1)ldn nioic p1b d1pe a8te biserici. Supra0egherea Ki responsabilitatea pentru 6hrInirea tur*ei+ din )lecare loc era Jn sarcina preKbitsrilor $% 'et BL@-GO. Aceasta epui.ea.7 cunoKtin&ele noastre despre Jnte*eierea anu*itor biserid Jn 0re*ea T. Jnc7 pu&ine aEnDst2 .u p.i0i,2 la bisicile dio 0 Asiei Ei1- din Apocalipsa. Se crede c7 Jn secolul JntJi au )ost Jn )iin&ate biserid cel pu&in Jn Ale-andria si Jn Meso-potuia, T., nu cl,aL nul depane i1pre E, dar nu e-istl nici o d*dt siSun. Jn ce pri0eKte 0ia&a Ki organi.area acestor biserici, Jn general, &tiro )oarte pu&in, cu e-cep&ia bisericii din %erusali*, care nu era o biseric7 tipic7. $u toate acestea, ceea ce Kti* ne d7 certitudinea c7 unitatea lor e.ulta din EFryh2lie, din aeettaE ScipturiloV F Ki din recunoaKterea iui %sus ca 6Do*n Ki $ristos+. Di)eren&ele cu pri0ire la ]conducerea bisericii, )or*ele d-+ ]slu5ile, tipd2l2 de 8tudire i ni02lul

Mlirlrilor noare ii spiritule prcbabil cd au i)1t nai tun d2dt ne d7* noi sea*a. ici o biseric7 din T, ruci *7car totalitatea bisericilor luate J*preun7 - cu toate c7 ele nu d ro8t o bitate 0i.ibi# - ,u eErc-it, 8o autoritate asupra credin&ei noastre de ast7.i. Aceast7 +autorihte di0ir, apaDi] nll*i Ernehetiei ap] to#ice .aE 1te .1tinutB in sdiptui, Q,p/TE",A $!E/;R> r'lTR/, %9J @1G B#AS"EM%E B%B#%;ZRA"%E. ". J. A. !ort, TJie $hristian Ec- @8AP3 R. eFton "leF, Jesus and !is $hurc(, @A<83 M #. s.,*idt, UD r <, p. sol-s<13 Bc3 BrE %iet.*ann, The Beg5nnings o) the $hristian $hurc(, @A<P3 ". ". Bruce, T(eSpreading "la*e, @AB83 Zregoiy ;ut, JeF and Zn-(o, @AB<3 E. SchFel.er, $huirh ;rder in the eF Testa*ent, @A1@3 A. $ole, The Body o)$hr/t, @A14. D.:.B.R B%T@ %A. /n teritoriu de partea asiatic7 a Bos)orului, d7ruie ro*anilor de ulti*ul rege in anul P4 #d.$r. &i ad*inistrat dup7 aceea J*preun7 cu 'ontul, ca o singur7 pro0incie. Regiunea a )ost J*p7r&ita Jntre *ai *ulte republici greceKti Jn)loritoare. Ea a atras de ti*puriu aten&ia lui 'a0el Q"apt. @13 PO, deKi se pare c7 e# d-a 1ltLt niciodatl dori4a ae a predica .olo, lbtDi al)i au pEd#at a1lo Q@ 'et @L@O Di '%h eut @@@ d.$r, e-ista o biseric7 puternic7, e-tin.Jndu se .,ar W in bnele tFle, )apt 8 a ds la nu)te nnpori0,, lo2@, Q'#hnr, 8., rS. A1O. E.AJ. aln"%aE Zo EZRTR,, DEaltrRr,itrEO. A.2, te cu0inte redau, Sn 9T, e-presii care i*plic7 o co*unicare secret7 Q'ra0. @8L8, 6soptitor+O, 0orbire de r7u Q u*. @4L<1[, e*anarea Q's. BSLGSO sau purtarea Q'ro0. @@L@<O 0orbelor de de)7i*are, sau )olosirea grEit,O . linbii Qps. @S@LsO ]Da licicrelor QG Aan. @ALGPO. h % lc2re cD0inte t2ilau licicrelor.Q8ie Q@ Ti*. <L@@, dia)roiFO, 0orbire J*potri0a cui0a QG $or. @GLGS3 @ 'et. GL@, (atalaliaO sau de)7i*are QRo*. <L8, blas-phe*coO. ;rice bJr)7, )ie c7 este )als7 Qc) Mat. BL@@O, )ie c7 nu este Qc). Dan. <L8O, )ie c7 este r7u0oitoare Q's. <@L@<3 88. GGLAO su p8ter,.d Q'8, @;L@8r cJ @8L8 - G1LGG3 Mat. @GL<1O, Sh special Jntre 0ecini Q)er. AL4O sau )ra&i Q%ac. 4L@@O, este conda*nat7 Q#e0. @AL @1O ii p2de"id Q'r. @S@LBO a2 DllMrW Ki du8 la c2rt, Q'd. G1LGSO. 'oEsri8 ierlrte ditr iniM QMarcuPLGGO o*ului )iresc QRo*. @L<SO, ! scoate pe o* din pre.en&a tui Du*ne.eu Q's. @BL<O Ki trebuie scoasa din co*unitatea creKtin7 QG $or. @GLGS3 E)es. 4L<@i $ol. <L83 % tet GL@3 Ei Qd1pn )eeiO W @ Tin, <3@r3Tit GL<O, c)t 1re ei BTir otEgritl QMat. BL@@ c), Ro*. <L8O. ',E, B#AS"EM%E, !/#k %. %n 9echiul Testa*ent Jn&elesul de ba.7 al cu0Intului este un a)ront, o ac&iune prin care onoarea lui Du*ne.eu este insultat7 de o*. ;biectul ac&iunii 0erbului G constituie nu*ele #ui Du*ne.eu, care este bleste*at sau insultat Jn loc s7 )ie onorat. Q$o*para&i e-presia biblic7 Ki rabinic7 obiKnuit7L JJinecu0Jntat eKti Tu, o, Doa*ne+,O 'edeapsa pentru blas)e*ie era *oartea prin J*proKcare cr pi.te"rhblddie Q,e0. G4L@S-G<5 % lhp. G@LA D.*.5 ,apt, 1L/3 PLs<O, %n pri*ul te-t, o*ul care p7c7tuieKte Jn )elul acesta este doar pe 5u*7tate e0reu3 Jn general, blas)e*ia este co*is7 de pagini QG J*p. @AL1,GG _ Js. <PL1, G<3 's. 44L@13 P,@L@S, @<3 rr. BGLBO, d2te*iEti lll"d de .spld rlu Ai de li"ui# *Ele .# poporuhi lui DlllZd QG S* @GL@4O, De aici re.dte c4 atsi etnd poporul lui Du*ne.eu cade Jn idolatrie, este considerat 0ino0at de blas)e*ie, cI&i p7gJnii QJs. 1BLP3 Eh. GSLGPO. Detirul s".ial al poporutui %s)tl 1te sL stVreasce nMele lui lah,2h QE.i Z. # M88. Judoitn, G,@AGP-@A<S, p. @;<O dar nunele lui tahreh este pro)anat de poporul necredincios Ki neascult7tor. %# h od Te.teot Aid )at)lni* o e-tindere a sensului cu0Jntului. Du*ne.eu poate )i hulit Ki Jn repre.entan&ii S7i. $u0Jntul eE robit h gEd acta d2 Moi" Q"api, 1L@@O, 'arel QRor <.85 @ cor. 4L@GL @SL<SO Vi ln spei.l ae DoMul lts, ln l@l.@+M Sn de ienre QM.Qu GLP ti tene# tarrleleO, la =5udMb s. QM]u @4L1@-gO sila $al0ar QMat.GPL<A3 #uca G<L<AO.Deoarece aceKti repre.entan&i Jntruchipea.7 ade07rul lui Du*ne.eu JnsuKi QJntr-un *od unic, Jn ca.ul Do*nului nostruO, o insult7 la adresa lor Ki a Jn07&7turii lor este Jndrep tat7 de )apt J*potri0a lui Du*ne.eu, Sn nu*ele c7ruia 8rbe] QF.i Mrt. @;L4Si #8 @SL@1O, saul dia ZB a ir)tt W a tui8er rnpotriE pd*ilor urEi ai lui %sus Ki a Jncercat s7-i oblige s7 huleasc7, adic7, s7 bleste*e nu*ele Mldulroruhi Q"aDr, G4L @PO oi h )elul acesta s7 renun&e la 5ur7*Jntul de la bote. cJnd au *7rturisit c7 6%sus este Do*nul+ Qc). @ $or. @GL<3 lac, GLPO. gelul s,u, <retit diMlio*t, nu a )ct h dreptat doar J*potri0a bisericii, ci J*potri0a Do*nllui lEu]i Q@ Tih, @L@<i cJ. )apt, AL4O. T)er*enul este de ase*enea )olosit, Jntr-un sens *i pulin d1ric, cu E)erire la rclbirD bat58ntce la adrs lL*2nilor Qde e-. r0@atu <LG85 P@GGi E)1. 4r<lL $ol. <L<3 Tit <LGO, in ac1r 8. "aduce8 ea *ai potri0it7 este 6bat5ocur7, abu.+. Aceste 0ersete ond.),nl * 0ici, rBsplndiD d.r .rertisMtul pdt )i Jncadrat Jntr-un conte-t teologic Ki etic, dac7 &ine* cont de lac. <LA, u 1e perhisti ca oa*enii s7 ))a bleste*a&i

deoarece Jn ei, ca oa*eni, este Jntip7rit 6chipul+ lui Du*ne.eu Ki o*ul este, Jntr-un anu*it sens, repre.entantul lui Du*ne.eu pe p7*Jnt Qc). Zen. A1O. Edsdl dod ie-te ,tubleMtice. G '2t, GL@S-@@ 0orbeKte despre blas)e*ia J*potri0a 6dreg7torilor== Jn alt7 traducere, 6cei sl70i&i+, pe care Jngerii nu Jndr7.nesc s7-i 0orbeasc7 de r7u. 'robabil c7 aici te-tul se re)er7 la )or&ele angelice rele J*potri0a c7rora se presupune c7 JKi Jndreptau insultele Jn07&7torii )alKi Qc). %uda 8O. Blas)e*ia J*potri0a Duhului S)Jnt QMat. @GL<G3 Md8 <LGAO arage dupa ri8 stin" bgrc .itoare, potri0it c7reia p7c7tosul este 60ino0at de p7catul etern+ care nu poate )i iertat, +9ersetul acesta este un a0ertis*ent sole*n J*potri0a respingerii persisttu d delib*E a cher]rii Dulrnui snnt la nr#= tuirea Jn $ristos, /psa de r7spuns din partea o*ului duce Jn *od ine0itabil la o stare de insensibilitate noEll W la o con)u.ie cu pritire la prcble*le * rale, h ce red 1te i*,.llisat de paE, ar )i bie Q69ai de cei ce nu*esc r7ul bine+, c), Js. <L@8-GS3 loan <r@AO. /n 2-dplD de o anda atinrdi)t 1b atitu. di8 )di]nor, 2re au a*buit lui S.bn lucrsrile *ilosti0e ale lui %sus. $u o ase*enea atitudine, poc7 in&a nu este posibil7 pentru ini*a J*pietrit7, deoarece nu *ai este posibil7 recunoaKterea p7catului iar o)erta Jndur7rii lui Du*ne.eu este re)u.at7 categoric. A )i Jn aceast7 stare periculoas7 Jnsea*n7 a te separa de sursa iert7rii. !erbert adaug7 D\ not7 pastoral7 )olositoareL 6;a*enilor care sJnt tulbura&i Jn su)let de @1< B#AS"EM%E tea*a c7 au co*is p7catul J*potri0a Duhului SlJnt ar trebui s7 / se spun7, Jn *a5oritatea ca.urilor, c7 tulburarea ini*ii loresteodo0adac7nuauco*is acel p7cat+ $r:B)l, p. <GO. B%B#%;ZRA"%E. !DB, @. p. @SA3 !. :. Beyer, TD T @, p. 1G@- 1GB3 !. :ahrisch, $. BioFn, :. Mundle Jn T; TT<Qp. <4S-<4P. R.'.M. B;A ERZ!ES. u*ele dat de %sus )iilor lui gebe-dd&i redat nu*ai JnMarcu <L@P. Deri0area nu*elui este incert7 dar, dup7 toate probabilit7&ile, este echi0alent cu ter*enul ebr. b=np tegd Q6)iii con)u.iei sau ai tunetului+O, dar ar putea deri0a Ki de la b=nS r]ga. Q6)iii *Jniei+3 c). %o0 <PLGO. Este ciudat c7 b=rti a )ost tranaliterat Jn gr. toane3 probabil c7 aceasta indic7 "onutb dinE.u dialed. Se pare c7 titlul acesta nu a )ost )olosit prea *ult 'oate )i considerat potri0it dac7 ne gJndi* #a te* pera*entul lor Jn)ocat Q#uca ALB4-B1O, care ar putea s7 )i cau.at *oartea lui %aco0 Q"apt @GLG@, sau dac7 ne gtndi* la re.onan&a cereasc7 a scrierilor lui %oan. TE. . B;Ag. Eroul c7r&ii lui +Rut, un proprietar de pS*Jnt bogat din Betlee*, un )er*ier bine0oitor care s-a Jngri5it de bun7starea lucr7torilor s7i Ki a a0ut un senti*ent de responsabilitate )a&7 de )a*ilie. 'otri0it cu legea le0iratului, ele r7scu*p7rat-o pe Rut, 07du0a unei rude Jndep7rtate, Jn locul unei rude *ai apropiate a lui Rut. Jn )elul acesta el a de0enit str7bunicul hi D=0A Zlt 4t@P.G4 c). M,r. @LsO. MB. aceast7 ani*a&ie prin para)ra.a 6cei care au bog7&ii+. /cenicii au tras pe bun7 dreptate conclu.ia c7 to&i oa*enii su)er7 de acest p7cat3 ta aceasta Do*nul a spus c7 nu*ai Du*ne.eu poate schi*ba ini*a o*ului QMai @o]4, GPO, /n alt pdi.ol rptitlal aciar d bog7&iile este *aterialis*ul, adic7, a )ace din bog7&ie )ocarul interesului o*ului. AKa au stat lucrurile cu &7ranul bogat din #uca @GLG@, care nua )ost bogat )a&7 de Du*ne.eu - a&a s-a JntJ*plat &i cu biserica din #aodiceea QApoc <3 @PO. Aceast7 ispitI pe care o aduce bog7&ia este descris7 Jn pilda se*7n7torului QMat. @<LGGO, unde JnKel7ciunea bog7&iilor Jn7buKe cu0Jntul aKa inctt de0ine neroditor Jn 0ia&7. ]MAMS .O #7co*ia, sau dorin&a de a )i bogat, este un r7u cu pri0ire ta care Scriptura ne a0erti.ea.7 )rec0ent. %ubi rea de bani este descris7 ca )iind r7d7cina tuturor relelor Q@ Ti*. 1LA-@SO. Jn consecin&7, un spirit de *ul&u*ire cu lucrurile pe care ni le-a dat Du*ne.eu este o 0irtute l7udat7 at)tc Jn 9TcJt Ki Jn T Q's, 1GL@S3 @ Ti*. 1L83 E0r. @<LBO. Datorit7 pericolelor bog7&iilor Jn care cad arit de )rec0ent cei care le posed7, oa*enii boga&i, ca Kl o clas7 aparte, sJnt conda*na&i Jn dte0a pasa5e din Scripturi, de e-. #uca 1LG4K.ur*. KJ %ac. S. 'e de alt7 parte, binecu0Jnt7risJnt rostite pentru cei s7raci Q#uca 1LGS s.ur*.O, deoarece s7r7cia ar trebui s7 tre.easc7 credin&7 Jn Du*ne.eu, Jn ti*p ce bog7&ia o*oar7 )rec0ent credin&a. B%B#%;ZRA"%E. J.Eichler et. al. %D TT, G, p. 8GA-8B<, D,B,M B;/, 0ei S% %TATT B;Zk^%E. $oncep&ia 9T Ki T este c7 bog7&ia este o binecu0Jntare de ta Du*ne.eu. A0raa* este un e-e*plu tipic de o* bogat te*7tor de Du*ne.eu QZen. @<LGO. 'sal*iKtii celebrea.7 binecu0Int7rile *ateriale. ;*ul e0la0ios prospera 6ca un po* s7dit ling7 un i.0or de ap7+ Q's. @L<O. ;*ul 6care se te*e de Do*nul+ are 6bog7&ie Ki belKug+ ))s. @@GL@, <O. Du*ne.eu este bine)7c7tor Ki bog7&ia *aterial7 este o consecin&7 a bun7t7&ii SateL 6Du*ne.eu... ne d7 toate lucrurile din belKug, ca s7 ne bucur7* de ele+ Q@ Ti*, 1L@PO. 'osedarea bog7&iei, Jns7, aduce cu sine datoria de a d7rui cu genero.itate celor Jn ne0oie Q@ +!*. 1L@83

G $or. B Ki AO. Q] M%#;STE %E.O $ristos ne-a dat un ase*enea e-e*pluL JE@, *7car c7 era bogat, S-a )7cut s7rac pentru 0oi, pentru ca prin s7r7cia #ui, 0oi s7 0a J*bog7&i&i+ QG $or. 8LAO. "olosirea cu credindoKie a bog7&iei aduce r7spl7tiri spirituale Q#uca @1L@@[3 ade07rata bog7&ie este cea spiritual7 pe care o d7 Du*ne.eu Ki nu binecu0Jnt7rile Sale *ateriale Q#uca @GL <<L @1LuO, Biblia recunoaKte c7 posedarea bog7&iei *ateriale aduce cu sine pericole *ari. De e-e*plu, e-ist7 pericolul de a nu recunoaKte c7 Du*ne.eu este sursa binecu0tnt7ritor QDeut 8L@P-@83 ;sea GL8O. E-ist7 pericolul Jnrudit de a-&i pune Jncrederea tnbog7&ii Q's. BGLPO. 'ericolul Jncrederii Jn bog7&ii este atJt de *are, JncJt Do*nul a spus c7 este e-tre* de di)icil pentru un o* bogat s7 intre Jn J*p7r7&ia cerurilor Ki e-plic7 B;TTg %. Bote.ul tul %oan Au )dr Atut. rli)elite sugsrii o d0ire la origl"a bote.ului creKtin - sp7l7rile cere*oniale e0reieKti, ri tualurile de puri)icare de la fu*ran, bote.ul proauiilor. botaul lui io.n. $el Mr ,rcbsb 8Ntidat este ulti*ul dintre acestea, &i anu*e actul ritual care i.. alat lui loan Bote.ltord loElaL dupl cs to1 1te u lcrett2to. al lui Tu, rot .Va bore.ul lui aE un caracter pre*erg7tor al bote.ului creKtin. S leg7 tur7 direct7 este stabilit7 chiar prin bote.area lui %sus de c7tre %oan3 este aproape cert c7 unii dintre pri*ii ucenici al lui %sus au )ost bote.a&i de %oan Q%oan @L<B-4GO3 Se pare c7 %sus, sau unii dintre ucenicii S7i, au continuat bote.ul lui %oan la Jnceputul lucr7rii lui %sus Q%oan <LGG K.urra., G13 0e.i Ki 4L@ K.ur*.O3 Jn ca.ul ucenicilor de la Rusalii &i al lui Apolo, este e0ident c7 nu s-a considerat necesar s7 co*plete.e bote.ul lui %8n c, bore.ut h sele hils Qtapt. G, PaLG4-GaO, 'rin ur*are, este )oarte probabil c7 bote.ul creKtin JKi are originea Jn aceast7 practic7 *ai 0eche care a )ost reluat7 JncepJnd de ta Rusalii Ki a )ost rati)icat7 de $ristosul Jn0iat )iind )7cut7 Jn u*ele #ui QMat. G1L @Ai "art G<<5 etcO, 'rebibil a, boteul td ,oa, h sine trebuie pri0it ca oadaptare a sp7l7rilor rituale ale e0reilor, cu unele in)luen&e *ai ales de la fu*ran. Dote.ul iui len a )o1r h irnri"l u tore. al pclli.a.i Q,`ar, <L@@3 M.Eu @L@43 ,8 <L<3 "api. @<@G43 @AL4O. 'rin aeeprd8 botedli lVi t84 per. <14 % soanele care se bote.au e-pri*au poc7in&a lor QMat. <L13 Maieu @LBO &i dorin&a lor de a pri*i iertare. A )ost de ase*enea un act si*bolic preg7titor. ; preg7tea pe ceO bote.at pentru lucrarea $elui care a0ea s7 0ina3 de ase*enea, si*boli.a 5udecata pe care a0ea s7 o aduc7 El. Dup7 cu0intele pitoreKti ale lui loan, 5udecata aceea a0ea s7 )ie ca &i cur7&irea unui po* Kaua ariei QMat. <L@S,@G3 #uca <LA,@PO, ca Ki un botec cu Duhul &i cu toc QMat. <L@@3 #uca <L@1O. Este )oarte pu&in probabil ca loan s7 se )i re)erit aici la un alt act ritual ase*7n7tor cu al s7u. Di*potri07, probabil c7 el a J*pru*utat %*agini pline de )or&7 din pasa5e cu* stat Js, 4L43 <SLGP K.ui*.3 4<LG3 Dan, PL@S Qpoate sub in)luen&a co*unit7&ii de la fu*ran - c). %fS 4, G@5 %f! <, GA g5*O. D.t, 5udMrl dilid putea )i ase*7nat7 cu un rtu de )oc din su)larea $_Duh - acelaKi cu0tat in ebraic7 &i Jn greac7O de )oc a lui Du*ne.eu, atunci lucrarea de 5udecat7 a $elui ce a0ea s7 0in7 putea )i ase*7nat7, pe bun7 dreptate, euo scu)undare Jn acel riu de )oc. $ei care se supuneau unui act care si*boli.a 5udecata aceea, ca o e-presie a poc7in&ei lor tn )a&a acelei 5udec7ri, a0eau s7 descopere c7 este o 5udecat7 care puri)ic7 &i cur7&7. $ei care au re)u.at bote.ul lui loan &i care au re)u.at s7 se poc7iascI, a0eau s7 treac7 prin toat7 gro.70ia 6bote.ului+ $elui ce a0ea s7 0in7 &i a0eau s7 )ie *istui&i de el, la )el ca Ki po*ii )7r7 rod &i la )el ca &i plea0a QMat <L@S-@GO. f. Bote.area lui %sua de c7tre loan "aptul c7 %sus a trecut prin bote.ul poc7in&ei a creat unele di)icult7&i pentru pri*ii creKtini Qc). Mat. <L@4 s.urtn.3 %eroni*, $ontra 'elog, <. GO. Acest bote. trebuie s7 li )ost pentru %sus o e-presie a dedic7rii Sale to! lui Du*ne.eu )i lucr7rii care-% st7tea Jnainte, )iind poate o e-presie a identi)ic7rii Sale 0oluntare cu poporul S7u Jnaintea lui Du*ne.eu. Dup, botril Stu, Dulul , 8it ,2te %ss QMat. <L@13 Mlru @L@o3 #Ea <LG@ t.sO. Md) au ,d,ut aid arhetipul bote.ului creKtin - bote. Jn ap7 Ki Duh. Dar deKi e0anghelista leag7 coborJrea Duhului de bote.ul lui %sus Qur*ea.7 i*ediat dup7 bote.ul S7uO, ei nu pun se*nul de egalitate Jntre cele dou7 e0eni*ente Ki nu le leag7 Jntr-un singur ter*en Y 6bote.+. De ase*enea, nici un scriitor din T nu 0orbeKte despre bote.ul lui %sus ca despre un *odel pentru bote.ul creKtin. Jn )iecare ca. e0anghelistul concentrea.7 aten&ia cititorilor s7i asupra ungerii Duhului Ki asupra 0odi cereKti Qloan @L<G K.u*. nici *7car nu *en&ionea.7 bote.ul lui %sus3 c). "apt. @SL<PK.ur*.3 G $ar. @LG@ - Du*ne.eu ne aKea.7 Jn $ristos Ki ne-a 6bote.atU@ sau nea 6uns+-@ loan GLGS, GPO. u ni se spune de ce %sus nu a continuat cu bote.ul lui loan. 'oate c7, )iind un si*bol al 5udec7&ii, era *ai pu&in potri0it pentru accentul pus de lucrarea lui %sus pe J*plinirea Scripturii &i pe binecu0)ntarea escatologic7, pe 5udecata a*ina t7, Ki nu pe 5udecata tn sine Qc). de e-., Mat. @@LG-P3 Marcu @L@B3 #uca 4L@1-G@3 @<L1-@AO. Bote.ul cu 5udecata de )oc, paharul *taiei di0ine, era ce0a ce El JnsuKi a0ea s7 Jndure Qpentru al&iiO Jn *oarte QMat. @SL<83 @4LG4, <13 #uca @GL4A K.unn.O.

%%%. Bote.ul Jn creKtinis*ul pri*ar ;ricare ar )i originea precis7 a lui, bote.ul a )ost o parte integrant7 a creKtinis*ului Jnc7+ de la Jnceput. $ei 6dint)l con0erti&i au )ost bote.a&i Q"apt, GL<8,4@O. E;TAg 'a0el, care a )ost con0ertit la G sau < ani dup7 Jn0iere, a considerat ca un lucru de la sine Jn&eles )aptul c7 bote.ul *archea.7 Jnceputul 0ie&ii creKtine Q0e.i *ai 5os, %9O Ki nu cunoaKte* nici un creKtin Jn T care s7 nu )i )ost bote.at, )ie de loan, )ie Jn u*ele lui %sus, #a )el ca Jn ca.ul bote.ului lui loan, Ki bote.ul pri*ilor creKtini era o e-presie a poc7in&ei &i credin&ei Q, apt. GLW, 4r3 BLrG i*.3@1L@4l.83 @aL8L @ALG K.unn.3 c). E0r. 1L@ &.ur*.O. Mul&i spun c7 la Jnceput se credea c7 iertarea p7catelor este *ediat7 de bote. Qhpr- GL<83 @SL4<i GGL@13 G1L@<O. Atlil <s,, cl bote.ul creKtin pri*ar era considerat *ai *ult ca un apel al celui care se botea.7 pentru ca Du*ne.eu s7i dea 6un cuget curat= Q@ 'er. <LG@O, iar darul Duhului era recunoscut ca un act de acceptare din partea lui Du*ne.eu &i de Jnnoire QJn special Jn "apt. @SL4<3 4B3 @@L@4 K.unn.3 @SL8 K.ur*.O. Este cert c7 era un pas de anga5are hotSrJt7 a 0iitorului creKtin, pas care trebuie s7 )i a0ut ca re.ultat adesea ostraci.area sau chiar pe,gVr." s ib cntre )oAtii priet2.i, Spre deosebire de bote.ul %ui loan, bote.ul creKtin a )ost Jndeplinit de la bun Jnceput Jn u*ele lui %sFT Q"apt, GL<D aL@13 @;L,@<5 @ArsO, Aeastl s],r]ie probabil c7 indic7 )ie c7 bote.7torul se considera c7 ac&ionea.7 ca repre.entant al lui %sus, care era Jn7l&at Q4 b spedal <L1,@Bh4L@S, cu A@<4O, )e cl pslos bote.at7 considera c7 bote.ul este un act de anga5are de a )i ucenic al lui %sus Qc). l$or.lL@GKi*ai5os,r9O. Este )oarte probabil c7 s-a considerat c7 e-presia Jnsu*ea.7 a*bele aspecte. 'rin ur*are, este clar c7 Jnc7 de la Jnceput bote.ul Jn u*ele lui %sus a )unc&ionat ea ritual de intrare sau de ini&iere Jn cadrul celor care che*au u*ele lui %sus Q'.p#GLG@,4@3 GGL@13ci Ron. @;L@o@43 @ coi, @LGO. Bote.ul era co*pletat uneori prin punerea *Jinilor Ki trebuie s7 )l e-pri*at de ase*enea Jntr-un *od plastic acceptarea celui bote.at de c7tre co*unitatea celor care credeau ta msus, la )el ca Ki el Q"apt. 8L@4-@P3 @S@4P W,e3 lAL1i Eu, 1LGO. Rllarla din8 boE. rt dard D,tu,i 1e u <ubiect )oarte contro0ersat Jn cartea "aptelor Apostoliloi /nn a4Ltultea.l cd Dlhul a )ct dat QaO prin bote., QbO prin punerea *Jinilor, sau QcO prin a*Jn-dour, tr ete do,, 8te rirul2 era, pii0ite 8 pV4i integrante ale unui singur act sacra*ental. "iecare tab7r7 poate pretinde c7 are spri5in biblic Jn "aptele,L QaO GL<83 QbO 8L@P3 c). AL@P3 QcO @AL1. Dar )7r7 a a0ea un spri5in *ai puternic este )oarte di)icil s7 sus&ine* c7 a e-istat Jn creKtinis*ul pri*ar o concep&ie consec0ent7 despre acest subiect sau c7 #uca a Jncercat s7 pro*o0e.e o anu*it7 concep&ie. Este *ai probabil c7 pentru #uca &i pentru pri*ii creKtini darul Duhului era )actorul de i*portan&7 crucial7 care s7 de*onstre.e realitatea pred7rii unei persoane Ki acceptarea ei de c7tre Du*ne.eu3 pre.en&a Duhului putea )i obser0at7 uKor prin e)ectele 0enirii Sale asupra= pri*itorului Q)apt, @LBi Gr43 GL<<3 4L<@3 eLrU W@*i @S@44.,@B3 @@L@B-@P3 @ALGO. Jn acest contact di0in-u*an, bote.ul Qsi uneori punerea *JinilorO a0ea un rol i*portant, *ai ales ca o e-presie de poc7in&7 Ki predare, ca un se*n de intrare Jn Kcoala uceniciei lui %sus Ki ta co*unitatea ucenicilor #ut, &i Duhul era dat Ki pri*it de obicei Jn conte-tul acestui contact di0in-u*an. ; conepde ,rui l8lr,+ dspre boie. aE o ba., Aro nese*ni)icati07 pentru a o sus&ine. @1B A;TEg %0. Bot.d h Eptatolclc lrd 'rrcl Silelrele E)Dni ene la bor2 h sierile lui 'arel slDt tr Ror, 1L43 @ cor, @L@<-@P3 @BLGA3 E)e, 4LB5 ti $ol. G@@G. ce Mi clar, ditre actea ere @ c.r. @@@<-@P lide 1te sidenr c, laEl 8Bi.leE d2 la sine Jn&eles )aptul c7 bote.ul era Jndeplinit 6Jn QeuO u*ele lui %sus+. 'robabil c7 aici el )oloseKte o )or*ul7 )a*iliar7 Jn contabilitatea din 0re*ea aceea, tntrucJt 6Jn nu*ele ...+ tnse*na 6Jn contul...+ $u alte un docu*entlritluO b 5yitii&5i&5gi n docu*enlO dej&rans)er, un act prin care cel bote.at se preda pe sJne=ca s7 )ie proprietatea sau ucenicul cel ui Jn niunele c7ruia ira bote.at.+ %n $orint a ap7rut proble*a =c7 prea *ul&i se purtau ca Ki cu* ei ar )i de0enit ucenici ai lui 'alel, chna str ApolD o alre cu0inb, 2 ti .* ar )i )ost bote.a&i Jn nu*ele lor &i nu Jn u*ele lui Din)r clelalre teQte, ,@1. 4LB 8n)i)rr ca bote. .ul era una dintre pietrele de te*elie ale co*unit7&ii aEtiZ. %ar % coi @sLGA pTba, cA s E)et, la p(tica hoe.dul lnlocuitor, prin ce D Dl)tin W bote.a Jn locul unei alte persoane care era de5a *oart7 Q'a0d nu indicn dci dac, .pbhg su deaprc,, obiceiulO. $ele *ai surprin.7toare te-te sJnt Ro*. 1L4 Ki $ol. GL@G3 ar)ndou, brb1. d1pE bote. 8 d1pre ii *i5loc sau un instru*ent de Jngropare cu $ristos sau ca un conte-t Jn care 0iitorul creKtin era Jngropat cu $ristos. 'a0el )oloseKte aici si*bolis*ul puternic al bote.ului Qprobabil prin scu)undareO care repre.int7 Jngroparea Qascunderea din 0edereO 0ie&ii 0echi. Jn R1, 1L4 el nu idari)ici iEi8 din aps .ir 1 si,nbol al Jn0ierii - Jn0ierea cu $ristos continu7 s7 )ie ce0a de .lo*ldol 0iitordui Q1.BO. S.e lut2a ca 2l st

)a.l aceast7 asociere Jn $ol. GL@G3 deoarece acolo Jn0ierea cu $ristos este pri0ita ca un lucru de do*eniul trecutului Qcol, <LrO, dar rDhn sd dh col, GL@G nu i*pune aceast7 interpretare. Ar trebui sa ne aduce* a*inte c7 'a0el nu pri0eKte *oartea cu $ristos cape urieyeni*ent unic 5iin Secui3 identi)icarea cu $ristos Jn su)erin&ele 5^*Dartea #ui+esti]uhdproe+es care &ine toat7 0ia&a QRo*. 1LB3 8L@P3 G-$orJ/BL-4aSlZa# GTGS3j1L@45."JH5p.<3J.Qf,. 'rin ur*are, se poate ca 'a0el s7 ii considerat bote.ul ca pe un si*bol per*anent al acestui aspect al e-isten&ei creKtine, Jn ti*p ce Duhul indii 0iat, noVA Jn lr$ds QRo*. <LG, 1, ro iu*, l<L % $or. @BL4Bi G $d. <L<, B3 cal. BLGB3 1LaO. Au )ost propuse *ulte alte te-te despre bote. Jn Epistolele lui 'a0el. Mul&i sus&in c7 e-presia 6bote.a&i Jn $ristos+ se re)er7 direct la bote. QRo*, 1L<3 @ $or. @SLG3 @GL@<3 Zal. <LGPO. Al&ii sus&in cu t7rie c7 6Jn $ririoar et o p8Dtare a 2-p1iei,b unele lui cri.to1t. Daca 1te ."a, 'arEl a h,et1 ca acl de bote. este bogat Jn se*ni)ica&ia sa sacra*ental7 Ki Jn ac&iunea sa. Al&ii sus&in c7 6bote.a&i Jn $ristos+ este o prescurtare Jn loc de 6bote.a&i Jn Duhul Jn $ristos+ Qe-presie )olosita e-plicit Jn @ $or. @GL@<O. Jn ca.ul acesta 'a0el ar )olosi o *eta)or7 al c7rei Jnceput este legat de %8 Sote.itorut, 2i eraEia Du irdic, acnn ritual ci unirea cu $ristos QJn *oartea #uiO pe care o s5nbolied .1t de platic bote.d QDrin snsdaeO Q., M.8 @S@<<i #ua @GLsSO, Alte pasa5e sugerate ca re)eriri la bote. sJnt te-tele care 0orbesc despre sp7l7ri Jn @ $or. 1L@@, E)es. BLG13 KiTit<LB3 pecetluirea Duhului, Jn G $or. lLGGKiE"es, @L@<3 4L<S. Dac7 'a0el a a0ut o concep&ie puternic sacra*ental7 despre bote., atunci alu.iile la bote. ar Kg)i )ir *aijgreu js5j3,=5yrT+=+ti+ i+ )t\C')l+]a bote.ului copiilor nua. Dac7 bote.ul este pri0it ca o e-presie a harului di0in, este *ai uKor s7 argu*ent7* Jn )a)i con0ing7toare, cu atJt *ai *ult dac7 'a0el a )ost innno"t ln pri0inla a8ta de culrut *isrerelor 'e de alti pdre @ $or, @L@<.a8ta,P Ki @SL@-@G arat7 c7 'a0el s-a opus acestui gen de sacra *entalis*. Jn a)ar7 de aceasta, celor care insistau c7 Ki creKtinii trebuie s7 se taie J*pre5ur el nu le pre.int7 ca Ki contraargu*ent bote.ul Qca o alternati07 creKtin7 *ai e)icaceO ci credin&a lor Ki reaMtatea Duhului pe care #au pri*it prin credin&7 QZal. <L@-4LP3 "ii. <L<O, Sp pnat- r-a 'aFcl tS )iju0te^Eretat sp7l7rile ca acte direct sp5ritiiali y n&i5n ter*eni sacra*entali= mc) "ant. @BLs3 T)r U.L@4iR0r AL@43 @SLGGi @ %oanTTi5?l# Dac7 &ine* sea*7icle caracterul tarigibiTal pre.entei Duhului Jn creKtinis*ul pri*ar nu *ai este necesar s7 spune* c7 6pecetluirea Duhului+ se re)er7 la altce0a decJt Jns7Ki darul Duhului 9. lote.ul h Tdedrc rd loa Este greu s7 e0alu7* concep&ia lui loan despre bote., toEudt sinloli*ol logat al E0ansneliVd poaE ce. p7ta interpret7ri di)erite. /nii g7sesc alu.ii sacra*entale pretutindeni Qde )iecare dat7 dnd este *en&ionata 6apa+O. Al&ii sus&in c7 loan este un anrisaera-*entalist Qde e-. 1L1<, care li*itea.7 orice alu.ii la $iE Do*dui ln 1Ls@BaO. ln ioan <Ls $,n%dt di, ap, Vi din Duh+ Y ea *i probabil7 re)erire ta bote.O Jnceputul 0ie&ii noi !i $ristos este conceput )ie re.ultJnd din bote.ul Jn ap7 Ki darul`puterea Duhului3 )ie re.ultJnd din puterea cur7&itoareKiJnnoitoareaDuhuuiQc). Hs. 44L<-B3 E.ec. <1LGB-GPO3 "u p2t2 .a o .e.iQi a Esteiii din Ddmt Q<L<, 1-8O, pe lJng7 naKterea natural7 Q<L4O. Este clar c7 ideea do*inant7 este lucrarea Duhului. Dac7 a0e* Jn 0edere contrastul dintre bote.ul Jn ap7 Ki bote.ul Jn Duhul, Jn @L<<, ar trebui s7 nu ne gr7bi* s7 Jnlocui* Jn<LB 6bote.at Jn+cu 6n7scutdin+. ue5IK575yc5 un lucru care s7 suger5g.r3 rU 0ripiin y5T5r*5i&MTaTg pus se*nul de egalitate Jntre bote.Ki naKterea dinnou QcTT%7cTlL@83 @ 'et. @L<, G<3 @ %pan=<LAO. Jn alt7 parte Jn scrierile lui loan probabil c7 6apa+ si*boli.ea.7 )ie Duhul S)tht dat de %sus Q4L@S-@43 P<P.<Ai @AL<4 . . .tos alu..ia plauibil, la boreO, )ie 8nnatur dintr2 Ehi -g nou Q@@G1 <r, <-i G@1 K.ur*.3 <LG<-<13 BLG-AO. Jti @ loan BL1-86apa+se re)er7 la bote.ul lui %sus ca o *7rturie per*anent7 a realit7&ii Jntrup7rii %ui %sus. 9%. Boterl opltlor 1lcl A )ost practicat bote.ul copiilor *ici Qnou n7scu&iO Jn crEtinis*dlEdiat pri*dui R8U in T nu diVV nli.i o re)2riE diMri la tddur copinor *ici, dar nu pa1e )i e-clus7 posibilitatea e-isten&ei unor copii *ici Jn )an5liile boreate ,r "apr @1L@B, Wt laLa Ai @ cd, @L@1. "aptul c7 Ki copiii *ici ai credincioKilor )ac parte din )a*ilia cEdirlei 4e u lucru care poae )i s. "dDt " baa tatlui .lin @ $oi PL@4, ca d nu 8ntdl.n Meu @SL@<@1, re de alt1 pane, h $al. < 'a0el argu*entea.7 toc*ai )aptul c7 apartenen&a la criltZ nu dedis lrh. a"erea )i.ice si nu dep5rde de un act ritual Qcircu*ci.iaO, ci 0ine prin credin&7 Ki nu deplnd. de ni*i .[tF derr de drdinr, si de danl Dundui prinit pri, c]din)s. 'e scurt, cu cJt *ai *ult este priF=r hnrpt.ii[ rn n S<@ BR%/ 0oarea bote.ului copiilor *ici. Jn orice ca., creKtinii ar trebui s7 se )ereasc7 de suprae0aluarea bote.ului Jn )elul in care iudaiiatorii au suprae0aluat rircu*ci.ia. $i Mo"Mi TARE, .ciRclnrd.lE, T$REDT TA

.5udecat), =ptaerea *5inilor= pocainta rsacTD*eMm rmrrrh, rapm[ B%%/;ZR%%.E. M Aland, Did the Earlr Atu.ch Bapti-etn)antsU, @A1<3 J. Baillie, Baptis* and $on0ersion, @A143 M. Barth, $hurch Dog*atics, %9`4, @APS3 Z.R. Beasley-Murcay, Baptis* in the eF +testa*ent, %A1GL Boptitn today 8d %bno)tr, @A113 c.Bucha-nan, A $ase )or %n)ant Baptis*. @AP<3 J. D. Z. Dunn, Baptis* in Q)ie !oly Spirit, @APS3 A. Zeorge, K.a. Baptis* in the eF Testa*ent, @A143 J. Jere*ias, %n)ant Baptis* in t(e "int "our $enturies, @A1S3 The ;r)eins o) %n)ant Baptis*, @A1<3 Z. :, !. #a*pe, The Seal o) t. Spin, @A1PL J. Mll*y, $)trutiu B.Eti*, @A1GL J, M 'eZ, goly spirit .id Baptisn+, Elp% <g @APS.P@, p. G<@-G<B, G11-GPPL d Sdn*d4 D :&iter and the Spirit, @AP13 R. Schnac(enburg, Baptis* in the Thought o) St. 'aul, @A143 Z. :agner, 'atlh. Boori.n aad he pugan MtstDi1, %A1Pt Z. 9)einFright, $hristian `nitiarion, @A1A3 Z. R. Beasley-Murray, R. T. Bec(e*0ith, tn M; T`@@, p. @4<-@1@. J.D.Z.D. B;TRA. @. ; eEt2 ds Edon .l cBrei re8e a )ost tob.b Qca <1L<<3 @ c"n, @L44O, 'rlbltiM dterioar7 a cet7&ii a )ost pre.is7@ de A*os Q@L@GO Ki a )ost considerat7 un si*bol al Jn)rJngerii Ede*ului &i a r7.bun7rii lui Du*ne.eu asupra tuturor duK*anilor sli Qlr. <4L15 1<@@O. lo"a 1te iddri)tad de oliei cu localitatea *odern7 Buseirah, o cetate )orti)icat7, hTtsl pe o slpla)a" de @A di Q.e < h]r.reO, p2 un pisc de unde porneKte 9S)edi !a*ayideh, la cea 1S (n de r.tra d ea 4S ln ssE de M=* M8rte, do*inJnd ]Dru*ul J*p7r7tesc de la Elat, a0Jnd ast)el posibilitatea s7 inter.ic7 trecerea israeli&ilor Q u*. GSL@P[. E-ca0a&ttle )7cute la Buseirah Jn @AP@-@AP1 au scos la lu*in7 trei ni0ele principate de ocupare Jn sec. al 8-lea J.d.$r. Ki *ai tir.iu, dar deoca*dat7 nu au scos la lu*in7 ni0ele *ai 0echi Q$. Bennett, #e0ant S, @AP<, p, #.@Pi 1,PAP4, A. @.G4O. G.S cetate Jn Moab $ler. 48LG43 #XX BosorO, care ar putea )i identi)icat7 cu Be.er, un oraK reconstruit de rMEa " la <<S #d.c#3 rd putea sL 1e /* .l.A,Ed, ln E d. M2deb., )olgit 8 o 8tate lditica de re)ugiu. <. /n ordr din sE !a8ului ls 8 @Go l* S de Da*asc, de unde Jncepe ?oseaua Regelui3 oraKul a )1ttu1itdeirdaMaob4lQ@1B.@1Sid.ciL@Mac. BLG1-G83 Jos. Ani. @G. <<1O. Bo&ra Qlocalitatea *odern7 Busra es(i-Sha*, &i probabil Busruna Bona din te-tele de la ]A*a*a, din sec. @4 H.d.$r.O a de0enit capitala pro0incial7 ro*ana cea *ai nordic7 din Ara-bia, Jn 0re*ea T. DJ.:. BRA^ Qebr. t=roo=, te?lnit Jn *od obiKnuit Jn. 9T, cu paralele Jn alte li*bi din ;rientul Apropiat3 se re)er7 la bra&ul sau u*7rul o*ului ca un si*bol de t7rie3 o paralel7 *ai pu&in )rec0ent7 Jn T este ter*enul gr. brachionO. sinbold bhtnoi lntis su deb.icat Qiitea 1te al2<5 da.A tinen coni de inbrecSiinte orientabO, 1te tolZit hl pd speia# cu pri0le la Do*ul, "nEu a deie lu.rsril2 #ui ,dre,e, e)2titulu-e )r)tnt la =.bE0ie #"ddui din agipt QE-od. 1L1, etcr, pres Ki la alte ac&iuni de 5udecat7 sau i.b70ire care au a0ut la Tu 82 .u lcr dorite Q%B. B@LAL Ed. GSL<<O, Asdel h *d lric, bnlur Do ului .ldine sinbolll uui retugiu siSu QD.ui <<LGPO. Bd"n tutdic al Do*nului este pre.entat Jn contrast cu bra&ul slab al onului +u b"t d2 *+ QG $rcr <GL<O. Bralele celor r7i sJnt)rinte sau uscate Q's. <PL@P3 gah. @@L@PO, dar Do*nul poate Jnt7ri bra&ele celor pe care Ji alege s, l2 dd ,,te 1l )..V *irui c=s. @aL<4O. Jn Dan, @@LGG si*bolul este )olosit cu re)erire la o )or&7 i*personal7, 6bra&ul potopului+. 'aralelis*ul cu ]6inJna+ sau 6*ina dreapt7+ este natural Q's. 44L<O. B.;.B. BRt/. $u0Jn tul acesta red7 *ai *ul&i ter*eni ebraici 2,e se rererB la .rticole de hbrdcr*int. culttrtul =abtiet este )olosit pentru tunica cere*onial7, *ai ales cea purtat7 de *arele preot &i a5utoarele lui3 era onletio*td dh p*.7 de in brodad cu albas"u, r.su Wi drn*i.i, QE-od. G4@4, <A.4S, GA@A5 <ALGA@ #e0. <LP, @<3 @1L4O, dUr eh pdatV W de alli ltulli d*itari ;s. GGLG@O. @1L4O,%n E-od. GaL4, GP-G8, e=tc. este )olosit ter*enul )ieJeb, 6biJu+, de in sub&ire r7sucit, auriu, albastru, roKu Ki c7r7*i.iu, )iind o curea lucrat7 cu *Iiestrie pentru e=)od Q]HMBRk$kM% TE, dO. T)er-*enul +e-Sr Jnsea*n7 de obicei 6centur7+ sau 6cing7toare+. ; ase*enea curea de piele neprelucrat7 @-a c*cteriat pe prccur %lic QG %np. rLaO ii ,. o*e losul sL, din % los Botertorul mMat, <L45 Maru @L1O, #ui lesnia Q@<L@-@@O i ]. erut <g )ol8si u bdu de i, sticat, 8 s snnbol ., %,dL nu 2E bu de ni*ic. $Jte0a secole *ai tJr.iu, Agab s-a legat cu briul lui 'a0el, ca un se*nal 0iitoarei Jnte*ni&7ri a lui 'a0el Q"apc G@L@@O. ln .)an de dssie8 Eu"lor asiri8 ca un briu bine legat QJs. BLGP3 c`. A E', )ig. G<1O, %saia @@LS a dsis neprihini8- si cdincio2ia 2 * bllu d2 ir ce nEin<2 ni5leul hiDa0id. l.Vhi2t QG<L@sO se E)er% la babilodeni lnbrlcati c, bdie .%rS*i.ii ti cu tubare QUOi c). A E', )g. 4s4, Ter*enul h=gdr, h+gIr7 Jnsea*n7 curea, centur7 ]u bnu plopnu..is, Aee8 curele du ad]a orna*entate Ki scu*pe3 Jn aceast7 categorie pot )i incluse brJiele de 0Jn.are, din 'ro0. <@LG4, Ki cele care apar&ineau )e*eilor ce se J*br7ca u dup7 *oda 0re*ii, din h.<LG45 .l. b.r tSLB3 Ape. @L@<3 @BL1, Ele eu rolcit2 de rr.boinici p1 a lire ebia in 8cB QG S*. GoLa3 .@ l #np. GLB ti dtul lire2br, dir G %*p, <Gl3 c). A E', )ii@P<-@P4O Ki puteau constitui 0a cadou sau o EdpdEB QG San, @AL43 G San. @arlrO. ;an2nn )t lllZu tti

lesau de obiei hainele cu s brlu, M i.c i h .ilele tr8tre ln orieDi cu0inh n-ah, 5ncingit8rd=, apaE h ts. @SAL @A3 ]1i d,ln, dt Vi =d,nE ar pute. 1 leSate d2 cu0intele egip. *dh Ki, respecti0, bnd QT. S. #a*bdin, JA;S P<, @AB<, p. @413 @BGO. M.A.M. @1P B/$/r%B B/$/R%E. $u0intele biblice sJntL ebr. li*hI, 0erbul sa*iah, care %*plica &i *ani)estarea e-terioar7 Q)). cu0tntul arab Jnrudit, care Jnsea*n7 6a )i Jndntat, entu.ias*at+O, &i cu0Jntul *ai pu&in )olosit g! Q0erb &i substanti0O3 gr. eh ara Q0erb cha iroO Ki agalliasis Q)olosit )rec0ent )ia l--, corespunde cu si*h7O, Ki Jnsea*n7 bucurie i*ensa. AtJt Jn 9Tdt Ki Jn T bucuria este Jn *od consec0ent o tr7s7turii caracteristic7 a credinciosului indi0idual &i a bisericii. Este o calitate &i nu doar o e*o&ie3 este o calitate ba.at7 pe Du*ne.eu JnsuKi &i deri0ata de la El Q's. @1L@@3 "ii. 4L4[ Ro*. @BL@<O, o calitate cane caracteri.ea.7 0ia&a creKtinului pe p7*int $% 'et. @L1O )i anticipea.7 bucuria escatologic7 de a )i cu $ristos pentru totdeauna Jn J*p7r7&ia cerurilor $e). Apoc. @ALPO. %. tu 9echiul Testa*ent Bucuria este legat7 de ansa*blul 0ie&ii na&ionale Ki religioase a lui %srael &i este e-pri*at7 Jn special sub )or*a unor *ani)est7ri .go*otoase &i tu*ultoase %a s7rb7tori, 5ert)e Ki Jntron7ri mDeut. @GL1&ur*.3 lSa*. @8L13 @ J*p. @L<A K.ur*.O. Bucuria spontan7 este o caracteristica do*inant7 a 'saltirii, unde caracteri .ea.7 at&t Jnchinarea colecti07 Qconcentrat7 Jn general la Te*plu, 's. 4GL43 8@L4@O de si Jn adorarea personal7 Q's. @1L8 K.ur*.3 4<L4O. %saia concepe bucuria Jn ter*eni di)eri&i de cei rituali Qc` 's. @G1O Kl el o asocia.7 cu plin7tatea *Jntuirii date de Du*ne.eu Ki de aceea Qt)t ter*enii unei bucurii cos*iceO, o asocia.7 cu anticiparea unei st7ri 0iitoare Q%a. 4AL@<3 1@L@S s.ur*.O. $a re.ultat al acestui )apt, Jn iudais*ul de *ai tirciu, bucuria este o caracteristica a s)irKitului 0re*urilor. tr. h oVl ltdtn1t E0angheliile sinoptice redau nota de bucurie Jn le-g7tur7 cu procla*area sub di)erite )or*e a 0eKtii bune despre J*p7r7&ia lui Du*ne.euL de e-e*plu, la naKterea MIntuitorului Q#uca GL@SO, la intrarea triu*)al7 QMarcu @@LA K.ur*.3 #uca @AL<PO Ki dup7 Jn0iere QMat. G1L1O. )n a 'atra E0anghelie, %sus Jnsu&i este cel care co*unica aceast7 bucurie Q%oan @BL@@3 @1LG4O Ki ea de0ine acu* re.ultatul p7nIKiei pro)unde dintre biser#r. $ $rbto1 Q4 @1LGGO. Jn "aptele Apostolilor bucuria caracteri.ea.7 0ia&a Bisericii pri*are. Ba Jnso&eKte darul Duhului S)inr dat ucenicilor Q"apt. @<LBGO, *inunile )7cute Jn u*ele lui $ristos Q8L8O &i )aptul Ki relatarea con0ertirii ea*urilor Q@BL<O3 ea caracteri.ea.7 de ase*enea cina euharisticS QGL41O. 'a0el )oloseKte ter*enul chara Jn trei *oduri. Jn pri*ul rJnd, Jnaintarea Jn credin&7 a *e*brilor trupului lui $ristos, Ki Jn special a acelora pe care el ia condus la $ristos, este un prile5 de bucurie - el ii descrie de )apt cu cu0intele he chara he*on, 6bucuria noastr7+ Q@ %es. GL@AK,ur*.3c`."ilip. GLGO. Jn at doilea rind, bucuria creKtin7 poate )i Jn *od parado-al -re.ultatul su)erin&ei pentru $ristos Q$ol. @LG43 G $or. 1L@S3 c). @ 'et. 4L@<3 E0r. @SL<4, etc.O, deoarece este o bucurie produs7 de Do*nul Ki nu de noi JnKine. Jn )ine, bucuria este de )apt un dar de la Duhul S)Jnt QZal. BLGGO Ki de aceea este ce0a dina*ic Ki nu static. Jn plus, ea deri07 din dragoste - dragostea lui Du*ne.eu Ki a noastr7 - Ki de aceea este strJns asociat7 cu dragostea ln litu 8d.i dDuldli dat, de 'ault. Dar, nrEudt 1te un dar care poate )i Jntrerupt de p7cat, orice credincios este che*at s7 ia parte la bucuria Jn $ristos printr-o u*blare .ilnic7 cu El &i prin practicarea .ilnic7 a bucuriei Jn cunoaKterea #ui &i a *Jntuirii #ui $% )es. sr@1L lnl" <Lr3 4L4r @ '.t @LaO. B%B#%;ZRA"%E. #ucrarea de ba.7 pentru acest subiect este E. Z. Zultn, Die. )reude i* euai Testa*ent, @A<G3 0e.i Ki J. Mo))att, Zrace in the tF Testa*ent, @A<@, p. @18, pentru rela&ia dintre chara &i charis E. Beyereuther, Z. "in(enrath, @D TT G, p. <BG-<1@3 @D % %, p. @A.G@i A t. PPG- PPSt A, p. <BA-<PG, s.s.s. B/T/$% Qebr. *ahpe(e&, 6stJlpul in)a*iei+- sad, 6c7tuKe+- stnoD, 6guler+O. Bunicii sJnt *en&iona&i nu*ai Jn pasa5e *ai recente din 9T3 acest instru*ent de tortur7 consta din dou7 buc7&i *ari de le*n Jn care erau prinse picioarele Ki, uneori, erau prinse de ase*enea *Jinile &i gJtul persoanei Jnte*ni&ate. 'ro)e&ii %.Mia Q%D, GSLG-<3 ., GAG1O g !r"rn QG cd @1@@SO a, t1t pedeprltl ln ).lul .crV, i.r l8 )oloseKte )deea %n sens )igurati0 cJnd deplJnge su)erinl, s Sd @<LGPi <<L@@O. Jn T cu0Jntul gr. -yton, 6le*n+, este )olosit pentru a descrie incidentul din "ilipi cJnd 'a0el &i Sila au )ost 'lWi d pid8le ln burEi Q".pr @1LG4O, Q.TEM. %^k.n J.D.D. B/ A 9EST%RE, R)cdenia M7riei $#uca @LG1-<8O Jn care i s-a 6anun&at+ .7*islirea "iului-Mesia Ki Jn care este descris Jn i*agini poetice caracterul u*an Q#uca @L<GO i di0i, Q#%8 @<a hh.O al lui M1i4 dr g natura 0eKnic7 a J*p7r7&iei Sale Q#uca @L<<O. Machen &i Daube tratea.7 )oarte bine proble*ele literare,

R)e.i de ase*enea e A?TEREA D% "E$%;ARk, wH TR/'AREA. B%B#%;ZRA"%E. R. E. BroFn, The Birth o) t)te Messiah, @APP3 D. Daube, TJie eF Testa*ent and Rabbinic Judaitn, @AsB3 B- E. rlB, )te 1.rpd ot #uJ)ceG,@AP43 J. Z. Machen, The 9irgin Birth, @A<@3 J, Mc!ugh, The Muther o`Jesus in the eF Testa*ent, @AP] D$AL ;D$# E.E.E B/ kTATE. Jn Zal. BLG< 6bun7tatea+ QpraytesO )ace larra dir ,rDda Dululu). h G $or, ioLr '.El li Jndea*n7 pe cititorii s7i cu 6biJnde&ea+ epiei(eia lui $ristos, cuplat7 cu 6bun7tatea+ praytesO #ui. $u0*tul epiei(eia sugerea.7 cedarea din partea unui 5udec7tor care, Jn loc s7 cear7 pedeapsa e-act7 i*pus7 de dreptatea stiiciI, &ine sea*a de circu*stan&ele care cer *il7. Ast)el, concesia Jn s)era unui drept legal poate e0ita perpetuarea unui r7u *oral Q0e.i R. $. Trench, Synony*s o) the eF Testa*ent, p. @S<-@BPO. Jn *od si*ilar, Jn 9T cu0Jntul ebr. +an7, 6a )i u*il+, Ki substan ti0ul Jnrudit cu acesta este )olosit cu pri0ire la Du*ne.euOL 6Tu a5ungi *are prin bun7tatea Ta+ QG Sa*. GGL<13 's. @8L<BO. DeKi cu0Jntul Jn sine este )olosit rareori, el e-pri*7 bun70oin&a tipic7 a Judec7torului di0in, al c7rui re)u. de a i*pune rigorile stricte ale legii ti ridic7 pe aceia care de alt)el ai )i .drobi&i sub @18 $ADEA conda*narea el. Ad5ecti0ul epiei(a descrie una dintre calit7&ile credinciosului care se asea*7n7 cu $ristos. ;bser0a&i celelalte calit7&i cu care este asociat7 Jn @ Ti*. <L<3 Tit <LG3 %ac. <L@P3 @ 'et. GL@8. $u0tntul epiI(da este )olosit Jn teos retoric )or*al Jn "apt. G4L4, l.$$. B/gk. A)lt cu0lntul ebr. sap7 ctt &i cu0tnrul gr. Q*ai pu&in )rec0entO cheitos, Jnsea*n7 nu nu*ai bu.a u*a-n7 ci &i *arginea sau *alul *7rii sau *alul unui rtu QZen. GGL@P3 4@L<3 E0r. @@L@GO, iar Jn ca.ul cu0Jnrului ebr. Jnsea*n7 Ki *arginea unei J*br7c7*in&i QE-od G8LG1O, deKi principalul sens ter*enului este bu.a. /n alt cu0tnt ebr. s7pa* se re)er7 la bu.a de sus sau %a *usta&7, re)erindu-se de obicei la acoperirea ei, cu *ina sau cu un obiect de J*br7c7*inte, ca se*n de durere sau ruKine Q#e0. @<L4BO, R)e.i re)erirea la acoperirea )e&et Jn G Satn. @AL4. Jn ca.ul bu.elor g7si* e-e*ple clare de )elul de 0orbire al e0reilor Jn care ele Qbu.eleO par s7 si*t7 &i s7 ac&ione.e independent3 aceasta )iind Jn parte o sinecdot7, iar Jn parte se datorea.7 lipsei de Jn&elegere a )i.iologiei siste*ului ner0os Q]TR/'O. TotuKi, leg7tura dintre bu.e W *inte sau ini*7 este scoas7 Jn relie) )n 'ro0. @1LG<. 'entru o e-plica&ie a acestei eonota&ii, 0eriM %MA. Binele nu nu*ai 0orbesc Qlor GPL4O, d strig7 de bucurie Q's- P@LG<O, tre*ur7 Qde )ric7 Q!ab. <L@1O, p7lesc cunoaKterea Q'ro0. BLGO, aduc laud7 Q's. 1<L <O, i*plor7 Q%o0 @<L1O Ki posed7 calit7&i etice cu* stnt 0eracitatea &5 neprih7nirea, sau, di*potri07, p7c7-tuiescsauapun *inciuni Qlo0G3@S3'r. @GL@A3 @1L@<O. 'aralelis*ul cu =li*ba sau cu =gura este nor*al, &i acestea s*t )olosite Jn *are *7sur7 Jn acelaKi sens Q's. <4L@<3 B@L@BO. #a )el ca Ki Jn ca.ul acestor cu0inte, ter*enul 6bu.e+ poale s7 Jnse*ne uneori 0orbire, cu0inte Q%o0 @GLGSO sau li*ba5 QZen. @@L@3 Js. @AL@8O. B.;.B, B/g%. Tat7l lui E.echiel QE.ec. @L<O. Tradi&ia e0reiasc7 potri0it c7reia Bu.i a )ost identic cu %ere*ia trebuie respinKi categoric, Jntructt este ba.at7 pe o presupunere ne)ondat7 Ki pe o eti*ologie )ante.ista. El a )ost preot, probabil din ceata lui ^adoc, )7cJnd parte dintT-o )a*ilie preo&easc7 *ai i*portant7, Jn*icit )iul s7u a )ost dus Jn robie J*preun7 cu loiachin QG l,r. rit4-@1O. %%#E $AB/#. u*ele unei cet7&i de grani&7 din teritoriul lui A=er Q%o2. @AGPO, drDtV la 1 l8 B de cdni+ "olosirea ironic7 a nu*elui cet7&ii Jn @ trap. AL@< probabil c7 este legat7 de eti*ologia popular7 a cu0Jntului, care Jnsea*n7 6ca ni*ic=@ QJn ebr. t)balO, dar este posibil ca cetatea $abul Q*od. MabulO sa )i )ost cea *ai i*portanta cetate din .on7, sau un punct de )rontiera Jntre teritoriul Tirului &i al %sraelului. B%B#%;ZRA"%E. Z, :. 0an Bee(, 6$abul+ Jn :B3 #oa, p. nB, GP@ n Bt. J.A.M. $AEgEB#, c1ar2 h s lui l,da3 l8d Mtal al lui Benaia, )iul lui tehoiada QG Sa*. G<LGSO3 a )ost ocu pat7 din nou Jn ti*pul lui ee*ia Qnu*it7 lecab.eel Jn ee*. @@LGBO. ; posibil7 identi)icare este Mhirbet!ora, locul unei )ort7re&e israelite la @< (* E de Beer-?eba.R)e.i".-M.Abe%, Z)ograpluedeta'altstine, G,@A<8, p. 8A,<B<3 C. Aharoni, %E% 8.@AB8, p. <1-<8. E'.;. $A%=BS. @. $.d]-A2ro, /D loc allat dupi toate aparen&ele Jn E peninsulei SinaiL o MntJn7, o aKe.are &i o regiune de pustie Q's. GAL8O. $Jnd $hedoriao*er Ki alia&ii s7i au *7rs7luit spre S, prin Transiordania, au a5uns la Mt. Seir pJn7 la El 'aran, s-au Jntors Jnapoi c7tre y au a5uns la En-Mispat Q$adesO Ki iau supus pe a*aled&i, Jnainte ca s7 se Jntoarc7 s7-i Jn)tJng7 pe regii cet7&ilor din $J*pie Qde la Marea Moart7O QZen. @4LB-AO. * nara&iunea JntJlnirii #ui Agar cu Du*ne.eu, i.0orul Beer-lahai-roi esteL 6Jntre $ades Ki Bered+, pe dru*ul c7tre ?ut QZen. @1LP, @4O3 $ades *ai este asociat cu dru*ul c7tre ?ur Ki %n Zen. GSL@. Jn cursul .VAtorlei lor ptid pstir si,.i, i1tulitii au <tar de )ili *ulte ori Jn regiunea $ades,

la grani&a dintre pustia 'aran Ki ^in Q u*, @<LG13 GSL@3 Deut. @L@A, 41O3 Moise a tri*is de aici spioni Jn $anaan. De la !oreb sau Sinai pJn7 la $ades era o c7l7torie de @@ .ile dldr=d pdn M-ele W.ir QDeut @L@GO. D2 b led tradi&ional din Mt. Sinai la Dahab, pe coasta de E a Sinaiului Kt apoi de-a lungul coastei pJn7 la $ades QfudeiratO este Jntr-ade07r o c7l7torie de @@ .ile, aKa cu* a ohNMt C. Aharcni QP,( !oly#ondL AnaDuit, and Surri0al, G,G`<, p. G8A-GAS Ki GA<, )Jg. P3 DahabO. $ades a )ost lacul Jn care, dup7 ce a pus la Jndoial7 capacitatea lui Du*ne.eu de a te da &ara pro*is7, poporul %srael a )ost conda*nat s7 r7t7ceasc7 ti*p de 4S de ani, pJn7 cJnd a0ea sS se ridice o nou7 genera&ie Q 8 @4<G-<B3 d. Deut, G.@4O. Dup, clrl,, l=ere %srael s-a Jntors la $ades Q u*. <<L<1-<PO si acolo a )ost Jngropat7 M7ria Q u*. GSL@O. Tot cu aceast7 oca.ie, pentru c7 nu #a glori)icat pe Du*ne.eu cJnd a scos ap7 din stJnc7 Q u*. GSL@S-@<3 GPL@43 Deut. <GLB@O, Moise a )ost oprit sI intre Jn &ara pro*is73 tot de aici el a sirnis d.g8b. 8ged la tlEl2 Edo-*ului, ca s7 per*it7 %sraelului s7 treac7 prin teritoriul lor Q M, GSL@4G@L Jud. ltL@1.@PO. $2ddBatu trebuia s7 )ie la col&ul de S al grani&ei de S9 a lui %uda, de unde grani&a *ergea spre 9 Ki apoi 9 pentru a a5unge la Mediterana, de-a lungul 6RIului Egiptului+ Q M, <4L43 ld. @BL<O3 a )8t i,.lu 2 D pet de <*nits Ki de caEE ERlO[er Q4PL@A3 4<LG<O, #ioitele de SE spre S9 ale ca*paniei lui iosua Jn S $anaanul ui @1A $ADES au )ose *arcate de $ades-B7nica si, respecti0, Za.a Q%c]. @SL4@O. $ades-Barnea este identi)icat adesea cu i.0orul de la +Ain fuden+, %, 0M @S1 (n F d2 e-trdirata rdici a Mdrii Moane Wu re aS (V S0 d2 Bs. ?eba. TotuKi, reaer0a de ap7 de la 6AJn fudeis+ este nese*ni)icati073 0e.i co*entariile ne)latante dar realiste )7cute de :olley &i #aFrence Q6Trie :Sde*ess ol.i,=L b 'al1.ine Elpld.d.ion luna ,4raadl <,@A@4-%B, p. s<.sP Ki pEcile @S.@GL an i Baty, c,eosruphy otth. Bibla rAPa, p. GBoO , sa pdb c. nltrte ;udeir s, nu aibi nid o Egntud d +cad1,. Q.tj Foll2y ri #aFrence, op. cit, p. B< Ki nota]O. 6Ain fudeJrat+, la 0reo 8 (* 9 de 6Ain fudeis+, are *ult *ai *ult7 ap7 si 0egeta&ie si este un loc *ai potri0it pentru $ades-Ba* Qpdtru a8r% ipote.,, re.i Ah8ni, op. ci.,, p, GAs.GA1 W 1s. @-< ln .#epnn p, GAS3 2i F8tey "i #aFrence, op. cit, p. BA-1G, 1A-P@ Ki pl7cile @<-@BO. 'robabil c7 Jntregul grup de i.0oare a )ost )olosit de israeli&i, fudeirat )iind cel *ai i*portant. #ocali.area general7 a i.0oarelor de la fudeirat`fudeis se potri0eKte destul de bine cu condi&iile topogra)ice ale nara&iunilor biblice, R)e.i re). din E. M. R)ogel, BiMiography o`!oly#andS/es, @AP4, p. 1, &i Jn special C. Aharoni Jn r, Roth2rb2rg, codi :itdn1, tA1@, p. tG% K.ur*. De ase*enea, T. #. Tho*pson, The Seule*ent o)Sinaiandthe ege0intheBron.eAge, @APB, p. @S@L SASS.@@, re). R)e.i de ase*enea ]'/BT%A RkTk$%RE. G. $a.l1, b tZ. @BLG<. rutul cel Mi sudi. .l teritoriului lui %uda, )ie c7 este un alt $ades necunosdt din .lte s=lR, 12 c, ee identic cu $adsT*2a t&). @sL<O. )n )ine, *odi)icarea nu*elui ]Tahti*-!odKi din G Sa*. G4L1 pentru a citi 6&ara hiti&ilor c7tre $ades+ nu este con0ing7toare, *ai ales pentru c7 localitatea $ades de pe ;rontes la care s-ar re)eri era uitat7 de nDlr " *1 lli Da0i.l. M.A.M. $ADM%E#. QEbr. Dar)*)=el, 6Du*ne.eu`El este JntJ-iul`cel str70echi+O. /n le0it care s-a Jntors J*preun7 cu g8babel QEh G@4S3 en, PL4<i rGLa, G4O si s2 ocupat de Jnceperea reconstruirii Te*plului QE.ra <L AO, .iua na&ional7 de poc7in&7 Q ee*. AL4-BO &i sigilarea leg7*tatului Q ee*. @SLAO. #. !. Broc(Mgton QE.ra, ehe*iah and Ester, A;, @A1AO sugerea.7 c7 nu*ele apare Jn principal, dac7 nu Jn totalitate, ca nunele 8i tu)i lFitie, J.Z.$. . $A%%Mo %T%%. /. popor al ctui nl8, DoglnaiV, are )or*7 identic7 cu ad5ecti0ul Dad*ont, 6oriental, r7s7ritean+ Qde e-. E.ec. 4PL@8O si din aceast7 cau.7 este posibil s7 Jnse*ne doar 6oa*eni din R7s7rit+ Ki s7 Seunaltnu*epentru1tnp-Q5ede*, ]6"iiiR7s7ritului+. $u0Jntul apare o singur7 dat7 ca nu*e QZen. @BL@A, atti.ulatO, ln lieta po"arelor c4 a8u sB ne date se*in&ei lui A0raa*. Se poate s7 )ie nu*ele unui trib. T.$,M. $,A"T;R )rDp-.1rO. #ed d2 oisn2 al celor ere siot nu*i&i (aptor)* QDeut. GLG<O, unui dintre popoarele JnKirate Jn Tabelul =na&iunilor care au descins din Mitrai*, nn"eud cu enuhi"ii, din 2r2 au ielit r)liEnii Qad. @SL@43 @ $i. @r@G@. $2)tor a )1r "E din care au 0enit )ilistenii QJer, 4PL43 A*os ALPO si se presupune c7 Jn Deut. GLG< ca)tori&ii Qsau, ca)tori*iJO sJnt )ilistenii care au locuit alt7dat7 Jn $a)tor. 'robabil c7 nlrele biblic poate 1 =doti)tat d nl8te uaditic (prr &i (ap-ta-ra dintr-un *anual Kcolar din Asur care sV ptrEa sa )ie o 2pis a 1ui Mnu# din niloirn al G-lea. Mul&i cercet7tori sus&in de ase*enea c7 ter*enul egip. ()tyF poate )i asociat cu acest grup Ki to&i aceKti ter*eni se re)er7 dup7 toate probabilit7&ile la +$reta. #a apogeul puterii sale Jn *ileniul al G-Jea, sub conducerea lui Minos, $reta a stIpJnit o bun7 parte a .onei M7rii Egee Ki )aptul acesta ar )i Jn ar*onie cu darie8 biblid a ca)torului piu )olosi8 tre nului X care poate Jnse*na atJt 6insul7+ cJt &i 6&inut de

coast7+. Asia de 9 a )ost in)luen&at7 de egeeni Jn art7 Ai ln alie do*ii ii aei l(ru poar 2apli.a de ce Jn. Biblie ter*enul (dpt;r este )olosit pentru un orna*ent arhitectonic, un capitel de coloan73 ter *enul este tradus 6g7*7lioare+ QE-od GBL<@-<13 <P3 @P-GGO si 6uKieri+ QA*os AL@O sau 6prag+ QTe). GL@4O. B%B#%;ZRA"%E. A. !. Zardiner, Anc/nt Egyptian ;n*1ti.o, thRr, l, @A4P, p. Goy-GS<r3 R. Wr !ut. chtrod# Arh1toric $rere, @A1G, p. @S1-@@G3 T $. Mitchell Jn=i;TS, p. 4S8, 4@<3 M, A. Mitchen Jn ';TT, p-B4. T.$9 $AJA"A. QMar. G1LsPi l8r @@L4A3 ,apt- 4L1O. rosii nhit Ai $aiata, a )ost ))i Dtut din ad @< d.$t. pln h aoul <1, chd a t1r d1tiruir de 0iteltius, gu0ernatorul Siriei. El a )ost ginerele lui Ana Qloan @8L@<O Ki se pare c7 a colaborat Jndeaproape cu acesta. El a )ost *are preot %a 5udecata lui %sus Ki Jn ti*pul persecu&iilor descrise Jn pri*ele capitole din "aptele Apostolilor. D.E!, $A% . QEhr. DoyhO- @. "id cel Mi ME. ,@ lui Atlan Ki E0a QZen.4LlO, la a c7rui naKtere E0a a spusL 6A* cipdbt QDj8lo * on+. lnrrudt 1te i*plobabil ca e1te cu0inte aD )1t ctite iniW1@ ln linba eb.ic,, nu pute* spune cu certitudine care este punctua&ia corecta Ki nu pute* trage nici o conclu.ie cu pri0ire la eti1olo2@ile ap))ite aLle ns2lui cain . )ct asriDntor QZ*, 4LGO, spe d8bire de ,Abel. 8e a )1t prstd5 lntruc)t c.i, d ,de la c2l du+ V.T .o, po,,`o4 @ %8n <L@GO t nu Da h a*onle c, Dh, n2.u QEE, r@L4O, 5erda rninndO lui . )ct r1pitsa QZen. 4L<-PO, iar dup7 aceea el @-a o*orJt pe )ratele s7u QZen. 4L8O, Du*ne.eu @-a pedepsit, tii*i&Jndu-@ s7 )ie pribeag, poate no*ad, Jn &ara ] od QZen. 4LA-@1O, iar pentru al ap7ra pe $ain ca s7 nu )ie o*orit Ki el Du*ne.eu a stabilit un 6se*n+ Q=T, 6se*n, si*bol+, c). Zen, AL@G-@<O 6pentru+ Q%@O el. u Kti* in cea constat acest 6se*n+, $ain a )ost tat7l lui ]Enoh. Jn @i8atua s2riana .u )dt Ecute Bralele al2 en. oictului d5nne cair si Ab2%, ti pot )i tdlnire en. tro0erse cu pri0ire la 0aloarea relati07 a agriculturii si a pIstoritului, dar Jn nici una dintre aceste scrieri pastornt nu 1te o*rir de agricdbr5 prclabil cB acest con)lict re)lect7 nu*ai situa&ia istoric7 din Me@PS $ATDEEA, $ArjDEr 8ArDElO spgtlEir din 0r*Eile pEbtori8 lbace. Q. ; MAAO B%B%%;$RA"%E, S. , %N))i, =S*erid #ite"-tls and dE Bibld=, h r4ralea aibliE @G, @ABA, p. @AG3 !iitoiy)legira tit Su*er, @ABB, p. @14-@11, @8B-@AG3 $. J. Zadd, Teachers and Scudents in the ;ldest T%*T, @As1, p. <A ill*L 1. !. !8(e, +cain add Abel+, tn Tht Siege 'er/o0s. @AB1, p. 11 K.ur*. a. u2# sd oEl a]icutat QhDgDalan` ir parr.a d2 s . tDirodului lul lud, Q@1. @sLsPO3 probattl c7 poate )l identi)icat cu oraKul *ode* Mhirbet CaDin, e!at la SE de !ebion. R)e.i A. Alt, 'aiSstina-5ahrhbuch GG,@AG1, p. P1-PP. T.$M. $A% . tdditte la S de !eb"n S1. rsLsPO, s.a sugerat c7 ar p Mhirbet CaDin, dar istoria antica a acestei localit7&i este necunoscuta. #XX consider7 c7 aste acelaKi nu*e cuganoah, *odi)icJnd interpretarea $]gA ;A!, GO. J.D.D, $`/9A ;. QEbr. (iyy7n, A*os BLG1O. $ercet7torii din trecut au cre.ut c7 Jnsea*n7 6piedestal+ sau 6suloit "t, o in4ire Qa uui 4,UO= QEi : R. !arper, A**, %$$, @A@S, p. @<A K.ur*.O. 9ulg. red7 rniogine*, a0*5. 6altar+, 6loc s)lnr+. $ei *ai *uJ&i cercet7tori conte*porani cred c7 repre.int7 nu*ele asirian (aiu`anu. un nu*e a[ .eului inurta, .eul planetei Saturn, dar c7 *asore&ii au schi*bat punctr# Dddo. otiAilrle d. la taiFon p.ntru a citi SiDD;s Q_ 6uriciune+O. ter*enul )l)taipnan din #XX QtRlMlr , p.E rA rptiiE a.1tl idterpetare. D.:.Z. $A#A!. ; cetate Jnte*eiata de Asur, un ur*aK al lui i*rod, dnd a plecat din ]?inear QZen. @SL@@O. #ocalitatea asirian7 Malhu Qui pre.ent, i*rudO se a)l7 la 4S d. lt s d. ini", p. *hl d2 E ,l )lu0iului Tisn, E-ca0a&iile principale e)ectuate aici de Sir !enry #a-yard %n @B4B-8, de ?coala britanic7 de arheologie din %ra(, tn @A4A-1<, Ki de e-pedi&ii ate gu0ernului %ra(ian &i de e-pedi&ii polone.e, Jn @APS1, au scos la lu*in7 do0e.i din 0re*uri preistorice pJn7 Jn perioada elen7. Scind7rile )7cute arat7 clar in)luen&e din S Jnainte de lEdtlila citV#l.i prircip.le Qsso r <PS hO de c7tre Sal*anaser % Qcea @GBS J.d.$r.O Ki apoi de c7tre Asshu*asirpaO %% Jn SPA H.d.$r. $etatea se Jntindea pe o supra)a&7 de 4S de (*G Ki a0ea o popula&ie de circa 1S,SSS d. locuitori. $4bn 1t2 etste. din cae rsal *anaser * a atacat Siria, iar ;beliscul egru pe care este Jnscris7 capitularea lui lehu si stela care-@ *en-&ioneai7 pe Ahab au )ost ridicate ini&ial Jn pia&a principali a acestei cet7&i. %nscrip&iile lui Tiglat-'ileser ni Ki Sargon n *en&ionea.7 atacurile lor J*potri0a lui %srael Ki %uda, lansate din aceast7 capital7 *ilitar7 asirian7. Este posibil ca o list7 de nu*e personale scrise tn ara*aic7 s7 ateste pre.en&a pri.onierilor de r7.boi stabili&i aici. Sargon %%, cuceritorul Sa*ariei, a depo.itat aici pr7.ile de r7.boi. Esarhaddon &i-a construit *ai tir.iu un palat la $alah si a scris tratatele cu popoarele cucerite pe t7bli&e care se a)lau Jn Te* plul lui abu. Multe dintre sculpturile, ar*ele &i o-biectde de )ildeK si *etal descoperite Jn citadel7 Ki Jn

bar7cile de la .)ortul lui Sal*anaser+, situat Jn a)ara oraKului, ilustrea.7 splendoarea pr7.ilor luate din s5ria i 'al1tina dt Ki put8 .rut2i 1iride. calah a cl.ut h n)inile tu.ilor Ki babdonidiior h dd 1@G HJ.$r. B%B/;$RA)%E. M. E. #. MalloMr, i*rud dnd iB X*aiB, @A1Bi lroD @<.GG @ABG.1B, <1-<4, @AP4-P, DJ.:. $AllrEEA, $A%JE% QEA#DBTO. el2 li2i gti ,i a l*itorilo. 2i3 siMlA rn S Babiloni.i nu.le ei a a5uns *ai tJr.iu s7 dese*ne.e toat7 Babilonia, Jn speial ,r tiRpd dltirci diEtii Q1G1s<A #d,crO= u tib E4i- %L*ad c4 a dpat der2rtut dintre AEbia d2 ni colhn 'e1ic Q.t. %o0 @L@PO, s.a siabn h 0echi*e Jn aceast7 .on7 Ki a ocupat /r 6Jn $aldeea+ Qsau 6!aldeea+, Zen. @@LG83 "apt. PL4O Ki este un trib distinct de ara*ei. Descinderea din $hesed, sugerat7 Jn cD. GGLGG. nu 1te do,2diti, dd tetu2rul tr. MasdJ* s-ar putea s7 re)lecte o )or*7 *ai 0eche a n*elui den )oru airianE, lnepid din B1lul al @S-lea H.d.$r., &ara Matdu este *en&ionat7 Jn analele asiriene pentru a dese*na 6^ara de ling7 *are+ din inscrip&iile *ai 0echi. Ashu*asirpal %% Q88<-8BA J.d. $r.O )ace distinc&ie Jntre locuitorii acestei &7ri Ki babilonienii care locuiau *ai la nord3 Adad-nirari * Qoca. <@S td.$r.O nalion8., prin)t 0]lii sli dteE clp2tdii ale ..lde/d. clnd MarddQ-apla-tddlna ! Q+MER;DA$!DA%,@DA O, cdpeteri. districtului caldean Bit-Ca(in, a ocupat tronul Batalionului Jn PG@-P@S W PS<PSG M. cr. 2l a erut a5utor din 0 l*poEiE Aniei Ss. <AO. 'rc).Lrn %iaia a .8rti.at lrnpoEi* p2ri8ldui 2 %uda s%=i spri5ine '2 calden re,.li Qb, G<L@<O Ki a pre0estit Jn)rJngerea lor Q4<L@4O, probabil ddp, i.0a.iaW initiaE a lui saryon, b P@S id.cr. h. t-ur)t Babilonul se a)la Jn 0re*ea aceasta sub conducerea unui rege caldeu, ter*enul 6caldeu+ Qsau +ha(#euO 1re )olosit Z sinonin p2nlru badonian Q@B. r<L@Ar 4P.@, s5 4<L@4 GS@ iu E(hiel aE sa )oloseasc7 *ai tJr.iu acest ter*en pentru a indica bat2 trirhne aabilotrdui QG<LG<O. $rnd .bopol r, a gV8ior Digid din cald8, a a5F pe trc l Baliloldui ln 1G1 td.cr., el a i*u<uat o di8tie c4 a )rcut )ain1 nurcle de caldeu. 'rintre succesorii s7i au )ost ebucadne&ar, AnEl=Madu, Q=E9%#MERoDA$O, adins ii Bel Ka&ar, 6regele caldeilor+ QDan. BL<SO. #ocuitorii 0Jn5oKi din sud au constituit contingente puternice pentru ar*ata babilonian7 care a atacat %uda QG J*p. G4-GBO. %n tihpul lui Daniel nl8l2 a a5s s, 1e )olZir din rcu "n"u Babilonia in inEEsire QDa <L<O, id Ddis Medd a dol*it "ste regatul ,,cldeilol= QDar, Ar@O, ,J-inba c.laeilol= QDan. @.4O pbbDbil ci a )1t un dialect se*itic babilonian, nu*ele 6caldee+ )iind aplicat Q*ai rar Jn 0re*urile *ode*eO Jn *od greKit li*bii ara*aice Q]TARZ/MSO. #ocul proe*inent ocupat de clasa preo&ilor, care Jn Babilon si Jn alte centre p7strau tradi&iile 0echi de astrologie Ki )ilo.o)ie Jn li*bile babiloniene clasice a )7cut ca nu*ele de 6caldei+ s7 )ie dat Jn egal7 *7sur7 preo&ilor QDan, <L8O, astrologilor Ki oa*enilor educa&i QDan, GL@S3 4LP3 BLP, @@O. BtslloZRA"%l- D. J. Fisa4 drtunicl1 otchal-ddTtr Qiur @As1i A- R. Mil#rd, Ef 4A, rAUP, p. 1A-P@, Jn oe pri0eKte )olosirea nu*elui Ki originea lui, DJ.:, @P@ $A#E $A#E. @. "olosirea ter*enului Jn 9T. Jn a)ar7 de )olosirea %n sens literat, e-ist7 o serie de ca.uri Jn care ter*enul este asociat Jn e-presii *eta)orice. Acestea deri07 de la )aptul cS un o* a)lat pe un dru* public de0ine cunoscut &i &elul &i scopurile lui sJnt re0elate de calea pe care *erge. $el *ai i*portant este sensul care se re)er7 la scopurile si 0oia lui Du*ne.eu, de e-. %tN# <<L@<3 lo0 G@.@a, <r3 'r.1PtGr'tu. aLGGi De. @8LGB. /r*ea.7 apoi ideea poruncilor lui Du*ne.eu, Jn special Jn 's. @@A. Ter*enul 6cale+ este )olosit Jn general cu re)erire la conduita unui o*, )ie bun7, )ie rea, Ki chiar cu pri0ire la ani*ale, de e-. 's. @L@, 13 'ro0. <SL@A-GS. Aceste sensuri sJnt obiKnuite Jn scrierile de la fu*ran. G. "olosirea Jn T. E-ista dou7 direc&ii de de.0oltare a sensului din 9T pe care le 0o* anali.a. Jn Mat. PL@<-@4 Qq #uca @<LG4O a0e* contrastul dintre dou7 c7i pe care poate *erge o*ul. $ea *ai 0eche do0ad7 despre aceast7 idee este Jntilnit7 la fu*ran ZfS <.@<-4.G1O3 Ea este tnulnit7 )rec0ent Jn scrierile rabinice &i a )ost de.0oltat7 Jn Didache, Epistola lui Barbaba Ki Jn scrierile patristice de *ai tJr.iu. Din "apt. A3G3 @ALA,G<-GGL43 G4L@4,GG a)l7* ca cel *ai 0echi nu*e pe care si @-a dat biserica creKtin7 a )ost 6$alea+. Acest nu*e este, Jn parte, o e-tindere a sensului JtM)lnit de5a Jn 9T3 co*para&i Js. 4SL< Ki 4SL@S-@@, unde ne este ar7tat poporul lut Du*ne.eu cate este condus pe calea lui Du*ne.eu. Sensul poate )i e-plicat Ki pe baia te-tului din Mt, PL@4, Jnse*nJnd $alea spre *Jntuire. 'robabil c7 loan @4L1 a a0ut cea *at *are in)luen&7, deoarece $ristos a)u*7 aici c7 El este su*a a tot ce Jnsea*n7 6$alea+ Jn raport cu Du*ne.eu. B/B%;ZRA"%E. E. Repo, Der 6 :eg+ oh Setbstbese-ichnung des /rchristentu*s, @A143Z.Ebel,MD:PT<, '. A<<.A4P. !.#E $A%,B DE ; .%, Q 1. rtL<r3 @lnp, rAL43 r8 <.43 #uca GL44O. Jn E distan&ele erau de obicei considerate in ter*eni de ore Ki .ile. Ast)el, o c7l7torie de o .i ar )i Jn5ur de P-8 ore Qpoate <S-BS %onO, dar poate )i ai o e-presie nede)init7 dat )iind condi&ia dru*urilor &i al&i )actori speci)ici regiunii. A nu )i con)undat7 cu

c7l7toria Jn .iua sabatului, pentru care 0e.i +ZRE/Tk^% ?% MkS/R%. J.D.D. $A#EB QJn ebr. (7lebO. @. Al treilea )iu a[ lui !epron, )iul lui 'ere&3 el a )ost )ratele *ai *ic al ,ui %era*eel3 Jn @ $ron. GLA este nu*it Ki 6$helubai+. Jn @ $ron. GL@8 K.ur*. ne este dat7 linia descenden&ilor lui, prin E)rat, pJn7 la Be&aleel, *eKterul cel *ai de sea*7 al lui Moise3 Jn GLG4, pJn7 la locuitorii din Tecoa3 in GLBS K.ur*., ptn7 %a locuitorii din $hiriat-%eari*, Bedee*, eto)a, ^irea, EKtaol, Bet-Zader Ki al&ii Qposibil ca )a*iliile chenitilor *en&ionate Jn GLBB s7 )ie oarecu* Jnrudite cu eiO. G. Este posibil ca 6"ratele lui %era*eel+ Q@ $ron. GLG4O s7 )ie aceeaKi persoan7 *en&ionat7 la @, din care au descins locuitorii din oraKele gi), Maon Ki Bet-^ui QsJnt *en&ionate de ase*enea oraKele !ebron &i la-puahO. Aceast7 list7 s-ar putea s7 se re)ere Jn parte la $aleb, tat7l lui Acsa Q0. 4AO, *en&ionat la <. <. $aleb ben le)une, un lider proe*inent al lui %uda, a c7rui credinciosie )a&7 de Du*ne.eu Jn re0olta de la $ades a dus la scutirea lui de bleste*ul rostit acolo Q u*. @4LG4O. Et a condus in0a.ia %udeii Ki sa stabilit la !ebron Qlos. @L@BO. Din los. @4L1, etc.3 @ $ron. 4L@4-@B, a)l7* c7 el a )ost un ]cheneiit. ] abal a )ost un ur*aK al s7u. 4. 6"ratele lui ?uha+, al c7rui nu*e este scris 6$helub+tnl$roa.4Lll. J.'./.#. $A%,E%%D=R. %. %n 9echiul Testa*ent Jn li*ba ebraic7 nu e-ist7 un echi0alent al ter*enului latin calendariu*, iar trecerea anului era *arcat7 Jn general prin re)erire la lunile anului, la se.oanele agricole sau la s7rb7torile principale. a. Anul Qe0r. lIn7 - nu*it ast)el dup7 schi*barea sau succesiunea anoti*purilorO Jncepea toa*na, Jn luna TiK* Qluna a KapteaO - QE-od. G<L@13j<4LGGO, cJnd Jncepea Ki anul sabatic Q#e0. GBL8-@SO. Jn ti*p ce se a)lau Jn Egipt, e0reii se poate s7 )i adoptat calendarul solar alc7tuit din @G luni, )iecare de cJte <S de .ile, pl8 ,=., B .le, .5ustd tA 1 roral de <1B de .id QB2rcdotui, G. 4O, Nhc, .,a 1rau hr rite utterior a )ost )7cut7 o schi*bare Ki 6Jnceputul lunilor+ sau pri*a lun7 din an a )ost stabilit7 pri*70ara QE-od. @GLGL @<L<-43 G<L@sL Deut. @1Lli 1O, Dmp, aea eut ebraic a ur*at calendarul popoarelor se*itice din 9, cu un an de @G luni, corelate cu ciclul #unii Q@ J*p. 4LP3 @ $ron. GPL@-@BO. u se Ktie cu certitudine dac7 tEep8a anului pri*lle Qll* i..nO a )1t .tabilit7 nu*ai pentru scopuri religioase, Jn*icJt e-ist7 do0e.i c7 anul ci0il se socotea c7 Jncepe toa*na, Jn luna Ti"i QT$R; ;%;$%A 9E$!%/#/% TESTAME %O, b. lunile anului Q0e.i tabelulO. Anul calendaristic e0reiesc era J*p7r&it Jn dou7spre.ece luni corelate cu ciclul #unii3 acestea Jncepeau cJnd se*iluna de #un7 nou7 era 0i.ibil7 la apus. giua Jn care Jncepea o lun7 nou7 era considerat7 s)*t7. #unile anului QJn ebr. yerah, ]6#una+O erau alc7tuite din GA`<S de .ile Ki, JntrucJt anul lunar era cu aproape @@ .ile *ai scurt decit anul solar, era necesar7 includerea periodic7 a lunii a treispre.ecea, pentru ca .iua Anului nou s7 nu )ie Jnainte de 0enirea pri*70erii Q*artieaprilieO. u sJnt cunoscute detalii precise cu pri0ire la *etoda )olosita de e0rei pentru a concilia calendarul agricol cu cel lunar. Se poate ca ei s7 )i introdus JncS o lun7 Adar Qluna a @G-aO sau Jnc7 o lun7 Elul Qluna a 1-aO Jn .ialul lour l2 <, 1, r@, @4, @P s, @A di E-bt, unele do0e.i c7 e0reii au )olosit luni intercalate dup7 Adar Q u*. AL@@3 G $ron. <S3G-<3 c). @ J*p, @GL<G-<<O, deKi se poate ca uneori s7 )i )ost dup7 luna isan Qc). G $ron. <SLG K.ur*.O, aKa cu* se )7cea Jn Meso-pota*ia. /n calendar solar riguros a )ost )olosit Jn $artea Jubiledor Qcea l;SH.d.$r,O3 c) @ Enoh PG-8G. ;bser0area echinoc&iului de toa*n7, adic7 6s)Jr-&itul anului+ Q0e.i E-od. G<3@1O Ki a echinoc&iului de pri*70ar7, nu*it 6anul ur*7tor+ sau 6Jnnoirea anului+ Q0e.i @ J*p. GSLG13 G $ron. <1L@SO, era i*portant7 pentru coordonarea calendarului Ki a s7rb7torilor. Ast)el, anul Jncepea cu luna nou7 cea *ai apropiat7 de echinoc&iul de pri*70ara, etnd soarele era Jn constela&ia Aries QJos., Ane. <. GS@O, iar 'astele erau Jn a @PG #un o*ele pre-e-ilic u*ele post- Echi0alen*l 9re*ea Qanoti*pulO a edllc *ode* @ AB%B E-od. @<L43 %SA Est. <LP Mart.-April. 'ri*i 0ar7 G<L@B3 <4L@83 Deut. te*. GL@ p* ana @1L@. Recoltarea or.ului Recoltarea inului G gQ9 @ J*p. 1L@, <P %CCAR April.-Mai Jncepe se.onul uscat < 4 B S%9A Esl8LA TAMM/g AB Mai-%unie %unie - %ulie %ulie - Aug. Zoacerea ti*purii s7rb7tori

"rig

'loaie'loaie

@4 'aKtde $E-od. @GL@S3 S7rb7toarea aii*llor ;e 'rinleleroadeQ/0.G<L@S&,uraiJ

@4 'a&teJet)t.tu$ u*. AL@S,

s*ochinelor 1 fndied*ea Q#uca G<L@B K Seceri&ul

Recoltarea struguri lor Recoltarea *7slinelor

'loaie

1 P

E#/# 1L@S ET!A @M @ J*p, T%S!RJ 8LG

ee*, Aug.-Sept. Sep$-;ct

Secet7

S A @S @@ @G

B/# @ J*p, 1L<8

MAR$!EB9A

;cl- cF.

$ur*ale )i sn-ichine de 0ara 'loilt ti*purii @ S7rb7toarea tr)*biieior G<LG4O @S giua isp7Kirii Q#e P<LGP s.ur* J @S-G@ S7rb7 $#e0. G<L<4 i.ur*.n GG A Q#e0. G<L<1O Arat. S*ochine de iarn7 Se*7nat 'loi Q.7pada li altitudini QnariO Jn)loresc alunii Recoltarea )ructelor citrice

$!%S#E9 ee*. o0.-Dec @L@ TEBET! Est. Dec-%an. GL@1 S!EBAT gah,@LP %an.-"eb. ADAR E*.<LP "eb.-Mart.

GB S7rb7toarea dedic7rii Q@ M %oui @SiGO

$alendarul tbra(, *7rind se.onul, s7rb7torile &i echi0alentele *oderne. $A#E DAR patuprerea .i a lsi5 is4 ca st coituidi cu priM lune din Z-od, @G@G.1O, lrele dat2 h nEeput bnnor ddui prclanil ce au )1t alun tabriniene la rnele oului Di " de8bsa de n@l*le lunor s]ite in dte .lin siria QR1 sh.8, Alalah Mad, unele slnt cu*re Di din te-te )eniciene`lbJ1, 6luna. spicelor+ QE-od. @<L4O3 .i0 Q@ lnp. 1L# <POi E8n* Q@ Onp. <LGO lidul @@ l*p. 1L<8O, al c7ror nu*e nu are un Jn&eles cunoscut, sJnt siryu, n*e de lsi cre dat2.a din oc1ta pe. rioad7, Jn toate perioadele istorice lunile erau dese*nate prin ordinea lor nu*eric7L luna JntJi, E-od. @G-LGt a doe, c2n- PL@l5 a Ed4 Erod. @ALli a paba, G %np, GSL<3 a cin8, *, <<L<a3 . "s, % $rcD. GPrAi < "pt8, Z2n, aL4taopta,gah. rL@3a,ou,E.,+ @SLA3 a .ecea. Zen. 8LB3 a unspre.ecea, Deut. @L<3 a dou7spre.ecea, Est. <LP. )n perioada post-e-ilicI au )di )olZite n*ele lunor din ca#ndrrul bbilonian Q0e.i tabelulO. $. Anoti*purile - calendarul agricol. DeKi e0reii au adoptat s .alend.. b<.t pc cicluile l1n, bhdt ei areau o ]oTnie agrioli ei au indicat rinpul andui Ki prin ]dne sau arcrinpui, ii nu prin nu*ele sau nu*7rul lunilor. Ast)el, anul care Jn 'alestina era J*p7r&it apro-i*ati0 Jn anoti*pul secetos Qapnl i2=spr1bri2O ii ddrinpul ploios Qdtonbri. *nieO, a pudt )i subdi0iat ln =2.ond iBtnin &7rilor+ Qnoie*brie-dece*brieO Ki ce, al 6recoltatului+ Qaprtli2=iuter $2n- aLGGO. Denuiil2 *i sp)titue indi2u p.nd lduitorii uei anhite bne lsile anului, de e-. (ebtul sriutui Qc2n, <Sr@4r r,d. @BL@O su ar o)lnd QG san. G@LA3 Rut @LGGO erd punde lunilor *artie-aprilie3 60re*ea seceratului+ QE-ol. <4LG@O 81p,rde cu Mrtie3 rcnea +chd Jncep s7 se coac7 strugurii+ Q u*. @<LGSO este luna Uon*8 Qiuie.idieO. ,,ploile tinpun+ Qdup% 2len darul ci 08hi ircelEau in llM T1nO crdea, in 2pt2nbne eto*brie, iar +ploi#e ti.ii+ cedeau in *artie-aprilie. 6Roadele de 0ar7+ QD7yisO din august-]ptenblie, au i*plMlbr r*ele lor ,re,), car2 era nu*ita Ki 6c7ldur7+. #unile Tebec Ki Sebat erau n*ite lsi ,rei+ Qre.5 col8* ,inotinpurl din tabelO. Te-tele db F nnWoEre Mi ss pot n co* panre cu u Zlendar agricol sis ,2 piabt, .8 sirr putea s7 )ie un pali*psest scris de un Kcolar din secolul al @S-lea J.d.$r., descoperit la Zhe.=er Jn @AS8. Traducerea este incert7, dar JnKir7 opera&iunile agricole penh .el2 @G lui a#e aului lnc.pind cu t8lML ,Doui lui penh n)tsa.i*> Dou3 ldni p2ntru insinn4a)t- Doma lui de cBJere de prinZ0ari, o lri de 1nnls cinepE, ; lune de ,)tolbr o., ; lun ctnd ] Eolt2.n r2t2 QcelelalbO. Doui l*i d2 csEiat Q0iaO. o lunE de rcd2 de Era+. Q4 Dot-4 p. G;r-GS<O. d Alr2 h.dui de dse*ar2 a rinpdn5 si a Fensilor sint disuare ln anicolele d1pre o an*ite 60re*e+ sau s7rb7toare $idd7n, Dan. PLGB3 nio=ed, Dd. @GLP3 .Dnan, Ecl1. <L@3 en. GL1O3 cl 's. @S4L GP. E8dnentele btoric2 sh Edate de obiei prin anii de ao*ie a5 donnitorilor su p.in sincrcni(E cu un e0eni*ent *e*orabil de i*portan&7 na&ional7, dee-., Eedul5 ieii* din EEipt iL=+a- i.Lnd3 coni srun2 pr5*dui TdAlu Qt %np, 1L@O5 Dild de PS d2 ani Jn Babilon QE.ec. <<LG@O3 cutre*urul de p7*Jnt din tinpul do*iei lui o.ia Qatu lL[5 .ah, @4LsO. Bts/;$RA"%E. J. "in.aa4 tJ8Aboo( o% Bib#ic.n $hronoloT,, @AT3 J. B, Scaal, : @, rAsP. p GBo <SP3 JSS @,@A1G, p. G@GGG@. D J.:. %%. 'ertoadV tntdteteeald 6Anul J*p7r7&iei grecilor+ Q@ Mac @L@SO este era Se-l2u.i.ilor, daiind od.h# dh pri* .i a lu.ii nace doni8 DiZ Q]ptenbrie`dtonbri2O a artlui <@G #d.$r. AVL1b 1te crcnoloAia )olosite h % M..., dEi Jn uele sre )olosire in acesti carte Qsub innudla ndului ln ore baulodsnn s teau ircepurul a. nul l5 din l* isnO l)t.pltr 2rei este datat in nartie`aprilie, <@@ td,$r. %n. in ort Telt*ent

Darele din % rint Dorite lreri p,i, reldte ta doroitori nhere> $el *i b1 enplu ste assir ir #uca <L@ t.r*., ude inceputd plopo0iddrn lui lcn Bote.7torul este datat nu nu*ai Jn 6anul al cincispreA2lea a# do*iei tui Tilrriu c.a` ZaiA GP-Ga d.$r., poti0it ncddtri de sVotire dir Fen2a s2leu ci.no,, cind u d non de donnie 2 coWid2* cB incepe in slt*brie`atonbrieO, ci si prin ,2)erire la conducetari din ludea Ki tentornle in0einate care erau Jn )unc&ie, )ie c7 acestea erau )unc&ii ci0ile sau scddotale. Asdel, re.i Ttsrile )Lcute prin re)e.ne la J*p7ra&ii Augustus Q#uca GL@O Ki $laudiu Q"apt. @@L G<O, su0*nrorn prc0inciali fui.nriu Q#uca GLGO ii calio Q"apr, @<L@G@, ii lrod, .2sclc iudeilo, QMar. GL@i #uca @LBO. ln ce. *i *are parte, i1e, scr5itori5 T .u *% s=Et tirp=n podi0it cu .alendann V[,Eid din re nea ..eea. sdi2rile si.t punciare ae re).riri la s7rb7tori e0reieKti sau alte oca.ii sacre. #ucru[ acesta este ade07rat *ai ales Jn e0anghelia a patra3 c). loan GL@<, G< QpasteleO3 B.@ Qprobabil And ouO3 1L4 Q'.it2leO% PLG QStrbdroara cornri#o,3 @n 0. <P, =nu de pe ur*7, care era .iua cea *are a pra.nicului+, este .iua a opta3 c) #e0. G<L<13 *. GAL<B5 e*. aLrBOi @SLGG QSSrbSroa"a %*o)ii, .iua a GB.a r lun chiri leu3 c). @ Mac. 4LBAO3 @@LBB K.ur*. Q'asteleO. 9e.i Ki Mai. G1LG3 Mdcu @4L@i luca GG@@ Q'alrele Ai st. b7toarea A.i*ilorO3 "apt. GL@ QRusaliileO3=@GL< K.ur*. Q'aDr2le ii ssrbstZrea A.i*i#rOr @<LG@ Qp.obabil psirelel3 GSL1 QsLrbtt88 A.inilorOi GSL@1 QRca liileO3 GPLA Qunde 6postul+ este giua %sp7Kirii, cJnd s-a lrcheiat cahtotu p2 Meaite*, od.tt cu enilea ieniiO5 @ cor @1L< QRualiil2ODintrei .ilele s7pt7*Jnii, sabatul este *en&ionat ).8nt- %n #ud 1L@ apale un te*e i2hnic. ,al doilea pri* sabat+ QJn ro*. ,rJntr-o .i de sabat+O al cirui in"ls nu *i poal2 )i srabilit cu ceritudine. 9ineri este 6.iua preg7tirii Qgr. p7rosJceuen, adic7, .iua dinaintea sabatului Qgr. prosabbatoiiO+ QMarcu @BL4G3 c). loan @AL<@O3,,.iua preg7tirii 'astelor+ Qloan @AL@4O Jnsea*n7 60inerea din sapt7*Jna pastelor+ Qgr. paras(ette ton pasch7O. 6giua JntJi a s7ptI*Jnii+ Qgr. *ia sabato, MV nid .on idDbolon, adicB, .iu dupi sabatO cap7t7 o se*ni)ica&ie nou7 JntrucJt este .iua Jn0ierii3 cl 1n atari d2 nnraWuil2 in0iern din E0ansheliiO "apt, GSLP3 @ $o,. @1LG3 de e*enea, ,,.iua Donnnlgi 1n <-. hrio(e hen.raO tnApe. @L@S, Jn general, calendarul e0reiesc din 0re*ea T Qcel pn)in i*inte de an# PS d-cr,O a l[[*t calenda.ul sadueheiloi, JntrucJt ser0iciile de la T)e*plu erau organiate dlpn T1t cals#da,. Asd2@, .iM d2 nualii era a dnci.ecea .i dup7 ce era adus Ki pre.entat pri*ul snop rte oD adicB, a ci*i(en.i ti dupi prie dui nica dupl 'aDre Qcl %40- G<L@s A.#*.O3 d2 ac]a ] potri0ea Jntotdeauna du*inica, ia )el ca Ki Jn calen d.n QLctin. cal2ndaru[ )ari)tilor, care a dFenit @P4 ttand.d dlpd dd PS d.ci, a interpreEt 3abatul,. dhle0. G<L@B c. .iE sr.bTorn A.ihnoi ri nu ca D sabat obiKnuit3 Jn ca.ul acesta Rusaliile c7deau Jntotde.* h 1eati .i a run Qu co iderdt inpotunt pentru cei cate considerau c7 este o ani0ersare a d7rii #egiiO, dar nu cIdea Jn aceeaKi si a sIpt7*Jnii. Mal iDportante delt .tir8slel2 hi))i dinr2 calendarele Kaducheilor Ki cele ale )ariseilor sJnt di)eren&ele dintre aceste calendare, pe de-o parte, Ki calendarele nectare+, pe de alta parte, cu*. sJnt cele cunoscute din cartea Jubileetor Ki, *ai recent, din scrierile dRc la f@llr*, Dac, %su "i ii8icii lui au ul*t asr caletd.r ,t]ta) Wd putea dpli8 de c ei au snrbVtorit 'astele Jnainte de arestarea #ui, Jn ti*p ce *arii ,rU Did adepii lor nu l.au litur dedr dupV ,Bstisniru lui %sus Q%oan @8LG8O. Bts/;$RA%%E. J, $, Dancy, $oan.n.Dry on % Maccabeus, @AB4, p. 48 K.ur*.3 . Zeldenhuys, $o**en#Fyon #u(e, @ABS, p, 14A K.ur*.3 A. Jaubert, #a Date de ta $ine, @ABP, Ki 6Jesus et le calendrier de ftunrIn+, TSP,@A1S-@, p.K.ur*.3 J. 0an Zoudoe0er, Biblica, $alendan, @ABA3 J. B. Segal, The !ebreF 'asso0er)ro* the Earliest Ti*es co AD PS, @A1<3 J. "inegan, !andboo( o) Bibte $hronology, @A1<3 E. J. Bic(er*an, $hronology o) the Antient :orld, @A183 E. J.:iesenberg Ki al&ii, 6$alendar+, Jn EJ3 :. M. ;= eil, )irc and tie colD.lors, PAPs. ".".B. c %ilB, $A# ;. @. calne. Mele rei cetnti Jnte*eiate de i*rod Jn &ara ]?inear QZen. @SL@SO. )ntrucJt Jn Babilonia nu este cunoscut7 nici o cetate cu ct nl)t, sti eretAiori propu inrerpret8 in sensul ter*enului e0r. (ultInd, 6toate+, ca Jn Zen. 4GL<13 @ J*p. PL<P. Aceasta ar putea )i o e-presie cuprin.7toare care s7 includ7 cet7&i antice cu* sJnt ur d ippu Qide,ri18t o cah2 tn TBO. c2i 2re considet7 cI &ara ?inear este Jn partea de a Meso-pota*iei cred cI aceast7 cetate este aceeaKi cu $alno QGOsus=cA Eg, G. $alno, %r. @SLAi $a#E, An, 1LG Ql- pdn.1, ,,t2t$, E lO, /n 1a) nMit Mullani. sE nen. &ionat Jn listele asiriene de tribut. Asociat cu oraKul Arpad. ;raKul actual Mullan Moy, la @1 (* SE de Arpad Qitsl B@, @A<B, ,. @aA@A@O, B%%/;$RA%=%E, J[@DS <, @A44, ,, GS4. DJ.:. $A#9AR, l)tle aparc rl*i h #8a G<L<< QJn traducerea ro*. 6$7p7&Jna+O. $u0Jntul deri07 din traducerea 9ulgara, Jn care cu0Jntul latin *l0aria tradre Wdrn 8e lronion obele cu0inte stit o traducere a ter*enului ara*aic gulgoltI, 6Zolgota+, din Mat. GPL<<, care Jnsea*n7 6craniu+. Au )ost o)erite trei e-plica&ii pentru acest nu*e3 datorit7 craniilor care au )ost g7site acolo3 datorita )aptului c7 acolo era

un loc de e-ecu&ie3 sau datorita )aptului c7 locul se ase*7na cu un craniu. $eea ce Kti* din Scriptur7 este cI se a)la Jn a)ara %erusali*ului, c7 era cunoscut Ki c7 probabil nu era departe de o poart7 a cet7&ii Ki de un dru* principal, Ki c7 Jn apropiere se a)la o gr7din7 cu un*or**t. Jn pre.ent e-ist7 dou7 locuri din %erusali* care sJnt considerate ca locul r7stignirii &i al *or*Jniului $A A Do*ului3 uul 1te lTul ,2 care ] aiA Bi].5ca s)ilnrlui Mo*idt, c2lllalt le Bte cal2rul lui c.. doA 8ut de olicei sub no*ele Vte ,,Mo*dnW, din Zr7din7+. Din ne)ericire a )ost Jntotdeauna greu de de.b,tut prcbl8 in nod obiNti0L in Fle c]ui identi)icarea acceptat7 de cine0a a )ost echi0alent7 cu u t1t al ortodo-iei sale- Bip.i.a snntului Mo*lnt *archea.7 locul unde s-a a)lat un te*plu al .ei&ei R)enus, care a )ost d7rJraat de J*p7iatul $onstantin pentru c7 a cre.ut cI se a)la pe un loc s)Jnt. lCaditia ne dF 1del pbt el pQtin ln seld al 4-lea. Dd dac7 a0e* Jn 0edere opera&iunile Ki acti0it7&ile lui llts in sold @ ri c.le al2 iui Adrid. in s)ulul al G-lea, identi)icarea trebuie s7 )ie considerat7 Kubred7. /n lucru care a )ost clari)icat de e-ca0atiile recente este c7 locul tradi&ional se a)la Jn a)ara .idurilor cet7&ii pe 0re*ea lui $ristos. 'e de alt7 parte, do0e.ile g7site in" bi]ricB d poi2 indica u no*lnt de dati Dutin prea tJr.ie ca sI poat7 )i ade07ratul *or*Jnt al lui $ristos. =9e.i ]H M;RMH TARE ?l JE#%RE. Mor*Jntul din Zr7din7 a )ost descoperit Jn @84A3 o )o8tiue de Mi de aolo seatr3d cu u cRn5nl descrierea locului se potri0eKte cu in)or*a&iile biblice. $u t8te ac1b, nD Disti nici o hditie ,i nici o alta in)or*a&ie care s7 spri5ine aceast7 identi)icare. #ocul *Ii 0echi este *ai probabil s7 )ie cel corect, deKi orice identi)icare continu7 s7 )ie circu*stan&ial7. B%B#%;ZRA"%E. #. E. $o- E0ans, \pf @A1a, p. @u8@<13 M, M. y2nyo4 DQDa,g up Jtuaten, @AP4L alte re)erinte bibliosrad8 din dicold +rER/SA,M. D.".'. $V A cr. tond, probabil de la eF Dand, lstutdris.,O. Sat galilean din regiunile *ai Jnalte din partea de 9a bcurui, n2nSo*t nll*i ln Ernshelia dupi %.h. $ana a ros s8 pri*i ninui a lui %s1 Ql8n GL@, S B rS tB US Q* << ... ,. , $AM UQM5det ManaO =-$A!AUQMe)rMe)&ia` s Ma)r ManinaO. \ I.aret jij<< $ope*au*

<B <S

tonuri sugerate ca a*plas7ri pentru $ana @PS $% A @@n, locul unde cu un singur cu0Jnt El a 0indecat pe )iul unui nobil care .7cea bolna0 ta $apernau* Q4L41, BSO, &i Barul natal al lui atanael QG@LGO. u este locali.at cu e-actitate3 unii l-au identi)icat cu Me)r Menna, la 0reo 1 (* E de a.aret, pe dru*ul c7tre Tibehada. Acest loc unde au )ost )7cute e-ca0a&ii probabil c7 este locul unde au a0ut loc e0eni*entele din %oan GL@-@@, tntrudt are *ulte %.0oare care ali*entea.7 cu ap7 s*ochini u*broKi cu* este cel indicat tu %oan @L48. Mul&i cercet7tori *oderni, Jns7, pre)era s7 identi)ice $ana cu Mhirbet QM7n7O, o localitate %n ruine situat7 la @4 (* de a.aret, pe care arabii locali continu7 s7 o nu*easc7 6$ana Zalileii+. J.D.D. $A AA . "iul tui !a* Ki nepotul lui oe, de care a )ost bleste*at QZen. AL@8, GG-GPO. Jn Zen. @SL@B@A g7si* %ntre ur*a&ii lui unspre.ece grupuri care au locuit Jn cursul istoriei "enida, Jn particular, &i Siria-'alestina, %n general, R)eii articolul ur*7tor. MA.M $A AA , $A AA %^%. /n popor se*itic, Ki teritoriul ocupat de ei, in pnndpal Jn "enida. Jnrudirile rasiale stnt incerte Jn piesent.

%. u*ele u*ele $anaan Q%n ebr. t)na=anO, dac poporului &i &7rii, deri0a de la nu*ele str7*oKului lor $anaan sau Mna= Q0e.i articolul precedentO, potri0it cu Zen. @SL@B-@8 &i cu tradi&ia b7KtinaKe canaanito-)entdan7 trans*is7 de Sanchuniathon Ki scris7 de 'hilo din Byblos. Mna=QariO este nu*ele b7KtinaK al )enicienilor canaani&i )olosit Jn scrieri greceKti Ki de c7tre )enicienii JnKiKi Qde e-. pe *onede3 0e.i :. ". Albright, p. @. n.l, Jn articolul s7u 6The Role o) the $anaanites in the !btory o) $i0tliarion=. ln ttu aib# 8A tue Aeidt earEast, Essays5or :. '. Albright, @A1@, p. <G8-<1G3 citat de aici Jncolo ca BA E 0oi.O. Jn&elesul nu*elui Mn=QnO nu este cunoscut. Jn a)ara Bibliei, nu*ele apare at)t cu consoana )inal7 n cJt Ki )7r7 ea. Acest n ar putea )l un n )inal de tip se*itic, sau un su)i- hurian QAlbright3 op. cit., p. GB, n. BSO. Jn trecut unii au Scut leg7tura %ntre (n =QnO Ki cu0inte care Jnsea*n7 6colorant purpuriu+, Jn special Jn li*ba hurianI Q0e.i Spei-ser, #c*guage @G,@A<1, p. @G4O, dar #andsberger QJ$S G@,@A1P, p. @S1 K. ur*.O consider7 c7 aceast7 asociere este greKit7. %%. Jntinderea $-)ltuni'+ici Attt Jn Scriptur7 cJt Ki Jn alte scrieri ter*enul 6$anaan+ este )olosit Jn trei sensuri. @. Jn *od )unda*ental indic7 &inutul Ki locuitorii regiunii de coast7 din Siro-'alesrina, in special "e*eia propiiu.is7. "aptul acesta este ind(at Jn Zen. @SL@B-@A prin enu*erarea detaliat7 a ur*aKilor lui Sidon, 6JntJiul n7scut+L ]ar-chJ&ii, sinitii, &e*ari&ii Ki ha*arip5, de pe 0alea rJului ;rnt1, ln u*. @<LGA3 ii#1, B.@3 @@L<i Jud. @LGU K.uitn. canaani&ii sJiit plasa&i pe coast7, Jn 07i Ki cJ*pii Ki Jn 0alea %ordanului, iar a*ori&ii Ki al&ii Jn .onele deluroase. Este re*arcabil c7 inscrip&ia lui %dri*i, regele din Alalah Jn secolul al @B-lea J.d.$r., *en&ionea.7 )uga lui la A**ia, pe coasta $anaanului QS. S*ith,TheSta) eo``Qtri*&, @A4A,p.PGP<3A:EP<,p. ssP-sBSO.

EZE9 $an8d ti ,1inii ldi G. =caM+ ] pe8 re)eri d2 enaEa, piin e-tensie, la regiunea situat7 Jn interior deci la Siria-'alestina Jn general. Ast)el, Zen. @SL@B-@A include de ase*enea pe beti&i, iebusi&i, a*ori&i, hi0i&i &i ghir-g7si&i, e-plidnd c7 )a*iliile canaani&ilor s-au J*pr7Ktiat+ Q0. @8O3 aceast7 .on7 *ai larg7 este descris7 ca Jntin.Jndu-se pe coast7 de la Sidon la Za.a, Jn interior pJn7 la cet7&Se Sodo*a Ki Zo*ora de la Marea Moart7, iar spre pJn7 la ]#eKa mlocali.are incert7O, i.i de ase*enea Zen. @GLB3 @<L@G3 sau u*. @<L@P@P1 G@3 <4L@-G, cu deli*itarea grani&ei de 9 a 'alestinei3 Jud. 4LG, G<-G4 @@ nu*eKte pe tabin QEO din !a&or 6H*p7ratul $anaanulu). Acest sens *al larg este Qnt)l-nit Ki ta scrieri 0echi din a)ara Bibliei, )n scrisorile de la A*a*a Qsecolul al @4-lea td.$r.O, dt K) Jn alte locuri, regii Babfonului )olosesc ter*enul 6$anaan+ pentru a indica in generai teritoriile s5io-palesriniett)i st7p*ite de Egipt 'apirusul egiptean Anastasl %EA Qitndurile B-1O )i %9 Q@1L riadul 4O. din secolul al @<-lea td.$r., *en&ionea.7 scla0i canaaniti de la !uru+ Q_Siria-'alestina, ta general[ QR. A. $a*inos, #att-Egyprinn Miscellanies, @AB4, p. @@P,GSSO, <. Ter*enul 6canaanil+ poate a0ea un sena *ai restrtns, tasen**d ico*erciant, negustor, tra)icant+, Jntrudi co*er&ul era ocupa&ia canaanit7 cea *ai caracteristic7, Jn Scriptur7 acest sens poate )i )or)lnit Jn %o04@L13 te. G<L83 E.ec, @PL43 ^e). @L@@3 cu0Jntultn=i, %n %er. @SL@P este )olosit &i pentru a dese*na 6*7r)uri+. S stel7 a )araonului A*enophis n $eea @44S #d.$r.O enu*eri *ire pri.onierii sirieni lua&i &i

6BBS de *a-ryannu Q_ nobili lupt7tori Jn care de .I.boiO, G4S de so&ii ale lor, 14S de Mn :, G<G de )ii de prin&i, <G< de )iice de prin&i+, printre al&ii QA ET, p. G41O. Din acest te-t Ma:er QBAS;R @SG,@A41, p. AO deduce c7 cei 14S de Mn= nF Qcanaani&)O g7si&i Jntr-o to07r7Kie atit de Qnalt7 stat negustori, 6plutociatia co*ercial7 de pe coast7 Ki din centrele co*erciale din Siria &i 'alestina+3 interpretarea aceasta, %ns7, este incert7. %D. $anaanl&/ )i unorltil Al7turi de sensurile speci)ice, l7rgite &i restrinss ale ter*enilor 6$anaan+ Ki 6canaani&i+, ter*enul 6a*ori&i+ ara de ase*enea un sens speci)ic Ki un sens l7rgit Jn sens speci)ic, Scriptura 0orbeKte despre a*ori&i ca ))idnd parte dintre locuitorii &inuturilor deluroase ale 'alestinei Q u*. @<LGA3 %os. BL@3 @@L<O. Jn sensul *ai larg, ter*enul 6a*ori&i+ tinde sS se suprapun7 cu ter*enul 6canaani&i+. 'entru Jnceput pute* obser0a c7 Jn Zen. @SL@B-@1 6a*ori)ii+ s*t incluKi Jntre ur*aKii lui 6$anaan+. Apoi, $n u*. @<L@P-G@, etc, g7si* c7 %srael a trebuit s7 cucereasc7 $anaanul Q_ 'alestinaO Ki ast)el a a5una s7 locuiasc7 Jn &ara a*o-ri&ilor, dup7 ce a biruit 6toate popoarele+ de acolo, &i anu*e, pe a*an&i Q%os. G4L@B,@1O. A0raa* a a5uns ti $anaan )i Qara i-a )ost pro*is7 QZen. @GLB, P3 @BLP, HSO, dar ocuparea &7rii este a*Jnat7 pentru c7 6nete-giutrea a*orinior nu &i-a atins Jnc7 0Jr)ul+ QZen. @BL @1O. Sihe* a )ost un principat canaanit care a a0ut un do*nitor hi0it QZen. @GLB-13 <4LG, <SO, dar acesta poate )i nu*it 6a*orir+ QZen. 48LGGO. teoria docu*entar7 a crirJdsniului literar a Jncercat adesea s7 )oloseasc7 aceste dese*n7ri duble sau care se suprapun, canaani&i &i a*ori&i, QKi alte 6perechi+O, ca un indiciu cS scrierea ar )i a0ut autori di)eri&i Q0e.i, de e-., S. R. Dri0er, %ntroduaion to the /teraairec) thc;tditsta*auA,@A@<, p. @@A,sau ;. Eiss)eldt, The dd Tt-ta*ait, an introduction, @A1B, p. @1<O. Dar orice ase*enea )olosire a acestor ter*eni trebuie pus7 sub se*nul Jntreb7rii, deoarece nu este Jn ar*onie cu scrierile e-terioare Bibliei care nu sint 6*anipulate+. Jn secolul al @8-lea J.d.$r., A*urru )7cea parte din Siria, potri0it t7bli&elor de la Alalah, )n ti*p ce prin&ii a*ori&i s)at *en&iona&i Jntr-un docu*ent de la Mari %n leg7tur7 cu !a&or, din 'alestina propriudsI Qc` J. YM. Mupper, #es tb*ades en MTopota*ie au tatips des MoudeMari, @ABP,p-@PA-@1SO. %ntrudt!a)oruleste $A AA , $A%VAA%%%" prin e-celen&7 o cetate canaanit7 din 'alestinei, a*estecul de popoare Ki ter*eni este atestat de5a Jn .ilele lui A0raa*. Jn secolele al @4-lea Ki al @<-lea #d.$r. regatul A*urru din ti*pul lui Abdi-asnta, A-= .ina &i al succesorilor lor din regiunea *un&ilor libanului &i-a Jnt7rit st7pJnirea asupra unei por&iuni a coastei )eniriene &i asupra porturilor *ariti*e canaanite prin cuceriri Ki printr-o alian&7 6de la Byblos la /gari) QA*anta #etter o. A8O. St7p*irea ]a*o-rit7 asupra regiunii de coast7 a $anaanului este atestat7 de ase*enea de inscrip&iile lui Ra*ses%% Qsecolul al @<-leaO dup7 b7t7lia de la fadesh3 aici se *en&ionea.7 sosirea oportun7 Jn &inuturile interioare a unor trupe 0enind dintr-un 6port din &ara A*urru+ Q0e.J Zardiner, Ancient Egyptian ;no*astica %, @A4P, p. @88]-@8A]. &i Zardiner, The Madah %nscripti*s o) "a*etses%%, @A1S, cu pri0ire %a acest incidentO. Acestea constituie do0e.i independente cu pri0ire la )olosirea echi0alent7 a ter*enilor 6a*ori&i+ )i 6eanaaru&J+ %n 0re*ea lui Moise. 'rin ur*are, )olosirea acestor ter*eni ca Ki caracteristici distincti0e a di)eri&ilor autori este eronat7. Jn orice ca., situa&ia re)lectata Jn 'entateuh Ki Jn cartea lui %osua prin )olosirea acestor ter*eni a )ost schi*bata radical prin i*pactul oa*enilor *7rii, la sArKitul secolului al @<-lea #d.$r.3 dup7 aceast7 dat7 )olosirea lor %n sensul de *ai sus ar )i ine-plicabila. %9. #i*ba De)inirea a ce este 6canaanit+ sau nu generea.7 contro0ers7, Jn cadrul grupului general de li*bi &i dialecte se*itice din 9, ebraica biblic7 QD). Js. @AL@8O Ki glosele &i cu0intele se*itice 0estice din t7bli&ele de la A*a*a pot )i nu*ite pe bun7 dreptate 6li*bi ca-naanite sudice+, J*preun7 cu *oabita Ki )enician7. Ara*aica &i ya=udica su0t li*bi separate dar Jnrudite, Jntre aceste dou7 grupuri este ugarit5ca. /nii sus&in c7 aceasta este o alt7 li*bii se*itic7 din 9, iar al&ii eustin c7 este o li*b7 canaanit7 care trebuie clasi)icat7 J*preun7 cu ebraica etc. #i*ba ugarir(7 tr7dea.7 de.0oltarea ling0istic7 istoric7 &i in acest sens ugaritica din secolele al @4-lea &i al @<-lea #d.$r. este *ai apropiat7 de ebraic7 decJt li*ba arhaic7 a *arilor sili .pZe QAttrishr, tAson tBS, @AB8. D. <T<SO, 'rin ur*are, este posibil s7 consider7* pro0i.oriu c7 li*bile se*itice din 9 includ li*ba canaanit7 din S Qebraica etc.O, li*ba canaanit7 din QugariticaO &i ara*aica. 'entru o discu&ie a acestei proble*e, 0e.i S. Mosca&i QPTte Se*ita in Antient !Itory, HABA, p. AP-@SSO care QEntr-un gest radicalO a abolit icanaanit7+3 &i J. "riedrich QSrientiu 84, @A4A, p. GGS-GG<O. Distinc&ia Jntre li*ba ican!anit7+ Ki cea 6a*orit7+ este aproape ilu.orie &i di)eren&ele sJnt doar dialectale. #i ce pri0eKte di)eren&a dintre a din li*bile se*itice din 9 Ki B din li*ba canaanit7, 0e.i Zelb,J$S HS, @A1@, p. 4G &.ur*. Deosebirea dintre ele este pu&in *ai *are decJt cea dintre sibilaste. 'otri0it lui Z. 'ettina to, care a desci)rat te-tele din cetatea ]Ebla, din Siriei, acestea sJnt scrise Jntr-un dialect care pare s7 )ie se*itic apusean &i pare s7 aib7 a)init7&i cu

canaanit7 din S3 el nu*eKte acest dialect 6paleo-canaanit+ Q;-riaitalia ].n. 44, @APB, p. <1@-<P4, Jn special p. <P1 ,.l*O. $]/MBA 9E$!%/#/% TESTAMA TO 9. %storia canaanit7 're.en&a popoarelor de li*b7 se*itic7 Jn 'alestina Jn *ileniul al <-lea H.d.$r. este atestat7 Jn *od e-plicit @PP cA A , $A AT% %T% nu)ui de doul n@8 ]nitic2 de leui din"-u to.r din epoca aceeaL di=, care con&ine ele*entul =ilQuO, 6du*ne.eu+, &i n..)c.., care Jncepe cu a*, 6i.0or, En-tJn7+3 a*Jndou7 aceste nu*e apar Jntr-o scen7 dintr-un nonniot .Aiptear din Dinasria , B-y=1.1, ]a G4oo J.d.$r. TotuKi, este discutabil dac7 acestea indic7 pre.en&a canaani&ilor Ki nu se Ktie r)nd au ap7rut canaa-ni&ii Jn 'alestina. Este cert c7 a*e&i&ii Ki canaani&ii erau bine stabili&i Jn Siria-'alestina Jn 5urul anului GSSS #d,cr, Di cr la Ebla, id siriei D(ra h 51rl anului G<SS J.d.$r. un popor care 0orbea o li*b7 se*itic7 de 9 ,n tot cursul *ileniului al G-lea H.d.$r., Siria-'ales-tina a )ost J*p7r&it7 Jntre di)erite oraKe-state canaanJte`a*orite. %n =)e-tele E-ecrari0e egiptene sJnt *enlioete *dte r/)t d2 leui si d*i>ori din sslll al @Alea` @8-lea. Jn ce pri0eKte organi.area unor state separate Jn 'alestina, Jn aceast7 perioad7 patriarhal7, Ei A- 0s sers, oudr1tunentis.he Sniier PG, tAAa Qsrudi]on rh. B1o( oJ cu1itO, p. rEG@AU. ( ti*pul perioadei cea @BSS-@<BS H.d.$r. aceste siate hiMte au ),.,t tane din %*p2rid siEric al Egiptdri3 h sld al @4la cele ditr au Eeur sb su.eranitate hirit7, Jn ti*p ce cele din S au r7*as )ot*# egiphe# )n pLnE pa.t2 a slului .l @<l2a H.d.$r, Egiptul a redobJndit st7pJnirea e)ecti07 asupra 'alesr5)ti )i 8tei siliei Qhiriii a, Ethli siria de Ki interioar7O, dar aceast7 st7pJnire a sl7bit cu trecerea ti*pului Qc), !. :engel, ZeschichteSyriens, @-<,@A1B-PSO. $7tre s)irKitul secolului al @<-lea %srael a JnrJ*-pinat opo.i&ie din partea canaani&for`a*ori&ilor, dar nu ti din partea esiptdilor Qd ercepda hadui abandonat al lui MerenptahO. 6$ucerirea+ )7cut7 de Ra*ses !%, c. !B;H.d.$r,, a )ost un raid )ulger7tor, Jn s"ctal pe c1te ] p2 rutele p.ircipale, dar a )cr super)icial. #a s)uihrl slului al @<-lea td.cr. .lonietia oraKelor-state canaanite`a*orite, a)late Jn dec7dere, a )ost .druncinat7 de tulbur7ri politice, %sraeli&ii, sub conducerea lui losua, au intrat Jn 'alestina de 9 trecJnd peste %ordan Ki au dobJndit *ai JntJi control dup1 cgiuii deluL8 ti au ln)ilir o sie de regi canaani&i. 'entru e0rei cucerirea $anaanului a )ost J*plinirea unei pro*isiuni str70echi )7cute str7*oVlor lor QZ*, @PL<3 G<L4L @<.@43 E-od. 1LG-aOj Ei trebuia s7 i.goneasc7 popoarele din &ara, alungate de Du*en.eu, Ki trebuia sa-i ni*iceasc7 pe cei caie.au r7*as Vc). Deut. PL@, G K.ur*;3 aceasta a )ost o consecin&7 a 5udec7&ii di0ine pentru *ulte secole de r7utate persistent7 a acestor popoare QDeut. ALB, c`. Zen. @BL@1O ti nV a inplidr nici u ndit di, Darr2a %sraelului, %ntre ti*p, oa*enii-*7rii din cronicile egiptene QJntre care se indud )ilisteniiO au distrus %*periul hitit Ki au stiebstut siria si 'al1tiE, dind opril la sEnila egiptean7 de Ra*ses %!3 uiui,jJn special ])ilistenii, sau stabilit pe coasta 'alestinei. Jn )ine, p7trunderea ara-neilor in Siria indidra a cEut ln stutele carc au l*at, Re.ulratul a )on ca ac* 8*dirii st3Dhau n,8i in "enicia propriu.isB, i*rreu, i, po.tuile sale, Ki Jn cJte0a principate i.olate din alt7 parte. Datorit7 drcu*stan&eJor restricti0e noi, JncepJnd din secolul al @G-lea H.d.$r., canaani&ii, care au tr7it pJn7 atunci Jn Epoca Bron.ului, au de0enit =)enicienii, )or&a *ariti*a din *ileniul JntJi H.d.$r., concentra&i Jn regatele )ai*oase ale =Tirului Ki ]Sidonului. Jn ce pri,2At2 isroria .a8,]lor ii Jn special entinuitat2 lor ca=)enicieni, 0e.i Albright, BA E %)ol., p, <G8-<1G. 9%. $rdtu. oManttt $unoKtin&ele noastre despre aceast7 perioad7 pro0in d5n dou7 surse principaler ln pri , iind, slre lite. tu, din te-tel2 call,sit2 de ti ,abmoni8 dB coperite la ]/garit QRas Sha*ra, pe coasta sirian7O Ki )rag*ente din alte p7r&i3 Jn al doilea rJnd, surse arheologice, Jn sensul c7 unele cunoKtin&e au )ost deri0ate din obiectele Ki r7*7Ki&ele e-ca0ate din oraKele Ki cintirele din Siria Ki 'al1ti*. a. Societatea canaanit7 Ma5oritatea oraKelor-state canaanite au )ost *onarhii. Regele a0ea puteri *ari pentru stabilirea conduc7brilor nilirari W pDsu cheMre ra a*e, p.n,r rechi.i&ionarea p7*Jnturilor Ki arendarea lor Jn schi*bd ]r0iciilor indeplinite p2ndi colstarea de d po.ite, inclusi0 .eciuieli, 0rni, idpo.ite pe pro, rri2bte etc. W penEu a l2 ibpue rupusnor rli sV *unceasc7 la proiecte de interes na&ional. Acest lucru ste re)le.bi h cdtica ad1B de sa*uel sisre tli tuErhic al popoarelor dir 5u Q@ s* <, cca @osS H.d.$r.O Ki poate )i 07.ut li*pede Jn t7bli&ele de la Alalah Qsolel2 @<-@B )i.cr.O si /sant Qsolele @4, @< i.d.c..O Q0e.i %. Mendelsohr,)i.cr.Osia4soR/sant @4<, @AsE@4, p. @P-GG@. lrc/dele nili1r, Elisioa] si 8no*ice erau sub supra0egherea direct7 a regeiui3 regina era un persona5 i*portant Ki uneori )unc&ionarii Jnal&i seau apel la a3 in statele *ai *ari, c* era /sari, drtea regalA da orSdiate conplD Q02.i A ". Rai rcy, The seial S0ati).a tion ol /sont, [A1GO. /nitnra de ba.V a sieralii a )os ia*ilia, ped psi8da rcleld @A-@s ld.cr., 2popeile 8n*ite tu5oE din /geit Q8i l-ielatua, nai 5ot pre.intB )isrtuile plincipale ale liEii de )anilie Qre.i A 8 Sel*s, Marriage

and "a*ily #i)e in /garilic #iterature, @As4O. Alte in)))iW Btnt o#nte de dMene le. gale din secolele al @4-lea Ki al @<-lea J.d.$r. Jntre unit7&ile sociale *ai *ari, Jn a)ara asocierii e0idente a oraKelor cu satele Jn0ecinate QJn statul /garit, 0e.i :o/8ud, t)tia G@, @A4S, p. @G<-@s@, d 8i $. !. Zordo%l /gdriri. #traadr2, p. @G4O, pe))ru 2re pu, te* )ace co*para&ie cu deli*itarea oraKelor Ki satelor lor asociate Q6suburbii+O Jn %os. @< K.ur*,, pute* obsee orgaaiaca resdndird . brdlelo). A.1iea d'ri.il8u prodrcVto.n prircipali QcMstor5i de ,i. tE, d]ltorii de pas7ri, *7celarii d brutariiO, neWe Kugarii Q)ierarii, luciItorii Jn cupru Qsau bron.O Ki argint, olarii, sculptorii Ki constructorii de case, cor7bii Ki care de r7.boiO Ki co*ercian&ii, atJt cei locali cJt Ki cei 0oia5ori. 'reo&ii Ki personalul de cult Q0e.i *ai 5osO, cJt Ki *u.ican&ii, a0eau bresle sau grupuri ale lor3 e-istau de ase*enea cJte0a categorii speciale de lupt7tori. $Jte0a 0Jr)uri de lance sau de suli&7 g7site Jn 'al1ti* p8rt, i%MipWi ii prcbabii c% au apart5rut unor trupe de *ercenari canaani&i din secolele al @G-lea Ki al @@-lea J.d.$r,, cu* au )ost trupele co*andate de sira eu labh QJud, 4 erc,OL aesea nE. trea.7 de ase*enea )olosirea pe scar7 larg7 a scrierii al)aberie ]niti2 ap8re in 'alsri*, p2 ri*pul Judeci torilor. S-a sugerat c7 tn societatea canaanit7 din lal1tib saohlui al @<.lea td.$r. dZb o di] tinc&ie net7 Jntre patricienii din clasa sus-pusI Ki oa*enii de 5os, Kerbii se*iliberi, Jn contrast cu societate i"2lit rel.ii0 Mil, ii onogolr dtuinclia de @P8 $A ; /# ;/#/% TESTAME T dase re poate sn )i2 re)ldar, in ))ibliile ar heologice. b. literatura /teratua 1b repreaErA h prircipal de t2-tele e**ite de din ruSWir. Aete 5nclud seriui lungi dar neordonate Ki )rag*entare, din Epopeea lui Baal Qrapt si Zpra0i ale lui Baal su ttadadO 3rt. din punct de 0edere ling0istic, ne duc Jn ur*7 pJn7 Jn cea GSSS id,cr.L reg*da lui A4har QrciriRrdhite r5n Brnlui 1u al re8elui bs D.n eO, dadnd pDbabit din cea @8SS J.d.$r.3 po0estea Regelui Meret QJn ur*a pierderii ranilei el doblnde)re o b"t noua, pri, cuce. rire3 de ase*enea, el atrage *Jnia KeilorO, datJnd prcb2bl din Belul all1J2 t.d.$r.L si .tt2 tsa*ent2. Toate copiile care e-ist7 datea.7 din secolele al @4-lea sau al @<-lea H.d.$r, M7iestria poetica a epopeilor 0echi a de*onstrat clar i.ul arhaic al unei *ari p7r&i din poe.ia ebraica din 9T, Jn 0ocabularul )olosit Ki Jn cursul )ra.elor. 'entru traduceri co*plete ale epo peilor, atit de i*portante pentru religiile canaanite 0echi, 0e.i $. !. Zordon, /garitic #iterature, @A4A3 Z. R. Dri0er, $anaanite Myths and #egends, @AB13 A. $aDuot, M. S.nycer, A. !erdner, Ti-tes ;ugariuDues %, @AP4. SeJec&iuni sJnt date Jn A ET, p. @GA-@BS de c7tre !. #. Zinsberg, iar Jn D;TT de c7tre J. Zray. c, iJei)gia $anaani&ii au a0ut un panteon 0ast, Jn )runtea c7ruia se a)la El. Jn practic7 un loc *ai i*portant era ocupat de rB.al Qdo*O, adic., !adad, (d )iuturii Di iia-gon, care a0eau te*ple la /garit Ki Jn alt7 parte. gei&ele ]AKera $AsherahO, Astarte Q]AshrarothO Ki A-nath - la )el ca &i Baal - a0eau personalit7&i poli0alente Ki caractere 0iolente3 ele erau .ei&e ale se-ului si ale r7.boiului. Mothar-Ki-!asis a )ost .eul*este&ugar Qc). 9ulcanO, Ki e-istau o serie de alte .eit7&i *ai *ici, Jn 'alestina au )ost descoperite r7*7Ki&e ale unor tdple r. B.Den, MeghidD lrchis, Sih* si h s] cial la !a&or Qunde sJnt cel pu&in trei te*pleO, Jn a)ara celor din Siria, de la fatna, Alalah sau /garit. Te-tele ugariu=ce *en&ionea.7 o serie de ani*ale sacri)icate .eilor3 0ite cornute, oi Qberbeci Ki *ieiO si p7s7ri Qinclusi0 poru*beiO Y plus, desigur, libatiuni. ;asele de ani*ale e-ca0ate Jn cJte0a locuri din 'alestina 0in Jn spri5inul acestei a)ir*a&ii. Titlul de *are preot QrT )chn*O este atestat pentru religia canaanita din /garit, Este )oarte posibil ca ter*enul Dd)* din te-tele ugaritice s7 dese*ne.e prostituatele de la te*plele p7gJne3 Jn orice ca., Jn li*p e Ddan codituiau o paite inr2grat, a "lisiei canaanite, ele erau inter.ise pentru %srael QDeur. G<3 @P@8etcO. Sacri)iciul u*an Jn religia canaanita din hil*iul al G.lea nu a @1r do0edn in.3 cu caitudlre prin descoperiri arheologice, dar e-ist7 indica&ii c7 era practicat. "aptul c7 religia canaanita a )7cut apel la ele8tele *irulie g *acriale ate Mtuii l*ne este ar7tat dar Jn te-tele ugaritice Ki Jn te-tele egiptene de origine sau de inspira&ie se*itic73 c). Albright, Archaeoiogy and Rd&gion o) %srael<. @AB<, p. PB-PP, @B8-@BA, @AP, n. <A3 0e.i de ase*enea ]9%^E# DE A/R. $End Jn&elege* se*ni)ica&ia deplin7 a acestui rapr d]ie i *i e0d2nr ca db pu.a de 02dF )i.ic Ki spiritual cru.i*ile so)isticate ale culturii canaanite decadente nu puteau coe-ista cu %sraelul Jn )or*are, care a0ea o *isiune unic7.

B%%/;$RA)%E, A+ R. Millald, ,,The $a*nit1,, Jn 'fTT, p. GA-BG. 'entru descoperirile de la /garit, 0e.i articolele lui Schae))e- JncepJnd Jn seria din @AGA &i seria de 0olu*e bine docu*entate Mi.sion de Rus Shdnr4 d2 Sch.e))2r 0irll2.ud si ougayblj

MA.M. $A AA %T Qb sr. Q8nandior din ebr. si ean, Dann7= sau ara*. Dan=an, 6.elot+, 6.elos+O. %n Mat, @SL43 Marcu <L@8, porecla lui Si*en, unul dintre $ei Doispr2re, %n #ua 1L@B3 "rDr. rL@< el eV2 nhit cu ter*enul grecesc echi0alent, gSotes, 6aelotul+. 'redla uui r.2l1t Qsu iZt .slorO prin)t arstoli d% naKtere la specula&ii interesante3 desigur, se poate ca el si nu )i rcr u alor propriu..is, c5 n )i pl*t aeaste porelB d2 %a lsE sa, de la .eii.lt5 D.enici dator5iL renperan2ntui seu. "apbt .E Mah, ,i apoi Matei, a )olosit )or*a se*itic7 sugerea.7, Jns7@, sensul propriu. ".".B. $A DA$E. u*ele sau, *ai corect, titlul unei re8re a Etiopiei al crpi ninish a )o] con0en5t in ul* prcpo0gtlulrii lui "=lip r"apt aLGPO. in Qe lnbE Jntinderea regatului ei, care probabil JKi a0ea centru[ Jn regiunea ubiei Superioare QMeroe5 &i nu Jn .ona Eti.piei node*D re.i ,ETro'#A. %2n2ile do*nn.L re, pnobabil 1 regin2 **r, peu ac1t tittu in perioada tielenist7 &i sJnt atestate Jn literatura antic7, dee-. 'seudo-$allisthenes Q<,@8O, Strabo Q@P.8GS[, 'linyQe!1. @81O. A%B/;$RA"%E. A*dt5 E. /ll2ndor)i ln J9TS G, @ABB-1, p. B<-B1. D.A.!, $A E!, u*ele unei aKe.7ri sau a unui oraK *en&io*t, alirui de r!alan Di Ede4 penb, rE )B3a co*er& cu Tirul QE.ec. GPLG<O. #ocali.area este necunoscut7, dar asocierea de *ai sus sugerea.7 regiunea Euhatuiui n55laiu Si a.eat, anplaere e8 spri5in5ra Nte deu*ente .sir.Si din B8l,l al Pls #d.ar T.$M. $A ; /# %%;/#/% TESTAMB[Rm. %. 'edoa.la Nte inep4 Teologia biblic7 i*pune ca o pre*i.7 a sa o literatur7 biblic7 de propor&ii )i-eL Jntinderea acesteia este stabimt. Jn *od traairioMl in canond X ini din en *arilor cotro0erse teologice. $u0Jntul 6$anon+ este o latini.are a cu0Jntului gr, )canoh, 6trestie+- datorit7 h"ebuintdrno, 0ariare ale acdrei plante ,2ntru a *7sura Ki pentru a trasa, cu0Jntul a a5uns s7 Jnse*ne liniar, linie J*p7r&it7, coloan7 *7rginit7 de linie Ki, de aici, list7 scris7 sub )or*a unei coloane. $anonul este o list7 de c7r&i pe care Biserica le )oloseKte Jn Jnchin7ciunea public7. Manon Jnsea*n7 de ase*enea regul7 sau standardL de aici deri07 sensul secundar al canotulu5,Srn aacela de lisri de dtW p2 2re sisn2 le Muoatte 2 )iind Scriptui i rir.E, no*ri02 pen. tru credin&7 Ki practic7. 'rin ur*are, )elul Jn care inl2lese* ispira)E i*pue ru nll*i c. si deti*irin @PA $%:; T=# ;%=%,/T te-tul Scripturii &i s7 anali.7* istoria intenta a c7i&ilor biblice, ci i*pune &i ur*7rirea rJt *ai )idel7 a de.0olt7rii conceptului de canon &i a $anonului Jns7&i. Jn aceast7 cercetare, %n special tu pri*a perioad7, e-ist7 trei proble*e care trebuie distinse darL cunoaKterea cIrtii, do0edit7 de un anu*it p7rinte al bisericii sau de o anu*it7 scriere3 atitudinea unui p7rinte al Bisericii sau a unei scrieri )a&7 de aceasta carte ca )iind Scriptur7 inspirata Qlucrul acesta poate )i indicat prin )or*ule introducti0e cu* sJntL 6Este scris+ sau 6A&a cu* spune Scriptura+O] e-isten&a conceptului unei liste sau a unui canon Jn care )igurea.7 lucrarea citat7 Qlucru care poate )i ar7tat nu nu*ai prin liste propriu-.ise d p prin re)eriri la 6c7r&ile+ sau 6apostolii+, cJnd prin acestea se Jn&elege o colec&ie de scrieriO. Aceast7 distinc&ie nu a )ost )7cut7 Jntotdeauna &i, de aceea, s-a produs con)u.ie. 'ot )i descoperite citate Jnc7 din 0re*urile cele *ai 0echi3 dar dac7 citatelor li se pot atribui statutul de Scriptur7 inspirat7 este o proble*7 pentru care cel *ai adesea ne lipsesc criterii precise. A&a sttnd lucrurile, nu este surprin.7tor c7 o deci.ie cu pri0ire la e-isten&a unei liste canonice sau a con ceptului de canon nu are adesea do0e.i directe &i se ba.ea.7 ui ui)re&utie pe deduc&ii. $el *ai 0echi punct la care pute* Jncepe cercetarea este Jn datele pe caie le )urni.ea.7 JnsuKi T. Biserica apostolic7 nu a )ost lipsit7 de Scriptur7 -pentru doctrin7 a recurs la 9T, de obicei Jn traducerea greaca, deKi se paie c7 unii scriitori au )olositL te-tul ebraic Apocri)ele, cu* este % ".noh, au )ost )olosite de ase*enea Jn unele cercuri. Este discutabil dac7 ter*enul 6canonic+ ar trebui )olosit aid tnrrucJt $anonul ebraic nu era stabilt Jnc7, cel pu&in de 5ure, iar atunci etnd a )ost stabilit a )ost a)ectat de contro0ersa anticreKtina, pe /ng7 al&i )actori. Biserica )olosea de5a Jn Jnchin7ciunea sa unele tradi&ii propriiL la $ina Do*nului era 60estit7+ *oartea Do*nului Q@ $or. /JG1O probabil prin 0orbe Qcea *ai 0eche nara&iune a 'ati*ilorn Ki prin si*bolurile $inei. ara&iunea $inei Do*nului se consider7 c7 pro0ine 6de la Do*nul+, )iind o tradi&ie p7strat7 cu gri57L aceast7 ter*inologie este JntJlnit7 si Jn pasa5e unde conduita etic7 este ba.at7 pe a)ir*a&iile Do*nului QD), @ $or. PL@S, @G, GB3 "apt. GSL<BO. Jn principal este 0orba de *aterial oral, dar - a&a cu* a ar7tat criticis*ul )or*ei - aceast7 e-presie nu este *enita nicidecu* s7 sugere.e i*preci.ia schi&ei sau con&inutului. $olec&iile de scrieri de tradi&ii creKtine sJnt Jn cei nai bun ca. ipotetice Jn pri*a parte a erei apostolice3 deKi s-a sugerat c7 e-presia dupl t,ipn,r= Q@ cor. @sL<-4O e re)er, la docu*ente din aceast7 0re*e ti*purie, ideea a g7sit prea pu&in7

acceptare. 'rin ur*are, Jn acest *aterial, )ie c7 este oral, )ie c7 este scris, 0ede* Jnc7 din prunele stadii c7 Biserica a p7strat cu gri57 tradi&iile sale despre pati*ile, Jn0ierea, 0ia&a Qc). "apt. @SL<T-4SOKi Hn07&7turile lui %sus. Este e0ident, Jns7, c7 ceea ce era cunoscut si p7strat de cine0a nu e-cludea 0aliditatea Ki 0aloarea tradi&iei p7strate Jn alt7 parte, '7strarea Qconser0areaO este Jn *are *7sur7 neplani)icat7 Jn acest stadiu 6preistoric+ al de.0olt7rii Scripturii creKtine. Ea se continu7 cu scrierea E0angheliilor, unde cele dou7 curente principale suit de.0oltate independent unul de cel7lalt. S-ar p7rea c7 prea pu&ine lucruri au sc7pat )7r7 s7 )ie incluse Jn acestea. Mlratl=i .t=Tro#r di, T rerBdicl .le la buh Jnceput, dac7 nu inspira&ie, cel pu&in o anu*it7 autoritate si Jn07&7tur7 adec0at7 Jn proble*e de doctrin7 &i conduit73 totu&i, este clar c7 nici o epistol7 nu este scris7 pentru alte persoane decJt destinatarii speci)ici a)la&i Jntr-o situa&ie istoric7 concret7. Jntoc*irea unei colec&ii de scrisori este e0ident c7 datea.7 dup7 *oartea lui 'a0elL scrierile pauline sJnt o*ogene din punct de 0edere te-tual &i e-ist7 do0e.i *ai puternice Jn )a0oarea ideii, de.0oltate Jn detaliu de E. J. Zood-speed, c7 Jntoc*irea colec&iei a )ost un act unic petrecut la o dat7 bine de)init7 Qprobabil Jn 5urul anilor 8S-8B d.$r;. decJt Jn )a0oarea ideii lui !a*ac( c7 aceast7 colec&ie de scrisori s-a )or*at treptat. $olec&ia de epistole s-a bucurat de la bun Jnceput de un statut Jnalt de literatur7 creKtin7 autoritar7. %*pactul ei asupra Bisericii de la s)irKitul pri*ului secol &i Jnceputul celui deal doilea este clar dac7 e-a*in7* doctrina, li*ba5ul &i )or*a literar7 a scrierilor din acea perioad7. u e-ist7 nici o do0ad7 corespun.7toare pentru )or*area unor colec&ii de scrieri ne-pauline la o dat7 atit d2 tinpuieL d. a8Bea, e lae cl "aptele apostolilor nu a )ost scris7 in principal ca un docu*ent didactic. Dintre toate docu*entele T, A-pocalipsa lui %oan )ace cea *ai clar7 re0endicare de inspira&ie di0ina &i Jn acest gen de literatur7 este singurul e-e*plu de oracole Ki 0edenii ale pro)e&ilor bisericii din T. 'rin ur*are, Jn T JnsuKi a0e* cJte0a ca.uri clare de *aterial creKtin, chiar dac7 era Jn )or*7 oral7, care era considerat autoritar &i, Jntr-un sens, sacruL cu toate acestea, nu Jnt)lni* nici un ca. de scriere care s7 re0endice Jn *od e-plicit c7 ar B singura p7str7toare a tradi&iei Jn acest stadiu nu e-ist7 Jnc7 un $anon al Scripturii, o list7 co*plet7 la le sa nu *i poar, 1 tdclte aN/u8irt, Se p.rc c, lucrul acesta s-a datorat unor )actoriL e-isten&a unei tradi&ii orale &i pre.en&a apostolilor, ucenicilor apostolilor Ki pro)e&ilor, care erau cei ce trans*iteau &i intdpretau tndiga pe . leV DDt-o Do*d, f. '7rin&ii apostolici AceiaKi )actori sJnt pre.en&i Jn epoca aKa-nu*i&ilor '7rin&i apostolici &i este re)lectat7 Jn in)or*a&iile )urni.ate de ei pentru studierea $anonului Jn ce pri0eKte e0angheliile, $le*ent V'ri*a Epistola, cea AS d.$r.O .ita.i tut2rirl hrudn cu al riepti.ilor dd ce totuKi nu este Jntr-o )or*7 identic7 cu 0reuna dintre lEah.lii3 .l nV prctatea.d citat2le d le to*ul, care s7 indice citarea din Scriptur7. El nu cunoKtea rhrghelia dupd l8n. %8MliD dD Ant(hia QM" tiri.at Jn cea @@B d.$r.O 0orbeKte )rec0ent despre 6e0anghelie+3 totuKi, Jn toate ca.urile cu0intele lui sJnt co*patibile cu interpreta rea c7 el se re)era la un *esa5 &i nu la un docu*ent. u*eroasele a)init7&i cu Matei ar putea sugera c7 aceasta este sursa )olosit7, dar sJnt posibile Ki alte e-plica&ii. u se Ktie dac7 a cunoscut E0anghelia dup7 %oan, deKi se pare c7 nu a cunoscut-o. Scrierile lui 'apias, p7strate )rag*entar Jn lucr7rile lui Eu.ebiV W tn als pane, ne da, iD)or8lii cu pri0ire la e0anghelii, dar i*portan&a acestui )apt r7*Jne incert7 sau contro0ersat7L el a)ir*7 r7spicat pre)erin&a sa pentru 6glasul 0iu Ki per*anent+, Jn contrast cu Jn07&7tura c7r&ilor. Scrisoarea lui 'olycaip din S*irna c7tre "Jlipeni arat7 dar c7 el cunoKtea E0angheliile dup7 Matei &i #uca. 'rin ur*are, el o)er7 cea *ai 0eche do0ad7 neechi0oc7 despre )olosirea lor, dar dac7 scri soarea rui 1ie, du,V toat2 prcbabiut,Wle, o conbina&ie de dou7 scrisori scrise la date di)erite Qcap. @<-@4 cea @@B d.$r.3 restul tn cea @<B d.$r,O, do0ada nu *ai este aKa de 0eche cu* s-a cre.ut cJnd0a. G @8S $A ; /# ;/#/% TASTAR T %renaeus din#y*ts cea @<S-GSS d.$r. $anonul Muratorian @PS-G@S d.$r. EuscbJus E! <.GB G1S-<4S d,$r. Athanasius A <A-a scrisoare pascal7 <1P d.$t. $anonul pre.ent Matei Maieu #uca loan "aptele Ap.

Ro*ani %$ori*eni G$orintcni Zalateni ")lipeni $olcseni @ Tbsaloniceni G T)esaloniceni lJi*otei GTi*otei Tit "ili*on #ucr7ri apocri)e selectate

$ontro0ersat7 mn[ eautentic7 EH; ;*isa @]@ $itirea pet*isI /e> $itirea per*is7, dar nu Jn Jnchinarea public7 Epistolele 'auline probabil c7 au )ost colectate %ntr-o culegere Jn cea 8S-8B d. ci $$ts0a din stagiile principale ale accept7rii $anonului oului Testa*ent. $anonul pre.ent QdreaptaO a )ast acceptat Jn apus Jn <AP d.$r, @S@ $A ; /# ;/#/% TtrSTAME T $le*ut , Epistold #ri Ba*ona Aar2.i din 5unl anu lui @<o d.$r. AnhdouL lolM nul, Mterial o,al, dar at1d W )ol1i8 EEnahelinor <inoptice3 )iVare din)t ei i.dldueW e-peiile din 2hngn)tii cu o ior *ul7 d2 citsre a sDiptuii E-ist doe.5 anple de c*2Dr2ra Episrolelo, pauiire de cBe prJintii apZtolciL linba5d lor 1te in)luen&at puternic de cu0intele apostolilor. DeKi este eident ca epistolele lui paEl )tu pre ite )dtu Dult, pe pu,tu

citat2 sint i)toae ca )iind scrip tuard. o sie de pae5e suliea.5 ce in 2ruile creKtine se )7cea distinc&ie Jntre 9T Ki scrierile de pro0enien&7 creKtin7. $redincioKii din "iladel)ia au 5udecat 6e0anghelia+ prin pris*a 6arhi0elor+ Qscrierilor 0echiO Q%gnatius,')tilad. 8,GO3 G Ze*ene 0orbeKte despre 6c7r&ile QbibliaO Ki apostolii+ Q@4,GO, un contrast care probabil este echi0alent cu 6R)echiul Ki oul Tstahot - $hi.r ii a8lo unde Ehnghelia cc pre. diti )8)te *ult Qde e]. %sctiu su papiaO, 1ie e0iddt cA a )st )o*a o,alB J nu c8 sri2, B.*ba se ocup7 Jn principal cu e-plicarea 9T3 Didache con,ttn2 8tertal didact# si etic o*u Enh erei si creKtini. Al7turi de *aterialul din e0angheliile canonic, ]u paralet c, ele, *5orirataa pirin"or apZ. blici utiliEl c)ta ce rci n*in ln hod a*cbni. *aterial 6apocri)+ sau 6e-tra-canonic+L este e0ident c7 ei nu-@ considerau aKa. oi ne a)l7* Jnc7 Jntr-o peri8d, ln up ]risile T ru sinr clar de*rote de alte *ateriale edi)icatoare. Situa&ia aceasta continu7 Ki Jn secolul al G-lea Ki poate )i 07.ut7 la %ustin Martirul Ai la rt5an. %stin spse cB ,rn2norie ap1rolilo),, nFite s*shel4 e"u cirite %a #achiniciunea crei. ti4iL ciEtele si alu.5ile lui o)eli lng do(.i ca ac1rd nu edu =dentice cu *le patd engner4 ci onriEu *Ertal 6apocri)@. AcelaKi Mrdial a )ost )olZit d2 =%htian in a*onia ]ngheliilor ,2 o" a intdnit-o, cuQ)tta slb n*ele Diar1oron su, ln alt1 palte, poate *ai corect, ;iapente. D%. rnnun" lot M)tion Abia c7tre s)Jrsitul secolului al G-lea a Jnceput s7 se re0ele.e Jn gJndirea si Jn acti0itatea creKtinilor ideea de canon Ki de statut scriptura,. 'ro0ocarea lansat7 de Jn07&7torii eretici a )ost Jn *are *7sur7 deter*inant7 pentu sii*ulae aZtei idei, /n enelea eretic a )o1t Marcion d=n sinop2 c)t sa pr de bi2ica d5n Rona h 5uin anului @sS d.cr., dar care plobabit ca tuse acti0 h Asia Mic% ri*p d2 roi DdV5 ani. cre .indu=e tSl*ncitorul lui 'arel, e# a predic.t o de dine depre doi DFereiL 9t a )1r lu.*,1 D8 ne(ului DrepQ $r2atorul, 5udelturn 1upra o*o nilor3 %sus a )ost e*isarul Du*ne.eului Bun Qsau B=n*irorO, Mi ME dedt Dl*eaul Drept Ei*is sa elb2r] p2 8n*i din robia acelui D88u )iind rTrtnit datoliie Mt)io.itetn D*eaului DEpt, El a d.t lEnghelia Sa ceto. DdsprehD 2re nu ., Eunit lns, sa o pEsl[e.e )t.lieErE, Di 1poi a traM5so lui 'slel, singhl plopo0aduiior al ei. JntrucJt Marcion a respins 9T, con)or* acestei sche*e, el a si*&it ne0oia de)inirii unei Scripturi creKtine distincte Ki a creat un $anon al ScripturiiL o singura EEnsh2lie, ere etu roi *ulr eu *i pu"n rpropiad de E(n<hcria dupg #ua, a)2 .* o a0.* noi B5 cet2 .ece epistole ale lui 'arel Qon5lind Erei si Episrolel2 "Vo,aleO, c8 co tituiau n1tol1 /nele 1"te ale .le*lrtii $anon#dui catolic, care se suprapune cu epoca lui %ustin Ki Tatian, se pare ci se daror2.., "o0eerii pe care au rep2.enbto pentru Biseric7 scripturile lui Marcion, Jn special locul aoni*nt drpat .le 'a0el, tr ciuda )apnnli ci el eE oarecu* negli5at la 5u*7tatea secolului al doilea. Zenera&iile anterioare, c7l7u.ite de teoriile lui !ar-naclc, au 07.ut acest )actor Ki Jn dou7 surse docu*entarer i.to 2r5e de prcloaui la lpistolete padin2 Jn unele *n8rie, pe care Bruyne le.a coBidDat .a arat7 se*ne de Jn07&7turi tenden&ioase ale lui Marcion, )iind nu*ite din aceast7 cau.7 6prologuri *arcionite+, W in atrMite prclogui la EEnShelin2 dup3 Ma*, #u2 ,i %Zn Qe,2 s,au pnsrat *i a@1 tn latinO, cde au )1r nMie ,rnti.%lErtiorire+, p2 b2a pBup=rcii cE 2le a, )dt o pE)aJA la conponentle Eaneheliei ln paE, pB4i atunci clnd a, lcr crc<t2 ca o unitate. Mai tJr.*, Jns7, aceste ipote.e, care au list aaeptate dsri ca )apte do02dite, au )osi oiti .ate s.r si nu roi par d2%)t aNeptabile. $ealalt7 Jn07&7tur7 eretic7 i*portant7 J*potri0a cireia a )Zt loldit conceptd de cand a )Zt in0i lntua dileritilor gnosr5ci. Dspelirile de la ag !a*di Q,$!% ;B;AM;%D E pe)rit si cuo.A te* aceste lucruri *ai bine decJt genera&iile antericre. 'are Fide ca *5onrat2 csn5lor ca1 a, otutituit ulrerio, T aan .ueute h .eruile s.ctie- De eL4plu, uele pas5e nhetoare dir aKa-nu*ita E0anghelie a ade07rului se ba.ea.7 pe Ape.lip1a, BFi, %ap8le apoiolilor ii e0argheW. De ase*enea, E0anghelia dup7 To*a con&ine *ult *ateria, Jnrudit cu e0angheliile sinoptice care este deri0at )ie din acestea, )ie dintr-o tradi&ie oral7 paralel7. /n lapr ]*iicati0 1re d a2asta co*bin, cu0inte .on8 rEdidei .2ngh2liilor sinopti.e cr atie cr 0inie 2are nu npar dele ln Scripru5le cdonie5 ridul pri*ei c7r&i arat7 cu* doctrina unui Jn07&7tor gnostic 1te pp.crbte la nirel d2 egalibie cu e0an8hetine. aiterea ideii de $anon e baea., pe sistalirc ideii c7 e-ist7 o distinc&ie clar7 Jntre Jn07&7tura trans*is7 Jn docu*ente a c7ror 0echi*e este cunoscut7 Ki care se Ktie c7 sJnt de origine apostolic7, Ki Jn07&7tura r]enre care nu tDte 1 0ali.laE in )elut ac1b, chiar d<d pretinde c, suM s 1re o daaiEe sterice su re0ela&ia. %0 De la %renu la Elebtu ln . doua 5Fatate a tuhnui al Glea, aA. c* an s,s, .pai do0e.i clare de crinaliaE< .onZptdui do c.noE d1i ru bate ci4ile incl8 ir $anon 2*u acceptat de tdte bisicile. ln ludarea s inroriyd ere.il.r, (en2r din #yoE dn do02.i clare cE in Fdea gcea c2le pad, Earyhelii eh, u )ap, a-io*riD )iind osparate cu cele pah ol"ni ale pinnnturui ii c, c.le panu 0-lntui .le c2.uhi. El cit8.i din "apt2le apZtolilo. ii alind 1or5 h nod e-plicit ., cii2a.i Scriptua. Epistolele lui Uare%, Ap8lipM ii 8te epbtote catolice, deii n, slnt c5rate ii hoa e-pli.it 2 Scriptur7, sJnt pri0ite cu *ult respect QJn special priDele doudl, indiclnd c, in ele Sash o sll prina,. de doctrina si autoritate la care trebuie s7 )ace* apel Jn ca. de contro0erse. J*potri0a aKa.isei cunoaKteri esoterice a oponen&ilor s7i, %renaeus pune accent pe badiriile bi]ricii care elau de oriSine aposrolicB. D25n aceste tradi&ii Scripturile T JKi au locul lor. ?ti* de ase*enea c7 el a respins cu hot7rIre Epistola c7tre Erei .a liind ne.paulinS.

!ippoli rtin RoM, u conbnpora al lui tEneu, ne este cunoscut din scrierile sale care au supra0ie&uit @8G $A ; /# ;/#/% TESTAMB T nu*ai Jn parte. El citea.7 *a5oritatea c7r&ilor T, 0orbind Jn *od e-plicit despre dou7 testa*ente si despre patru e0anghelii. Mul&i critici sJnt gata s7-i libuie lui lista )rag*entara de Scripturi canonice p7strate Jn latin7 Jntr-un *anuscris din Milan, cunoscut sub nDEle de $anonul M*rorian aduDe n*ete pdnuhi ed(or, #udo0ico Muror5O. rotD35. a.esta atribuire nu este do0edit7L docu*entul latin nu este neap7rat o traducere. ; re)erire Oa originea recent7 a '7storului de !er*as ne )ace s7 dat7* scrierea intre lPZGlS d,$r. "ra<)tnrul de d8l*nr care ra D1s. trat d7 o list7 a scrierilor T J*preun7 cu o descriere a originii &i con&inutului lor. ?i aici obser07* patru E0anghelii, recunoaKterea epistolelor pauline, cunoaKterea unor epistole catolice, "aptele apostolilor Ki Apocalipsa lui loan3 sJnt incluse de ase*enea ca Ki c7r&i canonice Apocalipsa lui 'etru Qnu este *en&ionat7 nici una dintre Epistolele lui 'etruO Ki, Jn *od surtrin.ibr, ln)slepcirn.d lur Soto*on, #sr2 n,n2 &ionat '7storul, dar aceast7 scriere nu este considerat7 potri0it7 pentru Jnchin7ciunea public7. Data scrierii acestui docu*ent Ji con)er7 *ult7 i*portan&a, nu nu*i e o nrtui2 d1,re erist2nla tn F2rea ace.a a uu eeept dpriEetr de $anotr ci ,i Entu incertitudinile *7runte, pentru o*iterea sau pentru includerea unor scrieri care ulterior au )ost respinse ca apocri)e. SiaEa de lu i ar)tar% ln ac1re sied a )1t r7spJndit7 Ki a continuat Ki Jn secolul al <-lea. T)ertu-lian. $le*ent din Ale-andria Ki ;rigen au )olosit to&i pe %rB scliptuile T )ie in cono.8, )l1e %i diDutil doctrinare, )ie Jn co*entarii asupra c7r&ilor co*ponente. Ma5oritatea c7r&ilor din $anonul actual le erau ctMute si li se a.oda statut canonicr au lehas helt5tldint c, pri0ire la rF2i, uele Episrole erotice Ki Apocalipsa lui %pan. SJnt *en&ionate e0angheliile necanonice, agrophu citate ca Ki cu0inte autentice ale Do*nului, iar unele lucr7ri ale '7rin&ilor apostolici cu* sJnt Epistola lui Ba*aba, '7storul Ki 'ri*a lipis-lol7 a lui $le*ent sJnt citate ca )iind canonice sau scripturale. $hiar Ki Jn secolele al 4-lea Ki al Slea g7si* unele codice *ari care con&in unele dintre acesteaL $ode- Sinaiticus include Ba*aba Ki !er*as3 $ode- Ale-andrinus include 'ri*a Ki A doua Epistol7 a lui $le*ent $laro*ontanus con&ine un catalog de scrieri canonice din care lipseKte Epistola c7tre E0rei, dar Jn care sJnt incluse Ba*aba, '7storul, "aptele lui 'a0d Ki. Apocalipsa tui 'etru. 'e scurt, ideea de canon bine de)init este puternic Jnr7d7cinat7 si structura general7 a acestuia este stabilit7 )er*L proble*a ce ra*Jne acu* este care dintre c7r&ile contro0ersate s7 )ie induse Jn canon. 'o.i&ia Bisericii Jn secolul a[ <-lea 1te E.eti line de rebiu Qr! <. GsO. El tuc distinc&ie Entre c7r&i recunoscute Qho*olagau*enaO, contro0ersate Qantilego*cnaO Ki c7r&i neautentice QrFthaO. %n pri*a categorie sJnt puse cele patru e0anghelii, "aptele, Epistolele lui 'a0el, @ 'etru, @ loan Ki mdup7 p7rerea unoraO Apocalipsa lui loan3 Jn a doua categorie sJnt puse $ea Ki c7r&i 6contro0ersate, dar cunoscute de cei *aJ *ul&i+O laco0, G 'etru, G Ki < loan3 Jn a treia acategorie sJnt "aptele lui 'a0el, '7storul, Apocalipsa lui 'etru, Epistola lui Ba*aba, Didauhe, E0anghelia dup7 E0rei Ki Qdup7 p7rerea unoraO Apocalipsa lui loan. Acestea din ur*7, sugerea.7 Eusebius, ar putea )i incluse )oarte bine Jn categoria a doua dac7 nu ar e-ista necesitatea de a ne )eri de )alsi)ic7ri deliberate ale e0angheliilor si "aptelor purtJnd nu*ele unor apostoli, dar scrise nu*ai dintr-un interes eretic. $a e-e*ple de ase*enea c7r&i el nu*eKte E0angheliile lui=lb*a, 'etru Ki Matia Ki "aptele lui Andrei Ki loan. Acestea 6nu ar trebui recunoscute nici *7car Jntre c7r&ile neautentice, ci ar trebui e0itate JntrucJt sinr 8npl2t grcair2 ii nepi8,,. 9. gtabtltD $.tunulul %n sdlln sl 4.ld a )ct srabilit $anonrn cu niiel2 pe care le cunoaKte* noi, atJt Jn partea apusean7 cit Ki Jn partea r7s7ritean7 a creKtin7t7&ii. Jn creKtinis*ul laslrirean psctul hotaritor 1te a ltei.)ti si n.De Scrisre pastB . lui Arianrsiu in and s1P d,$r. Aici JntJlni* pentru pri*a oar7 un T care are e-act acelas 8nlinur e si cel cuQet de noi. Este sbbilitE o de*arca&ie clara Jntre lucr7rile din $anon care sJnt descrise ca surse unice de Jn07&7tur7 religioas7 si alte lucr7ri care este per*is s7 )ie citite, Ki anu*e Didache ii 'Ttorut, D1pre aperi)ele etie p spue c, sht )alsi)ic7ri inten&ionate )7cute cu scopul de a JnKela. Jn c=erinisul apEd $anond . )os siabdir orintro deibie a $oncilidu de # $r)r<*t n anut <Ai, sde a )1t ac2piati o lisrb ca ii .ea a lu5 Atha*stu. $an in acZi ,.ri8di o ]rie de (riirori de li*ba btina au dat do0adn de inr))i t2n8 linitele $anonltui TL 'iiVilua in Spania, RuinE de ADdteta i. calia, AVsutin in A)r(a .le Qptn.ile lui au .onb.ibuii la dNi.ia de %a can2inaO, %D8nr %, eptsopul Rohei, Ki autorul Decretului pseudo-gelasian. Tb&i au sus&inut aceleaKi p7reri. 9%. $anonul Si !ac D2.bltar2 $anorului i, bi].icile da li*b1 siliaci a rost snrlri..Lior d. di)]5ti. Este Drobabil ci D.ina Scriptur7 cunoscut7 Jn aceste cercuri a )ost, Jn a)ar7 de 9T, E0anghelia dup7 E0rei, o scriere apocri)7, care Ki-a l7sat a*prenta asupra JJiatessaro)t-uluicJnd acesta Ki-a luat locul de e0anghelie Jn creKtinis*ul siriac. Este probabil c7 Tatian a introdus de ase*enea Epist.lele padine si poar2 chi.r "apEle ap1bt,lor ac t2< tr2r slnt n*ne Scripturi ale b5senc#i ,riae pri*are de c7tre Doctrina tui Addai, o lucrare din secolul al S-lea care atunci cJnd descrie Jnceputurile .,2irinls*ului ln Edsa e*blD leS2nda cu =Eadilia

de*n7 de cre.are. /r*7torul stadiu Jn alinierea *ai apbpiala n $ahonului sinac cu cet gR a )1t p,o. oucerea 5l0anghduor separaE+ QEtanGhelian da. MephurresheO care s7 ia locul Diatessarn5i-ului. #ucrul acsta nu a )1r uno. =le roliuai. psh5tra Q.are din puct de red8 al r-nnd a )o] o io*e ,anial corectat7 a lucr7rii QB0anghetion da-MepharresheO a )ost produs7 cJnd0a Jn secolul al 4-lea3 con&inea, Jn a)ar7 de cele patru e0anghelii, Epistolele lui 'a0el Ki "aptele, Epistola lui laco0, @ 'etru Ki @ loan, adic7, ehi0aldtd csDndd de ba.e acceptat de biDicn3 greceKti cu aproape un secol *ai de0re*e. Dou7 0ersibiStee)ti ale .eloilalte cB4 din clnond carc a0e sn ne sccepEt in 8le d5n he au ciE/.lar o.htse Mo no)iti siriaciL 0esiua tui ptulo(n1 probbil c3 a supra0ie&uit Jn aKa-nu*itele 6Epistole 'ococ(e+ Ki ,Apocalipsa $raF)ord+, iar cealalt7 traducere este a-proap. cu cdituiline FniD8 lui Tona din !aNel care a 8npnut de sede8 G U.8u. G s5 < roal tuda ii renisa Apocnlipsli publi.ad de Di3u. daindouE aceste 0ersiuni arat7, prin i*itarea ser0il7 a te-tului Ki li*ba5ului grec. cJt Ki prin Jns7Ki )aptul producerii lor, o asnilare cleindeir a cZrinis*ului siroc Jn cel grec. @8< $A ; /# ;/#/T %ESTAME%%T 9n. Recapitulare A* putea )ace o recapitulare ur*7rind destinul canonic al c7i&ilor indi0iduale din T. $ele patru e0anghelii au circulat relati0 independent pJn7 la )or*area $anonului cu patru e0anghelii. Se pare c7 E0anghelia dup7 Maieu a )ost eclipsat7 de cele dou7 6de.0olt7ri+ ale sale, dar nu a disp7rut. E0anghelia dup7 #ues, Jn ciuda patrona5ului lui Marcion, nu se pare sa )i tnti*-pinat opo.i&ie. E0anghelia dup7 Matei a ocupat )oarte de0re*e locul predo*inant pe care @-a ocupat pJn7 Jn era cercet7rilor *ode*e. E0anghelia dup7 loan a )ost Jntr-o situa&ie di)erit7, Jntrudt la s)irKitul secolului al G-lea e-ista opo.i&ie considerabil7 )a&7 de ea, iar ca e-e*ple Ji pute* cita pe aKa-nu*itul Alogoi &i pe presbiterul Zaius din Ro*a3 nu Jncape Jndoial7 c7 acest lucru sa datorat obscurit7&ii care Jn07luie unele aspecte legate de cadrul, originea &i circula&ia el original7. Dup7 ce a )ost acceptat7 prestigiul ei a continuat s7 creasc7 &i sa do0edit a )i de cea *ai *are i*portan&7 Jn contro0ersele 5i de)ini&iile doctrinare *a5ore. "aptele apostolilor nu s-a pretat la )olosirea liturgic7 sau Jn contro0erse3 apare prea pu&in pJn7 dup7 0re*ea lui %reneus3 de atunci tncolo este stabilit7 )er* ca parte a Scripturii. Epistolele pauline au )ost stabilite )er* ca Scriptur7 din cele *ai 0echi ti*puri. Se pare c7 Marcion a respins Epistolele pastorale3 Jn rest nu a0e* nid o do0ada de Jndoieli cu pri0ire la ele, iar 'olycaip sus&inea de5a c7 sJnt autoritare. Epistola c7tre E0rei, pe de alt7 parte, a )ost contro0ersat7 ti*p de cJre0a secole, )n R7s7rit se trie c7 'antaenus Ki $le*ent din Ale-andria au discutat proble*ele critice legate de autorul ei3 ;rigen a re.ol0at proble*a prin presupunerea ca ideile pauline sJnt e-pri*ate aici de un autor anoni*3 Eusebius &i al&ii descriu Jndoielile din Apus, dar Epistola a )ost acceptat7 Jn R7s7rit dup7 0re*ea lui ;rigen. Este de*n de re*arcat ca Jn papirusul $hester Beatty $p41O din secolul al <-lea a ocupat un loc de )runte, )und situat7 i*ediat dup7 Ro*ani, Jn Apus au e-istat Jndoieli Jnc7 de la JnceputL %reneu nu a acceptat-o ca scriere paulin7, Tertullian Ki al&i scriitori a)ricani i-au acordat prea pu&in7 aten&ie, 6A*-brosiaster+ nu a scris nici un co*entariu despre ea, la )tl c* a )l.ut 'e#eiu, $ondlile db !ipUo ti $s. tagina au separat E0rei de restul Epistolelor lut 'a0el Jn listele lor canonice, iar Jerotne scrie c7 pe 0re*ea sa cei din Ro*a nu credeau Jn autenticitatea Epistolei c7tre E0rei. 'roble*a nu este considerat7 re.ol0at7 dedt aproape un secol *ai ttr.iu. cu#8e8 d. elbtole orolice ct2 h *od didet o crea&ie *ai tJr.ie, datJnd dup7 stabilirea structurii esen&iale a $anonului la s)irKitul secolului al G-lea. $7r&ile incluse Jn Epistolele catolice se deosebesc de la o bi]ricl h glra 1i d2 la D plrbre ta athrl. 'riM Epistol7 a lui loan are un anu*it loc Jnc7 din 0re*ea lui %reneuL a doua &i a treia sJnt citate )oarte pu&in si uneori Qcu* este Jn $anonul MuratorianO3 nu sJnte* siguri dac7 se )ace re)erire la a*Jndou7. Desigur, luc*l acesta se poate datora scurti*ii lor sau aparen tei lipse de i*portan&7 teologica. 'ri*a Epistola a Jui 'etru, de ase*enea, a )ost inclus7 Jn $anon, dar locul ei a )ost *ai incert Qobser0a&i, Jns7, a*biguit7&ile din $anonul MuratorianO3 a doua Epistol7 continua s7 )ie Jntre 6c7r&ile contro0ersate+ pe 0re*ea lui Eusebius, Statutul Epistolelor lui laco0 Ki %uda a )luctuat Jn )t)tSe d2 bi]ric,, etocl ti lrdettd indi0idult. QAn pute rcta .ici .a llda ti G 'enu lht SDpaie .u 0eritabil potpuriu de literatur7 religioasa Jntr-un singu rclurD hn-D papiru din coleda lrodruO 8e pare c7, Jn ce pri0eKte includerea %ii aceast7 colec&ie, aceste Epistole au )ost Jn co*peti&ie cu alte lucr7ri cu* sJnt 'astorul, Ba*aba, Didac(e, scrisorile+ lui de*ent, Ki toate acestea se pare c7 au )ost recunoscute sporadic Ki au )ost )olosite ca )iind scripturale. Apocalipsa lui loan a JntJ*pinat opo.i&ie de dou7 oriL pri*a dat7 Jn secolul al G-lea, datorit7 spri5inului aparent al a)ir*a&iilor lui Montanus care a re0endicat inspira&ie pro)etic7, Ki a doua oar7 la s))cKitul secolului al <-lea, datorita unor considerente critice, prin co*para&ie cu E0anghelia dup7 loan, Jn contro0ersa dintre Dionisie din Ro*a &i Dionlsie din Ale-andria. A*Jndou7 categoriile de Jndoieli au contribuit la lipsa de Jncredere cucarea )ost pri0it7 de bisericile greceKti &i la acceptarea ei )oarte tJr.ie Jn bisericile siriace Ki ar*ene. Jn Apus, di*potri07, i s-a acordat un %oc de sea*7 Jnc7 de la Jnceput3 a )ost tradus7 Jn latin7 Jn cel putin trei J*pre5ur7ri Ki i-au )ost dedicate nu*eroase co*entarii JncepJnd

din 0re*ea %ul 9ictorinus din '.tta, Q*rtiri.at ln <S4O, 9%D. 'o.i&ia actual7 $anonul T a crescut si a )ost stabilit Jn )or*a pe care o cunoaKte* noi ast7.i, tn secolul al @1-lea at)tL ro-*ano-catolicii cJt Ki protestan&ii, dup7 o de.batere, Ki-au rea)ir*at ade.iunea )a&7 de tradi&ie, iar biserica ro*ano-catolic7 a a)ir*at &i *ai recent ade.iunea ei continu7. 'rotestan&ii conser0atori, de ase*enea, continu7 s7 )oloseasc7 $anonul pri*it prin tradi&ie Ki chiar repre.entan&ii teologiei liberale ader7 Jn general la acest $anon. u Jncape Jndoial7 c7, )iind con)runta&i cu cercet7rile biblice *ode*e Ki cu )aptul c7 unii cetltori, cel puliD e sl*r obllgati s7 atribuie ,8le dQ-lll8te din T uor .lrori Zap1tolici, .M ne0oie s7 Jn&elege* din nou )actorii Ki *oti0ele care stau la ba.a procesului istoric descris aici. %ncluderea docu*entelor Jn $anon este recunoaKterea autorit7&ii acestor docu*ente de c7tre Biserica creKtin7. #a Jnceput nu a e-istat un $anon deoarece erau pre.en&i apostolii Ki ucenicii lor &i deoarece e-istau tradi&ii orale recente. 'e la *i5locul secolului al G-lea apostolii erau *or&i, dar *e*oriile Ki alte lucr7ri atest7 *esa5ul lorL Jn acelaKi ti*p s-a ridicat ere.ia Ki prin apelul pe care @-a )Scut la teoria teologic7 sau la o nou7 inspira&ie a i*pus re0enirea la autoritatea ortodo-iei Ki o de)inire *ai atent7 a c7r&ilor autoritare. Ast)el, cele patru E0anghelii &i $olec&ia paulin7, care erau )olosite pe scara larg7, sJnt declarate scripturale, J*preun7 cu alte cJte0a c7r&i care se pretinde c7 au )ost scrise de apostoli. De.0oltarea &i discu&iile doctrinare &i teolo-gice continu7 procesul de recunoaKtere pJnI cJnd, %n epoca *a5or7 de cristali.are intelectual7 Ki ecle.iastic7 a creKtinis*ului, este Jncheiat $anonui. tn aolul 1@ G-l2a E, d 4-la au )ct )olZite ni criterii pentru a stabili dac7 docu*entele scrise sJnt o redare )idel7 a glasului Ki *esa5ului *artorilor apostolici, Jn pri*ul tind, dac7 scrierea este atribuit7 apostolilor3 acest criteriu nu este satis)7cut Jn toate ca.urile3 E0angheliile dup7 Marcu 5i #uca au )ost acceptate 1 lerlri a%. uor colabo"tori ,iarTplaW ai ap1tolilor, )n al doilea rJnd, *7sura Jn care au )ost )olosite Jn biseric7L adic7, recunoaKterea de cI+tre o biseric7 de sea*7 sau de *a5oritatea bisericilor. 'e ba.a acestui criteriu au )ost respinse *ulte apocri)e, dintre care unele erau probabil ino)ensi0e Ki chiar con&ineau tradi&ii autentice ale cu0intelor %ui bus, dar cele *ai @84 $A ; /# 9E$%V%/#/% TESTAME T *ulte dintre ele erau si*ple n7scodriKi nici una dintre acestea nu a )ost recunoscuta de *a5oritatea biseridloi. tn al treilea rind, concordan&a cu standardele de doctrina s7n7toas7L pe acest te*ei e0anghelia a patra a $ost pus7 sub se*nul Jntreb7rii la Jnceput, dar apoi a )ost acceptat73 sau, pentru a da un ca. contrar, E0anghelia lui 'etru a )ost respins7 de Serapion din Antiohia datorita tendin&elor ei docetice, tn duda )aptului c7 apela la un titlu apostolic. Ast)el istoria de.0ot7rii canonice a Scripturii T arata c7 este 0orba de o colec&ie de scrieri atribuite apostolilor sau ucenicilor lor, scrieri care dup7 p7rerea bisericii din pri*ele patru secole creKtine au )ost atribuite acestora pe bun7 dreptate *truclt procla*7 &i de)inesc Jn *od adec0at doctrina apostolic7 Ki, de aceea, co*ponentele ei au )ost considerate potri0ite pentru citirea public7 la ser0iciile di0ine de Jnchin7ciune. Dac7 Jn&elege* acest lucru, rit Ki creKterea treptata &i caracterul 0ariat al $anonului, pute* pricepe de ce au e-istat &i continu7 s7 e-iste proble*e &i Jndoieli cu pri0ire la anu*ite lucr7ri incluse in $anon. $onsidertnd c7 a-ceste trei criterii stnt adec0ate, creKtinis*ul protestant conser0ator din .ilele noastre nu g7seKte nici un *oti0 pentru a respinge deci.iile genera&iilor anterioare &i, de aceea, accept7 T ca o scriere co*plet7 &i autoritari a re0ela&iei di0ine, aKa cu* a )ost procla*at7 din 0echi*e de oa*eni aleKi, dedica&i &i inspira&i B%B#%;ZRA"%E. Th. gahn, Ztsch((te des neutT-ta*endichen Manons, @888-AG3 M.-J. #agrange, !istoireanrienncdu$anondu ou0eaulista*ent, @A<<3 A. Souter, The Tist and $anon o) ths eF Tista*eniG-, @AS4[J.Mno-, Maraton and thc eF testa*ent, @A4G3 E, $. Blac(tnan, Marci=onartd!ugn`Juence, @A483 The eF Th**enc in tlte Apostolic "at(ers, @ASB3 J. . Sanders, The 'ourthZospel in theEarly$hurch, @A4<3 J. !oh, Dte #ehre des heiligen %renaeus uebcr das ene. %tsta*ent, @A@A3 :. Bauer, Der Apcatotoi der Syrer, @AS<3 ide*, Reehtg%Siibig(eit und Met-erei i* 7ltesun $hristen-cu*, @A<4 VGte0., @A143 E. T @AP@O3 R. '. $. !anson, nadition in r)te)arly$hurc)c, %A1G3J.Regul, Die ana*artionitischen E0angelienprolage, @A1A3 R. M. Zranr, 6The eF Testa*ent $anon+ Q$a*bridge RiltoTyo)the BSke, 0oi. @,@APS, cap.@S. p. G84-<S83 SA< K.ur*.O3 !. 0on $a*penhausen, 9ie, "or*ation o) th] ;iristia] Bible, @APG. J ,B, $=i ;%%/# 9B$!%/#/% TBS%AME T. %. De)inirea ter*enului 6$anon+ Ter*enul 6$anon+ este J*pru*utat din li*ba greac7, tncare)canon tnsea*n7 6regul7+, )ncepJnd din secolul al 4-lea ter*enul (anon a )ost )olosit de c7tre creKtini pentru a dese*na o list7 autoritar7 de cIrti din 9T Ki T. Au e-istat Jnc7 de*ult di)eren&e de opinie cu pri0ire la c7r&ile care ar trebui s7 )ie incluse Jn 9T. De )apt, Jnc7 Snaintede era creKtin7 sa*aritenii au respins toate c7r&ile 9T cu e-cep&ia 'entateuhului3 JncepJnd cu secolul al G-lea J.d.$r,, o serie de lucr7ri pseudoni*e, a0Jnd de obicei caracter apocaliptic, au re0endicat statut de scrieri inspirate Ki au g7sit acceptare tn anu*ite cercuri, tn

literatura rabinic7 se relatea.7 c7 tn pri*ele dre0a secole ale erei creKtine anu*i&i Jn07&a&i au disputat, pe ba.a do0e.ilor interne, cano-nicitatea a cinci c7r&i din 9T QE.echiel, 'ro0erbele, $Jntatea ;nt7rilor, Edesiastul, EsteraO, Jn perioada patristic7 a e-istat incertitudine Jntre creKtini cu pri0ire la )aptul dac7 Biblia greaca &i cea latin7 trebuia s7 )ie considerate inspirate sau nu. D))eren&ele de p7rere cu pri0ire la aceast7 ulti*a proble*7 a dus la Re)or*7, dnd biserica ra*ano-catolJc7 a insistat c7 Ape.i)ele )d8u p1ne din 0E p2 pioior de esdibe cu celelalte c7r&i, iar bisericile protestante au contestat *1t lu8 Dei lrele hisici prre.tnte au considerat c7 Apocri)ele constituiau o lectur7 edi)ica toare QBiserica Angliei, de pild7, a continuat s7 le includ7 %n seria de lecturi 6ca e-e*ple de 0ia&7, dar nu pentru a stabili 0reo doctrina+O, to&i protestan&ii au )ost de acord c7, strict 0orbind, $anonul 9T const7 nu*ai din c7r&ile Bibliei ebraice - c7r&ile acceptate de e0rei &i spri5inite de Jn07&7tura T. Biserica ortodo-7 a )ost nedecis7 Jn aceast7 pri0in&a, dar Jn ulti*a 0re*e dnde tot *ai *ult s7 treac7 de partea protestan&ilor. $ondi&ia pentru ca o carte s7 )ac7 parte din $anonul 0T su % nu 1re d8r d sa )i. o lL8 eti.i, in)or*ati07 &i )olositoare, carte care s7 S )ost titita &i pre&uit7 de poporul lui Du*ne.eu, d condi&ia este s7 aib7 autoritatea lui Du*ne.eu pentru a)ir*a&iile pe care le )ace. Du*ne.eu a 0orbit prin autorul u*an al c7r&ii pentru a-i Jn07&a pe oa*eni ce s7 cread7 Ki cu* s7 se co*porte. u este doar scrierea unei re0ela&ii, ci este )or*a scris7 Ki per*anent7 a re0ela&iei. Acesta este lucrul pe caie-l Jn&elege* dnd spune* c7 Biblia este,.inspirat7+ Q]E S'%RA^%EO &i inspira&ia este aceea care )ace c7r&ile Bibliei s7 Ee di)erite de orice alte c7r&i. %%. 'ri*a )or*are a $anonului Doctrina inspira&iei biblice este de.0oltat7 pe deplin nlei pe pasinile Mm Dar inc, ln btorla 02.he . %sraelului g7si* c7 anu*ite scrieri erau recunoscute ca a0Jnd autoritate di0in7 Ki au ser0it ca regul7 de aedi4i ti enduit, pe))iu poporul lui Du[Ll8u. #ucrul acesta poate )i 07.ut Jn r7spunsul poporului .nrd Moi- le., citii c8 lergr.lntului Z-od G4LPO. sau dnd cartea #egii g7sit7 de !ilchia a )ost dtit7 pentru pri*a dat7, *ai SiitJi regelui Ki apoi adun7rii poporului QG l"p. GG-G<5 G $ron. <4O, ,isu did 8nea #egiia)ostdrit7deE.ra poporului Q ee*. 8LA,@4-@P3 @SLG<.<A5 @<L@-<O. S.derile ln diV,@ie coctituie o parte sau tot 'entateuhul Y Jn prunul ca. este 0orba deo nici pde din ETdu% prcb.ba 8dtol2le GS-G<. 'entateuhul este tratat cu aceeaKi re0eren&7 tn %es. @LP &.ur*.3 8L<@3 G<L1-83 @ J*p. GL<3 G J*p. @4L13 @PL<P3 ;sA L@G3 Dan, AL@@,@<3 Eua <r. 43 @ $rcn, @1@4SL G $*, lPLAL G<L@43 <SLB, laL <@@<L <BLG1. 'entateuhul se pre.int7 Jn esen&7 ca o lucrare a lui Moise, unul dintre pri*ii Ki, desigur, cel *ai *are pT)et din 9T $ u*. @GL1<L Deut. <4L@S-@GO. Dhne.eu a 0orbit adesea prin Moise 0erbal, la )el ca Ki prin pro)e&ii de *ai tir.iu, dar acti0itatea de scriitor a lui Moirc este nen)iotr.tl de as*e.ea )l,.Dt QEr.d. @PL@43 G4.4, Pi <4APi 1, <<LGL Deui GAL B8, 1@i GALGS hh, GPL <SLtD <@LA.@<, @A. GG. G4-G1O. iu erllrar W ald soreti in tiEprn 0ielii lui Moie li eE de ."2prat Wsi lll[8 altii d,p, el QE-od. lBLGS5 h, @GL13 D2ut. laL@B.GG3 t4L@SO, ala i* s-aKiJntJ*plat QJud. 4L43 1L8O, deKi e-plo.ia acti0it7&ii pro)etice a Jnceput odat7 cu Sa*uel. Din c)te Kti*, lucrarea literar7 a acestor pro)e&i a Jnceput cu Sa*uel Qrsan, rSLGS. @ $rcn GA.GAO, g pMul Es de Qri2ri * care s-au anga5at au )ost cele istorice, scrieri care au Vtenit dtsior baa pentn. %4ile $rcniolor Q@ croa. GALGAi G $oa. ALGAi @G@#BL P<tGGL GS,<4@ G1GG3 <GL<G3 <<L@a A,l*O g prcbabl si p2r"u @8B $A ; /# 9E$!T/#/% MSTAMtr T Biblla ebraicn Btblta creAdni % #egea Q'entateuhulO

Zenesa Zenesa E-odul E-odul le0itlcul #e0ilicul u*eri u*eri Deuterono*ul Deuterono*ul

E.echiel iisiiiiiiiiii loel Y YYYYY YY iii A*os ;badJa tona Mica iiuni !nbacuc ^e)ania !agai gaharia Miileahl 'sal*ii 'ro0erbe lie Eclesiaitul $Jntarea $Jnt7rllor %saia 'lingerlle %u @ le)e*iI R. "..echJel %%% Scrierile Q!asiosraraO 'sal*ii ;sca 'ro0erbele locl %o0 A*os $Jrit7rilorL3 ;batlia Rut %ona LY 'lJtigeril)t lui %ere*ia Mica Eclesiastul au* !abJtcuc SlJit'SiSdJJiT YL +Y Y .YYy.-ydL .L.Y ,LY=.YYYY 0i0 ^e)ania !agai gaharia Maleahl Scrierile de Jn&elepciune $7r&ile istorice RT.i de a]nenea diolul d1pre A"rri)e Aran5area c7r&ilor canonice ale 9Tpotri0it cu tradi&ia creKtin7 Ki co*parate cu ordinea original7 tn ebraic7. @81

c1Sle lui s2n8l ri cn4le Resilor, caE au ),ult *aterial Jn co*un cu $ronicile. u Kti* dac7 losua Ki Jude.ltori au t1t baate de enna p. istoln pb. )etice de acest gen, dar este )oarte posibil. "aptiu c7 pro)e&ii

au scris uneori *esa5ele lor se 0ede clar Jn Js. <Sr<i %s. GBL@<5 GAL@3 <SLGr <1Ll<Gi B@L1S.1.@L E.]. 4<LtlL t#b. GLGi Dan. PLl3 G $rcn. Gr@G. Dslgu, dac7 )ace* aceste a)ir*a&ii Jnsea*n7@ cI accept7* pri*a )acic do0e.ile din c7r&ile 9T ca )iind istoriceL pentru o discu&ie a altor concep&ii, 0e.i ]'E TATE/!, =DE/ER; ;M/#, a$R; T$%,, erc, Moti0ul pentru care Moise si pro)e&ii au scris *esa5ul lui Du*ne.eu Ki nu sau *ul&u*it doar sI-@ p8inre 0dbal a )cr ce ll8ri l-au rinis h alt le g2r. GAL@5 <1L@.43 s@L1o t.,*.3 G $rcn, G@r@GO3 Ntar )oarte adesea au scris *esa5ul pentrua-@ p7stra pentru 0iitor, ca aducere a*inte QE-od. @PL4O sau ca o *7r turie QDeut. <@LG4-G1O, pentru ca s7 r7*Jn7 pentru 0re*urile 0iitoare &i pentru totdeauna Q%s. <SL8O. Scrii torii 9T au Ktiut c7 tradi&ia oral7 esteine-act7. o lec&ie practic7 Jn pri0in&a aceasta a )ost dat7 de pierderea c7r&ii #egii Jn ti*pul do*niilor idolatre a lui MInase Ki A*nL cind ctu a )o1t deop.rirt de caEe !it-chia, Jn07&7tura ei a 0enit ca un Koc puternic, deoarece )usese uitat7 QG J*p. GG-G<3 G $ron. <4O. 'rin ur*are, )or*a per*anent7 Ki peren7 a *esa5ului lui Du*ne.eu nu a )ost )or*a 0orbit7 ci )or*a scris7 Ki aceasta 8licl )otMe cao*=lui 0% u Kti* dt ti*p a trecut pJn7 cJnd ]'entateuhul a a5uns Jn )or*a sa )inal7. %btuKi, 0ede* Jn ca.ul c7r&ii leg7*Jntului, *en&ionat7 Jn E-od. G4, cIa )ost posibil ca un docu*ent scurt cu* este E-od. GS-G< s7 de0in7 canonic *ai Jnainte ca s7 )i a5uns de di*ensiunea c7r&ii Jn care este inclus Jn pre.ent. $artea Zenesei include de ase*enea docu*ente *ai 0echi QZen. BL@O. $artea 8d include o tane d5rlr-o olegie anticd de pe.n Q D- G@L@4 t,u*.O, irai cea *i *r "te a c7r&ii Deuterono*ului a )ost aKe.at7 al7turi de chi0otul legI*Jntului Jnc7 Jn ti*pul 0ie&ii lui Moise QDeut. <@LG4-G1O, *i i8i2 sn )i )cr adauSatA relai8 noD5i lui Moi" Aidogia dinR lesa*inele din Ercd. G4 si Deut. GA-<S si n-dEetre arrie dh on2ntul Apropiat este sugesti07, JntrucJt docu*entele tratatului etau puse adesea Jntr-un loc sacru, cu* s-a )7cut cu tablele cu $ele gece 'orunci Ki cu cartea Deuterono*ului3 lucrul acesta se )7cea dnd era Jncheiat urr tratat. Ti*pul cJnd a )ost Jncheiat leg7*Jnrul Jntre Du*ne.eu Ki %srael a )ost )7r7 Jndoial7 ti*pul pecare-@ sp#he 'enEreVn=i, adicl la E-od, cind Dull)t(u" a )or*at %sraelul ca na&iune3 prin ur*are aceasta este psioad. tn ca" Rbuie d.bla pse8 Dealorului Ki a Deuterono*ului Jn Sanctuar, Jn con)or*itate cu relatarea 'entateuhului, Ki aceasta Jnsea*n7 c7 recunoaKterea canonicitI&ii lor trebuie datat7 tot de a-tunci. JntrucJt a e-istat o succesiune de pro)e&i, s )ost pcsib)l ca scrierile sacre *ai 0echi s7 )ie ad7ugate %a altel2 eu edirare in nodur indicat *i s, )ari a 8*ite Filegiul d1pre caE sint ddre aEnisMte %ntt2ut, 4LG5 @GL<G3 prc] <SL1 Acelari lFru ] adice la alte p7r&i din 9T. $artea [ui losua include Jn ulti*ul capitol legahirW5, 0. @-GBr 2rc a )1t s5s orieiEl de losua JnsuKi Q0. G1O. $artea lui Sa*uel include del*ntul de.pE orgTi.r2 re<a lui Q@ San, <L@@.@<O. si, original de Sanuel V% S*. roLGi, A*Jndou7 aceste docu*ente au )ost canonice de la bun Jnceput, pri*ul )iind scris Jn Jns7Ki cartea #egii din sanctuarul de la Sihe*, 5ar al doilea a=)ost pus Jnaintea $A ; /# 9E$!%/#/% TESTAME T Do*uhi la Mitpa, E-tii indicn de ertinaere a carii 'slhilor si 'lFrbelor tn ps. PG3GS si prc0. GBLij sc.ieri dinEo coldSe anti.l de p2.ii slnt itulue in %Zs QroLrG K.ur*=o, Sa*ue, QG sa*slnt @L@P-GPO Ki J*p7ra&i Q@ J*p. 8LB<, #XXO. $artea Regilor *en&ioM.t 8 s8 $a)tu taptc#or #ri Solonon, Qhrtea cronicilor regilor lui %srael Ki $artea cronicilor regilor lui luda Q@ t)rp. @@L4@3 @4L@A, GA, er. 5 G lhp. %Ll<5 8LG<, etcO, Acte drine doui lurnri onbiZrej prcbabil c% snli identice cu cd.8 resilar tti ltrsA si ludd. nenlionarA ad1e. .a E/SE pentru crile onorute al2 $Midlor QG $ron. @1Lttt GBLG1. GPLP. GaLG1t <BLGP3 <1La3 si inlr,o )o*B abraiara, % $rcn, AL@3 G $ron. G4LGPO. Aceast7 carte separe c7 a inclus *ulte dinEe Zioriile srir de prc)et5 si caE stnr *en&ionate ca surse Jn $ronici QG $ron. GSL<43 <GL<GO. u to&i scriitorii c7r&ilor din 9T au )ost pro)e&i, Jn sensul strict al cu0Jntului3 unii dintre ei au )ost rogi si Jn&elep&i. Dar inspira&ia scrierilor lor a )7cut ca ele s7 capete un loc Jn $anon. Despre inspira&ia psal*iKtiior se rorbWte ln G San. G<L@,<i @ $rcn, GBLr, id d1,re ispiZlia h5elep$or h Ecl. @GL@@ s,un obserari de senena pelatiil2 dab de DF2.eu lui %o0 nd0 <<L t i 4SL1O si a))ralia din 'ro0. aL @-A31 2re lasE se Ke htEleagn d ii 2rt2 prore.belo. ste lErara Jn&elepciunii di0ine. %%[. Jncheierea pri*ei sec&iuni Q#egeaO Jn alte c7r&i din 9T si Jn literatura intenesta*ental7 illilni* re*nabil de ndte =derin h 'entateun 1n itrEegire e, ln paneO ca sriere cdon5ci- u in.ar Jndoial7 c7 )aptul acesta se datorea.7 i*portan&ei sale hhdanentale. lD adrul 9l 2)e.irile la a#te cnni ca )iind inspirate sau canonice sJnt li*itate tn *are *7 suE la autorn lorL pdrcipalele e-certii sint prcbalil %s. <4L@13 's. @4ALAi DaD ALG. /n alr hori0 "nh aceste re)eriri )rec0ente la 'entateuh se poate s7 )ie )aptul c7 aceasta a )ost pri*a sec&iune din 9T scris7 Ki recunoscut7 ca )iind canonic7. #ucrurile probabil c7 stau aKa deoarece 'entateuhul a )ost Jn esen&7 lucrarea unui singur pro)et din ti*puri )oarte 0echi, lucrare care a )1t edi1t dupi n8rr.a hi dar nu a )os acc1ibill penEu adBuAiri "*anenE, h risp e celelalte sec&iuni ale 9T au )ost scrise de au ton de dat7 *ai recent7 Ki nu*7rul lor nu a )ost co*plet decit dup7 Jntoarcerea din E-il, i*eni nu se JndoieKte c7 lentateuhul a rct hcheiat ri da coreidedt s3onic pe 0re*ea lui E.ra Ki ee*ia, Jn secolul al B-lea J.d.$r., Ki se poate s7 )i )ost considerat canonic *ult *ai de0re*e. Jn secolul al <-lea #d.$r. a )ost

tradus Jn 8Mct+ d)tnind Wt)el pri* patu din 1 'e la 5urnrtata ]olului al G-lea #d.cr, aF* ao02n .i roate cele s csd, indEi0 cee. e", aribuite lui Moi2 Q02.5 AriBrobulu, cibr de Euebis, 'reporo, .ion tor tne coWeJ @<. @GO. Mai ri.iu tn acetag sol e pare ca si.iue dinEe iudei Ki si))iihi a de0sir condei,, 5a, pashM 'atateuhului ebraic de .eEe dbele pdrti aoFde)te ca )B8a de5a patu din pari. *oniul lor co*un. Tbate acestea sJnt o do0ad7 c7 pri*a sec&iune a $anonului era Jncheiat7 Ki consta din cele S c7r&i cunoscute, nici *ai *ulte nici *ai pu&ine, ir au pe"istat nllMi di)e,.n" (r .le *inoE. %9. E0olu&ia sec&iunii a doua &i a treia Q'ro)e&ii Ki c7r&ile hagiogra)eO Rsrul Bibliei 2braice are o stuWri di)2riZ decJt Biblia engle.7 Qsau ro*Ineasc7 n.tr.O. Este J*p7r&it7 Jn dou7 sec&iuniL 'ro)e&ii Ki !agiogra)ele sau QalteO <8P $A ;%%T%>. 9E$!ru#/% %tsSTAMA T Scripturi. Sec&iunea de 'ro)e&i cuprinde 8 c7r&iL c7r&ile istorice iosua, Judec7tori, Sa*uel &i Regi, &i c7r&ile oraculare Qpro)eticeOL %ere*ia, E.echiel, %saia &i $ei Doispre.ece V'ro)e&ii *iciO. E-ist7 @@ c7r&i hagiogra)eL c7r&ile lirice &i cete de Jn&elepciune. 'sal*ii, %o0, 'ro0erbele3 Eclesiastul, $*ta9ea $Jnt7r)lor Ki 'lJn-gerue3 &i c7r&ile istorice. Daniel Q0e.i *ai 5osO, Estera, E.ra- ee*ia Ki $ronicile. Aceasta este ordinea tradi&ional7, potri0it c7reia cealalt7 cane care *ai r7-*tne dintre hagiogra)e, Rut, este luat7 ca o pre)a&7 la 'sal*i, Jnt*dt se Jncheie cu genealogia psal*istului Da0id, deKi ia E0ul Mediu a )ost *utat7 pn alt loc, al7turi de celelalte patru c7r&i la lei de scurte Q$tn-tarea $tnt7rilor, Eclesiastul, 'lJngerile Ki EsteraO. Este de*n de re*arcat c7 Jn tradi&ia ebraic7 Sarauel, Regi, 'ro)etc iMi E.ra- ee*ia Kl $ronicile erau socotite )iecare ca o singur7 carte. Aceasta poate indica *7ri*ea unui sul de piele obiKnuit )olosit de e0rei pentru cBr&i arunci dud c7r&ile canonice au )ost JnKirate si nu*7rate pentru pri*a oar7. /neori au )ost e-pri*ate Jndoieli, pentru *oti0e inadec0ate, cu pri0ire la 0echi*ea acestui *od de a grupa c7r&ile 9T. Mai r7spJndit7 a )ost ideea, la )el de pu&in )ondat7, care a presupus c7 gruparea re)lect7 de.0oltarea treptat7 a $anonului 9T, c7 gruparea a )ost un accident istoric Ki $anonul 'ro)e&ilor a )ost Jncheiat prin secolul al <-lea J.d.$r., *ai Jnainte ca o istorie cu* este cea din $ronici Ki o pro)e&ie cu* este cea a lui Daniel $despre care se sus&ine c7 apar&ine Jn *od natural Jn acest locO sI )i )ost recunoscute ca inspirate, poate chiar *ai Jnainte ca s7 )i )ost scrise. 'otri0it acestei ipoteie larg raspJndite, $anonul c7r&ilor !agiotgra)e nu a )ost Jncheiat dedt la sinodul e0reiesc de la Ja*nia sau Jabneh, Jn 5urul anului AS d.$r,, dup7 ce $anonul neter*inat al 9T )usese preluat de5a de c7tre Biserica creKtin7. Jn a)ar7 de aceasta, un $anon *ai cuprin.7tor, eon&inlnd *ulte c7r&i apocri)e )usese acceptat de e0reii de li*b7 greaca din Ale-andria Ki s-a *ateriali.at Jn uot3 i-- a )ost 9T al Bisericii creKtine pri*are. Aceste dou7 )apte, J*preun7 poate cu atrac&ia eseiuenilor )a&7 de apocalipsele pseudoni*e, sJnt r7spun.7toare pentru inconstan&a $anonului 9T Jn creKtinis*ul patristic. $el pu&in aKa sus&ine teoria aceasta. Realitatea este cu totul di)erit7. Zruparea cIrtitor nu este arbitrar7, d este )7cut7 potri0it cu genul literar. Ju*7tate din cartea lui Daniel este o nara&iune d Jn c7r&ile hagicgra)e, aran5ate Jn ordinea tradi&ional7, pare s7 )ie plasat7 al7turi de c7r&ile istorice. E-ist7 istorisiri Jn #ege Qcuprin.Jnd perioada de la crea&ie pJn7 la MoiseO &i Jn 'ro)e&i Qcuprin.Jnd perioada de la %osua pJn7 la sSrKitul *onarhieiO, aKa JncJt de ce s7 nu e-iste cIrti istorice Jntre c7r&ile hagiogra)e, c7r&i care s7 se ocupe cu a treia perioad7, dup7 E-il Ki Jntoarcerea din robieU $artea $ronicilor este ulti*a dintre c7rple istoricei ca un re.u*at al Jntregii nara&iuni biblice, de la Ada* pJn7 la Jntoarcerea din robie. Este clar c7 $anonul 'ro)e&ilor nu a )ost Jncheiat co*plet atunci ctnd a )ost scris7 cartea $ronicilor, deoarece sursele pe care le citea.7 nu sJnt Sa*uel Ki Regi, cJ istoriile pro)etice *ai a*ple care se pare c7 au ser0it ca surse &i pentru Sa*uel Ki Regi. $ele *ai 0echi ele*ente din 'ro)e&i, induse Jn c7r&i cu* stat %osua Ki Sa*uel, sJnt desigur )oarte 0echi, la tel ca Ki ele*entele cele *ai 0echi din c7r&ile hagiogra)e, induse %n c7r&i cu* sJnt 'sal*ii, 'ro0erbele Ki $ronicile. Este posibil ca aceste ele*ente se poate s7 )i )ost recunoscute drept canonice Jnainte de Jncheierea de)initi07 a pri*ei sec&iuni a $anonului. Ele*entele cele *ai noi din c7r&ile hagiogra)e, cu* sJnt Daniel, Estera Ki E5ra- ee*ia, apar&in s)ii&ituluJ istoriei 9T. Dar acelaKi lucru este ade07rat cu pri0ire la cele *ai noi ele*ente din 'ro)e&i, cu* sJnt E.echiel, !agai, ga-haria Ki Maleahi DeKi c7r&ile hagiogra)e au tendin&a nI )ie *ai recente decJt 'ro)e&ii, este doar o tendin&7 Ki e-ist7 o suprapunere considerabil7. De )apt, Jns7Ki presupunerea c7 hagiogra)ele stnt o colec&ie *ai recent7 se poate s7 )i dus la datarea unor c7r&i la dare aEi eote decJt ar rrebd tntructt c7r&ile din a*Jndou7 aceste sec&iuni sJnt scrise de *ai *ul&i autori Ki sJnt de obicei independente una de alta, se poate ca ele s7 )i )ost considerate canonice Jn *od indi0idual, la di)erite date, Ki la lrpui ,u )ot*t o .beurt colRlie hriari. Mai dr.iu, cJnd darul pro)etic a )ost luat pentru o 0re*e Ki ctnd nu*7rul lor p7rea s7 )ie co*plet, c7r&ile au )ost clasi)icate cu *ai *ult7 gri57 Ki au )ost J*p7r&ite %n dou7 sec&iuni distincte. 6$7r&ile+ despre care se 0orbeKte tn Dan. ALG se poate s7 )l )ost un 0olu* crescJnd de c7r&i, prea pu&in organi.ate, care con&ineau nu nu*ai scrieri ale unor pro)e&i cu* este tere*ia, d Ki scrieri ale unor psal*i&ri ca Da0id. Tradi&ia din G Mac. G.@< d pi0ir b bil,tiotR. hi eeia

E)let, o ase*enea colec&ie *i-t73 6'rin Jn)iin&area i*ei biblioteci el a adunat laolalt7 c7r&ile despre regi Ki pro)eri, Ki c7r&ile lui Da0id Ki scrisorile regilor despre daruri sacre+, R)echi*ea acestei tradi&ii se 0ede nu nu*ai Jn probabilitatea c7 o ase*enea ac&iune s7 )i )ost necesar7 dup7 cala*itatea E-ilului, ci Ki din )aptul c7 6scrisorile regilor despre lucrurile sacre+ sJnt p7strate nu*ai datorit7 i*portan&ei lor &i nu au )ost incluse Jn cartea lui E.ra Q1L<-@G3 PL@G-G1O, A trebuit s7 tr2T, ti*p p..Eu a 1 lncheiad o .arre c* 1te cea a lui E.ra, pentru recunoaKterea canonieitItii c7r&ilor recente Ki pentru Jn&elegerea )aptului c7 darul pro)etic a Jncetat3 nu*ai ctnd s-au petrecut toate aceste lucruri, nu*ai atunci s-a putut )ace o J*p7r&ire precisa Jntre 'ro)e&i &i c7r&i hagiogra)e si nu*ai atund a putut )i )7cut7 aran5area atent7 a con&inutului lor. J*p7r&irea era )7cut7 de5a c7tre s)trKitul secolului al G-,ea J.d.$r., cJnd a )ost co*pus prologul ta traducerea greac7 a Eclesiasticului, deoarece acest prolog se re)er7 bl repetate rinduri la cele trei sec&iuni ale $anonului. Se pare Jns7 c7 aceast7 J*p7r&ire nu a )ast )7cut7 cu *ult ti*p Jnainte, deoarece a treia sec&iune a $anonului nu pri*ise Jnc7 un nu*eL scriitorul nu*eKte pri*a sec&iune 6#egea+, iar a doua sec&iune Qdatodd s" hilDi eiO o r*erte +'rc)2di+, dar a treia sec&iune nu pri*eKte un nu*e, d este descris7. Este descris7 prin e-presii caL 6celelalte care au p7Kit pe ur*ele lor+, 6celelalte c7r&i str7*oKeKti+, 6restiil c7r&ilor4, li*ba5ul )olosit las7 s7 se Jn&eleag7 c7 este 0orba despre un grup stabilit Ki co*plet t)e cIrti, dar u snp *at pu)r Eli d tui putin sr.bitit d2dt c7r&ile pe care le con&ine. #a cele trei sec&iuni se re)er7 de ase*enea, Jn secolul @ d.$r., 'hilo QDe 9ita $onte*plati0a GBO Ki $ristos Q#uca G4L44O, &i a*Jndoi nu*esc a treia sec&iune cu nu*ele ei 0echi, 6'sal*ii+. 9. Hncheierea sec&iunii a doua Ki a treia Data cJnd 'ro)e&ii Ki c7r&ile hagiogra)e au )ost organi.ate Jn sec&iuni separate probabil c7 a )ost Jn 5urul anulu5 @1B t.d.$r, Spll%M .lsta ddrc tadili, citata *ai sus din G Macabei 0orbeKte Jn continuare @88 despre a doua cri.a *a5or7 din istoria $anonuluiL 6Jn acelaKi )el luda QMacabeulO a adunat toate c7r&ile care au )ost pierdute Jn ti*pul r7.boiului cere a 0enit peste noi &i aceste c7r&i continu7 s7 Se Jn posesia noastr7+ QG Mac. GL@4O. 6R7.boiul+ *en&ionat este r7.boiul de eliberare condus de Macabei J*potri0a prigonitorului sirian Annbhus Epi)anes. ;stilitatea lui Antiohus )a&7 de Scripturi este descris7 Q@ Mac. @LB1 K.ur*.O sieste probabil c7 %uda a trebuit s7 adune toate copiile la un loc atunci dnd persecu&ia s-a Jncheiat. %uda Ktia c7 darul pro)etic Jncetase de *ulta 0re*e Q@ Mac. ALGPO, a&a Jndt ce este *ai probabil deeJt ca atunci cJnd a adunat laolalt7 scrierile sacre s7 le aran5e.e &i s7 pun7 colec&ia co*plet7 Jn ordinea care a de0enit tradi&ionala de atunci JncoaceU JntrucJt c7r&ile continuau sa )ie scrise pe suluri separate, care au trebuit 6adunate+, ceea ce a produs el nu a )ost un 0olu* d o colec&ie J*p7r&ita Jn trai sec&iuni Ki o list7 a c7r&ilor din aceast7 colec&ie. #a alc7tuirea acestei liste, probabil c7 %uda nu a stabilit nu*ai J*p7r&irea dar7 Jn 'ro)e&i si c7r&i hagiogra)e, d a stabilit Ki ordinea tradi&ionala Ki nu*7rul c7r&ilor din )lecare sec&iune. ; list7 a c7r&ilor trebuie s7 aib7 o ordine &i un nu*7r, iar ordinea tradi&ional7, scrisa sub )or*a unei baraita dintr-o surs7 *ai 0eche din Tal*udul babilonian fiaba ilathrc @4b- @BaO, este ordinea dat7 Jn pri*a parte a acestui articol, Jn care cartea $ronicilor este ulti*a dintre c7r&ile hagiogra)e. 'o.i&ia $ronicilor poate )i ur*7rit7 pJn7 Jn secolul @ d.$r., JntrucJt este re)lectat7 Jntr-o e-presie a M $ris-tZ h Mlt G<L<B )i #8 @@LB@, und2 Z-pEia ,,de la sJngele lui Abel, pJnS la sJngele lui gaharia+ probabil c7 se re)er7 la to&i pro)e&ii *artiriTa&i de la Jnceputul $anonului pJn7 la cap7t, de la Zen. 4L<-@B pJn7 la G $ron. G4L@A-GG. r5u*7rul tradi&ional al c7r&ilor canonice este G4 Qcele S c7r&i ale #egii, J*preun7 cu 8 c7r&i scrise din 'ro)e&i &i cele @@ c7r&i hagiogra)e enu*erate Mi sBO, eu GG QRut )iind a8ta la .anea Jud]t, torild, 5ar llns2rile la .tu lui leMia, letrh a a0ea un nu*7r de c7r&i egal cu nu*7rul /terelor din al)abetul ebraicO. unTul G4 1re dat priM 8rV rn GEd t4L44-4<, ln 5Drul aoului @Sod.ci, d sT lDte s7 e-ist7 o alu.ie %a el Jn Apoc. 4L4,@S, etc, deoarece burni&a din Baba Bathra pare s7 i*plice c7 autorii c7r&ilor 9T, la )el ca si b7trJnii din Apocalipsa, erau G4 la turdr. usltul GG 1te dat penru ,.i8 oard de Josephus Q$ontreMpion @.8O, cu pu&in Jnainte de anul @SS d,$r., dt Ki Jn )rag*ente din traducerea greac7 a c7r&ii Jubileelor Qsecolul @ H.d.$r.UO. Dac7 nu*7rul GG datea.7 din secolul @ J.d.$r,, la )el datea.7 Ki nu*7rul G.@, deo.re GG 1i2 o adapb" penrD a coincide cu nunTd litereld dir al)ab.t. l)ict nundrul G4. care co*bin7 unele cIrti *ai nuci Jntr-un singur 0o-lura, pare s7 )i )ost in)luen&at de ordinea tradi&ional7 Ki ordi8 trebuie rV 1e la )el de rnE, , sini tuioiaE d pn0ic la id2ntitatea elor G4 ea GG de c7r&i - ele sJnt c7r&ile din Biblia ebraic7. Josephus <pDe ., ele ., )o1t a8ptare drc=t enonie .lin ti*puri i*e*orabile. $anonicitatea poate )l arestat7 Jn *od indi0idua) pentru aproape toate c7r&ile, pe baia unor scrieri din secolul @ d.$r. sau *ai 0echi. #ucrul acesta este ade07rat chiar Ki cu pri0ire la 4 dintre cele B c7r&i contro0ersate de unii rabiniL nu*ai $Jntarea $tnt7rilor, poate datorit7 )aptului c7 este $A ; /# 9A$!%/#9% TES%AMA T Aceste do0e.i dau de Jn&eles c7 la Jnceputul erei creKtine identitatea tuturor c7r&ilor canonice era bine cunoscut7 Ki general acceptat7. De undea 0enitatund Jdeea c7 a treia sec&iune a $anonului nu a )ost Jncheiat7 decJt la sinodul de la Jatnnia, la rJte0n decenii dup7 naKterea Bisericii creKtineU Moti0ele

principale sJnt c7 scrierile rabinice *en&ionea.7 contro0erse cu pri0ire la B dintre c7r&i Ki unele dintre aceste contro0erse au )ost solu&ionate Jn discu&ia de la Ja*nia3 de ase*enea, *ulte MS ale uoc a*estec7 unele c7r&i apocri)e printre cele canonice, deter*inJnd o acceptare *ai larg7 a $anonului ale-andrin3 Jn plus, descoperirile de la fu*ran arat7 c7 pseudoepigra)ele apocaliptice au )ost Jndr7gite de c7tre esenieni Ki poate c7 au )ost considerate canonice. Dar scrierile rabinice *en&ionea.7 Ki obiec&ii de ordin acade*ic la *ulte alte c7r&i canonice, deKi aceste obiec&ii pot pri*i *ai uKor un r7spuns3 prin ur*are, proble*a Jn discu&ie a )ost scoaterea unor c7r&i din list7 Qdac7 ar )i )ost posibilO, nu ad7ugarea unora. Jn a)ar7 de aceasta, una dintre cele B c7r&i contro0ersate QE.echielO apar&ine celei de-a doua sec&iuni a $anonului, care se recunoaKte c7 a )ost Jncheiat7 cu *ult Jnainte de era creKtin7. Jn ce pri0eKte $anonul ale-andrin, scrierile lui 'hto dln AteB%da anta c% a )1t a8lEi .u $anonul palestinian. El se re)er7 la cele < sec&iuni )a*iliare Ki cortsider7 inspirate *ulte c7r&i din toate cele < sec&iuni, dar nu consider7 inspirat7 nici una dintre Apocri)e. Jn *anuscrisele i--. 'ro)e&ii &i !agio-gra)ele au )ost rearan5ate de unii creKtini Jntr-un *od ne-e0reiesc, Ki intercalarea Apocri)elor este un )eno*en creKtin &i nu e0reiesc. #a fu*ran apocalipsele pseudoni*e au Qost pri0ite *ai degrab7 ca o ad7ugire esenian7 la $anonul ebraic standard Ki nu o parte integrant7 a acestuia. E-ist7 alu.ii la aceast7 ad7ugire Jn scrierea lui 'hilo despre Therapeutae QDe 9ita cdndnpl4n- GsO Ai t% G EsdE @4L44.4<, /D )apt la )el de se*ni)icati0 descoperit la fu*ran este c7 ese nienii, deKi ri0ali.au cu iudais*ul tradi&ional Jnc7 din secolul al G-lea H.d.$r., au recunoscut drept canonice o Eie de c,4i h.sio8Z)e Di prcblb cn au Adt aceasta Jnainte de Jnceputul ri0alit7&ii. 0%. De la c.no l *t1c # c.l cr.attn Manuscrisele l(- sJnt Jnso&ite de scrierile '7rin&ilor Bisericii care mcel pu&in Jn a)ara 'alestinei Ki SirieiO au )olosit de obicei uoc sau traducerea acesteia in latina 0eche. Jn scrierile lor este g7sit adt $anonul l7rgit dt Ki cel Jngust. $anonul l7rgit cuprinde c7r&ile dinainte de 0re*ea lui $ristos care erau citite &i apreciate Jn general Jn Biseric7 Qinclusi0 Apocri)eleO, iar $anonul Jngust este li*itai la c7r&ile din Biblia ebraic7, despre care unii Jn07&a&i cu* sJnt Melito, ;rigen, Epitanius &i %eroni* au insistat cI nu*ai aceasta este inspirat7. Apocri)ele au )ost cunoscute Jn Biseric7 Jnc7 de la tcput, dar cu o% nEryn Mi bul ln una in tinp, cu aJJt *ai rar 0ede* c7 sJnt considerate inspirate. %n T Jns7Ki g7si* c7 %sus $ristos recunoaKte Scripturile ebraice, sub di)erite nu*e conte*porane, Ki accept7 cele trei sec&iuni ale $anonului ebraic Ki ordinea tradi&ional7 a c7r&ilor care-@ alc7tuiesc3 Jn Apocalipsa s -ar putea s7 e-iste o alu.ie la nu*7rul lor &i despre *a5oritatea c7r&ilor se a)ir*a Jn *od indi0idual c7 au autoritate di0in73 dar aceasta nu se a)ir*7 despre nici una dintre Apocri)e. Singura e-cep&ie aparent7 este re)erirea %a @ Enoh Jn %uda @4 K.ur*., care s-ar putea s7 )ie doar un argu*entu* ad %Fnine* pentru cei @8A $A ; /# 9E$R%/#/% con0erti&i de la Kcoala de gJndiie apocaliptic7 &i care se pare c7 au )ost Jn nu*7r *are. $eea ce este e0ident c7 s-a JntJ*plat Jn pri*ele secole ale erei creKtine este ur*7 torul lucruL $ristos a trans*is ur*a&ilor S7i, ca S)Jnt7 Scriptur7, Biblia pe care a pri*it-o El &i care con&inea aceleaKi c7r&i ca Ki Biblia ebraica din .ilele noastre. 'ri*ii creKtini au a0ut Jn co*un cu e0reii conte*porani o cunoaKtere deplin7 a identit7&ii c7r&ilor canonice. TotuKi, Biblia nu era Jnc7 legat7 Jntre doua copsr&iL era o lista *e*orat7 Ie suluri. Ruptura de tradi&ia oral7 e0reiasc7 $in unele proble*e a )ost o ruptur7 )oarte necesar7O, Jnstr7inarea petrecut7 Jntre e0rei Ki creKtini Ki necunoaKterea #inbil.r W*itie =E Beri,] din a)aE patdri2i si Siriei au dus la Jndoieli crescJnde ale creKtinilor cu lr50iE h $arcn, ltutoieli ce au lct acc2nture de lornuhE uoi liste noi de cl4i 2ndice, a1r5.E p2 bla altor prircipii i de indu.8a uor citarn Qieti.8ZO , A]*.2 indoieli cu pririre ta cson au pltut )i Tlulio*te Qii pot 1 rclurioEtel nl*i asa cu* au )ost solu&ionate de Re)or*7 Y prin Jntoarcerea la Jn07&7tura T Ki la cadrul e0reiesc pe )undalul c7ruia trebuie Jn&elese. B%B/;$%T[V"%E, S. g. liitur. T`re canon4acion .) !ehru (nptut@ @AP1L A. $. Sudb2e, the oT o3 the Eariy $hur0h, @A143 J. '. #eFis, Journal o) Bible ana Raiaion <G, @AB4, p. tGSt<G3 M. $. MiE, %is Snuture oJ BiblicalAuhonE, %APGr J. Dj pFis. )te sa*oritan(nroreFhanatheoisino)thesonantun Sect, @A183 B, ". :estcott, The Bihle in the $hurch, @8143 :. !. Zreen, Zeneral %ntroduction la the;TL the $ono4 @4AAL !, E. Ryte, )te $8on or .hr oT, r8gBl M, # Ma4alis, lhU %t2brry ScnptuB in the MoRinp. @AGG3 S.geitlin, A !htorical Study o) the$anoni-ation o) the !ebreF Scriptures, @A<<3 R. #. !arris, %nspira-dan onA TnanhiE oJthe Bibte, RAsU. RT.R $A'. $apul Qebr. ro=l3 gr. (ephaleO nu este considerat s2diul incletrnu .i sus 0ie" QMat. @4<, %r% tZn @AL<SO. Ast)el, a Jn7l&a capul Jnsea*n7 a da 0ia&7, Jn sens de succes QJud. 83G83 's.GPL13 Zen. 4SL@<3 0e.i 5Q,l d2 d0inie h 0, @AO, s, a o asr.Dra de la Dlllreau Q's, G4rg A3 #(a G@GaO, A acop2ri capul cu *Jna sau cu pra) Ki cenuKa era un se*n de 5ale pentru pierderea 0ie&ii QG Sa*, @<L@A3 'lJn. GL@SO. Jn sens treuat, p.n,a de 8p indica suD2riorirare de lan8 Ai .rtonlae sup1 attcuiE Qr,d. @@L@@3 G sa)t. GGL44O3 totuKi, cJnd se 0orbeKte despre $ristos ca Ki $ap al bisericii QE)es. BLG<3 $ol. GL@AO, al oric7rui o* Ql$or,

llL<O,a[tntresuluiui/9ersQ)i5=perpanM,E)eB. @LGG5 )i al ori.aEi roDe cnce Qcoi. .LtoJ, si clnd sa 0orbeKte despre b7rbat ca Ki cap al )e*eii Q@ $or. rrLri 8@1. BLG<L cl c)n. G.G@ L.8.O, predo*ina sul nhda*ental de sBe a 0ie" ,i en2rsiei. BDica 1re Eupul lui $risr1 si El 1te $aD/t ei $E)es. 4L@B K.ur*.OL ele sJnt inseparabile. Jn aceast7 e5bte dinEe cap )5 Eup, crisr8 1r2 caput si El onduce d2)rerei hpului )5A.nr, Sine El nu 1re nu*aisursa)i*&eitrupuluiQl$or. @SL@1K.ur*.O ci Ki J*plinirea 0ie&ii lui QE"es. 4L@B K.urcn.O3 0e.i ]'%ATRA D% $A'/# / Z!%/#/%, p.,o l55))i,2, a iura c,2dint, uui alt nediator spintual, ch ] iL+i+ r+ colo,l,. neaturn o tSia leartu 05tat1 din)t *edulare si $ristos, $apul, care este suisa Jntregii lor e-isten&e Q$ol. GL@< sl*.5. A%B#%;ZRAT%E. ". "orl(es, a4i1id1, TJ0TD @A1<, p. 1B i8., @G4 @BB s.l*.t X. Muhs i $. B,oM, MDT% G, p. @B1-@1<5 !. Sctrlier, lDMa. r. 1P<-18@3 S, Bedale, 6The Meaning o) (ephate in the 'auJine Epistles+, JTS s.n. B, @AB4, p. G@@ s.u-*. "!.'. $A%A%=;$%A, Resi*d de poNliV, tn5u de Aoo n, sit8t in E Asiei Mi.i rntginit la S de lann, Mt, Tau)u, la E de Eu)iar Ai la d2 pont, dar ael3i1e e-act7 este 0aga@. A )ost constituit7 ca pro0incie ro*an7 de cItre Tiberius, @P d.$r., Jn ur*a *or&ii lui Arhelau. %n a l PS d,$r,, @,2.ra,ian a uito cu A,. nenia Mic, )rdnind l* dinE2 )ortLEr2le de )rontied hpotuE din inp.riu. sub s rdpinircL inpar.rilor de *ai tJr.iu, Jn special a lui Traian, *7ri*ea Ki i*portan&a pro0inciei a crescut considerabil. 'roducea un nu*7r *are de oi Ki cai. Dru*ul co*ercial dintre Asia $entral7 Ki porturile de la Marea eagra trecea pe aici Ki a0ea acces uKor dinspre Tars, prin 'or&ile $iliciei. E)ti din c.prdcia au )Zr Dre.enri la lruli* tn .iE +circiRinii Qiapi, GLAO. /nii dini. Zrini5 i*pr4tiati prinde )ta*ui 8iastElaO c5bra lea scrts 'etu bEiau ln $apLdeia Q@ pci @L@O. J.:.M. $A'ER A/M. %. u*ele in nanRri]le T apap .el *i .d21ea Maridr. naou*, deKi Jn scrierile *inuscule ba.ate pe $odeAle))idriDu 1te rcdar lQore*ooh. "ste cla, c, )or*a original7 este Mapharnaou*, )iind o transcriere directa a nu*elui se*itic (=pIr nah$i*. 6satu%Jui au*+. Aceast7 )or*a se*itic7 este JntJlnit7 la fp!SiTTtabbah @.8 si P.G1. Josephus Qii` <. B@PO se re)er7 la i.0orul Mapharnaou*, echi0alentul nu*elui se*itic =en- (iarnah7*. Jn scrierea sa 9ita 4S< probabil cE a Eebui sL citin Mepnd*+(tn Qoliginai di+ MS. 'Rr, pre)2rar d2 ThaclelayO, Elte acelaDi cu)nt c, te*iMla non i T ln le den, %%. #ocali.area Do0e.ile din T3 din scrierile lui Josephus, din scrierile peldililor ae)tini, din irtinerariile Meietri nedi2 ,2le din iL*45lele arholosi8 core au dainuit ptnd Jn pre.ent si din e-ca0a&iile curente arat7 c7 oraKul $ape*au* a )ost situat )7r7 Jndoial7, la =%/% %lu* Ki a to] l*it in *od cortinuu din sotil @ #d.cr. pJn7 Jn secolul al P-lea d.$r. %n)or*a&iile )urni.ate de E0anghelii aproape c7 sJnt su)iciente pentru a stabili locul JritrucJt ele ne spun despre $ape*au* c7 QaO eia situat pe *alul lacului QMat. 4L@<O3 QbO era Jn apropierea unei grani&e politice, aKa incit era necesarjs7 aib7 iin puncideya*B VMarcu GL@4O Ki un detaKa*ent *ilitar QMSTTB-@<3 #uca PL@-@SO3 )t5era Jn Ipro-pTere de Zhene.aret QMarcu 1LB<no7n 1LGG, BA5Ts .ona cu un pI*int toarte tenii Qn partea de 9 a #acului.'e scurt, $ape*au*ul era satul cel *aiapro-p5at de lo.dan p2 %n*ul de )i9 al Ma.ii calibn, t.itio ocupat7 de )apt de ruinele de la Te`l Ru*. Acest )apt 1te 8nrihat de Jos.phs in 0ira 4;l, care indra * @AS Nlal *a cir et in aprcpie de Julins Q4-UAiJ, "2 di1lie Mas. dala`Tarichaeae QMe5delO. cD"*uul eh de anene h aprcpieE ehi rnaipute*ici.0orcareudaZhene.aretulQa`<.B@AO ei poate )i locul etTabgha. u*ele arab el-l7bgha este )7r7 Jndoiala o alterare a nu*elui gr. llepcapegon mlocul celor Kapte i.0oareO. Aceste 6?apte i.0oare+ sJnt *en&ionate de Egeria Jn cea <8< d.$r. fat. septe* )onteiO Ki de Theodosius QB<S d.$r.O. Theodosius ne )urni.ea.7 singurul itinerar detaliat Jn 5 urul &7r*urilor de 9 ale M7rii ZalileJi, *ergJndapre de la Tiberias3 distlnt2le )ir .rare ln nile rcMne G nile Ma8dara, G nile tleltapD14 G nile clp2*a, 1 nile Ber saida. Ast)el, $apenaMul da %. G nile Q<,s ,nO de Tabgha, care localiieaJ7 e-act Tdl !ii*. u*ele ?apte %.0oare indic7 un original se*itic dese*nJnd abud.n" de .pe dd te*nul 8re a rupla0ieWit este cel grec. Jn li*ba arab7 succesiunea este Me5dei, etdTabgha, i* !u*. 'ri*ele dou7 nu*e corespund cu lista lu5 T%ENl1is, dar ))un nu ] p1r2 st 12 o prescurtare de la ahu* - care Jncepe cu o silab7 lu=gL . ti aici nu Di]e n5ci * dl Qrc0diO, ci d8r lhirbe eDru5n Qdine e, no*n de pierldeO. %tine. rariile e0reieKti *edie0ale ne )urni.ea.7 r7spunsul. Se 8de ca aici e ana norntnrul lui Rrhii Znhh3 printi-o asi*ilare )ireasc7 itinerariile se re)er7 %a acest loc nu*indu-@ 6Tanhu*+.

Degenerarea de la Tanhu* la teii hu* Q*o0il7 Jntunecat7O este uKor de Jn&eles, mista lui Theodosius locali.ea.7 $apernau*ul la de et-Tabgha. ;bser0a&i c7 0echea locali.are ri0al7 a lui Tdl Eun, Mhirb.t Mu5a ], MinyU%, st2 la s de et-Tabgha. S-a cre.ut *ult7 0re*e c7 nu*ele este o )o*t dsiEtA de l, MuOor t rlnnan eu el-Manya din sursele arabe. E-ca0a&iile au con)ir*at acest )apt prin daop.riM uui estel /=8"d ei nu a uui st ed] Q%E% @S,@A1S, p, G4SG4<O. Mone2ntel2 slrt d2 ]*n8 inportante pentru con)ir*area locali.7rii $apernau*ului, Egeria a 07.ut aici o sinagog7 din piatr7 cioplita, la care se urca pe 6*ulte trepte+. ; caracteristic7 neobiKnuit7 a r7*7Ki&elor sinagogii de la Teii !u* este c7 se a)l7 pe o plat)or*7 Jnalt7 Ki Jn partea din )a&7 ane un balcon la care se a5unge din p7r&ile laterale pe niKte sc7ri. Egeria a 07.ut de ase*enea o biseric7 QecclesiaO atunci cJnd a 8" la cap*s QNa <4< d.ciO, E. spu2 cn bisid . )1t 8sEuitB din cae apostolului 'errtr si c7 pere&ii acestei case au )ost Jncorpora&i Jn .iduri Ki se a)iau Jnc7 Jn )or*a lor original7 Qita stant sicut )iteruntO. 'elerinul din 'iacen.a QBPS d.$r.O ne po0estEte c1 , inbat h8e lui '.au din cap2** si cd a8laa a )ct blelid de o bisice. /%. %storia 'JnI %a con0ertirea lui $onstantin cel Mare Q<S1-<<P d.$r.O co*unit7&ile e0reieKti au prosperat in Zalilea sub conducerea rabinilor Ki patriarhilor lor. %n 5urul aului <<B d-$r, $orutantiniilEiidbnor a )1t in)o))ii de T e0reu din Tiberias, con0ertit la creKtinis* cu nu*ele %ci), cl TibDi1, s.plhori- aaiet d caperoun ea, locuit2 ln tWegi*e de eF2i lBrc e-dldear cu stricte&e orice ne-e0rei din aKe.7rile lor. losJ) a ob&inut i*ediat per*isiune de la J*p7rat s7 construiasc7 6biserici pentru $ristos+ Qe((tesiuiO Jn aceste locuri QEpi-hriE, !da <S, 4, @ _ 'c al. aGBO Ai a reusn sa tn)o* s Mplu ao.r ii laacinB #a Tib2riada dadld din 8=M lui ndri.4d Ki a ndicat o bisericuti la s2plhorir. lbtsi abi, prin 8lur al s-lea d,cr, $A,ER A/M Wau stabilit crDtiri ne2Dei ,r acsr ,Rghetou e0. rei1c, lJ%e geV de spE in ce nTun a e-isiat ln rot acest ti*p secta 6iudeo-creKtini+ la $apernau* Ki Jn ate pard din c.ldea. Din iltoriririle labinilor a),Bn c3 e-istau *in)n Qereticil la Tib2riad4 s4pphoris si ca"*.* Qsolele al G-@1 Ai al <-(a a.cr.O. Esb o singur7 po0estire despre $aperoa*n, care spune c7 R. %ilanan=2 a )ost lndulleat de u ninla sL 8lce leae sabatuhi Di s7 c7l7reasc7 pe u *iaar Qcca @@S d-$r.O. AceKti e0rei creKtini &ineau #egea, )rec0entau sinagoga Kie0itau leg7turile cu ne-e0reii3 dIrei )7ceau 0indec7ri Ki 0orbeau Jn nu*ele lui %sus. Jero*e spune c7 )ariseii Ji nu*eau 6na.arineni+3 ei continuau s7 prospere Jn rc*e lui Qsntitul seo[lnli al 4@1 i h.eputul secolului al B-lea d.$r.O ,?n sinagogile din R7s7rit+- ei nu elau 2rei )ideli h nici aEtid autentici, %9. E-ca0a&ii E-ca0a&iile )7cute de organi.a&ia )iandscan7 $ustodia di ltrd Sdnt4 8ndWi de 9 $orto, au l,acepur [a $ape*au* QTeii !u*O Jn @A18 Ki sJnt Jn plin7 des)7Kurare, Sinagoga a )ost scoas7 %a lu*in7 de *ult7 0re*e Q@'SSO de Mohl si :at.inger Ki a )ost cur7&at7 plne l. dal2l2 d. piatrii ale pado"tii prin conpah"2 cu *onll*te SeDane din sina a lcr daintb la s)JrKitul secolului al G-lea sau Jnceputul secolului al <-lea. 'lanul de construc&ie scos %a lu*in7 de arheologii ger*ani arat7 o sal7 de adunare lung7, cu coloane, J*p7r&it7 Jntr-o na07 central7 Ki strane laterale3 sala era Jndreptat7 spre S Ki era legat7 cu partea de E printo ane-i inpEio*nr3,ti o cde c, colc.e. A*Jndou7 s7lile Ki ane-a erau ridicate pe o plat)or*7 iMltB )podilnO d,i a8a, h )ala lor u" b.lcon la care e puta a5on82d pe n4re ]in anplaet2 ae )i2care pade. A* putT prdupe2 .e ac2sta a ist si*Slea rd.ut, de Essia Qaa <a< a,cr,O l. cap8u*, la c.re ] a5hge pe o ralB ,cu *urte )tptei. Dd da.e datele siabilit2 ae Dss ti accepbb d2 Fn(ituon pentru p2(n*5ul Es2ri2i slnt cor2ct2 Q<<@=<<,@ d.$r,O, a 8buia ra 1 0E.u, sisgoga p2 rJnd era Jnc7 Jn construc&ie. ;ptspre.ece Kan&uri din sinagog7 Ki di*pre5urul ei con&in obiecte de lut Qstudiate cu al*5ie de s. r.riiedaO Ki nonede cre ne per*it s7 stabili* c7 lucr7rile au Jnceput Jn cea <BS d.$i. si au )ost irch2iate h 8 4BS d.$r. /nplutuB de nolo. Qstrad BO din podiua ste psre dirWrntui de ce Qsdrul aO3 1te ialar p.irE-u srar 8ros si 1ntinu, de nortar Qsrratul cO rn cac au )ost 1(te dalele pardoselii, E-ca0a&iile din sinagog7 nu au )ost Jncheiate Jnc7 Ki 0or )i publicate Jntr-un 0olu* separat ansci cind 0or n nrch2iat.3 publicai5ne de)ini)ie de pinL acu* slit cdt @ Ai stud. !r=r Q8i biblioe*)iaO. Se pl7nuieKte s7parea unui alt Kan& pe toat7 lungi*ea sBlii, de la E la 9 QSt,d, !iei, p, @P1O. lpe'ori0)t nate rialului publicat pJn7 Jn pre.ent, cea *ai ti*purie dat7 lZibA pentr paBre sru ,i a colo*dei de E 1te <<< d.$r., intuit .ele nai ,8te,i *oned2 din * pl,i8 iTlati de sub notu 1int din <BG<1S d,$r, V$a). r, p. rG@, @1<O Ai <<<.4S< QSrud. !it., p, ,14, sub 8lonada silonatd din rO. $ele Mi noi noneae prinse Jn *ortarul gros Jnainte de a )i turnat QKan&ul G, s,-arul cl date..S tot din <a< a.cr. QtR GG, @APG, p. @B-@1O. Aceste date tJr.ii pentru construirea sinagoan a, l1t cu tohn natEptate ti au dar *treie l. n=ldute condoFQ %E, G@, RAP%, p. GSPGP%t G<, @AP<. p. <U-4B. ra4iArtum <G,PAP<, p. GA.4<O, @A@ $A'A% A/M Dou7 altare, co*plet di)erite unul de altul, au )ost e-ca0ate * aceeaKi .ona la distan&7 de nu*ai un rind de case de sinagog7. Altarul *ai recent este basilica 0)i.ut7 de pelerinul 'iacen.a3 un *onu*ent *ic ridicat %n cea. 4BS d.$i. care, are )or*a neobiKnuit7 de octogon dublu. $ercul central este situat e-act

deasupra ca*erei principale a unei case construite Jn E8hl % #d.ci Bsilic. a lsi lelrl uui alrar din pri*a pane a secolului al 4-lea d.$r., construit poate de losi) din T)beriada, care a Jncapsulat aceeaKi cas7 0eche, p7str)nd pere&ii ei, aKa cu* a 07.ut Egerta. Jnc7perea principal7 a acestei case a )ost scoas7 Jn e0iden&a. 'ere&ii au )ost tencui&i Ki decora&i cu picturi *urate cu culori &ip7toare. 'e buc7&i de tencuial7 care au c7.ut au )ost g7site inscrip&ii Jn greac7 QKi cJte0a se*iticeO, inclusi0 cu0intele a*in, Do*nulKilsus. Este clar c7 aceasta a )ost casa tradi&ional7 a lui 'etru, 0i.itat7 de pelerini, E-ca0area acestor *onu*ente &i a cinci grupuri QinsulaeO de case arat7 c7 satul $ape*au* a )ost locuit Jn continuu Jntre Jnceputul secolului @ J.d.$r. &i secolul al P-lea d.$r. $asele )ac parce dintr-un sat de .lrE <oo ,e GBS de D, ala .u inli.rA ciobuil2 si ruinele. Din .ona e-ca0at7, insulae @-< sJnr cele *ai 0echi, a0Jnd Jnceputul Jn secolul @ H.d.$r.3 insulae 4-B s-au de.0oltat JncepJnd din secolul al 4-lea d.$r. $asa tradi&ionala a lui 'etru Qinsula @n Ki grupul de case situate Jntre aceasta Ki sinagog7 Vinsula GO au )ost studiate cel *ai *ult de arheologi &i suit reproduse Jn desenei.o*etriceQ$D). %,p[.X,X9O.$ort\oesti*ea.7 c7 Jn insula G au putut locui 0reo cincispre.ece )a*ilii, cie @<S`@BS de eenl A aF El*i c)teZ idiri Jn dru*urile din a)ar7 Ki consta din Jnc7peri nuci care cduicau d tui nulte cuti ieiQe. S-al DSstrat sc7ri care trebuie s7 )i dus la terasele de pe acoperiKurile de p7*Jnt &i paie Qca Jn Marcu GL4L 0indecarea paraliticului[, Jntrudt .idurile din pietre de ba.alt legate cu *ortar de p7*Jnt nu ar )i putut sliE M al do)l.a d5. giduile dnt din pie8 de ba.alt tencuite cu p7*Jnt. insul&i G a )ost ocupat7 )7r7 Jntrerupere de la Jnceputul secolului @ d.$r. pJn7 Jn secolul al P-lea d.$r.3 .idurile originale au continuat s7 )ie )olosire neschi*bate. 'ardoselile succesi0e con&in clobui Vi *on4de )oldit2 ps,,a da8. E%a#%;ZR.AnE. E, :Zj Marel*t, paf @ASP, p. GGS-GGA3 ide*. Studits in Zalilee, @ASA3 R -M. Abel, $apha*au*.inDBS, @,@AG83 9. $orbo, The!ouseo) St'eterai$apharnau*, @A1A3 ide*, $D)a*ao @L $/ edi)ici ddla citt7, @APB3 ide*, Studia !ierosoly*itana in honore di '. Bdlar*ino Bagatti, @AP1, p. @BA-@P13 S. #o))erda, $a)arnao G3 #a. $era*ica, @AP43 A. Spi5-(er*an, $D)a*ao <L $ataloga delte *anete delta citt7, @APB3 E. Testa, $a)antao 4L l gra)itti della casa di S, AUtu, @APGi R. ord, AE Ba, @APP, p, 4G4.4<%L EAE!l i, o, GA1-GAS. J.'.M $A'%TE#. @. Jn ebr. )coptIr )aO orna*ent la cap7tul st)lpilor, A*os AL@3 ^e), G3@43 QbO orna*ent rotund Q#XX sphairoterO de pe ]s)e&rdc, E-od. GBL<@-<13 <PL @P.GG Q"n. ,sd"Ali8rc+O. G. Jn ebr. =(Tteret QaO capitel s)eric Jnalt de B co&i a)lat pe )iecare dintre stSpii ]%achin &i Boa. din =Te*plul lui "solo*n, % lnp. PL@1,4Gi G sicrcn. 4@GL l2r. BGLGG QJn ro*. 6coperiK+ n.tr.O3 QbO bu.7 circular7 Jndreptat7 Jn sus, situat7 Jn 5unii *arginii g7urii de la cap7tul suportului pe care era spri5init ba.inul )iec7rui lighean *obil, @ J*p. PL<@ QJn ro*. 6gura+O. <. Jn ebr, sepe&, G $r. <L@B, acelaKi Jn&eles cu @. QbO Qro*. 6cap+O. 4. Jn ebr. r7=i Qliteral, 6cap+O, ter*en )olosit pentru capitelurile de pe stJlpii din cortul JntJl*rii, E-od <1L<<3 <<L@P Qh rcn. 6c7p7tJie+ n.tr;. D.:.Z. $AR, $kR/^k Qe+gaid, de la 6rostogolirea+ ro&ilorO, Jn Babilonia Qperioada 'ri*ei DinastiiO au )ost )olosite Jn 0echi*e s7nii pentru transportarea po0erilor *ai uKoare &i aceste s7nii au )ost adoptate curJnd Jn Egipt si Jn alte &7ri de cJ*pie. ;dat7 cu in0entarea ro&ii Ki creKterea *obilit7&ii care a ur*at dup7 aceast7 in0en&ie, carele au Jnceput s7 )ie )olosite Jn *od obiKnuit Jn toat7 Babilonia Qsu*buO, Egipt QZen. 4BL@A-G@3 41L BO &i 'alestina3 carele erau 0ehicule cu G sau 4 ro&i, )olosite Jn principal Jn cJ*piile 5oase Shephela din S. tn .onele de deal, Jns7, )olosirea lor era li*itat7 la i#unuile pri*ipale Q@ s*. 1L@GO Di nu *u )oldiE Jn *od obiKnuit pentru c7l7torii Jungi QZen. 4BO. $arele puteau duce unul sau doi oa*eni &i o Jnc7rc7tur7 uKoar7, deKi erau Jn general instabile Q@ $ron. @lLP.AO.Wer,, 'rincip.la urili88 era p2nru tracportut %elclor h tinutuile t8# QAn1 GL@<O. $arele erau con)ec&ionate de tJ*plari din le*n $% Sa*. 1LPO Ki de aceea puteau )i de*ontate Ki arse Q0. @43 's. 413A, 0e.i *ai 5osO. /nele care erau acoperite Q M. PL<O. $el2 doua rc$1. )ie *si02, 1e d spite, a0eau uneori obe.i groase de *etal Q0e.i Js. G8LGP-GaO. cddlele 8u trase de ohicei de doi boi Wu dolA (i Q M. PL<<3 G Sa*, 1L<.PO ti lint relt2AbE Jn sculpturile asiriene care arat7 c7derea #achiKului Jn PS@ #d.cr QBrit5sh Mu))O, =$.rele a.openE- din *. PL, por 1 +ce de re.boi QDt sbtui. tdrin5. Alalah, A ET, p. BBPO, deKi uneori erau )olosite c7ru&e pent, EaEportui nilirae Q(, 41LA, +2rc d2 rii, boii . Este posibil ca 0ehiculele cu ro&i s7 )i precedat roata de treierat, Js. G8LGP-G8. Re)erirea )igurati07 la 6Kleaurile unei c7ru&e+, Js. BL@8, este obscur7. D.J.:. $AR DE n,dgB;%. %. Jn ;rientul Apropiat antic YR)ehicule cu roti *asi0e, grele, trase de asini erau )olosite pentru r7.boi Ki pentru cere*onii Jn Mesorotania de s tn nd2Diul al <l2 i.d-cr., ala cu .ht, ddo,2riril2 de la /r, M1h d Tem AsEb. Ade0snrele caie de r7.boi, Jns7, care a0eau o construc&ie *ai uKoar7 Ki care erau trase de cai iu&i, nu au ap7rut decJt Jn *ileniul al G-lea. $aii Q]A %MA#E D% B%B#%EO probabil ct .u )Zr itrEodlti rle leu)tod din st2p3

RBiei de S ii ,u *el21t nulte *i"dri .re popoare Jn *ileniul al G-lea3 probabil c7 Jn *ulte dintre li*bile oridrurri Alopisr antic, inclui0 h eb. r,SrO, cu, 0intele )olosite pentru 6cal+ au deri0at de la un cu0Jrtt de origine indo-european7, sugerJnd c7 aceste popoare au 5ucat un rol i*portant Jn introducerea calului, Jn inscrip&iile cunei)or*e, cu0Jntul 6cal+ este scris de obicei cu o logogra*7 care Jnsea*n7 6*7gar str7in+, iar Jn scrierea )onetic7 Qsit7O, Jn care apare de a]*8, 1te tidlnit penEu prina oarL td tlblitele @AG )llj. '/#/ din secolul al @A-lea J.d.$r. de la Multepe, tn Asia Mic7, indictnd probabil in)luen&a ling0istica a precursorilor no*a.ilor din , care au intrat tn ;rientu[ Apropiat Jn nu*7r *are %a scurt7 0re*e dup7 aceea. 'oate ca re.ultat al acestor pri*e contacte, locuitorii din au con)ec&ionat care de r7.boi uKoare, trase de cai, iar Jn pri*a 5u*7tate a *ileniului al G-lea cJnd o serie de popoare noi au intrat Jn lu*ea antic7, hiririi pn Ana-tolia, casirii tn Mesopotn*ia Ki hicsoKii Jn Siria-'ales-tina Ki Egipt, aceste popoare au adus cu ele carele de i)i.boi. ;riginea str7in7 a carelor de r7.boi este con)ir*at7 de )aptul c7 Jn *ulte li*bi se*itice din lu*ea antic7 ter*enul pentru 6car de r7.boi+ a )ost )or*at de la r7d7cina r(b, 6a c7l7ri+- cu0intele care au re.ul-tat au )ost, de e-e*plu, nar(abtu tn acadiana, *r(bt Jn ugariticI, *er(abI Jn ebraic7 &i aceast7 )or*7 a )ost adoptat7 Jn Regatul ou din Egipt )*r)cb.r5. )nadoua 5u*7tate a *ileniului, o clas7 social7 ai c7rei *e*bri erau cunoscu&i sub nu*ele de nt*yanu este arestat7 la Aldlall 98ait ,n ]risrne de la AEru ri ti Regatul ou din Egipt. u*ele acesta dese*na un o* de rang *ai Jnalt, caracteri.at Jn special prin )aptul c7 poseda un car de r7.boi sau o c7ru&7, si Jn *ulte ca.uri cea *ai bun7 traducere a ter*enului ar )i 6r7.boinic din car+. De obicei se consider7 c7 ter*enul este de origine indo-european7 QdeKi unii pre)er7 o origine hurian7O, &i )aptul acesta poate ilustra *odul Jn care a )ost introdus Jn ;rientul Apropiat. Acest lucru este indicat si de un tratat despre antrenarea cailor, de un anu*e Mi((uli din Mitanni, care a )ost g7sit %n arhi0ele cunei)or*e de la Bogha.-Moi Q]!nT^rO. Aceast7 lucrare, scris7 Jn li*ba hurian7, con&ine o serie de ter*eni tehnici care este dar c7 eJnt de origine indoeuropean7, grupul de lintbiai st7pJnitorilor din Mitanni, care au )ost printre cei nou 0eni&i cu cai &i care de d.boi h nilenl=t .@ doila Jn iuhntotD a doudoila a nilenidui al G.le, ele dou7 *ari puteri, hi citii &i egiptenii, erau Jn.estrate cu care de r7.boi trase de cai, la )el ca Ki *ulte dintre orase,e-state ara*ee Ki canaanite din Siro-'alestina3 acesta a )ost cadrul Jn care se a)lau israeli&ii r)nd au cucerit 'alestina. Sn *ileniul @ asirienii au=de.0oltat aceast7 *aKin7rie la ba.a uneia dintre ar*ele lor principale si a de0enit Jntr-ade07r un ele*ent esen&ial %n rVrb.i=n putlat h chpie, in general, carul de r7.boi era construit din *ateriale uKoare - le*nul Ki pielea )iind Jntrebuin&ate pe scar7 larg7 - Ki nu*ai J*bin7rile necesare erau din bron. sau )ier. $arul era de obicei deschis Jn spate, iar to )a&7 Ki pe laturi erau a*ena57ri pentru scuturi, tolbe pentru suli&e &i pentru echipa*entul arcaKilor. Ro&ile erau Jn general cu 1 spi&e, dar uneori a0eau nu*ai 4, iar unele care asiriene de *ai tJr.iua0eau S. DeKi ro&ile 8u de obiei lElt2 pbe h ni5locul uui or, h bdorElier al lui Arub.nip1l etA o rd cu < spit2 cit un o* de Jnalt7, cu o obadS de )ier &intuit7 cu cuie. ;biceiul de a pune coase la ro&i probabil c7 nu a )ost introdus decJt tn 0re*ea perKilor. De obicei erau )olosi&i doi cai - deKi Jn 0re*ea lui Asurbanipal %% asirienii a0eau un al treilea cal, de re.er07, obicei care a )ost abandonat *ai ttr.Ju Y &i caii erau Jn5uga&i de o parte Ki de alta a oiKtii, care era curbat7 %n sus, pler)nd de la podul carului. Jugul, care a )ost construit pentru boi nu era pori0it p2ndu 8i, d.r hanuile tui prlciiQ, nu au a5s sa 1e )olcite d2clt dlpd he putul erei creKtine. cAn DE R%.Bo% Echipa5ul consta din doi pJn7 la patru oa*eni. Egiptenii pre)erau doiL un conduc7tor Ki un lupt7tor, dar asirienii au ad7ugat un al treilea, JalJu ra(bu, 6al treilea c7l7re&+, care *ane0ra un scut ca s7]i prote5e.e pe ceilal&i. Acesta era nu*7rul cel *ai obiKnuit Ki a )ost )olosit Ki de hiti&i, dar pe 0re*ea lui Asurbanipal a )ost ad7ugat uneori Jn 0ehiculele asiriene un al patrulea o*. $arele de r7.boi erau )olositoare ui principal Jn ca*paniile din .one de cJrupie Ki puteau )i un handicap Jn teren neregulat aKa cu* se arat7 pe 'or&ile de Bron. ale lui Sal*anaser %%, care descriu di)icult7&ile JntJ*pinate Jntr-o ca*panie de la i.0oarele Tigrului. %%. )n 9echiul Testa*ent. #a )el ca Ki celelalte popoare se*itice din antichitate, 2reii au .tai, eEle de ru.boi Mi .l2 prin cu0inr. deri0ate de la r(b. "or*a cea *ai obiKnuit7, )olosit7 de peste @SS de ori, este re)ceb3 *er(7bI este )olosita de 44 de ori, iar ri(bI QE.ec. GPLGS3O Ki r=(db Q's. @S4L<O dte o dat7, $u0Jntul *er(7b, deKi este )olositL perEu a d11ie u 1 de rVlboi ii @ 42cTnp. 4LG1, parc s7 aib7 *ai *ult sensul de 6Ka+ tn #e0. @BLA Ki fnr. <L@S. De la r(b deri07 ra((7b, tradus 6c7r7uK+ Jn @ J*p. GGL<43 G J*p. AL@P QJn unele traduceri este redat +clure)= " .al, " baa Elarll5i din 0, @8,@A, d.r e putea s7 )ie un 6c7r7uK+ c7lareO &i G $ron. @8L<<. Din)t t*1l@ c* nu dcri0d de la rl,, cel Mi obiKnuit este =sg7lI, care probabil Jnsea*n7 de obicei

c7ru&a sau ]car, deKi Jntr-o e-presie poetic7 Jn's. 41LA s-ar p7rea c7 Jnsea*n7 car de r7.boi. Jn E.ec. G<LG4 se spune despre o in0a.ie ca Jn 0re*e de r7.boi, t)nd 6ei 0in J*potri0a ta cu hosaire(eb...+, unde hosat este un hapu-lcgo*enon care are un sens incert, 0a traduce aceKti ter*eni 6care deT7.boi, c7ru&e+3 0rL 6ar*e, care de r7.boi+, iar 0hr 6din nord cu care de r7.boi+. Este de pre)erat s7 traduce* re(eb car de r7.boi Ki nu c7ru&7. /n alt hcpa- lego*enon, =appiryIn, tn $tnt. <LA, este tradus 6car de r7.boi+ QJn ro*. 6pataKcg+O Jn 0a, daT este posibil s7 Jnse*ne 6palanchin+ sau 6lec tica+, )iind probabil un cu0Jnt J*pru*utat din li*ba iranian7. AKa cu* este de aKteptat toate re)eririle la care de r7.boi tn 'entateuh Ji pri0esc pe egipteni. losi), Jn bo8B"a W, a .EFt u 8r al sVu Qca, 4@L4<i 41LGA3 BSLAO, iar israeli&ii care )ugeau au )ost ur*7ri&i de care de rr.loi Z-od. @4L .@ Erod. @BL4 @Ai Deut. @rLV, Singura e-cep&ie este Jn Deut. GSL@ Ki acesta este un te-t care se re)era la 0iitor, la lucrurile pe care le 0or JntJlni Jn ti*pul cuceririi. DeKi din punct de 0edere *ilitar carele de r7.boi erau de pu&in )olos Jn &inuturile deluroase, Ki israeli&ii care erau lipsi&i de care de r7.boi se pare c7 au cucerit *ai *))i aceast7 parte a ildi +8rele de )ia@= Qadica, cu olei de )i.rO .le canaani&ilor din cJ*pie Qlos. @PL@13 Jud, @L@AO Ki ale )tntenild de pe c8ta Qr san. r<.BO au )o1r 3iEZ ar*e )or*idabile. E-ca0a&iile de %a !a&or au ar7tat c7 Jn aceast7 perioad7 erau sta&ionate Jn cerate un nu*7r *are de ca de rn.loi QEi@1. /Ki Jud. 4.BO. carele de d.boi 8, ssid)rt2 siDbolurl ale <plendorn a0erii unui rege Qc). @ Sa*. 8L@@O Ki deKi Da0id a p7strat @SS de care de r7.boi trase de cai capturate Jntr-o b7t7lie QG Sa*. 8L43 c). G Sa*. @BL@O, abia tn ti*pul lui Solo*on au )ost Jncorporate tn ar*ata israelit7 ca un detaKa*ent i*portant, in 0re*ea aceea cei *ai buni cai erau crescu&i in $ilicia iar cele *ai b8 ar 2rau con)eli,.*re h Egipt Ai solonon B cAR DE R.i.Bor r1t i*plicat io cone4d c, ac1re bunui Qr i*p. @SLG<-GAO. '1Eu prcpria s a8ri el a stabitit ,,e t7&i pentru care+ %a ]!a&or, ]Meghido, ]Zhe.er Ki %eraslih si a 8raaniat al*ta penh a include @.4SS d2 care de rl.boi Q@ %np. AL@B.@A@ @SLG1O. $dele de rB.boi bZelite areu ei QOl8ni al )teitea o*, la )el ca Ki o*ologul s7u asirian, Jals)u ra(bu, )iind nu*it l7tS Qde e-, @ J*p. ALGG3 6c7peteniile+, 6c7pi tanii+, 6conduc7torii carelor de r7.boi+O- Jn ur*a J*p7r&irii regatului dup7 *oartea lui Solo*on, %srael a p7strat cea *ai *are parte a carelor de r7.boi, JntrucJt Ealor, Meshido W cne( T anau pe t2riro.iul sru, Di cea *ai *are parte a teritoriului lui luda era .on7 de d2lui nde erele de rl.boi eEu d2 Mi putin )ol1j Jn ts"el, A,Rab a aFr u detaganent *re de de de rB.bi, ana cM s lrde din ai*l, tui salM*]r %%% caE spuc cE a aas G.ooS Qar rebd si citin probabil ,GoSO de care de rB.Doi la luDta de la oaraa, Q<s< id.cr.3 sr2la Mu(n G.A@O Ai de prcbab5t .d sE5duile deop2.ire #= ]Meghido, carepJnI acM au r1t acibui re lui s,lonoD au )1r de 1pt .te tui ARab, iar src5duile lui solonon p1Tbil cr sint rl2rcpare in *olo.. Acest detaKa*ent nu*eros a )ost redus Jn ur*a Jn)rJngerilor su)erite Jn r7.boaiele ara*ee si ni se spune c7 lui loaha. i-au r7*as nu *ai *ult de @S ere de rl.bo5 QG l*p. r<LPO, Saharia, 1i,d capitat., a0ea un detaKa*ent de care de r7.boi Ki este rele0ant )aptul cB drFci cind ebiea a ci.ur in niinne lni saraoni el a lur n*ai sS de c] de rs.boi Q`nnar rBO . indiclid sr)el de.tinul )o)rVlor lui (Bel. ReDarul lui luda, d1iS/, nu a )cr li"u co*pler de caie de rs.boi, ata * " 0Dle din iaptul d r1ia . ahi doue care p2enale in lutra de la Mesnido QG crcr <sLG4O, da, " poaE se n )ost )oleite rrlroi de 8nii de rang Jnalt. %tr. ln od T2t*.nt csrele nu rpar *dt ln % cel roi cbaur erenDlu )iind carul Jn care )a*enul etiopian a )ost e0angheli.at de "ilip Q"ept, <O. cu0tntut Br, )olos5, aici, ha*D cu0Bntul obitnuii @S@1ii de !o*2r p2nh +cr, car de r7.boi+, apare tn l5* ca traducere a ter*enului re(eb. ln Apdarips ca"l2 sint *oiiorore de dou3 ori Ape, ALA hanr3 @<Lr< rnedo B%B/oZ%,A%%E. %. 9 Z. $hildD tn Sinaer, !ol *yardKi!all Qed.O, A !istory o) Technology, @AB4, p. PG4-PG83 s. 'iggott, 'rehistoric %ndia, @ABS, p, G11-G1P, GP<-G8@3 #e)e0redes oettes, #=Audage, le $he-0a, de Sel/ 7 tra0ers )es ages, @A<@3 ;. R. Zurney, The ,=rtti.1, @ABG, p, @S4.@S1, @G4.rGsr A Z, E, poFelt Jn cu(Fe and Enyironnen# "soE in !anot a) si cynl"i. @A15, A @B<@1AL $J. $ddd PheA5nln .$-lpds, @A<4 p, GP.G<. <S<Bt A. s.t1nen, D,e #and)ahrauDe d1 AXen M1.Uo.D*itr, @AB@5 ilip-p.lotia AQodica. @AsB, p. lr44 %# R. de R,eu, ina2n. irdel, @A1t, p. GGGgGS, B<B3 C. Cadin, The Art o) :-r)are in Biblical #ant(, RA1<, p. 4S, <P-4;, Rt<, Ga4Ga. UAP.<SG3 . a= 8n, lelAtiy <,@AU1. p. AP-%;G V.arete #ui .RhabO. T.$.M. $AR$!EM%?, $etate Q*od. JerabJusO care p7.ea pdncipdlul Ed d2 r,c8 p1te Eu)rarL %a ea too (* E de AleplD, EsE ndtio*tS p1t prina oara Jntr-un te-t din secolul al @8-lea S.d.$r, ca un centru co*d=al independenr QMa.i, AlalahO. ca i o1i.srat sirian a )aat rraEe cr usarir Di alre shte QMita*5O in nilenii al Gla in.cr. ii a continur ca Wat ns. hitit du,, %nilTeiub Qcca @@S;O pini cind 'isirb a t1t in)tint de catre Saieoo %% in P@P @-d.$., Dupi acrta $arche*iKul a )ost Jncorporat ca pro0incie asirian7. Ereni[lMin1l e renrio*t ti ts. @o3A. %n 1SA id,$r,, tu %%, %aaond Esrpnnui, a rnain tat prin Meahido )i a rTucerir cetaiea QG cDn, <sL GSO, care a de0enit o ba.7 de unde ar*ata sa Ji h7r&uia pe babiloni2ni. TotuVi, )tr tuiiMie 1SB #d.cr., ebu.

cadreern a condu )o4ele bsbilonieneere au indt Jn cet<b prin suprind2r2. Eaiptein au )ct 8npter Jn)rin&i Jn lupta corp la corp si Jn J*pre5uri*ile cet7&ii Q%e.. 41LGO ii au )1t l*anli ptnS la !a*at. D2ratine acestei b7t7lii, care a a0ut ca re.ultat e-tinderea sEpinLrii Babildidui asup* Apurlui sinr date io $ronica babilonian7. E(rri5 e)eMre in @A@G Di @A@4 au sc1 %a l*ind ]dpturi hirire, o .oni *i ioase cu u eatar deschis QbtlManiO Ki do0e.i ale b7t7liei Ki ocupa&iei brbdoniene de tui iiUiu. T%B/;ZRA"%E. $. l-. :8lley, anrndntJl, @-<, @A@4.BG3 D- J. F52%rh, droni.le aJ $ha(taeon MinTs, %ABD p. GSGP, 1a1Ai J. D. !aF(iE, %raD <1, @AP,@, p. 1P.P<r :. :. !allo h $. ". p)2i))2r, Ttrc tlh#icol :or#4 RA11, p. 1B.1A. DJ.:. $AR%ERk DE '%ATRk.i@. Jn ebr. "MrJ*, un loc de unde se scoate piatr7. Jn Jos. PLB 6?ebari*+ este int2.pretat *i bine 8 g ,diere de pia"e., u l)t unde au )ugit israeli&ii dup7 atacul nereuKit J*potri0a cet7&ii Ai. %n 'alestina piatra a )ost scoas7 din cariere dea lusul s8lelor calZrul de bure .atbte se aJlS aproape de supra)a&7 Jn *a5oritatea locurilor Ki este di.locat din .7c7*Jnt prin cr7parea rocii de-a lungul )isurilor. Este aproape cert c7 nu*itele 6gra5duri+ ale %ui solonon din lelFlin, in .pbpier2a rcrei T2n pldd, au )1r cariere d2 piani 0Vhi. eM% ERTXO G. $u0Jntu[ p=sJtt* se re)er7 ,a piatr7 cioplit7 Ki trebuie tradus ast)el Jn Jud, <L@A, G1 Qla )ei ca Ki Jn Deut. PLB3 's. P8LB83 Js. @SL@S3 Mica BL@<O, Ki nu ,).rid2 de liatiSi e, ,,pierriri#,. J.A.T, $A.RME# Qln ebr, (a*sl, +rinu.8rndinB, ti,] rc. ditor+O, Jn ebraic7 acest cu0Jnt este )olosit ca substanti0 co)ru5 de e-. %s, @1Lrot hr. 4.G1i G l*p. rALG<5 . con. G1L@S. 'die 5rt* ti spic copt de .uind, ca En #e0. GL@43 G<L@4. Ast)el, dealurile calcaroase $ar-*l pDbnbil c, tiau lri*r n*ole d2 la )tuil2 si p7durile lu-uriante care le acoperea. Jn 9T sJnt dou7 teui 2re poanB .ct nue. r. /n si, de d8lui lung de c.a BS (r4 2re ] intind2 de %a r` spre SE, de la Medite*.a Qtrnul de S al Zol)ului AcraO pJn7 Jn cJ*pia Dotan. Mt. $Ir*ei propriu .is 1re Dri*ipala .de ;nnlhe *-in cea B<S *O la capa tul de 9, la 0reo @A (rn de la &7r*ul *7rii Ki )or*ea.7 grani&a teritoriului lui AKer Q%os. @ALG1O, A.east i2giue cu (aeta,2 bosati g puiin l8itB a coZtituit o bdierB strr8t de douB @r2catori inpo8ne, la lenean gi MeShido, si *a nai pu&in i*portant7 la Taanac3 Jntre pri*ele dou7, dealuile str *i 5Q,e n *ai ]er", dar au po0i*ituri abrupte- 'rincipahrl drun de la ta S, tnsL, eolEte @A4

luile c2*2l ,2 %a E, plin cllrpi, Dobn. RTgetatia lu-uriant7 de pe $Ir*ei este re)lectat7 Jn A*os @LG3 AL<5 Mtc1 PL@4t ah @L4L ln Qiut, PiB 1re o enpara&ie potri0it7 pentru p7rul des, stu)os. "igura i*'lntl8 a lui elu.drEia., EgEle Babilonurui, JnaintJnd J*potri0a Egiptului este co*parat7 o dat7 cu Jn7l&i*ile stincoase ale $ar*elului Ki %(bo*lui Q%er. 41L@8O. 'rintre duK*anii pe care i-a Jn)rrat %osua au )ost Ki 6J*p7ratul %ocnea*ului, la $Ir*ei+ Qlos. @GLGGO. Aici i-a pro0ocat /ie, Jn u*ele lui Du*ne.eu, pe pro)e&ii ll5 B..l Ki at Astarte.i, (itllile prcMte de lbbela, 5i aid a cJKugat o 0ictorie re*arcabil7 asupra lor Q@ thp, @<i @AL@-GO, Te-tul a"ta cra, cl an hbelei au )ost discredita&i Jn )elul acesta3 JntrucJt ea a 0enit din Ti), Baal a )1r ap8pe cu c,MinOain2 MaatnetDart, .eul principal din Tir. Acest .eu a p7truns Ki Jn Ara*3 0e.i ]Ben-!adad, pentru o stel7 Jn cinstea acestui .eu. Jn anul GSS d.$r. ]Baal continua s7 )ie 0enerat pe $irel a +g2s !elio"litEs cadEl+ QAp-Tho*s, '.Ef AG, @A1S, p. @41O. Alt a co1id8r ci ac1r Bal a )ost un .eu local, dar p7rerea lui este contra.is7 de te-tul biblic3 ris)eldt a pe)erar sL,@ iddiitu. cu Baal.shan2n .T 1t Mi pul* porri0it de.)t Baal. *elDart Qacesta din ur*7 este sus&inut Ki de 9au-O. G. /n oraK din %uda Qlos. @BLBBO, Jn .ilele noastre Mhirbet el-Mar*il Q0ar. Mer*el sau Mur*ulO, la 0reo @G (a ssE de !ebrcn, intr.u lhut pastoral QBal- p. >14O, ideal p1d turhele pe care .bal le UErea aE pe Ft8 Odi Da0id Q% s.*. GBO. Abigait, sria %u abal, era din $Ir*ei, iar !e&ro, unul dintre r7.boinlcii lu5 D.dd QG sd. G<L<Bi % c"n. @@L<PO pbbabil ca e tdg.a de aici, sout . tr2.ur p2 aici ctnd st bto" d2 la rsc.hl aMlditilor Q@ San. @sL@GO. B%B#%;ZRA"%E. D. Baly, Zeography o) the Bibte, @A4 p, @4A Qhatu B@O, @PG D.u*. %$A.@$ $AR E. %. %n 9echiul Testa*ent Jn F cl0)inJ principal 1te 1alar Qsasit de G1A d2 oriO, deKi *ai JnSlni*cuintul J]&r $del1ori, de 4 ori este tradus 6carne+ Jn 9BRO. Ter*enul bIs7r dese*nea.7 constituentul principal al trupului, )ie u*an QZen. 4SL@AO, )ie ani*al Q#e0. 1LGPO. Al doilea sens duce Ea ideea de carne )olosit7 pentru hran7 Kt #a

carnea ani*alelor de 5ert)7, )ie c7 era *JncatI, sau nu. Din pri*ul sens al ter*enului s-a a5uns la utili.area cu0Jntului 6ca*e+ cu sensul Jntregului trup Q'ro0. @4L<SO si printr-o e-tensie )ireasc7 la sensul de o*, Jn totalitatea sa, cu* este 's.l1LA Jn care psal*istul spuneL 6Thipul Qe0r, 6carnea+O *i se odihneKte Jn liniKte+. Aceasta duce la ideea unirii unei persoane cu alta. So&ul Ki so&ia sJnt 6un singur trup+ Q6o singur7 8nc - Zen, GLG4O, iLr o*ut ,o1te sD* d1Dre rudeniile saleL 6SJnt os din oasele 0oastre Ki carne din carnea 0oastr7+ QJud. ALGO. De ase*enea, ideea de ca*e - Jn sensul de trup o*enesc Jn Jntregi*ea sa - a dat naKtere la e-presia 6toat7 su)larea+ Q6toat7 carnea+O, care dese*nea.7 totalitatea oa*enilor, iar uneori inciude si regnul ani*al. /neori Jni)lnini ideea sl7biciunii c7rniiL 6MI Jncred Jn Du*ne.eu Ki nu *7 te* de ni*ic3 ce pot s7-*i )ac7 niKte oa*eniU Q6ce poate s7-*i )ac7 carnaUl Qps. sB34O, Aici nn 4re rclb. de slibiciue $ARTEA 9%E^%% hohlA Qpobabil ci de acedtn ide ne apropien .el nai ndi n, 's. P<L<AO, A5ci 1te 0oiba d2 tagilitatea )i.ic7 a o*ului. %%. h orl Tets*ent Ter*enul corespun.7tor lui 6carne+ Jn li*ba gr. din T este sar-. Acest ter*en red7 cel *ai bine sensul ter*enului b7s7r din 9T. Dese*nea.7 partea c7rnoas7 a trupului, cu* este ca.ul cJnd se re)er7 la carnea de *Jncat QApoc. @ALHS, etc.O sau la tot trupul QZal. 4L@< K.ur*,O. $u0Jntul poate s7 Jnse*ne 6o*ul, Jn totalitatea sa+, cu* este Jn G $or. PLBL 6Thipul QMt. 6carn2O nostru n.a aFt oNtihnt --, de a)ara lupte, dinlE untru te*eri+, sau Jn Ro*. PL@83 6Jn *ine, adic7 Jn )irea tnea p7*Jnteasc7+ $lit- 6carnea *ea+O. #a )el ca Ki Jn 9T, so&ul Ki so&ia sJnt 6un singur trup+ Q6ca*e+O QMat. @ALs i.*.O W] e-istB pae5e 2io ] reZri la 6orice )7ptur7+ Q/t. 6ca*e+O Qloan @PLGO. Sl7biciunea c7rnii este *en&ionat7 Jn leg7tur7 cu neputin&a aposrolilor de a 02ah.a in ch2tsi*ni QMat, G1L4@5 Man @4L<8O. D.r rerund din T * de ene*a citeE 2n suri distincte. E-ist7 pasa5e Jn care sensul este ase*7Diton i e nu identic cu ] ul dir eipBia din 9T 6os din oasele *ele si ca*e din ca*ea *ea+. Ast)el, $listc eb, JrLst dinsi*lnla lui Da0id, i, c2 prire,. re dpuri QRon- @L<O. 'a0e# 0orb2)c d1p.e Js"elul drpe trup+ Q@ cor- @SLrD, =ar tBeliW slrr =rud2l2 nele EupVtti+ Qsi, dupi c*e+O QRon, AL<O, =ca*e poab area ssd de e-istdln 1.icE, Jn totalitatea sa, Ki e-ist7 te-te care 0orbesc despre a )i ,5n trul $Jn cdne+O Qcol. GL@Oj , 1re F ss peioEti0 ti de rapt, ,i ] splre de Mi *di. od despre $ristos c7 a )ost 6Jn trup+ QE)es. GL@B3 @ 'e&. <L@e3 @ %8n 4LGi et,O, A )i 6Jn dp ru 1te ircon. patibil cr a 1 5n Do*ul= Ziin. @1O. carea "are )ipJngIrit7 Q%uda 8O sau poate )i puri)icat7 QE0r. AL@<O. 9ia&a de creKtin pe care o tr7ia 'a0el era 6Jn trup+ Q,,Jn ca*e+O QZai. GLGSO. Dar, prin de)inilie, 8 1te palt2 pinlnie , a odului, Ea are =poltd ii ,do.irld QE)1, Gr<t, Dacn oa*enii se concentrea.7 asupra acestora se poate spune c7 6u*bla dup7 lucrurile )irii p7*JnteKti Qc7r niiO+ QRon, ersl. %ar Mbldea dupi lFrurne cs*n ,,1te tuarte= QRo*, aL1O. #lctu[ acsta 1re e-plicr ca )iind 60r75*7Kie J*potri0a lui Du*ne.eu+ QRo*. <LPO. onDl al .Bdi ori.onr 1te li*itat datoriZ c7*ii 1te, pri. i14i )aphn a1ta, nnpotli0itor )ali de D*ne(u. El rtiete =dupB lnd.nnurile ce*n QRon. <.,<O, acea e*e 2re +po)tegt2 i*poriE Du. huluti Qcal- B@@PO, 'entu o list, ioTicoVet8re a ,Japelor )tii pa*lnteti cL*nO=, 8i cal. sL@A.G@. $arnea, Jn sensul acesta, denot7 Jntreaga personalitatea onulu5 orsaniatA in dne)ia sre)ita, u*Bdld doriVe pe*hteWi hi nu sb5na lui Dll*ea, B%B/;$BA"%E. M, cnlston h T:BR3 S, E. !, Rrlhitelet, The *8%ogt aJ Sr. 'aul, #A14t J. T, Robi n, l+he aod, @ABG3 E, S.lMeirer, ,. <aM, gert2l WR, Meyer id : T P, p. Aa.@s@3 !. sebas, A- $, Thi]ltoD ln -rMtT @, p, 1P@-14G. #.M. $ARTEA 9%E^%% Qebr. seper (ayyJ*3 gr. biblot sau btblTnU1, +rulul celor 0nl. @. Te*ul 1t2 iolZit cu pri0n la 0iLb Etu. ral7, 's. 1ALG8, unde e-presia 6s7 )ie KterKi din cartea @AS $ARTAA 9%ETTT 0ie&ii+ Jnsea*n7 6sI *oara@+. 9e.i E-. <GL<G K.ur*., unde Moise se roag7 s7 )ie Kters din cartea lui Du*ne.eu dac7 %sraelul 0a )i ni*icit3 'e. @<AL@1 QJn cartea Ta erau scrise toate .ilele care unc erau r)nduJte+O3 Dan. @GL@, unde to&i cei neprih7ni&i oare 0or )i 6g7si&i scriKi Jn carte+ 0or supra0ie&ui neca.ul escatologic. G. in iudais*ul de *ai tb.iu &i Jn T ter*enul este )olosit cu re)erire la 0ia&a 0iitoare. Ast)el, Jn is. 4L< e-presia 6oricine 0a )i g7sit scris printre cei 0ii, la %erusali*+ se re)era la 0ia&a natural7, dar este re-interpretat7 Jn Targu* ca 0orbind despre 60ia&a 0eKnic7+, Jn T cartea 0ie&ii este registrul credincioKilor, dea "il, 4L<3 A%E. <LBi GGL@A, d.. #, 5ud81 de pe urn7 oricine care nu este scris Jn cartea 0ie&ii 0a )i aruncat tn %a.ul de )oc $Apoc. GSL@G,@BO3 aceasta este cartea 0ie&ii Mielului Junghiat QApoc, @<L83 G@LGPO, Jn care au )ost scrise nu*ele celor aleKi 6de la Jnte*eierea lu*ii+ Q@PL8O. AceeaKi idee este e-pri*at7 Jn #uca @SLGS, 6nu*ele 0oastre sJnt Acrise Jn ceruri+3 "apt. @<L48, 6to&i cei ce erau rtndui&i Qadic7, 6scriKi+O s7 capete 0ia&a 0eKnic7, au cre.ut+. ".".B.

$ASA Q"AM%#%AO cEgARll>.u%. in 8ietaiea =[ *ana, casa sau )a*ilia unui aristocrat ro*an Qgr. ai(ia, mat, )a*iliaO era constituit7 din slu5itorii s7i, Jn pinul r)id el a)l4i h ela0ie, dar prcbabit ci in cludea &i scla0ii elibera&i care continuau s7 )ie Jn ser0iciul aristocratului. Jndatoririle lor erau )oarte speciali.ate Ki acopereau o ga*7 larg7 de ser0icii casnice, pro)esionale Q*edicin7, educa&ie, etcO, co*erciale, ad*inistrati0e, literare Ki de secretariat, )n ca.ul $e.arilor, po.i))a lor de conducere politic7 Jndelungat7 a )7cut ca )a*ilia lor sI ne echi0alent7 cu politicienii de carier7 din .ilele noastre, )u*i.Jnd e-per&i Jn *a5oritatea do*eniilor de conducere a statului. ;riginea ser0ila a )a*iliei Ki responsabilit7&ile orientale ale $e.arilor au )7cut ca )a*ilia s7 )ie alc7tuit7 Jn *are *7sur7 din greci Ki orientali. De aceea, nu este deloc surprin.7tor s7 a)l7* c7 din ea )7ceau tarte nulti o8lirriod din Ro* ;nip. 4LGGO. B%BllocnA"lE, J. B. #iShr)oor, ;nip.pnt=@rrh1P, @88<, p. @P@-@P83 '. R, $. :ea0er, "/*ilia $aesaris, #APG. EAJ $ASA. QEbr. bayi&3 gr, oi(os, oi(i7O. $u0intele ebr. Ki gr. sJnt )olosite cu re)erire Ja di)erite )eluri de cl7diri, precu* Ki cu re)erire la 6)a*ilie+. Jn special %n T, 6casa lui Du*ne.eu+ de0ine un concept teologic i*portant. %n)or*a&iile cu caracter arhitectonic din Biblie au )ost co*pletate Jn *od considerabil de re.ultaEle eTaDiilor srhblogicc d2ri nu 1te disporibn pentru )iecare perioad7 un tablou co*plet al oaselor Jn care au tr7it oa*enii. %. 9echiul Testa*ent T)er*enul ebr. bayi&, care apare de peste G.SSS de ori, este Jnrudit cu o )or*7 no*inal7 care apare Jn *ulte li*bi se*itice. Jn 9T este )olosit pentru di)erite )eluri ite ct,.@i4 de la p2(te rde 2r. ler. <AL<O ti r2*ple Qd2 e-. lJ*p. 8L@<O la case particulare Vdee-. E-od, @GLP3 D2Dt. 1LPO Ai "are chiar orturi Qcd. <<LuO, casete 8u octruite de obicei dir *reriate so*eL piana, le*n &i *ortar Q#e0. @4L<P, <A, 4S3 A*os BL@@O Ki deseori erau construite Jn .idul cet7&ii Q%os. GL@BO. /Ele 8u de o cdir.te ]elend QDVr. aL@G3 !aT @L4O, c* a )ct p2lard d2 l.d T cedr El lui Dadd QG Sa*. PLG, P3 c). @ J*p. PLG3 %s. GGL8O sau casele lu-oase din Sa*aria, decorate cu )ildeK V@ J*p. GGL<A3 A*os <L@<O. Ter*enul bayi& este co*binat adesea cu alte substanti0e pentru a indica o cl7dire speci)ic7 sau o parte dintr-o cl7dire, ca de e-. case de 0ar7 &i case de ia*l Qlei <,LGG3 Anc <r@sO, hchisri Qce, <ALGS iue3 G inp, GBLGPJ, hatun rcgelui le1iei QEst. GLA K.ur*.O Ki, *ai presus de toate, Te*plul din %erusali* $$asa lui Du*ne.eu+, @$rEn. AL@@,@<,G13 6$asa lui %ah0e+, @ Jrap. PL@G,4S-4@O. Este )olosit de ase*enea Jn alte co*bina&ii, pentru a descrie ca /rarea sau caracterul 0ie&ii dintr-o cas7 sau cl7dire, de e-., cas7 pl7cut7, cas7 de petrecere, 0eselie QE.ec. G1L@G3 Mi1 GLAi El. Pt4O, 8l, de Jale Q%s, @1Ls3 Ed. PG,4O &i cas7 r7.0r7tita QE.ec. GLB-1O. 'rin e-tinderea sensului cu0Jntului, bayi& poate Jnse*na uneori picasele+ di)eritelor 1nl*# Q8b5e '<, e4<-4i bar.s, pr, @S4L @P3 pliu pei45aului, lo0 <i@43 *,ie, %d GPL@Al *ege sllb.tic, ld <ALB.13 0i"%, r San. 1LP, r;O ti este )olosit de ase*enea pentru di)erite locuri de colectare cu* sJnt Kan&ul altarului V@ E*p. @8L<GO, 0ase pentru par)u* Q%s. <LGSO3 si suporturile pentru st!pi QE-od. GBLGPO. /neori se re)er7 la caracterul e)e*er al trupului o*enesc Q%o0 4L@A3 c). G $or. BL@-@oO Ai chiar la rW.ol Q%o0 <<LGSO. /n sens i*portant al cu0Jntului bayi&, JnrJlnit Jn peste un s)ert din te-te, este acela de 6)a*ilie+, care poate include pe to&i cei care locuiesc Jn corturi Q u*. @1L<G3 Deut. @@L1O.E-presiile )rec0entJntJlnite, 6tat7l casei+ Ki 6casa lui %srael+ sJnt asociate cu ideea biblica potri0it c7reia o )a*ilie, un trib sauo na&iune JKi deri07 nu*ele de la un str7*oK sau de la un lider. Jn )ine, ter*enul 6cas7+ poate dese*na atit persoanele Qindsi0 s.la0iiO c)t Ai proprierlte, Qcd. <AL@-.i E-oNl, GSL@P3 @lnp. @<.<O Ai.are ap.4ine aei )a*il5i, %%. oul Testa*ent ; *are parte a sensurilor Jn care este )olosit cu0Jntul Jn 9T sJnt continuate Jn T. $u0Jntul oi(as are atJt un sens literal cJt Ki un sens )igurati0, Ki Jnsea*n7 6)a*ilie, ras7+, pe lJng7 sensul de 6cas7+. Ter*enul *ai rar Jntilnit, oi)cia este Jn *are *7sur7 sinoni* cu oi(os Jn T, deKi uneori este Jntilnit cu sensul *ai Jngust de 6posesiune+, Jn special Jn e-presia 6casele 07du0elor le*7nJnc7+ QMarcu @GL4SO. )a Tcu0Jnrul 6cas7+ este )olZit d11ri .u retDire la Tenplu, adr c2l pn*int]c c)t ii c2l .2,g. De e-enpl=, %ss a rcrbit in a*b2le sensuri despre 6$asa Tat7lui Meu+ Qc). loan GL@13 @4LGO, 8e Eebuia 1@ 1e o .as Rre*tionats de rug7ciune QMarcu @@L@B-@P3 c). %s. B1LP3 1SLP3 #XXO Ki nu +p 8sE de neSsrorie+ Q%8nG.#1tc), .ah, @4LGPO. /n ele*ent deosebit de i*portant Jn de.0oltarea ideii de 6casa a lui Du*ne.eu+ a )ost aplicarea ter*enului la Biseric7 Qde e-, E)es, GL@A-GG3 E0r. <L@-1O, al c7rei caracter co*un a )ost subliniat Jn concepteJe de +Dsd rpiritM#d+ Q@ 'er. GsO ii tcn`u a, lui Dhnru Qr $or, <Lr1i 1L@AO. spre dFbire de Mplele p7gJne Ki chiar de Te*plul de piatr7 din %erusali*, credincioKii erau 6pietre 0ii+ Q@ 'et, GLBO Jntr-un Te*plu construit de %sus, "iul #ui Du*ne.eu QE0r. <L<, 1O. %n aceast7 cas7 a lui Du*ne.eu, stfpul Ki te*elia ade07rului Q@ Ti*. <L@BO, to&i credincioKii sJnt preo&i Qr 'ei. GLs, AO cae adu 5enle "=OMente QEr, @A1

$ASk

Buc7t7rie $apel7 #oc da Jngropare Reconstituirea unei case cu dou7 ni0ele, a0lnd curtea central7 pa0at7 Ki un acoperiK plat, *7rginit de un parapet. Reconstituire ba.at7 pe case din cea @8;Std.$r. e-ca0ate Qti 9r, poate din 0re*ea lui A0ra*. @<L@B-@1O, Jn ascultare de Du*ne.eu, )7r7 tea*a de 5udecata )inal7 Q@ 'et. 4L@PO. u Jncape Jndoial7 c7 te*a 6casei lui Du*ne.eu+ sa datorat Jn *are *7sura )unc&iei pe care a a0ut-o Jn creKtinis*ul pri*ar casa, ca un loc de Jntrunire &i pIrt)i&)e Qde e-. G +!*. 4L@A3 "ili*. G3 G %oan @SO. $ase Q)a*iliiO Jntregi s-au Jntors la Do*nul Qde e-. "apt. l1r<4i r cor. lL@1O, iar Tl,8ag pSiii Q,apr, GLa3O, erogheli.area Q"apt. BL4GO Ki Jn07&area altora Q"apt. GSLGSO aEu le -din 1d ln edi. /%. Arheologie a. Zeneralit7&i Marea *a5oritate a caselor din 'alestina antica erau construite Jn cet7&i )orti)icate, deKi au e-istat *ulte sate dependente $hiar &i &7ranii locuiau deseori Jn cet7&i, chiar dac7 Jn ti*pul seceriKului JKi Jntindeau cortul pe cJ*p3 ariile de treierat erau Jntotdeauna Jn apropierea cet7&ii. $et7&ile *ari puteau a0ea o supra)a&7 de GS de acri Q8 hectareO, deKi *a5oritatea oraKelor Ki satelor probabil c7 nu a0eau o supra)a&7 *at *are d2 1 adi QG,G httaEO. ca]le et blhisuiE una Jn alta, Jn special dac7 cetatea era construit7 pe un deal, a&a JneJt spa&iul era )olosit Jn *od econo*ic. 'lani)icarea construirii oraKelor este cunoscut7 Jnc7 de la 5u*7tatea *ileniului ai < -lea J.d .$r., iar Jn ti*pul perioadei israelite oraKele erau aran5ate adesea cu un co*ple- central de case Jncon5urate de a strad7 &i un .id cu case ling7 strad7 Qde e-. Teii beit Mirsira, Teii en- asbehO. $asele *ai *ari erau construite de obicei Jn partea de 9 a cet7&ii, pentru a sc7pa de )u*ul Ki ltdrl p8te de 0btutile d*ituc din 0 "unda&iile erau di)erite, Jn )unc&ie de *7ri*ea Ki i*portan&a casei, dar erau i*portante datorit7 e)ectelor ploilor puternice Vc). Mat. PLG4-GPO Ki deoarece 'alestina este o .on7 seis*ic7. "unda&iile *ergeau uneori Jn 5os pJn7 la p7*Jnt nedes&elenit sau chiar pJn7 la stratul de piatr7, Jn ca.ul caselor *ai *ari, deKi Jn *a5oritatea ca.urilor, r7*7Ki&ele din .idurile Ki )unda&iile *ai 0echi erau )olosite pentru construirea unor case noi. Dac7 terenul era Jnclinat, straturi de )unda&ie

'lanul de ba.7 al unei 0ile de la Jnceputul *ileniului al G-lea J.d.$r,, tn 'alestina. ScSrileducla ni0elul superior Ki la ca*erele, de locuit din curtea central7. @AP cAsA erau pe p2 r2ra" onrcnial2. Sratut de )undalie octituie ade planul c]i. ')teiea erc/nor pu tea )i Jnso&it7 de sacri)icii u*ane Qios. 1LG13 @ J*p. @1L<4O, dd nu e-ista do0e.i ]spirdite cu pri0ire la aceast7 practic7 oribil7. giduile 8lor ,.nicul8 eEu cotuhite ae obi. 2i din piarl bruti ti din cirBni.i de luri ude pi.ba se g7sea *ai greu, Jntreaga cas7 era din c7r7*i.i de lut Ki era at2ate p2 o )l)ttalie de piatrn cr.E*tile de lut irenu acoperib cu un notu inp2r*ebil p. partea interioar7 a .idului, uneori nu*ai pJn7 la 5u*7 tatea Jn7l&i*ii .idului, tn ti*p ce pardoseala era de obicei din p7*Jnt b7t7torit, care poate re.ista la u.ura carta de ublat. %n e.ul c]lor tunilor nii boga&i, pardoseala era uneori pa0at7, ba chiar Ki curt4. co8lda8 nduilor e1 reati.t3 un1ri prin a*plasarea unor stJlpi de piatr7 )asonata la col&uri Ki la inter0ale regulate de-a lungul .idului3 tn perioada c* a >ll*r de.biidrii regatulu lui tBtr@, sdlpii de piatr7 erau aKe.ap ori.ontal, Jn special Jn partea supe,i8B a .idului. giduile puteau n Atue de pirE # @ n, id .iduile inteli8E erau de ohicei roi subriri /Kile erau )i-ate Jntr-o ra*a care consta din doi stJlpi QuKioriO, pragul de sus Ki pragul de 5os al uKii. Deschi.7tura uKii era de obicei *ai 5oas7 decJt un stat de onR ia. E 2 dehidea de obiei sple 5nterior si deschiderea Jn a)ar7 era J*piedicat7 de niKte ridic7ruri pe pragul de sus Ki pe pragul de 5os al uKii. Acestea din ur*7 seeau ,i ca si lnpiedice in"a,2a .pei d noo iului inssB. /<i,.rn e.au din l* QE-oa. G@L1L Dcut. @BL@PO sau din piatr7 QJs, 1L4O, iar uKa putea )i Jncuiat7 eu d0odr, Q4 G sa*. @<Lur<O. "erestrele s)ert cunoscute Jn 'alestina JncepJnd din *ileniul al 4la i.d.$r. Ele ] anau raru.i ta pn*ul ni0el, Jntrudt deschi.7tura uKii asigura su)icient7 lu*ina ln cea roi *re pa.te a anuldL tee)tt2 e.au plaste de obicei " p2retele opc inderi5, DRh5 .7tura )erestrelor era p7strat7 la *ini*, pentru a *en&ine te*peratura sc7.ut7 Jn ti*pul 0erii Ki ridicat7 Jn ti*pul iernii. Basorelie)urile asiriene care pre.int7 cetatea israelit7 #achis a-at7 )erestre Jn partea de sus a lMsilor din tdul eMerio, si a"*enea )er.)u d=n .idurile cet7&ii au o)erit de *ai *ulte ori un *i5loc de )apare S1.GL@s5 % san. @AL@GO, SNulptuite in )ildep descoperite Jn di)erite localit7&i Ki care pre.int7 o )a&7 de )e*eie la o )ereastra cu balustrad7 se poate s7 aib7 leg7tur7 cu )erestrele eu .7brele din 9T, care erau situate tn .idurile e-terioare QJud. BLG83 G J*p, @LG3 'b0.PL1tcinr.GLA@. MDlie c.] a08u dou, eta5e, dtu initri*2 .n ginal7 a cl7dirii nu este Jntotdeauna cunoscut7, deoaEe din (Eelll a.tic nu s-a ris)tat nici o cZdire conpl2tt cu a8per4 su cu ra0an, h 8nerete d2 ss s )ta d2 obice5 p. rrelte su cu o s]a. A.ste ca*ere constituiau locul principal pentru acti0it7&ile din ti*pul .ilei Ki pentru dor*it Qc). G J*&. AL@<, @PO Ki tot aici puteau )i g7.dui&i Ki *usa)irii Q@ J*p. @PL@A3 G %*p. 4L@S@@O. AcoperiKurile erau construite din grin.i acoperite cu crengi Ki cu un strat gros de *ortar de pI*Jnt, iar uneori grin.ile erau spri5inite pe un rJnd de snlpi a)la&i Jn *i5locul ca*erei. iKte pietre cilindrice lungi de 0reo 1S de c* erau )olosite pentru a *en&ine acoperiKul drept Ki i*per*eabil, deKi acoperiKurile trebuiau s7 )ie tencuite Jn )iecare an, Jnainte de se.onul ploios, pentru a acoperi cr7p7turile care se tol*u h rre dlduilor yerii. "a*lta do*2a ade. sea pe acoperiK Jn ti*pul 0erii sau )oloseau acoperiKul ,2nh a =ls la s2re sratide, s*]hine, 5n, et. 'obi0it cu Deut, GGL4, 1cop2risu@ da pre0a.ur cr u parapet, pentru siguran&a. AcoperiKurile boltite erau )olosite Jn 'alestina Jn ti*pul perioadei persane, iar acoleriLuite lncli)rte au apid de ]ne8 inainte de 0re*ea T. AcoperiKul casei era de ase*enea un l- de inchirEre, lie taint2a lui B.al ne iEint2 otti.ii cetuilo. Q%er, @AL@<3 Tel lrBO, )ie i*inta DFereului ade,3nt Q"apr. roLAO , b. 9ia&a Jn cas7

%n ca *t M2 patu a p2ri8d2i biblice, .oe .ra de ob5cci #euin,B, *aga.i2, iar u1d a0a chiar d1 tinadi indutial2 su cona5ale. E-ht, d8.i c% locuin&ele erau )olosite Ki pentru 0opsit, &esut, Ki *7ciDar gdu ia la %er5non W2-ist, inaicn ce grilete 2r.u 0indue din chi8ui lipite de .idd e-ierior al esei ^7ranii locuiau Jn cas7 J*preun7 cu tot ce a0eau. Jn cas7 se p7stra *Jncare su)icient7 pentru iarn7, nutre& pentru ani*ale, ali*ente conser0ate Ki unelte agricole. Arhologn au tdt supnnti a2 cantitaha ae *ateriale carboni.ate descoperite Jn aceste case, Jn sp2.iLt in celedbtu de trupele lui rosu, in pdioad2 letu lei eu *edD sau ir tinp de ri.boi, tdilia trebuia s7 &in7 Jn cas7, sau *7car Jn curte, ani*alele cele *ai 0aloroase. %n *ulte case au )ost descoperite obiNt2 rerisioe, cu* sirt dbre cu .oMD s8lui pentru t7*Jie, 0ase pentru c7rbuni Ki )igurine. u Jncape Jndoial7 c7 *ul&i locuitori au adoptat practici le.l2, in opo.i.de W inchiErea o)icial, WEinta #ui iah0e. Mobilienil din 1t 2ra di)erir, pod0ir .u b.Anri. locuitorilor. ;a*enii s7raci JKi puteau per*ite s7 aib7 lrlnai lucruile ncare h bucailrie A5 p.tud. Mobi. lierul din ca*era de oaspe&i dat7 lui ElJsei a )ost tipic pentru o )a*ilie de rJnd QG %*p. 4L@SO. El a0ea un pat, o *sa, u -aun Bi o lspe ;2*enn bo8ari a02au M pat Jnalt, al&ii a0eau un prici Qpat de ca*panieO, Jn ti*p ce sidcii )oloDu o roso5nt de tud2 pZ p2 duKu*ea. Era ne0oie de *ulte haine de pat deoarece Jn 'alestina iernile sJnt reci Ki u*ede. Trebuia s7 aib7 l7.i Jn care sI &in7 J*br7c7*intea Ki hainele de pat. Mobilienl elor bosali er. )i8rEi cD tldes, iar aldi i*itau )ildeKul cu Jncrusta&ii de os obiKnuit. Jncrushi ile cu )ildD, la dndd lor, 2rau incrubte Fon cu aur Ki pietre pre&ioase. Jn *ulte case putea )i g7sit un r7.boi de &esut de *in7. Jn ti*pul iernii, pentru a &ine casa cald7, g7titul a0ea lc * casL, iar in .ilele .ele roi * erou pDi cs)bui in 22 de lor su de ean, d2)i nu )t o *etod7 e)icient7 de Jnc7l.ire. $uptoarele de g7tit erau construite de obicei Jn curtea casei. #a bas7 a0eau un dianeh de E2o 1S .n, enu tnalre de 8 <S cn, erau descoperite Ki deseori erau con)ec&ionate din sdatui alie*ati0e de pernht ri ciobui d2 lDr. in csa )tu 0ae de piaEa eu de llt p2n"u depo.irat pro. duele. 'enh pes"a8 ali8nt2lor p2nru ia*a e-rau )olosite 0ase *ari, iar grJnele erau *7cinate cu o piatr7 de *oar7. "7ina aa p7strat7 Jn 0ase cu gur7 rarsB, irr uleiul de hirline ers pls*, h 0s" sDe ciale, Jn cas7 era deseori o piu7 de piatr7 aKe.ar7 pe p7*Jnt Ki di)erite produse ali*entara puteau )i *7ci*te cu un pisril. Dace nu e-ina u Erercr de dpL in csi, 2n )olZit u 1 *re teDEu a pasra .pi la inde*hSL 0<' nai nici dau )olosite D2nnu aducelea apa de la 5.0oi. Au )1t gTite (" de satir tdgi la su., in care s put.a a*1tda ni.ca!, si 0e @A8 ,

Jnguste la gur7, pentru Jnc7l.it lichide3 s-au g7sit de ase*enea o di0ersitate de 0ase pentru ser0it *Jncarea. ;a*enii boga&i )oloseau pentru ser0it 0ase de aur Ki de argint, iar pentru g7tit )oloseau oale de ara*7. A*os 1L4]1 descrie cul*ea 0ie&ii de lu- a %sraelului. c. Arhitectura QD ptiMda pre-Xraaird. $ele Mi Mhi cas din 'alestina au )ost edi)icii solide cu o singur7 Jnc7pere, ciedar, su dteptughiularS. $.]@e cu .bua nE. peri tu apdrut h Qa s*o td$r, la lerihon5 snu p7strat cJte0a case catcolir(e cu repre.ent7ri artistice pe pere&i. Jn *ileniul al <-lea H.d.$r. casele cu doua bclperi, de obiei rlreptushiulaE, era, nsi obi,nuite3 cea *ai *are cas7 cunoscuta din aceast7 perioad7 se a)l7 Hs etTell QAiUO, a0tnd cea @8 *lungi*e, J*p7r&it7 Jn trei ca*ere dreptunghiulare egale. %n *ai *ulte locuri au )ost g7site de ase*enea case a0Jnd ca*erele dispuse in absid7, da tind din pri*a parte a *ileniului al <-lea Ki este posibil ca acesta s7 )i )ost liD=i de .4 al b4tininor din $anaan. Jn perioada de a0Jnt a 0ie&ii urbane la 5u*7tatea Epocii Bron.ului, casele cu curte au de0enit tot *ai lrsp#dit2 ln 'al1tir1, deli 8renn sLraci au 8n. tinuat s7 locuiasc7 Jn bordeie cu o singur7 Jnc7pere.. $a*erele erau construite pe una sau *ai *ulte laturi ale cur&ii, dar Jn 'alestina sJnt rare ca.urile Jn cate au .-istat el@5)t p. toat. ele patu tatui. %,a Tell beit Mi1ih QDebirUO a )d desp1it, o .aE, *c, dadnd din cc @1SS ln.$a a cini cune nT8 @@ - 1 h iar cele Kase Jnc7peri cu acoperiK, pe dou7 ni0ele, a0eau o <up11ta"s leuibil, d2 Z @4S *.. /n ]nolu *ai co*ple- datJnd cu un secol *ai de0re*e a )ost g7sit la Ta=anach3 casa a0ea pere&i de bun7 calitate, groKi de @ *, pardoseala tencuit7 cu gri57, o scar7 interioar7, iar pri*ul ni0el a0ea o supra)a&7 de cea G@S roG. QiiO 'erioada israelitI. $Jnd israelitii au Jnlocuit oraKele canaanite, calitatea caselor a sc7.ut si*&itor, deKi standardele s-au J*bun7t7&it repede Jn ti*pul lui Da0id W solo*t, in p1n2 datorita innrentei )eni, cioilor. Wcea Mi i.bib.r2 diZEnrd 1te .b1ena o. biectelor de cult canaanite Jn perioada care a ur*at inediat dups c(rie. $a"le cele *i s1ricaci8 a0eau o singur7 Jnc7pere Kl o curte3 *ulte ase*enea ]nple au )Zt <3site la T2ll fail2. Tipul el hai obitnu5r d2 casi ain p2rio.d. pEe-ilicl 1,e 8 .u pai, lnclperi, carc paE sa 1e o ide isra2rit, ori, 8iMle. c * drepturyhiulars g a8 u aran5a Mt )i] o 2tur% de.a lungil .idului din spare, cu care erau legate trei ca*ere paralele. 6$a*era+ central7 era de obicei curtea

Jnchis7, prin care se intra Jn celelalte ca*ere, iar ca*erele laterale erau J*p7r&ite Jn dou7 cu stJlpi Kt erau Jnchise. $alitatea acestor case era )2ne d5tsiti, ad ela5i plan de ba.i a )1t )oldit pentru clB.liri nonM*tale Ai p2nnu dediri 'ub/8, d2 d. h !aior, ltlt b.it Misin. Qti5O peTdada ilntd. /nele 8titi din aceasti perioad7 din 'alestina denot7 o Jncercare de construire plani)icat7 a cet7&ii, ur*Jnd un *odel dreptunghiular. ;a*enii boga&i au ad7ugat o baie la casele lor. Jn 0re*ea T bog7taKii au )7cut din %erihon un paradis unde s7 ierne.e, )iind *ai lu-os chiar Ki decJt 'onpei Ea trtis pe o Tnl *rc si a8 3idini spa&ioase. $asele bogate din 'alestina din 0re*ea T er., 1indlare a cel2 rc%l!e d2 pretutindeni, Eista o curte e-terioar7 Jncon5urat7 de ca*ere, iar Jn spatele .i 8 o . dou .ute e lncaperi adiac2nte. A.1t2 iL.,t2ri o)))iu 8 tui bnni irclare.

$ADE# %TA Qi0l 'dlate regal. 9r da nllei o a]ri] so)u.i a palanrlui #ui solo*4 dd rlaiatu detaliad d1p,e cl7direa +te*plului ne per*ite s7 ne i*agin7* cu* a ar7tat palatul, deoarece a )ost proiectat de aceeaKi arhitec&i Ki a )ost construit de aceiaKi *eKteri. gidurile erau din piatr7 cioplit7 cu gri57 Ki aKe.ata Jn rinduri puse pe l7&i*e sau pe lungi*e. 'entru decora&iile interio2re a )ct )ol1it l* de calitate, prelucrat ast)el JneJt s7 scoat7 Jn e0iden&7 )ibrele. E-ca0area palatului gu0erna torul ui de la Meghido a aruncat h5ri asup" pro2rou.lui de 8ZtuSe al lui solo non. 'abtul di*siiei ;tui de ls W*Bri, r )dr .ostuii de enen1 de n15.ri ).nicied. Aici res.l2 a lVu5t ]parat de popor lntr.o citdelr, coctruiti d Gidsi pute*ice, ihlar, de sarJcia il care rria o 8e patre a leuitorilor spldrdidele ,LcMratii ln )ild2 slnt u indiciu al 0ierii lu8s Qct An1 1@4.1O, tn 8trtsaV pute*5c a rcnele sirace ale .eritii, 'alatul lui %rod din %erusali*, cu 0astele sale gr7dini, a atins cuha ro-tllui, %a )el ca Di p.@atul lni8ddiill de 5a*i de la %erihon. B%B/;ZRA%%E, !. %N. Beb2, aA <@, @A1<, p. <a B<3 C- ShiloR %tt GD @APD p. @<S-@AS3 !, A. !o))ner, *orG,@APP, p. @;Prr1i ;. Miclel, TD,9r s, @A1D p, @@A.@<45 s- M. 'ad ii F. c. D]. Qed,O, ai1li.dl nrhdeoloT`, @AP<L A. c- BouDu], Eierynat #i)e in q lbta*enr Ti*ei @ABB. MJ.S. casrEl-. $ETATE l TiRrri, E-ista citui c,, 0inte e0reieKti si unul grecesc traduse Jn )elul acesta. Toab au pri*it r.ducai dilDie =r 0sR, cu d.ep)a ter*enului =ar*In. Acest cu0Jnt este tradus 6cetate intdrid+ 8rc0. @8L@AO, 6cet7&uie+ Q< )np. @1L@<O ii 6turn+ Q's. @GGLP[, deoarece ter*enul poate )i )olosit p2nh orire clBdire tElti. Z.:.Z. $ASa;R S% ';#/X Zr. dnrtou*i, tit. ,,)iii lli .euJl, se*dS% oribiei din Alehdria d ere E .llAtorit 'arel de la Malb la 'lieli ,l dMrd sLu spre Ro*a Q"apt. G8L@@3 Jn ro*, 6se*nul Dioscurilor+ n.d-O. 'ori0it niblogiei Sr., ei au i1t nii #ede5. Ei .rau 8e"W rn speirl la starta W eu pri0iti 2 prct)ttori ai Mri*rilor, 'rchabil c% ststune lo, e2u blare c)t. ua de 1eore p.ne a pro(i corih5ei. J.:.M. $kDE# %^k, Jn *ulte ritualuri e-ista un ]altar ded(at sp2.ial p2ntsju ardere de ieniie. De ob5cei area )orda hui eau isrolat pe u piedetal, .rlnd adesea )or*7 conica, cu* este 6altarul tI*Jierii+ QJn ebr. niDtereE F tlt*ioati.a, G $ron. G1L@AL E.V. aLllO5 la )2l 1re trad1 Ai in EE, AL4 Q8. ". F1tcor, theEpiW# b rhe%lebrW,Ai @AS<, p, G4a.GBSO. in A,... <L<, B este )olosit ter*enul libanotos. Substan&e aro*ate cu* sJnt t7*Jia sau r7Kina de cedru erau puse pe sltar su preS"td penEu a produce un e.u $/ nn1 drc2A QA4S;R@<G,@AB<,p. 41O, AitaE d2 ra1ii8 *ici, )lclte din piara, .lltrd o 80irate str.rd in sralarE p2 pici8 de pia)i slnt gTrie teent su sn=t ,usriyite ln irosiaile andc, de d. altard f coa*e de ia Meshido. 'ddu ilst")ii re.i r rtg p. BPB.B4P. 1G1. @AA $kDE# %^k /nde c7delni&e erau portabile Ki erau con)ec&ioat din b%DE QnotuA ra, @oLri @1L@G3 *, @1L1O sau aur $% J*p. PLBSO &i tu ele se puneau cJ&i0a c7rbuni aprinKi. DeKi Jn unele traduceri g7si* 6c7delni&7+, Jn E.ra @LA Q*ahl7pO poate ! 0orba de un alt 0as QJn Dn., Jishae d. .rgid=, D,EO. D=FZ, DJ.:. ZADBREA. %. Relatarea biblic7 %storia $7derii o*ului, pre.entat7 Jn Zen. <, descrie )elul Jn care pri*ii p7rin&i ai o*enirii, )iind ispiti&i de Karpe, au Jnc7lcat porunca precisa a lui Du*ne.eu de a nu *uica din rodul po*ului cunoKtin&ei binelui &i r7ului. Jn acest pri* p7cat este preaent7 esen&a oric7rui p7cat3 dup7 ce a )ost ispitit s7 pun7 la Jndoial7 $u0Jntul lui Du*ne.eu ;.;are a .is Du*ne.eu cu ade07rat...U+O, o*ul este condus la necredin&7 Q6 u 0ei *uri+O &i apoi la neascultare Qei 6au *Jncat+O. '7catul este rebeliunea o*ului J*potri0a autorit7&ii lui Du*ne.eu Ki *Jndrta cau.at7 de propria sa *ul&u*ire de sine V6R)e&i )i ca Du*ne.eu+O, '7catul are dou7 consecin&e3 *ai Jntii, conKtiin&a 0ino07&iei Ki separarea i*ediat7 de Du*ne.eu Qei 6s-au ascuns+O, cu care au a0ut pJn7 arunci p7rt7Kie .ilnic7 nestJn5enit73 Jn al doilea rlnd,

bleste*ul, conda*narea la truda, neca. Ki *oarte pentru o* si, Sii *od ine0itabil, pentru toat7 crea&iunea a c7rei coroan7 este o*ul. n. E)ectul asupra o*ului De atunci Jncoace o*ul esteo creatur7 per0ertit7. 'rin )aptul c7 s-a re0oltat J*potri0a scopului e-isten&ei sale, care este s7 tr7iasc7 &i s7 ac&ione.e %n totalitate pentru gloria $reatorului s7u su0eran Ki bine0oitor Ki s7 J*plineasc7 0oia #ui, o*ul a Jncetat s7 )ie cu ade07rat o*. Ade07rata caracteristic7 a o*ului este ase*7narea cu chipul lui Du*ne.eu dup7 care a )ost creat. Acest chip al lui Du*ne.eu este *ani)estat Jn capacitatea original7 a o*ului de a a0ea p7rt7Kie cu $reatorul s7u3 Jn )aptul c7 s-a bucurat nu*ai de ceea ca este bine3 Jn caracterul sau ra&ional care )ace posibil ca nu*ai el, dintre toate creaturile, s7 aud7 Ki s7 pri*easc7 $u0tntul lui Du*ne.eu3 %n cunoaKterea ade07rului si Jn libertatea pe care o asigur7 acea cunoaKtere3 Jn ascultare de *andatul lui ca Ki lider al crea&iei tui Du*ne.eu de a a0ea stIpJnire peste orice tlptu, 0ie d de a supuE ,d,rhht. $u toate acestea, oridt de *ult s-ar r7.0r7ti J*potri0a chipului lui Du*ne.eu care a )ost i*pri*at Jn el, o*ul nu-@ poate Kterge, deoarece )ace parte din Jns7Ki constitu&ia lui ca o*. Acest chip este e0ident, de e-e*plu, Jn c7utarea cunoaKterii Ktiin&i)ice, Jn stru-riirea )or&elor naturii &i Jn de.0oltarea culturii, artei Ki ci0ili.a&iei. Dar Jn acelaKi ti*p, e)orturile o*ului c7.ut sJnt bleste*ate cu ne*ul&u*ire. Aceast7 ne*ul&u*ire este ea tnsIKi o do0ad7 a caracterului per0ers al ini*ii u*ane. %storia arat7 c7 Jns7Ki progresul Ki descoperirile care au pro*is cel *ai *ult o*enirii, au adus un r7u Ki *ai *are prin )olosirea lor greKit7. ;*ul care nu-# iubeKte pe Du*ne.eu nu-i iubeKte nici pe se*enii s7i. Este ani*at de *oti0e egoiste. $hipul lui Satan, Mrete dul*n 1l lui DlnEa ei .l *ului ] ih prhe in el, R2.ultard clddn 1te ca acD onul cunoaKte binele )i rIul. E)ectele psihologice Ki etice ale $7derii nu sJnt descrise nic7ieri *ai plastic dccJt Jn Ro*. @L@8 K.ur*. Tb&i oa*enii. %ndi)erent cJt de p7c7toKi sau de nelegiui&i ar )i, cunosc ade07rul despre Du*ne.eu Ki despre ei JnKiKi3 dar ei supri*7 acest ade07r cu r7utate Q0. @8O. ?i acesta este un ade07r de net7g7duit JntrucJt 6puterea 0eKnic7 Ki Du*ne.eirea+ $reatorului sJntL *ani)estate atit %n oa*eni, prin Jns7Ki )aptul c7 sJnt creaturi ale lui Du*ne.eu, )7cute dup7 chipul #ui, cJt Ki Jn 5urul lor, Jn ordinea creat7 din uni0ers, care depune *7rturie eloc0ent7 c7 este crea&ia lui Du*ne.eu Q0. @A K.ur*.3 c). 's. @AL@ K.ur*.O. Jn esen&7, ded, starea o*ului nu este una de ignoran&7 d de cunoaKtere. $onda*narea lui se datorea.7 iaptului c7 iubeKte Jntunericul &i nu lu*ina. Re)u.ul lui de a-# glori)ica pe Du*ne.eu ca Du*ne.eu si lipsa lui de recunoKtin&7 l-au dus la 0anitate intelectual7 Ki la .7d7rnicie. Jn nbd arDanr ra delaEt int2l2pt <i de )apt a a5W nebun QRo*. @LG@ K.ur*.O. Dup7 ce s-a Jndep7rat Jn *od inten&ionat de $reator, singurul Jn care poate )i g7sit sensul e-isten&ei, o*ul trebuie s7 caute sensul Jn alt7 parte, deoarece )initudinea sa de creatur7 )ace s7-t )ie i*posibil s7 Jncete.e de a *ai )i o creatur7 religioas7. $7utarea o*ului de0ine tot *ai nes7buit7 Ki *ai degradant7. Ji duce pJn7 la ira&ionalitatea cras7 a sut2sdSdsi Ki idolariei b rautae ii ta licii nenar8le si la toab Elele ]iale si Dirersate c)t d.r naKtere la ura Ki *i.eria care des)igurea.7 lu*ea noastr7. 'e scurt, $7derea a r7sturnat ade07rata de*d.tte a dului QRd. @LG< W*.O. %/. Doctrina biblic7 Se 0a 0edea c7 doctrina biblic7 despre $7dere contra.ice total concep&ia *odern7 despre o* ca o )iin&a care, printr-un proces Jncet de de.0oltare e0olu&ionist7, a reuKit s7 se ridice din tea*a pri*iti07 Ki din ignoran&a oarb7 a originii sale u*ile, a5ungJnd pe cul*ile se*e&e ale sensibilit7&ii Ki Jn&elegerii religioa (. Dar Bibli, nu d]rle u on caE s.a ridi8r, ci sul care a c7.ut, un o* a)lat tntr-o situa&ie cJt se poate de disperat7. u*ai %n conte-tul acesta cap7t7 se*li)ieda de)rtl acriFa hn,tuiroar a lui DMne.eu Jn $ristos. $)od JKi JnsuKeKte Jn *od recunosc7tor prin $Tedin&7 lucrarea isp7Kitoare a iui $ristos, o l prihe)te dh nd 8a e a pier.lut lrin cEdeEl ti este redat7 de*nitatea ade07rat7 care Ji era des tiMte, pril1te NtiD no, u sp h ,tag+ chipul lui Du*ne.eu este restaurat Ki se deschide din nou o cale catre paadZul pgnSiiei htine d Du*8, %9]. De.0oltarea %storic7 %n iBtotia Bi"ricii 8nno52rsa crash, .u Dri0ire la natura $7derii Ki e)ectele ei este cea purtat7 de Augustin, la Jnceputul secolului al B-lea, cu adep&ii ere.iei 'elagiene. AceKtia din ur*7 sus&ineau c7 p7catul lui Ada* @-a a)ectat nu*ai pe el JnsuKi Ki nu Jntreaga ras7 u*an7, c7 )iecare indi0id se naKte liber )a&7 de p7cat Ki Jn stare, prin puterea sa, s7 tr7iasc7 o 0ia&7 )7r7 p7cat, Ki c7 e-ist7 oa*eni care au reuKit s7 )ac7 lucrul acesta. $ontro0ersa Ki i*plica&iile ei pot )i studiate Jn scrierile anti-peiagiene ale %ui Augustin. 'elagianis-*ul, cu procla*area Jntregii capacit7&i a o*ului, a reap7rut Jn Jn07&7turile Socinianis*ului din secolul al @1-lea Ki al @P-lea, Ki continu7 s7 e-iste sub *asca reliSlel rr*niste nodde. GSS ; po.i&ie de *i5loc este adaptat7 de Biserica Ro*ano $atolic7, a c7rei Jn07&7tur7 a)ir*7 c7 prin $7dere o*ul a pierdut darul supranatural al neprih7nirii originale care nu ia apar&inut de drept )iin&ei sale u*ane, d a )ost ce0a dat de Du*ne.eu Jn plus Qdonu* superadditu*O, iar consecin&a este c7, Jn ur*a

$7derii, o*ul a r7*as Jn starea sa natural7 Jn care a )ost creat QJn purii naairalibusOL el a su)erit o nenorocire cu caracter negati0 &i nu po.iti03 el a su)erit pri0are Ki nu depra0are. Aceasta Jn07&7tur7 deschide uKa pentru a)ir*area capacit7&ii o*ului Ki a necesit7&ii ca o*ul neregenerat Qnen7scut din nouO s7 contribuie prin )aptele sale bune la reali.area *Jntuirii sale Qse*i-pelagianis*, sinergisrnO, o tr7s7tura caracteristic7 a teologiei ro*ano-catolice despre o* Ki despre har. 'entru o e-punere a concep&iei ro*ano-catolice, 0e.i !. J. R(hards, 6The $reation and "alT, Jn Scripcure 8, @AB1, p. @SA@@B. DeKi re&ine concep&ia despre o* ca o )iin&7 c7.ut7, teologia liberal7 conte*poran7 neag7 istoridtatea e0eni*entului $7derii. ;rice o*, a)ir*7 ea, este propriul s7u Ada*. Jn *od ase*7n7tor, anu*ite )or*e de )ilo.o)ie e-isten&ialist7 *odern7 - care este %n esen&7 o respingere a obiecti0is*ului istoric sJnt gata s7 )oloseasc7 ter*enul 6c7dere+ sau 6stare de c7dere+ pentru a descrie starea subiecti07 Jn care se g7seKte o*ul Jn *od pesi*ist. Dar un concept nede)init, care nu este legat de e0eni*entul istoric, nu e-plic7 ni*ic. Este cert c7 T considera $7derea ca un e0eni*ent precis din istoria u*an7 - un e0eni*ent cu consecin&e at)t d2 iDonante pentru tltiaga 1i urenA )]it este pus al7turi Ki e-plic7 celalalt e0eni*ent cruciat di, istorl2, ale, dEniE lui cdst1 renttu a Dhtui lu*ea m0e.i Ra*. BL@G K.ur*.3 @ $or. @BLG@ K.ur*.O. ;*enirea, J*preun7 cu restul crea&iei, aKteapt7 e0eni*entul al treilea Ki ulti*ul din istorie, a doua 0enire a lui $ristos, la s)JrKitul epocii pre.ente, cJnd e)ectele $7derii 0or )i abolite de)initi0, necredincioKii 0or )i 5udeca&i pentru 0eKnicie - iar crea&ia nou7, J*preun7 cu cerurile noi Ki cu un p7*uit nou * care 0a locui neprih7nirea, 0a )i instaurat7 potri0it cu scopul ne<chinbltor al DDltLl)tului a8tpublic "Qre.i ,apt, <LGS t.*,i Rh. aL@A s.*,3 G ,er, <L@<3 Apc, Gr.GGO, A)trel, prin hlrul lui DutuaD br ce 1 )1r pierdut prin Ada*, si Jnc7 *ult *ai *ult decJt atJt, este restaurat Jn $ristos. Q]'k$AT.O B%B#%;ZRA"%E. .'. :illia*s, Theldeas o)the"alt andN5) ;rigina` Sin, @AGP3 J. Z. Machen, The$hrutian 9JeFo)Man, @A<P, cap. @43 J.M0nay.Thel*piuation o)Ada*=s Sin, @ABA. '.E.!. $k% ^k, A SE $k% Q0e.i e';$k% ^kO c%rAToR%tr l 9REM/%%%.E BrBuca. cil7toriile Jn 0re*urile biblice erau deter*inate de accesibilitatea c7ilor terestre Ki na0ale. %a Jnceputurile itur(i antice . ;rienhnui Ap"p5at, tn <m3,nd %n Mesopota*ia Ki Jn Egipt, rJurileKi .orFr)e de coast7 ale .*arilor au constituit cele *ai bune *i5loace pentru c7l7torii Ki co*er&. 'entru a lega satele s-au )7cut dru*uri pentru c7l7re&i3 la r7scruci de d5u*uri au #sI5s iB[a75ls#ai5ii,,gnuat s7 se de.0olte Jn paralel. 'opoarele care a0eau acces ci#mToRu#E l 9RBM/RT#B BrBllcE la Medit8E 2rau pd0legiate h c8 e pri02rb c7l7toriile *ariti*e datorit7 cli*atului, structurii coastei Ki accesului la alte .one Qc). @ )*p. ALG1 K.ur*.3 c7l7toriile lui 'a0elO. 'alestina a constituit un cap de pod 0ital Jntre Eurasia &i A)rica atJt pentru c7l7toriile pe uscat dt si pentru cete pe *aie, Ki de aceea a 5ucat un rol i*portant Jn co*unica&ii Ki Jn ]co*er&. ; dat7 cu instaurarea p7cii ro*ane Ki a siste*ului de dru *uri, c7J7toriile Jn lu*ea biblica au )ost uKurate )oarte *ult Ki au a0ut tin rol i*portant Jn r7apJndirea E0a)a%, Jn 0re*ea 9echiului Testa*ent 5npri*a perioad7 a 9T. c7l7toriile pe uscat au )ost Beatul de li*itate Ki principalele grupuri care se deplasau pe uscat erau cara0anele si )or&ele *ilitare, oa*enii a0eau tendin&a sa .r7*Jrt7 Jn &inutul natal ca s75iuLKij piard7 po.i&iile sociale, e-ist7 do0e.i de *i-Krarii Jn grup la 5u*7tatea Epocii Bron.ului. %*periul co*ercial de la ]Ebla, destul de Jntins Jn ulti*a parte a *ileniului al <-lea, de la Mediterana pJn7 la Zol)ul 'erete, arat7 co*unica&ii destul de bune Ki posibilitat8 cr!roriilor t= ;ridtul A"opiar lnct liainteii de epoca patriarhal7. Mai *ulte cu0inte ebr. sJnt )olosite pentru dru*uri sau c7i. Dintne acestea, dere)c, calea b7t7torit7 cu picioarele, Ki *=sill7h, ni0elarea Ki u*plerea unei urre, su8eE5 el *i li* eBcterul dtuuilor .ntice. DeKi .do0ea5le nu sJnt Jnc7 de)initi0e, se pare c7 Jnainte de siste*ul ro*an de dru*uri nu se cunoKtea tehnica de construc&ie corect7 a !ra*urilor, yJn7 a-tunci dru*urile au iost c7i ur*ate cu regularitate tic oa*eni Ki ani*ale. /nele c7i erau Jntre&inute *ai bine, cu* erau cele care duceau la centre pro0inciale sau la cet7&ile de re)ugiu mDeut. @AL<O, dar prin aceasta se Jn&elegea Jn esen&7 cur7&irea pietrelor Ki o ni0elare li*itata Qc`. Js. 4SL<3 1GL@SO. Tiglat-'alaEsar#fllS-@SPP J.d.$r.O regele ]Asiriei, a )olosit ingineri pentru a construi po!uri Ki+dni*uri ni0eJale pentru carele de r7.boi si *aKinile de asediu. /n scriitor egiptean din secolul anteriorda descrisTru*uTile din 'alestina ca i?d#piini=ae=Eolo0anisi pietre... acoperite de trestii, sr5uii#si*7r7cint= QA ET, p. 4P8aO. Ase*enea scrieri se re)er7 la dru*uri nepa0ate dar care puteau )i Jntre&inute. $hiar Ki dru*urile regale ale perKilor, inclusi0 artera principal7 dintre Sardis Ki Susa, lung7 de G.1SS (*, probabil c7 nu a )ost pa0at7 decJt, poate, Jn i*ediata 0ecin7tate a oraKelor. Str7.ile pa0ate se pare c7 au )ost li*itate la unele oraKe Qde e-. Mini0e, liabilonOri7]l7torii.

cara0aneleii*esagerii o)iciali Ki ar*atela)oloseau aceste c7i, iaTc7l7tor/ 5ngrgeSutle obicei )ci5 cara0anelejcaj<7 )ie Jn siguran&7 Qc` Jud. De obicei c7l7torii *ergeaujpe.lias. deKi asinuerau )olosi&i Jnc7 din cele *ai 0echi ti*puri atJt pentru c7l7rit cJtsica ani*ale de po0ar7. $7ru&ele KR caii e*u )olosi&i pentnicopuri5nilitare. $arul cu boi transpor-ta areuta&i *ari Ki poate oa*enTiiZen. 41LBOTTi'0re-*urile *ai recente au )os&5blgs5Jei c7*ilele. Tra)icul ri0erans5 *ariti* a r7*as unul dintre ceJe *ai i*portante *oduri de c7l7torie3 Se cunosc prea pu&ine lucruri cu pri0ire la locurile de odihn7, dar se pare c7 Jnainte de 0re*urile ro*ane c7l7torii trebuiau s7 se Jngri5easc7 de *Jncare Ki ad7post m%os. AL<-@4O. ;a*enii c7l7toreau Jn principal pentru a )ace co*er&, uneori pentru a participa ia s7rb7tori religioase, Jn GS@ crlr+VToR%%#E l R`REM/n%%-E BTB#%$E unele ca.uri Jnt)lni* *igra&ii cau.ate de r7.boi, )oarete e, alte tutire sinile. Dluui# pot 1 clasi)car2 ca dlrnui intenaWonale sau interne. Deseori dru*urile locale )7ceau leg7tura Jntre dru*urile interna&ionale, cu* erau drunuil2 din pal1ti8 care *.rlau de la E ,. C lne 6calea *7rii+ QHs. AL@3 aKa-nu*ita 9ia MarisO &i 6Dru-tun i*pnlAtd$= Q u. GSL@PO. 9ia MLris *ergea din Egpt de.a lungd 8tei 'al1tirei pb.A dna cors spre Meghido unde se J*p7r&ea, deKi dru*ul principal coniine sp' pin1 la Drus i apoi sUE M8 pota*ia. 6]Dru*ul J*p7r7tesc+ *ergea tot pe direc&ia S, ind2 Bo.rah ln Edon ti Dana], legind tuabia g Eaiprd d l5luturile din . DMui *i pu,n i*por tante din 'alestina *ergeau paralel cu 0alea %ordanului Ai cu cdnile nulilor din .2nru. u*eroase dl1ui de la E la 0 t18au legdtua h)t ac1te Ss4e, inclui0 dMd d2 la lelulin la le.ihon Q0e.5 loaO. $5lSrodil2 p2 *re nu rprrntau cM obit nuit Jn msrael, deKi unele cor7bii au tra0ersat coasta pal1titui enind de ta E.ionchehd din Zol)ul ADa-bah. "uga lui lona arat7 c7 unii oa*eni c7l7toreau pe corLbii de hnspon in FeEea 9T Qr$o",ABn S% BAR$%3 a$;M%RT/# g% S$!%MB/RTE E$o oMS% $EO. Dtu*urile inr2tudooale p2 eat )ic.au lesBrua Jntre cet7&ile i*portante din Egipt. Mesopota*ia, Siria W Asta Mica. ccle doui i]l2 caE iEceau p.in 'al1ti* le<au Asbia ii Egiprll cu DalrrLMrn. De aic5 ur d=u n2rga spre Babilon, prin Tad*or QG cbn. a.4r si Mari, u a(dlu *erg2. sprc , >< arQh*i,, spre 9 la !a2n Ai Ashu, apoi spre S ta Babilon W spr $oltul 'e1ic. %n )ine, u d=u de lo de $arch2niQ )7cea leg7tura cu cetatea hititI Manish din Asia Mic7. n. Jn 0re*urile oului Testa*ent T-pacea si autoritatea ro*an7 au )7cut li i i p c7l7toriile relati0 sigure si constante. #ucrul acesta este de*onstrat dejsi*plul )apt ca Jn E0anghelii Ki Jn "aptele Apostolilor c7l7toriile scurte si lungi erau considerate no5g&ale. DeKi unii scriitori clasici dau i*presia c7 Jn 0re*ea aceea c7l7toriile, Jn special pe *are, trebuiau e0itate, cei care cunoKteau cu ade07rat lBe dir .ilele lor, cM shi pliniu si "ilon, con)ihi tabloul ai, T. oa*enii riear ptanui Eneu ciE torii Jntinse pe uscat Ki pe *are Ki le duceau la Jndeplinire Ki d7deau asigur7ri de Jntoarcere Jn duda disbllelor ,di ihplicate Qde e-. Ron. @BLG4-GB3 "apt. tBL<13 @4L@<-G@O. pr1te crlErori5 a8u lel n inre. riorul %*periului ro*anL c7l7toriile Jn &7ri str7ine, deKi nu 1a, nelu8te, .o*tituiau o e-2pli2j E0angheliile indic7 deplas7ri re)ulate ale oa*ej-niloT* 'alestina, inclusi0 0i.ite anuale la %erusali* cu oca.ia 'astelor Q#uca lLJ5O3 =ki=-i-b, 4@ s.ui*.L propo-0Iduirea iui %susO. Aceste calatorii erau )Scuie de obicei, pe 5os Ki nneai%ln7T)ntJJTc=.Bedde e-. B .ile de la a.aret la ierusali*. %ntrucJt siste*ul de dru*uri ro*ane nu a test e-tins Jn 'alestina decJt Jn ulti*a parte a s.lnlri % d,$r, caEroriile 5nte*e hbuie s5 )i sni la p. rlru*une (hi Q%d, @, @AsS, p. s4 A,*.O. ;a*nii cilsror2a, de ane8 spE pal1. riE (, diD 'aler5* QMat. GLr, @<-rt. cele *i i*portante sJnt c7l7toriile lui ]'a0el, El a )olosit la *a-i* accesul liber la c7l7torie Jn interioru'%u*ir-rf*anet-5IiihMenDile staplnirii ro*anJT=pentn)=trans-portuii *ariti*e, taptul+ ra A+ugR&sh[s ajpaaer*iri)ir &iid5ie *are Ki bandi&ii de pe uil e-tensi0 de dra*tiricar&L duceau la Ro*a, toate acestea #au a5ulat pe Rg*ucresrMTarercIl7toreauTDe )Ipt5.crearinisrni55s-a r7spJndir la Jnceput de-a lungul dru*urilor principale care duceau la Ro*a. $7l7toria spre E, cu abaterea Jn Macedonia Jn ur*a c7l7u.irii di0ine Q"apt. @131-@SO, ilustrea.7 lucrul acesta3 druQul l[e2 prin $eae, Urin Anti,.hia Sinei Tas, Ddb2, %codia, Antiolia 'isidiei, #aoNti8, E)1, E *r2 spre colinr i apoi spre BMd(i* sD putoli Ki ,2 eat, pe 0ia Appia, pini l. R*. 9ia Appia a )1i priru f8 rcMne i*potunte3 construc&ia ei a Jnceput &ii <@G J.d.$r. Aceste dru*uri, bine plani)icate Ki construite, *ergJnd pe cJt posibil Jn %inie NlreaptB, au o)ent cddiWi de cAlnbrie regalare pJn7 la construirea c7ilor )erate, *ulte secole *ai %iEiu D%*uil2 principale dau paEte ii a0.au o ldtine de 1.a *L dluu5le e.ddarc acoerit2ii cr nisip su pietts, abu sntui p2 Mrgini la o di. ianla de 1 eu < n, Ai a)tau supra).la tubatd. Da. torit7 i*portan&ei strategice, aceste dru*uri erau consl-ruite de obici de a*.rr, d1i in an#d GG t.d.$. Augu8 a n*it a .o*isie pe*anentB .are sV ] ocupe de dru*uri. Josephus scrie c7 9)espasian a a0ut topo*etri care au Jnso&it ar*ata sa Jn ti*pul prunei re0olte a e0reilor QRT <.@@8O. 'ietre de hotar la )iecare @.SSS dep7Ki Q@48S *O *arcau distan&a de la cap7tul dru*ului pJna

laorSSTirignnai apropiat. Acestea sJnt surse de in)or*a&ii i*portanteJnJJlelednoastre. !7r&i ale dru*urilor Ki liste cu locuri de odihn7 Ki distan&e p. scat i= pe *re eE, pT la disro.ila ciZbriloi ca s7-Ki poat7 plani)ica itinerariul. Au )ost descoperite as*aea ithDarii, *i ndi eu nai pulin cootlere, dadnd dir "ri2de care a, lll*t du,1 p.rioada MT, dar ele Eebnie se i e-israr o *ult lnainre Jntrudt este dident ci stabo Q14 l.d.c.@A d.cr.t Si alii gTsra)i a, e-b in)o*.tii din et2. )n a)ar7 de ar*at7, siste*ul dediu*uriera )olosit dejpoKtai*perial7 Ki de alBic7l7toriT=Ser0iciui ae curieri regali transporta nu nu*ai *esa5e d Ki persoane o)iciale. $7l7torii de rJnd trebuiau s7 se Jngri5easci sin<ui d2 lelul in d2 a0.au si cilebre.rn, la rel ca Ai p.Rcrele pndicdaE .are dobu sn tri*it7 scrisori altora, ca Jn ca.ul lui 'a0el. #ocuri de odihna cu cai odihni&i erau preg7tite Jn oraKe sau %a )iecaredGdB de *ile ro*ane. ?i acestea erau re.er0ale nu*ai pentru curieri Ki persoane o)iciale. $aEt;ra de rihd puteaudstad la hanuri particulare. /nele hanuri asigurau *Jncare Ki ca.are3 altele asigurau nu*ai un ld de do*it, !. rne din prc0inciile de E ] pare cB e"u de .alirat2 r,p.n8rL, dar inagin2a gereralS pe care o a0d d1pE hanui Ai hangn suseE.i * standard Jn general sc7.ut. Multe hanuri nu se deose beau prea hdt de nisT caW de rolelaie, De ac8 se pune accent Jn scrierile creKtine 0echi pe +ospitalitate. Distan&ele obiKnuite parcurse Jntr-o .i erau @1 *ile, pe 5os, sau circa GS de *ile pe cal sau cu c7ru&aTTn unele oca.ii curierii sau persoanele o)iciale au parcurs )oo de *ile Jntr-o .i. iar ce de alt7 parte, scrisorile c7tre $icero din Siria au a5uns Jn BS Ki, respecti0, @SS de iile. #unile de iarn7 li*itau sau opreau co*plet c7l7toriile, Jn special Jn regiunile de *unte sau de podiK la )el cu* na0iga&ia Jnceta Jntre *i5locul lunii noie*brie Ki *i5locul lunii*artieL a0Jnd loc, de pre)erin&7, na0i)laria Jntre G1 *ai Ki @4 septe*brie QTapt. GPLA K.ur*.O. 9uiturile do*inante deter*inau de asen2* lsul ll*r de co3bii, 'a02l a iolZit corSbn eneriale, a cercr deplere ela reg@*dtat, in GSG )unc&ie de Jnc7rc7tur7, si se pare c7 a e0itat cor7biile care erau re.er0ate Jn *od special pentru e0reii din Diaspora pentru ai transporta la %erusali* de 'aKte Q,api. GSL@ t.l4O. /lritu lui crlAbrie la RoM a a0ut loc cu dou7 cor7bii de transportat grine Q]$SRk-B%@ ?% BkR$%[, clEtorine pe let *u sinnaE cu cele Nlin rc. *urile 9T. Ma5oritatea oa*enilor c7l7toreau pe 5os. 'ersoanele o)iciale care a0eau un per*is special puhu rot1i sisE*ul de cueri . adt iaii ctt 1i cLruEle. Erau )olosite di)erite c7ru&e uKoare Qc`. "apt. 8LGA - o c7ru&7 de c7l7torieU O Ki unii c7l7tori de rJnd c7l7toreau Jn c7ru&e grele trase de boi, )ie cI erau acoperite, )ie descoperite. E-ista chiar un )el de c7ru&7 pe care s7 o 8ndtci siryu, n*il e1edunl $.l, a8Eit cu o ptn.7, dar )7r7 Ka, era )olosit de *esageri, de trupe m0e.i "apt. G<LG< K.ur*., <GO Ki de unii c7l7tori3 asinul a 8ntinut s% )ie u aniMl de roEl,, 8 si )i .lele noastre, )n 0re*ea T era obiKnuit ca oa*enii s7 c7l7toreasc7 atJt singuri dt Ki Jn grup. ;a*enii care c7l7toreau Jn i*periu erau o)icialit7&i gu0erna*entale, co*ercian&i, lucr7tori care c7utau de lucru, *ai ales Jn oraKele *ari, studen&i care *ergeau spre centrele de studiu Ki in)ir*i care c7utau sanctuarii unde s7 )ie 0indeca&i. Zrupuri *ari de oa*eni c7l7toreau ca s7 participe la 5ocuri sau la s7rb7tori religioase i*portante. Acestea includeau nu nu*ai s7rb7torile e0reieKti d Ki e0eni*entele *a5ore din Zrecia Ki %talia. 'rintre c7l7tori trebuie, de ase*enea *en&iona&i Ki ptnii gerrini .a au )olZit ni5l8cele rc*re ca s, r7spJndeasc7 E0anghelia Ki ca s7 *en&in7 coresponden&7 unii cu al&ii. B%B/;$RinE. ,;ri M. A0i.C*h. -The Dere-lop8t ot tne R*n Road Sysrh in pal1rind,. @EJ @,@ABS-@3 $.S*gerK.a.Qed.R A !istory o) lJ-hnology, t,@A1P3 G, ,APGi D. Bary, *e Z8sraph, oJ rhe Ai/a @A1P3 #. $assoa, Tra0el in theAntient :orld, @AP4. Z.Z.Z. $kM%#k mJn ebr. ga*al3 in gr. )ca*elasO. /n patruped din deKert, renu*it pentru capacitatea sa de a tra0ersa regiuni de deKert deoarece depo.itea.7 Jn &esuturile sale re.er0e de ap7 pentru cJte0a Y.ile. ter *enul ebr. Qla )el ca Ki Jn ca.ul )olosirii populare Jn li*ba ro*In7 n.tr.O nu )ace distinc&ie Jntre cele dou7 tipuri caracteristice de c7*il7L cea cu o cocoaK7 Q$a-*eiiii d**edariusO sau 6dro*aderul+ din Arabia, Ki cea cu dou7 cocoaKe Q$a*elus bactria*aO sau c7*ila bactrian7, din regiunea de E a %ranului QBactria, Jn pre.ent Tur)c*enia si 9 A)ganistanuluiO. Jn antichitate *bele )elui.de clbiE au )ost repre.entate p2 *onu*ente. Jn Scriptur7 cS*ilele sJnt *en&ionate pentru pri*a oar7 Jn .ilele 'atriarhilor Qcea @ASS-@PSS H.d.$r.O. Ele au )7cut parte din a0erea lui A0raa* Ki %aco0 QZen. rGL@1L G4L<Bi <SL4<i <GLP, @BO ] a lui lo0 QrL<, @P5 4GL@GO lMi =l dola aa.n ni ] .rati ci pani]hii au )olosit c7*ilele pentru transportL dnd slu5itorul lui A0raa* a *ers Jn Mesapota*ia ca s7 caute o so&ie %stru %sac Q$en. G4LlS V,*.n i cind tao0 . )u dela#aban QZen. <@L@P, <4O Y nici unul dintre acestea nu a )ost un e0eni*ent cotidian. Jn rest, Jn aceast7 perioad7 c7*ilele sJnt atribuite nu*ai is*aeli&ilor sau edi*4or, nesutori din des2rt Qcn. <PLGsO, /r=li aea )o,tu lltnitat, a cTilelor in erea pabirrhalA este Jn ar*onie cu cunoKtin&ele noastre despre )oloesteJ $TM%#V

sir2a #i*ihtl a clhilelor ir pri* pae a nitDiului rl Glei id.cr. tre.i nai J1O ln slul al @<-lea #d.cr., J1OaMlele esiptene de poErn c.re a, )1t a)t.tte de boli au t1t caii Qele *ai 0aloroase ani*aleO, *7garii $cele *ai obiKnuiteO Ai cr*ilele Qo tuitatel, .lirA de alre ani*le Q,-od. AL<O3 Jn #ege era inter.is7 )olosirea c7*ilelor pentru hran7 Q#e0. @lL4t Det. @4LPO, Men&ionarea c7*ilelor Jn 'entateuh, Jn spedal Jn Zenesa, a )ost atacat7 de unii ca un anacronis*, Jn dnp ce aRii o ap1rl cu taie, #uruile ] ,2rc ce sbu Jn )elul ur*7tor. JncepJnd din secolul al @G-lea J.d.$r. c.rnila QW nonEdis*ul )olZind ci*leO ] pare c, a dFoit u aspe, obil t h luro liblic, Qa)arL de Egipr, ude a 8ntinut se 1e o ranrateO, lEinie de a8ta d.te, crni#le au lost )ol1ite, dd pe o srn )o.ne li*itatd. Dore.ile pe carc le aFtrl d2ti linirate Ki i*per)ecte, a-at7 clar c7 Jnc7 Jn anul <SSS H.d.$r. erau cudrb d*ile dorcti2s i c, ele au 8ntinur s7] )ie )olosite pe scar7 li*itat7 ca ani*al de po0ar7 Qhcet la nilcrcO ln nileniul 1@ Gla #d.cr5 pri.. cip.ld .nitul de poFrd a )ost *7garul Q1in,lO. Q. AT%%MA#E D% B%B#[E.O Doyeri dr)te loSTe. Din dore.ne dtrponibile pur* cita aid nu*ai dte0a care au leg7tur7 cu Zenesa sau E-odul. Jn pri*ul rJnd, c7*ila Qdo*esticaO este *engoet, inn-o tblit, cu*ito*, de la Atalah in si.tei Qsecohl al @<.@e. #d.cr.O. sub ru*ele ZAM,MA#i 0e.i :5ssan J$S @<, @ABA, p, GA si Ze>.e, ;id,, p. <g re-tul G1A, dndol BA. ranb2rt Q<iS;n @1S,@A1S, p. 4G4<O, iEt, cont12 rde.iEa la c7*il7 Jn te-tul de %a Alalah Ki Jn schi*b aduce dinr[u t2-t dir /garit do0e.i .uii pri0ire la cuoaDte. rea cani(i ln p2ridda babiloniana 0e,2 Qaa solul al @A-lea J.d.$r.O. #a Byblos e-ist7 )igurina unei c7*ile inaetrVnchiate, darind dini.o p2noadn rinita.s QMontet, Byblos et l =Igypte, @AG8, p. A@ Ki placa BG, nr. uAOj obi]lia lui Albrisht aBr 14, @A4s, p. G<aO cr ani8lul are 8c8si Qsi prin llr)uc nu dre c7*il7O este eli*inat7 deoarece )igura este inco*plerB Di are D Flu cu a5utorul ciruia ] pltea tua o cdena Di po0aia, 2re elau *oVtelate separar Qrsptui ac1ta etE obret deR,de 9au4 Ra B1, @A4A, p. A, n. 4.BO. /D *-nar de .anilV a )1t alsir tnru **rnt de la T2/ 2,"ar.=, linsL abts Qcca rAoo. @sso i.d.crO, dadnd d2 la 5Frtatea Epo.ii BrcEului Qde R,Bu, op. .it., ,, D n, <O. prin aceasra nu .n epuiat dore.ile dspE leri8da ,ahia.halB, Jn pro0incia egiptean7 "ayu*a )ost g7sit un craniu de clniu daiar dh pericda ,,;/.it A,, adic,, din ce, GSSS.@4SS i.d.$r,, p2ridaa de la paEidhi plni la Moise3 0e.i ;. !. #ittle, Bulletin de l=5tiK&itut d=Tgypta @<, @A<B-1, p. G@B, Din regiua Menlha pro0ine o 18uini de ciniu c, dou, ulci8ie .le apd Qo do0adl da.A d1prc do8ticirea ci*ilei ln EsipDi pe ba.a *aterialului arheologic asociat poate )i datat7 Jn cea secolul al @<-lea H.d.$r. Q'etrie, Zi-eh and Ri)eh, @ASP, p. G<, ple GPO. btighr /a# 14,@A4B, r. G8PGaAO a ircrcar sd nodi1e data8 ac1tei )isuineL da, rn",.)t el nu EuWste si adrL lici u )et de dore.i Jn spri5inul a)ir*a&iei sale, obiec&ia lui trebuie abando*tV. Din 'aleti* aen cirna dore.i dsDre e]. ten&a c7*ilelor Jn aceast7 perioad7. 'rin ur*are, re)eririle din E-odul, #e0iticul Ki Deuterono* nu sJnt *i pttir 8labile delr cele dir cD], %n p2ri8da Juddrorilor, (nelul a )ost aiacar de Mdianiln car ceEreau ,e claile Qr1p5Ei de $he GS< $kM%#k deon, Jud. 1-8O Ki de al&ii, cu* sJnt nagareni&ii Q@ $ron. BLG@O3 de ase*enea, Saul &i Da0id au luptat cu a*a-leci&i care )oloseau c7*ile Q@ Sa*. @BL<3 GPLA3 <SL@PO. Arabii au )olositL c7*ilele Jn ti*p de pace Ki Jn ti*p de r7.boi - la )el ca &i regina din Seba Q@ J*p. @SLG3 G $ron. AL@O si locuitorii din $hedar Ki 6!a&or+ Q%er. 4ALGA, <GO. !a.ael, ara*eul, a adus din partea lui Ben-!adad 4S de c7*ile Jnc7rcate cu daruri pentru E%iseiQGH*p. 8LAO, 9)e.i Ki %*aginile asiriene, arabe Ki ara*atce de c7*ile *en&ionate la s/rKitul acestui articol. E0reii care s-au Jntors Jn ludea J*preun7 cu gorobabel dup7 e-il an a0ut 4<B de c7*ile QE.ra GL1P3 ee*. PL1AO. )n 0re*ea T, p7rul de c7*il7 a rost )olosit pentru hainele lui %oan Bote.7torul QMat. <L43 Marcu @L1O, iar c7*ilele s)at )olosite Jn dou7 ilustra&ii )o1rt, pl4de .,e lll ci.to1 QMrr, @ALG4 _ #u3 @8LGB3 Mat. G<LG4O. B%B#%;ZRA"%E. 'entru c7*ilele cu o cocoaK7, 0e.i A E', p. GS, )ig. 1<, p. BG, )ig. @PS, p. B8, )ig. @1P, p. @<G, )ig. <PB Qc7*ile asiriene Ki arabeO, p. BA, )ig. @8S Qaia*eeO. 'entru c7*ile cu dou7 cocoaKe, 0e.i A E', p. PGG, 1A, <BB - %BA, A. sP, dA, B@, "ttru pDioad. asirian7, &i !. "ran()ort, Art and Architectur. o) the Ancient ;rient, @AB4, placa @84B din perioada persan7. Deosebit de 0aloroase pentru studiul c7*ilei din antichitate sJnt lucr7rile bogat docu*entate ale tui R. :al., Jn geitschri)i der Daitsc(en Morgenl/ndischen Zesettsdta)t @S%,s.n. G1,@AB@, p. GA-B@-ibid. @S4, s.n. GA,@AB4, p. 4B-8P3 &i tn Actes du %9 $ongris %nternationale des Sciences An thropologiDucs et EthnologiDues, <, 0ldE, rAB1, A rAZGS4. #urtri Ml dsreL ". S. Bodenhei*er, Ani*al and Man Jn Bible lands, @A1S, Jn sec&iunea despre 6ca*elide+, &i :. Dostal, tn ". Zabrieli, :. Dostal, Z. Dossto, etc., #=antica societ7 beduina, ed. Zabrieli, @ABAL Z. S. $ansdale, Ani*ats o`BMe#ands, @APS. MA,M $k'ETE %A "AME @#;R. "unc&ionarul o)icial cane a a0ut %n gri57 pe Daniel &i de to0ar7Kii s7i &i la cate Daniel a Scut apel pentru schi*barea regi*ului ali*entar QDan. @L@@-@1O. )n unele traduceri este redat ca un nu*e propriu Q0a, traducerea Teodoeian7, #ucian7 &i Jn Sir.. 9ulg., &i 0ersiunile arabeO. Traducerea #XX red7 6AbiesdrJ+ &i Jn 0. < Jl identi)ic7 drept c7petenia )a*endlor. Ma5oritatea cercet7torilor din .ilele noastre consider7 c7 este un titlu, probabil un cu0Jnt J*pru*utat din asirian7,

*ass7ru, 6p7.itor+ Q0e.i BDBO. 'robabil c7 ar trebui s7 citi* 6ad*inistrator+ Q9SRO, 6supra0eghetor+ Q oFac(O sau 6p7.itor+ QJ. A. Mont8dnay, Ddi$, rc$. @AG1O, ,.Z,$, . ZV%BTE %A MAZ%#;B. no.tg, o)icial7 a b1bilonianului ] ergal-?are.er pe 0re*ea cuceririi %erusali*ului Jn B8P J.d.$r. Qier. <AL<,@<O, A )ost co*parat cu rabu e*ga, 6nobil &i Jn&elept+, un titlu regal re0endicat de eriglissar, &i cu rob *ahhu, 6c7petenia slu5baKilor *ahhu+ Q)unc&ie ad*inistrati07 &i nu religioas7O, lotuKi, probabil c7 este )or*a ebr. a e-presiei rab nitiQnOgi. ti tiu o)icial al unuislu5ba& de la curtea Asiriei Ki Babilonului, deKi se*ni)ica&ia e-act7 a titlului nu este cunoscut7. D.J.:. $k'ETE %E Qtn ebr.=clQr U lider peste =dep, 6o *ieiTiuu dat )iilor lui Seir!oritul QZen. <1LGS-<SO, nepo&ilor #ui Esau de la Ada Ki Basentat Ki )iilor s7i de laAholiba*a $Zen. <1L@-@AO, Ki ur*a&ilor lui Esau de *ai t)r.iu QUO QZen. <1L4S-4<3 @ $ron. @LB@-B4O. Titlu caracteristic pentru Ke)ii de trib din Edo* pJn7 Jn .ilele #ui Moise QE-od. @BL@BO, cunoscut &i %n li*ba ugaritic7 din 0re*ea aceea, Jn los. @<LG@ este )olosit te*teul ebr. nast(, adic7, 6prin&ii+ Sihonului. MA.M $k'ETE %E. E-ist7 dou7 cu0inte ebr. care sJnt traduse 6c7petenie+. @. sc"pF- QJud. BL@4, 6cei care &in bastonul de c7petenie, *areKal+O. $u0Jntul soper Jnsea*n7 de obicei 6 scriitor+ Q0e.i 0a &i Sir., larg.3 c). uF gra**ateus, 6scrib+O. G. tips7r Zer. B@3GPO sau tapser Q au* <L@PO. 'robabil c7 deri07 de la acad. tup)tirru, 6cel care scrie pe t7bli&7+- de aici 0ine sensul de 6)unc&ionar o)icial+, 6c7petenie+. 'entru a*Jndou7 aceste ca.uri, co*par7 cu @ Mac BL4G unde ter*enul gr. gra**ateus Jnsea*n7 6c7petenie+. %nls. GSLl&iGi*p, @8L@P se pare c7 este un nu*e propriu, ]Tartan, deri0at de la acad. runanu, titlul unui o)i&er de rang Jnalt care poate )i tradus 6*a reKal+. R.J.:. $.'ETE %E. EchiElelhrl ebi 8l *i apotiat st rar, 8" indic, 1 onducltor p1r. o hie, p1E o suta sau peste cinci.eci QE-od. @8LGB3 @ Sa*. 8L@GO. Ter*enul rT=i Q6cap+O poate )i tradus uneori 6c7petenie+ Q u*. @4L4O sau 6c7pitan+. Jn ti*pul do*niei lui Saul, ar*ata israelitI atinsese Jnc7 apogeul e)icien pi dar nls]d stabilte de5a barele oryani.rrii5 dMra csta din onpanii condr de ,,cl"renit lst2 onie+Qr s.n, @PLlaO. Ar*ta pe8*tt a lui Daiid era condus7 de 6$ei trei.eci+, co*andan&i care si-au oDit gEde#atusi ctrd Da0id )uEa de sad. Dalid a organi.at &i o ar*at7 popular7 Q*ili&ieO &i @ $ron. GPL@-@B ne arat7 c7 aceasta era J*p7r&it7 Jn @G batalioane Ki Secare dintre acestea ser0ea ti*p de o lun7 pe an, sub conducerea c7peteniei sale. T)er*enu, 6c7petenie+ este )olosit &i Jn leg7tur7 cu ar*ata de care de r7.boi din regatul de , Jn secolul al A-lea Q@ Jtnp, @1LA, 6*ai *are iar peste 5u*7tate din cai7le lui+O. )n T, ter*enul chiliarchos, lit. 6co*andant peste o *ie de oa*eni+, este tradus 6c7pitan+ Jn %oan @8L@G. Este de ase*enea ter*enul )olosit pentru tribunul *ilitar rchan din "apt. G@Lt@,<<, <P <i ] p1b re)Di la orie o)i&er *ilitar QMarcu 1LG@O, $u0Jntul strategos, care sa re)erit original la un co*andant din ar*at7, este )olosit de #uca pentru c7pitanii Te*plului QJn ro*. 6c7peteniile str75erilor %)e*plului+ n.tr.O care )7ceau larte di, ordind l20itic au preotd ou2 GGL4 sG5 "apt. 4L@, etcO. Ter*enul archegos, tradus $7petenie in EF, GL@S, .r )i radE *i corer tioni.r=. cu0bnn stratopedarchos din "apt. G8L@1, Jn unele MS. este eadus 6c7pitanul g7r.ii+ Q6c7pitanul stra5erilor palatului+O 3 cJau.a )unc&ional7 este considerat7 de i*portan&7 secundar7 &i de aceea este o*is7 tn 0sb. R.'.Z. GS4 cArbuFe $k'ETE %%. /n ter*en )olosit cu re)erire la di)eri&i )unc&ionali o)iciali, )ie ci0ili, 5uridici sau *ilitari. 'oai-&ia acestor )unc&ionari cate se caracteri.a prin asisten&a acordat7 superiorilor lor Jn conse*narea de date a i*plicat probabil ini&ial capacitatea lor de a scrie Qebr. J7ter3 c). acad. )at7ru. 6a scrie+O. Egiptenii )oloseau 6c7petenii+ pentru a &ine e0iden&a lucr7rilor )7cute de scla0ii e0rei din Egipt QE-od. BL1,@4O, un )apt atestat Jn cronicile egiptene. Mo5se a e-tins obiceiul acesta &i i-a )olosit pe aceKti )unc&ionari o)iciali ca secretari care s7-@ a5ute Ki ca i5udec7tori care s7 scrie deci.iile legale Q u*. @@L@1O Ki acesta a de0enit un obicei *ai rlniu QDeut. @1L@83 @ $ron, G<L43 G $ron. @AL8L c). Josephus, Ant. 4 G@43 -f Ga, @AB@, p. @4A-@BP[. AceKti oa*eni a0eau de ase*enea responsabilit7&i legate de *obili.area pentru r7.boi QDeut. GSL B3 los. @L@SO &i ca o)i&eri *ilitari Qlos. <LGO. 'rin Jndatoririle lor ei e*u lega&i de gu0ernatorii locali Ki de b7trJnii poporului Qlos. 1L<<3 G<LG3 G4L@O. Jn 0re*ea Monarhiei erau nu*eroKi ase*enea )unc&ionari o)iciali Q@.PSSO atJt %n ad*inistra&ia Te*plului Ki d0il7 dt Ki Jn slu5ba regelui Q@ $ron. G1LGA3 GPL@O Ki pe 0re*ea lui losa)at s-au distins Jn *od dar Jn )unc&ia se8; QG cros, ltL/3 G1L@r3 <4L@<O$7peteniile erau uneori 6prin&i+ Qrarihi, E.ra PLG8O cu )unc&ii *ilitate QG $ron. <GL<3 ee*. GLAO sau erau dese*na&i ca 6al treilea oro+ sau co*andan&i ai echipa5ului unui car de r7.boi QE-od @4LP3 @BL4, Sil3 c). asir.ABu3J.9MinnJer:)lson,TPieM*rad99)irie#isu, @APGO. +ter*enul 6c7petenii+ sau 6)unc&ionari o)iciali+ este )olosit uneori pentru a traduce ter*enii nSJ&i rN<1, cu* este ca.ul tn Est. @L83

%er. 4@L@3 E.ec. G<L@B, sau chiar 6)a*en+ Qsurh3 G J*p. G4L@GO. $7peteniile erau oa*eni nu*i&i QpdDO pentru a dpD0csha h nel2 Egelui toate ludllrlle, )2 dintr-o anu*ita regiune QJud. ALG83 Js. 1SL@PO, )ie dintr-un anu*it do*eniu QE.ec. GL<O. Ter*enul este )olosit de ase*enea cu re)erire la )unc&ionari subordona&i din organi.a&ia Te*plului QG $ron. G@L@@3 %er. GSL@O inclusi0 cei care a0eau )unc&ii de pa.7 QG J*p. /L@8O. /ndi telnAul eba. at 1t2 )olosit pdEu a accentua )aptul c7 )unc&ionarul respecti0 era nu*it de r,r. Q@ lhp. 4iBi G@4P3 G crcn, <L@SO. Jn T ter*enul poate indica 6pa.nicul unei Jnchisori+ Q#uca @GLB83 c). Mat. BLGGO, tri*iKii Qhyperetes, lit. 6sub-0JslaKi+O, care ac&ionau ca Ki curieri ai *arilor preo&i Ki ai Sinedriului Qloan PL<G,4B-413 N`. 0. <13 c). "apt BLGG, G1O. Ase*enea )unc&ionari au slu5it la curtea lui %rod QMarcu 1LG@O Ki 'a0el sa considerat pe sine JnsuKi ca a0ind o rela&ie si*ilarii )a&7 de Du*ne.eu Q@ $or, 4L@O. DJ.:. $ArAM%DA. S bucat7 de noroisau de lut, de obicei dreptunghiular7, uscat7 la soare sau ars7 Jn cuptor3 cel *ai obiKnuit *aterial de construc&ie din lu*ea biblic7 antica. #a Jnceput au )ost *odelate cu *tna, dat curJnd c7r7*i.ile au Jnceput s7 )ie )7cute Q6b7-rute+O %n )or*e dreptunghiulare, din le*n, deschise Jn partea superioar7. oroiul era a*estecat cu nisip, paie SrJ*i&ate, etc, iar apoi c7r7*i.ile erau scoase din )or*7, puse Jn Kiruri lungi Ki l7sate s7 se usuce3 re.ipetrie, Egyptian Architecture, @A<8, p. <-@<3 #u-cas, Ancien t Egyptian Materials and %ndustriei4, @A1G, p. 48-BS. $7r7*i.ile purtau adesea a*prenta unui sigilL Jn Egipt, nu*ele )araonului sau al cl7dirii unde erau )olosite3 Jnllabilon, nu*ele regelui Ki o dedicare3 de e-. ebucadne&ar, de la care s-au p7strat duci sigilii di)erite. $u pri0ire la acestea Ki cu pri0ire la tehnicile de )abricare a c7r7*i.ilor pe 0re*ea lui ebucadne&ar, 0e.i R. MoldeFey, E-ca0adons ot liaby-lo4 @A@4, p. Ps.4G Ki )i1Wd#= $7r7*i.ile uscate la soare au )ost *aterialele de construc&ie uni0ersale %n Mesopota*ia, unde c7r7*i.ile arse tn cuptor erau )olosite adesea pentru )a&ade &i pentru pa0a5 Qc). Zen. @@L<O. Jn Egipt erau )olosite Jn *ed obiKnuit c7r7*i.ile uscate la soaie, cu e-cep&ia cl7dirilor cele *ai i*portante si durabile Q.di, tdple rt bdnirE de platr,O3 clrr*i.le are Jn cuptor aproape c7 nu au )ost cunoscute ptn7 Jn 0re*ea ro*anilor. Erau )olosite di)erite )or*e de ci*entare a c7r7*i.ilor. E-od. BL1-@A re)lect7 corect procesul de )abricare a c7r7*i.ilor tn Egiptul antic3 paiele sau *iriKtea erau )olosite Jn *od obiKnuit Jn Dinastiile a @A-a )i a GS-a Qsecolele @<-@G /.$r.O, tntructt c7r7*Me con)ec&ionate Jn )elul acesta s-au do0edit *ai durabile. Jntr-un papirus conte*poran un )unc&ionar o)icial d7 un raport despre lucr7torii s7iL 6Ei JKi )ac nor*a de c7r7*i.i %n )iecare .i+, %n ti*p ce un altul se plrageL 6... #a fenDenento, ... nu suit nici oa*eni ca s7 )abrice c7r7*i.i, nici paie Jn J*pre5uri*i+c). R. A. $a*inos, late-Egyptian Misct/an(s, @AB4, p. @S1, @8B. 'aiele nu suit atJt un liant, dt un agent chi*ic a c7rui desco*punere Jn lut eliberea.7 un acid care Qla )el ca Ki acidul gluta*ic sau galotanicO con)eri lutului o plasticitate *ai *are pentru )abricarea c7r7*i.ilor. Acest e)ect Qdar nu Ki *ecanis*ul chi*icO era binecunoscut. 9e.i A. A. McRae Jn Modern Science and $hristian "aith, @A48, p. G@B-G@A, dup7 E. Z. Ache-son, TCansactions o) the A*erican $era*ic Society 1, @AS4, p. <@i partru o,8tarii tupli*itlc i bibli= ogra)ie, 0e.i #ucas, op. cit., p. 4A3 0e.i Ki $. ". i*s, BA @<,@ABS, p. G@-G8. Jn 'alestina c7r7*i.ile uscate la soare erau de ase*enea un lucru obiKnuit3 pere&ii cet7&ii Ki ai caselor erau )7cu&i adesea din c7r7*i.i puse pe o )unda&ie de piatra. $u pri0ire la iarderea t7*)iei pe c7r7*i.r+ ;s. 1SL<n, 0e.i altare din c7r7*i.i de p7raJnt dintr-o perioad7 )oarte 0eche la Meghido, A E', p. GGA, )ig. PGA. V+AR!%TE$T/RA, ]g%D/R%.O B%B#%;ZRA"%EL M. A. Mtchen, 6"ro* the BrJc(-)Jelds o) Egyp), T9n)l GP, @AP1, p. @<P-@4P. %#A.M. $kRB/ E. pn 9T QTMO e-ist7 B cu0inte e0r. traduse 6c7rbune+. @. gahele& Qde e-. 'ro0. G1LG@O Jnsea*n7 co*bustibil care arde, spre deosebire de un co*bustibil neaprins3 este o *eta)or7 )olosit7 Jn G Sa*. @4LP3 GGLA, @<. G. ld>an Qde d. pd. G1.Gri b. 44tt.O Jnsea*n7 co*bustibil, indi)erent dac7 este aprins sau nu. <, risp7 Qde e-. Js. 1L13 @ J*p. @AL1O Jnsea*n7 )ilon plat de piatr7 Qc). arab. raa), rada`aO. 4. reTg Qde e-. $Jnt. 8L1O Jnsea*n7 6c7rbuni aprinKi+3 Jn !ab. <LB probabil c7 ar trebui tradus, .*oli*7 aprins7+. B. i]hIr Qde e-. 'lJn. 4L8O Jnsea*n7 literal 6negru, negreal7+, tn T, cu0Sntul gr. anthra-, 6c7rbune+ apare o rin8u, data Qnn. @GLGSO 2 o reblori 'dEu GSB $TRT/AAR senti*entul de ruKine, dar Jn alt7 parte este )olosit anthralda, 6o gr7*ad7 de ]co*busribil aprins+. RJ.:. $kRT/RAR. l.Titlul din T no*i(os a )ost )olosit cu re)erire la c7rturari, sinoni* cu grc**ateus QscribO &i no*odidas(olos QJn07&7tor al legiiO. To&i scribii au )ost la Jnceput oa*eni care studiau Scripturile, dar prin secolul al G-lea %.d.$r. scribii au Jnceput s7 de.0olte detaliile legii %ar7 s7 *ai )ac7 o re)erire direct7 #a Scriptur7. $7rturarii de&ineau locuri Jn Sinedriu QM1r. @1LG@3 #8 GGL113 "apt, 4LsO. Rlc!. G. #a plural, c7rturari Qebr. socri*3 gr. gra*-*ateis, no*i(oi Qe-per&i in legeO &i no*odidas(aloi

QJn07&7tori ai legiiOO. $7rturarii erau e-per&i Jn studierea legii lui Moise QTbraO, #a Jnceput aceast7 ocupa&ie au a0ut-o preo&ii. E.ra a )ost preot Ki c7rturar Q ee*. 8LAO3 )unc&iile acestea nu erau neap7rat sepa rate. Acti0itatea principal7 a unui c7rturar era studiul netulburat QEclesiasricul <8LG4O. Apari&ia c7rturarilor poate )i datat7 dup7 e-ilul babilonian. Te-tul din @ $ron. GLBB ar putea sugera c7 to&i c7rturarii s-au unit Jn )a*ilii &i bresle. 'robabil c7 ei nu constituiau un partid politic aparte pe 0re*ea iui Ben-Sira Qla Jnceputul secolului al G-lea J.d.$r.O, dar au de0enit un ase*enea partid Jn ur*a *7surilor represi0e ale lui Antiochus Epiphanes. $7rturarii puteau )i JntJlni&i Jn Ro*a Jn ulti*a perioad7 a i*periului precu* &i Jn Babilon, pJn7 Jn secolele al B-lea &i al 1-lea d.$r. Abia din 5urul dutui PS Nt.cr, al* in)o*lii deralBe despre c7rturari indi0iduali. Ei au )ost in)luen&i Jn ludea puia Jn anul PS d.$r., dar puteau )i Jnr/ni=a Jn Zalileea Q#uca BL@PO &i Jn Diaspora. $7rturarii au )ost cei care au organi.at ser0iciile la strb<b8,. ulii dhtre ei e"u enbri d dreDrui dej pO5E tr Sirerlriu QMai r1LGr5 G1L<O. DVDV eul go d.$r. i*portan&a c7rturarilor a crescut. Ei au p7strat Jn )or*7 scris7 legea oral7 &i au trans*is cu )idelitate Scripturile e0reieKti. Ei aKteptau de la ele0ii lor un respect *ai *are decJt cel acordat p7rin&ilor QAboth 4, -#GO. $7rturarii a0eau trei )unc&ii. a. Ei p7strau legea. Ei erau cercet7tori pro)esioniKti ai legii si ap7r7tori ai ei, Jn special Jn perioada elenistic7, Jn care preo&i*ea era corupt7. Ei au trans*is deci.iile legale nescrise care au re.ultat din e)ortul lor de a aplica legea *o.aic7 Jn 0ia&a de toate .ilele. Ei pretindeau c7 aceast7 lege oral7 era *ai i*portant7 decJt legea scris7 QMarcuPLS K-ur*.O. 'rin e)oturile lor religia a )ost Jn pericolul de a )i redus7 la un )or*alis* lipsit de 0ia&7. b. Ei au adunat Jn 5urul lor *ul&i ele0i pentru ai Jn07&a legea. Acestora li se cerca s7 *e*ore.e *ate rialul predat &i s7-@ trans*it7 )7r7 *odi)ic7ri. Ei d7deau Jn07&7turi Jn Te*plu Q#uea GL413 loan @8LGSO. Ei trebuiau s7 predea )7r7 plat7 Qa&a au )7cut Rabbi ^adoc!illelKiai&iiO, dar probabil c7 eraupl7tJti mMat. @SL@S3 @ $or. AL<-@8. a)ir*a&ia lui 'a0el despre dreptul luiO, ba chiar au pro)itat de po.i&ia lor de cinste QMar lGLrS3 #8 GSL4n, c. Ei erau nu*i&i 6Jn07&7tori ai legii+ deoarece lor @@ sa Jncredin&at ad*inistrarea legii Jn calitate de 5udec7tori Jn Sinedriu Qc`. Mat. GGL<B3 Marcu @4L4<, B<3 #uca GGL113 "apt. 4LB3 Jos., An# @8. @1 &.ur*.O. 6Jn07&7tor at legii+ Ki 6c7rturar+ slnt ter*eni sinoni*i &i de aceea nu apar J*preun7 Jn T. Ei nu erau pl7ti&i pentru ser0iciile lor Jn Sanhedrin. De aceea, dac7 nu a0eaua0ere, ei trebuiau s7-KicJ&tige e-isten&a prinaite *i5loace. Apocri)ele 9T &i 'seudoepigra)ele sJnt surse de in)or*a&ii cu pri0ire la originea partidei c7rturarilor. c, rpL> lui E.r., 8i4 Dsriel, crcni.i ri E]ra indic7 de ase*enea Jnceputul *iKc7rii, %ar Josephus Ki T 0orbesc despre acest grup Jntr-o )a.7 de de.0oltare *ai a0ansata. $7rturarii nu sJnt *en&iona&i Jn E0anghelia a patra. E% )7ceau parte Jn principal din partidul )ariseilor, dar erau un grup distinct de aceKtia. Jn proble*a Jn0ierii, ei au )ost de partea lui 'a0el Ki s-au opu raduh2nD Zapt, G<LAO. Ei aFt disDure o $ristos deoarece El Ji Jn07&a pe oa*eni cu autoritate QMat. PLG8-GAO &i conda*na )or*alis*ul e-terior pe caie-@ propagau ei. Ei au persecutat pe 'etru &i loan Q"apt. 4LBO &i au luat parte la *artiri.area lui ?te)an Q"apr. 1L@GO. Ded 85o=itare. to. sau oDc ui ln>tos QMat G@L@BO, un. u 8.ur h El QM.r, BVD, BE%>JoZRA"%E. c, ", M8", Judd1*. t, tgGP, D. <P-4P3 Z. !. Bo- JnEBr3 ed. @A4B3 J. D. 'rinee Jn pBt3 S. Eaton Jn !DB3 E. Schurer, !J', G, @AP83 :. Ro-batson s*ith, t)2 old )1ran.at in the J.sXh chunR #aAG, p. 4G-PG Qd bibliorE)ie la D. 4GOi A, "initei, TTie 'harisees and the Teacher o) a.arethG-, @AP43 i. :. BoF(er, Jesus and the 'harisees, @AP<3 . !))lyer, PDAHPT <, p. 4PP-48G3 J. Jere*ias, TD T @, p. P4S-P4G3 ide*, JenaaJe* in the Ti*e o) Jesus, @A1A, cap. @S3 E% Qs.0. 6Scribes+O. Z#". $kR^%#E ';ET%$E. ;categoriedegenuri literare obiKnuite Jn ;rientul Apropiat Jn care sJnt date instruc&iuni pentru o 0ia&7 Jncununar7 de succes sau Jn care sJnt studiate dile*ele e-isten&ei u*ane. E-ist7 dou7 categorii generaleL Jn&elepciunea pro0erbial7 Q='Rol,ERaO . .ic.tori ]Me r5 plirede .onrinut 8" e-pun reguli pentru )ericire Ki bun7stare personal7 Qde e-. 'ro0erbeO3 si *onologuri Qde e-. EcJesiastulO sau dialoguri Qde e-. %o0O care Jncearc7 s7 aborde.e proble*e cu* sJnt sensul 0ie&ii &i rela&ia dintre Du*ne.eu Ki o*. Jn&elepciunea speculati07 este practic7 &i e*piric7, nu teoretic7. 'roble*ele e-isten&ei u*ane sJnt discutate pe baia unor e-e*ple concreteL 6A )ost u o*... tulEl. tu5 1 ro0r. ;riginea literaturii poetice Qa c7r&ilor de Jn&elepciuneO poate )i g7sit7 Jn .Jc7torile populare scurte &i pline de 0er07 care e-pri*7 regulile pentru succes sau obser0a&ii co*une cu pri0ire la 0ia&7. Jn 9T pot )i Jnt/nite ase*enea e-e*ple Jn @ J*p. GSL@@3 %er. G<L G83 <@LGA, etc. Tran.i&ia de la )or*a oral7 la cea btdars a aFt #oc in lsipt ,n 5u de Gsoo id,cr Qde e-. Jn07&7turile 0i.irului 'tah-!otepO Ki Jn Surner pu&in *ai rJrau. 'retutindeni Jn ;rientul Apropiat a ap7rut o clas7 de scribi sau Jn&elep&i a c7ror ocupa&ie )oarte respectat7 era s7 cree.e sau s7 adune si s7 Kle)uiasc7 .ic7torile %n&eiepte QEcl. @GLAO, de obicei sub patrona5ul cur&ii sau al te*plului. Sursele acestor .ic7tori se poate s7 )i )ost Jn&elepciunea colecti07 a

clanului, Jn07&7tura data Jn Kcoli, sau .ic7torile care circulau printre nobili. %sraelul a a0ut doi regi c7rora li se atribuie contribu&ii i*portante Jn acest do*eniuL So-lo*on Q@ J*p. 4LGA-<4O Ki E.echia Q'ro0. GBL@O. 'rin secolul al P-lea Jn&elep&ii Qha(anO dobJndiser7 un loc su)icient de proe*inent Jn %uda Jnr)t s7 )ie induKi al7turi de pro)e&iKi preo&i Q%er. 8L8-A3 @8L@8O, deKi rtu GS1 cislToRrB Kti* precis dac7 este 0orba de o pro)esie sau de cet7&eni deosebit de Jn&elep&i. 'e *7sur7 ce )eno*enul pro)e&iei a p7lit Jn perioada persan7 &i Sn cea greaca, Hn&elep&ii au dobJndit o po.i&ie *ai i*por tant7, a&a cu* arat7 lucr7rile apocri)e i*portante Eclesiasticul &i Jn&elepciunea lui Soto*on Ki tratatele din Mi&na 'irDeAboth Qgic7torile '7rin&ilorO. Jn&elep&ii au )olosit dte0a *i5loace literare pentru a uKura *e*orarea. $el *ai )rec0ent *i5loc )olosit a )ost paralelis*ul poetic, )ie de tip sintetic Qde e-, 'ro0, @8L@SO, )ie antitetic Qdee-. 'ro0. @SL@O. $o*para&iile sJnt obiKnuite Qde e-. 'ro0. @PL@O, la )el ca &i succesiunile nu*erice Qde e-. 'ro0. <SL@B &.ur*.O. /neori se )oloseKte alitera&ia &i acrostihul Qdee-. 's. <P3 'ro0. <@L@S-<@O. Zhidtorile VJud. @4L@G &.ur*.3 c). @ J*p. @$3@O, )abulele Qdee-. Jud. ALP-@B3 E.ec. @PL< &.ur*.3 @ALG &.ur*.O, pildele, care sJnt e-tinderi ale co*para&iilor *en&ionate *ai sus Qde e-. G Sa*. @GL@-43 lr, GS.4O ti deSolnb Qded. #. sL@-PO ).c p.rte din repertoriul Jn&eleptului. Aceste e-e*ple sJnt *7rturie pentru i*pactul pe care @-a a0ut literatura poetica spE siedd >rtorice ti pD)etice. !, Zulel a categorisit anu*i&i psal*i ca poe.ie de Hn&elepciuneL '., @GP3 r<< Qd.rip p*binl EiB'l,O3 's. ri<P34A3 P<t @@G5 @G<, s. M4.i)t(l a nst aceVd pel)ti e-e*ple de 6psal*ograrle sa0ant7+. Este discutabil dac7 po0estirile care ne Jn0a&7 c7 o purtare responsabil7 este cheia succesului Jn 0ia&7, cu* este po0estea lui losi) QZen. <PL<A-BSO, nara&iunea succesiunii QG Ss. A-GS3 @ l1p. @ i1,O, ,1te1 ti DaDiel, poart, pecetea scrierilor de Jn&elepciune. 9e.i R. . :hybray, The %ntelectual Traditibn * t(e ;ld Testa*ent @AP43 o ple di)aidt, J. #, ce1baF, =Method h Deter. *ining :isdo* %n)luence upon 6!istorical #iteratu-tJ, Jll 88,@A1A, p, @GA@4G, contribu$a lireZtuii de Jn&elepciune poate )i obser0at7 *ai u&or atunci cJnd 0ocabularul &i tehnicile speci)ice, cJt &i con&inutul didactic sJnt roate pre.ente Jn te-t. ; ase*enea in)luen&7 poate )i obser0at7 Jn T, a)it Jn *etodele de predare ale lui $ristos, care )oloseKte pilde &i pro0erbe tntructt este Maestrul Jn&elept, cit Ki Jn Epistola lui %aco0 Qde e-. @LB &.ur*.3 <L@< &.ur*.O. DeKi a )ost un )eno*en interna&ional, a&a cu* recunoaKte 9TQEdo*ul, Jn @ J*p. 4L<@3 ;bad. 83 %er. 4ALP3 &i Egiptul, Jn Zen. 4@L83 @ J*p. 4L<S3 Js, @AL@@-@B erau deosebit de renu*iteO, literatura de Jn&elepciune nu a )ost lipsit7 de pecetea speci)ic7 a %sraelului. Jn&elep&ii %sraelului au *7rturisit c7 ade07rata Jn&elepciune 0ine de la Du*ne.eu Qc). %o0 G8O. u poate )i ignorat i*pactul pro)e&ilor israeli&i asupra Jn&elep&ilor din &ara. !. :heeler Robinson Q%nspiration and Re0e-lation in the ;ld Testa*ent, @A41, p. G4@O *erge pJn7 acolo JneJt de)ineKte scopul literaturii`*iKc7rii de Jn&e-lepdune ca .disciplina prin care oa*enii au )ost )n07-)ari cu* s7 aplice ade07rul pro)etic la 0ia&a indi0idual7, Jn lu*ina e-perien&ei+. Jn acelaKi ti*p, pro)e&i cu* sJnt A*os, %saia Ki lere*ia au )olosit uneori )or*e, tehnici &i Jn07&7turi din literatura de Jn&elepciune pentru a J*bog7&i &i pentru a Jnt7ri a)ir*a&iile lor, aKa cu* au ar7tat S. Tterrien /9Jitosand :isdo*+ inhrael=s 'rophetic !eri-tage, ed. B. :. Anderson &i :. !arrelson, @A1G, p. @S8-@@BO, !. :. :ol)) QA*os, the 'rophetL the Man and !7 Bo.(gMd, E.%. O,AP<O Vi J. F, FlEdbe Q%saiah and FisTn, rAPoO. aB%R#%;$RA%%E. J. :ood, :is.%o #iterature @A1PL Z. >* R,d, r`adoa 1 ,r`nd, E.). RAPG, J. #. ceBbaF, +:isdon=, h ;id llstu.nr "o* Ziticis*, ed. J. !. !aya, RAP4, p, GGs-G143 idd DFisdo* in tlE oT., rDBt @AP1, p. AsG.AB1i R E, MEpht Se0en Boo(s o) :isdo*, @A1S3 :, McMane, 'rophets and:iseMen, @A1B3 R. B.C. Scott, The :ay o):isdo* in the ;ld Testa*ent, @AP@3 M. oth &i D. :. Tho*as Qed.O, :isdo* in %srael and in the Ancient ear East, @ABS3 ;. S. Ran(in, %srad=s :isdo* #iterature, @A<13 !. RrstoQ U@. ;id tTrdat :itdo* Aoob 1d their Teachings, @A<S3 J. $. Rylaarsda*, %te0elation in lFtn FisAon #iruatu. tA41, D-A.!. cls),roruE. casrtoria 1te sta,8 ci0iu ln c* u b7rbat &i o )e*eie pot con0ie&ui Jntr-o rela&ie se-ual7, 8re 1te apbbad de s pil lor ]ial. Adultenl ti cur0ia sJnt rela&ii se-uale pe care societatea nu le recunoaKte c7 ar constitui c7s7torie. Aceast7 de)ini&ie este necesar7 pentru a ar7ta c7 Jn 9T poliga*ia nu este i*oral7 din punct de 0edere se-ual, Jnt-urJt constituia o stare ci0il7 de c7s7torie care era recunoscut73 deKi Jn general sa constatat c7 nu este solu&ia cea *ai bul,. %. <ttVtul c[trltorlcl $7s7toria este considerat7 un lucru nor*al &i Jn 9T nu e-ist7 un ter*en echi0alent cu 6burlac+. Relatarea cre7rii E0ei QZen. GL@8-G4O arat7 rela&ia unica@ dintre so& &i so&ie &i Ser0e&te ca o i*agine pentru rela&ia dintre Dun*eiJeu Ki poporul S7u Q%er. <3 E.ec. @13 Ss @.<O, dhile $istZ Di ben2 sa QE)1BLGG-G<O. $he*area lui lere*ia de a r7tnJne nec7s7torit Q%er. @1LGO ] u * prcZtic uic, dd ln T s E

cunoaKte c7 celibatul se poate s7 )ie che*area special7 dat7 de Du*ne.eu unor creKtini, pentru un scop special QMdt. @AL@S@GL @ cor. PLP-AO, d2ni cTatoria si 0ia&a de )a*ilie sJnt che*area nor*al7 Q%oan GL@@@3 81. BLGG - 1L43 @ Tin. <LGi 4r<5 BL@4O. MonoSania 1te inlicita din ttoE lli Ad* ii E0a, JntrucJt Du*ne.eu a creat o singur7 so&ie pentru Atia*. TotuKi, poliga*ia a )ost adoptat7 Jnc7 din 0re*ea lui #a*eh $Zen, 4L@AO &i nu este inter.is7 ta Scriptura. S-ar p7rea c7 Du*ne.eu @-a l7sat pe o* s7 daopde din lbpria er"riets cl iistitut5a original7 a *onoga*iei era rela&ia potri0it7. Se arar7 c7 poliga*ia aduce neca.uri &i adeseori are ca re.ultat p7cate, dee-. A0raa*VZen.G@O3 Zhedeon QJud. 8LGA-ALBPO3 Da0id QG S2n, r@3 @<O3Bolotun Q@ #np. @@L@-8O. A0Jnd Jn 0edere obiceiurile orientale, regii e0rei au l1t aErttWl npotrih polis*iei QDeut. uL@PO, in )a*ilie se nasc gelo.ii din cau.a ei, cu* a )ost ca.ul celor dou7 so&ii ale lui Elcana, care erau ri0ale Q@ Sa*. @L13 c). #e0. @8L@8O. Este greu s7 &ti* Jn ce *7sur7 a )1l ptutlcati polTania, dar 5udNidd din p1ct de Ed)t s*nic, 1te prbabil ci poltania a )1t lDdlniin *i nult printrE ei nEtnrid deit printrE odlMii de rhd, lrcd cel Mde a aFt noVA so" ,r acelatt thp QJoB., in.. @P.@AO. poliga*ia 8ntirul s5 )ie practicat7 de e0reii din &7rile *usul*ane. clnd 8 pacdcate poliSdia, sbtutu@ ii r2ladE dintre so&ii pot )i deduse atit din nara&iuni cJt &i din lege. Era nor*al ca so&ul s7 )ie atras *ai *ult spre una dintre so&ii. Ast)el, %aco0, care a a5uns poliga* printTGSP cAsATo),%E un Kiretlic, a iubit-o pe Rahela *ai *ult dectt pe #ea $Zen. GAO. Elcana a pre)erat-o pe Ana, )oi ciuda )aptului c7 nu a0ea copii $% Sa*. @L@-8O. Jn Deut. G@L@S-@P se ad*ite c7 este posibil ca so&ul s7 iubeasc7 pe o e"e .e s7 o urlec, pe alra. )ntrucJt copiii erau i*portan&i pentru a purta nu*ele )a*iliei, o so&ie )Ir7 copii Ji putea peFnite so&ului s7u s7 aib7 copii cu scla0a ei. Acest lucru era legal Jn Mesopota*ia ci0ili.ar7 Qde e-. $odul lui !a**urapi, @44-@4PO si a )ost adoptat de Sara &i de A0raa* QZen. @1O, de Rahela Ki laco0 QZen. <SL@8O. deKi %aco0 a *ers *ai departe Ki a acceptat-o &i pe slu5itoarea lui #ea, cu toate c7 #ea )i n7scuse de5a copii QZen. <SLAO. Jn aceste ca.uri drepturile so&iei sJht prote5ate3 ea este cea care ti d7 so&ului s7u pe slu5itoarea ei pentru o oca.ie speci)ic7. Este greu s7 de)ini* po.i&ia slu5itoarei Jntr-o ase*enea rela&ie3 ea este *ai eurJnd o so&ie secundar7, decJt o a doua so&ie, deKi dac7 b7rbatul continu7 s7 aib7 rela&ii cu ea, pri*eKte po.i&ia de concubin7. 'robabil c7 acesta este *oti0ul pentru care Bilha este nu*it7 6&licoarea+ QconcubinaO lui laco0JnZen. <BLGG, Jrttunp ce Agarnu este enu*erat7 printre &iitoarele QconcubineleO lui A0raa* %a Zen. GBL1. Jn *od nor*al, so&iile erau alese dintre e0rei Qde e-. ee*. @<LG<-G8O. #ogodna &i c7s7toria ur*au apoi tiparul nor*al Q0e.i *ai 5osO. /neori so&iile erau cu*p7rate ca scla0e e0reice QE-od G@LP-@@3 ee*. BLBO, Se sus&ine de obicei c7 st7pJnul casei a0ea drepturi se-uale asupra scla0elor sale. u Jncape Jndoial7 c7 au e-istat e-e*ple )lagrante de ase*enea pro*iscuitate, dar Biblia nu spune ni*ic cu pri0ire la ele. Este de*n de re*arcat c7 E-od. G@LP-@@ &i Deut, @BL@G race distinc&ie Jntre o scla07 obiKnuit7, cane trebuie s7 )ie eliberat7 dup7 P ani, Ki o scla07 care a )ost cu*p7rata Jn *od deliberat ca so&ie sau concubin7 Ki cate nu poate re0endica eliberarea Jn *od auto*at. Jn-trucJt drepturile ei sJnt Jn acest cai stabilite de lege, capul )a*iliei sau )iul lui trebuie s7 )i trecut printr-o cere*onie oarecare, oric)t de si*pl7, care s7 poat7 )i recunoscut7 de lege. Re)erindu-ne la drepturile ei, acest pasa5 nu le )ace s7 depind7 de cu0Jntul ei, contra cu0Jntului capului )a*iliei, nici dac7 ea i-a n7scut lui sau )iului s7u un copil. Este greu s7 spune* care era st7tu tul ei. u Jncape Jndoial7 c7 statutul ei era di)erit, dup7 cu* ea era pri*a, a doua sau singura 6so&ie+ a capului )a*iliei. $Jnd ea era dat7 )iului st7pJnului, se poate s7 )i pri*it statutul de so&ie a lui. Ade07rul este c7 aceast7 lege, aKa cu* arat7 conte-tul, se ocup7 cu drepturile ei ca scla0a Ki nu, Jn pri*ul rtnd, ca so&ie, So&iile puteau )i luate Ki dintre pri.onierii de r7.boi, cu condi&ia s7 nu )le palestiniene QDeut. GSL@4-@8O. /nii scriitori le consider7 pe aceste pri.oniere ca pe concubine, dar legile din Deut. G@L@S-@4 le consider7 ca pe so&iile obiKnuite. u e-ist7 nido lege care s7 se re)ere la concubine Ki nu Kti* ce drepturi a0eau. Este e0ident c7 ele a0eau o po.i&ie in)erioar7 )a&7 de so&ii, dar copiii lor puteau pri*i o *oKtenire dup7 cu* hot7ra tat7l lor QZen. GBL1O. $artea Judec7torilor relatea.7 preluarea puterii de c7tre Abi*elec, )iul concubinei lui Zhedeon QJud. 8L<@-ALBPO Ki po0esteKte de ase*enea tntJ*-plarea tragic7 a le0itului Ki concubinei sale QJud. @AO. %*presia dat7 de 0ersetele @ALG-4 este c7 aceast7 concubin7 era liber7 s7-&i p7r7seasc7 6so&ul+, Ki c7 b7rbatul s-a ba.at pe puterea lui de Jnduplecare ca s7 o aduc7 acas7. DaJrid Ki Solo*on au copiat *odelul *onarhilor orientali luJhdu-&t *ulte sorii &i concubine QG Sa*. BL@<3 @ J*p. @@L<3 ;nt. 1L8-AO, %n ulti*ele dou7 pasa5e se pare cit acestea erau luate din clasa de 5os a poporului. Jn c7s7toriile nor*ale Kotia *ergea la casa so&ului. E-ista, Jns7, o alt7 )or*7 de c7s7torie Jn Jud. @4-@B. Aceasta este practicat7 Jntre )ilisteni Ki nu este descris7 la israeli&i. $iti* aici c7 so&ia %ul Sa*son a r7*as pn casa tat7lui ei Ki c7 Saiuson a 0i.itat-o. S-ar putea argu*enta c7 Sa*son a inten&ionat s7 o ia

acas7 la el dup7 nunt7, dar c7 a plecat singur, sup7rat, dup7 ce @-a JnKelat. TotuKi, Jn @BL@ citi* ci ea continua s7 se a)le Jn casa tat7lui s7u, eu toate c7 Jntre ti*p )usese dat7 Jn c7s7torie unui )ilistean. n. ;biceiuri de cId7torlo ;biceiurile de c7s7torie din Biblie s*ttegate de dou7 e0eni*enteL logodna )i c7s7toria. a. #ogodna Jn ;rientul Apropiat logodna QJn li*ba5 tal*udic er)l-stn Ki DJdd)iiTtO este o rela&ie care anga5ea.7 aproape la )el de puternic ca &i c7s7toria. %n Biblie )e*eia logodit7 era nu*it7 uneori 6so&ie+ &i a0ea aceeaKi obliga&ie de )idelitate con5ugal7 QZen. GALG@3 Deut. GGLG<-G43 Mat. @L@8, GSO, iar b7rbatul logodit era nu*it 6so&+ Qloel @L83 Mat. @L@AO. Biblia nu stabileKte legi pentru ruperea logodnei, dar $odul lui !a*ru.pi Q@BA-@1SO "E,d. .t d.d riitdul ror ruE logodna, tat7i )etei p7strea.7 darul pentru *ireas73 iar dac7 tat7l se r7.gIndeKte, el trebuie s7 pl7teasc7 de dou7 ori 0aloarea cadoului Q0e.i de ase*enea $odurile de legi ale /pit-%shtar, GA, Ki Eshnutroa, GBO. 'robabil c7 e-ista o declara&ie o)icial7, dar publicitatea acut7 depindea de *ire. Ast)el, losi)a 0rut s7 anule.e logodna cu M7ria pe ascuns QMat. @L@AO. Dragostea %ul Du*ne.eu Ki credidosia #ui )ot7 de poporul S7u sJnt .ugr70ite Jn ter*enii unei logodne Jn ;sea GL@A-GS. #ogodna includea ur*7toarele etape3 QiO Alegerea unei so&ii. De obicei p7rin&ii unui tJn7r alegeau so&ia pentru el Ki aran5au c7s7toria, aKa cu* a))icut Agar pentru %sFaelQZen.G@LG%O Ki %uda pentru Er QZen. <8L1O. /neori un7rul )7cea alegerea, iar p7rin&ii negociau, cu* a )ost ca.ul lui Sihe* QZen. <4L4, 8O Ki al lui Sa*son QJud. @4LGO. Rareori se c7s7torea un b7rbat J*potri0a 0oin&ei p7rin&ilor s7i, aKa cu* a )7cut Esau QZen. G1L<4-<BO. "ata era Jntrebat7 uneori dac7 accepta c7s7toria, ca * ca.ul Re-bec7i QZen. G4LB8O. /neori p7rin&ii )etei alegeau un b7rbat care era potri0it s7-i )ie so&, cu* a )7cut ao*i QRDt aL@-GO dsaul Q@ s8 @8LGi#O. Qi; Schi*bai de daruri E-ist7 trei tipuri de daruri care sJnt asociate cu logodna Jn BiblieL @. $u0Jntul *ohor, tradus 6cadou de c7s7torie+ sau 6.estre+ QZen, <4L@G, pentru Dina3 E-od. GGL@P, pentru o )ecioar7 sedus73 @ Sa*. @8LGB, pentru MicalO. Ter*enul *ohor nu este *en&ionat, dar este subJn&eles Jn pasa5e cu* sJnt Zen. G4LB<, pentru Rebeca3 GAL@A, cei P ani de slu5ite ai lui %aco0 pentru Rahela. "aptul c7 Moise a p7scut oile socrului s7u poate )i interpretat Jn acelaKi )el QE-od. <L@O. Acesta era un cadou co*pensator din partea *irelui pentru )a*ilia *iresei, care pecetluia leg7*Jnrul Ki lega cete dou7 )a*ilii. /nii cercet7tori au cre.ut c7 *ohar era pre&ul *iresei, dar so&ia nu era cu*p7rat7 ca Ki o scla07. G. gestrea. Aceasta era un dar pentru *ireas7 sau pentru *ire din partea tat7lui ei, constJnd uneori din slu5itori QZen. G4LBA, 1@, penGSB tniRebeca3GALG4,pentiu#eaOiaup7in)ntQJud.lL@Bl pentru Acsa3 @ )*p. AL@1, pentru )iica lui "araon, so&ia lut So(*onO sau alte propriet7&i QTbbit 8LG@, pentiu TbbiacO, <. Darul *irelui pent* *ireasa consta uneori din bi5uterii Ki haina, cu* au )ost cele aduse pentru Rebaea QZen, G4LB<O. E-e*ple biblice de contrac&ie 0erbale ]*t o)erta lui %aco0 de a slu5i P ani %ul #aban QZen. GAL@8O Ki pro*isiunea lui Sihe* de a da cadouri )iunfiei lui Dina QZen. <4L@GO. Jn TB un contract de logodna este nu*it )tor DidddiTn QMoed Matan @8bO sau )tar +trtistn QMidditshin AaO. tn alele noastre, Sn ;rientul Apropiat contribu&ia )iec7rei )a*)hT este con-%htr-un contract de logodn7 tn scris. 'r $c"Tt/!iii de nunt7. ; tr7s7tur7 i*portant7 a *ultora dintre aceste cere*onii era recunoaKterea publica a c7s7toriei. Se ta&elege c7 nu toate etapele denai5os erau incluse Jn toate nun&ile. QS ^inuta *iresei &i a *irelui. /neori *ireasa purta haine brodate Q's. 4BL@<-@4O, bi5uterii QJs. 1@L @SO. un brtu special Q%er. GL<GO &i un 0oal QZen. G4L1BO. 'rintre podoabele *irelui putea&i o ghirlanda ;s. 1@L@SO. E)es. BLGP3 Apoc. @AL83 G@LG se re)era tn *od )igurat ta hainele albe ale Bisericii tn calitatea ei de Mireas7 a lui $ristos. Q@S ttuo&itoarde *iresei &i prietenii *irelui. 's. 4BL@4 0orbeKte despre )ecioarele care tnso&eau o *ireas7 de rang regal p ie presupune c7 Ki tniresele de rang in)erior a0eau )ecioare care s7 le Hnso&easc7. Este cert c7 *irele a0ea grupul s7u de prieteni QJud. @4L @@O. /nul dintre aceKtia corespunde cu naKul de la nun&ile noastre si este nu*it 6Hnso&itor+ Sn Jud. @4LGS3 @BLG iau 6prietenul *irelu"=tnJoan <LGA. Se poate s7 )ie acelaKi cu 6nunul+ din loan GL8-A. QiiiO 'rocesiunea, )n seara .ilei stabilite pentru c7s7torie, *irele si prietenii s7i *ergeau tn grup la casa *iresei Acolo ss &inea cina de nunt7L uneori lucrul acesta era )or&at de J*pre5ur7ri QZen. GALGG3 Jud. @4O, dar este posibil ca acesta s7 )i )ost un obicei destul de r7spl7tit, %ntruch 'ilda celor .ece )ecioare din Mat. GBL@-@< este interpretata cel *ai uKor tn sensul c7 *irele *erge la casa *iresei pentru cin7. Tbtu&i, ne-a* putea aKtepta ca tn *od obiKnuit *irele s7 o escorte.e pe *ireas7 Jnapoi acas7 ta el sau la casa p7rin&ilor c7i pentru a ser0i dna, deKi singurele te-te din Scripturi care *en&ionea.7 acest lucru sJnt-'s. 4BL@4 ) .ur*.3 Mat. GGL@-@4 Qnun&i regaleO Ki probabil Sn loan GLA K.ur*. 'rocesiunea putea )i Hnso&it7 de cJntece, *u.icS &i dans Q%er. PL<43 @ Mac AL<AO, iar seara ilu*inat7 de

l7*pi QMat- GBLPO. Q)crO ;sp7&ul de nunt7. Acesta a0ea loc de obicei la casa *irelui QMat. GGL@-@S3 loan GLAO, seara QMat. GGL@<3 GBL1O. #uau parte *ulte rudenii Ki prieteni3 aKa se )ace c7 0inul se poate s7 se )i ter*inat Qloan GL<O. /n ad*inistrator sau un prieten supra0eghea des)7Kurarea osp7&ului Qloan GLA-@SO. Re)u.ul in0ita&iei de a participa la un osp7& de nunt7 constituia o insult7 Q!at. GGLPO. ;aspe&ilor li se cerea s7 poarte haine de s7rb7toare QMat. GGL@@-@GO. Jn *ipre5ur7ri speciale osp7&ul putea )i &inut la casa *iresei QZen. GALGG3 tbbit 8L@AO, Adunarea glorioas7 a lui $ristos Ki a s)in&Dor S7i tn cer este nu*ita )igurati0 6osp7&ul nun&ii Mielulu) QApoc. @ALAO. Q0O Acoperirea *iresei Jn dou7 ca.uri din 9T QRut <LA3 E.ec. @1L8O b7rbatul o acoper7 pe )e*ele cu c%sAToRrB poala hainei sale, poate ca un se*n c7 o ia sub prcie.tb W. D. n- Me rreia ideeg ht J. #. Burt. hardt V otes an t(e Bedouin, @8<S, p. G14O cJnd spune c7 la nun&ile arabe lucrul acesta este )7cut de una dintre rudele *irelui. J. Eisler, tn :elten*antel und !un*elne)t, @A@S, spune c7 la beduini *irele o acoper7 pe *ireas7 cu o *anta special7 &i rosteKte cu0inteleL 6De acu* Jncolo ni*eni Jn a)ar7 de *ine nu te 0a acoperi+, Te-tele biblice sugerea.7 c7 era urinat obiceiul al doilea. Q0iO Bine.u0tntarea. '7rin&ii Ki prietenii Ji bine-cu0Jntau pe *ire &i *ireas7 sile urau de bine QZen. G4L83 Rrr 4Lrri Tbit PL@<O. Q0!O #eg7*intul. /n alt ele*ent religios era leg7-*Jntul de credindo&ie care este subJn&eles Jn 'ro0. GL@@ ,a. @123 Md. G.@4. Din Tbbit PL@4 gns* .e tat7l *iresei scria un contract de c7s7torie, care Jn Mishnah este nu*it iIt)Xb7. Q0iiiO $a*era *iresei. ; ca*er7 nup&ial7 era preg7tit7 Jn *od special QTbbit PL@1O. u*ele ebr. pentru aceast7 ca*er7 este huppI Q's. @ALB3 loel GL@1O, care a )oet ini&ial un co0iltir sau un cort, iar ter*enul gr. este ny*phonQMarcuGL@AO.$u0Jntul)iu`Opil continua s7 )ie )olosit de e0reii dui .ilele de ast7.i pentru baldachinul sub care *irele si *ireasa stau, pe scaun sau tn picioare, Jn ti*pul cere*oniei de c7s7torie. QJiO $onsu*area c7s7toriei. Mirele Ki *ireasa erau conduKi la aceast7 ca*er7, deseori de p7rin&i QZen. GAA<L =bbit PLrB@P3 aLrO. %"int d. rnprur8, pentru care ebr. )olosesc idio*ul 6a cunoaKte+, era rostit7 o rug7ciune pentru so& &i pentru so&ie QTbbit AL4O. Q-O Do0ada 0irginit7&ii ; p)n.I sau o c7*aK7 p7tat7 de sJnge era ar7tat7 ca do0ad7 a 0irginit7&ii *iresei QDeut, GGL@<-G@O. Acest obicei continu7 s7 )ie practicat )oi unde locuri din ;rientul Apropiat. Q-)O "esti0it7&ile. "esti0it7&ile de nunt7 continuau ti*p de o s7pt7nttnI QZen. GALGP, %aco0 si #eaO sau uneori ti*p de G sIptI*uii QTbbit 8LGS, Tobias &i SaraO. Aceste )esti0it7&i erau Jnso&ite de *u.ic7 Q's. 4B3 P8L1<O Ki glu*e, ca si ghicitoarea lui Sa*son QJud. @4L@G-@8O. /nii interpretea.7 $Jntarea $Jnt7rilor tn lu*ina unui obicei al &7ranilor sirieni de a nunti pe *ire &i *ireas7 6rege+ Ki 6regin7+ tn ti*pul )esti0it7&ilor de dup7 nunt7 Ki de a-i l7uda cu cJntece. %%%. $7s7torii %nter.ise Acestea stat enu*erate %n detaliu Jn #e0. @8 Ki *al su*ar tn le0. GSL@P-G@3 Deut. GPLGS-G<. EJe sJnt anali.ate tn detaliu de Da0id Mace, !ebreF Marriage, p, @BG K.ur*. 'resupune* c7 interdic&ia era 0alabil7 arir pentru o a doua so&ie dt ti*p *ai tr7ia pri*a so&ie c)t &i pentru orice c7s7torie care ar )i a0ut loc dup7 *oartea so&iei3 e-cep&ie )ace c7s7toria cu sora so&iei3 #e0. @8L@8 spune c7 un b7rbat nu poate lua Jn c7s7torie pe sora so&iei sale cJt ti*p Ji tr7ieKte soda, dar se subJn&elege c7 ea poate )i luat7 tn c7s7torie dup7 *oartea pri*ei so&ii. A0raa* QZen. GSL@GO &i %aco0 QZen. GALG@-<SO s-au c7s7torit cu rudenii apropiate3 c7s7toria Jntre ase*enea rudenii a )ost inter.is7 *ai trr.iu. Scandalul din biserica din $orint Q@ $or. BL@O se poate s7 )i )ost cau.at de c7s7toria cu o *a*7 0itreg7, dup7 *oartea tat7lui *irelui, dar Jnttucit )e*eia este nu*it7 6so&ia tat7lui+ QKi nu 07diFaO, iar actul este nu*it cur0ie, este *ai probabil c7 a )ost 0orba de o rela&ie i*oral7 cu a doua so&ie, *ai tin7r7, a tat7lui. GSA cislToRtE %0. #egea le0iratului l*#e 1re deriEr de la cu0lltlll lat, teyn .arc Jnsea*n7 6)ratele sa&ului+. $Jnd un b7rbat c7s7torit *urea )7r7 s7 aib7 copii, )ratele s7u trebuia s7 o ia Jn c7s7torie pe 07du07. $opiii re.ulta&i din aceast7 c7s7torie erau considera&i copii ai pri*ului so&. Acest obicei este Jnt)lnit nu nu*ai la e0rei ci &i la alte popoare. ;biceiul este subJn&eles Jn po0estea lui ;nan, Jn Zen. <8L8-@S. ;nana luat-o pe so&ia )ratelui s7u, dar a re)u.at s7 aib7 copii cu ea, deoarece 6s7*ra&a aceasta n-are s7 )ie a h7+ Q0. AO &i copiii s7i nu a0eau s7 )ie *oKtenitorii principali. Acest 0erset nu e*ite nici o 5tTl2d., cu pri0iE la nBsuile anticoneptioral2 e acare. Deut. GBLB-@S a)ir*7 c7 legea se aplic7 la )ra&ii care locuiesc J*preun7, dar Ji las7 )ratelui op&iunea de a re1a. $artea Rut arat7 c7 obiceiul *ergea *ai departe dedt )ratele so&ului. Aici o rudenie al c7rei nu*e nul

cunoaKte* are datoria pri*ar7 &i nu*ai dup7 ce acesta re)u.7, nu*ai dup7 aceea Boa. se c7s7toreKte cu Rut. ; e-tindere &i *ai *are a obiceiului o 0ede* Jn )aptul cI Rut, Ki nu ao*i, se c7s7toreKte cu Boa., probabil pentru cS ao*i era prea Jnaintat7 Jn 0Jrst7 ca s7 *ai poat7 a0ea copii. $opilul este nu*it Jiu, lui ao*i+ Q4L@PO. #egea le0iratului nu se aplica dac7 so&ii au a0ut )ete, iar regle*ent7rile pentru *oKtenirea )iicelor sJnt date pentru )iicele lui ^elo)had Jn u*. GPL M@. 'are dudat c7 0. A-@@ par s7 ignore, sau chiar sI contra.ic7, legea le0iratului. S-ar putea argu*enta c7 legea din Deut. GBLB-@S nu )usese pro*ulgat7 Jnc7. 'e de alt7 parte, cJnd o lege se naKte dintr-o oca.ie special7, trebuie s7 cunoaKte* circu*stan&ele e-acte pentru a Kti la ce se re)er7 legea. #egea le0iratului nu ar )i contra.is7 dac7 so)ia lui ^elo)had ar )i *urit Jnaintea lui, iar legea se li*itea.7 aici la ca.uri si*ilare. u*. GPL8-@@ s-ar aplica atunci cJnd au a0ut nu*ai )iice, cJnd o )e*eie )7r7 copii a decedat Jnaintea so&ului ei, drid )ratele so&ului a re)u.at s7 o ia Jn c7s7torie pe 07du0a )7r7 copii, sau cJnd so&ia nu a a0ut copii nici dlpi c )tatele prinului d a luro ti casaoie. ln#20. ,aL@1L G;LG@ ui birb.t i ] i*.Eice s5 ia #@ ctultotie p2 slia )i-.telui sBu. ln lMiM lai le0iratului, Jnsea*n7 cI el nu o poate lua de so&ie, indi)erent dac7 a )ost di0or&at7 Jn ti*pul 0ie&ii so&ului ei, sau dac7, la *oartea so&ului ei ea a r7*as cu sau )at7 copii, loan Bote.7torul @-a *ustrat pe %rod An tipa pentru c7 s-a c7s7torit cu soda )ratelui s7u %rod "ilip QMat @4L<-4O3 %rod "ilip era =Jnc7 Jn 0ia&7. Jn T legea le0iratului a )ost )olosit7 de saduchei pentru a ridica o proble*7 Jn leg7tura cu Jn0ierea QmV1t. GGLG< r.lln.O 9. Di0or&ul a. `n 9echiul Testa*ent )n Mat, @AL8 Dotrul lsu sp1e cr Moie a =tnr1dui) di0or&ul datorit7 J*pietririi ini*ilor oa*enilor. Aceasta Jnsea*n7 c7 Moise nu a poruncit di0or&ul, ci a regle*entat o practic7 e-istent7 Ki )or*ularea legii din Deut. G4L@-4 poate )i Jn&eleas7 cel *ai bine Jn sensul acesta, Jn li*ba engle.7 traducerile A$ &i 0r hprta o pone.1 tn a doD pde . 0.l, dar lsr ur*ea.7 taiducerea lui Meil, Delit.sch, S. R. Dri0er Ki #XX. cJnd )ace con5unc&ia 6dac7+ din propo.i&ia condi&ional7 s7 se e-tind7 pJn7 la s)trsinil 0L< asa indt 0.4 con&ine de )apt regle*entarea. ;rice traducere a* )olosi, Jn&elege* din aceast7 sec&iune c7 di0or&ul era practicat, c7 )e*eii i se d7dea un gen de contract &i c7 ea era liber7 s7 se rec7s7toreasc7. Te*eiurile de di0or& stnt *en&ionate aici Jn ter*eni atJt de generali JneJt nu se poate da o interpretare , precis7. So&ul g7seKte 6ce0a ruKinos+ la so&ia sa. $u0intele ebr. =erFat d7bar Qliteral, 6goliciunea unui lucru+O, apar Jn 7lt loc nu*ai ca o e-presie, Jn Deut. G<L@4. #a scurt ti*p )aainte de 0re*ea lui $ristos, Kcoala lui Sha**ai a interpretat c7 se re)er7 nu*ai la in)idelitate, Jn ti*p ce Kcoala %ui !illel a aplicato la orice lucru care nu era pe placul b7rbatului. Trebuie s7 &ine* cont cI aid Moise nu ur*7reKte sI arate te*eiurile de di0or&, ci accepta un )apt e-istent. E-ist7 dou7 situa&ii Jn care di0or&ul este inter.isL cind u berbar o Tu.B p2 n2drepr pe Wda 2 d2 in)idelitate pre*aritalI QDeut, GGL@<-@AO Ki $Hnd un b7rbat a a0ut rela&ii se-uale cu o )at7 Ki tat7l )etei @a oblisat s, o ia in caslrorie 82,t .OtGa-.At elod, GGL@1-@PO. Jn dou7 oca.ii e-cep&ionale s-a insistat asupra di0or&ului. Aceasta s-a Jnnrnplat cJnd e0reii e-ila&i b-bu Jntors dup7 ce se c7s7toriser7 cu )e*ei pIgJne QE.ra A-@S Ki probabil ee*. @<LG< K.ur*., deKi aici di0or&ul este subJn&eles, dar nu este e-pri*at directn, Jn Mal. GL@S-@1 unii b7rba&i le-au Jndep7rtat pe so&iile lor e0reice ca s7 se c7s7toreasc7 cu )e*ei p7gJne. b. )n oul Tista*ertt cind 2Entnln e0inele tui lru dQ4 Mat SL<GL @AL<-@G5 MaM @SLG-@G3 #8 @1rta, ob1.r0d* .t el c, tegoriseKte di0or&ul Ki rec7s7toria ca adulter, dar nu sp8 cV 8=rl nu podT dspr4i cea ce Dl)ureu . unit, Jn anundou7 pasa5ele din Matei singurul te*ei p2 baa carui. u bBrb.r poare dircb de Bti. s 1te cur0ia, dar Marcu Ki #uca nu pun o ase*enea condi&ie. $ur0ia este Jn&eleas7 de obicei ca )iind echi0alent7 cu adulterul3 Jn *od ase*7n7tor, purtarea poporului %srael, Jn calitate de so&ie a lui %ah0e, este cali)icat7 atJt ca adulter Q%er. <L83 E.ec. G<L4BO cJt &i cur0ie Qier. <LG-<3 E.ec. G<L4<O3 Jn Edesiasticul G<LG< se spune depe o )*ei. in)idets c, a ctu. dulEr ln 3rui. Qc`. Ki @ $or. PLG, unde Jn gr cu0Jntul este 6cur0ie+O, $au.a o*iterii clau.ei de e-cep&ie din Marcu Ki #uca poate )i c7 nici un e0reu, ro*an sau giec nu punea la Jndoial7 c7 adulterul constituia te*ei pentru di0or& &i e0angheliKtii au considerat c7 lucrul acesta era de la sine Jn&eles. Jn *od si*ilar cJnd 'a0el se re)er7, Jn Ro*. PL@-<, ia legea e0reiasc7 Ki ro*an7, el ignor7 posibilitatea di0or&ului pentru adulter, tntrucJt a*Jndou7 legile pre0edeau aceast7 posibilitate. Au )ost e*ise alte teorii cu pri0ire la Jn&elesul cu0intelor lui laus. /nii consider7 c7 cur0ia se re)er7 la in)idelitatea pre*arital7, pe care so&ul o descoper7 dup7 c7s7torie. Altii au sugerat c7 so&ii descoper7 c7 s-au c7s7torit JncIJdhd interdic&ia cu pri0ire la gradele de rudenie, lucru care probabil c7 s-a JntJ*plat prea rar ca s7 constituie subiectul unei e-cep&ii speciale Jn cu0intele lui $ristos, $atolicii sus&in c7 aceste cu0inte aprob7 separarea, dar nu &i recIsItoria. Este greu s7 e-clude* per*isiunea de rec7s7torie din Mat. @ALA3 la e8i tru Disra on a=2*tr8 obicei de s*rare )7r7 per*isiune de recIs7torie.

/nii au pus la Jndoial7 autenticitatea te-tului din Marcu @SL@G, JntrucJt )e*eia eFeic7 nu putea s7 di0or&e.e de so&ul ei. Dar so&ia putea da Jn 5udecat7 G@S pe stnl ei dac7 o rulEata, lar 5ude.rtorul , pute obliga pe so& s7 di0or&e.e. Mai *ult de atJt, se poate ca $ristos s7 )i a0ut Jn 0edere legea gr. Ki ro*., care per*itea so&iei s7 di0or&e.e de so&ul ei, a&a cu* %rodhda d diMpr d. prinul ei sot. Jntre protestan&i Ki ro*ano-catolici e-ist7 o p7rere cI @ $or. PL@o@1 ol2rA u alt tdEi "nEu diiD). Aici 'a0el repet7 Jn07&7tura pe care a dat-o Do*nul cJnd a )ost pe pI*Jnt &i apoi, sub c7l7u.irea Duhului, d7 o Jn07&7tur7 care *erge *ai departe decJt cea dat7 de Do*nul, Jntructt s-a i0it o situa&ie nou7. $Jnd unul dintre so&i dtntr-o )a*ilie pSgtn7 este co0ertit la $ris-tcs, so&ul sau so&ia nu trebuie s7-# p7r7seasc7 pe cel7lalt partener. Dar dac7 partenerul acela insista asupra desp7r&irii, 6Jn J*pre5urarea aceasta, )ratele sau sora nu sJnt lega&i+. Aceast7 ulti*a condi&ie nu Jnsea*n7 doar c7 ei pot )i p7r7si&i, ci trebuie s7 Jnse*ne c7 ei sJnt liberi s7 se rec7s7toreasc7. Acest *ti0 de di0o4, 8 aE o apli*trSitat2 linitat, ate cllelr sub nunEl. de ,'n0.siul p.ulin, Jn Jn07l*7Keala de c7s7torii, di0or&uri &i rec7s7torii din .ilele noastre, biserica creKtin7 - a0Jnd de-a )ace cu con0erti&i Ki cu *e*bri care se poc7iesc - este silit7 deseori s7 accepte situa&ia a&a cu* este. /n caAW, oRA 8nErrit c8 a )ost dibr"t anta=5or - " baa sor *oti0e su)iciente sau insu)iciente - &i care sa rec7s7torit, nu se poate Jntoarce la partenerul original Ki c7s7toria pre.ent7 nu poate )i considerat7 adulter Q@ $or. 1LA, @@O. B%B#%;ZRA"%E. :,R,S*ith,Min5hip and Ma*oge in EarlyArabia, @AS<3 E. A. :ester*arc(, TTie !istaiy o)!M MaiioAe < 0al,, @AGG3 !. ZErDli1t, Md-iase $ondinod i, a 'olWtiniu 9i#laAg G 0ol., PA<@, @A<B3 M. BurroFs, TTie Basis o) brodite Marringe, @A<a3 E. a)eld, lPVTid. !.br Ma)tioae #aF, @Aa43 D. R, Mae. Xebrry Ma*dge, @AB<3 J- Ml5*y, Di0o)te, @AB<i D, S- lailey, *r Me-:onoa Relotiod in $hristian Thought, @ABA3 R- de 9au-, Ancient %srael, @A1@3 E. Stau))er, TDl)T @. p. 1481BP3 :. Zunther ia. MD%=rTG, p. BPB-BAS3 M, J, tlaris, $- Brc"4 MD TT <, ,, B<4-B4<. J.S.:, J.T. $EAS, ;BA VEbi, aEn raU3 s@. horaO 1te s ter*en )olosit Jn Scriptur7 Jntr-un sens precis Ki Jntr-un sens *ai general. Rl B ; ort a )on Hntotdeauna a Aaalapreia-] pFtc dintr-o ii Qtiua lu*iniO Mit. GSLZ3 Maitu @@L@B3 #ud @@LB -5iij "apte. !L@S

J*p7r&irea biblic7 a ti*pului, indidnd str75ile de noapte. ;rele Qpe circu*)erin&7O di)er7 ca lungi*e etnd stnt G@@ ZEAS, ;nA @. tn sensul precis al cu0Jntului Qcare este probabil de dat7 *ai recenta decJt sensul generalO, un ceas sau o or7 este a dou7spre.ecea parte din perioada de lu*in7 a .iledL 6Mu sJnt dou7spre.ece ceasuri tu .iU+ N%oan @@LAO. Ti*pul era socotit de la r7s7ritul soarelui pJn7 la apus, la )el cu* str75ile sau perioadele de 0eghe Qtrei la e0rei &i patra la ro*aniO Jn care era J*p7r&it7 noaptea erau socotite de la apusul soarelui pJn7 la rIs)irit. Jntrudt r7s7ritul &i apusul soarelui 0aria.7 %n cursul anului, orele biblice nu pot )i echi0alate e-act Jn ore *ode*e3 %n orice ca., absen&a unor crono*etre e-acte Jnsea*n7 c7 ti*pul .ilei era indicat tn ter*eni *ai generali decJt Jn .ilde noastre. u este surprin.7tor c7 orele *en&ionate cel *ai )rec0ent sJnt . a treia, a Kasea Kl a noua. Toate aceste trei sJnt *en&ionate tn pilda lucr7torilor 0iei QMat. GSL<, BO, la )el ca &i ceasul al unspre.ecelea Q0, 1, AO, care a de0enit pro0erbial &i Jnsea*n7 6ulti*a Kans7+. $ei doi ucenici din %oan @L<B K.ur*. au r7*as cu bus pentru tot restul .ilei dup7 ce s-au dus acas7 J*preun7 cu El, pentru c7 6era ca* pe la ceasul al .ecelea+ Q0. <AO, adic7, pe la ora 4 dup7 a*ia.7, &i Jntunericul a0ea s7 se lase *ai Jnainte ca s7 poat7 Hncheia con0ersa&ia cu Bl. $easul al treilea, al Kaselea Ki al nou7lea sJnt *en&ionare Jn relatarea sinoptic7 despre r7stignire QMarcu @GLGB3 << K.ur*O. Di)icultatea punerii de acord a 6ceasului al Kaselea+ din %oan @AL@4 cu 6ceasul al treilea+ din Marcu @BLGB i-a )7cut pe unii s7 presupun7 c7 %oan socotea orele de la *ie.ul nop&ii Ki nu de la r7s7ritul soarelui. Singura do0ad7 concret7 tn acest conte-t este a)ir*a&ia din Martiriul Qui 'ol(arp QG@O, unde se spune c7 'olicarp a )ost *artiri.at 6Jn ceasul al optulea+, iar ora 8 di*inea&a a )ost considerat7 de *ul&i cercet7tori ca )iind *ai probabil7 decJt ora G dup7 a*ia.73 totuKi, este o do0ad7

insu)icient7 tn co*para&ie cu )aptul bine docu*entat c7 ro*anii, la )el ca e0reii, socoteau ti*pul de la r7s7ritul soarelui. Q"aptul ci ro*anii socoteau Jnceperea anului ci0il la *ie.ul nop&ii, tn ti*p ce e0reii socoteau Jnceperea lui la apusul soarelui, nu are nici o leg7tura cu socotirea orelor.O 6$easul al Kaptelea+ din %oan 4LBG este @ dup7 a*ia.73 di)icultatea legata de cu0Jntul 6iert+ nu dispare dac7 interpret7* orele Jntr-un *od di)erit, tn Apoc. 8L@ 6o 5u*7tate de ceas+ este traducerea cu0Jn tului gr. he*iorion. G. tn sensul *ai genera[, 6ceas+ indic7 un *o*ent bine de)init din scurgerea ti*pului. Jn acelaKi ceas+ QDan. BLBO Jnsea*n7 6Jn ti*p ce regele Ki oaspe&ii lui se a)lau tn cuhnea banchetului lor pro)anator+. 6$hiar %n ceasul acela+ QMat. 8L@<O Jnsea*n7 6chiar tn *o*entul cJnd %sus @-a asigurat pe suta& c7 cererea )7cut7 pentru slu5itorul s7u a )ost ascultat7+. Deseori oca.iile deosebit de i*portante sJnt descrise ca 6ceasuri+, de e-., ceasul tr7d7rii lui %sus QMarcu @4L4@3 c). #uca GGLB<, 6ceasul 0ostru+, adic7, 6ti*pul dt a0e&i puterea+O3 ceasul re0enirii Sale, cu Jn0ierea Ki 5udecata care o 0or )ciso&i QMat. GBL@<3 loan BLG8 s.ur*.O. tn E0anghelia dup7 loan, ti*pul hot7rJt pentru pati*ile &i glori)icarea lui %sus sJnt descrise Jn repetate rJnduri ca Ki 6ceasul+ #ui Qc). %oan GL43 PL<S3 8LGS3 0e.i Ki @GLG<3 @PL@O. 9re*ea noastr7 este 6ceasul de pe ur*7+ Q@ %oanGL@8O3 ridicarea *ultor anncriKti arat7 c7 %sus $ristos 0a re0eni cuiJnd. B%B#%;ZRA"%E. :.M. ;= eil, Ti*e and tht $alen-dan, @APB3 !.-$. !ahn, %D TT <, p. 84B-8BS. ".AB. $e(. $E#E gE$E 'oR/ $%. +cel. G8 d0inrd. Qeb,. QM5))r)hi3 c). E-od. <4LG83 Deut. 4L@<3 @SL4O au )ost rostite pentru pri*a dat7 de 0ocea di0in7 de pe Sinai, bi au.ul Hntregului %srael QE-od. @AL@1-GSL@PO. Dup7 aceea au )ost scrise de dou7 ori de degetul lui Du*leu pe dbel. pltd a dou, tble Nte pi.ira QE-od. <@LlaL <GLtB-@13 <,tL@, Ga5 c). Deut. l;L4O. Moile , spart pri*a pereche de table, si*boli.Jnd )aptul c7 israel a rupt tegI*tntul prin p7catul )7uririi unui 0i&el d2 au QBLod, <GL@AO. A doE rsele de rahte , )Tt ps, h cni8tu% lessotrnld QBbd. GBL@13 4SLGSO. Mai tJr.iu Moise a scris din nou $ele gece 'orunci Jntr-o )or*7 pu&in *odi)icat7 QDeut. BL1-G@O. u*ele obiKnuit dat con&inutului celor dou7 table este 6Decalogul+, deKi ane o ba.a biblic7, a a0ut tendin&a s7 li*ite.e Jn *od ne5usti)icat concep&ia general7 despre natura lor. u este potri0it s7 clasi)ic7* aceast7 re0ela&ie ea lege3 ea )ace parte din categoria *ai larg7 a leg7*Jntului. En Biblie sJnt )olosi&i de ase*enea ter*enii 6leg7*tat+ Qebr. t)r)t3 Deut. 4L@<O Ki 6cu0intele leg7*Jntului+ QE-od. <4LG83 c). Dt. GAL@, AO. % s-a *ai dat nu*ele de 6*7rturie+ Qebr. +ed)i&3 8-od. GsL@1,Gr3 4SLGS3 c`.GH*p. @PL@BO, care de3ni rJnduiala 0ierii stabilit7 de leg7*Jnt ca o rtnIuial7 i*pus7 Jn *od sole*n &i prin 5ura*Jnt, aKa SncJt =edil& de0ine practic sinoni* cu b=rtt. $ele dou7 table sJnt nu*ite 6tablele leg7*Jntului+ QDeut. ALA,@@,@BO sau +Darnm5r+ Qtuod. <@Lra3 <GLrB5 <4LGAO, ;ca.ia istorica pentru darea original7 a re0ela&iei a )ost instaurarea leg7*Jntului teocratic. 'rincipiile din E-od. GSLG-@P, aKa cu* SJnt de.0oltate tn )or*7 ca.uistic7 tn cartea leg7*Jntului QE-od. GSLGGG<L<<O au ser0it ca un instru*ent legal pentru rati)icarea acelui leg7raJnt QE-od. G4L@-8O. R)ersiunea Deutero-no*ic7 de *ai Mr.iu )ace parte din docu*entul de Jnnoire a leg7*Jntului. AKadar, atunci cJnd Scripturile nu*esc re0ela&ia de pe cele dou7 table 6cele .ece cu0inte+, este clar c7 indica tntregut prin p7r&ile sale. Jn acelaKi ti*p, a-ceasta ter*inologie Ki preponderen&a con&inutului le gii pe care o re)lect7 arat7 c7 tipul de leg7*Jnr i*plicat este esen&ial pentru instaurarea unei orinduiri sub do8ia r8nnulul bse*hnnui, $aracterul de leg7*Jnt al Decalogulului este clari)icat &i con)ir*at de tratate interna&ionale antice de acest tip, )olosite pentru a )ace5a)tdal7 rela&ia dintre un su.eran &i un 0asal Q]#EZkMH TO. +Datatele de su.eranitate Jncepeau cu un prea*bul care identi)ica pe do*nul leg7*Jntului, 0orbitorul Qc). E-od. GSLGaO &i un prolog istoric relatJnd Jn special bine)acerile acordate anterior 0asalului prin )a0oarea Ki puterea do*nului Q.c). E-od. GS3GbO. /r*au apoi obliga&iile i*puse 0asalului, sec&iunea cea *ai lung7. $ea *ai i*portant7 pre0edere era cea care i*punea loialitate )a&7 de do*nul leg7inJntului &i inter.icea orice alian&e str7ine Qc). E-od. GSL<-@P, pri*ul Ki cel *ai i*portant principiu al acestei cerin&e era iubirea lui %ah0e cu toat7 ini*a, pentru c7 este un Du*ne.eu gelosO. ; alt7 sec)iune enun&a bleste*ele Ki binecu0tntarile pe care .eii Jn )a&a c7rora era )7cut leg7*Jntul a0eau s7 le aduc7 peste 0asali, Jn )unc&ie de Jnc7lcarea sau )idelitatea lor )a&7 de legI*J*=. /neori aceste sanc&iuni erau incluse printre pre0ederi Qc) E-od. GSLBb, 1, Pb, @GbO, 'rintre alte paralele pute* *en&iona stilul ,Mu-tu+, obiceiul de a pune o copie a tratatului i , =

tn sanctuarele celor dou7 p7r&i Ki politica ad*inistrati0a de Jnnoire a lega*Jntutui cu genera&iile succesi0e d,n regatul 0asal. Jn docu*entele de Jnnoire a leg7*Jntului era un luciu obiKnuit s7 e-iste *odi)ic7ri ale pre0ederilor ca s7 corespund7 cu condi&iile noi. "aptul acesta e-plic7 di)eren&ele dintre )or*ele Deca-logulului din E-od. GS Ki Deut. B, De e-e*plu, Deut. BLG@ adaug7 6ogorul sau+, datorit7 rele0an&ei dintre proprietatea asupra p7*Jntului &i *oKtenirea i*inent7 a $anaanului de c7tre %srael. 'e scurt, cele dou7 table con&ineau esen&a #eg7*Jntului de la Stnai. %ah0e, $reatorul cerului, p7*SntuluS, *7rii &i a tot ce e-ist7 Jn ele, este pre.entat ca Su.eranul leg7*Jntului. Rela&ia de legS**t teocratic este ba.at7 pe alegerea r7scu*p7r7toare Ki pe i.b70irea )7cut7 de %ah0e, iar continuarea leg7*Jntului pJn7 la a *ia genera&ie este atribuit7 credindosiei &i tndiu7r)l Sale, Modul de 0ia&7 sub leg7*Jnt este dictat ta *od su0eran Jn .ece porunci, standardul consacr7rii iui %srael pentru Do*nul s7u. JnsuKi )aptul c7 legea este Jncadrat7 Jn de.07luirea leg7*Intului di0in arat7 principiul religios de de0ota*ent personal )a&7 de Du*ne.eu ca )iind esen&a ade07ratei J*pliniri a legii. u e-ist7 nici o inco*patibilitate Jntre cerin&a di0in7 co*unicata Jn i*perati0e concrete &i che*area unui Du*ne.eu personal la o dedicare personal7 )a&7 de El ba.at7 pe dragoste, iah0e ti descrie pe bene)iciarii Jndur7rii leg7*Jntului S7u ca )iind 6cei ce M7 iubesc Ki p7.esc poruncile Mele+ QE-. GSL13 N`. %oan @4L@BO. Edca biblic7 JKi are r7d7cinile Jn religia biblic7, iar religia biblic7 nii este un *isticis* lipsit de )or*a, ci o ordine structurat7. Re0elarea legii in conte-tul ac&iunii rTscu*pS-r7toare a leg7*Jntului arat7 cu* con)or*area )a&7 de lege trebuie s7 )ie o reali.are *ilosti0a a lui %ah0e, care sal0ea.7 din robie. Jn conte-tul acesta chiar Ki )or*a preponderent negati0a a Decalogului ser0eKte ca s7 a*pli)ice harul lui Du*ne.eu care pre.int7 protestul acesta H*potri0a p7catului o*ului nu ca o conda*nare )inala, ci ca o che*are la e0la0ie care este scopul pIrtIKiei restaurate Jn co*uniune. Jn )elul acesta, )or*a negati07 de0ine pentru slu5itorii r7scu*p7ra&i o pro*isiune de 0ictorie )inal7 per)ect7 asupra puteril d.#*onice cd2 i.ar n8bi %n ild p.nnu o llstrV inare nes)Jr5it7 )a&7 de Du*ne.eu. Etica ba.at7 pe o ase*enea religie posed7 dina*ica n7de5dii, a credin&ei Ki a dragostei. #8ne Decltogdui stnt )o*olate t, tat8i ade0a&i pentru rJnduiala leg7*Jntului pentru care era un tratatconstitu&ie. De e-e*plu, )or*a speci)ic7 a legii cu pri0ire la sabat re)lect7 concep&ia escatologic7 din 9T, iar pro*isiunea ad7ugat7 la cu0Jntul aO cincilea QKi Jn alt7 parte raportat7 la toat7 legea, t). Deut. BL<<-1L<O )olc2lre iMgini contdnpo8, *i)etsti tipice ale J*p7r7&iei lui Du*ne.eu. Aceasta nu Jnsea*n7 c, $de ge 'oMi nu slir nroiiE pentru 0ia,. sub leg7itttnt Jn .ilele noastre3 dar deter*inarea aplic7rii lor precise trebuie raportat7 Jntotdeauna la po.i&ia noastr7 escatologic7. Jn ce pri0eKte J*p7r&irea tn .ece cu0inte, paralelis*ul Decalogului cu structura tratatelor de su.eranitate arat7 c7 este greKit s7 pri0i* prea*bulul Ki prologul istoric drept o porunc7- De ase*enea, )or *ele di)erite ale prohibi&iei cu pri0ire la a po)ti ce apodE a"8,.lu5, in EOed. GS.@P Di D2ut. sLG@, contra.ic J*p7r&irea Jn dou7 porunci Ki eli*in7 eroa-rea )7cut7 de *ul&i protestan&i, pe ba.a tradi&iilor $ER celor *ai 0echi, de a co*bina pri*a Ki a doua porunc7, J*p7r&irea obiKnuit7 a Decalogului Jn 6dou7 table+ se datorea.7 raptului c7 Jn general nu au )ost pri0ite ca ti duplicat a# t.]ulr, thtatdDi. $riticile speculati0e, deKi postulea.7 un Decalog 0echi Qchiar Mo.aicO, consider7 c7 )or*a canonic7 este re.ultatul unor re0i.uiri e-tensi0e *ai t)r.ii. ; ase*enea reconstituire este inco*patibil7 cu identi)icarea i*portant7 a )or*ei Decalogulului cu aceea a unui tratat, iar tratatele nu erau supuse la alter7ri, Jn plus, )or*a de tratat i*pus7 de conte-tul legI-*Jntului de la Sinai ar )i )ost pierdur7 Jn ipoteticul disiEl pr4urrat, )toria ci Bl1d. <4L@@-G1 1te u 6decalog+ cultic pri*iti0 se ba.ea.7 pe o identi)icare greKita a acestui pasa5 cu cele 6.ece cu0inte+ *en&ionate Jn E-od. <4LG8. Rela&ia ade07rat7 dintre E-od. <4LB-GP Ki al doilea set de te-te ale Decalogului QE-od. <4L@-4,G1O este ase*7n7toare cu aceea dintre E-od. GSL GG-G<@A< d tablele orti.d2, B%B%;ZM"%E. $. !odge St.*aric Theotogt, <, @A4S, p. GP@-41si Z, Rec, Bi:icd Theology, @AB4, p. @4B-@SA3 M. Z. M/ne, The Structura o) Biblicul Au-thority, @APB. M.Z.M. $E /?ARE. Jn Ebr. *atuI&, erau 0ase din aur Jn care se depuneau resturile re.ultate din t7ierea Stildlor de la l1Dpil. din eiur hdnirii d din lEhplu QELtd, GBr<aL <P@<, ln 4LAO. ltelu.ie )aoti o distinc&ie Jntre cenuKare Ki tig7ile pentru c7rbuni Ki c7delni&e care erau din cupru &i care se nu*eau ta )el, *ahtIt QErcd. GPL<3 *. @1L1O. D.:.Z. $E /WA. # ,bl. tttr. A8ta 1te re8nul el Mi des )olosit pentru a descrie pra)ul de cenuK7. Ter*enul aU 1)t sinsu su in cohbiMtie o =sd, ca sinbol al 5.lei QG Se @<L@Ai Eit. 4L<L %s. BaLB3 ler, 1LG1i Dd AL<O.

sinboli=la., de 8.erc*a llOroi ssu idei )are 0aloare sau 5osnice Q's. @SGLA3 Js. 44LGSO )i Jn acest conte-t este asodatI cu ]6putberea+, tipar QZen. @8L GPi lo0 @<L@G@ <oLrAO. $uglnni h-po, +pulbetd= -eu 6pra)= este tradus .icenuK7+ Jn u*. @AL@P Ki G J*p. G<L4, unde se re)er7 la cenuKa 5ert)ei de ardere de tot pentru p7cat Ki, respecti0, la 0asele p7gJne. G. $u0Jntul ebr. de`en, 6gr7si*e+ este tradus 6cenuK7+ r)nd se re)era la a*estecul de gr7si*e pentru 5ert)7 Ki co*bustibilul )olosit pentru arderea ei Q#e0. @L@13 1L@S3 @ inp, @<@<, sO. lsre )olZit de alel8s p.nd . descrie cada0rele arse. <, Ter*enul ebr. pJah, 6)uningine+, este tradus 6cenuK7+ cJnd se re)er7 la r7*7Ki&ele din Eir, pe cn' Moi] le.a lol1it penEu a adDe plaga 07rsatului negru QE-od. AL8, @SO. 4. $u0Jnrul gr. spodos este )olosit Jn T pentru cenuKa )olosit7 ,.l)u 5eliE QMat, uLG@i #8 @SL@<O su pui)i8E VE0r. AL@<O. :.;, $BR Mai tulte d0inE sint "ade +.el=, i#r <in. gurele cu0inte i*portante sJnt SS*ayi*, Jn ebr., Ki ouranos, Jn gr. 'ri*ul cu0Jnt este la plural, iar al doilea apaE deri la plel, Dat la l2l 8 i n lihb. noastr7, nu pare s7 e-iste o di)eren&7 *are Jntre 6cer+

G@< $ER Ki 6ceruri+. Ter*enul este )olosit cu re)erire la cerul )i.ic, Jn special Jn e-presia 6cerul Ki p7*Jntul+ QZen. @4L@Ai Mar, BL@4O- /rii aD sugdat c, ]riirorn BiblZi credeau c7 cerul, aKa cu* se 0ede el, este ase*7n7tor cu o oal7 Jntoars7 Q6Jntinderea cerului+, Zen. @L8O. Soarele )ace pelerina5ul s7u .ilnic tra0erstad cerul Q's. @AL4-1O Ki e-ist7 )erestre prin care coboar7 ploaia QZen. PL@@O. Se poate ca unii e0rei s7 )i sus&inut a.astl ide, dd n, t,.bVie se uits* c, 88nli rlin 9T erau capabili s7 cree.e i*agini )oarte plastice. u este potri0it s7-i socoti* incapabili de a trece dincolo de sensul literal. Sensul teologic al li*ba5ului lor da"E cd poare )i Deles, l1.i sA )acen alel la ase*enea ipote.e. cenl 1re ldinta ld DQuM8u ri a el1 din apropierea Sa, %siaelitii trebuie s7 se roageL 6'ri0eKte din #ocaKul T7u cel s)Jnt, din ceruri+ QDeut. G1L@BO. Du*ne.eu este .JJu*ne.eul cerurilor+ Q%ona @LAO, sau 6Do*nul, Du*ne.eul cerurilor+ QE.ra @LGO, sau 6TTt7l 0ostru care este Jn ceruri+ QMat. BL4B3 PLG@, etc.O. Du*ne.eu nu este singur acolo, deoarece citi* despre 6oKtirea cerului+ care % se tachina Q ee*. AL1O &i despre 6Jngerii din cT.) QMareu @<L<GO. $redincioKii pot aKtepta Jn 0iitor o 6*oKtenire... p7strat7 Jn ceruri+ pentru ei $% 'et. @L4O. 'rin ur*are, cerul este locuin&a actual7 a lui Du*ne.eu &i a Jngerilor S7i, precu* Ki destina&ia )inal7 a s)in&ilor S7i de pe p7*Jnt. #a *ulte popoare antice a e-istat ideea unei *ul-tiplicitIti a cerurilor. S-a sugerat c7 T ar depune *7rturie despre ideea rabinic7 potri0it c7reia e-ist7 Kapte ceruri, deoarece e-ist7 re)eriri la 'aradis Q#uca G<L4<O &i %a 6al treilea cer+ QG $or. @GLG3 acesta era nuit 'andis Jn ter*inologia nbinic,, ct G cd, @GL<O. Se spune de ase*enea despre Jsus c7 a trecut 6princeruri+QE0r.4L@4O.TotuKi, acesteasJnt te*eiuri prea Kubrede pe care s7 ridic7* un ase*enea edi)iciu. =lbt linba5ul T poate 1 lrleld dac, brn ssd ct cerul este locul per)ec&iunii. $erui a a5uns s7 )ie )olosit ca o peri)ra.7 respectuoas7 pentru Du*ne.eu. Ast)el cJnd )iul risipitor spuneL 6A* p7c7tuit J*potri0a cerului+ Q#uca @BL@8, G@O, el Jn&elege prin aceastaL 6A* p7c7tuit J*potri0a lui Du*ne.eu+. #a )el este ca.ul Ki Jn loan <LGPL 6$e-i 1,e dat din c2@=, $el *i inponnt ]nrlu din aceast7 categorie este *odul tn care Matei )oloseKte e-presia 6J*p7r7&ia cerurilor+, care pare s7 )ie identic7 cu 6J*p7r7&ia lui Du*ne.eu+. Jn )ine, trebuie s7 re*arc7* )olosirea escatologic7 a ter*enului. AtSt Jn 9T cit Ki Jn T se recunoaKte c7 uni0ersul )i.ic actual nu este ete*, ci 0a dispare Ki 0a )i Jnlocuit cu 6ceruri noi &i un p7*Jnt nou+ QJs. 1BL@P3 11LGG3 G 'et, <L@S-@<3 Ape, G@.@O. Ar tr2bui s, Jn&elege* ca ase*enea pasa5e indic7 )aptul c7 starea )inal7 a tuturor lucrurilor 0a )i de aKa natur7 Jndt s7 e-pri*e deplin 0oia lui Du*ne.eu. BDtJ;cnA)lE. UDM)B, p. 4t-s@<3 %D TTG, A. #A4-@A1r g'EB, <, p. 1S.14. #.M. $ERAM%$A. #ui Ehhiel i sa poMit st gaE.e o i*agine a %erusali*ului pe o c7r7*id7 uscat7 la <oa Q4L@L ebr, r,aadO. Au tct deepeire planu5 sLaEre " tBbute de lut Qde a `48p, no. G1SO. $B% Moia Ai bnrrin5i ., rrihit o 0ddie de ls Dll*e.ed lui %srael $rod- G4L@SO, slb Et ( .na .8 2 ii ,p p.rd8li de piaE de 1a)i. Q,u )el de l(hr de sa)ir str70e.iu+O. S-ar putea ca aceasta s7 )ie o co*para&ie cu plat)or*a din 0re*ea loc construit7 pentru Ra*ses %% la fantir Ki care era acoperit7 cu pl7ci cera*ice s*7l&uite albastre3 c). 6Sa)ir+ Jn art. eB%J/TER=% A% '%ETR% 'RE%%;ASE d9ri t $, !ar., $%d]d Taes)i0*a'alaceD)Ra*eses%%atMantir, @A<P. Din cJte se Ktie, Jn palestina antic7 nu erau )olosite &igle pentru acoperit Ki de aceea Jn #uca BL@A cu0Jutul gr. (era*os ar trebui tradus cu ter*enul general 6acoperiK+. Q]$ASkO. A.R.M. $ETATE. %. tn 9echiul Testa*ent $u0litu% t ap2" de @.SAS de ori tn 0T tr derie o di0ersitate de aKe.7ri per*anente. Se pare c7 nu &ine

seanA .te n/ire s de dteptui Qcl ca, 4LtPl @ALGA3 G4r@oi Erod. @L@@3 (0, GBLGA, <@3 @ san, @BLBi GSL13 G b.p. /L13 %e. B@.4G-4<, Ba3 roe <i<3 au*<LlO. E,i1d alre o0int2 )olZite h Biblie penWu a de serc cetaE. DlnWe cu0int2le e0..i2td r))iTai DtryI QE.ra 4L@SO, Diry7= QE.ra 4L@B, etc.O, DFe& Q%o0 GALPi 'b] aL<3 AL<, ercO, lo=ar, rite2l =pD5rtr+, d )olosit )rec0ent tn Deuterono* Jn sensul de cetate sau oEV QBL@45 @GrW3 @4LGP-G8O. cetata put.a ra )ie cu .Aui eu Ari GidE5. Spionilor pe care i-a tri*is Moise Jn $anaan li s-a cerut s7 obser0e acest lucru Q u*. @<L@A, G8O. )n raportul lor ei au 0orbit despre cet7&i care erau 6Jncon5urate cu .iduri &i erau )oarte *ari+ Qc). Deut. @LG8, 6*ari Ki Jnt7rite pJn7 la cer+O. Multe dintre cet7&ile canaaiute pe care le-au JntJlnit israeli&ii ta ti*pul $uceririi au )ost cet7&i Jncon5urate cu .iduri. E-ca0a&iile *oderne .re dto* cedti antie ne dau nL)o*tii d pri0ire ta natura e-act7 a .idurilor Ki a teritoriului Jnchis de ele. Jn )iecare ca. ar trebui consultate rapoartele de e--ca0atie pentru cet7&i speci)ice. cFitrtrn narerr pae sa 1e )olZit in nod spei.l pentru satele deschise, pentru a le deosebi de )r, care erau Jncon5urare cu .iduri. 'entru a )i Ki *ai concre&i, o 8tate apDnti de srutui elide da nDitE =V. nrdi;, erate taclrit, Q%s, <4.PO. Jn cet7&ile obiKnuite e-ista o .on7 centrala unde se des)SKura co*er&ul Ki 5udec7rile Ki de 5ur J*pre5ur erau 6suburbiile+ Q*igrai, 6p7Kuni+O unde lucrau &7ranii Q M, <BLG3 @1, @4L43 @ $rcn, BL@13 1LBB3 ,a, 48L@B,@PO. Se pare cI au e-istat sate Ki Jn apropierea oraKelor *ai *ari, Ki erau nu*ite 6)iice+ QbBhNS&O, prcbabil i8lit1li gr,t .idui Q *. GPL.=i <Gt4G@ G $rr 4Lra3 en, @@LGB-<@O. $, cebt2a cen"a! a0ea .iduri ea era un loc de ad7post pentru toat7 popura"a .tin lnpre5urin5 ln Fenui de psicol Q]";)tT%"%$A^%% ?% ASED%ER%O, )n 0re*urile pre-is-raeJite *ulte dintre aceste &inuturi cu cet7&ile lor Jnt7rite erau *ici oraKe-state conduse de un 6rege+, *ele(, ta rela&ie de 0asalitate cu o putere *ai *are cu* era Egiptul. Jn 9T e-ist7 nu*eroase re)eriri la cet7&i ne-is-raelite, printre cele *ai )ai*oase )iind 'ito* Ki Ra*-ses, cet7tile-*aga.ii ale )araonului QE-od. @L@@O, cet7&ile )ilistenilor, care erau de )apt oraKe-state de tip <r))i Q@ s*, 1L@P-@1O, Da*], Zpibla , siriei, r ini0D ,p er.te )oa)t h.re, clr o ctlrrorie de rrci G@4 L rrci

.il$= Ql8 <r<O, =Bab%o l .el llle QDan, 4L<S3 %D. s@L<P, 4<, B8O, rS8 Qs,WnnO, 2pi1la le"iei QEst. @LG[. E-ca0a&iile Ki cercet7rile arheologice generate .u e la luibl n=nte in)*adii ltportante despre unele dintre aceste cet7&i. Ast)el, ini0e a )ost Jncon5urat7 de .iduri cu o circu*)erin&7 de aproape @1 (*. Jn apropiere erau alte dou7 cet7&i asiriene, MhorsabadKi J*rudQ]$A#A!O, a*JndouI de aceeaKi *7ri*e. Jn plus, e-istau nu*eroase sale Jn regiunea aceea. M7ri*ea cet7&ii pe care a a0ut-o Jn gJnd scriilorul .d4ii hi %oE ] poate sa nu 1e dare h .ilele noastre, dar a0e* *oti0e serioase s7 crede* c7 era o 6cetate )oarte *are+. Babilonul, de ase*enea, a )ost o cetate re*arcabila cu )orti)ica&ii Ki palate *7re&e. )n interiorul ridurilor oric7reia dintre aceste cet7&i antice se g7seau casele locuitorilor, poate casele *ari ale nobililor si chiar un ]palat. E-ca0a&iile din 'alestina ne-au ar7tat destul de clar planul de construc&ie al acestor cet7&i. 'or&ile cet7&ii, *ulte dintre care au )ost e-ca0ate Jn pre.ent Qde e-. Meghido, !a&or, Zhe-.er, lele, ShebaO erau un loc unde se des)7Kura co*er&ul Ki 5udec7&ile &i aici Kedeau 5udec7torii ca s7 ia deci.iile QZen. @AL@3 G Sa*. @BLG-13 % %np. GGL@S3 A*osSil;, @G,@B[. u*7rul por&ilor era 0ariabil, )n %erihon se pare c7 a e-istat nu*ai o singur7 poart7, dar Jn alte cet7&i se poate s7 )i )ost *ai *ulte. $etatea ideal7 a lui E.echiel a0ea @G por&i QE.ec. 48L<S-<B3 c). A,.c, G@.@G@<O- goE din rparel2 ndunor 8 de obicei plani)icat7 cu gri57, cu un dru* de centur7 care Jncon5ura cetatea3 ling7 acest dru* erau case Ki din el porneau site dru*uri care duceau spre interior. $aele, clld(ne plllle, alraiele su tedplde ,i loWile libeE pot )i ot1sWte tr planutne ee8tornor /neori cet7&ile au a0ut o destina&ie special7. $et7&ile egiptene 'itoni Ki Ra*ses au )ost cet7&i-*aga.ii QE-od. @L@@O sau cet7&i 60isterii+. Solo*on a a0ut cet7&i 6pentru care Ki c7l7re&i+ Q@ Q*p. 4LG13 AL@AO cJt &i ectIti-*agaai. $rede* c7 acestea erau destinate pentru ap7rare Ki pentru tn*agaTnarea grJnelor. E-ca0a&iile de la Meghido au )ost deosebit de instructi0e Jn pri0in&a aceasta, deoarece au ar7tat c7 acest oraK a a0ut dnd0a un silo. i*ens pentru grJne, cu o capacitate de 0reo BSS.SSS de litri. E-ca0a&iile au ar7tat cl de ob(ei hanb.rele 8ra p8pc de po.n Qde e-, T/% Sh2baO. /neori cet7&ile erau )olosite Jn negocierile dintre state Ki t)nd erau Jncheiate tratate si erau a5ustate grani&ele se )7cea deseori un trans)er de cet7&i de la un stat la altul Q@ J*p. AL@S-@43 GSL<4O. Alteori cet7 &ile )7ceau parte din .estre Q@ )*p. AL@1O. De ase*enea, oa*enii din statele Jn0ecinate erau dornici s7 aib7 acces la pie&ele 0ecinilor lor &i s7 6)ac7 str7.i+ %n etldle lor Q@ %n,. GSL<4O, sde ss p8td race co*er&. Jn orice discu&ie despre ter*enul 6cetate+ )olosit Jn Biblie, ] %erusali*ului ar trebui s7 i se acorde un loc special, deoarece Jntre cet7&ile lui %srael %erusali*ul a ocupat un loc proe*inent ca cetate de scaun a casei lui Da0id Ki ca centru al 0ie&ii religioase a na&iunii. Este nu*it 6cetatea lui Da0id+ &i 6cetatea lui Du*ne.eu+, ter*eni care au o strJns7 asociere cu Jnchinarea pre-e-ilic7 din %srael Ki cu regele

%sraelului, )apt care este re)lectat Jn *ul&i psal*i. Aspectul %erusali*ului Jn ulti*ele .ile ale regii or a )ost de.07luit Jn *are *7sur7 ptin lu1Ea hi Mathletr Znlon, Qe a sclt e- ca0a&ii pe 0ersan&ii de E ale cet7&ii antice, Jn dreptul 07ii $hedionului3 0orsan&ii erau terasa&i Ki pe ei erau $BTATE construite Kiruri de case. A e-istat o pr7buKire *asi07 in tinpul druiaracWrli hi ebu2dnel2r, .idul de 0 ar cet7&ii din 0re*ea aceea a )ost descoperit recent. %erusali*ul a .7cut Jn ruine ti*p de aproape un secol Jnainte de construirea cet7&ii noi. #a Jnceput a ldt o .e1te l.re .idui, da slb oldueE lui e-nia a )1t prcDai, i.triti de u .id ale cani l*e pot )i 07.ute pJn7 Jn .ilele noastre. $Jnd 9T a )ost tradus Jn greac7, ter*enul e0reiesc =)r a de0enit polis Jn uot. Dar Jn ti*p ce ter*enul grecesc polis a0ea un sens politic Ki Jnse*na 6stat+ sau 6organi.a&ie politic7+ Ki nu doar 6cetate+, ter*enul e0reiesc era apolitic. Dintre scriitorii e0rei de *ai t)r.iu nu*ai 'hilo a )olosit b*d polT lnt. s2s politic. %%B%%;$BA"%E. ,,$etili+ b S, M- 'aul )i :. Z. Der, arllcDl Atid8log, @AP<, p, <.G1. J.A.T. %%. Jn oul Testa*ent Jn T ter*enul polis este Jnulnit )rec0ent. Jn e0anghelii are un sens ne-politic *ai cuprin.7tor Ki Jnsea*n7 6sat+, etc,, repre.entJnd cadrul lucr7rii lui %sus prinse +sa),e)ti. %n "apble 1te )olosir p1tu d)edte ced, hel2nisc din Asia Mica Di E8p4 dar nu 2 re)2rV # stuM lor po@iti.r. %n R.*. @1LG< gTi* c7 0istiernicul sau ad*inistratorul Qter*enul este cunoscut din inscrip&iiO cet7&ii $orint )7cea parte din biretua DtWin] .).rV de "apt, G@L<A, unte 'a0el se #udn cu orbi8 s, aeta 1b sin8urr le din T ude 8L.in o .luie disbntS la stMtua politice 2 cet7&ii. Este tentant, Jns7, s7 consider7* cu0intele din "apt. @BLG8 edaren topneu*ati tohag5o(aihe**, o Dp1ie dupi nbdeld )odulei ci0ice edden ra borli (ai t7 de*o. $hiar dac7 ar )i aKa, oricJt de atr7g7toare si s,s1tiiV .r d idea cd aici Duhut s)int ia le=, conciliului Ki apostolii iau locul adun7rii cet7&enilor, este .lar c, nici alcrolii Di nici #uca au intendonai s7 )or&e.e aceast7 analogie. Este i*portant s7 obser07* c7 ter*enul parresia Q6Jndr7.neala+ creKtin7 su ,Jiberhrea de 2-prilll)t=O are o corcEtie polirice co8.rl, rc)erindu.] la lib2ltarea cuiTnnni ceti &enilor din adunare. 9arbul potiteuo*ai Jnsea*n7 Jn T 6a tr7i 0ia&a, a se purta+ Q"apt. G<L@3 "ilip. @LGPO. Substanti0ul poJiteia, 6)edera&ie+ sau 6organi.a&ie politic7+ este )olosit cu reJeriE l. dr2ptuile ti p.i0ilegiile lsreluru Z)1. GL@GO. $u0Jntul`iolireu*a este )olosit Jn "ilip. <LGS Ki unii Jncearc7 sI-@ interprete.e Jn sensul tehnic de 6colonie+ Ki s7 traduc7 0ersetulL 6 oi sJnte* o colonie a cerului+ Qo e-presie potri0it7 pentru "ilipiO. TotuKi, pentru a traduce Jn )elul acesta trebuie s7 restructur7* propo.i&ia Ki sugestia aceasta trebuie respins7. Aici intilni* 1. t*dul W*i putin sp]i)ic ,,ceiJ &enie+ Qc` "ilon, $once*ing the $on)itsion o) Tongues PeB Epist#e .o Diogntu S. AO au i**ul )oan2 general ,"od de 0iatA+, b .are e. re.i G $or, 4L@a. %erusali*ul continu7 s7 aib7 pentru scriitorii T titlul de 6cetate sMnt7+ &i era pre&uit de %sus ca cetatea Mlli Rege QMat, BL<BO, 'inA h al PS d.$i a continuat s7 )ie un centru de in)luen&7 creKtin7 Ki un loc pre&uit. TbtuKi, despre %erusali* se spune de asehe8 c, ste o cebt2 de o.neni plclroDi ere au p2lgubi Di au onorit ' prc)2i, o cetaie pentru 8 lss plhg2 cind 0.de .r 5uddra ei W aplopie. r22asti anlts#nE <piritualg o re*Enn tn Apealipsa. %erusali* este cetatea preaiubit7 QGSLAO, obiectul pro*isiuilor lui Dll*ea. cerru# d."n2i *ilenialei i#r h c.p, @@, .etats snnta 1te n))iid SodoM ti

G@B $ETATA ESipt sde D.M,l a )1r rastiSnir3 1re )otZir ti ter*enul 6cetatea cea *are+, o e-presie re.er0at7 de obicei pentru ad0ersarii tui Du*ne.eu Q0e.i cap. @1 Ki @8n Jntrudt in 0re*ea aceea %erusali*ul era repre.en tati0 "rEu act2 )apte, in $.l, 4LG4.G1 puT )ac o co*para&ie a contrastului celor dou7 %erusali*uri pre.entate de 'a0el. 'atir siitdd Episrolei ctEe EFi Ai Detrru cititorii s7i Qoricine Ki oriunde s-ar )i a)lat e0reiiO, accentul este pus asupra %erusali*ului ceresc. Acesta este scopul lor, 0i.iunea care i-a Jnt7rit pe s)in&ii din 0echi*e Jn c7utarea lor. 'rin 0enirea "iului i s-a dat Jn s)irKit unui ;* s7 Kad7 al7turi de Du*ne.eu, ca )ra&ii #ui s7 0ina la cetatea Du*ne.eului 0iu &i cei neprih7ni&i s7 )ie )7cu&i des70JrKit) Q@GLGG-G<3 @@L4SO. Dar J*plinirea este tnc7 de do*eniul 0iitorului3 0a a0ea loc la 0re*ea s)JrKitului pe care scriitorul o aKteapt7 cu ner7dbare. E-ista aid a)init7&i cu "ilon Qde e-. %oc. cir Mi )EO, dar lpirtola ciEE Euei 8nti 3 rV )ie )idela ideilor (eryg*etice de cri.7 legate de pri*a Ki d. a d8 EdE a lui (c. %erusali*ul ceresc, oul %erusali*, constituie subiectul Sn Apoc. G@-GG. AKa cu* a re0elat K5 subliniat un studiu recent al Apocalipsei, descrierea aceasta este tributar7 *ai *ultor surse. Jn prunul rlnd, E.ec. 4S-48 este de cea *ai *are i*portan&7 pentru planul cet7&ii, iar %saia &i gaharia )urni.ea.7 o *are parte a li*ba5ului )olosit pentru a descrie bene)iciile &i bine-eu0JntSrile acelui loc Ki acelei st7ri. Ase*enea speran&e pot )i Jntilnite )rec0ent Kl in scrierile apocaliptice e0reieKti, )u al doilea rJnd, de cind au )ost

)7cute studii co*parate ale scolii de e-ege&i speciali.a&i in istoria religiilor, a e-istat tendin&a s7 se pun7 accent pe rela&ia dintre descriere Ki astrono*ia Ki astrologia din antichitate. $ele dou7spre.ece pietre pre&ioase din te*elie rJnt echi0alente bine cunoscute ale celor dortpe.8 *2 ale .odiaculuiL sh1Ecul de Dierr2 pre&ioase Ki perle TeReitS cerurile Jnstelate de dea-supra, iar str7.ile si*boli.ea.7 $alea #actee3 di*ensiunile cubice ale cet7&ii Ki *7ri*ea ei i*ens7 stit lute dup, nodelul insid$ spatiutu5. $hies i .i.tul ceresc %&i are originea Jn st)lpii cerului. En al treilea rJnci, pot )i )7cute *ulte co*para&ii Jntre aceast7 descriere Ki aceea a cet7&ilor elene QKi a Babilonului, Fi *odel posibil pentru acesteaO )7cut7 de geogra)i Ki oratori greci. Jn aceste scrieri g7si* un plan tetra-gonal, o strad7 central7, un rJu )lancat de str7.i sau pres7rat cu insule de le*n, 0i.iunile unor cet7&i J*podobite cu po*i )ru*oKi, cet7&i salubre datorit7 aKe.7rii lor naturale Ki datorit7 )lorei din ele. E-ist7 totuKi un contrast re*arcabil. Jn cet7&ile elene e-istau *ulte 1plei ,, oul ,ensalin nu e-Tta nici M rdDlu si nici nu este ne0oie de 0reun te*plu. ici o scriere nu le e-clude Jn *od necesar pe celelalte3 cunoaKterea tuturor QscrierilorO scoate la lu*in7 Jn&elesul spiritual al acestei 0edenii, #a s)irsitul hotIrJt, cind Du*ne.eu este Totul Jn to&i, 0ede* J*plinirea speran&elor %sraelului, reali.area pro*isiunii lui Du*ne.eu )a&7 de el3 *ani)estarea, Jntr-o cetate care are gloria lui Du*ne.eu, a realit7&ii procla*au de5a de ceruri &i de stele3 r7spunsul la toate n7.uin&ele estetice Ki aspira&iile na&ionale Jntr-un loc unde regii p7*Jntului aduc gloria lor. $ei n7scu&i din nou suit cet7&eni ai acestei cet7&i Ki spre ea tind to&i pelerinii credin&ei. $etatea este descris7 de ase*enea ca Mireasa Mielului3 este u alt 4p2ct al BiDicii Sal2 Denn, e)t a euir El. *odelul Ki &elul oric7rei societ7&i u*ane. En ulti*7 anali.7, oa*enii sJnt cei care )or*ea.7 cea *at i*portant7 dintre cet7&ile scripturale &i nu .idurileL nu*ai oa*eni )7cu&i per)ec&i, cetatea Du*ne.eului cel 0iu. BtsuocRA"%E. n- de R1Vr irear Trod, @A1@. p. GGA-G4S3 M. du Buit, Ziographie de la Terre Sainte, @AB4i R, S. #a n ti $. M. ShiptoD MDSid.io %, @A<AL Z. #oud, Megidd)i /, @A48, p. 41-BP3 R. de RT0ot, articole despre c-ca0a&iile de %a leii el-"ar=a Jn Re0ue liibliDue @A4P-BG3 T:BR, s.0.3 :. M. Ra*say, T)iE $)tiei o`St 'aul, @ASP3 E. M. Bla)ldoc(, $ities o)the -%, @A1B3 D. !. Mcfue4 )i. E-pdno QSsi, c AVO G,@AG4, p. GGr-GG1i R. yVE"t, "aEhrth)rr d Edn, rid, @A@4, p. G@<-G@A3 :. Bousset, R. !. $harles, Z. B. $aird, Z. R. Beasley-Murray, co*entarii despre Apocalipsa Jn loc. cit J. .R $ETATE t Tkl/Tv, 9eri clrs%E# $ETATEA SaR%% QEbr. =Qr tannddht. ln lc. tsl 1G, una dintre cet7&ile de grani&7 ale teritoriului tribal al lul luda, +h pBde=, la s de MidiD seQa st itEd Qcare Jn pre.ent pot )i identi)icate, pe ba.a. e-ca0a-&iilor, cu aKe.7rile BuDei=a din Epoca "ierului M de %a Mhirbet Abu TJibaD, Mhirbet es-Sa*rah &i Mhirbet elMaD7riO Ki la de En-Zhedi. %denti)icarea cet7&ii cu Mhirbet fu*ran, a )ost sugerat7 pentru pri*a oar7 de M. olh QJ1ud, @A<a, p, PGi gD'9 P@,%ABB, p. %@@ K.ur*.O3 ea a )ost con)ir*at7 de descoperirea unei )ort7re&e din Epoca "ierului %% sub aKe.area co*unit7&ii de la ]fu*ran Vc). ". M, $ross Jr., J. T, Mili(, BAS;R@4G,@AB1, p. B K.ur*.3 R. Ie9a.Rac,Archaeology ond .ne D8d seo s.rot4 @AP<, p. A@ 1.l*,O. ".".B. $ETk^% DE RE"/Z%/ QS$k'AREO. Acestea an )ost locuri de re)ugiu *en&ionate En principal Jn u*. <BLA-<4 Ki los. GSL@-A Qunde ne stnt date nu*ele lorO. Ele sJnt *en&ionate Ki Jn u*. <BLB3 los. G@L@<, G@, GP, <G, <83 @ $ron. 1LBP,1P. Din aceste te-te se paie c7 cet7&ile de sc7pare )7ceau parte dintre cet7&ile le0itilor.Deut. 4L4@-4<3 @AL@-@< se ocup7 cu instlturia indicat7 prin acest nu*e Qc). E-od. G@L@G-@4O. Jn 0ia&a public7 a %sraelului trebuia aplicat7 legea retribuirii Ki, Sn plus, aKa cu* este speci)icata Jn %er talionis Q0e.i E-od. G@LG<-GB, etc.O care se aplica Jn *od special ca.urilor de 07rsare de s)nge Q0e.i Zen. Ars i.hi E-od. G@L@G3 #d, G4Ltg d3 ct Deui G@L@ AO. Jn %sraelul antic, cel pu&in, datoria de a pe depsi pe cri*inal re0enea unui go+S, rudenia de parte b7rb7teasc7 cea *ai apropiat7 Q]RAgB/ kT;R/# SH ZE#/%O. Se )7cea distinc&ie Jntre o*orirea 0oluntar7 sau in0oluntar7 a unui o*. $el care co*itea un o*or inten&ionat trebuia s7 )ie o*orit3 Jn ti*p cel care co*itea un o*or neinten&ionat putea cere a.)l Jntruna dintre cet7&ile de re)ugiu. Se poate spune c7 isttuiE 8rl$or de Rtugiu a s0ir tn priEipal pentru a pre0eni e-cesele care puteau re.ulta de pe ur*a aKa-nu*itelor 6duK*7nii de stnge+, )n 6$artea leg7*Jntutui+, cea *ai 0eche culegere de legi ale %sraelului, e-ist7 de5a o pre0edere cu pri0ire >a a8sta ptoblend QE-.d. GlLlGt4t, prcbabl ct *oti0ul acestei regle*ent7ri poate )i descris Jn )elul G@1 ur*7torL %sraelul cunoKtea obiceiul 0echi, care era rIsptndit &i ia alte popoare, de a pri0i altarul sau sanctuarul ca un loc de re)ugiu. Aid se pre0ede c7 un o* care co*ite o*or inten&ionat nu 0a c7p7ta re)ugiu /ng7 altar, Jn ti*p ce un o* care co*ite o*or neinten&ionat poate pri*i re)ugiu. Dar se poale ca altarul Bu )ie la o dep7rtare *are Ki, Jn a)ar7 de aceasta, o*ul ou poate r7*Jne per*anent /ng7 altar, in sanctuar. De aceea Do*nul a anun&at c7 se 0a Jngri5i de proble*a aceasta. E-presia ciudat7L

6Du*ne.eu #-a l7sat (B cad7 Jn *Jinile lui+ a )ost interpretat7 Jn sensul c7 o*ul care a ucis iar7 inten&ie nu este decJt un instru*ent de care s-a )olosit Du*ne.eu Ki, de aceea, este nor*al ca Du*ne.eu sI se Jngri5easc7 de protec&ia lin. E-e*ple de re)ugiu la altar Jn israel put )i Jnt)tnite in lJ*p. @LBS-B<3 GLG8-<4, iar e-presii cu* sJnt cele din 's. GPL4-13 1@L43 ;bad. @P, arat7 c7 acest obicei era bine cunoscut Jn %srael, E-ista di)eren&e carcateristice intre cele dou7 grupe principale de regle*entari cu pri0ire la cet7&ile de re)ugiu. u*. <BLA K.ur*.3 Deut. @AL@ K.ur*. Qc`i Deut. 4L4@-4<O. Jn ce pri0eKte regulile din u*. <B, care au )ost date Ki %n r)*pia Moabului Q0.lO, trebuie s7 obser07* tite0a lucruri. Este )olosit ter*enul 6cet7&i de re)ugiu, cet7&i unde un o* este pri*it QUO+ Qsau 6cet7&i de sc7pare, cet7&i unde s7 poat7 sc7pa ucigaKul+O. #a 0re*ea potri0it7, %srael trebuia s7 stabileasc7 trei cet7&i pe *alul de E al %ordanului &i trei cet7&i pe *alul de 9 Q0. @< K.ui*.O, cet7&i cate trebuia s7 )ie dintre c.=tltS2 l.0tilor Q0. 1O. 6Adunarea+ trebuia si pronun&e 5udecata de)initi07 Q0. @G, G4O. QJn ti*pul ttib2gi.i p.in putie a1t <)lp a l8r dei.n ln ase*enea ca.uri. Aid nu se pre0ede ce grup s7 aib7 )unc&ie si*ilar7 dup7 ce %srael a0ea s7 se aKe.e Jn $r.,e,O %n D @1Ga sint da2 cnterii pentn a de)i,ai precis dac7 o*orul a )ost inten&ionat sau neinten&ionat. $el care a co*is un o*or neinten&ionat trebuie s7 la*ina %n cetate pJn7 la *oartea *arelui preot Q0. GB,G1,<GO. Jn acest conte-t Kederea cap7t7 caracter de e-il, de pedeapsa Q0. G8, <GO. ;bser0a&i de ase *enea stipula&iile din 0. <S-<G, J*preun7 cu *oti0a&ia i*portant7 dat7 %n 0. << K.ur*. Deut. 4L4@-4< narea.7 *odul Jn care 6Mo#se a a,es trei ceti&i dincoace de %ordan+. Deut, @AL@ K.ur*. stipulea.7 c7, dup7 cucerirea $anaanului, trei cet7&i de re)ugiu s7 )ie stabilite la 9 de %ordan Ki alte trei Jn c7.ut unei 0iitoare e-tinderi a teritoriului %sraelului Qc paE .d rlriM ple,2deE nu a t1t dlsl niciodatd la hd2plldreO. se subrhia.e )aptul c7 israelW tebuia s7 aib7 gri57 ca un o* care a ornorJt pe cine0a neinten&ionat s7 aib7 acces uKor ta o cetate de re)ugiu Q% <, 1 >.e.O. p)rtru a adta di)*ta dintrc s o*or inten&ionat Kt unul neinten&ionat, este dat un e-e*plu Jn 0. B. B7trJnii cet7&ii Jn care locuieKte cel care a o*orJt trebuie s7 ia deci.ia )inal7 Q0. @GO. 'otri0it cu tos. GS, ur*7toarele cet7&i de re)ugiu au )ost stabilite Jn ti*pul 0ie&ii lui losuaL $ades, Sihe*, $hiriat-Arba Q!ebronO, Be.er, Ra*ot Ki Zolan, los. GS presupune c7 sJnt cunoscute a*bele reguli, ele din u*. aS Vi 8le din Deut. @A. un eleneni no, aid este c7 b7trJnii cet7&ii de re)ugiu au ele ase*enea o E"dDblitare Qe 4-sO. , e Vtie litric 8 pri0irc la p,tra ti pEctica a dreptului la a.il. $u e-cep&ia celui din lJ*p. @LBS-B<3 GLG8<4, nu este *en&ionat nici un alt ca., dar acest )tpt per se tu e t"bui s, re srprindr. Esre pcibil ca, pe *7sur7 ce autoritatea central7 s-a consolidat tot *ai *ult, dreptul de a.il s7 )i sc7.ut Jn i*portan&7. $ETA%E DE R T/Z%/ QS$i,ARAO ine pri0Ete data8 a1tor pae5e Aiistoricitatea )aptelor pe care le con&in, :ellhausen &i adep&ii s7i sus&in c7 ele sJnt re.ultatul unui proces Jndelungat, dup7 cu* ur*ea.7. #a Jnceput sanctuarul a )ost locul de re)ugiu. Jn secolul al P-lea J.d.$r, autorii Deu-Ercrcnrnui au untrit en"ali.2rca cultlui ln le g7tur7 cu acest lucru ei au seculari.at dreptul ta a.il Ki au Jnlocuit sanctuarul cu cJte0a cet7&i &i i-au Jnlocuit pe p"%i cu bitrnoii etitii. u, <s conline u pD iect care datea.7 din 0re*uri e-ilJce sau post-e-ilice Ki ere nu a )st ps in pRticd niciodaE. @1. GS datea.7 dinn-o perioad7 &i *ai tJr.ie. Jn .ilele noastre nuld 8rcedtod slnt de pBre ce aeste i titutie datea.7 din 0re*uri *ult *ai 0echi, de e-., din 0re*ea lui D.0id QAlb.ishr si altiiO. u pare s7 e-iste nici un *oti0 pentru a nu accepta )aptul c7 regulile discutate datea.7, cel pu&in Jn es", din l8ea lui Moi2. Este .0iddt ca luDul acb poate n di*tat ca o prcbleB i.olata, deoarece este strJns legat de datarea surselor. Este su)icient s7 spune* c7 aceste Kase cet7&i au apar&inut rerirondui lui %srael nlLMi ta Fnuile rechi, erat2a colaD 1ind pi2rduti la Vurti r* dup1 nurt8 lui Solo*o4 iar Et(. h 5u de 4BS id.$i Qpodilit d ='%ATRA M;AB%TkO. !7nuh in diWu)ie doli prcblene, Mai i*ii d2 ce trebuia s7 rS*Jn7 Jn cetatea de re)ugiu pJnI la *oartea tFelui pr8t cel 8 a 8nis u o*o, neintentioed /n r7spuns este c7 0ina lui a )ost trans)erat7 asupra *arelui preot si a )ost isp7Kit7 prin *oartea Qpre*aturaO a *arelui preot. ; concep&ie si*ilara apare ln [ hl*ud QMa]]ori GbO si .ontinua sa )ie aplhtn, pdntre altii, de lcolsry ii ZEtrbdg, Ucaste 8n. cep&ie are ce0a atr7g7tor Jn ea Qc). E-od. G8L<1-<8O, dar p8te )i pse sub ]*ul indoie)i. Este Mi bire sa adoptn idlu ci ta nortca EElui 'r8i ] bch.ia o p2ri.aNB de tinp bine de)inira, '8te cn, sa cu* arat7 0an ;e0eren, ideea este ur*7toareaL cet7&ile de re)ugiu )7ceau parte dintre cet7&ile le0i&ilor3 cel care co*itea un o*or neinten&ionat, locuind Jntr-o cetate de re)ugiu, a5ungea s7 )ie lega t de tribul lui #e0i3 *oartea *arelui preot, Ke)ul tribului lui #e0i, des)7cea aceast7 leg7tur7. %n .l don8 nnd, s poae spue 8E ce h c8ul celui care o*itea u onor neinhd*t d)tptstea sa irl8uitL de ind*EU prcbabil ca .e# Mi bu lucru este s7 spune* c7 la aceast7 Jntrebare nu se poate da un r7spuns, deoarece 9T nu )ace distinc&ia Jntre Jndurare Ki dreptate Eti )elul Jn care o )ace* noi. Dar dela*da c, b8ne p2 care Do*ul le.a d.t @ui %srael au )ost bune Ki drepte QDeut. 4L1 K.ur*., ere.O se adica in nod cert si la reslenhirrile o pli0ire la cet7&ile de re)ugiu. R7spunsul la aceste Jntreb7ri a)ectea.7 *7sura Jn care ar trebui s7 pri0i* aceste reguli pri0itoare la

cet4ne de retu<iu co 1ind cristol]ice. u lnep2 Jndoial7 c7 sJnte* Jndrept7&i&i s7-# nu*i* pe $ristos Re)ugiul nostru. Dar este precar s7 de.0olt7* o paraleld lnEe criste ii cerag)2 d2 ]Bpar2. 'enh pVreril2 tudair*ului de hai dr.* cu priria la aceste reguli, 0e.i tratatul Mishnah Ma((oth G si taidiele din Zl*ud .ciat2 cu ac2]a Zl. #1hr, p. <4O. B%B#%;$RA%%%. . M. icolslt ,pas Asylreht in lsEet=, gA: 44, @A<S, p, @41.@PB3 M, #dhr, D1 AC=> 1e in Alten T4Ttuent #A<S3 c. #. "einb2rT =)lre$iti1 o)Re)Fd=,AS @S<,@A41, p. 4@@.4@13 @S4, GOP $BTATT DA R%"/Z%/ @A4P, p, <B-48i : '. AlbriSnt, Anha8los 8d rhe Rdigion ot lrrael, @AB1, p, @GS-@GB3 R. rte Rhu- nrtient %srael, @A1@, p. @1S-@1<3 M. Zreenberg, 6The Biblic.l $8prlon o) Aiylh. JB# Pa, @A5A, D, @GB@<G3 B. 0an ;e0eren, De 9ri5steden in het ;ude Testa*ent, @A18 Qcu un re.u*atJni. ger*ana, p. GBPG1S, i bib/ogE)ie tuildO. .!.R. $ET%T%#E D% $%M'TE- $etndl2 ain .t4,5e a, )ost3 Jn principal, Sodo*a, Zoroora, Ad*a, ^eboi* &i Bela sau ^oar QZen. @4LGO. S-a sus&inut c7 acestea au )ost situate la de Marea Moart7, unde Ridea %ordanului se l7rgeKte Ki )or*ea.7 6$ercul+ sau 6$Jrnpia+ %ordanului QD). Deut. <4L<O si do0ada Jn )a0oarea acestei identi)ic7ri este c7 6A0raa* Ki #ot au pri0it spre cet7&ile acestea din apropiere de Betel QZen. @<L@SO, iar $u*ul %ordanului nu se poate re)eri la S Marii Moarte Ki pre.en&a celor cinci cet7&i aici este i*p1ibiE, ia, .-p2diliE 8lor parru Esi Qc2n. @4La, JnaintJnd spre de la $ades- Ba *ea. a atacat !a&aton-Ta*ar, probabil En-Zhedi, Jnainte de a a5unge la 0alea Sidin ud. l.a htilnir p. Esele Sodore5 tTpreua o alia&ii s7i+ QZ. A. S*ith, !istorical Zeagrap(y o) the !oly#a5idGB, @A<@, p. BSB K.ur*.O. 'e de alt7 parte, poate B sus&inut7 Ki p7rerea c7 aceste cera&i suit acoperite de apele pu&in adJnd de la 8pltdli de s al Mlrii M8rt Qc. E. @Uisht, F1.-r*nster !istorican Atlas, @A4B, p, G1, 1B-113 ide*, Biblical Archaeology, @ABP, p. BSO. Mai JntB, Zen. @<L@S rpe c, #or a ldat +cercd+ QciipiaO %or daruld, n, eulte din clnpie, El nu a )ct atras de 85ltrie ubane ci de p4uile nr*p. in al doile n,d, E)uut de . da nDele de 6$ercul %ordanului+ la partea de S a M7rii Moarte Ki contestarea posibili ta&ii e-isten&ei celor cinci cet7&i Jn acea regiune este ba.at7 pe con)igura&ia geogra)ic7 din .ilele noastre Ki trece cu 0ederea orice alterare a relie)ului. Jn ai treilea rJnd, e-ist7 o proble*7 legat7 de identi)icarea !a&a&on-Ta*arului cu En-Zhedi. %denti)icarea se ba.ea.7 pe G $ron. GSLG, unde ni se spune c7 *oabi&ii Ki a*oni&ii care au Jnaintat 6sJnt %a !a&a&on-Ta*ar Qadic7 En-ZhediO+. E-presia aceasta nu trebuie Jn&eleas7 Jn sensul c7 identi)ic7 cele dou7 localit7&i Qcu* este ca.ul Jn Zen. @4L<O, a)ar7 de ca.ul c7 )ace* presu punerea absurd7 c7 dup7 0re*ea lui mosa)at nu*ele En-Zhedi a Jnlocuit nu*ele !a&a&on-Ta*ar, Ki de a-ceea este necesar7 e-plicarea arhais*ului. 'rin ur*are, e-presia 6adic7, En-Zhedi+ trebuie interpretat7 Jn sensul c7 e-plic7 *ai precis unde se a)la duK*anul, Jn .ona *ai *are indicat7 de pri*ul nu*e. Aceast7 interpretare se potri0eKte si Jn Zen. @4LP unde, Jntr-un capitol plin de e-plica&ii Jn parante.7 pentru nu*e aii-aice de locuri, !a&a&on-Tb*ar nu este e-plicat. 'rin ur*are, ne pute* i*agina cet7&ile din cJ*pie ca )iind situate Jn regiunea inundat7 Jn pre.ent, dar care pe lrDFi loru pan8 de S a $tnDiei lordaDulu5, $J*pia, aKa cu* a 07.ut-o #ot, a )ost e-tre* de atr7g7toare din punct de 0edere *aterial QZen. @<L @SO, dar a0ea s7 de0in7 un pustiu. $au.a care a produs e)ecti0 distrugerea cet7&ilor a )ost probabil un cutre*ur de p7*Jnt, Jnso&it de e-plo.ii Ki e*ana&ii de ga.e. Din pur.t de 02d* bibl( g ln nod )iDrlatuntlt a )ost o 5udecat7 a lui Du*ne.eu, *en&ionat7 de *ulte ori Jn Biblie QDeut. GALG<3 Js. @LA3 %er. 4AL@83 'lJn. 4L13 An1 4L@@3 #uca @PLGA3 G ,2r, GL1O, Dt Sod* a de0enit sinoni*7 cu p7catul neruKinat QJs. <LA3 'lJn. 4L1L %uda PO. %r tinD c. Ea. @1L4ASr enu))it p7catele Sodo*ei ca )iind *Jndria, 0ia&a nep7s)itoare Jn belKug Ki 6urJdunile+, Zen. @AL4-B se concentrea.7 asupra per0ertirii se-uale, Jn special ho*ose-ualibrea. "aptul cA #ot o)erl p2 )iiele sle p2ntru a 1 0iolat Qr 8O indic, )elul de 05,,, di, Sodo)u ri in)iune&a de*orali.ant7. Raportul c7 o t7bli&7 cunei)or*7 de la ]Ebla *en&ionea.7 cele cinci cet7&i este baat " o idad)8re srDit, 'o0estea Sodo*ei nu este doar un a0ertis*ent, ci o)er7 un e-e*plu docu*entat teologic de 5udecat7 di0in7 reali.at7 printr-un de.astru 6natural+. %storia este pentru cel credincios o garan&ie c7 Judec7torul htegdli pd*lnr lae dreptor2 Qcen. @8@GBO, "iind con0ins personal de 5uste&ea &i necesitatea pedepsei QZen. @8LGS-G@O, Du*ne.eu ac&ionea.73 dar Jn *Jnia Sa El nu uit7 *ila, iar Jn 5udecata Sa El sal0ea.7 pe cel reprihinit Qcen, @AL@1, GAO. Q'oEu hiblio)t)e, 0e.i]AR!E;#;Z%E.O. J.A.M. $EgAR. QDin lat. caesarO. u*ele unei ra*uri din )a*ilia aristocrat7 %ulia, care a c7p7tat o in)luen&7 do*iMnt, asupE Replblicii rclll8 prin Eiun)ol hi Augustus Q<@ #d.$r.O Ki a de&inut-o pJn7 la *oartea lui ero Q18 d.$r.O. Aceast7 hege*onie Qcu* este nu*it7 Jn #uca. <L@, Jn te-tul grec3 6do*nie+ este un ter*en prea precisO a )ose o co*bina&ie nestructutatI de puted le8T ii sia#e, o nourate petrh raditia rc*l,, nu prin )oru ii eneptul ei ct lrir )apid c7 a de&inut *onopolul conducerii. Succesul hegercdei a piodB o rclidtarc adt de onpt2tE a )or*ei de gu0ern7*Jnt Jndt atunci cJnd )a*ilia iui $e.ar s-a stins,

po.i&ia tor a )ost institu&ionali.at7 Ki .une# lor a )ost lElut de tnDrEl% cde au un3t la tron. /na dintre ba.ele puterii unui $e.ar a )ost )aptul c7 a de&inut *ai *ult ti*p co*anda unei pro0incii de ta grani&a %*periului ro*an. ludea a )7cut parte Jntotdeauna din aceast7 categorie Ki aKa se e-plic7 apelul lui 'arel Q"apt GsLlSlD tnpodi0a ptuiorutui care nu ar )i )ost posibil dac7 gu0ernatorul ar )i )ost un proconsul cu puteri depline, Ki ast)el egal cu $e.ar. Tot de aici deri0e ri obiceiul 2Fisc d2 a.l n*i T $2A ,re8d= Ql8n @AL@G, @sO, "aini. di,asticB 3, din punctul lor de 0edere, o )a*ilie *onarhic7. $hiar Ki atunci cJnd teoretic puterea nu era Jn *Jinile $e.arului, este )olosit7 aceeaKi ter*inologie V"apt. @PLP3 @ 'ei GLr<, rPO. "orAa Edilie5 elere de suEeibr regal7 asupra republicilor, nedirec&ionat7 prin 5ur7-nunrul uni0ersal de loialitate personal7 )a&7 de casa lui $e.ar, si asocierea cu cultul J*p7ratului, a anulat concep&ia ro*an7 li*itat7 despre po.i&ia $e.arului. Rolul sdu D8i-noEhic a sihpli)i8Q tuncaE in periald a Ronei Da cultd cDarDllia a5F ra dsint o proble*a chinuitoare pentru creKtini Q'liny, Ep, @S. ABAP Ei p8te Ape. @<O $e.arii la care se )ace re)erire Jn T sJnt, Jn E0an8helii Augutu Q#,1 GL@O Vi tt alte pane tib2riu, iar Jn "aptele, $laudius Q"apt @@LG83 @PLP3 @8LGO, Ki Jn t8re celelalte leul 8. G@S $MgAMEA Augustus c. li0ia Q$, Julius $aesar ;cta0ianusO QJ*p7rat GP :.$r. - [h d.$r.OJ c. Tiberius $laudius ero

Sb $laudius QZer*anicusO $inci copii Zer*anicus %i0nh $hudius Q%nptBt 4#-s4 d.cr.O Y Y Y Y ZfSf ero Drusus Zaius Agripina $asr cl2s rr

Vcausulal

\ QJ*p7rat <P4@ d.crJ

$inci copii ero QJ*p7rat B4-18 d.$r.O c. _ c7s7torit Arborele genealogic si*pli)icat al )a*iliei Mio-$%ttudiene B%B/;ZRA"%E. S8tdis, %iB o) the $ddor5 %(itus, Analele3 $A!, @S-@@3 ". Miliar, TJle E*peror in the Ra=l8 Fod4 PAPP. E.AJ. $EgAREEA. Aceast7 cetate *agni)ica, construit7 de %rod cel Mare pe tocul turnului lui Strato, era rinatl pe Z*ul Mediter8i la <P de la S de Mr. $ai*el si la circa @SS de (* 9 de %erusali*. $etatea a )ost nu*it7 tn cinstea J*p7ratului ro*an $e.ar Augustus &i a )ost *etropola ro*an7 din ludea Ki reKedin&a o)icial7 atit a regilor %rodieni dt &i a procuratorilor ro*ani. A )ost situat7 pe dru*ul i*portant de cara0ane dintre Tir &i Egipt Ki de aceea a )ost un centru co*ercial )oarte acti0 pentru co*er&ul pe uscat. $e.aieea a )ost de ase*enea un centru i*portant pentru co*er&ul *ariti* &i )aptul acesta sa datorat in *re nasui corehnii uor di8ui spdlgrtoare de Elui in pari8 de ii de s a poltului. %nro ealdi2 subteEnl

din cohplDul portF de la ceat2 au )ost scoase la lu*in7 *ateriale *ithraice din secolul al <l2 d.$r. o portiDe diru a,2dQt ddco,2 rir, in @AP4 a dat la i2lt o alr5 ieip)ie a 8i legiuni, &i a )ost ad7ugat7 la alte dou7 legiuni cunoscute de5a. statu5a de por1r din cerca sd cr2d. cn il rcpre.inte p2 Adr5an, cetat2a * ln%nunetar, cu pa#te ./diri publie ti u a*)it2"u eno*. /n ele*ent arhitectonic re*arcabil a )ost te*plul uriaK d2iridt lui cear W Ro*i, tcnplu ir cae W anatr statui Mn ale i*plEtului, Ranesile .le e1tei ruin *i por 1 0t.Dte l*,t la s rle locul sde Wa anat C2iFieR ln $*pia Sarcn. #a )el ca ti a#te loc.lir,, nedirddtu din F2ne - ce.Ea a aht o "pda"e anstecati li )aptul acesta a dus la ciocniri ine0itabile Jntre e0rei si G@A $EgARBA

Y #egiuni %*periul Ro*an la tnceputul do*niei lui Tibei his $e.ar tn anul %A N#$r. E-tinderea treptat7 a st7ptnirJi ro*ane directe Qn ;rient a dus la o organi.are oarecu* di)erit7 a pro0inciilor Jn special tn Asia Mica, pe 0re*ea %ui 'a0el. ne-e0rei. $Jnd 'ilat a )ost procurator al %udeii el a ocupat reKedin&a gu0ernatorului din $e.areea. "%lip, e0anghelistul &i diaconul, a adus creKtinis*ul Jn aceas-t7 cetate de unde se tr7gea el, iar *ai tir.iu a g7.duit pe'a0elKito0arIKiisSidecIl7torie Q"apt. G@L8O.'a0el a plecat de la $eJareea arunci cJnd a *ers la Tars, dup7 ce a sc7pat de duK*anii s7i e0rei din Da*asc Q"apt, AL<SO. $e.areea a )ost cetatea Jn cate a locuit centurionul $o*etiu Ki tot aici a a0ut loc con0ertirea lui Q"apt. @SL@, G43 @@L@@O. #a $e.areea, 'etru a c7p7tat o Jn&elegere *ai pro)unda a naturii J*p7r7&iei di0ine cJnd Ki-a dat sea*a c7 Du*ne.eu a d7rJ*at barierele dintre credincioKii e0rei Ki cei ne-e0iei V"apt. @SL<BO Ki a eli*inat clasi)ic7rile Qcere*onialeO Jn lucruri 6curate+ Ki 6necurate+. 'a0El a debT1t la $e.aRd dnd s-a hto1 Nth a doua Kia treia c7l7torie *isionar7 Q"apt. @8LGG3 G@L8O. Deci.ia hot7rJtoare a lui 'a0el de a 0i.ita %erusali*ul a )ost luat7 aici Q"apt. G@L@<O Ki el a )ost tri*is tot la $e.areea pentru a )i 5udecat de "eli- Q"apt. G<LG<-<<O Hnainte de a )i Jnte*ni&at ti*p de G ani. 'a0el a pledat Jn ap7rarea sa Jnaintea lui "estus Ki Agripa Jn $e.areea si de aici a plecat cu corabia Jn lan&uri, )iind tri*is de "estus la Ro*a pentru a da curs apelului s7u Q"apt. GBL@@O. Dtsll;ZRA'lB, A+ e84, =Er GG, @APG, D, sG K.ur*., pi. 83 #. %. #e0ine, $aesarea under Ro*an Rule, @APB3 ide*, Ro*an $aesareaL An At-haeologiud-Topo] graph(al Stut)y, @APB3 $. T. "ritech Qed.O, Scudies in rh. !ittory oJ ca1M Mo)tina. l. #yPs. RM!. sI )ie iocditb Baal-gad di, y),Baat a )ost Eit8 c7rora s-au Jnchinat oa*enii de acolo Jn ti*pul 9T3 *ai e)r.iu grecii l-au Jnlocuit cu .eul lor 'an Ki oraKul a )ost nu*it 'aness, iar locul de Jnchinare era nu*it 'anion. $Jnd regele Seleucid Antiohus m%% a s*uls 'alestina QJ*preun7 cu toat7 $oelesyriaO din *Jinile 'tole*eilor, 'aneas a )ost scena unei bIt7lii decisi0e QGSSJ.d.$rJ. %rod cel Mare a construit un te*plu de *ar*ur7 Jn cinstea lui Augustus $e.ar, de la care a pri*it oraKul. Mai tJr.iu, Jn ti*pul do*niei aceluiaKi J*p7rar, tetrarhul "ilip a Jn)ru*use&at oraKul Ki @-a nu*it $e.area, tn cinstea J*p7ratului. ;raKul a )ost nu*it 6$e.area lui "ilip+ pentru a )i distins de ]$e.a-Ea de p. .8r. Medirer.M Q4 "apt, BL4SO, Agrip. ti a reconstruit oraKul Jn ti*pul do*niei lui ero Ki i-a dat un alt nu*e, eronias3 dar acest nu*e a )ost dat uit7rii curJnd. ;raKul a a0ut o istorie bogat7 Jn ti*pul $ruciadelor. u*ele antic persist7 Jn nu*ele *ode*, Banias. Aid se a)l7 un loc de Jnchinare la Musli* al-Mhidr, care Jn lu*ea *usul*an7 este echi0alent cit S). Zheorghe. DJ".'.

$!BBAR. uTe# 1ui du dir Babildia t)u, 2e s-au aKe.at e0reii e-ila&i3 locul 0edeniilor lui E.echial Q@L@, <ia).at <LrB, G<ie8ii @SL@B GS, GG3 4<L<O. Edoii#or,e.ti.a8Ed este incert7, deKi !ilprecht propune identi)icarea cu n7ri (abari Q)iarele canal+O, un nu*e )olosit Jntr-un tdt bablonid din ipu "ntru 2ntut Satto- il care curge la E de acea cetate. B%B/;ZR.AT%E. E. Rrrgr, <rti.a <A,lASa, p, Glt-G@1, DrF $EgA.),EA #/% "%/'. o ldlutare )o2ne )tD"W, situata la poalele Mt. !er*on, pe cursul principal al rJului %ordan3 a de0enit renu*it7 pentru c7 aici a a0ut loc declara&ia lui 'etru QMat. @1L@< K.ur*.O. Se poate $!EDAR. QEbr. DedIr, probaba Alegru+, 6oacheK+O. r. /r )iu al lui %s8el Qcd, GB.@<3 @ $M. rLGiA@. ttlirb2ul ,tund c, acelasi n#re. GGS Z!BDR; G. /n trib de no*a.i din deKertul s-ro-arab, *i-grJnd din 'alestina ptn7 Jn Mesopota*ia. Jn secolul al 8-lea #d.$r. era cunoscut Jn S Babitonului Q%. Eph =al, Jos A4 @tP4, p. @@GO d t1ai, a lD)edr clde8 tor ;s. G@L@1-@PO. Ei au a0ut 6sate+ ;s. 4GL@@O, care se poate s7 )i )ost si*ple tabere te*porare Q!. M. ;rli=1(y, Jos sA, @A<A, p. GG t.udO d lo.dar tr corturi negre QZnt. @LBO. Jntructt a0eau tur*e *ari QJs. 1SLPO, )7ceau co*er& cu Tind QE.ec. GPLG@O. Din punct de 0edere geogra)ic, $hiti* Q$ipruO situat la 9, in Marea Mediteran7, &i $hedar, situat la E, Jn deKert3 erau ca doi poli opuKi Q%er. GL@SO. /n psal*ist Q's. @GSLBO a considerat c7 a locui printre chedari&i era ca un e-il printre barbari. Al7turi de alte triburi arabe, ebaiot, etc, che-dari&ii au a0ut ciocniri cu Asurbanipal Jn secolul al P-lea J.d.$r. QM. :eippert, :elt des ;rients P, @AP<-P4 p. 1PO. D2 4*8, ei .u )1t ar8dN te ebu-cadne&ar !, regele Babitonului, Jn BAA E.d.$r. Qc). D. J. :ise*an,$UironiiLleJo`$UiaQNiaeanM=tngs,@AB1,p.<GO, aKa cu* a pro)e&it lere*ia QJet. 4ALG8O. Jn perioada persan7, o dinastie de regi ai $hedarului a de&inut controlul asupra dru*ului terestru de i*portan&a *a5or7 care ducea din 'alestina Jn Egipt &i aceKtia erau considera&i de J*p7ra&ii persani p7.itori ai acestor dru*uri. /n ase*enea rege a )ost ]ZheWe* QZash*uO a oponentul lui ee*ia Q e, 1L@-G, 1O Y al c7rui )lu faynu poart7 titlul 6Regele $hedarutui+ pe un 0as de argint dtntr-un te*plu din delta E a ilului. Jn pri0in&a acestorregi.0e.il.RabinoFit..J ESlS, @AB1, p.@-A, p# Pi F J. DMbr.D E4J;n GS<, ,APr, D. <<-44, # #eulrg -, <r,@AP4, p= 1<PG. J.D.D. M.A.M. $!EDEM;T. 'robabil ca este locali.area *odern7 e.-ga)eran, la cea. @1 (* de A*an, Jn interiorul teritoriului lui Sihon &i Jn apropiere de grani&a de E a a*ori&ilor. $etate ie0itic7 Qtos, G@L<P3 @ $ron. 1LPAO din teritoriul lui Ruben))os. @<L@8O, a dat nu*ele unei .one de dDdt dnr aprcpt8 QD.ut. GG1O. B%B#%;ZRA"%E. ". M. Abel, Ziographit de laBible, rA<a, p 1A3 *a, p. @81. .!. $!BDBS, $%iBDBS l E%%A%%. @. rZ1 .era, te regala canaanit)i Q%os. @GLGGO care a de0enit cetatea cea *ai i*portant7 din e)tali Q%os. @AL<PO. A )ost nu*ita uneori 6$hedeK din e)tali+ QJud. 4L1O pentru a o deosebi de G. A )ost dat7 le0i&ilor Q%os. G@L<GO &i a a0ut statut de cerate de re)ugiu QGSLPO. $hedeK sa re*arcat &i prin situarea sa Jn Zaiilea Q%os. GSLP3 @ $ron, 1LP1O. Acest $hedeK se poate s7 )i )ost localitatea natal7 a lui Barac, unde a adunat lupt7torii din e)tali Ki gabulon cas7 lupte J*potri0a lui Sisera QJud. 4LA-@@O. $Jnd Tiglat-'ileser *, regele Asirie#, a in0adat %sa.lVlui @n P<4,P<G in.cr, chedD a lct priM erat2 cucerit7 QG J*p. @BLGAO, Jntrudtse a)la pe dru*ul care ducea spre S de la !a&or. A )ost scena luptei i*portante dintre Macabei Ki De*etrius Q@ Mac. @@L1<,P<O. $hedeK este Jn pre.ent T)ell fades, la 9 de #acul !uleh, unde sonda5ele Ki descoperiiile de la supra)a&7 arat7 c7 a )ost ocupat7 la Jnceputul Ki la s)JrKitul Epocii Bron.ului. G. ; localitate din %sahar, dat7 le0i&ilor gherKoni&i Q@ $ron. 1LPGO. Jn lista din %os. G@LG8 locul ei este luat de $hiKion. Este identi)icata cu localitatea *oderna Teii lbu fcdc., la ss0 .# M.Ab)tlo. <. $etate din S lui %uda, Jn apropierea grani&ei cu Edo* Q%os. @BLG<O3 probabil c7poate)J identi)icat7 cu $ades-Ba*ea sau ]$adcs. Bll/;ZRAru, #;4 p. ut GS4, G11DJ.:. $!BD;R#;MER Qtr .b.. ttdd t%j83 h rr, $hodcilaQoO go*orO. Regele Ela*ului, conduc7torul unei coali&ii cu ]A*ra)el, ] Arioc Ki ] Tidal, care au pornit J*potri0a Sodo*ei &i Zo*orei, cet7&i care s-au r7.0r7tit J*potri0a lai dup7 ce au )ost @G ani 0asale ale sale QZen. @4L@-@PO. El a )ost ur*7rit de A0raa* care @-a o*orit Sn apropiere de Da*asc Q0. @BO. Acest rege nu a )ost identi)icat cu certitudine, dai nu*ele este )Ir7 Jndoial7 ela*it (utir`(udur, slu5itor+, ur*at de obicei de nu*ele unei di0init7&i, de es., #aga*ar Q)olosit Jn nu*ele babiloniene 0echi de la M.riO. briSbt , irtati)c, p. $h2donao))i d Etel. Mtn- .%hsti %, c. @1GB ld.$r. Q%AS;R <T @A4G, p. << K. ur*.O, dar punerea se*nului de egalitate Jntre ahhundi Ki #a=o*er este nedo0edita, la )el ca &i teoria co*ple-7, ba.ata pe asa-nu*itele t7bli&e 6$hedorlao*er+ de la Mu.eul Britanic Qsecolul al P-lea

ta.$r.O, potri0it c7reia Astour identi)ic7 pe M/.M/. M/MA# 8 Ege al El*ulli ca r2p8ind -R,s7ritul+, eonsiderJnd Zen. @4 un te-t Mtdra& recent QJn Eitlicol Moiit, @A11, p. 1s-/G Q2d. A. AhuMOO. ]le-tele de la Ebla, ins7, las7 s7 se Jn&eleag7 posibilitatea unui contact Jntre Siria Ki Ela* Jnc7 Jn 0echi*e. DJ.:. $!EDR; . 'ldrl$heTor, ln preat Wedio- .r, este o albie de torente care Jncepe la de %erusali*, trece pe /ng7 Muntele Te*plului &i Muntele M7slinilor, spre Marea Moart7, la care a5unge prin pustia %udeii. u*ele *ode* Jnsea*n7,.'JrJul de )oc+, *7rturie a )aptului c7 albia este uscat7 &i ars7 de soare cea *ai *are parte a anului Se u*ple cu ap7 *unai cJte0a perioade scurte de ti*p Jn se.onul ploilor. A )ost nu*it de ase*enea 69alea lui ]%osa)at+, #a 9 de $hedron este un i.0or cunoscut sub nu*ele de Zhihon Q, J\u& )5Knitc; sau6"JntJna "ecioarei+ si apele i.0orului au )ost ab7tute Jn *od arti)icial pe 0re*ea lui E.echia pentru a ser0i ne0oile %erusali *ului Ki pentru a prote5a re.er0a de ap7 de duK*ani. Acesta a )ost ulti*ul dintre *ai *ulte turtele Ki galerii care )7ceau leg7tura cu i.0orul. A&a cu* sugerea.7 nu*ele, apa nu curge Jn continuu, ci se acu*ulea.7@ Jntr-un re.er0or subteran din care se re0ars7 din cJnd Jn cJnd, Jn @88S a )ost g7sit7 o inscrip&ie ebr. in care au )ost scrise in)or*a&ii despre construc&ia tunelului lui E.echia Q]S%#;AMO. Jn ce pri0eKte arheologia, 0e.i M. M. Menyon, Digging up Jtula, @AP4, p, e4-AA, tBR-PBA. Da0id a trecut peste $hedron cJnd a plecat din %erusali* tn ti*pul re0oltei lui Absalo* QG Sa*. HSL G<O. Rlgn rebt*to4 c* au )ct As, l(lia ,i %osia, au )olosit 0alea ca loc de distrugere a idolilor &i altarelor p7gJne, etc, un loc unde au )ost arse sau s)SrJ*ate QlJ*p. @BL@<, etc.O. Se pare c7 a constituit GG@ $!BDR; una dintre grani&ele %erusali*ului Jn @ )*p. GL<P &i %er. <@L4S, /nii au sugerat c7 Jn E.ec. 4P se )ace re)erire la $hedion cJnd pro)etul 0ede un r)u care iese de sub pragul Te*plului Ki care se Jndreapt7 spre Marea Moart7, )ernii.Jnd terenul de-a lungul cursului s7u. Reu pn spedal Z. Ada* S*ith, The !istorieal Z&og-rcphy at th. lldy #M4 @A4@, p. B@o i*.3 R4r R. "(r*er, 6The Zeographyo) E.e(iersRi0er o) #i)e+, BA @A, @AB1, p, @P K.ur*. 'are probabil ca E.echJel sase )i gJndit la u*plerea cu ap7 a 07ii uscate a $hedio-nului, dar lucrul acesta nu poate )i sus&inut cu certitudine. $-:.Z. $!a%%RA QtUTLdrr. rortl1E hi0Vte pe s de.l la 8 (* 9 de Zahaon, %os. AL@P. #ocalitatea *odern7 Mhirbet Me)ireh do*in7 :)edi fatneh, care duce Jn 5os sllE Aiald, A l5F c )Ecl gart2 dir rditorul lui Benia*in, %os. @8LG1. mista Zola QE.ra G3GB3 ee*. PLGAO o asocia.7 cu ]$hiriaMeari*,R)eGiJ. Zaistang, J1n8-tudga, @A<r, '. @11, <1A, J.'./.#. $!E!AT, $!B!ATTT%. $hehat, al doilea )iu al lui #e0%, a )ost Jnte*eietorul uneia dintre cele trei )a*ilii i*portante ale le0i&ilor. "a*ilia lui a )ost J*p7r&it7 Jn casa lui A*ra*, %&ehar, !ebron Ki /.iel, iar Moise Ki Aarcn au )ct din tdilia l Arc*ri a2-ort. 1GSO. in pEtie chelutitii a, purar rcbilierul si lele din cortul JntIlnirii. Ei Ki-au Jntins tab7ra Jn partea de S a dtului. BdrbaW dh Tnilia lor, de # 0r1ta de o lui, Jn sus, erau in nu*7r de 8.1SS3 cei care )7ceau slu5ba la cort QJntre <S-S; de aniO erau G.PBS Q u*. <LGP-<G3 4L<1O. "iind )ii ai lui Aaron, chehatitii erau preo&i Ki au pri*it Jn $anaan treispre.ece cet7&i, iar ceilal&i au pri*it .ece Q%os. G@L4-BO. in ur*a reorgani.7rii )7cute d2 Da0id, cheh.ti"i au dednur o ]rle de tu*di inclusi0 Jntre dntIre&ii de la Te*plu Q@ $ran. 1L<@-<83 c). Ar<r-<4 G1.Ga,<@O. $henatidi snrt hentioEli din nou Jn ti*pul lui losa)a&, E.cchia &i %osia QG $ron. GSL@A3 GAL@G3 <4L@GO Ki la Jntoarcerea din e-il Qc`E.ra GL4G o% cron. AL@Ai Wliii lui corehuchelari,O.RT.i de ase*enea +$;RE. D.:$. $!E%E Qebr. *apteah, 6deschi.7toare+3 gr. (leis, 6cheie+O. Jn sensul literal al cu0Jntului, ter*enul este Jnnlnit nu*ai Jn Jud. <LGB3 cheia era 6o bucat7 de ]irdur, pe cdE eE, cuie 8re oBpMdeu d g7urile dintr-un .70or g7urit. g70orul era Jn interior, )i-at Jntr-o deschi.7tur7 din snlpul uKii &i era prins cu cuie care intrau Jn g7urile din .70or dintr-o bucat7 0ertical7 de le*n Q.70orulO )i-at7 pe partea interioar7 a uKii. 'entru a deschide uKa, o*ul trebuia s7 Ki strecoare *Jna printr-un ori)iciu din uK7 Qc). $Jnt. BL4O si sE lidie oiele din .ahr 8 alurorul dielor rcBpu.7toare din cheie+ Q".".Bruce Jn B$R,p. G1SO. Sensul biblic obiKnuit a[ cu0Jntului este si*bolic, indicJnd putere Ki autoritate Qde e-. Mat. @1L@A3 Apoc. @L@83 Js. GGLGGO. R,b.i de .s2)tE ='/TEREA $iE%%;RJ.D.D. c!Er#A. QEbi D+rdtO. ceiar. du We)ela S1. @sL 4<O, probabil c7 este Melti din Scrisorile de la A*Ina GPA.GA;, GA;'lobald QA Er, p. G8A, 4<PO. %, 0te,8 lDi Saul, Da0id a sc7pat $hcila de un atac )ilistean, dar in)luen&a lui Saul era prea puternic7 pentru ca Da0id s7 )ie Jn siguran&7 acolo Q@ Sa*. G<O. %n ur*a Jntoarcerii din robie teritoriul s7u a )or*at dou7 districte Q ee*. <L@P l.un,O. %Ztbet fila pe u

.l2d la @S tn E d2 Beit Zu0rin, este lJhg7 urcuKul de la Sucut la !ebron, Jn partea de S, Jn 0alea dintre ?e)ela si dealuri. J,'./,# $!EMARE. h 0T W h r cuit,tu@ ac1ta ap2re de 0reo PSS de ori ca 0erb, substanti0 sau ad5ecti0. Jn li*ba ebraic7 r7d7cina principal7 a cu0Jntului este N5r= Jn greac7 sJnt )olosite (aleJn QJ*preun7 cu )or*ele sale co*puse &i )or*ele sale deri0ate, (letos, ,phe-*at+,KiJ/eBi", 6che*are+O, legeinKiphonein. ,n a*bele li*bi e-ist7 Ki alte 0erbe care sJnt traduse uneori 6a che*a+3 de e-.=*r, Jn Js. BLGS, K()ire*iMisein.JnRo*. PL<. %. Jn 9echiul Testa*ent a. ,A che*i, su ,p ii0tra, a cne* pe cituE p2 nu*e+ QZen. <LA, etc.O3 6a con0oca Qa strtngeO o aduEE+ Q'Tla rLlsO. ,.A che* nuEle+ 1t2 o e-presie JntJlnit7 Jn Zen. 4LG1 &i Jn alte te-te Q6au hceput *n sL chere seleW Do*utu+O5 pri. aceasta se Jn&elege c7 oa*enii au cerut protec&ia %ui Du*ne.eu )ie prin a cere a5utor de la cine0a al c7rui nu*e Qadic7, caracterO era cunoscut, )ie prin a-Ki da lor trMele Dotrdu5 Qc), Zd. 4LG1L Deut, GaLloL %s. 4<LPO. b. 6A nu*i+ Y acest sens este JntJlnit Jn 0ersete cu* este Zen. @LB Q6Du*ne.eu a nu*it lu*ina .i+O. Acele 0ersete Jn care Du*ne.eu este subiectul indica unitatea )unda*ental7 a celor dou7 sensuri ale ter*enului Dr=, de.07luind prin aceasta Jn&elesul teologic al cu0Jntului. 'ri*ul sens este acela de che*are la a-# slu5i pe Du*ne.eu Jntr-o calitate oarecare si pentru un anu*it scop precis Q@ Sa*. <L43 Js. 4AL@O. Sensul al doilea nu este uKor de stabilit3 cu0Jntul este )olosit atJt pentru a descrie QZen. @1L@@3 c). Mat. @LG@O cit Ki pentru a indica o rela&ie Jntre Du*ne.eu, care nurc,tD W cel trMit de El, Jn special %sru2lul. #. 4<L@ re.u*7 che*area lui Du*ne.eu Ki nu*irea #ui %srael ca 1ind al #ui u popd .2p13t d2 alte poro.lD Jn0estit cu lucrarea de a depune *7rturie &i cu pri0ilegid de d n aprr.t .le u3el2 #ui. D@*38 3te $el care ini&ia.7 aceast7 che*are Ki nu*ai o *inoritate Z%n4WO a prlhiro Qd2 24 r3el GL<GO, %%. h dl T1b*1t Aici sJnt JntJlrute aceleaKi sensuri, iar che*area )7cuta de Du*ne.eu este acu* Jn $ristos Jsus+ Q"G, <L@4O. lste che1E de a pu-ta n*ele de ,s2stin+ Q@ pei. 4LO13 hc, GLPi "op. sLa@i Mat, G<L@AO )i d. a.i apd. &ine lui Du*ne.eu Jn $ristos Q@ 'et. GLAO. E-presia 6a che*a la+ este JntJlnit7 Jn Maieu GL@P, iar 6ai pune nu*ele+ este g7sit7 Jn #uca @LBA. 'articipiul pre.ent, la diate.a pasi07, este )olosit )rec0ent, cu* este ca.ul Jn #uca PL@@. %sus i-a che*at pe ucenici Ki ei #-au ur*at QMaEu @LGSO. Epiirol2l2, ln spei.l 8le al2 lui laEl, arat7 clar sensul teologic al che*7rii lui $ristos. AGGG $!E %.%" ceasta 0ine de %a Du*ne.eu, prin E0anghelia *Jntuirii prin s)in&ire Ki credin&7 QG T)es. GL@4O, pentru a intra Jn J*p7r7&ia lui Du*ne.eu Q@ %es. GL@G[, pentru a a0ea p7r&7sie Q@ $or. @LAO &i pentru a slu5i QZal. @L@BO. Al&i scriitori atribuie acest sens deplin che*7rii lui Du*ne.eu prin %sus Q)). E0r. <L@3 AL@B3 @ 'et. GLG@3 @ loan <L@, Jn special pasa5ul 6s7 ne nu*i* copii ai lui Du*ne.eu. ?i sJnte*.+n. $ei care #-au pri*it pe $ristos sJnt 6che*a&i+ Q@ $or. @LG43 /ght)oot traduce aici 6credincioKi+O. 'a0el pune se*nul de egalitate Jntre che*are &i acceptare QRo*. 1LG8 K.ur*.O pentru a pune accent pe scopul neschi*b7tor al lui Du*ne.eu QRon&. AL@@[, oi alte cu0inte, 'a0el consider7 c7 aceast7 che*are este e)icace. $u0intele lui bus din Mat. GGL@4 )ac d5sAic&ie Jntr7+ .&$ei che*7ri+, rri rare auri, Ki 6cei aJe&i+, cei care pri*esc che*area &i de0in 6aleKi+. %)lulp. co*entatori interpretea.7d6che*area]rdin @ $or. PLGS K.ur*. ca o ocupa&ie special7. $u toate acestea, (lesu Jnsea*n7 aici che*area di0in7 adresata )iec7rui o*, che*are care este un e0eni*ent istoric concret, adic7, un e0eni*ent care include circu*stan&ele e-terioare Jn care a a0ut loc. 'rin ur*are, scla0ia nu este inco*patibil7 cu credin&a Jn $ristos. B))i/;ZRA"TE. A*dt, p. <AAK.ur*. M. #. Sch*idt, T DT <, p- 4aP=BX1L T:BR3 #. $dEA r;. iJ%t@, i. GP@.GP1i J.J, rcn A%*a, rbcabulory oJ) t. Bi., @AB<. M.R.:.". $X%SMo). arindJO, Geu.l n8bi"or, po"nrl lui $he*oK Q u*. G@LGA3 %er. 48L41O. Sacri)icarea copiilor ca ardere de tot )7cea parte din Jnchinarea adus7 acestui .eu QG J*p. <LGP[. Solo*on a ridicat %n %eru sliQ o hrlti* ,2,Eu che*D Qr inp. %@LPO, .tar %osia a dbtrus-o QG J*p. G<L@<O. Q]M;AB, ]'%ATRA M;AB%Tk.O %.A.T. $!E AT. QEbr. t)n7&, 6posesiune+O. $etate Jn TransioTdaniei, luat7 de la a*ori&i de ] obah, care ia dnt iEle <du Q M. <GL4GO, iar tui dl.iu ))iid de =Zh.tu ti 411 Q@ c*, GLG<O. r1el2 alarc tr dteF ter# eaiptere din hildiul al G-ba Q4 #oB, inde-O. De obicei este identi)icat7 cu ruinele e-tinse de la fanaFIt, la 0reo GB (* E de )lo.rah3 0e.i Jns7 ". -M. Abd, Ziographie de la'a(stine, G, p. 4@P, Ki M. oth, Fnben, p. G4@ Qc`. 'JB <P, @A4@, p. 8S-8@O, care pre)er7 locali.area la 9 sau 9 de oraKul *ode* A,

84 rth 8npaeiie o Jud. <Lr@. J.D.D. Z.%.D. $%%B Ag, @. ;n rclot .l tui .EDu ri u "2) de rib #]edo*it QZen. <1L@@, HS, 4GO. $)&i0a co*entatori consider7 cI aceste 0ersete atIta c7 $hena. a )ost str7*oKul Mieni.itilor. G. "ratele lui ]$aleb Ki tat7l lli lotriel i is8ia S1. @BL@P3 Jud. @r@<3 <LA, @@i @ cM. 4ruO. <. cpot al hi clteb Z crc,. 4.@BO. /(na. Qsau /cna.O Q`:*SO re.ult7 din co*binarea nu*elui $hena. cu cu0Titul ebr. iKi+. R,+!.Z, $!E $REA, Jn pre.ent Michries, un oraK Jn apropi)t de $di.t c4 a Trit o port Miti* "niru $orint, pentru co*er&ul Jn Marea Egee Ki ta #e0ant. Jn $hencrea a e-istat o biserica Jn care slu5ea "i0i Qsau, ptebeO QRod @1L@-GO3 p"babil ca ac8rA bi2r]g a )ost rodul Kederii Jndelungate a lui 'a0el la $orint. Aid apostolul &i-a ras capul, ca ur*are a unui 5ur7*Jnt pe care @-a )7cut Q"apt. @8L@8O, Jnainte de a pleca spre E)es. J.!.'. $!E %T%. cheiRii au r1t u r5b tte nadia.l$ Q D, @SLGA3 Jud. @.@13 4L@@O. *ele tsnnA 6)7urar+ &i pre.en&a cuprului #a SE de Zol)ul ADabah, regiunea chenito-*adianitI, con)ir*7 aceast7 interpretare. $heni&ii apai pentru pri*a oar7 ca locuitori ai $anaanului patriarhal QZen. @BL@AO. Mai tJr.iu Moi] a de*it shdel. lui Reel Z-.d. GLraO Di la in0itat pe )iul s7u !obab sI-i Jnso&easc7 pe israeli&i, httu)t pEtuia deprinddi# lui de tutud Q M. @SL GAO. $heni&ii s-au al7turat se*in&iei lui %uda Jn *o&-tenirealor$Jud. @L@13 lSa*. GPL@SO. Ei au)ost cru&a&i d2 saul tr rs.boid lui d a*ldidi Q@ s*, @sL1O si Da0td ra Tnp.ieredr d 2i Q@ san. <SLGAO. %r.8bitii erau din )a*ilia cheni&uor Q@ $ron. GLBBO Ki au ocupat o po.iWe prcEirentn ln Ee*lril. po.r.aili.e Q ee*.=<L@4O. JDot)u choit+ 8rdn actai dBn *dianir u bl i*lotunt ln religla lui lWael. A.8t, ipoZd Jncearc7 s7 r7spund7 la JntrebareaL De unde a a)lat Moi2 nu*le %ahEU Rgpingtrd M8lteE pE-*o.aic7 a nu*elui Jn %srael, unii sus&in c7 Moise a a)lat nu*ele de la %etro, chenitul-*adianit. gelul pentru %eho0a al R8bi)itor clEd$ de Mi i#rtu ru poate spri5ini aceast7 teorieL nu este un lucru neobiKnuit ca unii con0erti&i s7 Se *ai .eloKi decJt credincioKi tradilioMli, ici 5erda aalse de le)o QE-od, @aL@GO tud% greutate argu*entului c7 %etro @-a Jn07&at pe Moise cu* s< se Jnchine lui leho0a, deoarece capitolul a prE.ind ca ,e u rn0l,Vcel, cDds la ct2dia p.5, eirtuA lui tuoir Qu @@O. prin 8re, atde de obser0a&ia necon0ing7toare potri0it c7reia 6cheni&ii erau )7urarii triburilor no*ade din antichitate ... Ki lah0e este )7r7 Jndoial7 un .eu al )ocului+ Q;esterley Ki Robinson, !istory o) %srael, @, p. AGO, singurul spri5in al ipote.ei chenite este c7 str7*oKul lor, $ain, a purtat se*nul lui lah0e QZen. 4L@BO. Aceast7 ipote.7 este sus&inut7 de e-. de #. Moehler, ;ld Testa*ent Theology, ,. 4Bi 1te 8tu1lat, T M, gube, Ms, p. A4. M7rturia Zenesei este c7 nu*ele lah0e a )ost cunoscut 'atriarhilor, de )apt a )ost cunoscut Jnc7 din cele *ai 0echi ti*puri QZen. 4L@, G1O. %pote.a este iodul aplic7rii anali.ei docu*entare Ki *erit7 pe bun7 dreptate s7 )ie nu*it7 6o cul*e a in0enti0it7&ii liberale+ Q/. E. Si*on, A t=8loa` oJ soi0drio4 @AB<, p. <<O. D%S/;ZnA%%E. !, !, Rdley, %`on M 1t o f*ron, @A1<, p. 4a A.h3 J1eph to Jult8, @AB4, p, @4A g,=*3 C. @2u)ir2n4 Tie Relision o) (*a, @A1@, p. G4G K.ur*. J.A.M. $%%E %g%T%. mEbi Drnur)O, o )anilie ert*)te iTportant7, a c7rei descenden&7 poate )i trasat7 pJn7 la Eli)a., )iul cel *ai *7reai %ui Esau QZen. <1L@@, @B, GG< $!E %gt&l 4G3 @ don. @L<1, B<O. ; pane a lor s-au alat*at locuitorilor din %uda3 contribu&ia lor la istoria lui %srael este %ndicat7 tn @ $ron. 4L@< K.ur*. R)ers. @B este di)icil3 poate c7 Jn original a )ostL 6... nu*e pierdute3 aceKtia au )ost )iii lut $hena.+. Descenden&a cheni.it7 a lui $aleb este trasat7 Jntotdeauna prin %e)une Q u*. <GL@G3 tos. @4L1, i6;/uel, )iul lui $hena.+ se poate s7 Jnse*ne doar 6;tniel, cheni.itul+L tn ca. contrar, acest $hena. trebuie s7 )i )ost )ratele *ai tJnar al lui $aleb, iar ;tniel a )ost nepotul s7u. %storia lui $aleb arat7 c7 )a*ilia sa era o )a*ilie i*portant7 Jn %uda JncS Jnainte de E-od Qc). u*. @<L1O3 prin ur*are, se poate ca str7*oKii lui %e)une s7 )i )ost cei dJntJi care s-au al7turat tribului lui luda. $heni.)&li sJnt *en&iona&i tn Zen. @BL@A al7turi de alte nou7 popoare care ocupau &ara pro*is7 lui A0raa*3 aceasta Jnsea*n7, in ter*enii aKe.7rilor de *ai t)r.iu, c7 a indus ege0ul, dar nu a inclus nici o parte din Edo*ul propriu-.is Vc). Deut GLBO. JX./.# $!E ;B;SM; )lit. 6p7Kune pentru gJKte+3 %n li*ba copt7, SheneseiO, un oraK antic din Egipt, la E de il, la cea 48 (* de #u-or. Aida)ost Jnte*eiata una dintre cele nai 0echi *7n7stiri creKtine de c7tre 'acho*ius, tn cea. <GS d.$r. $henoboslrion a dobtndit o nou7 )ai*7 datorit7 descoperirii Jn cea @A4B la Jabal al-TIri), Jn 0ecin7tatea sa, a unei biblioteci de scrieri gnostice Q*ai ales traduceri %n copta, din greacaO - BG de docu*ente Jn @< codice de papirus. Ele sJnt cunoscute ca docu*entele de la ag !a**adi, probabil pentru c7 descoperirea a )ost relatat7 pent* pri*a oar7 la ag !a**adi

QoraKul *ode* cel *ai apropiat de locul descopeririiO, la 9 de rin. /nul dintre codice a )ost cu*p7rat de %nstitutul Jung din gttrich Ki de aceea este nu*it $ode- Jung3 celelalte sJnt "n'riltata Mu4r,=n coDt dh $airo. c2# 8i bie cunoscute dintre aceste docu*ente sJnt E0anghelia Ade07rului, con&inut7 Jn $ode- Jung, &i E0anghelici lui tbna onlinud h sul dinte odrele dia crnb. E0anghelia Ade07rului este o *edita&ie speculati0a despre *esa5ul creKtin, pro0enind din scoal7 9Sden-t*ian7 de gnosticis* Ki este )oarte probabil s7 )ie chiar o lucrare a lui R)clentinus Qcea @BS d.$r.O. E0anghelia lui /rna este o colec&ie de @@4 a)ir*a&ii Q.iceriO atribuite lui lsus3 )rag*ente QJn gr.O ale acestei lucr7ri, dartnd din secolul al Glea, au )ost g7site la Z-yr-hynchus la s)Jr&ltul secolului al @A-lea Ki Jnceputul secolului al GS-lea. Hntreaga colec&ie este Jn curs de publicate Ki 0a constitui o contribu&ie inesti*abil7 la cunoaKterea =gnosticis*ului BTD/;ZM"%E. ". # $8 Qed.O, the Juig $od,d, @ABB3 M. Zrobel, The Zospel o` Phit)t, @A1S3 R. M. Zrant Ki D. . "reed*an, PTie Secret Sayings I)Jesus, @A1S3 :. $. 0an /nniM, eFly Disco0ered Znostic :!tingJ, @A1S3 J. Doresse, The Secret Boo(s o) the Egypdan Znastics, @A1S3 R. Mc#. :ilson, Studies in the Zospel o) Tho*as, lAZ;,TheZospelo)'hilip, @A1G3 B. Z7ertner, %9 Theology o) the Zospel o) Tho*as, @A1@3 M. # 'eel, TTie Epislle to Rheginos, @A1A3 M. Mrause Jn :. "oerster Qed.O, Znosticis*, G, @AP4, p. <.@GSi J. D, M. S.lDler, a5 !*nodi Biblio.rophy JA4B-@A1A,@AP@, adus7 la sri Jn )iecare an Jn o0T3J. M. Robinson Qed.O, The "acsi*ile Edition o) the ag !a**adi $odices, @APG K.ur*3 TTie $bptrc Znostic #tbrary, @AP< K.ur*3 T)ie ag !a**adi #ibrarU in English, @APP. "."B. $!E ;g%. i1t t2ren gr. ddi0, de la ,2dul heaute* e(enosen, 6S-a golit de Sine+, care este tradus Jn "ilip. GLP 6S-a de.br7cat de Sine JnsuKi+. $a Ki subctanti0 ete )ol1it, %n 18 r1loaic, c, E)Vi2 ,a teoria $ristologic7 prin care se 6arat7 *odul Jn care a Dou '2sand a ltinitVtii a pDtVt il ra ln 0iata *arn a&a JneJt s7 aib7 ca re.ultat e-perien&a u*an7 autentic7 descris7 de e0angheliKti+ Q!. R. MacMntoshO. tn )or*a sa rlai=i5 aceast7 $ristologie datea.7 abia de la 5u*7tatea secolului trecut, )iind atribuit7 lui Tho*asius de Erlangen, din Zer*ania. Esen&a concep&iei cbenorice originale este e-pri*at7 dar de J. M. $reed. 6#ogosuJ Di0in, prin Jntruparea Sa, S-a de.br7cat de atributele Sale di0ine de atotstun&7 Ki atotputernicie, a&a tncJt Jn 0ia&a Sa Jntrupat7 'ersoana Di0in7 este re0elat7 nu*ai Ki nu*ai printr-o conKtienti.are u*an7+ Qart.,.Recent Tenden-des in English $hiistology+ %n Mysteriu* $hristi, ed. Bell Ki Deiss*ann, @A<S, p. @<<O. Aceast7 a)ir*a&ie $ristologic7 este susceptibil7 de obiec&ii teologice d7un7toare3 de ase*enea, pe te*eiuri e-egetice, e-ist7 prea pu&in spri5in pentru ea. R)erbut (enoun Jnsea*n7 pur Kl si*plu 6a gol). Jn sensul /teial este )olosit, de e-e*plu, cJnd Rebeca a turnat apa din ulciorul ei tn ad7p7toare QZen. G4LGS, #XX a 0erbul este e-e(enosenO. Jn %er. @4LG3 @SLA #XX )oloseKte 0erbul (enoun pentru traducerea r7d7cinii pu=al a 0erbului =7*al, care Jn 0r este tradus cu 5eleKte`tJn5eKte3 aceast7 traducere indic7 un sens *eta)oric care preg7teKte calea pentru a interpreta te-tul din "ilipeni. "olosirea 0erbului (enoun la diate.a acti07 este unic7 Jn T Ki Jntreaga e-presie, la diate.a re)le-i07, nu nu*ai c7 este ne-paulinI d este Ki neobiKnuit7 Jn li*ba greac7. Acest )apt spri5in7 ipote.a c7 e-presia este o redare Jn greac7 a unei e-presii se*itice odgi*le, el)tisEul li4aistic 1lnd 2-pllcat Dri, traducerea literal7 dintr-o li*b7 Jn alta. /nii teologi conte*porani Q!. :. Robinson, J. Jere*JasO au g7sit e-presia original7 Jn Js. B<L@GL 6S-a dat pe Sine la *oarte+ Qlit. 6?i-a turnat su)letul la *oarte+O, )n a-ceast7 interpretare a 0ersetului din "ilip, GLP, 6che-rca+ nu esie 8 a htruplii d prddae )in+/ a 0ie&ii Jn d7ruire co*plet7 de sine Ki Jn sacri)iciu, pe crue. $hlar dac, ac4tl inerp28 nouA e c8n. siderat7 oarecu* )or&at7 Qpentru o anali.7 critic7, 0e.i R, '. Martin, $ar*en $hristi, @A1P, cap. PO, ne pune pe dru*ul cel bun. Jn conte-tul lui 'a0el, cu0intele 6S-a de.br7cat de Sine JnsuKi+ nu spun ni*ic despre .bando88 oribuTlor d50ine ata ldr, tn pr50in" aceea, teoria chenotic7 esre o total7 r7st7l*7ci* a cu0intelor biblice. Din punct de 0edere ling0istic, goli8 de si8 tlebd. i)terprerai, h lune c intelor care ur*ea.7 dup7 aceast7 e-presie. Ea se re)er7 la 6renun&area pre-Jnca*at7 care a coincis cu actul prin care a luat chip de rob+ Q9. TayJor, TTie'erson o)$hrist in eF Testa*ent Teaehing, @AB8, p. PPO. "aptul c7 El a luat chip de rob a i*plicat Jn *od necesar li*itarea gloriei pe care a l7sat-o deoparte ca s7 poat7 )i n7scut 6ase*enea oa*enilor+. Zloria aceea a unit7&ii Sale pree-istente cu Tat7l Q0e.i loan @PLB,G4O ti apar&inea de1l8 dio lrVricie El a edstat cu +.hipd lui D*. ne.eu+ Q" mlip. GL1O. Zloria #ui a )ost ascuns7 Jn 6chipul GG4 de %l)l clrB.Ah de rob+ pe care @-a luat dud ?i-a asu*at natura noastr7 &i a ap7rut ase*enea nou73 cJnd a acceptat caracterul nostru u*an El ?i-a asu*at &i destinul de Rob al Do*nului care S-a s*erit pJn7 la sacri)iciul

de Sine de la $al0ar. 'rin ur*are, 6cheno.a+ a Jnceput %n pre.en&a Tat7lui, o dat7 cu alegerea Sa Jnainte de Jntrupare de a-?i asu*a natura noastr73 a condus tn *od ine0itabil la ascultarea )inala de ma cruce cJnd, Jn sensul deplin, p@ ?i-a predat su)letul *or&ii Q0e.i Ro*. 8L<3 G $or. 8LA3 Zal. 4L4-B3 E0r. Gt@4-@13 @SLB K-ur*.O. %%B%%;ZRA"%,. $a 8i .*plet, tnta2 noNldn7 a doctrinei cheno.ei, din punct de 0edere istoric Ki teologic, este cea a lui '. !enry, Jn articolul 6M7nose+, ti DBS, 'u. G4, rABD el P-@1@3 D, c. care, The 'or* o) a Ser0ant, @A143 T. A. TTio*as.)if 4G,@APS, p. @4G-@B@. 'entruo discu&ie teologica *oderna, 0e.i R. S. Andeison, !istorical Traascendence and the @APB. R.'.M. $%%B%E%V-!A'/$ QEbr. DDe nDplrt ro* dc 0opsele+, adic7 6cutie de cos*etice+- #-- AnFltheias (erasO. u*ele dat celei de-a treia )iice a lui %o0, cea *ai In7rI, dup7 ce i-a )ost redata prosperitatea Q%o0. 4GL@4O. 'entru o discu&ie a nu*elui, 0e.i $;SMElrcE Wt 'R"%TME E, mlr. .%.D,D. $!E)tET%^! QJn ebr. )c=re&)O. /n popor care s-a stabilit al7turi de )ilisteni %n S 'alestinei Q@ Sa*. <SL@4i E8. GB@@13 Td, GrsO. %r ti*U=rl d*iei lli Da0td ei au alc7tuit, J*preun7 cu petetitii, garda personala a regelui, sub co*anda lui Benaia, )iul lui lemoiada QG s.a aLr<5 GSLG<3 @ $rcn. @<L@PO. Ei i.au r7*as )ideli bl ti*pul r7.0r7tirii lui Absalo* QG Sa*. tBLr<O W Web, QG sac GSLPO d au )ost p,rn" .ld Solo*ona)ostunsrege Q% )*p. @L<8,44O, deKi )aptul ca ei nu *ai sJnt *en&iona&i dup7 acest e0eni*ent sugerea.7 c7 loialitatea lor )a&7 de Da0id s-a ba.at pe o rela&ie personal7 care s-a Jncheiat odat7 cu *oartea %ui. 'are logic s7 presupune* c7 chereti&ii erau cretani iar peleti&i5 erau ])ilisteni, acest utti* nu*e )iind port o .daptae a teMului p.lilld pdn a,,losi. d Q)rer), J*preun7 cu asi*ilarea unui) cu&-ul care ur*a, )ra*tnd ast)el e-presia hc()c=re&) F=)topp=)7t), 6che-reti&ii 3i peteti&u+. Dac7 a&a stau lucrurile, deosebirea Jntre ei era c7 deKi a*bele grupe pro0eneau din $reta, chereti&u+ eiau de origine din $reta, Jn ti*p ce peleti&ii au trecut doar prin insul7 Jn c7l7toriile lor din &ara de origine. Se pare c7 acu*, cJt Ki *ai tJr.iu, anga5area unor *ercenari egeeni nu era un lucru neobiKnuit, Jnrructt deKi lehoiada nu i-a *ai anga5at pe chereriti Ki peleti&i, el a anga5at solda&i caria&ii Qchereti&i - Jn trad. ro*. n.tr.OQGTnp.llL4, @A3 (7rt, tradus 6c7pitani+ Jn Ay sau KutaKi+ )in ro*. n.tr.O. B%B#%;ZRA"%E. A. !. Zardiner, Andent Egyptian ;no*astica, T)e-t, @,@A4P, p. GSG]3 J. A. Montgo*ery, The 8oo]J o)Qinst, rcD @AB@, p. as,a13 R. de R,,u, ,,Ei8t tuad, p. @G<, GPA-GGP, T.$M. $!ER%;T. @. #ocalitate Jn e-tre*itatea sudic7 a lui %uda, cunoscut7 si sub nu*ele de $heriot-!e&ron sau !a&or3 s-ar putea s7 )ie localitatea *odern7 Mhiibet el-faryatein Q%oe. @BLGBO. G. ; cetate din Moab Q%er. 48LG4O, care a )ost )orti)icat7 %n trecut Q%er. 48L4@O Ki care a0ea palate QA*os GLGO. 'robabil c7 este El-fereiyat, la S de Atarot. /nii scriitori o identi)ic7 cu Ar, capitala antic7 a Moabului, deoarece atunci cJnd Ar este JnKirat7 Jntre localit7&ile*oabite, $heriot este o*is7 QJs. @B-@1O &i 0ice0ersa Q%er. 48O. E-ista acolo un sanctuar pentru $he*oK, unde MeKa @-a tSr?t pe AEl, Mi trl*le din As# $'%ATRA M;AB%)A%" J.A.T. $!ER%T. /n a)luent al %ordanului ling7 care %lie a )ost hr7nit dnd s-a ascuns de Ahab in ur*a poruncii lui Du*en.eu Q@ J*p. @PL<,BO. Au )ost propuse locali.7ri [a s de cn)ull su la E de lo)ttdn. D.:.R $!ES%TA. QEbr. D=sttI, probabil 6ce0a dntant+, 6o greutate )i-7+, deri07 de la un cu0*t arab care Jnsea*n7 6a J*p7r&i, a )i-a+O. ; unitate Qde *7sur7O cu 0aloare necunoscut7, )olosit7 in loc de *onede Jn 0re*ea patriarhilor. #XX, ;n(elos &i Jero*e traduc 6*iei+, greut7&ile din 0echi*e a0eau de *ulte ori )or*a unor ani*ale Q]ZRE/Tk^% ?% MAS/R%O. Este posibil s7 repre.inte 0aloarea %n argint a unei oi. Apare nu*i h Za, <<L@A d @1. G4@<G. dlrd le0 a c1p7rat p7*bit de la Sihe*, &i Jn %o0 4GL@@, ca un cadou de ua2 de biE, Q0sr 8dre +su,d d. bani=, Nla EB traduce 6oaie+,O J.Z.Z. . $!ES/#;T. Qin eb., ,1uilSg, %o1, @ALB3 ciislo, Tabor, los. @AL@G. /n oraK din %sahai, Jn cJ*pia de la 9 de Dbori g.bdon a au"1t d8luil2 de la 9 #ocalitatea *odern7 Draal p7strea.7 nu*ele. %.'./J$!ET/RA QEbr e.d,r, +8 p.tn*d,O. A dou so&ie a lui A0raa*, dup7 *oartea Sarei3 ea a n7scut pe giirtia*, locKan, Meda, Madian, %Kbac Ki ?uah, care la rJndul lor au de0enit str7*oKii *ai *ultor popoare arabe din Q$)l GBL@.4i % $rcn. lL<G.<<O, ).A-RAB@A.O B%BuocRA*. J. A Mdtgo*0, A*bia and th. Bibte, @A<4, p. 4G-4B. T.$M. $!EgAS. $he.a&ul sau sa.enl ste o p.%snt care JKi asu*7 responsabilitatea pentru o datorie sau pentru Jndeplinirea unui anga5a*ent luat de alt7 persoan7. $u0ihtul este )olosit de ase*enea pentru a descrie unlucru depus ca garan&ie, pentru a co*pensa pierderea sau distrugerea lui. Jnsea*n7 de ase*enea 6certitudine+, )n acest sens Jnnlni* cu0Shtul in Zen. @BL@<L @ALB3 G1LA3 "apt. @GL@@. Scriptura ne s)7tuieKte s7 )i* )oarte precau&i cJnd este 0orba s7 ne pune* che.nKi Q'ra0. @@L@B3 @PL@83

GGG1-GPO, E-,1ia ,, te priad2 cu dltul+ $`a bai. GGB c!BgA) pa,E+O l.8tnnl a te p8 .heal $'rc0, 1L@-G5 @Pr@8O. %ud. <-a ps chea) p2 1ire p2ntu eliberaea hi B1ish Q$2n, 4<LD a4L<GO , D.E de Zrateci QG %tnp, @<LG<i @1. <1L8O 2n baatn p2 o id] si*ilar,. $u0Jntul este )olosit cu re)erire la Do*nul nostru QE0r. PLGG3 c).'s. @@AL@GGO. M.tro. $!%AR;T-%%ATAA9A. QEtLi. DitDho aabRA, 6*or*intele l7co*iei+O. ; tab7r7 a israelitilor, la un drun de o .i de pcaE siEi A1@S po"rul, d,na .e a po)tit s% %cltE. Zre di dupA e a prinit pre"lile de la Do*nul, a )ost de0astat de o plag7 care a o*orit ddAi 8rcni Q h. l@L<@-<4L <<L@13 Deut. AiGG5 d ,s, P,.GP.<@O. /i au eF2"i c, incid.nnil Nle la Tabeera Q u*. @@L@-<O s-a petrecut Jn acelaKi loc, la $hibrot-!ataa0a. dar te-tul din Deut. ALGG argu*ent1.B thposiE 8ci idei $rcllenberg idoti)icn lern d RuF.i, el-Ebetlg, Oa E d2 Mt, siEi. J.D.D, $% EnBT. o cetat2 )o,ti1c.t,, @1. @AL<s Q,eba bil *ed. Mhirbet el-;rei*ahO3 nu*ele s-a scris &i $hi-=et Q@1. @rLGOi de uite a dedEt tOl8le ndrii chen8t Q s. <4i@@O, *dst, h T 2 tacul Zhene.aret Q#uea BL@O, Marea Zalileii sau Marea TJ-beriadei. Josephus )oloseKte ter*enul Zhenesar fJ9ar G.BP<O. u*ele ar putea )i deri0at de la )cJnnIr, harp7, de la )or*a lacului. .!. $E%;S. /M dintre icdele Mri din Ma8 ,82, la 9 de coasta Asiei Mici, a )ost un oraK-srat liber in tinput %*"dutui RoM plnl h Eaiea lui 0e.pa. sian. $orabia lui 'a0el, Jn diurn de la Troa spre 'atara, a an8nt p2E Mpte ln aprcpleEa iEdei Q"apt, GSL@BO. J.D.D. $!%' De obicei tell8ut irdicl o rprcatre * terial7 a unei .eit7&i. Spre deosebire de ter*enul 6idol+, care are un ton peiorati0, ,phip+ sau 6i*agine+ 2re o deri)t obi4ti0,. 'rtuthd2ni ln ;ridrul Apropiat antic se g7seau i*agini ale di)eritelor .eit7&i Jn ienple "i tn alte l=rui stnte cM etr .lralele in aer liber3 *ulte case particulare a0eau de ase*enea o nis7 unde era aKe.at7 i*aginea .eit7&ii protectoare a )a*iliei. Acestea erau de obicei antropo*or)e Qa0Jnd )or*a unei )iin&e u*aneO, deKi i*aginile terio*or)e Qa0Jnd )or*a unor ani*aleO erau )olosite de ase*enea pe lrt8, tt s"cial h r8ipt. "or*a chipului, Jn special Jn e-e*plele terio*or-)e, repre.enta )rec0ent o caracteristic7 proe*inent7 a .eit7&ii respecti0e3 ast)el, chipul unui taur Qde e-. .eul El din $anaanO ilustra puterea &i )ertilitatea .eului $hipul ru .E spd prircilal de a )i o r.pr.a8re 0i.ual7 a .eit7&ii, ci un loc unde sa locuiasc7 spiritul .eit7&ii, per*i&Jndu-i .eului s7 )ie pre.ent Jn *od )i.ic Jn *ai *ulte locuri Jn *od si*ultan. /n Jnchin7tor care se ruga Jnaintea unui chip nu credea neap7rat c7 rugiduile srle 8u adrere )uuii de leM s, d2 *etal, d probabil considera c7 acel chip era o 6proiec&ie+ sau o concreti.are a .eit7&ii. Desigur, oa*enii din israel care contestau realitatea oric7rei .eit7&i repre.entat7 printr-un chip sus&ineau c7 Jnchin7torii care 0enerau .eit7&i str7ine se Jnchinau de )apt la le*n Si la piaEi sinpE Q= rDo#n%RtEO. $hipurile erau con)ec&ionate Jn *ai *ulte *oduri. De e-. *asse(7 era turnat din cupru, argint sau aur Jntr-un tipar. /n dup gra0at sau un chip cioplit QpesdO e s=npht di. piatd su l2M3 clipune din l* puteau )i acoperite cu *etale pre&ioase Qc`. Js. 4SL@AO. 9e.i h. 4#L1.PL 44L@G-#P. %. tn 9echiul Testa*ent a $hipuri de.eistr7ini. DeKi con)ec&ionarea chipurilor Ki Jnchinarea la acestea era inter.is7 de legea din 'entateuh QE-od. GSL4-BO Ki conda*nat7 de pro)eri Qde e-. %er. @SL<-B3 ;sea @@LGO, )olosirea lor Jn %srael Sn tot ti*pul perioadei pre-e-bice era un lucru obiKnu5t QJud. 1LGB3 r i*p. @@LB<3 @1L<@.<<O Ai u1ri et2 erau pE chid h lb*plu QG i*p. G@L<.s, PO. `\. $hipuri alt lui lah0e. 'ietrele de aducere a*inte Q)lol>4do ddi.ate de patriarhi Q.t eT ca. G<L@8, GG5 <s.@4O pTlabn c, au )1t oBidente la lncelut ca Ki chipui Qale lui D=*euO Sa )et ca ri "nn sacri3 c). Zen. G@L<<O, dar *ai tJr.iu au `ost inter.ise Qr,,sa Ddt. @1LG@O ]u e.irterrretate 8 sinple oliNte 8%t*8tire Q4 Z2n. <tL4B.BS3 @1. 4L4-AO. Mai rn.iu iMsinne lui %ahE au )d 8nda,8te de lal0iltiipuiL 0ilelul de au de %. snEi Qrrod. <GL@-AO, ]E)odul )7cut de Zhedeon VJud. 8LG1-GPO, 0i&eii de aur de la Da, ri B2tl Q@ l,nr, @GrGT<oO, riiebr de @< Sa*aria Q;sea 8L1O. 1. ;*ul ca Ki chip al %ui Du*ne.eu. %n cJte0a te-te di,Zens Q@LG1GP5 tiSLGi AL1O ] splre ce orula lcr creat 6Sil+ sau 6dup7+ chipul lui Du*ne.eu, 6dup7 ase*7narea #ui+- DeKi *ul&i teologi au Jncercat s7 locali.e.e chipul lui Du*ne.eu Jn ra&iunea o*ului, Jn creati0itatea, 0orbirea sau natura lui spiritual7, este *ult *ai probabil c7 chipul lui Du*ne.eu este con&inut Jn o* ca un tot unitar &i nu doar Jntr-o parte sau un aspect al lui. ;*ul Jn ansa*blu, trup si su)let, este irnagtnea lui Du*ne.eu3 el este i*aginea *aterial7 a Dlu8eului iMrerial- %r orien Apop5at arric o*ul, ca si chip al lui Du*ne.eu, Jl repre.int7 prin )aptul cl W1re pdrtat la cun8 di0i,B eu la rpidtul di0in Qc). Zen. GLP3 poate c7 spiritullui

Du*ne.eu este indus Jn pronu*ele 6noi+ din @LG13 c). re)erirea la spinnn lui Dl5reau h @LGO, Rolul onulul de stlp)ir ar prhlntdui 1te Wabllit lrin .8rea sa dupi dnpul %ui D,*ru Q@LGPO. lnaltd lrin.8reatDne h ;ridtu% Ap8 piat anti. ] spllrc T ohiei ., rese# 1te chipal lDi Du*ne.eu, dar Jn Zen. @ o*enirea, Jn totalitatea ei, este pre.entat7 ca )iind i*aginea Ki repre.entanta tui Du*ne.eu. Este se*ni)icati0 )aptul c7 ni se spune despre o* c7 este chipul lui Du*ne.eu Ki dup7 c7derea h pi8rL )oj4, r.e5dui din cer. AL1 depinle T cre.ul c7 o*ul Jl repre.int7 pe Du*ne.eu, aKa JneJt un pc5udici, ads o*ui 2te u pre5udiciu adus lui Du*ne.eu JnsuKi Q0e.i si %ac. <LAO. B%B#%oZRA"%E. $u lri0ire la iMgini h <,)uall M !, Behhardt, Zoh ud Bild, @AB1L E. D. 2n B)tn, or @S, @]@@, p. 1B-AG3 .d #. ;p"nlEir=, Atui4t Mesopoca*ia, @A14, p. @P@-GGP. $u pri0ire la chipul lui D=L*]u ln onL D. caitu, tue l*D. o) $od i Man, @AB<3 Z. $. Ber(ouFer, Man3 T)ie`*ege D) Zod, @A1G3 D. J. .d $liZ, Dna @A, @A1<, p. B<-@S<i J, Bar, BJR# B@,@A14.D p. @@-G1i , M. Miller, JB# A@, GG1 $!%R%AT-ARBA @)G, p- G<A=<S43 % , D. MettiryD, g:8B,@AP4, p, 4S<4G4i J. ", A. SsW@B, JTS GB,@AP4, p. 4[a4G1. DJ.A.$ %%. %n oul Testa*ent Jn07&7tura T construieKte pe te*elia pus7 Jn 9T. %n 9T o*ul este descris QJn pasa5ul se*inal din Zen. @LG1 K.ur*.O ca )iind )7cut de Du*ne.eu repre.entantul #ui p2 pdhht ti, actioihd d delDat al #ui ti ca ad. *insrrator al crea&iei Sale. Ter*enul poate )i conceput cel *ai bine ca un ter*en )unc&ional Ki este a0ut Jn 0edere destinul o*ului ca )iin&7 u*ana Qpentru detalii cu pti0ie la Wpo)tn 2-e8etic, Fi ln speial eut lui D. J, A. $linesO. c2l2 dolt p1a5. ditr @ cor, @@LP Vi lac. <LA relEti aceast7 Jn07&7tur7 &i a*Jndou7 pasa5ele a)ir*7 con tinuarea po.i&iei o*ului Jn ordinea creat7 &i a)ir*7 c7 o*ul re)lect7 6gloria+ di0in7, Jn ciuda p7c7toKeniei u*ane. TotuKi, Jn T accentul este pus *ai *ult pe persoana lui msus $ristos, care este nu*it 6chipul lui Dullu8u= QG coi 4L43 $ol. @L@Bi aDbele las5e sea*7n7 cu un credeu, pre.entat pe )undatul unei pole*ici, &i a)ir*a&iile au rolul s7 contra.ic7 idei curente )alse sau inadec0ateO. Rangul lui $ristos de irugln4 a )tdlui deri0a din rclatia sa uica datD rat7 pre-e-lsten&ei Sale. El este #ogosul din eternitate $)oan @L@-@8O &i de aceea El poate re)lecta )idel Ki deplin gloria Du*ne.eului in0i.ibil. =9e.i de ase*enea EE. @.@,< d rip. GL1-@@ ude sbt )olZite e-pren paralele pentru a clari)ica rela&ia unic7 dintre %sus $ristos Ki Du*ne.eu. $hip Qsau ter*enii s7i echi0alen&i, 6)or*7+, 6pecete+, 6glorie+O nu sugerea.7 o si*pl, s*lte cu Dll*edeu s un hodel al pssoanei Sale. Di*potri07, indic7 o J*p7rt7Kire a 0ie&ii di0ine Ki o 6obiecti0i.are+ a esen&ei lui Du*ne.eu, aKa incit $el care este, prin natura Sa, in0i.ibil a5ungR s7 aib7 o e-presie 0i.ibil7 Jn )igura "iului S7u Q0e.i do0e.ile aduse de R. '. Martin, op. cit., p. @@G K.unul;'rin u[*E, El 1E +dtinul Adln+ Q@ $oi @BL4BO care st7 Jn )runtea unei noi o*eniri care J&i are 0ia&a din El. Ast)el, %sus $ristos este Jn acelaKi ti*p 6%*aginea+ unic7 Ki prototipul pentru cei care Ji datorea.7 #uJ cunoaKterea lui Du*ne.eu &i 0ia&a Jn Du*ne.eu QRd. 8LGri r cd. @BL4A3 G cd, <L@a3 r @1, <LGO. Ter*enul ichipul Qi*agineaO lui Du*ne.eu+ este s,tu ,.8at o ,pnul ,o,+ QE)1, 4iG4L col. <L@S ).ur*.3 c). Zal. <LG8O. #ucrul acesta ne a*inteKte un aspect social i*portant cu pri0ire la Jn&elesul ter*enului 6chip+ Qi*agineO, care este reprodus ui 0ie&ile u*ane, atJt Jn pIrtaKia bisericii cit Ki tn custodia naturii Jncredin&at7 o*ului QE0r. GL<, care se re)er7 %a 's. 8O. plini8 planului tui Dul[rl8, penEu onenn2a-h $ristos aKteapt7 parousia dnd e-isten&a *uritoare a creKtinilor 0a )i trans)or*at7 Jn ase*7narea per)ect7 aDounuilol Q@ $oi @sL4A3 "nip. <LGcGrO titn)etul acesta 0a )i restaurat7 Jn o* i*aginea lui Du*ne.eu. B%B#%;ZRA"%E. Morton S*ith, The l*age o) $od, @AB<i D. J, A $lines, rynt @A, @A1a, p. B<.@S< Qbibliogra)ieO3 J. Jer0etl, )*ago Del. Zen. @.G1K.ur*.. i* Sp7t5udentu*, in der Znosis tind tn den paulinis-c(en Br/)en, @A1S3 ".-:, Eltester, Ei(on i* euen Testa*ent, @AB83 R.Scroggs, The#astAda*, @A113 Ki R.'. Martin, $ar*en $hristi. 'hilippiansG3W-JJ, @A1P3 idar., ad J*8d in MDiTT G, p. G8aGA<, $D pri0ire lg problDrele dos*rtice, 8 c, $, BW(oFa, MoaL *c %nase oJca4 tA1G, R'.M. $!%R. Jn te-tul ebr. este nu*ele locului unde au )ost dila$ si.ienii QG inp. @1Lg Are @LsO d o d,, neap7rat aceeaKi, din care i-a adus %ah0e QA*os ALPO. 'robabil c7 c,8a 1te paEia lor orisiW%4 ci o &ar7 ocupat7 Jntr-o perioad7 0eche din istoria lor, la )el cM lsraer a )1t in Egipr ti rdlist*ii ln rca)br QTARAMO. %n is, GGL1 $hir 1te tipah#l c, Elan. u este cunoscut nici un loc antic cu acest nu*e3 totuKi, JntrucJt Jnsea*n7 pur Ki si*plu 6cetate+, nu este neap7rat ne0oie s7 )ie un nu*e speci)ic. #XX nu )oloseKte u n*e prcp.iu li Ec1,e pe5e ci E=adue +dinr-o 8rupV+ QAtM ALP3 8r. .( botlro,O, =c.RsEt e aliat= QA*os @LB, gr. epi(letasOO Ki 6adunare+ QJs. GGL1, gr. synagogeO, care sSnt traduceri re.onabile ale unui te-t ebr. )7r7 punctua&ia. 9ulg. ur*ea.7 o identi)icare greKit7 cu Zrena, )7cuta de Syra*achus. u*ele

6$hir+ a )ost alterat de c7tre $heyne pentru a )i citit J$oa=+ Ki s-a spus c7 ar corespunde cu Zutiu* din podTdcuEilorQctEa,G<LG<3 %s. GGLs-1O. pbble* nu a )ost re.ol0ata Jnc7. A.R.M. $%%%R%ATA%M. "or)t, duDt a t2*nului ebi Dirl, 6cetate, oraK+, a0tnd Jn&elesul de 6cetate dubl7+, un [Me dat la doul etlS din Bibli2, @. l*litare dln rditorid dat lu5 Rub1 f1, @<L@AO care )usese cucerit7 de5a Ki reconstruit7 de Ruhenili Q *. <GL<r. Esie pdib/ 8 WaE-chtria. tai*, care este *en&ionat7 Jn relatarea in0a.iei lui $heNlorlaorcr p2 0*8 lui A* Qa]n. @4LBO, se se re)ere la aceast7 localitate, la 6cJ*pia+ $hiria tai*, deKi l7Feh este un cu0Jnt rar Jnninit Ki cu un Jn&eles incert. $etatea a a5uns *ai dr.iu Jn *Jinile *oabitilor Q%er. 4<L@, G<L E8- GBLAO Ai 1te 8nWoMtd =l in. eiplE din (olul al A.@8 a rcselui n2bii Mera QDrytn, rJndul @SO ca o cetate pe care a reconstruit-o, aKa Jne)t nu se poate s7 )i r7*as Jn st7pJnirea is-raelitilor *ai *ult de 0reo < secole. #ocul se poate s7 )ie Jn apropiere de localitatea *odern7 p@ furaiy7t, la Re @S (n >V0 d2 Dibo4 ln lord1ia3 leali.a8 e-act7 Jnc7 nu este cunoscut7 Qc). !. Douner &i :. Rollig, Manaan7ische tind ara*7ische %nschri)ten, RA1G4, p, #P4-lPsO. G. o etare ldiiicA din rerirorid @ui e)tdi @@ cron. 1LP1Oi sar putd s, 1e idati)i.atA cu catu QDartah5dinlos. G@L<G. #ocali.area este necunoscut7, deKi au )ost )7cute di)erite sugestii Q0e.i ZTT, GA8,<<P, <BPO, T.$.M. $!%R%AT-ARBA Q%br, Diod, =D.1ol =etare di, patru cet7&i+, adic7, 6tetrapolis=@O, un nu*e 0echi al +!ebro.ului, 'oti0ir d @1, @4L@s, a t1t ,petat8 Anachi*ilor+ QaKa este tradus Jn #XX3 TM trans)or*7 nu*eralul =aria=, 6patru+, Jntr-un nu*e persona5O. M2le chirialArb. .pa,2 o dar, ln iltor=B %ui A 0raa* QZen. G<LGO Ki de cJte0a ori Jn nara&iunea cuceririi $anaanului Qios. @4L@B3 @BLB43 GSLP3 Jud. @L @SO> .tupi acea 1re 205dent ci n*ele nu a *i )1-t )olosit. /nii au Jncercat s7-J reJn0ie Jn era post-e-)licI o,r)tn. @@LGBO, da, o dat, cu euUarea leuloi ae

GGP Z!%%tAT.A),TA c7tre Qdu*ei la ecurta 0re*e dup7 aceea, nu*ele 0echi a )ost abandonat co*plet. ".".R $!!/AT-%EAM%M. QEbr. Diryat-)7rt*, +cetatea p7durilor+O. ; cetate i*portant7 a gabaoni&ilor NJlDs, AL@PO, pe grani&a dintre %uda &i Benia*in Qtos. [8L@4 @B3 e). Jud. @8L@GO, data *ai JntJi lui %uda Q%os. @BL1SO %ar apoi tui Benia*in Qdac7 preaupune* c7 este identic7 cu $hiriat - %os. @8LG8O. Este nu*ita &i $hiriat-Baal Q%os. @BL1S, sugertnd c7 a )ost o Jn7l&i*e canaa-nita 0echeO, Baata Q%os. @BLA-@SO, Baale%uda QG Sa*. 1@GO ,d $hiriat-Ari* QE.ra GLGBO, Aid a )ost adus chi0otul legI*Jntului de la Bet-Se*e& )i a )ost Hncredin&at lut Elea.ar Q@ Sa*. PL@O, de unde a )ost dus de Da0id la %erusali* dup7 GS de ani QG S.n, 1LGL % $8. @<LB3 G $rcr @L4O. #euinla pro)etului /rie a )ost %n $hiriat-%cari* Qtei. G1LGSO. #ocali.area e-act7 nu a )ost stabilit7, dar *a5oritatea cercet7torilor s*t de p7rere c7 este Muriet .>E.b Qclrleut d. oblai eub nllrele d. Abu ZhoshO, un sat prosper la @4 (* 9 de %erusali*, pe dru*ul c7tre Ja))a. Este un district J*p7durit Qsau a )ost J*p7durit Jn trecutO &i satis)ace celelalte condi&ii geogra)ice. J.D,D. $!%R@AT-SE"EM. QEbr. Diiyai=Seper5. Acest nu*e este )olosit pentru =Debir %n istoria iui ;tniel Ki Acsa Q%S.. tBL@B D,*i J,d, @L@@ B.*O. J.'./#. Z!%R D% M;AB, $!%R.!An%SBT. cetaie )orti)icata din S Moabului, care a )ost atacata de regii lui %srael, %uda &i Edo* QG )*p. <LGBO, dar nu a )ost cucerit7. Jn ti*pul asediului, MeKa, regele Moabului, a adus pe )iul s7u tntti n7scut ca 65ert)7 de ardere de tot pe .Jd+. u*ele e0reiesc QDtr :rese&O Jnsea*n7 6.idul cioburilor+. Traducerea te-tului din Js. @1L@@ Jn #XX presupune c7 ter*enul ebr. este DJr h=dele&, 6cetatea nou7+. pn *od obiKnuit oraKul este nu*it $hir din Mob Q#. @BrlO. /nii sniori c8idad c, h %d. 48L<1-<P este un 5oc de cu0inte Jn care $hir !eres este parale[ cu 6pleKu0+ Qebr. Dorh7.S-a sugerat c7 nu*ele *oabit original a )ost fR!!, aceasta )iind probabil localitatea *en&ionata pe ='iatra Moabit7 QrJndurile GG &.ur*.O, unde MeKa a construit un sanctuar pentru $he*oK &i a ridicat *ai *ulte construc&ii. Aceste in)or*a&ii ar plasa localitatea %n apropiere de Dibon. $ei *ai *ul&i scriitori, Jns7, o identi)ica cu Mera(, pe ba.a traducerii din Thrgu*, 6Mera( din Moab+. Dac7 este aKa, cetatea a )ost construit7 Jntr-o po.i&ie strategic7, pe un deal stJncos a)lat la @SGP * deasupra ni0elului *7rii, Jncon5urat de 07i adinei, situat la 0reo @< (* E de Marea Moart7 &i G4 (* S de rJul Arnon. Jn silele noastre pe cul*ea dealului se a)la un casteO *edie0al. E%1/oZRA,E. n M. Ale# 1,osrapni. d. ld 'a, lsdaD G, @A<<, p. 4@<.4@A3 ebon clE%, AAS;R @4, @A<4,

p. 1B. J.A.T. $!%S. QEbr. DA, +.r+, ,puta+O. t. un oD atir " *in&ia lui Benia*in, )iul lui A:el &i tat7l regelui Saul Q@ Sa*. AL@3 @4LB@3 c` "apt. @<LG@O. G. "iul lui leiel Ki Maaca Q@ $ron. AL<SO, probabil c7 a )ost unchiul lui @. <. /n lsr, n"td @,l M8rt Q@ crd. G<LG@O. 4. /n alt l20it din ).*ilia hi M8rl c8 a a5utar b cur7&irea Te*plului Jn 0re*ea lui E.echia QG $ton. GtLrGO, B. /t on din eninla lui B2triditl <nabuicd lui Mardoheu QE1r. GLBO, J.D.D. 1, ,8le 2tiralei 1ui orar-rt.t la 8. GS hr SE de Babilon QJn pre.ent leii el-/(hei*erO unde, potri0it tradi&iei su*eriene Q#ista regilorO, a do*nit pri*a dinastie dup7 ='otop. A Jn)lorit tn perioada <GSS<SSS #d.$r., ca ri0al7 a cet7&ii =Erec, )n 0re*ea dnd a a0ut leg7turi cu legendarul Etana &i cu regele Agga care s-au J*potri0it lui Zhilga*e&. E-ist7 docu*ente din perioada ocup7rii anterioare a localit7&ii Ki din *ileniul al G-lea. A )ost e-ca0at7 de )rance.i QlAraO Ki de o e-pedWe odbnEtA ae ll oVor.t QAsh*l1) MlAe*O ti $lV.ago $i2ld M))iO Q@AGG-<<O. Dintre descoperiri *en&iona* p7tate 0echi, t7bli&e &i un strat de delu0ii, datat Jn cea. <<SS t.d.$r. B%a%;$B+A."%E. #, $, rhteliD S. !. hngdon, "r-ca0anons atMish, @AGB-<43 e). %*D G1,@A14, p. 8<-A83 G8, @A11, p. @8-B@. DJ.:. $!%S; . nid actld .nt el-MuDatta=, 2e iT. r7Kte din dealurile din Sa*ariei, ud7 cJ*pia Esdrae%onului &i se 0ars7 Jn gol)ul Acra, la p de Mt. $Ir*ei. DeKi cursul rJului are nu*eroase *eandre sensul general de curgere este spre 9, ta E de Kirul de *un&i c8 ] irtild d. la s<Mria la ca*al, iar h E rEe pe lJngS cet7&ile Taanac, Meghido Ki locnea*. u*ele $hison nu este )olosit )rec0ent &i rJul este indicat uneori prin re)erire la una dintre cet7&ile din apropierea lui. Ast)el, probabil c7 este *en&ionat pentru pr=* osrs b @S1. @AL@@, unde Jr!ul 8 1te la r7s7rit de Jocnea*+ )ace parte din grani&a lui gabulon, deKi %n ca.ul acesta se )ace re)erire nu*ai la o por&iune *ic7 a rJului care se a)l7 pn 0ecin7tatea cet7&ii locnea*. Men&ionarea cea *ai cunoscut7 a rJului este Jn conte-tul 0ictoriei israeli&ilor conduKi de Barac asupra snienilor conltrLi de Si]a QJod, 4-sL 'e. a<LAO. Ar+ 8ra bi Sls.ra, dotatl cu ce de lupri, a )o1r dpla. sat7 Jn cJ*pie, iar israeli&ii au atacat dinspre *un&ii a)la&i la S9 de rJu. Succesul israeli&ilor s-a datorat Jn *are *7sur7 rJului, care era re07rsat Ki probabil c7 a Jn*uiat p7*tntul cunpiei prea *ult pentru carele lui Sisera, ca* s-au J*pot*olit &i nu au )ost de nici un )olos. Jn $Jntarea Deborei rJul este nu*it 6apele de la M2abiiio+ Qtud. BL@AO, llr )aphrl .V MegMo nu 1re *en&ionat %n nici un alt )el Jn relatarea )ost considerat de Albright c7 ar indica )aptul c7 Meghido .Icea Jn ruin7, Sn ti*p ce Taanac prospera. E-ca0a&iile de la =Meghido au ar7tat o Jntrerupere Jn ocuparea cet7&ii Jn 5urul anului @@GB J.d.$r., Jntre i0elele 9! &i 9%, Ki este posibil ca 0ictoria israelit7 s7 )i a0ut loc %n aceast7 pdi8d, dc UdWsi,2, su h 5urul dului %@GB l.d.c.. GG< Mul este *en&ionat de ase*enea Jn leg7turi cu scena Junghierii pro)e&ilor lui Baal de c7tre tlie, Jn ur*a con)runt7rii de pe $Ir*ei Q@ J*p. @8L4SO. Aid este *en&ionat prin cu0Jntul6pJrJul+ QnahaiO, sugerJnd c7 seceta Jndelungata care a precedat aceste e0eni*ente a acut s7 scad7 apele riului. 'loile care au llMt trcbabll ., au tpllar *ele c= $ei. B%B#%;ZRA"%E. Z. A. S*ith, TTie !istoriuA Zeo-gtuphy ol tt. hott #8Ts, @A<@, p. <A4.<AP5 :. ". MbTlgh&ThcArchaealagytt)'atestine, @A1S, p. @@P-@@83 #;B, p. GS4 s.unn. T.$M. $!%T%M. und dinrE 1it tui r.* Qcd. @or4 _ @ $ron. @LP3 ebr. (iut*O ai c7rui ur*a&i s-au stabilit Jn insula $ipru, unde nu*ele lor a )ost dat localit7&ii Mition Qdenu*ita Jn pre.ent #arno(aO, care este *en&ionat7 b inscrip&iile )eniriene prin la eau (&y. Ei )7ceau co*er& pe *are Q u*. G4LG4O Ki nu*ele se pare c7 se re)erea la toat7 insula $ipru QHs. G<L@, @GO &i Jntr-un sens *ai general la .onele de coast7 Ki la insulele din E Mediteranei Q=iyyi (ittiyyJ*L %er, GL@S3 E.ee. GPL1O. iKte docu*ente din cea, 1SS id.$r., de la Arad, se re)era la )cty*, probabil *ercenari, *ai ales greci, din %nsule &i din .ona de coast7. Jn a patra 0edenie a lui Daniel, care probabil se ocup7 de perioada de ta $irus pin7 la Antiochus Epiphanes, eKecul acestuia de a cuceri Egiptul, datorit7 inter0en&iei Ro-*d, este probabil *en&ionat Jn @@L<S, unde 6cor7biile din $hiti*+ trebuie s7 )ie Ro*a. Autorul probabil c7 a 07.ut )in inter0en&ia Ro*ei J*plinirea te-tului din u*. G4LG4 unde 9ulg. traduce $hiti* cu 6%talia+ Qla )el Ki Jn Dan. @@L<SO, iar Thrgu*ul ;n(etos traduce 6ro*anii+. u*ele apare pn Sulurile de la Marea Moar-t7, unde probabil c7 se re)er7 tot %a Ro*a, )iind )olosit, de e-e*plu, Jn co*entariul c7r&ii %ui !abacuc ca o interpretare a 6caldeilor+ *en&iona&i de acel pro)et Qlhb, @L1O. B%B#%;ZRA"%E. A. #e*aire, %nscriptions hibraJ-Dua, @, @APP, p. @S13 C.-Cadin, Tht Serali o) the:ar o)thtSonso)#ightAgainsttheSonso)Dar(nas, @A1G, p. GG.. T.c=M.

$T%%9;T/# %AZ%M% T/#/T. Mit d= .dE. nea 6chi0otul Do*nului+, 6chi0otul lui Du*ne.eu+, 6chi0otul teg7*Jntului Do*nului+ QDeut. @SL8O Ki 6chi0otul *7rturiei+ Qed)l& _ ter*enii leg7*Jntului3 ]MkM%/R%EO. $hil )idhJl Ot iiirgg&nghJular7 Q=ar55n5 )7cut7 din le*n de salcJ*, care a0ea di*en-K5u*ledeG,B - @,B - @,B@ co&i QadJc7Pi,GG * -Tt)* -P1e*[. Era aeoperit* Jntregi*e cu aur Ki era purtat cu. paau5lr&igi5reeuti55rJn niKte iiiele a)late la cete patru col&uri de5oK. $apIc!iuTscaunulJndur7rii+. era o55%acJieii!i5ncogiuial7i.,ii a o.55%acJieii!i5ncogiuial7i.,ii aripile Jntinset plasa&i la capelele opuse. $hi0otul a se*tJXTca JbcdejdepcStare a &e5er doua table ale Decalogului JE*-l. GBL@1,G@3 4SLGS3 Deut. @SLl-SO, pentru un 0as cu *an7 si pentru toiagul luijAaron QE0r. AL4-BO3 QiiO ca 5oculde Jnrnniredain sanctuarul interioi@, unde Do*nul 55l-a re0elat 0oia +ga Kh&)#&psi[orjS7i QMoiseL E-od. GBLGG3 <SL<13 AaronL #e0. @1LG3 %osuaL los, PL1O. Ast)el, a ser0it ca si*bol al pre.en&ei di0ine care s7 c7tau.easc7 poporul S7u. $%%J$%A $hi0otul a )ost )7cut la Sinai de c7tre Be&aleel, dup7 *odelul dat lui Moise QE-od. GBL8 K.ur*.O. A )ost )olosit ca loc de depo.itate a legii scrise QDeut <@LA3 los. G4LG1O Ki a Jucat un rol i*portant ui tra0ersarea %ordanului Q%oe. <-4O, c7derea %erihonului QTos. 1O &i Jn cere*onia de aducere a*inte a leg7*Jntului, la Mt. Ebal Qlos. 8L<S K.ur*.O. D2 h ZhilSal .ldbtul . )dr outar lo Setel QJu.t. GL@3 GSLGPO, iar apoi a )ost dus la Silo pe 0re*ea Judec7torilor Q@ Sa*. @L<3 <L<O Ki a r7*as acolo pJn7 dnd a )ost capturat de )ilisteni pe cJ*pul de lupt7 de la Eben-E.er Q@ Sa*. 4O. Deoarece pre.en&a chi0otului a cau.at P luni de pl7gi, )ilistenii l-au Jnapoiat ia $hiriat-%eari*, unde arI*as ti*p de GS de ani Q@ Sa*. BL@ -PLGO, cu e-cep&ia posibil7 a unei *ut7ri te*porare Jn tab7ra lui Saul din apropiere de Bet-A0en Q@ Sa*. @4L@83 totuKi, l--indic7 aici c7 ter*enul original a )ost probabil 6e)odlcO. Da0id a instalat chi0otul Jntr-un cort Jn %erusali* QG Sara. 1O &i nu @-a luat de acolo Jn ti*pul r7scoalei tui Absalo* QG Sa*. @BLG4-GAO. A )ost pus Jn Te*plu Jn ti*pul do*niei %ul Solo*on, cu o cere*onie i*presionant7 Q@ 55rnp. 8L@ K.ur*.O Ki a r7*as Jn sanctuar )a ti*pul re)or*elor lui mosia QG $ran. <BL<O cJnd %ere*ia a anticipat o 0re*e lipsit7 de chi0ot Q<L@1O. 'robabil c7 a )ost pierdut Jn ti*pul distrugerii %e*-sali*uhiJdec7tre babilonieni, ta anul B8P #d.$r. Jn al doilea Te*plu nu a e-istat un chi0ot QJosephus, BJd $utii de le*n acoperite cu pl7ci de aut sau altare portabile au )ost cunoscute Jn ;rientul Apropiat antic ia 0re*urile pre-*o.aiee. $hi0otul leg7*Jntului, Jns7, este unic prin )aptul c7 a con&inut tablele leg7*Jntului, adic7, docu*entele pe care erau scrise 6prereddne lesl*intulu) Q-.dAt. MA.M. $!#;E. ,re ldirln SE, lrenDlnd ,iErde, b0er.it+, )iind un nu*e atribuit Jn special De*ettei. ,A c ei+ i-au spB lui 'a0el d1". le.b5dde din corint Q@ coi rL@@O d prcbabil 1lte tl i d5, @ $d, @-1. ".ptul 21 'alEl, ee e plin T rac, m *en&ionea.7 pe in)or*atorii s7i sugerea.7 c7 ei nu e*, din $Dinr. s2 poate c. ei g ) toet sla0i ct,1tid ai unei doa*ne din E)es care a 0i.itat $orintul. u se Ktie dac7 $hloe era Ki ea creKtin7. r. n. M. !itchccl QJTs Gs, @AG4, p, @1< W,*,O sus&ine c7 aici se re)er7 la o grupare pagin7, asodat7 cu cultul De*etrei. ,A-".:. $%#%D%A, R2si8 h sB Ariei Mici. pan8 de y cunoscuta sub nu*ele de Tracheia, era un podit necul ti0at din *un&ii @aurus, un loc de re)ugiu pentru pira&i Vi hoti, din 0r*ui prciltciaE pJn7 Jn 0t,ro rc *anilor. 'artea de E, cunsocut7 sub nu*ele de $ilida 'edias, era o cJ*pie )ertil7 situat7 Jntre Mt A*anus la S, M&iilaurus la , Ki *are la 93 dru*ul co*ercial 0ital tntle Eiria Ai Ash MicV ir1D prin ele do,, tt2dtori i*pun7toare, 'or&ile Siriene Ki 'or&ile $ilieiene, $il(aa a de0*it oidal prc0icie b8ni h.tnre de loo J.d.$r., dar conducerea e)ecti07 a Jnceput nu*ai dup7 GGA $%%,%$%A

$ilicia, o p^ro0inde ro*an7 i*portant7 core controlea.7 dru*ul co*ercial 0ital dintre Siria Ki Asia Mic7, trectnd prin 'dti( $ilXiei. ce 'o*pei i-a alungat pe pira&i Jn anul 1P J.d.$r. $icero a )ost gu0ernator al pro0inciei in anul B@ td.Zr. Se pare c< pro0incia a disp7rut Jn ti*pul 'ri*ului %*pe)t, drd Argl)u a c2dat o pr.te din [rTnein diBlEi l8le "i o p.,te regatld ,2sale Z2#tia Di $apadocia. 'edias, care const7 din @1 cet7&i se*i-Wtoere, dintre 8 c8 Mi inportanB 8ra a, a )ost ad*inistrat7 de Siria pJn7 dup7 ce Tracheia a )ost luat7 de la Antiochus %9 de $o*agene Jnaaul PG d.$r. Atunci R)espasian a co*binat din nou cele dou7 regiuni )or*Jnd o singur7 pro0incie, $ilicia QSuetonius, 9es-p1i4r aO. Asrtel, 'a0el, el *i di,ri,1 cetateA al ei Ki #uca, au descris corect perioada anterioara, )iind )oarte e-ac&i cJnd co*bin7 $ilieia Qadic7 'ediasO cu Siria QZal. @LG@ 0ariant73 "apt. @BLG<,4@3 0e.i E. M. B. Z8, ,S"i, od $di.ia+, t-pT P@, @ABA.T, p. BS.B<, ii bibliosE, citatd a8loO. BM.B.$. $J.!. $% A D;M /##%. At 1 .el Mi sEEbil l, pre.ent7* do0e.ile T pentru aceast7 cere*onie creKtin7 Jn dte0a sec&iuni intitulateL 6/lti*a $in7+, 6"ringerea 'EniT, 6Euharistul lui 'a0el+ Ki 6Alte *ateriale din T=. %. /lti*a $in7 a. A )ost oare 'a&ttleU atu prEis r ,=8i te c4 Dotud a lut-o ,,. preun7 cu ucenicii S7i Jn seara cJnd a )ost 0tndut este una dintre cele *ai contro0ersate subiecte din istoria &i interpretarea T. S-au e*is di0erse %pote.e. @. E-plica&ia tradi&ional7 este ca *asa ser0it7 a )ost *asa tradi&ionala de 'aste &i aceast7 idee poate relEdica rlti5ilDl EElSlrdiilor, Wadt al eloi sino' tice QdeerMa @4L@-G,/.r; dtsial EEsneDei dupi len Qde d, @<LG@-<SO. Aat cin, a aFt tr7s7turi caracteristice pe care cercet7torii iudais*ului fn special '. Billerbec( Ki Z. !. Dal*anO le-au re*arcat ca )iind tr7s7turi distincti0e pentru cina 'as cal7, de e-., )aptul c7 st7teau JntinKi spri5inindu-se pe a parte la *as7 Q]SH /# #/% A9RAAMO, J*p7r&irea unor daruri pentru s7raci &)). loan @<LGAO Ki )olosirea unei buc7&i de pEne Jn*uiat7 Jntr-un sos special, harose&, ca o aducere a*inte a a*7r7ciunii robiei e8iptDe. leEu detolii splete, Ei c, !. D.ln4 JesusJeshua, E, T. @AGA, p. @S1 K.ur*. Ki J. Jere*ias, The. Eucharistic :ords o) Jesus, E. T. i@A11, p. 4@ Wl* Dar do8.ile nu sht atlt de o0ilsiroar2 bclt s, eadud, toate el2lalt2 lntDpretlri. deVi h .ilele noastre e-ist7 tendin&a de a pri0i cu *ai *ult respect dedt %n trecut %deea c7 a )ost cina 'ascal7, Jn special Jn ur*a pri*ei public7ri a c7r&ii lui Jere*ias Jn @A4A. $ritidle *ai 0echi au )ost si*ilare cu cele e-pri*ate de !ans %iet.*ann, care a contestat teoria 'ascal7 a $inei considerind c7 ar con&ine doar 6cea *ai neJnse*nat7 ur*7 de probabilitate+ QMass and #ord=s Sup-U], E. T, @As<, p. @P<O. A Dittar o r8Die ,1pottih aceastui negati0is* e-tre*. G. %n)or*a&iile care i-au )7cut pe unii s7 pun7 la Jndoial7 concep&ia tradi&ional7 sJnt scoase Jn *are *7sur7 din E0anghelia a 'atra, care s-ar p7rea c7 datea.d s" ci*i g p.tiailc d o .i Mi deltr)t dedt si ptid, $odo* cu l8tr l<L@L 8LGa3 @A@@4, <@, 4G, r]tignica a aFt le c, o .l l*iite de is @B, care este calculul sinoptic, iar $ina de pe /r*7, desigur, a a0ut loc cu o sear7 Jnainte de r7stignire. Ast)el, nu se poate s7 )i )ost *asa pascal7 obiKnuit7, deoarece Do*nul a *urit Jn aceeaKi .i Jn care erau 5ungiiiati *ieii pentru *asa pascal7, Jn ritualul de la te*plu. Ast)el, e-ist7 un i*pas aparent, care este co*plicat Ki *ai *ult de a)ir*a&ia c7 e-ist7 inconsec0en&e chiar Jn relatarea sinoptic73 de e-e*plu, te-tul G<S

din #uca GGL@B poate )i citit ca o dorin&7 neJ*plinit7. 'entru acei cercet7tori care pre)era+ s7 spri5ine datarea lui %oan Qde e-. J. !. Be*ard Jn sec&iunea despre han Jn %$f &i cred c7 cina de pe ur*7 nu se poate s7 )i )ost dna de 'aKte, se ridica JntrebareaL Atunci ce )el de tr a )ost aceastaU Ei r7spund la aceast7 Jntrebare prin postularea unui sabat fiddush, adic7, potri0it acestei p7reri, %sus &i ur*a&ii S7i au constituit un. g*p religios care se Jntrunea Jn a5unul sabatului Kt al 'astelor Ki a0eau un ser0id si*plu Jn care era rostit7 o rug7ciune de s)in&ire QfiddushO Ki era b7ut un pahar de 0in. <. $a o *odi)icare a acestei idei, !ans #iet.*ann a pre.entat ideea c7 cina a )ost o cin7 obiKnuit7 Ki c7 Do*nul Ki ucenicii S7i, care au iuat parte la ea, au )or*at o grupare religioas7 nu*it7 h7burah, ase *7n7toare cu grupurile religioase Jn care se Jntruneau pare c7 Jn aceast7 contro0ers7 redeschis7 Jn ur*a cercet7rii do0e.ilor noi din sulurile de la fu*ran s-a a5uns la un %*pas. 4. En lu*ina cercet7rilor recente cu pri0ire la ini8ta eleldarclor spa"te c.E a, )Zt )olZite pentru calcularea .ilelor de s7rb7toare, este posibil s7 anali.a* din nou teoriile *ai 0echi ale lui '. Billerbec( Ki J. 'ic(l potri0it c7rora cele dou7 grupuri de do0e.i di, EElgh.lii pot )i r8niate pe be spo.ilEi ., a*bele grupuri pot )i interpretate Ki c7 )iecare dintre ele re)lect7 o tradi&ie di)erit7. Billerbec( Ki 'ic(l au )7cut distinc&ie Jntre data )ariseic7 a 'astelor, pe care a lolo1ito %,W, )i daraE sad,.n2., 8 o .l Mi de0re*e, pe care o g7si* Jn E0anghelia a 'atra. Aceast7 teorie a )ost respins7 de critici spunJnd c7 nu are do0e.i spri5initoare, dar Sulurile de la Marea Moart7 arat7 c7 Jn lu*ea iudaic7 erau )olosite calendare di)erite Ki este posibil ca pe 0re*ea pati*ilor s7 )i circulat tradi&ii separate. D -ra A. Jaubert a reconstituit e0eni*entele pe aceasta ba.a@, a&a Jndt s7 ar*oni.e.e datele din E0anghelii Ki *7rturiile liturgice 0echi QJn cartea sa The Bate o) the #ast Supper, E. T, @A1BO. 'entru oacceptare a te.ei ei, 0e.i E. E. Ellis, The Zospel o`#u)ceG, $B, @AP4, p. G4A K.ur*. Ki cea *ai recent7 cdEibDie , DEi Jaub2nt i %s@4,rA1P.a, p, @4B, @14. , e Ktie dacA d.ra $irei E 1 stabititd chdE cu certitudine3 dar pute* crede c7, oricare ar )i )ost natura acelei cine, Do*nul a a0ut Jn 0edere 'astele atui .Td . stat la *sa 8 8icii sdi, 'st2te e0reiesc, ba.at pe E-od, @G Ki interpretat Jn !agg7&l7ti pentru 'aKte Ki Jn tractatele 'esah i* din Misna, o)erI in)or*a&ii indispensabile pentru Jn&elegerea cinei &i a se*ni)ica&iei $inei De*nului Jn Biserica pri*ar7. A-ceast7 conclu.ie este Jnt7rit7 de studii recente de pentru scriitorii T e0eni*entele din 9T prin se*ni)ica&ia lor 6tipologic7+3 de ase*enea, nici o serie co*ple-7 de e0eni*ente i.b70itoare nu 0ine cu *ai *ult7 )or&7 Jn pri* planul gJndirii creKtinis*ului pri*ar dedt E-od=% ti l.bTi8 din ESipt QcV. !. sahlin, 6The eF E-odus o) Sal0ation aceording to St 'aul+, in PPie Root o) the 9ine, ed. A. "ridrichsen, @AB<, p. 8@-AB3 J, Daniilou, Sacra*entu* "utFi, @ABS, $artea a %9, p, @<@ &.ur*.O. 'ute* *en&iona Ki contribu&ia i*portant7 a lui T. 'reiss Jn #i)e * $hrist, E. X @AB4, p. AS, care arat7 locul pe care-@ ocup7 6totalitatea e0eni*entelor E-odului centrate Jn 5urul 'astelor+ Jn "adi). iud.i.E W rn 8 cr2tina,

$% A D;M /#/% b. $u0intele de instituire S7 ne Jntoarce* acu* s7 e-a*in7* *ai Jndeaproape ulti*a cin7 din ca*era de sus. Se ridic7 dou7 Jntreblri- cire a )ct )o*a cl0int2lor d2 iEtituirc. *tire peste pune Ki 0inU ?i care a )ost se*ni)ica&ia lorU @. "o8 orisiMli a d0in8lor nu 1te llVd d. descoperit deoarece e-ist7 cJte0a 0ariante, repre.en tat2 tn pricipal de hdida lli Ma8 W 1peti0, pa0el. l,lu GGL@BGS aE clte )igtui panidrar, atJt te-tuale cJt Ki her*eneutice. E-ist7 o tendin&7 recent7 de a accepta pre.entarea *ai lung7 din te-tul lui #uca Jn de)a0oarea pasa5elor *ai scurte din MS. Ap8ar D " .tin .,1ite MS. latine W siriere Ehi 8e onit reserele" @Ab Vi GS. @=b@d8 WUaicop.i lui #uca const7 Jn )aptul c7 aduce do0e.i independente din aceeaKi tradi&ie cu cea )olosit7 de 'a0el Jn leg7tur7 cu ordinea neobiKnuit7 6pahar-pBne+ Jn #uca GGL@P@A &i @ $or. @SL@1, G@ Nq Didache AO Ki p7strarea Jn a*ttile reldtlri . pol8n de a releta Wnndul Q#ua GGL@Abr % coi @@LGsO. o3linalitt8 +re-n5lu5 8i lnnSi a )1t stabniiS plactic rle !- Schiirnnn, AT <G, tAB@, D. <14-<AG, sGGsar. D ,. E, E#lts, ,u(e, p, GB4-GB1 Qbiblio.n. Jn ceea ce pri0eKte di)eren&a de )or*7 dintre relaraE hi M. d cea a lui 'a0el, argllMre# *belor p7r&i sJnt necon0ing7toare. /nii cercet7tori cred c7 %s nu ar )i putut sug2n licideM 8icilor Sri s7 bea sJngele #ui, nici *7car si*bolic, &i c7 este *ai probabil ca 0ersiunea lui 'a0elL 6Acest pahar este leginlnnrl cel nou ln siry2@e M2u+ Q@ cor, @@LGsO sa )i )4t o05ntele o.isilEle, *i ales ., )o*da lui Maru 1te sitrEEici din pl* de led2re lirursic cu cea pentru pJine, Ki este Jn ar*onie cu E-od. G4L8 iut-O. J*potri0a acestei teorii s-a ridicat A. J. B. !iggins care a)ir*7 c7 )or*a lui Marcu ar )i *ai aproape de original datorit7

se*itis*elor crase din greac7 Ki datorit7 de,2ndole5 did8re d2 "s5ele din %sai. d1pr Robul Do*nului, deKi !iggins ar 0rea s7 eli*ine cJte0a e-lEii ale lui MaEu, in ori)t e., puten c2de ci ur*ilorul (nariu 1E Zl2.D aprcpiar de )t# ori sinalL .lss a luto pli)t, . biZu0intato, s ttu.o tr a .isL Acesta este trupul Meu. A luat un pahar, @-a binecu0Jntat Ki a .isL 6Acest pahar este legItnJntul cel nou Jn sJngele Meu+ Q'a0elO, sau, 6Acesta este sJngele let*iohnui Meu tMaRuO=. Au Ft aloi o0i*ele 8tolosice, cJ M*u @4.GBL r cor, @@LG1. %n e pri0eKte, 5ur7*Jntul de abstinen&7+, 0e.i J. Jere*ias, eF Testa*ent Theology, @, E. T. @AP@, p. GA8 &.ur*. G. Dac7 Jncepe* cu declara&ia escatologic7, )aptul acesta 0a )i e-plicat ca speran&a pri*ilor credincioKi, Jn07&a&i de Dornnul, c7 pIrtIsia lor cu El 0a)J reali.at7 Jn J*p7r7&ia per)ect7 a lui Du*ne.eu3 )aptul acesta stabilette s r*in1 ad 4u* r2nd Edbristul 'aulJn, deoarece atunci cJnd Do*nul Se 0a Jntoarce ln glolie p2ne a *i p.porul SAu h ldrd2ie, .i8 *e*orial7 0a Jnceta Vc). M. Dibelius, "ro* T)-adition * c1pd, ,, U @A<4, p, GS8O, cu0intel2 htsletariF cu lli0ire la elelMre au )ost e0aluate Jn *od di)erit. u e-ist7 nici un ternei pentru o echi0alare literal7, ca Jn doctrina transub-Etan&ierii, $u0Jntul de leg7tur7 6este+ este cu0Jntul rda).odt din puct de reder2 eEgetic la #l 8 ti in Zs. 4@LG1L Dan- PL@P5 #uca aL@l5 $.l. 4LG4L ApQ. @LGS3 Jn li*ba ara*aic7 acest cu0Jnt de leg7tur7 ar )i lipsit, c in $2n. 4SL@G3 Dan, GL<1i 4LGG. 8lele )igurati0e Ki neliterale 6nu ar )i trebuit niciodat7 s7 )ie contro0ersate+ Q#iet.*annO. G<@ $T A D;M /%,/% $u0intele 6trap, sSnge+ sJnt luate uneori Jn sensul c7 %sus se re)era la *oartea Sa pe cruce cJnd trapul S7u a0ea s7 )le )rJnt Q0e.i Jns7 loan @AL<@-<PO iar sJngele S7u 07rsat Jntr-o *oarte 0iolent7. ;biec&ia principal7 la aceast7 concep&ie si*bolic7 este c7 a)ir*a&ia re)eritoare %a pline nu a )ost rostit7 cJnd ea a )ost )rJnt7, d Jn ti*pul J*p7r&irii, iar 0inul )usese turnat *ai de0re*e, Jntr-o )a.i anterioar7 a *esei pascale. De ase*enea, nu este ni*ic neobiKnuit cu pri0ire la )rJngerea plinii. 6A )ringe pJinea+ era o e- presie e0reiasc7 obiKnuita care Jnse*na a lua *asa cu dne0a. S atd r1rie ia t*1d gr, rAna QtrupO 8 tra, ducere a cu0Jntului ara*aic g$?, care Jnsea*n7 nu nu*ai 6trup+ d 6persoan7+, ca Ki cu* %sus ar )i spusL 6Aceasta este persoana Mea, Eu[ Meu ade07rat+- aceast7 interpretare indic7 p7rtaKii %ul continu7 cu poporul S7u, Jn calitate de Do*n Jn0iat, arunci cJnd eJ repet7 pIrt7&ia de la cin7. Jererolas, Jns7, a obiectat la aceast7 sugestie a lui Dal*an Qop. rit. p. @4<O &i a re*arcat c7 ade07ratul corespondent al 6sJngelui+ nu este 6trupul+, sS*a, d 6carnea+, tar-, pentru care ter*enul ara*aic este bJsri, 6carnea *ea+, R)e.i de ase*enea E. SchFei.er, TTie #ord=t Supper According to .R. l: lbtda4 E. @, tA1P, p, t4-@P. $ea *ai 0aloroas7 indica&ie cu pri0ire %a sensul cu0intelor Do*nului la instituirea $inei trebuie g7site tn partea pe care o au **carea Ki b7utura Jn ritualul de 'aste. 'otri0it interpret7rii lui !iggins, pute* considera cu0intele de instituire ca )iind o ad7ugire )7cut7 de Do*nul la %tturgia pascal7 Jn dou7 puncte 0itale, Jnainte Ki dup7 cina principal7. El le spune ucenicilor, prin cu0intele Sale Ki prin si*bolis*ul pro)etic, c7 sensul original al ritualului pascal este dep7Kit, la )el cu* El este Mielul pascal, care J*plineKte pro)e&ia din 9T Q@ $or. BLPO. $u0intele Ki ac&iunile #ui cJnd a luat pJinea Ki paharul sJnt pilde care anun&7 o se*ni)ica&ie nou7. 'Jinea de0ine, sub cu0Jtitul #ui su0eran, pilda trupului 8Vu predlt h slu5i8 pla)ltlui de rBB3e p7rare al lui Du*ne.eu QD). E0r. @SLB-@SO3 iar sJngele S7u 07rsat Jn *oarte, a*innndu-ne de ritualurile de 5ert)7 din 9T, este repre.entat Jn paharul binecu-0Jnt7rii de pe *as7. De aici Jncolo paharul acela este in0estit cu o se*ni)ica&ie nou7 ca aducerea a*inte a edui B-od, rc.ltt la lentsalE Q#8 AL<@O. 'rin ur*are, )unc&ia ele*entelor $inei Do*nului este paralel7 cu )unc&ia *Jnc7rurilor de 'aKte, #a s7rb7toarea anual7 de 'aKte )iecare israelit este legat, Jn *od realist Ki dina*ic, cu JnaintaKii s7i pe care DoMd iV %rbr0it din Eetpt. 'W8 de pe ea.t re buie pri0it7 ca Ki cu* ar )i 6plinea Jntrist7rii+ pe care au *Jneat-o e0reii din 0echi*e QDeut, @1L<, aKa cu* este interpretat Jn !aggud7h de 'asteO3 el trebuie s7 se considere ca Ki cu* el JnsuKi ar )l )ost eliberat tn nod paWEl din tiEnia egiptean7 Jn ace prih.1 genera&ie a na&iunii sale, Jn ur*7 cu *ul&i ani QMish-nah, 'esahi* @S. BO. #a Masa Do*nului, car7 este legat7 genetic de ca*era de sus, biserica noului %srael este adunat7 ca poporul noului leg7*Jnt Q%er. <@L<@ K.ur*.O3 este con)runtat7 din nou cu si*bolurile acelei 5ert)e aduse o singur7 dat7 Ki retr7ieKte acea e-perien&7 prin care a ieKit din Egiptul p7catului Ki a )ost r7scu*p7rat7 pentru Du*ne.eu prin *oartea pre&ioas7 a Jert)ei de 'aste adus7 de Du*ne.eu. Alte detalii cu pri0ire la aceast7 se*ni)ica&ie 6dina*ic7+ a 2l8telor citui Dotrdtri aht date de R. ' M,nin Jn :orship in the Eaiiy $(urc)i, @AP4 ed., p. @@4 K.ur*. %%] "5rrogercn punil Jn Biserica pri*ar7 re)lectat7 Jn "aptele Apostolilor e-ist7 re)eriri sporadice cu pri0ire la p7rtIKia %a *as7, de e-. "apt. GL4G,41 unde e-presia caracteristic7 este 6)rJngerea plinii+, tn "apt. GSLP Qdar nu Ki GPL<B, care descrie o nJas7 obiKnuit7, )7r7 se*ni)ica&ie religioas7O e-ist7 o re)erire la o *as7 de p7rt7Kie Ki este )olosit7 aceeaKi e-presie. "aptul c7 paharul nu este *en&ionat nic7ieri Jn "aptele @-a deter*inat

pe !. #iet.*ann mre.ipD\T1B,@AB<-B4, p. <<< K.unn. pentru o anali.7 clar7, dar critic7, a teoriei saleO la teoria co*ple-7 c7 aceast7 co*uniune din %erusali* este Jntr-un )el cea *ai 0eche Ki cea *ai original7 )or*7 de sacra*ent, deKi nu *erit7 acest nu*e. Se presupune c7 era o *as7 de p7rt7Kie care Jncepea cu obiceiul e0reiesc )a*iliar de )ringere a pMnii - )iind de )apt o continuare a *eselor co*une din ti*pul propo0aduirii lui %sus Jn Zalilea, cJnd Do*nul a hr7nit *ul&i*ile Ki dnd El Ki ucenicii S7i au )or*at o hai*rah. Moti0ul ritualului de la %erusali* nu a )ost *oartea lui %sus, ci pre.en&a in0i.ibil7 a Do*nului Jn7l&at Jn *i5locul lor. $ina Do*nului din @ $or. @@, cu accentul pe care, pune pe c8ct1nl isp4itor .@ rc4ii lui cistos a )ct o co, tribu&ie nou7 a lui 'a0el, pri*it7 prin re0ela&ie spe-dal7 de la Do*nul a)lat Jn glorie. $el pu&in aKa sugerea.7 #Jet.*ann. A.ostd terie 8npl2-t nu 1te tE.gr,. u a0e* nici o indica&ie c7 'a0el ar )i )ost un ase*enea ino0ator. A&a cu* obser07 A. M. !unterL 6Este i*posibil de cre.ut c7 el ar )i reuKit s7 i*pun7 ino0a&ia sa ... asupra bisericii, r7spJndit7 Jn toat7 lu*ea+ Q'aul t*d!a'redecesion,, @A1@, p. PBO. "aptul c7 paharul nu este *en&ionat poate s7 )ie un aspect nese*ni)icati03 6)iJngerea pJinii+ se poate s7 )ie o e-presie speci)ic7 pentru a dese*na toat7 cina. #ucrul se*ni)ica ti0 cu pri0ire ta )or*a pri*ar7 a Euharistului este nota de bucurie care i.0or7Kte direct nu atJt din p7rt7-Kia la *as7 Jn Zalilea, cJt din ar7t7rile Do*nului dup7 Jn0iere, dintre care *ulte sJnt asociate cu o *as7 %a ca au lut parte Dotul tti u1icn sAi Q#8 G4L<S. <B, <Z4aL l8n G@A h*.3 ti".pt. @L43 @or4@5 Ape, <LGSO. %tr. ErhrTtd lut 'oEl M]te d2 pVri1tie din tinpul "opo0lduirn h calila au *ai curJnd un echi0alent Jn agape Bau *esele de d)tsZre din bisica din $orint Q@ co., @@LGS-<4O. t $orint oZtau dour pd.d ale elFniei cultice o *as7 co*un7, a0Jnd ca scop hr7*rea Qs). Didache @SL@L 6dup7 ce 0-a&i s7turat+O, ur*at7 de ritualul sleM al Eulsiennui, QrMAsi DE DRAZoSTEJ h biserica din $orint au e-istat e-cese gra0e, cu* sJnt l7co*ia, egois*ul, be&ia Ki J*buibarea. 'a0el i-a a0erti.at serios Ki cu0intele lui ne las7 i*presia c7 dorin&a lui a )ost ca cete dou7 )a.e ale s7rb7torii s7 )ie separate, aKa cu* s-a JntJ*plat Jn biserica de *ai t)r.iu. Jnde*nul lui este ca oricine este )l7*Jnd s7 *7nJnce acas7 Ki s7 0ina cu re0eren&7 Ki cu cercetare de sine ta Me D*duid Q@@5GG, <Z<4@ Jn07&7tura euharistic7 distincti0a a lui 'a0el accentuea.7 se*ni)ica&ia $inei prin ancorarea ei )er*7 Jn planul lui Du*ne.eu de r7scu*p7rare3 el procla*7 *1tu DoMdri Q@ cor, @@LG1@, la )2l c* riMlul de 'aKte pre.enta lucrarea de r7scu*p7rare a lui G<G Du*ne.eu Jn 0echiul leg7*Jnt Qde aici titlu[, !ag-gaIIh, adic7, declara&ie3 echi0alentul gr. este ter*enul )olosit de 'a0el, (atange/ein Jn @ $or. @@LG1O. El pre.int7 de ase*enea se*ni)ica&ia l7untrica a $inei ca o p7rt7&ie Q(oinoniaO cu Do*nul Jn *oartea &i Jn Jn0ierea #ui, si*boli.ate prin pune &i 0in Q@ $or. @SL@1O. Jn acestea 'a0el descoper7 unitatea Bisericii, deoarece atunci cJnd *e*brii se J*p7rt7Kesc dintr-o singura pJine ei se ridic7 to&i odat7 *ani)estInd ast)el unitatea trupului lui $ristos Q)). eseul lui A. E, J. Rliri @A<S, p. GGB K.ur*.O. E-ista de ase*enea se*ni)ic7rii escatologice, ca Jn tradi&ia e0anghelic7, JntrucJt pri0irea este Hndreptat7 Jnainte spre Jntoarcerea lui $ristos Jn glorie. $u0Jntui Maran7th7 din @ $or. @1LGG poate )i plasat )oarte bine Jntr-un cadru euharistie a&a tocit conclu.ia scrisorii s7 se Jncheie cu rug7ciuneaL 69ino, Do*nul nostru,+ Ki s7 preg7teasc7 scena pentru celebrarea cinei dup7 ce scrisoarea a0ea s7 )ie citit7 adun7rii Qc` %iet.*ann, op. cit p. GGA3 J. A. T. Rob*-son, 6The Earliest $hrisrian liturgica[ SeDuenceU+, Jr% r,tr, 4,@AB<, p, <A4@i 8i ri c. ". D. Moutc Ts 1 @ABA. 1S, p. <SP t*J. R2.i d. a.2ltE8, c. 9)ebiFright, Eucharist and Esc(atatogy, @AP@. ; pre.entare *ai co*plet7 a Jn07&7turii lui 'a0el cu pri0ire la $in7 este o)erit7 de R.'. MartinJn op. ci#, cap. @@. %9. Alte *ateriale din oul %teitautcnt Este desigur se*ni)icati0 )aptul c7 Jn a)ar7 de te-tele *en&ionate de5a e-ist7 piea pu&ine alte *7rturii directe Jn T cu pri0ire la acest sacra*ent. "aptul acesta este deosebit de i*portant t)rid a5unge* la o e0aluare a asa-nu*irului 6sacra*ental Js*+ al lui 'a0el. Este int=1iM cr lutord cu0l)telor din % $oi @L@1-@P sl )i )ost un o* care s7 considere sacra*entele ca a0Jnd ulti*ul cu0Jnt Jn ce pri0eKte credin&a &i tr7irea creKtin73 totuKi, trebuie s7 ad*ite* c7, a&a cu* spune $. T. $raigL 6'a0el nu concepea e-pri*area credin&ei creKtine dedt Jn conte-tul unei co*unit7&i Jn care era el2b"tt cha %ro*ului+ Qdr,t de A, M. !eri %nterpnting 'aul=s Zrapei, @AB4, p. @SBO. Dup7 p7rerea noastr7 Adolt Schlatter )ace cea *ai corect7 e0aluare a teologiei sacra*entale a lui 'a0el dnd spuneL 6'a0el poate e-pri*a cu0Jntui lui %sus, nu cu 5u*7tate de *7sur7 ci co*plet, )7r7 s7 *en&ione.e deloc sacra*entele. Dar cJnd acestea 0in ta discu&ie, el le leag7 de toate bog7&iile harului lui $ristos, deoarece el 0ede Jn ele 0oia lui %sus, e-pri*at7 nu doar par&ial ci total si e)ecti0+ QD/ Brit)e an die Thessalonicher, 'hilipper, Ti*otheus uad Titus, @ABS, p. G1GO. $eea ce este ade07rat cu pri0ire la 'a0el este ade07rat &i cu pri0ire la al&i scriitori ai T. Se poate sI

e-iste alu.ii la $ina Do*nului Jn te-te cu* stat E0r. 1L43 @<L@S3 E0anghelia dup7 loan con&ine un discurs re*arcabil Jn sinagog7, un discurs pe care *ul&i teologi l-au legat de tradi&ia euharisdc7 a bisericii de *ai ur.iu Qloan 1LGG-BAO3 totuKi, nu ar trebui s7 )or&a* aceste te-te, cu* se pare c7 a )7cut ;. $u/*ann cJnd a descoperit Jn E0anghelia a 'atra nu*eroase re)eriri subtile la Jnchinarea sacra*ental7 Q0e.i cartea sa Eariy $hristian :orship, @AB<, p, <P K.urrn., Jn special p.@S1O. %n G 'et. GL@< &i %uda @G e-ist7 *7rturii cu pri0ire la *asa agape. Jn a)ar7 de aceste in)or*a&ii oarecu* neJnse*nate Ki detalii su*are, T p7strea.7 t7cere cu pri0ire la rJnduiala &i des)7Kurarea Jnchin7rii euharis-tice in co*unitatea creKtin7 pri*ar7, Jn special dato$%pru rit7 )aptului c7 ceea ce este Jn general pri*it &i practicat nu constituie deobicei subiectul unor co*entarii e-tensi0e. Jn ce pri0eKte de.0oltarea ritului Qcare trebuie s7 recunoaKte*, a constituit o surs7 proli)ic7 de ere.ie Ki de doctrine con)u.eO trebuie s7 ur*7ri* coresponden&a, epistolele &i liturghiile din secolul al G-lea &i din secolele ur*7toare, din @ $lan. 4S. G-43 %gnatius, S*yrnaeans. 8.@3 Didache A@S,@4 Jnainte. B%B#%;ZRA"%E. Acest articol a *en&ionat cJte0a dintre lucr7rile i*portante. De o 0aloare special7 este A. J. B. !iggins, The #ord=s Supper in the eF Testa*ent, @ABG3 pentru abordarea ulterioar7 a subiectului J. !. SraFley, The Eariy !istory c) t(e #iturgy, @A4Pm 9e.i de ase*enea A. M. Stibbs, Saera5Fc, Sacra*ent andEucharist, @A1@. Anali.e )olositoare ale discu&iilor r.ceore d1pre do0e.ilc T 8=ar c1rce lui E, SchFei.er, The #ord=s Supper acenrding to the eF Testa*ent, E. T@A1P Qbibliogra)ieO si:.Mancsen, T(e #ord=s Supper as a $hristological 'roble*, E. T. @APS3 pentru o tratare pe Jn&elesul tuturor, 0e.i R. RMartin, :odhip ia the Eady $nFth, @AP4. RJ.M. $%'R/. %nsula $ipru, lung7 de 0reo GGB (* &i cu o l7&i*e *a-i*7 de 0reo @SS (*, este situat7 Jn E Mediteranei, la circa @SS (*9 de coasta Siriei Ki ca* la aca1i ant,d de 8sta Tntlei $iprul nu este *en&ionat pe nu*e Jn 9^ unde prDTbil d a ldt lsit ,Elila3 'tlbalil d poporul nu*it =$hiti* din Zen. @S s-a stabilit acolo *ai tJr.iu. Jn T insula este nu*it7 Mypros Jn "aptele. Barnaba era de origine din aceast7 insul7 Q4L<1O, la )el ca &i al&ii dintre pri*ii ucenici, %ar biserica de acolo a crescut la nu*7r cu re)ugia&ii care au plecat din cau.a "=%*i "lldWi Qlapt @@L@A-GS5 G@@@1O. 'a@2l d Barnaba au tra0ersat insula, de la Sala*ina la 'a)os, la Jnceputul pri*ei lor c7l7torii *isionare Q"apt. @<L4-@<O. #a 'a)os l-auJntJlnit pe ]Bar-%sus, 0r75itorul, si pe proconsulul QanthypatosO Sergius 'aulus. 'a0el nu a 0i.itat insula Jn a doua c7l7torie *isionar7, dar BarEba a 0i.irar-o lhpreu, 8 Mdu Q"apr. @BL<AO. $Jnd s-a Jntors din a treia c7l7torie *isionar7, corabia lli '.Fl a ttert pe la S9 de iEdl Q"apt, G@L<O, iar Jn c7l7toria spre Ro*a 0Jnturile t*potri0itoare i-au J*piedicat s7 debarce Q"apt. GPL4O. %nsula nu *ai este *en&ionat7 Jn Biblie, dar biserica de acolo a continuat s7 Jn)loreasc7 &i a tri*is trei episcopi la $ondliul de l. n.a din anul d<Gs d.cr. 'e insul7 e-ist7 ur*e de aKe.7ri neolitice iar cultura din Epoca Bron.ului arat7 do0e.i de contacte cu Asia Mic7 &i cu Siria. Jn secolul al @B-Jea t.d.$r, ci0ili.a&ia *inoan7 din ]$reta s-a e-tins Jn $ipru, Ki e-ista do8i dadind din s, 1@ @4-#, #d,$r, indic-M 1toni.area insulei de c7tre *icenieni, care erau succesorii cretanilor b- Zrecia continental7. 'robabil c7 in acest secol au a5uns s7 )ie e-ploatate pe scar7 larg7 *inele de cupru, care Jn 0re*ea ro*anilor au de0enit su)icient de )ai*oase pentru a J*pru*uta *etalului nu*ele insulei Qlat. D0priu*O3 ca ur*are a acestui )apt, $iprul apare )rec0ent Jn scrierile na&iunilor Jn0ecinate Q]E%%?AO din aceast7 perioad7, Jn duda in)luen&ei din a)ar7, cultura nunoan7-*(enian7 a r7*as do*inant7 &i luoul aeta ] poate 0edea Jn spedal ln .ta-nu*itele inscrip&ii dpro-*inoane Qdou7 colec&ii 0echi din secolele al HS-lea &i al @G-lea #d.$r.O, care arat7 G<< $%'R/ ase*7n7ri *ari cu scrierea liniar7 oetan7. Aceast7 scriere a continuat s7 )ie )olosit7 Jn ulti*a parte a 4il1itlui @, alArui d2 dialetul <r., el na@ .,rcpiat de cel din T7bli&ele cu scriere liniara B, dialectul arcadian, care a )ost probabil Jnlocuit Jn S Zreciei Ki Jn $reta de cel doric. $iprui )i-a a)lat Jn calea 6;a*enilor M7rii+ &i e--cedile de la Ed8ni si Sinda a, ]1 la lMin, Wle de lut de tip nucenian din care s-a de.0oltat aKa-nu*itul ol7rit ]6)ilistean+ din 'alestina. Jn secolul al A-lea sau al <-lea J.d.$r. )enicienii s-au stabilit pe insul7 Ki *ai tJr.iu au )ost Jntfnite o serie de inscrip&ii biling0e Qcea 1SS-GSS J.d.$r.O, Jn )enician7 si greac7, cu scriere cipro-*inoan7, nu*it7 acu* scriere cipriot7 clasic7, scriere care continua s7 )ie )olosit7 in 0re*ea aceea. Raptul cI )enicienii nu au de&inut prea *ult7 putere se 0ede din relatarea pl7tirii unui tribut lui Esarhaddon, Jn 1PG t.d.$r., etnd este *en&ionat un singur rege )enician Ki nou7 regi greci Qtribut a `ost pl7tit si lui Sargon, Jn PSAO. Jn secolul al 1-lea Egiptul a do*inat insula pJn7 t)nd aceasta a a5uns s7 )ac7 tEite din (nperid 'e=s, sub dosn1 lui canbZe, li BGB. Jn <<< H.d.$r. s-a supus lui Ale-andru si dup7 o perioad7 scurt7 sub sl7pJnirea lui Antigonus, a trecut sub st7ptnirea 'tole*eilor. A de0enit pro0incie ro*an7 %n anul B8 t.d.$r. Ki dup7 di)erite schi*b7ri a de0enit pro0incie senatorial7 in GP H.d.$r., dnd a Jnceput s7 )le gu0ernat7 de un proconsul Qgr. cn-thypacos3 c). "apt. @<LPO.

B%B#%;ZRA"%E. Sir Z. ". !il%, A !istory o)fyprF, @A4S3 E. Z5eistad, The SFedish $ypnus E-pedition 4, G, @A4a QZ1*tic, AEhaic anil $lZlcal lsiodsOi 4,<, @AB1 Q!elldbtic *d Rol8 pdiodo3 0 lQDa-georghis, The Ancient $i0ili.ation o)$ypr*, @A1A. T.$,M, ctRclMcr.lE. %. Jn 9echiul Testa*ent 9T d7 o istorie coerent7 a originii &i practicii dreu*-ci.iei Jn %srael. a. ;riginea &i e-tinderea /nii petind cn E-od, 4LG4 t,,* d rc BLG ,s.5e, al7turi de Zen. @P, o)er7 trei relat7ri di)erite despre originea ritualului, dar Jn realitate E-od. 4LG4 K.ur*. a puter 1 o.plicat cu <* d], circ8i.h .opiilor nu ar 1 t1t de5a u obidi tnet4enit, iar @1. BLG i*. sp8 ci toti el 8e au decat din Egipt Bu )1r circu*riKi. Zen. @P rStnJne singura relatare biblica a originii ritualului israelit at circu*ci.iei. )n siste*ul *o.aic a )ost integrat Jn asociere cu 'astele QE-od. @GL,@4O ti ] p.r ca a .ontin8t ,r tot tinpuM 9T Qde e-. %er. ALGBG1O. Este o caracteristic7 )unda*ental7 a ildai,adDi din T ] a pdle5uit 1nWol]le iu-R daiste din perioada apostolic7. E0reii din T au asociat attr de putehic citt@eiria 8 Mote indt ei au uitat practic asocierea *ai )unda*ental7 cu A0raa* Q'apt, @sL@, s3 G@@@L csl. BLG-<O. Do d #s a trebuit s7 le aduc7 a*inte c7 circu*d.ia era *ai 0eche decJt Moise $toan PLGGO3 'a0el arat7 r7spicat c7 lucrul care era Jn con)lict cu creKtinis*ul era interpretarea conte*poran7 a leg7turii cu #egea tui Moise QZal, BLG<, @r, eb,O si de ae2 el le Minterte "t*nst cititorilor sAi d1pre A8n QRo1. 43@rL @BL83 ete.O. b. Se*ni)ica&ia practicii En Zen. @P, leg7*Jntul di0in este e-pri*at Jn pri*ul rJnd Jntr-o serie de pro*isiuni personale Q0. 4b-BL A0raa* de0ine un o* nou cu puteri no;, na&ionale Q0. 1, ridicarea pre.is7 a na&iunii Jn perioada *onarhieiO, spirituale Q0, P, rela&ia pe care Du*ne.eu pro*ite s7 o aib7 cu A0raa* KJ cu ur*aKii s7iO, )n al doilea rJnd, cJnd leg7*Jntul este e-pri*at Jntr-un se*n - circu*-rMa Qy. A-@4O, totalitatea acestei pro*isiuni di0ine este si*boli.at7 Ki aplicat7 celor ce o pri*esc prin alegere di0in7. Aceast7 rela&ie dintre e)reu*ci.ie &i pro*isiunea anterioar7 arat7 c7 ritualul si*boli.ea.7 o e-presie a Jndur7rii lui Du*ne.eu )a&7 de o* Ki, dup7 cu* 0o* 0edea, nu*ai Jntr-un sens deri0at si*boli.ea.7 consacrarea o*ului pentru Du*ne.eu. Acest ade07r st7 la ba.a a)ir*a&iei din los. BLG K.ur*.L dnd poponn a ubtat * pustie )1rB s, d. lEdt tri Du*ne.eu Vc). u*. @4L<4O, legS*Jntul a )ost ca si suspendat, iar circu*d.ia a )ost abrogat7. De ase*enea, cJnd Moise a 0orbit despre 6bu.e net7iate inpe5u Q)tdrcbciseO+ QE-.d. 1L@G, <aL 4 ter. 1L @SO, nl)ti d.rd cu0lrntri lui Dlllrllrea . putut re*edia acest lucru. Jn plus, T 0orbeKte despre cir-c*ci.Z ca dspre o =p]te+ QRo*, 4L@@O pulB h ur*a darului Jndrept7&irii dat de Du*ne.eu. $iicu*-ct.ia, deci, este un si*bol al acelei lucr7ri a harului prin care Du*ne.eu alege Ki *archea.7 pe oa*eni ca )iind ai S7i. cipiului unirii spirituale a )a*iliei cu capul ei. #eg7*Jntul este,.%ntre Mine Ki tine &i s7*Jn&a ta dup7 tine, din nea* Jn nea*+ QZen. @PLPO, iar 0. G1-GP e-pri*7 acelaKiade07rL 6A0raa*,.. %s*ael... Ki to&i oa*enii din casa lui... au )ost circu*ciKi mt7ia&i J*pre5urO J*preun7 e el+. Asdel, itu1 de la bul nceput ciMi.ia copiilor a )1t u oMcei ila2lit dbri,.tt d tu a )1t deri0at din obiceiuri egiptene sau de alt7 origine Ki este Jn contrast puternic cu ritualurile pubert7&ii de la alte popoarcL ac1te rirului indice Eurcdrt2ru social7 a statutului de adult, iar circu*ci.ia indic7 statutul Jnaintea lui Du*ne.eu Ki o lucrare a harului dr9in. De la cei care de0eneau Jn )elul acesta *e*bri ai leg7*Jntului se aKtepta o ascultare practic7 )a&7 de legea lui Du*ne.eu, e-pri*at7 pentru A0raa* Jn )or*a cea *ai generat7L 6/*bl7 Jnaintea Mea Ki )ii iar7 prihan7+ QZen. @PL@O. Rela&ia dintre dreu*ci.ie &i ascultare r7*tne o constant7 biblic7 Q%er. 4L43 Ro*. GLGB-GA3 c). "apt. @BLB3 Zal. BL<O. Jn aceast7 pri0in&7, cncutui.ia sutinlel28e idea cosacrarn p.ntlu Du*ne.eu, dar nu ca esen&7 a ei. Zircuroci.ia cuprinde &i aplic7 pro*isiunile leg7*Intului Ki che*area la o 0ia&7 de ascultare )a&7 de leg7*Jnt. SJngele care este 07rsat la circu*et.ie nu e-pri*7 li*ita e-tre*7 pJn7 la care trebuie s7 *earg7 un o* pn consacrarea de sine, ci cerin&a costisitoare pe care Du*ne.eu o i*pune celor pe care Ji chea*7 la Sine Ki Ji *archea.7 cu se*nul leg7*Jntului. DeKi se*nul Ki lucrul pe care-@ si*boli.ea.7 sJnt ilsti)i.ate tr Z2n. @PL@S. @<-@4. edtaM nu a ,1t totdeauna un re.ultat real &i Biblia recunoaKte c7 este posibil s7 ai se*nul &i ni*ic *ai *ult, &i Jn acest ca. ond 1te *rt spiritul i c5Q*ci.i. nu )ac. dec)t s7-@ conda*ne QRo*. GLGPO. 9T ne Jn0a&7 dar acest lucru cJnd chea*7 la o realitate potri0ita cu se*nul QD4t. @SL@13 %2r. 4L4O, clld arrti.8Gi cn ,r ab..n" realit7&ii se*nul este )7r7 0aloare Zer. ALGBn &i cJnd G<4 $TSTER A pre.ice rircu*ei.ia %ni*ii )7cut7 de Du*ne.eu QDeut. <SL1O. %%. %n oul Testa*ent T este r7spicatL )7r7 ascultare drcu*d.ia de0ine ne-dMi.ie QRon, GLGs-GAOL BeMi12ia ]*dui e-terior p7leKte r)nd este co*parat cu realitatea respctrrii ponndlor Q@ cor. PL@TrA=O, Q c.2d5nta en lucrea.7 prin

dragoste QZal. BL1O Ki cu )7ptura cea ela Qc8l. 1L@sO- cu t2t acstEa, crertitut ,u e libertatea s7 nesocoteasc7 se*nul Qcircuraci.ieiO. DeKi, Jn ce pri0eKte *Jntuirea prin )aptele legii, creKtinul trebuie sa resping7 circu*ci.ia QZal. BLG s.ur*.O, el are ne0oie de sensul ei l7untric Q$ol, GL@<3 c). Js. BGL@O. Jn consecin&7, e-ist7 o 6drcu*ci.ie Qt7iere J*pre5urO a lui $ristos+ Qadic7 )7cut7 de $ristos, n.tr.O, o 6de. br7care a trupului QKi nu nu*ai a unei p7r&i a luiO po)telor )irii noastre p7*Jntesti+, o tran.ac&ie spiri tual7 care nu este )7cut7 de nuuti o*eneKti, o rela&ie cu $ristos Jn *oartea &i Jn0ierea #ui, pecetluit7 prin rtnduiala ini&iatoare a legI*Jntului nou Q$ol. GL@@-@GO tn "illp. <LG 'a0el )oloseKte Jn *od inten&ionat cu0*rul 5ignitor (ntato*e, 6scr)5ila&ii aceia+. El nu de)7i*ea.7 ciitniind.te creKtinilor Qc` Zal.BL@GO. 9erbul Jnrudit )catare*no este )olosit Q#e0. G@LB3 #XXO cu pri0ire la *utilante p7gJne care erau inter.ise. 'entru creKtini, cate ei JnKiKi sJnt 6circu*ci.ia+ Q"ilip. <L< Y Jn ro*. 6cei t7ia&i J*pre5ur stnte* noi+, n.tr.O i*punerea unul se*n Jn0echit este echi0alent7 cu o arestare p7gJn7 a trupului. EB/;$BTR%%E.#.Qehl2r,lid8Mdn, @AB1,D. <P K.ur*.3 Z. A. ". Mnight, A ;irorian Theology o) the ;id Testa*ent, @ABA, p. G<8 K.u*u3 Z. R. Beasley-Murray, Baptis* in the eF Testa*ent, @A1G3 '. Mar.d, h. Brbli.al Doctin oJ%nJanr ldp))n, @As<, p. 8G K.u*3 J. '. !yatt, 6$ircu*dsion+, %D83 J. Sasson, JAa <B, @A11. p. 4P< ih.L !, $. !an4, ,$iE*. cnih, MDMT@, D, <SP.<@G. l.AJA. A- 'on din A)ticii nrt2rei.t de doda, Jn gr)ne, plante r7sinoase, lpnI Ki curinale. A)dst incorporat Jn %*periul 'tole*eic in secolul al <-lea J.d.$r. Ki a )ost cedat Ro*ei Jn anul A1 J.d.$r., de0e nind pro0incie Jn anul P4 H.d.$r. Josephus Jl citea.7 pe Stiabo care a)ir*7 c7 $irena i-a Jncura5at pe e0rei s7 se stabileasc7 aici &i c7 e0reii constituiau una dintre cele patru clase recunoscute de stat QAne, @4. @@4O. Josephus *en&ionea.7 de ase*enea o re0olt7 a e0reilor de aici pe 0re*ea lui Sulla, iar Dio $assius Q18O *en&ionea.7 o alt7 re0olt7 Jn .ilele lui Traian. Din aceast7 co*unitate de e0rei a )7cut parte Si*on, cel careapurtat crucea QMarculBLG@Ki te-tele paraleleO, cJ&i0a *isionari in Antiohia Q"apt. @@LGSO &i ]#uciu, Jn07&7torul din Antiohia. $irena a )ost repre.entat7 Jn *ul&i*ea de la Rusalii Q"apt. GL@SO &i se pare c7 a a0ut o sinagog7 proprie Qsau Jn co*un cu al&iiO Jn %erusali* Q"apt. 1LAO. B%B#%;ZRA"%E. '. Ro*ane/i, #a $Jrenaica Ro*ano, @A4<3 A. RoFe, D, Buttle &i J. Zray, $yrena(an E-pedinbns D)t(e /ni0ersity o) Manchester, @AB13 J. nltrDlds, ,trs ,n. @@, @A1S, p. G<4 E,*. J.!.!.

$%R/S. QEbr.`aia*. (dre,3 ela*`persan7 0eche )cu-nt)3 bab. JturaSO- Rege persan din dinastia Ahe*eni.ilor. Este posibil ca $irus s7 )i )ost un nu*e dinastic *i Rhi. $irc > a )Zt conte*po8 o Asubopal, regele Asiriei, cea. 118 J.d.$r. &i de aceea se poate s7 )i )ost cunoscut de %saia, care a pre0estit restaurarea te*plului din %erusali* de c7tre aceast7 nou7 putere c4 a( se.i elib2re4 pe 28i din e-it Q%s. 44LG<O. $irus a0ea s7 )ie 6Mesia+ lui Du*ne.eu Y eliberatorul, u istrlll8t in plard di0in Ss. 4BL@O, c,tu %% Qer M.reOi n.potd lui ciru %, a rdt " ton pe la BBA #d.cr. ld B4A a tn0iE p2 tat7l *a*ei sale, Astyages, regele *e.ilor, su0eranul s7u, Ki a tiEneiat %*pTiul ' QAi*5dO. El g.a lur t5tlul de ,)gele neilol+ n5 +Elele Els*ulu= QA, M Zrayson, Babylonian !istoricat-#iterary Te-te, @APB, p. <@O. #a in0is p $%2s Di resad #ydi2,, iar ln s4P . )rlSihit prin Asirir. ctiE 1ni *i dl.iu .)tnin" labilorul, dd abia h @1 atodbiie s<A reii 8nd,W de cobrt2s au innat ta BabiloD d,pV T 3u det8t ap2le rnnui )i au inEar in cerEre Ari, albia riului, Jntr-un atac surprin.7tor Q$ronica bab., A EX p. <113 D;%+%, p. aG3 "erodor, @, @<A.@A@5 4 Dar BL<SO. @P .ile *ai tJr.iu, $irus JnsuKi a intrat Jncetate ln tuLiteul 5ubil)i popotuhi. %nscrip&iile lui $irus con)ir*7 pre.entarea lui Jn 9T ca un conduc7tor *ilosti0. Jn pri*ul an al do*niei sale el a dat un decret prin care 6a aduna t pe to&i locuitorii Qcare erau e-ila&iO &i i-a l7sat s7 se Jntoarc7 Jn &ara lor+ &i prin acela&i decret a restaurat .eit7&ile Jn te*plele lo. r8Ete QEi cilindtul lui $irus, A BT, p, <@13 D;T%, p. AG,A43 ,* 1L@ W*.O. EFilor. hEucit nu a0au iMsiri ale E)te"i br, li s-a p2dis El Etltl8 Tenpld ti doriril2 lu5 QEra 1L<O. tn tinlul pri*ilor < di ai do*iei lui citu h Baldonia Daiet a ds.o bi)t QDan, @3Gr3 1LG<3 @SL@O, da apoi pori0ii %ri J8phs QAnr. @S.G4AO, a )ost nubtt Jn Mdia WR *i prcbabil, ,a

s,sB, capitala pe12n QDar <LGO. 'entru teoria potri0it c7reia $)rus se poate s7 )i )ost rMit =Ddia, Mead=, 0ei iDAR%/S. in arut B<; #d.c., ciro a i1t lecedat in Babtd de cltre nul stu ca*bi" ;D cac s poate sd d )Zt corea1t cu el pentru o perioad7. B5E#%;Z%%%E, `.rd lrdidD S]ia @, @AP4,@,<. DJ.:. $%STER A. Qeb,, bd. su 1D-=ri de b badr, ,,a sipa sr a s)redelrO, u re.erc. subt8tr penhr acuu larea apei adunate Jn ur*a ploii sau dintr-un i.0or. Spre deosebire de aceasta, )Jnnna cilindric7 Q)erO pri*ea apa prin in)iltrare prin pere&ii s7i. lotuKi, ter*enul Mreste tradus ] JlntuiI+ sau ]6pu&+, iar alteori 6groap7+ QJtil. engle.7, ter*enul 6cisterna+ este )ol-soit de B ori Jn 0a &i de @4 ori Jn 0srO. )n 'alestina pot )i g7sire *ulte cisterne, deoarece ploile sJnt pu&ine din roi pt=l =n sep8nbre. De ob(e cisr*ete au )o*, d2 pare, cu o dTli.,turi nic, rs, 1,e poare 1 .cop2ritt p.ntr, . p,,Bi tucidot2le QE-od. G@L<<-<4O Ki )olosirea neautori.at7. AtJt losi) QZen. <PLGGn cJt Ki %erenua Q%er. <8L1O aproape c7 au *urit Jn asen]a Ws*pi Qc, .arl= ALuO. Ma5oribtea caselor din %erusali* a0eau cisterne pri0ate QG E*p. @8L<@3 c) 'rc0, sL@BO5 dar e-isb, d. a]n1a cire8 publie i8nse, 8 din lbsplu a0tnd o 2pacitare de Dere G<B c%srBR rl $apac de piatr7

Sec&iunea unei cisterne, ali*entat7 printr-un canal subteran, e-ca0at7 la Teii Ta=anne( Apa era scoas7 cu g7leata. Wpte hili8 dc liti. i4 5uul anuhi lsco ld.cr, cisternele erau ci*entate $'. :. #app, BAS;R @AB, @A1A, ,. G4AO d <u p1b, edel )orM8 uor aKe.7ri *ari Jn regiunea secetoasa din eghe0 Qc). G $ran. G1L@SO, Jn special Jn 0re*ea abataenilor Ki Jn perioada Bi.antin7. $)- . Ziuec(, !i 0ers in the Desert, @ABA, p, A43 S. M, 'aul Ai : $, Der, Bidiral ,4.-.hd8logt, @AP4, $. t.U-tQti A, B, p. BPa il*. J.$.:. $%TATE d ou# rEsTAuE lO. Jn + rDi,ln a,rcT GBS Nle cirate diRte din 0t D.ci adlDin la acta citatel2 hdiEt2 eu citatelc pa4iale g e)e ririle, robllr depDette @.S;;, $B)u Apocalip2, de e-., nu are citate, dar este Jntre&esuta cu re)eriri la te-te din 9T.

%*portan&a 9T, indicat7 prin )olosirea cita,2lor, 1te subliniatd lrin rorturle ilrrlduriFL a ace 6Scriptura spune,+ este echi0alent cua .iceL J;uro-tureu spur2+ Qd2 d. Mat. @AL4Oi Dp2ia +2 sL ] iopline4d+ Qde e-, M.t. GL@sO indici o "lade 2 G<1 c% TARE &ial7 dintre *esa5ul lui Du*ne.eu Jn 0echiul leg7*Jnt &i Jn cel nou Vc). Ellis, 'rophecy, p. @48 K.ur*., @1B-#1D, i.lDT '4tn, p, GG-GsO, ue# citat dt luate .lirt-u T.ryu al F QRd @GL@AO sldin chia ndtrn ebnic QRon. @@L<s3 @ $or. <L@AO. TotuKi, aKa cu* ar )i de aKteptat Jntr-un docu*ent gr. scris pentru cititori gr., *area *a5oritate a cit1tlor <tt lute din #Xri, d di)sire eiLad2 de e-actitate. QDeKi este datat te-tual, *anualul lui Tur-pia continu7 s7 )ie )olositor pentru clasi)icarea Ki co*pararea te-telor gr. &i ebr.O %ne-actit7&ile Jntilnite arat7 lipsa de interes QKi nu de)iciente de *e*orareO a scriitor)ior biblici pentru e-actitatea 0erbal7L sensul cu0intelor este i*portant Ki nu cu0intele Jn sine. Entr-un nu*7r *are de ca.uri, traduceri di)erite snrr al] h hod delib2Er, ad he eu din slte Eaduceri cunoscute, pentru a scoate Jn relie) 6J*plinirea+ ae M a )ct d.utl .le 2liitonrl T Qd. D. @ cor. @BLB4 K.ur*.O. %n ur*a )olosirii lui la fu*ran, acest proces este cunoscut sub nu*ele de *idrash pesher Ki const7 Jn co*binarea co*entariului cu citatul pentru a da o .llicaWe etologicla atl. M sterdah#l a arlh snniatea .1tei rctode h*neutice ,r E Fns)t.lid d8d Mo.ei cu pEcticile di, cduitat2a de la fu*ran3 *etoda este JntJlnit7 Ki Jn alt7 parte Jn T Qe,l E%b, 'ropmeryO, Esc pZibil c. trjaduerile intd. perade sl nu aparWn slitotului ,Vr, RenTl !aris ruge"i.l cl la b.a uor citate d4 T stt o 1i4 pre-canon(7, 6cartea *7rturiei+, o colec&ie de pasa5e din 9T selectate, co*binate Qde e-. Marcu @LG K.ur*.O &i %rt2rtrctate, cole)le elalonra h part2 ln conu nitatea creKtin7 pri*ar7 pentru scopuri apologetice. DeKi $. !. Dodd a sugerat unele *odi)ic7ri ale acestei teorii, pre.en&a acestor testi*oniu printre Sulurile de la Marea Moart7 arat7 c7 obiceiul nu era necunoscut &i con)ir*7, Jntr-o oarecare *7sur7, specula&ia lui !arris. De ase*enea, este probabii c7 unele dintre aceste pani )ra.7ri JKi au originea Jn Jn07&7turile pro)e&ilor creKtini din biserica pri*ar7 QEllis, 'aul, p. @SP-@@G3 ide*, 'rophecy, p. @<S-@<8, @8G-@8P, GG4-GGAO. Ast)el, proble*a 0aria&iilor te-tuale indic7 probleM *i inportdtE a int2rpEtirn gi aplicBrii F de c7tre T. Deseori pasa5ele din 9T sJnt aplicate Jntr-un sens di)erit de Jn&elesul istoric original. Re)erirea lui ;sea la E-odr, lui Z8l Bt2 +i*plinita= in tnt2rcre 8piltTi bs dh En=pt QMat, GL@BO, ; ]ri2 T pasa5e care se re)er7 Jn tnod istoric la %srael sJnt aplicate Jn % ls bi]dca Qde e-. Ro*. eL<13 Eis, 4L8O. /n pae5 care se re)er7 la Solo*on, regele %sraelului, este aplicat ldt la c.isr1 QEE @LBO clr ri la bi"ri., QG cor. 1LHSO, Justi)icarea )olosirii Jn acest *od pare sI )ie Q@O coresponden&a tipologic7 dintre !eilsgeschithte din 9T Ki J*plinirea 6conte*poran7+ Jn %sus $ristos3 QGO id8 sitidt de Tlid.ritaT 8nui poti0it cireia regele lui %srael Ki %sraelul, $ristos Qade07ratul rege al lui %sraelO Ki 6trupul lui $ristos+, se a)l7 Jntr-o rela&ie realist73 &i Q<O con0ingerea c7 biserica este ade07ratul %srael Ki, prin ur*are, *oKtenitoarea pro*isiunilor Ki obiectul pro)e&iilor, )n ti*p ce subid.td"o*isisilor citatelor din % dpinde pEctic i8te prcble*le detri))iD ac. centul este pus Jntotdeauna pe J*plinirile *esianice sau Jn era *esianic7. /neori aplicarea citatelor deplnNle de Mie-nrl Mi larr din 0T Qde d lapt 8.4A K.ur*.O3 ase*enea citate 6indicatoare+ se poate s7 )i )ost *enite s7 atrag7 aten&ia cititorului la o te*7 sau la u subiet tui larg QD.dd, p, @G1O. ; ]rie de .itate ap1r ln tip2re e-po.itie sinuae, Jntr-o *7sur7 oarecare, cu cele JntJlnite la "ilon Vc). B.ryenO, ]rierile de la f8an Vi .el2 rablnice Qc, E/is, 'roplTa, p. @4P=G<1O, 9n 8nea tipW tE pe cu u citat dn F Qsu 8 rler ar .c1tuiaO /)i.t de un co*entariu, inclu.Jnd uneori o pild7 &i`sau ciate spri5initer2, Vi ] trlele d u citat )iel QMat. G@i<<-41L @ $oi @L@<.<@3 Zal. 4LG@=BL@3 Et, @;LB= <A5 G 'et, <LB-@<i .t "apt, @<@@P4@O, S. loate ca unele testi*onia s7 constituie )rag*ente e-trase din ase*enea e-puneri. SJnt JntJlnite Ki citate din alte surse de)t R`r ))e, BL@4 Qct % $or. @BL4Bb5 % Ti*, BL@8bO se poate s7 )ie un )rag*ent dintr-o cJntare sau prorocie creKtin7 pri*ar73 %uda @4 este luat din cartea D"udep(radcV a lui rnonr iar "apt. @PLU< 1te s citat dintr-un scriitor p7gJn. B%B/;ZRA%%,. D, #. Da(er, lleo T1d*e1, one Bibte, @AP13 R. Bloch, 6Midrash+, Jn ApproacJies to Ancienr Judonn, ed. : S. $84 @AP<i '. ,o.8e4 grudtr. !e0D, @A1B3 $. B, Dodd, A8oding .o .)ie scnptuB, @As<3 E, E, El#b, 'aulR use oJ thc dd Testa*ent, @ABP3 ide*, 'rophecy and !er*eneucic, rAPat ide*, ti Ae J ith 'eop#e in the liit c2ntury, ed. M d2 Jonse, G, ii, rAPAi R. ). r.oce, ls4 and the old lUl*nat, @AP@t ,. copp2lr, UlUos., @A1A QE,TL @APAO3 J, R, !aris, T1 rhoni1, G rc%, @A@1,@AGS3 l. l)arthan, 'rophe, %nt]p)tted, @A11i B- r-inde, l0s Testa*ent Apologetic, @A1@3 R. #. #ongenec(er, Bibti-col tuegai in he Ap-tolic 'eno4 @tPB3 !. M. snis, "iVding the o#l tD.andt in ti [0d, @AP4, M Sid. dahl, TTie Schoot o) St MattheFG, @A1A3 D. M. Turpie, =hc a/ )a.atnDt in the ], @41a. EE.E. clM' QoconO. cu0Vntut ac1ra Eds *i nd" ter*eni biblici, @, ter*enul ebr. sadeh QKl )or*a poc-

tic7s7riayO este ter*enul cel *ai obiKnuit Qde e-. Zen. GLBO Ki ara Jn&elesul si*plu de 6cJ*p+, 6d*pie+, 6spa&iu deschis+. G. "de*I este )olosit nu*ai de Kase ori Qde e-. Deut. <GL<GO Ki are Jn general acelaKi Jn&eles. <. Dtu Qarah,O "te )ol1l nrlrui ln Dan. G V 4 cu acelaKi Jn&eles. 4. hus, 6a)ar7+, este tradus )rec0ent ,,ar1r1 Qde e-. Deut. G<.@<O, da de doua on ene nads @=cirp+ Qlo0 BL@S3 lrcu <@G1O, B. helDd Jnsea*e de tapt ,,bucat, de psnin)=, dar 1te Eadu ,,ogol= ti G san, @4L<S, 1. =cB, culintul obTnuit pentru 6p7*Jnt, teren+, este tradus 6cJ*p+ * E.ec, GALB, P.`P5eMn, un cu0Jnt care apare nu*ai de dou7 ori Jn 9T este tradus 6ogor+ Q%er. <AL@SO. 8. Ter*enul gr. agros, 6cJ*p+ Qdee-. Mat. 1LG8O este )olosit Jn l-pentru a-l traduce *ai ales pe 5<dc`i. A. Ter*enul gr. .hdra ] r2te.a Nb obicei la o ,e8ie *i lntituL Q"apt. @1L1O, dar de douV o.i 1te Eads ,,ci*d Dsn 4r<s3 %ac. BL4O, iar di*inuti0ul chorion este tradus 6ogor+ Jn "apt. @L@8-@A. T.$.M. $t TABB. Ter*enul gr, hy*nos a )ost )olosit de scriitorii clasici pentru a indica orice od7 sau cJntare scrisa lentru lauda .eilor sau 8iior )i terenul a %1t )olosit uneori de traduc7torii i-- cu re)erire la lauda @ui Dlll@*.eD de e-. 's, 4oL<5 1BL%5 h, 4GL@S. in T cu0l,tul apare nu*i h Er1- sL@A d co[. <L@1, iar )or*a 0erbal7 Qhy*neoO apare Jn Mat. G1L<S Ki b te-tul paEle# Marcu @43G1 Qcare e re)erL la cinta,2a G<P c% TA"J pi4ii . doM a !alelu.#ui 's. @@B@@aO3 "apr. @1LGs Q'a0el &i Sila au ctntat Jn JnchisoareO3 Ki E0r. G3 @G Qun otar din 's. GG@GG, O. Tt2 clar ce inii 0iata bi]ricn apostolice intonarea unor cJntIri spirituale era un )apt caractesd., as cF a0e* rnEtuii in % $or. @4L@B, G1r tac. BL@<, h .nriirile cr2lt5re redar2 Nle #uc Ai tl nu*eroasele do-ologii g7site Jn alta parte Jn T. Ac1t8 ea, )olZite 2 e-psii sponbne al2 b(uiei creKtine, ca un *i5loc de instruire Jn credin&7 Q$ol. <L@1O Di, p. baa obiceidui din si++s+si, cL pan+ htegtutA a bcnidrn ain bisi.e. J*p7r&irea Jn trei sec&iuni Jn psal*i, i*nuri Ki dnt7ri spirituale Qod7iO nu trebuie J*pins7 prea departe Jnt-ucJt ter*enii se suprapun3 totuKi, pot )i ob]Mte dou., stilui de snpunerc disrincte. prinul stil a ur*at )or*a Ki stilul psal*ilor din 9T Ki a )ost e.hi2len.il cr2tin al si2rnor p1.lnodice, asa c* estee-e*pli)icatde)tal*ti`u#So%o*an Kii*nurilede *ul&u*ire Q!II7y1&O, ale sectei de la furnran din secolul @ J.d.$r. Jn aceast7 categorie pot )i incluse Ki chtSnb din #uca @L41ss VT$% TAREA MAR%E% MA$ %"%$ATO, @r1a.PA QTBE %D%$T/SO Di GLGA<G Q+ / $ D%Mi*sO. Al doilea grup const7=din do-olo<@5 Qca h l+u1 GL@43 r Tin. @L@P@ 1Lrs@13 Apd. 4Lai @@3 BLA, @G.@<L PL@G, erc.O ii nu incape tidoialE cS *ulte dintre acestea erau induse Jn Jnchinarea colecti07. Alte pasa5e au )ost descrise de unii co*entatori ca Ki cJnt7ri, atunci dnd *7re&ia subiectului @-a det2*ist "2 sriitor s.i )ol8se u linb<5 peric, de c-. % cor. @<5 Ro*. aL<@.<A, Ei1. @i<,@4L "iliD. GLB-@@3 nu e-ist7 certitudinea ca aceste pasa5e au )ost puse pe *u.ica sau recitate liturgic. "rag*ente de ro*ulc /iulsice su de credeu .u )ost deraetu in E%1. BL@43 @ Tin. <L@13 G Tin. GLr@@<5 Tit <L4P. B%B#%;ZRA"%E. R. '. Martin, :arship in t(e Mtiriy $hurchG, @AP43 Ki Qdespre "ilip. GLB-@@O An ".ariy atutian conlaion, @A1Sr c. Delling, %D T <, r. 44A-BS<3 M !. Banrls, AUDn,T%<, ,. 11a1P1. J.B.Tr, $% TAR%A $% TiR%#;R. cuno(uta tn ensle.r )i sub den*ta de 6$Jntarea lui solonon, c3rea $JntIrilor+ Q)tr haTtrl*, @L@O este un superlati0 care Jnsea*n7 6cea *ai *inunat7 dintre dnt7ri+. u*ele din l--, As*a `a*a ion Ki 9ulg. $anticu* $ant(oru* Qde ude 0in2 nuele ensl2. caricl1O sint hduer5 /dde din ebhid. "ii.d prinrn dinre cele citri suluri citite la s7rb7torile e0reieKti, $Jntarea este )olosite b paite. h*cit a*li. rrebui2 s.% depindi ae #1,ia d2 interpre8 .doprar, Q0e.i *ai 51O, nu rc* da di.i o snila a .onlinutului %. $anonlcitatea MishEh QCdddin <. BO pare s.i indice .B ac2drB .ane nu a )1t scceptati %Ar3 onh02R. DupB u hdid o)i=)uti0 dat de Rabbi Judah Ai o opini2 *aari0i a lui Rabbi Jose, Rabbi A)ciba a)ir*7 canonicitatea $Jnt7rii Jn ter*eni superlati0iL 6Toat7 lu*ea nu 0alorea.7 rJt .5u h car2 c@D1r2 $lntgrilor a )1r dat %selutui3 r8te scderil2 siot s)inte, iar clntarea cintarnor 2We s)Jnta s)intelor+. "aptul c7 el t7g7duieKte cu t7rie orice .ontoreE prcb.bil .i 1re o dord, ca a e-israr o contro0ers7. u Jncape Jndoial7 c7 opo.i&ia )a&7 de canoni.area $Jnt7rii a a0ut originea Jn caracterul erotic al scrierii. 'oeu ac1t2i obiVii . )ost dep4irB d. pater nnat2 SolononicL hdi"o*la ii de 5nierpredrit2 al2go.ice, cBrine si ereibri, .are au ridicat 8nul aeasup* ni0clrlui ren.ual. /. Autorur ti .lata Tliedt Atribuirea tradi&ional7 lui Solo*on este ba.at7 pe re)eririle )7cute la el m@LB3 <LP,A, !3S3@@O Ki Jn special Jn 0ersetul de titlu Q@L@O, E-presia liS;*Ih probabil ct indic, autorul, dar poate ie*a Ai ,p.nh Soto. *on+. $alit7&ile lui Solo*on de scriitor de cJnt7ri sJnt at1cte in @ r)rp. 4L<G tl. 's. PGL rGD, agtiia e-pri*at7 Jn BabaBathra @Ba, c7 E.echia Ki scribii s7i ar )i scris $Jntarea $Jnt7rilor, probabil c7 este ba.at7 pe'ro0. GBL@.

'Ean" uor cu0int2 2,e par i*prunutare din persan7 Qpardes, 6li0ad7+, 43 @<O sau greac7 Q=appiryIn de ta phoreion, ,p<lanchh= sau 6pataKc7+, <LoO, )olo sirea consec0ent7 a lui QpO ca pronu*e relati0 Ki nu*erca] a0inte si e-preii i dite cu .nla5ca AiQre.5 S. R. Dri0er, /teracure o) ihe ;ld Testa*ent, p. 44SO suseM.i d i2dactarea )itrlB a cr,W, da.a nu chiar conp[rerea ei a nFt le d,pB p2ridda lui solonon. Totnnii daca dren ]hE de conractele dinde canaan Ki %onia itrphd din "ridda lui solonon, ntr 1re necesar s7 dat7* co*punerea c7r&ii Jn perioada greace Qc.a. <oo i.d.$,O, Tor .i., prcaia bor cu0inte sau e-presii ara*aice nu constituie o do0ada pentru o date ri.ie a .o*peern. S. R. Dri0er Qop. cn, p. VaAO o#1eFe ca doF.ile ling0ntic, i*preuS cu o serie d. alu.ii a2<2)ice Qde 2r, Sab4 GL@i #iba,, <LA3 4L4, @@, @B, etc3 A*Ina, S2nn, !e1on, 4LA3 Ti4a, 1L4L Da*as, PL43 $arel, PLsO, indi.i resise =le nord. Da. aici 1re re.ba de Utu0inciatis*. Autorul este )a*iliar cu geogra)ia 'alestinei Ki Siriei, de la En=chedi lin8, Marca Moans QrL@4O, pini ra *un&ii #ibanului. %%%. ;ilitii&i literare $u0Jnt7rile )oarte personale din $Jntarea $Jnt7rilor iau dou. )ol)uL diatos Qde e-. @LA s,u*jO su hono lo, Qde s. GL<.<LsO. n 1te er sn identi)icin E. ticipanW la aceasti 8n0*lie, a)are de .ei doi Jndr7gosti&i, SJnr *en&ionate )iicele %erusali*ului Q@LBi GLPi <iB, etc.O Di lor le-au lsr aribuite uele r.sp8urislMeQ@L8LBLAi 1L@3 et.O. QJnele a)*atii a, )ct aEibuite l)tritorilo. %ens.[inului Q<L1.@@O si s=%enului QersO. %n p.eaia linci )8rte )isunri0E este pstbd c peEonaiele .enhle sA Roturituie raspun. suile .ho=r Qde er. Suldnita p.re sa ctr] cu0inr2te )ra&ilor s7i Jn BL<-AO. "o4a re.5ei rside in intdibtea dra8onci si de0ota*entului e-pri*at Ki Jn special Jn i*aginile bo<UE care abudE in d4rierea indr.8Zritlor sr a dragostei lor. Dac7 aceste descrieri con&in detalii inti*e care nu se potri0esc cu gusturile noastre, trebuie sa ne adQen a*inre ct ele stu pi.dZd ud cuttui din alt7 epoc7 Ki din alt loc. Dac7 unele co*para&ii par pu&in *7gulitoare Qde e-. din&ii ca niKte oi tunse, gJtul ca Ai t*ul lu5 Da0id, 4LG ,,l*r, 1re Dotri0ii sd luSn Jn considerare obser0a&ia iui A. Bent.enL 6;rientalii JKi li-e.d pri0iu asup* uui singu p))ii aD pori0it concepler n1t2, se p8te sL )ie Zracter(ti$ Q@SP3 @, p. @<SO. '7rerea %ui #. 9teter*an c7 aceste onpli*ente slit ercdtice QJrt 44, @,AGB, p. PPA K.ur*.O nu a )ost acceptat7 de cercet7tori. $alit7&ile paWoEte ale inaginilor au )c r*arcare trFdi '8turl 1te plin de "i.riri la ani*le ii %n speiat ta G<8 cl TAnrA c% T%Rt#oR p#i, "apd a8b nu B )Zt t*ut cu 0ed2rea de cei care consider7 c7 originea $JntIriJ este Jn ritualurile pLslrEde )ediate QEi Mi 51O. %9. Teorii de %nterpretare E-ist7 nu*eroase interpret7ri ale $JntIrii $intdrilor Ki e-ist7 prea pu&in7 unitate de 0edere Jntre teologi cu pri0ire la originea, Jn&elesul Ki scopul c7r&ii, lirica erotic7 cu detalii plastice, absen&a oric7ror te*e religioase e0idente &i caracterul 9ag al ac&iunii o )ac s7 )ie dir(iM pentru teologi Ki atr7g7toare pentru ingenio.itatea i*aginati07. ; lucrare indispensabil7 pentru sMiul Nli)eriteld inerDret1n 1re ]ul lui !. !. RoF(y +Tme lnterprctation ol tne Sona o) Son<S publicat Jn TTie Ser0ant o)the #ord, @ABG. 'DblerE acceptarn in canor a uri gnp d2 poe.ii de dragoste a )ost re.ol0at7 de rabini Ki de 'ilirdi Bisicn prin retoda alDo.ictl de inr2rpretaE, EleMte .l2 actei tulode pot 1 grsic in Mbhnh Ki Tal*ud, iar Targu*ul $Jnt7rii 0ede Jn aceast7 poEt2 d2 dragZt * 1b#d crar al *oddui plin de dla<st2 i, ca' Dlllrea sa putai cu %snel h tot cursul istoriei sale. S dat7 ce a )ost deschis7 calea alDolic,, hbinii au 8ir d Nti)er)t2 lrcerceri de a o Ddnde si de a o rediEtioM. Aluii la istoria lui hnel au )1l specdate di nFle p7r&i ale cintarn de la Q* nea* aKtepta cel *ai pu&in. '7rin&ii Bisericii si *ul&i co*entatori creKtini de *ai tJr.* au bote.at $Jntarea in c,is@1, <%sird => 8rte o alDerie a dnsZt2i lui dist1 pennu Biericl "u penlru c2dincioo. Dite4i siitori nolieEti au ll*t Mplul lui Anbrc.ie W au ai*i ca =sulanita a )1r * prototip al l2ci8rei Mdia, $o]ntarorn cDtini nu sau lrsat i pp5c decJt rabinii Jn ce pri0eKte interpretarea plin7 de i*agi8lie a detaDlor, AbddaE aleaorica a lct pE d*iednr ui gindiEa p"tstati pini in renui recente &i include printre pro*otorii s7i pe !engsten-bergKiMeil. S tutodB inruditi cu 41ta 1te neroda frZ logici, *etod7 care p7strea.7 sensul literal al poe *ului, dar care discerne un sens *ai Jnalt, un sens *ai rpiribDl, Tipologia aiti e-8le n2todei ale<ence ln 8 ce tri0Dte intelpreta! detaliari Di pse alstu[ ,e t2)lele na5ore - drasst2 W d8otanen= tul -Ki g7seKte Jn aceast7 po0estire un tablou al rela&iei de dragoste dintre $ristos Ki credincioKi. Aceast7 abordare a )ost 5usti)icat7 prin analogie cu poe.ii arabe de dragoste care se poate s7 aib7 sensuri esoterice, prin )olosirea de c7tre $ristos a po0estirii cu lona QMat. @GL4SO eu d )arpel2 dii pstie S* <L@4O d prin analogiile biblice cu c7s7toria spiritual7, de e-. ;sea @-<3 %er. GLG3 <L@ K.ur*.3 E.ec, @1L1 K.ur*.3 G<3 E)es. BLGG K.ur*. Mai *ul&i teologi conser0atori conte*podi a, adoptat teoria tipolosics3 dintre acettia *en&ion7* J. !. Ra0en Q$JHd Testa*ent %ntroduetion, @A@SO, M. ". /nger Q%ntroducFry Zuule. io t)ie ;ld Testa*entU3 @AB1O. DeKi e0reii si creKtinii au g7sit bene)icii de0o&ionale Jn aborda2 a#gorici tieu iipologicd a cint]n, te *id desetic al ac1tor abordlri Ere indoielnic. Abunden&a detaliilor Ki absen&a oric7ror indicii cu rtri0iE # o

se*i1eWe spirituali Mi ,rcnu.E a c7r&ii sJnt argu*ente J*potri0a interpret7rii alegorice sau tipologice. %nterpretarea dra*atic7 a $Jnt7rii $)rit7rilor, suget, adt de o,i42n clt Di d2 Mil ron, . )ct de.rcltaZ Jn secolul al @A-lea Jn dou7 )or*e. ". Delit.sch a g7sit doui perna" principale solonon i rtab SuraDiA. Dupe ce a l8t- d5n stul ei li a d1-. acasi la letusalin, S.lonon a ln0i't s7 o iuberS, in cali tatea ei de so&ie, cu o dragoste care s-a ridicat *ai pes de atraclia )i.id. !. lFald a )o*dat o int.rUrede b..tA pe ei r.1o*5e lrirci,2leL Solo*n, Sulan)ta ti pistorul de 8re ea sa iddrrgdtit 2i c7ruia i-a r7*as )idel7 Jn ciuda e)orturilor disperate ale rea2lui de a o treli. Dhi abodare lui E!ld Qnu*it7 ipote.a p7storuluiO, acceptat7 de E. R. Dri0er Ki ci.elat7 de al&i teologi, e0it7 unele di)icult7&i aie t2r52i lui Delitah prin )aptut .l e-puce de ce 5ubinn 1te dsris 8 u p1stor Q@LP<O Ai de e petul ] lndEi2 lnE-u 8dru pasto"l di, r8lul,i, a,2 unele di)icult7&i proprii, cu* sJnt absen&a instrucdunor dh*tice, onplerita8 inplicatd in dialo. gurile Jn care Solo*on descrie )ru*use&ea Sula*itei, iar a .ispude c)2rindu] la panorur p. 8l i,b2a- %nterpretAlile dra*tice silrt 8nlnntate cu o alt, di)icdtatL 1ri1i2 do02.ilor cu pn0ir2 b lire. ntun dra*nci la po"<rele ]*iie i n sp2iLl la e0rei. sddtul lui J- Z. FetBtein d1pre obiceiuile de .Bs.@torie la sineni %a d2te*iEt p2 M. Budde sE interprete.e $Jntarea $JntIrilor ca o serie de cJntece nupTle Mrinttare cu ele 2E erau )olZite la osp7&ul de o s7pt7*Jn7 la care *irele Ki *ireasa sSnt incoronaW ca 2ge ii reginn, critic5i acetei tsri5 au arata t c7 este greKit s7 )olosi* obiceiuri siriene *oderne pelttu a ils)t practi.i palstiniene a.tic2. De a]nen2, Sula*ia nu 1e nu*it7 6regin7+ uicEien Jn $Jntarea $Jnt7rilor. TTiia ldTJ. Me(, po)ti0it car2ia ctn br.a $ntb rilor 1E a2ri0ats din nitaalun ri.uryi.e .l2 cultului ll5 ]Ta*u. Qc` E.ec. 8L@4O a pri*it *ult7 aten&ie. TotuKi, ste pulin ptubabil .% 1 litugbie pigln, d nsnlA dc inoralitat2 si )i. indF ln $don Ern o rdi.ui,. detliata li t2)tenii creaiDei lui lsnel, iar $intaE $Jnt7rilor nu pre.int7 se*nele unei ase*enea redact7ri. lrr.y 9lhre=*4 carc a spn5in5t [a tnc2pui t1ria lui Mee( 9B# 44, @AGBO S-a Jntors recent la o ba.a istoric7 pentru $Jntarea $Jnt7rilor. El g7seKte te*eiul istoric Jn istoria lui Abisag, )ecioara ]suna*it7 care @-a inriiit p2 Da0id Q@ inp. @L<O, 8rc ] sDue ce ar )i retu.t aFFile lui solo*on in )arca8 iubihiui ei care era p7stor. Aceast7 interpretare se ba.ea.7 pe leaitua parcni*id dinbe sl)rnit. Ki snlahiia/n l*er tot 8i *r2 de tWlo8@ hoaid2rB cln tarea $Jnt7rilor o colec&ie de poe*e de dragoste care nu slnr leAate h nod ne]i cu )gti0iia"le de nuti sau alt2 8.n spNia#e. ( inerclril2 de a abibui direrire ]cWsi di)diror autori Qae2-. F o. E. o1ter ley a J*p7r&it $Jntarea $Jnt7rilor Jn G8 de poe.ii distincte Ki a negat cu t7rie unitatea c7r&ii3 Song o) lonW, @A<1, p. 1bO sa, opE 1 sne d2 @1lrr, in speciat !. !, RoFleyL ,,Rep2t4ie httlnite dau inp1ia uui sirsu auror,.. Qop. cir, p. G@GO, 9. Scopul c7r&ii Dace cinta8 clniarilor .u este o .leaorie eu o lucEre tipolosica neniti sB conuice E ns5 spin nEl, ce le etrpi 2 ln canonU E. sryelte ca o lVli2 obieti0E, u *7M e-tins Q='RoFRBO cre ilu trea.7 *inun7&iile dragostei u*ane. 'e *7sur7 ce Jn07&7tura biblic7 despre dragostea )i.ic7 s-a e*ancipAt din ascetis*ul sub. cr2r,tin, )lu"uselea s,i G<A $% TAREA cl TiRr#oR puritatea dragostei *aritale a a5uns sa+ )ie Jn&eleas7 *ai bine. $Jntarea $Jnt7rilor, deKi se e-pri*7 Jntrun li*ba5 prea Jndr7.ne& pentru gustul apusean, o)er7 un echilibru s7n7tos Jntre e-tre*ele e-ceselor Ki per0ertirilor se-uale Ki negarea ascetic7 a binelui esen&ial al ilEgsrei 1.ie, E. J. CounS rsle u ps tui departe Jn. e-plicarea scopului c7r&iiL 6 u nu*ai c7 0orbeKte despre puritatea dragostei u*ane a, prin includerea ei Jn $anon, ne a*inteKte de o dragoste care este *ai ,ur, ddir a n1ti= troT, @AA, p, <GPO. B%B/;ZRA%%E. : galhtaits, ir ;tMs, p. G<S G<B3 J. $, RtldbNlatt, 'ro0rdr F Song o`solonon, @A143 :. J. "uersr, Ruth, Esther, Ecclesiastes, The Song o)SongSt#a*entations, @APB3 S. $. Zlic(*an,ASong )or #o0ers, @AP13 !. J, Schon)ield, TTte Song o)Sonp, @A1S3 J, $, E],ri, dA#it8ry ard Sri.t8l Alalsis o) the S.ng o) Songs+, G4F aB, PAP<, t. 4P-PAi R, Zordis, The Song o) Songs, @AB43 #. 9teter*an, The Song o)Songs, @A48. DA.!. $% %AREA MAR%B%. ri )et ca ,i alre ci)tin din #-a i.G, prc)eo. Mariei Q#us @L41.ssO iia p.init nu*ele din 0ersiunea latin7 9ulgata. /nii co*entatori au cobideht d ,,r0bria+ Q#F lL41O ru et2 nMele din o.igi*l, ci ,l#isabera+, nl5*. de apare in re., siuni *ai pu&in atestate Qe`. $reedO. S-ar putea ca #uca, Jn original, s7 )i scris doar 6Ea a spus+, Ki a*bele nu*e, 6M7ria+ Ki 6Etisabeta+, au )ost Jncerc7ri ale copiKtilor de a atribui cJntarea unei anu*ite persoane. T)eologii au p7reri di)erite cu pri0ire la persoana c7reia i se potri0eKte *ai bine con&inutul cJnt7rii, M7ria sau Eli2b2ta, Episdul ce 8titui. .Edtul )a8 t". cerea de la 0estirea naKterii la istorisirea naKterii3 este asociat7 Jndeaproape cu pri*a cJntare Ki continu7 te*a *esianica. 'rin ur*are, este *ai probabil c7 #uca a considerat c7 este cJntarea M7riei despre $ris-tos. Acest poe* liric ur*ea.7 *odelul psal*ilor din 9T Ki are o a)initate deosebit7 cu $Jntarea Anei m@ Sa*. GL@-@SO. Succesiunea nara&iunii este *odelat7 de te*a lui #uca si cJntarea nu trebuie considerata

ca un rdsps spontd eu *ct al Mariei. h aelati ti*p, nu trebuie considerat7 o si*pl7 reconstituire editorial7. 'entru #uca se*ni)ica&ia cJnt7rii st7 Jn )a,)t[ ce 1te o p")ege a Mariei, cu alte cu0inre, con&inutul cJnt7rii a 0enit de pe bu.ele ei &i a e-pri*at 8lnduile ] entircnt2le ei, Dup7 cu* aceasta cJntare constituie punctul cul*inant al sec&iunii, tot ast)el Jn cadrul cJnt7rii obser07* o creKtere Jn intensitate. $Jntarea este J*p7r&ita Jn patru stro)e care descriu Q@O tres7ltarea de bucurie a M7riei, recunoKtin&a Ki sla0a pentru bine-cu0Jntarea personal7 pe care a pri*it-o3 QGO caracterul Ki Jndurarea lui Du*ne.eu pentru to&i cei care % se nrchlni3 Q<@ su8nibie #ui d dra<osea #ui p2nEu cei s*eri&i3 Ki Q4O Jndurarea #ui special7 )a)7 de %srael. Moti0ul cJnt7rii M7riei este c7 Du*ne.eu a g7sit cu 1re sr o alea8n pe e, o )eioara de h "ri, dinEo )a*ilie *odesta, ca sI J*plineasc7 speran&a oric7rei )ecioare e0reice. Este probabil c7 Jn iudais* lucrul care con)erea cel *ai pro)und sens Ki cea *al *are bucurie unei *a*e era posibilitatea ca )iul n7scut s7 )ie %.b70itorul. /iti* p.ne . cint1di 1re o deier2 a i.ba0irii t1irnie dat2 de Dl5*d.eu Ai 1te pracric o p.ra)ra.are a unor pasa5e din 9T. Aceast7 i.b70ire este pro)e&it7 Jn ter*enii i.b70irii na&ionale de asupritori tl*n5. Ac1ta 1te u nod tipic de e-tn8 a n1ianisndui pr2-crEtin, T * onra.ice ac1t *1ia. nis* ci doar Jl trans)er7 la parcusia lui Mesia Jn 60eacul escatologic 0iitor+ Qc). "apt. @L1 K.ur*.O- AKa cura este ca.ul adesea cu pro)e&iile din 9T, aceste a.liui n]ianice ale lui Du*e8 slnt Dn0)te 2 si cu* s-ar )i J*plinit de5a3 pro*isiunea lui Du*ne.eu 1te la )el de 8@B ca ei actul prcpri,.ii Q4 cen. @L<O3 drtrtd A%/ 1t2 cullntul pur2rit ;bieltl speci)ic al Jndur7rii lui Du*ne.eu este 6robul s7u %srael+ Q#uca rrs4 A,l*,3 ., "apr. <@@<, G15 4LGP, <SO. tr lti* ct certitudine dac7 aici este re)lectat7 distinc&ia )7cut7 Jn 9T Jntre Jntreaga na&iune Ki r7*7Ki&a neprih7nit73 ideea este l7sat7 de *ulte ori Jntr-o stare nede)init7 Ki contrastul din 0. B@-B< poate )i doar Jntre praporul e0reu Ki st7pJnitorii ne-e0rei. Dar in gindul lui #uca Ki al pri*ilor s7i cititori este cert c7 nu lipseKte interpretarea tipic creKtin7 a unor concepte cu* sJnt 6%sEel= Qcl #u2 U4LG@= G13 tQE @ULt<3 "a,t, @L13 Ron. AL1O, ,rln5itor= W ,ri*lnlA+ Soan sLsA3 cal, <L@1, GA@ Di "obabil cl a.4Z interprerare aterea.3 Di *odd Jn care lnle#g2 pole)ia Mariei, QTB/ A r0UsllRE . +B% E$%T9% %ATO B%B#%;ZRD"%E, J. M. $reed, lXe $ospd Acoording ro st #u]A @A4G, p. G,G4. R. talr2rt5n. =@1 E0angil1del1i.nce+,auninreet9ieG<,@AP4, %. a4,tos. ERE $HR/Z. @, Ebr. hoh QE.ec. GAL43 <8L4O, h7ht QE-od <BLGGL G l*p, PA@G4L Js. <PLGA3 Euc, @AL4, AO. Z-cd/n clrliS pc h botul uui ani*rr iJnblln.it lcnrru ..l .ond(e, eu h b1iu5 uu5 aninal srlbatic "tru al stipini, G. hoht* QG $ror <<Lt@O, belci,8e. M1nu *entele asir. arat7 aceast7 *etod7 de tratare a pri.o nierilor, neb traduce 6ar*e ascu&ite+. QJn ro*. 6lan&uri de annn+,O <. .i-padalin QE(. aSL4<O3 ] poate si )ie s ctrls dublr )olsit p2ntu a 5urtri M ai*l, da. Jn&elesul este incert. EB traduce 6per0a.uri+. QJn ro*. 6per0a.uri+.O 4. *a.*erd&, 6cosoaTe+ QJs. GL43 @8LB3 ro2l <i@S3 Mi.. 4L<O. /. culir hic, de )ol* ))ei seceri, )olosit de 0ieri3 era uKor de trans)or*at Jntr-o ar*7 de r7.boi Ki probabil c7 era )olosit ca atare. B. F7F QE-od G1L<G, ete.O este )olosit nu*ai Jn leg7tur7 cu lucrurile at)*ate Jn ]cortul JnnTnirii, 1=ag*dn Q%o0 4@L@O, ha((7 )5o0. 4@r3 %s. @AL<r !ab. @L@sO, sit*I Ki 5M5 dIgI QA*os 4LGO Ki ter*enul gr. an-(istron QMat. @PLGPO Jnsea*n7 6drlig de pescuit+. .!. $%R$%/M%, $tr#E TRX% Q(r. @rW TabentaeO. o sta)ie la aporiMti0 so de (Ln de RoM, pe 0i1 appia, c* dc1 i pre SE de cetote. Ese ienio*2 de $icso h coreponddb s cu Anic1 QGj@SO. $hd ap1iolur 'a0el i M)ito.n sli enu pe dlu d. la 'utoli @1 RoM,ti au renit deltinii ain .dare g 5au JntJlnit Jn acest loc Q"apt. G8L@BO. B.E$.A. $HRM/%T;R. Acest titJu Qgr. tetraarches, contracrat te.arnirO a )Zr )olosit ln gr. cl.sid ,.nb a indic u ondlcrtor pste a pad p<)t ainro reriune Wi ra ap#i8t ir nod slei.l la el2 pa"u regtuni dir G4S $#;'A T)esalia. Ro*anii au dat acest nu*e oric7rui cJr*uitor al unei p7r&i dintr-o pro0incie oriental7. $Jnd %rod cel Mare, care a do*nit peste 'alestina ca rege 0asal al %*periului Ro*an, a *urit Jn anul 4 S.d.$r-, )iii s7i s-au certat cu pri0ire la testa*entul tat7lui lor. Apelul pe care l-au )7cut la $e.ar Augustus a dus la J*p7r&irea teiitdiului htre tr2i 1iL AnE%d, a )o1r nsit =ena.h al luddi, SaMi.i W ldlemi Antipa a )1t n*it tetrarh al Zalileii &i 'ereiJ3 iar "ilip a )ost tetrarh peste Batanea, TCachonitis, %turea, Zaulanitis Ki Auranitis, &inuturi la E de Marea Zalileii. Jn T substanti0ul 6tetrarh+ Q6cJr*uitor+O este )olosit nu*ai cu re)erire la lrcd A,t,=pa ;rlat. @4L@3 #Ea <L@A3 ALP3 ,.pt. @<LlO, iar pn #uca <L@ 0erbul Jnrudit este )olosit pentru ]An-tip2, =rnip d =%isda, tetrErh=n din Abil*. BM;$AA%%,. E. SchV", nr=B @, @AP4, p. <<1 &.unn.3 S. 'eroFne, The #ater !erods, @AB8. D.!.:. $//DA, $A%%DA ii pr28t cardho QcoeO, este o insul7 la S de $reta. /nele autorit7&i antice o nu*esc $lauda QJn trad. to*. n.tr,O. $orabia M pa0el a )ost Jn apropierea $apului Matala atunci etnd 0Jntul Ki-a

schi*bat direc&ia dinspre S, de0enind un 0Jnt puternic din E E care a J*pins corabia 0reo 4S (* Jnainte ca aceasta s7 a5ung7 Jn b7taia 0Jntului din caVda, cidd ehipa5d a ,,tli cel pulin si ] Urege t8a pe.su a ir#1t hltua Q"apr. GPL@13 rco. RkBn ?% BkR$%O. M#McM $%A/D%A. ; cdni db RoM, 8re li tdnite salu t7ri lui Tiraotei QG Ti*. 4LG@O3 Jn unele econstituiri )icti0e este so&ia lui ]'udens Ki, pe ba.a Kubred7 a $onstitu&iei Apostolice P. G.1, *a*a ,ui =#inus. Al)ord, lc .n., identi1.A " ee.tl prietend a lu5 Titutei cu $laudia Britanica, a c7rei c7s7torie cu 'udens este elebati d. Mardal Q4 Ep4, 4.@< cu @@, s<O, su cr o ipor2iicl cl.dia, )iica DD5 plglps 'ud8 din inscrip&ia $hichester Q$/ P.@@O. Mar&ial, Jns7, a 0enit la Ro* nlLMi tr rtrd 11 d.$i )i nD p1re ,i indice Jnclina&iO spre creKtinis* la 'udens despre care scrie. un ah 'Dds )i o altl claudia dpar h c 1.@BS113 dar $laudia era un nu*e )oarte obiKnuit Jn 0re*ea aceea. B%B/oZM%%E. J. ,. #ighd8t, d*ar, %, ,, P1 K.ur*.3 Z. Ed*undson, The $hurth in Ro*e, @A@<, p. G44 K.ur*. A,",:. $#A/D%/. ca r1))i lnrE 4t Di B4 d,$i, Se presupune, pe te*eiuri necon0ing7roare Jn )iecare ca., cl el d lut < nTui QMaite in le8lbrl c, creKtinis*ul, QaO p@ a e-pul.at din Ro*a pe e0rei pentru c7 s-au r7sculat Jn ur*a instig7rilor lui $hres-ts QsEtoliu, d,udl1 GBO. Se pElpue c, aZta este incidentul *en&ionat Jn "apt. @8LG. $hresrus poate )i un nu*e personal sau o 0ariant7 a nu*elui lui $ristos. Suetonius presupune pri*a alternati0a3 el era cunosc7tor %n ce pri0eKte creKtinis*ul. $hiar dac7 el a greKit, nu este necesar s7 )ie o re)erire la *esianis*. ici prini,8 ld 'a02l la RoM, nld Epistola lli cine Ro*ani nu sugerea.7 0reun con)lict Jntre e0reii &i c.Atinii de 8lo. ;O claudis a rcpdtur pe asitalorn e0rei aduKi Jn Ale-andria din Siria Q!.%, Bell, JeFs and drnnda in 4sr,4 @AG4O. cuo]intel2 de)icltar despre creKtinis* pe care le-a a0ut Apolo sugerea.7 ci ac4,tla au ).1t 8tth[, Q.O un daet inperi.l QJas GG, @A<G, ,, re4 r,tl*O, dat prcbaltl de clau diu, pedepsea pe cei ce 5e)uiau *or*intele Ki se pare c7 a )ost publicat Jn Zalilea. Dac7 acest decret se re)er7 sau nu %a Jn0iere este un )apt care probabil 0a r7*Jne incert. B%B/;$RA"%E. A, Mon5glano, d8Ai1., rA1#. $%-V/D%/S %,%S%AS. in ,apt. G@tl D.un., bib, nul *ilitar Qgr. chiliarchos, 6c7pitan peste o *ie+O care a de&inut co*anda ga rni.oanei ro*ane din "ort7rea&a Antonia din %erusali*, unde a )ost Jnchis 'a0el. El a Mplrat etltelia loMd Q".pt. GGLG4O3 nonaVrl s7u, 6$laudius+, sugerea.7 c7 el ar )i cu*p7rar-o Jn ti*pul principatului lui $laudius, cJnd cet7&enia ronaii a purut 1 cMpeEte tui uVor cu bani- cog-no*eri-ul s7u, #isias, arat7 c7 el era grec prin naKtere. Scrisoarea sa cu pri0ire la 'a0el pe care o tri*ite lui "eli- Q,apt, G<LG1-<SO 8"r5dri Wbtil )ap,2le ala JneJt s7 pun7 ac&iunile sale Jn lu*ina cea *ai )a0orabil7. ".".B. $#EME%%T, /r dEtin din "llpi. *dgoMt ln lirip-4L<, u ] l,lelege .ld daci .addlratului lbEret de 5u8+ c. Vruis i ] adre]., 'el i ] ep sV a5lte pe clen1t, pe E0odia ti p2 Sintich5a, eu da.i cl4alt Elodia Di Siotiahia at titludit autVri de 'a0el ln lucB 2a E0angl2liei. D,)erite tlad8n dau 5nte.preliri di)erite. /nii dintre cei *ai 0echi '7rin&i Jl identi)ic7 cu cle*nt, episp#nl torei la strhitul solului @3 dar data *or&ii lui $le*ent din Ro*a nu este cunoscut7 Ki nu*ele era un nu*e obiKnuit, a&a Jndt aceast7 identi)i.e 8buie coEid.htS ineltA, T0Z.T. $#E;'A Qio*d pr]uratl de la dTrarot. unul dintre cei doi ucenici JntJlni&i de %sus dup7 Jn0iere, En pri*a .i de 'aKte, cJnd se Jntorceau acas7 la E*aus Ql8 G4@<O, Q=$#olA-O R.9.Z.T. $mJWTA. unelte spedare tolZii2 "ntru tti2rea d a5ustarea )itilului din l7*pile d Jn cortul Jnt/nirii Ki din =%b*plr QFi % %np. PL4A.BS, G $to 4LG@.GGO. ri@, *=-a**=rI&, tradus 6*uc7ri+ Q@ J*p. PLBS3 G J*p. @GL@<Q@4Or GB.@4, G crcn, 4LGGr ld. sGL@1O, prcbabil un )el de )oar)ece. g. *elD7hayun, un )el de cle&te Qc). Js. 1L1O3 ter*enul a pri*it di)erite traduceriL @ J*p. PL4Ai G $8n. 4LGr, d.Vre+i Erod. GBl<a, <PLG<, u*. 4LA 6*uc7ri+. R)e.i Z. E. :right, BiMical Ar-cnd.o`ogl, lAB. p, @4@ i*. D.:.$ $#;'A Q6$leophas+, a0O este *en&ionat Jn loan @AL Gs, unde ni ] sl[* cE /E dinte Zneile 2re au san ling7 cruce a )ost M7ria he con Mtopa, o e-presie care G4@ $#;'A poate s7 Jnse*ne so&ia, )iica sau *a*a lui $lopa. %deea c7 acest $lopa a )ost tat7l apostolului descris Jn lista de apostoli ca 6laco0, )iul lui Al)eu+ se ba.ea.7 pe presupunerea c7 Al)eu si $lopa sJnt )or*e aie aceluiaKi cu0Jnt e0reiesc Y pronun&at di)erit. Jn traducerile 0echi Jn latir/ Vi siria..m, $l8,ts din #ue G4Ltg a icr coniiadat d clo" d5n ldn @ALGB, dar de prcbabn ci an )1t dou, "E8Nlit diie cu nu*e disti*te JntrucJt )or*a contractat7 de la co este ou Ki nu 7 R.9.Z.T. $ %D, $ %D/S, o cbre b cdia, hr F is5ei Mici, unde corabia lui 'a0el Kia schi*bat direc&ia Jn dru*

spre Ro* Q%apt. GPLPO. crnds a0ea l*iro.i *i hca din sold al G-la td.$r, Q@ Mac. @B3U<O si , aht slatur de cebre liberd J.D.D. $;A. E4hd @G<LG<O prctetgre cE ac1r popor, J*preun7 cu al&i locuitori ai Mesopota*iei, 0a ataca %erusalind. 'oporul $d a )st Aenii)icar de *i5 ceaetaton cu polord nhii de te-rl2 snj eutu, .de leu5au %a E d2 Tie , %n regiu2 srperi2ri a nurilor =Adhai* KJ DJyala. $ronicile asir. Ji *en&ionea.7 adesea J*preun7 cu un alt trib ostil )a&7 de Asiria, Sutu, care probabil poate )i identi)icat cu ?oa din ER. G<.G<. /nir rdd s, ;, 'cl(hO ced .t n*2le c8 apa)t in %s, GGLB, da. nll i rinro *odi)icare dubioas7 a cu0Jntului care este tradus de obicei 6-iduri+. +D-aducerea Rtalg. a tradus greKit 6$oa+ cu cu0Jntul principes, 6prin&i+, o interpretare care a )ost ur*at7 de #uther. B%B/;$RA)%E. ". Delir.smt yotoUd1 patuOaU, raal, p. G@<.G<P3 c, A $8(e in %$$, @A<1, QD riFe la E.ec. G<LG<. J.T. a )i *ort )a&7 de p7cat. #ucrul acesta, spune 'etru, po.re inplica suJ2rinla p2trrru crisZ, la )e# c* $ristos a su)erit pentru noi Q4L@ K.ur*O. Aceasta este E0.nShclia .aE i.1 5udeat p2 ,,cei *or&i+ Ki lea dai prile5ul s7 aib7 parte de 0ia&a etern7 a lui Du*ne.eu Q0, 1O. #uc)ll ac1>a s-ar ,,ra ieten )crte /ne si la deiinii carc au au.it E(Tghelia .l[*i cind eEu ta 0ialatiau *lrit i*inr2 d2 intoaE8 Do*ului Qa( ilterpreto., s2lFyr, Stibb1 si DalronO. rVrii hb3 pret2.E e-pcia ,.cei no)r,,, ca re)2rinduse ta cei Zre sint norti spi.itual5 o a r2ia conepri,e )a8 leg7tura Jntre acest 0erset Ki <L@A, oonsiderind c7 este o altE relerir2 la ,dunua din tnchisd.e., in 2.d ac1ra id8a de 5ud]rB Q_ nZre, aiciO 1te subor donata ceiei de 0ia&7 Qplin7tatea 0ie&ii lui Du*ne.eu, indicat7 de .osi, Jn opo.i&ie cu 0ia&a trec7toare a dnului, suttntel.asi in 4iG ln 0erbd bioA 2re 1t tradus Jn *od ase*7n7torO. %nttuld dinre nd2a ii ln0ierca tui lsu nu pote li otuideEt lipsir de inlDrranln. %ndil2rent dac7 'etru s-a re)erit sau nula acest lucru Jn cele dou7 pas52, 28n5neni=l d1pie care clElinn su)in ca a a0ut loc Jn acest inter0al este *ai *ult o proble*7 de ie#gie deit de crcnologie- in ca.ul a.sb s2* ni)ica&ia de0ine *ai i*portant7 decJt *odalitatea Ki put* lnlelege ddc*1 .a o parte a acri0iiLtii di uhiitdc a lu5 $ristos, .aE 1re Doun alir pste iad cJt Ki peste rai Qc). Apoc. @L8 Ki "ilip. GL@SO Ki Jn )elul acesta co*pletea.7 participarea Sa Jn orice= donenit i*giEbil al 2tpen2nbi. aTB#%;$R %E- RT.i co*elbriile dspre r ped, Jn special ele d2 E. $. S.lVyn, @A41i d M. Stibb1, @AsAr J. . D. Relly, @A1A3 E. 81, @AP@. RT.5 dc ae*enea $- E. B, $rahn2/, epl 1A, @AsPs, [l. <1A-<PG3 :. J. Dalton, $hrist=s 'roda*ation to mbe Spiriu, @A1S. S.S.S. coBoB-lRE l ttADES ZADO. Deri deEina co. bodrii lui cristZ ta iad 1tc lntiDsrirA ,ureic in credeurile creKtine 0echi Qapare pentru pri*a dat7 Jn )or*ularele ariene din secolul al 4-leaO3 locui acesteia Jn Scriptur7 este de )apt peri)eric, $oborJrea Jn iad este ndloturA e4li.it probabil d2 dole od Q% ,et. <LlAl 4L1O Di d pltea disb o E)sire indirect7 tn alte douj, locuri Q"apt. GLGP Ki Ro*. @SLPO, unde este sugerat7 ptr E nterprebra Wuor pas5e din 9% . '<. @1 n ca.d din 'aptele. Di Dat <S. $u priure la E)s. 4.A %,le. 2te indoielnic da.n aren dreprn si suriren c7 acest pasa5 este o re)erire la descensus ad in)eros, JntrucJt sensul genera l Jn aceste 0ersete poa te )i Jn&eles 8l *i bin2 a o paEleZ ta pae5d, ,(enoti$. din rilip, GLB-@@. Rerdirile din cel2 dori p 5e ale tui ped sint Mi di!re, da. nu stnr nicid))i Mi clarc, corte- tol prinulu reV Q@ '2r. <LlD 1E tsaat de suterinb lui $ristos Qal c7rei punct cul*inant a )ost *oarteaO si su)erin&a congruent7 a creKtinului. Dup7 pati*ile Sale, pe cJnd era 6Jn duh+ Qpneu*atiO Do*nul a 6propo07duit+ Qter*enul tehnic este e(ery-enO a6duhurilor dtn )irhiWre=. "i,rnd birunor si nu brot, $ristc a procla*at triu*)ul S7u Q(eryssein trebuie deosebit de clons.li8in, 4L1O la tog. %n @ 'et. 4L1 ia8 pbpo0dduirn 0eDtii bFt. , ,cei *or&i+ se naKte din gJndul durerii Ki gloriei )aptului de $;B#ES%R%A Qgr. roi#ryria, ,.depEiuea s5n2n, @ Esdh rg etc.3 G Mac. <Ls, eQc., Ele. rltuaiB intre *ulii #iban ii Antiliban, in Fdutle *odde El BiDa= )r` biD=a& +7Fen, 69alea A0en+, A*os @LBO. Resiuea "litici d5n tinpd lnp2ndui 'toleneic Di Seleucid a irlu ad2tu o bni *ai *ie, iotiuindu. se uneori pJn7 la Da*asc Jn Ki inclu.Jnd "enicia la 0su lud2a la s. Din <@G i.d.ci pta in rAa ia,cr, a )rcut tane din hp2riul prol)tr, dar a ciht tn n)inile S.lerci.ibr h l*a tuptei de la parion din a)tl @Aa id.$r, $el1iria a t1to di0inue ad*inir. hti0B a prditui2i siria dupl drparia rc*ne Q4 H.d.$r.O. %rod a )ost nu*it pre)ect *ilitar al $oelesiriei de ca8 se-s $.1.r h anul 4P i.d.$r. ti dc ca)t casis in and 4< #d.ar ","B. co#Ec+%A Ql B%SER%$%#E pA/#% trO. colQ ra Zr. %oseidO sau strstiryea d. a5rtere p2 cale a oryaniat-o tuEl in biericile d. resd p2nd a a5ur. bis.ri.a sSracn din lcrualin. ln cei G ani 2re au p8ed.t dtina lui Fi.ir, la lelLlglin QBP d.$r.O cold ta ,-a preocupat )oarte *ult3 de )apt, ar )i greu s7 e-ager7* rolul i*portant pe care aceasta @-a a0ut Jn strategia lui apostolic7. co%.EDrA d BtsE%uc%#E 'A/#% EO %. $adrul

#a con)erin&a de la %erusali* Qc. 41 d.$r.O la care sa c7.ut de acord ca 'a0el &i Barnaba s7 continue lucrarea de e0angheli.are a ea*urilor Qne-e0reilorO, iar liderii bisericii din %erusali* a0eau s7 se concentre.e asupra *isiunii Jntre e0rei $Zal. GL@-@SO3 liderii bisericii din %erusali* au ad7ugat o cerere special7, ca Ba*aba &i 'a0el s7 continue s7-si aduc7 a*inte de 6cei s7raci+ Y o cerere care trebuie Jn&eleas7 Jh conte-tul a5utoarelor pentru cei a)ecta &i de )oa*ete, a5utoare pe care biserica din Antiohia ie-a tri*is credincioKilor dt ietuli* prin B.*ba ei Dsrel Q"apr, rrLiol, $Jnd scrie despre aceasta cerere, 'a0el adaug7 c7 aceasta a )ost o proble*7 c7reia el JnsuKi ia acordat l aten&ie special7, S-a gJndit la ea Jn tot ti*pul e0anghelt.irii pD0inciitor ta E ti 9 de M.* Ei2e .r t+ ulti*ii ani ai acelei perioade s-a preocupat intens de a o2Lnta h bi)tidle din cataM Asia, Macedonil D Ahaia un )ond de a5utorare pentru biserica %erusali*. %%, Do0e.l din Epistolele cdbe $ortnrenl 'ri*ele in)or*a&ii despre acest )ond le g7si* Jn instruc&iunile date credincioKilor din $orint Jn @ $or. @1L@-43 lor li s-a spus despre acest )ond Ki ei 0oiau s7 Ktie *ai *ult. Din ceea ce le scrie 'a0el a)la* c7 el d7duse de5a instruc&iuni si*ilare bisericilor din Zala-t(, probabil c7tre s)JrKitul 0erii anului BG d.$r,, cJnd a trecut prin &inutul Zalatiei Ki "rigiei+ Q"apt. @8LGG K.ur*.O. Datorit7 scrisorilor Sui 'a0e, c7tre corinteru+ sJnt cunoscute *ai *ulte detalii despre organi.area, )ondului de a5utorare Jn $orint dedt Jn oricare alt7 biseric7. Dac7 instruc&iunile lui 'a0el pentru credincioKii din $orint au )ost respectate, atunci )iecare )a*ilie a ps deV pelt2 o anMid la)t2 dir 0en5tul din )iru" sapt7*Jna, ti*p de @G luni, aKa JncJt contribu&ia bise ricii s7 )ie preg7tit7 pentru a )i dus7 la %erusali* Jn pri*70ara anului ur*7tor, printr-un delegat ales de biserica pentru acest scop. Tensiunea care s-a n7scut curJnd dup7 aceea Jntre creKtinii din $orint Ki 'a0el, probabil c7 a dus la o sc7dere a entu.ias*ului lor pentru aceast7 cau.7 nobil7. $u oca.ia ur*7toare i le sie 'a(l Qdupe r8AolieEa c.rc a aFr l)t i ur*a scrisorii se0ere pe care le-a tri*is-o prin TitJ @ d7 glas presupunerii c7 ei puseser7 de-o parte Jn i siste*atic bani pentru )ondul de a5utorare, Jnc7 acJnd au pri*it instruc&iunile, Ki le spune c7 i-adat + u ta bisericil2 d5n Macedonia "nh hodut np& Jn care au r7spuns. Dar dac7 citi* printre , este dar c7 el a0ea in sinea sa Jndoieli Jn i aceasta3 de aceea @-a tri*is pe Tit Jnapoi la $orint, cu doi Jnso&itori, ca s7 a5ute biserica s7 Jncheie sttJngeiea de a5utoare QG $or. 8L@1-G4O. /nii *e*bri ai bisericii probabil c7 au cre.ut c7 acesta era un *od subtil de a e-ercita presiuni ire.istibile asupra lorL ei spuneau c7 'a0el este 6iste&+ Ki c7 i-a prins 6cu Kiretlic+ QG $or, @GL@1O. $aid 'a0el @-a tri*is pe Tit Ki pe Jnso&itorii s7i la $orint ca s7 se interese.e de aceast7 proble*7, el JnsuKi ] alta %n Macedoni., a5urind bi]rieite dn acea pro0incie s7 contribuie cu partea lor. Acele biserici trecuser7 printr-o perioad7 de di)icult7&i care nu sJnt speci)icate Ki ca ur*are a acestui )apt tr7iau doar de pe o .i pe alta3 'a0el a si*&it c7 nu le poate cere s7 contribuie la sotJngerea de a5utoare pentru creKtinii care nu erau tntr-o stare *ai rea dedt a lor. Dar ei au insistat s7 strJng7 a5utoare Ki 'a0el a )ost )oarte *iKcat de aer "* al hardui di0in in ,i2tit. br )G $or, <L@sO- El l2 aduce Vn tribut 2td tn Vriere3 .itre co*te ca s.ti inrua5e4 pe acerria sn ds la tel de geneZ di, b2lWsl or c* au aLt nLc2donia.ii din s7r7cia lor. ru. Do02.i din Epl,tola cie Ro*ant 'a0el *ai )ace o re)erire la acest )ond de a5utorare Jn una dintre epistolele sale care s-au p7strat Ki aceast7 re)erire este deosebit de in)or*ati07 deoarece este Jnutnit7 Jntr-o scrisoare c7tre o biseric7 pe care nu 'a0el a T<dit-o Ki care, prin ur*are, nu a )ost inclus7 Jn sche*a Ki nu a cunoscut proble*a. $Jnd te scrie .rtrinilor din )lRona si e preaeiea]e pen)u 0i.ib pe care inten&iona sS le-o )ac7 Jn dru* spre Spania, el le sp*e ,B sbln<erea de a5uioare *buie )thZE *ai Jnainte ca el s7 poat7 pleca Jn c7l7toria sa spre 9 QRo*. rsLGB.G<O. oin ac1r r t nr25ee* lB bin2 *oti0ele care st7teau la ba.a acestei colecte sau strtn-geri de a5utoare, Jnt7rirea p7rt7Kiei dintre biserica din %erusali* si *isiunea Jntre nee0rei a )ost o preocupare *.5od a lui pa0el ,i olga5arca )ondul+5 de airt3i2 a )as, nen5iL in *are nisui sn pro*oE.e aceasti rnnisi2. El a iriur ci nrlti nehbi ai bisicit din %erusali* pri0eau cu *are suspiciune direc&ia independ2nri luara de a.esri *i5iue in)t ne3reiL d2 )apt, d*pul de *isiune al lui 'a0el a )ost in0adat Jn repetate rJnduri de oa*eni din %udeea care au Jncercat Jntr-un )el sau altul sI sub*ine.e autoritatea lui Ki s7 i*pun7 autoritatea %erusali*ului. $Jnd Ji atac7 pe aceKti oa*eni, 'a0el are gri57 s7 nu dea i*presia c7 ar critica biserica din %erusali* sau pe liderii ei. 'e de alt7 parte, *ul&i con0erti&i dintre ne-e0rei nu se J*p7cau cu ideea c7 ar )i Jndatora&i Jn 0reun )el bisericii din %erusali*. 'a0el a 0rut ca ei s7 recunoasc7 datoria *" pe .are o areau ratE de l.rL:lh, 2t insui tu a )ost niciodat7 *e*bru al bisericii din %erusali* Ki a negat cu t7rie ca ar )J pri*it E0anghelia sa de la acea biseric7 sau c7 ar )i )ost tri*is de ea Jn *isiune3 totuKi, in dhii lui pare# bie.ica aQ8, tn .autat2. ci ie bisericI-*a*7 a poporului lui Du*ne.eu, ocupa un loc unic Jn rJndiuala creKtin7. A0ea senti*entul c7 dac7 el ar )i rupt de p7rt7Kia cu biserica din %erusali*, acti0itatea lui apostolic7 ar S .adarnic7. '1tu a lDioli sspiciuite nurite in ti"nca d* %erusali* cu pri0ire la 'a0el Ki la *isiunea sa Jntre ne-e0rei,

ce putea )i *ai potri0it dedt do0ada concret7 d1pre binau0inbrea lui Du*2au ]u,tu a.elo *isiuni, do0ad7 cu care 'a0el a 0rut s7-i con)runte pe d2di*iogii din letueli* - nu nl)ti darul )i*nTr carc se e-p.ire int2.But p.actic al ,i].i.5ior de ne e0rei )a&7 de biserica din %erusali*, ci Ki repre.entan&ii acelor biserici, tri*iKi s7 duca contribu&iile lorU $Jnd le ]rie pri.renilor sii din corinr, Ua03l ( Dre.i5 pcibilitarea ca 1a,ii lor de credinri din r2 tin sn )ie *iKca&i pro)und de a)ec&iunea %or )r7&easc7 6pentru harul nespus de *are al lui Du*ne.eu )a&7 de 0oi+ QG $or, AL@4@, pa0et nu sn arebir s.a traSa 2nctu.i. cr toate suspiciunile 0or )i potolite a el le cere creKtinilor din Ro*a s7 i se al7ture Jn rug7ciune ca 6slu5ba pe care o a* pentru %erusali*, sI )ie bine pri*it7 de s)in&i+ QRo*. @SL<@O -Ki dac7 nici acest lucru nu a0ea sli potolea]n, aruci ni*ic nu 0a pnrea. Se p.ate ca 'L0el 2,Di )i i*asln.t ac2asie Dr2.en tare a credincioKilor ne-e0rei cu darurile lor la %eru sali* ca o J*plinire Jn parte a pro)e&iilor e0reieKti care 0orbesc despre 6bog7&iile nea*urilor+ care sJnt aduse G4< $;#E$TA Q% %%SER%$%%,$ 'A/#% Bn la %erusali* Ki despre locuitorii %erusali*ului care sJnt aT4i +din oi5leul tutFr8 nuilor, 2 dlr Donnului+ pe 6*untele #ui cel s))int+ fs. 1SLB3 11LGSO. Dai daca 'a0el a a0ut Jn gJnd aceste pro)e&ii, probabil c7 Kl liderii din %erusali* le-au a0ut Jn gJnd, dar au tras o conclu.ie di)erit7 din ele. Jn conte-tul original, bog7&ia nea*urilor este un tribut pe care ne-e0reii u aduc la %erusali* Jn serrui de recunoaKtere a supre*a&iei %erusali*ului. Jn concep&ia lui 'a0el contribu&iile Ktiuse la lru2@in de M0stitii sni prin )ondd de a5uto. rare au 8Btitlit 1 dar blsrar, o 2-preie a nilei Ki gratitudinii creKtine, dar este posibil ca pri*itorii darului s7i )i considerat ca un tribut datorat "iului lui Da0i.r de sry,Wi rut re. $hiar Ki 5iecredincioKii din ludea+ QJn trad. ro*. 6r7.0r7ti&ii din ludea+, n.tr.O, de ta care 'a0el se putea 1tEph la ereE opo.ilE QRon. @sL<@O, puteu 1 i*presiona&i de *7rturia 0i.ibil7 a atir de *ultor repre.entan&i ai credincioKilor din &7ri p7gJne 0eniri in *i5locul lor. ?ti* cI atunci cJnd 'a0el se preg7tea s7 llee cu 8nbia spre tud8 lnUreun, cu 8n0erri)ii sai ti s Nlaerile lor, el E Sindea la npo.., in pland di0in - dintre *isiunea Jntre ne-e0rei Ki *intuirca )inal7 a lui %srael3 acesta este de ase*enea un subiect despre care J&i e-pune deschis gJndurile Jn scrisoarea sa c7tre Ro*ani. De )apt, Jn aceasta scrisoare el pune oleta lentru bisr5.a dir lerusalin - si Drobl* %erusali*ului JnsuKi tn conte-tul Jn care se cu0enea s7 )ie puse, dup7 p7rerea lui, conte-tul planului de nnn-tuire al lui Du*ne.eu pentru toat7 o*enirea. %0. Retren)c ltr 'apterc Ap8tollor Delega&ii bisericilor care au contribuit, probabil c7 s-au a)lat printre to0ar7Kii de c7l7torie ai lui 'a0el de la $orint sau "ilipi spre ludeea Ki care sJnt nu*i&i in "ap,, GSL4L sopareripispE din B.8, Attttarh sintii Sdonds din thsalonic, $ais din Der,. ,i Ttetei Qolti*r din #is"aO, tnpre8,i cu Tinic ii ltodn din pr8i*ia Asia Qd1pre uld l a)li* di, ,Upi G@LGA c, a t1t u creKtin ne-e0reu din E)esO. Ar )i neJn&elept s7 acord7* 0reo i*portan&a sinistr7 absen&ei unui nu*e corintean din lisE lui l-8, s,ar pur8 d lilta sa nu de co*pleri, s-d se sI )e lnitatE la cei care au cal.rodr le corint Nlia alte lctri c. rl ] autule hi '.0el. pa0el a petrecut cJte0a sIpt7*Jni cu Zaius, ga.da lui, Ki cu al&i prieteni din $orint3 Jn a)ar7 de aceasta, el toc*ai lea rps cEdrnor di, Roha depr2 )etut in 8 M1.donia Di Anaia a, hota r)t s, conribVie la )ondd de a5utorare pentru %erusali*. 'entru 'a0el, Aha5a Jnse*na $orintul Ki locurile din 5ur Ki Jn scrisoarea ., te ei .lin RoM e-istn lici ni8r o sugstie 0agi c7 6Ahaia+ nu Ki-ar )i &inut pro*isiunea. De mapt, ar trebui sI consider7* posibilitatea ca QJn ciuda unor *ur*ure cu pri0ite la 6iste&i*ea+ lui 'a0el Jn ce pri0Dte ti*ite lui nt cB rl a5ue la org.nia8 stttngerii a5utoarelorO biserica din $orint s7-i )i cerut lui Tit s7 duc7 darul lor la %erusali*3 dac7 aKa stau lr>8i,2, onitere, a8lui lui Tit tn aet re-i poate sI aib7 aceeaKi cau.7 ca Ki o*iterea nu*elui lui Jn. restul nara&iunii din "aptele Apostolilor. u este *en &ionat nici un delegat al bisericii din "ilipi3 naratorul e ".te ss 1 hd2plinir .8st, stu5bd. $Jnd 'a0el Ki Jnso&itorii s7i au a5uns la %erusali*, au )ost pri*i&i de laco0 Ki de ceilal&i pre.biteri ai bisericii-*a*7, care le-au urat bun 0enit Ki probabil c7 au acceptat cu recunoKtin&a darurile aduse de ei. Ad0erbul 6probabil+ este necesar deoarece "aptele p7strea.7 t7cere co*plet7 cu pri0ire la stingerea de a5utoare, cu e-cep&ia a)ir*a&iilor lui 'a0el Jn cu0Jntul s7u de ap7rare Jnaintea lui "eli-, cJnd el spuneL 6A* 0enit+ la %erusali* 6sI aduc *ilostenii nea*ului *eu Ai datri ra T*plu+ Q"apr. G4L@D. Tlt8 ap8pe tode a lui #ua ln pri0in" as, tui Wbiet ] poar2 sL 2=ba un ioti0 ap.loeedc. %n a)ar7 de insisten&a asupra )aptului c7 nu e-ista nici o d8dn 8E sd ont)t acM.ia c, 'a0el ar )i 0iolar sanctitatea Te*plul*R, con&inutul pledoariei lui 'a0el l*intea lui reli- ) )1 )o1t tui rele*rt ctrd s2 Jn)7&iKat *ai ttr.iu Jnaintea tribunalului J*p7ratului Jn Ro*a decJt atunci cJnd s-a Jn)7&iKat Jnaintea procu ratorului %udeii, Ki acelaKi lucru se poate spune despre alu.ia la 6*ilostenii Ki daruri+. Dac7 nu se *ai poate sus&ine c7 "aptele Apostolilor a )ost scris7 ca s7-% irio*e( ,2 apLrab t lui 'a0el iMintea lui $ea, sau ca s7 ser0easc7 Jn acest ca. ca un docu*ent, r7*Jne posibilitatea ca un oarecare *aterial de acest ga se )i )1t )ol1n de #uca drept susi de inio8gi, Acu.a&ia, e-plicit7 sau i*plicit7, c7 'a0el ar )i dela Uidat ponu 1 ]op sbr b.ni 8 ar 1 rrebuit )olosi&i pentru Jntre&inerea Te*plului sau pentru a5utdaM tut8r iud2ild, %.

)el ca d aualia cB, ln .alitate de =conduclto, al a.i"no), el iWtisa c* unitatea e0reiasc7 la sub0ersiune J*potri0a lu*ii ronane, d n )1r tui EleEnre la o 5udeat baintea $e.arului decJt Jn ca.ul unui proces ce se des)7Kura Jn 5urisdic&ia lui "eli-. 're.entarea distorsionat7 a naturii ii a ]opului 8lerei probabn cA a )1t inclui rn 8pet2le de d.re lreaStite de adatorii hi 'aFl penEu .iE cltd 2.d lui a8 sE )ie audhr ln.int2a $eurdtri3 d3cB ala s1u luruil2, )aptul acesta ., pute Dplca Eti.enta lli #uca. %%B#%;ZAA=%A, $. !, Buc(, ,Tne $olletior tor the saints., ll* 4<, @ABS, p, % t.%*.3 D, c8.gi, Die ZeschichteddMol#Rteda'aul1)irJruald, @A1s3 M. !o/, ,,De, (ch.nb2gri)) ds 'aul1 i, sin2n 9ernlltnii .u den d2r /raeaeinde, $gannelre Au)s7t.e. sur Mirchengesch(hte G, @AG8, p. 44 K.ur*.3 A. J. Mar&ul, 6The 'urpose o) AttsL Schnec(eriburger Reconsidered+, in Apostolic !istory and theZospel.eI. :. :. ZasDue Ki R. R Martin, @APS, p. @S8 K.ur*.3 M. ". ic(le, The $o/ectionL A Study in 'aul=s S#racegy, @A11, M.".B. $;#%Dv. Acest cu0Jnt este )olosit uneori pentru a traduce ter*enul ebr. su((7, o colib7 sau un ad7post pro0i.oriu, rudi*entar )7cut din crengi Jntre&esute ert. eL@4.@r. Ac1t tip de co*trcle al* rn s"Ti.n h ser,2toarea anuls a rcohnilor Qls, G<L <43 Dert. @1i@<@, d,r 8 rolZitd i de atutele atale pe ci*p VT$;RTO Ai ln a8iditu3, ca adSpct de sare m0e.i lo0 GPL@43 %oE 43BO su ca adlposr ".))ru 0ne QZen. <<L@P3 ]S/$;TO. T.$M, $;#; %E. o a]bre leuir, de cetit2d rc*ni stabili&i Jn teritorii str7ine care se bucurau de autogu0ernare. ;biecti0ul era uneori strategic3 Jn cele *ai rulte ca.ui colonn ela coEtiW%a penEu reabi. libM reteranilor su a .eld rSri hrru si prcbabil cd G44 $;#;SE %, E'=ST;%A $ATRS niciodat7 nu a a0ut ca scop ro*ani.area econo*ica sau culturala. Jn ;rient, coloniile erau rare &i erau co*puse adesea din cet7&eni ro*ani care 0orbeau li*#1 greaca. obicenrl s.a enis rrin con)ern2a sta tVtului d2 1lonie lTr reputlici <Betti, pennu nc tire oMi)t., Mlrdria 8tBtii "ilipi .le a ) colonie lo*na Q"apt- @1L@GO prola,)l c.l a )1t ietite din co*un tntrueJt nici una dintre celelalte colonii *en&ionate Jn T nu este *en&ionat7 cu acest titlu Q$orint, si*cua, lt , Antiohia 'isidiei #istra, 'bl*ias ti poate %coniaO. /n loc proe*inent Jn a)acerile celor *ai *ulte state str7ine El ocupa asocia&ia Qcon0eni*O cet7&enilor ro*ani care locuiau Jn localitatea respecti07. =oWtli din RoM+ l. le 2lin Q"apt, GL@SO 8r dituie un ase*enea ercnplu. BE#%;Z%%R%%,. n- !. M. JoZ, th. $re( $it, ,on Aldander ro JBriniM, @A4S, p-- 1@-443 A, , Shen0in:hite, The Ro*an $i)oenshipG,@AP<3 B. #e-0icb Ro*un $oloniei in sorrn* Asio MinoR @A1PB.AJ. $;#;SE. cetate rcru,3 in prdi)tia Asia, rn p..tea de 9a T/rciei asiatice din .ilele noastre. Era situat7 la D1 @B ln de rlaodiea, " rBrea l-ycs, p2 dluul principal c7tre E. #a Jnceput a )ost punctul de Jnt/nire al rutelor *a5ore de la Sardes Ki E)es, Jntr-un loc uKor de ap7rat Ki cu re.er0e bogate de ap7. A )ost o cetate inpo)tanti i, p2rioada lidiani )i "ed, dar dt2rior $de.Kapte biserici din AstaQApoii, @-<O --------- Dru*urile Asiei AS%A

a inhr rn delin cind dMul de la s<rd1 la 'er8Un a )d nutat spE 9 pri, cetalea nou)o*ti, to-dicea. %n prerent leui9 nu dte leuit3 ] a)l7 Jn apro piere de !oe., la @1 (a E de oraWd Denidi 'ebabil .A Ehnahelia a a5us h acst i # tinp ce 'arel l*ia la Ete Q"apt. @Ar@SO, poate prin ,pa1=a, ce sa dh cole Q$ol. @LP3 4L@G-@<@. S2 p1re cn Ua2l tu . 05.itat col8 l,Einte sL si. epirtola e Qcol, GL@O, dei ste "sibil 8 dorin,. aeasra Q"=lin, GGO sa i ] 1 i*plinit Mi 1niu. "ilinon Zni*, @O ti elad sB4 onni* Qcol- 4LA5 %ilin. @oO, nceau paneti din biseri2 pri*lE din co lose. A*estecul de ele*ente e0reieKti, greceKti si )ri giene ce caracteri.a popula&ia cet7&ii probabil c7a )ost JntJlnit &i Jn biseric7L ar )i constituit un teren )ertil pent, gendAi d2 *.ie 1peulati0E p2 care a ciubt sI-@ co*bat7 'a0el. TiDltrl aela a lct d]sat de u cut*u, dabt de rciBTiDltrl QAnr. @4. GPO tn anul 1S d,cr. %n ac2aWe epZtoli ,u e-ZtL nici s 5ndiciu d1pre cu)tnu hi de aN8 tebuie s, prBup))2n .B a )ost )risi iZinte .a 01i1 d1,re deastru sn )i a5u)) la RoM. E.l,t.B.o. $J.!, $;#;SE %, E'%ST;%,A $iT%%E. %. s.hr)a .oninutrtui a. @L@-G. Salut. b. @L<a, Mul)*ire "ntru c"ninla W drasZta cre)tinilor dir col8 W p2dEu 8da propo0AdlilnW E0angheliei Jntre ei. c. @LA-@G. Rug7ciune pentru creKterea lor Jn Jn&e-les2E ii in 1l@(in,B, rn rape bu2. d. @L@<-G<. iiclo.ia ii *ire", lli cBt1, $h5p#llui Dl*e.eu, Aaent#ui ii in Qear2 tltuo. luruilor, calrn Bisencii cel cae p.in cruc2 sa a i*pbcar tdte lucrurile cu Sine, e. rLG4GL<. Eioduile Ai sutdinl.re lui 'a02l p2D tru a )ace cunoscut7 taina lui $ristos &i Jn a c7uta s7 pre.inte De orice dh per)et ir cristo<. `. GL4=<L4. AMisnennn concr2t inpotri0a in0i &7turii )alse Ki r7spunsul apostolului la acea Jn07&7tur7. 8. <LB-@P. $ieiiin5i de.@ie s, " de.bEce de pica tele 0ierii 0echi &i s7 se J*brace cu 0irtu&ile 0ie&ii noi Jn $ristos. h. <L@<4L@. %nslluclisi cu pn0i2 la condtriiB, pdtu Wl Ai solii, 8pii ii pinnd, slu5itori ti s@apnn. i. 4LG-1, Ai%nde* %, ruaiciue ii Diintelepcise tiin 0orbire. 5 4LP-@<, M]5e "noEle. %%. Autorul indoieli a p.0n2 b aur2nticitara Epistolei cite coloseni au )ost e-pri*ate pentru pri*a dat7 Jn se 8bl al @Alea@ EcZla d. la lrbin8.n a rdpirs id8 ca 'a0el ar n a)totul .cteia ii . altor epirlo@e, Ue baa ldpbrui c%

ln 2l2 ]ar pBupue c, e-isie idei <nosti.2 din solul sl Gl2. ast.i silt p.i0it2 .u tui *ult7 serio.itate argu*entele ba.ate pe 0ocabular, stil Ki doctrin7 cJnd aceast7 epistol7 este co*parat7 cu alte 2pisr.le ale lui 'a0el, dar acst2 aryrnate nn sJnt su)icient de puternice JneJt s7-J deter*ina pe *ul&i tTlogi sE rs"idgB idea ce 'a0el a, 1 aubrul. Ase nEntuile reMr.bile cu ]E)]ni ia deie*inat ,2 G4S co#osE %, E'%sro#t $kTRE Yunii s7 sus&in7 autenticitatea acelei Epistole Ki s7 conteste autenticitatea Epistolei c7tre $oloseni Qcie c-. R $. Synge. 'nil,ppri1 ond $ol idtu, @AB@O, dar apro,2 lnrotdeal* sa *side"t cE docite a, indica prioritatea Epistolei c7tre $oloseni. $Jti0a teolog, cu sJnt !. J. !ol8 ii c. Masn, au aryMentar in la0Z"a sei relaWi roi conplde dintse 8le do,.1 epistolc. #eg7tura dintre $oloseni Ki *ica Epistol7 c7tre ="ili*on o-t Di .ancterul .2lei 8#tole silt de a.2 natur7 JncJt aceasta constituie practic 6se*n7tura+ lui 'altl pen* coleni. Episrdla ca)t "ilinon ] e)era la u sda0 )agar, ;nis5n, cale s lntaE2 la stlphd siu. Ep)tiola cide colDi Q4LAO sphe cr ac1i oni sin a )st rinit nEpoi ta $ol8 nnpreuLi cu Tiiic. Jn Epistola c7tre "ili*on este *en&ionat Arhip, din ce lui "ilinon Q0, GOi in col8ni Q4iuO 2-istB * *esa5 special pentru aceeaKi persoan7. %n Epistola cn)t lilinon slnt incle sahteri de la EpLnL, Maa, ArisZrh, Di* Di #Ta Q0, G< A,#*jO, ael2ati ,2" tune sinr nsronate tn nod speial in c.l8i Q4L@S@4O. Est2 greu sL n2 i*aginnn ca ac1re re).rin la anM5te p2l)uc ar i nurtentic su tdire. Singura alternati07 este s7 leg7* J*preuna Epistolele cete "itinon h ci"E cal]ni ca eZ.ole ce ar acelhi auror ii cap au )1r *i] in acegli p2rioadn c.r.D. Moule iisp@)t Qin ccr,p. @<OL ,%are..- insibil s7 pu2n la indoiala d Epistala d8 "ili*on a )Zt W.tsi de St pa(l, su s, puen la indoialS l2S,tua sdiori din8 "nihon " $ol]ni. tr%. D2tl*)i, trprstolet rcol8 a )dr o cebt2 din "r(i., tn pb05cia rc*nE isia, situ,B - la )el ca W !i2Rpolis ii raodic8 . pe 0alea rJului #ycus. %*portan&a cet7&ii a sc7.ut pJn7 Jn 0re*ea T Ki a )ost redus7 Ki *ai *ult de un cutre*ur de.astruos din anul 1S d.$r. 'a0el nu a Jn)iin&at biserica din $olose Ki nici nu a 0i.itat-o pJn7 la data scrierii acestei scrisori Q@L4, P-A3 GL@O, tn a doua sa ca!tdic nisio*.A, el a rdt pe la de hl2a #ycu Q"arr. @1L1eO. h a leia s cnEtoria nisionars, ErB,l a )ost ti*p de < ani centrul acti0it7&ii sale Q"apt. @AL%GSi GSL<@O ii 1te )oane proMb ce EEngh2l5a a a5b la $ol8 ln ]e=8 aceZia pri, Epa"., c.re da din cd8 QrLPr 4L@GO, Ma5oriraba .rsrini#o. dau neeFi Q@LGPi GL@<O, dd inca din uenea lui Artionuc2l Malea e-Zht in atDpiere o conu5rare e0reiasc7 nu*eroas7 Ki in)luent7. %9, Data )t loal ]dedl Este dar c7 Epistola c7tre $oloseni a )ost scris7 din inchiFre, ata cu aEr% d0inrete din 4L<, ro si rB, Au )ost luate Jn considerare trei locuri unde a )ost pcibn ca 'aEl sL n2 int*ilat la dab Vrierii epis tolei. @, E)es. $el *ai puternic argu*ent Jn )a0oarea acestui loc este o a)ir*a&ie din secolul al G-lea, din prclo<d lul Mado. la Epistola crr2 colQO*i. Tbtuni, dac7 $oloseni Ki ]E)eseni au )ost scrise la aceeaKi dat7 QaKacu* indic7 4LP K.ur*. si E)es. 1LG@ K.ur* J, posibilitatea scrierii din E)es este e-clusa, G. $e.area. Au )ost date o serie de argu*ente Jn )a0oarea $e.arei. Bo Reic(e argu*entea.7 Jn )a0oarea acestui loc pe ba.a cur2nururli de prnlnr disdugBror t. carc *a* E)trit *i su, da. in.eputd ini2*ilir5i tui 'aEl in Ro* lbbabil .i a aFr ld cu s an l*inre cr acel cutrenu d2 pL*int sA loFasE R1lea #ycE, u 1r2 pDbnbil ca tod .2i ncnlionali td cap. 4 sa )i )1r cr ,pctolul 'a0el chd s.a .)lar tnchis io cearca, <, Rona. u e-isd ni.i u ar<*t ihpodir rrierii din Ro*a la care s7 nu se poat7 da un r7spuns adec0at. u 1te dci u l8 Mi prcb.bil d]it RoM uNb ln )ug7 ;nisi*, iar con&inutul Ki re)erin&ele personale par s7 se potri0easc7 *ai bine cu Jnte*ni&area lui 'a0el in Ro*a decJt oriunde Jn alt7 parte. 'rin ur*are, pare prcbabil d data sierii se Ji )ct anut 1S d.$r. 9, Mdtihl ecrldil Epidtolei sini doui prcblene .a,e au adB bZena din cole tn enrnl aEdliei lli pa0el ii au prile5uit ].ier2a acestei scrisori. Jn pri*ul rJnd, el i-a scris lui "ili*on Jn $olose, tri*i&Jndu-@ Jnapoi pe ;nisi*, scla0ul )ugar, dar 8re acM eE sn0dlt Qailin. P-G@O, Se ponle 8 e, s7 )i pro)itat de acest prile5 ca sI scrie Jntregii biserici din col8. h al doil2 ,ind, EpaTa ia du lui 'are# Ktiri despre biseric73 au )ost *ulte lucruri Jncuia-5ato.E Qri4<O, dar 2 pare ce au rst ei 0di td. buttoare d1pre ln0blrr8 ta.lsi are anenints sEi abari " nenb.i de %a ade0stul lui crist1. Ari8 aceasta @-a deter*inat pe apostol sI scrie Jn )elul Jn care a scris, 9%. %n std 2u cMtdbtic, 'a0el abordea.g problVl* cu c.E era ))ruhri bisica din $o#e renind cu i BlBtui lo.itiE si nu cu o Bpina2r2 siste*arica, purct cu p*t, a in0ilrtuii )als2. De ar8 nu cu. noaKte* pe deplin care era Jn07&7tura )als7, dar pute* deduce trei lucruriL r. A8,da u le inpo.tant )onelor din l*ea spiritual7, Jn detri*entul locului acordat lui $ristos, Jn GL@S 'a0el 0orbeKte despre 6Jnchinarea la Jngeri+, iar alb r2tsiri la relatia din)t crisrZ si creria soiri tual7 Q@L@1, GS3 GL@BO se pare c7 au aceeaKi se*ni)ica&ie. G. o in"Z.l, Mre a )1t ac.rdari aspe.telor .rterioare, c* sl)) sarbetorile ri pcruile, luile noi ii sbaruile QGL@1 K.ur* J si probbil circ*ci.iei VGL l@O. Ac1tea e2u pre(nrat2 cu n)tdrie ca )iind ade. 0tuara cale d.

diVipliMe a eului ii d. strpunere a c7rnii QGLGS K.ur*.O, <, %n0B)nbrii ] Eudau c.e ar posrda o i[orc)ie *i inaltE, #uctul acb 1te cld ain GL4, g, lg5 pute* presupune c7 'a0el, prin )olosirea )rec0ent7 a ter*enilor ..cunoaKtere+ Qgnosis Ki epignosisO, 6Jn&elepciune+ QsophiaO, 6pricepere+ QsynesisO Ki 6taina+ Q*ys-re-rionO, a contE.a2r ..edi1 con8pge. unn Qde e-, !on ii 'ca(rO au sslnut cE in0E &7tura iudaic7 putea e-plica Jn su)icient7 *7sur7 toate ac1te 2l.n2nte ditdite, %-ighd1t a arguentai c1 Jn07&7tura )als7 era Jn07&7tura esenJenilor Ki Jn pre .ent a0e* cunoKtin&e considerabile despre secta ese-ni.nilo, dtr sduile de la Ma8 M8rtn, dar nD are* nid o in)or*a&ie despre pre.en&a unei secte de acest )el ,E R,irlea #"s, in s. r d.cr. "i au identi)i*r ere.ia din col8 o ea din8 g.olile snctice .are .e sint cuZclE din srierne aubrilor dir s8lul al Gl2. s-ar pute. se nu o puteD er5ch2 ta Dact. ln .ilele acels era rBsphdit sircptis"ul tn rettie ii in 1to .one. 'bb2bil .i re2* aDrcpia de ade0a,ii dacd an sphe .L a.eastE in0er1tu eWe o )o*B iudaic, d2 gnosticis*. 'arel ] anpe cu cele tr2i eri ln )elnl V*2ror3 @. Elle spune colosenilor c7este0orbade u*ilin&7 greKit aplicat7 cJnd Jnal&7 pe Jngeri Ki pun accent pe G41 @ tuncln( )oDclor spirituale bue ii ] td de stt pini.ile ,ele. $ristc 1te $2rorur Ai Do*ul tu5trsr l*rtrnor din Tr ii d2 p2 prnn ti El 1re inicitorul oric7ror )or&e rele Q@L@B K.ui*.3 GLA K.ur*.O. Toat7 plin7tatea QplSrI*aO Du*neiedrii se a)l7 Jii $ristos. QAici 'a0el probabil c7 a luat Ki a )olosit Jn sens creKtin unul d5nne .u0ht2le cheie ale Wl]"tuii )als2.O G. $alea s)in&eniei nu este un ascetis*, care pro*o0ea.7 doar *Jndrie spiritual7, nici e)orturi egocentrice de a st7pJni pornirile c7rnii, ci J*br7carea eu $ristos, prin concentrarea a)ec&iunii asupra #ui Ki, Jn )elul acesta, prin de.br7carea de tot ce este contrar *ii Sale QGLG; l=l*.3 <L@A.l*.@, <. Ade07rata Jn&elepciune nu este o )ilo.o)ie o*eneasca QGL8O, ci este ]6taina+ Qsecretul re0elatO lui Dl*eau ln cristc, care leuietre h tol ei 8# pri*esc pe "J Q@LGP@, )7r7 s7 )ac7 distinc&ie Jntre oa*eni Q<L@S K.ur*.O. B%B#%;$RA"%E. J. B. #ighd8t, Soat ttuli= tpn tls to rhe $oldid* and ro 'ir=l*on, @aPB3 T, X. Abbott, The Epistles to the Ephesions and F the $olosrioD, %cD raAPi c. '. D- Mode, %Re t3pistta o) 'ou# the Apustle to the $olossians and to 'hile*on, $ZT, lASP3".T.<*csinTheEpistleso)'aiAtotheEphesians and ,o .he $oldria#i r$, @ABP3 !. M. $apn, lis Epistles o) 'atd ta the $olossiarti and 'hile*on, T T$, @A1Si R- R Martin, abldidrr dnd 'hil*on, cB, @AP45 sria de anico( a1pE $ol"ni de Bo Reic(e, E. S.lFeiar, Z. R. Beasley.M*y, $. # D. Mode, $. E. #add Ai alWi, in ndia dnd ErUosi.or PS, @AP<, p. 4GA s.ur*. mJ ", $;MB/ST%S%#. =cr.buele obhrnit nu e2 cu ndor de Dei. $lrbsele d. lc* era )olcii de oa*enii boga&i Q%er, <1LGG3 %oan @8L@8O Ki de )ierari, tn ti*p ce oa*enii s7raci adunau 0reascuri Q@ J*p. @PL@SO. E.echiel *en&ionea.7 )olosirea +b7legarului uscat drept co*bustibil Q4L@G K.ur*.O, un obicei care continu7 Ki Jn .ilele noastre printre s7raci. Js. 44L@4-@1 enu*era o serie de po*i )olosi&i drept co*bustibil, Jn ti*p ce pentru a ob&ine o c7ldur7 puternic7 Jns7 de scurt7 durat7 se ardeau tu)e, Jn special 6ienipei+. 'e. @GSL4O, spini ti *rricili t,cl. PL1O, plea0i $Mat. <@GO i )in QMar,ti 1L<SO. se pare ci le*ul d2 ie QcdbBtib)inl i 2E8dderat de Mei o prcprietate co*unn ii )aptd cn e*u pWi si plntesn p2nd el sa co id2rat o *re suprire QUlin. BL4ORJ.:. coMERlrJ# ?% scrl%MB/tu#A E$; ;MT$E %.)n 9echlu[ Testa*ent ='alestina a )ost Jntotdeauna singura punte natural7 hte Euopa Ai A.ia, in , Di A%rica, in s, 4a e Dpli.B )aptul c7 deKi aceasta &ar7 era saiacI, a )ost J*bog7&it7 Jn per*anen&7 de schi*burile si co*er&ul care au a0ut lQ p1te teniorid sa,. EE. GPLii@GGB pre.irti gana larg7 de co*er& interna&ional care trecea peste teritoriul %sraelului. cdtibu" ro5ora a palBtinei la coneh dir 0r*uile 0T au co tituito pr.de#2 <gricole ii ebl.#. "enici. a)latn h .E o .on, *nu)ac niiDi silit, sa inporte alin2ne, %srul tu*ia <rine, conrERl,o# t% S$!%MB/ #E E$; ;MT$E ulei Ki 0in. Egiptul, a)lat la S, a0ea un surplus de grine, d.r duc2a lip1B de ulei de *Ssline Ai de 0in. 'e *isui .e polodele din de)ertul de la E au derelit *i p.*icc dups rend lui Da0id, Ai ele au abWrbit o pan a prdlelor aSricole ale palZtinei. "ienn, care )usese introdus *ai de*ult de c7tre )ilisteni, a ap7rut rnr,-o cantitate a" de *.e duli e D.0id a cucent Siia incit a putui 1 2-potut in Egip, cap ducca lipsn dc 1a. solonon a JL.ut co*4 pe Marea Rolie cu ,.poarele i*poiate din Ardbh ii Aiii.a. Ac1te lBri, la rJndul lor, au tri*is spre Medirerana aro*e scu*pe, *ilnedi i au prin 'aldri)r ii prin Eairt. condlul arab in 'aldtina a a5ls la apogd in rcna L#u-ta2nilor. %n tinrd pericdei inieddhnenta#, t. )icul .u <s)<lt de la Mapa M1rt% a )1r aiit de i*ponant tncit acesra Mre a lct suprr*iri Ma rea de As)alt Ai a irtrai in louti8 inte*ala*li. '.r%Muil2 ii ntod2niile .u )osr inrotdeaM .ri.ole d2 (hinbL Fle ar5cole Dau inpotate Ai

altele 2nu c-potute. Aniddori acte carDorn de prods enu nai inpotunte in Fenuile antice d]it slat in .ne( rcc)t. Mnoddiile, de e-*plu, 2)leau la di0er s)iorea rui *diu d1td de *onoronll@*ele 'aldlnei p@Ttu8u h sripls de l5n3 car2 probabn era e-potutl ca abre su ca bsui prelod.te. Mdlul a t1r u producitor inponatu de lil3. Ercaaiiile de b rell b2it MiZin au ariht ct a.sia eB u ant "anuJactui2r spVialiat in .- clusi0itate pe &esutul Ki 0opsitul pJn.ei. %nul era )olosit de sene.a perh pin.n. Dac% ein e-prtur, era )inis h "edcia, nrdcir Eaiptul e" u nare 'lodu. c7tor de pJn.eturi. R7spJndirea larg7 a hainelor scu*pe 1re arehtb de dMperirea la lerihon a uei haine babilon5ene din rerca cind %cu a c*ent %e.ihond, deli a81tB cetate e1 de inporhnli *inor1. R,8@1 rea uor baine d2 calitate " 0ede dh laptul cd 2Eu de oti8i inclF [n liBta Aiitloi de ri.bo5. )n 0echi*e ]Egiptul a )ost una dintre &7rile *anutactui8 el2 *i inpdtunt din rc* Medite1nei, dar "dici. . tnceput .B n ).cn oncFen,B, i*itind Ai ncdi)icind luruile cgipte*. o d.i, cu e-tindeEa produc&iei *anu)acturiere Ki a na0iga&iei Jn "enida, %sraelul a a0ut o pia&7 de des)acere cresrJnd7 pentru prodlgle salc agricol2. 'al1ti)r a inht ] .a in donoill tunn)a.tui2r can in "ri8da plo)e"or care au list hcdri ]ns. De )apr, o rore pane a criticilor sociale se ocup7 de cri.ele econo*ice ine0itabile care au l* aMci cind * popor agrar dV2 la produc&ie *anu)acturier7 pe scar7 larg7. A)ec&iunea le8ilor din 'eniateuh 1re denoEtad d2 altenta oncdrui cod M.u)actuia. 'a#1tiM a lolZit bhnici nde*e cs stnt ce( a2 la liniil2 de enblare Ai standadiare < )o*lor Ai nnri*ilor Materialel2 produse Jn *as7 erau de calitate bun7, deKi )oloseau de *ult2 ori nureln prine de cali"te in)eri.arE ii *ini de lu* ie5iina. TohVi, ] pare ce bunurle lor *anu)acturiere au )ost destinate Jn principal pentru consu*ul local. Breslele *eKteKug7reKti au ap7rut ca* Jn 0re*ea aceasta Ki produc7torii de 0ase de lut rolosean niri prcprn. Q,A)iE Dr MEgrEsucuRr.O in ti*pul 9T i*po.itele agricole erau pl7tite Jn natur7 Ki Au0ernul a0ea propriil2 ateliere de .li.it car2 p%.dueau 0dse ]andrrdi.t2 a0ind inpritute ,. *inere sieiliul <l0ernului. $7tre s)tnitrd p..iddel 9T atr incepui sL )ie )olo. si&i Jn 'alestina =bani sub )or*7 de *onede. 'JnI G4P corVBRT/# W% S$!%MS/R%%% E$; ;M%$E atunci )useser7 )olosite lingouri, bare sau inele de aur Ki argint care erau dnt7rite. Bi5uteriile o)ereau un *od *ai con0enabil Ki *ai sigur de in0estire &i transporta unor su*e *ari de bani decIt lingourile. Dup7 0re*ea lui enNlV Nd MaE bant b )ornn de nonede a, de0enit obiKnui&i. Jn ti*pul perioadei intertesta*en-rale bdcledi eri au a5s sd eupe o ".tie nnpor tant7, iar sinagogile din Asia Mic7 Jn ti*pul T JKi datorea.7 e-isten&a pn parte in)luen&ei e0reilor Jn siste*ul bancar &i Jn co*er&. Jn ti*pul aceleiaKi perioade Alesdri4 ce d]nie pbbalil el Mi *re cd. tru *anu)acturier din lu*e, a atras un nu*7r *are de e0rei. $o*er&ul *ariti* a 5ucat un rol i*portant Jn 8*rtd 'aletinei nllMi h .il2le lui Solhon si %osa)at, dar a*bele Jncerc7ri au )ost de scurt7 durat7. $o*er&ul *ariti* a )ost Jn cea *ai *are *7sur7 Jn btinn-2 rtlirilor, intii ale )ilisrennor, apoi al2 )dicienilor Ki grecilor. 'entru transportul pe uscat, asinul a )ost ani*alul de po0ar7 pJn7 Jn 0re*ea lui Da0id cJnd c7*ila, )olo sid ptul atuci h pri*ipal p.ltru re.boi a d)tdt accesibil7 pentru transportul Jn cara0ane co*erciale. S p8ne a bo8atiel c*erciale B ,.l1ti8i r.a datoEt acestor cara0ane care cu*p7rau produsele necesare de la &7rani Ki *eKteKugari cJnd treceau prin &ar7. 'ia&a local7 era locul unde oa*enii de rJnd a)lau Ktirile interna&ionale Ki e)icien&a acestui siste* de di)u.are a Ktirilor poate )i 07.ut7 Jn predicile lui A*os, Jn tabloul cuprin.7tor al proble*elor *ondiale. Jn 0echi*e, is-*aeli&ii Ki *adiani&ii e)ectuau o *are parte a co*er"lu rn Trele de la *ryin2a deistrnui. Mai tlt.iu .norilii l2au #uat ldul d au d2Enir ei tui inDortaDi prcpd2tan de cidib diEinte de abataeni, c4 .u adZ 8tu4u@ Drin dEert la aloged )irarcid. DiEsti5le lui B2n,!adad ti o)ti a, aFr Mga.ii co*erciale, )iecare Jn capitala celuilalt stat, Ki probabil cS lucrul acesta era un lucru obiKnuit pentru &7rile lrRiMte. #rael ri "ecia eR, d2 oblei lr relaiii *ult *ai bune dedt %srael Ki Siria. ; surs7 i*portani7 d2 Fnit p2nEu staplniE 2hW inlo.itul p2 prodE2le co*erciale care intrau Jn &ar7. Aceast7 surs7 de 0enit, dei8u, a atiW apoged ln .neb lui Da05d si Sol*on, ADisratDal doil2 apos2u de pBp2ntaie tn rlnpul do*i2i iui ldobo.n ll in %sael d a iDi ;.ia in luda, Dluuile conerciale principal2d din 'aldriM str7b7teau &ara de la la S. $el *ai i*portant dintre ele 0enea din Egipt, tra0ersa cJ*pia )ilistean7, se 8tinu pe late de E , cTnpiei sarcnului, r10eM *untii $Ir*ei la Meghido Ki apoi *ergea spre Dan )ie p.5n !alor din $alil8, 1e tri, B2tged g dMDl din podiK, de la de rJul %ar*uc. Dru*ul din podiKul Jnalt, prin BeerKeha, !ebron, %erusali*, Sihe* Ki Bet-?ean era )olosit *ai ales pentru tra)ic local Ki *ai pu&in pentru co*er& interna&ional. #a E de 0alea %ordanului se a)la ?oseaua Regelui care 0enea din Zol)ul Acaba Ki trecea prin cet7&ile i*portante $hir, Dibon, Medeb., etc, de-a iuul tpn4ii )tn"ale a .orclo) pop, late. /n al doilea dru* ur*a un traseu paralel la E de ?oseaua Regelui, chiar pe la *arginea interioar7 a deKertului. Jn .ilele noastre o Kosea *odern7 ur*ea.7 traed priedui Tu Di o cale )erata E,2d etui de.El dona. AcrE cEi co8iale au pRlut 1 *er&ul arab Jn centre cu* sJnt 'etra, A**an Ki Edrei. DMun2 de la E la 0 1au )ti pulin *dbie, cu e-cep&ia celui *ai sudic, pe unde a0ea loc co*er&ul 4b, de la 'eaa atatae.ni la $aa, co*e4 se "@18

Ki din cetatea de cara0ane A**an, pe 0alea rJului %ale, tn sa spE Sih1r i apoi spre Medir*nu. TotuKi, cea *ai *are parte a co*er&ului probabil c7 a0ea loc prin !auran spre Bet-?ean Ki apoi prin c(npia Esdraelon spre Mediterana. 'rodusele din cJ*purile Jntinse de grJne din !auian erau 0tndute pe aceast7 cale. /n dru* *ai scurt tra0ersa Zalilea de la Marea ZalileJi Ja Acco. 'rincipalele porturi *ariti*e )olosite in *uile T .u )o1t lope, Dor si A.co. Asalotr a )ost portul *ariti* )ilistean, iai Za.a a )ost centrul *editeranean pentru co*er&ul abataenilor. B-ts/ocRA"rE, D, Baly, Tne c1gtoph, ol the BibteG,@AP43 in)or*a&ii despre ;rientul Apropiat anticL c). :. ".#ee*ans, !. !Ersch, Jn D. ;. Ed.ard Qed.O, R.dnDi(on .)uAsstriologie, 4,rAP<, p. P1-AP 5AN.F Eaipi : !elc# Jn !e(( Ki otro QAO, #ai(on de. ATatuto8ie, G, tAP1, 8# A4<.A4A, J.#.M. %l. h oul Tst*.nt Schi*burile Ki co*er&ul nu ocup7 un loc i*portant Jn T, cdeta p.l2t5nei )iete ,Lpsite de porturi ti blntuitl de 0aluri *ari Ki nici un port natural nu a constituit un centru co*ercial. Jn *eta)orele e0r,, *area este o bariDl, nr o cale d1chise, W o .st4r2 atitudine era )ireasc7 Jntr-o &ar7 *7rginit7 de grani&a neJn)r*t, a apelor3 Ruinele porturilor arti)iciale sJnt su)icient de )rec0ente JneJt s7 sugere.e *ai degrab7 .7d7rnicia decJt succesul Jncerc7rilor o*ului de a J*blJn.i capitul de E al Mediteranei Q0e.i Z. A. S*ith, The !htori-cal Zeography o) the!oiylt*SM @A<@, p. @GP-@44O. Rltele de 2a0a.ei p2 de alrB p1)e, conDa in *od natural Jn 'alestina Ki T *en&ionea.7 acti0i- Y tatea co*ercian&ilor. 'ilde =cu* sJnt pilda talan&ilor Ki pilda negustorului care a g7sit 6o perl7 de *are pre&+ puteau )i hlele de asuldtori5 cdrcE le..u )1t adresate. Dar acesta a )ost co*er&ul neJnse*nat al *ei tri niei sTae ii suhpd0il2gia2. lircipalele adi0itlW in do*eniul schi*builor 88ciale din psioada r au )oW ta nWinite tunilor ii al2 italianlor. hter)4nlo statdui h pro cesele co*erciale, care a de0enit o caracteristic7 su*br7 Jn ulti*a perioad7 a i*periului, era 0i.ibil7 Jnc7 rn sol=rl @. Matinl.ia le8al1 prin 8, ,u 1eM pe dini eu pe 1unte+ pula nnpiedica ,e u *n.1n-)or*ists7 cu*pere sau s7 0Jnd7 QApoc. @<L@1-@PO era e0ident7. $o*er&ul e-tern al i*periului era 0ast Ki 0ariat. E-isri do0..i c, da rl2)icitar dir pFt de 0edere )inanciar, JntrucJt nu*7rul *are de *onede rc*re slsite Jn *od obiDndt h tndi. slnt u inlici, clar al *ei piederi MsiE de au si o cdud a i.)latiei parali.ante care a crescut. $udnte lat, i sr, ln lin,i,. 0ehi ale irlande.ilo., 82lrulnor, i2trZnilor, indienilor ii c/ ale nongolilor sJnt o do0ad7 a in)luen&ei 0aste a co*er&ului ro*an. Arheologia, Jn special pe coasta de S a %ndiei, a)ir*7 acelaKi lucru. E-ca0a&ii )7cute la 'ond(heny au stahilit laptd ., RoM a )ddr ]hi*bui inpo. bnE cu %ia h solul #. De )apr, negEtorii roMni trau Dretudndai. ln a)a* leuilor s1nre d2 b DelDhi e-ista o pia&7 ro*an7 ale c7rei ruine pot )i 07.ute pJn7 Jn .ilele noastre. u Jncape Jndoial7 c7 a Jn)lorit co*er&ul cu a*ulete Ki su0enire Ki acest gen de co*er& se poate s7 )i )ost tipic pentru Jntreprinderile co*erciale italiene pn str7in7tate, oriunde se adunau *ul-ti*i. Acti0it7&i si*ilare care a0eau loc Jn Te*plul din %erusali* au )ost *en&inute sub controlul *arilor preo&i saduchei. G4< h.2phd dit r=8lul al G.le #d.cr, o etate o Mn sV 1nat la Delc, enEul de .o)t4 d sla0i tn ba.inul M7rii Egee, iarrJnd Jn anul 8< H.d.$r. MitrJdate a *asacrat locuitorii italieni din Asia Mic7, dintr-un total de @So.SSo de 0icti*, GB.SSS au )1t din Del1. AceKtia trebuie sa )i )ost Jn cea *ai *are parte negustori Ki agen&i co*erciali. Jns7Ki capitala, a c7rei popula&ie Jn secolul @ era Jn 5ur de @ *ilion, era o pia&7 i*ens7 &i un capitol satiric su*bru din Apocalipsa QApoc. @8O, construit dup7 *odelul 6cIntecelor de 5ale+ din 9i3 i*itJnd E.ec. GP, 0orbeKte despre bog7&ia Ki a*ploarea co*er&ului de lu- al Ro*ei Ki despre proble*ele econo*ice care a0eau s7 ur*e.e Jn *od ce)t dup, pidde2 1d liet2 adt de boSate. osr5a, c p.n Ro*i, eB plin d2 *garil, $o*er&ul ro*an s-a Jntins *ult dincolo de granilele in"inui +Te dell.tad= din Mat. GB@@4 este a e-presie literal7. egustorii din %talia au dus produsele lor ali*entare Jn Zer*ania necucerit7, pe 6calea a*brei+ spre Marea Baltic7, Jn %ndia Ki poate Jn $hina, TbatI aceast7 acti0itate s-a datorat do*in7rii Ro8i, plcii pe ".e a inpu- 1 ri Mi pres de toate, lipsei unor )rontiere politice Jn .one *ari ale lu*ii. 'ersona5ul T!*alchio, creat de 'etronius Jn scrierea sa Satiricon, un par0enit, a putut s7 cJKtige a0eri Ki s7 le piard7, Ki apoi s7 le cJKtige iar7Ki. $o*er cian&ii au spus despre Augustus c7 6datorit7 %ui ei au na0igat pe *7ri Jn siguran&a, datorit7 lui ei Ki-au adunat bog7&ii Ki datorit7 lui erau )erici&i+. Re#i))i ulti*ei c7l7torii a lui 'arel la Rotu, poBtiti .u adta ngientie de #uca, 8i hdi ., o o1bie din Ad*n"iunr ,r tui. Mris .i a"oi cu o corabie de transport din Ale-andria, probabil Jnchi riat7 de st7pJnirea ro*ana pentru a transporta grJne din Egipt, )ace o descriere 0ie a riscurilor co*er&ului tKi c7l7toriei pe *are. ln a)ard de li,t, din Ap-. @<, 8re ] pet2 B.t 1 )ost aleas7 Jn *od deliberat Jn con)or*itate cu scopul polenic W sWic sl p.s5dd, bsuile e-poriate tru ne sJat bine cunoscute. u s-au p7strat liste de transDortui. s1ici dau sar la RoM di, Bntada tr butoaie cu ap7 de *are. $ositorul de

$ornFall se pare Y c)i 0enea pe aceeaKi rut7 *ariti*7. Jn regiunea de a $.liei e p.re c, Disbu rud5netrt2le *ei indutri5 tettile e-poltat8r i ] ,tie cu artitudi* c7 Zalia a sportt EE d2 lut s.ni] i.)tire, Deo"ririle arheologice subac0atice )7cute Jn epa0e au ar7tat c7 sa, traspo)tate 1tiDi Mri .le 0in. ; lMoS*rA cu un S dublu Jntrun trident pare s7 indice c7 un ase*enea 0as de transport, nau)ragiat Jn apropiere de a Marsilia, a )ost proprietatea lui Se0erus Sestius, care a lduit h ..caa cu ltident= din Delc. %n ce pri0eKte produc&ia Jn *as7 b articolelor pen-Eu sninb, 2-isrB pra Uulire into*adi Di nu cu. n8lteh nisi. a pririre la o4ini.rlrile de a)aerl Y i*plicate. TotuKi, anu*ite localit7&i au de0enit renu*ite pentru produse speciale Ki co*er&ul care a re.uliat pbbabil ., a t1t sub corolul reSrsiorno, de *eserie care creau Ki *en&ineau propriile lor pie&e. #Tn e-e*plu clar este lidia, 6o 0Jn.7toare de purpura+ din etatea TEriE, din Asia Mic, Q"api @1L@4O, pe ".de 'a0el a SntJlnit-o la "ilipi, Jn Macedonia. Bron.ul din $orint, )olosit pentru orna*ente Ki oglin.i Q@ $or. @<L@GO Ki til(iu* saupJn.a din p7r de capr7, care era )ie produsul )init, )ie *ateria prun7 pentru corturile M 1Vute de 'a0.l Q"rpt, @<L<n, pebad c, 8u dis= tibll2 prin asa))i lrtreprinde.i ldticulare. %M= $;MER=%/# E% S$!%MD/RT%,E E$; ;M%$E <<<<<girile )olosite de loan ln sesoarea c7tre #<odi8 QA".. <rr4=@<O sht deri0ate in parte din schi*burile Ki co*er&ul din acest oraK. Ra*say a do0edit e-isten&a Jn #aodicea a unui co*er& cu haine scu*pe din lJnI neagra. #aodicea Ki $olose produceau &es7turi din lJn7 neagr73 se spune c7 oile din .ona aceea de&in Jn pre.ent ur*e genetice din 0re*ea aceea. E5dsta de ase*enea o ali)ie pentru ochi )7cut7 Jn #aodicea, )ol1i,.@ prcbabil 1 2olin din .oE ter*al7 de la !ierapolis, la o dep7rtare de @S (*. De aceea 0orbeKte autorul despre 6haine albe+ Ki 6ali)ie pentru ochi+ Q0e.i :. M. Ra*say, The #etten ta t)ie Saa $hurches o) Atia, c+4= GA-<D. ]Tiatira, din una dintre scrisorile anterioare, a )ost de ase*enea un centru de schi*buri co*erciale deKi probabil c7 nu punea un accent atJt de *aie pe e-port ca #aodicea. #idia a )ost *en&ionat7 de5a Ki do0e.ile arheologice 0orbesc despre lucr7tori care prelucrau lina Ki pJn.a, 0opsitori, pielari, t7b7cari, olari, 0Jn.I-tori de scla0i Ki *eKteri Jn prelucrarea bron.ului, R)ep-s)torn - ri #idia Wpebabil ., E8 parte dinEe ei . )oloseau un colorant roKu-purpuriu e-tras din r7d7cin de bibs QRubia l8riaO, 8r2 da Mi ie)tiD delt coloEntul 2r"as din sid h8hlui Zrin. Este interesant si obser07* c7 Jn scrisoarea c7tre TistiE, p2n,, a-i ddrie pe 6 icolaM+ locali %oan )oloseKte nu*ele %.abeleJ, se*nul Ki si*bolul co*pro*isurilor %sraelului, cau.ate de asocierea co*erciall cu "2nicia, u lEape hdoial, .l ,JEbela+ din Tiadn a prcpo0lduir o lo,iB 8earc de conprcnis cu lul8 p)utui din 5u. %ntru orai cu o eli0ibte co*ercial7 intens7, anu*ite adapt7ri p7reau destul de necesare datorit7 puterii de&inute de breslele *eKteKug7reKti. UZt2 or8diGalr au .oEtituit o ssi M5ora de di)icult7&i pentru creKtinii care au c7utat s7 p7stre.e o conKtiin&7 curat7 Jn rela&iile lor cu lu*ea p7gJn7 din 5ur. Breslele *eKteKug7reKti sau collegia apar Jn "apt. @A ca o )or&a de opo.i&ie organi.at7 )a&a de creKtinis*. ; .atesorie inpdtanti d2 artisle d2 cone4 in E)1 - dup7 ce portul a )ost Jnn7*ol)t Ki co*er&ul s-a *utat la sni* . o cotutituiau su0*irurle de arsint Di obidtel2 de cult p2Dtru aita A.-re*is, anicole c8 du dndute p2lerinilor ee 0i.iiau alta.n rain1. Breslele din E)es au e-ercitat su)icient de *ult7 presirc tuit s1 puni 2pit prcpo2dui.ii @ui 'a(r. o eri))i )ai*dsn a lui 'liniu QEp. @S, A1O, c4 descrie Jn culori 0ii supri*area unei biserici 0iguroase Jn Bitinia h .rul @@G d.cr,, 1t2 de Lls*4 s indiciu clar al unei ase*enea in)luen&e. Breasla *7celarilor, alar*at7 de sc7derea 0Jn.Irilor de carne de la edi1cii, a reuVit si irEti<E o acliF o)icialn i*potri0a bisericii. 'entru creKtinii al c7ror co*er& depindea Hntr-o *7sur7 oarecare de bun70oin&a oa*enilor, 1a ge, sl-li d11iode acti0irs)l2 .ilnice daca ru luau parte la acti0it7&ile colegilor lor. 'e de alt7 parte, Jntrudt toate ra*urile *eKteKugurilor Ki co*er&ului erau sub patrona5ul unei .eit7&i pIgJne, Jnscrierea Jntr-un collegiu* *eKteKug7resc Ki participarea la acti0itBti#e lor nsita s act coipronilrtor de libalE su de aduc8a ei 5erde la ci" dati de bl1la. E-ist7 do0e.i scrise despre un nu*7r considerabil de ase*enea organi.a&ii, Ki scrierile lui %uda, 'etru Ki %oan J*potri0a 6 icolai&ilor+ Ki a 6ur*aKilor lui Balaa*+ si J.abela+, sugerea.7 c7 )unc&ia si*pl7 a *eKteKugurilor Ki co*er&ului a a5uns s7 )ie o surs7 de di0i.iune prciude h Betua pri*re. G4A $oMERT/# "r S$T%MB/R%#E E$; ;MT$E B%B#%;ZRA"%E. Z. A. S*ith Jn EBi Qs,0. 6Trade+O3 B$, @, p. G@8 K.ur*.3 M. Rosto0t.e)), TPie Social and hanonit !inDry aJthe RonM Enpng @AG1. ,.MR. $;M;ARA, 9%STER%E, =condr., ] reteri de obicei la lucruri de 0aloare, cran stnt aurul sau argin tul. 6$o*ori ascunse+ QHs. 4SL<O sJnt bog7&ii ascunse3 6co*orile r7ut7&ii+ QMica 1L@S3 c)0 'ro0.=l;LGO sJnt conon+enori lecbttLte in nod neirotir. Jn Mat. GL@@ -0is r2rii+ ] Eere la cutii 2r2 con)in lucruri de hl2E. 69isterie+ este un ter*en )olosit )rec0ent pentru a indica lQd ude sint pistate conorilc, Ei ea a"r lh.a de

obi.ei u i encMr Q%1s. 1L@A, G4r l 5n". PLs@3 Dan. rLGO s, uui lese QG 3np. @GLta5 EW. <LAO. ln Ee GL1A3 ]n. PLPS -s,l*., ,Jistda+ 1E un )o.d penh rQoZtunda Te*plului. Jn Maru @GL4@i #ue GlL@ tede.ul " reteri l. cele )tispre.ae curii Jn )or*7 de tro*peta pentru strJngerea darurilor penEu TenplD a)lat tn $urtea )eneilor d2 la Tenplui in loan 8LGS, ter*enul este )olosit Ki pentru locurile din 0Rinlbt8 ac1tor cutii. ,,9istdid= aE de as*en2a u s *i +2neRl d2 6*aga.ie+ sau depo.ir=. in G inp. GSL@< ,iT yiste riei+ 1te u der.5t din palai Q.).0. lsO, ln,iTMar. @<LsG este o *aga.ie. Biblia )oloseKte ter*enii 6co*oar7+ sau 60isterie+ Ki Jn sens *eta)oric. %ah0e p7strea.7 p7catele Jn 0istelia ndond sale QDeut, <GL<4O. lDel2p.iFa ebuie sd 1e pTEat in nint2 c o con2r4 LdicE, trebuie pre&uita si Jn07&at7 Q'ro0. GL@3 PL@O. Sla0a lui %ah0e este co*oara Sionului VJs. <<L1O. $erul este 6co*oara bun7+ a lui %ah0e Jn care se a)l7 ploaia QDe,t. G<LuOi ln p2.ie .lpada, 8rildina Q%o0<<iGGO 0intulQ's, @<BLP3 %e.. @SL@<3 B@L@1O aude e*ene ,JE8a.n+ su 0istelii. %n gah. @@L@< %M ha4dler, 6olar+ a )ost *odi)icat Jn (7=Is7r, 6co*oar7+ cu 'esh., dar 1re pcibil Z TM sd redea de )apt .,topitot, Qc, #--, EB*g. 6topitorie+O. ln EEngheliile siooUti.e %su lolce)le hVrent 6co*oar7+ Jn sens )igurat. JntrucJt Du*ne.eu r7spl7 tEt2 in 0tala 0iit8i2 stu5irea adsd din tdtn iniM, aceast7 r7spl7tire este descris7 Jn ter*enii adun7rii, unei co*ori Jn cer, care este pre.entat7 Jn contrast cu st-Jngenea de bani Jn Mat. 1L@A K.ur*,3 Marcu @SLG@ Ki te-tele paralele3 #uca @GL<< Qc). Mat. @ALG@3 #uca @8LGGO. Jntiudt ini*a este o 0isterie pentru bine sau raD e dere*in-L coldlit2 QMai @GL<Bi #uca 1L4BO, %ha ondui 1t acolo ude 1re cono1 lui QMat 1LG@r #(a @GL<4O, adi.B, inelel2 lui sinr deter. n))ite de 8. .e p'dieWe *i nult. E-peia lui 'a0el, ,p conc.e in E2 d2 pSn)n), QG cor. 4LPO pr2.inti h cont*t sloda ll0ansheliei =li0i)t ii sllbiciu2 oanoilor care slo daoslu"r. intelep ciunea Ki cunoaKterea sJnt co*ori care se g7sesc nu*ai Jn$ristos Q$ol. GL<O. T2)tru% i-8ulla, din E-od. @AL4i 's. @<B@B3 Ecl. GL8 este tradus -uneori 6o co*oar7 aparte+. Jn Mal. <L@P ter*enul este tradus 6co*oar7+. $u0Jntul e0r. apare al7turi de 6popor+ Jn Deut. PL13 @4LG3 G1L@8. Jnsea*n7 6proprietate personal7+. Jn a)ar7 de @ $rbn. GAL<3 Ed. GL8, unde este )olosit Jn sens literal Ki se re)er7 la a0erile regilor, ssgull7 este )olosit cu re)erire #a %sEel, poponn lui lahre. Tir GLr43 % 'er. GLA si, probabil, E)es. @L@4 )olosesc ter*enii echi0alen&i din #XX pentru noul %srael. B%B%%;ZR -,>%%E. A*dtL #. Qehler, #uican in 9ete ris Testa*e*i #ibros, @AB<, #.$.A. $oM'AS%/ E. ln Biblie, 8hpasiDe 1te .r)t o c.libte di0inL clt si o calibt2 ,*ni, %n RF cuRdrul acesta este )olosit pentru a traduce ter*enii e0r. ha*al Ki rahi*i*, care Jn A9 sJnt reda&i *ai )rec0ent 6*il7+ sau. 6cru&are+ Ki 6Jndurare+ sau 6*ilosti0ire+. Asder, conpasise, nila si induaE pot )i .d. sidenie sinonire, %n T cu0int2le cdl2 tui iiegaie sJnt eleco QKi )or*ele JnruditeO, tradus 6a a0ea co*-pasiue+, 6a a0ea Jndurare+ Ki 6a a0ea *il7+, sau deos, care este tradus Jntotdeauna 6Jndurare+. $u0Jntul oi(-teiro este JntJlnit de dou7 ori Ki este tradus 6a a0ea conpasiuc Q< area n5laO, id tiorta*on apare de *ei ori cu sensul de 6Jndur7tor+ sau 6*ilosti0+. 'rc)eli Ai aRi 8reni ai lni Du*eEu au tdt conWien)i de hinued alnduEd lui DFereu )a" de oanenn pecsb)i. Ei .u spu cd o,i.e on caZ a si*&it Qe-peri*entatO Jndurarea lui Du*ne.eu 0a si*&i ca Ete de datoria e si aibn conpasiue la,B de s.*dni, in sleial )a,B d2 rcrlan5, ladure si srSini+ QaceKtia sJnt *en&iona&i J*preun7 )rec0ent Jn Deut. @Sr@a5 l4LGA3 @1L@@L G4L@A3 td. GGL<3 ercO .ir Di )a).e de cei =sSraci 2i *nordili Q's, @41A3 ro0 1L@4L pF, rAL@P5 gah. PLA.lD Mica 1LaO. Din reisirile t)tnre din Deuterclon riec lar ci Dl*2.u dbapt1 e popold SBu sL dea doEdi de 8nradu2 nu llO*i )a&7 de e0rei d Ki )a&7 de str7inii care locuiesc Jn n55ldul #oi Din ln0Etdtua D.Dului n1tu lsu cristor in s"cial din pilda s8iianutu5 *nosti0 V#u2 @SO, 1t2 .lar ca ucenicii #ui )tbui2 sr de doEde de conpasitu )ad de o.iciE de nerci. de a5utorul lor. $o*pasiunea ar trebui s7 )ie i*par&ial7 ti ar debd sr r e-pri*e tn )apt2 Q@ loa, <i@PO5 s.ar pVrdti s, cdB scri1ciu lernl. J.:.M. $; $%#%/#DE#A%ER/SA%JM.coriliddela %2%ulin ere nl)tle d2 st2 dat de obiei .dunrii care a rcuit deles.tii bi]icn din Antiohia QcondDi de paFl W Ba*baO Ai aposto!ii Ki pre.bit2rn bisicii ain lerclh,W pentru a di]u2 prcblaa d8ti de intrarea unui nu*7r *are de con0ertiri dintre ea*uri Jn biseric7 )"apt. @BLG-GAO. Mul&i co*entatori identi)ic7 aceast7 Jntrunire cu cea descris7 Jn Zal. GL@@S3 pnr2u adoptatd de noi, l,si, 1re c thd nnea din Zal, GL@.@S " i2iei, la o co 1tlire anre. noari la e.e 'arel si Bahaba sau inlilnit cu lacor cel Drept, 'etru Ki loan, cJnd liderii de la %erusali* au recunoscut che*area si po.i&ia lui 'a0el Ki Barnaba ca apostoli pentru ea*uri. Q'entru p7rerea c7 se re)eiI la l* Ai aca5 8.ie, ye.i a $R; ;#;ZTA ;/#/T TaSTAME T tetiua rldO %. ;ca.ia %Minbr2a rapid, a E].aheliei prinre eanune din Antiohta Q"apt. @@L@A i.u)r.O, cit Ai din ciptu ti Asia Micn Z.pr @<L4@43G1O, a ndi8r o probldnl di)icn pentru credincioKii e0rei conser0atori din ludea. Apostolii au osindr la engheli8a )aniliei dh cea

GSS $; $/B% A rea )7cuta de 'etru deoarece a )ost Jnso&it7 de se*ne e0idente ale deeprbrrii 'ehd))iedi0i)t at"spl,l1tinsWtA @SL@=t@L@<O, d2s dac7 r7spIndirea E0angheliei printre ea*uri a0ea s7 continue tn acelaKi rit*, curJnd a0eau s7 )ie Jn biseric7 *ai *ul&i ne-e0reJ decJt e0rei si lucrul acesta putea a*enin&a *en&inerea standardelor *orale creKtine. Mutl erci crestini au a0ut o eluAe si*pl, la ac1tL proble*7. $on0erti&ii ne-e0rei s7 )ie ad*iKi Jn biseric7 Jn acelaKi )el Jn care pro.eli&ii ne-e0rei erau ad*iKi tn co*unitatea lui %sraelL s7 )ie dicu*ciKi Ki s7 accepte obli8ad, d2 a 1peta l2ge iVdaicl. 'Jn7 atunci aceste condi&ii nu )useser7 i*puse celor con0erti&i dintre ea*uri. Se pare c7 nu s-a spus linic depe ciMci.ia lui c*eliu W a )aniliel ele, iar cJnd Tit5 un creKtin ne-e0reu, a 0i.itat %erusali*ul J*preun7 eu 'a0el si Baroaba cu o oca.ie anterioar7, proble*a circu*ci.iei lui n(i *7car nu a )ost ridicat7 Q$al. Gr<O, AaM, tEA, *n ne*bri ai bishii din %erusali*, plini de .el pentru #ege, au decis s7 i*pun7 cEtinilor ne2rei din Antiohia si din bisericil2 1ic ale acesteia necesitatea dealua asupra lor5ugul #egii. 'resiunile e-ercitate de ei au )ost atJt de puternice Jn bisericile recent Jn)iin&ate Jn Zalatia JneJt 'a0el a trebuit s7 tri*it7 acestor biserici protestul urgent pe care f cunoaKte* ca Epistola lui 'a0el c7tre ]Zalateni. chidW &i Tr Antiohia 2i au cEt o re*enea onEo0eEi JneJt tidelii biWri.n au deis cd probl2* rebuia discutat7 Ki re.ol0at7 la cel *ai Jnalt ni0el. Jn consecin&7, a )ost con0ocat $onciliu[ de la %erusali* Qcea 48d.$r,O. n. SoluV%on8 prebi*2l pdndprr. Ddbat2ro a )ct denis, d2 partrda tartsicl did biserica din %erusali*, care a insistat c7 ne-e0reii con 0erti&i trebuie s7 )ie circu*ciKi Ki trebuie s7 li se cear7 s7 respecte #egea. Dup7 *ulte contro0erse, 'etru a rea*intit $oncliliuiui c7 Du*ne.eu ?i-a ar7tat de5a rcia Sa h ac4tt pbblsn, p.in )apni cn a dat Duhol Snnt hi corcliu ti )*iliei sare )r.l pe tsneiul credin&ei. 'a0el Ki Ba*aba au spri5init acest argu*ent si au po0estit cu* Du*ne.eu a binecu0Jntat Jn *od ase*7n7tor un nu*7r *are de credincioKi ne-e0rei prin pbpo,]dtripa lor. DupV acg, %eo0 3l Drept, liderul bisericii din %erusali*, a re.u*at de.baterea Ki a dpri*t dei.ia s 8 nid o 8ndi)ie sA de i*pus, celor con0erti&i dintre ea*uri a)ar7 de condi&ia cre dinl2i Jn $ristos, d caE D*ercu a aritat ciar ci este satis)7cut. $et7&ile p7gJne, a spus el, nu au )ost lipsite de *7rturia #egii lui Moise3 dar intrarea ne-e0-"ilor in bisica lui M1ia 1re )trplini"a ponisiun =oti0it cieia 8,tul dert*r .l lui Da0id aFa si 1e ridi.at din rc, ii su*nitat2a lui aE sa 1e srabili., ,iin nou asupra rbpoarelor pedne QA*os AL@@ K.ur*.O. %/. #uarea unei deci.ii Jntr-o proble*7 practic7 Dupe c a t1t elu"o*ia pbbie* de prinipiu Jntr-un *od care a dat satis)ac&ie co*plet7 delega&iei dh Art5ohn, a iebuit ] 12 aborda1 o problens practic7 a)ectJnd p7rt7Kia de .i cu .i Jntre con0erti&ii e0rei Ki cei dintre ea*uri acolo unde e-istau co*unit7&i *i-te. Ar )i )ost un se*n de bun70oin&7 Ki curtoa.ie dac7 con0erti&ii ne-e0rei ar )i &inut sea*a de anu*ite scrupule e0reieKti. De aceea, la sugestia lui laco0, scrisoarea Jn care liderii de la %erusali* au co*unicat hotIririle lor bisericilor de ne-e0rei din Siria ii $ilicia Qinclui0 bb2ricn din AntiohiaO s-a Jncheiat cu un Jnde*n ca ei s7 se ab&in7 de la anu*ite *Jnc7ruri care constituiau o o)ens7 pentru )ra&ii lor *i, W li s=a Mi cnt sL " cor)o*erc codului e0reiesc cu pri0ire #a rela&ia dintre se-e. "IrI ase*enea concesii din partea creKtinilor ne-e0rei ar )i e-istat di)icult7&i practice gra0e Jn calea p7rt7Kiei )7r7 bariere cu creKtinii e0rei. mDac7 &ine* sea*a c7 Jn acele .ile $ina Do*nului era luat7 cu regularitate Jn ti*pul *eselor generale de p7rt7Kie, Jn&elege* *ai bine inportanla ac i co iderent,O u 2-isrB nici o dbEd3 reli penEu ids ca 'a0el nu ar 1 reptat s7 co*unice aceste condi&ii con0erti&ilor s7i ne-e0reJ $n "apt. @1L4 ni ] rp)t cB a )idt ac1t llllnO. Al)ti chd nu au lZt onprc*i] principiile i* darentale, 'arel a ldt .el *i 1ncilab, din)t oa*eni Ki el i-a Jnde*nat Jn repetate rinduri pe creKtini la iodato.i8 a8sta .le a r2sleta sruputele altoE Jn ase*enea proble*e Qc). Ro*. @4L@ K.ur*3 @ $or. 8L@ K.unn.O. TotuKi, cJnd corintenii i-au cerut lui 'a0el s7 stabileasc7 o regul7 cu pri0ire la *JncIrurile 5ert)ite idolild, el a idcur a"l la prircipine tunda*eni.le ,i nu h a]retul de la %2rns[i*. Dupi o s)tra)E Wu douB, re*ie-ir nnd situala cap a inls con8M corciliului de la lele#in ti ]ris8 aposblce din lapt. @BLG<,GD Te-n, Apu sd .l "aprelor Apciolilor a adaptat s51l8 %a o situa&ie nou7, prin *odi)icarea cerin&elor ei Jntr-o direlie pu eric, - enrd abti)ttr,. de la idolari., 0aMre de shge )i cFie. Dar cednleb in )o*a ld orViEli, au )o] )iEpetae de c2lrinii din calia ,i din A)iicii la s)i.Eitul s8lului al Gl8 si .u )1i incle de Aned cel Mare in ..dul eryle. de legi elaboEt b snLsitul s8ldui al A-@e., /%%B/;$R-A)lE, ll #. Mno-, The AcB o) the `lp1-dd, @A4<, p. 4S K.ur*.3 $. S. $. :iliaru, Tnr Acb o) the Apostles, @ABP, p. @PP ) ur*.3 E. !aenchen, The Acts o) the Apoities, @AP@, p. 44S K.ur*. ".r.B, $; $/B% A. obi8iul 8*biE5ului 2b resph. dit Jn lu*ea biblic7. Jn Mesopota*ia b7rbatul Qso&ulO era liber s7 aib7 rela&ii se-uale legiti*e cu scla0e. Jn Asiria b7rbatul Qso&ulO putea lua cJte0a concubine n7scute )e*ei libere, cJt Ki o so&ie 6cu 07l+, deKi 6concubina+ era supus7 )a&7 de autoritatea so&iei. "iii concubinei a0eau dreptul s7 )ie p7rtaKi la *oKtenire. $ondbinele car aFa ,8pii Si caie ] p*au arcgant Duteu )i tr)tbte ca sda0.. dar ruteau )i 0indute Qc`i #aFso)!a**urapi @41-@4P3 @PS-@P@O, Jn $apa-

daia Q(olui al @A,lea in.cr.O Di ln Alal8h, .tutri dnd Kotia nu d7dea naKtere unui )iu Jntr-un anu*it ti*p Q< KJ respecti0 P aniO, so&ul era Jndrept7&it s7 se cls.atoEas.B cu o a dou rtie- %n /8rni u o* c.re a0ea o concubin7 era nu*it b =l iil*t, 6posesorul unei )e*ei ca)t 8*pletea.5 Q)ani5iaO=. sad i.a dat lui AFa* o ela0, sr-i )i2 oncubint Q$"n. @1,<O iar ])tt8Ete pe cre #2a W nrhela lear prioit ca dar de nunt7 au de0enit concubinele lui laco0 QZen. GAL G4, .5lpa, c]t, GA.GA, BiJtaO. corculinele eu prcte 5ate de #2a2. lui Moip QE-od. G@iPl@3 Deut, G@r@S-@4O, deKi se )7cea deosebire Jntre concubine Ki so&ii ;ud. 4<@3 G San. BL@<3 % %np, @@L<t G $rcn, @@LG@@ ii put8, )i dihtur2 Mi cor Qcen. G@r@S.@4O, /n5i regi, cu* a )ost Solo*on, au )7cut e-cese Jn ce pri0eKte nunnrd btiilor si al coebilelor. Da.i dneE ] GS@ $; $SBT A culca cu concubina unui *onarh, gestul era echi0ari1r cn uurpDe tlondui QG sd, <LP3 t1LG@.GG3 @%rDp.G@G@-G4O. %, 9%s,W )olci)i doi t*eniL plcgd un ter*en de origine ne-se*itic7, &i ter*enul ara*aic "henI QDan. BLG-<,G<O, 6ser0itoarela te*plu+. 'ri*ul ter*en este )olosit Jn 0re*ea patriarhilor, a cuceririi Q$anaanuluJO &i Jn pri*a parte a regatului, )iind )olosit cel *ai )rec0ent Jn 0re*ea 5udec7torilor. Jn toate perioadele obiceiul acesta a creat tensiuni cu so&iile iar pro)e&ii de *ai tJr.iu au Jncura5atL *onoga*ia QMal. GL@4 K.-ur*.O. "e*eia ideal7 din 'ro0. <@ )7cea parte dintr-o ]i2tate tunogan,, Jn T3 *onoga*ii a )ost prescris7 de %sus QMat, sL<Gi rAL<.@G, .rd d de sttoril T Q@Ti1, <LG,@GO, #u*ea conte*poran7 greac7 Ki ro*an7 continua s7 practice concubina5ul. 'rintre greci, palla(ai, concubinele+ erau &inute Jn *od obiKnuit pentru pl7cere se-ual7 &i copiii n7scu&i din ase*enea uniri, deKi liberi, erau bastar.i. So&iile Qgy*-i(esO erau ceie care n7Kteau copii legiti*i. Jn Ju*ea ro*an7 starea de concubtnat0s, sau 6culcare J*preun7+, i*plica uniri neo)iciale *ai *ult sau *al pu&in per*anente, )7r7 o cere*onie de c7s7torie. $opiii n7scu&i din ase*enea uniri pri*2u stat,tu% le8al 2l nalrel lor g eu priEW de statutul de cet7&eni. Jn acest cadru, singura )or*7 de c7s7torie pentru creKtini a )ost cea *onoga*7. B7rba&ii nec7s7tori&i care a0eau o concubin7 erau obliga&i sa+ se c7s7toreasc7 cu ea sau nu erau accepta&i pentru bote.i )edda 8rc )td1 put2a 1 bolarV. B%A/;ZM%E, A, ". R<hey, ar, s, col. <1G ,,u*.5 R. de lAut Aicr=Dt ,rroe.`, @A1G, D. G,r=GB, GA, ,,u*.5B<-B4, W<<, 41, @@B-uP3 JrldiaSe+, Dictianary o) Bibli.ot Arthaeology, ed. E. M. Blai(loc( QJn curs de apari&ieO. t,A,T. $; D/$BruA E%SER%$%%. T tru Nll 1 cod detaliat de reguli pentru conducerea bisericii &i Jns7Ki ideea unui ase*enea cod ar putea p7rea inco*patibil7 cu libertatea dispensa&ieJ E0angheliei3 dar $ristos a l7sat Jn ur*7 un grup de lideri Jn persoana apostolilor pe carejE& JnsuKi i-ajales Ki le-a dat cJte0a principii generale pentru e-ercitarea )unc&iei lot de conducere. %. cct Dobpr..e8 Al 'aEl cei Doisp8 a, )ost Alaleli 8 sA )ie cu crisbs VMarcu <L@4< &i aceast7 asociere personal7 i-a Jn0rednicitlA)2iartoriaiti #ui Q"1pt @L<O> d2 la bu n8put ei au )ost Jn.estra&i ni putere asupra duhurilor necurate Ki dpra bolilor QM1t. rSL@O ti aZd puteE a )ost Jnnoit7 &i *7rit7, Jntr-o )or*7 *aigeneral7, atunci cJnd pro*isiunea Tat7lui Q#uca G4L4AO sa pogorit asupra lor Jn darul Duhului S)Jnt Q"apt. @L8O3 Jn pri*a lor niriu2 el aV )1r trinTi sa pledi)t QMdd <L@4O iar Jn Marea Jns7rcinare ei au )ost tri*iKi s7 En0e&e toate ""arele QMar. G<L@AO. h )eld aera ei au plioir aDtotitatea lui crbtos d2 a danghelia t r2t, lu*ea. Dar lor li sa pl*is ri o tuncge Mi 88rd, ]e de a ) 5udNetori ii snducnbn ai popohlui lui Du*ne.eu QMat. @ALG83 #uca GGLGA-<SO, a0Jnd putere s7 lege Ki s7 de.lege QMat. @8L@8O, s7 ierte si s7 re&in7 p7catele Q%oan GSLG<O. Acest li*ba5 a dat naKtere la no&iunea de chei, de)inite Jn *od tradi&ional Jn teolosie rEdieal ii la Re)ornA h lelul VrnlntorL QdO cheia doctrinei, pentru a Jn07&a care conduit7 este inter.is7 &i care este per*is7 QJn ter*inologia legal7 e0reiasc7 acesta este sensul tehnic al leg7rii Ki de.leg7riiO, &i QbO cheia disciplinei, pentru a e-clude &i e-8neica pe ei nedeMi ti p2lEu a priii d nnpuca pe cei poc7i&i, prin procla*area sau i*plorarea iert7rii lui Du*ne.eu, prin iertarea p7catelor nu*ai Jn $ristos. '2Wu a )st cel dindi 8" a prin5r tu1te puren QM.t. @1L@8.@AO Di 2l a prisit de <]*M ltulrci*E p.sto"l, de a hrlni tt)u lui $rist1 ;8a G@L@BO, rtar el a lrinit ac1re pureri h calirare de repre.entant Ki nu Jn *od personal3 spune* aceasta deoarece atunci cJnd Jns7rcinarea este repetat7 Jn M.t. @8L@e, autoritar8 de a Deri1 rh5ba eon cilierii este atribuit7 grupului de ucenici ca Jntreg, Ki adunarea credincioKilor, nu uu indi0id oarecare, ac&ionea.7 Jn nu*ele lui $ristos pentru a deschide J*p7r7&ia credincioKilor Ki pentru a o Jnchide Jn )a&a necredin&ei, TotuKi, aceast7 )unc&ie de autoritate este e-er.itatl ln lrircipal de clire gredicarorn o0innnui t5 procesul de triere, de con0ertire Ki respingere, poate )i obenat ln actise li.epind cu priM l"dicA . hl =e"u $apt, GL<P-4@O, $llrd 'enu #a nirrruisir ,2 $ristos, credin&a lui a )ost tipic7 pentru te*elia tare, ca de piatr7, pe care este .idit7 biserica QMat. @1L@<O, dar de )apt pe te*elia %erusali*ului ceresc sJnt scrise nu*ele tuturor apostolilor QApoc, G@L@43 c`. E)es. G.GS@i ei au ac)io*t 8 u oryaiBn uitar h .ilele de Jnceput ale Bisericii Ki, Jn ciuda proe*inen&ei conti edetreplt a lui 'etru

Q"apt.=@BLP3 @ $or. ALB3 Zal, tLr83 GLP-AO, lde.a c7 'en, ar n D)tilat o onducE per*anent7 Sritre apostoli este respinsa, Jn parte prin po.i"a d. conduca " care s detinuto lacd ir ]$onciliul de la %erusali* Q"apt, @SL@<,@AO Ki Jn parte prin )aptul cb 'a0el la lnt,8rar p. 'e"u in lala QZal. GL@@O. Apostolii, ca grup, au constituit conducerea bisericii pri*are Ki acea conducere a )ost e)icient7 aut tn e pri,2We induaE Q"a,t, GL4GO cit ti in ce pd. 0ege 5udeta Q"apt, sL@-@@@. Ei au e-dirai o auto. riEre 2sEaE dup" oric,rei adud.i ii au rinis doi dintre .i 8 st supn0eanerc luddea noua din satu. ria $aapt 8@4Oi d2 e*dea, i*preul cu pBbiisii ei au hiat deci.ia id pn0iE l. nodallrat2cu de adnit2re a ne.seilor Q"apt lsl3 8d5a lui 'a0el +pen"u loar2 bisericile+ QG $or. @@LG8O este ilustrat7 atJt de nu*7rul c7l7toriilor sale *isionare cJt &i de a*ploarea coresponden&ei sale. %%. Dup7 Jn7l&are lnediat dup, >%Ellde. lui oistos, p.itnul p1 a )1t co*pletarea locului gol r7*as Jn ur*a tr7d7rii lui %uda ii .i a, ,,cut ledl a21 apelrnd diBr la Dll*erco Q%apt. @LG4,G1O. /ltdior au )1r coiiti .i al&ii Jn rindul apostolilor Q@ $or. ALB-13 Zal. @L@AO dar condi&iile de a )i )ost un *artor al Jn0ierii Q"ap. @LGGO Ki de a 1 T1t lstrcinai in *od ,2rnl de clne cr5std QRon. @r@, BO nu puteau contins sn )ia 0ala, bile la nes)oKit. $Jnd au crescut presiunile lucr7rii, apsioui au no)llt gaple aristetrli ai lor Q"apr- 1L@-1O, aleKi de credincioKi si ordina&i de apostoli, iar rolul lor era s7 orgatu.eie J*p7r&irea a5utoarelor date de biseric73 aceKti Kapte au )ost considera&i diaconi JneepJnd din 0re*ea lui %reneu, dar "ilip. singurul a c7rui istorie ulterioar7 ne este cunoscut7, a de0enit e0anghelist Q"apt. G@L8O, a0Jnd o *isiune neli*itat7 de a predica Eansheliar acti0itaWe lli Ate)d ,, a, )ct d8bite de ac1ia, $ondrcdton aibisericii cd2 si p.an u GBG $; ST%% TA nu*e speci)ic sJnt *en&iona&i pentru pri*a data in persoana presbiterilor de la %erusali*, care au pri*it ibruile Qlapr. @@L<SO ti au lur rart. %a $olcii, Q"apt. @BL1O. "unc&ia aceasta Q]'RESB@TERO probabil c7 a copiat )unc&ia b7trJnilor QpresbiterilorO din sinagoga e0reiasc73 biserica Jns7&i este nu*it7 sinagog7 Jn %ac. GLG, iar b7trJnii QpresbiteriiO e0reilor, care se pare c7 au )ost ordina&i prin punerea *)in)lor, erau r7spun.7tori pentru respectarea legii tui Du*ne.eu &i a0eau puterea s7 e-co*unice c7lc7torii de lege. 're.-biteratul creKtin, a c7nii rol principal era slu5irea E0angheliei, a *ai pri*it Jn plus )unc&ii pastorale Q%ac, sL@4i @ '2t, sL@.<O d d2 'ttdice Q@ Tie sL@`O. 'resbiteri pentru toate bisericile din Asia au )ost or bir7&i de 'a0el Ki Ba*aba Q"apt, @4LG<O, iar Tit a )ost tri*is s7 )ac7 acelaKi lucru Jn $reta QTit @LB<3 deKi tulbur7rile de la $orint sugerea.7 c7 Jn adunarea aceea do*nea o de*ocra&ie *ai co*plet7 Qc`l @ $or. @4LG1O, *odelul general penti, endtrc bis2ricn locale Jn era apostolica se pare c7 a )ost un grup de presbiteri sau pastori, Jnclu.Jnd poate pro)eri Ki Jn07"tori, drtui de d,aod8 <a s7 .5ute, iar supra0egherea Jntregii Biserici era asigurat7 de apostoli Ki e0angheltKti. Jn acest siste* nu e-ist7 ni*ic care s7 corespund7 e-act cu episcopatele dioce.ane *oderne3 ]episcopii, dnd stnt *en&iona&i Q"ilip. @L@O, )or*ea.7 un co*itet de conducere al bisericii locale, iar po.i&ia lui Ti*otei &i Tit a )ost aceea de asisten&i personali ai lui 'a0el Jn lucrarea sa *isionar7, pan3 probabf eS unul dintre presbiteri a pri*it conducerea per*anenta a co*itetului &i c7 acesta a pri*it titlul de 6episcop+- dar chiar Ki ctnd episcopul *onarhic Qsu0eranO este *en&ionat Jn scrisorile %ui %gnat, el continua s7 )ie pastorul unei singure biserici. Ter*inologia T este )oarte )le-ibila3 in locul oric7rui lucru care s7 se ase*ene cu o ierarhie, g7si* descrieri 0agi cu* sJnt 6cine cSr*uieKte+, 6cei care 07 cu*uiesc Jn Do*nul+ Qpra)sta*enoi, 6preKedin&i+- Ro*. @GL83 @ Tea. BL@GO, 6cei care 07 conduc+ sau 6*ai *arii 0oKtri+ Q(egou*enoi, 6c7l7u.e+- B0r. @<LP, @P, G4O. ]Jngerii bisericilor din Apoc. GL< au )ost considera&i uneori ca )iind episcopii bisericilor, dar este *ai probabil c7 este o personi)icare a bisericilor respecti0e. $ei a)la&i Jn po.i&ii de r7spundere sJnt Jndrept7&i&i s7 pri*easc7 dtur2 Q@ [rs, sL@G+@<3 @ Tin. B.@PO, d ne d)tiW Q@ $or. AL@4i $al. 1L1O W se nD )ie .dF lnpotriE loi d8di nehtedehr. Q@ Tl*. sL@AO. %%%. 'rincipii generale Din Jn07&7turile T Jn Jntregi*ea sa pot )i deduse dnd principii generaleL QaO toat7 autoritatea este deri0at7 de la Zristcs &i este e-ercitat7 * u*ele #ui Ki al Duhului S)rnt3 QbO u*ilin&a lui $ristos constituie un rEdel "nEu slu5iE cnViid QMat, GStG1G8O, ZO conducerea este colecti07 &i nu ierarhica QMat. @8L@A3 G<LT lapt @BLGaO3 QdO tunc"le de r d"u2 ti Mducere sJnt asociate Jndeaproape Q@ Tes. BL@GO3 QeO se poate s7 )ie ne0oie de persoane cu )unc&ii de ad*inistra&ie care s7-i a5ute pe predicatorii $u0Jhtului Q'apt. 1G-<O- RT.i de .l28a rs#uJRE ti biblioara)ia citat7 acolo. d.S.M.F. $; "%RMARE. @. Ter*enul gr. bebaFsis Q"ilip. @LP3 E0r. 1L@1O Hnsea*n7,Jnt7rire+ &i, respecti0, 6rati )icare 0alabil7+, )n 9T &apte cu0inte e0r. sJnt traduse 6a a)ir*a+, 6a Jnt7ri+, 6a rea)ir*a+, 6a con)ir*a+ Qde e-. %B, <sL<3 Er. AL<GO. in % patW Ehe s.. sint )olosite cu sens si*ilar. l.bcbaioun3dee-. Ro*. @BL8, 6s7 Jnt7reasc7 Qcon)ir*eO )7g7duin&ele+. G. )cyroun, )olosit cu re)erire la un lega*Jnt QZal. <L@B, Jnt7rit+

mrati)icatOO sau la o atitudine personal7 QG $or. GL8 a 6s7 07 ar7ta&i iar7&i Qs7 con)ir*a&i, s7 rea)ir*a&iO dragostea+O. <. *esiceue-n, de e-. E0r. 1L@P Qi7 do0edeasc7 cu t7rie+O, Jn&elesul este c7 o pro*isiune este garantat7 deoarece Du*ne.eu ac&ionea.7 ca Mediator. 4. episteri-In este cu0Jntul )olosit de #uca Jn "aptele pentru e)ectul Jnt7ritor al *isiunii apostolice pentru ceilal&i creKtini Q@@LG, :estern Te-tO, pentru aldetele 8nicilor Q@4LGGO, pdLEu bisici Q@sr4@O Ai pentru )ra&i Q@SL<GO. G. Ritualul ecle.iastic cunoscut sub nu*ele de 6con)ir*are+ sau 6punerea *Jinilor+ nu %&i are originea Jn aceste 0ersete unde #uca 0orbeKte nu*ai despre e)ectul de consolidare a credin&ei pe care @-a a0ut pre"nt ti proporddui8 apcblild, ci prcbabil ., J&i are originea Jn pasa5e cu* sJnt "apt. 8L@4-@P3 @AL@-1i ude pT8 dinilor peede o 8bo,i,2 spectaculoas7 a Duhului S)Jnt asupra persoanelor care toc*ai au )ost bote.ate. 'ot )i )7cute dou7 obser0a&ii, Jn pri*ul rind, Jn aceste 0ersete din "aptele darul Duhului este asociat Jn pri*ul rind cu bote.ul, nu cu . actul ulterior &i separat de 6punerea *Jinilor+ Qc`i E0r. 1LGO. ln al iloil8et dnd, "apt2l2+plt%EM nu anti o succiue constant7. Ast)el, punerea *Jinilor poate preceda bote.ul &i poate )i )7cut7 de cine0a care nu este apostol QAL@P s.*,O3 ln ,.pt, 1LBi @<< n, 1ie asi.t d bote.ul ci cu o lucrare special7 care trebuia )7cut7 Qc` F GPL@<, GS, G<O tn legituri d a.ti0)tab *itio. nar7 a Bisericii. Btsl%ooRAr%E- Z. Rt !. l*pe, )tU sdl ol tnc spirir, @AB@3 !, sclBnFeils et .@., UD-Tr@, t, 1B8-114i !. S.id, T; T @, p. 1SZ1;<3 pentu ritulul 6con)ir*7rii+, 0e.i ;D$$. M.R.:.". $; S%#%/. inF oA cu0lntul apar. o sinss% da1, ca traducere a ter*enului ebr. rig*I Q's. 18L GPO, unde se re)er7 la 6c7peteniile lui %uda &i consiliul lor+ QJn trad. ro*. 6ceata lor+O3 este un ter*en general care poate )i tradus 6ceat7+ sau 6*ul&i*e+. /n cu0Jnt sinilar 1r. )olsit ln %s, G<.@8. GG QlD tEd. rcn, 6s)atul+O Ki se re)er7 ta consiliul sau s)atul personal QebrsTDd al lui lah0. Q., @ %*p. GGL@A s.ll*3'e"E# %o0 @L1 K.ur*3 GL@ K.ur*,O, unde sJnt anun&ate decretele lui Du*ne.eu3 pro)e&ii ade07ra&i au acces la acest conriiu si cu8 dioairte ac2le d8te. Jn T sJnt )olosite dou7 cu0inte gr.L sy*t*ulion, care Jnsea*n7 o consultare a oa*enilor QMat. @GL@4O sau grupul de consilieri ai gu0ernatorului unei pro0incii Q"apt. GBL@GO. Ter*enul synedrion, 6Kedere J*pr2un+, e )obn cel Mi ad1e d re)airc la Sinedrtu, cutte. sp))in a *ilor, dar 18ti ] rc)ed Ai l, trib8le Nle 1ig 8i *ic Qde D. Mat, @SL@P3 Marcu @<LAO3 %erusali*ul a0ea dou7 ase*enea tribunale Ki )iecare oraK din 'alestina a0ea unul, $; ?T%% ^A. %. $adrul general 9T nu are un cu0Jnt pentru conKtiin&7 iar ter*enul gr. syneidesis este practic absent din l--. Dac7 conceptul pe care Jl dese*nea.7 nu poate )i considerat o in0en&ie GB< $; STtr TA a siitorilol e o.isiE cu0lnnlui EEbuie .t,rat, tn lu*ea ideilor gr. &i nu e0r. De )apt, *ul&i cercet7tori optea.7 pentru o origine stoic7 a ter*enului, inclusi0 $. !- DoNtd QR*a1 laM.9T$, p. <B-<r, $. M BarE)t QRo*ans Jn B T$, p. B<n &i J. Mo)tatt $despre @ $or. 8LP K.ur*. Jn M:Tf. Dar $. A. 'terce Q$onKtiente in the eF +testa*ent, @ABB, p. @< K.ur*.O sugerea.7 c7 originea cu0Jntului din T trebuie c7utat7 Jn gJndirea populara neSlo.o)ic7 greaca Q0e.i Ki J. Dupont, Zno-ei, @A4A, p, G1PO. 'ierce crede de ase*enea c7 ter*enul a intrat Jn T ca re.ultat aJ tulbur7rilor de la $orint, unde se )7cea apel la 6conKtiin&7+ pentru a 5usti)ica ac&iuni contro0ersate, Jn special *Jncarea lucrurilor 5ert)ite idolilor m'ierce, p. 1S K.ur*,3 c`. @ $or. 8LP-@<O. #ucrul acesta poate e-plica absen&a ter*enului Jn 9T &i Jn e0anghelii, cJt Ki pre0alenta sa Jn scrierile lui 'a0el Y Jn specia[ Jn epistolele c7tre $orinteni. D. Jn&elesul ter*enului $u0uitul de ba.7 din grupul de cu0inte de care apar&ine syneidesis este synoida, care apare rareori Jn T ai Jnsea*n7 6eu Ktiu J*preun7 cu al&ii+ Q"apt. BL4, c). eti*ologia strict7 a cu0Jntului conscientia, echi0alentul latin al syneidesisO sau - aKa cu* este )olosit Jn construc&ia gra*atical7 particulara (auto syneidenai - ce0a Jnrudit cu capacitatea de 6auto-cunoaKtere+ Q@ $oi 4L4, unde a ddrc. + u 1 ni*ic pe con. Ktiin&7+O, Jn&elesul principal al ter*enului syneidesis Jn T este o e-tindere a acestei Mei Ki denot7 *ai *ult decJt 6conKtiin&a de sine+, JntnicJt include 5udecata *R/ D pd0ire la cditatE, QbuA eu 8O a uei ac&iuni conKtiente, )ntr-o oarecare *7sur7, iudais*ul a preg7tit de5a calea pentru acest Jn&eles, )n 9r ca Ki Jn )ilo.o)ia gr., 5udecata ac&iunilor era prerogati0ul statului sau al legii. Dar Jn @ Sa*. G4LB, Jn e-presiaL Jni*a ;ui ;a0idO Ji b7tea+ Qebr. )ebO, ini*a 5oac7 rolul conKtiin&ei Ki se con)or*ea.7 Jn&elesului obiKnuit al cu0Jntului 6conKtiin&a+ Jn gr. popular7, dese*nJnd durerea su)erit7 de un o* atunci .ttd Tduile s.le ,u ,depi2ir lihit2le *or.le ale naturii sale+ Q'ierce, p. B43 e=)ectul unei 6conKtiin&e p7tate+ Jn sensul acesta este ilustrat de ac&iunea %ni Ada* Ki E0a Jn Zen. <L8, deKi nu este )olosit=ter*enul speci)icO. Singurul te-t unde syueidesis apare ca atare Jn % Qh a)aa A,8i)1lorO rynd11se Ecl. @SLGS. unde e-presia en syneidesei son este tradus7L 6 u bleste*a pe J*p7rat nid chiar Jn gJnd+ Qsensul literal e0r. este 6cunoaKtere+O. Este e0ident c7 aceast7 e-presie nu ur*ea.7 tiparul ar7tat *ai sus3 o anticipare

clar7 a sensului ter*enului syneidesis din T poate )i JntIlnit7 nu*ai Jn $artea Jn&elepciunii @PL@@, singurul ca. cert de )olosire Jn Apocri)e Q EBL 6R7utatea se do0edeKte a )i un lucru laK cJnd este conda*nat7 de un *artor l7untric Ki Jn strJnsoarea conKtiin&ei pre0esteKte un de.astru+O, QDar c). %o0 GPL13 Ki $artea Jn&elepciunii /i Snan %aLG, s5 0*nb din 4iL@<.r %%%. "olosirea ter*enului in oul Testa*ent ra T )olosirea ter*enului 6conKtiin&7+ trebuie e-a*inat7 pe )ondul 6ideii de Du*ne.eu, s)Jnt Ki drept, $reator Ki Judec7tor, R7scu*p7r7tor Kl $el ce d7 0ia&7+ Q'ierce, p. @S1O. Ade07rul acestei obser0a&ii este e0ident din )aptul c7 scriitorii T pri0esc conKtiin&a o*ului dintr-o perspecti07 negati07, ca un instru*ent de 5udecat7, dt Ki dintr-o perspecti07 po.itil1, c, o *odalibr. de cslruir. Ter*enul syneidesis apare )rec0ent Jn scrisorile lui pa0el, pB: d ln Ere5, % 'eEu ri rn doui cudnrrri Q2le lui p1,rlO din "apt2l2 QG<LtL G4L@1O. ir stdiro lui 'a0el acest cu0Jnt descrie Jn pri*ul rJnd durerea si*&it7 de o* cJnd a )7cut ce0a r7u Q0e.i Ro*. @<LB, unde 'aFl %nd8nnd la ,JupureE` din ridrE 5ude. c7&ii lui Du*ne.eu *ani)estat7 personal si social prin syneidesis Ki orgeO. ;*ul este eliberat de aceasta prin *oartea )a&7 de p7cat, prin Jncorporarea sa Jn $ristos Qc). Ro*. PL@B3 8LGO. TotuKi, uneori conKtiin&a o*ului - )acdtatea prh 8re el lntelege eiin"#e niorate ale lui Du*ne.eu Ki care Si produce durere atunci cJnd nu le satis)ace - poate sI )ie educat7 Jn *od inadec0at Q@ co.. aLPO, p8t slEbi Q0, @GO ], poate 1 ptnssntE Q0. P3 d. nt @L@sO, p8b )i 02rte5itn si h cel2 din ur*A, poai2 deDi ire*ibile Q.i @ Tin. 4LGO. prin @l*8. conKtiin&a este i*portant s7 )ie educat7 Jn *od adec0at Ki sa )ie in)or*al7 de Duhul S)Jnt. Acesta este *oti0ul pentru care 6conKtiin&a+ Ki 6credin&a+ nu pot )iseparate. 'rin poc7in&7 Ki credin&7 o*ul este eliberat de conKtiin&7 ca 6durere+3 dar credin&a este *i5locul prin care conKtiin&a este adus7 la 0ia&7 Ki instruit7. A u*bla Jn 6Jnnoirea 0ie&ii+ QRo*. 1L43 6a tr7i o 0ia&7 nou7+, Jn rrad. ro*.O i*plic7 o credin&7 0ie, Jn creKtere, prin care creKtinul este deschis )a&7 de in)luen&a Duhului QRon, <L@4O3 h.rul Z1, la tudul iui sre garan&ia unei conKtiin&e 6bune+ Ki 6curate+ Q@ 'et. <L@13 c`. "apt. G<L@O. /r .., inpodanr d. )olZiE si elabo8 a conc2ptului de syneidesis de c7tre 'a0el Jl Hnt<ni* Jn Ro*. GL@4 K.ui*. 'asa5ul d7 de Jn&eles c7 re0ela&ia general7 prin care Du*ne.eu se descoper7 ca un Du*ne.eu bun Ki care cere bun7tate, Ji con)runt7 pe to&i oa*enii cu responsabilitatea *oral7. 'entru e0rei cerin&ele di0ine au)oste-pusedarJn$oduldepeSinai,Jnti*p ce eanur)l2 ,Jac din 1re+ Q8 8 eE ler1, Dar recunoaKterea obliga&iilor s)inte, )ie de c7tre e0rei, )ie de c7tre ne-e0rei, este un )apt Jn&eles Jn *od indi0idual Qlegea 6este scris7 Jn ini*ile lor+, 0. @BO Ki sJnt 5udeca&i din pMt de R.d8 *oral poii0ir cu rBsD1ul lc3 personal Qdeoarece 6conKtiin&a lor depune *7rturie+ aleui de priepe8 din inihile lor, rbrd.O. prin u. *are, 6conKtiin&a+ apar&ine tuturor oa*enilor Ki prin ea sJnt cunoscute Jn *od acti0 caracterul Ki 0oin&a lui Du*ne.eu. Jn acelaKi ti*p, conKtiin&a poate )i pri0it7 a o )oltn ,,inNlepsd1ta+ de o* h sine Qct Ros. Al% Ki ecoul doctrinei lui 'a0el despre 6conKtiin&a+ Jn Ro*. la @1 <LA, ln dpBir ,,nsrrali de cugetul Q8n. Ktiin&aO lor+ - deKi e-presia aceasta este respins7 de 0sit Ki neb, Ki Jntreaga pericope de adultera este o*is7 din cele *ai bune *anuscriseO. #a )2l ca Ai Ua0el, sntotul Epislei clde Erci )oloseKte ter*enul syneidesis atJt Jntr-un sens negati0 cJt Ki trttr-un sens po.iti0. 'otri0it ter*enilor 0echiului #2grWht liDVtiinla 0inoEt/ a onnldi o relali2 cu Du*ne.eu nu putea )i )7cut7 per)ect7 QE0r. ALAO3 dar i.b70irea a )ost )7cut7 posibil7 prin lucrarea lui $ristos, Jn condi&iile noului leg7*Jnt QAL@4O Kl prin JnsuKirea bene)iciilor *or&ii lui %sus prin ini&ierea creKtin7 Q@S3GG3 c, @ p2t. <LG@O, lrbt urc, Frbind h ter, tunn cretterli spirinrale coDtiin" irchindtororli poate )i descris7 ca )iind 6bun7+ QE0r. @<L@8O. Jn re.u*at pute* spune c7 Jn T ter*enul 6conKtiin&7+ are dou7 sensuriL este *i5locul prin care se )ace 5udecata *oral7 a ac&iunilor pe care un indi0id le-a )Icut sau Jncepe sI %e )ac73 ea este dureroas7 Ki absolut7 deoarece 5udecata este di0in73 Jn acelaKi ti*p GS4

ac&ionea.7 ca un *artor Ki ca un ghid Jn toate aspectele s1nlrii creNlidcieulu. aBlioZ%u"%E. J,Dlponr,cnd ir, @A4Ai ] stldio "etlenistica, p. @@A-@B<3 S. !allesby, $ortsrience, @ABS3 $. A. 'ierce, $onscience in the o0 Testa*ent, @ABB3 :. D. Stacey, =9he'aulint 9ieFo`Mon, @AB1, D. GS1G@SL J. , sd))lD, 'dul and Scnca @A1@= Jn special p. 84-@SG3 R. Schnac(enburg, The Moral Teachingo)die eFibstanient, @A1B, p. G8P-GA13 M. E. Thrall, TS @4, @A1P-8. p. @@8-@GB QJ*potri0a lui pierceOl c. BrcMi n `DMT @, ". <4a-<B<. S.S.S. $; 9ER%%R%. %. Jn&elesul cu0Jntulul Jntoarcere sau reJntoarcere la Du*ne.eu. 'rincipalele cu0inte pentni e-pri*area acestei idei sJnt, Jn 9T, ))i)c Qtradus Jntoarcere+O, iar Jn T strepho*ai QMat. @8L <3 %oan @GL4SL diateia re)le-i07 e-pri*7

caracterul re)le-i0 al ac&iunii, c). Jn )rance.7, 6se con0ertii+n3 Dnlr8ht Q)ol1it ln nod obiDit h F pentru a traduce iTf &i substanti0ul Jnrudit epistropht Qnu*ai 5n "apt. @B@<O. W hdrele dinMar, @<r@s3 @A<iMa, 4r@Gi #E GGr<Gi l8n @GL4S3 ".pi <@@A3 G4iGP 0erbul ep(trepho nu este )olosit la diate.a pasi07. R)erbeie S7b Ki epistnpho pot )i )olosite tran.iti0e sau intran.iti0eL Jn 9T se spune despre Du*ne.eu c7 Ji htoa8 p2 2sdi [a Sine Q@s oriO3 in T ] spu2 despre predicatori c7 Ji Jntorc pe oa*eni la Du*ne.eu Q#uca @L@1 K.ur*., re)lectJnd pasa5ele din Mal. 4LB-13 %ac. BL@A &.ur*3 probabil "apt. G1L@8O. Jn&elesul )unda*ental pe care-@ e-pri*7 cu0intele din grupul Jtre-p)to &i %fb este acela de Jntoarcere Jnapoi QreJntoar ".L Fi #8 GL<A3 "api PL<AO su int8rer2 tn-pr<)Fp0eGiApoc. @L@GO. Sensul teologic al ter*enilor repre.int7 o trans)erare a acestei idei Jn do*eniul rela&iei o*ului cu Du*ne.eu. %%. 'ol8lr8 ln 9ccu0l l1trcnt 9T 0orbeKte *ai *ult despre con0ertiri na&ionale ale %sraelului sau ale unei co*unit7&i p7gJne Q ini0eL %ona <LP-@SO3 e-ista] Ki cJte0a re)eriri la con0ertiri personale Qc). 's. B@L@<3 relat7rile despre aa*an, G J*p. B3 losia, G )*p. G<LGB3 MInase, G $ron. <<L@G K.ur*.3O, alrtu5 de prole"Li d1pb con0diri nondiale Q.J 's. GGLGPO. Jn 9T con0ertirea Jnsea*n7 pur &i si*plu Jntoarcerea la %ah0e, Du*ne.eul leg7*Jntului cu %srael. 'entru israeliti, *e*brii prin naKtere ai co*unit7&ii iegI*Jntului, con0ertirea Jnse*na Jntoarcerea la ,)nFnne.eul t7u %ah0e+ QDeut. 4L<S3 <SLG, @SO, cu sinceritate deplin7, dup7 o perioad7 de lips7 de loialitate )a&7 de condi&iile leg7*Jntului. 'rin ur*are, ui %srael con0ertirea era esen&ial7 pentru Jntoarcerea la Du*ne.eu a celor care s-au ab7tut de la El. Moti0ul pentru care indi0i.ii sau co*unit7&ile a0eau ne0oie sI se 6Jntoarc7 la Do*nul+ era c7 ei se Jndep7rtaser7 de El su dtaciserS de la .rne #,i- De a8 .ctele na&ionale de Jntoarcere la Du*ne.eu erau *arcate )rec0ent de 6)acerea unui ]leg7*Jnt+ de c7tre lider sau de c7tre popor, adic7, )acerea unei noi declara&ii sole* c, .le ac* lnolo ei u 1 p2 deditr loiali leg7*Jntului lui Du*ne.eu, de care s-au rupt Jn trecut Qpe 0re*ea lui %osua, %os. G4LGB3 lehoiada, G J*p. $; 9ERT%RA @@LrPi Asa, G $rcn, @BL@G3 Edhia, G $rct, GAi@S5 %1ia, G crn. <4L<@O. Baa tologici penb .c1c declara&ii publice de con0ertire se a)l7 Jn doctrina despre legI*Jnt. #eg7*Jntul lui Du*ne.eu cu %srael a r1t o relatie stabiui .rderi#e nl idolaEie h pe.at au atias asupra %ui %srael pedepsele leg7*Jntului Qc`. A*os <LGO, dar nu au putut distruge leg7*Jntul3 iar dTB (nel s-s into" din no, lr lahre, El s.a intd spre ei cu binecu0Jnt7ri Qc). gah. @L<O Ki na&iunea a0ea sa )ie r1b*tA ii 0ildeati QD2,i 4LG<-<@5 GAL@= <SL@S3 Hs. 1L@SO. = 9T, Jns7, a)ir*7 cu t7rie c7 prin con0ertire se Jn&elege ce0a *ai *ult decJt o si*pl7 e-teriori.are a ieSrtelor ,i o s.hinba" a 8npodrn, AderdJata int*ere,i la DQ, 8u, id orice circ*tanle, in plic7 u*ilirea de sine l7untric7, o ade07rat7 trans)ornlar. . ininn W o cautare silca, a DoMului QDeut 4LGA S.#*i <SLG,Wlo5 %s. 1LA,.l*,L %D. G4LPO, i2 %@ Jnso&it7 de o cunoaKtere clar7 a lui Du*ne.eu &i a cailor lui Sd. G4LP3 c`i G lnp, BL@B3 G crcn. <<L@<O. %m. "ol1l8 ln od l2taa2nt Jn T ter*enul epistrepho este )olosit nuraaio singur7 dat7 pentru Jntoarcerea la $ristos a unui creKtin care a cdnt Jn p7cat 'eEuL #uca GGL<GO. ln .lte lQtri ci care au alunecat de la credin&7 sJnt Jnde*na&i nu la con0ertiredla poc7in&7 QApoc, GLB,@1,G@ K.ur*3 <L<, @AO iar cFint2le tndite cu ,ron0ertiE+ se e).rn nu*ai #a acea deci.ie de Jntoarcere la Du*ne.eu prin care Y prin credin&a Jn $ristos - un p7c7tos, e0reu sau dintre ea*uri, ob&ine intrarea pre.ent7 Jn J*p7r7&ia escatologic7 a lui Du*ne.eu Ki pri*eKte binecu0Jn-tarea escatologic7 a iert7rii p7catelor QMat. @<L<3 "<pt, <@@A3 G1L@aO. A8ste en0ertir siSua nlnj tuir2 t2 d2 n ad8o $risr1. Este e0ai*t unic, care are loc o dat7 pentru totdeauna si care nu se re,2ia, aia QM Bdica iolZiE tinpului aori1t dl 0erbelor. $on0ertirea este descris7 ca o Stoarcere de la hiend ilolatriei de la pddt Ai do*ia lui sabn, #a tuhirea s,i slu5ie Dll*2.ului sde0drat Q"apt, @4@@B3 G1L@83= @ T1. @LAO hi . "iurui Snu hu cristos Qr 'et. GLGsO. conErti2a 8rsti dh =pe,-i4n Di =cr2din", " cd2 crist8 )i '.0el l2 leasa J*preun7 ca dou7 aspecte care Jnsu*ea.7 cerin&ele norale ale E0gheliei QM.n @L@Bi "apt. GSiG@O. 'oc7in&a Jnsea*n7 o schi*bare a gJndurilor &i sentindtelor )ats de Dl*2(ui credinla itrl2*a a crede $u0Jntul S7u Ki a&i pune Jncrederea Jn $ristosul #u5t 8nr2rtir2a include anb2le dpecte. A.tlel, ob ser07* c7 arJt poc7in&a cJt Ki credin&a sJnt legate de con0ertire, )iind Jntr-o reJa&ie de concept li*itat &i d)tpt cuprin..stor Qpa1in" ti 8ndire, "a't. <L @A3 G1LGS5 credin" d 8nrertire, "ap# @@LG@O. D2ti r dTrie o ]rie de dp2ridte de otrrerlire, unele *ai 0iolente Ki *ai dra*atice Qdee-. con0ertirea lui lare%, "apt. ArB i.u*.3 a luicd*elit, "apr. @SL-44 ,.l*.3 ct @BLP A,u*.5ArBi.u*.3 a iennicerduialui dir "ilipi, ".pt, @1LGA S-l*.O, altel2 *i lin4.ire ti *i p4n spe. taculoa" Qde e-., conFrtir2a )d*duiti ".pt. <L<S A.t*i a#idiei "1pr. @1L@4O, ]ri5torii nu arat, nici u A.t*iinbr2r )al, d2 psiholosia con0ertnii 2 ata". #u2 Mr0g slatiu p2ntru 8t "latt.i ale con02ntii lu5 'a2%Aialui$o*eliuQ"apr, @S@B t,l*.3 GGL1 i8.3 G1L@G ill* d toL44 il*.i @@L@B h8.3 @BLP A. ur*.O datorit7 se*ni)ica&iei e-tre* de *ari a acestor e0eni*ente din istoria Bisericii pri*are Ki nu datorit7 0reunui interes special pentru *ani)est7rile care au GSB Z; 9ERTTR%

Jnso&it con0ertirile. Scriitorii concep con0ertirea Jn *od dina*ic Y nu ca o e-perien&7, sau ca pe ce0a care cade sub inciden&a si*&urilor, ci ca pe o ac&iune, ca un lrh " c4-l )ae cine - ti ei o intDpEb.A teologic, ta ter*enii E0angheliei )e&7 de care con0ertitul %&i e-pri*a asenti*entul Ki pe care o accepta. Din punct de 0edere teologic, con0ertirea Jnsea*n7 predarea de sine pentru unirea cu $ristos, si*boli.at7 de boteiL unirea cu El Jn *oarte - care aduce eliberare de sub pedeapsa &i do*nia p7catului - Ki unirea cu El Jn Jn0ierea din *oarte - pentru a tr7i cu Du*ne.eu prin "i Ki pentru a u*bla cu Et Jn Jnnoirea 0ie&ii prin puterea Duhului S)Jnt care locuieKte Jn cel con0ertit. $on0ertirea creKtina este predarea Jn tnJinile lui %sus $ristos ca Do*n Ki MJntuitor di0in Ki aceast7 predare Jnsea*n7 a considera unirea cu $ristos un )apt real Ki a tr7i con)or* cu el. QR)e.i Ro*. 1L@-@43 $ol. GL@S-@G, GSK,ur*.3<LlK.ur*.O %0. $orctur>> g1elc Jntoarcerea la Du*ne.eu Jn orice condi&ii este, din punct de 0edere psihologic, o ac&iune deliberat7 a o*ului, aleas7 liber Ki Jndeplinit7 Jn *od spontan. TbtuKt, Biblia arat7 dai@ c7 Jn acelaKi ti*p con0ertirea este, Jntr-un sens *ai )unda*ental, lucrarea lui Du*ne.eu Jn o*. 9T spune c7 p7c7toKii sau Jntors %a Du*ne.eu nu*ai cJnd au )ost JntorKi de Du*ne.eu Q%er. <@L@8 K.ur*.3'lJn, BLG@O. T ne Jn0a&7 c7 atunci cJnd oa*enii 0ot Ki lucrea.7 pentru e-tinderea 0oiei lui Du*ne.eu tn ce pri0eKte *Jntuirea lor, lucrarea %0ii Du*ne.eu este aceea care-i )ace s7 ac&ione.e ast)el Q"ilip. GL@G K.ur*.O. De ase*enea, el descrie con0ertirea ini&iala a necredincioKilor la Du*ne.eu ca )iind re.ultatul unei lua7ri di0ine Jn ei, lucrare Jn care - prin Jns7Ki natura sa - ei nu au putut a0ea nici un rol, Jnt*cJt ea repre.int7 este Jn esen&7 o 0indecare a neputin&ei spirituale care a J*piedicat Jntoarcerea lor la Du*ne.eu pJn7 En acel *o*entL o Jn0iere din *or&i QE)es. GL@ K.ui*.O, o naKtere din nou )loan <L@ K.ur*.O, o deschiderea ini*ii Q"apt. @1L@4O, o deschidere Ki o lui>Ere a dhnor dbili $G cor 4L4-1O, pRd a c7pItarea unei noi Jn&elegeri Q@ loan BLGSO. ;*ul pri*eKte E0anghelia nu*ai pentru c7 ini&ial Du*ne.eu a lucrat Jn el Jn )elul acesta. Relat7rile con0ertirii lui '.El Ki diterirele Elerili @1 put8 ri 8n0ingerea pe care o dI Duhul cu0totului care pJoduce con0ertirea Qc` loan @1L83 @ $or. GL4 K.ur*.3 @ %es. @LBO arat7 c7 Du*ne.eu Ji atrage pe oa*eni la sine cu un senti*ent puternic, chiar copleKitor, de constrJn-gere di0ina. Ast)el, traducerea 0erbului acti0 6a se Jntoarce+ cu o )or*7 pasi07, 6a )i con0ertit+, deKi este o traducere greKit7, este corect7 din punct de 0edere tslogic, $% ;%RBJ8 B%%%;$A"Z. Z, adoEt,, tDnTP, y, PGG-i.GA, ". #aubach, J. Zoet.*ann, /. Bec(er, %D TT @, p. <B4.<1G. J,%,'. $;'A$%. coMtadile din arricohl d1)t .!,A . TE Jn leg7tura cu incertitudinea identi)ica&ii se aplic7 Jn eaala n.,rd gi la 8Daci $opacii Ki le*nul Qde construc&ien sEnt Jucruri *en&ionate )rec0ent Jn Biblie. ^ara S)Jnt7 nu a )ost ni.tod.t, 8perit, de prdui d1e dai ] rtie ct aD e-istat p7duri Jn regiuni care ta pre.ent sJnt lipsite de copaci. Ste5ari au acoperit p7r&i din $J*pia ?aron, Jn ti*p ce copaci cu )run.7 0eKnic 0erde au )ost JntJlni&i Jntr-o *are parte a regiunii deluroase, inclusi0 Jn c2*el urde Tnti,u, r, 1isre. 'itrii de %. AreDD au g7sit de ase*enea un teren propice Jn .onele de deal. Basd ri libalul au l1t sle inoitante de l2M de construc&ie iar cedru[ de liban este renu*itL. #e* nul de construc&ie era necesar pentru cl7diri QdeKi pentru locuin&ele *odeste erau su)icient de buri crengile ne)inisateO3 *ai era )olosit pentru cor7bii, pentru instru*ente *u.icale Ki unelte agricole, pentru articole de u. casnic Ki chiar pentru idoli. Abanos Qebr. hobnt*, E.ec. GPL@B3 egip. hbnyO. /n le*n de esen&7 tare, negru-roKiat5c, Dalbergia *elana-ylon5 un arbore legu*inos din .onele *ai aride .le Alr#ii 8picde, ln Egipnrl atic eh )olosir pe scar7 larga pentru *obilier )in, pentru 0ase de pre&, )urnir, sceptre Ki idoli. Abia *ai rir.iu a a5uns acest cu0Jnt egiptean s7 denu*easc7 le*nul negru lucios al arborilor din genul Diospyn-, din A)rica tropical7, iar Jn pre.ent *ai ales pentru D. ebenu* din $eylon. 9e.i A. #ucas KJ J. R. !arris, Andent Egyptian Materials4, @A1G, p. 4<4-4<BL ". , !epp2r, 6;n the rEB)8e o) tlalt nsrc+, '),f @SD@APP, p. @GA n*. Brad. Ter*enii e)or. bcr1,S, b=rIti* stat traduKi 6chiparos+ sau 6brad+3 aceKti ter*eni sJnt )olosi&i Jn popor pe.tru dbdrt 8ri)2ri l, genehl. SpeialiUtii ri ebraic7 sus&in c7 aceste nu*e sJnt date ienup7rului grecesc )oialr, Ji*iperus e-edsa, al c7rui le*n a )ost lnportar din liban pertru sctrulre cs"i lui Solo *d Ki a ltnplului Q@ ,nt, sL<, @oO,cs"i iar din SoloSenir Q!er*onO a )ost i*portat le*n pentru cor7bii $E.ec. GPLBO Ki de ase*enea pentru %nstru*ente *u.icale QG Sarn. 1LSO. cei)rril QEbr, ad3 8r, ted*O. Tnru #ibaii, cedrul de #iban, un coni)er *are, cu coroan7 bogat7, a )o1t )carte rrrphdit ln ner h Mt. liba4 dor tn pre.ent se *ai g7seKte nu*ai Jn nu*7r li*itat Ki este prote5at. #e*nui era pre&uit )oarte *ult pentru durabilitatea sa Ki a )ost )olosit, de pild7, pentru construirea casei luiDa0id VG Sa*. BL@@, etc.O, a Te*plului lui solo*n Q@ hp. sL1.@S. er.O ir4O, a lEnplului rcu construit dup7 e-ilul babilonian QE.ra <LPO. TeFe e]tn-biblie slu. l eb))i.lnetar a e-pl1rat ped, rile din tiban Q4 /ab, GL@G, solo*n a aDr 2Ert e rT,oi, su *i prcb1bil letici Qebr =dppirtlrO din le*N le 8dru QcWt. <LA.

$edrn "r ariage o brlti* de 4S tn Ki scriitorii 9T iau )olosit pentru co*para&ii cu siat8W orulDi QEa. <lL<3 A*os GLAO, 8npo*giindictnd grandoare Q's. AGL@GO Ki *7re&ie QG J*p. @4LAO. Jn&elesul ter*enului ebr. =e.r7`t Jn 's. <PL<B este neclar Q6da)in+, 0a3 6cedru de liban+, 0er3 6copac 0erde+, trad. ro*.O, dar Jn alt7 parte Jn 9T Jnsea*n7 6b7Ktira), indictd o pland ndiSenn dia 'al1ttu, #e*ul de cedn s de D"r Wr tinDut curaririi le0itice Ss. @4L4.1, 4A.sGL e @AL1O 3u 8 tei* de edV d. /ba4 o u lon *ic dir der2tut Sinal, ienup7rul )enician, Juniperus phoenicea, care r7spJrt-deKte o aro*7 cJnd este ars. R)e.i 'in, *ai 5os. $hiparos. /n copac Q$upressus se*per0irensO cu o coroan7 deas7, Jnalt de @<-GS *, cu nu*eroase ra*uri *ici a0Jnd )run.e ca niKte sol.i3 o)er7 un le*n de construc&ie e-celent. ; 0arietate Q0ar. py**idtllisO cu coroan7 Jnalt7 este plantat7 adesea Jn ci*itirele din .ona Mediteianei. T)er*enul ebr. b=rI, QJs. 4@L@A3 BBL @<O este tradus chiparos, la )el ca Ki 0arianta b=r7&t* VZat. @L@PO. 'otri0it do0e.ilor ling0istice, ter*enul ebr )=+.lMr Ss, 4@LrD 1SL@<O d2buie rEds GB1

p7ros+. Jn ;sea @4L8 este *en&ionat un 6chiparos 0erde+ Ki te-tul *en&ionea.7 Jn continuare iodu[ lui, care probabil c7 ar )i co*estibil. S-ar p7rea c7 este 0orba de pinul de stJnc7 QMnus pineaO care ara o coroana bogat7 &i care are se*in&e co*estibile Jn con. Dut Qlt, rylNDninor, #8 @PL1O, Dudd ne8Lu QMorus nigr7O, un copac *ic Ki robust, cu )ructe roKii sJngerii co*estibile, este culti0at Jn 'alestina. /nii 8d .n .ct nFe sd putea r2)Di la toehi l sica*, dd a58 nici a tuti0 s, tr ndd* cE dudul negru era culti0at Jn 0re*ea T. "iule Qebr. t7*7r3 gr. phoen.i-O. "inicul sau cur*alul 'hoeni- daayli)era, un copac Jnalt, sub&ire, )7r7 8nei, o u ,ne de )tuM ca niVte r2ne, cu o coroan7 de <-4 ra. "lorile *ascule Ki )e*ele )or*ea.7 in)lorescen&e sub )or*7 de ciorchine pe po*i separa&i. "inicul Jn)loreKte Jn li0e.ile din 0alea )ierbinte a %ordddli d ] "E c, ln lr*uile biblic2 a tost dlntat ca u ton irclat QJud. 4LBO, deV tudele 8p1.no) din .onele Jnalte au )ost de calitate slab7. "inicul a J*pru*utat adesea nu*ele s7u locului unde a crescut, de e-. =a*ar QEiec. 4PL@8-@A3 48LG8O3 !a&a&on-Ta*ar Q$d, @4.P, 2tc.O. %sihord a )1t nMit =ctat2a 1nicilor+ QG $ron. G8L@BO. "inicul era un si*bol de gra&ie, eleSe" ii 1ic.tbte QAs. AGL@G3 %s. loLsO, iar lblEatutrobit)ienu*d2)e*ieQGsan @<L@5 @4LGPO. a l1t de 8tMe u sinhoi de 0iciorie D5 bucurie, iar )olosirea )run.elor Q6ra*urilor+O de )Jnic * ti*pul intr7rii lui Jsus Jn %erusali* Q%oan @GL@<O a )ost se*ni)icati07 Q0e.i Apoc. PLAO. "or*a )inicului a let lol2itd h otutunte arhitetonic. Q@ llic=itui#np. 1LGA, <GL E1. 4SL<@O. R,2.i ZD $ uu#, op. .ii, p. @G@.@B@. Zo.u QEhr. lir.A, b, 44L@4O. /tr leM lolZit pentru con)ec&ionarea unui idol p7gtn. Dac7 acest nu*e indic7 le*nul de ste5ar de piatr7 Qfuercu5 ile-O din regiunea *editeranean7 central7, trebuie s7 )i )ost i*portat. Dar este e0ident c7 Jn acest conte-t este hr,1 de u gd de sle5d autohton, /lile raduc2ri traduc cu0Jntul ebr. $/ 6chiparos== Q$upreF* se*per-0iren5O, altele cu 6platan+ Q'latanus orientalaO aceKti doi epaci rht ob4trui) h p.l1tiM. curArtul ebr. tin7 este ase*7n7tor cu cu0Jntul ugaritic tisr care Jnsea*n7 ,,chiparos+. #e*n de tin Qgr. t(yinos, Apoc. @<L@GO. #e*nul arborelui Tetradina articulara, un coni)er nuc originar din A)ria de 0 ,.*d 1te bch, # crn))i, de esen&7 tare Ki *irositor3 era pre&uit de greci &i ro*ani )iind )olosit pentru con)ec&ionarea de dulapuri. /n alt nu*e dat este le*n de citron Qcare nu este Jnrudit din punct de 0edere botanic cu $itrusO Ki unele traduceri )olosesc acest nu*e Jn te-tul *en&ionat3 al&i tradVcltori , iddtitu, .u le)ud de tutal. M7r QEbr. tapptiahO. Este *en&ionat *ai ales Jn $Jntarea $Jntarilor3 identitatea acestui )ruct a )ost contro0ersat7 *ult7 0re*e a0tnd Jn 0edere obiec&ia Qne5usti)icat7O c7 'alestina este prea cald7 Ki prea arid7 pentru a per*ite culti0area satis)7c7toare a *erilor ade07ra&i QMalta pu*ila sau 'yrus *alFO. TotuKi, cu0intele ebr. Ki arabe pledea.7 Jn )a0oarea acestei red7ri3 po*ul o)er7 o u*br7 bun7, rodul este dulce Qcbt. GL<O 2i arc* 1te 1oart2 areiatl QQ.st. PL8O. M7rul culti0at se poate s7 )ie originar din regiunea $auca.ului Ki se de.0olt7 bine Jn li0e.ile din unele regiuni ale ^Irii S)inte. DeKi *a5oritatea acestor atribute se aplic7 Ki la cais QAr*en iaca 0ulgarii sau .'run tu ar*eniacaO, c7reia Ji corespunde *ai *ult i*aginea $;UA$% din 'ro0. GBL@@L 6*ere de aur+, totuKi, nu se Ktie dac7 * 0re*ea aceea caisul era culti0at Jn 'alestina. A-ceast7 obiec&ie este Ki *ai puternic7 Jn ca.ul lI*Jiului chine.esc Q$itrus *edicuiO, a treia sugestie, A )ost propus de ase*enea un )ruct din Asia de 9, gutuia Q1ydonia oblonsdl, d.r <utul acdteia 1te puiin ast ni si nr MisE 1te )olosli 1 o0ln, ebr. di)erit, RT.i Zoor Ki uroc(, op. cit.

Migdal. Migdalul Q'runii, dulcis sau A*ygdalus co**unisO Jn)loreKte in ^ara SMnt7 JncepJnd din luna ianuarie. u*ele ebr., i7Dcd, 6care se tre.eKte+, sugerea.7 c7 este pri*ul dintre to&i copacii care seL tre.eKte dup7 trecerea iernii. "lorile sJnt albe cu nuan&e de ro., putJnd )i ase*7nate prin analogie cu patriarhul cu p7r alb QEcl. @GLBO. "ru*use&ea *igdalului a )ost copiat7 adesea Jn iucr7ri orna*entale QE-od. GBL<<-<4O. Jn alDld de )apnn c, slnt bDa" ln ulei, stnbud de *igdale constituiau o *Jncaie )a0orit7 Jn 'alestina Ki au )ost un dar acceptabil tri*is de %aco0Jn Egipt QZen. 4<L@@O.prcbabil cn acsta eteopadt ildicat ln cen. <SL<P W 1te n*do*r h %d, @L@@-@G, ude u 5e de cu0inte Q.S7Ded Ki SoDedO ilustrea.7 )aptul c7 Du*n]u tnplineite .uii pro*pd)tdire prc*isiuile sale, 9e.i A. Zoor Ki M. urocl&, "ruits o) the !oly #and, @,At=2, p. G4@.GB4. 'ln, AM rctit ti ctEd2n ce te*dul ebr, bra din %s, 44L@4 e 2)eJ% la bradul de Aleppo QAnu halepensisO Ki nu ta cedru. Acest gen de pin este Jntilnit Jn dealurile 'alestinei unde terenul este adec0at. Este un copac Jnalt Ki sub&ire, cu )run.ele dispuse ca perechi de ace, iar le*nul este de esen&7 *oale Ki este uKor de prelucrat. '%at),r QEb,. dndn, $1. <SL<P3 E8, <lLaO. 'latanul Q'latanus orientali,O, un po* *are cu )run.e c7.7toare creKte Jn terenul pietros de lJngI 07ile rJu-rilor din 'algtinei. AE iiua palrote si inno1 cen&e rotunde. Jn unele traduceri cFg este redat 6casd=, dar e1ta nu 1te 1 "o din regiea acs, 'lop QEbr. Qibne)t3 b=&7)*, G Sa*. BLG<-G43 @ cron. @4L@4-@sO. uiele d2 op, *igdal W dai.n au %ost co5ite de l1cd. )id la n=V2lat p2 (ban Q$rn, <SL<PO, 'lopul Q'op,@1 euphra.icoO 1te u copac Jnalt cu )run.e )oKnitoare QG Sa*. BLG<-G43 @ $ron. @4L@4-@BO Kila)el=caKisaicia Q0e.i *ai 5osO creKte pe *lul lodanului ti .l albr dui ud2 .renge Wle pot prinde l>or dd1cini Qos @4LsO. lrin ))ire, 1te pu&in probabil s7 )ie g7sit pe 0Ir)ul *un&ilor ca un po* u*bros unde s7 )ie aduse 5ert)e Q;sea 4L@<O Ki Jn acest te-t ar putea )i 0orba de balsa* Q?tyra- o))icinalisO, ale cEni iiur.e eint alb2 pe patu de iZ. ='o*ul edito`= dD c2n. 4ALGG ] dede ce a )ct plopd d. Eu)rat. trodt, Qebr, ri*r1nO. /, pon ni. e, u arb1t Q'unica granatuniO care creKte s7lbatic Jn unele &Iri din orien, apeciat )o2)u bdt ii c=nti0.t )irci din cele *ai 0echi ti*puri, iar cJte0a locuri din 'alestina poar t7 nu*ele s7u, de e-. Ri*on Q%os, @BL<GO, Zat-Ri*on Q@1. @AL4s@, En-Ritun Q en. %@LGAO- Areo cor8nB bogat7, )run.e c7.7toare 0erde Jnchis, are spini putini, un calidu *are Ki persistent Ki )lori de un roKu aprins. ctd sht 8pre, )r,d.@2 de to8 *delor au o culoare a*estecat7 de galben, brun Ki *aro, Ki contin o tull)t de ]ninQe aopgitesalbeT cu o pielill .ub"eii ii nrsr5uate de pulpa liu.nnui .a2 1te ap8se ii are culoarea ro.7. E-ist7 dou7 0ariet7&i, una dulce Ki una a.a. Din tudl ructdui ] prepar, o bLutu, rBco. ritoare3 din se*in&e se )ace un sirop Qgrenadin7O, iar GBP $;'A$% din )lori ] p"paa u nedicdeni ddingeDt. ;*Mt2 d2 )o* rcdiilor ihpodobean h.ina Melli prct QE-od. G<L<<O, 8piteluile sblpilo, d2 %a ln* plul lui solo*onQ% irp. PLGoO s, s#lul d2 arshr ce a circulat la %erusali* Jntre @4<-@<B J.d.$r. 9e.i Zoor Kd uslr op. cir, p. PS<4. Salcie Qebr. =+rIbtin, .aps7p7O. S7lciile QSo`i] ac-nDplylla ri alte s".iiO slat llrdnite de obi)ti p2 *ld liuilor p2*rente din ;rientul Aprcpia, ,i tn re)eririle biblice slciile sbt lesar2 de obicd de n2diul lor obilnuit oo0 4SLGGr (. GBLP3 44.4i 8d, @PLBO. Stnt tu)e sau porni *ici care )or*ea.7 bosche&i. 6S7lciile de rJu+ Q#e0. G<L4SO si 6s7lciile+ din Bab)lon Q's, @<PLGO stat considerate, Jn pre.ent c7 au )ost de )apt, plopi Q'op,d1 euph*ri.aO. De )apt, M. .ohary Q,rlora 'alaescina, @,@A11, p. GAO a)ir*7 c7 Jn scrierile post-e-ilice nu*ele ebr. pentru salcie &i plop au )ost echi0alente. ,,"s5ile noi+ sau 60i&ele reui )olZire de Da#ila ca se.l bae p2 Sal8n QJud, @1L@@O s p1ie sn )i )1, iJKii din coa57 de salcie sau 0l7stari )ibroKi dintr-un arbust din deKert, Thy*elaea hirsuta. SalcJ* Qebr. li&&i*O. Mai *ulte specii de salcJ* QAcaciu albida, A tortilis, A. iraDensiiO sJnt intnnite Jn rdit2 din d2]rnn SiEi ii din er2a )ierbinre a %o. danului, unde localitatea Siti* Ki-a pri*it nu*ele de la salcJini $%os. GL@O. #e*nul lor=tare a )ost )olosit de israeli&i pentru chi0otul leg7*Jnrului Ki pentru unele p7r&i din ecortul Jnr)lnirii mE-od, GBO. AceKti copaci renu.Vi $i spinoW au )1t prinDe putinii coDaci ab ponibi#i h siEi )t purau )ini.a bucdg de letu su)iciat de 8n pentru cotu"i. sdt.l @, QEbr. =dl]rlnntn, G crcn. ULai AL@S @@O. Se pare c7 este un le*n originar din #iban Ki s-ar puto s 1e s coni)er lr*ir bnd de cilicia 2iQ,4bi1 ciliciaO. A )ost sugerat de ase*enea sabina oriental7 sau ienup7rul grecesc ili*iperus e-cels7O Ki chiparosul 0eKnic 0erde Q$upressus se*per0irens=O. ; sugestie Jndoielnic7 este c7 santalul este identic cu le*nul *irositor d5n o)t W ci ar d los re.e-po8r din mban in %uda, iar autoni $rcnicior a cre.d. , 2h orisi*r din liban. Re)erirea la 6le*n *irositor+ SnG $ron. AL@S/ pare s7 )ie un e-e*plu de *etate.7 sau s-ar putea s7 )ie o )or*7 alternati0a. G.Al*ug7 QEbr. =al*fggt*, @ J*p. @SL@@-@GO. A )dr iBponat b luaa rnpeut, cu aunt di1 o)t. #ocali.area ;)irului continu7 s7 )ie contro0ersat7 si identi)icarea acestui copac este incert7. Jn *od tradi&ional a )ost identi)icat cu Kanta5ul roKu Q'terccarpF sonroiin1O, a arbore tesMi.1 *re oriDi*r di, %ndia ii ceton, Al"i, lrsB, sulin .B =dlgrnntn d :*;gg)ta trebuie identi)ica&i cu un copac din #iban. slco*or. Q.b,, liDnd, sr. r`onoroiaO. sn)thi nul sico*or, "icus syto*or0s, este un copac robust lnalt d2

@S@< r# cu s Eschi sM, .u ranui ca.e se Jntind )oarte *ult &i cu )run.e 0eKnic 0er.i. A )ost culti0at ii o)tilua s, 1e cultiEt in Esipt si in reriuile ii5Q8 din 'al1ri* Q@ irnp, @SGPt G crcn. rLls3 ALGPO. letud sru a )ct inportdr h Eg5pr, unde po*ii erau pu&ini3 era )olosit pentru sicrie Ki alte obiaE de le*. "ruc8le shi. o*1ribile Di au )1r srdicidt de i*poture in)t regele D.0id sn ru2as c7 un supra0eghetor care s7 se Jngri5easc7 de *7slini Ki de siTnon ; crcn. GPLG<O, iar ,1arnisrul a .onsid*t di.Eug2E siondilor .le s tlghel ca )iind o cala*itate pentru egipteni, co*parabil7 cu distrus2Ea 0iilor Q's. P<L4PO. in A*1 P@@4e-pZia ,,stsin g7tor de s*ochine de Egipt+ este o traducere greKit7, Jntrudt ter*enul ebr. Jnsea*n7 Jngri5itor al )ructelor. Aceast7 opera&ie const7 Jn t7ierea cap7tului )iec7rei s*ochine pentru a asigura coacerea )ructului curat, )7r7 insecte. gacheu s-a urcat Jntrun sico*or ca s7-# ud1 pe bB cind )tce Q#u.a @AL4Or d.onorn pot )i 07.u&i Ki Jn .ilele noastre pe str7.ile unor oraKe din 'alestina, Acest po* nu trebuie con)undat cu sico*orul european VAcer pseudoplatanusO sau cu platanul din A*erica de Q'iatanusO, cunoscut Ki sub nu*ele de sico*or. Ste5ar QEbr. =allIn, aNBnO. Jn 'alestina e-ist7 trei specii de ste5ar Qfuereu&O. Ste5arul de cJnuJ. Qf. cocatera, tuet de asne8 sub n*ele de f. cdl liprinosO are )run.e 0eKnic 0er.i Ki creKte Jn .onele del8 ude poate n ,E.,r ca un albut dei hietatea dh 'aleti* pdlb loru u copac .u coroan7 rotund7 cu un trunchi rubust dac7 este prote5.r . Esb puti, prcbabil e ln Biblie rn p )aci re)edp la unul dintre ste5arii cu )run.7 c7.7toare Qf. in`ec-torinO, deoarece este JntSnit nu*ai la altitudini *ari. $el7lalt, ste5arul de illonea sau Tabor Qf. aegilops, nu*it Ki f. mphabur*5psO,esteJntilrat Jn regiunile 5oase din tat1riZ, dar d21,.isBri#2 *si0e au elihi*t pEdu rile cap acopereau .lndF ctnpia sdon. ste"ni sht .opaci rcbott5 cu le* de 8te bre ere a5ug la o 0JrstI Jnaintat73 )ructul lor, ghinda, este aKe.at Jntr-o cup7. E-ist7 o oarecare con)u.ie cu terehintul, care a8 o statua W n*ele ebr, se*aneror, aar care dre distind dh punct de 02d)t boiEric. st25ard 2* copaorl slb care *nn obis,nuiau s7 stea si 2 odih*sA, Q@ %np. @<@@4O su sisi nsr8pe n4ii Qcn. <sLs3 @ %np.crcn. @<@@4O@olGO. sucopacii elitari coWtituia, non**re Q@ san. @SL<O. #d nr de ste5a, 1ie *entiotu t rr8ri3 ste s le* rare, )olosit p2ntu llsle QE(. GPL1O. Bas l era renMit p2nrtu <i25arn sii Q%s. GL@<3 E(. GPt1t .ah. .rr.GO ri pJn7 Jn .ilele noastre Jn regiunea aceasta e-ist7 *ul&i e'aci de D aealol8 bine d..rchari. colo2ntul roKu s, plrpF5u, )olcit ln riiMlun2 2br, QE-od, GsL43 G1L@5 Er AL@A, 2tcO era obiinut itinro ilrstn care aco,2rea Enune rte5a.ului de ci*i.. Ab1alon Dia pritu ptrd inE.u se5ar QG s.n. @<LA@oO. Ter*enul ebr. +ser7 este tradus Qur*Jnd traducerea #XX, dlsoiO 6st!p idolesc+ Q6du*bra07+ sau 6Jn7l&i*e+O QE-od. <4L@<3 Deut. @1LG@3 G J*p. @PL@1, etc.O %irtruc)t ] cred2 .B s re)ere h u p)c de sie5a.i, $eretgrile )tnte a)i*i ce t*enul tu e r2)e.B la copci ci la o sbtuie su u slilp tote*ic ol rei,.i ca*nne 48, sol5. lui El, Li de ai.i 0ine denu*iE 6Asera+Ki 6AKeri*+. TbruKi, era 0orba Ki de copaciL 6S7 nu=g aD2.i Ain5ci u iddl de le*n+ 6s7 nu llanre.i ni.i un pon 2 aAerabl QD2,t. @1LG@O. ,.Aduc 5en)e j,, sob We"d, ploli W telebin), a cercr *brn 2ste pldclte+ Q;sea. 4L@<O. 'Jn7 Jn .ilele noastre du*br70i 6sacre+ d2 st25ari ii terebinti rlt 1 0a.ut2 ln d)2nte prr.ri din 'alestina. %b*tua Qeb,. Ulel, $en. G@L<<5 % San. GGL13 <@L@<O. /n le*n de esen&7 *oale care creKte Jn 07ile din deKert3 are nu*eroase crengi sub&iri, )run.e ca sol.ii Ki in)lorescen&e cu )lori ro. sau albe. Mai *ulte spe.ii si*nd2 cJe in 'alstina QTona.T aphlto, r nilatica, T. penlandra, T tetragynaO, Jn special Jn apro U iere de B2eD2lJa *de AFaan a plantar u ta*ri].. Q]MA A.O GBS )Tercbtnt, arbo"l2 de trlotiin Qebi. =cld, (. 1L@<r os 4L@<O, T)tbirtul ail 'al1tina Q'3ta.d tereb*thus 0ar. palestina sau '. palestinaO este un copac *ic %ntJlnit )rec0ent pe dealuri. Terebintul *ult Mi M de la Atla.iic QG o.ldnn*O, din l))i *i dide, snl.nA d un ste5ar ,i are u nue si*ilar tr % poate )i con)undat cu acesta Jn 9T. Terebintul era unul di,tse opacii slb care erau .dM 5erd2 r2nrru ci =*bra lor 1te placu2 Qosa 4i@<O, ". .!. $;RkB%% ?% BkR$%. Jnt*cJt arJt Egiptul cJt Ki Mesopota*ia erau tra0ersate de rJuri Ki canale, de. 0oli.ra uor nodal)tili de 8Eport pe apn a )osi nee.A pentru succsd on24dui Ai al ohui ca&iilor. 'lute construite din leg7turi de trestii au Qost lolZie din Ehine Di apar ca T ]* pido<ra)ic 0eni p. o trblle de ht din e <BSS id.$r. plub a r7*as un *i5loc obiKnuit de transport Jn .onele *l7Ktin8 dh S M8pota*iei /n *odel de lut .l uei ordbii 8re a ldt gtsit la Erid, dar8.i din cca- <BSS i.d.$i. W 1te rMtre a(ndnetor cu o barce rctundi )addJW .oi)NlioMt, din #e* Ai piei de adnale, .uSA0)ta lnts baWrelie) asirian din cea aPS id.$r. Ki )) continus s.@ )ie tol1il3 pe Eutat. 'htc din piel, un*abW su *plut2 cu paiD sint u .li nod d2 "0iga)ie dti.r actea au )ct )olosit2 pe o peri8dn Jndelungat7. Transportul o)icial in Su*ei-, Jns7, era )7cut cu 0ase cu $atarge rotati0e Ki cu cJr*7, propulsate de 0Jsle sau eu pr75ini sau, uneori, trase cu )rJnghii d. '. *l. /n nodel de enene co"bie a ioW gesn Jn *o*natul dc la "a2, datlnd din cca <SSS i.d,cr,5 *odelul per*ite reconstituirea realist7 a )or*ei ca-rcn.i Bdd ca2 apaie de as*enea p2 uele peeti dindnce din sl8r i p2 V#=rptui eaiptene dh a 1Ai peri8dB. ln ti*pul *ildtului al <lea sa de. 0oltat co*er&ul *nti* din Mspota*ia prin Zoltul 'e1ic ii plrl ln ;canului %ndiar, Se .unZ pE< pu)T hcui d pri0ii2 la corrbiile ca2 au )acilitat a.eastl acr50itVe, dEi * te-t ain 8 GoSo i.d.$r. *nlionea.L o .onbi2

care cinrLEa <oo de aur QG<.4SS (g sau G< toneO. %. Estpi ele *i lRhi btuci de llL* au )oi copn ,e phteld de brle Ai deti )ol* carcnei a t1t *odi)i.at, adalttad.o ln Airuclie de nu@ ))ienal de construc&ie, adic7 le*nul, au continuat s7 )ie )olosite *otire ddontire c* sht noar2 de lotu, obilnuiii pe 0asele de trestie. 'e lJng7 nu*eroasele repre.ent7ri ale corrlinor din deo1li/e di. *o)rinte, intor*a&iile re)eritoare la cor7biile egiptene au )ost J*bog7&ite Jn *are *7sur7 de descoperirea unor cor7bii reale. $ea *ai 0eche a )ost g7sit7 ling7 pira*ida lui Xi8p< la $i2h Qcca G1SS tn.$r.O Ai 1te luei de 4<,4 *3 alte doui coribn lulgi de @S * au )1t sisib la Danshu Ai pro0in din Di*sria a @Ga Q@AA@=@Pa1 t.d.$r.O. ri"a uti l.* bTi tr Egipta i*pc i*p.)trl ac1tuid din liban Di de acda au )dr oBhit c1 ibii naritirc. ',]%" corsbiilor Diptene dea ls 8,l c8stei 'alstinei 8nt*i srerrZrcntul %ui Moi. se c7 sar putea ca %srael s7 se Jntoarc7 Jn Egipt cu oribiile QD2trt. G1L14O, *i al1 d tarepotul unor Wla0i 1iatici pe 8rrlii e<iptDe st .F,B0it inci din ti*pul do*iei lui SahuE ..a GBSS #d.$r. Au )ct erdr8te e-U2di"i " MVea Ro)ie in coribii lunsi de circa <S * &i propulsate de 0ele sau 0Jsle. ; tr7s7tur7 distincti0a a 0echilor cor7bii *ariti*e egiptene este hgne cu o tinghie ca" 8.ea pee cele doue coniBn sr BiRcr e-renitati ale 0.sdui Si p2te nZJe stilpi bituran de p2 pute, o a5utod c7rora )tJnghia da tetuionata. Acest dispo.iti0 era necesar pentru a co*pensa lipsa unei chite c.re sa ner"ia 2sur rtid clnd eB ro0it de 0aluri. %. ln 0e.h(l T1b*2nt Deii cFen tu au )1t ru0igaton, pri, polti,a loi a2<ra)icA da inposibn si nu 0in7 Jn coniact cu Mri*ri ii cu colibnle lor. thbune lui gabulon, %sahar, Dan Ki AKerau a0uteJnd0a teritorii cu ieKire la #eh.arore Qccn. 4AL@<tDanAB2, Deut. <<L@A3 Jud. sL@PO Ai t2inn %sraelului, ])enidenu Ki ])iiJstenii, erau puteri *ariti*e de )runte. $u toate acestea, cor7biile au r7*as o susl dd niiare p2ntu erei Qpro0. <oLrAO si o c7l7torie sRrKit7 cu bine era considerat7 o de*ons)tr.a b Stnl5i ii ,O,t2rii lui Du*nep, Q's. @SPLG< <SO. MisaE coraliei le aducea a*inte de ne1ul unui o* bear Q',o0. G<3<4O iar ENerea ei ..pidi te adu.a aninre de t]rea 0ie.ti Qlo0 ALG1O. $l0i)trn g.nric ere5e perd corabie, onrid .e re)eri de obicei la 0a'lc on2niale *anii*e Qde c-. 'ro0. <rL@4O care si.t nunte adesea 6cor7bii din Tan Qr inp- GGLaB i.un-O- "ie ci =Tan ste iden tiricat cu laalitarea Tar1u din s spanici su c, Ta1s din cilicia, )re cn e-pisia Jnsea*n7 6cor7bii de transportat *inereu+, corabia descris7 prin acest nu)re 1te o co"bie co*e.c5ali )eni.i<ri. Ba*et Qn-riDdt`<G, @AB<, ,, GG1O cotrideie ct 0.sele )eniciene de t,tupoit, cr ca!e rctu5ite, .uWr0ite in baso "lie)inile lui Sannaib Qc2 PSS i.a.$r,O sJnt 6cor7biile din Tars+. Aceste cor7bii sJnt propulsate de dou7 rin-dui de ,#le3 deDi st2 ada+Lnt .l gal2rele con2r.iale constituiau un *i5loc i*portant de transport Jn Medi-red*, unde 2rile sinr Zln2, lipi pinrelor pune sub *ur in)tebiri5 idertiicalca. a0isa"a )en5.iana s-a de.0oltat Jn *ileniul al Glea H.d.$r. si ne este cn*cut, din pictuile din no*int2le egipt2ne t din s3en. 'ictuile araid .E, spre desbne de orebiilc eaipt., 1ele oMnite Qc2le, )2.ic52ne dinto p2 ridde Mi 0VheO en, cosd5te .u o chila Ai area, pe phre o construcWe sinad ud b1l1)tde d1pre ca" un cred ca srea ca o poiNlie coni.a 0n=t=nui, iar altii cred ci prob5a incnrcrru.. /n dQ*ent de laRdshlroa, cca. @GSS i.d.cr., nen)ionea.L ci /D% dintre ac1te r] co)rd.i+le a0a . lndrcituri de aBPSSS tg Q.@BS toneO, cea ce ] prc .t nu ed ce* n8bitnun, un 01. tii de *)t s purea baa nu*t p2 )o4a 0inruhi Di purea )i p.opulet ii de 0lsle p2 "noad cWde in ca. d2 , igen,e. $or.b5a p2 2re s-a inharcar lona la lop2 1te nu*it7 s=p)pid $lona @LBO, )apt care poate sugera c7 era 0orba de un 0as *are cu punte, ase*7n7tor poate cu u 0as concrirl 8@. picbt p2 o cup.i dir ..a. sso i.d.cr. Echipa5d cosb dh *ina3, ebr. *dlEh)n Qlon. @LsO, conandaW de o p2Mani nnnit rd, ha(oM Qlona @L1O, 6pilot Ke) QcJr*ad se)O. "enicienii )olo]au 8 nai nici pdlhu .1por turi pe distan&e scurte. Aceste 0ase a0eau ro&i cu .batui Ai put2an )i re*osuc dupi prora itrlti Ai siilpii de la pupL. dinbe care nul era Wdpbt in to*a *ui .ap de cal3 de acea e.au n=*e d2 A@. htppor. /n basleliel asirinn did cca. P@S i.d.$r, pre .inrg ac1te ,G' lnto op2ralie de ta)tspoltarc a bmLtenilor, si*ilarn .u .o lntepr5 a de !tra*, r2 <ele Tirurd p.nttu solonon Q@ lnp. s3AO. GBA $;RkB%% s% B%Rcr /n alt cu0Jnt ebr. pentru corabie, W), se pare c7 era )oldit h *od special ")eritd la Esele de il.boi, Acest 0as este *en&ionat ca o 6galer7 cu 0Jsle+, =+n) iayi& QJs. <<LG@@, unde se spune c7 nici o ase*enea corabie nu se 0a apropia de %erusali* pe ti*p de pace. A.1te le .le rlrboi aEu cre .0elte g Dau construite pentru a se deplasa cu 0ite.a, iar Jn )a&7 a0ea un pinten de abordare. 'entru a reduce lungi*ea 0asului Ki a-i *7ri capacitatea de *ane0r7 )7r7 a pierde 0ite.7, 0JslaKii, Sact* QE.ec. GPL8O, erau aKe.a&i clte doi " o ba,c,, cMn du d2ebit de priepuW in luptele cu ase*enea 0ase care se poate s7 )ie te*utele 6cor7bii din $hiti*+ Qpan. @@L<S3 c). u*. G4LG4O, Datorirn 0it2Ei loi Ee%. d. ru.boi eu )olosite pentru a trans*ite *esa5e urgente peste *7ri QEM, <;rAL tu.tdlt. <, 4A, <O.

B%B/;$R%%E. $. BaBs, A Eitory ol StaJ8iry, @APG3 B. #andstro*, The Ship, @AP@3 #. $asson, Ships and Sea*ans(ip in the Ancient :orld, @AP@. $J.D. %%. %n osl lhltrEnt n. 'e Marea Zal/eii co.%biQe Salilene *u lolcie ln lincipal ldtu tp1.oit Qde e-. Mar. 4LG@ i/83 Ma.u @L@A s.un.3 loan G@L< K.ur*.O, dar Ki pentru transport general p1te r.c Qd. er Mar. eLG< t2.l*.i ALli @4L@< i.l*.5 Marcu 8L@S K.urtn.O. Do*nul nostru predica uneori dintr-o barca, aKa tacit 0ocea #ui s7 nu )ie li*itat7 de *ul&i*ea care se apropia prea *ult de El QMarcu 4L@3 #uca BLG K.ur*.O. Aceste 0ase nu erau *ariL Jntr-o corabie s-a putut urca %sus cu ucenidi S7i de e-. Marcu 8LH;, dar prinderea unei cantit7&i neobiKnuit de peKte Jntr-o singur7 plas7, dep7Kea capacitatea a dou7 b7rci Q#uca BLPO. u Jncape Jndoial7 c7 erau echipate cu pJn.e, dd de obiei eu ebip.t. si tu 0lsle 8 sd te per*it7 s7 Jnainte.e cJnd 0Jntul era cai* Ki Jn ti*pul %drsilor lut*ie cae bintuie aa.iondl pe ld QMatu 1L4<3 %od 1L@AO. b. 'e Marea Mediteran7 $aracteristicile principale ale cor7biilor din Medite-rana s-au schi*bat prea pu&in Jn cursul secolelor. corBbiile de re.boi Q,.o.abiile lW8i,,, luld8 lo, )iind de opt sau sece ori *ai *are decJt l7&i*eaO erau propulsate de obicei cu 0Jsle Ki se Jndep7rtau nu*ai rareori de coast7. $or7biile co*erciale Zycor7bii rotsde+, lugi*ea lor )iind .le rrci eu ratd di sai *are decJt l7&i*eaO se ba.au pe 0ele, dar puteau )i echipate Ki cu 0Jsle pentru situa&ii de urgen&7. Jn general na0igau destul de aproape de &7r*, dar Jn condi&ii )a0orabile puteau tra0ersa *7rile deschise Q]'ATARAO. Ma5oritatea cor7biilor *ariti*e a0eau un deplMt de PS pbA %a <SS Nl2 tore, d.r /ini, *en&ionea.7 o corabie care se pare c7 a0ea un deplas8nr de @,<SS de to)t. Ms5or)ta"a cttltoliilor nZioee ele lui paEl a, t1t A.ut2 pbbabil ln F dici de coaste, dd h .rletoria s rpre RNM a .lllroiir ln doun Nt,re cor7biile pentru transportat grJne, care )7ceau na0eta Jntre Egipt Ki %talia, care au putut transporta cu uKutnt, o bcrrlture suprinenb! de GP1 de rc*bri ai etrip.5dui ii ps1s.,i Q"atr. GPt<PO, Apio-i*ti0 5n aceeaKi perioad7 Josephus a c7l7torit cuocorabiecaie a bclonai 1SS de pa.a8si Qyitd @sO. #uc5an Q a0i. giu* @ K.ur*.O )ace o descriere a unei cor7bii *ari pentru transportat grtne din anul @BS d.$r,3 Jn ulti*ii )i dheNnodl subnariri au e))ii8t o ].ie de epare antie. %n )ehl ac1aa re put2* la)t o ide d1pre corabia 6Dioscurilor+ pe care a c7l7torit 'a0el Q]$AS-T;R ?% ';#/XO. ; ase*enea corabie a0ea un catarg principal cu 0ergi lungi pe care era 0ela *are, p7trat7, Ki poate o 0el7 *ic7, Ki un arbore trinchet Jnclinat Jnainte, aproape ca un bo*pies, cu scota trindi Qgr. ane*onO, care putea )i )olosit7 pentru a pilota corabia cJnd nu doreau sS )oloseasc7 toat7 )or&a 0Jntului Q"spt. GPL4SOi penEu a 1ndrc 8Ebia in cerc Di pentru a controla de0ierea Jn ti*p de )urtun7 QJn "apt. GPL@P 6au l7sat p-n.ele Jn 5os+ poate s7 Jnse*ne 6au coborJt scota trincii+ sau 6au cobor)r ancora de *are+ sau 6au coborJt 0ela *are+O. $Jnd coborau pJn.ele aceste cor7bii puteau na0iga Jn li*ita a P carturi )a&7 de 0Jnt. 'ro0a se ter*ina Jn partea superioar7 cu o )igur7 scuiptatl su pidarl t8e Epreata n*2le coatiei Q"apt, G<L@@O, iar la pupa, carc 21 de a]tiErg Jn7l&at7, a0Jnd de obicei )or*a unui gJt de gJsc7, era o statuie a .eului patron al portului de origine. Dou7 0Jsle *ari de la pupa ser0eau ca &i cJr*e Ki puteau )i acti8te irdep2nde su putau 1 rctit2 i*pre*B cu a5utorul )usului dr*ei sau cu a5utorul unor Mnghii legate de o roat7 principal7. 'e ti*p de )urtun7 cJr-*ele pdteau )i blocate Jn po.i&ie Q)). "apt. GPL4SO. /nele ancore erau con)ec&ionate Jn Jntregi*e din Ser, dar *a5oritatea a0eau partea central7 din le*n, cu bnp de ,lh, ]u din piard. Ele put8u cTrtdri Mi ndt de Boo (g Ki de ele eu leaare g8nandEi *ici, ll bord se ailaVd trei su p2t=u 8=bre, iar .lnd corabia ancora Jn apropierea &7r*ului, erau coborJte una sau dou7 ancore din caren7, iar cablurile de ecodE d2 la pupa 2BV pri8 rE r,*. 'enrru *ane0re sau pentru a ieKi din )urtun7, Jns7, ancora puid 1 colodtB la gupa Q"apr. GP@GAO, o e)rA eta rolZitl penEu a lEsua adlncina apei ir lcui Mi pulir adl)ti Q"apr. GPLGS, d enda plta )i rnsi pentru a aduce la supra)a&7 eKantioane de pe )undul *7riic S barc7 de sal0are era re*orcat7 la pupa pe ti*p bun, dai pe ti*p de )urtun7 era ridicata pe punte Q"apt. GPL@1 K.ur*.O pentru a nu )i dus7 de 0aluri sau .drobit7. Aceasta era destinata s7 )ie )olosit7 Jn port Ki nu ca baic7 de sal0are3 dac7 corabia nau)ragia, supra0ie&uitorii trebuia s7 se agate de buc7&i de le*n. 'ar2l a Eu).agiat de tre5 ori nEinie de .illtoria ] la Ro*a QG $or. @@LGBO. Ri]uile dicdrei .1llto,n 2rau Mri, d.r la )el de *ari erau Ki pro)iturile dac7 tra0ersarea era reuKit7 Qc). Ape. @<rrAO. De1ri pbprietrd eturda cDabia, )iind a5utat probabil de un cJr*aci sau na0igator de prc)e.i4t ln sitEWi diicile Di laegeri putedu lu psne l. luE dri.iilor Q%2pr. GPLA.@GL sbb)ul era r7spun.7tor pentru Jnso&itorii s7i, nu pentru corabieO. 'e cor7biile co*erciale *ari puteau e-ista pJn7 la trei psi Ai clt4 cabire d2 %/lt, dar *a5oribt2a pe gerilor dor*eau pe punte sau Jn cal7. 'en)u 2 oiia tutuile de la 5DlLtat8 lun noie*bdie W phi la 5unttata luni ebruad2 8trsd era coborJt Ki cor7biile erau &inute Jn port Q"apt. GSL<, 13 G8L@@3 @ $or. @1L1 K.ur*.3 G Ti*. 4LG@3 Tit <L@GO, iar pDiodeb ae ap8r5Mti0 o lT, i*inte si du,, aWt s8r eEu 8sidVate pericul8 Q"apt, GPLAO, 'riMipala di)iclltate ]

paE cB a )Zt intuQ8 cerului, )7cJnd i*posibil7 na0igarea dup7 soare Ki dupe sde. 'oEi0it lui rolephE Qa G. Go<O, d, @1l G1S necesare < luni pentru ca o scrisoare a H*p7iatului cais de la RoM se a5usl la 'etroDiu, in [udea Q]SAM;TRA$EO. E-ist7 unele Jndoieli cu pri0ire la 6Jndngerea cor7biei cu )ringhii+ Q"apt. GPL@PO. '7rerea tradi&ionala, &i cea tui probabilS, et2 c% au )ct hure )rlnahii p2 slb corrbie, dint-o p.rt2 ln alta, ,2nh a n2r"2 l*naria la u lei un e-plici a8sti %2Bde d 1blai p8 ori.onbl, %n 5uror carere5 Qo opelatiF pu&in probabil7 #a o corabie *are care a0ea *ai *ulte pun&i care s7 o Jnt7reasc7O. c. "olosirea )ti sens )igurat Meta)orele nautice sJnr rare Jn T. Jn E0r. 1L@A speran&a este nu*it7 6o ancora a su)letului+3 iar Jn %ac. <L4-B li*ba este co*parat7 cu cJr*a unei cor7bii. BB%n/;ZRA"%X. #. $asn, Siipr and Seano8hip intheAnciD. Fatld, %APPi J, s)rirl., %hc0olagconl ShipFrec( o) St, 'au', @88S3 $./otr, Ancient ShipsG, @A143 M. #. McMay, 'roceedings o)the $lass(al Assacia-hirn1@, @AT,p.GB l.ll*.i !.J.$.dbuyinaD B, p. H4S K.ur*, M-#MoM. $;RE Qebi Ddroh _ cheleD. r. "iul hn Era,, cr. pernie in Edon QZen. <13s, @4 @ei @cbn. @L<SO. u. un 1u allni Eli)i., .npetdie li ldon Q$2n <1L@1@. JntrucJr nu*ele este o*is din Zen. <1L@@ Ki @ $ron. @L<1, unii cred c7 este o glos7. <. /n )iu ai lui !ebron Ql crr, G@4<O, 4. /, nepot al lui chehr W sdrho2 al uui B)lp de nui.anli scri Q,,1ii #ui corc=O care sini ienliotutl ln titlrn 's. 4G ii i. @@ all pslni Q@ $ron. 1LGGO. s. /n ldit Qu la @@O, u. hen1dt din .aa lui %leMi, pobabil idedtic d 4. %npr2un cu Dabn, )Eiele BB, AbiEn ti s .lt rubenit, o,, core ]a liTrrtit lnpotriE lui Moi] Ai Aarn. sint date ti tutire ale 8lrei i, .u toatc c, a1ta iau detd *inat pe unii co*entatori s7 presupun7 c7 ar e-ista tui *ulti aubn Qpotd0it ipoteai deQ*tareO, * ra&iunea se des)7Koar7 natural Ki are o ar*onie ind=n. -. @1 .ii-,n ci notircle nerullunirn au lostL *i hlii )aptd cA Moie ii A<rcn sau ndicat roi presus de restul %sraelului Q0. <, @<O3 Jn al doilea rJnd, iapWl ca Moie nu a retr-Lit si ducd "e lsra.# in las pro*is7 Q0. @4O3 si Jn al treilea rJnd, )aptul c7 Moise Ki Aaron au re&inut preo&ia doar pentru ei JnKiKi Q0. P-@@O. Jn istoria dticd d rn ea dode*i nu 1te s lucru neobiKnuit ca *ai *ulte ne*ul&u*iri s7 )ie pre.entate lnpi2ur. clnd reb.lii s-a, pregltit sn arda tirnlie, *lnia #ui DFereu sa ap.itr tnpohi2 ld Di du,1 ce Moise a *i5locit pentru adunarea lui %srael, rebelii &i ur*aKii lor au )ost ni*id&i $Jnd p7*Jntul s-a despicat Ki i-a Jnghi&it Ki au )ost *istui&i de )oc. $). u*. G1LA3Deut @lL13 's. @S1L@P. SV su)nlt ci ac2dti nara&iune con&ine dou7 0ersiuni di)erite care re)lect7 )i+diWle di)erite .u pri0ire la lupta dintre leel pentru conducerea religioas7. T,!J. $;R% T, cetare ln 1reia, la ertr2nitatea de 0 al istdllllui dinEe cdta entraB W 'elopon1, delinind controlul asupra c7ilor co*erciale dintre Zredei Ki 'elopones Ki prin ist*. %st*ul era deosebit de i*portant deoarece o *are parte a *7r)urilor tra0ersau $;R% TE %, E'%ST;#A $,VTRS ist*ul, Jn loc s7 ocoleasc7 pro*ontoriile )urtunoase din partea de S a 'eloponesiilui. E-istau dou7 porturi3 lehae*, la G,B (*0ln Zol)ul $.rinr, leeatde cetate prin .idui lWsi3 ti cherc,2a, la @4 (s E, ln coltul sronic. corintrn a tid2(nir 1del u iniontor cen"r co*ercial, Ai inds"ial, irdsebi in dorunin cda *icn. or.td std doni*t de A.tuorint QB11nO, s platou sdncc abrupl p2 2re ] ata Acrcpolisul, cap Jn 0re*urile antice con&inea, printre altele, un te*plu al Atreditei - =EiJa drasstei - a cirti sh5n. a dat naKtere la i*oralitatea pro0erbial7 a cet7&ii, cunoscDtn i*, de p2 rcnea lui tuisto)an QSsabo, <P<i Athenaeus, BP<O. Din s8ld <@ 4la si pid in @A1 i.d.cr. $orinlril a Vost sub stiplnir2a rucedonioilorih dar in a l acela a l1t elib2ra, i*p.eud cu istul cEiei, de cate T flinctis "laninic Di s-a .letuai l-tii Ande. Dupe o p2riedd d2 opo.ile ra" de Ro* Ai de rFolu"2 ciau tr ti*pul dictaiorului $ritolas, ,r anul @41 i.d,cr, cetatea a )Zt 1L de p2 tala pednld#n de cade cotrulul #, Mlll*is ia, lQnito.ii 2i ar )ct 0Jiidun scla0i. in anul 41 id.c.. corind a iZt !oMhit d2 $e.arKi a Jnceput s7-Ki recapete prosperitatea. Augus-tu la )Ldt 2pitala prcjFiei noi AlEia, dehlatd de Macedonia Ki condus7 de un gu0ernator procon-sular separat. Wede)ta de @< lsi d lli p20e@ in corZ, in tinpul celei dea dou ciEtorn nniotue Q"apr. @<L@.@<@ a )ost datat7 pe ba.a unei inscrip&ii din Del)i care a-at7 ci calio a )1t ituralat o pr)tZul la $orint ir anul B@ sau BG d.$r. m".pi. @<L@G.@P3 rlA0E# eli=*a %%O. Se*a eu rauur lui de 5udeari Q"apt, @<L@GO a )os idenri)icat de aseelea, la lel ca Si nacellun su pia,. de ca)u Q@ cor, @SLGs@. o iMnpWe din aprc pieEa tea)inui )tnEond.B u edil pe n*e= Ens ru, 2re d putea i 05stie*icul *endoEr in Ro*. @1LG<. BtB#%ocRrlr%E. shabo, <P4.<<G3 'aenias, G. @-43 Athenaeus, BP<3 $orinth P-9TJP Q'rinceton /ni0ersity '%sO, inceptlddin @AB@3 tr, r0. ,,$orinrh= Qcu bibliotc)ia nai Bhel i Rapoare anule de e-cahWi, JncepJnd din @8A1 Jn AM, J!S, !esperia3 J. Z. ;= eill, nnden. $onn.h, @A<S5 !. $, 'arne, dreonnthi4 @A<@3 !. J, $adbury JAl B<, @A<4, p. r<4 l.lln., o. Bronee,, BA @4, @AB@, p. P8 s.l*. lbto8)t)i de clitare bue pot 1 li.#t2 itr A. A. M. En der !elden Ki!. !. Scu;aid, Atlas o) ihe$tassical :orld, @ABA, p. 4< K.ur*.

J.!.!. $;R% Ttr %, E'%ST;#A $.VTR . %. Schi&a con&inutului @ $orln#cni a. Salut7ri Ki rug7ciuni pentru destinatari Q@L@-AO b. %nlelep.isa ..1tini ii *itatea bise.icn QrL@o. 4LG@O SO E-lunerea poblenei Q@L@S@1OL conntenn pu h periel hitaiea bnericii prin )apo# ci #*8.i QiiO .Jn&elepciunea+ KiE0anghelia Q@3 @P-GLBOL Jn&elepciunea lu*ii este nebunie Jnaintea lui Du*ne.eu3 8rintdn nu au )1t ale)i de D@l*deu datoritS inle. bpciun lor paEl nu a plediot lnielep.5s8 ci p2 G1[ $;R% TE %, E'%ST;#A $kTRE crisiZ .cl rast(nii, d o do2dE dain de Duht W de putere. QinO id20r=ah lntel2p.iue QGL1@<OL ade0irab hl2lepdue a lui Du*ru ste data nMai clor in care lucrea.7 Duhul S7uL ei Jn&eleg planurile QGLAO Ki d))ii# QGL@GO %ui DllMeau. Qi0O siaE corinbailor QGL@4.<i4@L Dar Duhului tu % e pedite sa lucr2a in telul asta i, biElica din $orint d.toritA .titudinilor lor spirituale. Q0O Apetolii W bisi2 Q<Ls-4LsOL 'arel Dplic-i )elul Jn care ar trebui sI-i pri0easc7 corintenii pe apostoli Ki Ji Jndea*n7 s7 construiasc7 corect pe te*elia pe care a pus-o el. Q0il condun Q4L1-G@OL Ei )tbuie sd.Si da s* c7 Jnc7 nu au a5uns s7 do*neasc7 Jn J*p7r7&ia nou7 ti t2bui2 st hrle *ilinla-c 'rcblene nr 0iala bi]ricn din corint QsLr.1LGSOL QiO un birbar picetui2)ie cu eia tadlui seu QsL@-@<OL binie to#%di u piZr oribil Ki poare chiar se laud7 cu aceast7 e-pri*are a 6libert7&ii creKtine+. &iiO Judec7&i Q1L@-@@OL 'oate c7 este un co*entariu despre un ca. celebru. iinO 'dituse Q1L@GGSO. d ll3spl*ui la int2bLn QPLrl4L4oOL QiO Elte 82 elib.td u idal .rEtinU QPLr4SOL plincipiile lu5 pa0el QP@@.P, @P=G4@3 apli.area lor id di)2ri2latui QPL<L@1, Gs4SO. QiiO c*2a 5eint, idolilor Q<Lr@@L@OL prircipiile i*plicate Q8L@-@<O3 con)lictul cu libertatea creKtin7 QAL@.GPOi u e-enplu inpZionant din btoria ls Eelului Q@SL@.@<O ti endun QrSL@4.@@L@@. QiD conduita nr adM2a oetdnn Q@@LG@4L4SOL altoritat8 ln cEsicie Q@@LG.@1O3 atitudinea @*1 %a,, de al)ti la roe 8nuni Q@@L@P.<4O3 pri)tip5ile care gu0ernea.7 darurile DuhuluiL ele nu contra.ic Ebshelia Q@GL@<O3 toate sini la )el d2 i*potut Q@GL4<oOi el 8i inpo.tant [lcru nu ete darul in sine d )olosirea lui Jntr-un spirit de dragoste Q@GL<@-l<L@<Oi Zid2rdt "1ctice .u pri0ire la )ol1n8 aZto. da iL 2le trebuie sB a5ute inteasa bicnc, Q@4L@GBO3onclu.ii Q@4LG14SO. c. Aborddea uei Drob#ene tund*dra#e Q@sL@-salL QS Jn0ierea lui %sus este o parte esen&iala a E0ansheliei Q@sL@=@@@. QD b.plica)5ile aetui )aptL ii noi Fn ln0ia atsci dnd 6ulti*ul duK*an+ 0a )i ni*icit pentru totdeauna Q@BL@G-<4Oj QiiiO Rela$a din8 tAdtul *M# ii cl spintunl Q@sL<s=sSOL e-isd dilerie i.lui de hpuiii Q@BL<s 4rO3 tlupul itr0ht dit2ra )8e nulr )a)r de tupul actual Q@BL4G-BSO. Qi; Esnla rdatolostei QrsLsr.B<OL no5 trebuie s7 ne 6J*br7c7*+ cu acest trap nou Q)ie prin *oarte Ai ln0iere, de printo Whin,<re e-c2rlionaliO *i lnainre ca s, no)lednt tnpgrii, Z% 4L<O, ` $olecta QstrJngerea de a5utoareO Ki re*arci de Jncheiere Q@1L@-G4O. G $oriitteni a. Salut7ri Ki rug7ciuni de *ul&u*ire Q@L@-PO. D. Erplicare apacntei inco8nle dh pulrtu2 lui paEl Q@L<GL@<O3 'a]l "latea., su)erinlele p2 care le-a a0ut Ki *JngJierea lui Du*neieu care @-a Jnso&it Q@L8-@@O3 d e-plic7 )aptul cI schi*barea planurilor ele a )ost bire intenliQ*td chiar @n lolosd srid. renilor Q@L@G-GL@<O. c u gloria n8ste ci Al.ria lui Dl5*e(, QGL@4. 4L@GOL QiO /n i* de laudn p2rh 0ictoriL in crisbs QG@@4.PPO. QiiO Zlolia nodui lDi*int Q<r@.4L1OL 'ar2l nu ] )elicit7 pe sine Q<L@-1O cileg7*Jntul glorios al Duhului Q<LP-@@O care Jl )ace Jn stare sI procla*e E0anghelia cu indre*eh ii cu sincerir.te d2plind Q<L@G.4L1OQiiiO o 8npa"de nrre t2aurd Erneheliei ti 2srd ir carc 1re Au.tate Q43P@G@, d. Te*eiul Jncrederii lui 'a0el m4L@<-BL@SOL Jncredetea #ui pa0el 1te h D@l*eau, cde poat2 ln0ia nor,rii a" i*it nici cnid le""cti0a rc4n nu poaie di ninu ac2ard lnc)tddc. e MoriElia apcrolului QBLr@G@OL QiO D"s1te lu cristZ tsL@@-@sO, QnOR2ste bua a hnpScSrn QBL@1GrO. ` Ap2l psEu u resps Q1L@.PL4@L Qil Ap2l p2ntru u r3sps po.iti0 al lli 'a0el i uti Q1L@.@<3 PLG4O. QiiOap2[ p4,.u puiEte in 0iata bisicii Q1L@4, PL@O.

a. Busia ii lnc2deE lui 'arel l,a bi2rica din $orint QPLB-@1O3 scrisoarea sa a a0ut e)ectul scontat QPLB-@<O id 'arel 1b con0itu cn bisica a tost reabnitad QPL@4-@1O. h, =lolNh Q<L@AL@BOL QiO o adu.)t a*inte, plinl de bct, a )aptului c% corin tenii nu Ki-au J*plinit Jnc7 pro*isiunea original7 .u pn0ne b a5utord )tErcid Q<L@-PO. QnO Ttuiul dE*iciei Detire QaL<-@sO, QinO lni Tii in slDba a.edh Q<L@1G4O. Vi0O U2#ul pentru corinteni de a 5Eti)ica lauda lui 'a0el cu pri0ire la ei QAL@-@sO. i. A0ertis*ent J*potri0a apostolilor )alKi Q@SL@-@<L @S@L Qil Ap2l la supuere conplerB Q@SL@-1O. QD prcFaE lui 'a0el reJ2rit2re la ci .e pio. duc rdbulri Q@SLP.@4OL el nu ale ,8ie si ,i apee auloritaM rn $orinr lnWuc)t el a )1t cel dirlii care a dc E0angh2lia dlo5 dar ac2tti c*ni s lad, ,,h lFa* altoR= Q@SLlsO, QiD Acrediliril2 lui 'ad Qr@L@.@GL@<@L daci co. .inhii 8r si l2 8ei, acredidrile lui 'a0el si)t la )el de bse ca ab oncini alt o* Q@@L@GAOL dd2l sar lAud. *i degrabL ln slLbicilllE s, n, c, .ali tBW@e ele Q@@L<S@GL@oO- #uctur .c1b ete o n2bu. nie5 singurn )apt i*po)tnt 1ie 2 bi].i1 s1 FNE etuele ade0VEte ale uui apZtol Q@GL@r-@<O. Qi0O Apt)trea lui 'a0el i*poii2 aQL8,#ildr cB r )i JnKelat biserica Q@GL@4-@8OL poate c7 a )ost acu.at c7 banii strJnKi ca a5utor Qpentru biserica din %erus2@inO .u intat ln br.Mrul ltri. Q0O prdupau 2. nai inportantS a lui 'arel Q@GL@A-@<L@SOL nu ca n*e# ,B, si )ie leDrtar d ci bisrio p2 )) o iuba st creeB calibti0 Li 1e )ie edi)icar7, 5. SalutVri 1)tle Q@<L@r.@4O. %%. BlTd8 dT $orlnt a. $adrul generat =corintul p2 care la dangneli.t 'a0el prin eul BS d.ci 2! un oE] rebti0 non. %n liieratuE antica $orintul a0ea reputa&ia unui oraK Jn care pot MJntJlnite G1G $;RT TE T, E'%ST;#A $kTRE 0icii de tot )elul3 d accaia a lct o relublie aais $ori.inui 0ehi de riEl#i sLu conercial, Atena. De aceea, ea este irele0ant7 pentru Jn&elegerea situa&iei din Fdo ld 'a0el, De rene4 erisri un renei serice pentru tradi&ia potri0it c7reia oraKul acesta era un centru al cultului prostitu&iei Jn onoarea .ei&ei AJrodit.. Sra8 noralA a $orintului prchbit ci nu a todt Mi bu, eu *i a adlt a olicirui alt port la Marea Mediteran7, E-isten&a unei co*unit7&i e0reieKti Jn oraK este atestat7 de "apt, @8L4. Jn @8A8 a )ost *et la co)it pragd de ss al rhi5 Mei si.ago8l Qpobabil eh nal rVeniB ddli Fe*2 lui 'arelO. b. )nte*eierea bisericii 'a0el spune prea pu&ine despre Jnte*eierea bisericii, dar Jn "aptele @8 g7si* o relatare su*ar7. 'a0el a leul la o laoilie de e)ti, =Acuila ii 'r5sil., ace)tia dhu pbbabil d.5a .)tntini, elUulEi de coilnd din Rotu. Dup% obiceid siu, 'arel a pEdicat ln sinagogB i ia induplet pe ,,i,dei 3i ,2 Srer Q".p. r<L4Ol adic7, iudei Ki pro.eli&i, sau oa*eni 6te*7tori de Du*ne.eu+ Qo e-presie care-i include pe e0rei, pe pro.eli&i Ki pe cei dintre ea*uri care adoptaser7 cea *ai *are Dare a reli2iei iudaice, )l@B a nee la "s.l ri*l al circu*ci.ieiO. 'ate ca *are a sosirii a hcB doi *e*bri din aceast7 sect7 neortodo-7 a a.arinenilor Q"apt. @8LBO, autorit7&ile e0reieKti au Jnceput s7 se op*l utni.irn de catre 'a0el a sinagoaii p2nh prpolddnn2- 'a,.% s.a red.s, ldnd cu sine o ]rie de eD2i con0etuii, dinbe 2re p rero.ci lidcrul si* gogii Ki s-a *utat Jn 0ecini, Jn casa unui o* 6te*7tor de Du*.ereu QconFrtitGO, Titiu +%ut. Acst snp a )o*at nule, biencii dir corint, Z.c a cll0ut repede Q"apt. @<L<, @SO. Relalia dinne ac1ie edprtri de 0dni a rr8 lncordat ii ereii au pbnet de schi*barea proconsulului )]ZA/SO ca s7-@ dea pe 'a0el in 5udeati3 da. i*rcara a 1,Mt inr #i]nc. a putut clDte rcnnbuati itr ti*p cr 'a0el a nar neobiKnuit de *ult )pentru elO acolo, ti*p de @8 luni, plnl clnd a pldat cu co"bia sprc Siria i*preuB cu Acuila Ki 'riscila. c $o*po.i&ia bisericii %n a)ar7 de e0reii Ki pro.eli&ii care l-au Jnso&it pe 'a0el chd a i]it din si*goaL, bis2rica a lct alcituiti din cei de s.au 8n0edt ulrenor, 2neni de on8rne erciasci eu pLg)ni. D2.bLt2pa continut ii inc1 nn se Ktie dac7 biserica era constituita Jn principal din dF2icre)tin5 eu din pVglni .on02n5EL nn e-istd nici un *oti0 cunoscut pentru a trage 0reo conclu.ie. Din p*t de ,rd.n sdial, b5rerica dprinds o di0Zibte 8r2 de ban.ni inlu.indui sub egid. s pe =EBr, r on bogat, 0istienicul cetdW5 conduca ron si*goAii, un on .u t*eret pe ")ugiatul *u, ,leila, Eceb. de cotui, si p2 sda0ii donestici Qdaca 5rterUretaren 1re .oMraO ai =cl2i, De)i in seneral nu e2 alcituita din o*eni cu ongine s5a#n su cu eduo"e idlr, Q[ cor rLG1O, pbbabil cE bitsrlc. a aFt to gi u aer de preenWi inteletule Qct E. . Judge, Th. Sdial 'atDn oJ$nrsridn $roupr in tu @1r $cn.ury, @A1D p. sA1@O. d. $adrul intdeaual 'ene a e-pliZ stld>!ea lapidA a adt de nultor 8ri into bi].ici in cate 'a02# a p"dicai ti*p indel*g.r, turl cer.etntori aV slgdat .B tr rebui sB cirten o cau.i care le-a generar Ai au )oW sDelate o ene de in)l*ntc posibil. alc nediului, de la o situi. pEdoni** iudaici Q02.i J. M. "ord, =nE "iZt Episde to tnc $orinrhiLtr or the "isr Episde ro rhe !cbrcFsUi. $Af G4, @A11, ,. 4SG.4@1O piri la nD

irdlu de r<nsnctsn deaoltat jVFi FL schnithals, cndricir* in cona.n, @AP@O. hinte c2 a dsta aceast7 proble*7 este potri0it s7 )ace* dte0a obser0a&ii cu pri0ire la lu*ea ideilor din 0re*ea aceaa, Jn hiericS e-tsta cu 8)ttudtne W rru, inpo)rant de 2F2i. %udaisd din aDiapora a ioW innnentat pute*ic de *ulte cuente de gtudte. itrlsi0 d. Kcolile )ilo.o)ice greceKti Ki esoterice, de idei 6proto-gnoiice5 totDi, c* eR no*al, iudasnul s baa p. To*, el pu"n in ntuu h care lrrul acta e" ptrsibil- ln rinp .2 52rdele pureau )i adue nlll*i la %erusali* Qnecesitind un pelerina5 care dep7Kea *i5loac2le hareliale s#2 celor *i nur,O, eF2n din Dias pora erau renu*i&i Jn lu*ea greaca pentru stricte&ea cu Zre tincau la cn*ci.ie si la ibai si end re)u.ul lor de a )olosi ca*e de porc. )n *ulte cercuri, Jns7, Tbra era interpretat7 alegoric Ki nu literal Q]'!@-#fO, Deseori, dar nu Jn *od e-clusi0, e0reii locuiau Jn ,,ca)ticr2 .)tihti ii a0eau d#*=te drepMi ci0ile, cu* este dreptul de a a0ea un tribunal propriu, cei .on02nii dinde el*uri au roW pbbabil de5a rpb.elili sau oa*eni =tenLton de Dlll*2au+, er 02near pbbabil diret de h tAeln5s*. A.esna din ll*, rcr )i )osl )anidn. u pantonul .len(tic obih nun si cu )or*ele de inchinar., post cnia. cu pros titulia crticn Qin cultul A)roditeiO. s.arile de dta., inclusi0 0orbirea Jn ]li*bi, erau un )eno*en obiKnuit in "lisiile <@aoo.idtale Ai )aptul ac1ta poate e- plica de ce corin(nn au lolZit <reiit =darunb spi.i tual2 ii ,.ate .-plio blade*ia prldui in srLri de 2-ta. ii care 1e nenlio*tB in @ $or @GrU %.u*. %bndele pB<@ne au aFt u rcl inpo)ianr in 0iaVa r2ligioasB ii in 05ala de )iMre .5L ele nrcAonau ca ZtaDnre ii cen)t uiale ii, in acelagi .i*p, erau surse i*portante de ca*e pentru *7cel7rii Qdar nu erau siDulere s#EO $%Dorl,l2nd $AR E TE%/T%TA 'E @=R/i V'#DTA DE $A, EO. %n atare de elenentele 2notioEle -si culti.e, reli giile elenistice irceau ,p.l ii b intelNr, ii i<"1tlcis *ul . gTit aici b ter2n )ertil. Mdte dirde a.1ie relgn .u elaborat o concep)ie d1listL, pod0it cBreiL roteria 2ra urcne Ai Ea, i n#ei obiVtele gindirn, din do*eniul su)letului, erau considerate concrete Ki br5*. Acasta a du la o pre"dre a c*o.it2rii5 a d1 la o oedintn Zndlnir, Ki Jn iudaisrul elen5sticO in ne*urirea su)letului Ki nu Jn Jn0ierea trupului3 Ki, poale inr* )et ciudat, a ds atit la ee.hn Qin .are 6r7ul+ este pur Ki si*plu respinsO cJt Ki la libertinis* QJn care se credea ca su)letul 6bun+ nu poate )i pJn-s1nt, indildent ce dr #.e hpul nu.onuO. u tMpe lndoiali .r toi aegti la.ion au con tibuit la prcblcnclc spVi1cc care au aBirut in bi]ric7. e. Sursele proble*elor Au )ost sugera&i *ai *ul&i )actori indi0iduali ca Ki cdue rsdddbl2 .le tu.nor din corinrL Q5l =1n1.icnnul suastia lui sch*nhab ci a ceasta a. 1 suE p.oblenelor d3n cdrint t )ct )ren lonta d25a. ldea are hsa T20a nea5usui *a5ore, in speial p2nlru .i nu e-isti nici . $oEd, cl gnd tlcisnd, ca sirton de gindt2, poate )i d.hr adr d2 ti)rl#triu. De ase*enea, Sch*iihals este silit si G1< $;R% TB %. E'%ST;#A $iTRE presupun7 c7 'a0el nu a Jn&eles corect situa&ia, deoarece nu a r7spuns clar ia Jn07&7turile gnostice Q0e.i $. M. Barrett, 6$hrisrianity at $orinth+, !`)l# 41,@A1<-4, p. G1A-GAPO, QiiO ; schi*bare )ii Jn07&7tura lui 'a0el. J. $. !urd, Jn The ;rigin o) @ $onnthiatis, @A1B, a tratat pe larg ideea co*ple-a con)or* c7reia 'a0el a )ost obligat Jn )a&a $onciliului din %erusali* Q"apt. @BO s7Ki schi*be radical *esa5ul, spre nedu*erirea corintenilor caie au rl8 )ideu ln0V"turii <ale oligi.ale d1pe lib1Ete, aJn&elepciune &i entu.ias*. Este i*posibil s7 trat7* aici h *oa ad28t iea lui !ud dar " cFire si )ace* trei obser0a&ii. Modul Jn care !urd reconstituie e0eni*entele Jl )or&ea.7 s7 desconsidere cronologia Ki istoria din "aptele Ki s7 postule.e c7 Jn decurs de G ani 'aEl a tcdtat ia corint, a .Zut pdn r.hinba8 total, de pdiWe .i apoi a elab*at po.ida =MturV+ din @ cor, ,er int8l.l 2 tinp pare nult pr8 tu pentru ase*enea des)7Kur7ri, )n al doilea rJnd, dac7 el e ,8ut1 acu s rLe1Mde bisicilor Detul apostolic, este re*arcabil )aptul c7 'a0el nu-@ *en&ionea.7, Jn al treilea rJnd. te.a lui !urd nu reuKeKte s7 dea o .nalid ]gEii., ]tis)rcltZre a ep5stolei. 'entru o anali.7 critic7 *ai detaliat7, 0e.i J. :, Drane, '8lL #ibcrtine o. #caolitrU, @APB, p, AP r.F. QiiiO /n ele*ent *-paulin tn propo07duirea lui 'a0e.l. A. $. Tbi]lto Q,,Reli.2d -eh.tolosy at co, rinih+, ))TS G4, @APP-<t p. B@ZBG1O a sltenr eet cd corinreii aD deeltat re8tologia rui parrl n2-ctnd cu *ult peste li*itele propriei sale po.i&ii KJ c7 ei credeau c7 do*neau de5a Jn J*p7r7&ia Epocii oi Jn care t8te lucrui# si insaduite+ Q@ coi. 4L<3 1.@G5 @SLG<O. Thi]lton d2de ca ,oBe int2.prera c2 *i *are parte a epistolei pe ba.a acestei idei, deKi este Jn con)lict cu unele proble*e cu* sJnt 5udec7&ile *en&ionate Jn cap. 1. Al&i cercet7tori au c7utat r7spunsul Jntr-o co*bied2 de lactonL DEre Qop .i.,O de e-enplrr suserea.7 c7 probabil corintenii au )ost in)luen&a&i de idei g tic., chiar dac7 nu de u grcticisn 1npl2i deeltat, ti de o incrp)th seVitB a rpisrolei lui 'a0el c7tre ]Zalateni. Aceast7 poli&ie nu este inco*patibil7 cu cea a lui Thiselton &i se poate ca o co*bina&ie a acestor )actori s7 constituie cea *al bun7 baGt p1Eu inr2Areta"a epistolei tn G coi pbbl2M pare si 1e conplet dii2riiEr ,ic, 'a0el este con)runtat cu un atac personal J*potri0a sa

QG cor @SL@SO, ara lDEit de cJ&i0a odoi pe cae el Ji nu*eKte 6apostoli *incinoKi, lucr7tori JnKel7tori, slu5itori ai lui Satan care se deghi.ea.7 ca apostoli+ QG $or. @@L@<-@BO. Accentul pus de 'a0el pe lipsa calit7&ilor oratorice, pe re)u.ul s7u de a-Ki i*pune autoritatea apostolic7, pe sl7biciunea sa Q@@L1-P, <SO, i-a deter*inat pe unii s7 cread7 c7 aceKti oa*eni puneau accot ,e *torid lor, p2 rlroiitarea lor spirituall d pe puterea lor. Si sJnt e0rei Q@@LGGO Ki se pare c7 re0endic7 autoritatea bisericii *a*7 din %erusali*. De )apt, pe baia e-presiei 6apostoli aKa de *inuna&i+ Q@@LB3 @GL@@O sa sugerat c7 aceKti oa*eni ar )i chiar apostolii de la %erusali* Ki c7 aici a* )i *artori la ruptura *en&ionat7 de 'a0el Jn Zal. GL@@ K.ur*. Dar nu ete pebabil 8 ']l s, ] conpa)t h r)tni de egalitate cu niKte oa*eni pe care Ji consider7 slu5itori ai lui Satan, a&a JncJt pare nor*al s7 consider7* c7 6apostolii aKa de *inuna&i+ sJnt un grop distinct Ki se deosebesc de 6apostolii *incinoKi+=. prin ur*are, se paE ci n de., )ae 8 tEi g puiL QS 6Apostolii rW de *in8"+ de la %ssalinl a c7ror autoritate este in0ocat7 J*potri0a autorit7&ii lui '.Fl, dar cu cae pa02l ] etuid.rt erd, nu il)e.ior, QiiO .Apostolii *incinoKi+, tri*iKi poate de apostolii din ierusali*, dar care au trecut peste li*itele acordului din Zal. G3A3 se poate ca ei s7 )i ignorat Jn *od inten&ionat dorin&ele apostolilor de la %erusali*. QiiS corintenii ln2iAi in p..icol <., riD dm-,i in ret1.iE, dd cde rD Dau opDi lui 'a,2l Q8i c. lc Barett, Jaul=, ;ppoturts in n $orinthian,=, lrs @P, PAP@@, p. G<<Gs4O. %%%. %nt2arltltc, cp#tol2lot Esle apr2pe ert c% 'ald a ]is Mi nulte Vrisri corintenilor dedt cele p7strate Jn Scriptur7. @ $or. BLA-@< Qd2Vi Ebd din sLA ar ,ut8 d tradus 607 scriu+O probabil c7 se re)er7 la o scrisoare anterioar7 care a0erti.a biserica s7 se separe de cei i*orali Qadic7, de creKtinii i*orali, dar lucrul acesta a )ost interpretat greKitO. R)o* nu*i aceast7 scrisoare 6$or, A+, G co,, GL<./L PLT@<a " E)er e dee%8 la o scrisoare anterioar7. E-ist7 *ai *ulte *oti0e pentru 2re nD 8d* ce 1te rcrb, d2 @ cor., d aFeL E tonul adei ]risi Q8i G cor, GL43 PL<O 1te d2le bnul cu cTe 1te ].i1.t @ $oi QiiO aceast7 scrisoare a ur*at dup7 o 60i.it7 nepl7cut7+ QG co,. GL@<i @G3@4i @<L@-<O, lu* cale nu ta)t s, ] podieos.e d % $or. Qi; tr ciu.t .dnlnirilor sup2lnciale, G cor B K.ur*., nu pare s7 se re)ere la aceeaKi situa&ie ca @ $or. BLB, lltElt )tr G $or. el 8 a gt2lit ] pare c, a <t2Vit lnpotriE lui 'alel i Ei. 'rir ll*E, dace nsin % $o.. ,,$or. B,, ] p1)t c7 a e-istat 6$or. $+ Qadic7, scrisoarea la care se )ac re)2rin rn G cor,O, tnainre rle G co,. Q,,cor. D,O. 4adar, se parc ce a, aisLat cel U4ir p.tru epi.tole ale lui 'aF# cte coriateli. $e s,, indhplar d .2le#lreU E-ist7 dou7 posibilit7&iL )ie c7 s-au pierdut, )ie c7 s-au p7strat ca )rag*ente incluse Jn @ Ki G $or. Aceast7 "sililitat nu 1te sus8ta doar p. baa p2tr. p8ii ci 8buie se aF* tot e a ]ris 'arel 8. datei e-tstd dore.i cniar %= epistob ca s-ar pu8 se )ie co*binate. QiO G coi @S@< snEd cu=cd. l+- Mai tnainie ca cine0a s7 sugere.e c7 G $or. ar putea )i o scrisoare co*binat7, cititorii au obser0at schi*barea brusc7 de ton la cap. @S3 Ki con&inutul se potri0eKte cu aceast7 ide Qpennu iletalii, Fi BarrettO. s. *i a.gu*, tea.7 c7 aceste capitole pot )i Jn&elese *ai bine ca )iind scrise Jnainte de @-AL c`. re)eririle la *ita lui 'a0el Jn @SL13 @<Lg @S"ieledin @LG<iGL<, A3 s, r2)airile ta laud7 Jn @SLP l.l*3 @@L@4 ti @GL@, 81padte o cle din <L@ Ki BL@G, QiiO G cor 1L@4P.@ 8nune o=cor,A, si dedaE aceasta con&inutul se potri0eKte, iar dac7 aceast7 sec&iune este scoas7 din G $or., 6*arginile+ se potri0esc re*arcabil de bine. QiiiO S-a *ai argu*entat c7 @ $or. 8-@S este *ai uKor de Jn&eles dac7 socoti* c7 repre.int7 dou7 Qsau chiar *ai *ulteO scrisori. 'robabil c7 cea *ai serioas7 Jncercare de a anali.a Epistolele c7tre $orinteni ca 1ind alcrtuire diD *i *ulte Us4i 1E .a a lli :. Sch*ithals,,p\ie Morintherbrie)e als Brie)sa**liuig+, g : 14,RAP<, p.G1<-GAg,adeSrU1 tu@a 18i pl)in .le nou, sisori. ln pridDa (1tei anali.e, Fi $. M. Barrett, % $orinthians, p, @G-@P KiG $orinthians. p. @@.G@, G14 $;R% %E %, E'%ST;T,A $ATRE Bar chiar &i Jn cel *ai bun ca. aceste teorii nu sJnt der)t niKte Jncerc7ri disperate care ridic7 cel pu&in la )el de *ulte proble*e ca Ki cele pe care le re.ol0a, Jn special Jn ce pri0eKte gJndurile editorului )inal. Dac7 este posibil sS Jn&elege* epistolele aKa cu* sJnt, ase-*enea teorii ar trebui respinse. %9. Rela&iile %ul 'a0el cu biserica din. $orint Din cSte cunoaKte* noi, au )ost )7cute ur*7toarele Jncerc7ri de a pre.enta o reconstituire re.onabil7 a e0eni*entelor probabile din istoria bisericii din $orint. o. %ndiat tupd plDWe lli '8d Al&i predicatori &i Jn07&7tori au 0enit Ki au plecatL dint2 ...Vt5a " l2Mrc, Apolo Q"apt. @AL%O Ai poate 'etru, sau unii tri*iKi ai s7i Qc`-@ $or. @L@GO. Hnc7 Jn aceast7 )a.7 se pare c7 ce0a nu era Jn ordine Ki 'a0el trebuie s7 )i pri*it Ktiri despre i*oralitate care )ie c7 e-ista de5a %n biserica, )le c7 pre.enta un pericol pentru ea. b.,$or.A+ 'a0el a r7spuns la aceast7 proble*7 cu o scrisoare c8 2 aFrtiat bi]rid se nu 1ibe dnic a )ace cu ei iMli

Q4 @ cor, sLAO, u pute* sp* nai *ulte despre aceast7 scrisoare cu e-cep&ia )aptului c7 se poate ca ea s7 )i )ost scris7 )7r< a cunoaKte ade07rata gra0itate a situa&iei Ki se pare c7 a )ost interpretat7 greKit. c 9eKtile despre corinteni a5ung la 'a0el Mai bainr2 de a si. % cor, ,a0.l a prinit giri din rei surseL QD Ai =clel %=au 0i.itat " 'a,2@ Vi lnu sp1 cl biserica s-a J*p7r&it ur*Jnd *ai *ul&i lideri. AceKtia e poate s, ) Ep8at dod pulrte de .ali)t pentru grupuri care a0eau acelaKi cre. )unda*ental, sau probabil au repre.entat di)eren&e reale de cre. QdeKi 'a0el nu d7 nici un indiciu Jn scrisoarea sa cI sar .dt]sd unor grupui ,tunTd di0i.,.eO. Dace ai cloei au ads Ei]8 8rintenilor, ete pZibil 8 grupurile acestea se poate sI )i )ost cau.ate de scrierea sisorii ttu4i chd di)Ditele gupui au nt sB o rinid la dilaire autoiidlt Qi, 'rcbalil Ni Wte)8, ron8t ri AlBic Q@ 2or. @1L@PO . rtlai.t ritraWile ce l-au dete*i*t p2 'a0el s, sln ep, s d B din ]risE s. Qio $orlntenii i,54i a, ]rlB o s.rtsoa2 lui 'a8%, punind *ai *ulte Jntreb7ri la care el r7spunde Jn P@@=@1@4. ti r7spunsul siu 'a0el citea.L de dteE di din scrisoarea lor3 c). 6Este bine ca o*ul s7 *ise ating7 d. %e*ie QPL@O3 lro" aiT *oWtin"= Q<L@O ri 6lTate lucrurile sJnt Jng7duite+ Q@SLG<O. Scrisoarea se pa2 cV r Mt p1 S alte lnE2bdriL +Este celibant idealul creKtinU+ QJntrebare discutat7 Jn cap. P din r7spunsul lui 'a0eln3 6De ca s7 nu aib7 creKtinii libertatea s7 ia parte la sacri)iciile aduse JdolIor Ki s7 *7nJnce carnea 5ert)it7, JntrucJt Kti* c7 idolii nu sJnt ni*icU+ QJntrebare discutat7 Jncap. 8-@SO3 6SJnt corecte practicile noastre din ti*pul deJncliin7dune Qprobabil c7 ei le-au descris Jn detaliuOU+ QJntrebare discutat7 Jn cap. @@-@4O3 6 u a* trecut noi de5a, Jn 0ia&a noastr7 nou7 cu $ristos, prin singura ]Jn0iere de care 0o* a0ea parteU+ QJntrebare discutat7 Jn cap. @BO3 &i, 6$u* r7*Jne cu colecta, cu strJngerea de a5utoare+ Ql=rrElaE dletti ltr 8p. @1O. d RdspMu% lui '8aL +ct. 8+. R7spunsul este @ $or. #ungi*ea scrisorii Ki senti*en ele rTrlte d2 prcblerele ridi8te <lrlt o e-pl5elie adec0at7 pentru digresiunile din scrisoare. TotuKi, se pare c7 scrisoarea nu &i-a atins scopulL Jn G $or. GL@ &i @<LG citin d1pp 81itar8]a altor ac"ui rci e. 69i.ita nepl7cut7+ Ac&iunea necesar7 a )ost o nou7 0i.it7 la $orint, dar se pate c7 aceast7 0i.it7 a )ost un eKecL biserica continu sa 1e adbi*tE i.r 'arel a )dt *BEat de u indilrd cd [.a 5iglr pe*El, `. 6$or. $ 'a0el Jncearc7 iar7Ki s7 reali.e.e printr-o scrisoare ceea ce nu . putut realia prin Dreala s rd=l5lddt,L )ace o *ustrare aspr7 tur*ei sale. Aceast7 scrisoare a )ost dus7 de Tit QG $or. PLB-BO &i nu s-a p7strat pJn7 Jn .ilele noastre. Dup7 ce a scris-o, 'a0eJ a trecut prin agonia regretului Ki a )ost atJt de sup7rat JncJt nu &ia putut Jncheia lucrarea, Jn duda oportunit7&i5orL Jn cele din ur*7 Ki-a p7r7sit lucrarea pentru a *erge s7i JntIlneasc7 pe Tit &i pentru a a)la cu* a )ost pri*it7 scrisoarea QG $or. GL@G K.ur*.O. $Jnd s-a JntJlrdt cu Tit, iZ1, s-a b))it Zps de nult cind a ailat ce sc= soarea s a )1t teMi 8 nebuia5 coliDteiii s-a, poc7it &i acu* erau uni&i Jn 5urul lui 'a0el, iar raportul ld Tit a tost lQ15ator h nrdsilE e. g. 6$or. D+ lnchbr de ,1tauEa ud reladi bue intre sirE ri bi]rica e. 'a0el a sis inediat din noD de dabri aceasta o scrisoare de laud7 &i bucurie Qce s-a p7strat Jn G $or. @-A[. h. Sosirea altor Ktiri inahte ca 'a0el sA td*its sris8s Q2u Doate ire. dht dup1 ac8O, a prinit Wri cn 0ictoria de la corint nu a t1t tocnal conpletl, "ie ca Tit b rd p2te *7sur7 de opti*ist, )ie c7 s-a petrecut o schi*bare radical7L rdKte str7ini, nu*indu-se singuri 6apostoli+ &i pre.entJrid acredit7ri )oarte Jnalte, au contestat r.utdihrea lui 'aFl ti au hceput s, dlcB in dtecire tur*a lui. ; e-pli8ti2 alt8ti0e 1te cV 'a8l a Wiut toi ti*pul despre e-isten&a acestui 6cuib de J*potri0ire+, dar Ki-a p7strat critidle pJn7 la s)JiKit. Aceast7 idee, Jns7, nu e-plic7 schi*barea de ton Ki nu e-plic7 de ce 'a0el nu da nici o indica&ie c7 ar trece de la a se adresa Jntregii biserici ta a se adresa unei *inorit7&i din sJnul i. 6$or. E+ '10el rnspulde cu u atac Enuntor l, adr] a1tor 6apostoli *incinoKi+ &i re-a)ir*7 autoritatea sa Jntr-o alt7 scrisoare sau Jntr-o ane-7 la 6$or. D+. Aceast7 WriBo 8ostituie G $or. @S@<. A aFt 8 dceU u pute* decJt s7 specul7*. u s-a *ai p7strat n(i o al1 "isrc adrdtl T 'a0el scstei bisici, d2Vi pnn and A1 d.cr, $lercnt, epi]opd din ndE, a g7sit c7 era necesar s7 biciuiasc7 din nou aceast7 biseric7 rebel7. Biserica s-a de.binat din nou, de data aceasta pentru c7 niKte b7iba&i *ai tineri iau Jnl7turat pe p)t.bitdii lor $l*t 1 0l.ut h aZr leru *hdrie Qo prcb,e*a atisn si Jn epistolele lui 'ar2lO &i cearta a )ost *ai *ult personal7 deIt doctrinar7. 'rin ur*are, se poate ca 'a0el s7 )i cJKtigat b7t7lia Jn G1B $;ru TE %, E'%ST;#A $kTRE proble*ele *a5ore ale .ilei, deKi 0ictoria se poate s7 nu )i )d atlt .te conpl2ti .* d 1 do.ir el. 0. Autclt#ttrta tl dat, ederlt

orie .d sp8o tl pi0ire ia inZ8ritaba lor, hca" lrdoiau 8 pri0iE la auteicitat8 .c1ror dou7 epistoleL ele au )ost considerate Jntotdeauna c7 )ee parte din sridle rent1taie ale lui peEl, in c2 tri02ite date epirol2lor, puta pl8 de la u punct )i- )urni.at de perioada Jn care ]Zalio a )ost proconsul, punct care ne per*ite s7 dat7* e0eni*enrlt din "apt. @<@@G la 5,)rrrat, anului B@ s, BG d,cr, Qproconsulii preluau )unc&ia Jn luna iulieO. DupI a-8ta 'a02l a star ,Wurt2 .ile+ Q"apt. @<L@<@ ti p"ba. bil c, a pl8t p2 la snDitul aceluiati .n. lapt2#ti @A ne relatea.7 acti0it7&ile lui ulterioareL o 0i.ita scurt7 la E)es, apoi la %erusali* Ki Jnapoi la E)es, unde a stat *i nult de G .ni, Aici 1E Wel 8i prcbabil sa d sh @ $o.,, ata hc)t elitul. p1t i datari in5u de s< sau B4 d.$r. G $or trebuie s7 )i )ost scris7 la scurt7 lr*2 dup, aMh, cel 8i 1.iu h anul ss d.$r. B%B/;$RA%%E. $on8tDnaL 'rcbabil ci ele tui bse .ol8rarii d1pE cel2 doua 2pisro# srnt cete ale lui $. M Ba)tt iln sia ald.t Q@A1a ti @AP<O, Alre con2ariiL D1rrs , $or.L $al0in3 ". codet, @aa1L A Rob2dsd Vi A pl82., t$$, @A@@ Qte-nn gr.O3 #. Monis, U@,=-cl @AB<3 J, !iriig, @A1G Qed. )r. @AagO3 !. $on .el *Inu, !er*eneia, @APB. D1pre G $or,L $.l0in3 A, 'lF2r, %$$, @A@s Qeabr gt.O3 R, 9 Z. Ta<(d, T T$, lAsai rE. !u<he, @A1G. Alre rtudiiL ". ". <ruce, 'ouli A,1r%2 o` tn. aree SpiriR @APP, cap. G< ti G4, D. ceryi Die $erner d1 'aula in G. Mori*hetbric), #A14. D,R d. # $;R QEhr, Daen3 si, (a1O, @. "olosii in ])) lit2*l Eleribr la c2*le de bdb2. Qc1. GGi@<3 Dan. <L<O, de lap QDd. <LBO si de 1ou s1lbatic Qebr. ljn, De)t. <<L@P3 ,s. GG.G@, AGL@SO, rh )olZit 8 eipiot pentru uleiul )olosit pentru cere*onialul ungerii Q@ san."nE, @1L@, l<i @ #ap. @3<AO. $orul de b2rbe. QDera hayydbelO era )olosit Ki ca =instru*ent *u.ical Qlos. 1LB3 c`. @ $ron. GBLBO. G. 'rctube"nlele h ro*i de 8* anate la cel2 pad col"ri ale r.l8lor din 8r*l tntilnirii Di din Tenplu3 u en2lE alta. a )ost gerit l. M2gnido. SJngele 5ert)ei era stropit pe coa*ele altarului QE-od. GAL@G3 #20. 4LP,ls, etc.O ,i ele dau otuid8t2 c u loc de re)ugiu Q0e.i soarta lui Adonia Ki loab, @ J*p. @LBS D.l*.3 GLG4 ,-l*,O, <. coa*el2 tinbolia, puterca, itr a.Sll* po )etici a lui .2rleli. Q@ lnp, GGLrlO Ai in r2denia #d gaharia Qgah. @L@8 K.ur*.O Ki cu0Jntul este )olosit adesea cu sens *eta)oric Jn scrierile poetice. Du*ne.eu Jnal&7 cornul celui neprih7nit dar retea.7 cornul celui rau Q's. PsL@S s.l*., ec.O. E% a itcut si Jn*ugureasc7 cornul lui Da0id Q's, @<GL@P3 c). E.ec. GALG@O. i se spune c7 El este 6cornul *Jntuirii *ele+ QG San. GUL<t 's. l8LGi cJ #F @L1AO, dar ac1ia pcte 1 o *b)orE bsall p2 8a*le .sltarului .a un loc de isp7Kire. Jn A*os 13 @<, Jn ioc de 6coa*e+ QJn trad. ro*. 6putere+O ar trebui s7 citi* $a*ai*, nu*ele unei localit7&i. 4. %n sdd apaa/ptic din Da, P ti <, ,i nr Apo.. @< Ai @g c8le Epndlor din 0rdaii rerre.ind do*itori indi0idcli din )ieQ8 inp2riu noldial. B. 'entru 6co* cu cerneal7+ Q6c7li*ar7+O, 0e.i ]S$R%S/#. J,B.Tr. $;R E#%/. %n "apr, @SL@ ).u*. u cotuion rc*an din ce8, h 'al1tiE, s on din cate<oria acelora dintre ea*uri cunoscu&i ca 6oa*eni te*7tori d2 Dl*eh+, daro.ir, absahentului lor )ard de practicile religioase e0reieKti cu* sJnt *ilostenia Ki rug7ciunea, lucruri pentru care $orneliu este *en&ionat Jn *od special. $o*eliu era un nu*e obiKnuit Jn lu*ea ro*an7, Jnc7 de cJnd Jn anul 8G J.d.$r. 'rbli1 co)u/s sda a elibe"t @o,Soo de sda0i si i-a Jnroiat Jn propria sa gens $ornelia. $o*eliu din "aptele este *en&ionat Jn specia, deoarece este pri*ul dintre edui e 2nit b d2i tini.n. cind el, )a*il=a s Di prietan sei au a]dtat prcpdiduiE lui '2d, ei .u cre.nr W au tri*it Dunrn s)nt, iar apoi au t1t bote.a&i la porunca lui 'etru. %*portan&a pe care o acord7 #uca acestei oca.ii este subliniat7 prin repetarea re(tirn Qc,@ "apt- @@r@.ta3 @sLP, @4O. =cohorta iralianl+ din caE 18 larte $oheliu * o cohonl au-iliar7 de cet7&eni ro*ani Ki pre.en&a ei Jn Siria, Jn Mold @ d,cr,, 1c atertati p.in iBrip$i. ".".B. $;R;A A. o podZb, epil1.a distircd0a, d11ri orna*entat7, purtat7 de regi Ki de alte persoane a)late Jn )unc&ii Jnalte. %. Jn 9echiul Testa*ent $oroana *arelui preot era o plac7 de aur pe care erau ilBi] o0intel2 ,S)lnt Do*ului+, ii 2" lesad de *itr7 sau turban cu un cordon albastru3 aceasta )iind o enbl1B . co cririi QErod, GA13 <AL<;5 t20, <LA@ G@L@GO- Dupi Dn, h and BGS ld.$r., Dll*e* i-a poucit lui .aharia Q1L@@.@4O sn iace 1r1)t d2 ar Di de a.gidt ti si le luit pe capul lui tc1, r[8le preot, acestea )iind depuse Q*ai tIr.iuO Jn Te*plu ca si*b.lui .l2 lnduEiii lui DFreu, se p8te si li )1t 8nbiEE int.o singui coru3 dubli, uild Jntr-o singur7 persoan7 )unc&ia preo&easc7 Ki cea regal7. Dinie .o8le 2aale, 8M* de au a lui Da 0id a )Zt enbletu resannu5 p2 ce 5 %a dar D*, neau Q's, G@L<i cJ @<GL@ar rebgeru Trrnri hi Du*ne.eu-Ki a coroanei-c`.'s. 8AL<A3 E.ec. G@LGB-G1O. Jn Bibbe este relatat7 Jncoronarea lui ioas QG J*p. l@LlG3 G $rcn. G<L@@O, Da0idalut ca pbd de re.boi coroana Jncrustat7 cu pietre a regelui $sau a .eului MilconO al a*ninoi, carc clntaM u brant QG san. @GL<S3 @ $M. GSLGO.

Sbtdle anonii. n anti pe r2ai sau pe .ei purtJnd coroane *ari Q0e.i ". ". Bruce, %srael and the ations, @A1A, pi. %O. 'entru o coroan7 Jncrustat7 cu pietre pre&ioase, 0e.i gah. AL@1. $oroana regal7 a %ui =)eri, regina lui AhaK0eroK QEst. @L@@O, a a5uns pe 2pur Esid2i QGL@PO5 iar i*brdcen5niD reBdB cu cd2 a )ost on8t Mardoheu a inds Di o e*n de aur QEst. 1L83 8L@BO. Jn a)aa )aptului .B eE u * al r2galiiL$ Q'ro0. GPLG4O, coroana a de0enit o *eta)or7 si*bo-l5.ind glDia Q%o0 @ALA3 (, GaLB3 1GL<3 l2,. @<Lra3 'Tr sL@13 'd. 4LA3 rGL4t @4LG45 @1L<@3 @PL1O ii ))i4 din ne)dicn25 shd.n ;o0 <rL<13 %s. G<L@, <lG11 $; T/# #u*ea biblic7 o)er7 *ulte e-e*ple de coroane di)site. in Esipt "sel2 W 4ii purtau di0e" corcne Jnalte Ki co*ple-e, a0Jnd di)erite se*ni)ica&ii, sau purtau o coroan7 si*pla de aur sau o diade*7. "oarte caracteristic7 este *area $oroan7 Dubla, coroana .*bi"r, a Egilturui de sc Si de Jc, indulnd coroana ra&ie a Egiptului de Jos Qo p7l7rie plat7, a0Jnd %n )a&7 o spiral7 &i o coad7 Jnalt7 ta spateO Ki deasupra ei coroana alb7 a Egiptului de Sus mJnalt7 Ki conic7, cu n noNt la .apriO. Diad8ele lui "daon aEau inioJ deauna pe partea din )a&7 uraeus sau cobra regal7. Jn Mesopobnna regn si,ieni putau palBd conie truchiate, J*podobite cu )JKii de broderii colorate sau de pietre pre&ioase, sau purtau o diade*7 si*pl7. Regii Babilonului purtau o *itr7 curbat7 care se s)Jrsea Jntr-un 0ir) ascu&it3 0e.i !."ran()orJ.`lrt an dArchitec-rure o% th. AnciDt oriDt, @As4, pEce aPaA, AB, @SA-@@S,@@4, @@1, @GS. E-ca0a&ule din 'alestina au scos la lu*in7 o serie de coroane circulare sau diade*e3 pentru o cunun7 d5ntr.o bandi de au de"tL d p1cb, 8i :. M, ". ')tie, Anciar $8a %%%, @A<<, plbcile @4L 1, @B. 'entru alte e-e*ple, 0e.i de ase*enea M. Zalling, Biblisc)ces Realle-i(on, @A<P, col. @GB-@G8 si )igurile, M.A.M. n. Jn oul Testa*ent SJnt dou7 cu0inte care trebuie e-a*inate. $el *ai i*portant dintre ele este scephanos, care dese*nea.7 o c*un eu o diade*i ciE/lad , lst2 cu,,lntul )otcit cu re)dire la tul* de spini a lui $rist1, cu0lntul ,,spini+ in #inba gr. 1,e %a )el de gene"l ca in linba noastr7, aKa JneJt este i*posibil s7 Kti* ce plant7 a )ost )olosi&i, )ete clar c7 aceast7 6coroan7+ a )ost o bat5aut a sinbohu5 r2aalitatii si poare, a di0initeli V8.i!, St J, !art, JTS, sr <, p. 11PsO- DeKisupha-ros poate d8%M o corcana reaaE QApe. 1LG, etc.O sensul obiKnuit a )ost acela de cunun7 de lauri acordat7 Jn0ing7torului de la Jocuri sau de ghirland7 )esti07 )olosit7 cu oca.ia unor s7rb7tori. Aceste sensui rtau %a baa ))i5oritBAi tdt2lor din T, Ast)el, 'a0d le a*inteKte corintenilor c7 atle&ii se str7duiesc p2n@r=r a prini +o cDlni Q)t re loate 01te5i+ ii adalgV c% noi ardsin 2 sL prinin ,p cuun care nu ] poLte ,t]c5#= Q@ cor. ALGsO, Ese inpotrdr ca acela care se iupr7 pen*i coroan7 s7 concure.e 6dup7 =lnduieli+ QG Tin. GLsO. %n u2le ca.ui co8M cles tinului este de do*eniul pre.ent, cu* este ca.ul cJnd 'a0el consider7 c7 oa*enii con0erti&i de el sJnt coroana lui Qtilip. 4L@i @ T1. GL@AO. De oh5cei, i a, coroana este de do*eniul 0iitorului, cu* este 6cununa neprih7nirii, pe care *i-o 0a da Jn .iua aceea Do*nul, JuaaLto.ul el drep) QG Tin. 4L<O. E-5sra de a]*enea re)eriri la 6cununa 0ie&ii+ Zac. @L@G3 Apoc, GL@SO &i la 6cununa care nu se poate 0este5i, a sla0ei+ m@ 'et, BL4O. $oroana poate )i pierdut7, deoarece oDtilii srnt lnd8li st o ptstrere cu tdri2, 2 s, nu )ie lus de la ei QApa. <Lr@O. D/ eau la lncoroEt p. o* +o sla0a W cu ciste= QEF. GLPO W %Bu a )ct lncorcMt de en*,, ,perh ca, prin harul lui Du*ne.eu, s7 guste *oartea pentru to&i+ $E0r. GLAO. Ter*enul diade*a nu este Jht)lnit )rec0ent QApoc. @GL<i @<L@3 @AL@GO. %n T ete hroldale u sinbol al "ga%reWi, s sihbol de on8rc. #.M. $;R# o sbucnua pmabilB di, pln.a s, din pie[, spri5init7 pe stJlpi Ki, deseori, Jnt7rit7 cu )r*ghii Jntinse de la stJlpi ta &7ru&i Jn)ip&i Jn p7*Jntul din 5ur. $o*para&i Js. B4LG, care *en&ionea.7 perdelele, )rJnghiile, Eru,sn Qdar nu ai srilpiiO3 pina d2 con 1 de obicei de cd2Rnr ch5sn Q$Dr, @LsO, cotuile au )1t U rintre p.itule ldlinle conl]lbMte de o* Qcnn. 4LGS@ ALG@O. Ele co tituiau lauir" obDnuite a popoarelor no*ade sau serni-no*ade. 'atriarhii e0rei au locuit Jn coltui Qcs, @<L@,1,A=@S, erc,O3 )e*ilea08u u8n propriile lor corturi QSara, Zen, G4L1P3 laco0, #ea, doicile, Rahela, Zen. <@L<<O care erau, )7r7 Jndoial7, .@Btui de etuile sllor lor. %n tinpd cdlSbriei din Eaipt in ca"an %sla2l a leuit i, 8rtui QE-od. @1L@1, <L4,@S3 *. @1LG13 @rL@4O ii a, aFr lauin" *i stabile nu*ai dup7 ocuparea $anaanului. Jn .ilele lui %ercn5a, Mta RMbiSlor ln8 la id2a ro*adi de a leui in cortui i dispretuiau 0iata sdenbe Q%D. <BLPO, d.r nici chiar idsh rcruntic al 0i."i no*de independenZ, reite h con, nu trebuia Ba ne preltrit *i nult dait d8tan2,tul %a" de DFe.eu Q's. <4L@SO, rn ro0 4LGr Q0e.i ii G cor. BLrO nDnea 1te c*paEti cu srhgeE onulu5. # .lE popoai2, sdiptua Mlo)ta.n conuile *dio5"lo, QJud, 1Lsr PL@<O, ale ch2daruhi Qclnt. @LsO i are Etiopi2i Q!ab. <LP, W ale MadianDluiO, caE dVi lduitori de la 5Mginea Wd]nrnui din tatuior dania Di 9 Arabiei. cortu.ile a08u lntrebuintin spe)ice la poDoarele sed2nraE. in a)di d2 cortul paKnic al

p7storului, Jntins pe p7Kune Q$Jnt. @L83 Js. <<L@GO, egii ti a8rele lor tii lnrildeau srniile ,2 cido c). @ San.ti @PLB4 QDa0idOi G iip, ULU.< Q>ra-*eiiO. %n )ine, Jn li*ba5ul obiKnuit 6cortul+ a a5uns s7 Jnse*ne nice tel de leuin" Qnu nurui ir ssul lite2l3 c, @ lnp. <L11, G %np. r<.B, %n un2le badudi este 6cas7+O, poate pentru c7 Jn ti*pul 0erii cortul era lolcit de lli l8iton de la orag W de la ,ad, %n)or*a&iile e-terne despre corturi le con)ir*7 pe cele din sciptuE, ln psi8da latialnalB esipt1rl Si. nuhe din $anaan a a0ut un cort, Ki-a aKe.at tab7ra Ki a p.idat 8.tu@ du5*nului siu QnE-%, p. GSb, rlnddAi @4sO. %n pen8da Zre a lll*t dlpi lrodul lui %siael &i aKe.area ini&ial7, Ra*seslll Qcea. @@AG-@@1@O spune ci a ,ddsEt set Qadici, EdonO dini2 dlbuile no*dD ii le-a 5eiuit codune Qhr, d2 la eb., jo,t2lO de oa*eni Ki bunuri+ QA ET, )ig. @PS-@P@, <P4 mcortul Esal d2 la.ho5O. cotui din .p8 padia.hali, cl, D. J. Fbenan, Jn Z. A. $lttle Qed,O, riblicdl ond ar ,1tn Studi4 Q)Beys tnj !onor o) : S. lnsot, @AP4. QT$;R%%J#, $;RT%J# % =T[%, %R%%.O MA.M. $;R%/#. @. $o%tul adunlrii sD *i odt ,,co=@i JntJlnirii+ a )ost un loc pro0i.oriu de Jndlnire a lui Dll*]eu o popord pina cind a )1t costd5t cortur *ai *are QE-od. <<LP-@@O. Acest cort al JntJlnirii a )ost ridicat Jn a)ara taberei. Moise intra Jn cort Ki orul, care *arca 're.en&a di0in7, se cobora Ki r7*Jnea a)ar7 la Dn. ln pr5eidla ac1ta, 8rtul ra asdinat cr crBpBM stndii , car2 a )1l ps Moi2 QE-od. <4LGG G<O Ki cu peKtera Jn care a stat )lie Q@ J*p. @ALA-@8O, pentru ca Du*ne.eu s7i 0orbeasc7 Jn ti*p ce gloria lui Du*ne.eu trecea pe a)ar7. $ortul cel *are, Jn schi*b, a )ost Jn7l&at Jn *i5locul taberei Ki orul G1P $;RT/# gloriei st7tea nu Jn a)ara ci Jn interiorul lui, a&a Jnt)t la heplt Moi] a Eeluit sL sra alara Z-od. 4SL<4. <sO. G. $ortul Qsau $ortul JntJlniriiO, cu* era nu*it Jn *od obiKnuit, probabil c7 a )ost sanctuarul Jn care Du*ne.eu a locuit Jn *i5locul lui %srael %n pustie. Dup7 intrarea Jn $anaan, $ortul a )ost sta&ionat succesi0 la siio Q@1, @<L@O, b ob Q@ sd, G@O d la c.baon Q@ $bn. @1L<AO. in el2 din urn, Solo*on @-a adu @1 lEdptu Q@ iop. <L4O. Ete nMit linplu *l>(ur _ 6locuin&7+ Q6$ortul+O, ca Jn E-od. GBLA3 sau *))lt)Jn C!:! _ 6locuin&a lui %ah0eh+, ca tn #e0. @PL43 sau *iJ(7n ha=ed7t Y 6locuin&a tablelor leg7*JntuJui+ 6*7rturiei+, deoarece acolo se a)lau tablele leg7*Jn-tului, ca Jn E-od. <8LG@3 sau =ohet *I=ed b 6$ortul &nrJlnJrii+, adic7, locul destinat special JntJlnirii dintre Dlllrea ii loporul S,,, 8 h E-od. GaL4<5 Wu *iS(7n +ohel *B=ed * 6locuin&a cortului JntJlnirii+, ca ln ,-od. <AL<G3 su niDdal _ ,,s.R8@= Qlaa2 sdntO, ca Jn E-od.GBL83 sau DIde) _ Joc sRnt+, ca Jn E-od. <8LG4. Este nu*it de ase*enea he&C!:! _ 6$asa lui rah0$, 2 t, r-.d. <4LG1. Mats5.lele )olsite petrnu 8snui8 lui stnt lMtioEte ln Erod. GBL<-P. M.tlll tradus 6ara*7+ probabil c7 era cupru. $uloarea 6albastra== probabil c7 a )ost un albastru-0iolet iar culoarea 6purpurie+ a )ost un roW,.,orpuiu. Materiaht tradus 6piei de 0ilei de M2+, tbbabil cd e"u piei de dFona Q0iJel de *areO. %. $ortDl lntirddt cortul, a.op2ritd/2 Al cadrul Jn sensul strict al cu0Jntului, 6$ortul JntJlnirii+ se re)er7 la un set de .ece perdele de %n, Jn)7Kurate in 5urul unei construc&ii din ra*e de le*n, care constituia locuin&a lui Du*ne.eu. 'erdelele erau din Jn Ki aEu "Vte " 2le 4eui de hltni, brodate cu albastru-0iolet, roKu-purpuriu Ki roKu. "iecare era lun g7 de G8 de 8, )ih la de 43 Dau cete laolaltd p2 lungi*e Ki )or*au doua seturi de cJte cinci, care atunci ctnd erau asa*blate erau prinse cu BS de copcii de aur care treceau prin chiotori de la *arginea )iec7rui set QE-od. G1L@-1O. $ortul JntJlnirii era acoperit cu unspr2Be 8i8 din per de capr1, 8re =l te*inc logia strict7 este nu*it 6cortul+ QE-od. G1LP-@BO. "iecare dintre ele era lung de <S de co&i Ki era lat de 4 Ki du cete laolald td eud ]tuiL ud din circi si cel7lalt din sase, care atunci cJnd erau asa*blate erau prinse, %a )el ca &i cortul JntJlnirii, cu copcii care treceau prin chiotori, nu*ai c7 copclile erau din cupru. Deasupra cortului era pus7 o Jn0elitoare de piei de berbeci t7b7cite Qlit. 60opsite Jn roKu+O, iar peste aceste ea tremt18 din piei de 0ilel de *re QE-od. G1r@4O. Aceste perdele erau Jntinse peste 0Jr)ul, spatele Ki ele do,, latui ale .adrtlui QE-od. G13@B<SO ceW era asa*blat din patru.eci Ki opt de unit7&i nu*ite DcraiJ*, )iecare lung7 de @S co&i Kl lat7 de @ cot Ki 5u*7tate. $ea *ai corect7 interpretare a acestor D=r7l)on este cea dat7 de A. R. S. Mennedy Q!DB 4, p. 1BA-11GO3 acestea nu erau seJnduri *asi0e, ci ra*e3 )iecare consta din dou7 laturi 0erticale QyadIt3 nu 6urechi+, cu* este tradus ter*enul Jn *ulte traduceriO unite prin Kipci ori.ontale, ca &i o scar7. Ase*enea ra*e ar )i a0ut trei a0anta5e )a&7 de seJndurile *asi0eL ar )i )ost *ult *ai uKoare, ar )i )ost *ai stabile &i, Jn loc s7 ascund7 )ru*use&ea perdelelor cortului, ar )i p1*is sn 12 0d.rc din intdior p2 roW p2r2tii. 'i cioarele c.lor Nlod latui 0Eticale ale 1ei"i ra)t erau )i-ate Jn suporturi de argint con)ec&ionate din argin*l ob$nut di, tae de rrcEsr)nt $r-od, <SL @@-@15 <aLGB=GP[, "i))i btuE a .orttrhi eta )or8tA din dornai de "*e, tn slpDtlrSe lor, p8 una ling7 alta3 pe latura din spate erau Kase. Jn )iecare col& din spate *ai era Jnc7 o ra*7. Este clar c7 scopul acestor ra*e supli*entare era s7 con)ere rigiditate Jntregii structuri, dar detaliile speci)ica&iilor nu sJnJ clare.

'oate c7 cea *ai bun7 e-plica&ie este cea dat7 de /. $assuto3 )iecare ra*7 din col& era cuplat7 Qnu 6separat7+ ca tn 0saO la partea de 5os Ki de sus a&a JneJt s7 )or*e.e o pereche cu ulti*a ra*7 de pe latura cortului, iar apoi era prins7 de perechea sa cu un inel de lEtal Qa, G4O. 'etru a n1)u2 alini8 nnelor, cinci bare 21u lldt lrid indel. de .u prie d2 Ai"ile ori..nrale ald )iec7rei ra*e din ratui Li din spate. BaE din ni5le s intinda p2 t8tb lunain8, (r elelalte "tru du tui Wute, Rarcle Vi barele en, eetioMte din le* d2 slci*, aco"rit cu aur. c#rd rarcle au @1Q Mblate disErla de la e-tre*itatea superioar7 pe partea anterioar7 ra*elor de=s lun8ul aoperiAnDi ptns la ertrenibr8 intdioar7 a ra*elor spre partea posterioar7 a )ost GS - :i h @S _ 4S 8i. 'erd2lele 8rnnui, priM @aolalt1, nBsFu G< de eJi " @S - 4 _ 4S oli. Ele eRu tatire peste ra*e a&a EncJt cei 4S de co&i se Jntindeau de la part2 d2 s a ntulor din )ats plna la "rt2a de 51 a B*lor din srar2. pedel2le ."nblte ale 1Edui *7surau <S de 8$ pe @@ r 4 _ 44 coli $nd 1a, lntiE psE pddelele 8rnnui, ei G coW h plu Q<S )at, de G<O d,d1, o borNbrl de @ ot de 128 patte Q,-od, G1L@<O. cei 4 oS 8e eBu in plu in c2alahn direc&ie Q44 )a&7 de 4SO erau J*p7r&i&i Jn )elul ur*7tor3 in p2rtea postdioTa 8rtul Eec8 G coli pete perdelele cortului JntJlnirii Q0. @GO, iar Jn partea anterioad, ei G .oS sau ndoi$ h spate, " latui W p2 eperb,, 8 si prcte58 MrsnE "rdelei cortului Jntilnirii care ar )i r7*as descoperit7 Q0. AO. $u0Jntul )olosit pentru aran5area perdelelor peste ra*e nu este cu0intul obiEruii p2nEu intind8a uui 8Z rata, ci p7ros, care Jnsea*n7 6a des)7Kura+ Qeste )olosit pentru Jn)7Kurarea unei pJn.e Jn 5urul *obilieruluiO. AcoperiKul era plat. 'entru a J*piedica perdelele s7 se lase in 51 la n5le E4tud ruele Jn intuerior, Qte-tut nu spue a.et llld, dar onite nulre detalii d pri0ire la cort, care trebuie cunoscute pentru a construi un cortO, probabil c7 erau )olosite niKte bare de le*n c))iEale, de la o *ryire la a@s a pB4ii de su a *elor QpenEr 8npanDe re.i pa0ilionul poltabil al lu-!etep-heresO. i. "ergusson iS*ith=s Dtetionary o`the)libQe,<,p. @4BG-@4B4O si *ul&i al&ii au argu*entat Jn *od necon0uigator c7 perdelele trebuie s7 )i )ost inti p1te clib enEal. /nele dinEe ar8uEnr2le lor presupun c7 laturile Ki spatele cortului erau )or*ate din sdtodrai *asi0e3 dar Jntrudt acestea nu erau )*ate dir rlndui .i din ))e, d8aenZle @or ru sJnt 0alabile Ki ar duce la un re.ultat i*posibilL locui s)Jnt &i locul preas)Jnt ar )i )ost e-puse 0ederii din a)ar7. Alte argu*ente sJnt anulate deoarece nu obser07 c7 ter*enul 6cort+ Jn E-od. G1L@-@< nu se re)er7 la cl7dire Jn general, ci %a cele .ece perdele de in. G18

/. %nteriorul %nteriorul cortului era J*p7r&it tn dou7 co*parti*ente printr-o perdea prins7 cu copdile care prindeau perdelele cortului QE-od. G1L<@-<4O. De aici Kti* c7 pri*ul co*parti*ent era lung de GS de coti, al doilea de @S co&i. Jn7l&i*ea ra*elor, @S co&i, ne d7 a doua di*ensiune &i dup7 toate probabilit7&ile l7&i*ea a*belor co*parti*ente era de ase*enea @S co&iL de&i l7&i*ea)ieloi Kase ra*e din spate era de A co&i, trebuie s7 ad7ug7* grosi*ea ra*elor &i ra*ele din col&uri. 'ri*ul co*parti*ent este nu*it Jocul s)lnt+, )ar al doilea, 6s)inta s)intelor+, adic7, Jocul preas)Jnt, sau pur &i si*plu. Jocul s)Jnt+ Q#e0. @1LG-<3 E0r. AL@G3 @SL@A3 %n aceste ulti*e doua 0ersete este 0orba de intrarea insolita s)intelorn. De ase*enea, pri*ul co*it uneori 6pri*ul cort+, %ar al doilea co*parti*ent 6cortul al doilea+ QE0t. AL1-PO. 'erdeaua desp7r&itoare Qp7ro(etL un ter*en care nu este )olosit pentru nici o alt7 perdea at)anat7O, con)ec&ionat7 din acelaKi *aterial, cu aceleaKi culori Ki broderii ca &i perdelele conului, era prins7 cu copci de aur de patru stfpi din le*n de salcJ*, acoperit cu aur, )i-a&i %n patru suporturi de argint. St)lpii nu a0eau capiteluri. #a uK7 Qsau, la intrareO era o perdea de in 0opsita %n albastru, roKu-purpuriu si roKu Qdar )7r7 heru0i*O. Era prins7 cu oopd de aur de cinci stilpi din le*n de salcJ* acoperi&i cu aur &i )i-a&i tn suporturi de cupru. AceKti st)lpi a0eau capiteluri acoperite cu aur, la )el ca Ki be&ele lor de leg7tur7 QE-od. G1L<13 <1L<1O. 'entru a )ace distinc&ie tntre parotet &i aceast7 perdea, paro(ei este nu*it7 uneori perdeaua a doua Qperdeaua dinl7untruO. *. Mobilierul tn locul preas)Jnt se a)la ]chi0otul leg7*tntului QE-od. GBL@S-GGO. Acesta era acoperit cu o plac7 de aur curat $scaunul indur7rii+O pe care era cJte un heru0i* la )iecare cap7t. u*ele acestei pl7ci, (appore&, nu Jnsea*n7 6cap7t+ ci de,.isp7Kire+, adic7, un loc unde era stropit sJngele isp7Kirii. AKa a )ost interpretat de l-- QhilasterionO Ki de T QE0r. ALB3 6capacul isp7Kirii+ sau 6scaunul %ndur7rii+O. Drugii pentru transportul chi0otului erau trecu&i prin inele a)late la ba.a chi0otului QE-od, GBL@GO. u e-ist7 nici o contradic&ie %ntre E-od. GBL@B &i u*. 4L8. /lti*ul 0erset arat7 c7 pentru a uKura acoperirea chi0otului, drugii pentru traraport erau sco&i pentru un *o*ent Ki apoi erau pu&i i*ediat la locL pri*ul 0erset cere ca drugii s7 )ie l7sa&i %n inele tot ti*pul, chiar &i atunci etnd chi0otul nu era transportat. Jn locul preas)Jnt, tn )a&a perdelei se a)la altarul t7*Jierii QE-od. <SL@-@SO. Era con)ec&ionat din le*n de salcJ* acoperit cu aur curat - de aici deri07 celalalt nu*e, 6altarul de aur]@- era un p7trat cu latura de

un cot, Jnalt de G co&i, de la col&uri se ridicau patru coa*e iar peste cap7t a0ea un capitel orna*ental din aur. Q'entru un altar p7gJn din piatr7, un altar cu coarne, Y pentru ars t7raJ)e, 0e.i ] A#TAR.O 'entru transportul altarului, doi drugi erau trecu&i prin inele de aur prinse i*ediat sub capitel. Altarul era pus Jnaintea chi0otului Qobser0a&i sublinierea din <SL1O )iind considerat c7 apar&ine de locul preas)lnt &&). @ J*p. 1LGG &i E0r. Al4, unde traducerea corectase pare c7 este 6altarul de aur pentru t7*Jiere+ Ki nu 6c7delini&7+O. 'o.i&ia altarului poate )i co*parata cu po.i&ia celor dou7 altare pentru Mdni)t din teEplll T la A"d QT4 <r, @A1a, t, GG &.u*.O. $;RT/# Jn partea de QE-od. G1L<BO se a)la *asa cu 'Jinea pentru punerea Jnainte QE-od. GBLG<-GAO. S ase*enea *as7 Ki uns)eKnic Q0e.i *ai 5osO din te*plul lui %rod stnt repre.entate pe Arcul lui Titus din Ro*a. +totuKi, e-ist7 anu*ite Jndoieli cu pri0ire la corectitudinea acestor sculpturi, Jn*idt pe ba.a s)eKnicului apar di)erite )iguri ne-e0reieKti. Detaliul din 0. GB este incert. /nii traduc7tori Ki-au Jnchipuit c7 este o bordur7 ori.ontal7 de Sc*, al&ii o bordur7 0ertical7 de 8 c*, de 5ur J*pre5urul *esei, al&ii, Jn consens cu 0estigiile de pe Arcul lui Titus, Ki-au i*aginat niKte Kipci JncruciKate tntre picioarele *esei, late de 8 citl 9asele )olosite la aceast7 *as7 erauL )ar)urii late, probabil pentru pune3 )ar)urii adJnci 6cInii+ Q(appo&L pentru t7*Jie3 0e.i (ap. %n u*. PL@4O3 potire Ki ceKti pentru 5ert)ele de b7utur7. Jn partea de S QE-od. G1L<BO se a)la ]steKnicul, n+no-ral Zrod. GBL<@-4SO, aRed )ot* ud t8 stili.at. Jn li*ba5 tehnic, ba.a &i pi0otul central constituie s)etnicul propriu .is3 cele sase bra&e sJnt des-crise c7 6ies din s)eKnic+ Q0. <<O. )n0. <@, traducerea literal7 este 6potiraKele, g7*7lioarele Ki )lorile+, indi-cJnd trei ele*ente distincte si nu 6potiraKele, Ki g7*7-lioarele cu )lori+, care ar indica un ele*ent alc7tuit din dou7 p7r&i. Z7*7lioarele QcapitelurileO erau niKte protuberante rotunde, pe bra&ele Ki pe pi0otul central al s)eKnicului Qele nu erau la cap7t, aKa cu* sugerea.7 ter*enul 6capM+O, Este probabil, dar nu cu certitudine deplin7, c7 cele Kase bra&e se ridicau la a-ceeaKi Jn7l&i*e ca Ki pi0otul central. $ele Kapte lu*in7ri probabil c7 erau plasate cJte una la cap7tul )iec7rui bra& &i al pi0otului central. 'entru s)eKnic erau )7cute ]*uc7ri &i ]cenuKare. %9. $urtea $ortul se a)la Jn 5u*7tatea de 9a cur&ii, care era de @SS - BSde co&i, lungi*ea )iind pe direc&ia -S QE-od. GPLA@AO. /" 1rtul@n 8 bdeptrd spre E. $urtea era *7rginit7 de un para0an de pJn.7 de in, Jnalt de B co&i3 pJnsa era prins7 pe st)lpi. Jn centrul laturii de E era o deschi.7tur7 ca o poart7, lat7 de GS de co&i. 'ara0anul por&ii era din pJn.7 de in, brodat7 cu .lb1tu.0iold, rc)u=purpuiu )i ,.Wu. SrSpii se pare c7 erau )7cu&i din le*n de salcJ* Qei nu sJnt *en&iona&i Jn lista articolelor de cupru, E-od. <1LGA-<@O &i erau )i-a&i tn socluri de cupru. Erau ancora&i cu )rJnghJi Ki &7ruKi Ki a0eau capiteluri acoperite cu argint, iar sub capiteluri a0eau niKte briie de strilt, nu)t. bet de #8lturd. SJnt date trei *etode pentru a*plasarea stupilorL Q@O 'e ba.a presupunerii c7 e-ista un stup pentru )iecare perdea de S co&i Ki c7 nici un stitp nu a )ost socotit de dou7 ori, Kai.eci de stupi stnt a*plasa&i pentru a crea dou7.eci de spa&ii pe cele dou7 laturi Ki .ece spatii la capete, Jn c7.ut acesta, para0anul por&ii era spri5init pe patru st;pi proprii &i pe un st)lp dintre ceilal&i. Este Jndoielnic c7 aceast7 socoteal7 satis)ace Jndru*7rile pentru cei GS de coti de la deschi.7tura por&ii, unde se 0orbeKte despre.....)-ipatrust/piaiei u QGO #ucrarea Baraitha on theErection o)the Thber-itacte, B, arat7 c7 stupii erau a*plasa&i la 5u*7tatea )lecarei perdele de B co&i Kt c7 tn col&uri nu e-istau st)lpi. Q'entru o Jncercare de solu&ionare a di)icult7&ilor pe care [e-ar crea aceast7 idee la col&uri Ki la losrrt, FGi M. #din, n. Udb.*o.#, @A1A, p. U1, alO, G1A $;RT/# Q<O iittuNT te-tul nu s+8 niciidi ci sdlpn entr la B co&i unul de altui, poate c7 la col&uri stJlpii de la cap7t st7teau unul ling7 altul. Sau poate c7 sliipii de la col&uri au )ost socoti&i de dou7 ori Qte-tul nu a)ir*7 Dpli.it ., nuadrul total de sdlpi a )1t 1SO , pDrta 2 poate s7 )i )ost intrat7 Jn7untru Qsau ieKit7 Jn a)ar7O. Siste*ul acesta d7 naKtere la o socoteal7 )oarte co*pT.d a dittaVei dn=t2 sdpi. Jn 5u*7tatea de E a cur&ii se a)la un altar, Era nu*it 6altarul de ara*7+ QcupruO, datorit7 *aterialului cn 8 era aco,2ril su albrul pdh rder8 de tot, de la ]5ert)a cea *ai i*portant7 care era adus7 pe .1t albr Ql-od. GPLr8O. aE o rah, din le* de s.tdn, lnge ti lati de s coW 2i lnal tB de < otiJ d c8* 8Ee se ridicau din ele pad col"n, Tot altarul era aco"rit o dpru. 'tl la 5u*ttatea altlrului p2 dna).r%, 2ia d2 5u nnprc5u u pd.. oribntl. Q'enbr u albt de piaEi cu c8e, cu dinsisi coepa2bile, Fai C. Al8ni, AA <P, R AP4, p. G1i ] AmrAR.O D2 5u tnpre5urd altarului, de ( pnnini

JERT"E

#/ AT%?'J G@/ G%/A g%/A g%/A g%/A g%/A g%/A g%/ A @B @1 @P @8 @A GS G@ A GG

T;TA#

TA/H/ JERT"E $EREA#E AS;$%ATE QH E"EO BERDE$%

@< DE <,A Q@O G

@G <,1

@@ <,<

@S <,S

A G,P

8 G,4

P G.@

@ S,<

P@ G@,<

@B

JERT"E DE S,4 $EREA#E AS;$%ATE QGO QH E"EO M/ DE 'AR%E @4 BARBATEAS$A ] JERT"E $EREA#E AS;$%ATE mtMB"EO ^A'% DE @,4 Q<O @

S,4

S,4

S,4

S.4

S,4

S,4

S.G

<

@4

@4

@4

@4

@4

@4

@SB

@,4

@,4

@,4

@.4

@,4

@,4

S,P

@S,B

] Miei de u alR )dr, cuu Q@@ <`@o de e)n penh de8 bu QGO G`@S de e)7 pentru )iecare berbec 2O l`rS de e)i "rtru dec *5el,

Diagra*7 care arat7 5ert)ele -Jln(e aduse )n ti*pul S7rb7torii corturilor Q u*. GAL@G-<BO. GPS $;RT/R%#;R, S,4RSAA;AR%A pinE la "t8ul orircntal, 8 o re,8 de cupru, ia, la cele patru col&uri erau inele pentru drugii cu care era transportat altarul. Re&eaua nu era un gr7tar, iar altarul era descoperit la partea de sus. /nii cred c7 atunci rind altarul era )olosit, era u*plut cu p7*Jnt Ki cu pietre, iar al&ii cred c7 era un )el de incinerator, ior renn "neu ard* 0e8 prin E)8u de cupru. 'oEu slu5ba d2 b altar dirrau r8le ,2nrru s cenuKa, ]lope&), ]lighene, ])urculi&e Ki ]tig7i pentru c7rbuni. Jntre altar &i uKa cortului se a)la un 0as pentru s"ra)t Z-od. <;LrP.G@3 <<L<L 4SLGA.<GO- r2 u l(len de cupru, )iEt ,2 o ba..n de cupru. u n5 )t sUM ni*ic cu pri0ire la ririne., )* san or. na*entarea lui mnici cu pri0ire la *i5loacele de trans-puLt, deKi absen&a acestui detaliu din TM Jn u*. 4 ar putea s7 Se accidental7L #XX d7 in)or*a&iile aKteptateO. Jn lighean se punea ap7 pentru sp7larea ritual7 a preo&ilor. Jn tab7r7 cortul JntJlnirii era Jncon5urat *ai JntJi d2 8rturil2 tblilor si le0itild, td apoi de otu5le celor dou7spre.ece se*in&ii Q u*. G3 <L@-<SO. 9. 'roble*e Kl solu&ii Re0i.uirea teoriilor care au criticat sursele, Jn special cele legate de aKa-nu*Jtele Te-te preo&eKti, J*preun7 cu deeleriile arlslogi.e au nod)idt coBid2rabil aD8ntele 0Thi .le lcllii libeBle =,npodiE istricita&ii cortului Jntunirii. R)e.i de e-. Z. !enton-Da0ies, %D%E <, p. BS<-BS13 C. AlErcni, ;rie* ond tLi.i.%dt Qed. @l. d !ohd, Jr.O, @AP<, p. 13 c. # Meyd, tDas, p. B81. A)ir*a&iile c7 instruc&iunile pentru construirea $o)ttui hdlnnii snlt pa4.r inposibil de a )i ple in practic7 Kl, prin ur*are sJnt lucrarea unui

idealist, ar )i 0alabile dac7 scrierile ar )i )ost *enite s7 )ie planuri detaliae de 8 tiEde. Dd ele nu au 2c2sd *niE, ti sJnt scrise 6pentru Jn07&7tura noastr7+. 'rin ur*are, *ulte detalii practice care nu au o 0aloare estetic7, sinbolici ti spiritMle s#at o*i], in ac2laW ii*D ] Wie d p.0ili1n2 po.tatiE, 8 au )olZit p"dic aceleaKi tehnici de construc&ie ca Ki $ortul JntJlnirii au )ost )olosite ta Egipt cu *ult ti*p Jnainte de 0re*ea lui Moiei e.i M A- Miclren, P!a B-1,@A1S, p. P-@<, Din )aptul c7 instruc&iunile pentru altarul ta*Jierii sht Jn E-od. <S Ai tu ln Erod. Gs, .* ar )i de aLtepta, s-a argu*entat c7 aceast7 descriere ar )i o ad7ugire dEie # E-odd Vi c, .ltrur toiiVii .u a )1t introds Jn lnclit*a lui %shel deit la o date lelati0 rip.ie. Dar JntrucJt altare pentru t7*uere au )ost descoperite la tuad si in di)e)te lediieti din c.naan daiind din sohl al @Sl2a #d,$r, 1te e-t2* de inprcbabil .a %srael s7 nu )i a0ut un ase*enea altar la o dat7 *ai li*puie- De e**a, ,2 baa ll*r di8ryenre diDlrE M Vi TM ln E-.d, <Z4o, <-a ars*2nbt ci ==tinele 8pinOle ale .rVii E-oddui ln ebr- nu au a5s Jnc7 Jn )or*a )inala atunci cJnd a )ost tradus7 #XX, Ki c7 #XX a ur*at Jn parte o tradi&ie ebr. care nu *en&iona deloc altarul pentru t7*Sere, Dar argu*entul nu este 0alabilL 0e.i D. :. Zocding, PPie Account o)thc lat-r-nacle, @ABA. 9%. Se*ni)ica&ia Din punct de 0edere teologic, $ortul Jnt)lnJrii, Jn calitat8 W d2 lauinW a lui D,[8Eu pe panint aE o i*portan&7 e-traordinar de *are, JntrucJt este pri*ul din seriaL $ortul JntJlnirii, Te*plul, Jntruparea, trupul credinciosului indi0idual, Biserica. JntrucJt $ortul JniJnirn a )1t co iruit dupe planul lui DFe.2u, )iind ocopieKio6un[brIalucrurilorceresti+ QE0r. 8LBO, prin ur*are si*bolurile sale au co*unicat o se*ni)ica&ie spiritual7 pentru israeli&ii din 0re*ea aceea. Deseori ni se spune e-plicit care este acea se*ni)ica&ie, cu* este chi0otul sau scaunul Jndur7rii QE-od. GBL@1, GG3 #e0. @1L@B-@1O, perdeaua si J*p7r&irea Jh dou7 co*p2rtinente Q(r. @1LG3 EF. A3<O, aliarul pend, t3 )t%orcQ's. @4@LGi .% #u2 @L@S@<r Ape. BLaL aL<4O, ligheanul pentru spild. QE(d. <oLGoG@O, albrul de ara*7 Q#e0. @L<-A3 @PL@@O3 iar cJnd se*ni)ica&ia nu este e-pri*at7 e-plicit, ca Jn ca.ul *esei Ki a s)eKn5cului, e 1te e05doW din tuncla %o,. Mrsua ,@ 8re a.1te sinbolui au )ct de as*e8 pbtotipui "n tru realiiaWle spirituale 2re ultru rL ne n2 le0elate nou7 este un subiect contro0ersat. Este de Jn&eles c7 a dMit e Wbiet con8t datorira intertretidor eVraraante )iate lncs din pnneb sole. Dar T dVbre c, %eg2 a tci =sbE buuilor 0iit8E, care sint buuile care au uit oNlatB cu cristos QEE. roL@r ALr@O. De a8] se sr@)t d1pr2 crists c5 a iliEt prin p2rdeaE dide n, cF. 1L@AGSO ,i a r1t adu ca o 5eldi de ispigne QRoT <LGs, hild.erionr ctM #XX. E-od. GsLrPGG3 #d- @1Lrs-@1O, sri5ronn lpnbbi cBtre rrei arati cB a, putea e-pure ln ield aeta t8te Esele di, cotul lndlnirii, nu nu*ai lucrul care a )ost rele0ant pentru argu*entul s7u direct QE0r. ALBO. B=B/;ZRA%%E. A, !, "nD, J%S @1, @A@B, p, 44A 4<GL A- R. S. Mennedy, !DB, 4, l. 1B<11ai M. !aran, J`/$A <1,@A1B, p. @A@.GG13 u. c. tD A conn)ti ro.r .n thc lroo( oJ "rod1, @A1P, p. <@A s.u*,3 R. M !uiso,R %;J @APS, p- 4S<4@S3 R. '. 1ordo., A Aibls $onnDtaryJar Today, RAPA, p. @P< i.))i. D.:.Z. coRruRrl-oT siRBiToAREA. Eb,. hoa no ssu((1&, 6s7rb7toarea corturilor+ $#e0. G<L<43 Deut. @1L@<O, sau )rag ha=7s)p, 6s7rb7toarea adun7rii+ QE-od. G<L@13 <4LGGO. A.esc eEl * din)t ele d2i s7rb7tori *ari din cursul anului e0reiesc, o s7rb7toare la care a0ea loc pelerina53 era &inut7 ti*p de P .ile, din .iu. a @B-< p)tn bQ .iM a GGa a lun a Pa. a02 ld la snrKitut anului, cJnd roadele cJ*pului erau adunate ,i era ua dinc ele dei sirbV,1i dele l, care n2bln sL pa.ticir2 once bLrbat QE-od, G<L@4-@P3 <4rG<t Deut, @1L@1@. ,n * prile5 de bucuie QD.ut. @1L@4O. u*ele de 6s7rb7toarea colibelor+ QcorturilorO 0ine d. la sinla a 1eare irnelit se %euiasi Jn .olibe )dcuE din htui de cop.ci Ai )ill8 dc pal*id ln tihpul celor P .ile ale dJbTorn Q(0, G<L4GO. Erau ade 5ede b cel2 P .ne, ircpind cu @< taui Wi alte .ni*le in pri* .i W W%.ind c)t. u tds Jn )iecare .i pJn7 Jn .iua a P-a cJnd erau 5ert)i&i P tauri, Jn .iua a 8-a era o adunare de s7rb7toare cJnd se 5ert)ea un taur, un berbec Ki Kapte rniei Q u*, GAL<1O. Aceasta era ulti*a .i, 6.iua cea *are a s7rb7torii+, la care prcbabil ca " )ace alui2 rn ldn PL<P. riind o s7rb7toare instituit7 de Du*ne.eu, nu a )ost uitata ni.iodat, A t1t )DutB n rEenea lui solonon QG $rcn. aL@<O, EMhn QG $bn, <@L<, ct Deut. @1L@1O Ki drpd e]il QEe <L43 gah, @4L@1 @<.@AO, $)t*onia 0BrsBrnti apei, asociata cu aceasta s7rb7toare Jn 0re*urile post-e-ilice Ki oglindit7 Jn e-cla*a&ia lui lstis din %oan PL<P A.l*., nu 1te pErhB ln penbt2unDin gah. @4L@P Qc). @ Sa*. PL1O se subJn&elege c7 este o recunoaKtere GP@ $;R%/RT#;A. S%RBAT;ARXA a )aptlrhi ce pl8ia 1te u d.r de # Dlll*a, u dar !er penEu E p*d8 tEolte bF. Aceast7 s7rb7toare a0ea o re)erire istoric7 la E-odul din Egipt Ki le a*intea e0reilor de c7l7toria lor &i de )aptul c, au leuit ,l 2lib. h puti2 Q%d. G<L4<O. TotuKi, acest )apt nu do0edeKte trans)or*area unei <drbVrori a8ricole hrr-8 iEtorict. D*""i0e, sublinia.l ade0lnl cV 0ir" loporului li)tel ra b2at p2 r7scu*p7rarea care, Jn ulti*7 anali.7, este iertarea p7catelor. "aptul acesta separi s7rb7toarea corturilor de ssrbno.ile de 8tar .le "poar2lor hBinte ale carr rsdrcini e .i.u h adiitat2a nitologic, a .eilor. B%B#%;;R%l%,, . !illre., %aa GP, ,AP;, p. <A-B@. D'.

$;S. Q"apt. G@3@O. %nsul7 *untoas7 din grupul Spo-hdelor, la 9 de cecr, Asiei Mici, b aprcpia de !alica8. A )Zt coldiatn ti*puiu de sen do, rieni Ki a a5uns renu*it7 prin Kcoala de *edicin7 Jnte*eiat7 Jn secolul al B-lea %.d.$r. de c7tre !ipocrat3 a )ost renu*itS &i ca un centru literar, )iind locul natal al lui 'hiietas Ki Theocritus, Jn secoril al <-lea H.d.$r. Era cunoscut7 &i pentru &es7turi )ine. Rotunii au "ans)o*t $1 hr-u st liber dln pro0incia Asia, iar J*p7ratul $laudiu, %n)luen&at de redicd snu din c1. ia contdit Wutire d2 i1D.ire, %rod cel Mare a )ost un bine)7c7tor al oa*enilor din $os. M-#McM. cosMEt=%cE t% 'ART/ME%%E, %, %ntroducere a. S)era de studiu 'rin cos*etice se Jn&elege aici ga*a larg7 de produse, de la pulberi nine"le uleiui ti dtracte 0egEra# Di gr7si*i ani*ale care au )ost )olosite Jnc7 din cele *ai 0echi ti*puri pentru a Jn)ru*use&a, a a*eliora sau a restaura Jn)7&iKarea personal7 Qcos*etice 60i.uale+O sau pentru a produce aro*e pl7cute Qcos*etice 6odo-ri)ere=r b. 9ase )i ustensile cos*etice h. scripturs e brb2)re pr2a pu,i, depE cutii srrcle, )lacoane, linguri &i alte ustensile cos*etice cunoscute din descoperirile arheologice. Jn a)ar7 de 6cutiile cu par)u*uri+ *en&ionate Jn Js. <LGS, o traducere a c7rei corectitudine a )ost pus7 la Jndoial7, g7si* bine cunoscutul 0as cu ulei pre&ios sau *ir de nard cu care )e*eia poc7it7 a uns capul lui $ristos Q#uca PL<P3 c). Mat. G1LP3 %EtidMeu r4<O. h oasele di, '.l1tiE .u )ost g7site *ulte 0ase *ici pentru u. cos*etic3 Jn cele 8i lte p1i8de 12l2 nici de lut prcbabil c, au %1t )olcite penWu arctu, i,r di, lrchi,, din s8lut al R4lr<-lea, p8iE h Sa8 superb din 1ldD, )olosit pentru unguente. "e*eile egiptene de rang lnlt p2)trau sa )olesca ln8ui c*tie din 1ldeK sculptat Jn )or*7 de lotus, )ecioare, ra&e, etc.3 aceste linguri erau )olosite uneori Ki Jn 'alestina. 'entru 0opselele de ochi e-istau cutii &i tuburi *ici, iar 0opseaua era aplicat7 de obicei cu o spatul7 *ic7 din le*n sau bron., in Egipt au )ost scoase la lu*in7 .eci de ase*enea 0ase &i spatule, Q=;Z#% Dk.O c. %giena 'retutindeni Jn ;rientul biblic, uleiul pentru ungerea trupului - cu scopul de a **uia pielea ars7 de soare Y era aproape la )el de i*portant ca )i *Jncarea &i b7utura. "olosirea acestui ulei era un lucru obiKnuit, cu e-cep&ia perioadelor de 5ale 0e.i Deut. G8L4S Qpierd2M lui u bl1tenO3 Rut <L<i G SM. @GLGS Qd /rt 1L@PO. /n e-e*plu i.bitor este unbr7carea, hr7nirea Ki ungerea trupelor repatriate ale regelui Aha. Qcea P<S H.d.$r.O, )apt descris Jn G $ron. G1L@B. $ei care a0eau o pasiune pentru lu- )oloseau cu larghe&e uleiuri scu*pe QA*os 1L1O, un *od sigur de a goli punga Q'ro0, G@L@PO. Sursele e-terne con)ir*7 i*aginea biblica. Jn ti*pul dinastiei lui Ra*ses din Egipt Qsecolul al @<-lea H.d.$r.O un papirus *en&ionea.7 1SS hin de 6ulei de uns+ pentru un grup de lucr7tori3 altor lucr7tori li sa dat 6ulei ca s7 se ung7, de trei ori pe lun7+, sau 6ra)ia de grtu Ki ra&ia de ulei+ Q0e.i R, A. $a*inos, #ate Esptiu idtdlui1.., @AB4, p. <SP-<S8, <PG, 4P;O. AceeaKi situa&ie putea )i JntJlnit7 Jn Mesopotaraia, cel pu&in JnccpJnd cu secolul al @8-lea i5d.$r. Trebuie s7 &ine* cont c7 articolele cos*etice orientale erau )olosite ,n egal7 rn7suiI cu scop utilitar &i cu scop decorati0. m9e.i te-tele de la Mari despre J*p7r&irea uleiului, J.Bottho.Archi0esRniyalesdeMari, P, te-tele B-8B.O %%. 'nr)ii*er! Kl producerea par)u*ur/or Jn @ Sa*, 8L@< Sa*uel descrie un rege obiKnuit 6cu* au toate popoarele din 5ur+ Ki care cere ser0iciile 6par)u*urilor, buc7tarilor Ki brutarilor+. Trei aspecte ale acestui pasa5 sJnt clari)icate de surse e-terne3 e-isten&a par)u*eriilor de palat, asocierea dintre producerea cos*eticelor Ki g7tit, Ki ter*enul Qe0r.O de ba.7 rDh. a. 'ar)u*eriile regale Marele palat de la Mari, pe Eu)ratul *i5lociu Qsecolul al @8-lea H.d.$r.O a0ea propriile saie par)u*erii, bttraD-Di, care trebuia s7 )urni.e.e cantit7&i *ari de di)erita unguente pentru de*nitarii Ki solda&ii regelui, cJt Ki par)u*urile de corp necesare pentru ritualuri, s7rb7tori Ki banchete regale, R)e.i J. Bottero, Archi0es So-yales de Mari, P, @ABP, Tbcus t(ono*iDues et Ad-*inistrati)s, p. <-GP Qte-tele B-8BO, @P1@8< Qdi)erite uleiuriO, @8<-@T4 Qcantit7&i *ariO, GP4, n. G Ki p. <1S Qblt-raDDJO. b. Metode *anu)acturiare asociate cu gItitui Ti-tul din @ Sa*. 8L@<, care grupea.7 J*preun7 )acerea par)u*urilor, g7titul Ki coptul, este Jn concordan&7 cu obiceiurile antice. Tehnicfe )olosite Jn par)u*erie erau Jnrudite cu g7titul. 'ar)u*ul din )lori, etc. putea )i e-tras Ki 6)i-at+ prin trei procese. 'ri*ul este nu*it en)tFrage Ki const7 Jn cu)undarea )iorilor in gr7si*e Ki schi*barea lor continu7. Al doilea este *acerarea3 cu)undarea )lorilor, etc. Jn gr7si*e )ierbinte sau Jn ulei )ierbinte, Jnc7l.it la 1Bs$ Q@S;s"O. Acest proces era ce[ *ai rIspJndit Ki cel *al apropiat de g7tit. Al treilea proces este e-trac&iaL stoarcerea sucurilor aro*ate prin presarea )lorilor, etc., Jntr-un sac. /leiul de *ir &i alte r7Kini erau ob&inute prin Jnc7l.irea substan&elor de interes Jntr-o gr7si*e`ulei de tip 6)i-ati0+ Qla care se ad7uga ap7 pentru a reduce GPG

e0aporarea aro*elorO3 esen&a de par)u* de *ir sau alte r7Kini era trans)erat7 Jn Mul acesta Jn gr7si*e, %ar din aceasta putea )i )iltrat7 ca un lichid par)u*at. 'entru aceste procese, 0e.i R. J. "orbes, Studia in Ancient Tbchnology, <,@ABB, p. A-@S Ki bibliogra)ia, Ki A. litB, J/ G4, @A<P, t, G]<S, <G-<<. ttitele $anaanite de la /garit *en&ionea.7 6uleiul par)u-*ieruluJ+ Q)*n rD)t3 0e.i $ordon, /garitic #itarature, @A4A, p. @<SO si articole cu* sJnt 6@S logi de ulei+, 6< logi de par)u*+ Qtit @g rD(3 0e.i Zor)on, /gprit( Anloolg <, @A1B, p. 4GG E @<B4 - ]olul @4@@< #d.$r.3 aceeaKi unitate de *7sur7 Qlog- sau 6patiai+O este )oloaitI bi #e0. @4L@S, @G, @B, G@, G4O iZRE/Tk^% ?% MkS/R%O. Aceste procese, Hnrudite cu g7titul cu gr7si*i, eto, ttnt .ugr70ite uneori tn picturile din *or*intele egiptene din secolul al @B-lea #d.$r., care arat7 oa*eni care toarn7 Ki agita a*estecul Jn 0ase Jnc7l.ite, sau care dau r7Kinilor aro*ate )or*e interesante. E-e*ple tipice pot )lJntJlniteJnDa0ies,J)i4 G1,@A4S, placa GGcup. @<<, &i "orbes, op. rit., p. @<Ki)lg. @. Aspectul de g7tit al par)u*eriei este oglindit direct in ter*enul egiptean corespun.7tor %ui 6pariu*ier+, ps-sgnn, lit. 6buc7tar QgItitorO de unguent+, dt Ki Jn )olosirea )ocului Jn re&etele co*ple-e de cos*etice din Asiria mpentru acestea 0e.i E. Ebeling, 'ar)u*re.epte und Multische Tbcte aus Asiur, @ABSO. c. Ter*inologia rDh 'articipiul obiKnuit roDah este )olosit pentru 6par-)u*ier+ %n E-od. <SLGB, <B3 <PLGA, ctt &i %n @ $ron. AL<S, unde se re)era la preo&ii ins7rrina&i de Da0id Ki Saul sB )ac7 par)u*uri pentru cortul uitSnirii. Ter *enul apare Ki Jn Ecl. @SL@, unde este identic cu ter*enul ugaritic i*n rDh citat *ai bus. raDDah, )e*. raDDiJhI, este )or*a de substanti0 pentru 6par)u*ier de pro)esie+3 acest ulti* te*eneKte JntJlnitJn @ Sa*. 1L@<, iar pri*ul ter*en apare tn ee*. <L8, 6!anania, dintre dit. 6)iul+O )7c7torii de *ir+. Q$). Mendelsohn, %4J;R 8S, @A4S, p. @AO, DilEe cs0iitel2 Q4 tn sea*n7 6par)u*+, roDah apare Jn E-od. <SLGB3 B,<B3 ri&D)lah, 6unguente+. %n Js. BPLA3 reDah, se re)er7 la 0inuri aro*ate tn $ult. 8LG Q]MH $AREO3 *erD7h, 6par)u*+ sau 6*ireas*a+, in $Ent. BL@<3 *=ruDD7h)* este )or*a 0erbal7 pasi07 tn e-presia 6preg7tit7 dup7 *eKteKugul celui ce preg7teKte *irul+, Jn G $or, @1L@43 *irDahat este 6untdele*n, par)u*+ Jn e-presia 6)7c7tori de t7*Jie *irositoare+, @ $ron. AL<S, cit Ki tn e-presiaL 6/n untdele*n, o a*estec7tur7 *irositoare, )i(ut7 dup7 *eKteKugul )7c7torilor de *ir+, tn E-od. <SLGB3Jn )ine, *=erDahI, 60as plin $u *ir+, tnlo04@L<@, ctt &i Jntr-un i*perati0, 6)ierbe bine carnea+, Sntr-un conte-t culinar Qcarne condi*entat7UO, tn E.ec. G4L @S Qun te-t di)icilO. %%%. $os*etice 60i.uale+ a. 9opsirea )e&ei &i a carpului Jnc7 din cele *ai 0echi ti*puri )e*eile din ;rient obiKnuiau s7 se 0opseasc7 Jn 5urul ochilor &i s7-Ki Jnnegreasc7 sprJncenele cu paste *inerale care erau de obicei negre. #a Jnceput acest obicei a a0ut un scop *edicinal Qs7 prote5e.e ochii de lu*ina puternic7 re)lectat7[, dara de0enit repede o *od7 pentru )e*ei, *7rind aparent conturul ochitor &i dtnd i*presia c7 pri0irea este *ai intens7. #ucrul acesta este atestat in Egipt, 'alestina Ki Mesopota*ia. $;SMBT%$E A% 'AR"/MBR%B Se spune c7 regina %.abeta a )olosit ase*enea cos*etice Jn anul 84@ J.d.$T. 'asa5ul din G J*p. AL<S arat7 c7 ea ,ii-a uns sprJncenele Qpf(O, si-a J*podobit 8pul+ tEinte de a tu42 la )e8tre de ade . )odt s*.at, la po=llM lui leh, ca sl ndr. Mai biE de doua secole *ai tiraiu doi pro)e&i e0rei au descris na&iunea lor idolatr7, necredincioas7 )a&7 de Du*ne.eu, ca pe o )e*eie *achiat7 pentru iubi&ii ei nelegiti*i. %ere*ia Q4L<SO spuneL 6%&i 0ei sule*eni ochii+ Qlit. 6J&i 0ei *7ri ochii cu 0opsea de ochi+, pf)cO, Jn ti*p ce E.echiel QG<L4SO spuneL 6te-ai sule*enit Q(7halO la ochi...+ ;bser0a&i de ase*enea nu*ele celei de-a treia )iice a lui %o0 Q4GL@4O, $heren-!apuc, 6corn cu 0opsea de ocM+ - adic7, o suis7 de )ru*use&e. 9opseaua pentru ochi era preparat7 prin *7cinarea *ineralelor ca o pudr7 )in7 Ki a*estecarea lor cu ap7 sau cu clei pentru a )or*a o past7 care s7 poat7 )i p7strat7 Jntr-o )ltie Ai apli1t1 " )ats d degetut e, ., o spatu! Q0e.il.b, *ai susO. D2buie ,a sp8* clr* cu0inte dBpre nie= hl2le )ol1tte, 'e rc8 bMnilor era )olZit ln prep2Etel2 p2n"u ahi 1 c*ps d2 antinDni,L dennir8 lat, a sdnrii de antircoiu ,i a8i a d-ti*oniului JnsuKi este stibiu*. Din ne)ericire aceasta a 2cut 2 rcD12lele oridhle de dhi sd )ie d2n*it2 Jn general anti*oniu sau sribiu Ki aceast7 denu*ire este Jn *are *7sur7 greKit7. Jn Egipt 0erdele de *ala-chit a a5uns s7 )ie Jnlocuit curJnd de 0opseaua neagr7 de ochi Qegipt, *sd*tO. Anali.a *ultor eKantioane e-ca0ate a ar7tat c7 0opseaua consta Jn principal din galena Qsul)ura de plu*bO, )<r7 s7 con&in7 anti*oniu decJt ca i*puritate accidental7. Q9e.i A. #ucas, Ancient Egyptian Materials and %ndustriei, @A1G, p. 8S-<4 ,i 4 p. @As.@AA.O h Mepohia l,.bilonienn n,rou Epsu lor de ani 8uhlu, d1pre cae se 8de .% 2r. s.lent ]u .nti*niu`stibiu, Qperu 8 dindi, re.i "dbe, srrdid in nnciDt TehnolosR <, p. @8, care nu aduce nici o

do0ad7 Jn spri5inul propunerii sale3 pentru cel din ur*7, 0e.i R. $. Thonipson, Dic-tianaiy o`Assyrion $he*istry and Zeo)ogy, @A<1, p. 4A-B@, unde do0e.ile aduse sJnt irele0ante Y dar 6cre ioanele de plu*b+ se potri0esc *ai bine cu galena dN)t o antinoniu,,O Te=l8ul glhllo 1te ac2laDi cu ter*enul e0r. (7hal, 6a 0opsi QochiiO+ Ki a trecut Jn li*ba arab7 ca Ki (ohl, 60opsea de ochi+. $u0Jntul arab *ode* (ohl este )olosit )rec0ent pentru )uningine V)t.5ter el roale Bi incluru galde, dar nu dtinoD5u QcJ. #0a, op. cn., p. @SrO, De acg, 1te )8rle sobabil ca rerenul M. pdt +rc"2a de dhr+, sa re)erit la galena Ki nu la anti*oniu. Ast)el, =abnipii( Nlin 0isteria Te*plului Q@ $ron. GALG< ar putea Jnse*na 6bulg7ri de galena+. "olosirea ter*enului p)l( Jn Js. sL@@ p8te ptEupF )obsnea galerei QprlEi. .ateO ca Ki co*ponent QJnchis %a culoareO al unui adei0 QNle D. ds,inBO "nEu nont8Ea pietrelo, pE &ioase. 'entru r7Kin7 co*binat7 cu *inerale pul0eriate pd>tru a )ol* sde.i0i .oloraW pdtru noobrea bVutedilor, d., re.i #uas, op .it., p. @G@<. rn Egipt erul roW Qo-id rotu d2 ridO, eisit d11ri ln **inte, a l1t p*b1bil )olZir 8 o pudrl p2nh a 2lo* obE5ii Q#8s, Dp. cir., ,. @S4O. "erci#e esip= tene )oloseau de ase*enea p7*7tu)uri de pudr7 Q"orbes, op. cit., p. GS Ki )ig. 4O Ki ru5 de bu.e Q0e.i picturile cu culori 0ii reproduse Jn A E', p. G<, )ig. P8O. Jn annthirate )t8ele plantei abMre heM Q)t.i ry ntai @1O 8u .d"lite pe.ttu a 4trae, din .le s colorant roKu pentru picioare, *JJiu, unghii Ki p7r GP< $;SMET%$E )% 'AR"/MBR%E Q#ucas, op. cit., p. @SPO. Jn Mesopota*ia su*erienii )oloseau ca pudr7 de )a&7 ocru galben, cunoscut sub nu*ele de Jut auriu+ sau 6)lori Jn obra5i+- babilonienii )oloseau Jn *od obiKnuit ocru roKu Q"orbes, op. rit, p. GSO. u Jncape Jndoiala cI ase*enea )arduri erau pe plaal *icelor chetD cM sl cele din b, <L@< G1. 1. Aran5area p7rului Aran5a rea 5pSrului )7cea parte din &inut7 Jn ;rientul A'epiat %n EAip. )ti4n Drieputi Jngri5eau p7rul Q,si perucileO de*nitarilor. 'entru descrieri ale acestor )ri.eri cJt Ki detalii despre coa)urile si acele de p7r tolstte 0dii .@iE', p, G<, )ig. P1PP ,i "tV de la p. GBA, cJt Ki E. Rie)stahl, J ES @B, @AB1, p. @S-@P &i pl7cile 4@4. M1oAota*ia a aFl o nDde poprie Jn ce pri. 0eKte coa)ura Q)). B. Meissner, Babyionien tind Assy-n4, @, @AGD p. 4@S,4@@t #4 4D @AB4, p. @r<rGA, @1ArPP 4A, p- Ailln.O. $anadd ii hraelul o)erS e-e*ple de coa)uri di0erse cu p7r lung sau scurt Q0e.i Z.g.9)ngia.Bibl(cdArchaeotogy, @ASP, p. @A@ Ki )ig. @<1-@<P, PGO, %n ac1r 8nte-t pur2n tntelese b1t. 5ocura lui %saia Q<LG4O Ki obser0a&ia c7 %.abela Ki-a J*podobit capul QG Entp. AL<SO. 'ieptenii orna*enta&i erau r7spJnditi Q0e.i, de e-., A E', p. G@, )ig. 1PO. B7rba&ii din lu*ea se*itic7 Qspre deosebire de egipteniO purtau barb7 Ki JKi Jngri5eau p7rul *7rturie stau ele Wpc A,0i" ale lu5 salMtr QJud, @1L@<, rrj Briciul era de ase*enea cunoscut Jn 9T Qde e-. E.ec. sL@, erc,O dt ri ,r orientd antic $t,i`Ep p. G4, 1s. 8S-8<O. Erau c7utare Ki re*edii pentru a restaura ra0agiile produse de J*b7trJnire. 'rintre re&etele g7site h papiruuile nEdi8le egi"ere e ilclude 8a intitulat7 opti*istL 6$arte de trans)or*are a unui o* b7trui Jntr-unui tJn7i+- cJte0a re&ete au )ost destinate pentru J*bun7t7&irea aspectului pielii Q0e.i traducerile din "orb1, op .i., p. %B.tUO. %9. $os*etice 6odori)ere+ pentru u. personal a 'or)unun Jn ttlcrrrde cLtn.d.tird 6Mirodeniile+ sJnt )e*en Qt1bO Q@L<3 4L@SO3 reah, 6*ireas*7+, se aplic7 Jn egal7 *7sur7 la unguentele proNtF de on Q@L<O cit ii # arcrcle EbWle QGL@<Oj lt*ed Dads ,rEn@+ Q@L@G3 4L@<.@4O 1te plobabil aceloti cu lurdu din iMnp)iile sircbbiloniene r, dicina de $y*bopogan schoenanthus, i*portat probabd din A"bi. r0.t R. $. Thohlon, Di.nonarJ oJ Assyrian Botany, @A4A, p. @PO. Jn T nardos piiti(e, +nd ))ip= QMdu @4L<3 %2n @GL<O, 1tc Dobabil ardastachys5ata*t*si din %ndia Q!i*alaiaO, nn produs )oarte scu*p i*portat Jn 'alestina Jn 0re*ea ro*anilor. 6Bethei+ Q$tnt. GL@P, 0aO )ie c7 este nu*ele uui loc, )ie c, 1re ,dipdnmn t, *ure+, Vi nu o aro*7. 'entru *ir Q@L@<3 <L13 4L13 BL@@ si *ir lichid, *or ober QBLB,@<O 0e.i sec&iunea 9.a, *ai 5os3 pentru ta*Jie, 0e.i9.b, *ai 5os. E-presiile 6*untede *ir, deal de tT=rie, nuli plini de niro.nd. Q4L1@<L@4O poaie sB. )ie o alu.ie la t2lele Qnengo"re Ai h tDtel2 e<rpten2O pe .are creW2u lo*i5 carcAi prodZ8u aceste aro*e. JnlL @43 4L@< ter*enul )coper poate )i planta henna cu )lori *irositoare, ale c7rei )run.e erau .drobite pentru a e-trage un colorant roKu3 0e.i despre henna, #u4,op. .r., p. loP, <BB-<sPj lEr[r!ut ,*il.,in<L1. este *cDu) )ere&, care are aceeaKi r7d7dnS ca Ki D=toret, 6t7ntJie+3 Jn ce pri0eKte 6*ires*ele negustorilor de *ir=, E.i E)erin la pudE ii pLnitl)ui, d. la s)ilitut sec&iunii %%%,a, *ai sus. Jn 4L@4 ter*enul (ar(o* este tradus de obicei 6Ko)ran+- ar putea )i una sau a*Jn-douI 0ariet7&ile de Ko)ran Y crocus Ki tur*eric, care produ u co#oldr galben ;no*p1.4 dp. .ir, p. @1S.@1@, si re), ditr ac1ta d1pre 1ir, anpudau g (ur(anuO. 'entru trestie *irositoare Ki scor&iKoar7, 0e.i0,, *i 5c3 pentu ald, E.i ,isbui. Rnr"ele si@<3 1LG )ac alui. %a snatui de *nlL)t Qplate do*teUO, lae, r)erindu.] plob.bil aici la bal. sa*ul de Zalaad Ki nu ,a sensul *ai general de *ires*e. 'entru *andragore QPL@<O, 0e.i ]'lante. 69inul *irositor+ Q8LGO este cunoscut Ki Jn alte locuri din ;nentd. ntic Q+M% $AREO. b. Alte re)eriri

Ter*enul bose*, 6par)u*+ QJn trad. ro*. 6*iros pl7-cutO, din %s. <LG4 1te u re*d seneEl i, Sdiprar, si iEa*B ,,al*e+3 cJ d ile reai.ei dh seba V@ :p. @SLG, @SO, te.aurele lui E.echia QG J*p. GSL@<O ti re)eri*e Nlin $nra! $lniSrnor Q4L@S, @4, @1i 8L@4O. $ur7&irea Ki Jn)ru*use&area trupului se pare c7 este subJn&eleas7 Jn ter*enul ca*ruD )olosit Jn Est. GL< Qro*. 6g7tit+O, cJnd Esteia Ki alte )edoare se preg7teau pentru regele AhaK0eroK. )n 'ro0. GPLA este )olosit ter*enul D=torei, 6t7*Jie+. 6/ntdele*nul *irositor+ dinEcl. PL@ Qca Ki Jn $Jnt. @L<O este %ernai tIi, e-act acelaii r*en, lonnr tab4 )olcir de5a de u den nitar Jn una dinEe tiblitele de la Man di, sold. l @8-lea J.d.$r. care a cerut ase*enea undele*n ca s7 se *ase.e cu el Q$. ". Jean, Archiy ;rientIln) @PL@, @A4A, p, <GA, irPA, R, 1O. 'ar)))iune d2u p8 p2 haine Q's, 4sL<O, e", 1"opite D2 patui Q,rc0. PL@P=O. iar untdele*nul scu*p QSe*en MJ`\, din nouO era turnlt p2 2p, a la ungea rui Aalon Q's. @<<O. 'd )u*uri sau aro*e erau arse la )uneraliile de*nitarilor QG $ron. @1L@4O. 'entru Zen. <PLGB, 0e.i sec&iunile ,.ni), +Ba(an=, ,aA*ne din articolul %2rbui, cit Vi articolul despre %osi). 9. 'ar)u*uri sacre o. uleiul s)ir p*rru unsere "olosit pentru ungerea cortului Ki a *obilierului Ki Fltelor din el, dr d "n"u 5stalaD)i hn )c)ie a preo&iior aaronici3 nu era destinat pentru )olosire prcrari QE-. <SLGG<<O. 'or d iddti)i8te .ire2 d5" Ee 8np.nentele acetui dei, Mirul, ebi nor, 1te o rEAiDB .rc*tt 'lldsB d2 arbori din spei5le bdl-La*adeld`d ii cotnniphdrc dh s Arabiei Si din son=alia, Arc* n 1te daii de deiui#e 0otaril2 p2 care le con&ine in propor&ie de P-8r. Aceast7 esen&7 putea )i Jncorporat7 Jntr-un par)u* lichid Jn ur*a incil.irii cu dei s, <rrsini duti0e d a 1lr]ii Q0e.i /.b, *ai susO. 6Mirul lichid+ QJn trad. ro*. 6s*irn7+O .pap ii $iri, BLB,@<3 in E-od, <SLG< pbbab c e1te a0ut7 Jn 0edere aceeaKi substan&a, deKi ter*enul )olosir 1te dicrit Qnordr1r, )ii.d pbbabil dhiE#ent cu %rn n.l din Te-tc# .))idite de la /gdig dalind din Mol2lc al @4@@<.@2 Qcordon, /soniic airerarurd, @A4A, p. @<SL tdcle @G h AP, rlnduile G, a, @B ii @GS, rJndul @BO, cJt Ki Jn Scrisorile conte*porane de la Ana*, r. Gs, %0Ls@ Q<dnan nurl3 prin lO*re, cu0Jntul ebr. *or este 0echi, nu un cu0itat,,nou+, cu* se a)ir*7 Jn *od greKit Jn %@D%H, p. 1SSb. Ter*enul egiptean=nry0F, 6*ir+, era )olosit de ase*enea pentru a irdi.a ac1te )orni lichide )ol1it pe4Eu ungse Ki pentru scopuri *edicale Q0e.i Er*an Ki ZrapoF, :orterbuch der Aegyptischen. Sprache, @, p. GS1LPO. GP4 Acest gen de *ir lichid este ade07ratul stacte Q#ucas, JEA G<, @A@P, p. AGA-<<t Ttbp1onR Dirtionory oJ Assyrian Botany, p. <4oO. %denti)icarea precis7 a 6scor&iKoarei dulci+, Din-n*on bese* mE-od. <SLG<3 c) 'ro0. PL@P3 $Jnt. 4L@4O, este incert7. u e-ist7 nici o do0ad7 dar7 c7 acest ter*en ar repre.enta dr*a*onu* .eylanicu*, originar din $eylon3 este posibil s7 )ie 0orba ds alte piante cu scoar&7 sau cu le*n aro*at Ki care )ac parte din grupul diuia*on`cassia Qc). Tho*pson, op. cit., p. @8A-@ASO. u se Ktie cu certitudine dac7 ter*enul egiptean 6le*n de li-Sps+ Jnsea*n7 6scor&iKoar7=@ Q"or-bes, St0dies in Ancient Technology, <, p. 8, T(belul %%, Ki #ucas, op. cit., p. <B4, prin i*plica&ieO, R)e.i de ase*enea 6casia+, Jn continuare. 'entru Qe-e*ple deO le*nul aro*at )olosit Jn cos*etic7 Jn Egipt, 0e.i #ucas, p. @@A3 Sha*shi-Adad %, regele Asiriei, a c7utat de ase*enea ast)el de le*n QZ. Dossin, -rt`rhi0es Ro-,@@1deMdi, @, r. <<, %. GP-<SiruniouO. +ltstia DiZito.r$, QErod. <SLG<O rd trg)t l ebr. D=neh-bosein si este identi)icat7 cu 6trestia *irositoare dintr-o &ar7 dep7rtat7+ QTer. 1LGS3 0e.i Ki E.ec. GPL@AO, D7neh ha&&7b, deKi identi)icarea este incert7. Aceasta din ur*7, )eis7, este probabil s7 )ie Danu &7bu din te-tele asiro-babiloraene datJnd din secolul al @A-lea #d.$r, Jncoace mpentru te-tele de la Mari, 0e.i $. ". Jean, Archi0 ;rientt/n) @PL@, @A4A, p. <G8O. 'robabil c7 este 0orba de planta ScoruK cala** care are un ri.o* aro*at3 0e.i Tho*pson, op. cit., p. GS-G@, Jn R4atui8 o,tut3 al E8lptului, 8iT,onp1ot@,oA,sl2le @B,@G cit,,p.GS-GP,id,c,., planta aro*ata (nn este identi)icat7 cu Aco*s cala-** QZ. JIDuter, Bulletin de l=tnstitut "rancate d=A)th8loie ori.note rA, @AGG, p, 444s, -A s5 n. <5 $a*inos, bate-Egypnan MJscdlanies, @AB4, p. GSA Y ulei de (nniO. Tulpine ade07rate ale acestei plante sau ale unor plante si*ilare au )ost g7site Jn *or*Jntul lui Tutan)cha*on, cea @<4S #d.$r,, Jn 0ase cu inscrip&ia 6par)u*+ Q#ucas, p.l @AO. $ei 6BS de talan&i de trestie+, dinir-o t7bli&a de la /garit QZordon, /garitic #itera*re, p. @<S, te-t @GSLA-@SO, *en&iona&i al7turi de alte produse aro*ate se poate s7 )ie trestie dulce, dar este i*probabil c7 ar )i scor&iKoar7 QSu(eni(, turbn la, @A4P, p. @G13 0ea, $ordol /loru( lrnoo( <. @A1B, ,. 4PA, o. GG44O. Jn )ine, *ai a0e* casia, corespondentul ter*endui .br, Diddd tn E-od. <SLG4 ti Ea. GPL@A, ;tlaarc ar )i ade07rata identitate a acesteia, este )oarte posibil si )ie aceeaKi planta cu egip. )cdt din 'apirusu, !arris %, din cea il1S #d.$r. Q0e.i "orbes, op. cit, p. a. Tabelul %%O. $el7lalt ter*en ebr. tradus )rec0ent 6casie+ Y D=st=7( - este Ki *ai pu&in cunoscut. TotuKi, dac7 acest ter*en are un Jn&eles paralel cu ter*enul arab sa-tthah, 6co5it+, iar acesta la rJndul iui este si*ilar cu ter*enul asiro-bab. i)casi sJri QaKa cu* sugerea.7 Tho*pson, op. ci#, p. @A@O, ar )i posibil ca ter*enul asir. Du(iull7nu, Jn li*ba arab7 *odern7 DuiDul,

s7 )ie tora $assia QTho*pson, op. cit, p. @88-@AGO. QW. nu*ele elei dea Nlo8 )ice . lui %d oo0 4GL@4O, Qa%ERB/R%, $asiaO, b. T7*Sa sacr7 'entru se*ni)ica&ia t7*Jiei, 0e.i] T7*JJe. Aid ne 0o* ocupa nu*ai de co*po.i&ia ei. Ter*enul ebr, general pentru t7*Jie Qcare apare uneori ca 6)u*+ sau 6rai-teas*7+, 6par)u*+O este D=tore&, cunoscut ca un cu0Jnt ihpMutat din 2sip, din 8lul at @Gl8 id,cr. QEr*an Ki ZrapoF, :dnerbueh d. Aeg, Sprache, B, p. $;? <G3<O, sint lndnit2 si alt2 )ore c4 ddird de la r7d7cina Dtr. Jn tI*Jia sacr7 din E-od. <SL<4-<8 ulti*ele dou7 co*ponente sJnt cel *ai uKor de identi)icat. Dintre acestea, ebr. hdb=n7h este aproape cert galban, "erula galbani)lua Boiss, care creKte Jn 'ersia si care este cunoscut7 Jn Mesopota*ia mbab. buluh-)lhunO lnceDlnd din niledul .l <le i.d,$r. 1`e.i ThohpT,= op. ci.., p, <4G.<445 F En sodD, At, (adisches !andForterbuch, #ie)erung G,@ABA, p. @S@ Kire).O Ta*Jia, ebr. l=bIn7h $ilb+O, este nu*ita dup7 Jn)7&iKarea ei, )iind cea *ai alb7 dintre r7Kinile aro*ate )olosite ca t7*Jie3 este ob&inut7 din arbori din genul BosFel/a din S Arabiei Ki din So*alia Ki este 6olibanu*+=/l clasic. Regina egiptean7 !atshepsut se pare c7 a adus ase*enea arbori En Egipt Jn cea @4AS, s)ere *ici de t7*Jie au )ost g7site Jn *or*Jntul lui trtan(n*on Q.8 @<4S id.cr.O. R,t.i #ua, or. ai, p. @@@-@@<. T)ere*nul na-ap, 6stropi+, 6picaturi+, este tradus stacte Jn #XX, dar pentru ade0ratul stacte, 0e.i s"l5rE 0a de *i rs, d1pr ni=. nrEle suge. rea.7 o secre&ie natural7 care este potri0it7 sI )ie )olosit7 ca t7tnJie - probabil o r7Kin7 aro*at7 Vc). #,cd, oG=ci.,,p, @@13 Thonpson, op. cir., p, <4o<4GO sau balsa* de Zalaad, opobaha*u*, etc, pentru care 0e.i Tho*pson, p. <1<-<14. /lti*ul ter*en, 'hele&, este )oarte incert3 #XX D red7 ca on\<$ - parte a unei *oluKte care produce un *iros atunci cJnd este ars7 QBlac( Ki $heyne, EBi, Jn sec&iunea despre 6;nycha+O. s..r pub si )ie u prcds at ltri planre, i,hlra )olosit7 Jn *edicina asirian7 Qara*. lihi7O, Tho*pson, Didi ar, oJr=sttrian Al*isnt, @A<1, p. P< g r @L este pu&in probabil s7 )ie ter*enul asir. sahlI, 6creson+ Qpentru aceasta 0e.i Tho*pson, D(tionary o)Assyrian Botany, @A4A, p, BB-1@O. Dar ter*enul %hlt. indus Jn reRrd uaaritic @GhAP .utui d2 aD*e Ai nndcitui Vcordo4 u5an.ic rrt*Tre p. @<S, @. 43 /8dntic Ue]bdt, <, p. 4aD o, G<APO, s-ar rutea s, de idenri. cu ter*enul ebr. )hele& Ki chiar cu ter*enii asir. Sihiltu Ki ara*. Jsihla care au )ost *en&iona&i de5a. ici unul dintre aceKti ter*eni nu este asir. saliu/atu, deoarece acesta ar trebui citit huJlatu QTho*pson, op. cit., p, 1AO. )n pre.ent este prea riscant s7 Jncerc7* o solu&ionare *ai e-act7. 'entru o Jncercare de reconstituire a t7*Jii sacre di, boNl. <S, 8.l 'ro<.s, 0ol. 4P, r. G14,@ABA-1S. p. GS<-GSA, cu o *ostr7. M.A.M. $;?. /r*7toarele cu0inte ebr. sJnt traduse 6coK+L @. d)id, un coK rotund su)icient de *are Jndtt s7 Jncap7 Jn el 8pul sui S1 QG inp. loLPO, d.r lololir de olicei "nru EaBpo,tu% sMhinelor, etc, V's, <@L1i 5V. G4L@-GO. G. te.= Qo,.lnr tnpMuta, din egipt, dnOt, ,,coVO, )olZit pena pSstarea rtudlelor aricole QDat. G1LG, 4O, aEnri de albia d2 lii*lntat Qo2ut. G8LB,@PO, era un articol casnic. <. (=l7b, care con&inea "uct2l2 dh 02denia lui Anc Q<L@O, rtar c8 a )1t )olZit la digire .a o ca"a, p2ntru prird8, =esd. rilor, 2 li %2r. sLGP si ln ]iroril2 8nit2 de la A*arna. 4. sal, un coK plat, deschis, )olosit pentru hMpotrd dhi Qnedsp)t2, Erod. GA@<, G<, <G@ tE0. aLG, G1, <@3 *, 1L@B@P,lD Jud, 1L@AO, 'ibrd lVi tuEon . 0iet cl pura ,2 .ap )ri co)ui plire d apJine alba Qebr. hori3 Zen. 4SL@13 c). @BA, )ig. G8O. B. Jal5d@1. QlD. 1LAO pbbabil .e se ret2rl la *uile de pe eE sint l8t2 tudele, nu la =c1ui.. GPS coA Distinc&ia dintre hr7tt)rea celor patru *ii Ki a celor dnd *ii este subliniat7 de scriitorii E0angheliei prin )olosirea ter*enului gr. (ophinot pentru coKurile din 'rr,, nlrE QM.r. r4LGo3 @1LA3 M=* 1L4<3 aL@AL #uca AL@P3 %oen 1L@<O, &i a ter*enului gr. spyrti pentru cea de-a doua QMat. @BL<P3 @1L@S3 Maieu 8L8, GSO. A*bele cu0inte indic7 un coK cu capac3 (ophinos apare Ki tn alt loc Jntr-un conte-t e0reiesc3 tpyris este cotul %n care a )ost cobartt 'a0el de pe .idul Da*ascului, Sntrudt era *ai *are m"apt. ALGB3 paralel cu gr. largant, 6ooKni&7+ sau 6cu)7r+, G $or. @@L<<O. A+RM. $REAT/R%. Traducerea ter*enilor hayyI &i nDJd hayy7 din Rr.oon,(tii*aKi uneori (tisis, din T, pune accentul Jn principal pe aspectul de a )i 0iu Ki nu pe raptul de a )i creat. Ter*enul include 6toat7 su)larea de pe p7*Jnr+ QZen. AL@1O care se a)la sub pri0irea atot-0a.7toare a lui Du*ne.eu QE0r. 4L@<O &i tn s)era de ac&iune a E0angheliei Q$ol. @LG<O. tn alte te-te o*ul se distinge de alte creaturi prin )aptul c7 este r7spun.7tor pentru acestea QZen. GL@AO, dar a abu.at de po.i&ia sa prin idolatrie QRo*. @LGBO3 cu toate acestea, o*ul este n7scut din nou Jn $ristos, aKa cu* a inten&ionat Du* ne.eu s7 )ie o*ul - 6un )el de pJrgS a )7pturilor Q8ndlorO #Di+ Q#., @L8O. Ter*enul include Ki )iin&ele cereKti QE.ec. l3Apoc. B, et passi*O unde i*aginile p7*inteKti sJnt adoptate %n 0edenia Jnchin7rii din cer. 'AB. $REA^%A.

%. Doctrina biblic7 Aceasta nu trebuie con)undar7 sau identi)icata cu 0reo teorie Ktiin&i)ica despre origini. Scopul doctrinei bi-blice, spre deosebire de scopul cercet7rii Ktiin&i)ice, este etic Ki religios. E-ista nu*eroase re)eriri la aceast7 doctrin7 arJt Jn 9TrJt si Jn T &i ele nu se li*itea.7 la pri*ele capitole din Zenesa. 'ute* nota ur*7toarele re)eririL tn pro)e&i, Hs. 4SLG1,G83 4GLB3 4BL@83 %er. @SL@G-@13 A*os 4L@<3 %n 'sal*i, <<L1, A3 ASLG3 @SGLGB3 de ase*enea, %o0 <<L4 K.ur*.3 ee*. AL13 tn T3 loan @L@ K.ur*.3 "apt. @PLG43 Ro*. @LGS, GB3 uL<13 col. @L@13 Er. @LG5 @@L<i Are 4Lr@3 @SL1. /n puct de pohiE lEE4 pdlEu orice e. *inare a doctrinei este E0r. @@L<L 6'rin credin&7 pricepe* c7 lu*ea a )ost )7cut7 prin $u0Jntul lui Du*ne.eu+. Aceasta Jnsea*n7 c7 doctrina biblic7 despre crea&ie este ba.at7 pe re0ela&ia di0in7 Ki trebuie Jn&eleas7 nu*ai din punctul de 0edere a, credin&ei. Acesta este aspectul care )ace o distinc&ie net7 %ntre abordarea biblic7 &i cea Ktiin&i)ic7. #ucrarea de crea&ie, la )el ca Ki *isterul r7scu*p7r7rii, este ascuns7 de o* Ki poDt 1 pric.pud ruili prin 8din". #ucrarea de crea&ie este atribuit7 Jn di)erite pasa5e tuturor celor trei persoane ale Trinit7&iiL Tat7lui, cu* 1t ln $a @Ll3%i@t4LG434BLlGi'a <<L13 "itrlui c* este Jn loan @L<,@S3 $ol. @L@13 Duhul ui S)Jnt, cu* este Jn Zen. @LG3 %o0. G1L@<. Aceste a)ir*a&ii nu trebuie interpretate tn sensul c7 di)erite p7r&5 ale crea&iei sJnt atribuite di)eritelor persoane din cadrul Trinit7&ii, ci *ai degrab7 c7 Jntreaga crea&ie este lucrarea Du*ne.eului TrJunic. $u0intele din E0r-@@L<L 6$e se 0ede n-a )ost )7cut din lucruri care se 07d+, cuplate cu cele din Zen. @L@L 6#a Jnceput Du*ne.eu a )7cut cerurile &i p7*JntuJ+, arat7 c7 lu*ile nu au )ost create dintr-un *aterial pre-e-istent, ci c7 au )ost create din ni*ic prin $u0Jntul di0in, tn sensul c7 Jnainte de decretul QJia)O creator di0in nu a e-istat nici un )el de e-isten&7. Aceast7 cread7 ac nihilo are i*plica&ii teologice i*portante deoarece, printre alte lucruri, e-clude ideea c7 *ateria este etern7 QZen. @L@ arat7 c7 *ateria a a0ut un JnceputO sau c7 ar e-ista Jn uni0ers un dualis* oarecare, c7 0reo alta e-isten&7 sau )or&7 e-ista %n opo.i&ie cu Du*ne.eu &i tn a)ara s)erei #ui de control. De ase*enea, arata c7 Du*ne.eu este distinct de crea&ia Sa Ki c7 Du*ne.eu nu este, a&a cu* sus&ine panteis*ul, o *ani)estare )eno*enologic7 sau e-tern7 a Absolutului. tn acelaKi ti*p, Jns7, este dar c7 ideea crea)iel pri*are con&inut7 Jn )or*ula crea&ia e- nihilo nu epui.ea.7 Jn07&7tura biblic7 pe aceast7 te*7. ;*ul nu a )ost creat e- nihilo, ci din pulberea p7*Intului QZen. GLPO iar ani*alele de pe d*p Ki pas7rile cerului au )ost )7cute din pi*tnt QZen. GL@AO. Aceasta a )ost nu*it7 cread7 secundar7, o acti0itate creatoare care )oloseKte *aterialele create anterior, Ki care st7 al7turi de crea&ia pri*ar7 ca parte a *7rturiei biblice. A)ir*a&ii cu* este cea din E)es. 4L1L 6/n singur Du*ne.eu ... care este *ai presus de to&i, care lucrea.7 Jn to&i &i care este in to&i+ arata c7 Du*ne.eu este atJt Jntr-o rela&ie transcendent7 cJt Ki Jntr-o rela&ie i*anent7 cu lu*ea creat7. 'rin )aptul c7 !% este 6*ai presus de to&i+ Ki 6peste toate lucrurile+ QRo*. ALBO, El este Du*ne.eul transcendent Ki independent de crea&ia Sa, e-istent prin Sine Ki su)icient pentru Sine. 'rin ur*are, crea&ia trebuie Jn&eleas7 ca un act liber al lui Du*ne.eu, deter*inat nu*ai de 0oia #ui su0erani Ki nicidecu* un act necesar. El nu a a0ut ne0oie s7 cree.e uni0ersul Q0e.i "apt. @PLGBO. E% a ales s7 )ac7 aceasta. Este necesar s7 )ace* aceast7 distinc&ie deoarece nu*ai Jn ca.ul acesta poate El )i Du*ne.eu Do*nul, $el necondi&ionat, $e# transcendent. 'e de alt7 parte, prin )7ptui c7 El 6lucrea.7 Jn to&i Ki este Sn $o&i+, El este i*anent tn crea&ia Sa Qcu toate c7 este distinct de aceastaO Ki e-isten&a continu7 a crea&iei depinde tn Jntregi*e de puterea #ui. 6Toate lucrurile se&inprinp% QtnauFO+ Q$ot. @L@PO Ki6JnEt a0e* 0ia&a, *iKcarea Ki )iin&a+ Q"apt. @PLG8O. $u0inteleL 6'rin 0oia Ta stau tn )iin&7 Ki au )ost )7cute+ QApoc. 4L@@O, c). 6)7cute prin El Ki pentru El+ Q$ol. @L@1O, indic7 scopul Ki &elul crea&iei. Du*ne.eu a creat lu*ea 6pentru *ani)estarea gloriei puterii, Jn&elepciunii Ki bun7t7&ii Sale eterne+ Q:at*inster $on)essionO. $u alte cu0inte, crea&ia este teocentric7 Ki este *enit7 s7 pre.inte gloria lui Du*ne.eu3 s7 )ie, cu* spune $al0in, 6teatrul gloriei Sale+. J.'. %%. Relatarea din Zenesa Relatarea de ba.7 a crea&iei Jn Zenesa este Zen. @L@-GL4a. Este orelatare )oarte nobil7 Ki de*n7, lipsit7 de ele*entele rudi*entare care pot )i JntJlnite Jn relat7rile nebiblice ale crea&iei Q0e.i sec&iunea %%% de *ai 5osO. Acest capitol )ace o serie de a)u*a&ii cu pri0ire la *odul Jn care a luat )iin&7 lu*ea 0i.ibil7. Este scris ca o *7rturie si*pl7 a unui *artor ocular Ki nu sJnt )7cute Jncerc7ri de a introduce subtilit7&i de genul celor care s7 )ie apreciate de cunoaKterea Ktiin&i)ic7 *odern7. $hiar dac7 accept7* realitatea re0eGP1

9eKtede aKteptat, ca o po0estire )eno*enologic7 si*pli a crea&iei s7 descrie nu*ai originea acelor

ele*ente din lu*e care sJnt 0i.ibile ochiului o*enesc. Ad*i&Jnd c7 Zen. @ se ocup7 de )eno*ene si*ple care pot )i obser0ate, ea este o relatare paralela cu *ulte alte istorisiri ale crea&iei, deoarece toate po0estirile de acest )el trebuie s7 se ocupe de p7*Jnt, *are, cer, soare, lun7 &i stele, ani*ale st de o*. %nspira&ia real7 @-a )erit pe scriitorul relat7rii din Zen. @ de li*ba5ul si ele*entele rudi*entare ale polite)a*ulut conte*poran, &5 scriitorul a r7*as un o* obiKnuit care si-a )olosit ochii %n Jncercarea de a descrie *odul Jn care Du*ne.eu a adus ,n )iin&7 lu*ea aceasta. ; co*para&ie Jntre relatarea biblic7 a crea&iei Ki istorisirea babilonian7 o)er7 o serie de paratele, dar rela&ia e-tern7 dintre cele dou7 nu este clar7, lotuKi, nu se poate s7 )ie o si*pl7 J*pru*utare, deoarece tn Zen. @ e-ist7 o pro)un.i*e &i o de*nitate care au pot )i Jnt)liute %n istorisirea babilonian7. A. !adel, Jn cap. gdinTheBabyion*tiZenesis, discut7 Jn detaliu rela&ia dintre cele dou7 istorisiri. a. $rearea lucrurilor Dac7 lu7* Zen. @ ca o si*pl7 relatare )eno*enologic7, pri*ul ele*ent de care se ocup7 este crearea lu*inii. "aptul c7 Ttua &i noaptea au toc Jntr-o succesiune regulat7 Ki c7 lu*ina este o necesitate indispensabil7 pentru 0ia&7 &i pentru creKtere, trebuie s7 )ie una dintre cele *ai si*ple obser0a&ii u*ane. 6$ine a )7cut s7 )ie a&aU+ se Jntreab7 autorul relat7rii din Zen. @. R7spunsul esteL Du*ne.eu Q0. <-BO. ; a doua obser0a&ie si*pl7 este cI Jn a)ar7 de apele de 5os, care )or*ea.7 *7rile si i.0oarele subterane, e-ist7 ape de sus care constituie sursa ploii. Jntre cele dou7 este Jntinderea cerului &r7Dta=, ce0a b7tutO. ;ne a )7cut lucrul acestaU Du*ne.eu Q0. 1-8O. De ase*enea, )aptul c7 *7rile &i uscatul sJnt distribuite Jn anu*ite .one speci)ice de pe supra)a&a pS*Jntului Q0. A-@SO este o abser0a&ie cu caracter general. ?l lucrul acesta a )ost )7cut de Du*ne.eu, Apoi, p7*Jntul a produs *ulte )eluri de 0egeta&ie Q0. @@-@<O. ?i aceasta este lucrarea lut Du*ne.eu. u e-ist7 subtilit7&i de distinc&ii botanice, d scriitorul cunoaKte nu*ai trei categorii *ari de planteL iarb7 Qdrite@, 0egeta&ia tJn7rI, nou7O, 0erdea&7 V=e)eb, planteO care produc s7*Jn&7 dup7 )elul lor, Kl parai )]es5 care produc )ructe cu se*in&e. 'robabil c7 scriitorul a considerat c7 aceasta clasi)icare si*pl7 a inclus toate ca.urile. /r*7toarea obser0a&ie este c7 corpurile cereKti se a)l7 pe Jntinderea cerului -soarele, luna, stelele Q0. @4-@AO. Du*ne.eu este cel care le-a plasat acolo ca s7 *arche.e 0re*urile Ki anoti*purile. Ar )i *ult prea subtil s7-i cere* scriitorului sS )ac7 distinc&ie Jntre *eteori&i, planete, nebuloase, etc. JntorcJndu-se la s)erele Jn care pot )i g7site creaturile 0ii, scriitorul obser07 c7 apele au dat naKtere la 60ie&uitoare+ Q0. GS, leresO, lucruri care *iKuna, ani*ale *ici care pot )i g7site Jn nu*7r *areO &i la balene *ari Q*onKtri *ariniO Ki la orice creatur7 0ie care se *iKc7 Q0. G@, tann)ri, *onKtri *arini, KerpiO. u este nid o Jncercare de a )ace distinc&ie, din punct de 0edere .oologic, Jntre di)eritele specii de ani*ale *arine. Este su)icient s7 spune* c7 Du*ne.eu a )7cut ani*alele *7rii, atJt pe cele *ici dt &i pe cete *ari. Du*ne.eu a )7cut de ase*enea p7s7rile care .boar7 pe )tainderea cerului Q0, GS-GG, =IpO. Ter*enul =Sp include toate 0ariet7&ile de p7s7ri. De unde a 0enit $RAATTA *ul&i*ea de creaturi care populea.7 p7*JntulU Du*ne.eu le-a )7cut Ki pe acestea. $iti* apoi c7 p7*Jntul a dat naKtere la creaturi 0ii Q0. G4-GB, nepel )iayydO, care suit clasi)icate de scriitor ca 0ite $b)ie*I, ani*aleO, tirJtoare Q0. G4-GB, re*esO Ki )iarele pI*Jntului Q0. G4-GB, hcyyIO. id aid nu sJnt )7cute distinc&ii de ordin .oologic. Este e0ident c7 scriitorul a )ost con0ins c7 aceast7 clasi)icare si*pl7 a cuprins toate tipurile principale de 0ie&uitoare terestre Jntr-un *od adec0at pentru scopul s7u. )n )ine, Du*ne.eu @-a )7cut pe o* Q0, G1-GP, =ddiM, drp, chipd d sa,8 sB, o e-presie care speci)ic7 i*ediat c7 ti d7 stspJnire peste tot ce populea.7 p7*Jntul, apele Ki Jntinderea cerului Q0. G1, G8O. ?i Du*ne.eu a creat Qbara= Ope o* Jn *od co*ple-, b7rbat Ki )e*eie Q0. GP, .n(arKin=Dcb7O. b. oonologia dainarelor ; e-a*inare atent7 a acestui capitol 0a re0ela o pre.entare sche*atic7 tn care actele creatoare sJnt cdpriMre t)t-u tip de 1 .ile - Dilel 8 aei2 de crea&ie pre.entate cu cu0inteleL ?i Du*ne.eu a .is. Dac7 insist7* aici asupra unei cronologii stricte a e0eni*entelor, ne Jncurc7 apari&ia lu*in7torilor Jn .iua a patra. 'roble*a aceasta este e0itat7 dac7 trat7* Zen. @ la )el ca Ki alte pasa5e din Biblie care se preocup7 cu )aptele *a5ore Kl nu cu cronologia lor QD). relat7rile despre ispitirea lui %sus Jn Mat. 4 &i #uca 4, care pun accentul pe realitatea ispitirilor dar dau o ordine di)erit73 0e.i de ase*enea 's. P<L@<, @B, G4, care pune accentul pe reolitateo gri5ii lui Du*ne.eu pentru poporul %srael eliberat, dar plasea.7 incidentul cu *ana dup7 lo0irea s)radi, contrar E-oduluiO. Dac7 scriitorul din Zen. @ este interesat s7 accentue.e realitatea crea&iei Ki nu se preocup7 ta *od special de succesiunea cronologic7 a e0eni*entelor, a* putea e0ita o serie de di)icult7&i. E-ist7 o sche*7 destul de consec0ent7 Jn aran5area *aterialului. 'ri*ele < .ile sJnt preg7titoare. 'roducerea lu*inii &i preg7tirea Jntinderii cerului, a *7rilor, uscatului Ki 0egeta&iei sJnt preli*inare pentru aKe.area unor locuitori Jntr-un cadru preg7tit. '7s7rile ocup7 Jntinderea cerului, peKtii ocup7 *7rile, arirElel2 Ai o*ul dpi Dan,. g5u @ i a 4-a D, urinea.7 Jntoc*ai aceast7 sche*7, deKi e-ist7 o oarecare corela&ie. gilele a <-a &i a 1-a con&in dou7 acte creatoare. giua a Kaptea este Jn a)ara sche*ei &i ne 0orbeKte despre odihna lui Du*ne.eu, cJnd lucrarea #ui a )ost Jncheiat73 este un *odel pentru restul

chliei S.@., o =d din iape, $e0a se pierde dac7 la interpretarea acestui capibl hping* ollaa pln, la liRite tudle. %rtrEg pasa5ul este poetic Ki nu se pretea.7 la corela&ii Ktiin&i)ice stricte. Jn acest capitol accentul este pus pe ceea ce a spus DlllrFau QV <, B, A, @@, @4 GS, G4 G1n. cl0lntul cMtor d0in 1te et c.rc ))it2 ordiE di, ba1, lu*in7 din Jntuneric, 0ia&7 din *oarte. Ar trebui acor dad o pondeE *i * dl,nhnui +a .is+ Q-FrO dec)t cu0intelor 6a crea+ sau 6a )ace+, deoarece se a)ir*7 c7 crea&ia este produsul 0oii personale a lui Du*ne.eu. Este ade07rat c7 cu0Jntul 6a crea+ Qbi7nUO 1te )olZit cu pri0ire l, s d pl*llt Q0. @O, d pri0ia la *onKtrii *arini Ki )7pturile 0ii Q0. G@O Ki cu pri0ire l. on Qr GPO d cA 2c1t rerb 1t2 )olosit ,r F in eMlui0itate "n"u adi0ilate dillri. Dd th Z1. @ sJnt )olosite &i alte cu0inte. Ast)el, 0erbul 6a )ace+ GPP cRETTA Q-1aO 1ie )oldir cu pri0ne la htiide)ta cerului Q0, PO, o =ri0ire la l))ii.nto8 Q0, @1O, .u Dli0ire [a dtrele pTT)ului l. 0ite ii la trdtdrc Q0. GsO )i cu Uri0i2 ra on Qn G1O, De .B28, actirirarea di0ina este descris7 prin )olosirea )or*ei con5uncti0e a 0erbului Jn cJce0a locuriL 6S7 )ie...+ Q0. <, 1,@4-@BO, 6sase adre.-.+ Qe+AO, ,sn de,,,,. QD @@,GDG4O. Din dorine de a inEod8 Erietate, srnbrd a iolZir Mi nulte Ebe.)t rublinia., lnpr.ul. acti0ibr2a di0int. Dar acti0itatea esen&ial7 JKi are originea Jn $u0Jntul lui Du*ne.eu Q6Du*ne.eu a .ts+O. c lalAsul *Dutui +i+ $u0Jntul 6ii+ a creat uneori di)icult7&i. Acest cu0Jnt are *ai *ulte sensuri Jn Biblie. Jn )or*a sa cea *ai si*pl7 Jnsea*n7 o ii de G4 de ore. Dar uneori este )olosit pentru a dese*na o perioad7 de 5udect7 di0in7 Q6.iua Do*nului+, Hs. GL@G K.*rn,O, o perioad7 nede)init7 de ridp Q..iu ispitirii+, 's, AsL<O, o peri8dL lunsi de Qs7 .i*O @.SSS d2 .ni Q's, A;r4O, =e bah coneptiei cn o t 1te G4 d2 ore *n a, naistat dupra laptultri c7 crea&ia a a0ut loc Jn 1 iile propriu-.ise. Aceast7 interprctsE nu "n5te )ol1iEa linb15rlui po2tic s.u si*bolic Ki nici a aran5a*entelor sche*atice Jn literatF biblid. altii au ssdrur ., o .i .epre.hta o perioad7 Jndelungat7 de ti*p Ki au c7utat s7 g7seasc7 o corela&ie cu 0estigiile geologice3 dar aceast7 conep"e 1te l2gatl prea lndepru,2 de tsriile stiiiti1c enrenponre ] aete rlnt notorii penru teW din&a lor de a su)eri schi*b7ri. Dac7 accept7* ideea c7 Zen. @ are o structur7 literar7 arti)icial7 Ki cS nu se precrpl s% tu*i.e.e un rablou al suc.esiun] cronologice ci 0rea doar s7 a)ir*e )aptul c7 Du*ne.eu a creat totul, aceste specula&ii Ki ipote.e nu sJnt necesare. ; prcble*A in)tditr 1re nodul ln c.r Eebuie interpretata e-presia 6seara si di*inea&7+. Se poate s7 nu Kti* ce a 0rut s7 spun7 scriitorul. 'rintre sugestiile o)erite sJnt ur*7toareleL se re)er7 la siste*ul e0reiesc de s8tic a .ile5. de la apD la aps, adi.B, de sr4 parcurgJnd di*inea&a, pJn7 %a seara ur*7toare3 sau, ,peara+ *archea.7 Jncheierea unei perioade at c7rei punct de plecare a )ost di*inea&a care sa re07rsat o dat7 cu crea&ia lu*inii, Jn ti*p ce 6di*inea&a+ care ur*ea.7 *archea.7 Jnceputul unei .ile noi Ki s)JrKitul p7r&ii de noapte din .iua 0eche. Aceste concep&ii sJnt dia*etral opuse una alteia Ki denot7 c7 Jn&elesul nu este clar. /nii co*entatori au interpretat te-tul Jn alt )el, sugerJud c7 crea&ia a )ost re0elat7 scriitorului Jn 1 .ile, &i nu c7 a )ost reali.at7 Jn 1 .ile. Autorul a pri*it Kase 0edenii ale acti0it7&ii di0ine &i )iecare dintre ele= sa aupai de u as"d al lu.rrdi .et2E a lui Du, ne.eu. "iecare 0edenie a ur*at Jntoc*ai aceeaKi )or*7 Ki a Jnceput cu cu0inteleL 6?i Du*ne.eu a .is..,+, iar apoi s-a Jncheiat cuL 6?i a )ost o sear7 Ki o di*inea&7 Y aceasta a )ost .iua ..,+, /nii au sus&inut c7 cele Kase sec&iuni de *aterial biblic au )ost scrise pe Kase t7bli&e si*ilare, a0Jnd o structur7 si*iiarI Ki o not7 )inal7 si*ilar7 $'. J, :ise-*an, 0e.i Bibliogra)iaO. %deea este interesant7, dar este de )apt o Erieti a ideii cE ln cer @ aF o co*po.i&ie literar7 aran5at7 Jntr-o ordine arti)icial7 Ki care are scopul s7 ne Jn0e&e c7 Du*ne.eu este $el care a Edt t8ie l,.rute. u e )ace lici s co*enttriu cu pr50t2 %a n2tcla di0in, de lucru, d. Zenesa @ Ki Ktiin&a 'robl8 rela)iei din)t c2n. @ ti trih)ele biologie d E8%ogice a t1r abodatS h 8i nulte tr"dui concep&ia $oncordist7 a c7utat s7 g7seasc7 o corela&ie *ai *ult sau *ai pu&in e-act7 Jntre Ktiin&7 Ki Biblie. Au )ost )7cute paralele Jntre straturile geologice Ki a)i*gile dil Zene, lst tn slll[giure )tnologic7. /nii au insistat c7 e-presia 6dup7 soiul lor+ este o respingere categoric7 a teoriei e0olu&iei. $u toate acestea, nu se &tie e-act ce Jnsea*n7 ter*enul e0reiesc 6soi+ Q*)n53 se &tie doar c7 este o obser0a&ie general7 c7 Du*ne.eu a )7cut creaturile Jn aKa )el JncJt s7 ] r2pBiun Jn )a*iliile lor. Dar dc, .ullntul e0reiesc nu este Jn&eles, este ade07rat c7 nici categoriile biol.si2 shr stabilte deiriti0. 'uren spre c7 Biblia a)ir*7 c7, indi)erent care este *odul Jn care a lut )iinli 0iala, Dul)tau 1ri la baa pt2ului &i atunci Zen. l nu a)ir*a Ki nici nu neag7 teoria 2blulei su alti t1ri2 tOa)tare. +9ersetul din Zen. @LG a )ost #uat ca ba.7 a 6teoriei hiatului+ Jn istoria lu*ii. Se a)ir*7 c7 traducerea ar trebui s7 )ieL 6?i p7rnJntul a de0enit pustiu Ki gol+. $u alte cu0inte, a )ost creat per)ect, dar s-a JntJ*plat ce0a Ki ordina a l1t disiusn. DulZ ace. Dll)uau s E-8r pdnintul, dtdu-i o ndl )o*l din ba1. 'otri0it

acestei concep&ii, breKa QhiatulO Jn ti*p, las7 loc pentru perioadele geologice lungi Jnainte de a-ceast7 cala*itate. Se a)ir*a c7 actul creator original a a0ut loc Jntr-un trecut i*e*orial Ki c7 se Jntinde pe d8b erelor s1losi.e. tteluie si spen ca nu e-ist7 do0e.i geologice pentru aceast7 teorie Ki c7 nici "adudea susete 1te delt ttubabile. ssul nor*al al e-presiei ebraice este 6a )ost+ sau 6era+, &i nu 6a de0enit+. Mul&i co*entatori au c7utat s7 g7seasc7 Jn Zen. G tsrdia )ti a dou c8tii, ere d )i aFt o ordile cronologic7 di)erit7 de cea din Zen. @, ; ase*enea ide nu este ]E]2 dacS pri0in $.n. G d part2 a unei nara&iuni *ai co*plete din Zen. G Ki <, Jn care Z2n, G coEtituie d8r o irtrDd8e la ooBti8 despre ispitire Ki )urni.ea.7 cadrul, )7r7 s7 Jncerce Jn 0ieun )el s7 dea o istorie a crea&iei &i, desigur, )7r7 s7 dea 0reo succesiune cronologic7 a e0eni*entelor. Ar trebui s7 accentu7* Jn Jncheiere c7, deKi continu7 s7 e-iste de.bateri cu pri0ire la Jn&elesul Ki se*ni)ica&ia e-act7 a Zen. @, to&i trebuie s7 )i* de a.o.d ce a)i%*.E enrrali a capiioldui st2 c, DM, ne.eu a creat toate co*ponentele uni0ersului Jn care rr7i*. Dac7 a)ir*7* lucrul acesta doar la ni0elul si*plu al obser0a&iei, pasa5ul este de a&a natur7 JncJt s7 ne per*it7 s7 e-tinde* cu uKurin&7 a)ir*a&ia la acele d*n )) nu pot 1 0..uE cu oanid mber. J.A.T. %%%. T1t etlce dln ;ddtur Apreplat %rca a )os grsit nici u nit c8rA s7 e et8 e-plicir la crea&ia uni0ersului, iar *iturile care se ocup7 cu organi.area uni0ersului &i a proceselor lui culturale, crearea o*ului &i originea ci0ili.a&iei, sJnt *arcate de politeis* Ki de lupta .eit7&ilor pentru supre*a&ie Y Jn contrast puternic cu *onoteis*ul e0r. din Zen. @-G. Ma5oiitatea acestor po0estiri )ac parte din alte te-te )i ideile acelor popod antice rreblie BB 1e spidir2 din scrieri religioase care, deKi datate Jn pri*a parte a *ileniului al G-lea J.d.$r., ar putea s7 pro0in7 din surse *rr 8i 02.hi, aDa c* doredetre istoria 8,iei gTite la ,Ebla W darad in G<BS tn.cr. GP8 a. Su*er Ki Babiton E-isE o 2rie de istorn ale 8aiei les.te ae stpre *a&ia atribuit7 di)eritelor cet7&i antice si .eilor care se credec7 au locuit *aiJntJiacolo. Ast)el, despre Jppur se credea cI a )ost locuit nu*ai de .ei Jnainte de c88 8*enilor, Er(i Eul adlnculu5 Ai al irlele" c*nii, a ales Su*erul Ki apoi a Jnceput sa] Jn)iin&e.e teritoriile Jn0ecinate, inclusi0 paradisul Dil*un. #a ln2p)i a 2or r,tsi, nilantini Ki peti, 5ar apoi a )dcut *area Ki ploaia, Jn continuare, culti0area p7*Jntului este asigurat7 prin creKterea grtnelor Ki a 0erde&urilor3 uneltele sJnt ca.*aua Ki tiparul pentru c7r7*i.i. Dealuile sili ao"riie de WFgeb)ie ii 0it2le ti oile u*p#u staulele. /n alt nii poE)t)re d1pre pa*dird Dilns ln care .ei&a-*a*7 Jnhursag naKte copii )7r7 dureri Ki su)2dDa, dei Edd, dup1 8 a nincat plante, 1te bl1b*t ri ac2 bol5E0 pio3 cind 1re 0indeat de o ei)n .8iB ln nbd spetal, in.ti, ar c3rei n*e Jnsea*n7 6doa*na coastei`doa*na din coast7+ Ki 6doa*na care )ace s7 tr7iasc7+, a*Jndou7 Jn&elesurile re)lecta nu*ele ]E0ei. 6En(i Ki inhursag+ se ocup7 cu crea&ia o*ului din p7*Jnt. $rea&ia aceasta a a0ut loc dup7 o b7t7lie Jn care Enti a 8nds oWtile bineiui tnlotiE lui a-**u, *anea pri*ar7. Apoi, cu a5utorul lui in-*ah3 lei&a-*a*7 a p7*Jntului, el a creat o*ul e)e*er. ccl 8i bire cl@L8ut nir babilonia d1prc c8 Ve 1te o adaptare a Zn"Aon5ei Meridne n*ir, *u*a elil, de la cu0intele cu care JncepeL 6$Jnd Jn in7i&i*e cerurile Jnc7 nu a0eau nu*e Ki p7*Jntul de 5os Jnc7 nu )usese che*at pe nu*e+. Tia*at Qc` ebr, )id4 .dln.r=lO d Ap1u QaUa ddceO au aistat, dar dup7 ce sau n7scut al&i .ei, Apsu a Jncercat s7-i iDlitF din 8ua gbligiei p2 care o =..dn. /*l dintr2 rei, E, rd s*erbn En(i% a onddt pe A,1u3 dup7 aceeea Tia*at, 0rJnd s7 se r7.bune, a )ost o*orJt de Mardu(, )iul lui Ea, .eul Babilonului Jn onoarea c7ruia a )ost co*pus poe*ul. Mardu( a )olosit cele dou7 5u*7t7&i ale lui Tia*at ca s7 cree.e Jntinderea .ennni ti pLnintul. DupB acea a pu h dnduiall stelele, soarele Ki luna Ki Jn cele din ur*7, ca s7i dlibc8 p2 pi de nucile t5cit8le, Mardul, cu a5utorul lui Ea, a creat oa*enii din p7*Jnt a*estecat cu sinsele lui MiJl<,, reul rebel cde a onas )on"l2 lui TiaMt. singFle ]nlnLri dintrE acstE isbrn Ai Z2n, r-G 1c neliobr2a adlncului Q$ntn h Zen. @LG nu este neap7rat o personi)icare *itologic7O, o-dihna di0ina dup7 crea&ie Ki J*p7r&irea istorisirii Jn "s F4. Q: Z, #anb2rt, JTS @1, @A1B, p, GaP-<So si '. J. FisG*lR clud b $reoaon in cendir, @APPO. Alte epopei ale ceaiiei di)2rn in detaln. /na po 0esteKte c7 atunci cJnd 6tot usca tul era *area+, au )ost creaW eii ii a )1r cotutruit, cetad Babilon. De ac8 Mardu( a )7cut un co0or de trestie peste ape Ki pe acest co0or a creat o*ul, J*preun7 cu .ei&a-*a*7 Aruru. DupJ a8a a ll*t crcat5a .ninarelor, a duilor, a ierbii 0er.i, a uscatului Ki a ani*alelor do*estice. /n alt nit anibuie .8E erului lui Anu ti ddd tsnininni lui Ea. i n aet nit atunci clnd bn au considerat cI este necesar, cJnd p7*Jntul a )urni.at u tehplu i 8de p2nEu 5erde, a )1t crar otul d s7-i ser0easc7 pe .ei, la )el ca Ki Jn Alra-hasts Ki Jn epopeile *ai 0echi. $REAT%A b. Egipt Dintre *ai *ulte alu.ii la crea&ie, una datat7 Jn cea G<BS ln.$# ddrie lctd reului AM carc a .rat (i pe u

del prinodial a)lar d2asup" ap2lo, !aosolui Atu +2re sa cieat p2 si*+ a ads apoi ordine in lu*e Kl din adJncul Jntunecat a stabilit locuri Ki )unc&ii pentru celelalte .eit7&i, inclusi0 pentru ;siris. Teologii de la Me*ig la lel ca ti ei din Teba, a0ea, nddul lor de a 5usti)ica originea cet7&ii Ki .eului lor. 'otri0it concep)iei lor, reul 'tah a )ct c2l care a codcepQ c)tala ii a 1uii iotui prin cullntui s.u auto)tar - o re)lectare 0eche a doctrinei #ogosului, g7sit7 Ki Jn te-tele sueride /n alt *it atribuie reduied2li R2j 0ictoria 1upra l*n subpRr*lrtere Apophis, 'oti0it acestei 0ersiuni, o*enirea a )ost creat7 din lacri*ile lui ReR to&i oa*enii )iind crea&i egali Jn ceea ce pri0eKte capacitatea de a se bucura de necesit7&ile de ba.7 ale 0ierii. Se poate ob1dh.n c7 pr2uind.ni in ;rientul Aprc pht antic con8pda d1pre orisini a i*ls ar2le solu. lu priMr Qnai de8rabe dQi, +has+O ti intureric3 *aWn a r1t u act di0i, d n)iiro ti cd o*ul a )1t )7cut prin inter0en&ie di0in7 direct7, pentru slu5irea .eilor. ara&iunea ebraic7, cu claritatea sa Ki *onoteis*ul caracteristic, este unic73 nu e-ist7 lupt7 Jntre .eit7&i sau Jncerc7ri de a Jn7l&a un oraK sau o ras7 oarecare. DJ.:. c. Zrecia antic7 'entru greci, Jn general, .eii c7rora li Se Jnchinau nu au )ost autorii crea&iei lu*ii, ci erau )linte create sau n7scute de .eit7&i sau )or&e 0agi pe care le-au Jnlocuit, )n leogonia, !esiod spune c7 la Jnceput a e-istat !aosor, ati 'L)rlnrd car2, )iind tcudat de $s, a de"it *e ro*E a tulrrc,. De )apt, Jn loc d2 .8lie ] poate rclbi d1pre o deeoltarc autan1. p.h p))iar. din ineputui nede)i.iie. Er5sti *ulte deosebiri Jn detalii Ki )ilo.o)ii le co*entea.7 Jn di)erite *oduri. ]Epicurienii au atribuit totul co*bina&iei Jn-tJ*pl7toare a ato*ilor, iar ]stoicii panteiKti au conceput un Mogos sau un principiu al lu*ii i*personale. De u int2 d]bn 1re *itul lui ;de,, deti pbbabil cd a )ct accepiat de Elati0 pDlini cn*i d*al@t Dii au rd.nt in or)isn pa"lele senni)icati0e cu c2hin5inul. %n acest nit Mrele 8tor 1re pha. nes, care a ieKit dintr-un ou Ki, dup7 ce a creat uni0ersul Ki oa*enii din Epoca de Aur, s-a retras Jn obscu)tate pina cind strn=nepohn sBu, . , %. tnghitit 'e el Ki toat7 crea&ia lui Ki dup7 aceea a creat din nou lu*ea care e-ist7. ;a*enii din rasa actual7 au ap7rut din rlnBAilele spdbenre ale Titador care %a, oDo. rJt Ki t-au *Jncat pe Dionysus, )iul lui geus3 de aceea, 2ndii a, h ei adt el*nte .le .rului cit e le*ente di0ine. DionsE a )sr Edu la 0ialn de g2a ii a )cr idein8t dsri cu ,haZ. M.#M$.M B%B/;$R%%E. [h. bibli.ol drtrac, c. !odge, Stt*dri. Thalog,, @,@APa, p, BB< i.l*,3 S. !arZ, $od r)te $reator and #ord o)A%l, @, @8AP, p. 41<-B@83 J.-J. 0on A/*en, 9bcabulary o) the Bible, @ABP Qs.0, 6$rea&ia+O. TTie Zenesis AccountL ". Delit.sch, $a*-*entaryon Zenesis, E. T. @8883 '. J. :ise*an, $lues io crTrion in ecddir, @APP@ A. neiad, %he gabr. tonian Zenesis, @ABS, p. 8G-@4S3 :. J. Beasley, $rea-rionR Ano.inE AThi.2t, @AB<, p2ntu o .bordare GPA $REA^%A concordista tipica3 . !. Ridderbos, Hs There a $on)lict bttFtai Ztnesis l and atural ScienceU, @ABP. $oncep&ii nebibl(eL 0eri A BT, p. @-A3 S. . Mra*er, Mythotogieso)theAntient:orid, @A1@, pentru detalii cu pri0ire la tradi&iile su*eriene &i ale altor popoareL A. !eidel, op. cit, pentru o discu&ie a rela&iei dintre acestea &i Zenese. R)eri de ase*enea :. M. $. Zuthrie, ;D\heusandZree(Rdigion, @A<B,p.PA&.ur*.3!.!. E]r, l. !. nshlll, hMDMT %, p. <P14aA. $RED% ^k. %. %n 9echiul Testa*ent Ea 9T cu0Jn tul 6credin&7+ este g7sit nu*ai de dou7 ori Jn traducerea 0a QDeut. <GLGS3 !ab. GL4O, dar Jn 0sr apare de @8 oii De @G ori este )olosit Jn sensul de a Jnc7lca credin&a sau a co*ite p7cat Qde e-. #e0. BL@B3 Deut. <GLB@O sau de a ac&iona de bun7 credin&a QJud. AL@BK.ur*.O, iar aite Kase pasa5e 0orbesc despre Jncredere. TotuKi, apari&ia rar7 a cu0Jntului nu trebuie sS ne )ac7 s7 trage* concJu.ia c7 credin&a nu este i*portant7 Jn 9T, deoarece ideea apare )rec0ent, chiar dac7 ter*enul Jn sine este Jntfnit rar. De obicei ideea este e-pri*ata de 0erbe cu* sJnt 6a crede+, 6 a se Jncrede+ sau 6a spera+ Q,p n7d75dui+O - iar aceKti ter*eni a-bund7. A* putea Jncepe cu un pasa5 cu* este 's. G1L@L 6"7-*i dreptate. Doa*ne, c7ci u*blu %n ne0ino07&ie, &i *7 Jncred Jn Do*nul )7r7 Ko07ire+. Se spune adesea c7 9T le pretinde oa*enilor s7 Se *Jntui&i pe ba.a )aptelorlor, dar acest pasa5 pune proble*a Jn perspecti0a corect7. Este ade07rat c7 psal*istul )ace apel la integritatea Q6ne0ino07&ia+O sa, dar aceasta nu Jnsea*n7 c7 J&i pune Jncrederea Jn sine sau %n )aptele sale. Jncrederea lui este Jn Du*en.eu, iar 6integritat.+ lDi 1te o do0ad, a aeld iEEdsi. R>T 2t2 o carte lung7 &i ade07rurile despre *Jntuire sJnt enun&ate Sn *oduri di)erite. Scriitorii nu )ac Jntotdeauna distinc&iile pe care le-a* dori noi, care a0e* T Jn *Jinile noastre. Dar o e-a*inare atent7 0a ar7ta c7 Jn 9T, la )el ca &i Jn T, dorin&a )unda*ental7 este de a a0ea o atitudine corect7 )a&7 de Du*en.eu, adic7, de a a0ea credin&7. $). 's. <PL< s.ur*.L 6Jncrede-te Jn Do*nul &i )7 binele, locuieKte Jn &ar7 &i u*bla Jn cred*doKJe, Do*nul s7-&i )ie des)7tarea Ki El J&i 0a da toc ce-&i doreKte ini*a. Jncredin&ea.7-&i

soarta Jn *Jna Do*nului, Encrade-te Jn p@ &i El 0a lucra+. u Jncape nici o Jndoial7 c7 psalir/stul ur*7reKte o 0ia&a neprih7nit7. De ase*enea, nu Jncape Jndoial7 c7 el pro*o0ea.7 o atitudine. El S Jndea*n7 pe oa*eni s7-Ki pun7 Jncrederea Jn Do*nul, care este doar un alt *od de a le spune s7 tr7iasc7 prin credin&a. /neori oa*enii sJnt Jnde*na&i s7-&i pun7 Jncrederea Jn $u0Jn tul %ui Du* ne.eu Q's. @@AL4GO, dar de obicei lucrul c7utat este credin&a Jn Du*en.eu. 6Jncrede-te Jn Do*nul din toat7 ini*a ta &i nu te bi.ui pe Hn&elepciunea ta+ Q' ro0. <LBO. /lti*a parte a acestui 0erset a0erti.ea.7 cu pri0ire la ap pune Jncrederea Jn puterile proprii - o idee Jntilnit7 )rec0ent. 6$ine se Jncrede Jn ini*a lui este un nebun+ Q'ra0. G8LG1O. ;*ul nu trebuie s7 se Jncread7 Jn Jndrept7&irea QneprihanireaO lui QE.c. <<L@<O. E)ra-i* este *ustratL 6Te-ai Jncre.ut Jn carele tale de lupt7, Jn nu*7rul oa*enilor t7i 0ite5i+ Q;sea. @SL@<O. Jncrederea Jn idoli este conda*nat7 adesea QJs. 4GL@P3 !ab. GL@8O. lere*ia a0erti.ea.7 J*potri0a Jncrederii Jn tot ceesteo*enesc. 6Bleste*at s7 )ie o*ul care se Jncrede Jn o*, care se spri5ineKte pe un *uritor &i %&i abate ini*a de la Do*nul+ Q%er. @PLBO. lista lucrurilor Jn care s7 nu-Kipuna oa*enii Jncrederea poate )i e-tins7 &i este &i *ai i*presionanta al7turi de pasa5ele *ai iurtgi care Jndea*n7 la Jncredere Jn Do*nul. Este clar c7 oa*enii din 9T au considerat cI Do*nul este singurul obiect de*n al credin&ei. Ei nu &i-au put Jncrederea Jn ceea ce )7ceau ei, Jn ceea ce )7ceau al&i oa*eni, sau Jn ceea ce )7ceau .eii. Jncrederea lor a )ost nu*ai * Do*nul. #ucrul acesta este e-pri*at uneori Jn li*ba5 pitoresc. Ast)el, El este 6stJnca *ea, cet7&uia *ea, i.b70itorul *eu, Du*en.eule, Tu eKti a&inea *ea, Jn care *7 ascund, scutul *eu, t7ria care *7 scap7 &i inc7ritura *ea+ Q's. @8LGO. $redin&a poate )i pus7 cu Jncredere Jntr-un ase*enea Du*ne.eu. Trebuie s7 *en&ion7* Jn special ca.ul %ui A0raa*. Jntreaga lui 0ia&7 d7 do0ad7 de un spirit de Jncredere, de o credin&7 pro)und7. Despre el se spune c7 6a cre.ut pe Do*nul &i Do*nul i-a socotit lucrul acesta ca neprih7nire+ QZen. @BL1O. Te-tul este citat de scriitorii T Ki ade07rul )unda*ental pe care-@ e-pri*7 este de.0oltat *ai pe larg. %%. %n oul %)esta*ent a. "olosirea general7 a cu0tntului $redin&a ocup7 Jn T un loc )oarte proe*inent Substanti0ul gr. pista &i 0erbul p*euo apar de peste G4S deori, iar ad5ecti0ul pucot este g7sit de1P de ori. Acest accent pus pe credin&a trebuie pri0it pe )undalul lucr7rii de *Jntuire )7cut7 de Du*en.eu Jn $ristos. %deea central7 a T este c7 Du*en.eu #-a tri*is pe "iul S7u ca s7 )ie M)ntuitnrut lu*ii. $ristos a reali.at *Jntuirea oa*enilor prin *oartea #ui ispititoare pe crucea de la $al0ar. $redin&a este o atitudine prin care o*ul abandonea.7 Jncrederea Jn propriile sale e)orturi de a ob&ine *Jntuirea - )ie cI acestea sJnt )apte pioase, bun7tate etic7 sau orice altce0a. $redin&a este o atitudine de Jncredere co*plet7 lh $ristos, o ba.are nu*ai pe El pentru toate aspectele *Jntuirii $Jnd te*nicerul din "iltpl a pus JntrebareaL 6Do*nilor, ce trebuie s7 )ac ca s7 )iu *Jntuit+, 'a0el &t Sila au r7spuns )7r7 e.itareL 6$rede Jn Do*nul bus si 0ei S *Jntuit+ Q"apt. @1L<S K.ur*.O- 6;ricine crede Jn El+ nu piere, ci are 0ia&7 0eKnic7 Qloan <L@1O. $redin&a este o *odalitate prin care oa*enii pri*esc *Jntuirea. 9erbul pataia este ur*at adeseori de con5unc&ia 6c7+, arSrJnd c7 credin&a se ocup7 de )apte, deKi este *ai *ult dedl attt. laco0 ne spune c7 Ki de*onii aed c7 6Du*en.eu este unul+, dar aceast7 6credin&7+ nu le )oloseKte la ni*ic QEac. GL@AO. 0erbul pisteuo poate )i ur*at de un dati0 si*plu, cJnd Jn&elesul este acela de a da cre.are, de a accepta ca ade07rat un lucru spus de cine0a. Ast)el, lsus le a*inteKte iudeilor c7 6loan a 0enit... u*btJnd Jn calea neprih7nirii, &i nu l-a&i cre.ut+ QMat. G@L<GO. Aici nu este 0orba de credin&7 Jn sensul de Jncredere. %udeii nu au cre.ut ceea ce a spus loan. AcelaKi lucru poate )i spus Ki cu pri0ire la lsus Jn loan 1L4B, 6nu M7 crede&i+, sau Jn 0ersetul ur*7torL 6Dac7 spun ade07rul, pentru ce nu M7 crede&iU+ u trebuie s7 uit7* c7 e-ist7 un con&inut intelectual al credin&ei. Jn consecin&7, acest *od de e-pri*are este )olosit uneori cu re)erire la credin&a *Intuitoare, cu* este ca.ul Jn loan BLG4L 6$ine ascult7 cu0intele Mele Ki crede Jn $el ce M-a tri*is, are 0ia&a 0eKnic7+. BineJn&eles c7 o*ul care crede cu ade07rat Jn Du*en.eu 0a ac&iona pe ba.a acelei credin&e. $u alte cu0inte, conG8S 0ingen)t itncert c7 ceea ce a re0elat Du*ne.eu este ade07rat 0a produce ade07rata credin&7. $onstruc&ia gra*aticalii caracteristic7 pentru credin&a *lntuitoare este aceea Jn care 0erbul pisteuo este ur*at de prepo.i&ia as. Sensul literal este de a crede Jn+ El denot7 o credin&7 care - a* putea spune - ! eocM pe o* din s*eKi-@ pune Jn $ristosQD)-e-presiec din T )olodta )rec0ent cu re)erire Jo creKtini, a )i,in $risteiU]O. Aceast7 e-perien&7 poate )i descris)i cu ter-Mefiu jti!=:F cu;r0toS pnn )ibi=i!] . Za nu denota doar un sunDlu iriy care Jnsea*n7 asenuntent uiteloc Y tual, d o credin&a prin caic credinciosul se a&I&7 de Mtntiutorul s7u cu toat7 ini*a sa. ;*ul care crede ta len*l acesta rt*tne tu $riatos &i $ristos r7*tne tn el QtoanlBL4O. $redin&a nu Jnsea*n7 doar s7 nocep&i c7 enu*ite lucruri Stnt ade07rate, d Jnsea*n7 s7 te Hncred *tr-o 'ersoana, &i 'ersoana-aceea este $ristos. /neori 0erbul pisteuo este ur*at de epi, 6pe+. $redin&a are o ba.a )er*7. Aceast7 construc&ie gra *aticala o Sntttni* tn "apt. AL4G unde, atunci cJnd sa a)lat despre Hn0ierea Tabitei, 6*ul&i au cre.ut * Do*nul+. ;a*enii au 07.ut ce poate )ace $ristos Ki Ki-au put credin&a 6pe+ E# /neori credin&a se

ba.ea.7 pe %st7l, cu* este ca.ul etnd 'a0el 0orbeKte despre a crede Ja $el ce a tn05at pe $ristos din *or&i+ QRo*. 4LG4O. /n aspect )oarte caracteristic tn T este sensul absolut ta care este )olosit 0erbul. $Jnd %sus a r7*as la saraariteni, *ul&i dintre ei 6au cre.ut Jn El din pricina cu0intelor #ui+ Q%oan 4L4@O. u este ne0oie s7 adauge ce au cre.ut sau %n cine au cre.ut. $redin&a este at)t de central7 pentru creKtinis* JneJt pute* 0orbi despre 6a crede+ )7r7 s7 *oi )ie necesare clari)ic7ri ulterioare. $reKtinii sJnt pur &i si*plu 6credb0 oo&i+. Acest Jn&eles al cu0Jntului este *t)lnit pretutindeni bl T )i nu este li*itat la un anu*it scriitor. 'ute* trage conclu.ia 5usti)icat7 c7 credin&a este )un-dT)nental7. Ti*purile 0erbului pisteuo stnt de ase*enea instructi0e. Ti*pul aorist indic7 un act unic din trecut &i ara&i caracterul deter*inant al credin&ei. $Jnd un o* a5unge s7 cread7, el se pred7 pe sine tn *od decisi0 lui $ristee. Ti*pul pre.ent co*unic7 ideea de continuitate. $redin&a nu este o )a.7 trec7toare. Este o atitudine continu7. Ti*pul per)ect co*bin7 a*bele idei RbrbeKte despre o credin&a care continu7 un act de credin&7 din trecut. ;*ul care crede intr7 Jntr-o stare per*anent7. 'oate c7 ar trebui s7 re*arc7* aid c7 substanti0ul 6credin&7+ are uneori articolul hotIritL 6credin&a+, adic7, totalitatea Jn07&7turilor creKtine - tn acest sens este )olosit cu0tntul ctad 'a0el le 0orbeKte coloFa)lor despre ia )i Jnt7ri&i Jn credin&7+, Ki adaug7L 6dupS Jn07&7turile care 0-au )ost date+ Q$ol. GLPO. b. Sensuri particulare ale cu0tntuttn QS tn E0angheliile Sinoptice credin&a este asociat7 deseori cu 0indecarea, cu* este c7.ui cJnd %sus ia spus )e*eii care s-a atins de 0eK**tul #ui tn *ul&i*eL 6Jndr7.neKte, )iic73 credin&a ta tea t7*7duit+ QMat ALGGO. Dar aceste E0anghelii se ocup7 de credin&a Ki Jntr-un sens *al larg. Marcu, de e-e*plu, red7 cu0intele Do*nului %susL 6Tbate lucrurile sJnt cu putin&7 celui ce crede+ QMarcu ALG<O. De ase*enea, Do*nul 0orbeKte despre re.ultatele *ari ale unei credin&e 6cJt un gr7unte de *uKtar+ QMat. @PLGS3 #uca @PL1O. Este dar c7 Do*nul nostru le-a cerut oa*enilor s7 alb7 credin&7 Jn El. $erin&a creKtin7 caracteristic7 de a a0ea $RBD%%=TA credin&7 tn $ristos se ba.ea.7 Jn ulti*7 instan&7 pe cerin&a lui $ristos JnsuKi QiiO Jn E0anghelia a 'atra credin&a ocup7 un loc proe*inent Ki 0erbul pisuuo este Jntilnit de A8 de ori. Este curit] )aptul c7 substanti0ul phtis, 6credin&7+, nu este )olosit niciodat7. 'oate c7 lucrul acesta se datorea.7 )olosirii ter*enului Jn cercuri cu Jn07&7turi de tip gnostic. E-ist7 indicii c7 %oan a a0ut Jn 0edere ase*enea oponen&i Ki poate c7 a 0rut s7 e0ite )olosirea ter*enului pe care ei Jl Hndr7geau )oarte *ult Sau poate c7 el a pre)erat sensul *ai dina*ic pe care-@ co*unic7 0erbul. ;ricare ar )i *oti0ul s7u, el )oloseKte 0erbul pisteuo *ai *ult deeJt oricare alt scriitor al T, de )apt, de trei ori *ai )rec0ent decJt pri*ii trei e0angheliKti lua&i J*preun7. $onstruc&ia gra*atical7 caracteris tic7 este cea cu prepo.i&ia eis, 6a crede %n+, 6a crede pe+. #ucrul i*portant este leg7tura dintre credincios &i $ristos. tn consecin&7, %oan 0orbeKte )rec0ent despre a crede Jn p@ sau a crede 6Jn u*ele+ lui $ristos Qde e-. %oan <L@8O. 'entru oa*enii din antichitate, 6nu*ele+ era o *odalitate de a re.u*a Jntreaga personalitate. u*ele repre.enta tot ce era o*ul respecti0. 'rin ur*are, a crede tn u*ele lui $ristos Jnsea*n7 a crede tot ce este El Jn esen&a Sa. R)ersetul din %oan <L@8 *aispuneL6;ricinecredeSnEl, nu este 5udecat3 dar cine nu crede Jn E# a Ki )ost 5udecat=. /n aspect caracteristic al Jn07&7turii lui %oan este c7 proble*ele eterne sJnt decise aid Ki acu*. $redin&a nu le d7 oa*enilor siguran&a 0ierii 0eKnice la un *o*ent nede)init din 0iitor. Ea le d7 0ia&a 0eKnic7 aid si acu*. $ine crede Jn "iul 6are+ 0ia&a 0eKnic7 Q<L<13 c`. BLG4, etc.n. QiiiO Jn "aptde Apostolilor, care pre.int7 Jnaintarea *isionar7 0iguroas7, nu este surprin.7tor c7 e-presia caracteristic7 )oloseKte ti*pul aorist3 pentru a indica actul deci.iei. #uca descrie nu*eroase ocasF in care oa*enii au a5uns s7 cread7 Jn $ristos. SJnt *dliute Ki alte construc&ii gra*aticale care *en&ionea.7 atit starea continu7 cJt Ki re.ultatele per*anente ale credin&ei Dar lucrul caracteristic este deci.ia. Qi0O 'entru 'a0el, credin&a este atitudinea creKtin7 tipic7. El nu are aceeaKi antipatie ca Ki %oan )a&7 de substanti0, d A )oloseKte de dou7 ori *ai )rec0ent dedt 0erbul, Ter*enul apare * leg7tur7 cu cJte0a dintre tteuesale do*inante. Ast)el, taRo*. @L@1 el 0orbeKte despre E0anghelie ca )iind 6puterea lui Du*ne.eu pentru nuntuinea )iec7ruia care are credin&7+. 'entru 'aEl 1te erl* de inportant ).ptul ., o.ttidsatd este *ult *ai *ult decJt un siste* de s)aturi bune. u trlei cr le .ple *i#.r 8 tr.bui. r, )acl, ci le d7 Ki puterea s7 )ac7 acele lucruri. 'a0el pre.int7 Jn repetate rinduri contrastul dintre cu0inte &i putere, punind Jntotdeauna accentul pe )aptul c7 puterea Duhului S)Jnt al lui Du*ne.eu este 07.ut7 Jn 0ie&ile creKtinilor. Aceast7 putere de0ine accesibil7 o*ului nu*ai atund cJnd crede. u e-ist7 nid un Jnlocuitor pentru credin&7. ; *are parte a scrierilor contro0ersate ale lui 'aEr s le<, i# ditputa cu tudaiato.ii. A.2Vti 8. *eni insistau asupra )aptului c7 pentru creKtini nu este su)icient s7 )ie bote.a&i. Ei trebuie s7 )ie Ki t7ia&i J*pre5ur Qcircu*ci&iO Ki, Jn )elul acesta, ad*iKi ta iudais*, cu obliga&ia de a respecta toat7 legea lui Moise. Ei au )7cut din respectarea legii o condi&ie preli*inar7 necesar7 *Jntuirii, cel pu&in pentru *Jntuirea Jn&eleas7 tn sensul cel *ai depl* al cu0Jntului. 'a0el tiua 0rut s7 accepte aKa ce0a. El a insistat

asupra GS@ $RTD% TA )aptdui c, 8*e.ti nu pot )ace ni*ic, atsolut ninic, pentru a dobJndi *Jntuirea. Tot ce este necesar a )ost 1+at d. cristod Ai nid s * nu poate adeuga 8 la per)ec&iunea lucr7rii ter*inate a iui $ristos. AKa se )ace c7 'a0el insist7 c7 oa*enii sJnt 5usti)ica&i 6prin credin&7+ QRo*. BL@O. Doctrina ]5usti)ic7rii prin credin&7 st7 la ba.a *esa5ului tui 'a0el. "ie c7 )oloseKte aceast7 ter*inologie, )ie c7 nu o )oloseKte, el co*u nic7 Jntotdeauna aceast7 idee. El co*bate 0iguros orice idee despre puterea de 5usti)icare a )aptelor bune. 6;*ul nu este socotit neprih7nit 5usti)icat prin )aptele legii, d nu*ai prin credin&a Jn %sus $ristos+, le scrie el galatenilor, Ki continu7L 6a* cre.ut Ki noi Jn $ristos %sus. ca s7 )i* socoti&i neprih7ni&i, 5usti)ica&i, prin credin&a Jn $ristos, iar nu prin )aptele legii+. Apoi adaug7 ap7satL 6 i*eni nu 0a )i socotit neprih7nit 5sti)iel prin raprele leg5i+ Q$al, GL@1O, 'oE#r 'arel este li*pede c7 credin&a tnsea*n7 abandonarea oric7rei Jncrederi Jn capacitatea o*ului de a *erita *Jntuirea. $redin&a este o acceptare Jncre.7toare a darului lui Du*ne.eu Jn $ristos, o bi.uire pe $ristos, Ki nu*ai pe $ristos, pentru tot ce Jnsea*n7 *Jntuirea. S alt ..*ctsisricl rl5rEebiu a rslogiei lui 'a0el este locul )oarte i*portant pe care < acordl lucr7rii Duhului S)tnt. El crede c7 Duhul S)Jnt locuieKte Jn to&i creKtinii QRo*. 8LA,@4O Ki el leag7 Ki acest )apt de credin&7. Ast)el, el le scrie e)eseniloi cu pri0ire la $ristos3 6?i 0oi... a&i cre.ut Jn El, Ki a&i )ost pecetlui&i cu Duhul S)tnt, care )usese )7g7duit, Ki care este o ar0un7a *oKtenirii noastre+ QE)es. @L@<@4O. 'ecetluirea repre.enta se*nul de proprietate, o *eta)or7 uKor de Jn&eles Jntr-o 0re*e cJnd *ul&i oa*eni nu Ktiau citi. Duhul S)Jnt care locuieKte )ri credincioKi este se*nul de proprietate a lui Du*ne.eu Ki acest se*n este pus pe oa*eni nu*ai atunci rJnd cred. Apostolul continu7 Ki 0orbeKte despre Duhul S)Jnt ca 6ar0una Qgr. arraboO, garantul *oKtenirii noastre+. 'a0el )oloseKte aici un cu0Jnt care Jn secolul @ Jnse*na 6ar0un7+ sau 6a0ans+, adic7, o su*7 care constituia o parte a pre&ului total Ki care, Jn acelaKi ti*p, era o garan&ie c7 0a )i pl7tit Ki restul. Ast)el cJnd i* o* crede, el pri*eKte Duhul S)Jnt ca parte a 0ie&ii din 0eacul 0iitor Ki ca o asigurare c7 0a pri*i Ki restul Jn *od neJndoielnic. Q]AR9/ v.O Q0O Scriitorul Epistolei c7tre E0rei obser07 c7 credin&a a )ost Jntotdeauna o caracteristic7 a poporului lui Du*ne.eu. Jn galeria de oa*eni *ari ai credin&ei din E0r. @@ el trece Jn re0ist7 pe cei *ai de*ni oa*eni din trecut, ar7tJnd cu* )iecare dintre ei ilustrea.7 ur*7toarea te*7 i*portant7 6)7r7 de credin&7 este cu neputin&7 s7-J )i* pl7cu&i lui Du*ne.eu+ QE0r. @@L1O. El este interesat Ji *od special de opo.i&ia dintre credin&7 Ki 0edere. $redin&a este 6o Jncredere neclintita Jn iucuriie n7d75duite, o puternic7 Jncredin&are despre lucrurile care nu se 07d+ Qsau, 6asigurarea lucrurilor n7d75duite, con0ingerea despre lucrurile care nu sJnt 07.ute+O QE0r. @@L@O. El accentuea.7 ideea c7 oa*enii care nu au a0ut nici o do0ad7 e-terioar7 care s7-i spri5ine, s-au &inut totuKi cu t7rie de pro*isiuil2 lui DllM.$,lin nt 1,re d0int2, ei au Mblat prin crcdin", nu prin 02d)t. Q05O Dintre ceilal&i scriitori ai T trebuie s7-@ re*arc7* pe %aco0, deoarece s-a sus&inut adesea c7 Jn pri0in&a aceasta el ar )i Jn opo.i&ie cu 'a0el. Jn ti*p ce 'a0el insist7 c7 o*ul este 5usti)icat prin credin&7 Ki nu prin )apte, %d0 sutine clt ,,o*ul 1e ,8tit rpLi. h7nit Q5usti)icatO prin )apte, &i nu nu*ai prin credin&7+ Q%ac. GLG4O. $onb.ieM, inse, 1te d8 apalotr, 6$redin&a+ c7reia i se opune %aco0 nu este Jncrederea personal7 total7 Jntr-un MJntuitor 0iu, despre care 0orbeKte 'a0el. Este credin&a pe care o descrie %aco0 JnsuKiL 6Tu cre.i c7 Du*ne.eu este unul, Ki bine )aci3 dar si dEcii 8d .., si ] in18.i+ Q%ac, GL@AO. El are Jn 0edere acceptarea intelectual7 a anu*itor ade01rui, o o.ceptare ie nu 1te lntritn de o 0ia" trriri ln 8n)o*itate cu a.2le adeidrui Q%ac. GL@B K.ur*.O. %aco0 nu se opune nicidecu* credin&ei, Jn sensul deplin al cu0Jnrului, deoarece el se re)er7 la ea pste tot ir si8a e, chi.r la ltepttul Epislolei sale el 0orbeKte Jn *od natural despre 6Jncercarea credin&ei 0oastre+ Q%ac. @L<O Ki Ji Jndea*n7 pe cititoriL 6S7 nu &ine&i credin&a Do*nului nosru %sus $ristos, Do*nul sla0ei, c7utind la )a&a o*ului+ Q%ac. GL@O. El critic7 o credin&7 greKit7, dar presupune c7 to&i 0or recunoaKte necesitatea unei credin&e ade07rate. En .)arn de a8ta, %80 nu lDelege prin ,,)apre+ acela] lucru pe care-@ Jn&elege 'a0el, 'a0el se gJndeKte la ascultarea de poruncile legii ca un siste* prin care o*ul poate *erita *Jntuirea. 'entru %aco0 legea este 6legea slobo.eniei )/bert7&i;+ Q%ac. GL@GO. 6#ucr7rile+ despre care 0orbeKte %aco0 sea*7n7 )oarte *ult cu 6road7 Duhului+ despre care 0orbeKte 'a0el. SJnt ac&iunile calde, ale dragostei i.0orJte dintr-o atitudine adec0at7 )a&7 de Du*ne.eu. Ele sJnt roadele credin&ei, %acd obiet8., la adle prelenWilo) de crcdinls acolo unde nu sllt ialt 2B s% o at2c. creNlil" 1te =l *od ctar l* di)t c2le 8i inportanE co*epte db tor T, lst2 erute pretlrir, deni Ki se insist7 asupra i*portan&ei ei. $redin&a Jnsea*n7 abandonarea oric7rei Jncrederi Jn resursele proprii ale o*ului. $redin&a Jnsea*n7 a te supune )7r7 re.er0e *ilei lui Du*ne.eu. $redin&a Jnsea*n7 s7 re0endici pro*isiunile lui Du*ne.eu Jn $ristos, s7 te ba.e.i Jn Jntregi*e pe lucrarea de *Jntuire ter*inat7 de $ristos si sI pri*eKti puterea .ilnic7 din puterea Duhului S)int al lui Du*ne.eu care locuieKte Jn credincios. $redin&a i*plic7 Jncredere total7 Jn Du*re.n ii aeultarc d2plint da D@llM,

BtsW;ZRAnE, D, M. Bai/ie, "onn id $od, @A143 B. B. 9ter)Jeld Jn !;)l3 J. Z. Machen, :Tioi ts "aithU, @AGs3 Z, c. Ber(ouF2r, "aith and J1dL)i8.ion, (iGte ;. M5.lEl,MD TT @, p. BaP=1S13 R, ldtud, @D T 1, p. @l@i A, :eist,a.,, TD T1, '. @P4-GG<. #M. $R.ES$B S. ToErst al hi 'a8l QG rin. 4@SO in slu5iE din +c.l.tia+. ln- al.@t, pan2 'arcl )olZ2rte acest ter*en cu re)erire la Zalatia Anatolic7, dar aici ar putea dese*na Zalia european7, a&a cu* interpretea.7 cei *ai *ul&i co*entatori antici, cJt Ki unele MS. Dac7 aKa stau lucrurile, aceast7 re)erire J*preun7 cu *en&ionarea tangen&ial7 a *isiunii lui Tit Jn Dal*a&ia, ar putea s7 arate o penetrare sincroni.at7 Jn 9 a asocia&ilor iui 'a0el care se a)la Jn Jnchisoare. u*ele este de origine latin7 Ki este %nr/nit rareori la greci. B%B#%;ZRA"%E. gahn, % T, G, p. GB K.ur*. A.".:. $REWTERE, A $RBflts. /a sh1ratrti0 T, Fb care Jnsea*n7 *ultiplicare sau creKtere3 traduce cu0inte ebr. Ki gr. Yter*enul este )olosit Jn principal G8G pent)l replldueE *tuale a 0itelor si p2trEu s2r. *inarea plantelor, dar indic7 Jntotdeauna c7 procesul are loc sub Jndru*area Ki controlul lui Du*ne.eu Q#e0. G1L43 Deut. PL@<3 's. 1PL1O, aKa cu* se recunoaKte prin .eciuial7 VDeut. @4LGG3 c). 'ra0, <LAO. De aici 0ine ideea c7 prosperitatea este un se*n al )a0oa-rei lui Du*ne.eu QDeut. 1L<O, iar ad0ersitatea este un se*nal ne*ul&u*irii #ui )ler. @BL8O3 J*pru*utul cu ca*7t7 este conda*nat Q#e0, GBL<P3 E.ec. @8L8 K.ur*3 c), 's. 1GL@SO. Ter*enul este )olosit Jn sens si*bolic cu pri0ire la rela&ia %sraelului cu Du*ne.eu Q%er. GL<O ri cu pri0iE l. bitl)lltBril2 spintu.le p2 .tu le J*parte Du*ne.eu ps. GAL@A3 4SLGAO, Jn special prin reni8 lui M1la Q%s, AL<, PO. Jn T ter*enul este aplicat la creKterea nu*eric7 a bbedali Q"apt 1LP3 @1Ls3 r col <L1@ eu deVteEa tn pbnWlitu Q841. 4L@13 col. G@AO. Est2 aplicat W la Mi ,l <8El Q#E GLBG3 %8n <L<S5 "apt. ALGGO D5 ln tpRi.l o pn0i2 la cr2din,L Q#na @PLB3 G $or. @SL@BO, la dragoste $% T)es. <L@G3 4L@SO, cunoaKtere Qcol, @L@oO su .el2sirire QG rin. GL@1O. '.A.B. $rEWTt . lolZiu t*uln de < di Q,api, @@L G13 G1LG43 @ 'et. 4L@1O rlg28.i ci Da u titlu general recunoscut Jn perioada T, deKi este e0ident c7 e-istau alte nu*e pe care le )oloseau creKtinii JnKiKi ti p. 2E poab l2 prdenu Q4 !- J. cadbuy, Bc, s, @A<<, p. <PB K.ur*.O. a. ;riginea nu*elui "or*area nu*elui pare s7 )ie latin7, Entrudt pluralul sub1hti0elor ie*nEte ln -iani put8 d2* el. datii din subodi8 uli ansit gd2ra# Qde a. Zatbiani, oa*enii lui Zalba, Tadtus, !ist. @. B@O Ki ast)el indic7 parti.anii unui anu*it indi0id. A*Jndou7 ele*entele s)at co*binate Jn ter*enul Duasi-*ilitar Augustiani Q0e.i *ai 5osO. $el pu&in )a ulti*a parte a secolului @ d.$r., $aesariani a )ost nu*ele dat scla0ilor si clien&ilor Qprote5a&ilorO lui $aesar, iar )a e0angh2lii g]ih `roa i8ii, .a ] poat2 sB 1 )ost partianii eu pbb5a"i hi %lod c%R;D%A %D. 'rin ur*are, chriWtianQoOi se poate s7 se )i Jnse*nat original 6solda&ii lui $hristus+ QSouterO, sau ,Jahilia lui cnrise+ QBic(2*O, W, ,,parti.ann lui $hristus+ Q'etersonO. !. B. Mattingly a pre.entat re cent o turnur7 ingenioas7 pentru aceast7 ulti*7 interpretare sugerJnd c7 christia*, Jntr-o glu*7 a celor din Arliohia, a )o1t * n*e d,pV u=pa.ul lui Aua1dnnr=, o brigad7 organi.at7 din adep&i de0ora&i care scandau Ki conduceau adunarea publica a lui ero Augustus3 atJt entu.ias*ul credincioKilor dt Ki o*agiul ridicol adus de galeria i*perial7 )iind satiri.ate prin co*pararea 1oh o ceilalli. Dar nMele ,,cre)tin+ ] pele s, )ie *i lehi decJt AugusIanii. b #Mti i paioado de o)uhe #8 a cFut bire bi2rica din Anriohia Siriei, leul unde a )ost )olosit nu*ele pentru pri*a oara Q"apt. @@LG1O. "or*a latini.ata nu pre.int7 nici un obstacol. $onte-tul descrie e0eni*entele din anii 4S ai pri*ului s8l d.cr. ii 'eteMn a sutinut ca pa]ula con dsd d2 %rcd Ttipa % Q"api rGL@O a .lat naiEr2 r8lui chrt.toaoli 8 o pdalel, cu nurele d,n Milor lor, todidQoOii. Dac, rDdeld d n U@u1 tianii, nu*ele nu ar )i putut )i dat Jnainte de BA d.$r., $RE?T% iar "apt. @@LG1 nu pe s1 ihpuce o dat atit d2 du5e pentru acest nu*e. A0e* Jns7 *oti0e puternice sI asocie* oca.ia cu ceea ce precede, deoarece #uca a ar7tat c7 Jn Antiohia a )ost pri*a biseric7 cu un nu*7r *are de ne-e0rei, )oKti p7gJra3 adic7, pri*ul loc unde p)ulnii .u c8ident cEeini)rul eE di)erit de o secta iudaic7. u*e adec0ate pentru con0erti&i a0eau s7 )ie date cur)ad. Jn Die 1a trlrele de +cre)ti, * stabilit de5a )a anii 1S. %rod Agripa B Q"apt. G1LG8O )oloseKte acest nu*e Jn sens satiric atunci cJnd se adresea.7 lui 'a0el QMattinglyL 6Jntr-o clip7 *7 0ei Jndupleca s7 *7 Jnro la 8 u chnrdonu+l. 'etlr siind din Ro* cu putin tibp iEinte de p2sutia lui er, ii arer. ti4a.i pe ,,ei alEt dh ditDite pA4i ale asiei Mici 8 nici unul dintre ei s7 nu se ruKine.e dac7 este che*at s7 su)ere o si detin

Q@ '2t, 4@@1 . nu era *]r se )ie 6subJn&eleas7 o acu.a&ie o)icial7 Jn )a&a unui 5ude cetorOt "ori0ii lui Zdc Q,4rnoT @B, 44O, eb a adus o acu.a&ie J*potri0a unei secte 6pe care oa*enii de )td ai nu*8u QoppeilDbor - tinpul sbal 1te se*ni)icati0O creKtini+. c. Suna nu*elui 0erbul chre*atisai Q0s)t, 6au )ost nu*i&i+, )a ro*. 6li s.a dat nl)tld n,E.O din "d,t. @@LG1 1te r.ds di)erit. Bic(er*an S% traduce 6Ki-au spus+ Ki sus&ine c7 nu*ele 6creKtin+ a )ost in0entat Jn biserica din An tiohia. Traducerea lui este posibil7, dar nu necesar7, Di 1re Mi prolabil cA pB<,ii d5r Antiohia au ni=8it acest nu*e. Jn alte locuri ne-creKtinii sJnt cei care )olosesc acest titlu - Agripa, acu.atorii din @ 'etru Ki 6oa*enii de rJnd+ din scrierea lui Tacitus. R)erbul este tradus )rec0entL 6erau nu*i&i )a public+ Qc). Ro*. PL<O, re)erindu=" la ac)iu2a o)iciala de nuesisEde a uei noi secte sub nu*ele de 6creKtini+. QJnregistrarea ar putea e-plica cu uKurin&7 nu*ele latin.O R)erbul poate )i )olosit Jn *od *ai 0ag Ki poate c7 #uca 0rea s7 spun7 d8r cs nuele . .5F popur.r h pri8 etare ulde a )1t Rdr u nMe distirctiV De aici ] "are d )i trecut cu uKurin&7 la o dat7 ti*purie Jn )olosirea o)icial7 Ki uni0ersal7. d. "olosirea uJterioord Dace %. hceput =.nVtin+ a )ct o p.r]/, la el c8 a )ost 6*etodist@= Jn 0re*uri *airecente, a )ost adoptat de ceJ care l-au pri*it. Tot *ai )rec0ent credincoKJi Eebuiau se las+uda l. inirebBEL .,EAti crDtinU+ ii nu era nici o ruWre si aeepte nu*ele dat 8 o ituultt deoarece con&inea Jns7Ki nu*ele M)atuitorului Q@ 'et. 4L@1O. A )ost un nu*e potri0itL a concentrat aten&ia asupra )aptului c7 ele*entul distincti0 din aceast7 religie era )aptul c7 era centrat7 )a 5urul 'ersoanei lui $ristos3 Ki dac7 nu*ele $ristos era neinteligibil pentru *a5oritatea paginilor Ki ei Jl con)undau uneori eu nu*ele obiKnuit Q$hrestosO, care Jnsea*n7 6bun, bine0oitor+, aceasta a )ost o parono*a.7 cu ur*7ri po.itire. Asdel la ineputul solulli al Gt2, nu*le 1le )olosit )7r7 Jndoial7 de c7tre episcopul creKtin %gnatius QlnAiohiaO i de crE e8,8torul pTlnlliniu Qln 2gi@lM "n)i 8E sa sris % 'eEuO, B%Bll;$Rat%l. A gahn, @MT, G, @ASD p. @A@ K.ur*.3 E. 'eterson, "rlih(irche, J0denF* und Znosis, @ABA, p, g.aP3 E, J. Bic(er*an, !TR4G,@A4A, p. loA %,h,3 !.B, Matthgly, JUSsT A,@ABa. p, G1 t,l*. A.".:. $RETA $RETA. ; insul7 *untoas7 din Mediterana, orientat7 trans0ersal pe e-tre*itatea sudic7 a M7rii Egee. Are o lungi*e de circa GBS (* &i l7&i*ea 0aria.7 de la B1 (* la @@ (*. Jn 9T nu este *en&ionata pe nu*e, dar probabil ]$hereti&ii, care )or*au o parte din garda personal7 a lui Da0id, au 0enit de aici, iar nu*ele ]$a)tor probabil c7 se re)er7 la insul7 Ki la &inutul de coast7 Hn0ecinat care s-a a)lat sub st7pJnirea sa En *ileniul al G-lea ).d.$r. Jn T cretaniJ QMretesO sJnt *en&iona&i printre cei pre.en&i la Rusalii Q"apt. GL@@O, iar *ai tt*u insula QMreteO este a*intit7 Jn relatarea c7l7toriei lui 'a0el spre Ro*a Q"apt. GPLP-@<, G@O. $orabia lui a trecut pe /ng7 Sal*one la E Ki a ancorat Jntr-un port nu*it #i*anuri Bune, Jn apropiere de #asea, Jn centrul coastei de S, iar 'a0el i-a s)7tuit sI ierne.e acolo. Sugestia lui, %ns7, nu a )ost pri*ita. $orabia a pornit ca s7 na0ighe.e Jn apropierea coastei pJn7 la 'hoenbc, in S9, care era un loc *ai bun de %ernat3 dar s-a iscat un 0Jnt puternic Ki i-a H*pins Jn larg, dut)ndu-i tn cele din ur*7 ta Malta. Dup7 Jnte*ni&area sa la Ro*a este e0ident c7 'a0el a 0i.itat din nou $reta, deoarece @-a l7sat acolo pe ]Tit ca s7 continue lucrarea. Descrierea din Tit @L@G, care nu-i )latea.7 deloc pe cretani, este un citat din Epi*enides din $reta Qdtat de ase*enea tn "apt. @PLG8aO. $unoKtin&ele noastre despre istoria insulei pro0in *ai ales din arheologie. Au e-istat aKe.7ri neolitice %n *ileniul al <-lea &i al 4-lea J.d.$r., dai ci0ili.a&ia a Hnceput s7 Jn)loreasc7 abia %n Epoca Bron.ului. $en trul acesteia a )ost $nosos, o localitate unde Sir Arthur E0ans a )7cut e-ca0a&ii * decurs de *ai *ul&i ani. 'ridr ,1)ie a Epodi B8ulri Q'2rioada Mi,=oi., R)eche %-%D, cea G1SS-GSSS H.d.$r.O a )ost o perioad7 de e-pansiune co*erciala treptata care a continuat pJnI %a *i5locul Epocii Bron.ului Q'erioada Minoic7 Medie %-!%, cea GSSS-@1SS H.d.$r.O. En aceast7 perioad7 era )olosit scrisul Qpe t)ibli&e de lut sau de ara*7O, *ai JntS sub )or*a unei scrieri p(togra)Jee Qcea GSSS]@1<S %d.$r.O si apoi Sntr-o )or*7 si*pli)icat7, cunoscut7 sb lurEl2 ile si2re t.idut A QD @PBZ@4BS H.d.$r.O. ici una dintre aceste scrieri nu a )ost desci)rat7 cu certitudine Qsugestia lui $. !. $ordon c7 scrierea #iniar7 A a )ost )olosit7 pentru a scrie Jn li*ba adilb, ,u . )Zt ,.c.ptat pe ldgO , Apogeul ci0ili.a&iei cretane a )ost atins %n ulti*a parte a Epocii Bron.ului Q'erioad7 Minoic7 TJr.ie %QllO, cea @1SS-@4SS H.d.$r.O. Scrierea %i*iar7 A a continuat s7 )ie )olosit7 %n cursul acestei perioade, dat la $nosos a ap7rutL o a treia scriere - cunoscut7 sub nu*ele de scrierea liniar7 B Q'erioada Minoic7 TJr.ie %%, cunoscut7 nu*ai la $nososO. Aceast7 scriere a )ost desci)rat7 Jn @AB< de c7tre M. 9entris Ki sa obser0at c7 este o )or*7 arhaic7 a li*bii greceKti Q*icenian7O, indidnd c7 'erioada Minoic7 TJr.ie D de la $nosos a )ost datorat7 unei encla0e de in0adatori care 0orbeau li*ba greac7. T7bli&e si*ilare au )ost descoperite la Micene Ki 'y#os, Jn Zrecia continental7, unde scrierea a continuat s7 )ie )olosita Ki dup7 declinul ci0ili.a&iei Minoice, un declin care a )ost accelerat de distrugerea 0iolenta, probabil de c7tre pira&i, a *a5orit7&ii cet7&ilor din $reta, Jn 5urul anului @4SS t.d.$r. Acest declin a continuat Jn ulti*ele )a.e ale Epocii Bron.ului Q'erioada Minoic7 TJr.ie %%%, cea @4SS-@@GB H.d.$rO.$7tre s)irKitul

acestei perioade grecii dorieni au a5uns pe iBdl ri ,u itrE,.lu araa lierdui, S serie de descoperiri din Egipt Ki din locuri cu* sJnt Ras Sha*ra Qc) nu*ele regelui (rt tn t7bil&e cunei)or*eO, ByblosKiAtcnana)AlalahO Jn Siria, arat7 c7 co*er&ul cretan s-a e-tins Jn partea de 9 a Asiei in perioada Minoic7 Medie n Qpri*ul s)ert al *ileniului al G-leaO si din 0re*ea aceea au Jnceput *iKc7rile populare, Jn care ] )ilistenii au 5ucat un rol i*portant Ki care au cul*inat cu in0a.ia 6;a*enilor M7rii+ %n secolul al @4-lea. Jn tot ti*pul Epocii "ierului insula a )ost J*p7r&ita intre *ai *ulte oraKe-state cate s-au luptat Jntre ele, pJn7 cJnd insula a )ost cucerit7 de Ro*a Jn anul 1P t.d.$r. B))l/;ZRA"))i.J.D.S. 'endlebury, The Archaeo-togy o) $rete, @A<A3 R. :. !utchinson, 'rehistor( $rete, @A1G3 !. J. Mantor, TheAegean and the ;rient in the SecInd M/lenJ-t* B$, @A4P3 J. $hadFic(, The Decipher*ento)linear B, @AB83 A. !op(Jns, $rete.- te 'ast, 'resent and 'eople, @AP83 $. !. $ordon, !/$A G4 @ABB, t. 4<@o8i J ES @P,@AB8, p. G4B-BB. T.$M, $auda f Y ii&)SJ)L iLL Y]. YQMo&BSiiJ)] di&erai&7i-ii))iL-- Y YLYY3.-YL

%Fula creto b 0*a T, ordWnd dirDti4 =ln,J=tlui Eta.ho

; diagra*7 care reconstituie *odul )h care 'a0et, na0ig)nddc la #i*anuri Bune, a )ost ab7tut de pe toietui. ti a deur pe llnglt $audl) G84 $R; %$%. $ARTEA $RBg. Bte cld c, itt T nu e leselte s cdti co*plet Jn sensul Jn care este de)init de J. . D. Melly Q,p )or*ul7 )i-7 care re.u*7 articolele esen&iale ale religiei creKtine Ki care se bucur7 de aprobarea autorit7&ii ecle.iastice+, Enrly ;iriitian $reeds<, @APG, p. @O. AKa-nu*itul 6$re. apostolic+ nu datea.7 din 0re*urile apostolice, TbtuKi, cercet7ri recente Jn do*eniul teologiei si*bolice nu pot plasa )or*ularea cre.ului bisericii Jn secolul al G-lea sau Jn secolele ur*7toee, EristA indi.ii cl8 ce h T pot ) detelate de5a pasa5e care par s7 )ie )rag*ente de cre., incluse Jn conte-tul propo0Iduiiii *isionare a bisericii, a Jnchin7rii *itice sau a ap7r7rii J*potri0a p7gJnis*ului. R)cra e-a*ina cJte0a e-e*ple repre.entati0e de ase-tule l*ulc de 8G, Qo disti2 *i detaliatS poate )i g7sit7 Jn 9. !. eu)eld, The Earliest $hristian f*)essions, @A1<, &i R, '. Martin, :onhip in t(e Early $hurth, @AP4, cap. B,O a. 'ropo07duirea *isionarii E-ist)i do0e.i c7 in biserica pri*ara e-ista un corpus, S culegere de Jn07&7turi creKtine distincti0e care erau .*id)tte 8 u cod ecru lrioit de la Dll*e.d< QE.illpiGL4GL R8. 1L@P3 E)1.4LBi"iliDGL@13 $ott GLP5 G @,.. GL@B3 Dl tn s".ial Jn Epistolele 'slor.le, @ i,tr, 4L13 1LGS3 G Ti*. @3@<-@43 4L<3 Tit rrAO, Aet corp de Jn07&7turi doctrinare si catehetioe, cunoscut sub nu*e di)erite3 6Jn07&7tura apostolilor+, 6cu0Jntul 0ierii+, 6tiparul Jn07&7turii+, 6tradi&ia+ apostolic7, 6dreptarul Jn07&7turilor s7n7toase+ &i 6Jn07&7tura s7n7toas7+ constituie ba.a propo07dui&ii creKtina Ki trebu pTtEt iatact olda <3 ti h speial EB. <L@3 4L@4i @SLG<@, tlebia )alsnis altor tio*1i la )el c1 lVu pdnit apZbln Q0e.i @ cd. @@LG< V,*3 @BL<, *d2 cu0intele 6pri*it+ Ki 6dat+ sJnt ter*eni consacra&i care se re)crI la trans*iterea Jn07&7turii autoritare3 c). B. Zerhardsson, Me*ory and Manuscript, @B1@@ ?i )olosi&i pentru procla*area public7 a E0angheliei. De )apt, ter*enul 6E0anghelie+ dese*nea.7 acelaKi set de ade07ruri, !e/sgeschichte, care procla*7 nula r7scu*p7r7toare a lui Du*ne.eu ar7tata oa*enilor prin. crisrZ QRoh. GL@13 @1LGB3 @ cor. @BL@ t*J

b. Jnchinarea adtic7 Jn aceast7 sec&iune se poate ar7ta c7 actele cultiee Ki liturgice ale bisericii, ca si co*unitate care se Jnchin7, W2ldd ele*nte de c8L de d., li lote. Q"a,t. 8L<P rotiiut [Ertulll Ap83 Ro* ALAL 8i J-$rehan, Early $hratian Baptis* and t)ie $reed, @ABSO3 Jn 0ia&a de Jnchinare a bisericii, Jn special Jn euhaiisr, cu care sJnt asociate declara&ii cere*oniale de credn=", onpo.i"i i*olosie, rugrdui liturgic2 Di e-cla*a&ii de0o&ionale Qca Jn @ $or. HGL<3 @1LGG, care probabil este cel *ai 0echi e-e*plu de rug7ciune co*uni, Ma)7n7 t)ii 69ino, Do*nul nostru,+ Ki "ilip. GLB-@@, pentru care 0e.i R,'. Martin, $ar*en $hrisciL 'h/ippians u. B-@@ in Recent %nterpretations and inthe Snting atEotb cntittiai :o1hiD, %s sDia ionoj gra)ic7 4, @A1PO3 &i tn e-orcis*, Jn care erau )olosite )or*ule pentru alungarea duhurilor rele Qde e-. "apt. @1L@<i @AL@<O, c* 8 obheiul la e8i, c. T8ria lui cullnann d1pt )o*ula8dd tti #ucrarea lui ;. $ull*ann, The Earliest $hristian $on)essions, E. T. @A4A, p. GB &.ur*,, a pre.entat teoria potrtir ciria )odulaE cr2.dli priMr a )1t det1lt *inata Jn parte de ne0oile pole*ice ale bisericii din lu*ea p7gJn7. $Jncl erau che*a&i Jnaintea *agistra&ilor &i li se cerea sa+ si e-pri*e cre.ul creKtinii spureau. lsu crirto1 1te Do*ul=3 it ).lul oc1ta sa )o*t si ra 1isteMti.t creul. 6$re.urile+ din T di)er7 ca a*ploare de #a *7rturia si*pl7L 6%sus este Do*nul+, pJn7 la )or*ulele care i*plic7 Trinitatea, cu* este benedic&ia apostolic7 din G $or. @<L@4 Ki te-te Mat. G8L@A Qpentru care, 0e.i Martin, :orship in the Early $hurch, cap. 83 A. :. :aJnFright, TTieT!*&yiri the eF Testa*ent, @A1GO3 %$or. @GL4K.ui*.3G$or. @LG@ &.ur*.3 l'et. @LG3)ace e-cep&ie te-tul interpolat din @ loan BLP &.ur*. E-ist7 cre.uri bi-nitariene care asocia.7 pe Tat7l Ki "iul, cu* este @ $or. 8L1 Qcare s-ar putea s7 Se o 0ersiune creKtin7 a cre.ului e0reiesc cunoscut sub nu*ele de Khe*a=, ba.at pe Deut. 1L4 &.ui*.O3 @ Ti*. GLB &.ur*3 1L@< &.ur*3 G Ti*. 4L@. Tipurile principale de cre., Jns7, sJnt cele $ristologice, cu* sJnt su*ariile detaliar. din @ $oi @BL< g,l*.i Ron. @L<5 aL<4i "ilip GLB-@@3 G Ti*. GL83 % )i*. <L@1, despre care, 0e.i R, !. Zudry ln Apdrdt !irtorT dnd the1ospe@, ed. F :. ca.D( ii R'. R Mrnir, @APS, p. G;<=GGGO nt % 'er= <L@8 &.ur*. Qpentru care, 0e.i R. Bult*ann, $oniac-lanea eatesta*entica @@,@A4A, p. @-@4O. M.'.M. cRts'. El a )Zt aEnilyndsdsor Q]sl Ac=ocAO h $orint, $ondiE lui Vi a )diliei s#e L lZt *= ni)icati07, *ai ales Jntrudt *a5oritatea e0reilor din $orint erau )oarte ostili Q"apt. @8LB-8O3 probabil acesta este *oti0ul pentru care a )ost bote.at de JnsuKi la02l Q@ cor, @L@4O. %d't2l. lui Ald G. 4 'rcbabil ., se re)er7 la el. u*ele Qcare Jnsea*n7 6cre&+O este latin, dar este )olosit Jn alte p7r&i de e0rei Vc), TJ Cebha*oth G.<3 @G. Gr#ishdot,!tl%tD#$or, @L@4@ '1h. Zoth Q0`O redau Jn G Ti*. 4L@S 6$risp+ Jn loc de 6$rescens+. A.".:. $R; %$%, $ARTBA. %. s.hit, .ort=nunilut $ronicile relatea.7 istoria %sraelului pJn7 la Jntoarcerea din e-n, con8itndu-s supra prcblenelor inpotuDte din 0i.ta El(iZ<B. a. %ntroducere Q@ $ran. @-AOL genealogii care ur*7resc linia descenden&ilor lui Ada* prin patriarhi Q@O l s]rulia lui lud, Qcu )anilia E8<#O QGL@4LG<@ Ki la c2l2laiE s8itr" Q4LG48LaoO, .dtinund cu ei c4r a, laroE din Dil QAO. b. ldrrde lui Dd0id Z cron, @S=GAOL preluEa Dutern Zo-@GO, adue8 chiEtului la ltuli* ) planurile pentru construirea unui Te*plu per*anent Q@<-@PO, 0ictoriile sale *ilitare Q@8-GSO Ki pregItiriie pentru construirea Te*plului QG@-GAO. c. "aptele lui Solo*on QG $ron. @-AOL construirea Ki dedicr"L TdDlutui 1i dle#lt2 reali.ed a#e sle d. %storia lui %uda dup7 r7.0r7tirea triburilor din J9 ri plnil la eil QG $rcD. @S-<1OL lelata8 ittoriei eW tului de S &i a do*niilor succesi0e, o aten&ie special7 1ind aco=date r2lo)tlor religi8 ale lui E4hit ii losia. Jncheierea Q<1LGG-G<O pre)a&ea.7 Jntoarcerea din e-il, %%. ;riginea Tbl*udul VBaba Bathra @BaO atribuie $ronicile lui E.ra. #a )el ca Ki *a5oritatea c7r&ilor 9i3 Jns7, canea G8S $R; %$%, $ARTEA $ronicilor este o lucrare anoni*a Ki nu se poate trage nid o conclu.ie cu pri0ire la autorul ei. %nteresul *ani)estat pentru le0i&i sa considerat c7 indic7 scrierea c7r&ii de c7tre le0i&i, dar aceast7 deduc&ie nu este necesar7. Datarea poate )i pu&in *ai precis7. /lti*ul eni*nr la cre " lae .lui2 Ete lltoareE din e-il QG cbn. <1LGG,G<O ] crcni.ne " p8te sd 1 )ci scrise la scurt7 0re*e dup7 acest e0eni*ent, Jn co*u nitatea din %erusali*. 'e de alt7 parte, lista descen. denSlor hn loilcbin Q%e,iaO Q@ crcn. <L@U,G4O par s7 includ7 Kase genera&ii dup7 e-il Ki ast)el a5unge* la c2. 4SS "]ld,$r., 1 dara ce Mi ti*Dui2 ctnd a putut )i ter*inat7 cartea. TotuKi, se poate ca genealogiile s7 )i )ost co*pletate ulterior Ki partea principal7 a c7r&ii s7 )i )ost scris7 la scurt7 0re*edup7 e-il. u e-ist7 nid o re)lectare cert7 a perioadei greceKti, iar Jnceputul Ki s)JrKitul %*periului 'ersan QB<P-<<@ E.d.$r.O probabil cI *archea.7 li*itele perioadei Jn crc a )o1t ]ri,L art8 $rcnicito..

etill8 din $rodci ete 8ntinutn h Era iar dtin2l2 Eete din crotrici slnt ar8E idenrie e pri)tle Fc din Ee. "apnrl aeta a tost lut 2 u indiciu ca el pu-tin Era @,1 . ict inilial o 8ntinuare a $ronicilor. ; 0ariant7 posibil7 este c7 un autor de *ai tJr.iu a 0rut s7 )urni.e.e o ase*eena l28,turV Q0e.i !. $. M, FnlialMT is.ael in rnerooTl o`$hronides, @APPO. *. $da.terlsdcl tlter)t ,e. p.ircipalB a luciSrii, @ $btr, @S - G $rcn, <1. este paralel7 cu @ Sa*. <@ - G J*p. GB Ki deseori cu0intele )olBite rinr idotie o iete iani *i 0echi. DeKi aceasta ar putea indica )aptul c7 $ronicile Ki Sdudlhpr2li au )olosit Jn od indep2ndent *aterial dintr-o lucrare *ai 0eche care este pierdut7 Jn pre.ent, pare *ai probabil c7 Sa*uel-J*p7ra&i a )ost sursa principal7 pentru $ronici. 'rin ur*are, car tea $"ricilor p8t2 1 pri0iti in 1en,e 2 o 2d5r5e r20i.uta a lurstii tui ehi, r2lalia dintre ete 1ind ca ti Qlotririt toriei ob4n=iiteO .1 dintre E0anghelia Matei )i lua W rEngheiia dupa Ma*, tcrcnicne=. la care se re)er7 $artea J*p7ra&i - de e-. G %*p. GSLGS - <% aM#le Egale Mi 0Thi ti nu cea b5bticl a $ronicilor.O $arte, cbnicilor s pare .l a iolZir o editie di)erit7 a c7r&ii Sa*uel-E*p. decJt cea care apare Jn Biblia ebraic7 Ki lucrul acesta )ace di)icil7 identi)icarea cu certitudine a punctelor Jn care introduce *odi)ic7ri )a&7 de Sa*uel-J*p7ra&i Q0e.i :. E. #e*(e Jn !TR S8, @A1B,p. <4A.<1<O, Darsla)t c, *bialul tui 0ehi a )ost preluat uneori practic aKa cu* a )ost Qde e-. @ crcn. rAO, l))iri a )et hodi)iaar Qde 2-. @ cbn. G@O, iar alteori a )ost Jnlocuit cu o 0ersiune alternati07 Qde e-. G $ron. G4O. /neori au )ost o*ise sec&iuni Jntregi Qde e-. cele pri0itoare la regatul de O iar alte *ateriale au )ost inserate Qde e-. cu pri0ire la preg7tirile lui Da0id pentru construirea Te*pluluiO. Materialul 0echi Ki cel nou este J*binat Jn sec&iuni *ai lungi care o)er7 o pre.entare teologic7 Ki istoric7 a unei anu*ite perioade Qde e-. do*nia lui E.echiaO Ki di)eritele p7r&i Di iau apor leul tn 8drut o*pler nou ln .4e *ni. carul pre.int7 istoria rela&iei lui Du*ne.eu cu poporal S7u, de ta crea&ie Ki pJn7 la Jntoarcerea din e-il, Mebda )olcirs d. auro, sus28.. p2 de.o pad2 c7 el a considerat Sa*uel-J*p7ra&i ca )iind un te-t religios autoritar, pe care a 0rut sI-@ aplice epocii sale. Jn conte-tul acesta autorul a )ost descris ca un e-eget ai lucr7rii anterioare Q'. R. Ac(royd, 6The $hronider as Ere<Etd=, JSoT G, @APPO id ll8E W a )1t carcateri.at7 ca un *idras interpretati0 QM. D.Zoul-AeR Midrdh and #etion in MaVh , #AP4@ .n % 2pitdl d1,re croliciO- 'e de alri pde, el a nt sL aduc7 un *esa5 speci)ic de la Du*ne.eu, adaptat la ne0oile poporului din .ilele sale Ki acesta este *oti0ul care duce la prelucrarea e-tensi07 a te-tului sdu, o*irind ce este irele0ant, ad7ugJnd *aterial care a-cu* este rele0ant, *odi)icJnd ceea ce putea induce Jn eroare, si aKa *ai departe. cart8 crcniold a )1r pri0ir, ca o isrone d2 calitate *ai slab7 dedt Sa*uel-J*p7ra&i, deKi *oti E%e aZtei 5udeel a, )ost indoielnie. conce8 *i *dt 1up" prcbl*lor ele.i*ri8 dait asupr2 elor polirice )ae s.a he *i dep1ci1 dR)t S*uel Q*pSra&5 de idealul unui istoric *odern. /nele alter7ri adE la s.ru.r-lnprE)i .idic, peble* isrorieL trebuie re*Qat cA hdt ci)r. )iZ)tiare ri *ilibre sJnt *7rite )oarte *ult. S-ar putea ca acest )apt s7 )ie un echi0alent antic al unui coe)icient pentru in)la&ie, deKi alterarea te-tului sau Jn&elegerea gTeKit7 au )ost sapetate d2 *ulte ori Q0e.i R. X. !arison. l;T. @APS, p. @@1<=@@1BO. 'Bdicile retig5oa] Qde 2-. aduce2a 52rdelo,O slnt ad8 in con)o*ihte o lers din 'entateuh Ki cu obiceiurile din 0re*ea scriitorului - in pri0inla ac]ta autonn se aghlni p1t2 ., u artist care pictea.7 persona5ele din trecut J*br7cate Jn i.ire din rerea s. Asoe8 c.r.ct2risrici au )7cut s7 )ie pus la Jndoial7 *aterialul supli*entar din $rcnici si cae ap.re ln ShE%.R2gi. De in ca.u. rile i, * acet Mrdial p8te 1 reri)i8t Qde e- e*plu, prin descoperiri arheologiceO se pare c7 pre.intB El2le iltorica Qre.i J. M. My*, % $ironi.la, AB, @A1B, p- arii iAi p1ih Qir di)dite lEs5eO tn doua cohotGrii al2 lni MysO. %9. Accente Jn alegerea Ki tratarea *aterialului, $ronicile *ani)est7 anu*ite accente caracteristice, preocupare pentru Jnchina5rea cu credincioKie, pentru cur7&ie Ki pentru supiinerea cu credin&7 Q0e.i J. E. Zoldingay, Biblicat laatog Bulluin B. @APs, p. AA-@G1O. a. Jnchinarea cu credindoKie. Dac7 co*par7* relatarea do*niilor lui Da0id Ki Solo*on Jn Sa*uel-Regi Ki Jn $ronici 0o* descoperi Jndat7 c7 $ronicile nu se inrei]a.A pE nulr de Mli.ide lor pdlit5ce eu *ilitare. Ei sJnt pre.enta&i ca )ondatorii Jnchin7rii la lt*du, care 1re =pi0otul i*pirad2i Doruutui ,2 p7*Jnt+ VMyers, p. %-0iiJO. De ase*enea, lucrarea pro)e&ilor pe care Ji pre.int7 $ronicile se concentrea.7 asupra preocup7rii lor pentru Jnchinarea ade07rat7 Ki asupra acti0it7&ii lor la Tte*plu, iar lucrarea le0i&ilor este pri0ilegiul *are de a conduce Jnchinarea plin7 de bucurie la Te*plu. Este nor*al ca preo&ii s7-Ki t*pli-neasc7 rolul lor de aducere a 5ert)elor la Te*plu, iar $ronicile re*arc7 adesea *odul Jn care a )ost respectat7 #egea Jn ce pri0eKte des)7Kurarea Jnchin7rii poti0it cu rcia lui Dt)ue4. b. $lrd"re Al doil2 nori0 p2ntru c8 cDnicil2 p8 actrr ,2 Da0id ste con0ingde cE sintia hi Da0id, luda, este ade07ratul %srael. Du*ne.eu a ales pe %uda ca lider al triburilor QaKa cu* se 0ede Jn locul p*i)tnt 8pat ln E28losiiO, ia, din ida a at1 p2 Da0id sA 12 rge p2te %srael p1"u torde.l*. Tenphl a )1r situar ln 2pitala lui luda ii acolo eE adse )trhiE* pldcutS lui [ahre, 'rin iirL.03tire $R; ;#;Z%A RTE$!%/#%J@ T-ESTAME T

ld, tribuil2 din (u rupt de si8 barutui ii a ldisii lli Dlre.u. DoMul nu 1re cu 2i ei luda ar trebui de ase*enea sI se separe de ei - dar nu*ai daca ei persist7 in r7.0r7tire. /Ka rI*Jne Jntotdeauna deschis7 pentru Jntoarcerea lor &i ei continu7 s7 apar7 Jn lista genealogiilor 6J*p7r7&iei co*plete a lui Du* ne.eu+ QM. D. Johrn, %tt 'ury-e aJ rhe Biblicat cielogia, @A1A, p. BPO. c. Ascultare cu credin&7. Multe dintre JntJ*pl7rile pe cate autorul le adaug7 la cadrul constituit de Sa*uel-J*p7ra&i pun accentul pe puterea %ui Du*ne.eu, Jn care poporul este che*at s7-&i pun7 Jncrederea Jn ti*pul cri.elor cu care este con)runtat. Multe dintre celelalte *odi)ic7ri aduse la Sa*ue[J*p7ra&i sJri t *enite s7 arate Ki *ai ciar c7 dreptatea lui Du*ne.eu poate )i 07.ut7 Jn istoria poporului S7u, aKa Sndt oa*enii care sJnt credincioKi lui Du*ne.eu Qsau care se c7iesc de p7catul lorO s7 g7seasc7 binecu-0Jntare, Jn ti*p ce asupra oa*enilor care se abat de la El 0in neca.uri Qc). 0ersiunile JntI*pl7rilor cu Ro-boa*, %oas, MInase Ki %osiaO. 9. $onte-tul Kl %*plica&iile ideilor con&inute %n $ronici $artea $ronicilor este una dintre c7r&ile *ai recente ale 9T Ki do0edeKte cunoaKterea *ultor p7r&i ale 9T. Zenealogiile se ba.ea.7 pe Zenesa, Eosua, etc.\ iar nara&iunea principal7, aKa cu* a* re*arcat, este deri0at7 Jn *od substan&ial din Ea*uel-J*pIra&i. $ronicile re)lect7 de ase*enea stihii &i *odul de gJndire dinDeuterono*, $tt Ki accentul pus pe legile 6preo&iei+ din #e0itic. $itea.7 e-tensi0 dir5 'sal*i care apar tn 'slriE, iar diliile pe c4 le indude AreZn erU1n Jn special de la pro)e&i Q0e.i Z. 0on Rad, 6The #e0itical Ser*on in m and %% ;ironides+, Jn The 'roble* o) the !e-ateuch ando)it Esat, PA11O, $ronicile repre.int7 un curent i*portant din gJn-tiireapost-e-tlic7,dar, bineJn&eles, nu singurul curent. 'unctuJ de 0edere pe care-@ pre.int7 *erit7 co*parat cu altele, cu* sJht cele pre.entate Jn literatura didactic7 Qde Jn&elepciuneO care pune Jntreb7ri pro)unde Ki Jn literatura pro)etic7 Ki apocaliptic7 de orientare escatologic7. u ar trebui e-agerate di)eren&ele dintre acestea, JntracEt ele stat di)eren&e de nuan&7. $ontribu&ia $ronicilor este s7 a)ir*e c7 nu totul este o enig*7 QaKa cu* arat7 %o0 Ki Edesiastul c7 Jnclinau unii s7 cread7O3 de ase*enea. Du*ne.eu nu Sa retras din istorie QaKa cu* ar l7sa s7 se Jn&eleag7 gtadirea apocaliptic7O pJn7 Jntr-un *o*ent aKteptat cJnd 0a inter0eni din nou. El poate )i cunoscut Jn T)e*plu &i Jn Jnchinarea adus7 acolo si oa*enii trebuie s7 se Jncrea d7 Jn El Ki s7 asculte de El Jn 0ia&a de )iecare .i, cu speran&7 )er*7 c7 do*nia #ui *ilosti07 0a )i cunoscut7 ta 0ia&a co*unit7&ii. De ase*enea, dac7 au e-istat unele grupuri prea Jnclinate s7 asi*ile.e p7gJ-nis*ul din5ur, sau altele care au )ost gata s7 se separe de oricire 8rc 12 slrye pu iudeD $bnicile Jndea*n7 ia o po.i&ie )er*7 pentru calea lui %ah0e, dar subJn&elege sinceritate Ki acceptaie pentru to&i cei care sJnt gata s7 de0in7 p7rtaKi la aceast7 po.i&ie. B%B%%oZRR"lE. ln 1)Ti d2 lu.rEdle cibte rui s, ', R, Ac(royd, @ and %% $hronicles, EFa, ehe*iah, TB$, rAB3 J. M. My2s, r4t GS, @A11, p, GBA=GP<i D. . ")t2d)ra4 clf G<, @A1@, p. 4<1-44GL biblios"ne supli*entar7 e-tensi07 ta %%. Z. M. :illia*son, %srael in1.Boorlo)chrcnicld, @APP. J.E.Z. $R; ;#;Z%A 9E$!%/#/% TESTAME T Scopul unei ase*enea cronologii este s7 deter*ine cJt *ai e-act posibil datele corecte ale e0eni*entelor Ki persona5elor din 9T, ca s7 pute* Jn&elege *ai bine se*ni)ica&ia lor. %. sFlc tt tutodcl2 creroloal2l a. Metode 0echi 'Jn7 ta ur*7 cu aproape un secol datele din 9T au )ost calculate aproape Jn Jntregi*e pe ba.a a)ir*a&iilor biblice QaKa a )7cut TJssherO. Aceast7 *etod7 JntJ*-pin douL di)icultili. h prind rind, F d tu*i8., toate detaliile necesare Jn acest scop Ki unele sec0en&e de ))iih*te e p.1te s, )ie co*onitate Wi nu succesi0e, )n al doilea rJnd, 0ersiunile antice, de e-. R--, o)er7 uneori d)re di)erite. De aceea sche*ele de acest )el sJnt supuse Jn *are *7sur7 incertitudinii. b. Metode actuale cdetatorii *ode*i t,c2d, 1, corelere datel2 cul2 se adt din BiblZ .it ii din surc arl8losice p2ntrD a ob&ine date absolute pentru e0rei Ki pentru 0ecinii lor. Din 8, 1GS #d.cr lnc8e canonui lui 'tole8u ,i alte surse clasice Qde e-. Manetho, BerossusO )urni.ea.7 un cadru care poate )i co*pletat si corelat Jn detaliu pe baa idbliteld babiloni2ne Ai a pLpiru. suilor 2giUrde, etc., pentru ele doul rb8 Mn ri0erane. Eroarea aproape c7 nu dep7KeKte niciodat7 un an, iar Jn unele ca.uri este redus7 la o s7ptI*Jn7 din lnn ]u chiar la ar. ireplnd dn 8. @4oo (.cr., are* la disp8i"e date b8, baac pe inl*Si 8potaniere. Ati-rienii dese*nau Jn )iecare an i* )unc&ionar o)icial s7 1.lunu eu eponii, *ele sAu 1ind dat aDdui in care de&inea )unc&ia. Ei au p7strat liste cu aceste nu*e Ki deseori au notat e0eni*ente care s-au petrecut Jn )iecare an, de e-., urcarea pe tron a unui rege sau o ca*panie *ilitar7 Jn str7in7tate. Ast)el, dac7 un an 88are pste )i datat prin c8li ind.'2ndente, Jntreaga serie este deter*inat7. S eclips7 de soare din anul eponi* Bu.sagale 1te ca din @s iuie P1< #d.cr. i ln )e#ut aeta putd sbili o sie de di W e0eni*ente din 8AG pJn7 Jn 184 H.d.$r., iar unele in)or*a&ii ne duc Jn ur*7 pJn7 la A@@ H.d.$r. Al7turi de act2 liste.linnu, listele de

reai 8 dan n*el2 Di p2ri8dele de do*ie dE is)tiria Asiriei pi@B apr8= pe Jn GSSS H.d.$r., cu o eroare *a-i*7 de circa un secol, dar eroarea se reduce la circa un deceniu din cd @4SS pha i, c1 @@SS #d.c,. #ist2le bbilonise de resi Ki 6istoriile ril[)tn+ c] tr=E.d contactele N/ntle regii asirieni Vr babilonien5 ne a5uti si stabnin isroria celor doua rcTDe l)i=e 8 @4SS ti 8 aoo H.d.$r. Jn )ine, in)or*a&ii disparate din t7bli&e conte*porane Ki din analele di)eritelor do*nii )urni.ea.7 i.)o*$i diRte pah anu=ite "rioaite. Date bue "rtru peri8da 8 G@SS #d.cr. pini ta 8 @GSS i.d.cr. pot 1 obtiluE dh sur esipt2le, Aici ] idlud li1te d. resi .ni ai date d2 " n1*ente conte*porane, date co*une cu Mesopota*ia Ki alte &7ri, Ki cJte0a )eno*ene astrono*ice datate e-act Jn anu*ite do*nii. 'e ba.a acestora, Dinastiile a @@-a i a @Ga pot 1 Nlatte lnre cca G@<4=@P<1 H.d.$r., Dinastiile a @8-a pJnI la a GS-a Jntre cea @BBG-@SPS H.d.$r., eroarea *a-i*7 )iind 0reo @S ani3 Di*dile a @<-a la a @Pa " ln8dt2.B lnte aeE doun s-upe cu o 2bai2 tFins de @s eu GS de ani G8P $B; ;#;Z%A 9E$!%/#/% TESTAME T Jn perioada de *i5loc. Datele *esopota*iene din perioada GSSS-@BSS t.d.$r. se ba.ea.7 Jn *aie *7sur7 pe datele ce sirt .ttibuite do*iei lui !.M8pi din BabilonL Jn pre.ent se Jncadrea.7 Jntre @8BS@PSS td.$r., iar datarea Jntre @PAG-@PSS H.d.$r. QS. S*ith[ 1te. la iel de buii 8 ii elebtte. Jntre <SSS Ki GSSS J.d.$r, toate datele din ;rientul Apropiat unt supuse la *ult7 incertitudine, pJn7 la doua secole, &i lucrul acesta se datorea.7 Jn *are *7sur7 leg7turilor inadec0ate cu dIrele *ai recente, Qnarate de <SSS H.d.$r, toate datele sJnt esti*ate Jn li*ite re.onabile &i sJnt supuse unei erori de cJte0a secole, eroarea crescJnd cu cJt ne Jndep7rt7* *ai *ult ln tint. MetoNla de datare cu +clrbon@4= calculdri 0Jista *ateriei organice din antichitate Ki este de )olos pentiu perioada dinainte de <SSS S.d.$r., iar datarea e o li*id"rtoada de ero* de L, GBS ani. 'd, ll*, aceast7 *etod7 este de prea pu&in )olos pentiu cronologia biblic73 surcele posibile de eroare pentru a-ceast7 *etod7 i*pun ca datele calculate pe ba.7 de +c2rbon.@4+ si ,e lri0iE cu 8rc, cldnn ittorbi din MTpota*ia Ai Esipt ne a5utB st stalili* daie# Nt1.op2ririld di,Ai 'alstha Vi a@e e0eni*entelor si persona5elor din Biblie3 istoria regatelor 2FiEti p*ite udee nDiui o Asiria si Babilonia. i0elele succesi0e de locuire obser0ate de arheologi Jn oraKele Jngropate Q6teii+O din 'alestina antica con&in deseori obiecte care pot )i datate Ki care leag7 o serie de ase*enea ni0ele cu datele cores plrtrt8rc din inol5a egiptean, pbA la selut al @G-lea H.d.$r. Dup7 aceast7 dat7 schi*b7rile Jn ce pri0eKte ocuparea pot )i corelate uneori cu istoria israelit7, cu* este ca.ul cu ]Sa*aria, ]!a&or Ki ]#a-chi&. Datele israelire pot )istabilite cu o eroare de circa @S ani pentru perioada lui Solo*on, iai eroarea se reduce aproape la .ero pe *7sura ce ne apropie* de c7derea %erusali*ului Jn B8P J.d.$r. #i*itele de eroare *en&ionate *ai sus se datorea.7 di)eren&elor *ici Jn nMele s, daele lisrelor rEhlele de regi bne ruperilor din aceste liste, do*niilor de durat7 necunoscut7 Ki li*it7rilor anu*itor date astrono*ice. Ele %Dt 1 eliniEte nlei ,rin ds.,r2ri8 in 0iitor a unor date *ai detalia te. A%Z onplicalii h )tnolosie p"0in di, noduil2 di)erite de calculare o calendarului )olosite Jn antichitate pentru calcularea anilor de do*nie ai *onarhilor, Jn siste*ul 6anul urc7rii pe tron+, acea parte a anului ci0il scurs7 Jntre urcarea pe tron Ki Anul ou urnttd ,D ea ]otiet2 ca prinul an de d8ie,Vi ci ca 6anul urc7rii pe tron+ Qa*ul acela era socotit Jn do*nia rD2lui pEedetr;, iar rrirul an d2 d*i. aa s 1rt din rriM n < atului ou, Dd u 1lt siit2n a2 calcul socotea partea de an dintre urcarea pe tron &i Arul ou tu8rrnltor 1 pri*ul 6an+ de do*nie, iar anulVi al don8 era s8tit dh pri* .i a Andui ou. 'rid ur*are, tipul de calcul )olosit, persoanele care l-au )olosit, ti*pul cJnd a )ost )olosit de0in deosebit de i*portante pentru Jn&elegerea datelor cronologice din Regi Ki $ronid. %%. Antichitatea 0eche dinainte de A0raa* $rea&ia 1t2 atlt de bdeprrtati h ti*p indt 1te datat, ru)icient prin erT1ia .8 %DuitoareL,,%r lncepui-,,+. 'di4da de ,a Ada* r. A0Ote cuprilde *ai *ulte genealogii Jn *i5locul c7rora are %oc 'oto pul. Tbtu&i, Jncerc7rile de a )olosi aceste in)or*a&ii p2ntru a ob"" dare pent>, p..ioada de la Adnn ia A0raa* sJnt J*piedicate de lipsa de certitudine cu pri0ire la interpretarea corect7. ; interpretare literala a ci)relor date duce la date prea recente pentru e0eninentele lsise, de a, 'otoput, De e[*p,R dac, data naKterii lui A0raa* este stabilit7 la circa GSSS #d.cr, QpDio.da prebabTl 8 *i sheO, citule din Zo @@L@ZG1 d da o datl a 'otopdli .uhNt dupe G<SS H.d.$r. 3 o dat7 adt de tJr.ie JneJt ar )i la $Jte0a <e# dupd data ni0.ld ui-"topdui d]op2rit de sn #eonard :ooley la /r, deKi aceast7 dat7 este prea t8ntB "rtD a 1 potopul din di2rle ebi su bab. Di)icult7&i si*ilare se nasc dac7 data 0ie&ii lui Ada* este calculat7 Jn )elul acesta pe ba.a datelor din Zen. S. '.in ll))i, tEnag de interprctaE trebuie )7cut7 dup7 alte criterii. Docu*entele antice din ;-lientut Alropilt trebDie intelg2 *i hdi ala M le-au Jn&eles scriitorii Ki cititorii lor. Jn ca.ul genea logiilor, se subJn&elege posibilitatea abre0ierilor prin o*iterea unor nu*e dintro serie. ;biecti0ul principal al genealogiilor din Zen. B Kl @@ se pare c7 nu este atit s7 dea o cronologie co*plet7 cJt s7 )urni.e.e o leg7tuE lnte oiut din 0elire ,i dia polopului ri aloi de la "to, tri, lirda hi Se* plnA la A8arD, s"1. *oKul na&iunii e0reieKti. Abre0ierea unei igenealogii prin ootriui nu a)e8.D Et8E ei lieo#osicV de

leg7tur7, aKa cu* se poate de*onstra cu uKurin&7 din surse analoage din ;rientul Apropiat. De aceea, genealogiile, inclusi0 cele din Zen. B Ki @@, trebuie )olosite Jntotdeauna cu re&inere ori de cJte ori se para ci ele pot prini ei nutta int2rDrctBi. /%. Date dhatnt dc ==MEhle A. 'atriarhii 'dtu data8 patri.rild pot 1 )oldire Ee5 abdd7riL *en&ionarea e0eni*entelor e-terne din 0re*ea lor, a)ir*7rii cu pri0ire la ti*pul scurs din 0re*ea lor prn h s purEr ulErio. dl4 Ztorie ti doEile dspE perioada respecti07 care pot )i deduse din condi&iile sociale Jn care au tr7it. Singurele e0eni*ente e-terne re*arcabile *en-"8te sint Eidul celor paEu rcri ttrpottiu altor ci)ti, h cd @4 QraraMtE,, ]ARioc. rcgEDo-R#A;MERO &i distrugerea cet7&ilor din cJ*pie, Jn Zen. @A Q]$HM'@E, $ETk^%#E D% O, &i a*Jndou7 se JncadE.e h d*p=n 0ie$i lsi A0)u*, ici uut dinEe E8n din cd, @4 ru a )1t ides ti)icat inc, ., .ertinrdire d la21 dhit indi0id ain hileniul al G@1 id.cr,, dd eele pot 1 idenri)i2e cu nu*e cunoscute din perioada aceea general7, Jntre @Aoo ti @BSS td.$r. Ali*lele )or*te de saDui ii0Lre de rEgi din Meporarnia W siria sht d]bir de caaderlttie p2lt)l p1i8da GSSS-@PSS )t.$iL o scrisoare )ai*oas7 de la Mari, pe Eu)ratul *i5lociu, spune despre aceast7 perioad7L 6 u e-ist7 nici un rege care s7 )ie singur cel *ai puternicL .ece sau cincispre.ece regi Jl ur*ea.7 pe !a**urapi din Babilon, acelaKi nu*7r ! ur*ea.7 pe Ri*-Sin din #area, acelaKi nu*7r Jl ur*ea.7 pe %bal-pi-El din Eshnunna, acela&i nu*7r Jl ur*ea.7 pe A*ut-pi-El din fatna Ki dou7.eci de reai n una+i " Cdin.#i* din Carlhad+. lbt br aceast7 perioad7 Ela* a )ost unul dintre regatele proe*inente. Zluec( sa str7duit s7 date.e ca*pania din Zen. @4 " baa ,1up1elD ei 8ulrate arhslosieL 2l pretinde c7 linia de aKe.7ri Jnt7rite de-a lungul 6?oselei Regelui+ a )ost locuit7 la Jnceputul *ileniului al G<8 $R; ;#;ZTA 9E$!%/#/% TESTAME T G-lea QpJn7 Jn secolul al @A-lea J.d.$r., dup7 datarea *oderna[, dar c7 la scurt7 0re*e dup7 aceea &inutul a Jncetat s7 *ai )ie locuit pJnI prin @<SS H.d.$r., cu e-cep&ia unor no*a.i, tind au )ost Jnte*eiate de )apt rDatele dn Aloca "i.rli h Edol, M8b ti A)tn. un Eti8))it sinilar a )ct apli.at pentru daia rea c7derii cet7&ilor din cJ*pie, deKi r7*7Ki&ele lor se pare c7 slnt Jn pre.ent i*posibil de recuperat Q)iind pbb.bil <ub .p2le MLirii Mo8O. %deea unei Jntreruperi Jn ocuparea regiunii Jntre secolele al @A-lea Ki al @<-lea H.d.$r. a )ost criticata de #an(ester !arding Jn lu*ina anu*itor descoperiri recente din Transiordania, Jntre care sJnt *or*inte dir Epea Erctudui ti 8 tend, inpo.tant de la *i5locul sau s)JrKitul Epocii Bron.ului. TbtuKi, nici p7rerea lui Zluec( &i nici cea a lui !arding nu trebuie J*pinse la e-tre*3 dup7 toate probabilit7&ile, ideea Fi Ed8ri a d8itulii populat=ei inse slele al @A-lea Ki al @<-lea este corect7 Jn general Ki Jn special cu pri0ire ia cet7&ile de-a lungul ?oselei, Jn ti*p ce anu*ite puncte i.olate se poate s7 )i )ost locuite )7r7 Jntrerupere. E-ist7 dou7 a)ir*a&ii i*portante care )ac leg7tura intre 0re*ea patriarhilor Ki 0re*urile de *ai tJr.iu. %n Zen. @BL@<-@1 A0raa* este a0erti.at c7 ur*aKii lui a0eau si locuiasc7 Jntr-o &ar7 str7in7 ti*p de patru secole. E-presia 6a patra genera&ie+, Jn 0. @1, este greu de lnlel13 dace o ]2tElie+ 1te ehialenta cu u secol Vc). E-od. 1L@1-GSO, sensul acesta ar )i neobiKnuit. ; alternati07 posibil7, dar dubioas7, este s7 consider7* 0, @1 ca o alu.ie pro)etic7 la c7l7toria lui %osi) Jn $anaan pentru a-@ Jn*or*Jnta pe laco0 Qlosi) )iind 6a patra genera&ie+ de la A0raa*[. intrarea lui laco0 Jn Egipt QZen. 41L1-Pn a )ost Jnceputul pentru cele patru secole din Zen. @BL@<, cJtKi pentru perioada *i stei)t, d. 4<S de .ni di, Erod, @G,4S. "o=* ebr, PM dir Erod, @GL4S. ] iEbilete 4<S de di pentru Kederea lui %srael Jn Egipt, este de pre)erat )a&7 de 0arianta #--, care include Jn cei 4<S de ani Kederea adr h clM dr ti li Egipt, deo.re E-odL DL4@ las7 s7 se Jn&eleag7 dar c7 6.iua aceea Jn care %sraelul+, drp, 4<S d2 .ni a ie)it din E8ipt a t1t ani8a acelei .ile Jndep7rtate cJnd 'atriarhul %srael &i )a*ilia sa au i)tlat li Eaipt, 'rin l5*E, pare cl)) cB inEr Elul d. 4<S d2 *i 1te de la inraE lmi laco0 plns la pleaM lui Mo,2 W a lsEe#r)ti. cE8loaia din Tod. 1L@1GD 8 ar putea s8".i cu g* ei 4<; de di Nlacl a 1 l8d liteal, 1te euplsl aceleiati posibilit7&i de selecti0itate ca Ki cele din Zen. B &i @@, ,i de aNe nu trebuie ia ndice nid o did.rnEte esen&ial7. E-ist7 trei idei care *erit7 aten&ie. %n pri*ul rJnd, deKi se pare c7 Moise este a patra genera&ie de la paEiarhul rao0, p.in lai cohrt Di Artu QE.d-13GS3 @ cron, 1L@-<O, 1nten"1ul lui Moi1e, Be,E. leel, este a Kaptea genera&ie de la laco0, prin %uda, '8l !e"om caleb, !uai/ri Q@ cbn. GL@8-GSO, irr conte*poranul s7u *ai tJn7r, losua, este a dou7spre.ecea genera&ie de la laco0, prin %osi), E)rai*, Beria, Re)ah, Re&e), Telah, Thhan, #aedan, A*ihud, ElJ&a*a Vi s Q@ cron. PLG<GPO. 'rin @[[rle, Dtstn p1ibi. litatea ca genealogia lui Moise s7 )ie abre0iat7 Jn co*para&ia cu cea a lui losua sau chiar a lui Be&aleel. Jn al doilea rJnd, A*ra*, tat7l lui Moise, Ki )ra&ii s7i au dat naKtere )a*iliilor A*ra*i&ilor, %.hari&ilctr, etc. caie ,,n,1, de5a <.1SS de birbati la u .r dup, Etod Q F, <LGPGaO, o sit8de s* de eplicat a)ad de ca.ul c7 A*ra* &i )ra&ii s7i au a0ut ur*aKi *ult *ai

de0re*e dedt Moise. %n al treilea rJnd, e-presia c7 %ochebed a 6n7scut+ lui A*ra* pe Moise, Aaron &i Md5a QE-od. 1LGS3 M, G1LsAO, l. )e@ 8 ri 2-pEiile 6a )ost tat7l+, sau 6a n7scut+, Jn Zen. B Ki @@, nu este necesar s7 i*plice paternitate direct7 d doar descenden&a. $o*para&i cu Zen. 41L@8, unde 0ersetele precedente arat7 c7 str7nepo&ii gilpci sJnt incluKi printre cei pe care ,4-a n7scut ea lui laco0+. %n pri0in&a acestor trei ob12*Wi, R.i ti FDa, p. @s<. 'sd daare l-odului p2 tarei tiinde"rd2rt la 4<S de a.5 dupi p2ri8da ld lad, " cT o co)tid2rr* a )i dti* part2 a s8hlui al @<@d, Fi ))ii 5c. $ondi&iile sociale din nara&iunile patriarhale nu pe*it o Nlatar2 roi epctB, dar ] tradE.n in datele generale care pot )i ob&inute din Zen. @4 Ki @A &i din iol1iE citei Nle 4<S de ad p2rEu Erod. obieiZile si.le de adoptaE d hoWtdip dlo cen, @B@13 G@, eta., pre.int7 a)init7&i cu obiceiurile obser0ate Jn docu*ente cunei)or*e din /r, etc, datJnd din secolul al @8-lea pJn7 Jn secolul al @B-lea H.d.$r. #ibertatea *are de a c7l7tori la distan&e *ari - ca ndrtuie 1t2 dletoria lui AFan tn /r W ta Egipt = este carcateristic7 pentru aceast7 perioad7 general7L c*paEli a rinirii de la Baltlon 8re au "eut pri, Mari Jn dru* spre !a&or, Jn 'alestina, dt Ki la Jntoar-cerea lor. 'entru alian&ele din aceast7 perioada, 0e.i 8i sE. la slele .l GSlea d al @A- %ea #d,cr, nr spe5L4 dnutul eshe0 $,sudul+O din luda de tui JJr.iu arat7 ocupare te*porar7, aKa cu* indic7 A-0raa* prin c7l7toriile sale periodice Jn 6Sud+. Dac7 &ine* cont de ci)rele tradi&ionale pentru durata 0ierii, pentru naKterea &i *oartea patriarhilor, re.ultatul general este c7 perioada lui A0raa* poate )i plasat7 irEe GSSS.@8BS. a lui lsaT lnde @ASS@PBS. a ll5 laco0 Jntre @8SS@PSS &i a lui %osi) Jntre @PBS-@1BS3 aceste date sJnt rotun5ite Jn *od inten&ionat ca s7 per*it7 a5ustarea ulterioar7. Ele se potri0esc cu do0e.e arnobsice linitate dd rFBtire, c)t ii cu o interpretaE plauibne a in)o8)5ldr ,ibli8. D.de inttrii ln Eaipt . #ui la10 )i a #)riliei W#e Jn5ur de @PSS H.d.$r. ar plasa acest e0eni*ent Ki slu5ba lui ]tosi) ui perioada dinastiei !y(sos din istoria egiptean7, Jn ti*pul c7reia Jn Egipt au )ost instaura&i conduc7tori de origine se*itic7 Jn )unc&ia de )araoni pentru Egipt3 J*binarea caracteristic7 de ele*ente egiptene Ki se*itice Jn Zen. <PL@ este Jn ar*onie cu aceast7 interpretare. 1. E-odul Ki $ucerirea m'entru date egiptene alternati0 pentru aceast7 sectiue, 8i Dbelele crclologie-O u*iro.al 8ntact inEe %snel i Minn sai are le nt E-od. @i@@, .ind e0reii construiau cet7&ile 'ito* &i Ra*ses, pe 0re*ea lui Moi2. RaM a )dt 2pitala Egiptrhi ln 8 Deltei, nu*it7 &i construit7 Jn *are *7sur7 de Ra*ses %% mcea. @GAS-@GG4 #d.$r.O, care a continuat lucrarea brSlli sB, Sdlc % Qe. @<S4-@GAS ld.$rO3 lurul acesta este 0alabil Ki cu pri0ire la fantir, locul cel *ai prclabil al etElii R,M, RaM % Q8 t<Ss-@<S4 r=d.crO . do*it 80a Mi nult de u an si de aQ,8 nu este luat Jn considerare. Jnainte de Sethos % Ki Ra*ses %% nici un alt )araon nu a construit o capital7 Jn Delt7 Jnc7 din 0re*ea hiesoKilor Qdin .ilele lui %osi)O3 cetatea Ra*ses este cu ade07rat o lucrare original7 a 1ctur doi regi Ai nu au sninbat doar ,))ile u2i .2tdti e-istenr2, ara cu au sus2at un, 'rin ll))ie, p2 baa oc1tei a8.i, E-odul Eebuie rA 1 aFr ld G8A $R; ;#;Z%A 9E$!%/#/% TBSTAME T dupi @<SS in.cr. ti hainte de @GAS i.d.ci QFoE pe tran a lui Ra*ses %%O. #i*ita in)erioar7 pentru datarea E-odului este indicat7 probabil de aKa-i**it7 Stela %sraeJ, o %nscrip&ie triu*)ala a lui Merenptah, daiats =l s al circila al d*iei sle acca @GGS J.d.$r.O Ki care *en&ionea.7 Jn)rJngerea *ai *ultor ceali DiW pop2r din 'alZtiB, inclui0 a hra2lului /d contstA ca M8npbh ar )i tnhdar D2odara 'alestina3 Drioton, Jn #a Bibte et %=;rient, @ABB, p. 4<-44 oede ., lopos"le din 'aldti* atr )os d8r i*presionate peste *7sur7 de *area 0ictorie a lui Merenptah Jn libia, pe cars o co*e*orea.7 stela3 *en&ionarea %sraelului ar )i doar o alu.ie la dispari&ia bradului Jn pustie pentru a pieri acolo, a&a cu* crcd8, eS5prdn, RT.i de asdene4 $. d2 Fit, The Dote D.l BbF. ol .he E-odut PA1S, E-odul ar ,,r2 )i Jncadrat Jn pri*ii cinci ani ai lui Merenptah Qcea @GG4-@GGS J.d.$r,O, TotuKi, pot )i ridicate dte0a obiec&ii #a aceast7 p7rere. ; inscrip&ie a lui Merenptah Jntr-un te*plu din A*ada, Jn ubia, Jl nu*eKte Jn propo.i&ii strict paralele 6$el care a legat Zhe.erul+ Ki 6$el care a cucerit libia+. 6$el care a cucerit libia+ se re)era )lrd lndoi.lr la l>laM 0ictorie lbi.nn a lui Mdpta, ,r anul d s-le a@ doMiei ele. 0ictorie dtris, pe larg in Stela (h2%. prin l[*rc, tidd )oarte speci)ic 5i strict paralel 6$el ce a legat Zhe.eruT trebuie s7 se re)ere la o inter0en&ie *ilitar7 reuKit7 a lli M8ptah h Ual1titu, chid dad a aFt o *. ploare li*itat7. Aceast7 interpretare ai )i Jn ar*onie cu Jn&elesul direct al a)ir*a&iilor despre Ascalon, Zhe-.er, tenoa*, %srael Ki Mhuru despre care se spune Jn Stela %srael c7 sJnt 6cucerite+, 6legate+, 6anihilate+, roadele ei nu *ai sJnt+ Ki, respecti0, 6l7sat7 07du07+. AKadar, a)ir*a&iaL 6%srael, roadele Qlit. 6sI*Jn&a+O lui ru *i Bh), poare liutr obiceiDl 2gipteilor de a d. )e holdelor .hsrEntor lor . u lcd 1 pEte )i aplicat %sraelului care Jncepea s7 se aKe.e Jn 'alestina, dar nicidecu* %sraelului care Jnainta prin pustie. 'rin ur*are, o interpretare *ai probabil7 a Stelei %srael pe ce o p=t8tin aici 1te c, %rcel Eebuie se 1 inirat tn 'ddtiu iMinre d2 @GGS td.cr., iar rpdul c)t a a0ut loc cu 4S de ani *ai de0re*e poate )i plasat Jnainte de @G1S H.d.$r. Jn )elul acesta data probabil7 a E-odului 1b liditati la "ri8da @GAS@G1S #d,cr, Dai lur* o .tatr de ni5le, E-odd J rlriciEa lh pustie pot )i Jncadrate Jn perioada @G8S-@G4S S.d.$r. %n ce pri0eKte teoriile care postulea.7 *ai *ulte e-odui su c, atrMir. libui nu au indt n(iodate h Eirt, .u e-istA nid o uinl Nle dore.i erie*e obi4 ti0e care s7 le

sus&in7, iar tradi&iile biblice sJnt J*potri0a unor ase*enea sugestii. $i"a de 4S de ani "etn cBntbria )tilor prin pustie este pri0it7 prea adesea ca o ci)r7 rotund7 care sar p8 se nu nVi M ri*i. 'dieda de 4S de ani trebuie s7 )ie luat7 Jn serios aKa cu* este pre.entat7, Jn ba.a ur*7toarelor dde.i poDonrlui %shel ia tEbuit ce0a *ai *ult de un an ca s7 *earg7 de la Ra*ses la $a d1- B oe3 2i au pl8r din Rarc il n2 a cincispre.ecea a 6lunii JntJi+, u*. <<3<3 au plecat de la Mt, siEi h .iu a dou3.e8 a l*il a doE dir *u@ al doil8, *. @SL@@. #2 r2.i.<da 8asra adnuSad el lulirL < .ile, M. @SL<<t pbb.bil o tDl lnEeaSg, *, @@LG@3 ii P .ilD h @GL@B3 h roral, l e si G @`G lui d2 cilib.i.D5 au lO%Mt .poi << de ani da la cade-B.)ua pina la t8 pMdui .er2d QDeut-GL@4 ti u, G@L@GO, iar Moi] B brbn poporului %srael pe cJ*pia Moabului Jn luna a unspre.ecea a a lui al pasll8Lle QDeut. @L<O. Rolul ceioi 4S d2 ani de a Jnlocui o genera&ie Qrebel7O cu alta este ehtt c#r h Ddr. GL@4. A)innaria potri0it c7reia !ebronul a )ost Jnte*eiat cu P ad i*inte de Toan din Eg5pt Q @* @<LGGO 1te (gate ll1ri cu .ra ontdporann d R)t2ul din Egipt, acoperind 4SS de ani din circa @PGS`@PSS pJn7 prin @<GS`@<SS ld.$.. A,2Wa 2Ve ar Ji p.hlelS cu cei 4<S de ani ai tradi&iei e0reieKti. %deea aceasta, Jns7, 1te inl))intB, dar *i prdn con0inslt8E, Dore.ile din 'al1ti* srnt h a8rd geMal cu datele egiptene. Dac7 accept7* ideea c7 anu*ite aKe.7ri sau de.0oltat *ai de0re*e Qde e-. locul te*plului dir An*4 depe.ir de #arnera !adingO, eupea irtWid . regatlor "nor si M8b, din Epoca "ierului, Jncon5urate cu )ort7re&e de grani&7 puternice sau cu case de piatr7 datea.7 Jn principal din 5uul eului r<So rd.cr, 'rin llruE, lrEinte de 8. @<SS #d.$r, 8te r2aare nu d )i p,tui sL s opur3 a puteE %sneldui Q.a Jn u*. GoO, Astt2@, si pe acest te*ei E-odul este pre)erabil s7 )ie datat dup7 @<SS ld.$i ii ru lnahte. Di)erite o")e-stare din 'alsti* tienlte doFi clare d2 dishg2" i. a .loua 5unAtab a solului al @<-la, )apt ca cc8rdi cu tiZputul dupadei israelite JncepJnd Jn 5ur de @G4S H.d.$r. Ase*enea localit7&i sJnt Tel, BeJt Mirsi* Qs-ar putea s7 )ie localibi2 bibli., Debir`chiriarsderO, tndr,, B2t2l ,i !a&or. SJnt doar dou7 localit7&i care au dat naKtere la enb(rsaL %e.ilon Di Ai. #a l,.rihon addBrul 1te d %1E si %sraeld si,au Jndeplinit lucrarea atJt de bine JncIt ruinele leriho-nului au r7*as descoperite pentru ra0agiile naturii Ki ale ddui )t* de cinci sole Dil. ir .ilel2 hi Ahab Vc), @ J*p. @1L<4O, aKa JneJt ni0elele din ulti*a pane a Epocii Bron.ului )iind la supra)a&7 au )ost de.solite aprd" ln inEegi*e n au )1t a)]bre chir Ki ni0elele *ai 0echi. 'rin ur*are, Jn unele p7r&i ale tu0ei DiFlele sup1i8e dare.e din p.iM ,2.te a Epan Ben.=rlui Qndeniul al <.le l..t.$r., dar Nloe .ile dio alte ,r4i W din rc*inr2 denoZ,2a.L clar e-isten&a unei aKe.7ri *ari la *i5locul Epocii Bron.ului, aKe.are care a )ost de.golit7 prin ero.iune. Reli*le e-Mr de ne dir dd* pa)e a E"8ii Bbn.dui la ldillon Qadici, din ren1 rui l1uO sint adt de pu"e # tun4. tQ*5 pentu cn au tdt supuse ero.iunii pentru o perioad7 Ki *ai lunga de tinp, din .ilel. ld %1u pine =l ti*prl do*i2i lui Ahab3 locurile care nu au )ost ocupate de aKe.area din Epoca "ierului din 0re*ea lui Ahab Ki dup7 aceea au )ct )lpe tu.iuii pinB in .ilele n8s)t. De aici re.dt pierderea ap8p2 roblS a %]ihondtri Ep8ii Bron.ului din secoiul al @4-lea H.d.$r. Ki probabilitatea l)ti pi2nlsi totale a ondrei ale.eri dil selul al @<-lea J.d.$r. .iduile atribuite de $dtans ulrinei pBrt5 . Epocii lrcdului s.au doltdit, in rl8 uei ]ninBri daliate cn apa4i trEputuiui EpTii Bbn.=lui aa G<SS H.d.$r., aKa SncJt Jncetea.7 s7 )ie rele0ante pentru 0i.tdia lui lo)u. Apa*ta lip2, la lerihoD de srabei .i E8nor Egiptulu5 duri Anonphir ,l Qn1r in cca @<B< #d.$r.O do0ldette prir sile cn briio*n a cs.ut arDcl ci 1te d8 o *Btuie d1pe ecl5pca in)luen&ei egiptene directe Jn 'alestina Jn ti*pul acelui rege Ki al succesorilor s7i, )apt cunoscut Ki din alte surse. Jn ce pri0eKte 0asele de ol7rit *iceniene Qi*poriate in nod ohisnuit i, Si.ia si laldtitu in solcle al GAS

@4-leaKial @<-lea H.d.$r.O, nu*7rul lor redus la ierihon nu do0edeKte c7 teritoriul a c7.ut Jn secolul al @4-lea &i nu *ult dup7 Jnceputul secolului al @<-lea. 'Jn7 acu* a )1t rr1ut cu 0edeEa )apn, c, ac1te 8 i*portate erau uneori )oarte rare Jn &inuturile din interiorul Siriei Ki 'alestinei, Jn ti*p ce ele sJnt lucruri obiKnuite Jn aKe.7rile de pe coast7 sau Jn cele care a0eau acces uKor la coasta. Ast)el, se Ktie c7 oraKul !a*a din Siria, a)lat la )el de departe Jn interiorul &7rii caiildihonul, a t1t *pat,o sln al @<-#.a i.d.cr., dar aici su t1t d*p.nt2 nuMi dous ciobui de ulcioare *ieeniene Y *ult *ai pu&ine decJt cele cJte0a descoperite la %erihon3 despre !a*a, 0e.i Z. !an)-*ann, recen.ie de '. J. Riis, 6!a*a %9, punct <, Jn J ES RG,@AB<, p. G;P-G;P. 'anrlbtul rei al iutur ac1ior )apte 1ie .a o c8rire a +%aiho*nli de ca)t %sel nu poate 1 do(diti clar pe baa d)t.i#oi arheologice din pre.ent, dar nidnu poate )i contra.is7 pe ba.a lor. +Ai pre.i)te o prcbleni cd ns1itt Mi nulre eretBr5 p. t]n3 prr"e din *o0ila EtLlEll eE au )ost e-ca0ate pJn7 Jn pre.ent au Jncetat sI )ie ocupate Jn5ur de G<SS J.d.$r. S-7r putea ca aKe.area din ui tirpa "rre a

Epocn rrcdului si 1e ln apropi8, da. in pre.ent nu se Ktie cu certitudine unde se a)l7. Di, tlblite# de # =%bll el-A**] s tie cd h.. bi `api au )ost a.ti0i h 'al1l8in Jn 5u d. @<so J.d.$r. Ki uneori sJnt identi)ica&i cu israeli&ii Q6e0reii+O care au in0adat sub conducerea lui mosua. Dar @<BS J.d.$r. este o dat7 prea ti*purie pentru cucerirea &Irii, lsa M an 2rebt de5a Mi ss, %n a)a.a de a8sh, l*oul habin0apitu 1te )olorit penru lte llte popoare Jn a)ara e0reilor biblici, Jn docu*ente dattnd din Ja;;pJnI Jn @@BS H.d.$r. Ki Jntr-un &inut care se lntind2 p,.@ ln MTpopt*ia, Egrpt, siria Ki iria Mic7. Se poate ca israeli&ii s7 )i )ost considera&i habi `apirD dar 1te sident cd 2i nu pot 1 identili2ti cu nici unul dintre aceste grupuri dac7 nu e-ist7 do0e.i supli*entare. V'entru o e-punere recent7 a do0e.ilor arheologice Ki de alt7 natur7 pentru secolul al @B-lea H.d.$r. pJn7 la E-od Ki $ucerire, 0e.i J. J. Bi*son, Jtedating the tuodF dnd $onDu1t, %APAO .. Dc la losua ptnd la urcareo lui Da0ia pe non A.1ti p2,i2d, pre.inta o probleni de detaliu care nu poar2 )i WlulioMte )ire Mi nulte io*lii, Daci ei 4S de ani ai calitorino, r-odului cei 4S de ani ai dotuiei lui Da0id i pii*n < ant ai doZiei lui solo no, sl sdad din toblul de 44S d. ani de la Eaod Di pini la anul al 4ld al do*iei lui solohon Q@ lnp. 1L@O, obW)tn <AP de di penEu p2riZda lui lcu, a bidn5lor, d 5ude.ttorild ii a lui saul. D)t.n2 ar heol2ic indicr aprc-irati0 anul @G4S l.d.$r, e Jnceputul cuceririi Q0e.i *ai susO, l7sSnd nu*ai 0reo G<S d2 .ni plnA %a @o@o ln.$i, aata prcbalne a udrii lui Da0id p. bn. cu 8te a1i2a, da., <du n7* toate perioadele scrise Jn losua, Judec7tori Ki san8# a5use* nu la <AP .te .ni, aici la G<S de ani ci la 4PS h - h r h r .ni ud2 r repr.inrg p2rioa.la conducerii de c7tre losua Ki de c7tre b7rrJnJ, y nu*7rul de di ln ala)t elot GS in ere iisanEl a )ost 5udc.ntor, a t doMia lui s.ul - Vi r8te ac1t c5te rint ndnoscute. Se poate totuKi ca punctul principal al proble*ei s7 nu )ie Jn *od neap7rat greu de solu&ionat Jn principiu, dac7 e-a*in7* in)or*a&iile Jn cadrul turnal .l nodllui oridtal de s8tire a tinpului $R; ;#;Z%A 9E$!T/#/% TESTAME T iciisi nu W atnni splicit cE c2i <AP de Ti ob5i " )olZind @ lnp. 1L@ su ei ),ai nult de 4Po de ani d2 la losua %a Sa*uel trebuie sa )ie socoti&i consecuti0, Ki acest lucru nici nu este necesar s7 )ie presupus. Este dar c7 despre anu*ite grupe de 5udec7tori Ki asupritori ni se spune c7 au )ost succesi0e Q,,Ki dup7 el...+O, dar aceast7 a)ir*a&ie nu este )7cut7 despre to&iL cel pu&in trei grupuri principale se poate sI )i )ost Jn parte conte*porane. Ast)el, Jntre cai G<S de ani consecuti0i obriruri "2 baa datelor a.hologice ,i cei pste 4PS de ani, Jn parte conco*iten&i, este o di)eren&7 de peste G4o d2 ani care p8te ) aberbitS, c2i <t de ani, a. repre.enta atunci o si*pl7 selec&ie )7cut7 pe ba.a unui principiu Jnc7 dar Qcu* este o*iterea unor asupnton su c22 sinilarO din .ei pete 4Po de ani disponibili. %n lucrdrile din orienRrl Aprcr,at 8re includ c,onolosie, est2 inportant de 2dn c, sibn dtici nu Jntoc*eau liste sincrone cu* se )ace Jn .ilele noastre. Ei nu au )7cut decJt s7 JnKire )iecare serie de do*nitori si do*nii separat Ki Jn succesiune pe papirusuri sau pe t7bli&e. Sincronis*ul trebuia deri0at din lucr7ri is-roriog-aice st.ialD nu d5n ustele de regi eu di, nara&iunile care ser0eau alte scopuri. /n e-e*plu e-erent tr pri0inla a8asta 1te 'atiruul de b nrin al Regilor din lgipt. Aesa lnlirB ln d2raliu r8te cele .itui di*stii d2 la a @<.a la a @Pa, in <np2 su1F, toEli.itrd p2t2 @sS de do*ito4 inr do*n( br ocup7 cel pu&in 4BS de ani. TbtuKi, se Ktie din alte surse c7 cele cinci ditustii .ei @sS de do*itori W c.i 4so de ani d2 do*ie )tbrie ltr.dhti ln 8i G<4 de si de la cea @P81 la cea @BBG H.d.$r.L se Ktie c7 rareori au tosr 8i ptln de dot, ]rii, id uTn au )1t chiar trei serii de do*nitori conte*porani. #ipsa unor corela&ii Jntre conte*porani Qde e-. Jntre 5udec7toriO este si*ilar7 cu lipsa unor ase*enea corela&ii pentru cea Mi rore parre a ".i8dei din ittoria Egipturli nen&ionat7 *ai sus. ; situa)2 si*ara poale 1 ob]paiV h lisiele de "si W h isrorh ora).loritate tleride ,i babilo-nien2 din Mspotania. prin uMe, sntn nici u *oti0 ,2trtru 2re a2rcn2a QEiode s, nu 1e aphcate ind.o lucraE ch 1te catua Judeetoriloi lteblie subliainr ci io nicl * ca., 1e biblic, 1e e-"a.bibiic, nu este 0orba de ine-actitate, d de *etode )olosite c)tnt ln anticlitie Este pditnl 2 t8te trei c,)iele se )ie coete in ele i8le - Drerpetara lor 1re 8 care trebuie )7cut7 cu gri57. "olosirea selecti07 a dateld, prh o*isiF - ata cu sa s:2Et Mi ss c, pri0i" la odailea celor <AP Qdin a<SO de an5 - 1te cunoscut7 atJt din listele egiptene Ki din analele *eso-poran5*e c)t ii din alti rarte, ciliele tibib(e W daiele arheologice Jncep s7 capete sens J*preun7 cJnd sJnt aFre in Fdere obieiuil2 rel*nte din antic at23 orie Wlutie de)initi0S ln tbble*ele de deuu ne.2sitL in).8tii ndt *i .ondete. %9. Mdndhtue erel2ttl a, Mohar(ia unitar7 "aDnn ci a.*ia hi Da0id a d)tt 4S de ani 1ie datat prh isu*r2 urgr nu8i P ani la !ebron, << de ei la le%Flin Q@ ln,. GL@@O. Do*ia de 4S de ani a lui s.lonon a tEeput cu o ]une co cu tat7l s7u, poate nu*ai cJte0a luni3 c) @ J*p. @L<P-GL@@3 @ $ron. G8LB3 GALGS-G<, G1-G8. JntrucJt se pare ci do*h lui solorcn sa hcleiat in Na A<@`<S i.d.cr., el ]a 8t D2 bn h 8 APP`PS i.a.cr., iar Da0id h cca @S@@`@S id,$r. GA@ S$!%^k $R; ;#;Z%$AL 9E$!%/# ?% ;/# TESTAME T )i

@ l % otai Scopul acestei diagra*e este sI plase.e e0eni*entele conte*porane al7turat, )7rI s7 arate de.0oltarea na&iunii sau progresul cuceririi. 'entru o diagra*7 si*pli)icata a istoriei lui %srael 0e.i p. GA8. Toate datele sEnt apro-i*ati0e ).d.$r., tnt*cJt Jnainte de anul GSSS H.d.$r. di)eren&a poate )i de un secol sau *ai *ult, iar pJna %n anul @SSS t.d.$r. di)eren&a poate )i de un deceniu. Ma5oritatea datelor pentru *onarhiile ebraice sJnt citate Jn )or*a dubla, de e-. Asa, A@@`@S-8PS`1A J.d.$r. Ki BatKa ASA`S8 -881`8B t.d.$r., deoarece anul e0reiesc nu coincide cu anul nostru ci0il care Jncepe %n %anuarie Ki se ter*in7 Jn dece*brie. Di)eren&ele aparente legate de lungi*ea do*niilor din cronicile biblice nu sJnt di)eren&e reale, d se datorea.7 socotirii anilor de regen&7. $u pri0ire la al&i do*nitori din ;rientul Apropiat, spa&iul &i scopul acestei schi&e nu ne per*it s7 pre.ent7* aid nu*7rul 0ast de docu*ente &i ra&iona*entele care stau la ba.a datelor date Jn tabelele de *ai 5os. JncepJnd din anul ASS #d.$r. datele asiriene, babiloniene &i persane s)at )oarte apropiate &i bine stabilite. Datele pentru regii ara*d, de e-. Toba Ki Da*asc, stric apro-i*a&ii ba.ate pe 9X pe re)erin&e asiriene &i pe inscrip&ii rare din Siria. Datele pentru do*nitorii )enicieni !ira* @ &i Etbaal @ Vtat7l %.abeleSO sint ba.ate pe sincronis*e &i pe anii de do*nie deri0a&i din te-te din 9TKi din scrierea lui 5osephus, J*potri0a iui Apion @.@@1-@G1. Dou7 seturi de date sJnt o)erite pentru Dinastiile a %)l-a &i a @A-a din Egipt se ba.ea.7 pe dou7 date posibile, pe ba.a datelor #unare legate de urcarea pe con a lui Ra*ses !d @GAS &i @GPA H.d.$r. Jn pre.ent nici datele egiptene Ki nici datele din ;rientul Apropiat nu stat su)icient de continue &i de certe pentru a per*ite o alegere )inal7 Jntre cele dou7 date3 0e.i M. # Bierbrier, Tht iMe !tF Mingdo* Jn Egrpr @APB, p. 0iii--i, l;JK.unn. 'ro)e&ii sJnt indica&i prin asterisc Q]O. l.d.$r. EZ%'T 9E$!%/# TESTAME T MES;';TAM@A G@SS GSSS @ASS @8SS @PSS @1SS Regatul *i5lociu G@<4-@AA@ Dinastia a @@-a @AA@-@P81 Dinastia a JG-a Regatul nou U @P@S-@B4S do*nia !icsoKilor Jnainte de GSSS H.d.$r. E0eni*entele din Zen. @-@@ 'ATR%AR!%% U GSSS-@8GB A0raa* U @ASS-@PGS %saac U @8SS-@PSS laca0 U @PBS-@14S %osi) P@8A4-@BABL 'ri*a Dinastie babiloniana @@PAG-@PBS !a**urapi @BBG-@<SB Qsau -@GA4< Dinastia a @8-a #d.$r. EZ%'T %SRAE# MES;';TAM%A @BSS @4AS-@4<P Qsau @4PA-@4G1O Tlith*osis iu %srael Jn Egipt Dinastia (asitI @BSS Bu*aburiash % Dinasda a @8-a :.$r. EZ%'T %SRAE# MES;';TAM%A @BSS @4AS-@4<P $sau @4PA-@4G1O %srael Jn Egipt Dinastia ltasit7

Tuth*osis *

@BSS Bu*aburiash %

@4SS

@<AS-@<B< Qsau @<A4-@<BPO A*enophis * @<1@-@<4B $sau @<1B-@<4AO A*enophis %9`Althenaten @<SB-@@A8 $sau @GA4-@@8PO Dinastia a @A-a @<SB-@<S4 $sau @GA4-@GA<O Ra*ses% @<S4-@GAS $sau @GA<-@GPAO Sethos%

U @<BS-@G<S Moise

@<BSMurigal.u% @<4B-@<GA Murigal.u)l

@<SS

@GAS-@GG4 Qsau @GPA-@G@<O Ra*sesf @GG4-@G@4 $sau @G@<-@GS<O Merenptah @GGS QBau @GSAO 6Stela %srael+

P @<SS-@@AStosua @G8S $sau @G1SO apro-. E-odul @G4S $sau @GGSO apro-. Trecerea %ordanului @GGS Qsau @GSSO@SBS $sau @S4BO 'erioada Judec7torilor

AS%R%A @GP4-@G4B Sal*anaserl @G44-@GS8 Tu(ulti- ii*rta E @GG4-@G@A Adad-shu*a-iddJna

u . o a c #d.$r. @GSS

EZ%'T @@A8-@S1A Qsau @S1AO Dinastia a GS-a @@8P-

%SRAE# P @@GBDeborasiBarac P@@@B-@SPB 5udec7tor E/

AS%R%A

@@G4-@@S< eb QBabJlonO

Setna(ht si Ra*ses ))i-M @@SS 'erioada tSrrie @S1A-A4B Dinastia a G@-a 'susennes % A*ene*ope @SSS Sia*un 'susennes ! U @SPB-@S<B Sa*uel, 5udec7tor &i proioc ARAM Qsau 'E @$%AO M; AR!%A / %Tk P AAS-A1B !adad ` rie.er @SBS Qsau din Toba @S4B!S@@`@S Saul cea A8S Toi din !a*at @S@@`@S-AP@`PS Da0id AP@`PS-A<@`<S Solo*on DAMAS$ QKl T%RO APA`P8-A4B`44 !ira* lai

@@@B-@SPP Tigl

%/DA A4B-P@B Dinastia a GG-a A<@`<S-A@< Roboa* A4B-AG4 SheshonD % AGB ?iKac in0adea.7 Q?iKacO AG4-88A ;sor(onl 'alestina

%SRAE# A<@`<S-A@S`SA ieroboa*l A@S`SA-ASA`S8 adab

Tirului U ABB-AGB Re&in P AGB-A@B Re&ion P A@B-ASS Tabri**on

A<<Asaur-danE

ASS 88A-8P4 la(elothl

8P4-8BS ;sor(on %%

8BS

td.$r.

EZ%'T

P ASS-P81S Ben!adad % A@<-A@@`@S Abia* ASA`S8-881`8B BaeKa 8A8`AP-811`1B A@@`@S-8PS`1A Asa Etbaal %a, Tirului 881`8B-88B`84 Ela "ieL U81S-84< 88B`84 gi*ri Ben-!adad n Q!adadidri 8PS`1A-848 %osa)at 88B`84 Tibni 88B`84- din Asiria, 8P4`P< ;*ri conte*poran cu AhabO Qco-regent din 8P<`PGO 8P4`P<-8B< Ahab )ieL P A;S-S4< 848-84@ lora* Qco- 8B<-8BG Aha.ia 8BG- Ben-!adad % 88<-8BA Asshu* regent din 8B<O 84@ %orara Qconte*poran asirian cu AhabO 84@ Aha.ia 8BA-8G4 Sal*an 84@-8<B Atalia 84@-8@4`@< lehu 8B< B7t7lia de l 8<B-PA1 %oas 84<-PA1 !a.ael Elisei] j cea 8@S-PBS %oel] 8@4`@<-PA8 %oaha.

J.d.$r. EZ%'T %/DA %SRAE# DAMAS$ Q&i TirO AS%R%A 8SS P1P-P<S SheshonD 9 PA1-P1P A*a&ia P1P-P4S`<A A.aria PA8-P8G`8@ %oas P8G`8@-PB< %eroboa* %% PA1-PPS Ben-!adad /`* J.d.$r. EZ%'T 8<B-PA1 %oas cea 8@S-PBS toel] Elisei] 8@4`@<-PA8 %oaha. 84<-PA1 !I.ael a H.d.$r. EZ%'T %/DA %SRAE# DAMAS$ Q&i TirO AS%R%A 8SS PBS P1P-P<S SheshonD9 P<S-P@B ;soi)con %9 P@1-114 Dinastia a GB-a P@1-PSG Shaba(o $Shabaca+O PSG-1AS Shebit(u $Shabataca+O PA1-P1P A*a&ia P1P-P4S`<A A.aria Q;.iaO Qco-regent din PA@`ASO cea P4G-18P Mica] cea P4S-PSS %saia] P4S`<A-P<G`<@ lota* Qco-regent din PBSO

P<G`<@-P@1`@BAha. L Qco-regent din P44`4<-paitener senior din P<BO P@1`@B-18P`81 E.echia PSS 1AS-114 TaharDa 18P`81-14G`4@ MInase $.Tirhaca+O Qco-regent din 1A1`ABO 114-BGB Dinastia a G1-a cea 114-1@G au*] 1SS 1SS 114-1B1 TanFeta*ani $Tanuta*en+O 114-1@S 'sa**eticus % 1@S-BAB eco! BAB-B8A 'sa**eticus / B8A-BPS Apries Q!o)raO cca14S^e)anJa] 14G`4@-14S`<A A*on 14S`<A-1SA tosia cea 1G@-B8S %ere*ia] 1SA %oaha. 1SA-BAP %oiachi* 1SB B7t7lia de ia $arche*iK QDaniel &i prietenii lui sJnt duKi ui BabilonO cea 1SB !abacuc] SAP%oJach* BAP G Adar Q@B`@1 *artieO %erusali*ul cucerit de ebucadne&ar! Mul&i iudei duKi ,n e-il, inclusi0 %oiachin &i E.echiel BAP-B8P gedechia

PA8-P8G`8@ loas P8G`8@-PB< leioboa* n Qco-regent din PA<`AGO ccaP1SA*os] cea P1S tona] cea PBB-PGG ;sea ] PB<-PBG gaharia PSG?aiu* PBG-P4G`4@ Menahe* P4G`4@-P4S`<A 'ecahia P4S`<A-P<G`<@ 'ecah P<G`<@-PG<`GG ;sea PA1-PPS Ben-!adad B9* U PPS-PBS Do*inarea lui leioboa* al %%-lea, legele %sraelului U PBS-P<G Re&in P<G $7derea Da*ascului JnrnJinileluiTJglaJ 'alassarlf BAB%#; 1G1-1SB abopolasar cea P1S lona] P4B-PGP Tiglat 'alassar * PGP-PGG Sal*anaset9 PGG-PSB Sargon < PSB-18@ Santerib 18@-11A Esarhadon 11A-1GP As*]anipal @ % 1@G $7derea ini0eJ 1SB-B1G et*cadne&ar! cea 1S4-B<B Daniel] BAB-BPS T7bli&ele de ra&ii pentru loiachia bi Babilon anii al @S-lea la al <B-lea al do*niei lui ebucadne&ar %% cea BA<-BPS E.echiel] M g 8 #d.$r, EZ%'T E9RE%% BAB%@; BPS-BG1 Aroaste QAh*ose!O B<8 gorobabei, ?eKba&ar &i al&ii se Jntorc la %erusali* B<P Jncepe construirea Te*plului cea BGS !agai] cea BGS gaharia] BGS Reluarea construirii Te*plului B@1 $onstruirea Te*plului Jncheiata

BBS

B1G-B1S A*ei-ManJu( QE0il Merodac B1G Mobia lui loiachia este uKurat Merodac B1S-BB1 eriglissar SB1#abasM-Maidu( BB1-B<A abo*dus )cj. )BglsatercoaduceadeobiceiJnBabil =0ls)e $7derea Babilo*JluJd\ Y---------------------------------------------

BG1-BGB 'sa**eticus * BSS

in < Adar Q@S *artieO %M'ER%/# 'ERSA B<A-B<S $iras B<S-BGG $a*byses BGG-481 Darius % 481-41B`14 Xer-es m QAhaK0erosO 414-4G< Arta-er-es % 4G<-4S4 Darius %% othus 4S4-<BA Arta-er-es ! Mne*on <BA`B8-<<8`<P Arta-entes * ;chus

4BS 4SS <BS <G<`SB-G8G 'tole*eu % Soter <GS ) ttdeea ane-ata de 'tole*eu %

cca41SMaleahJ] 4B8 E.ra pleac7 la %erusali* 44B-4<< ee*ia %a %erusali*

<<8`<P-<<1`<B Arses <<1`<B-<<@ Darius M $odo*anus <<@-<G< Ale-andru Macedon siria

<SS G1B`1G-G41 'tote*euD 'M%adelphus YGBS

<@G-GS@ Seleucus % icator G8@-G1@ Antioh % Soter G1@-G41 Antioh %% Theoe G41-GG1`GB Seleucus ! GG1`GB-GG< Seleucus n Soter

GSS

G41-GGG 'tole*eu * Eueigetes GGG-GSB 'tole*eu %9 'h)lopatF GS4-@8S 'tole*eu 9 ijj.---jj GG<-@8P Antioh * cel Mane Epiphanes Y-------------------------------------------------------------------------------@@A8 'alestina a trecut de sub st7pJnirea egiptean7 R i sub cea sirian7 pJn7 Ja anul 1< #d.$r. iJ

J.d.$r. R;MA %/DEEA S%R%A @BS @1P Matatia inspir7 re0olta de la Modin @1P-4S Macabeu`!as*oneu Jn ludeea @11-@1@ %uda Macabeul @8P-@PB Seleucus %9 @PB-@1< Antioh %9 Epiphanes @1<-@1G Antioh 9 @1G-@BS De*etrJus % GSS @AS 'alestina a trecut de sub st7pJnirea egiptean7 R sub cea sirian7 ptnI Sn anul 1< J.d.$r. ` H.d.$r. R;MA %/DEEA S%R%A GPtd.$r.-@4d.$r. @BS @SS BS d.$r. @4-<P Tiberius <P-4@ $aligula 4@-B4 $laudius BS B4-18 ero 18-1A Zalba 1A Stho9Jtelius 1A-PA R)esposian PA-8@ Titus 8@-A1 Do*itian @1P Matatia inspir7 re0olta de la Modin @1P-4S MacabeJJ`!as*oneii Jn %udeea @11-@1@ %uda Macabeul @1S-@4< %onatan Macabeul @BS J.d.$r. - PS d.$r. 'erioada general7 a Sulurilor de la Marea Moart7 @4<-@<B Si*on Macabeul @<B-@S4 %oan !yrcanusl @S4`S< Aristobulusl @S<-P1 Ale-andru lannaeus P1-1P Regina Salo*e Ale-andra &i !yrcanus /

1P-4S !yrcanus n &i Aristobulus ! 1< 'o*pei instituie protectoratul ro*an 4S-4 %rod cel Mare, regele %udeii 4 J.d.$r. - 1 d.$r. Arhelau, etnarhui %udeii 4 #d.$r. - <A d.$r. %rod Antipa, tetrarhul Zal)leJi 4 H.d.$r. <4 d.$r. %rod ";ip, tetrarhul %turiei G1-<1 'ontius 'ilat, procurator Ro*an 4@-44 %rod Agripa %, regele %udeii S;-cca A< %rod Agripa tetrarhul teritoriului nordic cea BG - cea 1S "eli-, procurator ro*an cea 1S-1G "estus, procurator ro*an @8P-@PB Seleucus %9 @PB-@1< Antioh %9 Epiphanes @1<-@1G Antioh 9 @1G-@BS De*etrius % @<A`<8@GA Antioh 9%% Sidetes 9%A^A #/% %S/S $R%ST;S ?l ERA A';ST;#%$k P ?`P td.$r. aKterea lui %oan Bote.7torul] aKterea lui %sus U GA Bote.ul lui %sus. Moartea %ui %oan Bote.7torul <S $'aKteO isus * %erusali* Q%ran GL@<O <S`<@ Qdec`ian.O isus Jn Sa*aria Q%oan. 4L<BO <@ QS7rb7toarea corturilorO %sus ta %erusali* Qloaa BL@O <G Q'aKteO !r7nirea celor BSSS Q%oan 1L4O QS7rb7toarea corturilorO %sus Jn %erusali* Q%oan PLGO QS7rb7toarea dedic7riiO %sus ta %erusali* Q%oan @SLGGO << Q'aKteO R7stignirea Ki Jn0ierea, $inci.eci*ea <4 sau <B $on0ertirea lui 'a0el <P sau <8 'ri*a 0i.it7 a lui 'a0el la %erusali* 41-4P 'ri*a c7l7torie *isionar7 48 $onciliu, apostolic Jn %erusali* 48-B@ A doua c7l7torie *isionar7 BS 'a0el a5unge ia $orint B< Jncepe a treia c7l7torie *isionar7 B4-BP ?ederea lui 'a0el la E)ea BP plecarea spre ^roa B8 Jnt7rirea cu Tit ta Europa B8-BA 'arcl Jn. Macedonia si Ahaia QKi %tiriaUO BA Jntoarcerea lui 'a0el la %erusali* BA-1@ Hnte*ni&area lui 'a0el ta $e.area 1@ Apelul la $e.ar Ki plecarea spre Ro*a 1G Sos5rea la Ro*a= 1G-14 Jnte*ni&area la Ro*a U 1G Martiri.area lui laco0, )ratele Do*nului @SS PS $7derea %erusali*ului <@-A1 'ersecu&ii ta ti*pul do*niei %ui Do*itian cea @SS Moartea lui %oan )t % ; ;n i a ).iBZr. G;S;%A;; @8SS @PSS @1SS @BSS @4SS @<SS @GSS @@SS @SSS ASS 8SS % PSS % 1SS @ BSS 4SS % J <SS r H;; % @SS % d.$r. S @SS @ t nu s

p8

cea GSSS J.d.$r. cea @G8S E-odul A<S J*pIrtiica cea [SB; regatului ungerea lui SA/# Jnceputul *onarhiei PGG c7derea Sa *ari ei QsRr&itul %sraeluluiO <<@-<GS it7pJnirea (iriacedonean7 B<8 %ntoaL %erusali* PSd.$r. Distrugerea ierusali*ului Diagra*7 si*pli)icat7 a istoriei %sraelului din 0re*urile patriarhale ptn7 la c7derea %erusali*ului in anul PS i$r.. 'entru detalii 0eri paginile GAG-GAP. $R; ;#;$%A 9E$!%/#/% TESTA%%=E T Do*nia lui Saul poate )i doar esti*at7, Jnt*cJts-a hdLnplat le d ie-tul 2baic di, @ Td t<L@3 dar cei 4S de oi din ".pr. @<.G@ rrebl5e sL 1e o .itie corect7, Jntrudtt cel de-al patruiea )iu al lui Saul, JK-BoKct, nu a0ea *ai pu&in de <B de ani la *oartea ld saul Qti a nuir la 4G d. ani p1re nu Mi lt d2 P ani, G Sa*. GL@SO. De aceea, dac7 )iul cel *ai *are, %onatan, a0ea 0reo 4S de ani dnd a *urit, Saul nu se po.E <a 1 )1r Ei dner de 1S de ani cWd a huit Dac7 eO a de0enit rege la scurt7 0re*e dup7 ce a )ost uns ca 6tJnar+ Q@ Sa*. ALG3 @SL@, @P s.ur*.O, probabil c7 elnu a )ost *ai tJn7r de GS de ani Ki nici *ai Jn 0JrstI de <S de ani, aKa JncJt practic Ji era garantat7 o do*nie de <S su aS de ad, Dac, lDAn ota de *i5lo., d,ce a aFt GB de ani l rle8 D2 tron = a .u o do*2 de cel pu&in <B de ani, datele biologice se potri0esc, %a )el ca si "apt. @<LG@, )ie c7 este o ci)r7 e-act7, )ie c7 este rotun5it7. 'rin ur*are, urcarea lui Saul pe tron probabil c7 s-a petrecut Jn5ur de @S4S sau @SBS td.$r. i. Monarhia di0i.at7 QS 'tn7 la c7derea Sa*arie# 'rin co*pararea listelor A.ni)t su linnu dh Astir, a lisrelor d. e si a te-telor istorice, anul 8B< J.d.$r. poate )i stabilit ca data dnd a a0ut loc b7t7lia de la farDar, *oartea %ui Ahab Ki urcarea lui Aha.ia pe tronul lui %srael3 la )el poate )i stabilita Ki urcarea pe tron a lui %ehu Jn ur*a *or&ii lui lora* Jn 84@ H.d.$r. Do*niile lui Aha.ia si %ora* co*pletea.7 e-act acest inter0al dac7 socoti* potri0it cu *etodele )olosite atunci pentru calcularea do*niilor. /n calcul si*ilar t7cut cu aten&ie prin *etode antice duce l7 ar*onie deplin7 Jntre datele d*iilor p2n"u hbde regaE ptna la u8r2a pe tron a lui Roboa* Jn %uda Ki a lui %eroboa* Jn %srael, Jn anul A<9A<S #d.cr. pe a8te ba.V +inr ol+.i1 datet2 de Mi sB p8l[u Mod)iia eiEri. %n nEd asel.irto., dar2# perEu db2le ]tui de regi pot )i calculate pJnI la c7derea Sairtariei, nu *ai tJr.iu de PGS H.d.$r. #ucrul acesta a )ost ar7tat dar de E. R. ThJele, Mysterious u*bers o) the !ebreF MinpG, @A1B. Este posibil s7 de*onstra*, aKa cu* a )7cut el, co-regen&e a,e lui Asa &i %osa)at, losa)at Ki %ohr, A8tia si Ah.ia Qo.iaO, A.ria si lotae 3i lota* Ki Aha.. lotuKi, obiec&iile lui Thiele la sincronis or=l

d*ii G #np. @PL@ Qanut al tG.lea al lui Ahi. 1re acelaKi cu anul urc7rii pe tron a lui ;sea, Jn %sraelO, G J*p. @8L@ Qanul al <-lea al lui ;sea Ki urcarea pe tron a lui E.echia Jn QudaO Ki G Q*p. @8LA-@S Qanul al 4lea &i sl 1le al hi Eahia Ai aul ,5 P-lea si at Alea al lui ;seaO nu sJnt 0alabile. Thiele a considerat c7 aceKti 1i rep)t.inta .b*ii i(lependeE ri a 8*is o 83, re de @G`@< ani. TbtuKi, ade07ruO este c7 aceste patru re)eriri continu7 siste*ul de co-iegen&7L Aha. a )ost co-regent cu lota* @G ani, iar E.echia a )ost coregent cu Aha.. 'racticarea co-regen&ei Jn %uda trebuie s7 )i cdtribuit ln nod Fir8ri0 l. stabilii.rd aelui regat3 prin ur*are, Da0id Ki Solo*on au stabilit un precedent 0aloros. QiiO lada pln7 la c7derea %erusali*ului. De la do*nia lui E.echia pJn7 la cea a lui loiachin, datele pot )i calculate cu preci.ie de un an, cul*inJnd cu cucerirea %erusali*ului Jn BAP H.d.$r., datat7 Jn .iua de @B`@1 Mrt5e Qa G,a .i a lun AddO a adli sAP ln tebliEle $ronicii Babiloniene care cuprind aceast7 perioad7. Dar de aici Ki pJn7 la c7derea )inal7 a %erusali*ului, e-ist7 oarecare incertitudine cu pri0ire la *odul e-act de c.lculare . 2.ulu5 .i0il e)tiT si a di)2ritrto, *i d. doMie ai lui ged)thi. ti eb8dtuEr h G inDj Ki %ere*ia. Jn consecin&7, Jn pre.ent sJnt o)erite dou7 date pentru c7derea %erusali*uluiL B8P Ki B81 J.d.$r. oi pre)era* B8P, la )el ca Ki :ise*an Ki Albright Zpre d8bire de Tli2l2 ce D")2ri s<1t 9. E-ilul Ki perioada dup7 e-il Ma5odrdtEtt dat2ldrElo,.tD din do*iile resito) babScEi1ri ,i persani *en&iona&i Jn pasa5ele biblice care se ocup7 cu aceast7 perioad7 pot )i deter*inate cu preci.ie. Ti*p de 8i bire de o 5unaZte de s8l .u ]israr p7reri J*pIr&itE cu pri0ire la ordinea relati07 a sosirii lui l.a Di enia la lerus.lic ;rdi)ta bib)icn a e0eni*entelor care arat7 c7 ]E.ra a a5uns la %erusali* Jn 4B8 H.d.$r., iar ] ee*ia a a5uns acolo Jn 44B re.ist7 la o *etare anns)ta Qc, r. s. FlisnD. pdi2da inrerr 1tanetalB 1te su.)ici8r de claj rai pdhrl atele prilcipale 2i bb2lul 8nolocic. B%B#%;ZRA"%E. $ronologia ;rientului ApropiatL :, $. !ayes, M, B. RoFton, ". Stubbings, $4!S, @APS, ep. r4L $rcnologie3 TL J)th1erl The SMlian Mitu #ist, @A<A-se ocup7 cu do*nitorii *esopota*ieni din 02.l*3 R, A, 'ar(er si F !, Dubb3deir ,oly-lonian $hronology 1G1i8S - AD PB, @AS1 - date co*plete pentru regijb)W?)Inieni Ki persani Ki pentru regi din perioada 1G1 Jdd.$r,- PBd.$r, cu t7bli&73 A. 'arrot, Ar.R4ologieM1apotanieuD tt, ,AB< pan1 a DoEL %l " Dupa cu !a*Mp= ii prcbl* i dte si discut7 listele asiriene de regi3 S. S*ith, Alala(h and Qh.onologt, rA4; - se DuDa cu !a*uraDi si )olosirea critic7 a listelor asiro-babiloniene de regi3 E. R. Thiele, Mysterious u*bers o) the !ebreF MingsG, @A1B. A. Jepsen Ki A. !anhart, /tuenuchungen sur israelitisc(JiJdischen $hronologie, @A143 J. "inegan, !ondboo( o)BiMical $hronology, @A143 9, 'a0lo0s(y, Ej Rrr<t, ait 4s, @A14, p. <G@.<4P, <4<.<B4. A /ir gEa, E@-nyn.n, in E. EberinSand Ei B. Meisn2r, RDt#ui(on d.r AsLtrioto.4 G, @AtA, D. 4rG4BP . pre.entarea co*plet7 a te-tului listelor eponi*e asiriene. Egipt,3 E. Drtoton Ki J. 9andier, l =tgypte Q$oli. $lio, %L GO, @A1G, lucrare standard de re)erin&7 pentru istoria W cDnologia esipreni3 si, A !j cardin2r, ,r Jg4 <@, @A4B, Wp, @@.Ga - ann ci0i/ g dn d2 dotuie egipteni3 R. A. 'ar(er, ine $alendare o)Andent Egypt, @AsS Y .l(re de E)erini13 R. A par(d, iV JMt i1 @AsP, p, <A.4< - potsu dare d1pre lRlthnZis /, Dinastia a @8-a Ki Ra*ses %%, Dinastia a @A-a3 :. Z. Rbdd2ll, M8atd, @A4a - ludare de e)erintEL R. J. F5lli.c, inDol@ p, @<P-@4@ - pre.ints stem rsrael. 'alestinaL :. ". Albright, AnLhaeology o) 'alestine, @AB1 - o rh5tA )o.rte 8n0enabilE 2 Wbi]nnu5. . Zluec(, Ri0ers in the Desert, @ABA Y un re.u*at popula al lucdrii sale deg"e ulae re*poera a r,le. ghe0ului Jn secolul al GS-lea J.d.$r., o continuare a aniciol2lor SheDduiele din ArS;)l, tu. @<@ r<P, @<a, @4G, @4B.@4A, @BS, tsG .i @BB3 . $tF( nr otli4 sd. o) rhe Jordon, tA4o, .lAP= . 1 pn0iE l. pbbl1. Ee.lrilor d=n =rl=tuiordani. d.dnd de la iuna(t2a Epocii Bron.ului Ki din Epoca "ierului, cu pri0ire la datele pentru A0raa* Ki pentru E-od3 Z. #. !arding in pEf AS, @AB4, p lo.rG - tn"niE id2lor l3 $luec( d1pre .A24aa in rbruiDdaniaL !. R, RoF. ley, ,,[becnrcnologicar;rddo)Eaaard ehhia =, Jn The Ser0ant o) the #ord and ;ther Essays o`t the ;ld %1rdndr, @ABG, p. @GA S.l*,, J. S, :ri.hr. %h. Buil.liaS al i. Saond %dp,., lABB - pentru date

GAA $R; ;#;Z%A %=S$!%/#/% TBSTAT/TT posr2-ilice3 id*, %n. Doteolr*R conins 8Jcru-sale*], @AB8. $7derea lui %udaL D. J. :ise*an, $hronides o` ;Raldaa* J$ings Q1G1-BB1 B$O, @AB1 - lucrare )unda*entala pentru aceast7 perioad73 co*para&i cu u,rn,lo8#cL :. ". Albriaht ltr %AS;R @4<, @AB1, p, Ge<<i E.R. Tnn>b, ibid., p. GG-GP3 !.mdnor,ln `9ES @B, @AB1, ,, GG1G<S3 D, J, A- $lines, =R2gMl Cd Relorins ir th2 lst Ced o) rtE M)udd o) Jldah+, AJBA G, @APG, p, A-X4. %=A.M T.$M, $R; ;%;Z%A %V;/#/% TBST-%ME T, '.inii cnVlini au t1t prea putin 5nte8d de co nologie si de aceea cronologia T este un subiect <pirc

dato.iti nMlruhl rcd1 de date dh si2rite T &i datorit7 incertitudinii cu pri0ire la interpretarea celor Mi nulte dat p2 dc l2 Qdia.i. h a)aii de aceasta, este un subiect neter*inat Jntructt unele clari)ic7ri pot 0eni din direc&ii neaKteptate. %n pre.ent noi pute* in cele *ai *ulte proble*e doar s7 cu*p7ni* probabilit7&ile &i s7 Spune* Jn care parte sar p7rea s7 Jncline balan&a. %. $ronologia 0ie&ii %ul %sus o. aKterea hui aKterea lui bus a a0ut loc Jnainte de *oartea lui %rod cel Mare $Mat, Gt@r #8 @LsO, dei nu M5 dl.iu de anul 4 l.d,$i QJ1.,4n. @P, @A@@ @4. <aA, 4a4. $on)or* cu #uca GL@-P, %susS-a n7scut pe 0re*ea unei Jnscrieri )7cute pe dnd fuirinius era gu0ernator al Siriei. fuirinius nu se poate s7 )i )ost gu0ernator al siri.i d.dt dupn 8 ( e-plrat Mndatul de csd nr dul @G #d.cr, W Jn scrierile hi JZ.pha sV ale istoricilor ro*ani nu ni se spune s7 )i )7cut lucrul acesta Jn perioada @@-4 H.d.$r. El a )ost gu0ernator al Siriei Jn 1`P d.$r. si a )7cut atunci o Jnscriere Jn ludea, cu oca.ia c7reia a a0ut loc re0olta lui luda Zalileanul QJos. Aut. HS. K.ur*.O. #ucrul acesta ia )7cut pe unii sI cread7 c7 Jnscrierea )7cut7 la naKterea lui %sus a )ost con)undata cu aceast7 Jnscriere de *ai tIr.iu care a )ost *ai bine cunoscut7. Este posibil, Jns7, ca ]fui-rinJus s7 )i gu0ernat Siria din anul @@ H.d.$r. pJn7 la 0enirea lui T)tusca gu0ernator Jn anul A H.d.$r. m0e.i, Mariti, "ounding o) the Ro*an E*pire, p. G41, n. lOKi este posibil ea Augustus s7 )i decis s7 )ac7 o Jnscriere dupd o .oWur8 cu lrod, chd 41ta ,a d.itat in anul @G H.d.$r. 'rin ur*are55iaKteiea lui %sus se poate s7 )i a0ut loc tn ariul @@ H.d.$r. Jncerc7rile de a deter*ina lun7 &i .JuanaKrerii nu au dat nid un re.ultat. $o*eta !alleya )ost 07.ut7 Jn anul @G H.d.$r. Ki a )ost un spectacol str7lucitor, potri0it pentru a 0egrJ naKterga$eJtucare era #u*inaTiu *ii. Dar in antichitate Nio*ptele erau pri0ite de obicei ca 0estitoare de nenoncirt. $onclu.ia astrono*ului italian Argen-tieri ca aceast7 co*et7 a )ost steaua *agilor se baa.V " .lo/ pBlpMri lndoielnic.L el a psups c7 %sus Sa n7scut Jntr-o du*inic7 &i c7 S-a n7scut la GB dece*brie. ;bser0area )aptului c7 ter*enul tradus 6stea+ Jn Mat. G Jnsea*n7 o singur7 stea, i-a )7cut pe adep&ii teoriei bine-cunoscute care sus&inea c7 steaua *agilor a )ost o con5unc&ie Jntre Saturn &i Jupiter s7 se despart7 Jn dou7 KcoliL unii care sus&in c7 steaua lui %srael era Saturn Q0e.i Zerhardt, Dos Stern des MessiasO Ki al&ii care sus&in c7 era Jupiter $0e.i R)eit, Die Zesc(idite J1u und die AtEoloaieO . De parc prclab 1 o con5unc&ie a acestor dou7 planete s7 )i a0ut pentru astrologi se*ni)ica&ia naKterii unui rege. b. %ncep ud l prorednuini tui %t1 Jntre naKterea lui %sus Ki Jnceputul propo0Iduiiii Sale a )ost o perioad7 de 6aproape trei.eci de ani+ Q#uca <LG<O. Dd trcputul ,a erc ] re)erd aici ] p8te s, nu 1e nEputul pbpordduirn Ai nu rc Dti. cit ln. sea*n7 6aproape+. A)ir*a&iaL 6 -ai nici cinci.eci de ani+ Q%oan 8LBPO sugerea.7 c7 Jn cursul propo07duirii sale les d tleut de patWdi de ari W poni0it #ui %renaeus e-ista printre bItrJnii din Asia o tradi&ie Jn sensul acesta. Dar obser0a&ia iudeilor s-ar putea s7 )aci aluie la ll"ta lditic, de ,2tuionare Q M. 4r<O. Este ca &i cu* i-ar spune lui %susL 6Dac7 tu eKti Jnc7 Jn slu5ba lli Dl*.ar, aVa c* petil.i, nu "%i ara *ai *ult de BS de ani+. %sus ?i-a Jnceput propo07duirea dup7 ce %oan Bot2.ibn, o rrcepe pe a W, dei lnaint2 de dll .l ci*i.prerel2d al do8iei lui TitEE Qt(a <L@O. 'entru *ai *ulte *oti0e te*einice a trebuit s7 )ie absndoMd id8 c, and ac1ta ar tebui ]otit d2 dnd Tiberius a de0enit co-regent cu Augustus. %ntrucJt A, 8utu a nsit to @A au8ur, dul @4 <l donea d de d*i2 al lui Tib2ris a licepur la @ ctonbrie @4, aupe drendarur r)i.a su la @ isa, anrn @B, d,p, calendarul e0reiesc. %n consecin&7, Jn #uca <L@ anulai cincispre.ecelea al do*niei Jnsea*n7 )ie GP V@ oct.O Y G4, )ie Ga QG i*l-GA. /ltitu Fidtl ete *i probabil7 deoarece se pare c7 #uca )oloseKte aici in)or*a&ii ob&inute de la ucenicii lui %oan Bote.7torul Ki Jn *ulte scrieri 0echi - p7gJne, creKtine Ki e0reieKti Y anul al clndAre,8@1 al hl Tib2nu a ircls o parte a anului GA. #8 <LG@ et, ., a trdut dM tiru de la clE. *8 Boteltonui W lhd la bote.ut lui %ss, dar nu pute* stabili cJt ti*p. Bote.ul lui %sus a )ost ur*at de 4S d2 .)le petute in pcti2, ch2M8 prinilot ucenici, nunta din $ana Ki o Kedere scurt7 Jn $aper-nau*. Dup7 aceste JntJ*pl7ri care au luat cel pu&in G lui, bu s-r ds la le li* penEu prinul '.Vte din tinpul prc"rdduirn sale ;d G @<O, Data s-ar p7rea sI 1e ind(ati de o a), )u)ie a iud2ilorL ,Au nlblit patru.eci si Kase de ani ca s7 se .ideasc7 te*plul acesta+ Q%oan GLGSO3 din scrierea lui Josephus, Ane. @B. <8S Kti* c7 Jn anul al optspre.ecelea al do*niei sale QGS`@A S.d.$r.O %rod 6a Jnceput s7 construiasc7+ acest t2nplu. Dd el a aduEt *ult *terial lrEinte sB Jnceap7 construc&ia &i ti*pul petrecut pentru acest scop se poate s7 nu )ie indus Jn cei 41 de ani. tn a)ar7 de acesra, B)i[roti, iud2ilor s.ar put2 sr dea de Jn&eles c7 construirea te*plului se Jncheiase de5a cu cit0a tinD iMinle de '1te. c, S))nitul propo0dAttii #ti %sus a )ost cruci)icat pe 0re*ea cJnd 'ontius 'ilat era p,,.8tor al luden Qt8te cele patru engheliir Taci tus, Ann. @B. 44, Ki poate Jos. Ant @8. 1< s.ur*.O &i deci Jntre anii G1-<1. Au )ost )7cute di)erite Jncerc7ri

d2 a aoa data c2 8i ,rcbabni. QiO Din #u @<L@ d G<L@G ] poare ded8 c, lilat era procurator de *ai *ult ti*p Jnainte de r7stignirea lui %sus &i de aceea r7stignirea nu poate )i plasat7 Jn anii G1 sau GP. <SS $R; ;#;Z%A ;/#/% TESTAME T QiiO in bulte sieri autori8 din antichitate r#tignirea este plasat7 Jn ti*pul consulatului Ze*enilor, adic7, Jn anul GA. Dai aceast7 datare nu a )ost acceptat7 pretutindeni Jn biserica pri*ara3 nu e-ist7 nid o d8dl, c* cred flt c, d )i b*ti ,e o tradi&ie de*na de cre.are. Scriitorii care o *en&io nea.7, d*tre care cel rrai0Fhi este TertulJan Qcea GSS d.c.O, spa4in ln lrincilEl Apuutui larin. Data rltrrgnirii dat7 de !ippcJytus, Tertulian &i al&ii - GB *artie Y <. )ost Jntr-o .i de 0ineri Jn anul GA3 dar r7stignirea a a0ut loc Jn ti*p de luna plin7 pascaiI, iar Jn anul GA luna plin7 pascal7 a )ost aproape cu certitudine Jn aprilie. QiiiO c>%ld 'ilat a rd p))itor e% i.a 5irnil t2 iudei prin punerea unor scuturi 0oti0e Jn palatul de la ie li*. %rod Antit a atu u sl inpotur h aducerea cererii Jnaintea lui Tiberius pentru Jndep7rtarea lor, /nii crecetItori cred c7 )aptul acesta e-plic7 duK*7nia *en&ionat7 Jn #uca G<L@G. Tiberius a dat curs cererii lor3 iar )aptul acesta, sus&in aceiaKi cercet7tori, nu se poate s7 )i )ost )7cut dt ti*p el se a)la sub in)luen&a consilierului s7u Se5anus, un duK*an Jn)ocat al e0reilor. De aceea se trage conclu.ia c7 r7stignirea trebuie sI )i a0ut loc dup7 *oartea lui Se5anus Sn luna octo*brie a anului <@, deci nu Jnainte de anul <G. DuK*7nia QJntre 'ilat &i %rodO se poate s7 )i )ost cau.ata de *7celul *en&ionat Jn #uca @<L@ sau de 0reo alt7 neJn&elegere care nu este *en&ionata Jn istorie. Qi0O Mei*, Jnscrierea sa Jesui o) a-areth, G, p. <PA K.ur*,, deter*in7 6*arele an din istoria o*enirii+ pe baia a)ir*a&iei lui Josephus Q)lnt. @8. @@1[ potri0it c,2ia ln))r2E* lui Antipa de cite AEtd h anul <1 a )ost considerat7 de unii c7 a 0enit 6de la Du*ne.eu, si pe drept, ca pedeapsa pentru ce a iacut el cu %oan, care era nu*it Bote.7torul+, Mei* trage conclu.ia c7 e-ecu&ia iui loan trebuie s7 )i a0ut loc cu doi ani *ai de0re*e, Jn anul <4, iar r7stignirea Jn anul <B. Dar pedeapsa nu 0ine Jntotdeauna i*ediat dup7 nelegiuire3 Jn ti*p ce cau.a ostilit7&ii dintre Antipa Ki Aretas se poate s7 )i )ost di0or&ul lui Antipa de )iica lui AEt,, din si2rile lui J8,hs a,8 indicn ci a trecut un oarecare inter0al de ti*p de la di0or& pJn7 la r7.boiul din anul <1. Q0O Dintre Jncerc7rile de a deter*ina anul r7stigniln c2le Mi rEdnice au )st ele Eote d aiurorul astrono*iei. 'otri0it celor patru e0anghelii, r7stignirea a a0ut loc Jntr-o 0ineri3 dar Jn ti*p ce sinopticii spun cI acea 0ineri a )ost .iua a @B-a a lunii isan, Jn loan este @4 isan. 'rin ur*are, proble*a trebuie re.ol0at7 cu a5utorul astrono*iei, pentru a deter*ina %n care dinde dn G1<1 .ie a @4.. Vi a @s-a a lun iD a cl.ut lntlo 0iMi. Dar in)ucit in 0))i T luna e0reiasc7 era ba.at7 pe ciclul lunii Ki Jnceputul era stabilit prin obser0area lunii noi, proble*a se reduce Jn esen&7 la a stabili cJnd a de0enit 0i.ibila luna eui. Stlitiild aceasii pbbleoa "otneringhan ,i Schoch au a5uns )iecare la o )or*ula prin aplicarea c7reia au a)lat c7 @B isan a )ost Jntr-o 0ineri nu*ai Jn dul GP, id- @4 i* . )Zt lntr.o 0iren nu*i in anul <S Ki <<. JntrucJt anul GP nu poate s7 )i )ost anul r7stignirii, ne r7*Jne s7 alege* Jntre anul <S QP apdiO ri e=il << Q< apiliaO, Jn cronologia sinoptic7 a s7pt7*Jnii pati*ilor, Jn .iua de HS isan sJnt pre.entate o serie de e0eni*ente care sJnt i*probabile Jn .iua aceea de adunare s)Jnt7. c*olosia dat de lo* ,2ntru slptnntE acea pas sn 1e tui trcbabilA Vi el pulin 'ib% l. hce'utd secolului al <-lea a )ost acceptat7 Jn general de biseric7, Jncerc7rile de a reconcilia e0angheliile Jn pri0in&a aceasta nu au dus la consens Ki discu&iile continu7. Este de*n de re*arcat )aptul c7 socotelile astrono*ilor nu indic7 un an al r7stignirii care s7 poat7 M acceptat pe alte te*eiuri Ki Jn care @4 isan s7 )J )ost Jntr-o .i de 5o# d. Durota propdilduini lui %su Este *ai i*portant s7 cunoaKte* durata propo0Iduirn lui (s d2dt st Kti* cJnd . ln.eput Vi drld na s)JrKit. E-ist7 trei teorii principale cu pri0ire la durata ei, QiO % an. Adep&ii acestei teorii considera c7 %sus coninn @ds ld prin laptd ce a apliot l, sire pasa5ul din %saia care pre0esteKte 6un an de Jndurare al Do))iuluJ= Qls. 1@LG3 ,))i 4L@AO. T8rta a )1t acceptat7 pe larg Jn perioada anti-niceeana. ;arecare intreres a )ost *ani)estat din nou JncepJnd din secolul al @P.#a. RE.i cridile in8te ale lui En <2bb.r, gur $hronologie des #ebens Jesu, @8A8 Ki Belser, Jn Btnische .ettcnri5t t, PAo<i G,PAS4. QiiO G ani. Adep&ii acestei teorii, dintre care cei *ai 0echi a )ost Apollinarie din #aodicea, sus&ine cI Jn inter0alul dintre bote.ul lui %sus Ki r7stignirea #ui nu*ai trei s7rb7tori ale 'astelor sJnt *en&ionate e-plicit Jn loan QGL@<3 1L43 @@LBBO. DeKi aceast7 teorie nu a )ost acceptat7 Jn E0ul Mediu, Jn pre.ent a g7sit *ai *ul&i adep&i. tiD < oni cel 8i Ehi adept cllreut a aetei teorii a )ost Melito din Sardis. TotuKi, acceptarea gene ral7 Jn perioada post-nicenean7 Ki Jn tot cursul E0ului Mediu ] dato8., ti pri)tipal in)lue4ei rli Ee-bis. El a Eps inrdpretau lit2alil a cultntului 6an+ Jn e-presia 6un an de Jndurare al Do*nului+ Ki a ar7tat Jn *od

con0ing7tor c7 nu*ai o propo0aduire de < di ldpltlid aatislae dirlele c2lei dea pat1 E0anghelii. %n 0re*ea noastr7 aceast7 teorie a g7sit de ase*enea *ul&i adep&i. Dab)t, 'selor din i8r 1L4, u Ft ere arc autoritate )oarte bun7 pe baia *anuscrisului, teoria cu @ an trebuie respins7. 'entru a lua o deci.ie cu pri0ie la tTria d1prE G eu < a debuie sa eb. ninin cu atentie inter2br dinEe 'astele dln l8n GL@< Ki 1L4. lnrndt 1 nEd ob4nuit treeau 1 lui de l. sd,nat pJn7 la recoltat, cu0inteleL 6 u .iceri 0oi cI *ai sJnt patru luni pJn7 ta seceriK+ Qloan 4L<BO nu se poate sa )ie un pro0erb, ci trebuie s7 se re)ere la J*pre 5ur7rile cEnd au )ost rostite. AKadar, Jntoarcerea lui %sus Jn Zalilea, *en&ionat7 Jn loan 4L4<, trebuie s7 )i aFr le (E. 'oti0it @ui Megler W Mi nultor adepl .i toriei d1pE G ei 1te =utin pobabil ce 1Brbe. t8E di, l8n sL@, al crEi nl) u EaE d.t, sn )i )ost 'uri*. S7rb7toarea 'uri* era &inut7 Jn )ebruarie`*artie, deci la scurt7 0re*e dup7 Jntoarcerea lui %ss. D.r cFinteleL ,dupa aca+ S1n sL@O .Et, ca a trecut un inter0al de ti*p considerabil Jntre Jntoarcerea Sa Ki 0i.ita ur*7toare ia %erusali*. S7rb7toarea al cdEi nlre nu E dr. dat 1e pobabil sa 1 )ost 'astele ur*7tor din *artie`aprilie sau Rusaliile sau SArbVtdM $ortulilor, /nii ad.pti ai roriei d1prc G aDi, h tinp e sJnt de acord c, slrbitoarea a )dl 'altele u*lto), n idetidd o '4tele din %2, 1L4 Ki unii sus&in c7 e-presia 6'astele erau aproape+ Jnsea*n7 6toc*ai au trecut+, iar al&ii spun c7 %oan 1 ar <S@ $R; ;#;Z%A ;/#/% TESTAME T trebui Jncadrat i*ediat Jnainte de %oan B. Dar e-presia din %en 1L4L ='a,te# 8u .pM"=t ru p2te sA Jnse*ne 6toc*ai au trecut+ JnrrucJt, aKa cu* arata clar cu0intele 6dup7 aceea+ din %oan 1L@, Jntre e0eni*entele din %oan B Ki cele din %oan 1 s-a scurs un inter0al de ti*p considerabil. Jn a)ar7 de aceasta, nu e-ist7 nici o do0ad7 din te-t care s7 spri5ine reara5narea capitolelor care este propus7. 'rin ur*are, s-ar p7rea c7 a e-,3tat u 'aVte lltt2 8ie din @1 GL@< Vi 1L4 Si h consecin&7 durata propo07duirii lui %sus a )ost trei ani J*plini&i. 'otri0it pruncia dintre teoriile *en&ionate *ai sus, pri*ul &i ulti*ul 'aste din cursul propo07duirii lui %ss au )1t ele d5n ann GA d so3 pori0it .2l2i de-a doua teorii au )ost cele din anii G< Ki <S, iar potri0it c2lei d2a ben t8rii, ele din ad <S Di <<. %%. conolDl, 2,.@ ap8totle a. De la Rusalii pin7 %a con0ertirea lui 'a0el #a < ani dup7 co0ertirea sa QZal. @L@8O, cJnd 'a0el a tugit din D.rnTr., 8 degetor d2 a1lo, +eEE.hul regelui Aretas p7.ea cetatea Da*ascului+ ca s7-@ prinde QG cor, @rr<G i.,*,O. 'otri0ir sor lrcietori a1t dr28db. a )1t Deic=i 1ei cete de ahbi, supuVi ai lui Areta, care JKi a0eau tab7ra Jn a)ara .idurilor cet7&ii. Dar *odul Jn care Jl *en&ionea.7 'a0el sugerea.7 c7 ar )i )ost un dreg7tor care a ac&ionat Jn interiorul cet7&ii. 'otri0it altor cercet7tori, Da*ascul era sub conducerea direct7 a Ro*ei Ki acest dreg7tor era repre.entantul co*unit7&ii arabe din cetate Qc). etrErhd e)tilor din Ale"ndrir, Jos., Ant. @4.@@PO. Dar acest repre.entant nu ar )i a0ut puterea s7 p7.2as.l 8tatd. se paE ca in "ri8da eeWta Arets a0ea stIpJnire asupra Da*ascului Ki acest dreg7tor era 0ie-E82le siu a8lo. E-ists *nede 8 arad c, Da*ascul a )ost Jn r*tnile ro*anilor pJn7 Jn anul <<. Jn anul <P, cJnd 9itellius, gu0ernatorul Siriei, a pornit lnpor.ia hi Aetas, el nu a EEut prin Da))i, ci a *ers spre S, spre 'etra. El nu ar )i )7cut lucrul acesta decJt dac7 Da*ascul s-ar )i a)lat Jnc7 Jn *Jinile ro*anilol prin @lrl8. aretli - 2e a nuit h anul 4S -trebuie s7 )i cucerit Da*ascul Jntre <P Ki 4S, iar cQenile lui 'alrl trbuie datatl inEe <4 W <P. u Distn nici o indi2de clars cu pn0iE la lugi*ea inter0alului de ti*p Jn discu&ie. J*proKcarea lui ?te)an cu pietre a )ost, dup7 p7rerea unora, un act ilegal pe care e0reii nu ar )i Jndr7.nit s7 -l )ac7 Jn ti*pul clnd a 'ilat a t1t pMuator h in osenrd nu d tr.bri datarl lnainE de anol <1. Dd ninei nu 8re spune cu certitudine cJnd putea a0ea loc o ase*enea i.bucnire de )anatis* &i cJnd nu. Al&ii au re*arcat c7 Jnc7 Jnainte de con0ertirea lui 'a0el creKtinis*ul se r7spJndise Jn Da*asc. Dar se pare c7 Jn a)ara %erusali*ului nu e-istau co*unit7&i cre&tine organi.ate, Jnaintarea rapid7 Jn acele .ile dup7 Rusalii este probabil73 o tradi&ie p7strat7 Jn scrierile lui lreneu Ki Jn Jn7l&area lui %saia, potri0it c7reia acest inter0al a )ost de @8 luni, este Jndoielnic7. $on0ertirea lui 'a0el este *ai probabil s7 )i a0ut loc Jn <4 sau <B decJt Jn <1 sau <P. b. De to prina riGitd #a ltuolid a lui 'a0e# AFd con0ertire, ptn7 la 0i.ita prile5uit7 de a5utoarele pentru )oa*ete in anul <P su << 'a0el r 0i.itat t..ralinul penEu pritu date dup, 1nEin2 s, a star a8lo tinp de @B lile d apoi a pl)t.t spre Siria Ki cnicia, a rrM acolo pJn7 cJnd a )ost che*at de Barnaba s7-@ a5ute la Artion5a. ln "apt. @@LGA i@*. ] @GLGB ge1in ci u an *i dl.iu ei doi au )7cut o 0i.iti # %erus.lih adusid a5ut8 pentru ci 2 su)2Eu d2 l82te. Jntrudt Jn "apt. @GL@-G4 #uca Jntrerupe relatarea actei 0i.ite patrV a aduce la .i btoria bi]ncn din %erusali* pJn7 la aceast7 0i.it7, re.ult7 c7 el datea.7 0i.iia dupL n1rt2a lui )uripa %. DeEliile aate de J8phB arati cn el a nuit ln dul 44, prcbabil Jnainte del isan. 'ersecu&ia bisericii pe care a initiat-o el, cate a a0ut loc Jn perioada 'astelor, ar putea )i datat7 Jn anul 4<, dar nu *ai de0re*e, JntrucJt se pare cI

nu a trecut *ult ti*p de la persecu&ie pJn7 la *oartea lui. "8tea p8ile de Agab sa abetut dupEl ldeii ctd 8 ptFabr Tiberiu Alendn Qa1-asO. condide au )1t dt e poate de rele nr and 1re a llrMt drpa e lFlra a )1r slabd W in2diat lnainte de recolta nou7. Toc*ai atunci a 0enit la %erusali* regina din Adialo2 Ai a adu l*itorilor hi snu din Egip. ALa c* aEtl papiruuile, )8tea a dpris Ti,tul Jn partea a doua a anului 4B, 'robabil c7 slu5itorii reginei Elena nu au g7sit grJu decJt, cel *ai de0re*e, dupi rerbul din anul 41. Reolta slab, din pal1ti* treblie sE )i )1t .8 dir anul 41 ]u 4P. A5utoalere srrJnse la Ann=ohia probabil ca au )ost predate nu*ai cind iudeii creVtini .u lnepur sd rinW neia lor, d2ci cn)t s))riitd andui 4B so 41. ce *i tinpuie dinEe ase dale 1te de ,re)erat htu)t %asA *i *ult ti*p pentru e0eni*entele care a0eau sI ur*e.e. c. hi*a cdldtahe nisioadri 'a0el ,i B*ba sd lnto" la Artiohia, prcbabil la Jnceputul anului 41, &i curJnd dup7 aceea au Jnceput pri*a c7l7torie *isionar7. Au na0igat la Sala*is Jn $ipru Ki au tra0ersat insula la 'a)os, unde l-au JntJlnii pe plendul lui sergiE 'ads. u ] stie cu cdtitudire da.n Bt2 aelaVi Saaiu '.ulE p2 carc 'lini, Jl *en&ionea.7 Jn !istoria aturalis ca unul dintre e-per&ii s7i. ; inscrip&ie de la Ro*a *en&ionea.7 un oarecare # Sergius 'aulus, curator al TibruluJ Jn tinpd .to*iei lui $#audiZ, dar nu ] Stie daca drya aceea el a )ost gu0ernator Jn $ipru, ; inscrip&ie g7sit7 la Soloi, in $ipn, s s)t,2Wte o d,ta ,nn @<, l* De*archousios GB+, dar are ca postscript propo.i&ia3 ,,El Qapdllonis din ieiptieO a Bi.uit de Menea senatul cJnd 'aulus a )ost proconsul+. Acest 'aulus se p..ie sB )ie 'aula din "apt2[e. Da. ] poate ca Apol lonis s.1 nu 1 re0i.uit tutd ln .ntrl @<L in atari de aceasta, nu se Ktie cu certitudine ce Jnsea*n7 6anul @<+. S alt7 inscrip&ie arat7 c7 anul proconsulatului lui paolu nu a )1t sl Wu sG, dar p2 b.a ir)o*Wilor )urni.ate de inscrip&iile cunoscute Jn pre.ent nu se loat2 stabni cu p4i.i2 arul, $hd au )iEinbt spE 0 de la Salaois prcbabil ce *isionarii au propo07duit Jn localit7&ile prin care au trecut. Se poate s7 )i a5uns la 'a)os toa*na &i, dup7 ce au tre la 'e4B, a, ircput nisiul! in 'isid5, r5 #icaonia Jnainte de l7sarea iernii. JntrucJt @G luni pare iui ti*p su)icient pentru acea *isiune, Jntoarcerea lor la A)t5on5a p8te 1 datar, h t* .nuhi 4P. d. $onciliul apostolic #a Jnceputul anului 48, ia @4 ani dup7 con0ertirea sa, laFl i*pEu,i D Ba*ba a paticipat la $*ilid apostolic din "aptete @B. <SG $R; ;#;Z%A ;/#/% TESTAME A /nii id*titue a1t $onciu cu onJ2rinla ren&ionata Jn Zal. GL@-@S, JntiucJt eJ cred c7 este neJnte*eiata obiec&ia c7 'a0el nu ar )i putut l7sa ne*en-&ionat7 Jn Zalateni 0i.ita pe care a )7cut-o la %erusali* Ki care este a*intit7 Jn "apt. @@L<S, deoarece el *en&ionea.7 0i.ita din Zal. lL@8pentruunscop, iar pe cea d5n lb8dcal. GL@ pdEu u alt 8p. 'dtu a dlta c, el era 6apos#ol. nu de la oa*eni, nici printr-un o*+, 'aFl <pe c, nu B aFt nici o l2gAh,2 cu apo]1lii pJn7 la < ani dup7 con0ertirea sa. $Jnd *en&ionea.7 0i.ita *ai recent7 la %erusali*, scopul sau este sI-i asigure pe galateni c7 apostolia sa pentru nea*uri a )ost necunoscut7 de c7tre liderii bisericii. Q]$; $@-//# D% %ER/SA#%M W =ZATAE =, E'Bro#l $iTRE,% /nil pldg., 0i.ib di, r.pr. @@L<S lrEine de persecu&ia J*potri0a bisericii declanKat7 de Agripa Kl ssti, cd $ondliul dJn "aptele @B V=_Zal GL@-@SO a a0ut #oc atunci. Dar )aptul acesta este di)icil din punct de 0edere cronologic, deoarece con0ertirea lui 'a0el ar cbri datat, nu *i dniu de a l <S. AlW suslin cS $onciliul a a0ut loc dup7 pri*a c7l7torie *isionar7 sic7 atunci, Ki nu *ai de0re*e, a )ost adus la %erusali* a5utonn strJns la Antiohia pentir ei ce su)e8u de )oa*ete. Se presupune c7 l.uca a a0ut dou7 relat7ri al2 d1td 0i.ire, o relare din Anriohia W ua din ierusali* Ki a cre.ut, Jn *od greKit, c7 era 0orba de 0i.ite di)erite. J. Mno-, Jn cartea sa $hapters in a #i)e oJ nul Q@AB4O ru nllroi ce s c*d2lut a.ti0ibta ))islblirticB a lui 'arel la o sin<lrB p2n8di Q4S B@O, ci a plast Di cotuirn aposblic dupd Lceasin p2,idd,. %bnBi, ai.uire radicalS a crcnoloAiei ac. ti0itltii lui 'arel nu . glsit ]cepaEe. A doua c7l7torie *isionar7 Se pare c7 'a0el a Jnceput a doua c7l7torie *isionar7 la 11rDitul pritnaEn arului 4<, Dule ce a 0i.itat bisericile dJn Siria Ki $ilicia &i cele care erau Jn)iin&ate de5a Jn Asia Mic7, el a Jnecat Jntr-un &inut nou, 6&inutul "rigiei Ki Zalatiei+ V"apt. @1L1O. Aceast7 lucrare *isionar7 nu ne este descris7 acolo, dar trebuie s7 )i inclus Jn)iin&area bisericilor c7rora le-a )ost adresat7 *ai tJr.iu Epistola c7tre Zalateni, dac7 Qpotri0it teoriei general acceptate pJn7 Jn secolul al @A-leaO aceste biserici erau tn Zalaria Jn sens etnogra)ic. Este posibil ca Jn)iin&area lor s7 )i &inut ptn7 pn pri*a parte a anului 4A. MisisW c* a ll*t ln Macdonia si Anaia <.a s)JrK5t la scurt7 0re*e dup7 incidentul cu Zalio Q"apt. @<L@G-@PO Si dara actui ircidot pcie 1 stabih, destul de precis cu a5utorul unei inscrip&ii. Jn aceast7 inscrip&ie, o scrisoare a lui $laudius c7tre locuitorii din Del)t si datat7 la 6a G1-a ada*are i*peratorial7 a sa+, Zalio este *en&ionat ca proconsul. Alte inscrip&ii Q$%#, <,4P1 W 1. @GB1O .ntA ., hprtatul ;audru a )Zt 4laMt a G<.a 8rn h o dael dupS GB isFie B@ ,i pentru a GP-a oarl inainte de % au<ur BG, 'ria u. *E, Bte )8rre prcb.bil cB el 1 )ct acl*t pene a G12 8ri ln pli* 5*tiate a dului sG Di, ddi, iFiplE datea.a din a.2l n Dd hca baiote de

a.4ti datl calio a cdetat pbble* d2 nonti2rB cu care se ocup7 scrisoarea Ki a corespondat cu $laudius cu pri0ire la ea. 'rin ur*are, scrisoarea trebuie s7 )ie dh dVt al doilca de pt8 d.tat al lui calio si aul acela trebuie s7 )i Jnceput Jn 0ara anului B@. "aptele @SL@G sugerea.7 c7 Zalio era Jn )unc&ie de *ai *ult7 0re*e cJnd a a0ut loc ac&iunea e0reilor. Dar nu este probabil ca ei s7 )i aKteptat, s7 .ice*, *ai *ult de dou7 lui. %nErcir 'a0el a )dt %a corini tinp d2 la lbi Jnainte de acest incident, el trebuie s7 )i sosit acolo la lnceponn andd sS3 ii dupe ast ircid2nt el a Mi .nbo0it la corint ,d1tu.l de nulii )tre+ Q"a,t. @8L @aO, o e-prgi2 care d, pZi2 indica .i.i *i *llr de @ su G lui pebabn c, el s.a lntoB ln Siria iE5nte de iarna anului B@`BG. chd a a58 la coriat pa,2l a iddlnit pe A.uila Wi 'riscila care 0eniser7 recent din Ro*a deoarece $lau dius a poruncit ca to&i e0reii s7 p7r7seasc7 cetatea. ;rosius plasea.7 ordinul de e-pul.are a e0reilor Jn anul al rcn3la al lui $l.udis, 4A QGB ianFieO . S;. DeKi nu se Ktie de unde a ob&inut ;rosius aceast7 dat7, s-ar putea s7 )ie ba.at7 pe in)or*a&ii de*ne de Jncredere. Data se potri0eKte bine cu conclu.ia c7 'a0el a a5s la corint la inceputul andui so. ` De la Jnceputul celei deda ireia c7l7torii *isionare a lui Ar0el ptrd lo s1i.ea lo ld Rond Este pulin prcb2bi# ca a )tia cabtone a lui 'arel si )i inceput tui de2* de dd BGr lndcit a inclu o D2d)t de < an5 ln E)1 Q"apt GSL<@O ti < lui leteute Jn Zrecia Q"apt. GSL<O, snrWtu% ei poate 1 datar cel roi d*re in anul BB. sosu2a lui "dts 8 pturor in leul ldi "eli la G ani dup ea8sb V"apt. G4LGPO trebuie datat7 cel *ai de0re*e Jn anul BP. JntrucJt suc8rul lui "1tu s ana b 'aletiE la salbE toarea corrlriloi din a l 1G QJ1., at 1. <oo h/*.O, "estus, care a *urit pe cJnd era procurator, trebuie s7 )i scir cel nai li.iu in anul 1@. DintE daEle pZibile Jntre BP-1@, *a5oritatea cercet7torilor resping anii BP Ki B8 ca )iind prea de0re*e Ki acceptJnd anii BA sau 1S, pr.sa.i siEa lui 'arel la Rona in 1S eu 1@, mn ti*p ce era procurator, "estus a per*is unei dele<alii si due o cercre la RoMt i acdld eEea l2a )ost aprobat7 ,,ca s7 )ac7 pe placul lui 'oppaea, so&ia lui ero+ QJos., Ant. GS. @ABO. JntrucJt ero s-a c7s7 torit cu 'op"8 in lF roi a Vdui 1g r poate ca "sts si )i )1t inca Jn 0ia&7 in aprilie 1G.o nol.= editi-. *onetar7 pro0incial7 introdus7 Jn ludea Jn anul BA d.$r. Qulti*a Jnainte de re0olta din anul 11O s-ar putea se indice istalaE lui l1ts in acel an. ili1re2a lli 'aFl de la coiirt io siria ] poate se )i tost p.ile5uitl de boau W ,e poaie Z el sa nu )i inceprt a te,h sa .rlrtori2 pini Win and B<. $lnd s-a Jntors Jn "rigia Ki Zalaria, el a intrat de data aceasta prin Zalatia Q"apt. @8LG<O Ki a a5uns la E)es Jn toa*na andui B4, dute 8 ce "a,t, @LA ple.intl ca . nZiue 8Ziderabe in part8 8"al, a Asiei Mici. ln ard BP, dlpd ,Lsla de ta E)e al a ,l8t spr2 %t8. a trecut Jn Europa la Jnceputul anului B8 Ki @-a JntJlnit p. Tit, c.re i.. lniAtit irgdor)ta cu pn0ire t. bi]rica ain corini, Dupi a.s a lucnt h Macedon5r . Rhai. Ki poate Jn %liria QRo*. @BL@AO Ki s-a Jntors la %erusali* Jn. anul BA. Jn anul 1@, dup7 G ani de Jnchisoare la crea, el a lscur aU2l %a c]r Si h t8*a acelui .n Q"apt. GPLAO o pleat cu .or.bia sprc Ron4 .5u. gJnd acolo Jn anul 1G. loti0it lui Jo]phu, clnd l2li- s.. hto1 l. R* el a 1.npat d. pede"% pentu rel2l2 )1.ur. ln 'ald tina datorit7 inter0en&iei )ratelui s7u, 'allas, 6care Jn 0re*ea aceea se bucura de *are trecere Jnaintea lui Q )tO+. TaiB ne spue cE * %=a indepertat din turc@Z ,e 'allas la Wurra rene dupn u2,8e sa pe tron. ^inJnd sea*7 de aceste )apte, cJt Ki de $ronica hi EEbiu Q0si*8 !iercnyn5antO, W5stala,2a lu5 "estus ca procurator trebuie plasat7 Jn al G-lea an al $R; ;%,oZTA ;/#/% T%ST[%ME%R lui eio Kl considerJnd de ase*enea perioada de G ani din "apt. G4LGP ca )iind ti*pul cJt "eli- a )ost procurator, anu*i&i cercet)ittFi sus&in c7 "estus @-a succedat pe "eli- Jn anul BB sau B1. ;biec&iile aduse acestei cronologii antedatate+ sJnt c7 las7 prea pu&in ti*p pentru JnrJ*pl7rile din a treia c7l7torie a lui 'a0el &i presupune o interpretare *ai pu&in )ireasca a te-tului din "apt. G4LGP Ki Josephus Jnsu&i plasea.7 Jn ti*pul .to*iei ld eti erdllMtele Etreut clnd "eri- a )ost procurator. g. De la sosirea Qui 'a0d la Ro*a ptn7 la i`trKJrc5J erei apostolice Ti*p de cel pu&in G ani, adic7 ptna Jn anul 14, anut persecu&iei declanKate de ero, 'a0el a r7*as arestat #a Ro*a. u se Ktie cu certitudine ce s-a JntJ*plat cu el atunci. 'etru a )1t i.bi0ir in )rod oi"clrl1 dirn rlinite %uiAsripa Q"a,r. @GL< ).F,O.Maltlntu el a lanicipat %a $onciliu, apostolic Ki dup7 aceea a 0i.itat Antiohia QZal. G.@@ Wl*.O. Mdtiol8 D2i panide a lui $hi)a h $orint Q@ $oi @L@GO ru 1t2 o d8.,@. b. solut7 c7 'etru ar )i a5uns acolo. E-ist7 do0e.i su)i cierte cl .l a a5s b el2 dir ltni la To8, dd ln ce pri0eKte asocierea lui cu acest oraK singurul lucru cert este *artira5ul s7u. laco0, )ratele Do*nului, a )ost o*orJt prin J*proKcate cu pietre )ci anul 1G, potri0it cu Jos, An# GS.GSS, u pd5 c] sV put2, s% )i. o inierpole. c, pulin ti*p Jnainte de R7.boiul e0reiesc Q11-PSO creKtinii din ierusali* s-au re)ugiat la 'ella. 'ersecu&iile creKtinilor din r5npd doMZi lui Ddi"ln Q<@.A1O e p2E c,

s-au datorat Jn *ai *are *7sur7 duK*7niei personale Ki )uriei popula&iei locale Ki nu unei ac&iuni a statului. E-ista prea pu&ine do0e.i c7 apostolul loan ar )i )ost *artiri.at al7turi de )ratele sIu laco0 Q"apt. @GLGO. Este *ai probabil c7, aKa cu* scrie %reneu QAd0. !aer. G.GG.BO, loan a tr7it pJna Jn ti*pul lui Traian. Moartea lui Qcea @SSO *archea.7 s)irKitul erei apostolice. %n ce pri0eKte datarea c7r&ilor T, 0e.i articolele despre )iecare carte Jn parte. BBuocRAlE. $inel, ll8dban ds *Dtraa-.ishd ud tehnischD $hrcnolo8riD @AS1@4L $,. 0aignac, $hronologie, @AGB3 J. "inegan, !andboo( o) -ibli.tl $hrcaologt, @A14, u. rlot8lrler, $hrcno-lDio 0itae $dtta @A<<i J. M )othelilshanr =Th. Eridere o) Ashlony and ltlDical ch*ology lor th. D1te o) th2 cMin-lon+ in J%D <s, @As4 @4B K.ur*.3 E. ". Sutcli))e, A Ttoo 9)eor 'ublic Ministry, @A<83 Z, ;gg, TTie $hranolagy o) the 'ublic Ministry o)JM, #A4ot The chtnalog ol the #d. oJ 'auR @A183 #. Zuard, ie $adre chranolagiDue du Ministere de Jisus, @AB<3 A. Jaubert, #a Date de la $ine, @ABP3 D. 'looi5, De $hranalogie 0an )tet #s0en 0an 'aulF, @A@83 /. !ol.*eister, !istaria Aetans :o0i Tei ta*en-ri, @A<83 J. Dupont, tes 'robli*es du #i0re des Acta, @ABS3 Z. B, $.5d, The Apostolic Age, @ABB, AppddiA3 J. J. Zunther, 'aul, Messenger and E-tie3 A Study in the $hronologie o) his #i)e and #etters, @APG3 J. A. T. Mobinsan, Redating che eF Testa*ent, @AP1. Z.;. $),lJ$E, $R/$%"%$ARE. ltt[[Mul sr, depu .7tor lui 6crace+ Qsubst. stauros3 0erb stauroo3 lat. subst. *F.=0erb cruci)tgo, ,iu &in tulesc pe cruce+Oite sensul pri*ar de stilp sau birnI 0ertical7, iar sensul .secundar este atela5e s))lp )olosit ca instru*ent de i7eags7KTe-ecu&ie. ,n T este)otosit ta acest ulti* sensTSurBts*i0ulipare de G8 de ori iar 0erbul de 41 de ori. Jn 9T nu a a0ut <oc cruci)icarea in)ractorilor 0ii Qstauroo )h #XX Jn Est. PL@S este traducerea e0r. tal7, care Jnsea*n7 6a spJn.ura+O. E-ecu&ia se )7cea prin oroorire cu pietre. TbtuKi, trupurile *oarte erau uneori ad*te pe #on 8 D alcrdrtunt QDeut. G@LGG-G<3 los. @SLG1O. /n ase*enea trup era considerat bleste*t Qcal. <L@<O ti tlebria 1lo)t de p2 len d Jngropat Jnainte de l7sarea nop&ii Vc). loan @AL<@O. A1t obicei 2-plic, T ce ln t crc lui crisd 1te descris7 ca un 5e*n+ Q"apt BL<S3 @SL<A3 @<LGA3 @ 'et. GLG4O. 1 sinbol al d@Fnii $ruci)icarea a )ost practicat7 de )enicieni, de cartagine.i &i *ai tJraiu a )ost )olosit7 pe scar7 larg7 de ro*ani. u*ai scla0ii, pro0incialii Ki in)ractorii de teapa cea *ai 5oas7 erau crud)lca&i, %ar cet7&enii ro *ani nu*ai )oarte rar. Ast)el, tradi&ia potri0it c7reia 'etru a )ost cruci)icat, la )el ca )sus, dar 'a0el a )ost Nte.pital 1E n r*onie c, obi.eid dtic, Jn a)ar7 de stJlpul 0ertical Qcru- si*ple-O pe care 0ictiM 8 legad su tlas, h leapi, e-5.srau d.i tipui de cruci, $ru-co**issa. Qcrucea S). AntonO a0ea )or*a lir12i ,,T de tip1r, rLar Dii cr2d ci )r deiErA de la si*bolul .eului Tanunu., litera tau3 cru- deci*ata Qcrucea S). AndreiO a0ea )or*a literei 6X+3 c*i**is-sa era crucea obiKnuit7, alc7tuit7 din dou7 bJrae Jn )orne .b QhO Ai poti0it hdi.Ei DoM=n a *uit ,2 o ase*enea cruce QTrenaeus, !aer. G. G4. 4O. tucrul acesta este Jnt7rit de re)eririle din cele patru E0angh.W5 QMat. GPL<P5 MaEu @BLG13 #8 G<.<Ar loan @AL@A-GGO la titlul pironit pe crace deasupra capului lui $ristos.

Desenul arata po.i&ia corpului r7stignitului Ti ti*pul cruci)idirii, ba.at pe un schelet descoperit Jn apropierea tBaliiului. <S4

Dup7 e intactorul da 8nd8t en obicelul ca 0icti*a sI )ie biciuit7 cu)lagt/Fn, un bici de piele care, Jn ca.ul Do*nului nostru, #-a sl7bit *ult )7r7 Jndoial7, Ki %-a gr7bit *oartea. Dup7 aceea El a trebuit sI duc7 bJ*a trans0ersala Qpnubitlu*O, ase*enea unui scla0, pJnI la locul de tortur7 Ki *oarte, a)lat Jntotdeauna Jn a)ara cet7&ii, Jn ti*p ce un crainic ducea Jnaintea lui 6titlul+, acu.a&ia scris7. %sus era prea sl7bit ca s7 poat7 duce acest patibulu*, nu Jntreaga cruce, si de aceea a )ost purtat de Si*on din $irena. $onda*natul era de.br7cat de haine &i era Jntins gol pe p7*Jnt, cu bJ*a trans0ersal7 sub u*eri, iar bra&ele sau *)inile Ji erau legate sau pironite de bJ*iiQ[oan GSLGBO. Dup7 aceea aceast7 bar7 trans0ersala era ridicat7 Ki prins7 de sdlpul 0ertical Jn aKa )el lndr lici8rEle 0icti*i, oltdio. legate eu lircnite, 8u eE *l s de ni02[ut litrhWlui ti nu la Jn7l&i*e, cu* sJnt .ugr70ite adesea. $ea *ai *are parte a greut7&ii trupului era sus&inut7 de obicei pe &7ruK pu&in ieKit Jn a)ar7 QsedileO, pe care Kedea 0icti*a. ianda5*iljeraJ7KaXi7j*oar7pecnMede )oa*e+si de epui.arei /neori *oartea era gr7bit7 prin cn5r5)ragiu*, ruperea picioarelor, ca in ca.ul celor doi Sh7!ra7rriu Ki= al /o*l#ului ll;slru, deoarece El era de5a *ort. TotuKi, coasta #ui a )ost J*puns7 cu o suli&7 ca s7 )ie siguri de *oartea #ui, aKa JncJt trupul s7 poat7 ii 8bo)t de pe Qre dEirre de ebat S8n @AL<@ s,*,O, aW ce au erut e8ii Se pare c7 *etoda55e cruci)icare era di)erit7 Jn diyersep7rti ale %*penuluTRo*an. Scriitorii laia ai 0re*ii e.it7 s7 dea relatIn detailate ale acestei )or*e de pedeaps7, care era cea *ai crud7 &i *ai Jn5ositoare dintre toate. ; lu*in7 nou7 asupra acestui subiect a )ost adus7 de lucr7rile arheologice din %udeea. Jn 0ara dldri @A1< u 8rrp de dhblogi 8ds de 0 Te-)eris a descoperit patru *or*inte e0reieKti la Zi0=at %ia-Mi0tar QRas el-Masare)O, Dealul A*uni&iei, Jn a-ptopiere de %erusali*, Jn care s-a a)lat un osuar con-&inJnd oasele unui b7rbat QtJn7rO cruci)icat, datJnd i="tabil nrEe P d,c,. d 11 d.cr,, dace )a.4 daraM pe ba.a 0aselor de lut caracteristice perioadei irodiene g7site acolo. u*ele Jehohanan este Jncrustat. Au )ost )7cute cercet7ri *inu&ioase cu pri0ire la cau.ele &i natura *or&ii sale Kt acestea pot s7 re0erse *ult7 lu*in7 asupra )or*ei *or&ii Do*nului nostru. Ba,2l2 tnlnliui Qri .u Dal*ele WleO au )1t pnD nite de patibulu*, bJ*a trans0ersala, )apt care ar purea sr=88 cA #ua G4L<A5 %2a *GD GB, GP ar trebui tradus 6bra&e+. Zreutatea trupului probabil c7 a )Zt <pri5inirA p2 o chdure Qsedculd prnEd cuie de si*ple-, bJ*a 0ertical7, ca un suport pentru Ke.ut. 'icioarele i-au )ost Jndoite la genunchi Ki Jntoarse ast)el JncJt ga*bele erau paralele cu patibulu* sau bara trans0ersal7, iar gle.nele erau sub Ke.ut. /n cui de )ier Qcare este Jnc7 Jnlocui s7u originalO a )ost b7tut prin a*bele cIldie, piciorul drept )iind peste cel sting. /n )rag*ent arat7 c7 crucea a )ost din le*n de *7slin. Ahhdoun pici8l2 isu )1t tupte. prclabil prind-o lo0itur7 puternic7, la )el ca Ki picioarele celor cruci11ii detuli de %sus Q%cn @A@<GO. Da.a (s a *uit in nod eninEto,, atoci ,i cioarele #ui nu au )ost Jntinse ca Jn repre.ent7rile artistice creKtine tradi&ionale. MuKchii contorsiona&i ai picioarelor probabil c7 i-au cau.at dureri *ari, cu contrac&ii spas*odice Ki cra*pe rigide, este posibil ca lucrul acesta s7 )i contribuit la ti*pul scurt Jn care a $R/$E *ui, 1 ore3 ,u lrcd' lndoial, cn 18na i. 1st gr7bit7 &i de biciuirea pri*it7 Jnainte de cruci)icare. Scriitorii conte*porani o descriu ca o *oarte e-tren de .ldruit8r. EEgheliile, bsa, D, dau o descriere detaliat7 a su)erin&elor )i.ice ale Do*nului, ci spun doar si*plu Ki cu respectL 6#-au r7stignit+. 'odi0it teltulu ilD Mat. GPL<4 Dotud a retuat orice uKurare a su)erin&elor Sale, )7r7 Jndoial7 pentru a-?J p7stra daritatea *in&ii pJna la s!rKit, )7dnd 0oia =lJ5t7lui. AKa se e-plic7 )aptul c7 a putut s7-@ *JngJie pe tJlharul cate era pe *oarte Ki a putut s7 gr7iasc7 restul ce5pr Kapte rostiri *inunate de pe cruce. %nteresul scriitorilor T )a&7 de cruce nu este arheologic sau istoric, ci $ristologic. Ei suit preocupa&i cu se*ni)ica&ia etern7, cos*ic7, soteriologic7 a ceea ce s-a JntJ*plat o dat7 pentru totdeauna Jn *oartea lui %sus $ristos, "iul lui Du*ne.eu, pe cruce. Din punct de 0ederc t8lost, cWlntul +.re+ a )Zt )olcit 2 o descriere su*ar7 a e0angheliei *JntuJrii, c7 %sus $ristos ,a nFir p.ntru pe8tele n8tre+. asdel, propo, 0Iduirea E0angheliei+ este 6cu0Jntul crucii+, 6predi-caE lui cristZ cel dci)ta) Q@ cor. rL@P i.l*.O. De a.ea arctolol 2 lauda o ,ctuea Do*ului nostru %sus $ristos+ Ki spune c7 a su)erit persecu&ia 6pentru crucea lui $ristos+. Este dar c7 Jn aceste pasa5e cu0Jntul 6crucp+ repre.int7 toat7 0estea bun7 a r7scu*p7r7rii noastre prin *oartea isp7Kitoare a lui %sus $ristos. 6$u0Jntul crucii+= este de ase*enea 6cu0Jntul J*p7crrii+ QU co.. sL@AO, A.asr, ten, r2te dar din EDisbl. crtle E)1ed ri ea cltte col8ni ,'rin cruce+ Du*ne.eu a J*p7cat pe e0rei Ki pe cei dintre 8nui surdld .idul d2 depl4i2 de la n55loc, legea poruncilor $E)es. GL@4-@1O. 'rin 6sJngele crucii+ Du*ne.eu a )7cut pace, 6J*p7cJnd toate lucrurile cu Sine+ Q$ol, @LGS K.ur*.O. Aceast7 J*p7care este Jn acelaKi ti*p personal7 Ki cos*ic7. Ea are loc pentru ca %sus $ristos a Jnl7turat actul de acu.are care st7tea J*potri0a noastr7 cu cerin&ele sale legale, 6pironin-dul p. cre+ Q$ol, GL@4O. Jn T crucea este un si*bol de ruKine Ki u*ilire, ilar d s sihbol al i4ele"dunii Ki gldiei lui D8 nea rerclate piin a. Ro))id au )olcit .tu8 nu nu*ai ca un instru*ent de tortur7 Ki e-ecu&ie ci Ki ca un stJlp al in)a*iei, re.er0at pentru cei *ai r7i Ki cei *ai de 5os. 'entru e0rei era un se*n al bleste*ului QDeur. G@LG<r c.l. <L@<O. A.elsta este *oartea de care a *urit %sus Ki pe care a cerut-o *ul&i*ea. El 6a su)erit

crucea, a dispre&uit ruKinea+ QE0r. @GLGO. Treapta cea *ai de 5os a u*ilirii Do*ului nostru a )ost )aptul c7 a Jndurat 6*oartea de cruce+ Q"ii ip. GL8O. Din cau.a aceasta era o 6piatr7 de poticnire+ pentru e0rei Q@ $or. @LG<3 4 cal. srlrO. spec1cohl ru.ginos al ptn,rii pari)cu`Frt-ului de c7tre 0icti*7 era atJt de )a*iliar pentru ascult7torii S7i JncJt %sus a descris de trei ori c.[e u*iciei ca ,i c.ra *i5 QMat. @SL<43 Marc, 8L<43 #uca @4LGPO. in a)ard d2 aVsta, cl8 1te s sinbol al uirn tr18 cu crt,t1. nu d8r ln 0iitutea )aptului .e noi ur*7* e-e*plul #ui, ci Jn 0irtutea a ceea ce a )7cut El pentru noi Ki Jn no# Jn *oartea #ui Jnlocuitoare pe cruce, p2ntu rci noi d nuit ,Jn El= Q.J. G cp.. BLr4O Ki 6o*ul nostru cel 0echi este r7stignit J*preun7 cu El+, pentru ca prin Duhul S)Jnt care locuieKte Jn noi sI luten Mbra h 0iala noun Zon. 1L4 h))i3 Zal, GLGS3 BLG4 K.ur*.3 13@4O, ca s7 r7*Jne* ,>Jn El+. <SS $R/$E B%B/;$%A"%E. M. [Jeryel, $tul)eion, @APPi J. !. $badFonR E8% 84, @,AG-<, p. @4P-PB;t R T.a)eris, %EJ GS, @APS, p, @8<G3 J. :il(inson, E-pT 4<, @t@G, p. @S4.@SP5 : ,ar.lar, crci)re4 Md cMet lA1l5 B. Slede, E. Brdd.lbuAer $. s"Fr, h i=D,,=,TT @, p, <AA,4SBL J. Schneider, Tot P, p. BPG3 R. de 9au-, `trident %srael, @A1@, p. @BA. J.B.T. $/ART. u*e latin care Jnsea*n7 6al patrulea+3 nFele uli crcltin din $orinr ale cirui slutr5 le naMie #rel i, Ron, @1LG<. El 1te nMit,.Jrarele., $uart. Aceasta poate Jnse*na )ie 6)ratele lui Erast+, *en&ionat al7turi de el Q*ai *ul&i creKtini din $orint a0eau nu*e latineO3 )ie 6)ratele nostru+, adic7,,.)ratele de credin&7 creKtin7+, un titlu care co*pletea.7 )or*ula de adresare pentru ceilal&i din 0. G@-G<3 sau 6)ratele 0ostru+, adic7 6)ratele 0ostru de credin&a din Ro*a+ $e`. @ $or. @L@3 ]S;STE O. Dac7Ter&iuKi $uart nu ar ti separa&i de alte dou7 nu*e, a* putea sugera cE ei eEu al E2iled ti al paEul8 1u din ac*sr )a*ilie. Mai tJniu, Jn colec&iile de 0ie&i ale s)in&ilor, a )ost inclus Jntre cei ?apte.eci QActa Sonctoru*, o0. @, p, SAt. A.".:. $;l. @, /n &7ruK de le* QJud- 4LG#, e], rdlD, )olosit de %ael pentru a-@ o*ori pe Sisera. /neori era )olsit "nd a sp2nd1 di)aite obiate, c. h ,.V. @sL<. caia QGGLGBO @a c*p.ht re ttiactin d u 6drug J*plJntat Jntr-un loc tare+ pe care se spri5inea toat7 greutatea casei tat7lui s7u. /n ase*enea cui sau drug de )ier era J*plJntat Jn .id. G. /n di Nle *ial Qy4a8 bBtut ti l2M su .lr *aterial pentru a &ine obiectele laolalt7, sau l7sat Jn atar, penru a adrEtine obiNte de el. in Dtul trtnniln diele eEu d2 brcE $E-od. GPL@AL <sLtai <aLGS, <@@ <AL4S3 *. <L<P3 4L<GO. Dalila a )olcir u e=uea cui "nd a% les2 pe s.len QJud. @1.@4O. cu0.tntd n1nEr W reled la cuie de )ier Q@ crcn, GGL<O eu de tr QG crcr, <.AO in)ipte tr,u .id QEcl. @GLuO Wu )olosite pentru a prinde idolii la locul lor Q,s. 4@LP3 %er. @SL4O. crie au )1t 8,.ite h nutE leEi dir p.r1tira, inclui0 la T2ll Ab, !.en, u "d aluc din ao1 piere de Mi. ca*.l <. Jn 0re*ea T 0icti*ele erau &intuite pe ]cruce cu cuie care erau b7tute prin *Jini Ki prin picioare Qgr. ). loanGSLGBO. J.A.T. $/#;R%. Ad5eti(le de .u[8E apar r.1di o F Ki Jn T, pentru *ai *ulte *oti0e. 'ri*ul *oti0 este spei1.L Biblia, dind istorisiE. reladilor dirbe DM. reEu ,i polorul SrD nu o si8 subieri0d d1pE e-perien&a estetic7 a poporului, este )oarte su*ar7 Jn scrierile descripti0e care i*plic7 )olosirea e-tensi07 Ki DEisA a ad5eiiFlor de culcre. chi.r si arFi ctnd este descris7 Jn 9T natura, Jnsu)le&it7 sau neJnsu)le&it7 Qcuin este ca.ul )rec0ent Jn 'entateuh, %o0 &i 'sal*iO, descrierea cuprinde aspectele naturii care inspir7 ad*ira&ie pentru Du*ne.eu, natura )iind o re)lectare ad))ii, a c8toruhi siu. Al doil8 *oti0 Bt2 Mi s8l d 1r2 de oldin ringaisticL linba ebEic% )olZitd tr B5bli2 tu loredi 0ocabularul co*ple- Ki speciali.at pentru descrierea cdorilor, Q* ildri* Vist.i ln M5ontat8 linbilor inddeurc,2re, Ardel, de)iliEa pEi., a cdorilor .r )i )ost di)icil7, dac7 nu chiar i*posibila, arar7 de ca.ul c7 ar )i )ost )olosite co*para&ii sau *eta)ore. Dar acest *oti0, care %a pri*a 0edere pare s7 )ie pur ling0istic, se do0edeKte a )i Jn esen&7 un *oti0 de ordin psihorosicL o aioni a lins0iriti.n 1re ci orice culrur, indi)erent cJt ar )i de pri*iti07, de.0olt7 aceO 0ocabular )t 2 poEi0ette per)ect pentru a e-pri* ideile Ai dorinlel2 ei, 'rin ll8r2, a2tE s<iscie tins0isticE corespunde unei lipse de interes pentru culori ca o e-perien&a estetic7 a poporului e0reu3 preocuparea lor practic7 s-a concentrat Jn *al *are *7sur7 asupra naturii *aterialului din care era con)ec&ionat articolul ti t, 0irtut2 cida aE o a*ir, cd2re, De )apt, *ulte dintre cu0intele cane descriu culori au descris originea Ki nu nuan&a3 =arg7*In, de e-e*plu, tradus Jn general 6purpur7+ Qde e-. E-. GBL4O, este un *ateri,al r.Vu=puUuiu, d2 obic2i ain lilr. Esre u cu0tnr J*pru*utat Ki probabil c7 Jnsea*n7 6tribut+. Alte cu0inte si*ilare QSInt, (arnttt, tIl7=O con&in )ie o re)e-riie la *ure-, crustaceul din corpul c7ruia se ob&inea colorantul scu*p, sau la coKenil7 Q$occtis cacriO, din care se ob&inea un colorant roKu. Jn consecin&7, pentru erci u .* lnlrret cu . hainA colorata

D*ui, tu este Jn pri*ul rind un o* J*br7cat )ru*os. Este un rese s, o on boeat. Tot ata, u on lnbrLci id pin] de sac nu este Jn pri*ul rJnd un o* J*br7cat urit, d un cerKetor sau un o* Jn 5ale. Aceast7 interpretare ullE.i )olciE si*bolica a cddild, are apare sporadic Jn 9T Ki deplin de.0oltat7 Jn Apocalipsa. TotuKi, chiar Ki traducerile Q0srt. de e-e*pluO se pare ce au rolZit ,,puUuriu= Qclrrni.5uO Di 6staco5iu+ )7r7 discri*inare, aKa JneJt nu ar trebui s7 se pun7 uri accent prea *are pe culoarea e-act7. E-cep&ie race i7Tr, 6roKu+ Q%er. GGL@4 Ki EKec. G<L@4OL era i* o-id de plu*b sau de )ier care producea un pig*ent roKu ht2 , ade8t p2ner pictui **#2, dar nu p2ntru colorarea hainelor. Scriitorii i3 desigur, au a0ut la dispo.i&ie 0ocabularul grecesc pentru culori care era e-tensi0 Ki )le-ibil3 dar, prin 0irtutea subiectului lor, ei s-au preocupat de culori ca atare chiar *ai pu&in decJt scriitorii 9T. tn orice ca., stabilitatea nuan&ei, si prin ur*are r2*inoloSia pEist, a EEbuit ra .DrepE" phB la in. troducerea coloran&ilor chi*ici, care sJnt *ai uKor de conblai Di ,. baa ciba s-au elaborar dh"3e de .ul8r2. # )2l 8 Ai .lre popoarc antte, e)tii Dau *ult *ai i*presiona&i de contrastul dintre lu*in7 Ki intundic delr de rM8nta dinrre rli)er)t2 olori. $u alb cu0inc, e5 aQ aat r2ndinia sL dede t8ie culorile ca treceri treptate Jntre negru Ki alb. 'entru a co*pensa aceasta, ei au a0ut un 0ocabular re*arcabil de boaar p2rEu a rl]ie sadel2 lMinn re)ractate, $Jnd Jn&elege* acest lucru, *ulte proble*e i*aginare din Biblie dispa.r holdel2 din %Mn 4L<s, nu shr d25a albe pentru seceriK+ ci str7lucitoare+ sau 6sclipitoare+3 E-od. GBL4 grupea.7 J*preun7 6albastru, purpuriu Ki c7r7*i.iu+ nu pentru c7 ar )i toate si*boluri ale bogllie5, ci "ntu .t p2niru ]rntd 1le .Eu ase*7n7toare, poate prea pu&in di)eren&iate, deoa rece erau culori 6Jnchise+ Ki nu 6deschise+, culori produse Jn *od ase*7n7tor, )olosite pentru produse &e-<S1 $/#T/# S)RVM;D%#;R

tile, .dice dau prcde ale ondli ii nu obiete naturale. 'entru haina lui %osi), 0e.i ]%;S@". B%B/;$"-A"%E. plati, $f @A<B3 A. E, Mober )te t`se o) $olor =mer*s in the Zree)c 'oets, @A<G3 ". E. Falle, $alot ia !o*t and in AnciDtA4 rA.Pi r. Meyl*n Qed.O, "oblarnd de %a c.deuR @,AsP, Z. T. D, Ars2@, MD T% l, ,. GS<.GS1r re.i h lnd2-d la MD PT<, A,$. Z/#T/# sTR.4lttoWrloR. Ma5oritar2 polo<E lor pri*iti0e p7gJne cred Jn e-isten&a spiritelor, bune &i rele, Ki *ul&i cred c7 printre acestea sJnt spiritele *orllor, Dorinta de a di88 con)orhn spirirelor bineit8 Ai de a lnpiedi8 a.liue celor rLu 0oitoare duce deseori la 6cultul *ortuar+3 pentru atin gerea acestor scopuri sJnt )7cute di)erite ser0icii, cu* sJnt preg7tirea *or&ilor pentru Jn*or*Jntare Ki punerea de *Jncare Ki b7utur7 Jn *onnJnt. TotuKi, 0enerarea )7&iKa a *or&ilor, Jn sensul ador7rii sau .ei)ic7rii lor, este destul derar73 cel *ai bine cunoscut e-e*plu este cel al $hinei con)uciene. 'rin ur*are, este *ai potri0it s7 0orbi* despre un 6cult al *or&ilor+ decJt despre un 6cult al str7*oKilor, Jntrudt nu e-ist7 nici o Jndoial7 c7 acesta din ur*7 este JntJtnit Jn Biblie. in urtiM ps)t a s2*tlrui al @A.@2 h Jn priM sde a .doldui al GSl2a alatrile .alStorilorAi si nisiorilor d pritiE ra credWele pop8relo. piini rire din .nb ndtrc a, o)erit a.totologilor *terial pentru specula&ii despre 6de.0oltarea+ religiei. Biblia a rZi er*iEta ln l*iE ac1tor t8ru care au e.dlar W au ,1r detelate psupF u* ale sta diilor priM" itr d2Mltarea reltiei islaeli8, tri4tre aceste ur*e au )ost indiciile cu ri0ire la cultul str7tuDilor, Asd2l, sa 1)i.tut c, o doEd1 peniru acsl culr poate 1 sTid ln lll))i lui rEnoh pentru a 1 cu Dl*2h Qc.r BLG4O, o indiclie ci el ar 1 )ci .ei)icat3 dar aceasta specula&ie este co*plet ne)on-datI. Sa sugerat de ase*enea c7 ini&ial +tera)i*ii au )ost 0enera&i ca i*agini ale str7*oKilor, dar nici pentru a.4td .orcepli2 Du esr, t2sei. ; dati cu redeopdira ci0ilia)rilor din onentul Apropiat, care au )or*at cadrul 9T, sa 07.ut c7 obiceiurile popoarelor pri*iti0e din 0re*ea noastr7 sJnt Jn *are *7sur7 irele0ante, dar *ulte dintre teoriile cu pd0ia la ddbll8 relisiei au rans, dei ac* religia 0T a )dt pri0ita c. u a*(a* de dedinle W p"ctici al2 popo)tlor liMi*te, Jn trondtd Aprcl5ar antic crcdinla in 0ia5a dupd hcru a dc ra ph.rici cdtice lesaie de cei norti prcsitire eiot2 de 2srpteni pend conlonul .elor *or&i Jn 0ia&a 0iitoare, care se credea c7 este pn esen&7 o e-isten&7 pl7cut7, erau )oarte laborioase, Jn Meso-potan5a ] cutr8We tui putin o p.iFe la rituluile )unerare, dar 0ia&a 0iitoare era conceputa Jn ter*eni ssbri ii de 8a * inportant sL puE la dispoa)ie lucrurile necesare, prin ritual sau liturghie, aKa JncJt *or&ii s7 nu se Jntoarc7 ne*ul&u*i&i Ki s7 le )ac7 r7u dor 0n. $a.ul reanor 8 Nli)dit ti a e-istat Aitendinla, 8l pulin )ot*ln, de a-i rcinca. De ti]nplR n/*h Fr do*iton dir Ehine c* sinr #ugal banda ii Zhilga*eK, erau scrise cu deter*inati0e di0ine, o o3 noare care a )ost acordat7 Jn special regilor din Dinastia a <-a din /r, iar uneori le erau adresate rug7ciuni. %n Siria cultul

*or&ilor este de ase*enea atestat, ca de , En hd8Eririle de la R.s Snatua, lade no*in. tele eratr pre0a.ute cu condrte ii .oletoale pentu ca lib.,u1 sL 1e tunate de la spra)a" dnNt i, cripta *or*Jntului. %n ,a@1tiE au )1t erca2te putitr cihitirc din peri8da EEelitr, dar cele aso"rite indice b de. din in pro0i.ii, is 8npara,r cu E'da Brcn.=iui traniti, WD cu alte d0inte, u dedin a# cdtului *or&ilor. TotuKi, Jn Biblie este a)ir*at clar )aptul c7 israeli&ii se ab7teau Jn per*anen&7 de la calea dreapt7 si adoptau p.a.tice reli<i8 ale po"are#r hBi nate. Este de aKteptat ca printre aceste practici s7 )ie unele asociate eu cultul *or&ilor. Ast)el, a)ir*a&iile dinDeut, G1L@4 denot7 c7 a )ostnecesars7 se inter.ic7 aducrea d. 52rde nortno.L ] p<rc cn s=a aiteptat si )ie ars7 t7*Jie QlcO pentru Asa lI )n*orroJntarea sa QG cron. @1L@4O Ai la lMonninraE lui ged2hia oer= <4LBO3 E.c. 4<LP-A d, de lnlel1 d e-ista o (rerde a trupuildr nQtre ale , 2silo,. '.actica .eonanWd Q==Z!%$%REO esteatestat7 de ase*enea Q@ Sa*. G8LPO, dEi 1re ondalMti c, tli. Qls. <L@Ai 1BL4O. Alie pe5e bibliT sini .iZte seori ca do8.i c1 ase*enea practici erau cunoscute sau acceptate ca practici #egitire. Adel, in crn. <SLA ] spu2 cl ]e5arul sVb 2re a )dt insrcpatB doica Rebecri a rost nuit Allo, bacuth, ,,ste5arul 5alei+, Zr in cen. <sLGS, %aco0 a ridic.t u n1.,d Q=sT%l-'O pe noinrlntul Rahel2i. B.1 co-iderat ca ..1re aclun e sugda crdints in enctitiea <*pilor Ai, in coWeinlE, a practi.ilor cdtic asaiate d .ei no4r= Dar ieliu *or&ilor se poate s7 )i )ost autentic7 Ki nu ritual7 Ki nu e-ist7 nici o do0ad7 care s7 sugere.e c7 ridicarea unor stJlpi de aducere a*inte i*plic7 Jn *od necesar o piactic, cultici. ;biceid le0i"tdui QDdi GBLs@S3 i$kSkT;R%E, %9O a )ost interpretat Jn parte c7 ar a0ea sopd se prcduci s unag )) sL cortirue cultll *or&ilor pentru cel decedat. TotuKi, aceast7 interpretare iese din li*itele *7rturiei directe a te-tului. %n duda di)eritelor teorii, participarea la 5ert)ele )a*i%iei Qd2 e-- % San- GSLGAO nu o)er, ni.i o do0ade cu pri0ire la cultul *or&ilor. S-a sugerat de ase*enea ca ue#e obiceiui de 5elire Q]H M;RMH TARE ?% JE /REO prchi s] 2 ale unu cult su al 0derri no4nor. Dar ae*2ne pEctici ore dau lesiti*e Qc, #e0.=@ALGP-G83 Deut. @4L@O pot )i e-plicate la )el de bire 8 *ani)1tin ale dudn p2ntru pie.der2a u2i persoane iubite. Jn corclu.D Eh cld cB nici reterarea st1nc5lor Ki nici cultul *or&ilor nu au a0ut 0reun rol Jn ade07rata religie a %sraelului, B%B@%;;",A=%E. R. !. lbtiE, ,4n %ndoducn.n )t cu#tutu# Anitrcpolo#y, @A4S, p. <S4.<SA Qp.poare prinitiF din .nde n8scO3 J. . D. Andetun Q2dr, TJie FodR R.#giot4, @APB, p, 4S Qpopoatu pri*iti0e din .il.le n8sreO, GSGGS< Qinto(nO, GG<-UG4 QonJuciann*O5 A. !. cddiid, The Atti.udc .J rhc Anci)l.E8`ptidnJto Ddth dnd the Deod, @A<B3 !. R. !a/ in E%t, @, p. 44S44< QEgipd3 A. !5idel )te $il-a*si Epic ond A/ Tut*enr 'drdl([J., @A4A, ' @<PGG< 5 !- F ". SaWs, =Sone Ancient Se ii. $on= ceprio o) tne Alrerliie, "di.n dnd Uno4hr AS, rAs<, p. @sP-@<G3 $, t A. SchaV#r, the $unei>on Te-ts oJ lVdJ shdnra, @A<A, p. 4AB43 Z- Maraoliouth in tnt, @, p. 4444B;r M- Bl5trFs, :hat Meon t@4e StonesU, @A4@, p. G<8-G4G3 R. 7e9aii-, Anrieti# %srael, E. T. @A1@, p. <8. T.$.M. <SP $/ ;A?TERE $TT ;AS%BRB. %deslul 8rc d2 cu*arr2 e8 conte*plarea realit7&ii in starea ei static7 Ki stabil73 e0reii s-au preocupat Jn principal de 0ia&7 Jn procesele ei dina*ice Ki de aceea au conceput cunoaKterea ca intrarea Jntr-o rela&ie cu lu*ea perceputa, o rela&ie care solicit7 reac&ii nu nu*ai din parcea capacit7&ii de Jn&elegere a o*ului d Ki din partea 0oin&ei o*ului. %. tu 9echiul Testa*ent 9T 0orbeKte despre a cunoaKte Qy7da@O pierderea copiibr Qls, 4PL8O, due8 Q#. B<L<O, pBcatul Ss. <L@<O, niE lui Dl,8au ti purerea #ui Qrs, @1LG@O, r7.bunarea #ui QE.ec. GBL@4O. Rela&ia se-ual7 inti*7 este descris7 prin a cunoaKte un b7rbat sau o )e*eie Qd24, ca, 4L@3 J,d. @@L<AO. Mal lEsN le r2te, a,# cunoaKte pe Du*ne.eu nu Jnsea*n7 a )i doar conKtient de e-isten&a #ui, deoarece acest lucru este considerat de la sine Jn&eles Jn scrierile ebr. A-# cunoaKte pe El Jnsea*n7 a-# recunoaKte aKa cu* este ElL Do*nul su0eran care cere ascultarea o*ului &i Jn special ascultarea poporului SIu %srael, cu care a )7cut un leg7*Jnt, El este Du*ne.eul a c7rui s)in&enie Ki bun7tate sJnt 6cunoscute+ ta e-perien&a na&iunii Ki a indi0idului, $riteriul acestei cunoaKteri este ascultarea, id opuul 2i nu 1te isroM,. ci reb2liu2., .bareEa 8itB de la Dl))e.u Q4 r sa*. GL@GL, <LU, G crcn. <lLl<i #r. @L<3 ler <LPi G4LPi <%L<4O. ln, a)adt de aceasta, acceptarea a)ir*a&iilor Do*nului Jnsea*n7 respingerea .eilor pagini, Ktiind c7 ei nu sJnt du*ne.ei QNp Js. 4@LG<O. Din perspecti0a lui Du*ne.eu, rela&ia dintre E% Ki o* i*plica de ase*enea cunoaKtere. Jn ca.ul acesta nu poate )i 0orba de o obser0a&ie teoretic7, deoarece atJt o*ul cJt Ki toate lucrurile sJnt crea&ia lui Du* , eEu. lbdnai d5, aer )apr d1i0d atoS.i5nla lui Du*ne.euL El cunoaKte lu*ea Ki o*ul deoarece totul a r1t cEr %. porRrc s. Q%o0 G<LGS V.l*.L ps, @<AO. )n particular, Du*ne.eu cunoaKte pe aceia pe care ia ales s7 )ie agen&ii S7iL cunoaKterea #ui este descris7 Jn ter*enii alegerii Q%er. @LB3 ;sea @<LB3 A*os <LGO.

%%. Jn oul Testa*ent Este nor*al s7 0orbi* despre cunoaKtere Jn acest )el este nor*al dac7 ne adres7* unor oa*eni care cred c7 DF.eu disti, dar nu acc2prA t8t2 erinlete #u5. b iudaisnul elaisti. g tn nodut in deerinlete aint )olosi&i Jn T ter*enii gin7s(ein, eidenai &i deri0a&ii lor, obser07* c7 ideea ebr. este *odi)icat7 prin )aptul c7 ne-e0reh= erau ignoran&i chiar Ki cu pri0ire la e-isten&a lui Du*ne.eu Q]%Z ;RA ^kO. Jn general, Jns7, concep&ia ebr. este p7strat7. To&i oa*enii trebuie s7 r7spund7 la re0ela&ia Jn $ristos care a )7cut posibil7 tuo2tt8a deplin, a lui Dullrt8u, nu dd o hte legere intelectual7 ci o ascultare cu pri0ire la scopul S7u re0elat, o acceptare a dragostei SaJe re0elate &i o pIrt7Kie cu Du*ne.eu Qc). loan @PL<3 "apt. GL<1=3 @ co,. GL8i "ilp. <L@SO. Ace.ta cu8teE a lu5 D*. ne.eu este posibil7 nu*ai pentru c7 Du*ne.eu, Jn dragostea Sa, i-a che*at pe oa*eni la Sine QZal. 4LA3 @ $or. @<L@G3 G Ti*. GL@AO. Jntregul proces de ilu*inare Ki acceptare poate )i descris ca o cunoaKtere a ad2WrululW Q@ Tin. GL4i G Tin. GLGBi <LPL Tir iLtL ct loan 8L<GO. AtJt 'a0el cJt Ki loan au scris uneori Ktiind c7 sJnt Jn contrast Ki Jn opo.i&ie cu siste*ele de cunoaKtere e.oteric7 prescrise de religiile *isterelor Ki de 6)iloa)i1+ siE2tnt din rctM lor Q4 % Ti*. 1LGS3 cor. GL8O. Jn aceste religii cunoaKterea era re.ultatul unei ini&ieri sau ilu*in7ri prin care cel ini&iat intra Jn posesia uu5 Ntisernrnlrt spiritul .a sa Mi p1s de ra&iune sau de credin&7. Jn opo.i&ie cu aceKtia QJn special tal $or, Ki $ol.O, 'a0el Kl loan QJn toate scrierile saleO accentuea.7 *odalitatea Jn care cunoaKterea lui Du*ne.eu deri07 din acceptarea $ristosuliii istoric3 cueDt28 nu ere opusa credr"i ci 8shtuie o conp=eh. a ei. u en tl)tie de nicio at@ 1lelarie a)ar7 de aceea care este Jn $ristos. AZ ;ST%$%SM,n BD/;ZRA"%E. R. BrnM, h TD T @, p, 1AA P@A3 E. Schiit., E. D. Sch*it., Jn %D TT G, p. <AS-4SAM.!.$ $t'T;R, cullntul acra ete )olZit pent a "adrc circi t4tr!i din ebraid Vi uul din sMd. r. =drtn. /n d0)it 8Mic )olZir b Dan. < cu pri0ire laoptorul ln .aE au )ct .=rreti Sadr.c, ME4 W Ab2d. 2o de ebucadle"r, prclebit .1 a )ost un cu0Jnt J*pru*utat din acad. tiSinu, 6cuptorul+, )olosit pentru ars c7r7*i.i sau pentru topit *etale. G. ]il"on. /n culhl cdre apa2 de paa, or5 tn Biblie ca o co*para&ie pentru a descrie )u*ul de la Sodo*a Ki Zo*ora QZen. @ALG8O Ki cel de pe Mt. Sinai QE-od. AL8,@SO. Jn li*ba ebraic7 post-e-ilic7 Jnse*na cuptorul pentru ars 0ase de lut sau pentru ars piatr7 de 0ar. <. (Zr. ; oal7 sau un creu.et pentni topit *etale. cV,lntul aD)th Jn Biblie lntordauE ca o nera)or, er o co*para&ie pentru pedeapsa dat7 de Du*ne.eu sau pentru cIlirea o*ului. Egiptul a )ost un creu.et de )ier QDdt. 4LGS3 %s, @@L43 @ inD. 8LstOL Duro]u h pune pe %srael Jn creu.et QcuptorO Ki D 0a topi cu *Jnia sa QEa. GGL@<, GS, GGOi N,e a]ren1, t5Eel a rre.ut prin creu.etul Jncerc7rii QJs. 48L@SO. 4. altr "ol1it nl5*i id ps. @GL1 lnr-o .onpiEtie a .Wintelor lui Dl,8a 2rc stnr ca g argintd lnercat ln cutior se"u.l sF8,B cupror de topit Qcreu.etO. s. td,rli, ,sob, portabil7+ sau ,robe+ QDptorO Q]'n EO, al doIea cu0Jnt )iind o traducerede pre)erat %n .4, <L@@3 @GL<8t ts. <@LAti ,8t in $D. tBL@G. 1. (a*inos. 6Sob7, cuptor+, un cu0Jnt )olosit Jn uoc pentru a traduce ter*enii =attTn, (ibl7n Ki (hr, iar Jn Mat. @<L4G, BS &i Apoc. ALG este )olosit ca o )igur7 de stil pentru a descrie )ocul iadului Q0e.i &i Apoc. @L@BO. $uptoare pentru ra)inat ara*7 au )ost e-ca0ate pn 'alestina la Bet-?e*eK, Ai, E&ion-Zheber, ulti*ul dintre aceste locuri a)l)ndu-se Jn e-tre*itatea de S a lui :)adi Arabah care )or*ea.7 o depresiune ase*ena-toare cu o pJlnie pe unde su)l7 0Jnturi puternice. S-au p7strat, cuptoare pentru topit )ierul, construite sub ni0elul p7*Jntulut, Ki au )ost descoperite la T)ell Je*-neh QUZhsrO, QrAR* gl MESTE"/$/R%.O B%B#%;ZRA"%E. A. Z. Barrois, Manue) d=ArchI\-logi. bibliDta t, @A<A, p. <PG<P<5 R, J. ,orb1, Studia in Anciar Tehiology, 1,@AB<, p. 11 %,l*, T.$.M. <S8 cu'ToR DE $kRkM%Dk. En o,iotul AorcDiar din l8uile biblie .lrlni.ile de lur lete i 3re au )ost Jntotdeauna cel *ai ie)tin &i cel *ai r7spJndit *aterial de construc&ie, dar nu erau deosebit de re.istente Qde eOQ. Jn 0re*uri ploioaseO. ]$7rI*iGile arse erau aproape indestructibile. Acestea erau )olosite Jn Mesopota*ia Qnea din ti*puri str70echi pentru )a&ad., penn, p.h5e, erc, h cltdiri ihportante, dd a, )ost aproape necunoscute Jn 'alestina si Jn Egipt Jnainte de 0re*ea ro*anilor. De aceea, cuptoare de cIt7*i.i sJnt g7site Jn *od obiKnuit Jn Mesopota*ia, d,, nu si Jn apropierea /ului su torddului in G s2*. @GL<@3 %D. 4<LA5 aM <L@4 T*dd *atb-d este tradus 6cuptor de c7r7*id7+, dar aceast7 tradu cere pate sI )ie incorect7, Qn G Sa*. Ki aiun, *alben este tiparul dreptunghiular de le*n pentru )7cut c7r7*i.i obiKnuite, uscate la soare, iar Jn lere*ia este )olosit Jn sens )igurat pentru a descrie pa0a5ul de c7r7*i.i dreptunghiulare de la Tahpanhes. Jn G Sa*. @GL<@ tVe@1d 1te ci Da0id ,a pu pe 8niti la *unci grele QJn acest 0erb literele ebr. d Ki r sJnt )oarte si*ilaren, cu )ier7straie, grape, securi Ki tipare de

c7r7*i.i Q*o)tEn probail c7 este Jn loc de *alben, TM adnot7ri`f9eO. 6$uptorul aprins+ Jn care au )ost arunca&i ca pecea"1 ei )ti "iden5 ai lui Daniel QD1n. <L1,@@,%S, @S-G<O a )ost probabil un cuptor de c7r7*i.i care 0a )i )urni.at c7r7*i.ile arse pentru Bab)lonul lui ebucadne&ar. $u0Jntul )olosit, =att7n, 6cuptor+, este problbd identic cu cu,,inrul asibbabnonian #tundD ,,tupbr=, %n .)ad de ctu lui Daniel p2d2ap1a cruda dat7 de ebucadne&ar este atestat7 nu nu*ai Jn %er. GALGG d Ki ln i=sip)iiL tnn.o siB8 babilonianr din cea. @8SS J.d.$r. Ki Jntr-o regle*entare 5uridic7 asiliala di, ..a, @@<S td.$r., 8*di ]au Qsu Du. teau )iO arunca&i Jntr-un cuptor, ca pedeaps73 0e.i Z. R, Dri0er, A`; @<, @ABP, p. @GA si E, n :eidnD, A); @P, @AB1, p. GAB.Ga1. ;biei#i ere )olZit ca o on"""e Jn 's. GrrA. cu pn0ire la ipot8 ca acet ,Dptor apriW+ a )1t u opror de c,.Bn5.i con. para&i descrierea )7cut7 de R. MoldeFey )l7c7rilor cuptoarelor ase*7n7toare din 0re*urile *ode*e care au lDi1t cerd ln aprcpi8a BBbilonului gh2 "-a0ono1 at BabtlM, RA@4, p. <@-<GO. $upt2r2le d. clrtui.i dir sabilonul anric au t1r polabn e *7n7toare cu cuptorul de ars 0ase de lut, e-ca0at Jn ipur Ki ilustrat Jn B. Meissner, Babylonien und As-tri.n, r,@AGS, p. G<4 Ai tig. sB,B1. M.A.M. $/RAJ. $u0Jntul ebr. ha-aD Jnsea*n7 literal 6a se ar1la pVre*ic,. Atte cueinre, d2 e-. rAan ,duh. Q1. GL@@O, teb7b, 6ini*7+ QDan. @@LGBO Ki =7*as, 6a M iute+ sau 6alert+, pre.int7 aceeaKi atitudine )unda*ental7 din care re.ult7 cura5ul. 'rin ur*are, cura5ul este o calitate a *in&ii Ki, ca atare, JKi g7seKte locul Jnrre 0irtu&ile cardinale Q$artea Jn&elepciunii 8LPO. ;pusul cura5ului, laKitatea, este g7sit7 Jntre p7catele de *oart. QEdgidicul GL@G-@<O. $atitat8 "ai2 1 0i.utt nu*ai Jn *ani)est7rile saJe Ki Jn special, Jn 9T, pe cJ*pul de lupta QJudec7tori, Sa*uel, $roniciO, %deea *oral7 nu lipseKte cu des70JrKire. $ei care sJnt obiectul speiri al gd5ii lui Du*8u Eebuie ,Be u e iea*,B d2lo$= Qt1. 4@L@<.@43 %d. tL<3 ra. GL1O. $/RAT S% E$/RAT Ab1lnla cu0ttului id T 1t2 i.b5rode. sutshti0ul tharsos apare o singur7 dat7 Q"apt. G8L@BO, %dealll cEtth nu 1te arete Q0itur8O sroics, ci o riar, ba.at7 pe credin&a Jn $ristosul care este pre.ent. Aici nu este o atitudine de 6a sciJKni din din&i Ki a suporta+ greul, ci o atitudine *ai natural7 care 0ede Jn )iecare hrpoEi0iE u "ile5 d. lictdie Q4 @ coi @1LAO, RTrbul tlar8, o )o)it ob=WDuir, din uens tui 'lato care are sensul de 6a )i Jncre.7tor, a Jndr7.ni+, 1te gssit h ED, r<L1i ln G cor, BL1 < Q,,plin5 de Jncredere+O3 PL@1 Q6*7 pot Jncrede Jn toate pri0in &ele+O3 @SL@-G Q6Jndr7.neal7+O. Ter*enul Jnrudit c(ar-seo pare s7 aib7 o nuan&7 e*o&ional7 *ai puternic7 Ki estetradus6Jndr7.neKte+*Mat,ALG,GG3 Marcu @SL4A li "att G<L@@. $e5ul 1te o rndaioire 8drDsi KJ o posibilitate constant7 pentru cel care se las7 Jn *Jinile atotputernice ale lui Du*enGen. $ura5ul se do0edeKte Jn su)erin&7 r7bd7toare, Jn statornicie *oral7 Ki Jn )idelitate spiritual7. !.D.MeD. $/%%AT S% E$/RT%T. llrn*d ebr. tu UZre. cuL"d@S% apare d. G1 de ori, tn ihp e ad5]Dllr . la*e@ Q6necurat+O poate )i g7sit de PG de ori. Alte cu0inte apar *ai pu&in )rec0ent. Ter*enii gr. a(athar-sia Q, .necui7&ie+O Ki a(athartos Q6necurat+O apar de 4@ de ori. Al&i ter*eni sJnt Jnt/ni&i *ai pu&in )rec0ent. $onceptul de cur7&ie este co*unicat prin cu0Jntul e0r. t7h)Jr, b7r7r Ki sinoni*ele lor3 T )oloseKte aproape Jn e-clusi0itate (atharps. Jn cu0intele biblice pentru ,r8), ssul 1.ic, litual Ai etic e supEpM.= %. $ur7&ia era )oarte pre&uit7 $ur7&ia trupeasc7 era )oarte pre&uit7 Ki era practicat7 ln "rile biblic.. !eodotu QG. G4 spe ii prctn egipteni se J*b7iau de dou7 ori Jn ti*pul .ilei &i de dou7 ori pn ti*pul nop&ii. Jn %srael cur7&ia )i.ic7 era o condi&ie pentru apropierea o*ului de Du*ne.eu, dac7 *oti0ul iui era adec0a t. Jnc7 din 0re*ea lui oe s-a )7cut distinc&ie Jntre curat Ki necurat. Jn Zen. PLG g7si* scrisL 6%a cu tine cJt Kapte perechi din toate dobitoacele c8te, clte o lane bdrb)t8]e ,i c)te o parte )e*eiasc73 o pereche din dobitoacele care nu sJnt curate, cJte o parte b7rb7teasc7 Ki cJte o parte )neia],+. Releririle 0ehi din c2n8 cu pli0ire la ]ani*ale curate Ki necurate se pare c7 are Jn 0edere )olosirea lor pentru sacri)icii. Zen. AL< a)ir*7 e-plicit c7 6tot ce se *iKc7 Ki are 0ia&7, s7 07 slu5easc7 de hran7+. Regulile din #e0. @@ Ki Deut. @4 )ac aceast7 disdnctie p.nEu a s1 la baa legilo. c, pdln2 h hran7. Se spuneL 6Aceasta este legea pri0itoare la dobitoacele, p7s7rile, toate 0ie&uitoarele care se *iKc7 Jn ape Ki toate 0iet7&ile care se rir7sc pe pI*Jnt, ca sI )ace&i deosebire Jntre ce este necurat Ki ce este curat, Jntre dobitocul care se *7nJnc7 si dobitocul care nu se nEnin.S= Q#a- l@L41.4a. %%. Jn ti*purile 0echi Jn 0re*urile patriarhale Ki Jn perioada *onarhiei Jn %srael Jnr/ni* aceast7 di)eren&iere. $o*para&i Zen. <@L<B QhrnDla2 cu Ri,2la ,i i.lolii )a*iliei Edlur B<u, bbanO si @ s*. GSLG1 Qinaidernrt cu ab12nb lui Da0id de la *e r2s2hi s<ulO. Din ne)2ricire. un sri5br5 au inrerpretai gr.tit disMctule ihpodanE de aici, deoarece au raportat toate regulile de acest gen <SA $/RAT S% E$/RAT din 9T cu presupuse tabuuri care J&i au originea Jn sup2sriWi, QD. A. s, '8(e, tDB, 4, p. <Gs i.l*.O%D. %n di'/% 're%DToT

'ro)e&ii, ale c7ror standarde etice Jnalte au )ost acla*ate de to&i, au 0orbit de ase*enea despre necurI&ie. baia, ln 0i.iF ltri epei 0nr8re de neprh3nlre, a pre.is c7 dru*ul s)in&eniei *i 0a )i tra0ersat de cei necura&i Q<BL8O3 de ase*enea, el a Jnde*nat %erusali*ul s7 se J*brace cu t7ria sa, pentru cI cei net7ia&i nnpE5u Di cei nR*li nul 0or Mi tulbua ln 2sd s7u de glorie QBGL@O. 'ro)etul le cere de ase*enea celor care )ac slu5ba s)int7 s7 e0ite orice lucru necurat Ki s7 se cur7&eascI pentru a purta 0asele s)inte ale Do*dui QBGi@@O. osa, pr)etd dhgZtei ndntelese a lui Du*ne.eu, a a0erti.at poporul s7u c7 regatul de nu nu*ai c7 se 0a Jntoarce Jn Egipt, ci 0a si *Jnca c2 Zte t@et in Asi.ia QAL<O. AnZ, arrrlrorul i)t galabil al neprMnirn lui Dll*d4. a rBspF la Jncercarea de a a*u&i *7rturia lui pro)etic7, a pre0es tit c7 A*a&ia din Betel a0ea s7 si*t7 ap7sarea *Jinii lui Du*ne.eu chiar Jn )a*ilia lui si c7 0a *uri Jntr-o &ar7 necurat7 QPL@PO. 'reotul E.echiel a e-pri*at Jn di)erite *oduri de.gustul pe cac @-a si*&it pentru *u.]ia poporulu s1n ii p2ntu *odd h c)t el JnsuKi a )ost che*at s7-@ .ugr70easc7 dra*atic Jnain tea lor Q4L@4O. %9. #egea, *o.aica #egea lui Moise a ar7tat clar distinc&iile dintre curat Ki necurat, dintre s)Jnt Ki nes)Jnt Q#e0. @SL@SO. ecu-r7&ia a )ost Jn principal o pJng7rire cere*onial7, nu *oral7, a)ar7 de ca.ul c7 era o ac&iune 0oit7. ecu=e)a , lnpiedi8 p2 s o* si slu5ea,ci la erctuar Ai s7 aib7 pIrt7Kie cu )ra&ii s7i de credin&7. 'Jng7rirea ce[8d<E putea a0ea le ln ))ii nulte nodui si distau p!eddi p2nd curn,re. a. Atingerea unui trup *ort Jl )7cea pe o* s7 )ie u8t $ *. @A.@@GGO, 'ostit r2gulilo. diD 0l cadaDul lll8 8 el Mi phgrritor Dlpt toat2 pbbabilititil2 8dU0nn sinbolia pend p.potul lui Du*ne.eu gra0itatea &i consecin&a )inal7 a p7catului. b. #epra pe o persoan7, pe J*br7c7*inte sau pe o case, 28 ping1rire Q%a, @<-@4O, c. Scurgerile naturale Qlegatele )unc&iile de reproducereO sau nenaturale produceau pJng7rirea israeliW%or Qb0, @G,lsO, d. MJncarea c7rnii unei p7s7ri unui peKte sau unui ani*al necurat Jl )7cea pe o* s7 )ie necurat. #e0. @@ ,i Deut, @4 contin Zte anpl2 de adnEl2 ))iZ si necurate. Ani*alele de prad7 erau considerate necu rate deoarece *Jncau sJngele Ki carnea 0icti*elor lor. '7s7rile necurate erau Jn general p7s7rile de prad7 Ki cele care se hr7neau cu *ort7ciuni. 'eKtii )7r7 aripioare &i )7r7 sol.i erau necura&i. /nii au cre.ut c7 Jn)7&iKarea lor de Karpe e-plic7 interdic&ia de ai *Jn2, dd h Are(nt ]i* ce interdictia de a *hc. a1t grup de peKti a )ost o *7sur7 Jn&eleapt7 din punct de 0edere igienic. AtJt racii cJt Ki. crustaceii pot cau.a intonTtii alirentare si pot ) putetori de to/ Qc, s, $ansdale, Ani*a&i o)Bible #ands, @APS, p, G@<O. MJncarea c7rnii ani*alelor s)JK5ate sau o*orite Jn *od 0iolent prcduca de e*eE EsBWe QE-od, GGL <@5 ,.0. @PL@BL "apt. @s3GS, GAO. Mh2"a siry2lni a )ct inr8i,A din cele *i hhi tinpui Qcd, AL4O. e !and5capuile ii.ice eEu 8 5deEre a o Ru. ra&ie prin )aptul c7 J*piedicau apropierea persoanei bandicalate de .%tu. slnt dare re<di clap p2n"u 1ii lui Aaron, preo&ii care slu5eau Jn sanctuar Q#e0. G@L@1-G4O. Jn )ine, nepedepsirea o*orului QDeut. G@L@-AO Ki in speial idolaWia Qos 1L@SO rscau 2 lntr8sa ldE s7 )ie necurat7. Jn pri*ul ca., cine0a a #o0it pe cel ce este dupa cnipur lui DDl*a Qca. AL1O, ln tinp ce ln .l doilea c.. eE o 0io#are a lnchhnrii spiritule datdate lui Durea QEiod. G;i4O. 9. %n *lrllc pct-Ldue Scribii din 0re*urile post-e-iliceKi )ariseii din perioada =% au rnarn ln Rod arti)icd distinclia dl)tte 8t ii *uat QM.* PLG, 4O, A )1t elabont u sirten conde- iigi ap]Bror De e-enplu o 2rte cdonicL spunea c7 *u*ie sJnt necurate3 o carte ne-canonic7 spunea c7 nu sJnt. $ea *ai *are dintre cele Kase sec&iuni din Mishnah QMiKnaO se ocup7 cu subiectul puri)ic7rilor. u*eroase reguli dau 0aliditate obser0a&iei )7cut7 de Do*nul nostruL 6A&i des)iin&at )ru*os porunca lui Du*ne.eu, ca s7 &ineri datina 0oastr7,+ VMarcu PLAO. 9%. ecesitatea Kl )or*a puri)ic7rii ,sra2l teblia s% ne D popo. shnr Q#20- @@L@@4-4BO ii separat de orice necur7&ie. ecur7&ia cere*onial7 0orbea despre p7cat. $ur7&ia trupeasc7 era o cerin&7 Jn cietat2a lor. #2sile cuJatnii elau l*te de l)th5 nibn cind re aprcpiau de Dlt)ura. /r o* cEt 1te * o* 2re 2 pete aprcph de DuM.eu 8 se % se Jnchine, R)e.i E-od. @AL@S K.ur*.3 <SL@8-G@3 tos. <LB. %n sensul religios aO cu0Jntului, curat Jnse*na ce0a ce nu pJngIrea din punct de 0edere cere*onial. Te*sul 2ra toldit c, pri0ie la din"re Qcd. PLGO, ldui QlF. 4L@GO, obidt2 Q(. 11@SO ]u p2More care nu erau pJng7rite din punct de 0edere cere*onial Qntua@O Q@ san, GSLG15 r", <1LGsO, ln ps. @A3A5 B@Lg @S ese aFt1 ln ,24)t cudda eu puitatea etid. /n s2s 1r lndnit ln 2re 1te )olosit d0lntul, Ki anu*e 6)7r7 pat7+ sau 6)7r7 0in7+ este g7sit Jn "apt, @8L1. Modul obiKnuit de puri)icare consta Jn J*b7ierea trupului Ki Jn sp7larea hainelor Q#e0. @BL8, @S-@@O. $ur7&irea de o anu*it7 pJng7rire speci)ic7 necesita o css)ire s,2cial1 Qld. tsL@AO, la )el ca )l naAt8 de copii Q#e0. @GLG, 83 #ucaGLG4O, lepra Q#e0. @4O, atingerea unui cada0ru Q u*. @A3 pentru un na.ireu, M. 1.A-@GO. cnrl)8 poate t rt.icl Q%d. 4L@@3 Mat. <L<O3 ritulB, printr-o 5dt), pentl, prc.t QE-od, GAL<1O, p2nEu a bpDi psdnn Q *, <sL<<O, p1t=u a Jndep7rta pJng7rirea cere*onial7 Q#e0. @GLP3 Marcu @L,@4O3 eticl, )ie lrin lnd2,Brtar8 neurag2i ]u peca. nnui onulu5 Q's. @@ALA3 %ac, 43<O, 12 prin Jndep7rtarea 0ino07&iei de c7tre Du*ne.eu VE.ec. G4L@<3 loan tBLGO. $uidE rituale era e)aMi, de ap1, de )e s,

d2)tnsrei0acirodi.'s, s@LP 1E u e-npl, bun de cere*onial care ilustrea.7 aspectul etic &i cel spiritual. Da 0id sa rugatL 6$ur7&este-*7 cu isop Ki 0oi )i curat, spal7-*7 Ki 0oi )i *ai alb decJt .7pada+. 0n. conceptla ould T1ta*2nt %n i d"tuile sale cristos pF a8trt p2 cur4ia noBE si pe ea crcrcDislA QMatu P@@=G<O. cele *ai puternice de*asc7ri au )ost la adresa celor care au ridicat cur7&irea ritual7 Ki e-terioar7 *ai presus de cea *oral7 Ki etic7. 'Jng7rirea i*portant7 nu este cea cere*onJalI ci aceea etic7. ; citire atent7 a anu*itor re-r2 din T re dd indicatii d pri0irc la obiceiuile e0reilor cu pri0ire %a cur7&ire Ki pJng7rire. Marcu PL<-4 este o a)ir*a&ie concis7 cu pri0ire la sp7larea *Jinilor, <@S $/R$/BE/ pJng7rirea contractat7 Jn pia&a public7 Ki cur7&irea 0aselor. %oan GL1 *en&ionea.7 tangen&ial *etoda de puri)icare la intrarea in casa cui0a, iar %oan <LGB arat7 cl p"ble* cudtirii Da s subiRt .ontloresr. 'uri)icarea pentru s7rb7toarea 'astelor era gu0ernat7 de reguli stricte3 la acestea se )ace alu.ie Jn %oan @@LBB Ki @8LG8. $Jnd un lepros a )ost cur7&it, a )ost Jnde*nat sI aduc7 5ert)a pe care o cerea #egea lui Moise pentru cur7&ire QMar, rL44O. '1tu a pototi i*podi0ih )a&7 de sine Ki pentru a ob&ine o acceptare *ai uKoara a *esa5ului s7u, 'a0el a trecut prin ritualul puri)ic7rii Jn Te*plul din %erusali* Q"apt. G@LG1O. Aceast7 purtate durat7 trebuie e0aluat7 prin pris*a ideii sale de a se race 6tuturor totul+ -inter al ia Qprintre alteleO, s7 tr7iasc7 printre e0rei ca un e0reu a 6de dragul E0angbeltd+ Q@ $or. ALGG s.l*.l. "ap.d acra nu dini nuea.7 ade07rul c7 %sus $ristos a respins toate regulile Di obiceiuil2 lditi.e a pri0ir la cs*ri Deuare QMat. @BL@GS W Mdu PL1-G<O3 tocMi lr ll*i* acestui Vapt i s-a poruncit lui 'etru cu* s7 se co*porte m"apt. @SL@< K.ur*.O Ki Jn lu*ina lui 'a0el a pro*ulgat preceptele sale pentru tr7irea creKtin7 QRo*. @4L@4, GS, % cs, 1L@<, aot. G.@1, G/GG3 Tit @L@BO. in EEj AL@< K.ur*. se sublinia.7 c7 singura pJng7rire care contea.7 din punct de 0edere religios este pJng7rirea conKtiin&ei, pe care o poate cura&i nu*ai 5ert)a lui cti.toc, adsL ln rrdnul spiritul. AKa cu* este de aKteptat, e0angheliile 0orbesc cel Mi ndt d1prE dist5ncli. airc cuat si E8r. 'uri)icarea este tratat7 Jn e0anghelii Jn cJte0a categorii. Este *en&ionat7 Jn leg7tur7 cu lepra QMat. <LG3 Marcu @L443 #uca BL@43 @PL@@-@AO. $u0Jntul )olosit Jn acest conte-t este (athari.ein, dar Jn #uca @PL@B Qca.ul celor .ece leproKiO este )olosit ter*enul tasthai Q6a 0indeca+O. $ur7&irea unui lepros a0ea dou7 laturiL QaO ritualul 5ert)irii a dou7 p7s7ri Q#e0. @4O3 Ki QbO cere*onia care a0ea loc dup7 8 .ile. Jn ce pri0eKte **carea, e-istau sp7l7ri rituale ale *JinJlor QMat. @Br@-GSi Maru PL@G<L %2n GL1i <LGSO, AKa c* d arrbi de5a, 2-isE o pui)carc lesaE de pEre Qr8n @@LBB3 @8LG8O. Trebuia s7 aib7 loco cur7&ire co*plet7 a cTi de orie .rut d1pit QE-od rGLrs, @A-GSOr @<LPO ltr )ire, dnp abWeM hui .opil ] aduea o 5ertS la ter*inarea perioadei de necur7&ie, adic7, 4S de .ile pDtn e hLiat g ao de .ile penEu o )di" m#ucaGLGGO. 9%/. $onclu.ii /nii au presupus c7 legile care regle*entea.7 cur7&ia Ki necurI&ia nu nu*ai c7 au a0ut e)ectul de a J*piedica elaWile ciale Ai Elisio] cu p1ginii, tn rpeiat ir proble*a *JncIrurilor, cic7 au )ost date toc*ai pentru acest scop. Moore crede c7 nu e-ist7 do0e.i interne saue-te*eca s7 5usti)ice aceast7 po.i&ie QJudais*, l, @AGP, p. G@O. Ra&iona*entul lui este ur*7torulL ,,A-cestea erau obiceiuri 0echi, a c7ror origine Ki *oti0e au )1r uitate de5a de nutr, unele dinne eb srnr JntJlnite si la al&i se*i&i3 altele, din cJte Kti*, erau speci)ice lui %srael3 dar Jn ansa*blu s7u, a* putea rpunc ca sist1l, ele erau obieiuile disiirctire p2 care eii l2.a, do)tsit de la strl*osn lor ,i a0eau l clasi)icare religioas7 Jn dou7 categoriiL lucruri s)Jnte Ki lucruri pJng7rite. Alte popoare au a0ut obiceiurile lor, unele pentru toate clasele sociale, altele, ca Ki %a e0rei, speci)ice pentru preo&i, Ki aceste siste*e erau de tuns distircnre, Qop. rit., p. G@.GGO. indis.ulia d1pre regdile cuprh.itoaE care di)eren&ia.7 Jntre peKti, p7s7ri Ki ani*ale curate Ki necuEte, au )ost date di)e.ire notiFW po"u ac1te legi. Motinn Eadi)5oMl Di cel *i Fid2rr 1te de ordin religios sau spiritualL 6S7-Mi )i&i niKte oa*eni s)in&i+ QE-od GGL<@O, ; alt7 e-plica&ie este de ordin igienic. A rZi adopEtB de Maibonide, ))irete )iloD) Deu din Spania E0ului Mediu, Ki de al&i Jn07&a&i de renu*e. Arsll[L!in, spri5init de cretlrile *oddD a t1t cE p2ttii grl Wt.i ti poEii tind sl prbdlc, boli Q$as. dale, op, ci.., p, AAO. ; ah , interprebre a )Zr de ordiD psihologic, Ani*nele int)l5e )ie .L par d2Ga1. t7toare )ie c7 produc un spirit de cru.i*e Jn cei care le nrAnhce. al latrul8 *ori0 1e dultst se spu2 c7 i.raeli&ii, la )el ca &i persanii, au atribuit ani*alele necurate unei )or&e rele. S alt7 e-plica&ie este de ordin na&ional Ki sus&ine c7 israeli&ii au )ost Jncon5ura&i de ase*enea interdic&ii pentru a-i tine separa&i de toate 8lelale popoare- oponenWi ac1r2i corepg au arB. bt ce di*le#e inc.i] T les2 lVi Moi] sint pradic ac2@2aAi cu dinalele in8is in relisine hindrtilo,, bahnoniennor Ai esiptdnor. $ea *ai popular7 teorie Jn cercurile critice este cea prcl#NB de F Rob2tun s*irh ;ne Raision .) rhe Se*ites, p. GPSO. Moehler o e-pri*7 succintL 6A0tnd Jn idler2 )aptul d al*p2 o.ic2 )iib pri*iri0 .r2de cd duite anirnle slnt bbu, e sEline c, ani*tele inter.ise sau ta bu au )ost considerate la Jnceput ca un toten al c#ndui W li sa adu lnchi)tc, da, )apt2le aduse Jn spri5inul teoriei nu sJnt su)iciente, Jn special Jn ce ti pri0eKte pe se*i&i, aKa JneJt teoria r7*Jne doar o specula&ie ingenioas7...+ QJeFE, 4, p. BAA@. Dac7 d3n da"lor biblie %oq lor norula, e-p#i.r"ile .oRre slnt 8 spintul, si 8 igieica

B%B/;ZnA"E. A. $, gen1, ,,'8, 'uity, 'ri )ication+,StandardBibleDiaianary, p. P@A-PG@3Z.A. siruoa =$ler dd /elen, !oly and pro)and,, Eba @, p. 4<1<4a5 J. !1riras, ,,clean, !DB, @, D. 44AL R. Brue lbyld, ,,'tri)i.arion, D$$, G, p. 4BP-4Bai p. :. $rannell, 6$iean+ Ki 6$leanse+, %SBE, @. p. 11P-1183 6/ndeanness+, :DB, p. 1@P3 A. S, 'ea(e, 6/nclean, /)tle*s+, 8DA, 4, p. 4GBa<4L $hdl1 B. :il. lia*s, 6/ndeanness+, %SBE, B, p. <S<B-<S<P3 JeFE, 4, p. @@S-ll<KiBA1-1SS3Zeorge", Moore, Judais*, @-G, @AGP3 M. Datgla, 'tiry dna De8er, @A1B3 c, S. $atudale, 4ni*ot o`ai1le i,+nds, ,AP;, p. AA, G@< $.#.", $/R$/DE/, in eb., ru e-ittt u a0inr sp2aal pentru 6curcubeu+. Este )olosit cu0Jntul obiKnuit care dese*nea.7 arcul )olosit Jn lupta QDeletn, Jn T cu0Jntu [2ie rrn. %n $r# AL@<. @B ni s sruoe cg arcd de rl.boi al lui D,*.au, Dc<2, a )1t ps h non ca M se*n. al leginindui Slu cu e g .a o pronisiM ci nu b *i *ici t2e 0ietuir8rete cu u potop, Se pare c7 se*ni)ica&ia este c7 un lucru care a )ost b ar*7 de ra.boi d u sinbol al le.budrn a derenit un si*bol al p7cii Ki Jndur7rii Jn 0irtutea )aptului cI a )ost pus Jn nori. 'e )undalul norilor negri de )urtun7 arcul de r7.boi al lui Du*ne.eu este trans)or*at lrt.u Mubeu de rabl2 indurerii si haelui ,ui, Du*ne.eu a )7cut pace cu poporul legI*Jntului S7u. De ase*enea )n E.ee. @LG8 curcubeul Jndur7rii apare Jn 5urul tronului gloriei Ki 5udec7&ii di0ine, Jn Ap2. 4L<5 @;L@ %e. ar2 o 02deni2Ai si*ilarS cu cea . lui E.echiel. J.Z.SLS.T. <@@ D/RSA cuRsl, Dispo.iri0 8ic, )olcit ad14 cu o o8 *eal7, pentrua prinde p7s7ri sau ani*ale, 0a )oloseKte 6cursa+ pentru P cu0inte ehr. Ki G cu0inte gr., dar 0sr traduce *ai e-act prin al&i ter*eni Jn %o0. @8L8, @S3 'lJn. <L4P3 @ $or. PL<B. Ter*enul ebr. pah Qc). egip. ph=O este tradus 6la&+3 literal este )olosit nu*ai pentru capcanele pentru pas7ri Q9e.i 's. @G4LP3 'ro0. PLG3 Ed. AL@G3 A*os <LBO. /lti*ul pasa5 *en&ionea.7 dou7 )eluri de capcane )olosite de p7s7rari, una care &ine pas7rea la pI*Jnt Ki una tn care un la& se prinde Jn 5urul girului p7s7rii Ki se strJnge. Jn *a5oritatea ca.urilor pah este )olosit Jn sens )igurat, de e-e*plu Jn %os. G<L@<3 %o0. GGL@S3 's. @@AL@@S. Ter*enul pah este tradus 6la&+ Ki Jn %o0 @BLA3 Js. 8L@4. $u0Jntul ebr. *IDei, care Jnsea*n7 probabil 6instru*ent de lo0it+, este tradus 6cuis7+ Qde GG de ori Jn 0srO. Jn sens literal este )olosit Jn %ot 4SLG4 QJn trad. ro*. este para)ra.at, 6lo0indu-@ Jn )a&7+O, unde se spune ca hipopota*ul nu poate )i prins Jn cura7. E-e*ple de )olosirea Jn sens )igurat a ter*enului *IDB soitL E-od @SLPL G<L<<3 G S.n. GGrD 'r, gLBL '"r GSLGB3 GGLGBL %t. AL@4, 0 traduce*TJercu5a&+ bi's. i4SLB3 @4@LA3 A*os <LB. Alte cu0inte ebr. traduse 6curs7+, Jn sens )igurat, sJntL *7sId, 6curs7 Ki ta&+ QEd. PLG1O Ki cu0Jnrul Jnrudit *=s$&d7 QEJec. @GL@<3 @PLGSO. Jn Apocri)e, cu0Jntul 6curs7+ Qgr. pagisO este )olosit ln l2Bltu, d ga.2@. QEdeisttul GPLGSO, .it i n s )tur QEcleiaricd AL<,@<3 GPL, GAO. Jn T cu0Jntul gr. pagis este tradus 6la&+ Jn sensul literal al cu0Jntului nu*ai Jn #uca G@L<4, care co* para 0enirea neaKteptat7 a Do*nului cu la&ul unei capcane. $u0Jhtul pagis este )olosit Jn sens )igurat Jn R8 @@LAL %Til# <.Pi 1rDG Ti*, GLG1, Jn Egipt, Jn .ilele noastre, sJnt )olosite ur*7toarele senui de cle, dinirE ere ltrle au ]niElWte anticeL o plas7, o Kindril7 pus7 peste o groap7, o cutie cu un b7&, un la&, o capcan7 cu dou7 )7lci care prind gJtul 0icti*ei, o capcan7 cu o uK7 care cade sau care este Jnchis7 cu un arc. BE#%ociA"rE. $. DalMr, rb.it ud SirT 1. @A<A, p. <G@-<4D Z. Zstr*rl $otribud8 ro rh. old Tistanat )t*iioloot oJ thc S@1., @A413 c. R. DriE, ,,Re)l2cttc" o, Rsnt Articld, G. !eb. *dDd, Quatil de lo0itO+, JB# P<,@AB4, p. @<@-@<1. J.T. $/RTE. @. lbi tra-a Q,raJh, %i. <4L@<O, +o tlgrrditur7 sau o curte+, cu* este cea dintr-o cas7 particular7 QG Sa*. @PL@8O sau dintr-un palat Q@ )*p. PL8O, sau dintr-o gr7din7 QEst. @LBO. Ter*enul este )olosit )rec0ent pentru curtea ]cortului Qde e-. E-od. GP3 <B3 <8O3 curtea interioar7 Q)tehIser, happ=nt*t&, de e-., @ )cnp, 1L<1O &i curtea e-terioar7 Q(eh7ser hahJsonI, de e-., E.ec. @SLBO a Te*plului lui Solo*on3 cur&ile ]Te*plului din 0edenia lui E.echiel QE.ec 4S-41O. 9e.i 4, *ai 5os. G. =+.arI, un cu0Jnt care apare rareori Ki de aceea sensul este incert, dar este e0ident c7 este )olosit Jn sensul de 6curte+ Ki de aceea este tradus ca atare Jn G cbtr. 4LA3 1L@<. <. ball, ssn, oadu rurea Qe geluiO+i3 Jn trad. io*L 6un l7caK al regelui+O Jn A*os PL@< Qbi&*a*t7(I3 traducerile di)er7. 4. =)r, JnGH*p. GSL4 este tradus 6curte+, pe ba.a unor MS. Jn cate este f]resauQ`taOser, 6curte+ $eFS @' *ai susO. B. Zr.auJe, un le lrgradit d o de.biderc apa)t o datl QApe. @@LGO ei 1te )dda =cutd= Qr'A%-=iD. En Te*plul lui %rod, care nu este descris siste*atic Jn BiblD di<tlu patru cu4iL curte, eduilor, tea )e*eilor, curtea b7rba&ilor Q%sraelO Ki curtea preo&ilor3 acestea sJnt enu*erate Jn ordinea crescJnd7 a a*cErului 2-clsi0 Q=AR*TE$T/R-4O. T,$.M $/?. @. /r*aK al lui!aro, tat7l 0Jn7tonilui i*rod Qcd, @SL185 @ $ror @LT@SO,

G. Regiune Jncon5urat7 de rJul Zhihon QZen. GL @<O3 ,rcbabil lD Asia .le C )T, nici o bSntun cu 4 de *ai 5os3 0e.i E, A. Speiser Jn "estschri)c Jahannes "rieAtuh, tABA, p. 4P<.4<s. <. un oD din s4intis lui Enlatnln3 clte2 0db2 ale lui l-au )7cut pe Da0id s7 scrie un psal* QPO Jn care cere i.b70ire Ki dreptate. 4. R285u%E din s Bgipnrld, adi.,, lbia e, sDddlrui +rriori.+ din sri2rile clasi8 Qnu Ablsinia *odern7n. u*ele $uK, arrt Jn ebr. cJt Ki Jn asir. deri07 de la egip. M, Q)or*e *ai 0echi M=s, M=SO, 6$uK+. %ni&ial a )ost nu*ele unui district situat unde0a Jntre a doua Ki a treia cataract7 a ilului, Jn 5urul anului GSSS J.d.$r.3 6$uK+ a de0enit pentru egipteni un ter*en general dese*nJild ubia, ter*en care a )ost preluat d. e8i sirieni, ai de aRii Qc, '8er, in lNan 1, @AB8, p. <A-18O, Jn G $ron. G@L@1 arabii sJnt 6aproape+ de etiopieni - sdic,, de 8laltl pane a Mtdi Ro)iiL h nn2riul @ J.d.$r. ]Siena sau Se0eneh Q)a pre.ent AsuanO repre.enta grani&a dintre Egipt Ki Etiopia QE.ec. GAL@SO. 'lasarea &inutului $uK`Etiopia unde0a departe ne per*ite s7 Jn&dege* *ai bine 's. 18L<@3 8PL4 E.ec. GAL@S3 Tei GLrG5 <L@S3 si poate AlM ALPi a rct l. grani&a %*periului 'ersan 0ast al lui AhaK0eroK QXer-sO QEr, @L@3 <LA Ui t2-te dit r8 lui -ercO-Thipe etiopiene au )7cut parte din ar*ata lui ]?iKac care a hpta rnpotiE lui Roho.* QG cron, @GL<O W din ar*ata lui ]gerah care a luptat J*potri0a lui Asa QG crn, @4LA, @G-@A3 @1L<O, Mai tJr.iu, h tiDpul lli (aia Q@@L@@3 @8LrD.*. Qinai8 agiptlrd @AL@ D,[*,O3 GSL<=B3 Di 4<L<3 4BL@4O, Egi=nD i Etiopia il)t strJns legate - deoarece Jn ti*pul 0ie&ii lui %saia Dinasti1 a GBV +Edolianl+ a do*it pet2 .ntdou, larile3 0e.i regele ]Tirhaca, Hs. <PLA Q_GH*p. @ALAO,c`. <1L1, et. a* <LA ren)tta de a))i a8sta situ"e. Mai d.iu ,EL, dup1 a l 11S id,cr,, srta Qii to. nulO Egiptului Ki Etiopiei s-a separat din nou, iar a.ehiel Q<SL4-B, AO spue c, <Q)) iin5Ent a Esip. tului 1te 1 ]rtisrcnt "rd Etiopia3 br %2r 41LA, de ase*enea, etiopienii sJnt doar *ercenari Jn ar*ata egiptean7, ca Jn .ilele tui ?iKac. 6Topa.ul+ a pro0enit din aceast7 &ar7 m%o0. G8L@AO ai c7rei locuitori a0eau pielea neagr7 care nu putea )i schi*bata Q%er. @<LG<O3 de aici ar Eir Ebed-MelN la c@rn1 'riilui %uda Q%er, <8LP K.ur*.3 <AL@B K.ur*.O Ki *inistrul reginei $an-Nlae Q)apt 8LGPO. Alergrbnn ce i.a ds lui Da0id Et8 no4ii lui Ab1alon a )1t ,,DBit= QG San. @aLG@, G<, <@.<GO. Btiopla apae ln ,rcne" h Ea. <<Ls ii Dan. @@L4<. ped *, @GL@. re.i T"EMEE E)l; '%A A. M.A.M. <@G $TM T $/W@i -n%SEATA%M. R28el2 din aEn- ah.nin QE Siriei Y Mesopota*ieiO care a sub5ugat %sraelul rt*pde 8 ani pJnac)ad poporul a )ost i.b70it de ;truel QJud. <L8-@S[. AtJt 0ersiunea ebr. dt Ki cea gr. Jl pre.int7 ca un nu*e propriu co*pus, neobiKnuit &i necunoscut din alte surse. Au )ost )7cute di)erite Jncerc7ri de a identi)ica acest nu*e care ar putea )i Jnrudit cu $usan, un ter*en arhaic pentru *adianJ&i Q!atO. <LPO care. )iind no*a.i, au a5uns pJnI Jn Siria Q]A-RAMO, unde e-ist7 un loc nu*it fsnr* QMushan-ro*O. /nii au Jncercat s7-[ identi)ice cu sirianul %rsu, care a do*nit peste Egipt ti*p de 8 ani, Jn 5urul anului @GSS ln.cr. Q% ES @A @AA, p. G<@-G4GO. o inr2rUEtrE antic7 a nu*elui, 6$uKan cel cu r7utate Jndoit7+ sr7 la ba.a 0ocali.7rii din TM, 6RJKeatai*+3 c). Ki nu*ele Massit, MaSJa-risat, sau nu*ele etiopian ]$uK. DJ.:. $/TA. cetate antica din Sabilonia aed. latu. din su*er. gu-du-7O, reKedin&a .eului ergal3 locuitorii etal5i au %1t depo4ati de care Sa4pn lenEu a rep.trlr s1Mia QG %np @PLG4, <SO. #ocul, unde s a)l7 ast7.i o *o0il7 nu*it7 leit %brahJ*, a )ost e-ca0at slLM h @a<@-G de cAtE !o*urd Rssn, de a ob.2)rt c, odinio.tB etatea 8 )8rte iniirsn. B%RuoZR.A)%E, !. R,sd, AWittr 8d th. #1d ot ii*d, raAP, p, <A1, 4oA.4P%. T.$M. Q/TREM/R DE 'iMl r. Datoritd stutuii seologic., dt*u2le de penl)i .u )ct o a dout natur7 a ='alestinei. Jn scrierile biblice cutre*urele sau )eno*enele asociate cu acestea sJnt relatate Jn di)erite perioade Ki sJnt atestate Jn unele e-ca0a&ii Qde .r.C.Cadin,ll8r, @APs, p. @sS-@B@Oi orenF rint *en&ionate la Mt. Sinai cu oca.ia d7rii legii QE-od. @AL@<O, tn .itele lui sad Q@ sd. @4L@BO, trie Ql Zaod.hnp. @A,uO, o.ia QAn1 @L@3 .ah. @4Lt, 'a,2l ti sila Q"apt. @1LG1O. /n cutre*ur asociat cu )isurarea crustei p7*Jntului a ni*icit pe $ore &i to0ar7Kii s7i Q u*. @1L<@O W u ]ningt sinilar d put8 1 eiat cu distrugerea Sodo*ei &i Zo*orei Q0e.i A*os 4L@@O. cutD=nrl de la rtEttnirc 1te deris ln Mat, GPLs@ K.urai. ca )iind Jnso&it de *ani)est7ri *iraculoase. E-ista nu*eroase re)eriri la aceast7 )or*7 groa.nic7 de cala*itate natural7L Jud, BL43 's. @8LP3 GAL13 AL45 @@4r45 %8@ GL@S5 <L@13 A*1 aLa3 aM @LB3 !W, <L13 gah, @4L43 At8. 1L@G3 8LB3 @@r@<3 @1L@4. $utre*urul a )ost interpretat ca o5udecat7 di0in7 Ss. GAL1i E(, <aL@A r,l*J. cuMurel2 QrouO slnt atestate Ki1i te-te asiriene Q`raD 4,@AGP, p. @81-@8AO. B%B/;$RA"%E, 'dtru o l,=rl a dEenFlor din era creKtin7, 0e.i E. !uit, articolul 6EarthDua(e+ Jn !D4 @, p. 1<4.

J.M.!. DJ.:. $/^%T. $u&itul pri*iti0 de cre*ene a )ost )olosit in ;rientul Apropiat Jn *od obiKnuit pJn7 Jn 0re*uri rent alBne d. cuitere de netal. in F 2tE rcn &ionat Jn leg7tur7 cu ]drcu*ci.ia )iului lui Moise Ki a poporVlui lsel QErcd, 4LGs3 %c. sLG-<O, poate pen)t *oti0e igienice Jnt*cJt cu&itul de cre*ene era )olosit o singur7 dat7 Ki apoi era aruncat. $u0Jntul ebr. htreb )olcit h a.1e 'ls5e Li ln c2le d1pre au to -nutil a E peWor de#i*g'ls5eLi ai @ui Bel Q@ %*p, @<LG<O, itrdice ae obicei o ebie 1.url. %, '8. <SL@4 1te sircni* d ebr. *a=a(ele&, un cu&it )olosit la *as7. A0raa* a luat cu sire o as4e8 ebie eurd p.Vtru al 5ughia pe %s] Qc2n, GGL1O3 o asd2l de ebie a )1t )olZte de le0it pentru a o de.*e*bra pe concubina sa QJud. @ALGAO. $u0Jntul ebr. sa:c)n Q'ro0. G<LGO este Jnrudit cu ter*en ara*. sa((in Ki cu cel arab si(()n, 6cu&it+. 0a Ki 9R ur*ea.7 ter*enul cultri din RAilg. dnd traduc cu0Jntul ebr. unic *aha,Bpt*, 6cu&ite+ QE.ra. @LA3 c). sir. Map7O, 0sr traduce 6c7delni&7+, pe ba.a t2%nnli din @ asdra GLA Qsr, rhir]oiO. [raduc8a din i5c( 6de un )el di)erit+ Qgr. parSiag*aiaO red7 tern2nd 2br. dar nu 1*c, l*inA sulra Delgului A.R.M. $/9l T. Jn 9T 6cu0Jntul Qd7h7rO lui Du*ne.eu+ 1te lolsit de <A4 d2 ori cu re%Dire %a o 8oMidE di0ira 8rc 0in2 de la DllMeeu p2nt, Mi )lb )or*7 de porunc7, pro)e&ie, a0ertis*ent sau Jncura5are. "or*ula obiKnuit7 esteL 6$u0Jntul lui %ah0e @-a 0orbit Qlit. 6a )ost+O lui ...+, dar uneori cu0Jntul este +0r.u) 8 totr-o rea2nie Q%s, Gi@r %e,. GL<@3 <aLG@O. cr0intul lri %ahE ate o e-tidd.r2 a p2M*litati5 di0nE, in1tit o autoritate diti.l ti tlebuie adbt de lra2ri si de 2*ni Q's. @S<rSi Ddt. @GL<GO3 el d7inuieKte pe 0ecie QJs. 4SL8O Ki o dat7 ce este rostit nu e poate int8re i*plitrit Ss, ssL@@O, Este )olcit ca sinonin penh le<a )rdraO lui Dll))ireu ln 's, @@A, unde se re)er7 la cu0Jntul scris Ki nu la un *esa5 0erbal. in T EdB doi t*iL ]losor li rhEna, el dinlii te)r.n )iind )olcit ln nod supcn cu pri0ic ia nd. 5ut r2ngheliei c.rVtie QMru G.Gt "apr. 1LGi c. 1L1O, desi Wi 2l doil8 te,Llu )t acelai ss QRon. @SLa3 E)1. 1L@P3 EF,1LB, etcO, DoMrn rcsh a Ziit $u0Jntul lui Du*ne.eu QJn pilda se*7n7torului, #uca 8L@@, 8itiM.4 PL@<i #ua @@LG<O, d1r ln E0.nsheliile siroptic2 El a )olZit inrotd2aF plualul cind s=a re)Dit la llE5ul snu $rulintele Mele+, Mat. G4L<B, ti i2rt2l2 p4alel2i Marcu 8L<<3 #uc. G4L44O-Jn E0anghelia a 'atra, Jns7, este JntJlnit )rec0ent singularul. 'entru biserica pri*ar7 6$u0Jntul+ a )ost *esa5ul re0elat de Du*ne.eu Jn $ristos, *esa5 care trebuia predicat, r7spJndit Ki ascultat. Era cu0Jntul 0i.Wi Q"ilip G@@1O, dr=lnWl addrtului QE@1, @L@<O, cu0Jntul irIntuirii Q"apt. @<LG1O, cu0Jntul J*p7c7rii QG cd. BL@AO, cullnnn tun Q@ cor. @Ll<O. B%B/;$RAEE.!. !aarbec() a6 ln MD %T<, p-@SPa.@@413 d DebtFs %.o., ,r TD T4, p. 1A-O,4<. J.B.Tr. <@< DABERAT QD;BRATO DABERAT QD;BRATO. cetate l20irice din bl toriul lui lsaha Q@ $rcn, 1LPG3 %c. Gr LGai in dad. rcn, 6Dabrae@O, probabil la grani&a cu gabulon Qlos. @AL lGO, D2 obicei 1te identi)cad d ruinele di, a,rc. pierea satului QDeburiyehO, la poalele *untelui Tabor, in ,2na de 0 Q.DEBoRdO J.D.D. DAZ; , id 9% Dason e1 reibro p.inclp<le la de se inchinau )irisienn di rFea lui sallsr ta caa QJuNl. @1LG@.G<O, #a Asdod Qpha in .ilele Ma.ab2ilor, rMac.lSL4<-as3 @@L4O Ai la BetD2aa in .ilele lui saln ii Da0id Q@ san. sLGPi % crn, @SL@S Ai @ san. <@3@SO. Adeld2t, u(i* a nFelui reului ] lierde Jn atichitate 2i chiar *tua Ztui .u sre incen1, %deea obiKnuit7 c7 el era un .eu-peKte, idee schi&at7 s/J8 de Jerone QaD4 p. @@G@O Di Dpri*rd cld penh priro Z.B de Minhi ln (olul al @<,lea d,$r, QSch*o(e;, a )ost in)luen&at7 nu*ai de ase*7narea slprriciLli dinde cu05niele ,Dagon, ii culiul ry, ddg, 6peKte+. geitatea cu coad7 de peKte g7sit7 pe *on2d2 din A)td <i Aslon 1re l4nra de culrd lui Ata4atis ii nu ee nici o legituB d]larati cu Dagon $Dhor*e Ki DussaudO. $u0Jntul e0r. d7g7n, 6grJne, grJu Q8Da, p. @<1O ] loat2 sd )ie aeri2t de la adr2le .eului Dagon sau Dagan, sau nu*ele .eului JKi poate a0ea originea Jn acest cu0Jnt3 prin ur*are, este posibil sn )i r1t u D/ al 0esetaliei su .r glidui QcJ. F r %ntTare laterala din ca*era *are pentru preo&i QUO

Maga.ii @. $oridoare laterale G. Tenplul a alrare ii )tpE <. ar .dEa@1. ')t, su.i in col8ne ln )onnE de papiru. condor care duce din aprcpier8 pilonului *are de la p.sna la tdph sudic. 'ianul &i reconstituirea sugerat7 a unui te*plu a*aanit al lui Dagon, construit pentru Ra*ses %%% la BeJKean3 se poate s7 )ie locul unde )ilistenii au pus capul lui Saul ; $ron. @SL@SO. Secolul al @G-lea ).d.$r, <@4 DAMAS$ tIbrig.ta.,Archaeology and iheReligion o) %srael<,@AB<, p. P4 Ki GGS, n. @BO. i8n,nd din anul GsSo id,cr,, Daspn a %d rene. lat in t8tL M1opotania, in sp2cEl in regiue Eu5ia tului *i5lociu unde a0ea un te*plu, la Mari Qsecolul al @8-lea H.d.$r.O J*podobit cu lei de bron. Q9e.i %uual5a din A canpdor, rdilo4 @ABAO. Mdte nu *e peeEle a, )Zt d2nEte de la Dagon, DaSon a aFt s bnpln cEdit i*inb d2 2. al @4l8 la /ga.it, in leniTi, idati)icat prin doue sEl2 eristste id irtsionn t2nplului, 2re sinr dedi cate nu*elui s7u3 aceste stele sJnt )otogra)iate JnSyria @1, @A<B, pldcile <@L@-G, .lrtui de p. @B1, 3i bde de Alb.5anr, op. cr, p- GS<, n. <S. A1t tehp[t a0ca o curte anterioar7, o anteca*er7 Ki, probabil, un turn Qplan Jn $. R A. Schae))er, The $unei)or* Te-ts o) Ras Sh8ro/gti., @A<A, pla.a <AOi probabil ci t2nplul a antt =*n deldli .nt5c ilZdat de $. l. :8lley QA "or.ottea Minadont, #As<, e. sP, 1s. AO, %n re-tele Faritic2 Qdin ca*. luiO, D.son de hrAl lui Baal. Esre posiln ca u dintle tenplele d1c.p2rite alset si)ieceldi, r crcn. @SL@SQre.iA, RoFe "out $Madir. lanpl4 4 Berh Sidn, @, @A4S, p, GG.G4O. "aprul c, D.gon a aFr ii alte tehple in paldti* 1t2 indicar d2 do,, ai2.tn care au ant nuele letda8o,Qlos. @sL4@i @ALGPO, in ter5to.iil2 lui %uda ii ,1], Ratls %% nenlonea.s o

lealitab nu hitL BQeOth-DQaOsQoOn in lcb e paletiniann Qea @GPS td.$r.O, iar Sanndib renEo)ta.l BiiD<8tuu Jn anul PS@ H.d.$r. BE#%;ZRA"%E. !. Sch*d(2%, Dd $o Ddgdn, @AG<, ti tn lbalina Ki Meisr Qed.O, aeolldlon dar AtU rro#ogia G, @A<4,d p. AA.@S@5 E. DhQrrre Ki R. Dussaud, #es Religions de Babylonic et d=Assyrie ... des S,rynnbt1... 'hDici* erc., @A4A, p. r1s . @1P,@P<, <14 il*, <P@, <AB i,l*.3 M, Daho.d, ln S. M8ti Qed.O, re an ltne di0in taWntri.hs @Asa, p, PP-aS5 M. 'op2, ln 9r !aBing Qed.O, Frtnei0h dD Mttho-logiD ,, @A1B, p, GP1-GPa, 'end Mreriale ln bsetor% ct Mari, 0ei J- R. MuDt2r, %a onddd en M1o-potonie ou tnps rla ltd- de Mari, @ABP, p, 1A+P@j M.A.M. DA%MA /TA. in Marcu SL t;, u disrr=5cr pe c8sta #acului Za/2n, spre .are sa iddrepbt (E i u.enicii S7i diid au tra0ersat lacul, dup7 ce a hr7nit patru *ii de 8neni %nc, n, a )o] identi)i2t tn nod latrust )7c7tor. Q^inutul Msgdalei mMagadanO, din te-tul palal2l din Mat. @sL<A, 1b la )2l d2 nes8ur,O A, l1t prcpe di)erire sluli5 Qinc#ui0 sugetia lui ". $. Bu(it, ,oii0it car2ia nWele epre.i)te o alt2Ere a tu*elui nberias, 8nbi*ta ct nurele Mhi, A*r. husO, dar este de pre)erat s7 p7str7* te-tul atestat Ki sB aVteptln lanuin suplin2rtare h 0i5ior, '.".B. DA#MAT%A. o prc0ircie rc8rV din egiunea nu, toas7 la E de Marea Adriatic7, )or*at7 de J*p7ratul Tibdiu, *de ei a )Zr deriEr de %a u tlib iliric c8 leuia acolo, ln E en nirgin5tA de M1ia iar la de'anoni.. Este nenlioturB li G lin, 4i @S Vi 1re identic7 cu ]%liric QRo*.=lBL@AO. B.".$A. DAMAS$. a. #ocali.area $apibla Siriei Qh. PL<O, Datucul 1b situt la , de M.Wi Antilibarl tar la s0 era nbni de nuble !d. non Qci@t. PL4O. se a)la in patu de 0 a cinpi.i Zhuh, la PSS de h dasup* ni0elului nirii. la 0 de deKertul sirianoarab. Regiunea este renu*it7 pentru li02.ile ii 8rrdini# ele )ains], )iind irigat, de a,2le ddui Abana Qln , reaD BahdaO Ai parpar, .ar2 2 re*ard prin li*p2.ina lor ln enpahlli cu .p2le *ai incete si ni*oloae re %ordanulu5 QG %*p, sL@GO Di ale Eu).atulu5 Qls. <LB.<O. EWe u cend *tual de co*unica&ii, )7cJnd leg7tura cu dru*ul de cara0ane cr) tZna Medite.anei Q..a, @So (n sple Rr, pin Tir QE.e. GPL@<O sprc Egipt, ii .brBril2 cde uaFu de]rtu.l spE E, crbe Asi.ia W BabiloT i, s s,re Aralia Ai ln spre Alel". $erata D.*] a aFt o inpor ran" d8litr, 1ind 2pitala sbtdui rArareu ln secolele @S-8 H.d.$r. c2ni ohld ncde* se an, pe Mlul .iului Barada, o parte ocupJnd .ona 0echiului oraK Jncon5uat de .idsi /nele sbE.i *ea.E dire"ne din *nuiie ronare, i*lsi0 strada Dreapd QDarb al *F*aDiniO sau Strada #unga QSuD al-TaFilehdO, ca Jn "apt. AL@@. se spl* ca Mpa nlshee .otrditi in secolul al 8-lea d.$r. se a)l7 pe locul unui te*plu al ld ,Rinon QG i*p. sLr<O. )i. u*ele Jn&elesul nu*elui Da*asc Qgr. Da*as(os3 ebr. Da*-*eseD3 ara*, Dar*eseD3 @ $ron. @8LB3 G $ron. G8LBO este necunoscut. E-presia =+ra* dar*eseD dJn @ $ron. @8L1 corespunde cu e-presia *odern7 QDir*i)t-Od=-,j8, =Daro]u[ odului QsineD+, unele ete srlit Jn egipt. =%JtrdDF QTuth*osis %/O, Jn Scrisorile de la A*a*a Qsecolul al @4-leaO Ki Jn inscrip&ii cunei)or*e ca Di)tdlDi Alt2 n*e din ultin2le r2-te sint ia i*eriiu Qprobabil, 6cetatea cara0anelor@ T KiE%t-!a-a= -iti Q6$asa lui !a.ael+O, Jn secolul al B-lea H.d.$r. QD;@=tL p. sPO, 0e.i A E%3 p, GPa, i. a, c %storia Se par cl DaM]lt a )1t lauir din F*ui p,eZ. torice, Jn *ileniul al G-lea J.d.$r, era o cetate binecMut, h atrcpielea cereia Araan a ii)iint o cdlilie d2 regi Qc)n- r4lsO. Este p1ibn ca sln5itorul lu5 AFa*, Eli2rer, sL d )1t din .ceatn cetaE Qcd. rsLG3 si,. si )td.O. Da0id a cE2rir Da*asul A= %.a trans)or*at Jn garni.oan7 dup7 ce a Jn)rJnt trupele cu are Da*scul %a .5ltar p. !.dadea aid Toba QG san. <Ls s./n.3 @ cron, @a3sl, Rercn Di Toba, c.re . Wdpat cu 0iatd din ac1ri btuam2, a inrat *i ripiu in etate care a d)tnir cap5bla noului odlstat 8t8, =AE* Qsiriat @ %*p, @#LG4O. %nnuenb cet,i a .trut h tinpd *aWlo. lui Rercn, !e.ion Ai )iul snu nb,iMon. $Jnd s-a lret p2 "on )=ul aZtuia din r*a, Ba.!adad % Qc.a. ASSeBo id,cr,O DanaW cul era panoenn doniMnt h tratatul %icur de As, regele lui %uda, pentru a reduce presiunea e-ercitat7 i*potiE lu5 de sae)a, reede lui %sra2l QG crcr @1LGO. A.e#aW rege Qsu poa8 B2n.!adad %% - 0e.i $R; ;#;$%A R,E$!%/%/r %ESTAME )O a i.ds h trarabl cu Ahab Qt lhp. GSL<4O o pr2,2dcE co pri0t2 %a rere*r2 sui e.io, penh ne<uiori tn Da*sc. <@S DAMA=$ s8pul ac1tui r.tat . )1t sa ob)i,, ,pr55ind rs raelului pentru o coali&ie de orase-state care s7 se opun7 asirienilor. Ben-!adad Qasir. Adad-idriO, regele Da*a]rnui, a dat cel n.i *dZ condngoii GS.SSS de lupt7tori, pentru b7t7lia nedecis7 de la farDar, Jn 8B< J.d.$r. Este posibil ca Ben-!adad s7 )ie 6regele Aia*ului+, al c7rui nu*e nu ne este dat, cu care a luptat Ahab Jn b7t7lia Jn care a )ost o*ortt Q0e.i lJ*p. GGLGA-<1O.

Jn .i*ph din apropi8 Dannnnui prc)etut lie @-a uns pe !a.aeli un nobil din Da*asc, s7 )ie 0iitorul 2se al siriei Q@ %np, @AL@sO, iar Eliel eE %-. 0indet " gEre,Llul TM, di, Da8, a )]t 5n0ital de !a.ael ca s7-@ s)7tuiasc7 in leg7tur7 cu starea sndtdtii lui ser!.dad QG inp. <Lt. ln <4@ #d.ci !a4el , Eebuir sn )acn )a" 8r loi .tui din partea asirienilor conduKi de Sal*anaser %%%. 'entru o 0re*e a reuKit s7 *en&in7 trec7toarea care tra0ersea.7 M.$i #ibd, dar d,pV e a prs.lnt @1,SSS de ))ii r.@G@ de c4 d2 rd.boi W 4PS de hlterori din 2hlere. a %st sir s, s W""ad ln oa*r, unde a re.istat cu succes la un asediu. Jnainte de a se retrage, siri4i5 1u N#t l] # li0dil2 ti pliniadile dir 5urul cet7&ii QD;TE p. 483 A ET, p. G8SO. Jn 8S<-8S< H.d.$r. Artd-ninn %% a 8ndc tui atacui ale asirieni#or J*potri0a lui !a.ael Ki J*potri0a Da*ascului. ; alt7 8p.n5e a lli Adad-niEri h PAP #d,cr, a olilii adt de *ult Da*ascul, Jndt loas, regele %sraelului, a putut recuceri oraKele de pe grani&a de care )useser7 luate de !aael QG %np, @<LGBO, ln .5npul lui Relir Qasn, RahiDuO, E<and Aa Qsiri., a auprit din nou pe %uda QG lhp, @1L1O, id %n anul P<8 a de0enit 0asal al lui Tiglatpalassar %%%, regele Asiriei, la )el ca si %srael, unde do*nea Menahc*. #a scurta 0re*e dup7 aceasta Re&in s-a r7sculat, a cucerit ElatVt W a dc auRi pri.o.Eti din luda la D<[L8 QG $ran. G8LBO. Jn ur*a acestui )apt, AhaU., regele lui lurla, a st a5utor de la Asnia .aE a rlspW prin lansarea unei serii de raiduri puniti0e Jn P<4-P<G H.d.$r., care au cul*inat cu cucerirea Da*ascului, aKa c1 aV po).tit llaia Q/.@O Di And Q@L4.sO, ti o *oartea lui Re&in. Je)uirea cet7&ii QJs. 8L4O, deportarea locuitorilor la $hir QG J*p, @1LAO Ki distrugerea cet7&ii au )ost dtate ca o lec&ie obiecti07 pentru %uda QJs. @SLA &.ur*.O. Jn schi*bul acestui a5utor, lui Ahai i s-a cerut s, pEt8ct libut reselui Dsirian Oa Dalie, ud2 a Z.ut W a copiat altarul QG ln'. @1L@S=@GO c2 e a dus la Jnchinarea Jnaintea unor .eit7&i siriene Jn Te*plul din %salin QG Ton, G<LG<O. Da*]ul a )1t redus la o po.i&ie de cetate secundar7 din cadrul pro0inciei asiriene !a*at &i Jn )elul acesta Ki-a pieriut in)luen&a politic7, dar nu &i pe cea econo*ic7 Qc). E.ec. GPL@8O. egustorii din %uda au continuat s7 locuiasc7 Jn cetate &i grani&a Da*ascului a )bst considerat7 grani&a statului e0reiesc ideal QE.ec. 4PL@1-@83 48L@3 gah. AL@O. Jn perioada Seleuci.ilor Da*ascul Ki-a pierdut po.i&ia de capital7, precu* Ki o *are parte a co*er&ului, Jn )a0oarea Antiohiei, deKi Jn anul @@@ H.d.$r. a )ost restaurat7 ca Ki capital7 a $oelesiriei, Jn ti*pul lui Anrioh %X. Regele nabataean Aretas a cucerit cetatea Jn anul 8B H.d.$r., dar a pierdut st7pJnicea ei Jn )a0oarea lui Tigranes din Ar*enia. Da*ascul a )ost cetate ro*an7 din anul 14 H.d.$r. pJn7 Jn anul <<d.$r. 'e 0re*ea con0ertirii lui 'a0el, Aretas %9 QA J.d.$r. - 4S d.cr O, ce ,s h0is pe si8l2 s,R %rod Artipa, a0ea un etnarh Jn Da*asc QG$or. @@L<G-<<O. $etatea a(. ndte siMsogi Q"apt, ALG3 JZ,, A` G,GSO W 'alel a Jnceput s7 predice aici, dup7 ce a )est condus la casa lui llda de pe 1tada D,8pd QAL@Z@GO. Di, 28 olo.itiei, 'aEl a )1t )o4at sa ),8,, ,2dnd p1te .idrn ceiiWi QAL@A-GPO dar s-s trbs ln cetsb dtrpi o perioad7 petrecut7 Jn Arabia, care era Jn apropiere QZsl. @L@PO. Da8sd a ontinEt s, de o cetate secundar7 Jn co*para&ie cu Antiohia, atJt din punct de 0edere politic cJt Ki econo*ic, pJn7 dnd supre*a&ia sa a )bst restaurat7 Jn ur*a cuceririi arabe din anul 1<4 d.$r. BtsDoZa.AllE. M. ". /na2r, )traA 8d the Atu-*aeans o)Da*ascus, @ABP3 A. Jepsen, A); @4, @A4G, o. @B<-@PG. DJ,F= DA Qebr d-o, Eatat d. obicei e u participiu acti, deladtr, ,,a 5sdea=O, @. unul dinte ei @G 1i ai lu %aco0 el Mi Mre dintie ei aoi di n]uti de Bna, slu5it28 Rahelel Qcd. <SL@-1O, ttnotur eponin al tribului lui Dan. G. /nul dintre cele @G triburi Qse*in&iiO din %srael. 'ri*ul loc unde s-a aKe.at se a)la Jntre teritoriile lui li)ilis, Beniarln si la.la Qlos. @AL4S i./*,l, "iind J*pinKi Jnspre .ona de dealuri de c7tre a*ori&i cate, la rJndul lor, erau J*pinKi spre 9 de )ilisteni Ki al&i oa*eni ai *7rii care au ocupat &7r*ul Mediteranei, *a5oritatea ur*aKilor lui Dan au *igrat spre Ki s-au rbbilit h aprcpierea i.8ruld tordddui Q@1, @AL4P3 tud @L<4i @<L@ e,u*r. Totu"i rn rcnb.ii ai tibului a, rVlE h ldn ud2 "au aWeat pri* datB, a0Jndu-i pe )ilisteni ca Ki 0ecini Jnspre 93 Jn aceast7 regiune s-au petrecut JntI*pl7rile cu Sa*son, un erou din Datr QJud, @<L@ tunO. EWe psibil c. rdnDits tribului s7 )i r7*as Jn pri*ul lor loc descris Jn cJntarea DeboEi Q)td. BL@PO, ,,p2 errli)= = dDi nu s Wie c8 ar trebui s7 interpret7* aceast7 e-presie, 6pe cor7bii+ Qau )ort prcpDe direiib intrptesri i,8rteO. '2 d2 a#r, ,..te, M. oth su<e8.L cl Dd a t,2brir s,.ti =c*p2E te.itond+ di. ,nceptind s, #ce h rchinb an*ite nuci oblisatorn t po.nrile turiti*e )enidene din S+ QThe !istory o) hrael, p. 8SO. Se "te cB rB,d3i)a din S a )ct aberbltl ln cele din u*i tn tuda3 ddidi dir au )ct deronati de Trgl., 'ileser %%% Jnaiiul P<G H.d.$r. QG J*p. @BLGAO. $alit7&ile agresi0e ale dani&ilor au )ost *en&ionate Jn binecu-0lnta8 did $2n, 4AL@1 B.8. ri Deut <<LGG. Dan lipseKte din lista triburilor din Apoc. PLB-83 )ie c7 a )ost o*is inten&ionat, )ie c7 te-tul original a )ost alterat. %reneu QAd0, !aer, B, <S, GO e-plica o*iterea spunJnd c7 anticristul ur*ea.7 s7 0in7 din tribul lui Dan Y un erei care este ba.at pe %er. 8L@1, #XX Q6S)oriitd 2nd slti ] aud2 dinsp" Dat+O. <. $etare din telidiul ddiglor, dl prerent Tell elfadi Wu thll D.a tn aprcpi8 uuia dintte iG. 8rele lodedui Fele Ehi a )1t =-<i, QJud. @<LGAi tE4n lD @1. @AL4PO, iar h te-tele .8rpe* de Drin @8SS-@aGB ld-$., 1t2 Mit, #uQo. A tst etatea 8 Mi rordice din bnel Di de aici ddi0a DpEia 3,e la Dd la B2e=,.bB+ Qde d, Jud, GSL@O. Altarul ridicat aici, a0Jndu-i ca preo&i pe nepotul lui Moi", %oMraa si lrnasii s1i Q.rud.

@<L<SO, a )1t rtdicat Qaldtui de B2 telO l. "n8ul d2 WMtur MSo= Ml Nle cVte Zlobo* % Q@ nnp, @GLGA A,*O W a p7strat aceast7 po.i&ie pJn7 dnd 6&ara a )ost dus7 Jn ebie+ de T(laAobsr %m, <@1 DA E"TA/ pO +--..+-

$ele dou7 ani de aKe.are ale se*in&iei lai Dan, piecu* &i cetatea Dan, <@P Drl

B%B/;$RA>%E. M !. %J,Rd#ry, =Th2 Ddite MigE tionblai,h+,E%%,TB@, @A<A=4S, p. 4114P@3 M, ot# The E(bry ol %s.ad, RA1S, p. 1P A./*. e.p1in5 J. $rar Jorhud, Jrdg1 ed Xutr, $A, PA1P, p- GAP K.unti. ".".B. DA -%AA . loab Ki Jnso&itorii s7i au a5uns pJnI la Dan-%aan atunci cJnd au )7cut recens7*Intul poruncit de Da0id QG san- G4L1-AO. 'leclbd de la rAr2, %a E de Marea Moart7, ei Ki-au Jntins tab7ra la S de cetate, n rEba cadidor Qba.i l Ar"nuluD, apoi au n21 spr2 l. %arr, prin $alaad ii p.in alte Eribrii, pnr, la Danlaan Ki lnpre5uinile sre ,i pln la sidor Qlrbabil c, ]W relerA la Braitere birorial2l , De aici sa, lndeptat spr S, tr2.ird pe )tnan o ga*ihnA a Tirului, Ki Ki-au Jncheiat *isiunea la BeerKeba. Jntructt BeerKeba este *en&ionat7 Jn instruc&iunile lui Da0id alrtui de D8n Q0, GO, un 8dBbd identi)ic, Dat %aan cu cetatea Dan care este binecunoscut7. Este *ai prcbabil .a a )ct u oht i, pariea de a distlictului lu5 Dar# loate rliondir % inp, @sLGo Q#oB, p. G14O, Jn u-- nu*ele este redat Dan-5aar, care s-ar putea s7 Jnse*ne 6Dan din p7duri+. ; alta )or*a din #XX. 6s,i de la Dar ei sau llb" spZ Sidd+ p)t ne5uti)icati. %aan se poate s7 )ie un nu*e de persoan7 Qc`, @ $ron. sL@G, ude e put8 )i u nl)t bnditO5 n l] nhit `nt 2e clllldli h linba ugditici. :J.M. A.R.M, DA %E# $ebr. d7*yye=l, d7ni=el, 6Du*ne.eu este 5udaitod *eu=[, @. Al doil8 )iu al hi Da0id Q@ c8. <.@O ii Abisail, n*it de ))ihdea =chilab+. DEi a )1t Mi in 0tlstl declt )radi sBi, ,nsalon ri Adoni., * tui elte renlioMr deie, tapt ca)t s,serea.a cB a huit rhlr G. un lllrui al lui lta*r 8re @-a Jnsorit pe E.ra Q8LGO Ki care a )ost un se*natar al %egn*lntoluiE.n Q eh. @SrAir, 1O. <, /n on de o rnptepciune Ki neprih7nire e-traordinar7, al c7rui nu*e este pu .lrnli de e si lo0 QEa. @4L@4,GSO si 8re 1e *en&ionat din nou Jn G8L<. u este necesar ca E.echiel s7 se )i re)erit %a persona5ul *itologic ugariric Danei Q4-4 "rs, p. @4A=@ssO ch5ar dacl otosra)b s QDa-nidO 1te pu)in di)eritd de nl)tle 1ar.np.8dui s7u QDan)y=elO, deoarece 0ocalele din nu*ele personale puteau )i 0ariate3 la )el stau lucrurile cu D7=eg edoninnQ@ Sd. U @LPi GGLAO, al cani n,re 1re sdis DSye5iLJul Sa*. GGL@8,GG. Jn a)ar7 de aceasta, Jn&elepdue lui Daniel d28,e toerbiaE Jnc7 Jn onul 1S< #d.ci QDan, G@@O, .u nul li ani tEinte 8 Eahiel s, 0o.beasi d1pre 8 QE.e. G<L<O. prin @r88, ] poate s7 )ie aceeaKi persoan7 cu cea de la punctul ur*7tor. 4. Al patrulea dintre asa-nu*itii pro)e&i 6*ari+, despre a c7rui carier7 nu se Ktie decJt ceea ce este po0dtit M de caE i po2rte rhele, /n is.2#it de spi&7 regal7 sau nobil7 Qc` Jos., Ant. @S.@88O, a )ost dus Jn robie Jn Babilon de ebucadne&ar Jn anul al )til2a .l dor*iei lui loiehin Ai, l*preunt cr alti tineri, a )ost preg7tit pentru )unc&ii Jn ser0iciul regelui QDan, @rl=1O. 'odi0it cu obic2iul d rFa acs, i ,a dot Q0. PO nMere b.bilonian lBeltsalar, El a doblndir o repltalie Mi tltii prin ralrscirea Ed2. niilor *i nultor oaneni Qcap. GBO, ia. apoi prin t7l*7cirea propriilor 0edenii, Jn care a pre.is triu*)ul ihpeddei Meiani8 Zap. P-@GO. "iind renu*it pentru Jn&elepciunea sa, el a ocupat cu succes )unc&ii de conducere i*portante Jn ti*pul lui ebudnel.r, Bel""r h Danu, /ltina red2ni2 p2 cde o d]ie a aFt leh pe *lul rtuld Tig)l, nr .)ln al beila .l lui citu, in Mat, G4L@B Q_Mad @<L@4O 2r5ste o rctriio. Zrc sunar, a ,,prc)etllui D.nie[+, Q]DA @E#, $AR TEA #/%.O J%J.D. J.$.:. DA TE#, $1.RTEU% #/%. %. Schi&a con&inutului $apirorele @ -1 a, * ontidt Ttoric si Daniel rclb2ste d1pE siE l. pelWa a teia. $ap. % desie )tlul h carc a )st ds in rcbie din luda ln Babilon si abi .* sa ridic.l p2 Eept2le p]ern. in ele circi c3pZl2 care ur*ea.7 el este pre.entat ca pri*-*inistru Ki ca t7l*7citor al 0isurilor *ai *ultor regi ne-e0rei. 9edeniile din cap. G, 4 V s sint dat2 reailor b.bilonieni ebu. cadne&ar Ki BelKa&ar Ki re0elea.7 destinul regilor Ki regatelor p<gJne. #a s)JrKirul cap. B este *en&ionat7 p2 sad cu.direa Babilondui de cEE2 Daris, Medul, /*a.B apoi o Elabre a i.nlD@ei 8ndre pe .are a a0ut-o Daniel Ki este pre.entat un co*plot J*potri0a 05eW lui, s2tti.uali i.toricA ] hcheie cu i.be0irea lui *iraculoas7 Ki cu o not7 scurt7 despre )aptul c7 el ,.a dus-o bine Jn ti*pul do*niei lui Darius Ki Jn ti*pul do*iei tui ciru, 'sand+. in cap, P-@G adrul isroric 2sre )8ne pllid ia, Daniel, care 0orbeKte acu* la persoana Jnrii, arecJte0a 0edenii care pre.int7 destinul %sraelului Jn raport cu regatele p7guie, n. Autorur tti rata acderil Teo#gii diti.i noNldi sint pEctic ))inini ln nere cuoa]28 c14ii 8 o saierc a lui Daniel, datlnd din secolul al 1-,ea J.d.$r., Jn ciuda *7rturiei c7rtii Jns7Ki Ki a a)ir*a&iei Do*nului nostru c7 6uriciunea pustiirii+ este ce0a despre care 6a 0orbit proorocul Daniel+ aMat. G4L@BO, Aid.ii .)i*L cE acrstB care a i1t c*pilatl de u ador **.)ut h 5un, anului @1s J.d.$r., deoarece con&ine pro)e&ii despre regi Ki r7.boaie din 8 postbabonnne cre ddin tot *i ]de, pe *Bsue ce se .propie de a8st dat Q@@LG <BO. Se a)ir*7 de ase*enea c7 aceast7 carte a )ost scris7 ca sI-i Jncura5e.e pe e0rei Jn con)lictul lor cu Antio.hu Epiphar1 Q4 @ Mac, GLsA.1SO d cB ea a )ost pri*it7 de aceKtia cu entu.ias*, ca o carte auten tica si a )1i inclusA

i*ediat Jn $anonul ebr. %n a)ar, d2 inplic-aiLile tdoielnie d pri0ire la pro)e&ia predicti0I, aceast7 concep&ie critic7 trebuie respins7 pentru ur*7toarele *oti0eL @, 'resupunerea c7 autorul @-a plasat pe Darius @ Jnainte de $irus Ki c7 @-a socotit pe Xer-es tat7l lui Ddis % Qc, 1LG83 AL@O ignore )aphn ce Dani2l rcr beKte despre Darius Medul, un gu0ernator Jn subordiiiea lui $irus, al c7rui tat7 a a0ut acelaKi nu*e cu Egele p21an, $riticii nu pu la lndoial, )aptul ct auiord a )ost u 8 cu o *inte ]liDn8re cJ. R, !. ')eitrer to% @A4<, p. PP1O. Dar nlci u Meu int2ms2.t din s8lul .l G-l2a #a.cr. nu ar )i pttut conit2 o 2r8E isbricn de )elul elei D,1uDF de <@8 critid, daca ar )i a0ut Jn )a&7 E.ra 4LB-1, *ai ales c7 Jn Dan. @@LG spu2 d1pt Xerc ca a )ct al paEuls rege dup7 $irus Qc). A. A. Be0an, A Short $o**entary ou tle Boo( o) Dania, RAAG, '. #;gO G. Dac7 aceast7 carte ar )i )ost plin7 de eroii istorice gra0e, dup7 cu* sus&in criticii Qc), !, !. RoF-ley, Darius theMede and the "our :orld Entpires o) the soot oJ D8i.l @A<B, p. s4.1S@, ereii dh 'eri8da *cabe nu ar )i aaepht-o nicids2 ca pe o 2rte canonic7. 'alestinienii Jn07&a&i din 0re*ea aceea au .Ft acs la sierne lui !ercdoD ct1ias, Bet s, Me.a.der i .l$ istorici antici ale carr lusri ,u Wau p7strat pJn7 Jn .ilele noastre, si ei cunoKteau bine nu*ele lui $irus &i ale succesorilor s7i la tronul 'ersiei - cu toate acestea, ei nu au g7sit nici o eroare istoric7 Jn cartea lui Daniel, dar Jn acelaKi ti*p au respins c7r&i c* Zte % Macab2i ca 1ind nea2MA de indude,2a in c*n Qct R, D. FiZon, studi1 ia rhe Boo( .J Daniel, @A@P, p. @4AO. <. Descoperirea unor )rag*ente de *anuscrise ale c7r&ii lui Daniel id 'EZra @ Si petid 4 din Whdi f, )ran, Q] lE.ints ln e-t Sip)tb de tan.i"s e0reo-ara*aice &i ara*aico-e0reieKti a pus sub se*nul Jntreb7rii necesitatea dat7rii cIrtii Jn epoca *acabee Q4 : s. #asor, An8in5 Dad se scrortr, @As1, p 4G44O. 4. Autorul do0edeKte o cunoaKtere *ai e-act7 a 5stodei M-babiloniene ii a trinei p2)ti a "ried2i persane ahe*enide decJt orice istoric cunoscut din secolul al 1-lea J.d.$r. Jncoace. Jn ce pri0eKte Dan. 4, Rob2rt !- piei)ier a s.i.3 ,,'robabn ca nu 0o* 8t lniodatA de ude a anat aurorul ca ed Babilon ttia l1t creala lui 2b,.adnelar Q4L<oO, iaia c* a, do0edit e-ca0atife+ Qop. cit, p. PB8O. Jn ce pri0eKte Dan, B, preanb2 lui Bellatar ca W co-reg2nl al Balilond ui slb do*ia lui abonid a )1t corJirutl Jn nod strilEit d2 de]op2riril2 arh8lrrce Q4 R. ' DoFherty, abdnidd and B.lLhul-t. PAGAa ri J "inegan, #ight "ro* the Andeni 'astG,@ABA, p. GG8O. JnceprJe0Kte Dan. 1, studii recente au ar7tat c7 Darius Medd coWpude E))ibil de bine cu 8 .e 2 *2Ate din cbnic. lui abonid ri din nuM] alte dQO.Mste 82ii))i 8ntehDo1ne ale lui Zu-h2n, p2 ore ciru %a nunit +Zu0e*tor al ,abi-lonulu5 W al dnutului de di*olo de riu=. u sai ere posilil si atibuin autorului id8 )als ci ar 1 Disrat u Esat ned indep2ndent in pdioaaa dint" crdero Babilonului ii u8r2a pe non a lui ciru Qc, J. c. :hitco*b, Darius the Mede, @ABA. 'entru o alternati07 di)erit7, 0e.i de ase*enea =DAR%/SO. De ase*enea, autorul a cunoscut su)icient de bine obiceiurile din secolul al 1-lea J.d.$r. JncJt s7-@ pre.inte pe eb8d)tlar ca 1ind in star2 sn iacd i si shinb2 le8ile Bablotrului c, sn0ennnate ab1ol,t, QDan. GLu.@<, 41O, ii iS aela-ii tinp se-l pre.inte p2 Daris Medd ca )ihdii in8,abi, de a schinba le2Lre n2.ild ti p2=iild Q1L<eO. D2 a))en8, el a gre.nrat corect tish*barea de la "da"a cu )dul. in tidpul babi= loni2nilo, QDan. <O la p2d2a"a pr=, al8.ra rn groapa culei, Jn ti*pul perKilor VDan. 1O, Jntrudt )ocul era sacru pentru .oroastrieni Qc). A. T. ;l*stead, The !istory aJ rhe r1ian bnpit., @A@4, '. 4P<O, 'e ba.a unei co*para&ii atente a do0e.ilor cunei)or*e despre BelKa&ar Ki a a)ir*a&iilor din Dan. B, R. ', DoFhDty a )ts enclu.ia c7 6ideea .e al circilea 8pitol al cnrii lui Daniel is5 ar2 oriSirea h "ncda 8be2 1te dsEdibrt= Qop. ci4, p. GSoO. Dar aDA %E#, $ARTEA #/T ceali 8nctuie loae )i dasi d pn0ire la .apitolele 4 Ki 1 ale c7r&ii lui Daniel, aKa cu* a* ar7tat *ai sus. 'rin ur*are, JntrucJt criticii sJnt aproape unani*i Jn a),*tia ci sielea lui Dani2l 1e op2" uli sin<u ruror i.J R. !. p)2i))2r, op .rr, p U1@P1Gi. put4 a)ir*a cu certitudine c7 aceasta carte nu ar )i putut )i Wrisn .dt de dtiu cM 2te 2pea Macabe. Jn )ine, trebuie spus c7 argu*entele clasice pentru dara8 cir"i tn s8lul al Gle in$r. sidt nein= t2*eEt. laDtul c7 cea8te 2ne a )1t plasati in a treia parte a $anonului e0r. QScrierileO Ki nu Jn a doua Q'r.reti5O in lul*udrl bab din Molul al 4la d.cr= nu este decisi03 cu GSS de ani *ai de0re*e, Josephus @-a plasat pe Daniel Jntre pro)eri QAgaitut Apion, @.8O. R. #. !arie derc te., de aen2na cA tsrta laig r7spuidit7 a canoni.7rii Jn trei etape @Tnu *ai poate )i sus&inut7+ Q%nspiration an7 $anoniaty o) the albie, @A1A, p. @48O. De ase*enea, )aptul c7 Ben-Sirah, autorul c7r&ii Edesiasticului m@8S J.d.$r.O nu Jl *en&ionea.7 pe Daiiet print2 encnn celebri di, "at nn do0ed2tE ct 2l nu ar )i itiut nidc d1pre Daniel- #(nrl scaia BZ e0ident din itiut)aptll cB el n, a n2ngonai "e %o0, top 5udec7torii Qcu e-cep&ia lui Sa*uelO, Asa, losa)at, Mado[ld

si nici chia. p2 E* QEcl1iasticd a44AO 're.en&a a trei nu*e greceKti pentru instru*ente *u.icale Qtraduse 6chitar7+, 6al7ut7+ Ki 6psaltire+ Jn <LB,@SO, unalt argu*ent pentruo dat7 tJr.ie a scrierii, nu *ai constituie o proble*7 serioas7 deoarece a de8it rot sai cbr ., clltua gEca a pBlrLs in orientur ApJopiar cu *t tinp lnainte d2 2bu cadne&ar Qc). :. ". Albright, "ro* Stane Age to $hris-rianid, @ABP, r. <<P> E. M, CaElchi)i J, B. 'ayn Q2d,O, s pe1pa.i,s D the ot @APS, p. ,PSjGSSO $r0int2le p))ire i*pMubte 2 te*eni telnici sJnt de ase*enea Jn ar*onie cu o dat7 0eche a scrierii. #inba aa*icB tolosiE de Daniel QGt4t , PLG<O ] asea*7n7 Jndeaproape cu cea a lui E.ra Q4LP-1L@83 PL@G-G1O si d linba dn papituFil. eleianrine din secolul al B-lea H.d.$r, Qc). Z. #. Archer Jn J. B. 'ayne QA,O, 'tsp=tiF n thc ;T, @APD p. @1S@1AO, iLr li*lE eb=aici a hi Ddiel s as8n2n1 cu ca din E.ahr2l, !asa5, Eaa si cronici *i nult dN)t ca din Eclsisticd Q@<S i=l.cr.i cl. c- #. AQher in J. !, shlbn QeND, )te aDF dnd the 'toph1, @AP4, p. 4PS-48@O. %%# 'rc)ctttle lul D*iel Aceast7 carte apocaliptic7 i*portant7 o)er7 cadrul de ba.a pentru istoria e0reilor si ne-e0reilor din 0re*ea @ui eb8dn,.r pite h a doua 0enire a lui crirtd Jn&elegerea pro)e&iilor sale este esen&ial7 pentru interpretarea corect7 a discursului lui $ristos de pe Munt2l2 M]linilor QM.r, G4GBi #* Gtl, a deEi8i lui laFl ddpt onul nelesiuirn QG lEr. GO Ai a A'2alip= ]i. ca=@e lui Daniel are d2 en* o inpo)tdia teologic7 *are datorit7 doctrinei sale despre Jngeri Ki despre Jn0iere. 'rintre cei care adopt7 o po.i&ie conser0atoare cu pri0ire la data scrierii Ki autorul c7r&ii, e-ist7 do u7 Kco li principale de gJndire cu pri0ire la interpretarea pro)e&iilor pe care le con&ine. 'e de-o pane, unii co*entatori consider7 ca pro)e&iile lui Daniel despre statuia c8 *E QGL<@-4A@, dsp" c2l2 gate )Erc QPLGGPO si d1pre cele Sap2.]i de sApti*ini QALG4-G, au cul*irat cu pritu *ire a lni crisiZ ii cu 4nin1 tele legate de aceasta, JntrucJt ei 07d J*plinirea Jn <@A DA %B#. $ARTEA #/% Biseric7, noul %srael, a pro*isiunilor lui Du*ne.eu )a&7 de e0rei, 0echiul %srael. Ast)el, piatra care lo0eKte statuia QGL<4-<BO indic7 pri*a 0enire a lui $ristos &i creKterea Bisericii. $ele .ece coa*e ale nanei a patra QPLG4O nu sJnt Qn *od necesar regi conte*porani3 cond sic QPLG4O nu rcpE.int, EpsEr o 15n" l*eneasc73 iar e-presia 6o 0re*e, dou7 0re*uri Ki 5u*7tatea unei 0re*i+ QPLGBO trebuie interpretat7 si*bolic. De ase*enea, cele 6Kapte.eci de s7ptI*Jni .le di+ QALG4O sht si*bolie5 perioad. a.48 sinbolic7 se Jncheie cu Jn7l&area lui $ristos Jntrudt toate cele Kase scopuri QALG4O au )ost J*plinite pJnI atunci. Moartea iui Mesia este ceea ce cau.ea.7 Jncetarea 5ert)ei necur*ate a e0reilor, iar,.pustiitorul+ QALGPn se re)er7 la distrugerea %erusali*ului de c7tre Titus. Al&i co*entatori Jns7 Qinclusi0 autorul de )a&7O, consider7 c7 aceste pro)e&ii cul*inea.7 cu a doua 0enirea lui $ristos, cJnd poporul %srael 0a a0ea din nou un rol proe*inent Jn rela&iile tui Du*ne.eu cu rasa u*an7, )n consecin&7, statuia *are din Dan. G repre.int7 6J*p7r7&iile lu*ii+ do*inate de Satan QApoc. @@L@BO, p8ntre srb )ol* Babitotului, M2dZiGe. siei. Zreciei Ki Ro*ei, iar Ro*a d7inuieKte Jntro )or*7 sau alta pJnI@ la s)JrKitul 0re*urilor. %*periul )7r7 Du*ne.eu cul*inea.7 cu .ece regi conte*porani QGL4@-443 c). PLG43 Apoc. @PL@GO care sJnt ni*id&i de $ristos la a doua Sa 0enire QGL4BO. Dup7 aceea, $ristos 0a Jnte*eia J*p7r7&ia Sa pe p7*Jnt Qc). Mat. 1L@S3 Apoc. GSL@-1O, care de0ine un 6*unte *are+ Ki u*ple +tot lsnrntlt+ QGL<BO. Dan P pre.5lr, aceleai5 pah i*prr.tii Wb ro=* uor )iare sBlbati.e, a pdc dinR ele QRoMO Db. ducJnd .ece coa*e care corespund cu degetele picioarelor statuii QPLPO. TotuKi, acest capitol *erge *ai departe dectt capitolul G, prin )aptul c7 acu* este pre.entat anticristul sub )or*a unui al unspre.ecelea corn care s*ulge trei dintre coa*e Ki persecut7 pe s)in&i pentru 6o 0re*e, dou7 0re*i Ki 5u*7tatea unei 0re*i+ QPLGBO. "aptul c7 aceast7 e-presie Jnsea*n7 trei ani Ki5u*7tate se poate 0edea dtntr-o co*para&ie cu Ap.c, @GL@4, o @GL Bit @<LB. inici8. ntnl5s. tului, Jn care este concentrat7 pn )inal puterea celor re r28l QApe. @<L@,G3 @PLP-@PL c). Dan. GL<BO 1t2 reali.at7 de 6unul ca un )iu al o*ului+ QDan. PL@<O care 0ine 6pe norii cerului+ Vc). Mat. G1L143 Apoc. @AL@@ K.u*;. ,cohul ni$= din Dan, aLA W.,*, Eebuie iden. ti)icat cu cel din PLG4 K.ur*. QanticristO, deoarece acesta nu a iesir din J*p7r7&ia a patra ci dintr-o d50i.iue a cl.i dea tu. Din p*r de 02de" rVoric, cornul *ic din Dan. 8 a )ost Antiochus Epiphanes, Seleucidul care a persecutat %sraelul Q8LA-@4O. Din punct de 0edere pro)etic, p7rerea autorului articol uliii de )a&7 este c7 acest corn *ic repre.int7 regele escatologic din care se opune %ui anticrist Q8L@P-G13 c). @@L4S-4BO. 'e)eda d1pre cele PS de siplantni QALG4-Gn ,e crede c7 are o i*portan&7 crucial7 pentru escatologia b,blicB. Aurorul atulului de taia 3Ede cE dcsbt o de s7pt7*Jni de ani trebuie socotite de la decretul lui Arta-er-e % pentru reconstruirea %erusali*ului, Jn anul 44B J.d.$r. Q ee*. GL@-8O Ki se Jncheie cu instaurarea %np1rAliei niloirle QALG4O, 'ac tar d .-int u hiar care separ7 s)JrKitul sIpt7*Jnii Kai.eci si nou7 Ki Jnceputul s7pt7*Jnn a Kapteiecea QALG1O, deoarece $ristos a 0orbit despre 6urJciunea pustiirii+ la s)JrKitul epocii pre.ente QMat. G4L@B Jn conte-t3 c). Dan. ALGPO. Ase*enea hiatusuri pro)etice nu sJnt neobiKnuite Jn 9T Qde e-. Js. 1@LG3 c). #uca 4L@1-G@O. 'rin ur*are,

s7pt7*Jna a Kapte.ecea, potri0it pre*ileniKtilor dis-pensa&ionaiiKti, este o perioad7 de P ani care precede a doua 0enire a lui $ristos, o perioad7 in ti*pul c7reia anticristul a5unge s7 do*ine lu*ea Ki Ji persecut, pe s)in&i. Dan. @@LG K.ur*, pre0esteKte ridicarea a patru regi persani Qal patrulea dintreeia )ost Xer-esO3 Ale-andru cel Mare3 di)eri&i regi din dinastia Seleuci.ilor Ki 'to-le*eilor, cuAnriochusEpdphanes Q@@LG@-<GO, ale c7rui atrocit7&i au pro0ocat r7.boaiele Macabrilor Q@@L <Gb-<BO. Se crede cI 0ersetul <Bb constituie trecerea la 0re*urile escatologice. Mai Jnt)i este ar7tat anticristul Q@@L<1-<AO3 apoi ulti*ul rege din , care potri0it unor teologi pre*ileniKt# 0a .drobi te*porar pe anticrist Ki pe regele din S, Jnainte ca s7 )ie ni*icit Jn *od supranatural pe *un&ii lui %srael Q@@L4Si@B3 c` loel GLGS3 E.ec. <AL4, @PO. tntre ti*p, anticristul Jsi 0a re0eni Jn ur*a lo0iturii %acale Ki 0a Jncepe perioada sa de do*inare a lu*ii QDan. @@L443 c). Apoc. @<L<3 @PLW. eca.ul cel *are, care tine < @`G ani QDan. PLGB3 c). M.t. G4LG@O lnepe cu 0icblia arhatuldutui Ml-hail asupra oKtilor cereKti ale lui Satan QDan. @GL@3 c). Apd. PLA@4O, Deti p.riMda de =l8. du8.A nt8i @.G1S .le .ile QA,oc. @GL1O, alre <S de .it2 stt rrre. sare pentru cur7&irea Kt restaurarea Te*plului QDan. @GL@@O Ki alte 4B de .ile sJnt necesare Jnainte de a Jncepe binecu0Jntarea deplin7 a J*p7r7&iei *ileniale %RGt@GO. Dts/;$nd[V8%E. R, D. Fns4 StuAi1 in rhe Boo( o) Dania, @, @A@P3 G, @A<83 J. A. Montgo*ery, The Boo(o) Daniel, %;$, @AGP3 R. '.Dougherty, abonidus undBelsha..ar, @AGA3 !.!.RoFtey, Darius the Mede 8d the "oF :odd E1piB in the B8( oJ Daaic# @A<B3$#attey, TheBoo(D)Daniei, @A483E.J.Coung, The 'raphecy o) Daniel, @A4A3 Ki TJie MessianJc 'ro-phecies o) Daniei, @AS43 !. $. #eupold, E-position o) Daniel, @A4A3 R, D. $ul0er, Daniei and che #atttr Dayi, @AB43 J. $. :hitco*b Jr, Dorita the Mede, @ABA3 D. J. Fi8T o.1 oa Jon. Uroble* ia i. Boo( o) Daniel, @A1B3 J. :)el0oord, Daniel, @AP@3 #eon:ood, A $o**entaryon Duiel, @AP<t J. c. BaldFin, Daniel rare @AP8. 5.c.F. DA S. A% Mlio8a.i u2n da d nu*i .a o suE% de du.))ir Qde 2r, Erod. <GLrA5 Ed. <r4O, dar de obicei ln spaEle Zrei aci0itiri 2-istii o oarecare se*ni)ica&ie religioas7. Zrupuri de )e*ei au dansat cu oca.ia unei celebr7ri na&ionale, cu* a )ost dupe tuE8 M1rii Ro1it QErcd. tBLGoO, duDa 0ictrii*imEEQ@Sa)r. %aL1O sit slrbdtori re[isio13 QJud. G@L@A-G@O. Despre b7rba&i se *en&ionea.7 *ai hr cd d 1 daet Qde s. G ss. 1L@4O. %n ti*puile Ml obiceiil ,lE] de a ansa5a da,. satoare de pro)esie a )ost ur*at Jn ca.ul dansului %ui salore la slrbrioa8 .ilei d. Eoteroa lui hd aMar-cu 1LG@-GGO3 a )ost dans la s7rb7toarea prile5uit7 de Jntoarcerea )iului risipitor Q#uca @BLGBO3 dansul era un lucru atJt de obiKnuit Jn 0ia&a de )iecare .i, JneJt a intrat Ki Jn 5ocurile copiilor QMat, @@L@P3 #uca PL<G3 c). %o0 G@L@@O, 'au, o tlal,rc clpiin.5t8re a rubietutui F.i anicdul 2reph.lrd din EBi. J.D.D. DAR/R% S'%R%%/A%,E DAR/R% S'%R%T/A%%. l. -V1.@e d natts lo. =ter*enul 6daruri spirituale+ sau 6daruri duho0niceKti== repre.int7 traducerea substanti0ului neutru pluial grec charis*ata, deri0at de la chari.esthai Qa ar7ta )a0oare, a d7rui cu nr)n7 larg7O, care este Jnrudit cu substanti0ul charis Qhar, gra&ieO3 ele sJnt e-presii concrete ale lui charis, harul care a5unge s7 aib7 e)ecte 0i.ibile Jn cu0Jnt sau Jn )apt7. "or*a singular7 este )olosit7 cu pri0ire la darul *Jntuirii dat de Du*ne.eu prin$ristos QRo*. BL@B s.ur*.3 1LG<O &i cu pri0ire la orice har sau %ndurare special7 QRo*. @L@@3 @ $or. @LP3 PLP3 G cd. @L@@O. lot* d2 Al8l 1te )olcit, tr principal Jntr-un sens tehnic pentru a indica darurile e-traordinare ale Duhului S)Jnt re07rsate asupra creKtinilor pentru o slu5ire special7, iar Jn cJte0a locuri )or*a de singular este )olosit7 cot Jntr-un sens distributi0 sau se*i-colecti0 Q%Ti*, 4L@43 G Ti*. @L13 @ pet. 4L@SO. J*p7r&irea general7 a darurilor Duhului S)Jnt, *arcJnd noua dispensa &ie, a )ost pre0estit7 de pro)etul loel QGLG8O &i con)ir*at7 de pro*isiunile %ui $ristos "rEu ueicii WSni QMan @<L@@3 #8 @GL@@ hu*3 %En @4L@G3 lapt, @La3 d Mat, @S.@, < li trtele parN=.=.t,e3 Maieu @1L@P K.ur*.O. Jn .iua $inci.eci*ii au )ost J*plinite aceste pro)e&ii &i pro*isiuni Q"apt. GL@-G@, <<O. Mai tJr.iu, nu*eroase daruri spirituale sJnt *en&ionate )rec0ent de #uca Q"apt. <L1 K.ur*.3 BL@G-@13 aL@<, @a3 A@<<-4@i @SL4B ]l*. eJ, de '2d Q@ 'et. 4r@oO .l 2 'arel Q%t*, @GL1<3 % $or, @G.@4O, care le descrie Ki cu ter*enul 6lucruri duho0niceKti Zpidtul2O+ Qgr. )ipr.*dnrd, @ cor. @GL@3 @4L@O W .donui=, adica, dnDire 8li)etari ale Duhului cr. pneu*ata, @ $or. @4L@GO. Darurile sJnt J*p7r&ite de Dulut Stur poEi0it o rcia S1 surrare Q@ $or, @Gr @@O rl s crNli8io1 indi0idurl ,o=t prini aol eu *i *lb ilarui Qr cd. @GL< D.un.3 @4Ls, @<O. %i. Scopul Kl durata Scopul acestor daruri spirituale este Jn pri*ul rtnd edi)icarea Jntregii Biserici Q@ $or. @GL4-P3 @4L@GO &i, Jn al doilea rJnd, con0ingerea Ki con0ertirea necredincioDild Q@ cor, @4LG@-Gs3 ct Ron. @sL@< i*.O, o

pobldV Mttorcrsad 1te dacl ele d trebli ra )ie pri0ite ca daruri acordate per*anent Bisericii sau nu*ai Jn.estr7ri te*porare. '7rerea r7spJndit7 *ai de*ult, potri0it c7reia charis*ata au )ost date pentru Jnte*eierea Bisericii &i au Jncetat Jn ti*pul secolului al 4-lea ebd Biserica a de0enit su)icient de puternic7 Jndt s7 continue )7r7 a5utorul lor, este o p7rere contrar7 do0e.ilor istorice QB. B. :ar)ield, $ounter)tii Mirades, @APG, p. 1G@O. W1rneld lrsusi . sustinut ids ce charnnora au )st date pentru autenti)icarea apostolilor ca *esageri ai lui Du*ne.eu, unul dintre se*nele unui apostol )iind posedarea acelor daruri Ki a puterii de a %c con)eri altor credincioKi. Darurile au Jncetat treptat odat7 cu *oartea apostolilor &i acelor c7rora le-au con)erit ei daruri Qo,. .i., p. <,G@ %.*.O. :. !. Zr,,1thT%oMs . prMt charis*a&a ca o *7rturie pentru %srael cu pri0ire la eractenrl rciarlc al tui %ss, o )rtrruie 8re a dde nit ne)unctional7 dup7 Jncheierea "aptelor, cJnd %srael a EnEt lEnshelia QUtie !ot spin, oJ $od, PAPG, p, 48 &.ur*.3 c). S. '. Robertson, :TJ <8, @APB, p, 4<-B<O,iM.L $ei ca" adopte a2te 8nep"i tild st con. teste autenticitatea presupuselor *ani)est7ri earis-*atice de *ai tJr.iu. 'e d2 ald "te ln @ $or, @<L4.@G 8iBin dosi puternice despre per*anen&a charis*ata Jn biseric7, Ki Jn acest pasa5 a)ir*7 c7 ele 0or continua s7 se *ani)este pSn7 la parausia. %n ca.ul acesta apari&ia lor inter*itent7 Jn istoria de *ai tJr.iu se poate s7 )i )ost .)eciat, de 8dn4s )i rpiritualitatea lllctu.ntB . bisericii si de scopul su0eran al Duhului Jnsu&i care tnpalte darudle +cF biard= Q@ coi. @GL@rO. %%%. Daruri %ndi0iduale #rLctde.)iZi*a8ln T$Ron. @GL1-aL @ coi, @GL4. @@,G8-<S3 &). E)es. 4LP-@GO este Jn *od e0ident inco*plet7. Au )ost )7cute di)erite Jncerc7ri de a clasi)ica darurile, dar ele se Jncadrea.7 Jn principal Jn dou7 categorii principale Y daruri care Ji cali)ic7 pe posesorii lor pentru propo0aduirea cu0Jntului Ki daruri care Ji Jn.estrea.7 pentru slu5ire practic7 Qc). @ 'et. 4L@S K.ur*.O. a. Doturi de propdd.luit QiO ]ApoWtol Qgr. apostolos, /t. 6tri*is+, e*isar, *isioer, r $or, @GLG8 i*.5 c, E)1, 4L@@O. Titlul de ,,a, 1tol+ a )on da, ini$rl $elor Doisprere QMat, @SLG3 #uca 1L@<3 "apt. lLGBK,ur*.O, dar a )ost re0endidt tu tdlei, d2 ')tl QRon. @r@i @ cor. AL@ t.l*, etc.O Kt a )ost aplicat Jntr-un sens *ai pu&in strict lui B<)uba Q"apr, @4L4, @4O, andbni. Di ls5ar Z.u %DidOQR*. @1LPO d poate, lui Apolof $or. 4L1,AO, sil1 d Tinotel Q@ Tt. @L@3 GL1O Ki lui la.d, rraZle Do*dui Q@ coi @sLP3 Zal, @r@AO, "Mt=a spNiaE a unui apostol a )ost, aKa cu* sugerea.7 nu*ele, s7 procla*e E0anghelia la lu*ea necredincioas7 QZal. GtP-AO, QiiO ] 'ro)e&ieiprorode Qgr.propheteia, Ro*. @GL13 r$d, @GL@S, G8 %,*.5 c, E)e.. 4L@@O. "Flia prin. cipal7 a unui pro)et`proroc din T era s7 co*unice re0ela&ia di0in7 cu se*ni)ica&ie te*porara care spunea Bisericii ce trebuia s7 Ktie &i s7 )ac7 Jn J*pre5ur7ri speciale. Mesa5ul s7u era un *esa5 de edi)icare, de Jnde*n Qgr.pai=c)clcsisO, de consolare Q@ $or. @4L<3 c). Ro*. @GL8O si a inclus uneori declara&ii autoritare despre 0oia lui Du*ne.eu Jn anu*ite ca.uri par-ticul.rc Q"a,t, @<L@ i.[*.O Ai bturi pre.ieri ale ur cr]nit1te 0ntoarc Q"apt. @@LG<i G@r@S l,*.O . #ucrarea #ui era Jndreptat7 Jn principal spre Biseric7 Q@ $or. @4L4,GGO. /nii pro)e&i c7l7toreau din loc Jn Joc Q"apt, @@LGP D,*.i G@L@SO, dd lrobabil cl 2-5irau cJ&i0a pro)e&i Jn )lecare biseric7 Q"apt. @<L@O, cu* era la $orint, d re sit dab nu*le clto8a ntr2 a Q".pt. @@LG83 @<L@3 @BL<G3 G@LA r,F.O, $apacitatea de a 6deosebi duhurile+ Qgr. dia(risea gneunat1n, P $D. PGL#;t cJ. P4LGAO a )o1t c1pla *entar7 cu darul pro)e&iei Ki le-a per*is ascult7torilor st 5rdd brbirile 1rc e pEtindau a 1 rrc)edi ilspidte Q@ coi @4LGAO prin int2rpreta8 eu eE lur8 rrcteWilor Qr cor, GL@G-@1O, recunosdid pe cele orc eEa de ori<ie ai0inB Q@ T1. BLGS i.,*.i @ loan 4L@-1O &i )7cJnd deosebire Jntre un pro)et autentic Ki unul )als. QiiiO Jn07&7tura Qgr. didas(alia, Ro*. @GLP3 @ $or. @GLG8 &.ur*.3 N`. E)es. 4L@@O. Spre deosebire de pro)et, Jn07&7torul nu rostea re0ela&ii noi, ci e-plica Ki aplica detriE deltini .te)nitiEtt de5a, iar lDa8 lui pobabil cA ea mnitatL la bis2ri2 lcalt Q"apt. @<Lrl c). E)es. 4L@@O. 69arbirite despre cunoKtin&7+ Qgr. logos gnoseos, @ $or. @GL8O, o 0orbire inspirat7 care con&ine <G@ DAR/R% S'%R%T/A#E cunoKtin&7, este legat7 de Jn07&7tur73 dar 60orbirile despre Jn&elepciune+ Qgr. logos sophias, @ $or. @GL8[, .apriEhd o prruder2 spirinala, s p8re sa )ie legate *ai *ult de apostoli &i e0anghelist, Qc). @ $or. @L@P-GLB, ln sleial @LG4<SO eu .te tro)et5. Qi0O "eiurite li*bi $gr. gene gtosson, @ $or. @GL@S, G8K.ur*.O Ki t7l*7cirea +li*bilor Qgr. her*eneia gl7s-son, %$or. @GL@S, <SO. b. Dorun p)ltu sluiitu pruti.d QiO D.ruri de puterc, @. $redinla Zr. p1tis, @ co,. @GLAO nu este credin&a *Jntuitoare, ci o *7sur7 *ai *are de credin&a prin care pot )i reali.ate lucr7ri sp2ciale su nin*i QM.i. r<r@A it*.i % $or @<LG5 Et. r@L<<.aSO. G, Da ile de 0indecare Qgr. pturdl .i8not itnardn, % $or, lGLA, G4, <SO sinr dare pen"u a indeplid ninui de ZlaMre a sri,tillii Q)apl, <L1i BL@B V.l*.i a3P5 @AL@G, erc.O, <. "aera de ninsi Qer, .naS1naro dynan2dn, @ $or. @GLt;, G8 K.ur*.O, lit. 6puteri+. Acest dar con)erea capacitatea d2a tid2plini di)erire <lE ninu ;rai. @lLGS.G<r "apr, AL<1t.l*.i @<L@@3 GSLA-@G3 cal. <LB3 Eu, 15BO.

QiiO Daruri de a5utor7riL. @. Darul a5utor7rilor Qgr-*nlUhprtu, lit. ,,%apre de a5utore, % $or, lGLGa5 indica a5urorul dar celor 4abi de ei bi Q0eUi B, ps. GGL@AL <AL@eL 8bul arae ln "apr. GoL<sl "i e Eter1 ta daeile <peiale de lrWi5R a elor sdra.= Li re 0oiaKi. 'robabil c7 include G. d7rnicia cu *)aS larg7 Zr. ho *erddidoB, Ron, @GLaO s5 <. er .T )aie nilZhie Zr. mo U[ain, Ron @GLBO. 4. prchab c, aici este a0uta Jn 0edere slu5irea diaconilor Qgr. dia-tonio,Roh. @GLP,c` "apr. 1Ll3 Fi ti"ilip. tLl3 @ Ti*. <L@-@<O. QiiiO Dorun d. canduc.r.. r. AA*5nnEabrii Qr. (yherrieseis, lit. 6lucr7ri de c7l7u.ire, darea direc&iei+O We bucurau de daruri Ki autoritate pentru a conduce Ki Jndru*a biserica locala. G. 6$onduc7torul+ QRo*. @GL 83 gr. ho prohista*enosO se pare c7 a0ea acelaKi dar Qd0btul sr, .p8 din nou in @ tr., sL@GL @ Ti*, BL@PO, a)ar7 de ca.ul c7 ter*enul ar )i tradus 6cel care dA a5uro` Q0sR, Ro)t. tGL<O, tn 2r2 .au ar indi2 8 dar de a5utorare. /)tle darur, ch sinr cete de a8]ol, Do)er , Jn07&7tor, erau e-ercitate Jn lucrarea obiKnuit73 alte QJaruri, cu* sJnt 0orbirea Jn li*bi Ki 0indec7rile, erau *ani)estate oca.ional, Jn unele ca.uri darurile par s7 inplice o dsBtutare sau o cr2tre . l)ti illEnir5 naturale, cu* este darul Jn07&7rii altora, aJ a5utor7rii Ki al conducerii3 altele sJnt Jn *od clar o Jn.estrate t"ci.l1L credhra, dann 0indR.rilor Bi Dut8 de a )ae ninhiB%B#%o$Ri%%E. A. Binting2r, $rr1 ond Zr81, #A1P. idea, $iJB ond MinBtta @AP4L D. Bndr2 si D. 'hypers, Spiritual Zi)ts and the $hurch, @AP<3 !. 0on $a*penhausen, Ecdesiastical Authori&y and Spiritual 'aeerinrhechurcho)rhe"itst=)htec.nturid, @A1A. ! $on.el*tu, ,.hdru*o., %D T A, D. 4SU4S1. J. D. Z. Dunn, Jesus and the Spirit, @APB3 E. SchFei.er, churh od.t in the tu tsro*en# @A1l :.Z.', de 1G de di rsL<@O. El a puar ddul de .rege+ Q1L1, A. GBO iar anii au )ost socoti&i Jn raport cu do*nia sa Q@rL@O. ,l a nMir @Go de lrrc3b=i ]bordo*d )a&7 de trei preKedin&i, dintre care unul era Daniel Q1LGO, 4 . , r1pe.at in tinpd do*ie5 T@. Q1LGeO. loti0it lui J12phs Qrnl @S, G4AO. Daniel a )cr nuEr d2 DariB tn Meaia. %ntruclt Dadc Medul eb tutioEt pe n*2 Jn .)8 c,.tii lui Ddi2# iar iMripltile cuei)o*e 8nte*poEne nu el*a nici e Eae a# B.bi#nn ui Jntre abonidus QKi BelKa&arO Ki urcarea pe tron a lui ciru4 brolicitat8 lui DDiu a )ost 1nr1tad si relatarea din #% desprc do*ia lu5 a )1t otuid3na u a*estec de tradi&ii con)u.e Q!. !. RoFley, Darius the Mede, @A<BO.'edeait7 parte, nara&iunea areaspectul 8i sriet isbrice autentice si ab]a *ulror rcridi istorice din aceasta perioad7 nu este un *oti0 pentru care istoriciBba lui Daria sL nu 1e aceDrara. Au )ost )7cute *ulte Jncerc7ri de al identi)ica pe Darius cu persoane *en&ionate Jn te-tele babiloniene. Doul .linrre ipot]#E cele *i r2bMbile , identi)icL p2 Dans .u QaO ZlrEru, QrO =citu, cuban a )1r gu0ernator al Babilonului Ki al regiunii de dincolo de Rtu QEu)Eo. Tonrii, nu e-5sd n5ci o doEde cn .l ar )i rst Med, cB ar 1 )ct rege, n*ii Daris, )iu .l lVi AhaK0eroK, sau c7 ar )i a0ut Jn5ur de 1S de ani. $irus, erc d bndit cu M2ii, a )1t ru*it ,,reA2 al Me.ilo) Ki se Ktie eI a0ea 1G de ani cJnd a a5uns rege al Babilonului. 'otri0it inscrip&iilor, el a nu*it *ul&i onciali srbordo*li ia) d*ntele e*u datare i, )unc&ie de anii do*niei sale. Aceast7 teorie cere ca 0eEtul din Dan, 1LGa s, )ie radsL ,.... tn tidDul dotuiei lui D.ris. adicA hr tihrln do*niei lui $id 'ersanul+, ca o e-plica&ie a )aptului c7 scriitorul ar )i )olosii te-t2 care )d8u douE n*e erru ace4i persoan7. De)icien&a acestei teorii const7 )a )aptul c7 $irus nu a )ost nu*it nic7ieri 6)iul lui AhaK0eroK+ Qdar acesta s-ar putea s7 )ie un ter*en )olosit nu*ai pentru pl)uare de r1s resalO su ,din tLead Me.ilor,, G, Danu %, dd lui !isbsp2, co" a )ost =2g2 h 'sia si Jn Babilon, ulde %a scedar p2 $.*bys Qdupa ce au )dt deEonad doi l.urp.roriO Ai a dotuir rntre BG@=4<1 #d.$r. El le-a pdni, eFeilor carc s.au Jntors Jn &ar7 s7 reconstruiasc7 Te*plul din %erusali* hp)tue cu lcu ii .oobab2l QEh 4Ls3 !ag. @L@, gah. @L@O. <. Darius @@ Q othus[, cIrc a do*nit )a 'ersia Ki )a Babi#o, Q4Gs-4os id.cr.O, n*it =Dariu p1anui+ tn D. @GLGG, poir. p2ntru a-t d1ebi de =Danu Medul+. JntrucJt tat7l lui Jaddua, *arele preot, este n2nSoet intr.sul din lapiruuile eleplEnraae din cea 4SS J.d.$r., nu este ne0oie s7 presupune* c7 acest Jaddua a )ost ll8le p8r care l-a tndnpiMt p2 A#(ndru in <<G i.d.c. ii ce Danu oie 1te lrD. do*r aici 1te Dari1 %%r QcodonanuO, cd2 a do*ir Jntre cea <<1-<<@ H.d.$r. B%B#%;$RA%%E. J, $. :hitconb. Don1 the Med. @ABA3 D. J. :ise*an, otes on so*e 'roble*s Jn the Baa( oJD8iA, @APS, p. A#1. DJ.:, DAR%/S Qebr. D7r=y7Fes=3 acad., ela*. DariaFui=3 p2"na 0e.he, Daroya0od5 sr, Darei1O. @. Darius Medul, )iul lui AhaK0eroK QXences3 Dan. AL@O a pri*ir condue8b ll l)u *o4n #ui Belslar QBL<S-<@[ Kia )ost )7cutregealcaldeilorQALl[ la 0Jrsta DATA Q2br. d7&an, 6i.0or+UO. /n on dh sainlia %liR,b2T 1ul lui Eliab. D. l1L@-<B rel.ra.i cna i*ptut e )ratele siu Abi2d Si cu .$ore, s le05g sa raeul.t tnp.tri8 lui Moi]. J.D.D, <GG DA9%D DA%%;R%E, DAT;R %$. a. A t*ptunuto, ltnptunut

Jn %srael J*pru*uturile nu erau co*erciale ci caritabile Ki nu erau date pentru a-@ a5uta pe un co*erciant s7 Jnceap7 sau s7-Ki e-tind7 opera&iile ci pentru a-@ a5uta pe un &7ran care trecea printr-o perioad7 de s7r7cie. JntrucJt econo*ia a r7*as predo*inant agrar7 pJn7 la s)ir&irul *onarhiei, nu se de.0oltase nici un echi0alent pentru siste*ul de J*pru*uturi co*ercEre o" sistau tr Babiton hce din anut GS;; td.cr. Din aceast7 cau.7, legile nu con&ineau regle*entari *ercantile ci Jnde*nuri la bun70oin&7 Jntre 0ecini AceeaKi perspecti0a o Jnnlni* Jn cartea apocri)i Jn&elepciunea %ni %sus Sirah, GA. $adru[ se schi*b7 Jn T. Datornicii din pilda ispra0nicului nedrept Q#uca @1L@-8O sJnt )ie chiriaKi care pl7tesc chirie Jn natur7, )ie negustori care au luat bunuri pe credit. Descrierea p7catelor ca datorii QMat. 1L@GO este o e-presie e0reiasc7 obiKnuit7 pe care o )oloseKte %sus, nu pentru a caracteri.a rela&ia dintre Du*ne.eu Ki o* ca rela&ia dintre creditor Ki datornic, ci pentru a procla*a harul Ki pentru a Jnde*na la iertare $#uca PL4@ K.tu*3 Mat. @8LG@-GPO. 1. DobSnd7, ca*7t7 $u0irrul ,2*r1+ nu are (c,ll hod* ds dobhdi e-orbitant7. Jn 9T nu este criticat )aptul c7 dobJnda ar )i prea *ane ci Jns7Ki )aptul c7 este Jncasat7 o dobhda. r2te .ete )ri $odu QE-od. GG5GB. JEL Deut. G<L@A K.ur*,, D3 #e0, GBL<B K.ur*., !O inter.ic perceperea unei dobJn.i pe te*eiul )aptului c7 este o e-ploatare a nenorocirii unui se*en israelit, Deut. G<LGS Qc`. @BL@-8O per*ite Jncasarea und dobJn.i de la un str7in. DobJnda este *en&ionat7 ca un lucru obiKnuit Jn $odul lui !a**urapi Ki Jn legile babiloniene anterioare. $u0Jntul nele( Q6o *uKc7tur7+O probabil c7 indica rapacitatea cu care erau stoiKi banii de la .ato*ic deSi 5eut de oune din !a1. G.P 6nI)(t*+ Qcare Jnsea*n7 atJt 6cei ce pl7tesc dobJnd7+ dt Ki 6cei care *uKc7+O poate l7sa s7 se Jn&eleag7 o su*i car2 rcduce eno*ie pe deo paa E3 plata datoriei, $u0Jnru[ sinoni* tarbtr Q6creKtere+O Ki cu0tntuO gr. to(os $.rod+O preiau ,ntr-o *7sur7 *ai *are ideea *odern7 c7 dobJnda este o creKtere a capitalului. ^inJnd pasul cu econo*ia schi*bat7, %sus aprob7 in0estirea banilor pentru a aduce un 0enit QMat. GBLGP3 #uca @ALG<O dar p7strea.7 concep&ia tradi&ional7 de conda*nare a dobJn.ii pentru J*prunutun p2s*lc Q#ua 1L<t str*r c. Zaran&ie, .7log H*pru*utul era garantat prin luarea ca .7log a unor obiecte personale dac7 era 0orba de un J*pru*ut hpotu *ic QDeur. G4L@S, ro0 G4L<O, p.in i8i8"a propriet7&ilor )unciare Q ee*. BO sau prin garan&ia unui garant Q'ro0. 1L@-B3 Jn&elepciunea lui Jsus Sirah 8L@<3 GAL@4-GSO. $Jnd nu e-ista nici o proprietate care s7 )ie 0Jndut7 pentru recuperarea J*pru*utului, datornicii puteau )i 0Jndu&i ca scla0i QE-od. GGL<3 G J*p. 4L@3 A*os GL13 8L1 etc.5. Au )ost elaborate legi pentru a regle*enta obiceiul. SJnt stabilite restric&ii cu pri0ire la ga*a obiectelor care pot )i luate ca .7log Ki condi&iile J*pru*utului QDeut. G4O. 'r*tr-un )el de 6Statut de li*it7ri+ toate datoriile trebuiau anulate Jn )iecare al Kaptelea an QDeut. @BL@ K.ur*.3 nu*ai Deut. *en&ionea.7 datoriile Jn leg7tur7 cu Anul de 0eselie Qanul 5ubiliarOO iar israeli&ii care prestau ser0icii pentru a se achita de datorii trebuiau elibera&i Q#e0, GBL<A-BBO. Se pare c7 aceast7 legisla&ie nu a )ost respectat7 Jn cursul istoriei. Eliseio a5ut7 pe 07du0a din G J*p. 4L@-P tu prin in*are lesii, ci p.ir ).cD2a se5 3inui D. B ru )ace ap2l ta Deut. @B Qiotur d en @SL<@ Ki %er. <4L@< K.ur*.O. Jn perioada iudais*ului !illel a in0entat un siste* pentru e0a.iunea legal7 a poMii din Deur, @B ti ]op,5 ac1bia nu a )3t sV ocoleasc7 #egea ci s7 o adapte.e la econo*ia co*erciala. B5B#%;$R)%E. R. de R,bu, An.tnt #rad. #g1rL J. D. M. Denett, #aF in the eF Testa*ent, @APS. A.E.:. DA9%D Qebr. dSFid, uneori dSF$r)O3 r7d7cina Ki Jn&elesul cu0Jntului sJnt incerte, dar 0e.i BDB in ioc.3 co*pararea cu ter*enul daFtdu*, 6c7petenie+, din bab. 0eche mMariO nu *ai are credibilitate QJ ES @P, @AB4. p, l<o yT supp P, @a1S, p. @1B s.ln,t. .`. #aesoe, Shc*sharah Tablets, p. B1O. $el *ai tJn7r )iu ar rui (ai, din ero)5a tui ludai a de(nit al do8 rege al lui %srael. Jn Scriptur7 nu*ai el poart7 acest nu*e, e-e*pli)idnd locul unic pe care Jl are ca str7*oK, JnaintaK Ki pre0estitor al Do*nului %sus $ristos -,cel *ai de sea*7 dintre dii rorelu5 D20td,. in T e-ist7 B8 de re)eriri la Da0id, inclusi0 titlul dat deseori lui %sus - Jiul lui Da0id+, 'a0el spune c7 %sus este 6din s7*Jn&a iui Da0id, dup7 trup+ QRo*. @L<O, iar loan scrie c7 %sus ins uKi a spusL 6Eu sJnt R7d7cina Ki S7*Jn&a lui Da0id, QApd. GGLl1l. $ind n2 intoar.es la 0T p2nt a ana cire . )ost acest o* care ocup7 o po.i&ie atJt de i*portant7 Jn linia genealogic7 a Do*nului nostru Ki Jn planurile lui Du*ne.eu, *aterialul este abundent Ki bogaMstoria lui Da0id este g7sit7 din @ Sa*. @1 pJn7 En @ J*p. G, Dr o *e p.tu dD M(rial ac parilele tn % $ror G-GA, %. "a*ilia sEenep.r al lui Rur ,i Boa., Da0id . rosQ cet tui dnB. dintre opt )ra&i Q@ Sa*. @PL@G K.ur*.O si a crescut ca p7stor %a oi. Jn aceast7 ocupa&ie el a c7p7tat cura5ul de care *ai lJr.iu a dat do0ad7 Jn lupt7 Q@ Sa*. @PL<4-<BO Ki tandre&ea Ki gri5a pentru tur*7, despre care a02 sB cinb *ai tJraiu e arribue a( D3n. ne.eului s7u. #a )el ca Ki losi), a su)erit din cau.a relei 0oin&e Ki a in0idiei )ra&ilor WTi *ai *ari, poate dui cau.a talentelor cu care @-a Jn.estrat Du*ne.eu Q@ sa*, @<LG<O. D1i sde*Zii B3i au )1i hodesb i@ Sa*. @8L@8O, Da0id a0ea s7 dea naKtere unei linii de ur*aKi renu*i&i, aKa cu* arat7 genealogia Do*nului nosF-l Jn E0anghelia dupi MaEi QMat @L@@PO

l%- /raeD d reae )t prtehnla tu Saul $Jnd Du*ne.eu @-a respins pe Saul ca rege al %ui %srael, Da0id i-a )ost re0elat lui Sa*uel ca Ki succesor al lui Saul3 Sa*uel @-a uns pe Da0id, )7r7 *ult7 parad7, la Betlee* Q@ J*p, @1L@-@<O. /nul dintre re.ultatele Espirgsii lui saut a )osr indeEr.8 Dun,nui tui Du*ne.eu de la el, ur*at7 de o depresie Jn su)letul lui, care uneori p7rea s7 se apropie de nebunie. E-ist7 o re0ela&ie i*presionant7 a planului di0in Jn pro0iden&a prin care Da0id, care ur*a s7-@ Jnlocuiasc7 pe Saul Jn harul Ki Jn planul lui Du*ne.eu, este ales s7-@ <G< DA9TD slu5easc7 pe regele c7.ut Jn *elancolia lui Q@ Sa*. @1L@P-G@<. 9ie&ile acestor doi oa*eni Y gigantul lo0it &i adolescentul Jn ascensiune - s-au JntJlrut. #a Jnceput toate au *ers bine. #ui Saul Ji pl7cea de thlrd ale cltui talote nuide aEu s, E d7ruiasc7 o parte din cea *ai bogata *oKtenire de0o-&ional7 &i @-a ales ca purt7torul s7u de ar*e. Binecunoscutul incident cu Zolia&, lupt7torul )ilistean, a schi*bat totul Q@ Sa*. @PO. Agilitatea lui Da0id si *7iestria lui Jn *Jnuirea praKtiei a biruit puterea gigantului greoi, tar o*orJrea lui a )ost se*nalul pentru respingerea ar*atei )ilistene de c7tre %srael. Era deschis7 calea pentru ca Da0id s7 pri*easc7 r7splata pro*is7 de Saul - *ina )iicei regelui, ca s7 se c7s7toreasc7 cu ea, &i scutirea )a*iliei tat7lui s7u de i*po.ite3 dar cursul e0eni*entelor a )ost schi*bat de u 1ctor M = in0idi,a res2lui )a,1 .l2 nod 2ru ar lui %srael. $Jnd Da0id s-a Jntors de la lupta Jn care @-a o*lt ,e Zoli.t, )e8ile lui c8l l,au indrnpiEr chtndL +STt a bdtur *ile lui id Da0A .dte lui de *ii+. Saul, spre deosebire de )iul s7u ]%onatan, a)lat Jntr-o situa&ie si*ilara, a )ost tulburat de lucrul acesta &i ni se spune c7 din Jiua aceea 6a pri0it cu ochi r7i pe Da0idL Q@ sd, @8.P, AO. /# ;1dlltt2o lut S.rd Rela&iile dintre Saul &i Da0id s-au Jnr7ut7&it treptat si 0ede* c7 tJn7ru[ erou na&ional scap7 dinte-un atac s7lbatic al regelui Jndreptat J*potri0a 0ie&ii lui, Ji sJnt retrase onorurile *ilitare, este JnKelat Jn ce pri0eKte c7s7toria &i Ji este dat7 de Kotie o alt7 )iic7 a lui Saul, Mical, dup7 un aran5a*ent de c7s7torie care a )ost luit ., cal[,] lruO2)u lui Da0id Q@ san. @<LGBO. Dini Sa*. G4LA s-ar p7rea c7 la curtea lui Sau[ e-ista un grup care )acerea %n *od deliberat s7 Jnr7ut7&easc7 rela"ile dinrrE sad d Dalld, iar situiia ra derenorst Jn continuu. ; alt7 Jncercare nereuKit7 a lui Saul de a-@ o*ori pe Da0id cu suli&a a )ost ur*at7 de o Jncercare de arestare, de5ucat7 nu*ai de o stratage*7 a iui Mica, Wtia lui Da0id Q@san, @AL<-@PJ- ; aEr2ri] tic7 re*arcabil7 a acestei perioade din 0ia&a lui Da0id este )elul Jn care doi dintre copiii Oui Saul, %onatan si Micd, sVu lliat d Da0id i*poriE radtu5 lor. %9. "uga dinaintea %ul Saul /nnr8le daD2 din istoria lli Da0id snnt ll*ab de o )un cFtanti din cat8 lui Sad .are n l*lEa )7r7 Jncetare. ici un loc de odihn7 nu o)er7 siguran&7 potru nulrs 0r,re3 u pro)4, u pQet, u dusl[h na&ional Y ni*eni nu-i poate o)eri ad7post, iar cei care Jl a5ut7 sJnt pedepsi&i cu cru.i*e de un rege orbit de nbie Ql San, GGL1.@A. Dlpd ce . ]Bpa. 1 pnn urechile acului de uneltirile c7peteniilor *ilitare ale )ilistenilor, Da0id a Jn)iin&at Jn cele din ur*7 ceata lui din Adula=l, 8" a tdr la inelut o adunVtua hete. ro82., de tusdi, dar .aE a danir apoi D deia. Ka*ent *ilitar care h7r&uia in0adatorii str7ini, prote5a holdele Ki tur*ele i.raeli&ilor din .onele de grani&7 Ki tr7ia de pe ur*a genero.it7&ii acestora. Re)u.ul grosold al alia dinde ac2tti ,Erori.)ehied abat, de a recunoaKte obliga&ia pe care o a0ea )a&7 de Da0id este pre.entat Jn @ Sa*. GB &i este interesant pentru pre.entarea lui AbigaJl, care a0ea s7 de0in7 *ai tJr.Ju una rtin"e e)ile lui Da0id- $ar, G4 Di G1 din a]a,i 8ne relatea.7 dou7 ca.uri Jn care Da0id a cru&at 0ia&a lui Saul, dintr-un a*estec de pietate Ki *7rini*ie. Jn oele dir ur*7 Da0id, neputJnd sI rcd-a dtilit.r2a lui s2ul r a58 la o lnteleg8 .u reg2le 1@i.ran Adis, din Zat, Ki a pri*it st7pJnirea asupra oraKului de )rontier7 ^idag Jn schi*bul )olosirii oca.ionale a grupului lui de lupt7tori TotuKi, cJnd )ilistenii au pornit cu toate )or&ele J*potri0a lui Saul, c7peteniilor *ilitc nu lea plicut ple1l. lui DaaA h Di5leul lor, te*Jndu-se de o schi*bare de loialitate Jn ulti*ul *o*ent, aKa Jnctt Da0id a )ost cru&at de tragedia de la Zhilboa, pe care a deplJns-o *ai tJr.itl Jn una dintre cele *ai )ru*oase elegii care s-au p7strat pJn7 Jn .ilele noastre QG Sa*. @L@A-GPO. 9. Rege la !ebron Dup7 ce a *urit Saul, Da0id a c7utat s7 cunoasc7 0oia lui Du*ne.eu Ki a )ost c7l7u.it s7 se Jntoarc7 Jn %uda, regiunea sa tribal7. Aici a )ost ales rege de *e*brii tribului s7u Ki a ales ca reKedin&7 regal7 cetatea !ebrcn, E" Jn 0Jrst7 Nle <S d2 di ii . do*ir la !ebon P @`G ani. 'ri*ii doi ani ai acestei perioade au )ost ocupa&i de r7.boiul ci0il dintre spri5initorii lui Da0id Ki 0echii curteni ai lui Saul, care l-au instalat pe )iul lui Saul, EKbaal Q%K-BoKetO, ca rege la Mahanai*. Se poate ca EKbaal s7 nu )J )ost decJt o *arionet7 *anitdad de cdEnddnn arutei lui sad, AbnD. DVpe ce aceKtia doi au )ost asasina&i, opo.i&ia organi.at7 )ald d2 Da0id s2 incheiat prin ug))i lui 8 reae ,et2 ele @G ))iirdi .le lli bnel la tVebrcn, de ude a0ea s7 trans)ere curind capitala la %erusali* mG Sa*. <-BO. 9%. Rege la %erusali*

Acu* Jncepe perioada cea *ai Jn)loritoare din do*nia lung7 a lui Da0id, do*nie care a0ea s7 dure.e Jnc7 << de ani. 'rintr-o co*bina&ie )ericit7 de bra0ur7 personal7 Ki strategie *ilitar7 str7lucit7 el i-a condus pe israeli&i Jntr-o ac&iune sus&inut7 de sub5ugarea siste*atic7 Ki decisi07 a duK*anilor lor )ilisteni, ca-naani&i, *oabi&i, a*oni&i, ara*ei, edo*i&i Ki a*aleciti - JneJt nu*ele lui a0ea s7 r7*Jn7 Jnscris pe paginile istoriei datorit7 acestui succes *ilitar, l7sJnd la o parte rlul rlu in pland di0in de nrlntuirc, sElici8 put2rilor Nle " il i Eutrat i,a p*i,, prin Qrcni d alian&e, saKi e-tind7 s)era de in)luen&7 de la grani&a egiptean7 Ki Zol)ul ADaba pJn7 Jn cursul superior al Eu)ratului. A cucerit citadela (busit7 de la %erusali*, despre care se credea c7 este ine-pugnabil7, Ki a trans)or*at-o Jn capitala sa, Ki a unit cele dou7 )rac&iuni *a5ore din regatul s7u care *ai tJr.iu a0eau s7 de0in7 regatul lui lud. ri reEatul lli tsrael. A )1r construit un palat, au )ost deschise Kosele, au )ost restaurate c7ile co*erciale Ki a )ost asigurat7 prosperitatea 5naterial7 a &7rii. TbtuKi, aceasta nu putea )i singura a*bi&ie, nici *7car a*bi&ia principal7, a unui 6ora dup7 ini*a lui lah0e+, aKa cu* 0o* 0edea curJnd dh doF.ne de U.@ EliSia1 al lui Da0id. El a adc Jnapoi chi0otul leg7*Jntului de la $hiriaMeari* Ki @-a pus Jntr-un con preg7tit Jn *od special pentru chi0ot ia %erusali*. Jn ti*pul acestei aduceri a chi0otului s-a ,2tl*t ieidentul carc a ds la n8nea lli /.ia QG Sa*. 1L1-8O. S *are parte a organi.7rii religioase care a0ea s7 J*bog7&easc7 *ai tJr.iu Jnchin7ciunea la Te*plu Di BE orisine ln rtu5al8lele penEu slu5iE %. cort, )7cute acu* de Da0id. Jn a)ar7 de i*portan&a sa strategic7 Ki politic7. %erusali*ul a dobJndit ast)el o i*portan&7 religioas7 Ki *ai *are, cu care a )ost asociat nu*ele s7u de atunci Jncoace. "aptul c7 Jn aceast7 perioad7 de prosperitate e-tcri8ri W de apa,2oi .2l elisic, Da0id a s*is <G4 DA9%D p7catul pe care Scriptura ; relatea.7 Jn G Sa*. @@ ne stJ*este cu arJt *ai *ult *irarea &i ne )ace s7 ne cutre*ur7* de o tea*7 s)Jnt7. Se*ni)ica&ia Ki i*portan&a acestui p7cat, at)t pentru hidoKenia lui intrinsec7, cit &i pentru consecin&ele sale pentru istoria 0iitoare a lui %srael, sJnt incalculabile, Da0id s-a poc7it pro)und, dar )aptul era J*plinit Ki st7 ca o do0ad7 a *odului in care p7catul strica pianul lui Du*ne.eu pentru copiii S7i. Strig7tul de durere cu care a pri*it 0estea *or&ii lui ]Absalo* a )ost doar un ecou slab al agoniei ini*ii care Ktia c7 *oartea aceea, &i *ulte altele, au )ost doar o parte a recoltei produse de po)ta Ki JnKel7ciunea pe care le se*7nase cu *ul&i ani Jn ur*7, nds.la lui A,1alon, li c8 panea de a r2sstului a r7*as loial7 lui Da0id, a )ost ur*at7 curJnd de o tsltl .tin p.ttea p,4ii Nle a iDatului, cddus de ?eba, un o* din Benia*in. Aceast7 re0olt7, la )el ca &i r7scoala lui Absalo*, a )ost .drobit7 de loab. /lti*ele .ile din 0ia&a lui Da0id au )ost tulburate de intrigile lui Adonia &i Solo*on pentru ocuparea tronului &i prin Jn&elegerea )aptului c7 07rsarea de sJnge Jntre )ra&i, pre0estit7 de + atan, a0ea s7 continue. %n .)rrs de .l*ta oblsnuid a lui Ddid. 1nd,l= de rudenia sa, loab, Da0id a a0ut o gard7 personal7 recrutat7 Jn principal dintre lupt7tori de origine )ilis-tean7, a c7ror loialitate )a&7 de el nu s-a cl7tinat niciodat7, )n scrierile istorice e-ist7 o *ul&i*e de do0e.i pe care le-a* *en&ionat de5a cu pri0ire la dentrn lui Da0id .le . Drpue ode W 2r2gii QG sa*. @L@A-GP3 <L<<-<43 GG3 G<L@-PO. ; tradi&ie *ai 0eche Jl dsie 1 pe +crnt>rin pl1dt al lui %slael+ QG s*. G<L@O, iar scrierile 9T de *ai tJr.iu 0orbesc despre )aptul c7 el a condus Jnchinarea *u.ical7 a %sraelului, despre )aptul c7 a in0entat &i a dntat la instru*ente *u.icale &i despre co*po.i&iile lui Q ee*. @GLG4,<1, 4B-413 A*os 1LBO. ?apte.eci Ki trei de psal*i din Biblie sJnt considera&i ,,tslni ai lui D.0id+, un din)t ei i*plicJnd )oarte dar )aptul c7 el a )ost autorul. inE-3 nod clt ] poate d3 con0iiR8ltor, ttuuVi Don nul n1)u a Erbit .iBprc ).pn, cV Da0iil a t1t aubnn el pulin .l st, p1al)t Q#8 GSL4GO, chd a )olosit un citat din psal* pentru a arata clar natura Mesianit7&ii Sale. 9%%. $aracterul Biblia nu trece nic7ieri cu 0ederea p7catele sau de)ectele de .atute, Ele .opiilor lui Durea, +Tor e a )ost scris *ai Jnainte, a )ost scris pentru Jn07&7tura noastr7+ QRo*. @BL4O. ; parte a *isiunii Scripturii este s7 a0erti.e.e prin e-e*ple, sau s7 Jncura5e.e. '11tul lui Da0id ln ,rcbl* d /rie !edtd ste u e-e*plu i*portant de )elul acesta. Aceast7 pat7 trebuie s7 )ie 07.ut7 a&a cu* este - o pat7 pe un caracter care de alt)el a )ost bun &i )ru*os pentru gloria lui Du*ne.eu. Este ade07rat c7 Jn 0ia&a lui Da0id sJnt ele*ente care par str7ine si chiar resp*g7toane pentru )iii noului ieg7*Jnt. TotuKi, 6el a slu5it celor din 0re*ea lui, dup7 planul lui Du*ne.eu+ Q"apt. @<L<1O Ki Jn genera&ia aceea el s-a e0iden&iat ca o lu*in7 str7lucitoare puternic7 pentru Du*ne.eul lui %srael. Reli.iri# lui au %1t nulte i di)ene, on de ]l@e, poet, Jndr7gostit tandru, duK*an generos, 5udec7tor aspru, prieten loial - el a a0ut toate calit7&ile pe care o2l1ii le coroide.n bue ii d))i de adsi*t la 1 o*, si aceasta a )ost prin 0oia lui Du*ne.eu care @-a creat Ki @-a *odelat pentru destinul s7u. Da0id, &i nu saul, 1te cel sprc ere Meii pdBe cu nrhdrie li Str7bunicii Bunicul Tat7l "ra&ii &i Y surorile

S Boa.

Ellab A:nadotl Sa*a Metanel Abigall Q"iihuO Q?i *eaO Q iirnniir,O Strdnotii lui Ddyid din s)rin$o lui luda. <GB DA9%D

Etadai

;un

^eruia

Da0id

c. Mteil c Ahinoa* c. Abigoil c. Maacs c. !ag5ta c- Abitsl )iica lui Saul id+t M @ Sa*. @8LGP abal %---@---@ $, Eglah $. RRLR3,L-itL i c-Alte so&ii @ Sa*. GBL4< @ Sa*. GBL4G G Sa*. <L< G Sa*. <L4 G Sa*. <L4 G Sa*. <LS @ $ron. <L@ @ $ron. <L@ @ $ron. <LG @ $ron. <iG @ $ron. <L< @ $ron. <L< 1 1 1 1 1 1 Ye] inia ?a)aria %l)ca* $hllEab Absato* sau Danid

din %srMl

@ $ron. < eA Ji @4L<, 4 % G?a*.BL@<.M ornice pe pri*ul Eli)eietKi ogah SiiiiMi Sobab 5tan Solo*on Q?anlE, i J % T @ @ % @ @ @

@ $ron. <LA

%bhar EliKa*a E.li)elcl o&ah Q!tKuaO QElpelccO %ii,,., Ell&ii*a Eliada Ell)dct $BMlJadaO Ternar "onilia lui Da0id din s.nintid lui ttdt <G1 DrVR% oM'o.%T.D. a)ec&iune, considerJndu-@ Jnte*eietorul regatului lor &i Jn el au 07.ut cei *ai 0i.ionari dintre ei idealul de nege, dincolo de care *in&ile lor nu puteau a5unge. %n el au 07 iutei pe 0iitorul Mesia, care a0ea s7. i.b70easc7 pe poporul Sau &i a0ea s7 Kad7 pe tronul tui Da0id pentru totdeauna. "aptul c7 lucrul acesta nu a )ost a ab1utitaE id1liBt,, e aT *i pulin idoladie, 1E indicat de pasa5ele din T care 0orbesc despre calit7&ile lui Da0id, din a c7rui s7*Jn&7 a0ea s7 0in7, dup7 trup, Mesia. B%B#%;ZRA"%E. Z.deS.BarroF, Da0id3 Shepherd, 'oet, :arriar, Ming, @A413 A. $. :elch, Mings and 'rophets o) %srael, @ABG, p. 8S K.ur*.3 D. ". 'ayne, Da0tdL Ming in %srael, Jn curs de apari&ie. 'entru o rulr.l corclri a "at*itor lli Da0id. F.i . !j Snaith, T(e 'sal*, A Short %ntroduction, @A4B, unde rearan5area )7cut7 de EFald este citat7 cu apreciere. 'entru o e0aluare i*portan&i Ki interesant7 a rolului o)icial al lui Da0id ca repre.entant al di0init7&ii Ki cu pri0ire la i*portan&a %erusali*ului Jn 0ia&a religioas7 a *onarhiei, 0e.i A. R. Johnson, Sacral Mingship in Ancient `Jroel, @ABB. T.!J. DkR% Q%M';g%TEO. 'l7&i regulate strJnse dintr-un stat si din pro0inciile sale de c7tre do*nitorii locali sJnt nu*ite d7ri sau i*po.ite, spre deosebire de bog7&iile pri*ite de la statele cucerite, care constituie ]tributul, Jn pri* ta.n din istoria lui %sEel sinDurele din cerute erau cele pentru Jntre&inerea cortului JhtSnirii i a sh5itorilor sai u obic.i are a )d r"nicar din nou dup7 E-il $Deut. @8L@-B3 @4LGG-GP etc.3 ee*. @SL<G<A3 ]gE$%/%A#vO. ;dat7 cu instaurarea *onarhiei au 0enit cerin&ele *ai *ari enu*erate de Sa*uel Q@ Sa*. 8L@B,@PO, co*parabile cu obiceiurile tuturcr rcEnor anticr. /rcn 2rau i*pe dar5 sgeia.le pentru plata tributului c7tre un cuceritor str7in QG %np.'drh @BL@A.GS3 G<L<BO. %n )tn8 T pdituiile rc*n2 ,lgtau ddri regulate $e.arului, Jn *oned7 ro*an7, aKa cu* arat7 te-tele din Mat. GGL@P3 Marcu @GL@4, iar do*nitorii din dinastia lui %rod adunau d7ri Jn &inuturile lor QMat. @PLG4GPO. ED aceste pasa5e Mat. Ki Marcu au )olosit ter*enul gr. (gnsos, J*pru*utat din lat. censu*, 6capita&ie+ Qi*po.it pe cap de locuitorO, Jn ti*p ce #uca Maree 5` Mateapberit)yeO o Debir-<`#odebar3 i`/rrt*ed-Debar[ o Debirib -. QMh Terra*ehO QT beit Mirsl)lrJO DebJr, locaii.7ri posibile.

Sil DAn% ;M';g%TEn )oloseKte ter*enul *ai generalihorcts, 6tribut, i*po.it+ Q#uca GSLGGO. Q]RE$E SAMH T3 ]9AME?.O B%B%oZRA"%E. A, , ShaFi,.Flite, Rono3 so-ciety and Ro*an #aF in the eF Testa*ent, @A1<, p. @GB-@GP3 M. J. !arris, $. BroFn, . !illyer, +* %D T" <, p. PB@-PBA. A.R.M. DEA.%. T> 9T DS#/R;S. rtr.Wd t2t*i Ed.u cu0intele ebr, gib=I &i har. R7d7dna pri*ului cu0Jnt este con0e-itate3 dealurile pleKu0e, la )el ca un lighean Jntors, sJnt o tr7s7tur7 caracteristic7 a 'alestinei, Jn speid in Snuttl tui luda. DT 8Aa, cuptat a u nu*e distincti0 Qde e-. 6lui Saul+, @ Sa*. @@L4O, este deseori un nu*e propriu QZhibeaO care indic7 oraKe construite pe ase*enea Jn7l&i*i. Al doi#a o0tnt, ,rar, pee indi.a o sidsu, cdnc Wau un *asi0 deluros3 )aptul acesta a dus la oarecare con)u.ie Jn traducerile 0echi, dar traducerile noi caut7 s7 arate clar cJnd este 0orba de un *asi0 deluros. ?iragul de *un&i din 'alestina este J*p7r&it uneori Jn partea de &i de S, purttnd nu*ele de dealurile QnuliiO Jul r)Ein+ r1ped0 al2 ,Jui luda+. Totuli trebuie s7 re*arc7* c7 nu este posibil Jntotdeauna s7 srlb)lin dacn 1re Fb1 de u sinsu deal eu de o regiune deluroasa. D.".'. DEB%R Q2br. d.4rO. @. o ebte tn Dan2 de s a d8luilor lui luda, dD+ta de aEcnini tDine rte irh.ia iseln1, .poi de chen5" Qrc. loL<a5 @tLG@3 @BL@B _jJud. @L@@O. A )ost o cetate le0iric7 Qlos. G@L@B@, %n @1. @BL4A ei2 idDtidEr,o .u $hiriat-sanna3 Jntrudt po0estirea despre Acsa *en&ionea.7 $hiriarse)er 8 h nl* .8dit, s-a sFear ce 6sar*a+ ar )i o transcriere greKit7 sau c7 6Debir+ este o glos7 incorecta QM. oth, Jo*aG, ad. loc., Ki J';S @B, lai>s, p, T-4P5 !. M, ;rli)tb, JA# BS, rAA, p. GBBO. 'rincipalele localit7&i cu care a )ost identi)icat7 sJntL QaO Teii beii Mirsi*, la GS (* 9S9 de !ebron $:. ", AbriSht, %AS;R @B, @AG43 4P, @A<G3 AAS;R PP, GrOL o po.ili2 shesica, orioEtn spE si nu spre S3 58patE dir p2rioada hi11ilor Ai phl la s1lBitut *onarhiei, dar cercet7torii au p7reri di)erite cu pri0ire la durata Ki se*ni)ica&ia Jntreruperilor Jn ocupare QS. Ced0in, %.raelite $onDtiest o) $ancan, @AP@, p. 4P3 M M, MenyoiiArchaeologyinthe!oly#andU, @APS, p. G@4, <S8L #o8, ,. @AAO, QbO $hir5ar lb**eh, la s h S9 de !ebbn QM. oth J';S ,.ts,@A<B, p,4< t.l*. Oste o locali.are plau.ibil7, dar pu&in prea aproape de

!e/ron3 este lipsit7 de do0e.i arheologice, QcO $hiriat Rbbrd, ta %< l* S9 de B2brcn QM $alling, gDpy PS, @AB4, p. @<Br,l*.Oi .ycaht, de M.Qdha0i Jn @A1A3 ocupat7 din ulti*a parte a Epocii Bron.ului pJn7 Jn Sa1td$t. lT.lAeit >, rn4, p, G.<<O. G. #ocalitate situat7 pe grani&a de a lui %uda Qlos. rsLPOi ptubabil cB ] aoa d1up1 lui uihdiDebr, ere co1tttuie csll in)erior al hi raedi Mulalli( eu in apropiere de Tughret ed-Debr, #a S de /rcuKul ]AduMin. r4.i c@-4 p- @<P. <. #a de Zad Qlos. @<LG1O QJM#idebirO3 probabil /M ed.Deb.r, la @1 lcn S d2 #2cd Tib2riad3iL ,.oR p.G<G, 4. Regeie caaaauit al ]Egionului cate a luptat J*potri0a lui losua Qlos. @SL<O. Regii sJnt nu*i&i nu*ai En acest te-t3 nu e-ist7 nici un *oti0 pentru a crede c7 cetatea Debir a )ost i*plicata Jn aceast7 alian&7. J.'./.# DEB;RA Qebr. t)bdr7, 6albin7+O. @. Doica %tetec7), a c7rei *oarte la Betel este *en&ionat7 Jn Zen. <SL83 copacul sub care a )ost Jnrnor*Jntat7 era cunoscut sub nunte Alldn-bacudr ,AD.rDl Qsu t8bintulO 5arer. G, ; pro)etes7 care apare Jn lista 5udec7torilor %ui %srael Qcea @@GB J.d.$r.O. $on)or* cu Jud. 4L4 K.ur*., ea J&i a0ea reKedin&a sub 6pal*ierul Deborei+, Jntre Ra*a Ki Betel, Ki israeli)i din di)erite triburi 0eneau la ea pentru a se 5udeca Jn neJn&elegerile dintre ei - )ie neJn&elegeri care se do0edeau prea di)(ile pentru a Q< re.ol0ate de 5udec7torii locali, )ie neJn&elegeri Jntre triburi. 'rin ur*are, ea a )ost un 5udec7tor Jn sensul obiKnuit, ne*ilitar al cu0Jntului &i probabil c7, datorit7 ditl"lor ei de JtQleltor Vi lider, isrelitil i-au cerut a5utorul Jn starea grea Jn care )useser7 aduKi Jn tidpd 8pririi lui si]E. Ea ia poMcit iui rB3hc s7 preia conducerea ar*atei Jn calitate de co*andant supre* %n lupta J*potri0a lui Sisera Ki, Jn ur*a insisEnplor lui Beac, a .ceptat sB-l nWtesa3 ,sul. tatul a )ost Jn)rJngerea .drobitoare a lui Sisera Jn lupta de la chisoD QJQ@. 4Lls3 sL@A D.l*O. EB 1E n*itl QJud. 4L4O W,ia hi tapiaor Sn, 6)7clii+O Ki este descris7 QJud. BLPO ca 6o *a*7 Jn %srael+. S-a sus&inut c7 aceast7 ulti*7 e-r5resie Jnssn, ,p netupoE ln #Eel. Q.`. G san. GSL@AO ri ce te-tul " rc)dl la cetara DabDar ;os, G@LG<L @ crcn. 1LPGO, l8litat8 *od8V D2bSrin2h de l. po.lele Mutelui Dhd, in rdt8 de 0r torlri h nara&iune sau Jn cJntare nu e-ist7 nici un ele*ent care s7 ne preg7teasc7 pentru i*portan&a care a0ea s7 i se aode uDi le a dt d2 ob1cs. $intaE Deborei QJud, BLG-<@aO a )ct ptstrari din tulul al @G,@e ld.cr., lnba5d nind p"dic ne*odi)icat Ki ast)el este unul dintre cele *al arhaice pasa5e din 9T. Este e0ident c7 a )ost co*pus7 i*ediat dula 0icroria " ca" o celebE..B d 1te o ssi i*portant7 de in)or*a&ii cu pri0ire la rela&iile tribale din %srael Jn perioada aceea. 'oate )i J*p7r&it7 Jn opt sec&iuniL un e-ordiu QintroducereO de laud7 Q0. G-<O3 in0ocarea mu) %ah0e Q4-BO3 pustiirea produs7 de asupritor Q1-8O3 adunarea triburilor QA-HSO3 b7t7lia de la chison Q@A.G<O3 n8rt, hi Silsa QG4-Gni d], erea *a*ei lui Sisera care aKtepta Jn= arcerea iui QG8-<SO3 Ki epilogul Q<@aO. Din cJntarei si nu din nara&iunea Jn pro.7 din cap. 4, a)l7* ce anu*e a produs Jn)tJngerea lui SiseraL o ploaie toren&ial7 care a dus %a inundarea 07ii $hisonului &i care a luat cu sine carele de r7.boi ale cauaani&ilor QG@O, cau.Jnd Jn07l*7Keal7 Ki con)u.ie Jn ar*ata, a5ungJnd s7 )ie o prad7 uKoar7 p.nd QO.l8ii lui BaEc. Se crede c7 descrierea 0ie Ki *iKc7toare a *a*ei lui si]n QG< i.u*.O 1ie o con1,naE a )aptdli c, autoarea cJnt7rii este o )e*eie3 dac7 tr7dea.7 *il7 de 8u )2# nu ete 8rba de onsi8, Aliorul re adi2g., DeboEi in chta" ru nll*i ut D @G ci, pbbabl, Ai ln % P, ude t8dul ebr, Da*tt este repetat &i poate )i interpretat nu nu*ai ca persoana JntJi singular Q6*-a* ridicat+O ci Ki ca o )ornl dnaica a peerei a dos sinsular $,teai ridicat+O- c), 0sr. B%B/;ZRA%%E. A D. !. MalE, broeV in deperiod o)theJudga, @AP4. ". B, <GS DBD%$AR%%, SiREAToARBA DE$a';#%S, DE$AX;%J. /tr t1ito.iu htiB la S de MaE c1lileii, h priMipal # E de loda4 i,da= Ind Jns7 Ki Bet-?ean, ( 9 Zrecii au ocupat oraKe cu* rht ded W 'ilad.l)ia de5a "in aul GSo td.cr, %D anul 1< J.d.$r. 'o*pei a eliberat @-Jippos, Scythopotis &i "elia de sub st7pJnirea e0reilor. El a ane-at cet7&ile la pro0incia Siria, dar le-a acordat autono*ie de *unicipii, Jn 5urul anului @ d.$r. ele au )or*at o lig7 de co*er& Ki de ap7rare *utual7 J*potri0a triburilor se*itice. 'liniu a dat nu*ele celor .ece cet7&i originaleL Scythopolts, 'ella, Dion, Zherasa, "iladel)ia, Zadara, Raphana, Manatha, !ippos Ki Da*asc. 'rin sbl al G-ld d.$r. 'to#oreu a nda alte ol8 d2 la s de Daru lnE-o li]e de @< erlti. lduitorn din Daa,.lis ]au .lntut nultinilor 8i 8t #au lO*t pe $risto1 ln Mat 4LGs, El . debarcat Jn acest &inut la Zherasa $Marcu BL@3 ;rigen red7 aici Zherghesa, o localitate de pe &7r*ul stincosO. 're.en&a unui nu*7r atit de *are de porci denot7 c7 locuitorii erau Jn *a5oritate dintre ea*uri care, Jn ur*a pierderii )inanciare su)erite datorit7 *inunii, %-au cerut lui $ristos s7 plece de la ei. Jn ciuda *7rturiei de*oni.a tului. $ristos a 0i.itat iar7Ki Decapolis atund rJnd a )7cut un ocol neobiKnuit prin legiunea !ippos, %n drun d2 la Sid* <prc ll*ut de E al csrien $Marcu PL<@O. Biserica e0reiasca sa retras la 'ella b.bte ite rl.boiul di, anul PS d,cr,

B%B#%;ZRA"%E. D$Z3 Z. A. S*ith, !istorical Zeo-gVphr oth.Eolr #od. PA<P, p.BAs-1oa3E, Bietenhard, 6Die De(apoiis 0on 'o*peius bis Traian+, gD'9 PA,@A1<, t, G4-B<i 'liniu, ! B.@<. P4. D.!.T. D%$RET, ir Ester., ,* ii Ddiel ap.r Mi blte cu0inte ebr. &i ara*. care se re)er7 ta decretele regale. Traduc7torii )ac distinc&ie Jntre ele, )olosind ioprire+ Qsau 6interdic&ie+O Jn Dan. 1L8, 6soart7+ Qsau 6sen tin&7@i Jn Dan. GLA Ki porunc7 Qsau 6decret+O Jn E.ia BL@<. Jn 9T ni se spune despre Du*ne.eu c7 d7 decrete Qhot7rJriO Jn calitatea #ui de J*p7rat al p7rcun-tului QDan. 4LG43 's. GLPO Ki c7 lu*ea este gu0ernat7 de acesteaL e-ist7 un decret Qo legeO pentru ploaie. %o0 G8LG1, Ki un decret Qo porunc7O pentru *are, 'ro0, 8LGA3 bl aceste ca.uri a* putea 0orbi despre legi ale naturi# $u0Jntul e0r, hoD, 6statut+, 6orJnduiri+ Q's. uALs, <, @g etcO ] a,rcl5e el *i nult tn Bibte d2 ceea ce teologii nu*esc 6decretele lui Du*ne.eu+. Jn T ter*enul gr. dog*a descrie decretele speciale ale J*p7ratului ro*an din #uca GL@ Ki "apt. @PLP Q4 E. A, Judse, ,,Tne Da2 o) $aga at T@B-aaloruca+,MT!<S,@AP@, p. @-PO, Jn "apt. @1L4 cu0tntu[ este )olo1lr d lri0ire l< o(luiire $oeillutli de la %erusali*L &). )olosirea Jn li*ba gr. cu re)erire la deci .iile autoritare ale unui grup de )ilo.o)i, Jn Eres. GL@B Ki $ol, GL@4, GS se re)er7 la legi e0reieKti. B%B#%;ZRA"%E. A*dt3 !DB3 MM.= D.!.T. DEDA , o cetate Ai u popor din 0 lArabiei, renu*i&i pentru rolul 5ucat Jn co*er&ul )7cut de cara0ane QJs. G@L@<3 E.ec GPLGS Y *en&iunea din TMJn 0, GS p8babil cV e dato8., Fi ercri de copieE - 4 0aiO, Jntrudt se a)la pe binecunoscutul 6dru* ai ta*Jii+ care ducea din S Arabiei Jn Siria Ki la Mediterana. $etatea este *en&ionata Jn strJns7 leg7tur7 cu Seba Jn Tabelul ] a&nin)lor QZen. @SLP Y c). @ $ron. @LAO Ki Jn altl pa.te QZD. GB.<i @ csn, @L<G3 ER, <ar@<O Ai pobabil c, a alst u rc, inlortanr ,, relatiile co8 dale stabilite de Solo*on cu regina din Seba Q@ J*p. @SO. A5uns2 rd aiba u le plDil*t in te-tele F Jn secolul al P-iea #d.$r. Q)er, GBLG<3 4AL83 Eiec. GBL@<3 GPLGSO ctnd ] pete <t 1 l1t o .olonie ))iciall a s2iei Qhn Fis%lhO3 ac1r lQ8 re-ar a5uia s7 e-plic7* de ce Jn genealogiile biblice Dedan este asociat atlt cu popoarele din Arabia de dt Ki cu cele din s. cetat8 Man 1re 8n$o8ra de .bonid Jn una dintre inscrip&iile sale QA ET, p. B1GO Ki se pare c7 a )1t crgit de el, el Uutin p1tru o 8 Z2 la 5u*7tatea secolului a, 1-lea H.d.$r.OL niKte inscrip&ii arabe g7site Jn apropiere de lai*a, care *en&ionea.7 D2da4 etata ] e)eil pDbabn ( rb.baiele lui Q'ory p. GA<O. ,2al 1de sn anat ce1tea r!an este cunoscut Jn pre.ent sub nu*ele al-=;la, la 0reo @@S (n S9 de hiM, Slnt cu8te o ]ri. de in scrip&ii din Dedan care con&in nu*ele unui rege Ki al cib))i .i ai popobnli D2dan Q%;%, p. GA4O. Dupi aceast7 perioad7 se pare c7 regatul a c7.ut Jn *Jinile peDilo. Vi .poi Qslele al <-la Vi al Gl8 l.d.$,.UO a a5uns sub st7pJnirea regatului lihyanit. ; dat7 cu sosirea abataenilor, Dedan a cedat cet7&ii 0ecinei, !eg* QMedain glihO, po.ilia de 8ntrd pri*ilal al acelei regiuni. B%B/;ZR-A%%E. ';%g U, G4P-<@@, ln sp2ci.l GA< GA1, cu biblio8r1a inclusl, la 8 adLFln F # Albright, Zeschtch te und Altes Testa*ent Q"estsc)tn`t A. ArS, @AB<, ". @-rG3 rm r1n :iA*M, Xt Supp, Bd, @G, e# A4P-A1Ai M. $. aaros, %DBS, p. GGG, 1.%.D DED%$ARE. Ter*enul este )olosit Jn 9T aproape Jn e-clusi0itate cu pri0ite la consacrarea lucrurilor, de e-. altarul Q F. PL@SO, arsintul ,i .,in QG San. 8L@@O. SJnt )olo1ite Eei cu0irte ebaice,i nDnutr4 6consacrare+3 Dode/, 6un lucru pus de-o parte, sZn&it+3 )ta8, +u lu* detat lui D*.eu=. QrB#EsltM, A l,RD%$T%EO D.Z.S. DED%$+VR%, siRB,iToARrA ct. ho D(aiiis *os tou thysiasteriou, @ Mac. 4L4P-BA3 ta en(ainia, %8n @SLGG. unde )rduce l*ul ebr. nDnd]d. de %a hanaT, +a deaie+O. sarbatoarc lnur, hr ai8 GB a lun chi,ld. 8 o d8ti de % .ile.lnur, a elebnt la Jnceput solsti&iul de iarn7, dar *ai tJr.iu a co*e*orat cur7&irea Te*plului Ki a altarului de c7tre luda Maca-baul Jn anul @14 H.d.$r., la < ani dup7 .iua cJnd au )ost pJng7rite de Antiochus Epiphanes. Ase*7narea *odului T .elebEre cu ssrblt8e conunor a. Ma. @SL1O . )1t delibe"td, dar sr" d8]birc de sllhd. torile *ari, putea a0ea loc Jn a)ara %erusali*ului. Datorir, lsinno. purhi8 )olcite a prinit nl*l2 de S7rb7toarea #u*inilor Q%oan A3B3 Jos., Ant. @G. <GsO. sinsu re)eri8 din T la a.easd sAlbBr1re Q%8r @SLGGO irdica inpd ain d. B%B#%o$BA"%E. o. s. Ranl5rl )te o)uitu aJ th. "esti0al o))ianu((ah, @A<S, T.!J. <GA DEZET=%J# MARE DEZET-%=# MAR%. lhrr8ul ebi bolen 1re lo@1ir Jn 9T Jntotdeauna &i Jn *od egal pentru degetul *are de la nin su de #a Dici drl]bn2a 1i,d irdicatn prin calii2ti0d ,de la n),.+ ]u ,de la picio=`=. Rtdrcina este Jnrudit7 cu un cu0Jnt arab care Jnsea*n7 6a acoperi+ sau 6a Jnchide+ Ki indicJnd, prin ur*are, un deger c2 irch5de su a8p.rE nin. ob5.ein de a pF sins2 de la einlul de 5.rr1 pe deg2hrl 8re de la nlna, de la picior Di " ] rngh2 p8lror pbbabil ci indicl dedica,8 princilal2lor organe ale auului ale acliuii Wi ale tuBdui sin-boli.Jnd

dedicarea o*ului Jn ansa*blu QE-od. GALGS3 #e0. 8LG<, etcO. Jn *od ase*7n7tor, obiceiul de a t7ia deset2b *n de la niidle Vi de la pici8re@e dD *nld innind prcbabn c1 riohol=a )aptul ce au r7*as )7r7 putere QJud, @31 K.ur*.O Ki de ase*enea aceste persoane de0eneau inco*petente, din punct de 0edere cere*onial, ca s7 Jndeplineasc7 orice Jndatorire sacr7. B.;.B. DEm%A,=%T%, DE!A%T# /l nl* 2re .par2 nrti.o list7 ara*Iic7 QE.ra 4LA, A9O preg7tit7 pentru Ar-laMe, liBri c2 oMerA di)dite popoar2 2re au tos, coloniare rn Sa85a de ceEe rAsubanipal. u.ele Qr,,r dena,a3 $re denayeO apare ln @istB hde leuitorn ,din se+ ii ei din JE%a*+, iar din )aptul c7 ]Susa era Jn Ela* Ki localitatea Deh7Fe= nu a )1t identi)tate rn nod etis)EcBto, ln nici o s1e er"abiblici, s.a suserat ci ar Eebui se citin dUn, Qh loc de dt-h$;, care Jnsea*n7 6adic7+ )aK7 cu* este tradus Jn $ode- 9aricanus, hoi eisin3 Jn consecin&7, te-tul ar )i tradusL 6locuitori din Susa, adic7, din Ela*+ QSo9SRO. B%B/;ZRA%%E. $. !ot)lMnn, gA G, @aaP, ,, B43 ". R8nthal, A crd*ndr o) lrblical Aru*oi= #A1r, <S. T.$.M. DE/$T S% 'EDEA'Si. Dericrut g ped8pca 1re u slbist care poare n abo.dat in ssd 5ui$ic su Jn cel eligi1, ]Eul relisios 1ind ,Ei1 lesat de el 5uridic. 'rin ur*are, trebuie s7 e-a*ina* a*bele aspecte pentru a ne )or*a o concep&ie dar7 despre acest subiect. $o*bina&ia delict-pedeapsI, Jn sensul strict legal, d7 naKtere la cJte0a proble*e, )n 5uris-,tude4a din F Ai din oriDnrl A,rcpiat ru disi, o distinc&ie clar7 Jntre in)rac&iuni penale Ki ci0ile, ca Jn 0re*urile *oderne. ;rice in)rac&iune era co*is7, JntJi de toate, J*potri0a unei anu*ite persoane sau co*sitali W sin8ua nodahate de a lndrelta rAul da prin co*pensarea persoanei lo0ite sau nedrept7&ite. 'rtutinden5 Jn ;rientul Aprcpiar 5un,ruddta a )1t leeate T di0ini2i, .eul leal ded2 aprcb<8 pentru legile co*unit7&ii. #ucrul acesta este e0ident, de e-., din prologul la legile lui /r- a**u, unde este *en&ionat anna, .eul su*erian al #unii3 e-ist7 apoi c.du[ taire de #egi al hi !a*Epi cu bineVeo] ota Wela 2r2 tp.intl ,e 4ul Sl*1h ii !a* **pi in .h" lui "ihind ,inboluile autori1Ei Ai drept7&ii. Jntr-un sens )oarte special acest lucru este ade07rat Ki cu pri0ire la 9T. 'ro*ulgarea legilor este stiis lesaE de iBtituiEa rlegE*innnui. s2 pot )re paralele o anMite dbte cu sint ce#e dintr2 #%M din Tunip Ki iD*epa din Alalah, cJnd a )ost )7cut un leg7*Jnt, cu anu*ite obliga&ii reciproce incluse Jn )o*a tipicl a 5uisprudd"i din ;ri2nrrl Aprcpiat. TbtuKi, aceast7 paralel7 este doar )or*al7. Tradi&ia 9T plasea.7 pro*ulgarea la originea leg7*Intului de pe si)ri, dindu-i 1eBrei lesi aprohaM Doruului, 'entru scopul studiului nostru este de pre)erat s7 schi&7* Jn&elesul si conte-tul general al delictului si al ped2"2i in nod (Darat. %. Delict a. Eti*ologia E-ist7 o a)initate strJnsI Jntre delict, 0in7 Ki pedeaps7. #ucrul acesta este e0ident din cu0Jntul ebr. =7Fon, care este tradus de BB de ori,.nelegiuire+ sau 6delict+, de @BA de ori 60in7+ Ki de P ori 6pedeapsa+. Jn&elesul )unda*ental al eu0Jntului este acela de a ac&iona Jn *od conKtient incorect sau greKit, $u0Jntul reia= Jnsea*n7 0in7 sau delict Ki se re)er7 la )elul de 0ia&7 al unei persoane nereligJoase. $u0Jntul ebr., Jn )or*a de 0erb, S7gI, are sensul de a ac&iona greKit inconKtient. /n alt .udnr ebr,, p.Jd=, itulic, 2n)atic reb2lire er r)tlte. c intul obisnuit c.r2 lneatuE otense. delict sau p7cat este 0erbul (7tc= Ki substanti0ul hec=. Are un sens dublu, indicJnd o in)rac&iune J*potri0a )iinteloi lMne Qd2 e-. c2n. 4@LAO si e prcat inpotd0a iui Du*2.2u Qd. ei. Deut, @AL@sO, Jn&elesul )unda*ental al eu0Jntului a )ost probabil 6a greKi+, 6a da pe lJngI &int7+ Ki acest sens a )ost trans)2rat in staa delictelor "n2+o*ise io"Ei0. *nilii si J*potri0a di0init7&ii. $onceptul p7catului aKa cu* apaE el h %=T si % ste ell)ut tn 5urd astui cu0Jnt VJn gr. ha*ania este o traducere direct7 a lui Jn T sE ete *i inponante cu0irie lesaE de delict sJnt ha*ania, ha*arte*a, asebeia, adi(ia, pa-rutoc3 ano*ia, parano*ia, parapto*a. !a*artia Ki hu*artJ.*a Jnsea*n7 6a da pe lJngI &int7+, a0Jnd asdel u s8 aprcpiat de .b. nEl Di d]nne., p7catul. Asebeia Ki adi(ia Jnsea*n7 a )i Jn *od acti0 nerelJgios KJ a )i Jn *od deliberat J*potri0a lui Du*ne.eu, un gen de conduit7 care se caracteri.ea.7 prin i*pietate Jn 9T Ki descris7 de rol7=. 'ara(oe Jnsea*n7 a )i neascult7tor Jn *od acti03 9T nu*eKte neascultarea u e)u. de a aui Qld= )ina , dee-. i,%er AL@<i <BL@PO. Denot7 o ac&iune J*potri0a legii, la )el ca Ki poreonia. c2a 8i aprcpiatA paEleE n[ 9T Bb =ardn. Este inteEnt sl ob1ei,V* ce ln re*uile biblice nu a )ost )olosit nici un ter*en consacrat Uetrd a dsrie o rndlcare a legn. Jubpruddla din ;rientul Aprcpirt nu Dia )otut o te*i*#ogie lDald teoretic7. 'arabol7 Jnsea*n7 literal*ente a Jnc7lca legile er5stente p)t actiui indi0idMle, de D. Ron, 4L@B. 'arapto*a este un cu0Jnt *ai pu&in riguros decJt cele discutate *ai sus. Are sensul de p7cat care nu este )oarte gra0. Sensul este redat cel *ai Jndeaproape de @2*enul =8rete[r+, de e-. cal. 1@@. b. Modt# .le rrotare a oaandar D2.i.ine lagale in leaile ci0ile W p2nale din on2ntul Aprcpiat su co)tepute Jn aKa )el lncit sL prote5e4 indi0i.ii Kl co*unit7&ile J*potri0a nedrept7&ii. Stilul .a.Wstic iis8ral al 5urispruaslei din oridtul A,b. liat aEts c, 8te .oNtuile de legi tlllnite ln lDil2 lui /r a*u, din er.te Erhn*, ln codd ld

<<S !a**urapi, Jn legile din perioada asirian7 *edie, la )el ca Ki anu*ite legi din $odul leg7*Jntului Ki din alte p7r&i ale 'entateuhului, trebuie pri0ite ca deci.ii ale unor regi )ai*oKi, ale unor o)iciali, ale unor hItrJni &i capi de )a*ilie, Ki nu ca un siste* legal teoretic elaborat de 5udec7tori Ki s)etnici. "iecare pre0edere din *aterialul legal ca.uistic este )7cut7 pentru a prote5a anu*ite drepturi Ki pentru a co*pensa paguba rrcuti. De e-e*plD nesti5.nra cu3re iare nh i] gri57 de un bou care J*punge constituie o in)rac&iune, dac7 boul a J*puns un o*, un scla0sau boul altcui0a, de 4 Erod, G@LGa.<G, <B.<13 rrgile lui Thnllr* S<-BB. 'otri0it E-odului, cJnd negli5en&a cau.ea.7 *oartea unui o* liber, persoana negli5ent7 este pedepsit7 cu *oartea. Jn alte ca.uri trebuie pl7tit7 o co*pensa&ie Jn natura sau Jn bani. $hiar Ki Jn ca.ul delictelor penale, cu* este 0iolul sau )urtul, persoana 0ino0at7 trebuie s7 o co*pense.e pe 0icti*7. 'entru 0iolarea unei )ete tinere, 9T pre0ede o co*pensa&ie )i-7 echi0alent7 cu pre&ul obiKnuit pl7tit pentru *ireasa. Aceasta arat7 c7 0aloarea )etei a sc7.ut Jntr-un *od care )ace i*posibil ca tat7i ei, care are dreptul legal asupra ei, s7 o dea altcui0a pentru pre&ul obiKnuit pentru o *ireas7. 'rin ur*are, persoana 0ino0at7 trebuie s7 co*pense.e pe tatIl )etei pentru pierderea sFda. de e-. ,-td. GGL@1.@P. rurut acE 1E 0alabil Jn toate codurile de legi din ;rientul Apropiat, unde Jn unele ca.uri sJnt introduse alte pre0ederi care se re)er7 la di)erite situa&ii, dee-. Jntr-un sens special Jn elle dln Asida Ma55e TotuKi, e-ist7 Jnc7 un alt tip de legi, pe care A. Alt, Jn @A<4, le-a considerat str7ine de orice s-a descoperit Jn a)ara lu*ii israelite3 Ki anu*e legi apodictice, care acu* sJnt nu*ite legi prohibiti0e sau 0etiti0e. $u toate ociea. pubrE*a tn anul tABa a )o*utetor de 6leg7*Jn)+ care )olosesc o *etod7 apodictic7 si*ilar7 Jn 0re*ea asirienilor arat7 c7 o ase*enea )ra.eologie legal7, la persoana a doua, nu era necunoscut7 Jn alte p7r&i din ;rientul Apropiat antic. $eea ce este unic cu pri0ire la legisla&ia din 9T este c7 legile Jn stil apodictic sJnt porunci directe de la Du*ne.eu pentru poporul S7u. $ele gece 'orunci, de e-e*plu, sJnt tipice pentru a1t 8En de reai. pobi0it cdrie5 credibe a 9T, poruncaL 6S7 nu uci.i+ QE-od. GSL@<O este dat7 la Sinai ca o porunc7 direct7 s lui Du*ne.eu pentru poporul S7u. Aceste legi JKi au originea Jn s)era sacr7 a Do*nului Ki au a5uns s7 )ac7 parte din religia israelit7 chiar de la Jnceputul constituirii lor ca na&iune, cJnd a )ost )7cut legI*Jntul dintre Du*ne.eu Ki poporul S7u. Din tradi&ia 9T se 0ede clar c7 legile ca.uistice au )ost considerate legi aprobate de Du*ne.eu. Jntregul cod legal este considerat ca )iind inspirat Jn *od di0in. Aceste legi, pro*ulgate la Sinai, au )ost *enite s7 lege poporul de Du*ne.eu si s7 uneasc7 di)eritele triburi Ki persoane. ;rice Jnc7lcare a legii J*potri0a unui se*en israelit este un delict J*potri0a lui Du*ne.eu. c Tipuri de itlrodiul in leea dreih.d $ele *ai i*portante tipuri de in)rac&iuni sJnt o*orul, atacul 0iolent, )urtul, negli5en&a Ki Jnc7lc7rile de natura nodB eu retigioas5. tn ca.ul o*otulu ] )a.e distinc&ie Jntre un act inten&ionat Ki unul neinten&ionat Qde e-. E-od. G@L@G-@4O. ;*orul era pri0it pretutindeni Jn ;rientul Apropiat ca o in)rac&iune gra07 Ki, cu pu&ine e-cep&ii, era pedepsit cu *oartea celui 0ino0at, Jn Biblie 0ia&a o*eneasc7 este considerat7 pre&ioas7, Sntruc)t este creat7 de Du*ne.eu. Atacul 0iolent care DE#%$T S% 'EDEA%'Si schilodea trupul o*enesc era pedepsit tot cu aspri*e, dar aproape Jntotdeauna cu o desp7gubire )i-7. #egea e0reiasc7 este unic7 Jntre legile din ;rientul Apropiat prin )aptul c7 o in)ir*itate cau.at7 unui scla0 de st7p*ul s7u este pedepsit7 cu eliberarea scla0ului. "urtul Ki negli5en&a erau pedepsite de obicei cu desp7gubire )i-7. d. ; distinc&ie 9T precu* Ki T )ac distinc&ie Jntre o si*pl7 Jnc7lcare a legii Ki un *od de 0ia&7 p7c7tos Ki necinstit. Modul de 0ia&i era considerat )oarte i*portant, Jn special Jn literatura didactic7 QScrierile de Jn&elepciune.O. "elul de 0ia&7 aJ celui nelegiuit este descris Jn detaliu, de e-. Jn M. r, cde 1b le8ar 5ndepMp. cu scrierit2 de Jn&elepciune din 9%L Acest psal* a)ir*7 c7 r7utatea Ki in)rac&iunea sJnt *odul de 0ia&7 al celor nelegiui&i, al p7c7toKilor Ki al bat5ocoritorilor. Modul de 0ia&7 al acestor grupe de oa*eni este o negare a legii lui Du*ne.eu. ; ast)el de 0ia&7 p7c7toas7 constituie rebeliune J*potri0a lui Du*ne.eu Ki )aptul acesta este legat de toate )aptele nedrepte J*potri0a altor oa*eni. $ea *ai clar7 pre.entare a acestei atitudini o g7si* Jnscrierile pro)e &ilordJn5urul anul ui 1SS J.d.$r. /n delict co*is J*potri0a aproapelui este socotit Jntotdeauna ca un delict J*potri0a Do*nului. 'rin ur*are, delictul si pedeapsa cap7t7 o interpretare pro)und religioas7. e tntrprdDu outu TBto*enr Jn T predo*in7 toc*ai aceast7 interpretare religioas7. ;rice Jnc7lcare a legii, orice in)rac&iune este considerat7 o o)ens7 J*potri0a lui Du*ne.eu. $oncep&ia lui 'a0el e-pri*at7 Jn Ro*. P este cI legea aduce cunoKtin&a p7catului, dar nu poate Jndep7rta p7catul3 di*potri07, gr7beKte conKtienti.area p7catului Ki )ace nelegiuirile sI abunde QPLP-@@O. TotuKi, legea nu este p7c7toas7, ci este *enit7 sa li*ite.e Jnc7lc7rile de lege prin stabilirea unor pedepse. 'rin cunoaKterea legii )irea noastr7 p7c7toas7 Qha*artiaO este pro0ocat7 Ki ne *o*eKte pe noi, persoanele in-

di0iduale, la ac&iuni p7c7toase Qparab*isO. atura p7c7toasa, *odul p7c7tos de 0ia&7, este e-pri*at de 'a0el Jn ter*enii c7rnii %5ar- - En trad. ro*. 6)irea pI*Jnteasc7+O3 pentru a descrie 0ia&a *Jntuit7 de $ristos este )olosit cu0Jntul 6spiritual`duho0nicesc+ rpneundO , onie 0ial1 care nu 1te *h irO de crnr os este p7c7toas7 prin natura sa Ki, prin ur*are, 0ino0at7 Ki trebuie s tie pede"n3 de Dltre(u %%. 'edeapsa a. Eti*ologia Dinbe cele M i*po*n" cMie bbtice leraE da conceptul de pedeaps7, r7d7cina !* are Jn&elesul de 6a co*pensa+ sau 6a restabili echilibrul+. Acest cu0tnt are un sens legal speci)ic Ki )aptul acesta este e0ident din anu*ite scrisori de la A*a*a. R7d7cina y(h are Jn&elesul legal de 6a pedepsi+, de e-. Jn Zen, <@L<P3 %o0 AL<<3 @1LG@, darJn *ulte alte locuri are sensul *ai obiKnuit de 6a *ustra+ sau 6a conda*na o )apt7+. R7d7cina ysr este )olosit7 *ai *ult Jn sensul de pedeaps7. Este interesant de obser0at c7 Jn li*ba uga-ritic7$cananita cunei)or*7O acest cu0Jnt are sensul de instruire, educa&ie, la )el ca Ki Jn ebraic7. Este )olosit si substanti0ul *Ts7r3 r7d7cina cu0Jntului este legat7 de conte-tul educa&iei Ki nu are sensul pri*ar de pedeaps7 legal7. Este pedeapsa de corectare, cu* este

<<@ DBr%$% )T 'BDEA'S% pedeapsa dat7 de un tata )iului s7u. R7d7cina nD* generea.7 un cu0Jnt puternic, )olosit Jn conte-te Jn care subiectul este Do*nul. Mendenhall a ar7tat c7 acest cu0Jnt, Jn lu*ina scrierilor cunei)or*e de la Mari, Jnsea*n7 6a r7.buna+. R7.bunarea, Jn sensul de pedeapsa dat7 de Du*ne.eu celor r7ic este JntJlnit7, de e-e*plu, Jn cartea lui au*. Este interesant de obser0at c7 Jn T, unde ideea de pedeaps7 di0in7 este Jn&eleas7 pe deplin, cu0inte cu acest sens srnt )olosite nu*ai Jn Kapte lacuri. Este e0ident c7 di(e, ter*enul obiKnuit pentru Judecat7+, poate a0ea &i sensul secundar de 6pedeaps7+, la )el ca &i ter*enul ebr. *ilpat. Singurele cu0inte care au Jn&elesul dar de pedeaps7 sJnt li*oria &i (olasis. Jn greaca clasic7 pri*ul ter*en are un sens de r7. bunare, )oarte ase*7n7tor cu ter*enul ebr. nD*. Dar Jn (oine Ki Jn gr. T acest sens apare )oarte iar. Ter*enul a de0enit sinoni* cu (olasis, cu0Jntul obiKnuit care Jnsea*n7 6pedeaps7+, de e-. Mat. GBL413 "<pt 4LG@3 GGLB3G1L@@3 E". @SLGA3 G 'er. GLA3 @ %M 4L@8. Jn Matei ter*enul (olasis este )olosit pentru pedeapsa )inala, Jn contrast cu 0ia&a 0eKnic7. AcelaKi sens de pedeaps7 )inal7 este Jnt)lnit Jn G 'etru, unde pedeapsa este legat7 de .iua escatologic7 de 5udecata, o de.0oltare *ai recenta a ideii 9T despre giua Do*nului. %i. R7.bunarea s)ngelui 'otri0it prircipiilor legale obiVnuiZ din oridtul A= propiat, orice in)rac&iune sau nelegiuire trebuie s7 )ie pedepsit7, Jn principal, aceast7 pedeaps7 era aplicat7 %n societatea no*ad7 *ai pri*iti0a sau Jn cea se*i-rcMdl de cltre rTtiW% eu de caEe o ilente a 0icti*ei3 spre e-. o procedur7 legal7 obiKnuit7 Jn lu*ea se*itica este ca persoana care a co*is un o*or s7 )ie pedepsit7 cu *oartea de c7tre cea *ai apropiat7 rudenie a persoanei o*orJte )`RkgB/ kT;R/# SH -ZE#/rO. Aceasta continu7 s7 )ie o lege Jn isla*. Jn 9T g7si* nu*eroase e-e*ple de r7.bunare a sJngelui, de e-. Jn E-od. G@LG<-GB3 GGLG<. Aceasta este ius talion is Qlegea talionuluin. "ilia&ia )or*ulei obiKnuite a legii talionului nu nu*ai c7 poate )i ur*7rit7 Jn trecut pJna Jn codul babilonian )th5 al lui !aM*pr, ci poate )i Jnt)lnit7 *ult *ai ttr.iu Jntr-o t7bli&7 0oti07 descoperit7 la Marsei[%es. Aceasta constituie ba.a legii islahie de .onrid.e delibsati+. c. J*p7r&irea drept7&ii Deci.iile asupra di0erselor ca.uri erau luate de 5udeclbn ]u de blnnri Wu de 2pul )aniliei T oblcei la po.rt c.tndi, ,.ti0itata lor n, tr2l)i. on)lsdatll cu conceptul *odern de Judec7tor+, AceKti 5udec7tori erau arbitri Jntre cele dou7 p7r&i Qcu0Jntul ebr. S7pat Jnsea*n7 uneori 6a decide Jntre dou7 p7r&i+O- Acest rol de arbitra5 nu era 5ucat nu*ai de b7trini sau de o)icialit7&i ci &i de regi, c). de e-. deci.ia prounu&at7 de Da0id Jn )a0oarea )e*eii din Tecoa QG Sa*. @4O Ki d2ci.ia trVelelptn a hi solo*n Q@ hp. <3@1 Wt*.O. Dar este de ase*enea clar c< Jn societatea no*ad7 Kl se*i-no*ad7, Jn unele ca.uri retribuirea era dat7 )7r7 s5utDd uui 1rbiEu, cM 1te de e# h ca.d orcrului, dnd se aplica legea obiKnuit7 a r7.bun7rii sJngelui. 'e de alt7 parte, Jn societatea *odern7 de beduini, oa*enii c7l7toresc distan&e *ari pJn7 la un 5udec7tor )ai*os care s7 pronun&e deci.ia Jn ca.ul lor. A)t h iraDisile ci0ile c)t d ln c2le "*le 5udec7torul lua deci.ii *enite s7 *en&in7 6echilibrul social+. $Jnd era cau.at un accident )i.ic sau cJnd se aducea o pagub7 propriet7&ii cui0a Qproprietatea era considerat7 Jntr-un sens *ult *ai larg3 decJt cel *ode*, ast)el JneJt includea, de e-e*plu, Ki so&ia, copiii Ki scla0iiO, pierderea era co*pensat7 printr-o desp7gubire )i-a. TotuKi, este incorect s7 sugera* c7 Jn toate ca.urile trebuia pl7tit7 nu*ai 0aloarea pagubei produse3 de e-., un ho& trebuia s7 aduc7 desp7gubiri pentru 0itele sau oile )urate, Jn )elul ur*7torL trebuia s7 Etitrie d. circi di Fl8r itei W, de p1tru ori 0aloarea oii Qc). E-od GGL@O. 'robabil c7 aceasta era u )el de nT,r, pt2*ti0d 8nta )utdri,

tt Du*ne.eu ca &i Judec7tor Este un )apt cunoscut c7 Jn Biblie Du*ne.eu este considerat Judec7torul supre*. Aceast7 idee nu este neobiKnuit7 Jn ;rientul Apropiat antic3 de e-., Jntr-o t7bli&7 cunei)or*7 )oarte i*portant7 de la Mari, .eul Sha*ash este descris ca 5udec7torul .eilor Ki al oa*enilor, Jnc7 de %a Jnceputul istoriei lui %srael Du*ne.eu era pri0it ca Ki $reatorul tuturor lucrurilor. #ucrul acesta )ace ca Bl s7 )ie Ki 'osesorul crea&iei Sale. ;rice daun7 produs7 crea&iei Sale este un act de Eb2lire diRt, irpoEic #ui. Din punct de 0edere legal aceasta Ji d7 dreptul de a pedepsi 'e de alt7 parte, legile au )ost )7cute Ki aprobate de Du*ne.eu cu scopul de a prote5a crea&ia Sa. $hiar poruncile #ui Ji i*pun s7 pedepseasc7 orice Jnc7lcare a lor. /nele pasa5e din 9T dau i*presia c7 pedeapsa decis7 de b7trini sau de o)icialit7&i a )ost su)icient7. 'e de alt7 parte, este e0ident c7 oa*enii care scap7 de pedeapsa u*an7 sJnt pedepsi&i de Du*ne.eu, unii printr-o *oarte 0iolent7, al&ii prin pierderi *ari Q.c). u*. @1O. %deeas-a *odi)icat, de la pedeapsa Jn ti*pul 0ie&ii o*ului, la pedeapsa Jn ]Giua Do*nului, cJnd o 5udecat7 )inal7 se 0a pronun&a pentru orice o*, potri0it cu )aptele lui. %deea unei 5udec7&i dup7 *oarte este Jnt)lnit7 &i Jn concep&ia egiptean7 despre *oarte. Mortul este cJnt7rit de .ei&a Maat Ki prirb2t te8 e t8itn poEi0it d EEutta lui. cotrep)ia biblici nu nu)ui c, e EierB la o 5,d1.r, dup7 *oarte, ci se re)er7 Ki la o 5udecat7 )inal7 la s)JrKitul escatologic al 0re*urilor. Aceast7 idee este d2.rcliad p2 lars ln r h pr4ile 4atolDie ale E0angheliilor, Jn unele p7r&i din Epistolele lui 'a0el, Jn G 'etru &i Jn Apocalipsa Qde e-. Mat. G4-GB3 Marcu @<3 l,8 G@=W @ th., Bi G Te. GL G 'et. <3 Apd. GS.GGO, QrES$AT;#;Z%E.O %%%. $onclu.ii Este e0ident c7 delictul Ki pedeapsa au )ost legate nt nllMi de5uisprdd" obitnuit, .i h de 8 di0in,, ; in)rac&iune J*potri0a unei )iin&e u*ane sau a propriet7&ii sale este o in)rac&iune J*potri0a iui Du*ne.eu Ki trebuie s7 )ie pedepsit7 )ie de autorit7&i, )ie de Du*ne.eu. Tot aKa, Jnc7lcarea unor pre0ederi religioase trebuie s7 )ie pedepsita de Du*ne.eu. S 0ia&7 p7c7toas7 este respins7 Ki pedepsit7 de Du*ne.eu. B%B#%;ZRA"%E. A. Alt, Die /rspriinge des israel trii-c`ten Rechts, @A<43 Z. Mendenhall, J-DF and $o0enant in %srael and the Andent ear East, @ASB3!. $aielles, truna sF l. code de %dlliarc. @A41i M. oth, Dit Zes*e i* 'entnteuch, @A4S3 R. $. Trench, TheSyno-ny*s o) the eF Testa*ent, @AS@3 D.J.:ise*an, 6The #2Fo)!a%M8bta8dt+,Jssg @A1G, p. @1@-@1<i :, Eichiod-, Theologie des Alten Testa*ents, @A483U. $. "ensha*, The *ilp7&pn tn the $o0enant $ode Qdi.erta&ie dactilogra)iat7O, @AB83 m=don, 6Ttansgiessioii ard '8lty in th2 B8( o) th2 $88), J sl B, @APP, p. G<-4@3 E. Zetstenberger, %9esen undlier(un)t des 6apodi(ttschen )techu+, @A1B3 Z. lied(e, Zestalt und BasIchnung alttesta*entlicher Rechlssiitse, @AP@3 !. J. Boec(er, Rede)or*en des Rechtsleben i* Alten Testa*ent, @A143 ide*, Redit und Zeseu i* AltenTesta*entundi*Atlen ;rient, @AP13 A.'hillips, Ancient %srad=s $ri*inal #aF, @APS3 B. S, Jac(son, Tht)tinEarlyJeFish#aF, @APG. ".$". DBM; . i. Jn 9echiul Testa*ent Jn 9T de*onii stnt nu*i&i 57=)r Q0sn 6satiri+, #e0. @PLP &i 's. @S1L<P 6idoli+3 G $ron. @@L@B 6&api+O &i led QDeut. <G3@P 6draci+ 'ri*ul ter*en Jnsea*n7 6cel p7ros+ Ki ! pre.int7 pe de*on ca pe un satir. Al doilea ter*en are un Jn&eles incert, dar este e0ident c7 este Jnrudit cu un cu0Jnt asirian ase*7n7torc Jn ase*enea pasa5e apare ideea c7 .eit7&ile c7rora le-a slu5it din dnd Jn cJnd %srael nu stnt du*ne.ei ade07ra&i ci sJnt de )apt denMi Qc, @ cor, @SL@A t.8O. Dd. cdt subiect nu pre.int7 un interes deosebit pentru 9T si p.s5ele Elent2 rlnt putire ra nunir, %%. ta E0anghelii #ucrurile se schi*b7 cJnd trece* la E0anghelii. Aici e-ist7 *ulte re)eriri la de*oni, +ter*enul )olosit de obicei este daiinon ion, un di*inuti0 de la da i* ori, care este Jnt)lnit Jn Mat. 8L<@, dar care se pare c7 nu se deosebeKte ca sens Qrelat7rile paralele )olosesc dni*a-nionO. Jn scrierile clasice dai*on este )olosit )rec0ent Jntr-un sens bun, Snse*nJnd .eusau putere di0in7. Dar Jn T dai*on Ki dai*onion se re)er7 Jntotdeauna la )iin&e spirituale care Ji sJnt ostile lui Du*ne.eu si oa*enilor. Beel.ebul QaRAA#gEB/BO este 6prin&ul+ lor QMarcu <LGGO, aKa Jndt ei pot )i considera&i agen&i ai lui. Jn aceasta const7 0icisitudinea acu.a&iei c7 %sus are 6de*on+ Q%oan PLGS3 @SLGSO. $ei care s-au opus propo07duirii #ui au Jncercat s7-# asocie.e cu )or&ele r7ului, Jn loc s7 recunoasc7 originea #ui di0in7. Jn E0anghelii e-ist7 *ulte re)eriri la oa*eni poseda&i de de*oni. Re.ultatele au )ost di)eriteL *u&enie Q#uca @@L@4O, epilepsie QMarcu AL@P K.ur*.O, re)u.ul de a purta J*br7c7*inte &i )aptul c7 a locuit printre **inte Q#E <LGPO. Jn RD8uneUi *odere ]a sps adesea c7 stIpJnirea de*onic7 a )ost un *od si*plu Jn care oa*enii din secolul @ au descris st7ri pe care ast7.i le-a* Jncadra Jn categoria unor boli )i.ice sau *intale. Relat7rile E0angheliilor, Jns7, )ac distinc&ie Jntre boli Ki st7pJnirea de*onic7. De e-e*plu, Ja Mat. 4.G4 citi* c7 au adu la %ss p2 e ce su)2rau de )elurite boli Ki chinuri3 pe cei Jndr7ci&i, pe cei lunatid

Qepileptici, selenia.ornenousO Ki pe cei sl7b7nogi QparaliticiO+. ici una dintre aceste categorii nu este identic7 cu celelalte. i5 h 9l W nici h "aprele Ap.stolilor su in Epistole nu g7si* *ulte re)eriri la st7pJnirea de*onica. Srcid1trrl dtn "apt. @AL@< i.l*. 1r2 o erep. iie.O Se paE c, eet )1ol8 a )Zt a]iat h nod special cu lucrarea pe p7roJnt a Do*nului nostru. Ar trebui interpretat ca o e-plo.ie de opo.i&ie de*onic7 )a&7 de lucrarea lui %sus. E0angheliile Jl pre.int7 pe %sus tntr-un con)lict per*anent cu ]spiritele rele. u a )ost uKor s7 scoat7 DEM; TgARE. ';SSDARE DBM; T$A a)ar7 aceste )iin&e din oa*eni. ;ponen&ii lui %sus au recunoscut c7 El a )7cut lucrul acesta care necesita o putere *ai *are decJt puterea o*eneasc7. De aceea ei au atribuit succesul #ui )aptului c7 ar )i )ost st7pJnit de ]SatanQ#uca @@L@BO Ki de aceea au pri*it riposta c7 lucrul acesta ar duce la ruinarea J*p7r7&iei celui r7u Q#uca @@L@P s.ur*.O. 'uterea lui %sus a )ost puterea 6Duhului lui Du*ne.eu+ QMat. @GLG8O sau, aKa cu* spune #uca, 6cu degetul lui Du*ne.eu...@] Q#uca @@L GSO. Rttoria pe 8a a ditig.t-o lsE arupa d8.nor a J*p7rt7Kit-o cu ur*aKii #ui. $Jnd ia tri*is pe $ei Doispre.ece, El 6le-a dat putere Ki st7pJnire peste to&i de*onii Ki s7 0indece bolile+ Q#uca AL@O. De ase*enea, $ei ?apte.eci au putut spune la Jntoarcerea lor din *isiuneL 6Doa*ne, chiar Ki de*onii ne sJnt supuKi %n ulEle T,d= ;sa @SL@PO. Si ati Q))ii .lara de ucenicii lui ,sus, au )olosit u*ele #ui pentru a scoate de*oni, )apt care a cau.at tulburare Jn unele cercuri inti*e, dar care nu #-a tulburat pe Jn07&7torul QMatcu AL<8 K.ur*.O. ni. Alte re)eriri Jn oul Testa*ent Jn a)ara E0angheliilor e-ist7 pu&ine re)eriri la de*oni, Jn @ $or. @SLGS K.ur*. 'a0el se ocup7 de Jnchinarea la idoli Vi sp8 c, idolii sn] h Mlitate ildrca, o a)i*de D. c8 o %ndlnid din aor tn Ape. ALGS E-ist7 un pasa5 interesant Jn %ac. GL@A. 6?i de*onii cred - Ki se Jntioar7+. e a*inteKte de pasa5ele din E0anghelii Jn care de*onii au recunoscut pe %sus drept c882n QMaTu @LG43 <L@@ etc.O. u pa)t s, 2-ist2 trici u noti0 penh a 1pin<, a prion trEEg. Aa de tpcede d*onicD. chd EEngh2liile re adu. dMi llte*ie c, a aFt ld, 1te bin. s, ae.ptl* ide., B%B/;$RAT%E. . Z2(()iuys, $o*natary on #u(lt Z1pa, p. @P4 iu*3 J, M, R1, lrpT BB, @AB4-B, p. S8-1@3 E. #angton, Essentiah o)De*ono-logy, @A4A. /M. DEM; %gARE, ';SBDARB DEM; %$A. 'osedarea aparent7 de spirite este un )eno*en obser0at Jn toat7 lu*ea. 'oate )i ur*7rit Jn *od deliberat, cu* ete ca.ul Da*nnd su Ecilor d2 la "poarele prinitiF, s, .t n2diilor ZpiritisieO adt la "'oar2le pri*iti0e cJt &i la cele ci0ili.ate. Este un )eno*en care se poate petrece brusc, cu* este ca.ul celor care asist7 la riruluile R1od8, ]u poaie lu )o)u cd ete cunoscut7 Jn general ca de*oni.are sau posedare de*onic7, )u )iecare ca. persoana posedat7 se poart7 Jntr-un *od anor*al, 0orbeKte cu o 0oce di)erit7 de cea nor*al7 Ki deseori *ani)est7 puteri telepatice sau clar0i.iune. Jn Biblie, prcZdi "slni sini cei c.re urn1Eu, probabil, posedarea de*onic7. 'ro)e&ii lui Baal din @ %*p, @8 se Jncadrea.7 Jn aceast7 categorie. Mediile spiritiste, care erau inter.ise Jn %srael, trebuie s7 )l culti0at Jn *od deliberat posedarea de*onic7, Jntru-cJt legea Ji consider7 oa*eni 0ino0a&i, nu bolna0i Qde e-, #2] GSL1. GPO. ln * =s2ul 1t2 1 2endu re*arcabil de posedare de*onic7 nedorit7. Duhul Do*nului @-a p7r7sit Ki 6a )ost *uncit de un duh r7u care M2a de la Do*ul+ V@ San. @1L@43 @ALAO "7ptui acesta Jl pute* interpreta Jn sensul c7 dac7 o persoan7 a )ost deschis7 pentru Duhul S)Jnt Jntr-un <<< DEM; %gA .E. ';SEDAR% DEM; %$V *od caris*atic, neascultarea este posibil s7 )ie ur*at7 de intrarea Jn 0ia&a lui a unui duh r7u, Jng7duit de Dl))i.u. ,e de alta panD pot2n Jpse sinplu ca Jn conte-tul acesta 6r7u+ nu are un sens *oral, ci tEa"dn ddr deprEie, Dd l era alusat de dn-tarea lui Da0idL JntrucJt cJntatul la instru*ent era Jnso&it de obicei de cJntatul cu 0ocea, probabil c7 pcalnii c,]at= d2 Da0id au l1t 8i 8E au tsonit duhul, aKa curo d7 de Jn&eles Robert BroFning Jn poe.ia sa intitluat7 Sa ui. MT r2d, *ne 8ui de po]da2 d2nodici, Este ca Ki cu* Satan Ki-ar )i concentrat )or&ele Jn *od special pentru a pro0oca pe $ristos Ki pe ur*aKii #ui. E0angheliile arata c7 %sus $ristos a )7cut distinc&ie lntre lolile obRtruite d cele ns)>e de pos2d.E de nonicl. Bolile obhnuite 8u 0ird*te pin pu8 n=iinilor sau prin uru<", h tihp ce po"daM de*o= nic, 1 0indeati prin po82 datt derc lui de a pl2.a dir o)tul Ep2cii0 Qd2 e-, Mat, @SLa3 M.ntr 1L@<L #ua @<L<GL re.i Di )apt. 8LPi @A.@GO. S. pare cL posedarea de*onic7 nu era continu7, dar atunci cJnd a0o le proNl8a ad]a e)NE 0iolerte QMar AL @<O. cind orbi,2a ii nuleni. eh, caMt2 de p.eddc de*onic7 se pare c7 nu erau persistente Qde e-. Mat. AL<G-<<3 @GLGGO. Ma5odtatea lsiholoeVor 1ping idea pcddLin d*onie, /tr e-enplu repE.drad0 tr ecdtuie T. M. ;esterreich, a c7rui lucrare Jn li*ba ger*an7 a )ost publicat7 Jn li*ba engle.7 sub titlul 'ossession, 'e*o-niacaland;ther, a*ong'ri*iti0eRaces, *AntiDuity, theMiadeAs1 u.l Mode* Tin1, @A<S. / rstin2 c, echi0alentele posed7rii de*onice Jn .ilele noastre sJnt 6un co*ple- deosebit de e-tins de

)eno*ene coerciiie+, tueaW .oncep)ie o adops F ssgant Jn Baule Jorrh. Mind Q@ABPO Ki The Mind '8scd Q@AP<O, 'e de .liB pats, aFn llclrE claeice a lui J. #. aius= un *edic *isionar Jn $hina, De*on 'ossession and Allied T(etnes, @8AG. $artea aceasta consider7 c7 posedarea de*onic7 este un )eno*en real Ki probabil c7 Daioritat2a nisionariloi sht de acod cu el, rste pZibil si #uSn o po.itie inte*editre si st sal*n ca u ddon poate dupa o )atet epri*td a personalit7&ii Ki din acest centru de acti0itate poate in)luen&a ac&iunile o*ului. De*onul poate produce orbiE su nuien52 istdica, su sinpl* a#e alror boli .h 1ie epilepgia. ta hu.lte popoare epilepticii au )ost considera&i ca )iind persoane posedate de un spirir eu de 8 au W ste ad20arat ca epilepticii sint adeg ssibili din luct de Fd)t ps)ic. Biuia nu legi epnepsia de p12dEM ddotricB, Si .hiar d1dieEB di.2loi btiatnd pZedat din Mat. @PL@4 K.unn.3 Marcu AL@4 K.ur*.3 #uca AL<P K.ur*. poate s7 indice h*.5ceE Mi sult i*,3dcit epile"ie, atFA,l*, epile,1iei continu7 s7 )ie 8eut4 dd " pare ci poaE i i,d1i ii *od atti)icial in psode no*al2 QF. c. 9R)alter, The#i0*gBrain, @AB<, p. 1D K.ur*.O. $ei care au cd2bt nnblrrrile de pe1oMlitate Wiu ce adese 1te 5rpZibn Bl spF* .u slnt declaiVate, oi nu sAuen ct toate, su chid M5onratea, ac1ror. slnr datoEie Fi p12dlri denonice, dd ), oate 8 sele dilte 2le sl 12 poedin Nbrcnice, siblia nc h1e ce condtii ,rcdispu la pc2dare ddoni.e, d2Li cl0int2le lui $rist1 din Mat. @GL44-4B arat7 c7 o 6cas7 goal7+ poate )i reocupat7. Biserica DrinEre a s dnoni ln *ele lui lsa $risZ Q"apt, @1L@<O, d.r e pa2 cl au estai W 4orciiti nerEtini sre au aFl 8Eare slrc Q#uca @@L@A3 ob1)tti i1e "apt. @AL@<@1O, 'oM8 de a ,,c4eta duhuil2+ Q@ @QA 4@@.<O arat7 c7 Jn biseric7 au e-istat pro)eri )alKi care 0orbeau sub in)luen&a posed7rii de*onice. JntrucJt spiritiKtii pini un accent *are pe acest 0erset, ar trebui s7 obser07* c7 Biblia nu 0orbeKte niciodat7 despre posedarta de .rEe u duh ZUinrO bu eu de u nse,. Alternati0ele sJnt )ie Duhul S)Jnt, )ie un duh r7u. Re.i Ki @ $or. @GL@-<. B%D/;ZBA"%E. : M, AleEdd, Ddonia '1s1. rtora @A;G5 M. t /nt2r, D*ons in the :otA Toda,, @t@3 0 :hite, cod ond the /ncodciod, @AsG, cap, @S3 J. B. FlishD Min4 MoT dnd the spi)t Q0r=ha. n MdnTO, @APG, p. @oa 1.8.3 J, RiclErd., au. deii0D F)ro* e0il, @AP4. J.S.:. DER.BE Qin linba li8onians d2lreia ,5supBl.O. in "apt. @4L1 ]/n- 1te o etate din #icaonia, laut 8t *ai r7s7ritean pe care l-au 0i.itat 'a0el &i Ba*aba cind au indin)at lisicne din s oalariei, 'a,2@ ii si# au 0i.ibt .ehte1 in cilabria lor spre aps plin Asia MicE Q%apt, @1L@O, $aiu, t8ia1d d2 caEtorie al lni 'arel 2E diD Dsbe Q"apt, GSL43 i, lb-tul Apllgn este hds Dob2tu, care da o l8li1r2 din M,ce doniaO. #ocul unde se a)la Derbe a )ost identi)icat Jn @AB1 d2 M. Brlare c, yRert5 !nyii(, la G@ (n E deQar.%lh Qri1ndaO, la ro rSS llnd2 #tstla Qc* ar Eebui trads de )apt 0eMrul din lapr.- @4LGobr +a dou .i a pl8t cu Ba8ba la DsbdO. h @A14 M, Ballance a Jncercat s7 identi)ice locul Ki *ai precis la Dsi sehri la 4 (* SSE de 0crti !nyiT. Esre posibil sA ] )i ana t i, aJaB )iontie"i de E a prc0in.iei bnane calath, h rsatul 0ael collMsene, ,tsuo$",crlE. M. Ballare. ..Th2 sie oi Derbel A q bs=,tiod=, At P, @ABP, p. @4P tl*.3 si ,perbe and "sstinopolis=, AS @4, @A14, p. @<A s. ,d.3 B.0an EldDelR,,sotuAtcha8losical ob2*-tiotu on ,ads "i1t MiWio.sry Johey, nr :. : casDF Ai r- '. Ma)in Qed.O, ,4p1tolic !isbry ond the Zrapei, HAPS, p. @B1 K.ur*. ".".B. DESiTV%S,%%.E _ 0e.l 'ER"E$T%/ E DESER%A$%/ E. c.le t2i .,0i,ie ebr. pnncipal2 Mre <int trdue 6deKert7ciune+ sJnt dis)iibuite drpa cu* ur*ea.7L hebel, 's., Ecl., ler.3W7F %o0, E.ec3 tohu Js. Ter*enul hebel, lit. 6abur+, 6su)lare+ Qc). 's. P8L<<3 A4LrrL ts. sPLr<, erc.O indice Ade*icia actiMilor *eDd Ala este 0nla Mturals . o*dui Q%o0 PL<i 's. <ALBO. Jn sens )igurat, hebel co*unic7 ideea de lips7 de i*portan&7 sau lips7 de 0aloare Ki de aceea este )olosit Jn e-presia 6deKert7ciunea idolilor+ Qc). %er. @SL@Br B@L@aO. '.h ))ie, idhiM8 la idoli nu 2ste de nici u )olZ QD2ut. <GLG@L @ SDo, @B3G<L 's. 4LG3 G4L4 eb.O. cei .are ] intoE spre W*rea lrtri deKarte sJnt Ki ei )7r7 nici un )olos Q@ Sa*. @GLG@3 G %np. @PL@B3 %s. W4@LGAi 44LAO. %.toladia tr1te ren2hr2a unui 6ne.eu+, )apt care stt*eKte *Jnia lui Du*ne.eu QDeul, <GLG@i @ lnp, @1L@<, G1 e)t.O, in onhst cV ade07rata Jnchin7ciune Jnaintea lui Du*ne.eu Qc). %s. <;LP3 4SO. D1.=] idolii si (ndtu lor p=od*e speran&e JnKel7toare Ki lipsite de 0aloare, tot aKa este Ki propo0Sduirea pro)e&ilor )alKi Q%er. G<L@13= E.ec. ,<L@G<L gah. @SLGO.;, 5en), ne1cl1it8rd= Q%s. @L@<O este u ntul li"it de neprinanire. Bosilia obliruti <<4 DE/TER; ;M. $AR%EA )at7 tiud7 Qprin deKert7ciuneO se *icKorea.7 Q'ro0. @<L@@3 l--, 0ulg. 6Jngrab7+-c` G@L1O. Ter*enul hebel se re)era de ase*enea la 0ia&a biologic7 a o*uluiL 6;rice o* este doar o su)lare, oricJt de trtne s-ar &inea+ Ki 0ia&a lui este 6ctt un #at de *Jn7+ Q's. <ALB3 c`. 0. @@3 1GLAL P8L<<, et.O. A.1r h elel nl Dist2nlei utrne eE tratar p2 latS h 8rt8 Eddiastului, Ter*enul l7F introduce ideea de 6resping7tor+, 6necu0iincios+, 6rIu+. %o0 <@LB ilustrea.7 ideea aceas ta cind s re)erah la 8hportare3 't. @G.Gi 4PL1i E1, @<L< ] E%2re la 8rblreL E.d- @<L1, A Q4 0. G<r= G@LGA@ GGLGa s rc)erd la rcdere. $l0intd -a8 in sea*n7 6su)lare+ si este tradus de ase*enea 6deKer t7ciune+ Qde e-. %o0 @BL<B3 's. @SLP3 'ro0. GGL83 Js. 4@rGAi BaLA3 gah. @oLGO. Tbiusi "tud Jnclin7 *ai *ult Jnspre

ideea de nedreptate &i de aceea este tradus cu ter*eni cu* sJnt 6JnKel7ciune+, 6nedreptate+, 6ne norocire+, 6a*7gire+, 6r7utate+, 6prostie+. Ter*enul b)l, ,lit. JisipA+ Qc, $en, @L@3 Deut, <GL@S, 2tc,O, are &i sensul de goliciune+, 6lipsa de con&inut+, 6.7d7rn5ciei aVa prilttte Do*d Dl,F8 popoele Qls. 4SL@P3 .`. 0. G<O. %n 's, 4rG3 tth, GL@< aren c insi rtD, tradus 6deKert7ciune+, lit. 6ni*icnicie+ Qc). %er. B@L<4O, h r1i, l )u8r d. lucru rerolZ)to,, Jn T cu0Jntul 6deKert7ciune+ apare nu*ai de trei ori, Jn ca.uri unde este )olosit ter*enul pur biblic Ki edesiastic *ataictes Qter*enul din #XX pentru (ebel Ki roO. Q@O %n Er1, 4L@P ] E)erL la conportanht dAi ,5*lude re]2dnicia *odla Si inte#ectEli sr pZAi tia. Aceast7 deKert7ciune se re)era la tot ce se include ln cu0lntd no1, pridpe8 ilinn. Tot ce 1re inclu Jn 0ersetele care ur*ea.7 se re)er7 la orbirea Ki depra 0area ini*ii &i de aceea este inclus Jn cu0Jntul deKert7ciune+ $$. !odge, The Epistleto theEphesians, @8B1, dd leO. QGO ,n G 'er, GL@< t2*end ] re)2re h 0orbire Ki include ideea de 6lips7 de ade07r+, 6nepo d0ile.W Q<O in Ron. <LGS reatJi"i idea ae ,Jrasilitatd=rcto, 6lips7 de 0igoare+ Q0e.i )olosirea 0erbului Jn Ro*, lLG@5 6a goli+, 6absurd+O. 6%deea este aceea de a c7uta ce0a ce nu g7seKti - Ki de aici - .7d7rnicie, )rustrare, de.a*7gire. '7catul=a adus aceast7 osJnd7 asupra crea&iei3 a )7cut s7 )ie ine0itabil7 o concep&ie pesi*ist7 despre uni0ers, hypetagt=L ti*pul precis indicat este acela al $7derii QJn p7catO, cJnd Du*ne.eu a blest)tr pnrnnd din caM onulu5+ QJ, Denrey, in EZD. .ehddle plSnE dnt dEertciut lutui detarte Q"apt, @4L@B3 c). %er. GLB3 @SL<, etcO, Jnrudit cu ter*enul 6deKert7ciune+ este cu0Jntul 6deKert+, adic7, lilsit de io4, sau de sep. DoMul n1h a dela"t c7 Jnchinarea p7gJn7 Ki e0la0ia )ariseilor erau deKarte QMat, 1LP5 @sLA5 Maru PLPO5 'arel a 8l8t tot ia lelul acta )il8o)ia prSinV QRon. @LG@L E).s. BL1, etcO. Este posibil ca Ki slu5irea creKtin7 s7 de0in7 dEBn, dacA 1te lipsid de cr2dint, Q(.i @ $or AL@B@ G $or, 1r@3 AL<3 lilip. GL@1i @ Ts,<rBO. $ind @$orin0i8AL@ lui $ristos este t7g7duit7, propo07duirea este 6)als7+ Q@cor. @sL@4O ri crcdinta 1te lipZita de ior" Q@ cor, @BL@PO. Supunerea )a&7 de #ege pri0ea.7 credin&a de 0aloarea sa QRo*. 4L@4O Ki pri0ea.7 *oartea lui $ristos de e)ectul ei QZal, GLG@O. TbtuKi, credin&a )7r7 )apte este la )el de deKart7 ca Ki )apteie )7r7 credin&a Q%ac. GLGoO. B%B/;;RA"%E. E. TiedTe, !, Z. #in%, $. Bro*, %4D TT T, p. B41BB<, !.D.McD. DE/TERo oM, cAErEA. ur.le Deut*on ddi0, din D;Q de la trad8rea d.tA e-'siei din @PL@<, Res2l2 Eeblia sd )acA +o 1pie a ac1tei ta8@=. E-DEsta 1re traad,1A ln sr8c, to deutcrcnonion touto, lit. 6aceast7 a doua #ege+. Mai tJraiu 9ulgata a redat ter*enul grec Jn )or*a deuterono*iurn. $on&inunn ca4ii a )o1t lri0it ca o a dou reg2, "iM tiind dat ra Muele !oreb QsiED, iar a dos QrepeialeO pe cJ*pia Moabului. %. gchrta dpdnrulul $artea se J*parte Jn *od natural Jn trei sec&iuni. a, @.@-4L4<. 'ri*n cFlutdr. d lui MoT. ; retrcW pecti07 istoric7 Jn care descrie lucr7rile *7re&e ale lui Dll ru de la !oreb la leth.'e. Q@L1<LGAO, u. *at7 de un apel c7tre %srael de a asculta deDu*ne.eu, lntllcit 1te pop1n #ui al1, b. 4L44-GAL1A. A doua dlhtore a lui Mo,., 1d&iunea este lung7, israelului Ji este pre.entat7 natura leg7*Jntului credin&ei, J*preun7 cu cerin&a )undan2*al, de ..i )i cu ionn cedilcioDi lui #h0e Qsrl. ii L<GO. SJnt scoase Jn07&7turi din trecut Q8L@-@SL@@O ei rsel dte ch))it la o anga5an deprid ZSL@G= eii@L<GO. h @G,@-G1L@A ere Dt]ntata (sea luiZSL@G=D*-ie.e, d lre02aeri d2taliate sl2 leglnlntului, Sec&iunea se ocup7 cu aspecte ale Jnchin7rii Q@GL@3 @1L@PO, cu e.acte.d liddilor ld lsrael Q@1L@4@aL GUO, leaea perals Q@AL@-G@O, Re.boiul srinr QGSr@3GSO,os5e d2 lesi dilsite $G@L@-GSL@AO i do,1 riruhri QG1L@-@A@, %n GPL@-G1 este pre.eotate ire. sitatea Jnnoirii leg7*Jntului Jn &ar7 Ki necesitatea de a r7spunde che*7rii sole*ne a leg7*Jntului. Jn )ine, ]sanc&iunile leg7*Jntului, adic7, bleste*ele Ki bine-cu0tntrile leglnnltllli sint e-p8 h G<L@-s, c GALr=<;LG;. A treio cFtitare d lri Mobe. ; recapitulare a cerin&elor leg7*Jntului care include, plinEe alt2lD o recapitulde istorica QGAL@AO, n inde* la anga5are QGAL@S=@sO, un aEnisnent d2. lre p2d8"a ra]dtlrn QGAL@1-G<O )i u ap2l so= le* de a 2lege 0iaVa Q<S3@@-GSO, Jn 1re, lninel2 actiuil ale #ui Moi], cu0intel2 lui de desp7r&ire Ki che*area lui de a a0ea la )iecare ?apte bi o c8nonic de relinoire 1 lDE*intdui Q<@L@-@<O. $artea se Jncheie cu Jns7rcinarea %ui Qosua de .%ie Moise Q<@L@4.G<@, ctrtaE lu Mde Q<@L<S. <GL4PO, binecu0tntarea )inal7 Ki *oartea lui Q<GL48-<4@@GO, %%. 'rocla*area leg7*lntului pbbabil c, nici o alii can2 din F ru erprind arit de prcird li de c.nrinuu id8 de lesariot, %ah0e, Don nul #eg7*Jntului, care a Scut o serie de ac&iuni )7r7 preedert p2nd o e#ih2* p2 popord Siu (rel a )Ecut u legSWlri cu ei Q4LG<, <#, B.G-<i ALAt GALR, @GO, un leg7*Jnt pe care El a0ea s7-@ &in7 *inte Ki pe care area s El Bp]te QPLA,@GO ti a02lrt sa dea doEdi )a,B de ei de ,dedirciogie l,r lesehint= e, de ,Joiaiitat2 srato*i.r+,dedircio gie11e4 BL@S3 PLA, @GO. %n c2,Joia-i tri ,eWe pe ei loialirat8 )ap de %ahF Di )ald de lesi= rrh>ul #ui tiebuia ra se Dplire ln Tult2M de pre0ederile leg7*Jntului, 6#egea+ Q&Ir7O. Se )ace re)e rir. la ,ac1t, 2)ie a r4ii= QGaL1@i GALG@i <SL@S3 <@LG1O Ki 6legea aceasta+ Q@LB3 4L@83 @PL@8-@A3 GPL<, <, G1O,

#ese 1t2 deanitE *i preb ca =*drtuiin2+ $=ed)l&O, 6legile+ Q*tSpat)hiO Ki 6poruncile+ Q`tuDD)*O. unTri apar *i doi dinte acDd rened, ,legne -Bi <<B DE%%TEA; ;M, $ARTTA Jn pri*a pane a *ileniului al G-lea #d.$r. codurile de legi Qpri*a coloan7O Jncep de obicei cu titlul &i prologul caie glori)ic7 pe regele caie a procla*at legile care ur*ea.7 &i apoi ur*ea.7 binecu0Int7rile &i bleste*ele pentru cei care respect7 sau Jncalc7 legea. $oloana a doua arat7 tiparul *ai co*ple- dar )oarte consec0ent a[ tratatelor de la s)JrKitul *ileniului al G-leaL titlul identi)ic7 partenerul principal3 ur*ea.7 apoi un prolog istoric pentru a ar7ta c7 bine)acerile )7cuta de partenerul principal ar trebui s7@ inspire pe 0asal la o supunere recunosc7toare )a&7 de stipula&iile care ur*ea.7. E-ista pre0ederi ca te-tul s7 )ie p7strat Jn te*plul principal al 0asalului, pentru a )i citit cu regularitate la poporul s7u pentru a le aduce a*inte condi&iile tratatului. geii a*belor p7r&i sJnt *artori Ki garan&i ai pactului, adurJnd bleste*e Ki binecu0Int7ri asupra celor care Jncalc7 sau respect7 ter*enii tratatului. /n tratat sau un leg7*int era rati)icat printr-un 5ur7*Jnt Ki o cere*onie sole*n7 Ki *en&ionea.7 pedepsele J*potri0a celui care ii Jncalc7. Dup7 oca @GSS S.d.$r. acest aran5a*ent co*ple- dispare. Jn ti*pul prunului *ileniu tratatele a0eau nu*ai patru ele*ente, titlul plus ter*enii, bleste*ele pentru Jnc7lcarea tratatului &i in0ocarea .eilor ca *artori, dar nu Jntr-o ordine )i-7. Este interesant c7 leg7*intele de la Siiuii, Moab &i Sihe* QE-od.3 Deut.3 %os. G4O sJnt Jn ar*onie cu con&inutul Ki )or*a tratatelor de la s)IrKitul *ile*ului al G-lea, &i nu cu cele din *ileniul EntJi. Aceasta sugerea.7 c7 JKi=au originea Jn cea pe la @4SS-@GSS J.d.$r., perioada probabil7 a lui Moise Ki losua, liderii tradi&ionali asocia&i cu aceste leg7*inte. Mileniul al G-lea J.d.$r. #egi Tratate #eg7*Jntul 9T Qdeuterono*lcO Titlul 'rologul Binecu0Jnt7ri Ki bleste*e Titlul 'rologul istoric Stipula&ii ` #egi Depo.i&ie aure Martorii Binecu0Int7ri &i bleste*e Jur7*Jnt $ere*onie Sanc&iuni )idul 'rologul istoric Stipula&ii ` #egi Depo.i&ie $itire Martorii Binecu0tht7ri Ki bleste*e Jura *int $ere*onie Sanc&iuni %denti)ic7 partenerul principal Arat7 c7 bene)iciile din trecut )7cute de partenerul pridipal ar trebui s,.@ i.. spire pe 0asal la supunere recunosc7toare )a&7 de stipula&iile care ur*ea.7 E-ist7 pre0ederi ca te-tul s7 )i2 pAshr h hpl prin. cipIl al 0asalului. geii anb2ld D1rti s,)i id. 0oca&i ca &i *artori &i garInd ai pactului.= 8@1t* si bineullrrdri pel*r ei .e ticalci su respect7 ter*enii leea*intului. /n btat su u le+irTr era rati)icat printr-un 5urti*Jnt Ki o cere*onie sole*n7== sancti care, Diagra*a arat7 sch i* b7nie iRe )or* 7 Ki con&inu #ate legii codurilor, tratatelor Ki leg7*intelor in

9re*ea 9T, <<1 poruncile+ Q1L@P3 4L@3 @GL@O. Tbate acestea constituie totalitatea Jn07&7turilor care au dat poporului %srael c7l7u.irea de a tr7i Jn p7rt7KJe cu %ah0e Ki unii cu al&ii. ; ase*enea 0ia&7 a0ea s7-i dea poporului %srael posibiliatea de r ] b@l.8 ,e deplin de bindilntlrile leg7*Jnruhii. ; 0ia&7 tr7it7 %n neconcordan&7 cu a-ceste legi &i porunci Jnse*na o desconsiderare a inten&iei bune pe care o a0ea %ah0e pentru poporul S7u. %%%. Teologia Deuterono*ulul Adt )or*a literar7 a Deutetono*ului ctt Ki conceptul central care st7 la ba.a c7r&ii o)er7 indica&ii cu pri0ire la teolotb de bE., a .]Si ln sl*r pute* sp[*lli0ie cn Deuterono*ulL a l".int, " lahE 8 Do*=n l28rdhtului, Do*nul su0eran al lui israel, Regele, Judec7torul &i #uptetorul 8e a 1cut ll,rui tFi p8Eu a i.bl0i " %srael &i care cere ascultarea lor. 1. 're.int7 pe #h8 8 D/*eEul istoriei 8re 1te h stEE sl ib1ptui,]d tucrlrile d2 i.bl0ie din EsirD ain putie, din $anaan, $oiducltorut a8 telor lui %srael, Jn stare s7 J*plineasc7 planurile Sale p2nEu %snel h )atL oricEni dl4Mn. c 're.int7 pe %srael ca poporul leg7*Jntului, obligat s7-# iubeasc7 Jn *od e-clusi0 pe %ah0e, s7 asculte nu*ai de El, s7 % se Jnchine Ki s7-# slu5easc7. Jn )elul acesta 0a g7si pacea Q&7lS*O &i 0ia&a Q(ayyt*O. d. 're.int7 Jnchinarea Jnaintea Du*ne.eului leg7*Jntului, ba.at7 pe dragoste &i recunoKtin&7, e-pri*at7 atJt En Jnchinare personal7 cJt Ki Jntr-o serie de dr/ltoti W ritlarui de1lite cu 8)lLtL@. %0. s=tntctD Dat.ro)uhulll $hiar Ki o lectur7 su*ar7 a cIrtii denot7 c7 la ba.a c7r&ii se a)l7 un plan co*ple-. S-au )7cut dte0a Jnetad pentru a de)ini struct8, M, oth a su88t # @A48 cV prn)t( 4 8pitole cdstituie inElduea la o lu8 btorica de prclordi cr ] intintle de la losua pJn7 la G Regi, Jn ti*p ce restul Deuterono*ului repre.int7 *arele prolog al acestei istorii. Z. 0on Rad, Jn @A<G, a pri0it cartea ca pe o celebrare culric7, poate o s7rb7toare de Jnnoire a leg7*Jntului, aran5at7 Jn patru seg*ente re)eritoare %aL Q@O %storie Q@-@@O. QGO #82 Q@GL@- G1L@sO, Q<O 'etiuiu legl)Wiului QG1L @1-@AO, Q4O Binecu0Jnt7ri Ki bleste*e QGP K.ur*.OO $trd c. E. Menderndl tr @ABB, a aD,B ala)a al"ra nlret,8lor pardlele diatre tlaraiele hirir2 din *ileniul al G-lea &i ]legI*Jhtul lui %ah0e cu %srael, studiul Deuterono*ului a c7p7tat o nou7 direc&ie. tararele tite dnt al.atui2 dh Q@O u pEnbul3 QGO un prolog istoric3 Q<O pre0ederile tratatuluiL QaO generale, Q1O speci)ice3 Q4O sanc&iunile tratatului, bleste*e &i binecu0Jnt7ri3 QBO *artorii, plus clau.ele care cereau ca docu*entul tratatului s7 )ie p7strat Jn Te*plu ti d )i. citit h public "dodic, M, Z, Ming ln @A1<, a sFsat ca Deut8rcnul o*tituie o hitate ri a stinut cn 1te u deutrnt autnii. sris de Mot] slb )o* narateld din onD. tul Apropiat. El a structurat cartea Jn )elul ur*7torL $D prea*bul Q@@=sl3 QGO ,rclogd istori Q@L1.4L4sOL Q<O pEEderil2 legint,tului QsL@=G1LrAO5 Q4O se= &iunile leg7*Jntului &i 5ur7*Jntul QGPL@-<SLGSO3 QBO dispo.i&ii dinastice, continuitatea legI*Jntului Q<@L@-<4L@GO. Jn @A1<, D. J. Mcc.nhy, . Tepr.r id8 c, structura de ba.7 a Deuterono*ului a )ost caracteris , cV datat2lor aie di, onennn Aprcpiat, dar a D),/TE),; ;M. $A%=TEA .1.ti r cl "i*le < c.pitole E2buie pe d8pUrte ca o scriere istoric7, iar capitolele -4, GA Ki <S trebuie considerate unit7&i indi0iduale EntrurJt con&in toate ele*entele din sche*a tratatului. Dup7 p7rerea Sa capitolele B-G8 constituie nucleul sub )or*7 de leg7*Jnt, Jncadrat Jntre dou7 cui`Jnt7ri. $. J. 0,h.n Jn @APS, a 4itrut ci Deutec no*ul constituie un leg7*Jnt distinct din 9T, care se asea*7n7 atJt cu $odul #egii c)t &i cu tratatele din ori.ntul Apropist, dar . lEt o lor".B inennedi.rs ,si este structurat tn )elul ur*7torL Q@O prologul istoric Q@L1-<LGAO3 QGaO pre0ederi )unda*entate Q4L@-4S3 SLJ - @@L<GO3 QGbO pE0cd1i dealiae Q%GtO,.G1.O,AOi fO clau.a docu*entului caie cerea scrierea &i Jnnoirea leg7*Jntului QGPL@-G1O3 Q4O binecu0Int7rile QG8L@-@4O3 QsO blet2trle QG<L@B=1<O3 Q1O =8pitd8 QGAL @-<SLGSO, id h trcheie ontire u ar2l. cspitolele <@-<4 nu )ac part2 din leaEriirt .i Ep8inte o nhoip a leg7*Jntului. M. l,Rbin)eld, h @AG, a acepiat ce DateTrcQu[ ur*ea.7 o tradi&ie literar7 de scriere a leg7*intelor Ki a contestat c7 ar i*ita o cere*onie cultic7 periodic7 Q0on RadO. Dar Jn ti*p ce canea p7strea.7 *oti0ele tradi&iei 0echiului leg7*Jnt, el sus&ine c7 acestea au )1t prel8t2 ii arlaptte la *odelele li8E de leg7*Jnt de c7tre scribii`Jn&elep&ii din perioada E.e-clial1ia, slb in)luenla plrdici a nodeleto, db. telor asiriene. 'are neJndoielnic cI structura Deuterono*ului este legat7 Jn 0reun )el de tratatele politice din ;rien tut AtrcliaD d.Vt s prc d nod.lul a )1t ddaptat liWo )ond rpei)i.i pentn lsael, 9. $adrul social Ki religios al Deuterono*ului Este recunoscut Jn general Jn .ilele noastre c7 o *are porte s Deutercnonuhi 1te dti.a, d2)i .latas e-act7 a acestor p7r&i nu este uKor de de)init. Jn co*entariul lui Z. 0on Rad, din @A11, se repet7 *ereu c7 o anu*it7 lege este 60eche+ sau 6*ai 0eche+. %n concep&ia lui, Deuterono*ul JKi are r7d7cinile Jn)ipte puternic Jn tradi&iile cultice sacre ale 0echiului siste* tribal al %sraelului din perioada pre-*onarhic7, deKi este posibil ca )or*a pre.ent7 s7 )i )ost *odi)icat7 pentru a bEpundc uui stadiu dterior din (tor5a

lui %srael. A. $. lr.lcb in @AG4, a cocli2dt cV l2sile cultice d5n o,. @G, @4, @1 W GP rc)l2tl 8nd4iile pri)riti2 din "rio1rla aU..Arii Wh $aear=, pDbabil in llrd secolului al @S-lea, E. Robertson, Jn @A4A &i @ABS, a argl)tniEt cu tSrie .B D2utunonul a t1t elaboEt sub clldu.i8 lui sanu.l 1 u tlE8l sbnd.rd de legi, atJt ci0ile cJt Ki religioase, pentru *onarhia Jn cuib d2 8 tiruirc ai, prir ll*E, repre.i)iB p2ri8Nta din 5lrdl 8ldDi al @llea. Este cert c7 societatea .ugr70it7 Jn Deuterono* este o societate 0eche, R)ecinii %sraelului sJnt eanaaiupi QPLl-B3GSL@1K.ur*;,a*aleri&iiQGBL@P-@AO,a*oiu&ii Vi edonitii QG<L<-1O. E-ilr, l2gi d "i0ir2 la d1)l Kurarea R.boidui <1nt VGSi@-GD G@.@S@4i G<L@S-@43 GBL@P-@AO. u e-ista Te*plul. Singura re)erire la u reae Q@PL@4.GSO 1Z.D cu pri0ir ra s iege ,,ilto,. Multe dinEe lesi au p8lele apropiae h l4ile %=n !a**urapi. /nele re)lect7 cadrul religiei canaanite Q@4.G@D3 altele re)leti o shtate a<Ba sinU@B ti e eup, d2 rrcbl* cu. rnt holdele QG<@4GBO, pieEd2 de noad QG4L1O, hoii ce treiDV QGBL4O, pietEl2 de hotar Q@AL@4O, ee, D1i Fle din)t] 1c <<P DA/TER; ;M, $ARTEA slet2 au )st aplicabne penru o p2,i2dB luisl d2 iinp, e-isra notiE put*i)t p2ntru s ar88ta cg la baia Deuterono*ului pe care-@ a0e* Jn pre.ent se a)le o "rioada 0ahe autenticB de 2-iststs EWoM# care a predatat *onarhia. Sa argu*entat cI ar e-ista o .)rhaiaE= aelibtrate 1cutB de snror, D.r d-hai.area este ba.at7 pe cunoaKterea trecutului si o *are parte a Deuterono*ului a )ost )oarte rele0ant7 Jn econo*ia rural7 si*pl7 din 0re**iie pre*onai-hice din %srael. 0%. Ddt8n*ul Kt sanctuarul 8ntrcl Sa)t@uTl cdtal 5ece u rcl inportant in Deute lono*ul. E-ist7 un loc 6pe care-@ 0a alege Do*nul Du*ne.eu[ 0ostru+ Q@GLB, @@, @83 @8L1-83 <@L@S-@< etc.O u e-ist7 nici un indiciu c7 acest loc este %erusalitul, deDi aW Wa lndnplat ulrerior, se p* ca sc. tuarut e)tal a lost *utat din ld ln le ln Fhine, Asdel, ch5rctul a )1t la ch5(al Q@1, 4L@Ar sLD AL1O, sihen S1. <L<<O, Berel QJud, GoL#a, G1-G83 G@LGO, sno oos. laLl5 Jud. @4<@5 @ S*, #P, G4L 4t< erQO, Es2 e-Ed de di)til s, scbili* dacl terEle Ele 0ante speci)ic7 un anu*it loc la un *o*ent dat, un le "trtl,))it penh tot ti*pul su .hiar *i *lb r=aui id aceaii perioad7 c7ci aZt2a au )ost aprc= bsre. cg4ile R2gilor Di e(.0.Wile de l. arad, D.n d BeerKeba denota cI, de )apt, au e-istat *ai *ulte ltui. Resii "onato.i din solele de Mi dluiu, cu* au )ost Asa, E.echia Ki losia, au c7utat sa regle*ente.e 6Jn7l&i*ile+ unde se des)7Kurau ritualuri ne-esl8rtaie si au hceMt chiar se cenaali.e.e lnchinarea la %erusali*. $eea ce pare e0ident este c7 Deuterono*ul pre.int7 *odul ideal Ki reali.abil de operare Jn .ilele lui Moie, nod c)t a rct inpcibll de ren"nur dlpi .ilele $uceririi, dar care nu a )ost uitat de re)or*atori, DDi nu a )ort realiat de)t ln rcnuile los.2dlie, %n .ilele hi Mois. in priM 5unitate a ]colului al @<-lea e-ista un sanctuar central. #ocul ideal pe care acesta a0ea s7-@ ocupe Jn 0ia&a na&ional7 Ki religioas7 a hEelului 1re Dreanrat ln Delt2io*nd. 0tr. Dlta sdlerll tl auto.d Dcutercno*ulut 'u&ine Jntreb7ri s-au do0edit *ai di)icile decJt aceasta. #a o e-*ill)t sper)i.iale ] tare ca T subhielDe rlptu[ cB Md] a rost aWo.ul 'stateundui ,i, ddi, al Dent8.onului QMat, rAL<3 MaEu @GLG13 #(a G4LGP, 44i l8 PLPA5 G<i lapt, @<i<A5 @BLB3 @ $d, ALA3 G cor. <Lrsr EF. AL@A3 @SLG<O. h cre ac1re 0eEte, di)iculratea eEia ln )a,tu% c, se*i)iorla ter*enului Moise *i este clar7. Este posibil ca ter *enul s7 se re)ere doar la sulul 'entateuhului Ki nu la auroQ D2utercnonul ] reaerB la )aptul c% Moi] a rcrbit Q@i1, Ai BL@i UPL@, A5 GA3G5 <@L@, <S3 <<L@3 2tc.O Ki c7 a scris Q<@LA, G4O. Dd ni.i ua dinEe aete ad*Wi re p.*ie si "agd onch.ia cl Deutercnorn, aBa cM n .02n noi as2.i, ne p2 in2 conplet, eu Lne8r in rure *7sur7, de la Moise JnsuKi. Trebuie s7 accept7* posibilitatea e-isten&ei unei acti0it7&i editoriale Ki a adapdrii 8re.ialului orti"l noai. lnn-o pe.ioada ul terioar7. $hiar dac7 sar putea do0edi c7 o *are parte a geogra)iei, a cadrului legal Ki a societ7&ii se potri0eKte tu general cu epoca lui Moise, aceasta nu ar etrtitui o dord, 8*p#etB a iaptui .l Mois d tr autotul. a, )1t prcpF painr reorn principale cu pri0ire la auto.d crnii si la data sieriiL a. Data scrierii este Jn esen&7 0re*ea lui Moise Ki el 1te 1urorul. d1i an*ite hatdiale siht datate dup7 0re*ea lui Moise3 b. D.ta sisn tr perioada sanrel.s.lonon. se presupune cI o *are parte a *aterialului datea.7 din ren2 lui Moi2. dd c.rtea . .e c* o a* *i . a )ost alc7tuit7 la <SS-4SS de ani dup7 *oartea lui Moise. c. Data sisii in perioada Eahia rcia, in ]cold al P-lea J.d.$r. u se contest7 c7 s-ar putea s7 e-iste o antiEb eEide"bil, de *brial *oaic ii cB la bsa ca4ii s)t princid noaie, Dar cdi8 repre. .int7 o colec&ie de *ateriale 0echi p7strate Jn cercuri r2lisioe hi pro)dice lntr=o Fne de prcturdt ap1. ta.ie cind E)tr8 nebuia ss ne cneMta din nou la respectarea obliga&iilor leg7*Jntului. Acestea au )ost pre.entate sub )or*a unor cu0Jn&7ri date de Moise la intrarea %sraelului Jn &ar7. 'ublicarea acestei colec&ii de tuteriirle a conieiit spri5in lui losia h leioda )7cut7 de el. d. Data sriDn W aubrul apa4ir p2rioadei de dup7 e-il. $artea nu a )ost un progra* de re)or*7 ci

con&ine ideile utopice ale unor 0is7tori nerealiKti din perioada post-e-ilic7. cretAbrii Eu:h Jn tot Mi llre *Esui ci, de)i *etlril2 ., tri0ire la origiM Deltebno*dli duc ln dii)t ii*hra h Moi], sb i*posibil s, stsbili* data la fre Deute"tro"ul . aris to,* tuEld. E-St doui as,]te ale probl*eiL Q@@ 0e chi8 in)o8"nor origi*le, ti QGO psioada n, ce aete il)ol*)i au )ct adl*ieti laolalte. E-5rt no. ti0e s7 crede* c7 o *are parte a Dettterono*ului )trad din Fn2 lui Moie Di ] poate are8enta cd Moi] t"ld a dat (celului nieul Deuterctu nuhi TotDi, a de0enit nNer s7 Be 12,8entate cu0ilt2l2 lui Moise io siRratii noi si sa % e ante rele0an&a pentru 0re*ea aceea. E-ist7 dte0a *o*ent2 cheie b islorta lui %sEel clnd s p2te si se )i td*ptat ac1t lutu - in .il2le .ind .2gatd a l1t renr iEaFt sub doMia lui saul, Da0id er s.lo non3 in p2n8da siticE 2re a u*at de.binerii lrnpa= rlliei dlpd *drt8 lu5 solonon3 hd=o sie de *o nee cit(e din slele 2re au ll*r. rebuZ sL acceDtan idee cB Deut)tn*ul a )1t adu ln )*a pre.ent7 atJr de. in)luen&a puternic7 a lui Moise cJt Ki de procesul editorial. DeKi e-ist7 pu&ine *oti0e s7 contest7* c7 o parte substan&ial7 a Deuterono*ului a e-istat cu cJte0a secole Jnainte de secolul al P-lea i,d,cr,, nu 1te posibil sn sphen id ce propode contin2 iBisno Frla Qchia. cu0inteleO lui Mois. JnsuKi. =E#%oZBA"%E. '. Buis ii J. rsleD, ,e Deu.l.o non., @A1<5 R. E. clercnts, 1oaR ci1D '.ople. @A1aL ', $. $raTre, trr8ion, @APP5 S. R. Dri0er, Duerono*y, %$$, @ASGi Z. l[. Da0i1, =Deudo* *y+, Jn 'ea(e=s $o**entary on m)ie iiible, re0. @A1G3 $. # X2il d ". Delit.Wn, aibli8l Qt*n.nrory on the ;ldTesta*ent, <,@8143 M, Z. Mline, TreatyD) Q)te ZrFir Ming, rA1<i Z,T, Ma+[2y, h. Boo( o) the #4u rAsPt D, J. MccalttD, Tr8tr od ca0enot, ,A1<3 $. E. M2ndenlEll, raF dnd $or.ndat ln %srd.# Md the An .ient 8r t1t, @ASBt E. :. icholsorR D2uts.nory and TCaditian, @A1P3 E. Robertson, The ;ld Testa*ent probl*, @ABSi $. bn lrd, D.ltdonony, @A11, id*, stuaid in Deu.e*no*y, @As<3 c. A. snirb lhe ,oo] o) Deuterono*y, @A@83 J. A. Tho*pson, Deuterono*y, T;T$, @AP43 ide*, Tlie Ancient ear Eastern Trealies <<8 D%A$; ad the ald T1.Mdt, @A14@ M. :e5n)2%4 Deu.cronon, 8d th. D.ut*nonic School, #APGt A. c, t(#R, he coAe o)Deuretun*y, RAG4L idp,4 DeuE rono*y and t(e "ra*eFor( o) the $ode, @A<G3 Z. J. F2nian, )te sturu.e 8d Date oJ Ddtercaony Qte.7 de doctorat nepublicat7. #ondra, @APSO3 ide*, ,peutercnoay and the c2nEal sarctur5r=., rynB GG. @AP@, p, @S<.@@<3 $. E. :right, +Deurercnony,, Jn iii, G, idatR he ;ld Tes.anar a.d Theoto.r, @A1B. J.A.T. D%A$; . Rs0 "ad(e .diacon. n,Ti io "iliD. @L@ Ki de 4 ori Jn @ Ti*. <3 dar cu0Jntul grec tradus Jn )elul acesta, dia(onos Qtradus Jn general 6slu5itor+ Jn )ii`O, apare de 0reo <S de ori Jn T, iar cu0intele Jnrudite dia(oneo 6a slu5i+ Ki dia(onia 6slu5ire+ apar de alte PS de ori. Jn *a5oritatea celor @SS de ca.uri Jn care apar aete cu0int nu e-tin ntci o doEN/ de lot1iE a ter*enului Jntr-un sens tehnic, Jn leg7tur7 cu )unc&ii speciali.ate din biseric73 Jn cJre0a ca.uri este necesar s7 e-a*ina* Jn ce *7sura dia(onos Ki cu0intele Jnrudite au doliDdit o 1ehe8 nuniB. %. or(ln2n t.*aulnt Jn esen&a, dia(onos este un slu5itor, adesea un slu5itor care ser0eKte la *as7. Jn perioada elenistic7 a a5uns s7 repre.inte anu*i&i )unc&ionari de cult Ki de la te*plu Q0e.i e-e*plele din MMi, anticipJnd )olosirea cu0Jn-tului Jn ltrs8ul cr22tin. in T s3 )oloste de ob5cei sensul *ai general, )ie c7 este )olosit pentru slu5itorii E<elui QMat, GGL@<O, )ie ,2ntn slD5itorii lui D*, rereu Q@ T1- <rG, TRO. Jntr-un singur pae5 pa02r i# descrie pe Epa)ra ca un 6diacon+ al lui $ristos Ki se descrie pe sine ca 6diacon+ al E0angheliei Ki al bisericii Q$ol. lLP, G<, GSO, Alu e(aitl o Ard]onio )atd d2 'ald Q"apt. @ALGGLct "nin. @< ri poac cot. 4LPL t)1. 1LG@O, ie8 trte-tul a,at, cA ei shi a5ur8le hi pa0el =n llMEa de Mnsheli.are. a sEbitr aid orisre cotueptolui nlrdior de 2pis.oD cu dEon55 sa5. a, tns=M s% )o4i* rinba5ut, cu alr2 e0int2, dia (onta 1te apli2t .ici li nod sleial %a pEdicare A5 ta lucrarea pastoral7. TotuKi, Jn T cu0Jntul nu-Ki pierde niciodat7 leg7r8 d id]a de slu5ir2 A5 de etis)aeE a nebitor 8teriale Q4 d2 D, Roo. @sLGB ln ont2-ti G co. <L4O. /nut carc ].0r=te la Mli 1re dia(oao ar2n Grs, AO3 rlu5i* Manei la *.sE Q#u. @oL4oO ,i c8 a soacrei lui 'etru QMarcu @L<@O este dia(onia. Jn lu*ina aceasta trebuie s7 obser07* accentul pe care $ristos Jl pune asupra )aptului c7 El a 0enit s7 slu leasce QMarcu rSL4sOL sre ))ii)icari0 )a*ln ce a, ceast7 a)ir*a&ie este plasat7 Jn #uca GGLG1 K.urni. Jn conte-tul slu5irii la *as7. Do*nul este Diaconul prin e-celen&7, $el care slu5eKte la *as7 pentru poporul S7u. 'rin ur*are, aKa cu* arat7 aceste pasa5e, 6dia-eonia+ Jn&eleas7 En sensul acesta este o tr7s7tura ca(tdiltici a bregn biserici a lu5 crist1. l%. Dla8Dtrl ln od llir*dt AKa cu* a* 07.ut, e-ista o analogie conte*poran7 pentru 6diaconi+ ea Ki persoane cu )unc&ii culrice. 'rin ur*are, atunci cJnd biserica este salutat7 J*preuna cu 6episcopii Ki diaconii+ Q"ii. @L@O este )iresc sI 0ede* Jn aceasta o re)erire la dou7 categorii speciale din cadrul

bisericii. Este ade07rat c7 !ort poate interpreta e-presia Jn sensul c7 biserica este alc7tuit7 din ele*ente de +condF"= ti de ,,slu5ire,,, d.. nu cred* ct a t8tA interpretaE ,8te 1 aplic.rd ta @ rih, <, ude o %stA cu 8li.Btle cerut2 episopitor 1te #ll*ir inediat de o lista p.BleE p2nEu di..oni3 sA 1e cis. riti <ince4 se nu de d2dati la biutur3 ]u la lEco*i2, sB )i2 inr28ri. A.Bie calit,i ar )i de8bit d2 potri0ire pentru persoane cu responsabilit7&i Jn )inan&e Ki * ad*inistra&ie, iar locul proe*inent ocupat de slu5irea social7 Jn biserica pri*ar7 ar )ace ca dia(onos sI )ie un nu*e )oarte potri0it pentru ase*enea oa*eni - cu arit Mi bult cu cit lrre d2 drag1te, la 8re era rorba lite2iV2nre de a sll5i la *s4 ea o acri0irate caritabil7 regulat7. Jn ti*p ce dia(onia este o caracteristica a Jntregii biserici, este de ase*enea un dar special al,nri de prc)elie Di onducere, d.J di)erit de darul d7rniciei - un dar care trebuia s7 )ie e-eisat de aceia care a pcedA Zon, @GLP3 r '2r, 4L@rO. Dei ori.e slu5itor al tui crZbs poat 1 nMit p2 buni d3prare 6diacon+, ter*enul poate )i aplicat Jn *od special la aceE ctr "da. la lel c. ti "50i QRo*. @1L@O in *odurile *en&ionate *ai sus. u se Ktie cu certitudine daci diacoEnrl a e-isat pletutinddri rub .c1t ru)t su da.B, d. e-Dplu, ,Eei ce atr dard a5utorarilot, Ql $or. @GLG8O erau echi0alen&i cu 6diaconii+ de la "ilipi, E-ist7 prea pu&ine lucruri care s7 sugere.e c7 Jn 0re*ea T ter*enul 6diacon+ era ce0a *ai *ult decJt un ter*en se*i-tehnic, sau cI ar )i a0ut 0reo leg7tur7 cu te*enul er2is ho,,an QVst AcociO. "rr2 sni)icati0 )aptul c7 dup7 ce JnKir7 calit7&ile cerute dia8nnor, 'a0el Bine la "tuul sen*l al cu0,intului si Ji d% tde*ui lui Ti*orei Q@ @in. 4L1i yeli ri @ pei. iO RelaraEa d5r "aptete 1 cu pn0ne la ateselea n@ biserica din %erusali* a Kapte b7rba&i care s7 supraleghee ad*inishlea iondului de aturorT a 0adu. 0eld 1re coBideatn de obicei ca iBtituir2a o1.iaE a diacoMrdui. u 8den c, ac2stE id] st2 spr5. 5inili de linba5d )ol1ii, Dac, lTrn d8pare torine caE nu por )i do0edit2 ti are sutin cl $er S.pie sinl echi0alentul elenistic al $elor Doispre.ece, pute* obs)t in prinul rind ce $ei Sapre nu sirr nhd obs)tliciodate ,diaconr Di, hd $ei doiiea rJnd ce, deKi sJnt )olosite cu0inte Jnrudite, ele sJnt )olosite Jn egal7 *7sur7 la dia(onia prin $u0Jnt e-ercitat7 de $ei Doispre.8 Qr 4l ti ra diDtonia la n] Q)ie ce 1t2 0o.ba .le *i)td2 su de baniO e-ditars de cai Wapte Q0. GO, 'Fe hlinilo. ete u Apt prea ob5snuir h "apele p2ntu a )i .8idehr .ici c, ar area o s*in8lie sp2.iala Q=onD AREO, iar l(are lui gte)an ii "ilip arati ci cei W.pie nu s.u /nirat ta slu5iM ra rlre. Tohr)i, rebuie se lird ]na de arshenrut lui #ighr)oot care sus&ine c7 locul pe care Jl d7 #uca aetui iroiddt retr]ti inportanh p. care i.o acorda el, Est. ,uul dind2 aete )apte repr2.enrati0e din care este alc7tuit7 aproape Jn Jntregi*e pri*a parte+ Q'hilippJanss, p. @81O, Se*ni)ica&ia, Jns7, nu stS Jn instituirea unei ordini Jn ierarhia slu5irii, d Jn )aptul c7 ea 1te u prin denlu de delesare a rspoWabit5 teWr.r .dninisEatiF si ]iale celor care au u cara.. ter W ln.bteri pori0ir. lenr.u acesb, u lapr caE )tbuia s, d20inl caEcterist5c pen"u biericite din8 ea*uri3 Jn acelaKi ti*p este recunoaKterea )aptului c7 ae*ene. )ircti5 tac pan din lucrare d2 sluine a lui crZd "olosirea ecle.iastic7 a institu&ionali.at Ki a Jngustat coceprut d5n t sci2rile re.2nonie rhi lecu n2 e-istnla ud crr] de dia8d dar nu sp2.i)ica <<A D%A$; )unc&iile lor Q$). @ $le*ent 4G3 %gnatius, Magnesiani G. @3 Tralliara G. <3 P.<O. Scrierile de *ai tJr.iu arat7 cI diaconii Jndeplineau )unc&ii cu* sJnt 0i.itarea &i a5utorarea bolna0ilor, care trebuie s7 )i )7cut parte din dia(o*a creKtin7 din 0re*urile apostolice3 dar un loc tot *ai proe*inent este ocupat de )unc&iile lor Jn Eucharist Qprin slu5irea la *as7 la *esele co*uneUO Ki de rela&ia lor personal7 cu ierarhia episcopal7. #i*itarea, Jn unele ca.uri, a nu*7rului diaconilor la Kapte se datorea.7 probabil unei arhai.Iri deliberate. B%B#%;ZRA"%E. R :, Beyer, TD TG, p. 8@-A<3 J. B. light)oot, The $hristian Minisay Q_ 'MippiansB, p. @8@ K.ur*.O3 ". J. A. !ort, The $hristian Ecdesia, @8AP, p. @A8 K.ur*.3 A. M. "arrer tn The Apostolic Mint"y, 2d. M E,Qn(, @A41, h speiil p. @4G t,l*,3 B. RtiT., Dia(onil "at)ad. und G.@1, @As@, p. A iu*3 M !1r MD TT<, p. s44-ss<. A.".:. D%A$; %%[# ="i0i a )1r didtond . bi(ricn din $hencrea QRo*. @1L@O3 acest titlu este tradus 6slu5i toare+ tn unele traduceri Q9AO, dar Jn cele *ai *ulteL 6diaconi&7+. 'ddii ZEd Nte obiei a, ciEt @ Tin <L@@L .,lbt aKa Ki)e*eile trebuie s7 )ie cinstite, ele+, considerInd calit7&ile care ur*ea.7 ca )iind aplicate )e*eilor diaconi&e &i nu so&iilor de diaconi. 'robabil cI aceast7 traducere este *ai corect7 deeJt cea din A9L 6Tot aKa Ki so&iile lor trebuie s< )ie cinstite+, etc. Theodore de Mopsuestia traduce e-presia 6necle0etitoare+ para-)ra.Jnd-oL 6S7 nu spun7 altora dest7inuirile pri*ite Jn 2erits rlu5b.i lor+ Q2d. S]2te. G. p. @G1O'tin ed @@@ d.ci 'linis, 48bnn Bitiniei, scrie cI a interogat prin tortur7 dou7 slu5itoare care erau nu*ite diacoru&e $*in istraeO tn ritualurile creKtine iEpistotae @S. A1O. $u0Jntul slu5itoare+ poate s7 denote aici po.i&ia lor secular7 sau )unc&ia lor %n co*unitatea creKtin7L este e0ident c7 'linius c7uta s7 8,]e., doFi de dibalisb. Dupi 81 lerioade ] "e c, e-ist, nici 1 do0ada literar7 clar7 despre diaconi&e ptn7 in secolul al <-lea,

Jn Didascatia. Din aceast7 cau.7 unii au pus la Jndoial7 e-isten&a unei ase*enea )unc&ii Jn perioada T. Dar JntrucJt pri*ii creKtini erau *eticuloKi Jn ce pri0eKte respectarea con0enien&elor, *ulte )unc&ii abibtriE di..onireld hr sidile de *i tlr.iu lde 2-. 0i.itarea )e*eilor din case pIgJneO s-au aplicat Ki Jn 0re*urile apostolice. 'rin ur*are, nu*irea diaconileld 1te prcbabil aplioricB, id te-tul din #Ea LG K.ur*. poate )i )oarte se*ni)icati0. Jndatoririle lor erau )8loa8e d 2l. Ble di.8nilorL el. e, pr Di si*plu 6)e*ei diaconi&e+, aKa cu* sugerea.7 cele dou7 te-te din T. Q$u0Jntul dia(unissa a0ea s7 )ie introdus *ai tiraiu tind )unc&iile distincti0e ale diaconilor au de0enit liturgice.O B%BllocRAnE, E]ui de c. !. n*er ii :. $ollins inTheMin/tryo):o*en, @A@A,J. Z. /a0iss.JE!, %A, @A1G, p. @ K.ur*. A.".:. D@AS';RA. T)er*enul 6Diaspora+ Qgr. di=asporaO sau 6Jinpr7Ktierea+ poate dese*na atJt e0reii r7spJndi&i Jn lu*ea ne-e0reiasc7 Qcu* este ca.ul Jn %oan PL<B3 @ 'et. @L@O sau locurile unde locuiesc ei Qcu* este ca.ul Jn%ac.lLl3%uditSL@AO. %. ;riginea Este greu s7 Kti* cJt de de0re*e a Jnceput J*pr7Krierea 0oluntar7 a %sraelului3 e-ista indicii c7 a e-istat o 6colonie+ 0eche la Da*asc Q@ J*p. GSL<4O, Ki este pZibil 8 poltid 2-pasion,3d a lli Eolonon sa n dus la stabilirea unor a0anposturi co*erciale. Dar regii Asiriei Ki ai Babilonului care au cucerit %sraelul au introdus un )actor nou - transplantarea )or&at7 a uor p-,rd .@. popul.lei ln al" regiui ale inpenurui lor QG J*p. @B3GA3 @PL13 G4L@4 K.ur*.3 GBL@@ K.urro.O. Aceast7 politic7 pre0edea Jndep7rtarea claselor care puteau )urni.a conduc7torii )ireKti ai poporului Ki a *eKteKugarilor. Multe dintre aceste grupuri transplanbr2, ln spei.l din re8and de , pbb.bil ca WVu pierdut identitatea na&ional7 Ki religioas7, dar co*unita2a iDde din Bsbilor a aht o l,)t prc)edca i*portant7, a Jn07&at s7 p7stre.e Jnchinarea la Du*ne.eul lui %srael )7r7 Te*plu sau 5ert)e Ki a produs oa*eni 0a5nici care s-au Jntors s7 reconstruiasc7 %eru sali*ul, lotuKi, nu*ai o parte s-a Jntors Jn ti*pul do*niei lui $irus3 o co*unitate e0reiasc7 *are Ki puternic7 a r7*as pJn7 Jn 0re*urile *edie0ale, a0Jnd o rdi.ri2 proprie d e-tului Dlnuddtri %%. A*ploarea %sraeli&ii din str7in7tate nu erau uita&i de cei de acas7 Ki i*aginile pro)etice despre inter0en&ia *ilosti07 a lui Dlll*reu ln rc*ltte de p. urba include Eta, rarea )ericit7 a 6%sraelului J*pr7Ktiat+ Qde e-. Qs. @@L @G3 ^e). <L@S3 c), Ki 's. @4PLG, unde u-- traduce 5tia-iporai lui %srael+O. gona geogra)ic7 din 0edeniile pro )e&ilor este de *ulte ori *ai *are decJt i*periul Asirian sau cel Babilonian. $u alte cu0inte, Jncepuse de5a o alta J*prIKtiere care probabil c7 a )ost 0oluntar7 la Jnceput, dar Jnt7rite de re)ugia&i, aKa cu* arat7 %er. 4<LP3 ,@4L@. EFen sa, stabirit h Eaipt Ai h gnutui *ai dep7rtate Ki *ai pu&in cunoscute. 'apirusurile 8eice sisib la Eleph.trtire Q%'A'%R/S/ru, rshO arunc7 o lu*in7 lugubr7 asupra co*unit7&ilor din lgipD cele roi hdelrrtate daa,re 2le .)llrd,T la pri* $arahcti5 lapiZuile prc0in dintr.o 8nui tate co*ercial7 e0reiasc7 a0Jnd un altar propriu Ki idiosincrasie Qele*ente str7ine incluse Jn religia is-raelitIO. ;datl cn .Zririle lui Aleendtu c2l Md. a Jnceput o nou7 er7 a J*pr7KrieriiL un nu*7r tot *ai *are de e*igran&i e0rei pot )i obser0a&i Jn cele *ai di0erse locuri. Jn secolul @ d.$r, "ilon a spus cI nu nLdl ei,o, din Eaipt s ridics la a niiion Q`n "laN-u* 4<O. Zeogra)ul Strabo, ce0a *ai de0re*e, notea.7 nu*7rul Ki po.i&ia e0reilor din $irena Ki a-daugIL 6'oporul acesta Ki-a croit calea Jn )iecare cetate Ki nu este uKor s7 g7seKti 0reun loc Jn lu*ea leuits c.rc sn nu 1 prln5> pe ast ,o,or Di de sV nuW ).ci sidir, put2ru+ Qci1r de J1., Ant, @4.@@B, edi&ia #oebO. E-isra ,@l*l8 doFi cu prieire l, addarul general al esti*7rii )7cute de Strabo. Siria a0ea 6colonii+ e0reieKti *ari. Juster Q@A@4O JnKir7 P@ de cet7&i din Asia Mic7 a)ectate de J*pr7Ktiere3 nu Jncape Jndoial, .g lirta .r put2a 1 larsite in .ilele n1e. sdiitorii ro*ani, cu* a )ost !ora&iu, *7rturisesc Jntr-un *od neprietenos despre pre.en&a Ki obiceiurile e0reilor di, 8pital,- D.5a in du@ @<A td,cr. a aFt ld o e-pda2 a s2ilor din Ro*L edi.nrl tunlioMi in "apt, @8LG a a0ut cJte0a precedente. E0reii, Jrts75 s-au Jntors Jntotdeauna. Jn ciuda lipsei lor de popularitate <4S D%AS';RA - ascuns7 prea pu&in Jn discursurile gu0ernatorilor ')lat Ki Zalio, &i e0ident7 Jn strig7tul *ul&i*ii din "ilipi Q,art. @1LGSO ri din E)1 Q"apt, @AL<4O - s2n s=au do0edit a )i un )el de e-cep&ie uni0ersala. E-clusiitat8 lor edaE, tabuuile lor dc nenWeb ii .elisia lor neco*pro*i&7toare - toate acestea erau tolerate. lL*i ei put8u 1 euti" de 5dt). ,,o)ici.le+ ii de ser0iciu *ilitar QJntructt ei nu *7rK7luiau Sn .iua de sabatO. Sub st7pJnirea Seleuci.uor, 'tote*eilor &i ro*anilor - DJaspora, Jn ciuda opo.i&iei )7&iKe pe care a JntJ*pinat-o &i Jn ciuda i.bucnirilor sporadice de 0iolen&7 s7lbatic7 - sa bucurat Jn general de pace si prosperitate. Dilsp8 nu a )st linitati la #npenll rc=8. a )ost proe*inent7 &i Jn s)era de in)luen&7 persana, aKa cu* ilustrea.7 *ul&i*ea adunat7 la giua $inci.eci*ii Q"apt. GLA-@@O. Josephus po0e&te&te lucruri interesante despre e0rei Jntreprin.7tori de talia lui "ra Dia-0olo din 'Irtia Q`tui, @B. <@S &.ur*.O &i despre con0ertn8 ,i ciMi.ta reaelui dir stanJ de liDntied Miab2re Q,4n.. GS,@P i*.O.

!%. Tr7s7turi caracteristice cildalaii#2 din Elephantire nu sn) tipice p2ntru iu.lainul din Di1"ra. 0iats elor *i *dte dinrr2 aceste co*unit7&i se concentra Jn 5urul #egii &i al sinagogii, de&i pute* nota c7 *arele preot ;nias, un )ttusiat din ).nni. lui Tade, a sralnit u Mplu la renbpolZ ,r Egipt, ln ]olul al Glea i.d.c., p2 bab te-tului din Js. @AL@8 K.ur*., Ki a spus c7 *a5oritatea e0reilor din Egipt a0eau te*ple 6contrare rJndu5elilor+ Qia., @<, 11O, Dar p.in lns4i 8t8 l,8ilor, 2i nu au putut tr7i e-act ca Ki e0reii din 'alestina. Diaspora din apus trebuia s7 tr7iasc7 in lu*ea greaca Ki trebuia s7 0orbeasc7 grece&te. /n re.ultat i*portant a )ost traducerea c7r&ilor s)inte Jn greac7 - Septuaginta QrTr-TE ll 9TRS%/ %O , #D2nd2le .@1prc originea ei depu nlrtlrie d1pre spind nisioMr al iudais= *ului elenistic. DeKi ar putea )i greKit s7 generali.a* tii8lia din Aledri4 Uui* oh1ero acolo o .oru nitate de e0rei prosper7 Ki educat7 care a c7utat s7 stabileasc7 un contact intelectual cu cultura greac7 a0ansat7. %udais*ul 6de-*esiani.at+ dar ortodo- Jn alte pli0D2, dh cartea inlelepdun si din sdierne lui "ilon sJnt produse caracteristice. E-ist7 de ase*enea do0e.i de apologetic7 *isionar7 e0reiasca Jndreptat7 spre cultura greac7 Ki coduri de instruc&iuni pentru con0erti&ii dintre pagini. Ro*ani GL@P-G4 s-ar putea s7 repE.inte u co=8diu cu o nunl, stird d1pre lelul h 8 iVdais*ul din Diaspoa sia trteld nisiu. nea. $ultura e0reiasc7 elenistic7 a )ost )idel7 legii Ki rudDii Qct "ilip. <Ls1 - *artuia uui ercu dir DEsporaO , cohuiElile pliteau taE de o 5unital2 de siclu pentru Te*plu Ki *en&ineau contact unele cu .liel2 d cu %etus.linll Q., "apt. G<LGr i.r*.O. rueii dc*icid 0i.ib, %erus.linul cu prile5ul slrbAbrilol *ari atunci cJnd a0eau posibilitatea Q"apt. GLB K.ur*.3 8LGPO si a0eau deseori leg7turi strJnse cu &ara de origine. Dar at*os)era cultural7 a de0enit atJt de di)erit7 JneJt co*unit7&ile din Diaspora a0eau propria lor siMsogl ln le8lin Q4 "apt. 1LAO. Elte pZibil ca 2te)an sd 1 lWd)at rele dinEe ideile 2d(ale despre T)e*plu de la iud.is*n din Diaspora, ltuinre de con0ertirea sa. in ciuda lipsi de populantate a Meilot 1te cla c7 iudais*ul a atras cu putere *ul&i ne-e0rei. Jnchinarea si*pl7 dar *aiestuoas7 Jnaintea unui singur Du*ne.eu, etica Jnalt7, standardele Jnalte pentru 0iata de )*ilZ, i=a ar.a pe nulD - inlui0 8ni ae rang Jnalt - la sinagogi. ecesitatea circu*ci.iei probabil cd i-a i*pi2diZt pe uii blrbaW sl dain pe deplin =pro.eli&i, dar *ul&i dintre ei au r7*as printre ascult7tori ca 6oa*eni te*7tori de Du*ne.eu+. %n tinpul cl"toiilor nirntere ale tli pa,2l lnt)lnin adesea ne-e0rei in sinagogi Qc). "apt. @<L4< K.ur*.3 @4L@3 @PL43 @aL4 .l*.l/n aspect *ai pu&in )ericit al atrac&iei e-ercitate de iudabn a )1t c8ur rl.phdit - .tet de nule scrieri - c7 e0reii posed7 puteri *agice deosebite &i d0int2le lor ]re slnt d]bit de edcient2 in ,d5i, u Jncape Jndoial7 c7 unii e0rei lipsi&i de scrupule au pro)itat de aceast7 reputa&ie Ki in)ilni* un ase*enea o* ln "apt. @<L1 t,l*, De ]*nea 1te prcbabil ce a e-istat o e-tre*7 de Jn07&7tur7 iudaic7 sincrerist7 Ki sectar7 care s-a ocupat de *isterele &i de ocultul care erau atJt de )ascinante pentru lu*ea elenistic7. /nele culte p7gJne - cu* era cultul Saba.Jos Jn "rigia Y au ind1 iD)tdi*te iudaice in potpuiul lor rclbid dotic3 dar oricit de ihpotune a. 1 a1te perd istoria 2E.iilor crsthe Q+c osncEMl, dista pEa pu&ine do0e.i c7 ele ar )i )ost repre.entati0e Ki i*portant2 ln iudaisd din Diasto1, luar ln aM*bl,. A" c* et2 de aiEprsr, s)udiil2 srh"logi8 rct la l*iri di)tren" de )o*d 8tuider.bile i 8)tde di)e. rite de .-c#ai0ibte cultualB l,a di)erite ldui Di b di)erite epoci3 dar nu e-ist7 nici un ele*ent care s7 indice c7 ar )i e-istat 0reo Jndoial7 *a5or7 Jn iudais*ul ain Di.slora cu pri0irc la sicitaM Dt[[Faului lui (2e# cu pn0ire la elatia sa ,n Tora ri o pn0irt la poporul S7u. %9. Rela&ia cu creKtinis*ul %n)luen&a Diasporei Jn preg7tirea c7ii pentru E0anghelie este incontestabil7. Sinagogile au )ost r7spJndite tn cea *ai *are parte a lu*ii cunoscute Ki au )ost epetel2 de pod ,.ntu pr5nii hisi.*d "aptele Apos. tolilor arata cu* 'a0el, care s-a nu*it singur apostolul ea*urilor, &i-a Jnceput de obicei lucrarea *isioura prin predid in siEgogi. Ap8pe intotdaMa a ur*at o de.binare, *a5oritatea e0reilor din naKtere retu.ind si# leuoasE pe Meia, id cei dn)t edui Qadicr, pb..lijt5i r.*ttori de D))i.euO #au prinit cu bncs5e. $llih con0d5g repre.enbri0t, cM slnt co*eliu Ai )*2nul etiopid, au )1r *i intii pro.elil eu 8)tn5 re*atori de D#,u]u. %sre clar cE o*enii rernitoli de Dll*ru - 8pri ai DiapoEi Y sJnt un )actor 0ital Jn istoria Bisericii pri*are. Ei au renit la credinta d o cu8terc anterioad a lui DFereu Di a scnptrilor ii se )2reu de5a d2 ido. latri2 W de 5tuhliiate. t- a lndeplinit de a]*ene o slu5b7 *isionar7, dincolo de e))tbt sBo asupn 2*uilo, ere au renit Jn contact cu sinagogileL *ai *ul&i '7rin&i ai Bisericii delarn cB citiu e a 5uet u rcl 0ital in con0enna lor. con)u.ia apar2n1 a uDr rciit.ri pAdni rae se )ie di)icil de spZ dac, ei )ac alu.ie la iuaaisn sau la .eitinisn. #lctul ..1b ] p8te dato* taptului ce adeseori co*unitatea creKtin7 s-a n7scut din sJnul irddsnld din Diaspo*i lentru u p)uln t<lorant su irdi)eoi, at5tudine conrenidtor taE de ndte p"ctici Eadido.at2 p1r2 s% )ie ildaice, .htar dacn et credea po0eirn2 de soa.r cu pri0ne la .adbalis* ti <4@ D%AS'; A la incendieri, care erau puse pe sea*a creKtinilor. 'e de ald parte, inl*" iudaicd aup* *ultor conFr. ti&i de )runte ne a5ut7 sI e-plic7* de ce 6iudai.area+ a t1t u pe.icol atit de Mrc p1ru bisica a,1. tolic7.

Este interesant c7 'etru Ki %aco0, a*Jndoi e0rei din 'alestina, se adresea.7 creKtinilor nu*indu-i 6Diaspora+ m6cei J*pr7Ktia&i+O Q%ac. @L@3 @ 'et. @L@O. #a )el ca Ki *e*brii din 0echea J*pr7Ktieie, ei sJnt 6c7l7tori+ arclo ude Eiie3 ei se bucur de o slidaritaE caE nu este cunoscut7 de pIgJni si ei sJnt datori cu o #oidibte 8ndentB lruBlirului de tu. Bts%%J;ZRA%%,. J. Juter, @1 Jui( dM tEnpire Ro*ain, @A@4, A. $ausse, #ei DbpersIs d=Jsraei, @AGA3 E. Sch)irer, !is*ry o) ihe JeFish 'eople, G, @AP83 B$, @, p. @<P K.ur*.3 E. R. Zoodenough, JeFish Sy*boh in the Zreco-Ra*an 'eriod, @AB<-18 Qrela&ia cu si*bolis*ul p7gJnO3 M. Mc#. :ilson, The Znostic 'roble*, @AB83 9. Tcheri(o0er, !ellenistic $i0ili.ation and theJeFs, @ABA3 !. J. #eon, TheJeFso)Antient Ro*e, @A1S3 M. $"nt, T%c JM u .ne nonan :orM, @AP<L E. M, S*,Fo.d, thU ,tM lder Ra*on Rule, @APP, A.i=.:. D%B#A. Ate nll*i ln E.ec. 1i@4 si .u a )cr identi)icat rad un loc cu acest nu*e3 probabil c7 este o eroare a unui scrib, Jn loc de =Ribla3 Jn l--. g7si* Dibla. J.D.D. D%B; . @. o l8lirab d5n loaa, 8par, dupi e-il t *, @@rLGsO dd ca2 nu nai poate )i iddti)i.at h .ilele noastre. G. D5bon Qeb.. dTdnO din M8b, p2 led ude ] a)l7 Jn pre.ent satul Dhiban, la E de Marea Moart7 Ki la 1 th de lnn A*on. $atat2 1te renlionaE de Ra*ses ! care a pretins c7 a cucerit-o QM. A. Mitchen, .`tA sD @A14, p, 1<-PSO. la lnceput a apdldut Moa-bului, dar Jn h*uil2 gre.is"elite a l1t cucsite de sihot, resele anorililor Q M. G@@G1O. %saelilii au c8ritV h peri8da E-oddui Q M. G@L<SO Di a )1t datA tibuilor lui Rub.n si cad Q *. <GLG.<O. lbtui, $.d a 8Ztuit Dib. l Q u, <GL<4O Ai de aea 1c nMit Dibd-$ad Q *. <<L4BO, deVi in %Z, @<Lrs S.*. W spee cd a,.nine lui R,b2n. 'robabil ci 1e unul dintre locuriie de popas Jn c7l7toria E-odului si st2 renti*t in M. <<L4B41. Mai 1.iu ("el a pieldut a81ri et1te, . tost !uerit de otri si apoi a )ost cucerit7 de MeKa, regele Moabului, care 0orbeKte despre ea Jn +'iatra Moabit7, rJndurile G@ Ki Ga, %sia ii l2ldia a, cuMto ca o etate *2bitB Q8. @BLG3 %s, 4<L@<,GGO. E-ca0a&ii arheologice au )ost e)ectuate de ?coala. Andt1ne de cercetrJi oridtale h @ABS@ABB in col&urile de SE, 9 Ki E ale *o0ilei. E-ist7 oarecare do0e.i despre ocuparea localit7&ii Jn Epoca R)eche a Bron.ului, dte0a ni0ele pe patul de piatr7, un .id Ki 0ase de lut din Epoca R)eche a Bro*ului %/. ;cuparea de c7tre *oabi&i datea.7 din Epoca "ierului % Ki este repre.entat7 de cJte0a cl7diri *ari. )n col&ul de SE e-bd l,hTile din rpoca "le.Vlui %%, caE se dtind de la 5ustat8 selolui a# Al2 plnl la diLsttugeea cetiti,i de cdEe ebuadne"i ln SaG ln.$r. Aici ] aia o Dedin" rcsalB, osEuiia prcbabil d2 M1a, Rrr44ele 8i tl.ii pb0in din pe.i8da abataennor, din 8 BiEitins ] dabe. B%B#%;ZRA"%E. ". M. Abel, Zeographie de la'ales-.ine G, @A<P, p. <S4-<SB3 . $l8(, Typlortioa in E18 'ol1dne <, T@AS;R @4.@A, @A<P-@A<4, D. @@B, GG4FL !, Morror, T4S;R @4S, @ABB, p, B ll- R. E, Murphy, a,4S;R PGB, @ABG, p. GS-G<@ :. # Rei4 B,4S;n @41, @Asg p. 1@S3 A+ D. lRshin, gha*, BAS;R @<<, @AB4 p, 1.G13 @<a, @ABB, p. GA=<43 .4AS;R ,@;, @APG3 l- 0 :i)tt, n4soR @GB, @ABG3 Ad. Ai /l #, R2id, ,4AS;R <1.<P, @A1@. JA,T. D%MA, /, colabohtoi al lui 'a2l h psi8da prinei Jnte*ni&7ri care a tri*is salut7ri Jn "ilira, G4 Ki $ol. 4L@4. Jn ulti*ul te-t el este singurul *en&ionat )7r7 nici u cu0rnt de l.udd. DuU, aZ8 8e., nota patetic7 despre )aptul c7 @-a p7r7sit pe 'a0el Jn perioada celei d.-a Nto2 tnte*tri QG Ti*. 4L@S3 'arry "adrc elegant ,W.a p,,W5r ln clip2 grele+O. cl0in tele lui 'a0el3 6din dragoste QagapesasO pentru lu*ea d2 a.M+, iusV2.i ce Dn" a t1t a"as la ltsalonic de idte peeEle ei nu dir laeiiate, uele nu este 1biL it ] poate s, 1e u dininuti0 de la Dinitie. John chap*n QJTS B,@AS4, p, <4 %.M,O a sulilut ca Di8, ,8biliiat, 1te Dini"ie din < loe @G5 dsuentul 1re la )el de sp2cdari0 ca el porn2td uiJt al lui Di*a )7cut Jn "aptele lui 'a0el Ki Thecla. A.".:. D%M%TR%E en M n/)u 8( obn3nuit ti in r sh, *en&ionare dou7 persoane cu acest nu*e. @. /n c1rin a crni ntuie sie Eudat in < loan @G. G. Aryintarul din E)s, ere a iEtigEt rdolra inpo. rrih iDi 'aEl Q"apr, @ALG4 <<O, A, )cr )acut2 speulaWi p2ndu idotiicrea 8#or doi QJ. 0 Bartlet, JTs 1,@ASs, p, GS< r.l*., G@BO, 5d J. $hapM+ Q+)s B,@AS4 p. <T rl*O l-a iddtiicat p2 r de tui iu d Dina 8labontorul lui 'a02l Qcol, 4L@43 "itid G45 G Tin, 4L@oO. Mele apaE Di ln Alo.ri)e, url2 ] el2>, la tei cgi d5l dirEstia SeleQide, Dinitrie % sotd a #st reae al Sii(i lrre @1G,@BS id.cr. Eh 1ul lui s2lercs %0 &i a ob&inut tronul Jn ur*a *or&ii unchiului s7u ]An-tidhs Epiphans ry dupS 8 l.a *ont pe 1ul lui Artidh,4 Eupator, d p2 #tsias, geDdahl l,i. El a otrtinut "%R/", Macab.ilor ineputt de prede cesorul s7u Ki a )ost o*orJt de Ale-andru BalaK Q@ Mac. l;Ls;. "iul du. Dinitie %% icator a rs.bet *8. tea tairlui sBu prin lnlingeM lui Brlas h @4B id,$r, Ki dup7 o do*nie caracteri.at7 prin intrigi Ki duplicitate, h dd @<< i.dc,. a )ct lut pri.onier Nle citre Mithradates %,

regele 'ersiei. Di*itrie %%% Eucaerus, )iul lui AntidhE ctUoi apare pent su)ta ))ie pe scena isdiei rn atun aa i.d.c>., p2nWu a a5uta la Jn)rJngerea lui Jannaeus, dar a c7.ut Jn di.gra&ie la puSn tinp aupL l[,lg. RT.i R. !. 'teit)eR !istoty oJ eF Testa*ent Ti*es, @A4A. D.!.:. <4G D;DA %M D% A $ebr. dtnI, 5udecat7+ sau .5udecat+O. "iica lu- %aco0Ki #ea QZen. <SLG@3 41L@BO. $Jndlaeo0Ki-a Jntins 1bAh ln apbpiere de Sihen# DiD ]a ds se 0i.ite-reh2il2 l8lni.e Qc2n. <4OL siiei4 )id lui !anor, p.inWl hi0it Ll sihenui, a )1r atras de ea Di e parc c, . 0iolatD iar apoi . cetulo in cEsLlo.ie de la lro0. Dd dii lui %.co0 au )ct indistugi 2i leau cerut ledtdilor Sih*dui sg se hie nnrre5u Eai l*inte ca s7-Ki poat7 da consi*&7*Jntul pentru c7s7torie. Dup7 aceea, Si*eon Ki #e0i QJ*preun7 cu apar&in7torii lot i.au aber " sihenii5 prin surprindere i rau *7cel7rit prin JnKel7ciune. %aco0 nu a aprobat aceast7 )apre Qc2n. <4L<SO Dia 8ndal*lo Q$en. 4ALsP@, Relat8 sor i)tidote "iste de )etd ac1ta in ca" dal inplicate ie*ei ee 8tuideate de $. !- $ordoT !/$A G1, @ABB, p, a;, 1 iidiciu al )apnrlui cd da &iunea 1te (oRe, din epea diMste de solonon, M.A.M. ln r slit )olZie aou, .,0inte. Dido]dlid hsea*n7 atJt actul de Jn07&are cJt Ki con&inutul Jn07&7turii. Este )olosit cu re)erire la Jn07&7tura )ariseilor VMat.tituii, @BLAr Marcu PLPO. A)are de s .a. din col8 Ki unul din E)eseni, este un ter*en li*ita t la Epistolele 'a]orale QLi pare sL 2 rdere <deg l. o col]l2 de in0llrtui tobsne ca stanaard d2 dedinti ade0EaieO. Te**ul didahE 1b )o#Zit in Mi *tre p1r.ti dir T. ?i acesta poate dese*na atit actul de Jn07&are cJt Ki con&inutul Jn07&7turii. Este )olosit cu pri0ire la Jn07&7tura lui %sus QMat. PLG8 etc.O despre care El a pretins c7 este di0in7 Qloan PL@1-@PO. Dup7 giua $inci.eci*ii, doctrina creKtin7 a Jnceput s7 )ie )or*ulat7 Q"apt. Gr4UO 2 ln0rttda daa cebr care au rLsDs la (Jcryg*a QRo*, 1L@PO. Jn biseric7 erau unii oa*eni a c7ror )unc&ie o)icial7 era sS-i Jn0e&e aceste lucruri pe noii con0eniW Qde 2-, @ cor. @GLG<GAO. 'en"u conri. nutul didache, 0e.iE. Z. SelFyn, The "irst tpistle o`Sr 'eter, @A4W,Essay/. R.B. D%; %S%E AR.E;'AZ%T/#. Mhbru .t otuiliu lui artlte"tic din At)t cAEo'AZO3 sot dinie pugnn at2nieni co.Mii d2 'a(l Q"apt, @PL<4O. lnsd5,E din ]Tlul al G.le QDionisie de corint, tn Euseb=ius, E! <.43 4.G<O, potri0it c7reia el a )ost pri*ul epsop ol Atenei str pure se " ba.e( nu8 p. acest pasa5. ; serie de scrieri *istice de *ai tJraiu au )1t acptaie nultB rcne cn )iind ]rien ab sl2 ti au e-ercitat o in)luen&7 puternic7 Jn E0ul Mediu Q0e.i dduc)ta ta4iala in eryl2.a t.,t de c. E. Rolt3 R. RoD1, =Did)Lis A8pagirica+, ln lial u srldiu radtO. te spe=narii cu pn0ne la D5odsie QDio. nJEi1O, lesate probabil de cuh, rEsln al lui Diony, 8, sint =l*Blire d2 Rendel !*is, An norato. .Jthe #irdsraog @AS@, p- P1,.l*. A.".:. D%;TRE". /n o* ie)=acrn, niEt de anbitii pu8. nice, care nu a 0rut s7 recunoasc7 autoritatea lui %oan Bed)tl l-a ata8t in punlic, a inr.uis pri*irea ade pn)ilor lui Ai 1e prin e-conui2,2 o1.iate, 1e prin 0ioten" 1.icB, i.B dds " aceia car. l.au prihit , Dei int2rentia BArrlnuhi a08 si 1e ddisi01 in cele din ur*7, el2ctd risorilor ele a pur,, ,i anulat de intudla lui Dio)t) Q< loan A-@SO. n 1t2 cla, dace lucrul acesta a )ost )7cut Jn 0irtutea unei )unc&ii obiKnuite Qde e-,, h calibte de epi]op nondlic a cl. T .ah4 iT <, r, <P4 i.,n.O sau prin lcd ddni* pe care @-a a0ut Jn cercul s7u Vc). J. 9. Banlet, JTS 1, @ASB, p. GS4 K.ui*.O. 'entru alte reconstituiri i*aginat50e, 02.iJ. $hapMl, JUS B,@A@n4, p. <BP s,l*., S@PK,ur*.3 B. !. Streeter, The 'ri*iti0e $hFrh, @AGA, p. 8< K.ur*.3 $. !. Dodd, TheJohannineEpiitles, @A4B, p. @1@ K.ur*. A.".:, DoD%B% A Qt 0tTiT/R.Vn. in F .l0lntul a paE h pri..ipal 8 trodu.ere a denului leDol, ce nennn ,re e 1te prinil QDsr. <GLGL %o0 @@L4i pro0, 4LGi ts. GALG4O. %d8 de coteie d2 i iZtui re0elate este e-pri*at7 Jn principal de ter*enul &Ir7, care arare de G@1 ori W sre hds .,%2se,,. D%-gA%%AB. /nul di.tre lo.uile nenlionate tn Deur. @r@ p2nd a indica leul ude au aFi iV cu0iriSrile .are r*ea.a. A io] id*ri)icar ad]a cu Dahab, p2 cQEb de E a p2nitur#lei Si*i Qde ]. Roihenbelg h AnarcniO, dar aceasd idenri)i.aE nu poate )i reconciliat7 cu celelalte in)or*a&ii date Qc`l 0. sO. Ar )tbui s, )ie in Moabdui si ed-Dh.ib2 Qla <S de r* E de Q!1baa`!1bonO par2 sB 1e cea Mi probab el8/be pini itr pre(nt. BrB#l;Zl.Al%E, ". M- Abel, $loanphie ae h 'o#1 tine, G, @A<P, p. <;P s5 h.ta 4i B. Rorhenb.ig ii C. ,, rErod, cod=r tyrldernB, @A1@, p. @4, @1r. f.#D. D;%$i, Aei cu0rnt ] poare rereri la d doi.i 8 alnpte.., Q2bQ. ngaeDer, Ai .sie l1l1ii cu ret2rire la DcboB QZen G4LsAO ii *a-ro lui Mo( QErod. GLPr, eu dotca 8pildui ldsii QG %np. t lLG, G ctun. GGLR%O Jn ;rientul Apropiat al7ptarea era prelungit7 de obicei pinr la G ani, iar doica rSnlina ad8a cu )annia ca o srl5it8rc de incEder2, rtrn a )osr ca.ul D2borei QZen. <BL8O. AcelaKi cu0Jnt este )olosit Jn sens )igurat cu pri0ne h

rcsinele care ] 0or insi5i de poponn tui DMne.eu ln 0nto.rn sbrios Q%s- 4ALG<O. 'arel con par7 gri5a sa pentru credincioKi cu gri5a unei doici Qgr. ,DrJr1O penh copin sii Q@ Te1- GLPO. Jntr-un sens *ai general, persoana care se Jngri5Ete de copn 1ie @,@ obr. j*ee, de erenplu, aoni QRut 4@@1O ii s,8arra copilulu5 Menboht care area s ani QG san. 4L4O sht ascie cu ac1r. o0tni. "or*a *asculin7 a acestui cu0Jnt ebr., +7nien, tradus in rc*. tot ,<oicB+, ste blosirs rn setr )isFr penrru a derie sri5a lui Moe p2nh iaaelli ;*. rtL%.O si gri5a regilor care 0or slu5i pe poporul lui Du*ne.eu Q(. 4ALG<@. R,T.i "apt. @<L@<. B%B/;$RA"%X. !. ZranDu5si Birth and anitd h8d onnA thc Arubs, PA4P, p, %aU-%%P, G41GsGt "A$, l, p. <8<-<8B. JT. D;DA %M. hel2 uui rE"Dr caie d descis din la0an, )iul lui la)et, *en&ionat de dou7 ori Jn 9T QZen. loL4 i.1. dnd-oni*, M %nodioi5 % $ronj @LPL 2br *, %XXRhodioiO. Te-rul din Zenesa probabil c7 <4< D;DA %M ar trebui citit Za )el ca 'entateuhul Sa*ariteanO r1L d7nJ* Qd Ki r sJnt con)undate cu uKurin&7 a)Jt in scrierea ebr. 0eche cJt Ki Jn cea 6p7trat7+O Ki se re)er7 ia locuitorii insulei Rhodos. R)e.i E. Dhor*e, ?0ria @<, @A<G, p. 48-4A. T.$M. D;R. $etate pe coasta *editeranean7 a 'alestinei, la s de $aatrel. Retele ei ca allt8t lni labi4 r.82le !a&orului, in lupta J*potri0a lui %srael Ki a )ost Jn)ruit Qlos. @@L@-G3 @GLG<O. D2i 2E ,. gEni" lui A,1, a )ost data lui MInase, care nu a reuKit s7-i i.goneasc7 pe locuitorii canaani&i QJud. @LGPO. R)e.i Ki lJ*p. 4L@@3 %$ron, PLGA. Este asociat7 cu En-Dor Qlos. @PL@@O, dar este deosebit7 de aceast7 localitate. Este *en&ionata ca +1 oat al Te(e`=, ,r poEtea F1LA*oT din secolul al @@-lea J.d.$r. VA ET, p. G1O. Jn perioada greco-ro*an7 a )ost nu*it7 Dora Qneutru, pluralO3 c). Jor.phZ,Anr. B, 8Pi a, <B@i,, G.@@4, @@13 0id <@. Z.T.M. D;R$A sau +labila Q6ga.ol7+O, a )ast renu*ita peniru ad2le sle de 1ibE ln biD5ca din lope Qtapi AL<1O. ctd 1 . *ui, .u tinie pe ddi n2nl,ri ai bisericii la #ida, ca s7-@ che*e pe apostolul 'etru. El a 0enit i*ediat Ki, ur*tnd e-e*plul ,ui %sus, i-a scos atad pe bcitori A,.i a iufu,rhiat W s-a rugat Ki a J*plinit Jns7rcinarea di0ina care i-a )ost dat7 QMat. @SL8O. ,a 1te sinS8 teheie nMird ,,l1ic+ Qna-thetri7O Jn T. M.B. D;TA , ctnpia )Dtila a Dotandui ]pard deDluile Saraariei de*un&ii $Ir*ei. ;)er7 o cale uKoar7 pentru dEtorn de la BeDa, d $alaad, t dr*ul ld spe Egipt, Aet, . )Dt dMul lll*t de isnaaliWi c." l-au dus pe %osi) Sn Egipt '7Kunile bune i-au atras pe )iii #ui %aco0 de la Sihe*, care se a)l7 la S, la <G de (*. Jn apropierea oraKului QJn pretent cdl do&nO se a)l7 aKterne dreptunghiulare adJnci de 0reo < *, si*ilare cu groapa Jn care a )ost pus %osi) QZen. <PL@P K.unti,O. Elisei a condus detaKa*entul sirian, tri*is s7-@ ia pri.onier, de-a lungul dru*ului de pe deal pJnI la saMri4 h @1 (n spE s. slu5itorul lui a )ct tEu5at de 0edenia ar*atelor cereKti adunate pe deal, la E de oraK QG J*p. 1L@<-G<O. E-ca0a&ii )7cute Jntre @AS< Ki @A1S au scos la lu*in7 o cetate cu .iduri din Epoca R)eche Ki Mi5locie a Bron.ului Ki o aKe.are din Epoca ou7 a Bron.ului care se pare c7 )olosise .idul cet7&ii 0echi. Thoth*es l% aTEra Doianut lrinEe cusirile ele Q8. @4<S J.d.$r.O. 'robabil c7 a )ost unul dintre oraKele absorbire de ilr.eliti, gla s, 1e 8]ir QcJ Jud. @LGPO. gonele din Epoca "ierului care au )ost scoase la lu*in7 pre.int7 str7.i Jnguste Kt case *ici, cu pi0ni&e Ki cuptoare de pJine din 0re*ea lui Elisei, 'rintre descoperiri se ,)l% ci*ispre.8 buceti de a=stt lnd-o curie de lut, repre.entJnd econo*iile unei persoane. A e-istat o aKe.are Ki Jn perioada asirianI Ki elenistic7 Vc). ludit 4L13 PL<O. B%B#%;ZRA"%E. Rapoarte de e-ca0a&ii de J. '. "E,BA@A, @AB1, t. 4<-4<, Nli, rdi8da @AB<-@ABB5 TVS;R@<@,@AB<, p. #1-GAi @<B,@AB4, p, @4GS3 @<A, @ABB, p. <-A3 @4<, @AB1, p, @l-@P3 #4U, @ABP, p. <1<Pr @BG,@tBa, p, @S-@43 @B1,@ABA, p. GG-GAL P8, @A1S, p. 1-@B3 EAE!# @, p. <<P-<<A. A,%%M. DRAZ;STB %. tn 9echiul Testa*ent a. Eti*ologie $u0Jntul 6dragoste+ este $orespondentul ter*enului ebr. +7heb, care este )olosit Jntr-un sens la )el de larg ca &i Jn li*ba noastr7 Ki este cu0Jntul cel *ai obiKnuit pentru Jntreaga ga*7 de sensuri. Alte cu0inte ebr. sJnt d1d Kt ra=y7 Qcare se re)ec7 la dragostea p7ti*aK7 Kt, respecti0, )e*eia care constituie obiectul dragostei, Jn special Jn $JntO, y7dad Qde e-. 's. @GPLGO, haiaD Qde e-. 's. A@L@4O, ha)cab Qnu*ai Deut. <<L<O, =7go& Qde e-. %er. 4L<S, despre a*an&; Ki r7ha* Q's. @8L@O. Jn 9T dragostea, )ie u*an7, )ie di0in7, este cea *ai pro)und7 e-presie a personalit7&ii Ki a apropierii din rela&iile personale. Jn sensul nereligios, =7heb este rerunul el Mi d1 )olosit p.tr a d))ie inpulsd reciproc al se-elor, Jn care nu este re&inere sau senti*ent de necur7&ie Q0e.i $Jnt. pentru cea *ai subli*7 e-rEie

a sO. Este )olZit d. alet* pdrh o nul")J de lElalii p2"Ele Qaa. GGLGt <Pt<O ti nepersonale Q'ro0. @8LG@O care nu au nici o leg7tura cu* este i*pulsul se-ual. Jn esen&7 este o )or&7 l7un tric7 QDeut. 1LS 6putere+O care J*boldeKte la Hndeplinirea ac&iunii care aduce pl7cere Q'ro0. GSL@<O, la obd))i obietului ce te.2)re dorinta Qca, GPL4O sau, Jn ca.ul persoanelor, la sacri)iciul de sine pentru lirele elor iubiW Q#a. @AL@e,<4O, o loi.litate neclir. tit Q@ San. GSL@P4G@. h Dragostea %* Du*ne.eu pentru oa*eni QiO ;biectul ei ;biectul acestei dragoste este Jn prin cipal un grup QDeut. 4L<P, 6p7rin&ii 0oKtri+3 'ro0. 8L@P, 6cei ce M7 iubesc+3 Js. 4<L4, 6%srael+O, deKi se sub t,2lD, cllr ., indi0idul aE parte de adtudiE di0i. n7 )a&7 de grup. u*ai Jn trei locuri ni se spune despre Du*ne.eu c7 ar iubi un o*, &i %n )iecare ca. este 0orba de u rese QG san. @GLG4 ti en. @<LG1, solo*nL %s. 4<L@4, UciMO. Ti sar putea 8 relaWa ,peiau sl )ie stabilit7 deoarece regele lui %srael este pri0it, JntT-u senr cs u tu al lui Dll*a Q4 G s.*. PLr4, 's. GLP3 aALG1 g.l*-O, iar ciru .lin pae5ul din cn2a lui %sia ar U ut2a sB 1e u "BE5 EpreEti0. QD carorcrul 2i pcnonal. A0lrd rVQEcinile b1pte )er* Jn caracterul personal al lui Du*ne.eu JnsuKi, ea este *ai pro)und7 decJt dragostea unei *a*e pentru copiii ei Qls. 4AL@BL 11L@<O. #,d,r .Zh 1re .lt ] p8t2 de c(r l4 ;s @<, ,,de Qtn ori8 odire * citi capito#eleO ElaWa dhn2 proZt Di rtia s iDiid2ld, Zo*er, ilustrea.7 te*eiul supre* al leg7*Jntului di0in Jntr-o rela&ie *ai pro)und7 decJt cea legal7, Jntr-o dragoste care este gata s7 su)ere. Dragostea lui Du*n4u )ace larte dir p2MMlitte #ui Di nu "are 1 in)luen&at7 de pasiune sau ab7tut7 de neascultare Q;s @@L @.4, P,Ar 2ct pe5 e aprcpie el ))ii *dt Jn 9T de a declara c7 Du*ne.eu este dragosteO. %n)idelitatea %sraelului nu poate a0ea nici un e)ect asupra ei, cId 6te iubesc cu o iubire 0eKnic7+ $ler. <@L<O. AMiDaML ,l.rui *i pot iub# QoWi AL@BO ste <44 DRAZ;STE idpretat, cel *i bine rn ]sul cA El nu r8 A3 8i )ie Du*ne.eul lor. Qii; $aracterul ei selecti0. Deut., Jn special, ba.ea.7 rela&ia stabilit7 prin leg7FJnt Jntre %srael Ki Du*ne.eu pe dragostea prioritar7 a lui Du*ne.eu. Spre deosebire de .eii altor na&iuni, care le apar&in pentru *oti0e naturale sau geogra)ice, %ah0e a luat ini&iati0a &i %-a ales pe %srael pentru c7 @-a iubit QDeut. 4L<P3 PL1 K.ur*,3 @SL@B3 Js. 4<L4O. Aceasta dragoste este spontan7, )7r7 s7 )ie cau.at7 de 0reo 0aloare intrinsec7 a obiectului ei, o dragoste care crea.a 0alo8 QDeut, PLn, corclarul 1te de T8na aderdratL Du*ne.eu uri,&te pe cei pe care nu-i iubeKte QMal. @LG Wu*O. D2Vi in di)edte lOe5D ln s'etal ln %oE &i tn $Jnt7rile Robului din Jsaia, este pre0estit7 o dedla a drarostei ui0eis.le, nu slsin nicdiDi o e-pri8 8*E>.a a aeteia. c Drd8pW2d co darorie rcli<iMd QiO "a&7 de Du*ne.eu. Dragostea )a&7 de Du*ne.eu cu toat7@ personalitatea QDeut. 1LBO este cerin&a lui Du*ne.eu3 aceasta nu trebuie Jn&eleas7 ca o si*pl7 respectare scrupuloas7 a unei legi di0ine i*personale, ci ca o che*are la o rela&ie de de0ota*ent personal cEtl ri sutinutl ln initu ohdli p.in luar2a lDi Du*ne.eu QDeut. <SL1O. Ea const7 din e-perien&a si*pl7 Ki pun7 de bucurie a p7rtI&iei cu Du*ne.eu Q%er. GLG3 's. @8L@3 @@1L@O, reali.at7 Jn ascultarea .ilnic7 de poruncile #ui QDeut. @SL@a +sd iub2rti ti s, slu52t5 t2 Do*ul DF.eul tlu=3 @1, GGLBL ,Sl iubiti p2 Do*u# Dll*4ut 0ostru, s7 u*bla&i Jn toate c7ile #ui+O. Aceast7 ascul tare este *ai )unda*ental7 pentru natura dragostei )a&7 de Du*ne.eu decJt orice senti*ent. Du*ne.eu este sin<ud .a)e 0a 5udsa <inerital8 ei QDeut, @<L<O. QiiO 'at7 de oa*eni. Dragostea este poruncit7 de Du*ne.eu ca o rela&ie u*an7 nor*al7 ideal7 Ki, ca atare, prinetc aprcb.E lD/ di0ile Q(0. @AL@<O deKi interdic&ia paralel7 care se re)er7 la ur7 este legat7 de ini*7 Q#e0, @AL@PO arat7 clar c7 Ki aceasta 1te Mi potund, ddlt o si*pl, rela)ie legaD. u ] p.dn2rte nicli2.i iutie dltna lui, dEi ac1ta tebuie si 1e a5uht QE-od, G<@4 @.@)r.O, cntar dace Fi *tirele slnt esoDb Q'br GsLG@ i./*.O. %%. Jn oul Testa*ent a. Eti*ologia Zl nai obhnuit dllnt <@- ditr T Uencu t8te ror lEle d2 dragZte 1te ag+pN, ogopao Acsia 1te ull dintre cele *ai rar JntJ(ute cu0inte Jn greaca clasic7, Jn care e-pri*7, Jn pu&inele ca.uri Jn care apare, cea *i lnlt, ti *i nobila )onnl de dnaZte aE Fde ce0a nespus de pre&ios Jn obiectul s7u. "olosirea terMdui h r delird diet dit r88ca clasica ci din #XX, unde apare Jn AB de procente din toate ca.urile unde Jn traducerile *oderne Jndru* ter*enul 6dragoste+, &i Jn toate caKurile unde este 0orba de dragostea lui Du*ne.eu pentru o*, a o*ului pentru Dll*(u su a ohului penEu ap8p2le <rr # de*nitatea pe care o posed7 cu0Jntul Jn T a contribuit )olosirea lui Jn re0ela&ia 9T. $u0Jhtul are un sE hDar Nlatoriti agiDnor din 0m 'hileo este alternati0a pentru agapao. Este )olosit Jn *od obiKnuit cu re)erire la a)ec&iunea inti*7 Q%oan @@L<, <1L Ald. <L@AO Ai d re)dire la ,l%c8 aFti potru lll)uil2 Ne slnr puclre QMar, 1LsO, deri )ol1i8 celd dout d0int2 2 supEpls in Eod considerabil. Multe studii e-egetice au )ost )7cute pe te-tul din %oan. G@L@B-@P cu pri0ire la )aptul cI 'etru spre phil1 sc Q+Stnt plietdul tau, J, B. 'hi%i"O, a0Jnd o

re&inere aparent7 de a spune agap7 se. Este greu s7 Jn&elege* de ce un scriitor ca %oan, care a %ol1it o gMc, sinplB, ar 1 )olZit c#. dooA d0ine in acest conte-t, a)ar7 de ca.ul c7 a inten&ionat s7 )ac7 o distinc&ie Jntre sensurile lor. TotuKi, e-isten&a unei disti)ttii d* = aici Vi h a,ltl pe - 1te cont1tate cu t7rie de unii teologi &i nu este obser0at7 de co*entatorii antici, cu e-cep&ia probabil7 a lui A*bro.ie Q;ri iu(e @S. @P1O si Fig., care )oloseKte diligo Ki a*o pentru a traduce agapao Ki, respecti0, phileo. mB. B, :ar)ield, 6The Ter*inology o) #o0e in the eF Testa-nen,, 'Tn @1, @A@<3 J, !. B))ird, B. Jo)t4 lcD, G, @AG8, p. PS@ K.ur*.O. )i. Draaa.ru lui Du*n8, QiO 'entru $ristos. Rela&ia dintre Tat7l &i "iul este o lelaWe de dEs1ie S8n <L<si @sLA3 col. @L@<O. c, 0Jntul 6preaiubit+ QagapetosO, care are sensul de 6singurul pEiubit, 1te tolZit de tinoptici nlO*i cu relDiE la crisr1, )e di)) QMar, @P@B3 Mar, lL@@O, )ie indiEt QMat. @GL@<r Marcu @Gi1O Q,. :. Bacon, .J1s+ Rrrice )bn !8*+, Ar) A, @ASB, p. 4B@ K.ur*.O. Aceast7 dragoste este reciproc7 Q%oan @4L<@3 c`. Mat. @@LGPO -ltrddt din pFt de 0der. isidic aceast7 dragoste este anterioar7 crea&iei Q%oan @PL G4O, re.ult7 c7 deKi este cunoscut7 de oa*eni nu*ai ln ield ln 2re 1te e0Elat ln (s cristZ W in r7scu*p7rare QRo*. BL8O, )ace parte din Jns7Ki natura D*ereirn Q@ %8n 4L<, @1O i lsu cr(t1, dE 1te dragostea Jntrupat7 Ki personi)icat7 Q@ %oan <L@1O, este rs2lalia de sire a hi Dl8]u. QnO 'entu aoneni ln E2ngheline sinoptice lss nu )ol",te niciodati a<dpao -su phlled "nd a e-pri*a dragostea lui Du*ne.eu pentru oa*eni. Di*potrirl, El a )tla.o pri, roun.latei2 sal2 0inTcdri nilZti0e QMarcu @i4@r #8 PLr<O, pdn i,07&7tura Sa despre )aptul c7 Du*ne.eu Jl pri*eKte pe p7c7tos Q#uca @BL@@ K.ur*.3 @8L@S K.ur*.O, prin durerea si*&it7 )a&7 de neascultarea oa*enilor QMat. G<L<P3 @-u3 rALi@ r.,*O si prin )aptrn d El isuLi a )ost un prieten QphilosO al 0a*eKilor Ki p7c7toKilor Q#uca PL<4O. Aceast7 acti0itate *Jntuitoare este procla*at7 Jn. E0anghelia dup7 %oan ca o de*onstrare a d"g1te5 lli Du*e(u, )B.hdule pate o8nnor de calihta 2tenL 2 0ieW odn <Ll1i @ l2n 4LA K.ur*.O. Jntreaga dra*7 a r7scu*p7r7rii, concentrat7 Jn 5urul *ortii lui $ristos, este dragostea di0in7 Jn acliue Qcal, GLGSi Ron. BL<r G cor sL@4O. #a )el 8 si in Rrl dasost2a lui Dl*e(u 1te selecti07. ;biectul ei nu *ai este 0echiul %srael, ci noul %sn2%, Bisie QZal. 1L@1i Er1. sLGBO. D"a1te lui Du*ne.eu Ki alegerea )7cut7 de El sJnt strins legate, nu nu*ai Jn scrierile lui 'a0el ci, indirect, Ki Jn anu*ite ainalii .le lui lss %suri QMat, loLs %,*.3 ilsLG4O. $ei care nu sJnt cuprinKi Jn dragostea d7t7toare de 0ia&7 a lui Du*ne.eu sJnt 6copii ai *Jniei+ Q%oan <L<B K.ur*.3 E)es. GL< K.ur*.O Ki ai 6dia0olului+ Q%oan 8L44O. TotuKi, este dar c7 inten&ia lui Du*ne.eu este *Jntuirea lu*ii Jntregi QMat. 8LB3 G8L@A3 Ro*. @@LGB K.ur*.O - care este Jn ulti*7 instan&a obiectul dragosei #ai Q%1n <L@1t 1Ls@O . prin prc"lidui8 lh. sheli2i Q".pi, @ra3 G $or. BL@AO, 'eeanel. indi0idMle sdrt iubite de Dutrea in noul l.8tr,lnt QZal, <4B DRA$;STE GLGoO, d1i iasp ul la dragZb #ui ihplica pirtasie cu poporul lui Du*ne.eu $% 'et. GLA K.ur*., un pasa5 despre care se consider7 Jn general c7 0orbeKte despre bote.O. . Dr418e ca o tndotarir. rc%igiobd QiO %aW de Du*naeu, sBre *Ml% a onuiui 1t2 ac8 de .tc*.n cu Dll*eau QRo*, BLlSi $ol. @LG@O Ki s7-# urasc7 Q#uca @AL@43 loan @BL@8 K.ur*.O, iar aceast7 duK*7nie poate )J 07.ut7 clar Jn r7stignire. Aceast7 atitudine este trans)or*at7 Jntruna de draa1te prin act5ua anrdiora a lui Dl5*]u de a-# iubipeo*Qlloan4Lll, @AO. Dragostea lui Du*ne.eu pentru o* si dragostea o*ului pentru Du*ne.eu sJnt deseori atJt de str)ns legate Jndr este rreu de stabilit dac7 e-presia 6dragostea lui Du*ne.eu+ indica un Sditie slbieri0 eu oli*ri0 Qde e-- len s34GO. %sus JnsuKi, deKi a acceptat &i a Jnt7rit cu propria sa autoribr 2 s.8 QMaEu @GLG< t,l*.O ii a aLreprat ca oa*enii s7-# iubeasc7 pe Du*ne.eu Ki pe El atunci clnd aEau r.ile5rn si nu o la.B QM.t. 1iG43 @SL<P s,l*,3 #uca r@L4Gi l8n <L@AO, a pre)dar sa 0orbeasc7 despre rela&ia ideal7 dintre o* Ki Du*ne.eu Jn. tud cEdhtei QMat. ALGG5 MaaD 4L4;O. Se Da)t ca - Jn concep&ia #ui - cu0Jntul 6dragoste+ nu a pus su)i.ieni ac2Dt p2 ircr2d))i *n, pe 2re El a oEida.lo 0it.l, penh rela.E onului cu D* ne.eu, )n consecin&7, deKi Jn T sJnte* Jnde*na&i s7-# iubi* pe Du*neP0eu cu o dragoste care se e-pri*7 tn slu5tea =ddilo. Q@ $or. GiA5 El1. 1LG4t @ %2n4LGoi sLG K.unn;, sri5torii rc., de obicei e-enplul lui (1ri i ndatuE la credinre. $ilO "a&7 de se*eni. #a )el ca Ki Jn 9T, dragostea reciproc7 trebuie s7 )ie idealul pentru rela&iile dintre oa*eni. %sus a corectat gJndirea e0reiasc7 din 0re*ea #li h doui pn0inte, QoO El a ituistat ca polFa de a,l iubi pe aprep2le ru 1te o pol@)tl linitat2re Q#rca @SLGAO, aKa cu* se a)ir*a Jntr-o *are parte a e-ege.ei rabinice a #e0. @AL@8, ci Jnsea*n7 di*potri07 c7 a-t8t2#e Eebuie s.t )ie el ei Eprcpiar obiecr al dragostei caracteristice pentru ini*a creKtin7 Q#uca @SLGs<.O. ;O El a diB ac]r, erinte de 2 iubisi a inda pe duWMni Di pe lrtonitori QMar. Br,l45 lrca 1LGD, d2ii nituni a)a.l de 8Din noi ai lui Dll*2ru nu poi aE ac.stl atiiudire, dsare ea .p.4ire uei 2pei noi tM.t. sL<< r-*,O, ihplicd u h,r suptutual r,r,spla,r+, Mat. BL41r ,,crcdi), rea 1L<G K.ur*.3 6*ai *uie@. Mat. BL4PO Ki este adresat7 unui grup de 6ascult7tori+ Q#uca 1LGPO care se deosebesc )oarte net de p7c7toKi Q#uca 1L<G K.ur*.O Ki 81i QMat. sL41 s.l*.O. Aeast atitudine no,1 ru 1te nicideM o utoDie enti*td,, dT%2e trebuie si aibe ca r2.d1t a5uto"rea pEdic,

a .elor care au neeoie de a5uior Q#8 @SL<< K.ur*.O3 nu 1te o li.rute sperdcials, deoarece presupune un r7spuns )unda*ental din ini*7 $% $or. @< possi*O la dragostea anterioar7 ar7tat7 de Du)uEu Q@ %8 4.@AO W o acceptare a luralii Dlhrlui h aaincue nint2i o lui Qcal. sLGGO, "o* catuteriedce a ac1iei dragoste h T 1re dragostea pentru ceilal&i creKtini Qloan @BL@G,@P3 Zal, 1L@Si @ 'er, <La3 4La5 % %8n GLrSt <L@4O, d*gZrea pentru cei din a)ara co*unit7&ii creKtine )iind e- priMlB h e rngheliare $apt. @La3 @SL4B3 Ro*. rL@B %,l*.O ii in supotae cu rr!are a p2=g)Ei Q@ 'et, GLGSO. $reiti.ur % iubeDre ,. )tate( siuL QaO p2n"u a =*ia dEactea ui D@l)ta $Mat, BL4<, 4s3 E)1. sLGr @ %8r 4i@,Oi QbO p2nEu cn 0ede ,l .l u * penh.) t a nait $rtstc QRo*, @4L@Bt @$or <L,@O3 QcO p2ntru .e 0ede ln el pe cistos lsui QMat. GBL4SO. E-isten&a acestei dragoste reciproce, a0Jnd ca re.ultat unitatea creKtinilor QE)es. 4LG K.ur*.3 "ilip. GL@ K.ur*.O este, pentru lu*ea din a)ar7, se*nul clar al 8litAlii uen5ci.i 8iine Q%8r @<L<BO, B%B/;ZAA%%E. J. Mo))at, aoE in th. d Tdra net, @AGA3 A t2)ta ,2ape ana r*, 'r, @, d. ', S. l`atro4 @AB<3 : Ziirder, $, BM, rD)l G, p. B<4,BB@r $. fEll, E. Shrtrdi %rM=@, p, G@.BB, ".!.' DRA$;STE "nATEA.S$i. cu0tntd <r,pnilddsl priA QRoh. @GL@S3 @ T1, 4LD EF. @<.@t @ 'et. @LGGL G 'et. @LPO nu are sensul )igurat de dragoste ca aceea Ai )ats de u hae, ci are sul d2 dEs1te din8 cei care sJnt uni&i Jn )r7&ia creKtin7 Qadelphotes, @ 'et. GL@P3 BLA3 c)= ad5e.tlFlh)rB,a philade#phd,c4,dre @ 'd. <L8O. Jn a).E tri2rilor cr1.tie Q.le e-, @ Mac, @GLtD @PO cFtntul p,rrldddpnid 1e rolosit nD)ui a pri0ire la oa*eni cu origine co*un7, )n 9T cu0Jntul 6)rate+, la )el ca Ki 6aproape+, Jnse*na 6se*en israelit+ Q#e0. tAL@P i*.i c, "apt. @<LG1O, %su a lsrsit s)2la d" gdr2i de 1neni QMar. BL4<4a3 #u8 @SLGP-<PO, d)) in acela) tinA prin )aprd c, i.a n*it pe unnW sii +liati .i Sri QMaru <L<< r.8.i Mat, G<i@SL %oan GSL@PO )5 )iati un cu allii QMat, G<Lat luc. GGL<GO, E# a stabilit o dragoste special7 pentru ceilal&i creKtini, pe eE o darie te*enul philadelp)tid Q.@ Ron. 8LGAO. #ucnn a.1b 1te aritat ir 0iata coleti0i a biT. ricii Qc). ho*othy*adon, 6Jntr-un su)let, J*preun7+, "apt. @L@43 GL413 4LG43 BL@G3 @BLGBO. Este un re.ultat al dragostei lui $ristos QE)es. BL@ K.ur*.O care este nor*al s7 )ie g7sit7 la creKtini Qlies. 4LAK.unn.O3dar aceast7 dragoste trebuie *7rit7 Q%Tes. 4L@SO Ki adJncitI QRo*. @GL@SO aKa JncJt s7 )ie durabil7 QE0r. @<L@O, aVteltice Q8poh.or, @ 'er. @LGG3 c). Ron. %GLAO "i serioas7 Qe(tenes, @ 'et. @LGG3 c), 4L8O. Este *ani)estat7 Jntr-un *od co*un de gJndire Qto anta phronein, Ron, @GL@13 tsLs5 G $oi @<L@l5 "il. 4LGr ct $.@. BL@S3 "ilip. GLG, s, <LlsO Ei de dire Qro auF sto(hein, "ilip. <L@1O, Jn speial in spita,1t QEF. @<L@ r.ln.5 @ 'et. 4L< K.ur*; Ki a5utor8 creiinilor ln lr)ti2 QRoo @GLA@<O. Ea le do]Ld2)t2 cre)tinnd Q@ t2n <L@4O iil*n S1 @<L<sO .uhticitat2d edinr2i lor Q@ %8n GLA=@@3 <L@;t 4LP, @@, GSi BL@O. 'ir de)iniAie pliladelphia nu ] p8te ialia Jn a)ara 6)a*iliei credin&ei+, ci este asociat7 cu respec rau tut8, Q@ 'er. Gi@PO ei o )a8 bire#ui la toti Qcal. 1.@SO, opsul 2i tru 1b ddsi0iraiea su in, di)ets" ta" de c2i dir a)ars Qhoi 8-, Marcu 4L@l5 % $oi BL@Gl.l*,3 $ol. 4LB3 @ T1. 4i@GO, d dragostea neJ*plinit7 a lui $ristos, o dragoste care constrJnge Ki care di0i8., QG $or BL@43 c, #u2 @GLBS.B<@, $DM$;ST,, %"AM%#%E, ]A'R;AnE#E.O B%B#%;ZR-A%%E,A y<r.4`gdp.andhol, RAB<, p. @B<.@BB3 lD.rtT @, p. @44,@41, %D TT P, p. GBh G1S3 G, p. B4P-BBS. ',E, DnA$;STE. MASi DE. tndatori8 csd2 d2 a-i iubi pe ceilal&i creKtini a )ost e-pri*ata Jntotdeauna Jn Jntrunirile de p7rt7Kie. ; ase*enea p7n7Kie <41 DR.E'TATE, DR.E'T a lZt reliULti din .2le ))i iRhi t5*pui pria pd. ticip.re %a o ruB co*u, s5 rele de dag1te, agapai, sJnt *en&iona te de %uda Q0, @G3 c`, G 'et, GL@<O, %a e0rei *esele de p7rt7Kie erau un lucru obiKnuit iar Jntre ea*uri a0eau loc Jntruniri ase*7n7toare. 'rin ur*are, era nor*al ca atJt creKtinii e0rei cJt Ki cei dir8 dnui sA adopte aet obicei, lrel2 ogope a a5uns s7 )ie dat *ai tJr.iu *esei de pIrtIKie. tbtuKi, este un anacronis* s7 aplic7* ter*enul Jn sensul s7u *i E)lt la 8ndiiile ds.i" in "aptele W h % corintdi, ="rllaeM piinii+ renlio*te in "apt, GL4G, 41 p8t2 dsne o tusd obVnuit care induds arit agape dt Ki euharist Q0e.i ".". Bruce, Acts o) t)ce Apas-ttes, @AS@O. Relatarea S). 'a0el despre ad*instrarea euharis#ului )Jn @ $or. @@L@P-<4O arat7 c7 aceasta a0ea loc Jn conte-tul unei cine de p7rt7Kie. $u0Jntarea sa de r7*as bun la T:ia, care s-a lungit pJnI la *ie.ul nop&ii, a )ost &inut7 la o *as7 de p7rt7Kie Jn .iua JntJi a s7pt7*inii Ki a inclus euharistul m"apt. GSLPs.ur*S. D1i ] p8ted ca obieiul *elor de p7rt7Kie ale e0reilor sa )i )ost un te*ei su)icient pentni agape, unii leag7 acest obicei de J*pre5ur7rile Jn care a a0ut loc $ina cea de tain7. Sacra*entul a )ost instituit la *asa pasaE. /nn teoloai ssJin ce b,i are orisnEa n# alE *ase de pIrt7sie obiKnuite, cu* sJnt Diddush Ki ha-btran. 'rinn udid prcbabn ci au rep"ds cad)ln pn*ului Eu.hatrt, 1ird pEedar de o a"*))i *s7 de

piltDi.. SeparaM nei de agape d2 eutErZt a a0ut loc dup7 0re*ea T. Teoria lui #iet.*ann, poti0it cAreia euiaristul W aaape pot )i 8relate cu dou7 tipuri di)erite de cere*onii sacra*entale din T, detr Jn aeneEl Bpinsi QT$% A D;M /#/%O. pentru d2.bli.E ultdid, a a8dpe Ai eunaris tului, 0e.i scrisoarea lui 'liniu c7tre Traian, Didac(e, lutitr Martirul, ,4poi. @. 1P, Ternrlliam de corono <, B%S/;ZRAn,, J. !. Melly, ,oye '81L A !it.o.J oJ tne $ntutiu Aga: @A@13 J. !, SraFley, Eod` !ittory o) the #irurst, @A4P, Z. Di=+ shope o) .h. #iturgy, @A44. RJ.$. DREZ%T;R. in Era PLGB cudntul ,S"glrol= rdd ter*enul ebr. !Ipet, .5udec7tor+. Jn Jud. @8LP 6nu era ni*eni ... st7pJnind peste ei+ este o para)ra.are a e-presiei idio*atice ebr. y7rag +eier 6a a0ea stipJnire+. Jn Dan. <LG-< 6dreg7torii+ Qara*. cipt7ye=O sJnt enu*era&i Jntre )unc&ionarii o)iciali che*a&i de ebu-cadne&ar. in Tr.ua )olc2Vie ir EEnghelia e Q@GL@r,Wl cu0iele dEhe - drhdn Q,a do*i+ ii +do*itol=O pentru a se re)eri Jn general la autorit7&ile ci0ile. 'a0el a io1t brilt, int2*i)ai Di apoi elibedt de ,dDntoril= din "ilipi Q"apt. @1LGS, GG, <B<1, <<O. Aici cullntul gr. este strategoi, care Jnsea*n7 6generali+ sau 6conduc7tori de oKti+, dar care a a5uns s7 )ie )olosit *tr-un cdtert poliric e u ehir+=2nt pentu t2*2nd latin praetores. Acest titlu a )ost g7sit Jn unele inscrip&ii ca un nu*e )rec0ent dat conduc7torilor de colonii, deKi titlul lor corect era duo0iri. Do0e.i cu pri0ire la titluile drDrrorilor din "ipi por n gTte #i $r,, <,1<<, 1B4, P<<A,@4GS1D. QTS% EDR[/, T';#D%EJ D.!.:. DRTZiT;R. in 0r, se )olsc doui cu0hieL eb.. nis57Ji 6cine0a sus pus+, )olosit Jn @ J*p. GGL4P, pentru 0ic2 rese su reB2nl care ad*iristE Edonul cind ac1ta put2a bibui lul luda in tinpd do*iei #ui %])att Ai M. p2hd, ln Est. <LA3 Ar< Q0t 0sR r,2l0er nator+O. Jn T, 0a )oloseKte gr. anchypatos Q"apte. @<LP-8, @G3 @AL<<O W anthypateua Q6era cnrdtor... rapte @<L@GO, 0sR r,,plrecllW. ".".B. DA.E'TATE, DRE'T. cudntul +drcprate= apare de @@s ori ln 0% QsrO, 1ind de obi8i tladuerea ler *enului *iJp7t, 5udecat7+, care constituie regula dup7 care ar trebui s7 se ghide.e +5udec7torii, )n 0ersiunea 9A, Jns7, 6dreptate+ traduce ter*enul *ilpat o sin<ue date Q%o0 <1L@Pl3 in alta palte 1te o "a ducere a ter*enilor seJeD sau sidai57. /lti*ele dou7 substanti0e sint traduse cel *ai )rec0ent cu 6neprih7nire+3 cJnd *ti)p7t Ki s]d7D7 apar J*preun7, sJnt trsd rb 0 prin e-pEii, 5udeaia W drepbte= Qde d. G san. 8L@B3 c). n. @<L@AO, d15 Ai 0sn r2dB aceagi conbinale ,,4,2prate ii neprihbnire+. 'rin u Mi2, ln 0 trebde inlel1 ce ,dreptate ste Vhi 0alent cu neprih7nire iJndrept7&ire Ki nu*ai rareori 1te o r2dale a ideii *5 in<ue de ,,ehibie leaalE+, cu cae 1te asiat id p8ent tenend .dreptat2+. Elp1ia ,,a )ae Qcui0.O Nb2piate+ .pare d2 doul ori, )iind deri0at7 de la r7d7cina 0erbal7 ebr. corespun.7toare, sadn.Q5, cau.ati07, care Jnsea*n7 6a declara pe cinsa drEt QG Sa*, @BL45 's, <GL<O, %n *od ase*7n7tor, ad5ecti0ul siiddiD, 6neprih7nit+ Q6Jndrept7&it+O, ste tradu de let2 4S de ori p.5n ad5et5ll Jrepr=, Jn a*bele 0ersiuni *en&ionate *ai sus. Jn T, 0sr, substanti0ul 6dreptate+ repre.int7 atJt )crisis, 5udecat7+, cJt si di(aiosyne, 6neprih7nire, Jndrept7&ire+. culhnn nu apare in tadocer8 0A dar ad5ednn diirois, ,,n2plihanit, hdrepti)it 1te Eads de peste <S de ori 6drept+. %dea biblics d2 drelEte po.t2 d l*=)ta plin noun stadn cr.nologi.e d2 d2*lbre. @. Di, puct de ,2de" eii)rologic s la)t ct r7d7cina ter*enului J=d7DiJ, la )el ca Ki cea a substan tiFlui i,nait "ler, ,curn"2 de inin,+ QDeut. ALsO, Jnsea*n7 6ce0a drept+, Jn sensul )i.ic QBDB, p. 84@O. G. Jnc7 Jn epoca patriarhal7 sed7D7 a a0ut sensul absWact d2 corJol*re, a uui obiet eu e uei ac"ui, %a u siandad de E[ori acceptat, de er. ,,citute+ lui laco0 id hpon cu t*enn .ont<ctului sau cu l,ban p2nd lryri5ire oiloi Qcen, <SL<<O, Moise 0orbeKte despre cJntare, greut7&i Ki *7suri drepre Q8reteO Q#d, @AL<13 De,r, GsL@SO Wi iisirtd ca .5udaetorn lui hhel sa, 5udae d drepbre= QDeut. @1L#a, GSO. ArlFente cre sint de )apt nrdoielni8 pot pir8 ,drepte= la prina r2dere QUrc0. r<rlPOl st7pJnii creKtini sJnt aten&iona&i s7-i trate.e pe scla0ii lor c* ,,se .urine+ Qcol. 43rO, chiar Ai obiNtele neJnsu)le&ite pot )i descrise cu ter*enul sedeD dac7 se con)or*ea.7 unor standarde adec0ate. E-presia 6c7rtri ale s.sleD+ Q's. G<L<O, de e-hplu, indica niLE .rrr.i pe 2re ] p.are *bla. <. %nddR,2 sandardul .2l *i lnalt din 0iale 1i2 ddiEr de la 2ra.t2rul D*ereir8 lnephd dir rc8 lui Md] Q4 D2ut. <GL4O, ,dreptaea+ eu .5sri)a+ tae distinlie inde cea e 1te 0oia lui <4P DRE'%ATX. D),E'% Du*ne.eu Ki acti0it7&ile care re.ulta din ea. $orurile cereKti declar7L 6Drepte Ki ade07rate sJnt c7ile Tale+ QApoc. @BL<O. $Jnd a recunoscut caracterul suprera al 0oii Do*nului, %o0 a spusL 6$u* ar putea o*ul s7-Ki scoat7 dreptatea Jnaintea lui Du*ne.euU+ Q%o0 ALG3 c). 4L@P3 <<L@GO. Dar chiar daca Du*ne.eu au d7 socoteal7 o*ului, 6dreptul Ki dreptatea deplin7 El nu le ninge+ Q<PLG<O, deoarece ac&iunile unui Du*ne.eu care ac&ionea.7 Jn ar*onie cu propriile Sale standarde sJnt Jntotdeauna

per)ecte Ki drepte Q^e). <LB3 's. 8AL @4O. 'rin ur*are, i=d7DI poate descrie p7strarea de c7tre%ah0eha 0ie&ii oa*enilor Ki ani*alelor Q's. <1L1O sau separarea #ui de orice ac&iune deKart7 QHs. 4BL@AO. Jn a*Jndou7 aceste 0ersete s]dBDd este tradus Jn engl. cu 6neprih7nire+, dar ar E *ai corect sa )ie tradus 6te*einiciei+ sau 6ceea ce este de*n de Jncredere+. 4. 'rintr-o tran.i&ie natural7, 6dreptate+ a5unge s7 identi)ice acel standard *oral prin care Du*ne.eu *7soar7 conduita u*an7 QJs. G1LPO. ?i oa*enii trebuie 6s7 )ac7 dreptate+ QZen. @8L@AO Jn u*blarea lor cu Du*ne.eu QZen. 1LA3 Mat. BL48O3 cId nu cei ce aud, d aceia care J*plinesc #egea sJnt 6socoti&i nepriWni)i tEinr8 lui DMu+ QRon. GL@<O. Drptate este un atribut pe care ne aKtept7* s7-@ %ntSlru* nu*ai * ini*ile celor care se te* de Du*ne.eu Q#uca @8LGO, deoarece dreptatea - Jn sensul biblic Jncepe cu s)inEa QMic, 1La3 MaEu 1GS3 @ TTs. GL@oO 1i Q o Jnchinare sincer7 Jnaintea lui Du*ne.eu Q#uca GLGB3 "apt. @SLGGO. Jn sensul po.iti0, participarea cu toat7 iliM a .8ilor din cad # cFriE cdaadli p.rurdt1 de Dlll)t8 ,e ads la lndepliniE deptatea Do*ltui+ QDdt <<LG@O3 4 S. R. DriE, rco-;bliga&ia con)or*7rii constante %a 0oia *oral7 a lui Du*ne.eu le re0ine Jn special regilor QG Sa*. 8L@B3 %s. GGVBO, lrin"or Q'rc0 8L@BO ti 5ud2.dtodo. QEd, BL<O3 d.r d2 %a orice cEdir.ioo ldeldnt W ari8pte 6s7 )ac7 dreptate+ Q's. @@AL@G@3 'ro0. @L<3 c). personi)icarea drept7&ii Jn Js. BAL@4O. Dreptatea Q5usti&iaO 8Btitui. opud pB2tului QEcl. PLGSO i 1t2 o tissitur7 caracteristic7 a lui %sus, Mesia QJs. ALP3 gah. ALA3 Mlt GPL@Ai "apr. <L@4O. %n ]ri2rile p8tice din 0T g7si* declara&ii de dreptate personal7 )7cute de oat8i 2 Da0id QJr-*i dlepEE Da,*, dupi repd-h7nirea Ki ne0ino07&ia *ea+, 's. PL8-A3 c). @8LGS-G4O sau %o0 Q6Eu s)oit... drept Ki ne0ino0at+ Q%o0 @GL43 c). @L@O3 aceste a)ir*a&ii pot p7rea nepotri0ite c*d le pri0i* Jn lu*ina inechit7&ii recunoscute a autorilor lor Q.t %d PLG@3 @<LG1O. s.opd petilor, ts1, 1re 1e sa se de.0ino07&easc7 de anu*ite in)rac&iuni de care au )ost acu.a&i de duK*anii lor Qc). 's. PL4O )ie s7 dedare cuDia spului )i td=ir a nEinte lui Du[ au din toat7 ini*a Q's. @PL@O. 6Ei sJnt p7trunKi de spiritul credin&ei si*ple Ki al Jncrederii copil7reKti, care se ba.ea.7 )7r7 reJer0e pe Du*ne.eu... Ki ei t7g7duiesc orice p7rt7Kie cu cei r7i, de care se aKteapt7 s7 )ie deosebi&i Jn cursul 'ro0iden&ei lui Du*ne.eu+ QA. ". MJr(patric(, The Boo( o) 'sal*i, @AS1, @, p. l---0iiO. E.echiel a descris un ase*enea o* spunJnd c7 el 6ur*ea.7 legile Mele &i p7.eKte poruncile Mele ... o*ul acesta este drept Ki 0a tr7i negreKit, .ice Do*nul, Du*ne.eu=@ QE.ec. @8LAO. B. pn ce pri0eKte gu0ernarea di0in7, 5usti&ia de0ine o tr7s7tur7 caracteristic7 a unui anu*it *od de a pedepsi in)rac&iunea *oral7. Jn ur*a biciuirii pl7gilor ttiEie din .e), ".on . nlrtuisitr +Do*ul 1te roddl4 iBr a <i poporul )tu shien 0inoEli= QErod. ALGP3 c). Mee*. AL<<O3 iar uul dinEe liihari na s"is+t celuilalt Jn ti*p ce erau pe cruceL 6'entru noi este d,.pt,..+ Q#u G<L4@O. Du%t8/ nu "at rBhla. india2*t )ats d. llu Zlab, @L@<3 .J Td @.@GO, $el AtotputcDi. nu t2)trieAte deptatea Tdoo0 <L<3 4 8L43 <1L@PO. $hiar Ki p7gJnii din Malta au cre.ut Jntr-o 5udecat7 di0in7, aKa Jndt atund cJnd l-au 07.ut pe 'a0el )at d. o 0i"r, au b cdrluiaL ,,oEul acesta este un ucigaK, c7ci 6Dreptatea+ nu 0iea s7-@ lase s7 tr7iasc7+ Q"apt. G<L4O. Dreptatea puniti07 a lui Du*ne.eu este un )oc *istuitor QDeut. <GLGG3 E0r. @GLGA3 ]MH %EO Ki conda*narea este dreapt7 QRo*. <L8O. 1. JncepJnd din 0re*ea 5udec7torilor, Jns7, s=d7DI a a5uns s7 descrie Ki ac&iunea 5udec7torilor de Jndrept7&ire a celui care o *erit7, 6triu*)ul Do*nului+ QJn trad, ro*. 6bine)acerile Do*nului+O QJud. BL@@O. Ast)el, Absalo* i-a pro*is unui recla*ant c7 6Ji 0a )ace deptatc= QG sd. @BL43 c, 't, 8GL<O, id soro*tr a declarat c7 6locuin&a celor neprih7ni&i Qdrep&iO+ este binecu0JntatI de Do*nul Q'ro0. <L<<3 c). 's. A4L@BO. Jndrept7&irea di0in7 a de0enit o cerere a conte*poranilor lui %saiaL 6J*i cer hot7rJri drepte+ QJs, B8LG-<O, deoarece chiar dac7 inter0en&ia lui Du*ne.eu se poate s7 )i Qost a*JnatI QEd. PL@B3 8L@43 c), Hs. 4SLGPO El 6a )ost plin de rJ0n7 pentru &ara #ui Ki Sa Jndurat d2 popod SVQ, $el GL@<O. P. Ase*enea cu0inte pre.int7 un alt aspect, Jn care 5usti&ia di0in7 Jncetea.7 s7 constituie o eacpresie a unei r7spl7tiri *orale bine de)inite Ki J*parte *ai degrab7 *il7, dragoste Ki Jndurare di0in7. Aceast7 idee apare rri* Tt, in rusrci8ni lui Darid d2 a i iDtat p2nE, p7catele sale Jn leg7tura cu BatKeba, Ei s-a rugatL 6%.b70eKte-*7 de 0ina sJngelui 07rsat, Ki li*ba *ea 0a lllud, i+d-.Dd Qlndu18O lb+ Q's, B@L@4O, Da0id ,u a c7utat Jndrept7&ire, deoarece el toc*ai Ki-a recunoscut p7catul *urdar Ki, de )apt, p7c7toKenia sa Jnc7 de la naKtere Q's. B@LBO. $ererea lui a )ost s7 pri*easc7 o iertare ne*eritat73 aici s=daDI poate )i tradus printr-o si*pl7 repetare - 6;, Du*ne.eul *Jntuirii *eleL linba rea E cn)a ,r,, )tunE+ Ta+. c, alte d0ilte trdidDd a a5s ] aibs u lnlel1 le8at de nhtuirc3 este acordarea *ilosti07 de c7tre Du*ne.eu a *Jntu-iriJ pro*ise, )7r7 s7 tin7 sea*7 de *eritele oa*enilor Qc). Da0id )oloseKte ter*enul Jn acelaKi sens Jn 's. <@L@L @S<L@P3 @4<L@O. S)ernhd hi Daud, 2rr4 trece Jn csd a nrMi doui 02ete d2 i. o re)Nc la 6dreptatea QsedeD, potri0it cu sensul 4 de *ai susO Ki 5udeata+ lui DDl8a Q'r. <AL@4O la o rrrturi. plin7 de bucurieL 6Q'oporul JsraelO se bucur7 de s=d7-D7= Qdreptatea, Jndurarea pro*is7O Ta+ Q's. 8AL@13 c). u sn"ast sinilar in %s. s1r@O. De aQg, dnl lraia 0orbeKte despre un 6Du*ne.eu drept Ki *Jntuitoi+ QJs. 4BLG@O, el nu se gJndeKte la 6un Du*ne.eu drept Ki Jn acelaKi ti*p un MJntuitot+, d 6un Du*ne.eu saddtD si, prin lt*rE, u Mt)uito) QcJ padleltrnr, ter*enilor ] 6neprih7nire+ Ki *Jntuire, Jn Js. 4BL83 41L@<O. De ase*enea, %n T dti* c7 6dac7 ne *7rturisi* p7catele, El este credincios Ki drept Qdi(aios - credin-dos pro*isiunii Sale *ilosti0e, )7r7 s7 cear7 dreptateO s7 ne ierte p7catele noastre+

Qlloan @LAO. Ase*enea concepte de 5usti&ie non-5udiciar7, trebuie s7 )ie li*itate la acele pasa5e Jn care autorul a inten&ionat acest sens. Jn Ro*. <, di*potri07, conte-tul pune accentul pe *Jnia lui Du*ne.eu J*potri0a p7catului Ki pe 5ert)a ispdDit8rc a lui cdrt1 pentru a stisrac2 5uslida Tat7lui, iar noi trebuie s7 interpret7* di(aJos QRo*. <LG1O Jnsensul tradi&ionalL 6$a Du*ne.eu s7 )ie drept <48 dru*ul %*pT itAsc Qs7 stabileasc7 pedeapsa, potri0it cu sensul B de *ai susO &i totuKi QJn acelaKi ti*pO s7 socoteasc7 drept pe cel e cr2d2 h %WJ= QF.i Salday 1l !2adlan, l$$r J/ST%"%$AREO. S. $a o stare care se naKte din .5usti&ia+ iert7toare a lui Du*ne.eu, g7si* Jn Scriptura o s=d7D7 u*an7 despre care se a)u*7 tn acelaKi ti*p c7 este un atribut *oral propriu #ui Du*ne.eu $s=d7DI Jn sensul 4 de nEi 1EO, da ,.e a )Zt acordat ac* elor ] cEd Jn harul #ui MoJse a descris Jn )elul acesta *odul Jn care credin&a lui A0raa* a ser0it ca un *i5loc pentru atribuirea neprih7nirii QZen. @BL1O, deKi trebuie s7 obser07*, desigur, c7 Jn ca.ul lui credin&a nu a constituit Jn. sine un *erit pentru Jndrept7&ire d doar ia )ost .iocou=t7+ ast)el. E, a )ost 5usti)icat prin credin&7, nu datorit7 credin&ei sale Qc`. John Murray, Rsde*p-tion, Ac**plished and Ap)iied, @ABB, p. @BBO.!aba-cuc a del.at ,l *od .e)ttultorL +cel nepriMnit QdEptO E tr,i pli tr8dinla ld= Q!an, GL4O, a t8te c7 Ki Jn. ca.ul acesta 5usti)icarea nu deri07 din 6credin-doKta+ rudi*entar7 a o*ului, d din dependen&a sa u*il7 de Jndurarea lui Du*ne.eu Qtn contrast cu hdrd2E h sire o babilonieni#tr, p. 8E dcelati .ontdt t l1nd.*tgi 2i ri Roh, @L@P3 $.@. <L@@O. 'ro)etul lui Du*ne.eu, %saia, a )ost cei din&ii care a 0orbit direct despre 6*oKtenirea robilor Do*nului... r=8Da 8 0ire de l. Mird= Q#. B4L@r. A- B. Da0id-son a obser0at corect despre aoeastI 6Jndrept7&ire+L Ju e s atriblt di0in, Este u e)et di0in.-- prDda Jn lu*ea lui Du*ne.eu+ QTTie Theolngy o` the ;ld Testa*ent, @AGS, p. @4<O. $u alte cu0inte, e-ist7 Jn %ahE o neprihAliE 2re, prin hanrl #ui, dFire o posesiunea credinciosului QJs. 4BLG4O. 'ropria noastr7 rcpdlln5re et2 rotal i*deEti Q%s. eL1O3 dar ,Jn %ah0e+ noi sJnte* 6neprih7ni&i QJndrept7&iriO Qs7t)aDO+ QHs. 4BLGBO, Jntructt a* )ost )7cu&i drep&i prin *eritul hi crWto1 lrnputat QaEibu5D no,, Qiilip, <LAO. /n secol *at rJr.iu, %ere*ia 0orbeKte Jn )elul acesta despre %uda Ki despre Du*ne.eu JnsuKi ca un 6locaK al neprihannii Qdreptltlit+ Qhr <@LG<3 sSLPO, adice, o surs, de 5usti)icare pentru cei credincioKi Vc). %er. G<L13 <<L@1, 6%ah0eh, neprih7nirea noastr7+, Theo, #aetsch, Biun4l $.nndtat,, Jdtuiah, @AsG, p. @A@rAG, Gs4O. A. Dup, cM Dl5*e.eu, h harul SBu, Msa Mprinlrire "re cei nede*i, poporul lui DFe.eu este che*at s7 6caute dreptatea+ QJs. @L@PO Jn sensul .le a apiE pe r1duZ Di de a ,5ud8 pricina slracdui Ki a celui li"ie S2i GG@1O. 'rin ll*re, +dreltate= sau Justi&ie+ a a5uns s7 Jnse*ne bun7tate Q#uca G<L sSO li 8roideaWe plin, de dh8cte QMar, @L@AO. h a)ar7 de aceasta, )ncepJnd din 0re*ea E-ilului, cu-0Jntul ara*aic sidD7, 6neprih7nire+, a a0ut un sens Jngust Ki a indicat *ilostenie sau caritate QDan. 4LGPO, )iind echi0alent cu e-presia 6a da s7racilor+ Q's. @@GL A3 c). Mat. 1L@O. De aceea a* putea concepe Justi&ia+ btblic,, ln spe.i.l h aZte ultire 8i eZui sup1-5uridice, i*plic7 o anu*it7 tensiune sau contradic&ieL de e-. s=dID7, Jn sensul al P-lea - Jndurare - pare s7 ierte toc*ai in)rac&iunile pe care le conda*n7 Jn sensul al B-lea sensul puniti0. Solu&ia )inal7, Jns7, apare tn persoana KJ lucrarea Do*nului %sus $ristos. E-e*plul etic o)erit de 0ia&a #ui )arI p7cat QE0r. 4L@BO constituie punctul cul*inant al re0ela&iei biblice despre 0oia *oral7 a lui Du*ne.eu Ki dep7KeKte cu *ult dreptatea per0ertit7, nu*ai cu o aparen&7 de corectiMine a .litQarilor W= )aneilor QMar. sLGSO. Totlsi, El care le-a poruncit oa*enilor s7 )ie per)ec&i, aKa cu* Tadl lor cel e8 1re p2r)et QMat. B`8O, a i#t do0ad7 tn acelaKi ti*p de o dragoste )7r7 egal Ki ?i-a dat 0ia&a pentru prietenii S7i care nu *eritau lucrul acesta Qloan @BL@<O. Aid a )ost re0elat7 )d7DI. Justitia=, ln strdiul gu eric s, h stadid rr1.Mdrrtor P Ki tn stadiul de i*putare S, unite Jntr-unui singur. $ristos a 0enit pentru ca Du*ne.eu s7 poat7 )i drept Ki totuKi s7 Jndrept7&easc7 pe cel care crede tn %sus QRo*. <LG1O Ki pentru ca noi s7 )i* g7si&i tn El, care este )7cut neprih7nirea Vdreptatea, Jndrept7&ireaO, s)in&irea Ki r7scu*p7rarea noastr7 Q@ $or. @L<SO, B%B#%;ZRA"%E. !. $on.el*ann, 6$urrent 'robls h 'aulin2 R8ar,+, in "- Barey Q2dO, XeF TBtodent %Wu4 @APS, p. @<S-@4P3 F. Eichr.dt, %neologtolrh. ;/ TDtanVl P, PA1r, p, G<A-G4At D. lRll, $rcel :ods and !ebrtu MeirA= #A1P, p. 8G-@1G3 J. Jere*ias, The $entral Message o) the eF Testa*ent, @A1B, p. Sl-PS3 Z. E. #add, A Theology o) %he s T1tanD= @APB, p, 4<P.4BS3 J. # 'ay)t, =%hnlost 1 th. dTr T1t*n4 @A1G, p. @BB-@1@, @1s V.l*,3 Z. f8ll Di Z. S.%s/D )D r G, p. RP4-GGB3 or*an !. Snaith, Mere` and Sacri)ice, @AB<, p. PS-PA3 Ki TTte Distincti0e %deas o) the ;ld Testa*ent, @A413 J, A. giesler, The Meaning o) Righteousness in parl, @APG3 !. S]basr $. BaFr, MD UT<, p, <BG-<PP. J.BJ. DR;JD%% Qebr,<rna.ln, ,.dT5dii+, %r. GBL13 %2r, 48L ll3Te), @L@GO. Sedi*entele care se depun pe )undul 0aselor cu 0in, R)e.i ]9% ?% Bk/T/R% TAR[, precu* Ki un articol e-celent Ki cuprin.7tor intitulat

6She*a-rJ*+, Jn A $yclopaedia o)Bibtical #iterature de Mitto. Jn 9T e-presia este )olosit7 nu*ai Jn sens )igurat. J.D.D. DR%JM/# %M'A iTES$. uele dat dr*dui direct care duce de la Zol)ul ADaba la Da*asc, Jn Siria, la E de M18a M8rtd i ral1 lordarului. DMd a )ost )olosit Jntre secolele al G<-lea Ki al GS-lea J.d.$r., )iind *arcat de-a lungul s7u de aKe.7ri Ki )ort7re&e dadld din pri* psi8iE a lpen BroMului, 'ritr ur*are, este probabil c7 $hedorlao*er Ki alia&ii s7i s-au aprclilt de s.doM Ai Zo*ora pe ilrusol a.sb Ki tot pe dru*ul acesta au )ost ur*7ri&i de A0raa* QcD, @4O, "olori8 ulreri2rl tn solele al @1-lea plnl la al @<la td.$r. 1t2 *r1u de a,*8N le ruine care po& )i datate Kl care arat7 c7 regiunea dru*ului a )ost ocupat7 pe 0re*ea cJnd edo*i&ii Ki a*oni&li i-au J*piedicat pe Moise Ki pe israeli&i s7-@ )oloseasc7 Q u*. GSL@P3 G@LGG3 c). Deut. GLGPO. Jn tinp=it do*iel lui solonon d8ul a 5,2t u 8l i*portant Jn leg7turile co*erciale dintre E&ion-Zhe-ber, %lda Vi Sirir. 'i2tlel2 de hotar bMre *d cd a )ost Jnglobat Jn dru*ul pe care Tr7iau la construit Jn selll at G@1 d.$r. W a )o1t loldit de .ba(ni, ?oseaua *odern7 ur*ea.7 Jn parte traseul 0echi Ki 8nti*.V sl 1e n*it, ZriD esultar B%B/;ZRAB%%,, , ZlualD Ti2 ;.hD Sid. o) 1. Jordan, @A4S, p. @S-@13 J, A. Tho*pson, Arthaealogy and the Ald TErdnal @ABP, p, BP-Be3 C, AlErotri, #AB, D. 4A.BG. DJ.:. <4A DR/S%%DR/S%#A. iste ln dd << d.c., QJs,, Anr @A. <B4O, )iica cea *ai tin7r7 a lui ]%rod Agripa %, ea a )ost sora lui 4ripa tr, 8r. a daro ln casirorie uui Ege sirian neJnse*nat, A.i.us din E*esa, 'rocuratorul ]"eli-, Jnde*nat de *agicianul cipriot Ato*os Qpe care unii, )olosind un te-t in)erior al scrierilor lui Josephus Q)in# GS. @4GO, ! identi)ic7 cu 6Eli*a+ din "apt. @<L8O, a con0ins-o s7-@ p7r7seasc7 pe A.i.us Ki s7 se c7s7toreasc7 cu el. Te-tul Apusean spune c7 Drusila, nu so&ul ei, a )ost cea care a 0rut sI-@ cunoasc7 pe 'a0el QBP d.$r.O, dar p] lndoielni. ca aposbld sa )i Snrit =h ac8ra adolescent7 e0reic7 ra)inat7 o ascult7toare recepti07 la discursul s7u despre 6neprih7nire, despre Jn)rJnare Ki dspre 5udeab 0nter2+ Z.pt. G4LG4,GsO. J.D.D. D/ADSM. clteE ien2 .a"c>eristie rte deEinn biblica pot )i Jn&elese *ai bine dac7 sJnt e-a*inate pe tundalul slnd5n dualis8, cu0antut .dualis* a )3r )olosit Jn sensuri di)erite Jn istoria teologiei Ki a )ilo .o)iei, dar ideea de ba.7 este aceea a unei distinc&ii lnte doui prircilii ildep2ndente ud de attd si ia unele ca.uri opuse unul altuia. Ast)el, Jn teologie Du*ne.eu este pre.entat Jn opo.i&ie cu un principiu spiritual al r7ului sau cu lu*ea *aterial7, Jn )ilo.o)ie spiritul este pre.entat Jn opo.i&ie cu *ateria, Jn psihologie su)letul sau *intea sJnt pre.entate Jn opo.i&ie cu trupul. %. %tu*e.eD pl )o4cle rtulut T)er*enul 6dualis*+ a )ost )olosit pentru pri*a oar7 de !yde ln !dtona RelVron1 rt.erun '.3orun, pu. blica.a in @PSS. Dei h)t dp.4i 2riinu. sl )ie de.bAtut, pebl.*a d.cA reliSE pe]ni tn a * blul ei Br d2bui s7 se d.d]isA cs o re#sie dulisrd. 1te clar .L ln unele perioade ale tu.deis*dli a e5tistat o credin&7 Entr-o )iin&7 rea, prin Jns7Ki natura sa, autoarea r7ului, o )iin&7 care nu JKi datorea.7 digin2 8torului binelui ci d(rt irdei-nddtS de el. Aceast7 )iin&a a adus Jn e-isten&7 creaturi opuse cdor c8rc de sDinrul bu. Este cert c7 israeli&ii au 0enit Jn contact cu aceste onceplii prin inchediul inilEnlelo, pe,)ue, dd orice ase*enea cre. Jn e-isten&a r7ului din eternitate Ki cu putere creatoare, chiar daca cre.ul este *odi)icat prin crEdin" tn 0ictorii )ME a binelui, a )1t iMc. eprEbil, p2ntu scriirorii biblici, Sitansi toate totr2te r1ului sbt supe lui Du*rD. u nuiEi tn +ict3,ia #u5 )i*u, ci Ai lr acri05bre lor preEnia Bi =n )aDtul c7 ele ls2le slnt cre.Mi ale SLte ore ai ca.ui rn pV2t Q., tr spe.ial lo0 @.G5 $ot. tL@1-uO. %%. D))inc.dh l lua Multe cos*ogonii antice %% pre.int7 pe Du*ne.eu sau pe (i thpund ordirea ti )otu asupE 8reliei pree-istente, dar a*or)e. ;ricJt ar )i de *aleabil7 Jn *Jna di0in7, *ateria care nu este creat7 de Du*ne.eu i*pe lD nod =Eler o linir3 acliu5i di0in2, c*. p.dnd.o cu acd0ltatEa c)tar8 a onurui ce tre. blie %rtotdaWa sn luci] cu u narerial dar, En concep&ia biblic7 despre crea&ie, deKi Du*ne.eu Ki lu*ea sJnt dou7 no&iuni )oarte distincte Ki panteis*ul este e0itat cu gri57, se consider7 c7 lu*ea Ji datorea.7 lui Du*ne.eu nu nu*ai )or*a ci Jns7Ki e-ntenla QEF. r@L<5 4 G Mac- PrGst, %%%. Spirit Ki *aterie Dualis*ul g7seKte o e-presie *ai )ilo.o)ic7 Jn )acerea unei distinc&ii absolute Jntre spirit Ki *aterie, cuplat7 cu o tendin&7 considerabil7 de a considera ca spiritul ste bun tar *t2ria 1te 8, 2u c.l pulin o i2di., Jn calea spiritului. Depdi8a *oBlt a 8reriei ln onnasr o spiritul, este contrar7 doctrinei creKtine despre crea&ie Ki Jn07&7turii biblice despre p7cat. Situa&ia este *ai bun7 Ki, Jn acelaKi ti*p, *ai rea decJt cea .ugr70it7 de duali)r, ,e de.o rane. Mleri. rD 1te E tn *od in)tnt3 $Mrorul a .onslde*t .1 tor c. a 1cut ste bun QZen.

@L<@O3 pe de alt7 parte, consecin&ele rele ale rebeliunii J*potri0a lui Du*ne.eu a)ectea.7 nu nMai rto8iut Mterial ci g el spiritul- ln leuile cereKti e-ist7 oKti spirituale ale r7ut7&ii QE)es. 1L@GO Ki cel. Mr Ercare pa*re <hr rpilituale, Bib#i. nu ac. cep] nici disrincia neta)i.ca diiEe spuir )l rurdie. Dina*is*ul ebraic nu pri0eKte lu*ea Jn ter*eni statici, d Jn ter*enii unei acti0it7&i constante a pro0idenlei di0ine orc tols15e cu aT2LVi u.Dunna a-gen&i *ateriali sau )or&e pur spirituale. Ast)el, ideile Ktiin&i)ice *ode*e despre inter-rela&ia dintre energie Ki *arehe sinr roi apropiat2 de penperi( b5bl5ca deit de plaidis su de dul5snd id1liei, .D* ne.eu este Spirit $DuhO+ Qloan 4LG4O3 dar 6$u0Jntul s-a Ecut *p= c1 rL@4O. %9. Su)let &i trup /n Denplu sr!ial de Fir* a d,.lisnutui h rnn direa ebraic7 este Jn ca.ul doctrinei biblice despre o*. ZJndirea greac7 Ki Jn consecin&7 *ul&i Jn07&a&i ele-ni.atori e0rei Ki creKtini, au pri0it trupul ca pe o Jnchisoare pentru su)letL so*a se*n, 6trupul este un *or*Jn)=. Scopul Jn07&a&ilor a )ost sa se elibere.e de rot e 1te trup1. ti in )elul .cta stsi elib28 su)letul. Dd in Bibli2 onul nu 1te u suhet ,rr.u hp, ci o *irate trnp`su)l2ri lnrul aZta ete arit de ade07rat Jndt pJn7 Ki la Jn0iere, deKi ca*ea si sJngele nu pot *oKteni J*p7r7&ia lui Du*ne.eu, 0o* a0ea E#rpui Q@ cor. ,sL<s s.l*.O. M.!.$, D/!, D/!/# srl T. ir 0t apare in ehr. rrd,r de <P8 ori Qplus de @@ ori Jn ara*. Jn Dan.O3 Jn T, Jn gr. pneu*a de <PA ori. @. h"lelur d. bati .r t.r*en/or rndt si pneu*a %n gJndirea ebr. 0eche r7ah a a0ut di)erite Jn&elesuri Ki tdte au aFr o pond8 aprop2 esale, r.ylnt, o )odi puie*ici, in0i.ihild "i nisreii.ls, Qcan. BLr5 E-od. #SL@<, lD *. @@L<@3 @ %inp, @<L4Bt prc0, GBLG<3 %er, @SL@<3 ;s @<L@B5 loc 4r<O, .s5ar, de obici cD idea de itu su 0iol.nE Z-od, t4LG@3 r i*D, @AL@@3 's. 48LP3 BBL83 Js. PLG3 E.ec. GPLG13 lona @L4O. G, surca)d Qadidt, .d - pe o ].rrn icaO, duh sau slirit mZ2n. 1.@P5 PL@B, GG3 'r, <@LB5 <GLG3 Ecl. <t%A, GP@ %er, @SL@45 BlLlP5 E.1 @@LBO, .eaBi )o4a nisre. rioas7 obser0at7 Jn 0ia&a Ki 0italitatea o*ului QK5 ani *alelorO. 'oate )i tulburat7 sau acti0at7 Jntr-o anunirt diElie Qcen. 4@@<3 1. B3@4, <;i Jud. aL<3 @ lnA. G@3B3 l $bn. BLG1t lo0 G@L43 'rcDJud.aL<3 GAL@@L %ei, B@Lui Da4, Gi@, <O, pZt2 1 handicapata etr dini, nuain Qbs. BL@5 l %*p. @SLs3 ps, @4<LPr %s. tAL<O Di <SS D/!, D/!/# S"% T toare .1 rdn0iaia Q$o. 4BLGPi Jud. tB.rAi t sanj <SL@GO. $u alte cu0inte, )or&a dina*ica ce constituie o*ul poate )i sc7.ut7 Qea dispare la *oarteO sau poate a0ea loc o i.bucnire brusc7 de )or&7 0ital7. <. 'utere di0in7, cJnd rTah este )olosit pent* a descrie oca.iile Jn care oa*enii par s7-Ki dep7Keasc7 li*itele - nu este 0orba de o si*pl7 creKtere a 0italit7&ii, ci de o )or&7 supranaturali care pune st7pJnire pe ei. AKa s-a JntJ*-plat Jn special cu liderii caris*atici din 0echi*e /ud. <L@S3 1L<43 @@LGA3 @<LGB3 @4L1, @A3 @BL@4 K.ur*-3 @ Sa*. @@L1O Ki cu pro)e&ii din 0echi*e - acelaKi r;ah di0in a produs Ktirile de e-ta. Ki 0orbirile pro)etice Q u*. G4LG3 @ Sa*. @SL1, @S3 @ALGS, G< K.ur*.O. TotuKi, acestea nu ar trebui tratate ea un set distinct de Jn&elesuri3 di*potri07, a0e* de-a )ace cu un spectru larg de Jn&elesuri si )iecare dintre ele se contopeKte cu celelalte. ;bser0a&i, de e-., suprapunerea Jn&elesului @ Ki G Jn 's. P8L<A, @ Ki < Jn @ %*p. @8L@G3 G%*p. GL@13 E.ec. <L@G, @4, G Ki < En u*. BL@4, <S3 @ Sa*. @1L@4-@13 ;sea 4L@G, HKi G Ki < Jn E.ec. <PLA. #a Jnceput, cel pu&in, toate acestea sJnt pri0ite ca si*ple *ani)est7ri ale rTah Ki sensurile lui *ah nu sJnt separate strict. 'rin ur*are, nu pute* presupune c7 Jn gJndiiea ebr. 0eche ar )i )ost )7cut7 distinc&ie Jntre r7ah di0in Ki rTah antropologic3 di*potri07, rTah al o*ului poate )i identi)icat cu rTah al lui Du*ne.eu QZen. 1L<3 %o0. GPL<3 <GL83 <<L43 <4L@4 K.ur*.3 's. @S4LGA K. ur*.O. 'rin ur*are, conceptul rTah repre.int7 un ter*en e-isten&ial. Esen&a sa este e-peri*entarea unei )or&e e-traordinare, *isterioase Y )or&a ne07.ut7 puternic7 a 0Jntului, *isterul 0italit7&ii, )or&a e-terioar7 care trans)or*7 - toate sJnt rTah, toate sJnt *ani)est7ri ale energiei di0ine. Jn utili.7rile ulterioare predo*in7 sensurile de spirit u*an, spirit angelic sau de*onic Ki Spirit di0in, Ki sJnt *ai distincte. Ast)el, Jn T pneFna este )olosit de aproape 4S de ori pentru a indica acea di*ensiune a personalit7&ii u*ane prin care este posibil7 rela&ia cuDu*ne.euQMarcuGL83"apt. PLBA3 Ro*. @LA3 8L@13 @ $or. BL<-B3 @ %es.BLG<3 %ac. GLG1O. 'utin*ai )rec0ent este sensul de spirit de*onic, necurat Ki r7u, o )or&7 pe care o*ul o si*te ca pe o boal7, ca pe o li*itare d7un7toare a rela&iei sale depline cu Du*ne.eu Ki cu se*enii s7i Qtn special Jn E0angheliile sinoptice &i Jn "aptele Apostolilor3 Mat. 8L@13 Marcu @LG<,G1K. ur*.3 ALGB3 #uca 4L<13 @@LG4, G13 "apt. @AL@G K.ur*., @B K.ur*3 @ Ti*. 4L@3 Apoc. @BL@< K.ur*.O. /neori se )ace re)erire la spirite cereKti QbuneO Q"apt. G<L8 K.ur*.3 E0r. @LP, @4O sau

la spiritele celor *or&i Q#uca G4L<P, <A3 E0r. @GLG<3 @ 'et. <L@A3 c). @ $or. BLBO. Dar cel *ai )rec0ent se )ace re)erire Jn T la Duhul lui Du*ne.eu, Duhul S))int Qpeste GBS de oriO. Jn acelaKi ti*p, ga*a *ai larg7 de Jn&elesuri anterioare continu7 s7 )ie re)lectat7 Jn a*biguitatea din loan <L83 GSLGG3 "apt. 8L<A3 G Tes. GL83 Apoc. @@L@@3 @<L@B Ki Jn special Jn rJte0a pasa5e Jn care nu este posibil s7 stabili* cu certitudine dac7 este 0orba de spiritul u*an sau de Spiritul di0in QMarcu @4L<83 #uca @L@P, 8S3 @ $or, @4L@4,<G3 G $or.4L@<3 E)es. @L@P3 G Ti*. @LP3 %ac. 4LB3 Apoc. GGL1O. %%. $aracteristici ale )olosirii ter*enului %n 0re*ea pre-cre&tin7 Jn interpretarea *ai 0eche a ter*enului rTa( se )7cea prea pu&in7 distinc&ie Jntre natural Ki supranatural. 9totul putea )i descris poetic drept su)larea narilor lui lah0e QE-od. @BL8, @S3 G Sa*. GGL@1 _ 's, @8L@B3 Js, 4SLPO. RTah insu)lat Jn o* de Du*neteu a )ost de %a Jnceput sinoni*, *ai *ult sau *ai pu&in, cu nepe) Qsu)letO QJn special Jn Zen. GLPO. R7ah era aceeaKi )or&7 0ital7 di0in7 Ki *isterioas7 care poate )i 07.ut7 cel *ai clar Jn 0Jnt sau Jn st7rile e-tatice ale unui pro)et sau ale unui lider caris*atic. #a Jnceput rTah al lui Du*ne.eu a )ost conceput *ai curJnd tn ceea ce pri0eKte puterea dedt iii ter*eni *orali, Jnc7 ne)iind descris ca Duhul QS)JntO lui Du*ne.eu Qc). Jud. @4L1, @A3 @BL@4 K.ur*,O. /n r)io)c de la Du*ne.eu putea )i spre r7u sau spre bine QJud. ALG<3 @ Sa*. @1L@4-@13 @ J*p. GGL@A-G<O. Jn acest pri* stadiu de interpretare, r7ah al lui Du*ne.eu era conceput doar ca o putere supranatural7 Qa)lat7 sub autoritatea lui Du*ne.euO, care e-ercita )or&7 Jntr-o direc&ie oarecare. 'ri*ii conduc7tori dup7 constituirea %sraelului ca na&iune Ki-au ba.at autoritatea re0endicata pe *ani)est7ri speciale de rTah Jn st7ri e-tatice - aKa stau lucrurile cu 5udec7torii Qre)erin&a < de *ai susO, Sa*uel care a a0ut reputa&ia de 07.7tor a )ost Jn *od e0ident liderul unui grup de pro)e&i e-tatici Q@ Sa*. ALA, @8 K.ur*.3 @ALGS, G4B Ki Sau, Q@ Sa*. @@L13 c). @SL@@ K.ur*.3 @ALG4O. ;bser0a&i rolul pe care se pare cI @-a a0ut *u.ica Jn sti*ularea e-ta.ului inspira&iei Q@ Sa*, @SLB K.ur*.3 G J*p. <L@BO. Jn perioadele care au ur*at pot )i obser0ate des)7Kur7ri noi. 'ure* recunoaKte tendin&a de a )ace o distinc&ie *ai clara Jntre natural Ki supranatural, Jntre Du*ne.eu Ki o*. 'e *7sura ce antropo*or)is*ul din descrierile anterioare ale lui Du*ne.eu este abandonat, r$ah de0ine tot *ai clar acel ele*ent care caracteri.ea.7 supranaturalul Ki deosebeKte di 0inul de ceea ce este doar u*an QJn special Jn Js. <@L<3 0e.i loan 4LG4O. Jncepe s7 )ie )7cut7 Ki o distinc&ie Jntre rTah Ki nepeiL rTah din o* re&ine Jeg7tura direct7 cu Du*ne.eu, indicJnd di*ensiunea 6superioar7+ a e-isten&ei o*ului, di*ensiunea orientat7 spre Du*ne.eu Qde e-. E.ra @L@,B3 's. B@L@G3 E.ec. @@L@AO, Jn ti*p ce nepei are tendin&a ciescJnd7 s7 indice Qde obiceiO aspectele ,.in)erioare+ ale conKtiin&ei o*ului, 0ia&a personal7 pur u*an7 din o*, sediul po)telor, e*o&iilor Ki pasiunilor lui. Jn )elul acesta a )ost preg7tit7 calea pentru dis tinc&ia *ai clar7 )7cut7 de 'a0el Jntre psihic Ki spiritual ; $or, @BL44-41O. De ase*enea, este e0ident7 o tendin&7 ea )ocarul autorit7&ii s7 se deplase.e de la *ani)estarea lui r7ah tn e-ta. spre un concept *ai institubonali.at. Starea de a )i posedat de c7tre Duhul %ui Du*ne.eu este conceput7 acu* ca o stare per*anent7, care poate )i trans*is7 Q u*. @@L@P3 Deut <4LA3 G %*p, GLA, @BO. 'rin ur*are, pute* presupune c7 ungerea regelui era conceput7 *ai *ult Jn ter*enii ungerii cu Duhul Q@ Sa*. @1L@<3 Ki i*plica&ia 's. 8ALGS K.ur*.3 Hs, @@LG3 1@L@O. 'ro)e&ia a Jnceput sI )ie legat7 tot *ai *ult de religia institu&ionali.at7 Qi*plica&ia din Js. G8LP3 %er. 1L@<3 G<L@@3 este probabil c7 unii psal*i au Jnceput ca rosuri pro)etice cultice3 !ab. Ki gah. probabil cI au )ost pro)e&i de cultO. Aceast7 schi*bare *archea.7 Jnceputul tensiunii Jn tradi&ia iudeo -creKtin7 dintre caris*a &i cult Q0e.i Jn special @ J*p, GGLB-G83 A*os PL@S-@PO. $ea *ai i.bitoare tr7s7tur7 a perioadei pre-e-ilice este re&inerea stranie Qdup7 cJte se pareO a pro)e&ilor clasici de a atribui inspira&ia lor Duhului. ici pro)e&ii din secolul al S-lca QA*os, Mica, ;sea, %saiaO Ki nici <B@ D/!. D/!/# ST% T cei din secolul al P-lea Q%ere*ia, ^e)ania, au*, !aba-cucO nuse re)er7 la Duhul pentru a autenti)ica *esa5ul lor - cu e-cep&ia posibil7 din Mica <L8 Qpri0it7 deseori ca o int2rpole dLr.ie, td)ui din act *ti0O , $lnNl descriu inspira&ia lor ei pre)era s7 0orbeasc7 despre cu0Jntul lui Du*ne.eu QJn special A*os <L83 %er. GSLAO &i despre *Jna lui Du*ne.eu QJs. BLll3 %er. @BL@PO. u pute* spune de ce a )ost a&a3 probabil c7 rilah a a5uns s7 )ie identi)icat prea *ult cu st7rile e-tatice, atJt in %srael dt Ki Jn celelalte religii din ;rientul Apropiat Qc). ;sea ALPO3 poate c7 a )ost o reac&ie J*potri0a religiei institu&ionali.ate &i a abu.ului QJs. G8LP3 %er. BL@<3 1L@<i @4L@< K.ur*.3 etc.3 Mica GL@@O3 su poate c, ] conturase de5a con0ingerea c7 lucrarea rtia( al lui Du*ne.eu a0ea s7 )ie Jn principal escatologic7 QJs. Jn perioada e-ilic7 &i post-c-ilic7 lucrarea Duhului a c7p7tat din nou proe*inen&7. A )ost rea)ir*at rolul rid)t di0in ca inspirator a[ pro)e&iei Q'ro0. @LG<3 c). Js. BALG@ - Duhul &i cu0Jnrul, J*preun73 E.ec. GLG3 <L@-4, GG-G43 eic. - Duhul, .Ftrul d nlEO. gi iZpiatia po)elilor *i rechi . tosr atribuirs cu larslDie Duhului Q ee*. ALGS, <S3 gah. PL@G3 c). Js. 1<L@@ &.ur*.O. %deea c7 Du*ne.eu este pre.ent prin Duhul, 2-pri*.tl de erenpl, ln ,s. B@L@@, .pare d. enen8 ln 's. @4<L@S3 !a8. G.B3 gah. 4L1, D2 e,*4, G $rcn.

G;L@4i G4LGS poate E)ler, dorhla de a sbbili o pute pere prip.sti, din)t 1ihi ti cult. !adi&ia care a atribuit acti0it7&ii Duhului talentul atiltic ti n2)te)usdE al lui B3$e2l ii al alton QE-od. G<<5 ti<r<3 <sL<@O, a dbnir o bgntur% htE Dund i 8lit4ile 1teti] ii etie. prcbabil ci Wnhd cont de aceast7 idee, sau poate pe ba.a considerentului c7 Duhul este Duhul unui Du*ne.eu s)Jnt Ki bun, uii .ubri Er nair Duhul .Dul=ul snn) .l lli Dsne.eu Qnu*ai de trei ori Jn R)echiul Testa*ent - 's. s@.@<i %s, 1<L@S ]l*.O eu ,,D,nd bu+ al lui Dhn8 Q en. ALGo3 's. @4<L@S@, /n alt aspct ce apare 1r Di ln ped2de dilsire este asocierea Duhului cu lucrarea de crea&ie QZen. @LG3 %o0 G1L@<L 'r. <<L15 @S4L<SO. in 'r @<ALP rAon dese*nea.7 pre.en&a cos*ic7 a lui Du*ne.eu. 'robabil c7 cel *ai i*portant aspect, din perspecti0a creKtin7, este tendin&a creseJnd7 Jn cercurile pro)etie de a interpr2ra dah an lui Du*]u h tel@Mi escatologici, ca puterea S)JrKitului, tr7s7tura carac teristic7 a erei noi. Duhul a0ea s7 )ac7 o crea&ie nou7 mJs. <GL@B3 44L< K.ur*.n. Agen&ii *Jntuirii escatologice a0eau s7 )ie unKi cu Duhul lui Du*ne.eu QJs. 4GL@3 1@L@L *i tlr.tu tn speial Jn 'sal*ii l,i solonon @PL4GO. ;a*1n a*u s% 1e Qgti din rou de Duhul "nd a ] buF de o rEl.rie Mi 0irdl si Mi apropiat7 cu Du*ne.eu QE.ec. <1LG1 K.ur*.3 <P3 c). %er. <@L<@-<4O, iar Duhul a0ea s7 )ie J*p7r&it cu *in7 largd tutuo, oanailor din %snel Q81, <ArGAr lel GLG8K.ur*,3 gah. @GL@S3 c). u*. @@LGAO. tn perioada dintre Teianenre rclul aribuir D,hu. lui este di*inuat )oarte *ult. Jn #iteratura de Jn&elepciune elenistic7 Duhului nu Ji este dat un loc proe*inent. $Jnd 0orbeKte despre rela&ia dintre di0in &i u*an, Jn&elepciunea este co*plet do*inant7, a&a JncSt 6duh+ sau .spirit+ este doar un alt *od de a de)ini Jn&elepciunea QJn&elepciunea @31 &.ur*.3 PLGG-GB3 AL @PO Ki chiar prorocia este atribuit7 Jn&elepciunii Ki nu Duhului QJn&elepciunea PLGP3 Eclesiasr5cul G4L<<O. Jn Edesi)lsticul Jncercarea lui "ilon de a uni teologia e0reiasc7 &i )ilo.o)ia greac7, Duhul continu7 s7 )ie Duhul pro)e&iei, dar ideea lui de pro)e&ie este *ai apropiat7 de cea greac7 de inspira&ie prin e-ta. Qde e-., fuis RerFn Di0inaru* !eres Sit G1BO. Jn alt7 parte din specula&ia sa cu pri0ire la crea&ie Duhul are un anDrdt le, ilar catDori, de atndie do*itunrl este #ogosul stoic Qra&iunea di0in7 i*anenta Jn lu*e &i Jn oa*eniO. Jn scrierile apocaliptice re)erin&e la spiritul u*an dep7Kesc cu *ult re)eririle la Duhul lui Du*ne.eu, Jn prc"rlie d2 <L@, id r.)etirile la sA,ic ansdice ti de*onice le dep7Kesc Jn propor&ie de 1L@. u*ai Jn clteD pT5e ] "rbette d1pre Duhl 1 d1prc u agent al inspira&iei, dar se crede c7 acesta este un rol d. do*eniul trecutului Qde c-., @ Enoh gltri 4 Era @4tGGL Mutiriul lui(aid B.t4O, Jn iudais*ul rabinic Duhul este Jn *od special QKi aproape e-clusi0O Duhul prorociet. Dar aici, cu &i *ai *uJt7 t7rie, rolul acela este de do*eniul trecutului. Rabinii au Jnt7rit )oarte *ult con0ingerea c7 !agai, gaharia Ki Maleahi au )ost ulti*ii dintre pro)e&i &i c7 dup7 aceea Duhul a )ost retras Qde e-., Tbse)ta Sotah @<LGi erpaii Mi 0eiri .le e1td idei h 's, P4LA3 .ah. P<tG-1t P MR. 4t41, A.GPi G Baruh 8BL@-<O. $el *ai Kocant dintre toate este *odul Jn care Duhul este, practic, subordonat Qa&7 de Tbra QlegeaO. Duhul a inspirat Tbra Y o concep&ie trans*is7 Jn creKtinis*ul lii*r QM @GL<13 "lpt @LP1i GALGBO BD. <LP, AL83 @SL@B3 G 'et. @LG@3 c). G Ti*. <L@1O. Dar rabinii Jn&elegeau prin aceasta ci Jn pre.ent legea era singura 0oce a Duhului, c7 Duhul nu *ai 0orbeKte decJt prin leg2, +ctd nu snn prc)eW Bt2 e0ident ., nu *i 1te nid Duhul S)int+ QPD T 1, p. <8GO. De ase*enea, Jn speran&a rabinic7 pentru era 0iitoare, Tbra ocup7 un rol *ult *ai i*portant decJt Duhul. Acest rol sc7.ut al Ddrului 1te Enedat )i ,r Ta4-llr urle alte cu. 0inte care indic7 acti0itatea di0in7 de0in *ai proe*inente QMe*ia, ?echinaO3 Jn Tal*udul babilonian 6?echina+ QgloriaO a Jnlocuit practic discu&ia despre Duhul. uMi h suluile d. l. M.E Mdsltn -Duhul, ocup7 din nou un loc proe*inent cJnd acestea se re)erl la e-,.ri2nts pre*a QTl s"cial @fs<. @<.4. G1O, rene.Td 8niin8E8 tiLi .ilelor de pe uni care nu se deosebeKte de conKtiin&a escatologic7 a pri*ilor creKtini. /%. Duhul %n Hn07&7tura lui %oan Bote.7torul &i %a propo0d.lDtr.a )td bu Q@O tn iudais*ul pri*ar, Jn 0re*ea Do*nului lsus, e-ista tendin&a ca Du*ne.eu s7 )ie conceput ca un Du*ne.eu tot *ai Jndep7rtat de o*, Du*ne.eul s)Jnt Ki transcendent, Jn7l&at, locuind Jntr-o glorie de care nu te po&i apropia. De aid 0ine e.itarea de a rosti nB8r nu*ele di0ir ii de aic5 0in diWudne d1"E persona5e inter*ediare, nu*e, Jngeri, glorie, Jn&elepciune etc, toate acestea )iind *odalit7&i de a 0orbi despre acti0itatea lui Du*ne.eu Jn lu*e )7r7 a co*pro*ite transcenden&a #ui. Jn .ilele de Jnceput 6Duhul+ a )1t uul din noduile p.ircipal2 de a Fbi despre pre.en&a lui Du*ne.eu Qobser0a&i, de e-., i*plicada tdhrlui din @ s.*, @1L@< ,,ln d @aLrG, W Js. 1<L@@ &.ur*., unde se a)ir*7 c7 Duhul Do*nului Jnsea*n7 pre.en&a Do*nuluin. Dar Jn 0re*ea aceasta lipsea conKtiin&a pre.en&ei di0ine Qcu e-cep&ia co*untrLldi de la flll*nO. Dund, rnlele ln piiQip1l ca <SG Duhul pro)e&iei a )ost acti0 Jn trecut QinspirJndu-i pe pro)e&i &i TbraO Kl a0ea s7 )ie turnat din nou Jn era nou7. Dar h pt]nt-ti dislii# depE Duhul au d8it co*plet subordonatc Bn&elepdunii &i #ogosului Ki TbreJ, iar %n ceea ce-i pri0eKte pe rabini, Tbra a de0enit din ce ta ce *ai *ult )ocarul e-clusi0 al 0ie&ii &i autorit7&ii religioase. Jn conte-tul acesta, %oan Bote.7torul a creat *ult7 0Ji0I. u nu*ai c7 el Jnsu&i a declarat c7 are Duhul,

ci a )ost recunoscut de *ul&i ca proroc QMac. @@LA &.urro.3 Marcu @@L<G@ &J ca atare, eara inspirat de Duhul pro)e&iei Qc` #uea @L@B, @PO. ?i *al Kocant a )ost *esa5ul s7u, deoarece el a procla*at c7 re07rsarea Duhului este i*inent7 - $el care a0ea s7 0in7 dup7 el aE Bn boted cu Dlh Ai d )e QMat. <L@@3 #8 <L@13 Maieu @L8 Ki loan @L<< o*it 6Ki )oc+O. Aceast7 *eta)or7 0iguroas7 probabil c7 a )ost scoas7 Jn pane din *eta)orele 6lichide+ pentru Duhul, care erau )a*iliare Jn F Qls. <GL@sL EE <AGAi loel GLGai .ah. @G.PSO Ai ln parte rlh trcprid <Br ritul de bot8 d a'% -udarea sau scu)undarea Jn ap7 era o i*agine a unei e-perien&e copleKitoare a Duhului S)Jnt. A0ea s7 )ie o e-perien&7 care i*plic7 5udecat7 Qobser0a&i accentul dir ltEa5ul lu %2n din Mat, <@P-@G ti ln steial asupra )ocului Jn <L@S-@GO, dar nu neap7rat total distructi0, deoarece )ocul poate s7 cur7&eascI sau s7 distrug7 QMal- <LG K.urro.3 4L@O. 'robabil cI aici Bote.7torul s-a gJndit Jn ter*enii 60alurilor *esianice+, perioada de su)erin&7 &i neca. care a0ea s7 precead7 era nou7 - 6durerile naKterii lui Mesia+ $Dan, PL@A-GG3 @GL@3 gah. @4L@G-@B3 lEnoh 1GL43 @SSL@-<3 ;racolele sibiline <.1<G-1B@O.%deeaintr7riiJntr-oerI nou7 prin scu)undarea Jntr-un rJu de r)ah de )oc, cate a0ea sI distrug7 pe cei nepocIi&i Ki s7 puri)ice pe cei poc7i&i nu era o idee nou7 &i nu este surprin.7toare )or*area ei de c7tre loan, JntrucJt ea ara paralele Jn Js. 4L43 <SLGPe.h,3 Dd. PL,S3 %fs 4.G@3 %f! <.GA W*3 4E-ra @<L@S &.ur*. $GO %sus a creat o agita&ie Ki *ai *are, deoarece El a declarat c7 noua er7, J*p7r7&ia lui Du*ne.eu, este nu nu*ai i*inent7 ci este de5a la lucru prin lucrarea luide p"po0lduirc QMat. @GL4@ V.*,L @<L@1t,M,3 #uca @PLGS K.ur*.O- 'resupo.i&ia la ba.a acestei a)ir*a&ii era cI Duhul escatologic, 'uterea S)JrKitului, l8 de5a plin El ht.u nod sic, a.la c* ,-a d]dit "h ldreEa denonilor V prin itbs05Ea 0idi*elor"h luiB.1 QMat. @GLG4-<G3 Marcu <LGG-GAJ ti pri, pro"rdduirea r2ltii ,8 la ei tlr.ci QMat, BL<-1 Ki @@LB, unecou pentru Js. 1@L@ &.ur*.O. Desigur, e0angheliKtii nu au a0ut nici o Jndoial7 c7 Jntreaga lucrare a lui %sus a )ost )7cut7 de la bun Jnceput prin puterea Duhului QMat. @G3@B3 #uca 4L@4, @83 loan <L<4L E.i si "apt @SL<<O. Mato Ki #uca au c8ut ce (.1ta lucrare special7 a Dulului ln %su )i prln El datea.7 Jnc7 de la .7*islirea #ui QMat. @L@83 #uca @r<sO, raWr8 lui la Eri8@Elia dups #u2 1ind anun&at7 printr-o e-plo.ie de acti0itate pro)etic7 0estnd tuepurul sntlinnli eEi Bhi Q#uca @rr, 1P5 GLGB.GP, <1<8O. Dd bd ei r2tru enghelh, sint d2 8rd ct l1s a .-,2riMrdt la lotdan o t*puternicire special7 pentru lucrarea Sa, o ungere care a )ost legat7 dar de asigurarea )ilia&iei Sale QMat. <L@1 t,l*,3 MaEu @L@S t,*3 #8 <LG4 %1n @L<< &.ur*.O, Ki de aceea Jn ispitirea care a ur*at %a dac putere s7 *en&in7 asigurarea Sa Ki s7 de)ineasc7 ce i*plic7 )ilia&ia, )iind sus&inut de aceeaKi putere $Mat. D/!, D/!/# S"% T 4L@, < i,@*.3 1 ir*.3 Mard @L@G ,,l*.i #Qa 4L@, < K.ur*., A-@G, @4O. Accentul pus de %sus Jn *esa5ul S7u a )ost )oarte di)erit de cel .l bi ros Bot2dtorul, nn n*i 'rin )aptul c7 a procla*at J*p7r7&ia care era de5a pre.ent7, ci Ki prin caracterul atribuit J*p7r7&iei pre.ente. El a pri0it lucrarea Sa *ai *ult sub aspectul binecu0Int7rii decit al 5udec7&ii. R7spunsul dat la Jntrebarea lui loan Bote.7torul Jn Mat. @@A K.ur*. pare s7 sublinie.e Jn *od deliberat pro*isiunea binecu0Jn-t7rii din pasa5ele pe care le citea.7 acolo QJs. GAL@8-GS3 <BL<-B3 1@L@ K.ur*.O Ki pare s7 ignore a0ertis*entul despre 5udecat7 pe care Jl con&ineau Q&). #uca 4L@8-GSO, 'e de alte parte, cJnd a pri0it spe sluWnrl lucr7rii sale D1hint1ti 1te 20id2nt cE El a tolbit in b*eni e-traKi probabil din predicile lui loan aote.7tonJ Q#uca @GL4A-BS, bote. Ki )ocO, 07.Jndu-?i probabil propria *oarte ca pe o Jndurare a 0aiurilor *esianice prcZ$te d2 l84 2 o golirc s pahatli nln5ei lui Du*ne.eu QMarcu @SL<8 K.u*i.3 @4LG< K.ui*., <1O. De L,.al82a, El le.a dat u8nicilor sri prchisi*e c7 Duhul E 0a sus&ine cJnd 0or trece la rJndul lor prin neca. Ki Jncerc7ri QMarcu @<L@@3 *ai co*plet Jn loan @4r@s-iP, G13 @BLG1 s.l*,r @1LP=@s@. in l,,d @@r@< este aproape cert c7 6Duhul S)Jnt+ este a alternati07 tenrru elp1ia nai pulin Dplicis Jrctri bue= QMar PL@@Ot hr epda2a pbnisiuii lli %8r Boreudto.ut h "apt. rLB Ai @@L@1 prcbabil ca 1re considerate de #E o a)irE"eAi a crnt1uiui nr0iat Q.J #uca G4L4A5 poae ii Mai GaL@AO. %0 ltunul h hpter2 apctolllor, jb sclreruc lui 'a0cl Ki loan 'rincipalii scriitorii ai T sJnt de acord asupra *odului %n care Jn&eleg Duhul lui Du*ne.eu, deKi pun acc1n, asup1 sr dp2.t di)en8. a. Darul Duhului *archea.7 *ceputul 0ierii creKtine Jn "aptele Apostolilor, re07rsarea Duhului la Rusalii 2Etituie ho))innc ind uenicn au e-p2rinstat ei JnKiKi 6.ilele de pe ur*7+ QJ*p7r&irea cu larghe&e a Duhului escatologic )iind o tr7s7tur7 caracteristic7 a erei noiO, *o*entul cJnd a Jnceput credin&a lor ..deplin .rEtinA= Q"apt, @@L@PO. De asaena, ln "apr. GL<4 K.ur*., pro*isiunea E0angheliei pentru pri*ii c7ut7iori ] co.c*E8.a aslpd D,h,ru, iar ln celelalie situtli de enslElibre prinne Duhdni csr2 .onsideti )acrorur .ruciat 8re a .ratat aceprarea ce dindo&ilor de c7tre Du*ne.eu Q8L@4-@P3 AL@P3 @SL44 h*.5 @@L@B-@P3 @aLGB5 @ALG, 1O. Jn nod are*nnlbi in ],ie.ile hi 'a(l darul Duhului este Jnceputul e-perien&ei creKtine QZal. <LG t.8.O, u alr nod d2 a deie rel.lE nous de 5usti)icare Q@ cor. 1L@@i Zal. <rl4i T5t <LPO. c, alt2 cu0ire, u oh nu po.te ap.4ine lu5 cristZ ddt dacL are Dul iui $rist1 QRon. <LAO, poate )i uii c, crTbs de5t prin Dulul Q@ cor. 1L@PO, ru '.ate .Ra palt2 de )iliatia lu criWc #ra sB aibe part2 de Duhd #u5 QRon. aLr4-@Pi cal. 4L1 g,l*.O, Ai nu prae n * *e*bru al trupului lui $ristos decJt dac7 a )ost boteat la DuWut Q@ cot. @GL@<O.

Tot asdel, in ]ddile hi t8t, Dthul de su 1te puterea care e)ectuea.7 naKterea din nou Qloan <L<-83 @ @1 <LAO, a8ee Dunul 1te d3tetotul de 0i.,n Qloan 1L1<O, 1 u riu de apd 0ie c)t .utge de la crisiZ W da 0iald celu5 eE 0i,e Ai crcd. ln El QPL<P. <AL 4L@S, @4O. ln loan GSLGG a0e* o rep2tare deli D/n, D/!/# S"% T bedti a tannui din cn, GLPt Duhul 1re sunare. ae 0ia&7 a noii crea&ii. %ar pn @ loan <LG4 Ki 4L@< pre.en&a Ddului 1te le dintre ,dore.ile 0iedt, Este i*portant s7 Jn&elege* c7 pri*ii creKtini concepeau Duhul ca o putere di0in7 *ani)estat7 clar prin 2)etele sal2 aupn 0ietii elu5 ce #a pri*it inpactul Dundui nu a lret l] peVEu hdoiali a pri0ire la schi*barea se*ni)icati07 care s-a petrecut Jntr-o persoan7 prin ac&iune di0in7. 'a0el le cere cititorilor s7i slt-ti .du., =*u dine de pri* datA cind au e-pDnrenbt Qsi1titO Duhd. p1h un a )1t o e-perien&a copleKitoare a dragostei %ui Du*ne.eu QRon. BLBOi p2nEu alWi a )1r bl8ie Q@ lts, @L1li pentru al&ii a )ost e-perien&a /u*in7rii QG $or. <L@4-@PO eu a elibslii QRon. <LG3 G coi <LrD s, a trans)or*7rii *orale Q@ $or. 1LA-@@O sau a di)eritelor daui .pilitlale Q@ cor, @L4P3 cal. <LsO. in "apte#e, cea *ai des *en&iona&i *ani)estare a Duhului este 0orbirea inspirat7, 0orbirea Jn li*bi, pro)e&ia Ki lauda lui Du*ne.eu, propo07duirea cu Jndr7.neal7 a $u0Jn-tdui lui Dl8e.a Q"ap,. Gi43 4La, <@3 t;L413 @<LA. @@3 @AL1O. Acesta este *oti0ul pentru care posedarea Dul lui ca atale 8re n e0identiat, ca o bB2ture de1ntorie a creVtindui QRoR <LAL t lo.n <LG4t 4L@<O, ii notiFr p.nb, car la intrebar2a din "apt. @ALG s aiZpta un r7spuns diet Q.J cnl, <LGO, Este pcibi# ca Dunul ca ar8 sa )e 8i.ut, dar p"ren" #ui putea )i detecEte cu suinlE Q%dn <L<O. prid 8aE, da.ul Duhului nu a )1t u sinolu corolar sau o deduc&ie )7cut7 pe ba.a bote.ului sau a pu2rii *iinnor, ci u ehi*t clar in 0iLta pri*llo, clEtini. Est2 )oait2 prcbabil ca 'aFl ] rld, d*i la inpacirn ac1tei 2-perisle in ,Be5e c* slnr % $oi1L@rL @GL@<3 G $o,. @LGG5 E)1. @Ll<t de a))iea )t <rB ).u)r., d2ii s.ar puta r.)eri la bot2.. gt dDi Ro*. 1L< Ki Zal. <LGP Q6bote.a&i Jn $ristos+O sJnt te-te d1pre caE de obiei s 8sidda c7 se rei2rB la acbl bote.ului, ele ar putea )i considerate %a )el de bine ca o absiele . alui.i nai 8nplet2 la e-p2li2nta Du. hului, ,,boieaW tr Drrrd h $risto, Q@ co,. @GL@<O, Din "aptele Apostolilor obser07* c7 pri*ii creKtini au .dapbt rit8lul lor h )odn sbrioFe pori0it cu c7l7u.irea Duhului Ki nu in0ers Q"apt. 1L@G-@P3 @SL44-4a3 @@L@B-@<3 @ALGB-@AL1O. Deli in %8n <LB poTbil c7 bote.d $,apa=O W darul Dlndui sint siis legate ln8 ele ln n.lleEaW de ss, cele doVt sp2.t2 Eebuie identi)iete Q4 @L<<O ti ide2 pnnci"u 1re ntt8 Urin Duhul Q<L1-<O. "aptele, 'a0el ] %2n au .Fr cWoiiintd de lre e-perien&e ale Duhului, dar nu au a0ut cunoKtin&7 de o a doua sau a treia e-perien&7 distinct7 a Duhului QJn 0ia5a uui onO. Jn cel p.ilDte " #uca, cinci.ei*ea nua r1t o a doM dpdie4e a Duhului penEu ucdici, ci a )ost bole.ul lor h Duhd pennu a h,=a in * noun Q"apt. @LB W puctul %%% de *i ssO, *it28 Bi'ncn ti a nniun .i. Este posibil 2 i)tenlr5le de a ar rcni.a loan GSLGG c, "apt. G la u ni0el srrict nbric s7 )ie greKite, Jntructt scopul lui %oan aici se poate s7 1e in *i re *Turn tobgic d2it istoric, adice, el pse 8ntul p2 ui1t2a t8logica a nortii, in0ie)n Ki Jn7l&7rii lui %sus cu darul Duhului Ki cu *isiunea Q'entsost, %oan GSLG@.G<3 cl @AL<S, lire1l, ,,El Si-a aplet 8pul Vi le.. dat dunr0DuhulO. ( iel Si "aptele 8, Jntiudt #uca nu concepe 0enirea Duhului ln E-sn od linistit eu i i.ibil, datd Duldui l= <L@P Wte p2nEu el prih5rea inili,/ a Duhului Q<@1 ,JFser7 nu*ai bote.a&i Jn u*ele Do*nului %sus+O. #uca pare s7 sugere.e c7 pJnI atunci credin&a lor nu a )ost o predare total7 lui $ristos sau Jncredere Jn Du*ne.eu Q<L@G - 6au cre.ut p2 "iliy= = o de.ierc a 8nrerririi - "apteleO. b. Duhul cd putDD rieW noi poti0it lui ,aFl, daiul Duhdui 1re d2 ale88 E inceput cre indreapt1 pri0irile spre ntrp#iniT 1ndt QZal. <L<3 "ilip, @L1O, Jnceputul Ki ar0una unui proces indels8<t de trasio*ar ln ae*rM2aW lui crisbs, proces care JKi atinge &elul prin Jn0ierea trupului QG coi @LGGi <L@43 4L@1-BLB3 E)e.. @L@< i,F.t G TeB, GL@<3 Di @ per, @LGO, Duhd eZ +plrga+ s4ri)llui Jn0ierii, prin care Du*ne.eu Jncepe s7 e-ercite dreptul S7u de a 8rdica braliiatea dinlei o"ului QRon, aLrl G<5 @ cor. <L@13 1L@A3 @BL4B=4a3 Zal, BL@1=G<O, 'rin ,*r., p.nd cr2dincio1 0ia" 1re dileriti din pFt de 02dele elitati0 d2 0iala dtits lnaint2 de a a0a 8dintl. Ttiirea e ailnicn de0irc ni5ldul de a .rspude la cEldu.t8 Duhului iind ln"te*icit de put2)ta DVhdui QRon. <L41, @4i cal, si@1 @<, GB3 1L8O. 'a0el a considerat c7 aceasta este deosebirea decisi07 Jntre creKtinis* Ki iudais*ul rabinic. E0reii tiaV dup7 #ege - depo.itaEa lurern rerclat8 a Duhului Jn genera&iile trecute - aceast7 atitudine a dus Jn *od ine0itabil la in)le-ibilitate Ki ca.uistic7, JnrrucJt re0ela&ia din trecut nu poate )i aplicat7 Jntotdeauna diRt ia *Eile preantului. Dd Dulul a adE u caracter direct al rela&iei personale cu Du*ne.eu, care i*pli.2tie sp2lanJa di, 0ehi),e. luilde*ia Q<@L<@. <4O Ai care a lacut lncliErea Di a)itua u )apt tui libe., Mi 0ital W *i sportan QRon. GLG4 %.l*.3 PL13 aLG43 rG.G3 G ctt, <L<, 1.a, #4.la3 81. GL@a3 "ilip. <L<O. Jn acelaDi ti*D h8dt Duhul 1e nl*i u )n.e put <l nintlnii 1ele tL 0iala acesta, lhplin5rea )inal7 a lucr7rii #ui nu poate )i reali.at7 Jn cursul 0ie&ii a1t2ir. o*lr stlprnit de olhd Mi delinde de lu*ea aceasta Ki de standardele ei pentru a g7si sens Ki satis)ac&ie, dar el continu7 s7 )ie un o* cu po)te Ki sl7biciuni

o*eneKti, )7cJnd parte din societatea u*ana, Jn consecin&7, a a0ea Duhul Jnsea*n7 a trece printr-o tensiune Ki un con)lict Jntre 0ia&a 0eche Ki cea noun, hc c*Ai Drhd QRoQ. Pil4GB5 4i@S, @G K.ur*.3 Zal. BL@1 K.ur*.3 c). E0r. @SLGAO. $elor care au pn0it 0ia" tipice a Du.huhi ln t*nn 0tiuilot ai rerela"ilor Di ai alio, lu8i de l2lul ac1ta, 'a0et le rispude c, harul T tuni)1r, deplin nlll*i in sEbi ciune ti prin slsbiciue QG cor @GL@.@S5 .l Ro*, aLG1 K.ur*;. #uca Ki %oan 0orbesc prea pu&in despre alte aspecte ale 0ieli 8ntinue io Dulul Qcl. "apt, AL<@, @<LsG@, da, hi .o)tntrea.l at4ta n, spNial asupB 0ielii Du hului orienbtB spr2 niriue Q"apr, TtS#i a@GA, <A., %SL@P.@A5 @@i@G3 @<LG, 4i @BLGai @1L1 t.l*,i @ALG@3 %oan @1L<l@3 GSLG@G<O, Duhd 1ie ace putele 8re dh8 ,2rtuie d1pre cristZ Q%8 lsLG13 "apt, #Lai BL<G3 @ lod BL1a5 8i si ED. Gr4i % 'et. lL@G3 Apoc. @AL@SO. c tlhrl ldrtd.iiei ri Drhrl lui $ristoJ ; Elsaturi c.RderisticB a Duhdui erci noi 1te cn ,l este pri*it Ki si*&it de to&i Ki el lucrea.7 prin to&i, nu nu*ai prin unul sau doi Qde e-. "apt. GL@P K.ur*.3 Ron. aiAi @ $o. @GLP. @@L EF. 1L4L % %2n GLGSO. %nt.un Jn07&7tura lui 'a0el nu*ai aceasta participare co*uni Qouoaiol in Duhul uic ste 8 ce )a8 2 u <S4 D/!/R% R%%, grup de persoane di)erite s7 )ie un singur trup Q@ $or. @GL@<i G cor, @aL@4@ ,t1. 4L< t,l*.r "ilip. G3@O. Si nu*ai Jn *7sura Jn care )iecare credincios per*ite Duhului s7 se e-pri*e Jn cu0Jnt &i Jn ac&iune ca *e*bru al trupului, nu*ai Jn *7sura aceea trupul creKte spE Mtuiibte in cri.Z Q@ $or, lGLPG-G1t 8)1. 4L<-@1O Y Acesta este *oti0ul pentru caie'a0el Jncura5ea.7 *ani)estarea unei ga*e largi de daruri ale Duhului Ki e-pri*area lor nestJn5enit7 QRo*. @GL<-83 @ $or. @GL 4-@@, GP-<@3 E)es. BL@8 K.ur*.3 @ Tes. BL@A K.ur*.3 c). E)es. 4L<SO Ki * acelaKi ti*p insist7 ca grupul de credincioKi s7 cercete.e )iecare cu0Jnt Ki ac&iune care re0endic7 autoritatea Duhului, s7 le teste.e prin *7-s* lui cristZ W s dagZtei p. 2re a htdchipata El Q@ cor. GL@G@1L @<3 @4LGA3 @ @T1, BL@AGGi c% @ loan 4L@-<O. %n %8n G@LG4 Qct Ape. @AL@SO 1te prea.ia reati p2rehe de Tc1te " inchila"a .aie et2 deter*inat7 de dependen&a direct7 de Duhul Q&i nu de un loc sacru sau de un sanctuarO Ki de con)or*area cu ad.r=rnn ld critZ. %oan sublinia.3 tii el raptrn cL )iecare credincios se poate aKtepta s7 pri*easc7 Jn07&7tur7 direct de la Duhul, S)etnicul mloan @4LG13 @1L@G K.urra.3 @ loan GLGPO3 dar, Jn acelaKi ti*p, re0ela&ia nor iE 1 o 8ntinue a celei Fhi, o plalaMle dio roD o ilt2rpeiae di, nou a .de0adtui lui cristZ oZn @4LG1i @1L@<-@B3 @ #an GLG4O, Aceast7 leg7tur7 cu $ristos este lucrul cate deosebeKte Jn&elegerea creKtina a Duhului de concep&ia 8i (le, Mi lutin denn)td. Duhu.l 1te ac* c, ditudi8 Dlhul lui cristZ Q"1pt. @1LP3 Ro*, aLAi Zal. 4L13 "nip, @L@A3 ti % 'et. @L@@i . l%1n PL<<r @AL<Si GSLUGi "apt. GL<<3 E0r. AL@43 Apa. <L@3 BL1@, elllalr S)rtuito. 2re #a nOldit pe %ss p2 pi*int Qloan @4L@13 c). @ loan GL@O. Aceasta Jnsea*n7 c7 ac* %su 1te p,]nt penE, cel dedinclos n*ai ln Drhul gi prin Duhul Q%oan @4L@1G8i rBLPr Ron. <LA tr*,3 @ $or. 1LtP3 @BL4Bi E%1. <L@1 i.l*.r 4 Ron rL4t l Tin. <L@1@ @ 'et, <L@<3 Apa, G=<O h se*=r QpeceteaO Duhului este atJt recunoaKterea po.i&iei actuale a lui %ss Q@ cor. @GL<3 r %od sL1-@GO c)t Di reproducerea Jn credincios a caracterului )ilia&iei Sale ti a 0ie,rii sale itr0iate QRon. <Lr@, @4@E G<5 t cor. @BL4B-4A3 G cor, <.@ai Zal. 4.1 l.l*.r @ %1n <LG@, %udlci4ne tsloSiei nutariele de *i tiuiu sint probabil e0idente Jn )aptul c7 'a0el recunoaKte c7 orice credincios tr7ieKte prin Duhul o rela&ie dubl7, cu Du*ne.eu ca Tat7 QRo*. 8L@B K.ur*.3 Zal. 4L1O Ki cu %s c DoM Qr $pr. @GL<O$STETTR/$, T $ER, B;T%g, TTR/'/# l/% $ ST;S, T$; ,=ER@=[RE, TDEM; , =ES$AT;#; Z%,, l% S'trn%E, +9%A^k, ]'/T,RE, T'R;R;$%E, =DAR/ S'% T/A#E, +TR% %TATE, =R4 T,O BTB#%;ZR-,.tr%E. !. Bdldo), )le DurAne o) he )loly spiii, @A1sr ,, D. ,l@rc,, A Theolost oJ th. !otr Spirit, @APS5 J. D- $. Du4 Adptin in tne !ot Spin., @APS3 ide*, Jesus and the Spirit, @APB3 ide*, 6Spirit, !oly spirii,MDllTT<,p. 14A.PSA, M,Zrcel,%8elide in the !oly Spirit, @APS3 Z. S.!endry, The !oly Spirit in chturidr )toloT`, @A1B3 J. !. E. !ull )te tlo, Spirit in the Acts o) the Aposdes, @A1P3 M. E. %saacs, The cFept o) spint %AP1i c. F !, #aRp2, +!oly Spi)), lDB, G, p, 1G1-1<ar M McDo*e% Qed,O, Tne !olySpirit and 'oFer, @APB3 Z.T.Montague, The!oly SpiritL ZroFih o) a. Biblicul l=radition, @AP13 D. Moody, Spint o) d. #inngZod, @A143 E-SchFei.2ii.d.,UD T 1, p. <<G.4B@t T. s. s*il, R2tlcted Z>oryL *e spirin c,rrilr dd alraridnr, @APB3 A. M. stibtd ii J. l. 'ac(er, The Spirit Fil(in Cou, @A1P3 # J. Suenens. A cF 'en.11tP, @APB3 J, 9 TatlD, The AoA.tuea cod, @APG. ;n Qh ,nanO lpnit s] !,F Robi n, The chritti8 D8.na. oJ Man, @AG15 F D, siac2y, T)i. tu#liae 9i aJMon, @As1. J.D.Z.D. D/!/R% l l c!%soAnE. sinsM re)Dne D plic5rs er2 in % 'et. <L@A d . alu.ie pZibils la ,lL1. E-ea2a paEsti., a c-tolui din @ 'et. <L@A i=h- a considerat c7 oa*enii 6neascult7tori+ din 0re*ea lui c li r2pre.inti pe pacrt)n care tEinte de lnEu".ea #ui crisc au a0ut prile5ul si audE E2nghelia Ki s7 se poc7iasc7. %nter0alul Jntre *oartea Ki ti0ieE lui %ss a a51 sA te inrepretat Mi tieiD in specia, Jn Biserica

de R7s7rit, ca oca.ia Jn care $ristos, prin r.obodea sa li ,JnhislF=, lea orent acstor duhuri 0ia&a. ; alt7 sugestie cu pri0ire la Jn&elesul .1tei e-pr1ii QReic(e, DalionO o leaSe de prela ha,8 0icbn2i lli crists drps petihile sale Qcu eu )7r7 5ert)irea 0ie&iiO la Jngerii c7.u&i Vc). G 'et. GL4 K.ur*.3 %uda 13 obser0a&i Ki in)luen&a posibil7 din @ (nohO. Aceast7 sugestie este spri5init7 de )olosirea re*enului ,neundtd Q<,nui spiriie=O, rara nici o e-plica&ie3 acest ter*en este )olosit Jn alt7 parte Jn Bib#i. nu*i cu re)Dire la t5n,2 srp**tude, dar niciod.ti nu ] E)er, %a en2ni caE iu tecut din 0ia&7. B%S#%;$RA%%E, Bo Reic(e, rhe Dbobedar t SpinB dnd $hturian Adptin, @A413 , Z. SelFyn, *e lldr Epir#. o) St 'crer @A41, p. <@4-<1G3 F. J. Dalron, ciruli )trl*orion ro rhe spin1, @A1s. S.S.S. D/!/R% RE#A. Tel*d =dlhui "-le- aponaraO ste intilnit nl5*i i, 1 ,2e5e QMat2i l-uca si lapereO E-iAta G< de re)2riri la ,dunui neuEe+ Qa)tddartdO QE0anghelii, "aptele Apostolilor, ApocalipsaO Ki acestea par sn lie ln *re nJsura identice. at)2%, ln #lca @@LG4 6duhul necurat+ iese din o*, Qiar cJnd se Jn toarce este Jnso&it de 6alte Kapte duhuri *ai rele decJt el+ Q0. G1O. Jn *od ase*7n7tor, tertueruljaduhuri necurate+ Ki 6de*oni+, 6draci+ sJnt echi0alen&i, deoarece a*bii ter*enTsJnt )olosi&i cu pri0ire la de*o-ni.atul din Zadara $#ucaj85GgJpAj# Aceste )iin&e au )ost anali.ate din 5na5.iri=+=r=c i,ny KhiunTEle pot cau.a un handicap Zricl=%9)arcu @LG<L T&gbl,. De )apt. %n *a5oritatea oca.iilor din T sJnt neDlioMte rn ))ia lhpre5urin Se pare c, nt era inpli2t nici u ad de *tuL noalB, deEe p2r WaM a)etat, nu 2a e-clsi de la leuil2 de inchi. nnci))i, .* 2nu si*gogile, se pa.e cE idea de ca duhul trebuie s7 )ie r7u Qsau necuratO deoarece a produs e)ecte d7un7toare. 'ersoana su)erinda nu era cosiderat, rca eu piryerit in D2u )el. Toi 5 dtnd icDi nu da pri0it e )iind reuEr din 'Mct de 0edere *oral. 'retutindeni oa*enii trebuia sI i se J*potri0easc7 Ki sI-@ Sn)rJng7. /neori citi* cI %sus %E/Vi a 1cut lucnnti a.1b QMarcu BL<3 #uca 1L@4O, alt8n o as2nea prtere a )1r delDatE /5)uiilor sii QMir. roL@O 2, a )osr e-ditali de acetW Zapr. sLr13 aLPO. S2 Ere ci dun"#r+i+ Z. "ne <BS D/!/R% RE#E )or&ele lui Satan &i ca atare sJnt cons5deriite duK*ani ai ))iTDu*ne.eu &i ai oa*enilor. /neor)destedclar c7+ duhurile se ocup7 cu rele *orale. AKa stau lucrurile cu 6duhul necurat+ care iese dintr-un o* Ki se Jntoarce cu altc duhuri *ai reJe decJt el ;J J posibil ca o*ul s7 produc7 o trans)or*are prin i.gonirea de*onilor din launtrul sIn. =ltebuiedsa= aib7 loc o intrare=a Duhuiui lui Du*ne.eu Jn 0ia&a o*ului. /ar in li*itele acestui articol, este su)icient s7 obser07* c7 duhurile sJnt rele &i pot produce r7u. Duhurile rele 6ca ni&te broaKte+ QApoc. @1L@<O sJnt concepute de ase*enea ca )IcJnd r7ul atunci ctnd adun7 )or&ele r7ut7&ii pentru *area b7t7lie )inal7. Ase*enea pasa5e arat7 c7 Jn concep&ia Bibliei rIul nu este i*personal. Maut este condus de Satan &iTaTel cu*e-ist7d)oit&esubordon7te bine%uJ,TnMeriJ. tot aKa e-ista torp=sub$Taon7le iSului. Apari&ia+ )coTSteTe-gata in specia[ NJedtntruparea uit Q*ai ales Jn .ilele de pe ur*7O pentru a se opune lucr7rii lui $ristos. 9s.i d. .e=@@e8 ASATA , =DEM; %gARE, #.M. D/MA. @. "iul lui (8l lonNlarorul 8i co* uitlli dbe Qca. GBL@43 @ clu, @L<SO. SeB8. d1lii lui ., tdpMutat nl*# lor etBlii Dll*, capitala unui district cunoscut sub nu*ele de JaF), titut h AZbil d. , %a 5u,nlbta dMului dinEe 'alestina Ki S Babiloniei. Du*a este localitatea conte*poran7 Du*at-alJandal, iar Jn inscrip&iile regale asiriene Ki habiloniene din secolele al P-lea Ki al 1-lea td.$r. este nu*it7 Adu**atu Qre)erin&e Jn Ebeling Ki MeT8, Rdlld-ton .la Astriologie, t, RA<G, p. <A-4SO. G. Se paie c7 nu*ele este )olosit Jn sens )igurati0 "ntn tinutul de si-dEert, Edon QseirO, hr.o 'ecie ]urt a lui baia QG@L@@,@GO. <. S1 tn luda $1, @sLsGO, idDti)tai de obicei cu localitatea actual7 ed-Do*eh sau ed-Du*ah, la cea @8 lh S9 de !2hon. l*te RFal, h G lnp. G<L<1, s-ar putea s7 )ie Du*a din %uda3 0e.i ZTT u A1<, p. <18. M.A.M. D/M EgE/. Du*ne.eu e-ist7 slE#poate )i cunoscut. Aceste dou7 a)ir*a&ii constituie te*elia Ki inspira&ia oric7rei religii. 'ri*a este o a)ir*a&ie a credin&ei, a doua este o a)ir*a&ie a e-perien&ei. Jn&*cJt. i5iyn&)l hri 'tiTnni0rii r\n e]3tg N_npus7 unei do0ediri Ktiin&i)ice, ea trebuie s7)ie un postulat al credin&ei3 Ki Jntrue)t Du*ne.eu transcenae toat7 crea&ia Sa, el ,8te )i csdot nu i plin reela"a Nle sire. Religia creKtin7 este distinct7 prin )aptul c7 a)ir*7 c7 Du*ne.eu poate )i cunoscut ca un Du*ne.eu personal nu*ai Jn re0ela&ia de Sine din Scripturi. Biblia nujes5gjscnBa pentru a do0edi c7 Du*ne.eu e-ista, ci pentru a-# re0ela Jn acti0it7&ilejSale. Acesta este *oti0ul pentru care re0ela&ia luTTHu*ne.eu Jn Biblie este, prin Jns7Ki natura sa, progresi07 Ki atinge tind18 h %ss crbZ, "iut #ui, tn lu*ina re0ela&iei de Sine tn Scripturi, e-ist7 cJte0a a)ir*a&ii care pot )i )7cute cu pri0ire la Du* ne.eu. %. "iin&a #ui

Du*ne.eu e-ist7 prin Sine. tn ti*p ce crea&ia este dependenta dde El, ETes&eTotal*enteiaaependent =de crea&ie, E"riu nu*ai < are 0iapTci El Jnsu&Teste0Ja&a pentru uni0ersul S7u &i are Jn Sine JnsuKi sursa acelei 0ie&i. %ncI )oarte de0re*e Jn istoria biblica, acest *ister al e-isten&ei lui Du*ne.eu a )ost re0elat lui Moise, Jn pustia de la !oreb, cJnd #-a Jnt/nit pe Du*ne.eu ca un )oc Jntr-un tu)iK QE-od. <LGO. $eea ceeste distincti0 cu55ri0ire la acest )eno*en este c7 6tu)iKul ar<eadKi totuKi nu era rrJstiiitirXucrtJr7cest7lTdauesi)i Jnse*nat pentru Moise c7 )ocul era independS0TSe *ediul Jncon5ur7torL se Jntre&inea singur. AKa eyi3 )iin&a esen&ial7 a5ui Du*ne.eudEl este atsolut indiU pen<enta +deoriceSediu Jn care 0rea s7 se )ac7 cunos-cutT Aceast7 calitete5^)Jin&eT%uTDuninE.eu probabil cii JKi p7KeKte e-pri*area Jn nu*elsd#ui persgnal, 5ab0e,. &i .Jn a Snnarea 5le.5aneiEu5sJnt$e#ceiJnti, adic7, ,5u sJnt $el care e-ist7 prin Sine+ m+E-od. <L@4@. Aceast7 idee a )ost subJn&eleas7 Jn 0edenia lui %saia despre Du*ne.euL 6Du*ne.eul cel 0eKnic, Do*nul a Acut MrSini#e pln,Ltului. El nu oba,2)re, ii ri osteneKte... El d7 t7rie celui obosit si *7reKte puterea celui ce cade Jn leKin+ QJs. 4SLG8-GAO. El este D7t7torul &i toate creaturile Sale sJnt recipientele. $ristos a e-pri*at lucrul acesta cel *ai clar cJnd a spusL,,Dup7 curo Tat7l are 0ia&a Jn Sine, tot aKa a dat Ki "iului s7 aib7 0ia&a Jn Sine+ Q%oan BLG1O. Aceasta )ace ea independen&a 0ie&ii s7 )ie o calitate distincti07 a Du*-ne.eirii. 'retutindeni Ti Scriptur7 Du*ne.eu este re0elat caT.0o*l a tot ce e-isl<dnnsu)leht sauT%eTri-su)ie&it - $reatorul 7 D7t7torul de 0ia&7, singurul care are 0ia&a Jn Sine. %%. atura #ui Jn natura Sa. Du*ne.eu este spirit QduhO pur. #a un stadiu )oarte ti*puriu al re0ela&iei SaJe ca autor al uni0ersului creat, Du*ne.eu este pre.entat ca Spiritul erc a ads lsiE tr h ne,i., c4 a prEds ordine in ha1 Qc2n, @.G,<O, crlrtc a de.0iluit )Ereii dio Sa*aria acest lucru cu pri0ire la Du*ne.eu, ca obiect al Jnchin7rii noastreL ,.r\ii*npPi> psJp duh )spiriti Ki cine se Jnchin7 #ui, trebuie s7 % se Jnchine Jn duh si Jn ade07r=Tloan 4LG4UTlndspa&iul dintre aceste dou7 ahr*a&u e-ista re)eriri )rec0ente la natura lui Du*ne.eu ca spirit pur Ki ca spirit di0in. El este nu*it TTt7l Duhurilor QE0r. @GLAO &i Jnt;ni* )rec0ent e-presia .Dund Du1n8d,i celui 0i,.=, ,n pri0in&a aceasta trebuie sa )ace* distinc&ie Jntre Du*ne.eu Ki creaturile sale spirituale. $Jnd spune* c7 Du*ne.eu este spirit pur, accentua* )aptul c7 El nu 1b h perte Airit Di ln patte Eup, cD 1te *ul, Eieste spirit si*plu )S*)iir*a sau p7r&i Ki acesta este *oti0ul pentru care el nu are o pre.en&7 )i.ic7. $Jnd )eiblia spune ca Du*ne.eu are, urechi *uni Ki pidoare, este o Jncercare de a ne co*unica ideile pe care le co*unic7 aceste p7r&i )i.ice ale o*ului, deoarece daca nu pute* 0orbi despre Du*ne.eu Jn ter*eni )i.ici nu a* putea 0orbi nicicu* despre El. Desigur, lucrul acesta nu las7 s7 se Jn&eleag7 nici o i*per)ec&iune a lul D))id. Spiritul nu eE o )or., de e-irttrri li*itat7 sau restrJns7 d este unitatea per)ect7 a )iin&ei. $Snd spune* c7 Du*ne.eu este spirit in)init, noi trece* cu totul dincolo de s)era e-perien&ei noastre. oi sJnte* li*ita&i Jn ti*p &i spa&iu, Jn cunoaKtere Ki putere. Du*ne.eu este, Jn esen&7, neli*itat Ki orice <B1 D/M EgE/ ele*ent al naturii Sale este neli*itat. %n)initatea #ui in ti*p o nu*i* eternitatea #ui, )a spa&iu o*nipre.en&a $ui, Jn cunoaKtere o*niKnin&a #ui, Jn putere o*nipoMn )a #ui, %n)initatea #ui Jnsea*n7 de ase*enea c7 Du*ne.eu este transcendent )a&a] de uni0ersul S7u. Ea pune accentul pedetaKarea Sade toate creaturile Sale Jntrudt El este Spirit e-istent prin Sine. El nu este Jnchis Jn ceea ce noi nu*i* natur7, ci este Jn7l&at in)init de *ult deasupra ei. $hiar Ki acele pasa5e din Scriptur7 care sublinia.7 *ani)est7rile #ui locale &i te*porale pun accentul de ase*enea pe Jn7l&area Ki o*nipoten&a #ui ca "iin&a e-terioar7 )a&7 de lu*e, $reatorul su0eran &i Judec7torul lu*ii Qc). Js. 4SL@G@n. in aceiaKi ti*p in)initatea lui Du*ne.eu subJn&elege i*anen&e #ui. 'rin aceasta Jn&elege* pre.en&a &i puterea #ui care p7trunde totul Jn crea&ia Sa. p@ nu st7 separat de lu*e, un si*plu spectator al lucr7rii *Jinilor Sale. E% p7trunde totul, tot ce e Jnsu)le&it sau neJnsu)le&it, de la centrul )iec7rui ato* &i din resorturile cele *ai l7untrice ale gJndirii Ki ale 0ie&ii &i senti*entelor, o succesiune continua de catisJe Ki e-)scte. ln po15e c ede ls. BP Di "a,r, rU srsi* ar5ro e-presie a transcenden&ei #ui cJt Ki a i*anen&ei #ui. Jn prunul dintre aceste pasa5e transcenden&a #ui este e-pri*at7 Jn cu0inteleL 6$el 'rea Jnalt, a c7rui locuin&7 este 0e&tuc7 &i al c7rui u*e este S)Jn)=, iar i*anen&a #ui este descris7 prin cu0inteleL 6Eu ... sJnt cu o*ul .drobit Ki s*erit+ QJs. BPL@BO. Jn al doilea pae5, .bd 'el sa ddr]r aheilor din Ar8 #a procla*at pe Du*ne.eul transcendent, 6Du*ne.eu carea )7cut lu*ea &i tot ce este Jn ea ...Do*nul cerului Ki al p7*Jntului, &i nu locuieKte %n te*ple )7cute de rrtJini. El nu este slu5it de *Jini o*eneKti, ca Ki cJnd ar a0ea trebuin&7 de ce0a, El, care d7 tuturor 0ia&a, su)larea KJ toate lucrurile+3 'a0e, a)ir*7 apoi i*anen&a

#ui=dnd spune c7 El 6nu este departe de )iecare di, noi. cici ln E% .F* 0iar,, *is8E si 1inma= Q"aDt. lU @G4, GB, GP, GaO. %%%. $aracterul #ui Du*ne.eu este o )igraaa7. $Jnd spune* aceasta noi a)u*a* ca Du*ne.eu este un agent ra&ional, un agent *oral inteligent, conKtient de Sine, cu o 0oin&7 proprie. Jn calitatea Sa de %nteligen&7 supre*7 El este sursa oric7rei ra&iuni din uni0ers. %ntrurJt creaturile ra&ionale ale lui Du*ne.eu posed7 un caracter indep.ndst Dlseru rebuie s, po.ade u cnder care este di0in atJt Jn transcenden&a cJt si En i*anen&a sa. 9T re0elea.7 un Du*ne.eu personal, atJt Jn ter*enii re0ela&iei de Sine ctt Ki Jn cei ai rela&iei poporului S7u cu El, iar M^ U^t\]T !nr i)i )an crisros &, 0orbit ^ despre Du*ne.eu Jn ter*eni care au sens nu*ai Jn *lanad*ne douI+persoane. Acesta este *oti0ul pentru eare5u&ernalir*a e-isten ta anu*itor c7lit7 &i *in-tiTll lui Du*ne.eu, aKa cu* )ace* cu , A )o )7t J7ri d a clasi)ica atributele di0ine Jn categorii cu* sJnt Mintale Ki Morale, sau $o*unicabile Ki eco*unicabile, Raportate Ki eraportate. Scriptura nu pare s7 spri5ine nici una dintre aceste clasi)ic7ri Ki, Jn orice ca., Du*ne.eu este in)init *ai *are decJt su*a tuturor atributelor Sale. ] u*eie lui Du*ne.eu stat pentru noi dese*narea atributelor #ui &i este se*ni)icati0 )aptul c7 u*ele lui Du*ne.eu sJnt date ta conte-tul ne0oilor poporului S7u. 'rin ur*are, ar p7rea *ai potri0it cu ideea originala a re0ela&iei bibliees7 trat7* )iecare atnbu=t ca o *ani)esta re li lui Du*ne.eu Jn situa&ia u*an7 care a tScut-o 0i.ibila rco*pasiune Jn pre.en&a nenorocirii, Jndelung7 r7bdare in pre.en&a r7ului, Jndurare Jn pre.en&a 0ino07&iei, *il7 Jn pre.en&a poc7in&ei - toate acestea sugerea.7 c7 atributele lui Du*ne.eu dese*nea.7 o rela&ie %n care El intr7 cu cei care sunt c7 au ne0oie de /%. )aptul acesta e-pri*7 tar7 Jndoial7 ade07rul c7 Du*ne.eu, Jn plin7tatea total7 a naturii Sale, este Jn )iecare dintre atributele Sale, aKa JneJt &*atri555&iiuis&e5nai rnare decJral&ul - nu este *ai *ult7 dragoste decJt dreptate, sau *ai *ult7 *il7 decit neprih7nire. Dac7 e-ist7 0reun atribut al lui Du*ne.eu care poate )i recunoscut ca atotcuprin.7tor Ki atotp7trun.Itor, acel atribut este ]s)in&enia #ui, care ti)tblie an*ti cu U ri0ire la aributete ,uiL dr. goste s)Jnt7, co*pasiune s)Jnt7, Jn&elepciune s)Jnt7. %9. 9oin&a #ui Du*ne.eu este su0eran. Aceasta Jnsea*n7 c7 El Jntoc*e)Z planuile sale Bi rl l2 drc [a hdeDlinire ta ti*pul hot7rJt de El &i ta *odul hot7rit de E# Aceasta este o e-presie a inteligen&ei, puterii &i Jn&elepciunii Sale supre*e, Jnsea*n7 c7 0oin&a lui Du*ne.eu nu este arbitrar7, ei ac&ionea.7 Jn ar*onie co*plet7 cu caracterul #ui. Este e-pri*area puterii Ki bun7t7&ii #ui si de aceea este scopul supre* al oric7rei e-isten&e, = E-iste, h,B, o dislincli2 tnre bia lui D=ld2au .are pRrie c .r bebli sa tscn si hi. #ui care deter*in7 ce 0o* )ace. Ast)el, teologii )ac distinc&ie Jntre 0oia hot7rJtoare QJn engl. decreti0e F))lO a lui Du*ne.eu, prin care El decretea.7 ceea ce ur*ea.7 s7 aib7 loc, Ki 0oia po0I&uitoure QJn engl. precepti0e Fi-l. prin 2re El plEn. 8turitor Sale d.torine care le re0in. 9bia hotar)toare este J*plinit7 Jntotdeauna, tn ti*p ce 0oia po0I&uitoare este nesocotit7 adesea. crd re gindin la dotu5n su(nni a 0oii di05re ca )iind te*eiul )inal pentru tot ce se tatJ*pl7 - )ie prin cau.are acti07, )ie prin per*isiune pasi07 - noi recunoaKte* distinc&ia dintre 0oia acti07 a lui Du*ne.eu Ki 0oia #ui care per*ite Qper*isi07O. Ast)el, intrarea p7catului Jn lu*e trebuie s7 )ie atribuit7 0oii per*isi0e a Jui Du*ne.eu, tatrucJt p7catul este o contra.icere a s)in&eniei Ki bun7t7&ii #ui. 'rin ur*ar7, e.U&is&7 un do-*eniu Jn care 0oia lui Du*ne.eu de a ac&iona este Nlo*inanta Ki un do*eniu Jn care libert7&5To*ului i se acord7 per*isiunea sa ac&ione.e. Biblia pre.int7 a-*Jndou7 aceste do*enii Jn ac&iune. %deea care str7bate br 0T 1b ide. t2 care a ihtel1-o ebu. eadne&arL 6El )ace ce 0rea cu oastea cerurilor Ki cu locuitorii p7*Jntului, Ki ni*eni nu poate s7 stea J*po Ei0. hini2i #ui, n5ci s7-% .ic7L ,,$e h.iU+ QDanj 4L<BO, Jn T JnrJlni* un e-e*plu i*presionant de 0oie di0in7 c7reia i se opune necredin&a u*ana, arunci cJnd $ris-tos a .ctit sr5ghl Seu shs5etor .u Eri0ile ta reru. sali*L 6De cJte ori a* 0rut s7 strJng pe copiii t7i cu* JKi str)nge g7ina puii sub aripi, Ki n-ai 0rutt+ VMat. G<L<PO. $u toate acestea, su0eranitatea lui Du*ne.eu garantea.7 c7 orice lucru 0a )i adus sub stSpJnire pentru a slu5i scopul #ui etern Ki c7 cererea lui $ristosL 6"ac7-Be 0oia Ta, precu* Jn cer Ki pe p7*Jnt+, 0a pri*i r%sD: in ele din u)ia. Este ad20erat cn nu putd Roncitia suFania tea lui Du*ne.eu Ki responsabilitatea o*ului, deoa<SP D%=M EgE/ )M`9c rece noi nu Jn&elege* natura cunoaKterii di0ine Ki nu Jn&elege* toate legile care gu0ernea.7 conduita u*an7. Biblia ne Jn0a&7 pe tot parcursul ei c7 Jntreaga 0ia&7 este trIit7 Jn 0oia sus&in7toare a lui

Du*ne.eu Jn care 6a0e* 0ia&a, *iKcarea Ki )iin&a+, Ki dup7 cu* piK75e5,epte5iber7jtojaerjKij)5e5te,e este liber %n *are. tot asa o*ul areade07rata sa libertate Jn 0oia lui Du*ne.eu care [LHTciLeat pentru Sine. 9. Sub.isten&a #ui Jn 0ia&a Sa esen&ial7 Du*ne.eu este o co*uniune. 'rcbabil c, ac1ra 1te 8lalia supE*.V a lui D*ne.eu dat7 Jn ScripturiL c7 0ia&a lui Du*ne.eu este etern7 Jn Sine ca o co*uniune a trei persoane egale Ki dZt5)te, Tatll, "iul si Duln,, ] d rn relatia sa D crea&ia *oral7 Du*ne.eu a e-tins pentru ele co*u niunea care era Jn esen&7 a Sa. 'robabil c7 a* putea g7si aceast7 idee Jn cu0intele di0ine care e-pri*7 0oin&a deliberata de a-@ crea pe c*L 6S7 )ace* o* dup7 chipul ostru Ki dup7 ase*7narea oastr7+-aceasta a )ost o e-presie a 0oii lui Du*ne.eu nu nu*ai de a Se re0el. " Sire in calitate de onFil)t, ci ite a )ace 0ia&a aceea de co*uniune accesibil7 pentru creaturile *orale create dup7 chipul #ui Ki echipate ca s7 ] bll.F de D. Esre ade0dEt cV prin pEcttuie *ul a pierdut cp8itatea 1B re bE: d2 8nu niunea aceea s)untI, dar Jn acelaKi ti*p este ade07rat ca Dll*e.u a htentio*t sg )a., poribil, 2burarea et. De )apt, .=a re*ar c, ac1ta a )ost, ,rcbabil, scopul ulti* al r7scu*p7r7rii, re0elarea lui Du*ne.eu Jn Trei 'ersoane care ac&ionea.7 pentru restaurarea noastr7, Jn dragostea care alege Ki care ne-a re0endicat, Jn dragostea r7scu*p7r7toare care nea eliberat Ki Jn dragostea regeneratoare care ne-a creat dh no, pentru .dui*a cu El. eT)l nA%E.O 0t. '.tetnltt2. lol Dtll*c.a Jntrudt Du*ne.eu este o 'ersoan7, El poate intra Jntr-o rela&ie personal7 Ki cea *ai inti*7 Ki *ai tandr7 dind2 ele 1te a8de W Tat,. crisrd a lolosit Wc2l Mi adesea acest nu*e pentru Du*neieu, iar Jn teologie este nu*ele re.er0at Jn special pentru pri*a 'ersoana a Trinit7&ii, E-ist7 patru tipuri de rela&ii Jn care cu-0Jntul TItI este aplicat lui Du*ne.eu Jn Scriptur7. 'ute* 0orbi despre 'aternitatea creatoare Rela&ia )unda*ental7 dintre Du*ne.eu Ki o*ul pe care @-a )ecut dupa chipd Ai a"nenarea sa ls5 grs2ie ila trarea cea *ai deplin7 Ki cea *ai potri0it7 Jn rela&ia natural7 care i*plic7 darul 0ie&ii. $Jnd Maleahi chea*7 poporul la credincioKie )a&7 de Du*ne.eu Ki la respect unul )a&7 de altul, Jntreab7L 6 -a0e* to&i un singur T)ct7U u ne-a )7cut un singur Du*ne.euU+ $Mal. GL@SO. %saia, Jntr-o rug7*inte ca Du*ne.eu s7 nu pdrS,8s.e p2 poporul Sr,, sbig] ,p8nne Tr eKti Tat7l nostru3 noi sJnte* lutul Ki @Ri eKti olarul3 sJnte*eu to&ii lucrarea rnJinilor TTle+ QJs. 14L8O. Dar rela&ia aceasta se aplic7 Jn *od special ia natura sDirituall a otului, h Erei Dlrl8.4 1re nFir 6Tat7l duhurilor+ Q@GLAO iar Jn u*eri 6Du*ne.eul duluilor oncArui hp+ Q@1LGGO. clnd '.0e, a pr dicst ln A"png .l a tolosit aet a8*dt pe.,u a doFNli i"tioclitat2 lrchintii Q*ailor la idol de le* Di piaEai 2l a citar dindn poe.ie a lui Araa $$7ct sJnte* din nea*ul #ui+O pentru a ar7ta c7 o*ul este o creatur7 a lui Du*ne.eu. 'rin ur*are, )aptul c7 o*ul este o )7ptur7 creat7 este analog cu 'aternitatea general7 a lui Du*ne.eu. "7r7 Tal7l-$reator nu ar eairb 2noi tu ar e-ista tanilia on1irii, E-ist7 'aternitatea teocratic7. Aceasta esterelapa lui Du*ne.eu cu poporul leg7*Jntului S7u, %srael, JntrucJt este indicat7 o rela&ie colecti07 Ki nu una personal7, %srael - Jn calitate de popor al leg7*Jntului a )ost 1ptd lui Dlll8a Wi a )ost ch2Mt sn recunoasc7 Ki s7 r7spund7 la aceast7 rela&ie )ilial7L +Da.t slnt Tdt,. ude 1te cist8 c)t Mi ] .,0ineU+ QMal. @L1O. Dar JntrucJt rela&ia stabilit7 prin leg7*Jnt a )ost r7scu*p7r7toare Jn se*ni)ica&ia ei spiritual7, ea poate )i pri0it7 ca o pre0estire a re0ela&iei T despre 'aternitatea di0in7. E-ist7 apoi 'aternitatea generatoare. Aceasta a-par&ine Jn e-clusi0itate celei de-a doua 'ersoane a Trinit7&ii, nu*it7 "iul lui Du*ne.eu, singurul "iu n7scut. lrin /5*, ei. o relarie uicn si nu rebuie aplicat7 la orice creatur7 de rind. $Jnd a )ost pe p7*Jnt, $ristos a 0orbit adesea despre rela&ia aceasta 8e % s aplica in nod s,eci1@. D/*28 Da Talil seu prin <2ne* eteh,V, c2 ce e-prinl o rclalie esen&ial7 si ate*poral7 care transcende capacitatea n1trB dR. a i4elege. Est2 ]*idcati0 )apt cS %ss, ln l dllM datL celor Doisrrere, nu a lolcit Y niciodat7 ter*enul 6Tat7l nostru+, inclu.Jndu-Se pe Sine al7turi de ei Jn s)era de aplicare a cu0Jntului. %n *esa5ul Jn0ierii trans*is prin M7ria El a indicat dou7 rela&ii distincteL 6Tat7l Meu Ki Tat7l 0ostru+ Q%oan GSL@PO, dar cele dou.% relali si.t lD+te tn"roe tr aKa )el JneJt pri*a de0ine te*eiul pentru a doua. "ilialia #ui - dEi la u ni02r c, t1nn uic , a )ost bn.a )ilia&iei ucenicilor. E-ist7 de ase*enea 'aternitatea adopti0i Aceasta este rela&ia r7scu*p7r7toare care apar&ine tuturor credincioKilor Ki, Jn conte-tul *Jntuirii, este pri0it7 sub doua aspecteL aspectul po.i&iei Jn $ristos, si aspectul lucr7rii regeneratoare a Duhului S)Jnt Jn eJ. Aceast7 rela&ie cu Du*ne.eu este )unda*entala pentru to&i cr2dincio)ii .ta t* le anintDte 'arel cedincio)ilo, din Zalatia3 6$7ci to&i sJnte&i )ii ai lui Du*ne.eu, prin cEdin,. Jn $ristos %sE+ Qcal. <LG1O. in 8arte ui" 0ie cu $ristos ei sJnt adopta&i Jn )a*ilia lui Du*ne.eu Ki de0in supuKi lucr7rii regeneratoare a Duhului care le con)erS natura de copiiL unul este aspectul obiecti0, cel7lalt este aspectul subiecti0. Datorit7 po.i&iei lor rci f,rin 5ur5)icarcO ]. a relatiei noi Qprir adopra)tl cu Du*ne.eu Tat7l Jn $ristos, ei de0in p7rtaKi naturii di0ine Ki sJnt n7scu&i Jn )a*ilia lui Du*ne.eu. %oan a ar7tat li*pede lucrul acesta Jn pri*ul capitol al E0an Ahe/ei s.le ,,)tt8r elor 8 #au prinig adic, celor ce 8d ln uele #ui, le-a dat Nlrcptut s.d se ract copii ai lui D8u5 nseuW

nu din rl4ge, n#i dh Fia )tii loi nici di. rcla 8uui o)r ci din Dutreo+ fdn r.rG,@<O. in )eld ac1ra lor liratr acordat r8ie pri0ilegiile care apar&in acelei rela&ii )ilialeL re.ultatul 1te ca ,dacB slnt1 8pii sinten ei hoDrenitorl= QRo*. 8L@PO. "s2 dar ci in0)tatF lui crisrc d1Sre 'ater n5Eea lui Dln8u linitea.L relalE la ei )tain. cio)i. , ni s spu2 ni.lieri cA El ar 1 ,,1upu c, aceast7 rela&ie e-ist7 Jntre Du*ne.eu Ki necredincioKi. u ni se d7 nici o indica&ie despre 'aternitatea r7scu*p7r7toare a lui Du*ne.eu pentru to&i oa*enii, ci $ristos le-a spus direct e0reilor 0icleniL 69oi a0e&i de rar, p2 diarchl+ S* <L44O, <B8 DeKi Jn aceast7 rela&ie de Tat7 T scoate Jn relie) cele *ai tandre aspecte ale caracterului lui Du* ne.euL dragostea #ui, credincioKia #ui, gri5a #ui 0eghetoare, Jn acelaKi ti*p scoate Jn relie) responsabilitatea noastr7 de a ar7ta lui Du*ne.eu respectul, Jncrederea si ascultarea Jn dragoste pe care copiii le datorea.7 unui tat7. $ristos nu ne-a Jn07&at sa ne rug7* doar 6Tat7l nostru+, d 6Tat7l nostru care eKti Jn ceruri+, htiplrind 1tt2l i, noi Epet g *ilinl,. l%l%locRA"E. T. J, craF)ora, %hd larhanood o) Zod, @8183 J. ;rr, The $hr(aan 9ieF o) Zod and the :orld, JAS83 A. S. 'ringle-'attlson, TTie %dea o) Zod, lA@P3Z.:.\,BibticalTheology, @A483 !.Ba0inc(, The DTtbe o) $od @As@3 J. , 'ac(e,, XnoFur 1S4 @AP<3 J. Scn.ide,, $. BrcFrR J. Sra))ord :rieht. tr %D TT G, p. 11-AS3 !. Mein(necht &. a. Jn TD T <, p. 1B.@G<R.A.". D/M EgE/, /ME#E #/%. chd ehine* Nt)erite nu*e, riduri Ki descrieri ale lui Du*ne.eu Jn 9T JntJlni* trei cu0inte de i*portan&a )unda*ental7 - =HJ, +=toht* &i lah0e( Q%eho0aO, Este necesar de la bun lne'W sa h"leSln ]1ul lor indi0idual si retaria dintre ele. %. u*ele de ba.7 a. El El Q+SO, tradus 6Du*ne.eu+ sau 6du*ne.eu+, are )or-tne Jnrudite Jn alte li*bi se*itice Ki Jnsea*n7 un du*ne.eu Jn sensul cel *ai larg al cu0Jntului, )ie c7 este ade07rat, )ie c7 este )als, sau chiar o i*agine care este tratat7 ca un du*ne.eu QZen. <S3GO. Datorit7 acestui caracter general este asociat adesea cu un ad5di0 "u pr2di2r de)iniior. D2 Dehdl, tn Deut. sLA cirinL =ED Do*ul Qlah0eO, Dllll)t.ul Q(rohrnO t7u, sJnt un Du*ne.eu Qt<O gelos+, Jar Jn Zen. <@L@< cittpL6EusJnt Du*ne.eul QtJO din Betel+. Jn t7bli&ele de la Ras Sha*ra, JnsI, El este un substanti0 propriu, nu*ele 6Du*ne.eului supre*+ canaanit, al c7rui )iu era Baal. 'luralul de la =el este +loht*, Ki eJnd este )olosit ca plural este tradus 6du*ne.ei+ Q0e.i sec&iunea de *ai 5osO. Acestea pot )i si*ple i*agini, Je* si pi.tiB+ rD2ur 4LG<O su tiinlele *giDre pe ore le repE.hrs QDeui. @GLGO. b. Elion, B Elion =El =dy1n, 6Du*ne.eul $el 'rea Jnalt+, era titlul lui DF.eu 2re a p.inir ilchiE2a lui Melh5]de Q0e.i *ai 5osO. =EtyIn este Jnt/*=t Jn u*. G4L@1 Ki Jn alt7 parte. Jn 's. PL@P este g7sit Jn co*bina&ie cu lah0e, ia, ri 'r @<L@< 1ie paralel. R,1Gi de a]nenaa D<n. PLGG, GB pentru pluralul ara*aic =dyIntn3 Jn alt7 parte, Jn ara*aica )olosit7 de Daniel, echi0alentul ter*enului ebraic =elyIn este =illSy7 Qde e-. 4L@P, PLGBO. c. Elahi* Dei 1t2 o lo*n d2 plural Qet-o,tlnO, Elohin poate 1 tratat ca un singular, Ki Jn acest ca. Jnsea*n7 di0i nitatea supre*7 unic7, iar Jn traducere este 6Du*ne.eu+. #a )elea Ki echi0alentul engle. QKi ro*InescO, din p8at de Fd2ci gla*ricat Bre u subcEnti0 co*un Ki co*unica ideea de tot ce apar&ine concep tului de du*eire, in con*sr cu o*d Q s, Gi. D/M EgE/, /ME#E #/% @AO Ki alte )iin&e create. Este adec0at pentru rela&iile cos*ice Ki rela&iile generale QZen. @L@O, deoarece e-ist7 un singur Du*ne.eu supre* Ki ade07rat, Ki El este o peeana3 ] aprcpie d2 2a)tru@ uui slbs2nti0 propriu, )7r7 s7 piard7 calitatea abstract7 Ki conceptual7. d. Eloah Acest cu0Jnt Q\cloa(O este o )or*7 de singular de la =c`ohTn Ki are acelaKi Jn&eles ca Ki -el. Jn 9T este Jnt/nit *ai ales Jn poe.ii Qde e-. Deut. <GL@B,@P3 este JntJlnit cel *ai )rec0ent Jn %o0O. "or*a ara*aica corespun.7toare este ==Eh, e. le(o0a $uiintul eb# ldhye ste iadc de obi.ei,,Do*u[. S, traducerile engl 6the #;RD+ Q6D;M /#+O, cu *a5uscdeO Ai nrE.i reho0a. origin2 .c1 i rlre ere ur*7toareaL te-tul original ebr. nu a0ea 0ocale3 cu tinpur btra<raM C!Fn> a )1t ))iid8ti prea sacr7 pentru a )i pronun&at73 de aceea a )ost Jnlocuit7 la .itir cu tD"nai Q,,Do*ul *u.O, ia. 8alel2 din acest cu0Jnt au )ost co*binate cu consoanele C!:! pentu a da Jeh8a+, o )orde cd2 a )ct argari p2ntu pdtu date la tnceputul eolului al tGt4 d.$r. 'ronun&ia lah0e este indicat7 prin transcrierea n*elui in Br1cE ln Wrie.ile cB,tire 02.hi, )lb )oru iaoue Q$le*ent din Ale-andriaO sau iabe QTheodoret3 Jn 0re*ea aceea litera gr. b era pronun&at7 ca Ki 0O. Este cert c7 nu*ele este legat de 0erbul ebr. h7yI, 6a )i+, sau cu o 0ariant7 Ki o )or*7 *ai 0eche a r7d7cinii, )iEF4 Totui, n trlebuie ln0it ca u dpet inp2rte. ti0 al 0erbului3 con5ugarea !iph=!, singura din care ar

purea t8 parr2 aeatre )or*e, nu 1te diErE pe)tu acest 0erb3 iar )or*a i*per)ec ti07 a con5ug7rii fal nu pute a(a 8la d # priM sibbt. %ahre ebui2 considerat ca un substanti0, Jn care r7d7cina hFh este precedat7 de pre)i-ul y mredat Jn @. ro*. prin ` - n. dad,l. Rt.i #. !8hler si : BaM"anner, idicon =n 9eteris Testa*enti #i)croJ, @AB8, p, <18 K.ur*.3 de .senenea, #. Mchler, 9on !.braitch.n #Di(on, @ABS, p. @P K.ur*. Strict 0orbind, %ah0e este singurul 6nu*e+ al lui Du*ne.eu. Jn Zenesa ori de cJte ori cu0Jntul iero Q=nl8O 1te a]iar cu "iinla di0inr, n*2le acela este lah0e. $Jnd A0raa* sau %saac au construit un al tar ei au hh2*l l*2le lui lahre. Qce,, @GLa3 @<L45 G1LGBO. Jn particular, %ah0e a )ost Du*ne.eul 'atriarhilor "i .iti* d1pE ,Jahre Dtl*e8ul QElohinO lu5 A. *an+ Ai apoi al lui (ec, i.r in )iral ,Jah8, Dhne.eul lui A0raa*, Du*ne.eul lui %saac Ki Du*ne.eul lu5 laco0=L Elohi* spu2 dspre tahrehL ,A.18 1re *ele Meu p.nh tord2l*. QE-oN%, <rtsOj prir ur*are, spre deosebire de Elohi*, lah0e este un subsiantr propriu, nu*ele uei '*anD ctiar dac, ace 'Elsna 1ie di0iri, $. .tr", are u 2dru id*logic propnu . il preinti p. Du)ureu ca per soan7 Ki Jn )elul acesta Jl aduce Jn rela&ie cu a,te p2rnalirsli,W cu oa*enii % aprcpie p2 Dl*eEu de on W El brb1te cu 'adiUrh5i c si cu nisi2 prieteni. /n stu.liu al t2*enllui .,rM2. in F arat, e e*i)icaie bDat% a8.@ el p2nrru e*i. uele nu ate o si*pl, eticherB ci "p8irtE p2MnLtitare real7 a celui care-@ poart7. u*ele poate )i deri0at de <SA D/M EgE/, %>/ME%J #/% la J*pre5urIiile naKterii cui0a QZen. BLGAO sau poate re)lecta caracterul o*ului QZen. GPL<1O, iar cJnd un o* JKi pune 6nu*ele+ pe un lucru sau pe o alt7 persoan7. #ucrul sau persoana aceea Jntr7 sub in)luen&a &i protec&ia lui. ). %ah0e Elohi* Aceste dou7 cu0inte SJnt co*binate Jn nara&iunea din Zen. GL4 -<LG4, deKi Jn discu&ia dintre E0a Ki Karpe este )olosit nu*ai 6Elohi*+. Dac7 nara&iunea cu pri0ire la Eden a )ost Jnrudit7 cu o po0estire su*erian7 original7, aceasta ar )i putut )i adus7 de A0raa* din /r Ki ast)el ar )i posibil s7 e-plic7* )olosirea di)erit7 a ter*enilor Jn aceste dou7 capitole, Jn co*para&ie cu cele care le preced sau care ur*ea.7 dup7 ele. g. #eg7tura dintre El, Elohi* Ki %ah0e Acu* sJnte* preg7ti&i sa e-a*in7* *odul Jn caie aceste trei cu0inte se asea*7n7 sau se deosebesc Jn )olosirea lor. DeKi e-ist7 ca.uri Jn care oricare dintre ele poate )i )olosit cu re)erire la Du*ne.eu, ele nu sJnt nicidecu* identice sau echi0alente. Jn relatarea din Zen. @4 care este considerat7 acu* de *ul&i c7 o)er7 o i*agine corect7 a situa&iei din pri*a parte a *ileniului al G-lea J.d.$r., citi* cI A0raa* @-a Jnt)lnit pe Melhisedec, preotul lui el =elyIn, 6Du*ne.eul $el 'reaJnalt+. Aici a0e* nu*ele sau titlul pe care Melhisedec Jl d7dea .eit7&ii la care se Jnchina el. Este clar cS ar )i greKit s7 pune* 6Elohi*+ sau6%ah0e+ Jn loc de ]< =ely7n QZen. @4L HSO, Melhisedec @-a binecu0Jntat pe A0raa* Jn nu*ele lui +el =ely7n, 6"7c7torul cerului Ki al para)atului+, identi)icJndu-@ Jn )elul acesta pe =el dldn e )iind Dul*eul 1up* Qcn. %4LrA-GSO. Re<lie SodoZi i.a o#rir lui Ah* u dd pe care acesta @-a re)u.at, ridieJndu-Ki *ina spre lah0eh, $T =dyInO, 6"7c7torui cerului Ki al p7*Jntului+ Q@4L GGO. El 0rea s7 spun7 prin aceasta c7 Ki el se Jnchin7 Du*ne.eului supre*, acelaKi Du*ne.eu Vpentru c7 e-ist7 unul singurO, dar cS El Jl cunoaKte sub nu*ele de 6%ah0e+. QlAXKiS'o*it`a)i0e)t Jn Zen. @4LGG.O 'ute* dta u dr e-1pl@, =l $n. GPLGS, ctrd laco0 p@ JnKeal7 pe tat7l s7u cu cu0inteleL 6'entru c7 %ah0e, Du*ne.eul QElohi*O t7u, *i-a dat i.bJnd7+. A)ir*a&ia nu ar a0ea nici un sens dac7 a* schi*ba Jntre ei ter*enii 6%ah0e+ &i 6Elohi*+. %ah0e es te nu*ele Du*ne.eului QElohi*O supre* la care se Jnchina tat7l lui laco0. %%. Re0ela&ia dat7 %ul Moise Re0ela&ia dat7 lui Moise la rugul aprins este unul dinh. inidetde cele Mi i.bir8re ri Mi 8 ins, toare din istorisirea biblic7. Dup7 cu0intele de introducere, Du*ne.eu Se pre.int7 pe Sine ast)elL 6Eu sJnt Du*ne.eul QElohi*O tat7lui tiu+ QE-od. <L1O. Aceasta presupune i*ediat c7 Moise cunoKtea nu*ele Du*ne.eului tat7lui s7u. $Jnd Du*ne.eu anun&7 scopul S7u d2 a i.bl0i " %srrel Urin )rle %=n Moi3, e3ta e.it7 Ki Jncepe s7 se scu.e. El spuneL .....$Jnd ... copiii lui %srael ... *7 0or JntrebaL $are Q*ahO este u*ele #uiU $e le 0oi r7spurrl2U+ QErod. <L@<O. Modul obi"rit de . d]. uiE sIKi spun7 nu*ele se )ace prin )olosirea pronu*elui *t3 )olosirea pronu*elui *ah cere un r7spuns *ai a*plu, care d7 sensul $$eU+O sau esen&a nu*elui. Aceasta ne a5ut7 s7 e-plic7* r7spunsul, anu*eL 6E/ SH T $E# $E SH T@ $ehyeh ++Ser =ehyehO. ?i El a spusL 6R)ei r7spunde copiilor lui %srael ast)elL $el ce Se nu*eKte E/ SH T *-a tri*is la 0oi+ QE-od. <L@4O. 'rin aceasta Moise nu a Hn&eles c7 Du*ne.eu ar anun&a un nu*e nou Ki nici nu ni se spune c7 este un ,inu*e+3 este doar sensul intrinsec al nu*elui pe care Moise ti cunoKtea de5a. A0e* aici un 5oc

de cu0inteL 6%ah0e+ estetraducereater*enului =ehyeh. M.BubertraduceL 6Eu 0oi )i a&a cu* 0oi )i+ &i de.0olt7 e-presia ca o pro*isiune a puterii pre.entei per*anente a lui Du*ne.eu al7turi de eiJn cursul i.b70irii QMoses, p. <A-BBO. "aptul c7 Jn&elesul co*unicat este ce0a de genul acesta, deKi sun7 enig*atic Jn li*ba noastr7, este ar7tat de ceea ce ur*ea.7L Jah0e QDo*nulO, Du*ne.eul p7rin&ilor 0o&tri, Du*ne.eul lui A0raa*, Du*ne.eul lui %saac Ki Du*ne.eul lui laco0, *-a tri*is la 0oi. AcB 18 u*ele M.u pentsu 0lrnicn` Q0. @BO. Jn&elesul si con&inutul deplin al nu*elui 0ine la Jncep,t3 apoi l>8., nTele pbpriuj.i.. tr%. %ltcrUierer tDtutd. >lr Erodul 1,G.< Dup7 Jntoarcerea %ui Moise Jn Egipt, %ah0e i-a dat alte instruc&iuni cu pri0ire la *odul Jn care s7 trate.e cu "araon Ki cu poporul s7uL 6Eu sJnt D;M /# Q%ah0eO+, a spus El. 6Eu M-a* ar7tat lui A0raa*, lui %saac Ki lui laco0, ca Du*ne.eul $el Atotputernic $el JaddayO3 dar n-a* )ost cunoscut de ei sub u*ele Meu, ca D;M /#, V%ah0eO+ QE-od. 1L<O. Re0etatia tui Fihe. ddt, ,aEiarhrtor, r. eupar cu pro*isiuni ce )7ceau parte dintr-un 0iitor Jndep7rtat3 era necesar ca ei s7 aib7 garan&ia c7 El, %ah0e, era un Du*ne.eu Q=elO Jn stare Qun sens posibil al ter*enului SaddayO s7 le dea o J*plinire. Re0ela&ia de la rugul aprins a )ost *ai *are &i *ai inti*7, iar puterea lui Du*ne.eu Ki pre.en&a #ui direct7 Ki continu7 cu ei erau cuprinse )a nu*ele )a*iliar %ah0e. 'rin ur*are, 6Eu sJnt %ah0e, Du*ne.eul t7u+ QE-od. 1LPO le d7 tuturor garan&ia de care au ne0oie pentru a J*plini planul #ui, le garantea.7 pre.en&a Ki puterea #ui. Du*ne.eu Sa t2rel2t " Sire patrlrrhilor 8 Du*ne.eul Atotputernic QrG =SaddayO, ini&iind Ki Jnt7rind legl*Shtul cu ei, c`. Zen. @PL@3 <BL@@3 48L< Y pasa5e care, la )el ca Ki E-od. 1L@-1, sJnt atribuite preotului narator Jn ipote.a docu*entar7 larg acceptat, %9. u*e speci)ice care con&in El sau %eho0a a. =E# =;t7* A0raa* a plantat un ta*arisc la BeerKeba Ki 6a che*at acolo ,8#e lui `on02, d ada Qco. G@L<<O. Aici 6%ah0e+ este nu*ele, ur*at de o descriereL 6Du*ne.eul cel 0eKnic+. R M. $ross a atras aten&ia asupra )or*ei originale a acestui nu*e Y V=at dhu-=1la*iO, 6Du*ne.eul eternit7&ii+ Qc). :. ". Albright Jn B; @P, @A1S, p. G4GO. b. +El =Etohihrael $Jnd %aco0 a a5uns la Sihe*, a cu*p7rat o bucat7 de p7*Jnt, a ridicat un altar &i @-a nu*it +el Mto(iCpr7=S QZen. <<LGSO, 6Du*ne.eu QSO este Du*ne.eul Q+)c-)c)rnO M %srael+. El a co*e*orat Jn )elul acesta JntS-nirea recent7 cu Jngerul la locul pe care el @-a nu*it 'eniel Qp=nl-=el, 6)a&alui Du*ne.eu+, Zen. <GL<SO, Jn <1S )elul acesta el accep&i nu*ele s7u 6israel+ &i se Jnchin7 lui Du*ne.eu. c leho0a-iire Jn. $ea. GG, rJnd Jngerul Do*nului a indicat spre un berbec de 5ert)7 in locul lui %saae, A0raa* a dat locului acela nu*ele lah0e yir=eh, 6Do*nul poart7 de gri57+ Q0. 8.@4O. d. leho0a-nissi Jntr-un *od oarecu* ase*7n7tor, dup7 Jn)nngerea a*aleci&ilor, Moise a ridicat un altar Ki @-a nuntit lah0e nissJ, 6D;M /# este steagul *eu+ QE-od. @PL@BO. Acestea, Jns7, nu sJnt nu*e ale %ui Du*ne.eu ci doar nu*e co*e*orati0e pentru anu*ite e0eni*ente, e. leho0a-Kdo* Acesta este nu*ele dat de Zhedeon altarului pe care @-a ridicat la ;)ra, lah0e Sala*, 6Do*nul este 'ace+ QJud. 1LG4O, `. leho0a-&idchenu Acesta este nu*ele sub care a0ea s7 )ie cunoscut Mesia, )ah0e sidDenf, 6Do*nul este neprinSiu=rea noastr7+ $ler. G<L13 <<L@1O, spre deosebire de ulti*ul rege al lui %uda, care a purtat Jn *od ne0rednic nu*ele gedechia QsidDiy7hd, 6lah0e este neprih7nit+O. g. leho0a-Kania Acesta este nu*ele dat cera&ii Jn 0edenia lui E.echiel, lah0e Ja**7, 6Do*nul este acolo+ QE.ec. 48L<BO. )t. Do*nul oKtirilor Spre deosebire de nu*ele precedente, lah0e s=b7=I&, 6Do*nul oKtirilor+, este un titlu di0in. u apare Jn 'entateuh3 apare pentru pri*a oar7 Jn < Suta. @L<, ca nu*ele sub care Du*ne.eu pri*ea Jnchinare la Silo. A )ost )olosit de Da0id cJnd @-a Jn)runtat pe )ilistean Q@ Sa*. @PL4BO3 Da0id Jl )oloseKte din nou la punctul cul*inant al cJnt7rii de biruin&7 Q's. G4L@SO. Este )olosit )rec0ent de pro)eri Qde 88 ori Jn lere*iaO &i este )olosit pentru a-# ar7ta pe lah0e ca Sal0ator Ki 'rotector al poporului S7u Jn orice 0re*e Q's. 41LP,@@O. Este posibil ca ter*enii, 6oKtiri+ s7 se )i re)erit la Jnceput la ar*ata lui %srael, ca Jn @ Sa*. @PL4B, dar a a5uns curJnd s7 includ7 toate )or&ele cereKti, gata s7 J*plineasc7 porunca Do*nului. i- Donnul, Dunneul lui (ruel Acest titlu Q.lah0e =eQoPip )tr7eJO este JntJlnit de5a tn cJntarea DeboreJ QJud.

BL<O Ki este )olosit )rec0ent de pro)e&i Qde e-. Js. @PL13 ^e), GLAO. "ace parte din aceeaKi categorie cu 6Du*ne.eu, lui A0raa*, )saac Ki laco0+. tn 's. BALB Q..Doa*ne, Du*ne.eul oKtirilor, Du*ne.eul lui %srael+O este co*binat cu titlul precedent. `. S)huul lui %srael Acest titlu QN)dIJ ,sr7+elO este un titlu )a0orit Jn %saia QdeGAori-@L4, etc.O,atJt* pri*a cJr si*ultana parte a cIrtii, Jn %ere*ta Ki Jn 'sal*i. /n titlu oarecu* si*ilar cu acesta este 6'uternicul lui %srael+ Q=+TTJs)7=<, Js. @LG4, etcO3 ele ase*enea, 6Sla0a Qbiruin&aO lui %srael+ Qnesa( tsraS, @ Sa*. @BLGAO, )olosit de Sa*uel. Jt, $ei )*b7trtnit de .ile Aceasta este descrierea Qara*. =att)D yd*tnO dat7 de Daniel, care Jl .ugr70eKte pe Du*ne.eu pe tronul S<u de 5udecata, 5udecJnd i*periile *ari ale lu*ii QDan. D/R%R%#E A)TER%% PLA, @<, GGO. nlrane] cu tidut ,,$et prdiratr. Qara*, =i/IyI, =dyIntn. 0. @8, GG, GB, GPO. ats/ocRAUZ. : e Abriahg ydhFeh aad the $odi o)$anaan, @A183 A. Alt, +The $od o) the "a-thers+, Jn Essays on ;T !istoiy and !digi0n, @A11, p. @-PP3 ". M. $ross, 6CahFeh and the Zod o) the 'atriarchs+, !TR BB,@A1G, p. GGB-GBA3 ;. Eiss)eldt, 6E% and yanleh-, Jss %,@AB1, p. GB.<P5 c. % Maite @nG Boo( o) h. #.F. @ABP. p. <P-4P5 J. A+ MotF3. %r2 Re0elalion o) the Di0ine a*e, @ABA3 A. Murtonen, A 'tlilological and #iterary Treatise on the Di0ine a*es =el, =etoah, =elohJta and =9ahFeh, @ABG. $,T.M. ". B D/M EgT/ E$/ ;S$/% Qsr. drnaro *1O. u ,apt. @PLGr p.0e5 ] re)sa ta dedrc3ria de pe un al tar din AtenaL 6/nui Du*ne.eu necunoscut+, si Jsi ba.eaa7 pe aceast7 idee cu0Jntarea din=Areopag. 'ausanias QDescriptian o) Zreece, @. @.4O spirae c7 Jn Atena e-ista ,.altare ale unor .ei nu*i&i necunoscu&i+, iar 'hilostratus Q#i)e o)Apollonius o)Tyanna, 1. <. BO 0orbeKte de ase*enea despre 6altare dedicate unor di0init7&i necunoscute+ care erau ridicate Jn Atena. Acestea sJnt asociate )rec0ent cu o po0estire relatat7 de Diogene #aerriu fA0es o) 'h7osophers, @. @@SO cu pri0ire la ridicarea de 6altare anoni*e+ Sn Atena &i Jn J*pre5uri*i pentru a abate o *oli*a. Dedica&ii si*ilare sJnt atestate &i Jn alte p7r&i, dac7 nu*ele unei .eit7&i locale era incert sau dac7 )or*ularea dedica&iei originale sa pierdut. B%B#%;ZRA"%E. E. orden,ignoitcti Theos, @A@G3 M, #a(e, 6The /n(noFn Zod+, Jn B$, B, p, G4SG413 B. Z7rtner, TTie Areopagus Speech and atural Re0e-Jation, @ABB, p, G4G s.ur*.3 E. !aenchen, The Acu o) the Apos#les, @AP@, p. B@1 &.ur*. ". B. D/RA Qara*. Dur7=3 l-- Dee)raO. #ocul din &inutul ad*inistrati0 al Babilonului unde regele ebucadne-&ar a ridicat o statuie Jnaintea c7reia sI se Jnchine to&i oa*enii QDan. <,rO. Este p.s5bil sa )ie ldl Dar S. Gi (* S9 de BagdadO, deKi e-ist7 cJte0a locuri babi-roMtu nhite Du,u. ;pp24 . d]is srrrcturil2 descoperite la SSE de Babilon, la 6Doura+ QE-pidition scienti)iDue ai MTopota*ie, @, @81G, p. G<8-G4SO. 'inches QJSBEO a propus interpretarea general7 a cI*piei 6gidului+ Qbab. duniO, care )7cea parte din sisr*u dtenor de apdre a cedp. penh nlrele Dura, 0e.i Dura QEuroposO3 bab. 0eche, da-*ara Q;-nehrol8 Gt, @AaG. p. GPB, i rO. DJ.:, D/R-ERJ#E AATZRJi. Mai nulre cu0inZ ebr s5 gr. sJnt traduse cu aceast7 e-presie. E-presia este )olosit7 de *ulte ori Jn sens *eta)oric, Jn special Ro*. 8LGG Ki Zal. 4L@A, cJt Ki Jn co*para&ii, ca Jn 's. 48L1 Ki Mica 4LA-@S. B%B#%;ZRA"%E, Z. Bertrara, TD TA, p. 11P-1P43 R. M. !airison, %D TT <, p, 8BP K.ur*. Z.:.$ <1@ EBATQ;BA#O BBA% Q;BA#O. @, /n ,,1u dl lui +l8tan Qcen. rSLGAi @ $on, @rGO5 l* din)te ldniliile ]nire care a lduit in s Arabiei. G, /n r*e al lui Eeo Qcan. <1LG<O. Bts/;$R4"[l. tDa, <, p. BPA Qan. ,,;b.lO. J.D.D. EBAr, M/%VTE%,E, cel n2i nolilic si )tai tElt dintre doi *un&i din apropierea Suie*ului, oraKul nodd ablu- S2 a)li la de ,hl8 sihenulu, la 4GP n d2suph 0Wi i la A<a h d1up" nireldui nlrii spa$ul dint2 Ebal i Wnutele Min, 1.n.inR la S de 0ale, constituie un a*)iteatru natural cu propdetati acutice e-elente. %n rnch2id2. di] ulu5 dir D2ut. B.@@ Moi1e arat1 cu niE spE ei doi *un&i d2 la onen, srre aps, din1lo d2 $ gal g More QsihdO si spue .e alrsi ci.d h. inda in lari, binecu0Intarea s7 )ie rostit7 de pe Zari.i*, ini bleste*ul de pe Ebal. Dup, lgile dir Deut. @G.G1 tuatilllE sre re. luata Ki Moise d7 instruc&iuni detaliate. Mai JntJi, niKte pi2)t ]Mi rebuia si )ie ridicare p. Mtj ET@, sLhr2 )ie acopstte cu notur Ai pe ele si 1e ensB lrea, ;bie. iul scrierii pe *ortar pus pe pietre, cunoscut7 anterior Jn Egipt, este atestat7 Jn pre.ent Ki Jn 'alestina, Jn

iMipWne de pe .id d2 la Tell Den Alh,ii din soltrl .l 8-lea Q5. !o)ti5.er, BA <A, @AP1, p. @@3 re)eritor la dat, 0e, D. <PO. Dup1 .cea debuia sl .idice u aliar din pi2te n2ioplire pe caie s% ade, 5erde QDeut GPL@-<O. p2atelhul sanaritean Q]TEXTE ?% FRS%/M, r. A redi ,cari.ih ln ld de ,,%bar+ in 0, 43 dit)tnlele de tst E "re se )ie bgare h =r2u iel oarecare de e-isten&a unui te*plu sa*aritean pe Mt. Zdi.ir, dd s stie d cert)tudnE carc te-r ] hai apropiat de original. ; alt7 posibilitate este ca 0arianta sa*arit) ana s7 )ie datorat7 5enei si*&ite *ai tJr.iu pentru c< 5ert)a Q0. 1-PO a )ost adusa pe 6*untele bleste*ului@@ Qc). @@LGAO. htro alti cu0tnlaE QDeut- GPrhG<L1<@, Mde a poMcit 2 se nibui sL Wea p2 ca.iUi* c si rosteasc7 binecu0Jntarea ascult7rii, iar Kase triburi s7 stea pe Ebal ca s7 rosteasc7 bleste*urile neascult7rii QGPLA@<O. Dup7 aceasta, ie0i&ii trebuia s7 rosteasc7 bleste*urile asupra poporului pentru p7cate J*potri0a lui Du*ne.eu sau J*potri0a o*ului, Ki era posibil ca *ulte dintre aceste p7cate s7 )i )ost )7cute Jn secret QGPL@B-G1O. 'rin r7spunsul 6A*in+ poporul trebuia s7 conda*ne )7&iK ase*enea practici. Dup7 0ictoriile din c2nhl 'al1tilei, %*a a ldtut popo*l la sihen, unde au )ost Jndeplinite aceste cere*onii Qtos, 8L<S-<sO. tutuluile d4rt]. u ).st pri0ire ca do0e.i p2ntru a osideE Deur*nohll .a un da*dr si. snb ro5* 8ui tratar QM. c. Mline, the lrea., aJ.he crur riin<, @A1<, cap. G, in sp.cial p, <<.<4O ii p2nd a A1tpue ci ln 0ehine 2-ista o sirbet8re penh Jnnoirea legI*Jnrului care se repeta la Sihe* QZ, 0on Rad, The 'roble* o) ihe !e-aceuch and ;ther Essny5, E- r. @A11, p, <P-<4O. ;ricare ar )i ne.irele setor teorii, este cert c7 Deut. GP con&ine un *aterial 0echi de *E inpotunl, pentru isroria Rhe a Eligiei israelite. B%B/;ZRAT%E. $. AQl* sditi, The llittarical cNtgtaph,o).he!oly#and.\, @A<r, 2p. 1 Q,,The0is )ron Mt EbaO+O3 R. J. $ogAis, Jo*arirh and JAt, @APB, p. P<, @BB. Z.T.M. Z.%.D. EBED-ME*$ QEbr, eled.neleT b nue obDndr _ ,,slu5iiold re82lui=O . un dl5itor etiopian .l lui .ede chi)l care @-a sc7pat pe %ere*Ja din groap7 Q%er. <8LP-@<O W de al]8 0iala lui a losr cru"t, la 5etun2 %ercili*ului WSd. <AL@B@aO, D.J.:. EBE -EgER QEbr. =4a j]a, ,piart d2 a5utol,O. @, #dd *ei drble ln)rlnaeri a lui Zhel d2 N,itre )ilisteni ln alropi2r2 d2 A)N, la de S*n. "in lui Eli au l1t ono4i chirctul a ldt lut Q@ san. 4L@GGO Si a rncepur o p.riddi de doni*lie )irisleane caieSi a continuat pJriI Jn .ilele renaKterii na&ionale din perioada *onarhiei. G. uele d pidre pe cT Sanu2l a ridicaro htre M5lpi Ai gen h ciW0a ani dupa ace.st brlnue, p2nd a co*1o.aAi 0ictoria lui 4upa dlisrenilor Q@ San. PL@GO, 'ie8i plobabn c1i ia dar a)tlaVi n*e ca Ki locului unde %srael a )ost Jn)rint anterior pentru a Jncura5a ideea c7 Jn)rJngerea a )ost re0eisatI. A*pla sarea e-act7 a pietrei este necunoscut7. RJ.:. EBE"- r. "irl lui salah eu Dehh Qr cron. @L@e.rA, GSO, sdln2potr lui Sen cale la 0Zb de <4 de ani lV nanr , 2 'eleg Qc2n. @rL@1O si atoi .lli )ii ti )ii.., dintrecareunula)ost%octanQZen. @SLG@, GBO. 'otri0ii cn Zo. @@L@1.@P el a tAit 4D de ad. /rii il identinci s EbruQnO, regele dh aEbla, Siria, ea. G<SS J.d.$r. Eber Qebr. =eberO, Jnsea*n7 6e*igrant+ Ki este i-denric cu nM2l. de re, c+abiruO- "in hi a, rrit intr=.o re*e ciid a ant le o ,dspitn,e- .a ii la ]Babel, probabil Jntre cei care erau 6arabi+ Qprobabil ci acst .u0,tnr 1re td2ntic, prir n2tate.i, d 8erl, sau este o 0ariant7 Jn alt dialect conduKi de ]%octan Ki cei care duceau 0ie&i se*i-sedentare Jn &inuturile irisate Qacad. %,l<,l condugi de rp2l2s. s2 pare ci nunele Eb2r 1te )olZit ii 2 o d2]ieE p8dce a lui %srael Jn u*, G4LG4. G.;)a*iliedincadQ@ $rcn. B>@<O. <. Doi oa8ri dinBeni*inQ@$ron. aL@G, GGO, 4, $.pd *i )ahilii d2 ptuii din A*e care s.au int1 la ldWBlin din B<bilon i*pleunB c, .orcbab2l Q "*. @GLGSO, DJ.:. EBl,lt. $.pitala aui ora]srat #a PS de (* S de Aleppo, SDa, in pre.enr Tell Ma.dih, e-aati de 1inll8 alh8logice italiT, din Siria incepi.d din .nul @A14. Desop2riEa *i dliF de @<.SSS de t4t2 datate pe la G<SS #d.cr. 1te i*ponanti p2ntru istoria regiunii Ki o)er7 un cadru general pentru nara&iunile din Zenesa. $etatea a )1t eu,2td ln p2ridda 'rotosirian % Qcca <SSS.G4S4 J.d.$r; Ki ! Qcea G4SS-GSSS ld,$iOl din ulii* p2noadB au )1t sisite tDt2 atit tn palatut regal cit Ai pe adotol2. c2btea a )ost disrrusi de <1G E$#ES%AST/#, $ARTEA. Sar<d eu ae .r*- SiT lDele A*du[ui. "iind u centru erercial a )1t siLpinit de "gi ht. carc a )ost )i EbQeOru4 co*"nt curlb.r Qc2n- @SLG4O su ilrt Q,Ereu-!apnut. lbla a .bcar rMar5 pin anul G<BS ti EbM a Acut un )trat cu Dudt2 din atu, 8e ti 8t nll*i din listele de re<i ca prind dinte ,,tapteprere regi er2 au lduit in .tui+ li despre care se considera de unii cI ar )i un str7*oK eponi*. Ebla este *en&ionat7 *ai ttr.iu Jn Te-tele din =/r, rAlatah, ranish in AMroli. ii rEgiptt 2ratT a ptu")rt "in prin r4so #d.$r, [l-iel2 slnt sri] ln s*eriand Wi lnrlun dialst se*itic 0echi din 9 Qnu*it ini&ial 6paleo-canaanit+ sau

6eblaic`eblait+O. Acestea arat7 in)luen&a se*itic7 %n regiune Jnc7 dintr-o perioad7 0eche. "or*ele litere l*d., nodelul rcop.t*ian contenporan Q"ata, Abu Salabi(hO Ki tradi&ia Kcolar7 care a supra0ie&uit Jn te-tele acadiene de la =/garit. Te-tele includ istorii ale crea&iei Ki potopului, *itologii, incanta&ii, cint7ri Ki pro0erbe. Te-tele istorice Ki legale, edictele regale, scrisorile Ki unele iegi arat7 poten&ialul *are al acestei cet7&i. T)e-tele le-icale includ trei.eci Ki dou7 de T-t2 bilrngre Z*2rieneeblaireO Di nulreii dup#ict. Ac1tca, alatui de nult2 te-tc ddninistati( ii eorc*ice, anti acti0ibt2 uu centu corurbl cu u slDt de nilion de lduibri .ar2 a02a legltui ., $iprul, 'alestina Ki capitalele *a5ore Ki r7cea co*er& cu 8r)tE, re-ie,d le* ti 0in, "a*nia resau dein2 *ult7 putere dar )olosea 6bltrJni+ QabuO Ki 6gu0erMton= Q<apitu*O al circ, bl ea sinila, .u cel al 5udeltorilor l,iblici a2 *ai nniu, lt-tele lDi2le in.lud obi]uitele lisre iobre d2 si*le, ,2,ri, pBs,ri, ploteiuni ii obiVre Qpentru aceste te-te, cJt Ki pentru pro0erbe, 0e.i @ %*p. 4L<G-<<O. ln)t cele p1te i,2nhBoS de nhe de ldui enreEte sint ircr8 !alor, r,chi., Zhe4r, Dor, Meghido, rW tarot, %erusali*, lope Ki Sirtai. u*ele personale citate i)tllld llra2@, hnael, Abaia*a, Mi(a=el, Milaya, dar hca nu e-istn dorc.i ci acste nRtr ar trebui iden ti)icate cu nu*ele biblice si*ilare sau c7 nu*ele care se ter*ina cu particula -ya s-ar re)eri la o )olosire lehe a nFelui di0ir =atE = in 2br. CanQ0ehO. Se arricip2a.L d ac2ste re-le, la iel ca si te-tele tui !ent2 din siria QrMAlll,O 1r )i inp.nanteti pen tru in"lDelea epVn padarhale ii otere detalii .oi cu pri0ire li linb., 0iala ii litdatua lopoLr2lor -ni t5e 0ehi h genenl, te-tele sJnt p". 0ehi p2ntu a a0ea 0reo leg7tur7 direct7 cu 9T, a)ar7 de tradi&ia sdEilor Ai a liieEturii 0echi. $onerta.n roi dccisi0e 0or putea Ai )ilicute dupa publicapa conpleti a *are rialelor. B%B/o$n-Ai"%E. e Manhiae, lrloL on Enpite Re-di.o0sed, %AAAi BA <A, PAP1, p, 44BG ii anicolel2 de '. Matthiae Ki Z. 'ettinatn Jn re0istele de specialitate Qprientatia 44, @APB, p. <1P K.ur*., etcO. DJ.:. %$BA%A A, l)talibta *odenW !.)raaan. "osta apitaE a %n,2riului Me.ilor, a deFnit rDedinVa de 0ara a Egilo. pe" duUi ce =ciru a in)iinlat =l* "riur '."an Qd s4o i.d.cr.O. !sodor Q@. A<O ,i cartea ludit @L@-4 descriu *7re&ia cet7&ii. Decretul lui $irus QE.ra 1L<-BO, care a autori.at reconstruirea +te*llului strb .ondueEa lui gordbab2l QE.h rLGr <L<. l<O, r )1i pbsdt aici in arhi0ele iesale Ai a )cr enis dh rcu de =Daris, cu uele addFin Z." 1L1@GO. DXA.Z E$#ES%AST/#, $ARTEA. scrntorul s l*ege pe sine Dohele& ter*ina&ia )e*inin7 probabil c7 indic7 o )unc&ie de&inut7, Jn ca.ul acesta )unc&ia celui care enZ.a adunlri. 'riD ll*e, ,'rcpol$duitorul= sau 6Jn07&7torul+ este o traducere re.onabil7. %. s.ltl" onllntturut te*a c7r&ii este c7utarea cheii pentru a a)la sensul 0ieln, 'ropo0eduitorul esnin8., 0i1" din iste unghiurile, ca s7 0ad7 ce poate s7-&i o)ere satis)ac&ie. El descoper7 cI nu*ai Du*ne.eu de&ine cheia Ki c7 )tbui. s, re pud cr2dinla ln r#, )tebu5e sl prinin 0ia&a Jn )lecare .i din *Jna #ui Ki s7-# giori)ic7* Jn lucrurile obiKnuite. )nacest cad ru general, Eclesiastul poate )i J*p7r&it Jn doun di0i.isi lrincipale de ideiL QaO =.iladnida 0ie&ii+ Ki QbO 6r7spunsul credin&ei practice+. Aceste idei siot p..a#l2=,,spsul id capitolele c7r&ii. %n schita de *i 51, pasa5ele care se Jncadrea.7 Jn pri*a categorie sJnt tiparite cu carGctere ro*re, ia. c2le care e i*. drea.7 Jn a doua categorie sJnt scrise cu caractere italice. @L@-G, Enun&area te*ei. @L<-@@. atura este un siste* Jnchis Ki istoria este o sihpla succssin* de e0eninenb. rL@G-@<. %nel2p.irc )l dd))i5ea.a p2 o*, GL@-@@. 'l7cerea Jl las7 nesatis)7cut. GL@GG<. inlelep.nna )tbde ap"iatl *ai pre. ss de a2neE lucrui, dar n8)iea innirse d8po iriZ ,2 inlelept Si pe .ebu. GLG4G1. 'nnEE 0ia,. ln litarc .i din ntna lui Du*ne.eu )i glari)ic7-@. )rt lucrurile obiKnuite. <L@-@B, Tr7ieKte-p 0ia&a pas cu pai Ki adu-&i a*inte c7 Du*nFr 1te Lingutul core .unootte .ot 'ldn## <.@1. 'robl2* neareprali5, <.@P. Dunne.eu 0a 5ud1a tatul <LlaG@. ;nd no.re %a ).l d h diMlele, <LGG. =l-in u*ore, Du*ne.l nebuie sd ti. alon )icat tn 0ia&a aceasta. 4L@.B, poble*a asupririi Ki ir0idiei. 4L1. Tebuie uDrdrild linrtr8 rpinlrlui. 4LP.4. A0.iul sinauar5c, 4LA@G. Bintu0ln orea pnareniei 4L@<-@1. #ipsune reAilor, B.@P. )-senll odDdrotll#i tnchindror. BL<-A. StA pinin oprsi0c. sL@SrPi 1Lr.@G. Banii aduc nulre rele,

BL@8-GS "ii *ulturnit cu ceea ce )ri d7 Du*ne.eu. PL@GA. Onlclam)itued pr(ti.d, in et se indude Jrna ae Dunne=eu, d.e un shia pDtru 0iald, aLPP- onul tebuie sd se supuna JaW de porlnci#. lu Dl*neea cniar 5i atunci cind rii.orul 1.e 1cu1 <L<-AL<. 'oble*a no4ii, cale 0in2 d8poEi0t 1te cei b*i si jBte cei ,3i, AL4-@S. Jnlruch *oartea este uni0ersala, )oloseKte 0iola # .nteie cnd F))ie oi pue.e. AtlP-%G. u ) *indru d. to#Dtde norlto#c. AL@<-@SLGS. Alte pro0erbe despre tr7irea practic7. @@L@-8. Jntrue)t 0iitorul nu poate )i cunoscut, o*ul tcbtie sn eoopercte ln nad indigen. cu legile naturii care sJnt cunoscute. @@LA-@GL8.`du-ri a*inte de Du*ne.eu Qn tinere&e, deoarece b7trJne&ea i&i sl7beKte capacit7&ile. lGLA@G, %t a*i*e #o rFinde lng#ette. <1< E$TES%ASTT%,, $AR%TA, Jn conclu.ie pute* spune c7 aceast7 carte constituic s lndtu de a dli o 0iala d )ricr de D*. ne.eu, Ktiind c7 Jntr-o .i 0a trebui s7 d7* socoteal7 Jnaintea #ui, %%. Autorul c7r&ii &i data scrierii DEi e sp8 cA siibrd a )dt rege pene rraer Q@LGO &i 0orbeKte de parc7 ar )i )ost Solo*on, nu se a)ir*7 ntliVi.ri h cartc ., auro.ul 1t2 soloe# stilul linbii denot7 o ebraic7 *ai recent7 derJt cea din 0re*ea lui SoloM, DacA aurorul 1te Solonoc atr*i can8 a trecut *ai tir.iu printr-un proces de *oderni.are a li*ba5ului. Dac7 autorul nu a )ost Solo*on, un scriitor de *ai tJr.iu se poate s7 )i preluat un co*entariu despre 0ia&7 )7cut de Solo*onL 6DeKert7ciunea deKert7ciunilor, totul este deKert7ciune+, Ki @-a )olosit pentru a ar7ta de ce chiar Ki un rege Jn&elept Ki bogat a als BB spunl u .s.Mati luru u ruM srlbili data rJnd canea a c7p7tat )or*a actual7, Jntrudt nu e-br.t reaeriri ittorie clae h car2. o date s8ratt Jn rsd obiVndt 1te cca. Goo in,c,, %%%. %nterpretarea ;)e.i schi&a con&inutului de *ai sus.O %nterpretarea 1te l.gad h p1rre de pbblee uitltii cr4ii. cei care contest7 unitatea sus&in c7 e-ist7 un nucleu original scris de un scriitor sceptic care s-a Jndoit de lucrarea lui Du*ne.eu Jn lu*e. Acest *aterial a )ost prelucrat de unul sau *ai *ul&i scriitori, iar dintre aceKtia, cel pu&in unui a Jncercat s7 redrese.e balan&a Qde a GLG1i <Lr4 .8.r, iar u altul " poare s )i =rcai pasa5e 2pioiene Qde e- G@G4G1@ <ttG.rB e(.l. To rL, ar pi"a oudat c. u siror tecat de tradi&ie s7 considere c7 ar trebui s7 p7stre.e ce0a ce este Jn esen&a o carte de scepticis*. %n plus, de ce s7 )te lludat u repdc 8 M o* inrelep, QrGLAOU Dac7 aceast7 carte este *utar7, unii consider7 c7 de .r2atia o*uluJ )lle. p,op.rduiiorul renu" sa tsaie( p"ble* relati2i dinr2 Du*]u Bi on d<r sus&ine c7 este cel *ai bine s7 tr7ieKti o 0ia&7 nor*al7, e0itJnd e-tre*ele periculoase Qde e-. A. Benr.en, %;T, G, ,. @A@O, Re.ll*tul c, ce se lncheie carte,, lGL@<. @4, s, 2te.L c, nu 1te o ce a retondee" ti-c l c7 ara.nMirele pda5e epicuiere nu 3u )ost scrise Jn sensul epicurean. 9ia&a este o enig*a pentru care 'ropo07duitorul Jncearc7 s7 g7seasc7 solutia. s.1ul 0iern nu (bu5e ..uEr in dobtndir8 de cuortinte, %n b.ni. plaeri tuule. suUrire, ,em gio.itate sau nebunie. "iecare dintre aceste lucruri se do0edeKte lipsit de con&inut sau ce0a ce nu poate )i 8ndolat, $hiar d nltE lui Dllt8reu etJ de ,e. pihrr,s lllRri. ;nul 1re .rcat tn ala )el tutt el trebuie Jntotdeauna s7 Jncerce s7 Jn&eleag7 uni0ersul, Jntrudt Du*ne.eu a aKe.at eternitatea Jn ini*a o*ului3 totuKi, nu*ai Du*ne.eu cunoaKte planul Jn Jntregi*e Q<L@@O. AKadar, o*ului trebuie s7 pri*easc7 0ia&a Jn )iecare .i din *Jna lui Du*ne.eu Ki s7 se bucure de ea ca de un dar de la Du*ne.eu Ki pentru El. Aceast7 te*7 p8te 1 conparatt .u ea ce a sDu paFl d1Dr2 deKert7ciunea lu*ii Jn Ro*. 8LGS-GB, G8. B%B#%;ZRi%%E. $ ! !. :rishi, )t. Boot o`Mo heleth, @88<3 !. Ranston, Ecdesiostes and the Barly $ree( :isdo* /terature, @AGB3 Z. S. !endry, 6Ec-desiastes+ %n J9B$R3 J, 'eterson, The Boo( that Js Aii0e, @AB4, p, @GA.@BS3 # D. W,d2r, A ni+ to /o+rn. oni a Ti*e to D8eL EdaiutB Md the F oJ the Fodd, @AP1. J.S.:. E$R; . /M dintre cele ci)ti erad DrinciMle de )ilistenilor, o cetate i*portant7 care a0ea sate depen dente Qlos. @BL4B-41O. $ercet7ri recente sugerea.7 c7 poate )i identi)icat7 cu Mhirbet al-MuDanna, care pJn7 acu* a )ost identi)icat7 cu ]Elte(eh. E-plor7rile %a supra)a&7 )7cute Jn @ABP au ar7tat c7 localitatea a )ost 8paEi b Ep8 Rtche a Brcn.ului du. poi nu a )cr ocupat7 pJn7 Jn pri*a parte a Epocii "ierului. 'erioada de 0Jr), cJnd cetatea Jncon5urata de .iduri a ocupat o supra)a&7 de 0reo @1 hectare, )iind cea *ai Jntins7 aKe.are din Epoca )ierului g7sit7 pJn7 Jn pre.ent Jn 'alestina, a )ost caracteri.ata de 0ase de lut tipic )ilistene. Mo0ila QtdlO are o ridic7 tur7 Jn col&ul de E, care repre.int7 probabil acropolisul, iar pe po0Jr-nhuile de s 1u )1t dspeire unele hui 3rid aubtu cu por&i Ki turnuri. #a J*p7r&irea teritoriilor, Ecron a )ct plarat til. arani" dinEe tuda Bi D4 S1, lBL@t, 4B-413 @AL4<O, dar la *oartea lui %osua Jnc7 nu )usese ocupat7 de israel i&i. Jn cele din ur*7 a )ost cucerit7 de %uda QJud. lLrsO, dsr pbbabil c, a )Zt

Q@8ita dn nou de c7tre )ilisteni, deoarece au dus chi0otul acolo drd a )1t lur din $at Q@ s<n, sL@SO ri Nle acolo l,au EinT l. Bet-A2*E cu s car d boi Q@ san 1Oj s2 pare c7 Ecronul a trecut din nou Jn tu&iniln israeli&ilor pentru o scurt7 0re*e Jn ti*pul lui Sa*uel )i Sa*. PL@4O, dar )ilistenii l-au ocupat din nou pJn7 Jn .ilele lui SaulQl Sa*. @PLBGO, si continua s7 se a)le Jn *)inile br h .ilele lu5 An1 Q@L8O. %n dut Po@ #d.c,, padi. do*nitorul Ecranului, un 0asal al Asiriei, a )ost e-pul-lat de anu*i&i locuitori din Ecron Ki a )ost &inut pri.onier de E.echia la %erusali*, dar Sanherib, in 8npania s din and acela, a e(enr Ercnul Q8. Dar-ru-naO Ki @-a reabilitat pe 'adi QA ET, p. G8P-G883 D;TT, p. 11-1PO. $etatea este *en&ionat7 Jn analde lui Esarhadon ca o cetate tributara Q)i ET, p. GA@3 D;TT, p. P4O, dar Jn 0re*ea aceea era considerat7 ebt2 dlistean, din pFi de 02d2r 2rnic Qrer GBLGoi ^e), GL43 gah. ALB, a, Biblia nu Dre.inr, lttori, dterioar7 aj cet7&ii, deKi rnunde .eului cet7&ii, ]Baa%-rebub Qr %np, @LG<O, se u nue )anilE tn r B%B#%;ZRA"%E, J. a0eh, %E% 8,@AB8, p. 8P-@SS, @1B-@PS3 C. Aharoni, 'Ef AS, @AB8, p. GP-<@3 !orrig-*ann, !eaiie-i(on der Assyriologie, @, @A<G, p. AA3 T. $, Mitcieu inA;T, D. 4SB.4S1. T.$M. ED. Jn %os. GG se spune c7 atunci cJnd doua triburi Ki luhibie au pleat de la silo ca s1g *le ditoriile ta E de lordar, au .idicat acolD p2 halul n,r,i =s alta. a carui nlrine i.b2, pri0irild. Q0. @oO3 albnn nu era pentru 5ert)7 ci doar ca 6*7rturie+ Qebr. e)O, Te*Jndu-se de o schis*7, )ra&ii lor au tri*is pe "ineas Di ae cnpeidii 8 ss pbt1t2rc Q0. @<-@4O. darei au )ost sa tis)7cu&i de e-plica&ia c7 altarul era *enit s7 )ie o *arturie a loia)itemi br )aVac, de lah0e Q0. G8O. Jn 0. <4 Jn TM cu0Jntul =%d apare nu*ai o dat7, Jn e-presia 6el este *artor+, dar este inserat *ai Jnainte Jn te-t, dup7 cu0intele 6au nu*it altarul+ acela Q6Ed+O Q,,Mar-tor+O. Z.T.M. ".".B. <14 EDE , ZRkD% A EDE . @, uiEle l.0i"ld c)t au lut Ene la t)*.le lui Eahi, QG $rcn, GAL@G5 <@L@BO. G. S localitate care )7cea co*er& cu Tirul3 ea este asociat7 cu!aranKi$aneh QE.ec. GPL<<O, Acest Eden &i locuitorii tui sJnt identici cu Bet-Eden Q$asa lui EdenO d*A*os. @LB si 6)iii lui Eden+ dinGH*p. @AL@G3 Js. <PL@G3 acte taui ElcetDiru prc0inda 1iriant Qr1td EeatO Bit.Adlni t]re !aran si Eu"ar lB c.r ehe*i&. 9e.i de ase*enea ]TE#ASSAR, ]EDE , $ASA #/r, si biblir*1a ciiarb acolo. MA.M. EDE , ZnAD% A. #ocul pe ere ,. )lot DD ne.eu pentru Ada* s7 locuiasc7 acolo Ki locul de unde Ada* &i E0a au )ost i.goni&i dup7 $7dere. %. u*ele TM a)ir*a c7 Du*ne.eu a s7dit o gr7din7 %n Eden Qgnn-1] =eden3 Zen. GL8O &i aceasta arata c7 gr7dina nu F Jntindea peste tot in Eden, ci trebuie s7 )i )ost o regiune li*itat7 din Eden. u- Ki 9ulg. &i co*entatorii de *ai tJr.iu au obser0at de ase*enea c7 pentru cine0a care 0orbea e0reieKte nu*ele =eden sugerea.7 o r7d7cina ho*o)on7 care Jnsea*n7 6delectare+3 dar rn prEnr nutli cer.r%tori ru$n c, Eden ru 1te u nMe prcpii,, ci 1 subct2nri0 8ns .r2rtEt de la cu0Jntul su*erian edJn, 6d*pie, step7+, J*pru*utat )ie direct din su*erian7 )ie prin acadian7 QedinuO, iar gr7dina a )ost situat7 Jntr-o cJ*pie sau Jntr-o regiune plat7. Datorit7 aKe.7rii sale Jn Eden, gr7dina a a5uns s7 )ie 6nu*it7 6gTIdina Eden+ Qgan-=eden3 Zen. GLHS3 <r<G43 8a. <1L<BL tel GL<O. d.r a )dt nhir, ,i 6padina lui Du*ne.eu+ Qgan-c:h,*, E.ec. G8L@<3 <@LAO Ki 6gr7dina Do*nului+ gan-C!:!, Js. B@L<O. Jn Zen. GL8 &.ur*. cu0Jntul gan, 6gr7dina+ si Jn Js. B@L< cu0Jntul =eden, sJnt traduse paradehos de #XX, acesta )iind un cu0Jnt J*pru*utat din li*ba persan7 0eche Qa0estan7O pairidae.a, @'loc Jngr7dit+, care a a5uns s7 Jnse*ne 6parc, loc pl7cut+3 de la acest sens a deri0at ter*enul =6paradis+, care dese*nea.7 gr7dina Eden. n.R%urile /n rJu ieKea din Eden, sau din cJ*pie, Ki ud a gr7dina, iarapoi se J*p7r&ea &i )or*a patru bra&e Q.r7=;J*, Zen. GL@SO, $u0Jntul ro=i, 6cap, cap7t, Jnceput+ este interpretat %n di)erite *oduri de cercet7tori %n sensul de Jnceput al unui bra&, ca Jntr-o delt7, *ergJnd Jn 5osul apei, sau Jnceputul sau 5onc&iunea unui a)luent, *ergJnd Jn susul apei. A*bele interpret7ri sEnt posibile, deKi a doua este *ai probabil7. unele celor patru a)luen&i sau guri, care erau desigur %n a)ara gr7dinii, sJnt date ca )iind plJSn QZen. GL@@O, ghJhIn QGL@<O, liiddeDd QGL@4O Kip=rS& QZen. GL@4O. /lti*ele dou7 stnt identi)icate )7rI e.itare cu ]Tigru si, respecti0, ]Eu)rat, dar identi)icarea pentru 'ison Ki Zhihon este contro0ersat7, Zind identi)icate de la il pln7 %a %ndus cu a)luen&ii Tigrului Jn Mesopota*ia. Mu e-ist7 date su)iciente pentru a "ace posibil7 identi)icarea cert7 a acestor dou7 rJuri. c8, GL1 rpDe ct +s abu Qj.dJ ] rid52 de E p7*int si uda toat7 )a&a p7*Jntului+. Este posibil ca ed s7 corespunda ter*enului acadian ed/, care este un cu0Jnt J*pru*utat din su*erian7, id Jnse*nJnd 6rJu+, Ki ar indica ast)el un riu care se re07rsa si uda p7*Jntul, asigurJnd iriga&ie natural7. 'are logic s7 interpreta* c7 acesta se re)er7 la interiorul gr7dinii. %%%. contl= hrr ard.lrdl Da., pohi* d2 la tde8 c, s)itulia din $2# GLs-1 relatea.7 ceea ce s-a ShtJ*plat ulterior %n gr7din7,

pute* a)ir*a c7 a e-istat un teren arabil &sBdeh, 6t)*p+O care s7 ne culti0at de Ada*. Jn acest teren trebuia s7 creasc7 plante QsihO &i ierburi $esebO3 probabil c7 acestea pot )i interpretate ca arbuKti si, respecti0, cereale. E-istau de ase*enea po*i de tot )elul, po*i orna*entali si po*i roditori QZen, GLAO, &i %n special %n *i5locul gr7dinii se a)la po*ul 0ie&ii, iar dac7 ai )i *Jncat din el o*ul ar )i tr7it 0eKnic QZen. <LGGO si po*ul cunoKtin&ei binelui &i r7ului, din care sV inter.is o*ului se nsntnce Qca. GL@P3 <L<O. ir act contDt au r1t ai] nutre prsi cu pri0iE la Jn&elesul e-presiei 6cunoKtin&a binelui &i r7ului+. /na dintre cele *ai r7splndite p7reri este c7 ar )i 0orba despre cunoaKterea a ce este corect QbineO &i greKit Qr7uO, dar este greu s7 presupune* c7 Ada* nu poseda de5a aceast7 capacitate si c7, dac7 nu o poseda, i s-ar )i inter.is s7 o dobJndeas7. Al&ii au asociat-o cu cunoaKterea lu*easc7, cunoaKtere pe care o*ul o dobJnde&te odat7 cu *aturi.area &i care poate )i )olosit7 pentru bine sau pentru r7u. ; alt7 teorie considera c7 e-presia 6bine &i r7u+ este o )igur7 de stil care repre.int7 totalitatea, c7 ar Jnse*na 6totul+, iar %n conte-tul acesta ar repre.enta cunoaKterea uni0ersal7. /n argu*ent J*potri0a acestei idei este )aptul c7 ad.rn, dup3 e a *Jncat din ,oE, nu . dobindr cunoaKtere uni0ersal7. ; alt7 teorie sus&ine c7 acesta a )ost un po* obiKnuit, care a )ost ales de Du*ne.eu pentru a-@ supune pe o* unui test etic ca 6s7 dobIndeasc7 o cunoaKtere din e-perien&7 a binelui Ki r7ului, dup7 cu* a0ea s7 persiste Jn ascultare sau a0ea s7 cad7 Jn neascultare+ Q B$. p. P8 &.ur*.O. Q]$kDERE, MS'%TT.O )n gr7din7 erau si ani*ale, ]0ite Qb=(e*I, ]"%AREO &i ani*ale de ct*p QZen. GL@A-GSO, prin care prcbabil ] illeleSa adMle caR por )i dohdicir.. Au eriltlt de .ser8 ti ptrtui, Q9, Teritoriile Jn0ecinate Trei teritorii sJnt *en&ionate Jn leg7tur7 cu riurile. Se spue c, Tlul Ti8ru .urre Ja rr5erit de Asria+ Qoidndr =alSdr, literal, 6Jn )a&a lui =aS!93 Zen. GL@4O, o e-presie care ar putea Jnse*na Ki 6Jntre =aS7r &i cel care pri0eKte+. u*ele =aTfr ar putea s7 se re)ere, )ie la statul Asiria, care a )ost la Jnceputul *ileniului al G-lea i.d.c,., )i. la etare. Asu, l2alirate nodernA ;srat SharDat, pe rolul de 0 al T5Srului, ea tui Bhe capital7 a Asiriei, care a Jn)lorit Y dup7 cu* arat7 e-ca0a&iile - Jn pri*a parte a *ileniului al <lea. *trucJt chiar si atunci cJnd Asiria a0ea cea *ai *ic7 Jntindere, se Jntindea pe a*bele *aluri ale Tigrului, este probabil c7 te-tul se re)er7 ta cetatea Assur Ki e-presia a)ir*7 corect c7 Tigrul curge ia E de Assur. Jn al doilea, rJnd se descrie c7 rJul Zhihon Jncon5oar7 Q)IbabO 6toat7 &ara $u&+ )cd). Zen. GL@<O. Jn Biblie ]$uK dese*nea.7 de obicei Etiopia Ki acest sens a )ost aplicat Ki la acest pasa53 dar la E de Tigru e-ista o regiune din care au 0enit (asitii %n *ileniul al G-lea3 regiunea a purtat acest nu*e Ki se poate ca acesta s7 <1S BDB , Z .A.D% A )ie Jn&elesul pasa5ului. Jn al treilea rind se spune c7 'ison ocoleKte t8t, %EB r!a0ila QZd GL@@@. slnt tun)ioMte Mi nrnr2 prodF din act laL au, abed.lion si piatl 1hd* Qcg, UL@@@GO, dusi, piatra de oni-, deKi Jn&elesul ter*enului este incert. #Euit e crcde cl b2delionul 1te o risinl arc*tn. un produs caracteristic pentru Arabia, iar celelalte doue l4ui in 2re 1te )olZit ln aibme n))ile !a0ila se e)e.e b pr4i ale AEbiei, e cred2 ce h 8nte-tul acesta se re)er7 la oanu*it7 parte a peninsulei Arabia. 9. #1lirc aal.%nlt ,d.n E-ist7 nu*eroase teorii cu pri0ire la locali.area gr7dinii Eden. cs Mi )ispinditA di))re ele, sulDute de $al0in, iar Jn 0re*urile *ai recente de ". Delit.sch Ki al&ii, este teoria potri0it c7reia gr7dina s-a a)lat unde0a Jn S Mesopota*iei, 'ison Ki Zhihon )iind canale de leg7tura Jntre Tigru Ki Eu)rat sau a)luen&i ai acestora, iar Jn una dintre teorii se consider7 c7 'ison repe.idt ap2le cae ] lntind de la Zolirl 'e1ic la MaE Rode ]%ldlnd p2nituda Acbiei. Ac1te tTrii psDpu .a c2le palru =b"ld din c2n. GL@S dnt a)luen&i care se unesc Jntr-un rJu *ai i*portant care apoi se 0ars7 Jn Zol)ul 'ersic. /n alt grup de teorii consider7 c7 6bra&e+ Jnsea*n7 rJuri care se J*part aiht-u i*r 8du Si ac1te teo.ii cautA sA l8li.e.e gradina Jn regiunea Ar*eniei, de unde i.0or7sc atJt Tigru, cJt Ki Eu)ratul. 'ison Ki Zhihon sJnt identi)i2te cu diZlite nui nai *ici din A)tnia si naB caVca.ia, iar in u2le teorn, pEuplrlnd d aurorul nu cunoKtea topogra)ia corecta, au presupus c7 celelalte nui 1iot lndsll s, chiai cansele, E-presia, 6Eden, spre r7s7rit+ $Zen. G3BO, literal 6Eden Jn )a&7+, ar putea Jnse*na )ie c7 gr7dina era Jn Er2 de E . Edenului )i2 ce Edetul 8 %a E din pMtul de r2dele a@ poEtitorului, i,ar 8ii cono tatori au considerat c7 Jnsea*n76Jn Eden Jn 0re*urile ,ehi+, da, in o3ce e.. in ab]nta c2rtitudinii d pri0ire la Jn&elesul celorlalte indica&ii de locali.are, a8st, in)ol)utie ,u o poat 8ncletia *i *ti Dac7 &ine* cont de posibilitatea ca ]'otopul s7 )i )ost uni0ersal, este )oarte probabil ca acele caracteristici geS*nce .are d )i pltu a5ula la identi1ca,8 leului Edenului, si d )ct nodiricato )5 atrel laa li8 Edenului ,Lhine neudltl. 9%. Dil*un 'rintre te-iele liie"re 1*2rien2 d1oEnte h ire= pltd a1tui sol la ippu, in s Babilonului a )1t descoperit

un te-t care descrie un loc nu*it Dil*un, un loc pl7cut, Jn care nu erau cunoscute nici boala nici *oartea. #a Jnceput nu a0ea ap7 curg7toare, dar En(i, reul aDelor, . po8it adui srelui sl re,redierc aceasta Ki dup7 ce re*edierea a a0ut loc s-au petrecut di)erite e0eni*ente Jn cursul c7rora este *en&ionat7 .ila i)ii $,9AO. Mai dr.iu babilo2nii au adoUtat n*el2 W 5d8 de Dil*u si [.au n*ii ,,l* celor 0ii+, locaKul unde tr7iau ne*uritorii lor. 'ot )i obser0ate anu*ite si*ilarit7&i Jntre aceast7 idee su*erian7 de paradis p7*Jntesc Ki Edenul biblic, iar unii cer8taton au es de aici conch.ia cd relaar2a Zen]i e ba8a.B pe s sMerianS, Dd ] poate la )el de bin2 ca ahb.l2 r.latrri s, ] reler2 la u %e 2@, iar reBisea su))iiana si )i .c*ulat ln csul datu nit2rii o ].ie de aaLFin n)tolosie, B%#B%;ZRA"%E. S. R. Dri0er, The Boo( o`$encsJss, @A@@, p, BP1S3 J. S(t*er, $*1uu, %$$, @A<S, p. 1G-113 rlt. ". Albrigln, ,The redon o) tne $aiden o) Edd+, ltS# <A, @AGG, p. @B-<@5 E. a- Sp2i].,, ,The Ri0ers o) 'aradise+, "estschri)t Johannes "riedr(h, @ABA, p. 4P<4aB3 M. Z, Mitu, =888 %t !ad ot R, in2d+, F GS, @ABP-4, p. @41 l8.3 D1pr2 9%, S. . Mra*er, !#itory Begins at Sit*er, @AB1, p. @A<-lAA5 . M. S.)u, /ndan8din8 $.ns4 @A11, p. G<.G4, T.$M. EDE , $ASA #9%. QEbr, Da, edD, A*1 @Ls3 u= eori este scris b=nJ =eden, G J*p. @AL@G3 Js. <PL@G, care ar putea s7 )ie o )or*7 prescurtat7 de la b=ne] bit =eden, ,,)i8i hl li Ed2nO. 'rebabi# ci @R E.E. GPLG< 1Z *en&ionat ca o localitate care )7cea co*er& cu Tirul, iar acierea cu coan W !antr sFe,1G, lealiarea pe cursul *i5lociu al Eu)ratului. lste )o.ne Urcbabil 2 n*ele s, lie identin8t o na)ll aE,8 BitMini, situt intre nu# Balih t5 E,. )*t, c,rc a bldat e-pasi*a Artiei stre Siri2i. t55n aceste circu*stan&e nu a putut d7inui *ult7 0re*e Ki .etatea prircipau, Til B 5oh Jn pErert Tell Ahtu, de p2 *lln d2 E ai tu)ratdui a rct c8iti d2 Sal*anaser %E, iar Jn 88B J.d.$r. statul a de0enit pr0inci2 siriani. 'obabil ci la ac1iB cFire ] re)er7 atJt A*os, cJt &i RabKache cu peste un secol *ai ri.iu QrnsoR rGA, @AB<, '. GsO, B%B#%;ZRA"%E. !onig*ann, Reaile-i(on der As-s[riolDie U, @A<<-a, p. <<.<43 E. "o))i, Die lhoDn.einteiJung des assyrischen Reiches, @AGS, p. @G K.ur*., GB).ur*.3".ThureauDanginKiM.Dunand, TilBarsib, @A<13 : : !alb aV G<, @A1S, p. <<.<A, T.$M. EDET EDAR. Q8b.. i4a, =to*1=O , @. /n lT lrd2 %srael Ki-a aKe.at tab7ra, Jntre Betiee* Ki !ebron QZen. <sLG@O, %n Mica 4La =@Lnul tr*elii Qt[nul ,.Eder=O prcbabil ce a tct leul unde Da ridi.at s tu de re8le l,npoti0a holnor d2 oi. G. ; rebte in partea de S a lui luda, in aprcpi28 ranitei cu Edo*3 prcbabil c7 este localitatea *odern7 Mhirbet el-=Adar, la 8 (* S de caa Qlc. @sLG@O. C. AlDrcni pop8 sL coE, th act nuhe ,r iArad Q4;<, p, @SB, GAa@, <. /n le0it din 0re*ea lui Da0id. Me*bru al casei lui Meiari, iu al luiMuhi m@ crcn. G<LG<i G4L<S[. 4. /r o* din Benidin, 1ul lui aeda Q@ cr.n. <L@sO. RJ.F= ED;M,ED;M%T%. @. Jn Biblie Te*2nul biblic Edo* Q+DldnO indice 12 nl5)tle lui aeD nDe dat in aninti8 cio.b2i rcWiati.e "n"u care Wa 0lndut dreptul de tndi nlnt Qc2r GsL<Si <1L@, s, @AO, lie iidic, t2 edo*ii, ln r8nl Q F. GSL@<, GSG@L A.d @LE @l5 AL@G3 Mal, @L4O, )ie &ara ocupat7 de ur*aKii Oui Esau, )osta &ar7 Seir QZen. <GL<3 <1LGSG@, <S3 M. G43@<O, S2 trltind8 de la lAdi gered pJn7 la Zoltul ADab., F @1S %*, de a*b2le pD4i ale tinutului Anbah, eu de)2rtul Edo-*ului QG J*p. <L8, GSO, *area depresiune care leag7 Mare M8,tA ,i M.r8 R15e QZs. @,@L13 Deut. GL@, @G5 @1, @BLli Jud,,i @@L@P-@a3 @ inD, ALG1, eic,O. Este o .on7 *untoas7 accidentat7, cu piscuri Jn7l&Jndu-se <11 E&onZheberBal = Q)elle:ieteiTeh =

Teritoriile edonu&i)or dintre *aieu Moart7 Ki Zoi/il ADaba. lini r. @.S1P n. Dsi nu 1te o regiue ).rti, e-ZtS .one culti0abile Q u*, GSL@P,@An. Jn 0re*urile biblice Dru* iii J*p7r7tesc trecea dea lungul podiKului de E Q u. GSL@4leO, $apiala, rsela. e1 situari p2 s platou nic de tingi 'et". Alte ceteti i*ponante au )ost Bo&ra Ki Te*an. Edo*i&ii Q==dI*, ++dI*t*O au )ost ur*aKii lui E-do* Q),eD $rd. <1L@@PO. Ailslo),ia hode"e a .dtat cd lan a )Zr dtpati ieinte de rcnea lui Esu, oi conhid* d lrl*tii lui Eeu atr niSra, in &ara aceea &i cu ti*pul au de0enit grupul do*inant care a Jncorporat pe hori&ii care locuiser7 acolo QZen. @4L1O si " alte popoale. Dupt 8 @<so i.d.cr. e-isd o tntl8lde ln cdrua Edondli pllA trin @<SS #d.cr, iar la* a rdt *pari de no*.> Eeu Vupa2 de5a Edonul cind lao0 s-a @nti d in !* QZa, <GL<i <1L1.a3 Dtut. G,4SL t1. G4L4@. "ni de tib Q,,cim2en5i@e+O s.u ridi.ar rep2de Qcen. <1@@B.@A.4S4<L @ $rcn. @@B@.B4O Ai 2doni"i au aat regi 6Jnainte de a J*p7ia&i un J*p7rat peste copiii lui #raey Qcen. <1L<r-<Ai % $bn. @L4<-B@O. 'e re)ta E-odului, braet a 2tur p2rnisiune sa beaca pe Drunrl r*pdrd.1c, dar cerer2a a )on ptu. ail Q *. GSL@4.Gri GrL4L J,d. @@L@P-@<O. in ciuda ED;M, ED;M%T% Rastei lipe de burli0ointa, lsraeldri i sa inrnis sa *ra p2 )iatele siu edon5t 82ut, G<rP=aO. %n .ilele a.ela Balaan a preBtit tueriE Edotului Q *. G4L@8O. losua a delinibt t2ritoriul lu5 luda ptn, la gLanila tdoeului Q@1. @sL@, G@O, d)) nu a a..parat plnin trile lor. Dod tule roi lieiu regele Saul s-a llpbr cu edonidi Q@ s*. @4L44, d2d ui di=Ee ei ] anau Jn slu5ba edonidilui Q@ s*.sah. G@LPi GGLA,@8O. Da0id a cr2nt Edo*ul Ki a plasat garni.oane peste tot Jn &ar7 QG Sa*. BL@<-@4. Jn0. @< trebuie s7 corect7* Jn loc de =fr7* ==dI*, datorit7 unei erori de copiere, dnd resh 6r+ a )ost con)undat cu daleth, 6d+. $). @ $ron. @8L@<O. Jn 0re*ea a.8 edo*igi au )ct nuelrnli QG san. aL@<O, i.r @ lnp. @lL@B@1 spue cE %2b, co*ndan tui a*tei lul Da0i4 a rltu tr Edon ri*p de ia] luni 6pJn7 a ni*icit ret, "nea btrbtlescti din Edon. Urobbil cd un5i au sApat dere !adad, 1 pnD Esal, a tu8it ln Eg5pt si *i tl.iu a d8enit u r35,8 .t lui solonon Ql W%np. @@i@4GGO. A,2iE crcdiE a Edonddi a p2*is lui S.lonon sB cor struiasc7 un port la E.ion-Zheber Ki s7 e-ploate.e nirele de cupru din regiue, ala cD a"ti clar d-ca0aWil2 arhsloaice tl %*,, tLG1.G<O.

Jn 0re*ea lui losa)at edo*i&ii s-au unit cu a*oni&ii ii cu *dbili .a si atace luda QG crcn, GSLrl, dar alia&ii au *urit luptJndu-se Jntre ei Q0, GG-G<O. losa)at a 0rut sI )oloseasc7 portul de la E)cion-Zheber, dar cornbiil2 lui au 8lnasint Q@ inp. GGLasO. in F2nea aceasta Edo*ul era condus de un dreg7tor, cu )unc&ia de regent Q@ )*p. GGL4PO. Acest 6regent+ a recunoscut sl0eEnitatu lui lud< si sa aldtuar s2i c8litii tuda %slael ca s, ab2 p. M.", rE2ele Moabului QG %*pj <L4-GPO. =.. Jn td*p* lui %oia*, Edo*ul s-a r7sculat Ki, deKi i-a rnJdnt h lultn, ia purur supune din nou QG tnp. aLGoGG3 G cbn. GlLa@oO ia, Edo*ul aaFt b raA.. de 0reo 4S de ani. AnDlia a in0adar tui dr.iu Edonul a onont @S.ooo de edoniRi in 9.l2 SErii a cucent 2p5rala lor, Sela, Ki a o*orit al&i @S.SSS aruneJndu-i de pe 0Jr)ul sdncilorii de #a Sela QG hp- @4LP3 G $rcn. GBL@@-@GO. o.ia, suQson lui, a Eta*r portur de b Elai QG lnp. @4LGGO, dar in ti*pd doMiei lui AlB., .ind trda a rcr aeer de 'ecLh ii Re",, edonitii au in0adar %uda ii au lu] pri.onien e crcn. GaL@PO, 'o*n Elar a )Zt piedut din nou. Qln G hp. @1L1 Eebuie si citin ,Edon + =in la de ,<rab+.O %Qaa tu a tui Eucent niciodate Edonul. lrWri4n asine8 arate ci Edonul a de8dt sEt ael Asin2i dupi .e. P<1 i.d.$r. Dup% ctderea lui %uda, Edohd Wa buuat QUs. @<PLPO. 'r.)eln au pr.01tit 5ldeaia i*poriE Edo*ulu5 datorirS uii lor ln0s.uare fD. 4ALP-GGi 'ltr 4LGrGG@ ER. GsLRGP4L <BL@B3 %o.l <LtA3 Anc AL @Giol.d @S %. ln.O. /nn edo*iW au indat rn pansa de s a lui %uaa ii rat aA,ut la s de !2bron Q,lD/, MEAO. Edonui prcp.iu.b a cS.ur h *unile arabilor Jn secolul al B-lea J.d.$r., iarJn secolul al <-lea H.d.$r. a )ost cucerit de nabataeni. Jn aceste secole al&i edo-ni)i sau rctusiat in lTt. luda Macab2ul 5.a s1s Q@ M.c. sL1sO i,r l8n !rZnu i.a obltar si ] taie J*pre5ur Ki i-a Jncorporat Jn poporul e0reu. "a*ilia %roalor era de ori$ire edo*id. m. Do0e.t dhologle Daca darnn )o*rea poporului edo*it prcpritr.is citre s1LJi l Epocn t.n a Bron.ului i in8punrl <1P ED;M, ED;M%TT E"cn tierulDi e]istu o glnd linibt, de do0et ai, heologice de-a lungul 0re*ii pJn7 Jn ti*pul ro*anilor. Au )ost e-ca0ate cJtc0a localit7&i i*portante - )tFilan a )ost ocupat din secolul al 8-lea pJn7 Jn secolul al 1-lea J.d.$r. Teii el-Mhelei)eh, de la $oi)ul ADaba, a )ost ocupat Jn toata perioada regilor lui %srael &i chiar *ai tir.iu. Au )ost )7cute cercet7ri &i la /** el-Biyara Q/ng7 'etraO. SJnt cunoscute o serie de )ort7re&e *ici de pe grani&a Edo*uluJ, datJnd din Epoca "ierului. Date i*portante sJnt p7strate %n cronicile asiriene de pe la P<< H.d.$r. pJn7 la s)irKitul %*periului asirian, Jn 1@G H.d.$r. Jncep s7 se conture.e unele aspecte ale culturii generale, de e-, dte0a sigilii i*portante Ki rJte0a ostraca *en&ionea.7 nu*e &i .eit7&i Ki ne a5ut7 s7 Jn&elege* tran.ac&iile co*erciale. u*ele .eit7&ii faus apare Jn nu*e personale. Jn general, insa, in)or*a&iile arheologice sJnt relati0 pu&ine Jn pre.ent. B%B%o$RA"%E. ,. M, Abel, 1,o88pni. d. @4 'alatine, G,@A<P, p. G8@-G8B3 D. Baly. The Zeagraphy orTeTdU, @AP43 $. M. Ba)tD RB P<,@A113 p. aPG s.urrn.3 P1, @A1A, p. <81 K.ur*.3 elson Zluec(, The ;therStit.o)Jordan,@A4S3AAS;R HS, @8-@A3 di)erite articole )a BAS;R P@-PG, PB-P1,PA-8S, 8G, 84-8B3 BA G8, @A1B, p. PS K.ur*.3 J. #indsay, TJ*daJe 'aper G@, a, @A1 Melbo,re3i*.i B. Rotr1b.A, 'Ef A4,@G, p. B K.ur*.3 J. R. Bartlett Jn ';TT, p. GGA-GB83 #;B, EDAE% Q2br, =248l.O, @.o c2tte itnporianrA ln resatul a*orit al lui ;g, unde %srael ia Jn0ins pe a*ori&i Jntr-o b7t7lie .drobitoare Q u*. G@L<<3 Deut. @L43 <L@3 @S1. @Gi4i @<L/,<@O, ,rcbdbil .t et l8lirat1 *odern7 Dera, la G4 (* E E de %rbid QaKa o locali.ea.7 EuseblusO. localitatea ocup7 o po.i&ie strategic7 pentru co*unica&iile din regiunea Basan Ki au )ost g7site r7*7Ki&e care datea.7 de %a Jnceputul Epocii Bron.ului. R)eu ". M. Abel, ZiographM dela 'alatine, G, @A<G ,, <@D R, rrnl y% @1, @A11, p. 4@G iF, G, ; eEre i, e)tali Q@1, @AL<DL b lZra lui Tuth*oais !i este *en&ionat7 al7turi de Abel-beth-*aacah. J.'./,# ED/$A^%A. $opilul a a0ut totdeauna a i*portan&7 )oarte *are Jn iudais*, a&a cu* MiKna &i Tal*udul arat7 clar Jn dte0a pasa5e. De )apt, %sus i-a Jn07&at pe oa*eni cit de 0aloroKi sJnt copiii prin )aptul c7 i-a tratat cu bun7tate Ki a dat Jn07&7turi cu pri0ire la ei. Datorit7 acestui )apt, e-ist7 o serie de c7r&i-surs7 pentru studiul educa&iei in perioada biblic7 Ki acestea pot )i g7site Jn 9T, tn Apocri)e Ki Jn MiKna3 de e-., 'rcFrbele Ecl1iat5cul, lnlelerciu8 lui solonon ri 'irDe Aboth. 'e de alt7 parte, e-ist7 pu&ine detalii cu pri0ire la Kcolari.are3 cu0Jntul 6Kcoala+ apare o singur7 dat7 Jn "aptele, si atunci se re)er7 la o sal7 de prelegeri Jnchiriata de 'a0el ))apt. @ALAO Ki nu la o scoal7 e0reiasc7 sau creKtin7. %. #eg7turile educa&iei cu religia %n 0echi*e E-ist7 trei e0eni*ente care se re*arc7 Jn istoria educa&iei e0reieKti. Ele se concentrea.7 Jn 5urul a trei persoaneL E.ra, Si*on ben-Shetah Ki losua ben-Za-*ala. E.ra este cel care a stabilit Scriptura Qcare era pe 0re*ea luiO ca ba.7 pentru Kcolari.are, iar succesorii s7i un *ers *ai departe Ki au )7cut din sinagog7 un loc de instruire Kcolar7, precu* &i un loc de Jnchite. # 5urul 8ului PB td.cr. sirnon te,-shets, . legi)erat obligati0itatea Kcolii ele*entare. losua ben-Za*ala a J*bun7t7&it un secol *ai gr.iu

organi.area e-istent7 Ki a stabilit Jn07&7tori Jn )iecare pro0incie Ki Jn )iecare localitate. Este greu s7 dat7* ino0a&iile. $hiar &i originile sinagogii sJnt obscure, deKi este probabil c7 au ap7rut Jn 0re*ea E-ilului. Schurer pune la Jndoial7 istoridtatea legii lui Si*on ben-Shetah, deKi *a5oritatea cercet7torilor o accept7. Jn orice ca., Si*on nu a instituit Kcoala ele*entar7 ci doar a e-tins )olosirea ei. Si*on &i losua nu au *odi)icat direc&iile &i *etodele e-istente Ki, de )apt, nu*ai E.ra a Jnt7rit *ai *ult leg7tura *ai 0eche dintre religie Ki 0ia&a de toate .ilele. JntrucJt nici unul dintre aceKti trei oa*eni nu a )7cut schi*b7ri radicale, este *ai bine s7 J*p7r&i* discu&ia tn )unc&ie de subiect &i nu Jn )unc&ie de dat7. /. De.0oltarea Kcolilor tn perioada cea *ai 0eche singurul %oc de Jn07&are era acas7 Ki p7rin&ii erau Jn07&7torii3 Kcolari.area Jn )a*ilie a continuat s7 5oace un toi i*portant Jn toat7 perioada biblic7. 'e *7sur7 ce s-a de.0oltat sinagoga, aceasta a de0enit locul de Jn07&are. "ilon spri5in7 p7rerea lui Schurer dup7 care scopul sinagogii a )ost Jn pri*ul rJnd educa&ional Ki abia apoi de0o&ional3 lucrarea lui %sus Jn sinagog7 a constat din 6a da Jn07&7turi+ Q)). Mat. 4LG<O. Tinerii erau instrui&i )ie Jn sinagoga propriu-.is7, )ie Jntr-o cl7dire ane-7. Jntr-un stadiu *ai rJr.iu, Jn07&7torii predau uneori la casele lor, aKa cu* reiese din e-presia ara*aic7 pentru 6Kcoal7+, bS&sIp=rI, care Jnsea*n7 literal 6casa Jn07&7torului+ Ki prid0oarele Te*plului, au )ost )olosite do r,Ebin5 ti ls1i a dat o 8r. pdte din tn0."ui a8lo Q)). Mat. G1LBBO. Jn 0re*urile cJnd a )ost scris7 MiKna, 1bini eldre4 aEu rpriie lor tell pentd o educa&ie *ai a0ansat7. Acest lucru probabil c7 a Jnceput Jn 0re*ea lui !illel Ki Sha**ai, rabinii )ai*oKi din secolul @ H.d.$r. ?coala ele*entar7 era nu*ir7 bit haJ-seper, 6casa c7r&ii+, Jn ti*p ce colegiile pentru educa&ie *ai a0ansat7 erau cunoscute sub nu*ele de bit *idr)I, 6cas7 de studiu+. %%%. 'redarea ca pro)esie AKa cu* a* 07.ut, pri*ii Jn07&7tori au )ost p7rin&ii, cu e-cep&ia )a*iliilor regale Qc`. GJ*p. @SL@O. %*portan&a acestui rol este accentuat din loc Jn loc Jn 'dtatel#. le e# Deut, 4LA. chi] Di in l*ea ]@. *udului, p7rin&ilor le re0enea responsabilitatea s7-i Jn0e&e pe copii #egea, s7-i Jn0e&e o *eserie Ki s7-Ki c7s7toreasc7 b7ie&ii. Dup7 perioada lui E.ra a ap7rut o pro)esie nou7, aceea de scrib c7rturar QsoperO, Jn07&7tor Jn sinagog7, dar aceKtia a0eau s7-Ki schi*be caracterul pTut Jn 0re*ea T. 6Jn&elep&ii+ se pare ca au 8rotituit D gnp di)erir de sibi dd nu e cunoaKte e-act natura Ki )unc&ia lor. 6Jn&eleptul+ Qha(7*O este *en&ionat )rec0ent Jn 'ro0erbe Ki Jn literatura de Jn&elepciune de *ai tJr.iu. Jn perioada T e-istau trei grade de Jn07&7tori3 ti7l7J*, 5pper Ki ha..7n Q6)unc&ionar+O, Jn ordine descreseJnd7. 'ute* presupune c7 icodi* a )7cut parte din categoria cea *ai Jnalt7, 6Jn07&7tor al #egii+ Q#uca BL@P, unde ter*enul gr. este no*odidas(alosO. Ter*enul generic 6Jn07&7tor+ Qebr. *=la**ed, ara*. sDirdO era )olosit de obi.ei pdtD 8tegoria ea Mi de 51, ndaile onori)ice date Jn07&7torilor Qrabi etc.O arat7 respectul <18 @ E"ES de care se bucurau, Teoretic, ei nu tebuia s7 )ie pl7ti&i pentru c7 predau, dar adeseori se alegea o solu&ie de co*pro*is Kl erau pl7ti&i pentru ti*pul consu*at, in loc s7 )ie pl7titL pentru ser0iciul )7cut. Edesi as ticul <BLG4 s.ur*. consider7 c7 *unca *anual7 este *ai pre5os de de*nitatea unui Jn07&7 tor3 Sn a)ar7 de aceas-ra, reoeecea constituie, o parte necesar7 a slu5bei sale. Mai tir.iu au e-istat *ul&i rabini care au Jn07&at o *eserie. $oncep&ia lui 'a0el poate )i 07.ut7 Jn @ $or. AL< K.ur*. Tal*udul stabileKte reguli )oarte stricte cu pri0ire la calit7&ile cerute Jn07&7torilor3 este interesant c7 nici una dintre ele nu este acade*ic7 - toate sJnt calit7&i *orale, cu e-cep&ia celor care prescriu c7 h0ttltoiul trebuie rA 1e bdrbat si d 1ie cibltorit, %9. S)era educa&iei S)era educa&iei nu a )ost larg7 Jn perioada 0eche. B7ie&ii pri*eau de obicei Jn07&7turi *orale de la *a *a lor, iar de ta tat7l lor Jn07&au o *eserie, de obicei agricol7, cit si unele cunoKtin&e religioase si rituale, Jntrep7trunderea religiei cu 0ia&a agricol7 era e0ident la toate s7rb7torile i)), #e0. G<, pasit*O. S7rb7torile pre.entau de ase*enea istorie religioas7 Qc`. E-. @<L 8O. Tailar, h., din Fnuile cele tui rehi 0ia" de toate alele, cre.ul Ki practicile religioase erau inep.,Bbile, #ucnrl aeta 2d ii nai pronu"t ln siragog7, unde Scriptura a de0enit singura autoritate rdtu cre. si 1nd,itB .ilnici De )api, 0iata 8 considerat7 o 6disciplin7+ Qebr. *Tsar, un cu0Jnt des JntJlnit Jn 'ro0erbeO. 'rin ur*are, educa&ia a )ost &i a r7*as o educa&ie religioas7 Ki etic7, a0Jnd ca *otto 'ro0. @LP. 'entru studierea Scripturii era esen&ial ca oa*enii s7 citeasc73 scrisul era poate *ai pu&in i*portant, deKi era cunoscut Jnc7 din 0re*ea Judec7torilor QJud. 8L@4O. $opiii erau Jn07&a&i arit*etica ele*entar7. #i*bile str7ine nu erau predate ca un subiect separat, dar pute* obser0a c7 pe *7sur7 ce ara*aica a de0enit li*ba *atern7, studiul Scripturilor ebraice a d8it D ereitiu lin8]tic.

Educa&ia )etelor era )7cut7 Jn Jntregi*e de *a*ele lor. Ele Jn07&au *eKteKugurile casnice, pri*eau Jn07&7turi *orale &i etice si*ple, &i erau Jn07&ate s7 citeasc7 pentru a cunoaKte legea. Educa&ia lor era considerat7 i*portant7 Ki ele erau Jncura5ate s7 Jn0e&e o li*b7 str7in7. Se pare c7 *a*a regelui #e*uel se paie c7 s-a do0edit o Jn07&7toare priceput7 Q'ro0. <@L@O3 acest capitol arat7 de ase*enea caracterul ideal al )e*eii. 9. Metode &i scopuri Metodele de Jn07&are s-au ba.at Jn *are *7sur7 pe repetareL 0erbul ebr. i7nd, 6a repeta+, a a5uns s7 Jnse*ne atJt 6a Jn07&a+ cJt Ki 6a preda+. Au )ost )olosite *i5loace *ne*onice ca acrostihul. Scriptura a )ost un *anual, dar Jn Ecl. @GL@G 0ede* c7 erau cunoscute Ki alte c7r&i. Era cunoscut7 i*portan&a *ustr7rii Q'ro0. @PL@SO, dar Jn 'ro0erbe Ki tn Edesiastic se pune accent pe ped8"a coeo1lr, Di]ipliM a )dt *ult M5 blinda * 0re*ea MiKnei. Mn7 Jn 0re*uri relati0 recente, era obiceiul ca ele0ul s7 stea pe 5os, la picioarele Jn07&7torului, a&a cu* . stai lel la pici8r.l2 lli $*liel Q"ap# GGL<O. Banca Qsaps7tO a )ost o in0en&ie *ai tir.ie. "unc&ia educa&iei la e0rei, Jn general, era s7-[ )ac7 pe e0reu s)Jnt Ki s7-@ separe de str7ini, sI-@ a5ute s7 pun7 Sn practic7 religia lui. tn consecin&7, educa&ia obiKnuit7 la e0rei se des)7Kura Jn sensul acesta. u Hncape Jndoial7 c7 au e-istat scoli dup7 *odelul grec, Jn special Jn ulti*ele secole %.d.$r. &i se poat7 ca Eclesiasricul s7 )i )ost scris toc*ai pentru a co*bate de)icien&ele acestei educa&ii ne-e0reieKti. ?coli elenistice au )ost g7site chiar &i Jn 'alestina, dar ele au )ost desigur *ai )rec0ente Jn co*unit7&ile e0reieKti din alte rdrp, ln .p.dal rn Al8ndtir. %n Biserica pri*ar7 p7rin&ii &i copiii au )ost Jn07&a&i cu* s7 se poarte unii cu altii mE)es. 1L@, 4O. liderii bisericii trebuiau s7 &tie cu* s7-&i conduc7 proprii copii. Jn 0re*urile de Jnceput ale bisericii nu au e-istat Kcoli creKtine3 unul dintre *oti0e este c7 biserica era pE sTa.A p2nEu a le )ilE". Dar colin au )1i induKi Jn Jnchin7ciunea )a*iliei &i nu Jncape Jndoial7 c7 au pri*it Jn07&7tur7 Jn biseric7 &i acas7. B%Bl%;Z"tA"%E. :. Barclay, Educa&ional %dea( in theAnd*t :orid, @ABA, cap, %, 9%3 ". !. SFi)t, Educa-rion in Anc(nt hrael, @A@A3 E- B. $astle, Ancienc E)u8.ioa and Toda5, #A1@, 1p. 9i TD%R%T B, p. BA1. 1GB3 articolele despre 6Educa&ie+ Jh)DB &iE`. iH ^E%%'$%/ E, T$ARTtr,E41pre ';ET=$D= S$R%EREA-O D,".', E"ATA. $u0Jntul adresat de msus unui surd QMarcu PL<4O. 'robabil c7 este un 0erb ara*aic la *odul i*perati0, transcris Jn greac7, iar e0anghelistul a-daug7 traducerea Q%n greac7OL 6deschide-te+. =9erbul ara*aic )olosit este p=&ah, 6a deschide+3 nu se poate deter*ina cu certitudine dac7 a )ost )olosit pasi0ul sinDlu Qeth,elO su p2slrut lntensl0 Qethp*lO. 'ri* )or*7 ar )i =e&p=&ah, a doua ar )i =e&pattah. Se pate c7, Jn oricare ca., c a )ost asi*ilat tn p3 aceasta este o caracteristic7 a li*bii ara*aice de *ai tJr.iu &i a dialectelor sale Qdee-. celsiriacO. ; alt7 posibilitate ar )i ca acest cu0Jnt s7 Re ebraic Qcon5ugarea niphalO. BtsuocBA"%E. S. Mda8, JSS @P, rAUG, p. lAa. GSG. D.".'. E"ES, c8 tui inponant, c2tare din pdieia rcMnn Asia, p. c8ta de 0 a pVi,, aiatie a tEei din .ilele noastre. Era situat7 la 07rsarea rJului $a5te-ter, Jntre *un&ii $oressus Ki *are. /n dru* i*pun7tor, lat de @@ *, a0Jnd pe *argini coloane, trecea prin oraK pJn7 la portul care ser0ea atJt ca un centru i*portant de e-"ii a)lar %a 2pltul .,Tnului de cErnll* din Asia, cJt Ki ca un punct natural de debarcare Jn ti*pul clllbriild d. la lt*a. c.tatea, .4 ld preat nu este locuit7, a )ost e-ca0at7 ti*p de *ai *ul&i ani Ki probabil c7 este cea *ai Jntins7 Ki cea *ai i*pundtoaE diatr2 rulnel. din Alia Mtci. MaTa 1te ac* la o aepinarc de @S lor, datoriti dep8rilAr alu0io nare cate au continuat Jn cursul secolelor, )n secolul .l Gl8 pdtn a Eeblit sl 1e curltst de *i nulte ori3 este oare posibil ca acesta s7 )ie *oti0ul pentru care 'a0ll a Eeblir sV s opercl la Miler Q%a,r. GSL@B-@1OU 'artea principal7 a cet7&ii, unde se a)la teatrul, b7ile, biblioteca, agora si str7.ile pa0ate, era situat7 Jntre coa*a *un&ilor $oressus &i nul $aysJer, dar idplul "ltru ce 8 renWitA etatea cE situt la G (* spre E. #ocul acesta a )ost la Jnceput un loc sacru pentru 0enerarea .ei&ei anatoliene a )ertilit7&ii, identi)icat7 *ai tir.iu cu Arte*is, a grecilor, Ki cu Diana, a ro*anilor. lustinian a construit pe dealul din <1A E"ES a,rcpie o bi]ricb pd5ld n*ele s). %en Qde ai.i deri07 nu*ele Ayasolu( )olosit *ai tJr.iu - o stJlciie a e-presiei hagios theologosO, iar aceasta a )ost ur*ata de o ndhd a lui sel5]. ln pernD lcalitar2 din aprcpier ] *ente QSelculO , iserici din AsiaMpoc. @-<O

".)es, url7 din 6cele y-plc hiWerici din Asia+ QAppc. t-<O, A,2ea inibLa[e din A*roli, a )dt de)tltar, Jnainte de secolul al @S-lea S.d.$r. de coloniKti ionieni si s-au pus ba.ele unei cet7&i co*une. gei&a E)esului a prinit u nl* 8r)t, dar 1t2 4id4t ca a Ednut caracteristicile anterioare, deoarece Jn perioadele de *i d.iu a )ct repeentara ln reperate riDdui ca o .ei&7 cu *ul&i sini. E)esul a )ost cucerit de $resus la scurt7 0re*e dup7 urcarea sa pe tron Jn cea B1S J.d.$r. li intuentei lui ] Tro8.a uele din)t catodo perele distice ale E)1ulu5, Dup2 cadd2a %u cl11 Jn B41, E)esul a a5uns substIpJnire persan7. $resus a *utat locul cet7&ii 0echi pentru a pune accentul pe chplul Ei,2i rAre*isr /s5rMh. urn dintr2 5uccsrii hi Alehau a nurar .etatea in nod )otur din nou Jn apropierea portului, Sn pri*a parte a secolului al <-lea J.d.$r. Jn 0re*urile care au ur*at, E)esul a got parte din re<ann '2rs*dui, p2 dre AtulZ %/ %a /sr ho)tdire Ron.i h anul @<< l.d.cr. A d8it 8l hai inponanr cenE, 8nercial di, prc 0iRta bMni Asia. ;cupa o bn, )8,re intisi ,i 1te p1ibn ca poptnaWa si )i )1i de peste <SS,SSS de locuitori. Se esti*ea.7 c7 teatrul construit la poalele Mi 'ion, h ceDEul 2tgt55. a02a o capacitate de cie GB.SSS de locuri. l)ed a ontinuat sB.s,i n2nlile i*poianta reli. ai8d sub stapidEa rcMnA. $erar.a a denir u eniru al culrdui trnpVatului Ai ln 2le din u*e a a5s si aibe trei renple odciale, lrdeplinind dd2i de trei ori condi&ia pentru a purta titlul neo)coros Q6p7.i-toarea te*plului+O pentru J*p7ra&i, )iind Jn acelaKi ti*p ne7(nFs pentru Arte*is Q"apt. @AL<BO. Este d* de E*Eat tDDtd cl 'arel a aFr Drietni printre ]Asiarch QAsNarc`iai, "apt. @AL<@ -Jn ro*. 6*ai Mrii AsielO, caE eau condEsbdi o)iciali ai .8*uit$i= din Asia, ii n)t)ia lo. princila! 2ra se n2r &in7 cultul J*p7ratului. Te*plul .ei&ei Arte*is a )ost reconstruit dup7 un incodiu 8e din anul <B1 #d.$i, ti a 8Erituir * dintre cele Kapte *inuni ale lu*ii, pJn7 cJnd a )ost disEc de soW in G1< d,cr, Durs oi de .)ttri *inu&ioase, J. T. :ood a descoperit Jn @8PS r7*7Ki&ele i2npldli in nlagi" d2 la poalele Mt. Ayell[N, A )ct cd rui Me clSdie din llre gMce. $onjdnea o st7ruie a .ei&ei, despre care se spunea c7 a c7.ut din cer Qc`. "apt. @AL<BO. Este posibil s7 )i )ost ini&ial un *eteorit. Monede de argint din di)erite locuri 0alidea.7 a)ir*a&ia c7 .ei&a E)esului era 0enerat7 peste tot Jn lu*e Q"apt. @ALGPO. Ele poart7 inscrip&ia Diana tU,rdia Q.% "api @AL<4O. la E1 e-ista o colonie ture d2 )td .i aZtia s-au bucurat *ult7 0re*e de o po.i&ie pri0ilegiat7 sub st7pJnirea ro*an7 QJos,, Ane. @4. GGB K.ur*.3 @4.G1G K.F*.O.$ea *ai 0eche re)erire la p7trunderea creKtin5sndli n, E)1 1te ,r 5urul dului sG d.cr., .lnd 'ael a gcut o 0i.)te ruris ii i2 lssr a1lo p2 A.0ila V'ririla Q"a,t. @<L @a.G@O. A treia c7l7torie nisio*li a lui '10el a aFt 2 tint, E)sul ri el a ril1 .8@o tui 1dt d2 G ani Q"apt. @AL<, @SO, )iind abs, lnrn Jndoial7, de i*portan&a strategic7 a E)esului care era un centru co*ercial, politic si religios. #a Jnceput lucrarea lui a a0ut ca ba.7 sinagogaL *ai tJr.iu el a dus de.batsi tr sda d2 prelegsi a lui Tira=, gcind din E)1 laD de enehelire a tnEegii prc0ircn Asia. R7spJndirea creKtinis*ului, care re)u.a sincretisnd, a iireput s, abg, osrilitat2a p8arclor ale c7ror interese *ateriale erau J*br7cate Jntr-o hain7 religioas7. $reKtinis*ul nu a a)ectat nu*ai *agia cate irnorie .ici Q"apt, @AL@< K.ur*. - o 8tegone d2 )o*ure *gice e.. n1itL, de )apt, EphBia grunnat taO ci 2i .ultul 4ijtei Andis Qrapt. @ALGD, produclnd Ui2rden h cooa"l c, obiate de cult, caE oEtitui. o surse de pDpditat2 a E)1ului, A lll*t )ai*8 r7scoal7 descris7 Jn "apt. @A. %nscrip&iile arat7 c7 gra**ateus Q6logo)7tul+O care a reuKit s7 aduc7 sub control adunarea cu prile5ul acesta, era un )unc&ionar public inlortanl, ere rEspuNt2 diRt ln )a" Ron.i pentru ase*enea Jnc7lc7ri ale p7cii de c7tre adunarea poporului Q"apt, @AL4SO. sa sF8t ca, dace .nr. *a&ia lui, 6sJnt dreg7tori - proconsuli+ Q@AL<8O, nu 1re u plual gdehliaror, ar putea ttabni cu o orcE pEi.ie data ]ninotrnui cu 8.ia u. clrn lli erc pe ttoD, h B4 d,$r,, M. Juiu SilEs, pl81ulul Asiei a 11t ota0it de slbodo*tii sri !elius Ki $eler, care au )unc&ionat ca proconsuli pJn7 la s1i,8 uui succer oicial, $reWinnnd "a ]spindn la ]colce si br alte cet7&i din 9alea #ycus Jn ti*pul Kederii lui 'a0el la E)es Qc%

col. @L1.P3 GL@O. pa0el Wa a)ri etedn4a aici t, *5oribt2 tinpdli 8ntEreei ] cordpond2nlei ]lecubi2ri2dincorintQ@$or, @1L<O, iar e-perien&a pe care o d]ri2 ca ,,lupta a nareld a aFr la aici Q@ $or. @BL<GO. Aceasta pare s7 )ie o alu.ie *eta)oric7 la ce0a ce se Jnti*plase de5a Ki era cunoscut de c7tre .orinteni prcbabil i)tiadnnd cu rulti8 05oleng. Q#a E)es nu e-ista un a*)iteatru, deKi stadionul a )ost *odi)icat ulterior pentru a per*ite des)7Kurarea luplelor cV aninal2 l<lbarie-O $. S, Ducan as.. pault %=h]ian MiniLtrt, @AGAO a a)*r. l 'arel a )1t Jnte*ni&at de dou7 sau trei ori la E)es Ki c7 toate lpbblele din inchi]rc au lct sis. de la E)e d nu d2 la R8. E. J, dsp22d Q`-T, @A<PO, tn8r de $. #- Milton ti J. yao-, au dp#a]r ol]lia de Epistle a lui 'a0el la E)es. %pote.a unei Jnte*ni&7ri la E)es ridi.B duit2 prcblDe si, cs t8te c1 B.%leic(e jsiJ. <PS A"ESE %, E'%ST;%A $ATRE A. T. Robinson au reJn0iat recent ideea c7 unele sau chiar toate Epistolele din Jnchisoare au )ost scrise din $sare2a, lar pElerab, sA re d1i* ln Ro* Q0e.i $, !, D.dd, BtRt @4, @A<, p. PG-AO. Dup7 plecarea lui 'a0el, Ti*otei a r7*as la E)es Q@ Tin. rL<O. Epistolele p1b"le rcdau uDn tr=o ditr pdiosda de 8elidarc a bisicii de aici. Molg cdetitori d2d c7 de laDt Ron. @1 a ict sdreat de 'alel e)esenilor. Mai tJr.iu oraKul a de0enit reKedin&a lui %oan care a(a 5uisdi4ie dup* c2lor Dapte bi]rici ditr Asia c7rora le este adresat7 Apocalipsa. Dintre cele Kapte bisii QApe. GL@-PO bisica din E1 1ie ,.i8 c,reia i ] ad%er, . tolul lntrudt eB bierica cea *ai i*portant7 in capital a pro0inciei Ki JntrucJt a constituit punctul de debarcare a unui *asager 0enit din 'at*os, )iind situat7 la Jnceputul unui dru* circuit care unea cele Kapte cet7&i Jn ordinea *en&ionat7. Aceast7 biseric7 este Jn)loritoare dar este tulburat7 de Jn07&7tori *incinoKi Ki &i-a pierdut 6dragostea dJnrJi+. Apostolii *incinoKi QGLGO sJnt, probabil din categoria = i8lai$lor, caE s pare cn i.au tnd8t pe cr2itinii a)la&i sub presiune s7 accepte un co*pro*is cu autoritatea pagin7. E)esenii erau statornici, dar erau de)icitari Jn. dragoste. Ra*say caracteri.ea.7 E)esul ca o 6cetate a schi*b7rii+. 'roble*ele ei erau proble*ele unei biserici care are succes dar care este con)runtata cu circu*stan&e schi*b7toareL Jn cursul istoriei cetatea tEVri )i=a ]hnabat leul de splas8 Q.). GLsbO. 'rcdilis2 d2 a n)nca din po l 0ietii ptubnbl c, trebuie, probabil Jn&eleasa Jn conte-tul cur*alului sacru al .ei&ei Arte*is, care apare pe *onedele e)e-sene. 'otri0it lui %renaeus si Eusebius, E)esul a de0enit reKedin&a apostolului %oan. #a o genera&ie dup7 %oan, %&natius a scris despre )ai*a Ki credincioKia statornic7 a bisericii din E)es QE`eseni 8-AO. Al treilea $onciliu Zenera[ a a0ut loc la E)es Jn 4<@ d.$r. ca s7 conda*ne $ristologia estorian7 Ki sa Jntrunit Jn biserica S). Maria, ale c.rrei ruire *i pot 1 rL.ute h Jn .il2te noastre. $etatea a intrat Jntr-o perioad7 de declin, iar .lu0ieile ad8 ln sol) au dE ln cele din uhi la separarea co*plet7 de *are. B%#B%;$".A%%E. : M. l,8# )te rctt4 to the Se0en $hurches, @AS43 J. T. :ood, Modern Diico0ertes * rhe sitc olAaciat Epha1, P8AD ;. Z. !oadrR E-ca0ations at EphesusL the Ar.haic Arte*isia, @AS83 RE, JSphesos+3 Z. E. Bean, Aegean Tiir(ey. An Ar-dtuealDi.ol cuide, @A113 E. AlZsal, ne Ancr=a. RuiB ona citilitariotu ol tur(D, O,AP<. E.M.B.Z. $J.!, E%ESB %, E'%SA;#A $+VTn<. [. Schi&a con&inutului Aceast7 scrisoare care, Jn co*para&ie cu celelalte epistole din T, este *ai pu&in li*itat7 de ne0oia clari)ic7rii unor contro0erse sau de necesitatea acord7rii unor Jndru*7ri cu caracter pastoral repre.int7 o dedaElE ninMtd d1pre spul et* al lui DM. ne.eu Jn $ristos, reali.at prin Biserica Sa Qcap.l-<OKi despre consecin&a practic7 a acelui scop Q4-1O. a. Scopul elern al JuJ Du*ne.eu pentru o*, )ri $ristos, @L@-<LG@ @L@-G. Salut7ri. @L<-@4. laudA perEu t8t2 biM0inlirile spiri tule r2 cd le pri))ic 8tl!n tn crists. @L@s=G<, Mul"1ie penh dedin" cititorilor i rug7ciune pentru ca Ki ei s7 cunoasc7 Jn&elepciunea Ki plteE ld Dl*.eu, GL@-@S. Scopul lui Du*ne.eu Jn Jn0ierea oa*enilor din *oartea p7catului la o 0ia&7 nou7 Jn $ristos. GL@r-GG, s8A,r <Bu ate nu nl*i s,i ,a,1e p2 oa*eni cu Sine, ci Ki pe unii cu al&ii - Jn special s7-i uneasc7 pe e0rei &i pe cei dintre ea*uri Qne-e0reiO J*preun7, ca sa )or*e.e un singur popor al lui Du*ne.eu <Lr-@<. 'n0egid chertrn apdtolului de a pr2 di8 EEnghelia %a e*ui. <L@4-G@. A dou rugBciue, "lh cu15erea dragostei lui $ristos &i a plin7t7&ii #ui3 o do-ologie. b. ;tseinle pruti.e, 4L@-1LG4 4Lr=@1, indDd la o dure dehna si # colabo8 p.,Eu edi)i8 hpdui lui crist1. 4L@P-<G, 9iala 0Qhe de l8,o*,t, ,oiiB ii nele. giuire trebuie de.br7cat7 Ki trebuie J*br7cat7 o 0ia&7 nou7 de s)in&enie. BL@-G@, ; alte che*re de . bAi ln TaAdt2 ti puitate, 8 )i .Tpn ai l))iinii plini de #ada W utili. BLGG-<<. Jn07&7turi pentru Kotii Ki so&i, pe ba.a analogiei cu rela&ia dintre $ristos Ki biserica Sa.

1L@-A. Jn07&7turi pentru copii Ki p7rin&i, slu5itori &i st7pJni. 1L@S.GS, $he*8 la ltr'ta dDtiir ln 2re cr2= dincioKii s7 )ie J*br7ca&i cu ar*ura lui Du*ne.eu Ki s, lupte prin put8a #ni 1LG@=G4, M]5 p2enl de lnc,2iere, %%. Destina&ia DeKi *area *a5oritate a *anuscriselor si toate traducerile 0echi con&in cu0intele 6Jn E)es+ Jn @L@, ele srnt onise din codicele R1ticats Ki si*itiru, din secolul al 4-lea, colectorul i*portant al *anuscrisului 4G4,ii @P<A, papirod41 Qd.tatlnGSSd.cr.O, 'roba bil c7 Tertullian, Ki Jn *od cert ;rigen, nu le-a a0ut. B1il sp8 cE ele d/,2u din cele tui (hi MS. cunoscute d2 el, Er2ticul Marcion a n*it acsta scrisoare 6c7tre #aodiceeni+. Aceast7 do0ad7 *ic7, dar cu M" 8t)iate, 1le spd5inta de do8i din con&inutul scrisorii. Este di)icil s7 e-plic7* 0ersete cM sint lLls5 <LG3 4LG@ ii .,2en" cond2t a saluturilor personale, dac7 aceasta scrisoare a )ost adresat7 de 'a0el creKtinilor printre care a lucrat ti*p de < ai Q"apt. @ALrGo ti GS@<@O, TonRsi ] pat cl a 1rt adreet, su arupti sp2.i1c de creltini QrL@s i.l*.L 1LG@O, c2 *i ptobabild intdpretde 1re ca scrisoarea, dac7 este Jntr-ade07r a lui 'a0e,, a )ost Ei*ise rui lEp d2 bisici din Asia Mica Qdiat acsre bi]r5ci cea din El1 8 8 hai MeO. "ie cB a )ost rinis la )iec.re " nnd clte un s]ntld, nuele locului )iind Jnserat la citire3 )ie c7 au )ost )7cute *ai nult2 copn hini,e pe ade diterite. /%. Autorul E-ista o nuTine de d)tn Ehi Quele nerg io V*`, pioa ap8pe de a r AB d.cr.O cu pti0iro la )o#di8 acr2i sisori, iar loceplnd de ra s)uitul slului al Gla citi* aeAre .cepta8 ircnt1tab)lB a ei ca o sis.8 a ld 'arel, a5. cM a1*a ce 2st2 Q@L@3 <L@O. D2 l. sdllitul solulu al @8#.a, ,tsB, autorul udi= &ional a )ost pus la Jndoial7. Este i*posibil s7 pre)onentr* aici in hod 8lnibnt toare ar"unotele pb &i .onh, tA.1tea slit e-pse p2 lara, da, cu o W8nclu.ie opose iata d2 a n8stre, h hcra8 lui $. #. <P@ B"ESB%>%. E'%ST;#A $kTRE Mt)tan, JTie Epistle co the EphesiaTis, @AB@ Ki A. 0on Roon, TTieAut(entici&y o) Ephesians, J AP4.O "oarte pe scurt, cele *ai i*portante argu*ente J*potri0a autenticit7&ii Epistolei c7tre E)eseni stat ur*7toareleL @. E)eseni nu este o scrisoare real7 care se adresea.7 unei anu*ite situa&ii, la )el ca Ki toate celelalte scrisori ale lui 'a0el pe care le cunoaKte*. Are un stil Zi li.ic, 1te plii, de gad.ipn ri relariF, distiigJndu-se prin acu*ularea de e-presii si*ilare sau Jnrudite. /n argu*ent Jn )a0oarea paternit7&ii pauline este )aptul c7 absen&a contro0ersei poate e-plica di)eren&ele de *ai sus. Aici nu a0e* argu*entul ra&ional necesar Jn celelalte scrisori ci 6o procla*are pro)etic7 a unor )apte incontestabile Ki cunoscute+ QDoddO. G. Eldst7 4G de cu0inte care nu sJnt )olosite Jn alt7 parte Jn T Ki alte 44 care nu stat )olosite Jn alte scrieri ale lui 'a0el, Acest argu*ent poate )i e0aluat nu*ai prin c8par8 o alle Episrole d pri. ]nnEEa cu0intelor propriu-.ise. Dup7 p7rerea *ultor cercet7tori, aceast7 situa&ie poate )i e-plicat7 Jn *od su)icient Ei, E a di)DitA a WbiTtului <. S. a1nnn cn nicii..i in sieri. hi paiEl nu Jnt)lni* un accent atJt de *are pus pe biseric7 Ki un accent atJt de redus pus pe escaiologie. TotuKi, 5usti)ic7ri satis)7c7toare pot )i date daca &ine* sea*7 de di)eren&a de accent &i Jn special dac7 &ine* sea*a de e-punerea i*portant7 cu pri0ire la rolul Bisericii tn planul .Ed al lui D%ll8d, 4. Anu*ite tr7s7turi caracteristice &i anu*ite e-presii sJnt luate ca o indica&ie a unei date *ai tJraii Ki a uei alte nWri d2cit c)t a .p1rohtuiL de d.i4, re)erirea la 6s)in&ii apostoli Ki pro)e&i+ Q<LS3 c). GLGSO, nodur ih ca st2 hr.tA poblF 2Muilor si *ili8 de sire rn <L8. 'ut2n lliDWde la 1ae obiec&ie Jn parte, deKi cei care contest7 paternitatea pauli5l ps a.*Wn ,. )o4a cMulatV a tui r obiec&iilor. B. Alte argu*ente sJnt ba.ate pe o co*para&ie dintre E)eseni Ki alte scrieri din T. Aceast7 scrisoare are *ai *ulte lucruri Jn co*un cu scrierile ne-paul ine Qta special #uca Ki "aptele, @ 'etru Ki scrierile luiloanO decJt cu oricare scrisoare dintre epistolele pauline. /neori ase*7narea de idei Ki e-pri*7ri este )oarte i.bitoare, dar rareori este atJt de *are JneJt s7 per*it7 stabilirea unor rela&ii directe. Aceste ase*7n7ri do0edesc e-isten&a unui e-tins 0ocabular co*un Ki, poate, S )or*ulare doctrinar7 a Jn07&7turii si cre.ului Bise-ric55 priMe dir di)eriE leui, QRT.i e, Z. selAh, lie 'idt Epistl. oJ st '.8, @A41, =, <1<.411, aet Mi se*ni)icati0 aspect, Jns7, este si*ilaritatea Jn con&inutul, e-pri*area &i chiar ordinea pre.ent7rii subiectului Jn aceast7 epistol7 Ki Jn $oloseni. Este aproape unani* acceptat c7 Epistola c7tre $oloseni este *ai 0eche decJt E)eseni. Epistola c7tre E)eseni con&ine doctrina Ki Jn07&7turile din $oloseni, doar c7 sJnt de.0oltate *ai *ult. $u e-cep&ia E)es. 1LG@ K.ur*. Ki $ol, 4LP r.h. nu e-ista lici o doEdL d2 A.1.L52 direct7, dar Jn E)eseni aceleaKi e-presii sJnt )olosite cu un Jn&eles pu&in di)erit3 un pasa5 dintr-o scrisoare se asea*7n7 cu dou7 din cealalt73 un pasa5 din E)eseni are o paralel7 Jn $oloseni Jntr-o alt7 scrisoare a lui 'a0el. 'entru unii, aceste )eno*ene sJnt cele *ai puternice argu*ente Jn )a0oarea )aptului c7 este 0orba de luc=Uu sui iniEu3 dupa prEea aliora, ele con)ir*7 Ki *ai puternic )aptul c7 autorul este 'a0el.

%9. Scopul Mul, cdetiton au cdtetat )apnrl cr paFl ar 1 autorul, )7r7 s7 dea Jn schi*b 0reo sugestie po.iti07 cu pri0ire la )elul Jn care a a5uns s7 )ie scris7 aceast7 epistol7. Al&ii au )ost *ai concre&i. @. /nii au considera t-o 6o Jncercare de a re.u*a &i de a teco*anda unei genera&ii de *ai tEr.iu Jn07&7tura apcrol=lui+ QM. Barth, AB, p, BPO. E. J. 18dBpee4 de e-e*plu, consider7 c7 ea a )ost scris7 ca o introducere la colec&ia de epistole ale lui 'a0el, chintesen&a Jn07&7turii lui 'a0el pre.entat7 de cine0a Qdup7 p7rerea lui de onistnO .e era lnbibdt d2 ))iile ld 'ael W d s"ci.l de coleni G. Altn au tl.rr o ci.L istdicd i, 0iata Bisicii pri*are - a*enin&area din partea gnosticis*ului, o a*enin&are a unit7&ii creKtine, sau pericolul unei abate.i a2 la erile NleEire Dpe de 'a0el , o ataE era necesar7 o ase*enea lucrare, scris7 ta nu*ele *arelui apostol. <. J. c. Qirby QrphaioEr 84pri,n 8d 'ett11t, @A18O ur*ea.7 JrOtr-o oarecare *7sur7 ideile altora cJnd atrage aten&ia asupra Jocului Jnse*nat pe care-% ocup7 ta Epistol7 *aterialul liturgic Ki didactic, dai Jnerge *ai departe &i e-pune *oti0ele pentru care el crede c7 E)eseni este transpunerea sub )or*7 de episiorl a uui siciu 1nual de lrlnoire a lesldrtulu5, care a0ea loc la Rusalii, a*intindu-le creKtinilor care era se*ni)ica&ia bote.ului lor. Multora li se pare c7 argu*entele J*potri0a paternit7&ii pauline stat puternice. 'entru al&ii, par acceptabile di)erite p7reri sugerate cu pri0ire la scopul scrierii. TotuKi, aKa cu* spune E. ". Scott, 6Epistola este *arcatr pretutiadeni de o sEndod d o orisinalitaE de idei care pare s7 dep7Keasc7 cu totul li*itele unui si*pl, iniraror= QM T$, p.@<1O, u 1te oV.r d, re i*agin7* un scriitor caie Jncearc7 s7 pre.inte Jn nu*ele lui 'a0el esen&a teologiei sale Ki apoi s7 cite.e eer cu0int2l2 dil 4LP U.h. lenEu a da i*,2ia .t E)eseni a )ost scris7 Jn aceeaKi perioad7 ca Ki Epistola c7tre $oloseni. 'are *ai potri0it s7 re0eni* la p7rerea c7 'a0el este autorul Ki s7 Jncerc7* s7 reconstitui* condi&iile care au generat scrierea Epistolei c7tre E-)eseni. 'a0el era Jn Jnchisoare Jn Ro*a prin anul 1@ d.$r. Qre.i rco#oSE % p2n"u .lte pZibilitati .u pri0iru l, locul Jnte*ni&7rii lui 'a0el la data scrieriiO. ;nisi*, scla0ul )ugar al lui "ili*on, a 0enit la apostol, atras de credin&a Jn $ristos, Ki a )ost tri*is de 'a0el, J*preun7 cu o scrisoare, la st7ptaul 17u 6nu ca un rob, ci *ult *ai pe sus decJt pe un robL ca pe un )rate preaiubit+ Qrilin. @1O. ln a8d 0ll* aWiolul a E)lat d. la Epa)ra despre di)icult7&ile cu care era con)runtat7 biserica din $olose, *ai ales prin Jn07&7turile )alse. Ast)el, atunci cJnd ;nisi* s-a Jntors la $olose, 'a0el @-a tri*is de ase*enea pe Tihic cu o scrisoare c7tre bisica a8, dlnd rnspWFi la ,rcblerele )tdin. cioKilor de acolo Ki dJnd Jn07&7turi practice cu pri0ire la 0ia&a creKtin7 a acestor credincioKi pe care el nu-i JntJlnise Ki pe care nui-a Jn07&at Jic *od personal. $Jnd lea ]rir .ol8nilor, tininie. aDostolului a )cr spluts de ide gloriei hi cri]d Ai a gn5n #ui p2rlecte )a&7 de 0ia&a oa*enilor. ZJndurJle lui 'a0el s-au Jndepta, cite c2lelalre bi]rici dh aprcpierc de cd] Ki, )7r7 s7 *ai aib7 de tratat 0reo proble*7 pastoral7 sau 0reo di)icultate doctrinar7, 'a0el Ki-a J*plinit dorin&a de a e-pri*a Jn Jn07&7tur7 Ki Jn Jnde*nuri, Jn laud7 &i Jn rug7ciune, gloria scopului %ui Du*ne.eu Jn $ristos &i responsabilJtatea Bisericii de a )ace cunoscut scopul acela prin procla*area lui Ki prinrr-o 0ia&7 tr7it7 Jn unitate, dragoste Ki puritate. Aceast7 seri <PG E,RATA soare a )cet tri*is7 o dala cu cea c7tre )ili*on Ki c7tre $oloseni, dar a )ost tri*is7 la di)erite biserici din pro0incia ro*an7 Asia. iar cea *ai i*portant7 dintre aceste biserici era cea din E)cs. Dup7 toate proba bilit7&ile aceasta este scrisoarea despre care 'a0el spune Jn $ol. 4L@1 c7 )ra&ii din $olose ar trebui s7 o prituset ,d5n bodiea+B%B#%;ZRA"%E. T. M. Abbott, The Epistles to the Epliesiansand to the $olassians, %$$, @8AP3 J. A, Robin-son, St 'aul=s Epistie co the Ephesians, @AS43 ". ". Biuce, The Epistie ta the Ephesiani, @A1@3 ". "oul(es, The Epistteo) 'aul to the Ephesians, T T$, @A1<3 Mar(us Bart# E)t4idtu, At, @AP4. ".".B. E"nA%M. rRl doilea )i, a# lui losil rli]Vr de Ast, )iica lut 'oti)era, Jnainte de anii de )oa*ete $Ben. 4@LBS-BGO. maco0, care era bolna0, ia recunoscut pe ci doi 1i ai lui r1i) Qc1, 4<LsO Di lV bnEulintat pe E)rai* cu 5nJna dreapta iar pe MInase cu *Jna stJng7 QD rt @4O, r*boliGlnd prin ae.sE c, E)*ih a0a s% .tdi.% s poUor Mi Mre Q0, @AO. ln ordiM tribuilor ,t tabn" dit r,die, %dul obil it al lui E)rain 21 ln p.nea d2 9 Q 8. GL@<O. Din tribul lui E)rai*, EliKa*a a trebuit s7 stea al7turi de Moi] ;,l*, @L@oO, iar l1ua, )iV lui u4 uul dintre spioni, era un descendent din E)rai* Q u*. @<L<O. El a )o1t al1 ., tnpanB i.h lnpcunl cu E%eaA Q h, <4r@PO. l)nin 1te indsde as4erea Jn bi=rddnta8 lui Moi2. Sub conducerea cura5oas7 a lui %osua, E)rai* Ki celelalte triburi Ki-au pri*it *oKtenirea, descris7 Jn mos. @1. Teritoriul poate )i deli*itat apro-i*ati0 dup7 ** ra*eaJiiL MergJnd spre 9 de la Zhilgal a5unge*

ld BelEl, atoi 1Ure S cdtre Bet=!oren, spre 9 citse Zhe.er, apoi spre c7tre #od &i spre 9 c7tre *are, spre pJn7 la rJul fanah iar apoi spre E pJn7 la Tapua, %anoba, Thana-SJlo pJn7 la Atarot, apoi spre S c7tre asrat Ki Zhilgal. lncl d2 la trepur tribul lui Eiai1 a etrpai o po.i)E inpdtanta. El ra p/E lui cheden ci nu a )ost che*at s7 lupte J*potri0a *adiani&ilor. R7spunlul lui hdice po.ila s,ps58.i a ld E)iaihL =oare nu %rc Mi bult culcul ciorchhilo, rd*Wi h 0ia lui E)rai* decJt culesul Jntregii 0ii a lui Abie.erU+ QJud. 8.GO. B/rbadi lui Etsain rau pliW di, non rn nod si*ilar lui le)ta si aceasta a dus la un r7.boi Jntre lauitoln dir E)i=ain si ei din calaad, 'restigiul lui E)rai* @-a )7cut s7 nu pri0easc7 cu ochi buni pe %uda. Dup7 *oartea lui SauO, Abner, co*andantul ar*atei lui Saul, @-a )7cut pe EKbaal rege p1i2 iib]ile did , hclsi0 E)r1in. Datorit, dosi. na&iei )ilistene, Jns7, autoritatea lui EKbaal a )ost li*itadt nu*i la @,asiord..ia. El a do*it G ani, da, hda la lu8t ,. Da0id QG san. GL< il*.O. Drpt *oartea lui Elbaal hibr4le din %an in0irar pe Da0id s7 de0in7 regele lor. Mai d.iu D.0id a a)lai cn tsrel s.a du dube Absabtn. Triburile din nu au 0rut niciodat7 sI se spun, sub do*ia lui Dalid, dd Dadd da con Wlidat lurdea tot *i bult. %n tinpul do*iei lui Solo*n ".te d2 S a ans a,.ged spl2ndorii W prcpsiti$i, cu t2te ac1tea, chiar ii in ac4te perioad7, aeristat ne*ul&u*ire Jn partea de $% t*p. @@LG1 K.ur*.O. eLbuinta lui Roboa* a o).rit preE-nn trcr &i triburile din s-au re0oltat, JncIlcind pro*isiunile )rcue td Da0id Q@ i*p. @GL@1O. $u t8t2 ll*itis5lea1r8, Du*ne.eu a continuat sI tri*it7 pro)e&ii SIJ la regatul de Ki una dintre caracteristicile J*p7r7&iei *esianice a0ea s7 )ie 0indecarea acestei schis*e tragice introduse de leroboa*, )iul lui ebat Qc` ;sea @L@@3 Js. @@Lr<O. chiLr ti stuci dnd silul a tsh5tit adt e8atul d2 s dt Ai p2 .el de , EEin a p4rct u le specialL 6Eu sJnt Tat7l lui %srael &i E)rai* este JntJiul Meu n7scut+ $ler. <@LAO. EJ.C. ".".B. E"RA%M. Q^inutul geogra)ic[. Zrani&ele lui E)rai* sJnt redate %n %os. @1, iarlos. @P J*preun7 cu MInase. 'ln ln plrtrt au )1t stabilit2 cu e.titudne n,tri dte dinEe aspetele tologanc2 i*poture ate a. cestor grani&e3 cele *ai *ulte locuri *en&ionate nu pot d ldli.ate cu prei.i2 ti ,2bt. ctuita de S a lui Ertah 1t2 deris, cel *i clar ,n @1, @1L@.< ude, tEn, 1t2 dad 2 sranila Qde sO a 6)iilor lui losi), adic7 E)rai* Ki MInase. Dar Jntrudt Ma%8 ea rit8t h ln8gire la ti E de Etsain, aceast7 grani&7 este practic grani&a lui E)rai* Ki se inrhde Qde la E la 0O d2 la %oidd si ldihon c.tte Betel QBarrl 8 t1 (* d. %rolinO, #u QUbr apropiereO Ki Atarot Qlocali.are incert7O, apoi trecea prin Bet- oronul de 5os spre Zhesser - a c7rui locali.are este bine cunoscut7 - si spre coasta Mediteranei Q%os. @1L@ -<O.T)ersetul S este di)icil de Jn&eles, dars-ar putea s, pEi.] *i bine .casta sEntn de s. Zrani&a de se Jntorcea spre 9 la un punct Mic-*etat Q@1L1O 6Jnainte de Sihe*+ Q@PLPO3 grani&a *ergea de la Tapua Qlocali.area continu7 sI )ie contro0ersat7O pJn7 la rJul fanah &i apoi de-a lungul acestuia Qprobabil c7 este :adi fanah, care se uneKte cu TA)cdi Auia, ei ( Ese h MediteraB la c.a Es (* d2 %op2O plla la ruE Q@1L<O. rL E de Mic*tut, <tanila trecea prin Taanat-Silo QSO la E de lanoa pJn7 la Qun altO Atabt aahn ii hapoi l. %dino, ,i lordan Qr1rt PO. h patua de , se pare cn sih*ul,ilord a na1ot parte din teritoriul tui E)rai*, dac7 &ine* sea*a de listele de c2iAd laitie S1, G@LGS.G@3 @ crc# 1L1PO. ResiF din patrea de 9 ii .dtlB a 'a#1tirei care a re0enit lui E)rai* este situat7 *ai ales Jn .ona de del cu ploi Mi abudenie d2dt Jn ludea W cu unele te*ui 8i terbl23 de alci de.ild rlsirne biblie ia rcdnicia didcnnui lui Eain, lditorn din E)rai* a0eau acces direct, dar nu )oarte uKor, la drunul 82 de # la S 8re trc prin ctnpia de 9 BE%%JoZR-A%%E, D. Bsl,, Th. c4Eta' o) )ie arbll,@AP4, D. @14.@P1r J. si*rc, The Th.ZDaraphicol and Topograph(al Pe0cs o) the ;ld Testa*ent, @ABA, p. @S8-@1A3 C. Mau)*ann, The Biblica, Account o) the $nnDlat 1l 'aldtine, @AB<, p, G4.<13 ii E. Jers, geitschri)t des Deuischen 'al7stina-9ereins P4,@AS8, p. <s4S, cu b5bliDlade detn#iars. De s)tene, # M. Ab2%, 1,osrophi. d. %a 'alatine @-G,@A<<<. M.A.M. ErRATA. @. *ele 0eRi al rBedendui din ludU, nu*e pe care-@ Jnt)lni* Jn toate ca.urile, cu o singur7 e-cep&ie QZen. 48LP, =epr7&O, Jn )or*a =gir7rd, Rahela a )oW lisrcp<ta ,2 dtull re d(e acolo de la B2El <P< E"RATA VZo. <sL@1, rA5 4<LP3 ., @ san. rSLGO3 acolo< lduir )annia lu5 aoni QRut 43@@O, care sin, deWnri ca E)rati&i Q=epr7t). Rut @ 3GO, < lui Da0id, ur*aKul lui Rut Q@ sa*. @PL@Gt cl 's, @<GL1O ri a lui M1ia, ae c* sa pro)e&it Jn Mica BLG. G. Ter*enul gentilic Q=epr7&&O este aplicat de trei ori la oa*eni din E)rai*Q.Jud. @GLB3 lSa*. @L@3 @ J*p. @@LG1O. <. A doM W,ie a lui caleb, )i,n l#i !e"on ; cron. GL@A, BS3 4L43 c). GLG4O. T.$.M.

B%R; . @. unele u5 ,,)iu al lui !er= Qhi,t su sirianO, u nu al lui To%ar de la care A0raa* a cu* pini p.)teh Mac,2la ca l] de in<lopare pen8 SaE VZd. G<Lat GBLAi 4AL<SO- /n n*e de ac2laVt tip QApnnl 1te csdut d2 la =Alalah, in sina. G. /n tinut dell* dintie e)t8 si =chiriaile.i* care a *arcat grani&a lui luda t)os. @BLA3 @8L@BO. <. /n loc in apropi)tsraDla de rB2tel, )terit de Abia de lL %)tboa* % QG crn, @<L@AO- unEl2 ,,Errain= QG san. @<LG<O pbbabn ci ponte n ideti)icat cu ;)ra S1. @aLG<O. S-ar putea sa )ie un cu0Jnt care Jnsea*n7 6pro0incie+ Q9T @G, @A1G, p. <<AO- ln s*2ral 1ie identi)icat cu et-TJuyibeh %a cea P (* E de Betel. 4. /n )ort Jntre ,)rorelci*in Qca*ionO ti Be.gan QscltlopolirO, cucent de luda Meb2ul Q@ Mac, sr41sGi G Mac. rGLGP-GAt J1., Ant. @G. <41O. Est2 posiba s7 )ie in pre4nr etrbiybeb la sE de calil DJ.:.

Trei locuri care poart7 nu*ele de E)ron3 unu, h grani&a cu %uda, aproape de Betel Ki Jn apropierea lietKcan-ului. <P4

_ de E al Anicii lesai cu Asia de 0 prin h)td siDi @. urnele a. Egipt $u0hhn ,Egipl= deri0, de @a cullntul <r, Aig,U ,c, lat. Aeg0ptus. Acest ter*en este probabil o transcriere a cu0lntului esipt. !Qsa(i)tQhO, a cErui prcnule a pro-unati07 este !i(uptah, dup7 cu* se arat7 Jn transcrierea cunei)or*7 !i(uptah Jn scrisorile de la A)t*4 8 @<1S r.d.$,. ,,!a(upbhi 1te uul diniE nu*le cerBdi Menis, ,ecn8 8pitaE a ,gipWn,i, de pe rohl de 0 al ilului, ,uVh rei su de c2no Q2" a Jnlocuit-o Jn cele din ur*7O. Dac7 aceast7 e-plica&ie este corect7, atunci acest nu*e al cet7&ii trebuie s7

)i )oet )olosit pentru Jntregul Egipt, Jn general, a)ara de ruel2 <-. MenrnB dupe ca in .ilele ncste cairc Ki Egipt sJnt a*bele Jn li*ba arab7 Misr, b. Mi)rai* cu0inirl ebr. obitnuit Qii culind 8nu s*itid pentru Egipt este *iKrayhn. $u0Jntul apare Jn scrieri nebiblice Jn secolul al @4-lea H.d.$r.L *sr* Jn te-te ugaritice Qli*ba canaanitI de O si *isri Jn scrisorile Nie la As*Si*,A %n prinul *ildiu td.$r.W te-lele di*. bab. 0orbesc despre Musur sau Musri3 din ne)ericire ter*enul este )olosit Jn *od a*biguuL pe de-o parte este )olosit pentru Egipt, pe de aitI parte pentru o )tgi8 rn sir(0s asiei Mici Li Q)2t2 thdoi2lnicO p1tru o p.n2 a A"biei de Q]nt =ibliosa)ia citat, de ;p,2nlEi* ,l Ar0t4 p, GPA, n. A@. 'enrru pZi bilitaca 2 in @ lnp. @SLGa sa t2 o r)ern2 la M1ri din Siri4 (.i TM%TM%M. S. .r2de .n te*dul Musri Jnsea*n7 6hotare+, grani&e Ki de aceea poate )i aplicat la orice teritoriu de grani&7 Qegiptean7, sirian7 eu ah1LLc, oplennein, l8. cnO , chiar daci aceasti e-plica&ie este corect7 din punctul de 0edere *ilitar 1irian, 1te <reu si e-plici* )olro ebr-`ca*nitA *ir*Oaitry=ru)t din nneniul al Glea su )olosirea ei. Este posibil ca *israi* s7 )ie o )or*7 dual7, re)lectJnd dualitatea Egiptului Q0e.i %%, *ai 5osO, dar este incert. spieldrn2rT ln-1,e, deUla0aaG@, @4AA, p. <A-4@, a l*at se dsi0e *r d2 la t2*e l e<ipt. QiOnd), ,.idui Qde lolti)i.alieO+, cale sar re)Di la sar ni.oanele de pe grani&a asiatic7 a Egiptului JncepJnd din cca GoSo i.d.c., li care 8u pri8l2 hcrun JnrJlnite de se*i&ii din 0re*ea aceea care 0i.itau &ara. "aptul ct t2**,n p8t2 )i erniEt cu cuetntul se*itic *7s)ir, 6)ort7rea&7+, dI *ai *ult7 gTeutate argu*entului. TotuKi, pJn7 Jn pre.ent nu poate )i oiVitl o e-plicti2 co*pled W dennidrd a te*enului *isray0n. S. $aracteristici naturale &i geogra)ice o. Zeneralit7&i Egiptul din .ilele ))ie 2te apZp2 p%ht, lntin .lndu.e de %a Qsta n2ditnn2aniB din Atricii pini la pa*la de GGs latituaire loldicn Q"a )t o lsgine de ll* ln de la #a SO, si de la Mea Ro,i., h E, pini la *ridianul de Gs= lotrsitudine BticB, cu o supra)a&7 total7 de @.SSS.GBS (* p7tra&i. TotuKi, din aceast7 supra)a&7 A1 la sut7 este deKert Ki nu*ai 4 la etl 1te r2* ltiliabil3 AA la sDt, din populaia %gipnui ldui15e ln acel teren leuibil de 4 la sutB. AdFannn Esipt 1E reritorid rdat de il nind 0n ,`a, al ilulul, ata c* a sps !ercdoi. Esipnn tste situat Jntr-o centur7 de desert de 6.on7 te*EZ%'T AehtB+, d o cli*i caldB ti li"iti de ploiL in dR de s an 8ta pMipita"ilor dr aresndria atinse @AS *, ln $anD <S * i.r ln al* practic *. Eglptul depinde aproape Jn Jntregi*e de apa d7t7toare de 0ia&7 a ilului. B. $ele dou7 Egipturi Din p*t do 0Eder2 isroric Egipiul .osia din El8 lung, ii r.gut, a ilului de la priM .ataractA de la Asutr Qnu de la a dou, e li .ilde n1)tO phn h disr.i.irn Mdds`cairo, pls riunghid lntiW ii plat Qde aici n 0ine nlrelo al Deltei de la cato pJn7 la Me, conudtul dirEe rate Ai delta inpue u canc ter dual al Egiptului. QiO E<rptul d. s1. Mnryinit de a*b2l2 latui d2 sdnci Qcal2r la Ai Bcie la S de Esna, la F1 B<o (* S de $airoO, 0alea nu este nic7ieri *ai lat7 de cea @A (*, iar uneori se Jngustea.7 la nu*ai cJte0a sute de ))ii Q.u er. la crb2t silsil2hO. %n desul re0asaribr anule + d a depo.ibt nnol pos'ir p2 prninnn dinolo de *luile ]le ptln cind ac1t proces de depunere a )ost oprit prin construirea bara5elor d2 la A,Mn. 0.geta"a ] hrinde plnn la in5ta h sre .5*g .p2rei dincolo de acel pud rotul ste desert, pJn7 la stJnci. Qi5O ,np.ul d2 JDs. ,a V8 GS ln s de caiib i#d s ih,.n2 ln dou, brale p.ituipate, Bra,, de e 0ars7 h Mr2 #a RQptu, id cel de E la Da*i)t, la o d2panar d. 8 @4B (*> de %a c.irc pin=B %a *re dnr rc @1S (n. ln)t cle doui b1re ale ihui si pe o .on litins ainolo d2 el2 la E ii # C " inrinde un lhut nlirtinZ de delti, tol*t in inirecin2 din alu0iuni aduse de rJu Ki este intersectat de canale de na0isaEe Di caMle de nrs)t. i..i din a.tichitate, Esiptul d2 5c a inclu apr8p2 totd2una pa)ia de a 0dn ilului, de la s de Me*=tcano, in atarB d2 delta propriu-.Js7. )n 0re*urile antice se spunea c7 ilVl ale Aapre gui ln c2sta de(ei Q!dodoo, dar nu*ai trei sJnt considerate i*portante Jn scrierile egiptene antice. c. Bgipcul antic # 0 d. 0ald ndui e iindc sahdra, s d.)ed neted V pierru de dtrre dret8re, Zr pdalel cu 0alea se an7 o serie de oa.e - depresiuni naturale *ari care pot )i culti0ate si locuite datorit7 unei re.er0e de ap1 aneian3. lnde 0al2a ilului Si Ma" RoSie, la,, se a)la d2t2nrl Aabiei, un linut n*tos cu 8rNa.i bog7&ii *ineraleL aur, piatr7 orna*ental7, inclusi0 alabash5 bRie si diont. De cealaltn pane a coltului Sue. ] .tla '2niBda Si*i, u linut sdnc.s. Eaiptui a tosr i.olat sltriot de nutt de de)2d inii sa5i derclre o culture pDpne3 da, in aelagi rinp, acc1ul ditrple E, te pdr %shul si*5 lie prin MaE Rotr2 Ai hbdi !.l*t Ai dicpre ii s p2 0alea ilului, a )dt suicient de didt init si prireda Qti sa deaO inn*le ene*2. Zeogra)ia antic7 a E8@ptului onda de laEoni 1te u subiet de o co)tple-iiate coBidDabila, o. nete sau prc0irciile isrorice s-au ontuW penh pri * daia id Rcg.)ll Rcthi QdiMstia 4O, in nileni al <t2 i.d.cr., dar Dele pobabit ci s<u )orur nai deFe, in pr2istorie, a reniorn ale uor co*uitiW ni.i ppaiare. ln Egipnn de Su a, )1t seotite GG de a"nerea norc, iar h Egipnn de Jos, GS dupi Zlcul2le radiio.,le din F*uile Er22

i.nan2, .ind in)or*a&iile geogra)ice au )ost cele *ai co*plete. <PE EZ%'T 'reistorie 'Jn7 Jnanul<@SSH.d.$r. Mileniul al 4-lea J.d.$r. Trei culturi predinastice succesi0e. Tasian Ki BadarianL pri*ii agricultori. aDada %L se J*bin7 cu aDada /L )or*area unor regate separate Jn Egiptul de Sus &i de Jos c7tre s)Sin, ac1tei paioade, Mileniul al <-lea H.d.$r. 'erioada arhaic7 Q'rotodinastic7OL Dinastiile @-G, cea <@SS-G18S J.d.$r. 9echiul regat iau era pira*idelorL Dinastiile <-1, cea G11S-G@8S H.d.$r. 'riM rn)ldire a cultuii esipee. 'ri*a perioad7 inter*ediar7L Dinastiile P-@@, cea G@8S-GS4S H.d.$r. Mileniul al G-lea H.d.$r. Regatul *i5lociuL Dinastiile @@-@G, cea G@<4-@P81 J.d.$r. A doua perioad7 de Jn)lorire a culturii egiptene. A doua perioad7 inter*ediar7L Dinastiile @<-@P, inclusi0 h(soKii, cea @P81-lS4SJ.d.$r. Regatul nou sau i*periulL Dinastiile @8-GS, cea @SBG-@S1A #d.$r. A treia pdi8N#i de hnoliE . ci0iliaiei 2giptere, Mileniul @ i.d.$r. 'erioada tJnieL Dinastiile G@-<@, cea @S1A-<<G t.d.$r. ; perioad7 lung7 de dec7dere, pres7rat7 cu perioade scurte de renaKtere. Egiptul hetenistL Ale-andru cel Mare Ki 'tole*eia, oca <<G-<S@.d.$r. Mileniul @ d.$r. Epocile ro*an7 &i bi.antin7L Egiptul QcopticO intr7 Jn lu*ea creKtin7, cea <St.d.$r. -14@ d.$r. Aceasta este ur*at7 de epoca isla*ic7 care durea.7 pJn7 Jn .ilele noastre. Diagra*7 care pre.int7 principalele perioade Jn cronologia Egiptului din 0re*uri preistorice ptn7 Jn 14@ d.$r. *. l)rrtor/ Al lt*ba D. #ocuitorii $ele *ai 0echi do0e.i de acti0itate u*an7 tn Egipt sJnt 1elt2l2 de dercne din e '.liWlirid, de pe rera. ]lele ilolui. Dar pnnii 2siptdi addtnli carc sau aKe.at ca agricultori %n 0alea ilului QKi de la care au r7*as ur*e *aterialeO sJnt cei nu*iri Taso-Badarieni, pri*a cultur7 predinasric7 Qpreistoric7O. Se pare c7 au )ost de ori8i)t .)riZnL, lo lel c ,i popubiiil2 din celelalte dou7 )a.e ale culturii preistorice care au ll*, c8ute sub n*ele aDada % ,i %%, ce sa, lncheirt h 5E de and <SSS td.cr. eu la srt ,iE* dup7 aceea. Egiptenii *ode*isJnr descenden&i direc&i ai l8)tolnor din Egiptul antic, 1. #i*ba li*ba egiptean7 antica este de origine *i-t7 &i a a0ut o ituie )oarte lWAE. De obiei 1re r*ita =hr*itose*it5c7+ si a )ost Jn esen&7 o li*b7 ha*itic7 Qadtcd, Jnrudit7 cu li*bfe iJbico-berbere din A)rica de O asi*ilat7 Jntr-o epoc7 0eche $Jn preistorieO de o li*b7 se*itica. ; *are parte a 0ocabularului egiptean este Jnrudit direct cu li*ba se*it7 Ki e-ist7 analogii de sinta-7. lipsa unor *ateriale scrise din 0echi*e J*piedic7 o co*parare adec0at7 cu li*ba ha*Jt7. Jn ce pri0eKte a)init7&ile li*bii egiptene, 0e.i A. !. Zardiner, ETptiu crunnt, , <, si Q*i ndte detal* c, lalelrne, $htuniDae d=Egpt, @@, o. GG, @A<1, p, G11GAG. ln istoria lihbn esipEre pot 1 obseMietr Jn d8 *entele scrise cinci stadii principale. Egipteana 0eche a @1r o ro*l a.hai.a si corciss, )olositi in nilenid al <-lea H.d.$r. Egipteana *edie a )ost probabil li*ba Eticn/ a diMsdrilor A.@@ QGGSSGSSS id,cr,O g a )ost )olosit7 pentru toate docu*entele scrise din ti*pd ReSanrlui Mediu ti di, priM parte a Resaniui ou Q`r=n p. la @<SS td.cr,O, W s conrinur sd tie )olosit7 Jn te-te o)iciale, tntr-o )or*7 pu&in *odi)icat7, pJn7 Jn 0re*urile greco-ro*ane. Egipteana t)reie a )ost rinb. poponrlul Nlin Reganrl o, Ai dula a1ta Qs. colele @1-8 J.d.$r.O, dar a5unsese s7 )ie )olosit7 pe larg cu dou7 secole *ai de0re*e de aceast7 perioad7 Q@<SS-@1SSO, Est2 @i),b. )olcir, tn deM*tele t5 si2rile lit2rae din RDUtri ou ,i h rDlele otuiale JncepJnd din dinastia @A. Te-te din egipteana 0eche, *edie &i tJr.ie au )ost Jn scrierea hierogli)ica &i %n cea hierid Q=scR%rREO. D*o.i* 1re de )abt n*2l. E2i ]riDi, )olosite M )o)tle tui e0oluie de 2sip ren, rolosiii Jn iodeFntele d.rlnd din Molul al 8-lea H.d.$r. pJnS Jn 0re*urile ro*ane. $opta este %inba Esiltdui %lendbiantin ii rE Mi ndre dialecte3 a )ost trans)or*at7 Jntro li*b7 literar7 de creKtinii egipteni sau cop&i. A )ost scris7, dar nu cu snee 2giptea.%, cu al)abetd 8pt, 1nAc di, a@ )abetul grec plus alte cJte0a litere preluate din scrierea de*otica 0eche, li*ba copt7 a supra0ie&uit ca o li*b7 pu lihDic1 a Bi]ricn copte Qesipt1EO pint ln 0" nuile *od)t, )ol1iEa ei )iird )thi rlenre cu lolo sirea li*bii latine Jn Biserica Ro*ano-$atolic7. %9. %storia Din lunga istorie a Egiptului 0o* discuta Jn continuare nu*i apetele ihportture g l/*i ac2le p1i8de ee sinr rele0dte DerEu snrdiile bibl>e. potu de. talii *ai *ulte, 0e.i Bibliogra)ia de la s)JrKitul articolului. a. Esiptul lnai+E a. GS8 t.d,cl QiO TiD.ul ,ndu8tic. %n oBlrt.d,cl celor rrei )are succe si0e de popdaE

prer)i8ticd =ar ,s baale Esit. <P1 EZ%'T tuM istoric. S-au )or*at co*unit7&i alc7tuite din sate, cu altare locale Ki cu o credin&7 Jn 0ia&a dup7 *oarte Qcredin&7 do0edit7 de obiceiurile de Jn*or*J*areO. $Itte sMrsitul )a.ei preistorice Q aDada @S au e-istat contacte cu Mesopota*ia su*erian7 &i in)luen&ele &i ideile *esopota*iene au )ost atit de puternice JncJt au l7sat o a*prent7 asupra culturii egiptene in )or*are Qc). !. "ran()ort, Birth o) $i0ilisation in the ear East, @AB@, p. @SS-@@@O. Jn aceast7 perioad7 a ap7rut scrierea hierogli)ic7, iar arta egiptean7 a adoptat )or*ele ei caracteristice &i a Jnceput arhitectura *onu*entala. QiiO Egiptul arhaic Se paie c7 pri*ul )araon care a do*nit peste Jntregul Egipt a )ost ar*e-, din Esiptul d2 Su, 8.e a c8rit re8Brd nEl din Delt73probabii c7 el a )ost Menes din tradi&ia de *ai rJr.iu KJ el a )ost Jn *od cert Jnte*eietorul dinastiei @. $ultura egiptean7 a progresat &i sa *aturi.at rapid Jn i1pdl prinelor dorlA di1ti5, QiiiO Regat ui 9echi Jn dinastiile <-1 Egiptul a atins apogeul prosperit7&ii, splendorii &i reali.7rilor culturale. 'ira*ida Jn trepte a regelui Dioser &i cl7dirile at8 stitui. prirE clTtie inportniV de pi.tra cioplit7 din istorie Qcea G1BS J.d.$r.O. Jn Dinastia a 4-a )araonul era st7pJn absolut, nu nu*ai Jn teorie Qcu* a )ost JntotdeaunaO ci si Jn practic7 - a a0ea putere *ai *are decSt oricJnd Jnainte sau dup7 aceast7 perioad7. 'e scara autorit7&ii, ur*7torul dup7 rege era 0i.irul, ir dlpd acb dducAtorii NlildiElor t*ui ale ad*inistra&iei. #a Jnceput *e*bru )a*iliei regale de] &ineau ase*enea )unc&ii. Jn ti*pul acestei perioade cultura *aterial7 a atins ni0ele Jnalte Jn arhitectur7 Qcul*inJnd cu Marea 'ira*id7 a lui Meops, dinastia 4O, sculptur7 &i basorelie)uri pictate, dt Ki Jn *obilier &i bi5uterii. Jn dinastia B puterea regilor a sl7bit din punct de 0edere econo*ic Ki preo&ii .eului soare, Ra a0eau in)luen&7 asupra regelui. Jn dinastia 1 egiptenii au e-plorat &i au )7cut co*er& acti0 cu ubia Qnu*it7 *ai tJrau $uKO. %ntre ti*p declinul puterii regale a continuat. Aceast7 situa&ie a a5uns la cul*e c7tre snD)td d8id de A4 de dd a lui 'epi tr, #iteatua din 0re*ea aceasta a inclus rJre0a c7r&i de Jn&elepciFr ele ale lui %snorep, !adidieQ QU Mair1O, Ma<2-ei l# tr sp2.ial, 8 a lui 'tah-hot2p. ti0O 'ri*a 'erioad7 inter*ediar7. Jn Delt7, unde a )ost r7sturnat7 ordinea Jncet7&enit7, aceast7 perioad7 a )ost o 0re*e de tulbur7ri sociale Qre0olu&iiO si de in)iltrare asiatic7. Regii noi ai Egiptului Mi5lociu Qdinastiile A Ki @SO au preluat controlul &i au Jncercat s7 restaure.e ordinea Jn Delt7. Dar Jn cele din ur*7 ei s-au certat cu prin&ii din Teba, din Egiptul de Sus, Ki aceKtia Ki-au declarat independen&a Qdinastia @@O Ki Jn cele din ur*7 i-au Jn)rJnt pe ri0alii din nord, unind din lou Egiptul sub u sinsu 8ph pute*ic Qer .r regilor %nte) Ki MentuhotepO, Tulbur7rile din aceast7 epoc7 au spulberat Jncrederea Jn sine a Egiptului din 0re*ea 9echiului Regat Ki au dus la o serie de scrieri pesi*iste care sJnt printre cele *ai )ru*oase Kl printre cele *ai re*arcabile scrieri din literatura egiptean7. b. Regatul Mi5lociu Ki A Doua 'erioad7 inter*ediar7 QiO Regatul Mi5lociu. Ja cele din ur*7 dinastia lla )ost ur*at7 de A*ene*hat %, Jnte*eietorul dinastiei @G, un on d *tn7 de )id, El ii dinatia s Qc8 @AA@ td,cr.O au )1t la )el de *r8,ili. iiidl alet de nobilii de acelaKi rang cu el, care J&i doreau o autono*ie local7, Jntr-o perioad7 Jn care po.i&ia tronului era instabil7, A*ene*hat % a Jncercat s7 reabilite.e )unc&ia regal7 printr-un progra* de re)or*e *ateriale pre.entate &i 5usti)icate Jn lucr7ri literare produse ca propagand7 regala QFi Z. 'eret, #ittaroturc er 'olitiDue data %=ig5pte de la Xl) Dynattie, @AB1O. Jn acestea el s-a procla*at pe sine sal0atorul QpoliticO al Egiptului Jn consecin&7, el a re)7cut ad*inistra&ia, a pro*o0at prosperitatea agricol7 &i a ap7rat )rontierele, a*plasJnd o serie de ga*HGoane pe grani&a asiati.V. $ond8 ad*inistrati07 nu 2" *ai a)la la Teba apitala din tinpul dina$Ei @r, 8E 8 p8 d2palte lJs,re s, d a )1t nutatV din 8u Jn regiunea Mebis, care din punct de 0edere strategic era *ult superioara, la %thet-TaFy, un centru construit Jn *od special pen-truacest scop. Sesostris * a atacat 'alestina, a5ungJnd pJn7 la Sihe* $ie(*e*+O. A*ploarea in)luen&ei e-giptene Jn 'alestina, "enJda Ki S Siriei Jn ti*pul dinasriei @G ete inaicatt de te-te#e eRBd2 Qselul al @A-Jea J.d.$r.O care con&in nu*e pentru bleste*e *agice pentru duK*anii posibili din rJndul prin&ilor seniti 8i,si districtele lor, a)dl de n)t d2 nubieni ri 2gipteni. QRT.i lr ". Albrisht, J'os a, @AGa, D, GG< GB13 T4J;l al, @A4@, p, @1-G@ &i BAS;R <<, @A4@, p. <S-<1.O Aceasta a )ost epoca de aur pentru literatura clasic7 a Egiptului, Jn special pentru po0estirile scurte. Aceast7 dinastie @G, care a )ost bine organi.at7 Ki care a p7.it cu gri57 grani&a asiatic7, a )ost dup7 toate probabilit7&ile Egiptul din 0re*ea luiA0raa*. 'orunca pe care a dat-o )araon slu5itorilor s7i cu pri0ire la Ahd QZen. @G.GSO .ind a pr,]n Esiptul e o panleE Q# l28O ln poMca dat cu "ri0ie ra Jntoarcerea unui egiptean e-ilat, pe nu*e Sir*he QA ET, p. G@, r)ndurile G4S-GBSO, iar Jn repre.ent7rile gra)te, prin Srpul .le <P d2 siatici 8rc au 0i.iiat Egipnn, predtat lnrr- cn, )ai*4L de pe s *or*Jnt din Benihasan Q0e.i, de e-. @EA, )ig. GB, p. G8-GA@, A*s din .%Eba uit .o 4Dl 8re Wb nuel2 A*en-)ta, a de0enit .eul na&ional principal3 dar speran&ele celor *ai *ul&i egipteni pentru 0ia&a dup7 noarte 8u leaate de EVr osiris. QiiO A Doua 'erioad7 inter*ediar7 Wi dinastia !y(s1, Tihp de at le un s18@, lnc2llnd din @P41 ld.cr.,

o noue ]rie de Esi din di8tia @< a, sZplnit p1t2 c8 Mi Mre parte a Eaiptdui a0hd 8'tbra la %thetTaFy. Do*niile lor au )ost Jn general scurte, a&a JncJt un 0i.ir putea s7 slu5easc7 *ai *ultor regi. "iind rip.irn de Mdll.28 rDal1 stabile, )ern )i personal7, *aKin7ria statului a Jnceput s7 se destra*e Jn *od ine0itabil. Jn 0re*ea aceasta au putut )i g7si&i Jn Egipt *ul&i scla0i se*iticO, chiar pJnI la Teba Q]%;sl"O Vi W cele din anl .ap2teniite ]nite Q4ipt. 6c7peteniile din &7ri str7ine+, h(=F- h=sFt _ !y(sosO au . 4ttat puter h E8ipn, de 5e W apoi Qprob8bn printr-o lo0itur7 de stat neaKteptat7O au preluat st7-pJnirea Jntregului Egipt, cu capitala la %thet-TaFy Q)br-*Jnd dinastiile @B Ki a @1-a cunoscute &i sub denuni8 Jlnts.1=O, li a, do*ir ap*p2 @SS de ani, Ei au srabilir o 1pita]i i iD E Delr.i, la iFb Qla s de oraKul *ode* fantirO. AceKti )araoni se*itid au prelet pe dedin 1n8ol ii sdlul resol )tditiobal, %a lEput )a*nn din diEstia tltlcZ a, prelut ad. *inistra&ia starului egiptean a&a cu* era, dar cu ti*pul au instalat )unc&ionari se*itici Jn )unc&iile Jnalte3 dintre aceKtia cel *ai bine cunoscut este cancelarul !ur. <PP E$T'T losi) QZen. <P-BSO se potri0eKte per)ect Jn acest conte-t. #a )el ca Ki *ul&i al&ii, el a )ost un slu5itorse*it Jn )a*ilia unui egiptean i*portant. $urtea regal7 1pe.t1 cu sride" eticheta egipteaDe Qc*. 4@L@43 4<@<G3 a%;S%"O, ,i cu ete aetea ]nitul l15l ete i,ttalat inro tu*.tie lnald tca ii @,@ ca.ul lui !u, ,oat2, ce roi tieiuO, An1ted s"cial de ele *ente egiptene &i se*ite este oglindit Jn po0estirea despre %osi) QJn a)ar7 de )aptul ca este o po0estire ebraic7 petrecut7 Jn EgiptO &i se potri0eKte per)ect Jn perioada dinastiei !y(sos. %n plus, regiunea de E a Deltei a ocupat o poli&ie proe*inent7 Jn aceast7 perioad7 QA0arisO, Ki a re0enit Jn aten&ie Jn istoria Egiptului abia ln .ilele lui Moie Qodtd in tinpul diEsr5ei @A sau, cel *ai de0re*e, la s)JrKitul dinastici @8O, %n cete din rl*i p.i."i din Teba sau lllbt nnpo tri0a dinastiei !y(sos din 3 potri0it unei stele descoperite recent, regele Ma*ose a cucerit tot Egiptul de la Apopi %%% QAForreO, d depti. A0arisdli din lartea de r a Delt2i Q0e.i #. tVaTdi )te scond Stela o) Ma*ose, @APGO. %n )ine, succesorul lui Ma*ose, llne % Qlnr2neieionn dinasriei @a W al odri RegatO a e-purar din Egipr ditusaD !y(es l*pleunn cu .ddenti lor Qadt esipteni cir ri siariciO Ai ia h)dnr in 'al1riE. o sdril, QilrsEateO a cultuiii din aeasre perioad7 se g7seKte Jn cartea lui :. $. !ayes, Scepter o)ETat G, @ABA, p, <.4t. c. oul Regal - %*periul /*Atorele ciEi s8lD din cca @BBG pint in cc @SBA i.d.cr,, au )os ld.r2le rpogeului putern si i.nlenl2i rolit5ce a Esipnnui ri a 2po.n de c8 Mi *ate grandoare Ki lu-, dar c7tre s)irKitul perioadei au l1t Mor2le prebsirii tiEhiulu5 spirir .giptean Di Jn el2 d5n uin.d, a spulbereni 0i2lii si ci0iti.atiei egiptene care a a0ut loc Jn 'erioada Tlr.ie. QiO Din1ria @<, 'ri*n regi din acesi, en2 Qcu e-cep&ia lui Tuth*osis %O se pare c7 au )ost *ul&u*i&i cA au i4onit di*sria !ylZ1 Ei cA au stapliir p1re Egi'r W ubia h sp5ntur ddiWei celei dea @G.a diDnii. WD.r E82i2 ereraic %/tb*cis %l% a prelut politica bunicului s7u Tuth*osis % Ki a ur*7rit s7 cucereasc7 'alestina-Siria Ki sI stabileasc7 grani&a EgonalB dr *i d2p.ne de Egipt cu purin,B, p2nh e e0ita orice repetare posibil7 a re0enirii st7pJnirii !y(s. printii oD2lo"tate 8anire`*orir2 au a5uns 0asali si au pl7tit tribut. Aceast7 stare a durat aproape un secol, pJn7 c7tre s)JrKitul do*niei lui A*e-lopbis nl Qcca @<1S i.d.cr,O3 in aceaiA pdidd3 suta d2 tin, Egipin a lost c8 Mi ihpotunt, )ont din ;rientul Apbpi.t .nti.. thta nu a )ct sinsua 2pitala ,@ pdi8T aca] taL Me*)is, pn , era Jntr-o po.i&ie *ai con0enabil7 din Uuci de 02d8 ad*isua ti0 Qh sp.cial p2ntru AsiaO. A*enophis %D a a0ut o predilec&ie special7 pentru .eul 8te Aten, e-ps ln d(rl elar, W ln acelaDi ti*p a cautat si Educ% anbiWne p.8"Llor Di totusi sB onZ re.e o)icial pe Araun. Dar )iul s7u, A*enophis %9, s-a npt onplet de Anlngi de aproap2 bi aii, a int)lis 0enerarea lor si a Kters chiar Ki nu*ele lor de pe *onu*ente. A*enophis %9 a procla*at 0enerarea e-clusi07 a lui Aten, Ki-a schi*bat propriul nu*e Jn A(heMth W a *urar calitala in oraWl nou c8t ln Egiptul Mi5lociu QA(het-Aten, Jn pre.ent Teii el-A*ar-DO. u8i el si tanilia rDalB ] tlchituu lui Aten diet3 2)tnn de rlnd i ] incniEu lui AEn ln p2r soana )8nului di0in AMdte. rn)t tinp, sdpinirea EAiptdui a)lph siri2i ii 'alestinei a sl7bit Jntr-o oarecare *7sur7, prin&ii *7ru))i din acele l i e"u liberi s, ] luDte irEe ei pentru reali.area a*bi&iilor personale, s7 se recla*e un p2 altii la )daon i sl cearn a5uror *nibr de ra )araon pentru a-Ki duce la Jndeplinire planurile. Aceastl inJo*lie ne 0ire din iai8le 1ion de b A*arna. Jn cele din ur*7 A(henaten a trebuit s7 .5Wd la * conprcnis o oponenrii de acB d la nu*ai G-< ani dup7 *oartea lui, 0enerarea, bog7&ia Ki renu*ele .eului tara au )ost restaurate deplin. Zeneralul !are*hab a preluat controlul Ki a Jnceput s7 Jndrepte lucrurile Jn Egipt. #a *oartea sa tronul a )1t aupat d2 colegd sau, 'a*es ore, sub nuele de R.l[s %, a int2neiat dindtia @A Di e do*nit @ an. Qi5O tindhh @A, Aprc-iMti0 @<SS.@GSS #d.$r. Dup7 restaurarea intern7 a Egiptului )7cut7 de !are*hab, Seti % Q)iul lui Ra*ses %O s-a socotit destul de pute*ic lnclt s. ,=8ddice auto.itata EAipnnui asupla Siriei. $idila hi cu hitiWi a )ost lipsiti de succes Ki cele dou7 puteri au )7cut un tratat. Seti a lneput u prc<ra* ihpeio*nt de oshciii i, paltea de E a Delr2i Qp.iQele 8 Eudi dula epen ditastiei !yted W a .Ft tuolo o r2i.diate. se poate .a el W 1 inten2iat capiEla din De@tB, e]ing )oane *ult de )iul s7u Ra*ses

%%, care ia dat nu*ele s7u, 6'i-Ra*ses+, Ra*aseul, 6$asa lui Ra*ses+ QRa*ses dir Ercd. rL@O. Rros l% a )1t s8tit laaonul prin Delent4 uinind ln a" *7sur7 genera&iile care au ur*at Jndt nou7 regi dup7 el au adoptat nu*ele lui QRa*ses @%%-X@O. Jn a)ar7 de reKedin&a din Deit7, acest Eg2 a rnceput u progtu Dte i0 d2 cossuDii p1te tot ln Egi" ii rr ub3i in ti*pul aoMit s.le de 11 de si, %n sirta el a lupbr Qd2 obari i*po"iE tidorO rihp de GS de ani Qindsi0 badia de la fadeshO, pJn7 cJnd, obosit de lupt7 Ki con)runtat cu al&i duK*ani, el Ki regele hitii !attusil/% au se*nat un Eatlr de pae duabd, suaaord re,, Merenptai, a )7cut a incursiune rapid7 Jn 'alestina Qcucerirea Zhe-.2rdui ete at11t d2 o iEriplie de la AMda, aiali de )ai*oasa Stel7 %sraelO3 se pare c7 s-a luptat, printre al&ii, cu cJ&i0a israeli&i Ki a trebuit s7 opreasc7 oin0a.ie periculoas7 Qaceea a 6'opoarelor M7rii+O din #ibia3 suc.1orii lui au )Zt reai siabi. Se pap ca pri* 5onnbte a diZtiei @A a %1t turdra aWpri.n (raelului ii a E-oddui QicRo o #;Z%A r0=E$!T#/r TESTAME D. R1dl5lUE or dinn sub 8nduc)ta lui !aMlab ii inpulsul putd. nic dat construc&iilor Jn E Deltei de Seti % Ki Ra*ses %E, J*preun7 cu ne0oia de *Jn7 de lucru nu*eroas7 si ie)tb.a, a "eAAtit cadrul p2n"u 1upri8 ereilor care a cdnt*t cu lurere d. la 'iton ii RanE2s, descrise Jn E-od, @L8-@@, ]Ra*ses a )ost reKedin&a i*portant7 a )araonului Jn Delt7 iar ]'ito* a )ost un oraK Jn 9lTdi Tti*ilat. E-od. @L@G-GG ne d7 cJte0a d2taln d1pre condiline ac1di rla0n3 "ntru i.%or *a&ii despre )abricarea c7r7*i.ilor de c7tre e0rei, 0e.i ]$ARkM%Dk3 ]M;%SE. Jn e pritWe pri* parte a 0idii lui Moi], ru sisin nin5c e(pdoel su incr2dibil =l laptul c.V u se*it este crescut la curtea Egiptului, poate Jntr-un hdria din reVedinta de pl1ce din D.@t3, libdt )ahonn aEa, Mi nulte enetE harl*-un Q.). J, CoyotteJnZ. 'osener, Dictionary o) Egyptian $i0ili.a-tion, @A1GO. %rcprnd 8l puln Ntin tinpul do*id lui Ra*ses %%, asiatici au )ost crescu&i Jn hari*-urile re<P8 . Tle cu Fpul de a 1 Dreegtili ,2ntru tudii o)ci,al. Q0e.i S. Sauneron Ki J, Coyotte, Re0ue d=Egyptologie P, @ABS, ,, 1P-PSO, B* ;ren din SSi-Begn QStin8 Tsan,1=O, sit Eitabil, a )ctt pab*ic lesal Q,b=-,sO al lui M]nptah QJ. M, A, JaleD, cironi. Dued4T,Ure G1, o. B@,@AB@, p. B4BP Di )ig, @@O, iar un alt paharnic se*it al acestui nege s-a nu*it 'en-rVarui c,cel din rrap`O Q.@. sa8ro. i Corette, op .it, p, 1a, n, 1O. h s alt ni02@ u esiphN le rrin %@PS ld,cr. ll eartl p2 )id sA, pdtru ca sa *it io nd"e de srige d 1larici din aeld QJ. ceh, J ES@4, @ABB, p. @1@ K.ur*,O. De aceea cre&terea &i educarea Jn spirit eript8 . #ui Moi2, in , rod. G, 1te p2 d2 antregul credibil73 dac7 cine0a ar 0rea s7 discredite.e relatarea, 0a trebui s7 aduc7 contra-argu*ente credibile si *ai puternice. /n alt )apt subJn&eles este c7 Moise a pri*it o educa&ie egiptean73 una dintre cele *ai bune din 0re*ea sa. 9e.i de ase*enea ]M;%SE. Despre 0r75itori sau *agicieni, 0e.i wMAZ%E ?% 9RkJ%T;R%E3 despre urgii, 0e.i ]/RZ%%#E D% EZ%'T. 'en-tru plecarea )ugarilor Qco*parabil7 cu cea a lui Moise Jn E-od. GL@BO, re.i tuga a doi ]la0i i4di tn 'api rusul Anastasi 9 Q.A ET, p. GBAn &i clau.ele de e-tr7dare a )ugarilor Jn tratatul dintre Ra*ses %% Ki hiti&i QA -l p. GooGo<O. lenEu niUca.ile de pop8re su ldtui ru, 0e.i e-enplul hirit citat h articolul rDoAu# idi "nd lDhBrul israelitilor la E-od, =$A%-AT;R%V % "nd '/S%%E. h perioada acesb n e-isbt u du.t2 0ino e tant idi2 Egrpt ii $alrA Qre.i rapoart2le T #onrierl tr A ET, p. GBaGBAO. lpaa dltuslti @A a )ct ea *i osopoutani ditr istoria Egiptului. Mai *ult decJt %n dinastia @8, cu0inte e-braice Ki canaanite au p7truns cu .ecile Jn li*ba &i literatura egiptean7, iar )unc&ionarii o)iciali egipteni au atStat V nindrie c@lstiltele lor de linbi 1-naanit7 Q'apirusul Anastasi #, 0e.i A ET, p. 4PPbO. geit7&ile se*ite QBaal, Anath, Resheph, AstarteaO erau acceptate Jn Egipt Ki a0eau te*ple acolo. Ast)el, ar )i i*posibil ca e0reii s7 nu )i au.it ce0a despre &ara $anaan, iar canaani&ii Ki obiceiurile lor erau Jn )a&a ochilor lor chiar *ai Jnainte ca e0reii s7 )i plecat din Egipt3 cunoaKterea unor ase*enea lucruri, do0edit7 Jn 'entateuh, nu i*plic7 o dat7 tir.ie a scrierii, sur*ita dula inE.i. irhelitt a caceului dupi c* se presupune adesea. QiiiO Dindria GS, l, ti*pd poti0it, printd ser na(ht a restabilit ordinea. "iul s7u, Ra*ses %%%, a )ost diinu, , i8 )a8n inp2lial al Egiptului in prind de1iu al do*iei 1.re aca @@Ae@@8S #d.cr.O o serie de *iKc7ri *ari de popoare Jn partea de E a b.tindui MediteEn2i au spdt8t lnperirr tit din Alia Micn, 1u ptldu o ruptur7 Jn sisttul rradiliorel canaanit-a*orit de oraKe-state din Siria Ki 'alestina Ki du deninlat Esiptul cu o i a.ie adt din /bia cit Ai din 'alestina. Ra*ses @@@ a st70ilit aceste atacuri Jn trei *psnn diste1te ti, pdtru o ]urt p2ri2dUl de ti*p, a J*pins ar*atele egiptene Jn 'alestina. Jn trurJt succesorii s7i, Ra*ses %9-X%, au )ost Jn cea *ai *are "rt2 condDltori slabi apantul de stai a d]nit rot *ai ine)icient Ki corupt, iar in)la&ia cronic7 a tulburat cononia, cau.ind Dn 8reugli edonie "nEu 8oii de l=nd. "aih8sele 5atori ale nonintelor regale de la Teba au atins apogeul %n aceast7 0re*e. ri. %storia Egiptului Ki a %sraelului tn perioada de declin D2 ac* rrbb istoria Egiptuhi a )1t *urn de dclil, onrit din ctad ln clnd, dar n,)ti penEu "n8, E$%'T de scurte de ti*p, de regi cu o personalitate re*arcabil7. A*intirea *7re&iei trecute a Egiptului a d7inuit di=Mlo de "ani)ele sale Ai . )1t u s)edic ,Bu pentru %srael si %uda cJnd au )7cut greKeala s7 se ba.e.e pe 6trestia MntI+.

QS Dinastia G@Ki *onarhia unitar7. $7tre s)irKitul do*iei lui Rarc Os, s8ralul !erihor Qcar e" W *are p8r al lui AnnnO a donnit ln Esiprul de ss ia. tLin"l sbalebded t QSned1O a do*it in Esipnn de Jc3 din puct de red8 politi. ajceasta a )ost considerat7 o 6renaKtere+ QF(*-*sFtO. Jn ur*a *or&ii lut Ra*ses X% Qcea @S1s H.d.$r.O, S*endes a de0enit )araon la Tarus Ki a )ost garantat7 succesiunea "nd ll*rii sai Qdi8tia G@O, id, in schinb, suc csrn lui !dihor la Teba au )ct .onnl*) ca =di prc)i ereditan ai lui Anu, doMind asul" Eaipdui de su h subordina )ahonilor de la Eni.. Asdel, tr DiEtia a G@a, o 5untate din Eipr sirpi8 p1te Jntregul Egipt nu*ai cu per*isiunea a*abil7 a celeilalte 5u*7t7&ii Aceste circu*stan&e speciale ne a5ut7 s7 e-plic7* poutlZ 2)trni nod1t3 a e1tei di=Etii in AsiaL o politici de pnetede W alian" cu statele 0dire din 'al1tie, acdsile nilitar2 )iind linitare la actiuni *enite s7 prote5e.e )rontiera din coi)ul de S9 a 'alestinei, ce Mi 2prcpiatd de <en5" egipt8nt, Se poaie $< noti(le con2rciale si )i )Zt puteoiei hEucit =lbnis era u pon inportant T8re ac1re )apie slnr @n *onie d reldirile 8ntenporde din 9t $ud resele Da0id a ecerit Edonul, *ogtoitorul edonil riadad, ere eh copil, . )1r dc h ESipt e sl )ie in sisuanlr. ln Esipr <a buut de o prinne adi de )a0orabil7 JneJt atunci cJnd a crescut *are a pri*it S Wtie dh )annia egall Q@hA. @@L@4-GGO, /n e-sph clT c, pri0iE la politi2 enerli a diEstiei G@ n grsin h priM parte a doMiei lui solonon. /n ])araon 6a b7tut Zhe.erul+ Ki %-a dat ca .estre )iicei el. er2 s2 crsLb)t cu solo*on, nrtJrind asdel o alianli Q@ rnp. AL@1i .). <Lri P3a5 ALG43 @@L@O, $onbina&ia de ac&iuni poli&ieneKti Jn S9 'alestinei QZhe-.sO ti alia4a o stain israeliGn pure*ic i-a onJdir Egiptului siguran&7 pe grani&a asiatic7 &i a adus, )7r7 Jndoial7, cJKtiguri econo*ice pentru a*bele &7ri. #a Tanis a )ost g7sit un basorelie) triu*)al deteriorat care pre.inta pe )*onul Sia*un lo0ind A2 u striin -pobabil u iilist2rl 5udelnd duta ))i d2 tip egeean din *ina lui. Acest detaliu sugerea.7 cu t7rie ct si*u 1te cel Zre a cddu aclisile poliWeneW Jn "ilistia Qa5ungJnd pJn7 la cetatea canaanit7 Zhe)cerO ti 2el ere a de*it aliatd tui solonor QpelEu ae1t,ti sena, re.i '. Monr2D #tbpe et h Bibl., @ABA, p. 4S, )ig. SO. QiiO Dinastiile libiene Ki *onarhia di0i.at7. @. ]?H-Aac. $Dd ult5n#n rDe din tiDnis . *uit in anul A4s #d,ci., un Ke) de tib pute*ic din #ibia QU Bubastis4i-b12thO <.a Eat pe non ,r nod "lnic W a lMt nu2re de shghonD % Qir Brblie, Dip.l. lnt*ind asdel diEstia GG. ln tidp c2 a 1Mlid] Esipnn din puct de 0d)t int* sub cond,.e8 ", sh1honD @ a inhut o politica e-teri 1iatici *uA W a81i0l. El ( pn0it pe Solo*o4 reele (Eeldui, nuca pe u .li,at ci c. p. D n0al politic ti eono*ic pe 5iontien sa de l ii de ac8 a c.iubtt s7 de.bine regatul e)tu. Jn ti*pul 0ie&ii lli solo*4 sh1honD sa punat cu abilicte Ai nu a l)tepritu nici o ac,i8, a)a.e de .drpostna EtugiaWlor politici, dinire care s-D lehar 2t lercb.sn )iul lui ebarQ@ %*p, @@iGA.,@SO. ln ll* <PA EZT'T *or&ii lui Solo*on, Jntoarcerea lui %eroboa* Jn 'alestina a gr7bit de.binarea J*p7r7&iei Jn dou7 regate *ai *ici conduse de Roboa* Ki %eroboa*. #a scurt7 0re*e dup7 aceasta, Jn 6anul al cincilea+ al lui ieroboa*, AGB #d.$r. Q@ hp. @4LGB,,.,ulG1L G $retr @GLG-@GO, )olosind ca prete-t un incident de )rontier7 cu beduinii Q)rag*ent de stel7, Zrdselo)), RcFe de l=!istoire Jui0e en tgypte, @, @A4P, p. AB-APO, ?iKac a in0adat 'aJestina Ki a supus atJt pe %srael cJt Ki pe %uda, a&a cu* se arata Jn stela sa descoperita la Meghido Q$. S. "isher, The E-ca0ation o)Ar*ageddt*, @AGA, p. @< si )ig.n. Multe nu*e de locuri biblice apar Jn lista ane-at7 la basorelie)ul triu*)al sculptat de KiKac Jn te*plul lui A*un QMa*a(OdinTeba Q0e.iA:E'.p. @@8Ki)Jg.<4AO. Q9e.i de ase*enea ]S/$!%E %.O Scopul lui SheshonD a )ast li*itat Ki bine de)initL s7 dobJndeasc7 siguran&7 politic7 Ki co*ercial7 prin supunerea 0ecinilor apropia&i. El nu a )7cut nici o Jncercare de a reJn0ia i*periul lui Tlith*osis sau Ra*ses. G. r.eiah, Dh G $rc, @4Lt,@B3 @1L8 rd plE cV ;sor(on @, succesorul lui SheshonD, a Jncercat s7 repete succesul tat7lui s7u, dar era prea co*od pentru a *erge el Jnsu&i la lupt7, )n schi*b, se pare c7 i-a tri*is pe generalul etiopian gerah, care @-a Jn)rJnt Jn *od decisi0 pe Asa, regele lui %uda, pe la 8AP J.d.$r. Aceasta En)ringere a *arcat s)JrKitul politicii agresi0e a Esir)inui i, Asi,. [btui # )el ca 1i sheho* % ;sor(on @ a *en&inut rela&ii cu Byblos, Jn "enicJa, unde au )ost g7site statui ale a*bilor )araoni QSyria B, @AG4, p. @4Br4T ti pb8 4GL S"o 1, @AGB, g. t=r. @@P Ki placa GBO. <. E8ipnrl Ai di8ria lui A%=rb. Z(eloth r. scesorul lui ;sor(on %, se pare c7 a rost un rege slab ce a %ngtdDit 8 gureE Egale sB-i ape prinR degetele sale inco*petente. Ast)el ur*7torul rege, ;sor(onll, a *oKtenit un Egipt a c7rui unitate era de5a a*enin&at7L gu0ernatorii locali ai pro0inciei #ibia au d.Dit tot *i8,RErutodi ild.penden$ ti in Teba au aptrui tendin&e separatiste. De aceea se pare c7 d sa Jntors la 0echea politica e-tern7 6*odest7+ a dinastiei G@ Q8rc a r1t la ).l .# rlablO, o politic, de aliand d 0ecinii din 'alestina. Acest )apt este sugerat de=deso"ie i, palatul lui ; i ti Ah+b diD Satui. a unei 0a.e de alabastru a lui ;sor(on E, a 0a.7 de )elul celor pe care )araonii le includeau Jn cadourile diplo *atice tri*ise altor conduc7tori de state Qilustrat7 %n Reisner, etc., !ar0ard E-ca0arions ac Sa*aria, @, @AG4, Mg. pe p. G4PO. Aceasta sugerea.7 c7 ;*ri sau Ahab a a0ut leg7turi atJt cu Egiptul cJt Ki cu Tirul Qc). c, <rroria lui A#b d 5abelaO. oWrton %% . )7cut de a8 8dou o sbrule la Bybtc QM, Dend, "outiles de Eybtos,

%, p. @@B-@@1 si placa 4<O. 4. ;sea &i 6regele So al Egiptului+. 'olitica 6*odest7+ reJn0iat7 de ;sor(on %% a )ost continuat7, )7r7 Jndoial7, de succesorii s7i &i *ai slabi, sub conducerea c7rora Egiptul sa destr7*at treptat Jn pro0inciile constituente iar regii locali au do*nit Jn di)erite locuri Qdinastia G<O, al7turi de dinastia GG, cu capitala la Tanis`goan. Jnainte de gu0ernarea dubla Qcare se poate s7 )i )ost acceptat7 de a*bele p7r&iO, statul edpt1, a )1t 4uduit de u rl.boi c50it 0iotent ca" s-a concentrat Jn 5urul Tebei Qc). R. A. $a*inos, The ;atun(le ol 'tuce osor(on, rgs8O si nu ar )i Du t duce o politic7 e-tern7 di)erit7. Tbate aceste )apte arat7 de ce ;sea, ulti*ul rege al lui %srael, s-a Jndreptat atJt de repede spre ]So, regele Egiptului, pentru a-@ a5uta J*potri0a Asiriei Jn in PGs`PG4 t.d,$r. QG )*p. #PL4O ri ahr cJt de *lr a greKit cJnd Ki-a pus Jncrederea Jn Egipt, care era slab Ki de.binat. i*eni nu a 0enit Jn a5utorul Sa*ariei ca se o sal8 de la cldeE, %daritatea lui -So,. a )1t obscur7 *ult7 0re*e. 'robabil c7 este 0orba de ;sor(on %9, ulti*ul )araon din dinastia GG, cea P<SP@B J.d.$r. Ade07rata putere Jn Egiptul de Jos era de&inut7 de Th)ne(ht Ki succesorul s7u, Be(enrene) Qdinastia G4O de la Sa,3, dln 0 DelreiL orcr(on F a )1t attt d. lipsit de putere Jndt Jn anul P@1 H.d.$r. i-a o)erit lui Sargon, regele Asiriei a)lat la grani&a Egiptului, un cadou consdnd din doispre.ece cai Q!. Tad*or, J$S @G, RAB4, p, PP-PeO. QiiiO Etiopia - 6trestia .Mit7+. Jntre ti*p s-a ridicat En ubia Q$u&O un regat condus de prin&i educa&i Jn Egipt. Dintre aceKtia, Mashta &i 'ian(hy au re0endicat protectoratul asupra Egiptului de Sus, JntrucJt se Jndi8u lui Anu ll lEba, intr-o .spanie Uia].hy l-. pl, pe ,D1E(ht, Egete Esiptuhi de Jor, p2nEu a p7stra Teba Jn siguran&7, dar s-a Jntors i*ediat Jn ubia. sue1orur rAu, thaba( Qe. n@APSG td.crt a recucerit Egiptul, eli*inJndu-@ pe Be(enrene) pJnI Jn anul P@B H.d.$r. Shaba(a a a0ut o po.i&ie de neutralitate Tu "ietrie td de Asiria3 Jn 3rd PlG 2l a DtrBdat pe -1 tugar ia ere lui s.rson T br la inire au )1t gtsite tisnii ale lui shalan= Qprcbabit de la dMte diploMti"O. u T8" lndoiaE c, Shaba( . 1Ft d2Ele phblsrc ln ireriorut Egip tului, )7r7 s7 se *ai a*estece Jn &7ri str7ine3 din ne)ericire Jns7, succesorii s7i din aceast7 dinastie QGBO au )o1t tui putir hple)i5 ,1d rsanlertb .l Asiriei a .ra8i te E.ehia, eael. lui %u.la ln anul Po@ t.t.$r., noul )araon etiopian pripit, Shebit(u, @-a tri*is pe liaele slu rTirhRa. l. )2l de tunr si tisir de a.,2 perien&7, s7Jupte cu Asiria QG J*p, @ALA3 Js. <PLAO, iai re.ultatul a )ost o Jn)r)hgere a*ar7 pentru Egipt. 'eonii etiopieni nu au lnleld )ort suped8ra a Asiriei - dup7 aceast7 Jn)ringere, TJrhaca a *ai )ost t)dnr lni de doua ori de Asiria Qc8 1P@ ri 111`B. h calitate de regeO, iar Tanuta*en a )ost Jn)rint o dat7 a a*estecul lor inco*petent Jn proble*ele palestiniene a )ost %a )el de de.astruos pentru Egipt cJt si pentru 'alestina. Ei au )ost cu ade07rat 6trestia )rtnt7+ din =,*M bat5aoritoarc a cselli asiriT QG lnp. tBL G@3 Js. <1L1O. E-asperat de acest a*estec Jnc7p7&Jnat, Jn anul 114`< H.d.$r. Asurbanipal a atacat Ki a 5e)uit cetatea antic7 sacr7 Teba, 5e)uind co*ori adunate Jn te*ple Jn decurs de paispre.ece secole, $Jnd a procla*t 0iit8 prabuVire a inirei reterd au nu a putut essi lici o 1*,."We Mi plari.L dec)t c7derea acestei cet7&i Q<L8@SO. TotuKi, Asiria nu a putut ocupa Egiptul Ki a l7sat nu*ai garni.oane Jn lucte cheie. Qi0O Egipt, luda &i Babilon. )n Egiptul care era de5a de.org*iar, abiid "iry l8l di, sais Qparba de 9 a DelteiO a reuKit s7 uneasc7 cu *ult7 pricepere tot E8iptul rub Weptiul s,u, ,cra a )Zr ps*netichu %, c)t . %)ituiat di1da G1 Qd2 la Sai,O. El s.@ succesorii s7i au restaurat unitatea intern7 si prosperitatea Egiptului. El a )or*at o ar*at7 puternic7 pn 5urul unui nucleu puternic de *ercenari greci, a sporit considerabil co*er&ul, Jncura5Jndu-i pe negustorii greci, Ki a construit )lote puternice pe Marea Medi-t2rars d De Mae Rotie. Dar, .a o cdp8E penEu lipsa de 0italitate l7untric7 real7, inspira&ia a )ost <8S EZ%'T c7utat7 Jn gloria trecut7 a Egiptului3 arta 0eche a )ost epiltV gi sldiariduile shrice ,u )1t ad8 din nou #a *od7 Jn *od arti)icial. 'e plan e-tern, aceast7 dinastie Vcu e-cep&ia lui !orh*O a du@ ,e dt pcinil, o pol)tice ,b ]/>lbru cu puterile din 9 ArIeJ. Ast)el, 'sa**etic % nu a atacat Asiria, ci a )ost aliat cu ea J*potri0a Babilonului care era Jn ascensiune. Tot a&a, eco n Q1@S-BAB H.d.$r.O a "*it sa a5lre aeirir QG lnU, G<LGAO l4Dt.iE Babilonului, dar )osta, re&ele lui %uda, a pecetluit soarta Asiriei prin Jndr.ierea lui eco la Meghido, chiar dac7 @-a costat 0ia&a. Egiptul s-a considerat *oKtenitorul pceiuilor Ariri2i nt 'aleti*, dr a8tere Bal2 ,u t1t irlt)lte tr nod deili0 la c,rch*R h anul 1SB l.d.ci,, ara lncl tdta siria Ai 'aldtiE a crnt ln ntirlle Tbilonului S1, 41LGO. %oiachih, rD2le lui tuda, a Wlinbat Esalitat8 2giptdri d 8 babi. lonian7, ti*p de < ani. Dar aKa cu* arat7 cronicile labildieie E8[ptd ] Babilotul s-a, cidit din rcu Jntr-un con)lict deschis Jn 1S@ H.d.$r., cu pierderi *ari de a*bele p7r&i3 ebucadne&ar a r7*as dup7 aceasta ti*p de @< 'Ah3lsi h Babilon, 2 s.W rc)acn a*ta. #r ,eri1.la Teta loiachi*, regele lui lud., ea liscuiat QG J*p. G4L@ K.ur*.O, sperJnd )7r7 Jndoial7 c7 0a M .5ubt d2 Esipt. u a pnnit nici u a5uior3 de data aceasta eco a )ost Jn&elept Ki a r7*as neutru. ebucadne&ar nu a su)erit pierderi cJnd a cucerit %erusdinul b anul sAP td.cr. 'etlretic %% a n2nlit ,8a3 0i.ira hi de stat la Bybl1 a l1t lesati de interesele co*erciale ale Egiptului Jn 'enicia Ki nu de alt2 int28, El a lupbt n))ii ln ubia. Dd !opbla QB8A-BPS J.d.$r.3 nu*it Apries de

c7tre greciO a dat la o parte re&inerea dinastic7 Jn *od nechib.uit &i a *ers s7-@ a5ute pe gedechia Jn re0olta sa J*potri0a Babilonuhi QE1. @PL@@-G@3 @4, <PLSO, Nla) <a lntoE b grab7 Jn Egipt cJnd ebucadne&ar a ridicat te*porar asediul Val doileaO %erusali*ului ca sI-@ atace pe el -!ophra a l7sat %erusali*ul s7 piar7 Jn *Jinile babilonidilor ln snd B8P td.ci DuDa an2 deas"e, =!ophia a )ost Jnlocuit Jn cele din ur*7 Jn anul BPS J.d.$r. de c7tre Aiunose %% QA*asis, BPS-BG1 H.d.$r.O. AW cln prorccise tui detde l2renta Q41L@< K.ur*.O, ebucadne&ar a pornit acu* J*potri0a Egiptului dup7 Qa&a cu* se arat7 Jntr-o t7bli&7 babilonian7 deteriorat7O, pentru a pre0eni orice repetare a a*estecurilor din direc&ia aceea. El trebuie s7 )i a5uns la o Jn&elegere oarecare cu Ah*ose, deoarece de atunci Ki pJn7 cJnd a*JndouI &7rile au )ost Jnghi&ite de Medo-'e"ia, rgiptui i Babilonul au )1t aliali tlnpoEi0t a*enin&7rii crescJnde din partea Mediei, Dar Jn anul BGB H.d.$r. Egiptul a p7Kit pe ur*ele alia&ilor s7i Ki a l%Wat slb npinirea '2rlilor, Wb do ia lui canbile. '2trE ral8E periZd1, Ei TBAB%%; Di T'BRS%A-Q0O Regatul dec7.ut. #a Enceput st7pJnirea 'ersiei asupra Egiptului QDarius %O a )ost dreapt7 dar )er*73 eletatele tulte ale 2giptenilor a, ds la o inesprie a "liticii ",se, Egiltdn. u plods ,rcpa8andB anti-persan7 care a )ost pri*it7 bine Jn Zrecia Qc), !erodotO3 a0eau un duK*an co*un. 'entru o scurt7 0re*e, Jntre cea 4SS-<4@ J.d.$r., ulti*ii )araoni locali .i Esiptdoi Qdiratiile G<<SO au ttdobMit o inde penden&7 precar7 pJn7 cJnd au )ost copleKi&i de 'ersia, c7reia i-au )ost supuKi ti*p de A ani, pJnS cJnd Ale-andru a intrat Jn Egipt ca un 6eliberator+, Jn <<G H.d.$r. f`en ". M. Mieniti, Jn Bibliogra)ie, Ki Z. 'osener, #a 're*iere Da*ination 'erse eu Igypte, @A<1O. Dup7 aceasta Egiptul a )ost pri*a *onarhie elenistic7 sub conducerea ]'tole*eilor &i apel a c7.ut sub cIldMul Ro*ei &J al Bi.an&ului. Din secolul al <-lea d.$r. Egiptul a )ost o &ar7 predo*inant creKtin7, cu o biseric7 schis*atic7 proprie Qcopt7O. Jn 14@`G d.$r. cucerirea isla*ic7 a anun&at epoca *edie0al7 &i cea *odern7. 9. #iteratura a. S)era literaturi` egiptene QiO Mileniul al <-lea t.d.$r. #iteratura religioas7 si )lob)ce repE.irtS cde Mi c>l[8gte plode ale R)echiului Regat Ki din 'ri*a 'erioad7 %nter*ediar7. Marii Jn&elep&i %*hotep, !ardidie) QUEairosO pJn7 Ja Mage*ni &i 'tahhotep au produs 6%nstruc&iuni+ sau 6Jn07&aturi+ Qegipt, sb=yiO, colec&ii scrise de *a-i*e p7trun.7toare pent* o conduit7 Jn&eleapt7 Jn 0ia&a de )lecare .i, Jn special pentru tineri care doreau s7 ocupe )c*etii Jnalte, JncepJnd Jn )elul acesta o tradi&ie )oarte lung7 Jn Egipt. $ele *ai bine p7strate scrieri sJnt cele ale lui 'tahhotep3 0e.i g. gaba, #es Ma-i*ei de 'raiior8, @AB1. '1d Zarele din 'i*idl Vi T1losia din MenT, Fi 0# Mi 51, Jnde*nurile lui tpuFer re)lect7 pr7buKirea societ7&ii egiptene &i a 0echii ordini sociale Jn 'ri*a 'erioad7 %nter*ediar7, iar $earta unui o* s7tul de 0ia&7 cu su)letul s7u re)lect7 agonia acestei perioade Jn ter*enii unui con)lict personal care Jl aduce pe o* Jn pragul sinuciderii. Jn07&aturile pentru Regele Meri(are arat7 un interes re*arcabil pentru tratarea corect7 a prcbl2*lor de sta, iar ele eln d0nrtari retori.c ale ^7ranului eloc0ent, Jncadrate Jntre un prolog Ki un epilog Jn pro.7 Qc`. %o0O, )ac apel la dreptatea social7. QiiO 'ri*a parte a *ileniului al G-lea td.$r. Jn Regatul Mi5leiu, po2tidle c ldieril2 de prta= gand7 sJnt re*arcabile. $ea *Ii )ru*oas7 dintre nara&iuni este Biogra)ia lui Sinuhe, un egiptean care a petrecut *ul&i ani Jn e-il Jn 'alestina. Marinarul nau)ragiat este o lucrare de )ic&iune nautic7. %ntre scrierile de prc"gandr, 'ro)ttid lui etaty $ .J2*nu=, tr c7r&ile *ai 0echiO este o pseudo-pro)e&ie *enit7 s7 p81tea.l p. Arere*lEt % 2 salEtor al Egipnrlui $u pri0ire la pre.iceri Jn Egipt, 0e.i Mitchen, T5*dale do1e sullerin s`1 @A1S, p. 1.P ti E). Doue ln0i"=" tui+ loiaiisle, s.neepibrr li un oi .dtre >tul Rda a0ut scopul de a identi)ica, Jn gJndirea clasei stIpJni-toare Ki, respecti0, a oa*enilor de rJnd, 0ia&a bun7 cu loialitatea )a&7 de tron. 'entru )unc&ionarii &n curs de preg7tire, Jn07&7turile lui Mhety, )iul lui Duau) sau Satira *eseriilor scoate Jn relie) a0anta5ele pro)esiunii de dib )." de toate celelalre 8pa$i Q=l1uleO prin )aptul c7 le descrie pe acestea Jn culori su*bre. 'entru po0estiri despre *agicieni, 0e.i ]MAZ@E ?% 9RkJ%l;Rl, Qesitr2.r.%O, ViiiO /lti*a parte a *ileniului al G-lea Ed.$r. Jn ti*pul acestei perioade %*periul a produs alte po0es tiri, Jntre care o serie de bas*e )oarte )ru*oase Qde e-. 'rin&ul )7r7 de noroc3 'o0estea celor doi )ra&iO, a0enturi istorice Q$ucerirea lopei, precursoare pentru Aii Baba &i cei 4S de ho&ii Ki biogra)ii, cu* sJnt '7&aniile lui :ena*un, care a )ost tri*is Jn #iban s7 aduc7 l2* de cedr h .il2le le)dre .le lui Rrltg M, 'oe.ia a e-celat Jn trei )or*eL liric7, regal7 Ki religioas7, Jn pri*a categorie se Jncadrea.7 o serie de poe.ii de dragoste )er*ec7toare, anun&Jnd prin stilul <8@ EZT'T lor general caden&ele tandre din $Jntarea $Jnt7rilor. "araonii din 0re*ea %*periului au co*e*orat 0ic toriile lor prin i*ui de diMl 8le Mi )t*c] )ttd ituuile lui tlth*cis /l, Anenophis %l%, R,)t1 ! Ai M8nptah Qscra %serO. DEi *i pulb pc. *inent7, literatura )ilo.o)ic7 a continuat s7 )ie repre .entat73 Jn a)ar7 de 6Jn07&7turile+ lui Ani Ki A*en-na(hte, e-ist7 o od7 re*arcabila despre %*ortalitatea scrisului. Jn leg7tur7 cu literatura )ilo.o)ic7 apar&inJnd a lli .da1dope, (.ib. QiO gMi51.

QirO 'runul *ileniu #d$r 'i.a %, pl))it ete cunoscut7 *ai pu&in7 literatur7 din aceasta epoca. Jn scrierea de*otic7, 6Jn07&7turile lui ;nchsheshonDy+ datea.7 din ulti*ele secole t.d.$r., iar 'o0estirile *arilor preo&i de la Me*)Js Q*agicieniO datea.7 din secolul % d.cr. M.5oribt2s liEEtuii copt2 QcrEiireO const7 din traduceri de literatur7 bisericeasc7 greac7, Shenoute )iind singurul scriitor creKtin autohton re*arcabil. b #tdorurc egipt*d Ki %T #ista i)tonpleti tdaia Mi sB tt5 prcpue d8r st arate cantitatea, bog7&ia Ki 0arietatea literaturii egiptene antice3 Jn a)ar7 de scrierile car7 se Jncadrea.7 En sluM depre Religie de nai 51, erisrl o erie de sieri istorice, srieri c, 21d2. conerial ii o)icial. Egiptul este doar una dintre &7rile biblice3 &7rile Jn0e))ite o)e.d Ai ele o nullinellrile de scrienliri leQ.AsrRraL a$A AA 3 ]!%Trni.O Acest gen de literatur7 este rele0ant din dou7 puncte de 0edereL *ai JntJi, re)eritor la prcbl2* 8ntactuhi dier c, Wrierile ab"ice3 in al doile rlrd, prin )apni c, tu*iea.a Mrdiale 8ttenpo*e, dlet2 si daate D.ntn 02ri)icaEa obiecti0a a )or*elor literare din 9T si pentru di)erite tipuri de critic7 literar7. QiO Urobl*d .o)uoctului dhai. t. cs. <Ai ps. @S4. Jn trecut s-a sugerat c7 incidentul cu so&ia in1.ia,lA . bi 'oti)ar, Elatt tn cD. <A, ar d babi pe u incident si*ilar din 'o0estea celor doi )ra&i, o scriere *itica. Dar singurul punct co*un al celor dou7 relat7ri este o so&ie in)idel73 'o0estea ceJor doi )ra&i este o lucrare de )ic&iune literar7 Qeroul este trans)or*at Jntr-un taur, Jntr-un po* etcO, Jn ti*p ce nara&iunea d1pE %cit 1t o biosEde csro ae contacr per*anent cu realitatea. Din ne)ericire, so&iile in)idele nu slht 4 sinplu *ir, rn Egipt eu h al] la)t QF.i o hulndaE eaipenl din J[RES @4, @ABB, p, @1<O. Egiptoban dh .ilele rcd)t ru 8i co idela c3 6%*nul lui Aten+, de A(henaten, a inspirat p7r&i din 's. @S4, aKa cu* a sugerat cJnd0a Breasted Qc) J. !. l8st2d, Dorr o) $b1cienca @A<<, p. <11.<USO, AcelaKi caracter uni0ersal Ki aceeaKi adorare a .eului ca W cEtr ii s$istor apar2 tn ituui dedic.re hi A*un Ki care sJnt datate atJt Jnainte cJt Ki dup7 i*nul lui Atem i a )i putut ra )era a1e concepte pJnI Jn epoca psaltirii ebraice Q0e.i, de e-. J. A. :usort, BFAen oJ EgAr ` cutut. aJArciDt tsot, p. GG4 GGAO. D8r diar ii a8si, (snturA speddti0i ,u are prea *are 0aloare, deoarece acelaKi caracter uni0ersal ar1rc ra )2l de tiRpuiu tn Aria de 0 QE.i .-enDlete date de :. R A%bright, "ro* Storte Age ta $hristian(y, ed. @ABP, p. tG@<, G%<.GG<t si de a8 1re pE general r7spJndit7 pentru a putea constitui un criteriu pentru stabilirea unei rela&ii directe. AcelaKi lucru poaE )i spc a pd0i" la aia- nhDii "alrn de peni. ten&7 ai lucr7torilor din necropola Tebei Jn dinastia @A. Senti*entul de neJ*plinite sau de p7cat nu este speci)t Eiptului Qti, de )apt, 1t2 chi dbbiinuii arcil3 psal*ii egipteni ar trebui co*para&i cu *7rturisirea psclto)eniei onului lscutd de rc8ele nitit Msil %t Q.Ar=uE% p, <Asbl i d odele Nle p2nitel, din Babilon, Acestea din ur*7 arat7 r7spJndirea larg7 a ideii genedle QdEi aedtele leale put8u )i di)direO si nu por )i )olosite pentru a stabili rela&ii directe Qc). Z. R. DriE, tr. Aolnn1, ea, D. $. Sin"on, @AG1, p. l;A=@PB, li sp2.iLl @P@@PBO. G. Jn&elepciunea lui A*ene*ope si 'ro0erbele. "iind i*presiona&i de ase*7n7rile 0erbale dintre di)erite ,.s5e din Jn0sleturld= esiptere ale lui Arcn.hope Qc @@SS i.d.$r., 8i *i 51O ri +cu0irt2te cetu5 =*,2le,=r, Q'b0. GGL@PG4LGG@ ci1E de Solo*n Qdac7 pune* se*nul de egalitate Jntre 6Jn07&7tura lru. ln GUL@P, ti e a lui SolonoZ in roLlO, *ulB au peup1 Qu*ind tiids lui E,rr!O c3 '))rbe#e au tnpMutat din ]ri)ta lli A[il)unope3 n8d Me0in Ki McZlinchey au Jndr7.nit s7 adopte o p7rere contrar7. Al&ii, J*preun7 cu :. ;, E. ;esterley, :is-lon a%Egpt ed he ;td t18naD @AGU, au ps la Jndoial7 corectitudinea unei e-tre*e sau a celeilalte, considerJnd c7 probabil atJt A*ene*ope cJt Ki 'ro0erbele au Dr2lut 8t1ial di)u.s )ond co*un de prcFrbe popdarc din ori.,tu[ anii., b sleial dirn o lucrare ebr. *ai 0eche. 'resupusa dependen&7 a 'rorerbelor de "i2E lui A*en8p2 continu7 s7 )ie o p7rere r7spJndit7 Qde e-. '. Montet, #=Egypce et la Aib(, @AsA, p. r@<, @GPO, d4 nu tnep2 tndoEli cB este prea si*plist7. 'rintr-o e-a*inare *inu&ioas7 a scrierii lui A*ene*ope Ki a 'ro0erbelor Jn co*para&ie cu rod ratu de rrier5V )ilo.o)ice din ;rietrtur Abo pht, ceretiri Renre au Ddrar cA de lapt nu 2iisd lici s tere5 addat penr=, a p1ut8 o relade special7 Jntre scrierea lui A*ene*ope Ki 'ro0erbe. Mai siot alte dori idei 8 rrebuie 32ni)tare, Mai ntdi h "i0inta datei 'lurey QDoTT, r. @P<O ll*. go,2.l o os"a8 a lui Arcndop2 de la cBir c8e 6poate )i datat7 cu su)icient7 certitudine Jn a doua 5u*7tate a dinastiei G@+. 'rin ur*are, scrierile egiptene ale lui A*ene*ope nu puteau )i scrise *ai dr.iu de A4B J.d.$r. Qadic7, s)JrKitui dinastiei G@O &i egip tologii Jnclin7 Jn )a0oarea dat7rii lor Jn ti*pul dinastitor @TGS. Jn orice ca. ,u 2Vi]e oic5 u *oti0 obnd0 in 0irtuiea ceruia cu0inele inteleDtului 2Fu s, nu datae din tinpd dotui2i lui solorco adic4 din secolul al @S-lea H.d.$r. A doua obser0a&ie se re)er7 la cu0Jntul SilJ7*, g7sit Jn 'ro0. GGLGS, pe care Er*an Ki al&ii Jl traduc 6trei.eci+, sus&inJnd c7 'ro0erbele i*)tA 2( +<; d. cpitold .le lui A*enenop2. Dd '*0. GGrP G4LGG 8Dlin nu <S, o << de tnd*ui, )i ce *i si*pl1 interpEre 1te c1 itFn 1te o )or*7 eliptic7 a lui =e&*)il JiliS*, 6anterior+, 6de5a+, Ki propo.i&ia ar putea )i tradus7L 6;are nu &i-a* scris de5a #a0dleturile *leU. QiiO "olosirea literar7 &i critica 9T Din ne)ericire *etodele con0en&ionale de critic7 literar7 a 9T Q0e.i =B%B#%E%, cr-)iloVl au )1r )o*llate si dehlEte tn special Jn secolul trecut, )7r7 0reo re)erire cJt de sup2rnchll la 2racrerZticil2 reale ale /t8tuii conte*porane din lu*ea biblic7, al7turi de care au luat )iin&7 scrierile ebraice Ki cu ale c7rei )eno*ene literare ac1tea pre.ing re8cabile addnlri de )onn

e-terioar7. Este i*posibil ca aplicarea unor ase*enea *odalit7&i e-terne Ki tangibile de control s7 nu aib7 consecin&e drastice pentru aceste *etode de critic7 liter1. Te-tele eriptsE slnr o surea bogari de e *enea in)or*a&ii e-terne de re)erin&7, iar scrierile <8G E$%'T ll8pota*i*, cele din $edurui Q,guitieO, hitite &i altele, )urni.ea.7 con)ir*7ri 0aloroase. 'entru un studiu preli*inar, 0e.i M. A. Mitchen, Ancien t ;rient dna old T.ttu*.nt #A11, ep. 1.P. 9%. Religia a. geii Ki teologia ReliDia egie,,i a )Zt iiciodati u tot uitat. Atr e-istat Jntotdeauna .ei locali Jn di)erite p7r&i din &ar7, iar Jntre aceKtia erau 'tah, .eu, *eKteKugurilor din Mdnns3 Thotb rcd ln0rgtuii s,i al lsii, la !er-*opolis3 A*un 6cel ascuns+, .eul Tebei, care @-a dep7Kit acolo pe .eul r7.boiului, Mentu, Ki a de0enit .eu de star Jn Egiptul *ileniului al G-%ea3 !athor, .ei&a bucuriei, la Dendera3 Ki *ul&i al&ii. Erau apoi .eii ei*iciL ldnul ii c.l *i inportani, %ta su Atun, .eul soare, a c7rui )iic7 Ma=et personi)ica Ade07rul, Justi&ia, Dreptatea Ki ordinea cos*ic73 era apoi ut, .ei&a cerului, Ki Shu, Zeb Ki u, .eii aerului, p7*Jn-tului Ki, respecti0, apelor pri*ordiale. $ui tui lui ;siris Ki ciclul s7u QJn care era inclus7 so&ia sa, %sis, Ki )iul s7u, !orusO este cultul care s-a apropiat cel *ai *ult de o religie na&ional7. 'o0estea lui ;siris stJ*ea un *are interes Jn rindul oa*enilorL regele bun, ornorJt de )ratele s7u r7uSeth, a de0enit do*nitorul t7tJ*ului celor *or&i Ki a triu*)at Jn persoana )iului Ki r7.bun7torului s7u postu*, !orus, care, cu a5utorul *a*ei ele, %sis, a Edolindit regatd bteiui sBu p2 pSnini r2ipr2nn e puteu id1ti11 cu osirZ Ein0iat h J*p7r7&ia sa de dup7 *oarte3 celalalt aspect al lui ;siris, ca .eu al 0egeta&iei, era legat de re07rsarea anual7 a ilului Ki de renaKterea 0ie&ii 0egetale, co*bi,.t d as"ctut )u2dr din 1pi1iiile esiptenilor. b. )nchinarea egiptean7 Jnchinarea egiptean7 era di)erit7 de Jnchinarea popoarelor se*ite, Jn general, Ki era co*plet di)erit7 de Jnchinarea e0reilor, Jn special. Te*plul era i.olat Jn ircinta prcprtului sru don2ni,, tnon5Mt cu u .id Jnalt. u*ai preo&ii cate o)iciau se Jnchinau Jn ase*enea te*ple3 iar oa*enii de rJnd luau pane Jn *od acti0 la onor8a ilor *5on nl8i .lnd 4ul particip. ln pMgiui plire de )alt la sirbitoril2 *ri. %n restul ti*pului ei JKi c7utau consolarea Jn Tei casnici Ki .ei *ai *7run&i. $ultul .eilor *a5ori ur*a un tipar general, .eul )iind tratat ca un tege pI*Jn&esc. El era tre.it din so*n Jn. )iecare di*inea&7 cu un i*n, era spalat W lnbgcat Qadicr, sbtlia luiO, serc *icd de5un Q5ert)a de di*inea&7O, re.ol0a proble*ele Jn cursul di*ine&ii, ser0ea o *as7 de a*ia.7 Ki una de sear7 Q5ert)ele corespun.7toareO si apoi se ducea la culcare. $u greu ne-a* putea i*agina un contrast *ai puternic decJt contrastul dintre .eit7&ile egiptene ale naturii &i Du*ne.eul lui %srael, care 0eghea )7r7 Jncetare, care era autosu)icient, care a0ea un siste* didacric de ierde, sinbolnnd nei. d2 isp4irc a pacanrlui Yu*an, precu* Ki *i5locul de isp7Kire Ki 5ert)ele de pace aduse ta p7rt7Kie cu El la cortul JntJlnirii sau la Te*plu, Jn ce pri0eKte Jnchinarea la Te*ple Jn Egipt, 0e.i !. :. "aiM, B)i, <g @AB4, p. @1B-GS<. c. ,.lucr7tura retigiota7 T)e-tele din 'Jrarnide Qnu*ite ast)el deoarece au )ost h"i] h pit*ide di, tinpur di=Etiei 1O, daha.3 din nilaiul al <lea i.d.cr. Tot din .c1iB p2ri8dB a.i2.E u nonBr rure de ,,0,a5), care se "re ci lo*u s ritual regal tuetar inc8dibil de onll(at, pre.1 ti r1loSia de la Menns, 2re , glori)icA " .eul 'tah ca )iind cau.a pri*ar7, care a conceput Jn ninie Q,ini*,=O si .poi a cMt prin plte2 cu0lntdli Q6li*b7+O Qun pre0estitor Jndep7rtat al conceptului de logos Jnulnit Jn E0anghelia dup7 loan Q@L@ K. ur*.OT encept "aa)otut pdn cristcO %n t8e epaile pot )i ratunite i*nuri Ki rug7ciuni adresate .eilor, care de obici silt plire de alua nitoloa(e. %n p2ri2da %npeidui an*iE i*ui dedi.ate lui anu "i rai*osul i*n al lui Aten scris de A(henaten, ilustrea.7 Jn *od re*arcabil caracterul uni0ersal din 0re*ea aceea3 0e.i sec&iunea 9, #iteratur7, b miO, *ai sus. Epop2ile d1pre ai 8re au dlinuir phB tn pr]at e-ist7 nu*ai Jn citate. ; parte obscen7 din ciclul lui ;siris a supra0ie&uit Jn #uptele dintre !o*s ni Seih. Te-tele de pe Sicrie, din perioada Regatului Mi5lociu Qsri] de obiei ln intdidol sidielor din FM aceeaO Ki 6$artea *or&ilor+ din perioada %*periului Ki din perioada TJr.ie, nu sJnt decJt niKte colec&ii de 0r75i *enite s7 prote5e.e Ki s7i a5ute pe cei *orii Jn 0ia&a de dup, nd)ti p. .iduile no*intelor )adonnor din rc*a %n"riului au )1t nMri2. r4i speial2 d2 sosralie ,5n)2*ali+. $u pti0ire la literatFa de *agie, =MAZ%E ?l 9RkJ%T;R%E. 9e.i A ET pentru naduen din t2-t religi8]. d. $re.uri )unerare cr2.une onple-e ale esiptenno, d1,re 0ia" dup, *oarte s-au e-pri*at Jn ter*enii *ateriali concre&i ai uui Esipi din l@lro ea#lt,, o tari Mi slori84, id carc doruelr. osiris. Alte*ii0el2 p2nEu 0hla de dinolo includ lnsti8 Tului W.e. Ra. Tr cAlltorin sa .ilnic7 pe cer Ki prin lu*ea subp7*Jntean7, sau posibilitatea de a locui J*preun7 cu stelele. Trupul era considerat o ane-7 *aterial7 pentru su)let3

*u*i)icarea era pur Ki si*plu o *odalitate arti)icial7 de Drs"are a trupdui r4 acer rop, clnd rc)rinele au de0snt pr1 2laboE re penh .a raal2 s8relui s, tui poat7 deshidrata trupul Jn *od natural, ca Jn gropile ui )lih adhci din F*uile p,2istoric2. obi2ctele lret2 Jn *or*inte p2ntru a 1 roldiie de cei no4i atr7geau de obicei ho&i. %nteresul egiptenilor Jn leg7tue cu n8nea n, 2ra 8rbid3 ainloEi0i, ae-ti oa*eni 0eseli, prag*atici Ki *aterialiKti doreau doar s7 ia cu ei lucrurile bune din lu*ea aceasta Ki au )olosit Jn acest scop *i5loace *agice. Mor*Jntul era locuin&a )i.icl lsicl a celd non. 'i*nidele 8u ddr niste nodint2 Eaale a cBrcr )or)tA i*ita tolru Di2bei sacre a redui la d2 %a Weliopolis Q0di r, E, s, Ed-Mtd= *e 'r*nidt a) Esac @A1@O. Mo*i,tele ec"te srpate in piad, al2 tdaonnor d5n re*8 %*periului, a)late tn 9Tlea Regilor de la T)eba, au )ost 8ncepur2 Z tAi opr8, p. h.S, dar nu au reuait, c* nu au reltit s.i pi*idel2 pe care acetea l2=au Jnlocuit. B%B#%;ZRA"%E. Zeneralit7&i, 're.ent7ri populare ale Egiptului anticL #. $ottreil, The #ost 'haraohs, Rgso, ti #iJe ud1 rhe 'horootu, @ABs5 ', Monlet, E0eryday /)e. in the Days o)Ra*esses the Zreat, @AS8. S crte )8)te )olZitoarc 1re .artea lui s. R, Q cla iRe Qed.O, %n.e #cgacr .J EAA%, @A4G Qed. noui, @A1SO3 o carte bine ilustrat7 este :. $. !ayes, Sceptre a) EA8t, l, RAs<O G, rAsAi D. a]ne8, Z. 'enet, s. s.ueron si J. Coylhe, Dit.ionory aJ Egorian ci0t ldorid4 @A1G. cu pri0ire l. Egipt si Asia, rt. !elc(, Die Be.iehungen vgypteiu su* 9arderasien i* <. unI G. Jahnobad r. Ar., @AQA. o lrclare de E)2rinE <8< EZ%'% este !. Mees, kgypten, @A<<, partea @ din Multurges-ch(hte des Alten ;rients, Jn seria !andbuch der Alter-tu*sFissenscha)t3 0e.i &i !. Mees, Ancient Egypt, a $ultural Tbpography, @A1@, o carte )olositoare Ki bine docu*entat7. Bibliogra)ie co*pleta poate T ob&inut7 dinL %. A. 'ratt, Ancient Egypt, @AGB Ki lucrarea sa Ancient Egypt QHAGS-4@O, @A4G, care con&ine aproape tot ce a-a publicat Jnainte de r7.boi3 :. "ede*, opt line h o.iardtid @P, @A483 @<, tA4A3 Bi lD @Aso. pentru anii @A<A-4P3 J. M, A. Janssen, Annuat Egyp-tological Bibliography, @A48 &i ur*., din anul @A4P Jncoace, plus B. J. Me*p, Egyptolagy Titles, publicat7 anual, R)e.i Ki 'orter-Moss, Tbpographicat Bibliogra-phy, P 0oi. ;riginea nu*elui Brugsch, Zeographische %n--hri)t*, @, @8BP, p. 8<3 A, !. Zardiner, Ancient Egyptian ;no*astica, G, @A4P. p. @G4], G@@]. Zeogra)ie. ; lucrare )oarte 0aloroas7 pentru structura )i.ic7 &i geogra)ic7 a Egiptului este J. Ball, $ontributions to the $eograp(y o) Egypt, @A<A- 'entru statistici *ode*e, 0e.i The Midiile East, @AB<. Bae-de(tr=s Egypt, @AGA, con&ine *ulte in)or*a&ii. Deserturile sJnt descrise Jntr-o oarecare *7sur7 Jn A. E. '. :eigall, TCa0e/ in ihe /pper Egyptian Deserts, @ASA. $u pri0ire la pri*ele aKe.7ri &i state din 0alea ilului, :$.tr.", +M1. Ancielt AStp) _ J ES GG,tA14. 'entru geogra)ia antic7 a Egiptului, o *ina de in)or*a&ii este lucrarea lui QSirO Alan Zardiner, Ancient Egyptian ;no*astica, < 0oi., @A4P, cu discu&ii 0aloroase &i cu tri*iteri la literatura de specialitate. 9e.i de ase*enea eEZ%'T/#/%, RH/#, ]!A ES, ]MEM"%S, ] A'!T/!TM, ] J#, ]; , ]'AT!R;S, ]'%-BESET!, ]RAMSES, TEBA, T;A . E. #i*ba. a1Eu derdi5 S bibliogr,)ie d1pre linba egiptean7, 0e.i Sir A. !. Zardiner, Egyptian Zra*-*ar<, @ABP. 'entru li*ba copt7, 0e.i :, $. Till, Mop-tische Zra**ati(, @ABB, Ki A. Mallon, Zra**aire $opte, @AS1, pentru o bibliogra)ie co*plet73 Jn engle.a, 0e.i $. $. 9Rhlters, An Ele*entar` $optic Zra*-*ar, @APGistorie. #ucrarea standard este E. Drioton &i J. 9)endier, #=)cgypte Q$olec&ia $%FO4,@A1G, care con&ine discu&ii co*plete Ki bibliogra)ie. S lucrare 0aloroas7 esteJ.A-:ilson, The Burden o) Egypt, @AB@, retip7rit7 sub titlul The $ulture o)Andent Egypt, @AB1. #ucrarea lui J. !. Breasted, !atory o)Egypt, pn *ai *ulte edi&ii, este dep7Kita, la )el ca Ki !- R. !ali, Ancient !istory o) the ear Eoit Rte.i de ase*enea A. !. Zardiner, Egypt o) t(e 'haraohs, @A1@3 Ki Jn special Z:<, 0oi. HKi G, @APS K.ur*. $u pri0ire la scrierile istorice egiptene, 0e.i #. Bull Jn E# $.DentanQed.O,TTie %dea o) !istory in tJie Ancient %tlar 1ac @ABs, ,. <.<43 c. d2 Fil, Ef G<, rAs1, e, @B4.@1$. $u pri0ire la preo&i)le ri0ale tiin Egipt, 0e.i !. Mees, Dos 'riestertu* i* kgyptischen Staat, @AB<, p. P8-88 &i 1G-1A, precu* &i achtrtige, @AB83 0e.i de ase*enea J.T.:;son,Burdena)Egypt`$u(ureo)AncientEgypt, cap. i-. 'erioada TJr.ie, 0e.i M. A. Mitchen, T(e Third %itendiou '.aiod in EgEt Qt @SS1=S t.A,$,.O @APG, Jn special partea a %9-a. $u pri0ire la Egipt, sub st7pJnirea perean7, 0e.i ". M. Mienit., Die 'olittiche Ze-(ichte kgyptens, 0o* P. di tM 4. Jahrh8da Fr d.r g.i,8da @AB<. cu pri0ire la cronicile babtloruene de pe t7bli&e, 0e.i D. J. :Jse*an, $)ironi=det o) $haidaean. Mings, @AB1. 'entru o corectura *ic7 dar i*portanta Jn leg7tur7 cu datele dinastiei G1, 0e.i R. A. 'ar(er, Miaeilungen des 'eutscheaArch7eologisc(en%nstitutsrMairoAbteiii*g, @B,PABP, A, GoeGlG. $u pri0ire la Egiptul greco-ro*an, 0e.i $A!, 0olu*ele recente3 Sir !. %. Bell, Egypt )ro* Ale-ander the Zreat ta the Arab $anDuest, @A48, Ki $uJet and $ree7s in Zraeco-Ra*an Egypt, @AB< Ki edi&iile *ai recente3 :. !. :orrell, A Short Account o) the $opts, @A4B.

#iteratura. $u pri0ire la lucr7rile literare, 0e.i :. M. Si*pson QedO, TJie #iterature o) Ancient Egypt, @APG, Ki M. liehtheirn, Ancient Egyptian literature, @-G, @AP<,P13 dtuilie rerte iWo.ie h J. !, B2lred, AnciaitRecordso)Egypt,B0oi.., @AS1-@ASP. o selec&ie considerabila dar prescurtat7 apare Jn A ET. /n e)ort re*arcabil de enu*erare, identi)icare &i restaurare a literaturii egiptene este lucrarea lui 'osener, Recher-ches #itteraires, @-P, Jn Re0ue d=Igyptologie 1-@G Q@A4A-1SO. ; contribu&ie 0aloroasa pn acest do*eniu este cartea lui T. E. 'eet, A $o*parati0e Study o) the #iteraturesD) Egypt, 'alestineandMesopota*ia, @A<@. Religia. $u pri0ire la religia egiptean7, o pre.entare bun7 Jn @. engle.7 este lucrarea lui J. $eniy, Ancient Egyptian Religion, @ABG3 detalii *ai *ulte Ki bibliogra)ie Jn J. R)cndier, #a Religion Egyptienne, @A4A3 !. Mees, Der Zotterglaube i* alten Agypten, @AB1, este o carte bun73 0e.i de ase*enea S. Moren., Egyptian Religion, @AP<. MA,M EZ%'TEA /#. ln ".pt. G@L<8, u .Sibror o csE un o)i&er ro*an care co*anda )ort7rea&a Antonia @-a con)undat pe 'a0el cJnd acesta a )ost arestat Jn prid-rur.ie Tenpluld, 'otti05r lui Jephu QA` G. G1@-G1<3 Ant. @1A-@PGO, acest egipteana *ers la %erusali* Jn cea B4 d.$r., spunJnd c7 este un pro)et Ki a condus o *are *ul&i*e la Muntele M7slinilor, pro*i&Jndu-le ca .idurile cet7&ii a0eau s7 se pr7buKeasc7 la porunca %ui, Soldata tri*i&i d. "eli- lau l,nprlttiat " u*aii iui, cu oarecare 07rsare de sJnge3 egipteanul a rugit Ki a s.Bpat Q.AsAslM.O ".".B. EZ%'T/#/%, Rl/#. %denti)icarea corect7 a 6Rlului Egiptului+ continu7 s7 )ie incert7. Trebuie s7 )ace* distinc&ie Jntre *ai *ul&i ter*eni ebr. di)eri&i. Ter*enul y]=1T *israyi*, 6r)ul Q_ ] ilulO Egiptului+ se re)er7 Jn e-clusi0itate la ilul propriu-.isL re07rsarea Ki retragerea se.onier7 a apelor este *en&ionat7 Jn A*os 8L8, iar ui Js. PL@8 este *en&ionat cursul superior al ilului Qla pluralO. Tennenul n=har *israyi* 6rJul Qcurg7tor alO Egiptului+, apare o singur7 dat7 QZen. @BL@8O, unde &ara pro*isa este deli*itat7 ca )und situat7 intre cele dou7 nuri *ari, ilul Ki Eu)ratul. Ace&ti doi ter*eni Qy=or`n=har *israyi*O sJnt total separa&i Ki irele0an&i de aKa-nu*itul,,rJu al Egiptului+, nahai *israyi* sau 6)lu0iul-torent al Egiptului+. Acesta trebuie s7 )ie identi)icat cu rJul ?ihor, aKa cu* se 0a 0edD da dh cele ce tu.,. Jn 9T se 0ede dar c7 ?ihor repre.int7 o parte a ilului3 0e.i paralelis*ul dintre ?ihor Ki`=)r- Q ilulO Jn Js. G<L<, &i dintre ?ihor, ca itul egiptean, si rJul corespun.7tor din Asiria mEu)ratulO, Jn %er. GL@8. )nlos. @<L< Wul gihd c8titui, %isita T S0 a teritoridui care *ai trebuia ocupat &i de unde Jsreeli&ii puteau <84 aZ%')lJ#/%, R)u# Marca cea Ma8 QMedlteranaO 'isan-182`;sntir`A0a.s

'i-beL

9RQMarelo #ac A*arO leliopolJs Q;nO MNMleul #ac A*arO,.== e*)is EZ%'T >. Berii-hasan Q!er *o polis

io eo - hart7 indictnd :Tdi ei- 9lrts)i )i rJul ?ihor, care poc )i indenti)icate a*Jndou7 ca 5iul Egiptului+. R 0eni s7 JntI*pine chi0otul la intrarea Jn %erusali*, G $ran. @<LB3 te-tul din los. @<L< speci)ic7 )aptul c7 se a)la la 6r7s7rit de Egipt+. 'rin ur*are, ?ihor este cursul in)erior al celui *ai r7s7ritean dintre bra&ele ilului antic Q'elusiacO, 0IisJndu-se Jn Mediterana Ja 9 de 'elusiu* QTeii "ara*ehO. Ter*enul ?ihor este de origine egipteanSL ,-(r, 6apele lui !orus+- te-tele .gipt14 1ht de aord cu leali..M biblic, prin raptul c7 *en&ionea.7 )aptul c7 Kiho*l produce sare &i ah0iui pdrru capirala a,1piatl din Deltl, Ra*asen VTanis sau fantJrO, e, este identi)icat de ase*enea cu 6rJul+ din no*a Qpro0inciaO a @4-a din Egiptul de Jos3 0e.i R. A. $a*inos, #ate Egyptian Mtecellanies, @AB4, p. P4, P8 Qidenti)icarea cu Atoi--alah este eronat7O Ki tn special A !. Zardiner, JEA B, @A@a, p. GB@-GBG, Ade07rata Jntrebare este dac7 nahal *israyi*, , 5tul Q)tu0iul-torent aln Egiptului+ este sau nu %dentic cu gihor, b1Wn 8l 8i rrsrrit2.r sl ilului. Aceast7 identi)icare este contra.is7 de )aptul cI in alte p7r&i din Scriptur7 ilul nu este nu*it niciodat7 un nahal. R%ul din Js. @@L@B este considerat adesea Eu)ratul Qobser0a&i aici conte-tul asiro-egiptean, tn special 0. @1O, iar a*enin&area de al J*p7r&i Jn Kapte ;)h7l&*. rJuri care pot )i tra0ersate cu piciorulO, repre.int7 o trans)or*are Q&i nu o descriere nor*al7O a riului. )ie c7 este ilul, )ie c7 este Eu)ratul. Dac7 acest 6Fadi al Egiptului+ nu este ilul, cea *ai bun7 alternati07 ar )i identi)icarea lui cu :adi el-=Arish, care curge din Sinai Jnspre Ki se 0ars7 Jn Mediterana la @4B (* E de Egiptul propriu-.is Q$analul Sue.O Ki la 8S (* 9 de Za.a, Jn 'alestina. Jn )a0oarea acestei identi)ic7ri se poate aduce ca argu*ent o schi*bare perceptibil7 de teren la 9 Ki E de el-=Arish. $7tre 0est, spre Egipt, este nu*ai un desert arid &i *7r7cini3 Jnspre est se a)l7 pa5iKti &i teren arabil QA. !. Zardiner, JEA 1, @AGS, p. @@SO. 'rin ur*are, Faili el-=Artrh ar 8EtitDi o 8rnilB p"ctic,, inclu.ind terenul )olosibil &i e-du.Jnd deKertul Jn delinitlrile sle5ne dir h.ti <4LB Vi @1, @BL4, 4P Q0e.i Ki E.ec. 4PL@A3 4BLG8O. Acest )apt este repetat Sh @ J*p. 8L1B Q_ G c=on. PL8O3 G lhp. G4LP i b. GPLPG. @1. @<L< si @ $br @<LB d indi.a ded ldta de S9 $ ?ihorO a acti0it7&ii israelite Q0e.i *ai susO. Sargon %% Ki Esarhadon, regii Asiriei, *en&ionea.7 de

ase*enea Jn scrierile lor acest :adi sau 'Jriu a[ Egiptului. Jn anul P@1 HJ.$r. Sargon a a5uns la 6'JrJul`9)adi Egiptului + $itatei *usurO, 6a deschis portul Jnchis al Egiptului+, a*estecJndu-i pe asirieni Ki egipteni pentru a )ace co*er& Ki *en&ionea.7 6$etatea de grani&7 de la 'Jriul Egiptului+, unde a instalat un gu0ernator. Alar*at de <<B EZ%'T/#/T. Rlu# Tti0itatea dirienilor, oWrton ry u l8otr slah. a Eini, %ui saryon u 2dou diploDmc oETd din rloi1p,,U8 ca5 *ri+ SJ. Tadnor, J$S @G, @ABA, D. <4, P8O. Toate aceste in)or*a&ii se potri0esc bine cu identi)icarea lui nahal *usur cu :)edi el-=Arish, iar 6$etatea+ ar )i aKe.area El-=Arish, Jn asirianI Ar.I QTad*or, arc. cit., p, P8, nota @A4, cu bibliogra)ie d2pre S5ul Esiptulu#J, TotuKi, nu trebuie s7 trece* cu 0ederea unul sau dou7 )apte care se pare c7 )a0ori.ea.7 cealalt7 p7rere, adic7, identi)icarea 6RJului Egiptului+ cu bra&ul ilului, ?ihor`'elusiac. Mul&i sJnt Jnclina&i s7 pun7 se*nul de egalitate Jntre ter*enii din los. @<L<, ?ihor, &i u*, <4LB Ki los. @BL4, 4P Qde ase*enea @ J*p. 8L1B Ki @ cbn. @<LBO nandl nsra*, co de)ud cil ihdi E3o. tidiii este un alt nu*e al ilului-?ihor. TotuKi, aceast7 interpretare nu las7 loc pentru di)eritele nuan&e din te-tele biblice *en&ionate *ai sus. De ase*enea, este ade07rat c7 Sargon %% ar )i putut a5unge pJn7 la bra&ul 'elusiac Qcel *ai r7s7riteanO al ilului3 Jn ca.ul acesta +ebia+ ar 1 lelsi* - iL. )ap)ul e1ta l-ar 1 ala*t cu siguanta pe ;Wr(on %0. Da, " srie cu certitudine c7 6$etatea+ este AnaQniO din inscrip&iile lui tshidon QrrREJ p. GASGAG, ,1*5 ca3i + Epuade bine d ,Arisnj, nu cu '2lB5h Qe"p, rnF, sFnO, Jn )ine, egiptenii Ki dinastia @A considerau c7 .ona 'elusiac7 era de )apt la *arginea Egiptului pro-priu-.isL Jn 'apirusul Anastasi *, @L@S, !uni $'ales-tina, Jn generalO se Jntinde 6de la Sile la =/pa iDa*ascO+3 Sile Z.TheTO este localitatea *odern7 fan-tara, la cJ&i0a (* S Ki E de )ostul bra& 'elusiac al ilului QR. A. $a*inos, #ate Egyptian Misctilanies, p. 1A, P< Ki bibliogra)iaO. Dar aceasta nu do0edeKte ni*ic cu pri0ire la grani&ele %sraelului3 aKa cu* a* *en&ionat de5a, Jntre fantara Ki Arish se Jntinde un deKert nelocuii, rn orice ca., dinastia @A din Egipt nu a d12rrE0ddicat autoritate Ki nu a *en&inut )lntJni Jn toat7 .ona de coast7 de la fantaraAnsh-Za.a Q0e.i A. !. Zandiner, JE4 1, rAGD p. AA.@@1, .u pri0ip la d=uu *)ta3 din 18]B endO. %dent)i88 tuului Eg5otului cu Wih.r` =l e )Zt tZrinuta de !. BarDelo3L pE; AG. @A1S, t, <PB1, dar 2l n, lir2 s2*e d]nerit2 conte*porane egiptene Ki asiriene, scrierea post-biblic7 citat7 )iind i*precis7=&i prea )ireie. Discu&ia nu este Jncheiat7, dar pe ba.a do0e.ilor actuale :adi el-=Arish este )oarte probabil 6RJul Q:adiO Egiptului+ Ki nu bElul de , al ilulni. M.A.M. EZ#; QEbr. Usr1aJ. @. o ceae tn aD1Di] de #achis, Jn con)edera&ia de S J*potri0a lui %osua3 Jn cele dr ur*7 a )Zr ]upatd de ludr Qtc. rSL<5 @BL<AO, %denti)icarea cu Teii el-!esi QBAS;R @P, @AGB, p. PO, )7cut7 de :. ". Albrigh&, a )ost acceptat7 de *ul&i c)terrort QJ. siMoro. Zrt p. @4P3 toa, D. @AAO Bi nu este contrara cu pasa5ul din los. @SL<43 totuKi, p;Jaria si stratigra)ia pre.int7 proble*e Ki sugestia %ui M. o#Ri Teii Eitun QGS (* ESE, .prc"risu"ti. de de.luiO ar putea s7 )ie cea corect7. 9e.i Z- E. :right, BA <4, @AP@, p. P1-883 S.CeI.inn,lsraelice$o,tDuesto)$anaan, @AP@, p, BG, 8@ QD. @SS@. G. Rege al M8lutui are a eu"t tdiionu5 la 0 de lodan la lnepltd pd58dei Jua2csto.ilor si .are a )ost asasinat de Ehud QJud. <L@G K.ui*O. J.'.#=.#. E!/D Q,br. .tradl. he Bo5a*it Qr cDn. PL@ol 8L13 Jud. <L@BO. Ehud, )iul lui Zhera, a condus re0olta J*potri0a ocupa&iei *oabite a p7r&ii de E a teritoriului lui Benianid QJud. <O3 a olli t o audi*ld rriEte b regele Eglon &i @-a o*orit chiar Jn locuin&a lui, i-a adunat pe israeli&i ca s7 pro)ite de con)u.ia produs7 Jntre *oabi&i. "aptul c7 era stingaci a )ost )7r7 Jndoial7 un lQru loldito. pdbr a-l lu p. Eglo, prin suprindere. E-presia ebr.6nu se slu5ea de *Jna dreapt7+ Q/r. 6legat de *Jna dreapt7+O este idio*atic73 t). Jud. GSL@1. J.'./.#. Et-A, E%A! Zbr. tld, .,rerebinrO. r. prinhn sui >rib din Edo* Qc2n. <1@4ti % crcn, @LBG,L " j*8E si )i )ost c7petenia districtului Elah, probabil un port Mriti)t din ,Elar, G, "id lui B.e", rese .l lui %sEel ti*p de G ani, pJn7 cJnd a )ost asasinat de gi*ri Jn ti*pul unei orgii Jn casa lui A&ra, ispra0nicul s7u Q@ %*p. @1L1@4r. <. lbrgl %u ;r4 ul*ul r2S2 al lui %1*2l QG l*p, @BL<S, @PLrL l<L@. AO, 4. At doits )iu al lui caleb, 1ur lni le)rlE, toFat,@ lui lQ)u Q@ crcr 4L@sO. B. /n * din B2nian5n 8 a lduit [a td elin dupl Ed Q@ crcn. AL<O, *2le lui ee oni, din l1E paElelB din een. % t. E#A, E#A! QEbr. etd. 6terebint+O. ; 0ale )olosi&i de )ilisteli ,2nri, a area acc la lanea cenaa# a pal1. tinei. A idi ld.rn 0icto.iei lui Daeid aupE lui coli.t V@ san. @PLG5 G@LA i h gereral 1te ided)i8ri cu r`aNti 1-Sant, la @8 (* s0 de lroBlin. J.D.D. E#AM, E#AM%^%. u*ele antic al d*pieiMhu.is-tan, uda t7 de apele rJului Mer(h, care se 0ars7 Jn Tigru la de $ollul 'e1ic. ci0iliaria din .8dri leil* 1te la ie@ d. Bhe ca si culiua din M1oe3nia in)erioara Ki este Jnrudit7 cu aceasta. ; scriere pic-togra)JcI local7 a ap7rut la scurt7 0re*e dup7 in0en tarea ]scrisului Jn Babilon. u pot )i stabilite legaturi certe Jntre ela*i&i Ki alte rase cunoscute, deKi li*ba ior poate )i tFditE a ianilia d2 li*bi dnridise. "aptut cE El.n 1ie Mdonar e u )iu al lui sen Q$1j @SLGGO poate re)lecta pre.en&a se*i&ilor Jn aceast7 rcai8 hca din 0eni* ti e-iWe do0e.i dhs#osice despre in)luen&a lor asupra culturii locale Jnc7 din 0re*ea lui Sargon % Qcea G<BS J.d.$r.O Ki a

succesorilor s7i. Sculpturile Jn piatr7 repre.int7 )iguri acadiene tipice &i poart7 inscrip&ii acadiene, deKi au )ost sculptate pentru do*nitori ela*i&i. Regiunea *untoas7 de la Ai E a l1t ceosot, sub nt)tl2 de Ansan si . )7cut pane din Ela* Jnc7 dintr-o perioad7 0eche. 'o"erele sMien2 ii *ite * leuiau in .tnpie considerau c7 aceKti *un&i erau locuin&a spiritelor rele Ki po0estirile 0echi descriu teroarea pe care au e-ercitat-o asupra celor care au tra0ersat *un&ii Jn c7u8ro bositiilor nireraie al2 sEr2lor de dirclo Vt *u, Qre.i s. , %o=a8r, ritiory Beain ot sunet, @AB<, ,. BPil*,LG<Sr.r*.O, $ontrolul e-ercitat asupra rutelor co*erciale c7tre platoul iranian Ki c7tre SE au )7cut ca Ela*ul s7 )ie obiectul unor atacuri constante din cJ*piile Mesopo-taiuiei. Aceste rute o)ereau bog7&ii *ari oric7rui cuceritor. ; dinastie elanut7 puternic7, Jn care regele a )ost suc.2d.r d2 h2rele sVu, .poi de 1rn sdu, ra ridicar h 5urul anului GSSS H.d.$r. Ki a cJKtigat controlul asupra cJtor0a cet7&i din Babilon punJnd cap7t st7pJnirii do*nirorilD stl>Ei.ni din /r ri 5e)lind ce1t1 QFi A ET, p. 4BB K.ur*., 48S K.ur*.O )n aceast7 perioad7 de supre*a&ie ela*it7 probabil c7 ar trebui sI-@ Jnca<S1 E#DA%O dra* ,e rchedoda*er QZen. @4i@O, na*ua'i resele,e Babnonuhi, ia iugonir pe elaniW ln cca @P1S J.d.$r., dar dinastia 6a*orit7+ din care =)7cea parte a c7.ut Jn )a&a atacurilor hiii&Jlor Ki eia*i&ilor, Jn cea @SAB H.d.$r. %n0a.iile (asitilor care 0eneau din regiunea central7 a *un&ilor gagros Q]BAB%#; O ia J*pins pe elaini&i pJn7 la Susa, pJn7 cJnd le-a crescut puterea Ki au putut cuceri Ki st7pJni Babilonul ti*p de cJte0a secole Vcea @<SS-@@GS &.d.$r.O. 'rintre tro)eele duse ( Susa cu aceast7 oca.ie a )bsto )ai*oasa ste,< a #egii lui!a*8p5. lstorta Etanului 1te o,1cura din cca, @SSS l,d,$r ptui la 2nlane lui sarAon, Egele Asiriei Q8 PG@.PSB i.d,$.,O, sanrEib ai Asubanipal i-au supus pe ela*i&i si au deportat pe unii dintie ei Jn sa*=ia, ir pe ira2liSii i.au dE h El* QEaa4LA5 [s. @@L/O. Dup7 pr7buKirea aAsidei, Elanul a )Z, aE"t de indo-europeni, a c7ror putere a crescut treptat Jn %ran, dupV iA2.iile lD dh 8 looo #d.ci Teisles Qce 1PB-14S td.c,.O, std*cDul lui cid, a t8t tidul dd 6rege al Ansanului+, iar Susa a de0enit una dintre cele trei cet7&i principale din %*periul *edo-perean, Ela*ut a %1t oReMt de leia s% .dbb..s.d Babi. lonul QT. G@LGO i pbuia ac1b si i*plinit QcJ. D1n. <LGO. TotuVi rl*ul aEa si 1e .drcbit la dndrn s7u si arcaKii s7i )ai*oKi a0eau s7 )ie Jn0inKi Q%er. GstGsL 4A@<4<Ai 4 rs, GG@1i Ea. <GLG4O. %n n,r&i*ea de oa*eni din giua $inci.eci*ii Q"apt. GLAO se a)lau oa*eni 0eni&i din ".%a*, care erau probabil *e*bri ai co*unit7&ilor e0reieKti care au r7*as Jn e-il Jn statul se*i-autono* Ely*ais, unde se )olosea li*ba d.*ici Di 8r a )1i ultiro licarire de irdep2nde4E ela*id, QTAR!E;#;Z%E, iMEgn, ]'ERS%A, ]S/SA.O B%R/;ZnA"%E. :. !in., Tle #st :od o)Elon, @APG3 ,, 'onda, Ancia. %rdn, rA1s. A.R.M. E#ASAR. c2iareD eu re8atul p1te ca" a donnt Arioc, u aliat al lui =chedorlaonD, res2le 8la)rdu, care a ata2r sodoM i a lut pri.oni2r pe #ot, ne lohn lui A*a* QZen. @4L@, AO. %denti)icarile sus2. a)t depind de identiicirile prcp8 penEu resn care au luat parte. Ast)el s-a sugerat3 QiO 7, Ap\ur - A-s`rsiri. 8ho*e, B1hl, D1inO5 Qi, len sua - tn te-tele de la Mari, situat7 %ntre !aran &i $arche*is )leninOi )iiiO TelerQG%rnp. @A.@G3 #s.W <PL@GOio Mesopota*iei, ca o paralela la ]?inear-Singara, dar acest nu*e ar trebui redat Til-Baseri3 Qi0O #arsa - Jn S BabJlonului. Aceast7 identi)icare este ba.ata pe echi 0alarea Qdep7Kit7O lui ]A*ra)el cu !a**urapi Qregele Babilonulu5O, B%B/;ZRAnE. M. c. Astou Jn Biblicul Mdd), ed-A. Altun4 @A11, '. PPP<. DJ.:. E#AT QE#;TO, ET%; -ZT%EBER, A-a.e QWu aKe.7riO la e-tre*itatea nordic7 a Zol)ului ADaba. Este *en&ionat7 pentru pri*a oar7 ca un popas Jn c4)tdia lsdelului li putie ;r*. <<L<s.<13 Deul. GLBO, Jn secolul aO @<-lea H.d.$r. 'robabil c7 Jn 0re*ea aceea Elat Ki`sau E&ion-Zheber au )ost doar niKte tutlni ti li8i de pahZn din aprcpiere de ,Daba din .ilele noastre, care a )ost Jntotdeauna locul obiKnuit Ennu a".rrile dir a1r dZdct. Solo*on Qcea A1S S.d.$r.O a de.0oltat *ineritul Ki topitolii d. dpn W rie. in AEbah la de EionAi Zh2h.r, o ag2aE noue $ll% elQh2lei)ehO la 4 (* 0 d2 ADabo, Bhl Elat. Toria c% EWon.cneher a tost o ropitor( a r1t abanao*d QR.tlentEra, '%f A4, @A1G, t. 44B1r . Z%E@A the Athe) Side o) the Jordan, @APS, p. @@<-@@BO, dar se poate s7 )i )ost un depo.it Jn )a.a %, Etion-Zheber`Elat a ser0it de ase*enea ca port *ariti* pentru )lota co*ercial7 a lui Solo*on Jn Marea RoKie care na0iga la ;)ir Ki Jn Alabia Q@ %*p- ALG1L G cd. aL@PO= la cite Fseti dupt do*ia s, EWon.Zheber a )1t ac Ki rMtruit Qr.a %%O ln F[ul al Ale i.d.cr., probablti de loerai rA2l2 lui luda Qc.1 a1S ta.$rJ, 1 c-@rui )lote = 8re a Jncercat s7 i*ite )lota lui Solo*on - a )ost distrus7 Q@ iip, GGLA<t G 1S. GSL<1<PO plobabil p2 sdrcile d2 a8lD da 2u ,=lnturilor pute*ice din aceasti re giune, Jn ti*pul do*nieilui )ora*, reKele lui %uda Qcea si8.<4< i.d.cr-O, rdo*ul s=a rTulat @G @*A. 8LGRGGO, a iblat, a as ,i a 8pat E"o. cn2betul- 0r1 1S de di Mi deiu ,io.ia QA.riaO, resele lui luda Qcea P8S id-cr,O, a reu8it lWon.Zheber d2 la Edo* QG %np, @4LGGi G crcn. G1LGO Ai la tM tuii dlndu% nsele Elar Qla( %-O. /n siailiu al succ8.ului snD lotan, a )ostg7sit Jn acest

Elatreconstruit.=%btuKi, Re&in, regele AEnutui Qsi.iaO a de.it Elait de la Aba., lD2le lui %uda Qc.a P<S i.d.crO, p2*inWndV.i sL s iatoarci in st7pJnirea edo*irilor QaliaWUO QG rnp. @1L13 dar )it 0. 1b 0Din EaducL 6sirienii au 0enit ii a, leuit.-.+, iar 0sr tdrce =edoniW au 0dit...r di)erenla 1t2 c, 0sR a "linbat u . cu u d roatu a2)rrntdO. in peridda holelor P-4 ld,$r. Qta.ele %9 ti 0O, Elatul a r7*as sub st7pJnire edps-It73 Jn Elatul 6edo-*it+ au )est descoperite cJte0a sigilii din secolul al P%2a ap.4rlnd edonitului ,fo))il, slu5itorul re gelui+ QEdo)lnliO. ln tinpul,fo))il, stiptnirii peere, 8 ne4 d A*bta, prin Elai, a continut se prdp2,2, a>a cd do02de dMnlele *naic .thca din e8lul al sl8 li al 4le Vi,.lZi0 chibnte pentru 0inO, c)t ti D]li de ht 8)tetti de bud caliiate, in tran.it din Zrecia cItre Arabia. $Jnd abataenJi au luat locul edo*itilor, Elatul a )ost li*itat la .ona dupat de ADaba din .ilele n8stre, W a putat nu rel2 4ila ln tinpd ab.b2nno, h al rcMnnor. B%B%%;ZR-A%%E. $u pri0n2 b e-8El5ilelui elen Zluec(la E&ion-Zheber, 0e.i E. M. 9bgel, Bibliagraphy o) !olr #and sit1, @AP4, p. <B-a13 . $lZl, Tre otht side o) th. Jod.n, RAPS, A, @S<.@<P. Rao n= tuirea Etion-Zheberului, Jn . Zluec(, TTie Ri0er Jorddn, @A41, p, @4G, 1A, PB. $, UriFe %a sda0ia de sbt la Elotr.cneber, re.i#Mendelsohn,A,4S;R 4B.@A4G, p. @4-@P. M.A.M. E#DA# QEbr. =Dl5rereo a iubirO, un liEin is. raelir, 1aiat cu Medad in u*. @@LU1<S3 poat .d ar sebui id*tincar o Elidad Q u. <4LGrO. El ti .u l0ledad n, sau "]ntat la co)tn iddlniri5 atuci clnd a, %ct ch.*W de Moi], l*pEunn cu cei Aapre8 de bedni. $t t8re ac1i2, Ai et au prihit da)ln pro)e&iei pe care b7trJnii lau pri*it de la Do*nul. Moi" nu a inrean c2astA *li)1bre aparent n1. biWnuira a pridn di0ire, .i sa beuat ht a do)t e tot poponn Dorudui si prc)d,sr@ ; as2nnea stale e-tatic7 a )ost o caracteristic7 i*portant7 a ]pro)e&ie5 0echi din 9T. J.D.Tr. <8P E#EA#E E#EA#E QEbr. =el a)e)cO, 6Du*ne.eu este Jn7l&at+O-; localitate la E de %ordan, *en&ionat7 Jntotdeauna Jn leg7tura cu !esbon. A )ost cucerita de Zad &i Ruben Q u*. <GL<O, a )ost reconstruit7 de tribul lui Ruben Q<GL<PO, %ar *ai rlr.iu, sub st7pJnire *oabit7, a )ost a0erti.at7 de pro)e&i ;s. @BL43 @13A3 [er. 48L<4O. %denti)icata cu localitatea *oderna el-=Al, la 4 (* E de !esbon. .r.D,D. E#EAgAR. u*ele care Jnsea*n7 6Du*ne.eu a a5utat+ a )ost dat *ai *ultor persona5e din 9T. $u pu&ine e-cep&ii Q@ Sa*. PL@3 G Satn. G<LA-@S Q@ $ron. R#.@GOi % $oa. G<tG@-GGi G4Ga3 Ed <L<<L @SLGBL ]e @GL 4G3 Mai. @L@sO, 1te srba de Elea, al treilea )iu al lui ]Aaron, care #a succedat ca *are preot Q u*. GSLGB-G83 Deut. @SL1O. JncI Jnainte de *oartea tat7lui sIu el este pre.entat ca a0Jnd o po.i&ie i*portant7 Jn ierarhia preo&easc7 Q u*. <L<G3 4L@13 @1L<P.4Si @AL <.4O, )apt 1re a E.drar din p2da"na %ui adab Ki Abihu, )ra&ii s7i *ai *ari Q#e0. @SL@-GO. Jn calitate de *are preot el este *en&ionat )rec0ent .Eturi d. Mol] su l1ua 2 lider al trdeliblor Qde 4 D, G1i@3 lor @4L@O, Aproape toate re)eririle la Elea.ar Jn 9T se g7sesc )ie Jn sec&iunile 6preo&eKti+ ale 'antateuhului, )ie Jn scrierea $ronicarului. %n 0re*urile post-e-ilice 6)iii lui Elea.ar+ au )or*at una dintre cele dou7 categorii principale de preo&i cu drepturi depline, 6)iii lui Aa-ion+ Q@ $ron. G4L4-13 Jn E.ra 8LG )iulsIu "ineas apare ca str7*oK al grupuluiO. Jntrudt Jn 0re*ea aceea ^adoc era considerat ur*aK al lui Elea.ar Q@ $ron. 1@@.<, sS-B<3 G4L<O, s p.E .a po.ldd de =lEE pbt era de&inut7 de *e*bri ai acestei categorii. E.ra a )ost un *e*bru i*portant al acestei grupe QE.ra PLBO. Se crede Jn general c7 tradi&ia cu pri0ire la Elea.ar a )ost de.0oltat7 ta cercurile preo&eKti pentru a prote5a pri0ilegiile e-clusi0e ale acestui grup, care au )ost descenden&ii preo&ilor care au o)iciat Jn %erusali* Jnainte de E-il Qc). $odyO. Dac7 teoria aceasta ar )i corect7, ar a)Nra ndd li .4 sht int2rprctate te-ele rcle 0ante. Dar )aptul c7 Aaron a a0ut un )iu nu*it Elea.ar care @-a ur*at Jn slu5ba preo&easca Ki c7 Elea.ar a a0ut u )iu run=lt "iiEE 1re u )apr sBbnit pe baa letteld Mi 0Eli QDeDt. @SL13 %c. G4L<< g QUO Jud, GSLG<O. 'oEi0it d %d. G4L<< el a )1r h8Er la Zlits, lr tinu)i lui E)inih. B%B#%;ZRA"%E. %DB, G, p. PB-P13 A. $ody, A !is-toryo) QM)tRMet )ti1thood, tA, p, @P@-PP4, Z.%.D. E#EME TE. Jn gr. sFichda, tradus 6ele*ente+ QJn ro*. iEupuile er2)tiiO ln G 'et, <L@S, @G3 ,rpinre ele*entare+ QJn ro*. 6Jn07&7turile Jncep7toare+O En $.l, 4L<, AL $ol. GLT GD 1le EuEu5 plur.l a[ .d5e, ti0ului ttoic(Ios, care Jnsea*n7 6stJhd Jn rJnd+, 6un ele*ent dintr-o serie+. 'rin ur*are, stoicheia este )olositL %. pentru literele al)abetului, ctnd sJnt scrise Jn serie de aici 0ine sensul de 6principii de ba.7+ QJn07&7turi Jncep7toareO, 6AB$-ul+ unui subiect, ca Jn E0r. BL@G.G. 'oate Jnse*na de ase*enea parole co*ponente ale corpurilor )i.ice. Stoicii, Jn special, )oloseau ter*enul pentru cele patru ele*enteL pI*JntuO, apa, )ocul, aerul. <. E-ist7 do0e.i c7 scriitorii creKtini de # 5udtata ]colulli d G.la d.$i ,u )oldir stoJcheia Jntr-un sens astrono*ic, re)erindu-se la corpdunle sl)ti Qd %stin Mlltirdl, Apol. G. s. GO. 4. Do0e.i luate

din i*nurile or)Jce &i din /er*etica. cuplate cu sensul din greaca *odern7, arat7 c7 stoicheia a a5uns s7 Jnse*ne 6Jngeri+, ipirite+ Qspirite ele*entare+O. Dar nu este dar dac7 a )ost )olosit Jn sensul acesta Jn secolul @ d.$r,3 ca.urile o)erite )ie c7 sJnt Jndoielnice ca sens, )ie c7 datarea este incerta. Scriitorii e0rei au asociat spiritele sau Jngerii cu di)erite obiecte )i.ice Qc). % Enoh 4SL@@-G@3 Jubileeie GLGO, dar nu le nu*esc stoicheia QG Enoh @1LP este dtat uneori Jn sensul acesta, dar nu a0e* te-tul gr.O. $riticii au sugerat toate cele patru sensuri pentru scrierile lui 'a0el. Sensul G este Jn ar*onie cu preocuparea cu regulile pri0itoare ta lucruri *ateriale Jn $ol, GLG@ &i cu re)erirea la )ilo.o)ie Jn GL8. Sensul < este Jn ar*onie cu *en&ionarea .ilelor de s7rb7toare Jn Zal. 4L@S. Sensul 4 este Jn ar*onie cu re)erirea la .eii )alKi Jn Zal. 4L8 Ki cu re)erirea la Jngeri Jn $ot. GL@8, Se pare c7 'a0el aplic7 a)ir*a&iile sale %negal7 *7sur7 la lu*ea e0reiasc7 Ki %a cea pagin7, dar acest )apt nu constituie un criteriu pentru stabilirea Jn&elesului. E0reii au acordat *ult7 aten&ie lucrurilor )i.ice Ki astrono*iei Jn lege Ki credeau Jn *i5locirea Jngerilor Qc). Zal. <L@A3 @L8O3 ne-e0reii erau preocupa&i de ele*ente Ki de astrono*ie Jn )ilo.o)ia &i in Jnchinarea lor la .eii )alKi, pe care 'a0el Ji nu*eKte de*oni Q@ $or. @SLGSO. 'oate c7 cea *ai bun7 interpretare a acestor pasa5e co*bin7 sensurile G &i < Jn genul ;racolelor sibilan. QG. GSD <, <<PO, SDsd @, ,ABc.ut religie),, este Jntr-un acord per)ect cu conte-tul general din Zalateni, cu insisten&a lui 'a0el ca oa*enii con0erti&i s7 nu se Jntoarc7 Jnapoi la un siste* conceput pentru 6copil7ria+ religiei, dar aceast7 interpretare *odi)ic7 sensul substanti0ului la geniti0, 6lu*ii+, care trebuie interpretat Jn sensul Qsiste* religiosO 6pre)erat de lu*e+ sau 6caracteristic lu*ii+. 'roble*a a )ost contro0ersat7 Jnc7 din perioada 'atristic7 Ki trebuie s7 ra*JnI deschis7 pJn7 cJnd 0or ieKi %a lu*in7 do0e.i noi. Jn G 'et. < )aptul c7 stoicheia este *en&ionaiL Jntre 6cer+ Ki 6pInunt+ Jn 0. @S sugerea.7 cu t7rie sensul G. $ei care pre)er7 sensul 4 au argu*entat c7 Testa*entul M#eri 4L@3 @ Enoh 18LG se re)er7 la spirite 6di.ol0ate+ Jn )oc. B%B%JoZRA*. c, Delliig, lD,ilTg p, 1PcB8Pi E, #nle $olai))i old 'hr=Taoi, PAr#, p. A1-AA. M.!.$ E#E %?T%. Zr, hdleniscai, oa*eni care deKi nu erau ei JnKiKi gred QheltenesO 6eleni.au+, adic7, 0orbeau li*ba greac7 Qhellenisti, "apt. G@L<P, ere.O Ki care au adoptat de altrel )eld de 0iaE al gailor Q,r.lEni=*os, G Mac. 4L@SO. $uyhn, apare p2otru pri*a oar7 h lreEtur2 greac7 Jn "apt. 1L@, unde indic7 un grup de e0rei creKtini din Biserica pri*ar7 din %erusali*, dar care se deosebeau de 6iudei+ sau 6e0rei+, QhebraioJO, care probabil 0orbeau ara*aica. $ei Kapte diaconi, inclusi0 ?te)an Ki "ilip, au )ost aleKi ca ur*are a plJngerii eleniKtilor ca+ 07du0ele 6e0re)lor+ erau )a0ori.ate Jn raport cu 07du0ele eleniste cJnd se )7ceau J*p7r&irea a5utoarelor caritabile din )ondul co*un3 dup7 nuipele <88 lor se se pare c7 to&i au )ost eleni&ti Q"apt. 1LBO. Mul&i dintre eleniKti probabil c7 au a0ut leg7turi cu Dias-pora, Jn ti*p ce *a5oritatea e0reilor erau iudei din 'alestina. #inia de de*arca&ie Jntre e0rei Ki eleniKti nu poate )i tras7 dar &i cu uKurin&7 deoarece *ul&i e0tei erau biling0i. 'a0el, de e-e*plu, care 0orbea de obicei greceKte Qcu* ar )i de aKteptat de la un o* n7scut %n TarsO, se nu*eKte pe sine 6e0reu n7scut din e0rei+ ;nip. <Ls5 c= G $ot, @@LGGO. '8te c, lacrorur deter *inant pentru ase*enea persoane era li*ba Jn care se &ineau ser0iciile de la sinagoga pe care o )rec0entau3 greaca Qc). "apt 1LAn sau ebraica. D.d 5ldeV* d,,e atitudi8 lui Sre)an g "iliD eleniKtii din biserica din %erusali* a0eau un ori.ont *ai larg decJt e0reii, atJt %n Jn07&7tur7 cit Ki Jn practic7. Jn persecu&ia care a i.bucnit dup7 *oartea lui ?te)an, eleni&tii au )ost %n principal cei care s-au J*pr7Ktiat3 pDpordduind EEishElia lEtutindai ude au nZ. Jncerc7rile de a-i lega pe aceKti eleniKti de esenieni sau de sa*ariteni QlIsJnd la o parte caracterul i*probabil al anteceden&ei lorO au )ost nereuKite. Elerl5tii dir ".,t. A.GA au )1t 8bri la 8 su *ai *ulte sinagogi de li*ba greac7 din %erusali*. Jn "apt. @@LGS unele MS. con&in 6eleniKti+ Qhei-SniMosJ iar altele 6greci+ QhellenasO3 *a5oritatea do0e.ilor sJnt Jn )a0oarea pri*ei 0ersiuni %ndi)erent care este 0arianta pre)erata, conte-tul arat7 clar c7 se re)er7 la ne-e0reii care locuiau Jn Antiohia, c7rora 0i.itatorii creKtini, 6oa*eni din $ipru Ki $irene+, au luat ini&iati0a de a le predica E0anghelia, Jn ti*p ce asocia&ii lor care au *ers pentru pri*a oar7 la Andohra a, "edicat ,nlei la e)ti+ Q"apt. @@.@A@ .Dac, aceKtia nu erau greci QhellenesO prin originea lor, se poate s7 )i )7cut parte din grupurile etnice din Antiohnr 8 ru adoptat linba Ai .ulte sreacaB%B#%;ZRA%E. 1. '. F.ttV, ,Dd d(ste h2/2nis tische $hristentu* nach der Apostelgeschichtei@, Archi0 )ur ReligionsFissen-ha)tL G@,@AGG, p. 4@S K.ur*.3 !. J. $adbury, =TlE !ellenier=, ac s, p. sA hl*,3 !, :indisch, TD TG, p. B@@ K.ur*. Qs,0. !eJ)enisteiO3 E, $. Blrclaun, ,The !e/2nTts o% A.ts 0i. @.,, ErpU 4s, @A<1-P, p. BG4 K.ur*,3 ;. $ull*ann, 6The Signi)icance o) the fu*ran Te-te )or Research into the Begintiings o) $hrirtiadD`, JBa P4. @ABB, p. G@< t.h5 mt Siraon, St. Stephen and t`te !eSlenuu in the 'ri*iti0e dr4n, @AB8i c. i. D. Molle, .;c More Fho :8 the !ellenistsU+ E-pTPS,@AB8-A, p. @SS K.ur*.3 $. S, Mann, 6!ellenists and !ebreFs in Acts 9% @+, Jn J, Muncit, Thetea o)theAposttes, @A1P,

p. <@S K.ur*.3 %. !. Marshall, 6'alestinian and !ellenJstic $hristia-nitir, %S @A, @APG.<, t, GPr D.t*. M. i Ju4ais* ond !aldisn, @AP4. ".".B. S#!A A . @. ln G sd. G@L@A .itin cA .Wh.*r )iul lui laare-;reghi*, din )letlee*, @-a o*orit pe Zoli.t din $a), ln ]hinh, in % $ron, GS3B ciri* c1 6Elhanan, nul lui lair, a ucis pe )ratele lui Zoliat, #ohni din )t). urEle pe))i5elor Ui 2drul hri*. pl7rii ar p7rea s7 indice c7 este 0orba de acelaKi e0eni*ent. S solu&ie ar )i s7 conchide* c7 Jin G Sa*uel a0e* un e-e*plu interesant care arat7 cit de uKor se pot strecura erori Jn te-t. u*ele %aare Ki lair sJnt identice, cu e-cep&ia )aptului c7 ulti*ele dou7 litere ebr. sJnt in0ersate, $u0)ntul =7r=glni, Jn ebr., Jnsea*n7 6&es7BT%A=B tort+ si a )ost introdus prin copiere neatent7, repetJnd cu0Jntul ebr. tradus 6&es7tori+ Ki care apare *ai 5os Jn tE-t. $u0inrele .br, p2nEu ,din B.deb+ Ai ,Jah*i )ratele+, sJnt atJt de ase*7n7toare JneJt este aproape celt c, ud prc0i)t diD celalalt, ern,-o e8h3 le copiere. De aceea, ar trebui s7 consider7* c7 @ $ron. GSLB este originalul Ki redarea corect7. ; alt7 solu&ie ar )i s7 conchide* c7 in @ $ron. GSLB a0e* un ca. de ar*oni.are editorial7, pentru a eli*ina discrepan&a aparent7 dintre G Sa*. G@L@AKi lSa*. @PL@G K.ur*., lrde ] <pu)t .t Zdlat din Zat a )1r o1odt de clne Da0id. Dar, este posibil ca Elhanan s7 )i )ost nu*ele original al lui Da0id. G. %n G S4. G<LG4 si ln % $bnj @@LG1 ElhltrT )id lui Dodo, 1te uut dinEe 0iteiii lui D.0id. Eere 0orba d2 o lareoa di)erili, B%B/;ZR%%E. , :eingerR TDtn Bi1# ro Mitn-n4 @At1, p. @1 t,8., @<A, c.T.M. ".".R El%. 'osl2 hi Eli 1re r2latart id @ sd. @-4. tl a )ost 6preotul+ Jn 6casa Do*nului+ de la Silo Q@ Sa*. @L<, P, AO. Aceast7 6cas7+ trebuie s7 )i )ost sanctuarul inter-tribal, care cuprindea cortul tntJlnirii $los. @8L@3 htl. @<L<@O, tnpreu, d alte .lrAiii a8lo " a)ia chibtui legi,=lntului Q@ sd. 4L<O. u re 1te d.ta geRlogia lui tli, Ntar 8n"dnd @ %nD. GLGP cu % $ron. G4L< pute* deduce c7 "ineas, )iul lui Eli QKi prin ur*are, Eli JnsuKiO, era un ur*aK al lui %ta*ar, cel *ai dinT 1u al lui ABrcn. u E8n ))o*.gi d1pE *odul Jn care preo&ia a )ost trans*is7 de la ur*aKii hi @@11r Q@ cron, 1L4=@BO3 porri0ii radiliei s*. ritene, preo&ia a )ost preluat7 de la /..i, cJnd un copil a trebuit s7 )ie respins datorit7 unor pre5udec7&i rasiale. Q9)e.i E, Robertson, The ;ld Testa*ent 'roble*, @ABS, p. @P1O. Din @ Sa*. @4L< Ki GGLA K.ur*., se pare c7 ur*aKii lu5 Eli, Drin 'in2a si 1ul sru Ahitub. au condnFr sr ehite p8lia l. ob, p..tiu o Fe*e. DatoritE lutirii snddo] a 1nor hi Eli. ere nu au )ost *ustra&i cu* trebuia de tat7l lor, a 0enit un o*alluiDu*ne.eu ca s7 0esteasc7 nenorocirea pentru ei Ki pentru ur*aKii ior )i Sa*. GLGP-<1O. #ucrul .c1>a a )o1t onlr*r d2 o re0elalie datA copihld sanuel Q@ s.n. <L/-@4O, 'rc)etia a icr itrplinita in paite pri, 8artea lui !ohi )i liae Q@ sd, 4L@tl Ai la orcrlrca re*Z1a a p"tilor din o, V% San, GGLA-GS@, Dd Abiarar a s3"t ] a a t1t p1r.r @. 'ro"e rhrre*, cu Tade, h tiEpd ao*i.i lui Da0id QG Wn @ALrrO. Dar el a t1r s1 din aQ1te )unc&ie de Sola*on, ca s7 J*plineasc7 ast)el pro)e&ia din Ehine Q@ hp. G3G1 il*,O, Eli ,A 5rder p2 tsBel pahai d2 ai Q@ Sa*, 4L@<O, o nanuie d1pE slu5iM adZe popord ui slu, Dar slu5irea lor a )ost u*brit7 de sacrilegiul )iilor s7i Di de )apn, ce el nu i-a de.i ir din slu5ba scrB, $,T.M. E#@AB. 6Du*ne.eu este tat7+, un nu*e obiKnuit Jn 9T. @. /n 1, al lui !eloD, capetenia g rep,rbntul Eibdu5 .abion Q h, @LAt GLP .i.jO. G. /n bArbat din Eih, tui Rube., 1ul lui 'alu ei bill lui Data Abired Ki ehu2l Q *, G1LaAO. <. cel *i ture )iu al lui lei 2i )rab d Da0id Q@ San, @1LB D.r*., etr,O, <8A A%%AB tat7l lui Abih,il QG c*. @@.@<O, nMit ,,Elih,. rn @ $ron. GPL@8. 4. /n luptitor rlh rnbd lui cad, tso. litor at lui Da0id Q@ $rcn, rGLAO, B. /tr ld5r nu.tanr di, F8 lui D.0i.l Q@ $bn. @sL@< t.,)r.O, 1. /r ttd*) 1l ld sa*ul Qr $rcn. 1LGPO, n*it de T. *enea Eliel Q@ $"n, 1L<4O d Elihu Q# Sd, %L@O. Z,:.$. E#%A$!%M. QEbr. =el-y7t*, 6Du*ne.eu Jnt7reKte+U3 8r. Eli4ldnO. ,)tle a cel pu&in cinci petgre di)erite. Doi au )ost str7*oKi ai Do*nului nostru QMat. @L@<3 #uca <L<SO3 unul a )ost preot, conte*poran cu eh V en. @GL.4@O. lliachin a ton de .se8rea un o* pe care )araonul eco @-a Scut rege dup7 %osia Ki c7ruia i-a schi*bat nu*ele Jn %oiachi* QG J*p. G<L<4L G $"n. <1L4@

Sigiliu cu inscrip&ia 6apar&ine lui Eliachi*, asistentul lui loachi*+ Ql=ly(* n=r yF(nO. A*prente ale acestui sigiliu au )ost g7site pe *)nere de 0ase la Tdl Beit Mini*, Bet-?e*eK Ki Ra*at Rahel, 'oate c7 acesta a )ose sigiliul %ui Eliachi* Qsec, 1 td,$rO, darsepoates7 $e, *ai proe*inent o* care a purtat acest nu*e a rct )ul lui rchia, care < ldi DMit ieDrahic Qc7petenia casei J*p7r7teKtiO Jn locul lui ?ebna care a )ost destituit Q,s. GGLGS K.ur*.O. Aceast7 )unc&ie a e-istat Jnc7 din 0re*ea lui Solo*on Q@ J*p. 4L1O atuul regatul de cJt Ki Jn cel de S Q@ J*p. @1LA3 @8L<3 G t*p. @SLBO Ki se pare c7 a )ost e-ercitat7 delota* dup7 ce ;.ia s-a J*boln70it de lelri QG i*p, rsLsl. oid Sanherib a asediat %erusali*ul, Eliachi* s-a dus s7 stea de 0orb7 cu RabKache QG )*p. @8L@8, G1-GP3 Js. <1L<, @@, GGO Ki E.echia @-a tri*is s7 duc7 0estea lui %saia QG J*p. @ALG3 Js. <PLGO. Eliachi* apare de ase*enea ca 6slu5itorul lui %oiachin Qn=ryF(nO pe trei a*pMte d. sign di, selul .@ 1-ls id.cr, EJ.C. ca tltll lui lobana4 dd h p.siul acta Du 1te nu*it *are preot. Josephus spune c7 tat7l lui EliaKib, %oiachi*, a )ost *are preot arunci eJnd E.ra a *ers ia %2lulin h 4B4 md,cr, Qrnt. @@, @B4O. csld a 0dir ee*ia, Jn 44B J.d.$r,, EliaKib era *are preot Ki a luat parte la construirea .idurilor cet7&ii Q ee*. <L@, GS-G@O. Mai tJr.iu el a )7cut un co*pro*is Ki s-a Jncuscrit cu Tobi, Q e4 @<L4O Ai lV3 tupdtit in incirra Te*plului Q ee*. @<LBO. /nul dintre nepo&ii s7i s-a clsatolit Q 1ica lui s.nb.l.t Q en, @<LGaO. cerea logia lui ere alard li 8 @GL@S-@@. J.S.:. E#%BgER- QEbr. ti)er, ,,Dure(u 1te a5urorul QrcuUOO. ll*le ate in nulE leui in isrdia biblic7. @. Eliea din Da*asc, c)u2toia slu5irorilor lui A0raa* Ki *oKtenitorul s7u adopti0 Jnainte de naKt28 lui broe@ ,i (.] Qcen, @BLG-<O. obiceiul pi ri0it clrda o )a"ilie lrd 8pn put2 adopra p2 ciBa din a)ara )a*iliei ca *oKtenitor este atestat Jn perioada cea GSSS-@SSS H.d.$r.3 un ase*enea *oKtenitor adopti0 trebuia s7 cede.e JnrJietatea unui )iu natural n7scut dup7 adoptarea lui. 9e.i de ase*enea D. J. :isna,, %M, @ABA, p. GB-G1. $u prilire ta 41te obiceiuri ta /r, cea @8SS #d.$r., 0eri :ise*an, JT9J 4<,@AB1, p.@G4.'diu obieiui .i*ilae h tilblit2le de ra = ui, 8i Spe,2, ,4S;n @S, @A<S, tdtete ! 1S, !1P, p. <S, <Getc. G. Ar do5l8 Bu al lui Mois2 a )ct nMir Eliar Jn a*intirea )aptului c7 Moise a sc7pat de sabia lui "araor QE-od. @aL4r % croT G<L@BO. Elie.er a anr u sin<u )iu, Reh.hia, dd acra a .Ft nulli lllMi dintre care unul Q?elo*itO a de0enit 0istiernicul lui D.0id ,2lrtu lr ile lnchiMte Do ului Q@ $rcn. G<L@P-@83 G1LGB-G1O. <. epot ai lui Beni*iD ririnrele sui .lan dir Benia*in Q@ $ron. PL8O. 4. /nul dintre cei Kapte preo&i care au sunat din trJ*bite Jnaintea chi0otului atunci cJnd Da0id @-a dus l. i.l8lih Qr crcn. @BLG4O, B, Eii28, 1ul lui gicri conduc7tor tribal din se*in&ia lui Ruben, Jn ti*pul lui Da0id Q@ $bn. GP.@1O, 1, 'rcld op a Fl2tit lli %8iat, resele lui lut@a, ca )lota lui luidnii ie ta E&ionZheber a0ea s7 )ie distrus7, ca pedeapsa pentru aliants lDi ., Ala.ia, r2g2le rlu a@ lui "da,W.ih*el QG "nEucron. Got<B<PO. P. /nul dintre cei unspre.ece b7rba&i Jns7rcina&i de E.ra s7 caute le0i&i pentru a se Jntoarce la %erusali* Jn 4B8 H.d.$r. QE.ra 8L@1 K.ur*.O. 8-%;. +;ei b7rba&i, inclusi0 un preot Ki un le0it, care Ki-au lua t so&ii str7ine QE* @SL@<@ G<, <@O. rl /tr Elier aparc in tirul strl*o)iloi ltDn#tejti ai lui cristo1, ir #8 <LGA. M.A.M. EuAt%B. in F str *i nulte psroe o aci nFeL u u*d5 sl lui Da0id Q% crcn. <LG,@O, u pd din )tt8 luiD.0id Q@ c"n. G4L@GOL s chta* Zra @S.G4O3 u 1u al lui .atu QEh @SLGDL u 1u al lui Bdi QEd @SL<1O. @l)tte a )st aT5t de ase*enea pe sigilii Ki pe ostraca QscoicileO descoperite la ]Arad. $el *ai Jnse*nat a )ost *arele preot din 0re*ea lui ee*ia. El este *en&ionat pri*a dat7 Jn E.ra @SL1, E#%!/. QEbr. ++liM, 6Du*ne.eul *eu este el+O. @. /n bTbat din E)u.in, sEabuicd lli sduel, V/n partea tat7lui Q@ Sa*. @L@O3 nu*ele lui pare s7 )ie edat Amab h @ $bD 1LGP ti Elicl tn % $rcn, 1L<4. G, /nul dintre conduc7torii lui MInase, care @-a p7r7sit pe Da0id chiar Jnainte de b7t7lia de la ^iclag Q@ $ron. @GLGSO. <. /n on din )annia lli coc, renbru al snpului pi.itorilor po4ilor, nerDnd lui obed-Ed* <AS E#%SE%

Ki nd rui We)uia Q@ cron. G1LD. 4. o dpdeia a lui %uda, )rate Qsau nrda apbpiarsO o Da0id Q@ crcn. GPL@<O3 1te p1b sa 1e identic o rl[ab Q@ san, @1L1@ , s. 'rietenul Mi tiner al lui lry. Elihu a )1t nrn %ri s.(lEl din , M, din ).*ilia lui Rh Q%d <GLG, 4.1t <4L@3 <sL@t <1L@O, Apanda lui la s)oinn po01tirii este enig*atic7, JnrrucJt el nu a )ost inclus Jn lista prietenilor a c7ror discu&ie cu ]%o0 constituie *a5oritateG canii, $lr.nlErile lui Erihu. .u accentul lor pn2*ic pe su0enitate dirinl, ))i atit p2ntru preg7tirea re0ela&iei lui Du*ne.eu Qio0 <8O dt &i pentru a *en&ine tensiunea prin JntIr.ierea de.nod7-*Jntului. D.A.!. E/M. QEbr ,,8birg= su ,rte5.ri+O. Al doilea ld de popas al israeli&ilor dup7 tra0ersarea M7rii RoKii la i, i8 dir rgipt. Dinolo de puti, =Du, b E d2 canalul SucU, din .ilele noastre, ei Ki-au aKe.at tab7ra pri*a dar7 la Mara, in pustia Ela*, care nu era deparre QdeEe eE n*itA dupi l8liaiea Eian din E DelteiO i de acolo au pldat la Elin, unde e*u dou7spre.ece i.0oare Ki Kapte.eci de pal*ieri. Dup7 aceasta %sraolilii au pornit *ai departe Ki 6Ki-au aKe.at tab7ra ling7 Marea RoKie+, Jnainte de a a5unge Jn pstia rsi4 E-od. rsLGP3 @1Lr5 M. <<LAro. ,ri, itr#icarea uei oprid la Elin la sultE re*e dupl )lga din mgipt ii dup, baFEZrA id desertului mSurO si Jnainte de oprirea lJng7 Marea R1.ie, hainre d2 a a5unge Jn pustia sin, rernn biblic lFpM.e ce E#in 1te situt p2 partea de 0 a p2rin. sulei Sinai, c7tre Zol)ul Sue.. ; locali.are *ai precis7 nu este posibil7, dar o sugestie plau.ibila este :adi $hanndel Qsr=, ch#rud2lO, u le de adBpai bine 8ogr, o ta)tritti Ki palnieri la 8 1S (n ssE d2 S,e., pe harsirea de 0 a =SiMiului, $'/S[%A 'R%BEZ%E%.O B%B#%;ZRA"%E. E. Robinson, Bibt(al Researches in tul1rin., @, @<4@, p. AA=@SS, @SB-@S1, Di h.tu de la s)JrKit3 A. R Stanley, Sinai and 'alestine, @88P, p. <P-<<3 W%right si "ilson, :d)ttart !istorical Ad1 o lhc Bible, @As1, p. <<-<A ii pl,o 0 MA.M E/SE%. /n pro)et din %srael, Jn secolul al A-lea. u*ele lui apare Jn 9T ebr. ca =]3pT, Jn 9T gr. Eleisaie, Jn scrierile lui Josephus Elissaios, iar Jn T Elisaios. 8le iEa*e. Du*reu 1te nlntuire+. l)tle tat7lui s7u a )ost ?a)at. Tot ce se Ktie despre originea lui Elisei se g7seKte Jn l)*p. @AL@1,@A-G@. uni se spune care a )ost 0Jrsta ld su leul d. DWtere, dar lut* prdupue .a 2r. dh AbelMeho( QTell Abu si)riUO, din R,bl8 lor= danului, Ki c7 era tin7r atunci cJnd @-a che*at %lie. Este dar de ase*enea c7 pro0enea dintro )a*ilie Jnst7rit7. Stl5iEa hi dacd o data1 de la cle*aE @ui ] ettitt h tinpul d*iei lui A%Eb, An.i., lo,.n, lenu, %Zla. W %8 . o p2rioad, de *ai bire d2 sS ae ani. %storisirea lucr7rii lui Elisei este scris7 Jn @ J*p. @A3 G J*p. G-A3 @< Ki con&ine o serie de optspre.ece hdnpllri, u ete posibil s, sbbilih cu ce.titudine ordinea cronologic7 datorit7 Jntreruperilor e0idente JnKirui 2*irentelor Qde e-. onpaia G liip, 1LG< cu 1LG4i B.GP cu aL4B3 @<L@< cu @<L@4 >,l*O. Aesre JntJ*pl7ri nu indic7 o tensiune dintre Jnchinarea la lah( ii hchi)t. la Baa% ca ii h ti*pul hi =ll[2. #ucrarea lui a )ost o des)7Kurat7 Jn cadnil conducerii Kcolii pro)etice, Ki consta dintr-o *ani)estare de se*ne ii ninui arit la ni2t inditidnal dt ti la niF# *tio*l. Eli]i ne apare ca uD )el de 0i.ionar, ln uaditia lu5 Sa*uel, la care apelea.7 deopotri07 &7ranii Ki regii. DT, e*inLh ac1t2 2pi]d2 in orditua lor biblic7, pute* )ace ur*7toarele obser0a&ii. Q@O che*area M Elisei $% J*p. @AL@A-G@O nu a )ost atJt o ungere Qc). @ J*p. @AL@1O, dt o ordinare, prin Jn0es titura cu *antaua pro)etic7 a lui ilie. 'Jn7 la Jn7l&area lu llie Eliai a rI*as slu5itrul lui % lnp. @ALG#i G %n,. <L@@@. QGO G %*p. GLl.la Ebre., prelll.E de cdEe El,25 a rclului stepl lui sBu, 'a8a ubli din dulul lui lle )) a 0en5t duUE lui Eli]i re sint2)te de linba5d ti id]a din Deut. G@L@P, ti nte<d .pir.d ne a*inteKte de Jnlocuirea lui Moire de c7tre %osua, ca Di lidd al (ra2ldui, Q<O 9nde.E ap.lor i2le din G inD. UL@A=GG are d2 as*n2 o BE%eZ in E-odd QEiod. rsLGGGsO. QaO rtuiddtn aio G iip. G.G<Gs poate )i Jn&eles ca o pedeaps7 J*potri0a bat5ocoririi aelib*re o 8Dducaroruld uei Woli de prc)di ai lui rahF, /nii r8losi inclie se cedi ce in c.ul lui Eli]i chelia era o t8are prc)etic-@. QsO RelrEr8 Nl1pre olul lu5 Elisei Jn c*panh .elor (i esi i*"Eir =Mcbului QG l*e. <L@GPO nenlonea.e )aprul cE el a .*r si 0ini u dntSre, cidd a prinit ora8lul de la %anE Q0. @sO, E-Zti o indicale put8icB d1pie pioreS. erbti,,, %a )2# ca KiJnlSa*. @SLB-@< Qc). @ $ron. GBL@O. Q1O JntJ*plarea din G J*p. 4L@-P este paralel7 cu *inunea lui %lie din @ J*p. @PL8-@1 Ki pre)a&ea.7 QPO po0estirea *ai lung7 despre Elisei Ki )e*eia suna*itI QG J*p. 4L8-<PO, care are *ulte si*ilarit7&i cu @ J*p. @PLB-G4. Q8O JntJ*-p/rile din G lnt, 4L<<.4@ Di QA@ 4L4G.44 au l8 la inEsin ale <rupului de prc)eti de %a ch5lsal, grcbabil Jn ti*pul )oa*etei *en&ionate Jn G J*p. 8L@. A doua dinte acte *inui anticip2a.i ninu2a lui %su redatA ln M.)tu 1L<B44. Q@SO indhplarea cu a.l@8 QG inp. srlGPO Du poate )i datat7 cu preci.ie. Trebuie s7 )i a0ut loc Jntr-o pen8di de ca#n t2nponr in Zditalile dintrE %slael Ki siria, conentariul editoria, di, r, @ car2 aribuie ld %ah0e 0icbnib siri2nilor .r tlebui onMat cu An1 ALP. Aceast7 concep&ie cos*ic7 despre %ah0e este recu nduts de a2)tn Q0. @BO si ceeea lui de a lu p7*Jnt israelit )0. @PO nu trebuie interpretat7 nea p7rat Jn sensul c7 el ar )i cre.ut c7 in)luen&a lui %ah0e 1te %nita,B 1 ieritoriul lui lrrael. Eli]i ru a )idr nici o

obser0a&ie Jn pri0in&a aceasta, ci @-a tri*is pe aa*an Jn dru*ul lui Q0. @A<. JntrucJt *a5oritatea isnel5$or nu redeau ninic r1u in i*lua2)u altor ..i in inchinarea la %ahre .are a5))i 1de# o hcliture p2relttti, cu areu a* prta ln0inui p2 u sirid de nu a acceptat rcnoreisnul ne*dit5onat. Q@/Mo .O Q@@@G ,*p, 1L@.P relat8.n o )atrn *ihcdoas, . lui Elisei Ki arunc7 lu*in7 asupra *7ri*ii co*unit7&ii pro)2tilor Ki asupra condi.tinor b, d2 lduii Qd G rnp. 4L<8i4O. =V@GO G J*p. 1L8-G< Ki Q@<O 1LG4-PLGS n pre.inta p2 Elisei ca si cosnier al resllui si 8 5.bE0itor a, na&iunii din )a&a unui de.astru na&ional Qc). G J*p, <L@-GPO. Jn a doua dintre aceste JntJ*plIri ni se spF d pdicipe =Sen.!adad, regele Siriei Ki 6regele lui %srael+. Din ne)ericire, acest rege nu este cunoscut. Qr4O Relatar2a ain G %np. <L@1 ale le ln *od .en <A@ E%%SE% Jnainte de BL@-GP. Este o continuate a JnrJ*pl7r)i cu ).Leia <[ll*id QG )dp. 4La.<PO. Q@sO G J*p. <LP-%s, Qt1O ALr.@< d QrD @<Lr4-rA ti pre.int7 pe Elisei i*plicat Jn proble*e de stat. 'ri*ul dintre aceste te-te descrie urcarea lui ]!a.ael pe tronul Da*ascului Qc). @ J*p. @AL@BO. R7spunsul lui Elisei Q0. @SO e pu1 )i irt]plehr b rsd ca regele se 0a Jns7n7toKi de boala sa, dar c7 a0ea s7 *oar7 din alte cau.e, sau se poate s7 )i )ost r7spunsul spontan al pro)etului care a trebuit s7 )ie corectat de o 0edenie dat7 de %ah0e Qc). G Sa*, PL@-@P3 G J*p. 4LG1-<1O. /ngerea lui %ehu a )ost ulti*a dintre Jns7r cin7rile Jncredin&ate de tlie Q@ J*p. @AL@B-@1O &i a gr7bit r7sturnarea dinastiei lui ;*ri Q@ J*p. G@LG@-G4O. Aceast7 re0olt7 inspirat7 de pro)et este di)erit7 de re0olta preo&easc7 corespun.7toare din regatul de S prin care Atalia a )ost detronat7 QG J*p. @@O, Dac7 Elici a bait phe h tinpul do*iei lui @1, Esete rui %srael, el trebuie s7 )i a0ut 0reo 8S de ani cJnd a *urit. El este pre.entat ca un )a0orit al regelui, care J&i d7 sea*a de 0aloarea politic7 a lui Elisei Q0. @4O. Ac&iunile si*bolice care Jnso&esc pro)e&iile nu sJnt un lucru neobiKnuit Jn 9T. DeKi Elisei este un. pro)et din secolul al A-lea Ki apar&ine tradi&iei pro)etice care a produs rapso.ii Ki pro)e&ii scriitori din secolul al 8-lea, el are *ai *ulte a)init7&i cu pro)e&ii e-tatici din secolul al @@-lea. El se asea*7n7 )oarte *ult cu Sa*uel, a0Jnd darul cunoaKterii &i pre0i.iunii, cit Ki capacitatea de a )ace *inuni. E% apare la conducerea scolii pro)etice Ki este solicitat )rec0ent datorit7 darurilor sale unice. DeKi ni e spE c, . .Ft o 8.4 t, sr8ria QG iDp, 1L<GO, el a c7l7torit *ult prin &ar7, la )el ca &i Sa*uel, Ki sa bucurat de acces la cur&ile regale Ki Jn locuin&ele &7ranilor, tn ti*p ce rela&ia sa cu ])lie sugerea.7 rela&ia dintre Moise Ki %osua, Ki *ai se*ni)icati0 este )aptul c7 lucrarea lui llie este reprodus7 de loan Bote.7torul, iar lucrarea lui Elisei anticipea.7 *inunile din lucrarea lui %sus. Elisei este *en&ionat o sheui dad h T S-8 4LGPO, B%B#%;ZRA"%E. R. S. :allace, Eli5ah and Elbsha, @ABP3 J. r# MonBo*.ry si !, S. $rn)rV# Trte a8( oJ QinW, ,$$. rAB@i J, ZEX P and G XinDs, ;T#G, @APS3 ". Ja*es, 'ersonalities o) the ;ld Testa*ent, @A<A, cap. @S. B.#.S. E#%SABETA- QDe la ebr, Aa.rjo=, +p]u ete 5uiI*Jntul $*euO+O. So&ia preotului gaharia &i *a*a %ui loan Bote.7torul Q#uca @LB K.ur*.O. Elisabeta era din nea* preo&esc Ki este descris7 ca 6rudenie+ QJn unele traduceri 60eriKoar7+O a "ecioarei M7ria m#uca @L<1O, cacia l.a adlFt d0inrele l2*Eabile din #uca @L4G-4B. J.D.D. E#%?A. "iul cel *ai *are al lui ]%a0an QZen. @SL4 _ @ $ron. @LPO, al c7rui nu*e este dat *ai tJr.iu ur*aKilor s7i care au locuit Jntr-o regiune *ariti*7 Q=iyyeR 6insule+, sau 6&inuturide coast7+O care au )Icut co*er& cu purpur7 cu Tirul mE.ec. GPLPO. Este )oarte probabil c7 nu*ele biblic ==tti=I Q/;$ ElisaO poate )i echi0alat cu Alasia din scrierile ne-biblice. Acest nu*e apare Jn inscrip&ii egiptene &i cunei)or*e QBogha.-Moi, AlalIh, /sario gi . )d sl8 pe1, opt dintE si1orile de la A*a*a, tn care apare de obicei sub )or*a a-,a-,J- ia. AcE tDte .rat, c% A#sia eE u e-ponaror de cupru &i este posibil, deKi nu este acceptat unani*, ca nu*ele s7 )ie identi)icat cu localitatea En(o*i de pe coasta de E a $iprului, unde e-ca0a&iile )7cute de $. ". A. Schae))er au scos la lu*in7 un centru *eKteKug7resc Ki co*ercial i*portant din Epoca TJr.ie a Bron.lruii unEle Al.sb poat )i dat de ellD8 aEi a)late sub in)luen&a politic7 a cet7&ii Ki se poate ca uneori s7 )i inclus a0anposturile de pe coasta )enician7. B%B#%;ZRA"%E. R. Dussaud Jn $. ". A. Schae))er, ,n(o*i-,4@1i4 @ABG, p, @-@S3 As 1, @AB1, p. 1<.1Bi Ma=, '. BB. r.c.M. E#;%, E#;%, %AMA SABA$TA T. EpEid .pBre Jn Marcu @BL<4 Ki, Jntr-o )or*7 pu&in di)erit7, Jn Mat. GPL41. Este una dintre strig7rile Do*nului de pe cruce, un citat din 's, GGL@. Este posibil ca )or*a 6EJi+ s7 )ie con)undat7 cu llie QJn ebr. d=yyIO, &i de aceea 1te Ml prcb.bil d lotM din Mret sa )is )dM original7. Do*nul nostru )oloseKte ara*aica, citind aproape e-act )or*a din Targuin. Di)icultatea e-plic7rii acestei strig7ri este cel *ai puternic argu*ent pentru autenticitatea ei. E-plica&ii inadec0ate sJnt c7 strigarea ar re)lecta intensitatea senti*entelor u*ane ale Do*nului, c7 ar re0ela de.a*7girea speran&ei Sale c7 Tat7l, Jntr-o situa&ie e-tre*7, a0ea s7 %nstaure.e era nou7, sau c7 Do*nul nu ar )ace decJt s7 recite 'sal*ul, ca un act de de0o&iune. Strigarea poate )i Jn&eleas7 nu*ai Jn lu*ina doctrinei T ddp" ispAsiE, pori0it carcia $r5sc S., iden ti)icat cu o*ul p7c7tos Ki a su)erit o

separare de Du*ne.eu Qc). "ilip. GL83 G $or. BLG@O. Este un *ister pe care nu-@ pute* desluKi. B#%oZM"%E. D.!,c,Re,4 +T,e $ry o) Dselic. tio+ EUl 1a, @A1G p. G1S Wl*, ac, B#;%V. QEbi Ada UrnO. @. un hitit din caean Qc1. G1L<43<1LGO. G. coDdlcTo.ul urei ).nilii din .ibllon Qc1, 41L@43 *, G1LG1O $,r.%elon., h, @LAi GLg et.O, <. /r 5ud2.1tor tr #rcl, din Eibul hi gabulotr QJud. @Gr@@-@GO. 4, /n 8s din ter5did tui Dan, Jn S Qlos. @AL4<O3 este posibil s7 LJe Mh. :. Alb, la G tn E de Beti2nel QcTT, p. <,tO. s2 p1te e Elon-Bet-!anan Q@ J*p. 4LAO s7 )ie so t Elon QMa.ar, `E @S,@S1S, p. 1PO eu Aialon Q@;<, ,.GP8O, Me,2, la )el ca Ki ]ElIh, Jnsea*n7 6tereliint+ sau 6ste5ar+ Qlos. @A.<<O, ,.'./.# ".#TE$%%E. S cetate Jn 'alestina, dat7 tribului lui Dan ;]c. @AL44O, Ki trans)or*at7 ulterior Jntr-o cetate le0ilic7 Qlos. G@LG<O. Sanherib o *en&ionea.7 QAl-ta(u5 Jn analele lui re)eritoare la anii PS@`PSS J.d.$r., J*preun7 cu Ti*na, printre cet7&ile cucerite Q$hicago $y=irdd <. 1i Zylor $ylinder G. $eaGa<O, /nii tda t5)ic, localiiatEa cu ch5rb2t 2l.MussM, la 8 4S t* 9 de %erusali* QAlbrightO, dar s-ar putea ca aceast7 localitate s7 )ie ]Ecron3 o alternati07 este Tell-esh-sha#l, @1 lcn E de Asdod QMaaO. aD/;ZRA%%E. D. D. #(tenbnl. *. AnioT o) Senna.llti,, tAG4, p. <G5 : B. Atbnight, TlS;i @B, @AG4, p, 83 B. Ma.ar, tEt tS, tA1o. p. PG-PP, T.$M. <AG EMA /E# E#^A"A . QEbr. =els7ph7n, 6Du*ne.eu a ascuns+O. @. ait de l*M Elita)d. /r 1u al lui /.iel, u le0it QE-od. 1LGGO care, J*preun7 cu )ratele s7u ]Mi-ael au ss a)are t=lpuile r8rte ale lui adab Di vbihu, care au )ost o*o)J&i pentru c7 au pJng7rit 2ltai, Q#20, @SL@-BO, "iind u lidd al obattilor h patie Q M. <L<oO, al a )1t tadtl l)ti )anii5 de pbli $% $rcr, WLa3 G $ror GAL@<O. G. /r 1u al hi 'aro) 8) tllia ] a5ure la J*p7r&irea $anaanului Jn calitate de repre.entant al ribdui .2bltD Q h. <4LGsO. D.:.B. EMA /E#. QEbr. =i**an7r 6Du*ne.eu este cu noi+O. $u0intul este g7sit de dou7 ori Jn 9T $%s. PL@43 T<O W o <in8us datA ln T QMat, @LG<O. s-ar Uutea s7 )ie )olosit de ase*enea Jn Js. 8L@S. 'entru a Jn&elege se*ni)ica&ia cu0Jntului, care Jnsea*n7 ,.Du*ne.eu este cu noi+, trebuie s7 obser07* conte-tul Jn care apare. Siria si %srael au dorit s7 )or*e.e o coali&ie cu %uda, pentru a se opune puterii dcdnde a t5iriei lur# . godit, 5.r siia ri rstuel au hotIrJt sI-i pedepseasc7. $Jnd a au.it aceast7 Ktire, Aha. a tre*urat %saia s-a dus la e, ca s7-i spun7 c7 nu a0ea de ce se te*e. 'uterea duK*anilor s7i era aproa. pe epui.ata Kl ei au puteau sa-i )ac7 nid un r)iu. %saia chiar i-a poruncit s7 ceat7 un se*n care s7 con)ir*e *esa5ul di0in. Aha. a re)u.at s7 cear7 un se*n. De aceea, ca r7spuns pentru regele )7&arnic, %saia anun&7 c7 Doud E T poponlui lui llia u 1e*. ln 0edenia sa pro)etul a 07.ut o )ecioara Q=al*7, adic7, o )e*eie nec7s7torit7O, care este Jns7rcinat7 Ki care este aproape s7 nasc7 un )iu c7ruia ti 0a pune nu*ele E*anuel. Jn Dice nlte,,retare a a1tei pbletii rlnt trei ).cbri " 8re treblie sL=i aE* ir 02d)t. a. aKterea copilului trebuie s7 )ie un se*n. Este ade07rat c7 se*nul Jn sine nu trebuia s7 )ie o *inune, dar Jn acest conte-t special, dup7 porunca dat7 lui Aha. s7 cear7 un se*n din locurile de 5os sau din Jocurile de sus, a* )i Jndrept7&i&i s7 aKtept7* un se*n cu* a )ost *iKcarea u*brei Jnapoi pe cadranul solar3 o naKtere care ur*ea.7 cursul obiKnuit al naturii nu sar p7rea s7 )ie un se*n care s7 Jntruneasc7 criteriile. Jn acest conte-t trebuie obser0at c7 proble*a este 8pln1td W Mi *dt rle )aptul cn nu poat. n o re)erire local7 la E.ecliia, deoarece E.echia )usese n7scut de5a. b, MaM olilllui 1te o l*2ie n]lsttbntl. De ce a )olosit %saia cu0Jntul acesta aparte, =aJ*7, cJnd S-a re)erit la eaU S-a a)ir*at uneori c7 dac7 %saia ar ti 0rut sa ne 0orbeasc7 despre o naKtere din )ecioar7 ar )i a0ut la dispo.i&ie un cu0Jnt adec0at, Ki anu*e, b=&:7. Dar o e-a*inare a )olosirii acestui cu0Jnt Jn 9T arat7 c7 ter*enul este )oarte nepotri0it pentru acest scop, JntrucJt ar )i )ost a*biguu. $u0intul b=&ul7 poate indha o le.io,r,, dar .lnd ac1b Bte 8.ul ste adi, ugat7 adesea e-presia 6nici un b7rbat n-a0usese leg7turi cu ea+ QD). Zen. G4L@1O. $u0JnJul poate indica Ki o )ecioar7 logodit7 Q)). Deut. GGLG< K.ur*.O. Jn acest ulti* ca. )ecioara este cunoscut7 ca 6so&ia+ Q=Ms7O Tl,i bsrbat, iar el et2 soWl Qi= ei. Dd c intul :tfl7 poate indica de ase*enea o )e*eie c7s7torit7 Qtoel @L8O. 'e ba.a acestui ulti* pasa5 s-a propagat o tradi&ie printre e0rei potri0it c7reia cu0Jntul s-ar putea re)eri la o )e*eie c7s7torit7. 'rin ur*are, dac7 %saia ar )i )olasit rct .urint, nu d )i )o1l clar la ce )el de )etuZ s.a sindil dace e )eioare eu dacl e1 caslrontn. Atte Finte ebr, 4re ii si1t2au la di, po.i&ie nu erau satis)7c7toare. Dac7 ar )i 0rut s7 arate c7 *a*a a )ost o )e*eie t5n7r7, ar )i )olosit *ai curJnd cu0Jntul obiKnuit rF=ard Q6)at7+O- $Jnd )oloseKte cu0Jntul al*d, %saia )oloseKte cu0Jntul care nu este aplicat riciodad a)e in Biblie. 12 ln alte slDi din oriatul ApropiatO decJt unei )e*ei ne*7ritate. Aceast7 )e*eie ne*7ritat7 putea )i i*oral7 Jn care ca. naKterea nu ar )i putur )i pri0it7 ca un se*n. 'rin ur*are, ne rI*Jne alte*tiE ci *M a )ost o iereie buin

dar rea. s7torit73 cu alte cu0inte, naKterea a )ost supranatural7. Toc*ai pre.en&a acestui cu0Jnt, =al*I, )ace ca aplicarea pasa5ului la o naKtere local7 s7 )ie di)icil7, dacl d, chiar idpcibiE. c. Trebuie s7 re*arc7* )or&a ter*enului 6E*a-nuel+, o citile rclMl, a A2s5ului ne.1r iae sa a,t2pt7* ca pre.en&a lui Du*ne.eu s7 )ie 07.ut7 Jn naKterea copilului JnsuKi. TotuKi, aceast7 interpretare este contestat7 Ki este respins7 cu t7rie de *a5oritatea sntorilor *odehi 1E trarea.n a1t p2e5. '2.enta lui Du*ne.eu, spun ei, poate )i 07.ut7 *ai dDrabl h i.bi0i8 lui lurla d2 8i doi duV*i ai sdi din *rd. dt8 coDihlui ete indicata Z o ntui a ti*pului care a0ea s7 treac7 pJn7 la Jndep7rtarea celor doi duK*ani. ; ase*enea perioad7 de ti*p a0ea s7 )ie scurt7 - un copil Jn0a&7 deosebirea dintre bine Ki r7u la o 0JretI )raged7. De aceea, Jn decurs de G ani, eu p8te cnid Mi pu)n, llda nu d a02a de e ,i e *ai tea*7 de Siria Ki de %srael. Jn aceast7 i.b70ire a0ea s7 )ie *ani)estat7 pre.en&a lui Du*ne.eu Ki ca se*n sau ca garan&ie a acestei i.b70iri, o *arn7 oarecare a0ea s7 pun7 copilului s7u nu*ele E*anuel. Ae1d inr2rprebre ridicV nitie prcbl8 )oane *n Ai nu reu,.VE se d8 u rTps la el2. c. dr2pt ar a0ea o *a*7 oarecare s7 nu*easc7 pe un anu*it copil al ei =EMnuelU De ude puta ea se sd2 c, )tn ei W nu a annn 0a )i s*d ca h d))i de apro-i*ati0 G ani pre.en&a lui Du*ne.eu a0ea s7 )ie *ani)estat7 Jn i.b70irea &Irii lui %uda de Siria Ki %sraelU Jn pls, de sde pute sti %slel cn r.. nnht s an*it copil ca r7spuns la pro)e&ie Ki c7 naKterea acestui copil special 1te u sl)u plo*isU Sar p<rea cA dacl pro)e&ia se re)er7 la o naK tere local7, copilul care ur*a s7 )ie n7scut trebuia s7 )ie o persoan7 proe*inent7. $ea *ai proe*inent7 persoan7, E.echia, este e-clus7 Ki de aceea trebuie s7 presupune* c7 este un copil al lui %saia su u alt colil a lui Aha.. Ddr i lu*l ac1ta este e-clus de )olosirea cu0Jntului =al*7. ici so&ia lui Aha. Ki nici so&ia lui %saia nu puteau )i descrise pe bun7 dreptate ca =airrtd, pentru si*plul *oti0 c7 a*Jadou7 erau )e*ei c7s7torite. lrin ll5)u. "E el Mi poEi0ir s% s aplic nu*ele E*anuel $opilului JnsuKi, )n naKterea lui trebuie g7sit7 pre.en&a lui Du*ne.eu. Du*ne.eu a 0enit la poporul S7u Jn persoana unui $opilaK, acelaKi $opi laK pe care %saia Jl nu*eKte *ai tJr.iu 6Du*ne.eu tare+ Q=el sibbdrO. ,c8st interpretarc et intErita d2 )1p tul c, baia caurl sLi .on0ingt p2 oa*d se nu,ei pun7 Jncrederea Jn regele Asiriei. A5utorul pentru etise nu 0ine de %a Ariria, ci de ls Dlllu2ren. %n *o*entul acesta Jntunecat Du*ne.eu este cu poporul S7u. El este JntJlnJt Jn naKterea unui $opil. <A< EMA /E# ' cia $opildui di0in este o nnsurn a tiopulu5 care se 0a scurge pJn7cJndAha. 0a )i eliberat de tea*a de ei doi ds-Mni ai sBl dh rcrd t5s, PL@B-@1O, Ana. a Epd,E s*ul cu EM d Ki Di,a ldreptat pri0ili#e spre regele Asiriei. Regele acela Ki succesorii s7i au cau.at c7derea &7rii lui %uda, dar pentru o r7*7Ki&7 a )ost data pro*isiunea lui E*anuel Ki Jn E*anuel ei a0eau s7 g7seasc7 speran&a Ki sal0area lor. BlDlloZ"AnE. E. J, Couis, U,r Eoo( oJlniah, #, @A14i E. F. Eengstsb2rg, $iturolos oJ the cntl Testa*ent, @8B1,G, p. G1-113 J. Z. Machen, The 9irgin Btrh o, chnr4 @A<S3 J. lindblon, A Study on rie %**anuel Secriort in %saiah, @ABP`83 J. S. :rJght, $. Brcs4 MD TT a t. <1 S.ll* E.J.C. aceKti canaani&i, deoarece e0reii Jncercaser7 s7 eli*ine i pEdici Qr sah. G4<O. RJ.:. E -EZ#A%M QEbr. =en-=epayi*, 6i.0orul celor doi 0i&ei+O. /n loc *en&ionat osingur7 dat7 QE.ec. 4PL@SO, situat pe &7r*ul M7rii Moarte. DeKi locali.area este necunoscut7, re)erirea la ]En-Zhedi sugerea.7 e7 s-ar a)la Jn sectorul de 9. #ocalitatea aceasta este di)erit7 d2Es#in Q=eE%oa4 (. @BL8O, u ont in M8b. B%B/;ZRA%%E. $TT, p. 4BA-41S5 : R. "atuttA p`t @D @AB1, p, @A-G@. T.$.M. BMA/S./netla1Sdes1dii r%r (nO de %erusali*, spre care *ergeau ]$leopa &i un alt ucenic atunci cJnd li s-a ar7tat %sus dup7 Jn0iere Q#uca G4L@<O. #ocalitatea nu poate )i identi)icat7 cu certitudine. ; posibilitate ar R oraKul cunoscut Jn pre.ent sub nu*ele 6A*Fas+, la <G (* 9 9 de %erusali*, unde %uda Maabeul la in0i p2 corsiB nr @11 ld.$i. Q@ Mac, <L4S,BP3 4L<O. Dar aceast7 localitate nu este la dep7rtarea de %erusali* indicat7 de #uca Qa)ar7 de ca.ul ca 0arianta @1S de stadii, Jn $ode- Sinaiticus si Jn alte *anuscrise, p7strea.7 te-tul originalO3 de ase*enea, ar n- o c,labrie lun2e, dd nu hpsrbila. pentu ei doi c7l7tori. Dintre localit7&ile a)late la @@ (* de %erusali* au )ost sugerate doua. Jn secolul @ a e-istat un sat la ElDubeibeh Ki crucia&ii au g7sit acolo un )ort nu*it $astellu* E**aus3 din ne)ericire, nu*ele nu poate )i ur*7rit Jn decursul istoriei pJn7 Jn secolul @. Jose phus QBJ P. G@PO *en&ionea.7 o colonie *ilitar7 a lui 9)espasian la A**aous, la 0reo 1 (* 9 de %erusali*. Aceast7 localitate a )ost identi)icat7 cu Maloniye Qlat. 8loniaO su cu %d, Beit Mi.a QMoah din MnineO3 &i Jn ca.ul acesta distan&a nu este cea indicat7, a)ar7 de ca.ul c7 presupune* c7 cele 1S da stadii *en&ionate de #uca se re)er7 la lungi*ea total7 a c7l7toriei. B%B#%;ZRA"%E- J. "inegan, The Archa.olngy o`the eF Testa*ent, #A1A, p, %PP.@A;, g'EB, G, p.

GAA K.ur*. %.!.M. BM%M. r,2.lii lelitori ai M8bdui 8" au )1t b7tu&i * cJ*pia ] $hiria thai* de e7tre $hedorlao*er, pe 0re*ea lui A0raa* QZen. @4LBO. Ei au )ost descriKi de Moise ca un popor *are Ki nu*eros, care putea )i conpaEt cu 1ii lui lAec QD2,t. GL@oO. Tte dident cl e5 eau 8sidDati 8 u popor dind. .ele tuZcute ca rAe)ain, dar erau nu*iri =dntn, ,J5ini. Jn)ricoK7toare+ de *oabitii care au ocupat &inutul Jn lt* lrr QDeui. GL@@O. Ei nu sht nendoMd nl a)* Bibli2i, e/luA.g%.O T.$M, E -ZA %M QEbr. =Tn-gannt*, 6i.0orul gr7dinilor+O. @. /n oraK din *oKtenirea lui luda, Jn ?e)ala Qlos. @BL<4O3 probabil c7 este localitatea *odern7 Beit Jarol. la < (n s d. s.nS*ei G. ; cetate le0itic7 din teritoriu, lui %sahar Qlos. rALGr5 .@iGe3 n*it Ar)r tn % cbn. 1LP<O. rd1. ti)icat cu di)erite localit7&iL Jenin, ;larn sau $hirbet Beit Jann, la S9de Tiberias. Z.Z.Z. E -Z!ED% QEbr. =In-gedt, 6i.0orul iedului+O. S oa.7 i*portanta Ki un i.0or de ap7 dulce la 9 de Marea MZrra, ln 8irorid lui luda Q@1. rsL1GO. Ds0id =.a ascuns aici Q@ Sa*. G<LGA3 G4L@ s.urcn.O, JntrucJt tere nul accidentat Ki )ertil au )7cut s7 )ie un loc ideal de re)ugiu. Renu*it pentru plante aro*ate Ki pai)u*uri Q$Jnt. @L@4O. E-ca0a&ii )7cute Jn @A4A si=@A1@-@A1B au scos la lu*in7 cJte0a )ort7re&e &i ruinele unei sinagogi. !a&a&on-Ta*ar _ En-Zhedi QZen. @4LP3 G $ron. GSLGO.:.iMp!#, p. <PS K.ur*. Z.Z.Z. B -!A$;RB QEbr. )r-ndDDd)aO, tddul dh #ehi din care a b7ut Sa*son dup7 ce i-a o*orJt pe )ilisteni cu o )alcl Nle n=.B8r QTrt. @B@@AO. ici ud din8 locurile *en&ionate Jn JntJ*plare nu a )ost identi)icat. En-!acore ar putea Jnse*na 6i.0orul potraiichii+ Qred, En-chedi, ,,trc.ul sprei+O, dd Jud, @s dB o erpucatie ceMtn a originii nM2hi an>tnd cE rn. seahnn ,5.Brul elui ce strigl+, J.A.M. E -!ADA, 6%.0or iute+, nu*ele unui loc Jn *oKteni8 lui lehar gc. lALGrO. Au r1t sF2Rte *i *ulte identi)ic7ri Q0e.i ZTT, p. @1BO, dar locui Jnc7 nu a )1t stabilit d enidire, T=c.M, 3 E D;n+ rdalitlt8 *odens Endar- ta 1 (* s de Mt, Thbor. #ocalitatea a )ost dat7 lui MInase, dar nu a )ost cucerit7 din*Jinilecanaani&ilor Qlos. @PL@@-@GO. 9rd5it8 d. la Endoi la care a rcs Saul SEin8 de lltiba s luprt Q@ san. G<LPO, en, prcbabil dirtre E -!AT;R, *2le uui le dir teritoriul lli e)-tali Qlos. @AL<PO. #ocali.area este necunoscut7, deKi au )ost sugerate *ai *ulte locuri Q0e.i ZTT, p. @A8O. Este di)erit de ]!a&or. T.$M. <A4 E ;!- @. "id lui cain Qcen. 4Lr4, al crrui nurc a )ost dat unei cet7&i. G. lin lni lar2d ii bt lhi M28ta Q$en- BL@4, G@O. Enoh a )ost un o* deo s)in&enie re*arcabil7, care s-a bucurat de o p7rt7Kie apropiat7 cu Du*ne.eu Qcn. BLGG, G43 ,.nd.r preia ,,a *blat o D* ne.eu+ 0e.i Zen. 1LA3 Mica 1L83 Mal. GL1O. #a )el ea Ki )lie VG )*p. GL@@O, el a intrat Jn pre.en&a lui Du*ne.eu )tr, d ndrl QZa BLG4O, Ett2 prcbabn ., %nb.5d din 's. 4A.PsL P<@G4 re)lect7 istoria lui Enoh. %n ca.ul acesta e-e*plul lntlt)i lui Enoh a 5Fat u rcl inpotunt in oriDinea speran&ei e0reieKti pentru 0ia&a cu Du*ne.eu dup7 *oarte. QJn Apocri)e, Jn&elepciunea 4L@S-@4 Jl pre.int7 de ase*enea pe Enoh ca un e-e*plu re*arcabil de leprihAnne ii sp2Enll penh 0tala r2inica.O Jn T, E0r. @@LB K.ur*. Jn7l&area lui Enoh este atribuie credin&ei sale3 e-presia 6pl7cut lui Du* ne.eu+ este traducerea tn R-- a e-presiei 6a u*blat cu Dlrea+ Qco, sLG4O. %uda @4 il*. cir2..e o pro)e&ie atribuit7 lui Enoh, g7sit7 Jn % pnon @LA. tn perioada intertesta*ental7 Enoh a de0enit un ""35 popularL re.i Ecleiasticll 44i@15 4A.@4, @1 Qebr.O3 J0bileele 4L@4-G13 @SL@P3 Ki @ Enoh. 'robabil ci leSDda lui ,Th a )Zr elabohtE ln diaspora babi lontad 8 ehicleni .l lnlelepdlor antednFi2ni din legenda *esopota*ian7. Ast)el, Enoha de0enit in0enbiorul d2i ]risdui W pri*l nlelept care a pri*it re0ela&ii cereKti despre secretele uni0ersului Ki le-a trans*is Jn scris genera&iilor care au ur*at. ln tradit=E 0er=2 cuogtinlele lui gtihr,i)ic2 sint rebile, aZtea 1ind dobindrte in ciEtoriile lui prin cer, Jnso&it de Jngeri c7l7u.itori3 ele suit din do*eniul astrono*iei, cos*ogra)iei Ki *eteorologiei, ,i sint epreEntate lrinEe altele de 8le.dann Wlar )olosit la fu*ran, El a )ost de ase*enea pro)etul lui Du*ne.eu J*potri0a Jngerilor c7.u&i. Tradi&ia de *ai lir.iu Qsecolul al G-lea J.d.$r.O pune accent pe Jn07&7tura lui etic7 si Jn special re0ela&iile lui apocaliptice despre cursul istoriei lu*ii pJn7 la 5udecata de pe-u*n. %n co*p2"$i Q% Eno)t <P=P@O 2l 1te identi)icat cu iiul tuiadc al o*dui QP@L@4.@PO, iar u2le tn= di&ii e0reieKti de *ai tJr.iu Jl identi)ic7 cu persona5ul Metatron, care era aproape di0in Qlargu* o`

'se0dn-Jonada4 Zer sLG4i < ttro)iO. Scri2.ile apdaliptice al2 "inilor dEthi indicE ).ptur .B 2i .ieptau .a Enoh s7 se Jntoarc7 pe p7*Jnt J*preun7 cu llie, Jnainte de S)JrKit. @ tnoh QToh criopieO 1te M dinde c2le roi i*portante lucrBn ill2ct*ble. lE-tul 8*plet s-a p7strat nu*ai Jn li*ba etiopiana, dar unele sec&iuni s-au p7strat Ki Jn greac7, iar )rag*ente i*porbnt2 dil orisi8lur atGroi. shr acZibile ln pre.ent Jn Mlgi]# de %r fl*an. % Endn cuprinde .i.ci cIrdL $artea r,Dh2brilor Q@<1O, cohparatii Q<P. P@O, $artea Astrono*ic7 QPG-8GO, $artea 9iselor Q8<-ASO i Elistola lui lnoh QA@rSBO. ManFri]le d2 la fuM indud )rasndr2 din asie ci4i, c, e-cep"a conp8li5lor, i de acea act2a sl4t datate #@ s,nerd h doldi @ d.cr. Toi de la f/rc, pr0in W )rag*ente ale unei c7r&i necunoscute pJn7 Jn pre.ent, $artea /riaKilor, care probabil c7 a )ost la Jnceput a ducea carte din 'entateuhul Jui Enoh, Ki care a )ost lnto.uitd *i rt.iu de conr2r.W. ManBrisel2 de la fulMn re a5utL si clariice* datele actor lureri. cele Mi 0ehi Mtiei sint E -ABME) $a)tea Asno.o*icb ii 1-@AL ele a, )1t rri] lnto perioad7 care se situea.7 Jntre Jnceputul secolului al Gla #d.cr. ii soldui al slea. Znea RTsheto.ilor Qcarc include 1-@AO s ired8., in)t 5unrnbt2a Mlului @ ti probabS 5*abt2a 2ololui al <.@8 ln.cr. $deati 9i2lor dau.n din @1B eu @14 i.d.cr. Epistola lui Enoh W can8 /riEilor s.d put2 <, dard de h s)t3itur sdlului al Gl8 id,cr. Ale lucrrri ce poar1 nhe#e #ui rnoh daiatt din era creKtina. $o*para&iile QJ Enoh <P-P@O-i*por tante probabil ca ilustra&ie pentru )olosirea Jn E0anghelii a e-presiei 6"iul o*ului+ - pai s7 )ie o lucrare e0reiasc7, deKi unii au sus&inut c7 este de origine creKtin7. < Enoh QEnoh ebraicO este o lucrare e0reiasc7, dardata1teontrc02Mia.GEnohQ",ohrro,onO1t2 o lucrare creKtin7 scris7 ulterior care s-ar putea s7 includa *ierial 2Fie. B%B#%;$RA%%E- R, !. $harl1, P@re B8( oJEneh, @A@G3 '. Zrelot, )lecherches de Science ):igieuse 41, @ABa, p. B-GE @a@.G@Sr J. T, MilT The 8oot, oJ EnuhL Aranaic "ro.n.na to* fu*ran cot. @, @AP1. RJ.B. E ;S. "iul lui set ii brBl lui cai*n Qcen. 4LG15 BL1-@@L @ $bn. @L@t #lca <L<4@, El a ))iit ASB di 'e 0re*ea lui oa*enii au Jnceput s7 che*e u*ele lui lah0e. $ullntd 2br. =h1l, pn, apare de D8 4G de ori Jn 9T Ki sugerea.7 adesea aspectul de )ragilitate Ki *onalitare oo0 4rrGt 0erbul coBpu.itor, tno.r i))ia +a )i slab Q0e.i =ADAl0tO. .!. E -R%M; QEbr. 2r-rinn1n, J*rd rcdie#O. /n st dh%uda eu"t din nou dupi E-il Q *. @@3GAO. "ie c7 a )ost )or*at prin unirea a dou7 sate separate, Ain Ki Ri*on, aKa cu* citi* Jn ios. @BL<G3 @ALP3 @ $rcn.Ai 4L<G - En-"5hon a )8t lntorde))i u siieu et, situat la lFput ln ieritoriul lui %tra aS1. lsL<GO, dar trans)erat la scurt7 0re*e Jn st7pJnirea lui Si*eon Qlos. @ALPO.Aict identi)icar cu /l*dRaMnin, la @B (* de BeerKeba. M.A.M. E -R;Z/E# QEbr. Unrb)el ,.nntlla piMnnui=O. /n i*r din +)a2 %erualinului la Fs GoS de n de conllEn5a 01n !ino*dui d 0alea chedrcnului. in .ilele noastre este cunoscut7 sub nu*ele de 6)JntJna lui %o0+. "JntJna a *aniat un punct pe grani&a de a hi hda gc. @BLD rnrinte ca Da0id sa .uc8sca leruali*ul QG san. BL1 e.lh-O. datiuea lncerclrii )t,2uit2 a lui Monia de a 8pa hnul lu5 Da0id, care Da ba"in, su8erea.i ci locul acesta a0ea asocieri cultice Q@ J*p. @LA K.ur*.O. i RJ.:. E -?EME? QEbr. =Tn-T*eJ, 6i.0orul soarelui+O. /n puci de p2 E8ila din8 %uda W Bdi*ia la 4 ln E de rerusalin, Mi 5c de MFrel2 Mes#inilor W pu"r la S de lerihon3 Jn pre.ent este nu*it uneori 6%.0orul apZblilolr co1pWde .ctu[dui Ain !a,d. J.D.D, <AS E',`%.lRA E'A%%%A. in col, @L.5 4L@G3 "Sid G<, uut dinrE prietenii Ki colaboratorii lui 'a0el, nu*it de 'a0el 6to0ar7K de slu5b7+ Ki 6to0ar7K de Jnchisoare+. u*ele este o abre0iere a lui Epa)rodir, dar probabil c7 Epa)ra nu trebuie con)undat cu Epa)rodit din "ilip. GLGB3 4L@8 Qcu* )ace T. R. Zlo0er, 'aul o) Tarsus, @AGB, p. @PAO. 'ute* deduce c7 Epa)ra a e0angheli.at cet7&ile din 0alea #ycus, in "rigia, sub Jndru*area lui 'a0el, Jn ti*pul lucr7rii acestuia Jn E)es3 Epa)ra a Jn)iin&at bisericile din $olose, !ienipolis si #aodicea. Mai tJr.iu @-a 0i.itat pe 'a0el Jn ti*p ce era Jn Jnchisoare Jn Ro*a iar 0eKtile despre starea bisericilor din 0alea #ycus l-au deter*inat pe 'a0el s7 scrie Epistola c7tre $oloseni. B%B#%;ZRA"%E. J. B. #ight)oot, St 'aui=s Epistle ro rhe $olBioB 8d phittuon, @aPA, p. GA h))i. ".".B. senin7 Ki nu au ni*ic a )ace cu e-isten&a u*an7, iar *oartea produce dispersarea )inal7 a ato*ilor noKtri constituen&i. Epiclri4iiau risir srb)a4ie t, linirae dorintei Ki Jn bucuriile Ki *JngJierile prieteniei. /r*7rirea e-tra0aganta a pl7cerii, care d7 sensul *ode* a[ ter*enului 6epicurean+, a )ost o per0ertire ulterioar7 a c1udt, lor .lupl ,1iciE

Elt llor se Eds de e eDi i.nii au ,grit ciudat7 Ki de neacceptat Jn07&7tura lui 'a0el despre, Jn0iere. Rabinii e0rei au )olosit cu0Jntul apiDIrIs pentru a indica pe cine0a cate t7g7duieKte 0ia&a dup7 *oarte, iar *ai t)r.iu ca sinoni* pentru 6necredincios+. B%B#%;ZRA"%E. /sener, Epicureu, @88P3 A. J. "es-tugt4, Epicutu edhb codr, E. T, @ABBL . 00 de Fin, Epitutu Md hA 'hdophy, rgsa. M.!.$. E'A"R;D%T. /n crEVrio McedoEn din "iliDi u e-ist7 *oti0e s7-@ identi)ic7* cu Epa)ra din $ol. @LP3 4L@G sau "ili*. G<. u*ele lui Jnsea*n7 6pl7cut+ sau 6)er*ec7tor+. 'a0el Jl nu*eKte 6tri*isul Q*esagerulO 0ostru+ Qhy*onapostoJon, "/ip,G3GBO, uride ter*enul utili.at este adesea tradus Jn celelalte locuri Jn care apare cuL 6apostol+. Aceasta nu Jnsea*n7 c7 Epa)rodit a de&inut 0reo )unc&ie Jn biserica din "ilipi3 el a )ost doar un *esager Qc`. G $or. 8LG<O care a dus din partea bisericii un dar pentru 'a0el, a)lat Jn Jnchisoare Jn R*. Bl A1 ttrbolnd0ir sF, po2te .a eulat al e)ortului )7cut Jn c7l7toria de la "ilipi la Ro*a, sau Jn itnpul slu5irii lui '.0d la Ro*. h pilip, GL<o ni ] spune c7 6Ki-a pus 0ia&a Jn 5oc+. $u0Jntul )olosit este parabole.usa*en.os, 6Ki-a riscat 0ia&a+, de la parabo-%tuesthai, 6a *i.a, a se a0entura+. B%a/;$nA)%E, J. A8d BeD, ,Epaphrc.lirE and the gi)t )ro* 'hilippi+, The E-positor, <rd Series, A, @88A, p. 14 K.ur*.3 $. ;. Buchanan, 6Epaphroditus Sic(neas and the #etter to the 'hilippians+, Ef <1, @A14, p. @BP K.ur*. D.;,S E'%$/BJE @. iKte )ilo.o)i pe care 'a0el i-a *t)lnit Jn Atena Q"apt. @PL@PO )7ceau parte din aceast7 Kcoal7, al c7rei cel *ai cunoscut repre.entant este poetul ro*an #ucretius. "ondatorul, Epicur, s-a n7scut Jn anul <4@ J.d.$r. Jn insula Satnos. 'ri*ele studii %e-a )>cut sub %ndrl*M lui Euiphare4 D di]i"r .l lui De*ocrit, care @-a Jn07&at s7 pri0easc7 lu*ea ca )iind re.ultatul *iKc7rii JntJ*pl7toare Ki ca o co*bina&ie de particule ato*ice. El a tr7it pentru o 0re*e Jn e-il Ki Jn s7r7cie. Treptat a adunat Jn 5urul s7u un cerc de prieteni Ki a Jnceput sI-i Jn0e&e doctrinele sale caracteristice, Jn anul <S1 s-a stabilit la Atena, Jn )ai*oasa 6Zr7din7+ care a de0enit sediu[ Kcolii. A *urit Jn GPS, Jn ur*a unor *ari su)erin&e datorate unei boli interne, d+r a0td pace ,u)let8s.., E-"riDele lorilaroruhi clplare 8 indritudinea general7 cu pri0ire la 0ia&7 Jn ulti*ele secole Jnainte de $ristos, a l7sat o a*prent7 speciala asupra Jn07&7turii epicurienilor. Jntregul siste* a a0ut Jn 0edere un scop practic, ob&inerea )ericirii prin detaKare senin7. Atc*is*ul lui De*ocrit a i.gonit orice tea*7 de inter0en&ie di0in7 tn 0ia&7 sau de pedeaps7 dup7 *oarte3 .eii duc o 0ia&7 de per)ect7 detaKare E'%S$;'. %. "olosirea ter*enului Jn greaca clasic7 aiJt .eii cit Ki oa*enii pot )i descriKi ca epis(opoi sau supra0eghetori+, tntr-un sens general, nespeci)ic3 inscrip&ii Ki papirusuri cu ciculatie larg7 )olosesc cu0Jntul pentru a dese*na *agistra&i, care par s7 )i ad*inistrat uneori 0eniturile de la te*plele p7gJne3 'lutarch Q u*a 'O Jl nu*eKte pe ponti)ul ro*an epis(opos al 9estalelor 9Jigine3 cu0Jntul poate )i )olosit de ase*enea cu pri0ire la )ilo.o)i, Jn special la cei din ?coala $inicilor care ac&ionau ca lrdru*lron spirituali. #XX )olo1eWe acela3i te*n pentru a descrie pe supra0eghetori sau pe o)i&eri $ ee*. @@LA3 Js. 1SL@PO, iar epis(ope se re)er7 la o 0i.it7 a lui Du*ne.eu QZen. BSLG43 c). #uca @AL44O. %n T nu*ele este )olosit Jn *od special pentru $ristos Q@ 'er. GLGsO, a"i penh stu5b. apN3buci $aDr. @LGS, citind 's. @SAL8O Ki, Jn )ine, pentru liderii unei adu)d le.le Q"il, tL@O. %%. $alit7&i &i )unc&ii Este i*probabil ea )olosirea creKtin7 a ter*enului s7 )i )ost copiat7 din surse p7gJne sau iudaice3 a )ost preluat ca o descriere general7 a unei )unc&ii de r7spundere, iar sensul a )ost de)init potri0it cu calit7&ile erute de BisnLn. Acrea stn enu,8te h % Tin. <L@ K.ur*. Ki Jn Tit @LP K.ur*.L caracter *oral irepro Kabil, capacitate de a Jn07&a pe al&ii, ospitalier, r7bd7tor, o* cu e-perien&7, capabil s7 conduc7, o* de integritate des70JrKit7, sau, cu alte cu0inte, calit7&ile cerute unui bun Jn07&7tor, pastor Ki ad*inistrator. Este aproape cert c7 ter*enii 6episcop,, Ki ]6presbitei+ sJnt sinoni*i Jn T. Jn "aptele GSL@P, G8 'a0el Ji descrie pe presbiterii de la E)es ca epis(opoi3 el spune c7 Duhul S)int i-a )7cut supra0aghetori ai tur*ei si a* putea spune c7 aceasta ne d7 de Jn&eles c7 abia acu*, Jn absen&a lui, a0eau ei s7 preia Jndatoririle episcopale pe care le-a Jndeplinit pJn7 atunci 'a0el3 dar )olosirea ter*enului Jn alt7 parte, ca un ter*en obiKnuit, contra.ice aceastl interpretare. Ast)el, Jn Tit @LB, Tit este Jnde*nat s7 ordine.e presbiteriKi, i*ediat dup7 aceea Q0. PO, re)erindu-se Jn *od e0ident la aceleaKi persoane, sJnt descrise calit7&ile unui episcop3 Ki aici 0erbul epis(opein este )olosit pentru a descrie )unc&ia pebtrdild h % '.t. SLG, Ui li tint ce % Ti*. < s li*itea., %r epispi ri dia8ni *nrioEru oB biterilor Jn BL@P sugerea.7 c7 presbiter este un alt <A1 E'%ato#i nu*e pentru episcop. Au e-istat *ai *ul&i episeopi Jn bisha de la lilipi Znip, @LrO li de aici 'ute* Z<2

condui, ca ei o, )trcloMt c. s co*itet de .ot ducere. %%%. "or*area episcopatului *onarhic in T eristA nici o u)ta d2 ondFrc de crde 8 sinru ep,Vop3 lo.ilE ld %aco0 la l8lin Q"apt, lBr<3 G@Lla3 Zal. GLA, @GO a )1t o Deple W. a )dt re.ultatul relapiei sale personale cu $ristos3 dar intMta 1te s lucn di)erit de o r,trtie. Dintre 'arin&ii apostolici, %gnatius este singurul care %nsista asu"a epi]opantui **lhic, dlr ni.i chiar el nu a)ir*7 c7 aceasta ar )i o institu&ie di0in73 un argu*ent care ar )i )ost hot7rJtor, dac7 l-ar )i a0ut la dispo.i&ie ca sI-@ )blsoeasc7. Jero*e, Jntr-un co*entariu despre Tit @LB, notea.7 c7 supre*a&ia unui singur episcop a ap7rut 6prin obicei Ki nuprintr-o rJnduial7 stabilit7 de Don*r+, 1 o nodalitateiitdnEV de a ,=en5 ]lisnele ln Bissir, Qd ,,. @41O. 're Mi polEbil 8 e,=it copatul *onarhic s7 )i ap7rut Jn biserici locale atunci dnd u d ircEat a oblinut condu8r 2*nent7 a co*itetului de presbiteri-episcopi, sau dnd biserica sa e-tins Ki presbiterii au )ost J*pr7Ktia&i la .dullrne *i bsnd dd8r urr si4u dintre ei in bisica *rna. !atu( .rede c, 'Eb)tern )otuu grupul conduc7tor, Jn ti*p ce episcopii Ki diaconii repre.entau conduc7torii liturgici &i ad*inistratorii )olZi$ d. .i. Al)i .u 0d.ut oriSi8 epi]patdui de *ai tJraiu Jn po.i&ia de&inut7 de ad5unc&ii lui 'a0el, Ti*Ei Ai Tit3 dar e2Wa lint n*il nici.dats episeopi &i Jn scrisorile adresate lor nu g7si* nici o pre0edere clar7 pentru nu*irea unor succesori personali. ;ricare ar )i )ost *oti0ele peritru )or*area episcopatului *onarhic, e)ectul acestuia a )ost J*p7r&irea sarcinilor &i atribu&iilor presbiterului-episcop, l8Fle .dini s1ind episopulu5, i4 altele pB. biterului. u Kti* cu* au )ost instala&i Jn )unc&ie episcopii la ltepui dd acntul pe aleg8 poporului in rapble 1, cl2nst dir Rona W Did8h. rug2ea.s ., acesta a )ost un obicei 0echi3 nu Jncape Jndoial7 c7 a )ost urinat de rug7ciune Ki punerea *Jinilor Qw$; D/$E%%A B%SE.u;D, B%BDoZRA%%E. RTGi de a]n28 TS#/J>Ra si T'RESBtTER, Z.S.M.:. R-T,8. E'%ST;#k. $u0Jntul gr. epistole Ki cel latin, epistula repre.int7 o scrisoare de orice )elL ini&ial aceasta era o si*pl7 co*unicare scris7 %ntre dou7 persoane a)late la distan&7 una de alta, )ie c7 era personal7, particular7 sau o)icial7. Jn sensul acesta epistolele )ac parte din *oKtenirea tuturor popoarelor literate Ki e-e*ple pot )i g7site Jn 9T QG Sain. @@3 @ J*p. G@3 G trup. B3 @S3 GS G $ron. <S3 <G3 E.ra 4-B, PL ee*. G3 13 ,.n. @i <@ 8-A3 ls. <P3 <A5 me- GAO ri ln rapiruui[e gr. din Egipt Q0e.i, toate colec&iile *ari de papirusuri care au )ost publicate, passi*, Ki Jn special coresponden&a luigenon[. ; ase*enea scrisoare a )ost descris7 de De*etrius, Tipoi epistoli(oi msecolul @ J.d.$r.O, ca o con0ersa&ie scris73 Jn lucrarea sa Despre stil <. GG< s.ur*., De*etrius Jl citea.7 pe Arte*on, colec&ionaru[ antic al eiDild lui Aristoel, crc le nDeite 5u..r t7&i de dialog. Dar cele *ai 0echi colec&ii de scrisori greceKti care sJnt considerate Jn general autentice, cel pu&in Jn parte, sJnt cele ale lui %socrates Ki 'laton Ki ele arat7 de5B o endhJa d2 a )olci sibril2, su scneEa epistolara, pentru un scop *ai laig ciecJt si*pla co*unicare particulara sau o)icial73 ast)el, Jntre scrisorile lui %socrates Q<18-<<8 H.d.$r.O se a)l7 cJte0a cu0Jnt7ri sau introduceri la cu0Jnt7ri, iar a ?aptea Scrisoare a lui 'laton Q1d. <s4 td.c.O 1te o 8bbatere a snce'"5lor sreW2 rasplndii2 rn gensal cu pri0,2 l. )ilo.o)ia si conduita sa. Jn a*bele caKuri scrisorile sJnt destinate altor cititori decJt cei c7rora le-au )ost adresate Ki Jn )elul acesta repre.int7 o )or*7 de publicare. 'u* tae o cdpa""e d sisorile sdrste ,Edlturii+ unui .iar. Jn ciuda senti*entului subJn&eles, si uneori e-pri*at, c7 aceste scrisori nu au nici propor&iile Ki nici con&inutul te*atic al unor ade07rate scrisori, ci sJnt de )apt 6scrieri la care au )ost ad7ugate 6salut7ri+ QDe*etrius, Despre stil, loc. cit.=O, )or*a epistolar7 a continuat s7 )ie )olosit7 pentru publica&ii )ilo.o)ice, Ktiin&i)ice Ki literare mde e-., Epicur, Epistole, Ki cele trei scrisori literare ale lui Dionysius din !alica*asO. Teona W pRctica ]ri.rii epistol." a a5s se 1e trabtB d2 prc)esorii de retoric7 Qde d., Dendis, D1Ure stil3 ide*, =)ypoi epistoli(oiO, iar redactarea de scrisori Jn stilul unor oa*eni celebri constituia un e-erci&iu de prabpopoeio Jn cadrul ,.oli5 retorice. ln renuile elenistice Ki ro*ane, creKterea nu*7rului de scrisori )icti0e poate E atribuit7 unor ase*enea e-erci&ii Kl dod42i bibliotVilot inponanE T a cupera ludtui i, id sp2ial .le uor 8rcni cel.b=i. $. A DeissM, or5tulat c, sioplibtea M5oriistii sisilor de p2 papiruu4. a )acut o dtrtincDe neta Jntre 6scrisorile autentice+ care sJnt personale, directe, cu caracter te*porar si neliterare, si 6epis tole+, care sJnt i*personale Ki sJnt destinate publicului cititor &i posterit7&ii Ki care au un carcater Jiterar. JntiucJt a obser0at o si*ilaritate incontestabil7 Jntre a.1ite 2l2n1b din Episblele T W papiruui el a clasi)icat *a5oritatea Epistolelor lui 'a0el precu* Ki G Ki < %oan ca 6scrisori+. E0rei, laco0, @ Ki G 'etru, %uda Ai Apeali"a ca ,2pZtole+, id % t2n ca o diadibd Q#AE<, cap. <, p. @48-GB@O. Dar distinc&ia nu poate )i )dcuta adt de ret, litulr e-,t, di)erie Srade ale +addetului titdai=, dilerite sEnui Di cl2gorii de +puui$=, ,i diretit lelui d2 publicaW, Dintre scrisorile lui 'a0el c7tre biserici, cele c7tre corinteni Zalat2d, "ilip2ni dl talocdi conln cele Mi ndte el8nte perc*le, RoMni contine *i pu&ine, iar E)eseni &i $oloseni cele *ai pu&ine dintre roat2. c.latdi ii E)]iri slnt conp8 '2 b1a uui pl.n Etoric, dar 8te ep5stollle au u rni, 8*id erabil de ele*nte

retorice. Jn Epistolele 'astorale re)eririle personale sJnt destul de nu*eroase Ki elen2nrele rbri.2 slnt lelati0 puline. Episiola cade "ili*on, considerat7 pe bun7 dreptate de c7tre Deiss** ca Di cea 8i p2e*l, nZoare din T V co*parat7= cu 'apirusul 4@P de la British Museu*, este scris7 totuKi cu *ult7 dib7cie Ki con&ine ele*ente rebne 8re p1t 1 ob1date ln speial cind o con. par7* cu Ep. 8 a lui %socrates Ki cu T`poi episroli(oi @G a lui De*rriu. rplitol. ca)t %rei 1re scrieea 8 *ai artistic7, din punct de 0edere literar, din T3 )iind 1npue de h inceput pini la s))"5i p2 srucM proe*, t`ics(, di=egesis, apadeuis, epilogue, stabilit7 de prct1on gci de retorici, ti Bt2 s..isA i, p,o.B <AP E'%ST;#A periodic7 rit*ic7. Jn laco0, @ Ki G 'etru Ki %uda e-ist7 )oarte pu&ine re)eriri personale3 toate au un carcater lirerai, ln sleia@ % 'elir id G 'eEu ii luda au u pronun&atcaracter retoric. G Ki < loan par sa )ie co*uiclri paWi.ula", id @ %1n - a". F o aren . nu este sub )or*7 de scrisoare. Ast)el, *a5oritatea Epistolelor din T trc.inte o .1niraie *i ,r8 su Mi *ice d o pr2dtd5 8le pot )i clasi)icate 8 ii p2dici scrise, Jn ti*p ce Jn altele ele*entele de scrisoare iau o )or*7 *ai literar7. B%B/;$RA"%E. #Al, p. @41 s.ur*.3 R, !4tE, Epistdographi Zrasei, @8PG3 J. Sy(utris, Epistolograp)tiD h R,, Sup. B, p, @aB-GGoL 0 :eiche] Qed,O, D))ietii er #ib8n Duiletuntu ltpoi spntob(oi et Epistlondioi Aotuc8t QreubnaO, @A@S5 o. Rolld, Da "o*Aar der 'auliniRcha :., %A<<i M. Di#e lius, A "resh Approach .a t)is eF Testa*ent and Early $hristian #iteratura, E. T. @A<1, p. @<P-@P@,@8B-@8A, rA4tAP, G;B-Gt<, GG1-G<4. J.!,!, E'%ST;#E ZAT;%,%$E QZE BTQA%.En. i $Sd )o*irii rcanondu5 r- Episblele lui laco0, @ Vi G 'etru, @, G si < loan Ki %uda au a5uns sI )ie grupate lapEu i se de nuire ,Epirtole ]rolice Qg2tu. raleO+ deoarece, cu e-cep&ia a G Ki < loan, ele au )ost adresate unei categorii *ai largi de cititori decJt o biseric7 local7 sau o persoan7. $le*ent din Ale-an dri. rclbDe d1pre episrol, Tini,a de conciud din %erusali* Q"apt. @BLB<O Ki o nu*eKte 6epistola catolic7 a tutusr apctolild`i3 oriSen )old2r. ac1t tgrren cu re)eriE la tptidld /i aanoba, c)t Di p2nttu E,is, tolel2 iui toarl 'eTu si lVda. /lterior te*e l .,cabli$= a )ost apliZt Episto#lor car )tu E8ptar2 de bi2lica hi(elt ,i care erau orodo-e a8Ect2 rn creaO din punct de 0edere doctrinar3 Jn )elul acesta a a5uns s7 )ie sinoni* cu 6autentic+ sau 6canonic+. Ast)el, cu pri0ire la alte docu*ente scrise Jn nu*ele lui 'etru, Eusebius spuneL 6 u Kti* ca ele s7 ne )i )ost trans*ise ca si scrieri catolice+ QE! <.<O. R9.c,T= E'%ST;%,% 'AST;RA#c. cele Eei elstote, % ,i G Ti*otei Ki Tit, au )ost nu*ite pentru pri*a oar7 6Epistole pastorale+ Jn secolul al @8-lea Ki acest ter*en a continuat sI Se Jn generalpentru a le dese*na ca grup. Acest titlu este doar Jn parte o descriere coreta a 8nlinuinui lor, d))iee el2 tru str srict pastorale, Jn sensul de a da instruc&iuni pentru Jngri5irea su)letelor. D.Z. EtocA 'ATa%A%%%A%A-%. TabJou[ biblic Epea pairi.rhau re dprinde peri8da 0ierii lui A0raa*, %saac Ki laco0 este descris7 Jn Zen. @G-BS, deKi capitolele <A-BS se ocup7 *ai *ult de %osi). Este e-tre* de di)icil s7 dat7* epoca patriarhal7 Ki cercet7torii au p7reri di)erite, datJnd-oJatre @ASS J.d.$r. Ki @BSS H.d.$r. Datele biblice sJnt insu)iciente pentru a solu&iona proble*a Ki sJntera sili&i s7 propune* date e-peri*entale co*parind in)or*a&iile din istoriile patriarhale din Zn. cu in)or*a&iile e-tra-bibltoe din pri* paJtea nilWiolni .l Glea i.d,cr, Mai e-isra irce o di)icultate legat7 de schi&area unui tablou general al epocii patriarhale deoarece Zen. se concentrea.7 nu*ai asupra eJtor0a persoane. Zrupul *ai *are de persoane Jnrudite al acestei )a*ilii de)inite atJt de Jngust era probabil )oarte nu*eros, pro0enind to&i din &inuturi de la E de 'alestina. Jn plus, pentru a pune accentul pe aspectele religioase Ki teologice i*portante, scriitorii biblici trebuie s7 )i selectat *aterialul lor dintr-o ga*7 *ai larg7 de tradi&ii disponibile. De aceea, dac7 ne li*it7* nu*ai la nara&iunea biblic7, i*pune* li*it7ri e-tre* de *ari pentru istoric. 'atriarhii sJnt descriKi Jn Zen, Jn deplasarea lor pe distan&e *ari, din Mesopota*ia pJn7 Jn Egipt. Dintre oraKele *en&ionate Jn nara&iunea biblic7 Ki despre care arheologia *odern7 a ar7tat c7 au )ost ocupate din priM p.r2 a niloiului .l GlD pue* .nhti /r QZs, r@LGD <@rsLPO, !enQZ1. @@L<@<Gi tGL4.s@ GPt4<i .eLroL GA@4O, sine* Qc,n. @GL13 <<rt8O, Sale* Q%erusali*, Zen. @4L@8O, Zherar QZen, GSL@3 G1Lr, 1, etc,O, Dotan Qce, <PLrPO 2i prcbabil !2brcn QcD. BL@43 G<LG, @A3 <BLGG ti aeEl Qcen. @GL<@. Docu*entele de la ]Ebla $eea. G<SS H.d.$r.O atest7 aistenla la o date rinpuie a cetedor sodoM, co. nda, Adrna, ^eboi*, Bela Q$en. @4LGO. ;rae inpor. tante care nu sJnt *en&ionate Jn Biblie Ki care au Jn)lorit Jn perioada patriarhal7 sJnt Meghido, !a&or, #achis, Zhe.er Ki %erihon. ;raKul *esopota*ian /r din aceast7 perioad7 nu a )ost o cetate de *are i*por-tan&7 politic7, cu* )usese la s)JrKitul *ileniului al <lea #Nt.$,., dar a relnur o in)l/*1 oroidenbild asupra religiei Ki literaturii din regiune. ;raKul ]Mari de pe Eu)rat a Jn)lorit tot Jn aceast7 perioad7 Ki, deKi nu 1te lM,8rh Jn Biblie, a pbds apro-i*ti0 GS.SSS de t7bli&e care arunc7 *ult7 lu*in7 asupra acestei epoci,

in u,2le pas5e d5r 1en. sint date lin de ora", de e-, AKterot- $a*ai*, !a* Ki ?ah0e-$hiriatai*, oraKe a)late de-a lungul dru*ului str7b7tut de regii in0adatori din E QZen. @4LBO3 6$et7&ile din $Jrnpie+ Qce,.il(daron @<LrGi @ALGs,E GAO3 oraKele prin care a $nnD5e,aecur %aco0 la lnt8rceE la Betet Qco, <s LsO si oE,2le din Esipt Q$en, 4@L<s, 4a5 4PLG@ ns.O. "Jr2 clar c, din Meporania pine h Egipt au di,br csre l8ite, )ie Jn sate deschise, )ie Jn oraKe cu .iduri, atJt *ari cJt Ki *ici. Jn 'alestina propriu-.is7 *a5oritatea oraKelor se a)lau Jn 07i sau de-a lungul dru*urilor *a5ore. Jn a)ara regiunilor locuite se*i-no*a.ii treceau cu tur*ele lor Ki )or*au o parte a unei societ7&i di*or)e Jn care tr7iau Jn paralel locuitorii din oraKe Ki p7storii se*i-no*a.i. AceKtia din ur*7 JKi Jntindea adesea tab7ra ta apropierea oraKelor QZen. @GL1-A3 @<L@G-@43 <<L@4GS3 <BL@1G@3 o*ge#o, <PL@G-@PO, @GL1.A3Fi practicau agricultura QZen. @1L@G K.ur*.O Ki luau parte la schi*burile sociale Ki econo*ice cu locuitorii din orat2 QZd- G@LGB.<4@ G<L@GS5 G1L@P.<<L <<3tB-GSO Ki chiar locuiau Jn oraKe ca ,.re.iden&i str7ini+ pe di)ente "rioade d2 tinp Q$2n. @GrrS5 @BL@<3 @P@83 G;L@3 GlLG<, <4i G1L<, G8.4i <Gt4L <BLGPi <1LPi <PLRL 4Pt4, BJ. Ast)el, atunci cJnd #ot Ki A0raa* s-au desp7r&it, #ot a ob&inut re.iden&a Jn oraKul Sodo*a Ki Ki-a Jntins cortul 6c7tre Sodo*a+ Ki st7tea 6la poart7+, laco0 Ki Est rrEint% dou, hodui de 0lrl conEasrat2 dar conpl*taE Qc1, GBLGP-<4O, iar r.er si 1ii sei rlu stabilit penh o * l. sihd si au indt in societatea locuitorilor de la oraK QZen. <<L@8-<4L<@O. <A8 E'%ST;#E 'AST; TD%,E ;bser07* cri*peie din 0ia&a se*i- no*ad7 a pastorilor care tr7iau ui corturi, deplasJndu-secu tur*ele lor, str7b7ttnd uneori distan&e considerabile, Jn c7utare de p7Kuni Ki i.0oare, a0Jnd uneori con)licte cu al&i oa*eni QZen, @<LS-@@3 @8L@-83 G@LGB-<@3 G4L1G-1P3 G1L@-<<3 GA-<@3 <<L@G-@P3 <1L1-8O. Bog7&iile pre&uite de 'atriarhi au )ost oile, asinii, boii, tur*ele &i cire.ile Ki chiar ]c7*ilele QZen. @GL@13 @<LB3 GSL@43 G@LGP-<S3 <SLGA3 <@L@3 @S, <83 <GL@<-@13 <4LG83 41L<G3 4PL@1-@8O. Ter*enul ]6 0ite+ )&=)cg*d5 din unele pasa5e include toate ani*elele *ici, deKi 'atriarhii au a0ut 0ite, Jn sensul propriu al cu0Jntului, adic7 6boi+, b7D7r QZen. @GL@13 GSL@43 G@LGP3 <4LG8O. ]$7l7tariile se pare c7 erau un lucru obiKnuit. Jn cursul 0ie&ii sale A0raa* a c7l7torit din /r, Jn Mesopo-tFnia, puia Jn Egipt3 laco0 a c7l7torit din 'alestina p)a7 Jn !aran Ki Jnapoi QZen. G8L<BO, iar *ai tJr.iu Jn Egipt. 'robabil c7 e-istau dru*uri co*erciale b7t7torite, )olosite de negustori, ase*enea celor care l-au dus pe loai)tn Egipt )Zen. <PLG8-<1O. ahtiuile depre patridni n3niionea.., don non .8nb*porani )daonul d5n ESipi QrGr@B, rg GSO, anu*i&i 6regi+ Qebr, *ele(O din E, A*ra)el din ?inear, Arioc din Elasar, $hedorlao*er din Ela* Ki Tidal din Zoi* Q@4L@O, do*nitorii *ai *id din regiune sdo*a ti c-no,a Q@4LGO, .Methi]d)t ,.3+# Sale*ului Q@4L@8O, Abi*elec, regele Zhe&arului mGSL G3 G1L@, etcO, anu*ite 6c7petenii+ din Edo* Qebr. allupO Ki regii de *ai tJr.iu a5 Edo*ului QZen. <1L@s, <@O, c7peteniile+ bon&ilor QZen. <1LGAO Ki c7peteniile care s-au n7scut din Esau QZen. <1L4S-4<O. ici una dintre aceste personalit7&i nu poate )i identi)icat7 Jn cronicile istorice cunoscute pJn7 Jn pre.ent. /nii dintre ei trebuie s7 )i )ost do*nitori )oarte neJnse*na&i Ki )a*iliile se*ino*ade patriarhale le-au acordat aten&ie nu*ai pn *7sura Jn care era necesar pentru a ob&ine p7Kuni Ki locuri de ad7pat. En unele ca.uri au )+<cut leg7*inte cu ei QZen, @4L@<3 G@LGP3 G1LG8 K.ur*.O, dar Jn cea *ai *are parte a ti*pului au c7l7torit nestingheii&i tn societatea di*or)7 din 0re*ea aceea. 9ia&a de .i cu .i a 'atriarhilor a )ost gu0ernat7 de o serie de obrcei)i din sdn1i care a0au o nts pJndirelarg7. 'atriarhii Ki rudeniile lor erau organi.7ri Jn *od tribal Jn unit7&i sociale legate Jntre ele Ki

Solda&i 6asiatici+ din perioada patriarhal7+ aKa cu* au)ostpiaaci tntr-ul *or*tntla Beni )iasan. SesoscrJs l. cea @ASSt.d.$r, <AA S"TST;#E 'AST;%A%% alc7tuite din )a*ilii e-tinse sau clanuri QZen. @GL@-B3 G4L@.A3 G<r@-BO. Si1t2nd e tEtrtarhal, $iri* de.'c .pasa tat7lui+ Qbp& +7bO Jn Zen. @GL@3 G4L<8-4S, sau doar icasa patriarhului+ QZen. G4LG3 <@L@4,4<3 <1L13 41LG1-GP,<i3 4PL@G3 BSL8O. Jntr-o ase*enea societate tat7l, Jn calitate de cap al )a*iliei, a0ea puteri *ari. Jn *od nor*al )iul cel *ai *are Jl succeda ca *oKtenitor al po.i&iei si al propriet7&ii. Jn lipsa unui *oKtenitor MtlrEl, un srla0 pVt2 rle8i nogenitor QZa @BLG K.ur*.O sau )iul unei scla0e care a de0enit so&ie secundar7 QZen. @1L@ K.ur*.O. Jn acest ulti* ca., dac7 se n7Ktea un )iu, era considerat )iu al so&iei ade07rate care a dat-o pe scla0a sa so&ului ei. Aran5a*entul era )7cut cu consi*&7*Jntul so&iei si nu atunci rJnd b7rbatul lua o so&ie secundar7, dup7 bunul s7u plac. $7s7toriile lDi A0r+* o Tar Qc2n. @1L@4O d $hetua QZen. GBL@-1O o)er7 e-e*ple de ase*enea uniri f.). Zen. <SL<, AO. Se ridicau proble*e dac7 so&ia ade07rat7 d7dea naKtere la un )iu dup7 naKterea unui )iu de la o so&ie secundar7. Jn societatea patriarhal7 se pare c, 1#, ad2ldrat derend no)teniror QZen. rsL43 @PL@AO, deKi Zen. G@L@S sugerea.7 c7 lucrul acesta nu era auto*at. Sara a trebuit s7 insiste ca %s*ael s7 nu 1e 8bitor aletui de )tn 2i (sc. $7s7toria era un aran5a*ent co*ple-. Jn societatea din 0re*ea aceea oa*enii boga&i &i puternici lurau tu Ei rulre stii5 dd ln sererdl clsetoria era *onoga*7. Jn practic7, Jns7, b7rbatului putea lua destul de uKor o concubin7 sau o ne0ast7 secundar7 od d hrrpii. s inViaTi, ori, dacl cei doi dndea, naKtere unui *oKtenitor dorit, so&ia Ji putea da so&ului o scla07. Jn societatea patriarhal7 %aco0 Ki Esau au a0ut *ai *ulte so&ii cu statut egal QZen. G1L<4 K.ur*.3 GAO. A0raa* sa rec7s7torit dup7 *oartea Sarei QZen. GsL@ t,lL*O, iar anor a et Tpn de la o o*bid, QZen. GGLGS K.ur*.O. Sar ple c1 2-,3ta pE)eliott rEnEu cisatorin 2rdoarn, adice, h cadrul )a*riei, c* au r1rN le e-. A0raa* Ki Sara, ahor Ki Mi(a QZen, @@LGP-<SO, %aco0 Ki Rahela, %aco0 Ki #ea, %saac Ki Rebeca, Esau Ki )iica lui %s*ael, Tre cld c, urele .%itr)t obieiuile paEidhale .u )ost inter.ise Jn legea lui Moise, de e-. c7s7toria cu dou7 surori Vc). le0. @8L@8O KQ c7s7toria cu o sor7 0itst Q$a, GSL@G3 4 #e0. r<LA, @li DVr. GPLGGO %n ca.ul lui %aco0 a)l7* c7 i s-a cerut s7 slu5easc7 0ntorutui sNe p.ntrd a prini stir Q$1, iAL@< K.ur*., GP K.ur*.O. u pute* Kti daca acest obicei era rIspJndit sau nu. Se poate s7 )i )ost un obicei ara*aic su W pote sA d ldt linitat %a resis8 de . Mesopota*iei. 'robabil c7 obiceiul a )ost *ai rIspJn dit dedt E

esnit doE.ne n8sEere s7 ded**. 42dt%n cel pu&in un car i sa inreis uui berbat sA ] cisato8B din nou Qcd <@LBSO. Binecu0Jntarea patriarhal7 era i*portant7 Ki o dat7 ce era dat7 nu *ai putea )i re0ocat7 QZen. GP-484AO. Jn Zen. GP )iul cel *ai *are a renun&at la dreptul de JntS n7scut Ki )iul cel *ai *ic a pri*it binecu0Jntarea Q0. GG-GAO. Ar )i )ost nor*al ca )iul cel *ai 0Jrstnic s7 pri*easc7 binecu0Jntarea, deKi nu era un lucru auto*at. /rni discuta *ai 5os co*para&iile posibile cu alte docu*ente din ;rientul Apropiat antic. E-ist7 anunite pal2lele inne obieiuil2 padiTh,le i pracricile .ont2npoh*, d.r d5stt d2 asren2ai o ].ie de aspecte care nu au paralele Jn alt7 parte Ki care pai s7 )ie speci)ice pentru obiceiurile patriarhale descrise Jn nara&iunea Zenesei. Jn "bl1e Nt re/gi2 re slnt date pu)i* det.ln. Este clar c7 'atriarhii au cunoscut necesitatea credin&ei personale )a Du*ne.eu care s7-i c7l7u.easc7 Jn 0ia&7 &i care s7-i Jncura5e.e cu pro*isiunile Sale QZen. @GL@-<3 @BL4 K.ur*.3 @P3 G8L@@-GG, etc.O. Jn proble*a c7l7u.irii, Du*ne.eu nu a )ost li*itat la un anu*it loc, ci El a )ost acti0 Jn /r, !aran, $anaan sau Egipt Qc). $s. <BL<O. o darn ce bia hi Dlr5*.e, a )ost cunoscut7 de 'atriarhi, singura cale a )ost s7 cread7 Ki s7 asculte QZen. GGO. Rug7ciunea Ki aducerea de 5ert)e )7ceau parte din Jnchinarea obiKnuit7 a patriarhilor QZen. @GL83 @<L4,@83 G1LGB3 <BL@, <, PO. T7ierea J*pre5ur Qcircu*ci.iaO a )ost un ritual religios *enit s7-i *arche.e pe cei care )7ceau parte din )a*ilia leg7*Jntului. S conKtiin&7 intens7 a acti0it7&ii lui Du*ne.eu Jn *i5locul lor i-a deter*inat pe 'atriarhi s7 nu*easc7 locurisi copii potri0it cu do0e.ile despre lle8 lui D#%Md cu .i Qcen. @1L@@, @4 toare nu*ele copiilor lui %aco0Jn Zen. GAL<@ K.ur*.3 D). Zen, <GL<o5 <sLts, etcO. Se ,e c, )ide '.bia.ha aFr un nu*e special pentru Du*ne.eu, )apt care sugere.i un srntircnt <peial de elatie "prrsL (aac #a nhit ,,@2M, su aVa .M a slgDat :, # Al. briSlt, =R,d1ia+ ponad Qc2r <@L4G, s<O, %acF# d ,=tt ,,lutDricur ebD QZ.,. 4ALG4O. se Uoate spune c7 *ie.ul religiei patriarhale S% constituiau acest senti*ent de rela&ie personal7, cunoaKterea pro*isiunilor lui Du*ne.eu Ki conKtiin&a c7 ascultarea de 0oia lui Du*ne.eu este esen&a ade07ratei credin&e. tcbuie se srblid* do,, 8eristici ale si2. t7&ii patriarhale, Ki anu*e conceptele de leg7*Jnt Ki NJe alegere. "ie direct QZen. @BL@83 GPLP, @S-@@, @<, @AO, )ie indirect, leg7*Jntul lui Du*ne.eu cu A0raa*, %sac ii la20 1te debit ae s2Mi)idti0 tn retigia patriarhal7. Jn acest leg7*Jnt Du*ne.eu Se anga5ea.7 )a&7 de A0raa* Ki ur*aKii s7i Ki Jl anga5ea.7 pe aceKtia )a&7 de Sine Jntr-un anga5a*ent t)t se poate de sole*n care a inclus pro*isiunea di0in7 pentru A0ra-ara Ki ur*aKii s7i, cit Ki alegerea lor di0ina QZen. @G@@<i @<3@4-@Pi @sL@a-G@3 lPLB8i etc.O. =,in A*. a* Ki ur*aKii S7i Du*ne.eu a0ea s7 ating7 toat7 o*iEti Qa8 @GL<3 @,<3@<3 GG,@P-lgt G1t4t GAL@4O. ?i toc*ai prin aceasta )a*ilie aleas7 Du*ne.eu a0ea sI ac&ione.e aKa cu* a spus QZen. @PL@8-@A3 G@L@GO. coneptele hgenrEte de legrrnt nrii al2seE shr notiE put*ie rn Tbloul r2ltiei pariarh,le ii care-@ g7si* Jn Zenesa. %%. Descoperiri *oderne )i epoca patriarhal7 'erioada e-act7 a epocii patriarhale este greu de stabilit, dar e-ist7 *oti0e puternice ca s7 o plas7* J Ep8 Medie a Brcddu5, M. @<BS-@BPS i.d.$i. 9RAAMO. Aceast7 datare este ba.at7 pe presupuneri ce daBle arhrclogice ti epigE)ie ne "t da b)ol*gi conte*porane. Aceast7 concep&ie este acceptat7 , *are *7sur7 Jn Jilele noastre, deKi unii scriitori ca T, #. Tho*pson Ki J, 0an Seters atribuie tradi&iile patriar hale )a Jntregi*e Epodi "ierului, pe ba.a presupuneL + c7 sJnt in0en&ii literare tJr.ii. 'entru ase*enea scriitori arhdlogia n, poate l)uMtitri u cadn 5stori$ pentru con&inutul epocii patriarhale deoarece, potri0it de)ini&iei lor, nu a e-istat o ase*enea epoc7, R)oir re0eni la aceast7 idee *ai 5os. Schi&a care ur*ea.7 i pr8nta ele *i i*pdiante d*penn din ulnni ani. Trebuie s7 recunoaKte* c7 *arile colec&ii de docu *ente antice care au )ost recuperate repre.int7 doar o proporlie )oarre nicd din rot 8 s-a ]ri, Jn trFnuile 4SS E'%ST;%,E 'AST;RA#B antice Ki supra0ie&uirea lor este %n *are *7sur7 accidental7. a. 'opoarele Jn nara&iunile patriarhale sJnt *en&ionate o serie de popoare - egiptenii, s*eri&ii, ela*i&ii, canaanilii, hori-di, edo*i&ii, hiti&u. Se pare c7 Zen. @4 se re)er7 la patru grupuri speci)ice. u este posibil s7 identi)ic7* toate grupurile *en&ionate. Ast)el, este posibil ca hori&iisI nu )i )ost %dentici cu hurienii. De )apt, %n Zen. <1LGS A.*. ei slnt legaW de Ed1W s 'al2tirei, De ase*enea, hiti&iidin Zen. G< nu trebuie s7 )ie neap7rat iit5d din Anatolia. Ei sllr u srup ild(D lFdit cu canaanJ&ii QZen. @SL@Bn. Este ade07rat c7 in pruna parte a *ileniului al G-lea in ;rientul Apropiat antic au aFt le 8lsid8bile deplaslri de popdrc d nea* putea aKtepta s7 g7si* tot )elul de oa*eni Jn $anaan. Jn aceast7 pri0in&7 nara&iunile patriarhale re)lect7 la *edul general circu*stan&ele din perioada aceea. Dou, 8rupui d2 pop2)t pot preha u intW dZbitL !alind Ki Binia*inilii de l. M.ri. !apiru Sn bine cunoscu&i geogra)ic &i pentru o perioad7 lung7 de ti*p. A0raa* este nu*it 6e0reul+ Jn Zen. @4L@<.

Aceasta poate Jnse*na c7 el a )ost recunoscut ca unul din poporul !apiru care se a)la pretutindeni. Binia-ninitii dr el8te sinoMd2 din sietat2a di a.itd din tlsiFa M,ri Ai puten .)la *dte dad studie* ceea ce se cunoaKte despre aest grup din doc1eele de la Ma.i. #2 ni02l sio#2ic 2-i=r, nu*eroase paralele cu societatea patriarhal7, b. $et7&ile EuE)rile Bu ar)tlt c% rn pri8 lane a *ileniutui al G t8 td.$. ;lienn, Agrcpiat a )1t nDgtenitorul laneFi c50iliaWi prerEsetoare )i clts dintre o2,.# pa triarhale e-istau de5a Q0e.i %, *ai 5osO. Detaliii despre 0ia&a tr7it7 Jn aceste oraKe pot )i a)late din ruinele eEld, din cddicl li din lndL.ile de artit, din Eeltele W *ele lor, W in 8le e.ui din Nl].i# scrise r7*ase Jn ruine. ;raKul !aran QZen. @@L<@-<GO, de e-e*plu, este cunoscut pe t7bli&ele g7site ta =Mari. TAbliEle d2 la rlbla e E)aa Os o sie de re din $anaan care erau Jn s)era sa de interes co*ercial. $bnicile e8ipcre inponante carc re snlt c 8ur2 sub nu*ele de Te-te E-ecrati0e datea.7 din secolul al @A-lea #d.$r. &i se re)er7 la cJte0a oraKe care e-istau Jn $anaan pe 0re*ea aceea, inclusi0 %erusali*ul QZen. @4L@8O. Este cert c7 se poate a)ir*a c7 o serie de oraKe din nara&iunile patriarhale au e-istat Jn pri*a pane a *ileniului al G-tea. Jn $anaan, cet7&ile i*portante din Epoca Medie a Bron.ului, cu* sJnt Meghido, !a&or, #achis, Zhe.er, %erihon Ki Sihe*, printre alteie, )useser7 Jnte*eiate de5a. Jn a)ara $anaanului e-istau oraKe *ari cu* sJnt Mari, pe Eu)rat, oraKe ale c7ror docu*ente scrise sJnt de o i*portan&7 considerabil7 pentru .ugr70irea societ7&ii din regiunea aceea. Jn duda acestei abundente de *ateriale nu ne-a* apropiat *ai *ult de stabilirea datei e-acte a epocii patriarhale, JntrucJt aceste cet7&i e-istau de5a de *ulte sla 'bbabil c, singu.ul lR8 " c4l pute* spune cu certitudine este c7 nara&iunile patriarhale nu s-ar putea re)eri la o perioad7 *ai 0eche decJt perioada Jn)iin&7rii acestor cet7&i. c. u*ele personale u*eroasele nu*e din scrierile patriarhale ne per*it s7 )ace* o co*para&ie cu siste*ele de nu*e care sJnt culr1dt din 8icile pe trbl4e, 'ot 1 )ecute nutr. roase co*para&ii. Ast)el, Jntr-o di0ersitate de te-te din rcEle ]ditit d. 9 Ki p. parsul uei p2riTde iungide ti*p, nu*ele A0ra* este cunoscut Jntr-o serie de )or*e 0ariante, cu* sJnt A-ba-a*-ra-a*, A-ba-a*ra-*a, A-ba-ra-*a, aKa JneJt nu*ele este de pu&in )olos pentru o datare e-act7. u*e cu* sJnt Ca =Dubilu QJacob-e,O apar atJt Jn pruna parte a *ileniului al G-lea cJt &i c7tre s)trKit. /nele dintre nu*ele celor d.lr.pre.e libui, c: sitt Si8tr, AW2r, Benia. *in, pot )i atestate de ase*enea. u*ele %s*ael Ki %srael constau dintr-un ele*ent 0erbal plus nu*ele aita@ii, Bl. Alre nurc, cu 1te #aac, prclabil c.V snt hipocoristice Qun nu*e special sau un nu*e de ani*al )a0oritO, )or*ate nu*ai din ele*ente 0erbale, de e-., %saac Qyish7DO, 6el rJde+, 6JKi bate 5oc+, 6se 5oac7+ sau +8)erF+ QZ1, @PL@P3 )L@Gr G@L1O. s.au )ldt stldii anDle ale n)tlor snide din 0 ale nlre#or *oriE, .le ltl*lor T la Mati, etc., ti ] p2te spF ce sistenul de nMe p.ttdh.le ..2 nu@t. pahl2le ln pri*a parte a *ileniului al G-lea, dar Ki Jntr-o perioad7 *ai Jndelungat7, aKa JneJt, deKi dobJndi* cunoKtin&e 0aloroase despre siste*ul de nu*e patriarhal Jn sine, aeasia nu ne a5ld se dath e"o8 pati.tnibr. d, $dldTnile, shnbu.il. ,i 8n.raul %n perioada aceasta au e-istat nu*eroase +schi*buri Ki ]cal7torii pretutindeni Jn ;rientul Apropiat. T7bliele de lut de la capsdeia dall cn tm, ln .nul GSSS J.d.$r. e-ista un co*er& cu cupru Ki lJn7 Jntre Asia Mic7 KiAsiria. Alte docu*ente 0orbesc despre deplas7ri de ar*ate si despre transportul pr7.ii de r7.boi, etc, p2te tot in ;ri*tul Apropiat. $ane pri*ip.le 4.1. eu Ntin Mepdtania ln Asia MicA Bi 'al1tiE, id altele coborau pJn7 Jn Egipt. /n dru* i*portant tra0ersa T9anslordaiua Q]Drurnul J*p7r7tesc, u*. GSL@PO este dai Ki acest lucru din a*plasarea Kirului de oR2e antie de.a lu8lt ac1tui dnrD nu depane de locul Jn care se a)i7 Koseaua actual7. 'icturile de la B.ni-hae., rn EgipD c8N taterl din 8. @A;; H.d.$r., pre.int7 no*a.i care c7l7toresc, poate prelucr7tori de *etale din regiunea 'alestinei, Din aceste i*agini ne pute* )or*a o idee despre J*br7c7*intea &i posesiunile acestor oa*eni din 0re*ea lui A0raa*. pdncipalele aniMle de p8d ,e pBre c, .u ld sinn Ki *7garii. Jn )ine, t7bli&ele de la ]Ebla din cea. G<SS m.d.$r. ne pre.int7 .ona co*ercial7 0ast7 pe care o rntbet2u egutorii din Ebla W datd acd0)t.VW nu. *eroase Jn do*eniul c7l7toriilor, schi*burilor Ki con"r)dui c, tult lhp iEint2 de "ri8da pe ere o pbpltrn c. etal patri.rhal,. e. ;biceiurile 0re*ii A.1ta au i2.it la l*i,, din ai d. eii de tebln2 d2 tut ce repe.inti deu*te d1pre 0il" otidia,.l cu aspeele ei 5uidice, ))idal2, relisiZrc ti par ticulare, Jn a)ar7 de acestea e-ist7 cJte0a liste i*porranre de legi cd s,W codul rui !*uapi Q.)ta @PSSJ.d.$r.O, $odul oraKului Eshnunna Qsec. al @A-lea sau al @8-lea H.d.$r.O Ki )rag*ente din $odurile su*e-riene ale regilor #ipit-%Ktar Ki /r- a**u Qsecolele G@@A J`l.$r.O. %n ce pri0eKte docu*entele particulare Ki personale, trebuie *en&ionate cele de la ] u.i Qsecolele al @B-lea Ki al @4-lea H.d.$r.O, ]Mari Qsecolul al @<=leaO, Rs shatra Qru8alit, solll al @4laO rL ]Alalah Qsecolele al @Plea Ki al @B-lea H.d.$r.O. Acestea e c1*bin, p.nh a da u lablou al 0ietii dir Mesopota*iei tn perioada GSSS-@BSS J.d.$r. Ki constituie in)o*ln p2 turd.l crrc1 prEn studia 4S@

E'%ST;%% 'AET;RA%.E obiceiuile "tria.hale. Ei2 ctar ce dal))ite dia slele al ls-lea si al @4@] ne dE di*lo de cea ce a* propus noi ca )iind epoca patriarhal7, aKa JncJt acestea trebuie )olosite cu oarecare precaurie. ;bi eiuile ] (hinli ln csul ir*ii dar ads e@e re)lect7 practici *ai 0echi Ki nu ar )i e-clus s7 g7si* indidi utile re)eritoare la 0ia&a din secolu[ al @8-lea H.d.$r., cirinddocu*ente din secolul al @B-lea J.d.$r. Jn general, Jns7, cele *ai credibile surse de in)or*a&ii sJnt docu*entele din aceeaKi epoc7. #a scurt7 0re*e dup7 descoperirea docu*entelor de # ui b anii @AGB@A<@ eEetArorn ar D*DE nl*lte pa=alele hd. obieiuile de la u.i si obieiuile paEiarhale. ; date d d1cop2ri8 srii nu*7r crescJnd de docu*ente Jn alte locuri Ki din secole anterioare, se poate 0edea c7 te-tele de la u.i nu sJnt chiar aKa de rele0ante pentru nara&iunea patriarhal7 cu* sa cre.ut cind0a. 'aralele Jn do*eniul adopt7rii, cSs7toriei, *oKtenirii, c7s7toriei cu so&ii-surori, adoptarea surorilor, 6cu0intele patriarhului de pe patul de *oarte+, e)ectuarea perioadei de slu5ire de c7tre un b7rbat *ai Jnainte de a-si cere so&ia, d7ruirea uei slaE 8 dar de rutB si ali2 ciM obieiui au )ost c7utate Ki g7site Jn te-tele de la u.i. Scriitori cu* sJnt $. !. Zordon Ki E. A. Speiser au sus&inut cu t7rie ideea c7 docu*entele de la u.i constituie un )e[ de susi penh paElel2 pariarhle. in pre(nt st2 clar cB dhEe cele 4.Soo de ltblte 8ei)ol* de t. ut nu au )ost citare decJt o du.in7. ; p7rere asociat7 cu aceasta este c7 epoca patriarhal7 poate )i plasat7 Jn secolul al @4-lea H.d.$r., pe ba.a leg7turilor cu obiceiuile dari" ln da8ntele d. la /garit el,A))i* Ki u.i. De )apt, o dat7 cu 0oiu*ul crescJnd de do0e.i aduse de t7bli&e paralele se pot descoperi *ai uKor Jn ruterialele *i Mhi, $2l Mi "Eint ehDlu de Jn)iere este g7sit Jntr-o scrisoare de %a #arsa, Jn li*ba babilonian7 0eche, Jn care se spune c7 un o* )7r7 copii p8te adopE * ]la0 al sVu3 s dp2.t al tn)ier5i c)t nu ete lntihit la ui. rdoDtaE. )il[li nesut de o scla07 este Sntilnita Jntr-un singur te-t de la u.i. Era *i obirnuit a bVrb2nn sV ] cEsitoreas.A a o a doua so&ie decJt s7-Ki ia o scla07 ca Ki concubina. Dar *a5oritatea obiceiurilor cu pri0ire la so&iile secundare srnr cuo*te di, brLte din .lb l8i din orientul Apropiat. $u0intele unui patriarh pe patul de *oarte nu au p.r.l2le la u.i Di cis5torin o Ttia.ed, prcpusa de E, .d S"i]r, 1re li,1iii de orice t2re5 real atJt Jn te-tele de la ua, dt Ki Jn Zen. @G-BS. S-ar p7rea c7 nu e-ist7 nid o rela&ie speciala Jntre t7bli&ele de la ui si 8nWuile paEiarhale, Totl4i ceutBrea unor Ua*lele nu Wte lipsitA de n2rit. Ab ].tinentul , obieiuile din narariuile pa"idhal2 apartin unei societ7&i care nu s-a deosebit de aceea pe care o cWaW2n din tabldele di. priha pane a nneniurd al Gle id.c,, Totui, *ulre obiceiui au lct D"cti. cate rinp de Mi nrrte sole ii nD snrt slncient de precise pentru scopuri cronologice, deKi se poate s7 )ie )olositoare pentru scopuri sociologice. /na dintre cele *ai rodnice direc&ii de cercetare este studiul no*adis*urli W al s2dorari.iii ln cietlrle dihor)e dir ;dentul Aplopilt, cM ste 1a, d Mdij DacV u ase*e*nea studiu este co*binat cu c7utarea unor p2Elele ln ce pri0elre obiNeiuite, ne..* pura )oro o idee *ai bun7 despre societatea patriarhala Ki despre perioada epocii patriarhale. De ase*enea, este hportant se hlele8en d sar put1 sE nu e-lre o paralel7 speci)ic7 Jn docu*ente e-tra-biblice la un anu*it obicei patriarhal, JntrucJt a )ost speci)ic acelui grup patriarhal. %%%. 9aloarea istoric7 a nara&iunilor patriare@e Se poate a)ir*a Jn general c7 a a0ut loc o schi*bare re*arcabila a cercet7rii din .ilele lui J. :ellhausen, la s)Jrsitul secolului al @A-lea. '7rerea lui a )ost c7 nu rut1 a5unge la dci s #l de Doetlnle #ror5c2 despre 'atriarhi pe ba.a scrierilor biblice, deoarece ac1r2 sr o re)lararc a 0Muilor tn cae au rr.tit oa*enii care au scris po0estirile, Jntr-o perioad7 *ult *ai tJr.ie. %deea lui nu a )ost uitat7 co*plet Ki a )ost a.lusL din nou r, prih plan d2 )totus #. Thon"on Q@AP4O ,i J. En s2r21 Q@APsO. RTn set2" a ridiet Jntreb7ri cu pri0ire la *7sura Jn care nara&iunile din Zen. au la ba.7 tradi&ii orale &i este Jnclinat sa *ini*ali.e.e in)luen&a lor. El argu*entea.7 c7 este i*posibil sI identi)ic7* Jn *od concret nu*e de persoane, locuri, popoare Ki obiceiuri din nara&iunile patriarhrle. El nu "ate ga1i nici u la spei)i penh 'atriarhi Jn e0eni*entele din lu*e Ki sus&ine cI arh1lo8ia coribuie t2rte pu,i4 eu cniar dela, la elncidara cdrului %d, El )8 nult 8. Vte e. -*itele anacronis*e cu* sJnt c7*ilele Ki )ilistenii. De aceea el pune la Jndoial7 toate Jncerc7rile cercet7torilor de a g7si paralele cu *ileniul al G-lea Ki sugerea.7 Jn schi*b c7 tradi&iile au )ost *odelate Jn *are *7suiI tte co*unitatea social7 Ki religioas7 de rnai rJr.iu, inclusi0 perioada E-ilului. Aceast7 acti0itate liteErd drrie Eebuie sB aibl prio.ibt2 h distarea scrierilor Zenesei. Te*a pro*isiunii di0ine c7tre A0ra-a* Ki te*a leg7*Jntului au )ost )olosite de scriitori pentru a spri5ini ideologia dinastica a *onarhiei, dar acestea au )ost in0en&ii tJr.ii. Tio*pson ur*ea.7 o linie oarecu* si*ilar7, deKi e-ist7 di)eren&e de detaliu inlr abordaEa p si c8 a lui En S,te". Ac1t5 scriitori au )ost supuKi la critici se0ere. Al&i scriitori nod*i lT au ps la lndoiali 0a@8rc. irtonce a nda"uiror padiarhale sl , adr Vi M, ot,, de3i .nnadoi par d aa*ita ca s-ar Dur2 sa e-iWe elenento inporbnte de Eadirie 1Z au F#.re istorici si ar sJnt trans*ise din 0re*uri str70echi. Se poate spune c7 o genera&ie de cercet7tori din ulti*ii ani au )7cut unele a)ir*a&ii e-tre*iste cu pri 0ire la cJte0a aspecte ale nara&iunilor patriarhale. Dar a nega orice 0aloare istoric7 a acestor nara&iuni este o reac&ie greKit7. $hiar dac7 le accept7* ca docu*ente literar-teolog5ce &esute din tradi&ii care au )ost transni] din 8lele recut2, n, Disl3 nici D *ti0 te*einic s7 neg7* c7 ele con&in *ult *aterial arhaic ti

istoric, %ns4i )o4a idenor rologice de pronliu2 Ki leg7*Jnt i*pune ca 'atriarhii s7 )i )ost *ai *ult decJt si*ple n7scociri literare. Multe prcblde istorice rBntu tuErclrre Da. area eEcte ee inp1ibilB Ai .le1nirea pEis1 . societ7&ii patriarhale Ki a obiceiurilor ei Jn ter*enii unei societ7&i conte*porane Jnrudite nu este posibil7 ln pEat. Dar M5oritte 8Wito*or din .ilele noastre arat7 o Jnclina&ie de a trata nara&iunile pabiarhale cu *ult tui *ul rERr dn punct de 0edere al 0alorii lor istorice, declt au )7cut-o unii cercet7tori *ai 0echi. #ucrul cel *ai Jn&elept Jn preat 1te sA a)tettdn d*.i noi ilin alte s))i. Mai *ulte cercet7ri le 0or per*ite telogilor s7 sinteti.e.e Mi preis *teriald biblic Ki rte-biblic. lnrd tinp, 4SG EREg%E doctrinele teolctgice *a5ore cu* sJnt leg7*Jntul, alegerea, credin&a, ascultarea, pro*isiunea, r7*Jn neu*-brite Detrire ca acetea a, )ost te*elia cediniei ltri %srael Jn cursul secolelor Ki au a0ut de ase*enea un rol i*portant Jn credin&a creKtinilor. 'u&ini scriitori pot contra.ice aceast7 ulti*a a)ir*a&ie, indi)erent care este p7rerea lor cu pri0ire la istoricitatea nara&iunilor dinZenesa. B%B#%;ZRA"%E. J. Bright, A !istory o) JsraeJG, @APG, 2p. GL "l. $are/1, ,DS, )e. <1, cot, a@,@S1L : $. DeB, Jal1rine in rhe Send Milten5* B$L Tne Archa8losical 'ictE+, h J. ", !ale si J, M. MSler, %s*diceandJudaean ilistory, @APP, p. PS-@GS3 , cl8( =nE As2 o) AbrBh* i, the esel`,, BA la, @ABs, p, G i,))iL T4S;n @4A, "eb. @ABa, pj a K.ur*.3 @SG, Dec. @AS8, p. @8 K.ur*.3 ide*, The ;ther Sideo)Jordan, @A4S3 ide*, Ri0ers in the Desert, @ABA3 c. !. Zodon, ,Aibliel cutotu ald rh2 ui lbbl2ts,,, BA <, rA4;, p, @ t.h.3 M M. Q2nyol,,. pat1rin2 io the Middle Bron.e Age+, $A!, G`@, p. PP-@@13 J. R. Mupper, #es o*ads en Mesopoca*ie au te*ps des rois dtMdri @AsP5 J. T, #ul2, ,Ab1nan and dp rbn A,e, Rellerio1 o, the tr patriarctEl shrdi1,,. Jso) 4j @APP, p. <B4PL !. !- '.aFtey, ,Aedi Dieo0eli3 nd the 'aiiarbal Te., t`n <G, @A4ABS, ,, 44 A.8.5M, J. S2l8n, ,,Tt2 Seial En0no*ent o) tle 'atri.rllJ,, UJaB GP,@AP1, p. @@4j@<15 E. A. SEise,. JB# P4,@ABs, p. GBG ill*.3 idenl Zenesis, AS, @A14L T. #. Tho*pson, =`^ie !istoricity o) the 'atriarchal arratt0aL, @AP43 R. de ATu-, !istaire ancienne d %srael, @AP@, p. @BP-GP<3 J. 0an Seters, Abraha* in M(FryandTraditiono, @APB3 $.J. Mullo :eir, 6 u.i+, JiiD.:.Tho*as QeI..O,Archaeolog) and $/d Testa*ent srd`, @A1P, p. rc- a15 D. Jj :i2*n, lls @<4, @AU P, p, @G<r<;L %<P, @APP, p. GGa-G<P. J.A.T. ERE$. o cetare anti., dh M1opobni.@ *2ndon.tu ,n thbelur MEunor Qcnn. @oL@oO ca lM dinrrE Desiunile lui i*rod Jn &ara ]?inear. "iind cunoscut7 de sFrieri sub nlrele /nurTr si de acadi2ni iub nu*ele /ru(, a )ost una dintre cet7&ile i*portante din perioada su*erian7. Este *en&ionat7 Jn lista su*erian7 de regi ca reKedin&a Dinastiei a G-a dup7 'otop, unul dintre regii acestei dinastii )iind Zhilga*es, care *i dr.iu a d)tnit ud din8 Mn 2rci ai leaend2i sDneriene. DEi erat2 , conri ar sL e-5ste sub ocupa&ie Jn perioadele de *ai tJr.iu Qgr. ;rchoeO, ea .u a leuVit ni.iodati si depe"as.e inponauJa p2 ere a a0ut-o Jn trecut. /ru( este repre.entat Jn .ilele n sde d2 u Arup de "o0ile nMit2 d2 dabi rV.r(a, situate Jn S Babiloniei, la 0reo 14 (* 9 de /r Ki %a 1 (* E de cursul actual al iEu)ratului. DeKi tocul a )ost cercetat Jn ur*7 cu *ai bine de un secol de c7tre :. M rn)tu QTayet and Rs2aEnd in choldae ana Sultana, @8BPO, e-ca0a&iile principale au )ost )7cute inbo srie de e-,2dilii ge*ne t, @A@G, @AGs<A si %oA41S. Re.ularele sinr de o inpo)tn" le*t cabil7 pentru istoria 0eche a Mesopota*iei. R7*7iilel2 pEistori2 din '2.i8da /h<id Q,S/MERO au )ost ur*ate de o arhitectur7 *onu*ental7 Ki de sculpturi Jn piatr7 de la s)irsitul perioadei preistorice care ilustrea.7 Jn *od abundent cultura *aterial7 a Meso poh*iei d2 la i*2putu@ isroriei. in ac1b d0ele, datJnd din *ileniul al 4-lea J.d.$r., au )ost descoperite ele *i 0Nhi i riplii cu2ure pid, in pre.ent. Acestea sJnt pe t7bli&e de lut Ki deKi se*nele sJnt doar pictosEn2, 1te prcbabil ca ilinba )olcili se )i )cr cea su*erian7. srBuocRA"%E. R. onh, ,,SbZ o) the 9ibr(a E-ca0.rio , ;nien.dtid s.r, U1, @ABP, p. @aS-GS1. T.$,M, ),RAS% @. /n .otabo"tor .l lui pa(l, .a" , lur parte %a *isiunea lui Ti*otei Jn Macedonia, pentru a-i per*ite lui 'a0el s7 continue lucrarea din E)es Q"apt. @ALGGO. ese p1ibi, ca nisruM sr 1 )os hdreodii Jn ulti*7 instan&7 spre $orint Qc). @ $or. 4L@PO Ki Erast s7 )i )ost unul dintre 6)ra&ii== din G $or. 83 dar nu se poate a)ir*a cu certitudine. TotuKi, nu Jncape Jndoial7 ci el 1te lrast d1pre caE T n2nliore..e in G Tin. 4LGS c7 se a)l7 la $orint. G. 9isti2hicd cealri $orint, carc rinite salutari %n Rd. @1LG< Qr$/A%rD. ; ne5plie latini d1. coperit7 la $orint a)ir*7 c7 6Erast a pus acest pa0a5 pe cheltuiala sa, Jn se*n de apreciere pentru c7 a )ost nu*it edil+ al cet7&ii. Mul&i cercet7tori Qde e-. Bro-neern accept7 identi)icarea cu 0istiernicul creKtin. /nn n18 *i derEtu h idenri)te r cu iL c. s. Duncari, de e-e*plu, arat7 c7 G Ti*. 4LGS sugerea.7 c7 Erast, spre deosebire de Ti*otei, a Jncheiat c7l7tolia %r $orinr, sd2 2 d2(nit 0isr5e*i. dupS u d su doi Qs.'ouls lirhgian Minnry, p. PA D,l*.O3 da. o ase*enea ascensiune politica este pu&in probabil7, iar

nu8le d. d1tut de obisnur. A%%/;ZRA%%#. !, J. $.dbuy, Ja# so,@AJ@, p. 4G i.*,i o. Brcndr, BA t4, @AB@, t. Pa sl*., tn special p, A43 '. . !arrison, 'aulincs and 'astarals, @1, p. @SS. @SB. A.".:. EREg%E. $l0itrtul gr- nairdl= i.di.n tn s1ul pro. 'riu ,areaerb=, Ai ac1ta 1re ]tuul p2 8r2 il are Jntotdeauna Jn #XX3 Jn scrierile autorilor clasici, Jns7, se poate re)eri la o Kcoal7 )ilo.o)ic7 pe care o persoan7 al2ge s3 o *e.e. %n nod siniltu, Mr )ol12lr2 cu0.tntul pentru a indica o 6partid7+, care sugerea.7 o 0oin&a independent7 sau un spirit sectar3 totuKitrebuie re*arcat c7 nici unul dintre partidele descrise Jn )elul acesta nu se g7seKte Jnrr-o situa&ie de schis*7 )a&7 de Sepa,2a *,Z. saducbeii Q"apr, sL@PO ,i )ari2n Q"apt lBLBi G1LsO )o*8G.B st2 in .adrut irdats. *d,i3 a.elaW cu0tnt 1re iotosit si pentru a derie cretrinis*ul, ha cM 1t2 r.ur dD a)Jr, Q"apr, G4.S, @4-G8LGGO. Josephus, Jns7, )oloseKte ter*enii pentru ai dsie si pe sied, .a" enu lnr.o s3re de schis*7 QAni. @<.@P@3 @8,@8-GGO. &)ad apar partide Jn sinul bisericii ele sJnt nu*ite .ere.ii+ ! $olJ/L @A. unde 'a0el pare s7 dea deTntgies c7. deKi erau rele, au a0ut Jn )inal un re.ultat bun prin )aptul c7 au ar7tat clarcine eraucresiJniiade07ra&iO. Ase*enea di0i.iuni sDt pnute ca o iud.re a cB*n Q$at. BLGSO Ri. tn pri*d nnd, ca o lnMpere a dragZrei Ripr)te, ,Ba JneJt ereticul, adic7, o*ul care alege cu Jnc7p7&Jnare si )o*2( sau st l*e.e prcpriul sLd re, reblie repitu dupl dol, icbiri QTit<L@SO, Singurul te-t din T unde ter*enul 6ere.ie+ este )olZit ln se1ul de eMre rietriMr, 1b G pet, GL@, ude 5rclude tBgidun1 R5turEretordui. Dinre 4S< EREgTE ere.iile incipiente Jn i3 cele *ai proe*inente sJnt gr1Tisd de tip luNlaic V$ol. GL8-G<O g d8ri*ul Q%loan4LG-<3G@oanPO. B%B#%;ZRA"%E. Z. "or(*an, The. #i*its o) c(e sAiritu $onnuiD, #APG3 F. Eld, Eu.htitt 8d fnirch "dloFship in the 'int "oF $enturiei, E.T. @A113 !. s.idier, TD T @, p, @aZra4. RT,B. ESAR!AD; . QEbr. =esarhadd7n3 asir. ATur-ah-iddii, .Asu a .lat u )ratdO a lst rese al Asiriei si Bab)lon5ei iltre 18@-11Aid.$. El @-a ur*at la tDn p. tat7l s7u, Sanherib, care a )ost o*orJt Jn Tebet Jn 18@ td,$i QG lnp. @AL<P3 %,. <P@<8O. 'rirE hi actis. a )ost s7-J ur*7reasc7 pe ucigaKii tat7lui s7u pJn7 la !anigalbat VS Ar*enieiO Ki s7 Jn7buKe re0olta din iniE, @4 i dut 1 <Aptl*hi ErirtA p8 putin spri5in Jn )a0oarea teorieic7 Esarhadon ar )i )ost condlclttodl lnei panide p.o=babiloriene Wu +1u%= *en&ionat Jn $ronica babilonian7 ca )iind ucigaKul QJD;TT, p. PS-P<O. %nscrip&iile lui ne relatea.7 cu* a )]t ddicat la hnWt de prin, n1tenitor de catre ratBl s7u Jn prirnelel #uni ale acelui an Ki, cu toate c7 a )ost 0icerege )ii Babilon, aten&ia acordat7 de el centrului religios sa li*itat la Jngri5irea tuturor altarelor str70echi. 'ri*ele lui opera&iuni *ilitare s-au concentrat asupra ap7r7rii )rontierei de Kt arutelor co*erciale J*potri0a atacurilor r7.boinicilor QTeuspaO Ki a incursiuilor .i*riennor Q=Z;M,RO, ,2 $DEpaO8rc i-. ]ln)tlnt. ln S, ela*i&ii, care )useser7 Jn)rJn&i de tat7l s7u, au insrigat bc, o daW hlluile dtn s Babiloniei id ler hadon a )ost silit sI lupte J*potri0a 6&7rilor *7rii+ unde ,a is8lat p. ,lirl-Mardul, 1u@ ld rM2odTBaladan, ca Keic local Jn 1P8 H.d.$r, $iocnirile lui cu Ela*ul Ki cu babilonienii au a0ut ca re.ultat deportarea uui nunlr rle d2 pri.onieri, din)t 8 nnii ].u dbilit ln sa*d. QEh. 4LGO. Eshadon a conrlnut polit5c. brtlli rdu )a" de 9. El a cerut un tribut *are de la regii 0asali din Siria Ki 'alestina, *en&ionJndu-@ pe MInase QMenasJO, regele lui llda )oudt duD, laali egele Tirutui cu c.r a t7cut un tratat, Jntrudt nu a reuKit s7 i.ole.e Ki sI )lpDl pdtul. Do*itorn Edotului, M8bdui si A Mului a, )1t Ead 0eli dups o sie de raidui nr teritoriile lor, h ca el a ctutai sa contra8rea in)lun" lui Tirbaca, cgele Esirtdu, se a iisrigar la tultA o sie de ersl )ilist*e. Esh.do, a 5etuir sidorul h 1P1 td.ci, duD, 1 .., diu de < ard, ii . inclus o parte a teritoriului Jntr-o pro0incie asirian7 lr4it Qc8 indude ,rcbabil g saMrnO. /nn dinrE re)ugia&ii din cetate au )ost g7.dui&i Jntr-un oraK nou, Mar-Esarbadon, construit Jti apropiere. Apro-i*ati0 Jn aceast7 perioad7 Za.aKi Ascalonul erau socotite cet7&i 0asale. Regatelor subord*re d5n siti< ti lal1rira / ]D cerut sI )urni.e.e *ateriale pentru opera&iilede con sttaWi al ld Eerhadon ln Asiri. d Sabilon, pe 8E B c7utat s7 le reJn0ie dup7 schi*b7rile sur0enite. Acest )apt poate e-plica deten&ia te*porar7 a lui MInase Jn Babild QG cM, <<L@@O. ScliBorile arirhre 2re e eidl la "ibutul purir tn a.gint de l,da, M8b Ai Edon rot 1 datate ln aZtl Eri8dl. )n luna *ai a anului 1Pi )t.c). Barhadon i.a Jntrunit pe to&i regii 0asali ca s7 recunoasc7 planul lui care a0ea ca scop asigurarea succesiunii la tron JIiI tulbur7ri. ]Asurbanipal a )ost declarat prin& sau *oKtedtor al Aei,iei iar sa8-dM-ubn nc1t2litor .@ Dabnonutli, $opii ale raraiuhi inpa clperEniilor cet7&ilor din Media cu aceast7 oca.ie, g7site la $alah Q i*rudO, arat7 pre0ederile la care a trebuit s7 consi*t7 to&i, inclusi0 MInase. Ei Ki-au declarat loialitatea )a&7 de .eul na&ional asirian, Ashur Ki s-au declarat gata s7 slu5easc7 0eKnic Asiria. %storia a0ea s7 arate curind c7 to&i regii 0asali Ki-au c7lcat 5ur7*Jntul. Dupa e a oblinut onro#d asupn p14ii de C Esrhadon a 1ups ,8iptul, li lnlil p. Tirna2, a asediat

Me*)isul Ki @-a considerat teritoriu asirian Jn ti*pul iui eco. Dup7 ce ar*ata biruitoare s-a retras, intrigile locale s-au trans)or*at Jntr-o re0olt7 )7&iK7, Jn ti*p ce Esarhadon era pe dru* ca s7 Jn7buKe re0olta, a *urit Jn 11A H.d.$r. la !aran, l7sJnd Jn ur*7 ciEi 1i Ki o 1ici, preM Ai " 8M lui Q aDi=a.atuiuO, dota hi Sanhanb, o )eneie c, o 0oin1 puternica. B%B/;ZR.AT[E, r+ BorS2r, Di. ln]hn)ta Asu-naddoE #oni8r ron Asyna, @AB13 D. J, :i*, TTie 9ossal-iyeaties o) Esarhaddon, @AB8. DJ.:. ESA/. Esau a )ost cel *ai *are dintre )iii ge*eni ai lu!saac QZen. GBLG@-G1O. Rela&iile lui cu %aco0, )ratele sIu, constituie subiectul unor po0estiri bine-cunos-cuE din cn, GBLGP,<4i GPL@ A,l5*3 <GL<.@G3 <<L@. @1. Esau a )ost )iul )a0orit al tat7lui s7u Ki inten&ia lui %saac a )ost sI-i dea lui binecu0Jntarea care Ji re0enea de drept )iului *ai *are QZen, GPL@ K.ur*,O. TotuKi, sr'l2*)E lui lacd asupd )tatelui <au *i ture, care )usese pre0estit7 dinainte precu* Ki la 0re*ea naKterii lor QZen, GBLG@-G1O, Ki care a0ea s7 )ie con)ir*at7 tr cele din urd h hod inblDtar de %sac c.rc en b%Eh Qco GPLGG.GA, <<-<PO, a )1t lrabiutB, Din cau.a acestei duplicit7&i a lui %aco0, str7*oKul israeli&ilor, s-a n7scut ani*o.itatea pro)und7 care a do*inat rela&iile dintre %srael Ki Edo*, descenden&ii lui Esau. E-e*ple ale acestui antagonis* dintre %srael si Edo* sJnt Jnnlnite Jn 9T Qde e-. u*. GSL@8-G@3 @ J*p. llL@4K.ur*.3 's. @<PLP[. ln"rtnta 8 Mi ME a re)erirnd bibltce la Esau const7 Jn se*ni)ica&ia teologic7 dat7 respingerii sale, deKi el de&inea dreptul de succesiune prin )aptul c7 eraJntiiul n7scut. E-plica&ia biblic7 este c7 Do*nul l-a uttpe Esau hi la iubit pe lao0 QM.@. @LG i*.i Ro*. A3 @GO. Esau si*boli.ea.7 cei pe care Du*ne.eu nu i.a al1i la.o0 li eprc.intB pe ce5 p2 8re Dlderu ia ales. Dar te*eiul acestei alegeri nu a )ost 0reo di)eren&7 Jn 0ia&a sau caracterul lui %aco0 Ki Esau. %aco0 a )ost ales *ai Jnainte ca el Ki )ratele s7u s7 se )i n7scut. ?i nici chiar 6ura+ Ki 6dragostea+ lui Du*ne.eu nu se poate s7 )ie te*eiul alegerii di0ine, deoarece Jn ca.ul acesta alegerea lui Du*ne.eu ar depinde de un capriciu sau de o anu*it7 dispo.i&ie. Du*ne.eu ?i-a e-ercitat rcir" s(nnL a harulli ale82rii sale, El tund 1irWrul ;rigiE to. al spului norir al ac1tuZ, QlA #EZERE.O Jn Er. @Grl 1,.l*. Eau ri*boli8.A E cei @4 abandonea.7 speran&a gloriei de dragul lucrurilor care pot )i 0rate ii care nn sint ete*. J.Z.S.S.T. 4S4 ES$AT;#;Z%E. DdiFt din 8r. ]hdrd, ,dtih+ tgnerul e re)erl la ,detrnE depE @(rune de la s)Ji?i&ul 0re*urilo)+. Spre deosebi de concep&iile ciclice despre istorie, scrierile biblice pri0esc istoria ca o Jnaintare )iniare ipE u lel, Dltl8(u ondue irioria sprc J*plinirea )inal7 a scopurilor Sale pentru crea&ia Sa. 'rin ur*are, escatoli))o !ihli9-< nu 5,&3 %5putea.7 la destinul indi0idului3 ea se preocup7 des)irKitul Jntregu istorii a lu*ii, spre care sJnt Jndreptate toate ac&iunile r7scu*p7r7toare ale lui Du*ne.eu Jn istorie. @. 'erspecti0a 9T $aracterul anticipator al credin&ei israelite datea.7 de la cla%EE lui Alr8 Qcd. @GL@=<O tn tsh prc*isr, dar de0ine pe deplin escatologic7 Jn *esa5ul pro)e&ilor, cJnd pri0eKte spre scopul )inal Ki per*anent al lui Du*ne.eu Jn istorie. Ter*enul pro)etic 6giua Do*nului+ Qcu o di0ersitate de e-presii si*ilare cu* este 6Jn .iua aceea+O se re)era la un e0eni*ent 0iitor, la ac&iunea decisi07 a lui Du*ne.eu de 5udecat7 Ki *Jn-tuire Jn t7rt*ul istoric. 'entru pro)e&i este legat7 Jntotdeauna %n *od direct de conte-tul lor istoric pre.ent Ki nu se re)era neap7rat la s)JrKitu[ istoriei. TotuKi, Jntr-o *7sur7 tot *ai *are se conturea.7 conceptul de solu&ionare )inala a istorieiL o .i de 5udecat7 dt5p5icare Du*ne.eu 0a instaura o epoc7 per*anent7 cin TnJnr*re. ; escatologic transcendent7, care aKteapt7 o ac&iune direcJ7 Ki uni0ersal7 a lui Du*ne.eu, dirclo de posibi/dAle isbriei olhnuite, 1re 8r cateristic7 pentru scrierile +apocaliptice, care pot )i bdnite de5a Jn dte0a pi4i din cB4iie po).tice 'ro)e&ii descriu )rec0ent epoca escatologic7 de *Jntuire caredeste dup7 5udecat7. %n esen&7 este o epoc7 Jn care 0a )i J*plinit7 0oia lui Du*ne.eu. 'opoarele 0or ser0i pe Du*ne.eul lui %srael Ki 0or cunoaKte 0oia #ui QJs. GLG K.ur*. _ Mica 4L@ K.ur*.3 %er. <L@P3 ^e). <LA K.ur*.3 gah. 8LGS-G<O. 9a )i pace Ki dreptate interna&ionala QJs. GL4 - Mira 4L<O &p &!ptMn natur7 QJs. @@L13 1BLGBO. 'oporul lui Du*ne.eu 0a tr7i Jn siguran&7 QMica 4L43 Js. 1BLG@-G<O Ki Jn prosperitate )Pa9i R3[P,RTpgN-a lui Du*ne.eu 0a )i scris7 Jn ini*ile lor Q%er. <@L<jl-<43 E.ec. <1LG1 K.ur*.O. ttpoca escatologic7 este asociat7 adesea cu regele Da0idic care 0a do*ni peste %srael QKi, uneori, peste toate popoareleO ca repre.entant al lui Du*ne.eu QJs. AL1K.ur*.3 @@L@S3 ier. G<LB K.ur*.3 E.ec. <4LG< K.ur*.3 <PLG4 s,l*.r Mi8 SLG,lL gah. ALA A.8.O. ; 12c teristic7 i*portant7 a acestor pro)e&ii este c7 Mesia 0a do*ni Jn neprih7nire. QJn 9T 6Mesia+ $ristos Jnc7 nu este )olosit ca un ter*en speci)ic pentru regele escatologic.O Alte persona5e 6Mesianice+ din speran&a Fstt +sd ca u 1u al o)rulu#= QDan. PL@<O, 2pi.= 1tann N,e al lui %siael cde Drin1le donnia uD08ll. Robul Do*ului Zs. B<O ti prolenn 1 catologic QJs. 1L@-<O. Jn Keneral actul escatologic de . gJnl- FialiT)ltp prin Fnirpa

5&55 ii p p sonaia a lui Du*ne.eu JnsuKi )ls. G1LG@L ggh. @4L?L MIl^B^J<J %%. 'erspecti0a T $arcaterul distinct al escatologici T este deter*inat <econ0ingerea c7 actuTScatoiogic decisi0 al luTDu*-ne.eu a a0ut loc deia ui isto!Tiui lsus $ristos. dar J*plinirea deplin7 r7*Jne Jnc7 de do*eniul 0iitorului. %n escatologia T e-ist7 atJt lucruri care s-au i*plinJ" ,de5a+, cit Ki lucruri care 6Jnc7+ nu s-au J*plinit din ES$AT;#;Z%B pro*isiunea )7cut7. JneKcaialogiB . Te-ist7 unaspe) t riealiT.at+ y un aspect ..0iitor+, Ki de aceea o pute* descrie *ai bine. .caaer*enu9igiolog5eiugugu-ra&7+. ota de J*plinire escatologic7 Jn curs de des)7Kurare Jnsea*n7 c7 escatologia 9T a de0enit, Jntr-o oarecare *7sur7, realitatea pre.ent7 pentru T. 6gil&-le de pe ur*7+ despre care au 0orbit pro)e&ii au sosit de5a ic7ci$nstosiaios& ar7tat la s)irsitul 0re*urilor+ Ti 'et. lLGS=lLT5\u*ne.eiu las)Jreitul acestor .ile. ne.-a yIr)ci& prin "tuJ+QE0r# @iGO3 creKtinii sJnt cei 6peste care an 0Futs"trKiturile 0eacurilor+3 6este ceasul de pe ur*7+ Q@ %oan GL@<O3 0e.i Ki "apt. GL@P3 E0r. 1LB. 'e de alr, ,.tu, siitoril T ] opu )anE.i.i ci i*'li dere ac2 1t2 d25a .oDplei, QG Tih. GL@<O. Este i*portant s7 p7str7* unitatea teologic7 a lucr7rii r7scu*p7rtoare a lui Du*ne.eu, trecut7, pre .ent7 Ki 0iitoare, 6cea J*plinit7 de5a+ si 6cea care nu este Jnc7 J*plinit7+. 'rea adesea teologia tradi&ional7 a separat aceste aspecte, punJnd de o parte lucrarea incheiatV a lui crist1, irr de .ltu paie ,J))ie d. pe ur*7+. Jnjconceptia T. ..lucrurile de pe ur*7+ au Jnceput cupropo07du5rgasilucrarea lui lsus. #ucrarea istoric7 a lui $ristos ne asigur7, ne cere si ne Jndreapt7 pri0irile Jnainte, spre reali.area 0iitoare a J*p7r7&iei lui Du*ne.eu. Speran&a creKtin7 pentru 0iitor se naKte din lucrarea istoric7 a lui $ristos, B5.ierira lui $ristos &r5iies&e5n&re ,4e5a+ Ki 6Jnc7 nu+, prins7 Jn procesul J*plinirii escatologice in curs de des)7Kurare. EscatologiaJnaugura&7 jsJT557Ki&E# de5a Jn procla*area %*par7&iei lui Du*ne.eu de c7tre lsus. 'rin *esa5ul S7u c7 J*p7r7&ia lui Du*ne.euds-a apropiat d25a QM.t. <LrPO, lss a nbdiBcat airetWril2 apds= liptice e0reieKti care erau nu*ai de do*eniul 0iitorului. pu&e5neaj5cra&siJ*p7rItiije5aj5le5aJ,ilM7j)ti 0ictoria lui lsus asupra tartanului r7ului )Mat. @GLG1 K.ur*. 5Tt*5%l7Ea&ia TuTb u*ne.iii&g555B.ent75nper-soana &iiuslunea %ui 5susdQ#uca @PLGS s.ur*.O. eennd =- Jipp7rSria 0iitoare este deter*inat7 de r7spunsul pe care-% d7 Jn pri.enTTunstts^Mat. @SL<G K.unn.O. Ast)el, lsus )ace ca=5*paT7&ia sadTJe+==odrea%[tatc pre.en&7jcaigj5JBrtine totuKi de do*eniul 0iitorului QMarcu. AL@3 @4LGBO. $arcatetul escatologic al *isiunii lui %sus a )ost con)ir*at de Jn0ierea #ui. Jn0ierea este un e0eni*ent escatologic, legat7 de cre.ul 9T cu pri0ire la destinul )inal al o*ului. Jn )elul acesta Jn05erea neaKteptat7 a o*ului lsus Jnaintea tuturora de5er*iii7coayingerea bisericii c7 S)irsitul a Jnceput de5a. El a Jn0iat de5a ca , ,pJrgaceiorador*i&i+Ql$or. @BLGSO. %n nu*ele poporului S7u. lsus a intrat de5a Jn 0ia&a 0eKnic7 a epocii escatologice3 El a deschis dni*uTtE0ii.%-=-lGO ?KaiHMSt 6ulti*ul Ada*+ Q@ $or. @BL4BO, ;*ul escatologic. 'entru to&i ceilal&i oa*eni *Jntuirea pre.ent7 Jnsea*n7 s7 de0in7 p7rtaKi la u*anitatea #ui escatologic7, la Jn0ierea #ui. AKadar, pentru scriitorii T *oartea Ki Jn0ierea lui lsus sJnt e0eni*entul absolut decisi0 care deter*in7 sgrantaicreitM=pentru 0S+torrd0e+.9 de e-. "apt. @P-<@3 Ro*. 8L@@3 G $ot. 4L@4)TTes, 4L@4. Aceasla e-plic7 a doua tr7s7tura carcateristic7 a esca&glggJEi ST. %n a)ar7 de )aptul c7 are un eciuliD)uc7racteristic +Jntre 6de5a+ Ki 6Jnc7 nu+, escatologia T se distinge Ki prin )aptul c7 este Jn Jntregi*e cristocentric7. EelF# lui %sZ in ]atolosia T Ze cu *ulr din8lo de rolul lu)Mesia din 9T sau din aKtept7rile e0reilor de 4SB ES$AT;#;ZTE *ai tJr.iu. Este cert c7 El este "iul o*ului QDan. PO, prc)etul Ellggiu.2abtogic Qts. 1r3 ct #ua 4L@<G%O, Robul care su)er7 ;s. B<B Ki chiar Regele Da0idic, deKi nu Jn )elul Jn care au aKteptat conte*poranii #ui. Dar conce.tsar.a % Zupra Wiptidi.ii 18totogie in %ss ru re)lecta nu*ai J*plinirea de c7tre El a acestor roluri escatologic particulare, Jn teologia T %sus Jntruchipea.7 atit lucrarea escatologica de *5ritu(e5a.cuta.de Su*neleu dt+KTdes&inul escatologic al o*ului. Ast)el, pieior5a)tetresteMJntuitorulKiJuiatrin=[ Bipn piKJ torul r7uluiiA5ientul do*niei lui Du*ne.eu Ki Mi5-locitoruT +pre.en&ei escatologiej5i lui Du*ne.eu cu oa*eniiL El JnsuKi este J*plinirea aKtept7rilor 9T cu i%JSSi5JJJDii pi* $e`. Ma pi&5K $e`. Mal. <L@3 #uca @LP13 PLGPO. 'e de alt7 parte, El este de ase*enea ;*ul escatologicL El a Jn0iat Ki el de)ineKte Jn. Jn0ierea Sa destinul escatologic a[ tuturor oa*enilor. 'rin ur*are, cea *ai adec0at7 e-pri*are a destinului nostru este s7 spune* c7 0o* )i ca El ZoR, aLGAL @ coi @sL4A5 i=it, <LG@3

r @1 <LGO, 'enh ahindou.B ac1E noti0e, 1p2*ta cr2]ine este concentrat7 asupra 0enirii lui %sus $ristos. %n 8E tuidile T e8toloSi. are a.1te aouE caracteristiciL este inaugurat7 Ki este cristocentric7. E-ist7, Jns7, di)eren&e de accent, Jn special Jn echilibtul dintre de5a+ g ,5tu, ru,,. EFnsheliL a para pune un accent puternic atJt pe escatologia reali.at7 .lt ri p2 identi)icarua n)ntuirii 8tolo<@8 cD lss JnsuKi $0e.i, de e-. @@LG<-G1O, dar nu eli*in7 aKteptarea 0nt82 QBLG< i.u*.t 1LAA, etc.O. %%%. 9ia&a creKtin7 tr7it7 cu speran&a $reKtinul tr7ieKte Jntre 6de5a+ Ki 6Jnc7 nu+, Jntre Jn0ie rea iui $ristos Ki Jn0ierea general7 0iitoare de ,a 0enirea lui $ristos. #ucrul acesta e-plic7 structura distinct7 a e-isten&ei creKtine, ba.at7 pe lucrarea Jncheiat7 a lui $ristos din trecutul istoric, Ki Jn acelaKi ti*p tr7ieKte cu speran&a 0iitorului care este sti*ulat7 Ki garantat7 toc*ai de acea istorie trecut7. Structura Bte rd.utl, de s,, ln $id Do*dui, cld Dotuut Jn0iat este preaent al7turi de ur*aKii S7i Jn actul de ,adlre a*intd a *onii Sale, 1ind Jn acelaKi rinD o aticip.re sinbolict a Zpa"nui ]tologic 0iirci )iind ast)el o *7rturie despre speran&a re0enirii #ui. J d p p& 'erioada dintre 6de5a+ Ki 6Jnc7 nu+ este perioadi huluTKrptlrioaT'b5K5rici5, rii&n5 erp rt.irnl ps l i ri ) Q" @1@8O i Eia esKp catologic pro*is prin pro)e&i Q"apt. GL@1-@8O, prin care creKtinii participa de5a la 0ia&a etern7 a epocii 0iitoare. Duhul creea.7 Biserica, poporul escatologic aJlui Du*ne.eu, care a )ost trans)erat de5a de sub s)a&vure7 Jntunericului Jn J*p7r7&ia lui $ristos Q$ol. li&55. 'rin Duhul care eIte Jn Biseric7, 0ia&a epocii 0utoare este tr7it7 de5a Jn istoria epocii pre.en&e doi *5nat75Te r7u QZal. @34T. Ast)el. tnt"uh anu*it sens, epoca nou7 si cea 0eche se suprapun3 o*enirea nou7 a ulti*ului Ada* coe-ist7 cu o*enirea 0eche a pri*ului vda*.'rin credin&7 Kti* c7 ceea ce este 0echi este trec7tor Ki este sub 5udecat7, iar 0iitorul ne aKt2pti cu ralitarea *ug a lui $ristc. 'rocesul de J*plinire escatologica Jn perioada de suprapunere dintre epoci i*plic7 *isiunea Bisericii, care J*plineKte uni0ersalis*ul speran&ei 9T. Moartea Ki Jn0ierea lui $ristos sJnt un e0eni*ent escatologic de i*portan&7 uni0ersal7 care, Jns7, trebuie reali.at Jn *od uni0ersal Jn istorie, prin procla*area E0angheliei de c7tre Biseric7 Jn toat7 lu*ea QMat. G8L@8-GS3 Mar-cu @<L@;r col. @LG<O. linia de de*arca&ie Jntre epoca nou7 Ki cea 0eche, nu este pur Ki si*plu linia de desp7r&ire Jntre biseric7 Ki lu*e3 linia trece prin biseric7 Ki prin 0ia&a creKtinului indi0idual. oi sJnte* Jnto&deauna5n trari.i&i8de4a 0ech/ajnou, tr7ind.. il^utenKiu5iea escatologic7 dir)lce 6de5a+ si 6Jnc7 nu+. oi sJnte* *intuiti.si cu toate acestea aKtept7* *Jntuirea. Du*ne.eu nea 5iyiti)irar Qnc-a deda ra t 5ieprih7niti sau Jndrept7&itii, adic7.-El a antEJpat 0erdictul 5udec7rii de pe ur*7 prin )aptul c7 ne-a declarat achita&5orin $ristos. $u toateaces tea. noi5itit7*6r5de5deaieprih7niru+ QZal. sT?O. Du*ne.eu nea dat Duhul prin care a0e* parte de 0ia&a Jn0iata a lui $ristos. Dar Duhul este doar ar0una QG $orP+JLGG3 BLB+3 E)es. @L4@ *oKtenirii escatologice, pri*a rat7 care garantea.7 pla5a-deplin7. Duhul constituie pri*a road7 QTlo*.lSLG<ia5ecol&e#daifErp]e aceea, +Jn e-isten&a, creKtin7 pre.ent7 noi Jnr-a trece* prJri r7.bo)uTdintre ca*e Ki Duhul )Zal, BL@<-G1@. lupta care are loc Jn noi Jntre natura pe care o a0e* de ,a pri*ul Ada* Ki natura nou7 pe care o a0e* de l. ulri*ul Add. oi aleptl* ra(*pVrda *pu. rilor noastre Ki Jn0ierea QRo*. 8LG<3 @ $or. @BL44-BSO, iar per)ec&iunea este &inta spre care ne str7dui* s7 *erge* Q"ii. <L@S@4O. linialbsit8 din)t ,de5a+ ri ,,incl nu+ 1te o realitate e-rilren)iati a 0idii cdle. 'entru acelaKi *oti0 0ia&a cFgti=na rnn&yF iii K & i &y &5igK. )n epoca ar-pasta creKtinii trebuie s7 )ie g7r&asi [asu)erin&.ele5ui $ristos, aKa Jnat Jn epoca 0iitoare ei satM0&&i)5 pDn5i5)la ginn=)TT.u5 )"apt. @4LGG3 Rorn. 8THPrG$orP4L@P3G=%es. @L4 K.ur*.3E0r. @GLG3 @ 'et. 4L@<r4L@JLsLr;i BL@o5 Apoc. GL@SO, adic7, ,]@oria=, apatudca"rti* dc *eniului 6Jnc7 nu+ al e-isten&ei creKtine. Acesta este *oti0ul pentru care noi ne a)l7* Jnc7 Jntr-un trup *uritor, dt Ki *oti0ul pentru care Biserica se a)l7 Jnc7 in lMe tn caE do*te SD8n. prinl)ure. nisiu nea Rio-rMi )st) i^Fp5arsh5ia I) &yrs)yil&ip, a&a rn* alos& *isiunea lui QS&s&nK QToan @._JL@)i-U.S&. Esre inlortanr si ob1e'is c, etolosia T ou s linitea.n niciodata d8r la 1hi.a8 de in)ol*rii despre 0iitor. Speran&a 0iitoare este Jntotdeauna rele0ant7 pentru 0ia&a creKtin7 din pre.ent. De aceea ea este Jn repetate rJnduri te*eiul Jnde*nurilor de a tr7i 0ia&a creKtin7 Jn con)or*itate cu speran&a creKtin7 QMat, BL<@S,G4 t,*.5 Ron, @<LtP-P4i % $D. PLG1 <@3 @BLB4, @ T2. Br@.@@3 tu. @;L<G-<Ar l pet, @L@<L 4LP3 G 'et. <L@43 Apoc. G K.ur*.O. 9ia&a creKtin7 este caracteri.at7 prin orientarea spre 0re*ea cJnd st7-pJnirea lui Du*ne.eu 0a pre0ala Jn *od uni0ersal QMai. 1L@SO ii de ac8 ctni% sinr de DanD a2lei realit7&i, J*potri0a oric7rei do*ina&ii aparente a r7ului Jn epoca de acu*. Ei 0or aKtepta .iua aceea Jn solidaritate cu Jntreaga crea&ie care tJn5eKte dup7 ea QRo*. <Lla.GBr r cor, tLPi tuda G%O ii ei 0or rulen cu r7bdare contradic&iile pre.entului. R7bdarea statornic7 este 0irtutea pe care T o asocia.7 cea *ai adesea cu speEn" d2trind QM<r. @SLGG3 G4L@<3 Ro*. <LGBi @ T1 lL<i G Tin. GL@G3 EF. 1Lt% s.l*.3 toL<1, %.c. BLP-@@3 Apoc. @LA3 @<L@S3 @4L@GO. 'rin neca.urile din epoca pre.enta creKtinii rabd7 Ki chiar se .bucur7 QRod

@GL@GO, hrArii in spe"n" lo. 2re st2 baatB Y pe Jn0ierea $rts tosului r7stignit &i Ji asigur7 c7 dru*ul crucii este dru*ul care duce Jn J*p7r7&ia lui Du*ne.eu. $reKtinii a c7ror speran&a este concentrat7. asM5i5i[ni*5ppnni*iQi,Tipj0prl5rii &rnpSr7&ipi li+ Du*ne.eu 0or )i elibera&iiin robia 0alorilor acestei lu*i *aterialiste QMat. 1L<<3 @ $or. PLGA-<@3 ")l. <L@8-G@3$ol.<Ll -4O, $reKtinii a c7ror speran&7 este c7 4S1 isus$r5stos Ji 0a pre.enta Jn )iri[ Yi E7TT 5 i& TaE7TuTs7ia Q@ $or. @L83 @ Tes, <L@<3 %uda G4O Ke0or str7dui spre acea des70Jrsire Jn pre.ent Q"ilip. <L@G-@B3E0r. @GL@43 G 'et. <L@@-@43 @ loan <L<[, Ei tot tr7i 0eghind QMat. G4L4G.443 GsLr-r<3 Ma3 iEBt<Pl #uca G@L<4-<13 @ %es. BL@-@@3 @ 'et. BL83 Apoc. @1L@BO, rgjniK&D ain5itiri cart3 aKteapt7 Jn )iecare .i gjK& Jntoarcerea st7pJnului lor Q#uca @GL<B-48O. Speran&a creKtina nu este utopic7, )*p7rItia iui Du*ne.eu nu 0a )i construit7 prin e)ortul u*an3 ea este lucrarea lui Du*ne.eu JnsuKi. TotuKi, deoarece J*p7r7&ia repre.int7 reali.area per)ect7 a 0oii lui Du*ne.eu pentru societatea u*an7, 0a )i un *oti0 pentru ac&iune social7 creKtina Jn pre.ent. J*p7r7&ia este pre)igurat7 Jn pre.ent )n principal Jn Biseric7, Jn conDitate celor are )l =rue pe ReAele, dar ac&iunea social7 creKtin7 pentru reali.area 0oii lui Dln*a, Jn societate, Jn general, 1te de ae*ena un s* .i %npars"-2i 0i5tare. cei care ] oas. pentru 0enirea J*p7r7&iei QMat, 1L@SO nu se poate s7 nu ac&ione.e con)or* cu acea rug7ciune, Jn *7sura Jn care este posibil. Ei 0or )ace lucrul acesta cu realis*ul escatologic care recunoaKte c7 orice pre)igurare a J*p7r7&iei lui Du*ne.eu Jn epoca pre.ent7 0a )i doar pro0i.orie Ki i*per)ect7, c7 J*p7r7&ia 0iitoare nu trebuie con)undat7 cu structurile sociale Ki politice aie epocii pre.entei Q#uca GGLGB-GP3 loaii @8L<1O, iar epoca pre.ent7 0a Jntruchipa adesea opo.i&ia satanic7 )a&7 de J*p7r7&ia lui Du*ne.eu QApoc. @<L@PO. Jn )elul acesta creKtinii tiu 0or )i de.ilu.iona&i de eKe cuile Me, c= br contiru =a s ncred3 u p3o. *isiunea lui Du*ne.eu. /topis*ul u*an trebuie s7-Ki redescopere ade07ratul &el Jn speran&a creKtin7, &i nu in0ers. %9. Se*nele 0re*urilor T pre.int7 Jn *od consec0ent ypniFa lui $ristns ca .un )apt i*inent QMat. @1LG83 G4L<<3 Ro*. @<L@@ s.ur*.3 @ $or. PLGA3 lac, BL8 K.ur*.3 @ 'et. 4LP3 Apoc. @L@. GGLP, @S, @G, GS@. AeWt3 itun2nlA, irs.t, sre pre.entat7 pn conte-tul aKtept7rii ca anu*ite e0eni*ente BB aibS le Jninte+ aMrt. G4L@45 G r)B. GLG, aO &i Jn special Jn conte-tul Jn07&7turii clare c7 data s)JrKitului nu poate )i cunoscut7 dinainte QMat. G4L<1, 4G3=GBL@<3 Marcu @<L<G K.ur*.3 "apt. @LPO. ^pI&e calculele sJnt in)ir*ate si creKtinii i T ES$AT;#;Z%E lnEucit s repre.ind 0ntorut BZerici5. Enires lui $ristos trebuie s7 inspire Biserica Jn pre.ent, oricJt de apropiat7 sau dep7rtata Jn ti*p ar )i ea. Jn sensul acesta, deci, speran&a creKtin7 in T nu este a)ectat7 de aKa-nu*ita 6JntJr.iere a parousiei+, despre care unii teologi au speculat c7 ar )i )ost o caracteristic7 *a5or7 a teologiei creKtine pri*are, 5ntir.5etea+ este *en&ionata e-plicit Jn G 'et. <L@-@S Qc` Ki loan G@LGG K.ur*.OL acolo se arat7 c7 are o e-plica&ie ra&ional7 Jn r7bdarea *ilosti07 a lui Du*ne.eu Qc). Ro*. G34O. /nii e-ege&i consider7 c7 T o)er7 6se*ne+ prin care Biserica 0a )i a0erti.at7 despre apropierea s)Jr Kitului Qc). Mat. G4L<[. Spri5inul cel *ai puternic pentru aceast7 idee 0ine din pilda lui %sus despre s*ochin ,i leDia " ca" ne,o d, ac1c QMar. G4@<G s.l*.L M7rcii @<LGS "ca"c.*.5ne,o #uca G@LGA<@O. $urore ac1ia. se*nele Jn discu&ie se pare c7 au )ost )ie c7derea %erus.linului Ql8 GlLB.P, GSG4O. ere d1i 1te s 4tMl al 02nirn sli1itului, nu oreri dci Z indiciu te*poral, )ie caracteristicile acestei epoci de la Jn0ierea lui $ristos pJn7 la s)JrsitL Jn07&7tori *incinoKi QMat.G4L4K.ui*,, @@, G4 K.ur*.3 c). @ Ti*. 4L@3 GTi*. <L@-A3 G 'et. @-<3 @ loan @L@8 K.ur*.3 4L<O3 r7.boaie QMat. G4L1 K.ur*.3 c). Apoc. 1L4O3 de.astre naturale QMat. G4LP3 c). Apoc. 1LB-8O3 persecu&ia bisericii QMat. G4LA4cl Ape. 1LA-@@O si prcpo0aduiE E rn gheliei Jn toat7 lu*ea QMat. G4L@4O. Toate acestea sJnt se*ne prin care Biserica din orice perioad7 a istoriei Ktie c7 tr7ieKte Jn 0re*urile de pe ur*7, dar ele nu o)er7 un calendar escatologic. u*ai 0enirea lui $ris-tos este un se*n incontestabil al s)JrKitului QMat. SGg un apo d tare .ilnic7 toc*ai pentru c7 data nu poate )i cunos-cut7. %*inen&a are *ai pu&in a )ace cu datele decJt cu relatia t2ologice dinre lnpliniD 0nt82 si isrdia trecut7 a lui $ristos precu*Ki situa&ia pre.ent7 a creK tinilor. 'ro*isiunile Ki garan&iile J*plinite 6de5a+, i*pun J*plinirea celor din categoria 6Jnc7 nu+, Ki Jn )elul acesta 0enirea iui $ristos e-ercit7 o presiune continu7 asupra pre.entului, i*pulsionJnd 0ia&a creKtin7 Jn 0ederea 0enirii lui $ristos. Aceast7 rela&ie teologic7 e-plic7 perspecti0a caracteristic7 din pro)e&iile lui %sus dspE 5u.ldata reelinului QMat. G4L Marcu @<L #uca G@O Ki a pro)e&iei lui loan despre Ro*a p7gJn7 QApoc.O3 a*Jndou7 aceste 5udec7&i stntpre0estite ca e0eni*ente legate de triu*)ul )inal al J*p7r7&iei lui Du*ne.eu, deoarece din punct de 0edere teologic ele sJnt un ase*enea triu*), oricare ar )i distan&a cronologic7 dintre ele Ki s)JrKit. puterile lu*ii acesteia sJnt 5udecate chiar Jn cursul istoriei

epocii pre.ente toc*ai pentru c7 J*p7r7&ia lui Du*ne.eu ur*ea.7 s7 0in7. Tbate aceste 5udec7&i anticipea.7 5udecata )inal7. T a)0r*7 c7. p geu )inal la ar7tarea ]Anticrisrului si Jntr-o perioad7 de neca.)7r7 eyal mMat. G4LG@5s.*iii.3 Apoc<L@S3 P5TAO. Este rert c7 'a0el tratea.7 )aptul ca Anticristul Jnc7 nu s-a ar7tat ca o indica&ie c7 s)JrKitu55iu a a0ut Aniicrishll "pre.intd pturprut opo.iber eran3ce la,L de do*iL acd0i a lur Dll)uru in ror cuBul isroriei Qd2 e-., p.Bur51 c.edinciositor eDei sub AnriTlrus EpiplansL D.a. aLA-tG, G<-GB3 @@LG@ K.ur*.O, dar Jn special Jn 0re*urile de pe ur*7, Jn epoca Bisericii Q@ loan GL@8O. 9ictoria %ui $ristos asupra r7ului, care deia a a0ut loc Jn principiu, este rnani)estat7Jn epoca aceasta Jn principalprin *7rturia Bisericii Jn su)erin&73 nu*ai la E)&rsTT0a)ico*-glet7 aceast7 0ictorie, prin eli*inarea )or&elorjr7ului. 'nn urniare. Jn epoca aceasta succes ui .*7rturiei Bisericii este Jnso&it Jntotdeauna de creKterea 0iolen&ei opo.i&iei satanice Qc). Apoc. @GO. R7ul 0a atinge apogeul )inal Jn ulti*ul Anticrist. care esteaat unMcsia-)als cir si un pro)et )als, pe care de Satan @-a inspirat pentru a )ace *inuni )alse QG =%es. GLAL .J Mat. G4LG43 Apc. t<5tt,@sO. cn si de d )onE politic7 prigonitoare care re0endic7 onoruri di0ine, )apt care 8rcrituie o blas).nie QG T1. Gi4i c). DaQ aLA@G, G<GB3 %@.<S<sL Mar. G4LrBt ApQ tt.S.SO. Es&ec5ernn de re*arcat c7, Jn ti*p ce 'a0el )ace un portret su*ar al acestei Jntruchipsri +++ine. < r7ului QGj^eKijGij#GX-Iite- te-te din T a)ir*7 c7 Anticristul este5ieia.pre.ent Jn Jn07&7torii eretici Q@ %oa)ljG.ijl8 s.ur*., GG3 4L<O sau Jnjdgciara&iile polirJco-religioase ale %*periului Ro*an care Ji persecuta p53 creKtini Y&spoc. @<O. Apogeul este pretigu)aT]Jn )iecare cri.7 *a5ori din istona biericn. 4SP BSfVT;#;Z%E 9. 9enirea tui $r Hs tos ?r5erari&a creKtin7 se concentrea.7 asupra 0enirii lui $ristos, care poate )i nu*it7ia doua+ #ui 0enire )E0r. AG8O. Ast)el, ter*eniiO 6].iua Do*nului, JntJlnit Jn 9T, pe care T f )oloseKte pentru e0eni*entul J*plinirii )inale Q@ %es. BLG3 G %es, GLG3 G 'et. <L@S3 c). 6.iua lui Du*ne.eu+, G "et. <L@G3 6.iua cea *are a Du*ne.eului Atotputernic+, Apoc. @1L@4O, este nu*it7 Jn *od caracteristic 6.iua Do*nului %sus+ $% $or, BLB3 G co), @L@43 4 % coi @23 "n. @L1,@S3 GL@1O. R)enirea lui $ristos este nu*it7 parousia Q60enire+O sauapo)caJypsis Qie0ela&ie+O Ki epiphaneia Qapari&ia+O #ui. $u0Jntul parousia tnsea*nS 6pre.en&7+ sau 6so-sire+, &i a )ost )olosit Jn greaca elenistic7 re)eritor la 0i.itele .e/or &i do*nitorilor. 'arousJa lui $ristos 0a ai0erure personal7 a aceluiaKi %sus din a.aret care S-ajto7l&atTirce"',IptnL iiTrdlr0I )i un e0eni*ent 07.ut de toat7 lu*ea QMat. G4LGPO, 0a )i o 0enire cu putprejKiilone iMa&i5i5gg55entru al distruge pe Anticrist si pentru 7 distruge lavJ VG %es. GL8O, pentru a5T7duni poporuTa7u, 0uKr*or&iQr<ItTG4L<@3 @ $or. @BLG<3 @T)esP4L)4+TP3 G Tes. GL@O &i pentru a 5udeca lu*ea QMat. GBL<@3 tac. BLAO, R)enirea #ui 0a )i de ase*enea o apo(aiypsis, o de.07luire+ sau Re0ela&ie+, cJnd puterea Ki gloria care Ji apar&in tn 0irtutea Jn7l&7rii Sale Ki a po.i&iei Sale cereKti Q"/, GLA3 E)es. @LGS-G<3 E0r. GLAO 0a )i de.07 luit7 lu*ii. Do*nia lui $ristos ca Do*n, in0i.ibil7 Jn preEnt "nEu tF, E 1 llcutr atuci 0i.ibiu prin apo(alypsis a Sa. 9%. +Jn0ierea #a 0enirea lui $ristos. creKtinii *or&i 0or )i Jn0iati.$l $or. @BLG<3 @ %es, Y/j1Oi5arjcicarej0orj)i 0ii %n *o*entul acela 0or )i trans)gr*atiiJd$or. @BLBG3 c). @ %)es. 4LHPT. ad)c7i5ror %rt]PU la )lrF0iy eT)otpri&7. &hipB Jn0iere, )7i7575noara. $re<in&a Jn Jn0ierea *or&ilor este g7sit7 Jnc7 Jn cJte0a te-te din 9T ;s. GBL83 G1L@A3 Dan. @GLGO si este un ele*ent obiKnuit tn literatura intertesta*ental7. Adt%lZ QMaEu @GL@8-GD dtit'aEl Q"apt. G<L1-<O au let de aod ln p.i0inla ace2)u d tarieii, o,u, nJndu-se saducheilor care nu credeau Jn Jn0iere, Speran&a creKtin7 a Jn0ierii, Jns5iieste ba.at7 -n *od )iota!tbr pe 5nyierea5ui lsus si, din aceast7 cau.7, Du*ne.eu este cunoscutcai 6Du*ne.eul care Jn0ie *or&ii+ Q)d$or. lLAOrJnln0ierea Sa %sus JTni*Jcit *oartea &i a adus la lu*in7 0ia&a 5i neputre.irea+ QG li*. lLiuO. #% este 6$el 0iu+, care a *urit Ki acu* este 0iu pentru totdeauna, care are 6cheile *or&ii+ VApoc. @L@8O. )nyierea lui %sus nu a )ost o si*pl7 reani*are a unui rE )555 en&7 trans)or*ata care nu *ai este a)ectat7 de atingerea *or&ii. $a a&arg. ea5uepre.enJa&Jnceputul Jn0ierii escatologice Qi $or. @BLG<O. Jn0ierea lui %sus garantea.7 de5a Jn0ierea 0iitoare a creKtinilor la 0enirea #u5 QRon, <Lr@i @ $or. 1.@43 @BLGS,G<3 G cor, 4L@43@@es.4L@4O. 9ia&a escatologic7, 0ia&a $ristoslui Jn0iat, este co*unicat7 de5a creKtinilor de c7tre Duhul Jn cursul acestedepociV%oanSLG43Ro*. 8L@@3 E)es. GLB K.ur*.3 $ol. GL@G3 <L@OJKi aceasta este de ase*enea o garan&ie a Jn0ierii lor 0iitoare ;oan @@LG13 Ro*. 8L@@3 G $or. @LGG3 <L@83 B.4 o.l5*O. Dd trW)ol,l[.8 .r.tinilor reali.at7 de Duhul Jnspre ase*7narea lor cu chipul glorios al lui $ristos, este inco*plet7 Sn aceast7 epoc7

deoarece trupurile lor r7*Jn *uritoare. Jn0ierea 0iitoare 0a )i co*pletarea trans)or*7rii lor %n ase*7narea lui $ristos, cIrcateri.at7 prin neputre.tre, glorie ,i puteE Q@ $d. @B.4G.44O, l-irtents dup, h0iere nV const7 din 6ca*e Ki sJnge+ m@ $or. @BLGSO ci din 6trup Bpi)tlar+ SBL44O, adici, u Eup caE 1re aniMr ri trans)or*at Jn Jntregi*e de Duhul $ristosului Jn0iat. Din @$d, @BLttB4 1te dE cs 1nti i1te di)t e-isten&a actual7 Ki 0ia&a dup7 Jn0iere este con)erit7 de continuitatea eului personal, independent de identitatea )i.ic7. Jn concep&ia T, ne*urirea apar&ine Jn *od intrins nuMi iui DllFeu Q@ Tid 1L@1O h tinp )t oa*enii sJnt *uritori Jn *od natural, prin descenden&a lor din Ada* QRo*. BL@GO. 9ia&a 0eKnic7 este darul lui Du*ne.eu pentru oa*eni prin Jn0ierea lui $ristos. u*ai %n $ristos Ki prin Jn0ierea lor 0iitoare 0or a5unge oa*enii la 0ia&a escatologic7 deplin7 care nu *ai poate )i a)ect7rii de *oarte. 'rin ur*are, Jn0ierea este echi0alent7 cu ob&inerea de c7tre oa*eni a raJntuirii escatologice )inale. 'rin ur*are, cei conda*na&i nu 0or )i Jn0ia&i Jn sensul deplin al Jn0ierii pentru 0ia&a 0eKnic7. Jn0ierea celor conda*na&i este *en&ionata nu*ai rareori in Scriptur7 QDan. @GLG3 %oan BLG8 K.ur*.3 "apt G4L@B3 Apoc. GSLB, @G K.ur*.3 c). Mat. @GL4@ K.ur*.O, ca =;5J ni5le de conda*nare a lor la 5udMts. 0%%. st.g clor iorti Speran&a creKtin7 pentru 0ia&a dup7 *oarte nu este ba.at7 pe credin&a c7 o parte a onuii ui supra0ie&uieKte dup7 *oarte. To&i oa*enii, prin descenden&a lor din Ada*, sJnt *uri&ori5n *od natural, m*ortalitatea este d7rui lui Du*ne.eu, care 0a M ob&inut nu*ai prin Jn0ierea Jntregii persoane. De aceea Biblia pri0eKte, *oarteacu moatI-serio-.itateaJ:&ieK&e oiuieiEK&eoc7ii7 QRo*. B;G5iG<O. un r7u )ppni- F-TJ. cIruSiatneniiseJnGro.gp$.Jmps. i i#M.5fiinine.eu, K Jn0ierea estejrnarea 0ictorie a lui Du*ne.eu asupra *or&n )i $or. @BLB4-BPO. Moartea este 6uiti*ul dus-*an care0a )i ni*i!t+ Q+Trt-. @ )t-G1@L aa a )ost abolit7 Jn principiu ia Hn0ierea iui $ristNg&JGTi*,Ji@SO Ki 0a )^aboli&75entru totdeauna la Kirsit i ApoPr7oL@4LcUL Js. GBL8O. $reKtiniisJnt i.b70i&i de )ii-iJe *oarte QE0r. GL@4 K.urai.O nu*ai datorit7 Jn0ierii lui $ristos care garantea.7 Jn0ierea lor 0iitoare Ki de aceea pot pri0i *oartea ca pe un so*n din care 0or )J tre.i&i Q@ Tes. 4L@< K.ur*,3 BL@SO sau chiar ca pe o *utare pentru a 1cu$,i,io,Q"ilip.rLG<O, 9T descrie starea celor *or&i ca o e5dsten&IJn ?eol, groapadsau lu*ea subp55r55nJeanI. Dar e-isten&a Jn ?eol nu este 0JI&7TiEste un t7rJ* al Jntunericului Q%o0 @SLG@K.uru*O Ki t7cerii Q's. @@BL@PO * care *or&ii nu-Ki aduc a*inte de Du*ne.eu Q's. 1LB3 <SLA3 88L@@3 Js. <8L@8O. Mor&ii din ?eol sJnt separ7ri )ic r\i*nneP,ii Q's. 88LBO. sursa 0ietn. u*ai rareori *enplonea.7 9T .pe1ola ulei 0ie$ ruale dup, ndne, adicr, o 0ntt1 Jn pre.en&a lui Du*ne.eu, a)ar7 din ?eol Q's. @1L@S A.1,3 4AL@s3 P<LG43 poate %d lAiGB il*O, 'rcE abil c7 e-e*plul lui ]Enoh QZen. BLG43 0e.i Ki %lie, G J*p. GL@@O a a5utat la sti*ularea acestei speran&e. ; doctrin7 clar7 despre Jn0iere este g7sit7 nu*ai Jn Js. G1L@A3 Dan. @GLG. 6!ades+ este echi0alentul 6SeoluJui+ Jn T $Mat. @@LG<3 @1L@83 #uca @SL@B3 "apt. GLGP,<@3 Apoc. @L@83 4S8 ES$AT;#;Zl8 1L83 GSL@< K.ur*.O &i Jn *a5oritatea ca.urilor se re)er7 la *oarte sau la puterea *or&ii. Jn #uca @1LG< este laul de cl=ir p.nd ei r,i, du,, n1rte, poEi0it d unele idei e0reieKti conte*porane, dar este Jndoielnic .hcn acdsd )olci2 paabolica 1 id2ilor Mtaporane poate )i tratat7 ca o Jn07&7tur7 despre starea celor *or&i. @ 'et. <L@A spune c7 *or&ii care au *urit la 'otop sint +duhui ls lochiso.E+ Q4 4L1O. Speran&a T pentru creKtinii *or&i se concentrea.7 asupra particip7rii lor la Jn0iere Q@ %es. 43@<-@8O Ai de acg d,i, pu pulire d8i cu pri0ie la cre.ul despre 6starea inter*ediar7+. 'asa5ele care indic,, s c4 pot sd eate cn dupa n2)re oeVtinii sJnt cu $ristos, sJnt #uca G<L4<3 Ro*. 8L<8 K.unn.3 G co., BL<L tilip. @LG<3 . @. au. @GLG<. =e5=rl di)icil din G $or. BLG-8 poate ar7ta c7 'a0el a conceput e-isten&a Jiltre *oarte )i Jn0iere ca o e-isten&7 )7r7 trup Jn pre.en&a lui $ristos. 9*. Judecata T insist7 asupra perspecti0ei 5udec7&ii di0ine care. Jn D)ar7 de *o7rteTeste un ade07r ine0itabil din 0iitorul o*uluiL 6;a*enilor le este rinduit s7 *oar7 o singura data, iar dun7 aceea 0ine 5udecata+ QE0r. ALGPO. Acest ade07r e-pri*7 s)in&enia Du*ne.eului biblic, a c7rui 0oin&7 *oral7 trebuie s7 se J*plineasc7 Ki Jnaintea c7ruia toate )7pturile r7spun.7toare trebuie s7 )ie 5udecate la s)irKit, )ie c7 au )ost ascult7toare, )ie c7 au )ost lIr0ratite, $Jnd 0oia lui Du*ne.eu se 0a irnplini &ni)inal, la 0enirea lui $ristos. trebuie s7 aib7 loc o separare Jntre cei care au )ost aseitl t7tori pJnI la s)JrKit si ceTc7re au )ost r7.0r7ti&i p=in7 ia stirsit. aKa incit J*p7i7!alui Du*ne.eu u0a include pe unii Ki Ji 0a e-clude pe al&ii pentru totdeauna. ; ase*enea 5ude8tE nlale nu re %e in csul istodei de)i lll istori. e-ist7 o serie de 5udec7&i pro0i.orii, Jn ti*p ce Du*ne.eu, Jn Jndurarea Sa, le d7 *turor oa*enilor ti*p s7 se poc7iasc7 Q"apt. @PL<S K.ur*.3 Ro*. GL43 G 'et. <LAO. Daria s)JrKit trebuie.i ias7 >a lu*in7 ade07rata E.irie a

)iEArui o* iEin8 lui Dlltreau 5uder.7torul este Di?T+++,[ Q^tty* A-)i- E0r. @GL G<5 %e. 4LlG5 @ 'et @LlPt Ate, GSL@@O eu $lisc QMat @1LGP3 GBL<@3 ioatr BLGG3 "ap# @SL4G3 G Tin. 4L%, a3 % 'et 4LB3 Ape. GGL@GO, D/Ble.elsTlel care 5udec7 prin aKentul S7u escatologic, )5pst)is Qloan BLGG, Gg <S3 lapt, @PL<@3 Ron. G3@1O. lsDllu#E 5udecat7 allui Du*ne.eu QRo*. @4L@S@ Ki scaunul de 5udecat7 al lui $ristos QG $or. BL@SO stnt echi0alente. QJud4b ticJ2dinttl s)nlilor, potri0ir cu Mat. lAr Ga3 #E GGL<S3 @ $or, 1LG s.l*.3 Apa. GS.4 n, sea*n7 autoritatea lor de a do*ni J*preun7 cu $ris tos Jn J*p7r7&ia Sa, nu dreptul de a o)icia la 5udecata de pe ur*7.O standardul 5udNdW lui Dudeau 1te indrep t7&irea i*par&ial7 dat7 de Du*ne.eu Jn con)or*itate cu laptele oaredlor QMat. @1LGP3 (a. Gt1, llL G T,n. 4.@43 @ 'et, @L@Pi Apoc. G@G<i Got#G-, GGt,GO, #ucrul acesta este 0alabil si pentru creKtiniL 6$7ci to&i trebuie s7 ne Jn)7&iK7* Jnaintea scaunuMde 5udecat7 al lui $ristos, pentru ea )iecare s7-Ki pri*easc7 r7splata dup7 binele sau55ul pe care+"adtaci.itBnd tr7ia Jn trup+ QG $or. BL@SO. Judecata 0a a0ea loc potri0it cu lu*ina a0ut7 de oa*eni Qc). loan AL4@O3 potri0it cu cunoaKterea legii lui Moise QRo*. GL@GO sau cu cunoaKterea natural7 a standardelor *orale ale lui Du*D]u QRon, GL@G-@1O, dor polri0ir cu aceste sbndade dci u on ru poate 1 dRlant ildreptrlit ttsild hi D@l*.d Drir )apele sale QRon. <L@AO. u e-ist7 nid o speran&7 pentru o*ul care Jncearc7 s7 se Jndrept7&easc7 singur la 5udecat7. TotuKi, e-ist7 o speran&7 pentru o*ul care caut7 Jndrept7&irea la Du*ne.eu QRo5n. GLPO. E0anghelia arat7 acea Jndrept7&ire care nu este cerut7 de la oa*eni ci le este dat7 oa*enilor prin $ristos. Jn *oartea Ki Jn0ierea lui $ristos. Du*ne.eu. Jn dragostea Sa *ilosti0a, a e)ectuat de5a 5udecata escatologic7 Jn )a0oarea p7c7toKilor, achitJndu-i de dragul lui$ristos, o)erindu-%e Jn $ristos acea Jndrept7&ire pe care nu ar )i putut-o ob&ine niciodat7. Ast)el, o*ul care are cre-d&n5ii5n $ristos este scutit de orice conda*nare Qloan BLG43 Ro*. 8L<< K.ur*.n. 'rin ur*are, criteriul 55nal al=5udec7&ii este rela&ia o*ului cu $ristos Qc). Mat. @BL<G K.ur*.O. Acesta este Jn&elesul 6c7r&ii 0ie&ii+ QApo.,t,l*.O, GSL @G, @s3 cu aite cu0int2, crt2a 0i2%ii MZlului, Apoc. @<L8O, Jn5elesuldoc&rinei lui 'ayel5iespre 5usti)icareeste c7 Jn $ristos Du*ne.eu a5intiagau`en5icL &u55ud)ecI &ii de pe ur*7 Ki a pronun&at achitarea p7c7toKilor5are cred in $ristos. Doctrina lui loan este )oarte si*ilar7 Ki a)ir*7 c7 5udecata are de5a loc prin credin&a sau necredin&a oa*enilor Jn $ristos Qloan <L@P-G@3 BLG4O. Judecata de pe ur*7 r7*Jne un )apt escatologic, chiar Ki pentru credincioKi QRo*. @4L@SO, deKi ei pot *erseiId5u<ec7t7 )7r7 tea*7 Q@ loan 4L@PO. pJai sper7* c< 0o* )i achita&i la 5udecata de pe ur*7 Q$al. BLBO, c7 0o* pri*i 6cununa neprih7nirii+ QG Ti*. 4L8O, pe ba.7d7cele5asi Jndur7ri a lui Du*ne.eu prin care I*T1s"<e57 achita&i QG Ti*. @L@1O. Dar chiar si pentru creKtin, )aptele nu sJnt lipsi&g5de i*portan&7 )jMat. PL@ K.ur*9, G@. G4-GP3 GBL<@-413 loan <LG@3 G $or. BL@S3 lac. GL@<O, intrucJt 5usti)icarea, nu anulea.7 necesitatea ascultar55icic#)acE posibil7 pentru pri*a oar7. Justi)icarea este )unda&ia, dat ceea ce oa*enii construiesc pe ea 0a )isupus la 5udecat7 Q@ $or. <L@S-@B@L 6Dac7 lucrarea lui 0a )i ars7, JKi 0a pierde r7splata. $it despre el, 0a )i *Jntuit, darea prin )oc+ Q<L@BO. %X. +%adul D1tinul )i,.[ al celor r1i 1te .iadd=. 1re tjad(e cu0Jntul gT. Zchenna, deri0at din ebr. Qge-ginno*O, +01lea !i,on+. raoriDire act .u0int a delMt o 0aie de lJng7 rerugah*, unde erau sacri)ica&i copii lui Moloh QG $rcn .GaL<<<L1O. A deDtt u si*bol sl 5udec7&iTETier. PL<@ -SSTHAL1 K.ur*,, iar Jn literatura intertesta*entai7 a )ost ter*enul pentru iadul escatologic de )oc. Jnj T iadul este descris ca un loc cu )oc e&e*, care nu pDa&edrTstins QMarcu AL4<, 483 Mat. TsTI3 GBL<SO Ki unde 0ier*ele nu *oare QMartu AL48O, un ioc de pll* Ai sciritul dindld QMai ar@G, @<L4,, sol GG@,<t GBL<SO, inturencd de a)are QMar. <L@GL GGL@<3 GBL<;t .l. G per. GL@Ui l@,la @<O ii 5atul ae )d ti pEiosS QApo., @ALGS5 GSr@S, @4 s.l*.3 G@La3 ct, @4L@SO. Apo8lipsa o nun1[e ,,*anea a doua+ QGL@@LGSL@43 G@L8O. Este locul Jn care esce distrus atJt EuDul cit n sulle l QMat. @SLG<@. Descrierile iadului in T sJnt re*arcabil de re&irute ln enpar.$e cu sierile .pe.liptice Mi2tti eu cu sieril2 drVtiE de Mi tidiu, #Wsinite )olo= site derild Jn special din #. B1LG4 QD). Maru AL4eO ti Zen. @ALG4,G83 Js. <4LA K.ur*. Qc). Apoc. @4L@S K.ur*.3 0e.i Ki luda P3 Apoc. @AL<O. Este clar c7 descrierea nu este inten&ionat7 ca o descriere literal7, ci are scopul de a indica lroaa Ei cahcte.ut 1Zl al 8ddl,rii 4SA ES$AT;#;Z%E la iad, ce 1te delis, tnr-u *od *ai pulin neb. roric ca e-clud2E din prala lui cri,r3, QMat. PLG<3 GBL4@5 G lts. @LAO, %8ginile din Ape. @4Lto t.u*,3 GSLlo Q., @A3<O ,rcbabil .A nu ar rrebd int2rpretare h dod )or&at ca o dohd, pennu chinul ete*, dar T a)u*7 clar distrugerea etern7 QG %es. @iAl eu p2d8,1a ete*l QMar GsL41O, din care n, poate )i sc7pare. Jadul .gate destinul tuturor )or&elor r7ului3 Satan QAgoc. GSL@SO. de*onii Jig&.jgLGgiGB54J# .)iara.-Wi pro)etul5Bincinos QApoc. @ALGSO. *oartea &i !ades QApoc. GSL@4@. %adul este destinul oa*enilor nu*ai pentru c7 ei s-au identi)icat cu r7ul Este i*portan&s7 obsery7*cI nu e-ista o si*etrie cu5Jri0ireia cele dou7 destine ale oa*enilorL J*p7r7&ia l5DT i+ T

preg7tit7+ pentru ceTr7scu*p7ra&i QMat. GBL<4O, iar iadul alost preg7tit pentru dia0ol Ki Jngerii s7i QMat. GB^i K55&ie5ieMiul5a5rig5fi ei au re)u.at ade07ratul lor destin5e care Du*netgu @@-@ o)er7 Jn $ristos. Doctrina T despre iad, la )el ca toat7 escatologia T, nu se li*itea.7 doar la in)or*a&ii3 este un a0ertis*ent dat Jn conte-tul che*7rii EEryheliei la pocnnnB i c"diDl h crttos, Jn07&7tuira T despre iad nu poate )i J*p7cat7 cu u ui0Eglis* at1o#ut, doctrina *Jntuirii nnab a tuturor oa*enilor. Ele*entul ade07rat Jn aceast7 doc-erin7 este c7 Du*Pie.euddoreKte *)atuirea tuturor oa*enilor u l^*TGdL4O Ki #-a dat pe "iul S7u pentru *intuirea lu*ir^)oan <L@1O. inTconsecin&79 &elul cos-*ic al ac&iunii escatologice a lui Du*ne.eu Jn $ristos poate )i descris Jn ter*eni uni0ersaliKti mE)es. @L@S3 col. @rGS3 Apd. sL@<O, Erc.M uiFElisnului dog. *atic este aceeaKi ca Ki a doctrinei si*etrice a dublei predestina&iiL ele scot doctrina escatologic7 din conte-tul ei T Jn procla*area E0angheliei, Ele golesc E(nshelia de u,1la ti de plrea8 ei e8to logic7. E0anghelia Je pune oa*enilor Jn )a&7 destinul lor ade07rat Ki Ji a0erti.ea.7 cu toat7 serio.itatea asupls olD5ntelor ratirn aetui d1tin, X. Mileniul %ntelprebEa pe5rnui din Ape. GSLt-@S, ere d1 crie o perioad7 de o *ie de ani Qcunoscut7 ca 6*ileniu+O Jn care Satan este legat Ki s)in&ii do*nesc cu ciZtor haint4 de 5uddara de p2 /*r, 8tutiruie Nle *ult7 0re*e un subiect contro0ersat Jntre creKtini. .A*ilenis*ul+ este concep&ia care consider7 c7 *ileniul este un si*bol al epocii Bisericii Ki identi)ic7 legarea %un Satan cu lucrarea %ui $rislosin trecut QMat. @GLGAO. 6'ost*ilenis*ul+ consider7 c7 *ileniul este o perioad7 ulterioar7 de succes al E0angheliei Jn cursul istoriei, Jnainte de yerureaJ5uMiris&fsi5iili[+ l o perioad7 Jntre 0enirea lui $ristos K^Tudecata de pe ur*7. QTer*enul ..chilias*+ este )oloiJtde ase*enea pentru aceast7 teorie, Jn special in ro*le 8re pu atrnr p. 1p2.td Mrerialist al *ileniului.O 6're*ilenis*ul+ poate )i subJ*p7r&ir. E--ist7 ceea ce este nu*it uneori 6pre*ilenis* istoric+, care consider7 c7 *ileniul este o perioad7 0iitoare Jn r8%ia2 inplreWei hi crisros, u sradiu inr*ediar lits2 epea Bir2ricii Di el,2 0iitcE. Q/reon % $or. @BLG<-G< 1E 5nterpEhr i. spn5inul ac1tei idei d1. pre trei stadii Jn J*plinirea lucr7rii r7scu*p7r7toare a lui $ristos.O 6Dispensa&ionalis*u[+, pe de alt7 parte, sus&ine c7 *ileniul nu este un stadiu Jn ac&iunea r7scu*p7r7toare uni0ersal7 a lui Du*ne.eu Jn $rist1i ci Wte h nod speilic o peri2dl in care pro*isiunile )7cute poporului %srael 0or )i J*plinite Jn sens strict literal. Ar trebui sbliniat ca nici u alt pas5 din s.nptur, n, s rerdB .l.r la hileniu, AplicaE la nilhiu . pro)e&iilor 9T despre o epoc7 de *Jntuire este con)trA nodului Sderal in c* T inErpet2.e a"*enea pro)e&ii, care J&i g7sesc J*plinirea Jn *Jntuirea reali.at7 de5a prin $ristos Ki care 0a )i J*plinit7 Jn ep8 0nbe. Aeta 1te *odll in are A,o.. inte, pretea.7 ase*enea pro)e&ii Jn cap. G@ K.ur*. Jn cadrul structuii 4c, nil*iul aB u rcl linitt, de de *onstrare a 0ictoriei )inale a lui $ristos Ki a s)in&ilor tdi dla )o42lor rAului. princr=pslul obidt50 .l sp. Bnlet .r1tine nu se nlnenid ci n1u crsiie din Apoc. G@ K.u5*. /nele scrieri apocaliptice e0reieKti aKteapl7-i J*p7r7&ie preli*inar7 a lui Mesia pe *7nJnt, Jnainte N5p. apocI0ii&oare, si este )oIr&55rgroBabil c7 %oana adnotat accli aKtept7ri. E-ista *oti0e e-egetice puternice pentru a considera *ileniul ca o consecin&7 a 0enirii lli $ristoE d]isa id Ap2, @AL@@G@. QRT.i c, R, Bear2y-Muay, )ie l8l o) Re0dation, cB, tAP4. p. G84-GA8.O Aceasta )a0ori.ea.7 6pre*ilenis*ul istoric+, dar este posibil ca i*aginea *ileniului s7 )ie luat7 prea literal cJnd este interpretat7 ca o perioad7 precis7 de ti*p. "ie c7 este o perioad7 de ti*p, )ie c7 1te u si*bol clt.inGitor a drui (turiricaWe ere legat7 de 0enirea lui $ristos, se*ni)ica&ia teologic7 a *ileniului este aceeaKiL e-pri*7 speran&a triu*)ului )inal al lui $ristos asupra r7ului Ki ocrotirea poporului S7u care a su)erit Jn epoca pre.ent7 sub tirania r7ului. X%. oua crea&ie R-$;J,@<,.. )5)lJll al planurilorJuijD5>*np)teu ppnrni l[i*p include55nio*eniul negati0, ni*icirea tuturor duK -*anilorJu#Du*ne.euL Satan, p7catul si *oartea, si elBninareaj&u&uror )or*elor dejKu)eri5i)7 QApoc. GB-Jb, @4-@B3 PL@1 K.ur*.3 G@L43 Js. GBL83 GPL@3 Ro*. @1LGS3 @ $or. @BLG1, B4O. Jn do*eniu, po.iti0, st7pJ-nirea lui Du*ne.eu 0a pre0ala Jn )inal Jn Jntregi*e Qgah. @4LA3 @ $or. @BLG4G83 Apoc. @@L@BO, aKa JncJt toate lucrurile 0or )i unite Jn $ristos QE)es. @L@SO Ki Du*ne.eu 0a )i totul Jn to&i Q@ $or. @BLG8O. ; dat7 cu reali.area )inal7 a *Jntuirii u*ane 0a Jntregii crea&ii *ateriale de sub ,n#XBS*JjBilBi@<Xi Speran&a creKtira nu 1te rr..1paEM din lle, ci r1s*p, rarea lu*ii. Jn ur*a 5udec7&ii QE0r. @GLG13 G 'et. <L@SO uni0ersul 0a )i creat din nou QApoc. G@L@3 c). Js. 1SL@P3 11GG3 Mat- @ALG4O, +u cs rd ii e pinint nou ln ce E l*i )tprihr.iM=r QG 'et. <L@<O. Destinul celor r7scu*p7ra&i este s7 )ie ra si $ristns QRon. aLGA3 l $or, lBL4Ar "ili,, <LG@L t l8n <LGl.sa 1e )l $risb, ncn r4L<i G $o3. BLs3 "ilip. lLG<t $a. <L45 @ %T1. 4L@D, se )ie D1tui la Uloria"ilip. #ui QRo*. 8L@8, <S3 G $or. <L@83 4L@P3 $ol. <L43 E0r. GL@S3 'et, sL@O s5 la lnrsrlria #ui Q@ Tin. Gt@G@ Ata, G.G1 K.ur*.3 <LG@3 4L@S3 GSL4, 1O3 s7 )ie )iii lui Du*ne.eu, Jn p7rt7K5e per)ect7 cu Du*ne.eu QApoc. G@L<, se Jnchine lui Du*ne.eu QApoc. PL@B3 GGL<O, pe Du*ne.eu QMat. BL83 Apoc. GGL4O, K5t#punojaKc7 )at7 ti

)el?$@ $or- @<L@GO. $redin&a, speran&a Ki dragostea sJnt caragtp.reri)ilp ppr*anpnrp )ilp +0ii-i i J )i ten&ei creKtine, care 0or r7*Jne Ki Jn per)ec&iunea e&bcir0u&o7re Q@ $briJ# <L@<OP Jn ti*p ce, 5ieprih7nirea Kl paceairbucuria=Jn Duhul S)int+ sJnt dp asp calit7&i per*enantp a)p drerarii n*iilni )n ne.eu $Rp*.j@4i@PO. 4@S ESE %E %% 9iata colecti07 cu Du*ne.eu a celor r7scu*p7ra&i este descris7 Jntr-o serie de i*aginiL osp7&ul escatologic QMat. 8L@@3 Marcu @4LGB3 #uca @4L@B-G43 GGL<SO saujosp7&ul nun&ii QMat. GBL@S3 Apoc. @ALAO, paradisul restaurat Q#uca G<L4<3 Apoc. G3P3 GGL@ K.ur*;, oul leluli* QEu. @GLGGL ad. GrO. TZr2 acr2a sJntj doar i*agini,, deoarece 6ochiul nu le-a 07.ut, ueh8 nu le=a au.ir si la iliru o*ului n, s-au sVn ... Jucunie ... pe]c7re+ le-a preg7tit Du*ne.eu pentru cE^ce-# iubesc+ )i $or, GLA0 B%B#%;ZRA"%E. '. Badha*, $hr(tian iidie)s abona #i)e a)terDeath, @AP13 J. Baillie, Ant r)ie #i)e "0ertast-ing, @A<43 Z. R. Beasley-Muray, Jesus and the "titure, @As43 Z, c.B2r(ouE, TheRetuno)Aritt, @APG3 J. Bright, $o0enanc a*) 'ro*ise, @AP13 E. Brunner, Eter-ndJ taop., @AB43 ;. $ull*o*, =The Rel* o) $lrbt, h.dJ.B. !TairB Qed.O, Tne Eariy $n % E# @As1i S. J. De9ries, Cesterday, Today and Tb*o*n0, @APB3 M. J, tlar,3, n"* @,@APB5 1, p- BZBBr J, !ic%, Dath drd Ecernal #i)e, @AP13 Z. E. #add, $rucial fuations about the Mirydon aJ co4 lAsGi iden, The 'Wene oJ the )utuD @AP43 F. Maso4 et al., ai.noroloT`, @AB<3 R. Martin-Achard, "ro* Death to #i)e, @A1S3 J, Molt-*anii, Th8log ol !ope, @A1Pt A #. M8", %ne Uoro1ia in r)te T3 @A113 %DM%% G, p. aa1A<B Qcon&ine o bibliogra)ie e-tensi07O3 R. Schnac(enburg, andR R#%e ud RinSdon, @A1R c. Rld2r snith )ie BibleDtuiie oJ rhe !ereaJrn, @As4, s. !.[na0is, )i. Jesus !ope, @AP4. RJ.B. ESDRAE#; . rotu sr2aca a nuelui ,%.8@. [b nl=i nutrle rBe]i Ai .braice ] apli.a de tapr la doui dnpii ditenteAi dar inEi*te, d2ii h u2le lucr7ri *ode*e ter*enul %.reel este )olosit 0ag pentru a*bele regiuni. 9alea propriu-.is7 a %.reelului este 0alea care coboar7 de la oraKul %.reel la Bet- ?ean care do*ine E(a abruprB a lordandri alind calilD la KiMtZhilboalaS. Bsdn2lonul et2 d*pia ab0brari EiushiularL *7rginit7 Jn partea de S9 de creasta M-telui $Ir*ei, de la h.lM la lblan ii Engdin Zn pe.ent JeninO, ndryinit, ln pad2 d2 de o ri.ie d2 la lerea* la ddlrils 1.etului id in parEa de E de o lini. 8 d*e de la llle* ls rrydin. ln p.nea de E, %8lul pl.e)t2 in".E ln (l2a cu acelEi nlre, iar la 9 pintenii de S9 ai dealurilor Zalileii las7 nu*ai o trec7toare Jngust7 prin care rJul $hison curge Jn cJ*pia Ada dlli ce nareE.i ctnpia lsalaelonulu5. #a p.alele c1t2#d $a*ldli indreptare slre E oh. Kele i*portante ]%ocnea*, +Meghido, ]Taanac Ki ]%b-l1n donieu tre.ntorile princi,.le Ei dMDne eE taFn ,1.t2a de 9 a 'al1tinei Nle l. -s. id acestea, J*preun7 cu QoraKulO %sreel, controlau de ase*enea dru*ul i*portant care *ergea de la E la 9, de la Ele lordaluhi pbe la c8r. Medir.Enei singurul dru* care nu era stJn5enit de cul*ile dealurilor. Esdraelonul a )ost o regiune *l7Ktinoas7, p*-portantI *ai ales pentru aceste dru*uri3 0alea ,.-reelului a )ost i*portant7 pentru agricultur7, )iind de ase*enea plasat7 Jntr-; po.i&ie strategic7. 'entru *ai *ulte in)or*a&ii geogra)ice, 0e.i D. Baly, Zeography oJtheDib#, @AP4, p, <A, @,r4.@s@. M.A.M. ESE %E %% Zr. eJanoi, EWaioi, cJdr=oi, ioa)t prc babil din ara*. +7sTi, +7sayyI, pluralul de ia +<seR asyd, 60indec7tor+- c). 'hilo, TlterapeutaiO, o co*unitate religioas7 e0reiasc7 Jn)loritoare Jn secolul @ J.d.$r. &i Jn secolul @ d.$r., a treia dintre 6)ilo.o)iile+ sau Kcolile de Blndire tr2ietti enlrelate de JephZ Q%/ G. @@A-@1@3 c). Ant. HS. @8-GGO. Jn a)ar7 descrierile lui Josephus, a0e* doua relat7ri despre ei de la conte*poranul s7u e0reu *ai b7trJn, "ilon din Ale-andria Qfuod onn( proba Ps.A@r !OUor.ticd dp. Erb., 'raep. Ey <. GO W ))i de ra 'linin c2l Brti* QlV! s. @PO. ; relatare de *ai tJr.iu a %ul !ipolyt Q)Jt)utation A. GS. @<-G<O ur*ea.7 Jn general scrierea lui Josephus, dar include cJte0a in)or*a&ii care se pare c7 au pb0enit din sll] independerte. Deiea 1ei.nid acuta de "il1 are solul de a ilutra 1ria s cor)o* c,)ti. nll*i onul c, ad20irat b8 1te u on cu adFlnt lib2r. El 1. ti*ea.7 nu*7rul lor %a ci)t1 4.SSS si sp8 d ei leuiau h ete si lucEu cu slr-uirtt ln a8ricultuA s5 in alte indeletnnin, dedi.ina ti*p nult studitrR=i co. *un al *oralei &i al proble*elor religioase, inclusi0 interpretarea cer&ilor s)inte. E% ne spune c7 esenien5i au respectat cu scrupulo.ita&eir5uri&a&ea cererno5uala3 Kide&u5eauj&oa&ejproprie t7&ile5n co*un, nu aduceau 5ert)e de ani*ale, practicau celibatul, nu &ineau scla0i, se*gri5eau de aceia dintre ei care nu puteaii lucra din cau.a bolii sau a b7rr)ne&ii. nu )7ceau 5ur7*inte,.nu @iiijpit)igjL&rli=+t3it@= tN=Nae+=-N+++a+++=+a=lip )Rt general, culti0au toate 0irtu&ile. Relatarea lui 'liniu are loc Jn cadrul descrierii Mtri5 M8ne. El li d]rie p.enienn are (uiau la 9 de Marea Mcn,, *i ss d2 ,,ghedi. Ei a, ldit a.olo de renunr.tuate senenW, sp* el, au redu,.t la )e*ei Ki la bani3 cu toate acestea nu*7rul lor a )ost *en&inut Jn per*anen&7, deoarece *ul&i oa*eni 0en8u in hod obi,truit ,i ] alAtuu dist2nt2i lor elitarc, dMre dau isio0im5 de 0ia" ob4ouite, 'liniu a sis t,8 P< ii PA

d.cr., d.r prcbabil c, el a ob&inut in)or*a&iile sale despre esenieni de la scriitori *ai 0echi, cu* a )ost Ale-andru 'olyhistor Qsecolul @ #d.$r.O. Relatarle lui "nd si 'liniu sllt ideli.te si 2rac ie.i4ie prin Dass)i retorie. Rel.trne lui J8phu Qdace "En s* de tddin" a.1tui .utor de a *odiica ade02nn"En istoric p.nti, sopuril2 ele p2" WEleO re dau inpEia cB slnt iealiste g baate pe cunoaKtere direct7. 'otri0it lui Josephus, eseru=enii puteau )i g7si&i Jn toate cet7&ile %udeii, inclusi0 Jn rro%in. Ei 2lau ospiialieri3 u entd !it d[n depBtu)t er. tabt ca u iUat. de orice egian in a c7rui cas7 era g7.duit. Dar o *are parte a descrierii lui J phs i,rplica o 0iri, de .o*siiate care nu putea i "acri2t de l*)torn oraslo41 te prcbabil c7 esenienii care erau deplin ini&ia&i tr7iau Jn co*unit7&i separate, dar Jn aceiaKi ti*p a0eau Jn r)ndurile lor nenbri a))iiad care tdiau id ore Vi ducau o 0ia&7 obiKnuit7, Josephus ne d7 o descriere destul de detaliat7 a procedurii de ini&iere a esenienilor. Aceasta includea o p2ri8dn de < ani d. rc0iciat. @L s14ibl prindli an no0icele Qcane a purtat de5a haina alba a grup7riiO era ad*is la ritualul puri)ic7rii Jn ap7, dar *ai trebuia s7 treac7 al&i doi ani pJnI cJnd era acceptat s7 participe la *asa co*un7. Este e0ident c7 acesta era un si*bol al initierii deplin2. lrEilte de a lEe de la rc0iciar l. 4@@ ESB %E %%

@. %ntrarea principal7 G. Sala de adunare <. Atelierul olarului 4. Scriptoriu* s. $bt2* Qba.ire de .oletaEO 'ia*d cl7dirilor de la M(irbet fu*ran, care se crede c7 au )ost ocupate de o co*unitate de esenieni. Secolul al G-lea ).d$r.- secolul ld.$r. statutul de *e*bru, candidatului i se cerea s7 depun7 tlai nulte 5usbn2 sletM. Aceast7 relatare se asea*7n7 in general cu regulile de ad*itere Jn co*unitatea de la fu*ran, descrise Jn JfS, deKi se deosebesc Jn *ai *ulte detalii3 de e-., JfS a)ir*7 c7 no0iciatul dura G ani &i nu <. Dup7 Josephus, .iua esenienilor Jncepea Jnainte de r7s7ritul soarelui cu rug7ciunile de di*inea&a, adresate soarelui, 6ca &i cu* l-ar i*plora s7 r7sar7+. Apoi )iecare JKi lua Jn pri*ire sarcina Jncredin&at7, sub Jndru*area unui supra0eghetor, &i lucra pJn7 la a-rnia.7. #a a*ia.7 *e*brii se J*b7iau si luau parte la o *as7 co*un7 si*pl73 apoi JKi luau din nou hainele de lucru&i continuau lucrul pJn7 seara, cJnd se adunau pentru o alt7 roasa, !ippoltt nu rpF n5nic .t1%E rualciFa sdre. sar7 de esenieni soarelui di*inea&aL el spune c7 6ei st7ruiesc Jn rug7ciune din .ori de .i &i nu rostesc nici un cu0Jnt pJn7 cJnd cJnta+ un i*n de laud7 lui Du* ne.eu+, ;biceiul descris de Josephus se poate s7 ii )ost cel al Sa*psaenilor, un grup care se poate s7 ti )ost asociat cu esenienii, Ki care a pri*it nu*ele lor Qc). ebr. ionel, 6soare+O de la o*agiul adus soarelui care era considerat o *ani)estare a di0init7&ii. De )apt, ter*enul 6esenieni+ a )ost )olositur&epri pentru a

include u)lnu*ar *are fe )rrupun sectare e0reieKti care s-au retras d*icurentul princip7ljal +0ie&ii eyreieK.t#.5%KJT 77-nMt+c7 u)lill aJntre acgteiruEur#a)ost p5gi co*unitatea de Jadfunuan3 se poate s7 *ai )i e-istat aMcJte0a co*unit7&i despre care Kti* la )el de pu&ine lucruri ca &i in)or*a&iile reduse cu pri0ire la fu*ran %naiArc de tid]op2rirne dir @A4P ,5 din ann 22 au ll*t. Q]MAREA M;AT%A =S/#/R%%2 DE %.A ;/MRA O Dac7 se poate stabili c7 grupul de la fu*ran era o co*unitate de esenieni Qpoate dintre acei esenieni pe care Josephus Ji distinge de restul, pentru c73 nu opreau c7s7toriaO, scrierile de la fn*ran 0a trebui s7 ocupe un loc *ai i*portant decJt toate celelalte relat7ri despre esenieni par0enite din antichitate, JntrueJt acestea pro0in direct din rJndurile esenienilor. Atund 0a )i nor*al s7 con)ir*7* a)ir*a&iile autorilor antici le baa te-telor de ,a fll*t, 2i ,, tnEE. B%B/;ZRA)lE.$.D,ciEbu,8,TnerWa1, tB14 r2tipatdt, @ABB3 J, B, #iR,ld8r. -;n Sore po5rts $onneceed Fith the Essenes+, Jn The Epistle to rhe $olossians, @8PA, p, <48-4@A3 D. !oFletr, The Essenes and $hristianity, @ABP3 !. Serouyao, #es Esseniens, @ABA3 A. Dupont-So**er, )iiene :ritings)ro* fu*ran, E. T6 @A1@3 !. Mos*ala, !ebraer-Essenes-$(ris-ren, @ASA3 Z. R)er*es, 'ostBiblical JeFish Studies, @APB, p, %<1. ".".B. ESTERA, 'oEi0it ., Tt GLP, nuVEte )ti] ar Estai . )ost !adT QMinO. urE# Et2n 1 Dute s7 )ie echi0alentul ter*enului persan st7* Q6stea+O, deKi unii rac leg7tura cu .ei&a babilonian7 %&tar. 4@G Esteta s-a c7s7torit cu AhaK0eroK QXeraes, 481-41B J.d.$r.O- !erodot Ki $tesias spun c7 so&ia lui Xer-es a )ost A*estris Qcare probabil eate R)estiO Ki ca+ ea @-a Jnso&it pe Xer-es Jn e-pedi&ia sa Jn Zrecia, care a a0ut loc dup7 e0eni*entele din Est. @. Jn dru* spre cas7 ea a atias Einia lui OZZ terEu cB a nut5lar pe *a*a uneia dintre &iitoarele lui &i aproape c7 a declanKat o re0olu&ie $!er. A.@S8 K.ur*.O. u este de *irare c7 Xer-es Ki-a adus a*inte de inten&ia sa de a di0or&a, a c7utat o succesoare Ki a g7sit-o pe Estera. A*estris a re0enit la putere ca regin7 *a*7, Jn ti*pul do*niei )iului s7u, Arta-er-es %, Ki ar putea s7 )ie 6regina+ din ee*. GL1. Dac7 presupune* c7 Estera a *urit ,a cJ&i0a ani dup7 e0eni*entele descrise Jn cartea care-i poart7 nu*ele, nu este di)icil s7 ar*oni.7* cele dou7 regine. DeKi Estera a )ost o )e*eie cura5oas7 care Ki-ariscat 0ia&a ca s7i sal0e.e pe e0rei Q4L@@-@PO, Biblia nu laud7 )aptul c7 ia Jncura5at pe e0rei s7i *asacre.e pe duK*anii lor, Jn cap. A, )n pri0in&a aceasta Estera s-a plltat 8 Ei 8Mn din @,12a ei. J.S.:. ESTERA, $ARTEA. Aceast7 carte ne po0esteKte cu* ]Estera, o e0reic7, a de0enit so)ia regelui persan &i a reuKit s7 pre0in7 *asacrul general al e0reilor din %*periul 'eisan. %. Schi&a con&inutului a. @L@=GG. Ahltrerct o deEore.d p2 Ttia e, Resti p.nd cl a retuat si ] pEinre la bandEtul lui. 1. GL@-@8. Estera, 0erisoara lui Mardoheu, o e0-rcic%, 1t2 aleasl Jn locul @tri R1sd, c. GL@AG<, Mardoha n rebtear-, EsiDei d1pre u conplot penEu esinarea reseloi. d. <L@-@B. Madoheu retu.i sl e lrchine lrEint8 lui !a*an, )a0oritul regelui, Ki Jn ur*a acestui )apt M.rdoheu pllbuieit Eesa8ti 2Rilor la o dac3 stabilit7. e. 4L@-@P, Mardobeu o ind,pl2., pe EsteE sB inter0in7 la rege, ` BL@.@4, Egtd n in0ita pe rese ti " !,l8 %a un banchet. g, 1L@-@4. R.Aele li c8 lui !ahan se.l o*Ea pubric " M1rdoh2u .a rl1plat, petrh ce a dat h 0ilag conplotul lnuotriE lui, h, PLr-@S, # al doil2 batrcn2t Essa d2iEtuZ planul lui !a*an de a-i *asacra pe e0rei, iar !a*an este spJn.uiat pe spJn.urItoarea pe care o preg7tise el pentru Mardoheu. i T@@P. inEuclt 2dicrrl pentiu llle.ru nu a putut d l2Dai Esele a EiniB u al done edict p.in cate le-a per*is e0reilor s7 se apere. 5. AL@-@A. EF2n prc)ict de .8r edict pdtru a-i o*orJ pe duK*anii lor. (. A.GS.<G, %.bn0irea 1re 1*norart %a si.bdtoarea 'uri*, @. Mardoheu este instalat Jntr-o po.i&ie Jnalt7, %%. Autorul Ki data scrierii $artea a )ost scris7 la cJt0a ti*p dup7 *oartea lui AhaK0eroK Q@L@O, adic7 dup7 anul 41B J.d.$r., dac7 AhaK0eroK este identi)icat cu Xeraes. /nii e0rei conrider, .t autorul d. Mardohen, h, rel2riril2 din ALGD <G d tltea indica ludol a.1ra, Este pcibil 1 ESTEni $aRTEA o *are parte a con&inutului s7 )i )ost inclus7 Jn analele regelui, a&a cu* se *en&ionea.7 Jn @S3G Ki poate Jn 1L@, iar lucrul acesta ar putea e-plica o*iterea nu*elui iui Du*ne.eu, deKi re)erirea la postul pentru EsteE, in 4L@1, inplict tugiciue, iGr ,1tu@ln 4L@4 1te 4 pri*t, deri8 prc0idelei, Ar trebui re*arcat c7 0ersiunile greceKti ale c7r&ii Estera con&in @SP 0ersete Jn plus. Jn care este *en -

&ionat nu*ele lui Du*ne.eu. Acestea sJnt incluse Jn Apocri)e Ki sJnt nu*erotate ca Ki cu* ar ur*a dup7 @SL<. De )apt, ordinea lor Jn greac7 este ur*7toareaL A@GL @G@1i PL@.<i ltLrPi <L@443@P3 @<La,@Br@13 BL@L Ai@G3 @1L@-G43 aL@<.@;L<i @;L4@@3@, Data )tlt5onata Jn @@L@ esre @@4 H.d.$r. Ki se poate s7 )ie data cJnd a )ost )7cut7 traducerea greac7 sau 0ersiunea l7rgit7. %%%. Autenticitatea DeKi unii cercet7tori, cu* este R, !. ')ei))er, au considerat c7 Jntreaga carte este )ic&iune, al&i co*entatori sbt de ae8d cu !, !, RoFl2y d sntorul ,pap sA )i a0ut acces la unele suise bune de in)or*a&ii despre 0ia&a Jn 'ersia Ki c7 nucleul acestei po0estiri ar putea )i *ai 0echi decJt cartea+ QZroFth o)the ;ld Testa*ent, A. @BBO. 'oEtiE ca at2 nu a )1r Tn.1l*tn de nici o cronic7 persan7, Ki se presupune adesea c7 nu poate )i Jncadrat7 Jn ceea ce se cunoaKte despre istoria persan7. RD2le Als02bt ste idati)i2t de otriei cu Xentes Q481-41B H.d.$r.O, deKi cJri0a co*entatori, de e-. J. !oschander Ki A. T. ;l*stead, %au identi)icat cu Arta-e*e %[ Q4S4-<BA J.d.$r.O. Dac7 el este Xer-es, atFi aFn o e-llicati2 a breV2i dinE2 and al <-l2, Jn @L<, Ki anul al P-lea, Jn GL@1, JntrucJt Jntre 48< Ki 4aS id.$r. 2l a danuir Di . ln)rptuit iiE.ia deas truoas7 a Zreciei. !erodot QP.@@43 A. @S8 K.ur*.O spune c7 nu*ele so&iei lui Xer-es a )ost A*estris, dar nu gti* d2 %a ituricii ],.lari dad yRd1 a atut Mi lte Wi5. D2ti, poii0it lui !eodot Q<. <4O, cs2#2 '21iei ttebun s,.Di 8l2gi etia din ua din)t cele Dapte labn de nob5li Q4 E,t. @Lr4O, rcsl#ne de 82nul acesta puteau )i ocolite Jn general. Xer-es nu s-a s)iit sl =a pe or(e )e*ie " 8 a al1V. /ni5 rstin ca autorul gre)ie )8re *ult in GLB1 dnd Elatel., cirMardoheu a @1r lur Dri.onier ln BAP H.d.$r, #a data cJnd se petrece ac&iunea, Mardoheu ar i trebu5, sn aibd p2re @G; de .ni. ,2 baa principiului c7 este pre)erabil s7 )olosi* traducerea care are sens, pute* presupune c7 pronu*ele 6care+, Jn 0, 1, se re)er7 la str7bunicul lui Mardoheu, $his, ini,.rt linba 2braicl ne leeiie a2t l,n. Alt lutui 8siTEe inprcbabile rinr o prob. l4A d2 ophie subieti,2. Asdel. ar )r in8rcsr 8re ]!a*an s7 *asacre.e toat7 rasa e0reiasc7 pentru c7 un singur o* la s)idatU ?i ar )i per*is oare regele %rcrul ac1tU S2 toate ca !M sV )i )ibr da1 *asacrului cu atit de *ult ti*p JnainteU Aceste critici arat7 o lips7 ciudat7 de cunoaKtere a naturii u*ane. Masacre si r7.boaie au )ost declanKate de *ulte ori de nindria leatg a uul su doi 5ndi0i.i. Resn p2Eni erau Jndupleca&i cu uKurin&7 de )a0ori&ii lor, Ki Jn ca.ul acesta !a*an Ji pre.int7 pe e0rei ca pe niKte tr7d7tori Q<L8O. !a*an este descris ca un o* )carte supersti&ios Ki .iua *asacrului a )ost aleas7 pentru c7 sor&ii au ar<tat c7 a0ea s7 )ie o ii norocoas7 m<LPO. SpJ)l-.u,t8,2 nElta de Gs de * QPLAO 2t2 u ]nplu tipic de *ani)estare e-tra0agant7 a unui o* rare a0ea put)t Ai ale csni planui au %o1t de5u8re, ia, d nili 4@< ESTAR.>= $ARTEA ehiEl2nt, d G.B *ilio.E liE stdtine o)1id hni rege Q<LAO nu ar trebui luat7 Jn serios3 ceea ce trebuia regeles7 Jn&eleag7 este c7 o *are parte a a0erilor elreilor aEu ] inrre id 0isteri, eSal1, dar el ras. punde cu o polite&e oriental7 Ki Ji spune lui !a*an sa &in7 pentru sine a0erile Q<L@PL a*bele p7r&i au Jn&eles c7 dac7 regele pri*ea o parte substan&ial7 a pr7.ii, a0ea s7 Jnchid7 ochii la tot ce dorea !a*an s7 ia pentru sine. Trebuie s7 acord7* pu&in7 aten&ie Ki unei interpret7ri stranii a c7r&ii. Este 0orba de originea *itologic7 postulat7 de gi**e* Ki Jensen. Estera este .dla TtaW Mardole, ete Matdur3 !=*n 1te r, tatea ela*it7 !u**an3 R&ssti Ki Mashti, o .eitate ela-*it7. Ar )i straniu ca e0reii s7 )oloseasc7 o po0este politeist7 sau o cere*onie cultic7 pentru a e-plica o s7rb7toare e0reiasc73 chiar dac7 s-ar putea ar7ta c7 ]'uri* este o s7rb7toare de origine p7gJn7, a trebuit s7 )ie scris7 o po0este co*plet nou7 Jn 5urul ei Ki Jn aceast7 po0estire este i*probabil ca s7 )i )ost p7strate nu*ele .eilor Ki .ei&elor. Se poate s< )ie ade07rat c7 nu*ele persona5elor din cartea Estera au oarecare leg7tur7 cu nu*ele .eilor Ki .ei&elor, Jntrudt e-ist7 Ki ale ]np# de erci ca au rrieit n,)t dderie. care con&in nu*ele unor .ei sau .ei&e, de e-. Dan. @LP3 E.ra @L8. in a)ar7 de aceasta, un alt Mardoheu este *en&ionat Jn E.ia GLG. Jn Est. GLP ni se spune c7 Estera este al doilea nu*e. B%B)i;ZTR"%E. #, B, '.thoD Esth2r, r$$, @A;aL J, !oschander, The Boo( o) Esther in the#ight o)!istory, @AG<3 B.:. Anderson,PPie)looJto`Esther, %ntroducere si e-ege.7, Hn`B, <,@AB@3 J. S. :right, 6The !istoricity o) the Boo( o) Esther+, Jn eF 'erspecti0ei on the ;id Testa*ent, ed. J. B. 'ayne3 $. A. Moore, Esther, AB, @AP@. J.S.:. E?$;#. @. "ratele lui Ma*re si Aner, care au )ost 6alia&i+ ai lui A0raa* cJnd s-a a)lat tn !ebron Ki care a p.nicipat la elibenro hi r.t QZ2n. @4@@<-G4O. G. 9alea Jn care spionii tri*iKi de Moise au cules un ciorchine de struguri uriaK Qebr. e)lcoln, tipic7 pentru rodnicia &7rii $ u*. @<LG<-G43 <GLA3 Deut. rLG4O. D2 obicei s.a cre.ut ci a )Zt situri la .triE (h d. !ebbn Q(a Jeb*, T. ro<, @@ _ p#iG. 881O, unde 0iile continu7 sI )ie renu*ite pentru struruii loi /nii cErcrlroli pre)e., o le.li.e l< sde !ebbn Q$ayi oihl dd, dei terrel2 n, st cl8 cu ui0ire la direc&ie, par sI sugere.e c7 spionii au continuat si *earg7 spre de la !ebron pJn7 la 9alea EKcol Q u*.

@<LGG.G<O. B%B/;$M%%E. c. g, c"y, %rdb1, l$$. @AS<, p, @4G-@4<L ' Thore4 #eo Sd(ta tA=5, e. 1GL lDB, G, p. t4G, Z.T.M. ZXD. ETAM. @, /o le din E@utul d2l@1 al lui ruda. E))itiuit de Rob8n QG clon. %rL1tL ercbabil ca e )ace re)erire la el Jn @ $ron. 4L< Ki Jn 0ersiunea #XX Jn %os, @BLBA QAitanO. #ocul este identi)icat de obicei cu -hirb2t .l-!o# la 1 lDs hb ss0 de Jdlsali*. G. /n sat Jn teritoriul lui Si*eon Q@ $ron. 4L<GO. #ocali.area este necunoscut7, deKi unii cercet7tori Jl identi)ic7 cui de *ai sus. <, 'eKtera &sc=ipscla=, 6cr7p7tur7 de stJnc7+O Jn care sa re)ugiat Sa*son dinaintea )ilistenilor QJud. @BL8, @@O. #ocali.area este necunoscut7, dar trebuie s7 )ie Jn partea de 9 a teritoriului lui luda. BB/oZRA"%E. ru, p. bAA, r M. Abet, cbW8hie de ld 'ol1rin4 G, tg,a, D. <Gt. T.c.i, ETAJll. Tdbs,1 . is8lililor lnde pe bdtrul sud QE-od. @<LGSL h, <<@1,A3 pBra5le 8nnratorilor di)er7 Jn pri0in&a locali.7rii. Muller a sugerat o leg7tur7 cu nu*ele .eului egip. Atu*3 a0ille a propus EdonL $ledar, caudrei soudoB h"ange, ibel ,i Montet )ac leg7tura cu cu0Jntul din li*ba egip. 0eche pentru 6)ort+ Qht*O, care a )ost dat *ai *ultor locuri3 nici una dintre aceste sugestii nu pare )oarte prob abil,. cu0lntul din egip, rh., hh, pare sB indR *i deaEbs ceratea de )iohriera sit2. eTA<iRA DE tji . Zk MARE.O cD.F. ETA Qebr. =S&7n, 6durabil+, 60echi+O- /nJn&eleptdin 0re*ea lui Solo*on, cunoscut ca 6E.rahitul+, descendent din %uda, *en&ionat Jn @ J*p. 4L<@, Jn titlul 's. 8A Ki poate Jn @ $ron. GL1, dac7 6gerah+ este considerata ca o )or*7 a nu*elui 6E.rah+. Alti doi blrbali n*il Eidn shi nentiosri h trRere - ln @ crcn. 1L4G QUrcbabr ., B2 id1d3 cu =%eduturO si @ cion, 1L44i tsLt., J,D,D= ET%$A ATB%JAV. %. 'rrndplrd i,.th.d0 caracdrn disrinct al lll0dlliui5 2tice biblice 1b ilustrat bine de deri0area cu0intelor 6etic7+ Ki 6*oral7+. A*Jndou7 deri07 de la r7d7cini Qgr. Ki lat.O care Jnsea*n7 6obicei+, $eea ce se subJn&elege este c7 ne purt7* uitr-uu *od corect din punct de 0edere etic atui cTtd )aco ce 2 8 dicte.l obiceiuite. oi d1epsin nodl ln 8r2 sinr tacute de obi8i luj crurile Ki apoi trage* conclu.ia c7 acestea sJnt lucrur=r2 pe 2re .r bebui sL l2 )aM. %n "c8trasr putenic d ac4ta .bddare. d5d biblicl ete enrrar, h 5ud lui Dl*e.eu. h b sa ur*e.e opinia *a5orit7&ii sau con)or*area la purtarea obiKnuit7, Scripturile ne Jncura5ea.7 ca atunci cJnd c7ut7* linii c7l7u.itoare *orale, s7 lu7* ca punct de 'o*ire ,e Dll*eeu si )tr5rele lui . nu t ,l obieiuile lui. QoO S.onAardll de bndtate 1.e Delanal D]A 0re* s7 descoperi* natura bun7t7&ii. Biblia ne Jndreapt7 pri0irile spre persoana lui Du*ne.eu JnsuKi. u*ai El este bun QMarcu @SL@8n Ki 0oia #ui e-pri*7 tot ce este 6bun, p5Icut Ki desI0JrKir+ QRo*. @GLGO. Jn deKertul Sinai iah0e i-a pro*is lui MoiseL 6R)oi )ace s7 treacE " dieintes ra roats buratate - tn rcn, j.in. n1el8+- Me+ QE-od, <<L@AO ii ,rc*isi8a a ict onoEt o o rela)e spe.iali a ace.rDutui Do* nului QE-od. <4L1 K.ui*.O. Spre deosebire de orice alt Jn07&7tor *oral, Du*ne.eu este consec0ent Jn totalitate. 9oia #ui este Jn ar*onie cu caracterul #ui. 4@4 ET%$A B%B#%;V QbO Sursa cunoaKterii *orale este re0ela&ia. 'otri0it Bibliei, cunoaKterea binelui Ki r7ului nu este atJt obiectul unei cercet7ri )ilo.o)ice cJt este acceptarea re0elatiri dt0i)t. %n d0int2le lli 'arel, cuoa]erea rcii lui Du*ne.eu Qcare este echi0alent cu a descoperi ce este bine sau corectO 0ine prin instruirea Jn legea Sa QRon. G.@8O. 'rin l5)tre, ln tinp e )lorcnn er cetea., dalel. pend a tage conclu.in. cor]b, ].n torii biblici se *ul&u*esc s7 procla*e 0oia re0elat7 a lui Durereu li] sa si*ti lr*h d2 a 5uti)ca 5udecata e*isa. QcO Jn07&7tura *oral7 tste)or*ulal7 ca o porunca, nti ca un enun&. #a supra)a&7, cea *ai i.bitoare di)eren&7 lntre Biblie ,i u Mnual sular de erid 1te *odul Jn care este co*unicata Jn07&7tura *oral7. 'eah a AAsi aA*2nte ba.ate p2 nlioM*ente p2n Eu a 5sii1.a 8rintele er(e din Biblie seblie sd recurge* aproape Jn e-clusi0itate la c7r&ile poetice din9T Qc). 'ro0. BL@ K.u*i.l- %n restul Scripturii 5udec7&ile *orale sJht enun&ate si*plu, )7ri s7 )ie argu*entate cu ra&iona*ente. /n )ilo.o) care nu-si spri-5inieKte p7rerile cu argu*ente bine Jnte*eiate nu se poate aKtepta s7 )ie hiat Jn serios de oa*eni ca oa*enii s,-l ia ln erid. Dar siitorii biblici alr)ti cind au 8ut cA tuit 8tL!nor 0oia lui D*e.eu nu au rinlit nein uui .r<usi losic pend a spn5ini poruncile *orale date. QdO $erin&a etic7 )unda*ental7 estcs7-# i*it7* pe Du*ne.eu. JntrucJt Du*ne.eu Jnsu*ea.7 bun7tatea Jn pbpria sd '))ianl id8lul supr2n al onulli -pori0ii Biuiei . 1te sn#inire pe Dll*e.eu, AeastB cerin&7 este re)lectat7 Jn e-presia repetata Jn 9TL 6"i&i s)in&i, c7ci Eu sJnt s)int+ Q#e0. @@L44 K.ur*.- etc.5, pEM

W h d"dul in Zre cu0i.tele inpoltantc dn 0echiul leg7*Jnt, heaed Q6dragoste statornic7+O Ki ==*)lndh Q6credincioKie+O sJnt )olosite pentru a descrie adt 2racterd lui Dll*reu cn si erhtele l-ui *oral2 pentru o*. %deea este aceeaKi Jn T. $reKtinii trebuie s7 *ani)este Jn 0ia&a lor Jndurarea Tat7lui ceresc, a sp1 (u, ri chia, per)etis2 #ui *rals Qluca 1L<1i Mat. sL4<O. gi pentru .l %ss poa)tA ,,in iilirirea )inlei #ui+ QE0r. @L<O, che*area de a-# i*ita pe El are aceeaKi )o4i Qc, @ cor. @@L@O, oi )l initin pe Tatil atuci dnd danspud ln0ialE dhsctea "iului QEi1. sL@ K.ur*,O. QeO Religia Ki etica 5Tip inseparabile. Tbate Jncerc7rile de a ridica un .id de desp7r&ire Jntre preceptele *orale ale Bibliei Ki Jn07&7tura ei religioas7 eKuea.7, tntrudt etica biblic7 este teocentric7, Jn07&7tura *oral7 a Scripturii JKi pierde credibilitatea cJnd este hdeptrtat Wpottl rrc/sio1 Qct de e-., "Dicirile, Mat. sL<t,l*O. R2lisia V etica s#lt lesate ilne ele la )el ca Ki leg7tura dintre )unda&ie Ki cl7dire. $erin&ele *Ei. al2 Dealo<@nui de 2-e*plu, slnt lnteneiate pc iapnrl cn adi0ibt2a rBs*pdrBtsre < lui Du. ne.eu QE-od. GSLGO3 o Mre parte a h0a"turn *olale a M hils 1re p2ertati 1 o deducDe )ecud pe baa unor pre*i.e religioase Qc`. Mat. BL4< K.ur*.n. AcelaKi principiu este ilustrat de structura literar7 a Epis tolelor lui '.re%. %n a)ai, ae taptd .a o)d1 e-dple 8tcrere de i dtdtui nonl2 bsate pe te*eln reli gioase Qde e-. @ $or. 1L@8 K.ur*.3 G $or. 8LP K.ur*.3 "nip, GL4 D.,n.O, parrl lii stuirlE.i elistolele pentru a ur*a acelaKi tipar. Sec&iunea teologic7 principau, "ehlatl cu sd5B, ete tlahbinina penEu lansarea unei Jn07&7turi etice dare Qc`. Jn special, Ro*., E)es., "ilip.O. Etica creKtina i.0or7Kte din doctrina creKtin7 Ki cel2 dou, slnr iMparabile, %%. l,Vechtul T2gta*e),t QaO #eg7*Tirui. #egInuntul pe care @-a )7cut Du*.eEu prin Moi] QEaod, G4O . aFt o r*inca"e etic7 direct7 Ki cu i*plica&ii cuprin.7toare. Jn parncubr, id8 de hd, su2Brat pri* datl prin )aptul c, Do*ul a al1 n parlene. le,tu legTnlnt QEt2ut PLP K.ur*.3 AL4O, stabileKte te*a pentru Jn07&7tur7 *oral7 din tot 9T. !arul lui Du*au oied plincipalul nod0 petr tru a asculta de poruncile #ui. Apelurile la )rica re0e-Eni8L nu lipsc din 0t Qcl E ad. GG@GG t,))i.O, dar h,t,i oted el *i ad8 rti*uldtul p2rt* o cohponare bDB, oan*ii in 2litat8 lo. d2 par teneri la leg7*rntul lui Du*ne.eu, sJnt in0ita&i s7 )ie Rueerori )a,1 de actele #ui de d.ascte re* ritat73 ei sJnt Jnde*na&i s7 J*plineasc7 0oia #ui Jn se*n de recunoKtin&7 pentru harul #ui, nu s7 se supun7 terori.a&i de a*enin&area pedepsei. Ast)el, scla0ii trebuie trata&i cu genero.itate, deoarece Du*ne.eu ia tratat cu genero.itate pe scla0ii e0rei din Egipt $Deut, @BL@G K.ur*.O. $o*ercian&ilor li se cere s7 nu JnKele la cJntar, ci s7 &raI cont c7 Du*ne.eul drept7&ii este $el care ia i.b70it pe str7*oKii lor Q#e0. @AL<1O, Str7inii trebuie s7 )ie trata&i cu aceeaKi bun7 i.re p2 care Do*ul a aretato )a" ae pop.nn <Lu -6c7ci Ki 0oi a&i )ost str7ini Jn &ara Egiptului+ Q#e0. @AL<< K.ur*.O. Sntr-un cu0Jnt, cerin&a legI*Jntului lui Du*ne.eu este 6s7 p7.i&i poruncile Mele Ki s7 le J*plini&i+, p2nd cd ,,Eu slnt Do*ul .,, cale 0-an s1 din "n Esipnnui, 2 sL )iu DlLlrreeul 0os8+ Qla. ,GL<@ s.ur*;. l)s*intd a lncFa5at de as2*E 8liriinla solidarit7&ii colecti0e a %sraelului. E)ectul ei nu a )ost n*ai uiEa indi0iddui d Dl5*reu, .i )i uru2a tuturor *e*brilor leg7*Jntului Jntr-o singiir7 co**iiare Q0e.i linba5ul )olcit de UaFl pend a ddie e)ectul noului leg7*Jnt Jn E)es. GL@@ K.ur*.O. Repetarea Jn Bibliea e-presiei 6carne Ki sJnge+ Qsau 6os din o]%e...+O nun2.E plastic ac1tli prircipiu3 )olZita *ai JntJi Jntr-o rela&ie personal7 direct7 Jn Zen. GLG<, a putut )i aplicat7 de o persoan7 Ki la )a*ilia sa l7rgit7 Qrud. AL@ . a putut 1 aplicat1 de E$ue ctd Wa de.larart.r*.O, loialibtd la@B de liderul sAu QG sa*, B3 @O Ki-Jn .ilele de *ai !r.iu-chiar Ki pentru a descrie rela&ia unui e0reu )a&7 de rasa sa QRo*. @@L@4 K.ur*.O. Ae ] )ace c, .ruci clnd u o* a catat 8 di, poruncile lui Du*ne.eu, Jntreaga co*unitate a )ost inpli2ti in picatr lDi QlZ. PL@ i.,*.O3 tar dld u o* a trecut prin greut7&i, )iecare s-a si*&it obligat sS-i 0in7 Jn a5utor. De aii d2ri0V aceniil )oatu put2*5c p2 c.re 9T Jl pue p2 eth. siau. solidaritatea colerirt a du direct la preocuparea pentru bun7starea aproapelui, Jn co*unitatea Jnchis7 care )or*a o unitate, )iecare persoan7 era i*portant7. S7racii a0eau aceleaKi dreptui ca i bosaii ddrde Di on Di aldi in)tu sub acelaKi leg7*Jnt. Me*brii *ai slabi ai societ7&ii erau prote5a&i Jn *od special Q.c). regle*ent7rile concrete din E-od. GG ii G<, cu prs,2derile lor pend apL"8 0id8> a or)duhi, a stAilui ti a rAr]uluiO. QbO #egea. #eg7*Jntul a )urni.at conte-tul pentru ca Du*ne.eu s7 dea #egea. Jn consecin&7, o tr7s7tur7 distin.iird a #Dii 0% a )ct a.centul ,2 e2 %a ps p2 *en&inerea unor rela&ii corecte. 'reocuparea ei prin4@B B)l$A ATB%%$% cilalt a r1i sA siabileas., u ea.d t, 5uut ida. lurilor etice abstracte, ci s7 ci*ente.e rela&ii bune Jntre oa*eni Ki Jntre oa*eni Ki Du*ne.eu. A&a se )ace c7 *a5oritatea preceptelor speci)ice sJnt )or*ulate la persoana a doua Ki nu la persoana a treia. Tot din aceasta cau.7 obser07* Ki atitudinea )oarte po.iti07 si calda adoptat7 de cei a)la&i sub #ege )a&7 de &inerea #egii Qc). 's. @ALP K.ur*.3 @ iAL<< K.ur*., PGO Ki recunoaKterea )aptului c7 cea *ai gra0a consecin&7 a Jnc7lc7rii #egii nu era pedeapsa *ateriala ci ruperea rela&iilor Qc). ;sea @LGO. Mird legli % glsin b cele .e 'oMi QE-oa GSL< K.ur*.3 Deut BLP K.ur*;, care se ocup7 cu rela&iile cele

*ai )unda*entale. ici un su*ar nu ar putea )i *ai cuprin.7tor. Ele e-pri*7 sanctitatea )unda*en tal7 care gu0ernea.7 cre.ul, Jnchinarea &i tr7irea -sanctitatea )iin&ei lui Du*ne.eu, a Jnchin7rii aduse #,i, a unelai #ui &i a Gilei #uiL snditatea c,.,bn2i &i a )a*iliei, a 0ie&ii, propriet7&ii Ki ade07rului. $onte-tul Jn care sJnt date este cel al i.b70irii VE-od. GSLGO &i Elehta lor nu lnetea.i la Eni8 lui $,bt1 QMB@. sL@P )*,3 R*. @<LA3 %,c. GL@S il*,O. Jn a)ar7 de )aptul c7 este rodul JucrIrii i.b70itoare a lui Du*ne.eu, Decalogul are r7d7cini adJnd Jn poruncile crea&iei din Zen. @ si G. Acestea sJnt porunci cu pri0ire la procrea&ie Ktia responsabilitatea stIpJnirii asupra restului crea&iei QZen. @LG8O, porunci cu pri0ire la sabat QZen. GLG K.ur*.O, cu pri0ire la luciu QZen. GL@BO Di d pri0ie [a cVsVtorie Qca. GLG4O. T8te acestea J*preun7 Qla )el ca Ki DecalogulO, ating toate .toMiile priEip.le .l2 0ielii ,i Vi*ponsrii /)ule ei o)er7 liniile c7l7u.itoare de ba.7 pentru a ur*7ri un stil de 0ia&7 care este Jn ar*onie cu idealul $reatorului. cldeE onului h pi.at n, a ilcut ninc pentru a abroga aceste porunci. Rele0an&a lor per*anent7 este subliniat7 Jn restul Scripturii Q.c). Zen. <L@1, @A3 4L@-G,@P, GB3 BL@ K.ur*.3 ALPO. Dar $7derea a a)ectat Jn *od substan&ial con&inutul concret al legii 9T. Jn a)ar7 de sanc&iunile penale, au )ast necesare pre0ederi noi care s7 se ocupe de situa&iile co*plet di)erite pe care le-a creat p7catul. "aptul c7 Moise a per*is di0or&ul QDeut. G4L@ K.ur*.O este un ase*enea e-e*plu. Aceast7 pre0edere a )ost o concesie pe care a Seut-o Du*ne.eu Jn ca.ul rela&iilor din c7s7torie care au )ost distruse de p7cat, nu o anulare a rJnduialii stabilite cu pri0ire la c7s7torie, la crea&ie QZen. GLG43 c). Mat. @AL< K.unn.O. Aici, ca Ki Jn alt7 parte, trebuie s7 )i* aten&i s7 nu t7ce* o con)u.ie Jntre Du*ne.eu ceea ce Jng7duie Ki ceea ce aprob73 tot a&a, trebuie s7 )ace* Jntotdeauna distinc&ie net7 Jntre etica biblic7 Ki purtarea echi0oc7 a unor oa*eni ai lui Du*ne.eu pre.enta&i Jn Biblie. QcO 'ro)e&ii. 'ro)e&ii din secolul al 8-lea au )ost nu*i&i pe bun7 dreptate 6politicienii legI*Jntului+. condiile sia# ,1u ]hinbar draMric din (2n8 lui Moise. $onte*poranii lui A*os a0eau case de 0ar7 Ki 8 de iaol. Atacdile au prospeZt, se Eeau s,4d.lii )iendare ti e lnpMut2u bani pe sre *are. Erau )7cute aiian&e &i schi*buri cui turale cu &7ri str7ine. %n )a&a acestor )apte, legea leg7*Jntului nu a putut s7 dea prea *ult a5utor celor care erau con)runta&i cu dile*ele *orale ale unui *ediu co*plet di)erit. Dar pro)e&ii a0eau rolul s7 interprete.e #egea prin descoperirea principiilor ei )unda*entale &i prin aplicarea lor la proble*ele *orale concrete din 0re*ea lor. Jn *od deosebit, ei au e-pri*at preocuparea protuds a l-egii p2n"u dreptare sirl,, Renddnd in nod o8t arpia prsuplrn #28ii )ali d2 .el slab, A*os &i ;sea Si critic7 )7r7 cru&are pe cei care 0Jnd pe s7raci pentru o pereche de Jnc7l&7*inte, care accept7 *it7, care )olosesc *7suri )i greut7&i )alse sau care, Jn general, asupresc pe s7raci VA*os. GL13 BL@G3 Mica 1L@@O. baia W ;s de-latEed u arac d]bit de 0irulent asupra acelora care Jncearc7 s7 ascund7 eKecurile lor *orale Jn spatele unei )a&ade de religio.itate Qb. @L@S W*.3 os 1L1O. #ui nllltl8eu li 1e scJrb7 de .ilele de s7rb7toare &i de cJnt7ri, au spus pro)e&ii, cJt7 0re*e nedreptatea Ki nelegiuirea Jn)loresc QA*os BLG@ K.ur*.O. ; u*blare s*erit7 cu Du*ne.eu Jnsea*n7 a )ace dreptate &i a te purta cu bun7tate QMica 1L8O. 'ro)e&ii au corectat de ase*enea orice de.echilibt, care put8 sa )i 8Vrrat din aplic.E bgn iegt*tntului. Accentul pus de leg7*Jnt pe solidaritatea colecti07, de e-e*plu, se poate s7 )i Jnce&oKat Jn gJndirea unora ideea responsabilit7&ii personale. De aceea E.echiel, Jn special, Jncearc7 s7 arate cI Jnaintea lui Du*ne.eu )iecare indi0id este r7spun.7tor, din punct de 0edere *oral, pentru ceea ce )ace3 ni*eni nu poate arunca 0ina &ie ereditate sau pe condi&iile Ki *ediul soial QE.ec. @8LGS K.tir*.O. De ase*e*nea, interesul special ar7tat de Du*ne.eu )a&7 de %srael prin leg7*Jnt a dat naKtere Jn gJndirea unora la un na&ionalis* nes7n7tos Ki Jngust care i-a )7cut s7-i d5spreJuia], p. sEeini. 'rc)etii a, Aclt 8Rturile necesare insistind asupra )aptului c7 standardele *orale ale lui Du*ne.eu se aplic7 Jn *od uni)or*. Dhaoste #ui )l .updnde pe etiopieni %a )el D si pe Zdelili QAnc A.P@, %ar %sEelul nu E s.ipa de 5udecata #ui pentru p7cat, pretin.Jnd c7 are o po.i&ie spcialt ca popor a#s ai Do*nului3 de )apt, spune A*os, o cunoaKtere pri0ilegiat7 a lui Du*ne.eu atrase dups si* o Epoebilitate ii u .iV *i rc QA*os @L@3 <LGO. Enor*itatea p7catului Ki i*ensitatea pr7pasriei dintre Du*ne.eul s)Jht &i oa*enii p7c7toKi i-a i*prsi8r pro)iDn p2 pro)e&i Qc). !ab, lL%<L %s. 1L< hl*,O, Ei au triu cl nu poaie 1 8srruita nici o pure p1ie ae1ra prapstie Qc`. %s. @<LG<O de)t printr-un act special al harului di0in. Jnnoirea o*ului derinde de luEE Duhdui hi Dll*ed aE.c. <PL@ K.ur*.O &i de un leg7*Jnt nou pe care Du*ne.eu JnsuKi are s7-@ scrie Jn ini*ile oa*enilor Q%er. <@L<@ &.ur*.O. %%%. oul Testa*ent QaO E0angheliile, lsus a dat do0ad7 de*ult respect )a&7 de #egea *oral7 a9T3 El nua0enJt ca s7 abroge legea, d ca s7 o J*plineasc7 QMat. BL@P K.nr*.O. Dar El nu ia tlrtlat p2 o.*nl .a u lesiuito. D21i Et a 2- pri*at cea *ai *are parte a Jn07&7turilor Sale *orale sub )o*r de i*perati0e Qde d. Ma,. sr<A r,u*-3 Mi.a @oLAO W. a l V"t d autoritarea oli lesiuitor Qcl Mat. P.4G A,83 Mi.a @LGGO, spd Sru ru a )1t sB lE.inte u cod 8prin.ltor de re8rli ldrEu tlsn. *oral7. #egea prescrie sau inter.ice anu*ite lucruri3 lsus S-a preocupat *ai *ult s7 e-pun7 Kl s7 ilustre.e caracterul general al 0oii lui Du*ne.eu. #egea se

ocup7 de ac&iuni3 msus S-a ocupat *ai *ult cu caracterul &i cu *oti0ele care inspir7 ac&iunea. Modul Jn care lsus a interiori.at cerin&ele #egii este ilustrat )ru*os Jn 'redica de pe Munte. #egea a inter4@1 ET%$A BTB%.%$% .is o*orul Ki adulterul. %sus Q)7r7 s7 Jng7duie 0reuna dintre aceste )apteO a pus accentul pe gJndurile si atitudinile caie stau Jn spatele acestor ac&iuni. ;*iil care a nutrit ur7 )a&7 de aproapele s7u, sau care a de.br7cat-a Jn gJnd pe so&ia aproapelui s7u, plin de po)tr, nu loat2 elpa de aME no2/ Qa suninut busO, spunJnd c7 el nu a c7lcat litera legii QMat. BLG@ K.ur*,, GP K.ur*.O. "ericirile, cu care Jncepe 'redica Q0. < &.ur*.O, sublinia.7 aceeaKi idee. Ele nu con&in o lJstI de regulii, ci un set de )ericiri adresate celor ale c7ror 0ie&i e-e*pli)ic7 atitudinile dup7 0oia lui Du*ne.eu. 'e de alta parte, p7catele pe care le conda*n7 %su <lnt tn prircipal lsc.tele tpinnnui <i nu ele ate c7rnii. El a spus surprin.7tor de pu&in, de pild7, despre p7catele se-uale. %n dou7 ca.uri cJnd %-a )ost atras7 aten&ia asupra p7catului se-ual Q#uca PL<P K.ur*.3 loan 8L< K.ur*,O, Et a Jntors Jn *od inten&ionat re)lecrorui spre *tiele tel2 ste diricilor, El 3 pBVr)rt 8l2 *ai ustur7toare *ustr7ri pentru atitudinile greKite ale *in&ii Ki ale ini*ii Y orbirea *oral7, lispa de sensibili1E Ai dndri. QMar. PL< s.l*.3 Mica <LB3 #u2 @8LA K.unn.O. %eld b ca2 abordea.B %ss .lragoste o)2rV o alte ilustra&ie a *odului Jn care El a Jnt7rit Ki a de.0oltat Jn07&7tura *oral7 a 9T. A*bele p7r&i ale binecunoscutdui re.*t 2l lean b dEsdre QMa4u @GLG< s.unu.O sJnt luate direct de pe paginile 9T QDeut. 1L43 #e0. @AL@8O. Dar El a trecut peste con0ingerile rasiale ale *ultor conte*porani atunci cJnd a interpretat Jntr-un *od nou a doua dintre aceste porunci. 'rea .de.2a pduncaL ,S, iubeii rE apepele tlu . tcr luat7 Jn sensul 6S7 iubeKti pe aproapele t7u Y Jn legI*Jnt Y si nu*ai pe el+. 'rin pJida Sa*ariteanului *ilosti0 Q#uca @SLGA K.ur*.O, %sus i-a Jn07&at c7 iubirea ., 8pelui trebuie s7 includ7 ,e orice on 8re ere la ne0oie, indi)erent de ras7, cre. sau cultur7. El a dat cerin&elor dragostei un caracter uni0ersal. %n de.0oltarea ideii iubirii aproapelui, msus a identi)icat *ila QJndurareaO ca Ki tr7s7tura distincti07. Alte )el1i d2 dragcre - caE s trdbi2 in nod po.iti0 io T - sJnt )ie un r7spuns ia ce0a atr7g7tor Jn persoana runira QM 1E .a.ul dorirlei 1.ie si a prid2nieiO, 1e o dngZte linibr,, la Mbrii uli grup QM de dragostea Jn )a*ilieO. %sus ne-a Jn07&at c7 ade07rata inbiE a ap8%Elui acr5o8.i indeD2ndenr de .tac ti0itatea obiectului dragostei. Dragostea este deter*inat7 de ne0oie, nu de *erit, Ki nu aKteapt7 ni*ic Jn ]hi*b Q#ua 1L<G B.l*.5 @4L@G iii.*.O. u 1r. li*itat7 la un grup. Jn toate aceste *oduri de *ani)estare este o oglindire a dragostei %ui Du*ne.eu Qloan <L@1L @<L<43 #us @BLrl i*.3 cJ $aO, GtG;L P lod 4LP &.ur*.O. cind dLnard bogar a rbsps dtuidr la s,)trul #egii dat de %sus, replica Do*nului a )ostL 6Tu nu eKti depatre de %nplrada lui D#t*]u QMarcu +@llrGL<4J AKadar, Jn a)ar7 de )aptul c7 dragostea este pilonul central al #egii lui Du*ne.eu, ea este Ki poarta de intrare Jn J*p7r7&ia #ui, iar Jn07&7tura lui %sus despre J*p7r7&ie este Jnc7rca t7 de se*ni)ica&ii etice. $ei care intr7 Jn J*p7r7&ie sJnt cei care se supun st7pJnirii lui Du*ne.eu3 cJnd 0a 0eni J*p7r7&ia, atunci se 0a )ace rcia #ui Dtu2reu @,. d/ elor din lnDArstia sa c7l7u.ire cereasc7 Ki puterea de a transpune Jn practic7 deci.iile etice corecte. lbc*i .8te M1ibilitate a putdn norale su. pranaturale con)er7 sens unor cerin&e ale lui %sus, care alt)el ar )i i*posibile Qc). Mat. BL48O. El nu a )ost preocupat de triu*)uri Qpoc7in&a este asociat7 de ase*enea cu J*p7r7&ia- Marcu @L@BO, dar *a5oritatea i*paatiFld sale *1le au )ct adrsre elor caE erau de5a Jn J*p7r7&ia #ui, iar asigurarea subJn&eleas7 este c7 to&i aceia care se supun conducerii lui Du*nea pot a08 Dane d. pltere Sa penh a onerd condngdne lo ede h 1c@iui. Deoarece J*p7r7&ia este o realitate pre.ent7 Jn $ristos, c7l7u.irea Ki puterea Regelui sJnt disponibile aid Ki acu*. Dar JntrucJt e-ist7 de ase*enea un sens Jn care plin7tatea 0enirii J*p7r7&iei este Jnc7 i*inent7, e-ist7 o not7 constant7 de urgen&7 Jn Jn07&7tura *oral7 a lui %sus. $Jnd st7pJnirea lui Du*ne.eu asupra oa*enilor 0a )i re0elat7 deplin, 0a a0ea loc 5udecata )i nll*i D ebu d igno2 aEnil*entele dab de J*p7r7&ia lui Du*ne.eu QD), #uca @GLGSO. Acesta este *oti0ul pentru care E0anghelia chea*7 la poc7in&7 QMat. 4L@PO. QbO Restul oului Testa*ent. AKa cu* este de aKtepht, Epistolele o)er3 =aElele clare b h0B"t8 Eo"lGl s mEngnetilor, chi,r da.t .it8.r cu0intele lui #a su4trin.ltor d. E Qc), @ cor. PLtD AL@4O. Dar JntrucJt ele au )ost scrise ca r7spunsuri practice la prcblde acut2 rlredE ln .adtd bisicilor, toad Jn07&7turii lor *orale este pu&in di)erit. Din E0anghelii s-ar p7rea c7 %sus a Jn07&at *ai ales principii generale, l7sJndu-i pe ascult7torii S7i s7 )ac7 aplica&iile. Jn Epistole, pe de alt7 parte, aplica&iile sJnt pre.entate adesea Jn ter*eni )oarte preciKi. '7catul se-ual, de e-e*plu, este anali.at Jn destul de *are detaliu Qc` @ $or. 1LA3 G cor. @GG@O iar prcatele coRi" tn hrbne W,t "atate la rel de derdliar Qct Ron. @3GA e,#l*3 E)1. 4LGAi BL43 $ol, <L83 lac. <rB W.l*.O. ; alt7 caracteristic7 a Jn07&7turii etice a Epistolelor srnt ala nMit2le 8NlDi de conduitA ln )dilie QE)es. S3GGK.ur*.3 $ol.<L@8K.ur*.3 lTi*.GL8K,ur*.3 Tit GLG K.ur*,3 @ 'et. GL@8 K.ur*.O. Acestea sJnt sec&iuni

scurte care dau Jn07&7turi cu pri0ire la rela&iile adec0ate, Jn special Jn c7snicie, Jn )a*ilie si la ser0idu. Tonul lor este re*arcabil de conser0ator, la )el ca Ki sec&iunile despre rela&iile dintre credindoKi Ki autorit7&ile seculare Qc). Ro*. @<LlK.ur*.3 Tit <L@3 @ 'et. GL@< K.ur*.O. DeKi co*unitatea creKtin7 pri*ar7 a aKteptat cu ardoare instaurarea J*p7r7&iei lui Du*n2re=, deWini5 nu au Epirs s)eture de ba.e ate autorit7&ii pe care era )ondat7 0ia&a sodet7tii. $hiar Ki Jn cartea Apocalipsei, Jn care 07lul li*ba5ului apocaliptic caie acoper7 conda*narea gu0e*uiui Ro*ei de c7tre loan este )oarte transparent, s)in&ii sJnt che*a&i la *artira5, nu la re0olu&ie. $u toate acestea, se*in&ele schi*b7rii sociale pot )i g7site Jn T, Jn special Jn rela&iile pe care creKtinii sJnt Jnde*na&i s7 ,e aibl ln)t 2i in bisicn Q4 cal, <LGsO. Te* lr.prir$ei nu e adt de plMirenti tn Epistole ca Ki Jn E0anghelii, dar se pune acelaKi accent p2 lL*ia ondd de a .Fa cilAu.i)t <i Dutere de ta Du*ne.eu pentru o 0ia&7 *oral7. Jn li*ba5 ui lui 'a0el. unirea cu $ristos QG $or. BL@PO Ki pre.en&a l7untric7 a Duhului Q"ilip. GL@<O ridic7 0ia&a *oral7 a creKtinului p. u tlan rcu, "iind hdnir d cu0lnd lui DFereu QE0r. BL@4O, credinciosul r7scu*p7rat cap7t7 o capa-dtate *ai *are de a discerne Jntre bine Ki r7u Qc). Ro*. @G@GO3 prin pL8nta lruEic.r a Dundu5 el a2 o pll2re nolA d2 a )e c. ltie ci 1r2 bi)t. Se spune uneori c7 Jn re0olta sa J*potri0a legalis-*ului e0reiesc Ki Jnt7rit de Jncrederea sa Jn puterea Duhului de a-% in)or*a Ki de al trans)or*a pe credin4@P E%%$A E%B#%$,V dos, 'a0el QJnspeda;ar)ia)ir*atc7 legea *oral7 a 9T a de0enit peri*ata Jn $ristos. E-ist7 desigur cJte0a pas5e h Epistole 8e, daci suit luate singure, <r putea sugera o ase*enea idee $de e-. Zal. <LG< s.ui*.3 Ron. PL1L @SL4L G $or <L1O, dd 1te i*porEnt s, obser07* cI 'a0el )oloseKte cu0Jnrul 6lege+ Jn *ai *ulte sensuri. $Jnd n )oloseKte ca o prescurtare pentru .5usti)icarea prin lege+ $de e]. Ro*. @SL4O, el arat7 clar cI tr7irea prin #ege este atJt peri*at7 ctt Ki periculoas7 pentru cerKtini. Dar atunci cJnd )oloseKte cu0Jnrul pentru a indica e-pri*area 0oii lui Du*ne.eu Qde e-. Ro*, PL@GO, el este *ult *ai po.iti0. El nu se 5enea.7 s7 cite.e Decalogul Qdee-. E)es. 1LGK.ur*.O Ki scrie pe l.r8 de.pE u princiliu .l lesii care d5o8.a nr 0ia&a creKtin7 QRo*, 8LG3 @ $or. ALG@3 Zal. 1LG@3 c). %ac= @3GS3= GL@GO. Aici, ca si Jn alt7 parte, Jn07&7tura T se J*bin7 cu cea a 9T. Jn *7sura Jn care e-pri*7 cerin&ele *orale )unda*entale ale lui Du*ne.eu, #egea JKi p7strea.7 0alabilitatea, deoarece nu*ai Du*ne.eu e-pri*7 Jn persoana &i Jn 0oia Sa tot ce este bun Ki drept. BE/;ZRA"%E, A, B. BtuD Pi2 n.hi1 d) ths old Testa*ent, @ASA3 $. !. Dodd, Zospel and #aF, @AB@3 :. Eichordt, The Theology o) the ;ld Testa*ent, G, rA1Pi D. !."ield, tree Ub Doaitt., tAP<r . ,, $25sle,, Ethics, @AP@3 $.". !. !enry, $hristian 'ersonal Elhics, @ABPi : #illie, Studi1 * tla Uist8en Erhi1, tA1ll T. :. ManKon, Ethics and t)te Zospel, @A1S3 #. !. Marshall, The $hallenge o) eF Testa*ent Ethics, @A113 J. Murray, 'rinciples o) $onduct, @ABP3 A, y-gren, Agape and Eros, @AB<3 R. Schnac(enburg, PPie Moral Teaching o) the eF Testa*ent, @A1S3 Z. ". Tho*as, $hristJan Eihics and Moral 'hilosophy, @ABB3 A. R. 9idler, ;irist=s StrInge :or(, @A1<3 J. :. :en-ha*, Th. AoodnW oJ cod+ PAP4i J. !, yoder, The 'olitia o) Jesus, @APG. D.!.". ET%;'%A. Etiopia biblic7 Qgr. Aith*ps, 6)a&7 ars7+, c). %s. @<G<O, 8paW d. u*agii lui ]$us QZen. @SL1O. r.e pe din Datul ubei Q4 st nr5nde de la A8n QrsE0EnElD, la s d2 5o*ti.u2a ihlui, tn a"opre d2 oraWl =ncde* Xharto*. "iind 5nEdats Jn 0re*uri pr2Zrorice de banid din A2bia s5 Asia. Etiopia a )ost do*inat7 de Egipt ti*p de aproape SSS de ani, *cepJnd cu Dinastia a @8-a Qcea @BSS J.d.$r.O Ki a )ost gu0ernat7 de un 0icerege Q6"iul regelui din $uK+O care st7pJnea peste i*periul a)rican, co*andJnd .l*b dh Alrica Wi ad*inisntad ni*l. de au did ubia. ln tihpd s8ldui al A-l2., erioDihn, a .a"r capital7 a )ost apata, Jn apropiere de a patra cataract7, au )7cut cel pu&in o incursiune Jn 'alestina, dar a, r1i ln)dD5 de AD QG cbn. r4LA,@sO. gilete de glorie .le Etiop5ei au Trcepur prin PGS rd.c., cind piani . pbdEr de lup8le inte* din Egipi D5 a de0enit pri*ul cuceritor al acelei &7ri Jn decurs de un nildiu, Tinp de spbap2 1S d. ar5 do*itorn edo pieni QDi1da o Gs-.O su srlptnit 0ata ildui unut dintre ei, Tirhaca, se pare c7 a )ost aliat cu E.echia Ki a Jncercat s7 opreasc7 in0a.ia lui Sanherib QG )*p. @ALA3 Js. <PLA3 J. Bright, !istory o) %sraelG, @APG, p. GA1 s,lL*, di]uta proble*le 8nolosrce dii ace3. t M=a"FO. lbltul din aF <LA )ace atuie ra gloria acestei perioadeL 6Etiopia Ki egiptenii )7r7 nueir eEu tiria ei Qa ,sipd,lO.. %rE.ine tui EshrdoD Ai Asubanipal au reds Egann etiopiao2gi' tean la starea de regat 0asal3 distrugerea Tebei Qcea 11< l..l.cr.L ah <L<,@SO a ads ZlEe rorau, nnplhird dnbolisnrn pb)eiic al lui rsia iGoLG-1O. =Dup2le etiopiere au lupbt in add in al*E reaonului To la $ar.LlEn5s Q1SB td.$r.L ter. 41LG. AO. $ucerirea Egiptului de c7tre $a*bise a adus Etiopia sub stlliiirea '1i2l Est. @L@3 aLA nnrcte Etiopia ca )iind cea *ai Jndep7rtat7 pro0incie persan7 Jn S93 iar scriitorii biblici o )olosesc uneori pentru a tinholia rntitd)ta n2linirari a su02dntntii lui Du*ne.eu Q's. 8PL43 E.ec. <SL4 K,ur*.3 A*os ALP3 Te). G.@GO, =Dh.olo de duile Etiopiei. Qh. @8Lt3 Tet <@@SO ] "ate re)eri la Ab5shiei, unde ] 8re cg niKtecoloniKti e0rei s-au stabilit al7turi de al&i se*i&i din S Arabiei. $ronicarul cunoKtea aceste rela&ii

strJn-se din)t rtiopia W s Arabiei QG cM, G@L@1O, rn ,ap, aLGP Etiopia W ]E)era la reaatul sblbitut de il al regi8i =cdrd..., Edrl5t cai. a aoMir la Meroe, 1d2 a )or nnratl .apirala rn dnpui perioadei persane. Etiopienii *oderni QabisinieniiO Ki-au JnsuKit re)erin&ele biblice despre Etiopia Ki consider7 con0ertn2a )an2Dului etiopian .a o thptirne a Qdtdui ditr 's. 18L<@ B%B/;ZRA%%,. E. A : Bud<2, !istou oJ Ehia tia, @AG<3 E. //2rd.r)t, Phe ,.niopior4 @A1S3 iden, Ethiopia and the !Me, @A183 J. :ilson, TJte Rurden o) Egypt, @AB@. D.A!. ET AR! Zr- .dnorchs, +g,re*roi=, G co,. @@L <GO, /n o)i&er care co*anda o garni.oan7 Jn Da*asc ln tiopul lui rArebs ry r2s.le din peEa, ta AEbia aA #d.cr. - <A d,cr.O, 1re i2 rnc*lat De eF2i sil areste.e pe 'a0el dup7 con0ertirea sa Qc`. "apt. ALG4-GsO. %n dul 14 d$r. D)tsd a d]niQ "rte a pro0inciei ro*ane Siria. Jn ti*pul cJnd a a0ut loc incidentul *en&ionat Qcea << d.$r.O, Da*ascul se a)la tenporar to stiplni8 lli Aretas. Titlul ac1ta 1re )olZit de J8rhc eniru d*nitori subordona&i. Jn special pentru popoare a)late sub st7pJnire str7in7, de e-. e0reiidin Aleseandria QAnt @4. @@PO3 ct sinom elnartu[ tud2n sub De*etris tr Q%Mac. @4L4PO. B.".!. E/"nAT, $et *i tung ou0i, din 0 Asi2i3 din a2ast1 $au.7 Jn 9T este nu*it Jn general hannah7r, 6rJul+ Qde 2-. Deuti @@LG4O. /n8d 1i2 *ent5oEt nonhatj )o%)u ebr, t5nd p.ra, Qd2 2-. $o, GL@43 @B3tD, ddi0.ti de b n*2le a(ladi* purcttu, ete re)=e .i.ti cu0lnhrl sllrcrtan ruranun3 ti % )o*a 1e luphro.a QApoc. ALr43 r1LuO, Euiatut iBi are ori. ginea tn doi a)luen&i principali din E Turciei, Murad-Su, care i.0or7Kte aproape de #acul 9an, Ki Mara-Su, care i.0or7Kte Jn apropiere de Er.eru*, Ki curge, a0Jnd ca a)luent nu*ai i iIbur Q]!ABSRO, G.SSS lan, pJn7 la Zol)ul 'ereic, De la ni0elul cel *ai sc7.ut din luna septe*brie, creKte treptat Jn tot ti*pul iernii iar Jn llM hai atiry. u nirel d < n *i riilicat dectt niFlul ninirR apoi e.de pin3 h ]pbdbre, a0,td ast)el un regi* *ai *oderat decJt ]Tigrul. Jn cJ*pia aiu0ioure a Babilonului $MES;';TAMTAO cBut stu sV deplast sprc 9 din rcnuil. anrie, ctnd na5odtatea .2riJi#o, inponanre 2bu ae.are tn 4@8 B/T%! apropiere sau chiar pe *alurile lui, iar Jn pre.ent sa a)l7 la cJri0a (* spre E. #ucrul acesta este ilustrat de )aptd .% .5lLEi1ii au si1 n*el2 ilu0iului ln rDd ideogra)ic 6rJul Sippar+, o cetate ale c7rei ruine se a)l7 Jn preent la 1 (* E QiSE"AR9A%MO, 'e higi hutrete cetdli 5hponante htle care )t irclu d Balilonut, situate pe *alurile Eu)ratului Jn cJ*pia de S, cetatea Mari era aKe.ata pe cursul *i5lociu al )lu0iului, nu d2part2 de 5onD5F d !abu, iar puctul sdrsic de trecere din Mesopota*iei tn Siriei era controlat de cetatea )ort7rea&7 ]$arche*iK, B%B/;$RAi# S. A. 'allis, T,le AntiguiD aJlraD, @AB1, p. 4-P. T.$M. B/ % $E, M* hi Ti*rei o )e*ie a ctei cedhri a )st d2nni de MaMr QG Tin. @LBO. Ea a tosi )tice Q"apt, @1L@O, o )*eie e0la0icai, 8h ci Kti* c7 educa&ia biblic7 a lui Ti*onei a Jnceput la o 0Jrst7 )raged7 QG Ti*. <L@BO, dar so&ul ei era ne- e0reu id 1ul ei nu r,ll] taEt tnpre5u Q'apt. @1L<O. Da.. a)tn tn redd c]etoriile ni-ie ale 8ilor cu )ani. liir2 d2 tturre din "rigia VBarcr BRD, p. <s.L cJ. cBp. G, p, 11P A.l*,@, tu1r )a"i putea repreerta uen. siunea social7 a )a*iliei sale &i nu o dec7dere pereME. /nel2 tu. latire ale dtutri din lapr, @1Lr si ;rigen, Jn co*entariul despre Ro*. @1LG@, spun c7 ea e ,ddu0]. ir b=)tnul hrE)tn.n din "apt. @1L< ar pula hi h spn5inn a1tei iaei. Ea ltuia la Derbe eu la /s"aL din pua1 de rcdere linsrtric, a*b2le Eliant2 pot 1 5sd1.ab Qc@. <c, 4, p. ra4, Gs4O. unel2 .i 1te AE, dd nu parc si )ie u nbe obiKnuit. S-a sugerat uneori c7 'a0el se re)er7 la credin&a iudaic7, dar cea *ai natural7 interpretare a te-tului dh G Tt*. @Ls Qii "apt @1L@O 1te ))ia d .EdinVa creKtin7 6s-a s7l7Kluit *ai Jht)i+ Jn ]#oisKi Eunice Qa-dic7, Jnainte de con0ertirea lui Ti*oteiO3 Qti*pul aorist, )IcJnd alu.ie probabil %a e0eni*entul con0ertirii, care a a0ut loc )7r7 Jndoial7 Jn pri*a c7l7torie *isionar7 a lui 'a0elO. A.".:. E/ /$ &ehr. sar)eO. Deri0area cu0Jntului din 9T este incert7, dai se crede c7 pro0ine de la un ter*en asirian care Jnsea*n7 6$el care este cap Qpentru regeO+. Q9e.i J.lDQgAg @eAG, @P4A.@O g .i*2* Q.DMc s<. @<AA, @@14-GO3 .tdEea 1ie acceDtaia de S. r,. Dri0er &i #. Moehler Jn le-icoanele tori0e.i nota aces tuia di, urnO h Supplden Q p. GrA.O lnletdll pri*r 1t2 aela de =pelstre o)iciald de ta Me+. in linbr ebraic7 este Jnt/nit un sens secundar, acela de 6barba t castrat+, 6eunuc+ sau 6)a*en+. De la !erodot a)l7* c7 Jn 6&7rile orientale eunucii sJnt pre&ui&i ca )iind de*ni de Jncredere Jn orice pri0in&7+ Q8.= @SB, trad. Seling-courtO. Ase*enea oa*eni erau )olosi&i deseori de do*)torn ori*tali 2 slu5bati Jn la13 Esa@B. De aceea, Jn ;rient este uneori di)icil s7 ne d7* sea*a la care dintre sensuri se )ace re)erin&a, sau dac7 sJnt i*plicate a*Jndou7. 'oti)ar QZen. <AL@O, care era c7s7torit Q0. PO, este nu*it un saris Ql-- a*ouchosO3

dar probabil c7 aid se potri0eKte cel *ai bine sensul de 6)unc&ionar la curtea regal7i=. Jn Js. B1L< sensul de 6b7rbat castrat+ este e0ident. Jn ee*. @L@@, 6Era* paharnicul J*p7ratului+, Jn unele copii din uoc a0e* eunouc`ios3 dar probabil cS aici este o eroare de copiere, Jn loc de oinochoos, aKa cu* arat7 Rahl)e Jn Seputaginta Q@, p, AG<O. 6B7rbatul castrat= trebuia s7 )ie e-clus din adunarea Do*nului QDeut, G<L@O. u este necesar s7 presupune*, aKa cu* se pare c7 )ace J12phs Qan. rS. @<1O c, Daniet ,i toEssnl li au )ost 6castra&i+, deoarece ei erau 6)7r7 prihan7+ Q0e.i Dan. @L4O. Jn T este )olosit cu0Jntul eunoitchoso Ki el poate )i deri0at de ia eunen echS $a p7.i patul+O. #a )el ca Ki echi0alentul ebraic, s7rps, el nu indic7 neap7rat un b7rbat castrat. Este posibil ca Jn "apt. 8LGP s7 )ie a0ute ln Fd4 a*b2le sEul #r Mat. @AL@G nu tne,. Jndoial7 c7 se subJn&elege sensul de 6b7rbat castrat+, Jn acest pasa5 sJnt *en&ionate trei categorii de eunuci, Ki anu*e, cei care sJ5nt n7scu&i eunuci, cei care sJnt )i)ad" de on, ii cei d. sint euuci spiritu,li. /ltiM categorie Ji include pe to&i aceia care sacri)ic7 dorin&ele naturale legiti*e de dragul J*p7r7&iei cerurilor. %n Biserica pri*ar7 se spunea c7 ;rigen, interpretJnd greKit Jn sensul literal pasa5ul de *ai sus, s-a *utilat singur. ludai*sul recunoKtea nu*ai dou7 categorii de eunuciL )7cu&i de o* Qsaris QM7*O Ki din naKtere QK7ris )iti**dO,JnMiKnaQga1i*G,@O. /lti*ul ter*en, Qsaris ba**IO sau 6eunuc al soarelui+ este e-plicat de Jas-troF, JnDicrtonory o) Babyionian Tal*ud, etc, @, p. 4P1, cl i ann, .eb,c de clnd a 0l.ui l*i3 scElui+, cV alte cu0irte, ud cai2 sa nnsor euE. Q,'Ag%T;R/# $A[%ER%#;R RE$A%-E-O R.J.A.S, E/ /$/# ET%;'%A . /n )ircDioE init Qdy nosces5, 0istierul cur&ii reginei $andace a ==Etiopiei, rcnrettit li lll* prcporBduirii lui "ilip Q"apt <LG1-4SO. Jn antichitate era un lucru obiKnuit ca ]eunucii, oare erau de obicei p7.itorii hare*ului, s7 se ridice la po.i&ii Jnalte. "iind olrit d2 ,a panicipa8 acti0, h ntuluil2 iudeilor datorit7 rasei si datorit7 castr7rii sale QDeut. G<L@O, prcbdbil ci el eh * +ob r*ato, de D* ne.eu+. $unoaKterea iudais*ului KJ a 9T Qcitatul din %s. s< parc sa ned5nBO nu 1te surprin+ltoap, daca &ine* sea*7 de aKe.7rile e0reieKti din Egiptul de Sus Ki de inpactd 8sid2Ebil pe care )elul de 0i.t, s5 gJndirea e0reiasc7 l-au a0ut asupra etiopienilor. gelul s7u pentru studierea Scripturilor, pri*irea E0angheliei Ai loc.ul hi i Fidenl..i ca pe uui dine con0erti&ii 0rednici de a )i lua&i Jn considerare din "aptele Apstolilor, chiar dac, netuisirea lDi Q"apt. <L<PO nu 1ie spri5inira de cele Mi bue *. 'otri0ir tradi&iei etiopiene el a )ose pri*ul e0anghelist al &7rii radidei= D.A.! E/T%! $. orocos+, un nu*e grec obiKnuitO. /ntJnIr din noa 2r2 a cl.ut d2 la u gte de la ela5 ln ri*pul unei cu0Jnt7ri a lui 'a0el care s-a prelungit pJn7 nZpt8 ctpt. GSLP@GO. !. J, $adblry Q<oo] o)ica in !istory, p. 8 K.ur*.O indic7 un accident )atal si*ilar *en&ionat Jn ;-yrhynchus 'apyri, <. 4PB. JntrucJt0. 8 paE si )ie l2gat de ac1t ircadi cn0inrele lui #uca sugerea.7 o a*e&eal7 creseJnd7 Ki ire.istibil7, cau.at7 prcbabn de n*B.ul *.re d. ltnpi 4<A E/T@! $aracterul *iraculos al de.nod7*Jnnilui a )ost pus la Jndoiala, cu0intele lui 'a0el din 0. @S )iind aplicate la diagnostic &i nu la 0indecare. TotuKi, 0, A arat7 c7 #uea Jnsu&i a )ost sigur c7 Eutih era *ort. 69ia&a lui+ a )ost Jn el+ dup7 ce 'a0el @-a luat Jn bra&e Qc). G J*p. 4L<4O. Eutih Ki-a re0enit co*plet pJn7 a doua .i di*inea&a, cJnd a plecat 'a0el Q0. @GL potri0it T)eXtuSui Apusean el E-a al7turat grupul ui care Ki-a luat r7*as bun de la 'a0elO. Dac7 &ine* sea*7 c7 relatarea lui #uca este cea a unui *artor ocular, Jn&elege* de ce po0estirea este plin7 de 0ia&7 &i de ce Jntrerupe succesiunea e0eni*entelor. 'resupunerea c7 aceasta este 6o Enrt*plare din 0re*ea aceea care a a5uns s7 )ie atribuita lui 'a0el Ki pe care #uca a g7sit-o Jn aceast7 )or*7 &i a introdus-o Jn nara&iunea sa+ QDibeliusO crea-I di)icult7&i. B%B#%;ZRA"%E. :, M. Ra*say, S'T, p. GAS K.ur*.3 M. Dibelius, Studiai in t(e Acu o) the Aposdes, E.T., @AB1, p. @P K.ur*. E9A. 'riM )e*ie, soia lui r`d* ri tuM tui cain. Abel Ki Set QZen, 4L@-G,GBO. $Jnd Du*ne.eu @-a creat pe Ada* a hot7rit sI-i dea 6un a5utor potri0it+ $e.er t)negdI, Zen. GL@8,GS, lit. 6un a5utor ca Jnaintea lui+, adic7, 6un a5utor corespun.7tor pentru el+O Ki de aceea a tri*is un so*n adJnc peste el Kl a luat una dintre coastele lui QSa, Zen. GLG@O Ki a )7cut Qban7, Zen. GLGG, un cu0Jnt care de obicei Jnsea*n7 6a construi+O din ea o )e*eie Ql==iTaO. Q]$REA^%E.O Ada* a recunoscut aceast7 rela&ie apropiat7 Ki a declarat c7 ea ar trebui s7 Bs nu*it7 6"e*eie+ )=iSa5, deoarece a )ost luat7 din Q*ino3 c). @ $or. @@L8, e)cO ;* Qb7rbatO )=E)O QZen. GLG<O. /nii teologi consider7 c7 ter*enii =8 si =i))a sJnt distinc&i din punct de 0edere eti*ologic, dar )aptul acesta nu este neap7rat se*ni)icati0, uitrudt conte-tul cere sI e-iste doar o ase*7nare )or*al7 Jntre aceste cu0inte. E0a a )ost cea prin care Karpele @-a )7cut pe Ada* s7 *7nJnce din )ructul oprit Q]$kDEREO si ca ur*are a a2tui ).pt Dul*(u a cddrhnar.o sA 1s.a copiii cu durere Ki s7 )ie sub st7puiirea Q*Mal bcO lui Ada* QZen. <L@1O. Ada* a nu*it-o dup7 aceea 6E0a+ QhaFFI, Zen. <LGSO, pentru c7 ea a )ost *a*a

tuturor celor 0ii+ QhayO. Au )ost e*ise *ulte teorii cu pri0ire la nu*ele ha*0I. /nii consider7 c7 este o )or*7 arhaic7 a cu0Jntului hayyI, 6lucru 0iu+ Ql-- adopt7 aceast7 idee Ki ti traduce Jn Zen. <LGS cu .oe, 60ia&7+, dar al&ii obser07 o si*ilaritate cu cu0Jntul ara*aic hiFya, 6Karpe+, care este legat de o .eitate )enician7 nrt Q8E r plt2 sd )E u DarpeO, dd la )2l ca si tn ca.ul cu0intelor =ii Ki =iiSI, te-tul se pare c7 nu cere decJr o asonant7 )or*al7. u*ele haFF7 apare nu*ai de dou7 ori Jn 9T QZen. <LGS3 4L@O, dar cu0Jntul 6)e*ele+ este )olosit *ai )rec0ent. Jn d* Ki Jn T apare sub )or*a !eua Q5Eua Jn unele *s,O, care Jn 9ulgata a de0enit !e0a &i de aici a a5uns s7 )ie li0a Jn traducerile noastre. ; in)or*a&ie adiacent7 Jn leg7tur7 cu a)ir*a&ia biblic7 despre E0a este JntJlnitI Jn *irul su*erian despre .eul En(i. Jn acest *it, En(i su)er7 de o serie de boli Ki pentru a le trata, .ei&a inhursag produce o .ei&a special7. De aceea, cJnd el spuneL 6M7 doare coasta+ Qti3 scris cu logogra*, care Jn li*ba a(lc)idian7 era sttu, 6latur7, coast7+O, ea Ji spune c7 a creat-o pe .ei&a in-ti Q6Doa*na din coast7+O din coasta lui. Dar nu*ele su*erian in-ti poate Jnse*na la )el de bine 6Doa*na care )ace 0ia&7+. Se poate ca acest *it s7 re)lecte Jntr-o oarecare *7sur7 o nara&iune original7 co*un7 cu relatarea din Zenesa. B%B#%;ZRA"%E. `$B<, p. G843 Z. J. Spurrell, otei or theTe-to)t(eBoo(o)ZenesisG, @8A1, p. 4B3 S. . Mra*er, En(i and inhFrsag. A Su*erian 'aradise Myth 8AsoRsupptduturystta1 rO, @A4B, p, <-A5 "ro* the Tablets o)Su*er, @AB1, p. @PS-@P@ _ !istory aeAUi, or suna, rABa, p @AB-@A13 # M. y, i(a8d3, ,,@rVo ot1 d Er$, Jr# A@, @APa p, <<.<P, T.$M. E9A Z!E#%E )er. euangdion, 60este bun7+O, )n literatura clasic7 acest cu0Jnt indica r7splata dat7 pentru aducerea de 0eKti bune. %ndica de ase*enea *esa5ul propriu-.Js, care la origine a )ost anun&area 0ictoriei, dar *ai tJr.iu s-a aplicat Ki altor *esa5e care aduceau bucurie. "aptul c7 este Jnt$nit de *ai *ult de PB de ori Jn T indic7 o nuan&7 creKtin7 distinct7. E0anghelia este =9estea Bun7 c7 Du*ne.eu, Jn %sus $risros, a J*plinit pro*isiunile Sale c7tre %srael Ki calea *Jntuirii a )ost deschis7 pentru to&i. E0anghelia nu trebuie pre.entat7 Jn contrast cu 9T3 ca Ki cu* Du*ne.eu ?i-ar )i schi*bat )elul Jn care Ji tratea.7 pe oa*eni, ci E0anghelia este J*plinirea pro*isiunii din 9T QMat. @@LG-BO. %sus JnsuKi a 07.ut Jn pro)e&ia lui %saia o descriere a propriei Sale lucr7ri Q#uca 4L@1-G@O. Marcu de))tVte J0anshelia tu D@88u+ h @L@4 Qtraducerea 9A, )olosind te-tul bi.antin, a-daug7 6J*p7r7&iei+O Ki spuneL 6S-a J*plinit 0re*ea Ki J*p7r7&ia lui Du*ne.eu este aproape+. $redin&a duce la *Jnruire3 respingerea duce la conda*nare QMarcu @1L@B-@1O. AceeaKi E0anghelie a )ost procla*at7 de pri*ii 0estitori ai creKtinis*ului, dar acu* *esa5ul esen&ial este )7cut *ai e-plicit prin *oartea Ki Jn0ierea lui %sus, $ristosul. Jn ti*p ce E0anghelia a 0enit cu %sus Qe0eni*entu%-$ristos este Ehnshel5aO, 8 a )ost pttEtiri tn )lshisiu2 de binecu0Jntare dat7 de Du*ne.eu lui A0raa* QZal. <L8O &i a )ost pro*is7 Jn scrierile pro)etice QRo*. iLt[. u nll*i ca EFngheli. 0e tu pure" Q@ @@1. @LBO, ci ea este puterea lui Du*ne.eu $Ro*. @L@1O. Ea re0elea.7 dreptatea Qneprih7nirea, Jndrept7&ireaO lui Du*ne.eu Ki duce la *Jntuirea tuturor celor ce cted Q%to*. rL@1-%PO. 'a0el prir2.8 E8helia ca o tos7rdnare sacra Q@ Ti*. @L@@O, Ast)el, el se a)l7 sub oblisalia dpird de , o prcls)t Qr co,. AL@1O Ki le cere )ra&ilor s7 se roage pentru el ca s7 poat7 duce la Jndeplinire *isiunea sa cu Jndr7.neal7 QE)es. 1L@AO. chiar dacA irdnpin lnpori0irc S, )ts. GLGO Ki su)erin&7 QG Ti*. @L8O. E0anghelia este 6cu0Jntul ade07rului+ QE)es. @L<O, dar ea este ascunsa pentru oa*enii necredincioKi QG $or. 4L<-4O care cer o con)ir*are supranatural7 Sauo do0ad7 ra&ionala Q@ $or. @LG@.G@O, Du,. ch inl(hn Eobsic deDtid al E0angheliei a )ost Jn&eles de 'a0el Jn ur*a unei re0ela&ii QZal. @L@@-@GO, tot ast)el E0anghelia 0ine cu puterea e nlrtuiloaE @4 uru prinin ei cu credin&7 QE0r. 4LGO. "olsi8 t*enuiui =EEnghdnr,, le,rtu de se*narea pri*elor patru c7r&i ale T este de dat7 *ai tJr.ie Qsec. G d.$r.O. 4GS E9A Z!E%,%% BB/;ZRA"E. /. Bec(er. %D TTG, p. @SP-@@B3 $. !. Dodd, TheApostolic 'reaching and its De0elop-*ee,, @A<13 R !, Moll*, %rre Es.ntiot aot. o) eF TTta*ent 'reaching, @S1o3Z."riedrichJnP%Fr G, p. PSB-P<B. R.!.M. E9A Z!E#%%. "onna de plural, 6E0anghelii+ Qgr. euangeliaO, nu ar )i )ost Jn&eleas7 Jn epoca apostolic7, nici Jn ur*7toarele dou7 genera&ii3 esen&a *7rturiei apostolice este c7 e-ist7 o singura euangetion ade07rat73 oricine procla*7 alta, spune 'a0el, este anate*a QZal. @L8 K.ur*.O. $ele patru scrieri care Jn *od tradi&ional sJnt puse %a Jnceputul T slnt, Jn sens propriu, patru scrieri despre o singur7 E0anghelie -6E0anghelia lui Du*ne.eu ... cu pri0ire la "iul S7u+ QRon&. @L@-<O. Abia pe la 5u*7tatea secolului al G-lea d.$r. a a5uns sa )ie )olosit7 )or*a de plural3 ast)el, Y%ustin Martirul spune c7 6*e*oriile co*puse de a-postoli+ sJnt nu*ite 6E0anghelii+ Q"irst Apology 11O. Scriitorii *ai 0echi )olosesc singularul, )ie c7 se re)er7 la o singura scriere a E0angheliei, )ie c7 se re)era la un set de ase*enea scrieri QDidache 8.G3 %gnatius, 'hila-delphians 8. GO. Titlurile tradi&ionale ale celor patru

scrieri dau de Jn&eles c7 Jn ele se a)l7 E0anghelia sau 9estea Bun7 despre $ristos, aKa cu* o relatea.7 )ie care dintre cei patru e0anghehsti. "olosirea ter*enului la singular pentru a indica toate cele patru scrieri a continuat Jnc7 *ult ti*p dup7 pri*ul ca. atestat de )olosire a pluralului %. "a.a oral7 Ma5oritatea *aterialului din E0angheliile noastre a e-istat pentru o perioada considerabil7 de ti*p Jn )or*7 orala, Jnainte de a pri*i )or*a scris7 cu care sJnte* )a*iliari. u. $u0intele lui %stis Jsus a Jnceput lucrarea Sa Jn Zalilea prin 6propo-0Iduirea E0angheliei lui Du*ne.eu+3 con&inutul acestei E0anghelii a )ost c7 s-a J*plinit 0re*ea Ki c7 J*p7r7&ia lui Du*ne.eu este aproape3 El i-a Jnde*nat pe ascult7torii S7i s7 se pocSiasc7 Ki s7 cread7 0estea bun7 QMarcu @L@4 K.ur*.3 c). #uca 4L@8-G@[, 'ropo07-duirea #ui nu a )ost ca un )ulger din senin3 ea a )ost J*plinirea pro*isiunii lui Du*ne.eu co*unicat7 Jn 0echi*e prin pro)e&i. Du*ne.eu a cercetac pe poporul S7u3 acesta a )ost *esa5ul principal nu nu*ai al propo07duirii lui Hsus ci Kt al lucr7rilor Sale *inunate Q#uca PL@1O, care erau se*ne ca J*p7r7&ia r7ului se pr7buKea acu* cJnd Jncepea instaurarea J*p7r7&iei lui Du*ne.eu $Mat. @GLGG-GA3 #uca @@L@4-GGO. AceeaKi te*7 o JntJini* Jn. pildele lui %sus, care ! chea*7 pe ascult7torii #ui la deci.ie si la 0eghere, a0Jnd Jn 0edere sosirea J*p7r7&iei. 'e lJng7 lucrarea Sa public7, %sus S-a Jngri5it s7 le dea ucenicilor Jn07&7turi siste*atice Jntr-o )or*7 pe care s-o poat7 *e*ora uKor. $ontro0ersele #ui cu )ariseii &i cu al&i oponen&i au dus de ase*enea la a)ir*a&ii care, odat7 au.ite, nu puteau )i uitare cu uKurin&7, a)ir*a&ii care le-au prins bine ucenicilor *ai tJr.iu cJnd au )ost con)runta&i cu proble*e contro0ersate, cJnd a )ost )olositor s7-&i aduc7 a*inte ce a spus Jn07&7torul. b. Tradi&ia apostolic7 Jn Epistolele din T e-ist7 cJte0a re)eriri la 6tradi&ia+ Vgr. pordd11l pri*it7 prin apostoli de la DoMul tor

Ki trnile de ei, la rindd loi la con8rr5tii ld. Aceast7 tradi&ie, Jn sensul cel *ai deplin, cuprinde *7rturia apostolilor la 6tot ce a Jnceput %sus s7 )ac7 &i s7 Jn0e&e pe oa*eni, de la Jnceput, pJn7 Jn .iua cJnd S-a Jn7l&at la cer+ $"apt. @L@ K.ur*.3 c), @LG@ K.ur*.O-Aceast7 *7rturie a )ost pre.entat7 Ki perpetuat7 Jn di)erite )eluri Y Jn principal prin propo0Iduirea *isionar7, Jn Jn07&7turile date celor con0erti&i Ki Jn Jnchinarea crest*7. S schi&7 a ade07rurilor esen&iale ale propo07duirii *isionare este dat7 de 'a0el Jn @ $or. @BL< K.F*. Y 6c7 $ristos a *urit pentru p7catele noastre, dup7 Scripturi3 c7 a )ost Jngropat Ki a Jn0iat a treia .i, dup7 Scripturi, Ki c7 S-a ar7tat+ la un nu*7r *are de 8rto.i dulari, didd2 carc un eht n*iti Ki cei *ai *ul&i dintre ei erau Jnc7 Jn 0ia&7 atunci cJnd rta 'r0el. )ie ca EDnghetin a )cr pEdiet d2 2l adaug7 'a0el Jn continuare, sau de apostolii originali, ade07rurile esen&iale ale *esa5ului erau aceleaKi m@ coi tsL@@O. #ucrd ac1ra dr2 connhat de doE.oe dir Epirto#le re.pauline si de tbsnenre din propo0a dlea cretbr3 prirurd ce sint ".#rute in "aprele Apctolilor. ln 8drul prop.0dduiru e1u p"(nbr2 e0eni*entele *JntuitoareL %sus era procla*at Do*n Ki $ristos- oa*enii erau che*a&i s7 se poe7iascI Ki sI piil8rca ietuea prin El. $Jte0a )rag*ente oca.ionale diri Jn07&7turile date cetor conFni" apar h Epistote d din a.et4 reie clar c7 aceast7 Jn07&7tur7 a)ir*a ceea ce i-a Jn07&at Jsus JnsuKi. Ast)el, cJnd d7 Jn07&7turi despre c7s7torie, 'a0el citea.7 porunca Do*nului %sus care inter.ice di0or&ul Q@ $or. P3@SO, Ki citea.7 de ase*enea a)ir*lh Do*dli d1pre tnEe,=ner2 predicator=lor E EnshEliei Q@ cor. AL@4O, E-isd iEi do0e.i enEu o instruire *ai siste*atic7 prin *etoda catehetie73 cJnd nu*7rul celor con0erti&i a crescut, Jn special Jn cursul *isiunii printre ea*uri, 6Kcolile+ pentru preg7tirea Jn07&7torilor au de0enit aproape o necesitate Ki Jn *od ine0itabil, au )ost Jntoc*ite re.u*ate ale Jn07&7turii lui %sus, pre.entau )ie oral, )ie Jn scris. e pute* i*agina un ase*enea cadru pentru 6colec&iile de .iceri " ere leau iol1it Matei Ai #uca, 5,r uttcrior Aa .otuidZt ci Ai E0anghetia dlpl Ma2i a lon 2laboj rat7 Jntr-o ase*enea Kcoal73 c). o# Stendahl, The (hool .J St M.(hs., tAQ,a, #ucr7rile Ki cu0intele lui %sus trebuie s7 )i )ost a*intite Ki Jn ti*pul Jnchin7ciunii. En .ilele de Jnceput ale credin&ei era greu pentru cei care #-au cunoscut pe %sus s7 nu-Ki spun7 unul altuia, cJnd se JntJlneau sau cJnd se Jntruneau pentru p7n7sie Ki Jnchin7ciuneL 6J&i aduci a*inte cu* Do*nul,,.U+ Jn *od deosebit, $ina Do*ului ote8 h p.ile5 ESdat "t ur a po0sti din nou despre *oartea #ui. J*preun7 cu e0eni*entele .ae au p42da.o Ai .are au u*r cupe 8 Z $or @@LG1O, "iind po0estit7 Ki repo0estit7 Jn Jnchinarea creKtina Ki Jn propo07duirea *isionar7 &y). @ $or. GLG3 Zal. <L@O eraiu2a parinitor a de0enii u tot siai lnclEgnt la o da.. Mpuie . o cFlr.ie cE po.e 1 do0edit7 prin critica )or*ei E0angheliilor care e-ist7 Jn pre.ent. 'rin *etoda de critic7 a )or*ei s-a Jncercat i.olar2a )i .lasiri.area di).rtelor secliuni itu@e pendente care au )ost aduse laolalt7 Jn scrierea E0angheliilor Ki s-a

Jncercat i*aginarea cadrului de 0ia&7 Jn care s au )or*at Ki *odul Jn care s-au p7strat Jn )a.a de trans*itere oral7. $]$RJTJ$A B%B#%$k, %R.O 4G@ E=CA Z%%E#T% %%. E0angheliile scrise Jnceputul scrierii E0angheliilor, aKa cu* nea* aKtepta, coincide cu s)JrKJtul pri*ei genera&ii creKtine. Zrtd cei 6ce le-au 07.ut cu ochii lor de la Jnceput Ki au a5uns slu5itori ai $u0Jntuhii+ Q#uca @LGO s-au apropiat de *oarte, necesitatea unei scrieri care s7 con&in7 *7rturia lor s-a si*&it cu *ai *ulta acuitate decJt oricJnd. Aceasta este perioada Jn care tradi&ia din secolul al G-lea plasea.7 Jnceputul scrierii E0angheli-o, Ki pe buna dreptleL toat2 cel2 pah EFnRhetir canonice pe care le a0e* Jn pre.ent pot )i, probabil, datate Jn decurs de patru decenii, Jntre 1S Ki @SS d.$r. u este necesar s7 presupune* c7 trans*iterea *7rturiei apostolice a )ost )7cut7 Jn e-clusi0itate pe cale o"E nEinte de anut 1S d.c,. - 8l lutin 1n din8 acei 6*ul&i@= care, potri0it cu #uca @L@, au Jncercat sT alclnla], o isroririre o.Sbniata a enil8telor enghllie au tnerer, prcb2bil sa sri2 lEinr de 1u% 1S d,cr, - dar nu s-a pls"at nici e deul*t anrerior .calei d.E dedt cele inde h EErgheti5te noastre scrise. ln e#e p2tr, ErnShelii por 1 obc2r2te .)t8 curente di)erite de tradi&ie. Jn aceast7 pri0in&7, dt Ki ln altel2. ErnShelia dlpa >8n 1te indEndeniB de celelalt2 EEnghelit si 1re 8i bine sa 1e e-ahirErB "p.rat, celelalte E2iAi EEnshelii rhr tesate lnde e#e, pilrn a8lo incit ] pretea.B )oane bi,2 la studid ,rino,=tic+ . adi.B5 t2rlul lor poate 1 a,.n5at in tei coloane paralele a&a JncJt ele*entele lor co*une Ki di)erite s7 poat7 )i e-a*inate cu uKurin&7@. Acesta este *oti0ul pentru care sJnt cunoscute de obicei ca 6E0anghelii sinoptice+ - un nu*e care le-a )ost dat pentru pr* era d2 J, J. Zriesbach Jn @PP4, a. E0angheiiile sinoptice /n studiu co*parati0 al E0angheliilor dup7 Matei, Marcu Ki #uca ne per*ite sI obser07* c7 e-ist7 *ult *tsial cdu in rTre tlei sr b dou, dinEe ele. E"n" a 1S1 08re din ele 11@ ale EEeheliei dlpA MaEu Qd,cn nu luln ta st2ali MaEi @1LA GSO apare Jntr-o )or*7 prescurtat7 Jn Matei3 0reo <8S de 0ersete din Marcu apar din nou Jn #uca. 'ute* spune de ase*enea ca din cele @.S18 de 0ersete din Matei, 0reo BSS con&in esen&a a 1S1 0ersete din Maieu, iar din cele @.@4s de 0ersete din #uca 0reo <8S sJnt paralel2 8 M*u, lei <r ae 0eer2 din Mdn nu a, paEt2l, n5ci l, Matei d nici tn MaEu. Marei ri r,8 au )iecare aproape GSS de 0ersete care con&in un *te.tal conD carc nu 8 peEleld h MaEu3 /*ri aet *tedrl Mu c.2 apare tr Matei si #uca )olo1Ete s linba5 ap8p2 idenric, idr ali2ori diie. 1Jele re%bal2 slnt 8ZideEbile. 0r8 <oo de 0eete din jMarei nu .u laElel, ln nici o a(1 Erngh2tie, acelaKi lucru este ade07rat cu pri0ire la BGS de 0ersete din #ucau e-ist7 nici o el2 sihplS de e-pucaE s.ris)Lce. ba" a actei disEiluni a Mteri.ldli su si s"cVic di, , rngheliile sinolric. , eristr n5ci u3 *oti0 aprioric pentru a sus&ine c7 una dintre E0an Shelii e *i Dhe ddtr ala, p2nh a susline cL una este o surs7 &i celelalte au )olosit-o pe pri*a. ;biecti0itatea unei anali.e statistice nu poate garanta o solu&ie. ; solu&ie poate )i ob&inut7 nu*ai dac7 o anali.7 critic7 e)ectuat7 Jn ur*a adun7rii tuturor daielor relente si a ellirii alrerudrelo, 1ibile, Dac, dlpd u lel si 5unAtate de studiu sinoltic intens, nu s-a a5uns la unani*itate aceasta s-ar putea datora insu)icien&ei datelor sau li*it7rii ne5usti)icate a do*eniului de studiu. $u toate acestea, anu*ite condl.il au )1t Mi lats acptare d,..)t alrele. /na dintre aceste conclu.ii este 0echi*ea *ai *are < E0angheliei dup7 Marcu Ki )olosirea ei ca surs7 principala de c7tre ceilal&i doi e0angheliKti sinoptici. Aceast7 conclu.ie, despre care se sus&ine, Jn general, c7 a )ost pusa pe o ba.7 stabil7 de $. #ach*ann Jn @8<B, se ba.ea.7 nu nu*ai pe do0e.ile )or*ale c7 lren M.tei ti MaRu 1iEid in pri0inla oldinn, d1-sebindu-sede#uca3 c7 Marcu Ki #uca sJnt *ai )reg0ent Jn concordan&a, deosebindu-se de Matei3 dar Matei Ki #uca nu se deosebesc niciodat7 de Marcu Qlucrul ac1ta d 'trrea 1 e-pliar si h alt nbdO, ci ei ,e e-a*inarea co*parata Jn detaliu a *odului Jn care *8rial=t co*u 1e r2d.t ln ele Eei EEnAhel,, sec&iune dup7 sec&iune. Jn *area *a5oritate a sec &iunilor situa&ia poate )i Jn&eleas7 cel *ai bine dac7 se pleac7 de ,a pre*isa c7 relatarea lui Marcu este )olositi e surs7 de uul sV de anhdoi .eilalti e)u-gheliKti. 'rea pu&ini cercet7tori au considerat 0reodat7 c7 #uca ar )i putut )i sursa pentru ceilal&i doi, iar ideea c7 Marcu este o prescurtare a lui Matei a )ost sus&inut7 *ult7 0re*e, Jn *are *7sura datorit7 in)luen&ei lui Augustin. Dar Jn pasa5ele Jn careMatei Ki Ma8 au narerial snu, Mdu ste Mi conDtt decJt Matei, Ki nicidecu* o prescurtate3 Jn nu*eroase ca.uri, cele dou7 relat7ri paralele pot )i e-plicate *ult *ai bine dac7 presupune* cS Matei condensea.7 *aterialul lui Marcu, decJt dac7 presupune* c7 Marcu a*pli)ic7 *aterialul lui Matei, DeKi Matei Ki #uca nu sJnt niciodat7 de acord Jn ceea ce pri0eKte ordinea dat7 de Marcu, uneori pre.int7 concordan&e co*parati0 cu Marcu, dar Jn aceste caiuri este 0orba Jn principal de J*bun7t7&iri gra*aticale sau stilistice ale tdnnui dir Maru, dar .c1t2 crui nu sht *eroase Ki nu sJnt su)icient de se*ni)icati0e JncJt s7 contracare.e do0e.ile generale Jn )a0oarea priorit7&ii EE4neliei dupt MaEu. Ele*entul co*un speci)ic lui Marcu din tradi&ia sinoptic7 este cel *ai i*portant datorit7 rela&iei strJnse dintre cadrul lui Marcu Ki propo07duirea apostoric.. A.2stA relaie depiid. adr de hutt de tradilia

poEi0it creia 'etru 2te autontar8 din sEtele nara&iunii lui Maieu Qo tradi&ie Jnt7rit7 de do0e.ile interne din anu*ite sec&iuni ale nara&iuniiO ci se ba.ea.7 *ai curirid pe )aptul Qde*onstrat de $. !. DoddO c7 schi&a propo07dui&ii creKtine pri*are, co*parabil7 cu acele schi&e care pot )i ohser0ate Jn cJte0a paB5e din Episrolel2 T i din reladrile cu0trtbritor din "aptele, a o)erit )irul c7l7u.itor pe care Marcu a JnKirat cele cJte0a sec&iuni ale *aterialului E0angheliei. Materialul co*un pentru Marcu Ki una sau dou7 dht2 el2lrlte EFnghelii sinoprie .oste Mi 1@1 din nara&iuni. QE-cep&iile principale sJnt pildele din Maru 4 ii discsul 8lologic din MaEu r<O. Ae de alta parte, *aterialul nespecd)ic lui Marcu si care este co*un pentru Matei Ki #uca este )or*at *ai ales din cu0inE ale lui bs. Ap8pe ci a putea <p8 .L Mteridd sp2ci)ic lli Ma* W re)e.e h ce a *cui %sus3 *aterialul nespeci)ic lui Marcu se re)er7 la Jn07&7turile lui %sus. A0e* aici o distinc&ie co*parabil7 cu cea )7cut7 de obicei QdeKi este e-agerat7O Jntre 6propo0edunea+ )te,ra*aO g +lneV"tu.a+ QdidacneO apdtolcn, Materialul n1".i1c lui M.rD g c1u p.nru Matei si #uca p8t2 )i n*ir, penrir co, 4gG E9Ai%;!E%,%% 0enien&7 &i )7r7 nici o pre5udecat7, *aterialul 6f+, 8o* uui obicei de aatar2 de la lneplill ] colului al G4-lea. Acest *aterial, care cuprinde Jntre GSS Ki GBS de 0ersete, se poate s7 E )ost preluat de un e0anghelist de la cel7lalt, sau antJndoi se poate s7 )i )olosit o surs7 co*una. 'ot )i g7si&i prea pu&ini care s7 sugere.e c7 Marei a prel8t Mt1al de la #uca, d1i un ar snsi c7 acest lutru este *ai uKor de presupus decJt posibilitatea 2 #8 sd )i pr2lut *bri.l d. la Matei Ac8s. t7 ulti*a idee continua s7 g7seasc7 spri5in, dar este deosebit de 0ulnerabil7 deoarece presupune c7 #uca a creat de.ordine Jn aran5a*entul relati0 ordonat Jn 1e apar Mtdialut +f+ in lEnahelia duDs Marei, rar7 1V .la lici u *ti0 plau.ibi, p2nEu lucrul ac1. ta. 'resupunerea c7 *aterialul 6f+ a )ost deri0at de Matei W #E dinEo sursi 8*urs ridicB Mi putitu di)icult7&i decJt orice alt7 alternati07 propus7. $Jnd Jncerc7* s7 reconstrui* aceast7 presupus7 su1e co*una trebuie sB ne )erin de idea ce an puea )ace lucrul acesta Jntr- o )or*7 co*plet7. TotuKi, ceea e pWd =ectitui din act Eterial re adF a-*inte de lipanii general al c7r&ilor pro)etice din 9T. Aceste c7r&i con&in Jn general o relatare a che*7rii pro)etului, o pre.entare a pri*elor pro)e&ii Jntr-un edru *rarir, dar nu *ention2a.e n8d2a Drc)etului. 'rin ur*are, *aterialul 6f+ pare s7 )i pro0enit dini-o e*pil)t .ae a ircput cu relatarea bote.dui lui %su de c.ttE %8n ii a islitntu din putiei ac1tea estituie peludiul la lucralea sa, Ki 1te u5*t, de u gtup de a)il*tii ale sale ploere lnr-un cadru narati0 )oarte su*ar3 nu e-ist7 nici o ur*7 c7 ar )i con&inut relatarea pati*ilor. E-ist7 patru 8ap2 prnripale d2 iniBlBtui cVe pot i intitdateL QiO lsus Ki loan Bote.7torul3 QiiO lsus Ki ucenicii S7i3 QiiiO (s-i i opon*l5i Sli3 Qi, (s V 0ntorul, lnt(lt sinSud n1ttu ni5leV d2 eostituire a acetei sF 1te tu*iat de *teri.lul speci)r hi M=* Di onu p.nu, Matei W hc, nu lute* raslude ln *od etis)rcrtor la iDtleba8 dace Marcu a )olZit Ai .l o p<ne a a.1tui tutgi,l. Est2 prcb2bil cn Mterialul ste *i Mhi deit Mar,L 8le sd 1 )osr )olosit pentru catehis* Jn *isiunea pentru ea*uri cate a8 ca ba.L Anriohia. "aprul cn o pane a *te dalului ,,fV ln Mstei ii #u. de atrZp2 id.,iic, iar Jn alta parte e-ist7 di)eren&e de li*ba5, a )ost e-plicat uneori prin posibilitatea e-isten&ei a dou7 tradi&ii distincte Jn 6f+, dar este *ai probabil c7 *aterialul 6f+ a )bst tradus Jn greac7 din ara*a(7 Ki c7 Matei Ki #uca au )olosit uneori aceeaKi traducere, iar alteori au )olosit traduceri di)erite. Jn aceast7 pri0in&7 este potri0it sB n2 ahinlin a)irMtia lu5 'apis Qapud E1., E! <.<AO c7 6Matei a Jntoc*it logia Jn ebraic7 Qara*aic7O &i )iee a "ada.o c* a p,tui tui bine+. ,oaid Q,paelele+, ,,.ic1ile=O de u b*en ddebit de potri0it pentru con&inutul unei ase*enea co*pila&ii pe care a* Jncercat s7 o identi)ic7* Jn *aterialul 6f+. c2ielalte sue c* au lcr )olZite de Marei W #uca sJnt Ki *ai greu de reconstituit decJt 6f+. Matei pare s7 )iindus *aterial dintr-o alt7 culegere de .iceri, paralel7 cu 6f+, dar care a )ost p7strat7 Jn ludeea, nu Jn Antiohia Y culegere care este nu*ir7 6M+, #uca a inclus o sec&iune de *aterial distinct Qcare se g7seKte, Jn *are Jntre cap. A Ki @8n si care este posibil s7 )i )ost obtinut di, ceb8 - u Mterial n*5t .r. Eite Jndoielnic c7 aceste 6surse+ au )ost Jntr-o )or*7 scris7

Jnainte de a )i )ost preluate de e0anghelist,. Despre #uca s-a spus ca ar )i a*pli)icat *aterialul 6f+ pe care @-a a0ut la dispo.i&ie, )olosind in)or*a&ii ob&inute la cerca W in alti parte, Ubduc=ld asdel 0siFa pElinituri a E0aisheliei sle, Durnite u8n +'rcto. #u8+, in ca" au tct inrrodue ultdor sijui de *aterial speci)ic lui Marcu. 'entru o e0aluare a ipote.ei .'ro b.ha+, re.i D. $uthde, tld T18*Dt %ntroducti0i<, @APS, p. @PB-@8<. Jn general cercet7-torn sint de aco=d ce MaEi a i*bi*t slRle sle ln ti*p ce Marcu le-a co*binat. %storisirile naKterii cu c8 irep E2Dgheliile dupa Matei Ai ,F nu " Jncadrea.7 Jn sche*a

generala a criticii sinoptice3 Jn ce pri0eKte aceste nara&iuni, nu. poate )i e-clus7 )olosirea uor dMenie *itie. Da, )tbuie 1, rub-%inid )aptrn ci ori.it d2 )aVi*nti si isEucti0a ar )i critica sursei E0angheliei, E0angheliile Jnsele stnt *ult *i inpoture dsir W1el2 lor. Este bin2 sd er a*in7* ce slrc puleu )i )olZite de 22ighelisti3 este Ki *ai bine s7 e-a*ina* Jn ce )el au utili.at ei aceste surse. %n ulti*ii ani s-a recunoscut tot *ai *ult c7 Jn studiul E0angheliei critica redact7rii ocup7 un le la )el de ihpo)tnt .a W ditica r.ditiei . a8s din ur*7 se ocup7 de ur*7rirea istoriei tradi&iilor pe ce le-au prihit e0anshelildi id pli*a ] onc1= b.a.i 1slpra conEibu"ei aanselTtilor Mi0iduli la tratarea Ki pre.entarea tradi&iilor. "iecare dintre E0angh2!e sircpti2 ste o uitate indep2nddrr, nu dd u col.53 12.are Ean8h2lie e o itugire prcprie d1pre lsu si lu.rale #ui si 1ere ale o onributi2 slectaln lE inDaitua de Mblu pe ZE ,e-o de T despre lsus. b. E0anghelia a patra E0anghelia dup7 loan repre.int7 o tradi&ie QcreKtin7O priniti0d .ac sa pistdt indep2ndent de tEdiQia sinoptice, nu rll*i h 8oria uenicului p8iubit c5 si nrEo onuitae .)tltin, 0ie, conunilatea c))i prcbsbil . p1du *i tl,.iu;dele lla soldaon. $adrul 8*u e-ti pe carc n are l0aDhelta aupB %8n e te-tele de %a fu*ran Ki leg7turile dintre structura ei Ki citania sinagogii din 'alestina, ne-au a5utat Jn ulti*a 0re*e s7 Jn&elege* c7 tradi&ia ioanin7 JKi are raddcinile ln palBtitu bdaice. dBi anrci cind a-ceast7 E0anghelie a c7p7tat )or*a literar7 la snrsitul pri*ului secol creKtin au )bst a0ute Jn 0edere ne0oile uei seie2@i roi di1i1c.te di, p2rioada el2nistL. S$ " 1rd a poporddu5rii apostolice poate 1 ob]r 0at7 h ErnShelia a paEa +la )el de clar ca Di rn EEnghelia dup, Marcu+ Q$. !. Dodd, The Apostolic 'reaching and iii De0elop*ents, @ABS. p. 1AO. Q]%;A , E9A Z!E#%A D/'k.O %%# E0*Ah2/a ln pahu relDi #a ]un1 E)t dup, publi.a2 celei d2a 'ata EEnehelii, ele p1t@ E0angh2lii *onice au li..put s7 circule ca Ki o colec&ie &i au )ost p7strate ast)el pJn7 in Grlele n8Ee. u Win cire #e2 ps pentu priM oara laolalt7 ca un grup de patru scrieri - atJt E)esul cit si Ro* au rc0Enlicat lucrul a11- s.riirorn 8to. lici si gnostici, deopotri07, arat7 nu nu*ai cunoaKterea E0angheliei Jn patru scrieri ci Ki recunoaKterea autorit7&ii ei. E0anghelia ade07rului de 9alentin Qcea. @4S@BS d.$r,O- soasi e1r %. l*in, alttui de si1il2 Wostice de la =ch2noh1(ion, nu a )ct con. ceputV ca u suprin2nt e, o i=eune a celor pad EEnshelii canonice, a carc, aubrirac o iTsoatte3 di*potri07, este o serie de *edita&ii despre 6E0an4G< E9A%V$!E%,%% ghelia ade07rat7+ care este cuprins7 Jn cele pat* QKi Jn alte c7r&i ale TO. Mardon )ace e-cep&ie cJnd respinge E0angheliile dup7 Matei, Maieu Ki loan &i dnd procla*7 c7 singura E0anghelie QeuangdionO autentic7 este cea dup7 #uca Qeditat7 de el JnsuKiO. Docu*entele reac&iei anti-Mardonlte Qde e-. prologul anti-*ardonit la E0anghelii Ki, *ai t)c.iu. $anonul Muta-torianO nu pre.int7 E0anghelia Jn patru scrieri ca pe un lucru nou, ci rea)ir*7 autoritatea ei ca r7spuns la criricile lui Mardon. Jn5u*7t7&ea de secol care a ur*at dup7 anul AB d,cr, TheodD g2hn . purut gnri ruMi pBa=r ciuE din E0anghelii &n scrierile creKtine care s-au p7strat Ki acestea nu pro0in din cele patru E0anghelii canonice. A)ir*a&ia c7 6*e*oriile apostolilor+, despre care %ustin spune c7 e*u citite Jn biseric7 al7turi de scrierile pro)e&ilor, erau de )apt cele patru E0anghelii are un caracter destul de probabil prin )aptul c7 ur*ele de *aterial e0anghelic Jn lucr7rile lui, care puteau pro0eni din E0anghelia lui 'etru sau E0anghelia lui Tb*a drt lsn Ede onperi0 cu urnele din 8le patru E0anghelii canonice. Situa&ia de0ine *ai dara cSnd a5unge* la Tartan, ucenicul lui %ustin, a c7rui ar*onie a E0angheliilor sau Diacessaron Qalc7tuit7 tn cea @PS d.$r.O a r7*as *ult7 0re*e edi&ia )a0orit7 Qdac7 nu chiar edi&ia 6autori.at7+O a E0angheliilor din biserica as irian7. A)ar7 de un )rag*ent *ic dintr-o edi&ie greac7 a Diatessaron-ului descoperit7 la Dura-Europos, pe Eu)rat, Ki publicat7 tn @A<B, cunoKtin&ele noastre despre aceast7 lucrare au )ost indirecte, pJn7 recent, ele )iind ba.ate pe traduceri Qdintre care unele erau din surse secundare sau ter&iareO din te-tul sirian. Dar tn @ABP a )ost identi)icat Jntr-un perga*ent din colec&ia A, $hester Beatty o por&iune considerabil7 a co*entariului original al lui Ephrae* la Diatessaron Qco*entariu scris pe la 5u*7tatea secolului al 4-leaO3 acest te-t a )ost editat cu o traducere latin7 )7cut7 de #. #eloir Jn @A1< Ki arunc7 *ult7 lu*in7 asupra istoriei 0echi a Diat-s-saron-ulu# Tatian a Jnceput co*pilarea sa cu loan @L@-B Ki probabf c7 a tnchetat-o cu loan G@LGB. $ele patru E0anghelii i-au )urni.at *aterialul pentru ar*onia sa3 inserarea unor *ateriale e-tia-canon(e poate )i obser0at7 uneori Qprobabil din .E0anghelia dup7 E0reiO, dar nu a)ectea.7 ade07rul )unda*ental, dup7 cu* acesta nu este a)ectat nici de *odi)ic7rile oca.ionale ale l*r er,,ri*ttri din eunglElii penEu a renecta concep&ia encraticI a lui Tartan. Q]$A ; /# ;/#ln T%STAM= T% suptulia .elor pah EEngh2lii p2 ce oaBt1 lucrarea lui Tatian este con)ir*at7 ca* undeceniu*ai tJr.iu de %renaeus. E, a considerat caracterul J*p7trit al E0angheliei ea pe un )apt acceptat cu pri0ire la creKtinis*, la )el de a-io*atic ca Ki cele patru col&uri ale p7*Jntului sau cele patru 0Jnturi ale cerului QAd0. Eda. <. @@, <O. $ortDnpo8d st,, clderr din Ale-andria, are gri57 s7 )ac7 distinc&ie Jntre 6cete patru E0anghelii care ne-au )ost trans*ise+ Ki scrierile neca-nonice din care se inspir7 uneori, cu* este

E0anghelia egiptenilor QMised)anies <. @<O. Tertullian nici *7car nu se inspir7 din ase*enea scrieri necanonice, li*i-nCidu-se la cele patru E0anghelii canonice, c7rora %e acord7 o autoritate unic7 deoarece autorii lor au )ost )ie apostoli, )ie oa*eni a0Jhd leg7turi strJnse cu apostolii. Q#a )el ca Ki al&i creKtini apuseni, el aran5ea.7 cele patru lEngheuti h 1)a )el tn c)t ele do,, Ehsn2lii 6apostolice+, Matei Ki loan, s7 precead7 #uca Ki Marcu.n ;rigen Vcea G<S d.$r.O re.u*7 atitudinea general7 Jnr7d7cinat7 de *ult atunci cJnd 0orbeKte despre ,ycele patru E0anghelii, singurele cIrti care nu sJnt contestate Sn Biserica lui Du*ne.eu de sub tot cerul+ Q$o**entary on Mattha0 Jn Eus., E! 1. GB. 4O. Q#a )el ca &i %renaeus, ;rigen le aran5ea.7 tn ordinea cu care sJnte* noi )a*iliari.O Toate cele patru E0anghelii sJnt anoni*e, Sn sensul c7 nici una dind, .le nu inlu.le n*cl2 outorului. 'ri*a re)erire la Marcu &i Matei ca e0anghelist, o g7si* bi scrierile lui 'apias, episcop de !ierapolis tn 'ngia, Jn pri*a 5u*7tate a secolului al G-lea. A)ir*a&ia lui, ba.at7 pe autoritatea 6b7trinului+, c7 6Maieu, traduc7torul lui 'etru, a scris Jntoc*ai toate cu0intele Ki )aptele Do*nului pe carele-a *en&ionat el $'etruO, dar nu Jn ordine...+, este )7r7 Jndoial7 o re)erire la Ehrghelia a do8 p2 er o ale ei. A1*ria lli despre *odul Jn care a )ost alc7tuit7 logia lui Matei Qcitat7 *ai sus, Jn sec&iunea %%O este *ai proble*atic7 Ki continua s7 )ie contro0ersat7, )ie c7 se re)er7 la pri*a E0anghelie a noastr7, )ie c7 se re)er7 la o colec&ie a .icerilor Qcu0intelorO lui %sus QaKa cu* s-a sugerat Jn acest articolO, )ie c7 se re)er7 la un Kir de pro)e&ii *esianice, sau la altce0a. $ele rnai 0echi re)eriri e-plicite la #uca Ki )oan ca e0anghelist, ne par0in din prologul anti-Marcionit la E0anghelii Qcare se ba.ea.7 Jntr-o oarecare *7sur7 pe o lucrare pierdut7 a lui 'apiasO Ki din scrierile lui %renaeus. %renaeus a eauMt ln )eld uoa ror aplicalir r] care a prlniroL ,,M.tei a sb o EEnghelie lenrru e8i mr linba ,or, Jn ti*p ce 'a0el Ki 'etru predicau la Ro*a Ki Jnte*eiau biserica de acolo. Dup% plecarea lor, Marcu, ucenicul Ki traduc7torul lui 'etru, nea l7sat de ase*enea Jn scris esen&a propo07duirii %ui 'etru. #uca, Jnso&itorul lui 'a0el, a scris Jntr-o carte E0anghelia procla*ata de acel apostol. Apoi loan, ucenicul Do*nului, care sa aplecat pe pieptul #ui, a publicat si el E0anghelia sa hrn tinp .e " a)la b E)1 tn As5a+ QAdr. !at <.@. @O. "7rI s7 aprob7* tot ce spune %renaeus, pute* )i de toEl)tord c, ln EEnrheliile 2rcnie a8* n,r. turia apdttolilor d2prc EEtada nlnuitoa" a tui Du*ne.eu Jn $ristos, p7strat7 Jn. patru scrieri. ;)e.i anicol2 d1Are ele paEu Eeaignelii,O B%B/;$RA"%E. M Ald.l g alWi sordia a0ds.-%(a, @ABA3 $. !. Dodd, The Apostolic 'reaching and its Dc0elop*ents, @A<13 ide*, !istory and the Zospel, @A<83 :. R. "ar*er, The Synopt( 'roble*, @AP13 T. : ManKon, The Sayings o)Jesus, @A4A3 ide*, Studies in the Zospels and Epistles, @A1@3 D. E. ineha* Qed,O, studiB in th. cWpe,,, lAss3 B. o)thrrd Vi T R, F #onSsW)) Qed,O. J. J. $ri..bocht slnopt( and %d# critical Studies. @AP83 . 'errin, Redisco0ering the Tgtching o t.he Eyangaistl, @A1a3 J, tl. Rop1, tn. Synopt( Zospels, @A<43 :. Sanday, The Zospels in the EeconI $en!ury, @8P13 B. de Solages, A Zree( Synopsis o) the Zospels, @ABA3 9. !. Stanton, The ZaspeJs as !istarical Docu*ents, < 0oi., @AS<-GS3 B. !. Streeter, The "aur Zospels, @AG43 9.Taylor, The ZospelsA, @A1S3 iaen, rh. "o*arion ol the c1 nodi rin, @A<<".".B. B9%% Z!E#%ST- cu0lnnrl Eds ln T =qnghe. list+ este un substanti0 deri0at de la 0erbul euangeli.o*ai, 6a anun&a 0eKti+ Ki este redat de obicei Jn 4G4 E9%-V9%E traduceri prin.i predica E0anghelia+. QTer*enul din T se asea*7n7 cu ter*enul ebr. Q*=basser, *=bassere&O, Jn Js. 4SLA3 BGLPO. 9erbul este JntJlnit )oarte )rec0ent Jn T Ki este aplicat lui Ehunneaeu QZal. <L8O, Do*nului nostru Q#uca GSL@O Ki *e*brilor de rJnd ai Bisericii Q"apt. 8L4O, cit &i apostolilor a)la&i Jn c7l7torii *isionare. Substanti0ul 6e0anghelist+ apare nu*ai de trei ori )oi T. Ti*otei mG Ti*. 4LBO este Jnde*nat de 'a0el si )ac7 lucrul unui e0anghelist3 cu alte cu0inte, s7 )ac7 cunoscute ade07rurile E0angheliei. Ti*otei @-a Jnso&it pe apostol Jn c7l7toriile sale *isionare, dac din Jnde*nurile adresate Jn cele dou7 scrisori este clar c7 atunci dnd i-a scris 'a0el lucrarea lui era Jn *are *7sur7 local7Kipastoral7. "aptul c7 el este Jnde*nat s7 )ac7 lucrarea unui e0anghelist arat7 c7 un e0an ghelist poate S Jn acelaKi ti*p p7stor &i Jn07&7tor, Jn "apt. G@L8 "iJip este descris ca 6e0anghelistul+. "ilip )usese ales ca unul dintre cei ?apte din "aptele 1, iar dup7 persecutarea lui ?te)an el a a0ut un rol proe*inent Jn propo07duirea E0angheliei Jn p7r&ile nee0angbeli.ate Qde e-. "apt. 8LB, @G, <B, 4SO. DeKi era e0anghelist, el nu a )ost inclus Jn rJndul apostolilor Q"apt. 8L@4O. S distinc&ie si*ilar7 este )7cut7 Jntre Ti*oteisiapostoliJnG$or. @L@ Ki $ot. @L@. Se 0a 0edea ca, deKi apostolii erau e0anghelist7, nu to&i e0anghe-litrii erau apostoli. Aceast7 distinc&ie este con)ir*at7 %n E)es. 4L@@, unde slu5ba de 6e0anghelist+ este *en&ionat7 dup7 6apostol+ &i 6prooroc+, dar Jnainte de 6p7stor+ &i 6Jn07&7tor+. Din acest pasa5 reiese clar c7 dorul de e0anghelist era un dar distinct Jn biserica creKtin73 Ki deKi to&i creKtinii Jndeplineau aceast7 slu5b7 sacr7, dup7 cu* se i0ea prile5ul, erau unii oa*eni che*a&i &i Jn.estra&i Jn *od special de Duhul S)int pentru aceast7 lucrare. Mai d.iu #a lrroria Bsicii r*nul je*ahe list+ a )ost )olosit pentru a indica scriitorul uneia dintre cele

patru E0anghelii, B%B%%o$RA%%%. #, $ene4 Mt,=lTUG, pj @SP.@@B. D.B.M. S9%#MXR;DA$, Resete ,sabdonutu, c.re la eliberat din Jnchisoare pe loiachin, regele lui %uda, Jn pri*ul an al do*niei sale Q%er, BGL<@3 G J*p. GBLGP-<SO, A*l.Madul Q.ohd tui Mrrdd,, ta L(cedat pe tat7[ s7u ebucadne&ar ! la Jnceputul lunii octo*brie Jn anul 1BG J.d.$r. 'otri0it lui Josephus Qcare dtea.a pe BerosusO, el a do*nit 6)7r7 s7 &in7 sea*7 de legi Ki Jn *od capricios+ QAp. @.@41O, dar singurele re)eriri care s-au p7strat cu pri0ire la el sJnt conse*nate pe t7bli&e ad*inistrati0e. El a )ost o*orJt apro-i*ati0 Jn perioada dintre P-@< august B1S H.d.$r. Jntr-un co*plot condus de cu*natul s7u ] ergal-?are.er Q eriglissarO. B%B/oZRA"%E R. ! Sac(, An.tMo#RL B1G B1SB.$, @APG. DJ:. E9#A9%E, )n literatura p7gJnI ter*enul gr. eusebeia Jnsea*n7 respectul datorat oa*enilor Ki .eilor, dar Jn Scripturi cu0intele din acest grup Qcu* este theo-sebeia, tntSnit nu*ai Jn @ Ti*. GL@SO se re)er7 Jn e-clusi0itate la re0eren&a )a&7 de Du*ne.eu Qcu e-cep&ia te-tului din @ Ti*. BL4, unde Jnsea*n7 respecu curenit penh cei din prcplia )annhJ. Atiord sus&ine c7 Jn a)ir*a&ia lui 'etru c7 nu eusebeia apostolilor a )ost sursa 0indec7rii Q"apt. <L@GO, ter*enul 6poart7 ideea de e0la0ie sau pietate operati07 Ki cul-tic7, nu ideea de caracter inerent+ Ki Jl traduce 6e)iceitate lMito.ie l,Eintea lui DlL*au,,. Eusebius de)ineKte ter*enul ca 6a pri0i Jn sus spre unicul Ki singurul ... Du*ne.eu Ki a tr7i 0ia&a Jn ar *onie a El+. b "1pr. @SG Qc), 0. PO co*auu 1re descris ca eusebes Q6cucernic+O Ki te*7tor de Du*ne.eu3 e0la0ia lui este ilustrata de gri5a pentru )a*ilia sa, de d7*ide Ki rug7ciuni Ki de do*icia sa de a ur*a instruc&iunile di0ine. $u0Jntul este Jnt/nit *ai )rec0enr h%n Episro#ele pdbrate Q@ Tin, GLG@ <L@1j hP.a. 1L<, B.1, @@3 G Ti*, <LB3 Tit @L@O. E, r S8n co1id2rE ca eusebeia. este cu0Jntul caracteristic pentru Epistolele pastorale &i 0ede Jn acest ter*en 6dou7 lucruriL pe de-o parte un erei corect &i pe de alt7 parte un *od corect de ac&iune+. Dar eusebeia este o atitudine personal7 )a&7 de Du*ne.eu Ki nu doar un erei corect, iar ac&iunea nu este paralel7 cu acea ac&iune ci i&i are i.0orul chiar Jn ea, de e-. G Ti*. <LB, unde e0la0ia )or*al7 este pre.entat7 Jn contrast cu aceea care are puZE5 de asDe*s, in G per. iL< 20la0ia 1te deri0at7 din puterea di0in7. 6Taina e0la0iei+ Q@ Ti*. <L@1O este doctrina )unda*ental7 centrat7 Jn 'ersoana lui $ristos, care este sursa Ki criteriul oric7rei Jnchin7ri Ki a oric7rei conduite creKtine, Jn G 'et. <L@@ este )olosit pluralul pentru a indica ac&iuni e0la0ioase. Substanti0ul 6e0la0ie+ nu apare Jn 9T, dar este JntJlnit tl)t.t rn Apdi)2, de e-. G Mac. tGr4s BTB#%;ZR-A)%,, : Mhdle, :, Zuenther, tn @D TT G, p. AS-AB3 R. Bult*ann, TD T G, p. PB@PB43 Z. Bertcatn, TD T <, p. @G<-@G83 :. "oerster, =>D TP,p, PUB,RA4j J.$$. E9#A9%E, Jn @ Ti*. BL4 acest cu0Jnt este )olosit Jn sensul de gri57 datorat7 unei *a*e 07du0e sau unei bunici Vc). lat. pietas, 6pietate )ilial7+O. 9erbul este eusebeo, un ter*en datJnd din perioada elenistic7 Ki )olosit )rec0ent pentru a descrie Jndeplinirea actelor de Jnchin7ciune religioas7 Q0e.i "apt. @PLG<O, care JraiL cr, p2nd p.0el, sn5a p2ne rudenie 33du0e )ace parte din datoria religioas7 a creKtinului. #ucrul acesta este de Jn&eles Jn lu*ina poruncii a cincea Ki a )aptului ci prin aceasta creKtinul uKurea.7 biserica de responsabilitatea Jntre&inerii 07du0elor Jn cau.7. Substanti0ul corespun.7tor, eusebeia, tradus de obicei 6e0la0ie+, apare de @4 ori Jn Epistolele pastorale Ki G 'etru QJn alt7 parte apare o singur7 dat7 Jn "apt. <L@GO sieste un ter*en cuprin.7tor pentru practicarea religiei personale a creKtinului, Jnchinarea Jnaintea lui Du*ne.eu Ki slu5irea #ui Ki ascultarea re0eren&ioas5 de legile #ui. $Jnd este )olositla plural, cu0Jnrul indic7 acie rp.ci)te dU pietate QG pet. <LtiO. EueD.io c1j rin3 iB5 are terul in danr dr0in al uu p*cioiu de 0ia&7 Ki al unei puteri de 0ia&7 QG 'et. @L<3 G Ti*. <LBO, care la rJndul ei este acordat7 prin Ki J*preun7 cu accepb8 p=in c2dind r darului ad2urutui )rin. tuitor; Ti*. <3 @1L 6taina+-secretul re0elat-din care i.0or7Kte 6e0la0ia+ este *esa5ul E0angheliei lui $ristos cel Jntrupat Ki care do*neKteO. Ade07rul E0angheliei este 6potri0it cu e0la0ia+ Q@ Ti*. 1L<3 Tit @L@B, Ki aceasta este o caracteristic7 a sa, adic7, e0la0ia este re.ultatul natural Ki necesar al pri*irii E0angheliei, aKa JneJt lipsa de e0la0ie a celor care se declar7 creKtini 1te doEda ci e5 nu au pri*it.a cu adetBBr in 5ni*a 4GB B9%49%E lo, Q4 G Ti*, <LG85 lit @L@1i G 'et, GL@A.GGO, oric. Jn07&7tur7 aKa-.is e0anghelic7 ar trebui pus7 la Jncer cre lntrebtulu-)t da.V d8 la dldrie, adic.t, dacn i*pune Jn *od adec0at cerin&ele % ui Du*ne.eu Ki dac7 dI do0ad7 Jn *od corect de darul Jnnoirii * $ristos, singurul din care poate i.0orJ e0la0ia $G Ti*. <LB8O. Biblia pn0Dte din *i nllte p8te d2 rcd8 co*ple*entare e0la0ia pe care o i*pri*7 Jn *intea o*eneasc7. 9T o nu*eKte 6])rica de Du*ne.eu+ sau 6)rica de DoMd Qde per2 <S de oriO, arl dnd ln )elul acesta c7 ade07rata e0la0ie JKi are r7d7cina Jntr-o atitudine de re0eren&7, spunere Kl ascultare de

Du*ne.eu. T o nu*eKte 6ascultarea E0angheliei+ sau ,,ade0drului= QRoh, @SL@13 cal, sLP3 G @l, @3<@ % 'er, @LGG3 c). Ro*. 1L@1O Ki Jn )elul acesta caracteri.ea.7 e0la0ia ca un r7spuns la re0ela&ie. Dint5-un alt punct de 0edere, pri0it7 ca *en&inerea unei st7ri de separare de lu*e si de consacrare pentru Du*ne.eu, T o nu*eKte si*plu =6s)in&enie+ Qhagias*os, (agiosyneL re.i @ Te, 4L<i ED, @G3@4@ G $or, PL@3 @ lbs- <L@<L etcO. $ristos ne-a Jn07&at c7, Jucrarea lui Du*ne.eu+, singura cerin&7 di0in7 cuprin.7toare Jn care sJnt cuprinse toate 6lucr7rile lui Du*ne.eu+ este credin&a Jn El ;oa 1LG< i.>*.O3 e0la0ia crettinB isa*nb pu Ki si*plu tr7irea prin aceast7 credin&7 Ki punerea ei Jn practica. Jn consecin&7, %oan caracteri.ea.7 e0la0ia pe care o cere si pe care o accept7 Du*ne.eu Ki scoate Jn e0iden&7 cele dou7 tr7s7turi cane Ji sJnt esen&iale Ki distincti0e - credin&a Jn $ristos Ki dragostea pentru Z,tin Q@ l8n <LGGG4O, ; ))ili.l conplei, . dla0iei ld T a. cebui sn includ7 e-pri*area practic7 a credin&ei Jntr-o 0ia&7 de peain", de l,npoti0ie latr de ,Bpiti g pgcar3 ar trebui s7 se e-pri*e Jntr-o 0ia&7 de rug7ciune, de *ul&u*ire Ki de apropiere respectuoas7 de $ina Do*nuluii tn culti0oE s"Enlei, dEgosrei, saeo.istii, bucuriei, st7pJniriide sine, Jndelungii r7bd7ri Ki *ul&unirni h l*driE cirorei, neprihinirii si birehi alto" Jn toate rela&iile u*ane3 Jn respectul pentru autontatea 2stitlit, tn nod di0in in bisica. star )anilie. lbac .cte atitudini si lnctici snr h*cie de Du*ne.eu Ki )i aduc glorie. B%B/;ZRA%%%, ArdnD MM3 Ridard Baltd, A ;triitian Director` Q'racticai :or(sO, @8<S, @-B3 @8<8,@3 :, Mundle, :. Zunrher, %D TTG, p, AS-AB3 :. "eEd,lD., R>. P, p. @PB.@aB. J.%.'. E9;D%A. u*ele este JnrJlnit Jn "ilip. 4LG Ki se re)er7 la o )e*eie din biseric7, nu la un b7rbat. 'a0el roag7 p2 Ercdi. ti pe S5nti.ria si se J*pace. 'rcb.bil ca ete erau diaconese la "ilipi, aKa su* sugerea.7 #ight)oot. J.D.D, E9RE%. Jn 9T ter*enul =ibrJ este )olosit nu*ai Jn nara&iunea despre )iu lui %srael Jn Egipt QZen. <A3 E-od. @SO, legisla&ia cu pri0ire la eliberarea ser0itorilor )ti QE-o.l. G@@ Deut, @s5 c% ler, <4O, istoria ci*irilor dinE2 islaelidti lilisteni h .il2le lli Sanuel Ai Saul Q@ S.n, 4t @<-@43 GAO, plu cen, @4L@< ti lona @LA. Ter*enul patroni*ic 6e0reu+, =ibrJ, )olosit pentru A0raa* Ki ur*aKii sIi, poate )i deri0at de la str7*oKul lor Eber QZen. @SLG@ s-un.r @@L@4 s.8-O-3. Jn consecin&7, aceast7 denu*ire ser0eKte pentru a )ace leg7tura dintre re0ela&ia a0raa*ic7 Ki pro*isiunea leg7-)rlnnrui cr sen, $ntaro de laude . lli e ln 8re 0orb2)te d1tE uiM in leginlnt a lui #nEh cu ).nili, lui sen Qca, ALG1O 1te reperas ti c# @4 ln do]olosia lui Mebiserle Q0, @A-GSO, 1e .2%ebrea.E binecu0Jntarea dat7 prin leg7*Jnt lui A0iaa*, e0reul, adic7, ur*aKul lui Se*. "aptul c7 )a0oarea di0in7 este ara tat7 lui A0raa* e0reul Jntr-un con)lict Jn care el se a)l7 Jntr-o alian&7 *ilitar7 cu JJii lui $anaan+ J*potli0a #4elor uui Eldit 82 ed u ,1u al lui s* Vc). Zen. @SL@B K.ur*., GGO arat7 c7 alegerea din leg7*Jntul cu Se*, anun&at7 de oe, era reali.at7 Jn r"d speial prin ]nilii cd 8u rl5*ei ai lui Eler Q28iO Q4 Zs, @@L@S.G1O, s2Zll #Jgal thenului iurr tn cd. @4L@< poate )i prsupu in s.d 5sti18i ri Tr conte-)tl din cd, <A3 ,tod. @S QcJ Jn special cn, 4SL@B3 4<L<GL E-od. GL@@O. TotuKi, )olosirea ter*enul ui probabil c7 nu este uni)or*7, JntrucJt pare s7 e-iste o identi)icare si*pl7 Jntre e0-ei Ki israeli&i, de e-e*plu Jn E-od. BL@-< Qc). <L@8O, deKi atunci cJnd 0orbeKte despre 6Du*ne.eul M2ilo` Moi] prclabil cA n nure52 pe ci din poporul s7u 6e0rei+, ca )iind e0rei prin e-celen&7. A0Jnd Jn 0edere acest sens larg al ter*enului =ibrJ,= apari&ia ter*enului =ibrJ* Jn a)ara conte-telor israe%te su a*a*ie nu 8buie e re surprind7 Jn tDt2le rebiblte din ete. patiahUli Ai din epea lui Moi], 'otri0it unei teorii populare, denu*irea ha-Bi-ru, care apare Jn nu*eroase te-te din *ileniul al G-lea J.d.$i,, este echi0alent7 =ibrJ*. Ter*enul ha-Bl-ru este pri0it de olici .a s apelati0 cu2 indicd s s)lp ]ial ]u prc)Zionl, dar un gtsc o conporhdt ebice h identitatea lor. TotuKi, echi0alen&a )onetic7 dintre =ibrJ Ki haB%-ru este )oarte contro0ersat7. 're.en&a ha-Bl-ru ln c.))in, at1bte h sisodle de la An3ha. nu poate )i identi)icat7 Jn *od neechi0oc cu cucerirea e0reilor. 'e bab inerpetirii ten*dui hd-tl.ru tn .dnrradel2 de slu5ie d2 la u.i 8 dind s n))i 2,e Jnsea*n7 6slu5itor str7in+, s-a sus&inut c7 ter*enul =rL,rl din lesile din E-od. GlLG si D4t. @sL@G, ai cercr ter*eni corespund Jndeaproape cu pre0ederile din 8ntEctele ha-al-ru, nu indic, o identitare 2)nicL speci)ic7 dstarutul de str7in Ki, prin ur*are, =ebed =ibrJ 1t u sll5iror stei4 la )el 2 ,i ,ia-8l.ru de la u.i. Dar aceast7 interpretare a ter*enului ha-B%-ru Jn te-tele de la u.i parc rA 1e inco*te d 1te 8rt c, leAisla,. bibli.i se re)se l. du5itori erei. D2ur, lsL @G ii identi)ic7 pe slu5itorul e0reu ca 6)ratele t7u+ Qc). 0. <3 %s, <4LA, @4O- S2 obieba.3 .1 c8 ce E-od- G@ per*ite pentru un =ebed =ibrJ, #e0. GB Ji este inter.is prin a uri 5seeli,L dar 8 ce adnii2 E-od, G@LG ),u*. 1re perp2M8 lolutarE a uei slu5iri aBE.bile, in tinp ce #e0, GBL4<-44 inMice ]la0ia oblta, tone p*aren, 'E02d2rea cu pri0i2 la Anul Ju, bilid, h rs, Gs, dte * pri0negiu supliEentGr aco" dat slu5ilonlui ere,, pii0ilesiu ce ] pe cn d(a pnoiitate 1,pZ depnnli slu5itorului de a otrtin8 Jn nod 0orubr sli5i8 pe tot tinpul 0iegi QE-od. G@LB-1O,

s-a sBpnlt d =ttrVn din % S2*, @< si @4 slnt *ercenari ne-israeli&i Qun rol caracteristic pentru ha-B%-ruO. Dar Jn @<L<-4 este e0ident c7 6e0reii+ sJnt identici cu 6tot %sraelul+. pn plus, lucrul acesta este clar din 1ptul c7 6b7rba&ii lui %sr.e@ ddriti )ir @<L1 slnt 4G1 E9RE%, E'%ST;#A $kTRE cei la care )ilistenii se re)er7 Jn @4L@@ nu*indu-i 6e0rei+. E-ist7 o identi)icare si*ilar7 pentru =:rJ* Jn @<L@A-GS Q0e.i Ki 4LB-AO. )u @<L1-P nu se )ace distinc&ie Jntre =ibrJ* Ki 6b7rba&ii lui %srael+3 di*potri07, s)at descrise dou7 grupuri de israeli&i. 9. 1 se re)er7 la cei care au )ost scuti&i de ser0iciul *ilitar QGbO Ki care *ai t)riiu s-au ascuns Jn dealurile de la 9 de %ordan. 9. P se re)er7 la anu*i&i isracJil5, nu*iri aici 6e0rei@=, care )useser7 selecta&i de Saul QGaO dar care *ai rir.iu au de.ertat &i au c7uta t ad7post la E de %ordan mobser0a&i reducerea ar*atei lui SaulL @<LG, @@, @B-@4LGO. #i ce pri0eKte @4LG@, chiar dac7 se consider7 cI ibri*ar)i luptat de partea duK*anului, este posibil ca ei sa )i )ost tr7d7tori israeli&i. Te-tul original din 0. G@, Jns7, spri5in7 ideea c7 anu*i&i e0rei, dup7 o perioada de lips7 de cura5, Ki-au reluat acti0itatea ostil7 J*potri0a )ilistenilor Ki s-au al7turat din nou lui Saul. AceKti =ibrt* sJnt cei *en&iona&i Jn @<LUa. Al7turi de b7rba&ii lui %srael care s-au ascuns Jn dealurile lui E)raira Q@4LGG3 c). @<L1O ei s-au Jntors Ki au sporit nu*7rul ar*atei lui Saul care a biruit Jn *od neaKteptat. 'rin ur*are, 9T )oloseKte pn *od consec0ent ter*enul =ibri Jn sens etnic. Ma5oritatea te-telor sJnt cu0Jnt7ri rostite de ne-israelip= sau adresate unor ne-israeli&i3 *ul&i consider7 c7 e-ist7 o nuan&l peiorati07 Jn ter*enul =ibrJ. Sugestia c7 ibri este o alternati07 pentru 6israelit+ Jn situa &ii ctnd persoana nu este liber7 sau nu se a)l7 pe un p7*Jnt liber, este destu[ de obiKnuit7 &i se potri0eKte la oricare pasa5 din 9T. Dar chiar dac7 ar )i a0ut7 Jn 0edere aceast7 nuan&7, ea nu ar constitui unsens pri*ar sau per*anent al cu0Jn-tului, Jn T ter*enul 6e0rei+ este JntJtnit ca un ter*en e-clusi0 pentruiudeiicarenuau )ost in)luen&a&i puternic de eleni.are Q"apt, 1L@O, dar Ki ca un ter*en care )ace distinc&ie Jntre iudei, Jn general, &i p7gJni Q ea*uriO QG $or. @@LGG3 "ilip. <LBO. B%B#%;ZRA"%E. M. Z, Mine, 6The !a-B%-ru - Min or "oeo) %sraelP+, :TJGS, @ABP, p. 41K.ur*.3 ". ". Bruce Jn A;TS, p. < K.ur*.3 R- de 9(u-, 6#e 'roble*e des !apiruapresDuin.eAnnees+,J ESGP, @A18, p. GG@-GG83 R. Mayer Ki T Mc$o*is(ey, %DM%P G, p. <S4-<G<. M.Z.M. E,T.ar, E'%ST;#A $kTRE. %. Schi&a con&inutului Terna doctrinar7L Superioritatea lui $ristos. @L@-@SL@8 a '1tua lla$ritt1, @L@4L5< QiO $ristns este superior )a&7 de proroci Q@L@-4O. 'rorocii repre.int7 aici re0ela&ia 9T, Jn general, QiiO $ristos este superior )a&7 de Jngeri Q@LB-GL@8O. #ucrul acesta este de*onstrat )7cJnd apel %a di)erite te-te din Scripturi Ki apoi este e-plicat7 aparenta in)erioritate a lui $ristos prin su)erin&7. QiiiO 'arante.7 QGL@-4O. A0ertis*ente sole*ne sJnt date celor care negli5ea.7 re0ela&ia lui Du*ne.eu. $i0O $ristos este superior )a&7 de Mnise Q<L@-@AO. JntrucJt Moise nu a )ost decJt un slu5itor, po.i&ia lui $ristos de "iu stabileKte superioritatea #ui )a&7 de *arele legiuitor. Superioritatea este 07.ut7 Ki Jn )aptul c7 Moe, spr d))ibi" de crisrc1, nu a putut ion d(e p.pord sJu %a odihii QyOfistosestesuperior)a&7delosua Q4L@-@<O.DeKi losua i-a condus pe israeli&i Jn *oKtenirea lor, pentru poporul %ui Du*ne.eu este re.er0at7 o odihn7 0iitoare *ai bun7.

b. #ucrarea tui $ristos, 4L@4-@SL@1 #ucrul acesta este e-e*pli)icat Jn *od special prin slu5ba #ui de 'reot. QiO 'reo&ia #ui este rinduitI de Du*ne.eu Q4L@4-BL@SO. Jn sec&iunea aceasta este accentuata Jn&elegerea lui $ristos pentru noi ca )iind o calitate esen&ial7 pentru slu5ba de *are preot. QiiO 'reo&ia #ui este dup7 rinduiala tui Methisedec QBL@@-PLG8O. Aceast7 sec&iune Jncepe cu o digresiune lung7 care const7 dintr-o *ustrare, un a0ertis*ent sole*n Ki un Jnde*n QBL@@-1L8O. Apoi este e-plicat7 rJnduiala lui Melhisedec. 'reo&ia #ui este perpetua QPL@-<O3 este anterioar7 )a&7 de cea le0itic7, Ki deci *ai *are QPL4-@SO3 arat7 i*per)ec&iunile preo&iei le0itice QPL@@-@AO. 'reo&ia lui $ristos este pri0it7 ca J*plinirea per)ect7 a rJnduielii lui Melhisedec deoarece a )ost stabilit7 prin 5 ur7@ *Jnt, nu este a)ectat7 de *oarte &i nu este pJng7rit7 de p7cat QPLGS-G8O. QiiiO #ucrarea #ui este Jn cadrul noului leg7*Jnt Q8L@-AL@SO. "iecare aspect al 0echii rJriduieli are un echi0alent Jn cea nou7. E-ist7 un sanctuar nou Jn care Mi5locitorul unui leg7*Jnt nou a intrat ca sa slu5easc7. Qi0O lucrarea iui este ba.at7 pe o isp7Kire per)ect7 QAL@@- @SL@8O. Marele nos*i 'reot a adus o 5ert)7

unic7 Qpe Sine JnsuKiO Ki deoarece aceast7 5ert)7 a )ost )7cut7 6prin Duhul cel 0eKnic+ ea este superioara 5ert)elor le0itice QAL@@-@BO. ecesitatea *or&ii lui $ristos este de*onstrat7 printr-o ilustra&ie cu un testa*ent lega, QAL@1-GGO. Jert)a #ui per)ect7 arat7 de)icien&ele siste*ului le0itic Q@SL@-@SO. #ucrarea #ui, spre deosebire de cea aaronic7, este co*pleta Ki e)i.acp rtor%. iaO. Aplica&ia practic7 a te*ei doctrinare. @SL@A-@<LGB a. Jnde*nuri la statornicie, @SL@A-GB b rorontao. toLGn-<P QiO /n a0ertis*ent serios J*potri0a aposta.iei Q@SL G1-<@O. QiiO ; Jncura5are ba.at7 pe e-perien&ele din trecut ale cititorilor Q@SL<G-<PO. c E-e*pledin trecut, @@L@4S Scriiiorul )Te ap2t la )tii crcdnrer End ai trpira p2 ciritorii sLi ta acdh ercrcaj N# S)acuri cu pri0ire ta su)erin&ele pre.ente, @GL@-GA QiO Jncerc7rile din pre.ent trebuie pri0ite ca niKte *ustr7ri Q@GL@-@<O. rirO A0ertso( b.are ,2 irroria %u Eeu Q@GL @4-@PO. QiiiO /n ulti* contrast Jntre Qleg7*JnrulO 0echi Ki gloria *ai *are a Qleg7*JntluiO celui nou Q@GL@8-GAO. e. Responsabilit7&i creKtine, @<L@-GB QiO Di)enre lnde*u cu pri0ne b 0ia" Dia.lt 5i p2M*la a credin.iosutui Q@<L@-8O. QiiO /n a0ertis*ent )inal pentru cititori de a ieKi din tab7ra Qiudais*uluiO si cJte0a re)eriri personale Q@<LAGsO, u. Autonl Dt .taia T,i2r/ 'roble* stabirn aurorului a aht o ie"ltaniL *i *are pentru Biserica pri*ar7 decJt pentru cei din .ilele noastre, deoarece de lucrul acesta a depins canonicitatea Epistolei. Tradi&ia antic7 despre autorul epistolei a inclus di)erite opinii, Tertullian QDe 'udi-cttd GSO a ahbuiro lui Ba*b4 in *p ci oL@1 spune c7 *ul&i din 0echi*e au sus&inut c7 a )ost scris7 de 'a0el, o p7rere J*p7rt7Kit7 de $le*ent din Ale-an4GP E9),%%. B'%ST;%A $A%n% dria. Acesta din ur*7 se pare cI a considerat c7 a )ost scris7 Jn dialectul ebr., dar c7 a )ost tradus7 de #uca, Ki se pare c7 da pri*it tradi&ia de la predecesorul s7u 'antaenus Q)ericitul presbiterO. ;rigen *en&ionea.7 c, ,t,i din .ial2 lui o atrLibdlu #ui cl*t din Rotu tar aRii lui @u.., dd ca el iWuli d2de cE Episto#a con&ine ideile apostolului, chiar dac7 nu sJnt cu0intele @ui co)tluut, lri d pri0ire ia autorul epitulei a )1t c7 nu*ai Du*ne.eu singur Ktie cine a scris-o, dar aceast7 re&inere nu a )ost ur*at7 de Ale-andrinii de *ai tJr.iu, care au aderat st)t de puternic la ideea c7 'a0el este autorul JncJt epistola a )ost acceptat7 ca )iind canonic7, nu nu*ai Jn E ci Ki Jn 9, unde au e-istat ln seut tndoieli putene cu lri0ie la 1. Tonrsi, abia pe 0re*ea lui Jero*e Ki a lui Augusun a )ost decis7 de)initi0 canoniciic tea Jn 9. %deea tradi&ional7 cI 'a0el a )ost autorul epistolei nu a )ost pus7 la Jndoial7 pJn7 pe 0re*ea Re)or*ei, cJnd Eras*us, #uther Ki $al0in au contestat-o. %deea %ui #uther e7 autorul ar )i )ost Apolo a )ost acceptat7 de *ul&i teologi *oderni, deKi tog o cotuidere d8r o sp2c=nalie. cdia a rdn0iar ideea c7 autorul a )ost #uca, iar criticii *oderni au o)erit *ulte alte sugestii. Este se*ni)icati0 )aptul c7 prea pu&ini teologi *oderni au Jncercat s7 spri5ine teoria c7 autorul este 'a0el. Argu*entul se reduce la di)eEts de 1til, at ch a ohc)rt orisd ctnd a recunoscut c7 li*ba este 6*ai greaca+- e-ist7 di)eren&e Jn *odul de co*punere, cu* este absen&a salut7rilor, *odul Jn care sJnt pre.entate Jnde*nurile, rctda .te ar88tare W li"a <*ntuii lli 'arel3 ed1ti di)2rd)e istorie oW pri0ire la situtia Zrorice in ce T plas.L autorul pe lire, d1are ln ti*p e 'ar2l a declet rellehr ct a prinir E0anslElia prin re0ela&ie, acest autor spune clar c7 are in)or*a&ii de niE . do1 QGL<4O3 di)e!lele de 2dru snrt did*t2 prin ).pnn c, din episroln %"s. orice di.e spirituale din trecut care audo*inat gJndirea autorului d lil-a )aniliarele stite( paditu. Dou7 0ariante alternati0e interesante sJnt cele ale lui Ra*say, care a sugerat c7 epistola a )ost scris7 de "ilip de la $e.areea, dup7 contactul cu 'a0el, Ki a tri*is-o bisericii din %erusali*, Ki 0arianta lui !a*ac(, care a sus&inut cI 'riscila Ki Acuita au )ost coautorii. Dar acestea sJnt, Jn ce, *ai bun ca., doar specula&ii ingenioase Ki criticii *oderni ar )ace *ai bine dac7 ar r7*Jne /ng7 a)ir*a&ia precaut7 a lui ;rigen Ki ar @Bsa ca sutorul s, rlitue 8urcnt. Dh in)o8liile disponibile pentru datare sint pu&ine, ele sJnt totuKi su)iciente pentru a ne per*ite s7 stabili* perioada cea *ai probabil7. JnJrudt a )ost c)tat, d. $l)tnt din RoM Q* AB d.cr,O, epistola trebuie s7 )i )ost scris7 Jnainte de ti*pul acesta, Dup7 lste prcbabi/tatile, d iZt sirs lnainc de a l PS d.$r., SntrucJt nu este *en&ionat7 c7derea %erusali*ului Ki deoarecesiruaria ecle.iastic7 se potri0eKte cu o datare *ai ti*purie Qc), @<LP, @P, unde conduc7torii sJnt nu*i&i 0ag 6*ai *arii 0oKtri+O. TotuKi, trebuie s7 )i trecut cJt0a ti*p de la Jnte*eierea bisericii c7reia Ji este adresat7, deoarece 6.ilele de Jnceput+ sJnt pri0ite Jn retrospecti07. Dac7 persecu&ia a )ost aceea din 0re*ea M ero ar )i 0orba de o dat7 Jn 5rud silor 1P.< d.c.., Nlar "obabil ce et. h.ba nu*ai de o J*potri0ire general7, Ki Jn acest ca. ar )i pdibil, o .latt l.inte d2 anol 14 d.$r. /nn teolosi data., epbtola " la <SAS d.cr. " baa )aptdtr, ci autodl )olZe)te .gistold2 'adire, dd lntrudr dah colect7rii acestor Epistole este Jn07luit7 Jn *ister Ki JntrucJt autorul nu do0edeKte c7 a )ost in)luen&at de toate, aceast7 do0ad7 are prea pu&in7 i*portan&7.

%/. Destina&ia Ki scopul 'riMle propdilii din epistol7 ,u re dau nici o indi.alie o pri0ire la ledi..E str iddritata cit5torilor, dar titlul tradi&ional arat7 c7 este 6c7tre e0rei+. DeKi acest titlul nu a )7cut parte din te-tul original, nu poate )i ignorat Jn Jntregi*e, Jntrudt s-ar putea s7 p7stre.e o tradi&ie autentic7. Dac7 este aKa, trebuie s7 )ie 0orba de e0rei creKtini Ki nu doar de e0rei. TotuKi, o teorie care a a Jnceput s7 )ie JntrucJt0a acceptat7 Jn 0re*urile *oderne sus&ine c7 titlul nu este decJt o deduc&ie ba.at7 pe con&inutul epistolei Ki c7 de )apt a )ost adresat7 ea*urilor. Jn spri5inul acestei idei se aduce argu*entul c7 citatele sJnr Jn *od consec0ent din l-- tt nD din ie-nn ebr. 2l 0, iar cad l la c8 )ace apel scriitorul pare s7 )ie elenistic. 'rin ur*are, epistola ar pre.enta caracterul absolut al creKtinis*ului lu*ii p7gJne, ar7tJnd c7 este superior tuturor celorl.lt2 cENlinlD ln r"cial cultelor nlrerelor, Dd in epiitor1 nu 8Bsin nici D lll8 .* sE ind5.e religiile tTterelD ]u ne8din" tr religie li tota, litatea sa. Jnrudit7 cu aceast7 teorie este sugestia cI epistola a rost u r3spW la o 2c.ie "egn1tic, de s tip si*ilar cu aceea co*b7tut7 Jn $oloseni. 'asa5ui care arat7 superioritatea lui $ristos )a&7 de Jngeri QE0r. @L4-@4O poate constitui un r7spuns bun la tendin&ele de 0enerare a Jngerilor Qc). $ol. GL@8O. T.:. ManKon a *ers pJn7 acolo JncJt a sugerat c7 Apolo a scris aceast7 Epistol7 c7tre biserica din $olose pentru a r7spunde la doui tendinte ha58 de a ( ba.a pe intanediari Q0e.i cap. @-4O Ki pe practici rituale Qcap. S-@SO. TbtuKi, nu e-ist7 do0e.i de tendin&e pre-gnostice Jn situa&ia din lre> a" c* 1e .la d au Distat la col8. $oncep&ia *ai r7spJndit7 este cI epistola a )ost adresat7 e0reilor creKtini pentru a-i a0erti.a J*potri0a Hntoarcerii la iudais*. Aceast7 idee este ba.at7 pe Jnde*nurile din cap. 1 Ki @S, care presupun e-isten&a unui pericol de c7dere care ar )i )ost echi0alent7 cu r7stignirea din nou a "iului lui Du*ne.eu Q1L1O Ki cu pro)anarea stngelui leg7*Jntului Q@SLGAO. JntrucJt autorul se adresea.7 celor care au gustat de5a bun7tatea lui Du*ne.eu Q1L4-BO Ki care erau ast)el Jn pericol s7 p7r7seasc7 creKtinis*ul Ki sI se Jntoarc7 la 0echea lor credin&7, Ki JntrucJt Epistola arata superioritatea creKtinii lli )a" de ritualui 9l 1te rc"al sa p1u pl* ., 1te rcrba de erci crDtiri. se rid(e ,o, irEb.re dacl pute* eta1iti cu 8i *dte cenitldire cine sJnt aceKti e0rei creKtini Ki s-au dat di)erite r7spunsuri la aceast7 JntrebareL QaO epistola s )ost destinat7 Jn general tuturor e0reilor creKtini3 QbO epistola a )ost destinat7 unei co*unit7&i *ici de creKtini care a0eau 8p.ci1t8 de a ) in0r"tori Qd. BL@GO dar 2E ,, )oloseau aceast7 capacitate3 Ki QcO cititorii au )ost preo&i e0rei con0eni&i. 'ri*a concep&ie este di)icil de apsnt datoritl notelor peMnle din hcheiec1ied5iicil epirde tolei Q@<LGG.GBO W a nodului de .Nll,.8 p2enl Kidirect Jn *ai *ulte locuri pe parcursul epistolei. Din aceast7 cau.7 a doua p7rere este pre)erabil7, Jntrudt se pare c7 este a0ut7 Jn 0edere o situa&ie istoric7 special7 Ki este e0ident c7 cititorii repre.entau un grup dist5nd din %ntiagD ol2cti0irat2 a bi]ricii, hrudt sL@G nu ( p1te apli2 la t,Wa8a o*uitatE. %n pls, linba5ul i onept2l2 dh epitlou p1,,u u srup ed(at Wi 8asta o)er, spd5in iden Dinen"i 4G8 unei elite intelectuale Jn cadrul bisericii locale. Jn ce pri0eKte locul unde se a)lau aceKti e0rei creKtini, au )ost o)erite di)erite sugestii care depind Jn parte de teoriile despre autorul epistolei. 'alestina Ki Ale-an dria au a0ut adep&ii lor, 'alestina )iind sugerata de ca care lVu VnDid8t .a autor p. B*b., dar RoM este o locali.are pre)erata, )und spri5init7 Jn parte de .lu5a oattQ* db(ul din @<LG4 r,,$ei di, %i.lia ra tri*it s7n7tate+O. Jn acest conte-t nu este lipsit de inUDranta )aptut cA .a Ei ,e,e do0adi rle.pe )olosirea Epistolei o g7si* Jn scrierile lui $le*ent din Ro*a. A treia alternati0a *en&ionat7 *ai sus, adic7, cititorii s7 n+ )ost preo&i con0erti&i, a cJKtigat spri5in din partea celor care sus&in c7 argu*entul epistolei ar )i deosebit de rele0ant pentru cei care s-au Jntors recent de la ritualurile iudaice &i Jn special pentru aceia care au a0ut leg7turi cu Te*plul de la %erusali* Q"aptele relatea.7 c7 *ul&i ase*enea oa*eni au )ost con0erti&i pri4 ,rcpo0Vdu5E lui 2ie)adO. s.a obi]r c, e5dst7 do0e.i despre co*unit7&i separate de preo&i %n pDidda priniti0a, dar o r8te aZrD episbla ar pute o)di as14 doE.i. , p<e sV e-iste nici o do0ad7 con0ing7toare J*potri0a acestei teorii &i trebui2 sa d*in, o rpeulalie irtDsr,. ; dd tsrie, o 8idti a ultirei idei, prietVre epistola ca o che*are pentru e0reii creKtini de a se anga5a Jn e0angheli.area lu*ii. %deea aceasta este ba.at7 pe si*ilarit7dle dintre aceast7 epistola Ki cu-0Jntarea lui ?te)an, cu* este ideea c7 iudais*ul este dep7Kit de creKtinis*, Ki o che*are clara de a p7r7si po.i&ia lor pre.enta. Dar ase*7n7rile nu trebuie J*pinse prea departe, JntrucJt ascult7torii lui ?te)an nu au )ost e0rei creKtini. TbtuKi, este posibil c7 pericolul aposta.iei consta Jn p7r7sirea scopului di0in de e0angheli.are a lu*ii. /n grup de e0rei creKtini care au pri0it creKtinis*ul doar ca o sect7 a iudais*ului o)icial ar )i bene)iciat cu siguran&7 de argu*entul acestei epistole Ki pare posibil ca aceast7 idee s7 dKtige *ai *ult spri5in. %9. $anonicitatca Epbtola a aFt o istorie ineE)utB, gE2tinii din apb a0Jnd re.er0e *ai *ari decJt cei din r7s7rit cu pri0ire la aeptae el. Bi]dcile din r#Srit au ac.2liat-o datorit7 in)luen&ei lui ;rigen, *ai ales pe ba.a ideii c7 'a0el a )ost autorul ei. DeKi este cert c7 '7rin&ii 0echi ai bi]ricii rlin ap1 Qcle,8t din Rod Ai Teidi.rO .u tol1itV, 2pilrola a Eeui prinb-o peii8da de eclips7, pJn7 Jn 0re*ea lui Jero*e Ki Augustul, care au acceptalo pe d2pliD iar pBE2a lor a ds la accep. tu, ei de ca)t bi]ricil2 di, apE.

9. $adrul epistolei olbEr8a cadrului din 2e a lltruit autorut 1te esen&ial7 pentru aprecierea corect7 a ideilor sale Ki au a0ut loc nu*eroase discu&ii pe aceast7 te*7. 'ute* J*p7r&i discu&ia Jn cinci sec&iuni. b. 9echiul Testa*ent JntnicttJntregul subiect discutat Jn epistol7 e0oluea.7 Jn 5urul istoriei Ki ritualului din 9& este e0ident c7 autorul a )ost in)luen&at pro)und de Jn07&7tura biblic7. D2 )apg tEbuie l2[ltsZt cE baa abordtrii Wle 1r2 Mblic7, nu iudaic7. Respectul s7u )a&7 de te-tul sacru este 07.ut Jn gri5a cu care a citea.7, deKi )oloseKte Jntotdeauna l--, Ki Jn *odul Jn care introduce citatele Qdee-., Jncap. @ repet7 ,<@ .ice+O Ki Jn abordarea strict E9R8%, E'%ST;#A $AT[R[E istoric7 a istoriei 9X Jn contrast cu tendin&ele alegorice conte*porane. Autorul, )iind un bun cunosc7tor al ideilor pre.entate Jn 9T s-a gJndit la toate aspectele proble*ei abord7rii creKtine a 9T si el pune accentul principal pe J*plinirea Jn $ristos a tuturor lucrurilor pre)igurate Jn rJnduiala 0eche. Acest subiect este de.0oltat *ai *ult Jn sec&iunea despre teologia epistolei, dar deoca*dat7 trebuie s7 re*arc7* c7 autorul nu nu*ai c7 accept7 el JnsuKi autoritatea deplin7 a Scriptuilor ci le eE ri cititorilor s1i aelai l,d. b. 'ilonis* #a s)JiKitul secolului al @A-lea a e-istat o *iKcare puternic7 Jn care s-a sus&inut c7 gJndirea autorului a )ost p7truns7 attt de *ult de gJndirea lui 'ilon Jndt epistola sa poate )i Jn&eleas7 nu*ai pe structura e- punerilor )ilo.o)ice Ki alegorice ale lui "ilo. E-ponentul principal al acestei teorii a )ost E. Menego. si una dintre presupunerile sale a )ost c7 e-ist7 o di)eren&7 clar7 Jntre teologia acestui autor Ki teologia lui 'a0el, Ki orice ase*7n7ri au )ost luate pentru a do0edi c7 el a t i)1tidrEVat de "ilon, nu de b 'arl. TotuBi ru pot )i ont1ta8 sMite di*iladdti, %d8 c7 cerul 2ste real, la. plntltul 1te d8 s le al *brelor, precu* &i antite.ele corespun.7toare dintre 0echiul Ki noul leg7*Jntaiat7 tendin&e si*ilare cu "ilon. En a)ar7 de aceasta, *ulte cu0inte Ki e-presii sJnt paralele la cei doi ]riirori W uel2 nu )iap.r nicltidi l, alts rtu Jn T. $. SpicD consider7 c7 si*ilarit7&ile includ proble*ele de stil, sche*7 de gJndire Ki psihologie, &i trage conclu.ia c7 autorul a )ost un )ilonist con0ertit. TbtuKi, aceast7 p7rere trebuie pri*it7 cu re.er0e, deoarece autorul se deosebeKte de "ilon, Jntr-o serie de proble*e i*portante. E-ege.a sa biblic7 sea*7n7 *ai lt cu rctodele Ebinic. detr cu erelE lui ",or, interpeta8 istoriei nu 2t2 aleSdtcr, 1pZ dc8biE de "ilon, iar ideea sa c7 %sus $ristos este Marele 'reot 1ie )o.ne di)e)irg de idole abctracre al. lui "ilo despre #ogos. /n "ilonist cre&tin ar schi*ba Jn *od cert ideile Jn07&7torului sau, dar este discutabil dac7 crisroroaia din Ehi dsi0n h lini2 die1 de la rilon. S-ar putea ca autorul s7 repete li*ba5ul Ki ideile lui "ilon, dar r7d7cinile lui sJnt )7r7 Jndoial7 Jn alt7 parte. c. Tradi&ia pri*iti07. Se pune Jntrebarea dac7 nu cu*0a aceast7 epistol7 ar trebui pri0it7 ca un produs nor*al al teologiei creKtine priM Ai da.L arc legtturi sdlse o t2ologia lui 'a0el Ki loan, sau dac7 este o Jncercare independent7 a uui aubr de . aborda F ln .)e centutui principal de idei. /n interes crescind este *ani)estat )al, de origin2 epistolei, i=ee.8 de a o le<a de cu0Jntarea lui ?te)an atrage aten&ia asupra acestui )ap, dar pot )i nlMg re, prin ]nple, ii atre tr7s7turi caracteristice ale tradi&iei creKtine pri*are. %deea continuit7&ii dintre 0echiul Ki noul leg7*Jnt, interesul pentru 0ia&a p7*Jnteasc7 a lui %sus, Jn&elegerea )7ptui* c7 *oartea #ui trebuie interpretat7, precu* Ki a*estecul de apeluri pre.ente si escato lo8i.e, t8te a.1tea tlnr apete tuadaMt,.le al. tradi&iei creKtine pri*are. Te*a principal7 a acestei epistole, cu interesul s7u *a5or pentru apropierea o*uld de Du*ne.eu, nu se poate s7 nu-Ki g7seasc7 r7d7cinile Jn prapo07duirea Ki Jn07&7turile pri*ilor creKtini. Autorul introduce *ulte aspecte noi, cu* este Jntronarea lui $ristos Ki po.i&ia #ui de Mare 'reot ceresc, dar el nu aduce nici un ele*ent str7in de acea tradi&ie pri*ar7. 4GA "9RB%. E'tsto#A cArnE d. 'aulinis*ul %n id2 .V autorul 1te 'a,2l, ipot2G, sulinur, a)t de )lii iEne, a )o1t iritabil 8 epistola a8ta sB de pn0it, c. 8 .,pet al t2olos(i pauli)t, dar o dat7 cu respingerea ideii ca 'a0el este autorul a ap7 rut, din n2)ericire, Di o reelE nr"niF ori.r)ti in)luen&e pauline. Spri5inul pentru aceast7 po.i&ie e-tre*7 a sc7.ut3 dar este incontestabil c7 e-ist7 anu*ite di)eren&e )a&7 de 'a0el care ar putea spri5ini teoria c7 autorul a )7cut parte dintr-o grupare tradi&ionala independent73 lucrul acesta se 0ede, de e-e*plu, Jn )rb8 di)eritl a rElatiei dintE criste Vi #e8e, lnEu c)t lipseKte acea luptS cu #egea, atJt de e0ident7 tn Dpsi.nJa lui 'a02%. rtud, d8birile nu tr.bun J*pinse pJn7 la contraste si este posibil s7 concepe* ci altorul s.a ailat sub inlt8nts paulin, dar ln aela)i tinp ra a)lat )i sub alte innu2nle. Jn )eluJ acesta eJ de0ine, Jn sensul cel *ai autentic, un *artor indetsdent al sbdnii cr2)ti)t pd[r8 cu pri0ire la dEl2 *5oE .le Ernsheliei, e. Ztndirea loanin7 Stabilirea e-isten&ei unor leg7turi strJnse dintre literatura loanin7 Ki aceast7 epistol7 depinde de datarea

scrierilor. S-a a)ir*at c7 Jn ce pri0eKte de.0oltarea teologic7, Epistola c7tre E0rei este la 5u*7tatea dru*ului Jntre 'a0el Ki %oan Q0e.i, de e-., R. !, Starchan, The :storic Jesus in the eF Testa*ent, @A<@O, dar dac7 a0e* Jn 0edere accentul tot *ai *are pus pe caracterul pri*iti0 al Jn07&7turilor religioase ale lui %oan, spri5init Jn parte de sulurile de la Marea Moart7, ideea aceasta de de.0oltare teologic7 trebuie *odi)icarl. 'Frtele prirci,2l2 de cdrac, lnne Erei ii teologia loanin7 stnt )olosirea paralelis*ului antitetic, concep&ia si*ilar7 despre lucrarea de *are preot a lui $ristos, descrierea lui $ristos ca '7stor, re)erin&a la lucrarea %ui $ristos de isp7Kire Ki aten&ia acordat7 8teruld t2r)e.t ar aebi luoiri. Jn conclu.ie, autorul nu este un anticar ale c7rui eEtlri .t1pc ro0elaWa liblicl nu deain nici o re[e. 0an&7 pentru creKtini Jn genera[, ci este un scriitor care pre.int7 un aspect 0ital al gJndirii creKtine, co*ple *entar )a&7 de alte curente de gJndire din tradi&ia Bisericii pri*are. 9%. Teologia s2.liuile laedat au preaLtir c.lea penEu el Mi inport8nt d,et, 8nEilulia re.logicd a episto#ei. p8t=J de yed2rc al a1tui autor 1te si c8id)t creKtinis*ul ca re0ela&ia per)ect7 a lui Du*ne.eu. Aceasta Jnsea*n7 c7 creKtinis*ul nu nu*ai c7 a dep7Kit toate celelalte credin&e, inclusi0 iudais*ul, dar totodat7 c7el JnsuKi nu poate )i dep7Kit. MJntuiiea este etern7 QBLAO, la )el ca si i.b70irea, *oKtenirea Ki leg7-1htul QAL@G, @B3 @<LGS[, iar 5erda nrui $rist1i esL1re descris7 ca )iind adus7 6prin Duhul cel 0eKnic+ QAL@4O. %deea de per)ec&iune Ki per*anen&7 a creKtinis*ului p7trunde Jntreaga epistol7 Ki )urni.ea.7 cheia pentru %Lrleregg8 tutuTr terclor ei ro5]. a. $ristolagia 'ri*a parte a epistolei este dedicat7 de*onstr7rii superiorit7&ii lui $ristos )a&7 de to&i ceilal&i inter *ediari, )a&7 de proroci, Jngeri, Moise, losua Ki Aaron, dar 8pito@ul r adtr8e o notn =o.iti0e Di ,nlt, d1pE )ltotia di0inl a lui bu cirr1. Aest, )iliarie 1te 8neput, ca )iind uica, hsudt cristZ 1t non tenitorul Ki agentul Jntregii cre7rii Q@ RGO. El este Ki *ai strins Jnrudit cu Du*ne.eu Jn @L<, unde este descris ca reld5saa gloriei #ui Ai pee"r rpeiald a Etulii #ui, iar cJnd aceste dou7 a)ir*a&ii sJnt luate J*preun7, e,e e-clud erorile cu pri0ire la di)eren&a naturii Ki lipsa unei personalit7&i distincte, 're-e-isten&a lui $ristos pare s7 )ie clar7 Jn gJndinea autorului. $ealalt7 a)ir*li2 din @.<, on)on caEiadupl ce a )ecut curstn2. "id a taut la d8pta lui Dl*eu ln slard, l8aB aceast7 a)ir*a&ie cristologicI introducti07 cu te*a ulterioar7 a epistolei, adic7, procesul de r7scu*p7rare. DeKi unii au c7utat Jn *od greKit s7 ur*7reasc7 in)luen&ele ritualurilor de Jntronare din 0re*ea aceea prin care un rege de0enea .eu, ideea Jn7l&7rii lui $ristos este Jnr7d7cinat7 puternic tn tradi&ia creKtin7 pri*ar7 Ki este un corolar la Jn7l&area lui $ristos. $Jnd a5unge la te*a sa despre *arele preot, este clar ci s)totul a2 iltetrtia sA le pre.inte citirorno, sni u $ristos Jn7l&at care nu *ai are ne0oie de *i5loace liru-gice p.ntu rua"8 pi.atelo., Jntruparea "iului este *en&ionat7 de *ulte ori. El a )ost )7cut *ai pre5os dedt Jngerii QGLAO, pentru ca s7 guste *oartea Jn locul tuturor, El S-a )7cut p7rtaK aelei.ti 8tui ca Ai ond QGL@4O, s,a ent*r cu )ra&ii S7i Jn toate pri0in&ele QGL@PO Ki poate a0ea *il7 de sl7biciunile noastre deoarece Ki El a )ost ispitit Jn toate lucrurile la )el ca Ki noi Q4L@BO. Aceste a)ir*a&ii stnt un preludiu necesar la te*a despre *arele preot, intrudt )rbuia .A ] Tate cB El 1te cu ad2l]"t repre.entati0 Qc). BL@O. 9ia&a p7*Jnteasc7 a lui %sus p8t )i 0Vdrl clar nu n))ii ln ispiti2a S. QGL@<5 4L@BO ci Ki Jn agonia #ui Jn rug7ciune QBLPO, Jn ascul tarea #ui per)ecta QBL8O, Jn Jn07&7tura #ui QGL<O Ki Jn )aptul c% . l,.luat 1rilitat8 Q@GL<O. Dar c8 e doEila 8iidnea autoruld dt2 rh5ba de DE prct a lui cristc. rlnduiala aen5cl a )Zt bud phi la u puct, dar ca"cterul ei i*d28r de0ine deosebit de clar prin contrast cu preo&ia perZci, a lui crisbr, Ac1ta n det*inA pe alror ,i pEinte EM ui]eriZdri rM2lhis.de lruinte de . e-pune de)icien&ele rJnduielu le0itice QBL1, @S3 1LGS-PL@AO. u 2-bte nici o r"dalibte de a shbili cu certitudine daca scriitorul a conceputei JnsuKi aceast7 ten, sV dacl a preluro de la tZditia cr2stira pri*ar7, JntrucJt nu este de.0oltat7 nic7ieri Jn T. 's. @@S tn c.r. apa)t rena a *Eirat o ion8" puter nid 1upr-a 8lidirii cr.)tire pritur2, ln rpeial prin )aptul c7 JnsuKi Do*nul %-a )olosit, Ki este logic s7 presupune* c7 acest 'sal*i-a o)erit autorul ui aceast7 concep&ie despre o preo&ie superioar7. Este ade07rat c7 "ilor la id2nti1]t de5a pe Melhlcdecu l41ul, dar nu este ne0oie sI )ace* ape, la "ilon pentru a e-plica sensul din aceast7 epistol7. De ase*enea, nu este corect s7 sus&ine* cI pre.entarea lui Melhisedec este Jn Jntregi*e speculati07 Ki )7r7 nici o rele0an&7 n"de*.r, p2nau cV dei retod. dg@8ntuhi din PL@ K.ur*. se JnrudeKte cu cea alegoric7, este clar c7 autorul se an, pe po.iWa cr.hinL nhd.ll*r./ poEi0it careia $ristos trebuie s, taci parc dintr- o dnduialA *i ln.%t d2dt acea a lli A,rcn, Vi pri, introducerea ideii despre Melhisedec autorul J&i 5usti)ic7 a)ir*a&ia c7, deKi $ristos nu este un 'reot dup7 rJnduiala lui Aaron. El este totuKi un 'reot, Ki nu nu*ai un 'reot ci un Rege. 4<S EgE$!%A b. #ucrarea lui $ristos 'e )undalul aceKti sl7biciuni a rinduie %ii aaronice auto Y rol preiint7 superioritatea po.iti07 a lucr7rii

ispititoare a lui $ristos Ki )actorii *a5ori i*plica&i sJh, ur*7toriiL QiO )inalitatea 5ert)ei lui $ristos mPLGP3 AL@G, G83 @SL@SO3 Q?O caracterul personal al 5ert)ei Sale prin )aptul c7 S-a 5ert)it pe Sine JnsuKi QAL@4O3 QiiiO caracterul spiritual al 5ert)ei Sale QAL@4O3 Ki Qi0O re.ultatele petu*nte ale luririi Sale p8Eld ce a rali.ar o r7scu*p7rare 0eKnic7 QAL@GO. RJnduiala aaron(7, al c7rei ritual se repeta Jn *od constant, nu poate )i co*parat7 eu lucrarea lui $ristos. Mita &i aran5area *obilierului Jn locul s)Jnt &i Jn locul preas)int este adus7 ca un argu*ent QAL@ K.ur*.O pentru a ar7ta contrastul )a&a de sanctuarul *ai *are Ki *ai des7-0=r5it Jn care $ristos a intrat o data pentru totdeauna prin 0irtutea propriului SSusJnge. 'unctul culi*inant al argu*entului soteriologic este atins Jn esen&7 Jn AL@4, unde ni se spune cI %sus $ristos S-a 5ert)it pe Sine 6prin Duhul cel 0eKnic+ Ki lucrul acesta arat7 un contrast i.bitor )ntre 0icti*ele nea5utorate ale ritualului aaronic Ki 5ert)irea se Sine deliberat7 a Marelui 'reot al nostru. Aplica&ia practic7 a tuturor acestor lucruri este g7sit7 Jn @SL@A, unde cititorii sJnt Jnde*na&i s7 se apropie de Du*ne.eu cu Jncredere pe ba.a lucr7rii de Mare 'reot a lui $ristos, Ki aceasta ne cotuue i, conduUia pract5cr a Episroti. t Alte concepte teologice /nul dintre cu0intele i*portante din epistol7 este 6credin&a+, dar are unsens di)erit de conceptul paulin. Acest scriitor insist7 *ai pu&in asupra conceptului dina*ic de credin&7 care accept7 ceea ce Du*ne.eu a preg7tit pentru *Jnruire QdeKi @SLGG apro-i*ea.7 aceast7 idee Ki cere s7 )ie interpretat ast)el acestaO. $Jnd )oloseKte conceptul Jn *area galerie a eroilor din cap, %r, s)ltorul nu dB o deinirie o)iciau . cr2din"r ei )ace o descriere a unora dintre calit7&ile ei acti0e. %n esen&7 este o abordare practic7 &i cuprin.7toare a 0ie&ii, nu o JnsuKire *istica. Autorul arat7 dar Jn *ai *ulte *oduri sensul *Jntuirii creKtine, care @-a i*presionat prin *7re&ia sa QGL<O. El )oloseKte 's. 8 pentru a arata c7 prin u*ilirea Sa $ristos a cJKtigat dreptul s7 aduc7 6pe *ul&i )ii la sla07+ QGLB@SO3 el 8tnc 2"tutFa a o i.b0ire d. sub purrea diL3o lului QGL@4-@BO &i o descrie de ase*enea ca o odihn7 Jn care credinciosul intr7 ca Jntr-o *oKtenire Q<L@-4L@<O. 'rocesul de *Jnruire este descris ca s)in&ire Qhagias*os, @GL@43 c`. GL@@3 @SL@S, GA- @<L@GO si per)ec&iune Qtelti7sis, PL@@3 c). @@L4S3 @GLG<O. B%B#%;ZRA"%E. ". J. Badoc(, The 'auline. Epistles and the Epistieto the !ebreFs, @A<P3 :. ManKon, The Epistle to the!ebreFs, @AB@3 E. Menego., #a Theolog5e de l=Ipttre au- !&breu-, @8A43 ;. Michel, Der Brie`an der !ebr7er, Mritisch-E-egeFcher Ma**enta., %$$, @AG43 A. ai*e, The Epistle to the !ebreFs, $ZT, @AGG3 ". D. 9. arborough, TheEpistte to the !ebreFs, $larendon Bible, @A<S3 X !e00itt, The Epistie ta the !ebreFs, T T$, @A1S3 $. SpicD,`. Epttre au-!ebreu-, Eaidts BibJiDues, @ABG3 B.". :eSteott, The Epistle to the !ebreFs, @8AG3 E. $. :ic(ha*, The Epistle to the !ebreFs, :$, @A@S3 E. Mase*ann. Das Fande*de Zottes0ol(, @A<A3 R. :illia*son, 'hilo and the Mpistlt to the !ebreFs, @APS3 ". ". Bruce, The Epistle to the !ebreFs, @A143 J. !ering, The Epistle to the !ebreFs, E.T., @APS3 ". #. !orton, The MelchJ.ede( +)roditian, @AP13 '. E. !ughes, A $o**enatry on the Epistle io the !ebreFs, @APP. D.Z. EgE$!%A. QEbr, hi.D)y7 sau hi.DJy7hd, 6%ah0e este t7ria *ea+O. @. Al @4-lea rege al lui %uda. "iul lui Aha. care a0ea GB de ani la Jnceputul do*niei sale Ki care a do*nit GA de ani QG J*p. @8LG3 G $ron. GAL@O. El s-a re*arcat prin e0la0ia sa QG J*p. @8LBO si a respectat de ase*enea tradi&iile Ki Jn07&7turile *ai 0echi Q'ro0. GBL@O. %*portan&a lui este re)lectat7 de cele trei relat7ri ale do*niei sale QG J*p. @P-GS3 Js, <1-<A3 G $ron. GA-<GO, E-ist7 di)icult7&i cu pri0ire la cronologia do*niei lui E.echia, dar se pare c7 el a )ost coregent J*preun7 cu ea. tu 8 PGA i.d.cr. si a dsenir re<e pe l. P@1 J.d.$r. Ast)el, c7derea Sa*ariei QPGG@.d.$r.O a a0ut loc Jn anul al 1-lea al do*niei sale Qca Ki coregent3 G J*p. @8L@SO, Jn ti*p ce Sanherib a in0adat %uda QPS@ J.d.$r.O Jn anul al @4-lea al do*niei sale Qca *onarh unic3 G J*p. @8L<O, Boala regelui Ki Jns7n7toKirea lui se pare c7 au a0ut loc cu pu&in ti*p Jnainte de in0a.ia lui Sanherib, cJndlui E.echia iau *ai )ost pro*iKi HS n d2 doMi2 tG tnrp. GSO Q#TR-Ep%EJ, Dup7 practicile p7gJne introduse Jn ti*pul perioadei de supunere a lui Aha. )a&7 de asirieni Qc). Js, GL1 K.itr*.3 8L@1 K.ur*.O, E.echia a )7cut o re)or*7 *a5or7 a practicilor religioase Jn pri*ul an al do*niei sre ca reEe un5c @G $ron. GAL< s,l*.O. Et a trtiur drn nou ade0rEta tnchinJre tc tahre in TehDlui 1rc a =ost pDi)iar si renoet a leaht*r lDL*ntur dintre %ah0e Ki poporul S7u Ki a instituit din nou 'astele pe o scar7 *are QG $ron. <SLG1O, in0itJndu-# chiar Ki pe israeli&ii din s7 participe QG $ron. <SLB K.ur*.O. El a distrus de ase*enea +Jn7l&i*ile din iD-nele Jn0ecinate QG J*p. @8L43 G $ron. <@L@O Ki a s)7rJ*at ]Karpele de ara*7 pe care @-a )7cut Moise Jn pustie, dar care a a5uns s7 )ie pri0it ca un idol mG J*p. @8L4O. 5n pud de 0eder pohbc, ERhu nu a rct liniKtit sub do*ina&ia asirianI &i s aliat %uda cu o re0olt7 anriasirian7 instiga&i de Egipt si condus7 de ]Asdod. 'robabil c7 luda a ascultar de a0ertis*entele lui %saia QHs. GSO, pentru c7 deKi Sargon %% pretinde c7 a supus ia-u-di, 6%uda+, Qc). D;TT, p. 1@- Ki . iarun. aAson G@4, @AP4, ,. G.O, j F .u 3.+i. nicio do0ad7 despre 0ieo in0a.ie din perioada aceas ta, Jn ur*a *or&ii lui Saigon QPSB J.d.$r.O E.echia, 07sJnd un prile5 de re0olta J*potri0a )iului s7u, Sanherib, a pri*it pe delega&ii tri*iKi de regele caldean re8r -MerdacBJradan QG lnp GS. @G.@AL ls. <AO si a pri*it

pro*isiuni de spri5in din partea Egiptului. El a Jnt7rit de ase*enea siste*ele de ap7rate ale %erusa li*ului Ki a s7pat tunelul ]Siloa*, pentru a prote5a ali*entarea cu ap7 QG J*p. GSLGS3 Hs, GGLA K.ur*.O. $ronicile lui Sanherib cu pri0ire la ca*pania sa din 9 Jl descriu pe E.echia ca pe un lider al rebeliunii t #@, p. GaP.G8a D;* p. 14bAJ. E% sDbe d a cucerit patru.eci Ki Kase de oraKe )orti)icate Ki c7 @-a Jnchis pe E.echia 6ea pe o pas7re Jn coli0ie, Jn %erusali*, cetatea sa regala+. El nu pretinde ca ar )i cticerit cetatea Ki 9T ne relatea.7 inter0en&ia lui %ah0e care a Mcr a*a) aJrtiaia QG bnp @AL@G<1O. (onde*rp lui .rirhrca, ro<ete Enopiei s G J*p. @ALA, ia deter*inat pe unii s7 propun7 o a doua ca*panie a lui Sanherib Jn %uda, prin anul 188 H.d.$r., JntrucJt Tirhaca ar )i )ost prea tJn7r Jn PS@ H.d.$r, pentru a )i participat si Jn 0re*ea aceea nu era nu*it 6rege+. TotuKi, s-a ar7tat c7 el a0ea GS-G@ de ani Jn 0re*ea aceea Ki c7 titlul este *ai curJnd Jn coneor4<@ BgA$!TA dan&7 cu ti*pul scrierii Ki nu cu perioada des)7Kur7rii e0eni*entelor Qc). M. A. Mitchen, The Third %nter*e-diate 'eriod in Egypt, @APG, p.<BB-<81Ki ti, 8G<- 8G4O. G. Tat7l unui dan cate sa Jntors din e-ilul babilonian J*preun7 cu E.ra QE.ra GL@13 ee*. PLG@O Ki care a )7cut parte dintre cei care au pecetluit noul leg7*Jntcu%ah0e$ ee*. @SL@PO. u*ele lui este dat sub dou7 )or*e, Ater )iind nu*ele acadJan. ee*. @SL@P d7 aceste nu*e ca apar&inJnd unor persoane di)erite. D.F.a EgE$!@E# Qebr. y=he-De=t, 6Du*ne.eu Jnt7reKte+O. u*ele este Jnt)lnit Jntr-o )or*7 apro-i*ati0 echi0alent7 cu cea ebraic7 Jn @ $ron. G4L@1 pentru c7petenia unuia dintre ordinele preo&eKti. E.echiel, )iul lui ]Bu.i, a )ost deportat Jn Babilon, aproape cu certitudine o dat7 cu %oiachin, Jn BAP J.d.$r. QG J*p. G4rl4-@PO. El s-a stabilit Jn satul Tel-Abib pe *alurile r)ului ]$heba-. $ind ani *ai tJr.iu a pri*it che*area de pro)et QE.ec. @LGO, poate la 0Jrsta de <S de ani m@L@O, deKi aceasta interpretare este contestat7 de *ul&i )7r7 s7 o)ere o e-plica&ie *ai eti.)lcetoe. El a Mi tlait dupi a8 GG .te di QGALPPO. A8 luliE i.)otu)i s pri0ire la 0iala lai, Deri el a .Ft curctti4e .ntnDWte depE Tenplul din %erusali* Ki ritualurile lui, nu e-ista nici o do0ad7 c7 el ar )i slu5it la Te*plu. $hiar Ki acei autori, de e-. $oo(e Q%$$O, care sugerea.7 c7 cea *ai *are parte din cap. @-G4 au )ost pro)e&ii rostite Jn %erusali*, nu sugerea.7 c7 E.echiel ar )i slu5it la Te*plu. ZJndirea lui, *ai *ult decJt a oric7rui alt pro)et, este in)lu en&at7= de si*bolis*ul preo&esc. 'ro)e&iile lui nu au )ost "nbite bile Q<LGsO, d., la sir, i*e dupa aceasta Jl g7si* tntr-o po.i&ie de cinste Q8L@3 @4L@3 GSLlO, )apt 8E sV Dutea daror. EnsrtD5 )a*niei sale3 *a5oritatea oa*enilor nu au luat Jn serios *esa5ul s,, Q<<r<$<GO, soli. hi a nuit <ubir h .i8 in care ebucadne&ar a Jncercuit %erusali*ul QG4L@-G, @B-@8O3 nu sJnt *en&iona&i copii ai ,or. !. Mloster*ann, Theologuche Studiai tind Mriti-ta, @4PP, a trc8t ,, EBte, pe baa u*r las5e cu* sJnt <LG<-4L8, c7 el a su)erit de o boal7 de ner0i, pe care e, a nu*it-o catalepsie. DeKi aceasta a )ost o p7rere r7spJndit7 Jntr-o perioad7, Jn .ileSe noastre este accEptril d. pulini c8tdtori E-isri 1dt. 1ntro0erse cu pri0ire la *odul Jn care trebuie interpette sDiuile <ihbolie a# lu5 E.ahhl, /di de e-. A B, Dl0ids4 E((el Qc8scO, p. -roi. a J. s(in. ner, !DB, @, p. 8@Pa, au sus&inut ca ele au a0ut loc doar Jn *intea pro)etului. S p7rere *ai r7spJndit7 este c7, deKi au )ost reali.ate practic, interpretarea pe care le-o d7* trebuie s7 ia Jn considerare un ele*ent *eta)oric inco*patibil cu o interpretare pur literal7. R)e.i de ase*enea articolul care ur*ea.7. !.#E BgB$!%E%, $ARTEA #/T m, WtVctun tt continDttl %rdiolne ca pri0iE l. data siarii Q@LGL <.@1i 8.@L G;L@, G4tli G1L@, GALt, #Pt <;LGS5 <@Lt3 <GLr, tP5 <<LG%i 4SL@O, a)ard d. c.le din cap. GB.<G, )o*8.g o serie coerent7 care *archea.7 e0eni*entele *a5ore din *esa5ul lui Eiechiel Q0e.i articolul anteriorO. Este logic sI presupune* c7 cap. GB-<G au )ost inserate Jn po.i&ia lor actual7, prin analogie cu Js. @<-GP, pentru a Me di0i.iue lnEE "lnele douA ha pdncipale ale acti0it7&ii lui E.echiel3 c). de ase*enea po.i&ia original7 probabil7 a pro)e&iilor J*potri0a popoarelor str7ine din cartea lui %ere*ia QJn uoiO. ,n cap. @-G4 E.echiel este pro)etul nenorocirii din )a&a c7reia nu se poate sc7pa Ki interpretea.7 e0eni*entele 0iitoare pentru r7*7Ki&a din e-il Qnu din %erusali*,O, ca s7-i pre8]8sct "tt, olVl lor 0iitor. $ap. <<-<t o)erl d schi&7 a *esa5ului prin care el a Jncercat s7i edi)ice pe e-ila&i ca Ki popor al lui Du*ne.eu. %nter0alul lung dintre <<LG@ &i 4SL@ Q0reo @< aniO, schi*barea i.bitoare a stilului Ki )aptul c7 Josephus 0orbeKte despre celedouIc7r&ialeluiE.ecaiel$Ant. @S.PAO sugerea.7 c7 sec&iunea cap. 4S-48 repre.int7 un grup de pro)e&ii separate, dar Jnrudite cu cele din cap. <<-<A. %%. Autorul Ki data scrierii E.echiel a a0ut un loc necontestatL Jn lista lui Ben Sirah. la Jnceputul secolului al G-lea J.d.$r. QEclus. 4AL8O, dar Jn secolul @ d.$r. a e-istat o *iKcare al c7rei scop a )ost s7 scoat7 cartea din )olosirea public7. Au e-istat trei *oti0e pentru aceasta. /nii au considerat cap. @1 prea resping7tor pentru citirea

public73 cap. @ Ki alte te-te paralele au )ost )olosite Jn specula&ii teo.o)ice periculoase Qcei care studiau *isticis*ul lui Mer(abhah Q6car+O credeau c7 acestea erau cheia pentru Jn&elegerea *isterelor crea&ieiO3 *ai presus de toate, nu*eroase detalii din cap. 4S-48 au )ost considerate contrare legii lui Moise, care era considerat7 dDa ca nild idEbill. E)ortuile lui liananiah ben !e.e(iah, care a solu&ionat discrepan&ele aparente, au garantat p7strarea c7r&ii lui E.echiel Jn canonul tariedc pen"u .itile public,. Aceast7 po.i&ie a )ost rareori contestat7, aKa JneJt J. S(i)tr a pmtut sE )ac, ln @AAa urnard8 rtr*a&ie Q.!DB, @, p. 8@PaOL 6$artea lui E.echJel Qcu e-cep&ia unui te-t care a )ost alterat Jntrudt0aO e-ist7 Jn )or*a Jn care a ieKit de sub pana autorului ei... /nitatea sau autoritatea c7r&ii nu a )ost pus7 la Jndoiau deit d2 u n*tu )oarre reNlu de ereratori Ea nu nu*ai c7 poart7 pecetea unei singure *in&i Jn )ra.eologia sa, Jn i*aginile sale Ki Jn *odul de gJndire, ci este Ki aran5at7 dup7 un plan atJt de dar &i de cuprin.7tor JneJt do0ada unui plan literar Jn co*pl*u crrdi daiE cu totd iEitribilt+. Jn ciuda solidit7&ii acestor argu*ente, po.i&ia a Jnceput s7 se schi*be Jn @AG43 atacurile J*potri0a unit7&ii Ki autenticit7&ii c7r&ii lui E.echiel pot )i J*p7r&ite Jn trei grupe care tind s7 se suprapun7, a. Data scrierii $. $. Tbrrey a considerat c7 este un pseudo epigra), sis prin G<S i.d.cr,, d1diiri ldciune du ti*Dd do*niei lui MInase3 un editor i-a dat )or*a pre.ent7, nu *ai tJr.iu de anul GSS m.d.$r. M. BurroFs a a5uns ra o da$l <ini#r, pe b1. doFilo. linsWstice. #, E. BloF)u a props o dati in tinpd dotudei lui Ale%d dru el Marc, J, snitll, pe d2 alr, p.n2, a c4idd.t c7 E.echiei a )ost un israetit din regatui de , deportat Jn P<4 J.d.$r., care a pro)e&it pentru to0ar7Kii s7i de e-i[ pJn7 cJnd sa Jntors la %erusali*, Jn 1A@ J.d.$r., unde a rostit *a5oritatea pro)e&iilor sale. Aceste p7reri au sssit lea pu"lB acepb". 4<G , 1. #ocui pro)e&iei DeKi data propus7 de Tbrreya g7sit prea pu&in7 acceptarE, *lW au Ft ida lui )i au eEiderat ci o *are parte a acestei c7r&i a )ost scrisa Jn 'alestina. MuRi cred cd, da., 81biel a )1t deporlat su tu ttr BAP td.$r., el a pro)e&it ta %erusali* sau tn apropiere, pJnI la distrugerea cet7&ii %n S81 HJ.$r. 'robabil c7 cea nuli bun7 pre.entare a acestei p7reri o )ace ')ci)-)er, %;T, @A48, p. S<S-S4<. 'rincipala 5usti)icare a acestei interpret7ri este Jn&elegerea greKit7 a pro)e&iilor lui E.echiel dinainte de B81 H.d.$r., ca )iind adEE lerualibului tu 8 cond.Mt. MaEa sl7biciune este cS necesit7 o reaian5are e-tensi07 a te-tului, precu* Ki absen&a 0reunui *oti0 adec0at pentru distors(*area acti0it7&ii concrete a lui E.e-ihiel. c. /nitatea c7r&ii Ba.indu.] li prino=lEl pe conhstul dintre pdia ri pro.a %ui E.echiel, Z. !olscher i-a atribuit lui E.echiel nu*ai @PS de 0ersete Q*a5oritatea Jn poe.ieO din totalul de @.GP<, considerind c7 restul 0ersetelor pro0in de la un editor le0itic din perioada BSS-4BS J.d.$r. : d lWitr a a5s la E.dt.te sttdlaE prin a#te *etode, atribuindu-i lui E.echiel 0reo <BS de 0ersete. Mul&i re)u.7 s7-i atribuie lui E.echiel cap, 4S-48. ArgFtele lor on"a.ic d28aa *i protundB, dd ei nu au reuKit s7 con0ing7 *a5oritatea teologilor, deKi inser7rile editoriale sJnt acceptate tot *ai *ult. Este corect s7 spune* c7 aceste studii critice intense sau anihilat reciproc Jn *are *7sur7. Ele au dus la o Jn&elegere *ai pro)und7 a *ultor aspecte ale c7r&ii, dar au l7sat po.i&ia general7 la )el ca Ki Jnainte de @AG4.o d.td c, lleE lui c. c. !oFie . aFt ld o Jntoarcere general7 la o po.i&ie *ai conser0atoare, Jn pre.ent sJnt pu&ini cercet7tori care contest7 c7 aceasta carte este o scriere din perioada e-ilului, scris7 de E.echiel JnsuKi. Z. "ohrer, pe te*eiuri subiecti0e, re)u.7 s7 atribuie pro)etului ce0a *ai *ult de @SS de 08te din prihele <A d2 8pitole aar acesta nu a)ectea.7 sec&iunea *a5orS a *esa5ului s7u. $a* ace laKi nu*7r de 0ersete din ulti*ele A capitole sJnt dn>erlate dar aici nori0ul paE s, )Dt i roi subi)ti0. A a0ut loc de ase*enea o Jndep7rtare general7 de la ideea c7 E.echiel trebuie s7 )i pro)e&it Jn %erusali* tn pri*a parte a acti0it7&ii sale. $el *ai recent co*entariu *a5or, cel al M:. gi**erli, adopt7 pn general o po.l"e o))iroarc, dar nu ii aribuie lui E(lriet co*punerea c7r&ii. *. Te-tul Multe (apa- lego*ena Qe-presii care apar o singur7 dat7O *ul&i ter*eni consacra&i precu* Ki obscuritatea li*ba5ului si*bolic au dus adesa la erori ale scribiJor, #XX poate )i )olosit7 )rec0ent pentru a corecta te-tul ebraic, dar nu*ai cu )oarte *ult7 gri57. E-ist7 o co*para&ie interesanta a te-tului ebra( Ki grecesc tn cartea lui $oo(e, E.e(iel, %$$, p, -l--l0ii. %9. Jn07&7tura religioas7 a c7r&ii 'entru a Jn&elege corect cartea trebuie sa Jn&elege* c7, la )el ca Ki toate scrierile pro)e&ilor, ea nu este un *anual de teologie3 este $u0Jntul lui Du*ne.eu adresat unei r7*7Ki&e oropsite din e-il, unei popula&ii care trecea printr-o stare pe care teologii din 0re*ea aceea o considerau i*posibil7. Dac7 E.echiel, prin si*bolis*ul s7u, pare sa accentue.e transcenden&a lui Du*ne.eu, o )ace pentru a ar7ta clar c7 o*nipoten&a lui Eg%%A Dlll8Eu nu poate d linitati de )alitrntut ,o,orului S7u. Aceasta conduce la cea *ai necru&7toare de*ascare a istoriei Ki religiei %sraelului din 9T Q@13 GS3 G<O. 'ro*isiunea restaur7rii nu *ai este legat7

de poc7in&a prealabil7 a poporului, ci este un act al harului iui Du*ne.eu care duce la poc7in&7 Q<1L@1<GO. Restaurarea este *enit7, *ai presus de orice, s7 reabilite.e onoarea lui Du*ne.eu Ki nu este )7cuta de dragul %sraelului. Deoarece torul se datorea.7 harului lui Du*ne.eu, rela&ia dintre indi0id Ki Du*ne.eu nu depildeDsn]u de ereditate sau dinre detMtuisi luDllreEr Q@< <<L@S. GSO. Din cap. 4S-48 *ul&i l-au .ugr70it pe E.echiel ca pe un ritualist preo&esc, Jngust, dar aceasta se datoEa.e )aptdui .r ei n, au obs2*t cahc2rul tundd-*ral eatolosic al ac1tor atitol2, o rntrcie tr la08 ac1tui )apr 1re apaenta li", de inreE a celor JntorKi din e-il pentru aceste capitole. Ei nu au Jncercat s7 transpun7 Jn practic7 nici *7car acele ele*ente care le st7teau Jn putere, cu* a )ost con)ir*area ur*a&ilor lui^adoc Q44L@B@1O, sau aparenta Epet8 a .nei lspLrirn Q4sL@<, GSO. %n sihbolbdd codorn.Brii e(t2 la plald di0ir si l. leAe tu s aEra cd li .ele .l[n unnV poporul lui DllMeh ] D .o.Jo* p.d]t l, ropuile #ui. B%B%;ZRA%%E.$.S1lBcher,!esehelLtarDicn. c. und dos Buch, @AG43 M. BunoFs, The #iterary Relations o)E.e(iel, @AGB3 $. $. Tbrrey, 'ieudo-E.e(iei and the ;rigitRol "Rophe,, @A<;i Z. U- $8(e, The a8t o) E-(iel, %$$, @A<13 :. A. %rFin, The 'roble* o)E.e(iel, @A2, +Erctiel R8dr siZ @A4<=., tT <, tAs<, p. B4-14 $. Z. DoFiD U@ie DdT dna $onp nioi oJ Ete(iel, @ABS3 Z. "ohrer Ki M. Zalling, Ese(id, @ABB3 J, B. thylor, E+lid, To%D @A1A3 F .i%*2rti, rre]iel !.#.E. EgE#, #eul de hntlie srabilit de Da0id g roEra4 *en&ionat Jn @ Sa*. GSL@A. /neori este considerat c7 Jnsea*n7 6plecare+, dar unele traduceri QR9rng Ki RS9O ur*ea.7 l-- si traduc 6*o0il7+ sau , .gr7*ada aceea de pietre+, Ki presupun o alterare a te-tului ebr. R2.i .te enen8d.id=,t @ S.n. GoL4@. Z.:.Z. EgRA. 'oEi0it cn 2lata,8 din Ee P, E* a @1r tri*is la %erusali* de c7tre Arta-er-e % Jn anul 4S8 rd-$i S2 p2re c% el a dednur ln '1ia lo.iri, de MinislrD ]eiar de star pentsu problen2le ercilor. Misiunea lui a )ost s7 i*pun7 respectarea uni)or*7 a le8n iudaie g pend a.esta el a aFt autorirarea sA nu*easc7 )unc&ionari Jn statul e0reu. /n nu*7r *are de dila" au renit a el ri el a 1dE pelEu Te*"lu daruri 0aloroase din partea regelui Ki din partea e0reilor e-ilati, #ui i ]a cerut sd abo.dr DbbteM crst to.iilD *i-Z si, dupE e a pctit ti Wd rFai el J*preun7 cu un co*itet au Jntoc*it o list7 cu cei 0ino0a&i Ki i-a con0ins cel pu&in pe unii s7 se despart7 de so&iile=lor p7gJne Q@SL@AO@ DupS aceast7 JntJ*plare nu nai Kti* ni*ic despre E.ra, Jns7 Jl reJnr/ni* cJnd citeKte Jn public legea, Jn .re <. A4ee s.. lEtrWit n a3ul 444 @.d.c5. tntrucJt el a )ost tri*is de rege Jntr-o *isiune te* porar7, probabil c7 s-a Jntors Ki a pre.entat un raport, dar a )ost tri*is din nou Jntr-o *isiune si*ilara atunci cJnd s-a Jncheiat construirea .idurilor cet7&ii, Jn ee*. 4<< EgRA @GL<1 K.ur*., scriitorul acestei c7r&i po0esteKte c7 el Jnsu&i a condus un grup Jn 5urul .idurilor cu oca.ia dedic7rii, iar E.ra a condus cel7lalt grup. Ba.Jndu-se ,n principal pe trei pasa5e, *ul&i cercetLtori au t linut cn E* nu a *es # teruati* plnl p2 *e rui Arta!. n, adi.d h <A< id.cr., la buiii F. tupi re*ia. o. E8 ALA rcrb1te d1pre u .id al cda"i dd 5idul nu a )ost construit decJt pe 0re*ea lui ee*ia. Jns7 E.ra 4L@G arat7 c7 un .id oarecare era Jn curs de construc&ie pe 0re*ea lui Arta-er-e @ K5 probabil c7 4LG< si eee*. @L< se re)era la distrugerea acestui .id. E.ra se bucur7 Jn credin&7 de lucrarea care a progresa t pJn7 la acel punct. b. E.ra @SL@ 0orbeKte despre o adunare )oarte *are )a %erusali*, Jn tunp ce ee*. PL4 spune ca nu*ai cJ&i0a oa*eni locuiau Jn cetate. Dar conte-tul din E.ra= @S arat7 c7 adunarea a )ost alc7tuit7 din oa*eni din loate J*pre5uri*ile %erusali*ului Q0e.i %oLPO, tr ti*p e s. P s re)erB %a lrutde din cetate. . E8 @SL1 hrbeite deprc toha*, )iut iui Elia. Kib, ca )iind conte*poran cu E.ra. Din eep. @GLGG-G< iii* c, %ohaE a tZt re"nil lu5 Eliaib. 5,ar din 'apirusul Ele)antul Kti* c7 rohanan a )ost *are preot Jn 4S8 H.d.$r. Dar lohanan a )ost un nu*e obiKnuit Ki este logic s7 crede* c7 EliaKib a a0ut un )iu nu*it %ohanan, Ki un alt )iu, %oiada care, la rindut s7u a a0ut un )iu, lohanan, care a de0enit *are preot. E.ra @SL1 nu a)ir*7 c7 lohanan a )ost *are preot Jn .ilele lui E.ra. J*potri0a concep&iei c7 scriitorul c7r&ii lui E.ra Ki ee*ia a )7cut con)u.ie Jntre Arta-er-e % Ki %% Qlucru pe care-@ i*plic7 aceast7 teorie despre prioritatea lui ee*iaO, pute* spune c7 un scriitor din <<S J.d.$r. nu d )i putur conhhda ordin.a elor doi birbaE, Dacr E.ra a 0enit cu ade07rat Jn <A8 J.d.$r., cJ&i0a dintre conte*poranii scriitorului KJ-ar )i adus a*inte de el, si *ul&i ar )i a)lat despre el de la p7rin&ii lor3 dar ni*eni nu W ar )i 4intit de *i4 Asdel. ]rntorut nu ar )i putut <E% pui, din arE.D pe Eh inaine de sia 1i nl=Eni nu a ,ugEErt u hori0 penh a )ace lucrul acesta Jn *od deliberat. $i)e.= J. Sta))ord :right, The Dateo)"..ra=s $orning to Jeru*le*, @AB83 !, !. RoFley, ,,%he $iuorclosi3r order or E3c a5 ehe*iah+, Jn The Ser0ant o) the #ord and ;ther EJdO., @ABG, p. @GA il*.O Trebuie s7 re*arc7* c7 E.ra a a0ut o reputa&ie buna Jntre e0reii din 0re*urile post-e-ilice. En G Esdras @4 nise spune c7 el ar )i )ost inspirat de Du*ne.eu sa scrie din nou #egea, care )usese distrus7 Jn ti*pul E-ilului, precu* Ki o serie de alte c7r&i, R)e.i de ase*enea articolul ur*7tor.

B%B/;$iiA"TE. !. !. Scba2d2r, Esru d4 schrcij tr, rA<o3 : ". dbright, =The DaT and peenatir0 o) the chrcnicle)=, Jar 4D @AGr, ,. @o4 hll* J.S.:. EgRA, $ARTEA #/%. %. Schi&a con&inutului a. @L@-@@. $irus le per*ite e0reilor s7 se Jntoarc7 din e-il sub cond8 lui S1,ba", s<P rd.$r. D. G.@=PS, Reairtrul elor caE sau lrros. c. <Lr@<. EsE r5dhar altarul Vi 1re pue E*2lia Te*plului. B<1 H.d.$r, d. 4L@-B,G4. DuK*anii J*piedic7 lucr7rile pJn7 Jn 0re*ea lui Darius. . 431.G<, Alte i*porri0iri la dsrruirea .iNtunor cet7&ii Jn ti*pul do*niei lui Asuerus mXer-es, 48B-41B trt.c,,O ii Arde] Q4D.4G4 id.cr,O ru arut ca re.ultat un decret pentru Jncetarea co*plet7 a lucr7rilor de construc&ie. ` BL@-1LGG. Reluarea construirii Te*plului %a Jnde)uulr prolepor !asai Di gahariD. ln c5,T proie. telor adresate lui Darius, lucrarea este Jncheiat7. BGS-B@1J.d.$r. g. PLr-G<. E.a Wte ninis di, pe1ia ca ss in"u,A respectarea #egii. 4B8 H.d.$r. h. <L@<1, Dtetoria iui Ee si si8 lui in Ece. i. AL@-@SL44. E.ra si e0reii abordea.7 proble*a c7s7toriilor *i-te. Jn aceast7 schi&7 se presupune c7 autorul a colectat e-e*plele de J*potri0ire Jn 4L1-G<, SJnt unii care a2d cV Asrers din D 1 1re cnnhi] QsGA.sGG td.$r.O ia. Arta-er-e din ), P 1ie l.urparorul $a,, Zta, er reudosnerd#, cd a do*ir dte0a lhi Jn BGG-BGr td.$r. Dar Wbietul la ..8 s re)2rB 0. P-G< este .idul cet7&ii Ki nu Te*plu[, Ki este probabil ci daunele *en&ionare Jn 0. G< sJnt cele despre care 0orbeKte ee*. @L<. tr. Autorul Al dat, edd>l 9e.i la gEnelalB din =$R; %$%, dir ere 1e Doba. bil ci 1 lnctrt parte c.tu, lui E.h ii 8 a tui 3*ia. U o"irit tradiiei, a]orul ete Eea nsus=i, dar un sus&in cn dala sie.ii 1te tn 5u de <<S #d.cr."ie cE E.ra a )ost sau nu editorul )inal, cap. P-A par s7 )ie scrise do nuna lui Ki o *are pane a acestei sec&iuni este scris7 la persoana Jnt)l singular. Relatarea din cap. @-1 este co*pilat7 din docu*ente scrise, care includ decete Q@LG-43 1s,@GO. 82nebsn Di %i.te de nhe QGO ti sailoli Q4LPGG3 sL1-@GO. Eristi, doun sdsi 2re Data H.d.$r. Regi persani Dlte E0eni*ente Jn %erusali* l.tl.$r. B<A-B<S $yrus B<P 'ri*a Jncercare de a reconstrui Te*plul $i)i $;% bJ0-B5JG $a*byses Darius BGS-B@1 Te*plul reconstruit sGG-4 % ystaspes 9cr0t-L T too-=lg5 A$%A$S @ 41B-4G4 Arta-er-esl #ongi*anus 4B8 E.E Eir la %2ruali* de AtareBd 4G<-4S4 Darius m% othus 44B-4<< ee*ia gu0ernator Jn ludcea Scrisori de la 4@S Ki 4SP e0reii de la Ele)antine - c7tre lohanan, 4S4-<BA Arta-er-es %% *arele preot de la %erusali*, si Bogos, Mne*on gu0ernatorul <BA`A-<<8`P Arta-er-es %%% %udeii. ;chus <<8`P-<<1`B Arses <<1`Bt<P Darius * $ondo*anus $ronologia c7r&ii lui E.ra. 4<4 s.au pAr"at li 88ica Q4L<.1Lrai PL@G,G1@. #i*ba ara*aic7 era li*ba diplo*atic7 din .ilele acelea Ki era potri0it7 pentru sec&iunile care se ocup7 cu scrisorile &i decretele care au circulat Jntre 'alestina &i 'ersia. %%%. $redibilitatea u e-ist7 nici o di)icultate Jn ar*oni.area docu*entelor c8 1lnt sisib h 2nd lui E.a cu datlc cunoscute din istoria secular7. 'ute* obser0a ur*7toareleL a. Decretul lui $irus tiO. Jn care-# recunoaKte pe leho0a, este Jn ar*onie cu re)eririle )a0orabile ale lui $irus la .eit7&i Jn scrierile conte*porane. Acesta este un dNrct public, "in t*di care sB 1e E Dlacut e0reilor. Decretul o)icial din 1L<-B este scris Jn cronici Ki d7 di*ensiunile *a-i*e ale Te*plului pentru care reSele e preBrtir tl o)eE M a5uto, )inanci.r.

D. Se a"ra cB dh !s, GLrB alla* ca re*etia Tehplulu5 a t1t pura in BGS id,$r., tn ri*D e ,h <L@Sarat7cIte*e%iaa )ost pus7 Jn B<1J.d.$r. De )apt, atit de putin r.a lucEr h "riad. dia8 cele douV date JneJt este probabil ca tre.irea spirituala s7 )i D2prt o o nou, er2Mnie de puere a rrelZi, $ronicile arat7 c7 pentru cl7dirile i*portante e-istau *= *urR pieiE o1ci.le de r2nelie. c, Data renirn M E.ra 1t2 tegau de ad2 lui ee*ia Ki este e-a*inata separat Jn articolul ]EgRA, de *aisus. R)e.ide ase*enea ] EEM%A, ]?E?BA^AR, .U;R;BA%ET. %0 csro lul Eua pl % Esaln Edra 1te ehi02le.tul <R "trEu Eua ii Aperitele noastre con&in @ Esdra, o carte care este )oarte ase*7 nAtoac d E*, deti e-isti euir2 d)tnte i.bitoare. @ Esdra cuprinde *aterial JncepJnd cu G $ron. <BL@ pJn7 la s)JrKitul c7r&ii lui E.ra, dup7 care continu7 cu ee*. 8L@-@G. %storia este Jncurcat7. Ast)el, $irus per*ite Jntoarcerea sub conducerea lui ?eKba&ar, Jn ti*p ce Darius @-a Jns7rcinat pe gorobabel s7 *earg7 &Js7 construiasc7 Te*plul Ki cetatea3 totuKi, Jn BLPS-P< a)ir*a ci gorobabel a lucrat Jn luda 6cJt ti*p a tr7it ReSele ci*+. Asdel, d2g o conparatie a )taor doua 0ersiuni poate )i util7, dintre acesteacartea lui Eira este )7r7 Jndoial7 0ersiunea cea *ai credibil7. "ai*oasa po0estire despre cei trei p7.itori 0ine din @ Esdra <. B%B#%;$RA)tE. J. SE%%ord :riDhr, The Buitdin, a) theSecond Te*ple, @AB83 #.:. Barten, E.ra and ehe-*ia`i, lcD @A@<L J. M. MyeE, E.ra, eheniott, AB. @A1B3 i+ $. :2#l, '1ttritic Juddirn. @A<BL #. E. BroFne, Early Judais*, @AGS3 M. Zalling, 6The Zola-lisr in Ea ii` 2n. 0ii, JT PD %AS@, p, r4A s.ll*.L ". ; Xidier, Ero ond eh.nioh, T;)$ 5APA. J.S.:. BX$;M/ %$A%E. Mar. rBLts-@at l cor. sr G $or. GLB=@@r Tit <L@S. E-ctud8 Wui t[*bru at b,]ncn datorird 8i sbar2ti s*0e Qsu a Dei abatdi nai *ici agra0at7 prin JncSp7rtnareO. Este ulti*ul pas Jn aspectul negati0 al disciplin7rii nor*ale - e-ista de ase*enea ]Anate*a Ki predarea Jn *Jna lui ]Satan. $Jnd disciplinarea educati07 QdisciplinaO nu reuKeKte sB pre0in7 abaterile, este )olosit7 disciplinarea represi07, pentru a Jndep7rta aceste abateri. Zradus add nonitionir 8 d( pini %a 2-conuicare EDre.inr3 o )or*7 de *ustrare particular7 maplicabil7 la to&i,

EX;D/# #e), @AL@PO, ia, dace ac2asra ] dorcagt2 iencienta, biseri8 debuie s7 reeugl ta nur.alea tn )ala tui *ultor *artori3 si Jn )inal, cel care s-a ab7tut trebuie si de nsdr de bi"ricr, ti d8e, prin repre(n tan&ii aleKi Jn acest scop, dup7 *odelul e0reiesc. Apostolul pune aceast7 responsabilitate pe u*erii bisericii leare Q@ cor, Br4r<O. Da.e el c* a pecStuit nu arare se=)t de po.iin", ei n2buie sB 1e aconu nicat. ,,Se 1e penh tine ca u pVSh ii ca u E*el=. QMat, @8L@PO. /nii critici Qde e-. Bult*ann, T. :. ManKonO sus&in cE ac1t pr22deu 6c0asilegal+ este o elahor.re ut, terioar7 a bisericii, ba.at7 pe surse rabinice. Dar Jn ca.ul acesta este greu s7 Jn&elege* de ce i-a *ustrat adt de aspru 'a,2l pe corint2d penh cB ru nest5a" o. De a(*2nea, conaal[M* in0a"tuilo. rabini8 de c7tre Do*nul nostru trebuie s7 )i )ost proasp7t7 Jn 2h5ntiD lor QMat, G<L@< s,l*jO. S.a a1tur cn sensul Jn5ositor al e-presiei 6p7gJn Ki 0a*eK+ arat7 o origine iudeo-creKtin7, cea. BS d.$r. Aceast7 a)ir*a&ie 1te, )n cel *i bs ca.. idoielni.i. %n ulti*V aMliGi 1te o prcbld, l2gat de =2lidibtea istoricl . sie rii E0angheliei si a originii creKtinis*ului, iar aceast7 proble*7 este i*posibil de ignorat= Q:. ManKon, Jena rheM1idh, @ABGi p. G1O, Zlndir.a Biericii prinar. s )ost gJndirea Do*nului. ZreKelile publice cunoscute trebuie s7 )ie *ustrate ln publi. Q@ Tin.BLGo3 cal, GLr@,@4O. Abaterile )cn2 srare ad.g o D8nui.e i*ediati Q@ co.. sL<O. De ase*enea, este de*n de re*arcar c7 e-co*unicarea, oricJt de *ult ar )i aplicat7, nu 0a produce o biseric7 per)ect7, deoarece trebuie s7 ignore p7catele ascunse Ki ipocri.ia. De ase*enea, uleiul Jng7duin&ei trebuie a*estecat cu o&etul se0erit7&iiL 6 oi socoti* c7 este potiyit c, derina sdhrroasi ,,. si ne tind in 1iu 0ia&a Ki opinia, aKa JneJt s7 suport7* pe dini Jn biseric7, de dragul p7cii bisericii, iar cJnd pacea bisericii 1te aslrVu.r,,1. , nu dln clinilor lucrurite stinr. ... ast)el ca s7 nu )i* nep7s7tori Jn nu*ele r7bd7rii, nici sa nu )in cei slb prete-tul relului. QA,sr, in, Shon Treatises, @884, p. 4<.O. sep=, e-consicerii e]e, in p.inul rind, prono 0)ta gloriei lui Dll*2a, 8 *ele hi si nu 1e hulit d.torita reulu5 0rdir din Bisiclr ln al doit8 rJnd, scopul este pre0enirea Jntinderii r7ului la ceilal&i nenbr5 Q@ cor. BL1O, iar tn al rreilea dnd. ca sV% dete*ine pe c.l care a pnBtuir s, " pQeiort Ac1r ulti* scop este considerat i.b70itor Q$al0in, %nsiitutes, 4,PG.SO, E-co*unicarea presupune Jntreruperea rela&iilor nor*ale cu cel care a p7c7tuit, deKi nu Jncet7* s7 ne rugan perts, po.nin,, lui3 Di desi 2l e-onuic.t nu poate a0ea parte de bene)iciile sacra*entelor, el 0a )i itulenMt s, asiste la prc,.0idutea cu0tnrutui.

R. .$ EX;D/#. A.1r e0.nin2nr a *rat naVerea (raelului ca na&iune Ki ca teocra&ie, prin leg7*Jntul de ta siEi ce a lhat inEdiar dlpi E-od. %. EEni*.ntul propda.rb Dup, Kederea M2ilor in ESipr h pa)ta de E a Delrei ihlui]derea tinp d. 4<S d2 ani QE-od. tGi4S.4@O, sed2" care a cul*inat cu Jnrobirea pentru *uncile )or&ate Jn tinld Dinastiei a @<a ti a @A.a, D@8eau la lnsii. 4<B EX;D/# cinat pe Moise, a0Jadu-@ pe Aaron ca purt7tor de cu0Jnt, s7 scoat7 din Egipt pe scla0ii e0rei, ur*aKii tribali ai lui A0raa*, %saac Ki laco0, pentru a de0eni o na&iune Jn 'alestina, &a&a pro*isa QE-od. <-4O. Jn duda ostilit7&ii &i puterii 0re*elnice a iui )araon &i apoi )a duda lipsei de credindoKie a %sraelului, )or*area tu"lur, a8 1B aibi la. Q@1. G4O, %eKirea Jn *as7 a ur*i grup *are de supuKi dJntr-un stat i*portant nu constituie ce0a i*posibil sau )7r7 precedent Jn antichitate. Jn ulti*a parte a secolului al @B-lea J.d.$r. loc&iitorii din 0reo patruspre.ece 6&7ri+, 6&inuturi de *unte+ &i oraKe pare s7 )i p7r7sit locurile lor din negatul hitit Ki s-au trans)erat Jn &ara isuFa Q'rolog la tratatul lui Suppilutiu*a Ki 6MattiFa.a+, :eidner, 'otitische Do(tt*aite aus Mlnna-ien, @AG<, p. BO, dar au )ost aduKi Jnapoi *ai tt*u de puternicul Ege hnit suppirditu, %nerdrile rui "aild de r opri Ki apoi de a recuceri pe e0rei au )ost .7d7rnicite de inter0en&ia lui Du*ne.eu care a de.l7n&uit J*potri0a lui )or&ele naturii Jn nou7 pl7gi Kt o pedeaps7 supranatural7 Jn a .ecea plaga, iar apoi a Jnecat Jn Marea !o&ie Qsau Marea TrestieiO pe ur*7ritorii a)la&i tn care de r7.boi. $he*area na&iunii Jn )elul acesta este unic7 Ki a )ost )7cut7 cu scopul ca ei s7-#slu5easc7 pe Du*ne.eu Ki s7 J*plineasc7 un leg7*tot )7cut cu Du*ne.eul lor. u )rica pe Jndoial7 c7 oa*enii care au )ugit bl buFa s-au considerat asupri&i, dar nu au a0ut o Jns7rcinare po.iti07 sau o che*are di0in7 pentru un destin Jnalt. J*preun7 cu %srael a ieKit o *ul&i*e pestri&7, a*estecat7 * ce pri0eKte *oti0ele Ki originea Q6o *uJ&i*e ... de tot soiul+, E-od. @GL<8, ebr. ere-brab, echi0alent eu 6persoane din clasa cea *ai de 5os a sodet7&u+O. Acest grup a pre)erat ca*e Jn loc de. *ana Q u*. @@L43 ebr. =+sapiup, 6gloat7, prosti*e+O. Alte aspecte speci)ice ale E-odului sJnt tratate Jn cadrul altor articole, dup7 cu* ur*ea.7L 'entru data E-oddli= Ei T$R; ;#oZ%A R2$!T/Tj/% tEsTAME T 'entru dru*ul ur*at Jn Earod, 0e.i de ase*enea localit7&ile egiptene ]TABkRA DE #H Zv MARE, raAA#-TS"; , r'%t;M, rRrV=,tSES, ]S/$;X rMrc. D;,, .8, id pen celnto.ia ln sinai =pusTrA 'R%BEZ%E%, ]S% A% Ki locuri indi0iduale3 ]E#%M, ]RE-"%D%M, etc. 'enEu c.d4l esiprar l2gat d2 1,,.iE &i condi&iile din 0re*ea E-odului, 0e.i ]EZ%'T QT9O, =M;%SE si ='#AZM D% E$%'T M.8 ca Mare QMedit))iO $A AA !ebron 4 'ithorn SuccEt QMartie #ac A*ari. C0 < QMicul #ac A*ar R%=%A EX;D/#/% kA#TER- :k A EX;D/#/% Mt SinaiU`Mt!oreb

Ruta posibil7 a E-odului. 4<1 %%. E-odul tn %storia de *al ttr.lu Jn genera&iile de *ai tT.iu pro)e&ii au Jnde*nat %n repetate rJnduri poporul %srael s7 se Jntoarc7 la Du*ne.eul s7u, iar psal*istii a*intesc Jn *edita&iile lor acest E-od - harul i.b70itor al lui Du*ne.eu de a scoate poporul din robia egiptean7 pentru a H*plini pro*isiunile )7cute patriarhilor, de a-# slu5i pe El &i de a e-e*pli)ica ade07rul #ui. Ei considerau c7 *area i.b70ire trebuie s7 )ie a*intit7 Jntotdeauna cu recunoKtin&7 Ki trebuie sS aib7 ca re.ultat ascultarea. 'asa5ele care con&in ase*enea idei sJntL c7r&ile istorice, Jud. 1L8-A, @<3 @ Sa*. @GL1, 83 @ J*p. 8LB@3 G $ron. PLGG3 ee*. ALAK.u*.3 'sal*iL 's. PPL@4GS3 P8L@G-BB3 8SL83 @S1L@-@G3 @@4. Dintre pro)e&i, 0e.i ;sea @@L@3 %er. PLG@-G43 @@L@-83 <4L@<3 Dan. AL@B. Jn T $ristos a reali.at 6E-odul+ )ina[, i.b70irea deplin7 Qc). EF. @<L< Kt alte te-teO. B%B#%;ZRA"%E. J. J. Bi*son, Redating the E-odus and the $onDuest, @AP8 QpreJint7 do0saie arheologice &i de alt7 natur7 Jn )a0oarea dat7rii E-odului &i $uceririi Jn secolul al @B-lea J.d.$r.O3 D. Daube, The E-odus 'attern in the Mible, @A1<3 R, E. i-on, T(e E-odus in the eF Testa*ent, @A1<. MA.M EX;D/%, $AXrTt. %. Schi&a con&inutului E-odul Q)or*a latini.at7 a cu0Jntului grec erodiF din l--, 6ieKire+O este a doua sec&iune a 'entateuhului &i se ocup7 cu soarta %sraelului dup7 0re*urile prielnice cJnd %osi) a )ost gu0ernator. $artea relatea.7 despre dou7 puncte cul*inante Jn istoria %sraeluluiL i.b70irea din Egipt &i darea #egii. Din aceast7 cau.7, e0eni*entele E-odului ocup7 un loc central Jn re0ela&ia de Sine a lui Du*ne.eu pentru poporul S7u, nu nu*ai Jn 0echiul leg7i*nttiKi Jn cel nou, Jn care *ielul de 'aKte constituie un arhetip pentru 5ert)a Do*nului nostru, iar s7rb7toarea 'astelor este adaptat7 ca Ki co*e*orarea i.b70irii noastre. E0eni*entele care au condus la )uga %sraelului din Egipt &i care au ur*at dup7 aceasta constituie te*a principal7 a c7r&ii. $adrul cronologic este dat nu*ai Jn ter*eni generali, Jn ar*onie cu *odul ebraic de tratare a istoriei ea o serie de e0eni*ente si nu ca o succesiune de date. Dup7 ce d7 o not7 genealogic7 scurta pentru a realiJa trecerea de la Zenesa, carteaJncepe cu des crierea neliniKtii egiptenilor datorit7 Jn*ul&irii nu*erice a tsraelitilor. 'entru a contracara ceea ce ei considerau o a*enin&are creseJnd7, egiptenii i-au supus pe israetiu= la *und )or&ate sub supra0egherea unor ispra0nici egipteni, probabil pentru a satis)ace ne0oia curent7 de bra&e de *unc7 Ki pentru a-i &ine sub

obser0a&ie. Dup7 aceea *uncile lor au )ost intensi)icate, probabil pentru a reduce ti*pul liber Ki pentni a reduce la *ini* prile5urile ,or de a se r7scula. %n )ine, a )ost )7cuta o Jncercare de a opri creKterea popula&iei prin e-ter*inarea tuturor b7ie&ilor nou-n7scu&i. Au ales e-ter*inarea b7ie&ilor &i nu a )etelor deoarece b7rba&ii erau considera&i ca poten&iali instigatori la re0olt7. Aceast7 ulti*7 *7sur7 o)er7 cadrul pentru relatarea naKterii Ki creKterii Jui Moise, al doilea persona5 ca i*portan&7 Jn istoria e0reilor, la curtea Egiptului. 'ri*a parte a 0ie&ii lui Jnt;nirea cu Du*ne.eu Ki ridicarea lui la o po.i&ie de conducere ocup7 cap. G-4. Jn cap. B-@< se relatea.7 Jncerc7rile de a ob&ine

EX;D/#, $ARTEA eliberarea %sraelului, care se Jncheie cu ]'%7gile asupra Egiptului Ki cu instituirea ]'aKte,or. Dup7 trecerea ]MIrii RoKii Ki dup7 celebrarea trecerii Jn cJnt7ri Q@4L@-@BLG@O ur*ea.7 un 5urnal a[ c7l7toriei c7tre Sinai V@BLGG3 @8LGPO. Restul cIrtii 0orbeKte despre #eg7*Jntul de la Sinai Q@A-<@O, Jnc7lcarea acestuia Q<G-<<O, Jnnoirea lui Q<4O Ki construirea ]cortului JntJlnirii Jn con)or*itate cu instruc&iunile date Q<B-4SO. @@. Autorul 'ri(5palele r8/ de Diti., biblica a1rn, c, E-odul este co*pus din ele*ente 0ariate, pro0enind din *ai *ulte surse, datJnd din secolul al 8-lea pJn7 Jn secolul al 48-) t.4. Q- !. Mc ene, Todu, p. ii3 .p, TATE/!/#, sec&iunea %%O. #a presupusele docu*ente J Qpasa5e Jn care apare eu0Jntul C!:!O, E QElohirnO, D QKcoala Deutcrono*ic7O, ' QKcoala preo&easc7O KiR. Qdi)eri&i redactoriO au )ost ad7ugate # Qsurse laice, E. Eiss)eldt, The ;ld Testa*entL An %ntroduction, @A1B, p. @A@O Ki B QBundesbuch, cartea leg7*Jntului. E-od. GSLGG-G<L<<, Eiss)eldt, p. @A@O. 'otri0it lui Eiss)eldt Qp. G@@O, ordinea creKterii E-odului s-ar p7rea s7 )ieL l J E B ' RJ RE RB M), unde R este redactorul care a ad7ugat sursa indica t7 de literele *ici Qp. G@S s.ui*.O. Dup7 p7rerea lui Eiss)eldt, atitudinea 6pioas7+ a redactorilor )a&7 de *aterialul %er Y pri0it7 din punct de 0edere literar Ki estetic-a constituit un de.a0anta5, Entrudt 6pietatea+ aceasta i-a J*piedicat s7 produc7 din *aterialele lor o unitate literar7 nou7 Ki superioar7. Aceast7 re&inere trebuie s7 )i )ost Jntrade07r re*arcabil7 dac7 &ine* sea*7 de propor&iile reconstituirii literare pe care au Jntreprins-o )7r7 nici o neliniKte su)leteasc7 aparenta. Mc eile, Jns7, spune deschisL Jntrudt Jn toate epocile istoriei israelite )iecare institu&ie ci0il7 Ki religioas7 era co*parat7 cu standardul stabilit de Moise, )iecare epoc7 a considerat necesar s7 *odi)ice scrierea original7+ op. cit. p. i-O. De ase*enea, potri0it lui Mc eile, scopul preo&ilor scriitori a )ost 6s7 siste*ati.e.e tradi&iile Ki s7 le co*plete.e adesea, sub do*inarea ideilor religioase+ Qop, cit. p. %--i-O Ki el *ai consider7 c7 6naratorii au J*bog7&it nara&iunea din i*agina&ia lor+ Ki 6tradi&iile au acu*ulat ele*ente *iraculoase Jn secolele care s-au scurs de la e0eni*entele petrecute Ki pJn7 Jn 0re*ea scriitorilor+ Qp. ariiO. Jn pri0in&a lui Moise, Mc eile spune3 6Tradi&iile 0agi despre )ondatorul religiei na&ionale au )ost trans*ise oral ... Ki Jn 5urul 0ie&ii lui au )ost adunate detalii legendare+ Qp. c0iiiO. El continu7L 6Se poate a)ir*a cu snenA2" ca Moits nu sr )i putur ]ie o Die de precepte *orale+3 &i, 6Este i*posibil sI spune* despre 0reun detaliu anu*it c7 ar )i pro0enit de la Moise JnsuKi+ Qp. c-0iiO. $u pri0ire la cortul JntJnirii, acelaKi autor spuneL 6%storicitatea este contestat7 )7r7 e.itate de c7tre to&i cei care accepta principiile *a5ore de critic7 istoric7 Ki literar7+ $p. c-0iiiO. Moti0ul pentru scepticis*ul e-pri*at Jn aceast7 pri0in&7 este *en&ionarea cortului JntJlnirii, Jn <<LP, despre care se sus&ine c7 este identic cu cortul lui Du*ne.eu. Este clar, Jns7, c7 te-tul se re)er7 aici la un )apt petrecut Jnainte de Jn7l&area cortului, a c7rui destina&ie era s7 )ie un sanctuar, si*boli.Jnd pre.en&a lui Du*ne.eu Jn *i5locul lor QGBL8O. S. R. Dri0er crede c7 obiceiurile Ki ritualurile 6sJnt antedatate Ki pre.entate ca )iind de5a con)ir*ate Ki aplicate Jn epoca Mo.aic7+ QE-odus, p, %-0O. 4<P EX;D/#. $ARTEA Da., a.1te rrEi d aFa FT 0Ulabilitate obie. ti07, nara&iunile din E-odul ar Jnceta s7 aib7 o 0aloare isrorica, %poE.2l2 )ri] nu pot h do(dite, Eisse)eldt spuneL,,... Toat7 critica 'entateuhului este o ipote.a, dar o ipote.7 care se ba.ea.7 pe argu*ente )oarte s*itcatiF+ Qop, oi, p G4SO. Este ciudat c, d))iltd U, sis din p8rul d2 0edere pel4, )ace adt de pulin p2ntru a sAri i*p8nla p8Wei. MoiBe, riddul politic, 1te cel care r7*Jne eroul *are, iar cel care per*ite poporului sa cad7 Jn idolatrie este Aaron, preotul, pe care Moise Jl nuna Di n repue i drepturi. DacS t2b *te. riar2l2 au t1t aran5ate p2ntru 2 d. u lablou ide.l al teocra&iei, care se presupune c7 a e-istat Jn 0re*ea lui Moise QDri0er, op. rit., p. -iiO, atunci proiectul a )7li-*entat, dac7 a0e* Jn 0edere Jnc7p7&Jnarea Ki needu-cabilJtatea poporului. De&inerea de c7tre o lucrare literar7 a unor surse este considerat7 de criticii literari conte*porani ce0a )oarte obiKnuit Kl nu ar )i interpretat7 nicidecu* c7 aceste surse sJnt do0e.i c7 lucrarea ar a0ea *ai

*ul&i .utori Qde d. J. #, bF1, Ti2 R8d F XanaduO. D. ase*enea, )aptul c7 stilul este dictat Jntr-o *7sur7 *are de subiect, nu de particularit7&ile 0ocabularului este considerat Jn pre.ent o a)ir*a&ie a-io*atic7. $o*pararea pretinsei structuri co*puse a 'entateuhulli o sierilc ltoricnor ahbi, cr2 slnt o sinpls JnKiruire a *artorilor lor, nu se aplic7 la scrierile din ;ridtul artic eit QA, T, $hapMn, lntrudtrrion .o the 'aitateuch, @A@@O. Adi.a* ciitsiilor de disarc la d]lll*te 1 c7ror unitate este indiscutabil7 arat7 c7 aceste criterii SJnt )7r7 0aloare Qc), ]EZ,'T, 9.bO. Selec&ia criteriilor a )ost arbitrar7 Ki alte selec&ii posibile duc la re.ultate Mplet di)site. /n pae5 cheie p2nt)l 5uri)icaM )rag*ent7rii docu*entare este E-od. 1L<, unde se sus&ine c7 introducerea nu*elui C!9)! este o ino0a&ie. Accentul pus aici pe continuitatea identit7&ii cu D@5)u8[l[ paE5arhilo, ru indic, nicideM o ,1oi direc&ie. E-ist7 dou7 interpret7ri posibile ale acestui 0ersat. 6 u*ele+ *en&ionat aici se poate re)eri 5iu la un a,2lati0, ci poate repreanta ,pn2rc- li +caraciel=, ala M ] lndhpl, .desa la pop8ele senite, 'e de altn p2rt2, Urclorga poat )i lute 2 o )t2rcgalie eliptic73 6$7ci $oaieO nu le-a* )7cut cunoscut u*ele M24 Ctltt!U+ cu0intele ,,Di d2 seM2+, din (r setul ur*7tor, ur*ate de o a)ir*a&ie poiiti07 d7 de Jn&eles o a)ir*a&ie po.iti07 precedent7 Q:. J. Martin, S&yTtic $ritaia and the Analysu o) the 'entaieuch, @ABB, p. @P i*.i c, R. Dnret ,A)18tion by E-lraMtoLy 2satior=, Jou*dt o) th. Anciat rtDr Eost Sac., $olu*bia /ni0. B, @AP< QT. !. Zaster 0oi.O, p. @SA, Multe studii .u )1r d2dic+ie naditiilor 8nt5, nuie ln E-odul, tn s"cial shrdiile lui Z, rcn Rad d M. oth. Toate lucr7rile ase*7n7toare cu ale lor sJnt pur speculati0e, cJt7 0re*e sJnt ba.ate pe critica literar7 subiecti07 descris7 *ai sus, Ki sJnt concep&ii p7rtinitoare despre istoria religioas7 a %sraelului. TotuKi, este un progres Jn )aptul c7 tradi&iile sJnt considerate Jn *ulte ca.uri ca )iind *ult *ai 0echi decJt sursele literare. conc.rti,a ebnice, inca din Erca lui l1u Qa<4 A.un.O, la care a ad2bt ] Do*ul n1du i care a )ost acceptat7 de biserica creKtin7, a)ir*7 c7 E-odul a )ost lucrarea %ui Moise. 'e ba.a do0e.ilor interne, aceasta este de ase*enea i*presia pe care o d7 cartea Jns7Ki. u a )ost o)erit7 nici o do0ad7 )ilologic7 obiecti07 care s7 contra.ic7 aceast7 concep&ie. Dac7 a a0ut loc 0reo editare, este de aKteptat s7 )i )ost li*itat7 la lucruri cu* sJnt *oderni.area nu*elor geogra)ice. Aceast7 editare )7cut7 Jn *od onest, Ki Jn scopul clari)ic7rii, nu ar a0eaniddecu* obiecti0ul de a insera Jn docu*ente interpol7ri e-tinse, pre.entJndu- le ca Ki co*puneri din epoca Mo.aic7. %%%. Te-tul T-d E-odului ] reMrcB prin nusBrul *ic al *rilor de r.ei.r4 /r8ri au lst o*i( litere. Slnr cJte0a e-e*ple de repetare accidental7 a literei dit-togra)ie Qde e-,, posibil Jn sa**J*, 6*irodenii+, Jn <SL<4O, !aplo8E)n Qsi2E o sinelrV data a a0n, relor sau li8#o, caE apat ae dou.% ort ete rndhi tS, de]., Jn @AL@G, udea )st onis sn Q_ ,de ltO. ln @@L@ o not7 de pe *arginea *anuscrisului se poate s7 se )i strecurat Jn te-tL 6$Jnd 07 0a l7sa s7 pleca&i de ro). h GSL@<, prir o*iteM liteei 2br, y, ,,%iid a d)tnir .02da+. in <4@@A a)ticolul hoEdt,,%iid ebr, h a d2Fnit i in G<L<i p.in citiu SrrUirB a lui g 2 e, 6*are+ a de0enit 6s7rac+ Qc). #e0. @AL@BO. Jn @PL@1 se pare cA s.. gcut donnuie lite lit2rele t g n% prcbabil ce .r )tbri s, citinL ,,El a .tsL 'ut28 ste cu steagul Do*nului+. Jn G<LB b se pare c7 a )ost Jnlocuit cu r, schi*bJnd 6a a5uta+ Jn 6a abandona+- ar )i posibD sil citinL ,,s, nu tieci pe linge e# cise-i dai a5uto)=, An putea aii te-tul aKa cu* esteL 6S7 nu trecipelJng7el, d s7-i a5uti sA i. poh1+. Mlri8 =nu)uElor pee sA pre.inte Nlilicdrl)i pstru un. %n speial t"anit.8 n*erelor 1te suptrD la tcibile en. in orice .Elirt a nrului nale de 2*ni c.e au iElt din Egipt Di a prcbl*i hranirn br, )tbuie rl se ,in, saM de )apnn c.L acitia nu 21, odieni, ci birba$ Di )e*i al crd lel de 0ia&7 i-a obiKnuit s7 )ie capabili s7 se Jngri5easc7 singuri de ne0oile lor, B@#B%;ZRA"%E. A, !, Mc eile, *e Boa( oJ Er. ad1, :g lA#P3 E. J. lo,A, %;T @AB43 M. oth, "rod1, @A1GiB.', api1,%"dur, @A1<3 D. : ced-ing, The Account o) the Tabe*ade, @ABA3 /, $assuto, $o**tntaryon theBoo( a)E-odus, @A1P3 B. S. $hilds, Erod1, @AP4 Qe))iiMre onpbte . sndiilor e 8nteO3 tu A- cole, Erodt, *lD @AP<3 J. "irDaa ,2t My ltople $D @A1<3 E. :. icholen= ETd1 ond Siioi Jn irr!(tory od Trd.lition, #AP<. :.J.M. A.R.M. E-'tBRt - r,2.i ,rs'isrRE 4<8

"A#$A. $Ebr. l=hJ, se re)er7 la obra.ul sau la )alca unui o* sau a unui ani*al, de ase*enea la osul *andibulei QJud. @B3 @BO3 gr. siagoriO. ; lo0itura peste obra. indic7 de.onoare sau %n)rJngere Q%o0 @1L@S3 Mat. BL<AO, la )el ca Ki s*ulgerea sau raderea b7rbii QJs. BSL13 @ $ron. @AL4O. B.;.B.

"Ar.rr#rE. %. Jn 9echiul Testa*ent Jn 9T nu e-ist7 nici un cu0Jnt care s7 corespund7 e-act cu cu0Jntul *ode* 6)a*ilie+, alc7tuit7 din tat7, *a*7 Ki copii. $ea *ai bun7 apio5ci*are este cu0Jnrul bayi& Q6cas7+O care la Jnceput a Jnse*nat un grup de oa*eni Ki apoi, probabil, a a5uns s7 se re)ere ,a locuin&7 Q0a traduce cu0Jntul acesta 6)a*ilie+ Jn @ $ron. @<L@43 G .$ran. <BLB, @G3 's. 18L1O. Jn Biblie ter*enul a putut )i )olosit nu nu*ai pentru aceia care se ad7posteau sub acelaKi acoperiK QE-od. @GL4O ci Ki pentru grupuri *ai *ari, cu* este de e-e*plu 6casa %ui %srael+ QJs. BLPO, care a inclus toat7 na&iunea. 'robabil c7 un echi0alent *ai apropia t cu ter*enul *ode* 6)a*ilie+ este e-presia bSc oi, 6casa tat7lui+. $u0Jntul tradus cel *ai adesea 6)a*ilie+ este *iip7hI care a a0ut *ai cur)nd sensul de 6dan+ decJt cel de 6)a*ilie+ *ai *ic7, cu* este ca.ul cu cei 1SS de oa*eni din )a*ilia lui Dan strinKi din dou7 sate QJud. @8L@@O. e pute* )or*a o idee despre rela&ia dintre aceKti doi ter*eni din relatarea din los. PL@1-@8, despre descoperirea lui Acan dup7 Jncercarea nereuKit7 de a cuceri cetatea Ai. $7utarea a )ost concentrat7 asupra 6tribului+ QlebetO lui %uda, apoi asupra clanului Q*t)-p7h7O lui gerah Ki, Jn )ine, asupra 6casei+ Qbayi&O lui gabdi. "aptul c7 Acan era c7s7torit Ki a0ea copii QPL G4O, dar cu toate acestea era considerat *e*bru al casei Qbayi&O str7bunicului s7u, gabdi, arat7 s)era acestui ter*en. e pute* i*agina *e*brii unui trib ca Ki un con, a0Jnd la 0Jr) pe str7*oKul )ondator Ki la baJ7 era genera&ia care era atunci Jn 0ia&7. Ter*enul QlebetO, 6toiag+, probabil c7 se re)er7 toiagul str7*oKului )ondator, care si*boli.a autoritatea, se re)eri la Jntregul trib3 *ilpah7 se re)er7 la o di0i.iune *ai *ic7 din con3 iar ter*enul bayi& putea )i )olosit pentru o di0iiiune Ki *ai *ic7, deKi sensul depinde de con te-t, deoarece se putea re)eri la tot tribul dacS era Jnso&it de nu*ele str7*oKului )ondator. Jn ca.ul aces ta ter*enul ar putea indica ba.a conului, adic7, *e*brii grupului care sJnr Jn 0ia&7, sau la Jntregul 0olu* al conului, adic7 la to&i *e*brii, din trecut Ki din preJent, 0ii Ki *or&i. a. Alegerea so&ilor %n alegerea so&ilor erau e-cluse anu*ite rudenii apropiate, rudenii de stnge sau rudenii prin ]c7s7torie Q#e0. @8L1-@83 Deut. GPLGS-G<O, dar Jn a)ara acestor interdic&ii, era pre)erat7 c7s7toria cu o rudenie *ai Jndep7rtat7, aKa cu* se arat7 Jn c7s7toria dintre )saac &i Rebeca QZen. G4L4O, cea dintre %aco0 Ki Rahela Ki #ea QZen. G8LG3 GAL@AO Ki Jn dorin&a Jui Manoah cu pri0irelaSanison QJud. @4L<O. 'e de alt7 parte, au a0ut loc Ki c7s7torii cu str7ini3 hiri&i QZen. G1L<4O, egipteni QZen. 4@L4BO, *adianiri QE-od. GLG@O, *oabi&i QRut @L4O, sidonieni Q@ J*p,@1L<@O Ki al&ii. /n ca. special de stabilire a so&ului este JntJlnit Jn legea le0iratutui, "AM%#%E potri0it c7reia dac7 un b7rbat *urea )7r7 s7 aib7 copii, )ratele ur*7tor era obligat s7 se c7s7toreasc7 cu 07du0a si s7 dea naKtere la copii, pentru a perpetua nu*ele *ortului, b. Metode de ob&inere a so&iei Jn *a5oritatea ca.urilor alegerea so&ului sau so&iei Ki celelalte aran5a*ente pentru c7s7torie erau )7cute de p7rin&i, aKa cu* se arat7 Jn )aptul c7 deKi Sa*son era Jndr7gostit de o )e*eie din Tirana, el a apelat la p7rin&ii s7i pentru a )ace aran5a*entele. Metoda obiKnuit7 de ob&inere a so&iei era prin cu*p7rare, deKi acesta nu este un ter*en co*plet sa tis)7cItor, Jntruclt 6pre&ul pentru *ireas7+ Q*d(ar3 Zen. <4L@G3 E-od. GGL@13 @ Sa*. @8LGBO, deKi era o plat7 )7cut7 de *ire c7tre tat7l *iresei, era *ai *uit o co*pensa&ie pentru )a*ilie, a0Jnd Jn 0edere pierderea unui *e*bru 0aloros, Ki nu doar cu*p7rarea unei o persoane cu bani. Jnloc s7 pl7teasc7 hani, so&ul putea slu5i, cu* a )7cut %aco0, care a slu5it @4 ani lui #aban pentru Raheta Ki #ea, dar acest obicei nu a )ost un lucru obiKnuit pn perioada *onarhiei. Metode neobiKnuite de ob&inere a so&iei, Jn care nu participau p7rin&ii, includ capturarea Jn r7.boi QDeut. G@L@S-@4O, Jn ti*pul unei incursiuni QJud. G@O, sau seducerea, Ki Jn acest ca. seduc7torul era obligat s7 ia Jn c7s7torie pe )ecioara 0iolat7 QE-od. GGL@13 c). Zen. <4L@-4O. c ReKedin&a $7s7toria israelit7 era patriloca57L )e*eia p7r7sea casa tat7lui ei Ki *ergea s7 locuiasc7 cu so&ul ei. Jn 0re*urile patriarhale probabil c7 aceasta Jnse*na s7 tr7iasc7 Jn acelaKi grup, bayi& sau *iipa(7 cu tat7l Ki )ra&ii so&ului, dar Jn 0re*ea *onarhiei )iul care se c7s7torea JKi p7r7sea probabil casa p7rinteasc7 pentru a Jnte*eia propria sa cas7 Qbayi&O, cu* sugerea.7 di*ensiunile *ici ale *ultor case particulare descoperite Jn cursul e-ca0a&iilor. Stat citate uneori trei ca.uri ca si do0ad7 a reKedin&ei *atrilocaleL %aco0, Zhedeon Q5ud. 8L<@3 AL@-GO Ki Sa*son, dar ase*enea interpreta@ ri nu sJnt necesare, iaco0 a locuit Jn 6casa+ lui #aban nu*ai cit7 0re*e a lucra t pentru so&iile sa,e, iar ceea ce a atras sup7rarea lut #aban, a )ost atras7 *ai curind de )elul Jn care a plecat %aco0 decJt de plecarea sa Jn sine QZen. <@LG1G<O. Zhedeon nu a locuit la )e*eia Jn discu&ie Ki ea nu a )ost decJt o concubin7. AcelaKi lucru este ade07rat Jn ca.ul lui Sa*son Ki al )e*eii din Tirana, pe care a 0i.ita t-o doar, dar ia care nu a locuit de )apt. d. u*7rul so&iilor DeKi se pare c7 la crea&ie a )ost a0ut7 Jn 0edere *onoga*ia, Jn 0re*ea epocii patriarhale este JntJlnit7

poliga*ia Qnu poliandriaO. #a Jnceput A0raa* a a0ut o singur7 so&ie, Sara, dar cJnd ea sa do0edit stearp7, el a ur*at obiceiul 0re*ii, de a a0ea copii de la slu5itoarea ei, Agar QZen. @1L@-GO, Ki el a luat-o de so&ie pe $hetura dup7 *oartea Sarei QZen. GBL@O. Jn genera&iile cate au ur*at au )ost luate *ai *ulte so&ii, %aco0 a0Jhd dou7 so&ii Ki doua &iitoare. Este e0ident c7 legea *o.aic7 presupunea c7 b7rba&ii pot a0ea dou7 so&ii QDeut. G@L@BO, iar Jn 0re*ea Judec7torilor Ki a *onarhiei au e-istat tot *ai pu&ine restric&ii Ki nu*ai )actorul econo*ic a i*pus o li*it7. "aptul c7 nu acesta a )ost planul lui Du*ne.eu este ar7tat de *odul %n care pro)e&ii au pre.entat pe %srael ca singura *ireas7 a lui Du*ne.eu QJs. BSL@3 B4L1-P3 1GL4-B3 %er. % 4<A %AM%%.%E GLG3 Ea. @1i os GL4 %.*.O. in .)ad de aou, stii &i T slu5itoarele Wl=ilor, ei c)t Ti pltau p2*ie a0eau ]concubine &i copiii n7scu&i de acestea puteau dobJndi o po.i&ie egal7 cu )iii ade07ra&i, dac7 tat7l dorea aceasta. s, So))isone Jn a)ar7 de ter*enii =iJ &i =i)iB, 6b7rbat+ Ki 6)e*eie+, care erau )olosi&i Ki pentru 6so&+ &i 6so&ie+, so&ul era ba=al, .it7prnul+ Ki +7d7n, 6do*nul+ so&iei, ter*eni c ilsdea., po.5W le82l, ti pEctica a cdor doi so&i. 'tnI la c7s7torie ] )e*eia era supus7 tat7lui ei, iar dup7 c7s7torie era supus7 so&ului Ki ea era un bun de pre& pentru a*tndoi. So&ul putea s7 di0or&e.e de so&ia s, dar rbbabn c, eJia nu put8 dirD4a de el3 ea nu *oKtenea proprietatea so&ului, d aceasta era *oKtnitl de )rl luii de as*e, etiei i e putea c8 sB tr7iasc7 Jn ar*onie cu celelalte so&ii. 'e de alt7 parte, e-istau *ulte di)eren&e potri0it cu personalitatea Ki t7ria caracterului, iar unele )e*ei au a5uns s7 ocupe pot"i pllaiene, cu ne da=e s.ul lu5 Debda QJud. ,4.sO, Aiari, QG rhp. @rO, !ulda ; J*p. GGL@a K.ur*.[ Ki Estera. Jndatoririle so&iei includeau Jn pri*ul rJnd naKterea de copii Ki creKterea lor, cJt &i Jndatoririle casnice cu* este g7titul, pe lJng7 Jnda torirea de al a5uta pe so&ul ei la *unca de pe cJ*p drd aE "ne5d, "idelitat8 era i*potunta p2trh a*bii so&i Ki Jn lege era o pre0edere strict7 pentru pedepsirea adulterului. $ea *ai i*portant7 )unc&ie a so&iei era naKterea de copii iar hsterilitatea era o sius7 de ruKine. ` '7rin&i Ki copii $ei patru ter*eniL 6tat7+ )=sy, 6*a*7+ Q+e*O, 6)iu+ fienO &i 6)iic7+ S\a&O, au cu0inte Jnrudite Hn *a5oritatea li*bilor se*itice &i erau )olosite a tJt de )rec0ent Jn 0re*urile 9T JncJt declinarea lor gra*aticala este neregulat7. $ea *ai *are dorin&7 a unui so& Ki a unei so&ii era s7 aib7 *ul&i copii Q's. @GPL<-B<, dar *ai ales )ii, e * s .Btl clar ln btoria lui Alars si a rela&iilor sale cu Du*ne.eu, de la care 0eneau copiii. "iul cel *ai *are ocupa o po.i&ie special7 Ki la *oartea tat7lui s7u el *oKtenea o parte dubl7 Ki de0enea capul )a*iliei. /neori, Jns7, tat7l putea ar7ta o )a0oare special7 )iului cel *ai rJnIr, cu* a )7cut %aco0 cu losi) tiapoi o Beni*in, o rcA nu pu"a p*io *cVtrnic de la ot1l ei dedt da.e nu ehu di Qre.i toci %d. 4Gr@<-@si e.i W rMo)lEt,[RD, Jn Mesopota*ia antic7, dup7 cu* este atestat Jn rp.lial tl deu*trele de la ui a e-istat obiceill ca )a*iliile )7r7 copii s7 adopte un )iu Q] /g%, ]E';-$A 'ATR%AR!A#kO Ki potri0it acestui obicei ]A0raa* a e0aluat posibilitatea de a-@ )ace *oKtenitor pe unul dintre slu5itorii s7i QZen. @BL<O. TotuKi, Jn 9T nu e-ist7 rad o lege special7 cu pri0ire la proble*a ]adopt7rii. $a.urile relatate )ie cI se petrec Jntr-o &ara str7in7 Qcu* este ca.ul citat *ai sus, adoptarea tui Moise de clEe )i5ca hi "araon QE),od.GL@SO Dt adoptaE Ee2i de clr2 M.rdohd QTr. GLP,@BOO, )i2 .e nu stit 2.ui de adoptr2 .leplinl, cM 1re 2.rr .opiilor adoptati care erau descenden&i din cei care adoptau, cu* este ca.uladopt7ro)iilorlui%osi)dec7tremaco0QZen,483B, @GO ti adoprM de .iEe .oni a 8pilutui lu5 Rut QRut 4L@1-@PO. ;nd copiii erau *ici ei erau Jngri5i&i de ** lor, dar ,e nl.Bsur, e baielii cErea, 2i Jn07&au s7-KJ a5ute tat7l la lucru aKa JncJt, Jn general, tat7l coordona ]educa&ia )iilor, iar *a*a pe cea a )iicelor. "aptul c7 pentru copii *a*a era la )el de pre&uit7 ca Ki tat7l este ar7tat de porunca a cincea QE-od. GSL@GO. + g. Alte rudenii Ter*enii 6)rate+ Q=7hO Ki 6sor7+ )=7Jto&O puteau )i )olosi&i nu nu*ai pentru copiii n7scu&i din aceiaKi p7rin&i d Ki pentru )ra&ii 0itregi, )ie de *a*7, )ie de tat7, Ki restric&iile cu pri0ire la rela&iile se-uale Jntre )ra&i se adice W ta acettia Q#eD@<LA, @@3Deut, GPLGGO, utrlii Ki *7tuKile a0eau adesea un rol i*portant pentru copii, Jn special )ratele *a*ei, pentru b7ie&i, Ki sora tat7lui, pentru )ete. Aceste rudenii sJnt nu*ite cu co*bina&ii potri0ite de ter*eni cu* s&nt =ah1&-=Sb@ 6sora tat7lui+, dar uneori sJnt descrise cu cu0intele ddd, 6unchi+ Ki NiId7, 6*7tuK7+. ; )e*eie putea nu*i pe tat7l Ki *a*a so&ului h!* Qdee-. Zen. <8L@<, GB3 @s.n4L@A, G@OinandaQd.2r. Rui @L@4O3 ] poate ca (o&7i Qde e-. E-od. <L@3 4L@8O Ki hoeene& QDeut. GPLG<n s7 )ie ter*enii corespun.7tori )olosi&i de b7rbat pentru *a*a &i tat7l so&iei, deKi lucrul acesta este incert datorit7 conte-tului li*itat Jn care apar aceKti ter*eni. )i. lnlidanrat8 rudaiilor

Doi )actori principali deter*inau solidaritatea Jn 0rensile paEiarhale, de.enNlenla co*ulA Z2tFre Jnrudite prin leg7turi de sJngeO Ki locuin&a co*un7, dt Ki obligade poEi0it o obiceiuile ii cu lDs, D2r5 dup7 aKe.area Jn &ar7 tendin&a )a*iliilor de a se di0i.a au sldbit acte #e8etui, ele au sntinEt si 1e inp.. hnre h tot tinpul 0m $onuib8 de inr2e a a*bnbr uei )*ilii a sDi claD Tu a sui rib a )ost de ase*enea o surs7 de unitate Jn cadrul acestor grupuri, sub conducerea c7peteniilor lor. /nul dintre E.ultaiele Ztei a5tlti a )1t dreptul )ieiroi t8. bru al gnpdui de a 1 prcte5at de ael 8dp cii ti obliga&iile grupului de a asigura anu*ite ser0icii. /n loc i*portant Jl ocupa obliga&ia de go=el, care se putea eninde de la hara h cVsetorie a r3du]i 8i rudern QR,r GLGS3 <@@G5 4O la rn]*pVEE uei nrdenn din scla0ia Jn care s-a 0Jndut ca s7 pl7teasc7 o datorie Q0e.i d. ase*enea iRkgB/ kT;R/# Si ZE#/TO, B%#B%;ZR-4,8, R. de RAu, Anciut ltrud, #A1@, p. @ABB, BGS=BG<3 E. A. S,ei]r, =Th2 :ile-Sbler Moti) in the 'atriarchal arratJ0es+, Jn A. Alt*ann Qd,O, ardicdi dnd oths studi1, @A1<, p. @sG<. T.$.M. @@. Jn oul Testa*ent ldilia Qgr. ,ohhO ste henWo*re ca atare nl*i de trei ori, deKi ideea Jnrudit7 de 6cas7+ sau 6cei din casa cui0a+ Qgr. oi(os, oi(i7O este Jntilnit7 *ai )rec0ent. Ter*enul patria Q6descenden&7+, #S`O indic7 originea istodcl a *ei )anilii .dn,,, ,patidhd= e5, si nu coldZatonn actual. o )anilie poat2 1 u trib eu chtar o Etise, %n lapt, <LGB prcnis5,8 da>a lui A0raa* este citat7 Jn )or*aL 6Toate nea*urile p7*Jn-tului 0or )i binecu0Jntate Jn s7*Jn&a QpalriaiO ta+. Jn #XX g7si* 6triburi+ QphyJaiO Jn pro*isiunea original7 QZen. @GL<O Ki 6na&iuni+ QethneO dnd pro*isiunea este rea*intit7 Jn Zen. @<L@8 Ki GGL@8. tosi) era 6din casa Ki din 2nintia QpahidO lui Da3d= Q#8 4LGO, o D. p1ie ln care punctul principal 1te patroni*icul. AKa cu* arat7 0ersetul acesta, 6cas7+ Voi(osO poate )i toloril ln tuelali ss QEi #u.a @LGPO3 re.i de e. 44S a L *enea 6casa lui %srael+ QMat. @SL13 @BLG43 "apT. GL<13 PL4G, iQc.O, ,"as lui %aco0+ Q#uca @L<<O, 'roe*inen&a paternit7&ii poate )i 07.ut7 clar &i Jn al treilea te-t Jn care apare cu0Jntul patria, E)es. <L@4@BL 6J*i plec genunchii Jnaintea Tat7lui Do*nului nostru %sus $ristos, din care J&i trage nu*ele orice )a*ilie, Jn ceruri Ki pe p7raJn)+. Aceasta Jnsea*n7 c7 aKa cura )iecare patria subJn&elege un, pater Q6ta t7+O, la originea tuturor st7 paternitatea uni0ersal7 a lui Du*ne.eu din care este deri0at7 toat7 ordinea rela&iilor, )n alt7 parte Jht/ni* conceptul *ai li*itat de paternitate a lui Du*ne.eu, Jn raport cu )a*ilia credincioKilor, Jn ca.urile Jn care e-presia 6cei din casa lui...+ nu este sinoni*7 cu 6)a*ilia+ ea indic7 o unitate social7 Jntunit7 pretutindeni Jn secolul @ d.$r. Jn societatea ro*an7 Ki elenistic7, precu* Ki Jn cea iudaic7. E-presia nu se re)erea doar la do*nul Qgr. )cyrtosO, st7pJnul Qgr. despotesO sau pater)a*ilias, so)ia, copiii Ki scla0ii lui, ci si di)eri&i dependen&i cu* sJnt slu5itori, anga5a&i &i chiar 6clien&i+ Qde e-. liber&i sau prieteniO care se atV.V de bus bie de o )*ilie darorig b2nedcinor reciproce Q]$ASA $EgAR/#/%O. E0angheliile sJnt pline de alu.ii la )a*ilie Ki la carcaterul ei Qde e-. Mat. G@L<< K.ur*.O. "a*ilia era un )actor i*portant pentru creKterea Ki stabilitatea bisericii. #a e0rei )a*ilia era cadrul Jn care se des)7Kurau e-erci&ii religioase cu* sJnt 'astele, *asa sacra s7pt7*Jnal7, rug7ciunile Ki Jn07&7turile religioase Q]ED/$A^%EO. #ues ne spune c7 6Mngerea pJiiui+ a0ea loc Jn biserica din %erusali* 6Jn case+ Q"apt. GL41O. E-presia 9ai, oi(on apare Jn papirusuri Jn contrast cu e-presia 6Jn *od indi0idual+ Qragpro-Dpo, =(.iMMO, Jn etltiZ din p2rio.T elenistict rchl )d5liei h Jn)iin&area bisericilor nu a )ost *ai pu&in i*portant. 'ri*a intrate a ea*urilor lin biseric7 a )ost aceea a Tniliei lui coneliu din $e.area, 8E cuDrind2a stu. 5itorii, o ordonan&7, rudenii Ki prieteni apropia&i Q"apt. @SLP,G4O. 1rd '.Fl a Eeut li E*pe, bisi.r a )1t lniinlrd %a "iliDi odale cu boEan )andiei ridie5 Kl a =anilili re*tsulli Q"apt, @1L@B, <@-<4l, lL $orint +pri*d tod al Anaiei+ a )1t lanilia lDi Wte)aM Q@ cd, @1LrBO, ca, prcbab nnpreua .u tnnia lui $risp, )runtaKul sinagogii, Ki )a*ilia ospitalierului Za-ib Q"apr. @t.a5 @ $o. tL@4-l1i Ron. @1@G<O. au icr bote.a&i de JnsuKi 'a0el. Alte )a*ilii creKtine *en&ioEt2 pe ru)t sht 'ri]ila "i A.u5ta Qti E)1, % $or r1L@D W ".ie RoM, non. @1LBO, orisilor Qi, 81, Gtin, @L@BL 4.@AO, "ilinor Qh cole, "iti*. t-G@, i*)a QJn #aodicea, $ol. 4L HSO, Asincritus Ki "ilologus Sa RoeQUO, Ron. @1L@4@BO, Se pare c7 Jn %erusali* bisericile din case pri*eau Jn07&7tura pe )a*ilii Q"apt. BL4GO Ki acesta era Ki obiceiul lui 'a0el, aKa cu* i-a Jn07&at pe presbiterii din E)es Q"apt. GSLGSO. E-ista ocatehe.7 regulat7 care pre.enta Jndatoririle reciproce ale *e*brilor unei )a*ilii creKtineL so&ii Ki so&i, copii Ki p7rin&i, slu5itori Ki strdni. R,,t $ol, <L@<.4L@5 W8)1. BLGG.1LAL % pet GL@1-<LP. Se )ace re)erire Ki la biserica din casa lui 'riscila Ki A.u,a QRo*. @1Ls W r cor. @1L%AO, din ce lui in)3 Q$ol,4L@BO Kia lui "ili*on Qsau Jn a lui ArhipUO Q"ili*. GO. Aceasta Jnsea*n7 )ie c7 acea cas7 era considerat7 ca o ]biseric7 Jn sine, )ie c7 biserica dintr-o anu*it7 localitate se Jntrunea Jn casa cui0a. $Jnd ni se spune c7 Zaiu e" Sa.da ,,=nEesii bi]ricr QRoh. t1LG<O. lrcbabil .V 1re subh.leasi e-ZrDta la

colint a "A'TET,E A';ST;#%#;R altor biserici Jn )a*ilie, sugerJnd c7 Jn anu*ite oca.ii, cu* este $ina Do*nului Q@ $or. @@L@8-GGO se Jntruneau to&i 6ca biseric7+. TotuKi, nu este lipsit de i*portan&a s7 obser07* c7 Jn anu*ite situa&ii atJt bote.ul cJt Ki $ina Do*nului a0eau loc Jntr-o )a*ilie, )7r7 s7 *en&ion7* Jn07&7tura dat7 so&iei si copiilor Q@ $or. @4L<Bi E)1, 1L4O ti ce WpE02aherdii QepiWpiit <i dia8Dn bisicii Muti alDi din lildul caDlor d. )a *ilie Q@ Ti*. <LG-P,@GO. u este surprin.7tor ca Jns7Ki biserica s7 )ie pri0it7 ca Vi )l*ilia lui Dl*E.d QE)1. GLrA, unde i8gi8 este co*binat7 cu cea a unei &7ri s)inteO sau ca )a*ilia credirioSilor Qca@. 1L@SO, Dsi2ru credirciZitoi ca Ui )ri adopali QRo*. <L @B@PO su 2 1ru5i8ns .i irpr.0. nici Ql'et. 4L@SO subJn&elege aceast7 i*agine. 'a0el se consider7 pe sine un slu5itor al lui %sus $ristos, un ispra0nic che*at s7 Jndeplineasc7 o anu*it7 slu5b7 QRon. rL@i @ $or, 4L@. AL@PO. %hE.o inugic i dila, scriitorul Epistolei c7tre E0rei ! descrie pe Moise ca Ki c7petenia ispra0nicilor Jn casa %ul Du*ne.eu, pre0estind pe $ristos ca "iu Ki MoKtenitor Qc`. Zal, <LG<-4LPO al casei lui Du*ne.eu3 Ki 6casa #ui sJnte* noi, spune scriitorul, dac7 p7str7* pJn7 la s)irKit Jncrederea ne-.guduit7 Ki n7de5dea cu care ne l7ud7*+ QE0r. <L@-1O. BD/;ZRA"%E. $. Schr2nl, lU.O0T B, p. @@A.@<4, @S@B-@S@A3 E, Z, S.lFnJ, % 'aer, @A41, Esd %. D. <1<3 E. A+ Judg2, *e Seill 'atten oJ QhristiD $rolps ia thelint tLatrurJ, tA1n. D.:.B.R "A'tll+E A';ST;%%#;R- ,Japrete Apostouo,,, Qgr. pro-eis aposto:nO este titlul dat c7tre s)JrKitul (oluld al Gle. d.$r, c2lui d2 +r doil] duir ul istoriei Jnceputurilor creKtinis*ului, al c7rei pri* 0o-iu* ne 1te curcur ca ,,E0anghelia dup, #ucd,.. %. S.%>lta 8ntlnDtutul c2rt2a treia Ztorisi8 de a1lo de urde e stusere E0anghelia Q6cea dincti carte+, "apt. @L@O, cu Jn0ierea Ki aretere lui Zs, Di continun cu Elarar8 inBlrrrii, coborJrea Duhului SSnt, ridicarea Ki de.0oltarea bise ricii din %erusali* Q@-BO. Apoi descrie J*pr7Ktierea *e*brilor acelei biserici care-a ur*at dup7 e-ecu *ea lideidui lor, gte).nL d]rie pri* 3hngh2ti. .are a regiunilor *ai Jndep7rtate, *ergJnd spre pJn7 la Antiohia, si Jnceputul *isiunii pentru ne-e0rei Jn oraKul acela. %n cursul acestei nara&iuni a0e* de ase *enea nara&iunea con0ertirii lui 'a0el Ki e0angheli.area lui 'etru Jn cJ*pia ?aron, cul*inJnd cu con0ertirea pri*ei )a*ilii de ne-e0rei din $e.areea. Aceast7 sec&iune a "aptelor se Jncheie cu sosirea lui 'a0el la Antiohia pentru a lua parre la *isiunea pentru cei dintre nea*uri din acel oraK Ki cu plecarea lui 'etru din %erusali* dup7 ce a sc7pat de la *oarte din *Jinile lui lr.l Agn=la % Q1.@GO. De aici tr.o# sub5crut Drin. cip8l al "aprelor 1i2 nisiu8 alctoticA a lli pi2lL ihp,.ui o B2)tba et a eEnghetiar cipru s5 s Zalar5ei Q@<-@4O, a lur patu la $orciliul a5, %eru. sali* Q@BO, J*preuna cu Sila, a tra0ersat Europa Ki a e0angheli.at ")lipi, Tcsalonic Ki $orintul Q@1-@8O, J*preun7 cu al&i colegi a e0angheli.at pro0incia Asia de la sediul s7u din E)es Q@AO, a )7cut o 0i.it7 Jn 'alestina, unde a )ost scos din *Jinue gloatei 0iolente Ki a )ost inchis tibp de G ad QGS-G1t, a i1t trinis t3 Ro* pentru audierea ca.ului Jnaintea J*p7ratului, la cererea s, Wa p.t1ut G ani scolo sub aEt la doni.iliu. 44@ "A'TE#E A.';ST;#%#;R altrl libetuta TDlin de a )ace cuoslrt E8ghelia tuturor celor care-@ 0i.itau QGP-G8O. DeKi E0anghelia a )ost purtat7 pe toate dru*urile care plecau din 'alestina, "aptele se concentrea.7 asupra dru)trui de la ltulin la Altioni. ii de a8,o la RoMj u. orthea Dl s1pVr 're)ala la ,,ca diii art2+ Q#* @.@4O ] aplic, h EgarE bAlur, l. a*b2le pB4i ale l(rlriiL inMga lucrare a )ost scris7 pentru ca un anu*e ]@eo)il, s7 aib7 o pre.entare cronologic7 Ki de*n7 de cre.are a ridic7rii Ki r7spJndirii creKtinis*ului - un subiect despe care 2l .2 de5a atrDnre inlot*li. Data nu 1te ird(arl c, pEi.iei cstu raptelo, nu ] ,oat2 d )i )1i sis, )rai lnainte de dtirul e0eni*ent pe care-@ descrie - )aptul c7 'a0el a petrecut G ani sub .Et %a doniciliu h Ro* Q"apt. G<L<SO . ,.ricde ce indude probabil anii 1S si 1r, dar nu Kti* la cJt ti*p dup7 acest e0eni*ent a )ost scris7. D.cn d puiea 1 sbhilit taptul ca se reteie l. 4rtichit7&ile lui Josephus, nu ar )i putut )i scris7 Jnainte de anul A< d.$r., dar o ase*enea leg7tur7 nu poate )i dabiuin. e=a* pute 8indi la o peri8d, h .ae Wa JntJ*ptat ce0a care s7 suscite interesul special )a&7 de creKtinis* al unor *e*bri proe*inen&i ai societ7&ii rMre, a% crrc, reprebrant ar put2 i cotuiddat Teorii. ; ase*enea perioad7 a )ost ulti*a parte a do*iei ld Do*itiil Q<@A1 d,cr,O, c,,d cnltinlnul a p7truns Jn )a*ilia i*perial7. S-asugeratc7leo)ilar put8 ) u "2udonin al rui rla0iE clens, 0nnn lui Do*i&ian, ; oca.ie anterioar7 ar putea s7 )i )ost Jn ulri8 part a anilor 1S, ciod sa perut s, 1e tullgtul potri0it pentru a disocia creKtinis*ul de re0olta e0reiasc7 din 'alestina, sau chiar Jn pri*a pane a anilor 1S, cJnd principalul propo07duitor al creKtinis)tului 1 *ers la RoM, .a d c2tt8 rc*an, p2ntsu ca aUeld 1eu sl 1e 5,d]td de liburalul inp2rial. ota optinisrE cu carc ] stu-r2)ie $arre "., Elor, cind 'o0el procla*a J*p7r7&ia lu5 D*2.eu la RoM, )7r7 nici o piedic7, ar putea sugera c7 scrierea ei a a0ut loc Jnainte de i.bucnirea persecu&iei din anul 14 d.$r. Do0e.iSe interne pentru datarea c7r&ii

lui #uca stn& rele0ante, dar dac7 se crede c7 E0anghelia dup7 #uca E2buie sB )E datad dupe ad PS a.$r,, an put8 considera posibilitatea ca 6cea din&ii carte+ din "apt. @L@ g )ie +'rctel(a+ QaDa cM creNl $. S. $. Filia* K. a.O. Ttans)erarea ca.ului lui 'a0el la Ro*a ar do0edi n]1itatea d*inarii *i arerte de c1)t o)tiaW i*periali a naturii creKtinis*ului3 este posibil ca autorul "aptelor s7 )i considerat c7 este Jn&elept s7 pun7 la dl".ili, a1tor 8ndn o pre.enbre a situadei. %tu2plnd din selol .l Gla autorul a )1t id2n. tiEcai Q,e bsn drprdte, dupi t8te r.obabilictneO cu #uca, doctorul Ki to0ar7Kul de c7l7torie al lui 'a0e, Q$ol, 4Ll4i )ilin. G4i GTin. 4L@@O, poM0it ploloSrnui Marion5t ra EEnehelia e, Vrir la s)sihrl Rolurui al G-lea, #uca a )ost un grec din Antiohia Qoriginea lui ln Artiohia 1t2 <VtnnleleasL de rianra ,apugnn, a tDnrlui din "apr, uLG<O. 'articip.E lui la ele e0eni*ente pe care le descrie este indicat7 dar de trecerea de ia persoana a treia la persoana Jnt! plural Jn nara&iunea sa3 cele trei pasa5e scrise la persoana @ plural sJnt @1L@S-@P3 GSLB-G@L@83 GPL@-G8L@1. Jn a)ar7 de "rioadele deie to ac1te psa5e, el a aFr prile5ul s7 ur*7reasc7 des)7Kurarea e0eni*entelor de la lnceput lnhc)t a aht acc1 la in)onatii de la *artori oculari pe care i-a JntJlnit din cJnd Jn cJnd, nu nu*i h A)t5ohia .i W ln Asia Mic, d Mac2dori,, h %2rZslin Ei $ere si n r18, la RoM. /n le inpddt pbl,abi# ci l-au .Ft s..dele lli din di)dit cet7&i, cu* au )ost "ilip Ki )iicele sale din $e.areea QG@L8 K.ur*.O si Mnason, un *e*bru )ondator al bisici5 din ltultn QG@L@1O. u sar pas ca el rl ) lolcit Epistolele bi 'a02l 2 o sursV. %%%. $aracterul %storic creNllilitat8 istoric, a relatidi lui #uca a t1r conSr*at7 de descoperiri arheologice. DeKi cartea abord2.E probiere aplo2lri.e Di t8losi.e, a2tea nu dinin8a.L ac8tet8 debliitor, deVi ele det8inn alegerea Ki pre.entarea )aptelor. El plasea.7 nara&iunea lui Jn cadrul istoriei conte*porane3 paginile c7r&ii lui sJnt pline de re)eriri la *agistra&i ai cet7&ilor, gu0ernatori ai pro0inciilor, regi 0asali Ki al&ii, iar aceste E)dili sVu do0edit d2 ne*nthte on 1rere e tri0iE la ldul ii data eDirentdui. cu ninind de cu0inte el co*unic7 at*os)era ade07rat7 a di)eritelor cet7&i *en&ionate Jn nara&iune. Descrierea c7l7toriei rui 'arl la RoM QGPO rlnltE ,)ia ir .ilele no1re uul dinte ele toai i*potunre d*t2 d1p8 0igaria din antichitate. %9. petd apoloaetl. Este e0ident c7 pe #uca Jl preocup7 ta a*bele p7r&i ale lucr7rii sale s7 de*onstre.e c7 creKtinis*ul nu repre.ilti o aneninta2 ,2ntu lese. 3i ordi+., din i*pdtu. ll tare ac2ast *i al1 prtr citarea hortr#ilc gu0ernatorilor, *agistra&ilor Ki a altor autorit7&i din di)erite p7r&i ale inp.riutiri. in EEnshetia dup< ie, '/at Jl declar7 pe ,sus de trei ori ne0ino0at de r7.uttire Q#ud G<L4, @4 GGO, iar cttut ] adu acuatii si*ilare aduse J*potri0a ur*aKilor #ui Jn "aptele A-pZtol)lo), 2le ru pot d tundan2nrEte, pretorii din "ilipi i.au tnchb pe l1E% d Sita pentru nrcllc4a diepidui la ptupri2tet2 ,ri0arV,d dar i,au elib2ht ti Ki-au cerut iertare pentru ac&iunea lor ilegal7 Q@1L@A K.ur*., <B K.ur*.O. 'olitarhii din T)esalonic, Jnaintea c7rora 'a0el Ki Jnso&itorii s7i au )ost acu.a&i de r7.0r7tire J*potri0a J*p7ratului, au )ost *ul&u*i&i s7 g7seasc7 cet7&eni din cetatea aceea care s7 garante.e purtarea bun7 a *isionarilor Q@PL1-AO, ; deci.ie *ai se*ni)icati07 este luat7 de c7tre Zalio, proconsulul Ahaiei, ere . dula% acDara de prcpaga)t a rei religii ilicite, acu.a&ie adus7 E*potri0a lui 'a0el de c7tre liderii e0rei din $orint3 i*plica&ia practic7 a dei.i.i lui 1te cl Vi crDtinisul ] buura de a8ti proiec&ie care este garantat7 iudais*ului de legile rc*ne ZaL@G ,.l*.O. #, E)1 'a0el ..a bltlMt de pnethia ] rTia Wilor Qnai ruilor ArieiO si 1te di]ulpat de loso)dd oralllui de acutia d3 a 1 i u.ltar cuinii .ei&ei ]Arte*is din E)es Q@A3<@, <S K.ur*.O. Jn ludea, gu0ernatorul "estus Ki regele 0asal Agripa %% au )ost de 11rd ci 'a,2l nu g ,ioni, nici o in)nhurc care s7 *erite *oartea sau Jnchisoarea Ki cI, de )apt, 2l ar )i puhrt 1 elib.Et chiar atl*i d.c, nu d 1 lur 5uidiDia dh *lhile lor p.in a"ld tcnr la cear QG1L<GO. A* putea s7 ne Jntreb7*, totuKi, de ce r7spJndirea creKtinis*ului a )ost *arcat7 atJt de )rec0ent de tulbursri daca tot= cEtinii Ep2ctau lese4 e M sutire l8. Ri1pusul siu ee c1, itr alard de ircidonn de h "iiipi ii de d2noEthda istiDate de bredla .ginrarilor d5n Er1, ibultul ce a tuorit procla*area E0angheliei a )ost instigat Jntotdeauna 44G "A'Atr#E A';S@;#%#;R de opo*Wi *i. #. )el cs E2nshelii ii pre.inri pe *arii preo&i saduchei din %erusali* care au a0ut cJsng de cau.7 asupra lui 'ilat cu pri0ire la conda*narea lui %sus la *oarte, deKi 'Jlat 0edea lucrurile Jn nod di)Dit, la )el =n ca.rea "apretor ei Ei apri]i duK*ani ai lui 'a0el Jn toata locurile sJnt e0reii, in ti*p ce cartea "aptelor relatea.7 Jnaintarea statornic7 a E0angheliei Jn *ari centre urbane din %*periul Ro*an populate de ea*uri, ea relatea.7 Jn acelaKi ti*p Ki respingerea ei progresi07 de c7tre *a5oritatea co*unit7&ilor e0reieKti din i*periu. 9. Aspectul teologic Jn ce pri0eKte aspectul teologic, te*a do*inant7 a ca4ii "aprelor ste acri0irarea Ddr#dui S1nt, pb *isiunea re07rs7rii Duhului, )7cut7 de $ristos dup7 Jn0iere Jn @L4 K.ur*., este J*plinit7 pentru ucenicii eFi in d,. G iar i,lh.,pdtu credinc5orri Nlin)t ea*ui Jn cap. @S. Apostolii Ki-au J*plinit Jns7rcinarea prin

puterea Duhului, care este *ani)estat7 Jn se*ne supraEt*le5 aaept8 E0Enaheliei de crde 8i con 0erti&i este Jnso&it7 de ase*enea de *ani)est7ri 0i.ibile .le pui2rii Dutulu5. can8 d Dut1 n nhite 6"aptele Duhului S)Jnt+, deoarece Duhul este cel care controlea.7 Jnaintarea E0angheliei pretutindeni3 El c7l7u.eKte deplas7rile predicatorilor, de e-. "ilip QT GA, <AO, 'etru Q@SL@A K.ur*.O, 'a0el Ki Jnso&itorii s7i Q@1L1 K.ur*.O3 Duhul Jndru*ea.7 biserica din An-n=ohia s7 pun7 de-o parte pe Ba*aba Ki Saul pentru o slu5ire *ai Jndelungat7 la care ia che*at El Q@<LGO3 Duhul pri*eKte un toc i*portant Jn scrisoarea care co*unic7 deci.ia ]$onciliului din %erusali* pentru bisericile nea*urilor Q@BLG8O3 El 0orbeKte prin pro)e&i Q@@LG83 GSLG<3 G@L4,@@O, %a )el ca Ki J)t .ilele 9T Q@L@13 G8LGBO3 Duhul este cel care a ales pentru pri*a oar7 presbiteri Jntr-o biseric7, pentru a prelua conducerea ei spiritual7 QGSLG8O3 El este principalul *artor pentru adeeed EEryhelie5 QBL<GO. Ma*)est7rile supranaturale care Jnso&esc r7sp)h-direa E0angheliei indic7 nu nu*ai acti0itatea Duhului ci si inaugurarea unei ere noi Jn care %sus do*neKte ca Do*n Ki Mesia. Ele*entul *iraculos, cu* ar )i de aKteptat, este *ai proe*inent %n pri*a parte a c7r&ii decJt Jn partea a douaL 6;bser07* o reducere treptat7 a accentului pus pe aspectul *iraculos al lucr7rii DVnului ere erspurrle d de.btea din EDis tolele 'auline+ Q:. # Mno-, The Acu o) the Apostles, @A4<, p, Arl. 9%. la,=tel. ln trtsed.a ,=rt*dd Spre deosebire de *a5oritatea c7r&ilor T, cele dou7 p7r&i ale istoriei scrise de #uca nu par s7 )i )ost asociate Jn principal cu bisericile creKtine, nid sub aspectul adres7rii nid sub cel al circularii Jntre biserici. S-ar plt2a 2 Manin Dib2lis sa aibi drertare clnd a)*e c7 lucrarea a circulat prin co*er&ul conte*poran cu c7r&i, pentru bene)iciul cititorilor dintre ea*uri pentru care a )ost scris7. Se poate s7 )i trecut un oarecare tiap de la pri* plblicar2 a lFirni@ Jn dour 8lFe pJnI la circula&ia *ai general7 Jn biserici, ca un docu*ent creKtin cu autoritate. #a Jnceputul secolului al G-lea, cJnd cele patru E0anghelii scrise au )ost puse J*preun7 Ki circulate ca o lucrare )or*at7 din patru c7r&i, cele doua p7r&i ale istoriei lui #uca au )ost separate Ki au *ers pe c7i independente. Jn ti*p ce E0anghelia dup7 #uca a a0ut 0iitorul asigurat datorit7 Jncorpor7rii sale J*preun7 cu celelahe r2i E0anghetii "aprele Ap1rolo 1a do0edit tot *ai *ult a )i un docu*ent i*portant care poate )i nu*it pe bun7 dreptate, aKa cu* a spus !a*ac(, cartea pi0otant7 a T. $ircula&ia *ai larg7 a c7r&ii "aptelor Jn biserici se poate s, n aht o baatua cu tncerea de co#sbre a lpistolelo, padi* lEntu a )o,* h corprr, .ede s)JrKitul secolului @. Dac7 a e-istat o tendin&a ca 'a0el s7 )ie uitat Jn genera&ia care a ur*at dup7 *oartea sa, "aptele @-a readus cu siguran&7 * a*intirea creKtinilor sti*u)nd ilter1ur )a" de a1 apostol dr2 a art o in,.rtanlt adt de *are. iruL odad cu a.dtuars 1lulri lu5 'a0.l, calld "ap8tor . depZ *Jtuie Bi despre lucrarea celorlal&i apostoli, Jn special a lui 'etru. Ac1t. 1te *oiitrJ pentu c.re Marcion laa @4S d,crO ,u a putur include "aptete h canonut siu d1i a inclus edi&ia sa din E0anghelia dup7 #uca drept pre)a&7 la scrierile lui 'a0el. Jn ti*p ce a depus o *7rturie eloc0ent7 despre apostolia lui 'a0el, cartea "apt2lo. a anihnar pucrd de 0e.lere al lui Marion con)or* c7ruia apostolii originali ai %ui %sus s-au do0etit n2loiali )a,B de io0eiSr))i Do*utl5 ldr. Ma. cion Ki u*.tii sai plob<bit cE stnt dnta DrinciBli a lui Tbrtulian care acu.7 de inconsec0en&7 pe ereticii de lac at2l nl)ti la .uiorirarea a"stoli.i a tui 'a0el Ki resping cartea care *ai *ult dedt toate cele#alE o)eW o *atuie indep2nderr< derDre ar rolia lur Q'rdalrnon GG ,.unl 'e de alt7 parte, pentru ap7r7torii credin&ei catolice, 0aloarea "aptelor Apostolilor a p7rut a )i *ai *re ddt oriclnd. u nll*i ca "a"cter u pl8nbt do8 d2 netJSSduir cu pri0ire %a po.5ri. si rsti..nrils lui 'a0el ., aposol, o a apd)tt s lo.i/a cetorla#ri apostoli Ki a 5usti)icat includerea scrierilor apostolice ne-pauline al7turi de colec&ia de scrieri pauline Jn 0olu*ul de Scrieri S)inte. Din 0re*ea aceea cartea a a5W sA poat u.Mele de 6"aptele Aposiolitol., su cd.r, a2 cM o rMe5c tista nuatoriane, a o e-agerare anti-*arcionit7, 6"aptele tuturor apostolilor+. 9%%. 9aloarea c7r&ii DEptul cSr,tii "apelo, Apostotitor de a dupa leul "adigotul #@tre r0dshelii si Episrole 2sE cl3,, pe de o parte, ea este continuarea general7 a celor patru EE4he Q)iind on,in8,2a )ireascd a beia 3ine .2le patru E0ansheliiO3 "2 de altt parte, tu*i.2a., cadnn istric p2nrru liircle Ephtdle si ar2sd calac renl apcrolic al celor *ai *ul&i scriitori at ciu nu*e Jl poart7. %n a)arB de ac8sia, D ra*h2 u dehent dp 0aloare incalculabil7 pentru Jnceputurile creKtinis*ului, Dacl ne gJndi* ctr de puVDe sht cu3o-srinlele n8re cu pri0ire la proer1u.l Ehrheliei to alte direc&ii Jn deceniile care au ur*at dup7 anul <S d.$r., pute* Jn&elege *ai bine cJt de *ult dator7* cIrtii "aptelor pentru relatarea relati0 detaliat7 a r7spJndirii E0aryheli2i de la %2tua@in la Rohaj aVeroi)ta si de.rcltaM c1tinis ndui cororituie D studi, "e s7rat cu proble*e, dar unele dintre aceste proble*e .r )i Li *i sreu de abordat dad nu a* in.3 in)or*a&iile din "aptele care s7 ne a5ute. De e-e*plu, cu* se )ace c7 o *iKcare Jnceput7 Jn ini*a iudais*ului a )ost recunoscut7 dup7 cJte0a decenii ca o religie distincta a celo. dinre 2anuiG Si .* ] )a3 ca d credin)d cac ti arc ori]i)ta Jn Asia a r1t aseiate 44<

"A'TT%,E A.';ST;%5%#;R ti*p de secole cu ci0ili.a&ia european7U R7spunsul este legat Jntr-o *7sur7 *are, dar nu Jn Jntregi*e, de acti0itatea *isionara a lui 'a0el, apostol al nea*urilor &i cet7&ean ro*an3 iar Jn "aptele Apostolilor #uca este istoricul acelei cariere. De )apt, nara&iunea lui este o surs7 de in)or*a&ii de cea *ai *are 0aloare pentru o )a.7 i*portant7 a istoriei ci0ili.a&iei lu*ii. B%B#%;ZRA"%E. B$, B 0ol6 @AGS-<<3 ". ". Bruce, The Aca o) t(e Apostles. @AS@, si The Boo( o) Acts, @AB43 $. S. $. :illia*s, The Acu o) the Apostles, @ABP3 !, J. $adbury, The Boo( o)Acts * !istory, @ABB3 M. DJbelius, Studies in theAca o) the Apostles, @AB13 J, Dupont, The Sources o) Aca, @A143 A. Ehrhaidt, TTte Actso) t(eAposdes, @A1A3 E, !aenchen, TheActs o)the Apostles, @AP@3 :.:.ZasDue.`l!israryo`thiL $riticis* a)theActso)theAposdes, @APB. ".".B, TA A; . %. Ter*enul Este titlul obiKnuit )olosit Jn Scriptur7 pentru regii Egiptului. Deri07 de %a ter*enul egiptean pr-+, 6cas7 *are+. Acest ter*en a )ost ini&ial un nu*e si*plu )olosit pentru a dese*na palatul regal Ki curtea Egip tului Ki a )ost )olosit Jn sensul acesta Jn Regatul R)echi &i Mi5lociu, Jn *ileniul al <-lea &i Jn pri*a 5u*7tate a *ileniului al G-lea H.d.$r. Dar pe la 5u*7tatea dinastiei @8 Qcea @4BS H.d.$r.O ter*enul a a5uns s7 )ie )olosit pentru persoana regelui Jnsu&i, ca un sinoni* cu 6Ma-5estatea sa+. 'ri*ele e-e*ple de )olosire Jn acest sens par sA date.e din ti"lll do*iei lui Thntrnsis tD rUJ Ki :, &i apoi din ti*pul lui A*enophis %9`A(henaten. %ncepJnd din dinastia @A ter*enul si*plu 6)araon+ este )olosit Jn *od constant tn docu*ente, la )el cu* ste lolcit h special tr $1, si E-od. lRrind din dinastia GG QA4B J.d.$r.O, ter*enul 6)araon+ putea )i cuplat cu nu*ele regeluiL ast)el, 6"araonul SheshonD+ apare pe o stel7 din 0re*ea aceea, la )el ca Ki re)eririle din F la )8rut 8 si )aEonul !o)ra. rb.i Sit A !. Zardtner, Egyptian Zra**ar<, @ABP, p. PS3 J, R)ergote, Joseph en tgypte, @SBA, p, 4B-48, &i bibliogra)ia citata tn aceste lucr7ri %%. $S&i0a )araoni @. /n conte*poran al %ui A0raa*. QZen. @GL@B-GSO. Jntrudt A0raa* a tr7it tn 5ur de @ASS H.d.$r., este )oarte probabil c7 acest )araon a )ost unul dintre regii A*ene*hat &i Sesostris din dinastia @G $eea @AA@-@PP8#d.$r.O G. /n ontenponn .l hi il1i) Qc2n. <P B;O. J1i) a tr7it tn 5ur de @PSS H.d.$r.3 )araonul #ui probabil c7 a )ost unul dintre regii !y(sos din Dinastia a @B-a. <. "araonul Q)araoniiO asupririi. u*7rul conduc7torilor indi0iduali descriKi de ter*enii 6regele Egiptului+ &i 6)araon+ Jn E-od. @-G este o proble*7 de intefrctare = ] pdte se 1 )o1r uul s, doi, in odce ca., el l.a peedat p2 ).1dtit din E-od. 4. la)tnul Ntin E-od=n Zrod. B,@GO. Dac, E-odul a a0ut loc tn pri*a 5u*7tate a secolului al @<-lea i.d.cr+ a)a ce p8 el Mi prcbabil din Nlo02dle rE care le a0e*, )araonul din E-odul Ki ulti*ul opresor al i.raeli&ilor a )ost Ra*ses %%. B. [ltel Biri2i, Wtia lli MaEd, di tribul lui llda Q@ con, 4L@<O, 'erioada l, ce a EEit Biti+ d ratil ei este incert7 Ki de aceea acest )araon nu a )ost identi)icat Jnc7. 1. "araonul care a pri*it ca re)ugiat pe tJn7rul pr*&!adad al Edo*ului, Jn ur*a de0ast7rii Edo*ului de c7tre Da0id &i %oab Q@ J*p. @@L@8-GGO3 prin&ul sa c7s7torit cu cu*nata )araonului. Este posibil ca )araonul Jn discu&ie s7 )i )ost un )araon de la slJrKitul dinastiei G@, adic7 A*ene*ope sau Sia*un. eclarit7&ile din cronologia dinastiei G@ nu per*it o datare *ai precisa. P. "araonul care a cucerit Zhe.erul &i @-a dat ca .estre )iicei sale care s-a c7s7torit cu Solo*on m@ J*p. AL@13 0e.i Ki <L@3 PL83 ALG43 @@L@O. Raidul lui ?iKac Jn 'alestina %n AGB H.d.$r., anul al S-lea al lui Roboa*, nu tui ttjuiud2.ir a tZt *ul at G@lea al do*iei sal2. iar el s-a urcat pe tron un cea A4B J.d.$r.3 Solo*on a ncit h A<9A<S #d.cr,, dupV o doMie de 4S de ei care a Jnceput tn cea APS H.d.$r.3 deci, ?iKac s-a uicat pe tron Jn anul al GB-lea al lui Solo*on. 'rin ur*are, 8nhpo*n lui Solonon ln ESipt ln pr5nn GB de ani ai do*niei sale, trebuie s7 )i )ost ulti*ii regi ai dinastiei G@, Sia*un Ki 'susennes %%. Dintre aceKtia doi, Sia*un probabil cI este )araonul care a cucerit Zhe.erul Ki care la d7ruit )iicei sale la c7s7toria cu solorcD o s, biMtals a s de la T.nie a.2nO ar ,ut1 .onWitui o dobdl lDEu .cti0iratea rS.boinici a lui Sian-u h "ilisn. cu prire la rebriile din)t Egipt Ki %srael Jn perioada aceasta, 0e.i M. A. Mitchen, =%hird larcn.Aiae 'rioa in Eget #APG, p. GG< K.ur*., G)l; K.ur*, S. ]?iKac, care este SheshonD %, )ondatorul dinastiei GG QhLb5a,3O, A. rso,8tehpdanrllu.iosa. @S. rTirhae, dh di8ria Gs QEriolianaO, tl. . 8, al doil1 rege din di8sti, G1. 1e )2*onul din rs. GsL@A. @G. i!o)L, .l paEule res2 a4 di8ria GB, pare a )i )araonul din %er. <PLB, P, @@3 E.ec. @PL@P3 GALG.< ,i loare din %2i 4P@@, Esie areE en cA l.d.h nu a )]r )adon, %/. Alte re)eriri Acestea se g7sesc *ai ales Jn scrierile pro)etice. Js. @AL@@ )ace parte dintr-un pasa5 care re)lect7 tulbuEe din )uipt. A2l8e nasnentbri inre*e au

snb nb Aceast7 adres7 de pe o scrisoare din secolui al @4-lea td.;., spuneL 6"araon, 0ia&7, prosperitate, sIn7tate, StdpTtuJ.+ "A),%SE%% de0enit cronice Jn 0re*ea lui baia, spre s)Ji&itul dinastiei GG Ki pJn7 Jn dinastia G4 Qcea PBS-P@B S.d.$r.O Ki .u oitb3t i, tlnpul dotni.i resilor etiopi.li din Dinastia a GB-a Qcea P@B-114 J.d.$r.O- 'otri0it 0. @@, *Jndria datorat7 continuit7&ii &i gloriei tradi&iei )araonice, a )ost re)lectat7 Jn )olosirea deliberat7 a arhais*elor de cIne regii din Dinastia a GB-a Ki a G1-a, care au Jncercat ast)el s7 renasc7 gloria epocilor trecute. Reputa&ia e-terioar7 a*7gitoare a regilor etiopieni Ki incapacitatea lor de a a5uta %sraelul J*potri0a ar*atelor Asiriei sJnt descrise Jn Js. <SLG-<. Shebit(u $shabatala=O d, p. aon ln PS@ >d.cr. clnd re82l2se asirian RabKache a spus despre )araon c7 este 6o trestie )rJnt7+ QJs. <1L13 G J*p. @8LG@O. $u pri0ire la .5casa lui )araon Jn Thhpanes+ Q%er. 4<LAO, 0e.i ]TA!-'A ES. JncepJnd din B8P /.$r., atJt %ere*ia Q41LGB-G1O crt V EZniel Q<SLG@GB3 <rLa laL <GL<@j<GO ar pro)e&it c7 Egiptul a0ea s7 )ie Jn)rJnt de ] ebucad-3etar =n, esele Babitdului ii B<1 l d.ct. ebu.adr ne&ar a pornit lIJboi J*potri0a Egiptului, aKa cu* indic7 un )rag*ent dintr-un te-t babilonian, deKi a*ploarea succesului s7u J*potri0a lui Ah*ose %% QA*a-sisO Jnc7 nu se cunoaKte, datorit7 lipsei unor docu*ente rele0ante. Jn )ine, $Jnt, @LA nu )ace decJt sI lE/eie )ai* haa a 2ilor de @a 2Rl2 de r1.boi ale )araonilor din Regatul ou Qcea @BBS-@SPS H.d.$r.O Ki de *ai tirau. Q]EZ%'TJ %ST;R%A3 ]$R; ;@;Z@A 9E$!%/#/% TESTAME T.O @$A.M %A),%SB%%. %. %storia lor #ucrarea lui cE.ra a )ost continuat7 de c7tre cei cate aginceteat sa cunoasc7 te-tul si Jn07&7tura #egii Jn ce]% *ai %tuc] detaliu - c7rturarii VscribiiO din MT au tost ur*aKii lor spirituali - Ki de c7tre cercul *ai larg al celor c*e au Jncercat s7 transpun7 Jn 0ia&7 Jn07&7turile lor. Jn pri*a parte a secolului al G-Jea H.d.$r. 0ede* c7 MHnt nu*i&i Qh=sJdJ*O, adic7, 6cei care sJnt #iali lui Dllll8= Q=!AstDEElmO. udele de ,Jar,)l+ atarc pelin priM 2d ln perioada pri*ilor preo&i-regi !as*onei. Zrupul hss)-d)*ilor probabil c7s-a J*p7r&it. Minoritatea, ba.Jndu-se pe lipsa de legiti*itate a institu&iei *arilor preo&i si pe abandonarea anu*itor tradi&ii, sa retras din 0ia&a public7, aKtepTid o inter0en&ie escatologic7 a lui Du*ne.eu. Ma5oritatea a ur*7rit s7 ob&in7 controlul asupra religiei statului. %nterpretarea tradi&ionala a nu*elui )ariseilor ca Ki 6cei separa&i+ este *ult *ai probabil7 dectt porecla 6persanii+ sugerat7 de T. :. ManKon. $oncep&iile lor cu pri0ire la .eciuial7 Q0e.i rui 51O a )rdt ca s2"tr8 de *ioribte sL )ie ine0itabil7. Suh rnn)lnQgrea lui loan !yicanus Q@<4-@S4 J-d.$r.O ei au e-ercitat o *are in)luent7 si s-au bucurat de spri5inul poporului QJos., Ant. @<.G 88-<SSO, dar dnd)eis-au desp7r&itdeel, loan !yrcanusKi-a Jntors pri0irile spre saduchei. ;po.i&ia )ariseilor Jn ti*pul lui Ale-andru %annaeus Q@S<-P1 S.d.$r.O a *ers pJn7 acolo hdt ei aV erut a5nior T la rcs2le s.le(id Dais trius %/. %annaeus a biruit &i a r7stignit 0reo 8SS dintre principalii oponen&i QJos., Ant. @<. <8SO, TotuKi, pe patul de *oarte a s)7tuit-o pe so&ia sa, Ale-andra Salo*e, care @-a succedat QP1-1P J.d.$r.O, sI pun7 gu0ernul Jn*Jinile )ariseilor, care au de&inut o po.i&ie do*inant7+ in S*edriu uiceplnd din aceast7 perioad7. Ei au su)erit *ult Jn ti*pul lui Antipater Ki iroa QJos., BJ @.14P-1BBO si este e0ident c7 au Jn07&at c7 &elurile spirituale nu pot )i atinse prin *i5loace politice, deoarece dup7 *oartea lui %rod 0ede* c7junii dintre ei au solicitat instaurarea stapJniriTdirecte t55n partea Ro*ei.Din7celaKi*o&l05^iiaioritate7 )ariseJtSr s@ajoiOus re0olt<+Bnpotn0a Ro*ei Q11-PS d.$rO. Dul aceast7 cIuS7 R)espasian i-a t7cut )a0oruri lui=)ohanan ben ga((ai, unul dintre liderii )ariseilor, Ki i-a per*is s7 Jn)iin&e.e o Kcoal7 rabinic7 la Jarruiia QCa0nehO. 'Jn7 Jn 0re*ea aceasta contro0ersele dintre partida ,iRoriW. a lli ia)ti d '<nida M llberal1 a lui !illel s-au Jncheiat cu un co*pro*is, saducehii au disp7rut iar .elotii au )ost discredita&i - dup7 Jn)rJngerea lui Bar Mochba Jn anul @<B d.$r. Ki ei au

disp7rut - aKa JneJt )ariseu au r7*as singurii lideri incontestabili ai e0rclor. 'rid ad GSS d$r. iuNtai,ru[ a dd1it sindid cu Jn07&7tura )ariseilor. %l. Rcrag= d .lt2 'trttdc "ariseii au )ost Jntotdeauna un grup *inoritar. Jn Mout lui rrcd eEu 8 1.SSS RJ.8, Atu @P. 4GO Ts3ilre din relatiile de Mi dnu ddr ).ri]i ti oa*enii de rJnd Qo* hi7resO, indicat7 de *ulte pasa5e tal*udice din secolul al G-lea d.$r., arat7 c7 rigoarea cu care )ariseii interpretau #egea nu se bucurlTde apreciere. Scriitorii apocaliptici au a0ut prea putin7 in)luen&a, e-cep&ie )IcJad .eol&ii, iar interesul pe care %au sZriEt 2i a )ct ln tp2cia@ ln rindu.il2 Urc#e tariatului disperat. Saducheii pro0eneau *ai ales dintre proprietarii de p7*Jnt *ai boga&i3 tradi&ia tal*udic7 )ace distinc&ie clar7 Jntre ei Ki alia&ii lor, casa lui Boethus, clanul *arilor preo&i. Jn )elul lor ei erau la )el de sticli d d lari'n nl*i c, 2i a'li=au l2il2 si tradi&iile )7r7 s7 rina sea*7 de consecin&e - ei erau su)ident de boga&i JneJt sI le suporte. "ariseii a0eau totdeauna Jn 0edere interesul public. u este o coinciden&7 c7 ?aiBIi, )anieul rigorist, pro0enea dintr-o )a*ilie aristocratic7 bogata, Jn ti*p ce !illel era un o* din popor. Atrac&ia principal7 e-ercitat7 de c7tre )arisei )a&7 de popor s-a datorat )aptului ca ei 5Jro-0eneau *ai ales din clasa *eKteKugarilor *i5locu si, )atrucJt ei Jn&elegeau o*ul de rJnd. ei au incercItin *od sincer s7 )ac7 #egea suportabil7 pentru popor.+ 8ild subliniate de J8phc QB` G. @1G-@11O Y credin&a )ariseilor Jn ne*urirea su)letului, care a0ea sI )ie reJncarnat Qadic7, a0ea s7 ani*e.e un trup Jn0iatO, Ki Jn soarta atotputernic7 Qadic7. Du*ne.euO, Ki necredin&a saducheilor Jn acestea Qc` Mat. GGLG<3 "apt. G<L8O Y erau de i*portan&7 secundar7, Jn *od )unda*ental saducheii au considerat c7 Jnchinarea la Te*plu era centrul Ki scopul principal al #egii. "ariseii puneau accentul pe J*plinirea personal7 a tuturor aspectelor #egii ca *oti0 al e-isten&ei ei, iar Jnchinarea la Te*plu era doar un aspect. Di)eren&ele e-terioare aratau atiiudini#e ror resEie %%%. Jn07&7tura De i*portan&a )unda*ental7 perig*onceptia )ariseilor despre religie erajcipd*&a cg E-ilul babilonian a %Ds5 Fu.IrgeiptiJ c7 %srael nu a respectat Tora Q#egea lui MgiseO Ki cS respectarea#eBii era o datorie indi0idual7 si o datorie na&ionala@. uar]Pbra nu era nu*ai ,Xegea+ ci Ki,.Jn07&7tura+, adic7, ea consta nu Y nu*ai din poruncile Z-e ci Ki din adaptarea lor la 44S "AR%SE%% condi&ii schi*b7toare Ki de aid se putea deduce 0oia lui Du*ne.eu pentru situa&ii care nu erau *en&ioate Jn *8 tpd,. Aearta adapEre eu deducde ela sr* celd 8E au stud5lt ToE tn *od ,peial, iar o deci.ie luat7 de *a5oritate de0enea obligatorie pentru to&i. /na dintre pri*ele sarcini ale c7rturarilor a )ost s7 stabileasc7 con&inutul #egii scrise Qiar7 )e-bi(tabO. Ei au stabilit c7 #egea con&inea 1@< porunci, G48 po.iti0e &i <1B negati0e. /r*7torul pas a )ost s7 6)ac7 un gard+ Jn 5urul lor, adic7, s7 le interprete.e Ki s7 le co*pletele JncJt s7 nu e-iste posibilitatea Jnc7lc7rii %ot accidentale sau din ignoran&7. $e, *ai cunoscut e-e*plu este ca.ul odor trei.eci Ki nou7 de acti0it7&i inter.ise Jn sabat. ;dat7 ce accept7* interdic&ia literal7 de a lucra %n sabat, nu e-ist7 ni*ic nere.onabil sau ilogic cu pri0ire la ele. 'oruncile au )ost aplicate prin analogie la situa&ii care nu erau abordate direct %n Tbra. Toate aceste co*plet7ri, J*preun7 cu trei.eci Ki unu deobiceiuri din 60re*uri i*e*oriale+ au )or*at 6legea oral7+ Qcar7 )e-b]-=ul pehO, a c7rei de.0oltare plenar7 este *ai tJr.ie decJt T. "iind con0inKi c7 ei a0eau interpretarea corect7 a #egii, )ariseii au sus&inut c7 6tradi&ia b7trinilor+ mMarcu PL<n 0enea de la Moise, de pe Sinai. )n a)ar7 de o insisten&7 absolut7 pe unitatea Ki s)in&enia lui Du*ne.eu, pe alegerea %sraelului Ki auto ritatea absolut7 a #egii, accentul religiei )ariseilor a )ost etic si nu teologic. $onda*narea ior de c7tre Do*nul $]"k^AR %$O trebuie interpretata Jn lu*ina )aptului incontestabil c7 Jn ce pri0eKte &inuta etic7, ei se ridicau *ai presus de conte*poranii lor. Accentul deosebit pus de )arisei pe .eduialI si re)u.ul lor de a cu*p7ra *Jncare sau de a *Jnca Jn casele celor care nu erau )arisei Qca nu cu*0a sS nu se )i dat .eciuial7 din *Jnearea aceea, cu* se JntJ*pla adeseaO, se datora unei po0eri )oarte *ari create de .eciuielile care erau suphpui2 i*poarelor p2cpuE Wb end(e rea has*oniaruO irodian7 sau ro*an7. "ariseii considerau c7 .eciuial7 deplin7 era un se*n al loialit7&ii )a&7 de Du*ne.eu. = B%B#%;ZRA"%E. Z. ". Mcore, Judais* in the "irst u4tuia o% th. htution Eru, < rcl,, @AGP, @A<SL r. %. "in(elstein, The 'hariseesG, @A1G3 J. :. BcF(er, Jesus and the 'harisees, @AP<3A."in(el, The '`iartsees and the Teacher o` a.arethG, @AP43 J. eusner, PPie Rabinic TCaditios about 'harisees bi)are PS, < 0oi,, @AP@3 ide*, "ra* 'olitics tt\ 'ie)y, @AP<. !.#.E. Dl*E.a nu poare )i 0s.ud de on, de rearu nodi QE-od. <<LGSO3 Jn 0edeniile %ui %saia, sera)i*ii acope))iu rata c.lui Atotpu.*ic. A ie apre,, cu rat3 b pI*Jnt era un se*n de u*ilin&7 3 pr7buKirea cu )a&a la pI*Jnt era un se*n de tea*7 )oarte *are. Dispre&ul total, pe de alt7 parte, putea )i ar7tat prin scuiparea cui0a Jn )a&7. Jn sens *eta)oric, hotIrJrea nestr7*utata putea )i ar7tat7 cJnd )a&a cui0a r7*Jnea J*pietrit7 obser0a&i e-presia plastic7 din Js. BSLP, indicJnd un &el neab7tut. J*potri0irea hot7rJt7 era indicat7 prin Jn)runtarea cui0a Jn )a&7. %nti*itatea Ki Jn&elegerea era co*unicata prin e-presia 6)a&7 Jn )a&7+. ;

e-presie Jnrudit7 este redat7 Jn ro*IneKte J s-a poso*orit )a&a+ QZen. 4LBO. "a&a celor *or&i era acoperit7 Qloan @@L44O Ki de aceea ac&iunea aceasta i-a dat de Jn&eles lui !a*an c7 soarta Ji era pecetluit7 $Est. PL8O. $hd b o* ( apld cu )ata ta ptntrt end a )ace o cerere, superiorul s7u Ji ridica atunci capul Jn se*n c7 )a0oarea a0ea s7-i )ie aco5-iat7. AKadar, a ridica )a&a cui0a Jnse*na Jn pri*ul rind a acorda o )a0oare Qc`. Zen. @ALG@O Ki a )a0ori.a pe cine0a QDeut. @SL@PO. %deea aceasta este JntJlnit7 Ki Jn greaca din T Jn cu0intele prosopoleptes ;.cine0a care respect7 persoana+3 literal 6cine0a care ia )a&a+O Ki prosopolepsia, substanti0ul abstract Qc). "apt. @SL<43 Ro*. GL@@O. 6"a&a lui Du*ne.eu+, adic7, pre.en&a #ui *ilosti07, este o te*a i*portant7 Jn 9& cu* este ca.ul cu ]pJinea pentru punerea Jnainte. B%B#%;ZRA"%E. T!AT, s.0. pA.tn, E. Tied(e -`D tT # p. BaBSaPL E. #oh], %D T 1, e. U1a-Uao D.".'. "A$%-%E. cu0irtut acb r2d1 de obier i*sul ebr. lappJd din 9T Ki ter*enul gr. la*pas din T. tappJd indic7 tor&a tradi&ionala care cotit7 dintr-un bI&lung la a c7nii e-tre*itate sJnt Jn)7Kurate buc7&i de pJn.7 J*bibate cu ulei. $u0Jntul este tradus 6)l7c7ri+ Jn E-od. GSL@8. la*pas este tradus 6)7clie+ Jn ban @aL< ,i h Apa 4LBL <L@S in "apr. G;LB unde ac&iunea se petrece Jntr-o cas7, cu0Jntul este tradus Jn general 6lu*ini+ sau 6l7*pi+, ler*enul apare de ase*enea Jn Mat. GBL@-8, Jn pilda )ecioarelor Jn&elepte Ki neJn&elepte. DeKi *a5oritatea 0ersiunilor pre)er7 trad8Ea =lahpgN probabit c, ar )i *ai Doh0it si Jn&elege* c7 aici este 0orba de tor&ele care erau )olosite Jn procesiunile de nunt7. R.E. . "%TA. Acr culrr r2d. de obrei .u0intut ebr. @-= nt* sau cel gr. prosopon. $u0Jntul ebr. este )olosit Jn *ulte sensuri pe care le are Ki cu0Jntul ro*Inesc Y sensul de )a&7 a oa*enilor sau ani*alelor, iar Jn sens *eta)oric Jn sensul de 6cer+- se poate re)eri la partea anterioar7 a unui lucru sau la Jn)7&iKarea e-terioar7. De ase*enea, 6)a&a+ unei persoane a de0enit sinoni*7 eu 6pre.en&a+ acelei persoane, iar ter*enul ebr. %?=ni Qlit. 6tn )a&a lui+ sau 6Jn pre.en&a lui+ sau 6Jnaintea Jui+O este o locu&iune prepo.i&ional7 )oarte obiKnuit7. Desigur, )a&a indic7 0i.ibil e*o&iile l7un5rice=Kt cu0Jntul este Jnso&it Jn Scriptur7 de o *ul&i*e de ad5ecti0e] cu* sJnt 6trist7+, 6Jnl7cri*at7+, 6ruKinat7+ sau 6pah=d7+. "a&a JKi poate schi*ba culoarea, Jntune-cJndu-se sau roKind. Modestia sau re0eren&a i*puneau acoperirea )e&ei, aKa cu* a )7cut Rebeca Jnaintea lui %saac. "a&a lui "k^AR %$. DnsJnoni* al cu0Jntul ui 6)7&arnic+ este 6ipcirit+ Ki indic7 o persoan7 care Jn *od deliberat Ki obiKnuit se declar7 bun, cJnd de )apt Ktie c7 nu este bun. $u0Jntul 6ipocrit+ deri07 de la cu0Jntul gr. hypo-crites, care a0ea Jn cele *ai *ulte ca.uri sensul de ador. D1i cu0lnrul a inht b gEaca Rte.i.stca luJnd sensul *odern, pare i*posibil de do0edit cI a a0ut acest sens Jn secolul ld.$r. Jn i-este )olosit de dou7 ori pentru a traduce cu0Jntul ebr. hInep, 6)7r7 ulllrFh- su ,,5relegiuir=. %n T cu0trtul s re )olcit nDai c)nd e*helisd sinoptici relatea.7 5udecata pronun&at7 de $ristos J*potri0a c7rturarilor Ki )ariseilor. DeKi scrierile 6)ariseice+ QSotah GGbO recunosc &i conda*n7 )7&7rnicia din *i5locul %ar, tonul general al T[ do0e.ile din secolul @ despre Jn07&7tura )ariseilor Jn Tal*ud Ki MidraK precu* Ki spri5inul de care se bucurau Jn rJndui "EME%E

*aselor QJos., Ant. @<, GA8O, toate acestea )ac ca o acu.a&ie generali de ipocri.ie J*potri0a lor s7 )ie greu de rc2ptat. ; e-*i* a ac8ii/d eE # slnt aduse arat7 c7 nu*ai Jn ca.uri )oarte rare pute* 0orbi despre )7&7rnicie. %ntJl** orbirea )a&7 de propriile lor SrDeri QMat, PLsO. )a" de lu1Lrn2 lui DF.eu Q#8 @GLs1O, )ala de aderd*tul ]s al nlodlor Q#E @<L@BO, lats de o dprse0alue a t1ditnor o*eneKti QMat. @BLP3 Marcu PL1O, ignoran&7 total7 )at, de si4el. lui D@%=M/ QMat, G<L@4j@s, Gs, GAO W dorint, T a ] a)la Q%tVat 13G, s, @1O, Md $ristos, singurul care a e-a*inat per)ect realit7&ile #7untrice QMat. G<LGP-G1O, a Jndr7.nit s7 e*it7 o ase*enea 5udecat7. B%B#%;ZRA"%E, J. Joc., PTie JeFish 'eo)Je and Jesus $hrist, @A4A3 !. #. Etlison, 6Jesus and the 'hari-sees+, Jn JT9T 8B,@AB<3 Arndt, pn articolul hypo(rites3 /. :ilc(ens, TD T 8, p. BBA-BPS3 :. Zunther K.a6 %D TTG,T\. 41P-4P4. !.#.E. rEcroA%lA. cu,)itrn eb# b+ldld deriZ de #a o r7d7cin7 care Jnsea*n7 6a separa+ Ki este eu0Jntul obilnuit tolosit "nh a indi8 o ieneie 8re a aFi dcioda2 Ela$i ))le cu u b]bat Qln 8t. 'dr-thenosO. Este )olosit Jn sens *eta)oric cu re)erire la na&iuni Ki la nu*e de locuri, cu* este de e-. )ecioara lui

lrEel Q%2r, BL@<3 <@L4, G@3 an1 sLGOi )ei8, )it1 sidutli Qc. <PLGGO3 %uda Q'lln, @L@BOi Sido l Qb. G<L@GOi aabtlirtul Q%r. 4PL@O3 Esiptul Q%2r. 41@@@O. Ter*enul =al*7 deri07 de la o r7d7dn7 care Jnsea*n7 6a )i *atur din punct de 0edere se-ual+ Ki se re)er7 la o )*ie de rach casstoriei, dar c4 lncl nu . nnsut opii deri 1te cleetditi. c,lntul apare d2 A<pie on &i este tradus 6)e*eie tJn7r7@@ QZen. G4L4<3 Js. PL@4O, ,Jata+ Qdrt, @L<r 1LD 'b0. <oL@Ar 's, 1<LGsi ,-od. GL<O. Echiralo*l g] 2te de obiei n8n, ,Jdeie tJn7r7+, dar Jn Zen. G4L4< QcJnd se re)er7 la RebecaO Ki Jn Js. PL@4 este )olosit cu0Jntul panhenos. Jn consecin&7, pasa5ul din %saia a )ost considerat Jnc7 din ped8da Bisicii prih4 ca o grotelie depre =na-s t2M lui cristZ did, V )eci2rB QM.t. @LG<O. Sensul pri*ar al se*nului lui %saia pentru Aha. este probabil c7 Jn *ai pu&in de A luni Q60a r7*Jnea Jns7rcinat7 Ki 0a naKte+O lucurile 0or lua o ase*enea htoEstEa inclt opilVlu i ] E d. n*ele EMnuel, 6Du*ne.eu este cu noi+. %nterpretarea *esianic7 este ba.at7 pe coinciden&a dintre nu*ele E*anuel, care 2-pric adt de bi c8dinla priRilor o,hini ln di05. nitatea lui $ristos, Ki redarea din #XX prinL 6)ecioara Q)ie part(enosO 0a rI*Jnea Jns7rcinat7 Ki 0a naKte un )iu+, care este o traducere corect7 a cu0intelor ebr., dar care con)eri se*nului lui Aha. i*plica&ia c7 *a*a lui E*anuel era o )e*eie care la 0re*ea scrierii Jnc7 era )ecioar7 Qcu alte cu0inte, c7 peste cel pu&in A luni un )iu 0a )i nu*it E*anuelO. %n )elul acesta a r7*as deschis7 posibilitatea ca Matei &i Biserica pri*at7 s7 obser0e o coresponden&7 0erbal7 re*arcabil7 cu ceea ce s-a tntJ*plat la naKterea tui msus $ristos. 'entru un studiu *ai co*pletai acestui pasa5 Ki pentru u pMt de 8dee di)ert, 0e.i =EMA TTE#. B%S%%;$R-A%%E, R E. BM, *e Bihh aJ the M1idh, @An3 Z. Delling, tDl=VT B, p. AG1.a<P3 o. Be(s, $. BroFn, %D TT <, p, @SP@@SP<3 lJ. A l)ol)nt, *or P, p, GFGA#. au pli0irc la di)sitele e-plica&ii ale Jn07&7turii lui 'a0eO despre )ecioare, Jn @ $oi. PLGB.<a, ].i # Mor5s, % Q(nnthi41, T T$, @ABa, ". ". Brue, @ T G $bri*hiotu, cB, #APlQw$kSkT;R%E.O J.B.Tr, "E#%X. ""t2le =lib2)tnui 'a%1, tubritll lui clau dis, ptu a cirui in)ll!" a )1t lMit "ruator ar %udeii. se cWidern de obiei c, Dutrle lui a )8t Aniods "2lir QT.citu, !irr s, AO, dar Ms. hi J8. phu Qa,# GS.@<PO, la rel ca Di cel al lui suiTs, n2d, 6$laudius "eliM9JnsI aceast7 0ariant7 este de obicei corectat7. TotuKi, sa sugerat c7 *en&ionarea Jntr-o %nscrip&ie nou7 a unui procurator nu*it $laudius trebui2 33 )i2 o r.).riE d "eli- d1i ns2l. d2 )a*lie nu ha p]sat Q%E @1, @A11, pL GsA.G14O. urcle 1c1ia ar ildi2 ).pt cn el a t1it r liben al lui clDudls t ui ei nu s lib2n al *i lui claudit, Antonia, M a t1t 'auar, Tacits QAnndle @G, s4O Ar J1.pt=8 Q G. G4P l.8.O str =t d2erd ,i cu pri0ne la data A5 cir cu*stan&ele sosirii lui Jn 'alestinaL Tacitus a)ir*7 c7 "elia a %1t Jn Sa*aria lnint2 d2 5udeta pcuratorulu5 RTntldls cl*ns Qse )ie oar2 d"2s =nuld anr=, h ".pt, G4L@D o cor)r*le . astui )aptUO, dar Jn orice ca., se pare c7 el a de&inut )unc&ia de D))ib, ai ludeii din c2 sG d.cr, ellnWtea a crescut Jn ti*pul do*niei sale, deoarece 6el J&i e-ercita cu s7lb7ticie Ki pati*7 puterile de rege a0Jnd o )ire de scla0+ $Tritus, !ist. B.AR Ki a )ost lipsit co*plet de *il7 tn .drobirea opo.i&iei. Jn cea BB d.$r. el a Jn)tJnt pe ur*aKii unui pretendent *esianic de origine egiptean7, dar egipteanul a sc7pat QJos., BJ G.G1@ K.ur*.O. $rd a irbMit t2rclta rcndo*t ln "apt, G@@GP s.@*. trihud cl.udis #bis l-. con)udat la tne iut p2 'M% cu ]eSipb l oapt, G@L<8O. Dup7 arestarea sa, 'a0el a )ost *utat la $e.areea, capitala ro*an7 a 'alestinei, Ki a )ost 5udecat Jnaintea lui "eli-. tn nara&iunea care ur*ea.7 se re*arc7 dou7 caracteristici bine docu*entate ale gu0ernatoruluiL nesocotirea drept7&ii Ki a0ari&ia lui. El @-a &inut pe 'a0el Jn Jnchisoare ti*p de G ani sper&nd c7 Ji 0a pl7ti o *it7 substan&ial7 Q"apt. G4LG1O. JntrucJt aceast7 speran&7 nu s-a concreti.at, el a a*Jnat 5udecarea unui ca. Jn care e-istau do0e.i nu*eroase despre Bino0eda elul int.*ilat QG<LGAO Vi atua.L hd B )ost rcleMt la Ao*, l-a Est p2 'aEl in rnchi8le, .a si )aca pe pladn ercilor QG4LGn sa,, po*0it Te-tului apusean, .ca s7 )ac7 pe placul so&iei sale ]Drusila. El a lc r(n*at de 8, prcb1bil ln anul sA d.$r Q]"EST/SO Ki nu*ai in)luen&a iui 'allas @-a sal0at de la ptrBul intenrat de Mi u p gtie ninic d1'r2 istoda ultsidre a ld "e,li-. E.M.B.Z. $J,!= %EME%E Q2br =dd3 er. ano, %2neia, la r2l ca Ai b7rbatul, a )ost )7cut7 6dup7 chipul lui Du*ne.eu3 parte b7rb7teasc7 3Ki parte )erpeiasc7 J-a Scut+ QZen. @LGPO, Ea 1te a5rtorul hsrbatului QceD, GiGSO. Q=E. 9A.O Din legn2 ebr, (dh cl tuM debuia ta ne respectat7 QE-od. GSL@GO, te*ut7 Q#e0. @AL<O Ki ascultat7 QDeut. G@3 @8 K.ur*.O. Ea a0ea un rol i*portant Jn )a*ilie, ea le d7dea nu*e copiilor Ki era r7spun.7toare 44P %EME%B de educa&ia lor. Jert)e adus7 pentru cur7&ire era a-ceeaKi, indi)erent dac7 copilul n7scut era b7iat sau )at7 Q#e0. @GLB K.ur*.O. "e*eia participa la adun7rile religioase de Jnchinare &i aducea daruri ca 5ert)7. "e*eia putea s7 depun7 un 5urI*Jnt de na.ireat daca dorea s7 se dedice Jn *od special Jnchin7rii lui %ahi=e Q u*- 1LGO. "greia 8 stid de nure h .iE de ebai QE-od. GSL@SO &i dac7 era 0JndutJ scla07 trebuia s7 )ie eliberat7 Jn anul al P-lea, la )el ca si b7rbatul. Daca nu e-istau *oKtenitori b7rba&i, )e*eia putea pri*i *oKte nirea Ki

de0enea proprietar7 cu drepturi depline asupra p7raJntului. B7rba&ii tineri erau Jnde*na&i s7 se c7s7toreasc7 cu )ete din acelaKi trib ca nu cu*0a )e*eile s7i lltleprrtea d2 slu5i8 lui t.nE. Monoga*ia era considerat7 starea ideal7, deKi poliga*ia era un lucru obiKnuit3 rela&ia dintre %ah0e Ki %srael era co*parat7 adesea cu rela&ia dintre un b7rbat Ki so&ia sa. t-htd lte D*ple de )8i prenienre Q)t au 5ucat un roJ i*portant Jn 0ia&a poporului, cu* au r1t de pddl t=rlria QMi))iO, Debor., !ulda. )tr*i care a0eau o rela&ie personal7 cu %ah0e. 'e de alt7 parte, putan 0dea i,=nuo,a )oan2 lle ,2 c* au e-eiritat-o J*potri0a lui %ah0e )e*ei cu* au )ost %.a-bela Ki Maaca. $u trecerea ti*pului a e-istat o tendin&7, Jn cadrul Jn07&7turii rabinice, de a-i da barbarului un loc *ai plDiEnt Di de a le aEibui )8ilor s rcl interioi Atitudi8 Do*ului BEu )ati de )8ei si t0etstura hi d lri0iE la ele dte ae e *i tl8 i*portan&7. =Mdia, *a*a lui b1, a )1t darisl de nrdenia sa, Elisabeta, ca )iind 6binecu0Jntat7 ... Jntre )e*ei+ Q#uca @L4GO. Ana, prorocit7 de la Te*plu, a recunoscut identitatea copilaKului Q#uca GL<8O. M7ria nu a Jn&eles *ulte lucruri cu pri0ire la "iul ei, dar ea 6p7stra toate cu0intele acelea &i se gJndea la ele Jn ini*a ei+ Q#uca GL@AO, pJn7 dud a 0enit 0re*ea s7 )ac7 cunoscute detaliile naKterii Ki copil7riei tui. $Jnd era pe cruce %sus a Jncredin&at-o Jn gri5a unui ucenic. Mtiuile Eralghetiilor shr pliE de eenDle de JntJlniri a,e lui %sus cu )e*eile. El le-a iertat, le-a 0indecat, le-a Jn07&at, iar )e*eile, la rJndul lor, #-au slu5it Jngri5indu-se de lucrurile necesare pentru c7l7 toriile #ui, #-au g7.duit, au )7cut )apte de dragoste, au luat a*inte %a *or*Jntul #ui aKa JncJt s7 poat7 Jnde dini =nri*le ritului p2,tu El si a"i au d2aBil Mrtore ale ln0idii #ui %sus le-a indus Jn e-e*plele din Jn07&7turile Sale, ar7rJnd clar c7 *esa5ul S7u era Ki pentru ele. 'rin respectul pe care li @-a dat, %sus a pus )e*eia pe plan de egalitate cu b7rbatul, a stabilit acelaKi standard pentru a*bele se-e &i le-a o)erit *Jntuirea Jn acelaKi )2@. Dup7 Jn0iere )e*eile s-au al7turat celorlal&i ur*aKi ai lui %sus Jn 6rug7ciuni Ki cereri+, a0Jnd p7rt7Kie deplin7 cu ei Q"apt. @L@4O. Sie au a5utat la alegerea lui Matia Q"apr, rL@B.G1O ri au pr5dQ luEM si daruile Duhului S)Jnt Jn giua $inci.eci*ii Q"apt. GL@-4, @8O. $asa M7riei, *a*a lui loan Marcu, a de0enit centruO bisericii din %erusali* m"apt. @GL@GO. 'ri*a persoan7 con0ertit7 de 'a0el Jn Europa a )ost o )e*eie, lidia Q"apt. @1L@4O. 'risdla, J*preun7 cu so&ul ei, l-au t=0V"t p2 Apolo adeldruire deplir2 ale E03ehetiei c.le psEu 1ie ste l>n "ilip ,,prc%eteau Q"aDrL G@LAO. Multe alte )e*ei, cu* a )ost de p;d7 "i0i, erau creKtine acti0e Ki erau anga5ate plenar Jn slu5irea E0angheliei. '.0el a dar ln0V1tui d1p" dt)dire liMnii din bisericile locale &i a cerut respectarea con0en&iilor din 0re*ea aceea. Jn acela&J ti*p el a stabilit prindpiul cI 6Du*ne.eu nu este p7rtinitor+ &i c7 Jn $ristos6nu este nici parte b7rb7teasc7, rid parte )e*eiasc7+, JntrucJt creKtinii sJnt 6to&i... una Ja $ristos %sus+ QZal. <LG8O. B%A/;$RA%Z. !. RbrlgnderS.a,, b MD %% <, D. @;BS-@SP83 M. Stendah%, The BMe and t)ie Role o) :o*en, @A113 '. M. JeFett, Mart as Male and "e*ale, tAPB. M.B. %EME%A ETroptr> A. c]ntorii, d Moi]. E care Aaron Ki Mirianl-au criticat $ u*, @GL@O. Jntrudt ulti*ul te-t Jn care este *en&ionat7 Se)ora este i*ediat dup7 Jn)rJngereahuA*alec QE-od. @PO, cJnd %etro a adus-o Jnapoi la Moise QE-od. @8O, este posibil ca ea s7 )i *urit dup7 aceea &i apoi Moise a luat o 6)e*eie $uKit7+ ca a doua so&ie, a)ara de ca.ul c7 Moise a0ea atunci dou7 so&ii. u*ele 6$uKit7+ de obicei Jnsea*n7 6etiopiana+ Vc). ]$/?, ]ETi;'%AO3 dac7 este aKa, probabil c7 ea a plecat din Egipt J*preun7 cu israeli&ii Ki si*pati.an&ii lor. De ase*enea, este posibil s7 deri07* nu*ele 6$uKit7+ de la Mushu Ki ter*enul ebr. $u) an, asociat cu Madian Q!ab. <LPO3 dac7 este aKa, aceast7 )e*eie ar putea S, din acelaKi nea* cu %etro Ki Se)ora. M.A.M. "E T$%%= %E %$%E %. Entoriu p2 Zta de , < Mediteranei care se Jntinde 0reo G4S (* Jntre rJurile #itari Bi A.,ad Qtn preat liban ,i rata(ia d2 SO, peD g rocuibril 1c2lui te)tonu, "enicia este nu*ita ast)el nu*ai Jn T3 ca un loc de etugiu perru cte=tidi 8e au tugir Nt5r 2le persecu&iei care a ur*at dup7 *oartea lui ?te)an Q"apt. @@L@AO3 'a0el KiSila au c7l7torit prinacest &inut Eti dru*ul lor de la Sa*aria spre Anr5ohia Q"apt. @BL<O. Mai Ir.iu 'a0el a debarcat pe coasta "eniciei Jn apro'iae de Tir, in V#an spre leMlin Q"aDr. GtLG-<5. tt ti*pul lui $ristos "enicia era nu*it7 6coasta *7rii Ki &inutul Tirului Ki SidonuJui+ QMat. @BLG@3 #uca 1L@PO. iar locuitorii, inclusi0 grecii, erau considera&i riiro-rRhici1i+ QM*u PLG1O, %n 0*e 0T tditonul 2uDat de ,enicisi a t1t nhir de eFi .$a8an Q#. G<LtrO, iT nurEte de 6canaanit+ Qadic7, 6negustor+O probabil cI era dat locuitorilor &inutului QZen. @SL@BO. TotuKi, Jn toate perioadele sa obiKnuit ca "enicia s7 )ie indicat7 prin nu*ele cet7&ilor sale principale Q]T:, ]S%D; O, Jn-trudt a e-istat prea pu&in7 coe.iune politic7 Jntre ele, cu e-cep&ia unor perioade cu* a )ost do*nia lui !ild %. Alte le.litdi ihpDtarre .D )od Arhd, si*yE ch.ba#,Brblc, <eirut s5 sdsE Q,SARED. TAr-

%. %storia ;riginea na0igatorilor )enicieni este incert7, deKi potri0it JuiMerodot Q@.@3 P.8AO ei au 0enit pe uscat din .ona Zol)ului 'ersic, pe la Marea RoKie Ki au Jnte*eiat lri* dalE si.lonul, cel2 Ml Ehi d3(i arhelogie despre pre.en&a lor pro0in din descoperirile 6proto-)eniriene+ de ta Byblos QJn antichitate Zubla sau Zhe448 "E %$%A+ "E %$%E % bal, E1, GPLA3 t, ,i]nt Z.bailO, datal2 prin at <SSS #d.$r. Aceast7 .on7 i*portant7 a )ost e-ca0at7 JncepJnd din @AG4 de c7tre )rance.i, sub conducerea lui Monter W Dunand, cordbril2 dir B0blos sinr .u<rsj 0ite Jn basorelie)uri egiptene din 0ie*ea lui Sahure din dinastia B Qcea GBSS J.d.$r S &i nu Jncape Jndoial7 c7 Jn secolul al @8-lea e-ista de5a Jntre "enicia si Egipt un co*er& e-tins cu le*n &i bunuri artistice Q]$S-RvB%%O, "enicienii din 0re*ea aceasta Ki-au stabilit pri*ele colonii de-a lungul coastei la loppa, Dor QJud. rLGP<@O, A.E d /sant Ea sM*O. Ei au a@1, porturi naturale uKor de ap7rat Ki treptat au a5uns sI 3lonine populaga lVal. de ra R., stul* Qr0.lul %9O. Tinp de dteE s8ie "dcia a )nd sub str'ini2 econo*ic7 Ki c0asi*dlirar7 a dinastiilor egiptene @8 Ki @A, iar Ar0ad a )ost.unul dintre #ocurile pe care Tuth-*osis %%% Qcea @48S H.d.$r.O a)ir*7 cI le-a cucerit. $u tdte astea, sZ.rile Wri2 de tubAddi dit B0bld si Abini(i ain rir clh A*enophis n b Atl*, b Egipt, dd ce in 5urul anutui r4oo idcr= s*us i Beirut s-au desprins &i s-au aliat cu Sidonul, care se pare c7 Ki-a *en&inut independen&a, pentru a bloca Ttiti2 rdici2ne $AMAR AO. cidd =pop8ele *Brii+ au in0adat coasta Jn prin anii @GfS J.d.$r., Byblos, Ar0ad Ki /garit au )ost distruse iar sidonienii au )ugit la Tir, care a de0enit ast)el portul principal Ki caie este, aia c* spF#e i,,, ,)iica sidondur= QG<L @GO. ] ;raKe )enioierF %*portante, ] ;raKele sub in)luen&a )enician7

44A "E %$%A, "E %$%E % 'e 0re*ea %ui Da0id, Tirul era concius de !ira* %, )iul luiAbi-Baa# Ki do*nia luia *arcat Jnceputul unei ep2i de aur. "hic5a iiea atiar cu Da0id din pudrt e 0edere co*ercial QGSa*. BL@@3 lJ*p. BL@O iar !ira*, printr-un tratat, ia dat lui Solo*on le*n, piatr7 Ki *eKteri pentru construirea Te*plului Ki palatului $% J*p. SLl-@G3 G $ron. GL<-@1O, cJt Ki cor7bii &i na0igatori care s7 a5ute )lota iudee Ki s7 de.0olte portul de la Etion.cheb2r ca o ba.S "3h ca#rorir l8i @@ J*p. ALGPO. Acest a5utor a a0ut ca re.ultat a0anta5e ieniorid2, ddRe o patu din plab @irulu au to3 dou7.eci de sate de pe grani&7 Q0. @S-@4O. "enicia, care a )ost in)luen&at7 Jndelung de arta, *odelele Ki *etodele eSJpMe, a eu in po.tria de a uiiluenE gJndirea e0reilor. !ira* a )ost un cuceritor Ki a construit *ai *ulte te*ple la Tir, a )ost un ad*inistrator de suQs c a apta*r reltele din colonii Ar r. Albright, Jn #e`and 9olu*e, @A4G, p.4<K.ur*.O. 'robabil c7 din ini&iati0a lui au )ost Jn)iin&ate pJnI Jn secolul al A-lea colonii )enidene Jn Sardinia Q o0a, TharrosO, $ipru QMitionO Ki Maratepe Q TTurusO. /tica )usese coloni.at7 Jn secolul al @G-lea, iar $artagina, Sidlia QMoDU, Ki nuiria prin (olul .t Bta, Succesorul lui !ira*, un *are preot nu*it Etbaal, a conrinur ali.nta cu (rael ri i dar.o E 1ia s %.abela ca so&ie lui Ahab $% J*p. @1L<@O, iar o consecin&7 a )ost c7 a crescut Jnchinarea la Baalii )enicieni Q@ )*p. @8L@AO. llie s-a re)ugiat pentru o 0re*e la Sarepta, care )7cea parte din regiunea de coasta st7pJnit7 de Sidon Ki care )n 0re*ea aceasta era independent7 de Tir= Q@ J*p. @PLAO. Jnaintarea asirienilor a e-ercitat presiuni asupra cet7&ilor )enieiene. Jn tributul pri*it de la Tir, Sidon,

cheb.l si A)td, VsubanirEt / QA84.SBA #d.cri *en&iona haine Ki pJn.I 0opsit7, *etale pre&ioase precu* Ki )ildeK Ki le*n sculptat. Acest tribut a )ost reJnnoit cJnd Sal*anaser @@@ a asediat Da*ascul Ki a Jnaintat pe coasta Mediteranei ptn7 la riul Dog Jn 84@ J.d.$r. Actul de supunere )a&7 de el Ki darurile tri*ise de Tir Ki Sidon sJnt .ugr70ite pe por&ile de ara*7 din te*pluiasiriaridelaBalaFat$0e.i`lJ9E)Jp. <B1-<BPO. AdLd.niEi * . pre)t ca Titut Bi std-onut ! erau cet7&i 0asale Jn 8S< H.d.$r. Q'fTT, p. B@O. !ira**u din Tir, Sibitti-bi=ili din Zubla QByblosO au tri*is tribut lui Tiglatpalassar Jn ti*pul asedierii cet7&ii Arpad Qcea P4@ H.d.$r,O, ca* pn aceeaKi perioad7 cJnd i s-a supus Ki Menahe*, regele %sraelului. $J&i0a ani *ai tJr.iu regele asirian @-a tri*is pe %Dpurhicitul ,Bu rol raDe )RAssAc!Er "nh3 a lua tributul de la Metenna, do*nitorul Tirului. Scrisorile adresate regelui asirian arat7 c7 Tirul Ki Sidonul du sub suphr2alEle di8ra a uui o)icial dirian care tri*itea Jn Asiria i*po.itele QtributulO, pl7tite luriarJnle*n si bunuri, direc&ia $alah$JraD @P,@ABB, p. @G1-@B4O. %n P<4 J.d.$r. Tiglarpalassar a cucerit )ort7rea&a Mashpuna, care ap7ra dru*urile care duceau la Tir Ki Sidon, care acu* erau aliate pentru a se apa1. s.4on a 8nrin! sg abce Mra lenicier si Sanherib Qcea PS@ J.d.$r.O a cucerit /Sse, Jn apropiere de Tir, Ki a dus pri.onieri )enicieni %a ini0e, pentru a construi palatul s7u nou QaKa cu* se arat7 Jn basorelie)uriO Ki la ;pis, pentru a construi o )lot7 pentru a-@ ur*7ri pe rebelul ]Merodach-Baladan de cealalt7 parte a Zol)ului 'ersic. TotuKi, cet7&ile *ai *ari Ki-au *en&inut independen&a pJn7 cJnd Esarhadon a 5e)uit Sidonul Ki ia aKe.at pe supra0ie&uitori Jntr-un oraK nou nuit +$eEta o .idui a lli Esarhadon+ Ki in @B sate Jn0ecinate. Alte oraKe au )ost trecute sub st7pJniEa lui raali din Ti., )t ea sups lui Ta.had3n printr-un tratat. Acest tratat *en&ionea.7 Ar0ad, A-.rD Dor, chebd Ai Mr, tibandui cir ei condtul regulat Ki na0iga&ia *ariti*7. TotuKi, Ba=ali, instigat de TirrDca al EgipRnui s.a rasatar, %rul a )o] 3. diat, ia, "enicia a losr "aE)otuar, tn ,b0inie. Do*. nitorii cet7&ilor, inclusi0 Mil(i-asapa din Zhebal Ki Matan-Ba.l din A*d, .u )1i ,uBi +sa p1re ccui de cor0oad7+, adic7, au )ost )or&a&i s7 lucre.e la .idirea pal.tdui rcu al lui Esarhadd de la $a#aR la )et ch a rD1t Mare h aabilon QG cbn. <<L@@Oj Asub.nipal a onrhut ra.boin ih"tr50a "en5. ciei, @-a biruit pe Ba=ali Jntr-un atac Jn 11B J.d.$r., Jnainte de a a0ansa spre Egipt. #e-a luat pe )iicele lui Aaa/ ca si 8-ncubin2 ti a pri*ir de de*ena D ,ibur substan&ial. Jn ur*a *or&ii lui Ba=ali, A.i-Ba=al a )ost )7cut rege Ki Ca(inlu a )ost stabilit do*nitor la Ar0ad. S data cu declinul Asiriei cet7&ile Ki-au recJKtigat independen&a Ki au )Icut co*er& cu porturi noi des chise Jn Egipt. 'unii, care erau Jnrudi&i cu )enicienii, au inE*eiar .olonii tn A5e)t, Sprni, si M.B in secolele P-B #d.$r. Ki printr-o 0ictorie na0al7 asupra 2EEilor in s<s idcr. 2i au inchZ b..inul d2 i ar Meditsanei p2nd con]iantii )enicien5, )n dru* spre Egipt, ebucadne&ar %%, regele Babi-lonului, a asediat Tirul ti*p de @< ani, apro-i*ati0 pn perioada B8B-BP< H.d.$r. QE.ec. G1L@-GAL@ K.ur*.O, Ki cu toate c7 %thobaal a )ost dus pri.onier la Babilon, Tirul Ki-a *en&inut oarecare autono*ie, pe care a p7strat-o Jn tot ti*pul stIpJnirii neobabiloniene Ki persane, )IcJnd co*er& cu Egiptul Q^e). @L@@n Ki )ur-ni.Jnd peKte Ki alte bunuri pentru %erusali* Q ee*. lrL@1O, iar tn schinb probabit ca a p=*t %eru si bDui t2-tile Qpro0, <@LG43 .ARE W M%STgS/ $/R%O, Alebndru c.t Marea 8cenr. etat2a Tir rcrotruila pe o insula, dup7 ce a construit un dru* arti)icial Jn *are. M7celul Ki distrugerile au )ost *ari, dar cetatea sa re)7cut Ki, la )el ca Ki Sidonul, a )ost prosper7 Jn p2ridda et2niste sib ron5 Qd2 e-. Mat, isLGi@. %%. Religia Religia idolatr7 a "eniciei a )ost conda*nat7 de llie Q@ J*p. @8-@AO Ki de pro)e&ii e0rei de *ai riraiu QJs. 1BL@@O, 'erioada de Jnceput, oglindit7 Jn te-tele de la Ras Sha*ra, indic7 o religie politeist7 Ki o *itologie tunuar. cenrratt in 5lrul tu5 Baal, n*ii si Mem( 6rege+, .eul-soare Saps KiReshep QMi((atO, o .eitate a lu*ii subp7*Jntene. $ultul )ertilit7&ii a onorat pe Anat QAstarteaO Ki a*estecul de idei se*itice Ki egiptene a a0ut ca re.ultat cultul %ui Adonis Ki +Ta*u., Jn care Adonis 1re id2nti)iZr cu osilZ, Atte altlti au )ost Esh*un, .eul 0indec7rii Qgr. As(lepiosO, Ki Mei-Dart. ;%. Arta Tendin&ele sincretiste ale religiilor )eru=dene pot )i obser0ate Jn arta care con&ine ele*ente se*itice, egiptene Ki huriene. Acest )apt se datorea.7 locali.7rii geogra)ice, schi*burilor *ateriale Ki in)luen&elor care au re.ultat din co*er&. "enicienii au )ost Jn principal co*ercian&i *ariti*i Ki artiKti. Ei au e-portat *ateriale din *7tase, in Ki lJn7, 0opsite, &esute Ki brodate, Ki de aceea s-ar putea ca nu*ele "enicia s7 )ie deri0at de la ter*enul gr. phoint(oi, 6oa*eni roKu-purpurii+ 4BS Qter*enul acadian este (inahbi`(ina=ain, adic7, $a-naanO V]ARTE ?% ME?TE?/Z/R%3 ';TT, p. <4O3 din p7durile lor nes)JiKite din *un&ii #ibanului ei au e-portat le*n &i produse de le*n. MeKteKugarii au prelucrat piatra Qde e-. sarco)agul lui Ahira*, cea ASS i.d.cr,-SAsoR@<4,@AB4, p.A3syia3 @@. @A<D p. lao K.unn.O, ])ildeKul Ki ]stic,a3 deKi e0reii nu au acceptat inasid sau gortrete rnane QraRTAO, nonede

)eniciene de argint Ki de bron. sJnt g7site Jn nu*7r *are JncepJnd din secolul al 4-lea J.d.$r. $erin&ele co*er&ului lor au dus la de.0oltarea ]scrisului QaKa nu*itele al)abete )eniciene, bybliene Ki ugariticeO, abacul pentru socotit Ki c7r&ile de ]papirus. Este regretabil c7 literatura )enician7, inclusi0 *itologia lui sa*hsiathon din ry/Z )l istoria lui MeEnds dh Tir, s-a p7strat nu*ai Sn cJte0a citate ,n scrierile autorilor de *ai tJr.iu, deoarece este probabil c7 o *are parte din cunoKtin&ele ;rientului au a5uns Jn Zrecia prin irtenedtul taic5enilo. B%%%%;$R)%E, D B !ad2n, %he 'hoaicidtu . ,A1G3 S, M]an, %he Farld oJ rh. plenictotu, rA1a3 D, R, Aprlho*,. ,The 'henicia=s+, =i ';T%, '. GBA= G81. DJ.:. BEST/S B%B%J;$RA"%T. J. a. #5shd8r dBpre % $lae, GB3 J. Shitlr o' cir., p. 8P Wu*., GBr Wd3 R M osil0ie, JTs s.n. A, @AB<, p, <S< ,.l*. "EREg%^%%. AceKtia sJnt *en&iona&i3 Q@O Jntre ocu-pandi ca3anurui h s2n8l Qcen lsLGSi E-od <L83 Deut. P3l3 GSL@P3 los. <L@S3 ALlr Jud. <LBL @ %nt ALGSL G $rcn. sLP3 E* AL@3 e*. ALSOL QGO alrMi de iebuiderc.,rnb*dedelQ%os @@3<O3 Q<O aletui di canaaui&i, Jn apropiere de Bete, QZen. @<LPO, Jn aorcDiere d2 Sihd QZe4, <4L<SO W in d2luil2 luden QJud. @L4 K.unn.O3 Q4O al7turi de re)ai*i&i Sos. @P3@BO, Se pare c7 ei au locuit Jn .onele de deal3 aceasta se potri0eKte cu interpretarea nu*elui 6)ere.i&i b s7#ni+, cire ete peTns ae *5oitat8 cercetstori#or Qde la ebr. p+ro-d, ,=cLM+O "a'nrl c, Zen loL@B K.ur*. nu Ji *en&ionea.7 pe )ere.i&i Jntre 6)iii+ lui $anaan spri5in7 aceast7 posibilitate. 9)eJi ';TT3 p. @S@. J.'./.# yuu,= %E DQ Q'!;E %XO. @. ; pasArc nitolo2Lrc, d1-"EST pre care se credea Jn 0echi*e c7 se naKte din cada0rul p7rin&ilor ei. /nii dintre pri*ii creKtini $Jertu/ian,Ee Resurr, @<. 13c` J de*ent GBO, au 07.ut Jn aceasta o analogie a Jn0ierii Ki au aplicat-o la 's. AGL@G QJ-XX A@L@<O3 dar este dar c7 Jn acest ca.phoini- Jnsea*n7 ,%E%ni.l=. 'heai- Ai tEl*ierul slnt *otire ire]ne cQ Jn arta creKtin7. G. 'ortul Jn care au 0rut s7 ierne.e *arinarii, Jn ciuda st7ruin&elor lui 'a 0el Q"apt. GPL@GO. %n)or*a&iile dae de stabo, ptolea W all dntori ", sL indic2 .ona $apului Mouros, unde se a)l7 #outro, singurul port bun din S $retei QJa*es S*ith, 9oyage and Ship-Frec(o)Wt. 'aul4,@88S, p. AS K.ur*;.Dar#ucaspune c7 'hoeni- este 6aKe.at spre *ia.7.i-apus Ki spre *ia.7noapte-apus+ Q60Jnturi+O, adic7, Jn spre 9, Jn ti*p ce #outro este spre E. ; peninsul7 Jngust7 Jl separ7 de un gol) Jndreptat spre 9, dar o)er7 prea pu&in ad7post. S*ith, care a atras aten&ia asupra pericolului )ursilor de iar.L aispE 9 s,82E.GB ci #uca sja Etrit la dranid T sDre co.r bdtea llrtul, adid, pd0ind lpe i sEt dd ac4stE ide nu 1te de= *onstrat7, Jn a)ar7 de ca.ul c7 presupune* ca este un ili* EZic uitat, '<8y a cgut cB s) 'utea 2A #uca s7 )i Jn&eles greKit )elul Jn care 'a0el a relatat discu&ia, dar a l7sat deschis7 posibilitatea ca s7 )i a0ut loc o schi*bare Jn relie)ul coastei Qc` !DBO. E-a*inarea )7cut7 recent de ;gil0ie sugerea.7 o ase*enea schi*bare. 'artea de 9 a portului a )ost prote5at7 *ai bine Jn trecut Ki un cutre*ur se pare c7 a Jnchis o intrare dinspre 9 Jn 0re*urile antice. $ontinu7 s7 e-iste o intrare Jndreptat7 spre sy iar gol)ul n2)olZii din 0 ] nuhEte lnB Ai ste.i 'hili(ia ;gil0ie a descoperit de ase*enea c7 Jn .ona aceea drtuile de iahe sior din ii EL br "api. GP dntul cat2 a cau.at de.astrul a )ost un 0Jnt din E E V]E/RAf/,,;O. "EST/S. 'orciu "1ts lV succedat pe r"eln 8 h Dd*ror al ludeii- u ] iti. ni*ic d1pE 0iala tui Jnainte de aceasta )unc&ie, dar se Ktie c7 el a *urit Jn ti*p ce era Jn )unc&ie, la 0reo G ani dup7 instalare. Josephus Q)int. GS.@8G K.ur*. Ki BJ G.GP@O Jl pre.int7 Jntr-un contrast po.iti0 cu predecesorul s7u "eliKi cu cQLsl dru Albins. %n "aptete QG4L@PG1.<GO el 18re lndo %Min1 *ai purin la0o1bila DDl el a 5udecat ca.ul lui 'a0el cu o pro*ptitudine l7udabil7 QGsL1O ] a )1t 8n0i de Fi*Ri"i= lui QG1L<@O. el a )ost gata s7-@ sacri)ice pe 'a0el ca s7 )ac7 pe placul e0reilor QGBLAO. De aceea a )7cut sugestia scandaloas7 de a re5udeca procesul la %erusali*. 'a0el a )ost oblisat se lacA alel la $2.t clnd a )Zt con)utat cu s aran5a*ent care ! punea Jn *Jinile duK*anilor s7i. $u toate ]ei8, s pale cA "1@u a )1t nedWdit de ca.ul lui 'atel Ai E ads ca.d bais lui A2rrpa n ti aBerenice. e0ino07&ia lui 'a0el s-a 07.ut li*pede Jn ac2V, reiud8r2, dar on)o* d ap2lul lui a rdr tri*is la Ro*a. "1s a pa)ticipat din nou clnd ondlcabrn i, deilor au dat in 5uda.d la 8 p2 As.ip. "nd 0iolarea caracterului pri0at al incintei Te*plului QJos., Ant. GS. @8A K.ur*.O. Dah sirn lui "1t1 ln lud8 1te e-8n de i*portant7 pentru cronologia 'aulin7. Jn 'auline Stu di1, p. <44 i-ls., Rr M. Raroy a d8l)tntat cL dacA dd0e.ile hi EFbic alnt itt2rptdate coret, de indic7 anul BA d.$r. Ki oarecare spri5in pentru aceast7 dat7 se g7seKte Jn schi*barea brusc7 a *onedei pro-Mtoriale din a l acela, s ereni*2rr 2re poate n atribuit )a *od plau.ibil sosirii unui nou gu0ernate] Q8i !, J. cadbTy, )teB8( ol Acu in !s.ory, @Ass, p. A K.unn.O. E=M.B=$, $.J.!. 4B@ "%ARk

"%ARA. DeKi este Jn))lnit )rec0entL Jn cele *ai *ulte din traducerile *oderne ale Bibliei, cu0Jntul 6)iar7+ este %n *are *7sur7 peri*at ca &i ter*en speci)ic, Y)er*enul poate R tradus cu 6ani*al+. $ontinu7 s7 )ie )olosit Jn special Jn lucr7ri literare Qani*al s7lbatic *areO sau, tn sens )igurat, QJnse*nJnd un o* e-tre* .re tau, D,.@ s, 0iot1tO. Doua cu0inte ebr. sJnt traduse de obicei 6)iar7+-b=hc*7 Qsubstanti0 colecti0O este tradus de ase*enea ]60it7+3 hayy7 este tradus de ase*enea ]nar<+. $u0ta-tul b==ir este tradus adesea 6)iar7+, dar uneori este tradus 60it7+. Jn unele pasa5e este greu s7 )ace* distinc&ie Jntre b=he*7 Ki hayy7, cu* este ca.ul cJnd apar in acelaKi capitol Q#e0. @@O Jn conte-te )oarte si*ilare Ki so re)erS a*Jndou7 la ani*ale curateL Q0. GO 6iat7 dobitoacele Qhayy7O pe care s7 le *Jnca)i+, dar Jn 0. <A, 6daca *oare una din 0itele Qb=he*7O care 07 slu5esc de hrana.,,+. Jn 0. 4P hayy7 are un sens *ai larg si este tradus 6dobitoc+ QJn alte traduceri, 60ietate+O, Jn contrast cu 0, GL 6lata dobitoacele QhayO pe care le 0eri *Jnca dintre toate dobitoacele Qb=he*IO de pe pS-*Jht+. Jn T eoon este tradus Jntotdeauna 6)iar7+, dar Jn Apoc. 4L1 este tradus 6)7ptur7 0ie+. $u e-cep&ia traducerii 0sr care Jn 'apt. G<LG4 utili.ea.7 ter*enul dobitoace iar Jn G8L4-B )oloseKte n7pJrcI3 pn "apt. @SL@G f traduce cu dobitoace Jn @ $or. @BL<A cu )7ptur7 &i Jn Apoc. @8L@<, traducerile obiKnuite pIstreaP.a ter*enul 6)iar7+ pentru (tenos Qani*al do*estic, Jn special ani*al de po0araO Ki therion Qani*al s7lbatic[. 'rin ur*are, 0r Ki 0sr procedea.7 corect cJnd )ac distinc&ie %ntre cele patrtt )7pturi 0ii &i )iara din Apoc. @@LP, pe de-o parte, &i toate pasa5ele literale, pe de alt7 parte. $u0Jntul 6ani*al+ are Jn pre.ent dou7 sensuri. Jn sens strict, se re)era la orice )iin&7 0ie care si*te &i se *iKc7, adic7, regnul ani*al Jn contrast cu regnul 0egetal3 Jn sens popular, se re)er7 la ani*ale patrupede, de.i nl)ui ta tuni)ere p.tupcde, Jn conBr c, *u, pTarite dc. curintd 2oLre de <4 de ori %n 9T, dar nu e-ista uni)or*itate Jn traducere. De dd,lR in priele @G ca.ri, 1 cu0inte eb,. sinr rtde la )el. silu)ia 1te si*ilad #r Tr d0htul apare de P ori &i red7 4 ter*eni greceKtiL therion, tetrapous, (tenos Ki Tdon. Q]A %MA#E.O $S$ "%AM QDl A%oc,D%JpSAO. r. ,)ie 2rc s ridic7 dinAdJnc+ QApoc. @@LPO este si*bolul apocaliptic al ulti*ei )or&e anti-creKtine QApoc. %<3l K.ur*.3 @PL< &.uroi.3 @AL@s s.ur*;, .ugr70it7 ca a co*bina&ie a celor patru )iare din Dan, PL< K.ur*. $ete @S eca*e ale sale sJnt J*pru*utate de %a a patra )iar7 a lui Danieli cele P capete indic7 )aptul c7 JKi pri*eKte puterea de la balaurul din Apoc. @GL< Ki indica Jn ulti*7anaiiaa#e0iatanul$i.'s.P43@43%s.=GPLlO3%aan le interpretea.7 o dat7 ca Ki cele P coline ale Ro*ei QApoc. @PLAO Ki alt7 dat7 ca P J*p7ra&i ro*ani. "iara este de obicei i*periul prigonitor, uneori este ulti*ul J*p7rat, o reJncarnare a prunului dintre cei P, probatil 8. E a c*t onorui .ti0ire, a d2da4rai 3.boi J*potri0a s)in&ilor Ki este distrus de $ristos la re0enirea Sa Qc` G@ts.GL8O. G. 6"iara din. p7*Jnt+ QApoc. @<L@@ K.ur*.O, nu*it7 de ase*enea 6pro)etul *incinos+ QApoc. @1L@<3 @AL GS3 GSL@SO, este un a0ocat al pri*ei )iare, care-i con0inge pe oa*eni s7 i se Jnchine Ki Jn )ina[ s7 J*p7rt7Keasc7 soarta sa. $ultul J*p7ratului Jn pro0incia Asia Q]AS%AR!TO sugerea.7 Jn *od e0ident trasaturile )olosite de loan. ".".A "%$AT. Acest cu0)oit apare nu*ai Jn 9T. $u0Jntul ebr. Jc7bed, deri07 dintr-o r7d7cina care Jnsea*n7 6a )i greu+ sau, prin e-tensie, 6a @< onorar+. AKadar, este organul greu. Dintre cele @4 te-te Jn care apare, @@ sJnt Jn E-od. Ki #e0, Ki se re)er7 la )icatul ani*alelor sacri)icate. J1pltul 1olu5+ QB-od. GAL@< dcO, aDirt Jntotdeauna cu rinichii, era ats pe altar. Josephus 1uEr% ra4ile o" p2 altd 1nr <.GGsOL rinichii pieli&a, toat7 gr7si*ea J*preun7 cu lobul )icatului+. TotuKi, este i*posibil ca 6pieli&a Qcare acoper7 intestineleO +,y7&ere&, s7 se re)ere la i* lob al )icatului, ci probabil la gr7si*ea de pe el sau poate la pancreas. $u0Jntul Jnsea*n7 literal 6r7*7Ki&7+, aKa JneJt nu se spune e-plicit c7 )icatul propriu-.is era ars pe altar, ci era aL, srldtE hte*n s ririhii. Din 1rba lui E.rhiei QG@LGD ] pdE .r t8tul era i*portant pentru o )or*7 de ghicire, pe ba.a se*nelor interne din )icat Jn ;rientul Apropiat au )ost descoperi&i *ul&i )ica&i arti)iciali din lut, con)ec&iona&i pentru acest scop. /n obicei si*ilar era cunoscut la etrasci, de la care a trecut la ro*ani Qlat. haruspices _ 6ghicitori Jn )icat+O. B.;.B. "%BR D), '#/Z. cu1nd ebr. ndl)rT. ln @ s.*. @<LGS,G@ &i )or*a si*ilar7 *a)iarie& QJn pri*a parte a 0. GSO repre.int7 instru*ente de t7iat Qde la r7d7cina hri, 6a ara+, 6a gra0a+O, Ki probabil Jnsea*n7 )ier de plug sau sap7. Jntre ceilal&i ter*eni din acest 0erset, cel de-al doilea, ter*enul ebr, ]e&, este un cap de *etal3 poate )i capul unei securi, Jn G J*p. 1LB, Ki poate al unui plug sau poate un 0Jr) de *etal pentru plusd de le*tg r ts. GL4 _ r4l2, 4L<i tei <L@S. adapt7ri posibile 5i sugesti0e. Al treilea ter*en din 0. GS Dardo* Jnsea*n7 secure. /nele traduceri Q9AO redau Ki al&i ter*eni 6)ier de plug+- ast)el, Jn Hs. PLGS ter*enul ebr. *a=dEr este tradus 6ca.*a+, )olosit7 Jn 0iile terasate $0e.i Ki Js, BL1O, iar b=harbotihe* Jn G $ron. <4L1, care probabil ar trebui tradus 6Jn ruinele lor+ Qde %a r7d7cina horit7O.

'etrEu u ).r de phA dir Molul @S td,cr, dsj coperit la Teii Je**eh in S9 'alestinei, 0eii Z. E. :right, Biblicul Archncology, @ABP. p. AG, )ig, BPL<. Q.ARE )l MES%%S/$/R%.O MA.M "%ERB. E0reii )oloseau cu0intele r)iiKi *=rIrI pentru a descrie o ]plant7 Ki )ructul ei care era e-tre* de a*ar. $u0intele stat traduse Jn *od di)eritL 6buruian7 otr70itoare+ Q;sea @SL4O, 6otra0a+ Q%o0 GSL@13 %er. 8L@4O Ki 60enin+ Qc). Deut. <GL<<O, Ki sJnt asociate rr2c0ent cu ieburil2 *dre de Eiin aA.MidaO QDeur. GAL@aL >er. ALlsi plnr. <LlA5 are1l@GO, in r.3 @1L@<3 GSL@4, GB, )ierea indic7 secre&ia galben-*aro4BG "%%% #/% D/M EgB/ nie a )icatului. $a plant7 probabil c7 se re)era la e-tractul din )runctul de colodnt Q$itrutlus colocynthisO. Jn sens *eta)oric indic7 trud7 QUlJn. <LB[ sau orice e-perien&7 a*ar7 Q"apt. 8LG<O. Analge.icul o)erit lui $ristos %n ti*pul r7stignirii QMat. GPL<43 c). Marcu @BLG<O era un a*estec de 0in cu aneste.ice. R.M.!. ". ,!. / #/% D/M AgE/. %. %n 9echiul Testa*ent a. 'ersoane clasi)icate ca 6du*ne.ei+ $u0Jntul 6)iu+ mebi. ten3 ara*, borO este )olosit Jn *od oli>llit h linbi# dirice pantiD a haica apar tenen&a la o anu*it7 clas7, cu* este 6)iul lui %srael+, care Hnsea*n7 6israelit+3 6)iul t7riei+ Jnsea*n7 60aloros+, Jn ebr. 6)iul lui Du*ne.eu+ Jnsea*n7 6du*ne.eu+ sau 6ase*7n7tor cu Du*ne.eu+, Ki nu 6)iul Du*ne.eului Qlah0oO+. Jn %o0 @L13 GL@3 <8LP3 's. GAL@3 8AL1, 6)iii lui Du*ne.eu+ constituie supuKii cereKti ai lul b%Eh, d.=i b #Wt ei rtnr nur#ti ans.loi ai lui Du*ne.eu Qc` Deut. <GL1 l--, de aici 0ine traducerea 6dup7 nu*7rul )iilor lui Du*ne.eu+, spri5init7 de un te-t ebr. de la Marea Moart7, 4f DrR spre deosebire de TM, 6)iii lui %srael+n. Jn *od ase*7n7tor 6)iul du*ne.eilor+ in Dan. <LGB este nu*it 6Jngerul Du*ne.eului e0reilor+ Jn <LG8. Jn Zen. 1L@-G 6)iii lui Du*ne.eu+ sJnt pre.enta&i Jn contrast cu )e*eue din rasa u*an7 &i acest )apt pare s7 contra.ic7 identi)icarea lor cu ur*aKii lui $ain. Mul&i co*entatori tratea.7 aceste 0eisete ca un *it p7gJn, prea pu&in alterat )a&7 de )ondul politeist original. Al&ii argu*entea.7 c7 e-presia indic7 oa*eni st7pJni&i de de*oni sau Jngeri c7.u&i Qc`. @ 'et. <L@A-GS3 %udr 1O. o inter,re8 *i lbbabili 1te 8 din categoria ur*7toare. b. ;a*eni care prin hot7rJre di0in7 e-ercit7 ptdnsaritut tui Dunndd de a 5ude JnE-od.G@L13 GGL8-A,G8, 6Du*ne.eu+ Qebr. ==moh)*O ar putea Jnse*na, 5udec7tori+, repre.entan&ii #ui, care e-ercit7 puterea de a da 0ia&a sau *oartea Vc) @ $ron. @A@1O, E c* rd p,te, re )ie .a1i ln ps. aGL1. )c lu*ea 9T, regii purtau titlul de JM .eului X+, iar Jn %srael e-presia at0ea sensul e-plicat Sn punctul c, de *ai 5os. M. Z. !ine a sugerat cI acesta este sensul din Zen. 1L@-G Ki se re)er7 la do*nitorii din Jndep7rtata er7 antedelu0ian7 f9TJ G4,@A1G, p, @8P-GS4n. c $ei care sSht tega5i de tah0e prin legI*tn t $alitatea de )iu al lui Du*ne.eu indic7 Jn principal rela&ia stabilit7 prin ]leg7*Jht Ki este )olosit7 QiO cu pri0ire la %srael Jn Jntregi*e Qisrael este )iul Meu, JntJiul Meu n7scut+, E-od. 4LGG3 c). ;sea @@L@O3 QiiO cu pri0ire la isiaeli&i Jn general Q6R)oi sJnte&i copiii Do*nului Du*ne.eului 0ostru+, Deut. @4L@3 c). ;sea @L@S3 e-presia se re)er7 la un israelit Jn iudais*ul de *ai t)rIlu, de e-. Jn&elepciunea GL@8O3 QiiiO cu pri0ire la regele da0idic, unsul tui %ah0e, care 0a do*ni pe 0ede peste poporul S7u Q6T/ eKti "iul Meu[ Ast7.i le-a* n7scut+, 's. GLPO. Aceast7 rela&ie nu este biologic7, deKi uneori este )olosit7 *eta)ora naKterii, copil7riei &i cl,=tr, Qos @@Ll3 Deur, <GL13 @B, @LG3 1<L<O ti1te aKteptata ase*7narea cu caracterul Tat7lui. Jn esen&7, calitatea de )iu este reali.at7 de Du*ne.eu prin leg7-*Jntul S7u. Deut. @4L@-G ilustrea.7 bine )ilia&ia lui %srael Jn conte-tul legI*Jntului. Regele Mesia, deKi este nu*it 6tntJiul Meu n7scut+ Qla )el ca &i %sraelul cu care este identi)icat JndeaproapeO Q"s. <ALGPO &i deKi se spune c7 este 6n7scut+ din %ah0e Q's. GLPO, datorea.7 Jn egal7 *7sur7 po.i&ia sa leg7*)ntului lui Du*ne.eu cu el Q's. 8A3G83 G Sa*. G<LBO. Ter*enii acestui leg7*Jnt Q6Eu Ji 0oi )i TItI Ki el J*i 0a )i )iu+, G Sa*. PL@4O sJnt ase*7n7tori cu ter*enii leg7*Jntului cu %srael Q6Eu 0oi )i Du*ne.eul lor &i ei 0or )l poporul Meu+, %er. <@L<<O. D-:.n.T A.R.M. ll. h ou, tttt,r1t A*bele e-presii, Jiii Qgr. (yioiO lui Du*ne.eu+ Ki 6copiii $gr. te(ndO lui Du*ne.eu+ apar Jn T3 dar )7r7 a se )ace o distinc&ie clar7 Jntre sensurile lor. Sensul Jn T este ba.at pe unul sau altul dintre sensurile e-presiei 6)iii lui Du*ne.eu+ din 9T. a. #uca GSL<1 'asa5ulL 6R)or )i ca Jngerii. ?i 0or )i )ii ai lui Du*ne.eu, )iind )ii ai Jn0ierii+, re)lect7 )olosirea e-presiei 6)iii lui Du*ne.eu+ ca Ki Jn 's. GAL@3 8AL13 Deut. <GL8 Ql--O, urde 8 indic, iin)e e- tererre aVate h ,redJa lui Du*ne.eu, Jn contrast cu 6)iii 0eacului acestuia+. Mul&i e0rei au cre.ut c7 cei aleKi a0eau acest

destin Jn )a&7, dar ideea a0ea s7 capete un sens *ai distincti0 ln lMi* ln0ie.ii lli crtst1. b. cei 8 d.ioeotd .o D*neu Jn #uca 1L<B e-presia 60e&i )i )iii $elui 'reaJnalt+ Jnsea*n7 doar 60e&i )i ca Du*ne.eu+. 6"iul lui...+ este o e-presie idio*atic7 cu sensul de 6a a0ea caracteristicile lui...+ sau 6a )ace lucrarea lui 6.+ Q0e.i descrierea parabolic7 a )iului ucenic Jn loan BL@AO, iar e-presia ,,1ii lui Dlll8au+, %i Ma,, sLA Di BL4s ).a parre din ac8ri c.tso.ie. ,s. <GL1, di]utat de %su ln %8n @SL<4-<1, pdrE 1 u ))iplu din %=T . @.lorcic a e-presiei Jn sensul acesta, JntrucJt 5udec7torii erau oa*eni care e-ercitau puterea lui Du*ne.eu de a da 0ial, su n8ne Mea)oE sinpln a lui 'aEl din E)1, B3@L ,,/t*d dar pilda lui Dlll@l8eu e iiDre copn preaiubi&i@= ie)lect7 aceast7 e-presie idio*atic7, deKi presupune de ase*enea o rela&ie *ai pro)und7 Jntre 6copii+ si Tbt7l lor. c. %srael ca )iu "ilia&ia colecti07 a lui %srael Q6%srael este JntJiul Meu n7scu)=, E-od. 4LGGO ocup7 un loc de )runte Jn gJnNtiea lui 'arel Q.ie d, Ro),. ALa, ,,ei 1int is*eliti au Jn)ierea+O &i Jn alte p7r&i Jn T. /neori aceast7 calitate de )iu este repre.entat7 Ki J*plinit7 tn %sus $ristos, cu* este Jn Mat. GL@B Ki Jn nara&iunile despre bote.ul Ki ispitirea #ui. TotuKi, chiar Ki )7r7 o leg7tur7 direct7 cu calitatea de )iu a lui $ristos, e-presia 6)iii Qsau copiiD lui Dll*e(u+ ne dNtu8 aninre de )oldi* ln 9T cu re)erire la poporul leg7*Titului lui Du*ne.eu Qa trebuie s, edde s)nplia lui, Daca ,)1. sL@ este ce0a *ai *ult decJt o *eta)or7, a)ir*a&ia din "ilip. GL@BL 6$a s7 )i&i )7r7 prihan7 Ki cura&i, copii ai lui Du*ne.eu, )7r7 0in7 Jn *i5locul unui nea* tic7los &i stricat+, este ba.at7 pe $Jntarea tui MoJse QDeut. <GLB-1, @8-GSO, i.r G cor1L@< conbinn o si2 de U.e5e din legnntu Qde e# (, 4<L13 G Sd. PL@4O. 6$opiii lui Du*ne.eu, eei risipi&i+, *en&iona&i Jn loan 4B< '%%% #/T D/M EgE/ @@LsG, s)tone pierdute ale cei lui %s1el QcJ. @S.@1O, %deea este deri0ata din E.ec. <4 Ki <P, deKi nu Kti* e-act dac7 %oan s-a re)erit nu*ai la credincioKii e0rei su # toti c"NliTio1ii. "ilia&ia poporului lui Du*ne.eu, Jns7, este legat7 d2 dliatia rpeianl" a lui [As Sr EE. GL@Z@P. Qin citatul din0. @<-@4 este )olosit un cu0Jnt di)erit pentru 6copii+, anu*e paidia.O Aici calitatea tie )iu a lui %sus este cea con)erit7 Regelui Mesia, )iului lui Da0id Q's. GLP3 G Sd, PL@4 citat ln ED. @rSO, drc 1r2 pa.alete si prbabil rcp2.int, dlialia lui lr1el plin l2slnn, Acei 6*ul&i )ii+ sJnt 6ur*aKii lui A0raa*+ Ki 6copii+ prin alegere Jnc7 Jnainte de Jntruparea lui $ristos. Dar ei strt ,edDi la sla0l+ p.h )apin c% "iul a tosr ABrtaA %a 6carnea Ki sJngele+ lor, Jn care a ob&inut *Jatuiiea lor prin *oartea Sa. d. '8el h Ronanig calatai DeKi 'a0el recunoaKte c7 6Jn)ierea+ Q)ilia&ia, calitatea de )iuO le 2p.4i8 lsaeut=lor+in)e*+ QRon, AL4O, el .ariiateaisistr asupra )aptului c7 nu to&i ur*aKii lui %srael sJnt 6%sraelul+, Jn ade07ratul sens, Ki de aceea 6nu copiii trupeKti+ d 6copiii )7g7duin&ei+ sJnt 6copiii lui Du*ne.eu+ Ki ade07ra&ii p7rtaKi la acest pri0ilegiu QRo*. AL@1 K.ur*.O. 'rin acest test sJnt incluKi atJt ne-e0reii dt Ki e0reii, 6cId to&i sJnre* )ii ai lui Du*ne.eu, prin credin&a Jn $ristos %sus+ QZal. <LG1O. Aceast7 doctrina a Jn)ierii este de.0oltat7 Jn Ro*, 8, unde 'a0el in0oc7 ideea de h0tothesia, tradus7 de obicei ]6adoptare+ Qsau 6Jn)iera+O. Dar deKi ter*enul a )ost )olosit Jn gr. conte*poran7 pentru a indica adoptarea legal7 a copiilor Q0e.i MMO, nu este clar Jn ce *7sur7 ideea aceasta a p7truns tn gJndirea lui 'a0el. Jn ciuda contrastului cu po.i&ia 0eche de scla0i, atJt Jn Ro*. 8L@B Qunde hyio-p)tesiaestetradus6Jn)iereuOrJtKi*Zal.4LB,)ty[ot`tesia pare s7 corespund7 cu intrarea unui copil Jn *oKtenirea lui la 60re*ea hot7rJt7 de Tat7l+. Modelul lrincipal 1te c@ a[ actului su8tr al hardui lni Du*ne.eu atunci dnd a declarat pe %srael, Ki apoi pe regele da0idic, drept )iul S7u. id Jn)ierea lui %srael Z-od. 4LGGO si nici e. a lli M1ia Q's, GLP5 eA.GPO nu a )ost Jn de.acord cu nu*irea de JntJiul n7scut+ al lui Du*ne.eu, iar hyiothesia credinciosului este practic identic7 cu ideea de regenerare spiritual7. Jn Ro*. 8LG< hyiothesia este de do*eniul 0iitorului. DeKi este asociat7 din nou cu ideea de 6eliberare+ Qdin scla0ieUO, adl po.iti0 1te de )apt ,larlbe 1nor lui D*ne.eu+, arItJndu-le ceea ce sJnt de )apt tn pre.ent. Aceasta Jn)iere este legat7 Jn *od indisolubil de calitatea de )iu a lui $ristos QRo*. 8L@PO, este atestat7 Ki controlat7 de Duhul Q8L@4, @1O Ki esen&a ei ulti*7 0a )i de.07luit7 atund cJnd 0a )i de.07luit7 calitatea de )iu a lui $ristos Ki cJnd aleKii lui Du*ne.eu 0or )i 07.u&i 6ase*enea chipului "iului S7u, pentru ca El s7 )ie cel dintJi n7scut dJntie *ai *ul&i )rati+ Q8L@A,GAO. t %oan %deea lui %oan despre 6copiii lui Du*ne.eu+ se deoebEte d2 e a lui 'a0el n,8i prin a8d pus, deKi e, )oloseKte ter*enul ce(na Ki re.er07 hyias Jn e-clusi0itate pentru %sus, :estcott a sus&inut c7 %oan a e0itat Jn *od deliberat )olosirea ter*enului hyias, 6nu*ele unei de*nit7&i Ki a unui pri0ilegiu precis+, pentru a deT rela)ia crednnd cu D*ercu, ii, trucJt 6el considera c7 po.i&ia lor nu este reJultatul unei Jn)ieri QhyiothesiaO, ci este re.ultatul unei 0ie&i noi c)t rearlrl dh s*enel. 0ital ere s .5s la *aturitate deplin7+. TotuKi, :estcott a *ers prea de"rc. D2)i nu lnca" indoirlA ca ldn a )olZit iMginea naKterii naturale Ki rela&ia care re.ult7 Jn ur*a ei Qde e-. @ %oan <LAO, el cunoaKte cadrul 9T Jn care %srael a de0enit )iul lui Du*ne.eu prin alegere si chde, ean

relsit d.5. ta l8n @@LBG. ln %8 @L@G 2rpEia ,,8piii lui Du*ea+ poate n intd preta&i ca re)erindu-se la israelM care au cre.ut nEilt2 de Jntruparea $u0Jntului. %ai*eligi..e)n orice ca., 2i sdt descriKi nu nu*ai c7 sJnt 6n7scu&i din Du*ne.eu+ ci Ki cd au d]nit +1pii si lui D/*a+ prin )alrul cA aceast7 po.i&ie le-a )ost con)erit7L 6#e-a dat dreptul s7 se )ac7 copii ai lui Du*ne.eu+, De ase*enea, Jn @ )oan < Ki 4 credincioKii sJnt descriKi ca )iind 6n7scu&i din DlOre*+, .u o re)erir spei.ll la )apnn cn ei re)lect7 caracterul lui Du*ne.eu de dragoste Ki neprih7nire3 totuKi, titlul de 6copii ai %ui Du*ne.eu+ este de enene u pri0ilesiu acoldar prin =clErc+ d.ii de Du*ne.eu Q<L@O. DeKi Jn pre.ent 6se poate 0edea+ dir pd<e lor Q<L@oO, cine stnt 8piii tui Du)uean4 )or*a lor )inal7 6nu s-a ar7tat Jnc7+, ci se 0a ar7ta Jn .i8 cind liul lui Dll*ed 2 )i aratat d cind copiii rcr ren]ta deptin chipul rtelui lor Q<LGO, .nip ZE este Jn "iul. B%B#%;ZRA"%E. B. R :estcott, TTic Ephttes o) St. John, taa<, p. A4, rrA s.u*.L Arndt.Tsrt1 s.0. hyd te(non3 A. Richardson, )in %ncroduction to rhe Tiieo)-ogy o) che eF Testa*ent, @AB8, p. @4P K.ur*., G1< K.ur*.3 J. D. Z. Dunn, Jesus and the SpiAt, @APB, p. G@-4S. D.:.B.R "%#A$TMR%%. $u0Jnrul acesta este o transliterare a ter*enului gr. phyJa(terion, cate Jnsea*n7 6*i5loc de prote5are+ sau ]6a*uler7+. DeKi unii e0rei le-au pri0it cu sup2Btilie, aceste aritudine a l1t nitDtd2rM prca pu)5n rssplndita, aia lrrlt ,8ele gt2c ddi0r prcbabn de h o interpreraJe grEiti d2r, de pB8tui, E0reii 0orbesc despre t]pill7 Qlit. 6rug7tiune+O, pi. t)pJllln. Ele repre.int7 *odul Jn care e0reii e0la0ioKi au intDletat l-cd. @<LD @15 Deur. 1Lai @@L@a. "o. *a lor peanti a t1t srandadi.ari tr pritu parte a secolului al G-lea d.$r, Ki const7 din dou7 cuburi goale 8r5e,b8re din piele de aninaie cuar2. Diren siunile lor 0aria.7 a0Jnd latura Jntre @,GB c* Ki 4 c*. $Dbll pe,d, ca, 1te lnre4it ln patru c3patti, )tnt2 esale3 cdl , an, ntini nu ete nnp1nir. in cubui s pur ce# patru rEg" bibliceL Erod, @<L@. @o3 @<L@@-@1t Det. 1L4-A5 @@L@<-G@, si] cu rnlE pe perga*ent Qpe patru buc7&i de perga*ent pentru cap Ki pe o singur7 bucat7 pentru *JiniO. "ilacteriile sJnt prinse cu o curea de piele prin care sJnt legate de *Jna stJngI Ki de centrul )run&ii b7rba&ilor, Jnainte de rug7dunile de di*inea&7, )ie acas7, )ie la sinagog7, cu e-cep&ia rilelor de sabat Ki a s7rb7torilor *ari. Ele sJnt puse dup7 Kalul de rug7ciune Qtalli&O, iar )ilacteriile pentru *Jini se pun pri*ele. AtJt )ilacteriJle cJt Ki curelele sJnt 0opsite totdeauna Jn negru. $ele pentru cap pot )i recunoscute dup7 un Sin cu trei si cu patru bra&e pe partea dreapt7 Ki, respecti0 pe cea stJng7. %n descoperirile de la ]fu*ran au )ost g7site por&iuni de )ilacterii, care arat7 c7 nu erau co*plet standardi.ab baint2 de didlge8 lbnpldui Deebirea principal7, Jns7, consta Jn includerea Jn interiorul lor a $elor gece 'orund pe perga*ent. E-4S4 "%#DES duder8 l.r, la lel D Ai erclud]a lor dr e"iciile .5lni2, a )1r pri0iti c o 8c,ie i*potsir M2ilor creKtini. De)i eregea dettii, a interpptat intotdeaF pe5el2 d2 *i ss i, ]s *2b)or(, cuoitinlele noastre crescJnde despre ;rientul Apropiat antic nu e-clud posibilitatea interpret7rii Jn sens literal Qde )apt, ren i*plilr4 polrtr. din Doi 1LA3 @rLGo prin includerea unui perga*ent care con&ine Deut. 1L4-A3 @@L@<-G@ Jntr-o cutie nu*i t7*=.IoJ Ki care este )i"t, pe stilpii utD, Toate d8ile dispoaiblle su8c rea.7, Jns7, c7 )ilacteriile au )ost o ino0a&ie tJr.ie adus7 de h+s,dt* Q]!AS%DEE %f, *enite s7= )ie o contracre a innrenlei el*istic c8inde. Ele nu sin, *nlo*te n5cdieri ln F ii s pare .a nu au %1t cunoscute de sa*ariteni. Este c#arc7 #XX interpretea.7 Jn sens *eta)oric pasa5ele pe care sJnt ba.ate )ilac-teriile. Scrisoarea lui Ariteas *en&ionea.7 nu*ai )ilac-terule pentru *Jn7, iar "ilon *en&ionea.7 cele pentru cap. Adt 2Mcite8 ln thlnud a )aptului .a ele nu erau purtate de oa*enii de rJnd Q=a* hI-=aresO cJt Ki )aptul c7 scriitorii p7gJni nu le *en&ionea.7, arat7 c7 Jn ti*pul lui $ristos )ilacteriile erau purtate nu*ai de un nu*7r *ic de oa*eni. 'ute* )i siguri c7 to&i )ariseii le purtau, nu nu*ai Jn ti*pul rug7ciunii de di*inea&a ci ln rot tinld .ilei. #inibre plnlrii lor n@)ti ln tinpul de i,a,ci1e <.a d.to1t )aptdo5 c, ele on. stituiau un se*n de recunoaKtere )oarte uKoar7 a *lor rn renFi de "seule. u aren nici u noti0 si d2dd ci au )ost p8re d2 cinrc su de V8nlcn Sai. $hia. Ai conda,88 din Mar. G<LB sugerea.7 tenta&ia ultrapioKilor de a pune accent pe aderarea la un obicei care cJKtJga teren destul de Jncet. "olsiEa )ilacteriilor a derenit ui8@B iMirte de s)tWtul ,8lului al G.@e d.c,. E0reii ortodocKi Qstrict legaliKtiO interpretea.7 )ol1iE lor itrE=u *od spilitul iclt, "aUtrrl ac1ta 1te indicar de *2dietla Zre )tbuia )orcii-@ clnd erau puse pe corp, *edita&ie care este indus7 Jn Ficiul de di*in8ld din .ri2 cd2 de ruSt.iui standard a e0reilor. B%B/;ZR.A%%E, 9e.i arti8lele ln .`qE,Er, @AP@ KiSB, 4, Digresiunea @@. !.#.E. %#A%TE#"%A, o cebt in lb0ilcia T*ni Asia. in partea de 9a Turciei asiatice din .ilele noastre. 'roba bil d a )1t trte*eiari d2 E))i, rDele p2r8a-*ului, tn secolul al G-lea J.d.$r. Ki este cert c7 a )ost Mid dule )raiete sr#, Attalu, a ciEi loialirate i.a atras nu*ele "iladel)us Q'hiladephusO, $etatea era situat7 aproape de e-tre*itatea superioar7 a 07ii largi care trece prin Sardis pJn7 la *are, Jn apropiere de sni*3 a*plasis la ndsina uli p@1tou )8t2 )ertil, de unde deri0a o bun7 parte a prosperit7&ii sale co*erciale.

gona a trecut )rec0ent prin cutre*ure. /n cutre*ur puternic din anul @P d.$r. a distrus cetatea3 btsudt cntr*e tui *ici alBu lc int*ibnr, oa*enii au Jnceput s7 locuias7 Jn a)ara cet7&ii QStrabo, Zeography @G. a. @8 QBPAO3 @<. 4,@S Q1G8O=O. Dup7 ce o dona&ie i*perial7 a a5utat la reconstruirea ei, cetate a A,2l8t 8hntar nhele rcu ueaE, Mai rlrriV t, rirtul ld [esrasian, a lMt un alt n*e i*perial, !a0ia. $etatea s-a re*arcat prin nu*7rul JKaptebisericldlnAslaioc. @-<O

"itadel)ia, una din 6ce`e Kspte biseria din Asia+ QApoc. @-<O. *are de te*ple Ki s7rb7tori religioase. #ocul este aupat in predt de o"Wl Ala]hn. Scrisoarea c7tre 6Jngerul bisericii din "iladel)ia+ QApd. <LP.@<O lae prcb.bil aluie la clt)t din8 circu*stan&ele cet7&ii. Dup7 cu* "iladel)us a )ost renu*it pentru loialitatea )a&a de )ratele s7u, tot aKa %nserica, ade07rata "iladel)ia, *oKteneKte Ki J*plineKte carcaterul lui prin loialitatea statornic7 )a&7 de c.ist1 Qr 8,@SO. Dupa 8 cetatea ] a;A lnsi ,,ha d]hisL+ a Fi regi8i din 2re Ti derird logl"a, tot aKa bisericii i se d7 o 6uK7 deschis7+, o oportunitate pe care s7 o )oloseasc7 Q0, 83 c). G $or. GL@GO. Si*bolul 6coroanei+ Ki 6te*plului+ Q0. @@-@GO indic7 un contrast cu 5ocurile Ki s7rb7torile religioase ale cet7&ii. Jn cont1t cu lipsa de p2l[*" a 0i2,tn n#E-o cetare supug la cutu8, celor .are bitui] li " prcnite stabili88 sup*A de a )i .idit >% t2*plu[ lui D*. ne.eu. #a )el ca Ki Jn S*irna, aceast7 biseric7 a Jn)run ht i1pirg2ca din '<rt8 u2ilor din cebte Q0. AO, dar biEitorul ] E buc8 de accepEle. 1DlB de cAte Do*d al cBrui n*. #a brtuirit Q0. <O, sinb.ltit plin con)eriEa nMelor di0ire Q0, @GO, le re aninte d2 nur=2[e *i hate d2 cetate ,r onoarea J*p7ra&ilor di0ini. %gnatius a 0i.itat *ai tJr.iu ebt8, in dluul siu de la Artiohi. spr2 RoM, pentru a )i *artiri.at, Ki a tri*is o scrisoare bisericii din "iladel)ia. B%B/;$RA%%E. : M, Rarct )te leTei to .he se.n chuch1. J iLio. %Ao4, ca". GPGD c. J. !e8, Blried !isrory Pr, RAPs, p. @14@P4. M.J.S.R. $J!, "%#DEA. Zb,. rtn, ,dint2, eu +ennabr)n V@ %np, @SLGGL G crcn. ALG@O se crcde cn 1te .dintele 2le)d tului+ Q#XXO, dar s-ar putea s7 Jnse*ne 6)ildeK Ki aban1=, .a Jn hE(. GPL@si .` Acad,<inpiriO. "ildDul era o )o.ni de aprilEe a bo8iliei, o not7 de lu- Q@ J*p. @SL@8-GG3 Apoc. @8L@G3 gr. eiephantinosO. A Jost )olosit pentru tronuri Ki uneori era acoperit cu aur Q@ J*p. @SL@8O, *ai era )olosit pentru paruri QA*os 1L4O Ki pentru *obilarea Ki tapetarea c))ilor ti palai2lor, M . ict casa de )lde, a lui Ahab ain =saM.iati Q@ %nlp, GGr<Ar c), 's, 4sL<O, u 4SS "%#DB% lucru conda*nat de A*os Q<L@BO. "ildeKul era )olosit cel *ai adesea pentru con)ec&ionarea de obiecte *ici )i pentru obiecte co*puse, )iind )olosit pentru a si*ula pielea o*eneasc7, &i de aceea este )olosit Jn acest sens Jn poe.ie Q$Jnt. BL@43 PL43 Jn ulti*ul pasa5, 6hunul de )ildeK+ ar putea s7 )ie o re)erire la o localitate speci)icaO. M."rirlt8 dldeWlui )olBit in siria Bi pal2tnD pro0enea de la ele)an&ii sirieni QaKa-nu*i&u 6ele)an&i asiatici+O QElephas *a-u*usO care tr7iau Jn .ona Eu)ratului superior, pJn7 cJnd au )ost e-ter*ina&i c7tre srtrKitul *ileniului @ J.d.$r. Alte surse au )ost %ndia, de unde col&ii de ele)ant QDa*It JenO erau i*porta&i de )enicieni cu cor7bii care na0igau pe ocean QG $ron. AL@P,G@n ptnI %n Babilon Q/rO3 )enicienii JKi decorau cor7biile lor cu pl7ci de )ildeK QE.ec. GPL1O3 )ildeKul era i*portat pe uscat din Sudan, prin Dedan, Jn Arabia 1ra#V Q0. @BO. " hdcEliile de l. Aalah QsiriaO au r1t 8LEi$ .itu5 .olri de 1lde. #a Jnceputul *ileniului al <-lea )ildeKul era )olosit pentru a sculpta )igurine *ici Q.ona BeerKebaO, capete de ani*ale QlerihonO sau pentru Jncrusrarea )igurilor, dupa Rodelul lte"ta*iar, ti obiQe d2 >eru QEl. JisrO. Jn *ileniul ur*7tor co*er&ul cu )ildeK a Jn)lorit. $ol&i de ele)ant sJnt pre.enta&i Jn picturi egiptene Ki Jn. sculpturi asiriene ca tro)ee de r7.boi 0aloroase. $o-*er&uJ siro)enician Ki breasla lucr7torilor Jn )ildeK, sub in)luen&a egiptean7, au c7utat s7 satis)ac7 cererea crescindI de e-port Jn

Asiria, )olosind tehnici cu* sJnt incrustarea, aplicarea, a5urarea, placarea sau tra)ora5ul. Au )ost g7site obiecte de *obilier, Jn special scaune, pacuri, sicrie Ki curii rotunde QcaseteO, dintre care unele indicau in)luen&e str7ine Jn concep&ie. Depo.ite re*arcabile de )ildeK au )ost descoperite ia Ras Sharora Ki Meghido Qcea @GSS H.d.$r.O precu* Ki la i*rud Qh$A#A!O Jn Asiria Qcea PSS S.d.$r.O=. Jn perioada israelit7, obiectele de )ildeK descoperite la Sa*aria Ki !a&or atest7 )olosirea )ildeKului pentru 8bilier, de ls)tE pend pihEd penrD )*ei, cutii pentru unguente, )lacoane Ki linguri orna*entate spri5inite pe )igurine repre.entJnd )ecioare, 9e.i de ase*enea ="E i$%A, ]ARTE ?% ME?TE?/Z/R%. BmB%ocnAll,, R. D- Ba)tDl A $atdlDle o` iarud %0ories, @APS3 6'hoenida arid the %0ory Trade+, `trchaeoQo))l=A,@AB1,p.8P-AP3J.9KiZ.M.$FF)ootJ Eariyl0ories)ro* Sa*aria, @A<83 %. J. :inter, 6'hoenidan and orth Syrian %0ory $at0ing in !istorical cooE-t., ttuD <<, @AP1 p. @.GG, DJ.:. "%#ET. un h0rJetor repE.enbd0 lentru ei aE sub*inau doctrina creKtina despre -n0iere QG Ti*. GLra. crME tu.O rD.D. "%#%M; . 'roprietarul scla0ului ]Snisi*, a )ost aproape cu certitudine un locuitor din $olose Q]"m/Mo . E'%sTor.A $3TRE, r.nEu alE D,1t, D..i 'a0e# nu a 0i.itat el JnsuKi $olose Q$ol. GL@O, "ili*on pare s7 )i )ost con0ertit prin 'a0el Q"ili*. @AO Ki a )ost u slaboator al lui Q"Sin, @O -cind <..u aVai drndor. prcb.bil %a E)e, 8pitatd pDrdrciei Qd. raDr. @AL<@O, Argu*entul lui J. Mno- Qcare aplic7 "ili*. @A la ArhipO, potri0it c7ruia 'a0el ar )i considerat lucrarea oric7rui colaborator ca Ki lucrarea sa proprie, nu este spri5init7 de $ol. @LP K.ur*., un 0erset pe carel citea.7, nici de "ili*. B Q,a* au.it de dragostea taO, Jn care 0erbul este inco*patibil cu cunoaKterea lor anterioar7. a,).F "%uMo , Eptsro#A c%TR,. r. s.htta 8rdnutdll a. %ntroducere &i salut Q0. @-<O. b. Mul&u*ireL te*e introducti0e care ur*ea.7 s7 )ie de.0oltate *ai t)r.iuL dragoste, p7rt7Kie Q(ainonia3 c`. (oinanos, 6partener+, Jn 0. HPO Ki J*prosp7tare Vc)-0.GSOQ0.4-PO. c, 'leddlr pensu oZin Q0, a.G@O. d, c8e de si.duirc Qe GGO, U. sLludti de la ,ri.E#il tu p.Fl Q0, G<-G4O, `, lin*ilnbre Q0, GsO. %%. Se*ni)ica&ia epistolei $ele Di Ehi lilte Dirble ale si..ilor suli* Q6$anonul+ lui Mardon Kl "rag*entul *uratorianO con&in Epistola c7tre "ili*on, chiar dac7 o*it Episrol2le p.stohle. %n 1elui al 4.le au arr)t oWici nu la adresa autenticit7&ii ei, ci pentru c7 p7rea banal7 Qc). Jero*e, 're)ace to 'htie*oriOL *a5oritatea genera&iilor, Jns7, au pre&uit *ai *ult gratia, tactul, a)ec&iunea &i delicate&ea senti*entelor care caracteri.ea.7 aceast7 scrisoare scurt7. Tertulian a re*arcat c7 a )ost singura Epistol7 pe care Mareion nu a conta*i et.o prin +edird QAd=. MaE. s. GrO, ri aulen. ticitatea ei nu a )ost pus7 niciodat7 la Jndoial7. Jn ulti*ii ani a de0enit un bastion al teoriei despre scrierile pauline asociat7 cu nu*ele lui E. J, Zood-speed Ki John Mno- Q]'A9E#, %%%. d. iiO3 recunoKtin&a pentru interesul ren7scut pentru Epistola c7tre "iii-non g .dopta8 c)tona dinbe sFgdile lor, Du i*pune, Jns7, acceptarea reconstituirii lor care este )oarte dubioas7. %%%. "or*a $aracterul personal Ki neo)icial al Epistolei c7tre "ili*on Qc` De5ss*ann, #AE, p. G<4 K.ur*, Ki ]E'%ST;#kO ar putea s7 ne abat7 aten&ia de la alc7tuirea ei e-tre* de atenta g de la ot18 )o*lor lire"e Qc) Mno-, p. @8 K.ur*.O. Ar trebui obser0at de ase*enea c7 Epistola are %n 0edere atJt o biseric7 Jntrunit7 Jn casa unui credincios, cJt Ki oa*enii c7rora le este adresat7 Q0. GO. Zoodspeed Ki Mnoaccentuea.7 prea *ult rolul pe care trebuie s7-@ aib7 biserica pentru a-@ con0inge pe st7pJnul de scla0i 6s7 )ac7 lucrul aKteptat de %a un creKtin+ QZoodspeed, p. @@8OL Jn Jntreaga epistol7 este )olosit7 persoana a doua singular chiar )i Jn )or*ula de salut3 singura e-cep&ie este Jn 0. GG Q0irta dditAO Ki Gs Qb2ndictiaO. Elntola a8ra ne per*ite s7 )ace* o co*para&ie cu scrisoarea lui %g-natius c7tre 'olycarp, care este adresat7 unui indi0id, dar care con&ine )rec0ent pasa5e la persoana a doua plural, ceea ce denot7 c7 este a0ut7 Jn 0edere biserica. Epistola c7tre "ili*on este adresat7 unui st7pJn de scla0i, J*preun7 cu )a*ilia sa Ki biserica de care este leSrt %a )el ca )i ln Ro*. @1LBi col. 4r@s. sV )aot adesea co*para&ie cu scrisoarea lui 'liniu fBp. A.G@O Jn )a0oarea unul libert care a greKit, dar care s-a c7it. %9. Scopul Kl oca.ia Mie.ul Epistolei este apelul lui 'a0el Jn )a0oarea unui oarecare ;nisi*, un scla0 din $olose Q$ol. 4LAO a c7rui 4B1 "%%J' purtare este contrastat7 cu nu*ele s7u S`olositor+ -un 5oc de cu0inte Jn "ili*. @S-!O. Se pare c7 ;nisi*

@-a )urat pe st7pJnul s7u Q0. @8O &i a )ugit Q@B -nu este prea e-plicitO. Jntr-un )el oarecare - poate prin conedleanul seV Epa)ra Qcor. 4L@GO - el a <5Z tr contact cu 'a0el care era in Jnchisoare &i ;nisi* a )ost trans)or*at Jn *od radical. u nu*ai atJt, dar s-a de.0oltat o a)ec&iune puternic7 Jntre 'a0el Ki noul s7u 6)iu+, Jn care 0eteranul a 07.ut un poten&ial *are. 'otri0it legii din 0re*ea aceea, st7pJnul putea )olod ltn"niE lDi onilin Epbpe dice nod de lI.bunareL societatea greco-ro*an7 nu s-a eliberat nidodatI de )obia unui r7.boi contra scla0ilor Ki chiar un stIpJn bun, Jn condi&ii obiKnuite, putea crede c7 este datoria sa )a&7 de societate s7 pedepseasc7 e-e*plar pe un scla0 )uga]. 'edepse Jn)ricoK7toare Ji a*enin&au &i pe cei care ad7posteau pe )ugari Qc). '. ;-y. @4GGO. Acesta este punctul Jn care 'a0el pledea.7 Jnaintea )ratelui s7u QP,GSO, )7r7 s7-i porunceasc7, ci rugJndu-@ Q8-AO pe at7pJn sa pri*easc7 Jnapoi pe ;ni-si* .A c8 l.d pri*i " p.0el lttsuti Q@PO, W re .ngi51.B WleM sli ia supn lui datodile ]laV,ui QrT@AO. Dar probabil c7 'a0el cere *ai *ult decJt Jndurare. Mno- arat7 c7 para(uleo ur*at de peri Vca Jn 0. @SO Jnsea*n7 de obicei, Jn greaca de *ai tJraiu 6a cere+ &i nu tra pleda pentru+ Qcine0aO. 'a0el [-a pre&uit *ult pe ;nisi*3 plecarea lui i-a produs o *are durere3 &i dac7 nu ar )i )ost necesar7 ob&inerea per*isiunii st7 pinului, ar )i pre)erat sI-@ &in7 cu el Q@@-@4O. Sensul cererii lui 'a0el este ca ;nisi* s7 )ie eliberat Jn sea*a lui 'a0el, pentru slu5ire creKtin7. De aici Jncolo el s-ar a)la Jntr-o po.i&ie inco*parabil *ai apropiat7 decJt aceea de slu5itor Q@s-@1O, %n one 8G, s,tin c7 "ili*on datos.a cdEti8 s luaTii lui 'aEl Q@r. 'a0el este Jn Jnchisoare QA-@SOL oca.ia este aceeaKi indicata Jn $oloseni, deoarece ;nisi* ur*ea.7 s7i Jnso&easc7 pe Tihic, purt7torul acelei scrisori m$ol. ,rLAO. rchipa lui p.,rl din "nin, G< 1te .l8Ui ca h col, 4L@S=@4 8 ]epA, lui ,ss %st Qahre de ca.ul c, 1t2 o obit* a uui si,3 4 r. Anli.s, g F @S, @ASA-@S, p, G1@O. #ocul aten&iei 0a )i decis pe ba.a unor in)or*a&ii din a)ara acestei epistoleL alternati0ele sJnt Ro*a, Jn pri*a Jnte*ni&are Qcea 1G d.$r.O su E)1 QM Bs d.crO Q='A0Em5 .cRo o#ocrA o/#/% TESTAME TO. ;ricare dintre aceste cet7&i l-ar )i atras pe ;nisi*. E)esul era aproape de cas7, dar su)icient de *are JneJt s7 se piard7 Jncetate3 Ro*a era un loc de ad7post pentru oa*eni str7*uta&i din toate locurile. Jn orice ca., este aKteptat7 eliberarea Ki o .tlrtorie in ,inWn lui "ni*,, tn 0iitorul pBi.ibil. lVltl altc l2artui d Epistob cntre colo]ni. co#. <LGG K.ur*. Qc` E)es. 1LB-AO ar )i putut )i scris $/ greu )7r7 ;nisi* Ki )7r7 s7 a0e* En guid e)ectu[ posibil al carierei sale. TotuKi, Mno- Ki Zoodspeed au prea pu&ine *oti0e ca s7 asocie.e Jns7rcinarea dat7 lui Arh5p Ki +Epirrola de la l,odi8.+ Q$ol. 4L@1.@n o 8d hi ;nisin, rad Wsui a EpiZ segeta lui $oodrped c7 st7pJnul lui ;nisi* locuia Jn #aodicea Qp. 4S s.ur*.O, dar sugestia lui c7 "ili*on a pri*it scrisoarea * calitate de supra0aghetor QlaodiceanO al bisericilor din 9alea #ycus Ki c7 Arhip din $olose era st7pJnul scla0ului Ki principalul adresant, nu este o sugestie Mi bun,. Ea 8 o intetpeid ne)ire8i a adrei &i acord7 o pondere prea *are Aor0a cu0inte Qde e-. 6to0ar7Kul de lucru+ Ki 6to0ar7Kul de lupt7+, Jn 0. @ Ki GO. u eWte dac, epitols nentio*te li col. 4L@1 . )ost Epistola c7tre ]E)eseiu sau o alt7 epistol7 necunoscut7, dar ni*ic ni, sugerea.7 c7 a )ost Epistola .rEe "iaon QrA'%tA iAR!'3 T; %S%M5 rllll M; O. B%B#%;ZRA"%E. $o*entarii QJ*preun7 cu $oloseniO asupra te-tului gr. )7cute de J. B. %ight)oot<, @<PD c. r. D, Moulc @AsP3 o pri0ire la tdn, 24g@. Fi !. c. c, Morle, $J, @8A<3 J, 0oo4 %<, @ABB3 !. M. $arson, T T$, @A1S3 R. '. Martin, $B, @AP43 E. J. Zoodspeed, % T, @A<P, p, @SA K.ur*.3 J. Mno-, 'hilnon aon- th. Epittl1 oJ 'ad=, @AsAi ". R Bre, )i`!# 4a, tA1B, p. AtAP. A":= "%%J' Qgr. phillippos, 6iubitor de cai+O. Scriitorii T *en&ionea.7 patru persoane care poarta acest nu*e. @. /n )iu al lui %rod cel Mare Ki Maria*ne, )iica lui Si*on, *arele preot. 'entru o 0re*e el a )ost ales sI-@ ur*e.e la tron pe Antipater QJos., Ant., @P. B<O, dar acest aran5a*ent a )ost Qe0ocat de testa*ente Jntoc*ite *ai tJr.in Ki el a tr7it ca un cet7&ean de rJnd. A. !. M. Jones QJ(e !eroeSs o) Judea, @A<8, p. @P1n.O sus&ine c7 nu*ele lui a )ost %rod, nu "ilip. QJos., Ant. @8. @<P, G nu*eKte %rod, dar atJt de *ul&i *e*bri ai )a*iliei ]trod purtau acest nu*e JneJt era aproape obligatoriu s7 aib7 Jnc7 un nu*e.O So&ia sa, ]%rodNada, M* lu sar*e, l-a prds5t 8 sl tlia]e cu llod Arripa, t-rble ltt2g al hi "ilip QMat- @4L<i Mar, 1L@P3 #uca <L@AO. G. /n )iu al lui %rod cel Mare de la a cincea sa so&ie, cl8pa"a din le alidL Jc., Ant @P. G@ 1,)t c, acat "ilip . i1t 8t [a RoM, 'ri% dei.ia lui Augustus cu pri0ire la testa*entul contro0ersat al lui %rod, "ilip a pri*it tetrarhia Zalauntis, Trachonitis, AFnitb, Bats)r8 QJcO d lt=ea Q#ua <L@O, El a do*nit <P de ani, pJn7 la *oartea sa Jn ia*a anului <<@<4 d,$r, ti sa d8hit de ndele sl2 prin #pnn c7 a do*nit cu cu*p7tare Ki dreptate QJos., Ane @8. @S1O. #a *oartea sa teritoriul a )ost inclus Jn pro0incia Siria pJn7 Jn anul <P d.$r. clnd J*p7ratul Zaius $aii-gnls lV dat lui TipB Qlrod ditr"altel2 @GL@, tA-G<@, )iul lui Arisrobuls TipBAi neponn lui lr.d ii Mari))i, "ilip a reconstruit 'anias Qlocalitatea *odern7 Ba-nysO W a nMit cetatea ce eru lui i5tip QMat, @1.@<3 Maieu 8LGPO cJt Ki Betsaidalulia QJos., Ant. @8. G83 BJ G. @1aO3 a*lndoun s1te nl* hdic, sinpat=E s pro-ro*an7. El a )ost cel din&ii prin& e0reu care a i*pri*at capul J*p7ra&ilor ro*ani pe *onedele sale. El s-a c7s7torit cu Salo*e, )iica ]%rodiadei, Ki nu a a0ut

.opii QJZ-, Ant, @<. @<PO, <. "lip apo1told a )dt ch)tt sr-# l*r p2 lra a do8 .i dupl .,e8 %ui Andci W SitunL el a aFt un rol i*portant Jn aducerea lui atanael ca s7-# ur*e.e pe %sus Q%oan @L4<-41O. Era din ]Betsaida Qlen @344OL ac8ta ed Betraida Zalil2ii Q%oan @GL G@O, cetatea natal7 a tui Andrei Ki Sonori, KJ se crede cl a )1t 1 st de pean pe *alul de 0alilaDil ui. tn listele de a"ortoli din Mat- @SL<3 Maru <L@43 #(a 1L@4 1te .@ cincile. ln ordiM apstolilor Ai B.r-tolo*eu este al Kaselea3 Jn "apt. @3@< este al cincilea, dar %b*a este al Kaselea. Singurele te-te care Jl *en&ionea.7 Jn T ne spun despre incapacitatea lui de a sugera rai %sus cu* s7 hr7neasc7 pe cei B.SSS Q%oan 1LBO, aducerea grecilor la %sus Q%oan @GLG@ K.ur*.O Ki cererea adresat7 lui %sus de a-# 0edea pe Tat7l Q%oan @4i8O, 'apiar G.4 ] ")eri la el d 1nrd uul di)i2 presbyteroi Q0e.i *ai 5osO. 4BP "T%%' %rod oel Mare c EDoris Q!at, GL@-GG3 #ueal-.S < c. x Mariainne ! c.x Malthace c. d\ $leopatra de Jerusali* ']t+ ,e ]++=N6 c.!erodias Archelau )rodAntipa c. E QM @@<3 Mat 1L@P3 Q!at @43<5 VMa# GrGG5 dhJiO #ucii<L@AO Salo*e

TETRAR!/# Q#uca <L@O c. _ c7s7torii Doi dintre *e*brii )a* ii iei tui %rod, potri0it :^ s-au nu*it "ilip. Arbore genealogic si*pli)icat. 4. "ilip a t1t ud dinde cei 6?apte+ care au )1r aleKi ca slu5itori Qpri*ii ]6diaconi+O ai bisericii din %erusali* Q"apt. 1LBO, tn ur*a persecu&iei bisericii care a ui*at dup7 *artiri.area lui ?te)an, e5 a dus E0anghelia Jn SaMria, ude luc18 lui . l1t bineu. 0h1d Q"apr. <LB@<O ti apoi a )1t tsi)ris rpre S, pe dru*ul care duce de la %erusali* la Za.a, ca sI-@ conduc7 la $ristos pe )arnenul etiopian Q"apt. 8LG1<8O.Dup7acestincidentela)ostdusdeDuhullaA.ot, cete )ilteaDe Ard.a, si de acolo . d1)as)tr o lucrare itinerant7 p)aa cJnd a a5uns la portul $e.area Q"apr, 8@<A4SO, unde e parc cE s.a srabii5r Q"apr. G@L8O. El a )ost cunoscut ca 6e0anghelistul+, probabil pdtu a% disting2 d2 "i/p a"srolol Q<., *i suO, si a .Ft pa)ir 1ice care e.au prc)ete Q"apt. G@LAO, l,u1 race etonui aici .a sA )ace disrircii2 lnr, "itit e0anghelistul si "ilip apostolul. Eusebius QE! <. <@3 BLG4O citea.7 de dou7 ori pe 'oiycratea care se re)er7 la "ilip, +uul dintr. et doisp))ie ap1,ou, Ai dou.% )ete )ecioare Jn 0JrstI care au )ost Jngropate la !iera-polis, iar o alt7 )iica a )ost Jngropat7 la E)es. 'oate c7 aceasta a )ost *en&ionat7 Jn <. <S Qun citat din $le *ent din Ale-andria, care s-ar putea s7 )oloseasc7 aici plFlul l)tu ss EgO, uide ni se sple ci sa c7s7torit. 'apias este citat de ase*enea $E! <.<AO, cu a)ir*a&ia c7 6apostolul "ilip+ Ki )iicele sale au trIit la !ien"lis d dicele sle i.au )rhiar in)o*tii. /n citat dJnDia)oguiluiZaiusKi'rodus, JnEus.E!<.<@, care a)ir*7 c7 *or*Jntui lui "ilip Ki al celor patru )iice ale saJe care au pro)e&it poate )i 07.ut la !ierapolis, 1t ll*t d2 o rc)2ri,2 la lapr, G@L<.A, Di aatL ce istoricul a )7cut con)u.ie Jntre "ilip apostolul Ki "ilip e0anghelistul. Este )oarte probabil ca atit apostolul cJt Ki e0anghelistul s7 )i a0ut )iice Kt acest )apt a putut duce la con)u.ie. %ight)oot Q$olossions, p. 4B K.ur*.O are pbbabn drptate cJnd sus&ine .B "ilip .Do.blul 1te c2l 2re . nuit la !i*poli,. 'apiruuile ddoter5re ta as !a8di trc!r. oa;SMor; au ]c la lEnire o si2E ap2i)EL E0anghelia dup7 'ilip3 0e.i R. Mc#. :ilson, The $ospei n) 'hilip, @A1G. D.!.:. )ml'%. in csd cil]orii[or sle ap1roli8 p.0el a prinit hh.o 0i.iue o in0ita)52 de la u on din Mace doTia 2re l. rugar ,,lnei in Ma.edonia ti a5uta.re. eapt, @1LAO. 'arel a inte"ebt acnd 8Ere 8 o che*are din partea lui Du*ne.eu Ki J*preun7 cu Jnso&itorii s7i au plecat cu corabia la eapohs, portul cet7&ii "ilipi, la @< (* S de cetate, care era punctul t*ins la 0ia E<utiE, u d nilibr dr2 lega Roro cu Risrritd, 1ind o cale tle 1nMi2Vie i*por. tant7. sci8 la "ilipi 12 *Mte dr "apt. @1L@G de o descriere a cet7&iiL 6$ea din&ii cetate dintr-un &inut al Maceddid ii o olonie roMrL=, pura *liri eta. pele prin carie cetatea a atins rangul acestei descrieri nobile.

o"Vul Ki-a prinit nlrele de la lnip Macdo8nul, c8 l-a i.a8dt de la iasieni prin ad <1S #d.cr. Bl a *7rit aKe.area si a )orti)icat-o pentru a ap7ra )rontierele J*potri0a tasienilor. Jn 0re*ea aceasta s-a deblbt nireritul aurulu5 Dl au )1t bdtlie nonede de aur cu nu*ele lui "ilip de0enind general recunos c,te. Duta bAt,ria de la %RdM ln @1a (lcr, o"eul a )ost ane-at de ro*ani3 cJnd Macedonia a )ost J*p7r lit, lr patru hcre adniristratire, "nipi a )1i in, 4S8 dus7 Jn pri*ul dintre ele. Acest )apt spri5in7 o proplre de a citiproilA h lc deprote Jn "apt. @1L@G, ata c1 a su<2at ", rieR i * a Teptat ", BlaW, care a e-plicat ter*enul prin aceast7 re)erire la J*p7r&irea Macedoniei Jn patru districte )7cut7 de Ae*ilius laulu ,r @1P lncr, Q#i,y, 4B. @P-@a, GAO5 8i co*entariile la "aptele Apostolilor, de !. $on.el*ann &i E. !aenchen, ud. toc. Dac7 accepta* aceast7 0ariant7 *odi)icata, 0ersetul de0ineL 6S cetate din pri*ul district al Macedoniei+. Dac7 te-tul nu este schi*bat, preten&ia cet7&ii ")lipJ de a )i 6principala cetate a districtului4 poate )i. acceptat7 nu*ai Jntrun sens 8erelali aW c* ob12r0, A. . shegin.FhiE QRZ *an Socitry and Ra*au l,aF in the eF Testa*ent, @A1<, p. A< A.@*.O. $o*did lui #u2 ar pute, s, re)ld2 iiteeul lui s"cia[ p2nh aeasri 8tare, care se poate s7 )i )ost cetatea lui natal7. Jn anul 4G H.d.$r. a a0ut loc )ai*oasa b7t7lie de la "ilipi. lnd Anioiu i octa0id au luptat nnporih hi Brntus si $assius. Dup7 aceast7 dat7 cetatea a )ost *niid, probebil prin si,8 coloniDio,3 rithl colZ nia Mia este atestat Jn perioada aceasta. 'roe*inen&a cet7&ii a crescut Ki *ai *ult dup7 b7t7lia de la Actiu* Jn <@ H.d.$r., Jn care ;cta0ian a Jn)nnt )or&ele lui Altdriu ii $leopab4 iar oErl a pri*it ,,u 8rp de coloniKti italieni care au )ost de partea lui Antoniu Ki au )ost obliga&i s7 renun&e la p7*Jntul lor Jn )a0oarea 0eteranilor lui ;cta0ian+ Q#a(e Ki $adbury, p. @8PO. Auglrtts a dat oralului rirlul bine curcscurL $otQoniaO ,idQiaO AugQFtaO 'hilipQpensisOJ care a ap7rot pe ndede. Did)t toate pri0ilegine pe oE le con)erea acest titlu, cel *ai pre&ios era 6dreptul italic+ Qius %taticu*O, Acesta le con)erea coloniKtilor aceleaKi drepturi &i pri0ilegii ca Ki cu* cetatea lor ar )i )7cut rorne din p7*Jntul iialiln, MJndria ci0ic7 a )ilipenilor Qcare Jn scrisoarea lui 'alel - 4L@s - prili8 2chi02lenhrl nElui lor larin '(ilippensesO este o tr7s7tur7 caracteristic7 a nara-luni din laDcle si a,,* din lou ,r alu.iile e ctu. le )ace apostolul Jn Epistol7, R)e.i "apt. @1LG@3 c), @1<P. Sht )olZite nutr o)iciate Qduomn h @1@S. GG, si 6lideri+ Jn @1L<BO. $u0Jntul gr. tradus 6)7r7 s7 )i* 5udeca&i+ Jn @1L<P probabil c7 re)lect7 e-presia latin7 re incognita sau i*lietti causa, adic7, 6)7r7 e-a*inare+, Jn scrisoarea c7tre biserica din "ilipi sJnt dou7 pasa5e, @LGP Ki <LGS, cate 0orbesc despre 6cet7&enie+, un ter*en care 0a )i a0ut un ape, special pentru cititori3 iar 0irtu&ile enu*erate Jn 4L8 sJnt cele pe care ro*anii le apreciau tn *od deosebit. Dupo "i* 0i.id a apZrolului tn 4 a pr2di8t, a )ost Jnte*ni&at Ki eliberat, contactele sate cu aceast7 era2 shr ded8 din "apr, GoL@,13 @ Ti*. @.<, BlBl%oZllA"%E. tletaln isrorice shr n*iare ,r <$ @, 4,@A<<, ad la-3 A. '. Mann, 'hilippiant, ca, @AP1, %ntroducere, sec&iunea %, care descrie cadrul religios al cet7&ii Jn perioada cJnd a sosit 'a0el acolo3 pentru in)or*a&ii arheologice, 0e.i '. $ollart, 'hilip-pes, 0illedeMacidonie, G 0oi., con&ine )otogra)ii )i te-t, @A<P3 puten t8tio1 de as2tllt8 :, A, McDonatd, BA <,@A4S, p. @8-G4. R.".M. %tr%'E T, E'%S%;%.A $ATRE. BiEr%.A din T"ili. pi a luat )iin&7 Jn ti*pul celei de-a doua c7l7torii ni,ioM2 o apsblllli relatate h "apr @1L@G4S. Epistola lui 'a0el c7tre aceast7 co*unitate creKtin7 a )ost considerat7 Jntotdeauna ca o co*unicare per)ost ce "%#%'E %, E'tsTotJl cAT%tE so*l, plini de ] ibiliEte deti e-ist, o ]hinb2)t de ton la hepltd 2p. <. %. Schi&a con&inutului a. Salut7ri Q@L@-GO. ,. Multunirile W 8n0ilgeM lli 'arcl Q@L<,PO. c. ; rugiciu2 2p1bli.A Q@L<-@@O. d M<8 dbilie W bu ia lui 'arel Q@L @G-G1@. e. %nde*d ]n phW Q,LGPGL@aO. ` 'ranui de 0)tor QGL@A<SO. <. Marea dis2iF Q<L@-G@O. <. nC.8t*E5rri, apeieri Di slutEi Q4L@-G<O. %%. Data Ki locul scrierii D5r r2lad8 0iEii ld 'arel ln "apte#e Apdblild cunoaKte* nu*ai trei Jnte*ni&7ri Q@1LG<-4S3 G@L<GG<L<S3 G8L<SO Ki scrisoarea aceasta a )ost scris7 Jn ti*pd ei hre*itlti Ztli=, @LP, @<,@4, @1O, EsZ e0ident ci a putur 1 si,L in tinpul prirei inten. ni&7ri3 la pri*a 0edere se pare c7 a0e* de ales Jntre hte*ila* la $rrea d .l2t2rlia de G 1ni de la Ro*a. a. %pote.a 6$e.areea+

Aceast7 ipote.7 datea.7 din @PAA cJnd a )ost propus7 de !. E. Z. 'aulus. Jn spri5inul aceslei teorii a 0enit *i t).iR ,r *od surprin.ltor, r. #ohner2. t= 1n, endid lui M2yd, ri 2rist, alte cltec studii sugEtire Qrr.l Manic ')tilirpid, c. @AP1, p. 4s48O ln spri5inul acestei Jncadr7ri a epistolei. Teoria cu pri0ire la co*punerea scrisorii Jn ti*pul Jnte*ni&7rii la $e.a-reea con&ine cJte0a di)icult7&i, care pot )i )or*ulate Jn )elul ur*7tor @- int2Mitarea din "apt, G<L<B sugse.S 8 ti15d i*iMt d1pre cd #ol*ey2r sug2E..l ce este te*a do*inant7 a Jntregii scrisori Q0e.i anali.a epistolei pe care o )ace Jn aceKti ter*eni, p. B K.ur*.O. G. M7ri*ea Ki ti*pul co*unit7&ii creKtine din locul Jnte*ni&7rii nu se potri0eKte cu ceea ce Kti* despre biserica din $e.areea Q@L@4 K.ur*.[, aKa cu* indic7 Mo)tatt QAn %nnaduc.ion ro the #itretur. ot the 8 Ur,.anAn., @A@<, ,. @1AO, <. %n "aAt. G<-G4 ,.apcrohl alEpb se de2 la Ro*, dd ace<rl dolin" nu 1te indi2td dele b "ilipeni3 di*potri07, 'a0el aKteapt7 sI 0i.ite.e din nou "ilipi QG3G4 K.ur*.O. b. %pote.a Ro*an7 Alternati0a propus7 este c7 scrisoarea a )ost scris7 &i tri*is7 Jn ti*pul Jnte*ni&7rii apostolului Jn Ro*a3 aceastarI*Jne teoriattadi&ional7siare*ultiadep&i. EVsil anilr2 dore.i h )a8E eiL @. Alu.iile la praetoriFn Q@L@<O sila 6casa $e.arului+ Q4LGGO corespund cu detaliile istorice despre Jnte*ni&area Jn Ro*a, oricare ar )i sensul precis al acestor ter*eni. G. Zra0itatea acu.a&iei Ki 0erdictul care era aKteptat Q@LGS t.8,3 GL@P3 <L@@O sFeE., ct 0iata tui 'a0el era Jn cu*p7n7, )iind 5udecat de tribunalul supre* ale c7rui deci.ii nu *ai puteau )i contestate. Se a)ir*7 c7 aceast7 do0ad7 arat7 c7 5udecata nu se putea s7 aib7 loc la un tribunal pro0incial, deoarece chid .iacd Edtctul ed re)a=*bil, el Mi a8 u 6atu+ Qca s7 )olosi* e-presia lui $. !. DoddO Ki putea contesta sentin&a local7, trans)erJnd ca.ul la Ro*a. %*posibilitatea sa de a se )olosi de acest *i5loc, do0e4BA "%/'EM. EplsrolA Z%TRB dDte -,c, nu alclul sAu l-a purrlr spre .etatea in. perial7. <. Bnsica din RQe ] pori02ite, 8 nari8 si in)luent7, cu re)eririle din @L@G K.ur*., care indic7 o co*unicate creKtin7 de *7ri*e considerabil7. 4. 'otri0it adep&ilor acestei teorii, lungi*ea intern-, ni&7rii este su)icient7 pentru a per*ite c7l7toriile *en&ionate sau subJn&elese Jn epistola. #ucrul acesta, )os7, este discutabil. B. E-ist7 o *7rturie indirecta cu pri0ire la pro0enien&a ro*an7 a Epistolei din prologul Marcionit ia epistol7, care spuneL 6Apostolul ti laud7 din Ro*a, din Jnchisoare, prin Epa)rodit+. E-5st, lnd Ai dMire di)crdtld cu lri0ie ta a. ceasta concep&ie 0eche si unii cercet7tori e.it7 sI o accepte. A. Deiss*ann se para ci a )ost cel din&ii care a )or*ulat aceste Jndoieli, Ki le pute* e-pri*a ast)el3 @. Deiss*ann a atras aten&ia asupra raptului c7 *en&ionarea c7l7toriilor spre Kl dinspre locul Jnte*ni&7rii sugerea.7 c7 locul nu se poate s7 )i )ost departe de "ilipi, Sa sugerat c7 6acele c7l7torii enor*e+, cran le-a nu*it el, slnt greu de Jncadrat Jn cei G ani ai Jnte*ni&7rii la Ro*a. G. Jn a)ar7 de aceasta, situa&ia re)lectata Jn scrisoare, cu i*inen&a *artira5ului pro)ilJndu-se a*enin&7tor, nu corespunde cu libertatea relati07 &i cu at*os -)era rela-at7 din "apt. G8L<S-<@. Dac7 scrisoarea a pro0enit din ti*pul acelei deten&ii este necesar s7 postul7* o schi*bare ne)a0orabil7 Jn rela&iile apos tolului cu autorit7&ile, care a dus la o Jnr7ut7&ire a sted .i ,2d1peli(i eale. <. ; critic7 i*portant7 a teoriei tradi&ionale este ba.at7 pe GLG4, care e-pri*7 speran&a c7 dac7 apos tolul 0a )i eliberat, ti 0a 0i.ita din nou pe )ilipeni Ki 0a relua lucrarea sa *isionar7 Ki pastoral7 in *i5locul lor. Aceasta este o in)or*a&ie i*portant7 din scrisoare, deat8 Win din Ron. @B.G<-G@, Ga ce h R8 aceea el considera c7 lucrarea sa *isionar7 Jn E era Jncheiat7 Ki el Ki-a Jndreptat pri0irile spre 9, Jn special tpre spania. Dace ]ri]2 pro0ine din RoM Qadi2 dac7 este scris7 dup7 ce s-a scris Ro*. @BO este necesa5-s7 crede* c7 a inter0enit un lucru care @-a deter*inat s7-Ki schi*be planurile. De )apt, aceast7 posibilitate nu este de neconceput, aKa cu* Kti* din deplas7rile sale la $orint3 totuKi, )aptul acesta arat7 c7 teoria RoM nu 1re li,1iet T de)cien)e, c. `potera e)esean7 * locul scrierii epistolei Jn Ro*a, s-a sugerat c7 scrisoarea ar )i )ost scris7 Jn ti*pul unei presupuse deten&ii Jn E)es. Do0e.ile pentru aceast7 Jnte*ni&are sJnt ba.ate pe deduc&ii Ki de aceea sJnt lipsite de putere de con0ingere3 dar cercet7torii care o spri5in7 consider7 c7 plasarea Epistolei Jn aceast7 perioad7 a 0ie&ii lui 'a0el ar uKura di)icult7&ile pe carele JntJ*pin7 teoria scrierii epistolei Jn Ro*a. De e-e*plu, 0i.ita inten&ionat7 la "ilipi ar )i a0ut loc Jn "apt. GSL@-1, iar deplas7rile lui Ti*otei ar ur*a de ase*enea nara&iunea din "aptele Apostolilor. :. Michaelis, care a )ost consec0ent Jn pro*o0area teoriei scrierii epistolei Jn E)es arat7 con0ing7tor cu*, Jn aceast7 teorie, deplas7rile *en&ionate Jn "aptele Apostolilor Ki cele din "ilipeni se potri0esc la )el ca Ki buc7&ile unui *o.aic. Distan&a *ai *ic7 dintre "ilipi Kt E)es )ace c7l7toriile *ai probabile Jn cadrul dat Ki Jn acelaKi ti*p e-ist7 doF.i si] c)t sB eris)aca .erinta dir @L@< si 4LGG. E)esul a )ost centrul ad*inistrati0 al pro0inciei Asia Ki d2 acea aici ]d n dsit u prodonun

'rincipalele di)icult7&i care stau Jn calea accept7rii acestei teorii noi sJnt ur*7toareleL @. $aracterul ei speculati0. Jnte*ni&area Jn E)es nu poate )i do0edit7 dintr-o suis7 direct7, deKi e-ist7 .t1t,ri ildiRte ale ei, h spe.al h @ si G ;5i G. Abd2r" dic,rei lElbnAri a prbl28 care Qse sus&ineO trebuie s7 )i preocupat *intea apostolului Jn perioada sugerat7, adic7, str*gerea de a5utoare D2nh bisicile din iud8, <. 'bbabtl cd e tui arend., obietie ere incapacitatea teoriei de a e-plica de ce, dac7 'a0el a )ost Jn pericol Jn E)es, 'a0el nu s-a )olosit de dreptul s7u de cet7&ean ro*an de a se elibera &i de a )ace apel la J*p7rat pentru a )i 5udecat la Ro*a. Aceast7 posibilitate nu este *en&ionat7 Jn scrisoare. 'rin ur*are, conclu.ia noastr7 trebuie s7-i de.a*7geasc7 pe cei care au aKteptat un r7spuns )er*. Dup7 p7rerea noastr7 do0e.ile sJnt J*p7r&ite &i nu este posibil sI lu7* o deci.ie )inal7. Scrierea Epistolei din Ro*a poate )i acceptat7 cu re.er0e &i cu una sau dou7 lndoieli .e "Eistl. lpot2a sisii ei din E)1 d trebui s7 )ie su)icient de puternic7 pentru a schi*ba p7rerea 0eche de secole Ki nu reuKeKte s7 )ac7 aceasta, deKi e-ist7 *ulte puncte Jn )a0oarea ei3 dac7 ar )i ancorat7 *ai puternic cu do0e.i directe ar g7si *ai *ult spri5in. TotuKi, *a5oritatea p7rerilor critice Jnclina Jn )a0oarea dat7rii Jn perioada Jn care 'a0el se a)la Jn E)es Q0e.i Martin, op, cit,, p. <1-BP[. Q]'A9E#S %u. /nttata Eplaro#l Jn istoria ei te-tual7, epistola este cunoscut7 nu*ai ca o unitate co*plet73 dar e-ist7 *ai *ulte sugestii care contest7 unitatea ei, Jn special pe ba.a schi*b7rii bruKte de ton, stil Ki con&inut la Jnceputul cap. <. E-plica&ii ale acestei schi*b7ri bruKte sJnt date Jn sec&iunile 6%nterpolare+ KJ 6Jntrerupere+. a. %nterpolare Jn aceast7 t)eorie, *oti0ul schi*b7rii bruKte Jn <L@b este c7 acest 0erset introduce un )rag*ent interpolat dJntr-o alt7 scrisoare a lui 'a0el care a a5uns s7 )ie co*binat7 cu Epistola canonic7. E-ist7 prea putin7 unani*itate cu pri0ire la locul unde se s)irKeKte interpolarea, dac7 este 4L< Q0e.i M. #a(eO, 4L@ QA. !-Mc eite - $, s, $. F=liarc, ", :. B1EO er <L@A QJ. !. MichaelO, Beare consider7 c7 scrisoarea este un docu*ent co*pilat, alc7tuit din trei ele*enteL o scrisoare de *ul&u*ire pentru darul tri*is de )ilipeni prin Epa)rodit Q4L@S-GSO3 un )rag*ent interpolat care de*asc7 Jn07&7tura )als7 a *isionarilor e0rei &i antino-*ianis*ul creKtinilor ne-e0rei Q<LG-4L@O Ki care ar , putea )i adresat7 unei alte biserici decJt "ilipi, a&a cu* a pops *i d2*lr J, !. Mi.,.el5 id shelerd Elisbl2i Q@r@.<L@3 4LG-D G@-G<O, 1t pri0it 8= nri8 dintre scrisorile lui 'a0el care s-au p7strat &i, Jntr-un sens, *esa5ul s7u de r7*as bun pentru biserica *ilitant7 de pe p7*Jnt. Aceast7 anali.7 are cJte0a 0ariante Qpentru detalii 0e.i Martin, op. cit., p. @4-G@O dar Jn general J*p7r&irea principal7 Jn trei )rag*ente este *en&inut7. 'entru o ap7rare con0ing7toare a unit7&ii ]rtMii E.i # Jen, oyT @G,rAPD p. 4S-B<. b. Jntrerupere Schi*barea brusc7 de stil Ki perspecti07 poate )i e-plicata *t plaE.ibil prinEVti ln)tdpec a apcrolutui 41S "%%,%STE %. B%,.%S@=%A diut a dictat scrisoarea, a&a cu* a sugerat %ight)oot. R)e.i de ase*enea E. StInge, 6Di(tierpausen in den 'aulusbrie)en+, Jag : @8, @A@P-@8, p. @@S K.ur*. Jn aceast7 interpretare, <L@a este *enita s7 )ie Jncheierea scrisorii. 'a0el este tulburat de 0eKtile neliniKtitoare pe care le-a pri*it Ki de aceea schi*b7 subiectul Ki dictea.7 un a0ertis*ent 0ehe*ent. 6AceleaKi lucruri+ este un ter*en care pri0eKte spre 0iitor, spre Jnde*nul serios la 0eghere J*potri0a iudai.a-torilor care 0or 0eni. R)e.i 9. '. "urnish, ATTS @S,@A1<-14, p. 8S-88, 'rin @ll@@8, int2grirdtD sisn) tbuie accep tata, cu o re.er07 posibiiI cu pri0ire la GLB-@@, un pasa5 pe care unii Jl consider7 o co*po.i&ie pre-paulin7 sau post-paulin7, Jn ti*p ce ". :. Beare deschide un teren originea unui scriitor ne-e0reu necunoscut cate a )ost sub hn(Da lui 'aEl in tidpul 0ieli alctotDlui. 'a0el a acceptat aceast7 scriere &i a aprobat-o prin includerea ei in Epistola. E-ist7 o discu&ie co*plet7 tu pri0ire la autorul Ki pro0enien&a %*nului $ristologic din GLB-@@ Jn *onogra)ia autorului acestui articol3 0e.i *ai 5os. %0. ;erla d r8"il soler>l Ep#toll $el *ai e0ident *oti0 pentru scrierea scrisorii poate )i g7sit Jn situa&ia lui 'a0el ca de&inut Ki dorin&a lui de a-i reco*anda bisericii pe colaboratorii s7i, TJ*otei Ki Epa)rodir. 'a0el scrie ca Ki curo ar )i 0rut s7 preg7teasc7 dru*ul pentru sosirea acestor colaboratori Ki Jn rpeial "tlu a daat* orie diti.i la adtF lui Epadit Qd GLG< Wl*O. E-ist7 de ase*enea o not7 de *ul&u*ire pentru dard )lipDilor, la 8rc )ac aluie ln dte ltui Q@Ls3 ,lL@S,@4 A.*,O. Elte e0id*t ci l]1t da a )ct tri*is prin Epa)rodit Ki 'a0el JKi e-pri*7 recunoKtin&a atJt pentru dar eJt Ki pentru pre.en&a *esagerului lor QG.Gr. Este clar c7 Epa)rodit a adus si 0eKti despre di)erite pob#de c.E au apJrur la "ilipJ, %n 1peial tdE tulbudioa" d1pre li"a de uitlle din)t *2nbrnt bisericii. #ucrul acesta este clar din GLG-4, @43 4LG, unde sJnt nu*i&i cei care se certau Ki, poate, din @LGP. 'a0el Ji *ustr7 blJnd pentru aceasta Ki Ji chea*7 la

J*p7care Jn Do*nul. S alt7 surs7 de con)u.ie Jn biseric7 se pare c7 a )ost e-isten&a Ki in)luen&a unui grup 6per)ec&ionist+. 'e baia contra-argu*entelor lui 'a0el e-ista te*eiuri s7 crede* c7 ideea R/penilor despre a )i 6per)ect+ era ba.at7 pe o escatologie gnostic7 Jn care a )ost eli*inat7 speran&a de 0iitor a creKtinului Ki a )ost trans)erat7 Jntr-o e-perien&7 din pre.ent. R7spunsul lui 'a0el * cap. < este o co*batere direct7 a acestei idei. Q'2Tu detlii, rei Mad4 op. .ir., p. GG<4O, #ucrarea creKtin7 de la "itipi se pare c7 a )ost obiectul persecu&iei Ki &inta atacurilor din partea lu*ii din a)ar7. E-ist7 o alu.ie direct7 la 6duK*anii+ bisericii Q@LG8O Ki se )ace o descriere a tipului de societate Jn *7rturie despre $ristos QGL@BO, Aceasta este cau.a chharn E"bte %a sratohicie Q@LGP3 4L@O, /n s#t *oti0 pentru aceast7 scrisoare poate )i lucrarea de Jncura5are, deKi interpretarea dat7 de #oh*eyer Jntregii Epistole ca un 6tractat pentru *artiri+ este oarecu* deplasat7. 9. =9aloarea Epistolei 'ot )i *en&ionate dou7 caracteristici re*arcabile ale epirto(i. %n lrinul ,iod, EpistolD .are "Viped 2 r7*Jne Jntotdeauna ca un tribut la atitudinea apostolului )a&7 de su)erin&a sa. 'rin harul lui Du*ne.eu el este Jn stare s7 se bucure Jn cele *ai di)icile J*pre5ur7ri din Jnchisoare, oricare ar )i soarta lui. $he*area lui constant7 la bucurie Qcu0Jntul 6bucurie+ Ki )or*ele Jnrudite sJnt JntJlnite de @1 oriO este o caracteristica distincti07, aKa cu* a re*arcat Bengel Jn e-presia sa celebr7L 6Su**a epistolar gaudeo, gaude.e+. %ar secretul acelei bucurii este p7rt7&ia cu Do*nul care este centrul 0ie&ii lui, indi)erent ce ar aduce 0iitorul Q@LGS-GlO. %n al doilea rJnd, nici o introducere la Epistol7 nu ar )i co*plet7 )7r7 o re)erire la pasa5ul *7re& din GLB@@. Aici g7si* loc* dassicus al doctrinei lui 'a0el despre persoana lui $ristos &i despre natura Ki scopul *Jntuirii creKtine, Ki pentru acest *oti0 Epistola c7tre ";ipeni 0a r7*Jne Jntotdeauna pe pri*ul plan al studiilor pauline, dt7 0re*e scrierile *arelui apostol 0or continua s7 atrag7 aten&ia cercet7torilor. Btsll;ZRA"%E. D2 # data clnd au lp,rut 18.-driilealtoruluiarticoluluid.).tiQtVrc, @ABAO i ale lui ". :. Beare Q@ABAO, au )ost )7cute studii de M. Barth mE. T. @A1GO,X. Zrayston Q$B$, @A1PO Ki J, #.!oulden, 'aul =s #ctter )r* 'riso# RAP;. $*dtartt,tiJ. lui R '. Martin Q $B, @AP1O este cea *ai recent7 publica&ie. $u pri0iE la GLB-@@, 1rt1 lui R. U. Mdrin $lDa $hristi, @A1P, Jncearc7 s7 treac7 Jn re0ist7 p7rerile teologilor, iar o e-punere de interes generat se g7seKte Jn Arcodnn Biti. $onnD.ory, b# @@, @AP@ Q". StaggO. R',M, "%%%STE %. "%#%S%%A. %. u*ele Jn 9T nu*ele )ilistenilor este scris p=tigtt, de obicei cu articol hot7rJt, Ki cel *ai )rec0ent apare Jn )or*a de plural, p=%i)t)* Qrareori p=liitiyy&*O, Jn general )7r7 arti.ol. l"Jito.iut pe 8re lau eupa r8 c,[l8ut suh nu*ele de 6&ara )ilistenilor+ Q=era p=)t)t)*5 sau "ilistia Qp=(ie&O. De la acestea deri07 nu*ele *ode* 6'alestina+, Jn #XX cu0Jntul este redat Jn di)erite *oduri3 'hylistiei* Q*ai ales tn 'entateuh, losua Ki Judec7toriO, lleilinas QJs. AL@G Q@@, ebr.OO Ki allop)iyloa, -oi, 6str7in+ Qdar nu Jn 'entateuh sau %osuaO. 'robabil c7 nunele t2buie idenri)8t o p1r h r.-r.le e8@p. Qpentru scrierea nu*elor str7ine scrierea hierogli)ic7 )oloseKte r pentru sunetul ), care nu este repre.entatO Ki paldJtu, Jn inscrip&iile cunei)or*e asiriene. %%. Jn Biblie a. ;riginea "ilistenii se trag din $asluhi*, )iul JuiMi&rai* QEgiptO, )iul lui !d Q$n# @SL@43 @ $rn. lL%GO, $td ei au ap7rut *ai tJr.iu Ki s-au con)runtat cu israelitii, ei au 8it din ]$a)ior QAnc ALD. b. Jn ti*pul 'atriarhilor A0raa* Ki %saac au a0ut de-a )ace cu un )ilistean, Abinela, reg.@. Dh8rului W c, e2Erald siu 'icol QZen. GS-G@3 G1O. En ti*pul *onarhiei )ilistenii au )ost agresi0i Jn *od aproape pro0erbial, dar Abi*elec a )1l u on tu*bil. 8l a doptat ndte obieiui al2 &7rii, a purtat un nu*e se*itic Ki a )7cut un leg7*Jnt cu %saac. c. 'e rred tuoaulti si a Jud8dro.l#or $Jnd israelitii au p7r7sit Egiptul, )ilistenii ocupau Jn *are *7sur7 )iKia de coast7 dintre Egipt Ki Za.a Ki 41@ T%%JSTB %. "%#%ST%A israe/&ii trebuiau s7 )ac7 un ocol pentru a e0ita 6dru*ul care d7 Jn &ara )ilistenilor+ $E-od. @<LHPO. Sec&iunea adiacent7 Mediteranei a )ost nu*it7 de )apt M.D "iustenilor QE-od, G<L<@O. s2 p1upe c.t )ilistenii din aceast7 regiune sJnt nu*i&i ca)tori*i Jn Deut. GLG<. %sraeli&ii nu au a0ut de luptat cu )ilistenii Jn $ana an in ti*pul $uceririi, dar c)ad losua a a5uns bStrJn, )ilistenii locuiau Jn cinci cet7&iL Zaia, Ascalon, Asdod, Ecron Ki Zat Qlos. @<LG-<O. JncepJnd din aceast7 perioad7 )ilistenii au )ost )olosi&i de Du*ne.eu ti*p de *ulte genera&ii pentru a-i pedepsi pe israeli&i QJud. <LG-<O. ?a*gar ben Anat ia respins pentru o 0re*e QJud. <L<@O, dd dllit2nii au cdtirEr s, Dercire

presiuni dinspre d*pia de coast7 &i israeli&ii au adopht chiar Ki .ii lor QJud. d..8srl@SL1-PO, Marele erou isrelit alperioadeiJudec7torilora)fstSa*sonQJud. @<-@1O. 'e 0re*ea lui e-istau leg7turi sodale Jntre )ilisteni si israeli&i, deoarece el s-a c7s7torit cu o )e*eie )ilis-iani, iar Mi tt.iu 1 aFt relarii cu Dalila 1e dBct nu era ea Jns7Ki )ilistean7, a0ea leg7turi strJnse cu ei. Regiunea deluroas7 nu era sub controlul )ilistenilor Ki Sa*son s-a re)ugiat acolo dup7 raidurile sale. $Jnd pn are din /n, a )1t pds de ei, a )ct r2gat d lan"i de BE,s Q@1LG@O t5 a )1t )orEt se daM. p2nd ei Jn tinp .e ei ]irEut5 din irEior ri de pe arcp2risul c/didi c, sdlpi Q@1LGs.Gr. d. )i d)tpul donriei lui sall ti Ddnd =rcbabil cd darorit, pEiun .ontinre ti))iiEte de )ilisteni, %sraelul a si*&it ne0oia unui lider *ilitar tuthic. chibtul legin)rnui . ).st 8pr8t de )listsi lnr-o bstVie d24tru8, la Are ,i altarut de la silo a )1t diltrs Q@ san, 4O si ln 3Ei8da ac]la prcbalil cB .i au liapinit EsN#aelond, .tnpla de coast7, eghebKi o *are parte a regiunii deluroase. Ei de&ineau controlul asupra distribuirii )ierului Ki Jn )elul acesta i-au J*piedicat pe israeli&i s7 aib7 ar*e )olositoare Q@ Sa*. @<L@A-GGO. Saul a )ost uns rege de dte SaiEl Vi dupi o 0ictorie 1upra nishild %a Mic*as, i-a i.gonit din regiunea deluroas7 Q@ Sa*. @4O. lbtusi do*ia lui Btatohici le.a lOe*i, 1lir, tenilor s7 continue s7 se i*pun7, cu* s-a JnrJ*plat cJnd ei i-au pro0ocat pe israeli&i la E)es-Da*i* &i Da0ii l,a o*rlt p2 c.liat Q@ Sa*. @P-@<O. sad ,-a Jntors J*potri0a lui Da0id, care a de0enit un haiduc Ki En cele din ur*7 0asal al regelui Achit din Zat Q@ Sa*. GPO. tl nu a )1t che*t sa lDpre lnpoiriE rD.ilDlui in b7t7lia de la Mt. Zhilboa, cJnd Saul Ki )iii s7i au )ost o*orJri, iar cJnd Da0id a preluat do*nia asupra %sraelului el trebuie s7 )i r7*as Jn ter*eni buni cel pu&in cu )llt2nt din $at i,1rtes de lapt, Jn tot d*pdbuier do*iei sale a *en&inut o gard7 personal7 alc7tuit7 din )ilisteni Qi$!ERETipO. TbtuKi, a trebuit s7 aib7 loc o con)runtare )inal7. Da0id i-a i.gonit pe )ilisteni din rcaiua de d2l Di a dat o lo0itor, grea lilistiei QG Sah. sLGBO, purrnd cap7t puterii )lisblilor c o )o4i a*enin&7toare. . h tinpul Mdathi.i dirisate "ilistenii au continuat sa cau.e.e proble*e Jn tot ti*pul *onarhiei. ; dat7 cu sl7birea regatului la *oartea lui Da0id, cet7&ile )ilistene Qcu e-cep&ia Zatului, G $ron. @@L8O erau independente Ki a0eau loc lupte la )rontier7 Q@ J*p. @BLGP3 @1L@BO. losa)It a prinir ciblr de b *n tuisteai QG $rn. @PL%@O, dar tn ti*pul lui lora* cetatea de grani&7 #ibna a )ost pierduta de lsel QG %nD, aLGG@.81ill Ei continuau s7 )1rsi1e agresi0i Jn ti*pul lui Aha. QJs. AL8-@GO Ki ulti*a dat7 cJnd sJnt *en&iona&i Jn Biblie este Jn pro)e&ia lui gaha-ria, dupl lnt8t8a i, ,-il. !J."/lsti] Tinutd Qe 2i.a "irnt Dunele de la dlist2ni a )1t nucleul aKe.7rii lor. Acesta era concentrat Jn cele cinci cet7&5 )ilistene principaleL Za.a, Ascalon, Asdod, E-cron Ki Zat, cuprindea )iKia de coast7 la S de $Ir*ei, iar Jn interior se Jntindea pJn7 la poalele dealurilor lui %uda. Alte cet7&i care sJnt asociate Jn *od deosebitei[ )ilistenii Jn Biblie sJnt ]Betsean Ki ]Zherar. $ontinu7 s7 e-iste incertitudini cu pri0ire la identi)icarea locului unora dintre cele dna cet7&i principale ale )ilistenilor Q0e.i articolele despre )iecare cetate Jn parteO. %9. %n %nscrip&ii "ilistenii sJnt *en&iona&i pentru pri*a dat7 pe nu*e Qp*O Jn analele lui Ra*ses * din anul al B-lea Q@@8B J.d.$r.O &i din anii ur*7tori3 analele sJnt Jnscrise Jn telDplut sAu dedic.t lli A,))iod #a M2di8, t#br, ln apropiere de Teba. Acestea descriu ca*pania %ui J*potri0a unei in0a.ii a libienilor Ki a altor popoare cunoscute Jn genera[ sub nu*ele de 6popoarele *7rii+, dint2 carc )dc8u p.rl2 p1r. Alt2 poroare dir cate goria 6popoarelor *7rii+ au )ost *en&ionate de5a Jn i))i5pri5le #ui Merenpt@, Ra,,B , t5 ln scrisorile de la A*arna din secolul al @4-lea Q#u((u, Serdanu, DarFO. BaWElieturile ]ulp1te h 8plul de la Medinet !abu arat7 oa*enii *7rii sosind cu )a*iliile &i cu bunurile lor Jn c7ru&e, Jn cor7bii, iar prst &i un alt grup asociat Jndeaproape cu ei, &)cr QT5e((erO sJnt .ugr70i&i purtind p7l7rii cu pene care se Jn7l&au 0ertical de la o panglic7 ori.ontal7. ; p7l7rie si*ilar7 este ull dinre eEnele pictos"de Nt2 pe s Nl#c de tur sisit la 'h,(t1 ln $reta si datar d2 ohi.ei tn saolul al @P-lea H.d.$r. %nscrip&iile asiriene *en&ionea.7 "ilistia ca o regiune unde a0eau loc )rec0ent re0olte. 'ri*a *en&iune este Jntr-o inscrip&ie a lui Adad- irari %%% Q8@S-P8G H.d.$r.O, cJnd "ilistia este *en&ionat7 al7turi de statele care pl7teau tribut, Jntre care Ki %sraelul. "ilistenii sJnt *en&iona&i *ai tJr.iu Jn analele lui Tiglat'ileser !%, Sargon si Sanherib, de obicei ca rebeli Jn)rJn&i. Jntr-un grup de docu*ente cunei)or*e din perioada E-ilului, g7site la Babilon, este *en&ionat7 proble*a ra&iilor pentru e-patria&i. 'rintre aceKtia sint *intiti si Ztui din "ilisd= 9. Arheologie a. $era*ica /n tip de cera*ic7 a )ost g7sit Jntr-o serie de localit7&i centrate Jn "ilistia Ki Jn ni0ele de la s)JrKitul *ileniului al G-lea H.d.$r. )nrr/cJt aceasta a )ost .ona Ki perioada )ilistenilor, cera*ica le este atribuit7 lor. Decora&iile arat7 a)init7&i re*arcabile cu cera*ica egeean7 si e-ca0a&ii recente la En(o*i Ki Sinda Jn $ipru au scos %a lBitrn obiate .er.*ie l8le Q8 @GGs-@@PB J.d.$r.O clasi)icate ca o cera*ic7 Micenean7 M$lb, deri0at7 de %a originale egeene, repre.enInd, dup7 toate probabilit7&ile, )or*e

precursoare ale cera*icii )ilistene. b. Sicrie de lut sidi2 de lul a0ind o )ala nodelad ln r2li2) la 8p,l sicriului, au )ost descoperite la ]BetKean, Teii el-"ara, 41G #adiiK Ki Jn Transiordania3 probabil c7 poate )i stabilitV o WlDlturB d sidiele <inilaE Srsite in ESiDr, ln special la Teii el-Cehudiyeh Jn Delt7, R)echi*ea &i distribuirea lor sugerea.7 c7 pot )i atribuite )ilistenilor, o pere spd5inits de )apnt ca uele )e" sint deo*re dsn nd de linii 0erti.ale, indicind prcb2bil pBErine cu pene. c. Ar*ele Basorelie)urile egiptene Ji arat7 pe prst, cu T5e((er Ki Serdanu, Jnar*a&i cu i7nci, scuturi rotunde, s7bii lDgl W late W pMale trihghiolar2. Ei au Wsit Jn 'alestina Jn perioada de tran.i&ie de la Epoca Bron .ului la Epoca "ierului, aKa JncJt a)ir*a&iile biblice c7 ei l-au legat pe Sa*son cu lan&uri de ara*7, Ki c7 Jn 0re*ea lui Saul ei de&ineau controlul asupra prelucdlii )iennui rlnt co*t29%. $ultura DeKi )ilistenii au re&inut dte0a caracteristici culturale cate tr7dau originea lor str7in7, au )ost asi*ila&i de clnne etud>i din 5urul ld, a $onducerea r(are cele chci cetlli )ilistene 8u *nde de s rd Q@1, @<r<5 Jud, <L<i t1LB, 8, @8, GG <Sr l san, B8), lli 1L4t #G, P1, #a> P.Pt GALG, 1Pi @ RaM, @GL@A[. Ter*enul probabil c7 este Jnrudit cu cu0Jntul luFian Qhierogli)ic hititO tarFanos, .5udec7tor+ sau ce0a si*ilar Ki cu cu0Jntul grec pre-hetenistic Qprobabil indo-europeanO tyrannos, 6sr7pJnitor absolut+. Jnl2l1ul pecir al te*sului sen 1re i)ten, dar probabil c7 6do*nitor+ est] o traducere re.onabil7. ii. #i*ba u a )ost descoperit7 nici o inscrip&ie )ilistean7 Ki li*ba este necunoscut7, deKi unii cercet7tori au presup1 d 1te p1ibil ca ea sB )i d-iEr de l, o linbB indo-europeanI pre-greac7 din .ona M7rii Egee. Anu*ite cu0inte din Biblie s-ar putea sa )ie J*pru&nutate de la )ilisteni. Jn a)ar7 de seren, cu0Jnrul care este tradus 6coi)], a c7rui origine str7in7 este tr7dat7 de ortogra)iile di)erite (Iba= Ki DTba, este atribuit de obicli )ilistelilor /n ali culint p2 2E un cdettto.i Jl consider7 de origine )ilisteanI este =arg7., 6cutie+ Q@ s.n. 1ig, @@, @sO. sint ,i .lb. u0hte care .u )1t considerate uneori ca )iind de origine )ilisteanI, dar nu au g7sit acceptare unani*7. Dintre nu*e, AchiK Q=a(ti, probabil c7 este acelaKi cu =teO, care este *en &ionat ca un nu*e ()iyF Q]$A"T;RO Jntr-o inscrip&ie egiptean7 din 0re*ea dinastiei @8, iar ZolJat QgolyalO probabil c7 este legat prin ter*ina&ia sa -yat cu nu*ele luFi)t Qhi*slite hirito ii lyti1e cre " sErKesc Jn Q-FattaiO Ki -uaues. Jn a)ar7 de aceste cu0inte pu&ine la nu*7r, este clar c7 )ilistenii au adopbt lioba enid a popoarelor pe 2re le-au cu. cerit c. Retigia $unoKtin&ele despre religia )ilistenilor depind de Biblie. $ei trei iei *en&iona&i, ]Dagon, ]Astartea Ki ] Beel.ebub, au )ost .ei din ;rientul Apropiat Ki proba -tril c7 ei au identi)icat .eii lor cu cei g7si&i Jn 'alestina Ki au adaptat religia lor la cea e-istent7. Arheologii care au @<cut e-ca0a&ii la BetKean au sugerat c7 cele doul teple 8Tne 8b d pur2a , tenplel2 lui Dagon Ki Astartea, unde au )ost atJrnaJe tro)eele lui "%#%STE %. "%%,%ST%A saul, dar nici sd dinb2 t2npl2%. c(a2te nu poate )i identi)icat cu certitudine ca un te*plu )ilistean. "ilistenii au adus 5ert)e QJud. @1LG<[ Ki purtau a*ulete Jn lupt7 QG Sa*. BLG@O. 9%%. ;riginea Ui rolul Dore.il2 .Mdab lasi putini indoiab cu pn0iie ta )aptul c7 )iliston au 02nit din .oM M]n Ege, poale nu direct. /nii cercet7tori identi)ic7 nu*ele lor cu cel de 'eiasgoi, locuitorii Egeei dinainte de greci, o idee care este Jnt7rit7 de )aptul c7 Jn literatura greac7 nu*ele este JnrJlnir. de dou7 ori scris cu t Ki nu cu g. Aceast7 teorie continu7 s7 )ie contro0ersat7 Ki chiar dac7 o accept7*, re)eririle clasice la 'eiasgoi stat prea in88nte penh a 1 )olZitoare. Se pa" cA )lisEnn au Acui pare dinre lop.arele nSrii 2re in nneniul al Gl2 au pleat din bna Mrii Eee, pbbabn .a re.Vniat al sirn <Bi#or Ki au ntEt p2 Mat W ,2 *r2, *ii prin c.eta i cipru, in dru* spre ;rientllW Aprcpiat, ud2 au srabih u cap de pod, *ai JntIi ca trupe de *ercenari pentru )araoni, pentru regii hitili Ki pentru do*nitorii canaarri&J Ki, Jn )ile, W.u sbbilir )i ar )1t ab1lrbiW in populalE laala, Deii 2i iiau pSsht nMcls rinp de *dte sle, dlist2nn biblici, poponn T52((er 2re a 1upat E8r1ea de Qsti Ai celelalre p.pZ)t ale tirii, au de0enit practic canaani&i. 9%%%. "ilistenii Jn nara&iunile patriarhale JntrucJt )ilistenii nu sJnt *en&iona&i Jn inscrip&ii e-tra-bibl5ce plnl in Molul al @Glea ld.$r h ranriilele arholosi8 .siare cu ei nu apar ieinte de Fehea .easta, nur" conentaton 1piry re)eririle la )lisreni Jn nara&iunile din perioada patriarhal7 Ki %e consider7 anac)ri2, lbtuni, t2blie si tile* .ont d2 dou,

considera&ii. E-ist7 do0e.i despre o e-pansiune *a5od a co*dlului ln M.)ta Ege h peri8da Mia8na M=5l2ie rr Q8 @ASS.@PSS ld,cr. ,$RETAO A5 obide con)egoMte in 1na Mii nEs] eu indicind in. )luen&e egeene au )ost g7site la Ras Sha*ra Jn Siria, la !atoi ii prcb<bil %a Meghido, li pal1tha, la Tod, !angeb rihu si Abtdd, io Egipr. Tte prcb.bil c, o *E pa)te a cobeWnui a )1t 5Eclt cu bsui p2risabi# .u sint te-rilele. /n tip nou d2 dToE)ie sptala caE a apLrui h Esipt Di ir As5a QM.d in peri8da aces1 spri5id ie.ia. Alte dore.i cu Uri0te la leg7turile *en&ionate sJnt o)erite de o t7bli&7 de la Mari Q]dld al @<@8O care spbe .a r2gele !a". rdui a ti*5. daruri la r2pta" Q.cA"ToRO. ln al donea dnd, n*2#e 2nrie din annchirate ntr .r.u )olZite cu . p)ti.ia d8biti, Era i*proh<bil 2 nenbii Dui srup *i-t c* au )Zt popoarZ narii s7 poat7 )i deosebi&i dup7 nu*e, aKa JncJt absen&a unui nue din iMipli poab i8*E d8r cB gnpul respecti0 nu a )ost su)icient de proe*inent JncJt s7 )ie *en&ionat Jn *od special. 'opoarele *7rii Ki prede.erii lo. cac au lgcut cone4 cu ;ridid Aprcpiar, au sit Jn hhlui W 0alul do*iEnr din (old al @Glea au )ost )ilistenii Ki, Jn consecin&7, ei sJnt cei care au )ost nentio*ti h s.ieri. u distd nici h n1ti0 p2nrru .aE gdpuile hici de dlisreni si nu ri t1r prinrre pri*n .o1ed<nti din Eaea, dei5 nu au )o] su1ci2rr de prQ4ineng inclt s< ne E*r.ati de slatele *t *ari. B%B#%;ZRA"%E. R. A. S.Macalister, TTie'Misr*es, Their !islory and $i0ilhadon, @A@43 :, ". Albright, AAS;R @G, @A<G, pj B<sat ;. Eilsl2ldt hn r, <4, 41< %TJSTB%TT. %T%.>ST%A @A<8. col. G<AS-G4S@3 A. !. Zardiner, Ancient Egyp-tian ;no*astica, Te-t, @, p. GSS-GSB3 T. Dothan, An-rig,iry 8d Sdi(l G, @AsP, p. @sr-@143 c. E. :ight, lA GG,@AsD p. s4-113 A $. Mitchell ln AoTs, p. 4Tr.4GP3 M r- Mtch4 h ";r% p, s<-P<, T.$M. %%#; Q'!%#oO. Diltre rod 8, c8 au luriat nu*ele "ilon Q'hilon Jn antichitate, cel *ai i*portant pentru cercet7torii Bibliei este "ilon din Ale-andrie, un *e*bru al unei )a*ilii e0reieKti bogate &i in)luente din Ale-andria, Sn secolul @. "ratele s7u, Ale-andru, a )ost unul dintre cei *ai boga&i oa*eni din 0re*ea sa, iar nepotul s7u Tiberius Ale-andru a de0enit procurator al %udeii &i pre)ect al Egiptului, dup7 -ce s-a bpnd=t de credin&a iudaica. Y Se cunosc prea pu&ine lucruri despre 0ia&a lui "ilon nu se poate stabili nici data naKterii, nici data *or&ii, singurul lucru cert cu pri0ire ia cariera lui este c< a )ost *e*bru Jn delega&ia tri*isa la Zaius Q$aligulaO in eul <A d.cr, De aici 1re eddent cd d da a1hrl de b7trJn Jn 0re*ea aceea Ki pute* deduce c7 a tr7it apro-i*ati0 Jntre anii GS S.d. $r. Ki 4B d.$r. D in scrierile lui se poate deduce c7, Jn calitate de lider al co*unit7&ii e0reieKti, el a petrecut o *are parte a 0ie&ii sale Jn )unc&ii publice. Jnclina&ia sa natural7, Jns7. a )ost o 0ia&7 de conte*plare &i )ilo.o)ia, cu care spune c7 Ki-a petrecut tinere&ea Q$u pri0ire la legile speciale, <. @O, probabil Jntr-o co*unitate cu* este cea de la Triera-peutae, descris7 de el Jn lucrarea sa Despre 0ia&a con te*plati07. DeKi a )ost obligat sI p7r7seasc7 aceast7 preocupare ca s7-Ki Jndeplineasc7 Jndatoririle ci0ice, el a g7sit oca.ia sS produc7 o serie de scrieri pe he )l81e si t2ologiee. 'ri*ele lui lucr7ri au )ost pe te*e )ilo.o)ice, Jn care arat7 prea putin7 originalitate dar care constituie o surs7 pentru studiul unei perioade pu&in cunoscute din )ilo.o)ia elenistic7. TotuKi, opera lui principal7 a. )ost un studiu e-po.iti0 al 'entateuhului - el a )ost condus de dorin&a de a de*onstra c7 cercet7rile )ilo.o)ice Ki religioase ale lu*ii pIgJne din 0re*ea lui Ki-au g7sit &elul ade07rat Jn Du*ne.eul lui A0raa*. S-au p7strat trei lucr7ri *ari, dar nici una dintre ele nu este co*pleta sau Jn ordinea corect7 JntrucJt sec &iunile lor au )ost trans*ise deseori ca tratate separate Jn tradi&ia MS. Alegoria #egii Qun co*entariu despre ZenesaO3 Jntreb7ri )i r7spunsuri despre Zenesa Ki E-odul Qo lucrare scurt7 de acelaKi genO3 &i E-punerea #egilor Qo trecere Jn re0ist7 a istoriei 'entateuhuluiO. "olosind e-ege.a alegoric7 el e-trage Jn07&7turi *orale Ki *istice din toate p7r&ile acestor c7r&i Metoda lui alegoric7 este deri0at7 din *etoda aplicat7 de5a de )ilo.o)i scrierilor lui !o*er. 'oate )i anali.at7 ca o alegorieL QiO 6cos*ologic7+ etiologic7+, daca )olosi* ter*inologia luiO Jn care este Jn&eleas7 alegoria cu pri0ire la natura QphysisO lucrurilor Qde e-. *arele preot Ki 0es*intele lui suit pri0ite ca #ogosul Ki uni0ersul, 9ia&a lui Moise, G. @@P K.u*.O Ki QiiO 6etic7+, Jn care se poate obser0a re)erirea la lupta psihologic7 Ki *orali a o*ului Qde e-. interpret7rile eti*ologice ale unor persona5e cu* s)eitlsaacQ_bucurieOO. Ba.a pentru cos*ologie Ki psihologie este siste*ul stoic, deKi este e0ident c7 ele*entele pitagoreice Wi platonice au contribuit de ase*enea la unele detalii, o tr7s7tur7 c8 rlhdEle 2cletic5s*ul aelet pedoade, 'otri0it unor studii recente, cea *ai de sea*7 contribu&ie pe tare "ilon a adus-o gJndirii o constituie )olosirea )ilo.o)iei pentru a )urni.a o ra&iune pentru religie3 el este de )apt 6pri*ul teolog+ &i )ilo.o)ia este i*portant7 pentru eJ ca o slu5itoare a teologiei, Moiiel lusrrii rale E pdte se ,u 12 dd .elll =au *isionar, co*un *ultor e0rei din 0re*ea aceea, ci Ki erpsieltele eisti.e depre re.titrte, DllLr,8ul,i s7u despre care scrie Jn *od e*o&ionant in *ai *ulte locuri Qde e-. #egi speciale, loc. citO. /n ele*ent central pentru Jn&elegerea atJt a uni0ersului cJt &i a e-perien&ei religioase este conceptul de #ogos, un ter*en de origine stoic7, dar care Jn scrierile lui "ilon este legat cu un concept cu* este #u*ea

platonic7 a %deilor, indicInd *odul tn care Du*ne.eul transcendent creea.7 &i sus&ine lu*ea, Jn care Se re0elea.7 pe Sine )iin&elor create de El. Moise este pre.entat ca un tip de #ogos prin care oa*enii sJnt conduKi la cunoaKterea lui Du*ne.eu3 'atriarhii sJnt e-e*ple de oa*eni care s-au eliberat din robia lucrurilor *ateriale Ki sJnt ui" d tn"leUduea di0n=,. Edi&ia co*plet7 a lucr7rilor lui "ilon Jn greac7 este cuprins7 Jn cele Kase 0olu*e editate de #. $ohn Ki '. :endland, publicate Jn @8A1-@A@4, cu un al Kaptelea El* d2 ildD Q@AG1-<SO, de !, #eisegaag. ; eri2 de lucr7ri care s-au p7strat nu*ai Jn ar*ean7 au )ost ediiate de Mehit,(iJ. .ADch2rian ln @aGG <i @aG1L 0ersiunea datea.7 din secolul al B-lea. E-ist7 de ase*enea o 0ersiune a lucr7rilor lui "ilon Jn latina 0eche Ki aceast7 0ersiune pre.int7 ou oarecare i*portan&7 pentru reconstituirea te-tului s7u. $ea *ai recent7 traducere a lucr7rilor care s-au p7strat din opera iui "ilon, din greac7 Ki ar*ean7, este Jn colec&ia #oeb $#si.d #ibhrt, de ". !. cdW4 $. !. Flitta(D si R,M.))iQ@Src#plsG Fl, spli)trbe, @AGA-1GO. "iind cele *ai bine p7strate &i cele *ai 0aste scrieri e0reieKti din perioada elenistic7, lucr7rile lui "ilon sJnt i*portante pentru pre.entarea tu*ii ideilor din T. /tule dintre ciErel. din 9% dnlt rebEdt2 r.nin proble*a origina l5i- Q0e.i '. Mat., 'hilo=s Bible, @ABSO. $el pu&in dou7 scrieri din T nu pot )i Jn&elese adec0at dac7 nu )ace* re)erire la ideile Ki *etoda lui. Epistola c7tre E0rei, Jn tratatul despre cortul JntBnirii Ki Jn pre.entarea lui Melhisedec, pre.int7 a)init7&i cu a leSoria ra, iar do.EnE d1pe "id ere tnudir, 1 anu*ite apsecte cu Jn07&7tura lui despre #ogos. E0angheli. dupd %8 nu 4 ashlni deld 8 aleSpria lui "ilon QaKa cu* sa a)ir*at uneoriO, dar Jn cos*ologia e-plicit7 din 'rolog Ki din alt7 parte se subJn&elege o tndic aprcpiati o aleadi. lui "ilor Aeata r, Jnsea*n7 neap7rat c7 scriitorii T au )hiosit lucr7rile lll ,il*, o Dplic.$e plaudbili p2re )i cE 2i .u pro0enit dintr-un cadru de gJndire si*ilar. Au )ost e-plorate a*Jndou7 posibilit7&ile &i necesit7 in0estigare supli*entar7. BB#J;ZRA"%E. !, #eisegang, articolul 6'h)lo+ Jn RE3 E. Brehier, #es Jd)es 'hilosophiDues et Retigieuses de 'hdan d=Ale-andrie, @AGB3 E. R- Zoodenough, An %na.luction to 'hilo Jud8, #A<Ai Aen, By#igha #ight, @A<B3 R. :illia*son, 'hilo and cheEpistletothe !ebra0s, @APS3 0e.i &i capitolele pertinente din $. !. Dodd, The %nterpretation o)the"oFth Zospd, @AB<, Ki $. S,i.D, #tpir. ae #rlra, @AsG, J. ,B, 414 %T T% i "rllEAS. /n DQre de oig5ne 2gip8nA, p-rhg, 6 ubianul+3 nu*e popular Jn Egipt Sn perioada Regatului ou Qsecolele @1-@G J.d.$r.O. Jn 9T nu*ele 1te turtat Nle trd peere. r. "iul lui Ele,4 Wi r"potut iui A,M QE-od, 1LGB3 @ $ron. 1L4, BS3 E.ra PLBO, cu descenden&7 preo&easca QE.ra 8LGO. E% a o*orJt pe un israelit &i pe )e*eia *adianit7 QpIgJn7O pe care o luase, dup7 ce lsEel . lut patu la obirciui prgnE >. Sitnn drM, Gsi 'r @S1L<SO Vi apoi a lur p1ne la rE.b.iul tn] tri0a lui Madian Q u*. <@L1O. in ti*pul lui %osua, "ineas a a5utat la re.ol0area neJn&elegerii cu triburile din Transiordania cu pri0ire la altarul lor de aducere a*inte Qlos. GGLA K.ur*.O. Dup7 ce Ki-a Jngropat tat7l Jn *untele sIu Q%os. G4L<<[ "ineas a Jndeplinit )unc&ia de *are preot Jrt pri*a parte a perioadei Judec7torilor Q)td, GSLGAi p8E % $rcn, ALGSO. G. c2l *i dndr .lintre ei doi Ri ai lui Eli carc au a0ut o reputa&ie rea, c7tre s)irKitul perioadei Judec7 torilor Q@ Sa*. @L<3 c). GL@G-@P, <4O. El a )ost o*orJt Jn b7t7lia de la A)ec Jn care )ilistenii au luat chi0otul legI*intului Q@ Sa*, 4O. /n nepot al acestui "ineas a ict p8t ln tinpd doMiei lui Saul Qt W*, l4LsO. M.dM "%R. )n Biblie sJnt *en&ionate )ire din pIr de capr7, din p7r de c7*il7 sau din bu*bac Qebr. (arpas3 Est. @L13 4 EEi, r, p. A@sO, .lh in si di, *Be 3ti(. @BL@S3 A,e. @<L@G@. BMbscul, obrinur din pu)ul din 5urul se*in&elor, produs de Znssypiu* herbaceu*, era originar din %ndia, dar s-a r7spJndit %n ;rientul Apropiat de abia Jn perioada grecilor. E-presia Jir de in+, Jnt/nit7 Jn unele traduceri Jn @ )*p. @SLG8 Ki G $ron. @L@1, apare dintr-o Jn&elegere greKit7 a te-tului ebraic. Traducerea corect7 se re)er7 la o &ar7 nu*ita Mue Qadic7, ]$!J$%AJ. .!. "M Q'!;EBEO, o rode distinBr sene81.e db $hencrea Qportul de E al $orintului, unde ospitalitatea era i*portant7O3 ]6diaconJ&7+ a bisericii Ki 6ga.da+ *ultora, Jntre care Ki 'a0el QRo*- @1L@-G3O, Separe c7 ea a dus scrisoarea lui 'a0elKi el cere pentru ea o g7.duire bun7. E. J. Zoodspeed Q!TR44, @AB@, p, BB K.unr#O sus&ine c7 Ro*. @1 este o scrisoare separat7 c7tre E)es, pentru a-i asigura o pri*ire bun7 la cei *en&iona&i. Dar oare ar )i necesar7 o ase*enea re)erin&7 personal7 indirect7U u*ele Qcare Jnsea*n7 6radioas7+O este un supranu*e al .ei&ei Artenus. /n epita) interesant pentru ,A doua "i0i+, o diaconi&7 de *ai tJr.iu, este citat rI MM Qs.0, (oi*ao*aiO. R)e.i de ase*enea M. D. Zibson, EtpUG<, @A@@.@G, ', Ga@. A.n:. "l lt k. Datorit7 structurii sale geologice 'alestina este o &ar7 cu *ulte i.0oare, aKa cu* %i s-a spus (raeli&ilor Jnc7 Jnainte de a se stabili acolo QDeut. 8LPO. $a re.ultat al acestui )apt *ai *ulte cu0inte ebr.

au )1t lol1ite in nod obi8uit p.ntnr a reda sintele traduse 6)JntJn7+ sau 6i.0or+. l.=ayin, 6i.0or, )JntJn7+, cel *ai des tntJlnit cu0tnt Qdee-. Zen. @1LPO, este bine cunoscut din )aptul c7 Jn )orc s pleEtata apde ri nM2te hultor #..ui. $u0Jntul Jnrudit din li*ba arab7 este )a*iliar Jn .ilele noastre, cu* este =Ain es-SuJtIn, i.0orul ling7 care s-a a)lat cetatea ]%eihon. $u0Jntul apare Jntr-o )or*7 *odi)icata ca nu*ele unor locuri, Ainon sau Enon, unde bote.a %oan Q%oan <LG<O. /neori este tradus ]6i.0or+ Qde e-. Zen. G4L@<O. G. *a=y7n, 6loc cu i.0oare+, este o 0ariant7 a sensului % &i este tradus attt 6)JntJn7+ Qde e-. Zen. PL@@O dt i +i.hl Qde er. ps. BPL4. <. *abbda, 6i.0or+, de %a naba=, 6a curge, a )ace spu*e+, este tradus atJt 6)tntJn7+ Qde e-. Eci. @GL1O cJr Si +l.0o+ Q.te a %r, <sLG, 4. *7DIr. Acest cu0Jnt este )olosit uneori Sn sens )igurat, de e-., 60ia&7+ V's. <1LAO sau Jntr-un sens )i.iologic Qde e-. #e0. GSL@8O Ki este tradus atJt 6)JntJn7+ Qde e-. 's. <1LAO eJt Ki=6i.0or+ Qde e-. 'ro0. GBLG1R. B. *di)), Joc de plecare+, deri07 de la yasa, 6a ieKi+, Ki uneori este tradus 6i.0or+ Qdee-. G J*p. GLG@O, 1. 3\aQ Jnsea*n7 de obicei 6*o0il7+ Qde e-. Zen. <@L41O, dar Jn $int. 4L@G este tradus 6i.0or+ QJn unele "ddusi Q9sRO, ]ledrinal, P. gidl7, 6lighean, 0as+, este tradus 6i.0or+ Jn %os. @BL@AKiJud. @L@B. 8. 94 6te*elie+, 'icoasta Q*unteluiO+ este Jnt)t. nit nu*ai )a plural Ki este tradus uneori 6i.0or+ QDeut. 4L4A3 i1. rSL4oi rG8O Ai de rrei on 1tZ rraht a ii partea nu*elui unui loc, AKdot-'isga QDeut. <L@P3 %os. @GL<3 @<LGSO, Jn alte traduceri este redat 6coasta *untelui 'isga+. A. bIr, 6ciste*7, )intJn7, pu&+. Jn %er. 1LP, unde J)&))i d7 naKtere ta baFJr, iar $p)i d7 naKtere la bayir, care sJnt traduse 6)JntJn7+ sau 6i.0or+. @S. hay, 60iu+. %n Zen. G1L@A 6ape 0ii+ este tradus 6ap7 de i.0or+. @@. nebe( este un cu0tnt care apare nu*ai o singur7 dat)i, Jn e-presia nib=(l-y7*, Jn %o0 <8L@1. unde este tradus 6i.0oarele *7rii+. Jn T cu0Jntul gr. principal pentru 6i.0or+, 6Mn-tJn7+ estepige Qde e-. Apoc. PL@P ere3 c). Marcu BLGA3 %oan A L1O, un cu0Jnt cate Jn ua este )olosit Jn cele *ai *ulte ca.uri ca un corespondent al ter*enului ebr. =ayin. T.$.M. "% %% %. r. un put artidcial 1ap2r p1Eu o a5urse la ape subterane sau pentru percolare Ki colectare Q.br. 1NU, ]b ,ir3 sr. pn.eDrO, sDre d8brc de i.0or Qebr. Ki arab. =ayin3 gr.pegei, care este un produs al naturii. $on)u.ia dintre ter*eni Jn unele traduceri Q0aO ] dato8UL 8i co.)u.ii siQitaE e-is8te inEe ter*enii corespun.7tori Jn sec. al @P-lea. Te-tele ebr. Vi el sr. dr l="ire d. dbisuirat. G. /r pW ani).iat .1pat p2nh a a5urse ra u i.0or subteran Y Jn ca.ul acesta ter*enii 6rtnttn7+ Ki 6i.0or+ pot )i )olosi&i ca te*eni echi0alen&i. 'ute* )ace o presupunere ra&ional7 c7 )JntJn7 din care a scos Rebeca ap7 QZen. G4O a )ost de acest tip - Ja )el ca Ki )JntJn7 lui %aco0 de la Sihe*, unde S-a Jndlnit %sus cu )e*eia sa*ariteancI Q%oan 4O. Aceast7 posibilitate ar putea da o e-plica&ie satis)7c7toare pentru )olosirea alte*iie1 a cFinEld l% ele doua 3Dible. <, ; rctsrernA su o 88pr, *ne u nicl, ou. blic7 sau pri0at7, )olosit7 pentru colectarea apei de ploaieL ebr. bIr3 gr. la((os. "JntJn7 de la Betlee* Q@ $ron. @@L@P-@8O probabil c7 era Nie genul acesta. 41B "l Tl i 4. /n pu), llst s, cD llt n8io1. lolcit 8 Jnchisoare3 este descris cu acelaKi cu0Jnt ebr. QZen. <PLG43 's. 4S.Gi %2r. <aL1, etc.O. lalda c#tad )ilrinii a"i 0i.lii h cintee popul.re poaie )i ob1etuta ln u*. G@L@P-@8. Jn .oneSe aride din ;rient ]apa poate de0eni la Qel de pre&ioasa ca Ki aurul, "JntJnile erau, si continua s7 )re, subienn uor dilpute acerb2 ti chi,, al *or lupt2 ic). Zen. G@LGB, etcO. Eie au de0enit ereditare Ki erau e-pl2taE d2 *nopolui ll8e =lc, dinro ii,e, rioad7 ti*purie. R.A.S. ";AMBTE, Biblir nu indi.l trtold8l* s*i1ca&ia *oral7 &i spiritual7 a perioadelor de )oa*ete pe carele *en&ionea.7. Dee-,, )oa*etea din Zen, @GL@S3 G1L@3 su din "apr. @@LGa etc. slrt ndl5o*b d8. 8 )apt2 istorie, Dd ad2, la )el ca o.ice *in2nt din natur7 sau din istorie sJnt integrate Jn doctrina biblic1 d1Dre pFiden" di0in1, de er. a*os 4L15 Apoc. 1L8. Religia canaanit7 a .ei)icat procesele natuEle d a c1utat si oblrlt conbl ZupE lor prid practicarea *agiei, dar %srael a0ea un secret di)erit pentrD ptZp2libb. hhE, ti ElitaE de $retor, po, sed7 si de&ine controlul asupra 6)or&elor+ naturii, asupra ririduielii W8tinpuild d euph ba4i *t2riale a obului Ue pgrnlnt Qd2 er, ,s. @;4O. r-4ita8 acestei puteri de c7tre Du*ne.eul s)int corespunde diet cu relaWa ..e Dieti iltre rl Ai or, ta u *o*ent dat. Ast)el, la o e-tre*7, 6.iua *esianic7+, Jn care e-ist7 un acord per)ect Jntre Du*ne.eu &i poporul S7u, este *arcat7 de o )ertilitate )7r7 precedent a psnlntlrui Qdee-, %s, 4LGi 4@L@Ai ;s GLGi-GGr An8 AL%<l, 'e de altl parte, rcaaeb Etuii sht re"as nl 0re*uri de neascultare, cJnd rela&ia dintre Du*ne.eu Ki o* nu 1te cea pori0ir,. Asdel, bl1te l aslpn p7*Jntului a )ost unul dintre re.ultatele cele *ai iEporranie W inediaie ale $Bddii Q$en, <L@P-@SO Di Du*ne.eu )oloseKte )oa*etea, Jn tot cursul istoriei, ca un se*n al ne*ul&u*irii Sale &i ca un a0ertis*ent ca oa*eniis7sepoc7iasc7Qdee-. l)*p. @PL@3 @8L@P-@83 !ag. @L1, A.@@3 G@@1-@PO. ,c1tt i.le

""i]a nr Apocalipsa Qde e-. 1LB-8O, unde )oa*etea este o pedeaps7 direct7 pentru p7catul o*enesc. Ascultarea &i prosperitatea Q's. @L@-<3 'ro0. <LP-@S3 Js. @L@AO, neascultarea &i s7r7cia $#e0. G13 @4-@1O sJnt inseparabile Jn Biblie. #egea aceasta JKi gIse&te o e-pri*are clasic7 Jn Deut, G8 Ai o il]Eatie poeri.d in l2. @4. "M2e Zt, lia1O ere a a)erat )8tr2 sra0 rudea #l ri*pul do*iei lui claudiu Q8 414P d.cr.O este atestat7 Jn alte scrieri3 ast)el, Josephus po0este&te c7 regina Elena din Adiabene a cu*p7rat grJu din lsipt ,i snehiE din cipru penEu a5uto8 iudei#or care su)ereau din cau.a )oa*etei QAnt. GS.B@ K.ur*.O. Aceast7 )oa*ete apare Jn "aptele ca o oca.ie a pri*ului ca. de a5utor Jntre bisericiL cJnd a )ost pre0estit7 Nle Asab h bissica dir Anriohia si.iEi, bise3c. a.8 a a.l8t o suE de bnni "n,,u a5utor.ea bisicii din lel8lin Q"apr, @@LGP-<SO, 'DlaMWa din Apd. 1L1 alar1 ci pre", al=lru. telor 0a creKte de .ece ori *ai *ult decJt Jn 0re*uri nor*ale. 3 Jn G $or. @@LGP 6)oa*ea+ Qli*as5 probabil c7 este datorat7 lipsei de ali*ente3 6)7r7 *Jncaie+ Jn ro*. 6posturi+ indic7 post 0oluntar. J.A.M. ".".B. l;$, /n cu0lrt la8pntat d2 obi.ei ,l 0T de .u. 0Jntul ebr. +el iar Jn T de cu0Jntul gr, pyr, )olosit Jn general Jn #XX pentru e). Aceste cu0inte indic7 corn-bustia si aspectele 0i.ibile ale et, cu* este )lac7ra. 'roducerea )ocului prin *i5loace arti)iciale a )ost curcsute de o* inci din E".a de 'i.r,, dat h Dde aceea, cJt &i Jn 0re*urile de *ai tJr.iu, oa*enii a0eau *ult7 gri57 s7 *en&in7 )ocul, pentru a e0ita necesitatea reaprinderii. A0raa* se pare c7 a luat cu sine un le*n aprins atunci cJnd s-a dus sI-@ 5ert)easc7 pe (aac Qc2n, GGL1O, id %s, <SL@4 ru8ea., ce h )el e pde.la W acasA. 'rcbabil cV ca Mi obisnuig neto d7 de aprindere a )ocului Jn 0re*urile biblice a )ost prin )recarea le*nului uscat, atestat7 in scrierea hierogli)ic7 egiptean7 d Qdinastia @8O &i prin ciocnirea 8nei d2 pi.ite )D8, o ModL arsrati din 0re*uri neolitice &i de aceea se presupune c7 a )ost )olosit7 *ai tJr.iu. Se poate ca aceasta s7 )i )ost Mod, LrE)ioEti tr G MBc. @SL<. "ocul era )olosit Jn cursul obiKnuit al 0ierii pentru g7tit QE-od. @GL83 loan G@LAO, pentru Jnc7l.it QJs. 44.@13 #u8 GGLBBO ,i penru ran))i. *eraletor QE. -oN%. <GLG43 %d. 1LGAO, da Ai pdE, disttuSs8 nul. tor ll))ii M sn idoln Q,-od. <GLGS3 Dot, PLs, GsO, sdlpn idolsri QDdt. @GL<O, 8le de rs.boi Qlc. @@1 AO ti et.$2 n1. 1LG4L Jud. @<LG4 ,i a 0ino 0a&ilor Jn=dou7 ca.uri de p7cat se-ual Q#e0. GSL@43 G@LAO. De ase*enea, a a0ut un rol i*portant Jn Jnchinarea de la cortul JntSnirii Ki de la Te*plu, unde )ocul ardea necur*at pe altarele pentru r7niJis &i pentru arderea de tot. )ntrucJt )ocul de pe altarul arderii de tot a )ost aprins *ai tJr.iu de Du*ne.eu Q#e0. ALG43 G cro,. PLr<O, a )ct prrbt arrtnd li ontirur Qttr 1L@<O. "ocul acesta era special Ki 5ert)ele arse cu 6)oc sdin+ nu *u .epbbil2 Q%F. @oL@3 *, <L43 U1L1@O. ;bi.eiut plsln de .,a tl8 Dopin prir )d a )ost practicat uneori Ki de israeti&i QG J*p. <LGP3 @1L<3 rPtrP, <@, GRt1i G<tloi G cr1. G8L<L <<L1O, a )1t i*ls hEe luruile ondallMt2 de rto)e.ti ;rica 1LPO- obieirl ac1ta nu irdic, Epl1t lscddcn l*nD. ir o ddicare a copiilor hi rMoloh su Mn-co*. Se poate s7 )i inclus si incanta&ii ale )ocului sinilaE T cer2 )olZ)te h (epota3nia Q,aro G<, @APS, p. <A-4BO. Teo)aniile lui Du*ne.eu au )ost Jnso&ite uneori de )a rE-od. <LGi @<LG%GGL @ALlai Deur. 4LlrO d iM. gin2 teului ste )olcita p2nd a sinbolia rlorir lui Du*ne.eu QE.ec. @L4, @<n, pre.en&a #ui protectoare QG hp. 1@PO, s)irtenb #ui QDeur. 4LG4O, 5ud8ta #li dEptn Q.2h. @<LA@ ii niria #ui inpoei0a pB2tului Q%s. 11L@s=@1O. %nEsi%E 1te )ol1ir, d2 .le[O!ea pehDuhuls))ntQMar. <L@@r E.i "Ept. GL<O, perEu inspira&ia pro)etica Qier. BL@43 GSLA3 G<L GAO &i pentru senti*entul religios Q's. <AL<O. )n alte conte-te )ocul 1te rolcir ca 1 sinbol lite"r .l pe.atulu5 Q%s. AL@<O, lo)tei Q;s PL1O si n2eMirn Q's, 41L@GO. B%B/;$RA"%E- R. J. ,orb1, Sddi1 in `n.ialr Technology, 1,@AB8, p, 4 K.ur*.3 #e "oi da* le 'roche;rient antiDue, @AP<. T.$.M. ";R%=%"T$AT%% S% TET% %$A ASED%ER%%. %. ADr8 *llltarB ln l*D dtlcd a. r8ut i ndrin8 lortdryei %n na")tat8i pen8deilortdryei biblie cu0intele ,,8tat2+ Di 6)ort7rea&a+ Q*i)eJ7r, 5.a.O au )ost practic sinoni*e Jn 411 'alestina. /neori ter*enul 6cetate Jnt7rit7+ pune accentul pe acest aspect de)ensi0 al oralului, Jn contrast cu ]dl2 lipsite de .idui de apLrae, Relata"a reconstruirii %erusali*ului sub conducerea lui ee*ia lenoEtlea., c, .iduile orotituia, )thu. ;ri de cJte ori era posibil se alegea Jn a*plasarea unei cet7&i o po.i&ie natural7 uKor de ap7rat, deKi o surea de ap7 era de ase*enea esen&iala. /n deal abruptd5i i.olat, cu* este ca.ul Sa*ariei, sau un pinten i*pregnabil al unui deal, cu* este ;)el. locu[ unde a )ost %erusali*ul lui Da0id, constituiau locuri )oarte bune. /nele cet7&i, Jns7, au )ost a*nlasate datorit7 unei plani)ic7ri strategice regionale, pentru a ap7ra KoseTe si c7i de co*unica&ie, sau, Jn ca.ul Bete-lul*, datorita taptului cS era disponibil7 o surs7dde apa. Aceste locuri si cet7&ile din locuri *ai 5oase care au )ost Jn)iin&ate atunci cJnt5 popula&ia a

dengs5#li*i-tile cet7&ii de pe deal a necesitat un siste* arti)icial de ap7rare. De obicei ter*enul 6)ort7rea&7+ a Jnse*nat un peri*etru Ji*itat de ap7rare. Jn 'alestina o cetate &ip *7ri*e *edie sau un oraK a0eau o supra)a&7 de G-4 hectare. /nele erau *ai nuci, altele erau *ai *ari. De e-e*plu. %erusali*ul din 0re*ea lui ;a0id si Mpyhi!i ocupan5/?-?5 hectare. Jn ti*p re rerarea ranaapi&)i !a&or ocupa 0reo 8@ de hectare. $apitalele Egiptului, Asiriei, Babiloniei, 'ersiei Ki Ro*a au )ost de *7ri*i e-cep&ionale Ki s- au deosebit de cet7&ile obiKnuite prin alte caracteristici cu* sJnt )JntJnile Qde e-. ] % %9E, =$A#A, ]BAB@#; O. gidurile cet7&ilor se deosebeau *ult Jn ce pri0eKte grosi*ea, Jn7l&i*ea Ki arhitectura. gidurile solide a0eau o grosi*e *edie de < *. dar puteau )i de dou7-trei on *ai groase la ba.7. gidurile de ca.e*at7, un siste* dublu de .iduri, a0eau o grosi*e *edie de @,B *. Jn7l&i*ea .idurilor Nra Jntre )i &i A &p. ne hii )d&il di i7 i idl *. Jn7l&i* )unda&iile i & erau din piatr7 Ki .idul propriu .is era din piatr7, din c7r7*i.i de lut sau din c7r7*i.i arse ridica&edeaKupra unui nu*7r 0ariabil de straturi de piatr7. Ap7rarea putea ti Jnt7riti prinad7ugarea unui .id e-terior la o distan&7 de .idul principal egal7 +cu distan&a la care se=putea tra5)e eu arcul. b. De.0oltarea siste*elor de ap7rare ale cet7&ilor DEi hpta in .W@' deh5s Da prele*rt, o al*tn a)lat7 Jn ap7rare se putea retrage Jn cetate dac7 era necesar. g idurile Ki )orti)ica riile asociate erau necesare at)t pentru a J*pieNiica intrarea duK*anilor Jn cetate c&& Ki pentru a oteno plat)or*7 de atac pentru ap7 r7tori. Se )oloseau .iduri si *etere.e independen&7 sau ataKate de .id, bastionane, ru*uri Ki parapete crenelate irau )olosite Jn di)erite 0re*uri. +T-ca0atiile au scos la lu*in7 r7*7Ki&ele unei cet7&i Jnt7rite din Siria-'alestina din *ileniul al <-lea J.d.$r,, de.0oltat7 probabil sub in)luen&7 *esopota*ian7. Aceastaeste separat7 Jn ti*p de o perioad7 Jndelungat7 de cele *ai 0echi )orti)ica&ii cunoscute. Jn lerihonul litic din ldiDNla anteriDra ehnicii lenicn au )ost descoperite dte0a .iduri de piatr7 necioplit7, precu* Ki un turn circular cu un dia*etru de @< *, cu o scar7 interioar7 cu GG de trepte. Acestea, J*preun7 cu un Kan& cu ap7 lat de A *, s7pat Jn stJnc7, datea.7 din PSSS-1SSS J.d.$r., cu peste 4SSS de ani Jnainte de Ayraa*. Satele deschise, )7r7 )orti)ica&ii, au )ost succedate prin <SSS H.d.$r. de cJte0a cet7&i )orti)icate]-%gnho^$Meghido. Zhe.gr, Ai ptr. Au )ost )olosite o di0ersitate de .iduri de 5\5ati7jst`sau i5 %;RTT"%$AT%% S% TED %$A ASED%ER%% bastioane Ki *etere.e. Au )ost descoperite de ase *enea turnuri se*icirculare sau+ p7trate la colturile .idului. %n =".icda Zre a ul*t, EpT. M2die a Brcn.ului Qde la 'atriarhi pJnI la losi)5, au )ost )7cute cJte0a schi*b7ri i*portante la .iduri Ki la por&i, legate Jn pane d2 )olciE 2,2lor de rl.boi si rr2 a ber. benor de ]lr. prin @Poo l.d.cr.. cnrd diEsti. gi(W a patMh Jn Egipt Qr$R; o#octA r`D, n ,2l *si0 de panrnt betut a )Zt adduaat l. .irtuile aistene sau au )ost construite *etere.e de sine st7t7toare. /n8ri 2a ndict u .id p1b bdiSlire. giduil2 *dre de pia"l apD. *ai lJr.iu Q=smrEmt. Mete. re.ele sau6talu.urile+ - o consolidare special7 Jndrepbtt spre o pantA Y d.u acopdite adea e te*ial, sa, cu 2ld penEu a.i con)di inp2reabilirare si " poate s7 )i )ost introduse pentru a contracara introducerea berbecilor de asalt QEAE!#, p. @@<O. Metere.ele au )or*au un peri*etru pentru care de r7.boi si pentru r7.boinicii lor, ci e-tindeau peri*etrul cet7Elor Q=!AT;"O. "raonii din di*srio !0ls ltrt c2i care au introdus acest siste* nou de ap7rare, deKi locuitorii $anaanului locuiau de5a Jn cet7&i. Jn )ine, Jn )a&a *etere.elor se a)la un Kan& sau, un canal cu ap7, iar *aterialiiO e-ca0at era )olosit pentru Jnt7ritura de pednrbSdi Q$All, G. t. p. PP.@@1O. losua a p7truns Jn $anaan c7tre s)JrKitul Epocii Br.n.ului, in solul al @<le #d.$r. E2rdne .u ss la l*ini p8 pulue dore.5 .u pri0ire la sistercle de apgr2 dir ac1ta ep2i. Au elisat pdhe elMt2 noi Li sZenle d. apEnE din Epoca Bb, .ului au continuat s7 )ie )olosite sau au )ost reconstrute in acelaAi stil. A.1t )apt lete e-plica lip1a apa Enti a uo, .idui ale +%erihonului ..re s., pZti d atribuite perioadei lui losua. pJn7 Jn pre.ent nu au )ost descoperite )orti)ica&ii israelite *ai 0echi de perioada lui Sau[ Ki Da0id. mn0re*ep!gp7r7riei*iirpaii )ost construite T.iduri de ca.e*at7 Jn *ai *ulte ret7ti. Acestea constau din dou7.iduri paralele sub&iri ) Jn *edii-@ %*iipi&ii0 ca* la G ro, unite la inter0ale regulate de .iduri trans0ersale..Spatiile lungi Ki Jnguste )or*ate Jntre .iduri puteau )i )olosite pentru locuin&e )los. GL@B[. Ase*enea .iduri erau *ai Rp)tiri K5 ip toate acestea o)ereau o soliditate re.onabil7. gidurile de ca.e*at7 au )ost )olosite JncepJnd din cea @1SS J.d.$r. pJn7 Jn eehn al Gls #d.$r. $aDbla lu Saul l. $hibea eE o )ort7rea&7 de BG * pe <B *. cu ru*uri la rol&nri Ki cu .iduri de ca.e*at7. Erau )olosite si alte .iduri. l.a BeerKeba erau dou7 .iduri paralele sub&5ri5nnalidg un .id soh7 gros de 4 *, care puteau )i atribuite perioadei lui Da0id Ki Solo*on. $et7&ile lui Solo*on au rolcn tipui di)dire de )*i)ictii dei o caE. teristic7 a )orti)ica&iiJor sale, cu* se 0ede la ]Meghido, r!alor ,i ach2a, 1re )ol1iE .idDilor de care *at7 Ki o poart7 cu trei seturi de stilpi Ki dou7 turnuri, %n tot tiBtul ,.artBEri2dei 0T au ist lolZiteti atit .idui Tlide cit Ai .idui a2 caa8tL si u8,i cu u .id dt2rior Vi uut interio. $#A$!%SO. "dB)tlele re8ale, M 1r2 chibea lui saul, au l1t coEhite io iin)ln Epeii "i.rului. ; erie de )orturi, de )or*7

dreptunghiular7 sau neregulat7, costruite in egneb hE 2*lele al @S-#a ii al 1la id.$,. Mrcha.n lnib de S penh %sn2%. citad2la de la =rad a )st o )onsMlt r2sare de iontierd i*potuntt. "ortui rc*ane .u )dt cotudi2 de a"nerea in 2gheb, A"ba ii .%taroiod.nt. 41P roRar"rcATr% W% TE%tll%cA ASBD%Bn%% E-ca0a&i)le de la =%erusali* au scos la lu*in7 cJte0a dintre siste*ele ei de ap7rare din cursul 0re*ii. Mathleen Menyon a de.gropat sec&iuni din dou7 .iduri a)late destul de adJnc Jn RTlea $hedronului care au )ost )olosite p)a7 Jn secolul al P-lea H.d.$r. &i un .id nou construit Jn secolul acela, distrus de ebucadne&ar Jn. B<1 td.cr s2 pBE c, s .id Jn partea d. E pe crta ;)elului, *ult *ai sus decJt aceste .iduri, a )ost construit de ee*ia, JntrucJt el nu a putut da la o parte toate d7rJ*Iturile l7sate de distrugerea babiloniana, Jn partea de 9, la GPS * de plat)or*a Te*plului, un .id de peste 4S *, gios de P *, construit din pietre *ari este probabil o prelungire a .idurilor %erusali*ului ad7ugata de Eiechia pG $ron. <GLBO. Jn &+]++ci 5+t+rte\)5r3i *onta [55i Ki Jn T cet7&ile erau Jncon5u5a&ejde obicei cu unu sau dou7 .iduri *asi0ie din piatra. #a MareKa .ichil aproape p7trar al oraKului a a0ut contra)o*iri si tur*iri Qti i)i*uri gidul ro*an e-celent de la Sa*aria.construitsepare de bod, a cuprins o supra)a&a de 1A hectare. %rod cel Mare a )ost cel *ai proli)ic constructor din toat7 istoria 'alestinei. #ucr7rile lui la %erusali* pot )i 07.u-te in .idul *asi0 de re&inere al plat)or*ei Te*plului, Jn special Jn .onele e-ca0ate de B. Ma.ar KQ Jn col&ul de SE. Sec&iunile siste*ului de ap7rare has*onean &i cele trei .iduri ale =%erusali*ului din 0re*ea T sJnt scoase la lu*in7 Jn e-ca0a&ii care au loc Jn pre.ent. Jn dtrd.l. d. ltdst poarta din %.*),, o p,rt din +lti*ul .id+, ba.a *asi07 a unui turn !as*onean &i Tu*ul 'bT.% al palatulli lui #od QtuTd lui Da0idO 1tu caracteristice pentru siste*ele de ap7rare care sJnt descoperite. c. 'oarta cet7&ii $el *ai slab punct al )or&i))ca&+@i 9+@]= rEiH] a Qtt EGB<H#. Ai#)eSt icnceputejnia5jniuite5nodurijdei a ap7ra poarta *ai bine. %ntre acestea se a)l7 turnurile, &a5linie acces Jn unihi &i por&ile interioare cu *ai *ulte seturi de stupi5u*urile erau )olosite Jn .iduri pentru a ap7ra unghiul *ort de la bI.ad.JBinui. ia )el ciTKiT.taTu.urile+. Ma5oritatea cera&ilor construite pe *o0ile a0eau o poart7 principal7 sau o poart7 inter-JoaiJ Kl 1 poart7 e-terioar7. $et7&ile *ari, cu* era %erusali*ul, a0eau *at *ulte por&i 'Jn7 prin @SSS Rl.$r. *ai *ulte por&i laterale, por&i *ici usordBe aparat, le per*iteau solda&ilor, K5#ias5#saii-si#Jntnc repede Jncetate, deoarece era pre)erata lupta tn e)ori J M9---i b----] = d )iSinte de introducerea intr7rilor drepte pentru carele)le ra.tionpor&ile Jn unghi, cu dou7 u&lstinie-neau asaltul duK*anilor. ;dat7 cu introducerea carelor de r7.boi Jn cea @PSS J.d.$r., turnurile Ki o poart7 co*ple-7 cu *ai *ul&i snlpi o)ereau o protec&ie *ai *are,T/rnurile &i ca*erele de sus le penpirpaii ap7r7torilor s7 trag7 =in duK*anii care Jnaintau. /ua5iJntie ca*erele de sub te poate s7 )i )ost o ca*er7 regal7 specialIl cu* sugereJMaTJ7sorelie)unle din ca*era 'or&))Mari de la Medinet !abu Qc). G Sa*. @8L<<n. tn .pea paEidnal, por"e aEau doun Wtui de <ripi3 la ).l 8u ri porlle din rM lai soldor, dai turnurile de la intrare Ki .idurile au creat trei Jnc7peri pentru p7.itorii por&ii, inainte Ki dup7 0re*ea lui Solo*on au )ost )olos5tedou75i(inuri pentruica*e-relejde g7i&ia# #a Dan Ki Teii en- asbeh intersec&ia .iduritorj)or*a J!#pa&rai gol Jn spatele c7ruia era rarea din trei p7r&i. B7ncile de piatra din )a&a porcii, cit Ki dintre poarta e-terioar7 &i cea interioar7 de la Dan, probabil c7 au )ost de ase*enea o ba.7 pentru aKe.area tronului si o canopie, *areJnd locul 5udec7&ii QRut 4L@-G3 G Sa*. @A38O. 'oarta cet7&ii era Jnchis7 cu usidiible din le*n *asi0. Aceste usi se spri5ineau pe stElpi tn)ip&i Jn p7*Jnt care se roteau pe pietre scobite special pentru acest scop. Descoperirea acestor 'ietre arata ca pu*ai un set de usi era )olosit la )iecare poart7. $tnd eta tnchis7 lteK7 pragul de piatr7, poarta era blocat7 cu o bJrn7 )i-at7 Jn stupii por&ii. Jntrudt duK*anii Jncercau sS dea )oc por&ilor, acestea erau acoperite adesea cu pl7ci de *etal. d. $itadele Ki )orturi *ici '8rh de ir" db )ornn de tu * pretic o )ort7rea&7 sau o citadel7. Ter*enul 6turn+ Q*igdal, K.a.O poate Jnse*na de ase*enea citadel7 interioar7, palat sau te*plu Q]BAA# BEE/T Jn Sihe*[, care )urni.a o )ort7rea&7 interioar7 pentru o a doua .on7 de ap7rare dac7 .idurile erau str7punse. /neori cetatea era J*p7r&it7 Jn *ai *ulte sec&iuni, tot din *oti0e de ap7rare. 6Tu*ul+ se poate re)eri si la o )ort7rea&7 *ic7 pe care o pute* nu*i 6cas7 )orti)icat7+. #a&ul de )onui din eghA ,i lta.slordania sl al2rll.8 e-e*ple. .. 'tubl8a olinardni .u aon u*ai ridurile Ki5poana cet7&ii erKu ,T%]]ilTllT)lT)tnl]= decJt sursa dea5g7i'triI la in0entarea tencuielii i*per-bdliaj lipi cisternele, )iecare cetate a0ea ne0oiejde un i.0or sau de un tiu Jn apropiere.j$iKj&g5c-nele le-au per*is )ortaretelor sa re.iste %)l

Kyi5ii yir)-lungite3 cu* a )ost ca.ul la Masada. $et7&ile de pe *o0ile, )aK7, a0eau ne0oie de acces la i.0nnii Ap %b )a.a dealului. Jn secolul al @S-lea si *ai tJr.iu, au )ost s7pate tuneluri Ki canale din interiorul c)ra&ii, o)erin-du-le acces la ap7 Jn ti*p ce ieKirile din a)ar7 erau bJccate. Ase*enea canale au )ost )olosite la Meghido]. !a&or, Zhe.er, $abaon Ki %erusali* Qtunelul ]S%#;de cunoKtin&e &i teh5ud inginereKti a0ansate. Ap7rS-torii Jncercau s7 reduc7 re.er0ele de ap7 ale in0ada torilor prin u*plerea cisternelor, golirea ba.inelor si acoperirea i.0oarelor ariiTiiT)i)rirt erD poitit0p % d li d de ali*ente erau de ase*enea 0itale neutru a re.ista la asedii Ki de aceea Jn interini-iii rpra&i[or s&] y)isesc Krtnare &i *ayaiJT %%. Metode de atac $ea *ai pu&in costisitoare *etod7 )e rurerire a unei cet7&i era, desigur, s7i con0ins7 pe ap7r7tori )t7 rnpi-&ule.e )7r7 lupta Rp5p%p asiry* Sanherib a )olosit &ule.e )7r7 lup p Sanherib a )olosit #p&i g p a*plasat7 poarta. #a en- asbeh un turn *are situat Si par&ea5lreapta= Q=.idul e-teridryputeIdIsigura ap7aceast7 *etoda Jn .adar J*potri0a %erusali*ului. Alte *etode de cucerire a unei cet7&i )a+ceau apel la Kiretlic sau la ele*entul de surpri.7, aKa cu* a cucerit Da0id %erusa)i*u%PloabjajintBt in cetate, probabil prin tunelul de ap7. De obicei. Jns7, cet7&ile *ari trebuia s7 )ie cucerite prin asalt sau prin asedii Jndelungate. a. Asaltul Jntr-un asalt direct in0adatorii puteau Jnraira sB sa urceipi .id )olosind sc7ri, puteau Jncerca s7 Sparg7 .idurile cu unelte!eTs7pat sau cu berbeci de asalt, puteauincerca sa sparg7 poarta dJndu-i )oc sau lo0ind-o cu berbecE, sau puteau s7pa un tunel pe sub .id. Acolo unde *etere.ele, Kan&urile de ap7rare sau 418 coasta dealului )7cea ca un atac direct s7 )ie di)icil, era )olos!ora*p7 de asalt. ; partea Kan&ului de ap7rare Ba u*pluta cu pT*lnt saucu d7rJ*7turi si era construit7 o ra*p7 pin)i la ridul cet7&ii. f ra*p7 adrian7 descoperita la #achis Jn @APP a )ost )or*at7 %n Jntregi*e din pietre *ari de pe cJ*p. Basorelie)urile asiriene de la ini0e care descnu asaltul lui Sanherib asupra cet7&ii ]#achc ;s. <PL<<O arat7 rI*pi aco de asalt acoperi&i cu scuturi Jnaintau pe tJa. BJ*ele de le*n ale berbecului a0eau un caDjde

Rerascu&it ca un topoi, ;nd capul berbecului penetra in .idul de c7r7*i.i era J*pins tn lateral pentru a des)ace c7r7*i.ile. /n turn Jn partea din )at7 a berilui era )olosit de arcaKi pentru a tr7ite tn ap7r7tori[ de pe .iduri. 'uteau )i aduse Ki turnuri *D5nJe pentru a ataca .idurile, Ki catapulte care aruncau pietre erau )olosite J*potri0a sec&iunilor superioare ale .idului Ki J*potri0a= ap7r7torilor. 'entru a J*pie= dica )uga celor asedia&i, Jn 5urul cet7&ii era construit un 0al de panant /er. 1L13 E.c. @PL@PO. Ap7r7torii aruncau s7ge&i. iBnci. pietre, ap7 doco&it7 K#tor&e 3 pentru a aprinde berbecii de asalt. /neori ei riheursiuni din cetate pentru a distrare echipa*entul de asediu Ki pentru a ataca trupele careul ap7rau. b. Asediul $Jnd o cetate era prea puternic7 pentru un asalt direct sau cJnd, din alte *oti0e, asediatorul pre)era s7 aKtepte se practica un asediu prelungit. 'rin Jncercuirea cet7&ii asediatorii Jncercau sI taie ali*entarea cet7&ii Ki a5utoarele din a)ar7, pJa7 cJnd ap7r7torii erau )or&a&i s7 se predea. /n 0al de p7*Jnt si taberele )orti)icate erau necesare pentru a ap7ra ar*ata in0adatoare *ai pasi07. Asediile puteau dura ct&i0a ani cu* a )ost asediul asirian J*potri0a Sa*ariei QG t=*p. @PLB@. c. $ucerirea &i distrugerea 5 ce o cerate era cucerit7, de obicei era 5e)uit7 si . Ma5oritatea cet7&ilor, )os7, erau reconstruite Ki erau +)olosite din nou. A&\7r7torii care supra0ie&uiau puteau )l d)inortati. lua&i robi sau puKi s7 tribut, iar conduc7torii %ot erau tortur7ri, o*orJri sau lua&i pri.onieri. $ea *ai )ai*oas7 distrugere din 0re-*ea 9T a )ost distrugerea de c7tre ebucadne&ar a cet7&ilor din %uda, inclusi0 %erusali*ul, in BB8B8P #d.$r. Distrugerea %erusali*ului de c7tre Titus Jn anul PS d.$r. a )oe. la tel de 8npleA, deti ln Ed1 ro*anilor cetirile de i*portan&7 *ai *ic7 erau distruse *ai pu&in. B%B#%;ZRA"%E. C. Cadin, TTie An o) :ar)are in BMcal #ands in the iight o) Archaeolog(al Study,

@A1<3 s. M. pad d F. c, De0E, ,i=liel ArchacDl@g, lAP<3EAE!#3A.Jiegs0,ArchaeologJailEn.cydopaedia o)thettaly#and, @APG. Z.Z.Z. r;l%/l)ATts. /n nnbru .r Snpurui d2 corin-teni care au )ost o binecu0Jntare pentru 'a0el la E)es Qr cs. @1L@P s.*.O. u ] eti2 ni*ic alteE o certitudine despre el. u*ele este latin Ki probabil c7 este un tiu*e obiKnuit, iar o*ul *en&ionat aici probabil c7 a )ost un scla0. S-a presupus %n *od ne5usti)icat c7 "ortunatus J*preun7 cu ]Ahaicus au )7cut "RA"T D;M /#/T parte din ce Q)lhiliaO lui r1te)a8 Qd @ $oi @1@@BO eu chitu dh )atrnid lui cle Q@ coi rL@@O. Tie atr7g7toare ideea c7 "ortunatus ar )i acelaKi JntJlrut 6patru.eci de ani *ai arau+ Jn @ de*ent 1B, dar, deKi iight)oot o sus&ine QSt $le*ent o)Ro*e, @, p. 1G3 G, p. @8PO, nu este cert c7 "ortunatus *en&ionat de $le*ent era din $orint, A"=:, ";R/M/# #/% A%%/, /r 8td 81etdal Vi o halta ln #itiulil, )onnat Nle ApUis claudiu caeE, cel care a construit 9ia Appia, pe care se a)l7 oraKul. Este situat la 4B (* de Ro*a, un loc 6plin de barcagii &i de hangii pungaKi==, dac7 este s7 d7* cre.are poetului !orariu. ;raKul constituia e-tre*itatea nordic7 a canalului care trecea prin MlaKtinile 'ontine. Acesta a )ost unul dintre locurile unde credincioKii din Ro*a @-auJnn*pinatpe 'a0el Q"apt. G8L@BO3 0e.i Ki =TA9ER E, $E%.E TRE%. RME "RA%%% D;M /#/%. Edltn pa"u barbaS ce sJnt descriKi Jn E0anghelii ca Ki 6)ra&ii+ lui %sns, &i anun2, %aF, @12, Si*d ii %,.t QMa# @<LBB3 Ma)u 1L<O. lauitorn din 8.d dtal al lui %rE. i=au d pri*at ui*irea ca un )rate al acestor oa*eni s7 posede ln,.lep.is1 Di putee hi %s $MaE/ 1LG.<O. 'e de alta parte, %sus i-a co*parat pe )ra&ii S7i Ki *a*a Sa, de care era legat prin leg7turi )i.ice, cu ucenicii S7i, care Jn 0irtutea ascult7rii lor de 0oia Tat7lui S7u erau considera&i de El ca 6)ra&ii Ki 6*a*a+ Sa, Jn sens spiritrd QMar @GL4B-soO. AV %1t 2-pE Ei o,, ceprii cu pri0ire la natura rela&iei dintre %sus Ki aceKti a. 6)rapi+lui %sus au )ost copiii *ai *ici ai luilosi) &i Mono. Aceast7 p7rere este spri5init7 de pri*ul sens al ter*enului 6JntJi na=scut+, din #uca GLP, precu* si de ded(tia logi.l dh Mat, @LGs, c, dup, DaVL12 lui %sus losi) Ki M7ria au a0ut rela&ii *aritale nor*ale. '7rerea a )ost sus&inut7 cu t7rie de !el0idius Jn secolul al 4-lea, dar a a5uns s7 )ie considerat7 eretic7 Jn lu*ina deEirei, dMita tot Mi atleritoarc o dad o de.iolrarea nitcern .ctie, poti0it c,)tia Ma3a a r7*as pururea )ecioar7. De la Re)or*7 Jncoace ea a )ost p7rerea sus&inut7 cel *ai )rec0ent de 'rotestan&i. b, ,,'ratii+ du Jdt .opiii lui losil de %a priia tul. Aceast7 p7rere, enun&at7 pentru pri*a oar7 Jn secolul al <-lea Ki ap7rat7 de Epiphanius Jn secolul al 4-lea, a de0enit doctrina acceptata de Biserica ;rtodo-7 R7s7ritean7. u are spri5in direct din T. Adep&ii ei au presupus de obicei c7 opoiiria )ra&ilor lui %sus Jn ti*pul 0ie&ii #ui pe p7*lnt s-a datorat Jn *are *7sur7 h0idiei penEu Eli.rrile )i=aielui lor 0itle8 Mi tb.tr, c 6"ra&ii+ au )ast 0eriKoriiluilsus. Aceast7 p7rere, e*is7 de Jero*e pentru a ap7ra doctrina 0irginit7&ii perpetue a *a*ei lui lsus, a r7*as Jn07&7tura o)icial7 a Bisicn Roee $atolie, lne baari E undtoarea serie de presupuneri arbitareL QS interpretarea corect7 a te-tului din %oan @ALGB este c7 au )ost trei, nu paE@, )2r8i la Vre, adici, Maria, M* lui Bs, sora ei, identi)icat7 cu 6M7ria, ne0asta lui $lopa+ Ki M7ria din Ma8dala3 QS a do8 Mdia din p))i5d dir %2n 1t2 identica cu Mdia din Mdd @BL4S 2 -* luilaco0cel *ic Ki a lui lase+3 QiiiO c7 acest 6laco0 cel *ic+ este apostolul nu*it Jn Marcu <L@8 6)iul lui 41A "RAT%T D;M /#/% Al)eu+3 Qi0O a doua M7ria din loan @ALGB a )ost c7s7torit7 cu Al)eu. Jero*e recunoaKte c7 nu Ktie de ce a )ct 4 ddr,, ca ,,a lui $lopa+, caE ] pr1upue .l Jnsea*n7 6ne0asta lui $lopa+. Teoria aceasta s-ar p7rea s, inplie ca Al)eu a B,n n alt n)t al lni clopa, sau ca Mana s7 )i )ost c7s7torit7 de dou7 ori. TotuKi, aceast7 e-ege.7 ingenioas7 dar necon0ing7toare a lui J2rotu a Erts la doi nulllrul 8n2tulor nutud laco0 in T 1d lui .eb2dei Di lacF, )Etele mro*ului de a )ost de ase*enea apostol, cunoscut ca 6%aco0 cel nic., p2nh a.% d28bl de ,d lui .e!eil Este prcbebil .d +)ijalii se), din Mai GaL@S ] r)er, la h grop *ai *are decJt 6)ra&ii+ *en&iona&i de5a. B%Bli;ZRA"%E. Rte.i =digresiunea lui J. B. #ight-)oot, 6The Brethren o) the #ord+ Jn Saint 'aul =s Epistle to rhe $alotiu-a, PA11, p, G4P-G4G5 J. J. cuth.r, 6The "anily o) J1s=, ,f 41, @AP4 p. GB %.,h-3 J. 0r WT,nan, +Th2 RelatiE o) J1E=, 8f 4P, rAPs, p. 1 K.ur*.3 0eii &i introducerile la co*entariile *en&io"ie h di.olul ,%A$;9 %'%ST;#A ,t=%, R.9.Z.T. "R%$A. Biblia )olZete nl)trce .u0inr. penliro a indn tri8. c2le Mi obilnuite dintre ac18 Zl )or*a de substanti0O sJnt ebr.yir=d, 6re0eren&7+3 ebr. pahad, 6groa.7+, 6)ric7+3 gr.phobos, 6)ric7+, 6teroare+. Dn pFt Nl2 r2derc toloai pot 1 sugeBb patu categorii principale, a. "rici Qtea*7O s5Jnt7

Aceasta deri07 de la Jn&elegerea Du*ne.eului $el 0iu. 'oEi0it lui #udEi onll )=e nu ] t2 terc de Du*ne.eu Jn *od des70SrKit3 potri0it lui Rudol) ;tto, el este 6incapabil chiar Ki s7 se cutre*ure sau s7 se Jngro.easc7 Jn sensul ade07rat al cu0Jntului+. "rica sau tea)u s))ntg, pe de altV ,anD 1te dati de Du. ne.eu Ki ti )ace pe oa*eni Jn stare s7 respecte autoritatea lui Du*ne.eu, s7 asculte poruncile #ui &i s7 urasc7 Ki s7 resping7 orice )or*7 de r7u Q%er. <GL4S3 t). Zen. GGL@G3 E0r. BLPO. Mai *ult decIt atJr, este Jnceputul Qsau principiulO Jn&elepciunii Q's. @@@L@SO3 secretul neprih7nirii Q'ra0. 8L@<O3 o caracteristic7 a oa*enilor Jn care JKi g7seKte pl7cerea Du*ne.eu Q's. @4PL@@O3 1Z dabria d.plidi a oricdrui on QEct. @GL@<O. Esle de .s4128 una dinde 8litdtile di0ine sre bi Msia Qb. @@LG.<O. Jn 9T, *ai ales datorit7 sanc&iunilor legale, religia ade07rat7 este pri0it7 adesea ca )iind sinoni*7 cu )rica d. Dlllru8, QcJ,ler.GL@A3ps, <4L@r, MotranO ii chiar Jn Fnea T dpEia =ra bbla h )rica de Do*ul= era )olosita cu pri0ire la pri*ii creKtini. $ei dintre ea*uri care se ataKau de o sinagog7 erau nu*i&i ,pa*eni tebibri d2 Dlrereu= Q"apt, @;LG etc3 c). "nip. GL@GO. Jn T Jn general, Jns7, accentul este pus pe dragostea Ki iertarea lui Du*ne.eu, $el care prin $ristos le d7 oa*enilor duhul Jn)ierii QRo*. 8L@BO Ki Ji Jn0rednicette s7 Jn)runte .u .85 rnta QG Tin, @@1.PO "i no)u $,u- G@BO, )dre )tic,. $u ioate ac1ta, r7ntJne o )ric7 re0eren&ioas7, deoarece *7re&ia coplesi8E . hi Du*d n, sa ]hi*bat si e-ist o .i de 5udetl QG $oi BL@o t.ll*O. Te3n shnis n sti*ulea.I pe credincios s7 ur*7reasc7 s)in&enia QG coi PL@O ri de r.ne.rari h atitudi8 lui )al1 de ceilal&i creKtini QM)es. BLG@O. 1. "rica Jnrobitoare Aceasta este Jn *od direct o consecin&7 natural7 a p1catulW Q$en, <L@S3 'rc0, GaL@O si p8te Ei ca o pedeaps7 QDeut. G8LG8O. ; ase*enea )ric7 a )ost si*&it7 de "eli- cJnd @-a au.it pe 'a0el predie*d Q"apt. G4LGBO3 este si*&it7 de cei cate Jl resping pe $ristos, pentru care r7*Jne nu*ai o 6aKteptare Jn)ricoKa&i a 5udecnt)= QEF. @SLGG <@Lc, Ape. G@L<O, D2tiauete buna, in sine, aceast7 tea*7 este )olosit7 adesea de Dond S)int p2nd conEni2 d=8ilor Q"apt. @1LGA K.ur*;. c. )rica de oa*eni Aceasta poate )i e-pri*at7 caL QiO o tea*7 re0eren-&ioasI Ki un respect )a&7 de oa*eni, cu* este tea*a de st7pJni Ki de *agistra&i Ql'et. GL@83 Ro*. @<LPO3 QiiO o groa.7 ).ts de ei W )atl de e lot tac2 $ M, @4LA3 b. <L@G3 "o0, GA@GBO3 QinO ldEu ]1 speial, preocuparea unui creKtin pentru ei, ca s7 nu )ie ruina&i de pi2t Q@ $or GL<3 G $or, @@L<3 $ol, Gr@O. A.1t Ed de 5ti., Di )tie hrobitoare renWoEtl Mi ss QbO pot )i i.gonite de dragostea ade07rat7 )a&7 de Du*ne.eu Q%loan4L@8O. d. -"rieo+ - abi1t al liicii "rica este )olosit7 Jntr-un alt sens, ca Ki Jn Zen. <@L4G, B<, unde Du*ne.eu este nu*it 6$el de care se te*ea+ ]%saac - adic7, Du*ne.eu de care se te*ea %saac Ki c7ruia , se Jnchina. 6"rica+, lucrul care Ji Jngro.eKte, 0ine asupra celor r7i $'ro0. @LG1-GP3 @SLG43 c). Js. 11L4O. $Jnd e0reii au intrat Jn &ara pro*is7, Du*ne.eu a tri*is )rica Jnaintea lor, ni*icind Ki J*pr7Ktiindu-i pe canaani&i, sau copleKindu-i cu o ase*enea )ric7 incit Ji descura5a Ki Ji )7cea incapabili s7 se J*potri0easc7 inE.latorilor QEr.d, G<LGP-G<O. "rica ln sul ac1ia 1tehdlnirr ii hlo0aL1Q4 AL<43 @<LG@OL + u este )rica ta de Du*ne.eu spri5inul t7uU 7de5dea ta nu-i neprih7nirea taU+ Blt,Rl;ZlA)%E, R. o-no, )te lde o) th. !oly, @AGA, J. Mnay, 'rirciplW oJ condFr, rAsP, p. GGA K.ur*, 3J.J. 0on A/*en,9bcabu`aryD)t)te)it1)i @AB8, p. @@<llA3 T !, 'tei))2r, .,Tie "d o) $.d+, JE% s, @ABB, p. 4<-48 Qo anali.7 0aloroas7 a ideii de )ric7 Jn Wrierile nebiblie din oriennl Aprepiiot )lticO3 : Mrindle, MDMT @, p, 1G@-1G43 !. A.n., c. :h2, TD TA, p. @8A-G@A3 :. "oerster, TD TP, p. @18-@A13 R. BdtutuR %DM= G, p. PB@.PB4. J.D,D. @-R@Z@ A. ; )iKie de p7*Jnt care se Jntindea Jn partea Nte 9 a cMpetui ap2lor dh *rEle ,odR ,l AM to/ei a5ungJnd spre p*a@ Jn 0alea s7pat7 de cursul superior al rJului Sangarius, spre S9 pJn7 la 0alea riului Maeand1, spre SE ,1re pod4, ,rcbabil pitra h lce nia. "risieDn su )*t re8.nn o.gddar alO hi Midas. Ei an in"at su, ir)lEnta eledl diRt, tn ri1rd perioadei regilor Atali.i ai 'erga*ului. Jn @@1J.d.$r, ce di ,l@4 parr2 a "risiei a )1t lncorpo*rV d2 ro*ani Jn pro0incia ro*an7 Asia. E-tre*itatea= de E Q"rigia ZaiaticaO a )ost inclus7 Jn pro0incia nou7 Zalatia Jn GB J.d.$r. Ro*anii au )ost pro)und i*presiona&i de cultul e-tatic )rigian al .ei&ei $ibele, iar )aEtlnul D)io*l " psre cd 2te oSlirdit tn pieiele de *or*Jnt s)idrtoare, prcbabll Montarisre, din s, colul al G-lea d.$r., care repre.int7 cea *ai 0eche Mni)st8 pudicl a cr2rtilis*ului )t s.a pistt. 4PS "/ %E TotuKi, nu e-ist7 nid o do0ad7 despre 0reo biseric7 creKtin7 locala Jn 0re*ea T. Bisericile care )7ceau pone din "ligia Q#aodice4 !idapolis, colo", A%. tiohia 'isidiei Ki probabil mconiaO au )ost Jn)iin&ate Jn 8huita)i srec2Wi, Este )oane prcbabil cA eFen Edbri ai a2to, stat2 aeetti au 05.ibt m2rusilinul Q"apr GL@oO, Daca inerprerrn cot. GL@ io ] u% ca nu Ddude o 0i.iia a hi 'a8l, ar 1 no*al st pr1, pune* c7 pri*a dintre aceste cet7&i, aKe.ate pe cursul superior a, r)ului Maeander ,c1r2.ete",1te cea indicat7 Jn

"aAt. @1L1i @8LG<. Daci nu ete .Da. pute* adopta pareea c7 6&inutul "rigiei Ki ]Zaiatiei+ este un ter*en co*pus ce indn "risZ Zalatica ii W )t).r, in spehl la bistdle din %sda si Atioliaii 'isidiei. h ca. snZr nu pute* identi)ica ucenicii pe care i-a l7sat 'a0el Jn "rigia. B%%,B%;ZRA"%E, StEbo, @G3J.".iedrictr,RE, GS,@, p. P8@-8A@3 :. M. Ra*say, $ities and Btihoprics o) i'hrygia, @8AB-P3 A. !. M. Jones, $icies o) the Eastern liond4, gorin1, @A<P3 D, M.gie, noaon Rlle in , 4ria ,tinor, G rc%., ,ABSi F M. caldei, As B, @ABB, p, GB-<8. E.AJ. "R/$T. E-isti *i nult2 cu0ineln 2br. si ar. )olZite cu acest sens Jn *od alternati03 ebr. +eb, 6Jn*ugurit+ $$Jnt, 1L@@3 Dan. 4L@G, @4, G@n3 `i)il, 6creKtere@] $Deut. @@L@P3 !ab, <L@P3 !ag. @L@SO3 )ndbI, 6creKtere+ $Jud. AL@@3 Js. GPL13 'lEn. 4LAO3 ydai, ,popii+ QE-,d. G@LGGOi ld*, +pline, nnn.ard= SD. @@r@AOi n))c, 6rostire+ QJs. BPL@A3 Mal. @L@GO3 *ail&7l, 6a *Jn-ca+ Q ee*. ALGSO3 *=B=I, 6plin7tate+ QDeut. GGLA3 de e*2nea, ,Jruct 1apte+ ln E-od. GGLGrt )n, 6)ruct+ Q@SP oriO3 )bd=7, 6ce0a care 0ine+ Q@< oriO3 (oah, 6t7rie+Q%o0<@L<AO3gr.genne*a, 6produse agricole, 0erde&uri, )ructe+ QMat. G1LGA3 Marcu @4LGB3 #8 /L@a5 GGL@43 G $or. AL@oO3 td4Ds, ,Jrur, rbd+ Q14 ori3 a(arpos, 6)7r7 rod+, Jn %uda @GO3 opera, 6)ruct spt eu derin+ QApa. @<L@4O, a. "olosirea Sn sens literal #egea lui Moise a decretat c7 po*ii care aduc roade tebuie "i0ili d n))i)i ii*p de < di dupi sadire, Jn anul al 4-lea ur*ea.7 s7 )ia Jnchina&i Do*nului Ki abia din anul al cincilea puteau oa*enii s7 *7nJnce din ei. a8sb ,rc%e5a todn de culesere pr2*rur, )i d7dea lui Du*ne.eu locul cu0enit Ki poate co*e*ora intrarea p7catului prin )ructul oprit Ki i*punea dtsitliE de sine. 'o1n )tucti)di enu predid arir de *dt lnclr ] )lceu e)ortui sleiale penEu a-i prote5a tinp de sute de oi .hnr Di ln Denun d2 rl.boi Q.) Ddi. GSL@A.GSO. RT.i TA$R%$/%T%JR4 =SM;$!% , aMH $ARE, ]9%E, ]'SM%. /*d opin Wt n*iti rbdd tupdli su al phte8lui QD2ut. G<L45 's. @GPL<O. b. "olosirea Jn sens *eta)oric Ter*enul a inspirat o serie de sensuri *eta)orice, Jn e-presii cu* sJnt road7 Duhului QZal. BLGGO3 road7 p2nrru D*ereu QR* PL4O ti pentru *oaite Qaon, PLs3 .t lac. lLrt5 rcada bu.eld Qadic, 0orbiu, %s, sPL@A3 Er. @<L@sO3 rcaT pend slhldie ii 0btt QRoi. 1LGGO3 hd. rButLln QMi. Pi@1O ii a es8nris *lui Q;sa @SL@3 4 .ih. PLs-1O3 ii8de la iinp madic7, ade07rat7 prosperitate, 's. @L<3 %er. @PL8O3 rdda EEnghel i2i QRon, @L@<3 col. @L1Oi r1da nepr, h,nirn Q%ilip. lLr@i %ac. <L@<O3 rude c* ao02de peLinli QMat. <L83 c, Anc 1L@GO. #uairile nerc dit8re ale intu2ricu@tri sht pca.tate l,a contJast cu road7 lu*inii QE)es. BLA-@@O. ,)o*ur 0i.t5, r.dind doui.preBe )elui rre ioNl+ QApc. GGLGO 1te p.iFit de *n ca ,u ]ra)tnt al lesehintulu5 )aptelor g *log cu piirea g 0inul lolc sit de Melliisedec QZen. @4L@8O KicuEucbaristul creK tin+ QMat. G1LGAO Jn leg7*Jntul harului+ gia(er=s Dic-ti..ory o)Th.olop`, %o, p. G<@O- Esie *i probahn un sinrbl al 0ieW din ,2Rug S8n @SL@SOB%B%J;ZRA"%,, A, $o% si M. 8M, )ig "rui1 .ttl0 lta#,#and, @A1Ai D. golBryAi'. Spiegel.R.y, Bctinningso))uits8inQin theotd F.@@4 rAPs, p. <@A.<GP@ R. ltl]l, @D TT %, p. PGP-PG<. J.D.D. %R/ TE Qebi naahi s,. n.topon, lit*l ,inde ahl=O. RidicaEa )r*tii "ate indica opo.il2, s)i.tare sau rebeliune Q%er. <L<O iar 6Jnt7rirea+ )run&ii indic7 hot7rJre sau puterea de a perse0era Jn acea atitudine QJs. 48L83 E.ec. <L8-AO. "Mt2, 1ird depenti W conpld 0i.ibils, a )ost cel *ai potri0it loc pentru a pune un se*n pe ea QE.e. AL43 E-od. G8L<83 Apoc. Pr<3 #<L@1, erc.O. in E.echiel acest se*n a )ost )7cut cu cerneal7, dar Jn Ap8 lip1a 1te o pe2t2, ir in Ebaul Bte o ptacE. obs2Mli de a2nenea ])iracteta car2 eE puar, p2 )runte m];$!@O. B.;.B, "/#ZBR. r. "ulaerul core tMlElt2 Vtuenrl 1re u rtuneo bine- c*2ut rn 'alsiira, in sp2.ial ir pbnul ra, atin8M tFi*ul ln 8ienbrie sau d2. ce*brie. $u0Jntul este tradus uneori 6sclipire+ 6seJn-)idi su ,".lipitor. QDeur <GL4r3 %o,. GoLGs, EB. GrL@s3 au. <L<t !ab. <L@@O. conpara)ia cu tur gerul este )olosit7 pentru a descrie str7lucirea Jn)7lbrrii QDas @SL1L Mar. G<L<O eu a 02tnbrelor rluca G4L4O. %n unele p2]5e cu0lnrul ,Joc ] re)era la )ulger lde e-, E-od. ALG<5 l %np. @8.<85,Joc G #np. rL@S,@G,laL @ $rcr G@LG1i %d rL@15 's. @4<L<O, "ulg2rur 1re deis pctic de )irrMi QG San, GGL@Bi ps. %aL@43 APL43 @<BLP3 %D. @SL@<t B@L@1O. G. "ulgerul este asociat cu teo)aniile cu* este cea d. l. siEi QE-od, @AL@13 GSL#aO, h rerl2nia lui E.-chiel QE.e. @Lr<@4O Ai de dtda ori in Apo.alipsa QApoc. 4LB3 8LB3 @@L@A3 @1L@8O. "ulgerul este consid*r u iBtruenr al 5udelWi hi Du*e4u Qps, @44L13 gai. AL@43 #lca @oL@<OJ.M.!, T/ %E, Mai tulie cn0inte eb,, Si u. l0lnr sr, sint trade asdel. @. helel 1te cel *i obit)tit .i .2t 8i des )olosit cu0Jnt pentru )unie3 este tradus ast)el Jn %os. GL@B etc, 6)rJnghie+ Jn Mica GLB etc, 6)unii+ Jn Est. @L1 Ki Js. <<LG<- /nii co ide,V ., ac1r cu0ht 1re t dit erinolo2rc o cuVntul ,,cabru.. G. =o/o-4 lit, 6ce0a J*pletit+, este tradus de ase*enea 6)unie+ Jn %o0 <AL@S etc, d ln ps. @@4LGP etc, ti =A@8si= rn %s. sL@<.

<,"Der, al t2ilea cudnt 8de1l, 1te trads h *odui dile.it2 in Jud, @1@P3 %o0 <SL@@ si 's. @@LG. %uia 2h 4P@ "/ %B )7cut7 de obicei din p7r J*pletit sau din RKii de piele. 4. *Siar QE-od. <BL@8, etc; este o )unie de cort. S. MtQEcl, 4L@GO este )unie. 1. Singurul cu0tnt )olosit Jn T este schainian, 6)unie de trestie+, care este tradus 6)unie+ Jn loan GL HS &i "apt. GPL<G. Z.:.Z. "/R$/#%^k. S unealt7 de bron. )olosit7 la altarul pentru arderea de tot de la cort QE-od. GPL<3 <8L<3 h 4L@4O ri de b eudul ld soloM Q@ c%4. G8r@P3 G $d, 4Lr1O. ( Silo Q@S.nGr@<+@4O 0edd c7 era o )urculi)7 cu trei coa*e. M.A.M. "/RT/ k. Acti0itI&t *al 0iolente ale naturii asociare cu doaia W srndiE. D. obic.i turnsile 0iolerte Ki ruperile de nori au loc la Jnceputul se.onului ploios, sau la Jnceputul )iec7rei perioade de ploi din ti*pul lunilor *ai rect. #a !ai)a, de e-e*plu, Jn A dece*brie @AG@, au .L.ut G<o %n pl8ie b G4 de 8. lsrdile cu desc7rc7ri electrice sJnt *ai )rec0ente in noie*brie Ki dece*brie &i au loc cel *ai adesea Jn 0alea %ordanului. /neori )urtunile Jntre dece*brie Ki *artie sJnt Jnso&ite de grindin7. Scriptura descrie plastic e)ectele de.astruoase asupra holdelor Jn creKtere Q's. P4,4P ib, Ga,G, EE. Rtt@<-l4i !ag. GL@PO. iurturi# cu 0Jnturi puternice care bJntuie Marea Zalileii sJnt descrise Jn e0eni*entele din Marcu 4L<P K.ur*. Ki poate Jn pilda casei .idite pe nisip, peste care 6a dat ploaia, au 0enit Ku0oaiele, au su)lat 0Jnturile Ki au i.bit Jn casa aceea+ QMat, PLGPO. Du*ne.eu a 0orbit din )urtun7 $E-od. ALG83 @AL @1, @A3 @ SBR PL@;3 @GL@83 %F <Pt@+B3 's. laLB3 GAL<A3 @S4LPO, la )el cu* a 5udecat prin cutre*ur Q%er. 4LG4-G13 au* @LBO. E0reii care s-au gJnctit la )aptul 6cu* gloria Ta $Du*ne.euleO trece prin cele patru por&i ale )ocului Ki ale cutre*urului Ki ale 0Jn-tului Ki ale ghe&ii+ QG E.dra <L@AO, a trebuit s7 Jn0e&e, Jns7, c7 %ah0e li S-a re0elat *ai *ult Jn E-odul dedt Jn )urtun7 Ki Jn cutre*ur. Aceasta a )ost &i e-perien&a lui %lie, cane a )ost conKtient c7 6susurul blJnd Ki sub&ire+ a e-pri*at *ai bine pre.enta &i )or&a di0in7 dedt cutre*urul, 0Jntul Ki )ocul Q@ %*p. @AL@@-@<O. rr$/TREM/T TE/R;$%%D; . '#;A%A, =T/ T% a9HBTEJ DE 9H T, ]9H T.O J.M.!. ZAA#. QEbr. ga alO. "iul lui Ebed3 #ctQBO lobd sugerea.7 ter*enul ebr. =ob5ed _ 6slu5itor+ QD). Moore, %$$, SuIges, p. GB1 si Jud, ALG8O. #iderul unei cete de hsaloMi $] au Enit la Sild h dnpul d*iei lui Abi*elec ca s7 pro)ite de ne*ul&u*irea din cetate. Acti0itatea lui @-a silit pe Abi*elec s7 atace cetatea3 Zaal Ki oa*enii s7i au )ost e-pul.a&i de gu0ernatorul Sihe*ul ui, dar Abi*elec s-a r7.bunat pe cetate pentru ci %a spri5idit pe c.2l QJu.l. ALGG4BO. J-'./.# ZABAo QZ!%EA; O. 'e l=8 hFiei b"e li&ilor Jn $anaan Zabaonul a )ost o cetate i*portanta locuit7 de hi0i&i Qlos. AL@P3 +6hori&i+, din uc- este probabil, de pre)eratO Ki se pare c7 era condus7 de un s)at al batrJnilor Qlos. AL@@3 c). @SLGO. Dup7 c7derea %erihonului Ki a cet7&ii Ai, gabao*tiJ l-au JnKelat pe losua ca s7 )ac7 un tratat de su.eranitate cu ei. $Jnd a )o.t depail dEtlicd lor, d au ttebuit sd )acA *unci casnice &i au )ost bleste*a&i. Regele a*orit din &inutul della de la s a .t8t cabaorul p2nrru c, trecuse de partea israeli&ilor, dar losua a condus o ar*at7 care s7-i a5ute pe alia&ii s7i Ki, Jn ur*a unei grndnn d . 'r.lungi>ii ni".ul8 a .ilei, ia in)int peandVi fc, A-@S3 uL@AO. cetata a t1t data lui Benia*in Ki a )ost pus7 de-o parte pentru le0i&i Qtos. @aLGB3 G@L@PO. %nW tiEpll hptei dintre Da0id S1. pa" ti.anii lui %K-Bo&et cele dou7 ar*ate s-au JntJlnit la Zabaon. $Jtie doispre.ece r7.boinici din )iecare tab7ra au )ost aleKi pentru o Jntrecere, dar )iecare @-a o*orJt pe oponentul s7u Ki oa*enii lui Da0id au ieKit biruitori nu*ai dup7 o JncleKtare general7 QG Sa*. GL@G-@PO. la +piatn *r c8" aie la cabao,+ %2b l.a o*dt pe A*asa cel Jncet QG Sa*. GSL8O. Se poate ca aceast7 piatr7 s7 )i )ost un *onu*ent cunoscut sau se poate s7 )i a0ut 0reo se*ni)ica&ie religioas7 legat7 de Jn7l&i*ea pe care era cortul JnrJlnirii Ki altarul pentru <rde8"8 de rot, ti urde Solonor <V n=.bi8r dupe urcarea sa pe tron Q@ $ron. @1L<A3 G@LGA3 G $ron. @L<, @<3 % %nA. <L4-sO. D..l li%* srlA de @ c)tr @4L@13 Js. G8LG@ Ki uot, Jn G Sara. BLGB probabil c7 Jn loc de 6Zheba+ ar trebui s7 citi* 6Zabaon+. ZabaonJ&ii Ki-au p7strat drepturile pre07.ute Jn tratat &i Jn ti*pul lui Da0id, aKa JncJt singura *odalitate de Jndep7rtare a 0ino07&iei produse de *7cel7rirea gabaoni&ilor de c7tre Saul a )ost sI-i predea pe cei Kapte ur*aKi ai lui Saul En*Jinile lor casa )ie e-ecu ta&i QGSa*. G@L@-@@O. #eg7tura strJns7 dintre )a*ilia lui Saul &i Zabaon Q@ cb,. 8LGA.<S3 A.<B-4AO pdte s, d asEEr )<pt lui. ?i&ac, regele Egiptului, a inclus Zabaonul Jntre cet7&ile cucerite Q`:ET.p. G4G3 c). lJ*p. @4LGBO. Asasinii lui chd.tiB, gr8torul lui ludB iBblat de 2h,-, cadne&ar, au )ost duKi de 6apele *ari+ ale Zabaonului, iar pri.onierii pe care Ji luaser7 au )ost elibera&i Q%er. 4@V@-@4O. ZabMilii l2u eiutat " 2*ia se re. construiasc7 .idurile %erusali*ului Q ee*. <LPO. E-ca0atiile )7cute la el-Jib, la 0reo A (* de %ruali4 lntr2 @As1 ti @A1G au gs la luinl tuinele unor cet7&i din Epoca Bron.ului Ti*purie Ki Medie %% Ki din Epoca "ierului pJn7 Jn perioada persan7. A e-istat de

ase*enea un oraK *are Jn 0re*ea ro*anilor, , au )ost d8"ite lrele Fi apAri din Epoca TJr.ie a Bron.ului, care ar putea E considerat7 conte*poran7 cu losua, dar *or*intele din 0re*ea 4PG $ABATk

Siste*ul de ali*entare cu ap7 din Zabaon, constJnd dintr-o ca*er7 de acu*ulare a apei, s7pat7 tn stinc7, la care se a5unse pe o scar7 spiral7, &i tin tunel din Epoca )ierului cu A< de trepte care duce la i.0orul din a)ara cert))ii. Sec&iune prin partea de Ea dealului, ar7tlnd tunelul cu trepte Ki i.0orul. aceea auar7tat c7au e-istat locuitori. $Jnd0a Jn Epoca Ti*purie a "ierului, a )ost s7pat7 o groap7 *are Jn stJnc7, cu sc7ri care coborau Jn spiral7 la *arginea ei pJn7 la o adJncJ*e de @@ *. iKte trepte conduceau spre un tunel lung de @G * pJn7 la un ba.in de ap7 care s-ar putea s7 )ie 6ia.ul+ din G Sa*. G si 6apele+ din %er. 4@. Se paie c7 aceast7 groap7 a )ost aproape Jntotdeauna plina de ap7. Mai tJr.Ju a )ost s7pat un alt tunel care ducea de la cetate pJn7 la un i.0or din a)ara ridurilor cet7&ii. Jn u*plutura gropii *ari au )ost g7site nu*eroase *inere de 0ase *ari de depo.itare, Kta*pilate cu ]sigilul regal sau Jnscrise cu nu*ele proprietarilor Ki cu nu*ele Zabaonului. E-a*inarea .onei din 5urul gropii arat7 c7 prin secolul al P-lea td.$r. aici se produceau cantit7&i *ari de 0in. =RTse,e cu 0in erau p7strate sigilate Jn pi0ni&e reci s7pate Jn stJnca. Tbate do0e.ile sugerea.7 c7 inscrip&iile sJnt legate de locul acesta Ki de aceea este identi)icat ca atare. B%B#%;ZRA"%E. J. B. 'ritchard, !ebreF lnscrip-nans and Sta*ps)ro* Zibeon, @ABA3 ide*, The:ater Syste* o)Zibeon, @A1@3 ide*, Zibeon Fhere the Sun itood Jtill, @A1G3 ide*, The BranKe Age $e*etery ar Zibeon, and :inery, De`encer and Soundings at Zi-bu*, @A14. A.R.M. ZABATA. /n cu0Jnt ara*aic care Jnsea*n7 6Jn7l&i*e+, 6ridic7tur7+3 cu0Jnt )olosit de b7KtinaKi pentru un anu*it loc. Trebuie sa@ )i )ost situat pe o Jn7l&i*e. Zabota %denti)ic7 acelaKi loc cunoscut sub nu*ele de 6'ardosit cu pietre+ QlithostntonO, dar nu descrie e-act acelaKi loc. Jn loait @AL@< ni se spune c7 este un Joc+ nu*it Jn7l&i*e QRidie7tur7O sau 'ardosit cu pietre. A* putea presupune c7 pardoseala de pietre a )ost pus7 de %rod Jn )a&a palatului s7u din ;raKul de sus Qla collll d. 0 d plinului Gid ditr O. A1t lalat . t1t reKedin&a o)icial7 a gu0ernatorilor ro*ani, inclusi0 'ilat, a&a curs reiese clar din incidentele descrise de Josephus. $u0Jntul gr. /thoaroton a )ost adoptat de ro*ani pentru a descrie o .on7 pa0ata, )ie cu un *o.aic Qopus seceileO, )ie cu pietre cubice. Se Ktie c7 %rod a )olosit db2le tiplri Nle p1de,3 tuaicd d2 la terihon Qpietre Jncrustate, unele colorate, dispuse Jntr-un *odel[ Ki pietrele cubice de la %erusali*, Jn special pentru str7.ile Ki terasele din a)ara .idurilor i*ense ale Muntelui Te*plului Qe-ca0ate de Ma.arO. "unda&iile acestui palat din ;raKul de sus au )ost e-ca0ate, dar suprastructurile lipsesc. 'Jn7 Jn present nu a )ost descoperit #ocul 'ardosit cu pietre. A*plasarea locului 6'ardosit cu pietre+ propus7 de pelerinii creKtini la M7n7stirea "iicelor Sionului trebuie respinsa. $ei ce o sus&in greKesc atunci cJnd a)ir*7 c7 %sus a )ost adus la 5udecat7 Jn )ort7rea&a

M)aertle si gura unui 0as de depo.itare de la el-Jib, cu inscrip&ia ebraic7 0eche gb=n gdr =.rhyF, ,Zhibeon Zhedar, A0aria+ 4P< ZABATA Altonia de p2 Mut2le Tehphlui3 dupe c* s.. .lir. *at *ai sus, reKedin&a #ui "ilat a )ost Jn palatul din ;raKul de sus. %n a)ar7 de aceasta, pardoseala *en&ionata nu se potri0eKte nici cu Antonia3 probabil c7 p.rd8ha a )eor parte din pi,ata prblic, de la poaria d2 E la Allia $apitolina a lui !adrian. B..nde de dedesubtul ei erau acoperite iar deasupra erau instalate *aKin7rii de asediu atunci cJnd ro*anii, sub conducerea lui Titus, au atacat )ort7rea&a Antonia Q'ri*a re0olt7O. 'e 0re*ea lui %sus e-istau ba.ine descoperite )* a)ara .idurilor )ortIre&ei. 'ardoseala pus7 peste ele Ki pre.entat7 Jn .ilele noastre ca Ki lithostr*on, Jnc7 nu )usese pusa, J,'M ZABR%E#, ZA9RJ#. QE,r 1obrd2@, ,,o* al lui Du*ne.eu+ sau 6t7ria lui Du*ne.eu+O. /nul dintre cei doi tE2ri al c,tr nM2 n2 1te dat h Bibli.L elrlal, ste rMihail, c.(il a )Zt tdnis 2 si interprer2. ,rVtdi. lui Daniel QDe, <L@1O ti o s,i de pb)4ia cucele PS de dpta*ini QDa, ALG@O, /nn. on4bio.i Jl identi)ic7 cu Za0ril pe Jngerul din Dan. @SLB K.urra. Jn literatura ebraic7 intertesta*ental7, Za0ril este unul dintre arhangheli, 6Jngerii pre.en&ei+, care stau lnaintea donutui lui Dll*eEu lrudiddu# si nii leind penh 8,i Qlblit @GLlBi Jabilele GLGi Pf! 1@ @<3 lfSb 43 U1.dndrdl lli #Di <B, P5 ct. #Re @L@A3 Apoc, 8LGO, El este *en&ionat )ie ca unul dintre patru dhanghell aBtui de Mihail, sd5el Qe,/rieD Ki Ra)ael QJ Enoh AL@3 J f! AL@B K.ur*.3 c). @ Enoh 4SL13 B4L13 ;racolele Sibiline GLG@B Qunele MS.O3 unsi RaD1Vn G@@SO, eu uul dintre tapte .rhaagh.4 alttei T /riel, Rala2@, Raslel, Mihail, sanel Qeu s]aDaelO d lDniel QJ Enon GSO. R1po8bilitarea special7 a lui Za0ril este paradisul Q[ Enoh GSLPO, El a ninicit " uiaVn di*inte d2 potop Ql anon @oLAO. .a%npeWi" cu ce5lal$ .rnangheli el ,+ 5udea la 5ude. cata de ,e *, Qr ,non ASLG@ l.8.3 cJ s4L13 ;*calae Sibiline GtGt4-GtA, @ te=. 4i@13 Ape <LGO, Targu*uriie Ki scrierile rabinice identi)ic7 adesea Jns2ri 8ntnV din 9T d Zauil eu Mihail. ln X ZaFil a )1t rini1 la gaharia ca sa euie naKterea lui %oan Bote.7torul Q#uca @L@@-GSO Ki ia M7ria, ca sI anun&e naKterea lui %sus Q#uca @LG1-<8O. "elul Jn care se descrie pe sineL 6Eu stnt Za0ril, care stau Jnaintea QJn pre.en&aO lui Du*ne.eu+ Q#uca @LrAO n ideDtin.i drept Fd ainre a.[Engheli Q4 Tabit @GL@BO. RJ,B, ZAD Q6noroc+O, li Al Kaptelea )iu al lui %aco0, pri*ul )iu de l. .ilp1, slu5toaE lui r),a Qc.nj <oL@ouO, Zad a8 Dapre 1i atuci c),ad raco0 si )anilia lui au *ers ln Egipt Qcen, 41L@1O3 %ao0 l2.a prcnis #lro, tilor lui $ad o 0ia" tdbFt4 dd a pi2.is cA ei rcr lutta la n)tdur br Q$en, 4AL@AO, Ei slnt lnllni$ din eu i, bireu=ht8 lui Moi] QDeut, <<LGS-G@O, G, /n Eib i8lir .aE a deic din cad3 de 4rcM, n*el2 t2ritoridui pe ere l.au eupat, Tribul din 0re*ea lui Moise a0ea Kapte )a*ilii Q u*. G1L@B-@8O, era condus Ki repre.entat de un oarecare Eliaet Q h, @L@43 GL@4i PL4GL @SLGSO ,i dintre rceW. tia un spion a )ost tri*is pentru e-plorarea $anaa-ldui Q h. @<L@sO, clnd l1r.el a a58h .n npia M8bului cad Di Rub2n Di 5urntre din ]nintia lui MInase au cerut per*isiunea s7 se stabileasc7 Jn [lbMiordani., p2 c4 au Viorit-o 2 p.n2 lor de *oKtenire Jn &ara pro*is7, JntrucJt ]Zalaadul era un &inut potri0it pentru tur*ele lor nu*eroase. Moise a aprobat aceast7 cerere, cu condi&ia ca s7-i a5ute *ai JntJi pe )ra&ii lor israelid s7 se stabileasc7 Jn 9 'alestinei Q u*. <GO, Zadi&ii Ki rubeni&ii au re)7cut Jn grab7 cet7&ile Qinclusi0 AtarotO Ki staulele pentru ap7rarea )and)lo. d tu*elo. ld Q 1, <Gt<4-<a, cJ. G1-GPO Ki Jn aelaW tinp s.au preVtir sr.i a5ure p2 aasi lor, respectJndu-Ki Jntru totul pro*isiunea Q%os. GGL@-SO. A ur*at apoi incidentul de la altarul *7rturiei Qlos. GGLA-<4O, ca teritotiu nibal, Ruben W cad au plinit regatul a*orit al lui SihonL Ruben a pri*it &inutul de la rArcr, p2 tirl A**, la de linia F2 re>,, de la 07rsarea %ordanului spre E, ptn7 la cuisul superior al l.bd.dui, .4 cuge de la s la c8i". u AnonO, iar la s-a Jntins Jn general pJn7 la cursul in)erior al labocului, pe direc&ia E-93 e-istau Jns7 dou7 .one Jn a)ara acestei regiuniL pri*a dintre ele era toat7 0alea %otdVulu5, p. *bl de E al %orddului Q"n. V8 apa4inT li treut lui sihdO, inte Marea Moart7 si Marea Zalileii Qsau $hineretO, Ki a doua, peste unghiul de E d dului labe, p2ntu . include dieEicrul rMan8in W o TnA )ertil, de-li*itlnd 8rgin2 da , a calraddui de , spe ,2te Jebel lZ)(la ,h, ta etat8 sEategicS "anot Zalaad, in prc.ht lEll Ra. nitR la <G (* E .le JeEh Q.@, %os. @<LG4-G<O. !esbonul a )ost stabilit cetate le0itic7 Jn teritoriul lui Zad ;d. G@L<<-<AO3 pobabil lZta 1te notiFl pdrd 8 tr @1. @<L@1-@P ciri* c, <1ni,a Ql,i RubenO 6era de la Aroer ... toat7 cJ*pia de lJngI M2Nleba, !ebondui Qs,, pJnI la

!2bonO ,..+ Q*odi)icarea este )7cut7 nu*ai prin ad7ugarea unei litere, un h locati0O. Dibon, etc,, sJht cet7&ile dintre aceste li*ite, iar !esbonul era punctul cel *at sudic din teritoriul lui Zad. u Jncape Jndoial7 c7 Jn 0re*ea 5udec7torilor *e*bru se*in&iei lui Zad au a0ut parte de aceleaKi proble*e ca Ki celelalte triburi ale lui %srael din Tlrans-io=deiE Qde d, Jud. @S.@GO, in .il2l2 lai sad da lurile J*p7durite ale lui Zad au o)erit un loc de re)ugiu Q@ san. @<>g id cad5Si e-au suturat D, ei )lgarului Da0id Di l-au dpr55init sl ddii.n rege Q@ crca. @GL@, <=@s, <P.<<O, cadili an )1t supuAi tui Da0id d a, )icli "rte din apoEnt lui adninistati0 QG sd. G<.<1, u.si % c R, G1t<GO. 'e '5atra M8b)te. da-tJnddincca 84S`8<S J.d.$r., regele MeKa *en&ionea.7 cE $aditii leuiau de ndt, rcn2 ln taE Atarct, # scurt7 0re*e dup7 aceasta, Jn ti*pul do*niei lui %ehu Jn %srael, !a.ael, regele Da*ascului a atacat Zalaa-dul, lrEel,itrlEi0 Zadul QG lrtrp. @SL<G<<O. a a18tinsdul .l 8-lea S.d.$r, teritoriul Zadi&ilor se pare c7 s-a Jntins Jn E b Basn Q@ $on, BL@@,@4, pbA crnd Tigtat 'ileser !% i-a dus Jn eJtil pe locuitorii din Transiordania QG %np. @BLGA3 @ $rcn. BLGB-G1O. Dupi ac8 anolidi au 5,Edat din nou Snutd lui $ad S2i 4AL@.1O. i, r2denia lui Eaniel d1,rc plrti@e care eVh di)e ritelor triburi, lui Zad Ji re0ine .ona cea *ai sudic7 Q48LGP-G8O. 'entru cadrul geogra)ic, 0e.i D. Baly, $nSraphy o) th. Bibl4, PAP4,8s2En p. G@; ,D.))i= GG@ K.ur*., GGP-G<G. <. /n prcret eu 0d.ab, cont2*potu o saul W Da0id3 el l, rtituit ,e Da0id sa pl8 din M2b ln %ula Q@ sa*, GGLsO, Mai t#.it, DllL8d a rcrbit prin cad )i a o)e=it %d Da0id EEi ped2". pdLbne dup1 ce a )7cut nu*7r7toarea poporului Ki apoi a poruncit ca 4Ph Da0id s7 construiasc7 un altar pe aria lui Arauna QG Sa*, G4L@S <.l*.3 % $or G@O. cad i.a a5ubt p. Da0id 3i atan s7 organi.e.e cJnt7re&ii pentru Jnchinarea 0iitoare de la Te*plu QG $ron. GALGBO Ki a scris o 5siorie a do*Zi lui Da0id Q@ $rcn, GALGt. 4. ; .eitate canaanit7 0enerat7 de canaani&i ca .eu al norocului, pentru care ei 6au pus *asa+ QJs. 1BL@@O. Q]ZAD, 9A#EA.O M.A.M# ZAD, 9A#EA. #ocul unde a Jnceput nu*7r7toarea popo.rtui poMcit, de Da0id, %a ,,Aer, # dr2.pb cet7&ii care este Jn *i5lcul 07ii Qebr, naha; Zad+ QG Sa*. G4LBO. Jn Deut. GL<1 Aioer este descris ca )iind 6la *arginea 07ii Qng:O Arnonului+. JntrucJt era nor*al ca nu*7r7toarea poporului sI+ Jnceap7 la gra ni&a deS a Transiordaniei, probabil c7 acesta este locul aFt ln iEde. Di)site Ms, i % indic, .tteriri al2 te-tului din G Sa*. G4LB, unde ar trebui sI citi* 6c7tre Zad Ki %ae.er+. ZADAR% %, $ADARA. sbg8 eierire bibtca h regiunea Zadarei este Jn JntJ*plarea cu Jndr7citul Ki tur*a de porci. $u0Jntul 6gadareni+ este g7sit Jn unele te8 sau er1i8i din Mat. ALG4L M)tu sil si #uca 8LG1. TotuKi, e-ist7 posibilitatea ca ter*enul s7 )ie )olosit Jn original nu*ai Jn Mat. Q$o*para&i aceste 0, Jn di)erite traduceri *ode*e ale E0angheliilor.O E-istd pDine tdoieli .u pri0i" la led ude s.a p2treut *inunea, pe *alul M7rii Zalileu=. 'robabil c7 a )ost un disEict al cadaEi, siMt la r; %)t sE de M)t, ln apropierea 07ii Car*u( Qsau !iero*a-O. Mi&na a)ir*7 ct Zad.E dat8., din perioad. Rtt Dir ]8lul .l <lea #d.$r. Ki pJnI Jn 0re*ea R7.boaielor e0reieKti a )ost sub st7pJnirea 'tole*eilor, Seleuci.ilor, e0reilor si ro*anilor. A )ost una dintre cet7&ile din Decapolis. #ocul 1t2 *r2t h preanr de niirele de la /%* fays. Q=Z!ERASA.O D.".'. i Z%J/S. ,n pu*2 lat5n, )olosir de *i ndte ori in T. @. /n *aedo*n 8 a "rdcipat la E0olta din E)1 capt. @ALGA3 rARtSTARrr. ,. /n letibr .l lui 'a(l la lersaliR n2nbru al grupului care @-a Jnso&it pe apostol la Troa Q"apt. GoL4 iunO, pcre 1 delDat o)cial 1l bi.aicii sate din Ddb.,iunO, poti0it rsiunor obisnuite, Torui 1b interesant s7 ur*7ri* Te-tul Apusean, care *en&io*a., +Doube + Qu orat rocedon2nO ti 1a poBi. bil sA .bs.to tenn2nul +din Dsbe lui Tinori %ia, in acest ca. Zaius ar )i din T)esalonicO. Jn a*bele ca.uri ai )i *acedonean &i ar putea )i identic cu @. Aceasta idee este i*posibil de do0editL s-ar putea ca #uca s7 )i inteslat doi galatoi $rinorei eprehra r,,,traO hdr doi talonicai Ai rloi aiatld, <. /n corintean, boteat d. pa,2l Q@ $or, @L@4O, Biserica se Jntrunea Jn casa lui Ki 'a0el a locuit la el Jn ti*pul ceiei de.a )tia 0i.ite ta corirr QRod t1LG<O, ; sF1ti. d lui R))iy c8 a cepetat din nou atD)i. sus&ine c7 Zaius a )ost prenu*ele mui Titus ]%ustus Zapr r<LPO. orieen Qin 8henbrid d1pp Ro*. @1O ZA#AA%= e ret2re b o hdiiie podi0it ciEia cais a dere, plind epircp al lbelotricdui, 4. Ad[2ntul ]rnorn s loanL sEtinul i# lauda pen"u purtaru lui n2priMnirl si petrnu Zpitalita8 lui Qpe care o 0rea Jnnoit7O Ki sper7 sI-@ 0ad7 curind. J. $hap*r Q.`TS B, @AS4, p. <1 l=>l*.O i*erL sdl identi)ice cu oricare dintre persoanele *en&ionate *ai sus, Jn special cu @ Ki <, dar reconstituirile lui sJnt )oarte speculati0e. u*ele era )oarte obiKnuit3 cele latu de.ir5 sd putea 1arte bire sn EpreinE p1ir, persoane di)erite.

A.".:. ZA#%%AD, r. "iul lui Ma.hn, )iul lui Ma8], prcae, litorul n2andui Zal..ditiloa ce au 81tituit o Mre parte a "nin,2i lui M.)t] Q *. G1LGA<Si GPr@5 <1L@3 @1. @PL@, <3 @ $rcn. G..Gt, G<L Pt,4tUO, G. /n ur*aK al lui Zad Ki str7*oKul unora dintre carlilii de 8i dr.iu Q@ crcn. sL@4O. <. Tartl lui %e)ta QJud. @@L@-GO. 4. *el2 dat t2ritoridui ltaroiordaniaa su uei pg4i a #ui dpat de W5buile lui Ruh2n, cad ii 5u*7tate din MInase. Din punct de 0edere geogra)ic, $alaadd prpriu.is era ,hutd delllZ Si i*,Bduit la de liDia car relsea ae h !1bon spre 0 pina h 2prtd de a Mrrii Moa)e ii %ntidindu,s spre pJn7 la rJul din .ilele noastre Ki :)odi yarniu(3 &inutul de0enea a cJ*pie la 0reo GA (* S de Car*u(. $ap7tul de al aZtor ci*pii )o*a., t2riroriul B1an. $a. laadul deli*itat Jn )elul acesta este J*p7r&it Jn5u*7t7&ea de Ki de S de cursul in)erior al riului %a boc, care cuge de la E la 0 #a s de $alaad#, prcpn,..n Vadic1 la S de linia !esbon-Marea Moart7O Ki Jntin.Jndu-se pJn7 la rJul Arnon, e-ista un podiK deluros potri0it pentru giJne si pentru creKterea 0itelor Ki a oilor. ?i aceast7 regiune era inclus7 uneori Jn 6Zalaad+. Ter *enul Zalaad, Jn sensul cel *ai larg, ar putea )i )olosit pentru toat7 Transiordania Qisraelit7O Qc& Deut. GL<1 ,i ln s"ial <4Ll3 Jud. @S@G3 GSL%i G ibD. @BLGAJ. Tdtul din @ S*, @<LP 1te ini28nr d8Re lolos2)te nhele =cad+ cJnd se r2)d, la o an*ita p.r&iune Ki )oloseKte ter*enul 6Zalaad+ cJnd se re)er7 la teritorirt] acela ln A1)t@, Esie )olcit d2 asnsd ca l2*en <2nehl lnA1)t@, G )thp. @SL<<, ude ,%ot rinutul $alaaduld, adicd, t8iordania Qis"2lidO, indude +Zalaadd+ r.dicL. calaadul prcpnu.is, plc "Autul pJnI la ArnonO Ki 6Basanul+. $u pri0ire la Zalaad, Jn sensul Jngust, ca &inutul deluros J*p7durit ce se Jntinde la Ai S de l.be. 8i Deui <L@S, bde 1te d]ris ca )iind situat Jntre cet7&ile din cJ*pie sau podiKul de la S de !esbon, iar Basanul este situat Jn 3 0e.i Ki Tos. @<L@@ Qtr snte-o. oric.re 5ontate a cat*iurui pDpnu..is sr plte 1 n*itn sinplu ,$alaad+ Qcu r2)edre la bM de , E.i D.ut. <L@Bi %Z. @PL@, B.1t $bd au )1t )olZire d]ieri hai 1nDlet2, calaadul de la S de laboc Qcar2 a )tFnir lu5 c..lO 2b nuit uneori 5unatate **teld $alaad. QDdt. <@@G3 c% @13 los. @GLG, B3 c). @<LGBO, un nu*e )olosit Ki pentru Zaladul la de labe Q%c. @<L<@O. Ju*rtare de era cunoscut7 Ki ca 6restul ZaJaadului+ QDeut. <L@<O. %n Dert. <L@G cu @1, ,,Etulsi @< d @B. succ1iua d2 ter*eni Jntregi Ki abre0ia&i este de*n7 de re*arcat. "olosirea si*ultan7 a unui ter*en sau a unui titlu atJt Jn )oi*a co*plet7 cJt Ki Jn )or*a abre0iat7 este un )eno*en obiKnuit Jn antichitate, ot si Jn .ilele noastre. 4PB ZA#AAD Jn *a5oritatea te-telor din 9T despre Zalaad studierea conte-tului 0a ar7ta nuan&a a0uta Jn 0edere. Balsa*ul de Zalaad era pro0erbial Q%er. 8LGG3 41L@@3 c). Zen. <PLGBO. '7durile bogate care acope reau dealurile Zalaadului sJnt *en&ionate al7turi de #iban &i $Ir*ei ca un si*bol al bog7&iei Q%er. GGL13 BSL@A3 gah. @SL@Sn. Era o p7Kune pentru capre Q$Jnt. 4L@3 1LBO &i era un loc de ad7post pentru )ugari. 'rintre cei care au c7utat ad7post Jn Zalaad au )ost laco0. cJnd a )ugit de #aban QZen. <@LG@-BBO, israeli&ii care s-au te*ut de )ilisteni, pe 0re*ea lui Saul Q@ Sa*. @<LPO, %s,-Bo&et QG Sa*, G38-AO, &i Da0id, Jn ti*pul re0oltei lui Ab.aloD QG San @P.GG i*J. B%B#%;ZRA"%E, $u pri0ire la geogra)ia .onei, c). D.Baly, TheZeographyD)theBible, @AP4, p. G@AGGB. $u pri0ire la arheologie, c). . Zluec(, E-plorations in Easurn 'alestine, <3AAS;R @8`@A,@A<A, p. @B@-@B<, G4GGs@ Qtdda g i%rdi.O ti p, @s<-G4G, Gs@ K.ur*. QarheologiaO. Zeneralit7&i, M. ;ttoson, Zitead, @A1A3 specula&ii, M- :ilst, 9ntersuchungen iu den sitdlungsgeographischen Ti-ten des Alten Tbsta*ents, r. Tt5ordanland, #AUs. 0ai d. .12,l>,8 iR/BE , rZAD, TMA ASE, =RAM;T-$A#RAD ri =MA!rt- ATM. M.A.M. ZA#AT@A. @. Regatul etnic antic al Zalatiei era situat Jn parcea de a *arelui podi3 interior al Asiei MJci &i includea o parte *are a 07ii rJu(ti !alys. S e-plo.ie de popula&ie Jn Europa central7 a dus la o *igrare a galilor Jn aceast7 .on7 Jn ti*pul secolului al <n8 id.$i De)i nu au *dtuit ii.iodatd M5o. ritatea, galii au ob&inut st7pJnirea Ki au do*nit peste *ai *ulte triburi de )rigieni Ki eapadocJeni. Jn cele din ur*7 galii s-au J*p7r&it Jn trei triburi, )iecare #ocuind Jntr-o .on7 separat7L tro(*ii s-au aKe.at Jn partea de E care se Jn0ecina cu $apadocia &i 'ont, a0Jnd drept capital7 oraKul Ta0iu*3 tolistobogii au locuit Jn partea de 9, Jn0ecinat7 cu "rigia &i Bitinia, a0tnd ca oraK principal 'essinus3 te(tosagii s-au aKe.at Jn Tan. centtau ri au aFt 8 8r prindpal A,.yr.. G. 'ro0incia ro*an7 Zatatia. Jn anul 14 J.d.$r. Zalatia a de0enit stat 0asal al Ro*ei Kt dup7 *oartea lli Arnyntas, dtiBut ei EgE, r prinit statut deplh de pro0incie ro*an7 QGB H.d.$r.O. oua pro0incie Zalatia a inclus nu nu*ai 0echiul teritoriu etnic ci &i p7r&i din tdt 'rigia, #icrdia, 'tsidla, '.)lagd#t% ti lsaDda. %, pro0incia Zalatia se a)lau oraKele pe care le-a e0an-gheli.at apostolul 'a0cl Jn pri*a sa c7l7torie *isionar7, adic7, Antiohia, %conia, #istra Ki %\erbe Q"apt. @<-@4O. /lti*ele dou7 cet7&i erau colonii ro*ane, iar priele do,, )ts.ra rcnaniate de tnprnnrl clau= dius. /n nu*7r *are de ro*ani, greci &i e0rei au )ost atrati h ]1te eWre poplrate datoridli lo.i)iei ld geogra)ice strategice. ; prblDdt d8bit ile iliicils Edel din )olodea Nle clWe =a0el a cu0Jntulul 6Zalatia+ h Epistola e7toe

;alateni Q@LGO. ;are )oloseKte 'a0el ter*enul Jn esul 8colra)i., adicn, p1Eu a idi8 ra8ltul .ntic etnic al Zalatiei, sau Jl )oloseKte Jn sensul politic, pantu a iodica prFiEia ruE,, d ae#ri llreU $ercet7torii T sJnt J*p7r&i&i aproape Jn *od egal Jn dstWdl l, <e4ti nZebarc Q,cRo o#oc%A o/#/% BStlRME tO.

Zalatia, un regat etnic antic care, la )el ca Ki pro0incia ro*an7 nou7 a indus p7r&i din 'ont, "rigia, #icaonia, 'isidia, 'a)lagonia Ki %sauria. =. 4P1 $A%ATS T, E'%ST;/R $A%R% Dh ElaraE din ".pr. @<-@4 1te clar ca 'ar2l a 0i.itat partea de S a Zalatiei Ki a Jn)iin&at biserici acolo. A sdr .l ii,i8 1i b p.rta de a ZalaaEiU lairti doua te-te care au )ost )olosite pentru a sugera o ase*enea *isiune. 'ri*ul dintre ele Q"apt. @1L1O ani-*7 L6Au trecut prin &inutul "rigiei Ki Zalatiei+. $ei ca re propun teoria Zalatiei de interpretea.7 6"rigia+ ca )und teritoriul %n care erau situate Antiohia Ki %conia, Jn ti*p ce 6Zalatla+ se re)er7 la .ona geogra)ic7 sau la regatul etnic cu acelaKi nu*e. Ra*say, Jns7, consider7 c7 e-presia ceh 'hrygio-i (ai Zalati(en choron este un ter*en co*pus care descrie o singura .on7 Y regiunea )rigiano-galatic7. $u0Jntul chora, 6teritoriu+ a )ost cu0Jntul o)icial )olosit pentru a descrie una dintre aKa nu*itele region.es Jn care erau J*p7r&ite pro0inciile ro*ane. ; parte a 0echiului regat al "rigiei )7cea parte din prc0ircia rc8d Za#tia id o alts parte era inclus7 Jn pro0incia Asia. Ast)el, "apt, @1L1 se re)er7 la p7r&ile din "rigia care au )ost integrate Jn pryiMii s*rl% Zal.tia. A.1tg interpreta" 1te spri5init7 de a)ir*a&ia care ur*ea.7 Jn relatarea din "aptele AlctolilDL +Au t1t o,, i$ de DDhd s)id sn 0esteasc7 $u0Jtitul Jn Asia+. Se pare c7 inten&ia grupului *isionar a )ost s7 *earg7 direct spre 9 din Anuohia 'isidJei, intrtnd Jn pro0incia Asia. %n schi*b, .i a, t8 lprc , cArre Bitinia, ".Eid nr*i o parte a Asiei. ce[llalt las5 1te "apt. @<LG<. Aid ordinea cu0in t4ld 1te inFtSL +A plecat si a stlebatut din lc in toc &inutul Zalatiei &i al "rigiei, Jnt7rind pe to&i ucenicii+ , 6^inutul Zalatiei+ probabil c7 este aici 6/caorria galatic7 nu*it7 ast)el pentru a o deosebi de licaonia r7s7ritean7 care nu se a)la Jn pro0incia Zalatia, ci Jn teritoriul regelui Antiochus+ Q". ". Bruce, The Boo( o) Aas, @AD, p. <8SO. 'rin u*.re -"isia+ ,rcb2bil ce includea "rigia galatic7 Ki cea asiatic7, JntrucJt Jn aceast7 J*pre5urare nu a e-istat nici o interdic&ie caic s7-@ J*piedice pe 'a0el s7 predice $u0Jntul Jn Asia. Jn nici uul dintrE ,2te "s5e din "aptetre Apostouor tu raE sl Diste lrs *ti0 pute*ic peait, a clde cl lerMr, -$alatla+ ] 2)erl la Zalatia d2 . EsZ pulin p"labn 2 ra0el sa n 0i.itat reTtut Bhi de la Ki este Ki *ai pu&in probabil ca el s7 )i des)7Kurat acolo o nbiF dcEiid. =ZA#ATE %. l0l T*ul .,calatia= *i aperc d2 d2i oii ln t G lJ*. 4L@S Qcare are ca 0ariant7 Ki 6Zalia+O Ki l'et. @L@ se re)er7 aproape cu certitudine la pro0incia ro*an7, Jn dnp e ales2E p2nEu r $or. @1L@, ,,bi,2ricile Zaladd, depihde de pe)irl de 0td8 adopbt d pli0iE la paW52%. deubb 8i .c. B%B#%;ZRA"%E. :. M. Rainsay, An !iscor(at $o*-*entary ou St. 'aul=s Epistie to che Zalatians, @8AA, ,83 s'%, p. DA.@s@, @P8-@A<3 The $hMh in the Ro*an E*pire<, #aA4, p. P4-lll3 !DB3 "DA$3 %DBi M. #.le, ,D, B, @A<<, p. G<@ t./*-3 c. !. c, Mac. 8E8or, @4 A, @As4 p, G@< t.,R, G4U, GsGL R. @ StaM, lT lD @AB<. p. 4<B s.ur*, :.:.:. ZAJ,ATB %, E'%ST;/% $%TR%.

%. Schi&a con&inutului Datorit7 urgen&ei cu care a )ost scris7 Epistola este di)icil s7 ur*7ri* o progresie sau o succesiune clar7 ,n structura ei. Epistola poate )i J*p7r&it7 Jn )elul ur*7torL ur*7 @. Salut7ri Q@L@-BO G. M JEnshelie+ nu 1te o E0.nglelie Q@L1 @SO <. Altobio8"de Ai apologie QlLu-GL@4O a 'a0el Ki-a pri*it Jns7rcinarea direct de la $ristos Q@L@@-@4 b, 'rior 0i.irl a hi laEl la %sulalin dups .8. 0ertirea sa Q@L@8-G4O c A doe ri.ie a lui 'ald l. %euslln QGL@-@SO d. De a sV otE larel lui 'an # Atrtiohia QGL@@-@4O. 4. E0anghelia harului nu Jncura5ea.7 p7catul QGL @B,G@O B. /n ap2l la dp2ri4" "TM%A a SalatdLilor Q<L@.1O 1. EFnshelia (ganintuld cu AE.* 1E *i relE dN)t @e81 lli Moi" Q<LP=GGO P. M.tuitate sl)tirl Q<LG<4L@D a Jn p'4rt stntd 1@Etui Q<LG<.GAO b. Jntoarcerea la starea de pruncie Q4L@-PO c. Jntoarcerea la starea de scla0ie Q4L8-@@O 8. /n alr apel psoMt Q4L@G.GSO A. #ibertatea creKtin7L cele dou7 merusali*uri Q4LG@-BL@O @S. c,2db", r.pre QBLG-@GO @@. uldtte, nud11lu QB.@<-G1O @G. o cheM" la a5Db, 8bc Q1L@-sO @<. s)tBst ti 8ltat Q1L1@SO @4. 'ostscriptu* scris de *Jna lui 'a0el Q1L@@-@8O a. 'a02# ia pd Q1@@@O ,. #aud7 )als7 Ki l.udL ,u,e Q1L@G-@1O c, Ad2rdttele *eti ale uui slu55to. .l lui crinc Q1r@PO dAoerlicliaQ1L@<O =%. A)iorDl $l .ht, ..rtedr $u e-cep&ia unor cercuri e-tre*e Ki nerepre.entati0e ch 1te ]8la lui Rian MaEr Qale ceEi pEEi a, pri*it publicitate Jn EBiO, cercet7rile e)ectuate asupra % au p#]t de %a aio* cn ,a,2l 1te auto.ul Epistolei c7tre Z.l.Eni Ac8t% episto# a )o1 r,8noscut7 Jn *od tradi&ional ca una dintre cele patru ,epistoie 8pitle+ ale lui 'atl Zalelalte Eei )iild lot8i d @ Ki G corintail3 de )ap, a )1t ld0it, c. un standard cu care trebuie co*parat7 paternitatea "ulbAj rerendiclti d2 ale dQME. Jn teoria 6Zalatiei de + cu re)erire la destina&ia Epistolei Q0e.i sec&iunea %9 *ai 5osO, Epistola nu se poate s7 )i )ost scris7 Jnainte de 4A`BS d.$r., cJnd 'a0el a Jnceput a doua c7l7torie *isionar7 Q"apt. @1LBO ti c, a l1t prcbabil Wrts dupl d=rl sG d,cr, cJnd a Hnceput a treia c7l7torie *isionara si cJnd 'a0el a 0i.itat +Zalatia+ a dou od, Q"atr @aLG<O, Whttuc)t atr8tia W ci lea pEdicat Ja toc2pu) Qcd. 4L@<O -literal 6data trecut7+ Qgr. ta proteronO - presupune do,L lne1l0ite,dab la Eegl,=ei. ln t1i.Zr. ,,c..latiei de S+, 2pEtola d )i putut )i scris7 *ai de0re*e3 cu0intele 6atJt de cu-ddd+ Qc.@. @L1O indic-, o dati a Wiern h 'l$n tin' ddd+dupl pri*a c7l7torie indic-,*isioEriodatiaWiern Q4P8 d.$.O, 'l$ni,.r ,Ja Jnceput+ QZal 4L@<O ar putea )i interpretat Jn lu*ina )aptului c7 Jn cursul pri*ei c7l7torii *isionare 'a0el Ki Barcaba au 0i.itat de dou7 ori oraKele din Zalatia de S, *lslld de la Antiohia 'Eidi.i la Ddh2 W de acolo din ,ou la Antiohi, liridiei Q"api, @4.G@O. ; deter*inare *ai precis7 a datei depinde de interpretarea 0i.itelor lui 'a0el la %erusali* *en&ionate Jn Zalateni. Dac7 argu*ent7* c7 de la con0er4PP cAr-ttTE %, E'%ST;#T $iURtE lirca sa nu a a0ut nid un prile5 cJnd s7 )ie Jns7rcinat de apostolii din %erusali* pentru lucrarea *isionar7, d *en&ionea.7 oca.iile cJnd s-a Jnc/nit cu ei &i po0esteKte ce s-a JntI*plat. SJnt *en&ionate dou7 0i.ite %a %erusali*3 0ina la trei ani Qsau Jn anul al treileaO dup7 con0ertirea sa QZal, @L@<O Ki o alea @4 a*= *ai tJr.iu QZal. GL@O. 'ri*a dintre ele este cu certitudine 0i.ita *en&ionat7 Jn "apt. ALG1 K.ur*. A doua 0iat7 a )ost identi)icat7 in general cu aceea din "apt. @BLG K.ur*., 0iiita Jn ti*pul c7reia a a0ut loc +$onciliu, din %erusali*. Dar QS dac7 Zal. GL@-@S Ki "apt. @BLG-GA relatea.7 unul Ki acelaKi e0eni*ent, cel pu&in una dintre cele dou7 relat7ri s-ar )ace 0ino0ata de pre.entarea greKit7 a )aptelor3 QiiO este nesatis)7c7tor s7 presupune* c7 Zal. GL@-@S narea.7 o Jntre0edere particulara pe care au a0ut-o 'a0ai Ki Ba*aba cu laco0, 'etru Ki %oan, Jnainte de $ondliul public3 Jn ca.ul aeta nu puh .]plica taptut cV p)tl nu r.5)iL hot7rIile $onciliului, JntrucIt acestea se adresau direct contro0ersa din Zalatia3 QiiiO absen&a oric7rei *en&iuni re)eritoare la hor7rJrile $onciliului Jn Zalaleni poae h dplic.r cet M5 bhe prin Zpn5 ca b ti*pul scrierii acestei epistole $oncDiul Jnc7 nu a0usese loc atunci cJnd a )ost scris73 Qi0O dac7 0i.ita de la %erusali* *en&ionat7 Jn Zal, GL@ este aceeaKi cu 0i.ita din "apt. HS, criticii lui 'a0el ar )i ar7tat

i*ediat c7 el nu a *en&ionat 0i.ita anterioar7 *en&ionat7 En "apt. @@L<S3 @GLGB. QSugestia c7 relatarea 0i.itei din "apt. @@L<S3 @GLGB este o repetare a 0i.itei descrise Jn "apt. @B este inacceptabila3 e-actitatea istoric7 a nara&iunii din ]"aptele, care sta la ba.a discu&iei de )a&7, poate )i ap7rat7 cu argu*ente puternice.O E-ist7 *oti0e puternice pentru a identi)ica 0iata din Zal. GL@ cu aceea din "apt @@L<S )i penEu a dara ED5srota @a pu&in7 0re*e Jnainte de $onciliul din %erusali*, prin 4<`4A n.$r, lncidohrl din c.t. GL@G pbbab5t c. ooaie )i corelat cu "apt, @BL@. ni. ;ca.ia scrierii Este dar c7 Epistola c7tre Zalateni a )ost scris7 c7tre con0erti&ii lui 'a0el care erau Jn pericolul i*inent de a distorsiona E0anghelia libert7&ii creKtine pre.entat7 de 'a0el, adIugJndu-i ele*ente de legalis* iudaic, Jntre aceste ele*ente, t7ierea J*pre5ur Qdreu*ci.iaO ocupa un loc de )runte3 ei au indus de ase*enea respectarea calendarului e0reiesc QZal. 4L@SO Ki probabil a legilor culinare e0reieKti. Este e0ident c7 6bise-ridle din Zalatia+ )useser7 0iJitate de iudai.atori care .u ssnret hdoieli d pri0iE la autdrat4 as. tolic7 a lui 'a0el Ki care au insistat c7, Jn a)ar7 de credin&a Jn $ristos pe care o propo07duia el, pentru a ob&ine *Jntuirea era necesar7 t7ierea J*pre5ur Ki respectarea legii iudaice, $Jnd a au.it 'a0el despre aceste lucruri el a scris i*ediat scrisoarea, deniascJnd aceast7 Jn07&7tur7 care a*esteca harul Ki #egea, spunJnd c7 este o E0anghelie di)erit7 de aceea pe care le-a propo0dduiro el W *et. lui cEtc . ae rapt. ru #te nicidecu* o E0anghelie Y Ki i-a Jnde*nat pe cititori s7 rIrnJn7 statornici Jn libertatea g7sit7 recent Ki s7 nu JKi pr(e di, nou 8itut sub 5llDd ob5ei. %9. Destina&ia Scrisoarea este adresat7 c7tre 6bisericile din Zalatia+ Q@LGO. 'entru noi aceast7 destina&ie nu este lipsit7 de a*biguitate, deoarece nu*ele 6Zalatia+ era )olosit Jn dou7 sensuri di)erite Jn secolul @ d,$r.L putea indica Zalada etnic7 din Asia Mica central7, sau pro0incia ro*an7 ]Zalatia, care era *ult *ai Jntins7. Dac7 scrisoarea a )ost tri*is7 la locuitori din Zalatia etnic7 Qo p7rere sus&inut7 de J. B. #ight)oot Ki de *a5oritatea co*entatorilor *ai 0echiO, trebuie s7 presupune* c7 aceasta a )ost regiunea 0i.itat7 de 'a0el Jn "apt. @1L1 Ki @8LG< Qsau cel pu&in Jn unul dintre aceste pasa5eO. Dar aceste dou7 pasa5e probabil ci ar trebui interpreirt2 h alt *od. De )apr, Di]B DE Dutie do0e.i c7 'a0el ar )i 0i.itat 0reodat7 Zalatia etnic7, Jn ti*p e aisrl d8.i abundente pentru )7ptui ct el a 0i.t3r esi,8 de S a prc0inciei c.laria si c, a sed)t hierici acolo. %deea c7 aceast7 epistol7 este adresat7 Zalatiei eErc 1te n*ita de obic2i r1ri, +cat.ti2i de +. teoria 6Zalatiei de S+, pe de alt7 parte, presupune c7 Epistola a )ost tri*is7 la bisericile din Antiohia 'isi-diei, %conia, #ir)t ii Derte dre e"u situte t1re tn partea de S a pro0inciei ro*ane Ki care au )ost toate bisici sid5E de 'a,2t si Ba*ba ti iinput pri),2i lo, 0i.ite *isionare Q"apt. @<L@4-@4LG<O. J*potri0a teoriei 6Zalatiei de S+ s-a argu*entat c7 a )i repoEi0it din pucQ de redere "ilDlosic 8 parel s7 li se adrese.e cititorilor s7i cu apelati0ul 6galateni+ QZal. <3 @O, Jntrudt din punct de 0edere etnic ei nu erau galateni. Dar dac7 ei )7ceau parte din grupuri etnice di)erite Q)ngieni Ki licaonieniO, oare ce alt apelati0 co*un ar )i putut )olosi pentru ai include pe to&i, a)ara de nu*itorul lor co*un politic, 6galareni+U QTbt ast)el, un scriitor *ode* care se adresea.7 unui grup *i-t co*pus din engle.i, gali Ki sco&ieni, probabil c7 li s-ar adresa cu apelati0ul 6britoni+ sau 6britanici+, Jn sensul politic, deKi Jn sensul etnic apelati0ul s-ar aplica nu*ai galilor din acest grup.O 0. Ara))iertct. prticlpatte Dacd nu ptt* race o .b.ti., toaicd a epi5bter 8 Jntreg, pute* obser0a totuKi argu*entele principale pe care le )oloseKte 'a0el Jn ap7rarea ade07ratei libert7&i a E0angheliei. 'ute* enun&a pe scurt nou7 ase*enea argu*ente. @. E(rgh2lla p2 care a pbpo0Aduiro paret a )1r E0anghelia pe care a pri*it-o prin Jns7rcinare direct7 de la $ristos3 ea a )ost co*unicat7 ascult7torilor cu autoritatea lui $ristos, nu cu autoritatea lui 'a0el G. l*poEiE atr*riei lui la0el .e a )1r tnsgrciMt diet de crltrd 1ii au argrll8tst ce oria autoritate apostolic7 trebuie s7 0in7 de la %erusali* Ki, prin ur*are, Jn07&7tura si practica lui 'a0el nu erau 0ala bile d.cA e ahVdu de ta noaelDl de # %s.tin. '.el respude lrin dsi)ta 0ir5blor ele # %erueliE in rEri8da de dupn oi0ertiEe s i trainte de dara Wridii, addnd c1 lid)ii d2 la ler8lin r, au a0ut oca.ia s7-@ Jns7rcine.e dar Jn acelaKi ti*p ei au recunoscut Jns7rcinarea lui apostolic7 Qpentru ea*uriO pe ca re o pri*ise de5a de la $ristos Q@L@B-G3 @SO. <. Dac7 acceptarea Jnaintea lui Du*ne.eu ar )i putut )i ob&inut7 prin t7ierea J*pre5ur Ki prin respec tarea altor pre0ederi ale legii iudaice, *oartea lui $ristos ar )i )ost )7r7 sens Ki Jn .adar QGLG@O. 4. 9Ja&a creKtin7, aKa cu* o cunoKteau con0erti&ii galateni din propria lor e-perien&7, este un dar de la Duhul %ui Du*ne.eu3 cJnd ei au pri*it acest dar, au pri*it Jn acelaKi ti*p Ki do0e.ile de net7g7duit ale puterii Ki pre.en&ei Duhului Jn *i5locul lor. Dar dac7 ei au Jnceput 0ia&a creKtina pe planul acela Jnalt, ar )i 4P8 $A#%#EEA absurd s7-KJ i*agine.e c7 ar trebui s7 continue pe dsrn iiledor al )aptelor #2sii Q<LG ]l*.l,

B. %udai.atoidi au 5usti)icat insisten&a lor asupra t7ierii J*pre5ur prin apelul la e-e*plul lui A0raa*L JntrucJt t7ierea J*pre5ur a )ost pecetea leg7*Intului mui Du*ne.eu cu el, sus&ineau ei, nici o persoan7 netIiatI J*pre5ur nu poate E p7rtaKi la legI*Jntul acela Ki la toate binecu0JntIrile care-@ Jnso&esc. Dar ade07ra&ii copii ai lui A0raa* sJnt aceia care sJnt 5usti)ica&i prin credin&a Jn Du*ne.eu, la )el ca &i A0raa*3 aceKtia sJnt aceia care se bucur7 de bine-cu0JnlIrile pro*ise lui A0raa*. 'ro*isiunea lui Du*ne.eu pentru A0raa* a )ost J*plinita Jn $ristos, nu Jn #ege3 prin ur*are, binecu0Jnt7rile acordate de acea pro*isiune nu sJnt pri*ite prin respectarea #egii Qcare a 0enit la *ult7 0re*e dup7 pro*isiune Ki nua a)ectat ter*enii elO ci prin credin&a Jn $ristos $<L1-A, @B-GGO. 1. #egea rosteKte un bleste* asupra tuturor celor ce nu o Bpectl tn r1te detaliilD prin ur*are, cei care J&i pun Jncrederea Jn #ege se pun sub a*enin&area acelui bleste*. Dat $ristos, prin *oartea #ui pe cruce, a lut eupa Sa bletetul di0in, ln leut dtlDilor, Ki i-a i.b70it de bleste*ul pe care-@ pronun&7 #egea3 de aceea, ur*aKii S7i nu ai trebui s7 se Jntoarc7 Ki s7 s pui dh nou Wb #8. ii Wb blethul 8te o Jnso&eKte Q<L@S-@4O. P. 'rincipiul respect7rii #egii &ine de perioada lipsei de *aturitate spiritual73 JntrucJt $ristos a 0enit dDa, 2i c)t ded rn El au a5s la Mluitaie spiritual7, ca )ii *aturi &i responsabili ai lui Du*ne.eu. Acceptarea argu*entului iudai.atorilor ar Jnse*na o hr88" la stara de plr)tie spirituld Q<LG<.4LPO, <. #egd a idps 5lgd robieii s2din" ii crZt1 ad8 elibda2. c.i p. cd2 i.. elibeat cristos sinr nes7bui&i dac7 renun&7 la libertatea lor Ki se supun din nou st7pJnJrii acelor puteri ele*entare prin care ac&iona ler8 Q43<@@i Br@L <L@AO. A. Aceast7 libertate pe care o procla*7 E0anghelia hlnnui nu aE nihic a )ac2 o a8hia su .u pbnis= cuitatea3 credin&a Jn $ristos este o credin&7 care lucrea.7 prin dragoste Ki Jn )elul acesta J*plineKte legea lli $rtrc QBLD SL@<=1L@SO, Aceste argu*ente sJnt pre.entate Jntr-o )or*7 *ai siste*atic7 Jn Epistola cane Ro*ani scris7 cu 0reo 8 sau A ani *ai tJr.iu. %nterpretarea )unda*ental7 a Ehngheliei ce stB b baa aetor argunate proba. bil cI sa conturat Jn gJndirea lui 'a0el la scurt7 0re*e dup7 con0ertirea lui, deKi *odul Jn care este e-pri*at7 Jn Zalateru este in)luen&at de situa&ia special7 Jn 8 2 adrer, larel aici. D.r poate toDrei pentru *oti0ul acesta Epistola c7tre Zalateni a )ost pri0it7 de credincioKi pJn7 Jn .ilele noastre ca o conrtitDi. . llb2nJil Taish2liei, B%B#%;ZRA"%E. J. B. #ight)oot, Episile to theZata-nani, @8AG3 :. M. Rarasay, An !istoriral $o**encary on od)o)io4 @4AA3 E. D. BMo4 The Epistle F the $aiatians, %$$, @AGS3 Z. S. Duncan, The Epistle to the Zdaaans, M T$, @A<43 !. . Ridderbos, The Epistle to the $)iurc)ces o) Zaiatia, %$, @AB<3 D. Zuthrie, Zaiatia*, $B, @A1A3 M, #aice, The. Earlier Epistles o) Sr 'aul, @A@4, ,. GB<<G<@ J. !. Ro,1, Tt2 Sitr8llar 'roble* o) the Epistie ta the Zatatians, @AGA3 $. !. lul, Jr+ =n" Date o) Z8lanas+, JB# PS, rAsP, p. @@< K.unti.3 ". '. Bruce, 6Zalatian 'roble*s, @-B+, )t`)ll B@ @A1<.A, prnl ra BB, @APG=<, ".".B. ZA#DD. QEbr.s.dU4 ,ryila niisi2i=O. *e dat *o0il2i ridicate de l8 si #sban d adFr2 Mi*e a legi*lntului D. ] %au )r.ut ln l tasiordani2i Qc]n. <lLVP-4e5 =sruO. r.ban ia dar u nu)t .r.naic echi0alot, 0.ldr-so)iad,.d. Dd*entele din priM 5lntate a nil2niului al G#r #d-cr, indicl u ansie d2 8,pui etdce ,r Mdolotaniei, Este posibil ca Jntre aceKtia sI )i )ost Ki ara*ei Ki se poate ca dialectul lor s7 )i )ost adoptat3=de alte grupuri ]*itice, lnc, r, 2-istd dM.i coDcr2te d1p2 pe anta ar*ilor h a8std r2si)t rARAMO. .dRM= ZA>.>#EBA. Qrbr. sA)l, ,,ire[, ed, Bi ineleiul d. ,.disdict pclundl. 8ele 7ii d 'lii ) Bi dE aid deri07 & g u*ele regional al pV4ii d2 a 'al1ti)ti, ce a )1t W8 .opillriei lu5 $ristos ii a pri*i pe4i a prcpolddiLirn #ui. o.iaiM nunelui iia-ia cM 1te apli2r aici 1te incert. Aps udiinRtr Jn 9T Qdee-.%os.GS3P3 % ln,.AL@@O iiln steial Jn Js. AL@. Acest ulti* te-t probabil c7 a*inteKte istoria regiuniiL la Jnceput a )7cut parte din teritoriul alocat celoi dou7spre.ece triburi, dar datorit7 presiunii e-ercitate de paB;are5ecu care se Jn0eciba la nord, popula&ia e0reiasc7 s-a 07.ut Jntr-un )el da proe*inen&7 nordica, )iind Jncon5urat din trei p7r&i de popula&ii nJ!J0reieKti Y 6 ea*uriie+. %n ti*pul Macabeilorln-)5uen&a ea*urilor asupra e0reilor a de0enit atJt de riu)prairS JnrJ) areKna M-au retras spre S ti*p de o iu*/tate de secol. Ast)el. Zalileea a trebuit s7 )ie coloni.at7 din nou Ki )aprul acesta, J*preun7 cu di0ersitatea popula&iei, au contribuit la dispre&ul arata"de e0reii din S )a&7 de galileeni Q%oan PLBGO. De*arcarea e-act7 a regiunii Zal)leii este di)icil7, a)ar7 de ca.ul c7 o descrie* Jn ter*enii grani&elor prc0irciale ale %nperidui Ro*D Este 4ident cB trhele ac1ta a lct dat enbriilor li*itore din %sraelului si grani&ele se schi*bau diii cJnd Jn cJnd. 'e ti*pul lui $ristos, Jns7, pro0incia Zalileea )or*a un teritoriu rectangular *7sutJnd 0reo PS (* de la la S Di 8 4S (ln de la E #a 9 nergirit la Bde loidan )l de Marea ]Zalileii, iar la 9 era separat7 de Mediterana de o prelugiE a Sno-"enicZi spre S itr ciinpiia de

coast7. Dr.r o d.li*irah in )elul ac1ta cali#2 ocra ln principal dintr-un &inut deluios, rt&arg*it pe toate laturile, cu e-cep&ia laturii de , de cJ*pii - cJ*pia de c1iB, ci*pia Edra2lonului <i Reld %ordanului, De )apt, Zalilea este situat7 Jn e-tre*itatea sudic7, a *un&ilor #ibanul=+= =ar ni+ehd terenului coboar7 Jn dou7 trepte. *er.Jnt#de la spre S. 6Treapta+ *ai Jnalta )or*ea.7 Zalilea Superioar7, o *are 'arteigi )iind la @.SSS * deasupra ni0elului pi7rii# Jn 0re*ea T pra un &inut de(tros J*p7durit Ki pu&in populat. ,Jteapra+ *ai 5oas7 )or*ea.7 Za liieea+ %n)erioar7, si-higg la 4BS-1SS * deasupra ni0elului *7r5idar coboar7 abrupt la *ai bine de @8S * sub ni0e/i#*iini, lajMarea Zalileu. ara&iunea E0angheliei se re)er7 cel *ai adesea la &inutul acesta al Zalileii %n)erioare. "iind bine irigat7 de, rinri riTip ruT^t din *un&ii din Ki a0Jnd Jntinderi considerabile de tere5&uri)ertile Jn ba.ine5epa[caroaKe dintre dealuri, era o .on7 dcnsjgopulat7 si cu aKe.7ri prospere. Zalilea e-porta ulei de *<s@inD si l += ilac. precu* Ki peKte din @ 4PA ZA%,>%.EEA i35 # Se*echonitls Q#acul !ulubO galileea.de sus Ta ri cheae`M ag ada Dal*anuta`Magda

Zalileea oului Testa*entL locul copil7riei %ui $rtetos )i a Jnceputului propo07dui&ii #ui. 6"iind Jn a)ara curentului.. raeluTu)Jn 0re*ea 9T, Zalileea s-a a, %sraelului tn 0re*ea T+dQ'. Baly, The Zeography o) Se Si1Ji @ABP, p. @ASO. Regiunea ro*an7 a )ost gu0ernat7 pe rind de %rod cel Mare Qcare a *urit Jn 4 J.d.$r.O, %rod Antipa &i %rod Agripa. 'iin)i 55)par&Nt7 de ludea - cel pu&in in ochii iudeilor - de teritoriul Ba-*ariei.5Bal)leea 7ionsticuit cu toate acestea parte integrant7 din 6&ar7+ gi, de )apt, galileenii s-au opus ro*anilor ai)J5r5B>*i&7 u0S&unaie decJte0reii din ?t 'e 0re*ea lui $ristos rela&ia dintre aceste dou7 grupuri este descris7 bine ca si*ilar7 cu rela&ia 6dintre Anglia &i Sco&ia dup7 /nire+ $Z. A. S*ih)!(torical c8gaplDdolde!ott(ndUs, tA<5, p. 4GsO, AKadar, aceasta a )ost regiunea Jn care a crescut $ristos - la a.aret, Jn dealurile ca(aroase din Zalileea %n)erioara, Datorit7 po.i&iei sale, Zalileea era tra0ersat7 de cEte0a dru*uri i*portante din i*periu &i Jn )elul acesta nu era nicidecu* o .on7 rural7 uitat7 de lu*e.= Agricultura, pescuitul &i co*er&ul au o)erit cadrul cultural re)lectat Jn pildele &i Jn07&7turile lui $ristos. El ?i-a ales pri*ii ucenici dintre locuitorii Zalileii &i localit7&ile ei nu*eroase au constituit pri*ul lor teren de *isiune.

Jn silele noastre, Zalileea Ki d*pia Esdraelonului )or*ea.7 centrul regiunii de a %sraelului, dar locui torii ei actuali trebuie s7 re)ac7 o .on7 care Ki-a pierdut al 0ie&ii %K- o *are parte a prosperit7&ii de care s-a bucurat Jn iU restului .ilele T. '7durile Zalileii au )ost Jnlocuite cu *aDu(, un gen de arbust caracteristic .onei *editeraneene Ki *ulte dintre oraKele &i satele sale, pe care $ristos le-a cunoscut Ki ie-a 0i.itat, au disp7rut de pe hart7, )7r7 se lT tici o tr*.= B5B/;ZRA%%,, $j ,+ Shiti, %%e !isbri.ol $eo-grophr oJ de #loly #uTe, rg<R, p, 4@<-4<15 D Bal0, The Zeography o) thc Bible, @ABP. J,!.'. $A5-%#E%%, MAR,i. un tnc din "duE cati#e5i *en&ionat &i Jn 9T sub nu*ele de 6Marea $hineret+ $ uni. <4L@@O sau$hinerot Q)os. @GL<O, iar Jn T este nu*it 6#acul Zhene.aret+ Q#uca BL@O si 6Marea Tibe-r=add S8 G@L@O. 2le node* 1re yan M,-neret. #acul este lung de 0reo G@ (* si lat de pJnI la @@ (),, 1ind iit8t la Gr% * sub ni0eiul *1rn. b.d-,,@ cu4e prin 1cr l.c d2 la la S3 spel2 e1tui lac ahr dulci - spre deosebire de cele ale MIni Moarte - iar pescuitul Q]'E?TEO, care ocup7 un loc atJt de i*portant Jn nara&iunea T, era renu*it Jn tot %*periu[ Ro*an &i per*itea un e-port Jn)loritor. 'e de alt7 parte, po.i&ia lacului, situat Jn adJncul 97ii %ordanului 48S ZAT &J Jncon5urat de dealuri, @-a )7cut s7 )ie supus unor W5t*bsri atoos)sie 0ioldte ti )utui subi8, #acul este *7rginit de o cJ*pie de l7&i*e 0ariabil73 Jn general, po0JrniKurile din partea de E sJnt *ai .Dtupte QM.* BL@<O ri nai dono.re h pan2a de 0 #, Ki la s s atB .lnpia )inli lordan, .tnd htrt Wi iese din iac. 'e lB*lrtle lacului dau sit8i. o"V2 , caper naii*, Betsaidaetc- si aici sa des)7Kurat o *are parte a lFMi lui $riBto1. 'e re tui $risZ ele lo=)uu o centur7 aproape continu7 de aKe.7ri Jn)loritoare Jn 5urul lacului Ki e-istau co*unica&ii &i leg7turi co*erciale Jntre ele. Jn .ilele noastre, nu*ai ]Tiberias a *ai r7*as ca ora3 - pJnI &i locurile celorlalte oraKe din 0echune sJnt necunoscute - iar schi*b7rile Jn rutele co*erciale au 07du0it lacul de i*portan&a central7 Jn 0ia&a regiunii. B%B#%;ZRA"%E. Z, A. S*ith, The !istoricai $eog-rueh, ol th. !o/ #ond.=, %.<#, e, a<U-41<. J.!.'. $A%J;,ZA/; . tlcis JuisAn)ts Qsu An naeanusO Za5io a )ost )iul lui Seneca, oratorul, Ki a )ost )ratele )ilo.o)ului Seneca. ; inscrip&ie de la Del)l VSSZ, G<, 8S@3 0e.i te-tul Ki pre.entarea lui M. #a(e, B$, B, p. 41S K.ur*.O indic7 aproape cu certitudine c7 el a )ost proconsul al Ahaiet Jn BG-B< d.$r-, )unc&ie Jn care a Jntuiu* Jn "apt. @8L@G K.urro. Jn )elul acesta ob&ine* un punct de re)erin&a Jn cronologia paulin7, deKi datele e-acte ale Jnceputului Ki snrKitului )unc&iei sale nu sJnt cunoscute. "ratele s7u Seneca a scris despre el Qtp Mo# @S4, %% fua1i.4a, pre), uO, la )2lca ti alti scriitori antici Qde e-. 'liniu, ! G@. <<3 Tacit, Ann. @B.P<3Dio$1iu, 1@.<B5 1G,GBO, aNtuctndu.i )oarte pu&ine critici. #uca pre.int7 re)u.ul s7u 0ehe*ent de a da curs persecu&iei organi.ate de e0rei J*potri0a lui 'aEl, " tetuiul cr nu a )1r adua nici o aoalie penal7 J*potri0a lui. 'asa5ul care a de0enit pro0erbial, J7rI ca lui Zalios7-i pese+ Q"apt. @8L@PO indic7 *ai pQtn indit2Mla lui re/gioag, cit acordd lui tacit la i.bucnirea de anti-se*itis* care a ur*at. Te-tul Apusean co*unic7 sensulL 6Zalio s-a pre)7cut c7nu0ede+. Zalio a )ost e-ecutat din porunca lui ero Jn anul 1B d.$r. J.rl.!. ZA%/A/E#. QEbr. sant)t, Jrsplaia lui Dlll8 *u+-gr. Z7*7lieiO. @. "iul lui 'edah&ur, un 6prin& al )iilor iui MInase, ales sI-@ a5ute pe Moise cu recen-srrnbnrl hin psrie ;* rL@Si GLG;i PLB4,BAtP;LG<O. ,. 'iul lui Si*on si n2potul lu5 !il2l QUotsl0ir )ti tradi&ii de *ai tir.iu, dar care este JndoielnicaO, Za*tbl a )1t 2-pen in lese si tlMbru at sdnnedri. nului. ReprFenlJnd aripa liberal7 a ])ariseilor, Kcoala lui !ilel, spre deosebire de cea a lui ?a*ai, Z7*7liei a inter0enit cu o cu0Jntare logic7 Ki con0ing7toare la 5udoia rpdonor Zapr. sL<<-4SO. 'el l.a lD@l))iut ca in0ldtor al stu Q"aDr. GGL<O Ki s-a bucurat de un respect atJt de *are JneJt a )ost nu*it 6Rabban+ Q.Jn07&7torul nostru+O, un titlu *ai Jnalt decJt 6Rabbi+ Q6Jn07&7torul *eu+O. Rtoa J, eusner, The Rabbi*c %rudirunu aboue the 'harisees ndlr.go, r, rAPr, ,. <4r W*.O Mi"a Qsora A.lsO spleL ,,De dnd a nuit pab. ban Z7*7liei B7trtnul nu a *ai e-istat respect pentru les2, tar luitate ] ab1tin2tr" au *uit odarn o eli,. Dac7 &ine* sea*a de reputa&ia sa Jntre e0rei, nu e-ist7 nici o do0ad7 c7 el ar p de0enit creKtin, Jn ciuda unor sugestii *ai 0echi Qde e-. fe*cnt*e Recognitions @. 1sO. ,.D.D. ZaRA T, r.i $!EgAS ZAR% g %M. cel *i rldic dln)t ei doi nsri eE dodinl raVd nod8 abhB ta 4 (n 0 de siitdut antic, nDit Jeb2l 2t5l1r Jn hrebl. A )1t rMir nutele biM0tuarilor, det8 de aici au )Zt ctire binecu0Jnt7rile care 0in Jn ur*a ascult7rii, la adunarea sole*na+ a lui %srael descris7 Jn los. 8L<S-<B $EBA%, M/ TT#TO.

; stJnc7 ieKit7 Jn a)ar7 pe la 5u*7tatea dru*ului crd llr)1te n*itV d2 popor ,AnFnui lui lotari, de lrde l.a rc.bit 8lMilor din siho QJud. ALD. 'e 0Jr)ul *untelui sJnt ruinele unei biserici creKtine din secolul al B-lea. Jn 0echi*e se a)la acolo un te*plu al lul Jupiter, la .a dca o Mictr cu <SS de EEpre, aDa c* ] er, " nonedel. atice glsile la abts. Zari.i* a ral* *1iele ]ru ol s))iitoilor, deoarece ei 6s-au Jnchinat pe *untele acesta+ Q%oan 4LGSO ti*p de nenu*7rate gener7rii, ureJnd pe *unte ca s7 &in7 s7rb7toarea 'astelor, a $inci.ed*ii Ki a $orturilor. 'otri0it tradi&iei sa*aritene, Zari.i* este Mt, Moria QcD. GGLGO ,i l-ur pe 8re l-a .@1 Db re.d ca sE-Wi panA nurele,i pe el QDeut, @GLBO. in coMint, aici a )ost 1Bhir ln selul a# 4-le J.d.$r. te*plul sa*aritean, cu autori.a&ia perKilor,, te*plu care a )ost de*olat de %oan !yrcanus cJnd a cucerit Sihe*ul Ki regiunea Jn0ecinat7, prin anul @G8 id.cr. RTri de atu8i E. Robeits.n, )ne old tese*ut 'rotie, PABS, p. PBP-RP@3 c. r. :Uigng We-che*, @A1B, p. @PS-@84. Z.T.M. ".".B. ZAT. /E dinte cele cind cet7&i prircipale .@2 1lis, tenilor, ocupat7 Jn 0echi*e de Anachi*i Q]A A$3 los. @@LGGO. u*ele genrilic deri0at de la gat era giui sau Sl=tt)* Qlos. @<L<O &i aceasta e-plica )or*a 6ghintul+, Jnrlrut7 tn traduceri. $Jrid )ilistenii au capturat chirctul le8sn)nlui si a adu MouiE la Atdod, chi0otul a )ost *utat la Zat, unde oa*enii au )ost lo0id de plaaa blbonicr Bi de al2 dircrd a )1r nuta, la Edai Q@ Sa*, BL1-@SL BL@PO. catd a )1t EnMit ca Wind cetat8 de b.srint a tui rc.r5ar )@ s* @PO, ,. c2 l-a onorn Dl0id, Mai d,,il, Da0id ta pE)ldt ci ste rebs pend a nu )i ,.de"Q de AchiK, regele Zatului, atunci cJnd )ugea de Saul Q@ Sa*. U@Lto.lsO, d.ra"i a inra, tn stu5ba lui A.his Ai a locuit *ai *ult de un an Jn teritoriul lui Q@ Sa*. GPO. 1nd sD 2iinbar s8* lui Da0id ,i apoi =n trnpul rebeliunii lui Absalo*, dup7 ce a ane-at Zatul la do*eniile sale Q@ $ron. @8L@O, el a a0ut prieteni ghiri&i %n antF5ul sEu QG sd, 1L%Sl@i rsL@A-G%L laLGO ,i a att u continSent de shitiri hnre ne8MXiL i Qi ss*, @BL@4O. un alt thitit ini8nt ] nado*t ln G san. G@LGS Q_l $bn. GSL1O. El 8 )oane indt ii a)t. dt2 "s dDet2 la ntini st la pici2re. De)i ZAT AchiK continu7 sa )ie nu*it regele Zatului Q@ p*p. GL<A-4@O, probabil cI cetatea a )ost 0asal7 lui Da0id ii a 8ntinut sn 1e supus lui tuda in E8a lui Rolo.n, crc . )orti)icato QG $rn, @@L8O, A )o1r cucerit7 de !a.ael, regele Da*ascului, c7tre s))rsitul secolului al A-lea QG J*p. @GL@PO Ki este posibil s7-Ki )i redobJndit independen&a pJnI Jn 0re*ea cJnd ;.ia i-a dr=tEt .idul, tn iinpd 8p.niei sle din "ilsh .G $ron. G1L1O3 la scurt7 0re*e dup7 aceasta A*os spune c7 cetatea apar&inea )ilistenilor Q1LGO, aKa JireJt se poate s7 )i )ost o encla07 )/isteana din teritoriu, Jui %uda, Jntr-o stare de 0asalitate li*itat7. Zatul a )ost as2Nlrai W cu25r de sargon al AsniU5 la s)iBitul srclului al a,l1 #ocul cet7&ii nu a )ost identi)icat cu certitudine, E-ca0a&iile de la=Tell el-Areini, la 0reo <S (* E de caa au lpri5inir ipoi8 actei t8ti.5,i. Telt eK ?eri=ah &i +%)ell eK-?a)i sJnt alte posibilit7&i, la )el ca Ki +%)ell en a5rila sau AraD el-MenshJyeh, dar este ne0oie de *ai *ulte cercet7ri ca sI se a5ung7 la certitudine. BTB/;$RA"%E. E M.RTVel, ,D/$e4G. @AP@. D. ssL M. A. Mitchen, ';TT, p. 1G K.ur*.3 EAE!#, @, p. 8A-AP3 <, p. BA4.BAaL c. E. Frighr, BA GA, @A11. 3j Ps.s1, #AA. p. GB;. T.ZM. $AT-!E"E), QEbr. sor-hdh8er, =lee de s"utui s7pat+O. Tiaduce)ea Zhita-!e)er, Jn %os. @AL@<, apare datorit7 unei interpret7ri greKite a unui regionalis*. /n oraK la grani&a dintre gabulon &i e)tali Q%os. @AL@<O, locul natal al pro)etului lona QG J*p. @4LGBO. %denti)icat cu Mhirbet e.-guna= Ki el-Meshhed din a-propiere, la 0reo S (* E de a.aret- 'otri0it tradi&iei antice Ki a celei de *ai tJr.iu, acesta a )ost locul naKterii Ki locul *or&ii pro)etului lona. Jn secolul al 4-lea d.$r. Jero*e a spus cI *or*Jntul lui lona era la 0reo < (* de Sepphoris, care ar coincide cu Zat-!e)er. M.A.M. ZAgA. rEbr. =aad, %c .aO. /na dintre cele circi cet7&i principale ale )ilistenilor. #a Enceput a )ost lo cu5t, de AFin, 2re au )ct usoniEj d. a)io]J Q.cA"ToRi De# GLG<O3 a r1t co id3.. #i 1 de S a $anaanului acolo unde era situat7 pe coast7 QZen. @SL@AO. losua a cucerit cetatea Q%os. @SL4@O Ki a descoperit c7 au r7*as acolo d&i0a dintre )iii lui Anac Q%os. @@LG@-GGO3 cetatea a )ost cucerit7 de israeli&i Jn ti*pul 0ie&ii lui losua Q%os. @<L<O. %uda, Jn teritoriul c7reia se a)la cetatea V%os. %Br4PO,arecucerit-oQJud. @L@83 deKi unii sus&in c7 aceast7 re)erin&7 se re)er7 la aceeaKi ca*panie ca Ki %os. @SL4@O. Jn perioada Judec7torilor Sarnson a tr7it cu o prostituat7 din Za.a Ki Jn acest conte-t neeste dat7 o descriere a cet7&ii QJud. @1L@<O. St7pJnirea israeli&ilor asupra cet7&ii Za.a trebuie s7 )i )ost pierdut7 dininou Jn perioada aceasta, deoarece antri cind )ilisDnn% a, pritr tn cele din unrli " Sa*son3 l-au Jnchis la Za.a Ki tot aici a )ost pus s7 5oace+ pentru ei3 aici a d7rJ*at stJlpii casei, o*orihd *ul&i )ilisteni QJud. @1LG@-<@O. S-a sugerat c7 descrierea lui Sa*son 5ucJnd Jn )a&a unei cl7diri cu st)lpi, a0Jnd spectatori pe acoperiK, rea*inteKte unele tr7s7turi ale ci0ili.a&iei cretane Ki lucrul acesta este de aKteptat daca &ine* sea*a de originea =)ilistenilor. $pnd )ilistenii au capturat cbi0otul leg7*Jntului, Za.a i eielale etei .u surer5t d2 ltasr bubonica , ,u adus 5ert)e sub )or*a unor u*)l7turi Ki a unor Koareci oe

au. p2nh. a aboie plVga Qt sa*. 1LrD, c2tar8 2 8pDr o po.itie inponnd ,2 druj *urile co*erciale din Egipt spre 9 Asiei Ki JncepJnd din secolul al 8-lea este *en&ionata )rec0ent printre cuceririle asiriene. Tiglatpalassar !% a cucerit-o Q!na.--u-ruO Jn P<4 J.d.$r., probabil la cererea lui Joaha., regele lui %uda, iar do*nitorul cet7&ii, !aano, a )ugit Jn Egipt Ki Tiglat-'ileser a ridicat Jn palat o statuie a sa. Sargon a trebuit s7 repete aceast7 ac&iune Jn PGG H.d.$r., deoarece !anno s-a Jntors la Za.a Jn spri5inul unei rebeliuni conduse de !a*ac. !anno a )ost dus pri.onier Jn Asiria. $etatea a r7*as credincioas7 Asiriei, deoarece Sanherib, cJnd a pornit J*potri0a lui E.echia la ierusali*, a d7ruit o partea teritoriului luat de la %uda %ui Sillibe[, regele ZI.ei, iar Esarhadon a )7cut *ai di)icil7 aceast7 loialitate cJnd a pus un tribut greu asupra lui Sillibel Ki asupra al tor douI.cd de regi din regiunea hi ti t7. Jn ti*pul lui %ereirda cetatea a )ost cuceire de lgipt Q%2r. 4PL@O. caa a t1r c@J8i1 dc Alesndru crl Me tr <<G id.$r,, dupe u a]Nliu d2 B lui, ti a )cr dishsa de Aleendru ra*s in A1 i.d.cr. - a)< cD au pre)edt Anc QrL1.n, Te)a* QGL4O d .a)E8a)< QgisO. #ocul cet7&ii antice Za.a, T)ell Mhanibeh Q!arubeO, se a)l7 Jn peri*etrul oraKului *ode*. E-ca0a&ii *inore au ar7tat c7 a )ost locuit7 c7tre s)JrKitul Epocii Bron.ului Ki in Epoca "ierului3 au )ost g7site de ase*enea buc7&i de cera*ic7 )ilisteanI. Di)erite ruine a2ia i*portan" erilii =l epoca elDistici si tn c8 ro*an7. Zabinius, proconsulul, a reconstruit cetatea Jn dul BP #d.$r., pe u la nou, tr S de cet Echi tui aproape de *are. 'robabil cI acesta este *oti0ul "nt, cre hgerul, 8re a )rr sLt trihita E "iliD # cetatea 0eche, a descris Za.a cu e-presia 6pe dru*ul ...care este pusdu+ Q)iaureestin ere*ai. "apt. 8LG1O. #a =e% 2l=A5i5ul, ta 1 (*s9 "tindeD p2nre a rr3i, ci*itire Jntinse Ki un oraK care a Jn)lorit Jn ti*pul nileniului al Gl2t %8d.cr. %n *rncar2)ieteboo)it 1i ctedide Ain cea @4SS E.d.$r. au )ost descoperite nu*eroase bi5uterii de aur. Jn apropiere au )ost descoperite *or*inte con&inJnd aKa-nu*ite ]sicrie de lut )ilistene. B%#B%;ZRA"%E. J.Zarstang, Joshua-Judges, @A<@, '. <Ps @,8.@ TAE!#, r, p. BG1r, G, e. aoLsi0. T.$.M. A.R.M. ZE#;g%E. l2*ad pliEipal din 9T cde ste ra dus 6gelo.ie+ este D*=7, dri0at de la 0erbul D7n7=, a c7rui r7d7cin7 Jnsea*n7 6a de0eni roKu Jnchis Qia culoareO+ Q u*. SL@43 'ro0. 1L<43 E.ec. @1L4G3 etcO. Jn #XX traducerea obiKnuit7 a ter*enului Dtn=7, Ki a cu0intelor Jnrudite, este .Soo sau para.eloo QDeut. <GLG@3 c). Ro*, @SL@AO Ki aceKtia sJnt ter*enii principali )olosi&i Jn T Q"apt. PLA3 Ro*. @@L@@3 @ $or. loLGGi l<i4J. Adr cu0ih"le ebr. cithceleSr.] E)ert la un senti*ent unic care acaparea.7 toat7 gJndirea Ki care poate )i conda*nabil sau l7udabil, dup7 cu* obiectul gelo.iei este propria persoan7 sau o cau.7 dincolo de sine. Jn pri*ul ca. re.ultatul este in0idia su ua )a&7 de .li *ni Qca. <oLlL prc0, <L<@L E.ec, <@LAO, care Jn T este opusul dragostei Ki, prin ur*are, ina*icul ade07ratei p7rtaKii creKtine Q@ $or. @<L43 G $or. @GLGS3 %ac. <L@4O. Biblia Jns7 pre.int7 Ki cealalt7 posibilitate, o 6gelo.ie di0in7+ QG $or. @@LGO, 48G ZE EA%-;Z%E concentrarea tuturor e)orturilor pentru ur*7rirea u-nu Fr bu Q@ i*p. @A@@S3 E-od. GSLs3 @ co,. @GL<@[. Aceast7 )olosire po.iti07 este asociat7 adesea cu c7s7toria, unde o gelo.ie pentru e-clusi0itatea r2lariei dintre so&i ete o 1ndiWe tlDerl a dua. bilit7&ii c7sniciei Q u*. BL@@ K.ur*.3 E.ec. @1L<83 G $D. @rLGO. Zelo.ia 1te atiblit, adt lui Dl)u(u cit ,i 8n*ilD QEod. GSLs3 <4L@43 aM @LGO /n8n este di)icil s7 Jn&elege* acest lucru deoarece ter*enul a a5uns s7 aib7 un sens negati0 Jn li*ba noastr7 *odern7. Scriptura, Jns7, depune *7rturie despre o aplicae poati0, a s2lo.iei i o )o(12iZ ca u r2*a Dts2n de 2lent p2nEu a ddrie .elul s)int al lli D,*28 p2ntru cirstiM *2lui siu Ai p2ntu binele poporului S7u cu care este legat printr-un l28VDlnt de casetode QD2ut, <GL@1,G@3 G ln' rAsl5 EM. <1LB s-l*,5 .ah, @L@4 s.l*3 %oan GL@a h sensul acesta, gelo.ia lui Du*ne.eu este esen&a caracterului S7u *oral, o cau.7 *a5or7 pentru Jnchinarea si hcede8 poponrlui ln El, u noti0 d2 t4n, pentru duK*anii #ui, B.A.M. ZE EA#;Z%E. %. Jn 9echiul Tcsta*enl a. Zentralit7ti S genealogie, Jn sensul 9T, este o list7 de nu*e care indic7 str7*oKii sau descenden&ii uneia sau *ai *ultor persoane, sau este o si*pl7 list7 cu nu*ele oaMilo, inplicai inEo d*its situli2, cu0lntnr 6genealogie+ QJn trad. ro*. ,ppi&a nea*ului+O red7 s0int2lc ebiJah1, 1re apaE rFi in e*, PLB, separ hayyahas, 6cartea genealogiei+ Q6cartea spi&ei de nea*+O &i se re)er7 la o JnKiruire a nu*elor celor care s-au Jntois la %erusali* J*preun7 cu ?eKba&ar. Este dar c7 ter*enul 6genealogie+ nu este )olosit aid Jn sensul strict din li*ba *odern7, Jn care Jnsea*n7 o p))nbE . d1end.nlei dintu stri*oD, prin enu *erarea persoanelor inter*ediare, deKi acesta este lucrul a0ut Jn 0edere. Zenealogiile din 9T se g7sesc Jn principal Jn 'entateuh Ki Jn E.ra- ee*ia Ki $ronici, Ki nuMi #a ultinale )tii cld apaE )oll* W(rbals l

cu0Jntu%uiyaJias, )iind Jntotdeauna Jn )or*a re)le-i07 tare QhicyaheiO, 6a se Jnrola pe sine prin genealogie+ QET, GL1G3 <L@, <i e*. PLs, 145 @ $rcn. 4L<<@ BL@, P,tP3 P.B, P,A,4;i AL@, GGL G $ti. @GL@B3 <@L@1.@A@ Ter*enul tItedIt, 6genera&ii+ este )olosit Jn Zenesa Jn s ul de ,5stone ssEloSirca+ Q=ZE , RA="EO. QiO tiD,n d. g)leoloSii Ze8logiile dac in ]rie. rile biblice 0aria.7 de la o si*pl7 list7 de nu*e, cu* este 8 din @ cM. @L@, pln, la o ElataE istonci dFltard carc 1te baad " 2drul ostitut de nu*e, cu* este Jn c7r&ile Regilor3 totuKi, tipul cel *ai obiKnuit este acela Jn care nu*ele sJnt legate printr-o )or*ul7 standard Ki in)or*a&ii supli*entare sJnt inserate pentru unele nu*e, dar nu pentru toate Qde e-. Zen. B Ki 0e.i 0. G4O. Jn 9T sJnt JntSnite dou7 )or*e de genealogii. Zen,logii# ,s.1d*te 8n)in de obiei ro*ula de leg7tur7 6r )iul &ienO luiy ti $ron. 1L<<-4<3 E.ra PL@-BO3 genealogiile 6descendente+ con&in adesea )ornula,ra nlsut Qyaldd pey+ Qc*, s3 Rur 4L@ar G<O. c*alosiile de]ndate pot 1n)F nulre in)or *a&ii despre 0Jrsta si ac&iunile persoanelor de leg7tur7, Jn ti*p ce genealogiile ascendente sJnt )olosite de obha p2ntu a @F liria seneloSici a u2i persoane pJn7 la un persona5 i*portant din trecut, Ki ac&iunile persona5elor inter*ediare nu a)ectea.7 ideea principal7. Qni anelosiite .a suc pentu ,ronolosie "aptDl ca unele genealogii din Biblie o*it unele genera&ii poate )i de*onstrat Qco*para&i Mat. @L@ cu @LG-@PO. D2 ehpltr, lisb Fiilor lui Aarcn din Ee PL@s onite sase nue erc siot dare ln @ crcn. 1L<@4. o=,.i de aend2. T$R; ;%;$%A lts$!l/#/l T%STA= ME T, %ll.nO. #ucrul acesta poate )i Jn&eles uKor din )or*ule, deoarece cu0Jntul ben poate Jnse*na nu nn*ai 6)iu+ ci Ki 6nepot+ Ki 6descendent+3 tot ast)el, este probabil c7 0erbul5y7lad poate Jnse*na nu nu*ai 6a naKte+, Jn sensul )i.ic ne*i5locit, cJt Ki 6a de0eni str7*oKul lui+ Qsubstanti0ul yeled deri0at de la acest 0erb are Jn&elesul de 6descendent+ Jn Js. GALG<O. "actori cu* sJnt includerea 0Jratei )iec7rui *e*bru la naKterea ur*aKului s7u Ki nu*7rul anilor tr7i&i dup7 aceasta QZen. BL1O nu pledea.7 J*potri0a interpret7rii acestor genealogii ca )iind 0ariante prescurtate. Dup7 cu* au sugerat Zreen Ki :ar)Jeld c7 este posibil ca scopul *en&ion7rii 0Jrstei sa )i )ost acela de a accentua hortalittea, lnciuda lorgaitrti 0ig,[se a a.1,or 'atriarhi, ar7tJnd Jn )elul acesta un re.ultat a[ c7derii Jn p7cat. QiiiO "olosirea ,n ;rie*ul Apropiat antic. Zenealogiile au )ost o caracteristic7 a tradi&iei istorice anrice, cu 1te i i1ld, dborii s8arogici ai )ahililo. Ega# o)erB 8le *i bF ))iAle dar ]ridile depre 5udec7ri cu pri0ire la proprietatea p7*Jntului arat7 c7 *ai e-istau *ul&i al &i oa*eni care de&ineau ast)el de inlo*lii, s.ribii asiri2ni din *lend @ td-cr= au lnrenit iiste d2 r4@ ai Asiriei din F2oui rndep1Ete, cu o lia. .progp2 neirts2ru'r, p2 o dsad de @.SSV de aru QAM%r, p. sT-B11O A )ct not.tB t2latia din8 reSr Ai #tnsi%8 donDei )idrruia. %r capd listei sJnt nu*ele a 6Kaptespre.ece regi care au tr7it Jn corturi+3 *ult7 0re*e au )ost considera&i persona5e legenda9e, personi)ic7ri ale triburilor, sau persona5e ticti], dar acF, o datn cu d]op2rirea la =Ebla a unui tratat care Ji *en&ionea.7, se pare c7 e-ist7 o ba.7 istoric7 pentru e-isten&a lor. Din secolul al @P-lea in.cr sa psstEt o listl a re<nor Babno lu5, <t1. *oDn i p2deern br, iat *ii din)t ei poarta ac2l8iii nM2 cu r2aii din pri1a pan2 a #isre "silor asirieni. ?i *ai 0eche este o #ist7 de regi su*erieni, Jntdnirl prin @aS; id.$r,, 2rc d, nM2le rDdloi din Babi#onul de S rerSiod h 8e pJn7 la 'dtop )i lnaini. de a.1ra QA 4 p. G1s.G11O. Scibii ri,, ugaritid Ki egipteni ne-au l7sat de ase*enea liste de )tgi de lESini di)eric Ai a0ind rc'ui di)2.it2 /3ele din)t 8raccristiol2Ai patti.rdare ale <2j nealogiilor biblice pot )i obser0ate Ki Jn aceste te-te. #Zrele d2 rlre slnt idt8late .u notele Wistori8 su ,.MMl2, cdpdabil2 d .ele din ZeD 4LG@, G<3 <1LG4L % $rcn, B3AlS etc, #isra de egi s*erihi *en&ionea.7 pe un oarecare Mes-(iaga-nuna, rege din /r, dul lui Me"are-pada, dar scrierile .onenporane su<2r8.1 ci el a los de tapt neporul lui MBane pada, tat7l s7u )iind un anu*e A-ane-pada. Este posibn ca ]nbd sa )i onis nhele tatllu din <r2Deatd deoarece se ase*7na atit de *ult cu nu*ele bunicului, sau ca ter*enul 6)iu+ s7 < )ost )olosit Jntr-un sens *i lars decit Jn li*bile soder* "ol1irea in sensuO ,Jnai larg era obiKnuit7 Jn li*ba babilonian7 Ki Jn toate li*bile se*itice, Jn sensul de 6*e*bru al unui grup speci)ic+ iar JncepJnd din anul @SSS H.d.$r. ter4<< ZE EA#;Z%E *enul *ani QJiu+O a )ost )olosit Jh sensul de 6descendentul lui+. /n ca. interesant este J*)lnit Jn ;beliscul egru ai lui Sal*annser %ii care se re)er7 la ]%ehu ca )iind 6)iul Q*7rO lui ;*ri+, cJnd de )apt ei nu au )ost Jnrudi&i, d doar au do*nit Jn acelaKi stat. /n e-e*plu egiptean re*arcabil este g7sit Jntr-un te-t scurt Jn care regele Tirhaca Qcea 1PS J.d.$r.O S onorea.7 pe 6tat7l+ s7u Sesostris * Qcea @8PS J.d.$r.O care a tr7it de )apt cu 0reo @GSS de ani *ai Jnainte. Jn *od ansrsrd, re<ele Abdd A.i. al Alabiei saudire d runut %bn Q1d luiO S2ud, d2ri el o rZt de %aDt 1ut lui Abder Rah*an, iar Saud, al c7rui nu*e @-a purtat, a *urit Jn @PG4. Jn interpretarea oric7ror genealogii antice trebuie a0uta in 0edere )olosirea cu0intelor care indic, intudire tn leglnue d lFl2 de )anilie su nuiTle diturie, dr S5 nulii .lri tacb.i. 'rin turnare, nu e-ist7 nici un *oti0 s7 presupune* c7 toate genealogiile din Biblie sJnt co*plete, JntrucJt scopul lor nu a )ost calcularea unor cronologii e-acte Q]$R; ;#;Z%E[, ci stabilirea

descenden&ei dintr-un anu*it str7*oK sau str7*oKi, iar acest scop nu este a)ectat de o*iterea unor nu*e. De ase*enea, este greKit s7 a)ir*7* c7 anu*ite p7r&i ale lor sJnt legendare sau pur7 )ic&iune doar pentru c7 e-ist7 do0e.i tot *ai nu*eroase c7 aice Kederi si*ilare au o ba.a real7. b. Zenealogiile din 9echiul Testa*ent 'ri)tipsble lilrc S8loSi.e d5r 0T snl QnDelaAttela eQc1, s3 %cren. tL@.4O, Sbr date .ece nu*e, )iecare )iind introdus cu )or*ulaL 6A a tr7it ani Ki a n7scut QyaladO pe B3 dup7 ce a n7scut pe B, A a tr7it y ani &i a n7scut )ii &i )iice, Ki toate .ilele lui A au )ost . ani, Ki a *urit+. $i)rele - si y di)er7 Jntr-o oarecare *7sur7 Jntre MT, 'entateuhul Sa*aritean QS'O Ki uoc, deKi e-ist7 Jn general un acord bun Jn pri0in&a totalului Q.O, dup7 cu* ur*ea.7L Ada*, A<S3 Set, A@G3 Enos, ASS3 $ainan, A@S3 Mahalaleel, 8AB3 [ared, A1G QTM, #XXO, 84P QS'O3 Enoh, <1B3 Metusala, A1A Q%M, rroo, PGS Qspr3 ts*h, PPP Q%LMi. 1<B tspi PB< m#XXO3 0Jrsta lui oe %a 'otop, 1SS. Este probabil ca aceast7 list7 s7 )ie prescurtata, a&a Jnctt nu poate )i )olosit7 ca ba.7 te*einic7 pentru o ]cronolo5)ie. A-ceast7 genealogie ne aduce a*inte de pri*a parte a #istei de regi su*erieni, care *en&ionea.7 .ece 6oa*eni *ari+ care au do*nit Jnainte de 'otop. Jn una dintre 0ariante totalul do*niei tor se ridic7 la 4<.GSS de ani. QiiO De*dogi lui $ain QcD. 4rtg-GGO, QiiiO Descenden&ii iui oe QZen. @S3 @ $ron. @L@-G<O. /sta popoarelor care au descins din Se*, !a* Ki %A)A $TABB.%/# A / %;RO Qi0ODelaSe*lav0raa*QZen.llL@S-G13 @ $ron. @LG4-GPO. gece nu*e. ; genealogie e-pus7 Jn aceeaKi ter*eni ca Ki QiO*ai sus, cu e-cep&ia )aptului c7 in ti*p ce 'entateuhul Sa*aritean d7 nu*7rul total de ani Q.O, TM Ki #XX dau nu*ai ci)rele - Ki y. Tbtalul dat de 'entateuhul Sa*aritean &i cel calculat din MT Ki #XX este dat *ai 5os, Ki Jn *a5oritatea ca.urilor TM Ki 'entateuhul Sa*aritean suit Jn ar*onie, Ki uneori se deosebesc de i--. Se*, 1SS3 ArpacKad, 4<8 QTM, S'O, B1B Q#XXO3 #XX intercalea.7 aici pe $ainan, 41S, care esteo*isdeTMKiSp3?e%a, 4<< QPT:, S'J,41S Q#XXO3 Eber, 414 QTMO, 4S4 QS'O, SS4 Q#XXO3 'eleg, G<A QTM, s'O, <<A r/o;3 nT, G<A QTM, SpO. <<A Vdc., s+-+L G<S )l-t, spO, <<S rDc;3 ahor ta8 arM, sir. GT Q#XXO3 Terah, GSB QTM, #XXO, @4B QS'O3 A0raa*. Q0O Descenden&ii lui A0raa* prin $hetura QZen. GBL@-4i % $rcn. lL<G-<<O. QrATViltO Q0D Deod2nti5 lu5 shd Q$.n. GGLGS-G4O, Q0iiO Descenden&ii lui #ot QZen. @AL<P-<8O. Q0iiiO Descenden&ii lui %s*ael QZen, GBL@G-@83 @ cbn, rLGA.<@O, Qi-O DeMlen"i lui Eeu QcD, <1L % crcr, @L<B s4O, $(O Descenden&ii %ui %srael Qlaco03 Zen. 41O, @-1, prin #ea3 P-8, prinBfha, A-@S, prin gilpa, @@-@G prin Rahela. r. Rubed Qc2n. 41LA3 Erod. 1L@4L e G1tBj@@L @ cbrs L@-@SO, G. SinM Qcitr. 41r @S5 Er.d. 1Lls3 M. G1L@Gj @43 @ $ron. 4LG4-4<O. <. #e0i Qc8 41L@@3 E-od. 1L@1G1L % $rcr 1L@. B<O. Aceasta a )ost o genealogie i*portant7 deoarece preo&ia ereditar7 s-a trans*is prin aceast7 linie de descenden&7 Ki *arii preo&i au descins din Aaron, a c7rui genealogie este data Jntr-o )or*7 condensat7 Jn E-od, 1L@1-GG, Descenden&a lui Sa*uel din #e0i este dat7 Jn @ $ron. 1, iar descenden&a lui E.ra din Aaron Jn E.ra PL@-B. =0e.i de ase*enea Q5dO *ai 5os. 4. rudo Qca, 41L@G3 M. G1LrA.iL r ctu. GL<-4LGG3 AL4O. Aceasta a )ost linia genealogic7 a lui Dt0td Q@ crcn. G.<O, d5r ca a des.iB lhia T re- d. la solo*on # t1ta Q@ $rcr <Lto.rsl, B. (ahd QS2n. 41L@tL u. G1LG<-GBL @ $*. PL@-BO, 1. gabulon QZen. 41L@43 D. G1LGeGt. P. Dan QZen. 41LG<3 *. G1L4G-4<O, 8. nl]ur Qc4. 41LG4i e. G1L4TB;i @ $rcn, P,la,. A. Z.d Qc1, 41L@13 M, G1LlB.lar % $rcr BL@@@4. @S. AKer Qced. 41L@P3 M, GB@44.4PL @ $bn. PL<Z4SO.@ @@. %1i) Qc2r. 41LGS3 M, G1LGa.<PL % $Mj PL@4-GPO, prin cei doi )ii ai s7i, MInase &i E)rai*, care au )ost accepta&i de laco0 pe treapt7 de egalitate cu pbpni 1li 1i Qcs. 4<Ls, @GL ,ADo,TRai. @G. B.nlanin Qcen, 41rt3 M, G1L<e-4t5 @ $ron. PL1-@G3 8L@-4S3 ALP,<B-44O. Aceasta a )ostJinia ,8losic, a @oi saul Q@ cM. 8.tO, Jn a)ar7 de aceste liste care stabilesc rela&iile genelogice dilia o sie de alte liste de pesE Ntie Jntr-un conte-t sau altul, *en&ionate Jn #eg7tur7 cu an*ii. pedoad2 .tin btdh @=l QOdO #tste de led,= QE.r de .Be,l* QrO < de *i susO. Din ti*pul lui Da0id Q@ $ron. @BLB-G4O, losa)at QG od, tPL<J, Eahta QG cM. GAL@Gt4. <lL#G. @PO, lci2 QG crcn. <4LT@<3 <sLs-AO, gorcbabel , %oiachi* Q ee*. @GL@-G4O, ee*ia Q ee*. @SLG-@<O. Q-D riWele do*iei lui Dauid, RDnrii lui Da0id %a la Q@ cEtr. @GL<-@<, GoO, 0)teiii aai QG San. G<L8-<A3 @ $ron. @@L@@-4PO, o)i&erii peste triburi Q@ $ron. GPL@1-GGO &i )unc&ionarii s7i ad*inistrati0i Ql $rcr GPLGs<@@, Q-iiiO #risre de )aidii A peT.)t di, 0r,l8 in. toarcerii Ki din 0re*ea lucr7rilor lui E.ra Ki ee*ia. $ei care s-au Jntors cu gorobabel Q ee*. PLP-1<3 E.ra GLG-1rO, cei 8 s-au inro1 a E.a QE.E sLit4l.

cZduciorn .idului rerDDlindui Q en. <L@.<GO, cei care au a0ut so&ii str7ine QE.ra @SL@8-4<O, cei care au se*nat leg7*Jntul Q ee*. @SL@-GPO, cei care au locuit %n %erusali* Q ee*. @@L4-@A3 @ $ron, AL<-@PO. 484 %%. %n oul +testa*ent Jn T e-ist7 dou7 genealogii QMat. @L@-@P3 #uca <LG<-<8O Ki a*Jndou7 redau str7*oKii u*ani ai lui %sus, MEia QT$E EA#;$%A #/% %S/S $i%ST;SO. Jn a)ar7 de cu0Jntul genesis din Mat. @L@, care este tradus 6genealogie+ QJn ro*. 6spi&a nea*ului+O, ter*enul 8r. ga8lo8)a ap2re ln @ Tin. @34 W Tit <LA Qnr ro*. 6nea*uri+O, irbul corespun.7tor, geneaiogeo, 6a tialtli il1.2nd1ta+, apa)t ln E(. PL1, cu re%eriE la Melhisedec, care nu s-a considerat un descendent al lui #e0i. Jn pasa5ele din Ti*otei Kl Tit cu0intele .genealogie+ sJnt )olosite Jntr-un sens peiorati0, Jn Ti*otei Jn leg7tur7 cu cu0Jntul *ythas, 6*it, po0este+, iar Jn Tit Jn leg7tur7 cu 6Jntreb7ri nebune+. Se poate ca atWi chd 'aEl a rcrblt ddpre act8 el ss gJndit la istorisirile *itologice ba.ate pe 9T Jnttnite Jn c7r&ile e0reieKti apocri)e cu* sJnt cartea Jubileelor sau poate sa re)erit la arborii genealogici ai eonilor g7si&i Jn literatura gnostic7. Este e0ident c7 el nu se tels l b88loaiile din 0B%B#%;ZRA"%E. E. #. $urtis, !DB, G, p. @G@-@<P3 '. F, $))il, =SAE, G, p. @@1<@@ABi :. !, ZEn, 6"ri*e0al $hronology+, BJ:iotheca Sacra @8AS, p. G<s-<S<3 B. B. 0brdeld, ,pn the AtuiWity - ol th2 !u*an Race+, "TR A,@A@@, p. @-@P3 E. J. Coung, :TJ ,G-@<,@A4A-B@. p. @aA-@A<i : $. #nh2n, Jcs @@, @ABP, p. @.@,@, @@G3 A Malatut JA;S, aA, @A1<, p, @1<-@P<3 R. R. :)lson, $enealogy and !iscary in t(e Biblica[ :orld, @APP3 M. D. Johnson, The 'urpose o) Biblicol Zaa#Di1, @A1A, '2trEu oul [hi,Mt, 0e.iD. Zuthrie, The 'astoral Episties, @ASP, p. B8,GS8. T.$M. A.R.M. Za EA#;Z%A #/% %S/S $R%ST;S. h t n2 este pr2btatn d. dou, ori genalogia detariat, a ld $ristos. 'ri*ul e0anghelist J&i Jncepe scrierea Jntr-un li*ba5 ce ne aduce a*inte de Zenesa spuntod c7 este 6cartea nea*ului QgenealogiaO lui %sus $ristos, )iul lui D.0id. )in lui AlM+ ri apoi udirWe li.ia d1. cendentei prin patru.eci Ki dou7 de genera&ii, de la A0raa* la $ristos QMat.=@L@-@PO. Al treilea e0anghelisr, lEdiat dule ielataia botedu lui crnr1, spune cI 6%sus a0ea aproape trei.eci de ani cJnd a Jnceput s7 Jn0e&e *ul&i*ea Ki era, dup7 cu* se credea, )iul lui %osi)+ - Ki apoi *erge Jn ur*7 Kapte.eci de genera&ii, de la %osi) pJn7 la 6Adatn, Sul lui Du*ne.eu+ Q#uca <LG<-<8O. u 1,re neer <i erinln 2pr2alogia d2 la Ada* la A0raa*, care nu este dat7 de Matei &i pe care #uca probabil c7 a deri0at-o prin %$ron. @L@-4,G4-GP3 din Zen. BL<-<G3 @@L@S-G1 Q)olosind #XX, JntrucJt Jn0. <1 el Jl intercalea.7 pe $ainan Jntre AipacKad Ki SetaO. De ta A0raa* la Da0id cele dou7 liste sJnt practic l#nii23 litri. ge8logicl de la luda la Da0id 1te ba.ata pe @ $ron. GL4-@B Qc` Rut 4L@1-GGO. Mat. @LB adaud ,n)otuda ci MM lui B8. a l1t Rrh.0 QpbbalOil (ha0 did %aihorO. De la Da0id la losi) listele di)er7, deoarece Matei ur*7reKte linia genealotic, ,i, SolorcA tun lui Da0id, ,i rean lui luda care i-au ur*at, pJnI la %oiachin Q%coniaO, Jn ti*p ce #uca ur*7reKte descenden&a prin atan, un alt )iu al lui Da0id Ki BatKeba Q@ $ron. <LB. unde ea este nu*it7 BatKuaO, &i nu prin linia regal7, )n E0anghelia dup7 Matd loiTnin 1te ,)ut de S2latiel ri de tul ac1. tuia, Gorobabel, &i aceste dou7 nu*e apar Ki Jn #uca ZE E[%%,;Z%A #/% %S/S $R%ST;S Q<L<PO, dar dup7 aceast7 con0ergen&7 de scurt7 dunt, 8i otEerdn u acord hte cele douA liste ptnl .lnd a5us* la %1i). Esc )oane pltin pbbabil 2 n*ele din li.t2l2 .e ru sint ateste h F se )i t1t i.8tat2 de enghelttti ], ae cei d2 la 8 le-a, a)lat, DeL @uan in sic lllEle, r2%atia dinEe ele co1tituie o proble*7. A*Jndou7 arat7 c7 %sus este un descendent al lui D.0id3 tr tinpul prcpo=cduirn sde deendeDa dh Da0idra onJtrit o 8Rare r.puhd2 QM.t. @SL4P ,.l*O si 1ie atstata de o.rtuia .Uostolilor ;tod, @L<3 E0r. PL@4 presupune cI toat7 lu*ea Ktie c7 %sus )b8 parte din ]tniniE lui lud,O, A*b.l2 ll>e u*nresc r#send2n' lui di, Da0id prln %ei)i dEi a.Etia apar Jn a*Jndou7 E0angheliile, este clar c7 %n ti*p ce %osi) era tat7l lui %sus de drept, el nu era tat7l lui de )apt. Zenealogia din #uca recunoaKte acest )apt prin a)ir*a&ia au-iliar7 6cu* se credea+, Jn #uca <LG<3 Jn n"d sinila# te-tul el 8i bi* ar1tat din r.Vat, @L@1 a)ir*7 c7 %osi) era 6b7rbatul M7riei, din care Sa n7scut %sus, care Se chea*7 $ristos+. $hiar Ki Jn 0ersi@l8 riE)tica sililca a [2etuhi din Mar. @L@1 Q6losi) ... a n7scut pe %sus ..+O, sensul biologic al 0erbului 6a n7scut+ este e-clus de nara&iunea care ur*ea.7 Q0. @8-GBO Ki este probabil c7 Ki Jn alte p7r&i ale genealogiei ter*enul 6a n7scut+ indic7 succesiunea legal7 Ki nu rela&ia biologic7. 'robabil c7 linia genealogic7 dat7 de Matei inten&ionea.7 s7 ur*7= *asc7 succesiunea la tronul lui Da0id chiar Ki arunci cJnd aceasta nu a a0ut loc %n linie directa de la tat7 ta )iu. in 2.ul s.dra ar )i de .)ep1r ca #uca, din potri07, s7 se str7duiasc7 s7 pre.inte linia descendentei biolosice. /tu odeniarod au sE"nut ca setE tosia din #8 u*,srDte d]nd2nla lui lss prin Maria, *a*a #ui Qded ac1t ).pt nu 1te aBtMt DplcitO. Din d0ilt2le lui o.bri2l QZa0irlO itr %)ta @L<G este posibil s7 deduce* c7 Mana descindea din mra0id = deVi .c1te d0inte pot 1 e-plicate prin rd.rirea la iJosi), din casa

lui Da0id+, Jn 0. GP, Jn ti*p ce Jn e <B ni 2 sle cA Mdia 8 lnrudite .u Elisabeta, despre care se spune cI era 6dintre )iicele lui Aaron+ QD BO. u are d s, nEeEln s, apeled la re)eriD. Jn lblnud QTJ Eosison PPdO la o oat82 Mrian, )iica lui Eli Qcl, !2li #Ea <LG<O, deo.ge d,stn Miria* nu are nici o leg7tur7 cu *a*a lui %sus. Jn orice ca., dac7#uca a inten&ionat s7 ur*7reasc7 genealogia prin Ma. 4de ciudat )agtul cV a .)i*t lucrul a1ia ln nod 2-plicit, '*babil cV a)rbele lisre intetr &ionea.7 s7 ur*7reasc7 genealogia prin %osi). Dac7 Matan, buicul lui l1l) ln i,lar. @L@t 1b Bc2lali cu Matat bVtEd. ru ii #ua <@G4, +ar Eebu sd pr2supune* doar c7 %aco0 Qtat7l lui %osi), Jn Mat.O a *urit )7r7 ur*aKi, iar nepotul s7u, )iul )ranelui s7u Eli Qtat7l lui %osi) Jn #ucan a de0enit *oKtenitorul s7u+ QJ. Z. Machen, The 0i.gir atrh ol $hrir., @A<G, p, GS4@, %n cs c2 pri024te coMritudinea unniri.ii luei gene.#ogi.e . hi (s prin l1it, Macher a)iWEL ,JZi) era noWtnitorul lui Da0id, iar Tpihn, de=i n*t nirA participarea lui, Qi s-a n7scut luiO Jntr-un sens )oarte Eal= Qibid, p. @<PO, %dis A)ricalul Q8 G<S d,cr.O a dat o 2-plicajE Mi 8n'liclte, i*puciid cisibrta prin le0i=rat, pe ba.a unei tradi&ii care se spune c7 ar )i )1t Dis"ati in )aiilia stutt Q<u., E! @, A, Dac, at.D din .ah. @GL@G 1te 1d lui Da0id 8 aelsi nMe. 1te srd1t c, )aniliia lli a aFl o ".i)2 spdiau ti lslael li s.r put8 s, e-irte o ZE EA#;Z%A #/% %S/S $R%ST;S se*ni)ica&ie special7 Jn )aptul c7 Jn #uca <L<@ bus este deis 2 *aWl lui atan. #i.ta din #uca enllMa douaai eu dour..d si una de geeEdi Jntre Da0id ri E-nul babilonian 3i acelaKi nu*7r de genera&ii Jntre E-il Ki %sus, Jn ti*p ce lista lui Matei enu*era nu*ai patruspre.ece genera&ii pentru )iecare dintre aceste perioade. Se poate de-*onstia c7 au )ost o*ise cJte0a genera&ii din lista lui Matei, Jn perioada de la Da0id la E-il, Ki alte cJte0a genera&ii au )ost o*ise Jn perioada *ai tJraie. S-ar putea ca ,,Resa+, Jn #uca < 3GP, s7 nu )i+ )ost Jn original un nu*e de persoan7, ci ter*enul ara*aic rI)d Q6prin&+O, titlul lui gorobabel Q&i Jn acest ca. sec&iunea post-e-ilicI+ din lista lui #uca ar putea s7 )i )ost deri0at7 dintr-un docu*ent ara*aicO. Scopul principal al celor dou7 liste este s7 do0edeasc7 a)ir*a&ia lui %sus c7 este "iul lui Da0id Ki, Jn ter*eni *ai generali, s7 pun7 accent pe solidaritatea #ui cu o*enirea Ki leg7tura #ui strJns7 cu tot ce sa petrecut Jn trecut. Este stabilit7 o leg7tur7 puternic7 Jntre $ristos Ki noul leg7*Jnt pe de o parte Ki perioada 0echiului leg7*Jnt pe de alt7 parte. Marcion, care a 0rut sI rup7 orice leg7 turi Jntre creKtinis* Ki 9T, a Ktiut lucru[ acesta cJnd a Scos a)ara genealogia lui %sus din editta s a EEn<he/2i duDd ,8. B%B/;$RA."%E. J, c, Machen, ne 9rBa Birth o) $=lro), @A<G, p @P< ".l*., Go< t,lh.r M, D, John. son, The 'urposc o) theSiblical Zenealogiei, @A1A3 . !illy2, MD %T <, ". 1B<-11S. n".B= <, $u0Jntul gr. genesis. "olosit *ai ales Jn #XX pentru a reda ter*enul ebr. tdl=dI&i este )olosit Jn acelaKi sens Jn Mat. @L@ m0e.i @, *ai susO. Jnalte pasa5e din T este )olosit Jn sensul de 6naKtere+ QMat. @L@83 #uca @L@4L %ac. @LG<, 6)a&a )ireasc7+, lit. 6)a&a sa de la naKtere+- %ac. <L1, 6roata 0ie&ii+, lit. 6cursul naKterii+O. 4, Zr. genea. )olosit Jn principal Jn l-- pentru a traduce dIr Ki la )el ca acest cu0Jnt are ca* aceeaKi ga*7 de sensuri ca Ki ter*enul *ode* 6genera&ie+. Este )olosit cu re)erire la oa*enii care au tr7it Jntro anMiW p2r58da QMar, @@L@1O D, lin enindeE. stuului ] ")ed chiar g la ti*p ;8 @LBSO. Esre e0ident c7 a )ost )olosit pentru a dese*na co*ponen&ii uei 82nabsn QMat @L@PO. B. Zr. genne*a, 6copil+ Ki 6ur*aK+, apare Jn Mat. <LP3 @GL<43 G<L<<3 #uca <LP, Jn )iecare ca., Jn e-presia 6pui de n7pJrri+ sau 6genera&ie de 0ipere+. 1. Zr. genos, 6ras7+, ,n e-presia genos dde(ton Jn @ 'et. GLA, 6nea* Qras7O ales+. Este de pre)erat )olo sirea ter*enului 6ras7+ Ki nu 6genera&ie+. sa ss)nut Fdi d 4S de ai sE o ].i)re rotund7 care indic7 o genera&ie, cu* a )ost de e-e*plu dEb rBt3cirii tn pstie, BTB#%;ZRA"%,. '- J. :i]nah dB ta ;e.ion ln Zenesis, @APP, p. <4-<B3 ". BSchsel, TD T @, p. 11G11<, 1PG, 18G-18B3 R. R. :ilson, Zenealogy and ))is-oryia heaiicat Fod #APP, p. %BT%BA, n. BP5 # MoB2nthnl2r, c, BrcFi, MDUT G, D, <B.<A. T.$.M. ZE BRA%%E. Mai ndli te*si b5btici "r ) tra. duVi ., ac1r o0iDt, @, Ebr. tIl=dI&. /n cu0Jnt c7ra apare de .ece ori Jn Zenesa QGL43 BL@3 1LA3 @SL@3 @@L@S, GP3 GBL@G, @A3 <1L@3 <PLGO Ki Jn )elul acesta J*parte cartea Jn unspre.ece sec&iuni, )iecare )ocepJnd cu cu0inteleL Jat7 cartea nea*urilor Qgenera&iileO ...+. $u0Jntul apare de ase*enea Jn Zen. @SL<G3 GBL@<3 <1LA3 E-od. 1L@1,@A3 Jn u*, @ de *ai *ulte ori3 <L@3 Rut 4L@83 % $ron. tlrLGA, stTi PLG, 8i4, Ai atGai ALA, <4i G1L<@, ir E-od, G8L@S este tradus 6naKtere+. $u0Jntul este deri0at de la yIlad, 6a naKte+ Ki probabil c7 aceasta e-plic7 traducerea 6genera&ie+. Din )elul Jn care cu0Jntul este )olosit Jn 9T se pare c7 Jnsea*n7 6istorie+ sau 6istoria genealogic7+ a unei )a*ilii sau a unui grup. )n #XX cu0Jntul este tradus )rec0ent cu gr. genesis Q0e.i <, *ai 5osO,iare-piesiabi)c)os>erteJeSsJSsou$hrtstou, 6cartea Senelogiei lui @@1 crist1+, hr Mai lL r"ne.5 Jndeaproape e-presia seper tIl=dI& =ud7*, 6cartea gere.roai.i lu5 Adani, ln c)l, BL@.

G, Ebr, ddr /n cu)ir trdnit )ierent si sE corespunde Jn general cu cu0Jntul 6genera&ie+, Jn sensul *ode* al cu0Jntului. Se poate re)eri la o genera&ie, ca o perioad7 din trecut QJs. B@LAO sau din 0iitor QE-od, <L@BO, Wu h c*edi dind.o S4Erie QE-od, @L1O. $u0Jntul este )olosit Jn Zen. @PLP, A, unde este 2nular leSsnVntul lui Dll*eu cu i(aa* si cu d]ndenii lui. cu0tntul 1te )olcit ae ]=Mtl o re)eii2 la o 2tegorie Nte oa*eni, Q1 1te Jn e-presia 6nea* Qgenera&ieO Jnd7r7tnic Ki stricat+ QDeut. <GLBO sau 6nea* Qgenera&ieO neprih7nit+ Q's. @4LBO. $u0lntul oE*ic i*dir, dn), apare tl Ds, 4L<, <4. Y)er*enul accadian duru este )olosit pentru o genera&ie ca perioada de la bunic la nepot, indicJnd o pen8.l, de PS de ani. ZEA%ESA, $Atr%EA, r. s.r>t" con"nutu%rt a. 'reistoriaL nara Qi unea crea&iei Q@L@-GL<O b. lstda.iu@ui lGt4rrtG1O crealE <i $EdBre. QGL4,<LG4OL .regeM nr*arulli 8ilor Q4r@1L<ri 5udeE pooputu Q1LAALGoO3 bllue rsriuitor Q@SL@@@LG1@. c .(bria luiAF8n QrrLGP-G<LGoO %ntrarea luiJn &ara pro*is7 Q@@LGP-@4LG4O3 leg7*Jntul ii pr*iBiea Q@BL@t<LrBO3 sodoro Ai co*d, ;BL @1-@AL<<@3 sah, %sa.c Ai %s*el QGSL@-i<LGSO, a. %sroia lui ttuoc QG4tr,G1t<sO ctuetoria lui o Reb..a QG4L@.1r5 >rEr8 tadlui s7u Ki naKterea copiilor s7i QGBL@-<4O3 Jnnoirea pronnribiiti la cheE QG1L@<sO, e. %storia tui taco0 QGPL@-<1L4<O ;b&inerea binecu0JntIrii prin JnKel7ciune QGPL@-41O3 )uga lui Jn !aran Kl Jnnoirea pro*isiunii la Betel QG<L@,GGOL 0ia" lui Ai cnsrtdia Jn !aran QGALt-<@L @1O3 Jntoarcerea lui Jn &ara pro*is7 Ki Jnnoirea pronieiMii la a2rel r<lL@P-<sLGAO3 li+i+ Ss2tosica a lui Esau Q<1L@-4<O. ` %storia lui losi) Q<PL@-BSLG1O losi)0Jndut Jn Egipt Q<PL@-<1O3 %uda Ki nora sa Q<8L@-<SO3 %osi) Jn Egipt Q<AL@-4BLG8O3 tat7i Ki )ra&ii lui losi) Jn Egipt Q41L@- 4PL<@O3 binecu0Jntarea lui laco0 acor d7 prioritate lui E)rai* Ki lui %uda Q48L@-4ALGAO3 *oarte rui %a8 ii a lui r1il m4ALGA-BSLG1O, 411 ZE ESA, $ARTEA $anea Zenesa se Jncheie pe dud poporul %srael eE de5a h Esipt, Ei au )1t )a*ilia alea2 dintr2 toW oa*enii 3i prin care Du*ne.eu a inten&ionat s7 arate lu.rliile *7re&e de i.bi0ire derise nt E-odul, %n ni5ld=% acetui popdr sin)2 ltri luda .a pro)ilat de5a 8 o e*irWe cu o s*in8)E sp2.ia! Q4ALA @GO. S anali.7 riguroas7 poate )i ba.at7 Ki pe cele .ece 1tui in carc aperc e-psi.L +A8sta 1re spi,b nea*ului Qgenera&ieiO lui ...+ Qsau e-presii echi0alenteO. +6Zenera&ii+ Qebr. t7mcd1f Jnsea*n7 6naKteri+ sau 6istorii genealogice+. E-presia aceasta este )olo<itn d tri0iE tr .etui si panint QGL4O3 Adan QsL@OL 8 Q1LAO3 )ii hi cW QrSL@O3 sd Q@@L@SO3 T.1n Qu3GPO3 is*el QGsL@G@3 (ac QGsL@AOi Eeu Q<1L@O3 laco0Q<PLGO. %%. Autorul 'dbu o diVu)ie o pri0ire la autdul n2nZt2unuhi 0e.i i'E TATE/!/#. $u pri0ire la autorul Zenesei, Jn particular, nu g7si* Jn carte nici un ele*ent care s7 indice autorul. E-ist7 dou7 p7reri, deKi )iecare au *i ndt2 FriateL QoO 2utorul a @1r Moi", 8O autorul nu a )ost Moise. a. Mois cd autor al a.n1si Educa&ia pe care a pri*it-o Moise la curtea lui "araon i-ar )i per*is s7 citeasc7 Ki sI scrie QE-od. G4L43 Deut. <@LA 2tO ii 1te didot ce el ar )i tct do*ic si p7stre.e istoriile sau cronicile care i-au )ost trans*ise. Aceasta Jnsea*n7 c7 Moise a )ost nu neap7rat autorul ci *ai curJnd redactorul Ki co*pilatorul Zenesei. Relat7rile cu pri0ire la )a*ilii i-au )ost trans*ise Jn )or*7 dald eu ia ior*l si.V ie Moi2 a ps laolalti toate acestea le-a editat Ki le-a tradus unde era necesar. %storia crea&iei din Zen. @ poate s7 )i )ost pri*it7 ca o re0ela&ie direct7 de la Du*ne.eu, JntrucIt Moise a a0ut s)tcte diete cu mlr5*e.u Qd2 D. E-od. <<L@@3 Deut. <4L@SO. Jn consecin&7, sJnte* Jndrept7&i&i s7 c7ut7* Jn Zenesa docu*ente sau istorisiri trans*ise pe cale oral7 Ki, a* putea spune c7 Moise a conse*nat cu )idelitate ceea ce i s-a trans*is din genera&iile trecute. Dacl ept* p1ihilibt1 .pari)i2i r*r +note de s,t1ol= adaFate ultsior de copi]i pln, tn p.ried. Mobd#iei p2ntu a slli.a aait idei citi. tolilor dt2DpoEni Qae d. @GL13 r<LPL r4LrP, s5 uel2 pE4i din <1LA4<O, ,u .-iBe nicio po4iu2 a" sebuie dabs dVp, Ddea lli Moi". in tinp ce inidprelaM 8recti a te-tutd dir ,-od, 1L< nu e-clude o oarecare )olosire a nu*elui %ah0e Jn Zenesa, ar S per)ect logic ca Moise s7 )i Jnlocuit uneori nu*ele lui Dul*h tuQ)rt in .ilele sle cu nurcle lui Du*neieu dat Jn leg7*JntL 6El-?adaJ+ QDu*ne.eu AbipubnlcO, din renue pari.rhale, "ntu a %2 rea*inti cititorilor s7i c7 acest Du*ne.eu este acelaKi cu Di*]d de la Sini. 'entru aceast7 sec&iune, 0e.i E. J, Coung, %;T, @A4A, p. B@ K.ur*. b. Autorul nu a )ose Moise u e-ist7 nici o teorie care s7 i*pun7 o acceptare general7, Jnc7 din 0re*ea lui Jean Astruc, Jn secolul al @8-lea, teologii au c7utat s7 g7seasc7 di)erite 6docu*ente+ Jn 'entateuh. Docu*entele pentru Zenesa sJnt J Q,l 8r. st2 toldii r*de di0in lahreO, E Qln .arc este )olosit nu*ele di0in Elohi*O Ki ' Qcare se ocup7 *ai ales de proble*e religioaseO. "or*e *ai 0echi ale acestei teorii au )ost e-tre* de radicale Ki au contestat iitolicita8 uei pird Md din cene, /lterior s.a sus&inut c7 6docu*entele+ au )ost )or*ate prin

colectarea *aterialului antic pJn7 cJnd au a5uns Jn )or*a lor )inal73 J ar M )ost )inali.at prin secolele al @S-lea sau al A-lea J.d.$r., E pu&in *ai rJr.iuiar ' Jn 0re*urile postedlice. %n)o)tele tui nod2Ete ar2 a.12i tTrii istoricitatea nu este contestata Jn *od. necesar. Mai rsent tTria ,dM*tare+ a )1t abando *tB d. uii c.re cont1tl cB d tr 2-istat lrodatL docu*ente )or*ale. $ercet7torii din aceast7 Kcoal7 de gJndire 0orbesc despre 6deluri de tradi&ie+ care s-au de.0oltat Jn di)erite regiuni, a0Jnd Jn principal un intZ reli<i1i de e-. E-od. @.@G 1te ciht 2 u ,=cic#u de t"dilie care ale 2 p*ct otrai e*iren. tul 'aWelor, Editori de *i liuiu au strJns acste *ateriale Ki le-au dat )or*a preGent7. Jnainte de strJn-gerea lor cea *ai *are parte a *aterialului a )ost Jn )or*a oral7. ici Jn aceast7 teorie nu este necesar s7 s)i12* istlricitaiea, de=i un ]riitori cont1i1 is. to.icitatea, dar ad*it o ,,istoricitae gercEiB+. Aces. t7 Kcoala a 6istoriei tradi&iei+ se re)er7 la de.0oltarea tradi&iilor Jn 5urul unor e0eni*ente centrale care au se*ni)ica&ie pentru 0ia&a religioas7 a %sraelului Ki care W.au aasit d,1i. ln rituluile Di liturghe lor reliu este posibil s7 trage* o conclu.ie general7 a)ir*Jnd c7 0reuna dintre Kcolile de a.i a )ost acceptat7 de to&i teologii. ;riginea e-act7 a Zenesei r7*Jne oarecu* *isterioas7. in. %`,dr c2neset in Biblt2 Zenesa este $artea Jnceputurilor, introducerea *7)tad la dE* )rindnii. c]n. @.@@ poar2 )i pri0it .a un prclog la ddtu al cdEi prin act lncep2 ln cap. @G cu pEantarea #ui A*an. lr .elSlali caplt al dnn2i 1re epilBd, $da apd.li"ei. pdogd et2 2nntat ln te)tni uireBli. Dunru a Ecut t8te lucruile Qcap. @O. ln panicdar, El a creat " orR 8re a d*nit u relel Ai s pa.at1 Qcap. G-<O. '7catul a de0enit uni0ersal Qcap. 4O Ki )iind o Eb2lise i*poriE lui Dll*e.eD el 1re "depsr intord8M de 5ua)tata di0ins, ata )) eenplii.i poBtir2a 'otopului Qcap. 1-AO. chid ii dupt ce Du*ne.eu ?i-a ar7tat ura )a&7 de p7cat prin 5udecata adsL prin 'orop, onul s.a litos la reb2li)ta e Qcap. uO. cu roaie ac1rea, D/*8u a dat intotdeauna do0ad7 de har Ki de Jndurare. Ada* Ki E0a au t1t i.son5)i, dd nu ninicid Q8p. <O3 c1inii a )1t i.so.it dar a tost ,,i8*at de Dl5*ed Q2p. 4O, o*enirea a )ost Jnghi&it7 de 'oto5O, dar nu a )ost ni*icit7, deoarece a )ost sal0a tI o r7*7Ki&7 Qcap. 1-AO3 ))in ar )1t i*'l4tiati dar li sa p2*is sB continue 0ia&a Qcap, @@O. A.1ta ste prclos-n 2re .u<rB*5e turdalul p..tru d"M care *ea.a s. ] dd)aidre. $aa < )dt r7spunsul lui Du*ne.eu la p7catul uni0ersal Ki persisrent a[ onduiU #a lnc.putu[ dnrci in cs, @G, il JntJlni* pe A0raa*, Jn pri*ul act al r7spunsului lui Dll*retr, ll a Nh8t D popor al1 din carc, la 0re*ea hot7rit7, a0ea s7 0in7 R7scu*p7r7torul- Acel popor a0ea s7 procla*e *esa5ul *Jntuirii la oa*enii de pretutindeni. Zenesa relatea.7 nu*ai Jnceputul po0estirii pJn7 Jn 0re*ea lui losi), preg7tind cadrul "nEr ctul *ir2, prin .ee D@ll8.n ia i.be0it din 48P ZE ASA. $ARTEA Egipt, o)erind *odelul pentru i.b70irea *ai *are care ur*a s7 )ie reali.ata. %9. Zenesa Ki %storicitatea Este e-tre* de di)icil s7 ob&ine* do0e.i independente cu pri0ire la istoridratea Zenesei, JntrucJt *ulte dintre nara&iuni nu au paralel Jn literatura ne-biblio7. #ucrul acesta este deosebit de di)icil re)eritor la Zen. @-@@ Ki ce0a *ai uKor cu pri0ire la Zen. @G-BS. Ar trebui sa ne a*inti* c7 o *are parte a Bibliei este Jn a)ara s)erei in0estig7rii Ktiin&i)ice, *ai ales acele p7r&i care se re)er7 la credin&a sau la rela&ii personale. Do*eniile pentru care ara putea cere do0e.i Jn Zenesa pot )i re.u*ate Jn )elul ur*7torL a. $rea&ia Q]$RpA^%AO b. ;riginea o*ului Biblia a)ir*a c7 Du*ne.eu la )7cut pe o*. u per*ite posibilitatea e-isten&ei unei alte pro0enien&e pentru originea o*ului. TotuKi, nu este posibil s7 descoperi* din Zenesa cu preci.ie *odul Jn care Du*neieu a 8ri.t ace.st. Din pund de (de" Wiint)ic, ori. ginea o*ului continu7 s7 )ie necunoscuta Ki nici arheologia, nici antropologia nu pot da un r7spuns de)initi0 cu pri0ire la ti*pul, locul sau *odul in care a ap7rut o*ul. Este *ai bine pentru creKtin s7 )ie precaut cu pri0ire la acest subiect, s7 se *ul&u*easc7 s7 a)ir*e ceea ce scrie Jn Zenesa c7, indi)erent care 1te nodul ln 8re a aFt le, Dlt*eu . din5ar procesul, iar noi 0a trebui s7 aKtept7* *ai *ulte do!i pentru . tu Ease Mct8ii liripit2 $oM/#O. c. 'otopul ici in 1.d (1ra nu e-i]a doFi de)initire d pri0ire la ti*pul, a*ploarea sau cau.a 'otopului. Au e-istat cu certitudine inunda&ii e-tinse Jn regiunea din care au 0enit patriarhii, iar su*erienii din antichitate au a0ut o istorie detaliat7 a unui potop *are Jn lu*ea 0eche. TotuKi, nu e-ist7 *oti0e puternice pentru a accepta sugestia lui Sir #eonaid :oolley c7 potopul de la /r, care a l7sat un depo.it de n7*ol scos la lu*in7 de e-ca0a&ule sale, a )ost de )apt ]'otopul bibtic. d. atutiuni#e poti,thate Jn .ilele noastre este posibil s7 citi* nara&iunile patriarhale pe )ondul social, politic Ki cultural al ;rientului Apropiat din perioada GSSS-@BSS J.d.$r. DeKi nu este posibil s7 dat7* e0eni*entele din Zenesa, este corect s7 spune* c7 Biblia re)lecta 0ia&a din anu*ite p7r&i ale Mesopota*iei din ti*pul acestor

secole. QrE'ocApatRrARsAd+O!,!jietey, +Re8t Dis-co0eries in the 'a*archal Age+, BJR# <G,@A4ABS, p, P1 K.ur*. Qretip7rit Jn The Ser0ant o) the #ord and ;ther Essays on the ;ld dTWia*ent, @ABGO3 J. Bright.A !istoryo)liraetG,@APG, p. 1P-@SG3 R. de9au-, !istoire onciDne d(tu.l., @AP@, p. RAtGU<. 9. Zenesa &i teologia )n )inal trebuie subli*at c7 i*portan&a principal7 a Zenesei, ca Ki a Jntregii Scripturi, este de ordin teo logic Este posibil s7 consu*7* o *ul&i*e de ti*p Ki de energie cu tot )elul de detalii secundare Ki s7 pierde* din 0edere proble*ele teologice *a5ore. De e-e*plu, istoria 'otopului 0orbeKte despre p7cat, 5udecat7, i.b70ire, 0ia&7 nou7. A ne preocupa cu detalii despre di*ensiunile cor7biei, cu proble*a hranei sau a golirii gunoaielor, Jnsea*n7 s7 ne ocup7* de proble*e secundare. DeKi re0ela&ia lui Du*ne.eu a )ost dat7 Jn *are *7sur7 Jn e0eni*ente istorice Ki deKi istoria are o se*ni)ica&ie )oarte *are pentru re0ela&ia biblic7, se*ni)ica&ia teologic7 a e0eni*entelor este cea cane areade0Irata i*portan&a. $hiarKi acolo unde lipsesc do0e.i care s7 con)ir*e nara&iunea ZeneseJ, se*ni)ica&ia teologic7 poate )i Jn&eleas7. B%B#%;ZRA"%E. /. $assuto, A $o**entary on the Boo(o) cu1it # QPA44J, G Q#A4AOi S. R, Drns, )t2 Boo)ec)$ene5ii @A483 D.Midner, Zenesis, T;T$, @A1P3 Z. bn nad, ca14 @A1@5 E. A. speiser, Z.n11, @AS13 B. :n0ter, A 'ath through Zenesis, @ASB. JT.S.:. ZE / $!%, A % ZE / $!%A. in F ,Ebij ciunea sau )rica sJnt e-pri*ate sugesti0 ca 6genunchi sl7banogiti+ Q^o0 4L43 Js. <BL<O sau ca 6genunchi care tre*ur7+, 6genunchi care se i.besc deolalt7+ Q aurn GL@S3 Dan. BL1O. crle ci*isp,24e rerr2 din T stnr )olZite tito, deauna Jn leg7tura cu Jnchinarea, cu e-cep&ia te-tului din E0r. @GL@G. Jngenunchierea poate indica un se*n de respect QMarcu @L4S3 c`. G J*p. @L@<3 Marcu @BL@AO, desupunere QRo*. @@L43 @4L@@3 c) @ de*ent BPL@, Jndoind genunchii ini*ii 0oastre+O sau un se*n de adorare Ki Jnchinare religioas7 Q#uca BL8O. Jn acest ulti* sens, Jngenunchierea este pre.entat7 uneori ca o po.i&ie de rug7ciune Q#uca GGL4@3 @ J*p. 8LB4, c). %eL4GO. RRs8sreE d*iei ui2-.le a lui cris-tos este indicat7 tot prin JngenunchiereL 6s7 se plece ori)t <*Fru+ Q"ilip. GL@o3 4 Ro*, @4L@o ".l*.5 % coi @BLGBO. $). %DM> r, p. P<TU4;5 <, p, BA4.BsB., 1, p. PB8-P11. EEE. ZEST%rR%. orientalii s1ri.ul8, *uri *i hdt decJt apusenii. 'rin ur*are, dup7 cu* este de aKteptat Biblia *en&ionea.7 nu*eroase gesturi. Acestea pot )i J*p7r&ite Jn trei categoriiL pri*a, reac&ii )i.ice la anu*ite J*pre5ur7ri3 a doua, gesturi con0en&ionale sau obiKnuite3 a treia, ac&iuni si*bolice inten&ionate. Zesturile din pri*a categorie sJnt in0oluntare, iar cele din a doua categorie tind s7 de0in7 in0oluntare, prin obisnuinti. u sJnt *en&ionate *ulte gesturi din pri*a categorie3 Biblia nu *en&ionea.7, de e-e*plu, ridicarea din u*eri sau *iKc7rile capului po0estitorului. Anu*ite se*ne )7cute cu *Jna, pentru di)erite scopuri, shr tunWoste in M2r. @GL4A ti "ap# @GL@P, situria oa*enilor din apropierea Sa #-au )7cut pe %sus s7 sus&ine QMarcu PL<4O Ki s7 plJng7 Qloan @@L<BO. Jn Scriptur7 g7si* un nu*7r *are de ac&iuni con0en&ionale. $Jnd cine0a saluta pe un superior trebuia s7 se Jnchine Ki poate chiar s7-i s7rute *Jna. 'rietenii 8re ] stutau prind8u cu ntna btrbia su bnWa celuilalt, iar s7rutul Q#uca PL44-41O era un gest obiKnuit de ospitalitate. Bat5ocura era e-pri*at7 prin cl7tinarea capului sau prinrr-o gri*as7 cu gura Q's. GGLPO. Jn co*er&, t)rgul era pecetluit cu 6lo0irea+ *Jinilor Q'ro0. 1L@ - traducerea ro*. red7 ideea, nu e-presia original7O. Durerea *are era e-pri*at7 prin s)lKierea 0eK*intelor Ki prin pres7rarea de pra) pe cap. 418 Z!EDA#%A Aceast7 categorie include de ase*enea po.i&iile )i5oee adoptate pentru rug7ciune Ki pentru binecu0Jntare. ;bser0a&i de ase*enea E-od. 1L1 &i Js. 1BLG. Acdun. slnbolice 8u o retoNE de instlile pro)etic73 E.echiel, *ai ales, a )olosit *ult aceast7 *etod7 &i *ulte dintre ac&iunile lui msos au a0ut un caracter si*bolic. Deseori p@ i-a atins pe aceia pe care inten&iona s7-i 0indece3 p@ a su)lat peste ucenici, rJnd le-a J*p7r&it Duhul S)Jnt Qloan GSLGGO. ;bser0a&i de ase*enea gestul eloc0ent al lui "ilat, in Mat. GPLG4. R)eI de ase*enea ]'%$%;R, ]MH k, ]$A' etc. D.".'. Z!EBA. QEbr, B.T, ,,u deal=O. /, oEV din rdi. tDiul lui l1ianir=, la @@ (n de teru,alin si ta s tt de ZhJbea, de care trebuie deosebit3 0e.i ios. @8LG4 Ki G<3 Js. @SLGA. Jn ti*pul lui losua a )ost dese*nat pentd le0i$ SZ. G@L@P@ @ cM, 1L1SO, Ac1ta 1r. po0J*i&ul unde %onatan Ki purt7torul s7u de ar*e s-au ar7tat )ilistenilor Jn ti*pul atacului lor Jndr7.ne& Q@ Sa*. @4L@ &.ur*.O. Jn ti*pul lui Asa, regele lui %uda, citatul a )ost )orti)icat Ki apoi a )ost considerat ca li*ita d. a lli %udaL a lnlduit tMele etltii De ln e-pEia ,d. la Dd la Bee2ba+ QG ,tr'. G<L<O, A r7*as Sntr-o po.i&ie proe*inenta dup7 E-il $ ee*. l@L<li @GLGAO. o1td nod.h Jeba 1t2 <itlat pe locul cet7&ii antice. M.A.M.

Z!BBA# @, /r "lt 18ait ri )erlcid ale c>Vi Dirc ] .)t la Jeb2il, la 4S lon de Beet. Mel2. tu dialectul se*itic de 9 g=hal. aocad. gubla, egip. (pn, Jnsea*n7 6deal, )ale.7+. u*ele gr. Byblos s-ar putea dato" Fi rbinbBri loEtie )-b, eu p8te indica )aptul ca acesta este locul unde grediau 07.ut pentru priM 8tl p1pi8d (r. bldl1O inporrat din Esipt ca *aterial pentru scris. E-ca0a&Ile Jncepute Jn @A@AdeM.Dunand au scos la lu*in7 o cetate care a Jn)lorit din 0re*uri neolitice pTln h psiosda cMiadelo.. 'e la 5*dbea *ile Duhi al <-la ln.$r. a )1t u cenh penEu erportd le*ului .le edro rprc 4ipt lriRitrd ln sheb ar ticole de lu din Esipt, c.@ate, e1 aplht% d nee-** putenic. d2 piatil. h Drerior e aiau l*ple, case &i *or*inte. #a s)lrKirul *ileniului al <-lea ora&ul a )ost 5e)uit, d.r sa E)dcut la ]u,.i 0,2re. /tul dintr2 ienpl. a )ct dediei ai"i ,rctet8r a oraKului QBaalat ZhebalO, un altul a )ost un altar *e*orial plin de obeliscuri Jn *e*oria *or&ilor3 probabil T obeliscurile au )ost tencuite &i purtau inscrip&ii. %n apropierea te*plelor au )ost Jngropate ca 5ert)e .eci de urne cu ar*e de bron., bi5uterii &i )igurine de .ei. M*inbl2 renor din Byblc ehu tn"dobite cu 0ase de piatr7 Ki cu 0ase egiptene din cea. @8SS H.d.$r, )n 0re*ea aceasta se pare c7 scribii din Byblos, care au Jn07&at sa scrie Jn scrierea egiptean7, au in0entat o scriere *ai si*pl7 - hierogli)ele din Byblos Y o scriere sJlabic7 constJnd din 0reo opt.eci de se*ne care ne lht cllttNgre din te-tele 81ute p2 pl,.i de pi.trB au pe placi de ara*7. Sar putea ca al)abetul s7 )i iciQiscruEREAO.lsteencaaioalctrolZit dhb2tll cohplet dercltat ln 5lrul dului @;So l.$r., data de pe sicriul de piatr7 al regelui Ahira*, , p8.tl Z 8i 0ehe inniptie al)abetica. Ate , din 5urul anului ASS H.d.$r. arat7 continuarea l2Sltuilor cu Egipnn. Bytrd a in)tt ln delin '2 nsus e a clet puterea )irului W siitonului @1. @<Ls indud2 $heb.r ca ,2rte din Td 'bnisB ce tr., ea ]dit ri de )apt, %selul a st7pJnit niciodat7 aceast7 cetate. Solo*on a anga5at ,iddi din Bybls Q@ l*p. sL@<O, id ptcepu"i con= structori de cor7bii din Zhebal sJnt *en&iona&i Jn E.ec. GPLA. 'o0estea egiptean7 a lui :en-a*un descrie cetatea prin anul @@SS S.d.$r. QA ET, p. GB-GAO. G. ; regiune *untoas7 Jn Transiordania ai c7rei locuitori s-au aliat cu al&i 0ecini ai %sraelului J*potri0a acestuia Q's. 8<LPO. B%B#%;ZRA"%E. M. Dunand, "ouilies de Byblos, @A<P-3 . Jidtgian, Byblos through tJie Ages, @A18. A.R.M. Z!EBER. /n prin& israelit, )iul lui /ri, care este *en&ionat ca pre)ect al Jntregii Transiordanii Q6&ara Zalaadului+3 @ J*p. 4L@AO, Jn ceea ce s-ar putea s7 )ie S not7 istoric7 la lista districtelor ad*inistrati0e ale lui solono%, *i tEinte 8 solonor se nnpart, llaZiordania hrE disEide# al 1.#G ri sl Ple3 Bd cheber Q@ #np. 4L@<O, ldte 1ul ldri Zheber, a .onds ,ri1rV din)t e1te distdde. B%A#%;Z%)lE. % . D. Me)tin<s, Solonontt Sro te A)rcia(, rAPr, p. PG@.PGG. T.$M. Z!EDAA. QEbi <=daW eu t=Tlyal4 ,Jahre este *are+O. @. "iul lui Ahica* &i nepotul lui ?a)an, Zhedalia a )ost nu*it pri* *inistru Ki gu0ernator al lui %uda de c7tre ebucadne&ar %% Jn anul B8P J.d.$t. QG J*p. GBLGGO. J*preun7 cu pro)etul %ere*ia a pri*it ta gri57 cJteFa prin&ese de nea* regal &i pe cei care au raB dupi ra.boid #bilon5an Q%d, 4@3@1L 4<L1O. E# Ki-a stabilit reKedin&a la MJtpa Ki acolo i s-a al7turat Ki %ere*ia Q4SL1O precu* &i *ul&i o)i&eri &i oa*eni care ed.]rd de la dlllZni. A.1tor. li s-a aodat a.il cu condi&ia s7 *en&in7 pacea Q%er. 4SLP-@GO. TotuKi, Ba.lir resele lui A*T a cdplodt lnpodiE lui W @-a pro0ocat pe un o)i&er re)ugiat, %s*ael, sI-@ asarireE p2 $h2d.lia" QG ,*'. GsLGs5 ler, 4@r@=<O. Ta)t d. Epeliile pZibile al2 babildi2lilor 5-. d2td. *inat pe *ul&i e0rei sI )ug7 Jn Egipt, Jn duda a0ertis ientelor hi E*ia Q%er 4GO, '1tul 20reie din .i8 a treia a lunii TiKri co*e*orea.7 *oartea lui Zhedalia

.A*prenta unui sigiliu %n)or*ii de acarab, ai inscrip&ia lgdlyhF =J9@ hbyt, 6apar&intnd tui Zhedalia care este *ai *are peste cas7+. Se poate ca acesta s7 )ie Zhedalia care a )ost instalat gu0ernator oare luda de c7tre bobiloiieni @1.tn saP t.d.cr.EFtudtot QG ;on. GBLGGO. l@@cl@iR, )t.)ul ol 1-la t.d.$r. 48A Z!ED[%%%A Qgah. PLB3 8L@AO. #a #achis a )ost g7sit7 ur*a i*pri*ata a unui sigiliu purtJnd inscrip&ia 6Apar&inJnd lui Zhedalia care este *ai *are peste $as7+- este aproape cert c7 se re)er7 la aceast7 persoan7. G. "in iui ledutlrR s chtget la harD, si 8n. duclbr .l 8rului le0itic rt crn. .s==, oO. s. un ,]t c7s7torit cu o )eraeie str7in7 pe 0re*ea lui E.ra QE.ra @SL@8O. 4. "iul lui "aKhur, un cet7&ean cu 0a.7 al %erusali*ului Ki un oponent al lui %ere*ia Q%er. <8L@, 41O. B. Bunicul pbretulu5 Teranii r D2hhrl lu5

Eahiaclet @L@O, DJ.: ne8 liu lui Madie., ] p.E cn a denit o e" presie pro0erbial7 Jnsenuund i.b70irea dat7 de Du*ne.eu )7r7 a5utorul oa*enilor Qis. AL4O. Zhedeon este .ugr70it ca un o* *odest si re)u.ul s7u de a accepta s7 )ie rege Jnt7reKte )aptul c7 )or*a ideal7 de gu0ernare a %sEelului a )ct t))iria QJud. <LG<O, B%a/oZRA"E, conaehi de c. ". Mee Qccl, @8AB3 Z. A. $oo(e Q$BSf, @A@83 $. ". Bu*ey, @A<S3 !. :. !ert.berg QDos Alte Testa*ent Deutsc(O, @AB<3 "le*ing Ja*es, 'ersonalities o) the ;ld Testa*ent, tA4P. J.Z.Z.!. Z!BDE; . Qeb,.8r41n, ,,piehr ciopliro)O, 5u,le. c7torul care a i.b70it pe %srael de *adiani&i, uc0 popor de beduini care do*inau Jn 0re*ea aceea .ona central7 a 'alestinei QJud. 1L@-8L<BO. El a )ost )iul lui loas, dir )anilia luiAbierer, din se*in&ia lui Ma*2L chedeon a )ost nu*it de ase*enea %erubaal. /nii cercet7tori sus&in c7 nara&iunea este )or*at7 din cel pu&in dou, istdisili QE.i cohdrariileO Zhedeon a )ost che*at s7 i.b70easc7 pe poporul s7u Jn ti*p ce 0Jntura pe ascuns griul, de tea*a pr7d7torilor *adiani&i. A ur*at un gest de s)idare, dnd a distrus altarul tat7lui s7u Jnchinat lui Baal &i AKera3 el a )ost sal 0ar de consecin&ele acestui gest prin ageri*ea *in&ii lui loas. ZestuJ de s)idare se pare c7 a )ost un protest J*potri0a a*estec7rii Jnchin7rii ta %ah0e cu cultul lui Baal. Zestul acesta este asociat cu acordarea nu*elui Jerubaal+ Qy=rubba=aiO lui Zhedeon, nu*e care este tradus Jn di)erite *oduriL 6Baal e lupt7+, 6Baal pF tdeli#i sau 6)ie ca Baal s, d8 creKtete+. /nii sugerea.7 c7 acesta se poate s7 )i )ost nu*ele anterior al lui Zhedeon, re)lectJnd sincretis*ul r7spJndit, dar nu*ele a pri*it o se*ni)ica&ie nou7 Jn ur*a acestei ac&iuni iconoclaste Qc). R. Mittel, Zreac Men and Mo0e*ents in %srael, @AGA, p, 1B3 ". ". Bruce, B$R, ad %ocO. Jn G Sa*. @@LG@ apare ca %erubeKet Qy=rubbeie&O, Jnlocuind nu*ele detestat al lui Baal cu cu0Jntul 6ruKine+, Jn)rJngerea *adiani&ilar este descris7 plastic Jn Jud. P, cJnd la porunca lui Du*ne.eu Zhedeon a redus ar*ata sa de la <G.SSS la <SS Ki a pri*it o asigurare personala de la Du*ne.eu Jn ti*pul unei *isiuni secrete de recunoaKtere cJnd a au.it 0isul unui *adia-nit despre Jn)rIngerea lor. El a Jntreprins un atac prin surprindere noaptea3 duK*anul a )ost de*orali.at Ki a ur*at un *7cel general. Jud. 8 descrie co*pletarea 0ictoriei prin o*orirea lui gebah Ki ^al*una, Jn ciuda ostilit7&ii cet7&ilor Sucot &i 'enuel, pe care Zhedeon le-a pedepsit. Dupl i.blric, lui Zh2dM i s-a c4r s, tni. *eie.e o *onarhie ereditar7, dar el a re)u.at. TotuKi, el a acc2ptat 8reii d2 au luii e DEdE de ra.boi s5 a )7cut cu ei un 6e)od+ Qprobabil o i*agine a lui %ah0eO. El @-a ridicat Jn cetatea sa, iar *ai tJr.iu a de0enit o surs7 de aposta.ie. Jnningerea *adianJ&ilar a )ost decisi07 Ki %srael a .Ft lsce tn rot 1nrl 0ie)ii lui chedtu, ulriM i*aaire a lui chedD 1te c8 a 1ul bVrio ,lin de pace, a0Jnd *ulte ne0este Ki *ul&i )ii, dintre care cel *ai trQet a )ct Atihete QJud. A. ED, @@L<G %i dr lui ch.d1n u le in)t doii credin&ei. El s-a Jncre.ut Jn Du*ne.eu )i nu Jntr-o ar*at7 *are Ki a cJKtigat 0ictoria cu o *Jn7 de oa*eni, arItJnd clar c7 0ictoria a )ost Jn Jntregi*e a lui Du*Z!EDER. /n oE) c8nit S1, @GL@<O, in QBO citi* aset, iar alte *inuscule sugerea.7 c7 a doua liter7 este 6s+3 s-ar putea ca 0ersiunea corect7 s7 )ie Zosen. C. ArErcni, r;4 p- GSA.G@D sDge8.5 $h2Er. J.D.D. Z!EDERA. QEbr.5,4rdtO. r. in We)et4 @1. rsL<1i pbbabil cB 1re %Z.rudrayaQM. oth, Jcu4ad. %tr.O, 'e paea d. a 0an ElaR )ali h ).r, cu s4o, Qh. JediEh, ,a 0 de l-aEun Q#. crcllst2rd, ru ] pori. 0eKte cu conte-tul. G. 6;l7riile+ din 0re*ea Monarhiei, @ $ron. 4LG< QJn ro*. Junei+O3 s-ar putea s7 )ie lbl e5Judedeh # de Ete Mar2ra Sir ". Atbnght, J'VOS B, @AGB, p, BS i.r*.O, urde a )1t rT5t u nunr *r2 de ninei.r*.O, de utcior E1npi#at2.rT5t <. in Beoia*i4 % $rcr lGL4i sar puEa se n2 Jud2iE. la E de $abaon, eu Xh, Judei", la @S lt* spre 9 J."./.#. Z!EDER;T. QEbr. gcdcr)l&O. /n oraK Jn districtul #achis din %uda, %os. @BL4@3 G $ron. G8L@8. Regiunea fatta Ki localirare. nod2nE $hed8, la sE d2 Jab-neel Q".-M. Abel, #. ZrollenbeiiO este prea departe Jnspre 9 si nu se potri0eKte cu conte-tul VZTT, p. @4P3 M, ormJ1ua., p.ABO. J.'./.# Z!EDER;%A%M. QEbr. sll"aoZ*5. sVr Dutea se )ie o 0ariant7 de la ]Zhedera, %os. @BL<13 este corect Ki )7r7 aceast7 localitate3 Jn l-- dti* gidroti(;h. = J.'./J#. Z!BD;R, QEbr, s.ddD. r, /n oE1 din d8luile lui %uda S1. lsLs8 ti p8re @ $rcn, 4L4O5 Mr J2du, la G (* 9 de Beit /**ar, )oarte aproape de creasta central73 s-ar putea s7 )ie Beth-Zader din @ $ron. GLB@ QZT9, p, @BBO. G. Jn egheb, Jn apropiere de Soco Ki ganoah. 6%ntrarea Zhedorului+ Q@ $ron. 43<AO s-ar putea s7 )ie ahal !e0ron, deKi Jn mXX g7si* 6Zherar+ Qrd,p. <<PO. i.r conte-nn d put2a ndica o resiF * depitu spre SE. <. ttr aeninhi4 % $rcn. rG5PL poate ca 1ie icheda" Q<O, 4, /n nse FEll n tibd lui BDia*ia % $rcr <L<@ _ AL<P.

J."./.# 4AS Z%%E ASA Z!E!Ag%. Slu5itorul lui Elisei. Se poate s7 )ie 6slu5itorul+ al c7rui nu*e nu este dat Jn G Jrop. 4L4< Ki ,slu5itonl+ din G lhp.4na 1L@B, dar el ste n it nll*5W Jn trei oca.ii. in G inp. 4 el )l sFerca.i lu E@i]i .n s@* ta a rebui rSsplAtita cu lro*isis2a sui 1u, ia, Ei d=.i, a lut biasd lui Eliei ti l.a ,u pete copilll tun, cu speran&a .adarnic7 a readucerii lui la 0ia&7. %n G inp. s, duon ce Eli]i a Etubt se ia s edou de la aa*an atunci cJnd acesta a )ost 0indecat de teprB, cheha.i a oblinut darun ,.ntu sire, )ot1ind un prete-t )als. $a pedeaps7, el JnsuKi a )ost lo0it de lepr7. Te-tul din G J*p. BLGP ar trebui co*parat cu ESlelMtadle d priFe la l2ptB, din #20 @<L@G@< Jn aceast7 )or*7 de boal7 de piele, oricare ar )i )ost, BMi cird toat pi2lea s )ic8 alTrt, 0ictiru era 6curat7+ Ki nu *ai era i.olat7. 'rin ur*are, Zheha.i a putut cdtinu sL 1e slu5itonn lu5 Eli"i %ncdtinu G lnp. <L@.1 sL1echehari Ji po0esteKte reselui lota" )elul Jn care )iul Suna*itei a )ost readus la 0ia&7. Jn rinp .. el rclbea a enit droi )eneia aceia .a sBi cear7 reaelui sei red2 proprietat 2 Z!E%%#;T. S-ar putea s7 Jnse*ne 6circuit, cerc+ Qdepier5reO3 0e.i ]Zhilgal. Apatie nu*ai Jn los. @8L@P, ca o localitate situat7 la grani&a dintre %uda Ki Benia-nin d ste d]Ds,)tr Jn te*eni ape" id2ntici cu c sal dS1. ltLn. %nhclt Zhelilot ii chilsal au aproape acelaKi Jn&eles, a*Jndou7 nu*ele )iind deri0ate de la e0r. g7ini, 6a rostogoli+, s-ar putea s7 )ie 2ridte a#2 n*lui aceluiaii ld, J. Si*1, clt p. @P<, S <G1, 8reid2iB .B cheiilot 1i2 o regiue nica Jn aprcpieE d2 ltrihon, C. Ahbn> to<, p G<B, a cautat laalita,2 ln aprcpiere de #lat ed.Da*, la Sde:adifJlt. M.A.M. ZBERAR. QEbr. )rdr, =edO. o cetate anticB la s de caa Qcs. @SL@A@, la p8lele nu$rdr din lud2a. Alit AD8n Qca. GS-G@O c)t si (aac Qc2n. G1O au ldit .ici at dUar )indni Vi au aFt relaAi codiale cu rerele 2i. Abire(, deri %saac s-a certar cu ella d *%Mt dat. cetar8 s a)la .ln bra = )ilisterilor= Q=eresp=:tun, Zen. G@L<G, <43 0e.i de ase*enea G1L@, <O d aici tu 1t2 rcrba Epaht de u anacrcnisn tr dFieEd ei. %n priM paite a slulni a# t l8 id.cr. a)ostscena unei*ari0ictoriialuiAsa.regeleluiluda, asupra ar*atei etiopiene in0adatoare condusa de ge-*hQG$ron. @4L@<-@4O. #ocul cet7&ii Zherar a )ost identi)icat de :. M. "linders 'etrie cu Teii Je**eh, dar Jn ur*a unor cercet7ri Jntreprinse de D. Alon, Teii Abu !ureira, o *0ils la ta l* s, de ce, in ,bdi El.Sdi=an a )os ptopu ca u le *i p"bsbil. %trEucit nu au )o] gSsite Jn apropiere r7rn7Ki&e *ai 0echi decJt Epoca "ierului, s-a cre.ut pJn7 recent c7 aceasta este un deal Dtual, dd eretarile lui Alon au aret ct a tort locuit Jnc7 din 0re*uri calcoMtice Ki a continuat s7 )ie locuit Jn toate perioadele Epocii Bron.ului Ki a "ierului. Do0e.ile aduse de cioburile cera*ice arat7 c7 cetatea a prosperat Jn perioada Epocii Medii a Bron Arlui, p2ri2da paciarhno,. BlBuocRA"lE. C, Aharcni, =T@p l.nd o) $dal, %EJ 1,PAB1, p.G1.<G, V. ". M, $rcs Jr. ii$, # :r(ht, Jal PB,@AB1, p, G@G=G@<3 : E Abngh, BAS;R @1<, @A1@, p. 48. T.$M. Z!E%%ASA. o cetac nnpotut, dln p2ri8da cla sic7, ca i*portan&7 co*parabila cu 'al*ira Ki 'etra. Ela situli in @t- iord,nia, la 5*ntt2a dtuulu Jntre Marea Moart7 Ki Marea Zalileii Ki la 0reo <S (* E de %ordan3 localitatea din 0re*ea noastr7 p7strea.7 nu*ele Jn )or*a JaraJ Ki este unul dintre cele *ai bune e-e*ple de oraK pro0incial ro*an din ;rientul Apropiat, Este renDa8t n))ii indiEt ln Biblie, ln pae 5ele care descriu 0i.ita Do*nului nostru la E de Marea Zalileii, Jn teritoriul care este descris ca 6&inutul ghe-renilol QMatu BL@3 t8 aLG1, <P3 Mat, aLGe - %n unele traduceri Jnt)lni* 6tinutul gadarenilor+ sau 6&i nutul gherghesenilor+O. Jn toate aceste trei pasa5e di)erite MS. dau Zerasenos, Zergesenos Ki Zadarenos. ;raKul este situat Jntr-o 0ale udat7 de apele unui rJu caE cuse prin ni5ldul 2i V bo<B" oratdui prcbabn c7 a deri0at de la culti0area p7rnJnturilor )ertile din pald d2 E. A ldi rdar2t penn, pritu oar, de ce1bnrl ael*n Setan in taS1 ii apoi a )ct 0i.itat de *ul&i europeni. Jn @81P $harles :arren a Jntoc*it `anui ii a lrdt )otD*)t ale ruinelo,. %n @aPa a )Zt inerciai d s t ,2 ldul acela si distrFe"a d3dirilor in 0ed.e ac2lui obidi0 a aFt ca re.ultar idd2 prinderea unor lucr7ri *asi0e de conser0are, recon3hire r,i e-20." su, asplciile D.patuentulu5 de dti.hiidli ln perioada dinde rL.bod2L lurBiil2 con. tinug si ln prept. As'lcM ruinelor rclF )ace di)icil7 cercetarea ruinelor din perioade *ai 0echi, dar probabil c7 Zherasa a e0oluat dintr-un sat Ki a de0enit u o2s 2ldisti. Dunind nh2l2 Antiohia. chd0a dup7 secolul al 4-lea S.d.$r., cJnd datorit7 condi&iilor *i siabile a apBrut psp2ribt2a. tri* nogoErc isroricS 1re in scrierile lui JlEphu, d2 spue cE Theodorus de Zadara s-a re)ugiat acolo la s)JrKitul solului al G-l2 i.d.cr., dd oa-sd a rct *pat %a pu&in7 0re*e dup7 aceea de c7tre Ale-andru Jan-naeus Kl a r7*as Jn *Jin)le e0reilor pJn7 cJnd a )ost ccrit d. 'onp.i ,i 1< i.d.$r,, cbd a daelit "ne a prc0i*ie5 rc*re siria, obiceiul elenistic de a tersite o oQEl8re aulogtFre a )1r cortinEt d2 Ro*. iar Zheras care da acM ls dinbe etLiile din =D8polE, a ionori, 1c,nd cone4 acti0 cu aba. taeniide laS. Aceast7 prosperitatea )ostatJtde *are JneJt Jn secolul @ d.$r. cetatea a )ost reconstruit7 dupI u plan tipic rcnan, cu sun.i prircip2le drepte, )lar ete de oloan2 si du.ind sd2 u )o*. Acolo eEu te*ple pentru Arte*is Ki geus, dou7 teatre Ki un .id circular care Jncon5ura totul. Secolul al G-lea d.$r. a )ct o peri2de de prcrpsitate ii tui tu2, id ruinele care au r7*as din aceast7 perioad7 includ un arc de diun) care a orenolat o 0i.ita a

lnDbratdui !adria nusJn @GA-@<S d.$r. Jn pri*a parte a secoluluial <-lea cetat8 a dedt colonie, dar la ]urtt ))ie dupe acea a htlat ln dedin id pe *a cruciadelor 2n de *ult p7r7sit7. l%BrloZRn)lE. c- c. M.cM, )t. rddder o)A-o gress in pdJ1tin., @A4<, p. <SA.<GB3 Z, linl1t] !.rdiry, The Antiadnd otJo.don, @AsA, p. Pa=@o43 E. Z. Mraeling, Zerasa, $ity o) the Decapolu, @A<83 E, ". 9Q4e@, E/a+A 4G, @APP, '. 484G. T.$M. 4A[ Z!ERW;M, Z!BnW; Z!EA);M, o%>ERgo . "o8 chslon a nu, *elui este )olosit7 pentru ur*7toarele persoaneL @. "id cel Mi Mr2 al =ui Moi]. oaTut ln Mldirn VE-od. GLGG3 @8L<O. u*ele Qt7l*7cit 6i.gonire+ sau 6un str7in aicJ+O a co*e*orat e-ilul lui Moise. "iii lui cheWon au )1t oEid8d laili Q@ $bn. G<L@4-@BO. G. /n lrnat al p"tuld rin1 Ze <LGO. <. "iul lui #e0i Q@ $r. 1L@,@1-@P3 Jn alt7 parte slnt )olosite )or*ele Jnrudite 6Zherson+ Ki 6ZherKonitul+O. in pustie gherKoni&ii au purtat cortul Jnr/nirii, cortul, Jn0elitorile, perdelele &i )uniile pentru uK7, pentru curte &i pentru poart73 lor li s-au dat doua+ care Ki patru boi ca s7i a5ute la transport. Ei Ki-au Jntins ta bara la 9 de cortul JnrJlniru. B7rba&ii lor, de la o lun7 Jn eus, D.u in nurgr de P.sSS3 2i 8re slu5eu Snre <S si BS de BniO 8u G,1<S Q 1, <L@P-Gt aL.ta.4lt ULPi. #or li s-au dat treispre.ece cet7&i Jn )7r7 Qlos. G@L1O. Jn ti*pul lui Da0id Asa)irii, #adani&ii Ki atnJndou7 )a*iliile ZherKonitilor a0eau slu5be speciale de cJn-tIre&i Ki 0istiernici Q@ $ron. 1L<A3 G<L@-@@3 G1LG@-GGO, ZherKoni&ii sJnt *en&iona&i la aducerea chi0otului Q@ $ron. @BLPO, la cur7&irea T)e*plului pe 0re*ea lui EEnir Vi 51ia QG $M, GALrGt <BLlB5 ti ln derite <lu5be h tinpor lui E* QE* <.@SO si ))iir Q en. @@L@PO, D.:.Z. Z!E?EM. Men&ionat Jn ee*. GL@A3 1L@-G ca unul dirte prircip.lii opo*" ai tui si13 Doite )i identi)icat Jn *od aproape cert cu ZaK*u din ee*. 1L1. )n aceste pasa5e el este nu*it pur Ki si*plu 6arabul+, dar este e0ident c7 era o persoana in)luent7. Dou7 inscrip&ii arunc7 lu*in7 asupra identit7&ii acestui on. /B de pe o piatrt Moi,ld dh Dedand antic QJn pre.ent el-=/laO, datat7 6Jn .ilele lui Jasrn m)or*7 dialectal7 a nu*elui Zhese*O )iul lui ?ahru+, atest)nd Jn )elul acesta )ai*a nu*elui ZheKe* Jn ArabJa de . $ealalt7 inscrip&ie este o dedica&ie ara-*aicI pe uri 0as de argint dintr-un te*plu arab din DelE de E a EsiphJui. E, tpl*L =Z a adu ealhQ, )iul lui ch2)s, r2Ael. $hedarutu5 Q.s 52rdaO p2nEu m.ei&aO !an !at+. Aceast7 inscrip&ie a succesorului s7u arat7 c7 ZheKe* a )ost regele QKe)ul supre* alO poporului tribal Ki al negustorilor din deKert din ]$hedar, Jn Arabia de , un loc atestat Jn Biblie. Regele 'ersiei a *en&inut rela&ii bune cu arabii din perioada dnd a ilradat Egi't/r, h sGs #d.c., Qct !.rcdor, <, 4 K.ur*., 88O Ki lucrul acesta ne a5ut7 s7 Jn&elege* a)ir*a&ia din ea*. 1L1, deoarece o plJngere a lui ZaK*u, adresat7 regelui 'ersiei, nu era trecut7 cu 0ederea. $u pri0ire la 0asul de argint Ki la in)or*a&ii *ai co*plete despre ZheKe*, 0e.i %. RabinoFia, J ES @B, @AB1, p, G, B-A &i pi. 1-P. 9e.i de ase*enea :. ". Albright, 6Dedan+ pn 0olu*ul ani0ersar al lui Alt, Zesch(hte tind Altes Testa*ent, @AS<, p. 4, 1 minscrip&ia de la DedanO. M.A.M. Z!ES/R, $!Al/RtTt. r. h #sb ditor tu5 Da0id, Jn G san. <L<, B t)tilea 1( .Ab1aloh. )iul lui Mre )iica lui Tal*ai, regele ZheKurului+, o cetate Jn Siria QG Sa*, Wrai @ $rcn. <LGO, l. E de B.)u S1. tGLsL @<L@@, @<O. Aceasta a )ost cetatea unde a )ugit AbsaJorn dupI o*orJrea )ratelui s7u Aranon QG Sa*. @<L<PO Ki unde @-a tri*is Da0id pe loab ca sI-@ aduc7 Jnapoi Q@4LG<O. TJn7rul s-a Jntors la %erusali* Ki apoi a organi.at o rebeliune J*potri0a tat7lui s7u QG Sara. @4L<G3 @BL1O. G. /n grup de oa*eni nu*i&i 6gheKuri&i+ este aBtat ln %o1, @<LG d % S*. GPL<, )iin lleuirod din 2gleb, h aprpiere de g)triJa d ESiplul, ).nB. Z!ETS%MA %. QDin ara*. gai Se*en, 6pres7 de ulei+O. ; gr7din7 f-pos, loan @8L@O la E de %erusali*, dirclo de 0al1 ch2d"n d =n ap"pieE de MuEle M7slinilor QMat. G1L<SO. Era un loc )a0orit de retragere pentru $ristos Ki pentru ucenicii s7i &i a de0enit scena agoniei, a tr7d7rii lui %uda Ki a arest7rii QMarcu @4L<G-BGO, '"b.bn cl an put8 ).e u 8trrnsr cu Ed1d, c. o sredirA ude al doi@1 Add a bin5t ispit,. A.li8a lui $risrcl l $hetsiMi ;8 GGL4@O a dat EW)t obiceidui crDtin de a tsenuehla ta rug7ciune. #ocul latin tradi&ional este la E de dru*ul &i podul spre %erihon, peste $hedron, &i con&ine *7slini d1pE .e e sple c, datea.i din s8mil al Pl8 d.$r. Este un p7trat cu latura de BS * Ki a )ost J*pre5*uit cu un .id de c7tre "ranciscani Jn @848. Zr7dina corespunde cu po.i&ia indicat7 de Eusebius Ki Jero*e, dar este considerat7 de Tho*son, Robinson Ki Barclay prea *ic7 Ki prea aproape de dru*. Zrecii a, tnpre5nuit u le #lriMr Mi sUrc . r, E de Bis(. sl MDria .-isrl u r4n Mi intiB ude e-isEu errdhi Mi iblare, pE # dislo.ilia p2le. rinilor, Ki Tho*son consider7 c< acolo s-a a)lat gr7dina diainal,, 'ohn oriaiEli au )cr tiia$ de Tiu QJoE., BJ B, BG<O.

B%B#%;ZRA"%E. :.M. Tho*son, The land and the Boo(, @888, p. 1<43 Z. Dalrnan, SacredSitt- and :ays, @A<B, p. <G@ A.t*. D!t. Z!EgER. /E dinde er4e prircipale dir pat1tina pre-ro*an7, tncepJnd din anul @8SS J.d.$r. Era situat7 strategic pe dru*ul de la %erusali* la %ope, pe DlrlE ca roi de . gel2lei, la h8 tG (* de Koseaua principal7 dintre Egipt Ki Mesopota*ia. gidurile de ap7rare canaanite puternice au )ost dIrJ*ate de )ahdul Thutn1is ln, prin 8 @41< t.l.$i, Dlpt aceea Egiptul a st7pJnit cetatea. gece scrisori de la el]A*arna, e-pediate din Zhe.er, arat7 c7 Jn secolul al @4@8 cetatea a "ilat dc %n cele din urn/ a r1*s credincioas7 Egiptului. 'e 0re*ea cuceririi de c7tre e0rei, regele canaanit al Zhe.erului, !ora*, a Jncercat ss a5ute #achisd, .lara )1linlitlt QrZj toL<<3 @GL@GO% totuKi, Zhe.erul nu a )ost cucerit de israeliti Q%os. @1L@S5 Jud. @GAO, $, tZre T1t8 etate a tosr inclus7 Jn teritoriul lui E)tai*, ca o cetate Je0itic7 Q%os. G,rG@O, "8o l Merenpi.h pEdde p2 sreta e, ca a recucerit cetatea la scurt7 0re*e dup7 $ucerirea israelit7. Do0e.ile arheologice arat7 c7 dup7 @BSS J.d.$r. )ilisteniiau st7pJnit cetatea, poate cuaprobarea eaiDtenilor, W aer ).pr ar put1 r-pl(a luprele lui Da0id Nlh a8t,W reEi8 QG s*. sLGsO. ch8rul a intra t Jn st7pJnirea %sraelului cJnd )araonul egiptean a dat cetatea )iicei sale care s-a c7s7torit cu Solo*on3 acesta a reconstruit cetatea Ki .idurile ei de ap7rare Q@ J*p. AL@B-@PO. E-ca0a&5ite Q@A14-P<O au scos la lu4AG ZttB.tR

'l7nui por&ii construite de Solo*on ca parte a )orti)ica&iilor de. la Zhe.er.

Reconstituire sugerat7 pentru poarta lui Solo*on de la Zhesser, 4A< Z!EgER :9:::99 AAAA

Asedierea cet7&ii Zhaser de c7tre ar*ata lui Tiglatpalassar !i Basorelie) din palatul de W9de la i*rud. P44-PGP t.d.$r. *in7 o poart7 &i .iduri de ap7rare caracteristice pentru Solo*on. Regiunea aceasta a produs cantit7&i *ari de piatr7 calcinat7, aKa cu* arat7 atacul )araonului ?isac J*potri0a lui %uda, Jn cea A@8 S.d.$r. Q@ J*p. @4LGB K.ur*.O. E-ist7 indica&ii c7 a )ost ocupata Jn 0re*urile de *ai tJr.iu Y Jn ti*pul perKilor, Sele-uci.ilorKi Macabe/or. Zhe.er QZa.ar7O apare )rec0ent Jn lupr.le Ma8b.ilor. Doun dsp2riri rhelorice i*portante de %a Zhe.er stnt ]$alendarul de la Zhe.er Ki o ]6Jn7lti*e+ *onolitic7 Qdup7 cea @1SS H.d.$r.O, BtsD;ZBA"%E. l- A S. Macal5srer, lie 1Td0d tions o)Ze.er, @A@G3 :. Z. De0er Qed.O, Ze.er @, G Q&i rclunele (nntoareO, @APS, @AP4@ EE#%%- 9 4GaZi 44<. Z.$.$.

Z!%BEA. QEbr. siE4 si4a,O. un srb11nti0 d2 Jnsea*n7 6deal+ Ki este )olosit )rec0ent Jn Biblie Jn sensul acesta Qde e-. G Sa*. GLGB si probabil Jn G Sa*, 1L<O, dd a )st )oldit ad1a si 8 nl*le 8i localit7&i. Datorit7 si*ilarit7&ii )or*ei cu nu*ele locului geba= Q]Z!EBAO, aceste dou7 localit7&isJnt con)iddate ll*li Qd2 e-, Jud. GSL@SO, r. o etate din d2aluile lui lud. Qt1. @BLsPO, d putea )i identi)icat7 cu localitatea *odern7 el-Jeba dr, apbpidN le Betlen. G. ; dlare Jn hsai*in S1, @<LG<O, la d2 %2rusaun QT. @SLGAO, c, Euli8t al Fi )aDte Eprobabile co*ise de locuitorii ei, cetatea a )ost distrus7 Jn perioada Judec7torilor QJud. @A-GS3 c`. ;sea ALA3 rSLAO. cera2a a )1t )ainossA 1 leul Drll al lliSau.lQ@ san @SLG1O, 8iJ.=aD)iUl,,,chibeatuisaDl, Q@ Sa*. @@L4O Ki a )ost reKedin&a lui pentru o 0re*e cJt a )1t r2<e Q@ s*, @<-@sO, cltliaup, c2Da0i.l a )1t uns Eg2 ln ld.d lui Q@ San, GGL1Lli G<L@A5 G1L@O, $tnd Da0id a )ost rege a )ost necesar s7 le per*it7 ga-baoni&ilor s7 sptn.ure trupurile celor Kapte ur*aKi ai hi Sad pe .idule de b $nib.a terEu a rn.bF o*orJrea unora dintre ei QG Sa*. G@L13 l-- 6Zabaon+O. $hib8 lui sad dh Biblie poaZ 1 idari)icalE aproape cu certitudine cu *o0ila Teii ei-"u%, la 0reo B (* de %erusali*. #ocul a )ost e-ca0at de :, R Albright tr @AGG,< ii @A<<, Q re.dtare 8re au 8n )ir*at identi)icarea )7cut7 de el. E-ca0a&ii ulterioare e)etEb d2 '. :. #app ln @A14 au adB dre8 *odi. )ic7ri la conclu.iile lui Albright. 'lasarea locului de'art2 de o ape .ugit8E nsatus .i D, a )1t ocupat per*anent pJn7 Jn Epoca "ierului, cJnd Jn reaiu8 del8n a, a5s s% s )olos2ea ln *od c[l*t cisr*ele de 8l2.tat ap, de pl8ie, 'ri*a aKe.are *ic7 datea.7 din secolul al @G-lea J.d.$r,, )iind prcbatnl NlirEui in elis.drl "latat in Jua. @A-GS. Dup7 o 0re*e a )ost construit7 o )ort7rea&7 *ic7 Ki a )ost )olosit7 prin @SGB-ABS H.d.$r., Jn 0re*ea lui Saul. Arbright a reEtituir planul ei 2 u dtepnnshi c, un turn Jn )iecare col&, dar nu*ai un. singur turn a )ost descoperit Ki lucr7rile lui #app au ar7tat c7 planul nu este cert. A )ost descoperit un 0tr) de plug de )ier din aceast7 perioad7, indicJnd introducerea )ierului, *onopoltLt pbl atuci de )iltteni E-isrB dore.i c, )ort7rea&a a )ost 5e)uit7 si apoi abandonat7 ti*p de cJ&i0a ani, probabil Jn ur*a *or&ii lui Saul, dar locul a )ost reocupat curJnd, poate ca un a0anpost Jn=rI.4A4 Z!%$%RX boill lui Da0id cu %s-BoKet. n2buie slii )i pi.rd)t i*potun" dupi ce Da0id a cuedt toi )tgatul iar e-ca0a&iile arata c7 loca /tatea a )ost p7r7sit7 ti*p de apeD2 G Role. "onircala a )st Eonsrruiri cu u turn de 0eghe, poate pe 0re*ea lui E.echi)l, dar a )ost distrus7 la scurta 0re*e dup7 aceasta Qc`. Js. @SLGAO, pentru a )i reconstruita Jn secolul al P-lea J,d,$r. cu un .id d2 1(*t Q+";Ri@"%$AT,nO. DupE o dirhgere al[ibuilV lo4elor #ui ebucadne"r, ,2 l-ul acela a e-ist u et ce s htind2 p2 o supi.Ja,B oroidera bila &i a c7rui e-isten&7 s-a perpetuat pJn7 prin anul BSS W.td.$,, A lll*t o .lt, pcn2dt de abandonde ptu% id epea Maca,2ilor cind u st nou dh aprc piere s-a Jntins peste locul 0echi al cet7&ii. Dup7 aceea A )ost ocupat7 sporadic pJn7 la e-pul.area tuturor e0reilor din %erusali*, cJnd se presupune c7 Zhibea a )ost supus7 aceleiaKi interdic&ii datorit7 pro-i*it7&ii sale )a&7 de cetate. B%B#l;Z",l"rr. : ". AlbrighQ lnsot 4,@AG4L lj. A. Sinclair, =An AlchaoloAicar study o% $ib2ah, AAS;X<4, @A1SL p. : lapp, BA G8,@A1B, p. Groi . : #app, aAS;,R GG<, @AP1, p. GB-4G3 /,Elt#, G, p. 444-441. T.$.M. A.R.M. $!%BET; . QEbr. ribb=,1a, Wo0ilB=O- ocer.te dir D)todd lui Do Q%c. @AL,@4O datE l20it=lo. cohatiti Q@1. G@iG<O. '2nd o ,[D2 a )oW ln )riinile )ilis tenilor Ki a )ost scena unor b7t7lii Jntre )ilisteni Ki rc<atul de al ld Brael, Aici Ba]% + o*orir pe adab Qt %np. @BLGP@, ir 8 G1 de d *i tiniu otui a )on acla r co r2ge Q# i*p @1L@P5. SarSon regele Asiriei, a .ugr70it cucerirea acestei cet7&i pe .iduile palatdui seu, p.inire 05ctoriile din canp<nia sa di, P@G i.d.$r. Q0s.i ' E. <otta, Monudst dc itri0., @<4A, G, pl. <AO. 'robabil .i 1te ltll .lMe"t, la 9deZhe.er. Z.:.Z. Z!%$%nX. cu0lntul ebr. Ze 1te rrads de obicei 60r75itorie+ &i 60r75itor+ este r7d7cina Ds*. R7d7cina n)r)este )olosit7 Jn Zen, 44LB,@B Ki Jn alte locuri este tradus7 6descJnt7tor+, 6deseJntare+, 6)olosirea descInteelor+. Ridrcina hn 1r. clplari ueri c, cu0in tele de *ai sus Ki este tradus7 6a pre.ice 0iitorul+ si, de dou7 ori, 6ghicire+. Z ciEa 1h in lidi ))ii o inc2rare de a dis.e*e e0eni*ente Jndep7rtate Jn ti*p sau spa&iu Ki care nu pot )i p.r2pnre d5r *55lZce no*le. ; ds)inii5e sinila! ar purd n dail aspetului 0i.io*r at pro. )eliel ara c* a )1t r-*itar de d. tn r san. AL1-@S. De aceea ter*enul putea )i )olosit uneori Jntr-un sens bun, cu* este ca.ul unui pro)et care are darul clar-0i.iuii 1ra a aprcba plin ..sb t8te io*ele de clar0i.iune. Ar)el 8.laaQ 1te u uB5itor i in acelagi li*p u on i"pint de Dhereu Q *. GGLP@ G4.PO. 9tt 5itoria conda*nat7 Jn EKec. @<L1-P este descris7 ca +in5nci1a+. in Mica <L1.P,@@, pr1ti8 1te o tuc We a prot2lilor, deri .ici ei 1u pe8ir da.ul3 .J. .ah, @SLG. Jn 'ro0. @1L@S Dese* Q6deci.ii inspirate+O este iolZit o pli0i" ta ciliu.nea ai0ira dait grin rese.

Jn a)ar7 de aceste sensuri generale, ghicirea este condan*rE, a1ra ae douB pas5e n2nlo*te *i 5os. 'oporului lui Dll*2eu i ( inter.ice sL ioloe1.B ghici)ta su d]intdele al. c* )lcau pdg)iii Q#20. @ALG13 Deut. @8LA-@4n i)lrG J*p. @PL@P3 G@L1 0orbeKte despre neascultarea lor. 9r75itorii p7gJni sJnt *en lio*l ln % san. 1LGi %s. 44LGB3 E.d, GrLGG. Zhicirea poate lua *ai *uite )or*e. 'ute* 0orbi despre dou7 categorii *ari, Ki anu*e, ghicirea intern7 Ki cea *ecanic73 ghicirea intern7 const7 )ie din trans7 de itrpna"2 de tip DaMnic, t. dinro clad.ise direct73 0r75itoria *ecanic7 )oloseKte *i5loace tehrice, c* slnt aisipr, n3*taiele sei 5en)e eu, in 0re*urile *ode*e, )run.e de ceai. Aceast7 categorisire nu poate E i*pus7 cu t7rie, JntrucJt obiectele pot dedanta capacitat8 de cldi.ibe, c* sre 8.ul pri0ini b alobd nagic. Balaar e ponre sB.ti )i dc clan).t putdile in )eld a.1E Q *. G4L@O. u*Sr8rele t*e stu *lio*te l=l Bibtie. a. Rabda*un&ie. E.ec, G@LG@. Be&e sau s7ge&i erau arunZte in aer si prddtne era dedsi D2 b.a po.itiei in .are .Baeau. ;sea 4LtG sar put2a re)eri de ase*enea la acest lucru. 1. !cpdtoscopie. Eh, G@LG@. E-*teE )icarulli Ki a altor *7runtaie ale unei 5ert)e se credea c7 o)er7 ciEu.ire, lrobabil ci )o*ele ii stuele oau clasi)i ca8 Ai apoi pretul lc intcrpreb. c. ]Tcra)i*. Acesta este asociat cu pre0estirea Jn @ san. @sLG< Q,,idoblLbic,, 0sROt E( G@LGR .an. @SLG. Dac7 tera)unii entr iZgir ale sdhogitdr *orti, ple01@ir2a p*b<b ce era o )od3 d. spi.itis*. d ecro*an&ia, sau consultarea *or&ilor. Aceasta este asociat7 cu pre0estirea Q0r75itoriaO Jn Deut. @8L @@3 r san. GaLai G l*,. GrL1 s-i sre condD*natB de #e<2 Q#e0. @AL<@3 GSL1O, pbret5 Q[s <L@AGSO Ai d2 ciD5le irtoric2 Qr $bn. @oir<O. Medid 2 spurca .e are s =d,, tradus 6spirit )anilial= sa,, in re*eni *oderni, 6un control+ Q6st7pJnire+UO. /n ter*en asociat, tradus 60r75itor+ esteyid=In), probabil de la r7d7cina ySda-, 6a cunoaKte+ Kl probabil c7 se re)er7 la .uoaAter.a supia*tuau p2 c.r. prerin$ea ci o are dubll Di, in 2 sudar, )tddiul. e. Astrologia trage conclu.ii pe ba.a po.i&iei Soalelui, lbn si a phnetelor li iaport cu .odiacul Ki unele cV .ltele. Dai ru ste cond.*tB, asEolosia sie in5osirl in @B. 4PL @< si %er, @SLG, lMagn car2 au 0enit l7 pruncul (s tMai.si%er, GLAO @SLG,pbbabil c7 au )ost 2du2Si n tEdi)E babilonirn, care i*bira srono *ia Ki astrologia, ` !i7ro*antia sau pre0estirea cu a5utorul apei. %n 2.ul acra lo*e si inarini apar ln apa dilr1 0as sr cind ci*r pri01te la o s)d, de cristal, ttcirir. apei induce o stare uKoar7 de trans7 Ki 0i.iunile sJnt s,biTti0.. Singua re)2rirt la a.ea]a Dracrica in Bi blie 1te $n, 44Ls, @B, ude s-ar p1.a cE losi) a )oldit paharul siu de aiaht pertd acsr aop. Dai nu pu@2n spue citi crcaibilibte pcte n dat, ud a)ir*a&ii care apare Jntr-o sec&iune Jn care %osi) Ki ad*inistratorul s7u Ji JnKeal7 Jn *od deliberat pe )ra&ii lui %osi). g. Sor&ii. Jn 9T sor&ii au )ost arunca&i pentru a descoperi 0oia lui Du*ne.eu cu pri0ire la J*p7r&irea teritoriului Q%os. @8-@A etcO, alegerea &apului care s7 )ie 5ert)it Jn giua %sp7Kirii Q#e0. @1O, descoperirea unei persoane 0ino0ate Q%os. PL@43 Tona @LPO, stabilirea lndato.irilo, la T2nplu Qr crcn. G4rsO, ddoErir2 )ti .i lenoM1e p2ntru tla*an QEi. <LPO. %n T 4AB Z!%$%S=E hainele lui $ristos au )ost J*p7r&ite prin tragere la sor&i QMat. GPL<sO. /lti* 8.iedin Bible i, Qe sthr )olosi&i sor&ii pentru a a)la 0oia lui Du*ne.eu este a(g8r li Mat5a Q"apt. @L@s.G1O d s.d pute. rl de se*ni)icati0 )aptul c7 a a0ut loc Jnainte de Rusalii. o#.i de .lee=84 i/R%M sl T/MTMJ h. ]9isele sJnt considerate adesea *i5loace de pre0estire, dar Jn Biblie nu e-ist7 nici un ca. Jn care o persoan7 s7 cear7 Jn *od deliberat c7l7u.ire sau cunoaKtere supranatural7 prin 0ise, cu e-cep&ia posibi#d s pb)etului )ab din ls, G<LGB.GP. 0bul sDon1,+ Jns7, este adesea un *i5loc de c7l7u.ire di0in7. %n "apt, @1L@1 o rhid d 1 s,,irit tle shicie. ter*enul gr. )olosit aici este python. ;racolul )ai*os de la Del)i era Jn districtul 'ython Ki ter*enul era )olosit pentru oricine care era inspirat Jn *od di0in, cM a t )1t . prctes, de la D2@1. QrMAZlE A% 9RkJ%T;R%E.O Bts#%;ZRA"%E. $. lorD J. S. :dght, %rMT a p. BBG-B1G. J.S.:. Z%%%$%T;nJ#;T S%E=AR/#. lrpresia ddn nD1nrrtn din Jud- AL<P 1t2 "adur ,Ste5arul $hici. torilor+ sau 6$J*pia Meoneni*+. $u0Jntul *==1n=nt* este participiul intensi0 al 0erbului =7non, 6a ghici+, un rb care 1te l1lcii, de 2-+ h G lhp.,,a G@L1_G $*, <<L1girs. @ALG1 u.le e in8ice pnctierea gh3citului, "o%* d. plni.ipiu, carc lrs2adli +gl, cito`= su Es5itor Qrc!l$lR,O, aparc de e*re h Ddi r8LrD @4 Di %n Mica sL@G Q@<, ebrO, dd 1Z tratata ca nu*e propriu nu*ai Jn pasa5ul din Judec7tori. 'robabil eS te-tul se re)era la un copac unde J&i )7ceau *eKteKugul ghicitorii canaani&i sau tsraeli&u aposta&i. %`ieali.area este necunoscut7. T.$M. Z!@%@; . QEbr. g)hIn, 6rJu+O. @. u*ele unuia dintre cele ,arV )ui di, crldira .Tta, are a )ct i.ldti)cat cu oru, At8, $1ge, il si nulte alre rJuri. %denti)icarea cu ilul se datorea.7 a)ir*a&iei c7 *con5oar7 QsababO &ara ]$us QZen. GL@<O, cane este id*ti)rtl e Etiopia, d.r 1re Mi probati c, at5i $u& se re)er7 la o regiune la E de Mesopota*ia din care au descins *ai rJr.iu cassi&ii. Dac7 este aKa, identi)ic7ri posibile

ar putea )i un rJu care coboar7 Jn Mesopota*ia dinspre *un&ii din E3 poate Diyala sau Mer(ha, deKi posibilitatea schi*b7rii caracteristicilor geogra)ice )ace orice identi)icare incert7. G. u,2%. uui i*r la E de leEslin, ude solo*n r r1t F c. Ese Q@ lnr. @L<<, <<, 4sOj De la i.0orul acesta E.echia a s7pat un canal care sa duc7 ap. plrs la ba.inol Silcn QG cron, <GL<SO t inte. riorul .idurilor cet7&ii3 i.0orul s-a a)lat Jn a`ara .idului Dtaior 8ErrWt de Maer QG c"tr. <<L@4O. prcba. bil cA poat 1 idenii)tlt cu =Ai, Sitti Mar2n, B%A/;Z%-A%%E. cu pn0ie la @ 8 E, .d Speig, ,,Tn2 Ri0eE o) 'ar.dise+. )1Bcnn( Johanas an#dri.rir, @ABA, p. 4Pt4<B@ .u pri0iE la G Eei J. sinoW, J.tual* in the a/ T1thet, PABG, p-@1G-@88. %LcM. Z!%#B;A. QEbr. gitboa=, probabil 6)JntJn7 clocotitoare+, deKi e-ist7 oarecare Jndoiala Jn pri0in&a aceastaO. /neori nu*ele este generic si ast)el Jntilni* 6Mt. Zhilboa+. EE u tBi0 n1rc din isitdiul lli (aha, &i ast)el, Jn G Sa*. @LG@, Da0id apostro)ea.7 6*un&ii din chilboa+. A )1t 8 lupi.i 1Ele a lu5 saul cu )ilistenii Ki scena *or&ii lui Saul $% Sa*. G8L43 <@O. Ar p7rea surprin.a@ tor s7 g7si* )ilisteni atJt de departe Jn , dar dru*ul din "illstia %a Esdraelon era un dru* rVor p,.tru *tele c))i s deplae,. D2lui#e sint nu*ite Jn pre.ent Jebel "u(u=a, dar nu*ele antic este perpetuat Jn satul Jelbon de pe coasta dealului. Z.:.Z. Z!%#ZA#. u*ele poate Jnse*na 6cerc Qde pietreO+ sau 6rostogolire, pr707lire+, de la ebr. gIlal, 6a ros-togoli+. u*ele Zhilgal a )ost )olosit de Du*ne.eu Jn a2t ultih sE "nh a Eaninti poporului %sael i.bi0iE s din EgiUt, clnd a lct rriar lnpE5u tn acest locL 6Ast7.i a* ridicat Qpr707litO QgaRSdO ocara Egipnnui de daup2 R8"d+ Ss. BLAt l. chilsal la E .le laihoW L,Ee lDihon si tordd. #aur .Ect uT sa a)lat chi(alul dir aeastl re-gi*e onti*, sA tie tucurc]ur J. Muileibug QTAS;)i @4D @ABB, p. @@GPO sryeEa.i s le ta de Mhirbet el-Me)5ir.Ja 0reo G %c* E de lerihonul din 9T QTeii es-SultanO. Jn spri5inul acestei locali.7ri apro -i*ati0e Muilenburg aduce *7rturia co*binat7 a re)erin&elor din 9T &J a unor scriitori de *ai tJr.iu QJosephus, Eusebius etc.O, iar o e-ca0are de Jncercare a scos la lu*in7 ur*e din Epoca Ti*purie a "ierului. J, SJ*ons QZTT, p. G1A-GPS, u 414O a criticat teoria lui Muilenburg pe ba.a )aprului c7 Mhirbet el-Me)5ir este situt 8i lt s,re dett rpb E de ldihon3 dd aceasta nu este o obiec&ie puternic7 deoarece Mhirbet el.Me)n ete r5t8r la )el de *ul, spE E ca ii sprc Q0e.i han lui Mtrildbug, orl cir., ns, R p. RUO. chilSal a denit baa de olea$bi ,2nEu (r.el dup7 trecerea %ordanului Qlos. 4L@AO Ki a )ost centrul unei serii de e0eni*ente din perioada cuceririiL au )ost aKe.ate dou7spre.ece pietre co*e*orati0e atunci cJnd %srael Ki-a Jntins tab7ra aici Qlos. 4LGSO3 genera&ia nou7 care a crescut Jn pustie a )ost t7iat7 J*pre5ur aici3 pri*ul 'aKte din $anaana )ost s7rb7torit aici Qlos. BLA-@SO W tot aici a lEerlt ZM Q@1. BLu,@GO, De la Zhi(at %1u a 1nds %sdeld inpotri0a %dinotulli Qlos. 1L@@,@4 K. ur*.O Ki de aici a condus ca*pania spre S Sos. l;O duti e i.a prinit pe bin=hn sabaoniS deghi.a&i Qlos. AL1O3 tot aici a Jnceput J*p7r&irea teritoriilor p2 sdin"5 Q1, @4L1O. Ast)el, chilsat a deFnit i, acelaWi ti*p o adF)t aninle a i.bi0id ditr Egipt dat7 Jn trecut de Du*ne.eu, un si*bol al 0iciori.i pe.dte sub cllsui8 lui si a asisr.t la pro*isi8 8)tenirii ce ll* s% )ie dobindil1, cu p.i0ire la tabd" d2 la chi(al ii la rctul 2i h rrareSia lui %osua, 0e.i C, Mau)*ann, TJte Bi/ical Account o) c(e $onDuesto)'alTtine, @AB<, p. A@-AP, Jnspeciai AG,AB K.ur*. Mau)*ann atac7 de ase*enea cu t7rie teoriile eronate ale lui Alt Ki oth care au sus&inut c7 Zhilgal a )ost un altar 0echi din istoria lui Benia*in Qp. 1P-1AO. Eti anii care au ur*at Jngerul lui Du*ne.eu s-a dus de la Zhllgal la Behin, ca rt 8ndd2 ,e (ret ce a u5rat i.be0t2a QJud- GL@OL de aici sa intos Ehud 4A1 Z#;S%A % EX$E#S%S pentru a-@ o*orJ pe regele Moabului &i pentru a i.b70i p2 BE2l QJud. <.@AO- Sa*uel obitnuia sA 0i.it4 chilsdul in cidtd du Q@ s*, PL@1Oi aici a rZr cdnrEt cu 5Dde de EulWniE iBr<larea lli saul caregeduplJn)rJngereaarnoni&ilorQlSa*. @@L@4-@B3 c). @SLBO. Dar *ai rJreiu Saul a adus o 5ert)7 pripit7 Q@ Sa*. @<L<.@4O Ki tot la Zhilgtl sanu2r t.a dep14it pentru totdeauna de Saul dup7 neascultarea acestuia Jn d.h.iul d eleclWi Q@ Sd. rBL@G.<sO. Du'a t)tlb Dut, a lui Ab.alon, tibd lu5 luda %=a pri*it pe Da0id la Zhilga, QG Sa*, @AL@B,4SO. 'e 0re*ea lui Ahab Ki lora*, !ie Ki Elisei au trecut pe dru*ul acesta toc*ai Jnainte de Jn7l&area lui %lie la cer QG J*p. GL@O QdeKi unii, in *od inutil, consider7 c7 locul acesta este di)erit de Zhilgalul istoricO Ki tot aici Elisei a 0indecat /gantur din caea rli Qsorele @4@@< #d.ct.O, ghirgasi&iJ sJnt atesta&i indirect prin dou7 nu*e personaleL grg`Ki bn-grgi, adic7, Zhirgas Ki Ben-Zhirgas Qre)erin&ele sJnt date de Zordon Sn /garinc Te-tboo(, <, @A1s, p. <<@, tr 1@AO, $hi,8<ri"i biblici ii cei din /sdt Dbbabil cn sJnt di)eri&i de s popor din Asia Mic7 nu*it Mar(isa Jn analele hitite si (r(S Jn cronicile egiptene. @$A.M. Z!%Rg%^%%. ; alt7 )or*7 posibil7 este 6gher.i&iT. $lanuri se*i-no*ade pu&in cunoscute, asociate cu agheKuri&ii Ki ]a*aleci&Ji din partea de 9 a ] eghe-bdui3 au )st e]tern5*d de D.0id Qr san, GP@<O ctnd

*Jncarea de castra0e&i s7lbatici a u*ii grup de pro)e&i gu0erna la ^iclag ca 0asal al regelui )ilistean AchiK. care s-au te*ut c7 sJnt otr70i&i QG J*p. 4L<8O. M.A.M. care s-au te*ut c7 sJnt otr70i&i QG J*p. 4L<8O. Jn ti*pul secolului al 8-lea t.d.$r., cel pu&in pe 0re*ea lui ;.ia KJ E.echia, Zhilgal a de0enit un centru de Jnchinare )or*al7 Ki nespiritual7 care, la )el ca Ki Jnchinarea de la Betel, a atras conda*narea din partea biAnc Q4L43 BLsO ii os Q4L@s3 AL@s3 @GL@@O. #eg7tura dintre Betel Ki Zhilgal Qre)lectat7 Ki Jn G ) *p. GL@-GO a )ost Jnt7rit7 prin construirea unui dru* Jntre aceste cet7&i QMuilenburg, op. cit., p. @<O. Jn )ine. Mica Q1Lt EMirtEte pop1rului de prind rcl " 8re chnsdur la aFt ln p2leriM5d lor spiritMO, )iind ni)tor la neprihnd8 d puteEa .)ntuiicre a lu5 D8u, ,de la siti* la Zhi("l+, adica, de dinolo de lddan pld ln t8 prc,u,.. G. ln @1. @BLP, la sldnila de a hi ruda 1te *en&ionata localitatea Zhilgal, 6care este in )a&a suiKului Adu*i*+3 Jn descrierea paralel7 a acestei grani&e, ca )iind grani&a de S a lui Benia*in Qlos, @8L@PO, apare localitatea Zhelilot. DeKi e-ist7 posibilitatea, nu se Ktie cu certitudine dac7 acest Zhilgal`Zhelilot este a.2lati d )anMd ch5(ai de la E d2 %aihon. Daca nu SSnt identice, trebuie s7 )ie 0orba de un alt 6cerc+ local, Mi d2pBrr2 spr2 0 suaEtii .u pri0ire l. .c1tli grani&7 pot )i g7site Jn lucrarea lui Si*ons VZTT, p, @,A.@4S, B <@4 B @P<, <G1O 8, i r, )a8 pM nulte hodidciri ale le-tuhi. <. Jn Deut. @@L<S e-presia 6)a&7 Jn )a&7 cu Zhilgal+ s-ar putea re)eri la canaani&ii care locuiau Jn Araba Qhl1 lorddtnliO Bi * la nutii Ebal si Zari.in. D], 1tc aV1, atuci 1te brba de Zhilsalul i.totu, 0eri @ de *ai sus. $o*para&i $TT, p. <B, u 8P-81. 4. 'rintre duK*anii Jn)rJn&i de losua apare Ki regele coinului, .# ln0l ZhilSal Q%c. @G.G<O, atEtuti de regii din Dor Ki Tir&a. Acest Zhilgal s-ar putea s7 )ie epitala uui Ege .aE a dotult p2te o popd.le *it, la *ryir8 d*piei de c8ta de la Wabn3 uneori s-asugerat c7 ar )i situat la Jil5uliyeh, la 0reo B (* de A)e. su la GG (n =E de QLll2s de la lope, s. #calitat2 B2t-Zhngal de hde au renil ch tlel la dediaM .iduilor %ensalindui de citre ee*ia &i EJra, este ori )ai*osul Zhilgal Q% *ai susO, di o ldlicte reid2nri)tate t.l Q e2s. @GLGAO. M.A.M. Z!%RZAS%^%%. /n nea* *en&ionat al7turi de ur*aKii lui $anaan,bi Zen. @SL@13 %$ron. @L@43 )7ceau parte din popula&ia )oarte a*estecat7 din $anaan care este descris7 Jn pro*isiunea original7 dat7 %ul A0raa* QZd @BLG@i cJ. ed. AL<O. $u tinpd 2i au )1t Jn)r*&i de lsbel QDeu. PL@3 @1, <L@Si G4L@@O. %n @. Ter*enul ebr. +orep este )olosit cu re)erire ia g)t sau la ceata3 este tradus de ase*enea 6spate+, cJnd este )olosit cu pri0ire #a duK*anii care Jntorc spatele in lupt, Qde e-, E-od. G<.Gr. E)t loldit ln id2i sinne cu pri0iE la 1Ti Qc.r 4ALar %o0 @1L@GO Ki Jn e-presia *eta)oric7 6tari la cerbice+, cate indic7 Jnc7p7&Jnate sau rebeliune QDeut. <@LGP3 G J*p. @PL @43 %e, 48L4O. G, /n alt r*1 r"ds cu 8lt 1te t*4ul ebr. g7rIn3 acesta se re)er7 la partea anterioar7 a gJtului Q%s. <L@1i Ed. @1L@@O Wu b8<,e Q's. BLAi %e.. GLGBO3aa5tuiSBIJnse*ne0oceQglasO mJs, S8LJ,6strig7 Jn gura *are+, lit. 6strig7 cu gJtul+O. <, Ter*enul ebr. cel *ai )rec0ent )olosit pentru gJt este saFF7=r Jn general3 el este Jntrebuin&at Jn conte-tul purt7rii unui 5ug care si*boli.eaJI supunere QZen. GP34St lei <SL<O3 plrtard *ui lln$ror Q$en. 4lr 4GO3 sau al c7derii pe gJtul cui0a pentru a-@ J*br7&iKa QZen. <<L4O, sau uneori Jn e-presia 6a pune gJtul sub rpiciord uui 8dto`i Q%c. @SLG4O. 4, cu,.tntut ,r. .rac)iaor sre )oldit d pri0i,. la J*br7&iKare Q#uca @BLGSO sau re)eritor la purtarea uu 5ug Z.pr @sL@oO, su a1pr putar8 8i li2n2 de t@srd, o piat1 neted7 *are, cu o aaut ln nl5loc, ca s, )rsA h,@,l n 51 QMat. @<L1O. la0d spune c7 Ki-a pus gJtul Jn 5oc, atunci cJnd se re)er7 la riscul decapit7rii QRo*, @1L4O. De la crachEos deri07 0erbul tracheli.o, 6a e-pune gJtul+, )olosit Jn E0r, 4L@<, la panicipiul "rtNt, diar2E pasi0E, ln s1d de 6descoperit+. B.;.B, $#;R%A %l9 EX$E#S%S. Aceasti sintasDe iatina se re)er7 Jn principal la o cJntare liturgic7 a c7rei origine este Jn biserica patristic7 Qc`. S!ERM, 1, BS@3 oDccO Vi ce a %1t nspiEti N@. cinta8 hg2rilor din #8 GL@4, Viceta )era%1t ca Vi n 0edeniile lui gaiEri. Di Maria Q#8 @L@<,<oO, nnbarbnr.E iB8lui din #ua GLrS este o de.07luire a 0eKtii bune pe care o aduce. Mesa5ele angelice anterioare au )ost Jndreptate Jn principal c7tre persoanele care au pri*it 0edeniile. Bucuria acestui *esa5 este pentru tot poporul lui Du*ne.eu3 p7storii sJnt doar repre.entan&ii unui grup *ai *are 2re . .neptar Di a dorit i.be0iM adc, de M1i4 Benedic&ia eJnt7rii de laud7 e-pri*7 nu nu*ai o spe4AP Z%,;RJA % EX$E#S%S ran&7 pentru 0iitor ci Ki realitatea care a de0enit palpabilt prin ..,t2s lui M1iaL Zlorie Qsla07O lui Du*ne.eu )a locurile preaJnalte, ?i pace pe p7*Jnt, )atre oa*enii pl7cu&i #ui, 6;a*enii dup7 bun70oin&a lui Du*ne.eu+ Q6;a*enii pl7cu&i #ui+O este 0ersiunea *ai bine atestat7 Ki este paralel7 cu 6poporul QnorodulO #ui+ din 0. @S. AceKtia s)at cei peste care a )ost re07rsat harul i.b7-

0itor al lui Du*ne.eu Ki care )i s)at pl7cu&i lui Du*ne.eu Qc` #uca <LGGO. 'acea pe care o procla*a Jngerii nu este pac ro*ano, o pace e-terioar7 Ki trec7toare3 este pacea care 0indec7 Jnstr7inarea dintre oa*enii p7c7toKi &i Du*ne.eul s)Jnt Qc` Js. AL1 K.ur*.3 Ro*. @SL@BO, QrB% ED%$TSS,O E.E.E. Z#;R%E. %. tu 9echiul Testa*ent $u0Jntul 6glorie+ Qsau 6sJa07+O red7 Jn general cu-0Jntul ebr. (7bSd Ki co*unic7 ideea de ba.7 de 6greutate+, adic7, ce0a 6cu greutate+, sau co*unic7 ideea de 60rednicie+. $u0Jntul este )olosit cu re)erire la oa*eni pentru a descrie bog7&ia, splendoarea sau reputa&ia lor QdeKi Jn acest ulti* sens cu0Jntul (7bId este tradus 6onoare+ sau 6cinste+[. Zloria poporului %srael nu a consta t )a ar*atele sale ci a )ost %ah0e Q%er. GL@@O. $u0Jntul poate Jnse*na de ase*enea 6eul+ sau isu)letul+ QZen. 4AL1O. cel *i inlo)rni coctt 1te .ceta al slorier lu5 %ah0e. Aceasta denot7 re0ela&ia )iin&ei, naturii Ki pre .en&ei lui Du*ne.eu pentru oa*eni, re0ela&ie Jnso&it7 uneori de )eno*ene )i.ice. %n 'entat2un gbria lu iahre . hetir "porul ra ieKirea din Egipt Ki s-a ar7tat )a norul care i-a condus lrin putte QErod, @1LP, @SO. onn s.. oDnt la M# Sinai, unde Moise a 07.ut gloria lui Du*ne.eu QE-od. G4L@s@<O. hi u h nu poaE 02dea tl, %ui DM. ne.eu Ki sa+ tr7iasc7 QE-od. <<LGSO, dara )ost re0elat7 o oarecare 0i.iune a gloriei #ui QE-od. <4LB-8O. $lolia lui %ah2 a uplut 8rrul trdhirii QEOod. 4SL<4-<BO Ki s-a ar7tat Jn specialla 0re*ea 5ert)ei Q#e0. AL1, G<O. se p1r ca r8c aeE p.s52 por 1 les.te de 6teo)ania Jn )urtun7+, dar e-ist7 Ki alte pasa5e care suge8.i *i nulre d pri0ie la 8hcErul lli rahF c* Eebuie scut c[))iut pe tor lrnlntut Q * t4@GPGGR. $7r&ile istorice arat7 cu* Te*plul a de0enit locul unde a )1r l8liatr h *od special sloria lui tahle Q@ #n'. aLlri G crcr. PLt.<J. En c7r&ile pro)e&ilor e-ist7 o concep&ie c0asi)i.icI d1prc sloria lu5 rahre, as cM se h Fddine lui E.echiel QE.ec, @LG8 etcO, e,t Ki o doctrina *ai spirituli.ati Ss. 4SL4B5 1SL@,< 2t.O. r,bdeda lui rsaia h lEntplu ] pare ce nnbint dbcle id2i Qrs. 1@@.4Oj %n 'sal*i, de e-e*plu, pot )i Jnr/nite i*aginile re0ela&iei )a )urtun7 Q's. @8LGAO, cJt Ki Jdeea unei ar7t7ri 0iitoare Jnaintea lu*ii a caracterului lui Du*ne.eu Q's. BPL@@3 A1L<O. %%. Jn ou& Testa*ent T ur*ea.7 traducerea i5QX Ki )oloseKte do-a pentru ter*enul ebr. (7bId. Jn greaca secular7 acest cu0)at Jnsea*n7 6opinie+ sau 6reputa&ie+, pri*ul sens dispare co*plet )a u-- Ki tn T, iar cu0intele Jnrudite cu (7bId sint tr.dE tot d dM. in anMite @QMi din T ddd e re)erl lB oncea leni QMat, 4L<3 1LGAO, dar cu0n)tr 1r2 ioleit %t pd)tipal "ntru a derie 20rlatia c)tderdui si pre.en&ei lui Du*ne.eu Jn 'ersoana Ki lucrarea %ui %sus $rirt1. El 1te oglildi8 gloriei di0ire Qrr, @L<O, Zloria lui Du*ne.eu a )ost 07.ut7 de p7stori la naKterea %ui $ristos Q#uca GLA, @4O Ki de c7tre ucenici )a ti1pVl lie)ii #ui )a nrdp e8n @L@4O. c#oda #d a )ost re0elat7 )a *od deosebit )a se*nele Qse*eiaO #ui Qloan GLlJO Ki la schi*barea la )a&7 QMat. @PL@-83 i,laEu ALG-83 #ue ALGa.<BO. a8ta ne .duce dinte de urcarea lui Moise pe SinaJ QE-od. G4L@BO, de ur8,ea lui nie ,e !oreb ; lhr, @AL<O d Nle Eddia glorie5 lui D*.eu pe 8re au aFt-o ei AcM cdstos 0de W dle.ra Jn acelaKi rihp gldia di0ini, dar nu este ne0oie s7 )ie construit un cort, deoarece $u0Jntul lui Du*ne.eu Ki-a )7cut un cort Jn trupul u*an al ht %ss Q%2, @L@4O, iar sloria #ui d n re0elat7 *ai deplin la e-odul 0iitor de la %erusali* Q#rSaAL<@Oiitd1rEllap))iiasa Qa dru renireO. %n E0angheha a patra ceasul gloriei este, Jn esen&7, ceasul supunerii la *oarte Qloan PL<A3 @GLG<-G83 @<L <@3 @PLB3 e). E0r. GLAO. Jn0ierea si Jn7l&area sJnt pri0ite de ase*enea ca 8ni)etiri ale sloriei lui D/)ua tn 2rist1 Q#ua G4LG15 "att. <L@<L PLBBLRon, 1L4t @ Tin.<L@13 t per. @LG @O. Dar tui pr1s d. toar2, s#oria #ui 0a En raelarA Jn t8tn plnAtat8 la pabsia $Marcu a<A3 8LG1 etc.O. ;*ul, care a )ost )7cut dup7 chipul lui Du*ne.eu Ki 2 o oslindire . gloriei #ui Q@ coi @r.D, "nEu a a0ea o rela&ie cu El, a a5uns lipsit de gloria #ui Ki Ki-a ratat destinul QRo*. <LG<O care a )ost J*plinit nu*ai de crisZ, al doilea M.n QBu. GL1-AO. Zloria lui Du*ne.eu pe )a&a lui %sus $ristos continDi si de 0d.ure Si re)letat. de lisic, QG $or, 4L<-1O. Eite <ldi, l2arshtrnu5 rcu QG cor. <LP@@O Ki cei care su)er7 J*preun7 cu $ristos au parte de ea Jn pre.ent Q@ 'et. 4L@4O Ki Jn 0iitor QRo*. 8L@8O. ^elul Bisericii este ca lu*ea sI recunoasc7 gloria care este a lui Du*ne.eu QRo*. @BLAS Ki care poate )i 07.ut7 Jn r.pbre #ui Q'apt. 4LG@O, %n ucenicii S7i Q@ cor, 1LGoJ Ai 8i p1u de t8te li "nn sar, Douul gloriei $Ro*. @1LGPO. B%B#%;$RA"%E. t+ M, RL*ey, Pt2 1loDl ol $od and rh. lrM)sura.ion ol $hrit4 @A4D A. tucrard-son, An %ntroduction to theTheology o) the eF Testan*t, @AB<, p. 1.4 D.l*,5 $. !. Dodd, )ie %nreD8arion oJ tlt "odh $1p.,, @AB<, p, GS@ s.t*.3 S. la#i,oJ MD TT G, D. 44-BGi Z. Mittel, GS@$. s.t*.3Fn Ra4S. PD PG, p. G<<-GBB. R.E. .

Z ;ST%$TSM. /, Et*n dsiEt de la sr. sndr1, 6cunoaKtere+. 'Jn7 Jn 0re*urile *ode*e a )ost aplicat Jn e-clusi0itate unui ))rup de Jn07&7turi eretice conda*nate de '7rin&ii Bisericii din pri*ele secole creKtini, Jn scrierile teologice din secolul al GS-lea ter*n#J a )1t arli8r ln tu Zi la" oricsrei )or*e de cre. religios care pune accentul pe 0reo )or*7 de dualis* si`sau pe posedarea unei cunoaKteri secrete. Ast)el, .ornastris*u5, *andadsinul, scrierile er*e-tie, tdui# de la Maea M8tt, si .hiar T au )ost dei] ca 1ird ,2nosti.'r=. 4A8 Z ;ST%$%SM %. De)ini&ia De)inirea gnosticis*ului repre.int7 una dintre cele *ai contro0ersate proble*e din .ilele noastre &i e-ista dou, icoli pri*ip.le de slndire. e, rep8nlatA de teologi conser0atori britanici, cu* este R. Md# :il-son, care spri5in7 o de)inire,.Jngust7+ Qadic7, li*itea.7 ter*enul la ere.iile creKtine din secolul al GleaO3 Ki alta, populari.at7 Jn principal de teologi ger*ani, cu* slnr R. Bultutu d X. Rudou, c.r2 sDnind o de)inire 6l7rgit7+ adic7, include Ki alte grupuri cu o concep&ie si*ilaraO. E-ist7 di)icult7&i legate de de)inirea 6l7rgit7+ a ter*enului, deoarce Jn acest sens cu0Jntul 6gnosti cis*+ a5unge s7 aib7 un Jn&eles atJt de larg indt aproape c7 J&i pierde caracterul speci)ic Ki repre.int7 cel *ai *ic nu*itor co*un al gJndirii elenistice, Jn care dualis*ul de un )el sau altul a )ost adesea tr7s7 tura proe*inent7. Jn acelaKi ti*p, Jns7, e-ist7 di)icult7&iKi Jn leg7tur7 cu de)inirea precis7 a gnosticis*ului. /nele grupuri din Biserica pri*ar7 Qde e-. 0alentinienJi, naasseniiO s-au auto nu*it, de )apt, gnostici. Dar '7rin&ii Bisericii nu sJnt nicidecu* unani*i Jn Jncerc7rile lor de a de)ini ele*entul co*un al acestor grupuri. 'e )apt, %renaeus a *ers pJnI acolo JneJt a spus c7 6e-ist7 atJtea siste*e de *Jntuire d&i Jn07&7tori ai acestor doctrine *istice+ QAd0. !aer., @. G@. l5. Dd ln ciud. Ditut2i bor a]*rea ob1Ecole Jn calea a5ungerii la o de)ini&ie cuprin.7toare, aceste grupuri din secolul al G-lea au a0ut su)icient de *ulte ele*ente co*une Jnot s7 ne per*it7 s7 ne )or*7* o idee despre cre.ul gnostic )unda*ental. 'iatra de te*elie a acestui cre. a )ost dualis*ul cos*ologic radical, 7t)ic7. cre.ul c7 lu*ea creat7 Q=*aterial7O era rea si c7 era total separata si in opo.i&ie culu*ea spiritului. Du*ne.eul supre* locuieKte Jritr+i------b-r-b]---------------bT------b+bibJ------pr . ua Jn aceasta lu*e spirituala Ki El nu are nici uncontact culu*ea *ateriei. Materia a )cs"creI&Sline#!Hri&e in)erioare, De*iurgul. Ei, J*preun7 cu a5utoarele sale, archJ5ni, au &inut o*enirea pri.oruer7 Jn e-istenta *aterial7 Ki au blocat calea su)letelor indi0(tuaie carejau Jncercat s7 se Jnal&e du5?i *oarte Jn lu*ea spirituala. TotuKi, nici *iicar aceast7 positS)lit7te nu era accesibila oricui. u*ai Iceiac7re posedau o seJnteie di0in7 Qpneu*aO puteau spera s7 e0ade.e din e-isten&a lorcorporal7. Dar nici gosedarea unei ase*a5igajscuirei nu garanta Jn *od auto*at oIs!eTde e0adare, deoarece aceKtia trebuiau s5 pri*easc7 ilu*inarea unei cunoaKteri QgnoKisO *ai Jnainte ca s7 5oa&7 de0eni conKtien&i de propria ior stare spiritual7L.....libertatea nu pro0ine nu*ai din sp7lare ci cunoscJnd cine sJnte*sice a* de0enit. unde a* )ost sau unde a* )ost plasa&i. Jncotro ne gr7bi*, dela ce a* tost %.b70i&i, ce este naKterea Ki cgjpstp jj isterea+ QE-c. Thead. P8. GO. %n *a5oritatea siste*elor gnostice descrise de '7rin&ii Bisericii aceast7 ilu*inare este lucrarea unui i.b70itor di0in care se ohcti din llu8 stiritustr deshi.nt si identi)ci adesea cu %sus al creKtinilor. 'rin ur*are, gnosticul considera c7 *Jnruir)a Jryir&Tl7 ty)ii Qr+@?tipn>@ dp e-Sten&aarestei pnat*a d50ine a sa Ki anoi. ca re.ultat al acestei cunoaKteri, s7 e0ade.e prin *oarte din i*nea *aterial7 Trleerspirituai7T Y Znostica JnKiKi au conceput toate acestea Jntr-o )or*7 *itologic7 co*ple-7, dar realit7&ile cu care corespundeau a0eau un caracter *ult *ai e-isten&ial. Znosticul Jncerca s7-Ki descopere propria identitate Ki inlerege8 <c1tui )apt lV del2*iEt p2 enirentul psihiatru $ari Zusta0 Jung, de e-e*plu, s7 ba.e.e *ulte dintte obser0a&iile sale cu pri0ire la natura unans p2 hlele<eE WZricisndui anric, 'in punctul de 0edere al creKtinis*ului tradi&ional, g*airea gnostic7 este str7inS de creKtinis*. $adrul *itologic Jn care plasea.7 *lntuirea duce la o depRiere a )tnin2nelo, isroriZ %DUE de 0i.", *oartea Ki Jn0ierea lui %sus. $oncep&ia gnostic7 despre rela&ia o*ului cu Du*ne.eu duce la o negare a i*portan&ei persoanei Ki lucr7rii lui $ristos, Jntrue)t Jn conte-tul gnostic 6*Jntuirea+ nu este Jn&eleas7 Jn ter*enii i.bn0i.n rle pBcat, ci ca o )o*,r de .ub-)tndilne e-isten&ial7. %%. Sursele cuo2tinlele no1)t d1pre erele BrZrice Drc0in din dou7 surse di)eriteL a. '7rin&ii Bisericii

$ea *ai i*portanta lucrare din aceast7 categorie este J*potri0a tre-iilor, de mrenaeus, deKi Tertullian, $le*ent din ale(ndria si rlppobr1 dh RoM au ].is de a*nea pe lals d1pre a8leAl subiete, /nete dintre aceste scrieri sJnt interdependente Ki toate au o perspecti07 si*ilar7. Ele au )ost scrise din punctul dS 0edere al creKtinis*ului catolic ortodo- Qdrept-cre-dinciosO, pentru a co*bate ceea ce '7rin&ii au 07.ut ca o per0ertire a creKtinis*ului apostolic 6original+ ai c7rui ap7r7tori erau. Aceasta Jnsea*n7 ca sJnt lucr7ri tenden&ioase Ki nu e-puneri i*par&iale ale cre.urilor gnostice. De ase*enea, ele au )ost scrise pe ba.a unor cunoKtin&e indirecte. Acest lucru era desigur ine0itabil JntrucIt incii)e prin Jns7Ki na tura sa era )oarte esoteric7 Ki de aceea nu era accesibila unui neinitiat. TotuKi, atunci cJnd sJnt co*parate cu scrierile gnosticilor, se poate spune c7 scrierile '7rin&ilor Bisericii sJnt corecte Ki credibile, cel pulin in ]tri" ger*li, cb5,. dace nu sJnt Jntotdeauna corecte Jn unele detalii speci)ice. 1. Scrierile g*Frice Acestea constituie cea *ai i*portant7 surs7 pentru cunoKtin&ele noastre *oderne despre gnosticis*, Jntrudt ele nu su)er7 de nici unul din de.a0anta5ele ]ridilor lariltie si ne r.nir si tuasten idei#e din <nranea sn1ri.d. ; <nranea].ie de sieri grcrice i.olate au los cM1cuZ de *i tul2 *nei inclui0 dbE Wrieri 5npo.tante cu* sJnt 'is tis Saphia, $7rQile luiJeI Ki canea Apocri)7 a lui Joan, precu* Ki o serie de lucr7ri de *ai *ic7 i*portan&7. Dar cea Jnar*are parte a cunoKtin&elor noastre directe despresenen5eKnos&ice pro0in dintr-o descoperire re*arcabil7 a @< codice descoperite5n @A4B Jn apropiere de ag !a**adi. in Egiptul de sus Q]$!E ;B;S M%; %. Acestea au )ost scrise Jn li*ba copt7, deKi h5ate sJnt traduceri ale unor scrieri originale greceKti. Ele au )7cut parte dintr-o bibliotec7 adunat7 de o sect7 creKtina antic7 Ki Jn cele din ur*7 au lott abandoZt2 pr5n dul 4SS d.$r. Ele 1n,in BG de lucr7ri separate. 'ublicarea acestor te-te a )ost un proces lung Ki di)icil Ki o edi&ie co*plet7 a te-tului original nu a de0enit accesibil7 decJt Jn @AP8. ; trad()t engl, a drelor 2 )1r pubti8rA cu u an i*ilte, d1i uele db)t ele au )1t cs2ute ndt *ai de0re*e din di)erite articole Ki *onogra)ii Ktiin&i)ice. $u toate acestea, lucrarea de interpretare a aetor ie-te 1te de abi, la irepur si orici e2luaE 4AA c osltc%sM a lor Sn *o*entul de )a&7 nu poate )i dedt pro0i.orie &i e-peri*ental7. /nele dintre lucr7rile *ai cunoscute descoperite la ag !llrMdi cuprird o sie de a&a nu*ite =e! ghelii+. #a )el ca &i sursa f a E0angheliei sinoptice, E0anghelia dup7 Tb*a este o colec&ie de a)ir*a&ii ale lui %sus. dintre care unele sJnt paralele cu cele g7site %n E0angheliile din T. Altele stat )oarte di)erite, deKi unele dintre ele ar putea s7 )ie a)ir*a&ii autentice ale lui %sus. Dar este e0ident c7 aceast7 colec&ie, Jn ansa*blul ei, a )ost editat7 dintr-un punct de 0edere dog*atic. E0anghelia dup7 "ilip, E0anghelia ade07rului, E0anghelia Egiptenilor, %n li*ba copt7, Ki E0anghelia M7riei au *ai pu&ine lucruri tn co*un cu E0anthdnb din T si au n c*cter glcti ni ,ronun&at. c2lelalte tDt2 de l. d, Addadi irElud di)diE colec&ii de rug7ciuni, lucr7ri care poart7 titlul Apo-cryp(on $.carte secret7+ - a lui iaco0 si a lui %oanO, o serie de alte c7r&i care poarta titlul Apaoalipsa Qlui 'a0el, a lui mIco0, a %ui Ada*Ki T lui 'etru[, al7turi de e-e*ple eterogene de scrieri gnostice speculati0e. u toate lucr7rile din aceast7 bibliotec7 repre.int7 acelaKi tip de gnosticis*. Multe dintre ele par s7 )ie de origine 0alentinianI, dar nu toate pot )i Jncadrate Jn aceast7 categorie. De )apt, unele scrieri nu sJnt deloc scrieri gnostice. $ode- 9i, de e-e*plu, con&ine o 0ersiune coptic7 a scrierii lui 'latan, Republica, iar alte dou7 scrieri didactice Qde Jn&elepciuneO din biserica pri*ar7 sJnt p7strate Jn Jn07&7turile lui Sil0anul Q$ode- 9iiO Ki A)ir*a&iile iui Se-tus Q$ode- X!O. ; llebare inloilrtd ri.ttcai, de ac.te te)t este natura gnosticis*ului, Jn co*para&ie cu cre&tinis-*ul. A )ost oare cu ade07rat o ere.ie creKtin7, aKa cu* au presupus '7rin&ii - sau a )ost un crea necre&tin cane, tn anu*ite cercuri, s-a suprapus peste ideile creKtineU 'otri0it do0e.ilor care au )ost ob&inute pJn7 Jn pre.ent, te-tele de la ag !a**adi par s7 indice c7 au e-istat )or*e necreKtine de gnosticis*. #ucrul acesta poate )i 0i.at cel *ai clar Jntr-o co*para&ie dintre "ericitul Eugnostos si Saphia lui %sus $ristal. $ele dou7 lucr7ri se asea*7n7 atJt de *ult Jndt este e0ident c7 ele trebuie s7 )ie 0ersiuni di)erite ale aceluiaKi te-t, deKi pri*a lucrare este scris7 sub )or*a unui tratat religios-)iloJo)Je elaborat de un Jn07&7tor pentru ele0ii s7i, Jn ti*p ce a doua lucrate este scris7 sub )or*a unui discurs de dup7 Jn0iere &inut de $ristosul Jn0iat ucenicilor S7i. /n studiu detalia t al acestor dou7 te-te tinde s7 con)ir*e c7 "ericitul Eugnostos este 0ersiunea original7, care a )ost aeKtini.at7 *ai tJrau ca Sophia lui %sus $ristos. Alte te-te, cu* sJnt Apocalipsa lui Ada* &i 'ara)ra.a lui Se*, par s7 repre.inte de ase*enea o )or*7 necreKtin7 de gnosticis*. !%. ;riginea De unde a pro0enit gnosticis*ulU 'otri0it cu a)ir*a&ia Bi p '7rin&ilor Biseneu. el este o distorsionat a rritinis rnuluiDar ideea aceasta a )ost abandonat7 aproape Jn unani*itatg deoarece este inco*patibil7 cu Bo-0e.ile e-)etente. TotuKi nu e-ista un acord de p7reri cu

pri0ire la originea gnosticis*ului. Este uKor de recunoscut )aptul c7 un anu*e concept gnostic are a)init7&i cu concepte din alte religii, dar este )oarte di)icil s7 stabili* cu e-actitate originea gJndirii gnostice. /nii cred c7 gnosticis*ul a )ost oarecu* asociat cu iudais*ul, Jntr-una din )or*ele sale, Ki nu Hncape indoialt d ,rcle idei din 0T 8,s u le Blorranr Jn specula&iile gnostice, deKi apar Jntotdeauna Jntr-un conte-t care le rupe din cadrul autentic de idei speci)ice 9echiului Testa*ent. Al&ii obser07 ase*7n7rile dintre gnosticis* Ki genul de dualis* JntJlnir )rec0ent Jn scrierile )ilo.o)ilor gred. Descoperirea unei p7r&i din)ltpuTlica lui'lato la ag !a**adi de*onstrea.7 cld c, ideile lui d 8u edile Bn1ticilor, desi Jn acelaKi ti*p nu este o do0ad7 c7 a e-istat o leg7tur7 intrinsec7 Jntre cele dou7. ; alt7 origine a gnosticis*ului a )ost c7utat7 Jn religia iranian7. ?i Jn ca.ul acesta do0e.ile sJnt necon cludente, deKi nu se poate nega c7 gnosticis*ul, Jn concep&ia sa, este *ult *ai apropiat de conceptele ciilic. .# teliSiilor dienrale deli0.te de %a .8 tris*, decJt de creKtinis*ul tradi&ional. Este i*posibil s7 staiblirn cu certitudine originea gnosticis*ului. De )ap^g3te pu&in probabil s7 )i a0ut o singura orig*e, deoarece gJndirea gnostic7 - prin )iisasiesenta sa - < )ost e-tre* de sincrerist7 iar adiStii ei au )ost ga&a5ntotdeauna s7 )oloseasc7, idei religioase din surgei5)erite. dac7 aces&en p+)]en=i5sjt--0gasriS p*priilp )or scopuri. %9. 'roble*e legate de %nterpretarea oului Testa*ent Studiul gnosticis*ului Ji pune cercet7torului T dou7 proble*e *a5oreL o. Znosticis*ul precreKtin 'oti0it lli ReitaWteiD Qde c,rui i.tei au )ct "eluat2 de Bult*an &i de *ul&i al&i teologi ger*aniO, atunci cild a ap,rut crEtir,tu% in lu8 eloisiici, ap1, rou lui au d))ipd5t ce ai,E de5a o oncepie cuprin.7toare despre lu*e Ki 0ia&7 care co*bina gJn-direa greac7 Ki cea oriental7 Ki care includea coborJrea unui i.b70itor di0in care *Jntuia su)letele oa*enilor. Aceast7 concep&ie 6gnostic7+ a )ost preluat7 Jn Jntre gi*e de pri*ii creKtini &i a )ost aplicat7 la e-perien&a (r cu =su, aDa tdr El a rl))iit %.be0itorul cer]. Ast)el, JnsuKi T poate )i pri0it ca-o )or*7 de gnosticis* creKtini.at. %deea c7 gnosticis*ul este *ai 0echi decJt creKtinis*ul este con)runtata cu o serie de proble*e, )n pri*uJ rJnd, nu e-ist7 nici o do0ad7 Jn pri0in&a aceasta, nici Jn te-tele cunoscute de Reit.enstein Ki nici Jn cele cundscute de noi. Te-tele de la ag !a**adi au ar7tat c7 au e-istat )or*e necreKtine de gnosticis*, dar aceasta nu constituie o do0ad7 pentru e-isten&a uui <erici* precE)iir %deea c7 T ar )i o )or*7 de gnosticis* este ne)ondat7, deoarece e-ist7 di)erente )unda*entale Jntre concepru5e gnosticilor Ki cele ale 1criir`+\+i=d+] M^ Znostici#erau adep&ii iu(ci concep&ii ciclice despre ti*p Ki ideea de istorie era lipsit7 de sens pentru pi. MJn)uirea inrFrir-a ny5*&ea a0ea nici o se*ni)ica&ie Jn 0ia&a aceasta, ci era doar o e0adare din e-istenta te*poral7 Jn lu*ea spiritului. Jn contrast cu arraslp, istoria sJnt i*portante Ki au o se*ni)ica&ie di0ina. suini istoric atJt ca si $reator cH#si ca MJntuitor. pentru a ob&ine TnJntiiin)5i p+r++==+3 gB+ %ii &5n' =]=] r)-Tir=T = D Du*ne.eu poate.)ti-i*na-ut nu*ai prin&r-o K0ada+-din istorie, pentru creKtin Du*ne.eu poate )i cunoscut S *od supre* toc*ai pentru c7 !% a ri ri iJ istorie, concret prin .0iata, *oartea Ki Jn05) +]D l&+ ,Y_+Y_ BSS Z;#%AT $ristos. MJntuirea creKtin7 este ce0a de care po&i s7 Te blicuna5ciKi5aeurri, mn lu*ea aceasta, Ki nu Jntr-o lurne Spirituala+ nepa*Steasca. b. Erone Ki ortodo-ie TotuKi, gnosticis*ul, nu este irele0ant pentru studiul T. /r*e de erei 6gnostic+ pot )i g7site Jntr-o serie de sisi din T ln s"cial )n croun bisicn dir $od, .glindite h % $or. ;.*enli aceVtia cr2da, ct, JntrucJt ei posedau o 6cunoaKtere+ special7, sJnt elibera&i de regulile obiKnuite ale societ7&ii &i pretindeau c7 tr7iesc chiar Ki Jn pre.ent Jntr-o e-isten&7 6spiritual7+, pe un plan superior. Ei considerau c7 Jn0ierea este ce0a de do*eniul trecutului, deoarece interpretau Jn0ierea Jn *od spiritual la )el ca *ul&i gnostici. ?J la )el ca al&i gnostici, ei puneau un accent *are pe presupusele propriet7&i *agice ale sacra*entelor creKtine. Sa presupus adesea c7 Epistola c7tre $oloseni indic7 e-isten&a unei concep&ii si*ilare, dar nu identice, )el biserica din $olose, iar scrisorile c7tre cele "pt2 bi]rici din Ape. r-< 8n)irnE "eerta ud idei 6gnostice+ si*ilare Jn alte biserici din aceeaKi .on7 a Asiei Mid. Epistolele pastorale *erg pJn7 acolo JneJt conda*n7 )7 tis ceea ce pe nedrept este nu*it 6gn7scK+ Q#TJE#- 1LGSO, iar @ loan pare s7 )ie scrisa J*potri0a unui oarecare gen de Jn07&7turi, .gnostice+. Scriitorii T conda*na aceste idei. DeKi ei )olosesc adTo hinolosia Sncric, cind co*bat Sncricis *ul,

ei arata clar c7 nu accept7 nuan&ele gnostice ale ter*enilor. Dar Jn acelaKi ti*p, niprul ci ase*enea idei par s7 )i )ost conte*porane &i poate larg r7s-pirdie h b5sici din di)eriE p.r, ale h"riutui Ro*an, d7 o oarecare credibilitate ipote.ei lui :. Bauer con)or* c7reia Jn secolul JntJi d.$r. di)eren&a dintre ere.ie &i ortodo-ie Qcre.ul creKtin )unda*entalO nu era de)init7 atJt de clar cu* a a5uns s7 )ie de)init7 *ai tSrciu de c7tre '7rin&ii anti-grtost5ci ai Bisericii catolice, B%B#%;ZRA"%E.Te-teL :. "oerster, $nosts.0&5e`ec-rion o) Znostic Te-ts, %. 'atristic E0idence, @APG3 ``. $opth ona Mondoic roF.d+ tAP4L J, M. Robi n Qed.O, The. ag !a**adi #ibrary in Englis(, @APP3 D. M. Scholer, ag !a**adi Bibliography, @A48-@A1A, @t@, Ai <uplin.ntele anEle tn lld0)5 F Bauei or thode-y and !eresy in Eartiest $hristianity, @AP@3 !. JdE, n. cnZtic -.[rgionr, @A1<3 F. S.l*ith,ls, Znosticis* in $orinth, @AP@3 ide*, 'atil and theZnas-rib, @APG3 R.Mc#. :uson, TTle Znostic 'roble*, @AB83 ide*, Znosis and the tF Testa*ent, @A1<3 :. M, Ca*auchi, 're-$hristian Znosticis*, @AP<. J.:.D. $;"BR, #EM DE. QEbr, t)r-8op-.rO. #2*d din cate a )ost construita arca iui oe $Zen, 1L@4O. Mul&i co*entatori l-au identi)icat cu le*nul de chiparos, pe ba.a ase*7n7rii nu*elui Qgr. )cyparusosO. Al&ii, obser-0tnd ase*7narea cu cu0Jntul ebr. (oper Q]SM;A#vO, au sugerat un ]po* r7Kinos. S-ar putea ca acest cu0Jnt s7 )ie legat Jn 0reun )el de ter*enul acadian gu-hni`gudru 6coliba de trestii &a unui ciobanO+, Ki o ast)el de paralel7 cunei)or*7 este sugerat7 de construc&ia MWi, care ar putea corespunde cu deter*inati0ul gil, care precede nu*ele po*ilor Ki ale obiecietor de l* ri caE 1re c5dr iru su i, b tinba acadian7, i)e.i The $hicago Assyri.au D(aonary, B, @AB1, p. @@8. T.$M. Z;Z ?% MAZ;Z, tn E.ec. <8LG ne este pre.entat 6Zog, din &ara lui Magog, do*nul ]MeKecului Ki Tubalulul=, D;Q a ierp8t MaglA ca u pop.r sl nu o &ar7. Singura identi)icare re.onabil7 a lui Zog este cu Zyges, regele din #ydJa Qcea 11S J.d.$r.O - asir. Zugu3 Magog ar )i putut )i cn0Jntul asirian *7QtO gugu, 6&ara %ui Zog+. #eg7tura cu popoaledcla e-tre*it7&ile lu*ii cunoscute Jn 0re*ea aceea $E.ec. <8LB-13 c). Apoc. GSL8O, sugerea.7 c7 trebuie pri0ite ca persona5e escatologice &i nu ca niKte regi cate pot )i identi)ica&i Jn istorie. Aceasta este interpretarea Jn Apoc. GSL8 &i Jn literatura rabinic7. %denti)icarea obiKnuit7 a lui RoK cu Rusia, Metec cu Mosco0a &i lubal cuTobols( Jn Siberia nu are nici o 0aloare her*eneutic7, deKi unele dintne bibuile Mi sdlbatie did RBia s-a. 1 putut la.adra Jn e-plica&ia dat7. lntlclt nu tsEluie sA 5nterpedrn Ea, <a.<A 2 )iind e0eni*ente care au loc Jn ti*p Jnainte de cele din E.ec. 4S-48, iar tradi&ia rabinic7 u plasea.7 pe Zog dnpa .ele lui Ms5a ,u 1t2 E]r s, rEdd o contradic&ie Jntre E.echiel Ki Apocalipsa, dac7 interpret7* 6*ileniul+ Jn sensul pe care l-au dat rabinii 6.ilelor lui Mesia+. !.#.E. Z;%J% . $eiat] d2 Etugi, .a roi rcdid din [las iordei., in Eritoriul lui M.MDh Jn BaWn $Deut. 4L4<J, Ki o cetate le0itic7 Q%os. G@LGPO. #oca[i.2E 1re incti, dar psE )i id2nti)cara d Sah* elJolan, %a GG ln E d2 AJe ZripU1O. Districtul Zaulanitis a )ost nu*it *ai tJr.iu dup7 nu*ele acestei cet7&i. B%B/;ZR%tE. T;A, p. <PP. .!. $;tlAT. /n ruih di, c.t car, ie2a pan2 dio ar*ata )ilistean7 Q@ Sa*. @PL4O. Este posibil ca Zoliat s7 )i descins din acea r7*7Ki&7 a lui Re)ai* care, dup7 ce a )ost J*pr7Ktiat7 de a*oni&i QDeut. GLGS-G@3 G sae, GrLGGO, s.a ,2nrsiat la 1list2ni. 'enh o diVugje cu pri0ire la originea sa, 0eaZ, A. :ainFright, 6Early 'hilistine !istory+, 9TA,@ABA, p- PAK.ur*. Jn7l&i*ea lui este dat7 ca 6Kase co&i Ki o pal*7+, adicI, <,G *, dac7 un cot este considerat BG,B c* Q]ZRE/Tk^% ?% MkS/R%O. "aptul c7, deKi acesta este un )eno*en neobiKnuit, nu este totodat7 i*posibil, a )ost con)ir*at de descoperirea Jn 'alestina a unor schelete o*eneKti de di*ensiuni si*ilare &i datJnd ca* din aceeaKi perioad7. coliat a %1t *odt de lDa0id lb lle-Dahin, Jntr-o lupt7 al c7rei caracter religios este atestat de @ Sa*. @P.,@<, .lsi prchabil c, 1te ai1bt Vi de )u. )ilistenilor, dac7 aceasta este atribuit7 con0ingerii lor c7 Du*ne.eu, lui %srael %a biruit pe .eul lor Qc`. G Sa*. G<LA=@G3 t crcn. @@L@G i*.O. sabnr hi $otiar. c* a ldr pArnad inE-u tenplu dh ob, a )1t date de preotul Ahi*elec lui Da0id cJnd acesta a )ugit dinain tea %ui Saul la regele din Zat, pentru, care ar*a probabil c7 repre.enta un cadou 0aloros. BS@ Z;#%AT Dour *nlonari didi8 ale ruelui iau pZ Jn nedu*erire pe cercet7tori. i se spune c7 Elhanan @-a o*orJt pe 6Q)ratele luiO Zoliat din Zat+ - G Sa*. G@L@A, Ki iar7Ki Q)7r7 parante.eO Jn @ $ron. GS3<, unde Mle 0icti8i 1te #<h*i. s-ar purea 2 rElhatun s i 1%1t n,rele orisind .r lli Da0id, 'e de .lrB patre, unii au sugerat c7 acest Zoliat s-ar putea s7 )i )ost )iul adreEarului bi Da0id- 'eEu o di]uli2 Mi ondete a pbblene5 W a Wlulilor pcibile, 8i s, R. Dr5(r, otes c*the!ebreF Te-t o)theBoo(so) Sa*uel, @A@<3 si E. J. CouT %;T, @A4A, p. @<@ i.l*.

J.DD. Z;MER, Qgo*er,, .J*plinire+O. %. "iul cel *ai *are al lui %a)et Ki tat7l lui AKchena., Ri)at Kilogar*a mZen. @SLG-<O. JnE.ec. <8 poporul Zo*er este asociat Jndeapepe cu 8 lui Toga* ln al*b lui coa d pbbaln cr poate 1 identi)i2i cu poporul $ini)ti Qcinsi8nO din drichitate u Brup dian are a cu.erit /rari, QA*eniaO din /cEi* lor *tati ctd" nEinte de solul al %le id.cr., ctnd apar 8 duK*ani ai Asiriei. G. "iica lui Diblain g rctia lui ro]a Qos @L<O. Ea a n7scut pe %.reel, #o-Ruha*a Ki #o-A*i Q;sea @O. Z.:.Z.

tt L Tir )i 9 o i Regiunea ocupat7 de Zo*er, cunoscut ca Zi*irrai QcinnDaiO, terirnnul +cineri.nilot4. Z;SE . l. [ldtorid dar lui ls*el Wi 8ilor sti tn tinpul l2ddii lor in Esipt. #eliaE Di tnrindeEa e-act7 r7*Jn incerte, dar este cert c7 el se a)la Jn Egipt Vcen. 4PL1, GPO in Delh d. E a iluluiL ctsd. 4PL1 n @@ identi)ic7 Zosenul cu 6&inutul lui Ra*ses+, nu*it ast)el dup7 cetatea reKedin&7 Ra*asen, 'i-Ra*esse din E Deltei, nu*it7 Jn Biblie ]Ra*ses. Autenticitatea interpret7rilor topogra)ice din uoc este incert7. DelE de E .r 1 io] su1.ient de +atMpe. de curts regali QZen. 4BL@SO pentru ca %os5) s7-@ poat7 slu5i pe )daonnl Qprob2bil !ylsO ra =M*phis Qln aprc pi.E de caircO su AEis Q E D.lteiO, cJ c1, 41LG< GA3 de ase*enea, Moise ar )i putut discuta cu )araonul s7u la Ra*aseu QE-od. P-@GO. Zosenul a )ost o regiune "rri0itB ,2ntru r*e d cire.i Q$d. 41L<4t 4Pt@. 4, 1,GP3 BSL8O. A continuat sI )ie &inutul e0reilor pJn7 la E-od Ki de aceea a )ost )erit Jn *are *7sur7 de pl7gi QE-od. 8LGG3 ALG1O3 cu toate acestea, e-istau leg7turi str)nse cu egiptenii care locuiau Jn aceeaKi .on7 Q0e.i de d, E-od. r@LG-<t @GL<B-<1O. 8le $rrr )t apare Jn anu*ite te-te egiptene a )ost identi)icat cJnd0a cu ebr, Zosen prin ter*enul 6Zhese*+ din #--, dar ter*enul egip. ar trebui citit Ts*t Ki de aceea este irele0ant pentru discu&ia noastr7. G./ndistlddi,S'al1t5neiQ@1.@o34@5 l@L@1O, n*it prcbabil dupl <, u o"V din deatuile de s ale '.l1tin2i Q1. rsLslO, ,rcbabil in apropiD. de .b hirit2n, h ea @A ln F de !ebrcn QDobi0it lu AbetJ eu s.l))i *i depan2 sprc , Q$rrl @ABA, %G<B-G8P, 4APO. Q]Z!EDER.O &9#ii tarta &inutului Zosen %n paaina BS<O M.A.M. Z;gA 1re iddii)tat cu l8libEa cua.a din antichitate, Jn pre.ent Teii !ala), pe cursul superior al rtului !abur. lsraeli&ii din Sa*aria au Vost deporta&i aici ld a l UGG td.c3 f i*p, @PL1i @sL@@O. sa3herid, Jn scrisoarea sa c7tre E.echia QG J*p. @AL@G _ Hs. <PL@GO, se re)er7 la pedeapsa ne*iloas7 dat7 acestei capitale pro0inciale asiriene cJnd sa r7sculat Jn anul PBA ld.ci E2El5i )Scute in @aAA, @A@@@< si @AGP QM. rcr opp1n2iT tul !aldl @A<<O au 3s h lu*in7 t7bli&e din secolele al 8-lea Ki al P-lea H.d.$r. Jn care pot )i JnlJlrate nu*e se*itice care atest7, sau e-plic7, pre.enta e-ila&ilor din %srael QA); Beihe)t 1O. DJ.:. ZRA=%%E, 9E,5 %%AR. ZRA'i. /n uda5 agdcot cu dinli Eas pse ps,ni ,2nd, a sparg2 buleirn de prnrnr dupr a*t. rr.rbul Qebr. s7dadO apare Jntotdeauna Jn paralel cu 0erbele 6a ara+ sau 6a sparge bulg7rii de p7rnJnt+ Q%o0. <AL@S3 (. GaLG4i ;s8 tSL@@O. u W Dtie ed ce )o*i 102a acest utila53 era tras de un bou Q%o0. <AL@SO, dar nu disr3 nid un d]n src sA indice .A ar )i oFt )o*a grapei *ode*e. $u0Jntul ebr. h7ris QG Sa*. @GL<@O indici o u2liB astiti su cu 0)t . Z%#4D% i. s-a lronJs c.i iara popodui rBs* p7rat al lui Du*ne.eu 0a )i ca o gr7din7 udat7, or donat7 Ki roditoare QTs. B8L@@3 %er. <@L@G3 c). u*. G4L1O.

Jn Egipt e0reu au cunoscut gr7dini de .ar.a0aturi roarte poducti0e QDeut. @@i@S3 .l *. @r3s3 =Mi . $AREO. Zr7dinile erau ali*entate cu ap7 printr-un tant de iigatii su 2Eu uda2 cu ninaL o rei2 de canale de p7*Jnt tra0ersau Jn cruce straturile de .ar.a0aturi, ca o tabl7 de Kah. 'rin d7rJ*area sau re)acerea cu piciorul a peretelui unui ase*enea canal, a'al%E. )i disribtritE dup, c* era lL)tie. %n '.#1ii* *n au cnltiEt SrBdini d2 ar .a0aturi Q6gr7din7 de i0erde&uri+, @ J*p. G@LG3 6se*7 ninml, %s. 1rL@@O i de poni )-ucti)eri QAhc. AL@43 SSG $RE$TA Marea cea Mare QMarea Mediteran7O 'ustia Sur Tarus` ^aon A0ari antiiO Mhata=na Sucot )lell el-Mas(hutaO ZoSE t 'io.t Qren erReiarEb

Me*phis Q ophO Zosen li r.giua dii Delh i#ului%d. GA5s, G<3 clnl. 4L@1O. crldirne por ) .siae, c2l putin tn pane, d 0iile, ii8ile de n.Bslini su li02.n2, Jn <*l QEd. GLs= 4*os 4LA3 d r inp. G@LGO. MiodDiile W platele le eu rnrnnib ln gddinile rcgale si n lele ale notno, Qcl)i- sL li 1LG,@@ QnuciO5 c). 4L@G-@1 Jn general3 Ed. GLBO. Acestea si celelalte gr7dini erau Jncon5urate cu un .id Qc). $Jnt. 4L@GO &i )tbtri. sl )ie udate, de [s u i.0or su din)t-u ba.in Qclnr4LW3cl.rcl GLs-15 8ntdt cu (, @L<SO. /n1ri Jn Snldini e roi a)la Di o 2sL .le yar. RG t*p. ALGn. 6Zr7dina regelui+ de la %erusali* era un loc binel[=,rlMt QG lin GBL43 %d. <AL43 sGLP3 e*. <r@BO3 despre palatul regal al 'ersiei ni se spune c7 a0ea gddini de pBce QE<i. @LBr PLP-<O. Regii eai'ted W *esopota*ieni au a0ut de ase*enea gr7dini )ru*oasi o 8Vdini a 8pat c#ldr o cM2 interiorl *re din p.ratur W)rprls al pgilor .aManigi de la /Aant Qsec. @4-@< i.d.$r.O. 'entru in)or*a&ii co*plete desp)t grJdinlle din Anb si Babilonia si dspre nhe roKii po*i Ki plante pe care le-au con&inut, 0e.i Real-(tiRon ddAAtio#oAi., <, @ABA, p. @4P.@BS, de , be, ing,Mei]8li:eidner. Mor*intele erau situate uneori Jn gr7dini mG J*p. G@i@<, G1r @1 @<L@, G1i @AL4@3 ]$!%TS%MA D,. ; )olosire *ai pu&in salutar7 a gr7dinilor era pentru ritualurile p7gJne, asociate probabil cu cultul )ertilidlii din c*d Ss- @LGA3 1BL<3 11L@PO. Zridi* rEd1 a 11t s sinbol al )2rtiitSi c8te

ZRiD% A RrcE#/r. u+ +patu ddhis rn retu slin, ln apr.pide de =ped dinde cele doli .5dui= QG lnp. GBL4t %s, <AL45=ped BGLPO Wi aproape de Scil drt8 =sil8 Q D. <@@BO. ,,cele douS .idu= VcJ ls, GGL@@O prcbabil d .*u .iduile de linge ,Adta %.0orului+, la SE de ;)el, de-a lungul p7r&ii de 9 a dealului r7s7ritean al %erusali*ului Ki de-a lungul prh de E a dealului apugn Qs- R. D.i0.r, J.rnialr lAla, p. G<At , Zrol*b2rg, P@rld, !thre G4B T $O. J.D.D, ZRE$%A. ;rigi*a geor 1te o .niSn-4 )ainoasi. li*ba lor este indo-european7 Ki cele *ai 0echi terirorii rn care sa 0orbit a1ti linM slnr st.rcle nice n5ene Nlin lelo"ne Q.5a cu sa sEbilir prin d1 ci)i=area sierii lini.re aO. in *ilaiul al Glea #d,cr. in p2ri2da h care ti lac apsida h i.to.ie, in prinul nileniR ei put8u )i intnnRi ae a*b2( pehi ale Mini Egee. '.iM innorire a celor ddB istituW 2re au ae. 0enit caracteristice pentru elenis*, )ilo.o)ia speculati0a ti sist*tl d2 guEZre republicar, ] par. ci a ant toc pe cra loniarn . Asiei Mici. %onia 8Bpunde probabi 8 %ah din 9T Q%r. 11L@AO. .o* elpati de <8i n, a )ct niciodati sbtici, Relubiici B-ec2tti au )1t intiinlate ln ana M.rii Dre, in sicilb ii s %taliei, iar in 0 au a5s DirS @n Ma1ilia Di BS< Z B$%A SlEnir- Dupn Aeidn el M8 au Disrar stat2 greceKti Jn E, pJn7 Jn %ndia. Sub conducerea Seleu-ciJilor &i Jn special sub st7pJnirea ro*ana, na&iunile 0echi &i bogate din Asia Mic7 &i din #e0ant au )ost J*p7r&ite Jn *od siste*atic Jn *ulte sute de republici greceKti, lIItnd nu*ai regiunile cele *ai Jnapoiate sub conducerea regilor b7KtinaKi sau a preo&ilor. Aceast7 )rag*entare politic7 a )ost Jntotdeauna caracteristic7 grecilor, la )el ca &i subordonarea )a&7 de puterile str7ine. Zrecia nu a )ost niciodat7 o unitate politic7. 6Regele Zreciei+ Qy7F7n. Dan. 8LG@O trebuie s7 )ie unul dintre do*nitorii ]*acedonieni. Ale-andru sau un Seleucid, care a de&inut controlul asupra *ultor state greceKti, dar nu asupra tuturor. 6Zrecia+ Q!ellasO din "arr GS.G trbuie se ] re)8 la ps0lncia *n2rl5 lA%E5a ce, d$ iidud2 o *2 pane a 0ehilor state greceKti, era acu* aproape o .on7 stagnant7 Jn ceea ce pri0eKte helenis*ul. 'e de alti pa.te, inrl8" cc.lnd, a iZtitut5itor greceKti a adus o uni)icare la un ni0el di)erit. Jntregul ba.in r7s7ritean al Mediteranei, &i o supra)a&7 care se litindD d lt ditrolo de aeta, au )o) ridicate la ni0elul co*un de ci0ili.a&ie pe care @-a o)erit helenis-*ul. AlJi bog7&ia statelor cit &i gradul de standardi.e dnt at1rate de dine# stloldide cde sa, Ars"at ln cginile act2a plni ln .ilele n2srE. %aald linei 0ie&i libere Ki culte, Sntr-o co*unitate autono*7 *ic7, a )ost dnd0a lucrul cu care se puteau l7uda cJte0a state egeene, dar acu* era acceptat Jn *od aproape uni0ersal. ] Atena a continuat s7 )ie un centru d2 cdnd, dar 'erSEnd, Antiohi, g Alesnlria, ri *ulte alte cet7&i din lu*ea nou7, au ri0ali.at cu ea Ki au eclipsat-o. Statul o)erea nu n*ai eduetie ci ii s"ctlole str7lucite Ki o ga*7 de ser0icii sanitare Ki sociale *ai larg7 decJt *ulte co*unit7&i *ode*e. Apartenen&a la o ase*enea republic7 Ki )olosirea li*bii greceKti erau un se*n de ci0ili.a&ie Q"apt. G@L<P-<AO. /n ase*enea on p,te, 1 nMit ,2le$=, indi)erenr de le lui QMar., PLG1O3 to&i ceilal&i erau 6barbari+ $Ro*. @L@4O. Ter*enul 6eleni&ti+ QgreciO din "apt. 1L@3 ALGA arat7 probabil c7 aceast7 distinc&ie se aplica Ki Jn sinul co*unit7&ii etnice e0reieKti. Ter*enul 6grec+ Q)ie)`%n, "1pr. @@LGS3 @AL@P3 %ton. @L@B etjO 1te iolciQ ltu, Jn *od obiKnuit tn T pentru rte-e0rei Ki practic era echi0alent cu,. ea*uri+. ]Zrecii erau adesea pre.en&i Jn sinagogi, ca obser0atori Qtoan @GLGS3 "apt. @4L@3 rrL4L @gL4O, dar ]lsi0isul Dti.tul al #rd.lului eR plstrat cu Sel8ie. S.dteE Erngheliei din a1r tipar a *arcat naKterea religiei creKtine Jn )or*a ei uni0ersal7. Thiducerea din ebraic7 Jn greac7 a pus E0anghelia la dispo.i&ia tuturor oa*enilor ci0ili.a&i &i a produs de ase*enea T. B%B#%;ZRA"%E. A. !. M. Jones, TTie Zree(. $ity )ra* Ate-ander ta JustinJan, @A4S3 M. %. "inley, The AncientZreete, @A1<3A.AndreFes, TheZree(s, @A1P3 M. !dsd, JuA.ni 8d Eabnit* @AP4, E.AJ. ZRE$%%. Jn T sJnt )olosite dou7 cu0inteL !ell7ies Ki !elleniitai. Ter*enul !elJenes se re)er7 la locuitorii Zreciei sau la ur*aKii lor Vc). "apt. @1L@3 Ro*. @L@4O. De ase*enea, este )olosit ca echi0alent pentru 6nea*uri+ $ne-e0reiO, pentru a-i descrie pe aceia care nu slnt de orb5rE 2rciaes Q4 Ron. @SL@G5 cd. <LGaO. Ter*enul !dl7iistai este o enig*7. Este Jntilnit nunal h "apt, 1L@3 DGA Qurde MuNirul A "de !eiienasO Ki @@LGS Qca 0ariant7, deKi probabil c7 !e-llenas este de pre)eratO. %nterpretarea tradi&ionala a ter*enului !e))er*tat este 6e0rei care 0orbesc greceKte+3 obiec&ia este c7 'a0e# care 0orbea greceKte, se nu*ette pe ri* llritdiaQ"ilip, <LBO, o2 in "apt, 1r% este pus Jn contrast cu !eltenistai Qc`. $. ". D. Moule, EaT PS, #ASaA, p, @;;O. Au )1r o)er5re di)edre alternati0eL de e-. e0reii care 0orbeau nu*ai greceKte QMoule, loc cit.O=, e0reii din diaspora care 0orbeau greceKte dar care locuiau Jn 'alestina QJ. A. T. Robdn-son, Ttoel0e eF Testa*ent Studies, @A1G, p. @@1 K. ur*.O3 e0reii,.non-con)or*iKti+ in)luen&a&i de elenis* ti c@J))iu)i "ntn op8itla lor )." de T*plu Qo. $//l@d, EpT P@, @ABt1;, p. <,@G, <A.4<3 Ed d Ttr.Johannine $irle. PAP1r. S.S.S. $RE/TAT-%E% MiW/),J.

@, H 9E$!%/# TESTAME T Metrologia, o Ktiin&7 e-act7, are ne0oie de o aprobare legal7 pentru a i*pune autoritatea con)erit7 unui a*it sistd. %n oriennll Ap"piat stic standard2le dau di)dit de # u dilrid la altul si de @1 b etlrE la alta &i nu e-ist7 nici o do0ad7 c7 %sraelul ar )i )olosit u <r.1 inbSEr. D.05d QG san. @4LG1O ii ERhiel Q4BL@SO au decretat anurnJte standarde )unda*entale de greutate &i de *7sur7. Tradi&ia rabinic7 potri0it cdreia *,.ui,eW standard 1a, pdnrate tn lh*plu nu a )ost con)ir*at7 Qc`, @ $ron. G<LGAO. TotuKi, #egea pre0edea ca e0reii s7 )oloseasc7 greut7&i Ki *7suri drepte &i o cu*p7n7 dreapt7 Q#e0. @AL<B-<13 E.ec. 4BL@SO. 'ro)e&ii iau acu.at pe negustorii care, prin *7rirea sau *icKorarea greut7&ilor lor QDeut. GBL@<O, prin )o@1irea 8. sreutad )ale QMn2 1LuO su a unor cu*pene )alse Q'ro0. @@L@3 GSLG<O, Ji JnKelau pe se*enii lor. %*portan&a acestui Jnde*n poate )i Jn&eleas7 *ai bine dac7 Kti* c7 Jn antichitate cu*penele a0eau un inter0al de eroare de pJn7 la 1 la sut7 Q'Ef P4,@A4G, p. 81O &i dintre greut7&ile e0r, g7site pJn7 Jn pre.ent Ki care a0eau Jnscrise pe ele aceeaKi cantitate de greutate doar cJte0a s-au do0edit a )i e-act identice. Datorit7 acestui )apt, greut7&ile si *7surile antice pot pri*i nu*ai un echi0alent apro-i*ati0 Jn unit7&ile de nlurE hode*2. m. Zreut7&i Zreut7&ile antice dau pieE2 Qebr. .bsnO cioptit2 h di)erite )or*e, ayJnd de obiceio ba.a plat7 Ki erau uKor de recunoscut Qde e-. broaKte &estoase, cate, ledO. 'e aceste greut7&i era Jnscris7 de obicei greutatea lor Ki staadardut )ol1it. c"ut$le erau p)rte tnE-o rrai sra Wu hEo punSi VDe,r. GBL@<3 M1 1L@@3 prd. @1L@@O aKa tncJt cu*p7r7torul putea co*para cu greut7&i 6care *ergeau la orice negustor+ dintr-un anu*it loc QZen. G<L@1O. a. Talantul Qebr. (i(!7r, 6rotund+3 acad. bittu, 6po0ar7+3 gr. latantan, 6greutate+O. Aceasta era unitatea cea *at *are, nu*it7 probabil dup7 )or*a caracteristic7 Jn care erau turnate lingourile *ari de retal, ch ete 8.=rl capaului de pl*b al e)el Q.ah, BLPO. E* )ol1nj "nWu a .intari au QG san @GL<S etc,l, itsint Ql hp. GSi<AO, )ie. Q@ cbn. GALPO )i BS4 blF Z-ca. <<@GAO, in Bid anual al lui solonon s i,.l,dauZ-ca. 111 d2 blanW de su Q@ ihp. @S@@4O. $ei <S de talan&i de aur pl7ti&i de E.echia ca tribut QG E*p. @8L@4O corespund cu su*a pe care pretinde Sanherib c7 a pri*it-o QAnaleO, dJnd de Jn&eles c7 Jn muda Ki Jn Asiria era )olosit Jn 0re*ea aceea un talant si*ilar. Acesta s-ar putea sI )ie talantul 6uKor+, de <S (g, cu* sa g7sit Jnscris pe greut7&ile babfoniene Jn )or*7 de ra&7, care cJnt7reau GA,P1-<S,GP %&g. ; greutate g7sit7 la Teii Beit Mirsi* Q4B1B gO a )ost consil8t 1 dird ac1t raldt de <S,4< (, sr *i ,bb.ttl, de G<,B< (g Qadici, % nire d2 sPS,1 g _ < - so sic#i de r#4@ gi Ea tui 51O. Alte greut7&i babiloniene arat7 c7 era )olosit Ki un talant 6greu+ sau dublu, a c7rui greutate era Jntre s<,14 ii sA,4G (8, adicB, .2 1S (gb. Mina Qebr. *Ineh3 acad. *aniiO era o greutate )olosit7 pentru a cJnt7ri aurul QlJ*p. @SL@PO, argintul mE.ra GL1A3 ee*. PLP@-PGO &i alte lucruri de 0aloare. nldnt ea nnps4it in 1S de Eine de cite sS de sicl, s, BS de *ire de cn 1S de sidi ler, 8ari do0e.i c7 Jn 'alestina era )olosit7 tn 0re*uri preL *iM de BS ae sidi cM 1,e 1.u# la R1 sh))i, ctd 1S<.ssS de bLrbsi au plrtit tu de @`G Lli Q0e.i` be(7O, sau adunat @SS de talan&i Ki @.PPS < sicii, adic7, <.SSS de sidi Jntr-un talant Qca la Ras Sha*raO3 aceast7 J*p7r&ire poate )i interpretata la )el i bine prin a*bele standarde. TbtuKi, *ultiplii de BS de sid5 Qde d. 4S; -$d, G<Llst B;; . E-od. <SLG43 B.SSS Y @ Sa*. @PLB3 @1.PBS Y u*, <@LBGO par s7 )ie o do0ad7 con0ing7toare pentru )olosirea *inei de BS de sidi. Reto)t# )tetulogi2 ale lui E!hiel au incls rde)iniE ni)ti 8 1S de si.li Q4BL@G. TM, GS h GB h @BO. Ast)el, *inae0r. nou7, )or*at7 din GS QgheraO - 1S QsiciiO p7stra 0aloarea *inei neschi*bat7 Jn raport cu *ina babilonian7, care con&inea G4 QgiruO - BS 1Drd _ @,GSS gh.ra. c. Jnlul Qebr, le4el3 aed, <iDiu3 dan., usar, ,DlO era greutatea de ba.7 Ki era co*un7 tuturor siste*elor *etrologice se*ite QJ7Dat, 6a cJnt7ri+O. 9aloarea sidui a 0ariat considerabil Jn di)erite 0re*uri Ki Jn di)erite .oneL Qt sic#l rE8al, siabilit dnp, +B,2ubre )tg2lui= % Sa*. @4LG1O, era un standard cunoscut Ki Jn Ba-ttlon. 'robabil c7 a )ost siclul 6greu+ de la Ras Sha*ra Q(bdO. E-a*inarea greut7&ilor descoperite la Zabaon, Zhe.er, Meghido Ki Teii en- asbeh indic7 un siclu de rG,B@G,<a g, adi2 apb-ituti0 @< % QS,4BP undiO. QD si.hn ob4nuit eE )olZit ade pertru a cturli obtecie de netal Qr Sd, @P.s3 a*u lui 1.li.r, B.SSS de sicli B1,P (O, aritunte QG inp- Trri E.ec. 4L@SO, cJt Ki aurul Ki argintul, inciicind Jn )elul acesta )olosirea lui ca *i5loc de plat7. Monede de un siclu de alrirt 1Dlot au apist pod priM data in tnpll do*iei lui Dariu % QiBAMO. 9reo cinci.eci de greut7&i *arcate un siclu sau *ultipli ai sJclului arat7 o 0aria&ie Jntre @@,S8 Ki @G,GB3 *edia este @@,<8 g. Aceast7 *edie se potri0eKte bine cu calculele ba.ate pe greut7&i *arcate cu deno*ina&ii *ai *ici Q0e.i *ai 5oIO, care con)ir*7 o posibiu de2lori.sr2 a siclul ui ln rcnurne l1le-ilie la /,P-ll,4g. %nscrip&iile de pe greut7&i )olosesc si*bolurile % 3 %%r lllL TL AL iAL !AL Ti TA L YL _ L _ LX. Ac1te

si*bolui au )st interpretat2 de C, Cadir Qsni,,o ZEB/%AT% W% MAS/RT !icr.rohritda <, @A1@, ,. @-1G@ 2 ts))ind l, G, <, 4, B, 1, P, a, A, lD GS, <S, regal dnl/, ASi nTi Qs.on, Ah.rcO Bu identidoi T1te sinbolui ca Sind echi0alentul sidului Jn ter*enii greut7&ilor egiptene, 8 sicii _ @ deben _ @S Dedcts Q@ deben _ circa A@ gO. rVsd2%, au )on <nEte p2 <reutati nunerar2 hierogli)ice egiptene pentru a indica 0aloarea lor3 % Ki %% .nu pend @ Vi G sicri5 4 Ai < sicii putau nMerele B Ki @o $t Ki AO, id ap.i 0arori# h DedeB. QiiiO siclul libpldui sn richl s))nturui le.V= QE-od, <SL@<3 l20, B.@B etc.O 8 dhi0al2nt .u t ,eaa s, @`G sid, QErod. <<LG1O Si GSah* QEM, 4sL@GO, dEi 8i t=hir, du,.V o l2elure a )st esal cu @`< siclu Q ee*. @SL<GO. Se crede c7 acest sidu este nsp Q0e.i d. *ai 5osO3 au )ost descoperite ase*enea greut7&i dntarind apror. @S s. QA,G<lDs d dr ele s.au de0dori.2t ta ci8 A,4 %, d. nsp sau 6parte+ era B`1 siclu. Treispre.ece ase*enea greut7&i descoperite dau o greutate de circa @S g Q0e.i c, *ai susO, e.pi* Qebr.p)tn saupDyi*O este *en&ionat nu*ai ln @ san. @<LGS Qt]trnL ,,ca rlW as)ii )ietul tlu gului+, ar trebui tradus 6ta-a era pi* pentru )Jerui de plug...+O. Aceast7 greutate era G`< d in tr o unita te Qc). acad. miini[puO, probabil un sidu obiKnuit, JntrucJt dou7spre.ece greut7&i *arcatepi* Qde la lachis, %erusali*, Zhe.er, t)eil en- asbeh etc.O dnt7resc Jn *edie P,8 g. ). be(a Qebr. beDa=, 6)rac&iune, di0i.iune+O a )ost )olosit p2ntnr a d)idn au Q$e.. G4LGGO li "nbu a pl7ti ta-a care era echi0alent7 cu 6o 5u*7tate de siclu, dupi sichl <1ntu@,i l8r+ QErod. <aLG1O. tntult au )ost descoperite Kapte greut7&i *arcate i\D=, sau prescurtat b Qla #achis, %erusali*, Zhe.er, Ber-TurO, pute* Fr)ic srtltatea siclului, A.ste DD= a0au o Sruta,2 *edie de 1,SG g. g. h*J, 6l`BuaibstscrispeogreurateJn)or*7de broasca &estoas7, descoperit7 la Sa*aria Ki cJntIrir.d Gh4AA g. Aceasta poate )i co*parat7 cu o alta *arcat7 ,,@`4 1p, @`4.VDl=, indicidd o strbdi0i.iue a riddui lli E.echiel. n. snero Qebr,sEra3siisi.SO. Ac2sta era de)nita ca @`GS dhnu siclu QE-od, <SL@< E.ec. 4SL@GO. i. Alte greut7&i. 'eres Qara*.parstt5O din Dan, BLGB, G< a lost o suTi0tiF a siclului 1l1it in Babilon Qc). bab. 0eche, paras+n Ki la )el ca pari-u QAlalahO se poate s7 )i )ost egal cu R`G siclu JntrucJt orice ter*en pentru o greutate Qsau )rac&iune+ a0ea o 0aloare precisa. Ast)el, la o dtire super)icial7, scrierea de pe .id indica o greutateL 6Mina, *ina, siclu, 5u*7tate de siclu+. f]JTd Qchesita, Zen. <<L@A3 los. G4L<G3 %o0 4GL@rO lare si 1 )Zt o uirEE a cB,ei Breutate nu ste cunoscut7 pJn7 Jn pre.ent. ; greutate de piatr7 din 0re*ea lui Darius %% este *arcat7 @GS )cri) _ GS *ina. Tdtelul de b p, sS1 irdica laponul dinie ac1te gnuii$ ii )thiEl2ntul hodd aprc-i*ti0, 2re ar trebui )olosit cu re.er0e JntrucJt Jn antichitate au )ost lolZite standard2 di)erile. %r. /ntn" dc luut*e /nirdpe de n]sura a #u8inn au )1t baaie " unit7&i 6naturale+ care puteau )i )olosite cu uKurin&7, a. ltAtia QDanenO, deti indica rde u istru. nent de *erue W nr o uitate de *asutd QTARTE W% ME?TE?/Z/R%O, a0ea o lusine de 1 1" W ela su)icient de precis7 JneJt s7 )ie recunoscut7 ca o uniBSB $RE/TA=%=% )% MAS/R% S%STEM/# DE MAS/RAT;RT D% CB$!%/# TBSTAME T #ungi*ea Metric] @ deget 4 desee _ % ht d. parBl < laturi de pal*a b @ pal*a G pal*e - @ cot $% cot regal 1 coti NY [ trestie Q@ trestie QE.ec.lO @,8B c* P,4S c* GG,GB c* 44,B c* _ B@.8@ an L,cL

$apacitate - solide Ki lichide Metric] %logt 4 logi l)o*er QhsarInO G,`Gcabi hinJ S,< litri L- @ ca li @,G litri G,4 @ litri _ @ <,1 litri

G hini _ @ seati < seah _ @ e)a $bathO) Be)e -@ 5u*ate o*er G 5u*>trli -o*d _ r ho* Q(orttO t pentru lichide nu*ai tt attt pentru lichide ctt &i pentru solide Zreut7&i

P,< litri G< litri HH; litri GGS litri

Metric]

lghera S,B g @S ghera _ @ bc(a B,S g @,<< belea _ @ pi* P,S g @,B pi*i _ @ sidu @Sg BS sicii _ %*inI BSS g 1S *ine - % talant <S (g ] Echi0alentul apro-i*ati0 tn siste*ul *etric. Dou7 e-e*ple de *7sur7tori %n propor&ieL D2p1L siltdll d. rEudti dh RT. @ degetL @13 hnsinil2 din R>%. @ pal*a " @ lat de pal*a R @ % trestie cot

S%STEM/# DE MAS/R,%T;R% D% ;/# TEWTAME T #ungi*ea lcot 4 co&i @SS saioni 1 stadii @ saton @ stadiu @ *ila $apldtate - rrt2rlilc $apldtate Metric] 44]B c* Qro*anO BG,B cin QpalestinianO g,@Snictti @,8 *etri QgreceKtiO @SB *etri @4P8,B *etri MeEic> @ choini- 48 c hui ii ieKi @S hed in noi @ litru _ l *.didnd BG,s liti - @ (oros SGS b=ni $apacitate a lichide [ se-tarius Mise-tari 4,B *odii i 1*odii _ @ *odios b @ batos sau %*ctrcies Metric] BSS c*< 8.PS litri <A,B litri _ @ *edi*ntMc BG,B litri ] E!u0-tininil apro-i*a&ic )n sisur*ul *etric. $P9 R *in7 [ siclu

Zreut7&ile &i *7sur7torile din 9T Ki T cu echi0alen&ii lor *oderni. BS1 tatede[ungi*e$E.ec,4SLB3c` 6*7sur7toare, trestie+, Ape,GrL@BO. b. cotul Qebr =oDnat acad. annadi ht, cubin4O era distan&a de la cot pJn7 la 0Jr)ul degetelor. Acest cot 6natural+ Q6cotul unui o*+, Deut. <L@@O era )olosit pentru a indica Jn7l&i*ea unei persoane Q4 co&i era Jn7l&i*ea unui o*3 c`. @ Sa*. @PL43 @ $ron. @@LG<O sau a unui obiect QEst. BL@43 gah. BLGO. Era )olosit pentru a indica adJnci*e QZen. PLGSO sau distan&7 Qloan G@L8O. 'entru *7sur7tori *ai e-acte era )olosit un cot *ai bine de)init. Acest a\t e0reiesc standard *7sura 44,4B e*, ce0a *al scurt decJt cotul egiptean obiKnuit Q44,P c*O. Acest nu*7r general acceptat este con)ir*at de lungi*ea dat7 pentru tunelul Siloa*ului, lung de 6@GSS co&i+, echi0alent cu B<<,@ * Ki ast)el un cot 1re 4@.4G D. cudtri DcaEE ls Melhido, r,chis, Zheger Ki ]!a&or au indicat planuri ba.ate pe *ultipli ai acestei *7suri. De ase*enea, baia de ara*a a lui Soloirton a0ea o capacitate de @.SSS ba&i Qadic7, GG.SSS de litri3 @ J*p. PLG<-G1L G $ron. 4LG, SO3 Jn calculul capacit7&ii s)erei lungi*ea calculat7 a unui cot et 44,44 o Z. B, y. scot, JB# PP. PAsT D. G@S-G@GO. $ot0l lunS su ,rEaal+ da *i lung dedr 1tu@ obiKnuit cu un lat de pal*7 Q6pal*7+O QE.ec. 4SLBO, adic7 B@,8@ c*. Acesta poate )i co*parat cu cotul babilonian de BS,< c* Qegal cu lungi*ea a <S de degete *arcare pe o statuie a lui ZudeaO, care era cu 6< degete+ *ai scurt decJt cotul egiptean de BG,4B c* $!erodot, !ist., @.@P8O. c. Zo*ed Q6cot+, Jn unele traduceriO apare nu*ai Jn Jud. <L@1, unde *7soar7 o ar*7, probabil un pu* nal Ki nu o sabie, si de aceea a )ost considerat o subdi0i.iune Qpoate G`<O a cotului, sau a )ost con siderat un cot scurt, )or*at din B pal*e, cu* se *en&ionea.7 Jn MiKna. d. )ai*a Q.ere&O, sau lungi*ea unei pal*e Jntinse, de la degetul *are pJn7 la degetul *ic Q@ Sa*. @PL43 E-od.G8L@13 E.ec. 4<L@<O, deKi 6o 5u*7tatede cot+ ar putea )i o e-presie indicJnd aceast7 *7sur7 QE-od. GBL@SO, c #atul de pal*7 Vtepah3 topa`; sau 6un lat de pal*7+, era l7&i*ea pal*ei la baia celor 4 degete $de aici deri07 0ulg. Duauuor digitisO, adic7 P, <P c*. Aceasta a )ost *7sura pentru grosi*ea ligheanului de ara*7 Q@ %np. PLG1 _ G $rcn, 4LBO, 8ruir8 *rci8cei din cortul Endlnini QE-od. GGLGB3 <PL@GO Kia *esei din iandul lu5 ELehiet r4oLS3 4<L@<O, #u3ginea 0ieri, unui o* este doar cJte0a l7&i*i de pal*7 Q's. <ALBO. ` Degetul Q=esba=O era @`4 dintr-un lat de pal*a Q%er. BGLG@O &i a )ost cea *ai *ic7 subdi0i.iune a otdui )olosit %n pal1riE, c)t ti tn Egipt si Ms pota*ia. Jn general se consider7 c7 este @,8B c*. g. Distan&a, spre deosebire de *7sur7torile obiectelor, era *7surat7 Jn 0re*urile pre-e-ilice prin echi0alarea cuo *edie cunoscut7. Distan&a poate )i *7surat7 ca 6o arunc7tur7 de arc+ QZen. G@L@1O, lungi*ea unui teren arat Q%Sa*. @4L@4O, 6ocale deo.i+ Q u*, @@L<@3 @ J*p. @AL4n sau 6o caJe de trei .ile+ QZen. <SLi1L Erod, <LtaL %oE <L<J. u sa dolrdr drL aceast7 ulti*7 e-presia trebuie considerat7 doar o indica&ie general7 a 6unei distan&e *ari+ Qc), 6o cale de 'pte .ire=. c4n. <@LG<O, dsaEe babilonienii )oloseau standarde e-acte3 de e-. bcru, *arK de 6dou7 ceasuri+, @S,1AG (* QA); @1, @AB<, p. GS, n. @<8O. ..as ZRE/Tk^% ?% M,VS/R% 'asul QpTa=O, Jn @ Sa*. GSL<, era )olosit Jn sens *eta)oric Ki nu ca o *7sur7 e-act7, cu* era 6piciorul+ asirian Q_ <G,AG c*O. De ase*enea, e-presia (ibra& h7=Ires, 6o dep7rtare oarecare+ QZen. <BL@13 48LP3 G J*p, BL@AO era nu*ai o indicare 0ag7 a distan&ei. 'e 0re*ea MacabeDor au )ost introduse unit7&ile de *7sur7 elenistice. Ast)el, Bet-^ur era la 0reo B schainoi de %erusali* QG Mac. @@LB3 6leghe+O, adic7, <S,B (*, dup7 0aloarea ptole*eic7 a unui schoinos de 1,@ (n. Ela rolcit Ai rddton-d AlD.ndrin, l8 de @<4,A n D2 %a re%8lin r. Scythopolis erau 1S1 de rtd1 QG M... @GLGAO, cde oepude cu dZtanta cunoscut7 dintre aceste doua cet7&i, @@S Jt*. %4 Mntuntorl .t. )lDra)ain strpE)elel. nu dau Dlri8te ca arare, .i 1a, deW di] p.in darea dinesiuilor n2lere. 4sd2@. s *en&ionea.7 c7 p7tratul era cu patru laturi de di*ensiuni egale Q*_rubp\7a? @ J*p. PL<@3 E.ec. 4SL4P3 4BLGO, se *en&ionea.7 circu*)erin&a unui cerc Q@ J*p. PLG<O, iar dia*etrul este distan&a de la o *argine la alta QG $rcr 4LG@. Supra)a&a terenului era calculat7 e*piric. Ast)el, 0iile QJs. BL@SO sau ogoarele Q@ Sa*. @4L@4O puteau )i *7surate *sercied Q6pogon+, 6acru+O, adic7, supra)a&a pe care o pereche de ani*ale Jn5ugate o puteau ara %nb- .i Q.t a2b. rtddoiO. in B.bilon ac1E era de)init7 ca 1,48S de co&i p7tra&i _ G`B de acru Q@.1@8 inGO. Mai tJr.iu s-a )olosit lat. 5ugu*, 5ugeru*, de G8,8SS de picioare ro*ane p7trate _ B`8 de acru QG BGA n0BO. ; alt7 *etod7 consta Jn esti*area supra)e&ei dup7 cantitatea de sI*Jn&a necesar7 pentru a o =nslntn" S]] GPL@1@ @ i3p. tsL<GO. ln Erioada 2lsirtic, *portul era d2 < <`S 8%E la u ruodln de p7*Jnt, adic7, S,@P< acri QPSS *GO pentru un seah, sau B,@A acri QG,@ hectareO pentru un o*er de <S de seah VJB# 14, @A4B, p. <PGO3 pJn7 %n secolul al G-lea d.$r. aceast7 supta )a&7 pare s7 )i crescut la S,@A< acri Ki respecti0 B,PA. M7surarea e-acta a p7Kunilor din 5urul cet7&ilor le0itice Q u*. <BL4-BO pre.int7 di)icult7&i. Se poate s7

)i )ost supra)a&a unui p7trat cu latura de G.SSS de co&i Q0. BO, iar centrul laturilor acestuia era socotit la @.SSS de 1ti de la .iduile etstii Qr 4O. %9. M7suri de capacitate pentru *ateriale solide Z*dii )olosili dedrB de la Fsele 8 oniineau o anu*it7 cantitate &i care au ser0it ca *7suri. a. t5an.rul QEbt, hL*er, aad. inerO, =r0.ia duBi de un *7gar+, era o unitate )olosit7 pe larg Jn Asia, la S de Anatolia Ki la 9 de Eu)rat, Jn *ileniul al G-lea Ki *ai tJr.iu, pentru a *7sura cereale. !otnerul este *ai 0echidecJtcon5)QJM1P,@AP<, p, P8O3 0e.i#e0. GPL@13 E.ec. 4BL@<. Adunarea a .ece ho*eri de prepeli&e Q u*. @@L<GO a )ost un se*n de J*buibare, iarstrJn-gerea unei e)e de grJu dintr-un ho*er de s7*Jn&7 a )ost o i*agine a eKecului QJs. BL@SO, JntrucJt erau @S e)e Jntr-un ho*er, care era echi0alent cu GGS de litri. b. cor QEbr. (t, s* 8,r5 Qad, lu)uO err o unitate de *7sur7 egal7 cu un ho*er QE.ec. 4BL@4O Ki era )olosita pentru )7in7 )in7 Qsole&O, pentru )7in7 obiKnuit7 QDe*ah, @ J*p. 4LGGO, pentru grJu Ki or. QG $ron. GL@S3 GP-BO. Apare Ki ca unitate de *7sur7 p2rEu ulei QE(. 4sL@4O, ded ln G cbr GL@S si in te-tul gr. citi* bat Q0e.i pasa5ul paralel din @ H*p. 3,@<sO. SSP ZRE/Tk^% ?% MAS/R% c. Ju*7tatea de ho*er Qebr. le&e(O, apare nu*ai Jn ;sea <LG ca o *7sur7 pentru ore. JntrucJt este *en &ionat7 dup7 ho*er, AD. Sy*. &i 9:g. o interpretea.7 ca @`G cor sau @`G ho*er, dar nu e-ista nici o do0ad7 care s7 con)ir*e aceasta. #e&e(-ul ar putea s7 )ie o unitate de *7sura )enician7] d "ta QEbi "d3 e8ip. @p.O de nDple hui 0as su)icient de *are ca s7 Jncap7 Jn el un o* Qgah. BL1-@SO &i de aceea este o *7sur7 e-act7 Q#e0. @AL<1O. A )ost )olosit7 pentru cereale, cu di0i.iuni de @`1 QE.ec. 4BL@<3 41L@4O sau @`@S Q#e0. BL@@O3 a )ost )olosita pe larg Jnc7 dQn 0echi*e QJud. 1L@AO. u era per*is ca e)a s7 )ie *icKorat7 QA*os 8LBO Ki ea trebuia s7 )ie Jntotdeauna egal7 cu *7sura Qdreapt7O QDeut. GBL@43 'ra0. GSL@SO. E)a era egala cu uni-it, cane era o *7sur7 pentru lichide, a*Jndou7 )iind @`@S dincr-un ho*er QE.ec. 4BL@@O. e. Seah Qebr.S]I3 acad. suaiO a )ost de ase*enea o unitate de *7sur7 pentru )7ina Ki pentru cereale QZen. ui1tetAL13 % 42lhp. @aL<GO. ` ;*erui QEbr. +o*er3 c). arab. =u*7r, 6un 0as *ic+O apare nu*ai in nara&iunea despre adunarea *anei QE-od. @1O &i este )olosit atJt pentru *7sura propriu-.is7 Q0. @8, <G-<<O cJt &i pentru cantitatea *7surat7 Q0, @1,GGO, ;*erul era egal cu @`@S dintr-o eea0,<1O. g. geci*ea QEbr. =iss7rIriO era o *7sur7 )olosit7 pentru )7ina QE-od. GAL4S3 u*. @BL4O,egalacu @`@S dJntr-o e`G Q u*. G8LBO Ki de aceea era egal7 cu un oraer. h. $ab Qebr. Da&iO, o *7sura de 0olu* care apare nu*ai %n @ %*p. 1LGB, cJnd Jn ti*pul asediului Saroariei pre&urile au urcat )oarte *ult )i @`4 de cab de g7ina& de poru*bel se 0indea cu B sicii de argint. /n cab _ 4 log _ l`Bseah _ @`1 hin _ aproape un litru. i 6M7sura+ Qebr. N)ittJO din 's. 8SLB3 Js. 4SL@G este literal #(+O, dai nu este e-pri*at7 nici o unitate, aKa arcr ,u ] clioag. 0oluul .(t. Trebuie re*arcat c< aceste *7suri pentru solide co*bin7 siste*ul babilonian se-agesi*al Q@ (ur _ <S siuu _a- @8S DaO cu siste*ul .eci*al Q)olosit de ase*enea d2 .%re airi*iO , RT.i tabelul de la p. BS1, 9. MTcl .l cepa.trrte p.nrnr lhude a. Batal VEbr. ba&i ST- baus, nu*ai Jn luca @1L1O era echi0alentul lichid al e)a QE.ec. 4BL@@,@4O. Era )olosit7 pentru a *7sura apa Q@ )*p, PLG1O, 0in QHs. BL@SO KiuleiQG$ron.GL@S30e.isilJ*p, BL@@O. Era o *7sur7 e-act7 &i un standard QE.ec. 4BL@S, apro-i*ati0 GG litriO. b. !inul QEbr. )t)rt3 egipt, htiF, 6oal7+O era nu*ele unui 0as )olosit pentru a *7sura Q#e0. @AL<1O Ki era )olosit pentru a e-pri*a o cantitate de ap7 QE.ec. aLrrO, urei Q,r.d. GAL4SO su 0in Q#e0. G<.i<O, ,oEi. 0it lui Josephus QAnt, <. @AP3 4, G<4O, hinul era egal cu @`1 dinE.u Dor. c. #ogui QEbr. logO este )olosit nu*ai Jn #e0, @4L@S, ca o *7sura pentru uleiul )olosit Jn cere*onia de puri)icare a leprosului. 'otri0it Tal*udului era egal cu @`@G dintr-un hin. 97ic7rea acestor *7suri pentru lichide depinde de aceea a botului Aceasta este incert7, JntrucJt singurele 0ase *arcate bt QTeii beit Mirsi*O &i bi %*l( Q#achisO sJnt )rag*entare Ki nu pot )i reconstituite cu certitudine3 ast)el, 0aloarea b7&ului a )ost calculat7 Jntre GS,AG &i 41,1 litri. 'e ba.a presupunerii c7 b7tu[ era 5u*7tate din batul 6regal+ Ki c7 aceste inscrip&ii %ndic7 Jntreaga capacitate a 0aselor, 0aloarea adoptat7 ca ba.7 de calcul este GG litri Jn perioada biblic7 QAlbrightO Ki G@,B litri Jn perioada elenistic7, Jntrudt este spri5init7 de calcularea capacit7&ii M7rii de ara*7 a lui Solo*on, care a0ea o capacitate de @,SSS ba&i _ GG.SSS litri. 'entru geut7&ile )olosite Jn Tal*ud, 0e.i El. @B, @AP@, p, <AA.<AG, B%B#%;ZRA"%E. A. E. Berri*an, !istorical Metro-logy, @AB<3A.!.Zardiner,Eg\5\rianZrarta*arJ, @ABP, p. @AP-GSS Qpentru *etrologie egip.O3 R- de R)cu-, tucar Erua, @A1t, p. @AB.GSA3 R B. y. S1E 6:eights and Measures o) the B%ble+, BA GG, @AB@, p. GG. 4SL 'EfAP. tABB, p, lGa@<AL y. Anarc3 easbi ra4, @A11, " @<@A,

DJ.:. G. ln noul tes-a*enr %. Zreut7&i Jn T sJnt *en&ionate nu*ai dou7 greut7&i. #itrul din %od @GL<i @AL<A Q., lat. libro, JiFr.O er. o nesur. ro*an7 de greutate echi0alent7 cu <GP,4B g. Jn Apoc. @1LG@ ad5ecti0ul talantiaios, 6care cJnt7reau aproape un talant+, este )olosit pentru a descrie grindinaL A*dt sus&ine c7 acest talant era egal cu @GB de li0re Ki ast)el ar )i 4@ (g, dar !D8 calculea.7 c7 a cJnt7rit nu*ai GS,B (g. %%. /nit7&i de *7sur7 a lungi*ii a. $otrl. #a lel c. in >rhuril. 9T dturetorile enu nportate r. pe4i al2 Eupului si uitare. de ba.B a continuat s7 )ie pechys iantebra&ul+O sau cotul. Jn %*periul ro*an e-istau dou7 *7sur7tori penau cotL 1tur" roa )ol)ut dir 1 tatur5 de patrni de dr2 G4 ** _ 4-4.4 cn, )i 8ni philehdan d. BG,S * JulA din Ascalon spune c7 acest ulti* siste* de *7sura era )olosit Jn *od obiKnuit Jn 'alestina &i Jn Egipt QJere-*ias, p. lin.O Ki probabil ca aceasta este lungi*ea indicat7 Jn moan G@L83 Apoc. G@L@P. Ter*enul este )olosit de ase*enea Jn Mat. 1LGP Ki #uca @GLGB. b. ;rgyia $.StJn5en+, "apt, GPLG8O era lungi*ea bra&elor Jntinse, adic7 apro-i*ati0 @,8 *. Aceasta era o unitate de *7sur7 greac7, deri0at7 de la 0erbul oregD ,)u lntiid. !e8dor QG. @4AO sDl* ca era eg.E cu 1 pi.ioaE sr. eu d 4 8r5 n, $. Stadion V6Stadiu+, #uca G4L@<3 %oan 1L@A3 @@L HS3 Ap... @-4LGS3 G@Lt1O 2ra loo de orry,ai , eh esat cu @8B *. Jntnic)t pista de alerg7ri de la ;ly*pia se crede c7 era lung7 de e-act @ stadiu, cu0Jntul a a5uns s7 )ie )olosit pentru aren7 de sport, ca Jn @ $or. ALG4 - d. aict ddird cur,ln l *ode* .rbdion, A Mion $,nil%+, Mat. sL4@O .,a o t=sltrsa,. greac7 a unei unit7&i de *7sur7 ro*ane, *iile pa-ssuit*, 6o *ic de paKi+. ; *il7 era @.4P8,B * sau 8 stadii Ki era calculat7 socotind B picioare ro*ane Qde de GA.sP DO lnd.h p1 Qr,48nO. e. $7l7toria de o .i de sabat, *en&ionat7 Jn "apt. @L@G3 nu era a unitate de *7sur7 propriu-.is7 ci un 'dB al ]8eei Elinie a re-elor din E-odj t1LGo Ki u*. <BLB Qc). #u*by Jn $ZT, ad loc.O. Era )i-at7 la G.SSS de co&i QTal*ud, =Erubisi B@aO Ki era nu*it7 i=h)i* ha-Sabb7& - li*ita de sabat. m%t. Masuri de supra)a&7 Jn T nu este *en&ionat7 nici o ase*enea *7sur7toare, dar unitatea de ba.7 Jn %*periul Ro*an era 5ugeru* sau acrul, calculat ca Ki supra)a&a de teren care poate )i arata Jntr-o .i de o pereche=de boi BS8

Jn5uga&i. Era esti*at7 ca un actus, sau bra.d7 Q<1,1 *O, pe doi actus QP<,G *O3 ast)el, 5ugeru* era echi0alent cu G actus p7tra&i, sau S,GP hectare, adic7 0reo G`< de acru. %9. /nit7&i de *7sura de capacitate pentru solide a. $hoini- Q6M7sura+ Jn aceast7 unitate, Apoc, 1L1O3 este esti*at7 intre @@`G KiG5u*ItI&i de litru, dar cele *ai precise calcule indic7 doar ce0a *ai *uie de un litiu. Era o unitate de *7sur7 greac7 Ki !erodot QP. @8PO spune c7 repre.enta ra&ia .ilnic7 de cereale care e d,d8 eui sld.t din a8E inEdatoe a hi Xences. 1. Saton QArarn.s7=hJ3 ebr.s=M5 eras]=I din 0re*ea 9T Josephus QAnt, AL8BO spune c7 era echi0alent7 cu @@`G *odii Q0e.i *ai 5osO. Este *7sura *en&ionat7 Jn M2t, @<L<<i #,2 @<LG@, ude al8n, 1t2 adlusar l, isaca Q$o*ilescu trad. 6*7suri+O de )7in7 degrJuL @ iaca era circa @G,< litri. c. Moros din #uca @1LP $o *7sur7 de gr)u+O era ter*enul ebr. (or. Josephus QAnt. @B. <@4O spune cI ete echi0alent cu @S *edi*noi greceKti &i JntrurJt *edi*nos con&inea 48 chnini(es, un (oros era BGB litri, )ntrucJt E.ec. 4BL@@ spune c7 baton este a .ecea parte din (oros, se crede Sn general c7 Josephus a greKit aici )olosind *edi*nos En loc de *etreces Ki c7 un (Dros con&inea @S *etrt*i, adic7 circa <AB litri. Era )olosit atJt pentru substan&e solide dt si pentru lichide. d. Modias Q6b7ni&i+n din Mat. BL@B3 Marcu 4LG@3 #uea @@L<<, deri07 de la lat. *aIhis &i toate cele trei te-te )olosesc cu0Jntul pentru a indica 0asul cu care se *7sura aceast7 cantitate. Era o *7sura pentru grJne Ki con&inea @1 iert7riiL 1 *odii erau egale cu unitatea de *7sur7 gr. *edi*nos Q$ornelius epos, Att(a GO. Ast)el, un *odius con&inea 8 choini(es Ki era circa 8,PB litri. 9. M7suri de capacitate pentru lichide a. X*es din Marcu PL4 Q6ulcior+O se re)er7 la un 0as )olosit pentru a *7sura acest 0olu* Ki *a5oritatea cercet7torilor consider7 c7 este a alterare a ter*e rui latin sdd.i1 Qreri ltuL Moutlon di loFatd. Zra**ar o) ;ie eF Testa*ent Zree(, G, @AGA, p. @BBO. Aceasta era o unitate de *7sur7 pentru lichide Kisolide, egal7 cu @`@1 dintr-un *odius, circa S,B litri. b. Batos Q6*7suri+ de ulei ta #uca @1L1O este o )or*7 gr. a ter*enului ebr. ba& Q0e.i *ai susO. 'otri0it lui Josephus Q)i*. 8. BPO, con&inea PG se-tarii sau 4 @`G r"dii . ciM <A,B lidi c, Metreies, *en&ionat En loan GL1 Q60adr7+O, era o unitate de *7sur7 greceasc7 pentru lichide si era

apro-i*ati0 echi0alent7 cu barul, aKa incit con&inea circa <A,B litri. Ast)el, 0asele de piatr7 )olosite la nunta din $ana a0eau )iecare o capacitate de 8S pJn7 la @GS de litt. B%B#%;ZRA"%E. R. Z. Bratcher, 6:eights. Money, Measuies and Ti*e+, BTTi @S. 4, @ABA3 J. Jere*ias, JMl* in rhe T8e o)J11, @A1A, D.!.F. Znl/, ZRJ E. cete hai obb)tite d0i#te .br. nr 9T sJnt @. tZgSn, grtu Qde.0oltat pe deplinO. G. bar, grJne de orice )el care se a)l7 QJn pidoareO pe d*p Qde aici bar a a5uns s7 Jnse*ne 6cJ*p deschis+O. <. Seber, grJne, cereale, hran7, adic7, gr)ne s)7rJ*ate sau .drobite. ZR%/. ZR% E 6Zriul pr75it+ VDMS, D7l7, 6pr75it+O se re)erS la boab. d2 cdElc ]u de eriu Sd. G<L@43 Rur GL@45@ Se @PL@P3 GsL@a3 G sd @PLG<O pra5ie h n]Ba )ocului, de obicei Jntr-o tigaie de )ier sau pe o piatr7 neted7. Ter*enul (usse*e& QE-od. AL<G3 %a. G8LGB3 E.ec. 4LAO, tradus .yo0Ia+ sau 6secar7+ indic7 grJul gol Q=J!ticu* *onoccu*O Ki nu secara ade07rat7 QTrincu* speltaO, despre care nu se Ktie s7 )i )ost culti0at7 Jn Egipt tn 0re*ea aceea. $u0Jntul gr. (o((os Q6bob, gr7unte+, Mat. @<L<@ etc.O indic7 )or*a singular7, de e-., 6un gr7unte de *uKtar+. $uid Biblia 0orbeKte despre 6gr)u+, se re)er7 de obicei ta recolte de cereale cu* sJnt griul Ki or.ul. $AZ'JcuTud, .M) $ARE.O ". .!. ;r.ul QEbr. sQ@7rtS, gr. (ritheO. ; cereal7 co*esribiu din god !ord8. 'ldra ierbosd )l, s,on, Mu eu`n, care continu7 s7 creasc7 s7lbatic7 Jn 'alesrid, a d.t ntte # o.ut priniti0 c, ,doua ))ii+ Q!, distichonO, iar *ai tJreiu la or.ul cu 6Kase Kiruri+ Q!. 0ulgareO, care a )ost or.ul din 0re*urile biblice Ki din 0re*ea noastr7. ;.ut )r p"dbnr alirenrar el tui iTtorrant din 'alestina $Deut. 8L8O, Jn special pentru oa*enii *i seBi QR,i GL@P5 Ea, 4LA3 %os 1LAO. El arc u se.on de creKtere *ai scurt decJt griul Ki se poate de.0olta Jntr-un pi*Jnt *ai s7rac. ;r.ul era )olosit Ki ca nuEel pentu],nrnt cai W 0ite Q@ lrnp. 4LGeO, Mi da )olosit pentru )er*entat.d)lcI 5udec7* dup7 0asele de bnuui .l2 ilbtdilor, %n Jud. PL@< ] ,2re ct inboli.ea.7 un %srael re)or*at. MJncarea de or., adus7 ca 5e,tr, d2 g2l85e Q 8 stBO, parc 2 indice cr integritatea )unda*ental7 a )ost distrus7. ". .!. 'la0a. @. @Etud ebr. nA, cel Mi o1lDdr cu0Jnt, indic7 plea0a )7r7 0aloare si paiele rupte spulberate de 0pnt cJnd se )7cea 0Jnturarea grJnelor Q%o0 G@L@ar 's. @.43 <BLB5 (. @PL@<5 GArB5 4lL@B3 ;8 @<L<3 ^e). GLGO. G. $u0Jntul ebr. hSsdasd, 6)in+, 6iarb7 uscat7+ QJs. BLG43 <<L@@O. <. )n Ara*. /r, 6pieli&7+, =pl20r+ QDan, Gr<sO- 4. cr. d,rrron, +pl2a0e+ QMat, <L@G3 #uca <L@PO. Jn unele dintre te-tele de *ai sus ter*enul este rol1it ln ss )uet, c, re)erirc la in0Arrtua suEr ncirlV su s1itl Wi cu re)erie la satu ine)tabne a celor ce )ac r7ul. J.D.D. 'ale QEbr. teben3 arab tJ1nO. Tulpina griului sau or.ului3 Jn ti*p ce plea0a este coa5a J*pr7Ktiat7 de 0Jnt la treieratul griului, *iriKtea este partea de tulpin7 r7*as7 dup7 recoltat. 'aiele *7cinate, a*estecate cu *Jncare *ai consistent7 erau )olosite ca nutre& p2rEu cai nagVi ni crnile QZ2,, G4L<G3 JDd. @AL@Ar @ J*p. 4LG8O. Jn Egipt paiele erau a*estecate cu lutul pdru . )ae cirgsi.i de lut )olZite "lttu cele oa*enilor s7raci. $Jnd c7r7*idarii israeli&i, care de5a lucEu "te puteri au reblit sB.)l ad8 sin2u paiel2. po2E lor a d2hii i upo*br Qe-od. B5. 'ai.l. slnt )olZit Vi p2nEu n*ire E] de ht )7cute cu *Jna, care apoi sJnt arse Jn )oc. 'uterea le0iatanului era atJt de *are JncJt putea Jndoi )ierul ca peunpaiSo04@3GPO. Jn era de pace a epocii *esianice leul nu 0a *ai de0ora ca*e, ci 0a *Jnca paie VJs. @@LP3 1BLGBO. Soarta )inal7 a Moabului este descris7 ca BSA ZR)u, ZR% B soarta paielor c7lcate Jn picioare Jn gunoi ;s. GBL@SO. Jn Biblie *iriKtea mebr. DaR 6uscat+O este )olosit7 pentru a indica lucruri in)la*abile &i )7r7 0aloare JntrucJt plea0a &i paiele erau puse adesea pe )oc pentru a da drdurl EU2de aE-od. @BLP3 to0 @<LGSt 4iLGSGAL ps. 8<L@<3 Js, BLG43 0e.i Ki gr. (ala*e, Jn @ $or. <L@GO. 9e.i $, ". i*s, 6Bric(s Fithout StraF+, BA @<,@ABS, p. GG K.urrru, R.A.S. ZrJul QEbr. d7gIn, gr. si tasO. ; plant7 ierboasa cerealier7 )oarte 0eche &i cu o i*portan&7 )oarte *are pe.rru o8oire. $dul tipic di r*nea 0T tn reiua *editeranean7 a )ost griul 6e**er+ QT!ticu*. dla-cu*5, carea dat naKtere griului 6tare+ QP.=dura*O, care a tdt Dhen de ihpo8nt t))eptnd din Eriada elenistic7, inclusi0 Jn perioada T. Dintre 0ariet7&ile *ode*e care stnt culti0ate )ace parte griul de 6pJine+ QT. 0ulgareO. Datorit7 propriet7&ilor sale )i.ice Ki chi*ice grJul d7 o ]pJine *ai gustoas7 Ki *ai bun7 dedt orice alt7 cereal7. Zriul a constituit o parte i*portant7 a ali*enta&iei eelipor QJud. 1Lrti Rur GLG<, G Sa*. 4,1t si (L+. ra tul griului era )olosit ca un punct de reper Jn ]calen-dr QZs. <SL@4L r san. 1L@<3 lGLrPJ. Dabnra in portan&ei sale ali*entare griul este un si*bol al bun7t7&ii si purt7rii de gri57 a lui Du*ne.eu Q's, 8@L@13 @4PL@4O.

A )Zt )oldir penh ie.d2le de la Te)rbla QE.ra 1LA3 PLGGO Ki a )7cut parte din 5ert)a adusa de Da0id la aria de treierat a lui ;*an Q@ $ron. G@LG<O, $aracteristica botanic7 a griului, )aptul c7 un bob de gn=u produce roi nutE sphe atuo cind bobul original se consu*7 pe sine, este preluat7 de $ristos pentru a ar7ta c7 rodnicia spiritual7 JKi are originea Jn l8tu eului ;8n rGLG45 ci r co,. @BL<1 3./n., ca si*bol p2n"u opir5 tui Du*e.D g,J,i dte pe .entat Jn contrast cu plea0a )7r7 0aloare QMat <L@GO. De ase*enea, Jn Mat. @<LG4-<S, neghina Q#oliu* le*ulentu*O Jn pri*ele stadii de de.0oltare este o plant7 ierboas7 ca Ki grJul, dar poate )i deosebit7 cu uKurin&a de grJu la 0re*ea recoltatului. B>B/;$"A)lE. !. !etbaet, ,iJridt E*dan 0`hears+,'roceed*gso)'rehistorySocietyll,T.ABS,p. o,AB. D. .oh,ry, ,.The posDitou 3) Fhdr a3d bariey...+, Jn '. J. /c(o Ki Z. :. Di*bleby, TheDo*es-tication and E-pioitation o)'lancs andAni*aJs, @A1A, D. 4P.11L D. M, Di-on, ,A no8 on N,elr ii a*io3 EB%Ti=, h /.to Ki Dinbleby, p. @<G.@4G ". .!. e# a# ZRl AR. E-ist7 4 cu0inte ebr. traduse, cu cu0Jntul 6grinar+ 6arie de treierat+ sau 6ha*bar+ dup7 cu* ur*ea.7L l.goren, 6arie de treierat+ Q%o0 <AL@GO Q]A-ZR%$/#T/RAO. G. *i!rI, 6grJnar+ Q!ag. GL@AO. <. as7*, 6grJnar+, 6ha*bar+ Q'ra0. <L@SO. 4. *a**=-<dr4 ,2rlnr,, =hanbal Q%o25 @Lt.O. un ba.in de abe uscat, s7pat Jn pI*Jnt, Ki care era acoperit cu un strat gros de p7*Jnt era )olosit deseori ca grJnar. Jn ase*enea condi&ii griul putea )i p7strat ti*p de *ai *ul&i ani. Q];RA?E-MAZAg%%.O %n T cu0Snhrl Br. opothet4 =h ta d2 deD.itare+, este )olosit Jn sens literal QMat. 1LG13 #uca @GL@4. G4O Li b B2 hebtaric, idrctnd cerul rMar. @<.<SO. J.D.D. ZR;A'k. S groap7 adJnc7 Jn p7*Jnt, )ie natural7, )ie arti)icial7. @. $u0Jntul ebr. bIr, 6o groap7 adJnc7+, )olosit pentru adescrie locul unde a )ost aruncat losi) de )ra&ii sIi QZen. <PLGS, GG, G4 etc,O, un ascun.iK Q@ Sarti. @<L1O, u ld nnde ] adMu len aG sa*, G,LGo, r $ron. @@LGGO, un loc unde erau JnchiKi cei Jnte*ni&a&i QJs. G4LGG3 gah. AL@@ c`%er.<8r1O Ki unde r7.0r7titul ts*.er a atu2i hpuite oa*.nilor din sihen sni si saturi. S2r. 4@LP, eO, #2gn2 din E-od. G@<<.@4 au )cr adrTe 1. raelJ&ilor care s7pau gropi si le l7sau neacoperite Qe`. ld..lSLa. Mde d0lntul 1re "@nnd,O. Jn sens *eta)oric cu0Jntul este )olosit pentru a descrie lu*ea subp7*Intean7, locul unde se a)li spiritele *or&ilor Q's. G8L@3 <SL<3 88L4, 13 @4<LP3 'ro0. lLlGi %s. t4L@B, lAL <aLtB3 Ea. G1LGoL <@Li4. @1. <GL@8, G4 etcO. /n al doilea sens *eta)oric descrie locul din care Ji scoate Du*ne.eu pe s)in&ii S7i Q's. 4oG5 %.. BlL@@. G. $u0Jntul ebr. bEir, Jnsea*n7 6BntJna+. :ea Sidin eh dini de srcpi de sl8E Qcd. t4L@SO. ir sens *eta)oric este groapa ni*icirii Q's. BBLG<3 1AL @BO. ; prostituat7 este descris7 Jn 'ro0. G<LGP ca o groapa Jngust7. <. Ter*enul ebr. geb sau gebe Jnsea*n7 un loc Dde e o,ero.a apB Qrs. <SL@4i ler @4L<O. 4. cr 0Jntul ebr. pahat Jnsea*n7 6o groap7 pentru prins ani*ale+ QG Sa*+ @PLA3 H8L@P3 Js. G4L@P-@83 %er. 48L 4<-44O. B. $u0Jntul ebr. "=1l, ?eol, Jnsea*n7 lu*ea subplrrln8d V M. t1L<S, <<L b0 @PLr1O. Aelasi cu0Jnt ebr. este tradus di)erit Jn alte locuri. Q]%AD,O 1, Slnt Ri cl0inE ebr. .are da0a .t2 la radac3 %FhL QiO l7h7, 6o groap7 Jn deKert+ Q%er. GL1O, un loc unde a )ost aruncat %ere*iade oa*enii r7i QJer. @8LGS, GGO3 Jn sens )igurat Jnsea*n7 gura unei )e*ei str7ine Q'ro0. GGL@4O. QaO )aha&, o capcan7 s7pat7 Jri p7*Jnt pentru a prinde ani*ale s7lbatice Q's. <BLP3 E.ec. @AL4, 8O sau, *ai )rec0ent, lu*ea subp7*Jntean7 Q%o0 <ALla, G4, G<, <S3 ps AL@S3 <SLA3 A4L@<L rs. <SLrPL B@L@43 Eiec. G8L8O. QiiiO )l)cd, o capcan7 Q's. BPL13 %lALaB3 la, laLGG@, P. Dou5 cFinE den0i de la rid,lc* ebr, rhh. i)*r, groapa pe care cei r7i o preg7tesc pentru cei neprihIni&i Ki Jn care cad ei JnKiKi Q'ro0. G83 @SO K#"hic, soarta lui gedechia Jn S8P J.d.$r. cJnd a )ost luat Ki dus Jn gropile ds,*nnor Q'tin, 4LGSO. a. %n T 8r8p2 %n .are 2de u sid stE borinor Jn Mat. @GL@ %&i phrear* #uca @4LB. Zroapa )7r7 )und dinApe, A.rG st2 de aserea pnre.. Q.ABts.O ; oa8,2 ide dspre srori ne.o pure* )o8 dn descoperirile arheologice. $isternele care ser0eau ca gropi a0eau )oarte adesea un gJt Jarg cJt s7 Jncap7 un o* W lung ca* de % n, iar a%Ei s .onrinu cu o ca0itate de *7ri*i di)erite. "rag*entele cera*ice Ki alte resturi din aceste gropi sJnt )olositoare pentru datarea perioadei Jn care au )ost )olosite. Q]BAg% , iAR!E;#;Z%E.O "olosirea gropilor ca si capcane pen tru ani*ale Ki pentru oa*eni este atestat7 Jn scrieri eirtra-bibiice. J.A.T. $/DZ;DA. $onlo* Deut. @oLP, u la unde si.a aKe.at %srael tab7ra Jn pustie, !or-Zhidgad Q!or-hagghidgagO Jn u*, <<L<G-<< probabil c7 este calt7 B@S Z/9ER ARE

)or*a a aceluiaKi nu*e. #ocali.area nu este cunos-cut7, deKi )aptul c7 se a)la aproape de ]Bene-[aacan Ki ]%ot bata sugerea.7 c7 se a)la unde0a Jn *un&ii de la 9 de :adi Arabah. Sugestia c7 nu*ele s-a p7strat Jn :adi !adahid, care se a)l7 Jn aceast7 regiune, este i*probabil7 din punct de 0edere ling0istic, Bau*-gartner, )7cJnd co*para&ie cu un cu0in t arab, a sugerat ca ar putea )i nu*ele unui ani*al, 6greier+L pri*ul 8*,o8t al )orci lulgi !d, " pare ci lpa*n 6peKter7+. BlBtl;ZRA"lE. Ma, p, @1A, <<B Qbibl.O. Z.%.D Z/Rk, $u0Jntul ehr. peh si alte cJte0a cu0inte sJnt traduse 6gur7+, de ase*enea ter*enul gr. sto*a. A*bele cu0inte sJnt )olosite nu nu*ai pentru gura o*ului sau a ani*alelor sau, chiar Jn sens antropo*or)Jc, re)eritor la Du*ne.eu, dar adesea sJnt traduse 6*argine+ sau 6ascu&iK+, cu* este Jn e-presia 6ascu&iKiu s7biei+, peh sra )olosit Ki pentru gura unei )JntJni QZen, GALGO, a uui ]c Qcen. 4GLGPO su a u2i "rdi al1 @SLGGR. Jn sensul general al culantului, ter*enul este )oarte apropiat Ki aproape echi0alent cu ]bu.I sau ]li*b7. Mina pusa pe gur7, la )el ca Ki *Jna pusa pe bu.e, era un ]* d2 rurire QMi.a PL@1O. cua 8te oTatu5 Q's.SA3@GO sau poate rosti cu0inte bune. Tendin&a de a 0orbi despre gur7 ca Ki cu* ar ac&iona independent, c"%%rd 8* de lesil. )i.iotostei, nu 1t2 atlt d2 pronun&at7 ca Ki Jn ca.ul bu.elor. #ucrul acesta s-ar putea datora )aptului c7 e0reu nu )7ceau o distinc&ie dare htre p1up,]le turc$ ale oryanelor inienie, iar gura, )iind Jn parte un organ intern, era legat7 de acestea Q0e.i +% %Mk Ki c), 'ro0. @1LG< unde peh este tradus 60orbire+O. Deseori se spune c7 gura este plin7 de cu0inte de un )el sau altul, sau c7 un duh a )7cut sI )ie rostite duire o0inte Q@ 3*p, GG@GG3 pr, 4oL<O. prir 2-ter. sie, cu0Jntul peh a a5uns s7 Jnse*ne 6cu0inte+ sau 6porunci+ QE-od. @PL@O. B.;.B, Z%ryBR ARX. r. lD 9echhl letriert Jn perioada 9T poporul lui Du*ne.eu a a0ut di)erite )or*e de gu0ernare. 'atriarhii ar putea )i nu*i&i se*i-no*a.i. Tat7l era capul )a*iliei Ki preotul ei. Jurisdic&ia lui se Jntindea nu nu*ai asupra *e*brilor )a*iliei ci Ki asupra tuturor celor care eiau anga5a&i de el sau care Ji erau supuKi. Acest tip de gu0ernare era asrtlntor co cel hdnit la ,2duinii n8.i din A,a. bia. $apul )a*iliei Qadic7, al clanuluiO de&inea putere de0iat7 Ki *oarte precu* Ki puterea de a lua di)erite dei.55 Q4 J,d, r@L@@ ihO. Jn Egipt ur*aKii lui %aco0 au )ost Jn robie pJn7 cJnd au )ost scoKi din &ar7 de c7tre Moise. Moise a ac&ionat ca repre.entant al lui Du*ne.eu Ki poporul a ascultat d. el. %n peri.ad, eR.<B au ii2-trar diteriti c.ndur8ri onciali ai poporutui, dEi 1E sreu s. sp** cu* au )ost organi.a&i israeli&ii Jn raport cu Egiptul. ;rgani.area de la Sinai a )ost unic7 prin )aptul c7 triburile Qse*in&iileO au )ost constituite ca o teoararie Qadic7, 6st7pJnirea sau do*nia lui Du*ne.eu+ - cheos, 6du*ne.eu+ (ratas, 6putere+, 6stIpJnire+O. Esen&a acestui tip de gu0ernare a )ost pre.entat7 prin re0ela&ie di0int =r E-od. <,8r2@ALs1 %n Vgts a )oW o do*ie a lui Du*ne.eu asupra unei na&iuni care trebuia s7 )ie snn" Ki sl )re o tnpTige de pedj hh psrie Moi] a )ost a5ubt in slu5ba e de bstinli poporului. #e-a )ost pre.entat planii teocra&iei Ki ei %au a8ptat. Du*2.u area B< conduce ri on. duce8 #ui ab s, 1e ))iibia prin inr*ed5ul 8u on - Judcitor eu "le. A.1t on Eebuia .se do8ea cu nep.ihliiE+, aiud, Eeluia se ia de5.n co.tue cu Nlreptarea ial %n do*nia s ir2buia se dd do0ad7 de neprihInirea lui Du*ne.eu. 'oporul trebu5a sd de epaEt de Etul lM4 penrru ., .a F popor s)Jnt, care Ji apar&inea lui Du*ne.eu. 'end o l,8e poporul nu 2 1] 8aa sa ac8pre ihp#icatite depli* ale t]dei Sub condu.eL rui losua a )ost necesar ca ei s7 ia Jn st7pinire &ara care le-a )ost pro*is7. 'entru o 0re*e au )ost conduKi de do*nitori Ki 5udec7tori, dar nu e-ista o organi.are central7. Aceast7 situa&ie i-a )7cut s7-Ki dea sea*a c7 n2buie sA aibA u rege. TotuVi ere8 d. a area u rege a )ost )7cut7 Jntr-un spirit neteocratic, deoarece er au *t d8r s% 1e 2 si clel<tte popo.E din 5urll lor. Acesta este *oti0ul pentru care Sa*uel i-a *ustrat c7 #-au respins pe %ah0e JnsuKi Q@ Sa*. 8LPO. De acaE, popoQl a Eebuit se ,T,e )t n*ai c, Rbuie d aib, u re8D ci ti ce )tbue sr a5be u rese poEi0it. 'ri*ul rege .#W a )ost u o* ee ++ t. ur*at pe %ah0e Ki de aceea a )ost lep7dat. Jn persoana lui Da0id au Sildi b on dupa intE lui Dlltr]u. Da0id a lur el i1ui d2ci.ine Mi inDnane. i* deci.iile *inore au )ost l7sate Jn sea*a subordona&ilor s7i. /nii dintre aceKtia sJnt *en&iona&i Jn Scripturi, de e-. preo&ii, slu5baKii casei, paharnicul, intendentul palatului Q@ %*p. 4L1O, scribii, cronicarii, consilierii, Ke)ul ar*atei Ki Ke)ul g7r.ii regelui QG Sa*. 8L@8O. MiniKtrii Qslu5baKiiO regelui ser0eau pentru ad*inis".re prcblerelor tEhilui Ql i.ap, aLa. Solo*on a J*p7r&it regatul Jn dou7spre.ece districte Ki peste )iecare a )ost pus un pre)ect care s7 asigure pro0i.iile necesare pentru rege Ki pentru casa lui Q@ J*p. 4LP K.ur*.O. E-ilul a produs o Jntrerupere a teocra&iei, care de )apt Jncetase de *ult s7 *ai )ie o teocra&ie ade07rat7. Dup7 E-il e0reii au )ost supuKi 'ersiei Ki ludea a )ost reconstituit7 ca un stat-te*plu, al c7rei conduc7tor era *arele preot. Regele 'ei-siei era repre.entat de un gu0ernator pro0incial care, uneori, se putea sI )ie e0reu Qde

e-. ee*iaO. AcelaKi aran5a*ent a continuat Ki Jn perioada grecilor, deKi Jn 0re*ea aceasta a )ost introdus s)atul bItrJnilor. $onsiitulta ltnpldui a iolt abotir, de Antiehs r0 h @1a #d.$r., dai a )1t Etauar, de Eas*oEi caE. nBi. au detin) ln )a*i# lor iDc)iite d2 rore prcr, Li pe cea de conduc7tor ci0il Ki *ilitar. 'uterea secular7 s-a Jncheiat o dat7 cu cucerirea ro*an7 Jn 1< J.d.$r. dar Qcu e-cep&ia circu*stan&elor speciale din ti*pul do*n5ei lui l=,d el Mare Ki a lui Aln2lauO %%8le 3ht e,a reuost de rc%1i 2 ,i conducltod aa*i.istra&iei interne a e0reilor. 'unctul central al teocra&5ei a )ost Te*plul, care si*boli.a locuin&a lui Du*ne.eu Jn *i5locul poporului S7u. Ast)el, %erusali*ul, cetatea pn care se a)la Te*plul, a de0enit cunoscut ca 6cetatea s)lnt7+. Des)iin&area o)icial7 a teocra&iei a a0ut loc arunci cJnd T.npl=n a )et 1 h .nd PS N@.c.. MJ.C ".".B. B@@ ZQryER A%. b. tu oul Testa*ent %. Situa&ia Jn 'alestina ^ara a )ost J*p7r&ita Jntre *ai *ulte state republicane Qde e-. $e.areea &i cet7&ile din DecapolisO. Acesta a )ost un *i5loc )olosit de puterile su.erane care s-au su.cedat, d h <pein# de rcMli "nrru a eldi.2 popula&ia Ki pentru a st70ili Jn )elul acesta na&ionalis*ul e0reiesc, `tonale *ai greu de st7pJnit Qde e-. ZaJ)leeaO erau Jncredin&ate prin&ilor %rodieiu, tn ti*p ce %erusali*ul Ki localit7&ile Jn0ecinate erau sub conducerea Sanhedrinului, un consiliu alc7tuit din aristocra&ia religioas7. Jntregul co*ple- de gu0ernare era supra0egheat de $e.ari, Jn interesul securit7&ii )rontierelor ro*ane, Kl aceKtia ac&ionau Jn di)erite etape )ie prin regii %rodieni 0asali, )ie printr-un delegat personal care purta titlul de pre)ect sau procurator. a&ionalis*ul e0reiesc &i-a g7sit e-pri*area institu&ionala Jntr-o serie de secte religioase ale c7ror atitudini )a&7 de gu0ern se Jntindeau de la teroris* Qgelo&iiO pJn7 la indi)eren&7 QEsenieniiO, pe deo parte, Ki pJn7 %a colaborare cu ro*anii QSaduchei)O, pe de alt7 parte, Jn )elul lor, to&i aceKtia eraudedica&i &elului restaur7rii J*p7ra&i 'i j a #Fata lui @,1 bus a )ost a)ectat )oarte *ult de con)u.ia aceasta cu pri0ire la gu0ernare. El a )ost atacat la naKtere QMat, GL@1O, )iind considerat o a*enin&are pentru tronul lui %rod, iar *ai tJreiu a )ost conda*nat la *oarte )iind acu.at c7 ar S un pretendent la puterea regal7 Q%oan @ALG@O. El a )ost asaltat din &oale p7r&ile de presiuni de a adopta acest &el. 'ropunerile dia0olului QMat. 4.AO au )1t ogliodite in otu.idturl po"nnli ;Dn 1L@sO, .tn arosanla obnd a Ficilor Qt0rat @1LGG K.ur*.O Ki Jn te*erile celor care au gr7bit arestarea #ui Q%oan @@LBSO. "iind con)runtat cu atJtea idei greKite, msus a e0itat Jn general re0endicarea do*niei, dar nu a ascuns acest )apt de ucenicii S7i Q#uca GGLGA-<SO Ki la s)JrKit @-a )7cut public Qloan @8L<1-<PO. b. Jn07&7tura lui gsus 'ot )i scoase Di e0iden&7 trei a)ir*a&ii principale cu pri0ire la rela&ia dintre J*p7r7&ia cerurilor si gu0ernele te*porare, QiO J*p7r7&ia lui %sus nu este din aceeaKi categorie cu puterile te*porare. Ea nu este int2reirte 2 o lcliF polinlci Q,o2n @aL<1Oj QiiO 'uterea te*porar7 nu este autono*7L ea este de&inut7 nu*ai cu per*isiunea lui Du*ne.eu Q%oan @AL@@O, Qii; 'uterea te*porar7 are drepturile ei, ia )el ca Ki Du*ne.eu Q#uca GSLGBOL a*Jndou7 puterile trebuie respectate, c Biserica din %erusali* Dup7 Jn0iere ucenicii au pri*it din nou Jn07&aturi cu pri0ire la natura J*p7r7&iei Q"apt. @L<O. $oncep&ia lor continua s7 )ie o concep&ie politic7 Jngust7 $"apt. @L1O Ki chiar dupl Jn7l&are propo07duirea prosl70irii lui %sus la dreapta lui Du*ne.eu Qde e-. "apt. GL<G-<1O putea a0ea conota&ii politice Q"apt. BL<@O si este cert c7 a )ost pri0ita ca o pro0ocare politic7 de c7tre SarlEdrin Qlapt, sL<< U.*.O, Alctolii a, s)iNtat o sentin&7 5udec7toreasc7 prin care li se inter.icea s7 pcdie i ]au ,a4t " tetuiul tndaroririi lor *i 8n )a&7 de Du*ne.eu Q"apt, BLGAO. Acu.a&iile aduse lui 'etru Ki %aco0 Q"apt. @GLG-<O se poate sI)i)ost politice, dar h 8.ul lui Stetan Zspi 1L@@O d 'aret Zrpt, G@LG8O acu.a&iile au tott de ordh "ligios ti reneta tlas)ol*E aaEnilor trrV scr oblnuir, a religiei iudaice, care se distingea Jn principal prin Jnt7rirea supli*entar7 dat7 #egii de regalitatea lui isus oac GL<, 8O, n. atet# e#nl,rle TOaE locurile din a)ar. paldirei ude .u )1t rn)iin&ate biserici erau, la )el ca Ki Ro*a Jns7Ki, state republicane, state-satelit ale Ro*eisau colonii ro*ane. Jn )elul acesta creKtinii au putut a0ea leg7turi cu ad *inistra&ia local7 Qde e-. "apt. @1L@A-G@3 @PL1, GGO sau cu gu0ernatorii ro*ani Qde e-. "apt. @<LP3 @8L@GO. Tendin&a de a tri*ite ca.urile di)icile la autorit7&ile ro*ane arat7 c7 atitudinea acelui gu0ern a de0enit de *are i*portan&7. o. Spri5in pentru autorit7&i Singurul ca. Jn care creKtinii au )ost acu.a&i de opo-a&ie direct7 )a&7 de $e.ari Q"apt. @PLPO a )ost o acu .a&ie )als7 produs7 de autorit7&ile r7spun.7toare. Jn toate celelalte ca.uri cunoscute acu.a&iile nu au )ost de ordin politic Ki di)erite autorit7&i au ar7tat o re&inere cJnd a )ost 0orba s7 le dea curs. Scriitorii

creKtini au a0ut aceeaKi atitudine respectuoas7 de taisse.-)iiire QRo*. @<L@-P3 @ Ti*. GLG3 Tit<LlOL Jn07&7tura lui %sus a )ost de.0oltat7 pentru a ai7ta c7 6stSpJnirile+ sau autorit7&ile gu0ernante Qe-ousiaiO a0eau nu nu*ai autoritatea Jng7duit7 de Du*ne.eu ci erau Jn *od acti0 6slu5itori ai lui Du*ne.eu+ pentru pedepsirea r7ului3 opunerea )a&7 de autorit7&i Jnse*na opunere )a&7 de Du*ne.eu. Aceast7 atitudine a )ost p7strat7 chiarKi cJnd tribunalele au )ost )olosite pentru acu.a&ii )aT. Qcu sV indrnplat tn tinpul lui ercOi legiii, *itatea gu0ernului a )ost ap7rat7 cu sJrg, iar 0icti*ele erau consolate cu su)erin&ele ne0ino0ate ale lui $ristos Ql'et. GL@@-GBO. /nii au sus&inut c7 acel care-@ J*piedic7 pe Anticrist QG Tes. GL1-8O este gu0ernul ro*an. b. $riticarea autorit7&ilor $hiar Ki 'a0el a a0ut unele re.er0e. Responsabilitatea r7stignirii re0ine 6)runtaKilor 0eacului acestuia+ Q@ $or. GL8O. S)in&ii nu trebuie s7 solu&ione.e neJn&elegerile lor la tribunalele ci0ile, deoarece destinul lor este 6s7 5udece lu*ea+ Q@ $or. 1LGO. Jn repetate rinduri este atras7 aten&ia asupra do*niei 6singurului StiipJ-nitor, J*p7ratul J*p7ra&ilor Ki Do*nul do*nilor+ Q@ Ti*. 1L@BO Ki asupra cet7&eniei Jn &ara care trece peste toate barierele dintre statele p7*JnteKti Qde e-, E)es. GL@AO. 'uterile de*onice Qarcnaisau e-o*iaiO asupra cit8 a biW)at cdn1 Q$ol, GL@BO Di cu cae re lupt7* noi Jn pre.ent QE)es. 1L@GO pot )i concepute )oarte bine ca Ki )or&ele care stau Jnd7r7tul gu0ernelor o*eneKti. Aceasta este te*a Apocalipsei, pre.entat7 Jn detaliu, ar7cind lupta pentru st7pJnirea lu*ii, care are loc Jntre Du*ne.eu Ki puterile satanice. Alu.iile la cultul do*nitorului QApoc. @<L@BO par su)icient ie clar2 "ntu at idetriins p2 dutMn cu c2aDi rc. *i D2 la 'rndD QEp. tS. A1O iri* ca ttrcdcarile de ai )ae " crcttini s, bp2 de 1ndaM prin adu cerea luiei5ert)e )or*ale pentru J*p7rat a )ost JntJ*pi-natI eu un re)u. de neJnduplecat. 'robabil c7 ei au considerat c7 li se cerea s7 dea $e.arului lucruri care erau ale lui Du*ne.eu. BE/;$RA"%E, d %[[, M. Jon1, rhe Are.( city )ro* A#e-ander io Justinian, @A4S3 A, . SherFin:h)te, Ro*an Sotiety and Xoran #oF it th. Testa*ent, @A1<3 ;. $ull*ann, TTie Stere in the eF B@G %%ABA$/$. $ARTEA #/% Testa*ent, @ABP3 E. A. Judge, The Social 'aite*o)the $hristian Zroups in the "irst $enaay, @A1S3 M. A0i-Conah, The !oly #and `ro* the 'ersian la the Arab $anDu1tL a !ittorial $agrupn,, @A113 D, R, $ri)-Rfa,Tht eF Testa*ent and the Ro*an State, @APS3 A. Richardson, The'olit(al $hrist, @AP<3 E. M. S*all-0ood, )teJMunder Rondn Rule @AU1- EiJ. Z%ryER AT;R. %. tu 9echiul T)esta*cnt Jntrudt te*eiul, Jn tot cursul istoriei sale, a )ost i*plicat direct sau indirect Jn *ai *ulte ci0ili.a&ii, )iecare dintre acestea a0Jnd un siste* constitu&ional distinct Ki titluri speci)ice pentru persoanele care de&iMu autdita8, nu 1E <urprin.Ator si lndiin o di0ersitate de ter*eni ebr. care sJnt traduKi 6gu0ernator+, 6c7p7tenie+, ido*nitor+. AceKti ter*eni pot )i c#si)ieti l,a )elul ur*7torL a. Ter*eni speciali.a&i Dintre aceKti ter*eni, cel *ai des Jnt)lnit este ebr.pchI Qc`. astr. pahatuO, care Jnsea*n7 conduc7tor al unui district a)lat sub st7pJnirea unui rege3 de e-. un gu0er*to. pb0incial dirian Ss, <1LAO, e,08ro,i 8ldeeni sau persani VEiec. G<L1, G<3 Est. <L@G3 8LA<, persanul Tattenai QE.ra BL<3 1L1O, a c7rui satrapie includea 'alestina, "enJcia Ki Egiptul3 ee*ia Ki goro-bab2%, tl c.libe de 8eMbri ai lui %uda Q 8, sL@43 E.h 1LPO. A.1ta din uhA2 a l1t tr*it i TiData QE8 GL1<i eo. P.1B. PoO. )ol* ebr a unui titlu persan Qdin A0estan tarshata, 6care pri*eKte Jnchinare+O. b. Ter*eni generali E-iBti .lte *ul cu0iDte 2br, 8rc idic, auroritara Jn di)etit2 s)2re. allAt Qd2 e. g.,. ALP, T reterl la <l0t)utorii lui lud,O, nd)d QZa. 4BLG1, de.pE l1i) Jn EgiptO &i lalltt QZen. 4GL1, tot despre losi)O sJnt ter*eni cu o s)er7 *ai larg73 ceilal&i sJnt )olosi&i cu un sens *ai speci)icL pSDtd Q6supra0eghetor+, %er. GSL@, cu re)erire la un preot3 c). Zen. 4@L<4, cu re)erire la slu5baKii egipteniO, )tT5eD Qdespre legiuitori, Jud. BLA, @4O, sag7n Q6ad5unct+, 6loc&iitor+, de or. Dan. <LG3 Jn unele trad. 6gu0ernatori+O, n7s)= Qcare indic7 un rang cial, G $"n. @LGO, sa. $2uEMtord u2i etli+, @ %np. GGLG1O d nas-rd Q6co*andantul unui p2rae,li+, G $ron. G8LPO. %%. Jn oul Testa*ent SJnt )olosite *ai pu&ine cu0inte gr. &i uneori sJnt )olosite Jntr-un sens 0ag, alteori Jn sens speciali.at. a. hegou*ai Q,p conduce+O Ki ter*enii deri0a&i apar cel *ai )rec0ent. Ter*enul hege*on este )olosit pentru gu0ernatori Jn general QMarcu @<LA3 @ 'et. GL@4O, dd ddd.*iSe ndr adQg conduc.itori bMi lubDdoEl c* atr )1r 'ilat QMat. GPLg Gat@4O, "2llr Qlapt, G<LG1O hi "1M Q"apt. G1L<SO, 8 8u 6procuratori+ Vsau, Jn ca.ul lui 'ilat 6pre)ect+O sub .ubritatea uui lesat al pninciei siria Qdlir#2nrul gr, o)idal era epilropof. b. Al&i ter*eni apar Jn loan GL8 Varchicri(linos, 6nunul+ G $or. @@L<G Qethnarches, ]6etnarhi+O, Zal. 4.G Qo]ono*1, epiioli+, .t. #E @G.4GL P $D, 4LGO Ki iac. <L4 Qeuthynon, 6ctr*aci+ sau 6ti*onier+O. B.".!.

i %%A%A$/D $ARTEA #/%. %. Schi&a con&inutului 'rorocia atribuit7 #ui !abacuc const7 din Kase &iuni. 4. rL@4. 'rccul str(s cn1e DuM datont nelegiuirii pe care o 0ede Jn 5urul s7u Ki Jntreab7 cJt7 0re*e 0a rI*Jne aceast7 nelegiuire nepedepsit7. b. @LB-@@. $a Jntr-un r7spuns, Du*ne.eu anun&7 c7 Ji 0a ridica pe caldei Ki descrie )erocitatea ar*atelor lor Ki dispre&ul lor )a&7 de cei care le stau Jn cale. c @L@G-@P. Dar dac7 Du*ne.eu este s)tnt, cu* poare El s7 Jng7duie inu*anitatea brutal7 Ki idolatria caldeilor, ale c7ror atrocit7&i sJnt *ai *ari decJt relele pe care sJnt tri*iKi s7 le pedepseasc7U d. GL@-s- ,rceul asiaptn h tusul .,u de e2ghe s7 0ad7 dac7 Du*ne.eu 0a solu&iona dile*a lui. R7s psd 0ire Jn a)ir*area categorica a principtului c1 )tlnTir .aldeilor ii a dc la cnd8, iar credircioVia celor drep&i le h adc sal8. e. GL1-GS. /n dntec satiric Q*7laiO la adresa caldeilor, care const7 dintr-o serie de cinci tJnguiri care pre.ic consecin&ele Jngro.itoare ale ac&iunilor lor inl8T, pentru care sint .Lspur.Liori. ). <L@.@A. Dac, adrEln al lll !abacrc aE [rc legLnnB cu eM capilolelor oldi1re, 2l darid o rdelatie a lui Dll[8.u cd2 0ine ln sloria sa uluitoare ca s7 aduc7 5udecat7 asupra na&iunilor Ki ntntui,2 poporuhi S,,. %%. Autorul Se cunosc atJt de pu&ine lucruri despre prorocul !abatu lntt tot e e "ied1Ue el Eebuie si )ie iporedc sau ba.at pe do0e.i interne. u*ele lui poate )i asociat cu o r7d7cina ebr. care Jnsea*n7 6a J*br7&iKa+ )hhDO eu o n12l2 diriln al )ti plant2, ndn-bai.(a. "o* <ec, a nFlui sda 2te !antd-(ou*. Sugestiile c7 el ar )i )ost )iul )e*eii suna*ite din G J*p. 4L@1 su sEg5dl din %r. GlL1 au pEa putin do8i id spri5ind lor, @a )el o si a]ieEa lui conto* nor ddilii o Da+iel in <t1pa cu lei QFt B2l Di Balarrd, r << i8O %%%. Data &i cadrul general al Scrierii c7r&ii Au a0ut loc nu*eroase discu&ii Jntre cercet7tori cu pri0ire la sec&iunile care au )ost scrise original de !abacuc Ki nu e-ist7 unani*itate cu pri0ire la unitatea cIrtii, la autorul ei sau ta data cJnd a )ost scris7. Singura re)erire istoric7 clar7 este la adresa caldeilor Jn @L1, aKa JneJt prorocia este datat7 de obicei c7tre s)JrKitul secolului al P-lea J.d.$r., la scurt7 0re*e dup7 b7t7lia de la $arche*iK Q1SB S.d.$r.O, cJnd caldeii iau Jn)rJnt pe egiptenii conduKi de )araonul eco Jn 0adurile Eu)ratului Ki au pornit spre 9 ca sI@ supun7 p2 reA2l2 l8chin din luda. lboria lui Dul* Di $. $, Tor2y .l in le de ,,.aldei Qebr, )aFd)*O ar trebui s7 citi* 6chiti*+, Jn sensul de 6gred+, a )ost ba.at7 pe te-tul proble*atic din @LA Qebr. lit. 6Jn)l7c7rarea de pe )e&ele lor este Jndreptat7 spre r7s7ritUO. Acest te-t s-ar potri0i *ai bine cu inh.ia lui Alehdn di pre 9 Qti d o datarc a prc)Diei in s8ld .l 4.le ,d.$r.O dedr. u inE.ia lui ebucadne&ar dinspre sau E. Dar te-tul din @LA este e-tre* de di)icil3 nu e-ista nici o do0ad7 te-tual7 pentru 0arianta 6chiti*+ Jn @L13 este pre)erabil s7 aderen b daiarea tndidoralrB@< \l sa ![VAA$/$, $AR%iA #/% %0. M1DlDl prcrccrdrd /nitatea te*ei poate )i obser0at7 Jn toat)i cartea, deKi nu pute* Kti daca acest lucru se datoreaJI 6in)luen&ei *odelatoare a )olosirii liturgice+ Q%rFinO sau )aptului c7 este un singur autor. !abacuc se ocup7 de probl2tu norali a .idtctrii caldeilor d2 cE)t DFereu "nh a pedepsl poponl lui %uaa, cind croi*8 ii balb2ria lor siot in contsadictie cn n2prihlni8 lui Du*ne.eu. R7spunsul este dat Jn GL4, unde se a)ir*7 ci arFanla o)rdui pZrt3 in sire sininla ruitui "le, Jn ti*p ce o*ul credincios are asigurarea c7 0a tr7i Jn l*ie ).br2i #ui Dll*]u. lsie clar ci in acst pa"5 ciat ad1a nu pute* AEsi 2Bd deplin al cEdinlei d1tE .ae brb2)re 'arel Z, Ron. rL@P3 $al, <L@@t EF. @o<aO5 de )apr, 1re indoielnic ci rch cu0it ebr. d, 1 putut e-lri* cr2dints d1pre care 8rbe]e 'arel. lbtuti, r orer3 de.Elta8 lesi ti*7 a ideii prorocului prin inter*ediul traducerii din #--,ppstis. conenbli=n aWpra cA4ii lui llabacu gisir in Sduile de la Maiea Me)td irtelUptea.B @i4GLGo nll*i in lui* srei de la fu)u.n ii nu di nid un ildiciu d pri0ire la inel1d prodiei. D.)i D @L1 Ai in altA palte citin =Ace1ta i a E $hirib,, nn e-ist7 nici o sugestie c7 ar trebui corectat originalul 6casdira+. B%B%%;$Ta%%E. $onenbrn d. S. R. Dn0er, A. B. Da0idell J, !. tuton si sia Wanda)d. $. $. To%Dj ,,The 'rcphry o) !ada(lu(=. h r8isn studid 3n M.nry aJ $8rye A QohuD @A<Bt :, A. ttuin, ,,The pel* o) !aba((u(+, J ES @, @A4G, p. rS4S3 : ". albrbht, =Tne psrn or !aba((ur=., h !. !. RoFtey Qed.O, studis n ;% 'rophEy, @Aso, p. l.lar D. M. llold JoB, lro* "tr * ,oTnh, @As<. J,B.Tr. !4B;R /n du Qli prcrenr !ebTO cap col2.tea.B apele *ai *ultor pJraie care str7bat regiunea Mardin la

s0 de Zul ni5leiu al nu)tadui. Rtul cug2 prin pro0incia asirian7 ]Zoian Qn=har gI.7n, 6rJul din Zo-.an+O Ki a )ost unul dintre locurile unde au )ost deporra, ishelitiiOW de caS2 asiri2ni QG lhp. @PL13 reLr@L @ $ron. BLG1O. T.$M. !A$!%#A QEbr. h=(ttI, 6secet7+O. /n deal din pustia lui luda 1de sa aV* Da 0id cind .inWi aD pDnuit sal itde. lui sad Q@ san. G<L@A5 G1L@, <O. Anpla. sarea este incert7, dar Jn general se consider7 c7 a )ost ln apbpise de Dahret 2lX1li, i.tre gi) ii rEncheai. J.D.D, @. epotrt %ni aFan Di )iul lu5 lsna2l Qcen. GBL@B _ r $ron- rL<SO. lhrianta !ad.d din MTeste spri5initi d2 r.iantele din #roD h tin, .e uri.nb ,!aaar e baa.e p2 re-nn s5rian Ki p2 alre 1. G. /n )iu al hi B2dad 8 a renit de la A0it ii i.a ln)ttnt p2 *dialili %n clnpi. M8brnri El a )1t suQedat ". Eonul Edo*ului de crEe Sa*la Qcen, <1r<B.<1i @ $tun. @i41O, <. /n reAe al Edondui d2 ui riuiu, n*it !ai#d in @ $Dn, @LBS, .ar2 .h oriSi*r .lin etul 'au. 4. /n edonit din )antia do*i8r2 care a tlgit pe Fen8 lui solonon. El 2E 8pil ii a tuAir tn 'dan atuci c)td loab a onoiit )anilia s dDB ce tuda a .ucdit tdond. El sa retu$iar h Egipr, unde ,a .ss.ltorir cu 1ica lui taEo=r, iar dul snu cenubtn a )1t 2ut la c)ta ESrphllui. $ind !adad a aTit dspp *8rte lui Da0id Bi%8b, sa inbE in Edon si a co*plobt l,npodir lni Solo*on Q@ ihp. @@L@4-GG, GsO. B"/;$Ri%TE. S. M8ri Qed.l, #e Antiche Di nird s.*inths @AB<, p. <S A.l5n. Zn alticolrd ,,Adad+O. DJ.: %%ADADEgER. V*e "e1onal araMic cai2 in sea*n7 6Q.eulO ]!adad este a5utorul Q*euO+3 a )ost p8t de cel "ulin doi regi din regiuea D<*rdri. /neori este scris 6!adare.si+, re)lectInd probabil o Eriani3 dialetal i*Mic4l n G San. @SL@1@Ai % $ron. @8L<-8. !.dade.e., )iul lui Rehob, a )ct ege =l Toba, la E de !araat, Ki teritoriul s7u includea la un *o*ent dat o ,a.te d5,Ai n2lui Eu)rainu5 QG sa*. aL<O. %n ciuda JnainrIrii Jnt7ririlor din Da*asc, a )ost Jn)rJnt de Da0id Ki scuturile aurite ale g7r.ii sale personale au )ost duse ca tro)ee la %erusali*, J*preun7 cu prada de r7.boi t,ar, dh oragele Beia g Bebtai din telitonu@ sBu, DlpA acdte inbSetue a luc ilo,, 0eniul snu duLn4 Toi, r2sele !anaitri i-a rinn dtui lui Da0id Qr @aO. Tonlli, !adaaa a coniinut se donneasc7 Jn teritoriu[ s7u Ki *ai tJ*u a spri5init ar*ata anonir, ln .1.boiul lor cu D.0A QG S*. @SL@1-lA3 @ crc.. @aL<.4O. chd isra2litii au ioldnt din nou .r natele siriene, rReha u retugiat d2 la cure lui !adade.2r, a daen5t reE2 al D.*a]ulu5 si a 8n ploht )tnponi0a lui S4lonon Q@ %nr. @@3U<O, /n rege al Da*]ului puJttnd n*ele !adade.er Q.asi..Adad-idriO este *en&ionat Jntre alia&ii care, al7Mi de Ahab legele %sa2ldui, sau ops lui S.l *nserm%%%[afarDarrn<s<r.d.c.. QDoTr, p. 4P-4Dj AceKti regi slnt idenri)icali u2ri .u rB2n. !adad %-il. Jn ce pri0eAte nuhel2, 0e.i ;r <4, #A1B, p, 4PG-4P<. DJ.:. !ADAD. *ele uei aitdti siriene, caie i*ea*i 6T/n7torul+ Qebr. h=dad3 acab Q!OadQdOu sau AdadO, "ut tultuii, cp in te-cle de la Ras Sia8 1te nu*it Ki ]Baa%. Este cunoscut un te*plu al lui !adad la Aleppo, hele "1onale !.dad Ki 0arianta lor dialectal7, !adar, probabil c7 sJnt abre0ieri ale nu*elor co*puse cu acest ele*ent di0in, de e-., a!adade.er, ]Ben-!adad, ]!adadri*on. 'Jn7 Jn pre.ent nu e-ista do0e.i care s7 spri5ine ideea c7 !adad a )ost un nu*e speci)ic edoni4 d1i a to) putat de p.h do*nitori din tara aceea. /ADADR%M; . Jal2a .a8ti la %erualin de *oartea lui losia Jn lupta cu eco %%, regele Egiptului, in anul 1SA id.$r. 1ie onp.*t, cr 5alea ,din !ada ddnon ln 0bl2 MDhidondu# Q.ai. rGLrrO. D2 obi cei ] psup)t ce 1te nr)tle uui la din a,rcpier2 de MesMo Ai ca de ac2a lebuie id2nti)icat cu l8ali bt2a Ru*neh din .ilele %[8"e #a sud de a.1t o*t. Totud )o*a nu*elui 2r n5]*l3 ,,Q.edO =!adad 1re Q.urO Rinon+ si conre-tul d Dltd arsb ci 1te s nll* cohpu. Anindoui elenotel2 lnB@4 sea*n7 6T/n7torul+ Ki sJnt nu*e locale sau epitete pentru Baal, iar un ase*enea nu*e poate )i co*parat cu .eitatea RaKap-Kal*on. 'robabil cI te-tul )ace alu.ie la 5al8 Ma Miari de obici cu ac4tB .eitate care personi)ic7 ele*entele naturii Jn cereso.iile de la MDhido ti prcbabil cl are u onolos t, dealieM din Jud, @@L<P4S Qrloll5 '. @<<O. DJ.F= !ADRAZ. o laalitare " <EaiJa de a sinei Q.ah. AL@O. Este *en&ionata Jn inscrip&ia ara*aic7 a lui ga(urdin!a*at, cea P8S J.d.$r. Ki este nu*it7 !ata-ri((a Jn inscrip&iile asiriene3 a )ost etnd0a reKedin&a gu0ernatorului unui district, Jn apropiere de finnes-lill, la GB (* S de Alerpo Qdu;r @<,@A44, A. 44A, n, @S1O. A.R.M. BAZA%, $AR%EA #/%. 'e laa d.telor pe 2,e le con&ine, Kti* c7 aceast7 carte scurt7 con&ine predici &inute Jntre lunile august Ki dece*brie BGS H.d.$r. Trecuser7 0reo @8 ani de la Jntoarcerea din robie apbbalE de ciru, dar lsEril2 de r1taure a Eir pldui iut=a].e de ndr QE.a 4LG4O. 'rincipala sr cini a lui

!agai a )ct sai nobnia. din nou la luh pe conte*poranii soi Ki .i )ost a5utat Jn aceast7 lucrare de podrn .aharia QE.a sL@O%. condnrhr, cl structVrn %n ciuda do0e.ilor interne cu pri0ire la succesiunea 1nologi.e, ordine terturui a )st pusl la lidoialt W a )ost sugerata rearan5area lui Qc). EBO. ;rdinea biblic7 este atestat7 de Sulul celor DoIpre.ece din p.tteril2 de %. M8bbaat, cele *i 0eli MS. ehl cunoscute Ki te-tul ur*ea.7 un tipar uKor de obser0at. S. 2pet, d2ti dou, ori u .i.lu de aMlE, rlsps, asigurareL G. %; RP GL@8-@A G.G;G< Acu.a&ie @L@-@@ llspu lL@G.rs Asigurare GL@-A D1i de posibil si )i aht l2 aran5Ln editoriale ale prororiilor, caracterul direct al *esa5ului Ki absen&a on*tdiilor e pri0ic la el s,8eEa.a ciW a tut )oarte pu&in ti*p Jntre predicarea pro)etului Ki publicarea cu0intelor sale. %%. De.0oltarea te*ei Repetarea pre.ent7rii ser0eKte un scop concret. Jn pri*a 5u*7tate pro)etul Jncepe cu pre.entul si pri0eKte Jn ur*7 %acei @8 ani anteriori, Jn ti*p ce Jn a doua 5u)rrbie el pri0.V2 dh p,]nt spE 0ntor, de)i ln )iecare ca. sec&iunea con&ine re)erin&e la binecu0Jn-tarea pro*is7. 'artea`. @L@-@@. Sesi.Jnd starea pre.ent7 de letargie, !agai inserea.7 Jn acu.a&ie un co*entariu care este un diagnostic al situa&iei econo*ice. ; Jndru*are Q0. 8O o)er7 un &el pentru co*unitate Ki un test pentru 0oin&a lor de a accepta Jndreptarea. @L@G-@B. R7spunsul este )7r7 precedent. 'rin&ul gorobabel Ki preotul losua conduc poporul la o recunoaKtere *nin, a auto.it)n lui !aaai ca purtitor de d0lnt <l lui D*2Geu. )nAlrd Urcnisilre ci Duhul lui Du*ne.eu este Jn *i5locul lor, Ki ei Jncep reconstruirea Te*plului < s7pt7*Jni *ai tir.iu. !A% k GL@=A. Dup, alt2 pad slptdnlni dsuE"Ea J*piedic7 din nou progresul lucr7rilor. Datorit7 s7r7ci2i lo,, clAdi8 rcue * sinpE, lipsiti de spldd8rea Tenllului lui solonon. c trZt .c1tea, lnt= o .i 0a )i J*podobit7 cu argintul Ki aurul d7ruit de alte popo] ti E intee ln )ru*Eleti chid Ai lbnplul lui Solo*on. 'artea a %l-a. GL@S-@P. /na era recosntruirea Te*plului3 dar cu totul altce0a era Jndep7rtarea contaninirn pbde de ptn8iiiE lui de .1rle a*tele pnsirE. sinpla o)2rne a clnii e.riiciab ain ritu@,l lo, nu putea garanta acceptarea de c,t,e DoMul, %n loc s7 )ie un loc de cur7&ire, scheletul Te*plului a )ost un loc de pJng7riie. 'oc7in&a era *ai i*portant7 decJt orice Ki ascultarea de pro)et era o do0ad7 tangibil7 de pa3inlB, Dunne.eu a0a d re.uoas.e ace]n schi*bare a ini*ii Ki a0ea s7 dea belKug Jn loc de s7r7cie. GL@A@A. 'oporul a issls ii Do*ul a dat din nou biEu0lnt,8 S,. $hiar h .iu a.a din t* dece*brie, cJnd nici un &7ran nu ar )i. putut pre0esti cM ara si ne EolrE,Bran anului 0iito,, Durereu a pro*5r pr1p2ribte 2 s* ai aprobeni Sale. GLGSLG<, E-isti aici 8ui ar2 inEginilor )obsne Jn GL@A- h and sGo l.d.$r. ., di.tat p. sena politi.d prea pu&ine lucruri care s<-i J*bucure pe e-ila&ii care sau hto1. Mdne pren e*u eMolidate, dar .iu prEbuLirii lor aa initunt. AMci prin"l din di*stia lui Da0id, .orcbab2%, slu5itorul als de D#l)u(,. a08 s, dain, liderd a#s de Dotud, .a ine)ul cu sisi#iu care 2ra lolosit "ntru a sisna deFntete regale Qc) %er. GGLG4O, Ki a0ea s7 J*plineasc7 Jntru totu[ 0oia lui Du*ne.eu.= poEi05t lui !a<ai e-isd o 8rcla"e sEinsi inte dedi18 la" de ca8 tli D@l*eeu si )aptul de a b2re)tia de d il2 #ui bse. E-istB ae e*ene priorit7&i. $Jnd acestea sJnt respectate Ki cJnd Du*ne(u .rc u le de ciree, El E a8 sri5e e re0oile lucr7rii Sale Ki ale poporului S7u s7 )ie satis)7cute. Jn ce prirti2 l,Vplinir2a pbnisiuni a" de .orcbab2@, re.iMat.@L@G3lua<LGP. B%B#%oZ%,A%%E. !- Z. Mitd2ll, !ogSoi ond .. cndriob %$$, @A@G3 D. R Jon1, !aEEa> g8hoAoh oad nlaldcha *$, @A1G, J. $. BaldFin, !aggai, ge choriot Malrch# torc, @APG. J.Z.B. !AZARtr %T%. un rrib pr1,2r eu o conledeEti2 la E de calaad. 2reun a rrib t1tata8t de c7tre israeti&i ln 0re*ea lui Saul $% $ron. BL@S, @8-GGO3 Jn 's. 8<L1-8 ei slnt d*eE)i prirEe dultun lui rslael. Ei sirt *en&iona&i al7turi de triburile ara*ee Jntr-o inscrip&ie a lui Tiglai'rler %%% <i n*ele apare de a]*ea Jn inscrip&ii Jn li*ba nabataenilor, sabaenilor etc. 'robabil c7 ei sJnt acei Agraioi *en&iona&i de Strabon, 'toleneu Ai 'liniu. Asenl8r2 nMelui lor cu cel al lui Asd Q!asTO ia dete*i*t " uii ,ii cosideE de]ndenti ei Asar Q(*eliti5, dar 1te p,2a putin probabil s7 )ie aKa, R.'.Z. !A% A. )t2i cu0inte ebr, sht "adE cu ac1t td *en. @. (InIp, 6arip7+, 6e-tre*itate+ este ter*enul ob2nuit QRut <LA3 @ sa*-G4L4ee.O- G.lal ger, P<LGG, G13'%in. rLAL ah <LsO )irgturi =pZle+ Qla h.ineO. <.. peh Q's. @<<LGO este cu0Jntul obiKnuit pentru 6gurl+, dar enten st2 nai clar dac, hdu.en te. B@B !A% A *enul ebr. cu 6guler+ QJn loc de 6*arginea 0eK*inr2lot= n, tradO, J.D%D.

!A% E DE S$!%MB. T8,ulebin.l"dt, "ads 6haine de schi*b+, sugerea.7 sensul de 6haine noi+, Jn sleial haire d2 iBrbrt1e. A2*ena lEi)t sa, pre&uite )oarte *ul t &i erau )olosite ca do0e.i palpabile de bogS&ie regeasc7, atit de c7tre egipteni dt Ki de c7tre sirieni. $Jnd erau date Jn dar, nu*7rul hainelor de schi*b indica po.i&ia social7 Ki genero.itatea celui ce )7cea darul, iar pri*itorul era onorat cu o )a0oare speciala QZen. 4BLGG3 G J*p. SLS, GG-G<O. u*7rul enor* m<S[ )olosit Jn pariul lui Sa*son re)lecta )ie 0aloarea lor sc7.ut7 Jn perioada Judec7torilor, )ie -*ai probabil Y Jncrederea )oarte *are a lui Sa*son VJud. @4L@G-@<O. !ainele erau )olosite ca *i5loc de platd la r A%rra% )i s-d puta o haitule de sArtidr8E 4in 0% si 1 aFr o turctie si*turBBE%%J;ZRA%%,. D. J. :iee4@4;TS, p. RGA[GA, @<4. M.J.S. !A#A$ QEbr. (:SD, 6neted, pleKu0+O. /n *unte QMt. ,.*untele pleKu0+O din ludea care a *arcat li*ita de S a c8lirilor lui %1u Q@rL@P3 @GL4. leal5.2re 1t2 descris7 cu cu0inteleL 6Se tn7l&a spre Seir+. 'robabil ci este Jebel !alaD din .n2l2 n8s"2, # 9 de Su5sut A(rabbi*. J.Z.Z. , !A#A%# /n le din Asiria ud2 au )1r de"nati isEei4ii din SaMria QG inp. rPL1i @BL@@r i $rc3, B3G13 t). ;bad. GS, 6e-ila&i Jn !alah+, printr-o alterare *ic7 a te-tuluiO. u Jncape Jndoial7 c7 este 0orba de ]ir. !abnllu, u o* si u dirtr5cr la , de irtre, care a dat nu*ele s7u uneia dintre por&ile cet7&ii. Alte leali.lri 1r2 sru propu sint *ulr Mi pu"i prcE abile. A.R.M !AM. @. QEbr. ha*, uoccha*3 eti*ologia este inert,O, / l dintle 1ii lui e, prcb.bil at doil8 Qcd, BL<Gi 1L@S3 PLr<i Arlai % $*.. @.4, a io*para cen. ALGS-G4O, s"e*o)ul nuhor ddc2ndetrti Q= AT%/ , TArr#O. %n % $rcn, 4L4o g Us, P<Ls@5 @SBLG<, GP3 @S1LGG lllrele 1te )olZit pen8 a in, dica o sec&iune a descenden&ilor luiL Egiptul Q]M%TRA%MO. 'leind de la lolZie id ]Eul biui.. rer *enul 6ha*it(+ este aplicat de autorii *oderni unui Brp d2 linbi dh ere ).ce patte linba esipb.n ,i ter*enul este li*itat ta acest sens ling0istic, JntrucJt clasi)ic7rile antropologice *oderne nu disting Kl o 6ras7+ ha*it7. Jn sensul biblic, Jns7, se are Jn 0edere doar descenden&a genetic7 Ki, datorita deplas7rilor, c7s7toriilor *i-te Ki a schi*b7rilor de li*b7 care ou a0ut loc Jn 0re*uriie antice descenden&a din !a* nu presupune Jn *od necesar un habitat co*un, o li*b7 co*un7 sau chiar o ras7 tntr-o )o*nI uKor de recunoscut. #a s)Jrsitul 'otopului cJnd oe s-a J*b7tat, !a* @-a 07.ut de.br7cat &i i-a in)or*at pe ceilal&i doi )ra&i ai sii carc lVu eoperit " tatd lor. ca u)tE 1 ac1tui )apt, T %a blete*r p2 ca8n QZd. ALGS GPO, Au r1t prcp8 sdre aplicatii lenh bls-te*area lui $anaan pentru ceea ce a )7cut !a* Ki e-plica&ia cea *ai plau.ibil7 este c7 si $anaan a )7cut ce0a 0rednic de bleste*, dar care nu este *en&ionat Jn Biblie Kl c7 e-presia 6)iul sau cel *ai t)a7i+ Qben1 haDDat7n, lit. 6)iul`nepotul s7u, *icu&ul+O din 0. G4 s-ar re)eri la $anaan. Aceast7 e-plica&ie ar )i Jn ar*onie cu a)ir*a&ia repetat7 de dou7 ori Qy. @8, GGO c7 !an a )ost bril lui $a=@,d. G, #*. ulele urei errti ai cdrci lauiton gu.i*, au )ost Jn)rJn&i de $hedorlao*er pe 0re*ea lui A0raa*)$ten, @4LBO. #ocul este necunoscut, deKi probabil c7 a )ost unde0a Jn Tiansiordania. #XX Qhaina autaisO interpretea.7 ebr. b=h7*, drept 6Jn !a*+, ca bohe*, 6cu ei+. T.$M%%AMA . lrod neSati0 din 1na =Esre,2i are a co*plotat s7i *asacre.e pe e0rei cJnd orgoliul s7u a )ost r7nit de re)u.ul lui Mardoheu de a i se Jnchina. Jn cele din ur*7 ei a )ost spJn.urat de spJn.urItoarea pe .,re a pr2geiit.o pend Madohe,. El bte nu*5t ]Agaghitul, u*ele lui ar putea )i deri0at de la .eul eJa*it !u*QbOan. J.S.:, !AMAT QEbr. hDnag ,JortA,2,i, citadela,t. o ce. bte pe rolul d. E al dului orcnte., siMti E *

6!a*ac+ Qh*tO Jnscris cu litere ara*a(e pe o plac7 de )ildeK, capturat7 probabil de Sargon %% &i dus7 la i**d Q$alaO. A,G an-1,B c*. Secolul al8-lea #d.$r. T%AM/RA'% dintse cril2 8,@@)tial1 pti*ipale carc duceau ditr @Bia Mica <prc s, Z2n. @SL@4 o d1s2 ca " o c2bt canaanit7. 'e 0re*ea lui Da0id, Jn ti*pul do*niei regelui Tbi Qsau TbuO, ea a Jntre&inut rela&ii prieteneKti cu %srclln QG san, 8LA.@S@ @ c8n. @<LA-@SO. "id lui Toi este nunutlora*JnG Sa*. 8L@S. 'robabil c7 acesta tu 1te e i,)t d1iEi de la rahre Jah2 1te rnlRat=, ci 1te o atrc0iere a r12lui !ado8 .la c* apaE io @ $8. lar@o, Ete pulin p"babn leg7tura dintre lah0eh &i nu*ele unui rebel din !a*at nu*it

Ca=u-bidi de c7tre Sargon, regele Asiriei Qc). nDX p. G<B3 D;TT, p. sAO. soldon a de"ur 2n. trolul asupra cet7&ii QG $ron. 8L4O &i *ai tJr.iu cetatea a )ost cucerit7 de %eroboa* %% Qcea P8S J.d.$r., G J*p. @4LG<O W de Sarlen Q8 PG@ #d-cr., 4 G %n', @<L<s K.ur*.3 Js. <1L@8 K.ur*.3 <PL@<, @8 K.ur*.O, iar unii ditrt=e leuitod ei au i1t nutati de asirieDi in ,saruia, sde tau lnchiet anui lor rAti* QG E*p. @PLG4 K.urrn.O. $l7dirile unor palate din secolele al A-lea Ki al 8-lea H.d.$r. au )ost e-ca0ate de o echipa de dari au e(aEr inEe @Asr-@A<< Q(.i E. "ug. *ann, )la*a, l=Architecture des piriodes prihdlinis-aDues, @AB8O. Au )ost descoperite inscrip&ii cu hierogli)e hitite, inscrip&ii cunei)or*e &i ara*aice. 'otri0it $ronicii babiloniene, ebucadne&ar i-a a5uns la !a*t " Diptenn care )u2au ae la carcleah in and 1SBJ,d.$r. Qc`.D.J.:ise*an, $hronidis o)$haldaean Tn<r, @AB1, A, 1AO, %n Fe,8L Eilo, Ei rcMnilor 8tatea a )ost 8ti strb nuel2 Epipbn2ia3 ln alele noastre se nu*eKte !a*ah. Zrani&a ideal7 de a lui %srael a5ungea ptnI la 6#abo Jn !a*7t+, nu*it7 anterior 6intrarea !a*atului+, de ac. u*. <4L83 los. @<Ls5 AM B@@4 dar prcbad cE h pre(nt 1>e lealitatE l1Fe# la E de selbe( %a c*rn8 apelor din 0alea BeDa, aproape de unul dintre i.0oarele %ui ;rontes Ki ast)el la cap7tul dru*ului care due de b spl2 !.*, nind l8lirarea aiiiad rabau ln prc0i)tia slpire QrToBAO. p2nh dinle, 0e.iR. orth, M!anges de lilni0erTite= S, Joseph, 41, @APS-@AP@, p. P@-@S<. J.Z.Z. , A.R.M. !AMBAX, 0ei cnl AR SAM;R. ,=%R[l,r,), re.i Mi 5c. Do*itorul .edtii Sihe* pe 0re*ea lui %aco0 QZen. <<L@A-<4L<@O, de ia ai c7rei locuitori Qlit. 6)ii+3 se*i&ii )olosesc )rec0ent cu0Jntul Jn sensul acesta, 0e.i *ai 5osO %aco0 a cu* DeEt o buat, de pl*int Qcen, l8. cir,5 @1. G4L<G@, Adt !*or c)t si dul lui sihen ., nu)t ln bdelnl bidador din Sihe* condus de sinsn si #e0i2r2 au 0i& cetatea pentru u*ilirea surorii lor ]DJna. Jn 8da 5ldTEtorilor, n)t2le lui !*or co.tinu s% L legat de Sihe* QJud. ALG8O. Jn X Jn cu0Jntarea sa %ra*atic7 Jn )a&a Soborului, ?te)an a co*binat cu*-area peKterii Macpela de c7tre A0raa* cu cu*p7area de c7tre %aco0 a p7*Jntului de la Sihe* Y o caracteristic7 realist7 a des)7Kur7rii rapide a pre.ent7rii )ulger7toare a istoriei lui %srael, nu o eroare a lui #uca Q"apt. PL@1O. lolZire nheloi de ari*le 1 n,)t peenal., cran este ca.ul lui !a*or care Jnsea*n7 6*7gar+ era obiKnuit7 Jn &7rile Ki Jn 0re*urile biblice, R)e.i Mer7-nu* Q6c7&el+O, nu*ele unui doctor din t7bli&ele de la Mari din epoca patriarhal7 mBottero Ki "inet, Archi0es Batnts d. Mori @B, @As4, p. @sG Ai bibliogra)ei onpdti d Menderhal, A`SoR @<<, @AB4, '. G1, n. <O, ?i Jn Egipt pot )i Jnt/nite *ulte e-e*ple. Jert)irea unui *7gar )7cea uneori parte din Jncheierea unui legt*Jnt QMendenhall, op. cit.O, dar interpretarea e-presiei 6)iii lui !a*or+ ca 6*e*bri ai unei con)edera&ii+ - aKa cu* sugerea.7 Albright Jn Ar-chaeology and ;ieReiigion o)%srael, @AB<, p. @@< Y nu este necesar7. 6"iul+ unui loc sau al unei persoane nEanuZ adea d8r et4en al acehi le e, *e*bru al unui grup tribal. 9e.i )olosirea obiKnuit7 a e-presiei 6copiii Q)iiiO lui %srael+, 6)iicele %erusali*ului+, dt ii e-p1n .siri* sinilarc. M.A.M. !aMM/RA'# Qtuad. ano)t!atuaurapi, =Qa.rO !a*u 0ind2ciA, @. Rlge .,@ BabnralrD .pro-i*ti0 ln p1n2da @PAG@PBS ,d-cr, a# ia]l.a res2 din 'ri* Di1t5e a*o.it-r. G. l)tle a doi "gi dir Car#Rad QAlep, oO, dinEc care pr4r a do))iit tn .2 @P1S id.$r. <. Rege din Quda, pe la 5*Abrea *ne. niului al G-lea H.d.$r. 4, /n nu*e personal obiKnuit Jn *ileniul al G-lea J.d.$r., Jn special Jn Mesopota*ia superioara, )n trecut @ a )ost identi)icat cu ]A*ra)el QZen. @4L@O. Se a)ir*7 c7 !a*urapi Q*ai corect decJt !a*u-rabiO, Jn calitatea de 6Zu0ernator al Bab)lonului+, a0ea .ece sau cincispre.ece regi care 6*ergeau cu el+, %a )et d ii cone)rpoEnul sr, "i)t.Sin din lrR, in ti*p ce %bal-piel din Eshnunna a0ea dou7.eci. AceeaKi scrisoare de la Mari arat7 c7 to&i aceKtia erau *ai pu&in pudici delr do*ironn dir Cannad, la lnceput %l*epi s-a coZn"at asupE obiir erii conbldui aupn @Tbilonului ti .sup* ap2lor Eu)ratului. 'rin anul @P14 H.d.$r. a Jn)rint o coali&ie din Athur, rsldu[u s.i Elan W in anul lrntntoi %a Jn)cJnt pe Ri*Sin, iar Jn @P1@ H.d.$r, @-a Jn)rint pe gituii din rM.ri. Do*i. lui a i1r caE.teriad d2 un stil personal distinct, care a ur*7riiL uni)icarea M8potsiei sub * siDsu do*nitor. %, pre.ent " co idaA cd a ldt u ad)rinishtor slab. ; cdeg2re de 5udes5i lerale Zcut2 de el Qnu .r .)od+ de l2n3 de d. ,lrt onlE le<i o pri0t2 la onucideleO sa p7strat pe o stel7 dioritI g7sit7 la Sttsa Jn @ASG d.$r, %n lcsst1 i riplie de la slEih, doMiei s#e e# dA u hpon (dli Mlo*l Mara] cu pri0ile la rclul du d. ,r.a2 al dreptedl=. cele G<G de Rjtiuni ale r2gtlor lui lld8pi Q_,,!O sht dd5at c*aticL ddi.n ln ca.ui cu pri0ire @a tun d di0ee Q#! tGsO, pbdetare QG14AO, l2gi conercialed Q@SS.@G1O, crsL. t1rie Q@GP-@1@@, p,eWe Q%P<.[<4O, adoprare Q@<B rA4O, atac Q@AB-G4SO, .a.di 1,n.1@e QG4#G1PO, pro cenre Ai elarii QG1eGPP s.i o ane-i s pri0n ia ila0i QGP< G<GO.Ai /nel2 din)t .a.ui ii dei.ine %uate slnt si*i#arc cu oleii Mi 0alu de tesi V/. ahnu, lipit-%shtar, EshnunnaO. $Jte0a sJnt )or*ulate aserEnbi .a u2le c..u5 din 0X de e-,, n2tuia *incinoas7 Q^#! @, <-43 r). E-od. G<L@-<3 Deut. @AL@1-GSO, rapte d2 p2%sre Q4@ @43 L` <@od, G@L@ K.unn.O, pierderea ani*alelor Jncredin&ate spre p7strare V#! G11-P3 c). E-od. GGL@S-@<O, a0ertis*entul dh parrea pbpri.bnlui 4o

pri0ire la u boo carc J*punge QE-od. G@L<B-<1O se asea*7n7 cu legea B< din #2gile din E]rtl*. Mdte dint2 ca.une con crete cu pri0ire %a c7s7torie, di0or& Ki in)rac&iuni se-u. ale, de e-. pedeapsa cu *oartea pentru a*bele p7r&i inplicat. nr addterul .u o leheie cisetorira QDeu,. S@P %TAM/RA'% GGLGGi #! @GAO, abode.l tbbl* ln nod assnd. n7tor, Jn alte ca.uri, in)rac&iunile sJnt aceleaKi, dar pedepsele di)er7 &i legile e0reieKti par s7 )it3 Jn *od consec0ent *ai o*eneKti. Jn *a5oritatea ca.urilor tratarea legal7 di)er7, dar co*pararea e-act7 cu 9T este di)icil7, Jnt*cJt ne este dat nu*ai )aptul do0edit Q)7r7 s7 ni se dea do0e.ile spri5initoareO, ur*at de deci.ia 5udec7toreasc7 oral7. 'rin ur*are, aceste legi repre.int7 o *ani)estare babilonian7 locala a atitudinii )a&7 d2 l2Be d ordire 8 e .onuA b cea *i Mre pde a orientului Aprcpiai anric, B%B/;Z",$)lX, $. J. $add, $Ag, G`@, @AP<, p, @P1-GGPi D. J, :i*4 lh, EyuAelica a, @AP<, p. B-G@t S, $Engs, %Dat @AP1, ,. B<<.B<4, ]ir2 6#egea Jn 9T@. D J.:. %%A A BE#. ln en, <L@, D t8 din .%enr.liB situat Jntre 'oarta ;ilor &i 'oarta 'eKtilor, la col&ul de E al cet7&ii. Este asociat Jndeaproape cu Tu*ul ]Meah QTu*ul celor o sut7n &i unii cercet7tori consided cr ere brba de acelaW t8 eu cet pldn cE a*bele )ac parte din aceeaKi )ort7rea&7. u*ele ebr. este h+nan +< Ki Jnsea*n7 6Du*ne.eu este Jndur7tor+. )trtul din Tra* din gah. @4L@S paE sV plaerc turnul Jn partea de 9a cet7&ii, idenri)JcJndu-l cu !ip-picus de *ai rJr.iu3 aceasta identi)icare nu poate )i corect7. D.E'. %%A A %A QEbi, Jan02n a t1r lndueto`O. /n ru*e ebr. care apare )rec0ent Jn 9T Ki apare Ki *ai ttr.iu Jn )or*a greac7 ]Anania. @. /n prc)er de culr. )iul lui A.u, pe cd lerru @-a de*ascat Q%er. G8O pentru c7 declarase public Jn Te*plu, Jn contradic&ie cu pro)e&ia lui mere*ia despre ei PS de ani de rcbie QGBL@GO ce h deB d. G ei phda lutn de 2blcadEtd de la lrclin a8 sn )ie restaurat7, c7 pri.onierii a0eau s7 se Jntoarc7 Ki c7puterea Babilonului a0ea s7 )ie .drobit7. El a Jnt7rit d0intele sale prio a4iu[E sinbo)i.a de s lu de re gJtul lui %ere*ia 5ugul purtat ca un si*bol al politicii tui %ere*ia de supunere )a&7 de Babfon QGPLG-<, @GO si prin .drobirea 5ugului. Denun&ul lui %ere*iaL Jah-lrh QDoMulO nu tea ri*i1i QGa.@B, sa do(dn adeldr.i, pri. laptd cB riaunia a nuir la G lui dup7 aceasta. G. Tat7l unui prin& supus lui loiaehi*, regele lui %uda ;er. <1L@GO, <. Bunicul lui %reia, o)i&erul din gard7 care @-a arestat pe %ere*ia ca tr7d7tor Q%er. <PL@<O, 4. /nul dintre to0ar7Kii de pri.onierat ai lui Dani.l, al .erui nlnm a )osr W)iihbai ir W2d,ac QDan. @@1P, @@, @AO. s, "iul lui gorcbab2l Q@cb.- <L@A, GrO. 1. /nondinBen5l*in Qr $,on. aLG,@O. P. #ideni unui grup de *u.ican&i preg7ti&i de Da0id pentru sru5iE de la lEhplu Q@ crcn, GBL4,G<O. a un caoih din .tura lui o.i, QG crcn. G1LuO. A. co*d.nnn unei citadele c7ruia ee*ia i-a Jncredin&at pa.a %erusalinulu5 Q M. PLGO, @S, Dt)erire Er33 din tistel. din l.E d ania QEe loLG8r *. <Ls, <SL lSLG<i @GL@G,4@OJ.B=Ti !A ES, leaurare idoti)i2tl ad]a cu 2ciD. !QFc-nniO-nsF, gr.-lat. !eracleopolis *agna, iar Jn .ilele noastTe cu %hnIsyeh el-MedJneh sau AhnIs, la 0reo 8S (* S de $airo, o cetate i*portant7 Jn Egiptul de Mi5loc. TotuKi, aceast7 identi)icare nu se potri0eKte cu b. <SL4 ud2 apu don prcpo.il5i p.r1l2leL ,,RTi0o.ii Q)unc&ionarii o)icialiO lui au Ki a5uns la ^oan Ki tri*iKii lui au Ki atins !anesul+. ]^oan este TanJs, Jn E D2ltei .2ledinia ).Eonilor dh Di"]ia . GGa si a G<2, p(* ii s a1p1r .l Dinastiei etiopi2ne 3 GB-a, cartierul general pentru proble*e asiatice. 'rin ur*are, paralelis*ul din acest 0erset pare s7 i*plice cA !ane cn stis regat de Znir ,i de E Delre5, linu cu !eRlspols din Egipd ae sc, cde * lnde. p7rtat Ki irele0ant. siit pos5bile doue eluin. F spielberg, `a.e=U toiogJsche Randglossen su* Alten Testa*ent, @AS4, p. <1<8, a postulat un 6!eracleopolis par0a+ Jn E Deltei, be.indu.Di argr)tnnrl p2 )aptul ca !2rodot *nlio nea.7 acolo o pro0incie Ki o cetate nu*it7 Anysis QG. @11,@<PO3 aceast7 localitate ar )i egip. !QFtnni-OnsF din Egiptul de Jos, ebr. !anes Ki asJr. Militai. :.i $.ninZ,JE4 BD@A14, p. A@. De ase*enea, !anes ar putea )i transcrierea ebr. a cu0Jntului egip. hQFtO-nJF, ,,0ila rD2%u+, 1E pur8 )i nlh.te palatului tui )anon din ^oan`Tanis. A*bele interpret7ri sJnt plau.ibile3 niciuna dintre ele nu este do0edit7. /nii sus&in c7 Q0oi0o.ii, tri*iKiiO 6s7i+, Jn Js. <SL4, se re)er7 la regele lui luda3 d.r .nteahdMtu ar din 0, < 1re )ar3on. ',i, ll*, a" M s1,iE E. a0ille, rnn1 sl Medine4 @8A4, p. <, ac1tia sint tldi5itrii odcnu ai lui )araon de %a ^oan Ki tri*iKii s7i care au 0enit s7 duc7 tratati0e cu e*isarii eFei, )ie la !anes, ca un a*p1t penrru ^oan. V a0ille, spieaelbDd, 1e cE aV )ost che*a&i la 6!a-nesu+, palatul regelui, Jn ^oan. M.A.M. !AR %. tn 9echiul Testa*ent a. :-abulur !arul i*plic7 Ki alte subiecte cu* sJnt iertarea, *Jn-tuirea, regenerarea QnaKterea din nouO, poc7in&a Ki dragostea )a&7 de Du*ne.eu. 6E-ist7 cu0inte de har care nu con&in ter*enul propriu .is 6har+ QMo))attO-0di D2ur. PLPL AL4-1. $u0inrele da n.` d=n r,T tin, ur*7toareleL

QiO hesed, tradus de obicei 6dragoste statornic7+, iar uneori 6credinciosie+, 6loialitate+. Jn traducerea 9A este tradus 6Jndurare+ Q@4A de oriO, 6bun70oin&7+ Q<8O, 6*ilostenie@@ Q<SO Ki 6bun7tate+ Q@GO. #uther @-a tradus cu Znade, cu0Jntul ger*an pentru 6har+ sau 6gra&ie+. Jn ciuda acestui )apt, nu este echi0alent Jntru totd cu +hal. Este u .l0)tt care indici o retatie Di poate )i )olosit cu re)erire la Du*ne.eu Ki la o*. $Jnd se re)er7 la Du*ne.eu indic7 har. $Jnd se re)er7 la o* indi.l o dEBZe sEto*ici )ail de u dt o* su )ai, de Du*ne.eu. Este JntJlEut adesea Jn asociere cu cu-0Jntu[ 6legI*Jnt+ Ki indic7 o atitudine de credinciosie pe care trebuie s7 o aib7 a*bele p7r&i ale unui leg7-*Jnt. $u pri0ire la hesed a lui Du*ne.eu, hesed, 0e.i 'lh <LGG3 p2ntru t8etul n1ed Miat ., onut, re.i osea 1L1, snaith snser8.i e-pr2sia ,drasostea leg7*Jntului+ Q6co0enant %o0e+O ca )iind ter*enul engl. cel *ai apropiat. QiiO hen, 6)a0oare+. Acesta nu este un 6cu0Jnt de hal= W nu indid o .ela)t. Est2 tolZit cu .2tdire la actilllE uui str"rio, - llM su di0in - )ai, d2 u in)erior. E% ne co*unic7 ideea de )a0oare ne*eritatI3 Jn 0a este tradus 6har+ Q<8O &i 6)a0oare QG1O. E-e*ple de noi din partea o*ului g7si* Jn Zen. <<L1, @S, @B3 B@8 T%AR <AL43 Rut GLG, @S. !cti din partea lui Du*ne.eu bdhi* ln @1, <@LG Q0sr =cEdincio2@e+, A0 +bur%0oin&7+O. i*eni nu poate ar7ta heh )a&7 de Du*eau QspE de8bE de h1ed5, dd] nineni nu ii 8( )ae o )a0* lui Du*eau. b. #egea QiO %8n @3@P pu2 leg 8h corast pute*ic d hant. 9)e.i Tit GL@@ care a)ir*7 de ase*enea c7 harul a 0enit in l*e "in $rist1, AEata tula*n cB bnrd a )ost ine-istent Jn 9T, ci Jnsea*n7 doar c7 nu se situea.7 in pri* plan si c7 este ce0a ce pri0eKte Jn plincipal tselul- Biblb )ols2-te adBa andrea a8 lo Wd2 noi * )ol1i 8npi"Wa. QiiO %deea de pro*isiune este de.0oltat7 Jn T Jn $al, Q<L@1=GGO Di in EEi. al1d aEt% c7 harul pEede leg2. D>ll@)treu i.a Eatat p2 'aEidhi pe ba.a pro*isiunii, pe poporul Jntreg @-a tratat pe ba.a legii. Aceast7 lege nu a )ost pri*ordiali, dar ea a clari)icat Ki a accentuat )elul de )tesed pe care Jl aKtepta D#l,tu8, de la poporul les1nintului sBu, QiiiO TbtuKi, harul este JnrJlnit chiar Jn lege. Ales.r2a %sEelllui ca pold al lui Du*eE, Wt2 aEi buit7 Jn lege alegerii libere a lui Du*ne.eu si nu nelrintnnii %elaelului QDeut. PLP83 c% SrrBO. lnipa ti0a Jn legI*Jntul de la Sinai 0ine de la Du*ne.eu, la )el 8 Si ln leliohtul hanlui cu A*an, %n 's, @A e-ist7 o a)ir*a&ie despre con0ertirea sau restaurarea puterii legii. c. 'ro)e&ii %deea principal7 a scrierilor pro)etice este che*area la poc7in&7. 'asa5e tipice sJnt Jn A*os BL@43 ;sea GLP3 1L@L @4L@3 %T @L@1=@<3 %er. <L@, P, @G@4. 'b)etii slnt acu.a&i adesea c7 ar pro*o0a o doctrin7 a poc7in&ei caie pune accentul pe 0oin&a u*an7, ca Ki ere.ia 'elagian7. Dar pro)e&ii au pri0it poc7in&a ca un )apt Eutric Q%el GL@<O, E.eliel ere a cdt 8nenilor sr.ii )ac1 o ininn noue Q@<L<@O, a 8uodt de ase*enea c7 o ini*7 nou7 poate )i doar un dar al harului lui Du*ne.eu Q<1LG1O. Jn pri0in&a aceasta el 1te in a*onie o pae5r +noliui l2gln)nt= di. ter. <@L<@-<4. d. 'sal*ii cu0l)td nen de aprca" ab12,t id pelni, da, apar unele cu0inte Jnrudite, ter*enul hesed este JntJlnit t8rte lrNent, d. d. 's. sLP3 BP@< Q,burrbre Di cddinci.)ie=Oi <AL<< Q,burBtate+O. h 's.lrni nldlnin de ase*enea cu o )rec0en&7 crescut7 cu0Jntul Jnrudit )tas)d, care este g7sit, dee-. En's, @GL@3 81LG Q6care se Jncred Jn Tine+O3 PALG Q6credindoKi=T. 'luralul acestui d0lnt aha)dhl apare ca ,,tlasidani+ h % Mac. GL4G5 PL@<L G Ma.. @431L cuVntul s )t)d2. la 8i .a)t dau loiali lega*Jntului, gruparea din %udais* care punea accent pe respectarea riguroas7 Ki de0otat7 a legii Ki din rlnd uile aet2i BnpAri au prcrenit = ).ri"ii, %t. %n od lbstT*1t a. 9ocabular $u0Jntul gr. charii a )ost cu0Jntul obiKnuit )olosit p.ntu a hd8 .br. iar. cel *i apbpiat 02rb corespun.7tor, chari.esthai, a )ost )olosit pentru a indica iertarea, u*an7 &i di0in7 Q$ol. GL@<3 <L@<3 E)es. 4L<GO. $u0Jntul eleos repre.int7 ter*enul ebr. hesedKi are sensul de 6Jndurare+. u este )olosit prea )rec0ent Ki apare *ai ales Jn pasa5e ba.ate pe 9T, cu* sJnt Ro*. AL@B-@8, G<i @@L<S.<G. @i)tnlr ,,nd= 1te pE)etat Jn lc de ,,)idutre+, del)ue irclude id2ea de puterc di0in7 care Jl Jn.estrea.7 pe o* pentru a tr7i o 0ia&7 *oral7. b. E8gh.liii2 rinoptice DEi 8,hnn.n aru nu ete pu niciodati p2 bu.ele lui %sus, ideea de har este )oarte proe*inent7, lsus spune c7 a 0enit s7 caute Ki s7 *Jntuiasc7 pe cei pierdu&i. Multe dintre pildele Sale ne Jn0a&7 doctrina harului. 'ilita hdrtorilor 0iei QMat GSL@=@1O re in 0a&7 c7 Du*ne.eu nu d7 socoteal7 ni*7nui pentru d.tril2 hannui seu, 'il.la clor ln0ia" la cin, Q#ua @4L@1-G4O arat7 c7 pri0ilegiul spiritual nu garantea.7 bin*0lntl8 )i*l, ii c-l in0itltia EEnghe#iei 1te adBt t,8r. "iul risipitor a )1t prir5t de tadr s7u Jntr-un *od pe care nu-@ *erita Q#uca @BLGS-G4O. Se pune accent pe poc7in&7 ca Ki o condi&ie a *Jntuirii

$Mard @L@s3 1L@G5 #u.a G4L4D. credin,. Ti .re leul ei Qde d. Md, tL@s3 #uca PLBoO, de=@ nu Ti )trae o ati8pe t8losic, aT*Bnit8re cu cele ale lui 'ar2%. c. Scrierile lui #uca [,2buie si acordin o aten"e spcialE E0anaie#i2i dupa #ua si "apt2lor Ap1toror. #na dB do0adB de )le-ibilibre Win abordar2a acdtui subied. lndlnin chiar Ki sensul nereligios al substanti0ului, ca o )a082ii )acud d2 u on altcuiZ Qlapt, G4=,GPt GsL<, AJ. Sensul de 6)a0oare+ ca Ki Jn 9T este g7sit Jn #ucalL<S3 GLBG3 "apt, GL4Pi P@@D 41- S2sul dirE*( al hardli are ca re.ultat un u.M5 n2i>ricat Ai o nBtuie e)i88, al. .* 2 ,2de h "apt. 4L<<3 @@LG<3 @<L4<, Ai Ei1Z )1lcit h conte-tor .pelului *i0Esal .l EEnsheliei. #ua adrce lrnpEurt te8ii ,E0dghetie+ $,$u. ,,lntdO Ki 6har+ Q#uca 4LGGi "apt, @4L<3 GSiG4O in" nod h c8 nu ia ps nici cbar 'a02%. 7. Epistolele 'autine $u0Jntul 6har+ ocup7 un loc deosebit Jn salut7rile de irc2pur ii ln beEdicliile )oa#. ale Epistoteld. )iind adeusat la salutul e0reiesc 8nEntional de ,,pace=. Te*eiul aednei lui 'aFl 1te grsit in Ron- @L@13 <LGS. Se arat7 c7 o*ul este p7c7tos, dar este Jndreptedt lrin har QRon. <LGr5 4rGsO, ad5ca, Dte2.e=, ln harul #ui, n trat2a.L ,2 on ca i cM na, ti atcidit niciodain, det 1te 0ino0at, ]$tdin" "t2 rdspsut ondu # hLnn di0in QRon. BLGi @SLAi E1. G38O, $r2di.5a 1t da,,l lui Du*ne.eu QE)es. GL8O3 cu0intele 6nu 0ine de la 0oi+ s-ar putea re)eri la iesas*enoi Q6*Jnrui&i+O, dar 'a0el caut7 s7 scoat7 Jn relie) )aptul c7 ter*enul 6credin&7+ nu t2buie 8rceput 2 o acW,e independ.nt di, partea credinciosului. 9e.i de ase*enea G $or. 4L@<3 "ilip, lLGA. AcesiL deding nu 1b n2ericB, d2i dB de intel1 ct nu 2-Ti1 *lntuiE pr5n iese. crain" 1te 0iE!, din psct de rcderc nolal, prin sh2. Ea l(,2a.i ,,"in Ta, p1te+ Qcal, B@1O. c. A. ande"on s8ti Q$nrirtidniry ddording * Se 'aul, @AGP. p. @@#O a)ir*7 c7 din *o*entul Jn care credin&a a )ost acti07, a a0ut loc o trans)or*are a perspecti0ei etice. 'o.iQE 8dinciosului #a har nu "te DplicatE prin sine, ci pri, 8ia lui D@*]u. Der=iM +alegern aE dou7 )unc&iiL li*itea.7 independen&a u*an7 Kl auto-indrepridrca, li ara2 ca Du[re4u 1te conplet liber atuci clnd 8rd,li o )al,8 QE@1. @L@.1i G Tin. @LA3 Tit <LBO. "iecare pas din procesul 0ierii creKtine este datoat h,rrui - $al, @L@s Q.he*taOi G Tin. G,Gs Qpeain"OL E%B. GL<A Q.rednVaO, Jn Ro*. 8LG8-<S 'a0el trece Jn re0ista lucrarea di0ini de la c,2lr8 pi.i ta gloria 1nati . ce#r r7scu*p7ra&i. $u toate acestea, el nu trece cu 0ederea S@A %%AR reepoebilitau oddd, A]uttsre. QRon. @LBi 1L@PO este o atitudine *oral7 Ki nu poate )i ni*ic altce0a. ;*ul se Jntoarce singur la Do*nul QG $or. <L@1O. A. SteFart sugerea.7 Jn !DB c7 @ %es. <LB ne Jn0a&7 c)i pJn7 si perse0eren&a este pus7 la Jndoial7. $ele dou7 laturi sJnt aduse J*preun7 Jn Ro*. A-@S. $ap. A con&ine cele *ai puternice a)ir*a&ii posibile cu pri0ire la dubla predestina&ii. Jn ti*p ce cap. @S a)ir*7 c7 respingerea de c7tre Du*ne.eu este datorat7 necredin&ei &i neascult7rii. TotuKi, trebuie sI ne dintii ce subietul ,tri)tipal an acgtor 8pirole ntr este *Jntuirea personal7, ci )unc&iile colecti0e ale celor aleKi de Du*ne.eu ca s7 J*plineasc7 scopul %M. Ro*. 1 )oloseKte i*aginea bote.ului pentru a ne Jn07&a despre Jn0ingerea p7catului prin hat. R)e.i de ase*enea @ $or. 1L@@3 @GL@<3 E)es. SLG13 $ol. GL@G3 Tit <3B, !. :l2le) Robibn ;ne $inisrian Detdae o) Man, @AG1, p. @G4-@GBO sus&ine c7 bote.ul creKtinului nu este doar un si*bol ilustrati0 ci este aspectul obiecti0 a ceea ce credin&a este Jn *od subiecti0. Al&ii argu*entea.7 c7 bote.ul copiilor *ici este un *i5loc de ad*inistrare a harului, deoarece copilul este un si*bol aO neputin&ei Kinea5utor7rii o*enirii. Aceste p7reri par s7 contra.ic7 accentul constant pe care 'a0el ! pune pe credin&7. e. $elelalte scrieri din T QiO @ 'etru. Apostolul pune accentul pe har Jn cap. @-G prin int*edlul Eriantelor obi"uir. .l2 areSerii prin leg7*Jnt Ki ale *oKtenirii3 <LP con&ine o e-presie neobiKnuit7, 6harul 0ie&ii+. !anii este SntJliiit de ase*enea Jn BL@S, eu re)erire la gloria 0iitoare a credinciosului. QiiO E0rei. Scriitorul )oloseKte cele *ai *ulte 6cu0inte de h,r=. h GLA na.ul lui Dulredel e*i1te nulieorElar cu su)erin&ele lui $ristos. $u0Jntul c)taris este )olosit Jn @GLG1 pentru *ul&u*irea o*ului )a&7 de Du*ne.eu. !arul este pri0it ca o che*are la consacrare Jn @GL@4@B, E-p2i, iUbir2re ,,trcnd nardui+, in 4L@1. uneKte *7re&ia di0in7 Ki harul. ; alt7 e-presie nou7 este +Dund hardu+ Q@SLGA@, QiiiO Scrierile lut loan. E-ist7 surprin.7tor de pu&ine re)eriri directe la har, dar se pune un accent *are pe dragostea lui Du*ne.eu. %deea de har trebuie raportat7 la aceea de 60ia&7 0eKnic7+. $redin&a este proe*inent7 Ki loan )oloseKte o e-presie gr., pisteuein ea Qa crede blO, cu re)erire la +credin&a reala Jn persoana lui $ristos. 6!arul Ki ade07rul+ care caracteri.ea.7 gloria $u0Jntului Jntrupat Jn loan @L@4 &c). 0. @PO sJnt ca un ecou al 6Jndur7rii Ki ade07rului+ Qhcsed re+ 2*g din BTd. <4L1. #a )el ca 8i Mo))att prte* trage c*cll.ia c, leligia Bibliet +1te o relbie a nrului eu daci Dl, nu 1re ninic ..- nid har, nid EErsh.rid. Qc%8 in dE 2F Testa*ent, p, -0O. B%B#%;ZRA"%E. !. :heeler Robinson, The ;tris-tian Doctrine o) Man, @AG13 . !. Snaith, The Distinctir. %d8 o) T. a#@ Ttstatuaa @A44, p. A4.@<Si J. Mo))att, Zrace in the eF %Tta*ent, @A<@3 .

'. :illia*s, The Zrace o)Zod, @A<S3 $. Ryder S*ith, TTie Bible Doctrine o) Zrace, @AS13!.!..Esser@MD PTG, p. @@S-@G43!. $on.el*ann, :. gi*roerli, TD TA, p. <PG-4SGL !, D. MooaeJd, g'EB, G, p. PAA.AS4. J.RMr. !ARA. Al7turi de ]!alah, ]!abor Ki ]Zo.an, un loc unde Tiglat-'ileser !% i-a deportat pe isiaeli&u care r.a, rlr.dtit ln P<4-P<G id,)t. Q@ $"n. B.G1O. u este cunoscut 0reun loc asirian cu acest nu*e. TbtuKi, te-tul din G J*p. @PL13 @8L@@ interpretea.7 h7r7 ca )iind cet7&ile *erilor+, iar Jn uoc 6*un&i+ poate repre.enta ter*enul ebr. )t7rI, 6&inut deluros+. D J.:, !ARA QEbr.)tar)r5an3 acad. harranu, 6Jntret7iere de dMulr sr, cnarne, "ap, P.4O. @. o .er.t2 la cea <G (* SE de /r)a QEdessaO, Jn Turda, pe r)u[ Balih, a)late p2 dMul pri*ipel de la inire la Aleppo,

!aran QJnc*cis7ri+ sau 6Dru*uri+O este aKe.at ca un punct strategic Jntre Mesopota*iD &i 0est. BG1 %%AS%DEE % Terah a locuit acolo J*preun7 cu A0ra* QZen, @@L<@3 c). "apt. PLG, 4O, Jnainte ca acesta din ur*7 W7 *igre.e Jn$anaan QZen. @GL@O. ]Rebeca, *ireasa lui %saac, era din !aran. laco0 a )ugit acolo ca s7 scape de Esau QZen. GAL4O, s-a c7s7torit cu #ea &i Rahela, )iicele lui #aban, &i to&i cop&ii s7i mcu e-cep&ia lui Benia*inO s-au n7scut acolo QZer GAL<G-<SLG4O, !aran este *en&ionat Jn te-te din perioada a !%-a din /r, cca G;;; #d,$,., 8 s r*plu Qatul.hltO pentru 0enerarea lui ]Sin, .eul #unii, iar ocuparea cet7&ii este con)ir*at7 de do0e.ile arheologice. 'otri0it te-teloi de r. rMdi din niloiul ,l Gla l.d.cr., po.i&ia strategic7 a cet7&ii a )7cut s7 )ie Jn centrul atdtiei ribuilor *dite iar di drai, a .lehit u centru asirian )orti)icat de Adadnirari % $eea @<@S J.d.$r.O a0Jnd un te*plu cate a )ost Jn)ru*use&at de Tiglat-'ileserl Qcea @@@BJ.d.$r.O.!aranuls-a r7sculat si a )ost5e)uJtJnP1< J.d,$r., un e0eni*ent )olosit de tri*iKii o)iciali ai lui Sanherib penttu a inti*ida %erusali*ul QG J*p. @AL@G _ Js. <PL@GO. $etatea a )ost restaurat7 de Sargon %%, iar te*plul a )ost reparat Ki nnrodobit din nou d. Eshadon Q1Ps rd.crO ti Asu= b1nipal. Dup, c,de8 c2ilttii 5rie Q1@G l.d.cr.O !aEnul a d8ir dti* Zpitala a Asiriei pln, .)td a )1i cusit de labilonieni ln 1SA M.cr, hrEsul DiEiiei calde)t )a" de t1plele bauoniene a ds la Etalrc tenplelor ld sin din !."n d ur #a piinol din)te .c]t tenpl2 . )1t )1cute Mre pREsA ** lui abo d Q.lE a bait plnV la @;4 eiO, iar la al d.loile hplu a lst *re ,8t8sB )iica acestuia. A )ost un centru co*ercial prosper care a aFt le2itui .u Tirul QEd. GPLG<O. #ocul care a )ost e-ca0at Jn @AB@-@AB<, @A<A indica ocuparea cet7&ii Jnainte de perioada asirian7. Ruinele e-istente pro0in Jn principal de la cetatea ro*an7 Jn apropierea c7reia p7r&ii l-au o*orJt pe $rassus QB< H.d.$r.O &i de la o ocupa&ie *ai tir.ie de c7tre do*nitori sabaeni Ki isla*ici din !aran, care in 0re*ea aceea era nu*it $arrhae. )n "apt. PL4 cetatea este nu*it7 $harran, Jn te-tul grec. G. !aran este de ase*enea un nu*e personal, QaO "iul luiTerah, )ratele lui A0raaraKi ahor, tat7l lui #ot, Mne 1i (a3 2l a nuit la rur Qcd, @@LG1=<@O. VrO /% bsrbat din lud., dul lui cal2b )i al 2*birei ele E)a Q@ crcn. GL41O. ZO /n l20iD 1ul lui Win2i din cneDotr Q@ $rcr G<LAO, ,tsll;$R-A"%E. S. llotd s5 :. Brice, AS @, @AB@, p. P,llGt D.s.".i], 4sG,@ABG, p- <1-a4r c,J.Zadd, lS <, @AB4, A. <B-AG3 M '*g, %sont G, %AP;, p. 1<-A4. D.J.:, !RAR%T. *e dat clto* ebi ai lui Da0idr Sa* QSa**aO )iul lui Aghe, care s-ar putea s7 )ie acelaKi cu ts* Qdin !atrO Qrrnnd=O QG S8, G<L@@, <<li %oMtaD 1ut lui Wash2 Q@ $on. @@L<BO W Ahian, )iul lui Sacar Q@ $ron. @@L<BO. u*ele nu este cunoscut Jn a)ara Bibliei Ki ar putea )i nu*ele unui trib sau al unei cet7&i, sau ar putea Jnse*na doar 6locuitor de la enun&e+, deri0at de la har, 6*unte, deal+. T.$M.

tlA),9; . /n le QAns 4L<O d.re nu 1r. n2n&ionat %n alt7 parte Jn 9T Q0a traduce cu 6palatul+, pe baa 0ss, #-C reda =nu,l lui Rinon+, poac d2luile lui rRi*on QJud. GoLas, aPO. Au )ost sus*te di)enie alter7riL 6gol+ Q=ar*I&O, 6dat spre ni*icire+. ; sugestie *i plauibilA, baati pe t2te8or uSaritic hni#a, sut=* c> d prta tr !a*el Sa s de =cad1 p2 ;rontesO. B%%/;ZRD%%E. -TVS;n @A4,@APS, p, .@@, %JJ.:. %EAR;D QEb. h=rd4 +ll4rusto)O. un i,or ab1. dst si li 1 de la poareb Mt. chilboa, la E de %re[, caZ cuSe spre E ln Fl2 BerS8, Aici ;hed8n a "ds ln doli 2bp2 .*ia lui de la <G,Soo la <;o cidd a ll=lntt h2rdele de Mdiaili QJud. PL, <O. 'rcbabil c, saul i al))ira lui )au inti a5ci bbnla lEinre de badlia lataE de la Mt. chilboa Q@ s1r GAL@3 4 <@L@O, Doi di)tie ,,rte5,= lui Da0id, W.na i5 Eli.aQGs<n.G<LGBL % cEn. @rLGPO eEu olisEn dn, !abd, eE ar put2a 1 id2.ti)icat ,n pl]ni cu Ain Jalud. A.E.$. !AR;%ET. Apare iDtoideale .a ,,!aDiercoin+ Qharo(&hug1yJ*, 6!aroKetul popoarelor+O- Este JnKinit Mi in #2grtlrt d @siAe, u coMndatrt *ilitar canaanit care a luptat J*potri0a lui Barac si a c7rui ba., 2E la !ar.)2t QJud. 4LG, @<, @1O. Srrr/, 1t localia le tn iR=0 ral1tinei, ira,rcpidr. de dd chison. Mab, . sugeht c% 1t hrba de o regiue W nu de o 8rate dar0, @1 suge8d cu rnie a do1 pZibitibte $e`. TIrgu*O. Teii =A*r la 9 de Meghido Ki Teii 2l!aba5 l. sE .te !aira a, rdt )lselate ca leui pcibil2, dd priM din8 ac1e l8litB,i pare sa )ie descali)icat7 deoarece s7p7turile )7cute au indicat ca nu a )ost locuit7 Jnainte de secolul al @S-lea H.d.$r. $etatea nu este *en&ionat7 Jn docu*ente e-tra-bi-btic ii leali.aE 2Ecta ,tu)rE ircertB. A%B5J;$R-A%%E. tol, p. Go@, GS<i 8. Ma.ar, !/f@ G4,@ABG-@AB<, p. <S t,l*,5 1l=4 p. Gaa, Fo. %%AS%DEE %, A8sa 1te o tulite"re a tDnadui tdiddioi din @ Mac. Gr4Gi PL@<O G Mrc. #4.1, dEi in ultinul c. d 1 Mi co)ti s, citin !1. *oneerri. Scrierile *oderne pre)er7 ter*enul ebr. h+5)d)*. Acest ter*en care Jnsea*n7 Jn esen&7 6cei loiali+. 1t )olcit n)tnt in psalni nlads de obicei +snngO. se par2 ce a tost adop1t T <ruA2rea de relo)i per8 l.8e clnd li priM patu a so#ului al G-#a i.d.cr., a lnepur sa pntud, roi *i nulr in)luen&a elenistic7. #iderul lor " pa" ce a )1, 8Ele preor ;tr5as %%%, d1tituit de Ant5ehu Epiphans, Ei au Fiet lupta ar*at7 J*potri0a sirienilor prin retragerea Jn pustie, dar Ztilitat2 inDla1bil1 a eleniatorilor i.a derd*inat sI-i spri5ine pe Macabei. %*ediat dup7 ce li s-a dat un *are preot legiti* ei au )ost gata s7 se Jntoarc7 la o 0iai, no*.le, d.r Tl2rii #r ar lod ono%lri ae Baahid1 Q@ Mac, PL@G=@<O, Ei au aFt pE putini sinp2de )aE de pluile nadoMliste ale hasnon2ilor, 'alt5dd lor sa rupt h do,r, prcbbil inca ,2 Fenea lni si*n. Ma5oribe, .u8ut in pr]nt .a =)a .i]i, a rnce)tat sn d tb2r roporul de padea concepliei loi Miadibtea, repr.enbtn de 8i2ni ti de **. brn conuiit" d. ra fWra4 iiau pieldut orice speran&7 &i aseptau o inter0en&ie escatologic7 di0in7 BG@ %%AS%DEE % retr7gJndu-se Jntr-o *7sur7 *ai *are sau *ai *ic7 din 0ia&a public7. B%B#%;ZRA"%E. M. Blac(, The Scrotb and $hris-turn ;rigins, @A1@. !.#.E. tlA)BRoT. /n le de "pas ,l c1Etoria isEelil5lor prin pEtie Q M. @@r<B3 <<L/-@<O, urde Mdia r-a Mdat de lepd Q *. rGL@=@15 ct Dat @L@O, nr general este identi)icat cu Ayin Mhodara, o oa.7 cu o )JntJn7 pe dnunul din Sinai spre ADabah. Q]TABkRA DE#H Z7MARE.O $.D.:. !A^;R $Ebr. haK1rO. Tbponi*ic, Jnse*nJnd probabil 6aKe.are+ sau 6sat+ Ki de aceea este )olosit Jn *ai *ulte locuri Jn 9T cea *ai i*portanta localitate cu acest nu*e era o cetate )orti)icat7 din teritoriul #ui e)taliQ%os. @AL<1O. %. %n 9echiul Testa*ent Aceast7 cetate se a)la Jn 'alestinei si pe 0re*ea cuceririi israelite era cetatea de scaun a lui labJn Qnu*it 6regele !a&orului+, *ele(-h7Kdr, mos. @@L@O, care a organi.at o coali&ie J*potri0a luilosua. %sraeli&ii au Jn)rInt Jns7 aceast7 coali&ie, mabin a )ost o*orJt iar !a&orul a )ost distrus Ki ars Sos. @@L@-@<3 @GL@AO. !a&or a )ost singura cetate ars7 Jn )elul acesta, poate datorita i*portan&ei sale trecute Qlos. @@L@SO, dar Jn ciuda .c1rei distugdi D rege de Mi rii.i#, care a pDnat acelaW nlre W 8re a )dt n*it ,resE al $anaanului+ Q*ete(-("na=an, Jud. 4LG, G4O, a a*enin&at %sraelul pe 0re*ea Deborei. $u toate c7 Sisera, generalul s7u, a0ea ASS de ]care de r7.boi la dispo.i&ie, israeli&ii conduKi de Barac au reuKit s7-@ Jn)rin-g7 ,i r-., tdebtt p2 labin QJud. 43 % sEn. @GLAO. 08 dou7 secole *ai tJr.iu !a&orul a )ost )orti)icat de cItre Solo*on, J*preun7 cu %erusali*ul, Meghido Ki Zhe-.er, cJnd Ki-a organi.at regatul Q@ J*p. AL@BO, dar tn solul al <-l8, l, tinpd re8elui '2h al lui lrEel, Tiglat-'ilasar *, regele Asiriei, a 0enit Ki a distrus cetatea Ki a dus r7*7Ki&a de locuitori Jn Asiria QG J*p. @BrAO, %%. E-ca0a&ii #ocul unde a )ost situat !a&orul a )ost identi)icat Jn @8PB de c7tre J. #. 'orter cu *o0ila abandonat7 T)ell el-fedah, la 0reo 8 (* S9 de lacul !uleh Jn Zalilea. J. Zarstang a )7cut cJte0a e-ca0a&ii de Jncercare Jn @AG8, dar pri*ele e-ca0a&ii *a5ore au )ost e)ectuate din @ABS Jn @AB8 si din=lA18 Jn @A1A

de c7tre o e-pedi&ie israelian7 condus7 de Clgael Cadin. #ocul se a)l7 pe o coast7 Jndreptat7 spre E Ki const7 din *o0ila cet7&ii, cu o supra)a&7 de circa @SS.SSS *etri pdtrdd sitEt, l. 2prtd de t ia. aldtui de acesta e atu la o anA nult Mi tuE de 08 S.1 (* p7tra&i, cu *etere.e de p7*Jnt Jn partea de 9, de partea dealului. AKe.area principal7 a )ost Jnte*eiat7 Jn nileniul d <l8 V.d.cr d ceratea de 51 a )osr adi, <ail h prnE p.)t a dilaiului al Gl8, probabil de c7tre hiraoKi. DeKi Zarstang a presupus c7 aceast7 cetate de 5os a )ost o tab7r7 Jngr7dit7 pentru cai Ki care de r7.boi, e-ca0a&iile au ar7tat c7 toat7 aceast7 .on7 a )1t cu"tA de o cerate .ilirl 2e in leri8da d2 0Jr), J*preun7 cu cetatea propriu .is7, trebuie s7 )i addpZdr phl la 4S.SSS de Bd#re. un alt iiciu .u pri0ire la i*portan&a cet7&ii Jn perioada aceasta este dat de descoperirea unui ulcior de lut purtJnd o inscrip&ie acadian7 Qcea *ai 0eche din 'alestinaO. DeKi inscrip&ia este rudi*entar7, a )ost desci)rat7 ca )iind %S-*e-ila*, un nu*e personal acadian, poate nu*ele sui re<stor llEopor*ian. cetat2 de i] . 11i ocupat7 nu*ai ti*p de 0reo cincisecole, )iind distrus7 Jn secolul al @<-lea Q i0elul @<O. Aceast7 distrugere ia )ost atribuit7 de arheologi %ui %osua. 'rintre r7*7Ki&ele din aceast7 cetate distrus7 sa descoperit un te*plu canaanit si un altar *ic. Jn ti*p ce cetatea de 5d a ra8 8patl, rc0ila principatt a )1t eu p2ti dir nou de 8aniW ti ap.i de isheli$. s.a *i descoperit o poart7 de cetate Ki un .id de ca.e*at7 ds p2rioarla lui Sol*n, ap8pe idsde d cele g7site la =Meghido Ki la ]Zhe.er Qc). @ J*p3 AL@BO. Do0e.ile din perioada israelit7 de *ai tJr.iu includ o cl7dire public7 cu coloane, din 0re*ea lui Atiab Qconsiderat7 de Zarstang a )i un gra5dO Ki o )ort7rea&7 con&inJnd un strat gras de cenuK7, Jn care a )ost de"rit D ttagtunt de rncior de 0in purdnd nr. n2le ld peh )pDhO Di al>e indicn ale 8i dZttuten 0ioldte, UrEduse prcb.bil d2 Ttalat-Uil]r %%l, care a cudit 8iatea ln P<G td.cr QG lnp. @sLGAO. %%%. Scrieri e-tra-biblice !a&orul este *en&ionat pentru pri*a oar7 Jn Te-tele E-ecrati0e egiptene din secolul al @A-lea H.d.$r,, ca o cetate canaanit7 care probabil constituia un pericol p2ntu inp..iu. ln arli2le Nle la Mari, di, pri*d, si8l slett al nileniuhi al G.lea, apare )lb nWele md-sbra, i.r Jntr-un te-t babilonian ce0a *ai recent apare ca un c2nEtr politic i*p.)tnr rirut pe dMul din MT, pota*ia, probabil spre Egipt, %n una dintre t7bli&e do*itonn 1te n*it Jeed QlaadO, u tith caie nu era )olosit de obicei pentru do*nitorii oraKelor Qc). %c. @@L@O, id inportaDa rgelui 1te inaicars de ase*enea prin nertiolr.E .nb.edorilor din Ba-bilon care au *ers s7-@ JntJlneascI. u*ele unui rege 1re lbni-Adad, o )o*l edian, cre su88.s in)luen&7 babilonian7, dar au e-istat de ase*enea conra.E ine si C dup, .* Ei] din dauile T la regii din /garit Ki $reta QMaptaraO. !a&oFl este *en&ionat Jn listele stIpJnirilor Jntoc*ite de regii egipteni @tthreis %%%, A*ernotep %% si seri %, Jn secolele al @B-lea Ki al @4-lea. $etatea este *en&ionat7 *ai tJr.iu in sis.rile de la A**, Jn tlr,8hl al @4-lea, Ai do*nitorul este nu*it 6rege+ Q%ar Jia-.u-raJ. Jn )ine, Jn secolul ur*7tor cetatea este *en&ionat7 Jntr-un papirus egiptean QAnastasi %O Jntr-un conte-t *ilitar. 'rin ur*are, inscrip&iile Ki e-ca0a&iile o)er7 do0e.i e-t" biblice dple cu pri0ire l. epona4a ce2iii. %0 A.lt2 arc.ntl cu aletrl nt*c @. o a,..e i. ,E.t8 d2 s a lui %uda Q@1, tBLG<O, locali.area este necunoscut7. G. Qh7sIr hadauIO 6!alorul ou+ S1, @sLGsO, o aD2.e =l patua d. s a lui %udaL . .%ci anplasVLi eie !u8tn. <. /n alt nu*e pentru Merioth-he.ron Qlos. @BLGBO Jn partea de S a lui luda, l8liaea 1te rcnr,, d)) sar putea te 1e acea.li cu G, 4, /n ld din Beniani, Q e4. @@L<<O, prcbab Xhnbet !a.u din .ne( n8stse, s, o .oni *padt de alabi ]ni-,o*.> ))i)roEi-i de leEnia ,@ALG<, <S, <<O. B%B/;$RA%%E. C, Cadin er al., !atur %, PAB4, !Mt %t, @A1S, !8r %%+ , @A1@r C, CadiT tieor Qscn)ticb #etu,@ @APSO, @APG3 F.i de se**a A, MLila8t,Jar PA,@A1A p. @G-@A3 E.M0igel, !/an 4G, @AP@, p. <B-<1. T.$.M. BGG !A9%#A QEbr. h-F/7, 6cerc+, 6district+O. @. ; &ar7 Q=eresO din 0ecin7tatea ]Edenului, prin care Kerpuia Qs7babO riul 'ison, Ki Jn care se g7sea aur, ]bedelion Ki piatr7 de oni- Qshoha*O QZen. GL@@-@GB. #ocali.area este necunoscut7. G. ; egi8 rcnlioMtE il 2rpleia d2 la !a0ila la ?ut+, locuit7 de is*aeli&J QZen. GBL@8 KJ a*aleci&i Q@ Sa*. @BLPO. 'robabil c7 era situata Jn .ona Sinai Ki Jn 9Arabie# <. /n ll* ca a"E de doue ori il $a. lo3 nu*ele unui descendent al lui !a* prin $uK QZen. rSiPi @ $rcn, @LAO ii F ur*aK al hiS2n prin letan, W2r, W2laiapacDad QZ2b. @SLGA@ @ ctu. @LG<O, S2 poate ca nu*ele s7 )Je distincte, dar )atrucJt celelalte n*2 asiate cu ele indica o aV2are din s AEbiei Vi ditrolo de Aab el=Mandeb in A)tiZ3 s.ar pda 2 nu*ele s7 indice un trib puternic care a asi*ilat un grup *ai slab. B%B/;ZRA%T=, J. A. Monigonery, A*bio Md the Bible, @A<4, p. <A. T.$.M. !A9;T-%A%R QEbr. haFdrl a=D, ,,a,eEle Qstele de otuiO #ui lanO, prcbabil h delune dirr2 Mt $alaad Ai Ca*dQ, .are *u p2irai2 cu ai2.ari nu nib SdrlnAi QJud. loLaOr s plnral neob4nuit de %a ir, 6oraK+ sau un di*inuti0 o*oni* cu 6*7g7ruKi+ Qre.i Ra<li $ohned.yO . Este Ddibil ca .8 si )i )cet cunoscut7 Jn trecut ca !a0ot !a*3 0e.i u*. <G@4@ Qiert altht de t2r8tun,J';S @1. #A<1, t. G<B K.ur*.O, Jntrudt 6satele lor+ QhaFFo&che*O nu are un pl*l dtaedoti (.i $rn, @4LB. Era a*iar cu A4ob, la Nte C.*VT

tLchd pa]e din Ben, at ctrui dtid rca2 a )1t ;", lair a )Zt .oZiderat cucditorul Wltr2gn r2giui QD2ut. <L@43 @ $ro,, G@G< i,l*.O, inclusi0 Argob, la care se re)er7 6cele Kai.eci de cet7&i+ din %o] @<L<St % $rcn, GLG<3 0e.i @ lnp, 43@<. J,',/# !AgAE# QEbr. hsa7el, na]<hel+, 6El 0ede+ sau 6$el pe care-@ 0ede Du*ne.eu+O. /n rege puternic ciin Siria QAra*O, biciul lui Du*ne.eu pentru %srael Jn ti*pul do*iei lui toEn, %ehu ii %8ha.. %%e a )1t iuidnar sa-l usn ca ,e uut di)ire cei rei linduiti si d1B-0JrKeasc7 e-tirparea Jnchin7rii la Baai pe care a Jncepuro el Q@ lhp. @AL@B@PO, M.i il.itr, !8el, care a tst Ei*ir d. Bs!adad n h Eli]i a a@@at cA el area s7 )ie rege Ki a0ea s7 de0in7 un asupritor al %sraelului, o prorode care a0ea s7 )ie J*plinit7 repede prin o*o-dre lui B2h.!adad si ))i.ru lui pe tron QG i*p. <LP.@BO. El a lupbr lnpodiE lu5 lor* la Rnnor Zalaad QG J*p. 8LG8-GA3 AL@4-@BO Ki @-a Jn)rint )recbt pe lehu, dMdnd r2giue de la E de lodan ne4DdslE S plin la 0ala A*on QG lnD. @SL<G<<O. El ri.. coniinu t aiacuile in tinDul doM5ei lui loaha. >i nuMi lndua8 lui Drea, a salhr (raelul d2 la hli*icir2 snplete QG lnp, @<L<, GG Wl*.O, G inp. @GL@P-@8 descrie o incursiune sirian7 Jn S9 'alestinei, p"babil cu ]opd de a sisM snblll auph dru*urilor co*erciale. Zatul a )ost cucerit, %erusali*ul a )ost a*enin&at KJ !a.ael a rost oprit nu*ai prin plata unui tribut din 0isteria Te*plului. Ascensiunea Siriei a )c1t st0ilit1 nu*i NtupL n8rtea lui !a..t ctnd )iul s7u, Ben-!adad %%%, a )ost Jn)tJnt de trei ori de loas. !EBR; regele lui %srael QG J*p, @<LG4-GBO. JntrucJt a )ost unul dinte principam asupritori sirieni ai lui (*el, anin tirca lu5 !aael a p21i.(t, a" incit o 5uieale de secol dup7 aceste e0eni*ente, A*os a *en&ionat nu-)tle lui 2 D sihbol al aDosedui pur2rn sinei carc a0ea s7 si*t7 )ocul 5udec7&ii lui Du*ne.eu QA*os @L4O.

'lac7 de )ildeK cu inscrip&iaL .....)iul lui Anina, p2ntru do*ul nosh !a.el, i, anul.,,. '8re cA a rrat parte din riburll adE lui !aa2%, Zgele Dal1, c#rlui. De la Aslan Tah siria, solul al A.@2 l.d.cr. in iMiptii .*ei)ore diriere nutrle lui #aal aUare ae a*e8 .a oponet al lui salnalEg lll JncepJnd din 84@ J.d.$r. Modul Jn care este )or*ulat te-tul a11 cA asinenn Wia, ., !aael a )1r u u.ur"ror Q,,1u@ ninrnu#,, 4-ET p. G<S, te-r QcO, t4GL@O, ti c, predasonn Wu tus] 0icrina uui atenbtcl `eidre,, A`o @<, @A4S, p. G<< in4.O. !aael )tboi2 si )i a5s la iron tnainr2 de <4@ id,cr, lntrucn a8r2le sale g cele ale lu5 lo"nR rcgele ls.eltlui au #uprat in <4G la %tahor $alaad5 anul a4 ld,$r,, rug.rat d2 /tger Qbrad and rhe Ataia o% Da*8[8, @AsP, p. PsO, 1r2 o da,B su)icient de ti*purie. Jn cei <S de ani care au ur*at nu sint cseute .rt cidiri inEe cle dou, resate pJnI cJnd Adad-nirari %%% Jntre anii 8SB-8SG J.d.$r. @-a sups pe !aael cale eh de5a nbbLditrir Z-t%, p, G<@G<Gi ,;PT, p. B@.BGO, nhind,% MoZ care ln li*ba aru*aic7 Jnsea*n7 6do*nitor+. Este e0ident c7 redutabilul !a.ael de0enise cunoscut Jn Siria ca 6do*nitorul+ prin e-celen&7 Ki acest epitet a )ost preluat de 8dcrii 1irieni, !abel ,ra auplit p2 %srael ln rot tinpul 8dcriidotuiei lui %oana. QG J*p @<LGGO, cale%srael a don. nit Jntre anii 8@4`8@<-PA8 J.d.$r. Ki a supra0ie&uit cel pulh p1tu o Fe, pbbab/ plle p.in PAP su PA1 J.d.$r. '2da d2 drboi%E%A de asiiieni din Da*ed lui !a.el a irclu ohi]t de )i@dB, doua din)t el2 purtJnd inscrip&ia i-*r=n ihX 6apartinJnd do*nului n1tru !aael+ Di ala S*Erl cu )t8 uui print poate o 2pr]ntare a lui !aad nEDi B%B/;$RUJ%E. cu pri0ire la !aael ti (hel, in gelEal, 8i R, d2 R,au, RA 4, @A<4, p. B@G-B@< Di A. Je"2=r, At; @4, rA494, D. @B<rPG. RT.i de e. *enea ]ARAM si ]BE -!ADAD pentru alte in)or*a&ii 82.aale si bibliosa)i2. J.Z.Z. . M.A.M. !EBR; , QEb,. n.br1n, =.on)edeiari2= 8i alter nati0a ti n*ele 8i 02hi chniat-Alba, ,,tdapolis+O, oEsul din ,.l1tiM ailat la 8a *i lidicata .l]atie, AGP n d1upn ni02lului Mirii Medit2ru2, la <S lo SS9 de %erusali*. A)ir*a&ia c7 a )ost 6.idit cu Kapte aDi i*inte de ce1e Toan din Esipr= Q *, @<LGGO probabil c7 raportea.7 Jnte*eierea cet7&ii la 6Era =lbnis Qe. @PGS id.cr.O. ADaan a leu5r h apropiee SG< !EBR; BetelD o Zibaon Adula* ] Ma*re , !ebron )MiriatArba .

@S

@B

GS (*

bai-Ziora, dar a )ost cucerit Ki ars de ro*ani yNF,, BJ 4.BGA,BB4O. !ebronul, nu*it el-!alJl este unul dintre cele patru oraKe sacre ale *usul*anilor. s%B/;cRA"ts- # !. 0i]nt Di t J, ! Macl20= !ibrt*, le !ara* e)-MTidJ), sipulture des patrinrches, G bl., @AG<3 D. Bal, $88td,ny a)the ad.@,-8ch1, @AP4. ".".B. !1rcn, l-tn d.tnnontntdr.al luiAFoa* acestui oraK perioade Jndelungate Q]MAMRMO3pe0re-*ea sa locuitorii &Irii erau 6)iii lui !e) $!T%^)!O, de #a care A0raa* a cu*p7rat ogorul Macpela &i peKtera ca s7 )ie un loc de Jngropare pentru )a*ilia sa QZen. G<O. Aid au )ost Jngropa&i A0raa* si Sara, %saac Ki Rebeca, laco0 Ki #ea $Zen. 4AL<@3 BSL<@O. 'otri0it lui Josephus ;lnt. G. @AA3 <. <SBO, )iii lui laco0 - cu e-cep&ia lui %osi) - au )ost Jngropa&i tot acolo. #ocul tradi&ional al *or*Jntului patriarhilor se a)l7 Jn *arele !artan el-!al)t, 6Jngr7ditura 'rietenului+ Qadic7, A0raa*3 c). Js. 4@L8O, cu un .id din 0re*ea %ro.ilor. %n tinpd prin2giei i))ielidor h puBtie ei doisUE.e spioni tri*i&i s7 aduc7 un raport despre &ara $anaan au e-plorat regiunea !ebronului3 pe 0re*ea aceea era locuita de 6ur*aKii lui Anac+ Q u*. @<LGG, G8, <<O. Dup7 intrarea %sraelului Jn $anaan, !oha*, regele !ebronului, s-a al7turat coali&iei anti-gabaonite condus7 de Adoni&edec, regele %erusali*ului, Ki a )ost o*orJt de losua Qlos. @SL@-GPO. !ebronul &i teritoriul Jncon5ur7tor a )ost cucerit de la Anachi*i de $aleb si a i1t dat e h.Vteiire i*iliei sle Qlc. @4L@G th.3 @sL@< s,l*.3 Jud. @r@D GoO, Daud a )Zt s r2s2 al lui %,d. la !ebM QG Stn. GL4O ei G ad di d.iu a )ost uns de ase*enea rege al %sraelului QG Sa*. BL<O3 !ebrc.d a r,ru 2piEla luiDa0id tin, d2 P@`G ani Mni dEiu il inpr do*i2i lui Da0id, Abslon a ridi*t la !2brcn stindatdul 8ltei ele QG su lsLP il*,O. c2Etea a )1t )oni)i8tl de Robo* QG c"n. @@L@St !ebrDnul 12 ))i dint,2 c2le latru etau @1 &ionate pe sigiliile de pe *Jnerete uldoarelor g7site la ]#achis &i Jn alte locuri &i acest )apt indic7 probabil i*portan&a lui ca centru ad*inistrati0 *a5or Jn ludea, ln tinpd doMiei lui Eehi.. D/', rbia babilod.r, a )dt uul dinEe lcuile ude <.au aV2at dilalii 2ie sVu Jntors Q ee*. @@LGBL chniarArba _ !ebrcnO. Mai tlr.i, r rdt dtat de id8ei de la 8rc a rort cucerit de %uda Macabeul Q@ Mac. BL1BO. Jn ti*pul td.lo5ului N,in a BB-PS d,cr, a )1t 2lpat de sino, !E#AM. /n oraK Jn Transiordania, probabil Al*a din .ilele noastre3 locul unde au )ost Jn)rJnte de Da0id )or&ele siriene ale lui !adade.er, Jnt7rite cu trupe siriene de dincolo de Eu)rat QG Sa*. @SL@1 &.u*n.O, Jn ur*a #n)ringerii unei alian&e a*onito-siriene de c7tre loab, co*andantul *ilitar al lui Da0id. Men&ionarea )or*ei gr., Elia*, care )ace parte din nu*ele unui loc Jn #XX Jn E.ec. 4PL@1, a dus la o propunere alternati07 de locali.are pe grani&a dintre Da*asc Ki !a*at. A )ost sugerat7 de ase*enea o leg7tur7 cu Aletna Q@ Mac. BLG1O. R.A.!.Z. !E#B; QEbr hdb14, lirl+, +rcdtoi=O. un ola) *en&ionat Jn E.ec. GPL@8 care )7cea co*er& cu 0in cu Tirul. A )ct idati)Et d ]trl Rhalbs, la GB (* de Da*asc. Autorul Zenesei apocri)e de la fu*ran a scris!elbonJnlocde]!obah,JnZen. @4L@B, care este descris ca )iind 6pe *Jna sting7+ sau 6la nord+ de Da*asc &i Jn )elul acesta o)er7 o *7rturie interesant7 pentru identi)icarea unui loc care ar )i r7*as necunos B cut. %B.Tr.

!E#$A# o eBe ln tditorid de r.ni" al lli A)er fos. @ALGBO Ki o cetate le0iticI Qlos. G@L<@O. @ $ron. 1LPB d7 !ucoc drept 0ariant7 pentru !elcat. #ocali.area e-act7 Jn 0alea $hison este contro0ersat7L un loc probabil este Teii el-!arba5 la aproape @S (* SE de tVai)a Qd Ali. 'dlanino5al.Dah GB, @AGA, p << &.ur*.O sau Ki *ai probabil. Teii el-fasis Qsau MussisO ia < hr ssE T T2n el-%iaba5 QC. Ah,rcni, %tr A,@AsA, o. @@A-@GSO. !elot 8 Drcbabil idotic c hr(r din listele topogra)ice ale )araonului +!ith*osis @O@, cea. @41S #d.$r. M.A.M. !E#$AT-!A^/B%M QEbr. hdDa& hassurt*, 6cJ*p de crd8dei r ,psprul ttiDuilor Qde sbieO+O. A.1j ta 1te nul8le d.t *ui ld di, $ab.on ude a aVt loc o lupt7 Jntre repre.entan&ii %ui loab &i ai lui Abner, 8r2 a du la o bVtVi. QG s.E. GL@1O. Alte ttrlel1ri speculati0e sJnt 6cJ*pul celor ce co*plotea.7+, ba.at pe #XX *eris ton epibou)iin, 6cJ*pul p7r&ilor+ sau 6tI*pul ad0ersarilor+. Q$). S. R. Dri0er, otei on the !ebret0Te-to)theBoo(so)Sa*uel, @A@<.O J.Z.Z. , !E#DA%. Ny. !eled. QEbr. heled Jnsea*n7 6durata uLeEii , 4.8b, nolddd ,i huldun.O @. Jn @ $ron. GPL@B, unul dintre solda&ii )ai*oKi ai @ui Dalid dE a )1t pu ohEndant p2t2 G4-S* h luna r @G.., El a r1t tub).tit dln lnd., din la*ilia lui ;tnM Qc). Jud. @L@G@sO. tr l)tape lndoial, ca +!2leit+ dil % $rcn. @@L<S 1ie aceaW p2"inB. El !BRMES este nu*it o* liber Qebr. gibb7r hayiJ, 0. G1O, unul dintre co*andan&ii ar*atei. Jn G Sa*. G<LGAprobabil cI ar trebui sI citir7 6!eled+ Jn loc de 6!eleb+ &i se poate s7 )ie aceeaKi persoan7 *en&ionat7 *ai sus. G. /n o* cu nu*ele !cldai este *en&ionat Jn gah. 1L@S al7turi de Tbbia &i %edaia. Dup7 Jntoarcerea din e-il a luat argint Ki aur de la ei pen*i a )ace o coroana ,1tru %1u, rEe# pEt !eldai 1te n1it !eled Jn 0. @4 Qebr.O3 se poate s7 )i )ost o porecl7 sau o eroare de copiere. ".$.E !E#BT. cullntul e1r. hel1 po.E lhl2l8,)a 6spate+ sau 6t7rie+. @. /trul din)t 8n lDi Dadd. !eld dir G san. G<LG1 tbb2bil .A 1te acelagi d cel dir ich. @@LGP Di GP@@S, 'rclletu ate c, h G Sa*, 2l ate nuir 6paltitul+ Qebr. paltt, un b7rbat din bitpdec, o loca litate ln ,rdaO, id tr @ $rcn, ste nuir ,,p2lVird+ Qebr.p=%onS 6oricine+[. 'oate ar trebui s7 schi*b7* 6paln=tul+ 6'elonituT, sau s7 accept7* c7 !ele& din G s* nu )tblie ildti).at cu cel dh@ cbD, @@ <i GP. in % c"r GPL@S el 2tre n*it -uul dinee tli m,i E)rai*+, S-ar putea ca, JntrucJt el era un ur*aK al tui Em=ain sl )i. pn0i, 8 pelonit adica +s o* Ee leg7tur7 cu %uda+, dar care locuia Jn Bet 'elet. G. "iul lui AEria u d]e,d1t din luda Q@ crcn, GL<AO. ".$". !EMA%% QEbr neniin, ,Joial+, ,,.rEdirci1,O. @. /aul dintre consilierii lui Solo*on care s-a distins prin Jn&elepciunea sa Q@ )*p. 4L<@O, Se spune c7 a )ost )iul lui ]Mahol3 dar @ $ron. GL1 n nu*eKte )iul lui gerah, din se*in&ia lui %uda. G. /n le0it cohatit, )iul lui %oel, unul dintre prin.ipalii druEd ai lui Da0it Q@ $bD. 1L<<3 @sL@P, @A@ @1L4@.4G3 GBL@, 4druEdailui13 G $rn, BL@GL$bD. <BL@BO.1L<<3@sL@P, 'rclabn@A@ c7 6)iii lui !e*an+ din @ $ron. GBL4 sJnt de )apt titlurile 8r pa4i dinb-o rugidle su ditrr.8 itur, iar cJntIre&ii au pri*it nu*ele de la p7r&ile respecti0e Qc`. !. #. Ellison Jn B$R, @APS, p. G8@ K.unn.3 :. R. S*ith, The ;/ Tista*ent ia theJeFish $hurchG, p. @4< trO. <. /n e.rahit nu*it Jn rit % u, 's. 88. probabil c7 este iddric .t t. J.Z.Z. . !E mEbr. hen, 6)a0oare+O. /nul dintre b7rba&ii care au pri*it o coroan7 si*bolic7 Qgah. 1L@4O3 ar putea )i un nu*e )igurati0 pentru losia care a )ost descris 4tDior t@ r"d as)r,Bnlto. Q1L@SO, ca .Jid lui Te )ania+. J.D.D. !E A. o etate .l carei (R sp,8u diri4t nu i.a putut sal0a QG J*p. @8L<4O. Este identi)icat7 de #XX cu cetatea Ana de pe Eu)rat. !ena &i %Fah au )ost identi)icate cu nu*ele arabe ale unor stele Ki de aceea au )ost considerate nu*e de .eit7&i. #ucrul acesta, ins7, este pu&in probabil, Entrut)t al doilea nu*e este Jn *od aproape cert nu*ele unui loc identic cu A0a QG)*p. @PLG4, <@O. M.A.M.

!ERMBW, !ERMAS. un leelD5 diDE-s s)lp de creKtini care este salutat pe nu*e Jn Ro*. @1L@4. Se pare c7 aceKti creKtini au )7cut parte din aceeaKi co*unitate, probabil o biseric7 Jntrunit7 Jntr-o cas7. l)ule 2te u di*inui0 d1n, d. olhnuit p2trd *ai *ulte *ane co*puse. Sugestia lui ;rigen c7 aici 1te indi8t alb.ul ,'d5iorulli din !elr1 QruTE-Mi)/RA 'A%R%S%%$AO 1te ic)ord.tA. A.",F. !ERME E/T%$k. Ter*enul deri0at de la gr. )ier-*eneuo Q6a interpreta+O este )olosit pentru a indica )d studiul si enubE piiEipiilor pe baa cE))i trebuie interpretat u tDt h e.ul de )ag, 1 te-tul biblic, Y sau QbO interpretarea te-tului Jntr-o *anier7 %n care *esa5ul s7 )ie Jn&eles de cititor sau de ascult7tor, Jn

.ilele noastre acest scop este atins prin interpretarea e-isten&ial7 a te-tului. De e-e*plu, in ti*p ce Jn&elegerea pildelor lui Js us este spri5init7 *ult la u anuit airel de ebnille a cadnnui leal d conte*poran Qcu* este ca.ul Jn J, Jere*ias, The 'arables o)Jesus, @AB4O, rele0an&a lor pentru cititorii de ast7.i a )ost scoas7 Jn e0iden&7 printr-o interpretare e-isten&ial7 Qde e-. Jn Z. 9. Jones, The An and Truth o)the'arabtes, @A14, sau E.#inne*ann, The 'arables otJ11, @A11O. Anbele nlFle de intspEtare Ti au locul lor, dar her*eneutica e-isten&ial7 este lipsit7 de orice a8ri dacl nu e l, b.rl o e-2ge.i isrolici. Se consider7 c7 *isiunea her*eneuticii e-isten&iale pentru cititorii actuali ai pildelor Qdt e-.O este reconstituirea acelei interpret7ri pe care le-a dat-o %sus cind ar poElit pild.le p2ntr prtM 8d ii d caE ascult7torii S7i erau )a*iliariaa&i.Q=% TER'RETARE B%B%J$AO B%B/oZRA"%E. Z.EbelinS, Fo.d onl "aith, tA1ti J. M, RobiM d J. B. $obt\, The d !e*a.utic, @A143 J. D. Srnart, The StrInge Silence a)the Bib/ in the $hurch, @APS3 !, Z. Zada*er, Ti-uth and Mechod, @APs3 . 'din, Jd1ud .) i2 #dnglag. ol Te Mins-.,on, @AP1i # !. Madhall Qed,O, F Test*dt h8. pretation, @APP. ".".B. %%ERMBS. Setuul odgiDrl 1te, lpirinrl 8 leuia Jn hernia sau *cnilele de pietre ridicate pentru a *arca un hotar. De aici deri07 ter*enul her*s, adic7 acele pietre )alice care erau sculptate grosolan Ki plasate ling7 uKa casei, Jnulnite Jn Atena, asociate cu n*)D aului de ghnl al elor 0n ri .l elor *4i, ln calitate. lui .te pator al clllrorilor, pE* si .u )ircla lui de alu5iror ti pudto, de cFt1r al lui .s Q"art @4L@GO, Qrcie8 cuttica a lui .es ti tterc la #istra este ilustrat7 Jn partea aceea din Asia Mic7 d2 l2a.nda bl "il* ii BaEi., pVlrhri de o0idiu, Ki de inscrip&ii Jn care cei doi .ei apar J*preun7. D4ri28 lui !e*e ln "a,i, @4L@G 2 sul e.e +n)nuia or,n,.% arc o par.lelA tn derie8 lui ta*-blichus care spune c7 este 6liderul cu0Jnt7rilor+.O 'otri0it unui *it antropo*or)iL el este )iul lui geus Ki al Maiei, un *esager ceresc iute, patronul co*er&ului, al o1rori2t al liteEturii si al ti8rii. Fele latin 1re Mercurius sau Mercur. E.M.B. ".".B. SGS !ERM; !ERM; . QEbr. ne*d4 ,,sdQ)ur==O. /n nste din lan&ul *untos Anti-%iban, cel *ai Jnalt QG.8@4 *O din apropierea 'alestinei. Este nu*it de ase*enea Mt. Sirion mebr. Sion, Deut. 4L48O Ki era cunoscut de a*oril b r,)tl2 soir QSenirO QD4t. <LAO. %t2bute re*arcat, Jns7, c7 Jn $Jnt. 4L8 Ki @ $ron. BLG< se )ace distinc&ie Jntre !er*on Ki ]SenirQc` ZPT,p.4@3JB;PP3 p. 4AO. Eia considerat un loc sacru de c7tre locuitorii orisintli ai caEa lui QcJ. +Baal !*on=, Jud, <r<3 JJaalZad+, %os. @<LB etc.O Ki a )or*at grani&a de a t2r5torino. .8ite T iselilii de la a*ori$ QDeur. <La3 %c, @@L@P etcO. R,Brhn nsblui sie de obicei lrdp2.it tot tinpd aldui Ki dpada cauaa.i rcun abundenta, Jn contrast puternic cu p7rnJnrul pJr5olit al acelei regiui Qlrobabn d2 aici rire alu.ia pehis. bnu5 in 's. @<<@<O, iar sha,. oE E tor.tt2 cor stituie o sse M5ore pend lordd. !el*tu 1t2 identi)icat Jn sitele noastre cu Jebel es-?eic, 6*untele Weicdll, la aB ln s0 d2 Da*r Qio pn0inla aceasta Fi ,i c4 p. <<O. ".pin ci ] a)le ap pe de $erca lui "ilip i-a det8iEt pe uii .3 su8erc( ca !e*ord 1te Jnhcle iralt= QMarcu A3G et,O sd2 a aFt ld .Whi*baM la )ala, %n hde i.rtuc2rial2's.4Gi1 QA9l " )a.e re)dne la =he*oniW=, ar prcbabil cA ar rebui cirit .,!.r nonuil2-=, indictnd e#e r2i ,,lr)rJi ene Mt. !edon, J.D.D. !ER%F%M QEbr, (,.AtlnO, 'lualur de la =.hd/=, care repre.enta Jn 9) )iin&c ncrFgi. Jn cartea Zenesei heru0i*ii au )ost Jns7rcina&i s7 p7.easc7 po*ul 0ie&ii din Edd QcD. <LG4O, o )*de si*bolic, si*nar, a )ost dat7 heru0i*ilor de aur care erau puKi la a*Jn-doul cap2tele capacdli Q,=s28ul indurirnO chi. 0otului legI*Jntului QE-od. GBL@8-GG3 c). E0r. ALBO, deoarece se credea c7 ei prote5ea.7 obiectele sacre p7strate Jn chi0ot, iar cu aripile lor Jntinse )or*au un pied1tal 0iGibil p2n))E tronul in0i.ibil a# lui D* n]n Q.J. l san. 4L43 G Sn, 1LGi G lhp. lAL@si 's. <SLl3 AAL@ et.O. %n EM. lS tronul lui Dll*e.er cap oDtinu sn )ie satinui de s lreru0i*. ddine nobil. %*agini ale acestor )iin&e Jnaripategu5gK& brodate pe peniele Ki pej07>u+rcortului Jnt)lnirJi cJt Ki pe pere&ii &enihBQEMoaTi1P<@Tiiron. <LPO. "igurile de heru0i*i t7ceau parte din decora&iile bogate din Tendul [,i solo*, Qr inp. 1LG1 ,.l*.O. D.i heru0i*i sculphti id leu de ngslin ii aco,2rii cu au, .to*i*u srEtu.ul inrerior AEauii o in3ltinc de B n, ia. intinde,2a aripilor d1llcrte a(a acedi di*ensiune Ki cJnd erau puKi J*preun7 ei acopereau un perete Jntreg. !eru0i*i au )ost sculpta&i de asenerea p2 o lrsa de pe p2Etele =%bndrnuiti lui solo, *on Ai ei apar, alrtui de iusini de dinalD p2 p<nouile Aidsnt502 2e )o*u naa ,..inului e nor* de ara*7 Q..*area de ara*7+O care con&inea apa pentru sp7l7rile rituale. %n alre alu.n din 9T, Jn spei.l ln ..4ile po2ric, h2ru0t*n reDeintB in nod sihbolrc 0ln rJe )rr ns8 ale cerului5 .sdel, inGssn. GGi@@ Q's, @aL@SO ni se spune c7 Du*ne.eu c7l7reKte pe un heru0i* Qo e-presie care este paralel7 cu a)ir*a&iaL 6El a )ost 0i.ut pe anpe lintulu)O , yT nu de55crieclar Jn)7&iKarea sau natu5a5 cujaripi, cui*Jini si picioare. Jn 0edenia lui E.echiel despre %erusali*ul restaurat, heru0i*ii sculpta&i

a-02, dour )ete, ))i de od Di cerLlaltV de pui de la QE.ec. 4@L@8 K.ur*.O, Jn t*rp ce heru0i*ii din 0edenia gloriei di0i8 a8u tiade cite 4 )2te W 4 dipi QE.c. @SLG@O. u se Ktie Jn ce *7sur7 se credea c7 posed7 calit7&i *orale Ki etice. Ei erau asocia&i Jntotdeauna Jndeaproape cu Du*ne.eu Ki le erau acordate po.i&ii cereKti Jnalte. Descoperirile arheologice au scos la lu*ina cJte0a repErentEri ariie ale so, 1in,e care s-ar pui2 s3 tie hen0ini. ra s))iria au @1r d))ipdite panoui de )ildeK .ugr70ind o )igur7 co*pus7, cu )a&7 de o* Ki eu un trup de ani*al cu 4 picioare dt &i cu G aripi co*ple-e Ki proe*inente. E-ca0a&iile din cetatea )eniciant clEbal Zr. Bybl1O au cZ la l*in o i2pE antare si*ildl a doi hetu0ini sinan. are spn5ineau bnd re<erui !i1n diD $hebal, caE a do*nit h aa l;;;#d.$r. $2atui nEnpate sinbolice au costituit o eracieristici inpotunri a nitologiei ii arhitetuii din orientul Apbpiar. Repreadri de ac1t )e# eEu obh. nuite Jn ani*is*ul egiptean, Jn ti*p ce Jn Meso-potantia leii Ki taurii Jnaripa&i p7.eau cl7dirile i*portante. !iti&ii au populari.at gri)onii, )7pturi *itologie )8rte onplD2 care a8u lrup ae (u ti ca, Ki aripi de 0ultur, iar Jn)7&iKarea general7 era ase*7n7toare cu a unui s)in-. B%B#%;ZRA"%E. %$$, Zcnesis, p, 8A K.ur*., E.e(iel, p. @@G=@@4, Raelatio4 %, p- @@8@GP3 an. =$h8b= in Jel3 an. +$herubin+ in tDa ii Dia, !- !2pp2, Re)or*ed Dog*atics, E, T., @ABS, R.M.!. !ESB; QEbr. n1=b1a ,nlanO, o cetat2 din M8n, cuenin de sihon, reg.l2 aaotililor, W Easlo*are Jn cetarea e rgala Q *. GriG1O. DupB ln)try8 lui de cB)t iseliii QG@LG@G4@ cerarea a )1r d.d eninWei lui Rub2n Q<GL<PO, dar tui tlr.iu a trdt Jn st7pJnirea se*in&iei lui cad, al cerei eritonuatrdt s in0e ciM cu cel al #ui Rub2n ni a )1r o 8ie le0it5ca S1, G@L<AO. 'e F.na #ui %iaia W %er)ria, la aDoaed "ospsitirii sle, cebea ] atla dir *u in "iinil2 n8bililor Z, @sL4t ler. 4<LG erc.O, d.. pU re*a lui Ale-andru lannaeus era iar7Ki Jn *Jinile %ui %srael QJos, Ant @<. <A4. Resti8iil2 bdr ba.5ne 0dhi ti ale uor endncte por )i ld.ute inE,u bral Bl ndu5 Faai !eba care cura2 p2 lbse orBD Qc`. cht. PL4O. E-2E"i )idt hepind dir @A1a h Tell !esban au s1 la lhine cDdiri din lDda "ierulu5, ea @GSS #d-$r, rtar nu au )st aesite l*2 din Epd Bron4nui 8re se poatd )i 8iate cu Sihod. Tohhi, in aprcpi2re Distg .)teE at2..rri di, lpo2 TiBie a Bron.ului, BrB/ocRA"%t, #. T ZeraD, A*. Depor8Dt oJ AniDtitia oJJoaa GS, #APB, p. 4P-B1. M.A.M. A.R.M. !E%#; QEbr. n.ddnO. o etatede pe Branita ideaE de a 'al1ti8i 0Bire de E.ehiel, in aprcprre d2 !a8l i .2dad3 1t2 noWoEte rl5*i de el QE.)t. 4PLlsL 4eLlO. Este identi)rat .u lealitatea .rode*e !eitela, la E de )tipoli, ln siri . a5ig-*a*ilor. Jn general ei sJnt5epre.enta&Mi !% ;M, 9A%%A !E9%T%. /=*ii ai #li crtra Qc2n. @oi@P3 @ crcn, @L@BO3 0echi locuitori din Siria &i 'alestina, care se disting prin denu*irea lor de canaani&i, iebusi&i, )ere-.i&i, ghirgasi&iKia*cri&i QE-od. <L83 G<LG83Deut. PL@O, asocia&i cu ]archi&ii despre care se Ktie cI au locuit Jn /banQZen. @SL@PO. Aceast7 descriere este Jn ar*onie cu locali.area lor Jn dealurile #ibanului QJud. <L<O Ki ta lan&ul de *un&i !er*on, pJnI la 0alea care ducea la !tut Q@S1. @@L<O, ude 8ntiruu s, l8iasc, p. 0re*ea lui Da0id, care Ji *en&ionea.7 dup7 Sidon Ki Tir QG s1n. G4La, ; ]rie de h.0iri .u )cr aMiari % lucr7rile de construc&ie ale lui Solo*on Q@ J*p. ALGS3 G csr <LPO, rRldi s.a, stabilir ir siheQ al crroi )ondator se spune c7 a )ost !a*or, he0itul, pe 0re*ea lri lao0 Qcin- <4LGOr s.au sbbirir de .l*1e h .prcpier2 de cab.o4 c1. ALPi @@L@AO. Mul&i Ji identi)ic7 pe he0i&i Qebr. !iFFt3 gr. )ie-uaiosO cu ]hori&ii Q!cnim*5O, presupunJnd c7 scribii ar 1 )ddt o on)uie lnr2 eb.. F Di r, in an. <1LGS-so llbeon 1re n*it ho.iin, id in 0, G 1re n*it hi0it %n *od si*ilar, te-tul #XX din Zen. <4LG &i los. ALP red7 6horit+ Jn loc de 6he0it+, iar unii dtesc 6hitit+ QTiitriJSnlocdeJie0i)Jnlos. @@L<3 Jud. <L<. Deri0area nu*elui de la (aFF7, 6sat de corturi+, este incert7, la )el ca Ki identi)icarea he0i&ilor care nu sJnt atesta&i Jn alte surse. B%B/;$RA'%E, !. A. !o)tn2r, DnB GS, @A1A, D. GP-<P. DJ.:. !%DE$!E#. Mele Mhi al al0iutui rTiDn iolo sit ln relatEM d1pe clediM Edo Qc2n. GL@4O Wi in d2di8 rcd2niilor lui D*i2t QDan. @;L4O din anul al <le al hi $iru. 8ele 0ine de la rddd aodian idiDlar, ere 1te ehiatot d s*erianut idti4 adicd, rtu cae curae ln p2tun)lt. B%B#%;$RA%%E. D- ;. Edard 2r al6 Ripenoire ZIagraphiDuedesTe-tes$unti)dr*es, @,@APP, p. G@1G@P. T.$M. !%E#QEbr.Ji)el, 6El tr7ieKte+3 dar c). i5--, ,.)ratele lui Du8(u+, d2 h tnl-dO. /n on din Beret ai .grui )ii au )ost o*orJ&i QaccidentalUO Jn ti*pul reconstruirii (lihondu, nl 5urd anului <PStd.cr., t*rtinind bt1 te*ul lui l1u Q@ inp. @tu43 4 @1. 1LG1O. D.RC.D lRA';#rs, /n oht din pro0i)tia rc*nA asia, ,.ne de 0 1 [RTiei 1iatie dir .ilele n1re. Eh 1itut la re @S (* de r(dice, d2 reat.lt, ene a 07ii largi a rJului #ycus. $etatea a )ost construit7 Jn 5urul abudentelor i.0oare ter*ale care erau renu*ite pentru propriet7&ile lor *edicinale. E-ista de ase=Mea o )irlrl slbteEn% QrMiri phroniMl orin care ieKeau ga.e otr70itoare3 prin secolul al 4-lea d.$r. ea a )ost astupat7

de creKtini. $Jnd apa )ierbinte curge peste *arginea terasei cet7&ii )or*ea.7 ba.ine Ki cascade spectaculoase Jncrustate cu calcar. Stinrile albe care s-au )or*at au dat locului nu*ele *odera. 'a*u(-(ale Q6castel de bu*bac+O. Aceste caracteristici naturale au )7cut din !ierapolis Q6cetate sacr7+, nu*eld tui Rhi ,J-liercpolis., ,)etaea santurulur.O

un centru antic pentru culte p7gJne, de unde pro0enea Jn principal i*portan&a Ki prosperitatea cet7&ii. sisrica din !ien"lb prcbabil ce . )1t toata ln tin, c. 'a02l leui, la E)1 Q"apr. @AL@SO, "are de c7tre Epa)ra. Este *en&ionat7 nu*ai Jn leg7tur7 cu cet7&ile Jn0ecinate, ]$olose Kl ]laodicea Q$ol. 4L@<O. Ape, <L@s=@1 s-d puta sl o4ne o r)DiE # rain8s2le ei ap2 t2rnEle in con"Wt d apete Ri d2 la $ol8 si .u alEle caldDs T ta (dic2a. 'otri0it hi 'olyoaren epi pr E)1utui ,2 la @Ao d.cr., cirat de Eebis Qr,t <. <@O, apcblut "ilip a )ost Jngropat la !ierapolis, deKi e-ist7 autorit7&ile par sd indice o contu.ie d pn0ire la apostol ii la e*shelisr, '.pitr W tilo.ohn rtoic Epictetu. u aFt de ase*enea leg7turi cu aceast7 cetate. MJ.S.R. $J.!, !%#$!%A VEbr. hilD)yIhd, MD)yd, 6partea *ea este lah0e+O. @. T.tEl lui Elia.liiR ei naEle p1b .ae tui Edhia QG hnp. @aLla, G1, <P5 rs. GGtG=t <1L<, GGO. G. Marele p1rio Jn ti*pul do*iei lui lciaj in ti*pul repar7rii Te*plului el a g7sit cartea legii si a duso la ?a)an, c7rturarul. Dup7 aceea el a )ost un *2*bru .l delegalrer trinnL de re<t lr p8eas Mulda pentru a a)la 0oia lui Du*ne.eu Jntr-o proble*7, iar *ai &Jr.iu @-a a5utat pe %osia s7 pun7 Jn practic7 Ero8 QG %np- GGG<3 G $rcn. <4i <sio, <. 4. r.0i, din )*ilia lui Meldi Q@ crcn. 1L4si G1L@@O, B, /n * .are a stat alatui de cirtuard Eh ar*i cind a citir legs lui D,rea, de la u an0on de l2tu $ en. <L4O. 1. /nul dinie pr8W. re .u *2s in ludea l*peun. o g8bab2l Q en, tGLP, G@@, Sar putea sL )i2 ideic .u B, P. )ttil pbZtului le*i,, nenbru ar )*itiei preo&eKti din Anatot Q%er. @L@O. 'robabil c7 a )ost un ur*aK al lui abiara,, ha'te e8t .# lui DaFid 2,e a )1t d1rituit de Solo*on rs* .B %a spnlin5i pe Monia Ql %*p. GLG1O. !itchid probab .. . tosr prc tul o)iciant pentru co*unitatea rural7 de la Anatot. 8, Tat7l lui Zhe*aria, unul dintre tri*iKii lui gede-cnia ra ebucadnelar Q%e# GA3<O, J.Z.Z. , !% ;M, 9A#EA. o 0Ute la s de rersatia n*5r5 de ase*enea 60alea )iului Q)iilorO lui !ino*+. Jn 0re *ea lui %ere*iaa )ost asociat7 cu 0enerarea lui Moloh. %ci. aplnsErit albnl 1i a ps cap#tt 5edlelor adse acolo. Mai tJr.iu 0alea se pare cI a )ost )olosit7 pentru arderea cada0relor de cri*inati si .te aninal2 ri u l8 pents, adl))ie gu8ielo. de rot )elut. De ace nu*ele a a5uns s7 )ie sinoni* cu ]iad, e-presia ebr. g1 Q60alea+O hinno* a de0enit Jn gr. geenna, redat7 Jn ro*.gheena. Tradi&ia e0reiasc7 a sus&inut Jntr-o 0re*e c, in alea ace ] a)la s* iadultii. %dendn8@a i5 pre.inr5 cite0a pro,l8. ,a )or. *a o palt2 a SraDi5ei dintr2 ieribriile lui ru.la si Benia*in Ki se a)la Jn 6spre S de %ebus, care este %erusali*ul+ Ki En-Roguel mtos. @BLP K.ur*.O. 'rin ur*are, identi)icarea acestor dou7 localit7&i a)ectea.7 iddrincarea 0iii !inon. Daca rEn.Roruil a )osr "h. tina "ecioarei, 9alea !ino* ar putea )i identi)icat7 cu (l2 $hedrc4 care curse de la E sprc SE de %2 tia, Dd dacV 1te actuala 0ale Bir Et==,b, re*h doln posibilit7&iL )ie c7 a )ost 0alea Tyropoeon, care *ergea BGP !% ;M, 9A%iEA din centrul %erusali*ului spre SE, sau 0alea care Jncon5ura cetatea la 9 Ki S, care in pre.ent este nu*it7 :adi al-Rabatc. #a e-tre*itatea de SE )iecare dintre aceste tnei 07i se ter*ina Jn apropiere de Sfoa*. Tradi&ia *usul*an7 spri5in7 identi)icarea cu 0alea chedrol dar a818 1te 8 Mi pulin prcbabilii *area tu5ditte a .2retitorilor 8ptA 9lhdi 1l-Rababi ca )iind identi)icarea corect7. D.".'. !% RAM. Re8el.= Tirnlui 8tdpold d D.0id ii Solo*on3 a do*nit Jntre APA`8 - A4B`4 J.d.$r. Qpotri-0it lui Albrishr, A1A.A<1 #d.c.,O. a. u*ele Ebr. !tr7* QSa*. &i J*p.O3 !tro* $% J*p. SL@S, @83 #XX, !QeOira*3 !ura* Q$ron.O este un nu*e )enician caie s-ar putea s7 )ie echi0alent cu Ahira* Q u*. G1L<<O sau o abre0iere a acestui nu*e care Jnsea*n7 6)ratele *eu este Q.eulO Jn7l&at+, la )el cu* !iel apare JnlocdeAhiel Q@ J*p. @1L<4O. !Jra* sau !ura*-QabiO a )ost de ase*enea nu*ele *eKteKugarului principal din Tn, ctttont c, o teneZ dh eltali Q@ #np. P@@< K.ur*.O sau Dan QG $ron. GL@<O si care a )ost tri*is de regele !i8 ca sll a5lt2 " Solonon, b. Rela&iile cu %uda !inn a )ost 1 rore adh5*tor al lui D.0id Q@ lnp, BLrO ri a "in5s Mreriale W ,EtEueari 8 sa a5ute la construirea palatului s7u din %erusali* QG Sa*. BL@@3 @ $rcn. @4i@O, la ll5D8 lui Sol*on p2 dor !inn a

tin[s a*basdori 2 rg sbbi#rel 8i 8ntacte 2,e a, dc la u Ealat 8n1ia# prin .arc el a )lhiar le* din #iban i r)lEtWusari pentu co" struirea Te*plului din %erusali*, iar Jn schi*b Solo*on a pl7tit anual grJuKi ulei )in $% J*p. BLG-@@O de crre d,e1u /pst 8rl"le )eniclen.. 'l1)i slpli*n tare Jn or. Ki 0in se pare c7 au )ost necesare pentru Jntre&inerea lucr7torilor din Tir, Jntre care erau doi *eKteri )a*iliari cu 0opsirea Ki prelucrarea *aterialelo, ii .ar2 .u )1 trinisi s,di istruiaW, pe isel4i QG $ron. GL<-PO. Dou7.eci de ani *ai tir.iu, dup7 ter*inarea cons"uirii Te*plllui solonon ia d.r lui !nan doulMi rle eb din calil2a, prcbabil tn sprcpi* de Tlr, )i a pri*ir h s.hinb @GS de bland .te ac Q@ 4e%1p, AL@S)i @4O. Ase*enea tratate de a5ustare a grani&elor dintre state sJnt cunoscute din acorduri siriene *ai 0echi Qde e-. AlalahO. Aceste tratate, care erau concepute pentru bene)iciul econo*ic al a*belor p7r&i, au )ost Jnso&ite de opera&iuni co*erciale Jn care ]cor7biile *aritirc ol2 %d SoloQon iau alrtsat tlotei hi ttid* pentru a i*porta aur, argint Ki di)erite rarit7&i, printre care Ki *ai*u&e $% J*p. @SLGG3 G $ron. ALG@O. $or7biile 8E au plecat d2 la EWd-chebd spre ]S1r au )ost Jnso&ite de na0igatori cu e-perien&7 o)eri&i de !ira* $% J*p. ALG1-G83 G $ron, 8L@P-@8O. E-pansiu8 onerctal, g r"enicrei p2 08a lui Ei"n a ircls cobDn din A)rica de Di spaDia. c. Do*nia lui !ira* %n a)di de y% dorub lui !irao 1te relatltu i de Joselhus Qint. <Lso-B43 cbnid apiond# i @P i*,O, "2 baa istoriei lu5 MtunTr ii Diu. 'oti0it acestei suise, !ira* $#XX $hira*, gr. !eira*os, !ei-rdn1O a r1t 1,l lui Atd-aaal a douit <4 de ei W a huit la 0l,sb de s< de an5. $*diE le*pldui din tenElin a lrce'ut ln al @l-led .n al sAu, adicr, ar 4=rea d al hi sotonon Q@ lnp, 1L@O. !iEn . purtat rE.loi cu ciprul petrEu a inpr)) plata Eibuhnui Di a )o.titat isula Tlrnlur, lide a cchir hple pennu AttalieMelDan QMi d.i, !erculeO Ai . lntru*use&at te*plele *ai 0echi. Jephs, # l2l 2 d Eupold1 ii endru 'olylisd, rcd, ]risorile, d1p2 ce ] sp)t cV au los psstrate tr dni0ele ]atului de lg Tn, Ai 8 au circulat Jntre !ira* Ki Solo*on cu pri0ire la con struirea Te*plului. Josephus spune de ase*enea c7 cei doi regi s-au anga5at Jntr-un schi*b de ghicitori pin7 cJnd Solo*on a )ost Jn)rJnt de un tJn7r din Tir nhit Au2nor cl*t din Al]ndria 1i Zti.n a)ir*7 c7 o )iic7 a lui !ira* s-a c7s7torit cu Solo*on3 0e.i a)ir*a&ia c7 Jntre so&iile lui Solo*on e-istau Ki sid1ri8 Q@ %np, ulGO. B%B#%;ZRA"%E. $Ah', <, @AP8. DJ.:. !%T%^! QEbr. Jutr)*, benl heW. Jn 9T hiti&ii Qheti&iiO sJnt Jn pri*ul lJnd un popor *are care a J*pru*utat nu*ele s7u Jntregii regiuni a Siriei, 6de la pustie Ki #iban, pJn7 la r*l cel *ate, rJul Eu)rat, toac7 &ara hetiulor, Ki pJn7 la *area cea *are, spre apusul soarelui+ Qlas. @L4O3 Jn al doilea rJnd, sJnt un grup etnic care a l*it ,@ caMa din lrDui paciahale pini dup7 cucerirea israelit7 QZen. @BLGS3 Deut. PL@3 Jad. <LBO3 Eiau lct n*ili @itdnl, ,=copin hi !et= Qc1. G<L< ercJ, dupe strinoDr, lor eponin, !e, u 1u al lui c*an Q$nn. @SLrSO. %. %*periul hitit lnp2ridl #itir a )1t lnteniar prin dii laoo id-cr. ae cB)t u pogor indo.cuope.n care ( nabili2 cu lE dou, sole Mi delrt)u h onJeVtate din Asi, MicB. Ei au luat nu*ele de 6hiti&i+ de la 6!atti+, locuitorii 8i Ehi ai rgiun td cate sau stabilir d a .ror in)luen&7 poate )i obser0at7 clar Jn arta Ki religia hitit7 cJt Ki Jn nu*ele di0ine Ki Jn titlurile regale. ; dat7 cu Dtinde8 i*"riului hitit n*ele +h5til+ a )ort dat popoarlor d tsitoriilor " .aE le-a, hcorpohi /n rege hitit din Enire, =lrdlElitas % Qcc., @PGS H.d.$r.O a )ost identi)icat Qpe ba.a unor do0e.i precareO cu ,,Tidal, "srle popoaplol= din Z2r. @43@. On 5ud anului @1SS J.d.$r. !attusilis l &i-a e-tins st7pJnirea asupra unor p7r&i din Siriei. Soccesorul s7u, MursilJs %, a irte,re5at o nou, epitaB la !attE Qin prerent Boga.-(8yO, la E de !aJys3 cunoKtin&ele noastre despre istoria Ki literatura hitit7 pro0in Jn *are *7sur7 din dhiEle ddoperite aici. MuWil5s % a cucent Al2p-po d apoi QpriD dd @B1S i.d.crJ a abcat Babiloon - un e0eni*ent care a gr7bit c7derea 'ri*ei Dinastii babiloniene. RDel2 lblepins Qcca @a<o td.crO a )d nrele legislator hitit. E-ist7 dte0a ase*7n7ri i.bitoare Jntre clduile de legi hiti,2 W legile di, penbte4 dDi ase*7n7rile suit Jn proble*e de detaliu Ki de aran5are Ki nu Jn ce pri0eKte concep&ia general7, Jn ti*p ce coduile din 'dEteuh W as),rn .n Mile c.dui de leai siti8 d5n oridtd Apropiat antic ,,in )apbl c7 )olosesc le- talionis ca un principiu de ba.7, legile hitiie slnt do*i*te T principiul .onpensWei Qt0a-geldO, caracteristic pentru indo-europeni. A )ost obser0at7 o oarecare analogie Ki Jntre )or*a tratatelor hitite BG8 !;BAB &i ter*enii leg7*intelor dJn 9T. Alte puncte re*arcabile de contact sJnt g7site Jn c7s7toria Jn ba.a legii le0iratului Ki Jn procedurile pentru discernerea 0oin&ei di0ine sau a 0iitorului necunoscut prin )olosirea unor tera)i*i sau 1b1t Vispirite )a*iliare+O, %npdlrl hitir a atiZ apog2u.l putdii s.le sub 8nd8. lui suppihliF % 8re a do*it aprc. riMti0 li pe.idd, @<<S@<so t.d.$r, ih prc0i8i3 Mi..uFa*a din i*periul s7u, Jn SE Asiei Mici, a )ost topit pentru pri*a

oar7 )ierul din ;rientul Apropiat pe o scar7 care s7 ne per*it7 s7 0orbi* despre Jnceputul Epodi "ierului. El si-a e-tins i*periul Jn Meso-potnia Suletioar, si ln sirir, .5uAlnl ln S ptnV ta liban. Ast)el hiti&ii s-au ciocnit cu tendin&ele e-panrtoniste spE ale lrnp2riuld egipEan h Ari, Ai ostilit7&ile au continuat Jntre cele dou7 puteri pinii Jn @G84 J.d.$r., cJnd un pact de neagresiune Jntre !at-tusilis in &i Rainses n a recunoscut r)ul ;rontes ca )iind grani&a lor co*un7, %rn"riul l#5rir s-1 p.,buVit tn 5lrul dului @Goo H.d.$r., ca re.ultat al unor lo0ituri din partea duK *anilor apuseni. %%. Regatele hitite Jn l5l* clderii %nperiulu5 hilit, G4 de oturEt2, 52 Tabali Q6T/bal+ Jn 9TO au de0enit *oKtenitoarele teriiDiutui hitit de ra de *udi ru3 ii sir5. iapt2 ob)2-srlre de a, apa4i t %*peridli htit a, p.r petut nMele de ,,hitil, rinp d2 clreh sol23 otrduc7torii lor erau nu*i&i 6regii hiti&ilor+. Ma*at, de pe ;rontes, Ki $arche*iK, pe Eu)rat, au )ost printre cele *ai lhpotut2 dinte cere Wape. t ta8tul a t*t aliat cuDa0id QG Sa*. 8LAK.ur*.O, al c7rui regat se Jn0ecina cu 6$ades din &ara hiti&iloi+ QG Sa*. G4L13 +TA!T$M!;DS!%O. Solo*on a )7cut co*er& &i s-a Jncuscrit cu aceKti 6regi hiti&i+ m@ J*p. @SLG8 K.ur*.3 @@L@O. %n si"olul d A-lea H.d.$r. reputa&ia tor ,,u*.inutidarrLlO,in a putui se*7na panic7 Jn ar*ata de la Da*asc QG J*p. PL1O. Dar Jn secolul ur*7tor cet7&ile au )ost cucerite pe rJnd de c7tre asirieni3 !a*atul a c7.ut Jn PGS J.d.$r. iar caQhdilulinP@PQcl Glnp. @<L<45 @AL@<5 rs. loLAO. $bnicile dirie8 ri babiloride din endda a ceasta $pJn7 Jn 0re*ea dinastiei caldeeneO s-au re)erit cu Eedaritate la tets Siria Qi)tlsi0 '.l1ii"O c. )iind 6&ara !atu+- Sargon %% Jn P@@ H.d.$r. a putut tp8 dspre ldito din Tdod ci sini ,,!atti re-credindoKi+. #iaba elor tapE resare hirie 1ie osuta din te-tele hierogli)ice care au )ost desci)rate Jn ulti*ii ani3 inscrip&ii biling0e Jn hierogli)e hitite Ki )enidene, d8pente la hbEbp2 ln $ilicia Q@A41.PO, au a5uZt in *od considerabil #a desci)rarea lor. #i*ba )olosita Jn a.1r b-r2 nu ete identicB .u li*ba oici.b . %*periului hitit anterior, care era o #i*b7 scrisa cu Wrte Q[8i)o*, ,i ident5tuata .a o li*bA indo eMpeani in @A@Pi " a8rnAn d o li*ba indo european7 Jn0ecinat7 nu*it7 Ju0ian7+. %%%. !iti&ii din $anaan !iti&ii din $anaan Jn 0re*urile patriarhale apar ca Ki leuitdi .i .leluilor din entsd ieribrtuhi lui ruda, Jn special Jn districtul !cbron. S-a presupus c7 ei ar )i )ost o ra*ur7 a poporului !atti pre-indo-european sau un popor *igrator 0echi dintr-o parte a %*periului hitit3 i*periul hitit propriu-.is nu s-a Jntins niciodat7 .trt de depnne spre S. '2 de a#a pad2, ] poat2 ca ei s7 ti aFt ninn h conu cr hiti!i din a).re de u nMe e)r,,.Ator Qdar nu 8*pl2i idelricO , ln cn. G< hiti&ii sJnt locuitorii !ebronului Q6locuitorii &7rii+O printre care a locuit A0raa* 6ca str7in Ki c7l7tor+ &i de la e a chpiEt e loc d2 nlgbpa,2 ogorul Macp2la Ki peKtera de acolo. Se spune c7 descrierea tran.ac&iei ar )i 6Jn&esat7 de subtilit7&i co*ple-e ale legilor Ki obiceiurilor hitite care corespund Jn *od corect cu perioada lui A0raa*+ QM. R. #eh*ai0n, BAS;R @GA. @AB<, p, la5 p2ld o atti pire, ren c. M. tuc(e,, .`/). <B, @A11, p. PP A.l*.O. Beu i-a suplEr pe p7rin&ii s7i c7s7torindu-se cu 6dou7 )e*ei hitite ... ain)t )eEle "rii. Qc]n. GPL415 4 G1L<4 s.l*J5 probabil Jn regiunea BeerKeba. 'otri0it cu EKec. @1L<, 4s, rerusri)tn area o lopulage ni-tn litir, i arc rit7. S-a considerat c7 nu*ele lui ]Arauna, lebusitul QG san. G4L@1 s.un.O 1te liti, ar /rie, hi rnut, *rr dintre 0ite5ii lui Da0id, care locuia e0ident Jn %erusali* QG Sa*. G<L<AO. Abi*elec, unul dintre to0ar7Kii lui Da0id dir p.ri2da dd ac1h da *2nr de sad. 1te n*)t -hiti)i Q@ san. G1L1O, /lti*a re)erire la hiti&i Jn $anaan este din ti*pul do*iei ld s.lonon QG crn, eLD3 dupi acea ei sau arcEcar e l*irorii tTii. B%B#%;$RTA%%E. o.R. tTii.$*ey, %he tlirtD., #A11@ ide*, So*eAspects o) !ittice State )le`Jgton, @AP13 ;. R. Zu*ey &i J. ZarsJang, The Zeography o) the !ittite tr*rte, @AsA3 S. /old, ELrly Actol5a, @AB1i #. F8 ley, i "o.gaten MinAdon, @AB<3 E. eu)eld, The !ir tite #tiFs, @AB@3 E. A(urgal, The Art o) the !iuites, @A1G5 $. Fa#ser Qed.O, e8e !ethnetJo1ch88, @A143 !. A+ !o))nd. ,So* $onr5butio1 oi !initol oay to oT study., lra GD @A1A, p, GA i.8,L ideu. ,,%he !ittit1 ad the !*iaa,, @a ';TT, ", tAP &.ur*.3 ". $ornelius, Zeschichte der !erhirer, @AP<3 J, #eh*ann, The !idites. @APP. ".".B, !;BA. unet2 Mui le pJn7 unde AEa* i-a t5na. )t pe cei pat)l 2g5 cre au 52tuit sodo* si corcc "i cre lau lEr pri.oDie, p2 #ot Qc",. @4L@sO. se a)le 6la st)nga+, de Da*asc adic7 Qpentru cine0a care este lndrAtat s,re E, la de Da*O. Dsi au ion suge rate *ai *ulte locuri *oderne, locali.area este necunoscut7, ti scrisorile de la ]A*a*a este *en&ionat un disdici nuit ub2 si rsra er2 iddtiJicar de hn cu Teii elSalihiye, la ea GS (ln E de D8sc, T.$.M. !;BAB. QEbr.h7b7( 6iubit+O. u*. @SLGA 0orbeKte despre 6!obab, )iul lui Raguel *adianitul, socrul lui Moise+ - e-pri*area este a*bigu7 Ki nu arat7 clar dac7 ]rul lui Moise . l1t !obab su "a88l QReuelO. Jud. 4L@@ Qc, Jud. @L1O sp8 cl drd lui Moie 1 tdt !obab3 E-od. GL@8 spune c7 a )ost Reuel3 do0e.ile sJnt prea pu&ine pentru a )ace o alegere Jntre cele dou7 alternati0e. Tradi&ia isla*ic7 Jl identi)ic7 pe !obab

cu letro, dar al&ii sugerea.7 identi)icarea lui Reuel cu rletro QEaod. GL@ei <L@O. A.2tti. din *r tar con sidd p2 tVobab ca )iiDd cll*td lui Moi", dar o ase*enea interpretare a cu0*tului ebr. ))io&T; este Jndoielnici. J.D.D, SGA !;" % =% "T EAS !;" % W% "% EAS, cei doi 1i ai @ui =Eli, =p8l al Do*nului+ la Silo Q@ Sa*. @L<O. A*Jndou7 nuniele sJnt de origine egiptean7 Ki Jnsea*n7,.*or*oloc+ Ki, Y respecti0, ,, ubianul+, Ei sJnt descriKi ca 6oa*eni r7i3 nu .urosteau " Dodul+ Q@ S*. GL@GO. Ei au .buat pri0ilegiile lor ca preo&i, cerJnd o parte *ai *are decJt se cu0enea din 5ert)7 Ki irtsistJnd s7 o pri*easc7 atunci Ki acolo unde 0roiau, a*enin&Jnd cu )or&a, aKa incit oa*enii tratau cu dispre& 5ert)ele pentru Do*nul. Datorit7 acestui )apt &i datorit7 destr7b7l7rii lor, a )ost lostit un bleste* J*potri0a casei lui Eli, *ai JntJi de c7tre un pro)et necunoscut Q@ Sa*. GLGP-<1O Ki apoi de cBtre S.nEl Q@ S*. <L@@-@4O, Ei au nuit in batela i*potriE )lnterilo, de la A)e Q@ san. 4L@@O. J.:.M. !;"RA. "daond !a=a=ibrd l,shibrEL <t, Aprie., at 4=lea r2se din DiEtia a G1.a .arc a doeit @A aD Jntre BSA-SPS J.d.$r. El a )ost un rege i*petuos, )oarte a*bi&ios Ki dornic s7 se a*estece Jn treburile 'ales tirei, "ol* cbr, ndta= 1te d2riEtA el *i prclabil de la nu*ele luJ personal, Q:a5hibrc], %a )el ca Ki Jn ca.ul lui Kisae, Tirhaca Ki eco, 6"araon !o)ra+ este n2nlioEt dpucit nll*i ln %d. 44L<S, dar alc dte re)eriri ale pro)e&ilor la 6"araon+ Jl pri0esc pe el. #a scurt7 0re*e dup7 ascensiunea la tron a lui !o)ra, .edeni, a cdt a5utor nititd de la el, pbb.bn p2ntru a lupta lh"iriE lui ebu2dre)a, QE.Q, @PL@@-Gc. !o)ra a in0adat 'alestina Jn ti*pul asediului %eru1ali lui de .,ie eb8dneld oer <PLBr trcbabil Ki Jn 4PL lJO, Jnso&it de )lota sa $!erodotus, G.@1@O. Jn anul B88 E.echiel a pro)e&it J*potri0a egiptenilor QEB, GA.,@1O )i leMia a pe)Eit re,-ase8 lui !o)ra Q@d. <P@PO.)i Babiloniaii au ridi.at as2dinl %d salinului Q%d, <PL@@O dd adt tinp dt sil 2pir<B pe !o)ra3 nu se Ktie cu certitudine dac7 a a0ut loc o b7t7lie. Dup7 o ca*panie libiana de.astruoas7 Ki dup7 o re0olt7 Jn ur*a c7reia Ah*ose a de0enit co-regent, !o)ra a )ost o*orJt Jn con)lictul cu Ah*ose Qc). %er. 44L<SO. %$A.M. !;M;SEX/A#%TATE. Biblia conda*i in nDd clar honQgMlirlr8 tn % corintoi 1.A. TotuKi s)era aplic7rii acestei conda*n7ri trebuie co8t deierniEti. Ele au tct iolZite adeg ca argu*ente Jn pole*ica iscat7 Jn 5urul acestui subiect. Er2g8 lndnptbrilor dh Sodo8 ii Zbib2a Qcen. @A.rGB3 Td. @AL@<.GSL4<O ete u erenDlu bu. Trebuie s7 respinge* a)ir*a&ia lui D. S. Bailey care a )ost citat7 )oarte )rec0ent Ki anu*ec7 p7catul pedepsit de Du*ne.eu Jn aceste J*pre5ur7ri a )ost Jnc7lcarea etichetei ospitalit7&ii, )7r7 nici o i*plica&ie se-ual7 Qideca lui Bafey nu reuKeKte s7 e-plice Jn *od adec0at )ol1iE d2 doui ori a curintului +a cs8rte+ ;addO Ki *oti0ul pentru care au )ost o)erite substitu&ionar )iicel. lli lot i stnbie l8inluiOi totuti, acte relat7ri constituie o conda*nare general7 a tuturor actelor ho*ose-uale. "or&a celorlalte re)eriri din 9T, la ho*ose-ualitate este li*itat7 de ase*enea de conte-tul Jn care sJnt )7cute acestea. Din punct de 0edere isrori., ondlira ho=l@rgula a )1t teAatE de pss titu&ia culric7idolatr7 $% J*p. @4LG43 @BL@G3 GGL41O. A0ertis*entele se0ere ale legii le0itice Q#e0. @8LGG3 GSL@<O s)t tdleptse ln pri* dnd l-npoti2 idolatriei3 cu0Jntul 6urJciune+ QtI e)id5, de e-e*plu, care apare Jn a*bele te-te, este un ter*en religios )olosit ad1e ret2ritor ta obi8iui idolaEe Dac, le dli.i* strict conte-tul, aceste conda*n7ri ale ho*ose-ualit7&ii Jn 9T se aplic7 la acti0itatea ho*ose-ual7 des)7Kurata Jn leg7tur7 cu idolatria, )7r7 s7 includ7 Jn *od necesar o s)er7 *ai larg7. ln Ron. % pa(l ondahrs e"-le h*enale, atJt )e*inine cit Ki *asculine, inclu.Jndu-le Jn aceeaKi )a.a cu iaohEia Q0. G<-GPO, da. cdrul rdu tolosic este *ai larg decIt cel din #e0iticul. Jn loc s7 trate.e ho*ose-ualitatea ca o e-presie a Jnchin7rii idolatre, el arat7 c7 a*bele JKi au originea Jn, .schi*barea+ rea pe N8 a sderiro onul cr.ur clnd s.a lepBtut de intdt5a ci2atonnui ]u Q0. Gs s,u*,O. 'ri0it din a1i punct de 0edere, orice act ho*ose-ual este nenatural Qpa* ph"in, r G1O, nu p2nd cn relae i*lonic orient7rii se-uale naturale a indi0idului sau pentru c7 Jncalc7 legea 9T Qcontra Mc eiltO, ci pentru c7 este contrar7 planului crea&iei lui Du*ne.eu pentru e-pri*area Se-ual7 u*an7. 'arel Mi )a8 doua re)eriri la pndica hono se-ual7 Jn alte epistole. A*bele re)eriri sJnt Jn liste de acti0it7&i inter.ise Ki au aceeaKi not7 de conda*nare. Jn @ $or. 1LA K.ur*. cei care practic7 ho*ose-ualitatea sJnt incluKi Jntre p7c7toKii care nu 0or *oKteni J*p7r7&ia lui Du*ne.eu Qe-ist7 Jns7 o not7 po.iti07 Jn a)ir*a&iaL 6AKa era&i unii dintre 0oi+n3 Jn @ Ti*. @LA K.ur*. ho*ose-ualii apar Jntr-o list7 de oa*eni 6nelegiui&i Ki neascult7tori+. Acest ulti* pasa5 este )oarte i*"rant d88e lntreata list ep4.or, o a.tMliarc a rcelor .] 'o ci 'a0el )ace o DaElelE cu loirea a Pa Qd..pre adurdO .ind se r2)erE la 6cur0ari+ Qoa*eni i*orali, pornoiO Ki 6sodo*i&i+ Qar-seno(oitaiO, cu0inte care includ toate rela&iile se-uale Jn a)ara c7s7toriei, )ie heterose-uale, )ie ho*ose-uale. Dac7 Decalogul are 0alabilitate per*anent7, se*ni)ica&ia acestei aplica&ii este Jnt7rit7 Ki *ai *ult. S-a sugerat c7 Jn&elesul ter*enului arser5itoires din @ cor, 1LA Di % Ti*, @L@S ar put8 1 linitar #a

6b7rba&i prostitua&i+ mc). 9ulg. *asculi concubitoresO. TbtuKi, lipsesc orice do0e.i ling0istice pentru a con)ir*a aceast7 interpretare, iar cu0Jntul este )olosit rar Jn scrierile din perioada T. %nten&ia lui 'a0el de a condal)u orice .ctieiiate ho*))iti 1re ctt se pcte de clar7, Jn ter*enii teologici Ki generali cei *ai cupri8)ton p. 8re ia chQet. $2le lrei te-te dis. p.lare ale sale ] pohi04 =l *od inpEio*nt ca o e-presie a 0oii lui Du*ne.eu aKa cu* a Jn&eles-o el. )n .al5at d2 $8tot #eAilitor ti Rea2, Do*ul a con. da*t cit ] p8te de clar odce onlotur2 de aest )el. BlBt%o$R-a"%E. !. Thielic(r, Tne ,r)ti1 ot SD, E. T. @A143 D, !, "ield, )te SonWeol A(,3 A $hristie 8aonP, @AP1i J. J. Mc eill, he A@urch ond the !o*ose-ual, @APP. D,!.". !;R- r. un nute la Srni,. o ldo*ur ude a )1i ir/rcp<t AaM Q M. G;LGG-GA5 <<L<P=<A3 Deut. <GL BSO3 sar putea s7 )ieMosera QDeut. @SL1O, deKi u*. <<L<S, <A )ace distinc&ie Jntre aceKti doi *un&i. #ocul da itr regiuea cada Q rn. GSLGG3 <<L<PO. o S<S !;i; A,M traducere *ai corect7 este 6!or, *untele+, sugerJnd c7 era un loc deosebit. Jrphs QArr. 4. BGJ a )t.ur c, !.r * ta apropiere de 'etra, iar tradi&ia la identi)icat cu Jebel ebi !arua D ,,rr) ]re, =5Elr de @.41S *, l5 0 de Edo*. TotuKi, acesta este departe de $ades. A *ai )ost sugera m Jebel Madeira, la E de $ades, pe grani&a de 9 a Ede*ului, deoarece %sraelul a Jnceput s7 Jncon5oare Edo*ul la Mt. !or V u*. G@L4O Ki este posibil ea Aron s7 )i )ost Jngropat acolo 6Jn )a&a Jntregii adun7ri+ m u*. GSLGG-GAO. TotuKi, locul ar hbu ..ubt p2 +dru*ut Atarin, de la cail1 Ba*2a spre Arad, deoarece este *en&ionat Jntotdeauna Jn leg7tur7 cu aceast7 c7l7torie Q0e.i te-tele de *ai susO. G. /n *unte pe grani&a de a %sraelului, probabil unul dintre 0Jr)urile nordice ale *un&ilor libane.i din apropierea coastei *7rii, 'e ba.a te-tului din los. @<L4, grani&a de a 6&7rii care r7*Jne Qde cuceritO+ includea regiunea B0blos Ki se Jntindea pJnI la A)ec, pe g8la .nortt,. E] pZibit ca, Mr. !or si )i )Zi unul dintre 0Jr)urile de 9 din *un&ii #ibanului la oe cybrc, lb 1te Ra ShaDDah. JAr !;RAg% . /n oraK de lJng7 Marea Zalileii, asociat cu propo07duirea Ki *inunile Do*nului, dar pe care @-a conda*nat pentru c7 nu s-a poc7it QMat. @@LG@3 #uca @SL@<O, %n pre.ent este identi)icat cu Mera.eh, la 4 (* de $ape*au* )l)ell !u*UO Ki ruinele de ba.alt n2an d. ei*S,8ii sle por )i ,2.ute si h .ilele noastre. ] J.:.M. !;R%S. /n %e d5n puria gi) Qt Sa* G<3lSrAl care ar putea )i identi)icat cu Mhirbet Mhoreisa, la 0reo A@S lan S9 de !ebron. Traducerea 6p7dure+ QAM R93 siJntrad.ro*., 0. @1O este posibil7 din punct de 0edere gra*atical, dar este i*probabil7 din punct de 0edere topogra)ic JntrucJt po*ii ar )i putut creKte cu greu Jn aceast7 regiune. J#'.Z. !;R%^%, !;R%M. #)tu5ror (chi ai Edondui. Jn)rJn&i de $hedorlao*er QZen. @4L1O, despre care se spune c7 erau descenden&i ai lui Seir, horitul QZen, <1LGSO, un grup distinct de ur*aKii lui Re)aiiti. Ei au ro] 4<oni" d2 1ii lui Eeu QDor, GL@G, GGO, EDu JnsuKi se pare c7 s-a c7s7torit cu )iica unui Ke) de trib horit, Ana QZen, <1LGBO. !ori&ii Qebr. hori, gr. r)ior-rtsiosO au ocupat de ase*enea unele locuri tn centrul 'alestinei, inclusi0 Jn Sihe* QZen. <4LGO Ki ZhJlgal Qtos. AL1-PO, iar #XX red7 6hori&i+ Jn a*bele pasa5e Q0a, RS9 Y 6he0i&i+O. !oritii din E nu ,bi )i 5ddri)t.ti o hu5enn. din punct de 0edere arheologic sau ling0istic Qnu*e personale se*itice Jn Zen. <1LGS-<SO. /nii cred c7 pre-edo*i&ii au locuit Jn peKteri Qh7rO Ki )ac leg7tura cu nu*ele egiptean al 'alestinei QTir - hurruO citat cu rs8u pe s.era l,te*ptah din cQa @GGB id.c,, lebusi&ii pre-israeliti conduKi de Abdi-hepa Jn ti*pul perioadei ]A*arna se pare c7 au )ost hurieni, la )el ca Ki ]Arauna Q;rnant =rFnh, =F*h, G Sa*. G4L@13 a*n Q@ $ron. G@L@8O, al c7rui nu*e este cu0Jntul hurian pentru 6rege`do*nitor+ Qa0i*eO. li*ba hurian7, care nu a )ost o li*b7 se*itic7 Qcauca.ian7UO, a )ost 0orbita de un popor care a )7cut parte din popula&ia b7KtinaK7 din Siriei Ki din Meso-pota*ia Superioar7 din 5unii anilor G<SS J.d.$r. tace-pJnd din secolul al @8-lea hurieniisJnt atesta&i la Mari Ki Alalah, dt Ki Jn arhi0ele hitite unde pot )i Jnrllnite *ituri Ki crea&ii literare huriene de prin @BSS pJn7 Jn @<8S H.d.$r. Jn perioada aceasta regatul hurian Mitanni, condus de regi cu nu*e indo-ariene, a dus coresponden&7 cu Egiptul Qde ei. Tuiratta-A*enophis %9O Ki a in)luen&at Asiria Qde ei. ] /gS. u*e personale huriene sJnt Jn))inite pretutindeni Jn Siro-'alestina Q]A-#A%a!, .TAA A$, hst"V,MJ ,5 uel2 n*2 b,bti3 poi )i coM8r2 de odgin2 huid.L AnQhO, AiaQhO. DiKon, ]?a*gar, Tbi Ki Eliahba QD. J. :ise*an, JT9% PG, @ASS, p. 1O. !ori a )ost de ase*enea nu*ele personal al unui 1o*r jrco, <1LGGL t $rcn. t L<AJ s al uu on din se*in&ia lui Si*eon Q u*. @<LBO. BTB#%;$RA%%2. % J. cetb, ``,rno1 ond s,na. rians, @A443 E. A. Speiser, %n$ruductiati ca !urrian, rA4ri E. A. Speiri JMt t, @AB<, D. Rtl.<GPL !. c. Zutterbach, J:%i G, @AS4, p. <8<-<A43 ". :, Bush, A

Zra**ar o) the Rurrian #anguage, @A1P3 !. A. !o)-ltur, 'aTT, roP<. p. GG@.GG3, 3i3.= !;RMA QEbr. hor*ahO. /n oraK i*portant din e-gheb, )osta cetate canaanit7 ^e)et Qdistrus7 de tribul lui %uda Ki Si*eon, Jud. @L@PO3 legele cet7&ii este *enn=onat al7turi de cei Jn)rJn&i de losua Q%os.lGL@4O. u*ele israelit, 6sacru+, ne aduce a*inte de 5ert)irea oraKului cucerit ca ur*are a unui 5ur7*Jnt na&ional )7cut dup7 o Jn)rJngere anterioar7 Q u*. G@L@-<O3 nu e-ist7 nici o leg7tur7 clar7 cu u*. @4L4B, deKi traducerea 0a )oloseKte Sy**achus, +0ulg,, ei ai pentru a uiJocui 6calea Athari*,+ cu 6calea iscoadelor+ Q0e.i BDB, s, 0. Athari*O. Este cert ci poate B stabilit7 o leg7tur7 Jntre !or*a Ki ]Arad, dar cele dou7 localit7&i nu sJnt identice3 c). los. @GL@43 Jud. @L@1 K.ur*. Succesiunea din los. @BL<S K.ur*.3 @AL4 K.ur*, sugerea.7 c7 a )ost Jn partea de a teritoriului lui Si*eon, c7tre Tidag3 :. ". Albright a propus Teii es-Sheri=ah JntrucJt era singurul loc din aceasta .on7 Jn care e-istau ur*e nu*erca" dir Epaa T(ie a Brcuulu QBTS;R @B. @AG4@. h. t4LVs ti Deur. @.44 udic. o otadti.are tui sDe S, la li*ita ur*Iririi canaanitilor spre $ades. J. Zars-tang a sugerat Teii el-Milh QTel MalhataO, la GG (* E de BeeiKeba Q0e.i Ki S. Tal*on, %EJ @B, @A1B, p. G<A3 M. Mochs0i, R)l PA, @APG, p. S4< K.ur*.3 co*par7 cu EAE!#, p. PP@O3 Jn pre.ent se pare c7 acesta a )ost oraKul canaanit Arad Q#;B, p. @8BO. E-ca0a&ii recente la Mh. el-Mesas QTel MasosO Ki Jn apropiere, la 1 (* spre 9, au scos la lu*ina o aKe.are israelit7 Jntins7 Ki )orti)ica&ii din Epoca Mi5locie a Bron.ului cStreS3 s-ar putea ca aceasta s7 )ie cea *ai probabil7 locali.are a cet7&ii !orrna QC. Aharoni, %E% GG, @APG, p. G4<3 BA <A, HAP1, p. 11-P1O. J.'./.#. !;R; A%%M. /n das dh M8b Ss, rsLBi ter. 4aL<. B, <4O ailat la poalele unui platou din apropiere de ^oar. ]'iatra MoatritI se re)er7 la acest oraK Jn rJndu5 <U. /nii ll i=lennnca cu el.Ar.D la Doo * hai 51 de platou, unde sJnt i.0oare, gr7dini &i peKteri. TotuKi, s-ar B<@ !;R; A%M putea s7 ne ;ronae, un oraK ocupat de arabi &i redat resilor abat2ni de .,rrE AleEndE ls*s QJ1., Ant. @<. <AP3 @4L@8O. JAT. !;SAJ, *ele uei cn4i isbn.2 QEadVsd h "s0 697.7torul+O citat< Jn G $ron. <<L@A3 cartea relatea.7 anu*ite )apte ale regelui MInase &i rug7ciunea lui. Traducerea .97.7torul+ Jn loc de 6!o.ai+ se ba.ea.7 pe #J;, caE pBupre cA tdtul ebi 1te md,i*. ter*enul MT ba.ai Jnsea*n7 607.7torii *ei+. RA!,Z, !;SAA. Zbr, ldli,O, @. 8le or(inal .@ lui %osua Q u*. @<LS3 c`. Dt. <GL44O care a )ost schi*bat de Moise Q u*. @<L@1O. G. ut rnlDioE i talat d2 Da0id pete e)rliniW Q@ $ron. GPLGSO. <. ltut lui E#3 al Gcle r2<. .l r2a,tului de al lui %srael, care a luat tronul de la 'ecah prin asasinarea %ui QG lnp, %sL<SO Qh nad, o-n osO W a do*5t dnp de A ai Q@ lop. @PL@O. %n ti*pul do*niei lui 'Qa, Q8 P<< tn.ciO, aglat-'al.s !% cotropit o Mrc parte a %snelului Vi s)ire c, la ps pe tbn p2 !osea Q;sea, Jn trad. ro*.O, ca rege 0asal Q)i ET, p, GS4O. AKtept)ndu-se s7 pri*easc7 spri5in de la )ara onul Bo, !osea a Jncetat s7 pl7teasc7 tribut, &i ca ur*are, Sal*anaser 9 a Jnaintat cu trupele sale QPG4 id.$-r,O. Ql,d E18 a cerut ,ae, salntu]r l.a 8tat Di a eupat "n, cusnd i, cele din l*i Sa*aria Jn PGG J.d.$r., punJnd cap7t regatului de al lui %srael QG J*p. @PL<-1O. !osea, a cSrui *oarte nu ne este relatat7, se pare c7 a Jncercat s7 schi*be politica religioasa a predecesorilor s7i, deoarece ni se spune c7 el a JScut ce este r7u, totuKi, nu ca regii lui %srael di"iib lui QG J*p. lPLGO. 4. /n nattor # lDintud lopordui cu lah(h, dup7 e-il Q ee*. @SLG<O. D.:.B. !/R Q,=rr, ,"o,il+U st =!oRrD. % /n is.e#it re*arcabil, care J*preuna cu Aaron a &inut ridicate *Jinile lui Moise la Re)idi* Jn ti*pul b7t7liei J*potri0a a*aleci&ilor QE-od. @PL@S, @GO Ki care la a5utat pe Aau.B s7 5ldd poporul atui dnd M.iE sa Mai De Mi siEi QErcd, G4L@4O. l. /n urnE .l lui '8l prin c.leb ,i !eEo, Ql crcn, GL@A-GSO ti buicd lui i82"lel Zrod. <@LGL <BL<S3 <ALGGL @ $rc,. 4L@L G $.. @LBO. <. /n St al tui E)rata si tadl lui caleb Q@ cd, G@BS3 4@4O , 4. /nul din)t ei circi Esi *diditi )t a, )ct o*orJ&i de israeli&i odat7 cu Balaa* Q u*. <@L83 %os. @<@G@OB. ldl uui. dinte cei doispre.8 adninig tratori ai lui Soloraon Q@ )*p. 4L8O. "iul s7u, care a )ost gu0ernator peste districtul Mt. E)rai* nu este *en&ionat pe nu*e, dar RS9 transcrie ter*enul ebr. 6)iul lui+ &i ast)el n nu*eKte 6Ben-!ur+. 1. Tat7l lui Re)aia, care a a5utat la reconstruirea .idurilor Ki care a )ost conduc7tor peste 5u*7tate din %erusali* pe 0re*ea lui ee*ia Q ee*. <LAO. T,$M, !/?A%. 'o0estea lui !uKai aichitul Q)i). %os. @1LGO, dettMtul lui taE de reae Ai )aptul c, a )ost <<ta s7 Jntreprind7 o *isiune periculoas7 pentru el, Ji o)er7 creKtinului un *odel de studiat Ki de ur*at QG Sa*. @sL<r s,l*,O. s1i* lui !uai la d8lune de la < de %8lin atue5 .tod Da0id s, oprit acolo c)t ti nisiu nea lui r2uWt3 ar ds la lniirye8 s)anrlu5 lui Ahito)el si a Eit e rnspF la ruggci8 lui Da0id Q0. <@O. litr-o liVe a tunctiondilor lui Da0id din $rcnni Bsai 1te =lhWo8t ca =pietelul reselut= Q@ crcn. GPL<<3 c), G sd, @sL<PO. BaaE, 1ut lui !urai, .pare tr lista hetio8nd4 bali ai lui Soio*n Q@ lnp. 4LP, @1O, ZXM,

!/$;$. /n 8t p2 sd5la de s a lui e)bli *en&ionat al7turi de A.not-TTbor Qios. @AL<4O. )n general este identi)icat cu %acuc, la 8 (* 9 de locul sugerat pentru $ape*au*. @ $ron, 1LPB spune ca a )ost o cetate Je0itic7 din teritoriul lui AKer, dar s- ar putea s7 )ie o copiere greKit7 a nu*elui !elcat, ca Jn p8Jd panlel din @1. G@L<r. C.AlE"ni roa, p. <P<, presupune cI este Mbirbet el-Je*ei5*eh. J.D.D. A.R.M. !/#DA, #est, prcletga, Wlia lli SaluR t4gri 5itorul garderobei Q)ie a 0eK*intelor preo&eKti, )ie a bb.ld reaaleO, a tr1it h cel d1al doilD 8niV de Q0 UO al %erusali*ului, #a cererea regelui losia, ea a )ost consultat7 Qcea. 1G@ H.d.$r.O de c7tre !ilchia, *arele preot, scribul ?a)an &i al&ii, Jn ur*a descoperirii 6c7r&ii regii Jn bt@8 Dd*ului+ialdti QG lnp, GGt#4i G $ron. <4LGGO. Ea a acceptat cartea ca )iind cu0Jntul lui %ah0e Ki cu auroribt8 tui a prc)edt Jri#cata ihpotriF %*elihului )i . lui %uT dup, lFn2 lui %Zia. Este de*n de re*arcat c7 deKi lere*iaKi^e)ania pro)e&eau Jn perioada aceasta, ea a )ost persoana Jntrebat7 Jn aceast7 proble*7 de cult. M.B. !/A%M. ,S.i er2 " Sdb1c. @. /n 1u al lui Dan Qc8, 41LG<O, tr*it Wd* in M. G1L4G.G, un iu .llui Ahs din B2n5anin Qr crcn, PL@GO- <. /* ainire c2le do,, soli ate lui "al*inR 8 @ui Abitu, Ai Elpaal Q@ $ron. 8L8, @@O. Z.:.;. !/^AB. QEbr. hussab, Jn&elesul este incert3 s-ar putea s7 deri0e de la nSiat, 6s-a decretat+O. Ter*enul apare nu*ai Jn au*. GLP. /XH@ red7 )ie hypostoJiJ _ ebr. *asn7b _ Joc de stat+. /nele traduceri Q0a, 0aO f t2dau 8 s nlre p"pril, dd din te-tele cFi)*e nu este cunoscut nici un ase*enea nu*e. Alte tra duceri Q9SJ; Jl redau 6st7pJna+, re)erindu-se la regina as)rian7, dar J. M. '. S*Jth Q%$$O crede c7 este *ai probabil s7 )ie o re)erire la .ei&a din ini0e. :. Zese-nius aderi0at ter*enul de las7bab Ki @-a pus la s)JrKitul 0. 1, traducJndL 6palatul este ni*icit Ki se scurge. Traducerea :EB red7 6Kirul pri.onierilor care *erg Jn elatr J.Z.;JJ. S<G %AAR. QEbr. ya =ar, 6p7dure+O tnsea*n7 de obicei Jn 9T 6p7dure+, dar Jntr-un singur ca. ar putea s7 )ie un nu*e propriu $'s. @<GL1O, ca abre0iere poetic7 pentru a$hiriat-%eaiirn Qcetatea din p7duriO. Jn acest psal* se )ace alu.ie la aducerea chi0otului la %erusali* de la $hriat-%eari*, unde a stat 0reo GS de ani sau *ai bine dlpl 8 a tst 8peBt de la )ilist*i Q@ sah. PL@=G3 @ $ron. @<LBO. /nii consider7 c7 acest cu0Jnt, la )el ca Ki Jn alt7 pt)rte, Jnsea*n7 6pBdure+ iar pronu*ele )olosit s-ar re)eri la 5urIrnJhtul *en&ionat Jn 0ersetele antenoare. J9#A.M. %AAgA %A. QEbr. "+.rrnQuO ,J.hE audeA. @. coMrdannn *iei lli lud., 1ul lui t@o1ai. QM.a-1dS, 2r. l-a <pri5i=nt pe chedalia la Mi"a QG inp. GBLG<3 %er. 4SL8O. le.ania Q%er. 4SL8O ar putea s7 )ie idotic d )i=atele iuiA.ria Q@1, 4<LG, aO , /n sbiliu g7sit la Mi&pa QTeii en- asbehO poart7 inscrip&ia Jaa-ania, slu5itorul regelui+ Ki d put2 1 atiblit Bc1tui o*3 totuKi, nu*ele era destul de obiKnuit, )iind g7sit &i p2 bucAli d2 F de lut d2 l. l,chir Q@O ri AraNl Q<AO.

A*prenta unui sigiliu de oni- Jn )or*7 de scarabeu, purt)nd o inscrip&ie tn ebraica 0eche Qdescris7 )rt articolul al7turatO, cea 1SS ).e#$r. G, "id lui lerenia, u lidd Rebit ;d. <sL<O, <. "iul lui ?a)an, un b7trJn al lui %srael, pe care E.echiel @-a 07.ut Jn 0edenia sa Q8L@@O 5ert)ind t7*Jie idolilor %n le4salic 4. 'id lui AGu, 2lut de E.ehhl la ,.Tra d2 E a lbnpldli QEa- @lLrO. D -r,F. %A%A%. /n )iu al lu5 Ada, soWa lui bnelR stand,d celor cae +leui2sc in cortui Ai pa.1c 0irele+ QZ*iDnehO. sau poate c7 o traducere *ai bun7 ar )i 6care locuiesc Jn corturi &i Jn locuri cu trest))= Q* mlocal[ h D7neh, 6trestie+O. 9e&i Zen. 4LGS. J,D.D. %A%ESD% $A#AA%T. QEbr,,8Bgnja4,/,oEW hla2lit la E d2 lorda cre ,u a "lticip1t b rr.botul J*potri0a tribului %ui Benia*in &i care a su)erit represlii tnrc QJ,d. G@O. saul a doedit aici c% 1t2 Ese pin ,.pt,t ci 3a i.sonit pe anodlii 8e as.diau e>ata Q@ s.n, @@O. rduitorn cedWi au l8t rnpul lui Saul de pe .idurile cet7&ii Ber-?ean, dup7 b7t7lia de la Zh5tboa Q@ san, <@i @ crcn, @oO. Dbbabil cV e atla la T2ll ab,MhT., la de lo.ul unde 9tedi Cabis intr7 Jn cJ*pie Q . Zluec(, BAS;R

8A, A,, #A4<i Tie RitD Jar.l8, @A4E p. @BA.@11. A.1t d]l iTlat, s)t8r la < (r de lotdan ii ls lan de %A$!% A% A;Ag Bet-?ean, do*in7 regiunea Kl a )ost )orti)icat puternic pe 0re*ea israeli&ilor. Autori *ai 0echi au locali.at labesul Jn localit7&i *ai *ici Jn susul rJului, dar nu*ai T)ell el-MaDlub este din 0re*uri prero*ane3 Zluec( identi)tn ,c8a halitat d Abel Mehola. M, oth QgD: 1A, @AB<, p. GAO 8t1te unele dh8 dgu*entele lui Zluec(, dar e-isten&a lui Teii abu-Mha-h. )ace 2 l2alia8 %ab1dui la MaDlub se )E lutin probabil7. J.'./.#. %AB% QEbr, y7bth, c.re ar pute ltl))iE ,Dunne.eu percepe+O. Ta /n rege al ]!a&orului, conduc7totul 1ei allanp a prlndor din tVrtuti * lupt7 de %osua care, dup7 aceea, @-T o*orJt pe labin Q%os. @@L@-@4O, t. /n alt EA. .l !atorului Qtr*it l.t2le $aM-nului+ tn Jud, 4LGO care 6a asuprit crunt+ pe israeli&i tinp de GS d2 ani d ia adZ ln 1tae d2 2saiitat2 dir cau.a idolatriei. Eliberarea a 0enit atunci cJnd Barac ii Debo" au >%l)ilnt pe ,S5"B, g2relalut lui labit VJud. 4L<-@1O, o 0ictolie ,qrebi@B inonliai, h cln tae Deborci QJud. sO Di 2E a ds la ninicne lui #bir QJud. 4LG<-G4O, rthtioMt t2 eln si i, pt, a<LA. J.D.D, @AB EE#. QEbr. yabn+el, 6DuraneJeu QElO )ace s7 .idsc,=O, u nMe )olait de douA ori ln Bibli2i . )ornd e)tenT8re, Jorni=il, apale tr sisorile de la A*a*a. @. o cetate %a <Enita de s0 a telitondui lui lud1 $1. @BLuO, identilicabill pbbabil )l labne, o .etate tilirtean, 8e a )Zt cFite de o.ia QG crcn. G1L1@, bbne a )Zt n8ite la*ia h p2r[8dete <rea.1 Li ronan, si reasta 1te etatea ld .are a )dt io*t dir *u sanhedrinul dup, dbdgae lel8lihului Jnanu,PSd.$r. G. /n .ra4 ln e)tali S1. @AL<<@ eE ar pur8 n identi)icat cu oraKul *odern MhirbetCa**a. B%B#%;ZRA"%E. M. A0i- Cons!a, Zase/eer D) Ro*an 'alatine Qfede*, BO, @AP1, p. 1P3 S. G. #eunan, The cooni.o.io oJ!ebr (np.0e, @AP1, p. @Go@G4. T.$.M. %AB;$. /n nu care cutre spre 9 gi e ERs id loraa4 la 8 <G l* de M.E M8n. Are i.harele tn apbpl8 de Atur $%TABAO, dl rordanta, Bi ar2 o lungi*e total7 de A1 (*. Jn .ilele noastre este nu*it =tTdi gerDa, A *rat gEri). dinte tditorid lui Anon si sl lui 1ad QD2ut, <L@1O iir,]lttii %au ln)inu ln Rldtu pe rD2le addit sihon la s de labo. Q *. G@LG@ K.ur*.O. Acesta este riul pe care @-a trecut laco0 QZen. <GLGGO dnd s-a luptat cu Jngerul, lupt7 dup7 care i-a )ost schi*bat nu*ele. S-ar putea s7 )ie un 5oc de cu0int2 aiciL Ja(=, ,r ebr. dE yabbdD, iar 6QKiO ... s-a luptat+ este QFayOye=abeD, Jn te-tul consonantic 8le dou, cu0irte di)ert dM prinr.o lit2r, h pls, un ale), care este Jn cu0Jntul al doilea. D.'.r. tA$gl W% B;Ag. Mele sdlpilor eu .ot8ne@or de bronG care )lancau intrarea Jn aTe*plul lui Solonon din leeli* Q@ %np, PLG@3 G $bn. <L@B-@PO. S<< lac!% S% B;Ag cnd eb8dnelara clce nt %.r8li*ul b BaP id.cr, stilpii a, t1t spa4i d duii ln Babilon QG h' GsL@<O %. Descrierea Kt construirea coldrele aEar)l o rnnlW*e de @< coli Qcca A nO D5 o circu*)erin&7 de @G co&i Qcea @ ra Jn dia*etruO3 a0eau calittui tbrte iie s coli Qc.a G,s nO Q@ hp. PLrs-@1O. crcni2rul sps2 cl bBW)r1 lor en de <s d2 .os QG crcr. <L@sO ,i ,e cEde ce ac8ta idtc, Jn7l&i*ea co*binat7 a a*belor coloane, la care se adaug7 Jnc7 @ cot pentru )i-area coloanelor %n socluri Ki Jn capiteluri. 'e 0re*ea distrugerii Te*plului ni se spune c7 Jn7l&i*ea capitelurilor era de < co&i QG J*p. GBL@PO3 este posibil ca aceast7 reducere a Jn7l&i*ii s7 )i a0ut loc atunci cJnd loas QG J*p. @GL1 K.ur*.O sau %1E Z i*p GGL< s.u*.O au hreprire lucran T reno0are a Te*plului $e`. %er. BGLGGO. Aceast7 e-plica&ie este pre)erabil7 )a&7 de p7rerea c7 pri*a ci)r7 ar )i )ost citit7 greKit sau c7 s-ar )J strecurat o eroare Jn trans*iterea te-tului. Au )ct 1Zt2 di)site i*erceri de a 0i.slia decora&iile care sJnt descrise QG J*p. PL@P-GG, 4@-4G3 %er. BLGGG<O. S-ar p7rea c7 )iecare capitel a0ea patru petale de lotus deschise Ki r7sturnate Q)uJan, 6crini+O cu o litine de 4 col Q1ain-*, @ %np. PL@A, Jn prid0or+O iar deasupra lui era ca o cup7 Qgult7O r7stur nat7. Aceast7 cup7 r7sturnat7 sau *7ciulie era Jncon5urat7 de o re&ea Qs=bri(IO *7rginit7 de dou7 r)nduri de rodii. col8le ii 8piteluile a, )1t tu*te de ! ita*, un *eKteKugar din Tir Q@ J*p. @<-@4J care a lucrat pe r.rend dind2 suot W Talt* Q@ %*p, PL41@. co lMele du <8le pe diniun, ;s. BGLG@O W e poat2 si )i @1r rutrtc )olsind o idhnic, sinilar, cr cea )olosit7 de Sanherib care a turnat Jn bron. ani*ale nitologi.e *n Q4R44, G,@AGG p, @1A3 0ei d /nder-s8d, Man B4, @AB<, p. 4GO eu ,2ntd ac1t- lu crare i*ens7 se poate s7 )i )ost adoptat7 o *etod7 i dit, cu *2toda rEdieE de tu))i a letlror ds n. scopul DeKi s-a sugerat c7 aceste coloane spri5ineau acopentul pridrcrulu5, d]n28 din F l2 irclude ca p2 u ac8nu d Tdplulli W nu a p. u ele*enl arhitdonic i sp)t c, er.u Wdplast2 ,,@a+ su ,Jin-g7+ pnd0or QG %np, PLG@O si +tEie= de pnd"r QG c*n, <LuO, E-isiL rueroa2 doFi d1pre colcne lib2re aiaie l. intr* ]nctFlor ie*plelo,, Ba( ps"r col2ne datlnd din s8l,l al @<@8 #d,cr, au )ost g7site la ]!ator si Ma*id el-#o.

Jntr-un te*plu )edcian de la -ition W llEu tenplu is"elit de #a r-AE4 dr nu s poat2 sbbili daci alBt ol4n2 2rau libere sau nu. Jn)7&iKarea coloanelor poate ti dedus7 pe ba.a *odelelor de lut din altare g7site Jn 'alestina ti cipru Qslele @<.A td.cr.O gi ai, obieiele de dlde, rls.opdit2 la Aslar Zsh ii i*d R2plodrceri de r*ple " *onede gr2.eBti W rcZtu din cipru Ai dir "edicia Ki dsidi ,iclte de !eodor QG. 44O, s)tba Q<.4. @PSO ti #,Tn Qde dT Slo @B. GPO arati cL pda.hi d2 8l1e aV 8ntinut s, )ie llast2 la intrarea te*plelor cel pu&in pJn7 Jn secolul al G-lea d.$r. %n ti*p ce este clar c7 aceste coloane nu au de&inut dci o )rbclie atldtetonice, s2 i)icalia E#siVEs p2 care se poate s7 o )i a0ut este obscur7. Ele ar putea indica p2.en" di0inl, [a rel 8 i sdpn de r)t ii de )id din rinpul plib2a5ei in pstie QE-,rd. <<LA5 Ddi <@L@B@. Di)erite piete Ai sdrpi rolZig din F*ui preistori2 piil ln pre*tAi p<r sL )i arut o 1rc"e *. u*ele u*ele coloanelor ar putea i*ortali.a a*intirea str7nd5lor lui Da0id din parrea Mrci ele Qrachin aUart n8i .a n*e ln 2nin)ia lui sin8n Q *. G1L@GO li inWn )anile prslesA Q@ crcn, G4L@PO Ai din partea tat7lui s7u Q-+B;AgO. TotuKi, o e-plica&ie *ai pluibil% 1te d n*2le a. prt2 n prinel2 cu0int2 din p")e)E prir 8e plter2a a )ost dat, dnEsrZi #ui Da0idL ,8te ci ,,lah02 0a inttri QyaT)nO ton=n rau p2 0ecie+Ki,)in t7ria Qbcto.O lui %ah0ese 0a des)7ta regele+, sau aite 4pen sinila2Bratocn-A"tE, R, B, C, s.oW, Ja, B. @A<A, p. @4< s,.F3 !- c. May, !AS;M 88,@A4G, p, @A.GP, S. Cei0i4 UEf A@, @ABA, p. 1-GG5 J. oFll2)te, %A P1, @A1A, p. <1B-<PS. D.J.:. $J.D. %A$;9. lste polli0it 8 ap8te s s)en din cd8 cenei se ) re,8Mta p2tr"u bioga)ia lui laco0, pLnntele pdpordtri ar1. DMenie sise din hile nir .l Gi1l .d,$r, au o)erit nue8re *teriale cai. con)i*A Zdnn poetirilor do $2n, G1.so. Deti nceasa n, do0ed2Vte e-ists" patdarhdui sau is roricitatea nara&iunii, totuKi arat7 c7 acestea nu sJnt conp..ili dr.ii, din *ea dilului 2re s3 conlina detalii n7scocite Ki anacronice. Di*potri07, sugerea.7 c7 JntJ*pl7rile au )ost scrise la o dat7 ti*purie Q]E';-$A 'ATR%AR!A#kO. Este pu&in probabil ca o colec&ie de poEtni cu detalii care s=ar piE sB-l disedibre pe erou, s7 )ie centrat7 Jn 5urul unui persona5 *itic. %. Data #ini8@e ect. ale 0i2di lui laco0 nu "t n stabilite datorit lip"i uor corehW e-pliciie ln8 relatdle biblie ii cronicile ne biblie carc s.au pesEat Q=$R; ;%;Z%A R,=E$!%/#/% TESTAME TO. DoF5[e di=. ponibile ln pie4ni sugde.n apb-iMri0 eolul al @8-lea H.d.$r. ; ase*enea datare ar plasa aKe.area lui in Z"n, nu depa.t2 de clit2 2gipteanA a)laiB la lanis, la Jnceputul perioadei do*ina&iei hiesoKilor QrEcr'T rToAro. Aceasta dataE "*ite de ase*ene l*adnrea 0ieW lui =ADaan in soleb ar GSle Ai al @Alea td.cr,, ch sFerea.a dore.il2 biblice Ki arheologice. %%. Biogra)ia laco0 s-a n7scut &inJndu-@ de c7lcJi Qebr. eDebO pe trarele siu s2annn Eeu Qc2n. GBLG1O Ki de a.da i sa dat n*ele ,rel ce lind su, o altL interpr2taie plau .ibil7, 6el a &inut+ Qebr. ya=aDobO. Se poate ca acesta s7 )ie un 5oc de cu0inte inten&ionat ba.at pe un nu*e din 0re*ea aceea, 3ya=aDob-il, 6)ie ca Du*ne.eu s7 ocroteasc7+ sau 6Du*ne.eu a ocrotit+. Docu*ente cunei)or*e Ki egiptene din aceast7 perioad7 con&in nu*e personale deri0ate de la aceeaKi r7d7cin7 Q=DbO, inclusi0 unele )or*e paralele )olosite la popoare din 8rupul sltic de 0 QaAMotu. laco0 @-a 6Jnlocuit+ Qaceast7 nuan&7 este deri0at7 de la 6a &ine de c7lcJi, a pnelua+, r7d7cina ebr. =DbO pe ratele dri, obSnlnd Mi indi drepnrl de lntii trBsut, prc)idd de )da tatelui ]tu, Ai apoi l-a intelat p. B<4 %A$;9 MM SihU* i.'enuel Sucot )= Mahanai*

'oieirina Ki Sino h rrenD lui lobb %saac sI-i dea binecu0Jntarea care era data de obicei JntSului n7scut. "iul JntJi n7scut *oKtenea de obicei o parte *ai *are a a0erii p7rinteKti decJt cea *oKtenit7 de ceilal&i copii Qde dou7 ori *ai *ult, Jn 0re*urile de Mi dniD 4 Ddt. G@L@1O. ca u )et de tutenire speciali, se pare c7 *oKtenitorul principal pri*ea po.i&ia social7 Ki religioas7 de cap al )a*iliei. 'robabil c7 lucrul acesta era si*boli.at prin acordarea bine-cu0JntIrii p7rinteKti Ki prin trans*iterea posesiunii .lor )atu-.i. Aere obiceiui pot )i dedu3 din a.b conte*porane de adoptare Ki din cronici legale, precu* Ki din nara&iunile biblice. %storisirea scurt7 a 0Jn.7rii de c7tre Esau a dreptului s7u de JntJi n7scut pentru o *Jncare nu ne spune Jn ce )el a )ost con)ir*ata tran.ac&ia sau dac7 a )ost Jnregistrat7 o)icial. /n docu*ent din secolul al @B-lea t.d.$r. Jnregistrea.7 0tn.8 pabihoniutu sui o* din As*. an dcu *ent din acelaKi cadru arat7 cI pro*isiunea 0erbal7 dati d2 b o* 1ului sdu pure )i on)*ara %n ude cat7 Q0e.i A ET, p. GGSO. 'rin ur*are, binecu0Jntarea dat7 de %saac a )ost ire0ocabil7, aKa cu* accentuea.7 toc.rl Q$tr. GP3<< i,h.O. in )elul ..esa raco0 a de0enit purt7torul pro*isiunii lui Du*ne.eu Ki *oKtenitorul c*atutui Q4 Ro*. AL@S.@<O. Eeu a Dn3nir regiunea *ai pu&in )ertil7 care a a5uns s7 )ie cunoscuta ca ,Edo*, Rrb2.a. ru* lui Ja80. a obdnui de ta Esau per*isiunea ca laco0 s7 )ug7 din )a&a *Jniei )ratelui s7u la )a*ilia ei din ]'adan-Ara* QZen, G8L@ K.ur*.O. Ea a )olosit ca scu.7 ne0oia ca laco0 s7 se ctuAtoreaei cu o )arE din acelali clarr pdru a Fib B<S %saac c. Rebeca %jjjjjjjjj Esau QZen GBLGBO %A$;9 c. QZen. GBLG1 @. #ea QZen. GAL<G-<B3 <SL@P-G@O &. G. Bilha &. <. gilpa

QZen. <SL4-8O QZen. <SL@S-@GO c. 4. Raheb QZen. <SLGG-G43 <BL@8O %% Ruben Si*eon #e0i luda %sahar gabulon Dina Dan e)tali Zad AKsr QZen. 41L@@O QZsn. 41L@BO losi) Benla*in 4 copii QZen. 41L8-AO % $ohat Zherso* 1 copil QZen. 41L@SO Merarl 4 capii QZen. 41L@<O @ )iu QZen. 41LG<O B copii QZen. 41L@GO < copil QZen. 41L@4O 4 copil QZen. 41LG4O P copii E)ral* MInase QZen. 41L@1O QZen. 41LGSO B copii @S copil QZen. 41L@PO QZen. 41LG@O ; lacun7 posibil7 de dte0a genera&ii A* ra* %thar !ebron /.iel ; lacun7 posibil7 de dte0a genera&ii % Aaron MoJse c. _ c7s7torit &. _ &iitoare laca0 Ki ur*a&ii lui %A$;9 c7s7toriile *i-te, cu* a )7cut Esau care s-a a*estecat cu popula&ia local7. E0eni*entul central al 0ie&ii lui laco0 a a0ut loc Jn ti*pul )ugii lui spre . #a s)JrKitul c7l7toriei de o ai, probabil pri*a .i, el a a5uns ta &inutul deluros din aprli8 de OBetel, la )e @So ln de a2pba. Aceasta este o distan&7 re.onabil7 pe care o poate strW2t2 tntr-o .i o ca*in buri. 'riM erdpn a cnl,toriei tr2buia s, ] ierni* d% Mi aepane de c1r po1ibS. u al* nici o itrd3cali2 c, #cd d )i aFt cunoKtin&7 despre sanctitatea deosebit7 a regiunii ace -leia, deKi se poate s7 )i cunoscut locul altarului bunicului s7u QZen. @GL8O. Jn ti*p ce dor*ea a a0ut o 0edenie cu o scar7 Jntre cer &i pI*Jnt, o 0edenie a lui Du*ne.eu Ki a )a*ilei #uistJnd deasupra sc7rii. 'ro*isiunea data lui A0raa* a )ost con)ir*ata pentru laco0 Ki i s-a dat pro*isiunea ocrotirii di0ine. laco0 b co*e*orat 0isul s7u prin ridicarea pietrei pe care KJ-a odihnit capul Ki prin turnarea uleiului s)tnt peste ea QZen. G8L@@ K.urtti.O. Ase*enea *onu*ente si*ple erau ridicate adesea %n locuri sacre Q]STH#'O. Acesta a *arcat locul unde Du*ne.eu Ki-a )7cut cunoscuta pre.en&a lui laco0. ara&iunea )ace un salt de la Betel pin7 la !aran, %a 0re*ea sosirii lui laco0. #a )el ca &i Elie.er QZen. G4L@@O, laco0 a a5uns *ai JntJi #a o MntJn7 din a-ar7 oraKului. Aici a )ost Jnt)lnit de 0eriKoara sa, Rahela, &i a )1t Nls la taban, 8hirt sT, 8 %=a prihit ca pe o ruitaie. Dup, e a lMt o lu.4 rao0 a deptat sl lucre.e pentru unchiul s7u Ki, dup7 P ani, sa+ o pri*easc7 pe Rahela de so&ie QZen. GAL@ K.ur*.O. $7s7toria a t1t eleb)ttd dlpl r)iduieli, ln pEan)a M. tonld 82 a, Zistat la .dtractul de cdsLrorie odl au "D 8ntract c8t de l2gile di, Babrlon lsEu a con)eri unei )e*ei statutul de so&ie. #aban a in0ocat un ob58i ldal lenilu ).pnn c% i.a dat lui leo0 t2 )iica sa *ai *are #ea de so&ie. ;biceiul ca )iica *ai in 0Jrst7 s7 )ie data ta c7s7torie pri*a nu este cunoscut din alte surse, laco0 a Jncu0iin&at ac&iunea lui #aban &i au )7cut o Jn&elegere nou7 ca s7-J per*it7 lui laco0 s7 se c7s7toreasc7 cu Rahela la s)trsitul s7pt7*Jnii Qde s7rb7toare, probabilO. %-au )ost ceru&i al&i Kapte ani de rlu5ie id rninbul banilor dali d2 birba. srdui sr, ma$kSkT;R%EO. ln ti*Dui celo, GS de di clt . sbi lao0 ,r 8 lli #aban i s-au n7scut unspre.ece )ii Ki o )iic7. #ea a n7scut patru )ii, Jn ti*p ce Rahela a r7*as stearp7. s.d ei a rdt ,Vuat in pane cnnd a dato lui las p2 rll5iteEa 2,

Bilha, W r Ddoptat pe cet doi )i ai ei Qa /g%%. #ea a )7cut &i ea la )el cu slu5itoarea sa gilpa, care a ni]ut de a))i doi 1i. #ucrul asta W poate s7 )J )ost sti*ulat de cunoaKterea )aptului c7 adoptarea ar putea duce la .7*islire de c7tre *a*a adopti07 Q0e.i Sara &i Agar, Zen. @1LGO. #ea a *ai n7scut al&i doi )ii Ki o Mic7 Jnainte ca Rahela s7 nasc7 pe losi). $Jte0a dintre nu*ele copiilor lui laco0 apar Ki Jn te-te conte*porane, deKi nu sJnt *en&ionate persona5ele biblice. !aran era un centru co*ercial i*portant, precu* Ki un district )ertil atJt pentru agricultur7 cJt &i pentru p7storit. 'ute* presupune c7 #aban a a0ut o cas7 Jn oraK, unde locuia Jn ti*pul se.onului de recoltat, iar %n ti*pul iernii JKi ducea tur*ele la p7scut pe dealuri. "iind capul unei )a*ilii destul de bogate, el a0ea autoritate asupra )a*iliei sale Ki poate chiar Ki Jn consiliul oraKului $ererea lui laco0 de a i se per*ite sase Jntoarc7 acas7 probabil c7 a )ost )7cut7 la s)JrKitul celor @4 di de rlu5r ,2nd e# dout slii i dnp, ce Rahela a n7scut pe pri*ul ei )iu, losi). laco0 a nDri5it adr de bire tlLl)tle lui l2ban ltult a1ta nu a 0rutsI-@ lase s7 plece QZen. <SLGB K.ur*.O. Au )7cut o Jn&elegere prin care laco0 continua s7 lucre.e pentru #aban, pri*ind ca plat7 toate ani*alele din tur*ele &i cire.ile lui #aban care erau de culori a*estecate. %n )elul acesta laco0 putea sI-Ki )or*e.e o a0ere cu care s7-Ki Jntre&in7 )a*ilia. #aban, JncIlcind din nou Jn&elegerea, a luat toate ani*alele pe care le putea cere %ao0, dai la8, Vrn)nd s)atul p,)t nthd+8 0is= a )olosit Jn *od ingenios JnKel7ciunea )7cut7 de socrul s7u, )7r7 ca el s7 Jncalce Jn&elegerea. 'rosperitatea lui a sdtnit in0idia 1ilor lui l,bal, ca" au 2"idetar ca Ji 5e)uia de *oKtenirea care li se cu0enea de drept QZa <@LlO- ; pouc[> di0ir, a ps 1pat oricrrei re&ineri pe care ar )i a0ut-o laco0 cu pri0ire la plecarea din !aran )7r7 aprobarea lui #aban. Rahela Ki #ea au spri5init planul lui JnrrucJt ele au spus c7 tat7l lor a cheltuit .estrea pe care ar )i trebuit s7 le-o dea Qa$kSAToR%EO, ",s, lor . aFr la h ti*p e #s,.n ecA plecat de acas7 la tunsul oilor. 'lecJnd cu dou7 .ile Jnainte, laco0 Ki tur*ele lui au reuKit s7 c7l7toreasc7 plna la )t#ad, Ailn ltaWiordaniei, hsinte de a-i l5unt2 taban Q;e,- <@iGG t,*O, laba, ia rnrit t2tinp Nle tabanWpie .ile, parcurgJnd circa 1BS (h - o di<r tan&7 care putea )i str7b7tut7 uKor cu c7*ile de c7l7rit. labanla hstrat pe lao0 penEu pl8E lui pe )uit, dar lucrul care @-a Jngri5orat *ai tare a )ost )urtul .eilor s7i $]TERA"%M, ] /gD. Dac7 st7pJnirea acestor .ei ai )a*iliei era se*nul caracteristic pentru capul )a*iliei, atltri )apta lui Rahela a )1t $Dta cu nlteitia de a-@ Jn7l&a pe laco0. Ea a reuKit s7-i p7stre.e )olosind un Ditdic. %a.o0, %a rindul lui, na anintit lui laban clt de bine @-a slu5it, con)or*Jndu-se tuturor cerin&elor pe care trebuia s7 le Jntruneasc7 un p7stor bun, Ki i-a spus dt de ,r, . )1r rlsplltit, A )dt )tidt u pact ln ce tiba, d )1>cn lo.ilia s d2 autontat2 p2n"u a dicta Zer*enii pactuluiL )iicele tui trebuia s7 )ie tratate Jn *od orDpDnnbr, iiar la80 nu Mi put2a sE ia o altS so&ie. A )ost ridicat un st)lp pentru a co*e*ora leg7-*Jntul Ki a )ost construit7 o *o0il7. Acestea aii ser0it de ase*enea ca puncte de de*arca&ie dincolo de care nu trebuia eS, treac7 nici una dintre p7r&i3 se poate s7 )ie o recunoaKtere a Jntinderii drepturilor teritoriale ale hi lao, Dotri0it cu plonniua. "id.re pane a cerut ca Du*ne.eu s7 )ie *artor &i s7 pedepseasc7 pe acela care 0a Jnc7lca leg7nuntul. A )ost adusa o 5ert)a ti 8le ddi plrti au ni8t i*,reunl ca u "* al bunelor inten&ii. laco0 Ki-a continuat dru*ul pin7 la ]Mahanai*, nnde . )ost JntJ*pinat de o 8ste de ligeri i a"i a tri*is cerceta&i ca s7 a)le care era atitudinea lui Esau QZ2r <GL@ ).l*,O, $lnd c.a aprcpiat, %aco0 . aFt gri57 s7 prote5e.e 5u*7tate din a0erile sale si a tri*is de ase*enea un dar considerabil pentru )ratele s7u. Dup, e a erur ebrire di0irW ii ctd s pEgnte <i Eeace )iul labc la +'enrel, a lMt palte inrr=4 lupte $/ un str7in care @-a biruit nu*ai cJnd i-a dislocat picionn dir Vld , A8t ircident a )dt Dri0it c. ra]* peEea lu5 la80 ,din orice r1u QZen, 4aL@1O Di n82le noE %srael, a arabt ci el a t1t ln sraple sI luDte cu D,treau tcJ os @GL4O, id in)*ir.iea lui s ar)tat supu8a s. salutul prietdZ al lu5 Esau nu a biruit te*erile lui %aoo0. A coborJt spre ]S*ct Jn loc s7-@ ur*e.e pe Esau. De la Sucot a *ere Jn sus spre un oraK din teritoriul lui Sihe* Ki a cu*p7rat o bucat7 de B<P %A$;9 pBnlnt. "aptul ci DiE a )1t 0iolatl W ri.buaEa )ra&ilor ei a )7cut ca locuitorii din regiunea aceea s7i )ie ostili QZen. <4L@ K.ur*.O. Du*ne.eu i-a cerut s7 t8r<l %a B2el, probabil in a)))i 5uisdic,riei lui si. he*, ca s7 se Jnchine. Di)eritele si*boluri p7gJne adF din padan-Ale au )1l lngopate *i iMinie ca )annia se nearyV *i depatu. ca g .lt% datA, %aco0 a ndicat u stilp de adrere a*hte a 8nu5un sale cu D,*.d Wi a adZ o ie.t)e de beut,Jri. A 1cut acelaW lrru pDEu a nsLu *r*lntul Randei la rE).ar4 dar )Jil sladlcr 5erda Qcen. <sL@-GSO,Dupi *oartea lui %saac QZen. <BLG8-GAO laco0 s-a stabilit Jn regiunea !ebron si a tr7it acolo la )el ca Jn !aran, ca crescJnd tur*e Ki culti0Jnd pI*Jntul, $Jnd a 0enit )oa*etea Ki a )ost in0itat Jn Egipt, *ai JntJi a c7utat s7 ob&in7 asigurarea c7 Ji era per*is s7 treac7 ta S de BeerKeba QZen. 41L@ K.ur*.O. Jnainte de *oartea sa el a adoptat pe cei doi )ii ai lui l1i) ii %s-a dat o bineu0iotar2 sleciau, aco.dind prir)tate cehi Mi tinAr QZen. 4<O. Bi*dnttrile dare celor doispree1 i slnt r.dat lnto enpdiSe poetic7 ba.at7 pe Jn&elesul nu*elor lor QZen. 4AL@-GPO. laco0 a nuit, la ei bire de @<S de di, si o lst lurcpar ln nornltntd )diliei de %a +Macpela, h apropiere de !ebrn QZ2n. BSr@<O. /*asn lui siau lut e nlrc n*ele lu5, rrsEel QlDralel d las0 in pe.ieO. ca p.po. .nB ei au aFt pri0il2siul d2 a

Mbla cu Du*e-u. A.R.M. %l%. Rclel>ll ln od lbst*e laco0, )iul lui %saac, este *en&ionat Jn genealogii QMat. @LG5 #8 <L<4O. D2 o inpoltan)a *i *re 1te ,e"tarea asocierii A0raa*, %saac Ki laco0, Jn care laco0 st7 aretui d. ceilalti aoi e u .lhetip pentu 2i care sint binecu0Jnta&i pentru eternitate QMat. 8L@@3 #uca @<L GeO. Toti Eei eenah2lisrii si*ptici Ed,, cidtul lui %sus din E-od. <L1L 6Eu sJnt Du*ne.eul lui A0raa* Ki Du*ne.eul lui %saac Ki Du*ne.eul lui laco0+ QMat. GGL<Gt MaEu @GLG13 luca GSL<P3 si Wl api PL<GO. Aceast7 )or*ul7 sonor7 Qpreluat7 pn liturghia iudaica, 0e.i $ele ;ptspre.ece Benedic&iiO con)er7 greutate Ki Wle*itare caracterutui ld Dllrea ca ud cd2 a )7cut leg7*Jnt cu 'atriarhii din 0echi*e Ki care JKi respect7 pro*isiunile. 'etru )oloseKte aproape aceeaKi )or*ula pentru a Jnt7ri declara&ia sa despre ceea ce Dll*euu a Eat in c.ist1 Q"apt, <L@<O. 2ieran % Mlona.l pe la80 de cite ori Q"a,t. PL@G,l4-@s, 41O, /lti* dat, er rcrb2Vie dsrre +DFreut lui taco0+ Ki Jn )elul acesta Ji d7 acestui 'atriarh i*portan&a central7 Jn istoria religiei. 'a0el se re)era la laco0 de dou di pri* datl "1d a arab spd lri DuM/ ln aldsee QEl %=a al1 pe las rui lEinie ca cei doi copii s7 )ie n7scu&i, Ro*. AL@@-@<O Ki a doua oar7 ca un si*bol al na&iunii QRo*. @@LG1O. )u )ine, acest 'ariarh apare Jn E0rei ca unul dintre eroii credinEi $rr. @@LA, GS r.l*.O, %aco0 a"re de 2(*nea 2 n*2le radlui lui %ci), tn 8en2aloaia DoMdu5Nl at% de MaEi QMat. @L@s@1O. #M. apostoli dintre cei doispre.ece, )iind pre.en&i la Jn0ie"a 1iei lui lan QMaru sL<PO, la shihbaE la tale QMaru ALGO, b .8dia din Zhetsi*i QM.r, @4L <<O, clnd ceilall a, %ipsit laco0 Ai %84 pe 2,e %s1 i-a poreclit , <oanerghes+, adic7, 6)iii tunetului+ QMarcV <r@D, au )1r nsEaW de ,l cind au sFeat si 6cear7 )oc din cer+ ca sS distrug7 un sat de sa*ariteni care re)u.aser7 sS-# pri*easc7 pe %sus cJnd Se Jndrepta spre lDusati* Q#E ALs4O. cei doi ., stlrnit de ))inea in0idie lr)t ucdici prin ).pin ., nu cerut un loc de cinste Jn J*p7r7&ia lui $ristos3 deKi nu li s-a pro*is acest a0anta5, li s-a spus c7 a0eau s7 bea UalErul " de ur*a s7-@ b.a Dotuul lor QMar, @SL<AO, o pr)eti-e cZ sa i*Dlinit pDtu la80 atuci cJnd a )ost 6o*orit... cu sabia+ de c7tre %rod Agripa @, cca44d,$r, Q"apt, @GLGO, G. "id lui Al)er=, s alhn din8 cei doispre.ee apo1roli QM<i. ro<3 "apt. @Lr<O. D2 obic2i 2sre identi)icat ca ,Jry e# tinn. QnicO, 1ul MarZi QMaru @BL4SO. Descrierea 6cel tJn7r+ sau 6cel *ic+ Qgr. ho *i(ros, 6*icul+O Jl deosebeKte de )iul lui gebedei, prin )aptul ci era oii *ai tJnIr, ori *ai *ic de statur7 dedt acesta. <. /n %a8 Mi lu)b rueu, tatal apZtoluhi %uda Qnu %scarioteanul5, Jn scrierile lui #uca Q#uca 1L@13 "apt. @L@<5 celelalE E0anghelii )o#8 n)tle TadeuJnlocdeludaO. 4. "ratele lu %W 2re aEtui de )ialii sa, %ose sino, )i lnda QMar. r<LsBO, parc d nn 1 acepbt aubriEtea tli %su bninE de t0i2rea #ui Q(t Ma)t, <@@ si loan PLsO, Drp, ce %s1 cel in0iat i sa aretat lui %aco0 Q@ coi rsLPO, 2l a d)tdt * lide, al bisicii iudeo-dreKtine din %erusali* QZal, @L@A3 GLA3 "apt. @GL#PO. %laditia a)anA ., el a )dt .eit de EoMlr JnsuKi pri*ul episcop al %erusali*ului QEusebius, E! P. @AO. El s onds lucrslne pri*ului co)tiu ae la %erusali*, care a anali.at condi&iile ad*iterii ea*urilor Jn biseric7, a )or*ulat decretul care a )ost Einis la bi]ricile dh Artiohia, siria ii cnicia Q"apr @s3rAG<OL 2l a @B,8 sirsurd lidd al lisicii din %erusali*, c7utJnd s7i *en&in7 unitatea cu 'a0el Ki nisiFa lui atei .ind 'arel a 0i.itat le li*ul pentru ulti*a oar7 Q"apt. G@L@B K.ur*,O. $-&i0a ani *ai tJrau %aco0 a )ost *artiri.at prin toiproKcare cu pietre, Jn ur*a instig7rii *arelui preot Ananus, Jn perioada de tan.lie, dupi n8rt8 puetorului "1ts, ln dll 1@ d.cr. QJo]phc, Ani GS.AO. ltadilia in *are *7sur7 legendar7 a lui !egesippus sus&ine c7 %aco0 era cunoscut ca iaco0 6cei Drept+ datorit7 piet7&ii sale Qdupa lesa iudaicBO QEebiE, E! G. G<O. Jeione QDe 0iris illustribus GO red7 un )rag*ent din apocri)a piedu,., Eunahelia dlpd Er.i Q=aloctu"E D% o/, @rSTMEMD, 2re conlreo r2latare ]unB ii probabil rcistorid a aletArn lui lss el h0iat lui %acoD [aco0 1te albrd rradiDonal sl EpZtolei cano nice a lui %aco0, Jn care se descrie pe sine ca 6rob al lui Dlrl[:reu Di al Dotuului lru $.isr1=; ac. @L@O, B%</;ZR>E. J- B, #ighd8t, $alanaa, @4A1. '.!.D. %A$;9 Qgr, la(oboc, ebr. ya=aDS)i, 6cel ce &ine de cIlcJi+, 6Jnlocuitor+O. @. "ill lui ge!d h ps2r din Z.lil* 2E a )ost che*at J*preun7 cu )ratele s7u %oan s7 )ac7 parte din 8i doisprere a"ttoli ;rta.. 4@G@O. r.e)tia doi, J*preun7 cu 'etru, au )or*at cercul inti* de trei rAco0 relsTot+t #/l, %. Schi&a con&inutului a. %ntroducere Salutare @L@ Enun&area Ki re)or*ularea te*elor l3G-GP B<S Qinerar8 credinlei, brbip i duh, e0la0ie Ki s7r7cieO b. De.0oltarea te*elor E0la0ie Ai sirtcie GL@.G1 Rbrbire Ai<i duh Qintelep.iseO <L@-4L@G Tenn ii rc.nltatul 4L@<-sL1 c, %nhe52re ii Qlirdo*ular8 terclorO s LPGS l%. Autorl tl .tat, "rl2rtt

Datorit7 incertitudinii cu pri0ire la identitatea autorului, care se descrie pe sine ca 6laco0, rob al lui Dl*2ru i al Do*ului lss cr5srod= Q@i@O, a.asrB EpistolB nu i1a bucut de o a8ptaE gaenlS in 9 dedt Jn secolul al 4-lea, Ma5oritatea creKtinilor recue )aptut ca laco0, )inl lui .2b2dei a )ct l8, riri.at pM d28ne ca sa n )ct ariotul EDistolei si nu 2-ist lici o d8dL cn biDie pri*.n ar h atribuit Epistola unui alt laco0, de e-. Jaco0 cel *ic+, Marcu <L@ai @siS3 lutier a aribuiro uui %ao0 necunoscut, dar aceast7 atribuire s-a datorat desconsider7rii sale dog*atice a lucr7rii pe care a nu*it-o 6o epistol7 de paie+, JntnicTt p7rea s7-@ contra.ic7 pe Ua0el in prcbltu 5usridcrrn d datoit )aptdui ca nu treala deeinele enhle al2 *lntuirii. /nn tsbai noNlsi au ob1.rar ats2nla aproap2 rotal, a re)diln la dTnire distinct cr2hi8, caBcterul aparent de.lJnat al a-io*elor *orale de ca te este plin7 Epistola Ki )aptul c7 %sua $ristos este *en&ionat e-plicit nu*ai de dou7 ori - au respins ideea c7 Epistola a )ost co*pusa de un creKtin Ki au sugerat Jn schi*b c7 o ho*ilie iudaic7 pre-creKtin7 a )ost adaptat7 pentru )olosin&a e0reilor creKtini, prin Jnserarea nhelui lui rss $ristos h @L@ i GLt, Alli rologi, obser0Jnd situa&iile doctrinare Ki bisericeKti care ar put2 indica o date 8i d.i2 d]it "n8da 0ietii )ratelui Do*nului, consider7 c7 Epistola este o ho*ilie creKtin7 scris7 pentru a satis)ace ne0oile co*unit7&ilor creKtine *ai stabile, dup7 ce )er0oarea e0an-ghelistic, iDiti./ ]a pobtit QP$@<; d.$iO. 'ri*a teorie, care uneori atribuie lucrarea unui laco0 necunoscut sau unui autor care )oloseKte ca "2udoni* nl)tle paridhdui #d, a, putea e-plica e-presii cu* sJnt 6p7rintele nostru A0raa*+ QGL G@O Ki 6Do*nul oKtirilor+ QSL4O, ctt si accentul pus pe %apte in pleeul de 5stiii] QGL@4G1O. De ase M, ar putea dplica de e autotul brbste .. n at doile An1 a Ei cind n cond.nni p2 bosari QsLr 1O Ki *en&ionea.7 pe A0raa* QGLG@O, Raha0 QGLGBO, %o0 QsL@@O ti llie QBL@PO ca denple de 0iture, dar nu Ki pe %sus. TotuKi, acestea Ki alte caracteristici ase*7n7toare nu i*pun o ase*enea e-plica&ie, *ai ales dacV Epistola . )Zt srisl inht2 de raspindlrs larsi a E(ngheliilor d8e 0T a ts Bibua prinilor creKtini. AKa cu* s-a ar7tat, 6nu e-ist7 Jn Epistol7 nici o propo.i&ie pe care un e0reu ar )i putut s7 o scrie, iar un creKtin nu ar )i putut]=. Jn plus, creKtinis*ul din Epistol7 este *ult *ai e-tins decJt apare la supra)a&7 Ki este greu s7 presupune* c7 un )alsi)icator creKtin i*aginar ar )i )ost Jn stare s7 dea do0ad7 de atJta stIptnire de Kinei A rlou t8iie, 8 preupu2 in nod nolr*l, lucrarea a )ost atribuit7 Jn *od pseudoni*ic )ratelui nului pentru a-5 con)eri autoritate, pri*eKte credibilitate datorit7 calit7&ii li*bii greceKti )olosite Jn EpisblB Ai datodtn arE*.nnri ct pas5d GL@4.G1 a )ost scris pentru a contracara o per0ertire antino-*iana a doctrinei lui 'a0el despre 5usti)icarea prin %A$;9, E"%ST;%,T #/% credin&7. TotuKi, nu reuKeKte s7 e-plice tr7s7turile lrihiti0e ale lpinolei Qde e-., rcngonarea p.1bite rilorinua ep(opilor, ln s@4O i =eloEtua "l1. tinian7 Qde e-. 6ploaie ti*purie si tJr.ie+, Jn BLPO. Jn a)ar7 de aceasta, dac7 Epistola ar )i pseudoepigra)ic7, ar n greu de llV.le d2 ce autorui nu a )olZir u titlu *ai dai Ki *ai Jn7l&at Qde e-., 6laco0, apostolul+ sau ,,%aco0, hjable DoMululO, Adresarea 6c7tre cele dou7spre.ece se*in&ii care sint lnprTtiab+ QrLrO, p"babi# cA c rer2r, la bise. ricile iudeo-creKtine Qacesta este *oti0ul pentru care si]re 1E in.lus, al<tui de Epistolele sselaleO3 caracterul ho*iletie, i.ul ei iudeo-creKtin, preocuparea de etica obKteasc7 Ki solidaritatea co*unit7&ii, ecourile din literatura poetic7 Qde Jn&elepciuneO iudaic7 tJrae Q6Jn&elepciune+, care probabil c7 Jnsea*n7 Duh, esre unul dintre cu0intele cheie, 0e.i @LB3 <L@PO, din tolosia iuNlaici *rcnJo)risra Qcoh2 paratele i28cbile e rS/m/.ul,E DE #A ntDiXA MoARTAO Ki din a)ir*a&iile lui %sus care au )ost induse Jn 'redica de p2 M/E Qconparati GL@< Ai Mat. B3P5 <L@G Al Mar. PL@13 <L@a ii Mar. PLUSt BLG DiMa,.GL@<AiMat. 1L@A5B3P5 BL@G Ki Mat. BL<4-<PO Ki notade autoritate cucare 0orbeKte autorul Y toate aceste ele*ente stnt Jn ar*onie cu tradi&ia c7 autorul a rcr ho0, %rarele Do*dui- Drihul LeDis. cop+ al bisericii din %erusali*. Jn plus, deKi Epistola con&ine cJte0a e-presii literare nebiblJce curioase Qde d. @L@P, G<L <@1O, tTTui#2 ei eb*i.e, cuptdte cu )olosirea )rec0ent7 a Jntreb7rilor retorice, co*para&iile 0ii, dialogurile i*aginare, a)oris*ele Ki ilustra&iile pitoreKti ne )ac s7 crede* c7 Jl ascult7* pe laco0, un iudeu.r2ttin bilingr din 'alWtiM, .are a lQuit la %erusali*, un centru cos*opolitan atJt pentru iudei cJt Si penh d2ttini la rrc <S d2 ani dupe h0ierca tui %sus, Ase*7narea dintre cu0intele Ki e-presiile greceKti JntJlnite Jn Epistol7 Ki Jn cu0Jntarea lui Jaco0 la $on-cnid de la lerelin Qct @L@ ] "apr. @sLG<5 rLGP si "1pr. @BL@4i GLs i 'spr ttL@<L GLP )l "apr, tBL@`O por oren do0e.i ln Epn5inul t1rei. ar prrea lolrc r5 presupune* )ie c7 laco0 JnsuKi a co*pus lucrarea, )ie ca u turar su r2dacior de 8i liniu a conpilar, did pEdi.ile tui lacoD siMVia bieri.ii io EpntoE ] potri0eKte cu o dat7 ti*purie a originii pentru cea *ai %Fe palt2 a conWnunnuiL o data inainre de concitiul de %a leruslin Q4<`4t N%.cr.O ar 2-p#i* cel Mi bin2 dateb dTonibilD irclui0 .onnidul apaEnt cV pa8t Jn GL@4-G1. ;%. Jn07&7tura Epistola ] 8upe a2 ne0oia cr2lthnor de . ] in". ti0i rendi.,2i de a iace conpbaisui cu lh2a, in special Jn ce pri0eKte )olosirea bog7&iei. Epistola co*pletea.7 Ki nu contra.ice nicidecu* Jn07&7tura din cal. Ai Ro*. c, p.i0ire la 5sdnoe (co0 nu toloste cu0Jntul .5usti)icat+ Qsau 6Jndrept7&it+O JnGLG@ cJnd se re)er7 la oca.ia din istoria lui A0raa* la care s-a re)erit '.El, adici cen. @BL1, o atunci cind ( p)eli ta $en. GG, o

d]laEE a 5stinc1rii cu oaa.ia leaaiii lui rsac, un )apt care a )ost Jncununarea unei 0ie&i de dragoste KJ credincioKie i.0orJte din credin&a ilustrat7 Jn Zen. @BL1. Ro8nosiolicn au preluit tntord2aF Ep5stota )oarte *ult, considerJnd c7 aduce do0e.i Jn )a0oarea .lDrinelor 5ctiddrii prin rapte, nunulsirn auri cdae QsL@1O W urs2d QsL@4O. p2 de altl p.ne, protestan&ii Y in)luen&a&i greKit de #uther Y au a0ut tendin&a s7 o considere oarecu* sub-creKtin7. $al0in B<A %A$;9. B%%ST;%JT #/% a ar7tat c7 aceast7 Epistol7 nu con&ine nici un lucru n2dtu de u .ldtol 1l lui $rirZ, ci dinDobi0e, dB Jn07&7turi despre *ulte subiecte care sJnt toate i*portante pentru tr7irea creKtin7, cu* sJnt 6r7bdaiea, rug7ciunea c7tre Du*ne.eu, supre*a&ia Ki road7 ade07rului ceresc, u*ilin&a, Jndatoririle s)inte, &inerea li*bii Jn Mu, culti0area p7cii, Jn)rJnarea po)telor, dispre&ul din partea lu*ii, si altele ase*7n7toare+. Mul&i credincioKi e0anghelici *oderni au Jnceput s7 0ad7 greKeala Scut7 prin subesti*area i*plica&iilor etice ale 5usti)ic7rii &i a locului pe care )aptele bune ar trebui s7-@ ocupe Jn 0ia&a creKtin7. R. 9. Z. Tas(er a spus Jn T T$L 6;ri de cJte ori credin&a nu are ca rod dragoste Ki t)nd dog*a, oricJt de corect7, nu este raportat7 la 0ia&73 ori de cJte ori creKtinii sJnt tenta&i s7 adopte o religie ego-centric7 &i s7 de0ine indi)eren&i )a&7 de ne0oile sociale Ki *ateriale ale altora3 sau ori de cJte ori ei t7g7duiesc prin )elul lor de 0ia&7 cre.ul pe care[ procla*7 &i par *ai dornici s7 Se prieteni cu lu*ea decJt prieteni cu Du*ne.eu, Epistola lui iaco0 are ce0a de spus pentru cei care o resping Jn detri*entul lot+. Jntr-o 0re*e dnd credincioKii e0anghelici se preodra d5 aeu d. drEptrea ciali+ de loldirea bos1&iei si 0ie&ii co*unit7&ii, aceast7 Epistol7 se cere studiat7 in *od special, deoarece atrage aten&ia asupra 0irtu&ilor care edi)ic7 co*unitatea Ki asupra )or&ei ciale distur5E a bogiliei lot1=" in Eod neDo. tri0it, Jntr-o 0re*e dnd se0eritatea naturii di0ine Ki transcenden&a lui Du*ne.eu tind s7 )ie uitate, trebuie restabilit echilibrul prin accentul pe care aceast7 Epistol7 Jl pune pe Du*ne.eul neschi*b7tor Q@L@PO, $reatorul Q@L@<O, Zrll Q@LGPL <LAO, Sl08nd Q4L@BO, $el etr)ildt Q@LGSO, e" tu Eebuie ps la nl.eEre de 2lMii di Q@L@<O, $rdia ol*i8 E2buie s, % ] suplrA cu bnints Q4LP, @;O, t4iuibV@, Jude.Etorul, MJnruitorul &i i*icitorul Q4L@G-@GO, care nu 0a accepta nid un ri0al p4L4-BO, D7t7torul Jn&elepciunii Q@LsO t5 hldlui Q4L1O, c.l 8 phite o 1enV a 0ie&ii pentru cei care re.ist7 la testul credin&ei Ki care ti iub1c truMi " El Q@L@GO. a%<uoZRAl%,. $oMiaii de J, B, Mayor, ,A@<3 R, 0 $. Zs(2r, TnrUD @AB13 c, #, Miliom @A11L " Ml>ssc, @A14r si M, Dibelis, @APB. p.!D. %AD. )n T ter*enul 6iad+ traduce cu0Jntul gr. care este transliterat 6gheena+ QMat, BLGG, GA-<S3 @SLG83 raLAL G<L@t <<3 M<n AL4<, 4s, 4Pi #ua @GLsL rac, <L1O. u*ele este deri0at de la ebr. gpQbcnOQbcnIO hinrio*, 0alea Q)iului`)iilor iuiO !inno*, o 0ale din apropiere de %erusali* Qlos. @BL83 @8L@1O unde copiii erau sacri)ica&i Jn )oc, Jn leg7tur7 cu ritualuri p7gJne QG #np, G<LrS3 G $rcn, G8r<5 <<L13 %er PL<@L <Gr<SO. Deri0area nu*elui original este necunoscut7, dar !inlo* e-=e atrc.pe d cstitud5E n*ete l)ti p2rsoane, )n scrierile ebraice de *ai t)ruu Zheena a a5uns s7 Jnse*ne locul de pedeaps7 pentru p7c7toKi QJn7l-toMruiMoT @SL@S3 G EidE PL<1O, a )Zt dsris o un loc unde )ocul nu poate )i stins Y ideea general7 de )oc, ca e-presie a 5udec7&ii di0ine, este Jntilnit7 Jn 9T QDet, <GLGG3 Dan, Pr@oO, /re"tF Rbinice onti* di)ent pBEri cu pri0ire la c2i 8E rcr s,i2,i Ded2a3s 0eKnic7. Erau rIspJndite ideile c7 su)erin&ele unora se 0or s)JrKi prin anihilare sau c7 Jn unele ca.uri )ocurile din Zheena erau cur7&itoare $Roh !ashana @1b-@Pa3 Baba Me.ra B8b3 MiKna Eduyoch G. @SO. Dar cei care sus&ineau aceste doctrine a)ir*au de ase*enea realitatea pedepsei eterne pentru anu*ite categorii de p7c7toKi. AtJt aceste scrieri cJt Ki c7r&ile apocri)e a)ir*7 cre.u[ *tr-o retribu&ie etern7 Qc).%udit @1L@P3 'sal*ii QuiSoJo*on<L@<O, Jn07&7tura T Jnt7reKte acest cre. *ai 0echi. "ocul iadului nu poate )Jstins QMarcu AL4<O, este etern QMat, @8L8O, iar pedeapsa aceasta este opusul 0ie&ii 0eKnice mMat. GBL41O. u e-ist7 nici o idee care s7 sugere.e c7 aceeia care intr7 Jn iad ies 0reodat7 din el. TotuKi, T las7 loc pentru credin&a c7 Jn ti*p ce iadul, ca *ani)estare a roJniei i*placabile a lui Du*ne.eu J*potri0a p7catului, este nes)JrKit, e-isten&a celor care su)er< s-ar putea s7 nu )ie nes)JrKit7. Este di)idi s7 reconcilie* J*plinirea )inal7 a Jntregului uni0ers Jn $ristos QE)es. @L@S3 $ol. @LGSO Ki e-isten&a per*anent7 a celor care Jl resping pe $ristos, /nii teologi au sus&inut c7 o pedeapsa etern7 este etern7 prin e)ectele sale3 Jn orice ca., etern nu Jnsea*n7 neap7rat 6)7r7 s)Jrsit+, ci subJn&elege 6o perioad7 lunga care dep7KeKte ori.ontul *intal al scriitorului+ QJ. A. BeetO. 'e de alt7 parte, Apoc. GSL@S indic7 un chin conKtient Ki nes)JrKit pentru dia0ol Ki agen&ii lui3 este ade07rat c7 a)ir*a&ia este )7cut7 Jntr-un pasa5 Jnc7rcat de si*boluri &i unii a-)ir*7 c7 un s)JrKit si*ilar Ji aKteapt7 pe oa*enii care re)u.7 s7 se poc7 iasc7 Jn )inal. Jn orice ca., nu ar trebui s7 per*ite* nici unui gJnd s7 ne distrag7 aten&ia de la erio.ih8 arertisndtelor Do*ului n1tW 4 pri0ire la realitatea 5udeca&ii )7cute de Du*ne.eu Jn lu*ea 0iitoare. Jn iac. <L1 Zheena, la )el ca Ki ia.ul )7r7 )und din AAa, AL@ iF,3 @@LP, p.re se ne sl rLdui pe p7*Jnt. %tutinile T d1pre "deaps dsnn sidt ui, )or*e. %n a)ar7 de )oc, pedeapsa *ai este descris7 ca htuMlc QM.t, GBL<SL G 'et. GL@PO, *8rt2 mApe. GL@rO, ninicire ti Dduder2 din pt4nb Do*dri QG T1. @.A3 M.r,

P@G@G<O si e o d.torie are Ecbuie pl7tit7 QMat. BLGB-G1O. u*ai Jn G 'et. GL4 JntJlni* 0erbul tartaroo, tradus 6aruncat Jn AdJnc+. Tartaros este cu0Jntul clasic p2ntru leul de "d2r1i et*i, da. aici sre aplic.r Ja s)era inter*ediar7 de pedeaps7 pentru Jngerii c7.u&i. B%B#%;ZRA"%E. J. A. Beet, The #aKi Things, @ASB3 S. D. ". Sal*ond, The $(risrian Doctrine o) %**or-(riry, @AoP5 J, FL Fe,,o, )te ZoodnW o) Zdd, @AP4L !. Bietennard, %Di=lrG, p. GosGloL J. JeE nia, * T %, p. A D.*= @41.@4A, 1BP Wuh, D.Mr, %AEBE^ QEbr.ya=bes, 6el Jntristea.7+O. @. ; cetate din teritoriul lui %uda, lecuit7 de 6)a*iliile scribilor+ Q@ chn. Gr ssO. G. capd uei )a*ilii din Eibd lui ruda Q@ $rc.. 4LA-@SO, u blrbat 6onorabil+ ale cirui ruge. ciui au pri*it raspF de la DlllrFreu, 'entt, o discu&ie cu pri0ire la un 5oc de cu0inte ebr. Jn acest conte], re.i $. # y2n, $nronicld, p. Aa3 J, M. Mya5, ) )tronicld, @A1s, p, G< A.@*. r.D.D. %AE# QEbr,yar 6capr7 s7lbatic7==O. Soda lui !eber, chain4 e .4l,a orcdtpesisa QJud,4L@P-G@O. Jn 0re*ea aceea canaani&ii, sub conducerea lui labin, regele !a torul ui, Ki a lui Sisera st7pJneau peste %srael. B4S %A%R Jntr-o parante.7 QJud. 4L@@O este e-plicat7 pre.en&a. $heni&ilor Jnspre , a5ungJnd pJn7 ta Taanai*, pe s8ill d e)tali Q@1. @AL<<O3 d. .bi.tl d eu asocia&i cu tribul lui %uda. 'riceperea lor Jn prelucrarea *etalelor i-a )7cut s7 )ie alia&i )olositori pentru canaani&i QJud. 4L@PO. Dup7 ce i.raeli&ii, conduKi de Debora Ki Barac, iau Jn)rini pe canaani&i Jn *od .drobitor, cea *ai *are parte a ar*atei Jn0inse a )ugit spre 9. Sisera, Jns7, Ki-a abVdo1i tunctia de oMndd d na lid)tptat rpe , probabil ca s7 caute sc7pare la !a&or. lael, dJndu-Ki sea*a de iE"rtar" lui )oarte =l4 Q4 Jrd, 4LGGO, i-a o)erit ospitalitate, care potri0it obiceiurilor din 0re*ea aceea Ji garanta Ki protec&ia. JnKel7ciunea lui lael a )ost &i *ai *ane pentru c7 a Jncercat s7-i dea un senti*ent de siguran&a QJud. 4L@8O. JntiucJt ridicarea corturilor era o ocupa&ie a )e*eilor, %ad a putut s7-@ o*oare pe Sisera prin J*plJntaiea unui &7ruK Jn n*pl7. A )i o*orJt de o )e*eie era o de.onoare Qc` Jud. ALsO. 4h )elul a2ta sa ihplirVt prc)ed, Deboai ca onoarea principal7 de al )i o*orJt pe Sisera 0a re0eni unei )e*ei QJud. 4LAO. Rtrroria a ol1it o eliberae "=,r@a8t1 de rub st7pJnirea canaara&5Jor &i i-a per*is %sraelului s7 preia controlul asupd 0di5 Eednelo luica" aFa o po.i"2 strategic7. 9ictoria a )ost i*ortali.at7 Jn $Jntarea De,+ti QJud. sO, teuodti 8 o dar conten. poran7, cu e0eni*entele respecti0e care arat7 o bucurie n1rb.rB d pri0iE %. actul diniEl al lui lael Qrtrd. BLG4-GPO. +totuKi, deKi nu aprob7* reac&ia, nu pute* trece cu 0ederea c7 este o reac&ie u*an7 natural7 la *oartea duK*anilor str70echi care au asuprit Jndelung pe %srael. A, r1t sua2hte di)eric nodidcari in,tubabil2 pent* a scoate re)erirea surprin.7toare la lael Jn Jud. BL1. tde Qe 1t co*uicatV aici pbb.bil c, 1r2 c7 deKi ?a*gar &i lael tr7iau atunci cJnd %sraelul era dpnt, nid uul din)t ei nu au )1t ln siaE sa reali.e.e eliberarea. Debora pri*eKte tot creditul pen-tiu aceast7 i.b70ire. %E/;ZRAnE. d E. cundal, +rud<1 ond nutl @A18, p. 8@-@S@. A.E.$. %AEgER+ un oE din reTtrn dor5t al lui siho4 cucerit de %srael Q u*. G@L<GO Ki care a )7cut parte din ,Tuile date Eibltli ld cad, Mai d.iu a )1t dat )a*iliilor Merari din tribul lui #e0i. Jn ti*pul do*niei lui Da0id lae.crul a dat 6oa*eni 0ite5i+ Q@ $ron. G1L <@O ti a )1i uui dinE orW2le de " rut .elor N8 au )7cut recensI*Jnrul QG Sa*. G4LBO, Moabirii au ob&inut st7pJnirea asupra oraKului, probabil cu pu&in ti*p Jnainte de c7derea Sa*ariet QJs. @1L8-A3 %er. 48L<G, unde se presupune c7 6*area+ %ae.erului este o eroare a scribuluiO, muda Macabeul a cucerit Ki a 5e)uit oraKul prin anul @14 J.d.$r. Q@ Mac. BLP-1O. #ocul s-ar putea s7 )ie Mhirbet Za..ir, pe :adi Sa=ib, Jn apropiere de es-Salt. A.R.M. %ATAT QEbr, O2pU,O, unn dinde 1ii lui e, *nlio*t Vie obicei dtlnur QZ2n, Sr<G3 1L@S3 PL@<5 AL@4, G<,GP3 @ $ron. @L4O, dar ur*a&ii lui sJnt trecu&i pri*ii in Zen. @S QKi @ $ron. @LB-PO. El a )ost str7*oKul *ai hultor tribui Vi popoare, i.r t)uW lli ar aFt nM2 care Jn h*File irtorice au )o1t a.odata .V regiui#e din ei 0 ori2rnnli Mi5lcitr ln s".ial a Aratolia ti badnor MArii r8e e%A<E#/, ATT/ T#;RO. %.)2t Vi siia s .u )1i tur2 cei opt Q*2ni ere au ]Bpat dir 'otop ri nrE-u ircAdt uT2rior el nnpEura cu Se*, a acoperit goliciunea tat7lui lor. Jn declara&ia pro)etic7 a lui oe dup7 aceast7 JntJ*plare el s-a rugat ca Du*ne.eu s7 l7rgeasc7 corturile lui %a)et &i ca e) si locuiasc7 Jn corturile lui Se* Ki s7-@ aib7 pe $anaan ca slu5itor QZen. ALGPO. Mul&i co*entatori cred c7 pronu*ele el se re)er7 la Du*ne.eu Ki nu la la)et, deVi an,2le irterp"tiri aht p1ibile. Dac7 accepta* ulti*a 0ariant7, s-ar putea ca re)erirea s7 )ie )7cut7 la bine)acerile E0angheliei care a 0enit *ai JntJi la ur*a&ii lui Se*, dar apoi s-a Jntins %a popoarele din . tn 0ereetul de *ai sus cu0Jntul )olosit pentru 6a l7rgi+ este yapt, dar probabil c7 aici a0e* doar un 5oc de cu0inte &i nu este nici o alt7 leg7tur7 cu nu*ele lui %a)et Qyepe&O, care nu apare Jn alt7 parte Jn Biblie sau Jn inscrip&ii antice. TotuKi, unii au )7cut leg7tura Jntre %a)et &i persona5ul *itologic grec la-petos, un )iu al p7*Jntutui Ki al cerului, care a a0ut *ul&i descenden&i. u*ele nu este grec, aKa JneJt s-ar put1 s7 )ie o )onni a rFlui biblr. B%BgocRA"lE. t Dho8,, JE 'dpl1 isu de Tpl2t, daprA. le $hapitre Xde la $2nT+, S%td @<, @A<G, p. G<.4A3 D, J. :i]rna, =Zs1ir @Si So* Arl=aelosiel cosidaatio +, JTR48P,@Ass, p. @4 K.ur*.3 D. eis*an,

6The T:o Zenealogies o) Ja-ph2rh=, in !. r- !o)lnd QedO, ;rient T QXciaent, @AP<, p. @@A K.ur*. T.$.M. %A!A, Zbr. [ah1l, un le din cinpia M8bdli unde %srael @-a Jn)rJnt pe Sihon, regele a*orit Q u*. G@LG<3 Ddt. GL<G3 Jutl, @@LGSO. Mel2 a'a" strb roi *ulte )or*e - %ah.a, laha& Q%os. @<L@8O Ki iah&a Q%os. G@L<13 %er. WLGrO.%ab., A bnat%1t hS1,r.ritoriul@<L@<O lui Ruben Ki a )ost dat le0itilor din )a*ilia Merari Q%os. @<L@83 G@L<4, <1O. Regiunea a )ost cucerit7 *ai tir.iu de %srael, dar ;*ri a recucerit teritoriul pJnI la laha&. ]'iatra Moa-bit7 QrJndurilc @8-GSO a)ir*7 c7 israeli&ii au locuit aici cidd s-au rupEt d Me)a. %tr 8le dir ur,na Mela ia 5.Sdit ti . adaFat a2t teritoriu # do*iil2 s.le. M, dtti Buit pl<s.i lealitatea ln indiab Mi. nltate a d )rului cd tue prin resiue delMi la dlapta d2 ilhdi /bli. C. An*i < props Mhnb2t elMedeiyineh, Oa *arginea deKertului Q#;BO. 'e 0re*ea lui %saia &i %ere*ia cetatea continua s7 se a)le Jn niirile n2bilitor Ss. @BL4L ld. 4<LG@, <4O. J.A.T. %A!g%A QEbr. yah.=yI, Jah0eh 0ede, re0elea.7+OL laltia, Eaa @SLrsO, unul dintre cei patru berba, *en&iona&i Jn leg7tura cu contro0ersa cu pri0ire la )e*eile str7ine. E-presia ebraic7 este echi0oc7 si poate )i tradus7 arii 6au )ost de partea+ dt Ki 6au )ost J*potri0a+ p7rerii e-puse. $onte-tul ar p7rea s7 spri5ine idee .e ei patu ,au lct de pan2 lui E.E, ai i J.D.D. %A%R QEbr.ya+4 ,Er l*iEG1=O, @. /n unnal al lui MInase care Jn ti*pul cuceririi la E de %ordan sub ondueE lui Moi" a dupat cite sE ra <8its dirEe Bas ,i cala.d SVs. <GL4@O si le-a nMit p4@ TA%R ]!a0ot-%air QTJrgurile lui mairO. G. /n 5udec7tor care a 5od]at h lsEd tinp de GG de ad QJud. @SL<, sO, cei trei.eci de )ii ai iui au a0ut trei.eci de cet7&i Jn Zalaad. nu*ele !a0ot-laii )iind asociat cu aceste cet7&i. <. @lr,rl lui Mlrdon2u Q#]. GLsl 4. $y7=Jr, 6el Jnal&7+O Tat7l lui ]Elhanan Q@ $ron. GoLsO, sul din)t .on lui Da0A3 dator)tn ud ercri de transcriere este nu*it laare-;reghi* QG Sa*. G@L @AO. M.A.M. %A%R. /n 8ndrcator al sinagogii a drui 1ic, a tosi 0indeari de cristo. QMaE, B@@,4<L #ua 8.4@s1L c). Mat, AL@e.G1O. lrel2 pZre )i daiEr de la ebl yl=Jr, Jah0e lu*inea.7+ Vc). %air, Jud. @SL<O. u*ele tui r e1t dar de MD ei #u2, .td nu si de Ma8i. Datoria lui era s7 conduc7 ser0iciul de Jnchinare de la sinagog7 st s7 aleag7 pe cei care a0eau s7 conduc7 rug7ciunea, s7 citeasc7 Scripturile Ki s7 predice. Jn general era cJte un orc)ttrynagogas la )iecare sinagoga QMatei Jl descrie doar ca arc`ion, care are acelaKi Jn&elesO. %air a 0enit la %sus dup7 ce %sus a tra0ersat Marea calileii 02ni)tt de la DeapolZ ti a debaEat ln apb piere de $ape*au*. "iica lui, Jn 0trst7 de @G ani, era in pEgut rcrl5 si ,air i.a crut lui ls1 s.a 0iDr s3 o 0ind]. 'e dl* cltse .e lui tair ts a 0indMt o %)tie cu o he*olagie. Atuci a *ir ErT c, )eda era *oart7. Ma5oritatea celor pre.en&i au socotit cI nu *ai era necesar s7-@ deran5e.e pe $ristos Ki au )ost bat5ocoritori cJnd %sus a spus cI )eti&a nu e *oart7 ci c7 doar*e. $Jnd to&i au )ost scoKi a)ar7 din cas7, cu e-cep&ia lui 'etra, laco0, loan, %air &i so&ia sa, %sus a luat-o pe )eti&7 de *Jn7 Ki ea a re0enit la 0ia&7. El le-a poruncit s7-i dea de *Jncare Ki le-a cerut s7 p7stre.e secretul Jn0ierii. Din punct de 0edere literar este interesant sI 0ede* cu* Matei condensea.7 istorisirea atJt de *ult JneJt dI i*presia c7 )eti&a era *oart7 atunci cJnd %air sa apropiat pentru pri*a oar7 de %sus. Este de*n de re*arcat )aptul c7 Marcu re&ine e-presia ara*aicI )tttj7 Dd*t)O. R.E. . %A E S% %AMBRE. '.Ft brb2.Z d1Dre anDiii Jn07&7tori care propo07duiau Jn07&7turi )alse &i periculoase din punct de 0edere *orat Ki spune c7 ei se l*,.si0e adai)tlui la )el cM Jaresi %*be,.sau lnlo"i0it lui Moire QG Tin, <L1-<O. a.1re nu2 apar Jn 9T, dar alu.iile e-tra-biblice arat7 c7 este 0orba de 0r75itorii egipteni din E-od. P-8. #a )el ca Ki ei, Jn07&7torii au pro)itat de Jnclina&ia spre supersti&ii ca s7 pre.inte Jn *od plau.ibil o parodie a ade07rului. Fle, de o 02di* "/r8uln, apar slb dit2rite )o*e. AelMita =#llla8 Tadahirs+, d1prc care se Ktie Jn pre.ent c7 a )7cut parte dintre scrierile d. la frl*l, spDe cd Beli.l lV ridi2t p. yohanh Ki pe )ratele s7u+ J*potri0a lui Moise Ki Aaron QP.@A Jn R, !, $harl2s, Aeud2UQgnpnD @A@<5 B, tA ti c. Rabin, The gada(ite Docu*enuG, @AB8, p. G@O3 Talhudul b.bil*ia4 =Cohare si Ma*. QM*d,to.t 8Ba3 c). scrierea nu*elui 6Ma*bres+ Jn *a5oritatea E. %=t. Wer. din G tin, <L<O, #eSenda ebhic, 1pF *ai *ulte despre ei Ki chiar le atribuie paternitatea lui Balaa*. Scrieri p7gJne se re)er7, nu Jntotdeauna cu cranbE, la uul su l, aiirdoi Qd 'tinis, ! <D@. @@3 Apuleius, Apolagy AS3 u*enius din Apa*ea, Jn Eusebius, 'raep. E0. A. 8. @O, indicJnd celebritatea po0estirii. ;rigen a cunoscut o carte pe aceast7 te*7 lco)ln in Mat. GsL<Pi GP@AJ iar Deenn celasid *en&ionea.7 'oc7in&a Qui lane Ki la*bre, din care M. R. Ja*es a identi)icat un )rag*ent Jntr-un *anuscris sa-on QJTS G,@AS@, p. BPG K.ur*,O. TotuKi, este pu&in pnobabil cn 'a,2r tae atuie la de el a )olc3ii n8le p2ntu sinpld rcti0 d eEu )oraZite ir hod obiVnuil d EreriE la E-od. P<. =B%B#%;ZRA"%E. !J', G, <, p. @4A K.ur*.3 SB, <, p. 11S K.ur*. A.".:. %A ;A! QEbr. yInIah, y7n7h7, 6odihn7+O- @- /n oraK Jn teritoriul lui e)tali, cucerit de Tiglat-'ileser in ti*pul do iei lui 'dah QG inp. @sLGAO. Este posibil sI )ie localitatea *odern7 Canuh, la 9 de Acra

Q#oB, p, <PAO. G. un orag h dibnd lui Ei-ain, la SE de Sihe*, dal ce a MEat <ranib dine E)rai* Ki MInase Qlos. @1L1-PSO. Jn pre.ent este Mhir-betCanun. J.;.Z. . %ARBk QEbr. )rIs)r, depe,yereD, =eseh3 gr. c)tortasO. $en, @L@@ sri2 .e pr"intrn a pr.ds (getarie Qliteral 6iarb7+O Jn 6.iua a treia+ a nara&iunii crea&iei, Jn &ara pro*is7 iarba a constituit hran7 pentru 0ite3 iarba era dat7 Jn &ar7 de 'u*ne.eu, ca r7spuns la ascultarea poporului QDeut. @@L@BO. %arha a )ost hrana lui eb8rlnetar in pdi8da e de nebDie $D2ut. 4L@B. GBO'7Kunile 0er.i nu sJnt per*anente Jn 'alestina, ci &in nu*ai pent* o 0re*e dup7 ploi, iar Jn anoti*pul Bai ] slcr. ca ".ultat iarb 1re u si*bol poEi0it pdb, ca"cierul t.)itor al 0iedil l*ne Qde e-. 's, @S<L@B3 Js. 4SL1-PO, pentru stIpJnirea de scurt7 ilEta a boganlui Sac, @L@S-@rO g 1te u rinbol pensu s]ibici@llu i ninici8 dD*nilor QT. <PiGP _ G hp, @ALGBO, penldi cei rBi c" ur*ea.7 s7 )ie retad cuind Q'1. <PLGt ,si p2nttu cei .are urW Sionul Q's. @GAL1O. Mdti8 )irelor de iarbe 1te 8nerati cu o *ul&i*e de oa*eni Q%o0 BLGB3 Js. 44L4O, cn un popor Jn)loritor Q's. PGL@1O, iar aspectul lu-uriant al p7Kunilor 0er.i este co*parat cu senin7tatea 0ie&ii spiriruh S,s. G<LGO. ln ia,bB otraSGde p8te )i 0l.uia o .aliate a uui doruib, dre"t QG san, G<L4O ri * d*ibr bineiror )t u e)er la )el de bi!itor Ki produce bene)icii si*ilare asupra poporului s7u, cu pl8ia ce cde ,2 p.5iidre ccire Q's. PGL1O. %n on)tsr, u "nur ster, ni )rr, irbs poaie indic *Jnia lui D/tlM, QDeut. GALG<Oj R.d!.c. %AREB, unelc eu epietul sui res2 al Asiiiei c8 a prinit Eibut de ia %sE2l Qos B.@<3 @SL1@. DacL este considerat nu*e personal, se presupune c7 se re)eri la Tiglat-'ileser ni si la Jncercarea lui Menahe* de a-i cu*p7ra pe asirieni Jn P<8 J.d.$r. QG J*p. @BL@AO su t llltM de a5utor a lui AlE. lrnpodi0a lu ReDn, res2le sili2# li 'Nah, rer2le tui r*el QG ihp. %1LP @SO. Sugestia lui Sayce c7 ar )i 0orba de Sargon %%, cuceritorul Sa*ariei En PGG #d.$r. este i*probabil7 aatoritV dat2i Ai lnpe5lreribi S4G inhc)t aici 1te o*is aticold hotbrlt obisnuit, este *ai probabil cI *de(ySrebi este un titlu care ar hebui "ads +Ese rl.loinic= QWu luptito,O, eu, daca spune* c7 *at(i rab este o )or*7 0eche pentru *de( rab pare )i interpretat ca titlul regal asirian obiinuit ,Jeae lr8+. R,2.i R0na, RS9*g 6un regr crc lupti= A0ng .r22l2 Zre ar Eebui sa phde.e+. ;ricare ar )i interpretarea dat7, re)erirea istoric7 este la te-tul citat *ai sus. l./.:, %ARM/T QEbr,ya*or, @. #l Ca*ut QMhirb2tCa. *u(O, a)lat Jntr-o politie do*inant7 deasupra 07ii 9)adi Surar, la B (* S de Bet-?e*eK. giduri si resturi cera*ice din Epoca TJrJJe a Bron.ului indic7 ocuparea sei bne de G-< heh de ce)t o popllalie de @.BooG.SSS tnainie de inE.ia iDaelite, cind la*ut era o erate a*oriti inpotdrd. r,2.i lc. @SL<@ @BL <B3 ee*. @@LGA. l%ll5;$lAllE. J.Za"tanT J1iuaJudg1, @A<@, p. @P@3 #;B, p. @AB. G, o ceiat2 le0itidL ln t2ntoriul lui (ah.r, @1. GlLGA, n*it, de end2 Rener Qlc. @ALG@i cJ ;oQQtO @1. G@LGAO, Ranot Q@ c"r. 1LP<Oi dar egiptenii au nu*it districtul 6dealurile lar*uta+. Aharoni QrotO sgeru., Mlbl5"hayy2rde=r, Bel0oir d5n pe ri2da $ruciadelor, la @S (* de Bet)ear J.'./.#. %ABo . r- c.rda ld 'a0e# la T]lonic Q"apt, @PLB AO. o gl8t iBtbail de erci a ata.at 2s lui ii, reslsindu.i pe 'are@ W si#a, %au lu t p2 %ason ] crbjrii, 1 2rtiW ti i.au .crtW lnaintea politarhilor ]Q8gE tra&ii localiO eI au ad7postit agitatori periculoKi. $ei aresta&i au )ost elibera&i dup7 ce au depus o garan&ie tenrru pu)u bue, #ua nu spu2 dact a ,=eblit sa pro*it7 c7 nu 0or *ai ad7posti *isionari Qc). T. :. %aMn, BJR# <B, @AsG<, p. 4<GO su dd cl sar ansa5at s% renlinA paca, %n orice ca., re.ultatul a iL1tplearea pnpitia hi'a0el Q"aUt, ,PL@SO inhpre 5ur7ri care au J*piedicat Jntoarcerea lui curJnd Qc). @ T1. GL@<O. u ld8,2 indoia[e ca lason a 1st eFu QcJ "apt, @P3G )i @<iG4O Ki prcbabil ottiln Q4 "apt. @PLPO. G. /n c.Dlh din coiini .ae ti*it elutnri h Ro*. @1LG@. 'robabil c7 6rudenie+ Jnsea*n7 aici 6)ra te tru= Qcl 0. P,@@ si Ron. AL<O. laen sar tut2 sd ne ide*ic d@3 daci sciparer dte Airsopare, din "apt. GoL4, War puta ca '.,2@ si induds aici doi *ce= donieni. t*le - iTnric cu nhele condu.ebrului Ar gonau&ilor Y era r7spJndit Ki se pare c7 e0reii care 0orbeau greceKte Jl )oloseau uneori Jn locul unor nu*e e0reieKti care sunau ase*7n7tor, cu* sJnt %sus, sau losua QDeiss*ann, Sihle Studies, p, <@Bn.O. A.".:. %A);BEAO0l. r, ,,... "iul lu5 !aoon5. uul din crpi bnii d. ]and+. % $bn. l@Llli ,,)ru5 lui g.bdiel+, @ $on. GPL@. TCeblie iddti)ic1t o ,JD]b-B.s).b2r, Ecldditd+ QG s.n. G<LaO, cde p2te n citit JoKeb-BaKebet, !aanonituT Qhaha(*onJ Jn loc de ta:c=*orit Jn&elesul este nedarO. briantele )cboKte, lesebada din l-h lesbaai, din 0ersiunea #ucian, i*plic7 o )o1l deri0ara d2 la %sbaal. c2l *i d2 sane li.boinic al lui D.0id cale a o*orJt 6trei sute al %B^A crcn.O sau 6opt sure= QG sah,Oi 1re nai piobabil 1d )ie opt sute, JntrucJt i-ar con)eri superioritate )a&7 de

AbinaiQG s*. G<L@<@. Q+cAplTE lE.O G. /r alt luptntor care <.a aEMt lui Da0id la Tidag Q@ $ron. @GL1O. A.R.M. @AT%R $Ebr. yattirO. !ur0atCanr QMhirbet AttirO pe QZsh de F a daluilor lui luda- la G@ (* de !2brbnl cetatea a )ost dat7 preo&ilor Qlos. G@L@4O. Da0id a J*p7r&it cu locuitorii acestei cet7&i prada luat7 de la a*aleci&i Q@ Sa*. <SLGPO. J.'./.#. %A9A . /tul dinie )iii lu5 %a)er Qcs. @oLG3 @ cr.# @LBO Ki str7*oKul unui grup de popoare, ]EliKa, ]@artb,, rchitin ii AirDodanin Q$2n- @SL4i @ $,on. @Lr, caie tb,,Snt .siatiAi .u regisne d2 la ,i 0 de ;ri2ntrd Mi5leiu. llre sene2l ac)tpti )aptul ce ac1t n)t Qebr. iSFE"rtO trebuie identi)icat cu gr. lones, care apale i. )olr* lddna, prcb.bit laFan1, in !o*2. Qlliada @<. 18BO Ki se re)er7 la popoare care *ai tJr.iu a0eu sE lnpMut2Ai nl)tlc lor %odei. Me%e apare de ase*enea Jn inscrip&ii asiriene Ki adiae*eniene Q%d*dnu Ki Epeti0 0dundO- lsia ii nenlion2.i p2 ur*aKii lui la0an Qu- !ellasO al7turi de Tubal, ca unul dintre popoarele Qgdy)* care locuiau insule si &7r*uri lndepinate Qir,rn, 5s. 11L@AO. p2 E* lui Eahia ur*aKii lui la0an Q#-X !ellasO erau cunoscu&i c7 )7ceau co*er& cu Tirul cu scla0i, 0ase de bron. Ki )ibre QEaec. GPL@<,@A3 in,. @A daducra 0sR pre)erl *ual, .din /..r+, ln le de n=nrd, ,,c8 ce " ioare, )ir=O. *ele %aen QcEiaO 1te )olos=t in pro)ciiile lul Daniel care s r2)eia h hDareW lui Ale-andru Macedon e h .ah- A@@< r2%*ul QcreiaO probabil ci 1te tolosit cu rdetue la 8rNn sderia. B%B%%;$,-A%%E. p. Dno)re, Syre @<, @A<G, p, <B-<13 :. Brande tei, ii M. Malrhoter. !dndbudn des Allpersischen, @A14, p=. @B1. T.ZM. %Ag _ 0a.l BAg% %D#EAM, /r ong ca*anit la sranila d2 a lui Ma%[], al .Brui teritoriu se lnt=rdea pini [a Qnu -in=O %sLhd Qrc. @PL@@@ C. XauiM*, The Bibtical Aeout o) mhe $t*Ducst o) 'alestine, @AB<, p. <8O. )n ti*pul 8upsrii islaelite, lcuitorii careaDi)i au )ct suprii, nu i.goni&i QJud. @LGPO. %blearneste Jn pre.ent Mriirbet Bill*eh, la .c @1 l* sE de M2ghido, Ue dMul de la Betgean QG lnp. ALG,. 'robabil ct 1te UeBnean din @ cron. 1@PS, o cetate le0irice. lbl2n apare in listel2 egiptene sub nu*ele Cbr=*. M.A.M. %BTA QEbr. /ta. cdotui nudi din Jud. @GL4. @S3 un 5udec7tor na&ional ti*p de P ani, care a ur*at dup7 le)ta3 se pare c7 a )ost o persoan7 Jnst7rit7, care a crescut o )a*ilie nu*eroas7 Ki care a aran5at c7s7 torii pentru trei.eci de )ii. $asa K=i *or*Jntul lui au )ost JnBetlee*, probabil Jn gabulon Qios. @AL@BO, la @@ (* 9 9 de a.aret3 co*entatorii e0rei, presupunJnd cI a lost Bedenul din luda, %au identi)ic.t cu rBoau. %.'./.#. B4< tctDoD %$AA;D Zbr. =Tat1o. u2le dar de elia l,.i "ineas copilului ei, dnd a au.it c7 )ilistenii au capturat chi0otul leg7*tntului Q@ Satn. 4L@A-GG, c`. @4L<O. E-ist7 cJte0a e-plica&ii posibileL Q@O c7=)este o interoga&ie Q6unde este gloriaU+O- QGO =) este particula negati07 $rai este glorie+, c). Josephus, Aut. B. <1SO3 Q<O nu*ele d 1 =.bjt,8dd $tatll *u 1te slotie+O. R.'.Z. %$; %A. o 2hi2 din Aiia Mica 8nlioEci n> "apt, @<.s@3 @4L@, etc. i G Ti*, <L@@ 1 1ind ]tu 1de. rinlelor lui 'aE%, iiar ln "apt. @1LG Zre l2d urde a )c.t Tinotei 1 )1t b.bn de bire, "iild situtA la *arginea podiKului, regiunea era udat7 bine &i era producti07 &i bogat7. #a Jnceput a )ost )rigianI, nunEl2 ei 1ird r1*niaL religia a >,8 )tigiani pina i, 0re*ea ro*anilor3 locuitorii se Jnchinau unei .ei&e *a*e care a0ea preo&i eunuci. Dup7 ce a )ost pentru o E2* ebte. 8 Mi inportantd din #i8ni. ii . trecut prin&i-o serie de schi*b7ri politice Jn cele din ur*7 r )at inclus7 Jn re8atul $alariei )i put=n nai rT.iu in pro0incia ro*an7 Zalatia. "ai*a Ki prestigiul el au crescut *ult sub st7pEnirea ro*an7L $laudius a onorat cetatea cu titlul $laudiconiu*, iar sub !adrian a de0enit colonie onori)ic7 Qdeoarece aici nu sau stabilit italieniO. )n 0re*urile T a *en&inut siste*ul d2 condude al cr.Wor 2lenlre, lueE 5uidic, a adun7rii )iind in0estit7 Jn doi *agistra&i care erau rDil ,2 tetrn de u d D2h pas5d din "apt, @4. 1te ]urt, el d, plile5 le *ai *ulte interpret7ri di)erite. A&a-nu*itul T)e-t Apusean i*plic7 dou7 atacuri J*potri0a lui 'a0el, unul )7ti& si al doilea *at subtil, dup7 care apostolul a trebuit s7 )uga. SJnt *en&ionate dou7 categorii de lideri e0rei3 6*ai *arii sinagogii+ Ki 6do*nitorii+, o distinc&ie care poate )i 5usti)icat7 din punct de 0edere epigra)ic. Te-tul din $ode- lTticanus Ki docu*entele Jnrudite con&in un pasa5 *ai di)icil Jn care se Jn&elege ci a )1t u sitrau atac T d8ta tui luA,. Ai.i do*nitorii din 0. B pot )i identi)ica&i Jn *od *ai pl.uibil ., naginaWi cetadi, aVa c* suaee., Ratnsy3 dna n rp,rnt * s2 srabilit daci tDtul /ndai 9echi este o prescurtare neadec0at7 sau dac7 Te-tul Apusean a Jncercat s7 corecte.e un te-t care s-ar putea s7 )i )ost alterat. %conia este scena unei JntJ*pl7ri binecunoscute din Apocri)e, JntJ*plarea cu 'a0el Ki leda, con&inut7 Jn "aptele lui 'a0el. Jn a)ar7 de e-isten&a pu&in Jndoielnic7 a unui *artir ti*puriu cu acest nu*e, nu e-ist7 in htlnpl)t u continlt istodc bire QMnit B%B#%;ZRA"%E. $o*entarii despre "apte in loc., Jn tp2cial B$ <, p, @GA-@<G3 4, p, @1Z@1G3 lt Mnan-sy, $lri1 ol St (rl, @ASP, partea a i0.a.

J. .B.

%conia din pro0incie ro*an7, Zalatia, Asia M(7, B44 %D;%,%TTR%Z %D;. u*ele repre.int7 cJte0a 0ariante ebr. iar deri0area Ki Jn&elesul sJnt incerte. @. Tht7l lui Ahinadab, Dul Nlin8ti tuncd8ii lui Solo*on Q@ ihD. 4Lta Q=idd1O. G. /n ldit din #Qilia lui ch28tr % crcn. 1LG@ QMT 1L1, ii$d8O, nnit Ad.i. ln 1L4@ )MT 1L@1O, <. $7petenie tribal7 din sec&iunea de E a lui MInase, @ $roa. GP3G@ QyiddIO. 4. /n 07.7tor &i pro)et citat ca o surs7 pentru $toiId, Jn G $ron. ALGA Qye=dt, f=)e= JrUdO3 @GL@B d G crcr @<LGG QidddO, B. alni.d Q+taS,r+ h DaO pro)ehnri .lharia, .an. @L@, P )=iddQ,J3E.raSLl3 1L@4 Q=iddI=O.1. /nul dintre cei care sa, )lcut 0ieEti de cnsarorn *i-re ladai tn E* @SL4< Q=rlddd s.u Odd.iayO, P, c.pul 85a dinEe )a*iliile preo&eKti care s-au Jntors la %erusali* J*pe)), o .obbabel, M, #G,4 Q=idddO3 9Lr1 Qiad.rO. r.c.B. %D;#ATR%E. %storisirea religiei 9T ar putea )i relatat7 Jn cea *ai *are parte ca o tensiune Jntre concep&ia spiritual7 despre Du*ne.eu &i despre Jnchinare, tr7s7tura caracteristic7 a credin&ei ade07rate a lui %srael, &i di)erite presiuni, cu* era idolatria, care au Jncercat s7 Jn5oseasc7 &i s7 *ateriali.e.e conKtiin&a Ki practica religioas7 na&ional7. Jn 9T nu g7si* o Jn7l&are de la idolatrie la Jnchinarea pur7 Jnaintea lui Dl*2(=r, ci di*pori,]. u popor 8 po]dB o Jnchinare pur7 &i o teologie spiritual7, care, prin inter *ediul unor lideri spirituali ridica&i de Du*ne.eu, lupt7 Jn per*anen&7 J*potri0a seduc&iilor religioasa ce au reuKit s7 acapare.e adesea *a5oritatea poporului, idolatria este o abatere de la nor*7, nu un sbai, priniti0, dep7Kit treptat Vi o .li1cultate, Dacl eBir.ld lpest, larg de d8.i depE religia patriarhal7 descoperi* c7 este o religie a alhrurui ti 1 rusrcisii nu o rEl(ie . idolilor, EsrA anu*ite e0eni*ente, toate asociate eu laco0, care s-ar pt8 sd indie t$ola"ie din p.n8 paEiarhilor, De .MplD Rah.la a tuht t81*ii tatslui ei Qcen. <@L@AO. #udd acra in <ire .u .io02d1t2 de)t cr so&ia lui %aco0 nu a reuKit s7 se elibere.e de *ediul religios *esopota*ian Qc` %os. G4L@BO. Dac7 aceste obiecte a0eau atJt o se*ni)ica&ie legal7 cJt Ki una religioasa, posesorul lor ar )i de&inut dreptul de succesiune asupra propriet7&ii )a*iliei Q] /g%O. #ucrul acesta se potri0eKte bine= cu Jngri5orarea lui #aban, care nu pare s7 )ie un o* religios, Ki dorin&a lui de aKi recupera idolii, iar crnd nu a reuKit s7-i g7seasc7, a a0ut gri57 s7-@ e-clud7 pe %aco0 din Mesopota*ia, printrun tratat )or*ulat cu *u<t7 gri57 QZen. <@L4B &.unn.O. De ase*enea, se a)ir*7 c7 slilpii ridica&i de tMO.%rT0Q$aL. GaLWi <tL@<, 4BL <BL@4,GSO stnr la )ei 2 &i pietrele idolatre cu care $anaanul era )a*iliar. Aceast7 interpretare nu este necesar7. Stupul de la Betel este asociat cu 5ur7*Jntul lui %aco0 Q0eri Zen. @L@<O Ki ar putea )i Jncadrat *ai uKor Jn categoria lor )i aducere a*inte QdU d. $d. <BLGS3 @1. Pi l Sd, PL@GL G Sad laLlaO. lh )ie. do0ale i n$a, <BL4 )olcire ad8 par, a areia idolatria patriarhala, arat7 de rapt inco*patibilitatea recunoscuta dintr idori g D))i4d de la B.tel. %a10 trebuie s7 Jndep7rte.e toate obiectele inacceptabile *ai Jnainte ca s7 poat7 sta Jn )a&a acestui Du*ne.eu. @ ca %aco0 le-a 6ascuns+ Q6Jngropat+O nu trebuie t cd or indi2

teaM lui de a le dis"usE, din cau.a c7 ar )i a0ut un respect supersti&ios )a&7 de ele. Dacs nu adnite* d asia a 14 el *i sinolu si cel Mi 2)tiet noa de a indeperta obiNte 8onbu-t5bile te*,, c% p2*ite* sZpiciuii s. do*ine e-ege.a. Ma5onat8 dore.no, din U2Zda noaicA 5ndicL acelaKi luciu. ara&iunea despre 0i&elul de aur QE-od. <GO arat7 a*ploarea contrastului dintre religia care Ki-a a0ut originea la Mt. Sinai Ki religia caracteristic7 ini*ilor care nu au trecut prin procesul de regenerare. Aceste religii sJnt inco*patibile. Religia de la Sinai este Jn *od hot7rit lipsit7 de i*agini ale di0init7&ii. Moise a a<hs atdga loporului QDdt. 4L@GO .i l8. lalia lui Dll*b, data h siei nu a conrinu dci u 6chip+ 6)or*7+, penrru ca lopolul si nu dainre corulr Ki s7-Ki )ac7 i*agini ale lui Du*ne.eu. Aceasta este esen&a po.i&iei *o.aice, aKa cu* este redat7 Jn Decalaa ZRoA. GSL4@ cJ. E-on. <4LPPO. Ar bebui re*r2r ci hte=ni.Sa din Dert. 4@@G 1te ln doMirl Etisiei, nu Jn do*eniul teologiei. Este corect s7 0orbi* despre u ,,chip+ .l Dotuului ii Deut. 4L@G si *. @GLa au Jn co*un ter*enul t)*TnI #)or*7+, 6chip+O- Dar dac7 %srael ar )i trans)erat lucrul acesta Jn practica religioas7 ar )i dus doar la o per0ertire a ade07rului si a 0ie&ii. Aceasta este o *7rturie puternic7 despre Jnchinarea lui %srael care, prin natura sa, nu accepta i*agini ale di0init7&ii. A doua porunc7 a )ost unic7 Jn lM8 din .5lele aelea g r.ptul cr a)t8lost nu au d]operit o iMaire a lui l.h02 Qi, rnnp ce in.Dinile de idoli abe.l, Jn ti8te celelalt ,2lsiiO ara,, laul 2i tulddeDtal in relicia hi %ra2l din p2ri1d. *orid, sdierile istorice din Ju.led1n, sa*uel si lhn, ra&i ne spun aceeaKi po0este a abaterii na&iunii de %a )o.nele spiritule 2raderirtie relisiei lor, $atra JudT]orilor, .et puti. hcepbd cu cap- @P prc.i)tE Jn *od deliberat o perioad7 de nelegiuire general7 Qc) @P.1i @<L@3 @ALl3 G@LGsO. u 8bui. 1B .e lndipuin cA .F*ntele did Jud. @A lepE.i)iB no8 de *ohlibie io %sEel, Di*lodi0i, 1te o derier2 o %Et3 a u2i cidili dDEdaE Ai nu aEn nici u *oti0 s7 0ede* Jn po0estea lui Mica mJud. @P-@8O un stad5u l2gal, dai priniri0, ,n rEliSia tui (E2l- A.elaDi co*entariu din partea autorului c7r&ii Judec7torilor ind(e corupti, 2li8i8sl Q/Lr.<L re.i 0. 1t, t@n bFE eialV V neiegiuiro Q@8L@<@3 ret 0. rO Ai pJng7rirea *oral7 din .ilele acelea Q@AL@ K.ur*.O. u ni ] sp1e ce )on au ahi inaSinile tcute de Mica, 'e baa iruginnor gisite nai tlr.iu htrd snctDt din t2ritoriile Danire s.a sus2nt ci a, 1 aFr )ol* uui 0iel eu a eui tau, luc)ln acsta este destul de probabil, deoarece este se*ni)icati0 ca atunci cJnd %sraelul s-a Jntors la idolatrie a )ost necesar Jntotdeauna s7 J*pru*ute )or*e e-terioare din *ediul p7gJn, sugerind ast)el c7 Jn Jns7Ki natura 0ener7rii lui %ah0eh e-ista ce0a care J*piedica de.0oltarea unor )o*. idolaEe indis2le. R,,ileii de au r.cu)i tle terc bo2* Q@ hp. @GLG<O erau einbolui ...aadte bine cueute3 d. TnenD, ori de cite ori regii lu5 rsraet Ki %uda au ce.ur h idolaEie, au lhD=uurat )o*2 p7gJne Ki le-au co*binat cu religia israelit7. !. !. R8ley Q"ai.h o` %rd4 p. PP i.*,O sutine ca dor .ile de idolatrie care e-ist7 dup7 0re*ea lui Moise Eebuie e-plicate 12 prin inpdsll spre sincreri=n, 1e prin tendin&a obiceiurilor eradicate Jntr-o genera&ie, pentru a apare din nou Jn genera&ia ur*7toare Qc). %er. 44O. A* pute. .d3:a la a1tea tedttrb d2 a ,1r RDti )olosiM uli tucru caie, in si.e, 2ra legin*L B4B %D;%A%R=E )olosirea supersti&ioasa a e)odulu5 QJud. 8LGPO Ki cultul Vsr"lui de e*a tG%np. @<L4O. 'rilcipalele 1.)te d2 idolatde ln 8 a cA.ut %srael )oloseau ]chipuri cioplite si turnate, stJlpi, ]aKe-ra Ki ]tera)i*i. *asse(7, sau chipul turnat, era con)ec&ionat prin turnarea *etalului Jntr-un tipar Ki apoi nodelare lui c, Flte QE-oa, <GL4, G4O. u ii ]Dtie dac7 acest chip, ca Ki 0i&eii )7cu&i *ai tJr.iu de leroboa*, au )ost destina&i s7-# repre.inte pe %ah0eh, sau ddc, au )1t coWidenl piedetlul pe care 8 lnWo. nat ranE. AEloaia cu henrinii Q4 G s* 1LGO sugerea.7 a dona idee, care este spri5init7 Ki de do0e.ile dlolosice QcJ $. E, Frbhr, liblica# ArclE8 =sgy. UY @48, s ilustra&ie a .eului !adad c7lare pe un taurO. !eru0i*ii, Jns7, erau ascunKi 0ederii si a0eau o in)i"Jae ,Jlepin)ntenL+. ,i nu pot indic. nici o a)iliere inacceptabil7 a Du*ne.eului Jntronat, cu paralele p7*JnteKr5. 9i&eii, pe de alt7 parte, nu erau ascunKi 0ederii Qdin cJte sugerea.7 nara&iuneaO Ki nu putdu dtit Bi indice p<)ticip<M lui lahreh la religia Ki teologia )ertilit7&ii. St)lpii idoleKti Ki aKera erau inter.iKi Jn %srael Qc), Deu# @GL<3 @1iG@.GGO. %n s.)ttr8#e lu Baal, sdpii lui Baal Qc). G J*p. @SLGPO Ki stJlpul AKera erau lJng7 aitar. StJlpul era considerat o repre.entare stili.at7 a pre.en&ei .eului la altar. Era obiectul unei 0enera&ii pb)ude3 u8ri d ebit in interior M lncit 3d poat7 pri*i sJngele 5ert)ei Ki uneori se pare c7 era s7rutat de Jnchin7tori, aKa cu* indica supra)a&a nete.it7. AKera era de le*n QJntrucJt era distrus7 prin Bde - Deur, @GL<3 G J*p. G<L1O i8 prcb.bil dithblct ar oliahea ln copacn sac.i 0Tic E.i,i sinb.lur 0ielii. Asocierea acestora cu ritualurile canaanite ale )ertilit7&ii au )ost su)iciente ca s7 )ie considerate de c7tre iah0eh ca o urJciune. 'ole*ica 9T J*potri0a idolatriei, dus7 *ai ales de pro)e&i Ki psal*isti, recunoaKte cele dou7 ade07ruri pe care a0ea s7 le a)ir*e *ai tJr.iu 'a0elL idolul nu este dinic, dtr cu t8te ac1tea * brba de o )o4, rpintuii denoni.,, t5 ain acestA cau., idold corotituia u pD5col spintu.l clar Qb. ,t4r1.GSr % $o. aL4@ @SL@A-GSO, Asdel, idolul nu ce hinici %a lEcut ond QJs. GL8O3 Jns7Ki co*po.i&ia Ki con)ec&ionarea lui decla ra .Ldi*icia lui Qts. .@oL@a.GSr 4@L1Pi 44LA.GSOi ne. a5utohr2 lui )ace si 1e lut hrls Q%,. 41L@,GO3 nuaE ninic

care sn.i d2a ioli"isre de 0ialt Qps. r@sL4.PO. 'ro)etii au nu*it idolii Jn *od bat5ocoritor gi/dlt* QEh. 134, Ai de el rV)in alte << de ori Jn E.echielO sau 6buc7&i de gunoi+ Q#e-iconul Maeh(rO Ki T)l$*, 6.eiKori+. D2ti slnt sup8 in ln8situ tui rahre Qde 2-. ps. AsL<O, e-ista tor" spilnul2 ale rldui d tdorsbia ,i pune pe oa*eni Jntr-un contact *ortal cu aceKti 6.ei+. %saia, despre care se spune de obicei c7 aduce la cul*e bat5ocura ironic7 )a&7 de idoli, este conKtient de acest reu sliridal. El )tie .B 2-isti s sinsu Dl))au Q44L8O, dar cu toate acestea, orice o* care se atinge de u idol, dDi Aolul nu 1ie ,ninic+, +u p,+ar. ]ap, ne07t7*at. $ontactul o*ului cu .eul )als Jl in)ectea.7 cu o orbie slintual, no)ial, a ininn si a nintii Q44L@8O. DeKi el se Jnchin7 doar la 6cenuK7+, ea este plin7 de otra0a JnKel7ciunii spirituale Q44LGSO. $ei care se Jnchin7 la idoli de0in ca Kt ei Q's. @@BLS3 %er. GLs3 o]a AL@SO. DatodtB realirltiiii lo4ei rele ore stE Jn spat2le uui idol, 1te o r urlciue Q.1AAO pdb %ah8h QDeut P@GBO, u lud deretat aliDDtuO VDeut. GAi@PO, ti ll)tra idolilor 1re pIcatul cel *i sta0, adulter spintul QDeut. <rr@1i Jud, GL@P3 ;s2. @LGO. TotuKi, e-ist7 un singur Du*ne.eu si contrastul dintre %ah02h Di idoli p8t2 1 drri*r ln rhenn 0ieli acti0it7&ii Ki stIpJnirii. %dolul nu poate pre.ice Ki nu pZt2 )ae u lun sA aib, le, dar lahreh p8e lace acestea QJs. 4@LG1-GP3 44LPO3 idolul este c- epa07 nea5utorat7 pe rJu[ istoriei, care cunoaKte e0eni*entul nu*ai dup7 ce a a0ut loc Ki care este neputincios Jn )ala #ui Ss, 4@Ls.Pt 41L@-GO. dd rahrh 1te Do*d KiStaphul istoriei Ss. 4S@GG-GB3 4ltl-G,GBi 4<Lt4ts etcO. T intdr2Ve ti deblra tn0itlM F. A* sps *ai sus c7 T recunoaKte c7 idolii sJnt non-endt7&i Ki repre.int7 )or&e spirituale periculoase. Jn plus, Ro*. @ .-prina pD.nrl de 02der2 .@ 0T cB idolahia EE u dalin de la adei.ata spintualittD tu o etape " calea spre o cudnare pui a lu5 Dlll*reu. T euoaAb ca "riold idolatri2i e-ist, chiar W .tFi .ind nu sint 8nleti.Mti idoli 8rerialiL asied idolatei cu pA.aEle ]rule itl c.l. sL@A-GS ar )tbui .<-iati o identi)iee lleniei cu idolaria Q@ $or BL@@3 E)es. BLB3 $ol, <LBO, deoarece este clar c7 'a0el include Jn l7co*ie Ki l7co*ia se-ual7 Qc) E)es. 4L@A3 BL<3 @ Tes. 4L1, gr.3=l $or. @SLP, @4O. Dup7 ce loan a accentuat )inalitatea Ki des70JrKirea re0ela&iei Jn $ris-tea, a0erti.ea.7 c7 orice abatere de la aceasta este idolatie Ql %8 BL@AG#O, %dol er2 orice lu* eE re0endic7 loialitatea care )i apar&ine nu*ai lui Du*ne.eu ;s. 4GL8O, u puten tNe o 0ede8 e)aril pe c)t < ile ln0a,Vtua bibl5cl re)erit8re la idoli dlpra dati*i norcteiste d1p2 Dl5*ercu, 'rin )apWl ce 2a recu. noaKte atrac&ia e-ercitat7 de religia idolatr7 asupra lui %sra2l W p.ir ap.rnb Ruoae8 a ,,altor d*. nerei=, ca n@ 's. ABL<, 0T nu !u8lte atstenla reE a 6.eilor+ ci e-isten&a real7 a unei a*enin&7ri la adresa lui %srael, pericolul repre.entat de religiile Ki Jn07&7turile opuse. Jn )elul acesta el a)ir*7 Jn *od constant *orcreisnd Q.ta Q* )ace ii TO ln enr2-tul eliSiei ii n2diului religic al poponnuiii lui DlL*(u, BTB#%oZRA%%E, !. !. RoFten toi.h ol %srael, @AB1, p. P4 K.ur*.3 A. #ods, 6%*ages and %dols, !ebaand caa*ite+, 1ru3 Jdol+, in J, .J. rcnAlln24 9iicahulary o) #he BMe, @AB83 J, 'edersen, %srael, <-4, @AG1, p. GGS D,*., p1D3 J. B, 'ayne, %he Thnlag e` the ;lder Testa*ent, @A1G3 C. Mau)*ann, The !digion ;) %srael, @A1@3 J*age+, %D TTG, p. G14-GA<3 J. M. Sasson, 9ie :oahip o)the $olden $al), AncieM T Tciden., @AP<, p. @B r s8. %D;%J, $AR E JERT"%TA 'E TR/. /M di tre ln)tb.ile rE d2 erinteni apZtolutui pa0el a )ost cu pri0ire la 6*Jncarea 5ert)it7 idolilor+, o e-presie care repre.int7 un singur ter*en gr., eidolothyta. 'aFl aborde.d ac1t subiet h @ $or. aL @,@< g @SL@4. <<. Mai JnrJi trebuie s7 schi&7* cadrul pentru Jntrebarea corintenilor. %. $adrul Jn sirte*ul antic de 5e.)e, 8rc a @1r enrul nr nl5*i "n)t, 0ia" reliaio2s% din l*ea 8-No rctuni a sQolului % d.$r. ci Ki pdtru 0iala de 1*ie Si shl, nu*ai o parte a 5ert)ei era adus7 .eului Jn te*plu. Jert)a era ur*at7 de o *as7 cultic7, la care se *Jnca restul *Jnc7rii 5ert)ite, )ie Jn incinta te*plului, )ie B41 %D;T%, $A E JER.%"%TA 'E TR/

acas7. /neori *Jncarea care r7*Jnea era dus7 la pia&7 sidndurtQr cor. loLGBO. S dohd, c, pri0ire la olieill d2 a *i,.a in te*plu se g7seKte Jn ur*7torul papirus bine cunoscut, ;-yrhynchus, pe care #iet.*ann Jl consider7 6o paralelA i.h5t8rd cu te-td di, @ $or. @SLGPL +$nadenon te in0i1 la cinn b tlle d*ului senpis Qn*le .eit7&iiO Jn Serapeuro, *Jine Jn .iua a @B-a la ceasul al Ale+ Q_ < p.nr Qpsa ctat Ki di*bt ln ]ul lu5 ch.n-%.lie M4 +Tha 'apytu ln0i1tion,, Jai A.V, @APB, p. <A@-4SGO. ; in0italie # o en28 *sB, %ie Jntr-un te*plu )ie Sntr-o locuin&7 particulara, era un loc obiKnuit Jn 0ia&a social7 a $orintului Ki ridica o pDbleni spin2ia lentru credirciZul Qre en in0itat. Alte aspecte ale 0ie&ii Jntr-un ast)el de centru 8ololi tan ar 1 )1t a)etare de a"nenea de aritu dinea creKtinului )a&7 de carnea 5ert)it7 idolilor. Trebuia luat7 Jn considerare participarea la s7rb7torile publice, care Jncepeau cu o Jnchinare p7gJn7 Ki cu o 5ert)7. Era Jn 5oc apartenen&a la o breasl7 *eKteKug7reasc7, Ki prin ur*are po.i&ia co*ercial7 Ki spiri-tul ci0ic, Jntrudt apartenen&a atr7gea dup7 sine oblig<la de a

sta ,Ja nEi h t2nplul uui idol= Q@ cor. <L@SO. 'ln% Vi ra8a Mpnrntrilor .ilnie ln piale ndia prcble*e Vip2nh crDtinul .lin corint. ltrdc)t o *are pan a cE*ii prc02roa de #a slu5baDn ae h idplu arc o dedeau nBcel.rilor p2nh a li 0lndlrr, se riti2 lnrebanaL ;<" ala gospodiu cr2Vrin, libertatea s7 cu*pere aceast7 carne care era probabil cea *ai bun7 carne din pia&7, JntrucJt pro0enea de la ani*ale 5ert)ite care trebuiau s7 )ie )7r7 cusurU Jn a)ar7 de aceab, h 5lcinta tapl2lor e dldau *] <8. tuite *re erau o .de0nratb linerace2 ,2ntn siEd, Dad @ $or, @LG1 a"tS c, nn n2nbn ai bisicn creKtine )7ceau parte din clasele *ai s7race, se ridica Jntrebarea practic7 dac7 ei a0eau libertatea sI bene)icie.e de ase*enea ospe&e. %%. Di)erite reac&ii '7rerile din biseric7 erau J*p7r&ite. /n grup, Jn nu*ele libert7&ii creKtine Q1L@G3 @SLG<3 c). 8LAO Ki pe ba.a unei presupuse cunoaKteri superioare QgnSsis, 8L@-GO, nu 0edeau nici un r7u Jn acceptarea unei in0ita&ii la o Msi cdtica W ru 0eaedu de .2 nu d put2a si 1e cu*p7rat7 Ki *Jncat7 *Jncarea, care )usese dedicat7 anterior unui .eu Jn te*plu. Jatihd2a t2nEu o e*ne atitudire de sin. cretis* religios era, Jn pri*ul rJnd, )aptul c7 *asa din itinta tenpldui ea M e1irlEt sial. Ei ssti neu ., a .u )le atEolur nici o *i)tati2 reli gioas7, Jn al doilea rJnd, se pare c7 ei au spus c7 .eii psSbi sT=t d2 )apt niite non.dtidli. ArsMentul lor eraL 6/n idol nu are o e-isten&7 real7+ Ki 6 u este decJt un singur Du*ne.eu+ Q8L43 'a0el probabE c7 citea.7 din srisrea odnt*ilorO. 'e de alt7 parte, grupul 6slab+ Q8LA3 c). Ro*. @BL@O pri0ea situa&ia Jntr-un *od di)erit. "iindu-le groa.7 de otce ssptiue d1 idolaEie, ei ci8ucd8tu d denonn care stau Jnd7r7tul idolilor pot e-ercita o in)luen&7 r7u)7c7toare asupra *Jnc7rii Ki o 6pJng7resc+, iar Jn )elul acesta de0enea nepotri0it7 pentru a )i consu*at7 de cEdinciogi Q<LP3 c`. "apt. @SL@4O. %%%. R7spunsul lui 'a0el 'a0el Jncepe r7spunsul s7u la Jntrebarea bisericii, )iind de Votd o declara)EL ,Este un sdnsu D/*au+ m8L4O. Dar el co*pletea.7 i*ediat aceast7 declara&ie e-plc5tS . *onotisnului s7u, *il rindule .iiitorllor c7 e-ist7 aKa-nuirtiti .ei &i do*nitori care e-ercit7 o in)lune&I de*onic7 Jn lu*e. El ad*ite totuKi c7 6pentru noi+ care recunoaKte* un singur Du*ne.eu Ki Do*, pute8 a1ior d*ni a )ct lntrnia prin ruD aDa lnc)t cr2)tinii nu Mi )tbuie sV ne rcbiW d2 ei Q.t col. GL@s.@1r Zal- 4<, a.AO. u toW credincioDn d=n corint au <Dsit ac1ti /,2rtate in cristc ii ei b2bu5e #ul h coWider*, iar c.nntiinla lor nu bebuie tdbr*ii p.in actiui n2pobi0ite Q<LP@<O. Apos tolul a *ai a0ut de spus Jnc7 un cu0Jnt i*portant Jn aedta pri0inlg, dupn o diesiue ln 2p, A. Jn @SL@4 s.l*. 2l abddea.i p2ri8ltl idoladi2i. Aceste 0ersete sJnt o e-punere a se*ni)ica&iei pro tunde a Mei D.*dui, in lF5na pi.teWei cu dpul DisinS2le lui crlstc Q@SL@1O3 el nai 0orb2)te d1pE uitarea bi"ncii ca Ai hp ar lui cristos Q@SL@43 dsrre bldte*ul a*cat de ddoni asupla celor care li ] inchini la sLrbtroril2 idola8, cale duc la u leaarlnt cu d*onii Q@oLG;O3 ii d1pr2 i*pZibili. tar4 uei loialitlli dlble, adi.E de incerca"a de a lu parte arJt la *asa Do*nului cJt Ki la *asa de*onilor Q@SLG@.GGO. Qr$[ A D;M /#/#O 'dn l5[*re, in ac8sti ]c)iu2 apostolul ia o atinrdine hottult, tali de inplictiile participern la Zp2tele idola8 Qct @SL@4O- %n a*onie cu in0L,B8 rabinic7 inclusa *ai tJr.iu Jn tratatul Abodah garah Q6Jnchinare str7in7+O din MiKna, el inter.ice Jn *od categoric tolosi8) rincidi ii biutuii ilEs te*pln ido#8 Q@SL@A.GS3 .). Apd. GL@4O, p2 i2neirn )ap. nnui ca, a" c* aD sps rabinn, ,dupt cF 1 trjup non piryLrc)ie prin ubrire, rot aAa o 5trdL idolauL d8 la pinsariE prin Mbrne+, adice, prin )apnn ca a t4t adui sub un acop2h pasin, iar prin a8t onbct dditu nNuatL dh puct de 0edere niul R1Gi M4*, edilia Dob, '. 14A, n. <. Da. c, pri0ire la nincar8 caE a t1i 5e))iri Jn tenplu Ai ap.i 1r. pZB la dislo.it5,e p2nd cotu*, 'arel spue ce 1re pe*isL lolosi8 el, ,2 b<a 's. G4L@ Q@ $or. @SLGB i.l*.l. Deii o denerea nln2r2 a )ost dedicat7 Jn te*plu Ki a )ost pus7 Jn 0Jn.are Jn pia&7, ea poate )i *Jncat7 Jn 0irtutea raptului c7 este creala lui Du*ea Q@ Tin. aL4-sO. A.1b 1t2 o indepinare clari de la resdile cersoniLle "binice Qii, de tapt, de la dN"nn apctolic dil "ap. @BLGaGAO Ki 1te o apli8 pracdcn a cu0i.telo, Do*ului din Marcu PL@AL 6A .is ast)el, )7cJnd toate bucatele curate+-i. "apt. @SL@BO. Singura condi&ie este c7 trebuie r1petat1 Jege draSlsei= QTD,i.T a p. <PAO Ai lib2rbt2a ud Zri. de a *in2 o a]n2nea Dncare trebuie li*itat7 dac7 conKtiin&a unui credincios s,rnai slab+ este in pencol sd )ie rulbuari ti in lelul ac1ra sL 2 poticnear, Q@SLG<.<GO, eu daca un .eledin cic1 t randaliat de obi.eld acsh QloL<GO. Situ &ia i*aginat7 Jn aceste 0ersete este acceptarea de c7tre un creKtin a in0ita&iei de a lua *asa Jntr-o cas7 palticula.i Q@SLGPO. in as8 cn*taDe ce dinciosul este liber s7 *7nJnce *Jncarea pus7 Jnainte, )IrI sa puni Jntreb7ri cu pri0ite la 6istoria trecut7+, adic,, de ude p"0ine niMea sa, dacl a )1t dedicata eu nu la alianl Dui idol- Tolu> daci u pIgJn de la *as7 atrage aten&ia asupra *Jnc7rii Ki spuneL 6MJncarea aceasta a )ost adus7 ca 5ert)7+ -)olZind te*en pn8id hirothyton . aMci nli2rea trebuie letuati, nu p2n .a a, 1 =inJeEie+ sau nepotri0it7 pentru consu*, ci pentru c7 6G pune pe cel .e n3ninct ind.o po.ii2 )a(i ii ciea.i con)u.te in B4P %D;%%, $A), B JBRT"TTA 'B TR/

conKtiin&a altora+ QRobertson-'lu**er, ` $arinthia5a, p. G@AO, Jn special a aproapelui care este p7gJn Q@SL GAO. Aceast7 interpretare di)er7 de sugestia lui Ro-bertson-'Ju**er, cate consider7 cI 0orbitorul din 0. G8 este un ne-e0reu creKtiri care )oloseKte o ter*inologie din 0re*ea dnd nu era creKtin3 totuKi, este *ai bine s7 consider7* c7 acest 0orbitor este 6i*ul care nu crede+ Q0. GPO. Jn acest ca. cu0intele apostolului sJni Jn ar*onie cu altruis*ul rabinilor, care a)ir*au c7 un e0reu e0la0ios nu 0a Jng7dui idolatria pentru a nu-@ Jncura5a pe aproapele s7u ne-e0reu s7 greKeasc7, deoarece ar )i r7spun.7tor pentru acest lucru Q)lboch B.lal S8tTdru P, 4, @;O. B%%/;$T"%E, coMtariu d1prc r cd, Qc, M B*tt, J. @>ari,8, t ". Broe, !. $oM,MDO. De ase*enea, A. Ehrhardt, The "ra*a0or( o) eF Testa*ent Stories, @A14, cap. @GL 6Social 'roble*a in the Ttly $h, th+, ,. GPs-GAS3 $. M B.RZJ0 Ts /. @A14-B, p. @<8 K.ur*. R.'.M. %D/MBA. to* rr. Qidou*didl 2 n*2lli ebr, =cd1* se re)er7 la o .on7 din 9 'alestinei Ki nu la Edo*ul propriu-.is. 'e 0re*ea E-odului Edo*ul se Jntindea de a*bde p7r&i ale rJuluiArabah KJ partea de 9 .5url81 prni .rnE" d2 ca.te Q M. GSL@1O. Da0id a supus Edo*ul, dar a e-istat un con)lict per*anent Jntre ]Edo* Ki %uda. Dup7 c7derea %erusali*ului %n B8P Jd.$r. edo*itii au pro)itat de aceasta nenorocire Ki au *igrat Jn partea de S a lui %uda, la S de !ebron. Mai *ul&i pro)e&i au 0orbit J*potri0a Edo*ului din aceast7 cau.7 $er. 4ALP-GG3 'lin. 4LG@-GG3 Ea. GsL@G-@4L <B.<3 obad, @o t.M.O. Mai tJrau, pe *7sura ce di)erite grupuri arabe, Jn special nabataenii, au e-ercitat presiuni asupra 0e chiului Edo*, tot *ai *ul&i e*igran&i s-au stabilit Jn %uda Ki regiunea ocupat7 de ei a a5uns s7 )ie cunoscut7 ca ldrc Q@ Mac 4LGA3 B.1BO. %uda Ma8b2d a ds cJte0a ca*panii reuKite J*potri0a acestor locuitori Ki loan!yrcanusi-a supus Jn cea. @G1J.d,$r., i-apussub conducerea lui Antipater ca gu0ernator &i i-)l obligat s7 )ie t7ia&i J*pre5ur mJos., Ant. @<. GB8O. Antipater a )ost bunicul lui ]%n-J ce[ Mare. $u0Jntul %du*ea apare Jn lVT nu*i ln Mae <r8. Ji.T. %EB/S%^%. u*ele etnic al unui popor care a locuit Jn .ona deluroas7 Q u*. @<LGA3 %os. @@L<O din apropierea %erusali*ului Q%os. @BL83 @8L@1O. Ei au descins din al tr.il1 1u al lui $8e Q$8 @S@@13 % $8. @L@4O, totuKisJnt *en&iona&i ca un grup distinct, dar *inoritar, de popoare care locuiau al7turi de a*ori&i &i heti&i. tebus a )ost nu*ele dat ] %erusali*ul ui, cetata 8 tui ihportnt, dii tsitDiul lor QJud. @AL@S. @l3 % cor @@L4-B5 nuit let=ud h %Z. raL@1,G8O, iar locuitorii cet7&ii sJnt nu*i&i 6iebusi&i+ QZen. @BLG@3 E-od. <LAO, Mai rJr.iu ter*enul a )ost )olosit cu re)erire la )o)tii l8itoJi QEa. @1L<,4s3 g.h. ALPO. A)ar7 de ca.ul Jn care MelhJsedec ar )i )ost do*nitorul %erusali*ului Q]SA#EMO, cel *ai 0echi rege *en&ionat Jn 9T ar )i Adoni-^edec Q%os. @SL@O care s-a aliat cu arnoririi Q0. SO pentru a ap7ra cetatea de israeli&ii care intrau Jn regiunea aceea. El a *urit la Bet-!oron Q0. @S-JlO. 'otri0it t7bli&elor de la ]A*ar-na Q8 @4SS td.crJ /tua-linnr a )ct Wb .t%-pJnirea lui Abdihepa, al c7rui nu*e, la )el ca Ki ai unui conduc7tor iebusit de *ai tJr.iu, ]Arauna QG Sa*. G4LG4O sau ;*an Q@ $ron. G@L@BO nu este se*it, d probabil hurian sau ]horit. $etatea %ebus a )ost ars7 dup7 cucerirea ci dec7tre b7rba&ii din %uda QJud. @L8, dar locuitorii originari au redobJndit controlul, cel prW, ph, la ata.ul #ui Da0id QG saD, BLBO, lebEililo, ti s-a per*is s7 r7*In7 pe dealul te*plului pJn7 eJnd terenul lor a )ost cu*p7rat sau pJn7 dnd *inoritatea iebusit7 a )ost absorbit7 de iudeii care au construit un 8rdaM" nou pe Sio, QJud, @LG@5 @AL@@O. DJ.@9. %AD/T/ QEbr. ldTonO. un le0ir n*it de Dadd pentru a conduce *u.ican&ii de ta Te*plu, al7turi de !8r ti Asa) Q@ c*. GSL@, <, 1 2tc,O. El Wr2 cunoscut Ki sub nu*ele ]EtanQl $ron. 1L44 etc.O, care se poate s7 )i )ost nu*ele lui Jnainte de Jncredin&area )unc&iei, ; 0ariant7 a nu*elui, %editun Q)dJtJ*O, apare de cJte0a ori JnMi&tb Q's. <A etc.O. u*ele apare Jn iid#rl a Ed pWlhiL aA, 1G, PP. tl pM/l dilti2 aceste titluri este doar 6c7tre 'O %edurun+, dar Jn celelalte dou7 este 6al ledutun+, care poate Jnse*na 6potri0it lui+ sau 6peste+3 Jn ulti*ul ca. ledutun ar )i nu*ele unei )a*ilii sau al unui grup de cJnt7re&i care Ji poart7 nu*ele. "a*ilia a continuat s7 o)icie.e dup7 E-il Q ee*. @@L@PO. M.A.M. %Er%A. unul dintre lltlnii 5udeltdi M2i Q8 @@oo td.$r.O QJud. @@L@-@GLPO, al c7rui nu*e.yipt7)t 6probabil c7 este )or*a prescurtat7 de la yipiah-=el. Du*ne.eu deschide QpJnteceleO, care este citat ca un nu*e propriu Jn Sabean+ Q B$R, p. G1PO, "iul unei prostituate QlIn7O de rJnd, p7gJne &i al lui Zalaad, care nu a0ea copii Jn 0re*ea aceea, le)ta s-a si*&it de.rd.)tot pe ndEpt de c7tre 1ii *i ri8i ai lui Zalaad. El a )ugit Jn &ara ]Tbb. Acolo a adunat la sine un grup de oa*eni )7r7 c7p7tJi Ki ataca aKe.7rile Ki cara0anele, la )el ca &i trupa lui Da0id Q@ Sa*. GGLG3 GPL8-A3 <SO Ki se poate s7 )i prote5at satele israelite de triburile 5e)uitoare, care includeau probabil a*or&irii. $Jnd israelirii din Transiordania au )ost a*enin&a&i de o in0a.ie *asi07 din partea a*orurilor, b7trJnii din Zalaad l-au in0itat pe le)ta s7 )ie co*andantul lor. El a ac.8tat nlei ibpi 8 i-au prcni .t a co.tinu s7 )ie conduc7torul lor Qadic7, 5udec7torO dup7 ter*inarea luptei. 'actul acesta a )ost con)ir*at cu 5ur7*inte )7cute la Mi&pa QZen. <@L48-48O. Jncercarea diploMtic1 a lui le)ta de a.i opri " .*niti a eVut QJud, @@LrG.G<O, Sup7 ce a pri*it cura5 Ki ingenio.itate de la Duhul lui Du*ne.eu pentru *isiunea aceasta, le)ta a trecut

prin Zalaad Ki MInase pentru a *ai aduna lupt7tori. Apoi a trecut rJul %aboc la cartierul general al israeli&ilor, de la Mi&pa. Acolo, Jnainte dea porni J*potri0a a*oni&ilor, a )7cut un 5ura *Jnt Qn crierO lui Du*ne.eu - un lucru obiKnuit Jnainte de lupt7, la popoarele antice. Je)ta a pro*is Jn *od inten&ionat lui %ah0e o 5en), Fn,, 8hdinduh prcbEbil l= u ]la0, deoarece 5ert)a unui singur ani*al p7rea un lucru prea *ic din partea conduc7torului poporului. Traducerea ut- a ter*enului hayy1se+, hoe*poreuo*enos, 6oricine J*i 0a ieKi Jn cale+, a indicat de *ult7 0re*e c7 aceasta este interpretarea corect7. 9, <@ ar trebui s7 )ieL 6Apoi oricine 0a ieKi... 0a )i Jnchinat Do*nului Ki-@ 0oi aduce B48 L %BRA ca arderede tot+. le)ta locuia Ja *i5locul paginilor care aduceau sacri)icii u*ane la .eit7&ile pIgJne Qc), G J*p. <LGPO Jntr-o epoc7 Jn care legea lui Moise era prea pu&in cunoscut7 Ki aplicat7. le)ta probabil c7 a cre.ut Jn *od sincer QdeKi era greKit Y #e0. @<-G@3 Deut. @GL<@O 6c7 %ah0eh trebuia sa] )ie J*bunat printr-o 5ert)a la )el de pre&ioas7 ca &i cele care sJngerau pe altarele lui $he*oK &i Moloc+ Q". :. "arrarO. Dup7 Jn)rJngerea a*onitilor prin credin&7 QE0r. @@L<GO le)ta s-a Jntors triu*)7tor acas7, &ia )bstJnri*pinat de )iica sa, singurul %ui copil, care conducea procesiunea de 0ictorie Qc`. @ Satn. @8L13 E-od. @BL GSO. $u toata durerea si*&ir7, le)ta a trebuit s7-&i J*plineasc7 5ur7*Jntul prin aducerea ei ca 5ert)7 de ardere de tot l=Il7, care Jnsea*n7 Jntotdeauna 6ara+O. El ru a d24@2t-o pe )iica ] pentru o 0tad de cditEr Qo de cde nu a )d indldusd pba l, Rabbi Mitubn, deoarece nu e-ist7 nici o do0ad7 c7 )e*eile care slu5eau la cortul JrttJlnirii sau la Te*plu trebuia s7 )ie )ecioare QAna )usese c7s7torit7, #uca GL<1O. 8)u s% pl*t ra )el de alpd .u rErii ,n5 din E)rai* ca &i cu duK*anii a*oni&i &i cu sine JnsuKi, Jn ce o pri0eKte pe )iica sa. "iind o)ensa&i pentru cI ei nu au luat parte la 0ictorie, e)rai*i&ii l-au a*enin&at pe le)ta. le)ta a r7spuns cu aspri*e Ki i-a *7cel7rit )7r7 *ila la %ordan QJud. @GL@-1O. J.R. %E!;%ADA $Ebr. )hIy7d7=, Jah0eh cunoaKte+O a )ost un nu*e tntJlnit )rec0ent Jn 0re*urile 9T. %. T(tIl %ui Benaia QG Sa*. 1L@8O, un 0itea. din $ab.eel, Jn Dn.b ; $ron. @@LGGO3 1ul lui . rst uul din)t slu5baKii lu- Da0id. G. #iderul Aaroni&ilor care l-au spri5init pe Da0Jd la ^5dag Q@ $ron. @GLGPO. <. "iul lui Benaia &i nepotul lui %ehoiada, unul dintre s)etnicii lui Da0id Q@ $ron. GPL<4O. 4. Marele preot al Te*plului din %erusali* tn ti*pu. do*iei tui Aha.i., Ar.t( ti %8 h n*it de ase*enea lehoiada. E, s-a c7s7torit cu loKeba, sora regelui Aha.ia, si a 5ucat un rol i*portant Jn pro ble*ele politice, in ur*a *or&ii lui Aha.ia el a de5ucat Jncercarea reginei-*a*7 Atalia de a ni*ici 6s7rnJn&a regal7+. E% Ki so&ia sa l-au ascuns pe nepotul lor, %cos. ti*p de 1 ani Jn incinta Te*plului, Jn ti*p ce Atalia era pe tron. Apoi, Jn ur*a unei lo0ituri de stat, @-a scos din ascun.7toare Ki [-a instalat ca do*nitorul legiti* al lui %uda. A )ost )7cut un leg7*tht pentru ocrotirea lui &i un altul la procla*area lui ca rege QG J*p. @@L@PO. Jn ti*pul dt loas a )ost *inor, lehoiada a )ost er 8- a doMit .te ).pr tn tcul lDi, El a dTtu altarele lui Baal Ki i-a organi.at pe le0i&J. !% a a5utat la alegerea a dou7 so&ii pentru loas, ca s7 asigure suc-cesiunea regala QG $ron. G4L<O. Dup7 o *ustrare din partea lui loas, el JnsuKi a reparat Te*plul QG t*p. @GLPO. $Jnd a *urit, Jn 0Jrst7 de @<S de ani, a )ost Jngropat Jn *or*Jntul regal, ca recunoaKtere a ser8uu lau p.ntru c*ui1b. B,/n preot din %erusali*, Jnainte de Brii, *ti*pul 0ie&ii lui %ere*ia3 a )ost Jnlocuit de ^e)anta $ler. GAL G1<.1. 'iui lui 'aseah care s-a Jntors din E-il J*preuna cu ee*ia &i care a a0ut un rol i*portant Jn progra*ul de reconstruire Q ee*. <L1O. M.a %E!/ QEbi.yeh7, Jn&elesul este incert. S-ar putea s7 )ie o abre0iere de lay9id`t)l, 6%ah0eh este el+O. @. /n r7.boinic din Benia*in care JKi )olosea a*Jn-dou7 *Jinile cu aceeaKi Jnde*Jnare &i care @-a a5utat pe Da0id la Tid4 ; $rc,, @GL< G. /n 0d.cror, 1d lui !a*i, ce a l"rt.ur s)JrKitul dinastiei lui BaeKa Q@ J*p. @1L@-PO. El a pro )e&it de ase*enea lui losa)at QG $ron. GALGO si a hteDt o cbnic, a .toMid lui QGSL<4O. <. )iul lui roDlar QG %*p, ALGO, .l totD r8 d regatului de al lui %srael3 a do*nit G8 de ani Qcea 84G-8@B #d.$r.3 G t*p. @SL<1O Kt a Jnte*eiat dinastia a 4-a din %srael. Ap1ta.ia reliSiolV a ad o sle88 ahpl8e Jn %srael pn ti*pul do*niei %ui Ahab Ki lora* QG J*p. 8LGPO Jndt o re0olta a )ost instigat7 de Elisei care a tri*is pe un pro)et sI-@ ung7 rege pe %ehu QAL@-@<O. Aceast7 re0olt7 a )ost spri5init7 Kide ele*ente din popor, de e-,. e bi"i Q@oLtB.@1O. %ehE 1ird aclaer de ar*ata lui lora* pe care o co*anda, i-a dus la %.reel, unde regele .7cea r7nit dup7 o b7t7lie de la Ra*ot Jn Zalaad Q8LG8-GAO. Acolo a o*orJt atJt pe lora* dt &i pe Aha.ia, regele #ui %srael, care 0enise s7-@ JntJlnease7 QAG@-GP3 c). G $ron. GGLAO. oul rege a intrat tn %.reel Ki a dat ordin ca %.abela s7 )ie o*orit7. Dup7 aceea a eradicat orice J*potri0ire prin e-ecutarea )a*iliei lui Ahab Ki a ur*aKilor QG J*p. @SL@-@@O, precu* tr . 4G d. n*bli ai ).*iliei tui i%a.i, -3 8u Jn 0i.ita Q0. @G.@Pi G cbn, GGLgO. ADoi a rEcur la abolirea Jnchin7rii la Baal3 i-a JnKelat pe ur*a&ii .eului cJnd i-a che*at la o JntJlnire unde i-a *7cel7rit &i apoi %e-a distrus &i te*plul mG )*p. @SLlB-G8O. %ehu JnsuKi a persistat Jn aposta.ie prin )aptul c7 s-aJnchinat 0i&eilor de aurde la Betel Ki Dan Q0, GA-<@O

Kt pentru acest )apt a )ost pedepsit de Du*ne.eu prin inter*ediul sirienilor, conduKi de ]!a.ae%, care au a=Ebt o pdie a E)toriulul <.u Q0, <G.<<O. ;beliscul egru ai lui ]Sal*anaser %/ *en&ionea.7 tributul pl7tit de =ia-u-a *ar hu-u*-ri, CaF, )iul lui ];*ri QD;TT, p. 48-4AO. tn general se crede c7 aceasta se re)er7 la a ac&iune a lui %ehu, regele lui %srael, care nu este *en&ionata Jn 9T. El, sau repre.entantul s7u, este pre.entat )eichinJndu-se Jnaintea regelui. CaF ar putea )i de ase*enea o )or*7 abre0iat7 a n8ru ror4 QA M McZrrer, T4soR G#1, @AP4. ,, B-PO. Jn orice ca., data acestui e0eni*ent a )ost 84@ J.d.$r. QE. R. Thiele,BAS;R GGG, @AP1, p. @A-G<O. D.:.B. TE!/D% Zbr.lid4D. De obicei *sea*n)i 6un iu deu+, ca * gah. 8LG<, dar Jn %er, <1L@4, G@, G< este nu*ele unui )unc&ionar de la curtea lui %oiachi*, care i-a poruncit lui.Baruc s7 citeasc7 sulul cu pro)e&iile lui %ere*ia pentru prin&i &i *ai rJr*i @-a citit el JnsuKi regelui, pJn7 cJnd %oiachi* JnsuKi a distrus sulul. ,,Z,Z. . %ERA. /rul d5nde )lt tui .lDte Q$1, @SLG1r % $ron. @LGSO, dintre care unii potMasocia&icu triburile din S Arabici. u*ele QyerahO are )or*7 identic7 cu ter*enul ebr. pentru 6luna+ sau ] 6#un7+ Ki eu0Jhtui apare Jn inscrip&ii QyrhO din Arabia de S cu acest Jn&eles, a&a JneJt pute* trage conclu.ia c7 ur*aKii lui %era s-au stabilit de ase*enea Jn Arabia de S. #ocalitatea Beth-Cerah QMhirbetMera(O de la Marea $alileii probabil c7 nu are nici o leg7tur7 cu %era. S4A %ERA B@#B@;ZRA"%E. J. A. Montgo*ery, Arabia and the BiMe, @A<4, p. 4S. T.$.M. %ERA!MEE# QEbr.)rah*=@r , )ie ca Du*ne.eu s7 aib7 *il7+O. @. /n str7*oK al %erah*eeli&ilor, un dan de pe grani&a de S a lui %uda, 6 eghebul %erah*eeli-&ilot+ QlSa*. GPL@S3 c). <SLGAO, Jnrudi&i cu $alebJ&d5 $e`. @ Sa*. GBL<O &i 0ecini cu $heni&ii. #a )el ca &i $alebi&ii ei au )ost absorbi&i Jn tribul lui %uda3 rela&ia lor adopti0i cu alte ra*uri din acel trib este dat7 Jn @ c"n, GLA ).l*, alrnrn de suMi0i.iuile clanuhi lui lerah*eel. Ei au 5ucat un rol )oarte *inor Jn cronica 9T, dar prin e)ectuarea unor *odi)ic7ri substan&iale Jn rdt T. M $lEne r irs codu.ia ce e5 .u euEt o po.i&ie de i*portan&7 *a5or7 in nara&iune - o teorie care pre.int7 interes nu*ai ca un e-e*plu de abera&ie re*arcabil7 Jn istoria criticis*ului biblic Qc). EBi, s.0. 6Jerah*ee,+ etcO.

6%erah*eel, )iul regelui+ Qlyrh*=l bn h*l(O, al c7rui nu*e apare pe. a*prenta unui sigiliu i*pri*at tn lut dattnd de la K)Jrsittil secolului al P-lea t.d.$r. Ar putea )i identi)icat cu ierah*eel care a ar3 sulul lui lere*ia Q%er. <1LG1O. @G * - : **. G, in @ $rcr G4LGA 1ul lui $his, u *nbn at danului Merari din tribul lui #e0i. <. %n %er. <1LG1, un sdbru ar taniliei Egale a lui luda drc a eFat o ,8iiie o)tialA la curtea lui loi,.hi d, %ERB/R% W% M%R;DE T%. in alicolll de rata ne re)eri* la 6ierburi+ Jn sensul obiKnuit de plante culinare sau, uneori, plante *edicinale, deKi Jn pri*ul sens ierburi Jn toate plantele ne-le*noase cu )run.e c7.7toare &i cu o r7d7cin7 a c7rei durat7 de 0ia&7 este 0ariabil7. Aceast7 selec&ie de categorii *en&ionate Jn Bibli2 1te 8nplenerarl la articolele )tZrir8re lB rplante, =8paci =Znetice ii alc subiTte indi0iduale. Jn 9T dd)e indic7 de obicei iarba, h7str, =eseb, Ki *ai rar y7rID QDeut. @@L@S3 @ Jrnp. G@LG3 'ro0, @BL@PO, ter*eni care pot Jnse*na iarb7, cJt Ki ierburi sau .ar.a0aturi. Ter*enul =orei QG J*p. 4L<AO este redat Jn Tal*ud 6curcubete s7lbatic+ QErucaO, cu o preci.ie care dep7KeKte cunoKtin&ele noastre Qyb*a @8bO. Hs. G1L@A rcrb1E dBprc oE lMinn g nu oM de pe iarb7. T )oloseKte ter*enii c(onas pentru p7Kune, lachanort pentru ierburi, Jn sensul popular. Mirodeniile sJnt plante aro*ate, pre&uite )oarte *ult de popoarele antice din ;rientul Apropiat. $arahn2le cu Bi"dan au dahis rutele 8turcia@e din %ndiei stre Sl*ria, #ad g Egipr tnca hr.o p2ri8. d7 )oarte 0eche &i *ai t)r.in aceste rute au de0enit un )actor i*portant Jn schi*burile culturale. Jn ti*p ce *ulte *irodenii au )ost aduse in 'alestina din MeTo-poEnia Di %ndia, o ]rie de nirbdenii )olZite h hod obiKnuit erau produse chiar Jn 'alestina. Jn 0re*ea 9T co*er&ul cu *irodenii Jn 'alestina a )ast prote5at cu *are gri5r. solonon a obtir t *ituri oreide"bn2 prin i*punerea unei 07*i pe cara0anele care treceau prin teritoriul s7u. %erburile si *irodeniile cu* sJnt chi*enul, *7rarul, scor&i&oara Ki *enta erau )olosite pentru g7tit QEc,

G4L@SO ti p.nEu arcnaE 0inuhi Q$rr, <LGO. 'entru producerea ]t7*Jtei s)inte a )ost ne0oie de t7*ne curata, stacte, hal0an, onice &i trestie de .ah7r QE-od. <SL<4O, li tinp e sub1rae c* slnt casia, aloia Ki *irtul erau )olosite Jn unguente cos*etice QEsi, Gr@G3 $l)u. 4L@43 Meu @4L<3 l8n @GL<@. $Snd trupurile erau preg7tite pentru Jngropare era obiceiul ca s7 )ie puse *irodenii pe pin.a de Jngropare, ca o )onn7 de J*b7ls7*are. Se )oloseau a*estecuri de nir ii ale Q%8n @AL<AO WD in t2*2ni *i s8rali, 6*ires*e Ki *iruri+. DeKi acestea nu inhibau Jn *od ]Mi)icati0 pune)acda, s8u ca deodo"nti si de. .in)ectInd. Aloc=QEbr. =ah7lt* Jn 'ro0. PL@P3 u*. G4L1, 6copaci de aloe+3 ih7tIt Jn 's. 4BL83 $Jnt. 4L@4O. 'robabil cI este 0orba de le*nul de aloe &ADuilaria a8ollchaO tdlnit in .ilele n8Bre io B2nsald de E, Jn Marah.ia W ln uele pLrti ale ch5r2i. Din aZt l))i se e-tr7gea o *irodenie scu*p7 )olosit7 Jn 0re*urile biblie p2ntu p.r18 hainelor g a paturild. 'robleM gio de tRel1 lesare de re)dirs dh *, G4L1 s-ar put2 ., srge8 c, ponnr Qeu o pldd si*ilaraO creKtea Jn 0alea %ordanului, dar nu este necesr ca Balaan <t 1 ld.ut lo*d d1pre care a brlir. alon lr!WoMt, h %8, @AL<A s E)eri %a o plant7 liliacee co*plet di)erit7, Aloe barbadense, cu noscut7 de ase*enea ca A. 0era, care cre&te s7lbatic7 Jn Ce*en Ki care Jn pre.ent a )ost acli*ati.at7 Jn *ulte locuri. Sucul )run.elor c7rnoase Jn )or*7 de sabie este anai ,i a )1t ioldir penEu i*bilsSlEe, Balsa*ul QEbr. s=rJ, iir) - #XX, rhetineO. Acest produs din ]Zalaad, o regiune geogra)ic7 oarecu* *gA, a )ct eryortat h Egipt Qc1, <PLGB3 4<L@@O Ai JnTirQE.ec. GPL@PO. Era renu*it pentru propriet7&ile sale curati0e Q%er, 41L@@O Ki )olosit adesea pentru scopui 8s8tice3 2E lolosit de M2nea o sinbol al elib2reln din sreutBti Elo*le Qter, <LGG3 B@LsO, 'rcbsbil ci e o Buni aroMtl e, o archr. dd lntel1ln odSiMl al cF,tntului ru 1te clar i nu poab )i idad)iet cu nici . planti actual7 din cala.d, ln ciuda )aptului c7 o substan&7 cu nu*e ase*7n7tor a )1t prepa"ta de cllugSrii de la %edlEn din )runn de saDDu* QBatanites aegypaa.aO. /nii cred c7 ssr) din Z2n. <PLGB 1te Burn *stid, u Ur,du al arbutului '(tacia lentJscus care, )iind )olosit Jn 'alestina p2nEu spui cuatire, 1E )olZit de ebi p2nd a da aro*7 ca)elei Ki dulciurilor sieste )olosit ca o gu*7 de n2tecat. Autorii W.laslci au d.t nsel2 ,,balss de Zalaad+ la ceea ce Jn pre.ent este cunoscut ca balsa* de Meca sau stacte Q$o**iphora gileadensisO, care continu7 s7 )ie i*portat Jn Egipt din Arabia. Zu*a din $o. <PLGs5 4<L@@ Qehr, n.`1j,O W po,re 2 )i )ost ))ltsudat7 din tulpinile arbustului spinos *ic Astra-galus gu**i)er. Acesta creKte pe pantele aride din %ran ni lrrEia ti )ace ,.ne din tanni. M.rrc> $1). QBbi Diddd, rrod. <S@G4, EB. GPttAl 's. 4sL<O. Aet2 doui cu0inE idenii)i2t2

BBS %ERB/R% S% M%R;DE T% si*ilar Jn 'esh. Ki larg. s-a considerat Jn *od traditionl ci ] r)ere h yoalta de $iLnna*o*un c1i.. Dar JntrucJt acesta este un copac din ;rientul Jndep7rtat, este pu&in probabil ca ei s7 )i produs substan&a aro*at7 )olosit7 Jn uleiul pentru ungere *en&ionat Jn l-od. <SLG4. cuVntd +c1iaii, la tel 2 alre p.ae din plante Qde D. +"beno1=O a l1t prcbabil )olcit nr antichitate pentru o anu*it7 substan&7, iar *ai tJr.iu nu*ele a )ost trans)erat altor substan&e *ai uKor de ob&inut sau care a0eau propriet7&i si*ilare sau *ai bune decJt substan&a original7. $asia Ki scor&iKoara au )ost Er)Mui lolZite @a ln**lntsiile rc%)ue in perioada rJnd au )ost considerate rutele co*erciale din ;rid, 2i au )olZir prodrs2le care sint cu8ute Jn preani sub aete n*e. $hi*ion QEbr. (a**on3 gr. (y*Jnon=O. S s7*Jn&I dotuti d2 la ;8inun ctnnu*, o plantA indiAenn Jn Asir de 9 ii cdtihte din cel2 tui 0Nhi tinpui. Se asea*7n7 cu chi*enul la gust Ki la Jn)7&iKare Ki este )olosit pentru a da gust *Jnc7rii, Jn special Jn perioadele de post3 W spF c7 are proprnedd nedici*le. A.edti plan! ete "eid.te t.in lo0ila cu nuiele, "ntu a nu distn8e ]n5ntele *ici si easil2 ca2 ar )i .drobite de o 'oat7 de treierat QJs. G8LGPO, $7rturarii Ki )ariseii, care pl7teau cu scrupulo.itate .eci*ala din chi*ion, au )ost acu.a&i de %sus c7 negli5ea.7 proble*2le *i inponan2 QMai. G<LG<O. cttnend nDE QMs.BricheaO QEbr D1d)tO. i-<elld s.iyd eu )loare de nu.ierr, de o planr, anual7 Jnrudit7 Jndeaproape cu negruKca sau )loarea norarului 2r=trd nori albaste 0dui )i *inle regp. "tuiele uat2 sinr bdtute cu luiele gs. G<LGPO pen. tiu a Rita dei2r5olaE *in,2lo. aro*te ulei12 care erau un condi*ent )a0orit al grecilor Ki ro*anilor antici Di crc 8ntinul sS )ie )olcne a u endirent p2nEu piine W ca s dtisp.1tic. RT.i d. a8nea M7rar, *ai 5os. codudru Zbr,sa4 E-od. @1L<r3 n. @lLPO. S pladi indigeni in DM Meilird.neii s2 stie ci aceast7 plant7 u*beli)er7 anual7 Q$ariand** sati-0u*O a )ost )olosit7 Jnc7 Jn lSS;H.d.$r. pentru scopuri cdiMe )i *ediciele, sanlnla ei arc*arr, ., cap israeli&iiau ase*7nat ++*ana, este de culoare galben cenuKie Ki este Jnchisa Jntr-un )ruct s)eric cu un dia*etru de 4 **. %err,ul M QEb,. *Ur1rln3 Ai. pi(rid1O. ; salat7 co*pus7 din ierburi )7cea pane din *asa de 'age Z-od.

rGL<3 *.AL@@O Ai d2obiceiera hircad dulE c s.. Budt din *i2lrn d. 'aDie. %erbuile are nu au t1i n*ii2 ln )rod indi0idul, dar in MRna slnr id2ntitcate ca elat,, cic8", erlt<p Qdin cl] Eryn-giu*O hrean Ki susai, deKi se poate ca nu toate acestea s7 )i )ost disponibile Jn 0re*urile biblice. DeKi ter*enul *=rIrJ* a )ost )olosit Jn alt7 parte Jn sensul de ,nnaraciud Qplin- <L@sO, ierburile de 'aire caE eEu,nnaraciud pre<Vtiie , Sor, le adQeu a*inte israeii&ilor de ple8 lor tripit dh ,8ipt, nu de peMutia de acolo. Mtlln. /n dbut culti0at aaaMori de*3r eb., )cpper, $Jnt. @L@43 4L@<O care pre)er7 condi&ii calde sinilaE celor pEdoniMnc ln Ei, ch2di ud2 a aFt solcnon lii#e, "lode abe parn)tc era, Niaruite prietenilor3 )run.ele *7cinate erau incluse Jntr-o pasti .8eticA )obiti de )2rcile din dtichibte peDr, a da o cd8)t g.rb.nn pieli5, h spe.ial p2 palne d pe niini ". bnrbile bbrbslilor ii .hia, " c8M )i c8da cailor. ;rice )e*eie care se J*podobea Jn )elul acesta Ai cat cldea p.toniera h eDei tebui. sE cele olie l*e de colohnt galben QDeur. G@L%%@GO. cd8e pondalie eu galb.n deb5sd probabil ci ar8 *, cieri pIgJne. Mcntt, iei Qgr. ladls*otr, Mar. G<LG<3 ,u2 @@L4GO. Multe specii din )a*ilia *entei Q#abiataeO sJnt aro*ate, dar cel *ai probabil c7 a )ost )olosit7 specia Matha adic, n2nb QM. loa8ldlioO. Est2 o planta "Er,a i*li de E 4S c* cu )lori nor /leiuile aro*te Z"cterbtice pr2ane ln n2ntE o )ac d )ie un condi*ent )olositor, tb-tele din TO Jns7, se re)er7 doa. la sDulo.itatea )diseid ] dadau (iu ial7 chiar Ki din cele *ai obiKnuite ierburi de gr7din7, M)t Qacad. *ura3 lb. ndrO. /n prbds rAWZ ]udai din inci.n pe nnpi* ii ranuile 1d arbat *ic, Rs$o**iphora*yrrha Qnu*it anteriorBalsa*o-dendron *yrrhaO sau $o**iphnra (ata), Jnrudit7. A*bele specii sJnt b7KtinaKe Jn S Arabiei Ki Jn p7r&ile adiacent2 din A)i2. #ichidul e cuE2 din crest7turi ca .Jadr*ile+ Ki se Jnt7reKte pentru a )or*a o r7Kin7 ulei8B *roniu gSlbu5e, Mirl a )1t u iDredient at uleiuhi s1nt p2ntou lngde QE-od. <SLG<.<<O. Ela apeiEt p2nh ptuprietSlre e b**te Qps. 4sL<3 'rc0, P3@P3 c,r, <L15 4L@43 BLB,@<O i i.* lol]it tn ria,iuile de pui)i8 al2 r2n2ilo. QEst. GL@GO citii h prepah8 cos)ttic.. Mi)ll a )ct ud din)t daMileii date de Mgi p*. cului %ss QMai GL@@O3 a )1t s ilglEdidi id a1 8ricul ordit lui %su ,2 cal=a QMalt @sLG<O Ki a )1t ua dinte nir.deniile toleie la rMo*inar2a ild, al7turi de aloe, ca o )or*7 de J*b7ls7*are Q%oan @AL<AO. ,iri,ur+ din cd. <PLGs3 4<L@@ Qebr. lo-S, ds in Esipr de resurorii ill8li", a t1i prcbabil o rDini ob&inut7 din tranda)irii de stihe7 $istus lauri&oli* sau $. creticiu Q_ $. 0i)lasQeO. Ei cresc Jn tu)iKuri de coni )ere de )o)re roM5ir, lipicice la arinsde, g au ilori *ari alb2 su rc., a]nnat2re cu htuta)i.ii. Ed Zbr, nerd3 Br, nardorO. /leinl donat nhit 6nard+ &par)u*O Jn $Jnt. @L@G3 4L@< K.ur*. este )oarte probabil sa ne .elali o ldrd, din iccripline asno. babildniene, .are ero oblinot din iaiba cenibi, ;n, bopogon schoenant)tiiJ, JntJlnitS Jn *od obiKnuit Jn de)2tu%e din Anbia )i Alrtcn. aldd dh T QM*,)i @43<3 %8n @G@<@ a )oW descris ca nard 6curat+. Se crede c7 acest par)u* a )ost ob)hut dh uleiul arcrot din ridacini de dd1t8mO. 5ata*ansi, o plant7 Jnrudit7 cu 0aleriana Ki care este pl7cut *irositoare. Este originar7 din regiunea !i*alaia Di continuS sB )ie )olZiti p2ntru ,=Ar, Rlti QZ.. pEganon, #uca #@L4GO. ; planti ie. boas7 peren7 Jnalt7 de pJn7 la 8S c*, tu)oas7 la ba.7, cu )run.e 0er.i cenuKii care e*it un *iros puternic. Rutachalepensis creKte Jn locurile stJncoasedin 'alesti*, asn2nebre cu R ara0eoletu din S E)tpei, a )ost culti0at7 Jnc7 din 0re*uri str70echi. Ruta a )ost pre&uit7 )oarte *ult pentru propriet7&ile ei *edicinare, a0lnd pbprietid de.irJetante ti anr5seprice c)t Ki pentru .e da Bst nlnclrn. $risrdti i,a cnticat p2 rdi25 "trEu lesalis*d lor heticulc ln darea Uaiu-ie , ln tinU e negli5au pou2rele *i inponanb. Scor&iKo5u-7 QEbr. Dinn7*In3 gr. (inna*o*oiiO. %n .nod hditio*l 1 l1t .osidela@S ca )iind prodsa de f=nna*a*u* .eyianicu*, o plant7 din )a*ilia datndui, .dtiBtt in $eylon Ki Ja0a, dar 1te pZibil ca scor&iKoara, ,a )el ca si casia, s7 )i )ost ob&inut7 d5ntr.o plant, ln %)tideii)icat1 in nod cert, .a,e ar BB@ %BRB/R% B@ M%R;DE %% )i )ost accesibil7 *ai uKor pentru israelitii din Sinai. "olosit7 ca una dintre aro*ele 6uleiului pentru ungerea s1dtl+ Q,-od. <SLG<O Ai p2nEu partuM pdturld Q'd. PL@PO, a lbot pre"ita )oart2 nVnt p2 0re*ea lui solonon Qcrnt. 4.@4O ,i a to1t en8tl ca unul dintre lucrurile de pre& din Babfonul cel *are+ QApoc. @8L@<O. sbcte QE,i nar83 s,. r.dto. /nul dinn in gEdidrelc rlnr)li s)ot QBrod. <SL<4O, u#e# ebr ildicl +picAiuri+, de sde s d2dre cd sre u p"du sudat sub )or*7 de pic,tui. Slnt dou, plante pcl, bil2L balllanrn d2 ca#ad Qc*niphdagiledritO, o plant7 originar7 din S Arabiei tn ciuda nu*elui s7u, &i stora- QSiyra- o))icinaleO din dealurile 'alestinei. Balsa*ul de Zalaad este cunoscut de ase*enea sub nu*ele de opobalsa*, un arbust )oarte ra*i)icat *ai *ic decJr un stat de o*, cu )run.e *ici tri)oliate. Stora-ul este un porcuKor cu )lori albe. R7Kina este obiKnutI prin producerea unor inci.ii Jn ra*uri. ; alt7 plant7 sugerat7, #iDuida*bar oriencalis, cunoscuta de ase*enea sub nu*ele de stora-, este *ai pu&in probabil7, Jhtru-dt 1r2 s 8pa din cipru, RodB ti rrrcia. ?o)ran QEbr. (ar(o*3 D;$ (ro)cos, $Jnt. 4L@4O. Aceast7 substan&7 scu*p7 este produs7 din )lorile de crd ratiro, o plant o.(inars din cEi. Vi Aria Mic7. SJnt culese nu*ai stilurile Ki stig*atele, iar apoi sJnt

uscate Ki .drobite. Jn antichitate Ko)ranul era )olosit ca &i colorant ali*entar. Era )olosit de ase*enea ca agent terapeutic, )iind e*enagog, sti*ulant si antispas*odic. Egiptenii antici au )olosit o alt7 plant7, Ko)rInaK Q$anha*us tinaoriusO, care produce un colorant galben ase*7n7tor cu Ko)ranul, )olosit pentru colorarea pJn.elor de Jngropare pentru *u*ii. Trestie *irositoare QEbr. Daneh, Js. 4<LG43 %er. 1LGSO. Ri.o*ii Jntregi usca&i de stJn5enel dulce QMorus .dr8aO, o dant, de blt din )*nia AinD e"u 0Jndu&i ca trestie dulce Jn 0re*urile antice, )iind )olo ril ca toric li stinulat aria 1te oriSiMA tn regiunile te*perate ale Asiei Ki a )ost introdus7 Sntr-o regiune *ai Jntins7. Trestia de .ah7r, cu care de ase*D8 a )1t idenii)icarS, sa rispindit i, ;rient nll*i dup7 epoca 9T. ". .!. ti al

IEREMIA.
%. $adrul %storia lui %ere*ia se Jntinde pe o perioad7 de 4S de oi . de la oReM8 s, ln .nul .l @<-le al relui losia m1G1 H.d.$r.O pJnI la c7derea %erusali*ului Jn B8P J.d.$r. %n aceste patru decenii el a pro)e&it Jn ti*pul do*niilor ulti*ilor cinci regi ai lui %uda Y %osia, loaha., %oiaclird, lolachi, si .2dehi,. h )np c2 el pEdic4 o serie de personalit7&i Ki e0eni*ente i*portante *ode. %au istoria din a)ara patriei sale, %uda. A )ost una dintre cele *i asitlte pdioa.t2 di, istori, oridtrtui Ap"piat ti a a)edar de e))i2 istoda lui ruda. %hpernn 1iri,n s.a deintes2t, nr Baltlhul <i E8iptul au dMs s, ] hpte lnEE ele pe)in dhinarea ;rientului. $ronologia ulti*ului s)ert al secolului al P-lea J.d.$r. a )ost clari)icat7 Jn *are *7sur7 prin publicarea unor t7bli&e care au )ost e-ca0ate cu *ul&i ani Jn ur*7 dar care au .7cut uitate Jn arhi0ele de la Mu.eul Britanic din #ondra. Jn @AB1 D. J. :ise-*n a pu act dtuste caldse la dZpo.5i, cetltdtorilo, orientului Aprcpi., )scind Tdel D1bil7 ree0aluarea cronologiei ulti*ului s)ert al secolului al P-lea J.d.$i. 9ia&a lui %ere*ia Ki e0eni*entele care se Jncadrea.7 Jn aceast7 perioad7 e-tre* de i*portanta sJnt re*arcabil de bine docu*entate Ki unele inti*it7&i ale personalit7&ii sale sJnt .ugr70ite *ai plastic decIt cere ale tete)lor nici Wu chid deit .le lui Baia ti E.echiel. $Jnd %ere*ia a )ost che*at la slu5ba pro)etic7 el era Jnc7 6un copil+ Qna ar, @L1O, un ter*en a*biguu care descrie copil7ria QE-od. GL1O Ki adolescen&a *ai 8t Q@ S*, <SL@PO. Dac, dp1ia )ol1lr, de %ere*ia Jnsea*n7 doar c7 el era i*atur din punct de 0edere spiritual &i social, cu0Jntul ar putea sugera c7 el nu a0ea Jnc7 0irsta obiKnuit7 a unui pro)et, s7 .ice* ldtrc GS ti <S de ani dac, rc b..h " "gdile stabilite pentru le0i&i Q u*. 8LG43 @ $ron. G<LG4O. AKadar, dac7 presupune* c7 %ere*ia a )ost che*at Jn slu5b7 tn 5urul 0Jrstei de GS de ani, Jnsea*n7 c7 el Ki-a pe8ut 8,il,i. ln ti*rul do*inor lui Mal8 ti A*oit $Jnd %ere*ia a pri*it che*area trecuse de5a aproape un secol de la c7derea regatului de , %srael QsMiaO, h Tlinile 1irieniloi lud., ln s, lnsa, a reuVit sn supE0ie,ui.],. 'rintro ninltr a re.istat )utl*i "ldus, ae inE.ia llt Sanh2iib, aBa ch a pre.is baia, Re<Ele Eleln. a iatiar relo8 relici8 Ki *orale Jn %uda QG J*p. @8L@ K.unn.O, dar acestea au )ost anulate de aposta.ia Jndelungata a )iului s7u, MInase QG J*p. G@L@ s.urro.O Ki de do*nia scurt7 Ki %dolatra a lui A*on QG J*p. G@L@A K.ui*;. Jn ti*p ce %uda se b7l7cea Jn *ocirla idolatriei, asirienii conduKi de Esarhadon Ki AsubsiD.r .u cFrit ESipn,. sub conducerea lui 'saro*enchus Q114-1@S J.d.$r.O Egiptul s-a restabilit Ki a Jnceput s7 inti*ide.e din nou &ara lui %uda, care s-a 07.ut iar7Ki oscilJnd Jntre linguKirile Ki a*enin&7rile celor dou7 puteri *ondiale, Egiptul Ki Babilonul. %ere*ia a crescut Jn aceast7 at*os)er7 de tensiune pob=ticI interna&ional7 Ki de declin religios na&ional. u Jncape Jndoial7 c7 *ul&i tJn5eau dup7 .orii care sL pud eplt nop&ii de 1S de di de deseEE *oral7. %ere*ia a crescut Jntr-o )a*ilie preo&easc7 e0la0ioas7 Q@L@O. u*ele s7u, 6%ah0eh Jnal&7+ sau ,JahFh atuci 5s p8t2 si*bolia adt .uglciuil2 p7rin&ilor s7i pentru na&iunea ne*JngJiat7 cJt Ki aspira&iile lor pentru tin7rul %ere*ia. Ei au co*unicat te*erile lor eu pri0ire la persecu&ia religioas7 Ki aposta.ia lui MInase &i A*on, l-au Jn07&at legile lui %srael Ki au u*plut *intea lui recepti07 cu Jn07&7turile #ui %sai. ii ale .lror prc)eW dit rRolul dtdio# %%. $ele cinci do*nii a. %osia $Jnd Du*ne.eu @-a che*at pe mere*ia, %osia Q1<8-1S8 rd,ZO, Q] e pe rDrul lui luda d2 @G ani intu. dl5lle d4. .doru religioa] QG cto. <4.4-a. Dal abia lD eul 1G@ l..l.cr., al la,lea an al donuiei ele, a iili2t e)o*a rEl(iei Vi noralel in luda QG ln,. G<O. %nholdul pe4rn retornl a tcr gsEnt d2 d1coperirea i*portant7 a 6c7r&ii legii+, g7sit7 de !ilchia ta Te*plu. %ere*ia era de5a pro)et de S ani. 'robabil c7 Jn cap. @-1 el descrie condi&iile din %uda Jnainte de re)or*ele principale )7cute de=losia Jn 1GG-1G@ J.d.$r. a&iunea este corupt7 Kt incorigibil7, insensibil7 la o)erta de iertare a lui Du*ne.eu Ki nep7s7toare )a&a de a*enin&area unui duK*an in0incibil. Jn a)ar7 de @@L@-8, care s-ar putea s7 con&in7 o re)lectare a enBBG %ER.EM%A t8id)rului lui le*ia ln lesdrud cu lE)o8le @ui losia, pro)etul nu a l7sat nici o Jnseninare despre ulti*ii

@G ani ai do*niei lui losia. En anul 1S8 H.d.$r. ESete a )et orc)t # Meghido QG ibp. G<L<AO intr-o Jncercare nereuKit7 de a se opune "araonului eco Q1@S-BA4 H.d.$r.O, succesorul lui 'sa**etichus. $u* este Ki )iresc, %ere*ia a deplJns *oartea pre*atura a lui %1h QGGL@SaO, pe crc n al(5a QGGL@s ).l*.O. b. %nahaJ eco a continuat s7 se a*estece Jn proble*ele lui %uda. loaha. Qsau ?alu*, %er. GGL@@O @-a succedat pe losia, dar dup7 < luni a )ost detronat de eco, care a irdpB u trilut tl8 llrii lui luda QG lnp, G<Ls@-<<O &i @.. pE reie " loiachi* Qsau EliachinO, Aatele tui W%db, QG %sp." G<L<43 G $or <1LG, sO. reh5a a deprins detronarea lui loaha. Ki e-ilul lui Jn Egipt QGG@Po=tGO, c. loiachi* Jn ti*pd dotuiei sle Q1SP.sAP i.d.c,.O a .Ft lc u e0eni*ent de o deosebit7 se*ni)ica&ie politic7 Y b7t7lia de la $arche*i& Zer. 41O Jn anul 1SB H.d.$r. Egiptenii conduKi de eco au )ost .drobi&i de caldeenii conduKi de ebucadne&ar Jn lupta de la $arche*iK, pe Elll d"pt al Eu)i.hrlui b 0 d. A5epo, ei l. !.*r. Din punct de 0edere politic acest e0eni*ent a )ost pi0otai, deoarece a *arcat trans)erul hege*oniei Jn oridtut Albpirt # labilon, piin u,*3, c2rche *isul a a0ut o i*portan&7 considerabil7 si pentru %uda. JntrucJt toate dru*urile c7tre grani&a egipteana erau acu* sub controlul lui ebucadne&ar, era ine0itabil ca Jntregul ;rient Mi5lociu sI a5ung7 sub st7-pJnlrealui Q%er. GSL@BK.urrn.O. De aceea, JncepJnd din *o*entul acela %ere*ia a de0enit un pro*otor al accept7rii de c7tre iuda a su.eranit7&ii babiloniene. Jn dul 1S4 l.dcr. ebu.d)t"r a abc.r ri a 5etuit Ascalonul, J*potri0a c7ruia au pro)e&it %ere*ia Q4PLB-Pn Ki^e)ania QGL4-PO. Jn %er. <1LSB.@@@@@@. este procla*at tn post Jn %uda. 'robabil c7 acesta indic7 apropierea unei cala*it7&i na&ionale3 Jntr-ade07r, data ca*paniei lui ebucadne&ar J*potri0a Ascalonului coincide cu dlta ,1t,i tbt in luda, %8nia a anricipat c, de la Ascalon ebucadne&ar a0ea sI 0in7 J*potri0a lui %uda3 de aceea a a0ut loc postul Ki procla*area *esa5ului lui %ere*ia in %erusali*. Dai politica lui %ere*ia era contrar7 politicii interne a lui loiachi* Ki strategiei Qale e-terne. Regele era %n )a0oarea practicilor idolatre QG %Ep, G<L<PO ei egoMut si rn5ndria lui au agra0at nenorocirea lui %uda Zer. GGL@<-@AO. loiachi* a0ea prea pu&in respect pentru persoana pro)etului QG1LGS.G<O su r2nh *s5ul "n lui QG1LA@. Uotir5ca lui dildt% .le alianla cu ESipnd, dpoi d Babilonrn, pob2bil ce ,a d.rorat )aphrlu5 .i rc.ulbtul luDEi dintre Babilonii Egipt Jn 1S@`1SS H.d.$r. a )ost neon0-ir&g7tor. 'este trei ani ei s-a r7.0r7tit din nou J*potri0a Babilonului, dar eKecul s7u nu a )7cut decJt s7-@ aduc7 *ai deplin ,ub 5usll babiton5an Ai )aptd ac1b a e-acerbat su)erin&a %u %uda QG J*p. G4L@ K.ur*.O. %ere*ia a *ustrat pe rege, pe pro)e&i Ki pe preo&i, iar ostilitatea pe care a cau.at-o aceasta *ustrare este oglindita Jn pro)e&iile sale. El a )ost persecutat Q@GL13 @BL@B-@8O, s-a co*plotat J*potri0a lui Q@@L@8-G<3 @8L@8O, a )ost pus la Jnchisoare QGSLGO, a )ost declarat nednic d2 *d. QG1L@S t.h., G4i cJ. e. GS.G<@ <1LG1O. 'b)4ile lu5 Dis au ld dstre t<1LGP@. ;ar Jn aceste J*pre5ur7ri depri*ante %ere*ia a st7ruit Jn lucrarea sa - a *i5locit pentru %uda Q@@L@43 @4L@@3 @PL@1O, a prcieti8 inr8"lEu lui Drl88u Q@PL@4#a3 @4.@4G<i GSLP.@4O, a de8at Ae prc)2tii o"lruniKti QG<LA-4SO, a preas distragerea te*plului QPL@-@BO Ki a na&iunii Qcap. @8 K.ur*.O &i a deplJns conda*llaEti popordui se, QAL@3 @<L@P3 @4L@PO. i, cle dir u*n 0ia" lui ,oiachin W s)rWir h Ebd 0iolsnr t, %erusali*, la s)irKitul anului BA8 H.d.$r., al @@-lea an al do*niei sale, aKa cu* pro)e&ise %ere*ia QGGL@83 c). G J*p. G4L@ K.ur*.n. 'e de alt7 parte, G $ron. <1L1 K.ur*. spune c7 ebucadne&ar @-a legat pe loiachi* Jn ranili &i @-a du cu el la Babild. Da. @Lt r.t*. 0orbeKte de ase*enea despre e-ilul lui loiachi* Jn uul al <l8 .l do*iei ele. d. loiac(in %oiehin Qer $onia, GGLG4 G< eu %runn, U4L@O ta succedat pe ioiachi* Jn BAP #d.$r. si a cules ceea ce se*7nase tat7l sSSra. TJn7rul i*atur, Jn 0Jrst7 de @8 ani, a do*it nu*i < lui QG i*D. G4L<O. Reb2ri8 tat7lui lui moiachin @-a deter*inat pe ebucadne&ar s7 s]die( lerelinul ln al P.lea an <l do*rei tate, Er dnlrd Ege al lui luda ,,a ieVit. QG lnp. G4L@GO, .dic,. s-a predat. El, J*preun7 cu *a5oritatea aristocra&iei lut %uda, *eKteKugarii Ki solda&ii, au )ose e-ila&i Jn Babilon QaKa cu* se Jn&elege din %er. GGL@ aiK.ur*., iar Te*plul a )ost 5e)uit QG Jrnp. G4L@S-@1[. Jn $ronica babilonianA alrin aM p.nd prid 8r, .ontrr, *area acestei in)or*a&ii dintr-o surs7 e-tra-biblic7 conte*poran7. %ere*ia a pre.is de5a soarta lui moiachin QGGLG4.<SO. Toh4i D1e <1 de * el aFa s. 1e eliberat de )iul Ki succesorul lui ebucadne&ar QG J*p. GBLGP-<SO. e. gedechia ged]hia, *d r2g2 itutalar de ebucadd.r " re nul lui %uda, a )ost )iul cel *ai drt7r al lui losia Q%er. @L<O )i Mhiul ru5 roiachin QG inp, G4LrP5 G fon. <1L@SO, Relab8 0T d1De i tatr2a lu5 ged)tlta de c7tre ebucadne&ar este con)ir*a&ii pe deplin de crcni2 babtoniard, Dooia lui QsAP.saP id.cr.O a pecerJuit soarta lui %uda QG J*p. G4L@A K.ur*.O. El a )ost un rege slab &i oscilant, iar )unc&ionarii sIi de stat erau oa*eni dintr-o categorie social7 *odest7. Jn-trucJt a5unser7 *ai sus decJt aristocra&ii e-ila&i, Ji pri0eau acu* pe aceKtia cu dispre&, dar mere*ia a0ea con0ingerile lui proprii cu pri0ire la s*ochinele 6rele+ ti cele =b)t+ QG4Ll s.8.O, Aetora din u*t l2a tri*is pro)etul scrisoarea sa )ai*oas7 QGAL@ K.ur*.O. AtJt Jn Babilon dt &i pn %uda pro)e&ii )alKi au ur*7rit e-ecutarea lui %ere*ia QG8L@ K.ur*,3 GALG4 K.ur*.O. $ontro0ersa principal7 Jntre ei era cu pri0ire la durata oliei le=Dia a pre.b u e-il de PS de .ni, nr tin e

pro)e&ii )alKi au sus&inut c7 a0ea s7 dure.e nu*ai G ani. $onticrrd prircipal a@ lui t2re*ia d ged2chta a )ost tn leg7tur7 cu rebeliunea J*potri0a lui ebucadne"r. ; reFte a )ct pl.ni1car, pentu anul al 4-lea al do*niei sale, Jn conspira&ie cu siatele Jn0ecinate - pro)etul ce s-a opus cu t7rie acestei re0olte Qcap. GP K.ur*.O. TbtuKi, iedechia se pare c7 a reuKit sa Jnl7ture suspiciunile %ui ebucadne&ar prin )aptul c7 a )icut o li.iie h Babilo, chid in .nut ier. QsrLsAO. %ns7, Jn cele din ur*7, Jn anul al P-lea Ki al 8-lea al doMiei sale, g2dehia ra .o*Dronis i, 3.d te0c 2bil in ahii lui 2buednetar pr5n Zptd ci a ds Eatatire cu "aaond !o)ra, )apt care a )ost Dri0it .a SB< %EREM%A tr7dare. garurile au )ost aruncate Ki Jn anul al A-lea al lui gedechJa QB8AO babilonienii au asediat %erusali*ul "rtu a dM d=e. Dar lDinte d2 a]diu QG@L@-@SO Ki in csul .2.lidui Q<4L@ s.r*., a s,l*.5 <PL< K.ur*., @P K.ur*.3 <8L@4 K.ur*.O %ere*ia a a0ut un singur *esa5 pentru gedechJa Y s7 se predea in )a&a babilonienilor, deoarece %erusali*ul trebuie s7 cada hn=iinile lor, "elul ln 8a a interpretar le8ia bdtrlia de la $arche*is, care a0usese loc cu @P ani *ai de0re*e Q1osO a %1t pe d.prin 5sti)8t. la u *o. *ent dat Jn ctusul asediului, Jnaintarea ar*atei egiptene i-a deter*inat pe babilonieni s7 se retrag7, dar speran&ele c7 %ere*ia ar o greKit Jn pro)e&ia sa au )ost spulberate curJnd. A0ertis*entul s7u c7 babilonienii a0eau s7-i anihile.e pe egipteni a0ea s7 se J*plineasc7 Jn cubd ri ar.did a ,1r relut Q<PL@@SO, '2rddia unor e0rei )a&7 de scla0ii lor Jn situa&ia aceasta a atras bat5ocuri ustur7toare Ki o conda*nare )oarte se0er7 din pda lui %2enia Q<4La.GGO, Datorii, p0eielii ra" a lDi .edehia, pb)enn a 11t *lbat a)t de rIu de duK*anii s7i Jn ti*pul asediului JneJt Jncercat disperat s7-KJ scape 0ia&a. "iind arestat sub acu.a&ia c7 ar )i de.ertat la duK*an, a )ost aruncat Jntr-o Jnchisoare subteran7 Q<PL@@-@1O, dar *ai tJr.iu a )ost *utat Jntr-o Jnchisoare a g7r.ii cur&ii, aproape de parat Q<PL@P.G@O, DupB Bc8 a )Zi 8r de trndaE Ki a )ost aruncat Jntr-un re.er0or de ap7 abandonat, unde d 1 nuit drcn d n inreret rbed*ele. Mai urau a )ost trans)erat Jn Jnchisoarea cur&ii regale Q<<L@=@<O, ud2 regele sV strtlir cu er p2 atu Qr @4-G4O, ln tiepul ulrinetor sbdn ale ai2diului le*ia, Jntr-un gest de *are credin&7, a cu*p7rat p7*Jntul care apar&inea 07rului s7u din Anatot Q<GL@-@BO. Tot ati*da procla*at pro*isiunile de restaurare Q<GL<1-443 <<L@-G1O. Jn aceast7 perioad7 poate )i Jncadrat7 *area sa pro)e&ie despre leg7*Intul cel nou Q<@L<@ K.ur*.O, J*plinit7 Jn *od supre* Jn $ristos, Mi5locitorul acelui legI*Jnt. Dar paharul r7ut7&ii lui %uda s-a Mplut ii li *ul s<P 5udeab a a58 pste ceta8 conda*nat7. %erusali*ul Qcap. <AO. Este instructi0 s7 obser07* aici c7 relatarea ducerii Jn capti0itate a %erusali*uld in cbnic. babilonianL 1te Jn ar*onie cu relata8R` T din G %np. G4L@StU3 G $tu. <1L@PL %er. BGLG8. Data acestui e0eni*ent este BAP J.d.$r., al P.la a 2l do*iei lui ebEdrerd. Asdel. diBtrugerea a a0ut loc Jn B8P H.d.$r., nu Jn B81 H.d.$r. cu* s-a cre.ut *ult7 0re*e. ebuadnegi %a tratar p2 le8ia d bsatate si dnd @-a nu*it pe Zhedalia gu0ernator al &Irii lui %uda, lenia i s.a aEr8t la Mi)pa Q4SL@-1O. ;no)i2 lui Zh.dalia a 5)ut la scurt7 0re*e dupa ac1b Q4@L@ K.ur*.O Ki r7*7Ki&a de la Mi&pa a hotIrJt s7 )ug7 Jn Egipt, Jn duda protestelor 0ehe*ente ale lui %ere*ia care, J*preun7 cu secretarul s7u Baruc, a )ost obligat s7-i Jnso&easc7 Q4GL@-4<LPO, /lti*a scen7 din propo0Iduirea b7oJnului %ere*ia Jl pre.int7 la =%bhpanes, Jn Egipt, unde a continuat s7 )ie in)le-ibil. El a pro)e&it c(diea Egiptului d. cltr ebucadre,.r Q4<L<@<O Ki a criticat Jnchinarea idolatr7 a e0reilor care locuiau Jn lgipt Q44L@ ir*O. n 2 Erie ninic cu pn0ire la ))ii8t2le u*Ato8 di, 0ia" lui sau cu pri0ire ta *oartea lui. %%%. '.tunilltate lul l.E*ia Dintre to&i pro)e&ii din 9T, personalitatea lui %ere*ia 1t *8rd=itd el Mi cla,. De )apl nu 1te dela o e-agerare dac7 spune* c7 pentru a Jn&elege ce 0rea s7 spun7 9T prin ter*enul 6pro)et+ este necesar s7 studied .arta lui let*ia, ch))iE hi leEnia, 0oca&ia lui ca Ki purt7tor de cu0Jnt al lui Du*ne.eu, autoritatea cu caE i.a )ct conhi8t lurul aeta, *oNlul Jn care i.a )Zt re0elat cur.lntul, Nltstinctia dale pe care o )ace Jntre un pro)et ade07rat Ki unul )als, *esa5ul s7u Ki dile*ele chinuitoare prin care a trecut datorit7 )idelit7&ii )a&7 de *esa5ul s7u - toate acestea slnt ehi"te h prcte,tiite lui %D1ia cu o auroriraie ire.istilil,. #(tul acta ] datole.A c)tlagei .tin tre e-perien&a spiritual7 Ki psihic7 a pro)etului Ki lucra rea sa pro)etic7. Senti*entele lui sJnt e-puse 0iu chiar Ki Jn cu0Jn-trile ele- Dhs ntihrl Dredicilor s# e 2de cla. c7 le*ta a )et u o* e 8n"aste pure*ice tn personalitatea sa. El a )ost Jn acelaKi ti*p blJnd si tenace, a)ectuos Ki in)le-ibil. Jn el s-au luptat sl7biciunile c7rnii cu energia spiritului. Aspira&iile naturale ale tin2r2lii i-au )ct regare dnB)rhi protet El a nEisrat 1upn teBinlei in )ala uli popor er2 era in.pabil de pAEre de rBu, ,l a dtusr rg8tele na&iunii Ki a 0estit 5udecata, Ktiind cI totul se 0a s)JrKi Jn .ids*ici2- A )1t uit de cei p2 de ia iubit D2ei a )1t s potiot loirl, a )ost acuat de tEdaE. 'ro)ein a.1ta al sp2*tei l[*uit2e a Eebuir sB date de)icien&ele speran&ei poporului sIu. Acestui preot di5leitor i s.a po)tit se nu Mi ni5laeMs- Ac1r o. nj8 a iubit popord ti ,.h lui llda a @1r calo*iar de %uda. Est2 ihposib sa sond7* adJncurile dFrn pe Zre a sintit-o le*ia, ctdnnd .u disp2rare o hhsiide $8L@8,

G@O el a dorit s7 se topeasc7 Jn lacri*i pentru "ra lui hda, c)t 2n condattute QAL@3 @<L@PO ti st o l] li bia Wrlii pe .are tia also QtLGO, %iind 8n0is de 2teul tual, el a b@1E*t .iua in Zre sa nast Q@BL@S3 GSL@4.@8O, #a acMr p2 Dl5*8s c, %a .edreAtB)t QGSLPaO, s,a pliB de denoa8 8 a ci.ut Ude el QGSLPb. @SO, a i.8r bl1te* aslpd el ccre n chinuiau V@<L@8, G@,G<O, %n ]tud a.sta se poate spune c7 sensibilul %ere*ia a )ost un persona5 tragic. Tragedia 0ie&ii sale se naKte din con)lictele care l-au *7cinat Jn l7untru Ki Jn a)ar7 Y eul s7u superior Jn lupt7 cu eul in)erior, cura5ul Jn con)lict cu laKitatea, triu*)ul cert Jn lupt7 cu Jn)rJngeiea aparent7, hot7-rJrea de a-Ki abandona che*area Jn)rJnt7 de o incapacitae de . tugi de ch28rea s Qc% sL@43 lsL@1, @AG@ si 1L@@3 GSLD /r G<LGAO, Da ac1be n)lid l7untrice acerbe Ki de.onoarea pe care a atras-o che*aEa lui Q@sL@P s.l*,r @1LG, B, aO ,au det*i*t s, slsas.a s rehrsiu la Dl*ed. Ardel, idealul 9T de co*uniune cu Du*ne.eu JKi g7seKte cea *ai bud e-pdMre in lerenia. Wi tleai ir a8st, pint-Kie cu Du*ne.eu %ere*ia a putut s7 se J*potri0easc7 e)2t2lor eb.ire .le tinidititii, tddii repltinlsi, ostilit7&ii, singur7t7&ii, disper7rii, neJn&elegerii Ki eKecului. %9. Mesa5ul s7u a. $arcepria lui bDid d1pre Dunnatu Du*ne.eu este $reatorul Ki Do*nul su0eran care gu0e*eaJ7 toate lucrurile Jn cer Ki pe p7*Jnt QGPLB3 G8LG< K.ur*.3 BLGG,G43 @SL@G K.ur*.O. Jn ti*p ce .eii popo]loi slrt u ni*ic Q@SL@4s,l*.5 @4LGGO, D*re8ul lui %sel dbp)t a2 toat2 llltrile dupi rcia S. Q@4LB-@SL GsL@B,<a5 GPL1.aO. El cuZ)b ininn2 oa*enilor Q@PLB-@SO Ki este i.0orul 0ie&ii pentru to&i BB4

IEREMIA
cei c4 ] rnccd ln El QGL@<3 @P@@<O. El =,b2We %b'ord su cu raidr" mGLGt <@L@<O, dd 2e suDu n2rc Di loialirate Qh@sO, S8i)iciile ad8 ailor p7gJniQPL<SK,ur*.3 @ALBO Ki laudele care JisJnt aduse d2 u popor n8dt1tor Q1LGS@ P@G@ hh,3 @4L@GO sJnt o ur)dune pentru El. b. %ere*ia Ki idolatria Jnc7 de ,a bun Jnceput lere*ia a procla*at 5udecata. 'acatoD2nta hi luda a Acrt ca lutul asta sn t2 ine0itabil. R7ul pe care @-a atacat %ere*ia Jn *od d8tOit B )1t idolatria. l)t8le lui re)eriri la Jnchinarea adus7 .eit7&ilor p7gJne con)ir*7 )aptul c7 aceasta Jnchinare era r7spJndit7 Ki 0ariat7. SJnt *en&iona&i Baal, Motoc si regina cerului. pn Te*plu au )ost gdsisl5o8" idoli Q<GL<4O. iar h apbpieea rerclinuhi copii erau 5ert)i&i lui Baal Ki Moloc Qc`. PL<@3 @ALB3 <GL<BO. %cia a supr5*t pn.ric. idolaEe ,e c] le pro*o0ase bunicul s7u MInase, dar na&iunea s-a Jntors la aposta.ie dup7 *oartea lui %osia, c, lere*ia Ki i*oralitatea 'Etutird2ni i, 0T i*hliratd a ttuorit iaot.ria. Acest principiu este e-e*pli)icat cu putere Jn genera&ia idolatr7 din 0re*ea lui %ere*ia QBL@-A3 PL<-@@3 G<L@$@4O, $.ruplia *oraE a l58t tn *od ine0itab55 dupa elini8rea nici5 de Dll*28 si a rastutui lali d2 lcs2a #ui. D1rdnar2a ri nelistea eiu oris nuite chiar &i Jntre preo&i Ki pro)e&i QBL<S K.urtn.3 1L@<rBL @4L@4O. ti%n lT s.i op8scdt i*1tiat1 ei au contribuit la r7spJndirea ei. Este ironic )aptul c7 poponl lui luda, idolartu Di i*oral, .orth8 se aibi 3 3.@ religios, AKa se e-plic7 a)ir*a&ia iui %ere*ia pe care o repet7 adesea, Ki anu*e, c7 Du*ne.eu pune un pra& *ai *are pe respectarea legii *orale decJt pe cere*onirlul religiZ. %2*ia .p#ice acat p.iapu t r,pe.tul iu, %uda pentu chirctd lea*tntrnui Q<L@1r. Tablele #egii Q<@L<@ K.ur*.O, t7ierea J*pre5ur, ca se*n ar leS.nhhrtui Q4L4Liu*. 1Ltor eLG1O, T4olu QPL4, @o tu*,5 llL@B5 lPL@<3 G1LE A, tG3 GPL@1O si sisrdul de 5erd. Q1LGS3 PLG@ ,.l*.5 @@L@sL t4LutL d. %ere*ia Ki 5udecata $u* este si )iresc, ine0itabilitatea 5udec7&ii a ocupat un loc proe*inent Jn *esa5ul lui %ere*ia. 'edeapsa %ui %uda din pan2 lu5 D#)u]u a lur nulre )o*. ch suit seceta Ki )oa*etea QBLG43 @4L@-1O Ki in0aJia unor a*t2 straine tlL@<@15 4Ltl-GGt BLiB.rAt 1i@.@B etc.O. Jn *od ine-orabil, *area .i de 5udecat7 a 0enit arunci cJnd a ap7rut instru*entul lui Du*ne.eu pentru pedepsirea &Irii apostate a lui %uda QGBLA3 BGL@-<SO. $adrul istoric Jn care sJnt pre.entate aceste pro)e&ii despre 5udeca ta ar trebui s7 de0in7 *ai clar o dat7 cu publicarea $ronicilor regilor caldeeni Q1G1-BB1 #d.cr,O, l+a caR .u rct )acuE deia Er2riri, crcn52 descrie o serie de e0eni*ente interna&ionale care au a0ut loc Jn ti*pul 0ie&ii lui %ere*ia Ki indicii cu pri0ire %a acestea se g7sesc Jn pro)e&iile sale J*potri0a &7rilor straine. u Jncape Jndoial7 c7 pro)e&iile sale J*potri0a popoarelor din cap. GB au )ost scrise sub in)luen&a pri*ei Jnaint7ri a lui ebucadne&ar c7tre 9 Q%er. GBL@3 c) # AO. c,p. 41 tuepe cu o re)rrire la brla)ia de la $arche*iK din anul 1SB. /r*ea.7 apoi o pro)e&ie legat7 de ca*pania lui ebucadne&ar J*potri0a Egiptului Q41L@<-G1O. $ronica babilonian7 )urni.ea.7 de ase*enea un te*ei )aptic pentru pro)e&ia lui %ere*ia J*potri0a $hedarului Ki !a&orului Q4ALG8-<<O Ki J*potih Elanului Q4SL<4<AO. cbrc r2tata.A Nte e *enea Eiduile lui ebucadrebr in dd BAA i*b ii0a triblrnor dab2 Q4 id. 4ALGA, <GO, ia) in anut sA1 cnpania lui iilpotriF El*dui. pbn a.D a edti prtulie , u a aFt o ha.i istonca. pentru a Jn&elege *ai bine lu*ina re07rsat7 de $ronica babilonian7 asupra

dat7rii Ki autenticit7&ii pro)e&iilor din %el*ia 41-B@, (.i JAa] PB, @AB1, p. GaG i8. e, iere*ia Ki pro)e&ii )alKi cosidDa)ia de]bia ,e 2e a a r-o re8ia cu pri0ire la che*area sa Ki anga5area lui total7 austirnit Jn el un antagonis* )<r7 co*pro*is )a&7 de pro)e&ii Ki preo&ii oportuniKti, iar ace&ria la rJndul ,or i-au )ost duK*ani Jn)oca&i. 'ole*ica *a5or7 a lui %ere*ia cu preo&ii a )ost stJrnita de obiceiul acestora de a pro)ita de p2 Ql>* slu5bei lor si d. a)t)t=da lor dL Tenplut din %erusali* nu 0a c7dea niciodat7 Jn *Jinile babilonidilor Q1L@<3 @aLrA3 GA3GB-<G eh.O. prcieli5 larsi .u lntsrit ast opti*ish )a.il h polorut luirud. calL ea anSgit Q<L@S@P5 @4L@4@<5 G<A.4; 2tcO, ` Speran&a lui lere*ia Spre deosebire de pro)e&ii )alKi, %ere*ia a )ost un prcpo0aduitor al 5udVEti5, er. nu s,a .obprcnn, TotuKi, Jn *esa5ul de 0estire a 5udec7&ii se Jntre.7reau Di ]liliri de speEn,,. brLtd tui %uda in Babilon au arearEdu8 0elnic QGsL@r3 GA5 rSO. De )apr trEFi Babilonii, a0ea s7 )ie cucerit QBS K.ur*.O. Acest cu0Jrrt de speran&7 cu pri0ire la supra0ie&uirea lui %uda Jn 5ud8tB . )ost pleat in 85ul lui teraia tnc, de ra r)t2put Q<L@4.GB3 @GL@4.rD, da pe n/slrE e situa&ia a de0enit *ai a*enin&7toare, Jncrederea lui %el*i. a slreleit nai pui*ic QG<L@.<i <S<<O, gi toc*ai aceast7 speran&a a dat naKtere *arelui s7u act de credin&7 Jn .ilele cele *ai Jntunecate Q<GL@-@BO. t. %rnia ti tuDto lui ludd AKadar, %ere*ia a putut anticipa cu rese*nare distt,g28 Tenplului, .edere. di*riei Daridice, tn2 d2a risE*ului de lerde g a slu5b.i A dor. Et a procla*at chiar Ki c7 t7ierea J*pre5ur, ca se*n al legI*Jntului, era Jn *are *7sur7 lipsit7 de sens dac7 5iu era Jnso&it7 de o t7iere J*pre5ur a ini*ii Q4L43 ALG1, c). 1L@SO, Jncrederea iii T)e*plu, En 5ert)e Ki preo&i era .adarnic7 dac7 nu era Jnso&it7 de o schi*bare a ini*ii QPL4@B, G@.G1O- chid ii .hibtut leaan)dt,[li area s7 )ie Jnl7turat Q<L@1O. $unoaKterea #egii neJnso&it7 de ascultarea de #ege era lipsit7 de 0aloare QGL83 BL@<, <S K.ur*.3 8L8O, De aceea %ere*ia 0ede necesitatea ca legea s7 !e scrisa nu pe table de piatr7 ci Jn ini*i, ducind tn )2lul ac1a la o eulbre s8nrant si "r)ect7 Q<@L<@-<43 <GL4SO. Dispari&ia se*nelor e-terioare ale leg7*Jntului nu a Jnse*nat s)JrKitul legI*Jntului ci Jnnoirea lui Jntr-o )or*7 *ai glorioas7 Q<<L@4G1O, )i. iere*ia Ki 0iitorul ideal %ere*ia pri0eKte dincolo de Jntoarcerea lui %uda din e-il si de reluarea 0ie&ii Jn 'alestina Q<SL@P-GG3 <GL@B, 443 <<LA-@<O. Jn 0iitorul ideal Ki Sa*aria a0ea s7 aib7 un rol Q<L@83 <@L4-AO, 0a do*ina abunden&a Q<@L@G-@4O, %tulinul ( d sn)t "nb-u Do d Q<rLG<, <<-4SO Ki 0a )i nu*it 6Do*nul este neprih7nirea QJn drept7&ireaO noastr7+ Q<<L@1O. #ocuitorii lui se 0or inrodEe la Do*ul cu p..ainia Q<GG.GBL <%L@<.GoO Ki din toat7 ini*a QG4LPO. Du*ne.eu Ji 0a ierta lir<@L<,lbl, h p)t )ria d2 Do*ul hr .i Q<GL<P.4SO, 0a instaura st7pJnirea 'rin&ului Mesianic asupra lor QG<LB A.ll*O ii 0a p2*ib popoar2lor str,=,3 s1 1e p7rtaKe la binel0iotare Q@1L@A3 <L@P5 <o3At, BBB TE),AM%A 9. 'ro)e&iile %ul 'ro)e&iile din cartea lui %ere*ia nu sJnt pre.entate datorului Jn ordine cronologic7. 'ropo07duirea iui s-a e-tins pe parcursul a cinci do*nii &i potri0it lui $. #attey capitolele ar putea )i aran5ate in )elul ur*7torL QiO losiaL cap. @-GS, cu e-cep&ia @GLP-@<LGP. QiiO loa-h..L nin5c. QiiiO %oiachinL 2p, G1i GG.G<, Gsi <s-<1i 4BL <<L @GLPL@<.GP. Qi0O loiacli,L dp, %<L@a i.tl*3 @SLGa<S3 sGL<%-<43 E dihdr d1pre doMi. de < lui a lui loi.clrinh Jl, PB,@AB1, D. GPP-GaG, Ai lel 1, 4 @AB1, Q0O .cdehiaL aEtirtMtcL cap. G43 GA3 GP-G83 B@LBA1S3 pro*isiuni de restaurareL cap. <S-<<3 .,e.lid. 1p G@L <43 <P.<A. Q0iO ;,pV cid8 %erusali*uluiL cap. 4S-44. Q0iiO 'ro)e&ii J*potri0a pop8relot 8trlireL cap. 41B@. Q0inO ; .nod istod.rL cap. BG. AKadar, JnrrucEt capitolele nu sJnt aran5ate Jn ordine cronologic7, probabil c7 ordinea lor pre.ent7 a )dt dete*iEl, de subiabl lor. $ap. <1 p.rc s, con)ir*e aceast7 sugestie. $Jnd pro)e&iile lui %ere*ia au )ost scrise pentru pri*a dat7 Jn anul al 4-Oea al lui %otehlD Q1S4 trl.cr.O 2le au Top2ir o psi8d, de G< de di din dut al @<@1 .l lui lZia Q1G1 td.$iO phA %n .nd 1S4 l.d.Z, loiadi* a distru (1re pro)e&ii Jn anul al B-lea al do*niei sale, dar Baruc le-a scris din nou la dictarea lui %ere*ia &i 6*ulte alte cu0inte de )elul acesta au *ai )ost ad7ugate+ la ele Q<1L<GO- u &ti* e-act care sJnt aceste ad7ugiri, ta )el cu* nu Kti* care a )ost con&inutul sulului original pe care @-a distrus loiachi*. Dar este dar c7 pro)e&iile si ad7ugirile au )or*at nucleul c7r&ii lui %ere*ia aKa cu* a a5uns pJna la noi3 totuKi, nu Kti* cu certitudine cu* a a5uns cartea Jntreag7 s7 aib7 )or*a )inal7 pe care o cunoaKte*. Aran5area de.ordonat7 a pro)e&iilor Jnt7Dte co0inS))i ca ele rWn d05ntele Etite d2 bu.ele inspirate ale lui %ere*ia Ki c7 au )ost scrise Jn ti*pul unor 0re*uri de pericol Ki de tulburare. 'roble*a ordinii pro)e&iilor lui %ere*ia este legat7 de rela&ia dintre t* Ki te-tul l-- al c7r&ii sale. Tradu cerea gr. de0ia.7 de la te-tul ebr. Jn dou7 pri0in&e, QiO Este *ai scurt7 dedt te-tul ebr. cu apro-i*ati0 o opti*e Qadic7, circa G.PSScu0inteO. #ucrul acesta este cu arJt *ai re*arcabil cu dt te-tul l-corespunde de1tul .te nulr cu el dh MT. 'ri"ipalele DeU,l stnt c7r&ile lui %ere*ia, %o0 si Daniel, QiiO Jn l-- pro)e&iile J*potri0a popoarelor str7ine Q41-B@O sJnt plasate dup7 GSL%< Ki succesiunea lor este

*odi)icat7 de ase*enea. Aceste di0ergen&e datea.7 Jnc7 din 0re*ea lui ;rigen, dar este greu de cre.ut c7 te-tele ebr. Ki gr. repre.int7 dou7 recen.ii di)erite ale c7r&ii lui %ere*ia. Datorita staturii pro)etice si a calibrului spiritual al lui %ere*ia, aceste dou7 te-te ale c7r&ii sale trebuie sI )i e-istat la o dat7 )oarte ti*purie, SntrucJt nici un te-t care s-ar S deosebit a rit de radical de te-tui pri*it cu* di)er7 te-tul gr. de cel ebr. nu ar )i putut )i acceptat dac7 ar )i )ost produs la cJte0a secole dup7 *oartea @ui l8dia. tn de.bat8 cu pri0ire la supeddirar., uui tdt )a&7 de cel7lalt, cei care pre)er7 0ersiunea l-- ar gu*entea.7 cale d7 un conte-t *ai natural pro)e&iilor J*potri0a popoarelor str7ine Ki c7 unele o*iteri Qde d. GALr1.GS5 <<L@4,G13 <AL4-@<L BG3 Ga-<< e)t.O ru se poate s7 )i )ost accidentale. Dar re)eririle de *ai sus la crorica labi#oisne ne-au eetar cD loare 1 re-creat cadrul istoric pentru pro)e&iile acestea, Jn spe.ial cele inpoW5E ch2darurli," !atotului El2*u. lui Ki arabilor. $ei care sus&in re0endic7rile te-tului ebr. pun accentul pe 6caracterul arbitrar al red7rii+ QStreaneO, care potri0it lui Zra), )ace s7 )ie 6i*posibil sI-i acord7* acestei noi edi&ii orice autoritate critic7 deoarece cu greu ar putea )i nu*it7 o traducere+. %*presia este c7 o*iterile nu sJnt deter*inate de un interes Ktiin&i)ic. De ase*enea, nu trebuie sI uita* )aptul ca b7rba&ii din 6*area sinagog7+ care au a0ut o contribu&ie atJt de i*portant7 la stabilirea $anonului 9T au pre)erat te-tul ebr. si nu 0ersiunea gr. 9%. $onclu.ii $Jnd recapitul7* i*portan&a lui %ere*ia trebuie s7 sublinie* cJte0a lucruri. El Ki-a dat sea*a c7 re)or*ele lui losia au repre.entat Jn realitate o *iKcare retro8radil deo.e ele aeninpu s, <Ei.e tot e au tlcut pro)e&ii. Re)or*area Jnchin7rii era ne)olositoare dac7 nu era Jnso&it7 de o re)or*are a ini*ii. El a Jn&eles de ase*enea c7 religia lui %uda a0ea s7 continue chiar &i dac7 Te*plul Ki %erusali*ul a0eau s7 )ie distruse. Jn scrisoarea sa )ai*oas7 c7tre e-ila&ii din Babilon Qcap. GAO el a a)ir*at c7 e0reii puteau s7 se Jnchine lui Du*ne.eu Jntr-o &ar7 pagin7, deKi nu a0eau preo&i &i nu *ai puteau aduce 5ert)e. De )apt, ei puteau )i *ai apupe de Du*ne.eu ln Babilon d2dt )rali ld dh %erusali*, care au )7cut din )or*ele religioase e-terioare un substitut pentru credin&a l7untric7. El a obser0at de ase*enea c7, JntiucJt religia era Jn esen&7 o rela&ie *orala Ki spiritual7 cu Du*ne.eu Q<@L<@=<4O, cdi4ele d Eebuie s, iie de N@.eno8 *orale &i spirituale. %ere*ia a Jn&eles de ase*enea i*portan&a indi0idului. Responsabilitatea indi0idual7 trebuia s7 )ie te*elia caracterului &i a 0ie&ii spirituale. %rdi0i.il 8buiau p.d2p2ili penh psprine lor pr2te, nu pentru N-!e ale p7rin&ilor lor. Jn&elegerea de cItre %ere*ia a i*portantei indi0idului a )ost i*portant7 deoarece s-a do0edit a )i un pas Jnainte decisi0 Jn c7utarea oa*enilor dup7 un te*ei pentru speran&a ne*uririi. A"dar, id* Felch a eessat d2@e at8i cJnd a spus c7 %ere*ia este 0eriga de leg7tur7 Jntre ;sea Ki Do*nul nostru. Este se*ni)icati0 )aptul c7 %ere*ia a J*pru*utat citate de la ;sea, iar $ristos a dtat el Mi ad11 din aetd doi prc)eti. ir pb)4i= despre noul leg7*Jnt %ere*ia a spirituali.at Ki a indi0iduali.at religia Ki a insistat asupra i*portan&ei prinordirle a rela)eli indi0iddui d DuMeu, #esE nou7 trebuia s7 )ie o leg7tur7 spiritul7 Jntre Du*-eeu ti ndi0id, o leee arise h ini8 )errda g respectat7 )ritrun senti*ent de dragoste Ki loialitate. Toate acestea s-au J*plinit Jn )inal Jn Jntruparea lui $ristos &i Jn E0anghelia pe care a 0enit s7 o procla*e. El a )ost 9l7starul neprih7nit. El a )ost cel care a scris nu*eleL 6Do*nul este neprih7nirea noastr7+. B%B/;$"A%%E. # B.Ttu, %;T, @t4AL A. ,, Da-0idson, 6Jere*iah+ Jn B3 A. ". Mir(patric(, The Doctrine orrn.'o,ne1, @AS13 J., SliitM, pDphecy and R2ti 8io,, @AGG3 J. c. s. s. a Tbo8a rh. old t1totuDt 9ia0o)Re0elation, @A1S, 8p, 4, A, coldanin, t2l,irc de Jiri*ie, @AGS3 $. R)on ;ralii, =The 't0phecies o) JIrI*iah<, @ASB3 A. $. :elch, Jere*iah, @AG83 J. '. !yatt, %B, B,@AS13 S. J. :lse*an, $hron(les o)$hal-daan -inrJ Q1G1,ss1 tctO, @Asr !. ,. Ellistr dticole ln Ef <@4S, @AsA.1<L cone)iarit de J, .BiLght, @A1B3 R, lQ tlarisd, T;%$, @AP<, J.Z.S.S.T. BB1 %ER%!; %ER%!; . %. u*ele Jn&elesul original al nu*elui %erihon nu este cunoscut cu certitudine. $el *ai si*plu este sa lu7* cu0)ntul ebr, lr)id e deri0hd de la acea)i rddecint s yareah, 6#un7+ Ki sa )ace* leg7tura cu .eul #unii de la popoarele se*itice din 9J Carih sau rerah. 9e.i obser0a&iile )7cute de Albright Jn Ar.haeulogy and Jte) igion o) #rue# A, rAs<, p. a<, AP-tG, @AP nota <1, W h AAS;R 1, @AG1, p. P<-P4. /nii sugereaJ7 rFh, Joc Jn*ires*at+ QBDB, p. 4<Pb, dup7 ZeseniusO sau 6Snte-*iat de Q(irat8O n1 +Q'rf PP, p. @<O, ilar .c1t sens este pu&in probabil. %%. #ocali.area %erihon din 9T este %denti)icat Jn general cu *o0ila leii es-sdtan din .ilel2 n2sEe, la c2 @1 (n rF de gura de lDMr actuli a lodanului tn Mae M8rte, ( G (ra 9 de satul er-Siha Q%erihonul *ode*O si la 0reo GP 9on E de %erusali*. Mo0ila i*pun7toare, Jtl )or*7 de p2re+ 1t2 lu,l<, de 0E 4So n de la la

s ri btn de circa g;; * la cap7tu[ de &i Jnalta de 0reo GS *. %erihonul %rodian &i din perioada T este repre.entat de ere de la W=tulll Ab, elAlayi; la G mi 0 d2 l8litlte, *ode*, D-Rina, si sdel 1t la s de (bllonul din 0- Mu"i ludeii ] ,r.lt, abtupt din .rnpue l2r5lo lui la o depertaE *id spE 9 D# %storia o. Trtainie de losua QiO Jnceputurile. %storia %erihonului este practic o isiorie arhelogica 81pletl a 'al1tinei nlEE Qa <.SSS i ea, r.GSS rd.$i Q'e,tV ab8idile spei.ale )olc site aici, 0e.i bibliogra)ia de la snrKitul acestui articol.O "iecare aKe.are de #a %erihon &i-a datorat e-isten&a orului peren bun de aici &i 6oa.ei+ pe care o ud7 QD/`, pi. @O3 Jn 9T %erihonul este nu*it uneori 6$etatea )inicilor mpal*ierilorO+ QDeut. <4L<O. Jnc7 Jn perioada anilor A1SS`PPSSH.d.$r. 0Jn7torii care 0Jnau pentru hran7 a0eau, probabil, un altar aici, iar cei *ai 0echi agricultori au construit colibe lJng7 i.0or Q)i!#, D. 4@-4<3 pr. sAO. #a lTeputul *iloirlui al Tlea Q" baa datarn .u 8bon@4O a )ct c8Euit cel Mi 0echi oraK #a %erihon, cu un .id c7ptuKit cu piatr7 care de&inea cel pu&in un turn Qcu o scar7 interioar7O Ki cu case bturde. Mai driu 8le dreptunSh)ulaE spa &ioase au a5uns s7 )ie la *od7 si cranii ale str7*oKilor 0enera&i QUO au )ost Jncorporate Jn *odele de #ut care )or*au portrete de un realis* re*arcabil Q;/`, p. 1P.P< W '#, Gs, GA-<S, sau A!#, p. 4<4P ti pl. P, pentru ,Ja.a A, preol7rit neolitic+3 D##T, p. B@-1P Ki pi. GS-GG, sau A!#, p. 4P-BP, 1S &i pi. @< s.ur*., pentru 6)a.a B+O. Jn *ileniile al B-lea Ki al 4-lea t.d.$r. locuitorii %erihonului de *ai tJr.iu au Jn07&at s7 )ac7 0ase d2 lul dd ln ele din 8, a, abando*t ldaliZt8 Q6;l7rit Jn eolitic A &i B+, 6%erihon QX &i 9%/+ dintre .,4ile 8i Bn, D/J, U PA-A4, ,. p. 14-PSO, %elthotu[ antic 1re h pre1t pri8ipala irse N( iitotulii c, pri0ie la aleU]ile cel2 rui rehi din 'alestina3 0e.i de ase*enea :, cap. G-4 Ki ZSJ, p. BrPG. QiiO 'erioada istorice, 0eche Din cea <GSS J.d.$r. %erihon a )ost locuit din nou, )iind un oraK cu .iduri &i ru*uri, tipic pentru Epoca 9eche a Bron.ului, tind au )2t tnteoeiate p2nlru priM crB oES2 .re aEtr sa )ie )ai*oase Qde e-. MeghidoO3 a )ost conte*poran cu Epoca 'ira*idelor din Egipt Ki cu ci0ili.a&ia su*erian7 dhM8potaniaQD#o,p. @1P.@8B3 A!#, p. @S@-@<43 :, cap. B3 ZSJ, p. PB-88, cet7&ile % Ki !O. Dar Jn5urai anild G<SS #d.cr. %ailonul a t1t distrus Jn od 0iolent de nou 0eni&i neci0ili.a&i care %n cele din ur*7 s-au aKe.at Jn locul acela QAlbright, Epoca Mi5locie a Bron.ului %3 M. M. Menyon, Epoca Bron.ului 9eche %nter*ediar7`Mi5locie, c). D/J, p. @81-GSA3 A!#, p. @<B-@1@O. A.Dti1 e.au onbpit D 8Manitii din Epoca M5leie a Brc8dul Q.1 @ASh @1SS`@BB; td.cr.O. ln Biblie ac1r. a l1t peri8da lui A*alR %saa Di %aco03 r7*7Ki&ele din %erihonul conte*poran lor arunc7 lu*in7 asupra 0ie&ii cartaanitilor din 0re*ea lui Ah* ti a *oii,or din aprpi8, M*intele s=au p7strat *ai bine declt cl7dirile din oraK care au )ost distruse. $era*ica splendid7, *ese de le*n cu trei sau patru picioare, scaune Ki paturi, cutii de bi5uterii pla2te cu o1, coeEi, plat8i de )tub, tllM#e de *etal Kt br7&7ri - toate acestea au )ost p7strate datorit7 condi&iilor at*os)erice speciale QD/`, p. G@S-G<G Q8teO, G<<-GBs QnohiateO, %#, A. @1G-PA4i ZSJ, p. A@-@S8O. $u pri0ire la restaurarea interiorului unei case din %erihon, 0e.i D/J, ane-ele. 'entru reconstituiri ale cet7&ii cu .iduri pe *o0ila sa, 0e.i lllstaled #dndor M, @A Mi @AsB, p. Bs4sss3 c). AJ,. D. #Aa, 1G, 4B. b lDihou# tiR(thiul T1.Mst )iO tn0eid lui til1ua. Drpl 8 @1SS td.$r l2riho l a )ost distrus Jn *od 0iolent, probabil de c7tre )araonii Egiptului din Dinastia a @8-a i*perial7. Dup7 aceasta, singura aKe.are Qdin Epoca T)r.ie a Bron.uluiO g7sit7 lo lerihon 1r2 d.btB ir)t ccs @4SS si @<GB #d.cr,L din secolul al @<-lea H.d.$r., data cuceririi israel,te QT$R; ;#;Z#V 0TO, e s8,t pncii ni*ic 8%n, pGBA-G1<3 A!#, p, rAP.@A<, GSA-G@@O. .iTrile pe care Zarstang le-a datat Jn 6Epoca TJr.Je a B"n.ulu= Qcs`, cap. PO d.t1.1 de tapi din Epe, Tinpuie , BM.ului, d p1te @SSS T aai nbinte de losua3 aceast7 datare este ba.at7 pe asocierea cu r7*7Ki&e din Epoca i)eche a Bron.ului, peste care sJnt ur*e *ateriale din Epoca Mi5locie a Bron.ului, care au )ost identi)icate abia *ai tJr.iu Jn e-ca0a&iile d-rei l1yon Qdc d. D#%,, p. @PS.@P@, @P1.@PP si =l rpei.l @8@O. Este posibil ca pe 0re*ea lui losua Qsecolul al r<l2a i.d.cr.l si 1 e-i.tat u oriV n=c ln part8 de E a *o0)lei Ki care s7 )i )ost erodat co*plet *ai tJr.iu. S a.8M posibilitate ,u ste d8 o pise ecistict+ o Jncercare de ar*oni.are, ci este sugerat7 de ero.iu nea considerabil7 a aKe.7rilor *ai 0echi de la %erihon. Mor*intele spri5in7 Jn *od con0ing7tor i*portan&a %elihonnui din Ep8 Mi5leie a Ben.ului Qp2ri8da patriarhal7O, deKi pe *o0ila cet7&ii, cea *ai *are parte a .*Dului dir rpea Mi5leie . BrcEdui - Wi chtar din oraKul *ult *ai 0echi din Epoca 9eche a Bron.ului -a )ost erodat Jntre cea @1SS Ki cea @4SS J.d.$r. Qc). D/J, p, #P1@P@, ii 4s,A<,GBAG1S,G1G,G1<O,clnd )o4e#e 8tDii au plodu rEiceciui adt de turi in nu)ui GSS de ani, este uKor s7 0ede* dt7 distrugere a produs 2ro.iu8 "tualS pe *o0ila pedsia in ci 4;o de ani care au separat %erihonul din 0re*ea lui losua de %edDnd care a @1r int*eiat din *u de !iel din Betel Q@lnp. @BL<,@O, ln rinpd ao*iei hi anab. U] prcbabil ca laneDit2l2 2rcdat2 ale ultirci cetAli din Epoca rt.ie a Bbo=doi rl )ie ,,pie.d,te sub d*=d nodeh su strb terend dnti0.t pe pa)ta de E a SBP TER%!; *o0ilei oraKului, Jntrudt panta principal7 a *o0ilei cob8re de la 9 spre E, A* l,adoieli c, e-11l5il2 de atci Qchid dac, d )i redi]O d *i s8t2 la lu*in7 *are lucru. ara&iunea din los. <-8, Jn care se Jncadrea.7

c7derea %erihonului, se Ktie c7 re)lect7 )idel condi&iile &i topogra)ia .onei, iar conducerea *ilitar7 a lu5 %cu 1Z redat, tn nod ealist. $u pri0ire la teren, 0e.i J. Zarstang, Joshua-Judges, @A<@, p, @<B-@48 Qcutre*urele de p7*Jnt tri*ise Jn *od pro0iden)ial, cu su<e8.d el, .ontidtV sE )ie 1 ipot2.i plau.ibil7, deKi .idurile din Epoca TJr.ie a Bron.ului $de )apt, Epoca +9eche a Bron.uluiO nu *ai sJnt considerate acu* ca o do0ad7 direct7 despre 0re*ea lui %ZTO. c, pri0ne la condlcrea )tniilra a lui %1uT 0e.i Zarstang, op. cit., p, @4A-@1@ &i C. Eau)*ann, The b#ial Aeaunt ot the $onglat or 'dl1nn., @As<, U. A@AP. aiiO De ld `dra la 8ia, Ti*p de sol2 nu . )1r )7cut7 nici a Jncercare de a reconstrui oraKul de pe del la %eli%Dn, d2 t* bletenului lui %T8 )l3. 1LG1O, dar i.0orul Ki oa.a au continuat s7 )ie 0i.itate Ki prcb2bil c, a disbt D cits acolo. 'e )tl8 rudeetornot E<loll res2le Moabului, a *par th. potu ca QJud. <L@<O, ta, tiniLr5 lui Da0id au rr*s trolo p2nh o Fen2 dupe c au l1t isdtali de !anh, regele lu5 Atun QG Sd. lois3 @ $rcn. @ALSOi 6casa cubic7+ se poate s7 )i )ost o ca*era de gard7 din aceast7 perioada Qsecolul al @S-lea J.d.$r.L aKa suge8.r Atbriehr i F.isht, ciEd de tu)inshanl Bi @1, @AA<, p. 1PO. Jn ri*pul dolll)ti lui Alub QZ <P4@<. <s< i.d,cr,O !Z% .lin <2iel a int*iat din nou reri-%ond prcpnu=.is W a l*plinit bl1i.nul din 0ahire, prin )ar5tul c7 i-au *urit )iul cel *ai *are Ki cel *ai *ic Q@ %*p. @1L<4O. Acest %erihon *odest din ppoca "ierului a )ost %erihonul de pe 0re*ea lui tlie Ki Elisei QG %nU, GL4-B, @<GGO ri in chpia ldibonului bahilo nienn l.au pritu ,2 gedechia, dtind "ge al lui luda QG %np. GBLBL G $ron. G8L@B3 %er. <ALsL sGiaO, RJ*B, V,ele acetui l.rihon Qsolele A.1 i.d.$.O sini toarre toas*se Qtot dh au eb.ienO, da. sint bine de)initeL cl7diri, cera*ic7 Ki *or*inte3 probabil c7 babilonienn au d,tu palatul pn saP td-cr. Q0e.i T4 @1 @AB<, p. 111P5 'Ef 4B, @AB<, p. AP, AB5 D%, A, G1<=G14O. Dup edn, pe rcne p2Wilor, a 8ntinuat si 2-iste u %sihon nodst 9" <4B de leuitori di, l.riho, sau intos in lud8 d .orcbahel QE8 G.<4i en. PL<1O Ki ,8Dn br N/r %sihon au a5utat la Eonstruire.i .iduilor ltualihului ,n eul 44s H.d.$r., sub conducerea lui eernia Q ee*. <LGO3 un sigitiu pe8 0e de ltrt Qdi, 5urul rclului al 4,@2 i.d,cr,O ,,a,a4ir,d lui !ag.r Q)iica luiO /rie+ 1re ulti*ul Etisiu din %erihonur F Ztuond, 'rf <A, @AsP, p. 18.1A, cu d. @1, coreratn h BAsoR @4P, @ABP, p, <P-<A3 Ei d. n2na Albrigbi, BS;X @48, @ABP, p. G8-<SO. c, (nhDul din FDu otlui T4ranat Jn 0re*ea T oraKul %erihon a )ost situat la S de *o0ila Mhe. tn 2giMea as %rca ce@ Mare Q4S`<P4 H.d.$r.O Ki succesorii s7i au construit un palat de iarn7 .u 8lAdini ollr**tale, apru" de liE.ile )ainQF de pal*ieri Ki balsa* care aduceau 0enituri bune. Au )ost e-ca0ate ruine )rag*entare care pot )i asociate cu aceste cl7diri *ari. 9e.i Melso Ki Bara*(i, 6E-ca0a-tions at eF Testa*ent Jericho+ Jn AAS;! GA`<S, @ABB, KiBA @4,@AB@, p. <<-4<3 'ritch.rd, %r.Errdrd tinn at #lercdiu Jericho ia Ar=.SoR <G@<<, @AB4 ii a,4soR @G<, @AB@, D. 4.@P. #bd a adE api printi.u ap.dut de ia rbdi filt Q'erc*e, #ite ed %in1 aJ %%u.d rhe Ztst @ABE plEcile ln d]pnn paainilor A1-A+PO. %np25uihn2 %erihondui ain T au )Zt batror2 la 0ina8ru uor orbi de ciEe crist1, tn)t dr2 2i Bani8 Ql0tat. GSLGA3 Matu roL41i #E @a3<BO, gacheu Q#uca @AL@O nu a )ost singurul e0reu bogat care s7 Ki aib7 casa Jn acest district elegant. 'o0estea nenuit8E a SaMir*ului *ilcti0 este plaeti ,E dru*ul Jngust Jn&esat de tilhari, care cobora de la %etusrin la lerihon m#uca ro<o-<PO. %eri he*ul a*ic QTeii es-SultanO

%erihonid Ki statele antice Jn0ecinate. BB8 %ER;B;AM %9. Blbliogra)le

Sil chal1 uhl* a Est enda5e la lerihon pr5n @818 dar cu prea pu&ine re.ultate. 'ri*ele e-ca0a&ii Wiin$)te )Vdte aici Q@ASP-@ASAO au lct condT de S2/ini,ihtlin2lrQJ.ricmo, @A@<O, dareia, putut data Jn. *od adec0at descoperirile lor. Jn a)ar7 de eDrle sale d pri0irc la, JDihonul lui %sE+ tre.i Mi WO, ZaBr.nS h @A<S-1 < pE lFr.ile ahelosice din aceast7 localitate pe o ba.7 solid7, Rte.d J. Ki J. B. E. Z1tadg, tte stort o.) .`ri.no, @A4< Qcsr, Ra poarte preli*inare detaliate se a)l7 inl.i0erpoal Annuh D)ArohasologyandAnihropologylAr @A<G pJn7 la G<, @A<1 W Jn 'Ef din aceisti ani, Dia yDyon a si.u5t E.rlbEleW lui csbng ln 'Ef 4<, @AB@,,, @S@-@<4. Alte s/re b5blios*ice Mi Ehi s ani h Bdrcis, Marue@ dArcha.loA. BlbliDD r, @A<A, p. 1@, 1<. Rapoarte preli*inare detaliate ale e-ca0a&iilor )7-cut2 de d,E -enlon ln)t @ABG Ai @AB4 slnr ln 'rf 44, @ABG @4 AG, @A1S3 TVS;R @GP,@ABG, p, B-@13 BA @1, @AB<, U. 4B.1P si @P, @AD, p. Aa-rS4- p2nd o eiatare icEuti0A QVi a*uantaO, Fi : _ M, FlE. ler, JTie :a/s o) Jericho, @AB1. $ea *ai buna descriere deb#iatd gee"lA 1te lrl D/J _ M M- Xenton, Di8. giitg /p Jericho, @ABP Qcu ilustra&iiO, co*pletat7 pentru perioadele anterioare de A!# _ M. M. Menyon, Atda8loTt ii th. Eo/ #dad, @A1S. D=itul h#M 1l publica&iilor co*plete este de M- M. Menyon Ki al&ii, Jr3)to %, @A1S md1pE no*inte[. $.dtu gen21@si W un E.=J*t, h c. #, !ardins, Tle Aniguiti) oJJa.-don, @t8, p, @14.@P4. Uentu leiihonl din rn1 r% Fi tui s S%r., iO W o pre.entaE burE a 2drolui 1.ure de # MoFry, <A tB, O.AsG, p, GB4G. Bibliog1)ie g2ndlt, 8i e. M. 9bgel, Bib#iography a) !a%y #and sit1 @AP4, p, 4G-44@ ,.d ii EAE!# G, p. BBSBPB. %ER;D;AM Qprcbabil ci irs8tu@3 ,.)re .. poporul s7 creasc7+ eu ,,1e ca el si lupte p2n)#r popol= Qadica, tnpo)ti0a dupririlor [d RobenO@. '.nnd ese al lui (Eel Qcca A<@-A@S id.cr-3 % jl,np. @rLG1L @4LGot G csn. @oiG3 @<LGSO, reroboan, )iul lui ebat, se pare c7 a )ost un proprietar de p7*Jnt bogat QgihbIr hayil, @ %*p. @@LG<O, capabil s7 se Jnar*e.e pe sine Ki pe altii pentru r7.boi, Jn duda iaptului cn ))i% lui * 0ddu0d- clnd asolonon a etulruit Milo, 2l la ps pe lebboan, u ehai*it, .up.a0.gheror p1t2 lrcdtorn din Eibuile din , 'racticile opresi0e ale regelui l-au deter*inat pe %eroboan sL hiliea o lerc%tl, .)t a aFt ca re.dtat e-ila,2 lui ln Egipt plng la rcalt8 lu5 sotonon. #XX conQne * )ragnnt nid4 de o cedibiliEte lndo ielnic1 Qb2at Jn parte p2 e-peri*l2le lli !adad, @ %*p. @@L@4-GGO care Jncearc7 s7 co*plete.e descrierea biblici sl*ri a tusn lui l*bc*. 'neEnia lu5 eu ]?iKae a )bst de scurta durat7, deoarece in0a.ia %daonllui Qcca AGB i.d,cr.O s.a doredit c1tiei8e alit prEu %uda dt si pentru (rael Qdo0e.ile iica distrugerea cet7&ilor Zhe.er, Taanach, Meghido, Bet-?ean, Ki alteleO. Re)u.ul pripit al lui Roboa* de a ini&ia o politic7 *ai blJndI decJt aceea a tat7lui s7u a dus la tiplhiEn ,rc)eriei nd AhiiL Q@ rnp. @GLGA s.rln.OL r2satul a )Zt dsbiEr. l*i Beda*in a r3%lB loi<l lui %uda ti a d20enit terend de hptn p.nd o se.ie de lupb de )tontieri Sntie cei doi resi Q@ %np, @4L<S@. co.Jlicii cu roda Q@ %np. @sL1PL G a.1. P<.GG;O, J*preun7 cu presiunile repetate din partea Da*ascdtri Di . cetiltor )ilistene %au dele*5nat p2 %ero boa* sn ).rdnce o "rie de ..titi chdle c* sint Sine*, 'e el Ai Tir,., ore .u sdt p. ridd ca ii epn.l..#e le Ai Q@ %np. @GLGB3 @4L@GJ. leobo* a i1r pnta )rini2i di0in2 p.ntu cn a .o Euit la Dan W Betel alta2 care au ri0al.at cu

Sigiiiu carepoart7 inscrip&ia3 iApartin&nd lui Se*a, shi5itorul tui %eroboa*+ Qll*= =bdyrb*O, probabil %eroboa* @` QPA<-Pi< td.$r,O. #eul care r7cneKte a )ost )olosit ca si*bol pentru luda. #ungi*e <. S c*. Meghido. BBA %ER;B;A% Te*plul din %erusali* &i la care slu5eau preo&i ne-le0itid. pn cursul acestui proces a )ost schi*bat7 &i iiata S7rb7torii corturilor Q@ trtip. @GL<@-<G[, 9i&eii in)a*i probabil c7 nu au )ost repre.ent7ri ale di0init7&ii d piedestalul pe care se presupunea c7 st7 lah0eh cel ne07.ut ;). :. ". Albright, "ro* the Stone

Age to $)irisrFru&yG, @ABP, p. GAA-<S@O. Ei au a*enin&at leg7*Jntul credin&ei prin Jncura5area unei J*bin7ri a 0ener7rii lui tah0e cu cultul )ertilit7&ii al lui Baal &i au atras *ustr7ri din partea pro)e&ilor Qde ac,, o*ul lui Du*ne.eu. @ t*p. @<L@ K.ur*.3 AhJia, @ ,*p. @4L@4-@1O. /rcarea lui %eroboa* pe tron prin alegerea poporului &i nu pe ba.a dreptului ereditar a conda*nat de la bun Jnceput regatul de la instabilitate dinastic7. $ultul s7u regal a stabilit un tipar pentru succesorii s7i care sJnt e0alua&i tn general ca regi care au per-"tut pletele lui Qd. ass*l, @ lhp, @1G1O, B%8%%;ZRA%%E. M. Ahsbadr l. Srclat, Jn lDBr, @AP1, p.4P<-4PS3 J. Biight, A !istory o) %sradG,@APG. p. GG1-G<B3 J. Zra0, J and G MingUG,@APS3 EJ, A, col. @<P@-@<P43 M. oth, The !istory o) %sraelG, @A1S, p. GGB t.@1,i M. lid,4 ,T@P,@A1P, p. G11 il*,, <GB K.ur*. G. %eroboa* n Qcea PA<-PB< J.d.$r.O a )ost al 4-lea rege din dinastia lui lehu &i unul dintre cei *ai iluKtri do*nitori ai %sraelului QG t*p. @4LG<-GAO. "iind co-regent cu tat7l s7u ti*p de un deceniu, %eroboa* m% a continuat politica lui loas de e-pansiune agresi07. A5uEr de 1,a,i# l>n Adsd- idi Q8oB-8SG td.$rO care a .drobit regatul ara*aic &i de preocuparea Asi-riei cu Ar*enia, el a putut restaura grani&ele lui %srael la c.lc din 8 lui sol8on W a tnplinit tur #lul .1ta p%oZW. lui %oM QG %np, @4LGBO. Abilitlte sdairirEatild a lli lercb8b, tubinat7 cu relati0a lips7 de atacuri str7ine, a dus la o prosperitate econo*ic7 )7r7 egal. E-ca0a&iile )7cute la ]Sa*aria, care includ descoperirea unor astraca sa*aritene, au de*onstrat grandoarea cet7&ii )orti)icate, rJt &i lu-ul Ki Jnchinarea )als7 care au chinuit su)letul neprih7nit al lui A*os Qde e-. A*os 1L@-P3 BLG13 8L@4O. Bog7&ia Ki s7r7cia e-tre*7 QArnos GL1-PO, ritualul religios golit de con&inut QA*os BLG@-G43 PL @S-@PO Ki siguran&a )alsa QA*os 1L@-8O au )ost cJte0a d5ntre 8cterinicile dd*i.i lndelulS.te a lui %s boa*. 'ro)e&ia Jntunecat7 a lui A*os QPLAO a )ost con)ir*at7 de lo0itura de stat reuKit7 a lui Saturn J*potri0a lui gahnria Qal c7rui nu*e arat7 c7 %ero boa* a p7strat oarecare respect pentru lah0eh, G J*p. @BL8-@GO, care apus cap7t dinastiec lui lehu. i)e.i B. J. Btign)= op, .it., p. GshG1i , A, 8@. @aP4,@<PsL M. ". /nger, %srael and the Aro*ea* o) Da*ascia, @ABP, p. 8A-AB. D.A.!. %Etl.RB. %. %n 9echiul Testa*ent Jn 9T ideea de iertare este co*unicat7 Jn principal prin cu0inte care deri07 de la trei r7d7cini. J&pr co*unic7 de obicei ideea de isp7&ire Ki este )olosit )rec0ent Jn leg7tur7 cu 5ert)ele. $Jnd este )olosit pentru 6a ierta+ ae subJn&elege c7 a )ost )7cut7 isp7Kire, 0erbul nU Jnsea*n7 6a ridica+, 6a purta+ Ki ne pre.int7 o i*agine plastic7 a p7catului care este ridicat de pe p7c7tos Ki Jndep7rtat i*ediat. A treia r7d7cin7 este sl(, cu o origine necunoscut7, dar care corespunde destul de *ult cu ter*enul nostru 6a ierta+. 'ri*ul Kt ulti*ul ter*en sJnt )olosi&i Jntotdeauna cu pri0ire la iertarea lui Du*ne.eu, dar ns- este )olosit Ki pentru iertarea u*an7. %ertarea nu este pri0it7 ca un truis*, ce0a care este Jn natura lucrurilor. 'asa5ele care spun c7 Do*nul nu iart7 anu*ite p7cate abund7 QDeut. GALGS3 G J*p. G4L43 %er. BLP3 'lJn. <L4GO. ;nd este ob&inut7 iertarea, ea trebuit pri*it7 cu recunoKtin&7 &i trebuie pri0it7 cu respect &i cu ui*ire. '7catul *erit7 pedeapsa. %ertarea de s har uluiror. ,Jl TiE 1te iaEter. spe 'sal*istul &i apoi adaug7 Qun lucru care poate )i surprin.7tor pentru eoiOi 6ca s7 )ii te*ut+ Q's. @<SL4O. %ertarea este legat7 de isp7Kire. Ter*enul slh este asociat Jn repetate rJnduri cu 5ert)ele Ki, a&a cu* a* 07.ut, 0erbul deri0at de la r7d7cina J&pr are Jn esen&7 Jn&elesul de 6a )ace isp7Kire+. De ase*enea, se poate s7 nu )ie o coinciden&7 Jn )aptul c7 ns-, tn a)ar7 de )aptul c7 este )olosit cu re)erire la iertarea p7catului, este )olosit Ki pentru purtarea pedepsei p7catului 8 @4L<< "lhL8 d. @4L@SO. cele doua idei lEr s7 )ie legate. Aceasta nu Jnsea*n7 c7 Du*ne.eu este o "iin&7 aspr7 care nu 0a ierta )7r7 un Duid pro Duo. El este un Du*ne.eu al harului &i Jns7Ki *i5loacele de Jndep7rtare a p7catului sJnt instituite de El. Sacri)iciile suit de )olos nu*ai pentru c7 El a dat sJngele ca un *i5loc de a )ace isp7Kirea Q#e0. @PL@@O. 9T nu spune ni*ic despre o iertare stoarsa de la un Du*ne.eu care nu a 0rut sI o dea sau de o iertare cu*p7rat7 cu *it7. 'rin ur*are, iertarea este posibil7 nu*ai pentru c7 Du*ne.eu este un Du*ne.eu al harului, sau, ca sD )olosi* e-presia *inunat7 din ee*. AL@P, 6un Du*ne.eu gata s7 ierte+. 6#a Do*nul, Du*ne.eul nostru, Jns7@, este Jndurarea Ki iertarea+ QDan. ALAO, /n pasa5 )oarte instructi0 pentru Jn&elegerea iert7rii )ai 9T este E-od. <4L1 &.ur*.3 6Do*nul, Du*ne.eu este un Du*ne.eu plin de Jndurare &i *ilosti0, Jncet la *Jnie, plin de bun7tate &i credindoKie, care JKi &ine dragostea pJn7 la al *iilea nea*, iart7 )7r7delegea, r7.0r7tirea Ki p7catul, dar nu socoteKte pe cel 0ino0at drept ne0ino0at+. %ertarea JKi are r7d7cina Jn natura lui Du*ne.eu ca Du*ne.eu Jndur7tor. Dar iertarea dat7 de El nu este oarb7. El 6nu socoteKte pe cel 0ino0at drept ne0ino0at+. 'entru a )J iertat o*ul trebuie sI dea do0ad7 de poc7in&7. DeKi aceasta nu este pre.entat7 ca o cerin&7 )or*al7, este subJn&eleasI Jn toate pasa5ele. '7c7toKii care se c7iesc suit ierta&i. ;a*enii care nu se c7iesc, care continu7 s7 *earg7 pe calea lor, nu sJnt ierta&i. Trebuie s7 obser07* c7 ideea de iertare este co*unicat7 cel *ai plastic prin alte i*agini decJt )olosirea eld Eei cu0iate de ba.i pdtiu lDtarc, adel, 'saln is tul ne spuneL 6$Jt este de departe r7s7ritul de apus,

atJ& de *ult dep7rtea.7 El )7r7delegile noastre de la noi+ Q's. @S<L@GO. %saia spune c7 Du*ne.eu arunc7 toate p7catele pro)etului Jn ur*a sa Q%s. <8L@PO &i c7 El 6Kterge+ nelegiuirile poporului Q%s. 4<LGB3 c`. 's. B@L@,AO. Jn %er. <@L<4 Do*nul spuneL 6 u-Mi 0oi *ai aduce a*inte de p7catul lor+, iar Mica spune c7 El arunc7 p7catele Jn iundul *7rii+ QMica PL@AO. Ase*enea e-presii plastice pun accentul pe caracterul deplin al iert7rii date de Du*ne.eu. $Jnd El iart7, proble*a p7catelor oa*enilor este solu&ionat7 pe deplh. Dll*a nu le Mi 0,de. %%. tn oul Testa*ent Jn T sJnt dou7 0erbe principale pe care s7 le e-a*in7*, chari.a*ai Qcare Jnsea*n7 6a trata cu har+O S1S %ER/SA%JM Klaphie*i pq tri*ite departe+, 6a de.lega+O. Substanti0ul aphesis, 6iertare+, este Jnt)lnit de ase*enea )rec0ent. E-ist7 alte doua cu0inte, apolyo, 6a elibera, a de.lega+, )olosit tn #uca 1L<P, 6ierta&i &i 0i se 0a ierta+, Kiparesis, 6a trece pe lJng7+, un ter*en )olosit Jn Ro*. <LG< %n cate se a)ir*7 c7 Du*ne.eu a trecut peste $a trecut cu 0edereaO p7catele )7cute tn 0re*urile de *ai de*ult. Jn T sJnt clari)icate cJte0a aspecte. /n aspect este c7 p7c7tosul iertat trebuie s7-i ierte pe al&ii. #ucrul 1t ste lpu ra,phat h #rca 1L<P, dtat *i ss, tn rug7ciunea 6Tat7l nostru+ Ki Jn alte locuri. Dorin&a de a-i ierta pe al&ii indic7 Jn parte )aptul c7 ne-a* poc7it cu ade07rat. De ase*enea, iertarea trebuie s7 )ie acordat7 din toat7 ini*a. Ea i.0or7Kte din iertarea lui $ristos pentru noi Ki trebuie s7 )ie ca &i iertarea dat7 de $ristosL 6$u* 0-a iertat $ristos, a&a ierta&l-07 Ki 0oi+ Q$ol. <L@<O, critrZ itutsrl aupn acelui.Di @@8 de cJte0a ori Jn pilda slu5itorului nerecunosc7tor QMat. @eLG<-4B[. %erta1 ete lDatd n)tnt direr de 8ce, deKi uneori se )ace aKa, ca Jn E)es. @LPL 6Jn El a0e* r7scu*p7rarea, prin sJngele #ui iertarea p7catelor+. De ase*enea, Jn Mat. G1LG8 ni se spune c7 sJngele lui $ristos a )ost 07rsat 6pentru *ul&i, spre iertarea p7catelor+. $el *ai )rec0ent iertarea este legat7 direct de $ristos. Du*ne.eu 60-a iertat ... Jn $ristos+ QE)es. 4L<GO. ,,D,re* #a rnll"r... 2 sa de lli %sael poc7in&7 Ki iertarea p7catelor+ Q"apt. BL<@O. 6Jn El 0i e Br2treti i)tea pecat2lo) Q",pt. @<@<<O. Alatui de acestea ar trebui s7 pune* pasa5e tn care %sus, Jn ti*pul 0ierii SaleJn trup o*enesc, a declarat c7 oa*e nii au )ost ierta&i. De )apt, Jn incidentul cu 0indecarea o*ului parali.at care a )ost cobotit prin acoperiK, %sus a )7cut *inunea Jn *od e-pres 6ca s7 Kti&i c7 "iul o*ului are putere pe p7*Jnt s7 ierte p7catele+ QMarcu GL@oO, 'elso2E hi $.is,o1 nebuie seled de lucrarea #ui. %ertarea de c7tre $ristos sau prin $ristos Jnsea*n7 iertarea i.0ortt7 din tot ce este El Ki din tot ce )ace Ei. Jn particular, iertarea nu trebuie Jn&eleas7 separat7 de cruce, cu atJt *ai *ult cu c)t se spune c7 *oartea #ui a )ost 6pentru p)icat+ Q]@S'k?@MEO. 'e ling7 pasa5ele speci)ice care asoda.7 iertarea cu *oartea lui $ristos, e-ist7 in T o serie ds pasa5e care se ocup7 cu *oartea isp7Kitoare a Muituitorului. 'lin ur*are, iertarea se ba.ea.7 %n esen&7 pe lucrarea de isp7Kire )7cut7 de $ristos. Aceasta Jnsea*n7 c7 ate s act al hardli, Jl 1re crEdirci1 Di drepr, ca sl rc iene picatel2= Q@ %8 @LAO. Din par", o*ului se pune accentul, Jn repetate rJnduri, pe poc7in&7, loan Bote.7torul a predicat 6bote.ul poc7in&ei spre iertarea p7catelor+ QMarcu @L4O, o te*7 care este preluat7 de 'etru dnd 0orbeKte despre bote.ul creKtin V"apt. GL<8O. $ristos JnsuKi a poruncit ca 6s7 se propo07duiasc7 tuturor ea*urilor, tn u*ele #ui, poc7in&a Ki iertarea p7catelor+ Q#uca G4L4PO. %ertarea este legat7 de ase*enea de credin&7 Q"apt. @SL4<3 iac. BL@BO. $redin&a Kt poc7in&a nu trebuie pri0ite ca niKte *erite pe ba.a c7rora ni se cu0ine iertarea. Di*potti0d, ele <lnt Di5loaele "in c8re ne lEulin harut lui Du*ne.eu. tcbuie Mlio*t2 dd, slhiare di)ic5te, unul este pri0itor la p7catul J*potri0a Duhului S)lnt, care nu poate )i iertat niciodat7 QMat. @GL<@ K.ur*.3 Marcu GL<8 K.ur*.3 #uca @GL@S3 c` @ %oaniL@1O. Acest p7cat nu este de)init nic7ieri. Dai Jn lu*ina Jn07&7turii T, tn gDEral, 1t2 in,1ibil sn ne glnNtin la el 8 la un anu*it p7cat concret. Re)erirea pare s7 )ie la o blas)di2 continu7 J*potri0a Dlhului lui Du8u de c7tre un o* care respinge Jn *od consec0ent che*area Jndur7toare a lui Du*ne.eu. Aceasta este cu ade07rat blas)e*ie. $el7lalt subiect este Jn loan GSLG<L 6$elor ce le 0e&i ierta p7catele, 0or )i iertate+. Este e-tre* de di)icil s7 crede* c7 %sus $ristos a l7sat Jn *Jiiule oa*enilor deci.ia dac7 p7catele altor oa*eni s7 )ie iertate sau nu, As"ctele tllponaate slnt )olei8 pluahld Qpronu*ele 6le+3 indic7 niKte categorii, nu persoaneO Ki ti*pul per)ect Qtn original 6au )ost iertate+ Jnsea*n7 literal*ente c7 au )ost iertate, Ki nu c7 60or )i iertate+O, Jn&elesul pasa5ului pare s7 )ie cI atunci ctnd sJnt inspira&i de Duhul S)tnt Q0. GGO ur*a&ii lui %sus 0or putea spune cu preci.ie care categorii de oa*eni au pn2tlb lor ienate d .* .u le au ierrare. B%B/;ZBA%%E. : $. Mo8 b %SBE3 / Tnyld, "orgi0eness and Reconc!iation, @A4@3 !. R, Mac(intosh, The $hr(tio Eptiace ol "orgirena, tA4P3 ::@, p. BSA-B@G3 <, p. <SS.<;@i 4, p. GAB.<SP3 A, p, <PG-4SG3 !. Ri.laindd, %.`%DMT @, p. 1AP-PS<. #M. %ER/E# QEbr, OrrAU, ,)tteneiat de E)r /oQ .Je. nei+O. Este *en&ionat7 de pro)etul %aha.iel ca )iind pustia unde %osa)at a0ea s7 se Jndlneasc7 cu *oa bi&ii Ki a*oni&ii Ki unde a0ea s7-i biruiasc7 QG don. GSL@1O. Se

poate s7 )ie identic7 cu pustia ]Tecoa, sau s7 Se o parte din aceasta, &inutul care se Jntinde de la *alurile d. 0 ale MLtrii M8tu la de En-chedi, J.D.D. %ER/SA#%M. %, %ntroducere Ki descriere general7 %erusali*ul este unul dintre oraKele )ai*oase ale lu*ii. Sub acest nu*e datea.7 cel pu&in din *ileniul #d <-lea J.d.$r.3 Jn .ilele noastre este considerat sacru de c7tre adep&ii a trei dintre cele *al *ari credin&e *onoteisteL iudais*ul, creKtinis*ul Ki isla*is*ul. ;raKul este aKe.at Jn dealurile lui %uda, la 0reo BS (* de=la Mediterana Ki la peste <S de (* 9 de cap7tul de al M7rii Moarte. Este situat pe un podiK deni0elat, care se Jnclina considerabil spre SE. ui partea de E se a)l7 Muntele M7slinilor. Accesul spre cetate, cu e-cep&ia p7r&ii de , este stJn5enit de trei 07i adJnci care se unesc Jn 9alea Siloa*, Jn apropiere de )JntJna Bir Eyyub, la SE de oraK. 9alea de la E este $hedron3 0alea de la 9 este nu*it7 tn pre.ent :adi al-Rababi Ki probabil c7 poate )i identi)icar7 cu R)elea !inoa*3 a treia 0ale J*parte oraKul Jn dou7 Hnainte de a se tnNlrEpta upre s ,i pu)n spr E p2d"u a ] Di cu celelalte dou7. Aceast7 ui ti*7 0ale nu este *en&ionat7 sau nu*it7 Jn Scriptur7 QdeKi este posibil ca MacteK, ^e). @L@@, s7 )i )ost nu*ele unei p7r&i a acestei 07iO, Da ca de obicei ]ie nuitl R4@8 lnaoped, adic,, 9alea "7c7torilor de bria.7, cu* o nu*eKte Josephus. De )iecare partea 97ii Tyropoeon se ridic7 Jn7l&i*i Ki oraKul poate )i J*p7r&it Jn dou7 5u*7t7&i, la 9 Ki la E. Dac7 ignor7* JnSl&toule *ai *ici, pute* J*p7r&i )ie8 dinEe a1E s2"tiui ld dealuile de ,i de s. $tnd 0o* e-a*ina creKterea Ki de.0oltarea oraKului Q0ei %0O E 1 inportanr s, 0i.MliGSeti acZ detlii. $ind diecutln Ntespr2 innli*ea deahrilor ti B1[ TER/SA#%M adJnci*ea 07ilor trebuie s7 &ine* cont c7 acestea s-au schi*bat considerabil Jn cursul secolelor. #ucru, acesta 1te ire0ibbil lnt.u orat cae a )1t l*it ln continlu ti*p d. tule si *i al1 cl,ad a, aFt la distrugeri periodice. Straturi succesi0e de dari*7turi s-au acu*ulat a5ungJnd Jn unele p7r&i ale %erusali*ului la grosi*i de <S de *etri. Jn ca.ul %erusaliruhi u alt )acb, )l dsrituie b di)dite p.ricde Jncerc7rile de a u*ple 07ile QJn special TyropoeonO Ki de a *icKora dealurile. AtirentaE cu aDa a lerusalinui a 8ntat Jntotdeauna proble*e. Jn a)ar7 de Bir Eyyub, )Jntina *en&ionat7 *ai sus, nu*ai %.0orul "ecioarei este unit printr-un apeduct cu Ba.inul Siloa*. E-ista Jn pre.ent Ki au e-istat Jn trecut Ki alte re.er0oare, cu* a )ost Bet1dB ln renE T ii Ba.inui Manila di, .ilele noastre, dar toate acestea sJnt u*plute cu ap7 de ploaie sau sJnt ali*entate prin apeducte. Bir E0yubKi %.0orul "ecioarei corespund probabil cu En-Roguel Ki cnihon di. Biblie, Bn Eyylb ] a)l, # SE de oES, h 5onc&iunea celor trei 07i *en&ionate *ai sus. %.0orul "NiNOei 1e la de Bir Ey,b, la e W pud, s de bne lbnplului. Asdel 1E 20ident cl nllrei pan2.l e SE a %erusali*ului are o surs7 stabil7 de ap7. Q9e.i A, Maa,, ,,Th2 ADVed(ts o) Jerualen, ln C. Cadia Jerusale* )te0ealed, p. PA-84. %%. u*ele Jn&elesul nu*elui nu este cert, $u0Jntul ebr. este scris de ob5ei l.4)doin ln C% dr .casta 1te o )o*A do))ilr, lnhdt ebr. nu poare a8 doue 08le consecuti0e. Ano*alia a )ost re.ol0at7 Jn ebr. de *ai tir.i, piin i e.a.2a literei ,,y,, dlndu-i )orM yrtlialayi*3 aceast7 )or*7 apare de )aptdecJte0a ori ln 0% de e-. %2r G1L la. S2 p8te cd .cta se )i )dt T lure dual Qt*)iE$a -ari* 1te$u.lBO, cociderind oraKul ca )iind )or*at din dou7. Q%n *od ase*7n7tor, nunr2le ebr. penru ,,Egitt, ntraJir4 pa)t ri )ie dual.O Este )oarte probabil ca )or*a originala acu0Jn-tului ebr. a )ost y+rtiG7le*3 acest )apt este scos Jn diddiE de abreFi28 )al* tr ,s. P1LG <i de )o=* ara*aic7anu*eluiyriiiJe*, JntJltut7 Jn E.ra BL@4 etc. u*ele este pre-israelit Ki apare Jn Te-tele E-ecra-ti0e egiptene Qsecolele @A-@8 H.d.$r.3 )or*a pare s7 )ie Rushali*u*O cJt Ki Jn docu*ente asiriene de *ai tJr.iu Q/rdJiD eu /ruoli*nuO. *ele ap<re de ene ne ln arhiE .le la rEbla, .ca GBSS id.$r, Se .rede cL pri*a parte a nu*elui Jnsea*n7 6te*elie+ sau 6Jnte*eiere+3 al doilea ele*ent, deKi Jnrudit cu cu0Jntul ebr. p2nd =pae+, "obabil d ] reZra la lncepur la (itatea caEan5tg Walen, Asdel, probabi# ct ]tud original al nu*elui este 6te*elia lui ?ale*+3 Jn cursul 0re*ii, Jns7, al doilea ele*ent a )ost asociat Jn gJndirea e)tilor s ,,pLce Qeb,. rad*O Q0ei EF- PLGO. GB;*

lebus Q$etatea lui Da0idOV -J 'oarta de nord a b-'oarta apei %.0orul Zhihon gidul Ki turnurile 'oarta )Jntinii D .idur acrual al .etrtii 0echi lebus, )ocul $et7&ii lui Da0id, %erusali*ul, pe dealul de SE, Ml Sion. S1G %ER/SA#%M %n grle T nunele 1re t*lit8t in dou, *oduri di)eriteL !ierosoly*a Qca Jn Mat. GL@O &i tlie-rousate* Qca Jn Mat. G<L<PO, Este e0ident c7 ulti*ul nu*e este o apro-i*are *ai buna a pronun&7rii cbr. &i este o do0ad7 Jn plus c7 0ocala )inal7 Jn nu*eie ebraic este Fe+. 'ri*ul nu*e este eleniiat Jn *od inten&ionat, pentru al )ace s7 )ie un cu0Jnt care sun7 greceKte3 pri*a parte a eu0Jntului ne a*inteKte i*ed5.t cu0lntul 8r. %ieru, Jhn), "i probabn c, n8ele Jntreg putea )i interpretat ca 6Sale*ul sacru+. #XX )oloseKte nu*ai !ierousale*, Jn ti*p ce scriitorii clasici greci )olosesc !ierosoly*a Qde e-. 'olybius3 Ki latinii, de, c-. 'liniusO. %erusali*ul este denu*it Jn Js. BGL@ 6cetatea s)in-t7+ &i continua s7 pri*easc7 acest titlu pJn7 Jn .ilele noastre. E-presia ebr. este =tr haD-Dodel, care este tradus7 literal 6cetatea s)in&eniei+. 'robabil c7 *oti0ul pentru c7rei sa dat acest titlueste c7 Jn %erusali* se a)la T)e*plul, locul pe care Du*ne.eu @-a stabilit ca si Se hdneael cu po"old Sau. De acea cu,,lntul DodeJ a a5uns s7 Jnse*ne atJt 6sanctuar+ cJt si 6s)in&enie+. 'rin ur*are, pentru iudais* %erusali*ul a )ost cetatea s)JntS )7r7 ri0al. A )ost nor*al ca 'a0el Ki%oan, ,1.lnd cr cetarea pininte2]. sa delane 3e a 1 per)ect7, s7 nu*easc7 locul unde Du*ne.eu locuieKte Jns)in&enie ade07rat7 6%erusali*ul de sus+ QZal. 4LG1O Ki 6noul le8lin+ QApa. G@LGO. 'eD"/ aite n*e pe 8 le.a p8r cetaea, 0e.i l/, in suc1iM2a istorice, %%%. %storia Au )ost descoperite la %erusali* ur*e de aKe.7ri preistorice, dar Jnceputurile acestei cet7&i nu pot )i ur*7rite cu e-actitate. Dup7 o si*pl7 *en&ionare Jn Te-tele E-d.rire egiptDe de %a liepuni nil2nidui al g. lea, ea reapare Jn Scrisorile de la el-A*arna din sesld al @4lea, cind da codus.i de u r2a. nr*it Abd Mriba. 'e Frea .2 1 sub suehnitara EriD. tului Di prbabil c, nu ela dedr o roitrrea1 h n33. "s&e5osJbil ca 'entateuhul s7 se re)ere la ceta&g nu*ind-o Sale* QZen. @4L@8O Ki *untele din 6&ara )ioria+, Jn Zen.

GGLG. )otn0it unei tradi&ii )oarte 0echi, acesta a )ost locul unde a )ost construit Te*plul, dar nu e-ist, nici o doEde pad lDcnn acia. tn ce pri0eKte Salernul, este aproape cert c7 poate )i%<enr n)icat cu %erusali*ul &c). 's. P1LGO3 <Ic7 este as7. Jnsea*n7 c7 pe 0re*ea lui A0raa* era condus de un rege nu*it Melhisedec, care era de a sen++++ ,pi-aet al Dul)tuultri '8 %*lr= .el 'oarta oilor m'oarta lui Ben5a*ini

.idd a.tunl .t c2tl$i htri giduri Ki turnuri a R7*7Ki&e ale unor case i.raelite Ba.in 'oarca gunoiului 'oarta *i5locie 'oarra Miph(ad 'oarta cailor 'oarta apelor de r7s7rit $etatea tu, Da0id 6Mor*Jntul )iceJ lui )araon+ 'oa.rta 5 !ir*)ntul Jlor ` *onolitic Mor*in.ur (pn0nicului regal. Tunelul lui E.echia 'oaria )Jnt)nii ierusali*ul de la Solo*on ptn7 la )oechia, indicJnd e-tinderea spre Ki 9, inclusi0 .ona Te*plului. S1< T=R/SA%JM $Jnd israeli&ii au intrat Jn $anaan au g7sit %erusali*ul ,n *Jinile unui trib se*itic %ndigen, iebusitii, peste care do*nea un rege nu*it Adon5-^edec. Acest do*nitor a )or*at o alian&7 J*potri0a lui %csua, care i-a Jn)rJnt in *od decisi03 dar Eosua nu a cucerit cetatea Ki lucrul acesta s-a datorat )7r7 Jndoial7 po.i&iei naturale )a0orabile. A r7*as Jn *unile iebusi&ilor &i a rurtat nutrle l2bs. $dpadnd Jlrd. lLa d @L,r, e p1E cl llda a intrlnt p2 ledtorii din a)ahd .idund )ortIre&ei Ki c7 Benia*in a ocupat aceast7 parte, tr7ind Jn pace cu lebusi&ii din )ort7rea&a, A" steu lu. ile .td Dadd a ala ete. 'ri*a lui capital7 a )ose !ebron, dar la scurta 0re*e el &i-a dat sea*a de 0aloarea %erusali*ului &i &i-a pus Jn gJnd s7-@ cucereasc7. Aceasta nu a )ost nu*ai o *aneF7 tactic7, ci Ki una diplo*atic7, deoarece prin )olosirea unei cet7&i de la grani&a dintre Benia*in si Luda pute rcd8 5l0idia dinEe 8le douA ttlbort Jebusi&ii se credeau Jn siguran&7 Jn spatele .idurilor )ort7re&ei toi, dar oa*enii lui Da0id au )olosit un *od neaKteptat de a p7trunde Kl au luat cetatea prin sur prindere QG Sa*. BL1 s.ur*.O. Jn pasa5ul acesta Jntil-ni* un al treilea nu*e, 6Sion+. 'robabil c7 acesta a )ost

nele delului te ce 1 ,idii% etltuia3 9i,-cent, Jns7, crede c7 nu*ele a )ost dat la Jnceput cl7dirii )ort7re&ei &i nu terenului pe care a )ost construit7. Du,V e a crcnt elatea, DarA a hbElldtit )orti)ica&iile si- a construit un palat3 de ase*enea, a adus chi0otul legI*Jntului Jn noua sa capital7. Solo-*on a continuat lucrarea de )orti)icare, dar cea *ai *are reali.are a sa a )ost construirea Te*plului. Dup7 *oartea sa &i dup7 J*p7r&irea regatului, %erusali*ul a intrat %n declin, )iind doar capitala &7rii lui %uda. Jn al B-lea an al succesorului lui Solo*on, Roboa*, T)e*-plul Ki palatul regal au )ost 5e)uite de trupele egiptene Q@ J*p. @4LGB W8.O, !oa=de d2 )i%i1hi W 1rabi au 5e)uit din nou palatul Jn ti*pul do*niei %ui lora*. Jn ti*pul do*niei lui A*a&ia a a0ut loc o cearta cu regele regatului de , loas Ki, ca ur*are, o parte a .idurilor cet7&ii au )ost d7rJ*ate, iar Te*plul &i palatul au )ost 5e)uite din nou. ;.ia a reparat )orti)ica&iile, ast)el, )ri ti*pul do*niei lui Aha., cetatea a putut re.ista la ataDroe dnbiMte ale i*teld din siria d rsnel, #a scurt7 0re*e dup7 aceasta regatul de a c7.ut Jn *Jinile asirienilor. E.echia, regele lui %uda, a a0ut un *oti0 serios s7 se tea*7 Ki el de Asiria, dar %erusali*ul a sc7pat Jn *od pro0iden&ial. 'entru e0entualitatea unui asediu el a construit o conduct7 care sS J*bun7t7&easc7 apro0i.ionarea cu ap7 a cet7&ii. ebucadne&ar, regele Babilonului, a cucerit %erusali*ul Jn BAP, iar Jn B8P #d.$r. a distrus cetatea Ki ="*plul, ( s)hitut aelui sol eFilor, 2rc ] aSau $asa de sus a regelui $asa luJ A.aria $asa lul B.niahi. ri !a,hub c.s lui Elierib, *ir.l.ri preot /rcuKul spre arsenal $asa 0ite5ilor Ba.in arti)icial Mor*intele %ul Da0id

D gidul actual al cet7&ii 'oarta oilor 'oarta Mu ster 'oarta de #7s7rii 'oarta cailor A $a*e)a de sus dc l. colr B cai< luiitorilor T.oDlului ri r ..rurrorilor $ $a*era lui MeKula* )iul lui Beracnia D c.r lui Trdoc, )i,l %ui %*.r E $asa preo&ilor " $aJa lui rddai., )irl lui !.r,n.) 'oarta gunoiului

Marele turti iesii tn a)ar7. gidul *ai 0echi Turn ieKti Jn a)ar7 'oarta apelor Turn ieKit %n a)ar7 'oarta )JntJnii Trepte care coboar7 din $etatea #uJ Da0id Rtcosticuirc probabil7 a %erusali*ului reconstruit de ee*ia tn sec. al S-tea ).d.$r. B14 %ER/SA#%M acu* sub st7pJrure persan7, li s-a per*is sI se Jntoarc7 tn &ara &i %n cetatea lor Ki au reconstruit +te*plul, dar .idurile cet7&ii au r7*as Jn ruin7 ptnI dhd le-a recl7dit ee*ia pe la 5u*7tatea secolului al B-lea S.d.$r. A-le-andru cel Mare a pus cap7t puterii 'ersiei la s)lrKi-tul secolului al 4-lea, iar dup7 *oartea sa, generalul 'tole*eu, )ondatorul dinastiei 'tole*e)lor din Egipt, a ocupat %erusali*ul &i @-a inclus Jn teritoriile sale. Jn @A8 t.d.$r. 'alestina a c7.ut Jn *Jinile lui Antiochus n, regele Seleucid al Siriei. 'este apro-i*ati0 <S de ani, Antiochus %9 a intrat %n %erusali*, ia distrus Fdui)le, a 5e)uit &i a pJng7rit Te*plul3 a instalat o garni.oan7 sirian7 Jn cetate, pe Acra. luda Macabeul a condus o re0olt7 a e0reilor &i )n anul @1B J.d.$r. Te*plul a )ost rededicat. p@ Ki succesorii sat au dKt5gat treptat independen&a %udeii, iar )tin*ria !as*oneilor a st7pJnit un %erusali* liber pJn7 la 5u*7tatea secolului @ H.d.$r., cJnd a inter0enit Ro*a. Zeneralii ro*ani au p7truns Jn *od )or&at Jn cetate Jn anii 1< &i B43 in anul 4S o ar*at7 a p7r&ilor a 5e)uit cetatea iar trei ani *ai tJr.iu, %rod cel Mare a trebuit s7 lupte ca s7 %ntre Jn cetate si s7 o ia Jn stIpJnire. Mai JntJi a trebuit s7 repare daunele produse de di)eritele incur siuni3 dup7 aceea a lansat un progra* *are de construc&ii, ridicJnd cJte0a ru*uri renu*ite. $ea *ai renu*it7 lucrare a sa a )ost reconstruirea Te*plului, pe o scar7 *ult *ai *are, deKi lucrarea nu a )ost ter*inat7 Jn ti*pul 0ie&ii sale. /nul dintre turnurile sale a )ost Antonia, do*inJnd .ona Te*plului Qacolo se a)la o garni.oana ro*an7 care a 0enit Jn a5utorul iui 'a0el, )apr. .@Lr4O. Re0olta e0reiasc7 J*potri0a ro*anilor Jn anul 11 d.$r. nu a putut a0ea decJt un singur )inal3 Jn anul PS d.$r. generalul ro*an Titus a )or&ar Jn *od siste*atic intrarea sa Jn %erusali* &i a distrus )orti)ica&iile &i Te*plul. El a p7strat trei turnuri3 unul dintre ele, 'hasael, d7inuieKte pJn7 Jn uleie noastre Ki este indus Jn aKa-nu*itu, 6turn al lui Da0id+. Dar alte de.astre a0eau s7 0in7 peste e0reiL o alta re0olt7 Jn anul @<G H.d.$r. a dus la reconstruirea %erusali*ului Qpe o scar7 nur M5 hicaO 8 o etate p5silL, dedicati lui JuDne, $apito,inul, iar e0reii au )ost e-cluKi din cetate. A-ceasta cetate a )ost construit7 de J*p7ratul !adrian3 el a nu*it cetatea nou construit7 Aelia $apitol*a Qnu*ele a p7truns Jn li*ba arab7 Jn )or*a riiyU;. Abia Jn ti*pul do*niei lui $onstantin Qla Jnceputul secolului al 4-leaO li s-a per*is e0reilor s7 intre din nou Jh cetate, )ncepJnd din ti*pul do*niei sale cetatea a de0enit creKtin7, Jn loc de p7gJn7, Ki au )ost construite *ulte biserici &i *7n7stiri, dintre care se re*arca Beroa S)irnrlui)l Mo*tnr GBS *

6Sc7ld7toarea b %ui %srael+ 'oarta Tadi !- 'oarta Eusa 6Mor*JntJH %ui Absalo*+ Turnul $a pe ,a regal7 'oarta !u/ta 'oarta tripla 'oarta dubla Sc7ld7toarea Kerpilor %erusali*ul pe 0re*ea lui %rod cel Mare B1S %ER/SA%,%M %erusali*ul a su)erit *ulte 0icisitudini din secolul al G-lea Jncoace Ki a )ost cucerit Ki ocupat de trupe Ki st7pJniri persane, arabe, turceKti, cruciate, britanice Ki isn2lite, c2le *i i*portant2 prcsErc de c1Euc. le ln orarur RT.hi Qspre d8bne Vb sububiil2 noderne care cresc rapidO s-au datorat *usul*anilor, crucia&ilor Ki sultanului Soli*an Magni)icul care Jn @B4G a reoB@5uit .iduil2 erBtii ae M pot )i 07.ute Jn .ilele noastre. %sraeM&ii Ji dau oraKuliu nu*ele ebr. antic, y=rdi7layirn3 arabii Jl nu*esc de obicei alfud Qdls)iodO, +s<*tunn Qnob,lO+, %9. De.0oltarea Kt Hntinderea Trebuie spus de la bun Jnceput c7 e-ist7 *ult7 incertitudine cu pri0ire la istoria )i.ic7 a %erusali*ului. #ucnt a2ta ] dabre.a ln p1rre deat2lor ii distragerilor periodice, cJt Ki straturilor de d7rJ*7turi care s-au adunat unele peste altele Jn cursul secolelor. AceKti )actori au cau.at desigur di)icult7&i, dar ar heologii au reuKit s7 %e dep7Keasc7 Jntr-o *are *7sura. 'roble*a special7 a %erusali*ului este c7 a )ost locuit in nod 8ntiruu Di ontinui se 12 lduit, ala ituit e-ea0a&iile nu pot )i )7cute decJt cu di)icultate. Ar hWlogii trcbuie sn enderc unde ] poate si n, ude ded 2i cl d 1 a8nta51. 'e de altB palie, dists o ndlhe de "adilii s2Vtin2, iudaice Di *uulnaner dar b nulie e.ui nu ee uno, sA le e0alu7*. De aceea continua s7 e-iste incertitudine si contro0erse3 totuKi, Jn ulti*ul secol s-au e)ectuat nu*eroase lucr7ri arheologice 0aloroase &i au )ost re.ol0ate *ulte proble*e. s.ntntile nu dau nicdisi o deriere siste*ti.e a ced"i, cel *i )tulr " aprcpie de o e*enea dsdiere rel.br2d rToEsui.ii .idurilor de cetle enil D.. e-isd u nruner Mre de te-te c* ne dau uele h)ol*Si A.1b ar )os p8 laolalti si inbntste cu i*sirea pe ere ne.o )o*ln dh d heologie. $ea *ai 0eche descrierea cet7&ii este aceea )7cut7 de Josephus Q)iJ B.@<1-@4@O3 Josephus preg7teKte cadrul pentru relatarea cuceririi treptate a cet7&ii de c)ire TilB si .))it2le sle roMne. Si aeaWe descriere trebuie s7 )ie Jncadrata Jn i*aginea general7. E-ea0a&iile au ar7tat Jn *od con0ing7tor c7 cetat2a c2 Mi (he ]a aSat p2 dealut de SE, o br, care Jn pre.ent se a)l7 Jn Jntregi*e Jn incinta .idurilor ce1,i Q.idd de s a )1t nltat spE ln ))iold al Gl2 d,$r,O.

Ttebuie sa relil8 ]cr cl Sionul orisi. nl Wa atat pe 8ana de E3 p2 Fd2a hi Josplrs n*ele #ui a )1Q atriblir ln noa 8cr d8lului de la S9. Au ribas putine u* din p2ri-da ple-iebsirB, dar ] poaE ded8 cB pe 8M dealului de SE s.a lo%*t u oat nic, de uae 2 pui", a5ss2 tsor la i*rd Zlihon din El2 de la E, %ebuidi a, r=nrir oraKul Jntr-o oarecare *7sur7, Jn special prin construirea teraselor din E, ast)el JneJt .idul lor de E se a)la Jn 5os pe pant7, c7tre i.0or. Se paie cI terasarea Ki .idul de E au a0ut ne0oie de lucr7ri )rec0ente de inrEthere si repaEtie pitra cird, ln cele din r)rB,au )ost distruse de c7tre babilonieni, la Jnceputul secolului al 1-lea J-d.$r., dup7 care .idul a )ost construit din nou aproape de coa*a dealului. ;pinia pre.ent7 Jnclin7 s7 considera c7 Ki cu0Jntul ]6M/lo+ Qde e-. G sa*, BLA3 @ %hA, AL@BO, deliEt de # o rrdlcini eb., care Jnsea*n7 6a u*ple+, se re)era la aceast7 terasara. co direa .aelor in a)a" .iduilor, 8 s llln obTnuii, in tinp de p<ce, ,br din cind h .ind, )t ))iie de .idui si )or5iedi noi- cebt2 lui Da0id si Solonon s2 dtiE in speial spr2 , Tenpld 1ind 8s"uit p2 d8lul de E3 prclabil c% lalatul r4+la )ost situat Jntr-o .on7 Jntre oraKul 0echi &i .ona Te*plului, ie]ii .oni inrc*EdiarA prcbabil ci 1te ,ptel+ din pasa5e cu* sJnt G $ron. GPL< Qnu*ele Jnsea*n7 6u*)l7tur7+ Qe-tindereUO, Kia )ost )olosit cu re)erire Ki la ciEdela din alte et,W, de e# s.Mi., ci G hp. BLG4O3 dar unii cercet7tori consider7 c7 acest ter*en se re)er7 ta toat7 coa*a de E a)lat7 la S de T)e*plu. $etatea iebusit7, sau poate *ai precis )ort7rea&a central7 a ei, purta de5a nu*ele 6Sion+ Qal c7rui Jn&eles este incert3 s-ar putea s7 Jnse*ne 6.on7 uscat7+ sau 6Jn7l&i*e+O pe 0re*ea cJnd a )ost cucerit7 de Da0id, id dupe rcea a )ct nuitE ,cebre lui Da0id+ Q.t G san. BL1.@S3 % %*p, aL@O. ele ,Sion= . ,cebredd2n5t, sau a r7*as, sinoni* cu %erusali*ul Jn Jntregi*ea sa. Jn 0re*urile de prosperitate din secolul al 8-lea J.d.$r. cetatea s-a Jntins pentru pri*a oar7 spre culba din 0r se ]E c c,a8ti sububie noui a )t1t nu*it7 $artierul al doilea Qcealalt7 *ahala a cet7&iiO eu MisE QG %np, GGL@4O. A rct nrd5uati de u .id co nuit *i dui#, 1e in tinprn do*iei tui E.chia Qc,t G crcn. <GLsO, 1e 8 Mi dni,. Este en ci aceast7 e-tindere a inclus dealul de 9, dar Jnc7 nu se Ktie dac7 era ocupat Jn 0re*ea aceea Ki dealul de S9. Arheologii e0rei au tras conclu.ia cI a )ost ocupat Ki c7 Sc7ld7toarea Siloa* se a)la in intDiordcnal ort.iduilo. cet7&ii pe 0re*ea lui E.echia3 dar M. M. Menyon continu7 s7 sus&in7 contrariul. %rolitu[ a rost 5etuit de r=u,2l2 lui ebued-n2lar in s<P #d,c,.5 *5oribta dsdirilor au )ct distruse &i .idurile cet7&ii au )ost de*olate. Te*plul a )ost reconstruit la s)JrKitul secolului &i %erusali*ul a aat din nou u nunlr nic Nle lditoiiL dd abia E la 5u*7tatea secolului al B-lea autorit7&ile persane au per*is reconstruirea .idurilor cet7&ii de c7tre ee*ia. u lnope hdoiau d edia a Roshi ndurile anterioara Jn *7sura Jn care era practic, dar e-ea0a&iile arat7 clar c7 Jn7l&i*ile din 9 au )ost abandoMre, la )el c. Di c1b de E a dealului din sE. Telaee iebuitn . )osi derclati conDlet Entro a )olosi *aterialele pentru repara&ii &i ee*ia a retras .idul de E plru %a cdru dealului, Din ne)ericire, descrierea %erusali*ului conte*pord )EQta dc e4ia peinte D*e*e plobl2*e. Mai Jntii, nu est)i clar care por&i erau Jn .idul cetElii ii c.re d@l8, la T2nplm Apoi e-istd nlre. roase di)icult7&i te-tuale Jn pasa5ele rele0ante din canea lui enia, De a2*na. ]*ia nu di nri o indi2de .u p.i0iE la dienta8 Q,iduiorO sa, c, pri0ire ra ]hinbEiile de direc&ie. la acesta s poare ad7uga )aptul c7 nu*ele por&ilor au )ost schi*bate din cJnd Jn cJnd. Jn lu*ina e-ca0a&iilor recente, se i*ptre o di.uire a inc]eror Dai rechi de a inrd. prera in)*agn2 d.b de e4ia, Esr2 d1trn de clar, Jns7, c7 circuitul descris Jn ee*. < este Jn sens ati.o1r Di irFp2 ln p2na de a ce2di, E-ist7 pu&ine do0e.i c7 oraKul s-ar )i Jntins pe dea#d de 0 ituiDt2 de s8lul .l G-l8 #d.cr. Dlta re0olta Macabeilor cetatea a Jnceput s7 creasc7 din nou. %rod cl MaZ a 11t rispun..rtor p2nd u "o. e** *5or de etutuii la .11itul solului @ i.d.cr. Ki 1EWl a continut sB s de.0olie pinS clnd a tosr B11 T%TR; distu la s)JrKitul R7.boiului Ereis Q11.GS d$rO. 'rincipala sursa literar7 de in)or*a&ii pentru aceast7 p2rt8dB slni srierile lu JcephE, dar inlo*dile lui lasE o 2ie de prcble*e n8blete. 'ri* dirEe a.12 prcblene 1te po.itia )on, re&ei 6Acra+, o )ort7rea&7 siriana a*plasat7 Sn %eru slin ln @1A tdjcr Scopd ac1ieia a )1t s, 8tinA sub supra0eghere cur&ile Te*plului, dar nici Josephus Ki nici @ Macabei nu arata clar dac7 garni.oana a )ost siMd la , 9 eu ta S de TenDlu, p5r2ril2 larn J*p7r&ite, dar cele *ai recente e-ca0a&ii tind s7 spri5ine a treia dintre aceste posibilit7&i. Q9e.i BAS;R@P1, @AA, p. @S e,ll*O. A doua proble*7 este legat7 de cursul 6gidului al Doilea+ Ki a 6gidului al Treilea+ *en&ionate de Joselns care n2 spue ct rcMni5 au patu in rrolin hTulPSd,$r, prin sElpbseru prorci0d a ceto, trei .iduri de la . Josephus descrie capetele celor trei .idui, dd re dt i.)o*ti cu pri+ire la linia ur*ar7 de )iecare dintre ele. E-ca0a&iile au co*pletat in)or*a&iile sale ici Ki colo, dar continu7 s7 r7tnJn7 *ulte incertitudini. lst)el, rShEsiJel2 ud . aedc de la pZrta Da. *ascului din .ilele noastre au )ost identi)icate de M. M,

M*yon 2 1c)id p2rte din .5dd al lteit2. dar arheologii israelieni sus&in c7 a )7cut parte din gidul al Doilea3 alte descoperiri )7cute Jnspre au )ost asociate cu gidul al Treilea de c7tre israelieni, dar Men0on le-a asociat cu un .id de cJicu*0ala&ie Qridicat de TiB ln tinput as2diutui ren1Lt*dui5. .idut .l treilea a )ost Jnceput de Agrippal Q4@-44 d.$r.O Ki abia a @1r te*irt la i.bucnitu Rr.bioiulu Erei3 in anul 11 d.$r., aKa JncJt *etodele stratigra)ice nu pot )i )olosite pentru a )ace distinc&ie Jntre gidul lui Agripp2 si gidul lu TiM. /n asper c8 pE.inra u inteE debit l, l]ituV c, .idrl al Doile cde )tbuie si )i )1r construit Jn secolul al Glea sau Jn secolul @ H.d.$r. mJosephus nu datea.7 construirea luiO, este poli&ia lui )a&7 de Biserica SMntului Mor*Jnt. Dac7 se sus&ine c7 biserica se a)l7 pe locul r7stignirii Ki Jngrop7rii lui $ristos, a*plasarea ei trebuie s7 )i )ost Jn a)ara .idurilor cet7&ii3 ti*p de *ul&i ani nu s-a Ktiut dac7 s-a a)lat Jn interiorul sau Jn a)ara indntei gidului al Doilea 8id,l al lreilea nu .O.i.ta incrO. S-a shli5ir cB 1ce1tE .on7 s-a a)lat la de .id3 prin ur*are, se poate ca %Qul 11 1e aut2nti. c2bt2a a .aer h ruini tnrre dul g; d.$. si re0olta lui Bar-Mo(hba, 0reo 1S de ani *ai tJr.iu. J*p7ratul !adrJan a reconstruit cetatea, nu*ind-o tdia $apirolinai eb(a lui a )sr *ul, tu *i.a dR)t c.Eile aErriode .idul de S )iind retu in nod per*anent. En ti*pul erei creKtine Jntinderea %erusali*ului nu a r7*as constant7, gona Jncon5urat7 de .iduri )ii .ilele noastre Q6;raKul R)echi+O a )ost de)initi0ata de Soli*an Magni)icul pn secolul al @1-lea. 9. s.bnldcada tdlogtd 'rintr-o *etoni*ie natural7, nu*ele 6Sion+ Ki 6%erusali*+ repre.int7 adesea to&i locuitorii lui %uda Qchiar Ki rJnd erau duKi Jn e-ilO to&i locuitorii lui %srael sau Jntregul popor ar lui Dlllrr8u. %rulinul 5oace u bt tslosic inpotut h a*. bele Testa*ente3 Jn aceast7 pri0in&7 nu poate )idistins cu uKurin&7 de perspecti0a *ai larg7 care include toat7 &ara. SJnt dou7 *oti0e do*inanteL %erusali*ul este Jn acelaKi ti*p locul in)idelit7&ii Ki neascult7rii e0reilor, cit Ki locul alegerii Ki pre.en&ei lui Du*ne.eu, locul protec&iei Ki gloriei lui Du*ne.eu. %storia a denost*t prinul 1p2.r, caE in nod inFitabit a Dro 0ocat *Jnia di0ina Ki pedeapsa3 gloria oraKului poate )i nu*i de do*niut 0iito.uJui. QR2. b sEirr b. @LG@3 GAL@-43 Mat. G<L<P K.ur*.3 Ki 's. P8L18 K.ur*.3 ls. <Pi<B3 s4L@@.@P.O co.)tastlt dinde tetu3li*t real Ki cel ideal a dat naKtere Jn *od )iresc la ideea %erusali*ului ceresc Qc`i Zal. 4LGB K.ur*.3 E0r, @GLGG3 Apoc. G@[, B%B#%;$Ri)lE, $u pri0ile ta isrone e rrh8tosie, 0e.i Jn special M. M. Menyon, DiggJng up Jerusa(*, @AP4, Ki bibliogra)ia inclusa3 C.CadinQed;,JerusaJe* Re0caled, @APB3 S. Ma.ar, The S)runta* o) t(e #ord, @APBL EE!t, G, p. BPA-14P. cu lri0ire h conditiite econo*ice Ki sociale, 0e.i J.Jere*ias,Jenisale* Jn the Ti*e o)5esus, @A1A. $u pri0ire la teologie, 0e.i TD T P,.p. GAG-<<83 :. D. Da0ies, The Zo.ipel and t)ie #and, @AP4. D.r.". %ES#E. taul ud2 ] pue dncrea ,.nd dirule tn stad su in sE5d Qro0 <ALAi pro0. r4L4i rs. rL<O. Ter*enul gr.pha*e are Jn&elesul *ai general de 6des-parlriur in <ro5d+ Q#ucd @<Lts5 si se )oloi n - p2ntu a ddF di)dite cu0inre 2br.. =u*d. .d1. pdrinre b 8r5d+ QG cbn, <GLG<O, rE4 Zab, <L@PO, =eb)e Q%o0 <ALA3 'ro0. @4L43 Js. @L<O. Jn T apare Jn #uca GLPi@G, @1i @<L@B. SJnt cunoscute iesle Ki Jn alte &7ri Jn a)ar7 de 'alestina. Jn 'alestina gra5dul sau staulul era lJngI cas staAioului ri in sra5d ] ana o i]te. craiduile de la rM.shido, ca' sint datat2 ln )thea di3sde5 ru5 otri a(atr drept i1te nilte bleu5 de calca. scobite. Tradi&ia creKtina sus&ine c7 msus S-a n7scut Jntr-o peKter7 din apropierea Betlee*ului. Jn acest ca. se loate ca i1l2a si )i )dt Wobit5 h p2rer2le de piatr7, J.A.T. %ES%M; QEbrl<i*14, ,putie,,, ,d]rrO. se"e c7 este )olosit ca substanti0 propriu Jn u*. G@LGS3 G<LG<. % Sa*. G<L@S, G45 G1L@, < Qin b*. ,,p1te.O. Z. A. S*ith a ur*at ideea lui Z. E. :right Ki ". 9, "iJson. Ki a 5denbt5et nMele o pBtia tudei) dar r0* *oti0e si creden cg in rdtut dh Mdi re E)ern h un loc la E de Marea Moart7. A)e.i ZTT, p. GG K.ur*. R\.Z. %E?/R/ QEbr. `)iirun, 6cel drept Qneprih7nitn@@3 l-- 6cei preaiubit+O- ; 0ariant7 poetic7 a nu*elui lui %srael QDeur. <GLlsi <<Ls, G1O, *e )olos5t .u E)eriE la Robul ales QEs. 44LGO, acelaKi cu0Jnt gr. din #XX este )olZit cu re)di8 la (1 QX)1. tL1O ,i bis.ica acot. <L@GL % Tt. @L43 G T1. GL<i %uaa @O. [b.*nul poate )i tradus 6'oporul #egii+ Q0e.i D, J. :ise*an, 9ar "0angdi.a A, lAU<, p, @4 O. %ETR;. Sdrut lui Mds, rRtul, este n*ir leh i, E-od. <L@3 4L@8. El a adus-o pe Se)ora Ki pe )iii lui Moi" ca sL W lndlneVJ cu Moe ta Mi. !o2b s, a ads o 5ert* lli lah0eh in ]tu de *uh*ne enih i.bl0i8 lui ls12@. De as*8, et i.a srituit E Moise s7 Jncredin&e.e altora ad*instrarea 5usti&iei E1P %ETR; mE-od. @8O. Moise @-a con0ins pe !obab, )iul lui %etro, s7 se al7ture %sraelinlor. Jn Jud. 4L@@ 6!obab $he-nitul+ este nu*it )io&en - ui lui Moise, care probabil este un ter*en general pentru 6rudenie prin alian&7+3 acest tdD lnrreorA cu Jud, @L@1, slnt si.2Fle doEn cu pri0ire b desDdo" lui letrc din )silia ch2triWor, u*ele poate Jnse*na 6proe*inen&a+, @ -'./.#.

%EgA %A $Ebr.`sarcy7Ti)lO. /nul dintre co*andan&ii *ilitari ai &Irii lui %uda care sa al7turat #ui Zhedalia laMi&pa Q%er. 4SL8n. El a )ost unul dintre cei care au cerut s)atul lui lere*ia cu pri0ire la plecarea Jn Egipt Q%er. 4GL@ - #XX d7 aid nu*ele ,.A.aria+, c). 4<LGO. %n G J*p. GBLG< nu*ele lui apare ca ]laa.ania. J$J:= %%B.A%ARJM. #e de pop.s h psioada E-oddri, la sEDig d M8bul ;,V*. G@L@@i <<L44.4sO. %ie. Abai* Qehr. +r.t hAtl"V*, runEle Abari*ului eu ,le EgiunMi i drt2pirrareO, Ab.l n identi1ci cu locul antic Mahaiy, la SE de Moab. Zluec( f plasea.7 roi depa]e spre 9 iar du Buit alDe u le tn aprpl8 de dll A)ion. laali.area continrE sa )ie contro0ersat7. J.A.T. !; . ;raK Jn teritoriului lui e)taJ# cucerit de sirienii cddusi de ]B2n-tladad, alBturi de =Dol, ,i rAh.t din Bet-M.a1 ; inp. @BLGS _ G con. @1L45, Mal daiu a tet cuc]it de T5slat 'iler QT% tn P<< J.d.$r. QG )*p. @BLGAO. S-ar putea s7 )ie Dan-%aan din G Sa*. G4L1. tn general este identi)icat cu Teii Dibbin, la <S lo de tacd !deh. D.F.a %#%E, 'ro)etul lui %srael Jn secolul al A-lea. u*ele lui apare Jn 9T ebr. =e/yy7h7 Ki =eltyyI, Jn 9T gr. Eleiou, iar Jn T Eleias. u*ele Jnsea*n7 6Cah este El+ sau 6%ah0eh este Du*ne.eu+. Jn a)ar7 de E)eri,8 la llie h % inp. @PL@ d ,,nie TiKbitul, unul din locuitorii Zalaadului+, nu a0e* nici o alt, ir#)o=*lie .u pri0ire la origiE W. chiar si aceast7 re)erire este obscur7, t* sugerea.7 c7 deKi %lie locuia Jn Zalaad Q*iuol7bS gi"=7p, locul lui natal a )ost Jn alt7 pane Qpoate Jn TiKbe din e)taliO. ue red7 e( thab7n ta galaad, indicJnd Jn )elul acesta o localitate, TE,be dir rcalaad. J]phs pn" sL )ie de acord cu aceasta interpretare Q)int, 8,<@AO. En *od tradi&ional TiKbe a )ost identi)icat cu un loc la @< (* de %aboc. #ucrarea pro)etic7 a lui %lie este relatat7 Jn @ J*p. @P-@A3 G@3 G J*p. @-G. Aceste nara&iuni sJnJ scrise Jn cea *i pur ebr, dsics, ,de tipul el2i Qa d teu ar )i putut 1 "isA *i d..iu de secolul a[ <.@ea+ QF. ", brtht, "run T. Ston.Ase to chrittioniy, p. <;O. u se poate ca nara&iunile s7 )i )ost p7strate *ult7 0re*e Jn )or*7 oral7. Ele descriu propo07duirea lui %li2 li rcgatul de , ln ti*pd di1tiR.i lui ;rui Q];MRTO. !ie a )ost conte*poran cu Ahab Ki Aha.ia, iar dir Elat.8 tllWtii sle QG inp. GO si din drlspu sul la Jntrebarea lui %osa)at mG )*p,<LllO pute* trage conclu.ia c7 Jn7l&area lui a a0ut loc probabil pe 0re*ea dnd lora* sa urcat pe tronul lui %srael. Aceast7 conclu.ie este con)runtat7 cu o di)icultate tn G $ron. G@L@G=@B, dd d)icullata poate 1 sltrlioMrt )ie interpretJnd c7 te-tul din G J*p. 8L@1 a)ir*7 co-regen&a @ui %elat gi %oEn, rcgii lui lu.la m=$R; ;#;Z%A 9TO su prin cosid8r2a sosrii 2 o prc)e)ie 1.utd Jnainte de Jn7l&area lui. $iclul despre %lie pre.int7 Kase JntJ*plIri din 0ia&a pro)etuluiL pre.icerea secetei &i )uga lui, con)runtarea d2 la Mt. canel, ntga la !orcb, incidentul cu abor, proorocia despre Aha.ia, Ki Jn7l&area lui %lie. $u e-cep&ia ulti*ei Jntl*pl7ri, toate celelalte se ocup7 cu con)runtarea dintre Jnchinarea la %ah0eh Ki Jnchinarea la =Baal. .2ut aaal dir ac1te relatan 1r2 ral Me#art, 4ul pbtector al llrdd- alEb a adopat a81ra 0ariant7 )enician7 a religiei naturaliste a $anaanului dupi 8 s.a cns)torit d rlub2la, print] din ltr Q@ inp. @1L<S<<O, dar labela a )1t rnspu.atoare pDr= tru e-ter*inarea Jnchin7rii la %ah0eh Ki propagarea .tlttlui lmi Baal Jn %srael Q@ %np. @aL4,@<,,i@A5 @AL@D !ie apare * pri*a Jntteiplare Q@ J*p. @PO )7r7 nici o inibduer2 ii .t,,B c prdint% lb)elia pentru Anab, an l5nd o retn, s-a re)iryiat ,r a)a* 5ulr ai.liDi ld AlEb, Mi lndi la pidul cherir, la E de %ordan, Ki apoi la Sarepta QJn pre.ent Sara)end, lJngI Sidon, localitate care continua s7 p7stre.e nu*ele antic Di 2re doniDd ruin2le ponuhi dtic de la Ma8 Medite1niO. %lie a t1t henit in nod *nacrnZ in adbele lTui W in tinp " ] a)la la sareph a )acut o ninl* de 0ind8reW Q@ "#ap, @PL@P-G4O, AdouaJntJ*plare, trei ani *ai tJr.iu m@ J*p. @8L@3 c), #uca 43GB3 %ac. BL@P, care ur*ea.7 tradi&ia iudaic4, r2larea.a snrsitul Retei si nBtua8 lnchinBiii o.gaiate la Basl pe Mi ca)rel, s8ta carc a trce. put Ai s.a oprir la curTnn lui %ahreh a )ct o ,to8 la adresa su0eranit7&ii lui Baal asupra naturii. @ J*p. @P @-a pre.entat pe %lie Jn bJrlogul lui Baal-Melcan, sus&inut de %ah0eh Jn ti*p ce &ara su)erea Q@ J*p. @PL@G3 c). Jos., Ani. 8, <GS-4O. @ J*p. @8 )ace public7 pro0ocarea Ki supre*a&ia lui %ah0eh este de*onstrat7 Jn *od spectaculos. "aptul c7 Jnchinarea la Baal Jn lsrael nu a )1i endicote la M# ca8%, rei8 din te-tele re)eritoare la perioada care a ur*at Qde e-. G lnp, @SL@<-G@O. c, pri0ire la pre.en&a unui altd al lui lahth pe Mt, $anel, F.i =Altr y2il sua8.i cA act altar a )ost 8 rn)t prcbabil de tnchinnrod e0la0ioKi ai lui %ah0eh, dup7 J*p7r&irea regatului. /nii co*entatori o*it co*plet @ J*p. @8L<Sb, Jn ti*p ce al&ii o*it 0. <@-<Ga. A r=eh indLhplaE Q@ inp. @AO, cre ddrie tusa lui %%ie @. !oEb peld a s tdi de ninia lhbelei 1ie dd2bit de e*incti0a- !orcb a )1t nhtele s)ilt ude Duhne(d lea1nhtdli lli Moi.e Sa Eclt cunoscut Ki Jntoarcerea lui %lie la acest loc repre.int7 Jntoarcerea unui pro)et loial dar descura5at la Jns7Ki sursa credin&ei pentru care s-a luptat. Hns7rcinarea )inal7 din % J*p. @AL@B-@8 se pare c7 a )ost J*plinit7 nl*i h parSe de care )lie. /M! lui !.ael r2 aond sinei ,i a lui leh, pe "odd lui %srael e relaErB ln cidd d1pre arlb2iindnplsr. cu abot Q@ inp. G@O nur8.n ii 5usti)ic7 principiul Jncet7&enit Jn conKtiin&a religioas7 a lui %srcl cd 'rhrnnn anar rn pbpnetat2 uei )a*ilii sau a unui clan din %srael era considerat un dar de la %ah0e, iar

nerecunoaKterea acestui )apt si neres-pet.8 dreptuilor incir5dduiAi a )aniliei din 8nu. nitatea a)lat7 sub leg7 *int atrage dup7 sine 5udecata. B18 %/E )t

BaaMshalisiiah=

R R

,. 4 =-. c h Ecron =a\ i9==-.Pc., 0\ r0+++=i=-+YY,Y iuda , o Ri*+ori+T h Teri hon + %erusali* <@<S^+= =) r-j !<S h BerK eba ]]]

--ij-bJ R s.(g] <B t0

#ocFi asociate eu acti0itatea pro)e&ilor %tie &i Elise# !ie apare ca an ap7r7tor al Jnaltelor cerin&e etice ale Kis7-i )ac7 r7u pro)etului QG J*p. @LA-@BO. Jn7l&area credin&ei *o.aice si care lipseau Jn cultul lui Baal. l*lliepntt-un 0Jrte5 de 0Jnt QsearaO punecap7t carierei A cdncea SntJ*plare din G t*p. @ continua s7 salepro)eticedra*atice. E-cla*a&ia luiElisei $GTnp. ilustre.e con)runtarea dintre %ah0eh Ki Baal. )ricieGL@GOesterepetat7&riG)*p.l<L@4c*e)erirelaE/seQ derea lui Aha5da tn .eul 0ie&7 din Siria, BaaJ.ebub Jnsu&i. tBaal.ebulJnte-teledelaRasSha*ia,i. Mat. @SLGB3 'ot )i )7cute dou7 obser0a&ii cu pri0ire la i*porBaal-.ebub, care Jnsea*n7 6Do*nul *uKtelor+, protan&a lui !ie. )u pri*ul rind, el )ace parte din tradi&ia babil c7 a )ost un *od de a ridiculi.a .eitatea sirian7O, 9T de pro)e&ie e-tatica, datJnd Jnc7 din .ilele lui atrage 5udecata lui Du*ne.eu QG J*p. @L1, @1O. S Sa*uel, Ki !ie este de ase*enea un *aintaK al pro)e5udecat7 ar7tat7 prin )oc din cer cade &i asupra celor &ilor rapso.i din secolul al 8-lea sau al ipro)e&ilor care care au 0rut s7 se J*potri0easc7 cu0Jntului lui %ah0eh au l7sat scrieri. #eg7tura lui cu tradi&ia *ai 0eche este S1A %#%E id.uti in )aDhn ci el 1te Mi lrtii de t8te u on de aclid2 W depbsede. lui dictate de Dultul s1deaGi aKtept7rile u*ane Q@ t*p. @8-@GO. ?coala de pro)e&i din .ilele lui sanEl continuB se e-iste ln 2drul hcrBrii lui lie Q@ irnp. @aL4, @<3 G inp, GL<, B, PO. legLne lui cu ,rc)ed de Mi tir.iu co tl in sEe ddia #ui coniitut de a cl[e8 topdd la eliSia lu Moise, atJt prin Jnchinarea nu*ai la %ah0e cJt Ki prin procla*area standardelor *o.aice de dreptate Ki neprih7nire Jn co*unitate. Jn a*Jndou7 aceste pri0in&e el anticip2.a p")eVrne *i 8nplete ale lui A*1 s5 ;sea. Aceast7 propagare a credin&ei *o.aice de c7tre llJe este sus&inut7 de dte0a detalii cane sugerea.7 o paralel7 Jntre %lJe Ki Moise. Jntoarcerea lui %lie la !oreb este su)icient de sugesti07, dar s7 re&ine* de aseDerea )aptul ci llie 1E i lit Ai sueedat d2 Eli"i la )el cu* Moise a )ost Jnso&it Ki succedat de losua. Aceast7 paralel7 este i.bitoare. u nu*ai c7 *oartea lmi Moi2 . l1t ln0Sldrt in dist2r QDdt, <4L1O, ci Ai suMii se, a obddt #.ialitatea %slaelului pri, )aptul c, a )dt ltuun2gt de aelaii spint ca Ai Mdi] Ki si-a do0edit 0rednicia pentru slu5ba sa prin tra0ersarea *iraculoas7 a rJului Qpeut. <4LA3 los. 4L@4O. RelstaE bnRilii lui llie QG lnp. GO re"odu.e d1td de 2Ec, E2t tipa,, De a]henea, )aptul ca D* ne.eu Ji r7spunde lui !ie cu )oc Jn dou7 J*pre5ur7ri $% %np, @<L<ai G %*p- rLlD @GO pa" sn rc ind"pte pri0ilile in u*i rpre nani)2star2a prepntei Di 5udec7&ii lui Du*ne.eu prin )ocul din nara&iunile E-oNlulu5 Qde a, E-od. @<LG@3 @AL@ar G4L@Pt * @@LlL @1L<BO, u 1ie de *ihie c, in Bindie hasadic3 e0reiasc7 %lie a )ost pri0it ca un o*olog al lui Moise. ln al dol4 did, Di 2 sUue d lucErea lui 0a n reluata 6Jnainte de a 0eni .iua Do*nului, .iua aceea *are Ki Jn)ricoKat7+ QMal. 4LB-1O. Aceast7 te*7 este )oei ,.pulari in MD* iudaici $TA#Td/D W% M%. DRASO ti a )1i u subiet olisnuit a2 di]utie W%rn iinpd ttopo]duirii lui rsW QMarcu <iG<O. %ss < ihdicat citto po]duiriiportetia lui Mabni s.a rderit la llcraE lui rlod Bobdiord o.=lat. @@3@43 @PL@G s.u*.O. %lie apare d5n nou in peMnt p. Mui2l2 Schinberii la )a&7 QMarcu AL4O Ki este *en&ionat Ki Jn alt7 parte Jn %Gin luca 4LGB.G1, Ron. @rLG45 %ac. Br@P@4.

%n F *i opar .ld tr.i btrbad carc poarE acelasi n*e E p"t dir Benianin Q@ $bn. 8rGP5 eb., =elJyy7=O Ki apoi un preot Ki un laic care s-au c7s7torit cu )enei sdine QE* @SLG@,G13 ebr =Ely,2O. B%B/;$RA"%E. E. "ohrer, ElTg, lA1a3 R, S, 9ibl. lac., Eli5ah ond E#isho, #ABP@ !. !, RoFley, Me oJ $o4 @A1<, cap Gi J. #hdblorl hapie., in AnciWt %srael, @A1<, cap. G3 co*entarii despre c7r&ile Regilor, d2 J. A. MoinBo*eryDi!, S, $eh*.4 l$$, @As@, si J. Zra0, ;T#G, @APS3 ".=5a*es, 'ersonalities o) the ;M Tista*ent, cap. A. B.#.S. %%%R%$%#%R%$/M,%#%R%A, Mele uu5 04i rdi. toriu *untos a)lat la r7s7ritul M7rii Adriatice, care se Jntinde Jnspre E pJn7 Jn regiunea central7 a Balcanilor Ki care a5unge pJn7 Jn E %taliei, Jn pJn7 la triburile celtice Ki Jn S, pJn7 Jn Macedonia. u*ele este deri0at d2 la uul din)t prinele tibui din regi* pe Qe l. au lnr)lnir gleii #cliiorn 0orb8u dialete c2re prc. babil ce sEu la baa linbii albLpe nod2)t. Ro *anii au a5uns Jn con)lict cu unele triburi Jn secolul al <i2a i.d,$r., da, nu au .ucdit regiu2 d]it ln solul @ d.$r.,dnd a )ost J*p7r&it7 Jntre pro0inciile 'anonia Ki DalM)ia. 'a0el spue cl pe )tMa Wri1ii Eistolei c7tre Ro*ani $@BL@AO aceasta era li*ita acti0it7&ii srle d2 dangheli*. R2).rie lui p.r si 1e dprin.it8, dd bu ] Wie clnd Ai din ce diEtie a indr rn a8stA regiue QsVr puta sVi lZi din M.ced.ni., crnd a 0i.iEt din no, p8inda d,p, @u)tae sa in El1, "apr GSL@O. A )dt pri* pb0i*Z ln )t e 0orbea li*ba latin7 pe care a 0i.itat-o Jn cursul lucr7rii sale apostolice si se poate ca aceasta s7-@ )i preg7tit pentru *isiunea pe care inten&iona s7 o )ac7 Jn Spania, *de " 0.rb1 de a*n2a linb. latini Qlon, @BLG4,G8O. D.".$.A. %ME E/. /n ltt.lAto, pericllos asociat cr ] Al]ndru Q@ Tin. @L@A-GSO si =,il2r QG Tin. G3@D. "aptd c, %*cncu Ki Ale-andru au )oW dali d2 'a0el " hin. lui Satd n2 *int1r2 d2 @ $o.. BLBL anbele pasa5e au )bst interpretate ca e-co*unicare Qadic7, pcda2 in sleE Qde ilnlDla aO lui satanO Di Z aUli)t a uei p2dep1e co8o.ale. Dsisu, e1tea nu sint inco*Ttibil2. da, 8*nM8 Fbole cu %o0 GL1 Q O Ai ai)dite .lte acre di]iplinaE dir bi2ric. ap1. toliciAi Qctai)dite.lte "apt, BL<@@3 acredi]iplinaEaLGS=G43dir @<A.@@3bi2ric. @ $oi @@L<SO su<2rea.i cel pulin ce e))tt2le )i.i.e au loW inclW. E-ist4 pdalele i ln re-iel2 E8ti0e Qc, @,,48, p. <SGO. %n orice ca., idEi pedeps a )ost drd tici, a )1r apli2ti in spilit d2 indWre Ai a aFt 2 inten&ie restaurarea. TotuKi, pedeapsa nu a )ost ur*at7 de poc7in&7 atuci .ind sa V.is G Tin. GL@P, crD2ala lui %soeu Ki a altora, descris7 Jn ter*eni clinici $roade ca gan8rena+O, cont5nu sB-l pldupe ,e 'n0el. Er. 0orba de o ,spiritulia2+a h0idii Qindn.ind, ,etere iodoialr, 5udecata[, o doctrin7 care a )ost Jntotdeauna ireconciliabil7 cu gJndirea greac7L ase*enea interpret7ri <)tDite au dbbt *i dhdi si ln cori.t Q@ cor. @sL@GO. A]he.a idei au lur )oru di)erite ir relig5a gnostic7L 0e.i a)ir*a&ia Jn07&7torilor )alKi Jn "aptei e lui Ua0cl ri UidD @4 QcaE conbina doue ideiOL 6Te 0o* Jn07&a despre acea Jn0iere pe care o procla*7, c7 a a0ut loc de5a Jn copiii pe care Ji a0e*, Ki noi 0o* Jn0ia dnd rcn a5ungE la cuoaLtDea adaiEtduiAi D* ne.eu+ Qtrad. M. R. Ja*es, vpocryphal eF Testa*ent, p.GPsO, hde ,J*2neu+ Qnsele reurli cBrBtorieiO nu este prea des JntJlnit. A.".:. %M , 0e.i Z% +TARE %M'ER%/# R;MA . seBul node* in c)t et #l1it acat re*en e biblic si ni.i .lasic si rici nu pre.irtB 8rd caia.rerul deli.at si co*pl2- al n2tod2lor rc88 d2 sttplnire a popoaElor din b2.i. nul Medit*nei cu0litul inp.riun *i)icE id pn nul dnd autoritat8 surennB tno2dinlat de poporu ro*an *agistra&ilor aleKi printr-un act special Q%er .,ridtaO. %*r.rid a )st intotdeaM o )o*s onpleil ti cup.in.lt8r2 de e=*itaE . pudii religioase, *ilitare, 5uridice, legislati0e Ki electorale. E-edhre aZtei putsi da linitatd prin Wlcibilitatd inter0en&iei tribunilor precu* Ki de restric&iile traditional2 eu le8ale care linibn apli.da ei la o ansitA ,royincie su s)er, de acti0ibte. o data cu e-tinderea intereselor ro*ane Jn str7in7tate, pro0inSPS %M'ER%/# R;MA cin a de0enit tot *ai *ult un ter*en geogra)ic, pJn7 cidd )olZiM siste*t5.S a uli inp.ri* Mgis"al pentru st7pJnirea unui 6i*periu+ a Scut posibil7 )olosirea ter*enului pentru a descrie o entitate geogra)ic7 si ad*inistrati07. Jn 0re*ea T, Jns7, siste*ul nu era nridr* alit de 8nplet Ai de ned cM indicL ter*enul. %. atura i*perialis*ului ro*an Jn general, crearea unei ]pro0incii ro*ane nu suspenda )or*ele e-istente de gu0ern7*Jnt &i nici nu ad7uga ce0a la statul ro*an. 6Zu0ernatorul+ Qnu e-ista un ase*enea ter*en generic, ci era )olosit titlul de *asi"at ep2cti0O colaboc o )o4ele a*i2le din bna respecti07 pentru a p7stra securitatea *ilitar7 a Ro)ti i, in tinp de pace tuncla ] da h piiQipsl o 1,r,ie diplo*tice. ] se aBe)tera hai nulr cu oMdanhn regiolol @@ hp.lor dinti,o alisn,B nilitar7 *odern7 care ser0eKte interesele unei *ari puteri Ki nu se ase*7na cu gu0ernatorul unei colonii, care a0ea autoritate *onarhic7. Solidaritatea 6i*periului+ era *ai curJnd produsui preponderen&ei puterii Ro*ei derit al unei ad*inistra&ii centrali.ate directe. %*"liul indudea st2 de staie ete#it, d2 dau lesate de Ro*a prin tratate bilaterale si care se bucurau de drepturi &i pri0ilegii negociate separat. DeKi este e0ide)i ca rcllEn aEu capaciEea T a-ri crci d=M prin

pii*5sr4ul de p-re ri raditii luDul a2ta nu se potri0ea cu Jnclina&ia lor Ki nid cu interesul lor3 adeseori Ji g7si* pe ro*ani str7duindu-se sa con0ing7 pe alia&ii ne*ul&u*i&i s7 se bucure de libertatea pe care o au ca Ki subordona&i. Jn acelaKi ti*p a0ea loc un proces de asi*ilare prin acordarea cet7&eniei ror8e uo, indi0i.i h cohunit4i, )apt 1E amrg.a loialibt8 )ia2rilor l]ali )ala de put2Ea ronan. %%. E-tinderea siste*ului pro0incial Ana inpe.ialis*dui aipb*tic, e-plicati tui rs, a )ost de.0oltat7 Jn perioada de Jnceput a negocierilor Ro*ei cu 8inii sli din ltalia. ceniul stu a %1t ."ibuit de sii trilcipiilor pEtiei l2tiale, c* i* pse o 2p.cb" sEicta a Aranitelor ii ,u accepta nid un elt rdei pentu delaZtu rg.botului, cadc terului de genero.itate reciproc7 al tratatelor ro*ane 0echi precu* Ki idealului ro*an de patronare, care cerea loialitate strict7 de la prieteni Ki clien&i Jn schi*bui rbtect5.i Tordate, oric.rc ar 1 tuti]le RoM a a5s cudnd sV dobMeasr o po.lie d2 condF2.e Jn liga cet7&ilor latine Ki a poi Jn decurs de cJte 0a secole, Wb intacnn irEuiilor spo*dice al2 galilor Di gD. Ml=lo, W strb inpa.tul luptelor cu putdi de di*olo de 8E, WM au )os $atugitu Ai uii rcEhi ele niKti, Ro*a a stabilit tratate cu toate statele italiene ln s rir Ele 'adului. Tonrii abia in ann <A i.d.cr. li sa orerir acstor lauitori ctBlenia ro*an7 Ki ln lelul ac1b ora>e# au dseit nuicipaliri d ale repuuicn. %ntre ti*p un proces si*ilar a a0ut loc Jn tot ba.inul Mediler*i. l, snainn pri*ului R.B.boi 'uic, sicilia a de0enit pro0incie QG4@ H.d.$r.n, iar a*enin&area cartosirei . Zot ca si sardinia si $o1i2 sa iltre priMl acd par QG<@ l.d,cr,O, la )el2 d Spada Q@AP #d.$r.O3 Jn )inea )ost creat7 o pro0incie chiar Jn A)rica, dlpB d,tVge8 $artagirei, ln atul @41 id,$r, #a lcput l*nii au e.itat sa-W inpuB stspinire du, ra statelo, hel2nire di, E, pha cind dupV eled repetat al negocierilor libere, au )ost create pro0incii Jn Me.doniL ;4< l.d.cr.O ii aluia Q@41 tdcrO. in ciuda unei oarecare brutalit7&i, *ani)estat7 Jn disrus2Ea cdgin2i ii a cori3tului tn @41 td,cr,, a0anta5ele siste*ului pro0incial ro*an au a5uns s7 )ie recunoscute curJnd Jn a)ara grani&elor Ro*ei, aKa cu* se 0ede din taptd cA tei state au )1r tlote ln sl* Ronei prin t1tae1nn doMirorilor loi dulnd @a siabili". pb0ituinor aia Q@<< in.cr.O, Bitinia si cirene QP4 td.ciO. Ro*ni5 a, rcr aupad cn le.ol 0area proble*elor proprii Ki a*enin&area pe care au repre.stat=o pi"tii p2nhii onui2tii d du la creaEa ptu,,5ei/or calia, abohe, ni5a si cil5cia. $artdisnul tderalilor rclrr)i a i*eput si 58c u rcl inortant, 'onp2i a adangat 'onc la sltini, Ki a creat pro0incia nou7 Siria, ca re.ultat al Jn)rJngerii lui Mitridate in 11 l.d.$r.3 h d]eoul unitor $ear a denis inEea<a calie Ai a sbln puter.a Ro*ei " iiD de la Alpi pti la Ma* ordu5. /lti*ul dinde shtele el2rine tB, Egipnrl, a d2F.it prc0incie dups ce Augustus a Jn)rJnt pe Antoniu Ki $leopatra Jn <@ H.d.$r. De atunci Jncolo a dus o politic7 de consolidare Di nu d2 dpasire. Atrguts a lnpis g"nira plnL la Dsere, )tlndi pro0i)tin2 Raetia, oriM, 'a-nonta ti MZia. %i E2nentia MitoaE diEsdile laale au )1t su.edate de tF2*tori rclrrai in *i *ulte regiuni. Zalatia QGB J.d.$r.O a )ost ur*ata de $apadeta, %udea, Bntnnia, MaFtada si lacia Q41 d.$r.O. 'eri8da T ] si8.i asda. in D/nctul in care seria de pro0indi a )ost Jncheiat7 Ki Jntregul ba.in al Medite"nei . aFt enh DriZ 8ra o autoritate supra0eghetoare uni)or*7. Jn aceiaKi ti*p, gu0ernele pp.Dist2nte a ,ontinut sn pZp2re io *u.lte ca.ui, deKi a0eau prea pu&ine perspecti0e de progres Jn 0iitor. 'rocesul de Jncorporare direct7 Jn republica ro*an7 a .onrin8t plnt cind $an*la, ln anul G@G d.$r., a acordat cet7&enie ro*an7 tuturor locuitorilor liberi din bna Mediteran2i, De ataci incolo pD0inciile au d]nit teritorii inD.rial2 in ereul nbde* al cFTr tului. %lt AddlllhEea prc0lnciilor 'ini in Rolul @ #d.cr. pb0in.rile eEu dae *asis. tra&ilor ro*ani )ie pentru anul lor de s5u5bI, )ie pentru anul unitor cidd ei 8ntirua, sB reDre.int2 in periu*ul Jn calitate de pro-*agistra&i. DeKi aristocra&ii erau educa&i Jntr-un spirit de Jnalt7 responebilitale d s presereau rdeinic in politici ci 5stili2, tnhi ln na5or=btea d2.urilor, prc0irciile da, glEr nare a0Jndu-se Jn 0edere Jn per*anen&7 care este *iKcarea politic7 ur*7toare din capital7. 'ri*ul trib8l pen**t a @1r isrituir %a RoM p2ntru 5ude carea gu0ernatorilor pro0inciali pentru 5ec*7nirea pro0inciilor. DeKi co*peti&ia pentru aceste )unc&ii a , 1Ms .entrolarE, cEa8 nor po.ilii de onduceE pentru <,B sau @S aninu a )7cut dedt s7 Jnr7ut7&easc7 sit, aWa, po.iWile lor au NleFnit b.a penh a incdca u.up.E nilidi < puterii. staele etelir au )cr l7sate Jntr-o stare disperat7. Ele s-au obiKnuit s7-&i apere interesele J*potri0a gu0ernatorilor capricioKi prin )aptul c7 au c7utat patrona5ul unor )a*ilii puternice din eEr Di te ldicd2 Mi lunai de tinp e )ic2a drtpdie. h tinpul teldicd2elor GS de ani d2 rr.b.i ci0il care au lll*t dupa MRrlL8a Rubicolului Q4A ,.d.crO pro0inciile au )ost silite s7 treac7 de partea cui0a si s7 riKte bog7&ia Ki libertatea lor Jntr-un con)lict i*pre 0inbil R11el2 ;riotului au tst ad*te de )ti ori ,2ni* a tur2rca o ina.ie a ltaliei, dar de naare date BP@ TM'EX%/# R;MA in0a.ia a eKuat. Jn cele din ui*7 biruitorului Augus-tus, i-a re0enit sarcina s7 restaure.e daunele Jn cursul d8iei sle de 4s de .Dt tntt el d a8ptt rd conduc7 singur o pro0incie, luJnd pro0inciile Jn care continua s7 )ie ne0oie de o garni.oana *a5or7, cu* au )ost Zalia, Spania, Siria &i Egiptul. Aceasta conducere i-a )ost Jnnoit7 periodic pJn7 la s)JrKirul 0ie&ii sale Ki obiceiul a )ost p7strat pn )a0oarea

succesorilor s7i. $o*andan&ii regionali erau nu*i&i de Augusrus Ki Jn )elul acesta s-a constituit o categorie de ad*inistratori de pro)esie Ki a )ost posibil7 pentru pri*a oar7 elaborE F pl*ui de lsspeti0n %ug,. $elelalte pro0incii au continuat s7 )ie Jncredin&ate celor care erau anga5a&i Jn cariera obiKnuit7 de *agistra&i, dar posibilitatea )olosirii po.i&iei Jntr-un *od nepotri0it a )ost e-clus7 datorit7 puterii copleKitoare a $e.arilor Ki lipsa de e-perien&7 era de ase*enea o piedic7, a&a ineJt Jn *are *7sur7 a )ost *en&inut stod.rdul d2 adninlr] ce1td, Jn cel *ai r7u ca., o pro0incie prost ad*inistrat7 putea )i trans)erat7 sub autoritatea $e.arului, cu* s-a htlDplat cu Sitini. p. 0r* lmi 'liniu. Trei dintre responsabilit7&ile gu0ernatorilor sJnt bine ilustrate in T. 'ri*a era securitatea *ilitar7 Ki odine publi.1, lEa* de o in,8derc ronn di3 acest *oti0 a dus la tr7darea lui msus Qloan @@L48-BSO, iar 'a0el a )ost arestat de ro*ani pe ba.a presupunerii c7 ar )i )ost un agitator Q"apt. G@L<@-<8n. $onducerile de r< @lWalonic Q"a,r @PL1-AO ti Et1 Q"atr. @AL,roO indic7 parali.ia care s-a strecurat din cau.a Meii de o inter0en&ie. 'e de alt7 parte, Jn statele )enidene Q"apt. @GLGSO ei b risE, Q",pr. @4L@AO au ld ]nircnr2 0iolente )7r7 sa e-iste 0reun se*n de inter0en&ie ro*an7. A doua preocupare *a5or7 era strJngerea 0eniturilor. $e.arii au *odi)icat siste*ul de i*po.ite )i-Jn-du-% pe o ba.7 echitabil7, Jn )unc&ie de lecens7*Jn) Q#ucaGLlO. %sus Q#uca GSLGG-GBO Ki 'a0el QRo*. @<L1-PO au ap7rat dreptul ro*anilor Jn aceast7 pri0in&7. A treia, Ki cea *ai oneroas7 dintre Jndatoririle lor, era 5usti&ia. 'rin tri*itere de la autorit7&ile locale Q"apt. @AL<<O su prin ap2l lhp.rih lor Q".pr. GsLA.lor, litigiile erau concentrate la tribunalele din Ro*a. A0eau loc JnrJrrieri *ari datorit7 creKterii costului Ki a co*ple-it7&ii procedurilor. Zu0ernatorii se str7duiau s7 trans)ere po0ara Jnapoi pe u*erii conducerii locale Q#M G<LPr ,>pt. @8L@t.btuEi, dsVrinii s-aualat8t alt8 in lalde# adF sinnutui 5Didic rcron Q"apr. G4L@S3 Ro*. @<L4O. %9. %*periul ro*an Jn gJndirea oului Testa*ent Jn ti*p ce Jn T rela&iile co*ple-e dintre gu0ernatori, conduc7tori Ki republici sJnt 0i.ibile pretutindeni &i sJnt )a*iliaie scriitorilor T, torul este str7b7tut de at*os)era cu ade07rat i*perial7 a do*in7rii $e.arilor. Decretul lui ce.ar la dus pe losi) la Betlee* Q#uca GL4O, ceG2i, 1te diitea lui Dureau in .(.la lui %sus Q#uca GSLGBO. %n0idia $e.arului a pecetluit conda*narea la *oarte a lui %sus Qloan @AL@GO. $e.arul a atras loialitatea super)icial7 a iudeilor Qloan @AL@BO, sup8a ,poEdica a S"ilor Q"apt. @PLPO si tidederea apostolului Q"apt. GBL@@O. El este 6J*p7ratul+ c7ruia creKtinii Ji datorea.7 ascultare Q@ 'et. GL@<O. TotuKi, Jn7l&area lui a )ost )atal7 pentru loialitatea creKtin7. Este *ai *ult dedt un sJ*bure de ade07r Jn ituinuE rep.tati S8 @A-@G3 "apt, @PLP3 GBLeO, in ulti*7 instan&7 creKtinii a0eau s7-@ s)ide.e. %sus a )ost ]rienit de oa]ni =El$<iui$+ capr. GLG<O. Jutitia tri*bi&at7 trebuia s7 )ie respins7 ele s)in&i Q@ $or. 1L@O. N.nd $2aru@ . rctdi.t QApo.. @PL1O, blas)di, a)toalilor sale a l8lat dniciM lui de nlna Do*ului do*)lor W Reeeld Esild QApe, @P5@4O, Asdel, ln tihp e pa8 inlElau rc*n, a rcDe.entat o cate deschisa pentru E0anghelie, arogan&a i*perial7 ro*an7 i-a dat o pro0ocare de *oarte. B%B#%;ZRA"%E. $A!, A-@@3 Z. !. Stc0enson, Ronon 'rdircia# A.bthitna tion, @A4A3 A . sheMitr, :hib, tlorlon Sdiery ed Aonaa #aF in he d Testa*ent, @A1<3 ". E. Adcoclc, Ro*an 'olic(al ideas and 'ractice, @ABA3 ". Miliar, TTie Ro*an E*pire and la eighbo0rs, @A1P3 !. Mattingly, Ro*an %*perial cirdi(.id, @ABP5 J. '. 0 D. Bal<dd, lon.L t)te srory oJ e Enpirg @APoi E. lr hdse, The seial 'attn ot the d0btion Zroups in ie 'iRt citury, @At;. E.AJ. % . QEbr. piitI Jn E-od. A3<@ Ki Js. 4GL<3 55t)teh Jn alt7 tarte in 0T3 <r. li8n li M.t, @GLGSO. "ol1lr h Drincipal pentru &esutul ]pJn.ei, inul Q#inu* usitads-si*u*O este cea *ai 0eche )ibr7 te-til7. 'lanta creKte adesea pJn7 la o Jn7l&i*e de @ * Ki produce )lori albastre )oarte )ru*oase. Din se*in&ele lucioase se ob&ine uleiul de in. %nul a )1t crrtiEt d2 eAipt2ni ildnte de E-od QE-od. AL<@O Ki a )ost culti0at de canaani&i Jnainte de cucerirea lor3 canaani&ii uscau snopii pe acoperiKul cas2lo. Q@1. GL1O. /* dinEe p2d."ele lut Dtu.eu pe 0re*ea lui ;sea a )ost luarea inului Q;sea. GLAO. Jntr-un sin<u tat din T e ).e te)erire la ir QMat. @GLGSO, d1,l2 8] sr se cn arde inceti Maiei cita.i di, (. 4GL<. J.tO.D. % D%A. %. 'erioada 0eche Jn Ebr. hoddf, de la ter*enul hindu din li*ba persan7 0ehe Qco*pars .u sindnu h sns5tO, Jn irl riDdiie lui Darius % Ki Xer-es % din 'ersia. Regiunea dese*nat7 cu acest nu*e a )ost acea parte a 07ii luduKului Ki a dRpiilor de %a E de ns"5 Atsani ..E a )ct h3rporat7 Jn %*periul persan de c7tre Darius %, care a "nittlcut.o Sdnila s de E Zrercdot, <. A4i 4,4S, 44O. in Est. @L@3 8LA, li*itele st7pJnirii lui AhaK0eroK

QXer-es D sJnt ide la %ndia pJn7 la Etiopia+, hoddI Ki (JS3 aceasta corespunde cu inscrip&iile lui Xer-es % Jn li*ba persan7 0eche, JntrucJt lista &Irilor include 6Sind+ sau %ndia Q!idusO Ki Etiopia QMuliyaO3 0e.i R. Z, Ment, ;ld 'ersianL ZranFar, Te-ts, #e-icon, ed. @AS<, p. @B@,@@. GS, GA Ki 8t<. Dar cu *ult7 0re*e Jnainte de aceast7 penedn 8 tu8t co*erbl dir"e %ndia si Me-sopota*ia, Jnc7 Jn cea G@SS J.d.$r. Qperioada /r %/O3 co*er&ul este atestat atJt Jn te-te cJt Ki Jn sigiliile din Mesopota*ia g7site Jn R1,ea %ndusutui. /nii cred c7 +o)ird )i QsOu"-n irdiah,t. %ndia a reptGenl2r sWa de ele)an&i de r7.boi )olosi&i de Ale-andru Ki succesorii s7i Seleuci.i Jn Siria, iar Jn perioada greco-io*anI *ulte produse e-otice 0eneau din %ndia, de obicei prin A2bia Nle S seu p2 Ma8 RoDie ei apoi pe ler Jn %Erto de 0 a A*i.i cu pri0i. ta rute Vi *0iSatie 0e.i0anBee(Ki!ourani,,M;SP8, @AB8, p. @41-@4P3 BPG % %Mk &i 8S,@A1S, p. @<B-@<A. 'entru o 0re*e tn unele p7r&i din 9 %ndid au )ost *en&inute principate greceKti3 c). :. :. Tarn. The Zrteh in Bactria and %ndia, @A<8. $u pri0ite la pre.en&a indienilor Jn Egipt En perioada greco-ro*anI, 0e.i Sir !. %. Bell, $ults and $reeds in Zraeco-Ro*an Egypt, @AB<, p. 483 E. Be0an, !istory o)Egypt under the '*lanaic Dynasty, @AGP, p. @SS3 *odele de la Me*phisL 'etrie, Me*phis %, @ASA, p. @1-@P, placa <A. %%. 'erioada *al lir.ie Jntre secolul @ J.d.$r, Ki cea GSS d.$r. %ndia Ki &7rile din ba.inul Mediteianei au stabilit legaturi co*erciale &i culturale *ai strJnse, sti*ulate de pia&a de des)acere ro*ana pentru obiecte de lu- din ;rient Ki )acilitate de descoperirea caracterului *usonilor, ur*ata de deschiderea unei rute *ariti*e regulate c7tre oraKele din Tarail QJn pre.ent, $ranganore Kt Mottaya*O &i chiar pJn7 la Madras QSopat*aO Ki *ai departe. Relat7rile despre introducerea creKtinis*ului Jn %ndia trebuie pri0ite Jn acest cadru. 'otri0it unei B7di&ii unani*e biserica 0eche din S %ndiei a )ost Jnte*eiat7 de apostolul Tb*a. ara&iunea din lucrarea gnostic7 "aptele `ui To*a Q%udaO m]A';$R%"E#E ;/#/% TESTAME TO plasea.7 de ase*enea acti0itatea lui To*a Jn %ndia. DeKi lucrarea Jn sine este o legend7, J. . "arDuhar a argu*entat c7 re)lect7 Jn *od corect o cunoaKtere a %ndiei din secolul @ Ki el a postulat c7 To*a a lucrat *ai JntJi Jn 'un5ab Ki *ai tSr.iu Jn S Qa*il, @AG13 @G,@AGPO. TotuKi, se pare c7nu e-ist7 nici o alt7 relatare despre lucrarea lui Tb*a Jn %ndia care s7 )ie Jn *od clar independent7 de aceste "apte QA. M, Br], BJR# @@, @AG13 @G, @AGPO. se sp3E despre peripateticul 'antae*is se spune c7 a )ost *isionar Jn %ndia Jnainte de anul @SS d.$r. Ki c7 ar )i g7sit acolo creKtini care a0eau E0anghelia dup7 Matei Jn ebraic7, aKa cu* le-a l7sat-o Bartolo*eu QEusebius, E! B, @SO3 s-ar putea s7 )ie 0orba de o dese*nare uEtl a Adaului ]u a atd par, din AEbi.. u ( poate contesta c7 biserica Siriac7 din S indiei este )oarte 0echeL r7*Jne deschis7 proble*a Jnte*eierii ei de c7tre apostoli sau de c7tre ur*aKii i*edia&i ai acestora. BlBuoZRVr%%. E. !. Ri`dinero,, %ndian $orn-rnree, @AG83 #. :. BroFne, The %ndian $hristians o) StTho*as, @AB1. M.AM. % %Mk QEbr.%ebsau)e)c7b5gr.JtardiaO. Ter*enul este )olosit cu re)erire la centrul lucrurilor QDeut. 4Jll3 %onaGL<3Mat. @GL4SO3 r7d7cinacu0Jntului ebr., care este obscur7, ar putea Jnse*na 6centru+. Re)eririle la organul )i.ic ca atare sJnt pu&ine Kl nu sJnt deloc speci)ice. $ea *ai dar7 re)erire este Jn @ Sara. GBL<P, Jn G Sa*. @8L@4 Ki G J*p. ALG4 sensul pare s7 )ie *ai larg, indicJnd organele interne Jn general, *ai ales c7 Jn pri*ul pasa5 se spune c7 Absalo* a r7*as Jn 0ia&7 dup7 ce trei s7ge&i iau str7puns 6ini*a+. Aceast7 lips7 de de)inire )i.iologic7 e-act7 este tipic7 pentru gJndirea ebraic7, Jn special cu pri0ire la organele interne. Jn 's. @S4L@B, de e-e*plu, 6ini*a+ este a)ectat7 de *Jncare Ki b7utur7 Ki deKi acest lucru s-ar putea s7 nu )ie ade07rat Jntr-un sens )i.iologic direct, totuKi este ade07rat din e-perien&a oa*enilor, daca atribui* ter*enului 6ini*7+ sensul *ai larg de 6o* l7untric+. E0reii gtndeau sub aspectul e-perien&ei subiecti0e Ki nu sub cel al obser0a&iei obiecti0e, &tunpBce Ki de aceea trebuie e0itata greKeala *odern7 de supra-di0i.are. E0reul se gJndea &i 0orbea despre o* Jn Jntregi*ea sa - cu toate atrir5utele sale )i.ice, intelectuale Ki )i.iologice, iar ini*a era conceputa ca un centru de conducere ai tuturor )unc&iilor. %ni*a Jl )ace pe o* sau pe ani*al s7 )ie ceea ce este Ki Ji controlea.7 toate ac&iunile )'ro0. 4LG<O, $aracter, personalitate, 0oin&a, *inte sJnt ter*eni *oderni care re)lect7 ce0a din Jn&elesul 6ini*ii+ Jn sensul Jn care acest ter*en este )olosit Jn Biblie. Q9e.i TR/', unde este *en&ionat7 sinecdoca.O !. :heeler Robirtson )ace ur*7toarea clasi)icare a di)eritelor sensuri Jn care sJnt )olosite cu0intele leh a. Sens )i.ic sau )igurat Q..*i5loc+3 GA oriO. b. 'ersonalitate, 0ia&7 l7untric7 sau caracter Jn general QGBP ori, dee-. E-od. AL@43 @ Sa*. @1LP3 Zen. GSLBO. c St7ri psihice ale conKtiin&ei-o ga*a )oarte laig7 V@11 oriO3 beat Q@ Sara. GBL<1O3 bucurie sau triste&e QJud. @8LGS3 @ Sa*. @L8O3 Jngri5orare Q@ Sara, 4L@<O3 cura5 Ki )ric7 QZen. 4GLG8O3 dragoste QG Sa*. @4L@O, d. Acti0it7&i intelectuale QGS4 oriO3 aten&ie mE-od. PLG<O3 *edita&ie QDeut. PL@PO3 *e*orie QDeut. 4LAO3

pricepere Q@ m*p. <LAO3 deprinderi tehnice QE-od. G8-<O Qulti*ele dou7 te-te _ 6*inte+ Jn 9SRO. e. :5in&I sau scop Q@AB ori3 @ Sa*. GL<BO Y acesta este unul dintre sensurile caracteristice a,e ter*enului Jn9T. )n T ter*enul este )olosit Jntr-un sens si*ilar Ki $. Ryder S*ith scrieL 6Ea Qini*aO nu JKi pierde sensul )i.ic, deoarece este )7cut7 din 6ca*e+ VG $or. <L<O, dar ea este sediul 0oin&ei Qde e-, Marcu <LBO, al intelectului Qde e-. Marcu GL1, 8O Ki al si*&irii Qde e-. #uca G4L<GO. Aceasta Jnsea*n7 c7 6ini*7+ este ter*enul din T care se apropie cel *ai *ult de sensul de 6persoan7@+. Jn Bibli2 nu DisE nic, o ,us1de ca en"ul .on. Ktiin&ei, al gJndirii Ki al 0oin&ei ar )i creierul. %ni*a este cea )olosit7 Jn sensul acesta si deKi este )olosit7 Ki cu re)erire la senti*ente, cel *ai )rec0ent se re)er7 la organele in)erioare Q=MkR/ TA%E etc.O care sJnt legate de senti*ente, Jn *7sura Jn care sJnt distinse. $a o a)ir*a&ie general7, este ade07rat c7 Biblia pune centrul psihologic pe o treapt7 anato*ic7 *ai 5oas7 deeJt 0orbirea *odern7 curent7 care )oloseKte ter*enul 6*inte+ pentru conKtiin&7, gJndire Ki 0oin&7, Ki 6ini*7+ pentru senti*ente. 'robabil c7 ter*enul *odern 6*inte+ este cel *ai apropiat de sensul biblie al cu0Intului 6ini*7+ Ki Jn unele traduceri *ode*e Q0snO este )olosit7 aceast7 echi0alen&7 Qde e-. Ed. @L@P3 'ro0. @1LG<O. 6%ni*a+, Jns7, este un ter*en *ai 0ast Ki Biblia nu )ace distinc&ie Jntre procesele ra&ionale Ki *intale aKa cu* )ace )ilo.o)ia greac7. $. Ryder S*ith sugera.a c7 6'ri*a Ki cea *ai *are 'orunc7 probabil c7 Jnsea*n73 6S7 iubeKti Qagap7nO pe Do*nul Du*ne.eul t7u cu toat7 ini*a ta - adic7, cu tot su)letul t7u Ki cu toat7 *intea ra Ki cu toat7 puterea ta+ QMarcu @GL<S, <<O.+ lotuKi, ini*a o*ului nu )ace Jntotdeauna aKa. %ni*a nu este cu* ar trebui s7 )Je QZen. 1LB3 %er. @PLAO Ki 9T a5unge la punctul cul*inant al Jn&elegerii )aptului c7 este ne0oie de o schi*bare a ini*ii Q%er. G4LP3 E.ec. @@L@AO Ki lucrul acesta, desigur, este J*plinit Jn T QE)es. <L@PO. BP< % %MA ,d3ta o*ni ]2ploMli de clror inini slnt dup7 0oia lui Du*ne.eu $% E*p. @S3@43 's. <PL<@3 "apt. @<LGGO ded dla c2 ce Win .l1pie Da 054 la care se re)er7 uiu*ul pasa5, este e0ident c7 lucrul acesta nu este ade07rat Jn sens absolut, Jns7 poc7in&a Ki con0ertirea continu7 s7 constituie o necesitate QG m*p. G<LGs, a rli0ire l, tciaO. At5rudi8 poEi0id . irinii lrep2 cu .drobitD ei Q's. B@L@PB, care si*boli.ea.7 u*ilin&a si poc7in&a, Ki este o e-presie sinoni*7 cu 6un duh Qr)iahO .drobit+. 'r)ngerea ini*ii este necesar7 deoarece ini*a J*pietrit7 este aceea care nu se supune 0oii lui Du*ne.eu $E.ec. @@L@AO. De ase*enea, o ini*7 6gras7+ sau 6net7iat7 J*pre5ur+ este o ini*7 care nu accept7 0oia lui%a%reh Q%s. 1@@S3 Ea, 44LPO, %ah0eh cunoaKte ini*a )iec7ruia Ki nu este JnKelat de Jn)7&iKarea e-terioar7 QlSa*. @1LPO Ki o rug7ciune potri0it7 este ca El sI cercete.e Ki sa cunoasc7 ini*a Q's, @<ALG<@ ti s.l o cuitdi Q's. B@LlSO. ; ,,tni*i nou7+ trebuie s7 )ie &inta celor r7i QE.ec. @8L<@O Kl aceasta Jnsea*n7 ca legea lui Du*ne.eu s7 nu )ie doar un lucru e-terior, ci ea sI )ie 6scris7 pe tabla ini*ii+ Ki s7 o cur7&easc7 Zer. <@L<<O, AKa se )ace c7 ini*a, i.0orul tuturor dorin&elor, tEblie pr.ite Q'r0. 4LG<O iar in0etsrdrn 4 c eot sa cJKtige ini*a copilului pentru calea cea bun7 Q'ro0. <G1J cei o ili* c8ri il br 0Edea pe Dl,8Eu QM.t, BL<O W r1n,i pot lntelese d"sostEa de Dh ne.eu prin )aptul c7 %sus $ristos locuieKte Jn ini*ile lor, prin Dedi4, cJs. <L@PO, B%B#loc%iAttE. A R. Jone4 The 9iralid or.he %ndi0idual in theThought o) Ancient %srael, @A4A, p. PP &.ur*3 $. Ryder S*ith, The Bibte Doctrine o) Man, @AB@3 !. CJheelerR0binsoii, The $hristian Doctrine o) Md4 @A@@5 ", Baur<iiltel, J. Behr, Ut U <, p. 1oi 1@<3 !. %Qd1ls, UD T g p. B44.BBAi T, Sors, MDM= G, p. lao.l<43 !. , !j Es,, MD TTG, ,. BAA i,l*j B.b.B. % S'%RA^%E. Substanti0 deri0at din traducerea latin7 a ter*enului theop*ustos din G Ti*, <L@1L 6Toat7 Scriptura este insu)lat7 Qinspirat7O de Du*ne.eu Ki de )olos ca s7 Jn0e&e, s7 *ustre, s7 Jndrepte, s7 dea Jn&elepciune Jn neprih7nire+. Theapneustos Jnsea*n7 e-pirat7 de Du*ne.eu si nu inspirat7. Jn secolul trecut EFald Ki $re*er au sus&inut c7 ad5ecti0ul are un sens acd0, ,, EpiE Duhd., ir TJrh pare si )ie de acod Qel sus&ine c7 Jnsea*n7 nu nu*ai 6dat Ki u*plut Ki 1nds de Duicl lui Dl)ueeu., dar si ,,erU uare acri0d ii rSrpindire a Ddndui lui Dl)tEu Qchud,r Do8)toti1, %.G, E. T,, @AB1, p, BS4O3 dd B. B. :h, 1etd a ar7tat Jn *od decisi0 c7 sensul cu0Jntului poate )i nu*ai pasi0. %deea nu este cS Du*ne.eu respir7 prin Scriptur7 sau c7 Scriptura Jl e-pir7 pe Du*ne.eu, ci c7 Du*ne.eu a e-pirat Scriptura. $u0intele lui 'a0el nu Jnsea*n7 c7 Scriptura este inspiratoare Qoridt de ade07rat ar )i lucrul acestaO, ci Jnsea*n7 c7 Scriptura 1te u prcds di0in Ai cE )tbuie sa ne aDrcDien de a W sA o pri0i* ca 1ba. 6Su)larea+ sau 6duhul+ lui Du*ne.eu Jn 9T Qebr. rdah, n=s7*7=O indic7 re07rsarea acti07 de putere di0ina, )ie tn 8a@ie Q'<. <<L13 ro0 <<L4, cJ. c.. r.Gi GLPO. rn p7strare Qio0 <4L@4O, rn E8laria c7tre pro)e&i si prin ei QJs. 48L@13 1@L@3 Mica <L83 %oel GLG8 K.ur*.O. T re0elea.7 c7 aceast7 6su)lare+ di0in7 Qgr. pneu*aO

este o 'ersoan7 a Du*ne.eirii 6Su)larea+ lui Du*ne.eu Qadic7, Duhul S)JntO a produs Scriptura, ca un ni5le d2 chbic a cunoatEii spirinEle, "i2 cE traduce* pasa graphe 6toat7 Scriptura+ sau 6orice te-t+, )ie c7 )or*ul7* propo.i&ia ca Jn traducerea 0)t eu 0s QFL ,,ori.e pas5 air sdipruV itupiht de Dl)u]u ste de 4lMe d2 )olos....,, are 4re o traducere posibil7O, Jn&elesul dat de 'a0el este clar si dincolo de orice Jndoial7. El a)ir*7 c7 tot ce se Jncadra.g ln eresoria S.ripuii, orie ]rie" cde i ae locul Jntre 6scrier)le s)inte+ Qhiera gra**ata, 0. @BO, datorit7 )aptului c7 este insu)lat7 de Du*ne.eu, este de )olos pentru a c7l7u.i atJt credin&a cJt si 0ia&a. 'e ba. te-tului lui 'aEl. blogii de linbg en. gle.7 )olosesc de obicei cu0Jntul 6inspira&ie+ pentru a e-pri*a ideea originii Ki calit7&ii di0ine a S)intei Scriptui. h sa acti0, sub<bntihrlii denot, ooe"lia de insu)lara a lui Du*ne.eu care a produs Scriptura3 Jn sens pasi0, caracterul inspirat al Scripturii este produs Jn )elul acesta. $u0Jntul este )olosit de ase*enea Jn sens *ai general dnd se re)er7 la in)luen&a di0in7 care i=a i*plre*icit pe 8n2nii catu au plinit selalia , pro)e&i, psal*iKr5, Jn&elep&i Ki aposorti - s7 0orbeasc7 Si d sDie e0irt.l2 lui Dll*]u. %. %deea inspira&iei biblice 'o"i0ii cu G Tin. <@@1 lutul Zre 1t2 ituDiat snrt t8i sierile biblice. r pnatia 4te o lRn2 a lui Du*ne.eu care nu se ter*in7 * oa*enii aleKi s7 scrie Scriptura Qca Ki cu*, dup7 ce le-a dat ideea pe care sa o co*unice. Du*ne.eu ar )i l7sat Jn sea*a lor si g7seasc7 un *od de a o e-pri*aO, ci Jn produsul scris. Scriptura - graphe, te-tul scris - este inspirat de Du*ne.eu. %deea esen&ial7 aici este c7 toat7 Scriptura are acelaKi caracter ca Ki predicile pro)e&ilor, atJt rostite c)t si sri] Q.J. G 'ei. rLrA.G@, cu priFe t. orisins di0irrr a oricere5 =prc)eli din ScipMl. a reri de a]neM %2., <13 (. aL@1.GSO. $u alre cu0inrD S.riD. tura nu este doar cu0Jntul o*ului, rodul gJndirii o*eneKti sau al pre*edit7rii Ki artei lui, ci este Jn egal7 *7sur7 cu0Jntul lui Du*ne.eu rostit prin bu.e o*eneKti e, sis cu p2nita o*urui. cu atre cu0ie. scliptua arc doi aVb,R i onul 1te d8r u anor secundar3 autorul principal, sub a c7rui conducere Ki prin a c%tui hi)iatis, inbold Ai il*icre rtd tAcur lusarea )iere siitor l8n, ere Dlhd S1@t, Re0ela&ia dat7 pro)e&ilor a )ost Jn esen&7 0erbal73 adesea a a0ut un aspect de 0i.iune, dar chiar Ki 6re0ela&ia Jn 0i.iuni este de ase*enea o re0ela&ie 0erbal7+ Q#. Moehler, $Xd Testa*ent T(eology, E.T., @ABP, p. @S<O. Brunner a obser0at c7 6Jn cu0intele lui Du*nea pe 2re le prelan/ prc)eln D liid cu0inbte p2 ar2 teau prinit direr de la D8.eu si E c.E au )ost Jns7rcina&i s7 le repete aKa cu* le-au pri*it ... prcbabil d a hea *i aprcpiar. a*loSie cu ]sul t1dei nspiEWei Ebale+ Qnebtion ana R.1on, @A41, p. @Ga n. AO. a.,a Di 1re3 stsin nu rl*i o analogie a ei, ci *odelul ei3 de ase*enea, este greKit sI )olosi* cu0Jntul 6teorie+, deoarece a0e* de-a )ace cu Jns7Ki doctrina biblic7. %nspira&ia biblic7 nu trebuie de)init7 Jn aceiaKi ter*eni ca Ki inspira&ia pro)etic7L Ki anu*e, Jntregul proces *ultilateral Jn )or*ele sale "ihologie, .ta .u a )d iropihia pro)etic,O prin care Du*ne.eu i-a deter*inat pe oa*enii pe care i-a al1 Ai ia presirit Qc, %d. @Ls3 cal @L1O 3 sa Wrie e-act oeea ce El a 0rut pentru co*unicarea cunoaKterii ntntu5r8 pentru potonn seu, iar priD ei pcntu BP4 toat7 lu*ea. 'rin ur*are, inspira&ia biblic7 este 0erbala prin Jns7&i natura sa3 deoarece Scripturile inspirate de Du*ne.eu constau din cu0intele date de Du*ne.eu. Ast)el, Scriptura inspirat7 este re0ela&ia scris7, ta )el cu* predicile pro)e&ilor au )ost re0ela&ie 0orbit7. Relatarea biblic7 a de.07luirii de Sine a lui Du*ne.eu in istoria *Jntuirii nu este o si*pla *7rturie u*ana despre re0ela&ie, ci este re0ela&ia Jns7Ki. %nspirarea Scripturii a )cist o pane integranta a procesului de re0ela&ie, deoarece Jn Scriptur7 Du*ne.eu a pre.entat bisericii Sale lucrarea de *Jntuire En istorie Ki propria #ui interpretare a locului Scripturii Jn planul Wu ete*. .A" rcrb2rte Do*ut= Qd2 <BA de on potri0it lui Moehler, op. cit,, p. G4BO ar putea )i o htodrcE la )i(are catu a soUtuii %a ret de adec0at7 ca &i pentru *esa5ele pro)etice pe care le con&ine Scriptura. 'rin ur*are, inspira&ia garantea.7 ade07rul tuturor a)ir*a&iilor Bibliei, la )el cu* inspira&ia pro)e&ilor a garantat corectitudinea pre.ent7rii gJndurilor lui Du*ne.eu de c7tre ei. Q0:e0IruT sau 6corectitudinea+ indic7 aici coresponden&a dintre cu0intele o*ului Ki gtndurile lui Du*ne.eu, )ie Jn )apt, )ie Jn Jn&eles.n Jn calitate de ade07r de la Du*ne.eu, de la $reatorul &i Regele de drept al o*ului, Jn07&7tura biblic7, la )el ca Ki *esa5ele pro)etice, are autoritate di0in7. %%. 're.entarea biblic7 coneprul d. Scriptua 8onici, adici, u d8nt sau un grup de docu*ente care con&in o relatare per*anent7 Ki co*petent7 a re0ela&iei di0ine, datea.7 Jnc7 din 0re*ea cJnd Moise a scris #egea iui Du*ne.eu Jn pustie QE-od. <4LGP K.ur*.3 Deut. <@ 3A K.ur*., G4 K.ur*.O. Ade07rul tuturor a)ir*a&iilor istorice sau teologice pe care le )ace Scriptura Ki autoritatea lor ca Ki cu0inte ale lui Du*ne.eu repre.int7 un )apt acceptat )7r7 dubii sau discu&ii Jn a*bele Testa*ente. $anonul a crescut, dar conceptul de inspira&ie, pe care se ba.ea.7 ideea de canonicitate, a )ost de.0oltat co*plet de la bun Jnceput Ki este neschi*bat Jn Jntreaga Biblie. AKa cu* este pre.entat Jn Biblie, con&ine dou7 con0ingeri. @. cllintde scrytuni dnt chiat clrintde tui Dun. neFu. 'asa5ele din 9T identi)ic7 legea lui Moise Ki cu0intele proorocilor, atJt cele rostite cJt Ki cele scrise, cu cu0intele lui Du*ne.eu Qc). @ J*p. GGL8-@13

ee*. 83 's. @@A3 %er. GBL@-@<3 <1, etcO. Scriitorii T au pri0it 9T Jn ansa*blul s7u ca )iind 6cu0intele lui ,8eh+ Q'o*. <.GO .aE .u u 8Ecrer prc)eiic r*, @1LG13 c). rLGL <LGrO, (rie de 8h2ni c.re su )ost conduKi Ki Jn07&a&i de Duhul S)Jnt QG 'et. @LGS K.ur*.3 c` @ 'et. @L@S-@GO. $ristos si apostolii S7i au citat le-te din 9T nu doar ca Ki cu0intele lui Moise, Da0id Tu baE r0e.i Marcu PLrS,tr @G.<1L PL1L Ron. @SLB3 @@LA3 @SLGS ere.O, dea )und cu0intele pe care le-a spus Du*ne.eu prin aceKti oa*eni Q0e.i "apt. 4LGB3 G8LGB etcO3 uneori ei a)ir*7 doar c7 acestea suit cu0intele 6#ui+ QDu*ne.euO Qde e-. @ $or. 1L@13 E0r. 8LB,8O sau ale Duhului S)Jnt QE0r, <LP3 @SL@BO. Jn plus, a)ir*a&iile 9T3 care nu sJnt )7cute direct de Du*ne.eu Jn conte-tul dat, sJnt citate ca Ki cu0inte ale lui Du*ne.eu QMat. @AL4 K.ur*.3 E0r. <LP3 "apt. @<L<4 K.ur*., care citea.7 Zen. GLG43 's. ABLP Ki, respecti0, Hs. BBLGO. De ase*enea, 'a0el 0orbeKte despre pro*isiunea lui Du*ne.eu c7tre A0raa* Ki despre a*enin&area #ui c7tre "araon, a*bele rostite cu *ult ti*p Jnainte de % S'%RAT%E scrierea lor pn Biblie, &i spune c7 sJnt cu0inte pe care Scriptura %e-a spus acestor doi oa*eni QZal. <.83 Ro*. AL@PO3 aceasta a)ir*a&ie arat7 cJt de co*plet7 este identi)icarea dintre a)ir*a&iile Scripturii Ki cu0intele rostite de Du*ne.eu. G, 'artea o*ului %n reali.area Scripturii a )ost. doar aceea de a trans*ite ceea ce a pri*it. Din punct de 0edere psihologic, din punctul de 0edere )or*al, este clar c7 scriitorii u*ani au contribuit *ult la scrierea Scripturii - cercetarea istoric7, *edita&ia teologica, stilul ling0istic etc. "iecare carte biblic7 este, Jntr-un sens, o crea&ie literar7 a autorului ei. Dar, din punctul de 0T* t2oto8(, di. pDQtu@ de 0edere al odnu. tului, Biblia considera c7 scriitorii u*ani nu au contribuit cu ni*ic Ki c7 Scriptura este Jn Jntregi*e crea&ia lui Du*ne.eu. Aceast7 con0ingere este Jnr7d7cinata Jn conKtiin&a )ondatorilor religiei biblice, care au a)ir*at to&i c7 rostesc - iar Jn ca.ul pro)e&ilor Ki apostolilor, cI scriu Y ceea ce erau, Jn sens literal, cu0intele altcui0aL cu0intele lui Du*ne.eu JnsuKi. 'rorocii QJntre care trebuie inclus Ki MoiseL Deut. @8L@B3 <4L@SO au declarat c7 ei rostesc cu0intele lui %ah0eh, punJnd Jn )a&a %sraelului ceea ce le-a ar7tat %ah0eh Q%er. @LP3 E.ec. GLP3 A*os <LP K.ur*.3 c). @ J*p, GGO. %sus din a.aret a declarat c7 a rostit cu0inte care %-au )ost date de tat7l S7u Q)oan PL@13 @GL4A K.ui*.O. Apostolii au dar tn0BtBtui si poMc5 in Dhete tu $risros QG T)es. <L1O, re0endicJnd autoritatea Ki aprobarea #ui Q@ $or. @4L <PO Ki au sus&inut c7 atJt ideile cJt Ki cu0intele le-au pri*it de la Duhul lui Du*ne.eu p@ $or. GLA-@<3 0e.r pro*rsiun5le tui $risros, toan r4LG1L %B.G3 K.ur*.3 @1L @< K.ur*,O. Acestea sJnt a)ir*a&ii care re0endic7 inspira&ie. %n lu*ina acestor a)ir*a&ii, e0aluarea scrierilor pro)etice Ki apostolice ca )iind Jn Jntregi*e cu0Jntul lui Du*ne.eu, Jn acelaKi )el Jn care cele dou7 table ale legii, 6scrise cu degetul lui Du*neT, Qm-od. G4L@G, <@Lla3 <G.@1O, au )cr i, hEe. gi*e cu0Jh tul lui Du*ne.eu, au a5uns Jn *od )iresc s7 tuca p4e din credi4ra bibucs. $ristos Ki apostolii au depus o *7rturie puternica despre realitatea inspira&iei prin apelul pe care l-au Scut la autoritatea 9T. De )apt, ei au sus&inut cI Scripturile e0reieKti sJnt Biblia creKtin7L o culegere de scrieri care depu *ltue prc)er5c3 despre $ristos Q%oan BL<A K.ur*.3 #uca G4LGB K.ur*., 44 K.ur*.3 G $or. <L@4 K.ur*,O Ki destinate de Du*ne.eu Jn *od special pentru a %e da Jn07&7tur7 credincioKilor creKtini QRo*. @BL43 @ $or. @SL@@3 GTi*, <L@4 K.ur*.3 c` e-punerea 's. ABLP-@@ Jn E0r. <-4, Ki de )apt toat7 Epistola c7tre E0rei, Jn care toate ideile *a5ore sJnt pre.entare )IcJnd apel la te-te din 9TO. $ristos a insistat c7 ceea ce s-a scris Jn 9T.inu poate )i des)in&at+ Q%oan @SL<BO, El le-a spB rudeuo, ci nu a 0dit st anr24 #elea eu pro)e&ii QMat. BL@PO3 dac7 ei au cre.ut c7 )ace aKa ce0a, greKeau3 El a 0enit s7 )ac7 toc*ai contrariul - s7 depun7 *7rturie despre autoritatea lor di0in7 prin J*plinirea lor. #egea d7inuieKte pe 0ecie, deoarece este cu0Jntul lui Du*ne.eu QMat. BL@83 #uca @1L@PO3 prorociile, Jn special cele pri0itoare la Sine, trebuie sa )ie J*plinite pentru acelaKi *oti0 QMat. G1LB43 #uca GGL<P3 c). Marcu 8L<@3 #uca @<L<@O. 'entru $ristos Ki apostolii S7i apelul la Scriptur7 a )ost Jntotdeauna decisi0 Qc). Mat. 4L4, P, @S3 Ro*. @GL@A3 @ 'et. @L@1, etcO. S.. a)t*r ca tib2datea cu de r.nbrii T citea.7 9T Q)olosind #--, Thrgu*ul sau red7ri ad hoc aie htuui ebraic, dupe lb ,.a poh05t hai bhel BPS t s'rnillE eta ca 2i nu au .".ut in 8RErul iBDiat al cu0intelor originale. Dar pe ei i* t-au interesat cu0in tele ca atare, ci Jn&elesul lor3 studii recente arat7 c7 aceste citate sJnt interpret7ri &i e-puneri Y un *od de a cita care era bine cunoscut la e0rei. Scritorii caut7 s7 indice sensul Ki aplica&ia ade07rata Qadic7, creKtin7n a te-tului lor prin )or*a Jn care < citea.7. Jn *a5oritatea ca.urilor acest sens a )ost descoperit prin aplicarea riguroas7 al 9T a unor principii teologice dare cu pri0nE b Dlatia dintre cliste ei Bied.i. S,e.i c. !. Dodd, According to the Scr&p)uresi @ASG3 M. Sten-dahl, The Sc(ool o) St MattheF, @AB43 R. 9. Z. las(er, The ;ld Testa*ent in the eF Testa*ent]3 E. E. Ellis, 'aul =st`se o) t)te ;! Testa*ent, @ABP.O %%%. lornnalaD roloa#t Jn )or*ularea ideii biblice de inspira&ie este de dorit s7 )ie e-puse patru aspecte negati0e. @. u 1te brba de o dicbrc %lenice, de o si8 auto*ata sau de 0reun alt proces care ai )i i*plicat

suspendarea ac&iunii nun&ii scriitorului. Ase*enea concepte despre inspira&ie sJnt Jhtilnite Jn Tal*ud, Jn scrierile lui "ilon si Jn cele ale '7rin&ilor Bisericii, dar nu Jn Biblie. $7l7u.irea di0in7 Ki controlul sub care au scris autorii biblici nu a )ost o )or&7 )i.ica sau psihologic7 &i nu a oprit, ci di*potri07, a a*pli)icat libertatea, spontaneitatea &i creati0itatea scrisului lor. G. "aptul c7 Jn procesul de inspira&ie Du*ne.eu nu a anulat personalitatea, stilul, perspecti0a Ki ni0elul cultural al scriitorilor nu Jnsea*n7 c7 acest proces a aFt s ontrol inpedd supa lor su cd ei t procesul de scriere, au distorsionat, Jn *od ine0itabil, ade07rul care le-a )ost dat spre a )i co*unicat. B. B. 9Trneld se a*u.7 %a posibilitatea de a interpreta c7 atunci dud Du*ne.eu a 0rut s7 )ie scrise Epistolele lui 'a0et 6El a trebuit s7 Se coboare pe pI*Jnt &i s7 e-a*ine.e cu aten&ie oa*enii pe care i-a g7sit acolo, c7utJnd )renetic unul care, Jn ansa*blu, pro*itea s7 se potri0easc7 cel *ai bine scopului S7u, pentru ca apoi si Ea1nitA h n1d )o4at Mteridll pe 8p a 0rut s7-@ e-pri*e prin el, Jn ciuda Jnclina&iilor sale unrdle i d o piedeE dr *i ruce posibila din cau.a enclerirticilor lui Ealcitrante, D1igr, d s-a petrecut aKa ce0a. Dac7 Du*ne.eu a 0rut s7 dea poponnu5 s.u o sie d2 EUisole 8 Di .ele ale lui 'a(l, El a pr2eatit h UsEl Qe ri le sie, si ael 'a0el pe care El @-a che*at a )ost un 'a0el care a0ea s7 scrie Jn *od spontan toc*ai ase*enea Epistole+ Q%he tWpirorion and Authoitt oJ ri. sible lAs#, D, @Bsr. <. $aracterul inspirat al scrierilor nu este ataKat de altera&iile care inter0in Jn cursul trans*iterii te-tului, d nllroi de tDtul oneinl ata cM 2 )1t prcds de scriitorii inspira&i. Jn )elul acesta recunoaKterea in spira&iei biblice )ace s7 )ie Ki *ai i*portant7 anali.a critic7 a te-tului, pentru a eli*ina alter7rile &i pentru a rtabili sE a ldt e]d onsiEl. 4. cshcrdul isp5Er al sierii bibli8 nD beluie identi)icat cu inspira&ia atribuit7 crea&iilor literare de caliiat, nici chiar arFi Qch1 re aa28e .ulO ctld scrierea biblic7 repre.int7, de )apt, o crea&ie literar7 de calitate. %deea biblic7 de inspira&ie nu este legat7 de calitatea literar7 a *aterialului ci de caracterul lui d. re0el.lie di0inn s,V Q=D/!, D/%%ltl, S"H T3 ]'R;"E^%E3 =S$R%'T/. RA3 rauToinAlEr rcA o l# 9E$%V/#/% T%STA. ME T, ]$A ; /# ;/#/% TESTAME T3 e% TER'RMARS B%E/$AB%B/;;RA%%E, B. B. %T,1eld, op, cit Qo ME parte a *aterialului rele0ant se g7seKte &i Jn lucrarea sa Biblica, 'oundations, @AB8, cap. @ &i GO3 A. Muyper, Encyclopaedia o) Sacred T(eology, E.T. @8AA3 J. ;rr, Rc0elatianaridlnspiration, @A@S3 $E!. !eniy$ed,O, Re0etation and the Bible, @ASS3 %$Barth, $hurchDag-*atios.l, @,G QThe Doctrine o) the :ord o) ZodO, E.T., @A<1, @AB1i :r s2n@., rapiQdon, @<A<3 R. Abba, TJte ature and Authority o) the Bible, @AB83 J. :. F1nV, chr,Bt and the Bible, @APGL c, c, Bs(ou. ]4, !dy scriptu)t, PAPBi %D T R, p. P4G-PP< Qs.e. 8r4phdO4, p. @SGG.@S@@ Z.r no*1O. J.t,'. % S/#k QEbr. X pi. =iyyt*3 gr. nesoW, nesionO. Din pun7 de 0edere eti*ologic, este considerat adesea c7 ter*enul ebr. Jnsea*n7 6teren locuibil+, prin analogie cu un cu0Jnt arab Jnrudit, dar 6&7r*uri+ este o traducere *ai bun7. Jn general 9T indic7 insulele Ki &7r*urile Mediteranei. Este inclus7 de ase*enea ideea de dep7rtare, de e-., Js. 11L@A3 %er. <@L@S. /neori se pare c7 are un tn&eles li*itat, de e-. 6$hitiu*+ sau 6$ipru+, Jn %er. GL@S, 6$a)tor+ Jn %er. 4PL4 Qprobabil $retaO. Este interesant )elul Jn care %saia )oloseKte acest cu0Jnt. Jn 4GL@B indic7 6teren uscat+, Jn opo.i&ie cu apa. Jn 4SL@B este paralel cu 6popoare+, la )el ca Ki %n 4@L@ &i 4AL@3 Jn 4@LB este paralel cu 6cap7tul p7*Jntului+. ssEul din T 1re lt"it dd .nlieVitare. sh *en&ionate *ai *ulte insule, de e-. $ipru Q"apt. 4L<13 @aL43 @B@<AO, cEtl i $auda ;api Gn, Malra Q"a,t, G<L@O d 'aan1 QApe,i @LAO. J.Z.Z. % TER'RETARE B%B#%$k. Scopul interpret7rii biblice este s7 clari)ice pentru cititori sensul Ki *esa5ul scrierilor biblice, /nele principii de interpretare sJnt co*une pentru Biblie si pentru al te lucr7ri literare, Jn special alte lucr7ri literare antice3 alte principii de rnEpEb" 1,ot lesare de leul hic al Bibliei tr re0ela&ia lui Du*ne.eu Ki Jn 0ia&a poporului S7u. %. lnteryretrc a8eidn "iecare parte a Bibliei trebuie interpretat7 Jn conte-tul ei &i aceasta Jnsea*n7 nu nu*ai conte-tul 0erbal i*ediat ci Ki conte-tul *ai larg de ti*p, loc Ki situa&ie u*an7 Jn care se Jncadrea.7. Ast)el, trebuie s7 &ine* cont de o serie de considera&ii dac7 0re* s7 prinde* tld1d ter=tdui dt nai c*pler p1ibn. a. #i*ba5ul &i stilul E-presiile idio*atice &i construc&iile ling0istice din linbil2 bolie e pot de2bi .l1nl@ de tulr de ele cu care sJnte* obiKnui&i Jn .ilele noastre Ki este necesar s7 ne )a*iliari.7* cu ele Jntr-o oarecare *7sur7, dac7 0re* s7 le interpret7* corect Q]/MBAJ/# A';$R%"E#;R3 +#%MBAJ/# 9T3 e#%MBAJ/# TO. Trebuie obser0ate de ase*enea categoriile literare repre.entate Jn Biblie3 lucrul acesta ne 0a )eri, de e-e*plu, s7 interpret7* poe.ia con)or* cu canoanele nara&iunii Jn pro.7, si 0ice 0ersa. Ma5oritatea categoriilor literare din Biblie sJnt bine cunoscute din alte scrieri, dar prc)elil bibrid &i, *i ale, apaaup$e biblici, a, BP1

% T=ER'RETARB B%B%J$A trasaturi speci)ice care i*pun proceduri speciale de interpretare. b, $adnd istoric ara&iunea biblic7 include Jntreaga durat7 a ci0ili.a&iei din ;rientul Apropiat pinI la anul l;;d.$r., o perioada de rite0a *ilenii in care au a0ut loc o serie de schi*b7ri de propor&ii. De aceea, dac7 0re* s7 le Jn&elege* corect, este i*portant s7 )ace* leg7tura Jntre di)eritele )a.e a te re0ela&iei biblice Ki conte-tul lor istoric corect3 Jn ca. contrar s-ar putea s7 constat7* de e-e*plu, cI e0alu7* conduita oa*enilor din Epoca Mi5locie a BronJului dup7 standarde etice din E0anghelii. De ase*enea, pute* discerne principiile per*anente dintr-o scriere biblic7 nu*ai dac7 raport7* *ai JntJi docu*entul respecti0 la condi&iile din epoca sa3 Jn )elul acesta 0o* reuKi *ai bine s7 aplic7* la 0re*ea noastr7 acele ele*ente ale Jn07&7tuii .d stlt Elabil2 h toate elnile, c. $adnd geogra)ic u ar trebui s7 subesti*a* in)luen&a e-ercitat7 de di*7 &i teren asupra concep&iei Ki *odului de 0ia&7 al oa*enilor, inclusi0 asupra religiei lor. $on)lictele religioase din 9T sJnt Jntre&esute cu condi&iile geogra)ice ale 'alestinei, R)enerarea lui Baal, de e-e*plu, a ap7rut Jntr-o &ar7 Jn care 0ia&a depindea de ploaie. 'entru canaani&i Baal era .eul )urtunii care )7cea s7 rodeasc7 p7*Jntul &i 0enerarea lui Baal a )ost un ritual *agic calculat s7 asigure ploaie la ti*p &i recolte bogate. De )apt, condi&iile geogra)ice au intrat Jntr-o ase*enea *7sur7 Jn li*ba5ul biblic, literal &i )igurati0, JncJt este necesar7o oarecare cunoaKtere a acestor condi&ii pentru Jn&elegerea acestui li*ba5. #ucrul acesta este ade07rat Jn special cu pri0ire la 9& dar chiar Kl Jn T s-a recunoscut, de e-e*plu, c7 geogra)ia Ki istoria Asiei Mici are o contribu&ie i*portant7 la interpretarea "aptelor Ki Epistolelor. d. Situa&ia u*an7 Mai i*potut2 dedr pDblercle legate d. riap, loc Ki li*ba5 sJnt cele legate de 0ia&a cotidian7 a oa*enilor pe care-t Jnr/ni* Jn Biblie, iubirea Ki ura lor, speran&a si te*erile lor, rela&iile lor sociale etc. A citi Biblia )7r7 s7 &ine* sea*7 de acest cadru de 0ia&7 Jnsea*n7 s7 o citi* Jntr-un 0id Ki s7-i i*pune* construc&ii pe care nu a )1t niciodat7 destinat7 1g l. Wpone, Datoritd descoperirilor arheologice sJnte* Jn stare s7 reconstitui* Jntr-o *7sura considerabil7 condi&iile particulare Kt publice Jn care au tr7it oa*enii din Biblie pn di)erite epoci3 o lectur7 Jn&eleg7toare a te-tului ne per*ite tntr-o oarecare *7sur7 s7 ne pune* Jn situa&ia lor Ki s7 pri0i* lu*ea prin ochii lor. u este lipsit de i*portan&7 s7 Jncerc7* s7 ne Jnchipui* cu* s-a si*&it un slu5itor din )a*ilia lui A0raa*, un scla0 israclit Jn Egipt, un locuitor din %eribon atunci cJnd oa*enii lui %osu nr4lhiau h 5urul erDii eu u leuiror al %erusali*ului Jn )a&a a*enin&7rilor lui Sanherib, un Wldat dln a)ura lui Da0id, o sh5itosE prnonieln de r7.boi care o slu5ea pe so&ia lui aa*an, sau un constructor al .idului, sub conducerea lui ee*ia. Atunci putea* Jn&elege c7 o parte a apelului per%*anent al Bibliei se datorea.7 accentului pe care ea D pe epra aelor trasBtui ale 0i.Wi lll8e .ar r7*Jn Jn esen&7 neschi*bate Jn toate 0re*urile &i Jn n. %nterpretarea special7 %nterpEtE bDlic, inAlid nu nu*i interpeia8 eJtor0a docu*ente separate, ci interpretarea lor ca parte a Bibliei, luJnd Jn considerare *odul Jn care )iecare parte contribuie la scopul Bibliei Jn Jntregi*e, JntrucJt Biblia con&ine cu0Jntul lui Du*ne.eu pentru o* Ki r7spunsul o*ului dat lui Du*ne.eu, JntrucJt con&ine 6toate lucrurile necesare pentru *tntuire+ Ki constituie,.regula de credin&7 Ki 0ia&a+ pentru biseric7, pute* c7uta o ase*enea unitate Jn toat7 Biblia JncJt )iecare parte poate )i interpretat7 Jn lu*ina Jntregului. De ).pt, pureB c.B,b s prieipin de interprere uni)icator. Jn interpretarea e0reiasc7 tradi&ional7 a Scripturilor ebr. acest principiu uni)icator a )ost g7sit En. #ege, care a )ost Jn&eleas7 potri0it cu Jn07&7tura *arilor Kcoli rabinice. 'ro)e&ii &i Scrierile au )ost tratate En *are *7sur7 ca Ki co*entarii re)eritoare la #ege. Jn a)ar7 de Jn&elesul de supra)a&7 al te-tului, nu*it p=Jat, a e-istat o aplica&ie *ai e-tins7, Ki anu*e d=raS, deriFte prin )olciE. rti)eritelo, prircipn de e-egern bine deinite dar ce apsr u1ri sni)icial2 clnd srnr 5lde ete lrin prir* iardbrdelor epsetice di, .neb noastre, Jn T Ki Jn scrierile creKtine pri*are, scrierile 9T sJnt pri0ite ca o unitate care Jl Jn0a&7 pe cititor despre 6*Jntuire+ &i care Jl echipea.7 cu tot ce are ne0oie pentru slu5irea lui Du*ne.eu f. Ti*. <L@B K.ur*.O. 'rcci5, rcrbind prin putd2a Duhului s)nt, delu *7rturie despre $ristos ca Ki $el Jn care JKi g7sesc t*plini8 pbdtiaile lui D#,D8u. )is.riitorii T -a c7ror di0ersitate de personalitate, stil si gJndire Eebuie lute h osidere ln intapEtare lu1irilo. lor-sJnt de acord Jn pri0in&a aceasta. )nE0r. @L@ K.ur*. aele ,JtrulE rlndui Di nulte ctipui ln 8re a blb5t Du*ne.eu Jn 0echi*e sJnt puse Jn contrast cu cu0Jntul per)ect Ki )inal pe care @-a rostit Jn "iul S7u3 Jn scrierile %ui 'a0el lucrarea lui Du*ne.eu cu lu*ea este ur*7rit7 Jn stadii succesi0e asociate cu Ada*, A0raa*, Moise Ki $ristos. %nterpretarea biblic7 Jn T are ca principiu uni)icator pe $ristos, dar acest principiu nu 1te 2glicat ,r nod neariD ci 1t2 aplicat li aV. lel JncJt s7 scoat7 Jn relie) natura istoric7 Ki progresi07 a rc0ela)iei hibli], Act lrin=piu cEator al interlre. trrii a @1r ddiEt de biei8 apostolici de la cisrc JnsuKi. ln l=1Eile p1i-ap1tolie inierpreta8 biblca a )ost in)luen&at7 de conceptul grec de inspira&ie, care ceB o

ale8die a te-tului pe sri la,8t. i.oast, in)l8tA . lct *i eidenii in Aleend.ia. unde in perioada pre-creKtin7 Jnt)lni* interpretarea biblic7 a ln5 "i@otr. S2 d2d8 c,i prh alegone loae )i nabilit )elul de gJndire al Duhului inspirator3 o *are parte a Bibliei care 2h i*ceprabe ieletul s, 2.ic in ]Eul lirdal pure. li lEdr, accettabild prin oleSorie. Aceast7 *etod7, de.0oltat7 de '7rin&ii Ale-andrini Ki preluat7 de la ei de *ul&i '7rin&i Apuseni, a Jntunecat Jn *intea cititorului *odul de gJndire a Duhului Ki a distlZ 8.ad1d istoric al reldaleiAind)t biblice. in conEae .u Alendrinn, D.o.la din Anrnrhia . d2i nu a respins Jn Jntregi*e alegori.area - a )ost *ai )idel7 rats de s1d itroric a,l tDnnui, Distinc&ia Jntre sensul literal al Scripturii Ki sensul ele0at sau spiritual a )ost elaborat7 Jn 0re*urile *edie0ale si au )ost propuse trei 0ariet7&i de sensuri spirituale Y sensul alegoric, care a dedus doctrina din nara&iune3 sensul *oral, care a e-tras lec&ii pentru SPP % TER'R.ETARE B%B#%$A 0ia&7 &i tr7ire3 Ki sensul anagogic Q*isticO, care a deri0at sensuri cereKti din lucruri p7*JnteKti. Tbtusi, Jn priM parte a Eldui M2di, a, eristat lu.rBn bu3e Jn do*eniul interpret7rii literale, Jn special Jn Kcoala St liicto. din "En", tr sslul al @G.@2. Re)o*torn au pu u .ccent *u pe s4d lneEl al Scripturii Ki pe *etoda gra*atico-istoric7 de e-e ge.e, 2 *odalibt2 de stabili.e a resului literal. Ereg8 SrMtie-Ztolicd ete tundanentalr, da dula ce a t1t pusA tundatia prin aeat, tutodr, 1re necesar s7 se )ac7 apel la e-ege.a teologic7 Kl la apli8Wa pEctic,. %n plu, %ol1iE Bibliei ln 0iLta olditricilo. lui DllrL)tau dir toare solele a ads Jn per*anen&7 la lu*in7 aspecte noi ale sensului ei, deKt aceste aspecte noi au 0aliditate generala nu*ai Jn *7sura Jn care sJnt Jnr7d7cinate Jn sensul ade07rat Ki original. Ast)el, pute* Jn&elege *ai bine Epistola c7tre Ro*ani datorit7 rolului pe care @-a 5ucat ea Jn 0iegle lu5 Au8utitr, #uth2r ii :1ley3 au olul pe ce @-a 5ucat Jn 0ie&ile lor JKi datorea.7 se*ni)ica&ia )aptului c7 aceKti oa*eni au a0ut o Jn&elegere rar7 a ceea ce 'a0el a a0ut cu ade07rat Jn gJnd atunci cJnd a scris Epistola. %rter,retare t5pologici, .eaun l. 0iala h .2T noastre, trebuie )olosit7 cu gri57 Ki cu re&inere. "or*a ei cea *ai acceptabil7 este aceea care discerne Jn recitalul biblic al lucr7rilor lui Du*ne.eu de Jndurare Ki 5udecat7 un rit* repetat, prin 0irtutea c7ruia stadiile *ai 0echi ale recitalului pot )i pri0ite ca Ki pre0estiri Ki ilustra&ii ale stadiilor *ai tJr.ii Q0e.i *odul Jn care 'a0el )oloseKte e-perien&ele lui %srael Jn pustie, @ $or. @SLlK.ur*.O. cE)iinii au s standard si u nodel p2))ir ln )eld h ce Dotuul lor a )ol]it Cr ia, o de a lucr7rii actuale a Duhului S)int este sI le desluKeasc7 sdilruile, l. lel c* crtrZul b0iat lea dstuit pentru cei doi ucenici a)la&i pe dru*ul c7tre E*aus Q#uca G4LGB K.ur*.O. S%B/;$RA%%E. i, : "nar, tiJtory oJ hreryretu-,lion, %aa13 B, snltrey, %lE study .) th. Bib# in Te Middle AgesG, @ABG3 $. !. Dodd, According F the B.rtstur.s, @ABGL !. !. Ro]le, )te /iitJ o) rhe Biblc.= @AB<3 E. $. Blac(*an, Biblica, mnterpretation, @ABP3 R. M. Zraut, The #etter and the Spirit, @ABP3 J. D. :cod, The %nterpretation o) the Bible, @AB83 J. D. s))i,*elittpr4ationo) rhe Tripture @A1G3 c*-briTe Eisbry o) the Bible, r-<, #A1<Pot J. an, .nA and eF %ntcrpretation, @A113 %. !. Marshall Qed.O, eF Testa*ent interpretation, @APP3 Z. :. Anderson Qs@,O, Todiriot od %nteturaatlon. @APA, ".".B. %;AB. QEbr.yI+7)t, Jah0e este tat7+O. @. "iul ^eraiei, sora 0itreg7 a lui Da0id QG Sa*.GL@8O. u*ele=tat7lui slu nu 1te dar aici, Tr J8phE Qinr. P,@rO spl* c7 a )ost Suri Ki c7 *or*Jntul lui era Jn Betlee* QG Sa*. GL<GO. il indnin pe loab p2ntru pri*a 8,5 .turci ctnd lspres, d )ratii sii, Asael si Abisai, a conds *aia lui Da0id la 0ntdia de l. !elca,!aturin nnpo"iE )or&elor rebele ale lui %K-BoKet, conduse de Abner QG Sa*. GL@G@PO. 'e .hd )uge, rAbnd, dai a aat re&ineri, @-a o*otJt pe ]Asael ca s7 se apere pe sine Ki *ai t)riiu a )ost o*orJt *iKeleKte de loab, ca s7 r7.b)t snlgele QG san. GLG<3 <LGi, <oO, da, probabil si "nnlr cl loialitate lli AbM lars de Da05d l-a on. )runtat p2 loab .n p8bleM uui ri,2l porential la )a0oarea regelui. Da0id sa superat p2 repotd s.tu di, caua aetui *or si %a 5erit nult pe A,rcr 2 p2 =* prin, i s on *are+ Ki a pro)e&it ca Du*ne.eu a0ea s7O pedepseasc7 pe ucigaK QG Sa*. <L<@-<AO. $u toate acestea, dup7 ce a cucerit )ort7rea&a iebusit7, loab a )ost )7cut co*anddbrl inEegn a*te a lli %slael QG San. BLa3 @ $M, @@L1, aO, al cEtui pge in ael t5*p 2b Da0id. leb s-a do0edit a n u 88ral liiceput 8re a a5ubt rult la orltdaE noEliei, dar in 8acterul s7u era un a*estec ciudat. %n a)ar7 de oportunis*ul s7u Ki de 0iolen&a sa, cru.i*ea lui poate )i 07.ut7 in aEba cu cde . lr4ele W a aplier planul lui Darid d2 a% o)tod pe urie QG s*, @@L1G1O. Tonrti, 2l put1 )i ri nrinino1, c8 a )1t clnd ra Todat #ui Da0id creditul pentru cucerirea cet7&ii Rabot-A*on QG Sa*. @GLG1=<@O. '8te cB cel 8i reMsbii si Mi s*rin.7tor )apt este cI a Jncercat sI-@ con0ing7 pe Da0id s7 nu ).ci nundrat28 poporu(i QG Sa. G4LG-4O. T )tllnin p2 i8, h rclul de lscltor de pae, inpacind p2 Da0id ii Aharon int,-o ihpre5uaie QG s*. @4LG<, <@,<<O, dd )ti d..iD .hd 0ino0elia lui Abs#d a )ct cla=a, %8b a .diibuit la nl8t2 lui Absalon QG s.n. @<L@4-

<<O, ln ciuda l*n ld Da0id ca 0ia&a tJn7rului sa )ie cru&at7. Dup7 aceast7 tntJ*plare Da0id @-a Jnlocuit pe loabcu A*asa QG Sa*. @AL@<O, dar %Zb, plin de inhti0ibre, a hebuit re0olta lui ?eba Ki a prins pri*ul prile5 s7-l o*oare pe noul co*andant, care se do0edise ine)icient QG Sa*. GSL<-G<O. Dup7 aceea se pare c7 loab a pri*it din nou )a88 r28elli p.nd o re*e QG sas. G4LGO. %n ultineb .ne ah lui Da0id loialibre. lui loab )a" de rese a r%.trt ti i*preuti cu Abiabr si aRii %a dslu5-.DB pe Adonia, ore da petendsr la bn Qt J*p, @LB-B<O, J*potri0a 0oin&ei lui Dayid, care hot7-nse 2 solonon sil l*ee la ion Qr iVp. GLG<O.De data ac.e l8b a spr=5init p2 cile bu )tbuia si lucnn acesta a0ea s7-@ coste Jn )inal 0ia&a Q@ )*p. GL<4O, cJnd, cu tncFiirta! lui solo8l, a )1t o*ollt de B8ia Jnaintea altarului de la Zabaon, unde )ugise ca s7-Ki scape 0ia&a. G. "iul lui S2raia Q@ $rc,. 4.@43 ci en. @@L<BO, un oh din luda. <. o )ahilie ae Wa Jntors J*preun7 cu .obbabel Qr.a GL1t 2d. PL@@O. prcbabil ci 6loab+ din E.ra 8LA este aceeaKi persoan7. J.D.D. %;A!Ag Qebi. )h1=aliI., Janre a pr)tepu)O. @.; Fiant a n8elui lui rAla.ia, nul hi loran, al 1lea reg. al lui %uda QZa 4a.a4@ id.$r.i G $rcn. G@LlP3 GBLG<O5 ln ac1tl cliant, a n*elui elddtul di0in 0ire la l put Ki nu la d)ttit. G, "iullul%ehaial @@@8ti reAe .l regaturui de al lui %srael, care a do*nit @P ani dup7 *oartea tat7lui sBu Q1d. 4@4,PAa ld,cr,3 G ihp. r<L@O. 3n tinpul do*iet lui ar atut le atatri r2peae ale Siriei sub conduerea ld r!aael ii a lui tBo,- !adad l%, ca re.ulbt al nelegiuirilor sleii Q@<LG<O. lnrre ecste s.a incls tolehE Jnchin7rii p7gJne Qr 1O. "onel2 lui au )ost deci*ate Jn aKa *7sur7 Q0. PO JneJt Jn cele din ur*7 a trebuit s7 cear7 a5utorul lui mah0eh Q0. 43 c). 0. GGO. <. ; inscrip&ie a lui =^igla t-'ileser %%% 0orbeKte despre tributul pri*it de la ia-u-ha--i Q*ItOia-u-da-a, ,JZha. al lui luda+ 8oUT, p. sPO. Testa 1te )ol* SP8 %;A , A';ST;#/# co*plet7 a nu*elui prescurtai ]Aha., al @<-lea rege a# lui %uNla, care a tinis daruri regelui 1iri.n QG %np. @1LP-8O. 4. al 4lea 1u al lui l1ia Q@ c,on. <rrt Zrc a d)tnit .l @a lereg2 al hi %uda dupt tuns ta trl ui sLula Mesnido Qd 1SA #d.$r.3 G l)rp. G<L<oO. D,p, o do*ie .te < lui a )Zt deponat dc )arT l do la re2dinla s de ra )tbl. ln %la*t Ai apoi in Egipl sde a ),Fit QG<L<<-<4O, teleia lV n*i, =Wal* Qld. GGL@@-uO, o indicai2 c, %dha. a %Zt n*ele 2u rD<l 4., .d M. !oney**, Jar 1P, ,A4A, p. GoO. D.:.B. %;A , A';S%;%/# %n)o*tii[2 r1stE d1pre %oan pro0in din dou7 surseL TK5 scrierile patristice. @. DoE dln oul Tsr.hent a. Jn E0anghelii %oan a )ost )iul lui gebedei, probabil )iul *ai tJnIr, deoarece este *en&ionat Jntotdeauna dup7 )ratele sIu %acd, cr depl5a Ebngh2liei duA< #uca Ai a tapteloi Aposrolilo,. #u. d, orditua 'e)i, t1ti Ai la80 prcbabil pentni c7 Jn .ilele de Jnceput ale bisericii loan a )ost asociat Jndeaproape cu 'etru Q#uca 8LB@3 ALG83 "api. lL@<@, Dir MaEu @1L@ ii Mar GPLB1 ] deduce s7 n@)tb ro*i lui %oan a )1t Salo*e, d8=8 ni se spune c7 a treia )e*eie care le-a Jnso&it pe ceie dou7 Marii este nu*it7 6Salo*e+ de c7tre Marcu Ki 6*a*a 1no, lui .2b2de# de c1)t M.tei. Salone 1t2 on id8,e de obicei cd . )1t srL cu Ma.ia5 tu* lui bus, deoarece Jn %oan @ALGB ni se spune c7 lJngS cruce .u <idt pab re8iL cele dou.A Marii n2nlionaie de Marcu Ki Matei, *a*a lui %sus Ki sora *a*ei #ui. Dac7 aceast7 identi)icare este corect7, %oan a )ost 0eriKor cu %ru, din patu rerei 'irinln lui ] pare cn au rost nlt,rili, de88 ratl sBu, care era p1.a., a0a 6slu5itoripl7ti&i+ QMaieu @LGSO3 de ase*enea, Salo*e a l1t * dintre )ercile ,,carel- .5ub, d ce a0ean= Q#8 8i<3 MaEu @BL4SO, %en a lcr id.nr)i8t ade s d uroi.d nenuit al lui %8n Bote.Slotul ..re, l,Vp)tun, cu Ardrei, a )ost lrldlr*t de cVrre %oan BotdLrorul spE %su, Mield lui DlMeau Q%2n @L <B-<PO3 dac7 Jn loan @L4@ citi* pro tos, este posibil ca Andrei BB tr )et pri*ul cre %=a ads p2 iat2le sEu Si*on la %sus, sica ucenicul nenu*it Q%oanO s7-@ )i adus apoi pe )ratele sau %aco0. TotuKi, lucrul acesta nu este cert, SntrucJt e-ist7 *ai *ulte 0ariante ale te-tului Q0e.i T Tf. Dup7 che*area ulterioar7 a lui %sus de aW lre btBr ti plete de peuir QM*u @L@A.GSO, %aco0 Ki %oan au )ost porecli&i de El )loanerges, 6)iii tuntu5 QMad <L@PO, prcbalil p2nrn ca erau galileeni e-alta&i Kl i*pulsi0i, al c7ror .el era nedis-dplinat Ki uneori era Jndreptat Jn direc&ii greKite Q#uca AL4AO, A.1r asp2ct al 8racterului lor 1re arnbt in i,buiEa lor dup7 ce u et de s*nteni a rener s7-% per*it7 Jn07&7torului s7 treac7 pe la ei m#uca ALB4O. "*iti%n a)arB d2 a.easta, ] pare c1 anbitiaei lo. personal7 nu a )ost te*perat7 de o Jn&elegere corect7 a naturii J*p7r7&iei #ui3 acest egois* persistent, J*peurA d dorinla lor de a suJdri p2nd tsW, )rr, Bn le pese de ei JnKiKi, este ilustrat7 Jn cererea lor QJncun5at de ** lor Mat. GSLGSO ca s.a li e p2dnB ri *p2 po.ili5 pii0ilegiate at i cJnd %sus a0ea sA ieue idperBlD s< QManu @SL<PO. Jn tlei ea.n inpo.tante din l()tea DhinteanS a lui %sus, loan este *en&ionat al7turi de )ratele s7u %aco0 ii d2 sino. 'ebu, eilalli apostoli ne)iina p.e (n] ln0i.)ta )ii.ei lu5 %.n QMaicu BL<PO, 2hi*barea ra ra,B QMaru ALG@ Ai Jn gr7dina cheainani QMaA @4L<<Oi poti0ir ld #,e, 'eTu Ai len au )Zt cei doi ucenici tri*i&i de %sus s7 )ac7 preg7tiri pentru ulti*a nsa d2 'ait Q#uca GGL<O.

%8n nu 1te nsgonat p2 n*e ln l0anglEua a 'ab Qd2ti )i lui .ebed2i sint nertio.a" h G@LGO, dar el 1b aplcp. c, cenirudin2 ucenicd n*it 6ucenicul pe care-@ iubea %sus+, care si-a pus capul pe Uiepiul hi %sa la ciM c4 de tain, Q@<LG<O, ,i crruia hu i-a hcredinVa.o pe ** Sa #2int2 d2 a *ui Q@ALG1GPO3 *enicur cE a alergat t*plFi .u Uetu ld nonnint in dinin2a,. prinului latte il a )cr cel di*ii care a Jn&eles se*ni)ica&ia deplin7 a pJn.ei cu care ilse inlSguat trupul lui %ss. Ai .are erau n8 tiMilse ii )r.i cahprl trupul rdllui se %ss.12in Ai el2.are QGSiG, eraun8<O3 uc2ni.ul 2re a )1r preenr aMd clnd ciistZd in0i.t sa areta, la "pt2 dinEe l5gicii sai la Marea Tibe.iadei. %n Elatara"pt2 ulrinului ircident din 2p- Gl este spri5init7 tradi&ia de *ai tJrau potri0it c7reia %oan a tlii ptas la dlnci bltlneW QG@@G<O. Do0ada dir loan G@LG4 cu pri0ire #a )aptd .e len 1ie altorul E(nsheliei poai2 pn*i hterprersn ailente Q0di T Tf. b ln laptle Ap)blilor poti0it prihelor narag*i din "apte, %* i*preua cu 'etru, cu care a r7*as asociat Jndeaproape, a irebuit s, su)ere <reul ilittn iudeitor ia" de bbe. rica crDtini pri*rn Q"apt. 4L@<3 tnB@<<, 4SO. Annndol nce.ici5 au dai do0adE de o hdriheals in 0orbire Ai Jn ac&iune, care a ui*it autorit7&ile iudaice, care Ji lri02an ca .oaneni nei ita)i W de nd= Q"apr.. 4L@<O. Se pa,2 cB l8n a continut tinp de tui nurli dl si aibL ,n rol .le 8nducre in bZsica dh l2rcli*. %*p*ne cu ped - a0id Zndatul celorlalli .lcroli - &i-a pus *Jinile peste sa*aritenii care )useser7 conrertili prin prcpo0sdune. iui "nip Z.pt. <L@4Ot el a putur )i ddris c un 6st/p+ redutabil .l bbdlcn din %erclin atunci cind bi"ri* a tsr 0i.i1iB d2 'a0el la F @4 an5 dupl con02nirea s Qc1@. GLAO. u Kti* dnd a p7r7sit %oan ierusali*ul Ki nici unde s-a dus de acolo. Dace plsupue* cn el 1te 0i.iohard cB4n ipdLli"2i, prcbabil ci el era ls Els .lr*i clnd a )1t e-ilat p2 'ahZ5 5din p.iciE cultrhnui lui Du*. .ereu Ai din prici* *Btuiei #ui hs+ QApa- @LAO, d1i data ac2tui e-il 1te ince)iB. %dn ., 4re nenlio nat Jn alt7 parte Jn T, deKi unii cred c7 el se re)er7 %a sin2 c =bilrind in G loan @ Ai < %Zn @. %%. DoE.t din Trl.rtle paTlstle %-5sin oaMarc do0e.i )t.ii ii prcbabil nedenae de .rer2 2re 18tin .a apostolul toan a nlnt ca narir linBi, la incetul carie2i ele, pbbabil in acea F*e .lnd Tarele sBu lacd a )osr o*dt de r.od Q"a,t. lGLGO. /n cbnic.r din sQolll al Alea, c8rae !a*[told, reprcduc2 - a" cM pute* 0.dea - . a)ir*a&ie con&inut7 Jn istoria lui "ilip din Side Qcea 4BoO, u )raS*ent reloant Q)t a i1t dsop2rit d2 B8r li @<<A Ai carc a)i4ni cE papiaD epbcolul de la !ielalolis de l. nl5l ddtuldui al Gl2a, in a doM sa can2 de E-puD> a sWlinut ce a*bdoi tii lui gebedei au nuit de noane 0ioterti, isplinind pre.i cerea Donndui QMaru @SL<AO. DEi hn ccretntori ecpti a8ast nZtuie cs 1ind auentice, *5ontatea n coWidern " "ilip de Side ca un *rtor SPA T;A . A';ST;#/# nede*n de Jncredere cu pri0ire la 'apias Ki s)at i*presiona&i de lipsa oric7rei re)eriri Jn scrierile lui Eu"biu b o *nniare ri*puie a lu %dT clt Vi de )aptul c7 nu se *en&ionea.7 ni*ic Jn )aptele Apostolilor, Tc, dttulol dii lui %rudidau su)erir d2 ).pt Jn acelaKi )el si Jn apro-i*ati0 aceeaKi 0re*e. Este ade07rat c7 oarecare spri5in pentru a)ir*a&ia lui "ilip de Side pare s7 pro0in7 dintr-o *artiriologie siriac7 scris7 prin 4SS d.$r., Jn care .iua de GP dece*brie este .iua lui 6%oan &i laco0, apostolii de la %erusali*+- de ase*enea, un calendar al bisericii din $artagina, datat ta S;S d.$r., care Jn dreptul aceleiaKi .ile scrieL 6%oan Bote.7torul 5i laco0, apostolul, pe care i-a o*orJt %rod+ - cei care accept7 aceast7 do0ad7 sus&in c7, tntruc)t %oan Bote.7torul este co*e*orat Jn acest calendar la G4 iunie, este probabil c7 pe GP dece*brie s-a )7cut o greKeal7 Ki ar trebui citit Joan, apostolul+. TotuKi, ne Jndoi* c7 *artiriologia siriac7 ar p7stra o tradi&ie antic7 independent7 de biserica de li*b7 greac73 de ase*enea, )aptul c7 cei doi )ra&i SJnt co*e*ora&i Jn aceeaKi .i nu Jnsea*n7 c7 au )ost co*e*ora&i pentru c7 au )ost o*ori&i ca *artiri Jn aceeaKi .i. De ase*enea, re)erirea la )aptul c7 )iii lui gebedei a0eau s7 6bea paharul+ Ki c7 a0eau 6s7 )ie bote.a&i cu bote.ul lui $risto1`, nu nsahr, in nod tr*r cn aniidoi erau destina&i s7 aib7 ca s)JrKit o *oarte 0iolent7. dal7 Ki necon0ing7toare poate )i pre.entat7 o tradi&ie *ult *ai puternic7, re)lectat7 de 'olycrates, epis copul de E)es Q@AS d.$r.n care spune c7 %oan 6care s-a .plet " piepd DoMduVi, dupl e a )1r +s *artor Ki un Jn07&7tor+ Qobser0a&i ordinea cu0intelorO, 6a ador*it la E)es+. 'otri0it lui=lrenaeus, E)esul este locul unde %oan 6a scos+ E0anghelia Ki i-a Jn)runtat pe eretici, re)u.Jnd s7 stea sub acelaKi acoperiK cu $erinthus, 6duK*anul ade07rului+3 la E)es el a tr7it 6pJh7 Jn alele lui Traian+, care a do*nit Jntre A8-@@P d.$r. Jeroni* repet7 de ase*enea tradi&ia potri0it c7reia %oan a r7*as Jn E)es pJn7 la adJnci b7trJne&t Ki spune c7 atunci dnd %oan era purtat la Jntrunirile creKtinilor, el obiKnuia s7 repete *ercur 6$opilaKilor, iubi&i-07 unii pe al&ii+. Singura do0ad7 care ar p7rea s7 contra.ic7 aceast7 tradi&ie cu pri0ire la )aptul c7 apostolul %oan a locuit la E)es este o do0ad7 negati07. Se sus&ine c7, dac7 %oan a locuit la E)es 0re*e Jndelungat7 aKa cu* a)ir*7 scriitorii de la s)irKJtul secolului al G-lea Ki a e-ercitat acolo o in)luen&7 *are, este re*arcabil ca lipseKte cu des70JrKire orice re)erire ta %oan Jn scrierile creKtine e-istente care au pro0enit din Asia Jn pri*a 5u*7tate a secolului, Jn special Jn scrisorile lui %gnatius ii ln Episbl. %ui policarp, Dd, chid dacV .b]n1 alu.iilor la %oan este se*ni)icati0a, aceasta ar putea )i o si*dt indi.atie . laptuhi ca .n ditr.t o di)ere, Jntre reputa&ia Ki %n)luen&a sa la Jnceputul Ki cea de la E)lrKitul secolului+

Q0e.i 9. !. Stanton, The Zospeh as !istorical Docu*ente, @, p. G<1O, )n orice ca., obiec&ia pare s7 )ie insu)icient7 pentru a r7sturna tradi&ia care s-a consolidat attt de *ult, *ai tJr.iu. :estcort trage conclu.ia c7 6nici un lucru nu este atestat *ai bine Jn istoria Bisericii pri*are ca Ki )aptul c7 S). %oan a locuit Ki a lucrat la E)es+. Este ade07rat c7 :estcott a scris Ei iMinte rle aQMulaE d8ilor o pri0irc la *artiri.area ti*purie a lui %oan, dar aKa cu* a* 07.ut, aceste do0e.i nu sJttt adec0ate sau su)icient de credibile JncJt s7 contra.ic7 a)ir*a&iile categorice ale o*ului care a de&inut scaunul episcopal Jn E)ea la s)trKirul secolului Ki ale o*ului care Jn aceeaKi perioad7 a a0ut ca scop principal in0estigarea tradi&iilor episcopiilor apostolice. Qr%;l# , E'%ST;%E%E #/r. i T%;A . E9A Z!T/A D/'k3 ]A';$A#,'SAS B%E/oZRT"%E. S. S, Srdley, JohiL E0eseliu and %ntapraa, @APa3 ". ". BMD] St John at EphDa, R# 1tO, #APP-PA, t, <<A-<1@. lT.i de are codejntaiil2 Dodonate la rroA , E9A Z!E%%A D/'k. R9,T.$. %o,A B;%BgA%oR/# B-a nEst a8 P ia-c,.O Jntr-o )a*ilie Jn 0trst7 - preotul gaharia Ki so&ia sa Elisabeta3 a crescut Jn pustia iudeii Q#uca @L8SO, unde a pri*it che*area pro)etic7 Jn cea GP d.$r. Q#uca <LGO. Trebuie tratat7 cu re.er07 ideea c7 perioada Jn pustie a )ost petrecut7 Jn asociere cu co*unitatea de la fu8n s, u <rup sinilrr d. ]nidiL chiar dad ideea ar putea )i do0edit7, lucrul care @-a deter*inat si ,getea], DoMulul ,n norcd bire prcsitit "nh El+ a )ost un i*puls nou Q#uca @L@PO, iar lucrarea lui pro)etic7 trebuie s7 )i i*plicat o ruptur7 cu esenienii sau orice grup si*ilar cu care ar )i )ost asociat anterior. Drp% e Duhul prch"ei a Enir ,1re .@, a dobtrdt repede )ai*7 ca un predicator care chea*7 la poc7in&7 na&ional7. Mul&i*ile se Jnghesuiau s7-@ asculte Ki *ul&i dintre ascult7torii s7i erau bote.a&i de el Jn lordd dupA c. Di oArtui]au pB2tl2. rl a rDr o atitudire de 8nda[tME EdieE a rJnduielii e-istente tn %srael3 6securea+, a spus el, 6a )ost Jn)ipt7 la r7d7cina po*ilor+ QMat. <L@S3 #uca <LAO. El a de*ascat pe liderii religioKi ai poporului ca pui de 0ipere Ki a t7g7duit c7 ar e-ista 0reo 0aloare Jn si*plul )apt c7 erau ur*aKi ai lui A0raa*. Era necesar un oou hceput5 a sit ti*pd sa clE* din htrosa na&iune o r7*7Ki&7 loial7 care s7 )ie gata pentru sosirea i*inent7 a $elui care a0ea s7 0in7 Ki pentru 5udecata pe care a0ea s7 o aduc7. %oan s-a considerat Ki a 0orbit despre sine ca un si*plu *esager ori*is s7 preg7teasc7 dru*ul pentru $el care a0ea s7 0in7, pentru care el se considera ne0rednic s7 Jndeplineasc7 chiar Ki cel *ai neJnse*nat ser0iciu. Jn ti*p ce lucrarea lui era caracteri.at7 de bote.ul ca ap7, lucrarea $elui care a0ea s7 0in7 a0ea s7 )ie caracteri.at7 de boteul cu Dulul stur i )e. "aptul c7 %oana inten&ionat s7 dea r7*7Ki&ei loiale o e-isten&7 distinct7 Ki uKor de recunoscut este suge-at de a)*ada >,i J]phs QAnr @8./PO ci toan a )1r 6un o* bun care le-a cerut iudeilor s7 practice 0irtutea, s7 )ie drep&i unii cu al&ii Ki pioKi )a&7 de Du*ne.eu, Ki s7 se uneasc7 prin bote.+- ulti*ele cu0inte par s7 indice )or*area unei co*unit7&i religioase Jn care se intra prin bote.. 'robabil c7 aceasta este o descriere corect7 a situa&iei. Dar cJnd Josephus continu7 Ki spune c7 %oan 6i-a Jn07&at pe oa*eni c7 bote.ul era acceptabil Jnaintea lui Du*ne.eu dac7 era )7cut nu spre iertarea p7catelor oi pentru puri)icarea trupului, dac7 su)letul a )ost puri)icat *ai Jni)l prin neprih7nire+, el se deosebeKte de relatarea T. E0an-gheliKtii spun clar c7 %oan a predicat 6bote.ul poc7in&ei spre iertarea p7catelor+. Josephus probabil c7 a ati8t la boteul lui %8 8 e stia .l d1r. se*ni)ica&ia sp7l7rilor rituale la esenieni3 Regula co*unit7&ii de la fu*ran descrie se*ni)ica&ia unor ase*enea sp7l7ri Jn *od aproapeidentiecu ceea ce spune Josephus despre bote.ul, ui %oan. Dar bote.ul lui %oan, B8S %;A . E'%SA;#E#), #/% %a )el ca Ki propo0aduirea lui, ar putea repre.enta o Jndep7rtare deliberat7 de la cre.urile Ki practicile esenienilor. irtE ei ce aD hit la len 8 rA )ia boteati a )ost &i %sus, pe care %oan se pare c7 @-a acla*at ca )iind $el ce a0ea sI 0in7 si despre care a 0orbit anterior Y deKi *ai tJr.iu, Jn Jnchisoare, a a0ut Jndoieli cu pri0ire %a aceasta identi)icare si a trebuit s7 )ie asigurat din nou c7 lucrarea lui %sus era *arcat7 toc*ai de acele trasaturi caracteristice pe care le-au pre.is pro)e&ii ca se*ne caracteristice ale 0re*ii de restaurare. #ucrarea lui %oan nu a )ost li*itat7 la 0alea lor-ddului, A18lir din %D <LG< .4 el a plrgsit p1tru o 0re*e 0alea %ordanului Ki a des)7Kurat o ca*panie de bote. Qprobabil de scurt7 durat7O Ja Enon, aproa pe de Salint+, unde era ap7 din belKug, are i*plica&ii care pot )i trecute uKor cu 0ederea. :. ". Albright QTTie tucnoalos oJ'al1tiiA @As1, p. G4PO probab/ c7 aE d2ptate dld llea.a act le la E de rblus %t aprpierc de i.EEle lTdi r*h - d .lt. d0ie, Jntr-un teritoriu care era Jn 0re*ea aceea sa*aritean. Aceasta ar putea e-plica anu*ite tr7s7turi ale religiei sa*aritene atestate Jn pri*ele secole creKtine Ki clari)ic7 cu0intele lui %sus c7tre ucenicii S7i Jn %oan 4L<B-<<, cu0inte spuse cu pri0ire la oa*enii din aceast7 regiune Ki s)Jrsind cu a)ir*a&iaL 6Al&ii s-au ostenit Ki 0oi a&i intrat Jn osteneala lor+. $eea ce au secerat ei Q%oan 4L<A, 4rO . )Zt soniMt dc @1, Dup7 aceast7 perioad7 de propo07duite Jn Sa*a-ria %oan trebuie sI se )i Jntors Jn teritoriul lui %rod An

ti" $%R;D, <O, prcbabn in 'eM. El a atE supiciunea lui Antipa, ca lider al unei poten&iale *iKc7ri de *as7 cu re.ultate i*pre0i.ibile3 el a atras de ase*enea 1t5ritat1 hi Andra, d tui ales a celei de.a doua so&ii a lui %rod, ]%rodiada, JntrucJt a conda*nat ciiAio.ia lor 8 1ind ilicita, Dh ac8de cau.< a )o1t Jnchis Jn )ort7rea&a ]Machaerus Ki 'erea, iar cJte0a l1i *i 1r.,iu a )1t *odr, Jn T %oan este pre.entat *ai ales ca un pre*erg7tor al lui $ristos. Jnte*ni&area %ui %oan a )ost un se*nal pentru Jnceputul lucr7rii lui %sus Jn ZalZeea QMarcu @L@4 K.ur*;3 bote.ul lui %oan a o)erit un punct de pornire pentru propo0aduirea apostolic7 Q"apt. rSr<P3 @<LG4 ,.F.3 d @LGG ti Marcu @L@-4O. Dupa p7rerea lui %sus, %oana )ost %lie cel pro*is de Mal. 4LB K.ur*., care trebuia s7 0in7 Ki s7 co*plete.e lucrarea de restaurare Jn a5unul 6.ilei Do*nului, cea *are Ki Jn)ricoKat7+ QMarcu AL@<3 Mat. @@L@43 c`#uca @L@PO. %sus @-a considerat de ase*enea ca ulti*ul &i cel *ai *are din Kirul de pro)e&i, 6#egea Ki proorocii au &inut pJd7 %a %oan3 de atunci Jncoace E0anghelia J*p7r7&iei lui Dllrehu ] propdradeWte Q#ua @1L@1O, 'rin u*e, NtVi nu a lct depi,)t de ni*1i e po.it5e personal7, el a )ost QJn ce pri0eKte pri0ilegiulO *ai *ic dedt cel *ai *ic din J*p7r7&ia lui Du*ne.eu3 el a stat pe pragul unei noi J*p7r7&ii ca Ki crainic al ei Q[a )el cu* Moise a 07.ut &ara pro*is7 de pe 'isgaO, dar nu a intrat Jn ea. /cenicii lui au continuat sI e-iste ca grup un ti*p considerabil &i dup7 *oartea sa. BEuocRA"ts. $. !. rcelllg, Johi the aaprila @AB@i J. Stei*tu, saD. Join >ne ,dot1. dnd rne Desert Traditian, @AB83 A. S. Zeyser, 6The Couth o) Job, the Baptist+ o0J @, @AB1, p, PS ,,TheW@*.3 : !. BFFnlee, 6John the Baptist in the eF light o) AncJent Scrolls, Jn TheScrolh and the eF Testa*ent, .d. M SEnd1il, @ABa, p. << i*., $. !. !, Scohie, Johi rh.Baprist, @A14, ".".B. %;A , E'%ST;#E#E #/T. %. $adrul Ki J*pre5ur7rile scrierii Epistolei JntJJ a %ul %oan @ loa lTepe 8 ti o lpistoh, dar tr e nu 2-isti ni*ic 6epistolar+, Jn sensul strict al cu0JntuluJ Qspic deosebire de G si < %oanO si sea*7n7 *ai *ult cu un tratat care se adresea.7 unei anu*ite situa&ii. Scrierea ei a )ost i*pus7 de acti0it7&ile Jn07&7lorilor )aRi care eau separat de bi]ric. Q], bi]ricileO c7reia Ji scrie )oan Ki care Jncercau s7 atrag7 pe cei credincioKi QGL@8 K.ur*., G1O. Ei au )or*at un grup 8teric, creTrd ci a, o roe@ter2 superi8dt celei a DDtinildr le dnd Q4 GLGS, GPi G %Zn AO d. ,lnd do0ad7 de prea pu&in7 dragoste )a&a de ei Qc` 4LGSO. Ei .u roW nEinrain 2Eticilor de Mi tiEiu cu1cu&i Jn general ea 6gnostici+ Qde la gr. gnosJs, care Jnsea*n7 6cunoaKtere+O &i care pretindeau c7 de&in o csoDter2 spe.iau a Oui Du5llL8u si a t1lo<iei+ ,e baa detinei lor noi e paie cl 2i au cont1tat )apn, c7 %sus a )ost $ristosul $GLGGO. "iul pree-istent al lui Dlllll8u Q@Ll5 4@@B3 sLB,@SO 0enit h Eup o))ic Q4LG3 G %oan PO pentru a ob&ine *Jntuirea oa*enilor Q4LAt,*,, @4O- u itin d cDtitudire ce lo*i a lut aceast7 ere.ie. Jn general se crede c7 a a0ut oarecare a)initate cu concep&iile sus&inute de $erinthus Jn Asia Mic7 la s)Jr&Jtul secolului @ d.$r., deKi nu este o ere.ie identic7 cu ceea ce Kti* despre Jn07&7tura lui. 'otri0it lui $erinthus, msus a )ost un o* bun Jn care a locuit c.ietosul cele, din **rd hotdului d pinl iainte de r7stignirea Sa Q%renaeus, Ad0. !aer. @. G1. @, Jn J, St]sd,, 4 )Vd ,1ebi1, @ABP, no. PSO - o concep&ie care se pare c7 este contra.is7 Jn BL1 Ki Jn di)erite 0ersete care pun accentul pe )aptul c7 %sus este Qnu a )ost doar Jn trecutO $ristosul, "iul lui Du*ne.eu QGLGGi sL@, sO, ; ase8 ln0d"tue probabil c., a r1t leSare de distirctia obirnuitr taotn de enZrici Jntre spirit Ki *aterie, concep&ie potri0it c7reia o Jntrupare real7 a lui Du*ne.eu Jn *aterie a )ost i*posibil7 Ki Jntruparea a )ost nu*ai aparent7 Qca Jn docetis*O su tenporadi Qa h edltianisnD. Jn07&7torii )alKi *ai pretindeau c7 ei sJnt 6)7r7 peee QrL<, @SO Vi, .B ei nu au n*ie de rB,tupd)ta tri, noan1 lui (u $riBtdsl de )apr, ei e"u indi)e8li din puct de 02deE rcnl, @*au .ale lu=ii Qd GL@BO, ,sro1u potucile lui cdstos QGL4O ti )7ceau ce %e pl7cea QtotuKi, )7r7 s7 se co*plac7 Jn pncar hudarO. Ei tiau dai s* cd pa8td 1te o categorie *oral7, adic7, nelegiuire Q<L4, P K.ur*.O Ki de aceea credeau c7 sJnt consec0en&i dnd sus&ineau c7 sJnt )7r7 p7cat Ki Jn acelaKi ti*p se co*pl7ceau Jn egoisn ii lipsa de dBg1E, 'rcbabl ce tebde si obser07* aici Ki in)luen&a distinc&iei gnostice Jntre spirit si *aterieL JntrucJt trupul Q*ateriaO era r7u prin sir2 Ai lu)ui spintd eu sunetul Qihpl8tat ii nod di0inO are i*portan&7, co*portarea trupului este lips)ta de Elsnld pdrru )t.ul lor creWi,, loan sie pertru a o)ed u dhdot "ntlu ac1tB Jn07&7tur7 Ki des)7Kurarea argu*entului s7u Jn acest tratat poate )i Jn&eleas7 *ai bine dac7 re&ine* lucrul acesta. Jncerc7rile de a e-plica structura di)icila a c7r&ii Jn ter*enii criticis*ului sursei QR. Bult*ann3 :. auc(3 J. $, ;= eillO au g7sit prea pu&in7 acceptare. B1@ %;A . E'%ST;#E#E #/% %%. Schi&a con&inutului Epistolei %ntll a %ul loan %8n h.epe prin a spF ce ]opd stu 1te s% le Dpli8 cititorilor e a a8it W e a ld.ut cn pii0ire la cu0Jntul 0ie&ii *ani)estat Jn %sus $ristos, a&a Jndt s7 poat7 e-ista p7rtIKie Jntre el, cititorii s7i si Du*ne.eu p@L@4O. Dup7 aceea el enun&7 declara&ia )unda*entat7L Du*ne.eu este lu*in7, &i pe ba.a acestui ade07r uni0ersal acceptabil trace #a abordarea cJtor0a a)ir*a&ii eronate ale oponen&ilor s7i Q@L1a, 8a,

@Sa3GLNiaO.Spre deosebire de ei el sus&ine c7 nu*ai cei care u*bl7 Jn lu*in7 pot a0ea p7rt7Kie cu Du*ne.eu &i cur7&ire prin sJngele lui %sus. Dac7 dne0a neag7 c7 este un p7c7tos care are ne0oie de cur7&ire se JnKeal7 singur, dar p7c7toKii pot a0ea siguran&a iert7rii de c7tre un Du*ne.eu credincios, prin A0ocatul drept Qneprih7nit[, %sus $ristos. Dac7 cine0a spune c7 Jl cunoaKte pe Dll*2reu .lar nu lnplin2b poucile #ui 1t2 h *incinos Q@LB-GL1O. $rEtnin shi chetu) apoi s aeulte poll*a na uA a lui Dll)ud, De)i ac1b 1re de )apt o porunci Ehe, alu 1te prcrentatE din nd 8 l2<s uei noi ere de l*ina cde a i8put sB srSlreasce in nrru nericul lu*ii 0echi Ki p7c7toase. loan crede c7 li se poate adresa cititorilor s7i Jn )elul acesta, deoarece ei au intrat de5a Jn aceast7 er7 nou7 Ki se pot bucura de pri0ilegiile iert7rii, cunoaKterii Ki puterii, Ki Ji Jndea*n7 s7 nu se *ai agate de lu*ea p7c7toas7 care este 8ldalrM>e sa ptr, QGLP@PO. /E din)t btlBruile c8tdistice ale sirii noii ere a t1t ap.rilia ac1tor lnritsbri )aRi ce ac* au p7r7sit casa lor te*porar7 din biseric7. Jn07&7tura lor este o contestare a )aptului c7 %sus este $ristosul, "iul lui Du*ne.eu, Ki aceasta Jnsea*n7 de )apt c7 ei Jl t7g7duiesc pe Du*ne.eu Tat7l JnsuKi. Ei pretind c7 au o cunoaKtere special7, dar loan Ji asigur7 pe cititorii s7i c7, a0Jnd Jn 0edere ungerea )7cut7 de Du*ne.eu Qadtci, un8,M o Duhn su p8re cu cuilnnn lui Du*ne.euO, to&i creKtinii au ade07rata cunoaKtere QGL@8GPO. El Ji s)7tuieKte s7 r7*Jn7 Jn $ristos, $el s)int Ki $el drept Qneprih7nitO, Ki s7 se cercete.e pe ei JnKiKi Ki pe Jn07&7torii lor, prin co*parare cu $ristos. Aceasta dre la 5Ntea priyilegi#nui Mre pe aE ll au ddrinii ca Vi colii ai lui Du*ea, g pri0ilesid si *i %l8 c7, la 0enirea lui $ristos, ei 0or de0eni ca Ki El a Ki toate acestea constituie un i*bold puternic pentru o tr7ire s)nts QGLG<<L<O, AKadar, prin ce se deosebeKte caracterul copiilor hi Dl)useu de cel al opinor diaFlduiU in,,ucn cristc a 01ir 8 sa ridie ,,8rul, opiii lui DD ne.eu nu p7c7tuiesc si, de )apt, nu pot s7 p7c7tuiasc7, pn tinp e 8piii diaElului lu )ac e ete hin ri au dragoste. 'rin aceast7 a)ir*a&ie neechi0oc7, care trebuie Jn&eleas7 Jn lu*ina 0ersetului @L8, loan spune cI un creKtin, ,h calitatea lui de creKtin nu poate p7c7tuiL el 0orbeKte despre caracterul ideal al creKtinului, spie deosebire de Jn07&7torii )alKi care nu au )7cut nici o ttcdre se adrgl act ideal Q<i4-@SO, De )apt, creKtinii se pot aKtepta s7 )ie uri&i de copiii dia0olului, ia )el cu* Abel a )ost o*orJt de $ain3 pe de alta parte, tr7s7tura caracteristic7 a unui creKtin ade07rat este dragostea, care poate )i 07.ut7 nu Jn o*or, ci Jn sacri)iciul de sine Ki Jntr-o dragoste practic7 Q<L@@-@<O, 'lin .le%E8 )apre de dnSZte onul itie ce 1te creKtin, aKa Jndt, chiar dac7 uneori conKtiin&a lui Jl conda*na, el poate a0ea totuKi Jncredere deplin7 Jn )a&a Judec7torului s7u, Du*ne.eu, care cunoaKte dorinta lui de a% iubi Di de a,# ]ryi Q4 %8G@@@Dide )apt, Jnar*at cu aceast7 Jncredere, el poate )i Jndr7.ne& Jn rug7ciune, JntrucJt Ktie c7 Ji este pl7cut lui Du*ne.eu prin )aptul c7 p7.eKte porunca #ui dea iubi Ki, *ai *ult, 0a pri*i asigurarea l7untric7 de la Duhul iui tuiDFeeuE Q<L@A-G4@. Dd .* poate )i sigu h cr2itin ct re Duiul lui Du*ne.euU ?i Jn07&7torii )alKi pot pretinde c7 au Duhul, loan r7spunde c7 un cre. corect cu pri0ire la %aptul ca %sE $risr1 a (nit %n Eup 1E un s]* sigu de inspira&ie. Jn07&7torii )alKi, Jns7, sJnt *oti0a&i de spirinn lui antidirt Q4L@,1O, Dup7 aceast7 digresiune loan se Jntoarce la te*a dragostei. Dragostea, repet7 el, este se*nul c7 un o* este n7scut din Du*ne.eu, deoarece - aKa cu* s-a ar7tat Jn 5ert)e lui $ristos, Du*ne.eu esre dragoste. QAaasta 1te a dou dQla"lie M5ori a lui ioa, 8 Uri0ir la *n8 lui DuM]u.O chid dad oan1n nu-# pot 0edea pe Du*ne.eu, ei pot Kti c7 El locuieKte in ei daca ei dau dobde de dEsoste Q4LP@GO. loan re.u*7 apoi te*eiurile siguran&ei creKtine -posedarea Duhului, *7rturisirea lui %sus $ristos Ki practicarea dragostei. Acestea sJnt se*nele c7 Du*ne.eu locuieKte Jn noi Ki ne d7 Jncredere pentru .iua 5udec7&ii, JntrucJt nu poate )i tea*7 acolo unde este dragoste. TotuKi, pentru a e0ita orice r7st7l*7cire antino*ian7 sau 6spiritualist7+, loan accentuea.7 c7 o ase*enea dragoste pentru Du*ne.eu este Jnso&it7, Jn *od ine0itabil, de dragoste pentru )ra&i. To&i cei care Jl *7rturisesc pe %sus $ristos Jl iubesc pe Du*ne.eu Ki pe se*enii lor. De ase*enea, nu este greu s7 &ine* poruncile #ui, deoarece aceia care sJnt n7scu&i din Dll*eru por birui, prin .Edintr, tonele care se ridice nnpotri( lor Q4L@<-sL4O, Aceasta Jl duce pe loan Jnapoi #a te*a credin&ei. $redin&a creKtin7 ade07rat7 este centrat7 asupra lui ris cist1 * nu nl*i cE s-. )lps ta bot3.ul cu ap7 ci ?i-a Ki 07rsat sJngele pe cruce Ki Duhul depune nBtuie dBpre El ;8 @BLG1O. Acestea trei - Dul, apa Ki sJngele - sJnt *7rturia sigur7 a lui Du*ne.eu *enit7 s7 con)ir*e credin&a Jn $ristos. 'oate ca loan se re)er7 de ase*enea la acti0itatea *Jntuitoare a Dunurli h bisencd Q]u ln 0ia" indi0idualt a ccdin c=1ulut, iar botearl Di ciE Do ului sntiru, ., depun7 aceast7 *7rturie. A nu crede aceast7 *7rturie Jnsea*n7 a-# )ace pe Du*ne.eu *incinos Ki a respinge 0iala 0Dnica pe care lea dar.o 88nilor ta lid seu 4B.B-@GO, Jn conclu.ie, loan spune c7 scopuli s7u a )ost s7 le dea cititorilor s7i siguran&a *Jntuirii. JntrucJt ei pot )i ri8ui d2 raspEul di0in la tuseciune lor, ei Eebde s7-iJntoarc7 Jnapoi Y prin rug7ciune - pe )ra&ii care sau rAtlcit QroluAi rusiciue nu 1t2 de nici u totos Jn e.ul uui pacar de 8rte, ori8e d )i Vel paetl Jn )ine, ur*ea.7 trei declara&ii *ari - creKtinii au puE2a s, nu pAcBtuias.a, ei apa4in lui DlLre* s ei sJnt Jn %sus $ristos care este *arele lor Jn07&7tor a Ki u Dlrin lnde* de a 2 )eri de idobri2 Qadita de Jnchinarea la .eii

p7gJni, dar sensul nu este certO QBL@<.G@@, %%%. $adrul Kl con&inutul Epistolelor G Ki < loan Epistolele a G-a Ki a <-a loan sJnt scrisori propriu-.ise, )iela din8 el2] )iird suncidr de lulgt bdt st lr8pi p2 o )oaie sbndard de papiru QGB p2 GS chO B8G ,i dnt a(etu5E 8rJo* tip2nlui sisorilor din rc*ea aceea. $'entru o paralel7 re*arcabil de apropiat7 dest*ctura Epistola a <-a a lui %oan, 0e.i $.M.Barrett, TTie eF Testa*ent Bac(groundL Selectai Docu*ents, @AB1, o. GG.O A GV Eptstotl a hl %o* 1te ad8ia de 6b7triti@+ c7tre 6aleasa doa*n7 si copiii ei+. Dup7 toate p"ba biriindle st2 u nod sinbolic d2 a ] adle bishii Qcl @ 'et. sL@<O, ndi, Drcbabil sA deturea pe orice oa*eni ostili Jn *Jinile c7rora ar putea c7dea scrisoarea Q@-<O. ;ca.ia scrierii este si*ilar7 cu aceea pentru @ %oan QD). G %oan P &i @ %oan 4L<O3 Jn07&7tori )alKi c7l7toreau din biseric7 Jn biserica Ki t7g7duiau c7 "iul lui Du*ne.eu a )ost Jntrupat cu ade07rat. BItri-nul a0erti.ea.7 J*potri0a unei ase*enea Jn07&7turi3 cei care accept7 aceast7 Jn07&7tur7 nou7 Ki *ai Jnalt7 abandoned cEdinla lor in Dll*e]V Taril lui (Z $rist1. El ii aErri(a.a p. priet*n sai sL nu %e a1.d2 g7.duire Jn07&7torilor )alKi Ki ii Jncura5ea.7 s7 ur*7 reasc7 ade07rul care r7*Jne totdeauna Jn ei Ki s7 J*plineasc7@ porunca dragostei Q4-@@O, )n )ine, el e- , ri*, spe"nla cB ii r 02dea cuind ,i adaFB sturrri din plns bi"ric5i s.re Q@G s,l*.O. < %oan este o scrisoare personal7 Qla )el ca Ki ";i*onO, adresat7 lui Zaiu, prietenul b7trinului, care era un *e*bru conduc7tor Jntr-o alt7 biseric7. El este l7udat pentru statornicia sa /ng7 ade07r Ki pentru c7 a ar7tat o dragoste practica )a&7 de predicatorii itineran&i care depindeau de bis2nci p2nh iniretinerea lo, S<O, Atinldi8 lui 1te d5a*er.l opusL ).r, de aceea a lui Diotre), care c7uta s7 )ie lider al bisericii ele Qpbbabil intr.o bisdca in0di8te cu a tui caiul J*potri0indu-se s)atului lui loan3 Ki care probabil c7 a &inut ascunsa )a&7 de biseric7 o scrisoare anterioar7 a lui %8n g a retu.t sa-i pri8a, 2 pr2di8torn itineran&i Ki ia e-clus pe cei care i-au pri*it. 'robabil cS aici 0ede* di)icult7&ile cau.ate de )or*area unei conduceri stabile a bisericii locale, Jn paralel cu e-isten&a supra0egherii apostoiice Ki a predicatorilor itineran&i3 Ki ca Diotre) aspira la po.i&ia de 6episcop+ Jn biserica sa Ki respingea orice a*estec din a)ar7. u Jncape Jndoial7 c7 ase*enea di)icult7&i ap7reau cJnd apdblii Eeor 'e a8lD dar 1te clar ce D5otre) nu a Watat p"bl*le tnr nod cretin. BndlDt n anu,. ca 2 0eni Si ] E *pa el trsBi de Diohe) dac7 0a )i ne0oie QA-@@O. Jn )ine, un cu0Jnt de laud7 p2ntru Di*ibie Qprobabn plitrorul risdn si 1 Jn07&7tor itinerantO3 scrisoarea se Jncheie cu o salutare cald7 Q@G-@4O. %9, At8t1rl e-te*c alc EDbtotetor 'otri0it lui Eusebiu, Epistoia @ loan a )ost )olosit7 de '.pias Qprin dul @4SO VieE ci8te de poloDV Drin anul @@S-@GSO si )oarte probail de %ustin Qcea @SS-@1SO. A t1t accepra1 e o lEare a celui caE a sis E0anghelia a patra, apostolul loan, de c7tre %renaeus Qh 5ltd anului @<SO, ca*tul Mu.roriar Q8 @Bo GSSO W cleMt din AlendJi. Q8 Goolj pddi0] lui Eebiu, aursbdrrr2a ei a )ct pusn niciodarS la Hndoial7. 'robabil c7 G Ki < loan sJnt trecute Jn $anonul Muabrian QJ. sr202son, op. .ir., o. @G4 si notaO3 G %oan este citat7 de %renaeus Ki $le*ent din Ale-andria a scris co*entarii probabil despre a*Jndou7 epistolele. Absen&a *en&ion7rii sau Jndoielile cu pri0ire la 8ni.itarea lor, oslindit2 h sidil. lni EEbiD care ), cira..t pe oris2n QJ. srel4 n, op, ci.. oj ioan, epistole%.e lui G<AO, sau dato"t din2siunor r2dF ale epi)iolh lor. 9, 'ro0enien&a, autorul Ki data scrierii Este )oarte probabil c7 cele cinci scrieri ale lui %oan prc0in din A<ia. ,8ar, supo.i)ie re)eritoare la E,is tole este spri5init7 de )aptul c7 atac7 Jn07&7tura cerin-tian7, Ki de tradi&ie care sus&ine c7 autorul lor sa a)lat la E)es. ln priyinla antotului ElZrolelor li a sierilor ioa. ni.e DTt, pbble*e care lnd nu au )d elunonar2 pe deplin. Jn pri*ul rJnd, este cert c7 acelaKi autora scris cele trei Episrole, dDi luDut ac1b a t1t contetar d2 Jeroni*, iar *ai recent de R. Bult*ann Vop. cit., p. @ s.ur*.O. @ %oan este o scrisoare anoni*7, dar pute* sus&ine c7 autorul ei a )ost de ase*enea 6b7trJnul+. %n al doilea rJnd, este destul de si 5ur c7 E0anghelia dup7 loan Ki @ loan sJnt scrise de acelaKi autor. Aceast7 p7rere este contestat7 de $. !. Dodd Qp. -l05i-l0i3 *ai pe %arA Jn 6The "i1t Episde o) John *d ihe "osh "Zcpeti, iulu G@,@A<P, p, @GA-@s1O Ki d2 $, M Baren Q%heQ(spda8)ainD ta sr. John, @ABB, p. 4A.BG@, dar do0e.i con0ing7toare sJnt date de A. E. Broo(e Qp. i--nS, :. ". !oFard Q^he "ourth Zospel in Recent $riticis* and %nterpretatian+@,@ASB, p. G8@-GA1O Ki :. $. Filson QJlS 4A ls4a. p. @4PGB1J. u "t ))E indoieu cl E0an<helb dupa lan si r t8 repre.inr, aalaW nod de gindiE adi.at la dotA rit8rii di)erir2, E(nshela dup, %8n 1ie s studiu proi3d al ind p7rii lui $ristos Ki este adresat7 Jn pri*ul rJnd lu*ii din a)arB, .a o %Erare apoloserid3 @ rcn ste u dtat .erut d2 o

situal2 paQicdars rtin bisicr. Di)e*l2le dinie 8le doui srieri pot n e-gticate in *are *7sur7 prin di)eren&a de scop Ki destina&ie. Jn *od logic, E0aishela dupt loo pRed. @ r83, dar este greu de stabilit dac7 aceasta a )ost ordinea scrierii lor3 este e0ident c7 E0anghelia este iodul *ultor ani de *edita&ie Ki este posibil cal %oan s7 )i )ost scris7 Jn perioada aceea. %n al t2ilea dna, )tbuie e*inait relariG din)t Apaalips Q8e 1te aEibuir, .Dostolutui @1 E baa uno, put2*ice doFi di, erdiorO ii EEtrsneiia dupa l8n si @.< lDn. Torin 1n5o* c1reia cl2 cinci c.4i au u auror .o*u e 8reu de sutiQr, a,. c* a obser0at Jnc7 )oarte de0re*e Dionysius din Ale-an dria QJ, Ste0enson, op. tic, o. G<PO. E-ist7 di)eren&e teologice considerabile Jntre Apocalipsa Ki celelalte scrieri ioanine, deKi e-ist7 ase*7n7ri re*arcabile. Jn pls, li*ba g8c, din ipealipe s de]b1ie de a8a )olcit Jn orice .lti de din Ti in cilda sugestiilor@ c7 a )ost scris7 original pn ara*aic7, probabn de cgre aceaSi pel(lA 2re a tuis EE]helia Kil-<%oanJngreacQ), teoria unui autor co*un trebuie s7 r7*Jn7 Jndoielnic7. A0lnd in 0edere .cte )apr2, au %Zr lDpE di)erite teorii cu pri0ire la autor Ki trei dintre acestea rcriia sn le acordin ar*)ie, Mai JntJi, teoria tradi&ional7, care este spri5init7 de D. Zuthrie Q eF Testa*ent %ntroductionO atribuie toate cele cinci c7r&i apostolului %oan. El a )ost cunoscut prin 2-cerenla 2 6b7trinul+ Jn Asia Mi.,, datorii= 0JrsteiKi autorit7&ii sale Qc`. @ 'et, BL@, un titlu si*ilarO, J*potri0a acestei teorii pledea.7 proble*ele ridicate d2 Apealip1a il ince)titudinea ,2 car2 )rn cedBrori o gas in do0e.ile dr2*2 cu pri0ire ta )aptd c1 apctolul %8n a. 1 autorul E2rlgielieij BS< %;A . E'%Si%;%=E%.E #%=% A do8 eluti c8 ai.A pli* dintr act2 di)icult7&i, este c7 E0anghelia dup7 loan &i @-< loan au )ost scrise de apostolul loan, iar Apocalipsa a )ost scrisa de un alt loan care nu ne este cunoscut din alte surse. Aceasta a )ost %n esen&7 teoria lui Dionysius din Ale-andria Ki Jn .ilele noastre este spri5init7 de A. :i(enhauser:ei0Testa*ent%ntroducrion,.E.iL, @AB8, p. B4P- BB<O. Jn aceast7 teorie trebuie s7 presupune* e-isten&a unor leg7turi Jntre cei doi loan, pentru a e-plica si*ilarit7&ile teologice dintre scrieri. A treia solu&ie, care e0ita a doua dintre di)icult7&ile teoriei tradi&ionale, consider7 c7 autorul E0angheliei dup7 loan &i @-< loan, a )ost un ucenic al apostolului loan iar loan a )ost probabil autorul ApocalipseJ. QE-ista di)erite 0ariante ale acestei teorii.O 'otri0it acestei teorii, ucenicul lui loan era cunoscut ca 6b7trJ-nuT. Jn spri5inul acestei solu&ii a )ost adus adesea un pasa5 binecunoscut din 'apias QJ. Ste0enson, op. cir., o. <@O3 'apias se re)er7 la anu*i&i apostoli, Jntre care &i loan, care se pare c7 erau *or&i, Ki Ji nu*eKte 6b7trJni+ Q6presbiteri+O, iar apoi se re)er7 la doi ucenici ai Do*nului care erau Jn 0iat7, Aristion &i b7trinul loan. /nii cred c7 acest b7tr)n loan a )ost ucenicul apostolului loan &i autorul E0angheliei dup7 loan precu* Ki a Epistolelor @-< loan. Dar aceast7 idee este )oarte speculati07. u este cert dac7 'apias se re)er7 aici de rlou, orl la * sinsu lod Q.posbhnO eu ls doi loan di)eri&i, Ki pot )i citate nu*e sonore pentru a*bele interpret7ri, Jn plus, 'apias a acordat titlul de 6presbiter+ Q6b7trJn+O *ai *ultor persoane Qinclusi0 apostolul loanO si nu este cert dac7 el a )olosit titlul Jn acelaKi sens ca &i autorul Epistolelor G Ki < loan. Jn )ine, 'apias nu spune c7 ipoteticul 6loan b7trJnul+ ar )i )ost un ucenic al lui loan. 'rin ur*are, pe ba.a acestei teorii nu pute* stabili cu certitudine daca b7trinul din G &i < loan se nu*ea loan sau dac7 a )ost 6b7trJnul l8n+ din ]rie8 #n 'api1. Jn ))inblD .a tul plauibilt teorte 1te c, E(nghelia d cde aei 2pisrole lht luBri ale a,o. touui %8 Wu ale sui u8,ic apbpiat al seu, Data scrierii Epistolelor @-< loan nu poate )i stabilit7 cu preci.ie. Do0e.ile de la fu*ran per*it posibilitatea unei de.0olt7ri *ai ti*purii a teologiei de 82Tl celei slsite la sie.ile looiE deit s,a creur antEior, TosB5, indicilt cheie n oZtiruie *tua ere.iei atacate Ki situa&ia bisericii, iar acestea suge8., o datr lnEe ann 1S )i AS di, prinul ))il3 cunoKtin&ele noastre despre biserica din aceast7 perioad7 sJnt atJt de su*are ineJt orice da tare *ai precis7 este i*posibil7. B%B%%;ZRA"%E. $ol8rarii de a, R :estcott, @88<, r2tipdnr @A113 A- E. 8@1]2, rce, tArGL c. !. DodNl-, MM$, @A413 R. sciec(enbuT !TQ.=u%, @A1<]3 J. R. :. Stott, T T$, @A143 R. Bult*ann, )i.*aeia @AP<5 J. ,, !oddd, B %$, PAP<L Mj de Jonge QJn dane.7, @AP<GO3 %. !. Marshall, %$` %$, rAP4. :. .uc%V, Di. nrdition und d.r ;l8(ra da enten Johannesbrie)es, @AB<3 J. $. ;= eill, The 'F.le or l Jon., @A113 E. !a2nlEr# Di. Bibd nd Fir, @A12, p. G<B=<@@ Q_ TR n.i G1 @A14, p. #-4<, G1P-GA@3 *onogra)ieO. %.!.M. %;A , E9A Z!E#%A D/'A %. Schi&a con&inutului a. Rddaria lui ltu cdEe l*e @L@-@GLBS QiO 'E%2il Q@L@-@8O. QllO ManitgrrM lui Ta Q@L@A,GL@@O.

QiitO M]5ul t8 QGL@G-4LB4O. QhrO %sus, "iul lui Du*ne.eu QBL@-4PO. Q0O 'rlE 0i.lii Q1L@-P@O. Q0iO contltcit cu iuden QPL@-<LsAO. Q0iD #FiM lu>n QAL@4@O. QuiiO -Trtord el bu Q@SL@.4GO. QirO ln08d Ki 0ia" Q@@.@,Bn. Q-O /nbE cMiid Q@GL@.<1aO. Q-iO Epilos Q@GL<1b-BoO. b. R]>atia lui bu cn8 uai.ii Sdi- @<Ll-@PLG1 Qt criB Do*dd ;<Lt-<SO QiS )tilnrlri de rtB bu Q@<L<@-@1L<<O, QiiiO Rug7ciunea lui %sus pentru ucenici Q@PL@-G1O, c ZloilcaM lui ltF BLt-G@LGB QD '-atini# lui Ts ;<Lr-rAL4GO, QiiO Jn0ierea lui %sus QGSL@-<@O. QiiiO lFieM%,BtrdTra u1icilo, QG@L@-GBO. n. scopul /n enun& clar al scopului lui loan este dat Jn loan GSL<S &.iinu. Q9e.i :. $. 0an /nni(, T/ P<, @ABA, p. WG-4@@.O l8n a e)et8t o ]let5e dinn.s nunr *are de ,ise*ne,+ Ki scopul s7u Jn relatarea aceasta a r1t BB-i adu.l ,e .ititoi la oedinla c, (u 1e $ristosul Qadic7, MesiaO &i "iul lui Du*ne.eu, iar in )elul acesta s7-i aduc7 s7 pri*easc7 0ia&a 0eKnic7. Din aceast7 a)ir*a&ie pute* trage anu*ite conclu.ii care sJnt atestate pe larg de con&inutul E0angheliei, Jn pri*ul rJnd, scrierea este Jn esen&7 un docu*ent e0anghelistic. Jn al doilea rJnd, *etoda e-plicit7 const7 Jn pre.entarea lucr7rilor Ki cu0intelor lui %sus Jn asa )el JneJt acestea s7 arate natura persoanei Sale. Jn al treilea rJnd, descrierea acestei persoane ca Mesia sugerea.7 c7 autorul s-a gJndJt probabil la cititori e0rei, lotuKi, JntrucJt se pare c7 loan a scris pentru cititori din a)ara 'alestinei care nu cunoK t1, to1te ohiceiuile erclDd, ipotr ct el a sis h rpeial p1h .r5i din DilrpoR ti pentn prc.2litii din sinagogile elenistice este o ipote.a plau.ibil7. QR)e.i J. A- T. Robinson, %tod0e T Studie., @A1G, p. @SP-@GB.O "aptul acesta nu e-clude din s)era sa pe cititorii ne-e0rei, deKi este pu&in probabil ca E0anghelia s7 Qt )ost scris7 )ii pri*ul rJnd pentru a-i con0erti pe ne-e0reii interesa&i Q0e.i $. !. Dodd, The %nter-pr.tation oJ.h."ot a1pa, As<O, Acest scop principat nu e-clude alte scopuri subordonate. Ast)el, loan accentuea.7 Jn *od conKtient aspectele care contra.ic p7rerile greKite sau antagoniste despre %sus, p7reri sus&inute de e0reii din .ilele sale. Se poate s7 )ie Ki o Jncercare de a corecta 0enerarea prea .eloas7 a lui loan Bote.7torul. Jn al doilea rJnd, Jn special Jn @<-@P, loan se adresea.7 creKtinilor Ki le d7 Jn07&7turi cu pri0ire ia 0ia&a Jn biseric7. Dar ideea c7 scopul principal al lui loan a )ost sI corecte.e concep&ia escatologic7 a bisericii Qcu* sus&ine $. M. Bane ttO nu poate )i do0edit7, deKi aceasta nu Jnsea*n7 c7 ara nega)aptul c7 E0anghelia con&ine Jn07&7turi escatologice. Jn al treilea rJnd, se sus&ine adesea c7 S84 %;A , RCA $!ET,%A D/"i loan a scris pentru a da o replic7 gnosticis*ului. Aceast7 p7rere poate s7 dobJndeasc7 oarecare plau.ibilitate datorit7 scopului Epistolei @ loan, dar nu este atJt de e0ident7 cu* se presupune uneori3 totuKi, nu Jncape Jndoial7 c7 loan a )ost conKtient de pericolul gnosticis*ului atunci eJnd a scris, iar E0anghelia sa este o ar*7 e-celenta J*potri0a acestui curent )ilo*. Structura Ki con&inutul teologic a. Structura istoric7 'ri0ita ca lucrare istorica. E0anghelia dup7 loan este selecti07. Jncepe cu Jntruparea $u0Jntului pree-is-tent al lui Du*ne.eu Jn %sus Q@L@-@8O si dup7 aceea trece direct la .;ele de Jnceput ale lucr7rii lui Jsus -bote.ul #ui de c7tre loan, che*area pri*ilor ucenici Q@L@A-B@3O Ki Jntoarcerea Sa de la %ordan Jn Zalileea Q@L4<O. Dar scena acti0it7&ii Sale nu este li*itat7 Jn principal la Zalileea, ca Jn nara&iunile sinoptice. u*ai dte0a dintre incidentele relatate au loc acolo Q@L4<-GL@G3 4L4<-B43 1L@-PLAO. Jnrr-o J*pre5urare scena este Sa*aria Q4L@-4GO, dai cel *ei adesea scena este %erusali*ul, de obicei pe 0re*ea unor s7rb7tori e0reieKti QGL@<3 SLJ3 1L43 PLG3 @S3GG3 @@LBB3 0e.i A. Zuilding, TTie "aunh Zaspel and JeFish :orship, @A1S. /lti*ul dintre aceste incidente este Jn0ierea lui #a.7r, care i-a deter*inat pe liderii e0rei s7 hot7rasc7 s7-# eli*ine pe %sue QG@L4B K.ur*.O, deKi, la )el ca Jn E0angheliile sinoptice, duK*7nia lor era Jn creKtere de *ai *ult7 0re*e Qde e-. PL@O. De aici Jncolo nara &iunea ur*ea.7 cursul )a*iliar din E0angheliile sinoptice - ungerea din Betania Q@GL@-@@O, intrarea triu*)al7 SGL@GrAO, $iD Do*utui Q@<O, dgdisa Dre nici o re)erire la aspectele ei sacra*entale, arestarea Q@8L@-@GO, 5udecata lui %sus Ki lep7darea lui 'etru Q@8L@<-@AL@1O, r7stignirea Ki Jn0ierea QGS-G@O. TotuKi, Jn aceast7 sec&iune e-ist7 *ult *aterial care nu este g7sit Jn E0angheliile sinoptice. %n specia[ ulti*ele cu0Jnt7riKi

rug7ciunea Q@4-@13 @PO, detaliile 5udec7&ii Jnaintea lui 'ilat Q@8LG8-@AL@1O &i ar7t7rile dup7 Jn0iere. u este ne0oie sI pune* la Jndoial7 )aptul c7 aceast7 schi&a istoric7 ar corespunde Jn linii *ari cu ordinea real7 a e0eni*entelor, deKi trebuie sI &ine* cont c7 loan a relatat nu*ai cJte0a incidente Ki le-a aran5at din perspecti0a pre.ent7rii lui %sus ca Mesia. b. $on&inutul teologic QiO E0anghelia dup7 loan ca re0ela&ie. Schi&a istoric7 de *ai sus este 0eh(olu, pentru pre.entarea teologic7 a lui %sus. Scopul lui loan este sI re0ele.e gloria lui %sus ca "iu al lui Du*ne.eu, Jn calitate de "iu pre-e-is-tent El a )ost p7rtaK la gloria T(t7lui Q@P-B, G4O, iar Jn 0ia&a #ui pIrnJnteascI gloria Sa a )ost de*onstrat7 lu*ii Y sau *ai degrab7, celor care au a0ut ochii ca s7 o 0ad7 Q@L@4O - prin seria de se*ne pe care le-a )7cut pGL@@O. TotuKi, Jn aceste se*ne %sus nuacSutat propria Sa glorie, ci gloria tat7lui QBL4@3 PL@8O, Re0ela&ia lui %sus cItre lu*e este te*a capitolelor @-@G, care se Jncheie cu un pasa5 re.u*ati0 Ki cu o schi*bare dar7 a te*ei Q@GL<1b-BSO. )ntrudt lu*ea, Jn general, nu a ae.R-t Jn El Q@GL<PO, msus Sa Jntors spre ucenicii SIi &i Jn cap. @<-@P a0e* o re0ela&ie a gloriei Sale c7tre ucenici, ar7tat7 Jn slu5irea u*il7 Ki ucenicii au )ost che*a&i si ei la o 0ia&7 Jn care Du*ne.eu s7 )ie glori)icat Q@BL83 G@L@AO. Aici JKi g7seKte e-pri*area Ki o te*7 care a )ost sugerat7 anterior, anu*e, )aptul c7 %su 1ie glori)tar ln *od supre* %n p.tine si so.r tea Sa. Ast)el, a treia sec&iune a E0angheliei Qcap. @8G@O ne arat7 c7 a sosit ceasul Jn care %sus este glori)icat ca "iul lui Du*ne.eu Ki Jn care El Jl glori)ic7 pe Du*ne.eu. %n aelaVi dhp '0.nShelia p1re n pri0id ca o re0ela&ie a ade07rului Q@L@4, @PO. #u*ea este caracteri.at7 Jn E0anghelie prin greKeal7, i*per)ec&iune Ki p7cat, deoarece a pierdut contactul cu Du*ne.eu, care este $el adeldlar QPLGaOL %su adue lMn ade. 07rul lui Du*ne.eu Q@8L<PO. El Jnsu&i este Jntruparea .dN0Vrului Q@4L1O tl F )i suc8dai de DunJr d.07rului Q@4L@PO. El Ji conduce pe oa*eni la o Jnchinare ade07rata Jnaintea lui Du*ne.eu Q4LG< K.ur*.O Ki Ji eliberea.7 de greKelile dia0olului Q8L44O prin cunoaKterea ade07rului Q8L<GO. Jn contrast cu satis)ac&iile 88l2 ale l*ii, El aduce piine ad20dEr, ,i 3E p2nE, slnetate oan2dlD Q1L<G, ssl. QiiO Se*ne Ki *7rturii SJnt dou7 *odalit7&i Jn care aceast7 re0ela&ie le este pre.entat7 oa*enilor. Mai JntJi, sJnt se*nele sau lucr7rile pe care le-a )7cut %sus, dintre care Kapte Qdac7 e-clude* Jn0iereaO sJnt relatate pe larg. Ele sJnt se*ne nu nu*ai pentru c7 sJnt do0e.i ale unor puteri *iraculoase Ki supranaturale @4L48O ci ti penEu .d prir 8rerul tor ete a1tr ca autorut lor ti tri*is de Dl))ehu QAL@1O ca M1ia Kl "iul lui Dle2E, Q<LG5 1L@43 P,<@OL sd.l. ete autenti)ic7 persoana #ui pentru cei care au ochi ca s7 0ad7 QGLG<3 @GL<PO. D2 obic.i ac1ie tu cosrituie baa Bn, o cu0Jntare sau un dialog Jri care este ar7tat7 se* ni)ica&ia lor spirituala. E-ist7 de ase*enea ce0a ce a* putea nu*i o alt7 serie de se*ne Jn cu0inte. De Kapte ori Q1L<BL AL@G5 @SL. @@3 @@3GB3 @4L13 tBL@3 la d3e po.te ca * put8 adtuA. aLG4O %sZ , eL j-Eu dlr ...+ S serie de concepte Y care e-istau de5a Jn li*ba5ul religios curent - sEnt preluate de %sus &i )olosite pentru a e-pri*a cine este El Ki ce a 0enit s7 )ac7. /n lucru deosebit de se*ni)icati0 este )aptul c7 )olosirea acestor declara&ii 6Eu sJnt+ constituie o re0endicare 0oa-%at7ja di0init7&ii. Jn al doilea rind, gloria lui %sus este atestat7 de *artori. %sus JnsuKi a 0enit s7 depun7 *7rturie despre aVe0a, Qr<L<PO, iar d1pe El Bu deDE httuie %3n Bote.7torul, )e*eia din Sa*aria, *ul&i*ea care a r2.ur s))i2le )i.uE de Et Q@GL@n, uc3iii Q@sLGPO, *artorul de la cruce Q@A3<SO Ki e0anghelistul JnsuKi QG@LG4O. M7rturii sJnt aduse de ase*enea de Scripturi QsL<AO, de Zril QsL<PO Di de tuele 1cute di rsu Q@SLGsO. r(2te nErturii au lcr n*ite s,.5 2nduci pe .Zndi %a credints Q4L<A3 sL<4O. QiiiO 'ersoana tui bus. Aceste se*ne &i *7rturii sJnt *enite s7 arate c7 %sus este Jn pri*ul rJnd "iul lui Du*ne.eu care le o)er7 oa*enilor 0ia&7. Jnc7 de la Jnceputul E0angheliei se a)ir*7 c7 El este $u0)ntul Q=#;Z;SO lui Dlre.d tl@4, lPO. D1i ac1t r2r *en speci)ic nu este repetat Jn E0anghelia dup7 loan, este clar c7 restul E0angheliei este o e-punere Ki o 5usti)icare a doctrinei despre $u0Jntul )7cut trup. "olosirea ter*enului 6$u0intul+ este o alegere deosebit de )ericit7, deoarece Jn )elul acesta loan s-a putut adresa JntJi e0reilor care )7cuser7 de5a cJp9a paKi Jn direc&ia consider7rii $u0Jntului creator al %ui Du*ne.eu Q's. <<L1O ca )iind o )iin&7 separat7 de Du*ne.eu Q0e.i descrierea )igurat7 a Jn&elepciunii Jn 'ro0. 8LGG &.ur*.O, s-a *ai putut adresa creKtinilor care propo07-dul7u $u0Jntul lui Du*ne.eu si care Jl identi)icau S8S %;A , E9A Z!E#%A D/'A phdic cu lru Q8.i $ol. 4L< Ai Ele, 1L@AO, p.eh g p7gJnilor educa&i care considerau $u0Jntul ca principiul ordinii Ki ra&iunii Jn uni0ers mstoicis*ul popularO. Dar ceea ce spune loan *erge *ult *ai departe dec)t tot ce <V spZ dtelioi Jn a doilea rJnd, msus este Mesia din )a*ilia #ui Da0i.t, c* 8 aW2",rat d2 ei QPL4GO. De )apt, *area Jntrebare a e0reilor a )ost dac7 acest %sus era Mesia QPLG1 K.ur*.3 @SLG4O Ki *7rturia ucenicilor este toc*ai c7 El este Mesia Q@L4@3 4LGA3 @@LGP3 GSL<@O. %n al treil8 l=l4 El 1te "M o*ului Act re*dt este cheia pentru )elul Jn care %sus S-a pri0it pe Sine in

EE4heli5le sircptice, unde te*ul 1E,2 seiar cu trei ideiL 6t7inuirea+ Mesia*t7&ii #ui, necesitatea W)edllei #ui ii nDc.ti. lui de Judaetor la p<loEia Sa Qa dtu 0enireO. A.1te ide5 stlr larente h l8d Q(.i @GL<43 <L@43 BLUPO, dar .Zntd cad2 p2 douA ideiL cI "iul o*ului a )ost tri*is din cer ca s7-# re0ele.e pe DRL*]u Ai e se 1e Mlntuitorul crenilor Q<L@<5 AL<BO Ki c7 El este glori)icat prin 6Jn7l&area+ #ui ca s7 *oar7 Q@GLG<<4O. %n ar paEdea dn4 El ste "iul lui Dtnne.eu. 'rcTbi ce aeta 1te c2l Mi inportant ridu al lui %sus Jn E0anghelia dup7 loan. JntracJt *ie.ul E0angheli2i 1t2 c, Dllroreu #a iinb ,. "iul SBu ca Mhtuiror Q<L@1O, ]opul lui lod 1e ,l-l conaucn pe cititor ca s7 accepte a)ir*a&ia lui %sus Q@ALPO Ki s7 )acI aceeaKi *7rturisire ca &i ucenicit Q@L<4,4A3 liLGPO, c7 %sus 1b "iul lui Dll*ea.W %n calitare de "iu El )l re0elea.7 pe Tat7l Q@L@8O Ki este p7rtaK J*preun7 cu Ztll la daE 0i."5 a la ,i5uddad QsL@AGAO. 'rin credin&a Jn El oa*enii pri*esc *Jntuire Q<L<1O si libertate Q8L<1O. ln al circil2a rind, a spM. ci %ss 1t "id lui Du*ne.eu Jnsea*n7 a-t atribui du*ne.eire deplin7. Ast)el, $el care la Jnceput este descris ca Ki $u0Jntul lui Du*ne.eu este El insuKi Du*ne.eu Q@L@O Ki este procla*at Do*n Ki Du*ne.eu de c7tre oa*eni pe p7*Jnt QGSLG8, a)ir*a&ie care repre.int7 punctul culBiEnt al l0anghel5ei3 re.i de asde8a @Lt<O. Q%, #rcrarea lli tu. /n alt ]r de tidui e-prirnn ce a 0enit s7 )acI %sus pentru oa*eni &i ce le o)er7 El. AZte sint re.*te ln @4L1, urde %sus declar7 ca El este calea, ade07rul Ki 0ia&a. /lti*ul dintre aceste cu0inte, 0ia&a, este cu0Jntul )a0orit al lui loan Jn sensul de 6*Jntuiie+. #u*ea oa*enilor este Jntr-o stare de *oarte QBLG4 K.ur*.O Ki este destinata s7 )ie 5udecat7 Q<L%<, <1O. $e 8 le o)era lrc oa*nrlor 1E 0iab de)init7 de loan ca Ki cunoaKterea lui Du*ne.eu &i a luilsus$ristos Q@PL<O. Ast)el, %siis JnsuKi poate)inu*it 60ia&a+ Q@L43 @@LGB3 @4L1O, Dat7 torul 6apei 0ii+ Qadic7, apa care d7 0ia&7, 4L@4O Kiptinea 0ie&ii Q1L<< K.ur*.O. A=# lrini " (u prin cr2din" in El Q<L<13 1LGAO Jnsea*n7 a pri*i pJinea 0ie&ii, iar a *Jnca trupul #ui Ki a bea sJugele lui %sus Qo e-presie Jn care *ul&i ce8t1tori 0ad o slu.i2 la ciE Do*ulu5O t!*n, a @E tlrl,Bnti .tin 0ia" lEnic, Q1LB4O. AcelaKi ade07r este pre.entat prin descrierea lui %sus ca lu*ina ltirnii Q8L@GO, Jn special Jn cap. A. Starea oa*enilor este descris7 ca orbire QAL<A-4@O sau Jntun]ic Q<L@Ai @G341O iar %su 1te el Q] 0indNe orbirea Ki care d7 lu*in7 celor ce u*bl7 Jn Jntuneric. El este descris de ase*enea ca Ki calea c7tre Du*ne.eu Q@4L@.PO, #a aead ide ] )e aluie in @oLA, Tde El este Do saoldui, da. aici 05ne ln prin pld o alr1 idee Y %sus este 'Istorut cel bun care JKi d7 0ia&a pentru oil2 sale Ai c)t le adu,, in staul. ln acea2 dsriere slnt conlinlre Eei idei 0iele. M.i tod, rss 1te ade, ldrata tnplinire a prcdisiun din 9T ce D>lre.d u ti*ite u 'eBtor p2n"d poporul Stu. Qob22MD.B c7 60ia&a+ Ki 6lu*ina+ sJnt descrieri e0reieKti ale #egii care JKi g7seKte J*plinirea Jn %sus.O Jn al doilea rJnd, *oartea #ui nu s dabru., d8 opo.itiei d8i,o. sti ci 1te o *8rte nhtuitere "nEu 8n2ni Q@SL@@O, o rurte lrin cre ei sint a"a)i la D/l8(u Q@G<GO, u*ai printr-o *oarte 5ert)itoare poate )i Jndep7rtat peetur Q@LGAO i nl*i 2ta i e poare da eial, lhn Q1LB@bO. %n al treilea rJnd, i*aginea tur*ei introduce ideea de biseric7. Q0O 9ia&a riou7. %sus este .ugr70it ca &i MJntuitorul lu*ii Q4L4GO. Jn pre.en&a #ui oa*enii sJnt con)runta&i cu *o*entul decisi0 Jn care ei )ie c7-# accept7 Ki trec de la *oarte la 0ia&7 QBLG4O, )ie c7 r7*Jn Jn Jntuneric pJn7 ln .iu 5udeltii Q@GL41. 48O. ; as*na a8ptare a lui bu .re re at1ci clnd Tat%l li aEaSe ,e oaMi %a rid Seu Q1L44O. 'rin lucrarea Duhului lui Du*ne.eu, a c7rui lucrare dep7-i2Vte p.icepeE uharL, a le o s.ni*bare radiel, cunoscut7 ca naKterea din nou Q<L@-G@O, prin care un o* dei)t u 1u .l lDi Dll*e* Q@L@GO. Din perspecti0a u*an7, aceast7 schi*bare este plodsd cEdintei 2r. 1te .enEat ln "iul lui D*. ne.eu, Jn7l&atpecrucecas7*Jntuielu*ea Q<L@4-@8O. lebuie tacut3 distindia lnre doui telui de oeilht1 - acceptarea intelectual7 a a)ir*a&iilor lui %sus Q@@ 34G3 aLG43 @@LGPt GS<rO, cre nu 1te suhcient, ln .itu, si prasrea rotri in nnE #ui Q<Lr1t 4L4G5 g.<B<dl @4L@O. ; ase*enea credin&7 este saJns legat7 de cunoaKtere, Jn ti*p ce oa*enii de rJnd nu au o cunoaKtere adeidEra a lui DQ*4u Q@LtS3 @1L<O, trtn 2l5lFV. terea lui %sus oa*enii Jl pot cunoaKte pe Tat7l Q8L@A3 @4LPO. $on&inutul acestei cunoaKteri nu este enun&at Dplicit de %8L 1ici nu 1re hrb. de rer2latii ea. terie carael(tie reli8rilor nisrerelor. Eioslrd in. diciu " 2re , a(n 2lte cl *odd tn care 8renii i cuosc pe Dl*e4u ti sint cuZcug de El Be analog cu *odul Jn care %sus Jl cunoaKte pe Tat7l Ki 1te cWscui de El Q@S.@4 r,r*,O. n2buie spu totuti u #uru A8srn rel.ge *,, este caracteri.at7 prin dragoste. /cenicii sJnt p7rtaKi la o rela&ie de dragoste reciproc7 cu Du*ne.eu, la )el ca ti ae. carc 2-isti hE htll ri "iul Q<3<s5 @4L<@t, dEi Eebuie reMrat ca dag1r2 lor 1te irdreptaW spre "iul Ki nu spre Tat7l Q@4LG<3 @BLA3 @PLG13 G@L@B-@P3 c`. BL4G3 @ loan 4LGS K.ur*.O. Stnt )olosite Ki alte e-presii pentru a descrie co*unie2a dintrc Fnici W #c. i ] spue c, ei rdntn %n E% Q1LB1L @BL4-@SO W,i ct El rLn,E li ei Q1LB15 c). @4L@PO. 'repo.i&ia )n este i*portanta Ki pentru des crierea rela&iei reciproce prin care Du*ne.eu locuieKte Jn %sus, iar %sus locuieKte Jn ucenicii S7i Q@4LGS, G<, #PtGl,G<,G1O. Q0iO 'oporul lui Du*ne.eu. DeKi cu0Jntul 6biseric7+ nu 1te aasit ln E0.nghelia duli l8rl id8 1b

pre.enta. A )i ucenic Jnsea*n7 Jn *od auto*at a )i nhbru al rl*.i al .arei 'estor 1e %sc. lss )olo. seKte de ase*enea ideea de yi)d Q@BL@-8O. ; 0i&7 nou7 lnleuiEre 0i" Ehe Qadici, poponn ZhelO3 %su JnsuKi este butucul, iar de la El 0ia&a curge spre ra*uri )acilitJnd rodirea. 9iiala l8ricitor 1te cardctdiati prinE- dra g1te ] rc.L eEnplul lui %su, ere . ipllar *il picioa'le Fni.ilor sBi Q@<L@-GD <4 D,*.O. o B81 %;A , E9A Z!E#%A D/'A ase*enea dragoste este Jn contrast cu atitudinea lu*ii care ur7Kte &i persecut7 pe ucenici Q@BL@8-@1L4, <G K.ur*.J, iar re.ultatul este c7 biserica d7 do0ad7 de unitatea pentru care Sa rugat %sus Jn cap. @P. Dd bierica nu 1t2 o siebte lnchiser al) oa. =8i pot a5ung2 %a crcdint, prin cu,4nnn uenicilor Q@PLGSO. "aptul a1ta 1te con)*at tn cap. G@, sde este de.0oltata ideea de *isiune sau tri*itere QGSL GlO. cei @s< d2 p1,ti .lnr b sinbol 2l Br5rii EEngheliei la to&i oa*enii, iar Jns7rcinarea de '7stor bun este trans*is7 de l dletor eenicilor Sei. ;iiO ecdolDie %ss priE5e ln 0ntor ta 0iata cre 0a 8nt5nu li bisici d#pA g#oituare Sa Q@43@GO. rn dtidpaEa celei de.a dou enui a Sale El pbniE c7 0a 0eni la biseric7 Q@4L@8O Jn persoana Duhului. Duhul 0ine la ucenici ca indi0i.i QPL<P-<AO Ki la biseri.% Q@4L@1 i.l*,, G13 @sLG1i @1LP.@@, @<.@BO W tu)ttia #ui 1te i.l*,,G13cA ia lVul lui %sE Q.a u rl. MlnW eiietor S)BtuiblO ii sa# glolince. Se poate spune c7 Jn E0anghelia dup7 loan 0iitorul 1Lte ,realiai ln pre.etu3 %su 0ine iarnii b uc2tricii S7i prin Duhul S7u3 ei sJnt de5a p7rtaKi la 0ia&a etern7, iar 5udecata are de5a loc. TotuKi, ar )i greKit s7 conchide* c7 Jn E0anghelia dup7 loan acti0itatea 0iitoare a lui Du*ne.eu este Jnlocuit7 de acti0itatea #ui pre.ent7. E0anghelia procla*7 la )el ca Ki restul T 0enirea 0iitoare a lui )cus Q@4L<3 G@LG<O Ki 5udecata 0nrZ,2a tudor dbenilor QsLGs-GtO. %0. 'roblc*e te-tu2l2 tl crltle au"2l Dou7 pasa5e g7site Jn A9 QKi Jn trad. ro*Ineasc7O Jn E0anghelia dup7 loan nu )ee parte din te-tul origina[ Ki au )ost trecute Jn parante.7 Jn traducerile *ode*e. Acestea iRt 'eicope d. Adl(eria QPLB<.<L@@O, o in %i*plare aut2nti.i dsple %sa c.re a t1t ,1srar% tn a)ara E0angheliilor sinoptice Ki care si-a croit dru* Jn dhiie Ms. dl.i5 .le E0angh2liei aupa l8i, D5 e-. pltcati,a d1pr tulbFra apei Qsi<b.4t, .ar2 1tc onisa ln ele 8i brc MS, ; pbblenn speialS 1re ridicati d2 cap. G@j ln ti*p ce E. $. !os(yns sus&ine c7 a )ost o parte in tegrant7 a E0angheliei originale, *a5oritatea cercet7rodlo, cr2rt, te d a )st o adAugiE Ecut de ao. *ai tJr.iu Qidee *ai pu&in probabil7O, )ie c7 a )ost adalgatL de altcine- ArsFdnn pnncipal 1re cB GSL<@ pare s7 )ie conclu.ia c7r&ii3 unii cercet7tori consider7 c7 e-ist7 di)eren&e stilistice Jntre cap. G@ si cap. @-GS, dar dup7 p7rerea lui $. M. Barrett acestea nu sJnt decisi0e Jn sine. /nii cercet7tori Qde e-, R. Bult*annO cred c7 ordi8 pE(ntl a Mterialdui dD EEn8hetia dnge loan nu este aceea dat7 de autor, ci a )ost alterat7 WBid8h5l, prcbabil prin rapnrl ca )o)t de papiru au )ost co*binate Jntr-o ordine greKit7. TotuKi, nu eirist7 do0e.i te-tuale Jn spri5inul acestei idei, deKi )eno*enul nu este necunoscut Jn literatura antic7. Este clar c7 0aria&iile Jn ordinea te-tului g7site Jn cap. @8 Jn anu*ite *s. sJnt *odi)ic7ri ulterioare si Tatian Qc8 @PSO, 2n a )Bcut an*ite nodi)icbri ah ordinii atunci cltd a co*biMr Ernsheliil2 lndo sinsua tun5ire, nu 0ine in spri5ind reo rituirito. noder *. Ma5oribrea conotatorilor (dli sBider, cd E0anghelia are sens aKa cu* este. Au )st Ecur2 inc)tLri cele tui anple de .iie R. Bdtun4 de a ui)t,Bri )olZirea slelor ]rie ri eri0ibha editoriali i. EEnghelir dupE %2n. D4i )olosirea unor ase*enea surse este probabil7, e-ist7 u acord ituu)iciat a pri0ire la *p#oab lor. Est2 prcbabil ci E0an8helia a )tut prin .iteE ebpe d2 ohpn)tE i lucrul ac1b )ace ca .*lia sB ne 2),tre* de di)icil7. 9. $adrul de idei Dup7 o perioad7 Jn care E0anghelia dup7 loan a )ost pri0itn ] o c.n2 2lenisie, ele Mi apropiate "alel2 ale sl2 iird aAsib ln ildaisnul elaiat, @n Elisine *isterelor Ki chiar Jn )ilo.o)ia greac7, Jn preaent este redescoperit cadrul E0angheliei care este Jn esen&7 iudaic. Mut2 dM.i a, tost gdsire ir caditiit2 ara8ice care seu la bab EEagheliilor sinopri.e ii a E2n Sheliei dup1 %M QM. Blac# An Arcnaic Appt.th to the cosp.# ond AcBr, @A1PO. #a bna EEDgheliei dupi %Zn sar puta ana o cole)ie **ic, de a)ir*a&ii Qale lui %susO, ara*aic7 )iind li*ba *atern7 a lui %sus. nn E0anghelia dup7 loan ideile sJnt e--pri*b adea .u a5utotul 5Dbpunsii su a par.le lisnurui c.re sid, sp2.ide lit8tuii sitice, T8te indi.aiile shr c, EEnghelia dupn ld e u cadru ling0istic ara*aJc, deKi teoria c7 a )ost scris7 original Jn ara*aic7 este necon0ing7toare. Aceasta Jnsea*n7 c7 este probabil ca ideile din EEnsheli. rlup, ldr sa )ie iuddie, aAa r8 stau de )apt lutui@e. Da5 .-isrV elati0 putine cibte5 *5o. ribr2 ideilo, cheie din E0anghelia dupL t8n au )os l8te din 9T Qde d. cu0intul, l*i*, pestonn, Dund, pJinea, 0i&a, dragostea, *7rturiaO Ki %sus este .ugr70it ca J*plinirea 9T. 'ot )i g7site Ki paralele cu gJndirea iudaic7 conte*porane, ln spe.ial cu iudaisnd Ebiaic orrodo- 2i 1t2 nol*l ca hs W lll)tsn sri s% )i )1r de acord cu cerctitorii 0T din lrFa lo, si sd 1 )Zr innu*tali de ei- atJt

po.iti0 cJt Ki negati0 Qc`. ,oanSL<A3 PL4GO. %ntuit iudais*ul ain 'alstiE a )1t rupW innuD lelor eldisti* tinp d2 aDr8p2 doui sele, nu 1r2 necesar s7 c7ut7* o alt7 surs7 de in)luen&7 asupra lui %8n. $*dll de asi*rc din,.e ideile din Ern ghelia dup, l8 Ki din ]rierile lui "ilon din Ale-an dria a lct esti*t Win noaui di)dih. T]ele ildaice sdEre de la fFan ne .5uri de ae*enea @B o*pleii* edrul ErnShelie dup1 moan, deKi i*portan&a lor pentru Jn&elegerea T tinde s7 )ie e-agerat7. De obicei este atras7 aten&ia asupra dualis*ului dintre lu*in7 Ki Jntuneric Ki asupra speran&elor *esianice g7site Jn aceste te-te, dar r7d7.inile asror id2i ] alla in 0T ii 1ts pulh probabil c7 este necesar s7 )ie postulat7 o in)luen&7 direct7 de la fllt*n asupE lui loan. ;E.i r, M, BEu, Mi 1G, @ABs, p, s-,r43 J. !- cnalFon, Qa.O, rohi and fu*ran, @APG.O Ahe in)lunle io)tti02 pcibile sint diVubie ln deEliu de c. !. Dodd, El eping2 pe bui drepbe *andais*ul, un sincretis* p7gJn-creKtin ale c7rui scrieri au ap7rut *ult *ai tJr.iudecJt E0anghelia dup7 loan, TbtuKi, el acord7 o aten&ie considerabil7 religiei .ldiste a *isierclor, dsise in s".i.l in co,U1 !.nentln QruTEMnRA ERME%%$AOL o e.ie de tratate care, Jn )or*a lor pre.ent7, probabil c7 pro0in din Egipt, din secolul al <-lea. DeKi acestea con&in prral.le de iaei ineEnte ere de*B8.i ., EEnghelia dup, %2n ar 1 prtui 1 inlel2arn Ai de "8n=i, nu nu*5 d2 Mi 1te putin prcb,bil si e-isre o a)iliere strJns7 de idei, QQ,`. Z. D. Milparric(JnStudtes in tie "ouVh cdpel, ed- ", #, $Zr rAsP.O SBP %;= , E9A $TTE%,%A D/'A Jn secolul al G-lea a e-istat un Agnosticis* creKtin de.0oltat KJ trebuie s7 crede* c7 Jn secolul @ a e-istat o )or*7 oarecare de 6pre-gnosticis*+, re)lectat Jn pol*ia din col. ti % lo.r ltoriA c, %8 a )1t in)luen&at de ereticii gnostici c7rora li se J*potri0eKte QD). n, *ai susO a )ost propusa de E. ". Scott QThe %ou)tn cal'.L%=, @AS8, ,- 41.@S<O3 Mi rent R. Bult*ann Ki E. Mase*ann au argu*entat c7 Jn E0an ghelia dup7 loan msus este pre.entat Jn ter*enii *iturilor gnostice. '7rerea lui $. M. Dodd potri0it c7reia creKtinis*ul ioanin este co*plet di)erit de gnosticis*, Jn duda unui )ond co*un $op. cit., p. @@4O se poditBr *ulr M5 bi* 8 r.ptele 8te. Jn cadrul Jnceputurilor scrierile lui loan ocup7 un loc unic &i repre.int7 un )ir de gindire independent. TotuKi, Jn07&7tura lor este cea a bisericii creKtine Jn general &i di)eren&ele pa&7 de scrierile lui 'a0el, de pild7, sJnt *ai *ult di)eren&e de )or*7 decJt de con&inut. Q$` A. M. !unter, The /ni&y o) the eF Testa*ent, @A4<.O 9%. Do0e.i e-terne E-isten&a E0angheliei dup7 loan Jn Egipt Jnainte de anul @BS d.$r. este atestat7 de 'apirusul Ryland 4BP, cel *ai 0echi )rag*ent dintr-un *anuscris al T. "olosirea E0angheliei dup7 loan ca a E0anghelie autoritar7 al7turi de celelalte trei este atestat7 de 'aU iruul Estd G, datat de al!e blinte .le arul @BS Q$. !, !d, e l1,8at Sr,di1, @tB<. p. @G-sGO. ,2nshelia a )1t )oldita ile lntie ln Dialessaron, iarlrenaeus Qcea @8SO 0orbeKte despre un canon )or*at din patru E0anghelii. Este cert c< E0anghelia dup7 loan a )ost cunoscut7 Ki )olosit7 Jn cercurile eretice gnostice de e-., de 'tole*aeus, un ucenic al lui ilentinus, de E0anghelia lui 'etru Qcea @BSO ri Qo d1drl d2 nrll> certihrdireO de aubd 9alentinian al E0angheliei Ade07rului. $unoaKterea E0angheliei dup7 loan de c7tre al&i scriitori din aceast7 perioad7 este di)icil de atestat. Jn scrierile lui %g-narius $eea @@SO si %ustin Qcea @BS-@1SO e-ist7 ur*e de li*ba5 %oanin, dar nu se Ktie cu certitudine dac7 ]sta idict d.penddta lite1re. ladidile d pri0n2 l. .,tdd Erngheliei dute loan sJnt date de %renaeus, care spune c7 loan, uce-n(u, Do*nului, a scos E0anghelia la E)es. Aceast7 EadiWe 1te r2pett, de $lee)t dn AlDandri, Q8. GSSO Ki Jn prologul anti-*arcionit la E0anghelia dup7 loan3 totuKi, datarea acestuia Jn secolul al G-lea este s1pett. canond MMtorian )8 @<S-G*O d, o legend7 potri0it c7reia autorul este apostolul loan, iar )aptul c7 autorul a )ost apostolul loan a )ost acceptat de 'tole*aeus. Dar 'apias, care a a0ut acces direct la tradi&iile apostolice, p7strea.7 t7cere Jn aceast7 proble*7, iar 'olicarp, care - potri0it lui %renaeus - a )ost un asociat al lui loan, citea.7 Epistolele dar nu Ki E0anghelia. ici lucrarea apocri)7 "aptele iui loan nu spune ni*ic despre E0anghelie. #a Jnceputul secolului al <-lea a e-istat oarecare opo.i&ie )a&7 de ideea c7 .uro)ul a %1t aDZrolul loan, probabil datorit7 )aptului c7 E0anghelia a )ost )olosit7 de c7tre gnostici. 9%%. Autorul #a s)JrKitul secolului al @A-lea ideea c7 apostolul loan a scris E0anghelia a 'atra a )ost larg acceptat7 pe baia dole.nor Dte* de *i sa ti p2 baa dore.ild interne. Acestea din ur*7 au )ost )or*ulate de B. ". :estcott Ki de J. B. /gntioot QEiblical Eisays, @8A<, p. @.@A8O, 8e .u dercc"at cl EEighella a )o1t sis, de u e08 din 'al1tila, de u "lnor ddd ia 2*i>gtele relatate, de u alclol ti li panicdar, de apostolul loan, care este *en&ionat ca 6ucenicul pe care-# iubea %sus+. A, )ct ade o sie de d8Ll*e nnpotiF acestui ra&iona*ent. Mai Jntii, este teoria c7 +%oan a *urit ca *artir

la o 0Jrst7 tin7r7, dar aceast7 teorie 1e r1pitu4 pe blr1 dr2ptate, de M5odtatea er cet7torilor. Jn al doilea rJnd, pretinsele ine-actit7&i geogra)ice Ki istorice ale lui %oan sJnt aduse ea argu*ente J*potri0a )aptului c7 autorul ar )i )ost un *artor ocular. TotuKi, cele *ai recente date arheologice au con)ir*at h,-1 led i.bitor 2(titatea E0atrsheliei durd i8, QrJ R D. lottd, U/P<, @ABD p. <GA-<<PO, $u pri0iR la pJDbl2M irtoLs, re.i Mi 51. Jn al treilea rind, se sus&ine c7 apostolul %oan ar )i rdt i8pabil sE sie o aleren2 E0anch2lie. El a )1t un o* )7r7 educa&ie - o p7rere care JKi g7seKte singurul te*ei inadec0at Jntr-o e-ege.7 dubioas7 a te-tului din "apt. 4L@< Ki care ignor7 analogii cu* este aceea cu BurE%, ctld lErul de la Badlod $a ap1lol nu e poate ca el s7 )J scris o E0anghelie atJt de di)erit7 de celelalte trei - o p7rere care nuia Jn considerare scopul special al E0angheliei dup7 %oan Ki )aptul c7 nici o alt7 E0anghelie nu a )ost scris7 direct de un apostol, ca s7 als u t1lM de co*pelE, $, eRe el tu ar ) tutut ctlphi atlt rle bie idere el2nistice, ararM s 0ede Sn E0anghelie Y 0e.i, Jns7, 9, *ai sus. %n )ine, ni*eni nu ar putea s7 )ie atJt de orgolios JneJt sI se nu*easc7 pe sine 6ucenicul pe care-@ iubea %sus+ -totuKi, acesta este doar un argu*ent subiecti0 Qcei care ii Nla, greutate pot pl* )olZire tidului p. rel* sibdui lui @1O. in al patlea dnd el roi slid .tB*1r 1te reticen&a cu care biserica a acceptat E0anghelia dup7 %oan. $redibilitatea lui %renaeus a )ost pus7 la Jndoial7 Qdar cu o 5usti)icare incert7O Ki s-a obser0at c7 oa*enii care ar )i de aKteptat s7 cunoasc7 E0anghelia dup7 loan &i s7 cite.e din ea, nu o )ac. J*potri0a acestei idei trebuie *en&ionat7 sl7biciunea general7 a argu*entelor ba.ate pe lipsa *en&ion7rii QD). :. ". !oFard, 9ie "ounh Zospel in Recent $riticis* and %nterpreta-)ii*a, @Ast r. GP<O W )aptul c, de.ile pe, iV T ceptarea Ki )olosirea celorlalte trei E0anghelii sJnt aproape la )el de su*are Jnainte de perioada Jn care g7si* toate cele patru E0anghelii acceptate J*preuna, Jn )ine, sJnte* Jn necunoKtin&7 co*plet7 cu pri0ire la J*pre5ur7rile public7rii E0angheliei dup7 loan, cu e-eptia 8i et2 sllME din G@LG4. AKadar, pute* considera c7 sJnte* Jndrept7&i&i s7 d7* la o parte orice teorie cane contest7 leg7tura dintre apostolul %oan Ki aceast7 E0anghelie. A0e* atunci trei posibilit7&i. EntJi, se poate ca %oan JnsuKi s7 )i cWpu EEnshelia,cu .5urorul *ui sretai 3n 2l doilea rJnd, se poate ca un ucenic al lui %oan s7 )i )olosit 8riile ld %8n su o "adiJi2 ioeid a ba., pailu EEghelie. A treia p1ibi/tate, 1e st2 o 0ariant7 a celei de-a doua, ar )i c7 a e-istat o 6Kcoal7+ ioanin7, care ar putea )i legat7 de S 'alestinei, Kcoal7 Jn. care a )ost de.0oltat7 teologia caracteristic ioanin7 Ki ai c7rei *e*bri au produs scrierile ioanine. TotuKi, este greu s7 aduce* do0e.i decisi0e Jn )a0oarea sau J*potri0a unei ase*enea teorii Q; pute* co*para cu ipot8 lui M sted. d1pre o ,r.8r> a %d Matei+, pentru care do0e.ile sJnt de ase*enea Kubrede.O SSB Este di)icil s7 alege* Jntre aceste teorii. Dar tradi&ia potri0it c7reia %oan a dictat E0anghelia este larg r7spJndit7 QD). R. 9. Z. TSls(er, T))T$, @A1S. p. @P-GSO Ki poart7 se*nele autenticit7&ii. E-ist7 te*eiuri puternice pentru a sus&ine o asociere srrins7 Jntre apostolul ioan &i scrierea E0angheliei. QRti de etrl28 rloA , E'%ST;#E#E #/%.O 0*. 'ro0enien&a Kl data Tradi&ia 0eche Jl leag7 pe apostolul %oan de Asia Mic7 Ei h speial de ))1. o bgnturn cu aia Mtcd 1r2 potri0it7 pentru %oan @ Y < &i este necesar7 pentru Apo-calipsa3 )ie c7 autorul ApocalJpsei estc e0anghelistul, )ie c7 este un asociat al tui, raptul acesta Jnt7reKte ca.ul tu )a0oarea. Asiei. TotuKi, nu pute* ignora alte locuri care au )ost sugerate. Aparenta lips7 de cunoaKtere a E0angheliei dup7 %oan Jn Asia con)er7 greutate a)ir*a&iilor c7 a )ost scris7 Jn Ale-andriaL E0anghelia dup7 %oan a )ost )olosit7 aici )oarte de0re*e de c7tre gnostici Q0e.i de ase*enea si papirusurileO, cli*atul de Mei Qiudais* elenisticO putea )i considerat propice, iar Jndep7rtarea Ale-andriei ar )i putut e-plica circula&ia Jnceat7 a E0angheliei. TotuKi, nu e-ist7 nici o tradi&ie care s7-@ lege pe %oan de Ale-andria. S-a propus de ase*enea Anuohia, dar )7r7 prea *ult succes. /nii au asociat E0anghelia dup7 %oan cu S 'alestinei, &inJnd sea*a de cadrul de idei, dar lucrul acesta con)ir*7 nu*ai )aptul c, altorul a )Zt s l8itor al laldti*i. E0lehali, 1te datsd de obiei h anit AS. Aee t pB8j2E este baatl pe pEups de"nden$ a lui %oan de E0angheliile sinoptice Q0e.i %ns7 %X, *ai 5osO &i de caracterul post-paulin al teologiei sale. DeKi nu este necesar s7 consider7* c7 E0anghelia dup7 %oan a depi1 d2 t8losia 'aulinl, ate 8le, d dign i*pEia ca nu 1te o si8 tinpuie. DacA Zte leSati de ))B, tebuie plastl duDl lera8 lui la0il a8lo5 )aptul acesta este con)ir*at de data Epistolelor @-< %oan, care nu se poate s7 )i )ost Jnainte de anii 1S. Dac7 E0anghelia este legat7 de 0reun alt loc de co*punere, de e-. 'alestina, o dat7 *ai ti*purie, este posibil7 dar pu&in probabil7. Esen&a Jn disputa cu pri0ire la 6cadrul palestinian== este c7 nu *ai este necesar ca data s7 )ie )oarte tJr.ie pentru a e-plica de.0oltarea ideilor. Q$). J, A, % RotiM4 op. dt, p, A4.@S1O %X. Rela&ia cu E0angheliile sinoptice a. $unoaKterea tradi&iei -uiopcire '7rerea acceptat7 pJn7 Jn ur*7 cu 0reo 4S de ani a )ost c7 %oan a cunoscut E0angheliile sinoptice, sau cel pu&in Marcu &i #uca, &i c7 a scris pentru a le corecta, pentru a le co*pleta sau pentru a le Jnlocui. ; critic7 serioas7 a acestei p7reri a 0enit din partea lui '. $adsrs8iin

Qs.. Jonn ed ine srnopti. cotpeb, @A<<O, B, o.ct Q.ur Jondnn.itna Uladirior, @As4O &i $ !. Dodd Q!utoricol Dradition in the 'aurth Zos-pd, @A1<O, care au argu*entat c7 %oan s-a ba.at pe tadiVh oE#1 sE a stlt b baa EEngheliilor si"p @id ,i c, . WriB ildeendent de acr8. c.le *i apropiate puncte de contact sJnt Jntre %oan &i #uca, ut D.ial b Matiu* parinilor, dar 1re trdoielnic dac7 aceasta do0edeKte dependen&a literar73 se poate ca #uca s7 )i a0ut acces la tradi&iile relatate de %oan sau se poate chiar s7-@ )i cunoscut personal pe autor Vc). Z, r arBMn)ield, Joha 'e8 ond the "ou)th Zrapei, @A<4O. %;A , E9A $!E%%A D/'A Trebuie luate Jn considerare si do0e.ile e-terne. %n)or*a&iile lui 'apias despre Marcu &i #ogia pro0in de la 6b7trtnul+ %oan, care s-ar putea s7 )ie asociat cu co*punerea E0angheliei dup7 %oan. $le*ent din A-le-andria a scrisL 6#a sttrKic, %oan, Jn&eleg*d c7 )aptele e-terioare au )ost relatate li*pede Jn E0anghelie, )iind Jnde*nat de prietenii s7i &i inspirat de Duhul S)int a co*pus o E0anghelie spiritual7+. Desigur, pute* accepta aceast7 descriere a E0angheliei dup7 %oan ca o E0anghelie spiritual7 &i )7r7 s7 crede* c7 %oan a scris-o ca ur*are a cunoaKterii celorlalte E0anghelii, dar este di)icil s7 crede* c7 el nu a cunoscut deloc con&inutul lor, chiar dac7 nu a a0ut copii ale lor Jn )a&a sa atunci cJnd a scris. 'rin ur*are, Jntrebarea r7*Jne Jn continuare deschis7. b. $o*pararea nara&itaiiior Se ridic7 dou7 proble*e. 'ri*a este dac7 nara&iunile 1irDltic d ca io.trid s,] 8npatibile uele cu altele &i dac7 pot )i Jncadrate Jntr-o singur7 relatare. Au )ost Qacute *ai *ulte Jncerc7ri de a le co*bina *tr-un *od su)icient de con0ing7tor pentru ca Jn )elul acesta s7 )ie re07rsata *ai *ult7 lu*in7 asupra tutu ror E0angheliilor. QE. Stau))er, Jesus and !is Story, @A1S.O #ldul acta 1ie rdibil ltrEuclt ele doui relat7ri descriu acti0itatea lui %sus Jn perioade di)erite Ki Jn localit7&i di)erite3 ideea Jn0echit7 ca E0angheliile sinoptice se ocup7 prea pu&in de lucrarea de slu5ire lui %sus Jn %erusali* Qa)ar7 de nara&iunea pati*ilorO este discreditat7 Jn pre.ent. Desigur, trebuie s7 &ine* cont c7 nici una dintre E0anghelii nu pretinde s7 dea o nara&iune cronologic7 e-act7, aKa Jndt o reconstituire debliat, a elDi*iteld de inpcibilt, A dou prcbl*l 1te legat, de 8.dil2 h c8 par s7 e-iste contradic&ii istorice Jntre E0anghelii, inclusi0 ca.urile Jn care se sus&ine c7 %oan ar corecta Jn *od inten&ionat in)or*a&iile date Jn E0angheliile sinoptic.. E(npl2 de ).%,l acta slnt rctild ,e t7rii lui %sus QJn spectal, *oti0ul o*iterii Jn0ierii lui #a.7r din E0angheliile sinoptice3 0e.i un r7spuns posibil ln J, . Sand21, l0ls @, @AB4=@ABB, p. <4O3 daW cur7&irii Te*plului3 data cinei de pe ur*7 Ki a r7stignirii Q0e.i . Zetdenhuys, $o**entaiy i* the Z*pel oth(4 @AsS, p, 14]1PSO, s-ar puta .a epl8a unor ase*enea di)icult7&i s7 )ie e-agerata, dar trebuie s7 recunoaKte* c7 e-ist7 proble*e reale la care Jnc7 nu au )ost g7site r7spunsuri. Jn orice cbJ, con&inutul nara&iunilor E0angheliei nu este a)ectat de aceste di)eren&e. .. D(t1urile din E0aryhdia dupd [M Jn07&7tura atribuit7 lui %sus Jn E0anghelia dup7 %oan se deosebeKte Jn *od si*&itor Jn stil &i con&inut de Te8 din EE4glEliile sircptie, %dei )*iliaE cs sJnt J*p7r7&ia lui Du*ne.eu, de*onii, poc7in&a Ki rug7ciunea lipsesc, Ki apar subiecte noi, cu* sJnt ade07rul, 0ia&a, lu*ea, statornicia &i *7rturia. Jn acelaKi ti*p e-ist7 leg7turi strJnse Ki co*ple-e Jntre cele dou7 tradi&ii Ki apar te*e co*une, de e-.. Tat7l, "iul o*ului, credin&a, dragostea &i tri*iterea. Stilul si 0o cabularul sJnt de ase*enea di)erite. Jn E0anghelia dup7 %oan nu g7si* pilde &i %sus 0orbeKte adesea Jn dis.cui lurgi ,a, ln di.loguiti c4 au paElele in EEnSi2liile <i*ptice, De aceea, *ul&i teologi cred cItoan ne d7 propriile sal2 idei d nEdiradi asupn cu0inEld hi (u, W nu ipsissi*a 0erba, chiar cu0intele lui %sus. Aceast7 conB8A %;A , E9A Z!E#TA D/'i cluie ste spri5ir, o tene de )aprd cB u rtil li un con&inut si*ilar este g7sit Jn @ loan. TotuKi, a)ir*a&ia aceasta trebuie )7cut7 cu gri57. Jn pri*ul rind, E0an8helia dupi t8d onln2 ndte a)i*a"i c.re sl,t si*ilare ca )or*7 Kl con&inut cu a)ir*a&iile din E0anBheli5le sinoptice Qcl, B, 8c(, op cir., p. aA@SA3 c, !. Dodd, op cn p. <<s<4A ,i cale J/ M dEpr es., s7 )ie considerate autentice. Jn al doilea rJnd, e-ist7 cel puln e "s5 in Eanshe/n2 sinoptic2 $Mar. @ rLGsGPO 2E parcS ar )i copiLt din rEryhelia dupa loan Ki care este un a0ertis*ent J*potri0a presupue.ii )acile d #s din EEnah2lii#e shoptie nu a rolZitj acelaVi li*la5 2 Di bu dD EDrshelia dup1 loan. Jn al treilea rJnd, aceleaKi 0estigii de 0orbire aia*aic7 &i aceeaKi aderare la *odelele e0reieKti de discu&ie pot )i JntJlnite Sn E0anghelia dup7 loan Ki Jn cele sinoptice. Ast)el, puten spue d d1nt de *ulti ilcreder c7 a)ir*a&iile redate de loan au o ba.7 istoric7 )er*7 ca )iind cu0intel2 ad20Lnte ale lui h1. Torhi, ele au r1t pasrate hlr,u conenbnu al lui loan din carc pot )i separate nu*ai cu *are di)icultate, V$). proble* din 1a@. GL@4 A M.3 ede s r*inL .uFint2t2 lui 'alel adree lui 'ed ii sde inep2 neditila lli 1uph lo,UO Ac2sra nu 1te o 8nclu.ie *dic.lr. /n t1lo8 ad@ de coe))itor cs 1te tl1rco)t, de lildi, a coBideht .E in %2n <>@1-G@ a0on cD0irt2l2 ll5 @1 Di nu ale lui (s. X. lotoda Al tnr.rpreta8 dtn E0dahetta dup7 loan Scopul lui loan Q0eii n, *ai susO i*pune ca, cel pup=n Jn schi&a general7, con&inutul E0angheliei dup7 loan s, ne pri0it ca btorZ3 E0.nghelia nu .. ariDe d2ld ac1t so, dac, ldn rca, da o .onp..ii52 legendarn

conceput .a B, conc)tt.ere pDpo0add2 bl]ricii d1pE %ss c M1b, ln le si redd raprele isrorice carc stau la baa acel2i propo0dddn Di caE ii 8nJ2,i autenticitate, QR)e.i $. ". D. Moule, The'heno*enon o) the T, @A1P, p. @SS.@@4.O S-a sugerat de5a c7 *ulte dintre di)icult7&ile pre.entate de obicei ca argu*ente J*potri0a istricit7&ii E0angheliai dupe len ru slnr nicide* .rtr de r. rioase pe cJt se sus&ine. De )apt, e-ist7 o tendin&7 crescJnd7 de a recunoaKte c7 E0anghelia dup7 loan con&ine tradi&ii istorice i*portanta despre %sus Kl c7 o Jn&elegere adec0at7 a 0ie&ii #ui p7*Jntesti nu poate )i oblinuta nu*i din EErynetile sinoptice Q.t T. :L MaMn, B`,R%, <S, @A4P, p. <rG<GA3 A. M. !htet AccordinS ro Jo,rn, @A1<O. pe d2 alt parte, inpBia <d.nle pe care neo di EEngh2lia dupA %oan, dapS ce cirin E0ansh2liile sinoptice, 8t2 ., aici aren o inbrletare a 0ietn tui %sus Ki nu doar o strict7 relatare a 0ie&ii #ui. Jn07&7tura pe care o d7 El este di)erit7 Ki tabloul personalit7&ii iui este de ase*enea di)erit, Jn special Jn ce pri0eKte costiinla #ri de sine cu D.i0ire la M1iL.itat2. si "ilia&ia Sa. TotuKi, ar )i neJn&elept s7 accentu7* peste nasuri ac1te di)er2nlej %ss nn Wre *i pulin ,)un Jn EEnAheli. dup< lan ddJr ,n celelalte E0dnghetii Ki chiar 6secretul Mesianic+ din E0angheliile sinoptice ,u lipEte Tnplet din Eungh.lia dupa ban. " t Brue h2lge pina o.olo hcit a)irnn cB nu e-ist7 nici o discrepan&7 )unda*ental7 Jntre %sus din E0anghelde sinopric2 si cel d,in E(ngh2l=a dupn lorn Q T lisran*r Darn.n1J, @A1S, p. 1S s. ln.O. Aceasta Jnsea*n7 c7 loan nu contra.ice celelalte E0anghelii ci interpretea.7 'ersoana care este .ugr70ire b eb- %i rihp c2 ceilalti 4nahelilti tu dau o robar.)ie a lui %sB, %oan nE dB un portrer Q:. T)e*ple, op. cit., 0e.i *ai 5os, p. -0iO. Jn consecin&a, Jn lu*ina a .e r. spu, EEnghelia dupl l1n pZte 1 lolZ5ti ca o susn de i.)o8tii p2ntl, 0iata lui %ss g pentu nodul in 8 l* interpre8.B 0iata acd, chbr d.c, 1b inposibil sL le s2parB* onller p2 ac1r8 dou7. 9ia&a p7*JnteascI a lui %sus nu poate )i Jn&eleas7 p2 deplin dace o ]%ErB)r de p,2latia de Sire ca si Do*d h0iat al bi]ri.ii Sale. SrD i pnatia Duhului Qc) @4LG13 @1L@4O loan a scos Jn relie) se*ni)ica&ia 0ie&ii p7*JnteKti a lui %sus3 el interpretea.7 po0estirea despre %sus Ki, )acJnd aceasta, el ne d7 6ade07ratul sens al poZtirii pl*lnie,ti, o sd )olci* cu0inret2 ltri d M. !unter Q%nnoducina e, UiBtanen nleolasa @ABP, p. @GAO. B%B#%;ZRA"%E. $o*entarii asupra te-tului engle.escL B. ". :estcott, @88G Ki *ai tJr.iu QKi asupra re-tu#ui <rd, rgoaO3 E. c. !1(tZ si ". . Da0ey, =@A4Pi :<rd, T2*ple, @A4s5 R. !. #isit)8t, @AB1i R. 0 Z. T](er, laTD @A1S3 $. A. Tli*er Ai J, R, Manr., @A14t J. Ma1R ttlicor @A1a3 J. . Sanded s5 B. A Mastin,r TD @A1<t R. E. BloF.D AB. @AP@L #. Morie. l$l r$, @AP@3 B. #indW, [9$A, @APG, Q$$, rAGAL $, M Saret, @ABB5 R. Scl)tc(2.bura, 0ol. @, @A1a3 R. Bult*ann, @AP@3 %n li*ba ger*an7L R. Schnadien-burT ,DUXM3 hl. @,@A1B Qre.i *i suOL rc%, G,@AP@5 0oi. <, @AP1. : ". !.Fard, %ie "ouii $1prl in RDeAt $riticis* and Jnterpreta#ion4, @ABB3 $. !. Dodd, ThelaFrprc8tion olthe %aurth Z.spel, rAs<i idUit, %listarical TCadition in the "ourth Zospel, @A1<3 E. Malatesta, St .%ahn=s Zospel @AGS-@A1B, @A1PL@ #. Mar&yn, /istory ed Th8#agtin thelnuah cryel, @A1<3 A. M. !uer, According ta John, @A183 E. Mase*ann. %Tie =testa*ent o)Jesus, @A183 R. T. "ortna, PJie Zospel o)Signs, @APS3 $. M. Barrett, TTie Zospel o) John andJudaii*, @APB3 J. 'ainter, JohnL :itness and Theologian, @APB3 S. S. S*lley, John5 ,A0on8el1r dnd lnteRretr, tgUa. #!.M. %;A A. uM di)ue ele cit* )enei, 0inddare de (s, .aE a a5utat %a indeWn2re. snpului irineEnr al Do*ului. sol-l ei, cu, a )osr u nsDiotur onchl al lui lr.d A.ti"L nu " stie cu 2t5t,.%ire Q#uca 8L@-<O dac7 a )ost Jn gospod7ria acestuiaQ6un ispra0nic al lui %rod+, EBn sau Jn gu0ernul lui Q6logo)7tul+, Mo))anO. Ea a clutd sA ia pane ii la pr2A]ir2a tnrpului Do*uld p2nEu in<rcpare, dar tn s.hinb a dRenit 8 dintre 0dlir8rcle in0ierii ta cei DoZpre .Ne Q#u2 G4L@@SO. l *Wrne " carc lc )ace #ea ar put2a hdica )aptul .e a csDt p2Bo*l eu cB a prin5r in)olruiii de la ac1te )d2i. A.".:. %;AS $Ebr.y)ia).`hI=7O3 Jah0eadat+O. @-Tat7l lui rch.d8n3 u *enbru al .lanul Abierer, din tribll lui Mane, dp l85a la olra QJVdj 1L@@<GO. En u irch5rLtor 2l lui Baal si a0e plopriul si, albr ti ]AKera Qs tJlpul Astarteii, stDp idolesc pe care Zhedeon l.a inleuit o b altar p2nh lah( Q0. GsGD. El lea sps c2lo, cde a, lnt si% a"r2 ci Baal poat2 sB <e BAS %;ET, $ARTEA #/% apere singur Q0. <@O. S-ar putea ca el s7-i B schi*bat nu*ele lui Zhedeon Jn %erubaal Q0. <G[. G. /n r7.boinic din Benia*in care se putea )olosi la )el de bine de a*bele inJini Ki care, deKi era Jnrudit cu Saul, @-a a5utat pe Da0id Jn re0oJta sa $% $ron. @GL@-<[, <. /n 6)iu+ al regelui ]Ahab la care a )ost dus pro)etul Mica pentru a )i Btte*ni&at dup7 ce @-a sup7 rat pe Ahab prin )aptul c7 a pro)e&it ne)a0orabil Q@ J*p. GGLG13 G $ron. @8LGB K.ur*;- S-ar putea ca 6)iul regelui+ s7 )i )ost un titlu o)icial Ki nu un grad de rudenie. 4. "iul lui ]Aha.ia 5i al 8-lea rege al lui %uda $eea 8<P-8SS J.d.$r.O. Atunci dnd Atalia a ni*icit )a*ilia regal7 Jn ur*a *or&ii )iului ei Aha.ia, *7tuKa lui loas, mcKeba, la ascuns pn Te*plu ti*p de 1 ani, sub protec&ia so&ului ei ]%ehoiada, *arele preot QG H*p. @@L@-13 G $ron, GGL@S-@GO. #a 0teta de P ani a )ost

procla*at rege de c7 tra lehoiada, iar Atalia a )ost e-ecutat7 QG )*p. @@LP-GS3 G $ron. G<L@-@BO. Do*nia lui loas a durat 4S de ani QG J*p. @GL@O, deKi Jn aceasta ci)r7 s-ar putea s7 )ie incluKi Ki cei 1 ani ai do*niei lui Atalia. E, a reconstruit ]@e*plul cu a5utorul lui lehoiada QG J*p. @GLB-@13 G $ron. G4L4@4O dar dup7 *oartea lui lehoiada a per*is reintroducerea practicilor p7gJne QG $ron. G4L@P-@8O. $Jnd a )ost *ustrat pentru )aptul acesta de c7tre gaharia, )iul lui lehoiada, @-a o*orJt mG $ron. G4LGS-GGO. 'entru a opri o in0a.ie siriana condusa de ]!a.ael, moas @-a *ituit cu 0alorile din 0isteria Te*plului $GHrap. @GL@1-@AO. loas a )ost o*orJt Jntr-un co*plot ur.it de de*nitarii lui ca s7-@ Jnlocuiasc7 QG J*p,@GLG@-GG3 G $ron. G4LGB-G1O, B. "iul lui ]loaha.3 al @G-lea rege al lui %srael -a do*nit @1 ani Qcea 8S@-P81 J.d.$T.3 G J*p. @<L@SO, Jn ti*pul do*niei sale %sraelul a )ost supus la presiuni e-terne din trei direc&ii. S stel7 a lui Adad- irari %M de la Ri*ah a)ir*i c7 acesta a pri*it tribut de %a 6lu=usu Sa*ariteanul+ Jn PA1 #d.$r. QS. 'age, JraD <S, @A18, p, @<A K.ur*.3 c`. A. Mala*at, BAS;R GS4, @AP@, <P Z.ur*., cu pri0ire la dtirea nu*eluiO, Ara*eii l-au asuprit, dar cu toate acestea a reuKit s7 recucereasc7 ie la ei un teritoriu care )usese pierdut anterior QG )*p. @<LGG-GBO. loas a )ost a5utat Jn acest e)ort de h7tr)nul Eiisei Q0. @4-@AO. El @-a pro0ocat de ase*enea pe =Arna&ia, regele lui %uda, pe care @-a En)rJnt. El a 5e)uit %erusali*ul Ki a luat pri.onieri pentru a se asigura de o co*portare bun7 din partea popula&iei cucerite QG )*p. @4L8-@43 G $ron. GBL@PG4O. B%B/;$RA"%E.A.Mala*atin);JT5p. @4Ss,ur*, D.:.B. %;$%%EBED $ebr. yI(ebed, probabil 6%ah0eh este glorie+, deKi M. otb QDie teraeiitischen 'ersonenna-*en, @AG8, p. @@@O crede c7 s-ar putea s7 )ie un nu*e de origine str7in7.O Ma*a lui Moise, Aaron si M7ria QE-od. 1LGS3 u*. G1LBAO. Ea a )ost o )iic7 a lui #e0i Kis-a c7s7torit cu nepotul ei, Ar*a*. TotuKi, potri0it cu e- QE-od. 1LGSO ei erau 0eriKori, deKi S. R. Dri0er t$BS$, @A@8O crede c7 TM p7strea.7 o tradi&ie 0eche autentica. %.Z.Z. . %S$ EAM, %;$MEAM QEbr. yoDn+a*, +O. @.S cetate canaanit7 dos. @GLGGO, nr. @@< Jn lista lui Tutho*osis %%%3 Jn pre.ent Tel CoDnea* $lisil fei*unO, la @G (* 9 de Megnido. 6':uJ de la E de $alp=ne, 6Jn )a&7 cu+O locnea*+ Qlos. @AL@@O ar putea )i$hison QJ. Si**onsO3 M. oth Ki C. Aharoni cred c7 a curs din partea cealalt7 a cJ*piei3 dar grani&a trebuie s7 )i inclus locnea*, care a )ost o cetate le0itic7 Jn gabulon Qlos, G@L<4O, Jn @ J*p. 4L@G grani&ele districtului par s7 )ie si*ilare, dar te-tul este incert. B%B#%;ZRA"%E. J.Zarstsng.Joshua-Judges, @A<@, p. A@3 J. Si*ons, ZTT, p. GS13 <BS3 C. Aharord, #;B, p. G<P, PG83 M. oth, JosuaG VJn @. ger*an7O, @AB<, p. @@B. r. ; cetate le0itic7 tn E)rai* Q@ $ron, 1L18O, s-ar putea s7 )ie $hib&ai* din %os. G@LGG. J.'./.#. %;$?A . /n )iu al lui A0raa* Ki $hetura, tat7l lui ?ebaKiDedan QZen. GBLG-<3 @ $ron. @L<GO, Se presu pune c7 uneori este o alt7 )or*7 a nu*elui =loctan QZen. @SLGB-GA3 @ $ron. @L@A-G<O, dar Jn listele genealogice purt7torii nu*elor sJnt p7stra&i ca persoane distincte. J/.F. %;$TA . /n )iu al lui Eber din )a*ilia lui Se*, tat7l lui Al*odad, ?ele), !a&anna0et, %era, !adora*, /.ai, Dicla, ;bal, Abirnael, ?eba, ;)ir, !a0ila si %obab QZen. @SLGB-G1, GA3 @ $ron. @L@A-GS, G<O, dintre care *ul&i au )ost asocia&i cu triburile din S Arabiei. u*ele nu este cunoscut Jn a)ara Bibliei, dar pe ba.a regiunii Jn care s-au a)lat un*aKii lui se poate postula c7 a tr7it Jn S sau S9 Arabiei. Triburile *ode*e din S Arabiei sus&in c7 arabii puri din punct de 0edere etnic sJnt ur*aKii lui loctan. B%B#%;ZRA"%E. J. A. Montgo*ery, Arabia and the Bible, @A<4, p. <P-4G3 :. TTiesiger, Arabian Sandi, @A1S, p. PP. T.$M. %;E#% $ART"trT #/%. %. Schi&a con&inutului loel discut7 patru subiecte principaleL QaO de0ast7rile gro.a0e produse de pl7gile succesi0e de l7custe, de0ast7ri care a0eau o se*ni)ica&ie *ai pro)und73 QbO rodnicia reJnnoit7 a p7*Jntului Jn ur*a poc7in&ei lui %srael3 QcO darurile Duhului3 QdO 5udecata )inal7 a popoarelor care au n7p7stuit pe %srael si binecu0tntarea 0iitoare a &7rii lui %uda. Jn toate aceste subiecte sJnt Jntre&esute re)eriri pri*are &i escatologice. a. 'laga l7custelor, @LG-@G $u pri0ire la l7custe Jn 9T, 0e.i de ase*enea E-od. @SL@G-@B etpassi*, J*preuna cu 's. P8L413 @SBL<43 de ase*enea 'ro0. <SLGP3 au*. <L@B, @P etc. Q]A %MA#E.O QiO loel a)ir*a * *odul pro)etic obiKnuit c7 a pri*it cu0Jntul Do*nului Ki d7 nu*ele s7u Ki al ta t7i ui s7u, nu*e care nu sJnt cunoscute din alte surse )lLlO. QiiO 'o0ara *esa5ului s7u este copleKitoare - o plag7 de l7custe de propor&ii Jn)ricoK7toare, Jn roiuri succesi0e Q@LG-43 c). E-od. @SL@4O. ; discu&ie eti*ologic7, ento*ologic7 si )igurati0a a 0. 4 poate )i g7sit7 Jn co*entarii. QiiiO E)ectele pl7gii sJnt descrise plastic Q@LB-@GO. 'ri*a care este *en&ionat, poate ironic, este c7

BA@ %;E%- $ARTEA #/% be&i0ului i s-a luat *ustul de la gur7. Din&ii oKtirii de llcuste sJnt Jn)ricoK7tori Qc). 'ru0. <SL@4 etc.O - au de0orat pJn7 Ki coa5a s*ochinilor, sco&Jnd la 0edere interiorul alb &i plin de se0a. 'reo&ii din %)e*plu ar trebui s7 5eleasc7 cu durerea unei )ecioare b7trine al c7rei logodnic a *urit Jn tinere&ea ei, Jnainte de c7s7torie, pentru c7 &i lucrurile pentru 5ert)7 au )ost consu*ate Q)). Dan. 8L@@3 @@L<@3 @GL@@3 contrast cu Js. @L@@-@B3 Mica 1L1 etc.n. Este descris7 plastic de0astarea din lanuri, 0ii &i li0e.i. b. Roadele poc7in&ei, @L@<-GLGU QiO 'reo&ii trebuie s7 5eleasc7 J*br7ca&i Jn sac &i cenuK7, cu post &i rug7ciune, pentru .iua *Jniei lui Du*ne.eu, 6cucerirea $uceritorului+, pentru a re)lecta palid asonanta ebr. i.bitoare Q@L@<-@B3 0e.i au* Arl3 Esr. 4L<, @13 Da. A] .tc., ,r entrZt d %r, BAL4 &.ur*.3 %er. @4L@G3 gah. PLB etc.O. '7rerile 9Tdespre 5ert)e &i post nu sJnt contradictorii3 *ulte lucruri depindeau de circu*stan&e &i de *odul particular de )olosire. %oel nu ar trebui conda*nat pentru c7 ar p7rea W7 )ie *ai ritualist decJt A*os &i %saia. QiiO 'are logic s7 considera* c7 sec&iunea ur*7toar Q@L@1-GSO 1te o ruSgcius nr ciud. dai.rit ini&iale a ra0agiilor produse de l7custe. 9. @L@8 ar )rbd trads +ce ,, p8n t, eleU+ - sdic, h h.nbarele Kubrede care nu au )ost reconstruite pentru c7 nu era ne0oie de ele. "ocul &i )lac7ra din 0. @A s-ar putea s7 )ie c7ldura Ki seceta sau chiar culoarea roKie apdDd a orpuld #d8teld. QiiiO 'ro)etul trece acu* de la de0astarea produs7 de l7custe la n70ala lor ini&ial7 Ki o co*par7 cu giua DoMului QGL@./O. 9 Gb 1r. s idi ori.nral dpic Qc` E-od. @SL@4O. $o*para&ia rolului cu un )oc care Jnaintea.7 este plastic7 Ki corect7. '7*Jntul roditor de0ine un pustiu negru Jn ur*a lor Q0. <O. ;bser0area lor direct7 este re)lectat7 Jn co*pararea l7custelor cu niKte c7l7re&i &i Jn paralela )7cut7 Jntre .go*otul Jnaint7rii lor rapide &i sunetul )ocului care se Jntinde repede Jntr-un tu)iK Q0. 4-BO. ;a*enii sJnt cuprinKi de groa.7 Jn )a&a Jnaint7rii neab7tute, nest70ilite &i precise a *ul&i*ilor nenu*7rate de ase*enea insecte, care sJnt in0incibile doar prin nu*7rul lor i*ens Q0. 1-AO. #7custele reale ar putea )i un si*bol pentru popoarele Qnea*urileO adunate Jn 0alea hot7rJrii, Jnainte de 5udecata lor. er c7iasc7, s)J&undu-&i ini*ile QGL@G-@4O. S)iKierea )or*ala a hainelor poate )i un gest ipocrit3 poc7in&a ade07rat7 este Jn ini*7. #ucrul acesta #-ar putea )ace chiar &i pe Du*ne.eu s7 Se 6c7iasc7+ de 5udecata Sa recent7 adec0at7 &i ar putea s7 le dea din nou lucruri pentru 5ert)7. Acesta este un si*bolis* oriental Ki nu subJn&elege nicidecu* ideea c7 Du*ne.eu ar 6p7c7tui+. QeO lste licud o dO)u nour la o tichil8 s".iall la tedplu QGL@B-@PO, E<re .d8tr ledtor Ki poporului, *en&ionJnd copiii sugari, cei S*b7trJniti de .ile &i cei proasp7t c7s7tori&i care, de obicei, se bucurau de scutire de Jndatoririle publice. J. A. BeFer Q%$$, @A@@O arat7 Jn *od ingenios c7 i*perati0ele sJnt per)ecte, )7r7 schi*b7ri de consoane, )7cJnd ca 0. @B Ki nu @8 s7 )ie punctul pi0otai al c7r&ii Ki Jnceputul unei nara&iuni continue. Q0iO De0astarea produs7 de l7custe 0a )i dep7Kit7 de abunden&a pe care o 0a da Do*nul Jn ur*a poc7 in&ei QGL@8-GBO. 9. GS Jnsea*n7 c7 trupurile )i.ice ale l7custelor din ludea 0or )i duse de 0Jnt Jn Marea Moart7 Ki Jn Marea Mediteran7, iar dup7 aceea se 0a si*&i *irosul de putre.iciune Q@8-GBO. .. DaFi( Duhului, GLGT/ Re07rsarea Duhului descris7 Jn acest pasa5 este apogeul pro)e&iei. 9 G8-GA Ki <G s-au J*plinit Jn giua $inci.eci*ii3 aspectele din 0. <S &i <@ au )ost J*plinite Jn pati*ile Do*nului. 'ro)e&ia e-tatic7 ar putea include darul li*bilor. EtJlpii de )u* ar putea )i coloane de nisip ridicate de 0Jrte5urile de 0Jnt din deKert sau distrugerea cet7&ilor conda*nate. ; eclips7 solar7 poate )aceca luna s7 par7 roKie ca sJngele. $e alt nu*e *Jntuitor ar putea )i pre0estit Jn 0. <G dac7 nu nu*ele lui %susU ;rice lucru de aici are o se*ni)ica&ie - e-ist7 Jns7 un Jn&eles *ai pro)und care &ine de .ilele cJnd ulti*ele gr7un&e de nisip ale ti*pului u*an se 0or cu)unda Jn nes)irKit. d. tud*raa utFtilor lui DMnd,4 <Lt-Gt Jn&elesul aparent al acestei sec&iuni este pre.icerea r7.bun7rii di0ine J*potri0a popoarelor care-au dispersat Ki i-au persecutat pe e0rei. Este clar c7 re)eririle din 0. <8 sJnt istorice. #7custele ar putea pre0esti aceste ar*ate de ne-e0reJ Jn ceasul scurt al biruin&ei lor. 9ersetele A-@@ stnt de un sarcas* *uKc7tor, cJnd pro)etul Ji Jndea*n7 pe p7gJni s7 se r7.boiasc7 cu Du*ne.eu. Du*ne.eu este singurul care 0a 5udeca popoarele adunate Jn 0alea hot7r)rii Q0. @G,@43 M;SA-"AT.9A#EA#/%O. Zroa.a descris7 Jn0. HS &.ur*., @Aa &i binecu0Jntarea din 0. @1 nu s-au J*plinit Jnc7. 'ro)e&ia p7rnJnteasc7 este Jnge*7nata cu escatologia Jn acest capitol bogat Jn pre0estiri. Biserica creKtin7 este *oKtenitoarea 9T &i cu0Jntul cert al pro)e&iei - )ie despre Egipt, )ie despre altce0a - se 0a J*plini la tarul hotnr)t de Dllltl8. %%. Autorul &i date Aceasta este o lucrare,literar7 e-tro0ertI superb7, tr7dJnd o aro*7 iudee, dar care se preocup7 Jn *od htrins de prDbl8 8i inporrante d2dt Uolitic. acelei 0re*i. Datorit7 acestui )apt datarea este e-tre* de di)idl7. Ma5oritatea cercet7torilor sus&in QN`. :. Dad., @AGG5 M Mlni @AS4O cl lo2l rclreirr, o scriere unitar7, dar al&ii contest7 acest )apt Qc`. BeFer, %$$O. Teologii conser0atori *ai 0echi au datat cartea Jn

secolul al 8-lea J.d.$r., pe 0re*ea lui A*os Ki ;sea. ;estedey &i Robinson adopt7 o datare tJr.ie.=Jn GSS J.d.$r., Jn ti*p ce al&ii o datea.7 Jntre aceste li*ite. R. M. !arrison Q`;", @APS, p. 8P4-88GO discut7 proble*ele pe larg dar, purund accentul pe caracterul ate*poral al cIrtii, nu datea.7 cartea 6*ai de0re*e de anul 4SS H.d.$r.+. Dac7 a* considera corect7 datarea *ai s.he, atrMite sEigLt2 de lupg "o)erie =a*ilire ar )i )ost rostite pentru pri*a oar7 de c7tre %oel. Se poate ca )ierul de plug s7 )i )ost considerat str7*oKul s7biei, *ai Jnainte de a se )i n7scut speran&a trans)or*7rii oel <L@S3 %s, GL4O. in. $aracteristici speciale $artea lui %oel a )ost 0ehicolul unei re0ela&ii di0ine cu o se*ni)ica&ie care, probabil, a dep7Kit priceperea lui. Jn cartea sa eternul se i.beKte de trec7tor, )apt care este tr7s7tura caracteristic7 a inspira&iei autentice Ki care este )oarte e0ident. #ucrul acesta este ade07rat Jn special Jn ceea ce pri0eKte descrierea lui ui*itoare a d8stnlui pb.ls de plaga last2loi, * sin. %;%A$!% boli.ea.7 nunia lui Du*ne.eu &i pedepsirea p7catului. Restaurarea *ilosti07 a poporului de c7tre Du*ne.eu, dup7 poc7in&a poporului, este descris7 de ase*enea Jn culori 0ii. $artea con&ine pro)e&ii legate de *oartea Do*nului nostru, de 0enirea Duhului S)Jnt &i de groa.a si speran&a asociate cu s)JrKitul 0re*urilor. Aceasta este una dintre cele *ai scurte Ki totuKi una dintre cele *ai tulbur7toare KJ iscoditoare c7r&i ale 9T. B%n/oZ%AnB, S. R, Drirer, Jod andA*os, $BS$, @A@B3 A- S. rDp2lrud, Joe.l Studi1, lA4a3 J. A- TlldpWn,, Joelt %dsts in the #i8nt ol 2.r E)d taE/eJ, J[9ES @4 @ABB, p. BG t.ll*3 %r, 1, p. PGP-PQ)r3 #.$,AOeRO8# obadialRJoohudMiaR %$;T, @AP1. %#A.S. %oZBE!A QEbr. roT =n4 Jn>lt=ncO. un ory dn, Zalaad care a )ost dat se*in&iei %ui Zad Q u*. <GL<BO3 este *en&ionat de ase*enea Jn ur*7rirea *adiani&ilor de c7tre Zhedeon QJud. 8L@@O. Jn pre.ent se nu*eKte ruleibAt si 1t2 situt la @S ts 0de An*b la rosT * deasupra ni0elului *7rii @D.D. %;!A A $Ebr..y)i)tanari, Jah0eh este Jndur7tor+O. Mai *u, &i oa*eni din 9T au purtat acest nu*e, cel *ai cunoscut dintre ei )iind )iul lui $area. /n lider e0reu care @-a spri5init pe Zhedalia Jn ur*a nu*irii acestuia ca W8td alluden QG lhp. GBLG<3 %a. 4SL8O, dupl .ldere leru..litului3 %ona*n e.a o)dii sV% o*ae pe %s*ael, care a co*plotat asasinarea lui Zhedalia Zer. 4SL@<-@1O, ;)erta a )ost respins7 Ki a0ertis*entul a )ost ignorat, iar %s*ael &i-a atins scopul. lohanan @-a u*,tit, a 2lib2Et priaiern luli Ql.# 4@L@@.@1O ii i-a dus, J*preun7 cu %ere*ia care s-a opus, la Tah-pa1 i, E<i` Dd, 4<L@PO. 'rintre alte persoane care au purtat acest nu*e s)tt )id el *i *re al lli l1ir, rs.le lui luda Q@ con, <LlBOi u 1u al lui Eli8i Q@ crcn, <LG4Oi u ne"i al lui Ani*ar Qr c". 1LA.@SO3 u on din Bsi*in lt*bt d2 Da0ld laTlclaa Q@ arcr tGL4O3 o ciperDie din E)i..in QG crcn, GaL@G, urde tDt,@ ebr. < red7 Jehohanan+O3 un e-ilat care s-a Jntors pe 0re*ea lui A.ta8 QEe <L@GO3 Di u pr1t din Fe*ea #ui %oiaclio Q *. @G@GG,G<O. J.D.D. %;%A$!%M QEbr. )hty7Dt*, ,JaQhOF a Jnt7rit+3 c`. %ecninl @ E.dra @@<P<AO. Rese al lui lud4 Q1SA.BA< td.$r.O, un )iu al lui ]%osia &i )ratele *ai *are al lui ]toahai, al c7rui loc @-a luat %a porunca lui eco %%, regele Egiptului. u*ele lui a )ost schi*bat din Elia-cMi5l, ca se*n de 0asalitate. Do*nia lui este redat7 Jn @ Jtnp. G<L<4-G4L13 G $ron. <1L4-8, ulti*ul nu*e din -de cbnicnor Egilor lui luda+ QG lnpG4LsO. '1)u a plAri eai"eniloi t=ib)t loncnih a ps i*,8ite *d ,e larl QG %np, G<.<BO , A 2anuit clndiri regale costisitoare, )olosind *unc7 )or&at7 Q%er. GGL @<-@PO si este descris ca un do*nitor opresi0 Ki laco*. Dedd8V turala din tidpul d8iei sale 1,e ,8&ionat7 de pro)e&ii conte*porani %ere*ia Ki !abacuc. Re)or*ele lui losia au )ost uitate Jn cursul Jntoarcerii la idolatrie g .l hdodu]ii dtuatunor esiptu c, 8LB-@PO. %oiachi* a 07rsat *u[t sJnge ne0ino0at *p. G4L4O &i a poruncit o*orirea pro)etului ;rie i ci i Wai ops der, G1LGcG@O, s=a opu lui %ere*ia Q<1LG1O &i a ars el JnsuKi sulul de pe care iehudi a citit cu0intele pro)etului pentru el Q0, GGO. A)ost 6r7u ti rEdEpt din 1n Vi nu , )1t 1p2.tuc )a" de Du*ne.eu, nid nu a )ost bun cu o*ul+ QJosephus, An t. @S..8<O, adil, a peWit p2 u8le pd2tului lul Mane QG J*p. G4L<O. ln arut at 4la al lui loiachib Q1os id.cr,O eb,cadne&ar ia Jn)rJnt pe egipteni la ]$arche*i& &i a ob&inut controlul asupra 'alestinei, pJn7 #a grani&a egiptean7 Q%er. GBL@3 41LGO, dar abia in anul ur*7tor s-a dus %oiachi*, J*preun7 cu al&i do*nitori, Jnaintea lui eb8dEtar p2ntru B i ] iupue e 0el Qld. <1.A-GAi $bni.a b1bitonlai,O, ltei ari Mi d.iu, )iind Jncura5at desigur de Jn)ringerea babilonienilor de clr5. egipteli ,r atul 1S@ #d.$,,, dar ln"EiE s)atului lui %ere*ia, %oiachi* s-a r7sculat QG J*p. G4L@O. b nEput 2budd8"r nu a int8it ci a tri*is trupe din garni.oana babilonian7 local7 J*ptlnl c, si.ien n8bii Ki *ni)i s, ate %uda Q0. GO, h ele din urEa, d < Wlui Vi @S .ne nEi2 de c,d8 #rueal*llri hn Ltinne a. 2diabrilor babi loni.*, %oiachin a nuit, ,r 0tsta de <1 de dd Sa 1 denbrie BA< id-ciO. M8ltea lui a aFt le #a dtuul spE capti0ibe QG c1, <1L1O, prcbabil, e ur*are a instig7rii lui ebucadne&ar care, potri0it lui Josephus Q)ine. @S. APO, a cerut ca trupul lui sI )ie aruncat peste .idul cet7&ii, aKa cu* a pro)e&it %ere*ia QGGL@< h.n)t.O. G lste#np. G4L1 pnsE8., r4cerc cu Uri0ire la Jngroparea lui. loiacM* a )ost succedat de )iul s7u loJachin.

B=B/;$BA"%E. D. J, :i"* $i*niL@1 o)chdl d8n #iner, @AB1 p. GS.<G, 1B,PB . %;%A$%%% QEhr. lndJdtt#, ,%ah0eh 2 lnreni ,Jeonia=, h % $rcn, <L@1L cJ Mat. @L@@-@G3 ,,$onia+ Jn %er. GGLG4, G8O. %oiachi, a )d rMit rca2 .l hi ltda d. cB)t babilonieni, h u* !olei si no4ii btalui ser %oia cbin Q1 de*brie BA< td.$i.O. Do*ia lui ]uti, de nu*ai < lui Wi rS .ile QG cbn. <1LA5 J1,.4nr @S.A<O este descris7 Jn G $ron. G4L8-13 G $ron. <1LA-@S. Do*i. hi a t ct8t2ri.ata .a o doMi2 re. si pro)etul %ere*ia a pre.is s)Jrsitul do*niei Ki al dinasti2i slem%s. GGLG4=<S[. 'oni0it tui Jephc QAnr, @S, AAO eb(adrEpr ii-. )hiobat hote]Ea c, pn0ne l. nMi8 lui 8 rege W s=a into" ca sL asedi] %erusali*ul luJndu-% pe regele de @8 ani, J*preun7 cu *a*a sa ehu&ta, )a*ilia sa &i al&i e0rei, Jn robie Jn Babilon. Acest e0eni*ent istoric )ai*os este descris Jn cronicD bahnonian,. cete 1 .idt b @1 rurtia sAP &i unchiul *ai )tn7r al lui %oiachin, Ma tania QgedechiaO a Vi)oet nnit sll8r QG l)tp. G4L@Pi %D. <PL@O, Jn Babilon ioiachin a )ost tratat ca un pri.onier rea.%. %n tblite babiloniere da1te ln)t BAt Ei sPS H.d.$r., este *en&ionat c7 el, nu*it Ca=u-(tn a pri*it po4ii la c@*D irnprcu=A d cei cinci )ii ai sBi QE. ". :eidner, MTanges Syrisns o))era 7 M. Reni DFsaud, G,@A<A, p. AG<K.ur*.3 D;TT, p. 84-81O. Jn ti*p ce era Jn e-il, un ad*inistrator, ]Eliachi*, se poate sI )i continuat s7 Jngri5easc7 *oKiile sale din %uda, dac7 Jn&elege* corect inscrip&ia 6Eliachi*, slu5itorul lui CaFbn+r4ebsd QDo%T, p, GG4O. E0reii din Babilonia au so.lu5 tit anii dup7 anii robiei lui %oiachin QE.ec. @LGO. Dup7 *oartea lui ebucadne&ar, succesorul s7u, A*el-Mar-du( Q]E9%#-ME)t;DA$O, a a.ordat 5n anul B1@ #d.$,. BA< %;%A$%%% o )a0oare special7 lui loiachin &i @-a scos din JnchiZt, dVcindulla palatul eral QG ibp. GBLGP.<oi le.. BGL<@-<4O. "iul cel *ai *are al lui Joiachin, ?elariel, tat7l lui gorobabel, sa n7scut Jn anul BA8, Jn @ $ron. <L@8 este *en&ionat un alt )iu, ?enaaar. B%B#%;ZRA"%E. D. J. :ise*an, $hron(les o)$hal-daean Mings, @AB1, p, <<-<B. DJ.:. %; A. u*e personal ebraic, Jnsea*n7 6poru*bel+. @. /n pro)et e0reu din ti*pul do*niei lui meroboa* %%, regieleTuT %srael, Jn secolul al 8-,ea t.d.$r. A 0enit de laZet-!e)er, un oraK dingabulon, situat Jn apropierea aKaretului. u*ele tat7lui s7u a )ost A*itai. El a pre.is e-pansiunea teritoriala reali.at7 de %eroboa* in derindtul siriei QG inD. @4LGBO. r8 1t2 de ase*enea eroul c7r&ii care ti poart7 nu*ele, a cincea dintre c7r&ile pro)e&ilor *ici. $artea se deosebeKte tosia 14S-1SA %.d.$r. sau e<8-1SB t.d.$r. QG trap. G@LG4-GS3G $ron. <<LGB-<4L@O S Eoha5ian M:$!%M gedechia Q@ $ron, QEliachJ*l $MataniaO <L@BO 1SA-1`P dec. SAB t.d.$r. SAP-BSP t.d.$r mG J*p. G<L<4-G@L13 G iO QG $ron. <1L4-@, H*p. G4i@PL )cr. <PL@O %;A!Ag Q?alu*O 1SA )d.$r. QG H*p. G<L<@3 @ $ron. <L@B3 %er. GGL@@-@<O @;A$%%% QironiaO 1`P dec. BA8-@B`@1 *art. BAU t.d.$r. QG t*p. G4L@@-@13 G $ron. <1LA-@SO Q@ $ron. <L@P3 Mat. @L@G[ ?ena&ar Q@ $ron. <L@8O gorobetal $Eira <LG3 !agai @L@@ Mat. @L@<O Zra)icul arat7 cu* erau Jnrudi&i Jntre ei, laaha., loachin Ki loochi*. BA4 %; A+ $ARTEA #/T sideEbl de elelalt2 c,4i pb)2iie din 9T prin )aptul c7 este aproape Jn Jntregi*e o nara&iune Ki nu con&ine pro)e&ii lungi, QR)e.i articolul ur*7tor.O G, %btdl @ui Si*n 'eEr,tR2.i porri0ir d Mat. @1L@P, in unele *s. din loan @L4G3 G@L@B K.ur*. este nu*it de ase*enea %oE, dar cele *i bine atebte tu. Edau Joan+. /.E". %; ae$AX),EA#/%. %. Schi&a con&inutului

cart8 1te napi4ite in paEu c.pitot c8 au tene di)dite. prirul 8litol brbeSte N@1pre to*, trinis de Du*ne.eu sa *earg7 la ini0e Ki s7 proteste.e J*potri0a r7ut7&ii cet7&ii3 lona s-a r7.0r7tit Ki a luat o corabie care *ergea Jn direc&ia opus7. Sa iscat o )urtun7 &i, Jn cele din ur*7, *arinarii l-au aruncat pe lona peste bord, la sugestia lui. /n peKte *are @-a Jnghi&it pe pro)et. $ap. G red7 te-tul rug7ciunii sale sau, *ai degrab7, al psal*ului de *ul&u*ire rostit Jn pJntecele peKtelui. 'eKtele @-a 07rsat pe lona pe &7r*. $ap. < arat7 c7 Jn cele din ur*7 lona a a5uns la ini0e. 'redica sa despre 5udecat7 ta )7cut pe locuitori s7 sa cA5a-, d2 )aptele @or re#. in 8p, 4 i galin pe lons s',2t cd ac2)tia ]au ciit ii cB auerpat de ni*icn23 dup7 aceea Du*ne.eu, )7cJndu-@ pe lona s7-i )ie *il7 de 1 plant,, l.a hli)ar cB r2bnie sL aibS *ilB de toii n. Autotul Dl data ]rl2r/ cart8 c dd nici o indica$e cu pri0ne h autorut ei. Se poate s7 )i )ost scris7 de lona JnsuKi, dar cartea nu )oloseKte nic7ieri persoana JnrS Qspre deosebire de ;sea <L@, de e-.O3 o dat7 *ai tir.ie de secolul al 8-lea 1t gdatn prob.bil d2 =J2E)ul %o8 <.<, care de de Jn&eles c7 cetatea ini0e nu *ai e-ista Qa )ost distrus7 Jn 1@G tn,cr.O. Dace auiord nu a )1t toE, nu Duten Kti cine a scris-o. 'rin ur*are, data scrierii sar putea E7 )ie Jn secolul al 8-lea, dar este *ai probabil c7 nu a )ost scris7 Jnainte de secolul al 1-lea. $ei doispre.ece 'ro)e&i *Jd erau cunoscu&i Ki respecta&i la s)JrKitul secoului al <-lea Qc`. Eclus. 4SL@SO, aKa JncJt cea *ai tJr.ie dat7 posibil7 este secolul al <-lea. Accentul uni0ersalist al c7r&ii este considerat adesea ca un protest J*potri0a spiritului ultra-nationalist ie0reil1 din peri8da ce . >l8t dup5 Ee3 1tui pasa5e uni0ersaliste apar Jnc7 Jn secolul al 8-lea Q&). Js. GLG K.ur*.O. Di)erite caracteristici ale li*bii ebr. )olosite in 8ne lui loE cctiruie )tl *i putdic argu*ent pentru o dat7 post-e-ilic7, dar 0olu*ul redus al c7r&ii nu ne per*ite s7 trage* o conclu.ie cert7. ;T.i de ase*enea D. :. B. Robinson Jn B$R cu pri0iE la a8stA ,rcbleit,O D%. %nterpret7ri adn ci4ii 1re u subiNt )oarte onnoreet. A )ost epilicat7 Jn *oduri di)erite, ca *itologie, ale gorie, co*entariu Qsau MidraKO, pild7 sau istorie. %nterprtaE nirolosicl i .d aleaoli., nu Mi strr la *od7 Ki pot )i l7sate de-o parte. Ma5oritatea cercet7torilor din .ilele noastre consider7 cartea Jn principal ca o pild7, a0Jnd Jn parte caracter de MidraK, adic7, relat)nd tradi&ii despre lona, supli*entare )a&7 de detaliile su*are din G J*p. @4. %nterpretarea parabolic7 pri0eKte cartea ca pe o po0estire *oral7, co*!a)er QMh. e.-gurra@O #ocul de nDKtarssE %ul lena. c). GJT*p. @4LGB

/ !arta aral7 .ona Jn cart t-a des)7Kurat *isiunea lui lona parabiE o lo01tea spusn de aen lui Da0id QG sa*. @GL@ K.ur*.O sau cu pilda Sa*ariteanului *ilosti0 spuss d2 Do*d ncl=u Q#,2 @oL<o s.u*.O eE, desigur, a c7utat s7-i Jn0e&e pe oa*eni aceeaKi lec&ie ca i catea lui lo*. 'ucnrl dc 0Edere raEbolic nu 1te .t8. o WluWe )acili pe.tru a 20ita n)tsitat2a de a ..ede c, %oE a ietir 0i, din pintece#e p2rtelui, <ta cu* sa sus&inut uneori. Ase*enea pilde sJnt )rec0ente tn scriprui5 ar88entd principal nnporiE aetei interprtld 1te lunsin2 nebtinu5r d. *re a po01. tirii. %nterpretarea istoric7 este ba.at7 pe sensul pri*ar al te-tului Ki pe )aptul cI po0estirea este aplicat7 la un persona5 istoric cunoscut, lona, )iul lui A*itai QJn tinp .e pesE5ele din pildel. noiio*te nai s sint eonineO- Este celt ci hdiiia iudaici a accapht cartea ca )iind istoric7, cu* d7 de Jn&eles Ki re)erirea )r.utB de DoMd r<a la pa QM1t. @G5 #ua @@O, deli aceasta nu este o conclu.ie necesar7. %nterpretarea istoric7 este atacat7 Jn dte0a pri0in&e, Jn special Jn pri0in" ninsn cu p..,tcle, a din2siun ine arribuir1 ce1,n ini0e ,i in cea c "rente a)i%*ria cB "gde ii leu)torn tu lu*i ca ar a]ultar de tr pro)et eDeu )ars e.ibre ii 1ri ercepge, ci s,au sl cBi,, Ki Jn )inal, Jn pri0in&a 0ite.ei neobiKnuite de creKtere a cucubereld- Totlrti, " p.are ca prinut )api si )i )1r o *inune autentic73 Jn orice ca., JntJ*plarea are pa1#2le node*e. 0itea de cr2)be a .l[nb2telui tr poate s7 )i )ost de ase*enea *iraculoas73 sau, *ai s*pru, s=a, putea -spae ce lona

4Lro nu a, )tbd interpretat literal. Jn ce pri0eKte *7ri*ea cet7&ii ini0e Qlona <L<O, este posibil ca autorul s7 se )i re)erit la o pgiune nurr tui naE de)t cetarea prcpriu-.isrL 1ntr88 aetli )apr poate )i 0a.uti in )apid c, el 0orb2r2 d1pre .,i.gele inirer, Q<L1O, in iinp ce al&i scriitori a\ 9T 0orbesc despre regii Asiriei, &ara a c7rei ulti*a capital7 a )ost ini0e. QRe.i = % %9E.O s..r ptru ssline cE ia "rioaaa d2 eesiue o Asiriei, Jnainte de urcarea pe tron a lui Tiglat-'ileser %ll QP4s #d.cr.O leuitdii din hire elau sat. sL asculte de un pro)et care pre.icea de.astrul dac7 nu a0eau s7 se poc7iasc7. Re/gia lor a )ost politeist7, aKa JncJt se poate ca ei s7 )i Jncercat s7 e0ite 5ignirea unei .eit7&i chiar dac7 aceasta era str7in7 Ki necunoscut7. BAB %; [# $ARTBA #%= Este re.onabil s7 spune* c7 nici una dintre obiec&iile la adresa interpret7rii istorice nu sJnt insur*ontabile. AcelaKi lucru ar putea )i spus cu pri0ire la interpretarea parabolic7- 'rin ur*are, se pare c7 a0e* de dl1 ltEe a2tea doul. %9. Scopul Jn general cercet7torii sJnt de acord c7 scopul cIrtii lui tona este didactic3 cartea se s)irKe&te cu o Jntrebate pro0ocatoare Qc). #uca @SL<1O. Este discutabil dac7 inten&ia a )ost s7 proteste.e J*potri0a unui iudais* Jngust &i e-clusi0ist, dac7 a )ost o che*are la *isiune sau dac7 a )ost o e-plica&ie a aparentei neJ*pliniri a pro)e&iilor *ai 0echi J*potri0a popoarelor str7ine. "7r7 s7 cunoaKte* e-act J*pre5ur7rile Jn care a )ost scris7 cartea nu pute* da un r7spuns decisi03 %n orice ca., aceste posibilit7&i nu se e-clud redproc. $artea pune accent pe puterile uni0ersale ale lui Du*ne.eu asupra indi0i.ilor Ki asupra na&iunilor din r7s7rit Ki din apus, asupra 0ie&ii Ki *or&ii3 accentuea.7 de ase*enea Jndurarea uni0ersal7 &i dragostea lui Du*ne.eu, )a&7 de e0rei neascult7tori Ki )a&7 de ne-e0rei cru.i deopotri07. 9. Alc7tuirea $artea este acceptat7 Jn general ca o lucrare unitar7, cu e-cep&ia psal*ului QGLG-AO, despre care *ul&i cercet7tori sus&in c7 ar )i o interpolare, lotuKi, tendin&a actual7 este de a accepta unitatea c7r&ii Qc). Maiser, %oT p. @A1O. 'Tltnul nu ete adr de n2llled slu cu sa sus&inut adesea3 lona a )ost i.b70it dintr-un *or-*int de ape - chiar dac7 se *ai a)la Jnc7 Jn pJntecele peKtelui Y iar )olosirea li*ba5ului tradi&ional care descrie *oartea Jn *eta)ore *arine este deosebit de adec0at7. Jn acelaKi ti*p, este de*n de re*arcat c7 Ki cadrul de re)erin&7 obiKnuit pentru un ase*enea psal* pune ba.a interpret7rii se*ni)ica&iei lui dat7 Jn T Q4 Mar @GL<A i*O. B%B/;$R.A%%,. r, J, Filsd=, 'TB Gs, PAGP, p. 1<1 K.ur*.3 Z. $h. Aalders, The 'roble* o) the Boo)c o) Jonah. @A4<3 #. $. Allen, TJie Soo)cs o) Jad, ;badiah, Jonah and Micoh, %$;T, @AP1, p. @P<-G<B3 D:, B. Robinson,JnAmB$R3 ". D. Mdner, 6The Distribution o) Di0ine a*es in Jonah+, PiP@B G@,@APS, p. @G1 K.ur*.3 A. R. Joh8,, Jo1h %%, <.@oL A strdy i, $rilrlc 'hantasy+, Jn Studtes o) ;T 'rophecy presented toT.!. -o1taon, ed. !. !, RoFley, tAso3 F.i d .ni8tel2 din dic&ionarele Ki studiile introducti0e standard. 'entru bibliogra)ia recent7, 0e.i ;. Maiser, %;T, @APB. D.".T %; ADAB QEbr.`)tNSttGr)7T, 6lah0eh este darnic+O. @. "iul lli Wi8, )iltele lui Da0id. 0icl15, ld lV a5utat pe prietenul s7u A*non, )iul lui Da0id, s7-&i J*plineasc7 dorin&a p7c7toas7 )a&7 de Ta*ar, sora de ia# 2 lli A,luu QG sd. @<L<-sO, $e e a rtiu. cu pri0ire la *oartea lui A*non pare s7 indice co* plicitlte lui dEi s s pri2ten deladr al ld QG s*. @<L<S.<<O. G. /a 1, al lui RNab, ctsitul Q@ $ron. GLBB3 %er. <BL1O. El a inter.is clanului s7u s7 practice agricultura, s7 aib7 0ii &i s7 )oloseasc7 rodul lor, Ki s7 locuiasc7 ta co*unit7&i sedentare Q%er. <BL1-@SO. Se poate Jns7 ca aceste porunci s7 Re o re)lectare a ceea ce era de5a o practic7 general7. El a )ost un Jnchin7tor .elos al lui lah0eh Ki @-a a5utat pe %ehu s7 sprire lnchi8 # Baal Metcanri QG ihp. DeroLls, G<O. M..dM. %; A%% QEbr. yl1naVan euyrna8r, JahEh a dat+O. =. "iul hl $hdWonr u rnaW dt lui MoiE Q0a ,JtV18.rO. El a )o1t anga5at d2 Mlca p1tru a )i 1 pentru un idol din E)rai* Ki apoi a de0enit preot &i str7*oKul unei linii preo&eKti pentru tribul lui Dan 6pJn7 Jn .iua ducerii &7ru=ui robie+ pud. @P3 @8L<S-<@O. G. "iul cel *ai *are al regelui Saul de la singura sa so&ie $% Sa*. @4L4A-BSO3 el a )ost *oKtenitorul tat7lui s7u, )apt care )ace *ai greu de Jn&eles loialitatea Ki a)ec&iunea lui pentru Da0id, care @-a succedat pe Alul Q@ s*. GSL<@O. %oMb apaD tEtn priM oar7 Jn nara&iunea biblic7 Jn ur*a 0ictoriei de la Zheba, o po.i&ie Jnt7rit7 a )ilistenilor, deKi strategia tat7lui s7u Jn J*pre5 urarea aceea sugerea.7 prin analogie c7 este posibil ca el s7 )i luat parte la eliberarea ,ahdulDi dh $alaad Q@ Ss, @rL@@3 @<GO. bdtlt neala Ki cura5ul lui de r7.boinic, a*intite Jn elegia lui Da0id QG Sa*. @LGGO, se 07d clar Jn atacul s7u Jntre prins de unul singur J*potri0a garni.oanei )ilisteni un incident care arat7 de ase*enea capacitatea lui de a inspira loialitate Ki de a o o)eri&i Sa*. @4LPO. TotuKi, ne aduce* a*inte de el *ai ales pentru loialitatea lui )a&7 de Da0id, o loialitate care a )ost cu atJt *al di)icil7 cu cJt a )ost Jn con)lict cu datoria lui de )iu &i cu a)ec)iunea lui pentru Saul, tat7l &i su0eranul s7u. Atunci cJnd regele, p7r7sit de Duhul lui Du*ne.eu, Ki 0ictiE, . etrarilor Dt padiilor "le crEctrde, a Zni)estat o ur7 tot *ai *are )a&7 de 6o*ul dup7 ini*a lui

Du*ne.eu+ care a0ea s7-@ ur*e.e la tron, %onatan, lohl pTtdti de )tllie )i8t cu Daind dup1 Mrtea lui $oliat Qr sa*, @<L@4O, a ).1t det2)tiEt s1-l s)ide.e Ki s7-@ Jnsele pe tat7l s7u, chiar dac7 si-a riscat propria 0ia&J Q@ Sa*. @AL@-P3 GSO. Scena desp7r&irii celor doi prieteni este *iKc7toare. Se pare c7 %onatan nu @-a Jnso&it pe tat7l s7u tu cele dou7 e-pedi&ii J*poEiE lui Da0irl, la E,-Zl>di si la rlachila3 %o*ia, di,p8 .te pe ]a,, h 0icto.ia lagicl a )ilistenilo. de la Mt. Zhilboa, unde a *urit J*preun7 cu tat7l Ki )ra&ii s7i Q@ Sa*. <@LGO. "iind Jn.estrat )i.ic &i *oral, el este u nodel pentiu ei 8rc pu u pr2t tl8 " loia. litatea )a&7 de ade07r Ki pe prietenie, cJt Ki pentru cei care sJnt )7c7tori de pace, care este un rol al )iilor lui Du*ne.eu. <. Alte persoane care au purtat acest nu*e sJnt un unchi al lui Da0id, s)etnic &i scrib, care probabil c7 poate )i identi)icat cu nepotul lui Da0id care a o*orJt un uriaD Q@ cn GP-<G5 G Se GrrG@-GGO3 u 1u .l *arelui preot Abiatar, care a )ost i*plicat Jn atenrotele lui Ab1aloh ti Adonia lnpordE b hi lui D.0ld, dDl nD a )1r 1 212l QG s)). @BL<13 @PL@B-GG3 % %n,. @L4@4AO3 unul dintre 60ite5ii ld D10id+ QG Sa*. G<L<G3 % $8 @@.<4O3 u )iu al lui c28, asociat cu Zhedaia Jn ti*pul do*in7rii %erusali*ului de c7tre elFcadne&ar Q%er. 4SL8O3 un scrib Jn a c7rui cas7 a )ost Jnte*ni&at %ere*ia Zer. <PLGSO. AcelaKi nu*e apare pe 0re*ea restaur7rii QE.ra 8L13 @SL@B3 ee*. @GL@@,@4, <BO. T.!J. %;'E. Mele ln ebr. 1re JE"1, tlt 8r. toppa a"b. C7)7 Qde unde deri07 nu*ele *odern 6Ja)ra+O. "iind singurul port natural tntre Zol)ul Acco QJn apropiere de oraKul *odern !ai)aO &i grani&a egiptean7, %ope are BA1 oi o istorie bogata3 e-ca0ariiie au ar7tat c7 datea.7 din secolul al @P-lea t.d.$r. sau chiar dinaintea acestei perioade Ki este *en&ionat Jn cJte0a cronici egiptene din secolele al GB-lea Ki al @4-lea H.d.$r. Dup7 ocu parea israelit7 a $anaanului %ope a )ost o cetate de grani&a pn teritoriul lui Zad Qlos. @AL41O, dar a c7iut curJnd En *Jinile )ilistenilor3 dup7 aceea sa a)lat rareori sub stIpJnirea israeli&iior, deKi trebuie s7 B ser0it ca port *ariti* pentru %erusali*, care se a)l7 la o dep7rtare de apro-i*ati0 BB (*. Jn secolul al G-lea H.d.$r. Si*on @-a s*uls din *Jinile sirienilor Ki @-a ane-at la ludeea Q@ Mac @<L@@O. lope apare Jn JntJ*-plarea din m-aptele @S. )n .ilele noastre )or*ea.7 parre d. s . nhi.5palirsdi lEt A0i0. Ja%%a. '7r&i din tope au )ost e-ca0ate Jn *ai *ulte ca*D.nX ariologice d2 la at G.#a .1.boi Dorrtirl ti. coace. /n interes deosebit Jl pre.int7 un te*plu pre-)ilistean Qsecolul al @<-lea H.d.$r.O dedicat cultului unui leu. B%B#%;ZRA"%E. M. A0i-Conah, EA".!#, G, p. B<G-S4S. D.".'. m;RAM QEbr.`)tdrI*, 6Jah0eh este Jn7l&at+O- @. /n le0it d. pe lr,r8 lut Da0id ; cbh. G1iGBO, r. /n pEl din !atur QG S*. BLA-@GO. % $M. rSLA.rr sugerea.7 c7 nu*ele lui ade07rat a )ost !adora*. <. un D8r din tihpul lui l8tat. 4. Rege al regatului de , %srael, Jntre 8BG-84@ J.d.$r.3 ulti*ul do*nitor din dinastia lui ;*ri QG Jrnp. @-AO. lora* a )ost un )iu al regelui Ahab &i al %.abelei Ki o t8te c, ni ] spue .a . indepenit u aspec

%;RAM pagJn din Jnchinarea lui %srael, Jn genera, a ur*at pe c7ile p7c7toase ale altor regi din QGH*p. <L@-<O. A trebuit s7 lupte cu rooabirii care s-au r7.0r7tit J*potri0a po.i&iei lor de 0asalitate )a&a de %srael Q]'@ATRA M;AB%TAO Ki a dKtigat o 0ictorie spectaculoas7, dar nu decisi07, asupra *oabi&ilor Q<L4GPO. Mai tJr.iu a )ost r7nit Jn lupta cu sirienii Q8LG8-GAO. /nele dintre po0estirile despre E% isei au ca si cadru con)lictul dintre %srael Ki Siria Ki *en&ionea.7 pe 6regele lui %srael+ QBL@-83 1L8-G<3 1LG4-PLGS3 c)6 8L@-1O, dar nu Kti* cu certitudine dac7 acest rege a )ost lora*. lora* a )ost onFrJt pe cJnd se a)la Jn capitala sa, %.reel, Jn con0alescen&7, Ki a )ost ur*at ta tron de ]%ehu QAL@ -<PO. Elisei a )ost cel care a instigat aceasta ac&iune3 el a 07.ut c7 acesta era Jnceputul 5udeca&ii )inale a lui Du*ne.eu J*potri0a lui Ahab Ki %.abela. care era Jnc7 Jn 0ia&7 Ki era acti0a Jn a )ace rIu %n %.reeJ QALP-@S, GGO. Ast)el, a )ost o alt7 J*plinire a pro)e&iei lui lise cu pri0ire la AhabKi %.abela QALG4-G1,<S-<13 c`l)*p. G@L@P-GAO. B. Rege al lui %uda Jntre 848-84@ H.d.$r. QG )*p. 8L@1-G43 G $ron. G@O. A )ost )iul si succesorul tui %osa)at, dar a schi*bat co*plet politica %ah0ist7 a tat7lui s7u. S-a c7s7torit cu Atalia, care era )iica regelui Ahab al

%sraelului Ki ast)el, sor7 cu regele lora* al %sraelului, &i a condus %sraelul pe c7ile sIngeroase Ki p7gJne ale %ui Ahab Ki %.abela. 'e 0re*ea sa Edo*ul Ki #ibna s-au eliberat din 0asalitatea )a&7 de %uda, iar )ilistenii Ki arabii au in0adat si au 5e)uit regatul s7u. El a *urit de boal7 6)7r7 s7 lase p7rere de rIu tu ur*a+ QG crcr GlLGSOi a )1rt tl*r %a bn de 1d seu Aha.ia. J.EZ. ten, re&ele lui luda %osa)at Ahab, regele lui %srael c. Lca1PJ-84AJ.d.$r, cea 8P<`4-AB< ).d.$r.QG t*p. @1LGA-GGL4SO i QG $r. @PL@-G@L@O lora*, regele lui %uda e. Atalia oca 84S-S4nd.$r. Qg$ron. Y QG. $ran. G@L1O ---------Y------Y----------i S Aha.ia loran, ragele lui %srael cea 8B<-8BG T.d.$r. cea 8SGS4@ t.d.$r. m@ %*p. GGL4S,B@-B<O mG trap. @L@P3 <L@-ALG1O ^Jbia c. %coaliaJ QAhaiiaO lo&abeat c. tehoiadn QG $ron. G4L@n cea 84@ r.d.$r. QG $ron. GGL@@@ $G $ron. GGL@[ loas cti 8<P-8SS t.d.$). $G $ron. G4L@n Arborele genealogic al lui lora* Ki lasa)at BAP %;RDA %;RDA , Depleisea loda lui 1te uicn ir s8. s"na 1.ice. Ea s-a )orut ca r2.ulrat al uei ltsui tectonice Ki este cea *ai 5oasa depresiune de pe p7-*Jnr. A)luen&ii %ordanului, ali*enta&i de i.0oare, se adnd in hcr !reh, ta PS n d1upa .iretultri *irii. b ro (* s ae rio=l Tibaiad2i d=n 1te de5a %a GSS * sub ni0elul Mediteranei, iar pJn7 la cap7tul de rl Mlrii Mde . Mi cobodi alti @PP n si dol ] ani b <A< n sub n5relul ndrii. unele ,Jo=dan= Qebr, ydrddO n sie dat pe bun, dreptate i nsnnA rcoborltord=,. A1t du ert2 el *i Mre cs de apn ",*nt din pal1ti* Ai rugina M p2 .ei @GS (n de la lrcul !uleh la M))i M8rt% ste dublatl de n2andrele sle. ici u alt du tu are Mi *ule re)dilt biblice ii nu are o inpotun,V 8i tue. %. E-ca0a&ii arheologice E-ca0ariile arheologice din 0alea %ordanului au scos la l8ina uZ air)t cele *i 0ehi aA2.rn uha)t din lu*e. @G lerihon rrdilid anr)iari de la 0ndioare la 0ia&a urban7 poate s7 )i a0ut loc prin PSSS J.d.$r. /n popor care cunoKtea ol7ritul s-a aKe.at Jn aceast7 .ona prin and Booo t.d.$i si o dari cu a1ni8 de rui tJr.iu Qcultura eolitica BO apar pri*ele do0e.i care leag7 0alea %ordanului de Se*iluna "ertil7 de la . Ara* QcuprulO a )ost inrldul ln p2rieda cal olitice Q4soo<Goo #d.cr.O in teui cu aie Teleilar $baul, la de Marea M8na. #a $hasul ]ista t2i ni0ele de ocupare JncepJnd din *ileniul al -@-lea Ki e-ista do0e.i de agricultura@ pe ba.7 de iriga&ii. Aceast7 cultur7 Zhassuliana este JntJlnit7 Jn *ulte locuri din 'alestina, dar a )ost raspJndit7 *ai ales Jn 0alea %ord.ndDi, la M2l5ar, Ab, !abil, Ji)tli( B2tn.shan, En. chedi Ai T./ 1hShlneh, %a s de Ma8 calileii, #a s)irKitul *ileniului al 4-lea cel pu&in trei grupuri de popoaE a, irdt in El2 ld.danuhi dirople pentru a se aKe.a tn sate )7r7 .iduri Jn d*pia Esdrae-bnurut su au 0dii dispE n p.ir l2rihon. M M. %Qdlon a n*it a.e1t3 p2rieda =prcto ub<ni. Au it#2pui s1 apain in hlea %ordanr#lui oraLestate, l[u )it %sihonul ln s, B2tg2ar ln cnh si B2th-Cerah Qcnirb2t ch2EcO ln , ii a.1tea seau cone4 o Es5pnn W co Mspotania, 'rh and GG* rd.ci. anor4i nonu.i au inElat 0alea Ki au distrus *ulte tiintre centrele urbane. Este posibil ca ei s7 )i )7cut parte dintr-o *iKcare general7 de popoap carc a ant la in8 G<SS Ai @A;; i.a-$i., adicr, la hcepunn Ep2ii Miten a lion.ului. Aise hai poate ca A0raa* s7 )i 0enit Jn 0alea %ordanului Jn ac1ti p.rioad, de rululDli noMda, A t*at apoi in0a.ia hicsoKilor dinspre , dnd au )ost construite sisere 8opleT de aprEre nnpre5urul uor oEia cu* este %erihonul. Dup7 Jn)rJngerea hicsoKilor de cItre egipteni, au )ost reconstruite *arile oraKe Jnt7nte din 0ald lordandui, c* sint B2rgean Ai !a5or, Ki au )ost echipate ca garni.oane egiptene. Mai tJr.iu in EpD1 Bbn.ului li "rd andri @GGS i.d.cr,, is-raeli)5i au intrat ln 'al ina prin E#2a to.daruhi. E-nE dore.i d1pre dirtusei2a cetelbr !al.., De bn ii #achis. Dd dde.ile arh1lri.e cn pn0iE @< cucrirea ,erihonului de dte t1u slnt ob1.)t. %%. AstEcte topoat,nc $%. Ba.inul !ilteh R1lea lodanului inc" la poalele Mt. !2*on QG,<@4 *O, din ale c7rui i.0oare ealcaroase pornesc a)luen&ii %ordanulu5. l-(ra posibilir.ts 2 Banias, n*lt, *i SAS sAbel-shitti* QTeleilat el-ZhassulO 0tlu to.dMului ii rinrul 9dhiului Testa*ent

%;RDA tJr.iu $e.areea lui "/ip, s7 )i )ost centrul Baal-gad din 0alea 6#ibanului+ V%os. @GLP[. Se a)la tn teritoriul lui Dan, la grani&a de a %sraelului, iar locuitorii cet7&ii de&ineau controlul asupra rutelor co*erciale care duceau Jn Siria Ki au )ost co*para&i cu un cuib de 0ipere QZen. 4AL@PO. MergJnd Jnspre S pe 0alea superioar7 a %ordanului a5unge* la regiunea !uleh, o depresiune de B - HS (* unde

scurgerile de Ja0a au blocat 0alea ast)el JncJt %ordanul coboar7 G8S de *etri pe parcursul a % thr de de)l2ui. '2 phbul ce do*in ci*ria !uleh se a)l7 !a&orul, *arele oraK canaaniJ. b. DiL.rnatl lihsiodei Dup, d2)ileurile de la !uleb h 8 G@< * d1uDra ni0elului *7rii, %ordanul intr7 ta Marea Zal)leii, un lac de )or*a unei harpe, lung de G@ (* Ki lat de @< (*. "iind ali*entat de nu*eroase i.0oare ter*ale, apele sale dulci sin t pline de peKti, iar adJnci*ea *a-i*a de BS * per*ite *igra&ii 0erticale ale peKtilor, Jn )unc&ie de 0aria&ia se.onier7 a te*peraturii. 'rin ur*are, probabil c7 atunci r)nd %sus i-a s)7tuit pe pescari 6s7 arunce *re5ile adJnc+ Q#uca BL4O, era 0ar7 )ierbinte, dnd te*peratura nor*ala din ti*pul iernii de @< grade $, este Jn))lnit7 ia <P ra sub supra)a&a lacului. Metodele de prins ]pe&te *en&ionate Jn E0anghelii continua s7 )ie aplicate &i Jn pre.entL pescuitul cu undi&a cu un singur cIrlig QMat. @PLGPO3 plasele de pescuit circulare QMat. 4L@83 Marcu @L@1O3 plasele aruncate din barc7 &i trase QMat. @<L4P &.ur*.O3 plasele pentru adJnci*e QMat. 4L@8 K.u*u3 Maieu @L@A K.u*.O3 &i pescuitul la adJnci*i *ari )olosind o plas7 tras7 de dou7 bara Q#uca BL@SO. 'e 0re*ea Do*nului e-ista o densitate *are de popula&ie Jn 5urul lacului Ki El i-a conda*nat pe locui torii bla.a&i ai cet7&ilor !oia.rI, Betsaida Ki $aper-nau* QMat. @@LGS-G4O. Jn toat7 'alestina nu e-ist7 nici un loc unde a*intirile s7 se )i adunat a&a de *ulte ca si rn ca,2tu + Qc. DalllhO. 0iari iudaicn a 0iblat =l siEsosile "l2 QM1t. @GLA5 MdL, tLG@L <L@L BLGG3 #ue4L<@3 1L1t ar4tO. A.oloa leuir lat lide5 sinagogii QMarcu BLGGO, sutaKul care a construit sinagoga Q#uca PLBO Ki #e0i, 0a*eKul QMat. ALA3 Marcu GL@43 #uca BLGPO. #a E de $ape*au* se a)la Betsaida, de unde au 8ir rilp, Aidrei Ai pesu S8 rL44@, id *ai departe se alia &inutul *ai pu&in populat al gada-ren5lor, unde p7gJnii creKteau porci Q#uca 8L<GO. #acul, ci*piile si coastele pietroase, a*estecate cu bolo0ani *ari Ki cJ*puri de scaie&i, constituie cadrul pentu pilda 2nAiirtorului QMaEu 4LG.8O, iar D.i,,i0e co0oarele Jn)lorite de narcise galbene, ane*one Ki iri&i rostesc de ase*enea predici lnpE5uidile la.dui silt dohi*t2 d2 nurii rn con5ur7tori, Jn special cei din 9 care au a0ut t* loc i* de ihportant ln 0iLla de ruSTie 1 D*utu, loc Jn care le-a dat Jn07&7turi ucenicilor QMat. BL@O Ki larnulde li S-a arar.rdLt dup7=Jn0iere QMat. Gat1O. sLcol3l ie E al lacului se crede c7 este locul hr7nirii *ira-oiloase a celor cinci *ii Q#uca AL@S-@PO. i rhla+$hor=sau nle lord8ului Aceast7 0ale are o lungi*e de @SB (*, de la #acul Tiberiadei pJn7 la Marea Moart7. RJul Car*u(, care se 0ars7 Jn %ordania S (* *ai Jos de lac, dublea.7 debitul de ap7 Ki 0alea se adJnceKte treptat pin7 la BS * sub ni0elul albiei, Jn sectorul acesta pot )i obser0ate trei .one )iiiceL terasa superioar7 larg7 a albiei din 'lio-cen, Zhor-ul propriu-.is3 terasa cuate*ar7 in)erioara

9alea %ordanului Jn ti*pul oului Testa*ent. BAA %;ADA Ki d*pia inundabil7 a rJului, gor-ul3 Jntre acestea se a)l7 coastele adine br7.date Ki terenurile ne)ertile faitn. u loddul prc"iu-.is, d fltta* ti .or, J*preun7, au constituit di)icultatea trecent acestui obstacol Q%os. GGLGBO. Ju*7tatea de a Zhor-uluieste o 0ale larg7 &i bine culti0ata, dar calota din %uda &i Zalaad, care tra0ersea.7 albia, Jngustea.7 0alea la S de Zalaad. Dincolo de aceasta 0alea de0ine tot *ai arid7, pJn7 la cap7tul M7rii Moarte unde precipita&iile anuale stnt pu&in peste BS **. T)erenurile ne)ertile fattara, cu aspectul unor sculpturi groteKti Jn *a*a Ki argila *oale, crea.7 un po0JrniK abrupt &i pustiu care duce la albia rJului gor-ul, care JKi croieKte dru* cu o parur7 de 0egeta&ie 0erde, este %n contrast puternic cu partea de *ai 5os Ki de aceea este nu*it ga=In -ui Q6creKtere lu-uriant7+n %ordanului Qier. @GLB3 4AL@A3 sSL443 gDl=. /L<3 4 'B, 4PL43 sArlG3 'd. @1@@8O, #ocul de ad7post al ani*alelor s7lbatice

Q%er. 4AL@AO este inundat par&ial pri*7 0ara m%os. <L@BO. ^inJnd cont de aceste aspecte, pute* Jn&elege JntrebareaL 6?i dac7 nu te cre.i la ad7post decJt Jntr-o &ara liniKtit7, ce 0ei )ace pe *alurile JngJ*)ate ale QJn 5unglaO %ordanuluiU+ ;ei @GLBO. Jntre Car*u(, la , &i %aboc, *ai suit al&i nou7 al)uen&i per*anen&i care 0in dinspre *alul sting al ldridutul et d.bitul lor d2 ap, .-plic, de e t8te aKe.7rile i*portante au )ost situate Jn partea de p a Zhorului - oraKe cu* stnt Sucot, ^a)on, garetan, J.b2=, calddulri Ki 'ela. Datorlg irigadilor dir .on7, probabil c7 aceasta este regiunea pe care #ot a 07.ut-o 6ca pe gr7dina Do*nului+ QZen. @<L@SO. 'Jr)ul $herit ar putea s7 )i )ost un a)luent se.onier al labe-sului, *ai spre , unde %lie Y care era originar din tabeul c.la.dslul .e. a..8 d. Aha, Q@ inp. @PL@-PO. Jntre Sucot Ki Tartan Qidenti)icat de Zluec( cu Teii esSa(liyehO Soloraon a turnat ara*a Jn tipare de pI*Jnt, )olosind lut Ki co*bustibil local Q@ J*p. PL413 G $ron. 4L@PO. Jn aceast7 sec&iune a 07ii e-ist7 *ai *ulte 0aduri, deKi poduri peste du nu au )ost con struite decJt Jn 0re*ea ro*anilor. %ordanul a )ost tra0ersat at)t de A0raa* cJt Ki de %saac Jn apropiere de gura de 07rsare a %abocului QZen. <GL@SO. /nde0a Jn regiunea aceea a )ost tra0ersat &i de c7tre *adiani&ii utnidli de Zh2d1n QJud. PLG45 <L4.sO. Da0id %,a tra0ersat de dou7 ori Jn ti*pul rebeliunii lui Absalo* QGse @PLGG-G43 @AL@B-@<O. Da i,We 8irl8Ja cu labocul Ki Marea Moart7 tra0ersarea este *ai di)icil7, datorit7 curen&ilor *ai repe.i. Tra0ersarea *iraculoas7 a israeli&uor se pate c7 a a0ut loc la Adara QJn pre.ent Tbll DI*iyehO, la G1 (* de %erihon Q%os. <Lr=@PL 4Ll-G4L 's, @r4L<,BO. intre %aboc Ki Beth-ni*rah, pe o distan&7 de G1 de (* QJs. @BL1O nu e-ist7 nici un a)luent care s7 se 0erse Jn %ordan &i e-ist7 prea pu&ine aKe.7ri. ;raKe Jn oa.e pot )i Jnr/nite Jn apropiere de i.0oare, cu* este ca.ul lerihonului, la 9 de %ordan, iar c7tre E a )ost Siti*, Jn cTlpi5le M8bdd Q M, GSL@O, lnde au )1t E5niVi spioni Q%os. GL@-PO. B%B/o;AA8rlg, D. talt The cnog*phy oJ thc BibleG,@AP43 Z. Dal*an, Sacred Sites and :5ya, trad. de '. '. #e0erto)), @A<B3 J. Ki J. B. E. Zarstang, %ne Story o) Jericho, @A4S3 . Zluec(, The Ri0er Jordan, @A413 M M, y2DyD4 Jai4o l, @A1SL E. B. SnicR tulr8toot oJ the Jorde r`oll4 @AP<, J.M.!. %;S A"AT QEbr, )hSS7p7t, 6%ah0eh a 5udecat+O. @. /n )unc&ionar o)icial pe 0re*ea lui Da0id Ki SollOl8 QG Sai# SV13 Go3i45 @ iRp 4L<L @ crc3 @aL@sO. G. / % dintre ..l doirDlae 8ndeliori nu*i&i peste %srael de c7tre Solo*on Q@ J*p. 4L@P3 c). 0.PO. <. "iul Ki succesorul lui Asa3 al 4-lea rege ai lui %uda Qcea 8P<- 84A J.d.$r.O. losa)at a Jnt7rit regatul mui %uda pentru a re.ista la agresiune prin )orti)icarea Ki a*plasarea unor garni.oane Jn cet7&ile din QG $ron. @PLG, @G-@AO. De ase*enea, el a rupt-o cu tradi&ia prin )aptul c7 a )7cut un tratat de alian&7 cu Ahab, regele %sraelului, luJnd de so&ie pentru )iul s7u lorara pe una d4E2 )i.ele lul ,SDb, Atalla QG cM, @aL@3 D), G@L13 G J*p. 8L@8O. Aceast7 alian&7 nou7 a a0ut un e)ect asupra altor popoare, inclusi0 asupra )ilistenilor Ki dbilor, 2E plltit tibu %ui l8lat QG $bn. @PL@S=@rO, ddr ,siL8 d reg.tul a,1bt al lni %srael aproape cI a dus la pr7buKirea lui %uda dup7 n2rtd lui %8).t QG %np. @@L@.<O. Do*nia lui losa)at s-a re*arcat prin aderen&a lui la instruc&iunile tui %ah0e Q@ J*p. GGL4G3 G $ron. GSL<GO. El a eradicat Jn *ate *7sur7 idolatria QG J*p. GGL4<,41O &i a dat &7rii Jn07&7tori itineran&i ai legii lui Moise QG $ron. @PLP-AO. El a reorgani.at siste*ul 5uridic prin nu*irea de 5udec7tori Jn cet7&ile i*portante Ki prin instituirea unei cur&i de apel la %erusali* QG $ron. @AL4-@@O. 4. lbttl lri rlehD al lcl8 resE al lui lrael QG J*p. ALG3 @4LGSO. D.:.B. %;SaJAD 9A%EA #/%. 8ele Nlat de %el l8dui 5udec7rii )inale din %oel <LG, @G. Jn a*Jndou7 aceste 0ersete nu*ele Josa)at+ Qcare Jnsea*n7 6%ah0eh a 5udecat+O este asociat cu )aptul c7 Du*ne.eu 0a 5udeca QelF. WBpatO. 'rin ur*are, este probabil cI 60alea lui losa)at+, la )el ca &i 60alea hot7rtrii+, Jn 0. @4, este u t28n ridbolic d1pre 5udera5 u nl geogra)ic curent. 9ale lui lZa)at a )1t idsti)cad d N/)sit2 lo. curi. /nii au cre.ut c7 %oel nu s-a re)erit la un loc anu*it3 de e-., %hrgu* %onatan traduce acest nu*e 6cJ*pia hot7rJrii 5udec7&ii+, iar Theodotion Jl reda 6locul de 5udecata+. JntrucJt %oel )oloseKte ter*enul geogra)ic 60ale+, *a5oritatea cercet7torilor au considerat c7 a )ost a0ut7 Jn 0edere o anu*ita locali.are. %bn E.ra sugerea.7 0alea Beraca la S de Betlee*, unde )or&ele lui losa)at s-au adunat dup7 ni*icirea duK8i,o. QG cron, GSLG1O, d.r ..n, @4 ,#8., 5ude 2ta in aprcpi8 de lrulln, i., poti0it o % tnon s<L@ to1te "opo.rEl. T,t ad8te p2ne, 5udeV Jntr-o 0ale ad*c7 din apropiere de 0alea !ino*. Tradi&ia iudaic7, creKtin7 Ki *usul*an7 identi)ic7 locul 5udec7&ii )inale cu 0alea $hedron, )iltre %erusali* &i Muntele M7slinilor. Din aceast7 cau.7 aici au )ost JngropaVi *ul&i oa*eni Y *usul*anii *ai ales pe coasta de C id Mdi ln speial pe 8sia de r s 0Bii /o rnor*Jnt din perioada greco-ro*an7 de pe coasta de E a )ost identi)icat Jn *od greKit cu *oi*Jntul regelui losa)at. Jnc7 pe 0re*ea pelerinului din Bordeau- Q<<< d.$r.O Ki a lucr7rii lui Eusebius ;no*osticon Qs.0. Moilas=O nu*ele losa)at a )ost asociat cu aceasta 0ale. /nii obietW.l )a" de )olZis de cltre to.l a d0h. tului =e*eD, 60ale larg7+, Jn ti*p ce 0alea $hedionului 1SS %;S%" este nu*ita nahai, 60Mcea+ Q6plrtu+O QGSa*. @BLG<[. A )ost identi)icata de ase*enea cu 60alea

J*p7iatului+ VG Sara. @8L@8O, care se uneKte cu 0alea $hedron, 0enind dinspre 9 Q$. ". Meil, E. Z. MraelingO Ki cu 0alea !in*. la 9 &i S de %erusali* QZ. :. 9tedeO. B%B#%;ZRA"%E. E. Robinson, Bibt(al itetet.nJtes in 'alatine, @, @8B1, p. G18-GP<3 J. A. BeFer Jn %$$. @A@G, despre %od < QMT 4OLG3 E. Z. Mraeling, )lorid Mc dly Bible At@1, @AB1, p, <4G. #T. %;S%A QEbr. yo=SiyyShti, G ca yT=siyy7, 6"ie ca %ah0eh s7 d7ruiasc7+O. @. Al @P-lea rege al iui luda. "iind )iul %ul A*on &i nepotul lui MInase, 6poporul &7rii+ @-a Jntronat ca rege la 0Jrsta de 1 ani, tn ur*a asasin7rii tat7lui s7u. A do*nit <@ de ani Qcea 14S-1SA J.d.$r.3 G %*', G@LGhB.@5 G $8, <<LGB-<4L@t, DeKt continua s7 e-ercite su.eranitate asupra regatului lui %uda, Asiria era su)icient de sl7bit7 JneJt 0asalii s7 )ac7 p7&i precau&i spre eliberare, tn 1<<`G H.d.$r., iosia, care s-a Jntors din nou la %ah0eh QG $ron. <4@<GO, ra indepdtut Nte de"nden" iDprsr )s" de Asiria Ki .eii ei. )in 1GA`B %.d.$r., Jntructt Asurbanipal era batrJn, %osia a reuKitL s7 elibere.e &ara at)t de asirieni ctt Ki de r7*7Ki&ele de practici cultice b7KtinaKe mG $ron. <4L<b-BO. Aceast7 lucrare nu a )ost reali.ata nu*ai Jn %uda, unde %osia a preluat controlul de la asir)enii care e*u sl7bi&i, ci s-a e-tins Ki Jn %srael QG $ron. <4L1-PO. Aceast7 perioada de re)or*7 religioas7 Ki de e*ancipare politic7 a produs Jn anul ur*7tor pe *arele pro)et %ere*ia $ler. @LGO. tn 1GG`@ H.d.$r. 6cartea #egii+ a )ost g7sit7 Jn ti*pul repara&iilor Te*plului QG %*p. GGL8-@S3 G $ron. <4L<-@1O. tn general se crede ca acest sul era - sau con&inea Y cartea Deuteronoinului, deKi lucrul acesta nu a )ost do0edit. $olec&ia aceasta de legi antice a dat &i *ai *ult elan senti*entului na&ionalist, de5a aprins, &i a dus Ja o *ai a*pl7 re)or*7 politic7 &i religioas7. 'e ba.a acestei c7r&i %osia a eli*inat Jnchinarea p7gJn7 QG Jttip. G<L4-@4O, inclusi0 preo&ii )alKi ;)*7rJ*, acad. (u*ru3 G hap. G<LBO Ki altarul de la Betel QG J*p. G<L@B3 c), @ tap, @<LGO. El, J*preun7 cu poporul, a )7cut un teg7**t nou cu %ah0eh QG J*p. G<L@-<3 G $ron. <4LGA-<<O, prin care a )7cut din aceast7 carte legea &7rii. De ase*enea, el a s7rb7torit 'astele cu o ase*enea grandoare cu* nu *ai )usese s7rb7torit din lhle ru5sdEl snndoe QG lrnp. G<LG@-G<5 G $".. <BLl-@AO. tn anul 1SA :.$r. ] eco !, regele Egiptului, a tners de la a0anpostul egiptean de la Meghido spre !aran, Jn a5utorul asirienilor QA. M. Zrayson, Asiyrian aniBabyionian $hronides, @APB, p. A1,@@. 11-1AO, al c7ror rege )usese alungat din capitala sa de c7tre babilonieni &i *e.i. $onsiderJnd c7 Egiptul era o a*enin&are pentru propriul s7u regat - Jn ciuda t7g7duirii lui eco %osia s-a luptat cu el la Esdraelon, a )ost r7nit gra0 &i a *urit Jn %erusali* QG J*p. G<LGA-<S3 G $ron. <BLGS.G4O. G. /n leelit T " rcM lui gDh.ri, 8re nu a )ost e-ilat Jn Babilon Vgah. 1L@SO. B%B#%;RA"%E. A. MaJa*at, Journal o) r)ie Ancient eor Easte* Society o) $olu*bia /ni0ersi&y S, @AP<, p. @1P-@PA3 Josiah und das Zeseabuch3 John McMay, Rdi))oninJudahundertheAssyrians, @AP<, p, G8-443 M, $ogA# lhpaatisn ond R.tiAion, @AP4, 3. Pt-PG. Dj:.8. rost". @. l. RTchtrl ltdt*cnr %. u*ele losi) este o )or*7 a 0erbului.yasap, 6a ad7uga+3 nu*ele yIsep Jnsea*n7 6)ie ca E% QDu*ne.euO s7 adauge Q)iiO+- c`. Zen, <SLG4. u*ele palestinian al unui loc, y)p-ir Qadic7, y-W-p-=EtO Jn listele topogra)ice egiptene din secolele a, @B-lea Ki al @4-lea a )ost co*parat cu nu*ele ebr.ydsip. Dar sunetele ,p+ sJnt di)erite Jn cele dou7 nu*e Kt este aproape cert c7 nu*ele nu sJnt Jnrudite Q0eri :. ". Albright, J';S 8, @AG8, p. G4AO. 'entru nu*ele egip. y-l-pB, co*para&i cu nu*ele de loc bblic l)td.l S1, @AL@4. Gn. %%. %storia luilosi) a. $adru, losi) a )ost al unspre.ecelea )iu al lui %aco0, dar pri*ul )iu al l,helei QcD. <oLGar <sLG4O ,i 1ul tabir ,l lui %aco0 mZen. <PL<3 D). <<LG,PO, %storia luilosi) este una dintre cele *ai 0ii Ki *ai atr7g7toare din 9TL un b7iat r7s)7&at 0Jndut ca rob Jn Egipt de c7tre )ra&ii s7i in0idioKi, prop7KeKte, Jn duda condi&iilor ad0erse Ki, deKi a )ost Jnte*ni&at pe nedrept, se Jnal&7 pb7 la cele *ai Jnalte )unc&ii Jn stat. 'rin plani)icare Jn&eleapt7 el pre0ine nenorocirea adus7 de )oa*ete &i sal0ea.7 de la Jn)o*etare Egiptul, $anaanu[ Ki propria sa )a*ilie. /r*ea.7 J*p7carea eu )ra&ii s7i iar apoi )a*ilia se stabileKte Jn p7Kunile din Zosen, Jn Delta de E. Dup7 Jngroparea lui %aco0 tn $anaan, losi) porunceKte ca Ki oasele lui s7 )ie Jngropare acolo atunci cJnd ur*aKii lui T"el rcr pirlsi in cel. itin urnA eDiptut En3r a *erge Jn &ara pro*is7. u se pot )ace J*bun7t7&iri la istoria relatat7 Jn Zenesa3 prin ur*are, paragra)ele de *ai 5os nu 0or )ace decJt s7 preiinte cJte0a in)or*a&ii despre Egipt Ki despre cadrul istoric Ki se 0or ocupa de .tteE ]pet ale rerLrului. b. Daca Data cea *ai probabil7 a istoriei %ui losi) este perioada )araonilor hlcsosi, cea @PGS-@BBS H.d.$r. Qe$R; ;#;o%A ,=E$!%/%/% %+STAME TO. A.egri. au )dr do*nitori se*itici care s-au in)iltrat din

$anaan, dar care au respectat cu scnipulo.itate con0en&iile egiptene. #a Jnceput ei au preluat ad*inistra&ia birocratic7 egiptean7 e-istent7, dar *ai )ir.iu au nu*itL Jn )unc&ii i*portante se*i&i care tr7iau Jn Egipt. Jn pri0in&a edruld ituic F.i rlcl'n %sbriL. c. 6!aina pestri&7+ 're)ainta lui %tr0 )a&7 de losi) a )1l .dtate de 6haina pestri&7+ Q6haina cu *ulte culori+O sau 6haina lungs cu rntRi+ Q4 R0ns, Rs0O. Din D5B de 0edere ling0istic a*bele traduceri ale ter*enului ebr. %)&one& passEhi sJnt posibile. $u pri0ire la se*i&i J*br7ca&i cu haine *ulticolore, 0e.i %BA, p. GA, )ig. GB, dreapta, sau Jn colori, E, :. !eaton, E0eryday #i)e in $Xd Testa*ent Ti*es, @AB1, c7*aK73 e-e*ple de *ai t)cdu Jn lat, p. <B, )ig., GA, sauA E', p. @P, )lg. BG. Aceste haine, tn special ulti*ele e-e*ple citate, erau adesea l-ungi Ki a0eau *ineri. Jn )a0oarea traducerii 6Jn *ulte culori+ Q6pestri&7+O, ter*enulpassl* a )ost co*parat cu asir, paspasu, 6pas7re cu culori rip7toare+ Ki arab. )asa)isa, 6*o.aic+ QEisler, ;rientalische #itera-tur.Itung /, @AS8, p. <18-<P@, Kic`3 ibid., @4,@A@@, p. BSAO. Traducerea 6hain7 lunga cu *uieci+ este 1S@ %;S%" obtinud dacr hdu.e* p1 c. hhd lErtea plard a *Jinii sau a piciorului, &i ast)el lc]Qpne& passJ* este o 6tunic7 pJnI@ la Q_a5ungJnd pJnI laO pal*e Ki t7lpi+ rrDA, p. aGlaO $u pri0ire la 05e, b ror td. d. losi) 0tndut )n Egipt Te-tul ne spune c7 atunci cJnd losi) a )ost tri*is s7-i 0i.ite.e pe )ra&ii s7i care erau cu oile la p7scut, la n8put ei ru punu5r Wt o*d=s dar apoi tau pu Jntr-o cistern7 )7rI ap7 la sugestia lui Ruben, care a sperat Jn tain7 s7-@ sal0e.e. Dup7 ce )ra&ii s-au aKe.at s7 *7nJnce, a ap7rut la o dep7rtare oarecare o cara En. de ne<uton Z*elis din calaadr nalii au de5s repede s7 se scape de losi) 0Jn.Jnd=u-l ia is*aeli&i, $Jnd s-a apropiat cara0ana, 6ei+ a )ra&ii lui losi)- l-au 0Jndut la pri*ii c7l7tori pe care i-au Jnt$nitL 6negustori *a-diani&i+ QZen. <PLG8O. Dup7 ce a trecut cara0ana, Rub2n s.a @nto1 la srupg i a )cr tulb*r cind a 07.ut c7 losi) nu *ai era acolo. "aptul acesta sugerea.7 c7 Ruben a lipsit de cJnd a ap7rut cara0ana pJn7 cJnd aceasta a plecat mluJndu-@ Ki pe losi)O. Este necesar s7 )ace* cJte0a obser0a&ii. ;are de ce lipcir Rub2nU dnEe nai *rtt2 notire pDibne, cet 8i sinph Eie c, atu.i clhd au .5rit cTarn. str7in7, Ruben a cel *ai conKtiincios dintre )ra&i QaKa cu* Ji era caracterulO-s-a dus s7 pun7 pa.7 Sa oiL cJnd treceau str7inii nu era un lucru neobiKnuit s7 dispar7 cJte0a a ni*ale *ai de soi. Ruben a0ea de aKteptat pJn7 cJnd au plecat str7inii. $Jnd Ruben a putut s7 se Jntoarc7 Jn siguran&a, losi) era de5a 0JndutKidus3 dup7 aceea )ra&ii s7i au tri*is haina lui *Jn5iti de sJnge la %aco0. Nre >a 0lndur p2 tos) tn EgipiT in Egrpr *adr. ni&ii Qde )apt, *edan5&ii, 0e.i *ai 5osO l-au 0Jndut pe lci) lui 'ori)ar Qcen. <PL<1O, care t, c*p3-ra e ta is*aeli&i QZen, <AL@O. $ara0ana era is*aelitI, si Jn a.1t nlre ] tnclud si ruele *adianip sau nedaj ni&i3 Jn&elesul ter*enilor se suprapune. Aceast7 echi el1,, a t2*2nor esre 0i.uri cet *i cla, in Jud. aiG4 ude ] a)*ri cld ., *dianirii in0itri de Zhedeon 6a0eau cercei de aur, pencru c7 erau is*aeli&i+. Jn te-tul ebr. din Zen. <PL<1 tntJlni* ter-*enui 6*edani&5+, care ar putea indica un al treilea ter*en cu acelaKi Jn&eles3 co*para&i cu Zen. GBLG Q_ @ crcr@L<GO, de Meda Di Martian sint )iiitui Ahnn Ki $hetura. "olosirea Jntr-o nara&iune a *ai *ultor ter*eni echi0alen&i ,u indica daudte disparate ci este o caracteristica stilistic7 tipic7 pentru ;rientul Apropiat. 'entru )olosirea a trei ter*eni echi0alen&i p2 ,.ru1ul a nl*i ctba iindu, co*parar5 st2la egpteana a %ui seb2llnu Qcca @<so i.d.cr.l. cre r re)er7 la un duK*an general din ca*pania sa Jn 'ales tina Ki Jl nu*eKte MntyF-Stt, 6beduini asiatici+, Rnb0 hKt, 6sirieni *JrKa0i+ si *F, 6asiatici+. u se poate spue c, la bna Zrtutui aeiei stele nici de 3ialra s-ar a)la *ai *ulte docu*ente, JntrucJt stela a )ost e-ecutat7 ca o unitate la porunca unui o*3 pot )i ndgoEte tulte alte e-e*ple. $i)t %a 0lndur pe l1i) tn ca"0anU in Z2n, <PLa 6au tras Ki au scos+ este o e-presie a*bigu7 la pri*a 0edere, Jntrudt s-ar putea re)eri atJt la )ra&ii lui losi) cit Ki la *adiani&i. )n Zen. 4BL4-B losi) Ji acu.7 direct pe )ra&ii s7i c7 l-au 0Jndut scla0 Q)or*a si*pl7 a 0erbuluiO Ki aceasta Jnsea*n7 c7 Jn Zen. <PLG8 se re)er7 ia )ra&ii s7i Ki nu la *adiani&i. Acest )apt este Jn ar*onie cu sinta-a ebr. &i cu scrieri paralele, )n Egipt un te-t a)ir*7 c7 atunci cJnd regele Tuth*osis %% 6a .burat la cer+, adic7 a *urit, )iul s7u Tuth*osis irt s-a urcat pe tron Ki 6sora lui+ !atshepsut a gu0ernat &ara. Acest ulti* pronu*e nu se re)er7 la Ttith*osis %%%, la Tuth*osis ! QSchott, MriinungsFg dMonigin !atsch-e,s,4 rAst p. @APOj obce*l cB Jn Zen. <PLG< b*enul .*adia4i= nu ae anicot Di poate tns*a si*plu 6*adiani&i+ Qnede)ini&iO sau 6QniKteO *adian5n+. adic, uii ..p Z2u pa)t dn grupul prin cipal3 Jn li*ba ebr. nu este articol nehot7rJt. Jn )ine, Jn Zen. 4SL@4-@B losi) Ei spune paharnicului c7 6a )ost luat cu sila din &ara e0reilor+. De ce nu a recunoscut deschis c7 a )ost 0Jndut scla0U Moti0ul este )oarte si*plu. losi) J&i ap7r7 aici ne0ino07&ia &i Jncearc7 s7-@ con0ing7 pe paharnic s7-@ scoat7 din Jnchisoare3 pledoaria lui ar )i )ost .druncinat7 dac7 ar )i re0elat )aptul uilnor cn a tost elndlt Wla0 chid de )ratii sBi ni, $Jnd a )ost nu*ai cu )ra&ii s7i QZen. 4BO losi) a putut )i dThisL dar pah.rDcd r )i putut Dede c3 rrani tu losi) au a0ut un *oti0 serios ca s7 0rea s7 se scape de el, iar apelul lui losi) ar )i )ost .adarnic. De

aceea losi) a spu 0aa d . )ct ,,lut cu sita.,, lll* care 8 ade0drat intruc)t ti.lii sii nu a8u nici u dieDt si 0Jnd7 pentru un cJKtig. Aici nu este 0orba de a Jncerca se a*oni.En,.n"u te-rd .u ori8 pret ci dte rciba de in)ele<eE tultaltndi oaMilor si 1te rclba de psihologie practic7. Ade07rul este c7 te-tele din Zen. <PL<A4S3 4B slnt .it 2 let de ct)t, cind sint plasate Jn cadrul e-egetic adec0at, cJnd &ine* sea*a de si.be si sdd liteEr diD ebr, si alt. ti*bi din ;rientul Apropiat, precu* &i de ac&iunile Ki *oti0ele persona5elor. e. losi) )a Egipt losi) nu a )ost decJt unul dintre nu*eroKii se*i&i tineri care au d8nit sh55tori Jn casele esip. inte @Aoo si @1SS id,$r. p.pirud Atu(bn <B.@441, o p<ne di, regis"ul )ti hchisori Qre.i *i 5cO, arc pe ,d21 o %is2 de PA de slu5itor5 dinro ia*itie egip, din 5urul anulu5 @P4S id.$r., iar dinrre aceWia .et putin 4B ,u au )ct esipteni cl ,iasiatici,, ad5d, 2*5li la )el ca si losi). Mul&i dintre aceKtia a0eau nu*e tipice pentru se*i&ii din 9, nu*e Jnrudite ling0istic cu cele ale lui ra.o0, T2[8,. 4V2r, ro0 QAyyab*O Wi M2naneo, unn erau 6ser0itori+ Qhry-prO Jntoc*ai ca &i losi) Jn Zen. <ALG Q6Jn cas7+O. 9e.i !ayes, A 'apynts o) tht late tR4iddle MiaAtlan lABs d Albri8hr, J,4;S P4, @As4, p. GGG-G<<. E-isis r*elZe indicn d pn05re la nulenn asiatidlor dinEgipt Jn perioada aceasta, iar unii dintre ei a u a5uns s7 ocupe po.i&ii Jnalte Ki po.i&ii de Jncredere ln ,lu5ba nrpinilor #or Q'osd, sLOnta <4, tgs., D, @4B@1<O, la )el ca Ki losi) care a de0enit ad*inisMtonn lui 'ori)a, Qinyr pr, u t5du obZnu5t in E giptO. Titlul lui 'oti)ar Qsar-hattabbah&*O 6c7pitanul g7r.ii+, adic7 al g7r.ii personale a lui "araon ar )i o traducere a ter*enului egip. shd-i*iF, 6%nstructor de p7.itori+. 9)ergote Q.`ostp)t en igypte, @ABA, p. <@-<BO a pre.entat o ipote.7 plau.ibil7 pentru interpretarea titlului Jn sensul de 6paharnic+. 'entru )or*a original7 a nunelui lu5 poti)d, F.i =';T%"AR, =p;Tr"ERn. Adr 'oti)ar .it ti ,,pan.*icul. ii 6pitarul+ din cen. 4S sint nu*i&i sIrb, tradus de obicei 6slu5baKi+ Q6)unc&ionari o)iciali+O, dar Jn li*ba se*it7 acest ter*en Jnsea*n7 adesea 6eunuc+ Q)a*enO. TotuKi, Jn Egipt eunucii nu ocupau po.i&ii proe*inente, iar Jn 0echi*e saris a Jnse*nat Jn general 6o* de la curte, de*nitar+, cJt Ki 1SG %;S%"

losi) a )ost in0estit cu )unc&ia %nal7 de )araon, Jn *odul egiptean tradi&ional QZen. 4@L4GO, $erre*pnia este ilustrat7 de in0estirea lui 'aserea 0i.ir ai lui Setos,. Desen dup7 un basorelie) de pe *ar*Jntul lui 'oser, Teba, i @<SSt.d.$r. 6eunuc+ QdeKi tnai tJrau acesta a )ost sensul principalO. =S %ncidentul cu so&ia nest7ptnit7 a lui 'oti)ar, care a *in&it cu pri0ire la %osi), este co*parat adesea cu un incident )oarte si*ilar relatat Jn 'o0estea a doi )ra&i TotuKi, Jntre cele dou7 nara&iuni nu e-ist7 nici un alt punct de contactL JntJ*plarea cu )osJ) este biogra)ie, Jn ti*p ce 'o0estea celor doi )ra&i este pur7 )ante.ie. 'entru o traducere co*plet7, 0e.i de e-. Ercnan-Blac(*an, literature o) the Ancient Egypcians, @AGP, p. lsS@1l ri pae5ete p8ultare ds3 tEl p, G<-GB. Docu*ente egip. *ai pro.aice arat7 ca so&ia lui 'oti)ar nu a )ost unic7 h pacann ei. %nchiblil. egiptului sereu rei ]oDui r un 1te d2 i.olare, ca Ki Jnchisorile *oderne, o re.er07 de bra&e de *unc7 pentru *uncile )or&ate pentru stat, Ki centre pentru de&inu&i care aKteptau 5udecata Qc` losi)O. Judecata a0ea loc uneori Jn Jnchisori JntrucJt ad*inistra&ia acestora era )oarte bine organi.at7, aKa cu* ar.r, clar Dapiruut B8(llh Q!aye, op ci..Or e. .ierul )iec7rui de&inut era trecut Jn Kapte sec&iuni separate,

de la arestul ini&ial pJn7 la J*plinirea sentin&ei. 6Mai *arele te*ni&ei+ $.p7.itorul Jnchisorii+O QZen. <ALG@-G< etc.O probabil c7 repre.int7 titlul egip. JtoDr n hnn care are acelaKi Jn&eles. %n crn.nnd 4S dEr*enudreacelatirn"ls. ebr. *o.<o.h rrebuie 8ds a6paharnic+ si este echi0alent cu egip. F7pF, iar *ai tJraiu0)b=, 6paharnic+ Qc`. Zen. 4SL@@, @<O. Brutarii erau de ase*enea cunoscu&i %n Egipt, dar se paie c7 *ai *arele brutarilor nu purtau un ase*enea titlu, %'robabil c7 titlul egip. si FdhF ns0e, 6Scribul *esei rerle+ 1i2 cel *i aprcpiar tern1 QhiEl2nt, in pri0in&a coKurilor de pline purtate pe cap, 0e.i @BA, p. <<, )ig. G8. ]9isele QZen. <P3 4S-4@O erau considerate i*portante Ki Jn lu*ea oriental7 nebiblic7. 69r75itorii Egiptului+ Qhartu**t*, un cu0Jnt egip.O erau persona5e )a*iliare, iar pentru interpretarea 0iselor erau )olosite *anuale speciale. 'entru detalii, 0e.i ]MAZE s% R,=RAJn;R%E, G. %%. l1il a treblit si ne bBrlient d tnbre2t ln haine de in ca sa apar, ta clne Qc*. 4@L@4O. pbD8rea sa pEctica pdtu a reblE prcble* )a3etei l-a npreio*t pe )alaon, 2re ( inErit c, o ihctie Jnalt7 dup7 *oda egiptean7 tradi&ional7, dJndu-i un irEr cu s,gil, lEire de ) )ubtie si u tanr de aD. Rangul e-act al lui losi) este contro0ersat3 pare s7 )ie cel *i probab ca el a ).sr 0i.ir 1ind in)e3or nl[*i lui )araon p)ergoteO3 dar unii sus&in c7 el a )ost un ninish .@ a8ridltuii c)t e1 respun..rtor dired hatnrea regelui mFaLtt, Jss B, @A1S. ,j @44j@BSO. Men&ionarea carelor QZen. 4@L4<[ Ki a cailor QZen. 4P3 @PO se potri0eKte cu perioada hicsoKilor Ki cu deceniile inediat ,re*2rgetoar2, dar nu Mi de*. R7*7Ki&e de cai din perioada i*ediat pre*erg7toare hicsoKilor au )ost e-ca0ate la 9R)edi !al)a Q"aul(ner, JEA 4B, @ABA, p %GO $u ln0iE la n*.te eeiDEne ale lui %ci% si sodei Sale* 0er ,TA)E AT.'A U-AS ., ]AS AT. Egiptul era renu*it pentru produc&ia sa agricol7 abundent73 0e.i socoteala grJnelor, %BA, p. <G, r, GP. Dar Egiptul su)erea periodic de )oa*ete3 un te-t bibliogra)ic dtat adesea spuneL 6$Jnd a 0enit )oa*ete tinp d2 n,[li ad, Eu .n dar Srtu oEDului *eu h )ieca* )oa*ete+ Q9andier, #a "a*ine dans l=Tgypte dncianU, rA<1, p. @tBO, Esipr4ii nu nl,eu in3re un7 cu e0Teii QZen. 4<L<GO de tea*7 s7 nu Jncalce di)erit2le interdicg niunl2 cu pn0ire la Dircar QMo" tet, #=tgypte etla Bible, @ABA, p. AA-@S@O. Este posibil 1S< %;S%l ca te-tul din Zen. 44LB cu pri0ite Ja ghicire s7 )ie tradus 6oare nu din acesta adic7 din paharul de argint bea do*nul *eu Ki oaie nu 0a ghid cu pri0ire la elU+ Qt). Zen. 44L@BO3 re)eritor la un pahar de ghicire, 0eii =MA$%E W% R,=nirnotur, G. tr. $Jnd "araon a in0itat )a*ilia lui losi) s7 se stabl8al h Egipt $Zen. 4sL@P-G@3 41LBO, a Ei*ie eE &i le-a spus s7 lase tot ce au, deoarece 0or a0ea totul su)icient Jn Egipt. Dac7 5udec7* dup7 scene egiptene care s-au petrecut cu GSS de ani *ai tJr.iu, carele tri*ise erau probabil, care *ari, cu dou7 ro&i, trase de boi. Q'entru o descriere &i o discu&ie e-celent7 cu pri0ie t Bedea 0al Ald)t4 J ES @t @As1, p, @BS-@B<, pi. @PO. $Jnd )araonul @-a reche*at Jn Egipt pe Siniihe, un )ugar egiptean Jn Siria, cea @ASS t.d.$r., i s-a spus de ase*enea s7 lase tot ce are. Di)erite obiceiuri e-plic7 alu.ia din Zen. 41L<4b3 tn )elul acesta )a*ilia lui losi) putea )i plasat7 Jn siguran&a i.ol7rii Zosenului. 'olitica econo*ic7 a lui losi), in Zen. 4PL @1-@A, a )7cut ca Egiptul s7 )ie de )apt ceea ce era Jn teorieL &ara a de0enit proprietatea lui "araon, iar locuitorii &7rii erau arendaKii lui. 'reo&ii nu erau scuti&i d2 in"rite ci nsWi de nnp.ritut de o cid* rtabilit de losi), iar propriet7&ile te*plului erau ad*inistrate epaEt Q$en. 4PLGG G1O, Z.n. 4PLG@ indica d8 ca Jn tot EAiptul l1i) l.a adu pe o*2nn din n8e district Jn cet7&ile cele *ai apropiate unde e-istau grJnare, ca s7-i poat7 hr7ni *ai bine3 *odi)icarea insipid7 din traducerea 0sr Q6i-a Scut scla0i+O nu este necesara. Zen. 48-4A re)lect7 obiceiurile asiatice din )a*ilia patriarhal73 binecu0Int7rile orale, cu* este cea dat7 de %aco0, a0eau putere de lege Jn 9 Asiei Jn pri*a 5u*7tate a *ileniului al G-lea J.d.$r. Qc` Zor-don, BA <, @A4S, p. 8O. ` Moartea lui losi) At)r losi) cJt Ki tat7l s7u au )ost J*b7ls7*a&i dup7 obiceiul egiptean QZen. BSLG-<,G1O, iar losi) a )ost pus 6Jntr-un sicriu Jn Egipt+. Sicriele din perioada aceasta erau antropoide3 erau con)ec&ionate din le*n Ki la cap a0eau un portret con0en&ional al )e&ei. 'erioada de J*b7ls7*are a0ea durate di)erite3 4S de .ile este una dintre *ai *ulte posibilit7&i. 'erioada de 5ale de PS de .Ge era tipic7. 9)esta lui losi) la *oarte, @@S ani, este de ase*enea se*ni)icati0aL aceasta era lungi*ea ideal7 a 0ie&ii, dup7 p7rerea egiptenilor Ki pentru ei era un se*n de binecu0Jntare di0in7. 'entru in)or*7rii generale, discu&ii detaliate Ki bi)lioga),e co*pled, E.i J, 0dg38, J1Dh .3 tgypte, @ABA3 cu pri0ire la D. B. Red)ord, A Study o) the Biblical Story o`Joseph, @APS, 0e.i M. A. Xitchen, ori1AnriDua PG, PAP<, p, G<<-G4G. *. /r*aKii %ul losi) triburile lui E)rai* si MInase, care au descins din cei doi )ii ai lui losi), au )ost nu*ite uneori 6Qtribul luiO losi)=, sau 6casa lui losi)= un nu*e obiKnuit este 6)iii lui losi) Q u*.3%os.O. Ast)el, losi) este bineeu0Jntat de %aco0 ca str7*oK a dou7 triburi 0iitoare Qc`. Zen. 4A@GG-G1i cJ. $en, 4DO, i1 lcie a

bheFtrat de ase*enea pe 6losi), re)erindu-se la E)rai* Ki MInase QD2ur, <<L@<,@1O. c-rEW de e%ll28 M. t<L @@3 Deur. GPL@G3 Jud. @LGG.G<, <B3 '<j 8SLt QpeticO si E.ec. 4PL@<. M.A.M. G. tn oul Testa*ent So&ul Manei. El nu este *en&ionat Jn Marcu Ki re)eride din loan rL4s g 1L4G st indiere. Uod0it lui Matei %1i, a )cr u unnat at lui D.0id QMat, trGoO. Se pare c7 genealogia din #uca < nu este a lui losi) ci a Maiei Q=rri tn1d T$E TA%;$%A tul lsus cR%s T;SO. #uca a ar7tat de5a c7 %sus nu a )ost )iul lui losi). Matei ur*7reKte rela&ia sa legal7, *ergJnd Jn ur*7 pJn7 la Da0id &i A0raa*. Matei &i #uca a)ir*7 a*Jndoi c7 %sus a )ost conceput de Dlhul S)li a,Wt d,rd r1i, 8 logodit o M7ria, dar Jnainte de a a0ea rela&ii se-uale cu ea QMat. @L@43 #8 @LGr, <BO, rM red, Belatta dat, Mdiei de un Jnger, iar Matei red7 re0ela&ia dat7 tui losi). Se la)t ci MaEi a obtinut in)otudile sle de la ,o1i) Qpoate prin inter*ediul lui %aco0, )ratele Do*nului[ id #8 l] obtinut de la M1rir. %ei) ha plriat 8 s tr,@ c, %ss, du.)ndu.# # %etus2lin p1tru c8ria d2 curltire Q#8 GLGGO Wi )ugind cu El Jn Egipt ca s7 scape de %rod. S-a Jntors %a a.aret Ki s-a stabilit acolo QMat. GO. #-a dus pe copilul %sus la %erusali* Jn )iecare an, la s7rb7toarea 'astelor Q#8 GL4@O. '8E c, 11rsQia lui din t8 GL4A sugerea.7 c7 atunci cJnd %sus a0ea @G ani Ktia c7 nu era )iul lui losi). Este aproape cert c7 losi) nu era Jn 0ia&7 Jn ti*pul propo07duirii lui %sus. u e-ista nici o *en&ionare direct7 a lui Ki, dac7 nu ar )i aKa, ar )i greu s7 e-plic7* cu0Jntul adresat lui loan de pe cruce Q%oan @ALG1-GPO &i a)ir*a&ia c7 *a*a Ki )ra&ii lui %sus Jl c7utau pe %sus QMat @GL413 M.", <L<@3 #Ma aL@AO. Elte non8l sn presupune* c7 )ra&ii lui %sus au )ost copiii %ui mosi) Ki M7ria, n7scu&i dup7 %sus. Alte persoane *en&ionate Jn T Ki care poart7 acest nu*e sJnt trei str7*oKi ai lui losi), so&ul M7riei Qeu sttanDi ai MdieiUO Q#u. <=G4, G1 <oOL %1il nMii Baeba, sulrdsir Wi %si, d2 a 8ndidat )7r7 succes pentru po.i&ia de apostol de&inut7 de luda Q"pt. @LG<O5 sul din)t )arii Do)uulli aMar, t<L BBO. losi) a )ost de ase*enea nu*ele dat la naKtere lui ]Ba*aba Q"apt 4L<1O. R.E. . %;S%" D%%C AR%MATEA. /n iud2u din lArinab,E 6o* bun Ki e0la0ios ... care aKtepta Ki el J*p7r7&ia lui Du*ne.eu+ Q#uca G<LBS-B@O, 6ucenic al lui %sus, dar pe ascuns, de )rica iudeilor+ Q%oan @AL<8O, un *e*bru al Sinedriului care nu a 0otat pentru conda*narea lui %sus la *oarte. El era bogat Ki dup7 ce a cerut de la 'ilat Elpul lut %suBt a pu la dirp8ide plnGa WbdE de in pentru Jngropare si a pus trupul Jn propriul s7u 8runt eu srpat h sti)i aQMat, GPLBP.1SO , Qprcba. bil c7 Matei 0ede Jn )aptul acesta o J*plinire a pro)e&iei din Mat. B<LA.O Jntr-o legend7 care apare pentru pri*a dat7 Jn scrierile lui :illia* de Mal*esbuiy, losi) 1te trihis d2 "ilip din Zalil t, Britalia tn ard 1< d,ci Ki acolo a Jn)iin&at pri*a aKe.are creKtina din aceast7 &ar7, nu*it7 *ai tir.iu Zlastonbuiy. Zildas Ki Bede nu *en&ionea.7 deloc aceast7 po0estire. Jn scrierea sa, Tl0o dastonbury #egends Q@AG1O, J. A. Robinson a)ir*7 c7 pasa5ele sJnt interpol7ri. ; legend7 Ki *ai trlde, 1*pDBt trcbabil rl2 Frd Map h @GSS, sp8 c% l1i) a ada S)ntut c2ai h Alglia. J.:.M. %;S%" "#A9%/ QJ;SE'!/SO, /n istDi. qu care s-a n7scut Jn anul <P`<8 d.$r. Ki a *urit la Jnceputul secolului al G-lea. El a )ost )iul unui preot nu*it Mana, din ordinul preo&esc al lui lehoiarib Q@ 1S4 %;S/A $ron. G4LPO Ki a pretins c7 este Jnrudit cu !as*oneii, care t7ceau parte din ordinul acela. Dup7 o perioad7 scurt7 de asociere cu esenienii &i cu un ascet din pustie nu*it Banus, s-a al7turat partidului )ariseilor la 0Jrsta de @A ani. )n cursul unei 0uite la Ro*a in anul 1< d.$r. a )ost i*presionat de puterea i*periului S-a opus cu t7rie re0oltei e0reilor J*potri0a Ro*ei Jn anut 11 d.$r. &i cu toace c7 i s-a Jncredin&at co*anda unei unit7&i din Zalileea - po.i&ie Jn care a dat do0ad7 de *ult7 energie &i capacitate de conducere - nu a a0ut Jncredere Jn cau.a insurgen&ilor. Dup7 ce ro*anii au.cucerit punctul de re.isten&7 de la Jotapata, pe care t-a ap7rat pJn7 cJnd orice re.isten&7 a de0enit .adarnica, a sc7pat J*preun7 cu al&i patru.eci si s-a ascuns Jntr-o peKter7. $Jnd )i acest loc de re)ugiu era pe punctul s7 Se atacat, ap7r7torii au Scut o Jn&elegere de sinucidere Ki Josephus a )ost unul dintre ulti*ii doi supra0ie&uitori. #-a con0ins pe cel7lalt supra0ie&uitor s7 se predea ro*anilor &i apoi a reuKit s7 ob&in7 )a0oarea lui R)espasian, co*andantul ro*an, prin )aptul c7 a pre.is Jn7l&area lui la purpura i*periala. Aceast7 pre.icere s-a J*plinit Jn anul 1A d.$r. )n anul ur*7tor Josephus a )ost ataKat pe ling7 cartierul general al ro*anilor Jn ti*pul asediului %erusali*ului, ac&ionJnd ca traduc7tor pentru Titus Q)iul Ki succesorul lui 9espa Y sian Jn co*anda trupelor din 'alestinaO atunci cJnd a 0rut s7 )ac7 o)erte ap7r7torilor cet7&ii. Dup7 c7derea lElsalinului J]phu s.a ds %a Roe, ude s-a stabilit ca &i client &i pensionar al J*p7ratului &i a adoptat nu*ele "la0ius de la )a*ilia J*p7ratului. u este ne)iresc ci purtarea lui Josephus Jn ti*pul r7.boiului a atras asupra lui stig*a de tr7d7tor Jn

ochii na&iunii, lotuKi, el a )olosit anii petrecu&i Jn liniKte la= Ro*a Jn a&a )el JncJt s7 re0endice Jntr-o oarecare *7sur7 recunoKtin&a poporului s7u. Anii a-e5ia au )ost dedidW acti05iBtii litenE h 8e s.a do"dit r )i D paEiot .dele"t, pl5n de .2l "rh nu.re bu 1l poponrlui 1tu. 'dM lui lucre . )cr olstorie a r7.boiului e0reiesc, scris7 Jn ara*aic7 pentru e0reii din Mesopota*ia Ki publicat7 apoi Jntr-o edi&ie greac7. Relatarea i.bucnirii r7.boiului este precedat7 de un re.u*at al istoriei de la @18 J.d.$r. la 11 d.$r. $ele dou7 c7r&i ate s2le $ondV lui Arrrn dsiiruie o ap7rare a poporului sau J*potri0a calo*niilor unui Jn07&7tor din Ale-andria nu*it Apion3 Ki Jn aceste c7r&i el ce str7duieKte s7 arate c7 e0reii se pot l7uda cu o istorie *ai 0eche decJt grecii &i Jn cursul argu*entelor el a p7strat pentru noi o serie de citate 0aloroase din scriitori antici care nu ne sJnt cunoscute din alte surse. $ea *ai 0olu*inoas7 lucrate a sa este Antichit7&i e0reieKti, Jn dou7.eci de 0olu*e, relarJnd (dii popordui snu din ele *i Elhi tihDui rd2 )apt, el Jncepe nara&iunea cu crea&ia lu*iiO pJn7 Jn .ilele sale. Aceast7 lucrare a )ost Jncheiat7 Jn anul A< d.$r. Jn )ine, el a scris Autobiogra)ia sa, *enit7 Jn *are *7sur7 s7 )ie o ap7rare a po.i&iei sale Jn ti*pul r7.boiului, po.i&ie care )usese pre.entat7 Jn ter*eni prea pu&in *7gulitori de c7tre un alt scriitor e0reu, 5ustus din Tiberia. Este i*posibil s7 pune* de acord relatarea acti0it7&ilor sale din ti*pul r7.boiului, date Jn Autobiogra)ie cu relatarea dat7 anterior Jn %storia r7.boiului e0reiesc #ucr7rile lui Josephus stnt de o 0aloare inestuna-:l7 pentru istoria e0reilor Jntre do*nia lui Antiochus EpiplD1 Q@Ps.@14 l.d.cr,O hi rThoiul din 11,P4 d.$r. Ki Jn special pentru perioada care a Jnceput cu ocuparea ro*an7 Jn 1< H.d.$r. p@ a a0ut acces la surse directe, atJt publicate cJt Ki nepublicateL lucrarea lui icolas din Da*asc, istoriogra)ul lui %rod cel *are, a )urni.at o descriere detaliat7 a carierei *onarhului3 a *ai a0ut la dispo.i&ie docu*ente ro*ane o)iciale3 s-a consultat cu t)n7rul Agripa Q]%R;D, BO cu pri0ire la di)erite detalii despre Jnceputul r7.boiului e0reiesc Ki, desigur, s-a putut ba.a pe propria sa cunoaKtere a di)eriblor )aa o.le rt.boiulu.l*pria S2 Do.te 8 el s1 )ie co*plet tenden&ios Jn pre.entarea persona5elor Ki e0eni*entelor, dar 6tendin&a+ sa este atJt de e0ident7 JncJt cititorul o poate obser0a cu uKurin&7 Ki poate )ace a5ust7rile necesare. #ucr7rile lui Josephus )urni.ea.7 un *aterial indispensabil pentru Jn&elegerea cadrului general de c7tre cel care cercetea.7 istoria intertesta*entalI Ki istoria T. Ja aceste lucr7ri Jnt!ni* nu*eroase persona5e, atJt e0rei cJt si ne-e0rei, care ne sJnt binecunoscute din T. /neori scrierile sale o)er7 un co*entariu direct la unele re)eriri din T, de e-., *en&ionarea lui luda Zalileanul tn "apt. BL<P Ki a ] 6Egipteanului+ Jn "apt. G@L<8. Este putin lEbabil ie tucradle sale sa )i )ost cunoscute de 0reunul dintre scriitorii T, De un hte1 s"cial slni p)edrile sle la ioa, Bote.ttorul QAnt. @8. ll)iK.ur*.n, la %aco0, )ratele Do*nului QAnt. GS. GSSO &i la Do*nul %sus QAnt @8.1< K.ur*.O - un pasa5 care, deKi a )ost alterat Jntr-o oarecare *7sur7 de creKtini, este Jn esen&7 autentic. BlBuo$RrR%%t, rdVia stand.rt a lu.rernor lui Josephus Jn greac7 este cea editat7 de B. iese Q@88P-@8ABO. Edi&ia #oeb Q@AG1-1BO, Jn greac7 Ki engle.7, h.eput de !. Sr J, TWrcl80 si ;rheiarA de R. Marcus si #. !. "eld*an, cuprinde A 0olu*e. $ea *ai binecunoscut7 traducere engle.7 este aceea a lui :. :histon Q@P<1O3 aceasta a )ost re0i.uit7 de A. R. shneto Q@8<A-ASO Ai Q*i putin hi tiet de D, s, Margoliouth Q@AS1O. ; traducere uKor de citit a R7.boiulli areie, de c. A :illianion. a aosrut Jn colel< 'en8lin claW(s Q@AsAO. RT.i de .s)tnea !. St J. ThadeEy, Jdepllt .h2 Mdn 8d the !istrian. rAGA5 ". J. "2leJ.cl1o4 J1eph1 and thc J4, @A<S5 J, M. $ed, ,,The Sla8nic Rt1ion o) J8DhW !istory o) the Jsish Rbl, %%%n GB, tA<G, p. GP@ i.*.3 R, J. !. Sh,n, sddi1 e Josephus, @A1@3 !. : Monte)iore, Josephus and ihe eF Testa*ent, @A1G3 Z. A. :illia*son, P,r. Forld o` J1epn1, @A143 ". ". Bruce, Jesus and $(ristian ;rigini ;utside the T, PAP4, p. <G.B<. REB, %;S/A, @, l1u b2n ur re"nrr lui Elieatu. cipeelia lui E).ain Q@ cbn. PLGPL D. lilol, . )2r nu*it de )a*ilia sa JtcJ)ea=, 6*Jnruire+, u*. @<L8 Q'S` 6;shea+O3 Deut. <GL44 ebr.3 acest *ane apare )rec0ent in tribul lui Ehai* Q@ cro, GPLGD . inp, @gL@5 o]a @3lO, Moie a adiuSat nurEle ai0,n g ,. n85t ythIiua=, redat de obicei 6losua+. u*ele gr. lesaus re)lect7 contrac&ia ara*aic7 yeXu= Qc`. ee*. <L@A etcO. ,e )tna E-odului i1u 8 ttnlr QErod. <<@@@O, Moise l-a ales s7i )ie asistent personal Ki i-a Jncredio5at 8*nda sri Nletasanetrt de luptebri din triburile Jnc7 neorgani.ate pentrua respinge pe a*a-leci&ii care iau atacat QE-od. @PO. Jn calitate de repre.*tsnt al dibului lli E"ain ln nisi-2 de 3u. noaKtere de la $ades Q u*. @<-@4O, losua a spri5init reco*andarea lui $aleb de a trece la in0adarea &7rii. 1SB %;S/A ]$aleb, care era *ai Jn 0Jrst7 decJt el Ki care a )ost conduc7torul, este *en&ionat uneori singur Jn leg7 tur7 cu aceast7 JntJ*plure3 este pu&in probabil s7 ii e-istat o 0ersiune *ai tJr.ie care sI-@ )i e-clus pe %osua sau ca 0reun istoric de *ai tJr.* s7 )i contestat sau s7 nu )i Ktiut c7 Ki %osua a sc7pat de a*enin&area poporului necredincios. ln ti1p e Moi" 8 sinsut Einr2 lui Du*e(u pe Sinai, %osua )7cea de 0eghe3 Jn $ortul JntIlnirii el a Jn07&at de ase*enea s7 aKtepte si s7 se Jncread7 in Do*nul3 Jn anii care au ur*ai, ce0a din r7bdarea Ki blJnde&ea lui Moise a )ost ad7ugata la caracterul lui QEVod- G4.@<3 <GL@Pi <<.@@3 *, @@rG8O, h cnrDia

de ling7 %ordan el a )ost consacrat o)icial ca succesor al lui Moise la conducerea *ilitar7 a poporului, coor-donbau-W dcti0itate o p1d rElear Q ,n. GPL@8K.ur*.3 <4L@P3 c). Deut, < &i <@, unde po.i&ia lui %osua este accentuata Jn *od )irescO. 'robabil cI a0ea 0reo PS de ani Qla instalareO3 $aleb era un o* re*arcabil de 0iguros pentru cei 8B de ani ai s7i atunci cJnd a Jnceput s7 ocupe dealurile lui %uda Q%os. @BL@<@BO, %osua a ocupat &i a consolidat regiunea Zhilgal, a condus ca*panii Jncununate de succes J*potri0a con)edera&iilor canaanite Ki a condus alte opera&iuni dt7 0re*e au )ost necesare e)orturile unite ate %sraelului. ;cuparea &7rii s-a ba.at pe ini&iati0a tribala3 %osua a c7utat s7 Jncura5ase lucrul acesta prin reparti.area o)iciala de la Silo, unde a )ost stabilit sanctuarul na&ional, A 0enit ti*pul s7 di.ol0e po.i&ia sa de conducere &i s7 dea un e-e*plu personal prin retragerea la *oKia sa de la Ti*nat-Sera, Jn Mt. E)rai*. 'robabil c7 aceasta este oca.ia cJnd a che*at pe %srael la leg7*Jntul na&ional de la Sihe* Q%os. G4O. $apitolul G<, cu0Jntarea sa de r7*as bun, se re)er7, probabil, la aceeaKi oca.ie3 totuKi, con&inutul este di)erit Ki s-ar p7rea s7 indice o perioad7 *ai tJr.ie. %osua a *urit Jn 0Jrst7 de @@S ani Ki a )ost Jngropat Jn apropiere de casa sa din Ti*nat-Sera. $u "i0irc la rl;S/,t $AR%EA #9l Ei dicold, care ur*ea.7 Ki care discut7 de ase*enea cJte0a teorii *ode*e despre in0adarea $a na anului Ki despre rolul lui %osua. G. %osua ben %osedec a )ost *are preot al restaur7rii tn anul B<P J.d.$r. Sub conducerea lui a )ost reconstruit altarul Ki a )ost consacrat Te*plul. Jnaintarea lucr7rilor, Jns7, a )ost stJn5enit7 de opo.i&ie pJn7 Jn anul BGS@.d.$r., cJnd a )ost Jnt7rit de pro)e&iile lui !agai Ki gaharJa, care includ un *odel re*arcabil de 5usti)icare prin harul lui Du*ne.eu Qgah. <O. El a )ost l*it ln nod pe)edc =odtula+ Qrdah, gah, 1L@GO. 9s.i J. Sta))ord C0right, The Building o) the Second Te*ple, @AB8, pentru o trecere Jn re0ist7 a proble*elor din E.ra Wl tasai <. %osua din Bet-?e*eK, proprietarul unui ogor la care a )ost adus chi0otul legI*Jntului atunci cJnd )ilistenii l-au tri*is Jnapoi Jn %srael Q% Sa*. 1L@4O. J.'./.#. %;S/:JES!/A. JshE 1t2 o )o)ts rn.ie a tu. *elui loaua QaceeaKi persoan7 este nu*it7, Jn tradrE elgle., a Bitiei, JshE ln ania Di rh, si %osua Jn !agai Ki gahariaO. E-ist7 Jndoieli cu pri0ire la nu*7rul e-act al celor care poart7 nu*ele %osua` Jeshua, dar pute* *en&iona ur*7toarele persoane. @. $onduc7torul unei )a*ilii preo&eKti Q@ $ron. G43@@O. G. /n le0it *en&ionat la reorgani.area lui Ere.hia QG crcr <@L@BO, <. M.re@2 p8t Q,uir si Josh8l QEe GLG er..O. 4, /n berbat Ntin lahar Mdb care s-a Jntors din E-il J*preun7 cu gorobabel QE.ra GL1O, B. $7petenia unei )a*ilii de preo&i asocia&i cu -Eii lui ledai.+ QEe GL<1@. 1. un lFit. rZu )iur lu= Aadia Q 22n. @SLAO, P, /ha dintre cterennb ldi"Llor, 1d lui $ad*iel Q e4. @GLG4i Eltrn s,r put8 s7 )ie alterao. e. raril lui Ea, .onduEtord d2 la Mi)pa Q e- <L@A@, A. "[,l lli 1 Q 2d. eL@n. R)e.i] %;S/A Este clar c7 acest nu*e a )ost obiKnuit pe 0re*ea Jntoarcerii din E-il. TotuKi, ni se spune prea pu&in despre di)eritele persoane care au purtat acest nu*e Ki este posibil ca unele persoane din aceast7 list7 s7 poari 1 idotid.are .u alt2le. %osua este de ase*enea nu*ele unui loc din %uda Q *, @@LG1O Wi de ohiei W cred2 .i 1t2 idetrtic cu Seina Q%os. @BLG1O Ki ?eba Q%os. @ALGO. "or*a original7 a putut )i ?e*a, dar * a de0enit b Ki apoi F, Ki Jn )ine 5 care a trecut ca pre)i-. #.M. %;S/A $AtrTB,A #/%. cartea lui %Zu relat8., in0adarea $ancanului de c7tre %srael Ki J*p7r&irea &7rii Jntre triburi. Relatea.7 Jn detaliu cu* au tra0ersat %oidanul ii M au stablit 1 cap de ,o.@, deie *i pe scurt dou7 ca*panii care au .drobit puterea canaa-ni&ilor Ki re.u*a cuceririle *ilitare ale %sraelului. Reia -tarea J*p7r&irii &7rii include o descriere co*plet7 a teritoriului lui luda Ki *en&ionea.7 aKe.area chenit7 de la !ebron Ki di)icult7&ile JntI*pinare de MInase la . Dup7 *en&ionarea cet7&ilor le0itice Ki a proble*ei triburilor din Transiordania, cartea se Jncheie cu o relatare a testa*entului spiritual al lui %osua, punctul curni*nt )iind l2g,)tlntul *tiolal de ta sillen. %. Sahtta .*tltu)trlul a. %n8ia $anoeuhi QtL%-#lLG<O QiO schinbM8 ducsii QrLl4LG4O, insarcinarea3 *isiunea de recunoaKtere3 trecerea riului. QiiO $apul d. pod )BL%.<L<BO. D2 ta chitsal la A5, QiiiO $o*ponio din sud tAttroL4<O. cetBine ln. 0ite3 Jn)rJngerea con)edera&iei de la %erusali*3 cet7&ile cucerite. )i=05 $a*pania din nord &i alte cuceriri Q@@L@-G<O. b. h Di coi8n Q@GLr-G4@<<O Qt #isid dutnuttor tnJrtnl oGLr-G@O QiiO 'ri*ele aKe.7ri Q@<L@-@PL@8O, llucr7ri neter-*inate3 Tlransiordania3 $aleb3 teritoriul lui %uda3 teritoriul J*p7r&it lui E)rai* Ki MInase. )iuU A)eriJri de *ai t)r.iu Q@8L@-G@L4BO. $on)erinla de ra silo3 errd de rtugiu3 cetAd lViri8.

Qi0O ca#eo cote ttd tndint QGG.@-G4L<<O. Alrard M7rturiei3 Jnde*nul lui %osua3 leg7*Jntul de la Sihe*. %%. co*pu2>D el eo'>rl cnrdl )n Biblia ebr. cartea lui %osua este pri*a din sec&iunea 6'ro)e&ilor din 0echi*e+, care cuprinde istoria israelit7 de la inEie ph5 la Eril. "iird o old,ure i*.di,ta Ki natural7 a c7r&ii Deuterono*, cartea lui %osua cupr5nde "li8da de ra pElureo con$uccii de clre %osua Ki pJn7 la *oartea lui %osua Ki Elea.ar. $ap. @@@ )or*ea.7 o nara&iune continu7, deKi tratarea este din ce Jn ce *ai su*ar7 Ki se Jncheie cu o e0aluare general7 a eli.irilor lui %1u all.tB-G<O. ;rica" ar 1 r.*. 1S1 %;S/A, $ARTEA #/% Jn care autorul a g7sit acest *aterial, el a Scut o nara&iune de cea *ai Jnalt7 calitate dra*atic7, atJt in ce pri0eKte tratarea subiectului cit &i Jn tehnica nara&iunii. u este 0orba de o si*pl7 editare a unei lucr7ri e-istente3 *ulte lucruri sJnt o*ise sau generali.ate, pastrJnd propor&iile, pentru a o)eri tabloul general in,-u spa$u linibt. /n punct cul*inant este atins Jn cap. @@, dar po0estirea nu este Jncheiat7. $artea 0orbeKte despre lucrarea lui losua &i despre J*plinirea pro*isiunilor lui Du*ne.eu prin Qaptul c7 %srael a intrat Jn posesiunea &Irii 6pe care a* 5urat p7rin&ilor lor c7 %e-o 0oi da= Q@L1L 4 G<L@45 G4L@<O. 'enE, astndouA ac1t2 scopuri trebuie s7 )ac7 o relatare a ocup7rii Ki s7 arate po.i&ia de t7rie na&ional7 Jn care a l7sat losua poporul. Jn par.a aeasra +tnt toteite *utc de*ee dintre 1re Dere apar si in altV pa.te Q *., Jud., crcn.O. Autorul Dercita 8ntrol sVDra Mtdialdu5 sBr )d. cJnd edit7ri e-tensi0e Qde e-. cap, GS Ki probabil *a5oritatea listelor grani&elorO. $u0Titarea de 6r7*as bun+ a lui %Z/ ctEe popor 1te rcdari in .ap. G<3 da. .tin punct de 0edere pro)etic lucrarea a )ost Jncununat7 prin leg7*Jntul de la Sihe*, deKi acesta se poate s7 )J aFt lc lt *i deen2 QG4LGeO. %/. Autorul, sursele &i data scrierii AtJt Jn scopul dt Ki Jn Ji*ba5ul c7r&ii lui losua se pot obser0a ecouri puternice din Deuterono*. De ase*enea QJn special Jn partea a douaO sa si*te o a*prent7 di)erit7. 'rin ur*are, a )ost nor*al ea anali.a sursei losua u*eri Deut. osua ote @L@-A <@ Jns7rcinarea lui losua in spe.iat D2ui. <r L1, P3 r.t*., @Gb, G<, @L<-4 @<LG4 'ro*isiunile date Mici di)senle lh rodula* tor @L@G-@B <G <L@8 K.unti. Triburile din est "or*ularea ne aduce a*inte de Deut., cu *ici di)eren&e. 8L<S-<B @@LGA-<G3 GP $itirea #egii la Sihe* rosua r(utua.L Qe-tul, dar *en&ionea.7 de ase*enea chi0otul &i str7inii. @GL@-@1 G@LG@-<B GLG1-<L@P3 $uceriri )n Ttansior-Jania Deut. <Lr i.,*._ uh. 4L4B-4A GrL<< 3.,*. - t-pZii ate tui roa aoar in dl)e.i( t83 din elr @<L1-P <4L@<, 6J*parte aceast7 &ar7+ 9orbele di)er7. @P @<L8-@G <GL<<-4G GL<13 <L8 AKe.area Jn Transiordania Ddrie)t di).riti a T2tului @S-<@ K.ur*. in %os. Ki Deut. @<L@4, << @<LG4 @4LGP hi bi nu ti sre dar un $). Deul, @8L@ K.ur*. (ntori, @4L@ <4L@P losua Ki Elia.ar $). ios. @ALB@. # 4L1 @4LG4 @LG8-<1 MoKtenirea lui $aleb s.iir*. @BL@-4 <4L<-S Zrani&a de sud MoKtenirea 69ostru+, los. @BL43 ca si @PL<-1 GPL@-@@ )e*eilor $o*isia de Jn u*. <4L<. @8L4-@S <4L@<-GA J*p7r&ite @S supbhsherori nu*iri in un Gr de c=bii n)li*ari io losua.

GS GS G@ G<L< G<L1 G<L< G<L@<

<BLA-GA @AL@-@< 4L4@-4< <B3 G-8 @L<S BL<G @SLGS etc. <<LBB

$et7&ile de sc7pare $et7&i )n Transiordania

r1ua de.h(a 5deea aQeDdni prRdur5i, d in 1t sr. snoir

$et7&i le0itice -Duh)t.u sc lupd penrru $). E-od @4L@4. nol 6 u 0a abate&i ' 6Alipiii-0a de Do*nul,+ 0. P ,rr n r1=iVi+ - .t m-cd G<L@<. 6un bici Jn coasta+ i=ninJni )olosit nu*ai aici.

1SP %;S/A+ $ARTE%A #/% pentru 'entateuh s7 )ie proiectat7 la cartea lui losua Ki a )ost pro*o0at7 ideea unui J!)e-ateuh+. Teoria nu a 2Ft <uc d..2=s QaO citerii il8te au du la neJn&elegeri &i o con)u.ie cresdnd7 in anali.73 QbO 6sursa preo&easc7+ Q'O este deosebit de greu de identi)icat iar cartea lui losua ridica Jn *od acut proble*a 0alabilit7&ii e-isten&ei unei ase*enea surse narati0e independor2 Q0ei $, n, orri, %he old T18dDt and Modern Study, @AB@O3 QcO Jn )or*a sa general7 Ki Jn concep&ia sa, cartea lui losua se Jncadrea.7 *ai delnbe h 'E)elii RT.ni drlr h #ege. M. od a abodat 'lDblsE dintr-o p1peri,2 nou7, punJnd accent pe i*portan&a tradi&iilor Ki Jncer-ctnd s Eilt cu Tau dtultat 8tea. oth a "s conclu.ia c7 un autor din 6Kcoala deuterono*ic7+ a editat co*pila&ii 0echi de tradi&ii de la sanctuar Ki cronici despre ocuparea &7rii &i a alc7tuit ast)el 6canea lui losua+, pentru a co*pleta istoria deuterono*ic7, iar *al tJr.iu a )ost retuKat7 de '. Aceast7 idee a )ost acceptat7 pe %ar7Ki este acceptat7 Jn linii *ari de Zray Ki Soggin Qcele *ai recente co*entarii Jn li*ba engle.7O. %*plica&iile cu pri0ire la datare depind de cocpdr. dopt,t, c, pri0ire la D2ut Tede l deu. terono*ic+ este asi*ilat cu ter*enul 6pro)etic+ Ki teoria nu reuKeKte s7 e-plice de ce e-ist7 atJt deputin 6stil deuterononJic+ Jn Jud. Qc). S. R. Dri0er, #/r, p. @@G, @G1 K.ur*.3 $. ". Buroey, Judges, @AGS, p. 5di)).O. oth pune accent pe a*ploarea etiologici Qpo0estiri care e-plic7 nu*e &i *onu*enteO Jn tradi&ii Ki a adoptat o p7rere e-tre* de sceptic7 cu pri0ire la 0aloarea ei Qcriticat de J. Bright, Eariy %srael in Recent !istory :hting, @AB1O. Al&ii au e-plorat rolul s7rb7torilor religioase Jn istorie Ki tradi&ie, dar reconstitDidl2 sint tr turc Dsrura lpedati0e. %9. E0aluare istoric7 Relatarea in0a.iei a )ost criticat7 adesea ca 6nerea-Qisl7+, pre.entJnd o 6ni*icire total7+ a $anaanului, Jn contrast cu 6relatarea *ai sobr7+ din Jud. @ QZray, p. 4<O, A8Wt )tl8e 1le baatl p2 o interlretae greKit7 a a*belor cIrti. losua nu spune c7 totul s-a Jncheiat Jn dou7 ca*panii $% @L@8O Ki contine sugestii cu pri0iE ta ,rc/e* Q@BL1<3 @PL@Gti@<O c." ar 1 putut )i o*ise cu uKurin&73 dar se ocup7 Jn principal de succesul general al in0a.iei Ki de *oti0ele sucZull5. '2 de rltl ,et2, Jud, @ nu 1te o 2lata" a in0a.iei3 acest capitol scoate Jn relie) Jnceputurile eKecului, dar toat7 cartea ar )i )7r7 sens dac7 nu ar )i e-istat Jnainte un succes *are, MuRi ctrcdtori Vi.., itrEsiEt o in0..ie )Tuti de sibui ind2lddaE Q0U,t ", !, Rdley, arco Jaseph io Joshua, @A48O, oth a *ers pJn7 acolo SncJt a tuli t cn %srBeld a lost )*rt l $a=l8 ca o 6a*)ictionie+ Qalian&7 s)Jnt7, pe ba.a analogiei cu gr.O3 c). Bright, op. cit. p. 8< K.ur*., pentru o critic7 a ideii3 ii a. D. Ratl52n. JMs G4,rA1s, p, @So@o4, to8ile arheologice sJnt Jnc7 inco*plete, dar e-ist7 su)iciente do0e.i cu pri0ire la distrugerea societ7&ii canaanlte Qde e-. !a&or, Teii Beit Mini*O pentru a ne con0inge c7 in0a.ia trebuie pri0ita cu serio.itate. Teoriile despre a in0a.ie paKnic7 li*itea.7 rolul lui Josua la acela de lidV l8l su de ebiWu QSorsiE p, @4.@8O, T2treiul unor ase*enea teorii nu este anali.a c7r&ilor lui losua Ki Judec7tori, cJt desconsiderarea lucr7rilor lui Moise. 'TbleM dcli2t, a relatrii biuie 1t d, .ra, ditia de la Si8i+ , rndeci* aDrdrici a cEdiei lui %8l W a iinlei s.l2 politice QE.i @1. G4O. b. E, Meddh,% Q, GB,@A1G, p, 1]PO Znsid2ri cA 1te o precipitare a *iKc7rii de eliberare Jn $anaan, dar e-agerea.7 argu*entele sale. Do0e.ile biblice pentru absorbirea ele*entelor ne-israelite Jn siste*ul tribal presupun e-isten&a siste*ului, ba.at Jn ulti*7 in] stan&7 pe Jnrudire. 0. con)nlnn rptlrud %*portan&a c7r&ii lui losua pentru creKtini const7 Jn principal Jn )aptul c7 QaO arat7 credindo&ia lui Du*ne.eu )a&a de lega**tul S7u Qc). Deut. PLP3 A3B K.ur*.O3 QbO relatea.7 des)7Kurarea scopului S7u pentru

na&iune3 QcO d7 *oti0e pentru eKecul pre0estit de5a ;Pll3 @<L<O at d8ii la indelilhire a planului di0in3 QdO o)er7 analogii pentru ucenicie, Jntrudt este dar c7 proble*a credin&ei, a ascult7rii Ki a cur7&ie, au )ost i*portante Jn cadrul in0a.iei. %sraelul sub conducerea lui losua a dat do0ad7 de un *oral *ai Jnalt decJt p7rin&ii lor, dar nu au )ost *ai pu&in susceptibili la in)luen&ele politeiste &i naturaliite h plisie Q *, Gs3 D4t. 4L<, G<O. ')tti lL%*re, hoZrlrea d2 a enirpa pe 88niJi g reliei. lo. a rosr roln inporhtl Qc, $.r @sL@13 E-o.l. G;LG-1i G<LG<-<<3 <4L@S@P3 M, <@L@B ,.l*,i D.ut, PO. %sraelitii nu au putut Jn&elege sau pune Jn aplicare o lu8" de nbi0ire dt li*p contaci, .lnic cu cdtuE canaanit7 punea Jn pericol credin&a lor Jntr-un Du*ne.eu unic Ki atotputernic, $Jt Ki standardele lor *orale, aKa cu* arat7 cartea ur*7toare. De ase*enea, *Jntuirea prin har nu ai p putut )i o)erit7 Jn general Qca Jn TO *ai Jnainte ca te*eiurile 5uridice necesare s7 )ie stabilite public Jn *oartea lui $ristos3 0ede* un e-e*plu de har Jn )elul Jn care Du*ne.eu S-a purtat cu Raha0 Qc). E0r. @@L<@O. 'lanul lui Du*ne.eu Jn perioada aceea nu a )ost sI-i Jn0e&e pe oa*eni creKtinis*ul, d s7 preg7teasc7 calea pentru $ristos prin %srael. E-perien&ele lui %srael Jn $anaan, dt &i Jn pustie, au )ost 6scrise pentru Jn07&7tura noastr7+ Q@ $or. @SL@@O. Te*a prindpal7 a c7r&ii este c7 Du*ne.eu a dat odihn7 lui %srael, odihn7 pecare p7rin&ii lor necredircio)i ou a, pututo obdiE"ce Q',. AsL@rO. Jn E0r. 4L@-@@ se arat7 c7 acesta este un 6*odel+ sau 6arhetit=i lri8=piul pe 8E pstntnrl l.a apucat la propria sa genera&ie este 0alabil Jn egal7 *7sur7 pen tru creKtin, iar pro*isiunea este J*plinit7 pedeplin Q0. 8O nu*ai Jn odihna pe care Du*ne.eu ne-a dat-o Jn cisc Qct J. , Dd,y, sJaoUrit @, p. <GaO. Dacn Mta 2re apli.ida prirtip.le a lstoiei in0a.iei, a0e* *ulte de Jn07&at din succesele Ki eKecurile poporulul W de la %ru s si 8nducltor, 9%. %)c-tul &i traducerile Jn a)ar7 de proble*e topogra)ice, te-tul ebr. con&ine pu&ine obscurit7&i. 9ersiunea i-- *en&ine un srandiard rEdiu3 orVginald ebr, lolZit ru pare B, ] de8b2as.a stui)tati0 de %M. B%B#%;ZRA"%E. Te-tL Ben5a*in, 9ariations be-tFeen the !ebreF and Zree( ce-u o) Joshua, @AG@. $o*entariiL J. A. Soggin, Joshua, E.T. @APG3 J. Zray, Joshua, Judges and Ruth, @A1P3 5. Bright, Jashua, @B, G, @AB<3 M. otlr Jorhu.. Qtr l, 8))in,O, @AB<, %storieL S. Cer0in, %sraeiite $t*Duest o) $anaan, @AP@3 roa3 ur n Abrisht, ,4Enoeoloe` 8d th. Relision oJ hraet, @AB13 de ase*enea, sec&iunile rele0ante din lucr7ri generale. 5.p.u.#. 1S8 %;9 %;?EBA. "iica lui )ora*, sora 0itrega a lui Aha.ia. Ea a sal0at 0ia&a lui %oas QG )*p. @@LGO atunci rJnd Atalia a Jncercat s7 o*oare toata )a*ilia regal7. $7s7toria ei cu )choiada QG $ron. GGL@@[ este singurul cai relatat al unei casatorii Jntre o prin&es7 din )a*ilia legal7 &i un *ane preot, M.A.M %;TBA. ;raKul natal a, so&iei lui MInase QG )*p. G@L@AO. #ocalitatea a )ost cucerit7 de Tiglat-'alasar %%% QA EP3 p. G8<O. Jn perioada ro*an7 s-a nu*it lopata QJos. BJ G. SP<O. %denti)icat7 pre.u*ti0 cu Xhirbet Jetar Sir ". AlbdAhi Ja# B<, @A<A, p. le4 t.F.O, la c8 GS (* E de M.ru calileii . %;TAM QEbT.yI&a*, 6%ah0ehestedes70Jr&it+O. l.$el *i )i.lt din8 et PS de tu lesltini ai lui lerubaal QZhedconO si singurul supra0ie&uitor al *asacr7rii celDrbll tai d2 c,tre AbinelQ. po pilda copacitd care ales spinul s7 )ie regele lor Qo cinste care a )ost letuat, de edru de n,1lh Di de 0i,. de 0ieO, rotn i-a a0erti.at pe locuitorii Siheroului J*potri0a lui Abi*elec QJud. ALB K.ur*,O. A0ertis*entul a )ost ignorat Ki bleste*ul rostit B-a J*plinit trei ani *ai tJraiu Q0, BPO. G. "iul lui ;.is QMat. trAO, al @G.ta d2 al lui muda. ?J-a Jnceput do*nia ca Ki co-regent, Jn 5urul anului PBS J.d.$r., etnd s-a descoperit c7 tat7l s7u era mepros mG )*p, @BLBO Ki a )ost singurul *onarh din cea P4Sptl, h 8 P<G i.d.crd Q= $R; ;#;Z%A 9E$!T/ #/% T%STAMB%V%O. "lind D on te*iror d2 D*ne.eu, lota* a construit poarta *are a Te*plului, a )orti)icat &i a e-tins &ara lui %uda &i i-a supus pe a*oni&i QG $on, GPL<.1O, sL /n )iu.l lul l+da3, ,u3] ul lii $aleb Q@ $ron. GL4PO. J/D.D. %orA W% aR%nT/R% DE slo0l. Jn Mat, sL@s 6iot7+ este o rranslitcrare a ter*enului gr. una, nu *ele literei gr. i3 aici, Jns7, repre.int7 litera ebr. yId, cea *ai *ic7 litera din al)abet, a c7rei )olosire este adesea op&ional7. 6"rintur7 de slo07+ Jnsea*n7 un se*n pus deasupra unui cu0Jnt prescurtat sau orice se*n *inor. Aici Ki Jn #uca @1L@P repre.int7 (eraia, care Jnsea*n7 corn, Kt se Te)er7 la se*ne *inore care )7ceau distinc&ia Jntre o liter7 &i alta, de e-., Jn ebr. Jntre bit &i (7p, sau Entre dcSe& Kl reJ. !.#.E.

$ea *ai *ic7 liter7 din al)abetul ebraic, y Qebr. y)ld6iot)l+J. $entru Ki dreaptaL #iterele r Qebr. reiO )i d Qebr. daley, care se deosebesc una de alta prin ad7ugarea unei +)rineuri de slo07+ la a doua. Scriere ebraic7 din secolul @ d, $r. %;TBATA. /n le de lo"s in ii*pul ciEbria 1. raeli&ilor prin pustie Q u*. <<L<<-<43 Deut. @SLPO. Jn Deut. este descris ca o 6&ar7 unde sJnt pJraJe de apI+-este identi)icat7 cu Ain Tabah in Arabah la de Elat sau poate *ai precis cu +tebeh, la 0reo @@ (* S de Elar, pe "*ur d2 0 al Z.l)rtui ADabah Qro,, p, @B<lj :.o. %;9 QEbr. =iyyIbO. Jn a)ara de cartea care Ji poart7 nu*ele Ki de re)eririle Jn treac7t din E.ee. @4L@4, GS3 %ac. BL@@, nu a0e* nici o alt7 in)or*a&ie credibil7 cu pri0ire la loe. Ese in"sibil s%d arls cn tes.nd2le e0reieKti, creKtine Ki *usul*ane despre %o0 multi*a dinttedd ele re.u*ai tn The 'odd1"2 o) Jab, de F B. Ste0enson, @A4P, cap. 1O au r7d7cini puternice Jn 0reo )onn, prebiblid a lndnp#rii. Dad Esdn %a o Ere locali.area tradi&ional7 a locului unde a n7it %o0 Q0e.i *ai 5osO, care s-at putea s7 nu )ie altce0a decJt o deduc&ie inteligenta ba.ata pe Biblie, a0e* i*presia c7 scrierea este o )ante.ie popular7 sau religioas7. D.cA a identi)icen pe Daniel )dL8iUO dh E(, @4L@4 nu cu Daniel Qdaniyye=lO din 0re*ea E-ilului, ci cu persona5ul *en&ionat Jn inscrip&iile ugaritlce, pute* stabili cu destul de *ult7 certitudine o dat7 )oarte ene pDtu r8te .ele uli nlre d5n E8. @4L@4. Dac7 nu accept7* aceast7 sugestie, nu a0e* nici o indica&ie cu pri0ire la data JntJ*plarii. #ocali.area &7rii /&, unde a tr7it %o0, este incert7. Tendin&a *odern7 este s7 )ie considerat7 unde0a pe grani&a Edo*ului, induolt anuit2 indicabi din 8R stnr co (ieEre edo*ite3 dar tradi&iile cate plasea.7 JntJ*plarea ui !auran QBasanO sJnt *ult *ai probabile. %o0 a )ost un o* )oarte bogat Ki cu o po.i&ie social7 Jnalt7, dar cartea se preocup7 atJt de *ult s7 subli*e.e po.i&ia lui Jntre cei Jn&elep&i incit e0it7 )ti*i.area unor detalii precise3 lotuKi, pute* respinge )7r7 e.itare legendele care Jl consider7 rege. $a re.ultat al per*isiunii di0ine, Satan @-a 5e)uit pe %o0 de a0u&ia sa, de cei .ece copii ai s7i Ki, Jn )ine, de s7n7tatea sa. $ercet7torii nu unt unani*i tu pri0in&a bolii care @-a atins, sugestiile principale )iind ele)antia.is, erithe* sau 0ariol7 Q07rsatO. #ipsa de unani*itate se datorea.7 )aptului c7 si*pto*ele sJnt pre.entate Jntr-un li*ba5 )oarte poetic. Rudele Ki concet7&enii s7i au interpretat nenorocirile sale ca o pedeaps7 di0in7 pentru un p7cat *urdar Ki l-au scos a)arS dir o*A si prostine s.a bucer de tuhl acesta. So&ia lui a acceptat Ki ea p7rerea general7 Ki @-a Jnde*nat s7 gr7beasc7 s)JrKitul ine0itabil Ki s7-# bldte* pe Dl*eA. %o0a t1t 0i.5bt de ei pri2rer, Eli)a., Brdad si ^o)ar, care t7ceau Ki ei parte dintre cei Jn&elep&i, boga&i &i a)luen&i, a&a cu* )usese el. $Jnd au 07.ut su)erin&a lui &i ei au J*p7rt7Kit p7rerea popular7 Ki *i au putut )ace altce0a decJt s7 stea Jn t7cere al7turi de %o0 pe grt*da d2 guot din a))t po4ii Tr=,ii Di tinp de P 1SA %;9 .ile l-au 5elit ca pe un *ort. %.bucnirea lui %o0 a dus la o discu&ie lung7 Ki 0ehe*enta, Jncheiat7 cu inter0en&ia unui bSrbat *ai ttn7r, Elihu. Tbat7 discu&ia nu a )7cut decJt s7 scoat7 la lu*in7 )ali*entul Jn&elepciunii &i teologiei tradi&ionale cJnd este con)runtat7 cu un ca. e-cep&ional ca Ki ca.ul lui ,o0. DeKi lipsa de Jn&elegere a prietenilor s7i @-a dus pe %o0 aproape la e-asperare, ea @-a Jndreptat Jn acelaKi ti*p spre Du*ne.eu Ki @-a preg7tit pentru re0ela&ia su0eranit7&ii di0ine care ia .du p]e. clcia a t1t uinite de 0inde"a lui. le dublaE aFliei sale ii de tuphn oa iau to] dOru) iar7Ki .ece copii. !.#.E. %;9 $A%VTEA #/%. l. s.tlt .ontlnutdd $apitolele @ Ki G QJn pro.7[ ne pre.int7 o JntJinire cereasc7 Jntre Du*ne.eu Ki Satan &i e)ectele acestei JntJlniri pe p7*Jnt. $apitolul < este *arele 6De ceU+ al lui lo03 Elila. Ri sr=8 rEtFa in cap. 4B id %8 r7spunde Jn cap. 1-P. Bildad continu7 Jn cap. 8 Ki %o0 r7spunde Jn cap. A-@S. 'ri*a serie de discu&ii se Jncnaie o cuiln8. lui -To)ar in 8p. @@ ii r.sputrul lui %o0 Jn cap. @G-@4. Jn a doua serie Jl ascult7* pe Eli)a. Q@BO, Bfdad Q@8O Ki ^o)ar QGSO, iar r7spunsurile lui %o0 sJht Jn cap, @1-@P, @A, G@. Jn te-tul pe

care-, a0* rc5 Q0e.i ni Mi 5cO a reia sie ae c t3d este inco*plet7 Ki iau cu0Jntul nu*ai Eli)a. QGGO si Bildad QGBO, i.r %d ri.purde ln 8p. G<G4 s@ G1, GP. Dlpl u irt2dudtu de lardl la adlg trelepciui QG<O, %o0 n.us, de.b.t8 QGA<@O. /lro.d inter0en&ia lui Elihu Jn cap, <G-<P Ki apoi r7spunsul dat de Du*ne.eu lui %o0 Jn cap. <8-4GL1. $artea se Jncheie cu 8 epiloa h pb.t .are relate..g r1tauar2 pZpsitiin lui lo0 Q4GLPrD. n. Autorul Ki data scrierii $anea este anoni*7. Tradi&ia tal*udic7 6o)icial7+, acceptat7 de *ul&i dintre scriitorii creKtini *ai 0echi, a)ir*7 c7 aceast7 carte a )ost scris7 de Moise QBaba Bathra @4b, seD,O, dar continuarea pasa5ului si alte a)ir*a&ii arat7 c7 aceasta era doar o a)ir*a&ie pioas7, b..ri prclahil p2 M entinent de pori0i" At nu 8b,ia lute in sid. Ade0ein ete c, nu aRe nici o do0ad7 obiecti07 care s7 ne Jndru*e Jn pri0in&a aubtului eu datei ]ndii. DoE.ile p2nrru o dati )oarte ti*purie se ba.ea.7 Jn cea *ai *are *7sur7 pe )aptul clt nu srnr tuntio*te deblii din isroria ie raelit7, dar lucrul acesta poate )i e-plicat su)icient de bire de dorints .ubrului de a di]ub pebleM cs. tral7 Jn a)ara cadrului leg7*Jntului. Alte do0e.i, cu* sJnt *en&ionarea haldeilor ca triburi no*ade care 5etuid ;L@P[ d te*Vul .rlEic Dllta Q4GL@@O indic7 doar 0echi*ea po0estirii Ki nu data scrierii. $ercet7torii *oderni au datat cartea din 0re*ea %ui Solo-*on pJn7 prin GBS J.d.$r., cele *ai populare date )iind Jntre 1SS Ki 4SS J.d.$r., deKi e-ist7 o tendin&7 eres-.rnd, d2 a pEZE date *i dnii. ; Ntatl Sotononics. acceptat7 de "ran. Delit.sch Ki E. J. Coung, este cea *ai 0eche pe care o pute* adopta Jn *od re.onabil. A4Mtere baate ,e shieD tinba5 si 8losie probabil c7 indic7 o dat7 *ai etnie, dar JntrucJt cartea este sui genera Jn literatura ebr. Ki Jntrudt li*ba5ul este atJt de distincti0 Qunii consider7 c7 este o traducere din aia*aic7 sau consider7 c7 autorul a trSit Jn a)ara %sraeluluiO, iar teologia este 0alabil7 Jn orice 0re*e, orice dog*atis* deri07 din subiecti0is* sau din idei preconcepute. %%%. Te-tul "aptul c% a)tn de-a )ace o 8 dintre cele *i di)icile scrieri poetice din 9T Ki c7 Jn 0ocabular Jn))lni* 0reo !;cu0inte Q:. B. Ste0enson, TPie 'oe* o)5ob, p. P@O caE )t stu g]ite h alti palte, a )l.ur ca )ti.a sibului sB 1e V8n2 dilicilr. Din rolDicire sadu.dile nu slnt d2 ME a5ltor p2ntlu Ei)icaE td tului ebr. Traducerea #XX trebuie )olosit7 cu *ult7 U2..We, h )o* ei *i 0ehe a lip2it aprc-iMtie @P.GB la sutE din t2rtul ebr, Dlolabil p1tru c% iad, c7torii au )ost inti*ida&i de sarcina lor3 iar traducerea este adesea liber7 Ki para)ra.at7, Ki nu rareori este incorect7. 'rcble*le c-tu.l2 principale sint in cap, G1.GP. Ac1te 2pitole sint rispsd lui lo0 la a treia cu. ,,intare a lui Bildad. u ] psre tee dici o obietie la )aptul c7 ^o)ar nu 0orbeKte a treia oarI3 lucrul acesta este Jn ar*onie cu caracterul s7u Ki ar )i do0ada cea *i e0iddti cB lo0 a liitrl)at asupn prietenllor sri, u Jncape Jndoial7 c7 Jl ascult7* pe %o0 0orbind Jn GPLG-1, .tnr li 8nteltul dat Wte apr8pe inposibil sa,i aribui* lui ri FMele di, GPLP-G<, 'robabil c7 acestea )ac parte din a treia cu0Jntare a lui ^o)ar sau poare din curintarea lui Bildad. Da.i este aKa, nu a )ost sugerat7 nici o reconstituire satis)7c7toare a te- tului Ki s-ar putea ca o parte a *anuscrisului original s7 )i )ost pierdut7 Y ce0a ce se poate Jnti*pla uKor cu un sul )ragil de papirus. %9. %ntegritatea Ma5oritatea cercet7torilor separ7 prologul Ki epilogul ln piorL de pe.ia din <L@-4GL1. Atudci ndd )spnrl acesta este interpretat c7 pro.a este *ai 0eche decJt poe.ia Ki c7 autorul a trans)or*at *ie.ul po0estirii 02.hi lnt-o Wpe.ie *<ninc4 ,u 2 por ridi2 obietii si 1e podibil c tTr( sB ie 1rete. u aisri do0e.i obiecti0e care s7 sugere.e c7 pro.a a )ost ad7ugat7 *ai tJr.iu %a poe.ie de c7tre un alt autor, sau c7 ar )i o co*po.i&ie *ai 0eclie sau *ai nou7. Jn scrierile lui :. B. ste8n Qop, citO ac1iB t1rie a )1t )olosiZ "nd a inD)t o interlEtare reMturaE a crrSi. "oarte *ul&i cercet7tori consider7 c7 anu*ite=por-&iuni au )ost inserate *ai tJr.iu. Jn ordinea descieschNE . inponanlei, cele *i inporante rae5e sintL cu0lrtBrile lui Elor Q<G<D, lauda ttelepciun QG<O ii .n*ite pE.ti din respWd lui Dlll8d Q<AL@<-@83 4S3@B-G43=4@Ll-<4O. Jn orice ca., argu*entele linSa(tic2 tint t8rte )ubEde, AiS*2nEle baate p2 con&inutul lor risc7 s7 i.ole.e pasa5ele. Aran5area actual7 a c7r&ii poate )i ap7rat7 )oarte re.onabil. 9. $artea %ul %o0 ca &i scriere poetic7 R. !, 'tei))er, %oJ rA4, p. 1<< Wl*., spu2 adne bine +DacE po2nrl n1tru Uoae 1 pc alBiui d2 cei Mi *ari scriitori ai onsirn, iapr de care nu )t Jndoi*, geniul lui creator nu a trebuit neap7rat s7 se ba.e.e pe *odele *ai 0echi pentru structura general7 a lucrBrii Ml2... o pute* s8ti ca pe ue dinde cele Mi orisinale lurlri petice ale orcdrn, Adt d2 original7, de )apt, tncJt nu se Jncadrea.7 Jn nici o categorie standard stabilit7 de critica literar7 ... nu ste h e-clsi0ibte liric7 ... nici 2pid ... nici dra*. ticb ... nici didactid, Dic ileneti0, ... de.itda., 1@S reduce* poe.ia ca s7 o Jncadr7* tntr-o anu*it7 categorie+, Jn *od con0en&ional cartea lui %o0 )ace

parte din literatura poetic7 ebr. si st7 al7turi de 'ro0erbe Ki Eclesiastul, iar co*pararea ei cu anu*ite scrieri de 6Jn&elepciune+ egip.Ki bab. este 5usti)icat7 nu*ai dac7 re&ine* a0ertis*entul lui ')ei))er. Este clar c7 %o0 Ki prietenii lui sJnt descriKi si 0orbesc ca Ki *e*bri ai categoriei Jn&elep&ilor, iar Elihu li se adresea.7 ca atare m<4LGO.j )n %srael Jn&elep&ii au c7utat c7-# Jn&eleag7 pe Du*ne.eu Ki c7ile Sale prin studierea uni)or*it7&ilor *ari din e-perien&a u*an7, prin ra&iunea ilu*inat7 de ,Jrrc. de Do*ul4. canea p8belo, 1te u ere)rplu ttpic at noddui h ce au tnEles ei 05a". $artea lui lo0eKte un protest Jn)ocat, nu arJt J*potri0a conceptului )unda*ental al 'ro0erbelor c7 o 0ia&7 dsJt3 b )ricr de Du*aeu aduc2 pbpertbre, si ci nelegiuirea aduce su)erin&7 Ki distrugere, cJt J*potri0a ideii c7 prin acestea pot )i cunoscute pe deplin c7ile lui Du*ne.eu. %o0nueste un ca. tipic3 el este e-cep&ia care contra.ice presupunerea c7 prin e-perien&a obiK nui&i pot )i Jn&elese pe deplin adJncurile Jn&elepciunii Ki tucrrln lui Dl))8u 9%. 'roble*a, lui %o0 'oe.ia este atJt de bogata Jn idei, atJt de a*pl7 Jn s)era sa, JncJt pn ea se oglindeKte o *are parte a e-perien&ei u*ane Ki a *isterelor ei. TbtuK5, Jn cea *ai *are parte s-a considerat c7 se ocup7 cu proble*a su)erin&ei u*ane. DeKi :. B. Ste0enson a e-agerat po.i&ia sa Vop. ac, p. <4 K.ur*; el a ar7tat clar c7 Jn poe* e-ist7 *ult *ai pu&ine alu.ii la su)erin&a )i.ic7 a lui %o0 decJt s-a presupus- %o0 se ocup7 *ai pu&in de su)erin&a )i.ic7 Ki *ai *ult de )elul Jn care este tratat de rudenii, de concet7&eni, de gloat7 Ki, Jn )ine, de prieteni. Dar acestea sJnt doar do0e.i c7 Du*ne.eu @-a p7r7sit. $u alte cu0inte, proble*a lui %o0 nu este proble*a durerii, n(i *7car proble*a *ai 0ast7 a su)erin&ei, ci o proble*7 teologic7L de ce nu a ac&ionat Du*ne.eu aKa cu* ar )i )ost de aKteptat pe ba.a teoriei Ki a e- perien&ei sale anterioareU "iind un )iu al epocii sale, el Ki-a cl7dit 0ia&a pe teoria c7 dreptatea lui Du*nePeu i*plic7 egalitatea dintre bun7tate Ki prosperitate. Dac7 sJnt scoase din conte-t, cu0intele prietenilor s7i Ki ale lui Elihu sJnt *ai acceptabile decJt *ulte dintre 0orbele pripite ale lui %o0. Dar ele sJnt respinse de uu*eeu Q4GLPO n, p2nrru cr srnr n2de03rLt2 o pentru c7 sJnt prea Jnguste. #ucrul acesta este ar7tat deosebit de clar Jn discu&ia despre soarta celor r7i, Jn ciuda e-ager7rilor lui %o0 recunoaKte* i*ediat c7 prietenii s7i produc un tablou a priori al sor&ii pe care =r deou sB o .=ba cei rei, Ei cE..3 Ebtoul lui D* ne.eu nu*ai printr-o alegere atent7 a do0e.ilor. Su)erin&a lui %o0 este cau.at7 de o pr7buKire a concep&iei ere teoloAce d1pre tu*e i iele Aceasta e-plica punctul cul*inant aparent nesa-tis)7cItor Jn care Du*ne.eu nu r7spunde la Jntreb7rile sau acu.a&iile lui %o0 Ki, cu toate c7 El procla*7 *7re&ia atotputerniciei Sale, nu a eticii sale, %o0 este satis)7cut. El JKi d7 sea*a c7 ideea sa despre Du*ne.eu s-a pr7buKit pentru c7 a )ost prea *ic73 proble*a lui dispare atunci cJnd JKi d7 sea*a de *7re&ia lui Du*ne.eu, $artea nu JKi propune s7 r7spund7 la proble*a su)erin&ei ci s7 procla*e un Du*ne.eu atJt de *are JncJt nu este necesar nici un r7spuns, deoarece daci ar )i dat, ar transcende *intea )init73 acelaKi principiu se aplic7 la proble*ele ridicate pe parcurs. %R;D B%,/o1RA"5E. S.R. DnDsic. B. cra0j %heB.d( atJob, lcc rAGOL c !1l]n8. !=ob @A<PL J. $. Rylaareda*, Re0elation in JeFish :isdo* #iteranFe, ro41i :. B. Srdeen, Tn. poen otJab, @A4PL !. i. Ellison, `=ro* TCagedy ca Triu*ph, @AB83 E, Dhor*e, TTie)loo)c o)Job, @A1P3 !. !, RoFley, Job, J9$=B, @APS3 ". r. tudelb., %ob, loTc, @AP1 R#E. %;gA$AR QEbr yTta(ar, +lah02h si.a ads aninte=O. un duinor al lui loas D" a lMt pde ta aes5. Drea lu5 QG #a,. @GLGt.GGO si care . rct apor e(u"t de Aroir @G l*p. @4.BO. u*le ru. ed<u ,Joabadi an G %np. tGGG, p2scd.rt< ., gabrd i, G $ronj G43G1, datoriti u2i on)u.ii ctr nhel2 enEnitor al celuilali esin, lehoabad. D.:.B. %"A QEbr. =iroO. r. /3 bnrbat din ian, dB.ris ca si .pEhrl lui Da0id+ QG s,*, GSG1O, o d]rZrc ]r2u de Jn&eles, JntrucJt el nu era din tribul lui #e0i. TotuKi, Jn 'esh, citi* c7 era 6din %atir+, care era o cetate a lui l20i. De asenen2a, ln .onre-tut a.1ta ,preri a, putea Jnse*na )unc&ionar o)icial i*portant mc`. G Sa*. a%a 0ai l cron. raL@U, 9a,. G. /n )irit, ud dbre 0ir25i5 hi Dal5d tG San. G<L<<O. Sar puta si ne ..etasi cu @ dacE 0eZibca din 'esh. este corecta. <- /n atiul dinrre 0ite5ii tui Da0id. )iul lui tchW din Tec8QGsa*. G<LG1O. 0.a0 %R;D. @, (od cel Mare, .egete e)titor intr2 ani5 4S 4 . i.d.$r., nS]ut li 8 P< td.$r, htBl sBu, Anri8ter. a )ost e0reu de origine din %diuneea, Ki a ocupat o po.i&ie in)luent7 Jn %udeea dup7 cucerirea ro*an7 Ki a )ost n=et prdDator al %rdei5 ae crb2 lutiu $ear tn and 4P J.d.$r. #a rJndul s7u el @-a nu*it pe )iul s7u %rod pre)ect *ilitar al Zalileii Ki %rod Ki-a ar7tat calit7&ile de condtEtor prin VDoare.tr cu .are)l a std0ilir thina r, dru*ul *are Jn regiunea aceea3 gu0ernatorul ro*an al Siriei a )ost atJt de i*presionat de energia sa JncJt la )7cut pre)ect *ilitai@ al pro0inciei $oele-Si-ia. Dup7 aesituea lui cear ii dupi rn.boid .i0il c,re a ur*at, %rod s-a bucurat de bun70oin&a lui Antoniu. Atunci dnd p7r&ii au in0adat Siria Ki 'alestina Ki l-au ps p2 hasnoneanul AndSonur ,2 dond tun2ii Q4S. <P id$r.O, senai#, rotun, in ul* s)atului lui An. lonru si oda0iLn, i.a dat tu (od ritlut de ..rese at iudeilo`. i %on neSe de < ani de luDr2 a tirli sau s7 de0in7 o

realitate, dar dup7 ce a )7cut-o a gu0ernat %udda ri*p de << de di ca s ,.p3eten si atiL$. toia# al Ro*ei. 'ini ln anul <r id.$r., h ciuda bud0ointui tui antoni#, po.itia #ui inl a )cr DRarJ daior)t, nisi na&iilor $leopatreJ, care a sperat s7 0ad7 Tudeea Ki $oelesiria uto( dn nou cu resatut ptote*ei.. pr1r pericdl a )o] in.lepi.rar prir bTitia de la Adi*, dup7 care Qrod a )ost con)ir*at ca rege de. c7tre octa0nn QA,ssrsO, trout stipin at l*5i lo*ne. o aitr sFB de hsri5orare pentru (oa a r1t tanilia nas*oneror, Qa erau re*ulMid de tJrtul 3 au )ost Jnlocui&i la tron de unul pe care-@ pri0eau ca un u.urpator. DeKi s-a c7s7torit Jn )a*ilia aceasta, luJnd-o de sotie pe Marianne, nepcta tdtulli *are ptut %R;D !yrcanus %%, suspiciunea lui %rod @-a )7cut s7 eli*ine rJnd pe rJnd pe to&i has*oneii care au supra0ie&uit &i a orcrlt-o .hi] Vi pe Maria8 QaA i.d.cr,O, %lod a lini)rit Eitoriile de la scnila e de E, in interesul Ro*ei, &i Augustus le-a ad7ugat la regatul s7u. p@ a tradus Jn 0ia&7 politica cultural7 a J*p7ratului prin proiecte grandioase de construc&ii, nu nu*ai in teritoriul s7u ci &i %n cet7&i str7ine Vde e-. AtenaO. Jn teritoriul s7u, el a reconstruit Sa*aria &i i-a Wninb.t nMele tr sebaBre, dupd nu8le %nriaE. tului m gr. Sebastos _ lat. .AugustusO3 a reconstruit tu*ul lui Strato de pe coasta Mediteranei, @-a Jn.esEat cu u port arti)tidr 1pTdid Vi . nuit erat8 $e.areea, tot Jn cinstea J*p7ratului. Alte aKe.7ri si )ort7re&e au )ost construite pretutindeni Jn &ar7. in %erusali* a construit un palat pentru sine pe .idul de 93 construise de5a )ort7rea&a Antonia Qnu*it7 dup7 AntoniuO la 9 de .ona Te*plului. $et *ai *are dintre toate proiectele sale de construc&ii a )ost reconstruirea Te*plului din %erusali*, Jnceput7 Jn pri*a parte a anului @A t.d.$r. @bnrli Dihic din ce a llc hd. tuci chiar cheltuielile generoase pentru T)e*plu, nu l-au putut )ace Jndr7git de supuKii s7i iudei. ;riginea lui edo*itI nu a )ost uitat7 niciodat73 deKi a )ost e0reu prin religia sa Ki a reconstruit Te*plul Du*ne.eului lui %srael Jn %eruali4W )apnn lcta %a tnridicat sL lidic2 tn alte p7r&i te*ple pentru .eit7&i p7gJne. Mai presus de toate, e-ter*inarea )a*iliei has*oneilor nu i-a )ost iertat7. X, "ort7re&e i*portante ale Sebaste ` o Sa*aria Y Ale-andri uni >o Antiitris phasaet5s]

)nptudlia )ui lrod ca Mte 1@G Antipater %% "asaei losil "eroras lord cel Mare mMat. GL@-GG3 #uca @LBO c. @ c. G MarianuFl c. < Maria*ne %% $4 c. t $leopatra din %erusali* Salorne Antipae3 )tle-andn5 c. Zlathyra Aristobulus c. BerFrlce % %rod "t))p QMal @4L<3 Marca 1L@P3 #uca <L@An Archetau .%rod Etnartui= Detrona %n 1 d.$r. QMai. GLGGO

c, Zlaphira .Tetra))iut+ Detronat )n <A d.$r. QMat. @4L@-@S3 Maty 1L@4-G8L #uca <L@,@AO c. G e.@ nea lui Arelas%9 din abstea d. <4 QJ.$r. Q#uca <L@O Anlipate) Berenice % %rod de $alcis %rod ADripa % regele %udeii 4@-44 d. $r. Q"apte. @GO Ar5stobulus QMa# @4L<-@@L Marcu 1L@P-G83 #uca <L@AO Maria*ne ADripa Q% din $alcis Telrarh 44 d.$r. "FDe J8-@;S d.$r. Berenlce Q"apte. GBL@<-GPLG1O DrusJ%a Q"apte. G4LG4O c. 'rocuratorul "eb M5ria*ne Salo*e Marcu 8LGG-G8O c. _ cSsStoritQaO % Arborele genealogic si*pli)icat al )a*iliei lui %rod. u*ele subliniate sJncede ale persoanelor discutate tn articolul %R;D. %R;D U2dtl acli8 drdt5cA nu a ps capit problej *elor sale interne. Au e-istat )ric&iuni Jntre rudele sale )e*ei &i so&iile sale, Jntre copiii so&iilor sale. $ei doi )ii ai sei de ti %aMan*, AleMndru Ki AJistobd, au lZt crescu&i la Ro*a Ki erau destina&i s7 )ie *oKtenitorii b hi sa,- Deendenla lc din !anon2i Qprin *a*a lorO raea d 1e aceptag de popo.ul 2ieu. Dar po.il2 lor pri0ilesia2 a sd*ii in0idia dairlr ror 0i)tsi, ln sp2.ial a lul AntipaEr, 1d cel *i Mre al lui %rod, cares-a str7duit sI otr70easc7 gJndurile tat7 @ui seu )ale de ei. in ele din u*a QP J.d.$r.O ei a, %osi g7si&i 0ino0a&i de co*plot J*potri0a tat7lui lor Ki au %o] e-dati. AntipaEr nu a prc)ibt.t 2 p. lll* noliii @or, d8t8 < ari tui tir.i, ii el a ca.ut 0icti*7 suspiciunii lui %rod Ki a )ost e-ecutat cu nu*ai citeu .i# lnainte de %[lttrea lui %"d Q4 t.d.cr.O. "i8 supicice a lul %rcd 1b ilutaia bire in JntJ*plarea cu 0i.ita *agilor Ki *7celul copiilor din Berlee* mMat. GO3 deKi aceast7 JntJinplare nu apare Jn alt, pan2, ori.2 Mode d1pre s ege ri0al era ln stare s7 dea naKtere la te*eri. Aceasta suspiciune a a5uns s7 ia propor&ii de*ente Ki de aceea %rod este &inut *inre *i nult p2nEu i.brode sale crininale d2cit pentru *)tate sle ad*inishri0e. Jn testa*entul s7u a J*p7r&it regatul s7u la trei dinEe )ii sti - tud]a si sana ria lui Aihelar QMar. GLGGO, $alilea si 'ereea lli A*p., iar tentoriile din E lui "ilip Q#ua <L@O. A.2as% tnpa)tir a )1t "bi cat7 de Augustus. G. Arh.lau Q,J,od Ehalnd=, pe nonedele saleO, A do*it i, %ude, ,in ldrd tatalui sBu (od QMat. GLGGO din and 4 td.$,. pila in *ul 1 d.cr. El . lct 1ul cel *i 8)t de la sdtia raMriiena Malthae si a a0ut cea *ai rea reputa&ie dintre to&i )iii lui irod. El a o)eet ] ibilirata r2ligicn.* a eilor plin )aptul ca sn cisrtorit c, $lapi"a, 0Adua )iatelui siu 0itreg Aleendtu. ,[ a .odtinut pro<r.nul de .oE)uire al tat7lui s7u, dar do*nia sa represi07 a de0enit insuporbbilri o delegale a adnt*dei din ludea ii sa"aril sa ds i, ele din u)ti %a Ro* ca tn-% adiae pe Au8uts c, dace nui l,adepBtua.B pe Arhelau aF sn aibl le o rDolt, gen2rarr. Arh.tau a )ci delrcnat Ki e-nar iLr lud2a a dddir pro0i*i2 ronan4 adninbhta de prc)ei n*id de nnpiEt. <. 6%rod tetrarhul+ m#uca <L@A etcO, care a purtat n*2le disrincti0 ,<ntipa. El a )1t )iul nai ddr al lui lrod de @1 Malrnce ti a *oitWit calil8- si 'eea din r2satul r.iilui s7u. %n E0ansneln el s aidentiar. pr5, )apnn cB a lut parte la inre*i"Ea W e-rolia lui loan Bote.7torul QMarcu 1L@4-G8O Ki prin JntJlnirea sa scurt7 cu %sus cJnd i-a )ost tri*is de 'ilat ca s7 )ie 5udet Q#sa G<LP s,t*O, i se spre ca (s %a descris odat7 ca 60ulpea aceea+ m#uca @<L<@ K.ur*,O. El a )1t c2l Mi .apab, dn)t )ii lui %)td ii la )el c. ,i btLl sL, a )dt u *.re cotututor r eiat2 Tib2rias de ta Ma! c.len a )1r co))tru)te de el 4GG d.cr.O ii a nFilo in cist2a

inparatdui Tibsiu. El s2 cTerorit e )iic regelli abata8 @A%2bs ry dar a dirc)tar de 8 penl[u a ] cisatori d lrodiada, 1i2 iratelui sau 0i)ts %rcd lilip. pori05r ))inshelis)ilo, sinopri.i, l8, Bore.Brorul a ads *inia lui Antipa pdtru ce a sndannat a doE e casetorZe ca )iod lnpoti0a r2gni J]phs Q,4nc @4. @@al spue ce Antipa s.a ie*ut ci *ull*ea *re cel ll8 ,2 loan ar putea Jncepe o re0olt7. Aretas a )ost 5ignit de ce s-a JnrJ*plat cu )iica sa Ki cJ&i0a ani *ai tJr.iu a llo)itat de o earie ca s, porneasc7 r7.boi trnpolri0a lui AntiUa Q<1 d,cr-O. "onAle lni Antipa au su)ent o ln)rnrgep srea, iar Jo]phs sp)t d nulS 2neni au considerat Jn)rJngerea ca o pedeaps7 di0in7 pentru c7 Antipa %-a o*orit pe loan Bote.7torul. Jn anul <A d.ci Antipa a %1t recls*t la irnpl"nn Zaiu de cBrre n2ponn siu Agnpa Qre.i .rO 5 a %1t detituit din )unc&ia sa Ki Ki-a s)JrKit 0ia&a Jn e-il. 4. ,<es2le Aiii.a(od+ Q"apt. @GL@O, choscur de a2 *enea d Tripa, El a %1t )iul lui Ar5stobul ,i )tlotol lui %rod c2l Mare. DrpE eMutoE tat-Lld sdu in and P l.d.c,. el 1 )Zt ctDut la Rotu, ln Elatii stltue cu )a*ilia i*perial7, Jn anul G< d.$r. a a0ut datorii atJt ae Mri )uit a Eebuit sd pailsscd Ro*, '*tru o Fre a pridit adBpost Ai lntrDire %a iriberias, 'rin gri5a unchiului s7u Antipa, datorit7 surorii sale %rodiada, d 2re Antipa se cl2torie reni D.r s.a errat cu Antipa ,i h 1ul <1 d.$r, s. lntds la Rona. Acolo @-a 5ignit pe H*p7ratul Tiberiu Ki a )ost pus Jn hchisc', dar Jn ur*a nonii rd Tiberiu ln anul *Etor el a )1t elib2"t da tuul lnpdrat, c.is QcaltdaO, d2 la 2re a prinit tidd de rea2, a=lnd c t2ritonu t2ritoriile din E 'alestinei, %n ll* e-ilErii lui Anlipa io dd <A d.cr, Zalilee. gi 'er2 ar )ost ad7ugate la regatul lui Agripa. $Jnd $laudius a de0enit i*pE)tt ln dul 4@ dar, el a *inr Ai nai ntlt regann lu5 Asripa prir )aptul c. ia dat lud]. ii S*ria, ata tEii Trrpa a do*it peste s reaaQ de apr2p2 .ceaAi *lrine cu lelahn buD.urui sao. El a c7utat s7 ob&in7 bun70oi&a supuKilor s7i e0rei, care l-au pd0it ca pe M u)raA al hasrcreilor Qpi4 bMica sa Maria*neO Ki l-au acceptat. Atacul s7u J*potri0a apZrolild, Q"apt. @GLG hla.O pbbabil c, a )dt nai popdar deii ar )i )cr *i denult, daronri )"ts= ni.7rii tor recente cu ne-e0reii m"apt. @SL@3 @@L@8O. Moan1 lui subitB la 0tsr. de B4 de ad Qanri 44 d.$r.O 12 8nlio*ia de rua Q"apt, @GLGS t,t*.O ii Jdephs QAnt, @A, <4< A.@*,O Jn aKa )el incit cere dou7 nara&iuni Ki co*pletea.7 Ki se e-plic7 reciproc. ln /* lui au la*as, i un )iu, Asrip1li Q02.i BO ii dole )i5ce B2rcnice Qnscut in anul Ga i.d,$r.O, tuntio. nat7 h "apt. GBL@< g,l*., ti Drui@a Qniscrti b a l << d.cr.O, .ap a d8nit a neia sode a pld*toldui "eli- Qc). "apt. G4LG4O. s. Aglipa, )iul lui %rcd Ttipa Q0ei 4O, niscut id anul GP d.cr., A tost coBiderat pe rinS, ca Ba ddina sFe. al tatllui srtr. TotDi roi tlr.iu . pri*it titlul de rege de la clandiD i*preule cu tdiroriile din Di RE 'al1tirei car2 au )ost nrite de * in and B1 d-ci El a shinbat n*el. 2pnabi sle din ceareea lui "ilip b 2bnias, ca h 8npli*nt p2nnu i*pi= "tul erc. Din atul 48 plnt h 11 d.cr. B aFt prerc sati0ll sl n, 5@@2eB p2 *rii prcW ai ereilor. A ir8at si pre0ine i.bucni2a re.b.iuld 2F2ilor ,n. ebiE Rorci h anul 11 d.ciL cind 2)ortrile ele au eKuat el a r7*as totuKi loial Ro*ei Ki a )ost r7spl7tit cu o alta creDteE a r2gatdui snu. A nuit a1r, lll)uDi h5ud a l, loo d.cr. ciritorilor T l este Maut dinhdni8sa.,'a,2lQ"apt, GsL@<-G1L<GO, p2 cae %a acer, ln s@))iB, cd lncearci si% )acE ce)tin Q"att, G1LG4O. B%B#%;ZRA"%E. Josephus, A*. @4-GS possi*, %/ %G p1idL A. !. M. Jon1, )te >lercds o) Jdaea, @A<83 S. 'eroFne, #i)e and Ti*es o)!erod ihe Zrea-, @AB13 ide*, The #ater !erods, @AB83 ". S. Busch, The `,ire terudr, @AB<3 !, : !oehne,, derod ,4ntrp1, @APG5 A- s.halit, Mo,is lrsrod1, @A1 <. 1@4 %SAT%AR %R;D%ADA QM)tu 1L@Pi #uca <L@AO, )iie lli Aris-tobul Q1d ltri #od c2l Mar2 ii Main*eO. Ea sV cisBbrit nai h tii cu uchiul 2i lrod "ilip Q)rd lui lrcd cel M.re d2 td b a doua MarinMe3 nu debuie connV dat e #"ilip ietnrhdO "i a aou dB o Wchiul ei %rod Antipa Q=%rc4, ;. D2 la Urind el sot a aFt o )iici, Salone, .arc s.a cTntont cu *h5ul ei, "ilip tetarhd. lddtitatea )icei lui %rodiada dia Mar, 1LGG il*, 1te 5len, clnd Andpa a )osr e-5lat tn anul <A .l.$r, lrcdiad. a al1 si% trEot2sd si nu a aaeptat )arcaE p2 .are $ai1 a )1t gata sA o a*re s8rii pr5eennlui se, Asipa Q,%R;D, 4O, ".".B, %R;D%E %. acEria sini *endo*,i ca durnani ai lui %ss o dati in calilea Ai apoi iar4i ln lelZlin QMarcu <L13 @GL@<L Mar. GGL@1O. pseieEa lo, cu )aiien in idrebalea .a p.i0te la plata Eibutului cBr2 $e.a. sugerea.B c, eairb o inlelegerc intre ei ln pr.blena Ep2cri0n, adicn, natio*lis* si supu2re )aE de u 5F sbdin. Ac1t )apr cit si orisinea curtrtdli Q0]i $osdridnlO pare si arate c% e5 au ).st u lnrt5d e0reiesc care a )ost de partea dinastiei lui %rod. %deea ca ei au )1t u panid ieligios .uoscut ln tdte in lireiahE rabinicl sub nhele B8tl[uiani, adica, ad8nt=i )a*iliei lui Bedis, a ciQi 1ice Maria*e a )ost una dintre so&iile lui %rod cel *are si ai c7rui )ii au )ost crescu&i de el ca sI )ie *ari preo&i, nu *ai este acceptat7 pe scar7 larg7. B%B#%;Z%,A%%E, !. !8hnr, !erad AntipoR @APG@ . !/mer, %DM>% <, p. 44@44< J.:.M. %SAA$ QEb..O,iJhaD, ,,el dde- sau ,,rir+O. #a anu"r2 MWerii lui leac, AFaan . ds Q$en, @PL@P@, iai *i d.aiu Saa iEeii a nr %a gi.dul ci ea, cre era aiit de brtdnl, a0ea sL .l*islZcl u )iu Qcen, @<@@G-@BO. #a naKterea lui %saac, cJnd A0raa* era Jn 0Jrst7 de @SS de a*, Sa* ded.d cA Du*ne(u a )B.,.o sL .idE QZen. G@L1O. h .iua i+,Brcari5 tui %saac (nael a ris Q$en, GrLAO. Este greu de desoperit u dubiat p2is pshr

0erb ii "obabil d 1re nai bine st )i2 lut la lotua i*peso*lS. ud ccrcetlron Jl redau iD* nru nae+ dar e-Zri prea plint 5sri)icare penrru aceast7 interpretare. $ele doua tr7s7turi principale ale 0ietii lui l]ac ( centre.a ln 5ui n"steri5 Si cWlroriei ld, iar *oti0ll pDtru aceada 1te cE el a )osr sBnnnla prin .are a8 i )ie .ontinrari li,aia genealogice a pro*niun. A a* a isi snpu la o grea hcerc)t cu pn0te la ponisiu2 unui l[r*i, iar acu*, la o 0iste iuin. tatr, c-hd eh aproape de *8)te i.a 0dit * u*as. l, s2 0.de cd Du*e.eu lii lnplinelte scopul prin plinlea pro*isiuilor E.trte lui AFan Q$*. @GL .-<O, chiar dac7 pentru o* acele pro*isiuni par i*-eibilde J*plinit. #a slrbntoar.a i4ercBlii lui l(D chd Sara a rctut pe h*ael, 5u.thduse a nul 2i (aac, sa uplut de nVnie, Agar si nul ei (*el ar 11r a#ssnii din casi Qc2,. G@O. Dupll acea D*e.eula ps D2 AFa* iner2re, poruncindu.i sn% 5ushie pe )id sau c. Araan a asdiat de Dl5*e(u ii Do*ul a ii pregitind s bcrbec psrru 5enli. Dnpe a..ea a )ct rei*oitL pio*isitua cn AFaan E a0ea *ul&i ur*aKi )jZen. GGO. Al donea aspe.r i*potunt el 0ieW lu5 lru. 1te dsitona sa ti re*i)i2ld ei. A )ost u niEcol ce %saac s-a n7scut, Ki la scurt7 0re*e dup7 aceea se p7rea ci )tbuie s, *or1. cM e p2re atud ca 2l sa )i2 s7*Jn&a pro*is7U TotuKi, el tr7ieKte Ki aten&ia se concentrea.7 asupra c7s7toriei sale, deoarece prin el trebde se )ie contin(t3 lhia g2nslogi.L . Drc*i.isii-A** 1te intadat ca liniL genetogi.S s, 1e .ontin*ri Ai ll ri*ite pe )t% *i biEin slu5iror 8 s, ia o <ose potu %eac din ra n#ui de baginL, r.ta"n. Rebea, )iica lui Bet8%, lepotul lui Auaan, 1re indicat7 ca )iind *ireasa hot7ritI Ki ea este gata s7-Ki p7r7seasc7 )a*ilia Ki s7-@ Jnso&easc7 pe slu5itor. %saac o prin2ite si o duce in cortul ndei sal2. tec si Rebeca se c7s7toresc Ki dragostea dintre ei creKte ca re.dbt al actiu5lor plhe de r.sp2ct si doa.ie ale lui %saac QZen. G4O. Ti*p de GS de .di R.b2.a a )ost stealpn ti i.reii, sI*Jn&a pro*is7 nu a0ea s7 0ina prin *i5loacele natuEl2 ale paie*iied obisnuiie, ci prin petu cra toa2 supn*tuali a ld D@)u.eu, Sterilitatea Re be5i @. deteniEr , E %saac sn siaroiasA la Do d Ai aloi Reb2ca a lct anulaiB cB ln pidtsele ei se luptL doi 8pii Q$2n. GsLGGG1O A.1ri doi copn, repE.enrind dou,i naiui, aEar sL *e.e cu1ui 1tile sd altuia. %sac aaa se teliascB o Fene in &ar7 Ki, Jn loc s7 *earg7 Jn Egipt Jn ti*p de )oa*ete, a rsnas la $heEr. $ind a )oi tn p..icol, la )el ca Di iFan, a ciurai W o ploie5e.e pU sotia e pre.entind o ca p2 sor. s. DupL .eturi .u pnsrorn de @< clera, se dlce la Beerlab si, in cele .lii l*a, lace un legB*int cu AbinelQ. /r artaaon5sn r)tiprc apa.e int2 %saac W Reb2.a din ca8 acliunor lui la10. "iind innllat %sac rcrEte hirccudntar2 pare*n 1up,a lui %n10 ii rcstege o d.rinll prctctici asupla lui Esau, %e.c a ii*uit %a 0i1ta de @<S de .ni si a nrW Jngropat de )iii s7i Esau Ki %aco0. %n T E)ter2a lui ca )iu al prc*isiutrii 1re n2nlio nat, Jn Ro*. 4L@1.GrL ALPA3 separae dinrc el ,i lsniel 1te preenbtB aleAoric in cal. aLGG.<@3 5e)t1rea lui dd .ide taril sBn 1te nentionati ln EFj @@ru.rAi bc. GLG@G< Qcu pri0ir2 m 5n)luenla u[ terioar7, ca Jn Ro*. 8L<Ga, c). !. J. Schoeps, 'aul, rA1@, D, @4@ K.ur*.O3 )apb.l ci a )oW tai1l hJ Esau si %aco0 1te nentionat ,. Ron. AL@SL@<> bin2cu0intarea dari de2l ac1ror do5 )ii esie dZcura2 in EF. @rLGD c do0adi a .rcdntei ele . %SA%%AR. @. Al cincib. nu al lui la.o0 Ki #ea ii al nouiba nu .l lui ldco0 QZ1. <SL@at <sLG<O.i5 unele ar putea 1 deri0at Nte la tehDii eb,. A, ,,btrba$, i5 s7(7r, 6plat7+, adic7, 6lucr7tor pl7tit+, deKi al&ii arat7 o l2siiui nai puln prcbabili cu o roina 0erbali car insea*i .,"Z ca QDMne.etrO st arate indu1re,. po4iu2 ribala a lui %ehar a ioi tnr2 Mi. chilboa in dealurile dir cnlilea in)eri8na, la 2-ti2nibtea de E a 0inil.rel, dar <%a)2le nu pot )i sere cu preci.ie. Jn unele liste Qde e-., Jud. @L<ol lehar nu 1te )renlio*r si se poate s, 1 )os incls .lrtui =le .abdon $, re# c* sinsn a )Zt in8.porat in ludaO. De 12nena, se %Ere cB Ma*] sa inritr spre in reritonul lui %shar. Sais,re.] ceinli ii sareie aeciatc .u ele au lct dat2 lui rshat Qtos, %AtrU G<@ .). @PL@S-@@O. 1@B %SA%%AR #ega tura strJnsI dintre ga bulon Ki %sahar este ar7tat7 Jn )aptul c7 sJnt incluKi Jntr-o binecu0Intare co*uni QDat. <<L@T@AO, u i8r. hdoiali ci hut2l2 *en&ionat este Thbor, unde se a)la un sanctuar co*un. rrabd a lut pd2 la cdpatrn 8ndlse de De bore, care se poate s7 )i pro0enit din tribul sau QJud. BL@BO, deKi nu este *en&ionat Jn nara&iunea Jn pro.7 Qcap. 4O. B7t7lia a Jnceput Jn teritoriul lui Jsahar Ki a .drobit co*plet stIpJrurea canaanit7 Jn. &inuturile de d*pie. /n5udec7tar, Tbla, a )ost din tribul hri %sahar QJud, @S@@O la t2l 2 Ai 8urpabrd BaeDa Q@ inp. @B.GD, bahar a )1t Md dintr2 ale doulsrree .listricte@B.GD, ad*inisrEtiE sbbilire de solono, Q@ inp. 4L@PO. Bi*etrtaEa datn de la20 Qca, 4tL@4.@sO a )1t pri0ite ca doEda ci o p1ne din tehar lauia tn &ar7 Jn perioada A*araa, *enpitJndu-Ki po.i&ia prin e)ectuarea unor *unci )or&ate pentru st7pJnitorii ca-naani&i. Dar *ustrarea subJn&eleas7 s-ar putea s7 )ie o sinpE a)i*E a )aptulu5 c, pbspEihb Mtdia l7 @-a )7cut supus Ki decadent. 'e 0re*ea lui Da0itl, Jns7, tribul a dobJndit o reputa&ie de Jn&elepciune $% $ron. @GL<GO, u )apt indnit di, lou h a)i)rada Elhtrdic,, poEi0it cAreia ei tui in"lep" *1bri ai sanledrindui au orcBit din %sahar. G. Al Kaptelea )iu al lui ;bed-Edo*, un ie0it p7.itor al "Qt din p2riolda lu5 Dasd Q% c*r G1LBr.

B%B#%;$R[R%%E. t;B, D, G;;, GPG, GG<, G<G hl*,5 A Alr, 'JE G4 @AGa, p. 4P D,l*.3 ,9 ", Arbrighr, JAos P4, @As4 ,. GGG s.8.i s, yei0h, MAonga A Robtr, rAsP, p. t8 i.*. A.E.c. %SA% QEbr- Or-rdyO. epod hi B8.li tatr hi Da0id. El . %enit ln B2tlen si de obicei 1re nMit ,,Be tl8nitd+, dar o dat% 1te nu*it 6E)ratitul din Be. dehul lui luda=. ,l a )1t biil a opr 1i Ql San. @1L@S@@O, dar n. sinr Morure r*ai n*ele a Kapte dintreeiQl$ron.GL@<-@BO. Al optulea este o*is. probabil pentru c7 nu a a0ut ur*aKi, a)ar7 de ca.ul c7 ElihV din % crcr GPL@< db di)dir d. Eliab, S alt7 tradi&ie e0reiasc7 antic7 $Trg. Rut 4LGGO, ur*at7 de co*entatori de *ai tJr.Ju Q.c). y`0*gO iden ri)t., pe anW Z San. @PLGsO o lsai, E-ista .lre doul solu&ii *ai probabiJe. "ie c7 Abigail Ki ^eruia au )ost )iicele so&iei lui %sai dintr-o c7s7torie anterioar7 cu aha) Z, A, R Stanley, `snh $hurch, r,ct. GGO su ahaK poate )J un nu*e )e*inin, nu*ele *a*ei acelor )iice. %sai este Snt)lnit pentru ulti*a oar7 la peKtera Adurd, unde Da0id i.a rinir "2 padDn sai in Moab, ca s7 )ie ta siguran&7 Q@ Sa*. GGL<-4O. M.A.M. %Si%A QEbr. ,,loOrar, ,Jah0eh ete ,natuie=O, 1ul lui A*o& Qebr, +S*1K, care trebuie distins de pro)etul A*os, ebr. +a*IsO, a tr7it Jn %erusali* ;s. PL@-<3 <PLGO. 'oti0ir tiadiliei iud.ie el a )Zr de rite resali3 din nara&iunile Ki din prcorodJle sale s-a dedus uneori cl el a )1, de Ery *bil, da, 2-hti cditudine ln pri0in&a aceasta. AKa cu* se 0ede din introducerea cd4n Q@LrO el a pb)elit ln tinlll @Ri oa QPAr`PAo -P4S`P<A J.d.$r.O, Aha. QP<B-P@1`P@B J.d.$r.O Ki E.e-chia QP@1`P@B-18P`181 H.d.$r.O. QDatele do*niilor sJnt ele dae .le E. R, Thiele,O El a )1r che*t sA )ie pro)et 6Jn anul *or&ii J*p7ratului ;Jia+ Q1L@O, adic7 Jn P4S@P<A l.d.$r.L urliM lui apdid2 ure poare i datat7 cu certitudine este cea din ti*pul do*niei lui Sar,trib diD *ul PS@ #d.$r, asau 8 1aA i.d.c,.. ds.B p1lp@llrn o a dou *pani2 a lui sanherib J*potri0a %erusali*uluiO. 'otri0it tradi&iei %saia a )ost tdiar ln dout cu )ierasrrgul %n rinpul do*r tui Marus Q8i Mo..niul lui lraia, cp, sO3 un cred c, ac1t topt 1te benrioMl tn EE. @@L<P. da, re)eriE 1te 8lars ii ] par2 ci taditia nu a aFt o ba.3 istoric7 s7n7toas7. Este posibil ca %saia s7 )i tr7it pJrt7 Jn tinpul do*iei lui MaM]3 ab]Da n*2ld lui din @L@ ar putea )i datorat7 )aptului c7 %saia nu a a0ut nici u ror plblic dup, .e Maee a d*nir res,. S S Boas e Rur @ Wduel @1@S *entionea.i Wpte )ii in a)a,, de Da0td, iar % con. <, GPL%< spune .r Elihu a )1r )ratc ctr Da0id. s2 poare 8 Elihu sr )i )oW un alr nu*. puer de El5.b su de un al *l dintre )ra&ii lui Da0id.

Eliab Abinadab ?i*ei

atanael Radai

;.e*

Da0id

ElihuU ^eruia Abignil

Arborele genealogic ai )a*iliei lui %sai, potri0it cu @ $ron. GL@<-@P. 1@1 %SA%A, $ARTEA #/% %saia a )ost c7s7torit3 so&ia lui este nu*it7 6pro)e-teasa+ Q8L<O, probabil pentru c7 &i ea a pro)e&it. S%nt *en&iona&i doi )ii Ki a*Jndoi poarta nu*e si*bolica Q)iL@8O - ?ear-%aKub, 6S r7*7Ki&7 se 0a Jntoarce+ QPL<O &i Maher-Kala-haK-ba., 6Zr7beKte-te de pr7dea.7 Ki arunc7-te asupra pr7.ii+ Q8L@-4O. %sa ia Ki Mica au )ost conte*poranii` @L@ cu Mica @L@O. Acti0itatea lui %saia a )ost precedat7 de cea a lui A*os &i ;sea QA*os @L@3 ;sea @L@O. A*os &i ;sea au pio`e&it *ai ales J*potri0a triburilor din 3 %sa5a Ki Mica Ki-au concentrat pro)e&iile asupra lui %uda &i a ierusali*ului QJs. @L@O. Jn pri*a 5u*a tale a secolului al 8-lea, atit %srael, sub do*nia lui leroboa* ! Qcea P8G-PB< H.d.$r.O cJt Ki %uda, sub do*nia lui ;.ia, s-au bucurat de o perioad7 de *are prosperitate. Aceasta s-a datorat Jn *are *7sura sl7biciunii regatului Ara* Ki raptului c7 Asiria nu a inter0enit Jn 9 0re*e Jndelungata. Do*nia lui ;iia poate )i descris7 ca Ki cea *ai prosper7 perioada pe care a cunoscut-o %uda din 0re*ea de.bin7rii J*p7r7&iei dup7 *oartea lui Solo*on. Jn ti*pul do*niei lui ;.ia &i lota* prosperitatea Ki lu-ul au )ost abundente tn %uda3 aceasta stare de lucruri este re)lectat7 tn Js. G-4. Dar dup7 urcarea pe trona lui Tiglat-'ileser %M $P4B-PGP H.d.$r.O, Asiria a Jnceput din nou sT-Ki i*pun7 5ugul asupra &7rilor din 9 'ecah, regele lui %srael, )i Re&in, regele Da*ascului, a )or*at o coali&ie anti-asirian7 si au Jncercat s7-@ oblige pe Aha., regele lui %uda, s7 li se al7ture. $Jnd Ahaa a re)ulat ei au a*enin&at s7-@ detrone.e Ki s7 pun7 pe tron o *arionet7 a lor QP<4 #d.$r,O. Ac&iunea iui %saia cu oca.ia aceasta este relatat7 Jn cap. P. Aha. a )7cut greKeala s7 cear7 a5utor regelui asirian3 re.ultatul a )ost c7 %uda a de0enit un stat satelit al Asiriei. )n anul P<G J.d.$r, asirienii au cucerit Da*ascul Ki au ane-at teritoriul din lsraei la de $J*pia i.reel, r7*JnJnd ca ;sea s7 do*neasc7 Jn restul regatului de , ca 0asal al lor.

$Jnd S-a rJsculat, Sal*anaser 9 QPGP-PGG J.d.$r.O a asediat Sa*aria, iar succesorul s7u, Sargon @< QPGG-PSB H.d.$r.O a cucerit Sa*aria Jn anul urc7rii lui pe tron. $hiar Ki dup7 aceasta au a0ut loc di)erite *iKc7ri da independen&a J*potri0a do*ina&iei asiriene. $u aceste oca.ii %saia, care s-a retras pentru o 0re*e Jntr-un cerc *ai restrirts dup7 protestele sale .adarnice J*potri0a politicii e-terne a lui Aha. Jn anul P<4 #d.$r. Q<L@1 K.ur*,O, &i-a ridicat 0ocea din nou ca s7 a0erti.e.e pe %uda J*potri0a particip7rii la ase*enea *iKc7ri &i Jn special J*potri0a ba.7rii pe a5utorul egiptenilor. 'otri0it cu @4LG8, Jn anul *or&ii lui Aha. )ilistenii au tri*is o delega&ie la %erusali* ca s7 aran5e.e o alian&7 anti-asirian73 cu oca.ia aceasta %saia a rostit din nou un a0ertis*ent Q@4LGA-<GO, )n ti*pul do*niei lui E.echia au )ost Ki alte *iKc7ri de )elul acesta, dintre care cea *ai re*arcabil7 este re0olta de la Asdod, care a )ost Jn)rJnt7 Jn P@@ J.d.$r., cJnd asirienii au asediat &i au cucerit Asdodul Qc`. Js. GSL@[. luda &i Egiptul au )ost i*plicate Jn aceast7 re0olt7. Este )oarte posibil ca Js. @8 s7 date.e din aceast7 perioad73 Jn Egipt do*nea atunci o dinastie etiopiana. Dup7 *oartea lui Sargon au a0ut loc r7scoale nu*eroase J*potri0a succesorului s7u, Sanherib QPSB-18@ H.d.$r.O. %uda a )ost unul dintre statele care s-au r7sculat si lucrul acesta a a0ut ca re.ultat o e-pedi&ie a lui Sahnerib Jn anul PS@ J.d.$r., Jn cursul c7reia a in0adat %uda Ki a asediat %erusali*ul. Di)erite pro)e&ii din cap. G8-<@ ar putea data din anii PSB-PS@ H.d.$r., inclusi0 a0ertis*entul J*potri0a bi.uirii pe Egipt, Jn <SL@-P3 <@L@-<. $ap. <1-<P relatea.7 a*enin&area lui Sanherib la adresa %erusali*ului, eliberarea %erusali*ului )i acti0itatea lui %saia Jn aceast7 perioad7 de pericol. $ap. <8-<Acarese re)er7 probabil la aceeaKi perioad7, 0orbesc despre boala &i Jns7n7toKirea lui E.echia Ki despre *isiunea lui ]Merodac-Baladan. i Ji.R. %SA%A, $ARTEA #/%. %. Schi&a con&inutului a. 'ro)e&ii pri0itoare la 0re*ea iui baia, @L@-<BL@S. )iO %ntroducere Q@L@-<@O. $onda*narea unei Jnchin7ri pur )or*ale etc. Data este incert7. QiiO 'ro)e&ii din pri*a perioada a lui baia QJn cea *ai *are paneO QGL@-BL<SO. 'ro)e&ie despre 0iitoarea J*p7r7&ie a p7cii QGLG-B3 c` Mica 4L@ K.ur*.O. giua Do*nului care trebuie s7 Jn5oseasc7 pe oricine care este *Jndru Ki Jn7l&at QGL1-GGO. "e*eile *Jndre din %erusali* m6re0ista de *od7 a lui )saia+O Q<L@1-4L@O. ;ntatea 0iei QBL@-PO. QiiiO 9edenia inaugurat7 a lui isaia Q1L@-@<O, Qi0O i*periul *ondial pre.ent Ki J*p7r7&ia 0iitoare a lui Du*ne.eu QPL@-@GL1O. $ap. PL@-ALP pro0in Jn principal din perioada r7.boiului dintre Siria &i E)ra-i*. Mustrarea lui Aha. Ki pro)e&ia despre E*anuel $PLl-GBO. Retragerea te*porar7 a iui %saia din 0ia&a publica Q8L@@-GGO. aKterea lui Mesia QAL@-PO. MJna Jntins7 ca s7-@ lo0easc7 pe E)rai* Qprobabil una dintre cele *ai 0echi pro)e&ii aleluJ %saiaO QAL8@SL4O.Asiria Jn5osit7 de S)intul lui %srael Q@@L@3 @GL1O3 aici %ntJlni* un contrast puternic Jntre i*periul *ondial 0iolent Ki pacea J*p7r7&iei 0iitoare. $ap. @G con&ine o cJntare de *ul&u*ire3 el constituie o conclu.ie pentru aceast7 sec&iune. Q0O 'ro)e&ii despre na&iuni str7ine Q@<L@-G<L@8O. Babilon Q@<L@-@4LG<O Qindude cJntarea bat5ocoritoare din @4L4-G<O. Asiria Q@4LG4-GPO. "ilistenii Q@4L G8-<GO. Moabul Q@BL@-@1L@4O. Ara* Ki E)rai* Q@PL@-@43 probabil c7 pro)e&ia a )ost rostit7 cu pu&in ti*p Jnainte de cap. PO. Etiopia &i Egiptul Q@8L@-GSL13 cap. GS, Ki probabil @8, trebuie datate Jn cea P@S H.d.$r.L data cap. @A este incert7O. Babilon QG@L@-@SO. Edo*Q6Str7-5erule. *ai este *ult din noapteU+O QG@L@@ K.ur*.O, Arabia QG@L@<-@PO. %erusali* QGGL@-@4O. ?ebna Ki Elia-chi* QGGL@B-GBO. "enicia QG<L@-@8O. Q0iO S)Jr&itulL JRpocalipsa lui(aia+ QG4L@-GPL@<O. 9e.i *ai 5os, sec&iunea %lt.a Qi0O. Q0iiO '7catul Sionuiui, asuprire Ki i.b70ire3 c7derea Asiriei3 a5utorul .adarnic al Egiptului QG8L@-<<LG4O. $tte0a dintre pro)e&iile din aceste capitole trebuie datate Jntre PSB Ki PS@ J.d.$r. 'ildaplugarul ui QG8LG<-GAO. J*p7r7&ia *esianic7 Q<GL@-8O. Q0iiiO Dou7 aspecte ale 0iitorului Q<4L@-<BL@SO. Judecata Edoi*ilui Ki a lu*ii Q<4L@-@PO. MJntuire pentru 6r7scu*p7ra&ii Do*nului+ Q<BL@-@SO. b. $apitole istorice, <1L@-<AL8 %n0a.ia lui= Sanherib Q<1L@-<PL<8O. Boala Ki Jns7n7toKirea lui E.echia Q<8L@-GGO. Misiunea lui MerodacBaladan Q<AL@-8O. c. 'ro)e&iicare presupun E-ilul babiton ian, 4SL@-BBL@< Aceste capitole pre0estesc eliberarea %sraelului din e-il Ki restaurarea Sionuiui, Ki procla*a *7re&ia lui %ah0eh. 'ot )i J*p7r&ite dup7 cu* ur*ea.7L 1@P %SATA, $ARTEA #/% QiO htodede Q4SL@.<@O. Este pre.*tat canlinutul capitolelor care ur*ea.73 const7 din patru p7r&iL 0. @-G, 0. <.B, 0, 1.@@, 0. @G.<@, QiiO 'ro)e&ii dintre care se re*arc7 cele pri0itoare la $irus Q4@L@-48LGGO. El este *en&ionat pe nu*e Jn 44LG<3 4sr@. $l. 4@.@@1 Qacri0itate lui $iru E ).ce popoarele s, iien)t, dar (Eelul nu Eebuie sA ] )tannO, 4@LG@-GA Qacii0itat8 lui ciru E prcdue lucuie sionuluiO, 4<iAls Q$i E in)iins. Babi lonulO. 44LG4-4sL@<

Q0ido.ia lui ci 2 dee la letuhnea siotuhiO, 41L<.@< Q,rc)2Si d1pre cBderc. sabilonuluD, 4aL@G=@1, D, de a]*en8 pre %4i,e aspre cEdelea Babilo lui h sp2.ial 41L@-4PL@B. E-ist7 un contrast puternic Jntre 6)iica Babib rui-+ Qcap, 4P@ Di =)iie sionulul= Q4AL@4 g.l*, erc.O. %n t2re acsre caDitole=)iie %sBelul Bte hinii5at in dur2lea sa i 2sie prooi<t i.,L0ir2a din *Jna Babirolui Qc). 4@L<-GD2sie 4GL<.4r8t 4<.@1-44LBi 4e, p1inO, sie pr2laMte narclia lui %ahreh d 1te accentuat contrastul dintre El &i idoli Qc). 4GL8-@P3 44L1GSi 4BLA.GB, p1i*O. %n 4GL@AiP 1te pre.eDtal Robd Dotudui ln pri*d din)t =cint]ele Robuld+. QiiiO capirolele ti core 1te pM*inatd r1.ou*re sionului Q4ALR]LPPO. cl. 4AL@4soL<5 slL@P-BGL@G5 g. n Mi auin d1pr2 c8irile lui $iru sau d1pE ni* Babilonului h coMcinlr, 2 pune *ai pulir a.cent p2 con)i2shn dirtrE lahreh W idoli, Jn 4AL@-Aa3 soL4-@@ si BGL@<.B<L@G, al doil2, Wa trei. l8 si al patrul8 dirtre +ctW8le Robulu#, alte pb)2lii d1pre Robll Do*urui, *isilllu lui p2nd %srael Ki na&iuni, ascultarea Ki su)erin&a #ui, *oartea KJ restaurarea Qreabilitarea, repunerea En drepturiO #ui. Qi0O %naDnnuri dea arato o.1te prc*ilini prin credin&7 QBBL@-@<O. d. DdDite proJeti s1L@1nLG4 u 1te Wd sa re.url* conlinutul a8stor capitole. 'ro)e&iile pe care le con&in sJnt di0erse Ki s-ar putea s7 se re)ere la 0re*uri di)erite. Jn unele locuri %sraelul pare s7 )ie Jn e-il QBPL@43 B8L@G3 1SL@S K.ur*.3 1<L@83 14L@S K.ur*.n, En alte locuri poporul pare s7 )ie aKe.at Jn $anaan Qde a. BPL<-PO. Mulre did,=e id2i# 2- pri*te in acste capitole au apBrut de5a ln eluile precedente ale c7r&ii. QiO 'ro.eli&ii care respect7 legea Ki chiar Ki)a*enii a, po)te de *lntTta #ui D#nd.u QB1L%<3 ].i in special 0. PO. QiiO #iderii Ki poporul stnt nu#stro&i deopotri07 pentru pdcorele #or, tn lpeial purru idoldtrie Qs1LA-sPL @<aO. ac1ti sli1o sa. puta si ] re)2re la don nia lui MInase, QiiiO MtnsiiD. pen.ru cei cu iiina .Arcbiia gPl @<b-G@r F.i ln s,]ial 0. lsOi poate 1 ob1eMt3 o a)initate cu cap, 4S-BB. QiO Re#igio Jatd ti c1 ade07rat7 QB8L@-@4O. se *en&ionea.7 Jn special postul Ki respectarea Sabatului. QyO #bdirea 1te condilionatd de ledeAd QsAL@. G@O. Mustrarea p7catelor Q0.l-SO3 plJngere Ki *7rturisiM picatutui Q# A.rsaO5 5uduti Ei i.,B0ne Q0. @sb=GSO> less*nrd lui A.rsaO5%ahreh Qr G@O.E Q0iO %.b70irea Sionului Q1SL@-1GL@G3 obser0a&i din n, a)inihd nare o cp. 4SSSO. pepeti0. glo rioas7 pentru *Jntuirea Sionului include de ase*enea binecu0Jntarea na&iunilor Q1SL@-<O. Ar7tarea *esa8erului c)t adEe )tnti b)t h 1@L@ i.l*- Qd. 4SLA3 4@LGP3 sGLPO dsire pol-ahul propoZdlirn #ui lss Jn#uca 4L@PK.ur*. Q0iiO Rd=butor8 lui loh0eh t=ryotitu Edo*dui Q1<L@-1O. i QriiiO ctintd i iiplorare. Dunnaeu, tdre d Jdcur Jn trecut lucr7ri ar)t de *ari pentru i.b70irea poporului S7u, este i*plorat s7 inter0in7 din nou Jn a5utorul lor Q1<LP-14L@GO. Qi-O Rebeli J*potri0a lui Du*ne.eu Ki slu5itori supuKi Q1BL@-GBO. Mustrarea idolatriei Q0. < K.ur*., @@O3 pl*i.inea uui dtr ou ti a sui pshnrt nou Qr @P@. Q-O $ap. 11L@-G4, `ah0eh respinge )or*ele interii2 d2 lncbiture Fi)ici,al, Q0. @4O, siotul ste glori)st iar ptcrtoin drr p2depsii Q0, s.G4O, %%. dglnc4 .r.itulra, autorul a A.ri0ita8a li8a* a lui hoia i 2 dau lulin2 in)jotulii .u pn0iE la acti0iBt2a litear, a lui %saia. ln <L@ Wte Nlad d8, o ie.ipWe scurt7 Q6Maher-Kalal-haK-ba.+O3 8L@1 ar trebui Jn&eles Jn "s )uEt3 <SL< s.ar puta deri la sDierca alir *a&iei scurte din 0. P, 6gar07 )7r7 nici o ispra07+, deKi 1t2 posibil 8 si )i ]ris u psa5 *ai *re, Relelilea la =art2a Do*ulu# Jn <4L@1 db de nr"#es .a prctelia anterioar7 din cap. <4 a )ost scris7. Stilul personal din cap. 1 Ki 8 pledea.7 Jn )a0oarea presupunerii c7 aceste cap. au )ost scrise chiar de %saia3 totuKi, trebuie re*arcat c7 Jn cap. P se 0orbeKte despre Jsaia la persoana a treia Qc), cap. GSO. Et2 )de plobabn ca %saia hsBi sB li eris *i lte prolelii delt cele tl!li,nate nai s1. in )a0ol rea acestei conclu.ii pledea.7 standardul ridicat cJt Ki uibteo ri*b.5ului Ai a sturui care pot n luare ln considera&ie. Dar dac7 %saia JnsuKi ar )i a0ut o contribu&ie substan&ial7 la co*punerea c7r&ii sale, structua ei prcbabil cB ar 1 lost *i clars de)t 1b c..ul Jn pre.enl cap. <1-<A slnr ln es" p*l2le cu G inp. @<L@<. GSL@A. #a ac1i contdt ar )tbui ant ln 0ed)t c, 8i cu G $rcn. G1LGGi <GL<G, lsia a t1r ae sdeM u si5br istoric. , s pcte 1pue cu cd5tudine dad (aia a i1r aubrul 2p. <1<A. b. Alc7tuirea $artea lui %saia nu este un Kir da pro)e&ii )7r7 leg7tur7 Jntre ele. E-ista o anu*it7 aran5are cronologic7. $apitolele G.s 8 tau int,.o lde *LiuL din plo)eW dn pina pan2 a acl0itiln lui lsia. 'asa5r TL@ALP pro 0ine tui al1 din p2ri..da re.boiDhi dint2 siria W E)rain QP<4 ln.$r.O. $ap. @<GS n drc la p2rioada P@B.P@@ td.$r., ta, di)2rite prcteln din op. Ga<P dat2.n ainaniiPSBlaPS@ ld.cr. ca *i n.re p.tre a cap, 4S.11 esta dir pro)e&ii rostite dint-u punct de 02d] Dilic su p2)t .niar pZtsilic. ErZte d. ae*tua d anMite aran5ae tdatica Q0e.i %, Schi&a con&inutuluiO. Jn aceast7 pri0in&7 un loc re*arcabil Jl ocup7 pro)e&iile pri0itoare la na&iuni stliire, i. cap. @<G<L ar Eebui l)trcat de as8n2 ci

tu5onaba prc)eino, din ac1te capitole sint in tode de d0inteleL 6'ro)e&ie J*potri0a...+ $ap. 4S. BB, de ase*enea, )or*ea.7 Jntr-o *are *7sur7 o unitate. /n alt aspectL Jn <AL1 K.unn. e-ist7 o tran.i&ie clad de la ep. @=<A la ep. 4S=11, '2 de ahe palte odi8 8nolosice nu a )dr ,*rV Aredrinddi nr catu. De e-dplD ALa-@SL4 8nlire prclabil u. dine e#e nai 0echi pioleln a lui %sia3 8p. @P lar puu si dateE din psioda 1@8 %SA%A, $ARTEA #/% itrEdiar tninte de P<4 id,$r,, adici, ap p+ de da( dh cap, Ti GaL l.1 con.inc o pro)eri2 de la tueDut Ar trebui obser0at de ase*enea c7 deKi pro)e&iile rostite din punctui de 0edere e-ilic apar Jn principal Jn cap. 4S i.l*., cap. <B peupse de ]**ea + penoaa de e-il3 a* putea )i obliga&i s7 trage* conclu.ia c7 Ki cap. B1-11 stau al7turi de alte pro)e&ii a c7ror perspecti07 este pre-e-ilic7 Qde e-6 S13 A-BPL@<[, e-ilica Qde T., NaD. 1S1GO Vi posrc-ilica Qdea,cap. BaJ. ue aprene, Vi1re la )et de cta, c, aBDao te*atic7 nu a )ost )7cut7 Jn *od consec0ent Jn Jntreaga carte. A&a cu* a* 07.ut, cap. @<-G< con&in Jn prircipal protetii ddpE *Wui sdire, dar cap. GG )or*ea.7 o e-cep&ie Ki e-ist7 alte p7r&i Jn care sJnt JntSnite pro)e&ii J*potri0a unor na&iuni str7ine Qde e-*pl,, prctelia inDo)ti0a Asirie5 in toLB,<4 1te si*ta1 d 8a din @4LG4.GPO. A, Eebui oboe*r de asenenea ci in @L@L G5l si @<L@ e-is>n anreteL dar retara.s 0ed*iei in .are rr+i3 a pri*it cl82a de a 1 po)et nu 0he d2ii h cap, 1. S5M, E1te conplicat - nai conplict, dN)t ne pute* da s2ana din otu5de,.dile p2 care l2an sli &at su*ar *ai sus. A* putea considera un lucru cert c7 toat7 cartea lui %saia a )ost construit7 pe ba.a unor colec&ii *ai scurte. Dar Jn )inal pute* spune doar c7 istoria co*punerii c7r&ii nu *ai poate )i reconstituit7. c2cZtorii au )aclt di)erite incelcnri de a urnari stadiile co*punerii ei dai nu au a5s [a conclu.ii con0ing7toare. Ast)el, unii au presupus c7 la Jnceput cap. @-@G,@<-G<, G4-GP.G8-<B au )or*at ini&ial colec&ii separate. Trebuie s7 recunoaKte* c7 aceste ac&iuni, =n abn5ar8 lor actulr, )d*ea.i tuite uitnti *i rt eu *i putin indep.ndenre. $intarca din eD. @G su prcnniue hln n din cap. <B ar put3. )or*a o Jncheiere sau conclude adec0ar7 pentru o cole"e. DBr reluie sn sddten posibititat2 2 act tpt si ] dabre.e lucrili5 unui )tdactor de *ai d.iu. rn e pn0Er2 capj 4SsB, piobabit ci ele conrin o colec&ie de pro)e&ii independente la JnceputL este greu s pEupulb cr ete du ror*ar o uirJre d2 la br trZput. 'e de altB parte, h ac1te .aD. ] Eett *ereu aceleaKi subiecte. Aran5area lor nu este nicideh conpt2r arbi)tarE5 adice, roste )i ob12"ati o an*te or=line cronologici Q0e.i l, Schit .ontinu. tuluiO. Mul&i critici sJnt de p7rere c7 aceste capitole, cel pu&in Jn esen&7, pro0in de la un singur autor. c. Autorul Mdli erceidton din .ilele no1ie co1tr c iteia ar )i auiorul uor "4iuni 8n dir carea sa. nn n#rci Jn sensul c7 nu el le-a scris, ci Jn sensul c7 subiectul ld nu pb0ine de ta %saia. /nn .red cn o nare e)t a *aterialului din cap. @-<B nu Ji apar&ine iui %saia. /nii cercet7tori *erg *ai departe decJt al&ii, dar Jn general ei sJnt de acord c7 nu Ji pot )i atribuite lui %saia pasa5ele @<L@-@4LG<3 G@3 G4-GP3 <4-<B. Jn plus, cercet7torii critici la adresa acestei c7r&i sEnt practic unani*i Jn de c1 si cap. 4;1b nu prc1 de ta ts". $ap. 4SBB slni co id2nre tn p.inc5"l ca a*r. &inJnd unui pro)et c7ruia i s-a dat nu*ele Deutero-isaia Q6Al doilea tsaia=O. sL surinut .e Dlotedle lui trebuie datate Jntre pri*a 0ictorie a regelui persan citu Qcca sso id.cr,l ii cFrirea Babilon,nD5 de clte $iru, dupB caie a r*dt dererd 1in Drin ca" a per*is e0reilor e-ila&i s7 se Jntoarc7 Jn &ara lor QB<8 td.$r.O. /nii ap7r7 p7rerea c7 pro)e&iile lui Deutero%Baia d )tbui dabte in pcrioaaa de dupe S<a i.d,$r, Se crede cI terenul de acti0itate al acestui pro)et a )ost Babilonul3 al&ii cred cI a )ost 'alestina, Egiptul sau o alt7 &ar7. )n c2 p.i15e cap- s1,11, hii l2 adibu5e de as. nd2a lui Deut)t-%saia, in tinU c2 aRn b aEibule uu autor ]pa*r, n*it ltitoleia Q.+4@ reilea %sj ial, ca.e de darat 1e in 5uDl autui 4so id,cr., p2 0re*ea lui Maleahi Qde oc., B. Duhrr;, sau prin anul BGS 5n.c).. p2 E*ea lu !.<ai t gahana Qd.a, E. s2llin "i r. Ell5gerO Alpr= rdopta po.ilia c3 po)eriile din cap. B1-11 nu pro0in din aceeaKi perioad73 unii au sspnrt .d prc)eriile pro0in din (olul al Blca i.d,$r,. altn dir seld al G-@ea, u*atoarele coEiddarn sinr retelete Entru proble* cu Deute"lsiaL @. M7rturia unani*a a tradi&iei a)ir*7 cI %saia este autorul ind2gn d4i cap. @.<A ii 4S11 ne.au pa, 0etor .a o *bte5 cap. @AL1< pot 1 pr50ite .a o tu.iiie planituaE de ta pll* a r dou 8rne a c7r&ii3 Din Eclesiastul 48LG4 K.ur*. este clar c7 %sus b2n sua Qcca Goo i.d.cr.O a coWidernt .E leia a )ci autonV cap. 4S.11 .it W al cap. %<A. Man1criale dd Ja fu*ran arat7 cI pe 0re*ea cJnd au )ost copiate Qscoldfu)ue al Gtea su % i.d.c,,O dea tui Zaia era cotuiderati ca o uitate. Esre ad20nrai ca *nrtuia tradi&iei e-tra-biblice nu este hot7ritoare3 dup7 p7rerea aurorului articolului de )a&7 nu se poate spune cI 9T Jns7Ki ar indica Jn *od neechi0oc c7 %sa5a este autorul Jntregii c7r&i. TotuKi, trebuie luate Jn considerare dou7 lucruri. Mai lniii, Deutetuleia tu2buie cotride.at ud dinde ce5 8i *ari lb)egi ai lui %srael aaca nu chi.r cel *i tu, 2 pbiei ar ii suprin.iror dace orice d8adB dcspe e-isren" ac1tui proiet ar )i t1i sr8r s7 din tradi&ie Jn

aKa *7sur7 JneJt pJn7 Ki nu*ele lui sa ne )ie necunoscut. Jn al doilea rind, do0e.ile din T ocup7 Jn *od )iresc un loc special Jn *7rturia tradi&iei. 'd.5ele r*etoe din ca,. 4S11 sirt DErenbt3 i, T p.in e-presir de genu[3 .ce sr spu ptu pr8rdul %saia+L 4SL< QJn Mat. <L<O3 4GL@-4 QJn Mat. @GL@P-G@O3 B<L@ QJnloan @GL<8 Ki Ro*. @SLGS K.ur*.O3 B<L4 QJn Mat. <i@Di 1BL@ i8. Qin Ron. @;LG; s.lh.O. tL aceasta se poate ad7uga ca aceia care contest7 c7 %saia a scris cap. 4S K.ur*., contest7 Ki cap. @< pe te*eiuri si*ilare3 dar antetul acestui capitol Jl atribuie lui 6%saia, )iu[ lui A*or+. G. aryr)tnnrt el ha5 pui*t p2ntru a atibui capitolele 4S K.ur*. lui Deutero-%saia este )7r7 JndoioE raphil .a a.1re capiiote au ca n c.dru isron. perioada E-ilului babilonian - *ai precis, ulti*ii ani ai E-ndui, irepsd d* BAS i.d$, Ds la bun tnceDui se slune c, (nel ,,a prin5t din nina Do*ului dc doli an cit toat2 pScat.te sle+ Q4oLGO, pltelea asu plt8re 1te Babilonul Q414.O, nu isnia, ch eE de aKteptat pe 0re*ea lui %saia. Regele persan $irus QBBA-BGs J.d.$r.O este *en&ionat pe nu*e. Jn ti*p ce cucerirea Babiionului de c7tre $irus este preP.irI Jn 4<rr4r 4aL@4 etc., in 4@L@P, Gs er., 2 su32"a.e ., el a aht de5a pinele sure". sar putea rrrpude d Dunul pro)ena le *E re0ela pro)e&ilor 0iitorul Ki este ade07rat c7 )aptul acesta nu a )ost luat Jn considerare su)icient de c7tre adept-ii t1riei d1pre Deut2rcreia. Dar chie si cei care accept7 )7r7 re.er0e pro)e&ia se 07d con)runta&i aici c, citeh di)iculiBti. "rt2 de na.+nceou D %sa3 s7 )i stat Jn curtea Te*plului ca s7 *JngJie poporul 1@A %SA%%. $A.),TEA #9% pentru o cala*itate care nu a0ea s7 0in7 asupra lor decJt peste *ai bine de un secol. A* putea presupune c7 %saia a co*unicat aceste pro)e&ii cercului s7u de ucenici $e`. 8L@1O Y sau *ai degrab7, c7 nu le-a rostit, ci tea si,. $hiar d ala, s ridicd ,nreba8L Dacl li .tibui* lui %rai. a1te c.pible, 8re teboie r, presupune* c7 inspira&ia a luat o )or*7 )oarte 6*ecanic7+, )7r7 s7 aib7 nici o leg7tur7 cu gJndurile care e-istau Jn gJndirea conKtient7 a pro)etul 0iiU Sugestiile de *ai 5os rue pot a5uta Jntr-o oarecare *7sur7 s7 rlspudo la a1te obi],ii. %saia a scris aceste pro)e&ii Jn ti*pul do*niei lui MInase. %saia a 07.ut c7 era i*posibil s7 apar7 tu public h un. cei, Q.) G %*p G@L@1O. 2l2giliM a atins o ase*enea cul*e Jndt %saia Ki-a dac sea*a c7 5udeta di0in3 t"buia si 0ind Q4Gr,. G ,np, G@L@Z@BO3 de )ap, ln enii niniii sal2 el a id.ut ca 5ud81 a 0enit de5a. Atunci Duhul pro)e&iei ia ar7tat c7 aceasta 5udecat7, la rindul ei, 0a a0ea un s)irKit Q0e.i sec&iunea %/. a QiiO, 6Judecat7 Ki *Jntuire+O. Se *ai poate spune c7 5udecata pe cate a 07.ut-o %saia J*plinit7 Jn *intea sa a )ost 6tntJr.iat7+ de poc7in&a lui MInase QG J*p. GG-G<O. Jn a)ar7 de aceasta, este i*portant s7 obser07* c7, potri0it cu Js. <ALB-P, %saia a Ktiut c7 0a a0ea lc o d2poitaE ln Sabild. Este ade07rat c7 aceste pro)e&ii presupun ca &i Edru istoric ).1 )ElE a E-ndui bahilodan, i.r ciru 1le p8tat 1 uul 8rc a intrat d25a p2 sc8 idoriLi h alE pli0i4e autorur e elprint ruli Mi pu&in concret cu pri0ire la condi&iile E-ilului decJt ne-a* )i aKteptat de la cine0a care a tr7it Jn E-il, <. A )ost atras7 aten&ia asupra di)eren&elor dintre 1p. @.<A ti 4S-11 r, e pi,rV2 linba5ul, nitut Vi concep&iile. S-ar putea spune c7 Jn @-<A li*ba5ul este platic s5 plin de ilutati5, ln tinp e h 4S-11 1c .d12 Mi prcaic3 %n 4S.11 arpetul .dnolodc al Do*niei lui Du*ne.eu este *ai proe*inent decJt Jn @=<A3 b linp e @=<A rcrb2] d1pre M1ia-Rege, ln 4S-11 El 1E lreu5t de Robll lei lal0eh, TonDi aceste di)eren&e nu ne i*pun s7 renun&7* la ideea unit7&ii c7r&ii. %n a)ar7 de aceste di)eren&e e-ist7 o serie d2 a]*Andn i.bit2re. $a ]nple de a.1t t2n an putea ai7ta ca ln ca,. @-<A nu 1re dsi,e nll*i sloia lui M1ia Qc, @@L@ i s<LGO, inr c.p. 4S-11 nu descriu nu*ai pe Robul cate su)er7 Vc), 4GL@-P3 B<L@@ K.ur*;3 Jn al doilea r)nd, apelati0ul di0in 6S)Jntul lui lsel+ apare de @G ori ln @.<A li .le @< di h 4S.11 "5 de nu*ai cinci ori Jn restu[ 9T. R)e.i de ase*enea J. !. ,ato4 0T A, @ABA, p, @<8.@BP, '.18ra)ele pre.edenre au )1t henite <1 pre.inie direc&iile Jn care se des)7Koar7 discu&iile cu pri0ire la aceste proble*e Ki argu*entele pe care le aduce )iecare parte. Jn conclu.ie, nu este necesar s7 contest7* sau s7 obiect7* la )aptul c7 %saia a participat la co*punerea cap. 4S-11. 'e de alt7 parte, chiar Ki aceia care dore s, .ccepte ln nod ,]8ditiorat nirtuia Scripturii s-ar putea s7 a5ung7 la conclu.ia c7 Jn cartea lu5 %san st uele ps4i Qe nu pe0h de la rsaia. 'robabil c7 aKa stau lucrurile Jn cap. @-<A, ?i Jn special cu pri0ire la cap, 4S.11 snW *dre sa acceprss aceast7 sugestie. Dup7 p7rerea autorului articolului de )a&7, este acceptabil s7 sus&ine* c7 Jn cap. 4S-11 niad li ap.4ire lui %sia, id T2nicii prc)etulu5 Qoa*eni care s-au si*&it strJns lega&i de elO l-au de.0oltat *ai tJr.iu Jn spiritul autorului original. TbruKi, este i*posibil s7 stabili* ce propor&ie )ace parte din *ie.ul scris de %saia Ki ce propor&ie constituie elabor7ri *aitir.ii. R)a* Jncheia sec&iunea de )a&7 cu dou7 re*arci )inale. @, ln .ilele MstZ Dist, o rendinZ do*idntn de a pune un accent *are pe tradi&ia oral7. 'otri0it acestei Kcoli de gindire, cu0Jnt7rile pro)etului au )ost trans*ise oral de c7tre cercul lui de ucenici3 Jn cursul acestui proces ele au )ost adaptate Jn repetate rinduri la circu*stan&ele schi*b7toare din 0re*ea aceea. Dac7 e-ist7 0reun sJ*bure de ade07r Jn aceast7 teorie ar trebui luat7 Jn considerare Jn orice Jncercare de

a Dplica orisi8 8piioleld 4S.11, 2-d ,ut8 due la 8ncl8ia cn h ca,, 4S=11 sisrA u ni2. cre pFi8 de la lsaia, dar acst nie. d Mi "Dre 1 distins. G. Ai trelui sa tu adu* aninte ca a8ia aE contest7 c7 %saia a scris Jn Jntregi*e cap. 4S-11 presu ps ad18 c7 autorul .eto. ep. a proEnit dh F2la lui %saia- s2 Mu1t2 c1 tl ciuda tut*r .r8*dblor dsp)t diB5bta autorilor, e-tstl o ainitate stdDsS lltrc cat, @-<A ti 4S.11, RT.i de e-,, ce sa spus *ai sus cu pri0ire la apelati0ul 6S)Jntul lui %srael+. %%%. Mesa5ul c7r&ii ince din Ehire lsan s )ct cocid8t c2l Mi *E dintre prc)e$l 0t El a tct nMir ,rDltutul lntre pr )e&i+, 6E0anghelistul 9echiului #eg7*Jnt+ etc. $artea lui nu nu*ai c7 are un stil Ki o concep&ie Jnalt7, ci este de ]tu8 bosatd ln .orlinunn spintual, a. $op. @-<A Jn Jncercarea de a schi&a *esa5ul acestor capitole a* pute lnepe cu ap2latiDri di0in +santul lui lsra2%+ Qcaie, aKa cu* a* 07.ut, este caracteristic pentru %raiaO W cu nu*ele uuia diltre tii llt lsah, ]a laKub, 6; r7*7Ki&7 se 0a Jntoarce+. "aptul c7 Du*ne.eu este $el S)Jnt a )ost Jnscris cu litele de .Ete" h ini* lui %saio 2 pulr.t al rcde niei Wle iMlelEre QB.<O. Dlpl c* An1 a tolt nu*it pro)etul neprih7nirii iar ;sea pro)etul dragostei pline de bun7tate, tot aKa %saia a )ost nu*it pro)etul s)h)8iei Qc, @L43 sL@1, G43 <L#4i %oLPP, Goi @GL1O lPLP3 GAiG<i <SL@@ A.h,3 <@L@r <PG<, erc.O. D*. ne.eu este $el S)Jnt3 aceasta Jnsea*n7 c7 El este Jn7l&at atJt de *ult deasupra creaturilor Sale JneJt este 8pl2t d).dt de ele nu nl*i prin per)2)iFa sa *oral7 Vc). 1LBO ci &i prin puterea Sa, *Jnia Sa, dragostea Sa, 8di)tioda sa W toate 0irtut5le sale Q4 GAL@1@ <@L<O. s)ntedo lu5 lan0eh 1te i1Ti etrla liintei Sale di0ine, care Ji )ace pe oa*eni s7 tre*ure Jnaintea #ui at8tc) rld % e lnc ni. Acest Du*ne.eu s)Jnt S-a asociat Jntr-un *od steial d lsEel Q@LG3 sLl A.u*, etc.O si b nod dsebit d ce lui D.0id Q<r@<3 @@@@ etc.O. El lau. iEtc h hi5ldul lli l)tel, pe Mt, sion QaLla3 @@LA etc.O. ".pnil cl Dul8.d 1te =s)nrul lui (1el+ in. plicd o ircrd costant, ln relati. din8 El si poporul Se,, 'e deo "rte, El tuni W nTerE nnporiE pic.tdui #oi %sEeli pe de .@rB palie, 2l rV ru" Jeg7*Jntul S7u cu %srael. De aceea este dat7 asigurareaL 6S r7*7Ki&7 se 0a Jntoarce+. Aceasta Jnsea*n7, *ai Jntii c7 0a 0eni o 5udecat7 Ki 0a sc7pa nu*ai o r7*7Ki&7. Dar Jnsea*n7 de ase*enea c7 cel pu&in o r7*7Ki&7 0a supra0ie&ui, o r7*7Ki&7 se 0a Jntoarce QJn pa"ia eO. ln ninia sa Dul8d hi adre aninE de Jndurarea Sa. Este posibii s7 traduce* de ase*eneaL 1GS 6; r7*7Ki&7 se Jntoarce la Du*ne.eu, i&i schi*b7 gtndirea+3 Jntoarcerea &i i.b70irea ei au loc pe calea con0ertirii. Aceast7 doctrina despre o r7*7Ki&7 ocup7 un loc proe*inent Jn propo07duirea lui %saia Jnc7 de la bun Jnceput Q1L@<O. Se poate ca el s7 )i 07.ut Jnceputurile r7*7Ki&ei Jn cercul ucenicilor s7i, Jn *i5locul c7rora s-a retras din 0ia&a public7 pentru o perioad7 Jndelungat7 la un stadiu de Jnceput al lucr7rii sale Q8L@1-@8O, 'ut2a d8AEeF c tte0, ditrEE i*Dlicarile Jn07&7turii lui %saia pe care a* schi&at-o *ai sus. QiO $erin&ele tui Du*ne.eu si p7catul tui brael. SSntul lui %srael cere poporului S7u s7-# s)in&easc7 Q8L@<O puntndu-Kl Jncrederea nu*ai Jn El, ascultJnd de poruncile #ui &i luJnd a*inte la cu0intele pro)e&ilor S7i, Jntrudt %ah0eh a )7cut un leg7*Jnt cu %srael, p7catul lui %srael este Jn esen&7 aposta.ie Q@LG-43 <SL@-A etcO. )n loc s7 p7stre.e u*ilin&a cane se cu0ine si o aib7 Jn pre.en&a S)Jntului lui %srael, eisJnt *Jndri si )ri0oli QGL1 K.ur*.3 <L83 BL@B K.ur*.3 GGL@ s.urrn.3 G8L@B K.ur*.3 GAL@4 s.ur*.3 <GLA K.ur*. etc.O. %saia a insistat Jn repetate rJnduri c7 p7catul, indi)erent care este s)era Jn care este co*is, este Jn pri*ul rtrtd un p7cat J*potri0a lui Du*ne.eu. isaia a conda*nat Jnchinarea p7c7toas7 QdeKi a-cest *esa5 nu ocup7 un loc attt de proe*inent ca Ki Jn propo07duirea tui ;seaO3 el conda*n7 ritualul care se li*itea.7 la lucruri e-terioare Q@L@S s.ur*.3 GAL@< s.ur*.O, conda*n7 aducerea 5ert)elor pe Jn7l&i*i Q@LGAO, Jnchinarea pIgJn7 QGL1-83 @PLPK.ur*.3 <SLGG3 <@LP etc3 0e.i Ki 8L@AO. Mai ales Jn ti*pul pri*ilor ani ai propo07dui&ii sale el a 0orbit cu aspri*e J*potri0a p7catelor din do*eniul social - asuprirea celor )7r7 ap7rare, lu-ul nes7buit, be&ia etc. Q0e.i de e-. @L@B-@P,G@-G<3 <L@4 5.unri., @1K.ur*,3BLP-8, @@ K.ur*., @4,GGs.ur*.3 @SL@ K.ur*,3 G8LP s.ur*.3 <GLA s.ur*,O. Qn acest conte-t ne put r8,di la ilnuen" pc5biE a lui Atu. )n do*eniul politic, cerin&a do*inant7 a lui %saia este Jncrederea %n S)Jhtul lui %srael QPLA K.ur*.3 8L@G ).h.5 @oLGS5 rPLP3 GaL@1, <SL@B etc,O, aa au )o1r consecin&ele Jn politica practic7U %saia nu a pledat niciodat7 Jn )a0oarea lipsei de ap7rare, ci a rostit a0ertis*ente repetate J*potri0a intr7rii Jn alian&e, Jn , p8.r cu Eg5ptul Q@4LG8.<G3 r;3 G;t <SLr.PL 5iLl <O. Ab&inerea de la participarea acti07 Jn politica *edial7, Jn acele circu*stan&e, ar )i )ost o cerin&7 a diplo*a&iei Qde e-, <1LB K.ur*.O, dat a0ertis*entele lui %saia nu trebuie atribuite percep&iei sale politice e-ue* de sensibile, ci re0ela&iei di0ine Q0e.i de ase *enea <SL@O, Se poate ca a0ertis*entele lui %saia s7 R )ost ur*ate uneori3 nu a* a)la t despre nici un con)lict Jntre Asiria si %uda %n perioada P@4-P@@ J.d.$r, Dar adesea oa*enii nu l-au ascultat. Atitudinea

lui Aha., de pild7, este ar7tat7 dar Jn cap. P Qc` G J*p. @1LP K.ur*.O3 cu pri0ire la perioada lui E.echia, 0e.i GA3 @B3 <SLlK.ur*.3<@Ll K.ur*.3 <1L4K.ur*. QD). GE*p. @8LPO. )iin Judecat7 Ki *tn*ire. Se obiectea.7 adesea c7 propo0Iduirea5udec7&iiKi*JntuiriiJnls. @-<A con&ine contradic&ii inerente. De aici se trage conclu.ia c7 di)erite p7r&i din aceste capitole nu ne par0in de ,a %saia, sau c7 pBrerile lui %saia au su)erit schi*b7ri3 de e-e*plu, se )ace distinc&ie Jn lucrarea lui Jntre o perioad7 pro Ki una artti-asirian7. Dar s-a spus de5a c7 Jn tidul 6S)intul lui %srael+ este indus7 o tensiune ine0itabil7. Dup7 cu* cere situa&ia, aceasta poate Jnse*na c7 El prote5ea.7 %sraelul Ki %erusali*ul, cetatsA%A, $R%%A #/% tea Te*plului, cetatea regal73 poate Jnse*na c7 El rosteKte o 5udeca ta direct7 t*potri0a %sraelului Ki %erusali*ului. De aceea atunci cJnd %saia predic7 5udecata Ki nunruue nu trebuie s7 )i* surprinKi dac7 %saia nu pune accentul pe acelaKi aspect Qc). G8LG<-GA3 se poate spune pe bun7 dreptate c7 aceast7 pild7 ocup7 un loc central Jn propo07duirea lui %saiaO. ota persistent7 din propo07duirea sa este cea care i-a )ost re0elat7 la Jnceput, Jn 0edenia inaugural7 Q1L@@-@<O, ; 5 udecat7 *inu&ioasa Ki co*plet7 a0ea s7 0ina asupra lui %uda Ki asupra %erusali*ului Q<L@-4L@3 BL@-P,8-G43 <GLA-@4 etc.O 3 asirienii s)nt *en&iona &i Jn acest conte-t QBLG1-<S3 PL@P K.ur*.3 8LS-8 etc.O5toast7 5udecat7 este descris7 uneori ca o 5udecat7 puri)icatoare QGLG4 K.ur*.3 43G K.ur*.O, deoarece prin aceast7 5udecat7 &i Jn ur*a ei, o r7*7Ki&7 0a )i *Jntuit7 Ki pentru aceasta r7*7Ki&7 se Jntre0ede un 0iitor triu*)7tor Q4LG s.ur*.3 @SLGS K.ur*.O. etcO. dar acesta nu este singurul lucru care trebuie *en&ionat aici. Judecata *inu&ioas7 Ki co*plet7 a %erusali*ului nu a0ea s7 0in7 i*ediat. #ui %saia i s-a per*is s7 pro)e&easc7 raptul c7 atacul lui 'ecah si Re&in J*potri0a %erusali*ului a0ea s7 eKue.e QPL@-8L4O, c7 asirienii a0eau s7 in0ade.e luda Ki a0eau sa cau.e.e o su)erin&7 *are pentru %erusali*, dar la rJndul lor ei a0eau s7 )ie- lo0i&i de 5udecata di0in7 Ki nu li se 0a per*ite s7 cucereasc7 %erusali*ul Q8LA K.ur*.3 @SLB-<43 @4LG4-<G3 @83 GAL@-83 <@L4 K.ur*.3 <PL1 t.l*,, G@.<sO. ; .)t8,5e nu o cotrt,.tce E cealalt7. QTrebuie re*arcat de ase*enea c7 Jnainte de pro)e&iile Jnt7ritoare din <PL1 K.ur*., G@-<B, Sanherib s-a purtat cu 0iclenie, <SL@ K.ur*.3 c). G J*p. @8L@4 s.ur*., Ki a hulit pe S)intul lui %srael.O "aptul c7 pro)e&iile lui %saia pe aceast7 te*7 nu se contra.ic Jn *od inerent este ar7tat de ase*enea de J*plinirea lor. Asirienii au cau.at *ult7 su)erin&7 %erusali*ului Jn PS@ :.$r,, dar nu l-au putut cuceri3 *ai tIr.iu a0ea s7 cad7 asupra %erusali*ului o 5udecat7 co*plet7, prin *Jna babilonienilor. %saia nu spune nic7ieri c7 asirienii ar )i e-ecutorii 5udec7&ii co*plete J*potri0a %erusali*ului3 *ai tJr.iu el a pre.is c7 a0eau s7 0in7 babilonienii Q<ALB K.ur*.O. Jn )ine, unele pro)e&ii, cu* sJnt cele din BL@4 K.ur*., JKi g7sesc J*plinirea co*plet7 nu*ai Jn 5udecata escatologic7 V0e.i *ai 5os, sub-se&tiunea Qi0OO. )n acest conte-t ar trebui *en&ionate si che*7rile pro)etului la poc7in&7. Jntr-un sens, 0estirea 5udec7&ii Ki *Jntuirii este condi&ionat73 dac7 ei JKi J*pietresc ini*ile 0a 0eni 5udecata3 dac7 se poc7iesc, 0or a0ea pane de iertare Ki *lntuire Q@L@1 K.ur*.3 <SL@B K.ur*. etc.O. Dar acest anun& este condi&ionat nu*ai Jntrun sens3 deoarece lui %saia i s-a re0elat Jnc7 %n 0edenia inaugural7 c7 %ah0eh a hot7rit s7 5udece pe %uda3 *asa *Z 1 poporului t. adtEit adr de dult ln Drcar2le sale JneJt propo07duirea lui %saia nu a0ea s7 aib7 un alt e)ect dedt s7 J*pietreasc7 Ki *ai *ult ini*ile lor Q1LA K.ur*.O. De ase*enea, nu e-ist7 incertitudine cu pri0ire la sal0area 0iitoare. ?i Jntoc*ai cu* propo07duirea lui %saia, prin )aptul c7 a J*pietrit ini*ile ascult7torilor s7i, a contribuit la preg7tirea %sraelului pentru 5udecat7, tot aKa a contribuit la atnJnarea 5udec7)ii, la sal0area %erusali*ului Ki la )or*area unei r7*7Ki&e asupra c7reia %ah0eh a a0ut Jn plan s7 re0erse *Jntuirea Sa. MJhtuirea procla*at7 de %saia include i.b70irea rtui*ului dinE.u ne8 re, dar i.be0i8 Du Jnsea*n7 sal0are deplin7. Sal0area pro*is7, Jn sensul .er *r lars, 1te baatb pe i8rea D,.aEtor rc) 1G@ %SA%A, $A TEA #/% @L@83 1LB K.ur*. etc.O Ki const7 dintr-o Jnnoire a ini*ii Qc). de e-. <GL@B K.ur*.O, o 0ia&7 tr7it7 potri0it cu poruncile lui Du*ne.eu, o 0ia&7 Jncununat7 cu prosperitate Ki glorie. Sionul a0ea s7 ocupe un loc central Jn aceasta sal0are, dar si celelalte na&iuni a0eau s7 ia parte Qc). @L@A,G1 K.ur*.3 GLG-B3 4LG-13 <<L@< K.ur*.O. Ar Eebui sd rcnlionn* aici in rDd specia# prc%e)rile *esianice care sJnt de o i*portan&7 deosebit de *are Qc). AL@-P3 @@L@-@S, unde Jn)llni* un contrast puternic cu i*periul asirian descris Jn @SLB K.ur*.3 c). Ki @1LB3 GAL@1 t.ll*3 <GL@ A.l*.3 <<L@Pt pro)2lia d1pre E*anuel, Jn PL@4, este de ase*enea *esianic7, aKa cM etd ciaE ei ln rlat. @LGG t,l*.3 cF indica indirect 0. @1O. Jn aceste pro)e&ii %saia )oloseKte Jn *od )iresc ter*eni din 9T - Mesia este descris ca regele lui %srael Ki este enun&at7 ideea c7 El 0a elibera pe poporul s7u de asirieni QAL<3 c). @@L@ K.ur*., cu pro)e&ia ante .idrO - dar prin achti r*2ni A.l *aelie o d2si2r2 glori1A a sl0drii 0iit8, d1,re 2re crEtinii r*. n .e c7 a irceput cu pi8 F.ne a lli criBi1, iar J*plinirea ei deplin7 0a a0ea loc %a a doua #ui 0enire Qc). @@LA etc.O. QiiiO s)itu# lui tsrdd ti nottunite "aptd .t lahEh 1te sidglrul Dll5rrleu ad20dht 1te a)*t *i apisat h cp, 4S K.ur*, d2dt in @=<A, dar a toate acestea este subliniat destul de clar Jn pri*a parte a cIrtii Qc`. GL83 <SLGG3 <PL@1etc.O.%ah0eh este Do*nul Jntregului pI*Jnt Q1L<O. Tbt ce ce JntI*pl7 este lucrarea #ui, J*plinirea hotarJrilor #ui QBL@G,@A3 @4LG4,G1-<PLG1 .ic,O, ll condF rbror5a ld %sael Ai a tutur na&iuilor. Asiria este

toiagul *Jniei Sale Q@SLB K.ur*.3 c, sLG13 PL@P i.r*.3 <LP A,l*, et,Ot dar d8re sin2nn,u Mdrit trcpriile lor ssbiW Q@SLP E.l*.O, datorit7 *Jndriei, 0iolen&ei, cru.i*ii Ki necredin&ei lor, datoritB huliri5 lui tahreh, W ei a0eau si )ie 5ude2@i maLAi @SLB )*,i @4LG4.GPi @4.4.1i GAtP-Ai <SLGP. <<3 <@LA il*,3 <<@@ il*,3 <1-<P dcO. lb.i de al2rM4 lote)ine cu pn0ie la Babilotr Q@<-@43 G@L @.@SO, Moab Q@s.@13 re.i ii GsrtS s,l*.O, Eriopia Ki Egipt Q@8-GSO, Edo*QG@LliK.ur*.3 <4O i alte na&iuni. Ar Eebui sa ob]san de ercred ca %s1ia nu pre.ie nu*ai de.astrul ci Ki binecu0Jntarea na&iunilor - de e-., tr *8 pro)e"e dir @AL@4-GB, hd2 ] )ae pro*isiunea c7 Egiptul, Asiria Ki %sraelul 0or )i J*preun7 Dalion p2rtru lahEh QcJ @1L@ ).,*.3 @aLP3 G<i @B@<, cit ii GLG=B3 @@r@S etc,O. QdO cap. G4-GP A.1re .apirole, 8 io*a.e u 2pilos la cap. t<G<, Eebuie henlioEte in nod sp2= cial pen>tu d1c.ie.ea 2laente a 5udeilii lFii QG4O Ki a *Jntuirii *ari pe care o 0a reali.a Du*ne.eu Qtoate na&iunile 0or a0ea parte Jn *Jntuirea aceastaL ,,El ni*iegte noartea ,2 Bie= cJ GBL1 t,r*.O, ti *i )it intoriant2 peni.u ce 8rbe d2sprc in0ier8 c.lor n2priMniri QG1L@AO. b. $apitalele 4S-BB %erusali*ul .ace Jn ruin7, %sraelul este e-ilat Jn Babilon Ai Eailul a duat ndd =J[2re. 'opbrul b8l ste Jntr-o strJ*torare *are Q4GLGG3 B@L@8 K.ur*.O, *Jnia lli laT0eh i*poEi0a lor apasa gre, dV au pecat2 iar ld Q4SLG3 4ULG4 t.#*.t s@L@P 2tc.O3 ei cred c, ,# a uitat de ei Q4SLGP@ 4A@@4O. /nn dirte ei au a5s <, considere locul e-ilului ca Ki patria lor QBBLGO. Dar prorerul pro*ite ci %ah0eh este pe puncrul sA elibere.e pe poporul S7u Ki Ji Jndea*n7 s7 cread7 Jn pro*isiunea #ui. QJO S)tntul lui %srael poate s7 a5ute Q4@L@4, @1, GS3 4<L<, @4 t.*.i 4BL/r 4PL4L 48./3 4ArPi BBBO. A0Jnd Jn 0edere ce s-a spus *ai sus, nu este surprin.ltor c, niclidi ln 0T nu 1te aMMt cu *i )litV t7rie decJt Jn aceste capitole )aptul c7 Jah0eh este singurul Du*ne.eu ade07rat, c7 nu*ai El poate a5uta Qc) 4@L@ K.ur*., G@ K.ur*.3 4<3@S K.ur*.3 44L1, 83 4sLB, @4, @8, G@ i*,3t.utu,3 41.A etcO. lnoed8a Jn al&i .ei este .adarnic7, Jnchinarea Jnaintea idolilor este un ptar Q4SL@4 i*.3 4@@P, GAt 4GL8,@P3 44L1=GS, GB, 4BLG;i 41@@ s.l*.3 4PLA A.l*,O, ,# ete d )tdt Mi presus decJt toate creaturile Sale3 El a creat toate lucrurile Qlucrul acesta este accentuat Jn cap. 4S-BB Mi nult dTit in @.<AO Ai El ondu2 csol tui*r ludnor Qc). 4SL@G-G1O ere tore.s introdu8a la ,, GP-<l5 4R@43 4<LP<i M.P3 4<i@< etc.O. El 1t2 D*e.eul erd Q4SLGS@ 4@L43 4<L@Si 44L1i 4aLDOi El ac&ionea.7 dup7 buna Sa pl7cere Q4BLA K.ur*,O Ki 2st2 et ., notri8 #ui ]E lnllini Q44LG<L 41L@S 2tc.O. cu0lnnrl sau, rcsti, lrin <sa Urc)elilor sBi, se 0a Jntoarce 6)7r7 rod+ - )7r7 s7-Ki J*plineasc7 *isiunea Q4SL1<3 BBL@S W.lD.O. chiar si 8ritdd a2i lu*i Jntregi, cu* este $iius, este doar o unealt7 Jn *Jna lui Du*ne.eu, pentru J*plinirea scopurilor Sale Q4@L@ 2.=8., G@GA3 4<LA-@B5 44LG44BL#<3 41LA.l<i 48L@G-@1O. QiiO SJJntul lui %srael 0rea s7 a5ute. %srael nu a ))iitat a5ubrul #u, %rE2l B-a doZdit ne0radnic Q4<L GG D.*., etc.O. Dar (rael 1t2 popotul #li Q4SL@ et.i c) ded, 4<L@s3 44LGO si *ele <i Eubtt #ui 1te i*pli2rB in i.b30i)ta %r.aeuui Q4<L@.@@ etO, R2%a. da lui cu (relu@ d sionul, 2c c*p.Et, cu l2sBtura stabilit7 prin c7s7torie QBSL@3 B4LB K.ur*.O. El a al1 pe %srael dinrre tct2 *tiunne Q4@La s-,l*.5 4<L @S et.O si rsnel ste slu5itorul #ui - s titlu 8E i*plic7 atJt un pri0ilegiu Q4@L8 K.ur*. etc.O cJt Ki o niliM2 Q4<L@S etc,O , Ddsost2a #ui 1ie irdrept.r% tn nod n1cninbntor <pre lsEel, spresion Q4oL@@r 4<L< K.ur*.3 41L< K.ur*.3 4AL@B K.ur*. etc.O Ki neprih7nirei QdreptateaO #ui este garan&ia eliber7rii %sraelului Qde ei. 4@L@S3 4BLG4O. )iiin S)JnFl lui %srael 0a a5uta Jn *ad sigur. MJntuirea 0iitoare este descris7 Jn culori lu*inoase. Teneiul actd rntuiri Di ln ace#=ri tilnp, sE ei const7 Jn abaterea *Jniei #ui, iertarea p7catului %ui =<lael Q4;LGL 4<LGB@ 44LGGi S#LG@ il*., etc.O, El ! )oloseKte pe $irus ca pe un instru*ent pentru a inaugura sal0area, $irus este descris Jn ter*eni re*arcabili, ca 6unsul+ lui Hah0eh Q4BL@O, ca o*ul pe care-@ 6iubeKte+ El Q48L@4 etcO. Babilonul este r7sturnat de $irus Q41-4P3 c). 4<L@43 48L@4O3 %sraelul este eliberat Ki copiii lui e-ila&i sJnt aduna&i din toate &7rile Jn care au )ost J*pr7Ktia&i Ki se Jntorc Jn $anaan Q4<L@-8, @8-G@3 48LGS t.*.t 4AtG4.G13 BGL@@ 1.ll*, 2tc,O, tan0eh se trMce @B sioD Q4SLA.@@i sGLP iu)r,O, sio t 1te leuit din nou Q4AL@P=G<3 B4@@ i1.O, reconstruit Q443G83 4BL@<3 B4L@@ K.ur*.O Ki ocrotit QB4L@4-@PO. ;bser0a&i Jn special aspectele ur*7toare. @. A-c2]A lucre de i.be0ire 1te d]risi ca o nou 8ie Q4rLGS3 4sL<i c, 4s3@<O, Mhuile ce ar caracteri.at E-odul din Egipt ur*ea.7 s7 )ie repetate ac* ,2 o sle M% *re Q4<r@1 iF3 4aLG@5 B@LA i*, etc.O, G, '")etul 0ede tot 0)to.ul 8 o 1irae, Eliberarea %sraelului din e-il este pri0it7 ca Jnceputul erei *7re&e de *Jnruire, Jn care toate lucrurile 0or )i Jnnoite. Aici se poate *en&iona c7 Jnaintarea %sraelului 1GG %SMAX# spre patrie este Jnso&it7 de o serie de *inuni Jn natur7 Q4@3@P K.ur*.3 4<L@8-G@3 48LG@3 4ALA K.unn.3 BBL@G K.ur*.3 c). B4L@<O. <. Se sublinia.7 Jn repetate rJtiduri c7 scopul *a5or al tuturor acestor lucruri este lauda si gloria lui Du*ne.eu Q4@LGS3 4<LG@3 44LG<3 48LA-@@ ete5. 'ro)etul p&i )oloseKte toat7 energia pentru a con0inge poporul sa accepte &i s7 cread7 aceast7 pro*isiune de binecu0Jntare3 0e.i Jn special s)JrKitul cap, SB. El Jncearc7 s7-i con0ing7 ar7tJndu-le *7re&ia lui %ah0eh Jn natur7 Ki Jn istorie. El pune Jntreb7ri directe Ki Ji pro0oac7 s7 intre %ntr-o de.batere Qc). de e-, 4SL@G-<@3 4AL@4 K.unn,O. El pro0oac7 de ase*enea popoarele p7gtne &i .eii lor3 oare pot )ace aceKti .ei

ceea ce )eLe Du*ne.eul lui %sraelU Du*ne.eul lui %srael este $el care @-a che*at Jn )iin&7 pe $irus Ki @a ridicat pentru ca s7 )ie instru*entul #ui pentru eliberarea %sraelului, 'rin ur*are, Du*ne.eul lui %srael este singurul care poare pre0esti re.ultatul ac&iunilor lui $irus. #a )el de sigur cu* este )aptul c7 %ah0eh a Scut s7 se JntJ*ple 6lucrurile de de*ult+ - adic7, la )el de sigur cu* a J*plinit lucrurile pe care le-a pre0estit Jn alele din 0echi*e - la )el de sigur este c7 El 0a )ace sI se J*plineasc7 6lucrurile noi+, pro*isiunile pe care le )ace acu* prin pro)etul S7u Q4@L@ K.ur*,, G@-GA3 4<LA-@B3 44L1iBLGB3 41L8@<3 48L@G-@13 c). 4GLA3 48L@-@@O. 'ro)etul nu )urni.ea.7 do0e.i Jn sensul strict a, cu0Jntului, ci )ace un apel puternic la *inte, ini*7 si conKtiin&7. %bate aceste lucruri sublinia.7 uni0ersalis*ul a-cestor capitole. %ah0eh, $reatorul uni0ersului, conduce e0eni*entele din lu*e, inclusi0 cariera 0ictorioas7 a lui $irus. El *ustr7 na&iunile, Jn special Babilonul, pentru ostilitatea lor `a&7 de %srael Ki pentru idolatria lor Q4@L@@-@13 4GL@<,= @P3 413 4PO. Scopul spre care Jndreapt7 El cursul lu*ii este re.u*at Jn cu0inteleL 6;rice genunchi se 0a pleca Jnaintea Mea Ki etice li*b7 0a 5ura pe Mine+ Q4SLG<O3 pn aceast7 slu5ire a lui %ah0eh const7 Ki *Jntuirea na&iunilor pI*Jntului3 c).dee-, 4GL@S-@G3 4BL1, GG-G43 B@L4K.unti. Qi0O $upri0irela6$Jnt7rileRobului+ Q4GL@-P3 4AL@-Aa3 BSL4-@@3 BGL@<-B<L@GO, 0e.i ]R;B/# D;M /#/%. c. $apitolele B1-11 Jn aceste ulti*e capitole ur*7toarele aspecte sJnt de*ne de re*arcat. @. %ah0eh este pre.entat ca Du*ne.eul cd 0iu. El este de te*ut to*Jnia Sa QBAL@1 K.unn.3 1<L@-1O, dar El se apleac7 cu bun7tate spre poporul S7u, arat7 %ndurare )a&7 de ei si le red7 *JngJierea3 El Esi g7seKte pl7cerea Jn Sion QBPL@B K.ur*.3 1SL@S3 1@L@ K.ur*.3 1GL4K.ur*.3 1<LP, @B3 1BL@ K.unn., 8, @A3 11LG, @<O. "aptul c7 El nu este o )or&7 in)le-ibil7 sau ine-orabil7 este ar7tat Jn *od e*o&ionant Jn )elul Jn care a tratat pe %srael Jn .ilele din trecut Q1<L8 K.ur*O. G. /n puternic contrast este reali.at Jntre aceia din %srael care )i iubesc pe Du*ne.eu Ki cei care nu ascult7 de El Qt)e F. BPL@3 1BL@< K.ur*.3 11LB3 c). 1BL8O. <. S-a spus )rec0ent, dar )7r7 5usti)icare, c7 cel pu&in Jn unele p7r&i din aceast7 sec&iune )inal7 a c7r&ii este *ani)estat un spirit legalist &i na&ionalist. Este ade07rat c7 se a)ir*7 clar necesitatea neprih7nirii pentru ca oa*enii s7 aib7 parte de *Jntuirea 0iitoare &i uneori este accentuat7 i*portan&a respect7rii sabatului Vc), de e-,, B1L@-8O, Dar aceasta nu are ca scop i*punerea unui spirit de cere*onialis* sau legalis*3 di*potri07, un ase*enea spirit este conda*nat cu t7rie Qo). B8-11L@, BO iar atitudinea de u*ilin&7 este l7udat7 Jn repetate r)nduri Qc). de e-. BPL@B3 1@LG K.ur*.3 11LGO. Jn ce pri0eKte glori)icarea Ssonului Qc). de e-. 1SL4 K.ur*.3 1@LB K.ur*,3 11LGSO, nu este 0orba de o si*pl7 i.bucnire de na&ionalis*. Sionul nu este doar capitala &7rii lui %uda, ci locuin&a lui Du*ne.eu3 Ki nea*urile care se Jntorc la El au parte de *Jntuirea #ui Qdee-. B1L@-83 1SL<O, B%B#%;ZRA"%E, R)e.i %ntroducerile la 9TKi $o*ent7rile-dee-, E.J.Missane, TheBoo(o)lsaia(, @,@A4@ Q@A1SO, G, HA4<3 %. :. Slot(i, tsaiah, Soncino Bible, @A4A3 R. B. C. Scott, Z. D. Milpatric(, J. Muilenburg, !. S.$o))in, 6Tsaiah+, %B, B,@AB13 J. Mauchline, )saiah @-<A, TB$, @A1G3 $. R. orth, haia( 4S-BB, TB$, @A143 D. R. Jones, Ssaiah W1-11 andJoel, TB$, @A143 $. R. orth, ThcSecondlsaiah, @A143 E.J. Coung, JJie Boo( a)lsaia(, %$, @, @A1B, G, @A1A, <, @APG3 !. $. #eupold, E-posiaan o)haiah % Qcap. @-<AO, @A183 J. # McMen.ie, SecInd haiah, AB, @A183 ;. Maiser, %saiah @-@G, SP@,%APG,(aiah @<-<A, S@@,@AP43 $.:esrer-*Inu, tsaiah 4S-11, ;Jl, @A1A3 $. :ester*ann, tsa-iah 4S11, ;T#. @A1A3 A. S. !erbert, %saiah @-<A, $B$, @AP<, 9e.i de ase*enea ;. T. AllJs, The /nity o) )saiah, @ABS. .!.R. %SMAE# !Ebi. yil*7=eX 6Du*ne.eu aude+O. @. "iul %ui AFaa* Ki Agar, ser0itoarea egipteana a lui Sara. $Snd Sara Ki-a dat sea*a c7 era stearp7, a dat-o lui A0raa* pe slu5itoarea sa ca s7 .7*isleasc7 pentru ea QZen, @1LGO. /n e-e*plu de acest obicei antic a )ost descoperit recent Jn t7bli&ele de la ] u.i QA EX p-GGSO. Dup7 ce a r7*as Jns7rcinat7 de la A0raa*, Agar a Jnceput sI o dispre&uiasc7 pe Sara, care a i.gonit-o de acas7, cu consi*&7*Jnrul reticent al lui A0raa*. Jn dnun spre Egipt ea s-a JntJlnit cu Jngerul lui %ah0eh care i-a spus s7 se Jntoarc7 Ki s7 sesupun7 )a&7 de Sara. El i-a dat de ase*enea pro*isiunea c7 s7*Jn&a ei 0a )i Jn*ul&it7 prin )iul ei %s*ael, care a0ea s7 )ie 6ca un *7gar s7lbatic printre oa*eni+ Q@1L@G3 c). %o0 <ALB-8O. %s*ael s-a n7scut cJnd A0raa* a0ea <1 de ani, la /anidup7sosirealuipn$anaanQ@1L@B-@13c` @GL4O. @< ani *ai rirduatJt %s*ael dt Ki tat7l s7u au )ost t7ia &i J*pre5ur, Jn se*n de ascultare )a&7 de porunca lui Du*ne.eu Q@PLGB-G1O. Dar Jn aceeaKi .i DunuieJeui-a pro*is %ui A0raa* un )iu de la Sara. "aptul c7 el Ki-a legat de *ult7 0re*e toate speran&ele de %s*ael @-a )7cut sI strigeL 6SI tr7iasc7 %s*ael Jnaintea Ta+ Q@PL @8O. Atunci Du*ne.eu @-a asigurat c7 %s*ael 0a da naKtere la doispre.ece prind Ki Jn ulti*7 instan&7 la un popor*are Q@PLGS3 c). @1L@S3 GBL@<-@1O. $Jnd=%s*ael a0ea 0reo @1 ani a a0ut loc o s7rb7toare *arc cu prile5ul Jn&7rc7rii %ui %saac QG@L8O. %s*ael a dat glas in0idiei sale )a&7 de 6copilul pro*isiunii+ QRo*. ALP-AO prin )aptul c7 6a ris de el+. Apostolul

'a0el )oloseKte 0erbul 6a persecutat+= QedJo(eO pentru a descrie acest act QZal, 4LGAO Ki construieKte pe ba.a lui o alegorie e-tins7 cu pri0ire la opo.i&ia dintre oa*enii religioKi legaliKti Ki cei care sJnr 6n7scu&i din Duhul+ QZal. 4LG@-<@O. Sara a insistat ca atJt is*ael cJt Ki Agar s7 )ie i.goni&i de acas7, iar A0raa* a consi*&it nu*ai dup7 ce Do*nul i-a re0elat c7 6nu*ai din %saac 0a ieKi os7*tn&7 care0a purta cu ade07rat nu*ele t7u+ QZen. G@L@GO. Agar Ki )iul ei aproape c7 au *urit de sete Jn pustia Beerseba, pJn7 cJnd un Jnger al lui %ah0eh i-a 1G< %SMAE# araat u i.E de .pB, .. rd.ps la stigttol lui %s*ael. %s*ael a de0enit un arcaK, s-a c7s7torit cu o egipteaice i a dat na]e lE doZpE.] Urinti QGsL @G.@1O, ,s, s.a cSsitorit cu uE dire nice#e lui (Mel QG<LAL <1.<, ,SO. El a )ost aEtui de tsac la i**lrtE tatllui lor Vi a Wuit la llsta de @<P de ani QGBLA, @PO. G. /n *l= al lui Wul ,i %oMtn, dul lui Ael Q@ crd, tL<8L d, A@44O, <. /n btJbat Nlln iuda, ratl lui gebadia care a )ost un )unc&ionar Jnalt la curtea regelui l8).t QG $d @ALuO. V. "id lui loha8T s c7pitan peste o sut7 care a luat parte la conspira&ia nnpoEis Aralbi QG crd, G<L@O, B. /n 1u al plTtrrlui 'aKhur. El a )ost unul dintre cei pe care E.ra i-a obligat s7 se despart7 de so&iile tor str7ine QE.ra @SLGGO. 1, "iul lui etad,, din ).nili. 2gal, a lui llrda, 1rc %=a ooorlt pe $heNtalia la G lui dup1 dstns2! %erusali*ului Jn B81 J.d.$r. $Jtid Zhedalia a )ost dese*nat de ebucadne&ar gu0ernator al lui %uda, *uM e0rei sau adunat la Mi&pa ca s7 )ie ta siguran&a. 'rintre aceKtia, Jns7, a )ost &i %s*ael, care a )ost in0idios pe Zhedalia Ki a acceptat s7 )ie anga5at de Baalis, regele A*onului, ca sa co*plote.e o*ortrea gu0ernatorului. Jn ciuda a0ertis*entelor lui lohanan, Zhedalia s-a Jncre.ut Jn %s*ael &i @-a in0itat J*preun7 cu .ece din oa*enii s7i la un banchet. Ei au )olosit oca.ia pentru a-@ o*ori pe Zhedalia Ki pe to&i ceilal&i de la M4pa, Doua dle tui d.iu au o*rir D gnp Nle pelerini e0rei si au plecat spre A*on cu *ul&i pri.onidi inclsi0 l]nia Vi iiiele reaehi. Ei au t1t ur*7ri&i de lohanan Ki al&i c7pitani &i au )ost Jn)rJn&i la o.baor. 'ribn5diiW au )1t elibe.li d.#r %sM2l 1i opt dintre oa*enii s7i au reuKit s7 scape la A*on QG hp. GBLGBi %s, 4SLP.4@L@4O. /B%%;ZaA%[E, !, c, #eupold, Tp1irion oJ 1se, tiL, #A4Gi $, ", teil, Eibli8l con*ntary on the dd Testa*ent, %, PPie 'entateuc(, @A4A3 J. J. Da0id, 'arad1e .o %@i1oR @APB3 !, $, :lite, gA: AP, tAPB, p, G1P.<S1. J.$:. %S'k?%RE. $u0Jntul acesta apare Jn 9T &i corespurde cu0nelor din )anilia trp5 in T 1E lnrlnit o singur7 dat7, ca traducere a ter*enului (atallage mcare este tradus *ai bine prin6J*p7care+ sau 6reconcilierc,O. "olcir2a t2redltu5 ln tolosie dsora tucrarea lui $ristos prin care a re.ol0at proble*a pus7 de p7catul o*ului &i lucrarea de aducere a p7c7toKilor tntr.o ,2btie bul cu DuM2reu, %. e0oia de %sp7Kire eia de ispdViE et2 d2t2*iEte d2 Wel lucrudl uni0ersalitatea p7catului, gra0itatea p7catului si in capacitatea o*ului de a re.ol0a proble*a p7catului. 'ri*ul aspect este atestat Jn *ulte locuriL 6 u este o* care BB nu pacEtuias.s+ QG lrnp. eL41O3 6 u este nici uul cE" r, taci binele nici uul riical,,llu $'s, @4L<OL Je psniint nu 1t2 nici u on Ere pdhane, carc rd )ac7 binele )7r7 s7 p7cI&uiasc7+ QEd. PLGSO. %sus i-a spus tin7rului bogatL 6 i*eni nu este bun decJt /nul singur, Du*ne.eu+ QMarcu @SL@8O, iar 'a0el scrieL 6%b&i au p7c7tuit &i sJnt lipsi&i de sla0a lui Du*ne.eu+ QRoh. <@G<O. Ar put8 )i cibte hdt2 alte t2-re. Zra0itatea p7catului este 07.ut7 Jn pasa5e care .ht, Epulri. lui Dl*e(u tals de plcat. !abaQ se roag7L 6;chii T7i sJnt a&a decura&i c7 nu pot s7 0ad7 rad h n, "li sL priFDti nelegiulea+ Q!ab, rL@<O, '7catul desparte pe o* de Du*ne.eu QJs. BALG3 'ro0. @sLGAO. (B B Bpu depre un plcat - hd. nopotlt8 Dthrlui S1nt . c, nu 0a )i iertat niciod.t, aMdu <LGAO, br d1,e lud. a sp1L ,,Mai bire ar -1 )dt pentru el s7 nu se )i n7scut+ QMarcu @4LG@O. Jnainte de a )i *Jntui&i oa*enii sJnt 6str7ini, 0r75*aKi prin sntduib W laptere ld rEl2+ Qcol, @LG@O, 'dtrd pict. toKii care nu se poc7iesc rI*tne doar 6o aKteptare Jn)ricoKat7 a 5udec7&ii Ki 07paia unui )oc, care 0a *istui pe 8t rdenti" Zu. @SLGPO, ;*ul nu poate solu&iona proble*a. El nu-Ki poate .s8T pr1*l Q 8, <GLG<@ Ai nu s poate cuAd riruu Q'rcr GSLAO. id o )apt a leSli nul u )a.e p2 o* s7 )ie Jn stare s7 stea Jnaintea lui Du*ne.eu 5ur5)8t Q%lon <LGS3 cal, GL@1O. DaV s.ar ba" nu. Mi pe sire, *d nu ar d nnltdr nlciodatl. 'bbalil c7 cea *ai i*portant7 do0ada despre acest lucru este Jns7Ki isp7Kirea. Dac7 "iul lui Du*ne.eu a 0enit pe pI*Jnt ca s7-i *JntuJe pe oa*eni Jnsea*n7 c7 oa*enii erau p7c7toKi Ki situa&ia lor era cu ade07rat gra07. %%. %sp7Kirea in 9echiul Testa*ent 'rin ur*are, Du*ne.eu Ki o*ul sJnt Jnstr7ina&i datorita p7catului o*ului, )7r7 speran&7 de J*p7care, Ki din patu o lui nu d,isrd nici o c.le de 8bilita". Dar Du*ne.eu este $el care o)er7 o cale. )n 9T se spune de obicei c7 isp7Kirea este ob&inut7 prin 5ert)e, dar nu tseluie sn u)tln cB Dll)t.tu ,p8 depe sJngele isp7KitorL 69i l-a* dat ca s7-@ pune&i pe altar, ca s7 slu5easc7 de isp7Kire pentru su)letele 0oastre+ Q#d. @PLuO. %rpsli8 1te obdnutn nu daloritA 0alorii inerente a 0icti*ei 5ert)ite, ci pentru c7 aceasta este calea hot7rit7 de Du*ne.eu pentru ob&inerea isp7Kirii. Jert)ele ne Jndreapt7 pri0irile spre anu*ite ade07ruri pri0itoare la isp7Kire. Ast)el, 0icti*a trebuie s7 )ie lntotdea8 tirg pat1, ).pt 8p

indicV tu.1ltatea per)ec&iunii. 9icti*a cost7 ce0a, c7ci isp7Kirea nu este ie)tin7 &i p7catul nu trebuie pri0it niciodat7 cu uKurin&7. #ucrul acesta este scos Jn relie) Jn parte prin 2tedrile la =sinrE, nl parte prin c.1.tenl gen2dl a# rirEldui prcpriu.is W ,r p2rte prin alt2 reTriri la isp7Kire. E-ist7 cJte0a re)eriri la isp7Kire, )ie e)ecti0i )ie .otrt2nplatl, tlcurl rlin alte ni5lo.8 decli cele ntu.le ] ln )i]r2 8G ele ild5c, *oartea dlepr cale de isp7Kire. As)tel, Jn E-od. <GL<S-<G Moise Jncearc7 s, )aci ,3piiE penEu p1etul poporului ,i "nh, acest scop Ji cere lui Du*ne.eu s7-i Ktearg7 nu*ele din cartea Jn care este scris. "ineas a )7cut o isp7Kire prin o*orirea cJtor0a oa*eni care au p7c7tuit Q u*. Gsr1.<, @<O, Ar pute )i cit2te alre pae52, Tte dd ce Jn 9Ts-a recunoscut c7 *oartea era plata pentru p7cat Z.e, @aLGoO, da, c, Dudeau a p*i1 r. ncd nilZti0 Mrtea uui diMl de 5erila 8re se sub, stituie *oartea p7c7tosului. Aceast7 leg7tur7 este atJt de .latl incit ]rntorul Episrolei .Lhe EEei poate re.u*a ideeaL 6"7r7 07rsare de sJnge nu este iertare+ QEt, A.GGO. %%%. bp,A>rea ln ou% T1ta*2rt T adopti to.ilia d 5erdele d5n Ehine nu .u ldt cau.a )unda*ental7 pentru Jnl7turarea p7catelor. R7scu*p7rarea trebuie ob&inut7 pentru 6abaterile $lptuiie sub lesrntrd aindi+ nu*i prin noana lui $r5ltZ Q,r. A3@BO. clrl8 este abso#ut centrald p1. tru T Vi de )apt, p2ntu tZis Bib#h. Totul din 02chi* ondF la cre. Tot 8 u*e.., dup, e ne Jndreapt7 pri0irile Jn ur*7 tot spre ea. JntrucJt ocupa 1G4 run loc critic, nu este surprin.7tor c7 e-ist7 un nu*7r 0ast de Jn07&7turi cu pri0ire %a ea. Scriitorii T, scriind din puncte de 0edere di)erite &i cu di)erite accente, ne pe.int. o ]de de )atere 1l2 bpnsirii u dE o repetare stereotip7 a Jn07&7turii. "iecare scrie cu* 0ede el. /nii au 07.ut *at *ult Ki *ai pro)und dectt al&ii. Dar ei nu au 07.ut ce0a di)erit. Jn cele ce ur*ea.7 0o* e-a*ina *ai JntJi de toate ceea ce a* putea nu*i Jn07&7tura co*un7 &i )unda*ental7 despre isp7Kire &i apoi cSte0a dintre in)or*a&iile pe care le dator7* suia eu altuia dinue t8brn r a. Re0elea.7 dragostea lui Du*ne.eu pentru oa*eni To&i sJnt de acord c7 isp7Kirea re.ul&i din dragostea lui Du*ne.eu. u este ce0a s*uls cu )or&a de la un Tat7 aspru Ki re)ractar, des70JrKit Jn dreptatea Sa, dar absolut in)le-ibil, ci este reali.at7 de un "iu iubitor. %sp7Kirea ne arat7 dragostea Tat7lui, la )el cu* ne arat7 dragostea "iului. 'a0el ne d7 descrierea clasic7 atunci cJnd spuneL 6Du*ne.eu JKi arat7 dragostea )a&7 de noi prin )aptul c7 pe cJnd era* noi Jnc7 p7c7toKi, $ristos a *urit pentru noi+ QRo*. BL8O. ,n cel *ai binecunoscut te-t din Biblie citi* c7 6AtJt de *ult a lubit Du*ne.eu lu*ea c, a d2r p2 sinsun #ui "iu.,,+ Q%oan <L@1O. )n E0angheliile sinoptice este accentuat raptur d "tul onutui .,trebui.+ si suJde QMa8aL<r etc,O. cu 1lre o0inte, lMn2a lui criitd nu a ro] uD accidentL ea JKi are originea Jntr-o necesitate di0in7 al1olurl #uo asta se p2te 0EdD h rugSc5uea Do*nului nostru Jn Zhetsi*ani ca s7 se )ac7 0oia laillui rMat, G1L4GO, rn *od sinilai h EFei citin d 6prin harul lui Du*ne.eu+ $ristos a gustat *oartea Jn locul nostru al tuturor QE0r. GLAO. %deea este g7sit7 pretutindeni Jn T &i trebuie sa o a0e* Sh gJnd atunci re)lect7* la *odalitatea isp7Kirii. b. Aspectul de 5ert)7+ al *or&ii lut $ristos S alt7 idee larg r7spJndit7 este cI *oartea lui $ristos este o *oarte pentru p7cat. u este doar si*plul )apt c7 niKte oa*eni r7i s-au ridicat J*potri0a #ui. u este dod c, dut8nn #ui au coBpndr rnpodi0a rui i.r El nu ! S-a putut J*potri0i. El 6a )ost dat *or&ii din pricina )7r7delegilor noastre+ QRo*. 4LGBO. El a 0enit Jn *od special ca s7@ *oar7 pentru p7catele noastre. SJngele #ui a )ost 0Srsat 6pentru *ul&i spre iertarea p7catelor+ QMat. G1LG8O. El 6a )7cut cur7&irea p7catelor+ QE0r. @L<O. El 6a purtat p7catele noastre Jn hpur sru, pe letu= Q@ pet, GLG4O. El sE Jd)a de isp7Kire pentru p7catele noastre+ Q@ %oan GLGO. $rucea lui $ristos nu 0a )i Jn&eleas7 niciodat7 decJt dac7 Jn&elege* c7 pe cruce MJntuitoru, a re.ol0at proble*a pdcate(=r inEegit o*enir5, Jn )elul acesta El a J*plinit tot ce pre0esteau 5ert)ele din 0echi*e Ki scriitorilor T le place s7 pri0easc7 *oartea #ui ca o 5ert)7. %sus JnsuKi S-a re)erit la sJngele S<u ca 6sJngele leg7*Jntului+ QMarcu @4L .cO, tapt cre re indEapta pri0idle 1Dr riMlurne 5ert)elor ca s7 Jn&elege*. De )apt, o *are parte a *ba5Dlui )olosir l. iErituiea ciei Dotuu5ui eWe legat de 5ert)e Ki ne Jndreapt7 pri0irile spre 5ert)a care u)u s. rie adEVd D. ctue. paFl ne spiue cr cr]toc 6ne-a iubit &i S-a dat pe Sine JnsuKi pentru noi ca un prinos Ki ca o 5ert)i de bun *iros lui Du*ne.eu+ QE)es. BLGO. /neori el se poate re)eri nu la 5ert)a Jn general, ci la o 5ert)a concret7, ca Jn J $or. BLPL 6$7ci $ristos, 'astele nostru, a )ost 5ert)it+. 'etru 0orbeKte despre 6sJngele scu*p al lui $ristos, Mielul )7r7 cusur Ki )7r7 %S'k?%RE prihana+ Q@ 'et, @L@A@, care indic7 ca Entr-un anu*it aspect *oartea lui $ristos a )ost o 5ert)7. Jn E0anghelia dup7 %oan citi* cu0intele lui %oan Bote.7torulL 6%at7 Mielul lui Du*ne.eu, care ridic7 p7catul lu*ii+ Q%oan @LGAO. Jert)a a )ost practic ritualul religios uni0ersal din pri*ul secol. ;riunde erau oa*enii Ki oricare ar )i )ost cadrul Jn care au crescut, ei puteau discerne alui5le la ierVe. sdiirodi T au ,rc)tar de tucrut acesta Ki au )olosit o ter*inologie legat7 de 5ert)e pentru a scoate Jn relie) ce a )7cut $ristos pentru o,l8i. 'rin *dne. #u E% a El>ar tot 8 irdicB iert)ele, bD lrd si har *nlr c $aracterul repre.entati0 al *or&ii iui $ristos Ma5orib8 teolo8ilor sht de aord c1 noarrea lui $ristos a )ost o *oarte Jnlocuitoare. Dac7, Sntr-un sens, El a *urit 6pentru p7cat+, Jntr-un alt sens el a *urit

6pentru noi+. Dar ter*enul 6Jnlocuitoare+ poate Jnse*na *ult sau pu&in. Este bine s7 )i* *ai preciKi. Ma5oribtea teologilor din .il2te l8e aeoT uT ca n8)te lli criltZ 1te repre.nrati0,. cu .lre cu0inte, nu Jnsea*n7 c7 %sus $ristos a *urit Ki oarecu* bene)iciile acelei *or&i au de0enit accesibile oa*enilor Qoara nu a Jntrebat Ansel* cui i s-ar putea potri0i *ai bine decJt nou7UO. Di*potri07, Jnsea*n7 c7 u a nut ,r *od epe5at penbu noi. El a )csr repre.entantul nostru cJnd a aliniat pe cruce. "aptul acestaestee-pri*atsuccint*G $or. BL@4L 6Dac7 unul singura *urit pentru to&i, to&i deci au *urit+. Moartea Repre.entantului este socotit7 ca *oartea celor pe care Ji repre.int7. $Jnd se spune c7 %sus $ristos este 6*i5locitorul nostru la Tat7l+ Q@ %oan GL@O, a)ir*a&ia con&ine ideea de repre.entare, iar pasa5ul este rele0ant pentru scopul nostru, deoarece continu7 Ki se dups cu *ortea l-ui penr, pi8t. una aure teirete *a5ore ale Epistolei c7tre E0rei este $ristos, Marele nostru 'reot. %deea este repetat7 de *ai *ulte ori. A.re indil]nr ce a* spbe d1pre u Mare preor, el Ji repre.int7 pe oa*eni. 'rin ur*are, se poate a)ir*a c7 ideea de repre.entare este accentuat7 cu t7rie Jn aceast7 Epistol7. d. Substitu&ia este a)ir*at7 Jn ou, testa*ent $e altce0a a* *ai putea spuneU Mul &i teologi *oderni Qdar nu to&iO au o repulsie puternic7 )a&7 de )olosirea ter*inologiei 0echi despre substituire. TotuKi, se pare c7 aceasta este Jn07&7tura T Ki nu nu*ai Jntr-un loc sau dou7, ci pretutindeni. Jn E0angheliile sinoptice Jnt)lni* a)ir*a&ia despre r7scu*p7rareL 6"iul ;*ului n-a 0enit sa @ se slu5easc7, ci El s7 slu5easc7, Ki s7-?i dea 0ia&a r7scu*p7rare pentru *ul&i+ mMarcu @SL4BO. AtJt detaliile Q6r7scu*p7rare+ are sensul de substituire, iar anti, 6pentru+, este prepo.i&ia care indic7 substituireO cJt &i ideea general7 a pasa5ului Qoa*enii ar trebui s7 *oar7, $ristos a *urit Jn locul lor, oa*enii nu *ai trebuie s7 *oar7O indic7 substituirea. AcelaKi adelir sre bdicat d2 pT5e ca,e hrbec dsD3 crur1 ca g Robut Do*du crE su)dE Q(. B<O. deoarece despre El s-a spusL 6El era str7puns pentru p7catele noastre, .drobit pentru )7r7delegile noastre3 pedepe 8e ne dB paD . .i.ur D1ie El si Drin r7nile #ui sJnte* t7*7dui&i... Dora*u a )7cut s7 cad7 asupra #ui nelegiuirea noastr7 a tuturor+ QJs. B<LB K.ur*.O. Agonia lui $ristos Jn Zhetsi*ani indic7 acelaKi lucru. El a )ost cura5os Ki *ul&i oa*eni *ult *ai pu&in 0rednici decJt Ei au Jn)runtat *oartea cu cal*. Aaonia par. se )ie ire-lti.abilt a)ar, de ca.rn ca 1GB %S'k?%RE .epte* tereiuile de.0ilnite d2 'arel, ., +,e c2l e n-a cunoscut nici un p7cat, El #-a Scut p7cat, pentru noi+ e cor. BLG@O, El re.a irocuit i *8rt2a sa )i su)letul S7u s-a cutre*urat cJnd a )ost 0orba de aceast7 identi)icare cu p7c7toKii. Se pare c7 acest )apt d7 sa stiged,lui dLspd.tL +Dl*ercul Meu Dl*e .eur Meu, p2ntu 2 M. ai paresU+ QMaEu @BL<4O. 'a0el ne spune c7 %sus $ristos 6ne-a r7scu*p7rat din bleste*ul #egii, )7cJndu-Se bleste* pentru noi+ Qcar. <L@<O. El a lut spra Sa bletend rcstnr = adic,, n2.E lilduit, "a sulctituit AeeaW ide sd la baa pT5ului din Ron. <LG@-GE 8de .postol=n de.0olt7 ideea c7 dreptatea lui Du*ne.eu este *ani)estat7 Jn procesul prin care sJnt iertate p7catele, adicB, Arin 8ce El nu spse ata cM au 8.ul uit, cd dreptatea lui Du*d 1te ar3btn in`dptd ca p7catul este iertat, ci dreptatea este ar7tat7 Jn *odul Jn care este iertat p7catul. %sp7Kirea nu Jnsea*n7+ a trece cu 0ederea p7catul ca Jn trecut QRo*. <LGB[. $rucea arat7 c7 Du*ne.eu este drept Ki Jn acelaKi ti*p ne arat7 c7 El Ji 5usti)ic7 pe credincioKi. Aceasta trelu5e sA nsse ce drep1tea lui DureEu 1te sabr= )7cut7 prin *odul Jn care este tratat p7catul. Acesta este u alt )el de a spF ce %ss $ristos a purtat pedeapsa p7catului oa*enilor. Aceasta este de ase*enea ideea pasa5elor care 0orbesc despre purtarea p7catului, ca Jn E0r. ALG83 @ 'et. GLG4. Sensul purt7rii "8t=nri ate cld)i2t de o srie de pe5e dir 0r unde conte-tul arat7 c7 este 0orba de a purta pedeapsa pentru p7cat. De e-., Jn E.ec. @8LGS citi*L 6Su)letul care prcetuierte, acela E nui. liul * puna nelesiuiru tadlui sLu.,.+ iar h un. @4<4 pnb2gn Jn pustie este descris7 ca o purtare a pedepsei pentru nelegiliri. lriD u*re, idaa ci lss $rist1 a prrtat peetd nZtu rtuennV d El a putat ,2deaps noastr7. substituda su nl[Vuirea sts la baa ai*ti2i din @TiQ GL1, "Ei0it .ar2ia cdst1 sa datpe sire isuti ca 6pre& de r7scu*p7rare pentru to&i+. Ter*enul an-tilytron, tradus 6pre& de r7scu*p7rare+ este un ter*en co*pus care Jnsea*n7 6Jnlocuitor de r7scu*p7rare]=. cri*rWan2r denieste te*1ulL =c8 ce 1t2 dat Jn schi*b pentru altcine0a, ca pre& pentru r7scu*p7rarea sa+. Este i*posibil s7 goli* cu0Jntul de ideea de suh1tituire, o ide sinilad st, la baa lartului c, l8n a rcdat prole)ia cinici a iui caiataL +Este ln )olosul 0ostru s7 *oar7 un singur o* pentru norod Ki se nu phla tot ne*ul ooatr @@LsoO. 'enh coi.). aceasta a Jnse*nat doar solu&ia politic7 cea *ai si*pE, dar l8n . =Adt ia el2 o prolelid ct %s1 $rist1 a0ea s7 *oar7 Jn locul poporului. A.1c do!i QdEi .u rioi co"pleteO an o p.nder2 )oarte *are. 'are i*posibil s7 neg7* c7 substituirea 1te u d"d din interpdalea p2 care T o d, lucr7rii lui $ristos. c. Alte aspecte ATT ale isp7Kirii Acestea sJnt ideile principale atestate pretutindeni Jn l, A%E ade0g i inponante dnt pc.entate de Vrnton indi0idMli Qd1(u, aeasta nu tMtue ce id.ile dnr Mi puln acceprare3 1t2 dd o tuod, de clasi)icareO. Ast)el, 'a0el 0ede Jn cruce calea de i.b70ire. 'rin )irea lor oa*enii sJnt robi ai p7catului QRo*. 1L@PL Pi@4O. Da. ln crisbs o**n rtu libdi QRon, 1L@4, GGO, in *od sinilar prin cristZ 8tunii sitrt elibera&i de

ca*e Q)irea pI*Jnteasc7O JntrucJt ei, ,Ki-au lEstisnit c.*.a ir2a pB)rlnt2asc,+ Qcal. sLG4O ,i noi 6nu ne lupt7* c7l7u.i&i de carne )irea p7*Jnteasc7+ QG $or. @SL<O3 6carnea )irea p7*Jnteasc7 po)teKte J*potri0a Duhului+ QZal. BL@PO Ki desp7r&irea de $ris-tos Jnsea*n7 *oarte QRo*. 83@<O. ;a*enii sJnt supuKi *Jniei lui Du*ne.eu datorit7 nelegiuirii p7c7toWddei lor QR*. @L@<O, ae cist1 i.br0eVte Di din aceast7 stare. $redincioKii sJnt 6Jndrept7&i&i prin sJn-gele #ui+ Ki Jn )elul acesta 0or )i 6*Intui&i prin El de *Jnia lui Du*ne.eu+ QRo*. BLAO. #egea Qadic7, 'entateuhul Ki, prin ur*are, Jntreaga scriptur7 ebraic7O poate )i pri0it7 din *ai *ulte unghiuri. A o pri0i ca Ki o cale de *Jntuire este de.astruos. #egea Ji arat7 o lui pB8trn slu QRon. PLn W printr-o alidt, prc)an3 o prMtul, )l on1rV p2 on QRon, PLA@@O, Re.ultatul )inal 1t2 ci -toJi ei 8 s bi.uia pe )aptele legii sJnt sub bleste*+ QZal. <L@SO. Dar 6$ristos rei rr]*lllat din blesre l bgn+ Qc.@. <L@<O, penh enenn din ddcnitate *art4 era u ds. *an t*a, ru p2 care nu-l poate ln0inSe ,i=[hi. Dar 'a(l clntl o .arbE de birui4e =l crists e" ne de 0ictoia chia, ti aspE rc4ii Q@ cor. lsss-sPO. Es2 cSt se poate de dar c7 'a0el 0ede Jn $ristos un %.b70itor puternic. %sp7Kirea are *ulte aspecte po.iti0e. Este su)icient s7 *en&ion7* si*plu ase*enea lucruri cu* sJnt r7s cu*p7rarea, J*p7carea, 5usti)icarea, adoptarea Ki5ert-)a. Acestea sJnt concepte *a5ore Ki au o Jnse*n7tate *are pentru 'a0el. T unele ca.uri el este pri*ul cr2rtin d1pre .a2 Win c5 lea )oldii Tte dar cA 2l a ent cl %ss $riste a ieali4t nutre poEu credin cioDi pd, Mrt2a Sa i1pBti8re. lennll dVibrul Epirtolei catE Erci id8 M5ora este c7 %sus $ristos este Marele nostru 'reot. El de. blt, ln det8llu id8 uicitali ti )n.lit1tii 5enJei lui c55sc. Spre d]bire de *odaliEteti slabiliti prin albrele ehRice si la care slu5eu pei di, tadilia lDi Aaron, *odalitatea stabilit7 de $ristos Jn *oartea Sa a re 0a labilitate ps8n2ntr. t rE )i nodi)ic.t, nicirdati. $rbt1 a Eb#Et o*pler plob#e* ULetului o*ului. Jn scrierile lui loan JntJlni* ideea c7 %eue $ristos este re0ela&ia special7 a Tat7lui. El este Tri*isul Tat7lui ,i iot .e tace El trcbde incrpretat ln l*5E acetui )apt. AKa se )ace c7 loan Jl pri0eKte pe $ristos Jn0in g7tor Jn con)lictul cu Jntunericul Ki cu cel r7u. El 0orbeKte *ult despre scopul lui Du*ne.eu Jn $ristos. El 0ede gloria ade07rat7 Jn crucea 5osnic7 pe care a )ost s70JrKit7 o lucrare atJt de *7rea&7. Din toate .1te 8sidegte "te )ct2 .lar ca isp7Kirea este 0ast7 Ki pro)und7. Scriitorii T se lupt7 cu )i"une )inla5ului atuci clnd .aud sa ne preane sedi).aria a1tui act di0in *%r2t. A.tul 1te Mi bosat ln se*idetii de)t an purot arata ei. Dar t8te aspetele p2 o2 lean subli4ht toi sint 5np." hte d ni.i uol nu )tbuie nDli52t. u u2buie E, trece* cu 0ederea nici )aptul c7 isp7Kirea repre.int7 *ai *ult decJt un )apt negati0. A* c7utat s7 insist7* asupra locului pe care-@ ocup7 5ert)a de Sine a lui crisc tr tiBtuisr8 pncatului, Dar acasta deschid2 calea spre o 0ia&7 noua tn $ristos. ?i 0ia&a aceea nou7, rodul isp7Kirii, nu trebuie considerat7 a )i un detaliu neJnse*nat. Tbate celelalte lucruri conduc spre ea. Qi%ERTARD ]%S'k?@RE, T%M'A$ARE, ]B-AS$/M'A. RkT;R, MERT"k.O B%A/;$,,a%>E. D. M, B.illi2. $od >A1 ii $hrir# @As1, J, De E, %he Deth oJ clltu4 @AB@r the $hrisuan Doctrine a) Retoiciliation, @A@P3 ZL Aien, 1G1 % $tiristus 9ictor, @A<@3 E. Brunner, The Mediator3 M. Barth, $hurch Dog*atici, 4, i3 The Doctrine o) Recon-ciliat*n3 J. S. SteFart, A Mtin in $hrht3 Ansel*, $ur Deu3 !o*o3 #. Morris, The Apostolic 'reach*g o) the $rnss, @A1B3 The $ross in the eF Testa*ent, @A1P3 J. Mno-, The Death o) $hrist3 J. %. 'ac(er, 6:ha t did the $ross achie0eU The #ogic ol 'enal Substitution+, d)yn)i GB, @AP4, p. <-4B. #.M. %spltnn Z-=rERE, %MB/ AREO. AZr ter. *en nu apare Jn traducerea ro*Ineasc7, dar Jn uneJe traduceri *oderne este JntJlnit Jn loc de .5ert)7 de isp7Kire+ Jn pasa5e cura este, de e-., @ loan 4L@S, Se ridic7 obiec&ii la ter*enul 5ert)a de isp7Kire+ pe te*eiul c7 ar Jnse*na J*p7ciuirea sau hnbunarea unui Du*ne.eu *Jnios, o idee care nu este JhtJlnit7 Jn Scriptur7. Din aceast7 cau.7 este )olosit ter*enul 6e-piere+. TotuKi, proble*a nu este chiar aKa de si*pl7. E-pierea propriu-.isI are ca obiect un lucru. 'ute* e-pia o in)rac&iune sau un p7cat. Jert)a de isp7Kire Qengl. 6propitiation+O este un ter*en personal. oi isp7Ki* o persoan7 Ki nu un p7cat QtotuKi, nu a tsebut sg r** cu 0rdeE t,pnJ c5 ,n Bib acest ter*en are uneori ca obiect 6p7catul+, Jn sensul de 6a )ace isp7Kire cu pri0ire %a p7cat+O. Dac7 ne gJndi* c7 rela&ia noastr7 cu Du*ne.eu este Jn esen&7 o rela&ie personal7, nu pute* Jnl7tura ideea de 5ert)7 de isp7Kire. $ei care propun )olosirea ter*enului 6e-piere+ trebuie s7 r7spund7 la JntrebareaL De ce s7 )ie e-'1t pr2rulU care sllt o))iiel2 daca nu are t) e-piereaU %nter0ine *Jna lui Du*ne.eu Jn acele consecin&eU 6E-piere+ este un cu0Jnt )olositor nu*ai dac7 puhj rastude cu ,, u la ulritu tndebare. Dacs p7catul este un lucru si poate )i tratat ca un lucru care s7 )ie Kters, aruncat de la noi, arunci este corect s7 hr* dspR e-piere. Dar d.ce pr.ard ateieaa rela&ia o*ului cu Du*ne.eu, dac7 rela&ia cu Du*ne.eu este lucrul pri*ordial, atunci este greu s7 0e-de* cu* 6e-pierea+ ar )i su)icienta. De Jndat7 ce ne ocupa* de aspectul personal a0e* ne0oie de un ter*en cu* este .5ert)a de isp7Kire+ Qeng,. 6propitiatiorir 'rin ur*are, se pare c7, Jn duda a)ir*a&iilor Jncre.7toare ale unora, e-pierea nu re.ol07 di)icult7&ile noastre. %deile e-pri*ate Jn cu0intele traduse de obicei ],5ert)7 de isp7Kire+ nu sJnt co*unicate adec0at

prin i*enut ,2-piele, Qengt. ,,erpiatton,,t. B%B#%;ZRA"%E. $. BroFn, MD TT <, p. @B@-@1S. #.M. %s'%ttru, JERT"A DE. J2.t)a d2 Ep1Br hdic, abaterea *Jniei prin o)erirea unui dar, )n 9T ideea este e-pri*at7 prin 0erbul (ipper Qi%S'k?%REO, Jn T tec-*eni i*portan&i )ac parte din )a*ilia de cu0inte hiios-(o*al Jn 0re*urile *oderne Jntreaga idee a 5ert)ei de isp7Kire a )ost criticat7 pentru c7 ar nutri concep&ii nede*ne despre Du*ne.eu. Mul&i au sugerat c7 ter*enul ,5ert)7 de isp7Kire+ ar trebui abandonat Ki Jnlocuit cu 6J*bunar7+ Qcu* )ace traducerea RS9O. ;biec&ia la adresa ideii de 5ert)7 de isp7Kire este datorat7 Jn *are *7sur7 unei obiec&ii cu pri0ire Ja l de *,uU a tui Dlbeeu, p2 .ae nutd adoii i acestei teorii o consider7 un arhais*. Ei consider7 S onu Me* nu pse sEWne o a"*)ta id" %spAs%RE, JtrRT",V DE Da. 8lMii did 0T nu au aFr a*erea inhibirii, Ei au spus c7 ,JOu*ne.eu Se *Jnie pe cel rIu Jn orice rne Qps. PL@@r. Ei nu .u aDt lndoiet, cE D3cabl produce Jn *od ine0itabil o reac&ie puternic7 din p.lE lui Dbne.eu. D*e.eu nu "etuie acuhr de toteEntL nodla. Er se opue .u 0icoar2 rautui dp orice )el. $hiar dac7 El este 6Jncet la *Jnie+ Q ee*. AL@P etc,O, este cert c7 Se *Jnie pe p7cat, )n u*. @4L@8 citi* c7 6Do*nul este Jncet la *Jnie Ki bogat Jn bun7tate, iart7 )7r7delegea Ki r7.0r7tirea3 dar nu &ine pe cel 0ino0at drept ne0ino0at+. $hiar Jntr-un pasa5 .are e eup, cu hd2hurS, iebdrre a lui D/*3"3 0ede* c7 este *en&ionat re)u.ul S7u de a tolera tro0Eria. idea din 9T ca DFe.eu de iocer la nlrie %arS de 8*enr nu este tocideh u dis. Este ce0a *inunat Ki surprin.7tor. %nspir7 ad*ira&ie Ki tea*7 Ki este ce0a cu totul neaKteptat. Dtu dac. s erau ,su de *Jnia lui D#l*ereu J*potri0a oric7rui p7cat, ei erau ta )el de siguri c7 aceast7 *Jnie poate )i ab7tut7, de obicei prin aducerea unei 5ert)e adec0ate. Jn ulti*7 anali.7 acest )apt nu este datorat 0reunei propriet7&i a 5ert)ei ci lui Du*ne.eu JnsuKi. 69i l-a* dat QsJngele 5ert)ei, n.tr.O ca s7-@ pune&i pe altar, ca s7 slu5easc7 drept isp7Kire pentru su)letele 0oastre+ Q#e0. @PL@@O. %ertarea nu este ce0a ob&inut J*potri0a 0oin&ei di0init7rii. Esta darul *ilosti0 al unui Du*ne.eu care este dornic s7 ierte. AKa se )ace cI psal*istul poate spuneL 6TotuKi3 Jn Jndurarea #ui, E% iart7 nelegiuirea Ki nu ni*iceKte3 JKi opreKte de *ulte ori *Jnia Ki nu d7 dru*ul Jntregii #ui urgii+ $'s. P1L<8O. Abaterea *Jniei lui Du*ne.eu nu este ce0a pr8s de aneDi, #ucrul ac1ia se aabrea., %ui Du*ne.eu, care 6JKi abate *)riia+. Jn T e-ist7 cJte0a pasa5e Jn care apare e-presia 6*Jnia lui Du*ne.eu+, dar do0e.ile rele0ante nu se li*itea.7 la aceste pasa5e. 'retutindeni Jn T JntJlni* ideea c7 Du*ne.eu Se opune cu t7rie rIului. '7c7tosul nu este Jntr-o stare bun7. El este Jn opo.i&ie cu Du*ne.eu. El nu poate aKtepta altce0a declt aspri*ea 5ude.iiii di0=ne. "ie cB n*i* aaara ,,nniia l3 D* ne.eu+, )ie c7 nu o nu*i*, ea este pre.ent7. ?i cu toate c7 *Jnia este un ter*en cu pri0ire la care pot )iaduse obiec&ii legiti*e, este un ter*en biblic si nu a )ost sugerat nici un ter*en Jnlocuitor satis)7c7tor. "o4a idar= d2 52n)) de Zpdsire 5n r o 0ede* tn torosE- te*enului in Ro*. <.G4 s.lh. or sint* 6socoti&i neprih7ni&i, )7r7 plat7, prin harul S7u, prin Ec*tararea cdre 1te in $rilrD (u, pe El D3 ne.eu #a rJnduit *ai dinainte ca s7 )ie, prin credin&a Jn sJngele #ui, o 5ert)7 de isp7Kire+. "or&a argu*entului lui 'a0el de pIiI aici se ba.ea.7 pe )aptul cS to&i oa*enii - e0rei Ki nee0rei deopotri07 - sJnt sub con da*narea lui Du*ne.eu. 6MJnia lui Du*ne.eu se descoper7 din cer J*potri0a oric7rei necinstiri a lui Du*ne.eu Ki J*potri0a oric7rei nelegiuiri a oa*enilor+ QRo*. @L@8O. 'a0el arat7 *ai JntJi c7 lu*ea p7gJn7 se a)l7 sub conda*narea lui Du*ne.eu Ki apoi arat7 cI lu*ea iudaica este Jn aceeaKi stare. Acesta este cadrul Jn care pri0eKte el lucrarea lui $ristos, $ristos ia sal0at pe oa*eni dintr-un pericol real, nu unul i*aginar. Sentin&a 5udec7&ii )usese pronun&at7 J*potri0a lor. MJnia lui Du*ne.eu plana asupra lor, 'a0el a accentuat eu t7rie *Jnia lui Du*ne.eu Jn toate aete .apitole ituoducti8 st de aea lucrare *tn tutoar a lui $rZtc Eebuic sa hctuda i.ba(a de aceast7 *Jnie. Aceast7 i.b70ire este descris7 prin ter*enul Jert)7 de isp7Kire+. i*ic altce0a nu poate 1GP %S'k?%RE, JERT"A DE e-pri*a ideea aceasta Jn pasa5ul critic din Ro*. <LG@ K.ur*., care descrie *odu, %n care Du*ne.eu a abordat acest aspect al situa&iei o*ului. Trebuie s7 spune* c7 ter*enul hilasierion are aici un Jn&eles )oarte apropiat de 65ert)a de isp7Kire+. Q9e.i de ase*enea TS G, @ttB. 1, p. <<4<.O Jn lloan GLG lsus este descris ca .5ert)a de isp7Kire pentru p7catele noastre+. Jn 0ersetul precedent El este 6Mi5lodtoiul nostru la Ta tal+. Dac7 a0e* ne0oie de un a0ocat, de un *i5locitor la Du*ne.eu, Jnsea*n7 c7 po.i&ia noastr7 este periculoas7. SJnte* Jntr-un pericol de *oarte. Singurul lucru care ne a5ut7 este s7 Jn&elege* c7 Jert)a de isp7Kire+ trebuie luat7 aici in sensul obiKnuit. Acti0itatea lui lsus pentru oa*eni este .lslrl e o abat8 a tn,.i dt0i*. $oncep&ia biblic7 despre 5ert)a de isp7Kire nu se ba.ea.7 nu*ai pe un pasa5 speci)ic sau altul. Este b re)lectare a i*portan&ei generale a acestei Jn07&7turi. 6Jert)a de isp7Kire+ este ce0a care s7 ne aduc7

a*inte c7 Du*ne.eu este opus Jn *od i*placabil oric7rei )or*e de r7u, c7 opo.i&ia #ui poate )i descris7 tn *od adec0at ca 6*Jnie+ Ki c7 aceast7 *Jnie este ab7tut7 truai prln llre ispa)i8E . lui crin1. B%B#%;ZRA"%E. $. !. Dodd, The )lt)ile and the Zree)cs, @A<B3 R. icole, :TJ@P,@AB4-B, p, @@P@BP3 #eon Morris, TS G, @ABB-1, p. <<-4<3 ide*, The Apostolic 'reaehingo)the $rossG,@A1B3 !.-Z. #in(, $. BroFn, !. 9orl7nder, : TT <, p. @4B-@P1. #.M. %S'k?%R%%, g%/A QEbr. yI* ha((ippurt*O. Jn .iua a @S-a a lunii a P-a VTJKri, septe*brie`octo*brieO %sraelul a s7rb7torit cea *ai sole*n7 .i s)Jnt7 a sa. Era inte*s s7 lucre.e orice Ki tot poporul lua parte la o .i de post strict. %. Scopul giua isp7Kirii a ser0it ca o aducere a*inte c7 5ert)ele aduse %n )iecare .i. tn )iecare sIpt7*JnI Ki Jn )iecare lun7 pe altarul pentru arderea de tot nu erau su)iciente ca s7 )ac7 isp7Kirea pentru p7cat. $hiar Ki la altarul pentru arderea de tot Jnchin7torul st7tea 6de-o parte+ Ki nu putea s7 se apropie de 're.en&a s)Jnt7 a lui Du*ne.eu *ani)estata Jntre heru0i*ii din S)Jnt7 s)intelor. Jn .iua aceasta din an, sJngele isp7Kitor era adus de c7tre *arele preot, ca repre.entant al poporului, Jn S)uita s)intelor, sala tronului di0in. Matele preot )7cea isp7Kire pentru 6toate nelegiuirile copiilor lui %srael Ki pentru toate c7lc7rile de lege prin care au p7c7tuit+. %sp7Kirea era )7cut7 *ai Jnt! pentru preo&i deoarece *ediatorul dintre Du*ne.eu Ki poporul S7u trebuia s7 )ie curat din punct de 0edere cere*onial. ?l sanctuarul era cur7&at, deoa rece acesta era pJng7rit, din punct de 0edere cere*onial, prin pre.en&a Ki slu5irea oa*enilor p7c7toKi. %%. S7rb7torirea Jn 0echi*e En 0ederea preg7tirii pentru 5ert)ele din .iua aceasta, *arele preot JKi l7sa de-o parte hainele o)iciale Ki se J*br7ca cu o hain7 alb7 si*pl7. Dup7 aceea aducea un 0itei ca 5ert)7 de isp7Kire pentru sine Ki pentru preo&i. Dup7 ce JKi u*plea c7delni&a cu c7rbuni aprinKi de pe altar, *arele preot intra Jn S)Jnt7 s)intelor, unde punea t7*Jie pe c7rbuni. T7*Jia producea un nor de )u* care Jn07luia tronul QcapaculO Jndur7rii, care ser0ea drept capac pentru chi0otul leg)i*JnruluJ. Marele preot lua din sJngele 0i&elului &i stropea tronul Jndur7riiKi p7*Jntul din )a&a chi0otului, tn )elul acesta se )7cea isp7Kirea pentru preo&i. Dup7 aceea *arele preot 5ert)ea un &ap ca 5ert)7 pentru p7catul poporului ; parte din unge era dus Jn S)Jnt7 s)intelor Ki era stropit la )el ca Ki sJngele adus pentru p7catul preo&ilor Q#e0. @1L@@-@BO. Dup7 cur7&irea Qpuri)icareaO locului sRnt Ki a altarului pentru arderea de tot cu sJngele a*estecat al 0i&elului Ki al &apului Q#e0. @1L@8-lp *arele preot lua un al doilea &ap, JKi punea *Juiile pe capul lui Ki *7rturisea p7catele %sraelului. Acest &ap, nu*it de obicei ]&ap isp7Kitor Qadic7, &ap de sc7pareO, era alungat Jn desert, ducJnd Jn *od si*bolic p7catele poporului. a %hpEile elor dod 5erde petrr atde8 de ror . 0i&elul Ki &apul a erau scoase Jn a)ara cet7&ii Ki arse. giua se Jncheia prin aducerea altor 5ert)e. %%%. Se*ni)ica&ia Epistola c7tre E0rei interpretea.7 ritualul din giua isp7Kirii ca un arhetip pentru lucrarea isp7Kitoare a lui $ristos, punJnd accent pe per)ec&iunea acesteia, Jn contrast cu insu)icien&a 5ert)elor de ani*ale QE0r. A-@SO, lsus JnsuKi este nu*it 6Marele nostru preot+ %ar . sJngele 07rsat pe $al0ar se consider7 c7 a )ost repre.entat de sJngele 0i&eilor Ki &apilor. Spre deosebire de preo&ii din 9T, $ristos cel )7r7 p7cat nu a trebuit s7 aducV 0rct srdl p2nEu pa8te )ror2 de El. Dup7 cu* *arele preot din 9T intra Jn S)Jnt7 s)ilteld d rln8ele arnElului 5erdit, rot ala %e8 a intrat Jn cer ca s7 Se Jn)7&iKe.e Jnaintea Tat7lui ca s7 oi5lo8], ldh poporul 8lo QEr, AL@@.@GO. Marele preot trebuia tT aduc7 Jn )iecare an 5ert)e p.nnu prote# sale W ,2nrtu pi2re#e polorului, Aceasta repetare anual7 a 5ert)elor a ser0it ca aducere a*inte c7 5ert)a per)ect7 de isp7Kire Jnc7 nu )usese adus7. Jns7, lsus prin sJngele S7u a ob&inut o i.b70ire 2teQi pdtru popdlr sBu Q,D. ,L@GO. Epistola c7tre E0rei notea.7 c7 5ert)ele le0itice nu au putut )ace decJt 6cur7&irea c7rnii+. Ele l-au cur7&it Jn *od cere*onial pe p7c7tos, dar ele nu au putut )ace cur7&irea l7untric7, condi&ia preli*inar7 pentru p7rt7-Kie cu Du*ne.eu. Jert)ele au )ost aduse ca si*bol &i pro)e&ie despre lsus care, printr-o 5ert)7 *ai bun7, a cur7&it conKtiin&a de )aptele *oarte VE0r, AL@<-@4O. $Dnn din F a )ost o)tllut, tr pane, pe,,u , Jn07&a pe %srael c7 p7catul J*piedic7 accesul la prean" lul Dll*eeu. lMi tu"le pEt n*.i o singura dat7 pe an, putea intra Jn S)irita s)intelor Ki chiar atunci 6nu )7r7 sJnge+, adus ca isp7Kire pentru p7cate QE0r. ALPO. lsus, Jns7, pe 6calea cea nou7 Ki 0ie+ a intat chiar tn cD, ad20dlata stur1 a snrelor, At@@4hde El tr7ieKte pe 0ecie ca s7 *i5loceasc7 pentru poporul S7u. $redinciosul nu trebuie s7 stea departe, ca Ki israeli&ii din 0echi*e, d acu* se poare apropia - prin cristZ - .te tusi tro l hlnnui. Jn E0r. @<L@@-@G ni se aduce a*inte c7 Ki carnea 5ert)elor pentru p7cat tn giua isp7Kirii era ars7 a)ar7 din tab7ra lui %srael. lsus, de ase*enea, a su)erit Jn a)ara por&ilor %erusali*ului ca s7 poat7 i.b70i pe poporul S7u de p7cat.

%0. stubitorlr.a ndilcrnd Jn 0re*urile noastre giua %sp7Kirii, 9o* Mippur, este ulti*a dintre cele 6@S iile de poc7in&7+ care Jncep cu RoK !a0ana - Anul nou ebraic. Aceast7 perioada de @S 1G8 . %S'%Tk .ile este de0otat7 pentru e-erci&ii spirituale de peniten&7, rug7ciune Ki post, ca preg7tire pentru cea *ai sole*n7 .i a anului, Co* Mippur. DeKi aspectele sacri)iciile prescrise pentru giua isp7Kirii nu au *ai )ost practicate de la distragerea +te*plului, e0reii continu7 si s7rb7toreasca .iua prin post &i ab&inere de #a orice )el de *unc7. Se su)l7 Jn &o)ar sau Jn corn de berbec pentru a che*a poporul ia Jnchinare Jn sinagoga Jn a5unul .ilei de Cb* Mippur, $u acast7 oca.ie se cJnt7 slu5ba i*presionant7 Mol idre m6toate 5ur7*intele+O= Adunarea s*erita Ji cere iertare lui Du*ne.eu pentru Jnc7lcarea 5ur7*intelor pe care nu le-au J*plinit. %n .iua ur*7toare au loc ser0icii de di*inea&a pini la l7sarea serii. #a Jnserat giua isp7Kirii se Jncheie cu un singur sunet de Ko)ar, dup7 care Jnchin7torii se Jntorc la casele lor. %ts/;ZAA%%E, M. orR #e0tiicus, @A1s, U. @@s-@G13 . !, Snaith, TheJeFish eF Cear "esti0al, @A4P, p. @G@ etpassi*3 ide*, #e0iticus and u*bers, @A1P, p, @SA-@@83 R. de 9au-, Ancient %srael, @A1@, p. BSP-B@S3 ide*, Studie. in ;ld Testa*ent Sacri)ice, @A14, p. A@-AP. $".'. %S'%Tk. %deea biblic7 de ispit7 nu con&ine Jn pri*ul rtnd ideea de seduc&ie, ca Jn sensul *ode*, ci con&ine ideea de punere la Jncercare a unei persoane3 lucrul acesta poate )i )7cut cu un scop bun de a do0edi sau de a J*bun7t7&i calit7&ile o*ului, sau poate )i )7cut cu un scop r7u, pentru a ar7ta sl7biciunea sau pentru a-@ atrage pe o* tntr-o ac&iune rea. 6A ispiti+ Jnsea*n7 6a testa+, Jn sensul acesta cuprin.7tor. %n li*ba engle.7, he"nrd din =elul .l @P-lea, setrul cu0lntdui a )o1t lihitat la tdaM d nn24ie r8. sut1tnti0d .br ndd Q,5s,itdOi 0Vb2le ebr. sJnt *as7 Qde obicei 6a ispiti+O Ki babati Qde obicei 6a do0edi+ sau 6a Jncerca+L o *eta)or7 deri0at7 de la ra)inarea *etalelorO. :X Ki T )olosesc drept ter*eni echi0alen&i substanti0ul peiras*os Ki 0erbele Qe(Oper-rNao Ki do(J*aso, acest ulti* 0erb a0Jnd un sens corespun.7tor eu b7han. %deea de testare a unei persoane apare Jn Biblie Jn di)erite conte-te. r. oandil li pu la lneeae re ]ned lor, ala eu* se Jncearc7 ar*ura QlJn0p. @SL@3 c). @ Sa *. @P 3<A3 *as7 Jn a*bele ca.uriO, ca s7 o 0eri)ice Ki s/-i e0alue.e calit7&ile. E0angheliile 0orbesc despre iudeii J*po*0itori care l-au 6Jncercat+ Qa* putea spune c7 6#-au pus la Jncercare+O pe $ristos cu scepticis* resping7tor, ca s7 0ad7 dac7-# pot )ace s7 do0edeasc7 sau s7 Jncerce s7 le do0edeasc7 Mesianitatea Sa %n ter*enii lor QMarcu 8L@@O3 pentru a 0edea dac7 Jn07&7tura #ui era d.)icienrl Wu eEticA Q#8 @SrGsO Ai p2ntru a 0edea dac7-# pot prinde Sn capcan7 cu 0reo a)ir*a&ie prin care s7 Se Jn0ino07&easc7 singur mMaieu @GL@BO. G, ;arctni ar ltebui s, ] 8rcete4 pe ei tir4i halrre de $i* Do*ului Q@ cd, P%LGa, do(inatnJ, dt Ki eu alte oca.ii QG $or. @<LB, peira*O, cas7 nu se Mple d2 n=rndrie W ra ] ani8eda cu pn0ire la ltas lor srirituld. crcdirciZul are neie sd=Ei teste.e 6#ucrarea+ sa Qadic7, ce )ace cu 0ia&a saO, casa nu se r7t7ceasc7 Ki s7Ki piard7 r7splata QZal. 1L4O. $unoaKterea de sine sobr7, /0orJt7 din cercetarea de 1he ate u elenent de ba.7 a, 20la0iei tnuice. <. ;a*enii )i pun la Jncercare pe Du*ne.eu printr-o gurtaE ca)t 88ti)tte de )apt o prc8 l)idBtoare la adresa #ui ca s7 do0edeasc7 ade07rul cu0inrelor sal2 i blrEtat2 Ai dEptat8 crild sale QEbd, @Pra 8i @4LGG3 's, AigL@4, 4@, s13 AsL] @S1L@4i Mal. <r@Br ,ar, BLAr @sr@SO, uele dat sli le, Masa, a r7*as o a*intire per*anent7 a unei ase*enea ispitiri QE-od. @PLP3 Deut. 1L@1O. Ast)el, J*bol-direa lui Du*ne.eu tr7dea.7 o lips7 e-tre*7 de respect Ki Du*ne.eu JnsuKi inter.ice lucrul acesta QDeut. 1L@13c`. Mat. 4LP3 @ $ar. @SLA K. ur*.O. Jn toate neca.uile popord lli DllMd ar trebui <a attegte ln t7cere cu r7bdare, con0inKi c7 la 0re*ea hotIrJt7 El ar satis)ace ne0oile lor potri0it cu pro*isiunea Sa Qc`. 's. GP.P-@43 XPLPt 4;i l<oLB tJJ*.3 tllrl <LGB D,l*,3 rnip. 4L@AO. 4. DulM/ pr* la lr8ee p. popotul Sl, prin )aptul c7 Ji pune Jn situa&ii care re0elea.7 calitatea credin&ei Ki de0ota*entului lor, aKa JneJt to&i s7 p8tn lede e W1te in ini*il2 lor Qc2n. GGL@3 E].d. @1L4i GoLGor Dat. 8rG, @13 @<r<r Jud. GLGG5 G cbD <GL<@O. 'urundu-i la Jncercare Jn )elul acesta El Ji cur7&eKte, aKa cu* este cur7&at *etalul Jn creu.etul tDre,iopitoruluiaj] Q's,M 11L@S3 Js. 48L loi)tetalul gah, @<LA@hd44tu@ @ 'et. @L1 K.ur*,3 D) 's, @@AL1P,P@O3 El Jnt7reKte r7bdarea lor Ki *aturi.ea.7 caracterul lor creKtin Q%ac. @LG K.ur*,, #G3 c). l'et. BL@SO3ElJ-condueelaoasigurare *ai *are a dragostei Sale pentru ei i)). Zen. GGL@B K.ur*.3 Ro*. BL<K.ur*.O. 'rin credincioKie Jn 0re*uri de Jncercare oa*enii de0in do(i*oi, 6aproba&i+, Jnaintea lui Du*re(u Q%ac, @L@G3 @ $oi. @@r@AOB. Satan n p)t la ,n8re pe credircioti prin *anipularea circu*stan&elor Jn li*itele pe care i le tenit. Dll[8au Q4 td @L@G3 Gr15 @ $or. @SL@<O, ltno r)t4ere de a-i )ace s, plrlsase Fia lui Du*ne.eu. T Jl

nu*eKte 6ispititorul+ Qho peira.an, Mat, 4<i @ lt. <LBO, dDrand npla2bil .l loi Du)u2ar ri al odenild Q@ Uet. sLaL Apc, @GO, $reKtinii trebuie s7 0eghe.e Jn per*anen&7 QMarcu r4L<8i cal. 1.@i G 2oi G.r@O ri Eebuie =, ne (ti0i QE)es. 1L@S K.ur*.3 %ac. 4LP3 @ 'et. BLAO J*potri0a dia0olului, deoarece el Jncearc7 Jntotdeauna s7i )ac7 s7 cad73 )ie c7 )ace aceasta prin )aptul c7i stri0eKte sub arde8 <reutiWror su dlEii Q%o0 @L@GLP3 @ '2t. sLA3 Are. GL@S3 4 <.rSi ED, G@@8O, tE cii Jndea*n7 s7-Ki J*plineasc7 dorin&ele naturale Jntr-un nod 8rVit QMat. 4L< t.8-3 % $or. PLsO, lie c,-i re s7 )ie *ul&u*i&i de sine, )7r7 gri57 Ki egoiKti QZal. 1L@3 E)1, 4LGG, 1e cd li.# pre.intl SEEi pe Dl*ed- si ].nEn h ei id2i )al] d1prc ade0irul Di rcia #li QZs, <L@-Bi ct G cor. @@L<3 Mat. 4Ls il*.3 G co. @@L@4L Et 1L@@O. Z-tul din Mar, 4LB t.l*. .Eta cA sata. poate .ita Qi apl(a SrDirO chid ii tdre din Scriptur7, ca sI-Ki J*plineasc7 scopul. Dar Du*ne.eu pro*ite c7 atund cJnd Satan Jncearc7 s7-i ispiteasc7 pe credincioKi 0a )i Jntotdeauna deschis7 o cale de nbi0i2 Q@ $or, rSL@<L G'et. GLA, 4 G cs. %GLP@S\. $oncep&ia T despre ispit7 este ob&inut7 prin co*binarea acestor ulti*e dou7 cadre de idei. 6Hncer cirile+ Q#8 GGLGai "apt. G;L@At %ac. @LGi @ '2t, @L13 G pet. GLAO rhr .dt lndare. lui Dulll* c)t ii a dia0olului. Ele ,l sit8tii de tesiare tn 8 sh55totul lui D@l*e(u 1te connunbt cu pcibi#it,W noi de a )ace atJt bine cJt Ki r7u, Ki este e-pus la di)erite Jnde*nDi ae a prel2W rBu@,Ai Din .cct pFt de 02dee, ispitele sht ld18 lu sah3 dar s.bn 1E ln acelaKi ti*p unealta Ki duK*anul iui Du*ne.eu Qc). %o0 @L@@ <,l*,5 Grs D.u*O Di in ultine i tan,, D*1GA %S'%TA l8u 2te $e# er2 li condF p2 slu5iiori5 Sai la ispitd QMat, 4L@3 1L@<O, pe*ilindu.i lui Sa Whr r-i iBplea]i pent* ca s7 J*plineasc7 0oia lui, +totuKi, deKi ispitele nu separa pe oa*eni de 0oia lui Du*ne.eu, Jnde*nul d. a )8 rld nu 1t2 de la Dll[Ll8/ ii nici nu eipri,nn po,8 #ui Q%ac. @LrG A.u*.O. Dorin" N4 i*bold2)te h lacat nu 1te d2 la A.u*.O.Dll*2reu c5 de la o*, iar cedarea Jn )a&a ei este )atal7 Q%ac. @L@-4 K.,u*.O. $ristos i-a Jn07&at pe ucenicii S7i s7-% cear7 lui Du*lrau <L nu-i Dpun, la Zpitd QMat. 1L@<O, si reghe( Ki s7 se roage ca s7 nu 6cad7 Jn+ ispit7 Qadic7, s7 nu cede.e sub presiunile eiO atunci cJrid Du*ne.eu g7]ite cu cab sn=i incere prin ispiri QMat, G1L4rO. rspita nu 1te picai $risic a )ost ispitir l. lel 8 si noi, dara r7*as )7r7 p7cat QE0r. 4L@B3c). Mat. 4L@ K.ur*.3 #uca GGLG8O. %spita de0ine p7cat nu*ai atund cind o t cedea.l in )ata ei Ai accepr, suAdtia elui r7u. Bts/;cRrl%%i. A*dt3 %l. S=e*n h TDrV= 1, p. G<G13 M, DoT lr D$$% R. $. %,etR Slnin)tu oJ the tu TDto==Mrt0, p, G1P s.l*,5 :, Schneide,, $. BroM, !. !rarb2.lD %D%TT <, p, PAa.4@@. %.%.'. %S'%%A9 %$. in F ispEhicrn da u on ,pspsi2 casa+ dih Qcd. 4<L@AL 44L45 %s, GG3@B etc.O. tn T Jnl/ni* doua cu0inte traduse 6ispra0nic+L epitropos QMat. GSL<3 $al. 4LGO, adicg, . p.benl cr,2ia ia )1t ircredinbtg gi5a sa, onoare, un rorei ot(ononor Qh.a @1>G<@ @ $o,. 43@G3Tit @LPi @ 'er. 4L@SO, adi.r, un ad*inishtor satr supb(ahelo, - de la oi(os ZiasI+O &i ne*o Q6a J*p7r&i+ sau 6a ad*inistra+O. $u0Jntul este )olosit pentru a descrie )unc&ia de responsabilitate delegata, cu* este ca.ul Jn pilda lucr7bribr 0iei ]u ln pnda ispBhicului nedrelr. Jntr-un sens *ai pro)und, cu0Jntul este )olosit cu pri0ire la responsabilitatea creKtinului, Jncredin&at7 lui sub 6st7pInirea lui $ristos asupra casei salt+. Toate lucrurile sJnt ale lui $ristos, iar creKtinii sJnt e-ecutorii su irp2hicn sdi. creginii slnt plrr.ri la d.*ia #ui $ristos asupra lu*ii3 Jn sensul acesta ispr70nicia lor Qoi(.on.o*iaO poate )i pri0it7 ca o Jns7rcinare Q@ $or. AL@P3 E)es. <LG3 $ol. @LGBO. $!.D, %SRAE# QEbr.yisra+Bl. 6Du*ne.eu lupt7+O. @. u*ele nou dat lui %aco0 dupn lupb s de o lupE la 'enielL 6 u*ele t7u+, i-a spus ad0ersarul s7u supranatural, 6nn 0a *ai )i laco0, ci le 0ei che*a %srael3 c7ci ai luptlt Qe-rll-4 de ,a ratd, ,a luptaO cu D,=M/ ti cu o8tui d a5 )1t biruiro) Q$2n. <GLG<O, 'ori0it acestei istorisiri, atribuit7 docu*entului J Jn ipote.a despre patru docu*ente, c` ;sea @GL< K.ur*., 6Qla co0O Jn puterea lui, sa luptat Qs7r7O cu Du*ne.eu. S-a #upbr Q,arars, de la acel.si 0erbO .u insenrl Vi a )ost biruitor+. Schi*barea nu*elui este con)ir*at7 la Bd2l ln cd. <si@S Qt2-t atribuit docu*entului 'O ude Dl5*(n Atotrure*icd Se arar, loi la80 Di spuneL 6 u*ele t7u este laco03 dar nu te 0ei *ai cnE laF, ci nMele tu ( t %s"2%, %a, autorul ad.ugr, ,,gi ia U1 nlrele ls"el+. De aici in.olo n*ele rsnet apare in tot F2 ca sinonin p2nEu %a83 este )olosit *ai )rec0ent cJnd ur*aKii 'atriarhilor sJnt nu*i&i 6copiii Qsau poporulO lui %srael+ Qe0r. b=ni yJsr7=BO. G. aSu2 cre descitle din cei @G )li ai ld laco0, n*it uneori 6%srael+ Qcer <4LP, etcO, =p.po.ur hra2%+ Ql-od. @L< etc.O, ,Q)tle douTpre8O ]ninui QtriburiO ale lui %srael+ QZen. 4AL@1, G8O, 6israeli&ii+ Qcer <GL<G etc,l. c2 8i 0ecne rc)erire la poporul %srael Jntr-o scriere ne-israelit7 apare Jntr-o inscrip&ie a lui Merenptah, re<de T5pturui, 8 @G<S id.$..L 6%srael este pustiu3 nu i-a *ai r7*as s7*Jn&I+ QD;TT, p, @<AO. urnAt8E retdire re.i*elitA prc0ine air inscrip&ia lui Sal*anascr !%, regele Asiriei, cea 8B< J.d.$r., care Jl *en&ionea.7 pe 6Ahab israelitul+ QDoD ,, 4PO W a lui Meta, regele M8bdui, a crni inscrip&ie care

conse*nea.7 0ictoria Qoca 8<S H.d.$r.O se s)er, li )petate rindui la %snel Ai s lauda ce ,JsrTl . lierit d ddi0lr"ir2, penh totd2aua= $D;PT, p. @A1 K.ur*.3 ]'%ATRA M;AB%Tk. 'entru ilustra&ii, 0e.i %BA, )ig. 4S, 48, BS-B@O. %. lnepututlc %saelslul %nscrip&ia lui Merenptah coindde practic cu Jnceputul istoriei na&ionale a %sraelului, deoarece E-odul din Egipt - )) a aFt l] li tinpd do*iei tatehi sru -MrclE. aEt8a lsraeuui 2 *tiue, cu clte0a genera&ii *ai de0re*e str7*oKii lor, *e*brii unui dan ps8%, s-.u *bodt in Egipt din ca*n tr ti*pul unei )oa*ete Ki s-au aKe.at Jn :adi T/*ilat. 'rinn regi din DiEstia a @A.a i-au pris ll n*d, *)t Jn echipele de *unci )or&ate pentru construirea cet7&ilor )orti)icate de la grani&a de E a Egiptului. Jn 4ste l*pE5ursn ei ar )i p,tur )i asinilali conpler de c2ilalW ]la0i, dace credinia lor s)tB*o2aWa ar )i )ost E2.ita de Moire, cale . 0enit la ei @o Dl)tle Dul8.edli prriDlilor lor W ia ]1 din Egipt #Q /)t unei serii de )eno*ene Jn care i-a Jn07&at s7 recun8c1 pubra acelui Dl5M2re%, care a realiG.i 5.bA. 0irea lor. sub cond8 lu5 Mois ei ar ponit caEe E " +dMd pBtiei Can suph= Ulnd cnla au a58 #a leul unde Du*ne.eul p7rin&ilor lor Se re0elase anterior lui Moise slb nMele leD)intutui, %ah0eh insr.inindu. @ sn.i s8rE din Egipt. ,8lo, la p2lele Mt. Sinai, a, arcut u lDallint rpeial cu laleh, El li Se adEs de5a ca DF2reul lor prin #prul cn ia ]or din rcbia dit Egipt3 acM 2i eau ansa5ri sA 12 topotul #ui. Acest anga5a*ent a i*plicat respectarea 6$elor gece $l0inre+ Urin .a" lah0eh Si.a )icur cuMd 8ia S.. Ei i.buiau si % s inchine nll*i #uiL nu li ] pe)rirea sl# reprc.inte prin ni.i o idgine3 ei trebuiau s7 trate.e cu respect nu*ele #ui3 ei trebuiau s7 re.er0e )lecare a Kaptea .i pentru El3 Jn gJnd, Jn cu0Jnt Ki Jn )apta ei trebuiau s7 se poarte unii )a&7 de al&ii Jntr-un *od care este potri0it cu leg7raJntul prin 2re s-au teaat Ei )tbuiau sE )ie u lopor pZ deo parte pentru %ah0eh Ki de aceea Jn 0ie&ile lor trebuia si oglindeasi ceF din n2prihrnir.a, ldFlea Ai 0eracitatea #ui. A.e.stl atitudi,2 poated nMirS nonot2isn prT tic. E-isten&a sau ine-isten&a .eilor popoarelor Jn0eci nate nu era o proble*7 cu care Moise Ki ur*aKii lui a0eau sI-si tulbure *intea3 datoria lor era sl-# recu n a ,e lah0eh ca Du*e(d lor slpr2* si ui.. Mois2 a )osr nll*i p.ind i 8l Mi Mre legiuitor al %sraelului3 Jn persoana sa a reunit )unc&ia de pro)et, preot Ki rege. El a 5udecat neJn&elegerile lor )i i-a Jn07&at principiile Jndatoririi religioase3 el i-a 1<S %SRAE# 1ndE din Egipr piB1 la tord.4 iar cind a *uir j la o genera&ie dup7 E-od -nu a l7sat Jn ur*a sa un grup nedisdplJnat de scla0i, aKa cu* erau cJnd i-a scos din Egipt, ci o ar*at7 de te*ut care era gata s7 in0ade.e #luanu ca W c8riton si colo*ti Aceast7 ar*ata, Jnc7 Jnainte de aKe.area Jn $a-naan, a )ost organi.at7 ca o con)edera&ie de dou7 spre.ece triburi, unite Jn parte prin descenden&a co*un7, dar Ki *ai *ult prin participarea J*preuna la leg7*Jntul cu %ah0eh. Se*nul 0i.ibil al unit7&ii lor Jn leg7*Jnt a )ost chi0otul sEnt, g7.duit Jntr-un cort-E*p>, cae eB si.lar h Drrul raberei aruci chd sta&ionau, dar care *ergea Jnaintea lor Jn *arK sau la lupt7. Ei au )or*at alian&e strJnse cu alte grupuri no*ade cu*au )ost cheni&ii Qcu care Moise era Jnrudit prin c7s7torieO, chene.itii Ki ierah*eeh&ii, care Jn cursul ti*pului se pare c7 au )ost Jncorpora&i Jn tribul lui luda. Jn ceea ce pri0eKte duK*7nia )eroce cu care %srael i-a ur*7rit pe arnaleci&i din genera&ie Jn genera&ie, probabil c7 se datorea.7 Jnc7lc7rii tratatului de alian&7 pe care %srael @-a Jncheiat cu acest popor no*ad. Alian&a cu ase*enea co*unit7&i pastorale era )oarte di)erit7 da alian&a cu popula&ia agricol7 sedentara din $anaan, care a0ea un cult al )ertilit7&ii total opus )a&7 de Jnchinarea pura c7tre %ah0eh. #eg7nuhtul cu %ah0e ie-a inter.is israeli&ilor cu des70JiKire s7 se uneasc7 cu canaani&ii. cdEur priRipal at rribuilo. lui (rael tn Ei8Nla petrecut7 Jn pustie a )ost $ades-Ba*ea - este e0ident Qdin nu*ele loculuiO cI acolo se a)la un sanctuar cJt &i Qdin cel7lalt nu*e, En-MiKpatO un loc de 5udecat7. $tnd au plecat de la $ades-Ba*ea, unii israeli&i s-au in)iltrat spre , in partea centrala a eghebului, dar 2a Mr *E pa8 a lor au tnai)iar sDle S si E de Ma8 MoanO, ln8n5urrd t2riroriile rldeniitd tor enonite, 8nite )i noabire, eE ] ora.nia"r, recent ca regate stabile. Mai departe spre , Jn Trans-brdada, e ailau regnt2le r*or)ie ale tui sron si oc pe care le-au atacat ca in0adatori ostili. "or&ele de re.isten&7 ale lui Sihon Ki ;g au )ost .drobite iar teritoriile lor au )ost ocupate - acestea sJnt teritoriile cunoscute *ai tJr.iu ca Ruben, $ad &i partea de E a lui MInase. $el pu&in o parte a co*unit7&ii israelite ,a acohod.t %a *odut asdr de 0ials inca bainie de trecerea %ordanului. %%. AKe.area Jn $anaan lt0els.e %ordanuhi a )1t ur*at7 curJnd de cuce. rirea Ki distrugerea )ortire&ei ]%erihon. De la %erihon eJ au Jnaintat spre centrai &7rii, cucerind o )ort7rea&7 dup7 alta. Egiptul nu *ai putea tri*ite a5utor )oKtilor 0asali canaani&i3 Egiptul *ai de&inea oarecare control n*= de.. lurud dMutu de pe c8sin de 0 .iu. gJnd Jn pEn7 la trec7toarea Meghido, dar chiar Ki Jn. regiunea aceea ocupa&ia )ilistean7 Qcea @@AS J.d.$r.O a0ea s7 constituie curJnd o barier7 pentru e-panWle putel- eS5prene, ; coali&ie de cinci gu0ernatori *ilitari ai )ortI-ra&elor canaanite a Jncercat s7-i J*piedice pe israeli&i s e bdreplE spc s di. inutr, derh cenb.l, und3 Zabaonul Ki cet7&ile asociate din tetrapolisul hi0it li s-au supus

ca supuKi-alia&i. $oali&ia a )ost Jn)rJnt7 cu des&i0Jrsire Jn trec7toarea Bet-!oron Ki dru*ul spre S st7tea liber Jn )a&a in0adatorilor. DeKi ar*ata de care de r7.boi a cet7&ilor canaanite i-a J*piedicat s7 ocupe ionele de cJ*pie, la scurt7 0re*e au a5uns s7 do*ine Ki sS ocupe podiKul din centru Ki din S, cJt Ki dealurile 8r,d, ra de cjhpi1 lret. )ibuile aE s.au .trrt n cu )1r separa" d2 triburile din centru[ $anaanului de un lan& de )or ti)ica&ii canaanite din $J*pia %.reel, Jnrin.Jndu-se de la Mediterana pJn7 la %ordan. Tribul tui %uda, Jn S, a )ost separat Ki *ai puternic de triburile centrale de )ort7rea&a de la %erusali*, care a r7*as o encla07 1aaitB tinp de GoS de ad. %nE.o tnpre5Mre rerorcatilE libuil2 dh si d* centru Ki-au unit )or&ele Jntr-o re0olt7 J*potri0a gu0ernatorilor *ilitari din $J*pia %.reel, care i-au adus treptat la o stare de ser0itute. R7scoala lor unit7 a )ost Jncununat7 de succes Jn b7t7lia de la $hison Qcea @@GB S.d.$r.O, cJnd o )urtun7 neaKteptat7 a inundat 0alea Ki a scos din )unc&ie carele de r7.boi canaa-nitD, aKa Jndt ar*ata israelJtS uKor echipata a putut s7-i ni*iceasc7. Dar chiar Ki Jn aceast7 J*pre5urare, cJnd che*area la lupt7 a )ost trans*isa la toate triburile din Ki din centru, se pare c7 tribul lui %uda nu a )ost che*at JntrucJt era separat co*plet de celelalte triburi. %nr., o8.ie ca aeasla, .tnd rtbuite tui %sr.el Ki-au a*intit de leg7tura lor prin leg7*Jnt, )or&a lor unit7 le-a per*is s7 se J*potri0easc7 duK*anilor. Dar ase*enea ac&iuni unite au )osr rare. Sc7derea pericolului era ur*at7 de obicei de o perioad7 de asi*ilare a obiceiurilor canaanite. Aceast7 asi*ilare ducea la c7s7torii *i-te Ki la i*itarea ritualurilor canaanite ale )ertilit7&ii, aKa JhcJt lah0eh era conceput ca un BaaJ, P,eui ploii Ki rodniciei, Ki nu ca Du*ne.eul p7rin&ilor lor care i-a scos din Egipt ca ei s7 )ie 6poporul S7u special. #eg7tura leg7*Intului a )ost sl7bit7 Jn )elul acesta Ki israeli&ii au de0enit o prad7 uKoar7 pentru duK*ani. u nu*ai oraKele state canaanite au Jncercat sI-i aduc7 Jntr-o stare de ser0i tute3 din cJnd Jn cJnd sde*u incsiui de dincoto de Jordan, din 1nea *oabitilor Ki a*orurilor cu care erau Jnrudi&i, dar cele *ai de.astruoase incursiuni erau cele ale beduinilor. #iderii care iau raliat Jn ase*enea perioade de su)erin&7 au )ost .5udec7tori+ caris*arici, iar perioada aceasta istoric7 este nu*it7 de obicei 6perioada 5udec7torilor+- aceKti oa*eni nu nu*ai c7 iau condus la 0ictorie J*potri0a duK*anilor lor ci Ki la loialitate )a&7 de %ah0eh. $ea *ai *are Ki cea *ai recalcitrant7 a*enin&are la adresa independen&ei israelite a 0enit Jns7 dinspre 9. u la *ult ti*p dup7 ce israeli&ii au tra0ersat #oroanu, <rupun de oan2ni ai *adN rin B/lele EUer Ki din &inuturile de coast7 s-au aKe.at pe &7r*ul de 9 al $anaanului Ki s-au organi.at Jn cinci oraKe-stat %a Asdod, Ascalon, Ecron, Za.a Ki Zat, )iecare )iind gu0ernar7 de un seren - unul dintre 6cei cinci do*nitori ai )ilistenilor+. AceKti ])ilisteni s-au c7s7torit cu canaani&i Ki curJnd au adoptat li*ba Ki religia canaanit7, dar Ki-au p7strat tradi&iile *ilitare Ki politice din &ara de Ettua. Dup2 e s.au iabilt tn p2ntapotsut tor au Jnceput s7-Ki e-tind7 st7pJnirea asupra altor p7r&i ale $anaanului, inclusi0 asupra p7r&ilor ocupate de israeli&i. Din punct de 0edere *ilitar israeli&ii nu erau egali cu ei. "ilistenii cunoKteau prelucrarea )ierului Ki au p7strat-o ca un *onopol al lor. $Jnd israeli&ii au Jnceput s7 )oloseasc7 unelte de Ser Jn agricultur7, )ilistenii au insistat ea ei s7 *earg7 la )ierarii )ilisteni ca s7 le ascut7. Aceasta era o *odalitate de a se asigura c7 i.raeli&ii nu 0or )i Jn stare s7-Ki )ac7 ar*e de r7.boi cu care s7 se r7scoale J*potri0a st7pJnilor lor. 1<@ %S AE# Zrcboan % A<9<S=A@S`SA adab A@S`SA-ASA`S8 Ba2taAoAloTaa1`4B E#a 881`8B-88B`84 gi*ri 88B`84 Tibai 88B`84-88S -i ;*ri 88S-8P4`P< J do*nia lor se suprapune Jn perioada 88B`84-88S Ahlb 4P4lrc.4B< Ahaao 8B<8SG %ora* BBG-84@ %chu 44@-8@4`to l8,a. <@4`@<-PA< R loas PA8-P8G`8@ @ .,. , , . . 6J .6j6L6, %eroboa* ! P8G`8@-PB< do*nia lor se suprapune Jn perioada PA<`AG-P8G`8@ ..hsia Ps<-PsG n Salu*PBG Menahero PBG-P4G`4@ n 'ecahia P4G`4@-P4S`<A do*nia lor se suprapune ,n perioada PBG-P4S`<A 'ecah P4S`<A-P<G`<@ ;s P<G`<%.UG<`GG Dinastia has*oneanI Rededicarea Te*plului @14 ).d.$r. %onatan @1S-@4< sit8n @4<.@<B %M!yr1u @<B-@S4 a=isbholu @SNl-@S< Al))idru tand4 @S<-P1 Sslo* P1-1P Arinobdu % 1P-1< !yrcanus n 1<-4S Mltia1 A.t(pns 4S-<P Dinastia irodianI %rod Qcel Mare[ <P-4 td.$r. Arh2bu4.l.d.ai-1d.cr. %r.d AtrriB 4 )t,cr, , <A d,cl. "ilip 4 H.d.$r-<4 d.cr. %rcd Agripe % <P.44 d.ct,

Tabel cronologic al do*nitorilor %sraelului pJn7 la do*nia lui %rod Agripa %. Jn cele din ur*a )ilistenii Ki-au e-tins st7pJnirea $Jnd Sa*uel a J*batrJnit, proble*a succesiunii a asupra $J*piei %.reel, a5ungJnd pJnI la %ordan. De&i de0enit acut7. S-a ridicat o cerere generali de a a0ea su.eranitatea lor nu a*enin&a e-isten&a i.raeli&ilor, ea un rege &i Jn cele din ur*7 Sa*uel a acceptat aceast7 a*enin&a identitatea na&ionala israelit7. Altarul leg7cerin&7 &i @-a uns pe ]Saul, din se*in&ia lui Benia*in, *Jntului din 0re*ea aceea se a)la Oa eSilo, Jn teritoriul ca s7 do*neasc7 peste ei. Do*nia lui Saul a Jnceput lui E)rai*, unde chi0otul leg7*Jntului era slu5it de bine=+c s repbcS pro*pt7 la atacul a*oni&uor si apoi preori care descindeau din Aaron, )ratele lui Moise. _+ s acttt reuKit7 J*potri0a )ilistenilor din podiKul Aceast7preo&ieaa0utunrolconducatorJntr-ore0olt7 )@]]@3i 0re*U Saul a acceptat Jndru*area lui inter-tribalS tapotri0a )ilistenilor, dar re0olta a eKuat Sa*uel ta s)era rehgFas7 lucrunle au *ers b*e, dar co*pletatul a )ost capturat, Silo si sanctuil bJJ SSMi=SS=))iiSR au )ost distruse iar preo&ri din .ona centrai au )ic ii 6 Mt, DJi tnt--o Jncercare Jndr7.nea&7 pracbc n*uap Qcea @SBS H.d.$r.O. Toate leg7turile i JadanOJc7 de 6 aduce ib*ile din dincolo de 0i.ibile care uneau tnbunle lui %srael au disp7rut &i ct*pia %ireel, ca s7 uneasc7 %sraelul. StrJnsoarea )ilisidenritatea na&ionala a %sraelului p7rea c7 0a dispare tenilor asupra lui %srael a de0enit *ai puternic7 decJt odat7cuele. oricJnd Qcea l;l;J.d.$r.O, "aptd c, nu a dis+Brot ci dinporira a i,8t,t *ai 0iguroas7, s-a datorat caracterului &i acti0it7&ii lui *. Da0ld Kl Solo*on ]Satnue%, cel *aide sea*7 dintre liderii caris*atidai ;toulcarea per*is %sraeluluis7scuture5ugul)ilistean %srelului de ta Motse pin, la Da0id. Sshuel, la )el 8 a )ct rDa0id. h tlMbtu al nibului lui luda. c4 a si Moise, a co*binat )unciile de pro)et, preot Ki 5ude)ost co*andant *ilitar pe 0re*ea lui Saul Ki apoi e)itor3 prin persoana sa el a o)erit un centru de raliere lupt7tor *ercenar pentru )ilisteni. Jn ur*a *or&ii lui pentru 0ia&a na&iunii. Sub c7l7u.irea sa %sraelul s-a Saul el a )ost acla*at i*ediat ca rege al lui luda Kl G Jntors la loialitatea leg7*Jntului &i odat7 cu Jntoar- ani *ai tSrdu triburile lui %srael Jn totalitatea lor lau cerea la de0ota*entul religios a 0enit &i o renaKtere a che*at s7 le )ie rege, Jntr-o serie de ac&iuni *ilitare spiritului na&ional3 dup7 cJti0a ani israeli&ii au putut str7lucite el le-a dat )ilistenilor lo0ituri decisi0e Ki s7-i JnMngI pe )ilisteni pe acelaKi cJ*p de lupt7 unde aceKtia au de0enit 0asali ai lui Da0id. $ucerirea %e*)useser7 to)iJn&i Jn *od attt de ruKinos. sali*ului Jn al P-lea an al do*niei sale a o)erit rega1<G %SRAE# . <] <SL . Pp)e_]T Mt. ZhilboB Beteaan .. e s En-ganni* %blea* Z A D ,, + ola.cr

Se*in&iile lui %srael. %SRAE# tului s7u o capital7 puternic7, situat7 strategic, cJt Ki un nou centru religios. $hi0otul leg7*Jntului a )ost adE trEpoi din eril ii a )1t iMblar ln nod sol))i tn cond-Ehph de p2 Mi Sion, inlcuir Mi ttr.iu d2 te*plul lui Solo*on. Dupi coMlidad indepsddlei g suU"*amei israelite Jn $anaan, Da0id a continuat s7-Ki e-tind7 in"dd prin .ueriri i plin diplotu"e, a5ughd de la grani&a egipteana Ki Zol)ul ADaba pJnI la cursul t,,2nor al Eu)2tului. Ast i*periu %a Est n8 tenirc )tiui sBu solQeo care a e-plotar %a *n3 resursele piintr-un progra* grandios de construc&ii Ki prin Jntre&inerea unei cur&i str7lucite. 'entru o e-plZbE *i 2)icintE a relituhi din r2ga)tl sBu el l.a J*p7r&it Jn dou7spre.ece districte ad*inistrati0e noi caE au lnleuit 8Rile lrnpBrriri tibale si a cerur ., nu*ai i*po.ite *ari ci Ki *unc7 obligatorie %a lucr7rile publice, chiar Ki de la supuKii s7i israeli&i. )n cele dn urni poFa a denit isupotubili. $atr2 stu-t5tul do*iei ele *5oritate1 poposrelD supE siVu Edobindir indep2rddE iar dupr =[@ode s Q8 A<S i.d,$r,O tibuile lui %srael s-au

J*p7r&it Jn dou7 E8ate - paatul de , lsael, ce a *1lar la loiati tatea )a&7 de tronul lui Da0id, Ki )a&7 de regatul de S, ldda, torur din teritoriile dibale)l ale lu hita si Benia *in, peste care au continuat s7 do*neasc7 ur*aKii lui Da0id )i solonon ln capitala lor de la %ernsalih eru DM9O, %9. Regatul %srael %2rcbdn, )ondatorul noMrhiei ",.rat2 din , a ridicat cele dou7 sanctuare 0echi de la Dan QJn e-l*ibi2a de O Vi s2el tin a,rcpiere de granib o ludaO ta statutul de altare na&ionale. Jn a*tndou7 aceste locuri niKte 0i&ei de aur constituiau piedestalul 0i.ibil ler"u tMll in0i.ibil El lli tahF Qtunctie indeplin5t, de heru0i*n de au ln [nnpht din reirsali*O . #a Jnceputul do*niei sale a*bele regate e0reiDti au )1i in0adat2 de esipeni sub condueE lui "tac, ddeparec, reaatd deS aaFrde sd2rit *i ndt, <ia hc)t dte.ior resatul d2 "u s r.ebuit se e tea*7 de o Jncercare a dinastiei da0idice de a redo-blndi 8nWolul asupE Enrorinor eisdure. ; a*enin&are *ai serioas7, Jns7, se pro)ila din . Regatul ara*aic al Da*ascului, Jnte*eiat Jn ti*pul do*id lui solo*on, a ircepur ss abce reri.3ul israelit Jn 5urul anului ASS H.d.$r. Ki acesta a )ost ircpurul a @SS de di de ra.boi inre*itent tn care iehelul . lZt adu lnr.o riare dispdr,. Securitatea regatului %srael a )ost a*enin&at7 de ase*enea de )rec0ente re0olte la palat Ki de schi*b7ri diBtice. l)ri dou, di*stii - 8#e tnteneiae de otui Q8 <<o td.ciO si rehu Qcca <4@ ia.cr.O - au dFr *i 1ult de dou7 genera&ii. "iut lui r*hoan a lo1t Minat de Baesa, bul din8 co*ddantii ar *atei sale, Jn anul care a ur*at dup7 urcarea sa pe bn5 dlpi o do*ie de GS de di a tui BaeW., tul sau a )ost Ki el 0icti*a unui co*plot. Au ur*at cJri0a ani de ls.boi ci0il ditr car. a 5eVt bi itd ; i. otui a i*ien2i,t o noua epiratr len* r28atu% s7u la ]Sa*aria. Jn plan e-tern, el Ki-a Jnt7rit po.i&ia prin supunerea Moabului, la E de Marea Moart7, Ki plin )auirea uei aliantE enonie d "enidLa. lnil stu AlEb sa cesntorir cu o prin,14 )diciani, r.abela, Ki a pus de ase*enea cap7t ostilit7&ii dintre %srael Kl %uda printr-o alian&7 care a durat pTi7 la r7sturnarea dinastiei lui ;*ri. BD2nciie enTi.le t2 caE le.a arls alian" cu "enida au )ost *ari dar, Jn do*eniul religios alian&a a dus la o renaKtere a Jnchin7rii la Baal, %.abela a0Jnd un rol i*portant Jn aceast7 pri0in&7. 'rincipalul ap7 r7tor al Jnchin7rii pure c7tre lah0eh a )ost pro)etul ]l,ie, care a conda*nat de ase*enea Jndep7rtarea casei regale, Jn s)era social7, de la loialitatea 0echiului l2s1r)it Qln .petal ir 8.ul lui abor din l.rell, ri n procla*at sMrKitul i*inent al dinastiei lui ;*ri, R7.boiul cu Da*ascul a continuat Jn tot ti*pul ito*iilor lu5 otui Ki ale l5l*Dnor sai, arare de < ei din tinpul do*iei lui A,ab, cld r2gn (heldui ai Da*ascului Ki ai statelor Jn0ecinate au )or*at o a-lian&7 *ilitar7 pentru a se J*potri0i in0a.iei regelui Asiriei, Sal*anaser !%. Ei s-au luptat cu el la farDar, pe obnt1 Q<s< l.d,cr.O Ki el ru a inEdar din nou &inuturile din 9 dedt peste @G ani. Retragerea lui a )ost se*nalul pentru destr7*area coali&iei Ki pentru reluarea ostilit7&ilor dintre %srael Ki Da*asc. r-e*inae c4i lui otui d.in t2rclb rui rehu Q84@ H.d.$r.O a )ost ur*at7 de supri*area Jnchin7rii o)iciale la Baai. Re0olta a )ost spri5init7 de gruparea pro)e&ilor, care nu a0eau nici un *oti0 s7 Jndr7geasc7 )a*ilia lui ;*ri. Dar aceast7 re0olt7 a sl7bit considerabil regahn lui rWjTl h )ata eltuilor aE*ice si pribn a; de ani ai diBtiei lli %ehu au )d ani de neJncetat7 tulburare pentru %srael. u nu*ai teritoriile %sraelului din Transiordania au )ost atacate de du)8i ci ii pb0inciile rte 5 atud5 au inrdar $J*pia %.reel Ki Ki-au croit dru* de-a lungul coastei MedneEn2i. .5ungind spr S plid la cor. %s]lut r )ost adus Jntr-o stare de disperare Jn 8S< H.d.$r., cJnd rcSele asirid Adad. ildi * a inEdar Siria, a s]ii Danarcur ni i.a inps ribut. peiu2 D.8culd alpE rui %srael a subit ti isEelilii au plrur pro1h dd aceast7 Jntors7tur7 a e0eni*entelor recucerind *ulte dilte retltile ,e 8re atueii le llrere de t. ei. %n iot ti*pul ,eannor de tulb*alellrere a e-Ziatde ti %shel u on al crrui noEl )i tnoedere h ,,hFh nu sa clinitit niciod.ti - prc%etul rEli]i. 'e bh, drephte ia putur sp)t regele lui %srael pe psnn d2 n2neL 6$arul lui %srael Ki c7l7ri*ea lui+ QG J*p, @<L@4O. Elisei a nuir a0Vnd p2 b8 o prc.icee r 0icbnei asuDra ara*eilor. 'iie 5unatat2 . s blui al <t2 i.d.cr. a )osr *artora la re0enirea prosperit7&ii Jn %srael, Jn. special Jn ti*pul lui %eroboa* n, al 4-lea rege din dinastia lui lehu. A*JndouS regatele e0reieKti au )ost scutite de atacuri e-terne3 Da*ascul a )ost prea sl7bit de asirieni ca s7-Ki poat7 relua agresiunea. %eroboa* a e-tins )rontierele regatului s7u Ki bog7&ia na&ional7 a crescut *ult. Dar aceast7 creKtere a bog7&iei na&ionale a )ost concentrat7 Jn *Jinile unei sec&iuni relati0 restrJnse a populaViei . negutolii losad ri prcpnebln d. pa rnht, .arc s.au nnbogiii pe sM "Enilor. Micn Ulop.ietari de psrnnt 2re pina atund JKi lucrau prc. priile ogoare au )ost obliga&i Jn nu*7r *are s7 de0in7 Aerbi " nZiile toi *i 8i ale 0einnor bosari. culri0Jnd pInuntul pe care-@ culti0aser7 dnd0a Jn eaii-taE Nte ttup.ietari i.dependenii. Acat, dbparitate cresdhd7 %ntre dou7 categorii de oa*eni liberi din %srael a )ost criticat7 de pro)e&i ca A*os Ki ;sea, cu alit hai *dt cu .it e-proprid2 grac5lor de c%)t boga&i era considerat7 o Jndatorire religioas7. 'ro)e&ii au spus )7r7 Jncetare c7 lucrul pe care-@ cere lah0eh de %a popord sBu nu s#i 5erde d2 ani*le hsreiate 1<4 %SRAE#

?+=-.. --; =bfat !e)e9. ]--J o\. -Y +Sihe)n., X Sa *7ria )iU o-.., -eucpis sTecoa =-, gaanan +=i. oMateda -=Y---=b--j, +#a=chiK L 6---BetKeba =y Mir-(areseth` Y-0.-., ri--

oBeth-.ur+++-=+

H*p7r7&iile lui %srael &i luda. 1<B rs-At# ci neprih7nire &i loialitate )a&7 de leg7*Jnt, deoarece Jn lipsa acestora na&iunea 0a )i con)runtata cu un de.astru *ai *are dedt orice de.astru a cunoscut pJn7 atunci.

prin 1ul P4B %n.cr. diEda lul rehu s.a sriE ara cu* a Jnceput - prin asasinat &i re0olt7. Jn anul acela Tiglat-'ileser %%% a de0enit rege al .Asiriei Ki a inaugurat o ca*panie i*periala de cuceriri care, Jn *ai pu&in de un s)ert de secol, au pus cap7t e-isten&ei regatului %srael Ki independen&ei regatului %uda. Menahe*, regele %sraelului Qcea P4B-P<P t-d.$r.O a pl7tit tribut lui Tiglat-'ileser, dar 'ecah Qcea P<1P<G J.d.$r.O a ur*at o politic7 anti-asiriTn7 &i tn acest scop sa aliat cu Da*ascul. Tiglat-'ileser a cucerit Da*ascul, a abolit *onarhia Ki a trans)or*at teritoriul tn pro0inde as5-rian73 partea de a %sraelului &i Transiordania au )ost de.lipite de %srael &i au )ost trans)or*ate Jn pro0incii asiriene. '7turile superioare ale popula&iei din aceste regiuni au )ost deportate Ki Jnlocuite cu e*igran&i din alte p7r&i ale i*periului asirian. $ind ;sea, ulti*ul rege al lui %srael, a re)u.at s7 *ai pl7teasc7 tribut Asiriei, Jn ur*a insisten&elor Egiptului, el a )ost Jnte*ni&at. Sa*aria, capitala sa, a )ost cucerit7 Jn PGG #d.ci d,p, u 1s2diu de < si d]nind edinta conducerii pro0inciei asiriene Sa*aria. A a0ut loc o alt7 deportare - potri0it cronicilor asiriene au )ost lua&i pri.onieri GP.GAS de oa*eni Y Jn locul lor au )ost aduKi coldtsri sEeini. 9 DroCl,.b SMaria De"rtaEA lrelitilor din teritoriile de ri din [>.tr-iordania a )ost atit de co*plet7 tncJt aceste teritorii Kiau pierdut caracterul israelit. Jn pro0incia Sa*aria lucrurile au stat alt)el3 e*igran&ii au adoptat cu ti*pul religia israelit7 Y 6legea Du*ne.eului &7rii+ QG J*p. lPLG1 s.*.O. ti au t1t sinila ti chplei de i,aelii5 care nu au )ost deporta&i3 dar ]sa*aritenii, cu* au )ost nu*i&i *ai tJr.iu locuitorii din pro0incia Sa*aria, au a5uns s7 )ie dispre&ui&i ca &i corcituri rasiale Ki religioase *ai ales de c7tre locuitorii din %uda dinspre s, lrEplnd i, speial de la s)r,Lirul soldui al 1nea #d.$r. Regele E.echia al lui %uda a Jncercat mcea PSB H.d.$r.O s7 reJn0ie unitatea religioas7 a %sraelului Ki a in0itat locuitorii din Sa*aria sa 0in7 la %erusali* ca s7 se Jnchine, dar aceast7 Jncercare a )ost .7rdI*iciiI de inE.ia lui Sanlerib ln tuda ;;r i.d,c,J. /n s(1 *ai *are a a0ut ac&iunea str7nepotului lui E.echia, %osia, care a pro)itat de sc7derea puterii asiriene pentru a-Ki e-tinde su0eranitatea politici Ki re)or*a religioas7 Jn regiuni care Jn trecut apar&inuser7 regatului %srael V1G@ H.d.$r.O. "aptul cI el a Jncercat s7 opreasc7 Jnaintarea )araonului eco la Meghido este o do0ad7 su)icient7 a e-pansiunii regatului s7u, dar *oartea sa Q1SA H.d.$r.O a pus cap7t speran&elor de reuni)5care a Jntregului %srael sub sceptrul unui prin& din casa lui Da0id. ^ara lui %srael a trecut sub hege*onia Egiptului Ki cD* rD Mi rr.iu sub 8 a Aabitoniei. S. paE c, bsbilni.nii du prlht orsLniea 'to0hci.,a asi.i.n, ln 9 DuD, asasin.r.a tu Zhedalia, gu0ernatorul lui luda Jn ti*pul ocupa&iei babiloniene, &ara lui luda Y cu e-cep&ia eghebului Qcare era ocupat de edo*i&iO - a )ost ad7ugat7 la pro0incia Sa*aria Qcea B8G H.d.$r.O. $ucerirea persan7 QS<A l,i.cr,l nu a prods nici o ]h.i*ba3 h pri0in&a aceasta, cu e-cep&ia )aptului c7 locuitorilor iui luda ailati d. ebu.dner.r ti sa e*is sA ,. Jntoarc7 &i s7 se aKe.e Jn %erusali* Ki Jn regiunile Jn0ecinate, care a de0enit acu* pro0incia separat7 ludea, condus7 de un gu0ernator nu*it de regele t4iei Q=ruDA, 0l. Sa*aritenJi le-au )7cut o)erte a*icale e-ila&ilor JntorKi Ki s-au o)erit s7 coopere.e la reconstruirea te*plului din %erusali*, dar aceste o)erte nu au )ost acceptate de iudeii care se te*eau, )7r7 Jndoial7, ci 0or )i copleKi&i de nu*7rul *ult *ai *are al sa*a-ritenilor &i care a0eau de ase*enea Jndoieli serioase cu pri0ireila puritatea rasial7 &i religioas7 a sa*a-ritenilor. Jn consecin&7, o separare Jndelungat7 care ar )i putut )i re*ediat7 cu acest prile5, a de0enit &i *ai *are decJt orieJnd, iar sa*aritenii au )olosit orice prile5 pentru a-i pre.enta pe iudei Jiitr-o lu*in7 ne)a0orabil7 Jn )a&a autorit7&ilor persane. Ei nu au putut J*piedica reconstruirea i)e*plului din %erusali*, care a )ost autori.at7 de c7tre $irus Jn B<8 H.d.$r., dar au a0ut *ai *ult succes la J*piedicarea e)orturilor iudeilor de a )orti)ica %erusali*ul, =lotuKi, cJnd Ana-er-es @@-a tri*is pe ] ee*ia Jn %uda ca gu0ernator, Jn anul 44B /S.$r., cu Jndru*7ri concrete de a reconstrui .idurile %erusali*ului, sa*aritenii &i ceilal&i 0ecini ai lui %uda Ki-au ar7tat sup7rarea Jn di)erite *oduri, dar nu au putut Hntreprinde nici o ac&iune J*potri0a edictdli r2gal. Zu0ernatorul Sa*ariei Jn 0re*ea aceea era ]San-balat, care a r7*as Jn )unc&ie *ul&i ani. Jn anul 4S8 H.d.$r. el este *en&ionat Jntr-o scrisoare de la co*unitat2a e0reiasca din Ele)ant5n Q.'AprR/S/tu, rr. cl Jn Egipt, care c7uta s7 ob&in7 bun70oin&a )iilor lui Sanbalat pentru a ob&ine per*isiunea de la curtea 'ersid de a-Ki reconstrui te*plul care )usese distrus Jntr-o re0olt7 anti-e0reiasc7 ce a0usese loc Jn ur*a cu G sau < ani. Acest te*plu )usese construit cu *ai bine de un secol Jn ur*a pentru a ser0i ne0oilor religioase ale unei co*unit7&i de e0rei pe care regii egipteni din Dinastia a G1-a i-au aKe.at la grani&a lor de S, ca o barier7 Jn calea incuisJuilor etiopiene, )nainte de a se adresa )iilor lui Sanbalat, e0reii din Ele)anrin au Jncercat s7 ob&in7 a5utorul *arelui preot de la %erusali*, dar acesta nu a acordat nici o aten&ie cererii lor3 nu tuape lndoiald ca et nV 1a de a.ord d 2-istdra sui E*pl, nd d cel de l. %el8%in. "in lui sanbalat . cu* era de aKteptat, date )iind rela&iile dintre Sa*aria Ki %erusali* Y au ar7tat *ai *are bun70oin&7 Ki au ob&inut per*isiunea necesar7 pentru reconstruirea te*plului din Ele)antin. "aptul c7 e0reii din Ele)antin s-au adresat )iilor lui Sanbalat i ru tattlui lor Wgerea.< cV, d.1i s.trbatat 8nrinui rl )ie gl0)ttor cu nM2t2, )iii sli rre. plineau *ulte dintre atribu&iile sale, probabil datorit7 0Jrstei

sale Jnaintate. papiruuile Ele)anrin. .are ne o1erd in5o8r, cu pri0ire la co*unitatea e0reiasc7 din Egipt sJnt deosebn de irtersn8 d]ree re pe.inn u 8rp de e0rei care nu arat7 nici un se*n c7 ar )i )ost in)luen&a&i de re)or*a din .ilele lui %osia. Jn pri0in&a aceasta ei EHnt Jn contrast puternic cu e0reii care s-au uitare din e-il la %erusali* Ki Jn teritoriile Jn0ecinate. AceKtia din ur*7, J*preun7 cu )ra&ii lor din Babilon, au Jn07&at lec&ia e-ilului Ki se caracteri.au printr-o aderen&7 strict7 la Tbra, inclusi0 acele aspecte ale legii care erau considerate c7 disting poporul #egii de toate celelalte grup7ri. Ridicarea e0reilor ca poporul #egii Jn sensul cel *ai strict al cu0Jntului este asociat7 *ai presus de orie c, luEEa lli rE.r1, sub 8lllle8 c, ruia 1<1 %SRAE# SAMAR%A ' =- ,j Dia*aria += R @+=-, !M Zhsr)Pi*= - . Y +le*sali* /DE )e-A + o Beth-.$t)...

+S

R ip= )troel Di perioada dintre ce)e doud traF*entT 1<P %SRAE# legea din 'entateuh a de0enit constitu&ia recunoscut7 a statu hirenplu iud.D shusi autodrrgi *i *ri a cur&ii 'eisiei. #lee lu5 Eh Qc.r a aFr spri5inul deplin al lui ee*ia, ca gu0ernatorO a Jnse*nat c7 probabilitatea re*edierii separ7rii dintre sa*aritcni Ki iudei s-a redus *ai *ult ca oricJnd. $u pu&in Jnainte de anul 4SS@.d.$r, un descendent din )a*ilia *arelui preot de la lere%ill, Mare, B-a cssrtdit cu nica loi s3nb2la , &i a )ost instalat de socrul s7u ca *aie preot Jn 0echiul %oc s)int de pe Mt. Zari.i*, Jn apropiere de Sihe*, unde a )ost construit un te*plu cu per*isiunea regal7. $ultul ri0al Jn)iin&at Jn )elul acesta a supra0ie&uit pJn7 Jn .iua de a.i Ki este ba.at Y Jn *od re*arcabil - pe aceeaKi carte a #egii care este recunoscuta Ki de e0rei.

%9. Sub *acedoneni $leriE %*psidui p2"ar de cE)t Aldandru 8# Ma2 tu a prcds ]li*ber5 .oEtitul5o*re nici in sa8ia si nici h luda. U8te pb0in.ii erau ad *inistrate acu* de gu0ernatori greco-*acedoneni Jn locul )oKtilor gu0ernatori persani, iar tributul trebuia pldtit nonor sEpiitori Ai tu celor B%l5j Diaspo" e0reiasc7, l7spJndit7 Jn tot %*periul persan - !a*an nu a e-agerat cInd i-a descris pe e0rei lui Xer-es ca )iind un popor 6risipit Jn toate &inuturile J*p7r7&iei+ Q"lt. <LAl . a grsit a.u noi .ar2 in ere sa ] stabilas.i, in slei.l ln Aleh.dria ii $irene %n. )luen&ele eleniste au Jnceput s7-Ki *ani)este pre.en&a prinEe ei, A1te in)lreVe au )ost blre in 8te direc&ii3 ne pute* gJndi Jn special la situa&ia e0reilor din Ale-andria, care 0orbeau greceKte Ki care au a0ut ne0oie de traducerea 'entateuhului Ki a altor scrieri ale 0t in linb1 g8cl ir sel2l2 al <,la Di al Gt2a )dcind asdel p1i,ilB cuoasteEa Dll*]ului ltri %srael de c7tre lu*ea pagin7=QiTEXTE ?% 9ERS%/ %, 9D, 'e de altE tde a disrar o tenaint, de a i*ira unele tr7s7turi ale culturii eleniste care erau &esute Jn nod ireepaEbil cu p.tgirns*ul ri ca" au d5tuur disti)t,E dinEE =poporu[ s"ial.= al lui %ahFh d popoarele Jn0ecinate. 'Jn7 unde a putut *erge o )a*ilie e0reiasc7 proe*inent7 Jn asi*ilarea )7r7 scrupule a sp2.El1r ned))ie al2 lieli sub tu8h55le eleniste este ar7tat de Josephus Jn istorisirea ispr70ilor Tbbia.ilor, care s-au J*bog7&it )iind string7tori d2 i*po.ite *i lndi penrtu 'tolenei ii apoi "nd Seleuciii. Dintre dinastiile care au *oKtenit i*periu[ lui Aie"ndi, ele dout cae au aida, ir# DrinciEl 5storia (raelull5 sht di))itia 'tole*eilor, Jn Egipt, si cea a selesi.ilo,, c* a doninat siria si tr.ile de dituolo d2 Eu%lai Din c*a l <GS ptnr Jn @A]1 J.d.$r. stEpliitu ptole*eilor sa inriE di, Egipt h Asia, ptn-B la huii #ibandui d p2 .Zsra rdiciani, inclu50 asupra %udeii Ki Sa*ariei. Jn anul @A8 H.d.$r. 0ictoria Seleuci.ilor de la 'ardon, aproape de i.0oarele %orttdului, a "dt ca %udea si Sa*.ia se 1e acM Eibut)t Antiohiei Ai nu AleTrdriei, in))ns2r2a su)erit7 de regele Seleucid Antiochus %%% Jn )a&a ro*anilor laMa8n1ta, ln aoul %tS #d.$r.. si rribunn nare Dre ia )1t ihps a cauai o c)tltcre so*i . inro.5telor elicitate d2 %a supun sii, indui0 de ta 2Fei cu.l )iul s7u, Antiochus %9, a Jncercat s7 redrese.e situa&ia prin i*punerea su0eranit7&ii sale asupra Egiptului QJn cele dou7 ca*panii din @1A si @1< t.d.$iO, rc*nn i-au silit s7 renun&e la aceste a*bi&ii. %udeea, la grani&a de F a regat=%l5 siu, a d],ir ac* o Esise de i*portan&7 strategic7 Ki el a considerat c7 a0ea *oti0e serioase s7 pun7 la Jndoial7 loialitatea supuKilor s7i erei, h l)t s)atuhi uo, s)edici ndnlelepli el a decis s7 aboleasc7 na&iunea Ki religia lor distinct7, iar punctul cul*inant al acestei politici @-a constituit instalarea unui cult p7gJn Y 0enerarea lui geus ;li*pianul Qnu*e *eta*or)o.at de e0rei Jn 6uiJciunea pustiirii+O - Jn Te*plul de la %erusali* Jn luna dece*bde . ddui @1P ld.$i Te*plul W*rit8 d2 ,e Zari.i* a )ost trans)or*at de ase*enea Jn scopul 8ririi iui .e1 C2ni1. M 0re*ea aceasta *ul&i e0rei e0la0ioKi au su)erit *ai degrab7 *artiri.area decJt s7-Ki abandone.e religia. Al&ii au luat ar*e Ki s-au r7sculat J*potri0a st7-pinitorilor. 'rinEe a*ea.1tia dir *s sau tnlorihailat tunbrnsti )ani#iei p8,en r "rdnoreild, ondlni de Matatia din MoNlin W cei cinci )ii ai sii. Dine ei ,a Marcar %uda Ma8b2d, u lider tresut, c* a erclat h r7.boiul de gueril7. Succesele sale ini&iale J*potri0a )or&elor regale au atras pe *ul&i co*patrio&i sub cond,8e , inclui0 u nun3, naE d2 oarcni d. la0iosi din (r8l naidi)t $!AS%DEEMO, .are iiau dat sea*a c7 re.isten&a pasi07 nu era su)icient7 Jn )a&a a*i,"rn preEnte la adr]"si0a etisteDtei lor Mlio)tle Ki religioase. Regele a tri*is J*potri0a lor ar*ate *ai Mn, dar W acde au )ost ln05e piu tadica ne2, t2ptat a lui %rda d a luptio.ilo. sLi. Regete ti,a d.t sd8 cd Edica s a 2lut si llda a )ost in0itat s7 tri*it7 a*basadori la AntiohJa pentru a discuta condi&iile p7cii. Antiochus a0ea planuri *ilirae pentru r)tudirea erirodilor sTsio*re h par tea de E a rcaatdli 2, W ela inp.nant sd s5urss ra o in,2le<e2 ll Bran5p egiptean7. $ondi&ia de bs.a a e0reilor a )ost - cu* era Ki )iresc - retragerea co*plet7 a interdic&iei cu pri0ire la practica religioas7 e0reiasc7. hcrul ac1b a )ost acplaD s2ilo, li sa pe*t saKi practice religia str7*oKeasc7. $oncesia aceasta a )ost ur*at7 i*ediat de cur7&irea Te*plului de cultul idolatru instalat Jn el Ki de resancti)icarea lui Jn scopul 0ene.erii s)uSrechi a Duhre.eui lui rsra2%. Sdncti)icaE Tenpldui la shrrirrl anului @14 id.$r, Q8ll*orat de atFi lncolo de sirbAt8 !a (. (ah3 c`. %8n @SLGGO ,rcbabil ce .u a )1t inctu, n@ r2t*n ,i.ii, dar pbbabil cr a )1t aeeptata 8 u )apt J*plinit r2)te clrtud a ddelit clar ce luda si =+t+rir33)arii si ur*aKii s7i nu erau *ul&u*i&i nu*ai cu cJKtigarea libert7&ii religioase. Dup7 ce au a0ut acest succes prin )or&a ar*elor, ei au continuat lupta pentru a cJKuga independen&7 politic7. Sancti)icarea Te*plului a )ost ur*at7 de )orti)icarea *untelui Te*plului, peste cet7-)uia Acra Q]%ER/SA#%M, t9O care era p7.it7 de o garni.oan7 regal7. %uda a tri*is trupe Jnar*ate Jn Zalileea, Transiordania Ki Jn alte regiuni unde erau co*unit7&i e0reieKti i.olate Ki i-a adus pe locuitori Jn siguran&7 Jn acele p7r&i din %udeea care erau sub controlul )or&elor sale. ; aenere. rucc1irc de a.rilni 1tile nu Dutea )i trecut7 cu 0ederea de c7tre st7pJnirea Seleucid7 Ki *ai *ulte ar*ate au )ost tri*ise J*potri0a lui %uda. %uda a nuit Jn lupt7 in Uli*nEa anului @1S i.d.cr. Di p.ntu o en2 e pB8a .a a )1t pierd)ti caua penbu 8,e a lupat 2t. Dar e0eninentete au i1r )a0olabile 8orilor sei, Moarr2 lui Anrio.hs %9 Jn anul @14 H.d.$r. a )ost ur*at7 de o perioad7 lung7 de rr.boi ci0il inre*iMt in in]riul s.lercid tnr" ri0ali pretenden&i la tron Ki parti.anii lor. %onatan,

%SRAE# )ratele lui %uda, i-a luat locul Jn calitate de lider al insurgen&ilor Ki a stat Jn u*br7 pJn7 cJnd 0re*urile au )ost )a0orabile iar atunci, printr-o *ane0r7 diplo*atica, a cJ5tigat o 0ictorie rapid7 Ki ui*itoare. Jn anul @BG J.d.$r, Ale-andru BalaK, care a re0endicat tronul Seleucid En te*eiul )aptului c7 era Sul %ui Antiochus %9 Q0aliditatea acestei re0endic7ri este greu de stabilitO, @-a autori.at pe %onatan s7-Ki *en&in7 )or&a *ilitar7 pn ludeea Ki @-a recunoscut ca *are preot al e0reilor3 Jn schi*b %onatan i-a pro*is spri5inul s7u. Antiochus %9 a Jnceput inter0en&ia sa Jn proble*ele religoase ale e0reilor, care Jn cele din ur*7 a dus la ridicarea !as*oneilor, prin destituirea si nu*irea unor *ari preo&i dup7 bunul s7u plac, s)idJrid obiceiul str7*oKesc. Acu* un !as*oneu era Jn situa&ia de a accepta )unc&ia de *are preot de la un o* al c7rui drept de a acorda aceasta )unc&ie era ba.at pe preten&ia sa de a ! )iul Ki succesorul lui An tiochus %9. /nde erau idealurile Jnalte cu care a Jnceput luptaU Zrupurile pioase care au acordat a5utor has*oneilor Jntr-o 0re*e cJnd se p7rea c7 libertatea religioas7 putea )i dobJndit7 nu*ai prin )or&a has*oneilor, au )ost Jnclinate s7 se *ul&u*easc7 atunci cJnd acest scop a )ost atins Ki au de0enit tot *ai critice cu pri0ire la a*bi&iile dinastice ale has*oneilor. Dar nici un aspect al acestor a*bi&ii nu le-a displ7cut *ai *ult ca &i )aptul c7 has*oneu Ki-au JnsuKit )unc&ia de *ari preo&i. /nii au re)u.at s7 recunoasc7 drept legiti*i orice *ari preo&i care nu )7ceau parte din )a*ilia lui ^adoc Ki aKteptau .iua cJnd )iii lui ^adoc a0eau s7 o)icie.e din nou E*r-un T)e*plu cur7&it Q]S/#/R%#E DE #A MAREA M;ARTkO, /nei ra*uri din )a*ilia lui ^adoc is-a per*is s7 Jnte*eie.e un te*plu e0reiesc la /ontopolis, tn Egipt Ki sa )unc&ione.e ca *ari preo&i acolo3 dar un te*plu Jn a)ara teritoriului %sraelului nu-i putea *ul&u*i pe acei hasidi* care a0eau un respect Jnalt pentru #ege. )n anul @4< H.d.$r. %onatan a )ost prins Ki o*orJt de ri0alii care re0endicau st7pinirea regatului Seleucid, dar a )ost succedat de )ratele s7u Si*on, sub conducerea c7ruia e0reii au ob&inut independen&7 total7 de sub 5ugul paginilor. Aceast7 independen&7 a )ost acordat7 Jntr-o procla*a&ie a regelui Seleucid De*etrius n Jn luna *ai a anului @4 KJ.d.$r., iar e0reii au )ost scuti&i de obliga&ia de a pl7ti tribut. Dup7 acest succes diplo*atic Si*on a c7utat s7 reduc7 ulti*ele 0estigii ale st7pJnirii Seleucide in ludeea )ort7rea&a Zarar7 QZheJerO Ki citadela din %erusali*. De*etrius pornise Jntr-o e-pedi&ie J*potri0a p7r&ilor Ki nu a putut s7 Jntreprind7 nici o ac&iune J*potri0a= lui Si*on, chiar dac7 ar )i 0rut. Si*on a pri*it onoruri si*bolice de la concet7&enii s7i recunosc7tori pentru libertatea Ki pacea pe care le-a ob&inut pentru ei. #a o Jntrunire a adun7rii poporului e0reu Jn luna septe*brie a anului @4S H.d.$r., s-a decretat - luJnd Jn considerare reali.7rile patriotice ale lui Si*onKi ale )ra&ilor s7i care l-au precedat Y ca el s7@ )ie nu*it etnarh sau gu0ernator al na&iunii, co*andant supre* al ar*atei Ki *are preot ereditar. Aceast7 tripl7 autoritate a l7sat-o *oKtenire ur*aKilor Ki succesorilor s7i, Si*on a )ost asasinat ia lerihon Jn anul @<4 J.d.$r. de carre ginerele s7u 'tole*eu, )iul lui Abubus, care a sperat s7 apuce puterea supre*7 Jn ludeea. Dar )iul lui Si*on, %oan !yrcanus, a de5ucat planurile asasinului Ki a ocupat el po.i&ia de succesor al tat7lui s7u. Regele Seleucid Antiochus 9!, care a Jncercat sI-si rea)ir*e din nou autoritatea asupra %udeii Jn ulti*ii ani ai 0ie&ii lui Si*on, a reuKit s7 i*pun7 un tribut lui %oan !yrcanus pe pri*a perioad7 a do*niei sale. Dar *oartea lui Antiochus 9%% Jn b7t7lia cu p7r&ii din anul @G8 H.d.$r. a pus cap7t st7pJnirii Seleueide asupra %udeii. 9%%. Dinastia !as*oneilor %n anul al P-lea al %ui ioan !yrcanus, statul independent al %udeii era bine consolidat Y la 4S de ani dup7 ce Antiochus %9 abolise 0echea constitu&ie ca stat-te*plu autono* Jn cadrul i*periului. De0ota*entul )istdi*-!ot, geniul *ilitar7, lui %uda Ki diplo*a&ia lui Si*on, al7turi de de.binarea erescJnd7 Ki sl7birea st7pJnirii Seleucide, au Jnse*nat pentru e0rei Qdup7 toate aparen&ele e-terioareO *ai *ult decJt pierduser7 din ca u.a lui Antiochus %9t 'rin ur*are, nu este de *irare c7 pri*ii ani de independen&7 sub conducerea lui %oan !yrcanus au )ost pri0iri de genera&iile de *ai tJr.Ju ca un )el de epoc7 de aur. 'e 0re*ea lui moan !yrcanus a a0ut loc ruptura )inal7 dintre *a5oritatea `i+J)dTP,-iior Ki )a*ilia !as*oneilor. %oan a )ost o)ensa t de obiec&iile lor cu pri0ire la JnsuKirea po.i&iei de *are preot Ki s-a desp7r&it de ei. De atunci Jncolo hasJdt*ii apar Jn istorie ca Ki partidul ++)ariseilor, deKi nu este cert dac7 acest nu*e se datorea.7 )aptului c7 s-au retras Qebr. p=rtist*, 6cei separa&i+O din alian&a anterioar7 cu !as*oneii, aKa cu* s-a presupus )rec0ent. Ei au r7*as Jn opo.i&ie )a&7 de regi* ti*p de BS de ani. Acei lideri religioKi care au spri5init regi*ul Ki care a u de&inut locuri Jn consil iul na&ional apar ca* Jn aceeaKi 0re*e Ki sJnt nu*i&i ]saduchei. %oan !yrcanus a pro)itat de sl7birea tot *ai *are a regatului Seleucid pentru aKi *7ri propria putere. /na dintre pri*ele sale ac&iuni dup7 dobJndirea independen&ei %udeii a )ost in0adarea teritoriului sa*aritean si asedierea Sa*ariei, care a re.istat ti*p de un an, dar apoi a )ost cucerit7 Ki distrus7. A )ost cucerit de ase*enea Sihe*ul, iar altarul sa*aritean de pe Mt. Zari.i* a )ost distrus. Sa*aritenii au

cerut a5utor de la regele Seleucid, dar ro*anii l-au a0erti.at pe acesta sa nu se a*estece. !as*oneii, JntT-o pri*7 )a.7 a luptei lor, au )7cut un tratat de alian&7 cu ro*anii si acest tratat a )ost Jnnoit de moan. Jn partea de S a regatului s7u %oan s-a luptat cu idu*eii, cucerindu-i Ki )or&Jndu-i s7 accepte t7ierea J*pre5ur Ki s7 adopte religia iudaic7. El a cucerit cet7&ile greceKti din Transiordania Ki a in0adat Zalileea. #ucrarea lui Jn Zalileea a )ost continuat7 de !ui si succesorul s7u Aristobulus % Q@S4-@S< J.d.$r.O, care i-a )or&at pe galileenii supuKi s7 accepte iudais*ul, la )el cu* racuse tat7[ s7u cu idu*eii. 'otri0it lui Josephus, Aristobulus Ki-a dat titlul de 6rege+ Jn loc de acela de 6etnarh+, cu care Qdin cJte Kti*O se *ul&u*iser7 bunicul Ki tat7l s7u, Ki a purtat o coroan7 ca se*n al po.i&iei sale regale. u Jncape Jndoial7 ci el a sperat, Jn )elul acesta, s7 se bucure cte un prestigiu *ai *are Jn )a&a 0ecinilor s7i pIgJni, deKi *onedele sale Jl nu*esc - Jn ter*eni *ai )a*iliari supuKilor s7i e0rei - 6%uda *arele preot+. Aristobulus a *urit Qprobabil de )ti.ieO dup7 o do*nie de un an Ki a )ost succedat de )ratele s7u Ale-andru lannaeus Q@S<-P1 J.d.$r.O, care sa c7s7torit cu Salo*e Ale-andra, 07du0a lui Aristobulus. $u greu nea* putea i*agina un *are preot *ai nepotri0it ca Ki lannaeus. El a Jndeplinit ritualurile cerute %ARA%# de )unc&ia sa sacr7 cu prile5ul cere*oniilor i*portante aKi a )7cut lucrul acesta Jntr-un *od care s7 5igneasc7 inten&ionat senti*entele *ultora dintre supuKii s7i *i reliSiosi Qin sle.ial ate ).rbenorO. DV *bitia 8 *ai *are a do*niei sale a )ost cucerirea *ilitat7. /r*7rirea acestei politici a a0ut *ulte consecin&e negati0e pentru el dar, c7tre s)JrKitul do*niei sale, el a adus sub st7pJnirea sa practic toate teritoriile care )useser7 teritorii israelite Jn .ilele de aur ale istoriei na&iunii sale - pre&ul pe care @-a pl7tit a )ost ruinarea tuturor 0alorilor din *oKtenirea spiritual7 a poporului s7u. $et7&ile greceKti de pe coasta Mediteranei Ki din ltasioddn au )1t tirte rpedale a# at4ului s,u3 le-a asediat pe rind &i le-a cucerit, aiItJnd prin 0andalis*ul s7u neJndur7tor crt de pu&in Ji p7sa de 0alorile ci0ili.atiei elante El a a8t 2 nod2l d2 0iar, prin&iKorii eleniKti cru.i din Asia ds 9 /ra nutrit7 )a&7 de el de *ul&i supuKi e0rei a atins un ase*enea ni0el JncJt atunci cJnd a su)erit o Jn)ringere de.astruoas7 Jn )a&a ar*atei aba taenilor Jn Transiordania, Jn anul A4 S.d.$r., ei s-au re0oltat J*potri0a lui &i au cerut a5utor diar de ra rDele SeleQid DdeEiE /%. Dar a#d supuKi e0rei ai lui lannaeus - oricJT de *ult le displ7cea el - au considerat c7 inter0en&ia unui rege Seleucid ca sl a5ute o 8lr, tnpottiE uui tlebru al tanitiei rldno8ilor 2a de retol2Et p1eu paEioti.Dul lor3 et s.au orerit s, spn5he 8ua Zselui lo, "itu la strJ*torare Ki l-au a5utat s7 Jn7buKe re0olta &i s7 i.goneasc7 trupeie Seleucide. Barbaris*ul r7.bun7rii lui lannaeus J*potri0a conduc7torilor re0oltei QJntre care este e0ident c7 s-au a)lat unii )arisei de sea*7O a )ost po*enit *ult7 0re*e cu oroare. lannaeus a l7sat regatul sau *oKtenite 07du0ei 1a@., salore AleErdra, cd a doMit tnnp de A ad "unc&ia de *are preot a l7sat-o )iului s7u *ai *are, !yrcanus %%. Jntr-un aspect i*portant regina a schi*bat co*plet politica predecesorilor s7i3 ea s-a J*priet1it d )ariEii W a a8rd.t atenlie sTtului lor ln rot ti*pul do*niei sale. Moartea ei Jn anul 1P H.d.$r. a )ost ur*at7 de un rl.rbi cilil bEe spri5initorn ebr doi 1i ai ei ttlr canus %% Ki Aristobulus /, ca s7 ob&in7 puterea supre*7 Jn ludea, Aritsobulus a )ost un prin& !as*onean tipic a*bi&ios &i agresi03 !yrcanus era lipsit de perEona-litate si era *ane0rat cu uKurin&7 de c7tre cei care iau Ari5init W*ndicarile ln prcprid lor ieE, iar .tinte actia p2sElitare d*inant a tet idFed An tipater, al c7rui tat7 )usese gu0ernator al %du*eii pe ti*pul iui lannaeus. Rl.boiul ci0il dirrre ei doi ila1 ri ranihii lor a )ost oprit de ro*ani Jn anul 1< #d.$r., Jn inpre5ur7ri c8 au ps capdr indep.nder"i de ,cd, d8ta a %udeii sub conducerea !as*oneilor. 9%%%. Supre*a&ia ro*an7 )n anul 11 H.d.$r. senatul &i poporul ro*an au tri*is pe cel *ai str7lucit general din 0re*ea aceea, 'o*pei, ca s7 pun7 cap7t eu succes r7.boiului pe care-@ purbell ., irte*it2n" tinp de Mi bire de GS de di cu Mitridate, regele 'ontului, care-Ki )or*ase Jti 9 Asiei un i*periu din teritoriile regatului Seleucid a)lat Jn desco*punere si din statele Jn0ecinate. #ui 'o*pei nu i-a trebuit *ult ti*p ca s7-@ Sn)ring7 pe Mitridate Qcare a )ugit Jn $ri*ea Ki s-a sinucis acoloO3 dar dup7 aceast7 0ictorie 'o*pei s-a 07.ut con)runtat cu necesitatea reorgani.7rii 0ierii politice a Asiei de 9. Jn anul 14 H.d.$r. el a ane-at Siria ca pro0incie ro*an7 Ki a )1t ln0itat d2 di)edte psrnide dh stantl tuda8 li s5l inter0in7 Jn proble*ele lor Ki s7 pun7 cap7t r7.boiului ci0il dirc 1n #ui latueu. Datorld abiutl)ii cu e Antiparer a e2lsr situa&ia, partida care ! )a0ori.a pe !yrcanus sa ar7tat dornic7 s7 coopere.e cu Ro*a Ki ast)el %erusali*ul Ki-a deschis por&ile pentru 'o*pei Jn pri*70ara anului 1< H.d.$r. te*plul, Jns7, care a0ea )orti)ica&ii separate Ki care era ocupat de parti.anii lui Aristobulus, a re.istat ta asediu ti*p de < luni pJn7 cJnd a )ost cucerit de 'o*pei. ludeea a de0enit stat tributar Ro*ei. Acest stat a )ost pri0at de cet7&ile greceKti pe care regii !as*onei le-au cucerit Kl le-au ane-at, iar sa*aritenii au )ost elibera&i de sub st7pJnirea iudeilor. !yrcanus a )ost con)ir*at ca *are preot Ki conduc7tor al na&iunii3 dar el a trebuit s7 se *ul&u*easc7 doar cu titlul de 6et-narh+, deoarece ro*anii au re)u.at s7-@ recunoasc7 depr rEaE. Artip.ter . cdrhet s,-l spri5ire, horTt

s7 e-ploate.e * )olosul s7u aceast7 Jntors7tur7 a e0eni*entelor care Qtrebuie s7 recunoaKte*O a coincis rn re sTFl d aEnra5ul ludeii Aritsobulus Ki )a*ilia sa au Jncercat Jn repetate rJnduri s7 instige la re0olt7 J*potri0a Ro*ei pentru a prelua ei puterea Jn mudeea. TotuKi, ti*p de *ai *ul&i ani aceste Jncerc7ri s-au do0edit nereuKite. Zu0ernatorii ro*ani oare s-au succedat au stipJnit cu )er*itate ludeea Ki Siria, deoarece aceste pro0incii se a)lau acu* pe grani&a de E a %*periului ro*an, care se Jn0ecina cu i*periul ri0al al p7r&ilor. %*portan&a sbat2gic, a actei Egiui poate )l e2lu@B prin nul5rul M" de pe"Dlit,W doniE.te din Ztoria ro*an7 care au luat parte la istoria %udeii Jn aceKti ani - 'o*pei, care a ane-at mudeea la %*periul ro*an3 $rassus, care Jn calitate de gu0ernator al Siriei Jn S4-S< %A.T. a 5e)uit Te*plul din %erusali* Ki *ulte alle r2nple din sir5r paEu a sEinsE bsniW penin r7.boiul J*potri0a p7r&ilor, dar care a )ost Jn)rJnt Ki o*orJt de p7r&i la $arrhae Jn anul S< E.d.$r.3 lulius $e.ar, care a de0enit st7pJnul lu*ii ro*ane dup7 Jn)ringerea lui 'o*pei la 'harsalus * anul 48 &.d.$r,3 $assius, un lider al asasinilor lui $e.ar, care Jn calitate de proconsul al Siriei JncepJnd din anul 44 H.d.$r. s-a dor2dlt u aeuplilor )salciar al ludeni Antodu, .e a ddi8t pD0irciile rle E al2 ispsiului dupe ce, J*preun7 cu ;cta0ian, a Jn)rJnt pe asasinii lui $e.ar Ki ur*aKii lor la "ilipi, Jn anul 4G H.d.$r.3 ;cta0ian JnsuKi, care a Jn)rJnt pe Antoniu Ki $leopatra la Ac&iuni in dd <@ l..l.$r. Di dupi aceea a s8,ds lMea ro*an7 singur ca J*p7ratul Augustus. Jn tot ti*pul 0icisitudinnor rr.boiului ci0il blE t5 a drboidui e-tern, Antipater Ki )a*ilia sa au a0ut ca politic7 s+ri5ili8 r2pr.btantului prircipd .l puie.n rc. *ane h E, indi)eEnt .ine a )cr Di indi).*t dir c. p.itd ot8 T8 parte. lulis $ear, h sleial, . a0ut *oti0e sI-i )ie recunosc7tor pentru spri5in lui Antipater cJnd a asediat Ale-andria Jn ia*a anului 48-4P J.d.$r, Ki de aceea a con)erit pri0ilegii speciale nu nl*i bi Aniiet2r ci si ereild. Aceast7 Jncredere pe care ro*anii s-au obiKnuit s7 o aibd h ).*ilia lnl Anipater s,, Dnile.tar h nod re*arcabil Jn anul 4S H.d.$r., cJnd p7r&ii au in0adat Siria Ki 'alestina &i i-au per*is lui Antigonus, ulti*ul )iu al lui Aristobulus %% care a *ai r7*as Jn 0ia&7 s7 redobJndeasc7 tronul has*oneilor Ki s7 do*neasc7 Jn calitate de rege Ki *are preot al e0reilor. !yrcanus ! 14S %SRA.E# a )ost *utilat ast)el tnc)t s7 nu *ai poat7 slu5i niciodat7 ca *aie preot. Antipa&ei era *ort, dar s-a )7cut o tt,8 de a lrinde d de a lichid. )ahilia. /n )tl 'hasael, a )ost prins Kio*orJt, dar %rod, cel *ai capabil dintre )iii lui Antipsrd s.a etuigiar la Ross. unde senatul @-a nu*it rege al iudeilor, Jn ur*a insisten&elor lui ArtontD Vi ;cta0ian. #u i-a ,]nit a.M niiillE s7 recupere.e %udeea de la Antigonus mpe care co*an dantul ro*an din Siria @-a l7sat %n pace tind au )ost i.goni&i p7r&ii in0adatoriO Ki s7 conduc7 regatul potri0it cu interesele ro*anilor, tn calitate de 6prieten &i aliat+. Misiunea nu a )ost uKoar7 Ki Jncheierea ei cu succes Jn anul <P #d.$r., dup7 cucerirea %erusali*ului Jn ur*a unui asediu de < luni, a atras pentru %rod ura supuKilor s7i, ur7 pe care nu a putut-o Jndep7rta nici un e)ort al s7u. Antigonus a )ost tri*is Jn lan&uri la Antoniu, care a poruncit sa )ie e-ecutat. %rod a Jncercat s,-ri lacl lesitins lo.ida in )a" *ilor prin )aptul cI ea dletorit .u Mariare, o p.in@1i din )ddlia !8nelo, dar ac4t1 crraorie ,u a licut dert sB sporeasc7 proble*ele sale. 'o.i&ia lui %rod a )ost precar7 tn pri*ii 1 ani ai do*niei sale. DeKi Antoniu i-a )ost prieten Ki protector, clepoth do8 s, 5rcludi lud8 ln reWtul ei, ia )el cu* au )7cut str7*oKii 7 'tole*ei, &i a Jncercat s7 )oloseasc7 Jn acest scop in)luen&a pe care o a0ea pe ling7 Antoniu. )n)ringerea lui Antoniu &i a $leoparrei Jn anul <@ J.d.$i. Ki con)ir*area lui %rod ca rege de c7tre cuceritorul Augustus a adus oarecare uKurare pe plar erLteh, .lar liniW2 intern a. 8ntinut .t.i lip. sa]i attt h eEuile laniliei Wle dt ri ln eladile sale cu poporul e0reu. $u toate acestea el a gu0ernat %,d8 8 o hlnl de )ia, dl5nd inteele Ronei *i bine decJt ar )i putut-o )ace un gu0ernator ro*an. Q'2ntru 1lte deBlii d pri0ir l, do*ias, >%RoD @O $Jnd %rod a *urit Jn anul 4 J.d.$r., regatul s7u a )ost J*p7r&it Jntre cei trei )ii ai s7i care erau Jn 0ia&7. Arhelau a gu0ernat %udeea Ki Sa*aria ca etnarh pJn7 )a anul 1 d.$r.3 Antipa a gu0ernat Zalilea Ki 'ereaca terrarhpJn7 ia anul <A d.$r.3 "ilipapri*itcatetrarhie teritdirl la E ti E d2 MaE cslile4 p. 8 tatil sBu < paci)icase Jn interesul J*p7ratului ro*an, &i a do*nit acolo pJn7 la *oartea sa Jn anul <4 d.$r. Q]%R;D, G, <3 r"%#l', G.O Artipa a no)tenit litru bnn agdi8 politicl a tat7lui s7u &i a continuat sarcina ingrat7 de a pro*o0a interesele Ro*ei Jn tettarhia sa Ki Jn regiunile Jn0eciMte. ArhelaD lnsr, a hoWenit dbare brutalitsr8 tatlui sBs Nla, nu Ai 82nin l,i, ti cuWd i.a adE pe supuKii s7i Jntr-o ase*enea stare JncJt au cerut J*p7ratului ro*an s7-@ Jndep7rte.e, ca s7 pre0in7 Jn )elul acesta i.bucnirea unei re0olte. Jn consecin&7, Arhelau a )ost detronat Ki e-ilat, iar etnarhia sa a )ost restructurat7 ca pro0incie ro*an7 de gradul al treilea. 'entru a putea stabili tributul anual care ur*a s7 )ie pl7tit 0isteriei i*periale, gu0ernatorul Siriei, ]fuirinius, a )Icut un recens7*Jnt Jn %udeea Ki Sa*aria. Acest re-cens7*Jnt a pro0ocat r7scoala lui =%uda Zalileanul Ki, cu toate c7 re0olta a )ost .drobit7, idealurile ei au supra0ie&uit Jn partidul ].elo&ilor, care sus&ineau c7 plsta tributultrl dtn $ea. eu dEE orice alt donnitor p7gJn era un act de

tr7dare )a&7 de Du*ne.eul lui %srael. Dup7 recens7*Snt, %udeea Qcu* era nu*it7 pro0incia alc7tuit7 din %udeea Ki Sa*ariaO a pri*it ca 8, 0t8tor u pre)et Ac2Dti pre)eli sau ruDi de J*p7rat Ki erau supuKi supra0egherii generale a gu0erErDilor Siri2i 'ri*n prc)eti rc*ni au adirat pririlesid de a nhi " MrEle p"t al %snelutui -pri0ilegiu care o dat7 cu s)JrKitul dinastiei !as*o-*ilo, a )1t 28iiat de %rDd si Arhelau. 're)etii 0irddu )ieia s)inte elui 8e etea 8i bile ti, de acs, pZtigid religic al tulc)Ei a s.t.ut )8ne *ult. 'rin 0irtutea )unc&iei sale *arele preot pre.ida peste ]Sanhedrin, care ad*inistra proble*ele interne ale na&iunii. Dnie pri),di pE)e.ti <insarul al c,rui n*e re este bine cunoscut este 'ontius ]')lat, ai c7rui caracter dur Ki Jnc7p7&Jnat este descris Jn scrierile lui Jose-phs W "ilon . 8 se no Mi =8lionLn rclul ,e 8a @-a a0ut Jn nara&iunea T. El a construit un apeduct nou ca s7 apro0i.ione.e %erusali*ul Ki Te*plul cu ap7 *ai bun7, ilustrJnd Jn )elul acesta bene)iciile *ateriale ale st7pJniiii ro*ane3 5ignirea senti*entelor religioase al e.Filor prin ).ptul cA a ituisbt ep1 reup.rgrii cheltuielilor o bad din 0isteria Tsnplului ilstra.i un aspect al stapJnirii ro*ane care a constituit cau.a principal7 a re0oltei din a*il 11 d.$r. - Ki anu*e lipsa de Jn&elegere a *ultor gu0ernatori pentru senti*ent2le popdrdei l8l2, 'entru o pdi8Nlt ]uriB d2 ti*p, lntle a.n 4@ ti 44, ludea s-a bucurat de o uKurare bine0enit7 de sub ad*inistra&ia pre)ec&ilor ro*ani. %rod Agripa %, un nepor <@ lli lod el MaE Vi MariaMe, caruia nnparatul cais i.a dat )o1ta te"aln5e a lu5 "ilip ca reaet Jn anul <P d.$r. Q*7rit7 prin ad7ugarea Zalileii si 'ereiiJnanul <A d.$r, dup7 detronarea Ki e-ilarea lui Artip.O, . prinit ln .nul 4@ d.cr de Wra rrntdraid claudiu, %,d8 Ai sa8ia ca o nou7 e-tindere a Egatdui sau Q=%R;D, 4O, Datoriri ddend*lei ele dh !as*n.i Q,rin Mart,,8O el a r1t tldr4sit de supuKii e0rei. Dar *oartea sa neaKteptat7 Jn anul 44 d.$r,, cJnd era Jn 0Jrst7 de B4 de ani, a deter*inat e*irea prc0irctei rud2ea Qc4 acu irclud8 c.li-leea Ki Sa*ariaO sub conducerea gu0ernatorilor ro*ani, nu*i&i acu* procura tori, deoarece )iul lui Agripa, Agripa cel Ttn7r Q+%R;D, BO, era prea tJn7r pentru a i se Jncredin&a responsabilitatea regal7 a tat7lui s7u. A )ost )7cut7 totuKi o concesie pentru e0reiL pri0ilegiul de a nhi *aEle prct, p2 or Aeri" %a *.itenit de la pre)ec&ii care l-au precedat, nu a )ost dat procuratorilor 4 au ll*t drps el ci a lcr dat *ilndi lEtehi Bru %rbd de $halci. Di apoi Qdut1 E8nea aelui lrld @n ed 4< d.$.O lui Aeripa cel )ini.. D$. S)JrKitul celei de-a doua con)edera&ii tn rihpui elor aprcd*ti0 GS de 8n)cdeEdtani care ir ll)ut dup7 *oartea lui %rod Agripa % proble*ele sau Jn*ul&it Jn. %udeea. 'oporal, Jn general, a g7sit *ai greu de a8ptat inp8e din tn a puuatorilor, d adt *ai *ult cu cJt a0useser7 pentru o scurt7 perioad7 un rege e0reu3 procuratorii JnKiKi au )7cut prea pu&in p2nEu a coEilia strtitt!rel2 suputiloi lor '8e8i. 'u a0ut loc o serie de re0olte stJ*ite de *ai *ul&i pseudo-M1i. cM . )os rTelda, care a )ost o*orit de u detaKa*ent de ca0alerie tri*is J*potri0a lui de procura torul "adus Q44 -41d.$rJ, sau stJ*ite de lideri .elo&i c* au )1i l180 Di 1i18 Qdoi )ii ai lli luda $al, leanulO, cruci)ica&i de procuratorul ur*7tor, Tiberius %dis Ale-))diu Q4144 d.$..O, "aptut cl Ale*diu era un e0reu renegat, 0l7star dintr-o )a*ilie e0reiasc7 ilustr7 din Ale-andria, nu a contribuit la J*p7ciuirea e0reilor din %udeea. %n ti*pul procuraturii lui "adus Ki Ale-andru %udeea a )ost a)ectat7 gra0 de )oa*etea *en&ionat7 Jn B4@ %SRAE# "apt. @@LG4. J]phs ]rie cA ,le*, r2$iM M*i din Adi.b2n2, la E de TRDru a cupahr gliu din Esirr Ai shelin2 din citn "ntru a a5u1 c, a2t prile5 poporul h)otutat din lud8. "anilh "gaE din Adi.. bene era cea *ai distins7 )a*ilie de pro.eli&i e0rei din perioada aceea3 de )apt, unii dintre ei au luptat al7turi de e0rei Jn r7.boiul J*potri0a Ro*ei care a i.bucnit Qnanul 11 d.$r. Jn ti*pul procuraturii lui ]"eli- ne*ul&u*irea a d8t id %uds. "elir a po*ir plin de ]rgie se c le pb0incia de grupu5le de isugenii "i h1su5r2 lui se0ere J*potri0a lor au a0ut un succes te*porar, dar a Jnstr7inat o *are parte a popula&iei, Jn ochii drcE iclr82ntii nu enu dinilrli ci patriod. ulrinii ani <i pdl"iuii lui ,2li- au )d Ercati de re0olte )eroce ale p7gJnilor &i e0reilor care locuiau in $2a8, Eblle iste din displre d pri0ire la rri02gii ci0ne, "eli- ia "i*is " conalcriorii an. belor p7r&i la Ro*a pentru ca proble*a s7 )ie 5udecat7 de brplrat, id el a )1t rdle8r,rcblda Wi %nleuit ln tuncde de "estu QBA d.c,.O, Dnpuia da c2aea a )Zt tranKat7 Jn )a0oarea paginilor Ki resenti*entul e0re-nor, cuplar cu e-pl8area riutc5esb a 0ictoriei lor de c7tre pIgJni, a )ost unul dintre )actorii care au dus la Dplo.ta dh alul 11 d,$r. ]"esrus a )ost un gu0ernator relati0 drept Ki blJnd, de a *utt pe .lid 2E in %udie in anrn 1G d.$r.. i,ar cei doi tucceri .i sai Albins ti "loru, prin liSMa persistent7 a senti*entului na&ional si religios al e0re-Jlor, au )7cut 5ocul e-tre*iKtilor anri-ro*ani. /lti*a 'nrtlta carc a *llrt paharul a )1r sacilegiul 8ni5 de "l))i ctrd a lut @P tala4i din 0isteria Tenddu5, Acest )apt a pro0ocat o re0olt7 care a )ost Jn7buKit7 cu 1, @ia 0alFe de si,<2. Ele*tele nodd.te din "'or, a5uEre de dliin Agripa, Bu sr-tuir ,E 8neni la E,ilr8, da, poporul nu eE dbpE sl dul",E de e# Au t7iat co*unica&iile Jntre )ort7rea&a Antonia Ki cur&ile Te*plului, iar c7pitanul Te*plului, care era liderul partiddui rl.boitric din lel8lia a En*rat o)icial s7 *ai asculte de autoritatea i*perial7 Ki a pus cap7t 5ert)ei .ilnice pentru bun7starea J*p7ratului.

#uuile au sapar a.8 de aub 1rr.olul %ui "lorus Ki chiar inter0en&ia lui $estius Zallus, gu0ernatorul Siriei, cu )or&e *ilitare *ai *ari decJt cele pe cd l2 .(a la dis".ilie rloru, r.a doFdit tEii c5dtt. Zalls a rebuir sA ] )tnagi Di a=*ta lui a su)2nt pierddi grle h tinpul r2EaTrii pdn Eeca, tZE B2l!oro. Qnoienbrie 11 d.cr,t. Acest succes - cu* a )ost pri0it de insurgen&ii e0rei Y i-a Mplut cu a opti*isn ials.Uri0ir 'oliti.a dtuisritor p7rea s7 )ie 5usti)icataL Ro*a nu li se putea J*potri0i, Jntreaga 'alestina a )ost pus7 pe picior de r7.boi. Du l,1spasiar, cBruia i.a )1t %nc)tdinrar, tnB bsirea Mltei, a abordar Dbble* netodi3. in an#J 1P a .drcbit reb2lise din calitea, urii dinne tideln re0oltei din Zalileea, Jns7, au sc7pat Ki s-au re)ugiat la %erusali*, iar sosirea lor a intensi)icat Ki *ai *ult luptele inte*2 8 doashu cetatea in ulii*ii aii, in 0ara oului 1a RTspasian e lproUia de leruati* ctrd a lrinii 01t2 detontiii si *orti5 hi erc la Ro*. Ri.boiul ci0il 8 a ll8r h cagitala ihp2r5uhi a dat spen" noi alrretornor trolinuluii din puctd ldr de 02rteE " ,Bred c, Ro*a g inp2liul 3au in rESrJ d11inlarii g p2 ruinere Rorci area se )i2 iWtitu5rA a Ba *ondhie din plorEia lui Daniet, Din $ear24 RTs,asia, a l*arir Minentele d2 la Roha- l5 @ idie in anul 1A d.cr. el a )ost procla*at J*p7rat de c7tre gu0ernatorul Egiptului QacelaKi e0reu apostat, Ale-andru, care )usese *ai de0re*e procurator al %udeiiO3 e-e*plul de la Ale-andria . )ct @l*t uind la ceEla si Anriohia DZcu si d2 .=*tel2 dh *5oniat2. prc-8iilor dir E. R)espasian s-a Jntors la Ro*a pentru a ocupa tronul inpDial ri lV lrsat p. 1ul seu TitE ca sl tEh2ie supri*area ne0oltei din ludeea. 'JnI %a s)JrKitul anului 1A d.$r. a )ost supus7 toat7 ludeea, cu e-cep&ia %erusali*ului si a trei locuri Jnt7rite de lJngI Marea Moart7. %erusali*ul a )ost Jncercuit Jn pri*70ara anului PS d.$r. Jn luna *ai 5u*7tate din cetate era Jn *Jinile rc8nilo,, Nbt apBrrtdti au retuat s.d accepte r2r. n2nn capitularii #2 G4 iulie a )1r aracat, ri c8rie )orti8ra Alroriar @G .ile *i diE5u au trtat h Te*plu 5ert)ele .ilnice, iar la GA august JnsuKi sanctuarul a )ost ars Ki distrus. 'atru s7ptI*Jni *ai tir.iu toat7 cetatea era Jn *Jinile lui Titus. $etatea a )ost ras7 de pe )a&a p7*Jntului, cu e-cep&ia unei p7r&i din ,idul de 9 cu )ti tMui ale p2latuhi lui lrod de p2 acel .id, care au ser0it ca si reKedin&7 pentru o garni.oan7 ro*an7. /lti*ul centru al re0oltei care a0ea se )ie .drobit s atla ln io4Be,a ap8pe inDlusnabil, de # Masada, la S0 de M*a M2ni, 1Nle M detaKa*ent de .elo&i a re.istat pJna Jn pri*70ara a lui P4 d,cr, ei air)ti aprretorii s,au sin(is in nuBi p2nh a .u 1 luW pri.onieri ludeea a )ost reorgani.at7 ca pro0incie condus7 de un legat i*perial, r7spun.7tor direct Jn )a&a J*p7Etului Vi 8,e nu 2d tubordonat leiaoilui sirieiL sere deosebire de procuratori, lega&ii %udeii a0eau la dispo.i&ia lor legiuni ro*ane. Ta-a pentru Te*plu, pe care e0reii din toat7 lu*ea o pl7teau pentru Jntre&iner8 carei lui DF.eu .te la te .lin, . contin3t se )ie strins7, dar acu* era )olosit7 pentru Jntre&inerea tdplului lui Jutite, de pe d8lul c.piroliu din Ro*a. ; dais cu dirp2ritia iearhiei Te*pldd d a sire. .tri,t,i as c* ire" orSaniat atdior, plincipala aurditae inte*.A a t1t dal> uui rou sinednu to%*r rlin rahini, sinednu 8ndu la lnTDlt de Coha*n b.n ga((ai, un Jn07&7tor din Kcoala lui !illel. Acest tribunal religios Ki-a e-ercitat controlul prin sinagogi Ki a Jnceput lucrarea de scriere Jn condice a legii tradi&ionale orale care a )ost inclus7 Jn MiKna c7tre s)JrKitul sdohlui al G-le d.$,, Datorirl in re nsuV acti,. nn lui CohaEn ben .a(l.i ti a 8tesnor si succsrild s7i identitatea na&ional7 Ki religioas7 a %sraelului a supra0ietuit dupa cBd8 lbnplutui Di dup, d1. )iin&area celei de-a doua con)edera&ii e0reieKti Jn anul PS d,$r, QTTA%M/D s% M%DR4.Dl j R)e.i d2 .s2,88s% =+%/DA3 iAR!E;#;Z%E3 ]JERT-"k3 ,+rrZE etc. ii adicolele desprc rcgii si l8ile indi0iduale *en&ionate. B%B#%;ZRA"%E. M. oth, The !iscory o) %sraelG, @A1S3 J, Bright, A !istary o) %sraelG, @APG3 E, #. Etilich, A hnc#te !isdry oJ (ruel, @A1Gi ". ". BMD %srael and che atJons, @A1<3 R. de =9au-, Ancient %sraelG,@A1B3 ide*, The Early !htory o) %srael, G 0oi., @APP3 S. !err*ann, A !istory o) %srael in ;T Ti*es, @APs5 J. !. !ay1 ] J. M. Millet Qed.O, (raehe ond Judaean !iscory, @APP. ".".B, %SR.4E#/# #/% D/M EgE/. AdtM)E lui 'aFl cl ,nu toti cei ce s coboad dh TEel, slnt %srael+ QRon. AL1O 1b h a*onie cu a)*lia prc)etilor ca 14G ade07ratul popor al lui Du*ne.eu, cei care sJnt 0rednici de nu*ele lui %srael, se poate s7 )ie o 6r7*7Ki&a+ relati0 *ic7 de su)lete credincioase din na&iunea %srael, Jn T conceptul unei ase*enea r7*7Ki&e apare Jn propo07duirea lui %oan Bote.7torul, care insist7 ca descenden&a din A0raa* Jn sine este lipsit7 de 0aloare QMat. <LA _ #8 <L<O. (E i.. ch))it " 8.ici la sine ca s% lo*re o 6tur*7 *ic7+, dd

caE as s, p,i8d hpdrl%iD Q#ucD @GL<Gt .@. Dan. PGG, GPO st %sus este identi)icat Jn )elul acesta ca Jnte*eietorul noului bEeli El i.a d))it ln *od dplicit pe 2i doispre.ece apostoli ca 5udec7tori peste 6cele dou7spre.ece se*in&ii ale lui %srael+ Jn epoca nou7 QMat. @ALG43 #8 GGL<SO, =lRr*. )ticB+ a08 sA lie sp.rit, prin etras2re ,,eltor o# c.re nu 1c@5ge pa8 din tur*a e0reiasc7 Q%oan @SL@1O. u se Ktie cu certitudine dac7 e-presia 6%sraelul lui Du*28+, 8re apa" o siryu, data ln T Qca[, 1L@1O, se re)er7 nu*ai la e0reii credincioKi sau dac7 se re)er7 la e0reii Kl ne-e0reii credincioKi, )7r7 deosebire3 a doua interpretare este *al probabil7, *ai ales dac7 e-presia este pus7 Jn paralel cu 6to&i cei ce 0or u*bla dupV dreldDl ac1ta=, E]e .lar c% i, to, T norn %sael 1te osident srul#n de credincio)i ln %s1, indi)erent care ar )i originea lor natural7. Ei sJnt 6cele dou7spre.ece se*in&ii care sJnt J*pr7Ktiate+ Q%ac. @L@O, 6aleKii care tr7iesc ca str7ini, J*pr7Ktia&i+ Q@ 'er. @lO, c)t sirt dsiri, cu cFinte inpluutlc din d4ri)td lsr.elului ln 9T 2 +o ]nintie BleaW, o preo&ie J*p7r7teasc7, un nea* s)Jnt, un poporpe care DureEu Si ra cttisi) Q@ 'et. GLAODd nu(d acetui (rael nou eb sete QRon. @@L@<O. Wi ln rin, e, h preEni o lll* pad2 a =(Eelllui dupl Wup+ 1te nDiedicat, de o orbire Te*porar7 Ki par&ial7, s7 recunoasc7 speran&a /- ancestral7 Jn %sus, 0a 0eni 0re*ea cpnd 07lul 0a )i Jndepertat de " ehii lo. QG cor, <L@1O Ki cJnd rcr 1 restaura&i prin credin&7 ca *e*bri ai co*unit7&ii preaiubiteL Jnstr7inarea lor actual7 0a dura nu*ai pJn7 clnd ,,8 inta n1inn deplin al 8nuilor= QRon. @@LGB K.ur*.O. Bll/;ZltAl%E, #. cil#et, co*nunion in th. M1 dah, @A4G3 M. Si*on, ltr tro4 @A4<3 A. ;ep(e, DZ ae $oE1yol], @ABS3 R. $2npb./, )trd.l ond rhe eF$*enant, @AB43 J. Munc(, 'aul and theSal0ation oJMdn(in4 E,)., @AsA5 id2n, $hr(t and(rad, RA1P@ '. Richardson, %srael in the Apostolic $hurth, @APS, ".".B. %S/S cRrsTos, ,.rATA Ar l 0iTATlnA #/%,. /n articol general despre 0ia&a Ki Jn07&7tura lui %sus poate aborda doar su*ar JntJ*pl7r/e Ki proble*ele indi0iduale. De aceea suger7* s7 )olosi&i nu*eroasele tri*iteri Qla siJrKitul sec&iunilor sau cele Msre Wr E-t prin ast,i]O la anicolele d1pre subiectele speci)ice. %, Surse a. Surse necrc5tine S-au p7strat )oarte pu&ine scrieri antice re)eritoare la %sus, care s7 poat7 )i considerate independente de sursele creKtine. Singura *en&ionare direct7 de c7tre un istoric ro*an este relatarea si*pl7 a e-ecu&iei Sale din ddinul lui ro)tiB 'Sat ln lud8, tn tinpur don, nZi lui Tib2riu Q)tcits, Ardle ls. ,r4O. Alre siDi ro*ane antice se re)er7 la creKtini si nu se re)er7 la %S/S cRrsros, 0rATA )r % 0iTiT/RA #/% %sus ca peisona5 istoric. %storicul e0reu =Josephus are o relatare scurt7 despre %sus, relatare despre care cercet7torii sJnt Jn general de acord c7 a )ost rescris7 de Fstini3 1te prcbabl c, rDtd orisinl ]a re)sit la lrs ca ri la * )acBtor Nle ninui Vi inZ"tor cu reputa&ie care a atras un nu*7r *are de ur*aKi Ki care a )ost e-ecutat prin r7stignire Jn ti*pul do*niei lui 'ilat3 totuKi, chiar Ki acest con&inut este contro0ersat QAnt. @8.14O, f serie de pasa5e obscure din Tal*ud. despre care se poate doar specula c7 se re)er7 la %sus, nu adaug7 nici un detaliu istoric e5ar, Jn a)ar7ide a)ir*a&ia c7 a )ost aninat Qpe cruceO Jn a5unul 'astelor, dup7 5udecata cu0enit7 ca 0r75itor si o* care ia dus pe %srael %n r7t7cire+ QSanhedrin 4<aO, 'rin ur*are, do0e.ile necreKrine con)ir*7 e-istenta istoric7 a lui %sus, )aptul c7 + )ost ur*at rit\ &iopor, e-ecu&ia sa Ki data apro-i*ati07 $'ilat a do*nit Jn ludeea Jntre b. Surse creKtine Jn a)ara T e-ist7 nu*eroase relat7ri ale 0ie&ii Ki Jn07&7turii lui %susJn scrierile creKtine pri*are Q]A';$R@"E%." DT ;%%%. T".STAM" Tl. m)nele scrieri SJnr in *od clar legende, a0tnd ca scop s7 u*ple golurile c)in nara&iunile E0angheliilor canonice sau s7 accentue.e ele*entul *irarulDs. Altele se pare c7 au )ost scnse pentru a propaga concep&iile gnostice sau alte ere.ii. DeKi este clar c7 unele dintre aceste lucr7ri sJnt 0ecld Qde pe b n8putul seldui .n G#2aO, 8 rui *are parte a *aterialului istoric credibil este ba.at pe E(rynelile .anoni2i ] pare c, nMai Ercns)ielia dupd Ubno sa. put8 sL ptsE2E o ddiWe independent7 autentic7, deKi *ulte dintre a)ir*a&iile ei sJnt in)luen&ate de gnosticis* iar o bun7 parte din cel2lalt2 au paralele is E1shellne sinoptice. G. 'rin ur*are, Jn practic7 sJnte* li*ita&i aproape n)ti la cele p.tu Er.ghelii canon5ce Denh . obtire i*tii d1prc (u. Resnn T chtlibuie nl*i cu ctteE a)*$i si traditii i8lae Qde e-. "apt, GSL<B3 @ cor.ctteE @@LG<.GsO.a $r2dibilihi2a EEneheliilor 2 dd*2nt2 istorie este contro0ersat7. Este clar c7 scopul lor principal este *ai *ult decJt si*pla relatare a )aptelor, dar nu 1te clar daci soput br aeb"t, ,prcpag2rdist a. ndica indoZli e pn0ire la coEtitudirea lor istonci. Daci E0a.sheuib stu studiaie ln l*iM lirearlii conpa1t2 din psioada a8a ii h special in lhnB a ceea ce se cunoaKte despre ideile e0reieKti de tradi&ie, se "re ce d1i s dntar o libenate 8Bidehbild pentru selectarea Ki )or*ularea a)ir*a&iilor Ki nara&iunilor a aKa JncJt ideea Ki scopul )iec7rui autor indi0idul Ei] dir *odul %n care ppinti *teriaht - autorii au a0ut gri57 s7 trans*it7 cu aten&ie tradi&ia pLsratd a pri0ne la dlintele ti lrci,de lui %ss. 0e.i de ase*enea =E0anghelii, cJt Ki articolele despre E0anaieliile indi0idul2i re.i de renenea rnadijtie,

B%B#%;ZRA%%E. ". ". BM2, J11 od $)irndD ;rigins outside the eF Testa*ent, @AP4. $u pri0ire %a b. G3 Z. E. #add, The :ei0 Testa*ent and $riticis*, @A1P3 Z. . Stanton, Jesus o) a.areth in eF Testanent %=rdchinT @AP45 R. % "larce itr c, Bro0n QedJ, !it8ry, $nicitn ana "oirh, @APP, %%. $adrul a. Ti*pul msus S-a n7scut cu pu&in ti*p Jnainte dci *oartea Jui rlrodcelMa2lnanul4i.d.$r. QMa,.GL@,@<.@BOLdLb %S/S cRlsroD 0rATA tr )iRT9AT%T/RA #/% e-act7 nu poate )i stabilit7. #ucrarea #ui -public7 a )oceput cJnd a0ea 6aproape trei.eci de ani+ Q#uca <LG<O3 aceasta s-a petrecut la scurt ti*p dup7 Jnceputul *isiunii lui loan Bote.7torul, probabu5n anul WT d.$rT)Xuca <L@ K.ur*.J. Durata lucr7rii Sale este de ase*enea i*posibil de deter*inatidar Jn general se accepta 1dpeno7aadde+ < ani Qpe ba.a a dou7 pri*70eri indicate de Marcu Jnainte de ulti*ul 'aKte, M7rcu GLG<3 1L<AO Kl pe bagTa celor trei 'aste roen-&*tag5&nTMrrgribgigTl 5.jAceasta ar sugera.o data * 5urulanulur<< pentru r7stignire Ki dac7 E0an-g&g555lesugerea.7 c7 'asteie Q isan @4`@BO a c7.ut Jntr-o 0ineri Jn anul i55gr5gnirii $deKTiucrul acesta este delise*erteJcontro0ersatL 0e.i ]$% A D;M /#/p, datele astrono*ice pentru anul << d.$r. ar spri5ini aceasta dat7. =totuKi, este i*posibil s7 a0e* certitud1dt )) iE la datele p3Vn. QT$R; o#;$%A ;tJ@/% TEg%A%%,%% %O B%B#%;ZRA"%E. Z. ;gg, The $hronoic&gy o) the 'ublic M*istry o) Jesus, @A4S3 !. !oehner, $hronologiiMl Aspect] o) the #i)e o) $hrist, @APP. b. locui 'ractic Jntreaga lucrare public7 a lui %sus a a0ut loc tn 'alest5naTsJnt *en&ionate nu*aie)te0a c7l7torii %n 7Jara 'alestinei, de e-. Jn "enida Ki Decapolis QMaieu PLG4, <@O &i la $e.areea lui "ilip, pe po0TniKurile Mt. !er*on QMarcu 8LGPO. %sus a )ost obser0at de loan Bote.7torul Jn +9alea %ordanului Ki E0anghelia dup7 loan *en&ionea.7 dtte0a dintre pri*ele lucr7ri Jn .ona aceea &i Jn ludeea Qloan @LG<4G3 GL@<-4L<, datate Jnainte de Jnte*ni&area lui loan, <LG43 4L@-<, dup7 care a Jnceput lucrarea din Zalilea, Marcu @L@4O. Dlpn aea Zru principold a pDpoelrduirii a )3t Zaliieea, dar Esus a *ai Scut 0i.ite la %erusali*, *en&ionate de loan Jn leg7tur7 cu s7rb7torile, pJh7 ia 0iata de la ulti*ul 'aKte. c. Situa&ia istoric7 @. 'alestina era sub st7pJnire ro*an7 de 0reo 1S de ani cind S-a n7scut 5susj. Era o stapJnire indirect7. e-ercitat7 pnn prinrTlocali, dintre care cel *ai )ai*os a )ost ]lrod cel Mare, J*p7r&irea rega/uu55ntre555iEJi a<usTa+ridicarea a trei do*nitori regionali, dintre care duchei, care J*preun7 cu 6bItrJnu+ laici ai poporului e-ercitau conducerea e)ecti07 a e0reilor sub st7pJnirea ro*an7 QeSA !EDR% O se pare c7 erau preocupa&i Jn *ai *are *7sur7 de *en&inerea unuistatusDuo dee)t de respectarea strict7 a ritualului de la Te*plu sau cu opo.i&ia ideologic7 )a&7 de st7pJnirea ro*an7, ]"arisei# deKi Jn unele ca.uri au )ost gata s7 spri5ine *iKc7ri de insurec&ie, se preocupau *ai *ult de lege Ki de aplicarea ei riguroas7 Jn 0ia&a de )iecare a. ]irTDierdl 1u n8 li Mi depatu ri au e(lu orice i*plicare politic7 sau social7, Jn )a0oarea unei retrageri *onahale. Q]B/#/R%#E DE #A MAREA M;ARTk o)er7 o descriere plastic7 a unui ase*enea grup separatist de la fu**n.O A e-istat Jns7 o *iKcare puternic7 &i popular7 %n direc&ia acti0isrnului politic Q]6gelot+, nu*ele unui ase*enea grup de la s)irKitul secolului, este )olosit adesea Jn sens generic pentru a ildid di)site s pui ca au adopbr o a3e8 po.i&ieO, *ai ales duna re0olta nereuKit7 a lui %uda Zalileanul, pro0ocat7 de ]recens7*Jntul din anul 1 J.d.$r. %.bucniri sporadice de acti0itate insurec&ional7, Jn special Jn Zaliieea, au dus Jn cele din ur*7 la R7.boiul e0reiesc de0astator din anii 11-PS d.$r. <. ]ZaRtiee.a. pro0incia natal7 a lui %sus, a )ost separata Jn&ri'-;Siiecaig5n7sur7 de &inutul pnr&c&p7l al%udeiiTpopula&ia Zalileii, care a )ost pJn7 * ulti*ii ani Jn t^ia^g5n<sur< pS)tJn7. a )ost senarat7 geogra)ic de ludeea prin teritoriul ostil al Sa*arie& era]ig-pre&uit7 de e0reudin ludeea care puneau la Jndoial7 reli))io.it7teaTsau Ji considerau pe 5u*7tate pSa*i. a, tetrarhul ZalileuiTaT'ereiira do*nitJn totcunul&ierioaddlucranilui5Kus3 el este %rod pe cate u Jntiliu* Jn E0anghelii, dup7 JntI*plarea legat7 de naKterea lui %sus. Arhelau. care a do*nit peste ludeea K5 Sa*aria. a )ost detronat dup7 @S ani de do*nie ne)ast7 Ki a )ost i*pus7 st7pJnirea ro*ana direct7 prin persoana unui pre)ect ro*an, raspun.7tor5na5iitea gu0ernatorului pro0inciei Siria. 'rete$tui5iinJ5*g/ perioadei lucr7rii lui %sus a )ost 'ontius ]'ilat. St7pJnirea ro*an7 a adus bene)icii reale pentru na&iunea supus7, dar nu a )ost popular7. ; ne*ul &u*ire deosebit7 se datora siste*ului de i*po.ite prin care i*po.itele o)iciale *ari erau *7rite Ki *ai *ult, Jn *od neo)icial, de c7tre ]0a*e&i Qcolectori de i*po.iteO care au de0enit un grup te*ut &i urJt, atJt ca 5ec*7nitori cit Ki ca Ki colaboratori cu )or&a de ocupaie, D.r 88 Drircip2lt a urll eE sinpl=rl ).pt ,l supunerii politice, o po.i&ie pe care *ul&i o considerau inco*patibila cu statutul %sraelului ca popor al lui Du*ne.eu. G, Di)eritele rt*&ii e0reieKti la aceast7 situa&ie pot )i 07.ute Jn atitudinile unor partide+ care s-au )or*at Jn aceast7 perioad7 Jn sJnul iudais*ului. 'reo&ii ]sa-

A))pnnil puternir al celor din )7cea ca ungalilean s7 )ie uKor obser0at Jn societatea de la %erusali* .i?e 5iFgjs$)acta !i)irpn&n Ap. cadru s7 )i )ost un )actor i*portant Jn rela&iile lui %sus cu autorit7&ile iuda)ce. Este rele0ant7 dgjase))ignea reputa&ia pe care o a0eau lajro*ani, pentru care 6galilean+ era aproape echi-0alenTcuTie0ol u&ipnar+. 4. #i*bile 0orbite Jn 'alestina secolului @ d.$r. constituie o proble*7 co*ple-7. Este clar c7 era 0or-ca si )l*aca. Ara*, probabil t.7 a )ost @iirih,i *aterna a lui %sus, dar este aproape cert c7 un galilean pjutea0orbi gr., iar ebr. QJntr-o )oi*7 Jnrudit7 cu cea *tJ)nJt7 *ai tJr.iu Jn MiKnaO se5io5le s7 )i )ost )olosit7 Jn de.baterile cu autoritatile,religoas^^MTeruKgliin. BtB/;$RnrlE.",",Bre,`0otdronent!iltory, @A1A, ep,, @.AL ', E, !u8h1, +The tln8ua1 spo(1 by Jesus+, Jn R. . #ongenec(er Ki M. $. Teraiey &ed.O, eF Di*ensians in eF +testa*ent Study, @AP4, p. @GP@4<3 Z. 9er*es, Jesus theJeF, @AP<, cap. G Qdespre ZaliieeaO. *. aKterea Ki copil7ria ) Detalii cu pri0ire la naKterea lui %sus sJnt redate nu*ai Jn E0angheliile dup7 Matei Ki #uca, )iecare E0anghelie )olosind Jn *od e0ident surse di)erite, aKa JneJt Matei se concentrea.7 *ai *ult asupra po0estirii din puncrul lur de (dere, tn rinp e #u doledete o cDcs. tere *ai inti*7 a e-perien&elor M7riei QKi ale ElJsa-beteJ, *a*a lui loan Bote.7torul, care era Jnrudit7 cu M7riaO3 Jn )inprai se r*de ea #ara ar )i putut ob&ine aceste in)or*a&ii nuinai de la Marin )5e direct, )ie indirect. 'rin ur*are, este re*arcabil )aptul dcu +Jn pri0in&a )aptului crucial al originii supranaturale a naKterii lui Jsus, )7r7 un tat7 u*an, cale dou7 E0anghelii care )olosesc surse di)erite sJnt totuKi Jn ar*onie Q, ASTEiEA8 D% "E$%;AX,%O, 144 J*pre5ur7rile naKterii Ki copil7riei lui %sus au )ost ta contrast i.bitor cu *odul supranatural al conceperii Sale. El a )ost n7scut Jntr-un gra5d de la un han aglo*erat Ki a )ost crescut Jntr-o )a*ilie )oarte obiKnuit7 din ] a.aret, un sat obscur din Zalileea, care nu )usese *en&ionat pJnI atunci Jn scrieri .,pappupea ca )a*ilia Sas7)i )7cut parte din ceea ce a* [ nu*i ici d57B dednu5loc+, 6dulgherul+ Qprobabil *ai ))i5B#ur5nFerla5 constructorO )iind un *eKteKugar care se poate sa+ a a0ut anga5a&i Kl care era o persoan7 % r]ARTZ S% ME re se poate sa a a0u anga5& K p respectata %n sat r]ARTZ S% ME?TE?/Z/R%, *. c9 Dar scrierile E0angheliei arata clar c7 ei nu erau boga&i QTaJii#e93 @GL8O iar pildele luiTSuK-retlecta d li iuteor'5a&gerten&alJedd0ia&7 din,tr-o )a*ilie to care con-)orrulsJresursele )inanciaTe erau li*itate Qde e-. #uca @@LB-P3 @BL8-@S[, Eaptul c7 losi) nu este *en&ionat J JntJ*pl7rile despre naKterea Ki copil7ria lui %sus, Tera cunoscut ia=s7teanul M7riei+ ] )icu 1L<O. este adesea interpretat ca denorJnd a *oarte, ti*purie a lui %osi). pe cJnd %sus era tJn7r. las)adu-l pe bus, )iul cel *ai *are, aI conduc7 atelie rul )a*iliei &i sS se Jngri5easc7 de patru )ra&i *ai *ici Kute *ai *ult- i=+ih )Man-ii )o5S %n ase*enea J*pre5ur7ri.%Ka*u a putut aspira la o educa&ie Jnalta. $unoaKterea bun7 a ScripturiloryT atest7 c7 El a pri*it educa&ia nor*ala aiunu5copil e0reuJ7 ]sinagfg7 - =Kcoala din satTJaTiihguralntBnplare din c i Sa care este p7strat7 %n E0anghelii IrITa o Hnclina&ie neobiKnuita 7l proble*ejgNr<e.-bateri religioase Q#uca GL4G-BSO. A)ar7 de acest incident, nu cunoaKte* ni*ic despre copil7ria #ui, deKi Jn07&7turile #ui de *ai tJr.iu arata c7 *intea #ui era )oarte )a*iliar7 cu Jnrl*pl7ri Ki persona5e din 0ia&a de toate .ilele dintr-un sat obiKnuit, r0, .h.gputDl luctirl puhte a. loan Bote.7torul %eKirea lui bus din obscuritate a )ost oca.ionat7 de *uiuneITuTloan gote.atorul. o rudenie a lui %sus din tudeea care a crescut ca ascet Jn pustia %udeii &i a c7rui che*are la poc7in&7 Y Jn lu*ina 5udec7&ii i*inente a lui Du*ne.eu - a atras *ul&i*i *ari spre a )i bote.ate de el Jn %ordan. $r5ntre aceKti ur*aKi ai lui loan ?i-a g7sit %sus pri*ii S7i ucenici. Jncura5a&i acti0 de loan Qloan @L<B-4GO, loan a recunoscut Jn persoana lui %sus Judec7torul a cInii 0enire a pre.is-o QMat. <L@@ K.ur*. etcO &i Jn ti*p ce stilul de *ai tJrau al *isiunii lui %sus pare s7-i )i pro0ocat oarecari Jndoieli QMat. @@LG-<O, se pare c7 el nu Ki-a retras ideea aceea, deKi unii dintre ucenicii s7i au r7*as ca un grup separat Jn tot ti*pul perioadei T Q"apt. @83G4 K.ur*.3 @AL@-BO. i. Bote.ul lui (us Bote.area lui %sus de c7tre loan a )ost e0eni*entul care555naugurat )oarte clar *isiunea #ui. $ontinu7 s7 )ie de.b7tut *oti0ul pentru care%susdSd-a supus la un bote. a c7rui se*ni)ica&ie e-plicit7 era poc7in&a Jn 0ederea iert7rii p7catului. $reKtinii au a5uns s7 accepte, pe baia indic7rilor din T Qde e-. loan 8L413 EF.4L@B3 @ 'et. GLGGO ca nua )ost deter*inat la lucrul acesta de conKtiin&a unui p7cat personal. ;

sugestie *at plau.ibil7 este c7 El a a0ut inten&ia s7 Se identi)ice cu lucrul pe care-@ propo07duia loan, c7 a )ost un 60ot+ pentru %sraelul puri)icat Ki re)or*at pe care-@ cerea loan, ale c7rui idealuri a0eau s7 constituie un ele*ent i*portant Jn propo07duirea lui %sus JnsuKi. Jn plus, prin )aptul c7 S-a identi)icat cu cei cdre au r7spuns la %S/S crusroD 0rATA ?% lr0iTAruRA #/% che*area lui loan la poc7in&7, p@ S-a pui Jn po.i&ia de a )i repre.entantul lor. E-plica&ia enig*atic7 pe care o d7 %sus EnsuKi, 6aKa se cade s7 J*plini* tot ce trebuie J*plinit+ QMat. <L@BO, poate re)lecta Jn&elegerea rolului S7u ca Rob al Do*nului, care prin su)erin&a Sa Jn locul poporului a0ea sa 6pun7 pe *ul&i oa*eni Entr-o stare dup7 0oia lui Du*ne.eu+ Qsau 6a0ea s7 )ac7 pe *ul&i s7 )ie socoti&i Jndrept7titi+O QJs. B<L@@O. %ndi)erent cate a )ost inten&ia lui %sus, bote.ul #ui a dus la o re0ela&ie decisi07 a rolului S7u 0iitor VMaieu rLro WF,O, cobonE 05.5bitd a Duhutui s)inr asupra #ui #-a Jnse*nat ca pe %.b70itorul pro*is Qde e]6%s. @@LG3 4GL@ Ki 1@L@O, Jn ti*p ce o 0oce din ceri S-a adresat Jn ter*eni care ne aduc a*inte de 's. GLP Ki Js. 4GL@, pri*ul te-t )iind un salut al /nsului Do*nului ca "iu al #ui, iar al doilea te-t prc.enn-idu-@ pe Robul Do*nului, ales de Du*ne.eu ca s7 i.b70easc7 pe poporul S7u. Jn )elul acesta sJnt legate J*preuna ette0a )ire i*portante ale speran&ei *esianice din 9T Ki este scos * e0iden&7 rolul decisi0al lui %sus Jn planul de rt]hpJ"2 al lui Du*au $. %spitir7O lui hus 6%spitirea+ QMat. 4L@-@@3 #uca4Ll-@<O, care a ur*at la scurt7 0re*e dup7 bote., a )ost Jn esen&7 o e-plorare a ce a Jnse*nat sii )ie 6"iul lui Du*ne.eu+, aKa cu* a )ost procla*at la bote.ul Sau. Te*a pro0oc7rilor esteL 6JJac7esti "JulluiDu*ne.eu..`=, iar si u<5 prea r7spun-surilDrTui lsus=lJ"aJ@7jc7jgle nu s=au concentrat asupra Sadului Jn cart3 sa )ie J*plinita *isiuneai#ui, ci asupra rela&iersale cu Du*ne.eu. %spita dTptrans)o*ia EJerrele JninTior)eala Jndoialai gn5all Jn&elepciunea T&itIlii5 Jn cepri0iate perioada aceasta de abstinen&7. %spita de a s7rT<e pe .idul Te*plului a )ost *enit7 sa )or&e.e *Jna Tat7lui ca s7 do0edeasc7 )aptu#c7-# 0a prote5a pe "iul S7u. Jn loc s7 accepte cu Jncredere gurtareai#ui de gri57. A treia iapit7 ais&5neni&ais7 co*pro*it7 loialitatea absolut7 ad"HuTuna&a+de la tal S7u. $ele treTraspunsuri ale lui %sus sJnt luate din yersg57#ilin Dp:y.1-1. 5i sI]retera laTectiile pedcare poporul %srael trebuia s7. %e Jn0e&e din e-perien&ele sale Jn pustie, suger)nd cI %sus ?i-a asu*at ani* roTul na&iunii Jn calitatea Sa da "iu al lui Du*ne.eu, iar prin sgccesul Sau acolo unde israelul a talunentat, EHa0ea sa arate cI este ade07ratul nu. $on)runtarea cu Satan, la s)JrKitu[ unei perioade Jndelungate de retragere in .ona de deKert din 0ecin7tatea 07ii %ordanului, a ser0it ast)el la Jnt7rirea con0ingerii lui %sus cu pri0ire la po.i&ia sa unic7 de rin al lui Du*ne.eu, care era de i*portan&a crucial7 pentru *isiunea Sa. u se sugerea.7 cI acestea au )ost singurele ispitiri cu care a )ost con)runtat %sus Qc). E0r. 4L@BO eau c7 ar)i ispite tipice. Ele au constituit punctul principa, al unei perioade 0itale de preg7tire. B%B/oZRV=%E. c. !. p. Thoh3nL `Ts ., rl @A1S, p. MG3J.A.T.Robinson, Ti0el0e eF Testa*ent Btud,.i @ABG, p. B<-1S5 R. T "E8, J+,1 and the ald `1i8e4 @AP@, p. so ,,l*. d. 'lecarea tn Zalilea #ucrarea public7 a lui %sus a Jnceput acu* Ki se pare ca la Jnceput s-a des)aKuTar)anraTeirTordaDului, con-cDnn5iidu-se asupraJinui hoKgi paralel cu cei al lui lo7n Qloan <LGG s.ur*.3 5^Ti5i%ii de *ul&i ca un al doilea BglK.ator Ki Jntre cele dou7 upuri &ie ucenici s-a iscat oarecare ri0alitate, deKi an a re)u.at s7 o per*it7 Qloan <LG1-<SO. Dar acest 14B %S/S cRrsros, 0rA%A Sr % 0iTiT/RA #0r gen de acti0itate a i1t iichei<t clrlnd dator5d )aA tului c7 popularitatea crescJnd7 a lui lsus a a5uns s7 )ie re*arcat7 de autorit7&i Ki *ai alea datorit7 arest7rii lui loan B.t2.itorul de cd)t Antipa3 d1lUe sa dabEt h parte - aW cu relatea.e E0ansMiie -criticilor o pri0n2 la cBs]orir #ui Artipa, iLr pe de ard p1tte ea datoEt - roEi0it lui J8phu . sa. piciunii c7 ar pioduce tulburare politic7 - o acu.a&ie caE e )i putut a)era d utuinlA lu*E paal2lt a lui bus, Jn aceast7 situa&ie lsus S-a retras Jn regiunea Sa natal7, Zalileea, iar stilul S7u de lucrare a )ost schi*bat Jn acela de predicator itinerant si 0indec7tor. u ni se *ai spune c7 ar )i bote.at. Q9e.i %% .b pentru loc.li48 gegn)i.a a laririi ssl2.O 9. Aspecte ale lucr7rii publice a %ul lsus a, StiM S7u de 0ia&7 ta duda )aptului c7 lsus a )ost crescut Jn 6dasa de *i5loci0e.i *ai sus, !%O, din aces&*o*gnt El a ales un Btiljdej0ia&<T%55sJt de onceliTgulI*7)inanciarITEl si ucenicii S7i au tr7it din contribu&iile Ki ospitalitatea raJorjcare au spri5init *isiunea, #ui QMat. @SL8-@@L #uca 8PB3 @SL<8-4GO. El i-a Jn07&at s7 se Jncread7 Jn Du*ne.eu pentru satis)acerea tuturor ne0oilor ioatie-rialejQBJItLiLg4-<4O, iar unuia care a dorit s7-% )ie ucenic ia cerut s7 J*part7 la s7raci toat7 a0erea sa QMan @SL@P-GGO, Ei prsrau banii id c*u gen @GL1L @<LGAO. dD areau rll*i clt sB ]tir).ci .*i#e lor )unda*entale, lsus nu a considerat c7 s7r7cia este unjde<ast*n-uca 1LGS K.ur*., G4 K.ui*.3 Marcu @SLG<-<@O. "iind nec7s7torit, )7ra o cas7

stabil7 Q#uca ALB4O eu alte legBtui Mrdials El a )ost liber se c7l7toreasc7 prin 'alestina predicJnd Ki )7dnd 0indec7ri. #a Jnceputul propo07duirii Salgjajiasijin0itat sa 0orbeasc7 Jn isinagogi, ca un Jn07&7tor itinerant )tlaGTiATTaii<Bri^@1GPO, dar *ai )ta3TTirO, nr.iu nu se *ai *en&ionea.7 propo07duirea #ui Jn sinagogi $poadte+penrru c7 Jn07&7turaj#ui5radicalI era inacceptabil7U, KTil intigZnTpeTsus piedicJnd la *ul-&inu *ari, Jnaerliber, KTdedicJnJo parte tot *ai *are a ti*pului S<u pentruTristruirea ucenicilor celor *ai apropia&i. ddd = ] + b. /cenicii #a )el ca Ki al&i Jn07&7tori eFei, lsus a adunat Jn 5urul S7u un grup de +ucenici., .Mul&i*ile+ 0eneau Ki plecau, asuldndu-# pe (s cu .ren,ie, dar nu edu sota sr.# ur*e.e3 6ucenicii+ au )ost cei care, Jntr-o *7sur7 *ai ere eu Mi *icn, ii-ar legat Wac de El W #a, Jnso&it Jn c7l7toriile Sale. Dintre aceKti ucenici %sus a ales un grup *ai inti* de ..d&Ms;Tg5ecginurTu&Tade-sea 6apostoli+, deKi ter*enul 6apostol+ nu este li*itat %ii TO3 dintire cei Doispre.ece lsus a ales un 5)t^5p *ai aparte alc7tuit din 'etru. %aco0Kiloan. )iindu-i cei *ai inti*i to0ar7Ki Jntr-o serie de oca.ii i*portante. 'entru a )i ucenic era necesar un anga5a*ent total Ki )7r7 re.er0e. Era necesar de ase*enea, cel pu&in pentd c8ul irlin, eepbE siilului Seu de 0iarS Qd2,i nu 8 rcrba de o alaldonae E=*nenr, a casei Ki a )a*iliei, aKa cu* ilustrea.7 ca.ul lui 'etru, Mar, @3Gt<@3 @ co,, ALsO Ai 8ilta de a su)eri persecu&ie Ki ostraci.are de dragul #ui QMat. @SL@1-<AO. /n indiciu a5 autorit7&ii Ki atrac&iei e-ercitate de [sus Ki de Jn07&7tura Sa este c7 Jn ciuda acestor cerin&e El a putut .1i ch28 p2 8t*i s,.@ l5)t] ii a asr8r1t se )i2 lu.t ln ]ric. Ma5oritatea ucenicilor S7i au )ost ealileeni. Dintre cei din cercul inti* este probabil ca to&i, cu e-cep&ia lui +%uda %scariote7nul Qdac7 nu*elelui Jnsea*n7 6b7rbat d* $heriot+O, erau din Zalileea. $aracterul Ki educa&ia lor StTiost diJentiFlo*adT)ost pesi*ist, i'etru a )ost e-tro0ert, ]Matei a )ost 0a*eK, strJng7toT de ta-e QKi prin ur*are Jn slu5ba gu0ernului pro-rc*trO, i)) rsi*n a )ost ,teldt. se ii holalte u ase*enea gru, ti sL )ad din 2i t2n2lia .elei *i *7re&e religii din lu*e nu este o reali.are negli5abila a lui lsus. c. Atitudini sociale /na dintre cele *ai )rec0ente obiec&ii a societ7&ii e0reieKti %a adresa lui lsus a )ost obiceiul S7u de a )i Jn onpania 8) NTe,i d reputalie dubi8sa, h sp2 cial &nco*pania 60a*eKilor si a p7c7toKilor+, care erau desconsidera&i de societatea respectabil7. "aptul c7 El a luat *asa J*preun7 cu ei era un hirru JJeosebit da scandalos. Dar lsus a ap7rat ac&iunile Sale ca )iind esen&ialeipentru *isiunea Sa care se adresa celor Jn ne0oieruTJ#)erenTcare era po.i&ia lor sociala QMlrcu GL@PL c). #uca @BL@-G Ki ur*7reai. El a pn *ir si a stat de 0orb7 cu )e*ei de o *oralitate Jndoielnic7 ne care al&ii le-ar )i i.gonit Q#uca PL<1-BS3 %oan 4LP K.ur*.O3 J5Tase*enea, a )ost pri*it bine de ]sa*ariteni, d5<K*aniJradionalija)e0reJlor Q%oan 4L<A4G3 #ucI @PL@@-@AO. %nt)*plarea despre Sa*ariteanul *ilosti0 Q#tr2 @SLGA<PO 1t2 o plo8le la adr8 bariF#or e0reieKti tradi&ionale. $ontactele #ui directe i-+ i+3i reii au )ost pu&ine dar po.iti0e QMat. 8LB@<3 @BLGG-G8O, iar Jn07&aturile #ui au 7r7tar !nr t-< Eljnu Ji cons5c)era pe5ie-e0rei ca )unTodcategorie in)erioar7, cTTe+-a daturTloc alatun de e0rei Jn pl7nui lui Diun-ne.euTde e-. Mat. 8L@@-@G3 #uca 4LGBGPO. -lapnn cB El nu a *r s.. )ie linitat de barierele sociale con0en&ionale poate )i 07.ut Ki Jn rela&iile Sale cu cei boga&i Ki cu cei s7raci. Se pare c7 *a5oritatea ucenicilor S7i apropia&i au )ost din aceeaKi categorie social7 ca Ki El Q*ai ales pescari, proprietari de cor7bii Ki care a0eau anga5a&i, Mareu @LGSO, dar propo07-dlna hl a )st pri*its bi)t de cei sb.i Qde e-. Mat. @@LsO, .te)i El a .at in ae#ti tinp g *ag bogati Ki in)luen&i Qde e-. icodirn Ki %osi) din Ari*atea, %oan @AL<<.4GO Ai ] sinlea bire Vi dL conpania elo, nai Jnst7ri&i Q#uca PL<13 @4L@ K.ur*.O. Separe c7 nu a )ost inp1ioMt de bogdlie sau saracie c. 1rVe. c8 ce era i*portant era atitudinea )a&7 de bog7&ie QMarcu @GL4@-443 #uca iU-n.UiO 'i5)-s +snu si=ur*asilor S7i si nesocoteasc7 barierele arti)iciale )l.uca @4LP-g^ Ki a conda*nat cu t7rie indi)eren&ii )n&n dejcei &. %nloIte acestea preocuparea principal7 a lui lsus a )ost pentru ne0oile reale ale celor cu care a 0enit Jn conM, ))iile lor t.ie si spirituale, iar clnd a l,aplinit e#e Lr8i %=a prsat p8 pDin dacV a hce(at con0en)rile sa, b.ri.r2le ani)iciale. BE#%;ZRA"%E. M. !eng2%, Aoperry anl nich1 in theEad,church, @AP4L R. T. "8, Ef =#, PAUA, p, < K.ur*. d $onndie cu priirc la #eSe contro0esele cu liderii religioti erei, in sreia# +cr. turarii Ki =)ariseii, ocup7 o bun7 parte din nara&iunile E0angheliilor, msus nu a pri*it o educa&ie )or*ala Q%oan PL@sO, dd it)tn slu de p,2dare W rnpul sB, de uceici #au pu ln p8iti. d. ,rabin Vi uui 141 Y oa*enii % s-au adresat cu acest titlu. $on&inutul Jn07&7turii Sale, Jns7, #-a separat pn *ulte pri0in&e de

religio.itatea c7rturarilor Ki a constituit un )actor *a5or Jn ostilitatea care Jn cele din ur*7 a dus la *oartea #ui. 'roble*a central7era proble*a autorit7&ii. u era55us7 la Jndoial7 autoritatea ]legii 9T. ci au)o- ritatea de a o interpreta. ]Tradi&ia c7rturarilor a dat naKtere la un nu*7r crescJnd de Jn07&7turi orale co* ple-e cu pri0ire la aplicarea #egii la cele *ai neJnse*nate s)ere ale 0ie&ii de )iecare Ji Ki tradi&ia aceasta trebuia considerat7 ca a0Jnd autoritate. Aspectele contro0ersate erau re.ol0ate prin apelul la autoritatea Jn07&7torilor din trecut. Spre deosebire de c7rturari, bus a acordat prea pu&in7 aten&ie regulilor traditio dale care nu sJnt e-puse clar Jn 9T si nu a citat niciodat7 o alta autoritate decJt autoritatea ?a Qsi, bineJn&eles, autoritatea 9TJ3 obser0a&i )or*ulaL 6A&i auiitcaW-a.is...darEu07spun33.+rMat. BLG@ K.ur*.. GP K.ut*,, <@ K.ur*. etcO. Di)eren&ele pot )i obser0ate )oarte clar Jn contro0ersa cu pri0ire la pJng7rire QMarcu PL@-G<O, cJnd msus Ji acu.7 direct pe )arisei Ki c7rturari c7 se eschi0ea.7 de la cerin&ele 9T pe ba.a unor reguli )7cute de o* si conchide c7 proble*a pJng7ririi rituale este relati0 nei*portanta3 di)eren&ele pot )i obser0ate si Jn nu*eroasele ciocniri cu pri0ire la &inerea isabatului )te eai. Marcu GLG<-<L1L $uca @<L@S-@PO, unul dintre do*eniile Jngr7dite de cele *ai *ulte leyi Jn tradi&ia c7rturarilor- %sus ?i-a croit dru* prin p7ien5eniKul legal ca s7 a5ung7 la inten&ia original7 a sabatului Ki a declarat dreptul S7u de a stabili *odul adec0at de respectare a sabatului. Seria de sase 6antite.e+ din 'redica de pe Munte ai BLG@L48O=i[ustrea.7 de ase*enea *odul rad5gal %sus cRlsros, larATA sl t 0iTAT/RA #/t 9indec7rile Ki e-orcis*ul erau aspecte acceptate ale acti0it7&ii oa*enilor e0la0ioKi din iudais*ul secolului li dar nici un alt conte*poran al lui %sus nu a )7cut 0indec7ri cu o ase*enea intensitate ca Ki %sus rSA ATATE, yr. caM bolilor p. care tea DidTar este )oarte larg7, de la parali.ie la orbire Ki de la lepr7 la 0indecarea unei urechi t7iate. SJnt redate de asetun2a t2i ca.Ei de readEb la yiati a u.r E, soane care *uriser7 recent. Spre deosehire de unii e-orciKti conte*porani, el a )olosit un ritual )oarte reclus sau ctuar n)cMBJ+))tual, deseori singurul *i5loc pe+care+dnr lolosit aTost o porunc7 scurta QMat. 8L8 K.ur*., @1O. %*presia do*inanta pe care ne-o )or*7* este aceea de autori*&ejaKugra r7ului )i.ic Ki spiritual, cT"sTdeco*r5asiune pentru cei Jn ne0oie- #ucrareaXui de 0indecare nu a )ost o5ncercare de a ob&ine popula-ritate, nici nu a )ost *enir7 Jn principal s7 do0edeasc7 iii i BLG@L48O=i[ustrea.7 de ase*enea *odul rad5gal al %ui %suKjde a aborda #egea, trecJnd dincoio de litera legii &i *ergJnd la ideea care st7 la ba.a actului, punJnd principiul Jnaintea preceptului, chiar dac7 Jnse*na punerea de-o pane a preceptului QMat. BL<8 s.ur*.O. Aceast7 atitudine radical7 )n proble*ele legate de #ege a )7cut ca %sus sa=)ie un pericol pentru gruparea c7rturarilor, iar popularitatea ideilor #ui a )7cut necesar7 eli*inarea #ui. Separe c7 acest con)lict a )ost indus, a*bele p7r&i )olosind cu0inte aspre QMarcu <LGG3 Mat. G<L@-<1O. %sus Sa 0<.ut obiigat si conda*ne atitudinea legalist7 a autorit7&ilor scribale, *ai *ult decJt tradi&iile lor. B%B#%;ZRA"%E. R. J. Ban(s, Jesus and ihe iaF in th. Snopdctr33ei3 3r,=iL3hadition, @APs, t Minunile Scrieri creKtine Ki necreKtine atest7 c7 %sus a )ost cunoscut de conte*poranii S7i ca un )7c7tor de ]*inuni. Marea *a5oritate a *inunilor relatate sJnt 0in-dec7ri *iraculoase, iar E0angheliile pre.int7 0indec7rile - i*plicJnd adesea un nu*7r *are de oa*eni Y caunaspeet obiKnuit al lucr7rii lui %sus QMarcu @L<G43 <LP-@G3 1LBB K.ur*.3 #uca PLG@ K.ur*.O. Adeseori *iraculoase sJnt Jnso&ite de e-orcis*, atere de de*oni Qdar de obicei este )7cut7 o di)e-a atent7 Jntre aceste ca.uri, de e-. Marcu @L<G-<43 #uca @<L<G< Q]DEM; @gAREO. A*Jndou7 aceste acti0it7&i au )ost )7cute Ki de ucenicii S7i atunci cJnd ii *ers Jn u*ele #ui QMarcu 1L@<3 Mat. @SL8O Ki de obicei ele )ac parte integrant7 din propo07duiiea Sa, )iind aspecte ale unei ni*iciri co*plete a )or&elor r7ului, Jn *ani)estarea lor )iJicS sau spiritual7. ne0oileju*ane .pecarc Je_a .Jntiilnit. $elelalte *inuni m6asupra naturii+O )7cute de %sus sJnt relati0 pu&ine, dar Ki de data aceasta poate )i obser0at Jn *a5oritatea loi acelaKi tipar de reac&ie nor*al7 Ki altruist7 la o ne0oie stringenta - hr7nirea *ul&i*ilor )l7*Jnde, asigurarea 0inului Jntr-o situa&ie de cri.7, asigurarea peKtelui dup7 o noapte de pescuit .adarnic, potolirea unei )urtuni pe *are. "aptul c7 %sus a solu&ionat ase*enea proble*e prin *i5loace *iraculoase nu a )ost atJt o *ani)estare deliberat7 a puterii Sale, cJt *ai curJnd un re.ultat )iresc al esen&ei 'ersoanei Sale, u*ai u*blarea pe ap7 Ki uscarea brusca a s*ochinului se pare ca au )ost )7cute pentru ai Jn07&a pe ucenici ce0a despre natura 'ersoanei Ki a *isiunii Sale, Ki nu pentru a satis)ace o anu*ita ne0oie. 'rin ur*are, *inunile nu sJnr do0ada naturii di0ine a lunKus, deKi aceasta este sub.JntcleaKI Jn ele. Ele Ys&nt o parte ine0itabil7 a lucr7rii *ai cuprin.7toare de i.b70ire de sub puterea r7ului si de Jn0ingere a lui. ` 'o.i&ia politic7

)loi.a&ia pentru care %sus a )ost conda*nati cele din ur*7 aTost aceea de r7.0r7tire politic7dQ#uca G<LGOL E% a pretins c7 esteTHrnTparatul5iuc&g5lo)==. DeKi titlul nu apare niciodat7 Jn a)ir*a&iile Sale, %sus a 0orbit adesea despre ],+J*p7ra&ia lui Du*ne.eu+ caj)55nd obiectul *isiunii Sile Q0e.i *ai 5os, 9%%. dO, iar o ase*enea e-presie, Jn special Jn Zalileea, putea pri*i o interpretare na &ionalist7, f *are parrp.t spri5inului pgrarp @-a pri*it la Jnceput sa datorat probabil speran&elor c7 El 0a conduce55 5e 575 R5i au cul*inat cu Jncercarea nereuKit7 l5eja.i 5p\rta s7 accepte titlul de 6rege+ Q%oanTJL @4 K.ur*O. Dup7 acest incident se paie c7 spri5inul S7u a sc7.ut Ki o parte tot *ai *are a ti*pului S7u a )ost petrecut7 pentru a-i Jn07&a pe ucenicii S7i despre ade07rata natur7 a *isiunii Sale. /nii scriitori *oderni QJn special S. Z. ". Brandon, Jesiu and the gealots, @A1PO au Jncercat s7 arate c7 inten&iile lui %sus au )ost de )apt politice Ki ca natura spiritual7 a J*p7r7&iei Sale este o n7scocire *ai tJr.ie a E0angheliilor pentru a ascunde scopul SSu re0olu&ionar. DeKi este cert c7 %sus nu a )ost atJt de orb )a&7 de proble*ele politice Ki sociale cu* au sugerat unii creKtini *ai pietiKti, ideea lui Brandon i*plic7 o res-criere co*plet7 a E0angheliilor pe ba.a unei specula&ii prea pu&in )ondate. %sus, asa cu* nil pre.int7 E0angheliile, Sa str7duit s7 corecte.e Jn&elegerea gre14P %S/S cRrsros, 0%ATa )t l 0mTAT,),A r,ul Klt7 a naturii *isiunii Sale &Marcu 8LGP-<83 @GL<B-<P3 @4L1@ K.ur*.O, a e0itat publicitatea Ki de*onstra&iile populare pJn7 Jn ulti*a sapt7*)n7 a lucr7rii Sale, aj re)u.at s7 Jnt7reasc7 po.i&ia na&ionalist7 atunci cJnd tT)ost Jntrebat cu pri0ire la 0aliditatea i*po.itelor puse delF*ani QMaieu @GL@<-@PO, iaipre)ec&ul ro3 *In Ei declarat+ ne0ino0at de instigare la re0olt7 QEucIdB<L@<-i1O. Atitudinea Sa declarat7 )a&7 de po-porul e0reu din 0re*ea Sa, pe care @-a 07.ut apropJin-du-se de pedeapsa )inal7 pentru respingerea *esagerilor lui Du*ne.eu, Jn distrugerea i*inent7 a %erusali*ului Q#uca @@L4P-B@3 @<LGB-<B etcO, este inco*patibil7 cu senti*entele na&ionaliste. $ircu*stan&ele Jn care sa des)7Kurat lucrarea Sa au Scut Jn *od ine0itabil ca El s7 )ie suspectat de a*bi&ii politice, dar e-ist7 nu*eroase do0e.i c7 inten&iile Sale nu au )ost de aceast7 natura, chiar dac7 unii dintre ur*aKii S7i a, aWeptat ca El s, adopte un rcl MtioMlist, Q]MES%A, n. aO. %B%%/;Z%A"%T, M, !elsel, 0i.tory M 0ioldt, @AP<3 J. !. Codd, )i2 pSliti1 ol JDB, PAPGa A. Richardson, The 'olitica, $hrist, @AP<3 M. #angley, ,J1c and le0olution=, %D @P <. p. A1P.A<@. g. Autoritatea lui %S/S E0angheliile ne spun c7 i*presia do*inant7 creat7 de lucrareadlui %si* a )ost aceea de autoritate. #ucrul acesta este ade07rat attt cu pri0JreTa Jn07&7tura Sa Jndr7.nea&7 care s-a auto-con)it*at $Marcu @LGGO c)t ri cu pri0irc la adi0ittea s< Eircul8sA QM21 @LGP3 Mat, AL<O. AlbriEt2 s, peTnll l-. iu. presiona t pe sutaKul pIgJn QMat. 8L8 s.ur*.O, i-a deter*inat pe ucenici s7-Ki p7r7seasc7 )a*iliile si slu5bele ca sI-# ur*e.e pe El &i i-a )7cut pe to&i s7 )ug7 din )a&a lDi atFi cldd a in8t id curt2a Dnplului .ti i.a i.gonit pe negustori QMat. @@L@B-@P@. DeKi %sus HnsuKi a re)u.at s7 spun7 deschis care este sursa autorit7&ii Sale mMarcudllLGP-<<O, sedsubpn&degeclarc7auro-ritTa=Du*neieu, iar a)ir*a&ia Sa J inten&ionat, o a Dlulul El o g- di, ircinb ca este "iul lui Du*ne.eu a trans*is acelaKi Jn&eles. Dupt lr0i] ,l a pclrtut dgchls altoiiiatea Sa eiEEE QMat. G8L@D 4 %8 @PLGO. 9%. SB*5itul lucr7rii lui %sus a /lti*a s7pt7*tn7 )rt )encati))i /lti*a 0i.it7 a lui %sus la lerusI:a )ost )7cut7 Jn *od delibent, Dtiind cl E dc la conliura2 )Mtl cu aurorir45le, cdninind .u h8ne sa Q#F @<L<<3 @8L<@-<<O. A )ost )7cut7 Jn 0re*ea ]paKtelor, c*d %erusali*ul era Jn&esat de pelerini Ki cJnd toat7 lu*ea se 5Jndea la *oarte Ki r7scu*p7rare. $Jte0a incidente aV o linpond" speiale. @, %n mr7rea. Sosirea lui %sus la %erusali* a )ost Jn *od inten&ionat dra*atic7. %n loc s7 soseasc7 neob ser0at printre *iile jde pelerini, %sus a plani)icat o SBare * cetate uKor de obser0at, c7lare pe un *7gar. Sn ti*p ce ucenicii S7i Ki al&i pelerini %% salutau cu <trtSlt de r ,ose+ QMa)u @@Lr-@SO, A)1tosh.ie e.ibiE la gan. A@A-@S, prcrDia d1,E erirea regeld la %erusali* c7lare pe un *7gar. %nten&ia clar7 a Triuii a )Zt da itrdi.e n1iarirarea #ui si a )1t interpretat7 tn )elul acesta de *ul&i*i, Jntre care se a)la, nulW din,re )ohii loi sp.itin5ron din calil8. 'ro)e&ia 0orbeKte despre un rege a, p7cii, dar probabil c7 *ul&i au interpretat gestul Entr-un sens na&ionalist *ilitant. G. )5Dr)l)irt =/*ilului. /na dintre pri*ele ac&iuni aJe lui %sus dup7 sosirea Jn cetate a tost din nou & +te*plului pe 0tn.7tori5 de ani*ale de 5ert)a si pe schi*b7torii de bani speciali pentru te*plu, yJn.Ito)i aT c7ror co*er& era aprobat o)icial de autorit7&ile preo&eKti tn perioada 'astelor QMarcu @@L@B-@8O. Aceasta ac&iune nu a e-pri*at nu*ai repudierea conducerii religioase din 0re*ea Sa ci Ki repudierea atitudinii lor )a&7 de Jnchinate. Ac&iunea a a*intit Jn *od n")tabil pae5e cM dnt Mal. <L@4 d rl, @4.G@

ei a Jnt7rit ast)el Ki *ai *ult re0endicarea *esianit7rii Sale. )Ar tr&bui obser0at, Jn trecere, c7 obiectul 60io-ign5eTJui %sus nu a )ost stSpJnirea ro*an7, ci auip-rit7nle e0reieKti3 aceasta nu a )ost o e-presie a *ilitan-tis*uluTna&Jonalist.O <. $ontro0erse. S7pt7rnJna a )ost *arcat7 de un dialog per*anent cu autorit7&ile religioase. SJnt relatate ate07ddispute concrete, re)erindu-se la sursa autoritagi tui %lE QM,Eu uLGP- <<O, atitudin8 #ui )a1 de isro.irele cdr. de ,o,ui QMa* @GL@<-@PO, proble*a Jn0ierii *or&ilor QMarcu @GL@8-GPO, cea *ai *E porunc.t QM.* @GLG<-<4O Ai ".ilil lui M1ia ca 6)iu al lui Da0id+ QMarcu @GL<B-<PO. Ase*enea discu&ii au a0ut ioc Jn public, pe cJnd tsus Jn07&a jpje oa*eni Jn cur&ile Te*pluTu# iar scopul %nr a )yit s7 s*ulg7de la %susda)inna&u hulitoare sau periculoase Q)in punct de 0ederepo%%Bc Ki care s7 poat7 Ji )olosite J*potri0a #ui. msus a e0itat orice r7spunsuri incri*i-natoare Ki+cu toate acestea a reuKit s7 dea cJte0a Jn07&7turi i*portante. 'entru a ar7ta clar c7 neag7 conducerea de atunci a %sraelului a *ers chiar *ai dep.,t2, nr pi(lB 0idilor QMrd @GL@-@GO, dt ii tn pole*ica per*anent7 cu c7rturarii Ki )ariseii QJn spe ci.l Mat. G<O. D2 een2, a pMis Mi detlbr disds28 0)to2re a lerualinului Vi a tnrlului sau QMarcu @<O. 4. $ina cea de tain7. Aceast7 . ) p a )ost de ase*enea aran5at7 dinainte QMarcu @4L@<-@1O si a )ost un act deliberat. %ntr-unoarecare sens era o *as7 de ]'aKte, deKi probahil rS a )ost ser0ita cu o .TJnain&e de celebrarea o)icial7, Ktiind c7 seara ur*7-toarea0eas7 )ie prea tJr.iu. QR)e.i ]$% A D;M /#/%, )Tapentru detalii cu pri0ire la dat7.O #a *asa aceasta msus a dat cJte0a Jn07&7turi 0itale celor *ai apropia&i dintre ucenici, a0Jnd )in 0edere plecarea #ui i*inent7, Ki le-a re0elat de ase*enea c7 a0ea s7 )ie tr7dat de unul dintre ei QdeKi se pare c7 nuJ-a identi)icat e-plicit pe tladEtor decit p8teU.re., lui loarl ld @<LG<-G1O, %n cursul cinei aten&ia s-a concentrat asupra J*p7r&irii slnbolice a piinii W a 0inrld pe 2e a Eclro ca u si*bol c7 *oartea Sa a0ea s7 )ie pentru binele ucenicilor S7i QKi pentru 6*ul&i+ a)ar7 de eiO. Acest act si*bolic QJndeplinit En contentul s7r)c7trn-irii rayu*-parSnTlaT=a?Ttn a tost cea *ai clar7 a)ir*a^ip d))iprp scopul r7scu*p7r7tor al *or&ii Sale pe care a )7cut-o 0reodat7 isus Ki a de0enit, aKa cu* a cerut El HnsuKi, centrul aten&iei Jn Jnchinarea ur*aKilor S7i, QR)e.i ]$%- A D;M /#/%, %. b cu pri0ire la se*ni)ica&ia cu0intelor )olosite cu acest prile5.O A)ir*a&iile Sale au pus cap7t oric7ror Jndoieli pe care se poate s7 le )i a0ut Fcn sri cu pri0irc la hotAtte #li de a prini *oartea ca 1ind rcia Ttahi Bru El. b. Judecata si *oartea %sus a )ost arestat pe ascuns Jn ti*pul nop&ii pp toasta Muntelui iM7slinilor. Ac&iunea lui %uda, ca un in)or*ator dirii cadralgrupului, ie-a per*is autorit7&ilor sa-l g7seasc7 printre *iile de pelerini care Kiiau Jntins 148 corturile pe coasta *untelui, iar %sus a re)u.at s7 S rii, aogept)rid -

pi 7 p dup7 rug7ciunea Sa de predare %n ]Zhetsi*ani - c7 acesta era scopul lui Du*ne.eu. S succesiune de anchete din ti*pul acelei nop&i Ki din di*inea&a .ilei ur*7toare Q0ineriO constituie a&a nu*ita ]6JudecatI a lui lsus+. #a Jnceput, probabil Jn *od neo)icial, a a0ut loc o anchet7 Jnaintea lui ]Ma, *arele preot destituit Qloan @1L@G-G<O, iar7 a produce 0reun re.ultat. AiTur*at dou< audieri Jnaintea.lui ]$aia)a gi a ]S*edriului. pri*a Jn ti*pul nr5eti55ar a d d d hbil 7 )t %S/S cRrsros, 0rATA sr l 0iT,i,T/RA #/r &)eob5snuit7 a )ost si iu&eala *or&ii SaleL rareorise Jnt&*pla cajoa*enii r7srignin s7 *oara Jn acegasi..# Jar *oartea sur0enea nu*ai dup7 o perioad7 lung7 de pierdere repetat7 a cuno&tin>eX.jteuK a *urit repede Ki se pare c7 *aartea#ui a )ost un 7c"deliberat al 0oin&ei ?ale Q#ucaG<L413c).jli)tiiiiI g doua du*neata de0re*e3 p&it pihabil c7 a )ost o anchet7 )7cut7 Jn pripa, a doua a )ost o Jntruiugeja Jntregului Spedriu, pentru a rar)5ra. c5aic#uiS%)i. pri*ei tntruiun Ki pentru a da 0erdictul o)icial ca lsus era 0ino0atde blas)e*ie, u se Ktie e-act care se credec7 a )ost blas)e*ia S7, dar )aptul c7 El a acceptat titlul *esianic Ki alu.iile Sale la 's. @@SL@ &i Dan. PL@< pentru a preaice restaurarea &i puterea #ui 0iitoare QMarcu @4L1@ K.ur*.O au )ost desigur `actori decisi0i. 'rii lii idi d bl)i K 'otri0it legii iudaice pedeapsa ppnrru blas)etnip Dar Jn perioada aceasta puterea de. a ))i era *oartea. i*pune pedeap3ajgap#talIoa0i nu*aijpre)ectul tg*an Q0e.i M/DEZ:T#iJ% tS/SO, iar blas)e*ia nu era o acu.a&ie ad*islde legea ro*an7. De aceea %sus \)S&&- adus )rt)iintea lui ]'ilat sub acu.a&ia de r7.0r7tire politica, Jn te*eiul )aptului c7 El a )olosit t)tiuTde .%*E7ratuTiudeilo)=, E.itarea lui 'ilat de a-# 5udeca sidea-#.canda.*ria pe %suW poate )i e-plicata %n principal prin dispre&ul Kiu pai&ru supuKii s7i e0rei &i pentru probi anele lor r,))i!))iRElrrDe Q"n"u detalii .u pri0ile la alre

incidente, 0e.i ]'%#ATO. Jn&elegerea )aptului c7 acu.a&ia era neJnte*eiat7 Ki c7 acti0itatea lui lsus tiu a )ost aceea a unui re0olu&ionar politic nu a )7cut decJt s7 *7reasc7 reticen&a lui. Dar Jncerc7rile de a sc7pa de proble*7 prin tri*iterea ca.ului la %rod Antipa Q#uca G<L1-@GO, prin o)erta de a-# elibera pe lsus potri0it cu obiceiul a*nistiei de 'aKte QMarcu @BL1-@BO, prin ]biduirea lui lsus )7r7 a-% )i dat pedeapsa capital7 Qloan @AL@-BO ))prin declararea direct7 a ne0ino07&iei lui lsus Q#uca G<LGG ele.O s-au do0edit toate )7r7 succes Jn )a&a unei e-presii orchestrate cu gri5a a ostilit7&ii populare )a&7 de lsus.."actorul decisi0 a )ost insistenta autorit7&ilor e0reieKti c7 nu putea )i ignorat7 o a*enin&are la I?resa st7plnirii ro*ane3 ci d7deau de )n&eles ca+ dac7 nu-#jconda*n7 pe %sus a0eau s7 raporte.e lucru[ acesta superiorilor lui 'ilat Qloan @AL@GO. Jsus a )ost conda*nat s7 )ie r7stignit. 'entru detalii cu pri0ire la r7stignire ca *etod7 de e-ecu&ie, 0e.i articolul ]$rucea. Aceasta era *etoda de e-ecutare a unui scla0 in)ractor Kaua unui rebel 5*potri0adputerii i*periale. Agonia public7 prelungJSTera *enit7 s7-i sperie pe topi care ar )i a0ut inten&ia de r7.0r7tire. RIs tignirea lui lsus nu a )ost neobiKnuit7 Jn des)7Kurarea sa. #ucrul neobiKnuit a )ost re.isten&a si r7bdarea 0icti*ei. Jn ciuda biciuirii s7lbatice din partea ro*anilor, Jn ciuda bat5ocurilor din partea solda&ilor, Jn duda purt7rii crucii grele Ki Jn duda r7stignirii Jns7&i, cu0intele lui lsus care ne sin t reda te din ti*pul r7stignirii sJnt cu0inte de iertare Ki preocupare pentru al&ii, dt Ki o rug7ciune c7tre Tat7l S7u Q]$E#E ?A'TE $/9% TEO. 'urtarea #ui aparte %-a i*presionat pe sutaKul ro*an QMarcu @BL<A3 c). #uca G<L4PO Ki chiar pa unul dintre cei r7stigni&i al7turi de Ei Q#uca G<L4S-4G[. 0icti*7 3 asupra situ7Bei, )iind ase*enea, actorului care JKi cunoaKte rolul intr-o dra*7 de i*portan&i crucial7. **or*Jn tarea lui %sus a )ost un alt aspect neobiKnuit Ki arata spri5inul de care continua s7 se bucure Jn cercuri in)luente3 trupurile celor r7stigni&i erau l7sate de obicei neJngrogate. Mor*Jntul s7pat Jn stJnc7, apar&lnJnd lui alosi) din Ari*atea, probabil c7 a )ost unul dintre *ai *ulte *or*inte din .ona aceea Q]p -M;RM% TARE S% JE#%WO. B%B%%;$R-A)%E. J. Blir.ter, Ute %nal u) J11 @A1S3 A. . SherFin-:h5te, Ro*an Society and Ro*an #aF in the T, @A1<3 '. :inter, ;n the T!al o) Jesus, @A1@3 E.Ba**elQed.O,TJiePriai o)Jesus, @APS3 D. R. $archpol2, The Triat o) Jsu tsrTr c, Jn0ierea 5i )hdJ)tiren "aptul c7 *or*Jntul lui %sus a )ost g7sit gol du*inic7 di*inea&a dup7 Jn0ierea sa este pre.entat Jn di)erite *oduri de toate cele patru E0anghelii Ki nu poate )i contestat pe te*eiuri istorice. E-plica&iile acestui )apt care contest7 ]Jn0ierea literal7 a trupului lui %sus sJnt Jn Jntregi*e speculati0e Ki sJnt supuse la obiec&ii *ai puternice decJt )aptul pe care Jncearc7 s7-@ discredite.e. E0angheliile Ki scrierile lui 'a0el QJn @ $or. HSO atest7 J*preun7 probabil unspre.ece Jntilniri separate cu %sus cel Jn0iat Jn perioada care a ur*at i*ediat dup7 acea du*inic7 di*inea&a. $aracterul di)erit Ki Jn general neaKteptat al ar7t7rilor, di)eritele grupuri i*plicate Qde la persoane indi0iduale pJna+ la un grup de peste BSSO, nu ne per*ite s7 le categorisi* ca haluQcu* este ca.ul cu reJaT7riJel)eipre *or*Jirtul golO arat7 ca este Ki *ai pu&in probabil c7 a e-istat o conspira&ie *enit7 sS propage o *inciun7 bine inten&ionar7. 'g aceste te*eiuri, creKtinii au tras conclu.ia c7 %sus a Jn0t7Tcu ade07rat din *or&i, cu un trup care, deKi era eliberat Se unele5 iirut7n ale ri*rJBlui&ispa&iiuu5, Qputea treced]pnn uKi Jnchise, pnrpa apare Ki dispare instantaneuO, a )ost totuKi un trup )i.ic, capabil sa )RngIpSnea Ki s7 *7nJnce, )iinN5jgosibil ca %susli7i%e con)undat cu u)T7raJinar sau cudun c7l7tor oarecare. Ti*p de cJte0a s7pt7*Jni %sus a continuat s7 Se arate Jn )elul acesta ia ucenicii S7i, Jn Jntilniri in di0iduale, )7r7 s7 locuiasc7 sau s7 c7l7toreasc7 J*preuA cu 2@. Dupl cc i-a con0ic d2 eictoria sd ruDla *or&ii Ki dup7 ce i-a asigurat c7 0or putea continua s7 se E.e ". pre(n" Di a5uiorul #di chB si atr)ti cind El nu 0a *ai )i Jn *i5locul lor, %sus a plecat din *i5locul lor Jntr-un *od care a ar7tat c7 pre.en&a lui )i.ic7 nu *ai era necesar7 Q"apt, @LA-@@3 ]H A#^A-REAO, lot le re0enea rolul s7 continue Jn 0iitor *isiunea pe care a Jnceput-o El, *isiunea Jn care El a0ea s7 )ie pre.ent Jntotdeauna %n *od spiritual al7turi de ei QMat. G8L@8-GSO. Bts/o$R-AUlE. E. M. B cr)tn, Mon Atiet. tA1Pj E. #. B.Ae. rhe "ni #1tu Mornin), @APS. J. . D Anderson, A #oFyer a*ong the =li-eologians, @AP<, cap. <-4. 14A %S/S cRrsros, 0rATA tr l 0ATiTrrnA #/r 9%%. Jn07&Itura lii %sua Jn07&7tura lui %sus nu este uKor de e-pus Jntr-o )or*7 siste*atica3 ea nu a )ost pre.entat7 Jntr-un tratat organi.at, d Jntr-o di0ersitate de situa&ii Ki JntJlniri din 0ia&a de toate .ilele, )ntr-un articol cu* este cel de )a&a pute* selecta nu*ai cJte0a te*e Ki aspecte cheie din Jn07&7tura Sa, concentrJndu-ne asupra celor care au )ost *ai distincti0e Ki *ai neaKteptate Jn condi&iile iudais*ului din sld @.

a. "or*e de predare Din punct de 0edere al )or*ei, Jn07&7tura lui %sus are oulE el8te .on8 dr Etodele tradi)io*le )olo s)te de b0Blltorii 2Ei. Arg*2ntl2 sle din SDip. tur s,i cu pri0ire la ac1ia, td))iune sar. e,ne, r28dile sale de corduitd+ pndele sale ii preieril2 Sal2 eatologi8 pot 1 eiate r8te, ln t8ii *etodei de predare, cu iudais*ul rabinic sau sectar din perioada aceea. #a )el Ki rit*ul Kt )or*a poetic7 pe care o J*brac7 uneori Jn07&7tura Sa, a5utJnd la *e*o8. $dact8l uic al in0A,1tuii s.[e 1te d,t de bnur Di 8nlirutul el. De e!plu, de2i .pilT d o )or*7 de predare cunoscut7 Ki acceptat7, Jn literatura rabinic7 nu g7si* ni*ic care s7 se poat7 co*para cu Fietat8 Si 8titat2a pildelor lui (s, d s nu 8i 0orbi* de aspectele doctrinare Ki etice pe care le co*unic7. icaracteristic7 a Jn07&7turii lui %sus este )aptul c7 nu a )ost pre.entat7 Jn prelegeri de tip acade*ic. Ea sa n7scut !i-n Jn&)lniri personale, din Jntreb7rile ridicate de interlocutori, din de.bateri cu autorit7&ile religioase Qini&iate de obicei delasesteaO Ki din ne0oia de a-i Jn07&a ppiir-enici tn lu*ina su)erin&elor si *or&ii Sale i*inente si Jn lu*ina rolului lor Jn continuarea *isiunii #uij dup7jaceea. DeKi %sus s-a adresat prin 6cu0Jnt7ri+ *ul&i*ilor, 0orbind adesea ti*p Jndelungat Qde e-. Marcu 1L<4 K.ur*.O, discursurile structurate cu gri57 pe care le g7si* Jn E0anghelii Qde e-. TpR%D%$A DE ,E M/ TE si odltiril2 ditr E9A . Z!E#%A D/'k M;A O poart7 pecetea unei co*pil7ri ulterioare a a)ir*a&iilor lui %sus, )7r7 s7 )ie transcrieri ad ltrtu ale cu0drlrilor lhute. Deosebit de caracteristice pentru Jn07&7tura lui %sus sJnt epigra*ele, e-presii Kocante care )olosesc adesea Jn *od deliberat e-agerarea Ki parado-ul pen"u a sblinir o ide Qd. s. Marcu @oLGsi @GL@PL #(a ALG4, B8, 1S, 1GO. %lustra&iile sJnt )rec0ente Ki plastice. /8ri El a )olZit hi5l8e 0iaule eu a4iu5 sin. bolice Qd2 e-. Mat, @<LG, tcn @<L@-@BO. in0aldt* lui %sus nu se poate s7 )i )ost plictisitoare Ki de aceea a putut)i *e*orat7 *ult *ai uKor decJtJn07&7turile *ai torale su Mi stiliate. Mai "Zs d2 toare, 1re o h0tttlrr pu r8,eticV, .i ua legari de 0ia", b. )oiatirea 9echiului Testa*ent %sus Si-a ba.at Jn07&7tura Sa cu )er*itate pe 9T. $u0intele Saledredate Jn E0anghelii con&in *ai *ult de 4S de citate e-acte, 0reo 1S de alu.ii 0erbale clare sTalte re)eriri la pasa5e din 9T si peste @SS de alte alu.ii 5posibile, dndi este greu s7 spune* dacIi rate 70ut7Jn 0edere o anu*ita re)erin&7 saud<acS g)ridirea Qd. d. Mar. sL@P-4<5 Mal)l @;LG-Ai @GLGa.<@O. El a )olZit EaWuil. istoriE ale 9l perhr a ilFlra .spde din U rcpria sa r V)ltud Qde d. Maio GLGs K.ur*.3 Mat. @GL4S-4G3 G4L<P-<AO. Jn de.baterile cu liderii religioKi El a )7cut de obiceTIpel la yp5q auroritate )inal7 Kluneori i-a *ustrat pentru lipsa5or 5gln&e5egerea principiilor )unda*entale Qde e-. Marcu PL1-@<3 @GLG43 Mat. @GL<dPO. Dar %sus a )olosit 9T Jn *ulte *oduri, *ai ales Jn Jn07&7tura Sa cu pri0ire la natura Ki *isiunea propriei Sale persoane. /neori El a citat doar pro)e&ii din 9T care )ai g7seau J*Eliairea Jn El. Multe dintre acestea sJnt pro)e&ii despre 0iitorul ]Mesia Ki acestea nu sJnt deloc surrrin.ster2 pdtru cr2tt5ri Q".tru detaui 8a g, *ai 5osO. Dar *ulte dintre pasa5ele la care a )7cut El alu.ie Jn conte-tul acesta nu-# *en&ionea.7 pe Mesia, ci nu*ai pe Du*ne.eu JnsuKi care 0ine ca s7 5udece Ki s7 rdntuia]l Qde e-. Ma# @@Ls. aluie la %i- <s3s K.ur*.3 #uca @AL@S, alu.ie la E.ec. <4L@1, GG3 #uca GGLGS, aluie la let <@L<@O i%ss a c 5dsat c.n rcte pro)e&ii s-au J*plinit prin 0enirea Sa. ?i *ai re*arcabil este )aptul c7 *ulte pasa5e care nu sJnt predicti0e, ci sJnt si*ple relat7ri despre persoane sau e0eni*ente istorice etc, stnt luate totuKi ca *odele care sJnt 6J*plinite+ Jn *isiunea lui %sus Qde ce. Mat. @GL4S-4G se re)er7 la lona Ki Solo*on3 Mat. 4L4, P, @S se re)er7 la e-perien&a lui %srael Jn pustie, Jn Deut, 8L<3 1L@1, l<i Mab @G3@S t=*, cite.d 'i. @@<LGG s.lh.O. /lti*a *etod7 de )olosire a 9T este de.0oltat7 *ai *ult Jn restul T QJn special Jn E0reiO Ki este cunoscut7 Jn general sub nu*ele de ] 6tipologie+. u*eroase aluii inciddtale de pe tot pa))iul ln0l"tuii hi %sus arat7 c7 El a 07.ut lucrarea Sa ca 6J*plinirea+ nu nu*ai a pro)e&iilor e-plicite din 9T, ci a Jntregului tipar al ac&iunii lui Du*ne.eu Jn istoria %sraelului redat7 Jn 9T. B%B#%;ZRA"%,. R, T. lceD Jer1 od .h2 ;ld Testa*ent, @AP@3 J. :. :enha*, $hrist and the Bib(, @AP<. c. 9ranea )tnp)Jn*r 'ri*ele cu0inte ale lui %sus care ne sJnt redate din )ucrIre7 Sa Jn Zalilea sJnt o declara&ie concis7 a pre*i.ei de ba.7dITntregii Sale Jn07&7turiL 6S-a J*plinit 0re*ea si H*p7r7&ia lui Du*ne.eu este apgar5e+ QMarcu @L@BO. Jn E0anghelia dup7 #uca pri*a pre.entare public7 a lui %sus se concentrea.7 asupra a)ir*geiL ,isd.i sau i*plirit cl0inEle a2tea din Scriptur7+ QJs. 1@L@ K.ur*.3 #uca 4LG@O. Jn tot cursul @ ucr7rii Sale aceast7 not7 de J*plinire pro)etic7 este dejoj i*portan&7 central7. Aceasta a )ost sosirea lui M1ia, hne gil2i Do*dui de a t1t agteptatd Jndelung de c7tre e0rei, J*plinirea tuturor speran&elor 9T Qre.i b *i suO , Deti El nu a )olZit r2 #,V ridd 6Mesia+ Q0e.Jg, *ai 5os, Ki ]MES%A, n. aO, El nu a negat nicioNlalB ci a1E a ict rolll Seu si atuci chd loa Bote.7torul #-a Jntrebat direct , E[ a r7spuns cu o a)ir*a&ie clar7 QMat. @@LG-1, alu.ie la Js. <BLB K.ur*.3 1@L@O, 'rin ur*are, potri0it proprie= gals = nirea lui lsus ina00nr)0ni n ir7. % u*eroasele

rieaduc a*inte de 9T. El a )olosit 9T Jn toate aspectele Jn07&7turii Sale. El a discutat cerin&ele legale Ki etice ale 9T Ki le-a El tu 8.siitaa l8 Sa ca o re,2bre a tiparului de ac&iune al lui Du*ne.eu din trecut, ci o considera punctul cul*inant al acesteia. Aceasta este ac&iunea hi a discutat cerin&ele legalejKi etice aie 9T Ki le-a punctul cul*inant al acesteia. Aceasta este ac&iunea )olosit caNi+.B9entruip)opria Bin Jn07&7tur7 *oral7 )inal7 Ki de)initi07 prin care Du*ne.eu aduce .ilele 1BS pro*ise de *Jntuire QKi 5udecat7O. De aici Jnrola lucrarea lui Du*ne.eu cu oa*enii se concentrea.7 asupra jluijisus Jnsu&i, asupra Jn07&7turii Sale si. .* special asupra lucr7rii Sale *Jntuitoare prin su)erin&e. ;bser0area acestui aspect este 0itala pentru Jn&elegerea se*ni)ica&iei unei p7r&i *ari a Jn07&7turii lui %sua, El nu S-a li*itat doar s7 rea)ir*e ceea ce e-ista de5a Jn 9T, ci a subliniat lucrurile spre care indica 9T Ki Jn care JKi J*plineKte rolul. De acu* Jncolo 9T poate )i Jn)eles eu ade07rat Jn sens $ristologic. %n )elul acesta %sus nu aprob7 nicidecu* c7utarea H*plinirii pro)e&iei tn e0eni*ente din lu*e care nu au nici o leg7tur7 cu lucrarea Sa. El JnsuKi este centrul J*plinirii Ki acea J*plinire a a0ut loc o dat7 cu 0enirea #ui. Aspectul acesta este re.u*at Jn anun&area ] JegI-*Jhtului nou+ la $ina Do*nului Q#uca GGLGS3 @ $or, @@LGBO. AKa cu* a pro)e&it mere*ia )ler. <@L<<-<4@. leg7*Jntu%j)?cut cu %srael la Sinai V+E]5p!. a4ptc.,Opsrp g)ecuTt cu un leg7*Jnt nou, ba.at pe *oartea lui %sus ca 5ert)7. A Jnceput o er7 nouii d. J*p7r7&ia lui Du*ne.eu %deea J*plinirii pro)e&iilor Jn pre.ent Ki ideea unei ere noi iese &i relie) Jn *od deosebit tn Jn07&7tura lui %sus despre iJ*p7r7&ia lui Du*ne.eu, una r)ipip n]*N]le #uicpnttBle, El )oloseKte ter*enul Jn con te-te di)erite, aKa JncJt este necesar7 o de)inire atent7 a Jn&elesului. :7r7tia lai DuD&nea-5a Jnspa*n7 &uirprarpil-ntpa 5ui Du*ne.eu, situa&ia Jn care Du*ne.eu de&ine control u#JnKea*n7 do*nia sau st7pJnirea Sa. DeKi Jntr-un sens Du*ne.eu de&ine Jntotdeauna controlul, este ade07rat c7 o*ul respinge su0eranitatea #ui Ki se r7.0r7teKte. 'rin ur*are, 60enirea J*p7r7&iei+ indic7 aplicarea practic7 a do*niei lui Du*ne.eu Jn proble*ele oa*enilor si acesta este sensul Jn care %sus a anun&at 0enirea J*p7r7&iei atunci cJnd ?i-a Jnceput lucrarea QMarcu @L@Bn. Alte a)ir*a&ii Jnt7resc *esa5ul c7 0enirea Sa a )7cut de5a ca do*nia lui Du*ne.eu sa )ie operati0a Qdee-. Mat. @GLG83 #uca @PLGS K.ur*.O. Jn )elul acesta el a putut 0orbi de5a despre oa*eni care 6intr7+ sau care 6pri*esc+ J*p7r7&ia QMarcu @SL@B, G<GB3 #uca @GL<@3 @1L@1O Ki a putut s7-i asigure pe ucenici c7 6J*p7r7&ia lui Du*ne.eu este a 0oastr7+ Q#uca1LGS3 c). Mat. BL<, @SO. Jn acelaKi ti*p, e-ist7 un sens i*portant Jn care J*p7r7&ia continu7 s7 )ip dp dn*pnJul 0iitorului, cJnd 60a 0eni cu putere+ QMarcu AL@3 c). Mat. 1L@S3 #uca @AL@@3 GGL@SO3 acceptarea su0eranit7&ii %ui Du*ne.eu care a )ost accesibil7 tuturor oa*enilor prin lucrarea lui %sus si care a )ost reali.at7 Jn 0ia&a celor care #-au ur*at QJn sensulpce5al*p7r7&ia era de5a pre.ent7O 0a de0eni Jntr-o .i un )apt uni0ersal cJnd to&i oa*enii de pretu&indeni0gr recunoaKte st7p*irea lui Du*ne.eu. Acea J*plirJre0utoare este ori.on tul )inal a @ J*p7 -r7&iei procla*ate de %sus, dar este co*pletarea )inal7 a procesului Jnceput de5a Jn ti*pul lucr7rii #ui pI*Jn-ieKti. Era nou7 pe care a 0enit s7 o aduc7 %sus este era i&55pJnini lui Du*ne.eu. Atunci c5nd oa*enii r7spund Jn *od indi0id uITla *esa5ul #ui. st7pJnirea lui Du*ne.eu este stabilit7 Jn *od progresi0. Aspectul trecut Ki cel 0iitor se co*bin7 Jntr-o panora*7 grandioas7 a istoriei iar punctul cul*inant este Jnc7 de do*eniul 0iitorului. Dar Jn centru stS %sus JnsuKi, deoarece ea r7spuns la Jn07&7tura #ui Ki prin credin&a Jn lucrarea #ui *Jntui*are o*ul poate )i repus Jntr-o rela&ie bun7 %sus cRrsros, %,,%ATA sr l Rr=,iT,iT/RV #/% cu Du*ne.eu Ki, Jn )elul acesta, poate intra Jn 6J*p7r7&ia lui Du*ne.eu+. = B%B#%;ZRA"%E. Z. E. #add, Jesus and thc Ming-do*, @A11 Qed. i-e0., The 'resence o) the "uture, @AP<O. e Du*ne.eu Tat7l AKadar, pentru a intra Jn J*p7r7&ia %ui Du*nc.eueste esen&ial s7 accept7* +sBpTureadTui J5u*ne.eu, iar aceasta presupune o rela&ie nou7 cu Du*ne.eu. %sus i-a Jn07&atdpe ur*aKii S7i, pe ceiicare5rui lucrarea #ui au intrat Jn H*p7r7&ia lui DuinneJeuTsai# consider5Tpe r)u*ne.euTata5 lor. AceIsJB+BnagOne )oarte personal7 adJela&iei c/ntre ucenic Ki Du*ne.eu apare )oarte )rec0ent Jn E0anghelii Ki aste una dintre tr7s7turile noi Ki distincti0e ale Jn07&7turii lui %sus. El ia Jn07&at s7 % se adrese.e lui Du*ne.eu ca 6Tat7l nostru care estT)a cerurii QMat. 1LA3 ]TATA# ;STR/O Ki s7 se

ba.e.e pe gri5a lui p7*JntRasca.Jn proble*e practice cu* sirtt rnJnearea si J*brac7 *intea, deoarece 6Tat7l 0ostru cel ceresc Ktiecl a0eri ne0oie de ele+ )Mat. 1LGB-<4O. E# se putea ba.a pe Tat7l lor ca s7-t ocroteasc7 QMat. @SLG1-<@O Ki ca s7 le dea lucruri bune QMat. PLP-@@O. Jn calitate de )ii ai^a&7isi lor ei trebuie s7 )ie caK5^gl, 'rin ur*are. Jn07&7tura ,ui %sus despre Du*ne.eu ca Tht7 nu este o a)ir*a &ie general7 despre bun7 0oin&a lui D55*ne.eu )a&7, de crea&ia Sa. ci descrie o rela&ie special7jdidragoste si Jncredere care este accesibil7 nu*ai pentru cei care au intrat in %*p7rS&5ei$on-cep&ia este &e5ajljori#is7 uni0ersa.%iaiaului.iiag .sai#ieli -gioiil7&ii )or*ale. Esta5uilape e-clusi07 si inti*7. Dar daca Jn07&7tura lui %sus despre Du*ne.eu ca Tat7 al ucenicilor S7i a )ost nou7, Ki *ai re*arcabil7 a )ost a)ir*a&ia Sa - Ki *ai e-clusi07 a c7 El este "iul lui Du*ne.eu. E#% S-a adresat Jn *od obiKnuit lui Du*ne.eu ca 6Tbt7+ sau 3@T5i&7ljMgu+, i5it5icrpd o inti*itate ne*aiau.it7 pJn7 atunri Jn ) J. Jere*iaK, ,ibba+, Jn Tise 'rayers o) Jes/s, @A1P, p. @@-1BO, Jn E0anghelia dup7 loan *area *a5oritatea re)eririlor la Du*ne.eu ca Tat7 QJn peste @SS de ca.uriO, te-tul se re)er7 la Du*ne.eu ca Tat7l lui %sus. $aracterul e-clusi0 al acestei rela&ii este ar7tat de )aptul c7 tsus nu a spus niciodat7 c7 este "iul lui Du*ne.eu ta acelaKi sens ca Ki ucenicii S7i3 El nu S-a re)erit niciodat7 la Du*ne.eu ca 6Tat7l nostru+, Jnclu-iJndu-Se Ki pe Sine Jn 6nostru+. Mat. @@LGP re.u*7 rela&iaL 6Tbate lucrurile Miau )ost date Jn *Jini de Tat7l Meu3 Ki ni*eni nu cunoaKte deplin pe "iul, a)ar7 deT7t7l3 tot ast)el ni*eni nu cunoaKte deplin pe Tat7l, a)ar7 de "iul, Ki acela c7ruia 0rea "iul s7 i-# descopere+. E-ist7 dou7 *oduri distincte de a-# a0ea pe Du*ne.eu ca Tat7. Este unitatea esen&ial7 TIt7`"iu care este Jn e-clusi0itate prerogati0ul lui %sus3 este apoi pri0ilegiul ucenicului Y un pri0ilegiu pe care i-% poate acorda nu*ai Jsus, prin cunoaKterea lui Du*ne.eu si dependen&a de El ca lat7, S7u ceresc. u a0e* nici o indica&ie c7 %sus ar )i sus&inut o Jn07&7tur7 *ai general7 despre ]Du*ne.eu ca Tat7 a, tuturor oa*enilor. B%B#%;ZRA"%E. J. Jere*ias, eF Testa*ent Thea-logy, l5 @AP@, p. B1-183 @P8-GS<. `. /tica J*p7r7&iei Atacul lui %sus J*potri0a legalis*ului Ki tendin&a #ui de a pune ne0oia personali *ai presus de regulile con0en&ionale Q0e.i *at sus, punctele 9. c.,d.O sJnt re)lectate Jn nor*ele erice pe care le-a prescris pentru 1B[ %S/S cRrsros, 9%ATA t% h:ATAT/RA #/% usicit sBi. u 1te rcrba de o slibi" . tEidardulli *oral3 standardul eKte5\er)ecJiunea5pMat. BL4AO. aprih7riirea pe care o cere BTeste *ai &naredecJt aceea 7+ceTor *ai *ul&iTegali&ti sc)upulosiiMa&rBJGt\OPDdar *7re&ia ei nu cor5sti)Jn proli)erarea Ki *ai pronun&at7 a regulilor de conduita Qde )apt %sus nu a Jncercat s7 stabileasc7 un cod co*plet de noi*e etice pentru toate do*eniile 0ie&iiO, ci Jntr-o e-a*inare *ai critica a *oti0elor Ki atitudinilor. TbruKi e-ist7 reguli Q]'RE-DlcA Dr r, M/ %, 8ntic ne din)t e,.O, dar cerin&a lui %sus se concentrea.7 asupra 5indului care st7 la ba.a ac&iunii Qde st. +Mat. pLG@-GB3 Maieu PL@4-G<O. /n aspect re*arcabil %n Jn07&7tura sa este locul cenrr7tpe care-@ ocup7 dragostea QMarcu @GLG8-<43 c). #uca 1LGP-<B3 Mat. PL@G3 Ban @<L<4 K.ur*.3 @BL@G-@P etc.O3 Ki pentru ca aceast7 cerin&7 s7 nu )ie redus7 la senti*entalis*, Sa*ariteanul *ilosti0 este NStca un e-e*plu tle dragoste Si ac&iune Q#uca @SLGB K.ur*.[, 57r55uJirea altruista+ este cn&gniil ade07ratei *7retii5iareu @SL4G-5&BO. ; ase*enea dragoste practic7 trebuie Jn *od ine3 0itapB s7 aib7 e)ect asupra atitudinilor Ki5&ctiur5ilor sociale. Din eJt citi* Jn E0anghelii, %sus nu a Scut propuneri concrete pentru re)or*a societ7&ii, dup7 cs tu s-a lnga5ar nici Jn Ditati. politicr QE.i Mi sus, 9.`O. Dar atJt 0ia&a #ui Q0e.i *ai sus punctele 9. a.,c.=O cJt &i Jn07&7tura #ui tind s7 sub*ine.e acceptarea con)ortabil7 a stacus Duo-ului socio-econo*ic. Reco*andarea s7r7ciei $#uca 1LGS- GB3 Maieu @SL@P-<@3 Mar 1L@A-G4O Di .pehl lui l. 8))i.ibt nli= hitatd Q#8 1.G4 D.h,L @G<<3 @4@@G.@43 Mar, @SLG@O )urni.ea.7 o )unda&ie, dac7 nu chiar un cadru, p1Eu o ctic. VFialt )oarte ddiWti, QRT.i R. T. "nne +d and Malr)unL the ,1cti8l relence o) tba teaching ot J2V],E;Br, @APA, A < A.*O 'rir#/irnare, ucenicia este un anga5a*ent serios si total care poate cere5gnun&are drastic7 *i nu*ana posesiunile *ateriale ci si la reputa&ie Ki rela&ii QMarcu HSiGr<@i,Mat-jl)JL<4 - B?J .jyceniaIdnu .este .pentru diletan&i Q#uca AL1GO. Ea cere oreorieiitarejEonip5e&7 iJdi#d )i7 ij &n )ru5ga&a, KijgJndireaj.oinuluiXMa&.j1i<<jKi ideea55riri3 cigalIdin.Ma&. 1O, iarjinojtiyuljEnncip5al5O/jrate5ers-pecriya r7spl7tirii de la oa*eni sau de la Du*ne.eu, l+recunoKtin&a pentru .harul iert7tor ai luiDu*ne.eu )@)i7tPH8iGi53i#ucaG<T.-4gO. Aceast7 reorientare Ki *i regulile etice speci)ice sJnt ceea ce caracteri.ea.7 etica lui %sus drept radicali Jn co*para&ie cu legalT*ul sau u*anitaris*ul care a caracteri.at cele *ai bune siste*e religioase din 0re*ea Sa.

g. Misiunea lui Jsus A* 07.ut c7 %sus S-a considerat pe Sine ca a0tnd rolul principal+ in aducerea J*p7r7&iei lui Du*ne.eu. Speran&ele 9T a0ea u s7@-si g7seasc7 J*plinirea Jn *isiuriea #ui. $u alte cu0inte. Ela )ost ] Mesia. d)cu toate acestea, %sus aproape c7 nu S-a declarat niciodat, M1rLa, loldind a1t t2*n. sin8Va da.ie ctrd El a lut iiitiati2 de a )ae 8rti a)*ad2 a )1t Jn a)ara teribndui iudaic Q%8n 4LGs s.l*O. cind altii #au trMii Msia $crist1,W El a rceprat ideea, dar a e0itat cu gri57 titlul Ki la Jnlocuit cu titlul slu obilnuit de +%iul onulol= QM.n aLGA-<<3 @1L1@ A,le3 TMES%A %%. 4O, slDanta *ahnici populara a e0reilor era legat7 )er* de o interpretare politic7 Ki na&ionalist7 a 0iitoarei .ile de eliberare &i %sus nu a a0ut ase*enea inten&ii politice Q0e.i *ai sus, 9. ` $oncep&ia #ui despre *isiunea Sa era de a&a natur7 JneJt iudais*ul popular nu #-ar )i recunoscut sub acest nune, 8 atare tidul Jnsu&i era u inp.di*. Dar dac7 %sus a e0itat titlul 6Mesia+ Q&i o dat7 cu ei titlul 6"iul lui Da0id+, cu un sens politic &i *ai puternic, litiu pe care al&ii l-au )olosit la adresa #ui, d.r pe care,e tu %=a )oldtt niciodatlO, El S.a E)erit la cJte0a persona5e din pro)e&iile din 9T care au )ost J*plinite Jn lucrarea #ui. 'atru sau cinci ase*enea persona5e ies Jn relie) Jn Jn07&7tura #ui Ki selectarea lor 1e i)t8d0e, El a )olt DoMut lli Da0id, aDa cu* este d))iis h 's. @@c@ aMard @GL<B.<PL @4L1GO3 p7storul`rege u*il &i respins ce apare de clteEoritngah A@< QMai G@L@-@@3 G4L<S3 G1L<@O3 Robd Don #li c.re <u)er1, ltr (aia s< QM.rcu ,SL4B5 @4LG43 #u. GG@<P3 ]R;B/# D;M /#/%, %i. aO si u1n Do ului li Z. 1@L@ Qlua 4@@1 s.*.L Mat. @@L4 K.ur*.O3 &i 6"iu[ o*ului+ reabilitat &i JntroEt, h Daniel PL@< %,*.W QMarcu 4 <83 @<@G1L @4L1GL Mat. @ALGai GBL<@3 G<L@<O, grin urD,re, cu e-cep&ia ca.ului din Dan. PL@< s.ur*. Q0e.i *ai 5os, p. accentul este pusc#)tariedpe su)erin&7, respingere si rpoarte. pe p pnPiiTp+ iiTrJiiS=irMJi pp una Ap !n*5n)trV\ )Thiar ei diKcu5iajdespre 's. @@SL@ N5in Marcu @GL<B-<P este *enit7 sB-TP<isocie.e pe %sus de titlul 6"iul lui Da0id+. titlu carea0ea i*plicatiilesale politice3 persona5ul do*inant din *esianis*ul 9T, un rege ca Ki Da0id, nu apare totre lasoE5ele al] de (B, .i 1e #dauit cu o i*gire d2 suidinls ti hiliE. 'robabil c7 acesta este *oti0ul pentru care %sus S-a r2Zlir l, sire de obiei 2 -"iul o lul=, Alte titlui a8, d25a 8 dl5nut bine dddii W de obiei na&ionalist, Jn ti*p ce .5iul o*ului+ nu era un titlu oelalic obitrit ln iudaisur .o,t*"1 Qdet Dan. PLH< K.ur*. era un te-t citat adesea ca o pro)e&ie *esianic7, dar )7r7 a )olosi titlul ca atareO &i aceast7 e-presie oarecu* enig*atic7 Qc). %oan @GL<4O i-a per*is lui %sus s7 de)ineasc7 concep&ia Sa despre rolul S7u *esianic. Q9)e.i de ase*e*nea ]MES%A, %%. a3 @%S/S $R%S%;S, T%T#/R%%,E #%J%.O e1ibte su)ednlei si *rtii s.l2 1te o t2na constant7 Jn Jn07&7tura lui %sus QJn special Jn Marcu aL<@r A@<@L @SL<< V.r5nL de 4enen8 Ma! AL@Gi @S<4, 4Bi @GL1.43 @4L4, G@-GB3 Mat. G1LB43 tE AL<@i @GLBS3 @<L<G ":.3 lPLGB3 GGL<P3 l8tr @SL@@-@B3 @GLG<.GB 2@c.O )i )re1t se eentuea.e ca ebuie sE )ie .2a, d8rd .,. 1te sis, Scopul acestei sii)prin&p &i *or&i pste e-pus )oarte clar Jn cJte0a pasaie din %saia B<. unde se 0orbeKte despre rolul Robului Do*nului care su)er7 pentru p7catele poporului S7u, *urind Jn locul lor Ki punJnd 6pe *ul&i oa*eni Jntr-o stare dup7 0oia lui Du*ne.eu=@3 ast)el, %sus a0ea sa-Si dea 0ia&a 6ca r7scu*p7rare pentru *ul&i+ $Marcu @SL4BO, iar 6sJngcle leg7 *intului+, singele S7u a0ea s7 )ie 07rsat pentru *ul&i ,,spre iertarea p7catelor+ QMat. G1LG8O. Aceste cu0inte 0orbesc despre 5ert)a, iar scopul *or&ii lui %sus este s7 )ie 5ert)a supre*7 care s7 )ac7 posibil7 iertarea p7catelor Ki restaurarea parr7siei Jntre o* Ki Du*ne.eu, punind ast)el cap7t r7.0r7tirii o*ului si aducJridu-i pe oa*eni Jn H*p7r7&ia lui Du*ne.eu. Aceast7 teologie a r7scu*p7r7rii apare rareori &i alu.i0 Jn Jn07&7tura lui %sus, dar Jn&elesul ei este clar &i este preluat7 apoi Jn teologia *ai elaborat7 a lui 'a0el &i a altor scriitori ai T. Q]@S'k?%RE, ]RkS$/M'kRARE.O 1BG B%B#%;ZRA"%E. 9, Tayior, Jetus and his Sacri)ice, @A<P3 J. Jere*ias, The Eacharistic :or7s o) Jesus, @A113 R.T. "rance, Jesiis and the $Xd Testa*ent, @AP@, cap. 4. h. 'oporul lui Du*neJeu Se a)ir*7 adesea c7 %sus nu a %nten&ionat s7 Jn)iin&e.e o biseric7. Dac7 prin 6biseric7+ se Jn&elege o organi.a&ie ierarhica )or*al7, a)ir*a&ia este ade07rata. Dar concep&ia *isiunii Sale e-pus7 *ai sus a i*plicat Jn *ot ine0itabil crearea unei co*unit7&i noi a celor care au intrat Jn J*p7r7&ia lui Du*ne.eu prin 5ert)a Sa r7scu*p7r7toare. Aceast7 co*unitate - care s-a concentrat la Jnceput %n grupul S7u de ucenici apropia&i dar care a )ost *enit7 sa includ7 pe to&i cei care accept7 Jn07&7tura Sa, indi)erent de ras7 sau po.i&ie sociala - ocup7 un loc i*portant Jn Jn07&7tura Sa, $u0Jntul 6biseric7+ Qe((tesiaO apare nu*ai Qie dou7 ori pn E0anghelii. Jn Mat. @8L@P se re)er7 la grupul local de ur*aKi ai lui %sus care sJnt Jntruni&i laolalt7 pentru a solu&iona di0ergen&ele dintre *e*bri iar Jn Mat. @1L@8 pre)igurea.7 concep&ia T despre biserica uni0ersal7 ca Ki repre.entanta lui %sus pe p7*Jnt. E-ist7 Jns7 Ki al&i ter*eni care subJn&eleg aceeaKi idee de co*unitate bine de)init7L de e0, 6tur*a *ic7+ a %ui Du*ne.eu Q#uca @GL<G3 c). Marcu @4LGP3 %oan @SL @1O, )a*ilia #ui QMarcu <L<4 K.urtn.3 @SLGA K.ur*.3 Mat. @SLGBO &i oaspe&ii la *asa #ui QMarcu GL@A3 Mat. AL@@ K.ur*.3 GGL@-@4<.

'Jn7 atunci poporul %srael a )ost poporul special al lui Du*ne.eul %sus a a)ir*at c7 de acu* Jncolo ade07ratul popor al iui Du*ne.eu 0a )i Jn acelaKi ti*p *Ii cuprin.7tor 5iT*ai Jngust decJt QsraelulL nee0reii 0or )iri*/sciaj)liasg TPiu, iar unii e0rei nu 0or pri*i loc QMat. 8L@@ K.urnT3 c). Mat. GGL@ -@SO. %oan Bote.7torul i-a a0erti.at c7 a )i e0reu nu este o garant+=+ tMa!= QMat. <L8-@SO iar %sus a preluat aceeaKi tern7. Jn nu*eroase *eta)ore KiITu.ii ni se d7 i*presia c7 ade07ratul %srael se strJnge acu* Jn 5urul lui %sus Q0e.i *ai sus, c3 de ase*enea, %9. cO si Jn 5urul celor care accept7 che*area #ui la poc7in&7. Aceasta con0ingere, si*boli.at7 de )aptul c7 E, i-a ales pe cei doispre.ece ca grupul S7u de ba.7 Q0e.i Jn special Mat. @ALG8O si e-pri*at7 Jn stabilirea unui 6nou leg7*Jnt+ Q#uca GGLGS etc.O ne e-plic7 *oti0ul pentru care deKi *isiunea #ui a )ost li*itat7 la %srael QMat. @SLB K.ur*.3 @BLG4O, dup7 Jn0iere E# i-a tri*is pe ucenicii S7i la toate popoarele QMat. G8L@A3 #uca G4L4P3 "apt. @L8O, ca s7 )or*e.e poporul lui Du*ne.eu scos din toate col&urile pa**tului QMarcu @<LGPO. Q]@SRAE#/# #/% D/M ,gE/O B%B#%;ZRA"%E. J. Jere*ias, Jesui= 'ro*ise ta the atians, @AB83 Z. B. $aird, JesF and the JeFish !a-tion, @A1B3 $. !. Dodd, The "ounder o) $hr(tia*ty, @APS, cap. B3 R. T. "rance, T)nB G1,@APS, p. B<-P8. i. 9iitorul %sus5i aKteptat 0enirea unei,.J*p7r7&ii+ 0iitoare V0e.i *ai sus,+gO. Dar nu ni se spune siste*atic *odul Ki ti*pul 0enirii acesteia a sJnt posibile *ai *ulte inter-pre)cSri. TotuKi, pute* distinge ur*atoarele=ra.e ale l.%sus a pre.is de *ai *ulte orJc7dupa@ su)erin&ele Sale El a0ea s7 pri*easc7 puterea Ti staptnirea 6)iului o*ului+ din Dan. PL@< &.ur*. Q0e.i *ai sus, gO. !iisie clarcJnd era asteo5at7 aceasta restaurare, dar Jn Mat. GSL@8, dup7 Jn0iere. %sus a)ir*7 c7 a a0ut loc de5a. %S/S cRraros, 0raTA t% % 9iT%T/RA #/r Marcu @4L1G pare sa indice de ase*enea o restaurare i*inenta, ia care 0or )i *artori chiar Ki 5udec7torii S7i. G. /n e0eni*ent 0iitor care este pie.iK clar Ki Jn repetate rinduri de %sus este distrugerea %erusali*ului Ki a Te*plului QMarcu @<LG Ki discursul care ur*ea.73 #uca G@LGS K.ur*.3 0e.i &i Mat. G<L<P-<A3 #uca G<LG8-<@O. Acest e0eni*ent este pre.entat ca re.ultatul ine0itabil al )aptului c7 e0reii au respins apelul )inal al %ui Du*ne.eu Q#uca @<L<4 K.ur*.3 @AL4@-443 t). Mat. GGLPO Ki e0eni*entul 0a a0ea loc Jn cursul acelei genera&ii QMat. G<L<13 Marcu @<L<SO. Este probabil c7 unele a)ir*a&ii ale lui %sus despre 60enirea "iului o*u-lui+ Qun ecou din Dan. PL@< K.ur*.O se re)er] cel pu&in Jn parte la acest e0eni*ent si nu la a doua Sa 0enire, *ai ales c7 a)ir*a&iile pre0estesc J*plinirea Jn ti*pul 0ie&ii genera&iei aceleia QMaieu 8L<8-AL@3 Mat @SLG<3 Marcu @<LG1,<SO. Judecata aceasta a0ea s7 )ie o alt7 *ani)estare a restaur7rii puterii Sale. u e-ist7 unani*itate Jn pri0in&a *7surii Jn care +$u0Jntarea de pe Muntele M7slinilor se re)era la distrugerea Te*plului Qte*7 cu care Jncepe cu0JntareaO sau la un 0iitor *ai Jndep7rtat3 este cert c7 soarta %erusali*ului ocup7 un loc proe*inent Jn concep&ia lui %sus despre 0iitor si este pri0ita Jn raport cu propria #ui lucrare. <. o ald apttcati2 a "rtului d5r D.n, PL@< s.ll* este la 5udecata )inal7 QMat. GBL<@-<43 c). Mat. @AL G8O. "iind descris7 cel *ai pe larg Jn Mat. GBL<@ K.ur*., aceast7 6.i de 5udecar7+ este *en&ionat7 )rec-0ent Jn Jn07&7tura lui %sus Ki se aplic7 a tJt la indi0i.i cJt Ki la co*unit7&i sau na&iuni Qde c-. Mat. @SL@B, <G K.ur*.3 @@LGG-G43 @GL<1, 4@ K.ur*.O. ?i Jn aceast7 5udecat7 )inala %sus are un rol central. 4. %sus a pro)e&it Ki a doua Sa 0enire sau.parousia Qter*enul apare Jn E0anghelii nu*ai Jn Mat. G4L<,GP, <P, <AO, nu*it7 Yuneonj,,.iua "iului o*uluT.jTT li la )et.de TiKor5e 0gsutTn7+)eT+ile uni0ersal7, .ca un )ulger Q#uca @PLG4O. R)t)ijK5ibit5/i5ieaK&epc&7 QMat. G4L<P-443 #uca @PLG1-<BO, cerJnd o5)eghereconstoit7 QMat. G4L4G-B@3 GBL@-@<O. Data ei nu poate )i calculat73 de )apt %sus JnsuKi a spus c7 nu Ktie cJnd 0a a0ea loc $Marcul<3<GO. Aceste pa tru aspecte ale Jn07&7turii lui %sus despre 0iitor se J*bin7 Ki de aceea nu este posibil Jntotdeauna s7 )i* siguri la ce se re)er7. Jn general, %n ti*p ce @ repre.int7 o stare per*enant7 a lucrurilor de la Jn0iere Jncoace, G se re)er7 %a un e0eni*ent speci)ic din genera&ia aceea, iar < Ki 4 sJnt dou7 aspecte ale J*plinirii )inale, cJnd J*p7r7&ia 0a )i instaurat7 deplin3 dar toate aceste aspecte sJnt legate de rolul per*anent al lui %sus de 6"iu al o*ului+ prosl70it Ki Jntronat. De.acordurile e-egetice cu pri0ire la sensul unor pasa5e speci)ice nu ar trebui s7 u*breasc7 tiparul general din concep&ia lui Jsus despre 0enirea J*p7r7&iei lui Du*-ne.eu, ; ase*enea interpretare a Jn07&7turii Sale nu spri5in7 a)ir*a&iile unora c7 %sus ar 1 aKteptat s)irsitul lu*ii Jn 0iitorul )oarte apropiat3 de ase*enea, )ace ca 0egherea constant7 s7 )ie la )el de necesar7 pentru noi ca Ki pentru cei care #-au au.it pe El 0orbindu-le pri*a dat7. Q]ES$AT;#;Z@E,O B%B#%;ZRA"%E ZE ERA#k. Jn a)ar7 de lucr7rile *en&ionate la sec&iunile indi0iduale de *ai sus, reco*and7* ur*7toarele lucr7ri generale despre 0ia&a Ki Jn07&7tura iui %sus. #ucr7rile *ai 0echi sJnt *en&ionate nu*ai atunci cJnd aduc o contribu&ie special7. A. Edershei*, The #i)e and Ti*es o) Jesus the Messiah, G 0oi., @88< Ki ed. ulterioare Qi*portant7 pertn

cadrut 2reiescOL J. Mlalsner. 5.rh d, 1B< %S/S cRrsTos, /ATA tr % 9ATAT/RA t0l areWa @AGA Qu .tudi, )tiscO3 T, F. MaMA@, r. Teac(ing o) JesusG, @A<B3 9. laylor, The #i)e and Min/try o) Jesus. @AB43 !. E. :, Tu*er. Jesus, MaKter and #ordG, @AS43 Z. Bo*(a**, Jesus o) caareth. @A1S3 E.Stau))er.Jesusand!isSt;Ty, @A1S3 J. Jere*ias, PPte 'arables o) JesusG, @A1<, $. M. Barrett, Jesus and t(e Zospel :-adition, @A1P3 D. Zuthrie, A Shorcer #i)e o) )trnr, @APS3 $. !, Dodd, )td "oudd o) $nrittianity, @APS3 J. Jene*ias, eF Testa*ent Theotogy, @L The '*dMa.ioa o) Jaut @AP@3 E. SchFeia. Jsa @AP@i !, conreln,D J11, @AP< Qo dadu4 a articolului %n RZZ<O3 A. M. !unter, The :or( and Frds o) J1a=, PAP<t E, M, J1B and Eis $onte*poranei, @AP<3 Z. 9er*es, Jesus theJeF, @AP<3 ". ". Bnice, Jesus and $hrisdan ;rigins ;utside the eF Testa*ent, @AP43 Z. E. #add, A Theology o) the eF lis8a@ @AP4, parte @3 $. . Srdror, J1u at 8Eth ia u T]tanat hDc,linT @AP43 R. T "rance, TTie Man They $ruci)JedL a 'ortraJt o) Jesus, @APB. R.T.". %S/S $R%ST;S, T%T#/B%#E #/%. un ridu 1re un nu*e care descrie sause re)er7 lao anu*it7 )unc&ie sau po.i&ie a unei persoane Ki de aceea poate indica onoarea care Ji este acordat7. De e-e*plu, loan a )ost cunoscut ca 6Bote.7torul+ deoarece acest ter*en a descris )unc&ia lui caracteristic7. u este necesar ca o ase*enea )unc&ie s7 )ie unic73 sJnt *ul&i oa*eni care pot 1 n*ili ,,prc)enn g= su ,res2le -,. E-ist7 o leg7tur7 strJns7 Jntre nu*e Ki titluri. /neori ceea ce este Ja Jnceput un nu*e poate de0eni un titlu, &i in0ers. #ucrul acesta este ilustrat de ca.ul J*p7ra&ilor ro*ani. #a Jnceput $e.ar a )ost nu*ele de )dilie d lu5 ldiu $.1 ti d *potutui siu adopt50, ;cta0ian, care a de0enit pri*ul J*p7rat ro*an3 de atunci Jncolo a de0enit un titlu care Hnsea*n7 6J*p7rat+ Q"ilip. 4LGG3 deKi Jn T este )olosit Jn *a5oritatea o.uilor lera anicol. d. a Maru @GL@4@P. rrhire totuKi un titluO. ;cta0ian a pri*it titlul 6Augustus+ de la senatul ro*an Jn anul GP J.d.$r.3 titlul acesta Jnsea*n7 60rednic de Jnchinare+ Ki a )ost tradus Jn gr. sebastos. $a atare a putut QB )olosit cu re)erire la lnps.atii de Mi d.i, Q"apt, GsLG@, GBO, da, p2nlru *a5oritatea oa*enilor din Jilele noastre este nu*ele pri*ului J*p7rat, JntrucJt acesta este nu*ele sub care a )et .rllrlet de cind i.a l1t dar tittd. Jn&elesul unui titlu poate )i *odi)icat de caracterul Ki )aptele unei anu*ite persoane care de&ine titlul Ki care Ji d7 un sens nou. "unc&iile unui rege britanic au )ost alterate atJt de drastic Jn cursul secolelor JncJt titlul acesta nu *ai co*unic7 acelaKi sens ca Ki la Jnceput. Titlul si*plu 6$onduc7torul+ Qder ")ihrerO a )ost a)ectat atJt de puternic de caracterul lui Adol) !irJer care @-a )olosit ca pe un titlu politic Jn Zer*ania irciQ nu *i 1te potri0it stt )ie )olZir in polirici, %n )irD s poate si uiste 8.ui cl)tt o pDsTa loare )i dccrisl ln ala Zl ircit 1te clat ca deMe . po.i&ie sau c7 JndeplineKte )unc&ii asociate cu un anu*it titlu, chiar dac7 titlu[ respecti0 nu Ji este dat Jn acel conte-t. Ast)el, despre cine0a care a u.urpat tronul se poate spune c7 6g a )ost rege, dai nu cu nu*ele+. Aceste considera&ii generale sJnt rele0ante pentru o 2Tninarc a iiduilor date lui %su tn r si ne F a5ura s7 e0ita* uele c.Dca* ln studid .c3tui su. biect. %. Titluri )olosite de %sus %n ti*pul 0ie&ii Sale u*ele %sus nu este doar un titlu al persoanei care la purtat. =%blu&i, nu*ele are un Jn&eles, )und )or*a greac7 a nu*elui ebr. 6losua+, adic7, 6%ah0eh este *Jntuire+. Scriitorii T au )ost conKtien&i de acest n42l1 QMat @LGrO, `sdel, n8el2 a idi.ar tu)ttia care a )ost atribuit7 lui %sus &i aceast7 )unc&ie a )ost dp.iMt, Mi t".iu trin titlut Mhtui.orul, .8 la Jnceput a )ost doar o descriere a )unc&iei lui %sus Q"apt. BL<%, @<LG<L "ilD, <LGSO d.r apor a deren5t "d2 Ain titlul ssu sl2ru QG Tin. lLloi Tir @34i G pet, @L@@O. %sus a )ost nu*ele personal al MJntuitorului Ki cu toate c7 se*ni)ica&ia lui de titlu continu7 s7 e-iste pentru ei ca , in)eles, prohabil c1 pad M5oriatea oa*enilor de ast7.i este doar un nu*e Qco*para&i cu )aptul c7 Joan+ Jnsea*n7 6darul lui Du*ne.eu+, dar sensul nu este a0ut de obicei Jn 0edere atunci cJnd este )olosit nu*eleO. %su a lcr D Dl* denn .b obisnuit ln Dri* 5u*7tate a secolului @ d.$r. Ki este se*ni)icati0 )aptul c7 spre s)JrKitul secolului a Jncetat s7 *ai )ie )olositL era prea sacru ca s7 )ie )olosit ca nu*e personal de c7tre creKtini, iar pentru e0rei era o uriciune. 'entru a# de],i r2 Tu Qcritt1l de allii 2r2 eurtau acelaKi nu*e, E% a )ost cunoscut ca %sus din A)ci.aret sau [sus ] a.arineanul. "olosirea acestei 6e-presii se poate s7 )i dobJndit o oarecare se*ni)ica&ie teologic7 &inJnd sea*a de si*ilaritatea cu cu0Jntul 6 a.ireu+. $a re.ultat al acti0itllii Wle 1rereirL1tice tss a )ost cunoscut ca Jn07&7tor Ki oa*enii % s-au adresat cu a1t tith, la )el ca or(lru5 a# t in0dlAro, eu $MaEu 4L<83 AL@P,<8L@S3 @P3 etcO. /neori, cJnd nu era pericol s7 )ie con)undat cu al&i Jn07&7tori El putea )i nu*it sinprD ,Jn0d"torlr+ QMarcu sL<Br @4Lt43 ro.n @@LG8O. ;a*enii se adresau de obicei Jn07&7torilor e0rei cu titlul Robi Qliteral 6*arele *eu QJn07&7torO+O, un se*n de respect care a a5uns s7 Jnse*ne 6respectatul QJn07&7torO+. Aceast7 )or*7 de adresare a )ost lol1itd ae udicii lui lss QMa)tu ALBr @@LG@L @4L 4sO, ded a )o1t loleirn renEu a e re%2ri ta El %a persoana a treia, )n E0anghelia dup7 #uca oa*enii se adresea.7 uneori lui %sus cu titlul St7pJne Qppistates3 #uca BLB3 8LG4 etc. 3 Jn tiad. ro*. 6Jn07&7toru(+O, un ter*en care sugerea.7 respectul care-@ a0eau pentru %sus ucenicii si si*pati.an&ii S7i, ter*en care probabil c7 a )ost )olosit Jn rela&ia Sa cu grupuri de oa*eni Ki

nu cu persoane indi0iduale. /n alt ter*en plin de Tespect a )ost Do*nul Q(yrie, )or*a 0ocati07 (yriosO. Jn E0anghelii ter*enul acesta probabil c7 repre.int7 ter*enii rabbt sau *art Q6do*nul *eu+O din ara-*aic7, )olosi&i ca titlu indicJnd respect QMarcu PLG83 Mat. 8LG, 1, 8 etc.O. Da&i aceast7 )or*7 de adresare se poate re)eri si*plu la %sus ca un Jn07&7tor de*n de respect Q#uca 1L41, e-ist7 un ca. Jn care oa*enii s-au adrFt ld lru in telu.l a1E in caliratea l-ui d2 persoan7 cu puteri *iraculoase QZ. R)er*es, Jesus the JeF, p. @GG-@<PO. Ter*enul nu este )olosit Jn Mat. &i Marcupentrucaoa treia persoan7 s7 se re)ere ta %sus Qera2l"e Mat G@L<3Marcu @r<O, ddr #8 n nMette pe %sus,.Do*nul+ destul de )rec0ent %n pasa5ele narati( Q#8 PL@<L @SL@, <A, 4@ 2tcJ. AeetA )oleire . ter*enului sugerea.7 c7 #uca a )ost conKtient c7 se*ni)i8da deplir1 a dtlului nu . )cr d,ele,.e dedt dup7 Jn0iere, dar el a 0rut s7 arate c7 %sus a ac&ionat Jn tinrd rietii sal2 cu a2W autoritare p2 ce a pc2dat- pe deplin du,, t ieE, 1S4 "apol d Tu a )st pn0ir ca 8i nur ddit u Jn07&7tor iudeu de rJnd este e-pri*at prin ter*enul 'ro)et QMat. G@L@@, 413 Marcu 1L@B3 8LG83 #uca PL@1, <A5 G4L@A3 tdn 4L@Ai 1L@4i PL4SL AL@PO. Ac1ri interpretare a po.i&iei #ui a )ost recunoscuta Ki e-pri*E d2 %ss QMarcu 1L4i #(a 4LG4i @<3<< s,#i*.,. ici unul dintre aceste titluri Jn sine, 6Jn07&7tor+ ?i 6pro)et+, nu )i disting pe %sus de al&i Jn07&7tori Ki pro)e&i din 0re*ea Sa, de liderii religioKi iudei, sau de B)lpui de %ideri din bZ2lica priMra Qd. ] "aDr. @<L@O, deKi este natural ca biserica pri*ar7 sI a)ir*e cI %sus a )ost prin e-celen&7 Jn07&7torul Ki 'ro)etul. lbtuti, 1te pDbabn c, in uel2 e.ui t2ne l 'ro)etul a )ost )olosit Jntr-un sens unic. %udeii aKteptau 0r]nirea lui llie sau a unei persoane ca el, ca un prerudiu .l S)iJLinJui si au e-israt srutarii cA %M Bote.7torul sau %sus s7 )ie identi)ica&i cu aKa-nu*itul pra)et escatologic sau pro)et al s)JrKitului Qc). loan @LG@, GsO. E-isr. drece con)u.ie a-renta Jn aceast7 proble*7, JntrucJt loan a negat c7 e, ar )i pro)etul, Jn ti*p ce %sus a a)ir*at c7 loan a )ost de )apt %tie QMat. @PL@G K.ur*;. $on)u.ia ar dispare dac7 te-tul din loan @LG@, GB s-ar re)eri la un pro)et )inal ca Ki Moise QDeut. @8L@B-@AO3 'etru #a identi)icat pe %sus ca )iind acest p1)]. 2 ti Moie Q"apt. <.,GG-G1O ,t, priJ ur*are, loan ar putea )i pri0it ca un pre0estitor al , S)JiKirului, uri pro)et ca Ki %lie. Se poate ca di)icultatea s7 )i oplrur datorita )apnnu5 ca in gind( ,udaic, cele dou7 persona5e nu au )ost separate clar. Este probabil c7 %sus JnsuKi a pri0it rolul S7u ca 'ro)etul *o.aic. El nu a )olosit titlul Jn acest sens, dar a considerat c7 lucrarea #ui a )ost o repetare a lucr7rii lu Moise i o i*pliaire o 1lu.tui pbretulu 8 0o. betb td rs, 1@L@.<, ,, a )olosit lae5e din rs. GALrs K.ur*.3 <BLB K.ur*. Ki 1@L@ pentru a descrie lucrarea Sa Q#uca 4L@8 K.ur*.3 PLGGO Jn ter*enii unei recre7ri a )tndiliilor pa2disi.c. d5r peri8da E-odutui a a ct#iroriilor plin psb2, adicl, h le*enii lucdrn lur Moise. Din acest punct de 0edere Jn07&7tura lui %sus Jn care reinterpretea.7 legea lui Moise poate s7 )ie se*ni)icati07. Dup7 cu* %sus a pri0it lucrarea Sa Jn ter*enii lucr7rii legislatorului Ki a pro)e&ilor QMoise si /ie` Elisei3 c). #uca 4LGB-GPO, este probabil ca Ki concep&ia e0reiasc7 despre Jn&elepciune s7 )i a)ectat gJndirea #ui, deKi Jn E0anghelii nu ti este dat titlul de )n&elep-ciune Q0e.i pns7 %$or. @LG4, <SO. Jn 9T Ki Jn literatura intertesta*ental7 JntJlni* personi)icarea Jn&elepciunii ca )iind a5utorul lui Du*ne.eu Jn crea&ie Ki Qsub )or*a legiiO ghidul pentru poporul lui Du*ne.eu Q'ro0. 8LGG-<1O, Jn&eleptul prin Fce)erc)I a )ost Solo*on Ki nu este un accident c7 Jsus a a)ir*at c7 Jn lucrarea Sa e-ista ce0a *ai *are decJt Solo*on QMat. @GL4GO. Se credea c7 Jn&elepciunea JKi tri*ite e*isarii la oa*eni ca s7 le re0ele.e c7ile lui Du*ne.eu Q'ro0. AL<1O. /nryi tss r brbir d si Qu ar n )Zr un 1eneDe. 2rer Q#ua llL4o.B@O sau a , cD El tnsuKi S-ar )i identi)icat cu Jn&elepciunea Q#uca @<L<43 c). Mar. G<3<V<PO. Speran&ele e0reilor se concentrau Jn 5urul instaur7rii stIpJnirii sau J*p7r7&iei lui Du*ne.eu Ki aceast7 speran&7 a )ost asociat7 adesea cu 0enirea unui agent al lui Du*ne.eu care s7 e-erdte st7pJnirea Sa. ; ase*enea persoan7 a0ea s7 )ie un rege, uns de Du*ne.eu )l pr8iind di= )dilia tui Da0id. [t*2nul /nsul, care putea )i )olosit pentru a descrie un rege, u pbi su u po)2r, a a58 s, re )o#cir ca 3 %S/S $R%ST;S, %%T%,/RT#E %,/% ter*en speci)ic Jn perioada intertesta*ental7, indi-cJnd acest agent al lui Du*ne.eu care era aKteptat. cu0lntul ebr e1 nal*n, de la ore a deri0at prin transliterare )or*a gr. Messias, preluata de noi ca ]Mcsia3 cu0Jntul grec corespun.7tor ca sens, 6unsul+, a )ost clrir.1, de la dr2 noi ah io8 cruror. %ntd.ii do*ironrl aVteprat trebuia se )ie u Rere sau un riu Qadicr, u)ttO dl lui Darid, ei aceti doi te*2ni au rcr )oleili 8 ntre su titlui .re lii (c. u Jncape Jndoial7 c7 %sus a )ost o*orJt de ro*ani Jn ur*a acu.a&iei c7 ar )i pretins c7 este regele iudeilor QMarcu @BLG1O. Se pune Jntrebarea dac7 El a declarat Dpl5cit dreptul Sr, la ac4ii )unctie ,i dace a dat si se Jn&eleag7 aceasta din ac&iunile Sale. Ter*enul 6Mesia+ ]1re hdnit ratu.i pe buele lui lru, in Man @GL<B Ai rtLGP Q4 Mar, G4LsO El 0orbDre d1DE Mesia Ki despre cei ca5re au a0ut preten&ii de *esianitate, dar nu Se identi)ic7 pe Sine direct ca Mesia. Jn Mai G<L,S Ai Marcu AL4@ tsE 1b ,rerenct .lindu.le l)tdlitui )ten5cilorAi prebabil cu i2)erire la situtn din ti"rica p.ihari. Mat. @1LGS nu )ace d)tir Lt repete D @1, De aici r2.dii c, %ss nu sja re)dit la Sine ca Mesia Jn Jn07&7tura public7 dat7 *ul&i*ilor si c7 El a )olosit rareori titlul atunci cJnd a 0orbit cu ucenicii S7i Qc). moan 4LGB K.ur*.O. Situa&ia este aceeaKi cu pri0ire lai"iul lui Da0id+ Y Jntrebarea din Marcu @GL<B-<P nu %% identi)ic7 Jn *od e-plicit pe %sus ca "iul lui Da0id. De a2*2n2a, rsB tu 3 re0e3di.ar Dublic iillul de ,Reae, QMai, GBL<4, 4S W ad1]3 ,nicilo.O.

'e de alrn pd2, rulre din8 adiuil2 lui rsZ au pudt )i pri0it2 ca acWui Bre rli MeW. Bore.r#l tjui cu Duhul a )ost pri0it ca o ungere atJt de %sus JnsuKi Q#uca 4L@8O cJt Ki de biserica pri*ara Q"apt. 4LGP3 @S<<O. El a prel*r do*ir 0nto.8 a iu Dhn2.etr a aDiar renie e5 cu pr1p* Sa ao0irare QMat. @GLG8O Ki a ac&ionat cu oautoritate care a indicat ci El erpa ldul lui Dl5l8au QMarcu GLPOj u st2 suprin.ator c, lh8 e tntleba Tci El 1te Recele aKteptat Q&p loan 4LGA3 PLGB-<@O Ki c7 oa*enii au 0rut seattephtl- )aca rege %8S2n 1L@BO. #a 5udecar7 Sa a )osr Jntrebat daca este sau nu MesiB si cu oca.ia aceasta a r2cuno]ut plbli. Mes5a4iratea Sa QMarcu @4L1@ K.ur*.3 c). loan @8L<<-<8O. Anterior 'etru #-a nu*it Mesia Ki %sus nu a respins identi)icarea QMarcu 8LGA A.h,O3 oanrnn care au sperat ca Et i5 0a aiura in ne0oile lor % s,au .d,2r .u n*eie ,,"id hi i.0id,. QMarcu @SL4P K.ur*.O. Do0e.ile arat7 c7 deKi ,sus s ac&ionat ca Mesia, El a )ost reticent Ki chiar a Jncercat s7 Jnl7ture sugestiile cl El ste M1ia QMarcu BL<SO, Au r]t or.nte i,rat dplielii pen h.btudinsa sa. pur2* rtnuia la r deea c7 E0angheliile au pre.entat greKit situa&ia Ki c7 %sus nu a )ost recunoscut ca Mesia nici de c7tre Sine JnsuKi Ki nici de altcine0a3 unii sus&in ci biserica %-a dat rcsr r5du 1bia dupr %nrere QD, F Flede. )te Messiante Secret, E.T., @AP@3 contraL J- D. Z, Dunn, TynB G@, @APS, p. AG-@@PO, /n ele*ent i*portant Jn e-plica&ie este desigur )aptul cI ideea lui %sus despre rcian)tat2 a )dt )2r2 di)e)tL de ace2 a *urior e0rei care aKteptau ca Mesia sI inaugure.e o insurec&ie politica Ki s7 elibere.e &ara de ro*ani3 chiar dac7 au 2stat .rei cV u ideal Mi spintuat d2spre lu.rarea lui Mesia, %sus a trebuit sI Se p7.easc7 de aceast7 interpretare gieKic7. QEste de la sine Jn&eles c7 %sus nu sr a]bi nicid)rF cu hotenla p,opB. de re0otu don7rii politici din .ilele Sale3 Jn aceast7 pri0in&7 0e.i M. !engel, :)o JesF a Re0olu&ionatU, @AP@.O /n alt 1BB %S/S $),%ST;D T%T#/R%T,Z #/% ele*ent ar putea )i )aptul c7 %sus nu a 0rut sI re0endice *esianitatea Sa decJt dup7 ce S-a do0edit a )i Mesia prin ac&iunile Sale sau dup7 ce poporul a recunoscut ade07rata se*ni)ica&ie a lucr7rii Sale. Jn )elul acesta El a separat *esianitatea de asocierile politice lu*eKti Ki a reinterpretat-o %n ter*enii concep&iei 9T despre lucrarea *7rea&7 de *Jntuire )7cut7 de Du*ne.eu. u Jncape Jndoial7, Jns7, c7 E0angheliile ne dau i*presia c7 %sus a pre)erat s7 )oloseasc7 o alt7 des criere, "iul o*ului Qobser0a&i schi*barea de ter*inologie h Mlro 8LGA V.un-`<@ d @4.191GO. AMWd e-presie gr. neobiKnuit7 se poate s7 )i ap7rut nu*ai prin traducerea unei e-presii idio*atice se*ite Qebr. benp uda*3 ara*. baren7sQIOO cate Jnsea*n7 )ie un anu*it *e*bru al speciei 6o*+ Qde e-. E.ec. GL@O sau 6o*enire+, Jn general Qde e-. 's. 8L4O. Jn Dan, PL@< K.ur*. e-presia descrie pe cine0a 6cu o Hn)7&iKare ca de o*+, cine0a care 0ine pe nori cu $el J*b7trinit de .ile Ki pri*eKte de la Bl st7pJnirea etern7 asupra tuturor popoarelor. Se pare c7 Jn li*ba5ul din 0re*ea lui %sus a )ost posibil s7 se )oloseasc7 e-presia ca o *odalitate *odest7 de re)erire la Sine Jn anu*ite situa&ii, deKi p7rerile di)er7 Kl unii sus&in c7 e-presia a )ost )olosit7 pentru a )ace o a)ir*a&ie ade07rat7 cu pri0ire la o*enire Jn general Ki cu pri0ire la 0orbitor Jn particular, s, ilad eTeiaW a )1t )oleitn pentu a )ae o a)ir*a&ie care se aplic7 nu*ai 0orbitorului. EpBi. apaE d))ii p2 b8le lui ,ss ti apariid ei Jn E0angheliile sinoptice a dus la *ulte contro0erse. @. 'e de-o parte, s-a presupus c7 Jn&elesul e-presiei este deri0at din Dan. PL@< K.ur*. Ki Jn acest ca. s-ar re)eri la 0enirea 0iitoare a unei )iin&e cereKti descris7 cu u .iabousn 8calipti QMsEu @<.G13 @4L1GO g la rolul ei # 5ud]t de pe urRA QM.n <L<8i Mat. @SLG<i @ALGai GBL<@L #8 @GLa %,*.t @PLGG.<S3 @aL 8O. /nii teologi cred ca biserica pri*ar7 a )ost pri*a care a )olosit acest concept pentru a descrie rolul 0iitor al lui isus Q0e.i . 'errin, A Modern 'ilgri*age in eF Testa*ent $hristotogy, @AP4O3 al&ii argu*entea.7, pe baa te-tdVi di, #8 @GL< ]un,, cn %su a sreptat 0enirea unui alt persona5 apocaliptic di)erit de Sine, persona5 care s7 con)ir*e lucrarea #ui, iar biserica pri*ar7 este cea care #a identi)icat pe %sus cu acest persona5 0iitor Q0eii!. E. T1dt, The Son o)Man in the Synopt( Jhoditioir, @A1BO3 al&ii sus&in c7 %sus a pri0it Jn 0iitor la prcpria e redE ca "id ;tuiui QFi o. $ull*ann, The $)iristo`ogy o) the A)eF Testa*entU, @A1<O. Al7turi de aceste a)ir*a&ii despre 60iitor+ e-ist7 altele care 0orbesc despre autoritatea pre.ent7 Ki desrrc *ili8 '5uhl onului Qrd.rcu GL@S, GP D,l*,3 #u. 1LGGi PL<4@ ALsa3 'L@S3 @AL@SO Ki t5.8 prci2le su)erin&ele, *oartea Ki Jn0ierea #ui QMareu 8L<@3 ALA, @G, <@5 @SL<< i*, 4B3 @4@G@, 4tL 4 #F G4LPO, Te 88 Qdar nu inpe5bilL 02.i hai 51O si Fde* cu* a)ir*a&ii ca acestea au putut )i )7cute despre "iul ;*ului descris Jn Dan. P Ki de aceea *ul&i teologi cred c7 )olosirea e-presiei 6"iul ;*ulu)= pn ase*enea a)ir*a&ii HKi are originea Jn biserica pri*ara care, dup7 ce #-a identi)icat pe %sus ca "iul ;*ului care are s7 0in7, a )olosit acelaKi titlu pentru a se re)eri la lucrarea #ui p7*Jnteasc7 Ki la pati*ile #ui. Al&i teologi sus&in c7 %sus a produs propria Sa reinterpretare creatoare a rolului "iului ;*ului, sub in)luen&a pro)e&iilor despre Robul lui %ah0eh drc suled Q%s. sGLr<i s<L@GO. G. 'e de alt7 parte, di)eri&i teologi consider7 c7 )olosirea e-presiei bar-=nt7$IO este o descriere de Sine Jn ara*aic7 Ki sus&in c7 %sus a )olosit e-presia pentru a se e)di lu sire, 'oEi0it acgtei cdEltii 1te)o.te probabil ca a)ir*a&iile din E0anghelii care au un con&inut ne-apocaliptic Ki care se re)er7 la msus ca la un

si*plu o* s7 )ie autentice. "olosirea ter*enului de c7tre %sus a Jndreptat *ai tir.iu pri0irile bisericii spre Dan. P Ki aceasta a dus la o einterpretarea Jn07&7turii lui %sus Jn ter*eni apedl=ptici Qc. R(rZ, op, cit,, p. @BS-@A@O, <. Elte ,rcbdbil cd teoloaii su t1r duti h rdtlciE de insisten&a unei singure origini )unda*entale pen tru toate a)ir*a&iile Ki nu au luat Jn considerare su)icient de serios a*biguitatea ter*enului Este dar c7 putea )i )olosit pentru a Se descrie pe Sine, deKi r7*ln incerte J*pre5ur7rile precise Jn care s-a cre.ut c7 este potti0it sL )ad a)a. ln scel.li rinp nu ] p8te 8. testa c7 ter*enul a putut a0ea un sens plin de )or&7. $. ". D. Moule obser07 pe buna dreptate c7 )olosirea articolului hot7rit Jn e-presia aceasta poate con)eri t7rie 6persona5ului u*an+ Q0e.i cel *en&ionat Jn Dan. PL@< r,8,- J2slNted "etlE in tlE '"blc* o) The Son o) Man@+ Jn J. Znil(a Qed.J, eues Testa*ent ud ldrche @AP4, p, 4P<-4GD. lapril c a.1t pssona5 a 5ucat un rol i*portant Jn unele do*enii din gJndirea e0reiasc7 este ar7tat de alu.iile din % Enoh Ki 4 i5ssra QdeKi datarea por&iunilor cruciale din % Enoh este )oarte nesigur7O. TotuKi, abordarea cea *ai prob.bil, 1t2 aca .ae T Dan, PL,< Wu*, 8 puct de pornire Ki consider7 c7 acolo este indicat un persona5, poate liderul Ki repre.entantul lui %srael, cu care %sus Se identi)ic7 pe Sine. Acest persona5 de&ine autoritate Ki este destinat s7 do*neasc7 peste lu*e, dar *odul de reali.are a acelei do*nii este prin u*ilin&7, su)erin&7 Ki respingere. u este prea greu s7-# Jn&elege* pe %sus 0orbind Jn )elul acesta, dac7 )ace* presupunerea c7 El a pri0it Jn 0iitor la propria Sa respingere Ki apoi la 5usti)icarea Ki restaurarea #ui de c7tre Du*ne.eu. Aceasta presupunere este 5usti)icat7 Jntru totul dac7 &ine* cont c7L QaO %sus a recunoscut c7 realit7&ile situa&iei Jn care ?i-a des)7Kurat lucrarea l-au dus la con)lict cu autorit7&ile e0reieKti ostile3 Ki QbO %sus a acceptat *odul de 0ia&7 al o*ului e0la0ios descris Jn 9T3 potri0it 9T un ase*enea o* se poate aKtepta la respingere Ki persecu&ie, dar trebuie sI-KQ pun7 Jncre derea Jn Du*ne.eu ca s7 )ie i.b70it. Acest tipar poate )i obser0at Jn anu*i&i 'sal*i QJn special 's. GG3 1AO, Jn pro)e&iile despre Robul Do*nului care su)er7 Ki Jn cariera 6s)in&ilor $elui 'reaJnalt+ Jn Dan. 'oate )i g7sit Ki Jn cartea Jn&elepciunii QdeKi este Jndoielnic )aptul c7 ac]tE ca)ie lar )i in)lldlat p2 (sO V ln leSedele populare Jn care e0reii glori)icau soarta *artirilor Macabei. )c conte-tul acesta ar )i )ost straniu ca %sus s7 nu-?i interprete.e lucrarea Jn ase*enea ter*eni. Jn elati ri*p, *o.td s.u de a 8rli ,a ru tn truclturi p2 !ultltoriL ,cine 1t2 a1t "l, al oturtuiU= ;1n rGr<4O. 'robabtl c, a 1isr o "odat5tare deliberat7 de a Jn07lui intr-o oarecare *7sura propriile Sale a)ir*a&ii, aKa Jndt s7 nu duc7 Ja speran&e )alse. El a re0endicat autoritatea, dar o autoritate care a )ost respins7 de oa*eni Jn *are *7sur7. 'rin )olosirea acestei e-presii %sus a re0endicat )aptul c7 este repre.entantul )inal al lui Du*ne.eu pentru oa*eni, destinat s7 do*neasc7 dar sI )ie respins de %srael, conda*nat s7 su)ere dar 5usti)icat Ki reabilitat de Du*ne.eu. /rd dilEe 2lenentele carc au .ontlSuit la ndul Jn care %sus a Jn&eles rolul S7u de "iu al o*ului a )ost 1S1 personalitatea Robului Do*nului, Robul lui %ah0e(. Acest titlu nu a )ost )olosit de %sus, dar El S-a apropiat cel *al *ult de )olosirea lui atunci cJnd a citat din Js. 4GL@-4 %n Ma& @GL@8-G@. $u toate acestea, e-ist7 deui lutcsie cB ts S-a 0d.lr pe sine lnrliiind rolul unuia care a 0enit s7 slu5easc7 Ki sI Se dea pe Sine ca r7scu*p7rare pentru *ul&i $Marcu @SL4S3 c). @4LG4L Js. B<L@S-@GO Ki care 6a J*p7rt7Kit soarta cri*inalilor+ Q#uca GGL<P, TE93 c). Hs. B<L@G3 R. T. "rance, %tnB @A,PA1a, p. G1.BGO. D.cV titluile de *i su 2rpiiri1 rcl[n lui (u, atMi po.id. Sr el rela1a sa cu Dll*ea slnt apri*ate Jn titlul "iul )ui Du*ne.eu, "olosirea acestui titlu pentru Jngeri &i alte )iin&e cereKti tiu pare sI aib7 o se*ni)ica&ie *a5ora Jn ceea ce pri0eKte aplicarea titlului la %sus. Mai i*portant este *odul in care titlul a )ost )olosit %n 9T pentru a se re)eri la poporul %srael in toraliEt2 sa ri la esele lor, ln %=.n5cubr, penWu a e-pri*a rela&ia pe care o a0eau cu Du*ne.eu Jn ter*enii gri5ii Kl ocrotirii di0ine, pe de-o parte, )i Jn ter*enii slu5irii Ki supunerii u*ane, pe de alt7 parte. Este posibil ca Jn 0re*ea T Mesia s7 )i Jnceput s7 )ie pri0it ca )iind, tntr-ua sens special, "iul %ui Du*ne.eu, Ki s-a de.0oltat ideea c7 oa*enii e0la0io&i erau Jn *od special obiectul gri5ii p7rinteKti a lui Du*ne.eu, Elt2 cen c, Ltu a )at "Btienr de relalD sa special7 cu +Du*ne.eu, c7ruia % S-a adresat Jn rug7-dune d lDele intin de rAbba QMarcu @4L<1@, %n conte-tul acesta trebuie sI Jn&elege* )olosirea ter *enului 6"iu+ pentru a e-pri*a rela&ia Sa cu Du*e4u 8 Tat7l S7u QMar. @@@GP@ #ua @SLGGO, Aici El declar7 c7 Jntre Sine Ki Du*ne.eu e-ista aceeaKi inti*itate ca si Jntre un Mu si tat7l s7u, aKa JneJt nu*ai El este Jn *7sur7 s7-# re0ele.e pe Du*ne.eu oa*enilor. TotuKi, e-ist7 secrete Jn planul Tat7lui care sJnt ds.r8 cbi.r ti de "id QMa* @<@<GO, DDi ] poate ca alu.ia sI nu )i )ost clar7 pentru *ul&i*i, este probabil ca re)erirea la )iul st7pJnuluidin pilda 0ierilor ;ratd @GL1O . lZt D nod rcalat al lui bE de a se ar7ta pe Sine Ki soarta Sa. Acest sens de "ilia&ie unic7 tlee di*lo d de]srl EDehl al relad2i )liale la,1 de Du*2au pe tr o pDtea a8 u 2reu pi1 oarecare. #ucrul acesta poate )i 07.ut *ai bine Jn *odul Jn care Du*ne.eu JnsuKi S-a adresat lui %sus ca "iu r. boie ,i lE shi*bae %a tat, QM* @L@@3 ALPO, cit Ki Jn *odul Jn care % se adresea.7 lui %sus Satan Ki de*nn QMat. 4l<, 13 Marcu <L@@i BLPO. Dore.neii arat7 ca %sus JnsuKi a )ost )oarte reticent cJnd a )ost 0orba s7 e-pri*e sensul acesta de rela&ie personal7 unic7 cu Du*ne.eu3

totuKi, este clar c7 autorit7&ile *iDti au su.".tat ce El a Edt a)i8tii de )eiul acesta mMarcu @4L1@3 #uca GGLPSO, a)ir*a&ii care uneori au )ost )7cute *ai )7&iK decJt sugerea.7 E0angheliile sinoptice QJn E0anghelia dup7 loan re0ela&ia de siE a tui hs 1re *i .lad dar )aprul a8b se pdt2 darora nodrnui in care t2n a s1 tn elie) '.nn .irltorii sAi ln rdd delib2rar inlli.agile dep#. ne ale Jn07&7turii lui %eusO . )n acest titlu poate )i g7sit7 cea *ai deplin7 e-presie a identit7&ii tui %sus Q0e.i %.) !, M.ts%E,, %n. G@,@A1P, p. <P.@S<O. %%. "olosirea titlurilor in perioada de Jnceput a bisericii S perioad7 de 0reo GS de ani separ7 *oartea Ki ln0i8 lui %su de cele Mi Ehi d*s2.te sle r Qpdnele edsori .le lui 'a8lO 2re lor 5i datare in *od credibil, )n 0re*ea lui 'a0el )olosirea di)eritelor %S/S $B%WT;S, T%T#/R%#E #/% titluri pentru %sus era de5a bine de)init73 'a0el a )olosit o ter*inologie e-istent7, deplin de.0oltat7, pe care a preluat-o ca un )apt dat Ki pe care nu a )ost necesar s7 o e-plice cititorilor s7i. TotuKi, Jn aceast7 perioad7 pre-literarI este di)icil s7 ur*7ri* )olosirea di)eritelor titluri Ki interpretarea teologica asociat7 cu pri0ire la %sus. Trebuie s7 Jncerc7* s7 recunoaKte*, ca.urile Jn care titlurile din T pot )i considerate Jn *od plau.ibil oglindiri ale )olosirii tradi&ionale3 acesta este un proc1 sbieti0 si d(e la irote( de o Dediliiitc 0diabll, 'utenAi )ol1i d2 a2*8n ioria bi))iicii pd*re c.e ne 1te dat7 Jn "aptele Apo]olilor, dd trebuie s7 recunoaKte* c7 #uca a scris la *ai *ul&i ani dup7 e0eni*entele pe care le descrie Ki c7 ar )i e-istat t2ndint, i8iEbil1 de a adorra te*irclosia c, caE e, tu*iliari cititdn sri. putd 8npara ac1ta d *odul Jn care o personalitate bine cunoscut7 tinde s7 )ie descris7 cu titlul purtat *ai tJr.iu Jn 0ia&7, chiar Ki atunci cJnd este discutat7 cariera sa din tinere&e3 dlnt1 tentati s, spuen +Regi* 0icrolia ria p2decut pri*ii ani Jn palatul Mensington+, Jn loc sI spune* *ai pedant .prin&esa 9ictoria Qcare *ai tJr.iu a de0enit reginO ,i.a "Eecut Dri*n ani ,.,,.. lbrlri, dacl sJnte* aten&i pute* ur*7ri de.0oltarea de la uiceput a tiduilor )olZite tDt a.# d))iie p. lsc. Te ade0anr c, un hbgi au dat doEds de nultd lndrlheli cind a, pctulat o slte de erap2 in Slndi8 clistoloai.A a Biricii priMre, p2 ba. presupunerii c7 Jn&elegerea original7 a lui %sus, Jn ter*eni pur iudaici a )ost succedat7 de o concep&ie a)ectat7 tot *ai *ult de gJndirea elenistic7 introdus7 JntJi Jn bisericl de iudatQll diu Dhspor. si apoi, tui dier, de l*eapEBirSQt !ahnin,!, 'ullsO. D2h nu i.cap2 Jndoial7 cS au a0ut loc unele de.0olt7ri generale de )elul acesta, ipote.a nu poate )i )olosit7 pentru a trasa cu pRi.l2 )aale de denoltar, inEudr 1E cl1i c, intlenle de bt ).lnr aQ alelar bisica d2 la bs Jnceput Ki a0e* de-a )ace de ase*enea cu gJndirea cristologic7 a *ai *ultor biserici se*i-independente. u este posibil s7 tras7* o linie e0oluti07 si*pl7 a trcutui de Bnrdire # pri*n E1 GS d2 ani ai bisricn crettine. $8 ce puten sp8 1t2 .i ac1tt perioad7 a )ost o perioad7 de gJndire creatoare )7r7 egal Jn de.0oltarea cristologiei Q%, !, Maishall, TS #A, @APG.<, p, r@.GAD. /n8ri s.a sug.ra, c, la lrcerut nter1u.t Bi]ricn pri*are )a&7 de %sus a )ost de ordin pur )unc&ional Ki nu ontologic Q;. $ull*annO. Biserica s-ar )i preocupat cu e a Ecut %Bu i nu cu id*ritard #ui n5ci nu a ps htreberi netad.ice cu pri0ire la st.turd tui, Dar rac8a Fei disrirctii ar)t de nete lnde altati02 probabil c7 Jnsea*n7 s7 separ7* ceea ce la Jnceput a )ost unitL )unc&ia Ki po.i&ia QstatutulO nu pot )i separate atJt de si*plu. u Jncape Jndoial7 c7 biserica pri*ar7 sa p8upat cu ce a Jecut %ss, dar Jns7Ki natura a ceea ce a Scut El a ridicat Jn *od ine0itabil, Jnc7 de la i8pui, inEeb1d cu p.i0iE la relatia ##i cu D* ne.eu, iar lucrul acesta este re)lectat Jn titlurile )olosi blD"u a-# d]ie pe lss. En aceast7 perioad7 *a5oritatea ter*enilor 6u-Mri+ obis,nuiW iolaii pentru a.# d1Die p2 llu in ti*pul lucr7rii Sale au ieKit din u., cu e-cep&ia *7surii tn care au )ost p7stra&i Jn *aterialul narati0 despre cariera #ui. Ter*eni cu* sJnt Rabbi Ki Jn07&7tor nu *ai erau adec0a&i. Ter*enul 'ro)et, care a repre.entat un ni02l *ilnal r de p2rc2pti2 obisnurs. a 1trriei lur %su a )os d. sdenea scos din u.3 a2ni te*erut a 1BP %S/S $R%S%;S, T%T#/R%.E #/% entinut sA 1e apli8t la .dr] #ui Q"apr. <LGG i,l*.3 c% PL<PO, tu apa" 2 u tidu al lui %ss, /n lucru surprin.7tor este dispari&ia aproape co*plet7 a ter*enului "iul o*ului E-presia este Jnnlnit7 ca un tidu .l lui lss nl*i pe bMele ld gr2lan crld 8 pe *oarte Q"apt. PLs1O. %n aliV pane ra pest"t nl*i e un citat din 9T QE0r. GL13 citat din 's. 8LBO &i Jntr-o descriere a lui %sus Jn Apoc. @L@<3 @4L@4 Qc). Dan. PL@< A.h.O. Dd pjrolabil c, id.2 a peBisiat. 'e deo pane, este posibil s7 a0e* o traducere a e-presiei 6"iul o*ului+ Jntr-un ter*en grec *ai uKor de Jn&eles, 6S-su+, tc*en cde apaR h uul su dou7 pasa5e h care %sus este co*parat cu Ada*, pri*ul o* QRo*. B3@B3 @ $or. @BLG@,4P3c). %Ti*. GLBO.'e de alt7 parte. E0angheliile au p7strat )olosirea ter*enului pe bu.ele lui %sus. A&a cu* a* re*arcat de5a, e-ist7 teologi care sus&in ca )olosirea ter*enului JKi are originea Jn Biserica pri*ar7 sau c7 *a5oritatea e-e*plelor de )olosire a ter*enului au )ost de.0oltate de Biserica pri*ar7 pe baia unui nu*7r *ic de a)ir*a&ii ale lui %sus. DeKi aceste sugestii sJnt )oarte pu&in probabile, nu pute* e-clude posibilitatea includerii acdtui .idu h ctt)r a)ir*a&ii care apar&in Bisericii pri*are3 este )oarte probabil c7 aKa stau

lucrurile Jn E0anghelia dup7 loan Jn care Jn07&7tura lui %sus ne-a )ost trans*is7 Jntr-o )or*7 Jn care este i*posibil s7 separ7* cu0intele reale ale lui %sus de co*entariul interpretati0 al e0anghelistului. Esre i*portant c7 e-pri*area *ai deplin7 de c7tre loan a se*i)ica&iei i*plicite a titlului are loc Jn li*itele unei E0anghelii, ca o Jn07&7tur7 care pi este atribuit7 lui %sus JnsuKi Ki care, Jn ulti*7 anali.7, se ba.ea.7 pe cu0intele #ui Q0e.i %9, *ai 5osO. u e-ist7 nici un indiciu ca Biserica pri*ar7 ar )i )olosit acest tidu ln nod inde,2nd2nr. Esre dar ce a rost 8sidd.r ca un ter*en care se potri0ea nu*ai pe bu.ele lui %sus, ca o descriere de Sine, Ki singura e-cep&ie este Jn "apt. PLB1. u a a5uns niciodat7 s7 )ie un ter*en )olosit Jn declara&ii con)esionale Qcu e-cep&ia posibil7 a te-tului din l8n A.<BO. D1i ridDl de Robul rDoMduO n# d apirut in E0anghelii, a* 07.ut c7 *oti0ele asociate au )ost pre.ente Jn descrierea lucr7rii lui %sus ca o slu5ire pentru i,nuli+, Aceladn oti0 r1p.e in sindi)ta Bi,ericn pri*re, Esr. %oane diddt ia P per. GLGRGB, unde pati*ile Ki *oartea lui isus sJnt descrise Jn ter=*i luti din (. s<L 1, e preat, dar .u la ret de clar, inEo ]rie de )o*ule rad4ionale prin carc pa0et e-pri*7 se*ni)ica&ia *or&ii lui %sus QRo*. 4LGB3 8L<43 @ $or. @@LG<-GB3 @BL<-B3 "5lip. GL1-@@3 @ Ti*. GL13 J. J8*i1, TD T B, ,PSB.P@GO- Tidd DoDnu .is QpaisO este g7sit Jn "apt. <L@<,G13 4LGP, <S unde %sus este declarat Robul lui Du*ne.eu care a )ost dat *or&ii de c7tre e0rei, dar care a )ost Jn0iat Ki glori)icat de Du*ne.eu pentru a )i sursa binecu0Jnt7rii pentru poporul S7u. Dac7 %sus este dese*nat aici cu un titlu purtat de ase*enea de Da0id Q"apt. 4LGB, paisO Ki de pro)e&i mApoc. @@L@83 GGLA, cioulosO, Jn ca.ul acesta ideea din Js. 4GL@43 BGL@< K.ur*. este cea care a in)luen&at Biserica pri*ar7. DeKi titlul nu apare din nou decJt Jn scrierile '7rin&ilor Apostolici si, de aceea se crede c7 a )ost un titlu al lui %sus )olosit de #uca Ki nu de Biserica pri*ar7, este )oarte probabil c7 ter*enul a )ost )olosit pn biserica din 'alestina Ki apoi a ieKit din u. datorit7 a*biguit7&ii )or*ei pais Qcare poate Jnse*na 6copil+ sau 6slu5itor+O Ki datorit7 nuan &ei subordonatoaie a )or*ei doulos V6scla0+O. 'odirit 80.t)terii atribuiE hl 'erru ln .iE $in-ci.ecJ*ii, se*ni)ica&ia Jn0ierii este c7 pe %sus, pe care #au r7stignit e0reii, Du*ne.eu #-a )7cut Do*n si $ristos Q"apt. GL<1O. Acest te-t ne o)er7 cheia pentru ddolraM titluilor cristologi8. in0ids a )T e(-ni[Mrd deisi0 care i.a ds 3 l@l)un lui %ss la o noua e0aluare a persoanei Sale Ki lucrul acesta le-a )ost con)ir*at de darul Duhului care a 0enit de la lsus $el Jn7l&at m"apt. GL<<O. Declara&ia lui %sus c7 este un persona5 6*esianic+ a )ost con)ir*at7 acu* de Du* ne.eu prin Jn0ierea #ui din *or&i Ki, de aceea, atest7 ade07rul acestor a)ir*a&ii. $el care a *urit sub inscrip&ia sarcastic7 a lui 'ilat ca 6regele iudeilor+ a )ost do0edit acu* a )i rege Jntr-un sens *ai pro)und. Se pare c7 titlul de 6rege+ nu a )ost )olosit prea *ult. Este ade07rat c7 ter*enul 6rege+ a )ost Jnlocuit de ter*enul 6J*p7r7&ie+ Jn propo07duirea apostolic7, dar probabil c7 ter*enul era periculos din punct de 0edere politic Q"apt. @PLPO Ki )olosirea lui a )ost li*itat7 QApoc. @PL@43 @AL@1O3 obser0a&i de ase*enea c7 titlul 6Do*nul+ a )ost )olosit )rec0ent, deKi era la )el de periculos din punct de 0edere politic. 6Mesia+ un cu0Jnt lipsit de Jn&eles Jn a)ara cercurilor de li*b7 ebr. - a )ost Jnlocuit cu ter*enul 6$ristos+, nu cu 6Rege+. Jn )or*a aceasta titlul 6$ristos+ a a0ut tendin&a s7-Ki piard7 sensul original de 6/nsul+ Q0e.i totuKi G $or. @LG@O Ki a c7p7tat *ai *ult sensul de 6MJntuitor+. A )ost )olosit *ai ales Jn a)ir*a&ii pri0itoare la *oartea Ki Jn0ierea lui %sus QRo*. BL1,83 1L<-A3 8L<43 @4LA3 @ $or. @BL<-B3 @ 'et. <L@83 :. Mra*er, $hrist, #ord, Son o)Zod, @A11O. %sus a )ost $ristosul, $el care a *urit Ki a Jn0iat. DeKi titlul 6$ristos+ a a0ut tendin&a s7 de0in7 un nu*e al lui %sus Ki nu un titlu, a continuat s7 aib7 un sens de de*nitate, aKa JncJt era )olosit rareori nu*ai cu ridul 6Do*nul+ Qadic7, Jn co*bina&ia 6Do*nul $ristos+3 Ru*. @1L@83 $ol. <LG4O, ci era )olosit *ai d.sEbl Rub )o=*. ,Do*,n rss c3roh. in ".pr. rLGS >u*. (u ] D"Tentat ca si cel care este dese*nat s7 Se arate ca Ki $ristosul la s)JrKitul 0re*urilor. Jn consecin&7, s-a a)ir*at Q*ai ales de c7tre ". !ahnO c7 la Jnceput cristologia bisericii sa p8lpat de a do Ehire 3 lui hu) i a di)eritele titluri cu* sJnt "iul o*ului, $ristos Ki Do*nul au )ost )olZib la ioeput penh a indica tunclia #ui %a sli. Kitul 0re*urilor3 abia *ai dr.iu Qdar Jnc7 Jn perioada pre- literar7O Ki-au dat sea*a c7 $el care a0ea s7 0in7 ca Ki $ristos Ki Do*n la s)JrKit era de5a $ristos Ki Do*n prin 0irtutea Jn0ierii Ki Jn7l&7rii Sale Qiar Jn0ierea Ki Jn7l&area au con)ir*at o po.i&ie e-istent7 de5aO. A-ceast7 brie 1te li"S de do0e.i, "apt. <LGS s.%*. are Jn&elesul c7 Acela care a )ost de5a rJnduit s7 )ie $ristos Se 0a Jntoarce la s)JrKitul 0re*urilor. %sus nu este doar dese*nat s7 )ie Mesia Jn 0iitor, ci El este de5a Mesia. De )apt, nu*ai datorit7 Jn0ierii Ki a i*plica&iilor ei cu pri0ire la persoana lui %sus a putut Biserica pri*ar7 s7 aKtepte cu Jncredere re0enirea QparousiaO #ui ca "iul o*ului, Jn consecin&7, *oartea Ki Jn0ierea #ui sJnt cele care au stabilit Jn&elesul ter*enului 6$ristos+L potri0it lui 'a0el, *esa5ul creKtin era orientat Jn *od e-clusi0 spre 6$ristos $el r7stignit+ Q@ $or. @LG<3 GLBO. $elalalt titlu care apare Jn "apt. GL<1 este Do*nul. 'rin Jn0iere Du*ne.eu a de*onstrat c7 %sus a )ost cu ade07rat Do*nul, iar Biserica pri*ara a aplicat pentru El cu0intele din 's. @@SL@, Jn 0irtutea acestui e0eni*entL 6Do*nul a .is Do*nului MeuL ?e.i la dreapta Mea, pJn7 0oi pune pe 0r75*aKii T7i sub 1S8

picioarele Tale+ Q"apt. GL<4 K.ur*.O. Acesta a )ost )olosit de5a de %sus r)nd i-a Jn07&at c7 Mesia era Do*d lui Daeid QMsrcu @G@<1O W ln rsspZll slu la 5udeab lnninb 8ehi p1t QMsEu @4L1GO. Dac7 %sus era acu* Do*nul, Jnsea*n7 c7 *isiunea Bisericii pri*are era sI-i conduc7 pe oa*eni s7 recu noasc7 po.i&ia lui %sus. oii con0erti&i de0eneau *e*bri ai bisericii prin recunoaKterea lui %sus ca Do*nL 6Dac7 *7rturiseKti deci cu gura ta pe %sus ca Do*n Ki dac7 cred Jn ini*a ta c7 Du*ne.eu #-a Jn0iat din *or&i, 0ei )i *Jntuit+ QRo*. @SrA3 &). @ $or. @G3<O. Manea se*ni)ica&ie a acestei *7rturisiri este 07.ut7 Jn "ilip. GL@@ unde apos2ul plsdui lui Du*ea ete ca toat7 crea&ia s7-# recunoasc7 pe %sus $ristos ca Do*n. Jn aceast7 *7rturisire se poate s7 e-iste o not7 pole*ic7, JntrucJt El plasea.7 pe %sus Jn opo.i&ie cu ceilal&i 6do*ni+ recunoscu&i de Jnchin7torii din lu*ea elenistic7. Este cert c7 e0reii au recunoscut nu*ai un singur Du*ne.eu Ki Do*n, dar paginii s-au Jnchinat la 6*ul&i du*ne.ei &i la *ul&i do*ni+spre deosebire de ei creKtinii au recunoscut 6un singur Du*ne.euL Tat7l... &i un singur Do*nL %sus $ristos+ Q@ $or. 8L1O, J*p7ratul ro*an era declarat do*n Qdo*inusO de c7tre supuKii s7i iar J*p7ra&ii care s-au succedat au E*dilt loi1litate, co*plet7 a slpulilor lori Mi Ireiu lucrul acesta a0ea s7 duc7 la con)licte de conKtiin" t8,te adre pentt, creDtini. ; do0adB i*poturti cu pri0ire la )olZtea de c7tre pri*ii creKtini a titlului pentru %sus este e-presia pis"arB ti alatuice ir @ $or, @1LGGL a-Matunatha+, Aceasta este o co*bina&ie de dou7 cu0inte Ki Jnsea*n7 6Do*nul nostru, 0ino+ sau 6Do*nul nostru a 0enit Q0a biO, /nii rorogt crd ca a io1t la tlce'ut o r:,. ciune pentru re0enirea lui %sus ca Do*n Vp). Apoc. GGLGSO su o prc*isiue cA (ni2 #ui ))i i*it*td Qc). "ilip. 4LBO. "aptul c7 e-presia e )ost p7strat7 Jn li*ba ara*aic7 Jntr-o biseric7 de li*b7 greac7 arat7 c7 e-presia a )ost )olosit7 la Jnceput Jntr-o biseric7 de li*hV at+Mici, adicB, prchabil ca e-pEb a <p,rot Jn .i#le de iFput ale bi.2ricn dir pal2tiE. D8.ile de la fu*ran au a5utat s7 con)ir*e posibilitatea acester aparidi lna.u cdru ude 2 0dbea ar*ic. QJ. A. "it.*yer, M%S GD @AP<.4, p. <a1-<A@O. /lti*ul ter*en pe care-l 0o* discuta Jn aceast7 sec&iune este "iul lui Du*ne.eu. Se poate s7 )i )ost asociat Jn special cu propo07duirea lui 'a0elL este ))ii)tati0 )aptul ., "apt. ALGS e5n.i a8t titlu cu propo07duirea lui Ki apare nu*ai Jnc7 o singur7 ddt, h ".pte, br.uW cibQ di, 's, GLU in pEdica lui 'r(l din Antioia 'isidiei Q".pr. @<L<<O. Aici Do. *isiunea 6@Ri eKti "iul Meu, ast7.i Te-a* n7scut+ este aplicat7 de 'a0el la Jn0ierea lui %sus, care este pri0it7 ca naKterea lui %sus la o 0ia&7 nou7. ideea, Jns7, nu este c7 %sus a de0enit "iul lui Du*ne.eu prin )aptul c7 a )1t ln0iat dir tno4i, ci dinl"rri0V, ct tnrrucT El e* "iul lui Du*ne.eu, Du*ne.eu #a Jn0iat din *or&i Qc). Jn&elepciunea GL@8O. AceeaKi idee apare din nou Jn Ro*. @L< K.ur*., )iind considerat7 Jn general ca o )or*ul7 pre-'aulin7, Jn care se spune c7 %sus a )ost declarat "iul lui Du*ne.eu cu putere prin Jn0ierea din *or&i, Jn @ %es. @LA K.ur*. calitatea de "iu a lui %sus este asociat7 din nou cu Jn0ierea Ki acest )apt este considerat ba.a speran&ei pentru re0enirea #ui. Alte .touB elenenr2 p.t s, )ie aciite cu titlu.l de 6"iu+ Jn aceast7 perioad7 de Jnceput a bisericii. /nul este ideea pree-istentei "iuluiL o serie de te-te 0orb1. tl2spre Dleeeu ore #a Ei*is pe "id Stu %S9S $R%ST;S. TTT#/A%#E #/T Qloan <L@P3 Ro*. 8L<3 Zal. 4L4 K.ur*.3 @ loan 4LA A,l*., @4O i pElpu i.#r .V "iul a Enit tr lu* dintr-o e-isten&7 anterioar7 la tat7l. Aceast7 idee este e-pri*at7 )oarte e-plicit )7r7 )olosirea ter*enului +riuD hr cht.E pre'adini din "ilip. GL1-@@ QR, ', Martin, $ar*en $(risci, @A1PO. Aici %sus este un per sona5 di0in, e-istJnd ca i*agine a lui Du*ne.eu Ki egal cu Du*ne.eu, persona5 care a schi*bat *odul S7u ceresc de e-isten&7 pentru o )or*7 p7*JnteanI de e-isten&7 Jn u*ilin&7. DeKi cJntarea 0orbeKte despre 6de.br7carea de Sine+ Q6golirea de Sine+O, aKa JncJt a schi*bat chipul de Du*ne.eu cu cel de rob, )aptul c7 'aEl #a prilit pe tsu 8 "id lui Du*ne.eu Jn 0iala Ki *oartea Sa arat7 c7 el nu a interpretat cJntarea Jn sensul c7 %sus a renun&at la natura Sa di0in7 pentru a Se Jntrupa. Di*potri07, 6El S-a de.br7cat de Sine prin )aphrl ce a lut chip de "b,,,- ti llcl a1E . i*plicat Jn *od necesar o eclipsare a gloriei Sale ca Ki %*agine di0in7, pentru ca El s7 poat7 )i, in trup o*enesc, %*aginea Du*ne.eului Jntrupat+ QR. '. Martin, p. @A4O. $elBlah 2leMt a]iat cu ritlul de liu 1te ci Du*ne.eu #-a dat pe %sus ca s7 su)ere Ki s7 *oar7 QRo)r 4LGBi <,<G3 Zal. GLGS3 cJ @1 <L@1O. Se poab s7 e-iste aici o leg7tur7 cu e-e*plul din 9T, cJnd A0raa* a )ost gata s7-@ 5ert)easc7 pe )iul s7u, %saac, pentru a ar7ta credin&a Ki supunerea sa QZen. GGL@G, @1O, Dar Dlllre(u nu #a W*tat pe sins,rul sEu "iR ci #-a dat de bun70oie pentru a Jndep7rta p7catele noastre. 'rin )olosirea titlului 6"iu+ *7re&ia sacrituiuhi rli0i, 2te arstatd i Mi cld. u Win ]ct chd a incepur "aditia dep" 8A. terea 0irgin7 a lui %sus s7 in)luen&e.e gJndirea $ris-tologic7 a bisericii. %*plica&ia a*belor relat7ri ale natbrii 1te cn tnpre5u]ile nattdn lui %eu au )Zt trecute sub t7cere Qe`. Mat, @L@A3 #uca GL@A,B@O KisJnt )oarte pu&ine do0e.i c7 tradi&ia ar )i in)luen&at biserica *ai Jnainte ca istoria naKterii s7-Ki )i g7sit e-presia Jn E0anghelii. Jn a*bele relat7ri %sus este pre.entat ca "id lui Dll*eh QMat. Gr@B5 #8 @L<G, <sO . cBrui naKtere ca "iul M7riei se datorea.7 in)luen&ei Duhului SnnrL in calitat8 #ui d2 "iu ar bi Dl@)u3d El sre tn *7sura s7 aib7 )unc&ia Ki sarcina de Mesia Q#uca @L<G @.l*.O. u rr[*i arlt, ila, 2 "iu .l #ui D* rereu El pdte )i n*it E)tdnld, =Dll*eau 1te cu noi+3 pre.en&a #ui pe pI*Jnt este echi0alent7 cu pre.en&a lui Du*ne.eu JnsuKi. $ele dou7 relat7ri nu iau tlr dis)ie prcblda r2latiei Ntintre conep8a lui bs de c7tre Duhul Ki identi)icarea #ui cu "iul pre-e-istent al lui Dul*di

EEngh.liile sau p8pat h nod e-clusi0 de *odul Jn care "iul M7riei a putut )i n7scut ca "iul lui Du*ne.eu. %l%. lolostrca dth.llor dttoloatcc de c7tre 'a0el Jn sec&iunea precedent7 a* 07.ut c7 )a.ele esen&iale Jn de.0oltarea 0ocabularului creKtin al bisericii au aFt l2 Nle5a lnainre d2 si4a 2pisrolelor lui '.,rl. El )olceWe s 08bitar dre e-nta d25s ,i poaZ presupune c7 ter*enii pe c7rei )oloseKte sJht Jn general cunoscu&i cititorilor s7i creKtini. Jn consecin&7, se poate 0orbi prea pu&in despre o )olosire a titlurilor care sB )ie cecteridic, p2ntru 'alel. Motid poate sa 1e ci 'arl i uVi a )1t anaa5at adt de *ulr ln de.0oltarea teologiei Bisericii pri*are JncJt Ki-a adus contribu&ia la do*eniul co*un al g*dirii cristologice Jnainte de a a5unge s7 scrie epistolele sale. 'rin ur1BA %SSS $ruST;S, %%T#/RTT.E #/t nu*e, Jn opo.i&ie cu sche*a adoptata de R. Bult*ann Q^htology o) the eF +testa*ent, @, @ABG, cap. <O, #. Zoppelt re)u.a pe buna dreptate s7 discute 6Meryg*a bisericii elenistice, separat7 de gJndirea lui 'a0el+ deoarece o ase*enea discu&ie duce la 6abstrac&ii neis-torice+L deKi recunoaKte c7 au e-istat *ulte curente de gJndiie Jn biserica pri*ara, el pre)er7 s7 discute teologia lui 'a0el Jn lu*ina tradi&iilor pe care le-a pri*it &i a situa&iilor Jn care a lucrat QThealogie dus tuen T18dd, G,iAP1, p, <1S ,,l*.O. Dou7 titluri pe care ne-a* aKtepta s7 %e Jnt)lni* Jn epinol2le lui 'a0el e tuE prin abcdta eu prin raritatea lor. 'a0el nu )oloseKte niciodat7 titlul Robul QDo*nului[, cu re)erire la %sus, Ki )oloseKte *oti0ele asociate cu acest titlu nu*ai cJnd )ace alu.ie la *aterial tradi&ional. TotuKi, el se consider7 pe sine &i pe colaboratorii s7i robi ai lui Du*ne.eu QdoulosO Ki nu*ai o singur7 dat7 0orbeKte despre %sus ca despre un slu5itor Qdia(onos3 Ro*. @BL8O al t7ierii J*pre5ur Qadic7, pentru e0reiO. De ase*enea, el considera c7 rolul de Slu5itor este J*plinit Jn *7rturia *isionar7 a bi]tTll Q%Q* @SL@1L @sLG@3 4,. pt. @<L4G.O. urEl. #a, %olcit rin8u, apare E h sierile lui 'a0el Qde 0reo @1 oriO, dar este )olosit )rec0ent tti co*bina&ii. Ju*7tate dintre aceste ca.uri sJnt Jn G $or. 4L@S@4 ti @ th., 4L@4 r1d. '1el dT.utA sodul Jn care *oartea &i Jn0ierea lui %sus sint repetate Jn 0ie&ile credincioKilor, )n rest el )oloseKte nu*ele 6lsus+ atunci dnd ilircut, e slre titlui s tEbui Nbte purr)torului acestuinu*eQl$or. @GL<3c). G$or. @@L43 "/ip. GL@SO. 'entru 'a0el nu*ele $ristas a de0enit nu*ele principal cu care se re)er7 la %sus. Mesa5ul s7u. a )ost 6E0anghelia lui $ristos+ Qde e-. Zal. @LPO, iar un studiu al te-telor in care apare nu*ele 6$ristos+ produce o teologie 'aulin7 Jn *iniatur7 Q0e.i studiul e-celent al %ui Wr ZrudMnr, T; T A, p. B4<-BB@O, El DEia )olosirea tradi&ional7 a titlului cu pri0ire *ai ales la *oartea &i Jn0ierea lui %sus, dar ti )oloseKte &i En *ulte alte *oduri. Ele*entul 'aulin distinct 0ine din )olosirea e-presiei Jn $ristos+, prin care $ristos este descris ca )actorul deter*inant care condi&ionea.7 0ia&a sEdiel1ului QJ, M S. Reid, our #iJ. ii chriLt, tA14. cap. @O. Aceasta Jnsea*n7 c7 e-presia nu se re)er7 arJt la unirea *istica cu o persoan7 cereasc7 ci *ai degrabd e re)er, la )aptele istorie ale r7stignirii Vi l,3bn care condi&ionea.7 e-isten&a noastr7. Ast)el, 5usti)icarea ale lor 6Jn $ristos+ QZal. GL@PO3 creKtinul indi0idual 1te u +oD h $ristoor QG $D, @GLGO iar blsicte sn)t M $ristos+ QZal. @LGG, gr.O3 *7rturia creKtin7 are loc Jn $ristos+ Q@ $or. 4L@B3 "ilip. @L@<, gr.3 G $or, GL@PO. mn orice *o*ent 0ia&a creKtinului este deter*inat7 de o rinad. nou7 produsa de Ealitate lui $ristZ, 'a0el )oloseKte )rec0ent co*bina&ia 6Jsus $ristos+ ca un titlu. /neori cu0intele apar Jn ordine in0ersat7, 6$ristos %sus+, Ki nu a )ost descoperit7 nici o e-plica&ie satis)7c7toare pentru 0aria&iiie Jn ordinea cu0intelorL eoti0el. de oiltn lhMti3l d p,t8 s1 conrdbuie # aceast7 0aria&ie si s-a sugerat de ase*enea c7 'a0el dorea s7 pun7 accentul pe ele*entul u*an, %sus, sau pe cel ceresc, $ristosul pre-e-isten&, prin nu*ele pus "" pdoul le, %n o.ice 8, nu par re eOdrE nici o di)eren&7 Jntre )olosirea titlului co*pus sau a titlului si*plu 6$ristos+, cu e-cep&ia )aptului cI titlul co*pus pare s7 )ie *ai e*)atic, a0Jnd *ai *ult7 de*nitate. "olosirea de c7tre 'a0el a titlului Do*nul este tn esen&7 aceeaKi cu a bisericii pre-paulJne. Aici nu este l@eie si )ie in8tt i.)lEnla inchintn plgine a cultului .eit7&ilor pentru a e-plica aspectele distinctiF .# toldidi ielrMdul de cetre 'alcl, s-a ardtat cd 2cstl te.i . aletui de e)*tia acbte c, o *are parte a teologiei 'auline a )ost deri0at7 prin trans)erarea unor idei p7gJne Jn creKtinis* Y nu este necesar7 &i nici nu poate )i do0edit7 Q;. $ull*ann, op. cit., cap. PO. Desigur, creKtinii care #-au recunoscut de5a pe %sus ca Do*n au trebuit s7 de)ineasc7 *ai clar ce au Jn&eles ei prin acest titlu, Jn co*para&ie cu Jnchinarea p7gJnI la al&i do*ni Q@ $or. 8L1O, dar lucrul acesta este cu totul di)erit de a a)ir*a c7 )olosirea creKtin7 a ter*enului a )ost deri0at7 de la p7gJnis*. Jntrudt *7rturisirea lui %sus ca Do*n era se*nul caracteristic pentru un creKtin Ki, intrucJt pentni creK tini nu a e-istat nici un alt Do*n, a )ost nor*al ca 'a0el s7 0orbeasc7 si*plu despre 6Do*nul+ atunci cJnd a 0rut s7 se re)ere la %sus. Este ade07rat c7 acelaKi titlu a )ost )olosit pentru a se re)eri la Du*ne.eu Tat7l Ki luciul acesta poate duce la oarecare a*biguitate cJnd nu se Ktie dac7 se re)er7 la Du*ne.eu sau la %sus Qln sp.dr# ln "aptele ApZrolilor J, c, o eill, srir a, @ABB, p. @BB-@P4O3 Jn general, tns7, 6Do*nul+ este un lid, )olZit de 'ael petrEu a 1e E)eri l. DllFa tn citate din 9i3 aKa JncJt riscul de

con)u.e este *ic. Dac7 titlul 6$ristos+ a a5uns s7 aib7 sensul de +Mrr ito), tidul +DoMul. e e-prlhat h priMipal po.i&ia prosl70it7 a lui %sus Ki stIpJnirea #ui asupra uni0ersuiui &i Jn special asupra credincioKilor care au aeeU tat do*ia #ui eFE Oor. Tidut e )ol]it ,n special atunci cJnd se 0orbeKte despre responsabilitatea creKtinilor de a asculta de isus Qde e-. Ro*, @GL@@3 @ cor 4L4 D,*.O, De 'aEl l-a )oldir d1tul de )rec0ent pentru a se re)eri la %sus Jn lucrarea #ui ps*rnterta Q@ $o), ALBO, ln speial cr re)eri)t la c8 ce a a5uns s7 )ie cunoscuta sub nu*ele de 6$ina Do*ullt Ql $oi @SLG@3 @@@G<,G1 r,,*O d ar,Tl chd ,.a redertt h n n"turile date de %EE clnd ea pe tanrrt Q@ $d. PL@DGsr AL@4 etcO, u 1re WrDrin. .7tor c7 )or*ula,,Jn $ristos+ este *odi)icat7 Ki de0ine 6Jn Do*nul+ atunci cJnd apare Jn conte-tul Jnde*nuilo, h loMc5lor Q-)1. 1Lr3 iilip. 4LGi col, 4L@P eicO. TotuKi, )olosirea celor dou7 titluri este )le-ibil7 Ki uneori 'a0el )oloseKte un anu*it titlu cJnd noi rha* aVtepta le-l )ol8ca p2 c2l%ialt, Ttduile 8npse ere includ dtld +Do*ul+ 1bt )rec0ente Jn scrierile lui 'a0el Ki este e0ident c7 sJnt )olosite pentru a onora persoana nu*it7. M7rturisirea pri*ilor creKtini3 6%sus Q$ristosO este Do*nul+ st7 la ba.a de.0olt7rii titlului 6Do*nul %sus $ristos+ QG $or. 4LBO, id paEl 8rbesr2 lierert d1ore Do*ul n1. tru, punJnd Jn )elul acesta accentul a tJt pe necesitatea anga5a*entului personal )a&7 de msus rit Ki pe *Jn- ie d p=dupa* acordata de hs poporului sau. "or*ula aceasta este g7sit7 Jn salut7rile introducti0e .lin ]risorile lui 'aEl tn ce =Dulrller tbtV ndtru, Ki Do*nul %sus $ristos+ sJnt asociau= J*preun7 ca sursa binecu0Jnt7rilor spirituale, :, Zrund*ann QTD TA, p. ss4O 1 su<Ehr c, la baa acBrei rodde td .-pLeia di, 0t ,DoMul Dle2(u., ce a )1r trans)or*at7 Jn Jnchinarea creKtin7 Jn 6Du*ne.eu Tat7l+ Ki, la acelaKi ni0el, 6Do*nul %sus $ristos+, indi-dnd prin aceasta c7 o*ul care )i are pe %sus ca Do*n Jl are Ki pe Du*ne.eu ca Tat7. %ndi)erent dac7 aceasta e-plica&ie este corect7 sau nu, sJnt dou7 )apte de*ne de re*arcat. /nul este c7 Du*ne.eu Tat7l Ki Jsus sint plasa&i Jn *od natural al7turi, Jntr-un *od care indic7 o po.i&ie egal73 desigur, subordonarea lui %sus )a&7 de 11S Tat7l este p7strat7 Jntotdeauna cu gri57 Q@ $or. @BLG83 "ilip. GL@@O, dar nici o alt7 )iin&7 nu este pus7 al7turi de tat7l tn )elul acesta. Al doilea )apt este c7 )olosirea Jn 9T a ter*enului 6Do*nul+ ca un titlu pentru Du*ne.eu a in)luen&at )olosirea creKtina a ter*enului. #ucrul acesta este clar Jn "ilip. GL@S &urai, care preia li*ba5ul din Js. 4BLGG-GB si aplic7 lui %sus ceea ce s-a spus acolo despre Du*ne.eu. De ase*enea, tn Ro*. @SLA, @<, un citat din %oel despre che*area nu*elui Do*nului Qadic7 %ah0ehO %-a )ost aplicat lui %sus. "olosirea ter*enului tn )elul acesta nu este speci)ic7 lui 'a0el Qc). loan @GL<83 E0r. @L@S3 @ 'et. <L@4 K.ur*.3 %uda G4 K.unru3 Apoc. @PL@43 @AL@1O. Jn )ine, cJnd 'a0el se re)era %a 6.iua Do*nului+, nu Jncape Jndoiala c7 Jn&elege c7 aici 6Do*nul+ nu se re)er7 la %ah0eh ci la E Ql c.r. tLa5 G co, lL@4O, Dac7 ne-a* ghida dup7 statistici, s-ar p7rea c7 titlul "iul lui Du*ne.eu Qcare apare de @B oriO a )ost *ult *ai pu&in i*portant pentru 'a0el decJt titlul Do*nul, care apare de cel pu&in .ece ori *ai )rec0ent %n scrierile sale. TbtuKi, aKa cu* a ar7tat M. !engel $TTie Son o) $od, @AP1, cap. <O, 'a0el )oloseKte titlul acesta pentru %sus atunci cJnd re.u*a con&inutul E-0angheliei Sale QRo*. @L<-4, A3 Zal. @L@B K.ur*.O si are tendin&a s7-@ re.er0e pentru a)ir*a&ii i*portante. S% f )oloseKte atunci cJnd are Jn 0edere rela&ia dintre Du*ne.eu &i %sus &i. a&a cu* a* 07.ut anterior, arunci cJnd preia a)ir*a&ii tradi&ionale care 0orbesc despre )aptul c7 Du*ne.eu #-a tri*is tn lu*e pe "iul S7u pree-istent &i #-a dat s7 *oara pentru noi. El scoate Jn relie) Jn *od special )aptul c7 prin lucrarea "iului noi pute* )i adopta&i ca )ii ai lui Du*ne.eu QRo*. 8LGA3 Za[, 4L4-1O. 'a0el )oloseKte o serie de alte e-presii tn conte-tul acesta. %sus este descris ca Ki ];iipu, Q%*agineaO Du*tr4u le0a.ut Qcor. lLls3 d. G coi aLGAL col. @L@B-@8O Ki 'reaiubitul Q"iu alO lui Du*ne.eu QE)es. @L1O. TotuKi, acestea ar trebui pri0ite doar ca descrieri ale lui %sus &i nu ca titluri ale #ui. AcelaKi lucru este ade07rat cu pri0ire %a alte e-presii care descriu di)erite )unc&ii ale lui %sus, cu* este aceea de ]$ap QE)es. @LGGO &i c8r B8t de MtUltui.or QE)1. BLG<3 "imr. aLGSO. Este discutabil dac7 titlul Du*ne.eu este aplicat de 'a0el %ui %sus. %nterpretarea te-tului din Ro*. ALB Q0e.i 9SR Ki *g.O este contro0ersat7, dar te-tul probabil c7 ar trebui Jn&eles ca o dp-ologie la adresa lui $ristos ca Du*ne.eu $B. M. Met.ger, Jn B. lindars Ki S. S, S*alley, Qed,O, $hrtst and Spir( in the eF /sta*ent, @AP<, p. AB-@@GO. #a )el de a*biguu este te-tul din @ %es. @L@G Q0e.i PE9 &i *g.3 M9 Ki *g.O. $tnd a5unge* ta Epistolele pastorale, di0ersitatea de titluri caracteristica scrierilor 'auline anterioare Jncepe s7 dispar7. Titlul "iul lui Du*ne.eu nu este )olosit deloc. ici bus si nici $ristos nu sJnt )olosite independent Qe-cep&ie @ Ti*. BL@@O ci nu*ai tn co*bina&ie, de obicei Jn ordinea $ristos %sus. TotuKi, Do*nul este )olosit ca un titlu independent ctt Ki tn co*bina&ii, )n cite0a ca.uri probabil c7 a0e* e-e*ple de declara&ii )or*ale de erei e-pri*ate Jntr-un stil *ai o)icial Ki ba.ate pe *ateriale tradi&ionale Q@ Ti*. @L@B3 GLB K.ur*.3 1L@<3 G Ti*. @LA K.ur*.3 GL83 Tit GL@@-@43 <L1O. u Jncape Jndoial7 c7 aici ti este datlui ,sus titlul de Du*ne.eu QTit GL@<O Ki pri*eKte J*pre ur, caDu*eau ddul de MTruror QG Trn, tL@SL Tit rL4L GL@<L <L1O.

%S/S cR%sToD TrTr,uRr%=B #/r %9. Titlurile lui %sus %n scrierile lui loan Jn scrierile %ul loan tiparul )olosirii titlurilor lui %sus este acelaKi ca Ki Jn celelalte E0anghelii. E0anghelia dup7 loan se ocup7 de acti0it7&ile persoanei u*ane %sus Ki )or*a co*pusa %sus $ristos este )olosit7 nu*ai de dou7 ori atunci cJnd este a0ut7 Jn 0edere se*ni)ica&ia total7 a persoanei lui %sus de dup7 Jn0iere Qioan @L@P3 @PL< - ulti*ul pasa5 este pre.entat din perspecti0a unuia care a 6J*plinit lucrarea+ pe care i-a dat-o Tat7l[. DeKi ter*enul Do*nul este )olosit adesea la 0ocati0, pentru a % se adresa lui %sus, el este )olosit rareori Jn nara&iune pentru a se re)eri la %sus Qnu*ai tn roan 4Ll3 1LG<5 r%LGO ptn du't tdi.8 c4 a stabilit po.i&ia nou7a lui %sus. +totuKi, este se*ni)icati0 )aptul c7 %sus JnsuKi descrie po.i&ia Sa ca a unui 6st7pJn+ Qsau 6do*n+n Qloan @<L@< K.ur*., @13 @BL@B, GSO care poate da porunci robilor S7i Y deKi El Ji pri0eW2 pe ll*ici e pe prier)ri d nu o " 3bi. /na dintre Jntreb7rile cheie din loan este dac7 Jsus este Mesia atJt din perspecti0a e0reilor cit Kl din cea a sa*nritenJlor3 scopul E0angheliei este S7 conduc7 la con0ingerea c7 %sus este Mesia Qloan GSL<@O. tn ciuda rarit7&ii cu care tntSni* aceast7 declara&ie Jn celelalte E0anghelii, %sus este declarat Mesia Jn E0anghelia dup7 %oan Q%oan @L4@3 4LGA3 @@LGPO, dar este interesant c7 acest cu0Jnt nu apare niciodat7 pe bu.ele lui %sus. Alte descrieri c&uasi-ritulare ale lui %sus pe care le )oloseKte %oan sJnt $eltare trebuia s7 0in7 Qloan @@LGP3 @GL@<3 c). Mat. @@L<O3 SRntul lui Du*ne.eu Q%oan oLoy i., MEru rLG4O, MTruiro4t Qioan 4L4GO. Mi.tul Qut Du*ne.eu Qloan @LGA, <1O, 'ro)etul Q%oan 1L@43 PL4SO si Regele lui %srael Qloan @L4A3 @GL@<3 @8L<<-<83 @AL<, @4-GGO. $Jte0a dintre aceste titluri sJnt JnnTnite si tn E0angheliile sinoptice. Titlul caracteristic cu care S-a descris %sus, "iul o*ului, ocup7 un loc proe*inent Jn E0anghelia dup7 %oan, dar aici accentul este pus pe originea cereasc7 a "iului o*ului, pe coboitrea #ui Jn lu*ea aceasta, pe glori)icarea #ui pe cruce Ki pe se*ni)ica&ia #ui ca Datator al 0ie&ii Q%oan<L@<3 BLGP3 1LGP,B<,1G3 @GLG<, <43 @<L<@O, )apt care lipseKte din E0angheliile sinoptice. DeKi nu este necesar s7 presupune* c7 niKte in)luen&e str7ine ar )i contribuit la )olosirea titlului Jn %oan, li*ba5ul )olosit este su)icient de di)erit de cel din E0angheliile sinoptice JneJt s7 sugere.e c7, deKi a)ir*a&iile din %oan se ba.ea.7 Jn u, ti*7 anali.7 pe Jn07&7turile directe ale lui %sus, ele au )ost rescrise Jntr-o oarecare *7sur7 de c7tre e0anghelist sau de c7tre slei2 esre tS. S. Snalley, MrS lS, %A1TA, p, GPT <S@O. $el *ai )unda*ental titlu pentru leus Jn E0anghelia dup7 loan este )Sr7 Jndoial7 "iul lui Du*ne.eu. Acest titlu indic7 apropierea rela&iei dintre Tat)il Ki singurul S7u "iu pre-e-istent Qtoan <L@1-@8O3 aceasta este o rela&ie de dragoste reciproc7 Qioan <L<B3 BLGSO Ki este e-pri*at7 tn *odul Jn care "iul ascult7 de Tat7l Q%oan BL@AO Ki Ji sJnt Jncredin&ate )unc&iile de 5udec7 tor Ki d7t7tor al 0ie&ii Q%oan BL@P<SO. Rela&ia )ilial7 unic7 dintre %sus Ki Du*neieu pe care o Jnt)lni* Jn E0an gheliile sinoptice este e-pri*at7 *ai dai aici Q%oan @@L4@3 @GLGP K.ur*.3 @PL@O. Jn esen&7 aceleaKi idei sJnt co*unicate de titlul =#ogos Qsau $u0)ntuf, care apare tn prologul E0angheliei- #ogosul este identi)icat atJt de *ult cu Du*neseu Jndt nu este surprin.7tor s7 0ede* c7 lui %sus Ji este dat titlul de Du*ne.eu3 lucrul acesta este clar tn ca.ul *7rturiei lui To*a Jn %oan 11@ %S/S $R%S%;S. %=%T#/i%#E #/% GSLG4, ude arila8 lui %ss 8l ln0iat d2r*inL recunoaKterea statutului Sau di0in, dar este probabil de ase*enea cI Jn loan @L@8 %sus este descris ca , .singurul "iu, care este Jn sinul Tat7lui+ Qsau, 6singurul "iu, care este la )el ca Du*ne.eu Ki care este al7turi de Tat7l+O Qte-tul, Jns7, este incer&i. Jn )ine, ar trebui obser0at c7 Jn E0anghelia dup7 loan sJnt di)erite a)ir*a&ii 6Eu sJnt...+ care Jl pre.int7 pe %sus ca 6'astorul cel bun+ sau 6Ade07rata 9i&7+. /neori a0e* doar cu0inteleL 6Eu sJnt E%+ Qloan 4LG13 1LGS3 8LG4,G8, B83 @<L@AO. JntrucJt aceste cu0inte sint un ecou al procla*a&iei lui %ah0eh despre sine, g7sit7 Jn Js. 4<L@S3 48L@G, este probabil c7 ar trebui s7 le pn0in e t2 o indicalie rcabte a dirinitarii tui rsu. "ol1il1 tidrinot h Epistolele lodire 1te si*i. lar7 cu aceea din E0anghelie, deKi e-ist7 desigur o di)eren&7 Jntre *odul Jn care o*ul %sus este descris Jn Erngbelie, iar lnr.o Episrolt 1te degie .a Do*ul ln0iat. Es. 1 iapt i4 ti pTbabil lipsit de i*po. 1n,= .a < 1re sin8ua cde din % carc nu se rete.e niciodat7 la `sus. )n @ moan, %sus este deseori subiectul a)ir*a&iilor Jn care este e-pri*at7 se*ni)ica&ia #ui ca Ai c*td Wu .a "iul lui D8n8eu Q@ lod GLGGL 4LtSL BLr. sO. D1i Dbblru ndicatV aici s.ar pur8 sB )ie doar dac7 %sus a )ost Jntr-ade0Ir Mesia aKteptai de e0rei, teologii sint Jn general de acord cI proble*a aurd ln Edee aici 1te d.c, a aFi le cu .dei"r o Jntrupare real7 Ki durabil7 a lui Du*ne.eu Jn %sus. Se par2 .t oporen)ii hi %8n au snEsEt cA ar )i e-istat o unitate reala Ki durabil7 Jntre Mesia sau "iul lui Du*ne.eu Ki %sus Q@ Joan 4LG3 G loan PO, iar loan a Eebnlt se sublinie. c, ls1 $.ir .1 a 02nit cu ad20r"t Jn ape ii slige, adicl, ln bore.ul si ir n1)ta sa. De a8a 2l )olNste tidd conplet ,,"iul Se,, rss. Q@ %oan @L<L <LG<3 BLGS@ pentrV a indica obietul credin&ei creKtine. u*ai "iul lui Du*ne.eu poate )i Mlndibd l*n Q@ %8n 4L@4O, Te*eul Do*ut este abst dh Eoistolele lui r*. %n Apoc. )sus apare Jn *od proe*inent ca un titlu, ca Ki pn E0r. Titlul co*plet %sus $risFs este )olosit

nu*ai ca un titlu sole*n Jn introducerea c7r&ii QApoc. @L@ K.ur*., BO, dar e-ist7 patru re)eriri la $9istns sau la crist1ul sdu QApe. GSL4, 13 rlL@si @GL@SO, car2 arat7 c7 loan era conKtient de ideea c7 Mesia este agentul lui Du*ne.eu Jn instaurarea do*niei Sale. %de. ac2sh p8re )i 0E.utE Di tn nodd =l ere tidui#2 d=0ire de Rese si Donn stu lolosite cu reterire la Dll*au W (u QApe. ls3<3 @PL@4L @AL@1O, u tr2pe trdoial, ., tidul cel *i disr5rcri0 al lui rs1 tn Ape. 1@e acera de rMiel, iid, ..re 1re )olZit de G8 de ori aici W ni.eieri tn alt pan2 Qo0innrl )olZir d2 loan %n @LGA, <1i "api ar<G3 @ 'er. @L@A de di)2ri,O. Mtelu.l conbin, cadcteristicne EEdoele c, a )ct 5unghiat Ki 5ert)it QApoc. BL1O Ki cu toate acestea este Do*ul .aE ette BEdnic sa ripri8a =hchina,.a QApoc. BL<O. E% %si arata *tni. inpoh0a r.dui QA,a. 1L@1@ )i 8ndue poporul lui Dll*eau tn tuDia QApoc. @PL@4O Ki cu toate acestea, sJngele S7u este acela care ac&ionea.7 ca 5ert)7 pentru p7cat VApoc. PL@4O Ki prin care poporul S7u *artiri.at iese biruitor QApoc. @GL@@O. 9. Titlurile lui %sus Jn restul oului Testa*ent Dii)t celelahe cn4i .le l EDei 1re probbil 8a *ai deosebit7 prin )elul Jn care )oloseKte titlurile. Asd2l, Episrola re0in. %a )olZua n8elui shDlu td p2nd a 0orbi Nle.pE cel ce a suiedt 8ilire si *oarte Ki care a )ost totuKi Jn7l&at de Du*ne.eu QE0r. GiA3 %<i@GO. s2 poare le)di la El Wi )olZ5nd n))ii drhl tonnul QEr, Gr<3 PL@4O e, $risr1 QEF, <L1, @4 etO. %4i tuap2 lndoia! ce autonn gtie ca $ristos Jnsea*n7 6/nsul+ QE0r. @LAO, el )oloseKte acest tid, 8i nult e p2 u n*2 .are 1te Roie s.d )ie e-pl(at d. ali2 tidui, El %l ddrie ,2 (u ca Vi $7petenia Q'ionierul sau Jnainte-*erg7torulO *Jntu-irii Ki credin&ei QE0r. GL@S3 @GLGO, )olosind o e-presie care se poate s7 )ie a0ut o circula&ie *ai larg7 ca un titlu $ristologic Q"apt. <L@B3 BL<@O, Dar *ai presus de t8te aliorul Jl pri0eKte pe %ss a Marclr2ru 'reot Ai pre.int lucrarea #ui Jn ter*enii prelua&i din legisla&ia despre 5ert)e din 9T. Dac7 acest ter*en este *ai *ult o descriere decJt un titlu ai lui %sus, ter*enul "iul este u tidu e*id2ti0 ca 1r, la baa lu5. Ania dupt c2 a lbbnit identicte hi %ss ca "iul lui DunneuD =r=allat Mi pBE de bseri W de Moi], abia dups aceea trece autorul *ai departe ca s7 de*onstre.e *odul pn care aceast7 po.i&ie #a cali)icat pe %sus ca Mare 'reot Ki Mi5locitor Jntre Du*ne.eu Ki o*. Scriitorul )oloseKte cu gri57 's. GLP QE0r. @LB3 SLSO Ki @@SL4 p2nd a d2)hi ro.iW. lui %sZ- El pue aeent p2 QabsurditateaO respingerii *JntuJrii reali.at7 de un e8 Mlntuttor ineltar QEF 1L15 @SLGAO. %aco0 se re*arca prin )aptul c7 se re)er7 nu*ai de dou7 orilapto*nuQ`5#is;istoJ Qlac. lLl3GLlO,darcJnd 0orbeKtedespre0enireaDoronuluiQ%ac.BLPK.unn.Onu lrca" lndoiala cE ] re)er, la %s1, %n @ '2t. t2*enol %ss nu 2s2 )olosit ca u nMe independent Ki scriitorul pre)er7 titlul %sus $ristos, El )oloseKte Do*nul %sus $ristos o singur7 dat7 Q@ 'et. @L<O Jntr-o e-presie tradi&ional7. Dar el se re)er7 )rec0enr la cristZ si 1re inte2sanr d 2l lace .c8ra *ai ale b .oar2-tut su)ednlei )i nortii Q@ 'd. @Lr@, rAi GLG@3 <L@8 etc.O, lu8 c.re an 0a.ur .s 1t2 M( Elistic p2nd )olosired r5tldui itr BZsca pri*r1. El 0orbeKte de ase*enea despre *7rturisirea lui $ristos .a si)to*n Q@ pet. <Lrs3 cJ GL@<O, inru rDd *rc ne adue aninte de sdd din Bisi2 ,ri8rt, G p2t. ] candena.l prid tolosirea tiddui Don, nul %sus $ristos. Titlul Mtntuitorul este Jnr)lnit de asnse rrd]nr QG 'et. @L@,@@t GLGo3 <LG,ro, 5d Jn G 'et. @L@ msus este descris ca, )iu*ne.eul Ki MJnrui-.orul natrr+. %n EUisrola lui 2llda )olosirea titlurilor este ase*7n7toare3 a*Jndoi autorii )olosesc )or*a neobiKnuit7 despotes, 6Do*nul+, cJnd se re)er7 la %sus QG l2t, GL@t tuda 4O, "ate p2ntru c% idea princip.l, 1te acea T rrWMpl1re a rla0ilor5 te*enul nu a )ost )olosit )rec0ent pentru c7 a sugerat despotis* arbitrar. 9%. $onclu.ii Jn07&7tura T despre persoana lui %sus nu este li*itat7 ra cea ce 1te 2-pdsat de tiduile pe ere @2d ]nitat slrcr *i sa. Ar trebui sA lur1 da ase*enea Jn considerare ceea ce se spune despre caracterul si acti0itatea lui %sus arit Jn ti*pul 0ie&ii Sale pe p7*Jnt cJt Ki Jn po.i&ia Sa cereasc73 este i*portant s7 0ede* si di)eritele declara&ii de cre. Ki lucr7ri literare care a-u )ost create pentru a e-pri*a se*ni)ica&ia #ui. TotuKi, iitluile ln sine re.Me o =Fe pa.te a in0B,Btuii Mr. Studierea lor ne per*ite s7 0ede* cu* a )ost *odelat7 sindiu uceicilor de prind lor 8nt.ci .u %ss ia ti*pul 0ieiii #ui, cM a )et coeliTte prin lattul cn #au lndlnit c. ,i DoDtrl h0ial, iar apoi a )osr elabo. BtA dc)initi0 in d*pd ludlrii lo, de engheliae si 11G %TR%T Jn07&7tur7 Jn lu*ea iudaic7 Ki elenistic7. Titlurile e-pri*7 Jn di)erite *oduri 0aloarea supre*7 a lui %sus ca "iu al lui Du*ne.eu, )unc&ia Sa *Jntuitoare ca Mesia Ki Mintuitor, precu* Ki poli&ia #ui de cinste ca Do*n. Biserica pri*ara a recurs la *ulte surse pentru a e-plica cine a )ost %sus3 Jn esen&7 a preluat *aterial din 9T, pe care ,-a pri0it ca pe o pro)e&ie di0ina cu pri0ire la 0enirea lui %sus, dar Jn acelaKi ti*p nu a e.itat s7 )oloseasc7 titlurile care au a0ut sens Jn cercurile *ai largi ale lu*ii. /nele titluri s-au do0edit *ai pu&in adec0ate decJt altele, dat J*preun7 ele depun *7rturie despre )aptul c7 Du*ne.eu a ac&ionat Jn *ed decisi0 Jn %sus, ca s7 5udece Ki s7 *Jrttuiasc7 lu*ea, Ki e,e recunosc toate c7 acest %sus este cu ade07rat una cu Du*ne.eu Ki 0rednic de Jnchinarea cu0enit7 lui Du*ne.eu JnsuKi. Bts#%;$RA"%,. 9e.i a)ticolele retente din DBS3 MD TT3 %DMr, '. !. Bo]h, ti. San a) Ma in Mni and !/tory, @A1P3 :. Bousset, Myrios $)trFtoi, @APS3 S. $u/*ann, The $hristology o) the eF

%bsta*en)i, @A1<3 R, !. "uller, The "oundations o) eF TTita*enr $hristology, @A1S3 ". !ahn, TTie Titles o)Jesus in $hristology, @A1A@ M. !eW2%, Th. son ol cod+ @AP13 A. r. B. !iggins, Jesus and the Son o) Man, @A143 M, D. !oo(er,Jesus and the Ser0ant, @ABU3 ide*, The Son o) Man Jn Mar(, @A1P3 :. Mra*er. ;irist, lord. Son o) $od, @A113 %. !. MarshaJl, The ;rigins o) eF Testa*ent $hristology, @APP3 S. MoFinc(el, !e That $o*-eth, @AS13 . 'errin, A Modern '/gri*age in eF Testa*ent $hristology, @AP43 9. Taylor, The a*es a) Jesus, @AB<3 ide*, The'erson o) $hrist in eF Testan.n. U+chrnT lABA5 !. E. Todi, The San ot Mon ,n #heSynopticTradition, @A1B3 Z. +9er*es, Je*s the JeF, @AP<. %.!.M. %h.B;SET. se c"de cl .s n1e QG s2h. G.4r a Mt ia. ori8ine Eibaal. d.r a )ct .lt2nr de sDibi c3re au scris boia. Q6ruKine+O Jn loc de nu*ele aparent al di0init7&ii p7gJne ]Baal. Jn @ $ron. 8L<<3 AL<A este scrisa )or*a EKbaal. Recent a )ost adus un argu*ent puternic Jn )a0oarea acestei interpret7ri, boT& )iind Enteles ca un atribut di0in, 6*Jndrie, t7rie+. %K-BoKet Ki EKbaal au putut )i nu*e alternati0e ale aceleiaKi pers8e Sa ).l e )i Me)ib.)e si MeribTli 03 M. t))it, !/QA 41, @APs, p. Pral.)i /n nu at lui saut. nu*it %K0i Jn @ Sa*. @4L4A mo alterare a nu*elui %Kiah, adic7 %KbaalO, a )ost Jntronat rege al lui %srael la ]Mahanai*, departe de do*eniul )ilistenilor, de c7tre Ahner, co*andantul ar*atei tat7lui s7u. $Jnd puterea lui Da0id a crescut, Abner a Jnceput o intrig7 cu el, dar a )ost o*orit. Suporterii lui %K-BoKet sau descura5at Ki doi dintre o)i&erii s7i de ca0alerie, Recab Ki Baana, l-au asasinat Jn ti*p ce se odihnea Jn ti*pul .ilei QG Sa*. G-4O. Relatarea acestei cri*e Jn #XX este *ai e-plidt7 dedt tn MT QG sa*. 4L1, c, 9i Ai n0D ], 0sn5, -] poate )i nuDdi)icat ca s7 )ie Jn ar*onie cu te-tu[ grec. Modra lui RBoW2r i.a p2nis lu5 Da0id sA obri3 de la )a*ilia lui Saul controlul asupra Jntregului%)irt)e[, %)l Q8br, 8%t ,Ttu@ neuO. in oea GL@1, nu*2le e care israeli&ii trebuia s7-# )oloseasc7 pentru Du* ne.eu, Jn loc de 6Bsali+ . nu*e care a0ea nuan&e p7gJne. J.D.D. %XA% $Ebr. =ittay, U 6QDu*ne.euO este cu *ine+O. @. /derul . 1VS de 1*eni din Zat care s-au alrtuV lui Da0id cu pu&in ti*p Jnainte de re0olta lui Absalo*. "idelitata lui a )1t abl d2 *re t*it a retuar sBjl p7r7seasc7 pe rege atunci cJnd acesta @-a s)7tuit s7 se Jntoarc7 QG Sa*. @BL@A-GGO. u*ele 6Zhiritul+ arat7 c7 era )ilistean3 probabil c7 a )ost un *ercenar care a g7sit Jn Da0id un conduc7tor de*n de loialitatea sa. Al7turi de loab si AbiKai a )ost unul dintre cei < s2re"u ai tui Da0d @G Sd. @aLGO. G. /n on dir Bdia*inj /nut dinr2 c2i .,rei.ei,. de 0i85i ai %d Da0ia 2 Sd. G<LGAr % crn. @@i<@@. %.Z.Z. %TA#%A Qsr. traliaOj pe ra 5u)r3rare s8lului @ j *ele s a5uns s7 aib7 Jn esen&7 sensul geogra)ic *ode*. 6Tbate dru*urile duceau la ]Ro*a+ Ki chiar Jnainte de 0re*ea lui $ristos *ul&i e0rei s-au stabilit Jn %talia, Jn special Jn *etropola. 'a0el i-a Jnr/nit pe ]Ac0ila Ki 'riscila Q"apt. @8LGO datorit7 unei e-pul.7ri a e0reilor decretat7 de J*p7ratul $laudius. %talia a )ost destina&ia apostolului dnd a )7cut apel la $e.ar Ki sa J*barcat la $e.area J*preun7 cu al&i Jnte*ni&a&i pornind Jn cea *ai )ai*oas7 c7l7torie a sa QTapt. GPL@, 1O. Jn E0r. @<LG4. 6cei din %talia+ a salut7 pe destinatarii scrisorii. J.D.D. %TAM AR QEbr. =tr*arO. intet1ul n*elu5 1re i,. cert, dar ar putea Jnse*na 6&ara pal*ierilor+. $e, *ai tJn7r dintre cei patru )ii ai lui Aaron Ki EliKeba QE-od. 1LG<O. %hr a )ci ordi*r penh3 pre3lie QErod. G8L@O Ki a condus lucr7rile de construire a cortului QE-od. <8LG@O. Jn ca.ul aposta.iei lui adab Ki Abihu el a r7*as credincios Do*nului Jn toate lucrurile, cu e-cep&ia 5ert)ei pentru p7cat $#e0. @SO. El a )ost pus peste ZherKoni&i Ki Merari&i Q u*. 4LG8, <<O. 'entru do0e.i c7 Eli era ur*aK al lui %ta*ar, 0e.i @ Sa*, @4L<3 GGLA3 @ $ron. G4L<. /n b7rbat nu*it Daniel, unul dintre ur*aKii s7i, este *en&ionat printre cei care s-au Jntors din e-il QE.ra 8LGO. Z.:.Z. %T%E#. 'rcbabil ,rl[*e.u ere o nune+ mdac7 *odi)ic7* En ebr, Jn =iut7O. @. /n str7*oK al lui Salu cate a locuit Jn %erusali* pe 0re*ea lui ee*ia $ ee*. @@LPO. G. /n nu*e *en&ionat al7turi de /cal Jn 'ro0. <SLr.o nodi)icare a inla4irn cu0htelor ale ca e.ul tat o redare *ai satis)7c7toareL 6A* obosit, o Du*ne.eule Qla=)&) e,O Ki sJnt isto0it+ QR9*g3 EB3BSBO. tO.A.rV. %TRA Qebr.rra, ,,b2hus@. soiJ lui Abisarl sa lui Da0id, tatIl lui A*asa, unul dintre generalii lui DaDd De= 1re nu*it isEeli in G San. %PiGB. nob *arginal7 Ki @ $ron. GL@P Jl descrie ca is*aelit Ki red7 nu*ele lui ca )iind Jeter@= Qc). @ J*p. GLBO. J.D.D. %T:T. 6%tri&i+ a )ost nu*ele dat unei )a*ilii care s-a tras din $hti Lrlea* ; con. GLB<O. Doi rc*bn ai g7r.ii personale a lui Da0id, %ra Ki Zareb, pro0in din 11< rTR%T aceast7 )a*ilie QG Sara. G<L<83 @ $ran. @@L4SO &i se poate sa )ie de %oc din ataKul ]%atir V@ Sa*. <SLGPO. p.A.n-c. %T/EA QZr. rrouroio, #8 <LlO. u8@., n),liO nat al7turi de ]Trahoniris, deri07 aproape cu certinrdire de la ebi ld., u 1u al lui (Mel Qc2n, GBL@B-@13 @ $ron. @L<@O, *en&ionat de ase*enea ca un trib care era Jn r7.boi cu israeli&ii de la E de %ordan Q@ $ron. BL@A[. u se Ktie aproape ni*ic despre acest trib pJna

dup7 0re*ea regelui e0reu Aristobulus % Q@SB-@S4 J.d.$r.O, despre care se spune c7 a luptat J*potri0a itureenilor Kl a cucerit o parte din &ara lor ;os.,Ant. @<.<@8O. Dup7 aceea scriitorii clasici QJose-phus. Stiabo, 'liniu, Dio $assius etcO )ac alu.ie )rec0ent la e# /neori sJnt nu*i&i sirieni, alteori arabi. 'e 0re*ea cuceririi ro*ane ei erau cunoscu&i ca un trib de 5e)uitori s7lbatici, )oarte pricepu&i Jn )olosirea arcului, dar nu erau asocia&i cu nici o regiune geogra)ic7 precis7, %turea a )7cut parte din teritoriul st<-pJnit de %rod cel Mare, dup7 a c7rui *oarte Jn anul 4 J.d.$r. regatul a )ost J*p7r&it, iar anu*ite regiuni irclui0 thonitis ri 8E e s-a trhit .=c.s lui ireno Qsu .2nodoMO din 'aneas+ a, )o*t teaarhia lui "ilip Q]TETRAR!O. Dac7 aceast7 regiune a )ost lo-cuit7 de itureeni, aKa cu* pare probabil, se poate s7 )i )ost cunoscut7 sub nu*ele de %turea, deoarece triburile *igratoare au dat adesea nu*ele lor la teritoriile noi pe care le-au ocupat. Josephus, cJnd de)ineKte li*itele teritoriului lui "ilip, nu *en&ionea.7 Jn *od speci)ic %turea - unii spun c7 aceasta se datorea.7 )aptului c7 %turea nu era separat7 de trahonitis QAnt. rP. @SAO, '.in lll@@8, cM irebuie inrdrretate rdDn2a lui #ucaL este o )or*7 substanti0al7 sau ad5ecti0al7U Se re)sa la u lhur su ta un poporU u ple* ."a certitudine deplin7. u*ele de locuri din aceast7 regiune Ki din 0re*ea aceasta stnt re*arcabile prin )le-ibilitatea lor K) prin )aptul c7 pot )i alterate, iar adesea a0e* de-a )ace cu suprapuneri. Singurul lucru pe care-% pute* spune cu certitudine este c7 %turea a )ost, aKa cu* spune :. ManKon Q#u(e %n M Tf, 6un &inut deluros din .ona *un&ilor Antiliban, Jocuit de arabi r7t7citori+. caligda a Nlat regtlO8 ld lrod A8,pa # Dupl *oartea acestuia a )ost integrat7 in pro0incia Siria, )ilnd aasinhrai, d2 prudi B%B#%;ZRA"%E. Articole de :. M. Ra*sayKi Z. A. S*ith Jn TheE-positor 4.A, @8A4, p. B@-BB,@4<@4A, G<@G<8i E. S.%=oa, BJX l, @t<, , B1@-BP<3 A. !. M. Jones, The!erods a)Judaea, @A<8, p. A@@, passi*. ,D.D %/BA#. /n )iu al lui Ada, so&ia lui #a*eh, str7*oKul celor care 6dnt7 cu al7uta+ Q(ir*IrO Ki ca0alul Q=)ig7bO Qca, 4LG@O, Q.Mu.rci Sl T STR/ME T, M/a ;DllO T.cM. %/tA T. "iullui laco0 Al patrulea )iu al lui laco0 Ki #ea QZen. GAL<BO a )ost nu*it %uda Qy=h/dIO- nu*ele este e-plicat acolo c7 Jnsea*n7 6l7udat+, )iind deri0at de la r7d7cina ydh, 6a lauda+. Zen. 4AL8 con&ine un 5oc de cu0inte ba.at pe acest Jn&eles. Aceasta deri0are este Jn general respins7, dar nici o alt7 eti*ologie sugerat7 nu a )ost acceptat7 unani* Qpentru bibliogra)ie, 0e.i MBO. %uda a luat un rol de conducere Jntre )ra&ii s7i, a&a cu* se 0edeJnl*J*plareacutosi) QZen. <PLG1-GP3 4<L<-@S3 44L@1-<43 41LG8O. DeKi Zen. <8 arunc7 lu*in7 asupra Jnceputurilor tribului lui muda, po.i&ia pe care o ocupa capitolul )ace un contrast Jntre caracterul lui %uda si 1l lui l1it D2)i $en. 4tL8@G nu 1r. o prcntsi8 strict7 c7 muda 0a de0eni rege, ci *ai degrab7 o pro*isiF c, 8 aE o 'o.ili2 de otdlerc, 0icbri2 li stabilitate tribal7, pro*isiunea despre ]?ilo i*plic7 iii ulti*7 anali.a po.i&ia de rege. Zenealogiile ur*aKilor lui luda " alE ln r c"n Ga n. Alte p8o8 d ncehgl nuc Dup e],,l babnoni,n nl*le lda a d21it uul dintre nu*ele )a0orite ale e0reilor. Jn 9T sJnt *en&iona&i cinci b7rba&i cu acest nu*eL un le0it, str7*oKul lui caNlni2l QEa <LAO, tlttl ]u po.te )iul lui !oddia VEna GL4SO3 un le0it care s-a Jntois cu gorobabel t 8. rGL<O3 u ldir, contdpotu d E.a QE.a hi - .a Y Di E.echia a + o *at lt iudeul d. Y))l) (i*t, i&Kori Du - op - pi (i - rit ca Ki o pas7re Jn coli0ie %n al u - s. n ! - h etat8 %tudinului *u al /nu Y ti - iu a-e]Y- )cO capitala lui, l-a* Jnchis io 6iudeul+ Qhaiat5iau *at CaudayaJ *en&ionat pe o pris*7 de lut care descrie pri*a ca*panie a lui Sanherib, regele Asiriei, inclusi0 asedierea %erusali*ului tn PS@ trl.$r. 114 s o )i laco0 c. E #ea QJsrari\ -

c. a\ Bhha -

c. N<\ gi)aa -

c, IO

@ r c.x c))i % s S RutFn SFne* #e0i %/SA > BatKus Qsahar gabutai Dan e)ta/ Zad AKer loa) Berta*h Ta*ar o. E) ;nan ?e,a P t T 'ere& gerah i . @ , luda 3a cIsaori, cu BatKua, a canaanrl i, Ki a a0ui cu ea trai copt Apoi a *ai I0uJ doi copii cu Ta*ar, so&ia )iului siu cd *ai *are, Er. c. _ c7s7torie !e))on !anul Pi*ri Elan !enan $alcol ;ara Arborele genealogic al )a*ilia lui Judo, potri0it cu @ $ronici GL<-1. % %/DA roLU<OL u Bdidit de )tute dir subordina %ui *ia Q en, uLAO5 u p8t din subordine lui 2hia Q en. @GL<1O. %r en. @GL<4 orcb2bil ca prin Juda+ se re)er7 la *e*brii tribului Jn general. Jn % n8ele 1te pre.enr tl )o8 eloiatA Qin linba ro*In7 e-ista o singur7 )or*7, Jn co*para&ie cu cele dou7 )or*eL Jndah ti Juas din linb, engl2.,, n,r,O %%%. Tribul lui %uda d. De la trod ptnd la Saul %uda nu a a0ut un rol special Jn po0estea E-odului Ki Jn c7l7torule prin pustie, deKi trebuie re*arcat c7 a t1t liderul ensardei Q *, GiAO, u e-iWB o dne ren&7 se*ni)ica ti07 Jntre re.ultatele celor dou7 recenst*inte din ,.d8da ae1ta Q ))i PLGPL G1,GGO. Acan, un *e*bru al acestui trib, a )ost cau.a Jn)rJngerii %sraelului la Ai Qlos. PO. Acesta se poate s7 )ie *oti0ul pentru care tribul lui %uda a pri*it *isiunea special7 sI conduc7 un atac independent J*potri0a Mitilor QJud. @L@.GO. u 1re .latE nici . 2-plica&ie, dar este dar ca teritoriul lui %uda nu a )ost stabilit prin tragere la sor&i la Silo Qmos. @8L@-@SO, ci a )ost stabilit Jnainte de cucerire QJud. @L<O3 c). ase*7 narea cu J*p7r&irea pentru E)rai* Ki 5u*7tatea lui MInase Qlos. @1-@PO. Teritoriul era *7rginit la de por&iuni din teritoriul lui Dan &i Benia*in, Ki *ergea pe die,itia E[` de la cpgrul de al Ma.ii Moare,Ai la S de le8li* W de redpolZul salaonii, pioi la Medit*E. $r1nite( ae 9 si de E da, constituite d2 Mare Medtd.na ii Mar8 M2n<, iar spre S ] Jntindea pJn7 acolo unde era posibil7 culti0area plantelor Q.c). los. @BO. %trd. a d"t la inceput 8 tui ere palte a c)tnpiei de ccstd, ae a )1t eup.rt .uind dup1 ac8 de ci"e tnisbni QJs, @L@<O 5 ] p.re c, ruda s-a ErW Ep2de din lupd QJud, @L@A3 <.<5 %Z. @tLGG@ @<LG.<O. lnhoR %uda a cedat de burs b" *nh tribul lui SJ*eon cea *ai bun7 partea teritoriului care ia tenit S1. @Ai@, AO, 11 logic sI presupune* ca iuda a speratc7 Si*eon 0a )io .on7 ta*pon Jntre %uda ii .lntia de .2sr, 8re .u da crcriti. %storia tuedrn pr4n de S a lid h Jud. @L@-@P a )ost interpretat7 Jn sensul c7 %uda QKi alte triburiO au idtt io tar, diEpre S lEilte de inh.ia .onduL de mosua Q4". !.RoFley, "roaJoseph to J1h#4 RAsS, p. 4 &.ur*., @S@ K.ur*., @@S K.ur*., Ki bibliogra)iaO, dar descoperirile arheologice *ode*e par s7 )ie ne)a0orabile acestei teorii, care este neacceptabil7 Ki pe alte te*eiuri generale. "aptul c7 %uda nu a reuKit s7 *en&in7 st7pJnirea dlpa lerus2ri*dli QJud. @L<, G@O, 8nbiEt cu e-5s. t4la uui cbpolis sabaonit sedindep2ndent oos. A@ G San, G@L@-GO a creat o bdierS psiholorica in)t %uda si ceielalte ribui. D1i .u au disbt ba.iere tn co*unicare Qc). Jud. @AL@S-@<O, %uda Ki-a Jndreptat pri0i.ile tot Mi nuli ltsp,2 s, spre !ebrcn, si nu arre snct8rul de la silo. DEi lud. a da r p.inul 5udeBtor, ohiel Qr,d, <LA.@@O <i a pa)ticipar la a.E8 tnpo. EiE lui Benianin QJud. GSL@<O, " pab cd s,a aKteptat s7 participe la lupta J*potri0a lui labin Ki Si]n QJud. Br. c. ur*E. dnd luda a de0enn rih,i tar )i#ituilor QJud. @BL@@O, T lEre .e nu a ap2rat b celelalte triburi, iar acestora se pare c7 nu le-a p7sat. Realitatea acestei di0i.iuni se pare c7 a )ost recunoscut7 Jn general, deoarece pe 0re*ea lui Saul g7si* c7 un contingent din %uda este enu*erat separat Q@ sa*. %@La3 @BL4i @PLBG5 @aL@1O. b. Sub Da0id Ki Solo*on Dup7 *oartea lui Saul separarea aceasta a )ost perpetuat7 prin Jncoronarea lui Da0id ca rege peste %uda l. !ebrcn VG san. GL4O. A- 'robabil c7 llt are drEptate cind airnl $,The "o8tiotr o) tle (helit2 srar2 in 'alestine+, Jn Essays ort ;ld Testa*ent !istory and ReligFn, @A11, p. G@1 s.ur*.O c7 Jncoronarea lui Da0id .a rege lsE ,,tor lsE2lol+ QG sM. BL@-BO #.a JScut "ae al uui reaat dul ln )t llda ,i-a pis"at identitatea separat7. Este cert c7 Jn ti*pul rebeliunii lui Absalo* iuda pare s7-Ki )i p7strat neutralitatea,

Jn t5*p e tibuile din lau lll*t pe r2b2%, u disrn nici o d8de cE Solo*n a 1 )a0diat Jn 0reun )el lud. ln onpantie cu elel.lie ribu55 e-presiaL 6Era un singur Jngri5itor Jn &ara aceasta+ Q@ %rdp. 4L@AO se re)era la %,da, %9. Regatul %uda a. Rela&iile cu %sraelul Daca piE8 ld A- Alt ere copctn, prin raptul ce luda Ki %sraelul au acceptat regi di)eri&i au ac&ionat Jn con)or*itate cu drepturile lor de entit7&i politice separate, Jn a)ar7 de %eroboa*, se pare c7 regii lui %srael nu au unDrir d1EFerca resarutui tuda QcJ. G t*p. @4L@<-@4O ia, pbie$i n au ps niciodati la lndoialL dreptd (a2lului de a Disb, deli 2i au psetit o 0re*e cJnd a0ea s7 se Jntoarc7 la loialitate )a&7 de 6Da0id+. Mo)toirea bod"lilo, lui solo*on e par2 ca a dat lui luda u aEnta5 cha s-a de.biMr re<lrd, li ciuda brd=nui *i puln l2nil Ei a populaliei *i nici i, co*para&ie cu regatul de . Jn ciuda unor a)ir*a&ii tecut2, nu Dist nici o do*dA c, Rob.an a. 1 res. cotit *ai tJr.iu porunca lui ?e*aia Q@ J*p. @GLGG-G4O Ki l-ar )i atacat pe %eroboa*. Sugestia c7 atacul lui ti2iiac nnporriE hi rrda Q@ lnp. @4LGs-G1O a )ost in spn5irul lui lercben, 8" 8 aliar, 1te lipsita de doFt 8 si o co)l)u. DeVi %snaelol a aht de a]nerea d2 WJerit de p2 ll8 atacului lui giec, pierderea a0u&iei pe care o adunase Solo*on a JnelFt cE luda a02a si i2 d a.M iQolo tn per *anen&7 Jntr-o po.i&ie de in)erioritate *aterial7 Jn co*para&ie cu %sraelul. Do0e.ile sugerea.7 c7 pentru prcpria ] prcpeiltgtD %uda .(a ))i1ie 2 %sraelul s7 prospere. /n r1t ad8r al pr1p2)tadi abslure si nu relati0e a lui %uda a )ost capacitatea sa de a e-ercita controlul asupra Edo*ului, *7car atJtdt era necesar p2ntru prot4a8 rute5 coseriLle s,re $ol)ul pDa bah. RoboL* nu . )rcur nici 8 e)olt rd )tnrin st7pJnirea precar7 a tat7lui s7u asupra acelei regiuni. %])at a supE lrTarA8nplet Edo*ul ll inp, GG,aUi, dar *ai tJr.iu a trebuit sI instale.e un rege 0asal QG J*p. <LAO. Edo*ul KJ-a redobJndit independen&a Jn ti*pul do*iei tului ]u ro,a* QG inp, <LGS.GOJ. ArEiE, e* o 5*itate .le seol *i driu, a Eudir Edonul QG %*p. @4LPO, De daia ac1r..F eri8 a i1t 8i .)hientd ,i rdoru@ a reu)n s, e elib2re4 abia h perioada de tulburare din do*nia lui Ahar, 1S de ani *ai t)rciu QG J*p. @1L1O. Dup7 aceea se pare c7 %uda nici *7car nu a Jncercat sI cucereasc7 Edo*ul, uMi o 0ictorie deisili . lul Abia Qsu AbianO a reKit s7 restaure.e paritatea Jntre cele dou7 regate QG $ron, @<O. Asa, con)runtat cu BaeKa, un rege capabil, a putut *nlire paribtea nMai pr5n a#idb s .u Be.!ada.i, 22el2 Darcuhi Q@ ihp. @sL@<.GSO. Di*stia lui ;tui, lbu.rB d2 ."siere Duierii 111 %/DA Da*ascului si de a*enin&area Kt *ai *are din partea ] Asiriei, a )7cut pace cu %uda Ki a pecetluit-o prin c7s7toria Ataliei, )iica lui Ahab, sau poate sora lui QG J*p. 8LG1O, cu %ora*. Se sus&ine Jn general c7 Jn perioada aceasta %uda a )ost 0asalul iui %srael. #ucrul acesta nu pare s7 )ie ade07rat3 di*potri07, do0e.ile sugerea.7 c7 losa)at a )olosit %srael ui ca o .on7 ta*pon Jntre %uda Ki Asiria. Aceasta este e-plica&ia cea *ai plau.ibil7 pentru *oti0ul pentru care %uda nu apare Jn lista lui Sal*anaser cu duK*anii Jn)rJn&i Jn b7t7lia de la farDar ti rci p2 =;b2ti(ut ep,+. Se Ere cd el a stat Jn e-pectati07, nu*ai cu e-cep&ia b7t7liei de la Ra*ot Zalaad m@ J*p. GGL@-<8O, Jn ti*p ce %sraelul Ki Da*ascul se s)JKiau reciproc. De aceea, c7tre s)irKitu[ doM5ei 2le lndeluDate et ,a ,intii ,u1ci2n3 d+ puternic JncJt s7 re)u.e cererea lui AhaIa de a participa la o e-pedi&ie spre ;)lr, dup7 ce pri*a a eKuat Q@ %np. GGL4a4A conparar o G c,o3. Go,<s-<P> Egalitatea relati07 dintre cele doua regate Jn perioada aceasta se 0ede Jn )aptul c7 %ehu, deKi @-a o*orJt pe Ana.ia, EEel. lui ruda QG lhp. ALGD, nu s. a0entu3r s7 e-tind7 ca*pania sa anti--Ba.il Jn %uda, iar, pe de alt7 parte, Atalia nu a tncercat s7 r7.bune o*orJrea )iului ei, ln Nolul de la ucsrs rd5 rehu pe "on )l D=ne la *oartea lui %eroboa* %% Ki ;.ia, soarta lui %uda se paie ct a )ost sinilar5 cu 1 rsEelutui adt =n suJerinra .h s5 Jn prosperitate. 'robabil c7 prosperitatea a 0enit *ai greu Jn S, iar li*it7rile prosperit7&ii sale au )ost re0era)t c)t roi 1niu detr tn (ra.t b. 'rinet conpanii b st*indb8 'tn7 la pr7buKirea %sraelului, istoria %ui %uda nu este in)luen&at7 de a*enin&7ri din str7in7tate. %n0a.ia lui ?iKac a )ost ulti*a r7bu)nire a puterii antice a Egiptului ptn7 cJnd Jnaintarea Asiriei a i*pus regatului %uda sa ia *7suri de ap7rare. "ilistenii au sl7bit atJt de *ult Jnctt Ji JntJlni* ca agresori nu*ai atunci cJnd %uda era )oarte slab, adic7, Jn ti*pul lui %ora* QG $ran. GrL@1O ]An. QG clon G<LrBO. ( aposed p3Edi lu5 !aiael, cJnd aproape c7 a distrus %sraelul, %oas a )ost silit s7 de0in7 tributar Da*ascului, dar nu pentru *ult7 0re*e. De )apt, singurele a*enin&7ri *a5ore Jn perioada aceasta 0eneau din partea *iKc7rilor bruKte aE e*G=ror ti hi.no*.itor din deD gerah 6$uKitu,+ QG $ron. @4LAO este probabil sa@ )i )ost arab Vc). Zen. @SLPO Ki nu etiopian sau sudane.. A doua a*enin&are 0enea din partea *iKc7rilor bruKte ale locuitorilor din stepa Transiordaniei QG $ron. GSL@, @SO, duda Ki Asiria AVa ch a* sps Mi sE, prinel2 a0aroui ate Asiriei se pae ci nu au a)*r r2aarut tud.. cind DattMul &i %sraelul l-au atacat pe Aha. )G )*p. @1LBO, a )ost o ulti*a Jncercare disperat7 de a uni r7*7Ki&ele Apu-

sului pentru a opri Jnaintarea lui ^iglat-'ileser /%. u aFn te*eiui sE 8d* ci rcaarul %uda a iost an2 nin&at de asiricni, deoarece pJn7 ctnd au 0rut s7 atace Egiptul ei nu au 0rut s7-i alar*e.e prin Jnaintarea pre*atur7 la grani&a din deKert. 'rin acceptarea su.eranit7&ii Asiriei Aha. a pecetluit soarta lui %uda. 'e de-o parte, %uda a r7*as regat 0asal pJn7 dnd a )ost pre07.ut7 apropierea s)JrKitului Asiriei Q1@G J.d.$r.O3 pe de alt7 parte, regatul %uda a )ost prins Jn intrigile pro0ocate de Egipt Ki a a0ut de su)erit pentru aceasta. Re0olta lui EJechia din anul PSB E.d.$r., Jn7buKit7 de Sanherib 4 ani *ai tJr.iu, a )7cut ca %uda s7 )ie doar l Mbr a nRhii Eiori5, %ntun cel putin doul deini din popula&ia sa a *urit sau a )ost dus7 Jn robie, iar o *are parte a teritoriului sau a )ost pierdut. 'entru detalii, E.i J. Brighr,A !a.ory oJ `rredlG, @AUG, e GsGGs1. GA1.<S4@ Do%tr D. 14-PS. d. RaBterea i cdaereo ; renaKtere a senti*entului religios Ki na&ional a a0ut loc Jn ti*pul do*niei tJn7rului Eosia, la scurta 0re*e dup7 *oartea lui Asurbanipal Q1<@ H.d.$r,O, cJnd sl7biciunea Asiriei era de5a e0ident7. Etapele re)or*ei hdi8ie ln G $ron. <4Ll, B sulu2a-. ti de sbis se J*pleteau religia Ki politica, deoarece )iecare etap7 a )ost Jn sine o respingere a st7pJnirii religioase Ki polince J Asine. rl aposeut r2ro*ei in oG@ i.d.cr. i1ia era de )apt independent, deKi probabil continua s7 )igure.e ca tributar )a&7 de Asiria, $u sau )7r7 aprobae su.eEnilor sti ro*ati asuieni el a D"lu, s3Di. nirea pro0inciilor asiriene Sa*aria Ki Zalilea de E QG $ron. <4L1O Ki nu Jncape Jndoial7 c7 a recuperat teritoriul pe care %-a pierdut E.echia ca pedeaps7 ,.nEu rebeliuea sa. u e-5st, nici o doEda i,edii)t cu pri0ire la )aptul c7 atacurile sci&ilor, care au contribuit atJt de *ult pentru a da Asiriei lo0itura *orralUi, a, )i a)erat eu .r )i alW pin3 in tuda. u e-ist7 nici un indiciu c7 losia s-ar )i opus e-pedi&iei "araonului 'sa**etichus care a *ers Jn rlutotul Asidei ln 1t1 i.d,$r., dar ctnd ".1onut .co a r2petat e-"di" h 1SA #d.$,. %osla a cosideEr c, Jn noua situa&ie interna&ional7 singura lui Kans7 de a *en&ine independen&a regatului %uda era s7 lupte, dar er a *uirt ur b.tr.tti. de la Meghido .ire a +3Dr. + e-ist7 nici o do0ad7 care s7 sugere.e c7 el ar )i ac&iona t Jn alian&7 cu ]Babilonul care era Jn ascensiune, deKi a8a]a posibitiEte nu bebue Ep)Et. #Apd ia *rcar 0idoria prin debtrrea )iutu lui losia, loaha., Ki Jnlocuirea lui cu )ratele s7u loia-chi*, care Jns7 a trebuit s7 accepte su.eranitatea babilonian7 la scurt7 0re*e dup7 0ictoria lui ebu-.adnar ta caEhenis i1os idcr.O QDan. tL@, G 5*o. G4LrO. `n anut 1St t.d.cr 2buc.dtuE,. a )ct oo3r de eo %n bar.tiL din aprcpiere de tronhe egiptean7 Ki Jn ur*a retragerii la Babilon ioiachi* s-a r7.0r7tit. %uda a )ost de0astat de trupele babiloniene Ki de d7rile i*puse QG J*p. G4LGO. %oiachi* a *urit Jn obscuritate Jn luna dece*brie a anului BA8 H.d.$r., *ai Jnainte ca s7 pri*easc7 pedeapsa deplin7 pentru rebenuea s. iar totachin, )iul si, h 0tBd de @A ad a predat %erusali*ul lui abucadne&ar Jn @1 *artie BAP J.d.$r,. /nchiul s7u gedechia a de0enit ulti*ul rege al lui %uda, dar s-a r7.0r7tit Jn B8A H.d.$r. %n luna ianuarie a .nutui s<< #d.cr. *a8te babdoruene erau in )a( .idurilor %erusali*ului. Jn iulie B8P J.d.$r. lidurile au )ost str7punse si gedechia a )ost prins Ki a a0ut parte de soarta unui tr7d7tor QG J*p. GBL1-PO3 o lun7 *ai tJr.iu cetatea a )ost ars7 iar .idurile au )ost rase de pe )a&a p7*Jntului. e Rd(ia ln rinput itbnuhiei Religia pop#nda d* tuda pob.b ca a tost ta iel de degradat7 ca Ki cea din %srael datorit7 conceptelor din religia natural7, dar i.olarea relati0a si deschiderea c7tre deKert a )7cut s7 )ie *ai pu&in in)luen&at7 de )or*ele religioase canaanite. #ipsa unor sanctuare $p7gJneO *a5ore - ne sJnt cunoscute nu*ai cele de la 11P %/DA A</<S2@< "oboa* A@<V@ @`@SAbl1* A@ ) @%S-4PS,1AAla 8P<`PG-<PS`1A eaert % 448V4@ lo>a* 84@Aba.la 84@-8<B Atalla 8<B-PA1 loas ) PA1-P1P A*alla P1P-P4S`<A A.arla m r +Et-PWl8P4;lShP<Gl<@ tota* $oibfstrt P<iP<i<@ m P<G`<@P@1`@B Aha. $o-Foent PGA-P@1`@B # P@1`@B-18P`81 E.echia $o-rogant 1A8i]8P`88 m 18P`81-14<`4G MInase 14<`4G-14@`4S A*on 1,@S`<A2SA losh 2SAtoahaG 1SABAG t8chl* B2g toacliln BA-BaP g2d2ca 'erioadele de do*nie ale regilor lui %uda. !ebron &i BeerKeba, &i Zabaon, %n Ben5a*in - a *7rit in)luen&a %erusali*ului &i a Te*plului lui Solo*on. Este Jndoielnic c7 0reun rege al lui %srael ar )i putut Jncerca re)or*e centrali.atoare ca Ki cele ale lut E.e-chia &i mceia. #cgI*Jntul da0idic QG Sa*. PL8-@1O, *ai *ult dedt at*os)era general7 din 6$ornul )ertii+, a )7cut ca regele s7 )ie liderul necontestat al religiei na&ionale, chiar dac7 nu Ji era per*is sI+ Jndeplineasc7 nrDii cdri.e QG ct4 G1L@1OrO.

'uterea regelui putea )i )olosit7 pentru bine, ca in ca.ul re)or*elor, dar ctnd politica na&ionala p7rea s7 cear7 acceptarea Jnchin7rii ta Baal, ca Jn 0re*ea tui lora*, Aha.ia Ki Atalia, sau recunoaKterea .eit7&ilor astrale asiriene, ca Jn 0re*ea lui Aha. Ki MInase, nu e-ista nici o )oi&7 su)icient de puternic7 s7 se J*potri0easc7 0oin&ei regale. Autoritatea regal7 Jn proble*e de religie ar )i putut a5uta de ase*enea ca s7 )ac7 din cultul o)icial un si*plu ritual e-terior. `. ilrd QsAP-B<< tdc.O %n a)ar7 de un nu*7r necunoscut de oa*eni de rJnd destina&i scla0iei, ebucadne&ar a deportat cre*a popula&iei Jn anul BAP #d.$r. QG )*p. G4L@43 %er. BGLG83 di)eren&a dintre nu*ere se datorea.7 )7r7 Jndoial7 raptului ca sJnt luate Jn considerare categorii di)erite de pri.onieriO. 'u&ini dintre aceKtia, inclusi0 )a*ilia regal7, au de0enit 6oaspe&i+ ai lui ebucadne&ar Jn Babilon3 al&ii, de e-. E.echiel.au )ost aKe.a&i Jn co*unit7&i din Babilonia unde se pare c7 au a0ut libertate deplin7, cu e-cep&ia libert7&ii de a&i schi*ba do*iciliul3 *eKteKugarii au de0enit parte din )or&a de *unca *obil7 )olosit7 de ebucadne&ar pentru construc&ii. Distrugerea %erusali*ului a ad7ugat la nu*7rul general al pri.onierilor QG 5*p. GBL@@O Ki %er. BGLGA arat7 c7 a e-istat un alt grup destinat deport7rii. ;*orirea lui Zhedalia, pe care ebucadne&ar la )7cut gu0ernator al lui %uda, a dus la o )ug7 Jn *as7 Jn Egipt QG J*p. GBLGB-G13 %er. 4@L@-4<LPO. Aceast7 )ug7, la rJndul ei, a )ost ur*ata Jn B8G #d.$r. de o alt7 deportare Jn Babilon care a a0ut, e0ident, un caracter puniii0 Q%d, sGL<oO. $a re.ultat al deport7rii &i re)ugierii, &ara lui %uda a r7*as practic nelocuit7 Q0eri :. ". Albright, The Archaeology o) 'alatineG, @AB4, p. @4S-@4GO. Se pare c7 teritoriu[ de la S de linia dintre Bet-^ur Ki !ebron a )ost separat de regatul %uda %n BAP #d.$r.3 Jn acest teritoriu s-au *utat treptat edo*i&Ji. $a ur*are, aceast7 .on7 a )ost pierdut7 de %uda pJn7 cJnd a )ost cucerita de loan !yrcanus dup7 anul @GA td.$r., cJnd popula&ia a )ost iudai.at7 Jn *od )or&at. Restul teritoriului a )ost pus sub conducerea gu0ernatorului Sa*ariei Ki a )ost p7strat Jn *od deliberat practic nelocuit3 nu e-ist7 nici o do0ad7 de in)iltrare a altor popoare, Se poate presupune c7 ebucadne&ar a inten&ionat s7 ur*e.e practica nor*al7 asiro-babilo-nianI de a aduce coloniKti din alte &inuturi cucerite Qc). g J*p. @PLG4O, dar pentru un *oti0 oarecare nu a )7cut lucrul acesta. 9. %uda %n perioada post-e-llic)t o. Restaurarea Babilonul a c7.ut Jn *Jinile lui $irus Jn B<A td.$r. &i Jn anul ur*7tor el a poruncit reconstruirea Te*plului din %erusali* QE.ra 1L<-BO3 el a per*is de ase*enea celor deporta&i &i ur*aKilor lor s7 se Jntoarc7 $E.ra @LG-4O. #ista nu*elor din E.ra G, cuprin.Jnd Jn total 118 %/DA %S$ART ;TEA /# 0reo 4<.SSS de persoane, se poate s7 se re)ere la perioada B<A-BGG td.$r., dar nu e-ist7 *oti0e te*einice pentru a pune la Jndoial7 c7 a e-istat o reac&ie i*ediat7 &i se*ni)icati07 la decretul lui $irus. ?eKba&ar,= un *e*bru al )a*iliei regale a lui Da0id, pare s7 )i )ost tri*isul lui $irus Jns7rcinat cu supra 0egherea reconstruirii Te*plului3 ei s-a Jntors Qsau a *urit)O dup7 punerea te*eliilor QE.ra BL@4,@1O. u e-ist7 nici o do0ad7 c7 regatul %uda a- )i )ost separat politic de districtul Sa*ariei pJn7 pn 0re*ea lui ee-*ia3 titlul de 6gu0ernator+ dat lui ?eKba&ar este o redare prea speci)ic7 a ter*enului peh7. Se pare c7 gorobabel, care probabil c7 a )ost *oKtenitorul )iresc al casei regale, nu a de&inut nici o )unc&ie o)icial7, iar titlul pch7 din !ag. @L@3 GLG@ este probabil un titlu onori)ic3 trebuie re*arcat c7 el nu apare Jn EU5a BL<-@P. Jn deceniile care au ur*at al&i lideri e0rei ne" de pe45 au eunar tidul de ,a 'e 0re*ea lui E.ra, pn a doua 5u*7tate a secolului al 4-lea, a de0enit e0ident pentru cei *ai *ul&i c7 independen&a politic7 &i restaurarea *onarhiei da0i-dice nu *ai era decJt o speran&7 pentru 0iitorul Jndep7rtat. E.ra i-a trans)or*at pe e0rei dintr-un stat na&ional Jntr-o 6biseric7+, )7cJiid din respectarea Tbrei scopul e-isten&ei lor. #ipsa de Jnse*n7tate politic7 a %udeii sub st7pJnirea persan7 Ki condi&iile relati0 paKnice din &ar7 au )a0ori.at instruirea consec0ent7 a *aselor pentru a cunoaKte Tbra. Singura tulburare politica din aceast7 perioad7 se poate s7 )i )ost cau.at7 de o deportare Jn Babilon &i !yrcanla, deKi *ul&i se Jndoiesc Qc` Jos. $ontra Apio**, @.@A4O. b. S)JrKitullui luda c*paniile lu5 AteTndru cet MaE au aJaar D8 pu&in %udeea, dar Jnte*eierea de c7tre el a cet7&ii Ale-andria a constituit tiu centru pentru regruparea )n apus a e0reilor J*pr7Ktia&i Jn *are parte Jn *od 0oluntar, centru care a0ea sa ri0ali.e.e curJnd cu cele din Babilon Ki 'ersia ca nu*7r Ki care a0ea s7 le Jntreac7 prin bog7&ia Ki in)luen&a sa. J*p7r&irea i*periului lui Ale-andru Jntre generalii s7i a )7cut ca 'alestina s7 de0in7 d*pul de b7t7lie Jntre Siria K3 Egipt 'Jn7 Jn anul @A8 J.d.$r. a )ost de obicei Jn *Jinile 'tole*eiloi egipteni, iar apoi a )7cut parte din %*periul Seleucid sirian. E-tra0agan&a claselor superioare eleni.ate din %erusali*, Jn *are parte preo&i, Ki e)orturile neechilibrate ale lui Antiochus Epiphanes Q@PB-@1< J.d.$r.O de a eleni.a i*periul s7u - care l-au )7cut s7 inter.ic7

t7ierea J*pre5ur precu* Ki respectarea sabatului Ki de ase*enea s7 cear7 Jnchinarea la .eit7&ile greceKti - a creat o alian&7 Jntre .elul religios Ki na&ionalis*ul latent. 'entru pri*a oar7 din 0re*ea lui losia e0reii au ob&inut *ai JntJi autono*ia religioas7 &i apoi libertatea politic7 Q@4S J,d.$r.O.)n anul P1 J.d.$r. grani&ele lor se Jntindeau practic pJn7 la li*itele tradi&ionale, de la Dan la Beeiseba. $u pri0ire la aceast7 ascensiune *eteoric7 si pr7buKire brusc7, 0e.i ]@SRAE#. $Jnd ro*anii au distrus ulti*ele 0estigii de independen&7 politic7 Jn anul PS d.$r. Ki Jn special dup7 to)tJngerea re0oltei lui Bar-Mo(hba Jn @<B d.$r., %u-deea a Jncetat s7 *ai )ie o &ar7 iudaic7, dar nu*ele %uda - con&inut Jn nu*ele locuitorilor, iudei - a de0enit titlul tuturor celor J*pr7Ktia&i Jn lu*e Ki care respectau legea lui Moise, indi)erent de originea lor tribal7 sau na&ional7. B%B/;$RA'%E. D18p2Eile dh8losie au )r. cut ca *a5oritatea abord7rilor acestui subiect sI )ie considerate dep7Kite Jntr-o *7sur7 *ai *ic7 sau *ai *are. John Bright, A !istory o) %sraelG, @APG, )ace o pre.entare actual7 &i echilibrat7 a celor *ai i*portante scrieri. 9sti A. R. Miliard, 6The Meaaing o) the a*e Judah+, gA: 81,@AP4, p. G41 K.ur*- $u pri0ire la te-tul c7i&ilor )legitor, 0e.i J. A. Montgotnery Ki !. S. Zeh*an, The Boo(s a) Mings, %$$, @AB@. 'entru te-te e-tra-biblice care *en&ionea.7 %uda, 0e.i J. B. 'ritchaid, A E%A, @A1A3 Ki D;TT. 'entru perioada pos t-e-ilicI, 0e.i :. ;. E. ;esterley, A !istory o)hrad, G, @A<G3 ". ". Bruce, %srael and the ations, @A1<. !.#E %/iDA. r. rEtel2 Dodului QMat, @<Lss - M.e 1L<O. 'robabil c7 este autorul Epistolei lui =luda, care se nu*eKte pe sine 6)ratele lui laco0+ Q]"RA^%T D;M /#/%O. G. "iul lui laco0 &i unul dintre $ei Doispre.ece Q#uca 1L@1O, nu*it de ase*enea #e0i QMat. @SL<O Ki Tadeu $Marcu <L@<O, care i-a pus lui %sus o Jntrebare Jn ca*era de sus Qloan @4LGGO. /nii consider7 cI acesta e aub,,rl Epistotei lu luda. <. $u pri0ire # tud. ,rca.8nul, re.i articotul respecti0. 4. Zalileanul care a instigat o re0olt7 J*potri0a ro*anilor m"apt. BL<PO. Josephus spune c7 a )ost n7scut Jn $arnala QAnt. @8. <O &i plasea.7 re0olta lui tn anul 1 d.$r, ]fuirinius i-a Jn)rJnt pe rebeli Ki %uda a )ost o*orJt, B. /n e0reu Jn a c7rui cas7 din Da*asc a locuit 'a0el Q"apt. AL@@O. 1. /n proroc supranu*it Barsaba, care a )ost ales al7turi de Sila de c7tre liderii bisericii din %erusali* ca s7 Jnso&easc7 pe 'a0el Ki pe Ba*aba la Andohia, pentru a co*unica deci.ia apostolilor cu pri0ire la t7ierea J*pre5ur Q"apt. @S<GfLB<O. %/DA %S$A%/;TEA /#. %. lrel2 tt ortgtnD )n listele sinoptice cu cei Doispre.ece pe care %sus i-a che*at 6s7 )ie cu El+ QMaieu <L@4O nu*ele lui %uda apare Jntotdeauna ulti*ul Ki este Jnso&it de obicei de o descriere care Jl stig*ati.ea.7 Qde c-., 6care #-a 0Jndut+, Marcu <L@A3 Mat. @SL43 #uca 1L@13 c). loan @8LG, BO. A* putea co*para ca.ul lui cu cel al lui %eroboa* %, din 9T, care este *en&ionat cu oroare ca Ki 6cel care a )7cut pe %srael s7 p7catuiascS+. Ter*enul 6iscarioteanul+ Jnso&eKte nu*ele lui, Jn te-tele sinoptice Ki Jn loan @GL43 tn ti*p ce Jn celelalte pasa5e %oanine tradi&ia te-tual7 arat7 0aria&ii considerabile, tat7l lui %uda )iind nu*it Si*on Qmoan 1LP@3 @<LG, G1O, iar ter*enul %scarioteanul )iind e-plicat prin co*pletarea apo Maryotou Qtn anu*ite 0ariante ae Du, din 1LP@L @GL4i @<LG,G13 @4LGGO. A.1E in)or*a&ii supli*entare o)erite de loan pot con)ir*a deri0area nu*elui Jscarioteanul+ de la ebr. =Js a=r)yot, 6un b7rbat din $heriot+. $heriot este situat Jn Moab, potri0it cu %er. 41LG4,4@3 A*os GLG3 e-ist7 Jns7 o alt7 identi)icare posibil7, $heriot-!e&ron Qlos. @B3GSO care este la @A (* S de !ebron. Aceast7 e-plicare geo-gra)ic7 a nu*elui 6%scario teanul+ este de pre)erat )a&7 de aceea sugerat7 de Schulthess Ki S. $ull*ann QThe State in tht eF Testa*ent, E.T. iASP, p. @B B.ur*.O, 11A %/DA %S$AR%;TBA /# caie consider7 c7 nu*ele deri07 de la si(arios, 6asasin+, Jntr-o )or*7 ata*aici.at7 a cu0Jntului, =isDaryS=7 $e`. "apt. G@.<<O, D. 9ia&a lui rn 8tuptn .postolilo. %uda . )Zr casis-u@ Qroan @<LGAO, iar un alt te-t ioanin 0orbeKte despre el ca un ho& Q@GL1@ ln t2reiul )aptului ca ,.ir" Qiter"teoO b8i care Ji erau Jncredin&a&i. Acest sens al 0erbului 6a lua+, )olosit Jn @GL1, este atestat Jn papirusuri $0e.i A. Deiss*ann, Bibte Studies, E.T. @AS@, p. GBPO. /lti*ele scene din relatarea E0angheliei sJnt u*brite de trAdaE Tetlia cae 8 -uut din ei doi s'le.ece, M 1te nhit a.tea QM2* @4LtSr c). @4LGS3 l8n 1LP@3 @G.4O. El a d)tidt etiu2a Mariei care a uns picioarele Jn07&7torului cu *irul scu*p Q%oan @GL<-BO. $o*entariul e0anghelistului este *enit s7 scoat7 la lu*in7 a0ari&ia lui luda, care nu a 07.ut Jn pre&ul *irului ni*ic din )ru*use&ea )aptei pe care a l7udat-o %sus QMarcu @4L1O ci nu*ai un *i5loc prin care puteau )i *7rite )ondurile apostolilor, Ki ast)el propriul s7u bu.unar. $hiar si acest *oti0 a )ost Jn07luit Jntr-o pledoarie )als7 c7 banii ar )i putut )i da&i ,.nn, a5uton, 8 ssracSor. At)el, la ldonie 1re adlugrtd Ki p.r)dia, %nEdiat du,, ac1r incidDr din Betania el s-a dus la *arii preo&i ca s7-# tr7de.e pe Do*nul QMat. G1L@4-@13 Marcu @4L@S-@@3 #uca GGL<-1O. Ma*

*en&ionea.7 Jn cu0inb si*ple rrdaE Bi adaF, cE phrn i.au pb*Z ban5. Matei *en&ionea.7 su*a, care se poate sa )i )ost o Sru8 a pESi rotale Q.V o atune inDticit, la .ahj r%L@G tl poae la E-od. G%L<G3 d. Mar. GPLAO. #u.ta d7 o se*ni)ica&ie pro)und7 )aptului cJnd spune c7 Satan a intrat Jn tr7d7tor )i @-a inspirat la p7catul acela in)a* Qc). %oan @<LG,GPO. To&i e0angheliKtii sinoptici sJnt de acord c7 %uda a hot7rJt s7 aKtepte un prile5 potri0it ca s7-# dea pe Jsus Jn *Jinile duK*anilor S7i 6pe ascuns+, adic7, prin 0icleKug Qpentru aceast7 redare Jn #uca GGL13 Ma* @4L@.G, re.i J. Je*iar, The llrharith :od aJO1uG, E.R @A11, p. @GO. 'rile5ul acela s-a i0it Jn seara cJnd isus i-a adunat ,e c.i Doirp8e,r Jn cs*2a de ss QMdcu @4.@P &.ur*. Kt te-tele paraleleO3 acest )apt este perpetuat Jn tradi&ia eucharisr5e7 a bisericii care datea.7 din 0re*ea S).'a0el Q@ $or., @@LG<L 6Jn noaptea Jn care a )ost lrndun, Do*ul, o o peEeppt poletici, pr20Ed2 ac&iunea tr7d7torului a cIiui pre.en&7 la *as7 era cu1dte. %n r2lata"a lui MaEu luda nu 1te rcn, &ionat pe nu*e Ki se pare c7 a e-istat o nedu*erire general7 cu pri0ire la identitatea tr7d7torului. $on0ersa&ia din Mat. G1L@B si dialogul constJnd din Jntre-h7ri Ki r7spunsuri poate )i interpretat c7 a a0ut loc tn Koapt7, Jn ti*p ce relatarea lui %oan p7strea.7 a*intirea direct7 a Jntreb7rii ucenicului preaiubit Ki ac&iune. lui %su cu D.iM de laste, .rTdou, lil8 )iind )7cute Jn *od tainic. Jn orice ca., acesta este #dti*d .pel al Do*ului %a tuda . a utdnd ren, al "addbrului, ;e.i ". $ pe)th4, .Judas !and i, rhr B8land fl))in+, %f s, %A1s, p,GsA.G1@. cu Dri0iE la ZUinS2rea lui @B1 de catr lud.,O DuD, .cRa Satan a iuat Jn st7pJnJre pe cel care a de0enit pri.onierul s7u3 Ki %uda a ieKit a)ar7 Jn Jntuneric Q%oan. @<LGP=<SO. d 'lanul .rd5at dirainre pend ZErea tut tsu a )st da la Wld2plinire. SdErut rE car %a nndar tuda a )ost tn *od e0ident, locul de JntJlnire Jn aceea noapte din $hetsi*niL Do*ul nostra eh h ruSacie a8to ti a re.it u snp de Wlda1 condDi de trd. $MaEu @4L4<O. Se*nul de identi)icare a )ost ironia supre*a. 6$el pe care-# 0oi s7ruta, acela este+ Ki cu aceasta luoaEr.l tdltroVlui s-a brche,at. /lti*ele capitole din 0ia&a lui %uda sJnt *arcate de di)icult7&i. Scriptura 0orbeKte despre re*uscarea %ui patetic7, dar singurul e0anghelist care relatea.7 acest l-n 1te Matei QGPL<-roO. ta 4stl relata" a agoniei re*uKc7riiKi sinuciderii trebuie ad7ugat7 relatarea din "apt. @L@8-@A3 de ase*enea, pentru a co*pleta do0e.ile, poate )i ad7ugat7 Ki *7rturia grotesc7 a lui '.pias, t*8, <, ,gW,te de ApolliEis din #aodicea. Acest ulti* te-t poate )i g7sit Jn seria An-cient $hristian :riters, 1, tradus7 Ki co*entat7 de J. A. Mleist, ed. @ABP, p. @@A. 'apias relatea.7 c7 trupul iui %uda s-a u*)lat Qaceasta este o traducere posibil7 Jn )apt. rL@a ude citin ce a c1.ut ,,o carlt h isr 0e.i Aradt, s.0. prFiesO Ki a *urit chiar pe p7*Jntul s7u. Au )ost )7cute di)erite Jncerc7ri de ar*oni.are Qde e-, iuSdia lu5 Au8urin c, tuda sV V,t si luda a *urit din cau.a c7.7turii, ca pn "apt. @L@8, J*binJnd in )elul a.e re#iadle din Maei Ai ".preleO, Dd ti *ai .guduitoare decJt detaliile groteKti ale acestor relat7ri este 0erdictul si*plu Ki aspru din "apt. @LGBL 6Slu5ba Ki apostolia aceasta, din care a c7.ut %uda, ca s7 *earg7 la locul lui+. Apostolul a de0enit un apostat Ki a *ers la destinul p7strat pentru un ase*enea o*. %%%. $aracterul T2-td de Mi ss ridice tu2ban e Dn0ire la ade 07ratul caracter al lui luda. Dac7 6locul lui+ Jnsea*n7 locul pe care Ki %-a ales singur, ce @-a condus la acest destin Jngro.itorU $u* pute* J*p7ca aceast7 a)irrolie cu 8re pas5e caE,,td ne dau i*pdia cr et a rst hotIrJt dinainte ca s7 Jndeplineasc7 rolul de tr7d7tor, care spun c7 %sus @-a ales, Ktiind c7-a0ea s7-@ cr7dese, ca l.a paduir de ta bs tnc2put cu cdacerul i,e-orabn ar ,,)iului pier.5rir= QM lPLrGOU shrdiile b)l hologice sJnt neconclusi0e Ki nu sJnt de *are )olos. %ubiea de baniL i)lidia rale de eitatti uc*iciL reru de re.ultatul ine0itabil al lucr7rii Jn07&7torului care @-a deter*inat s7 de0in7 acu.ator al lui %sus ca sa-Ki scape propria piele3 o inten&ie entu.iast7 de a-# )or&a pe $ristos s7 ara te cine este Ki s7-# )ac7 s7 Se procla*e Mesia - )ai*oasa reconstituire a lui de fuincey3 un spirit de a*7r7ciune Ki r7.bunare care s-a n7scut atunci cJnd speran&ele lu*eKti au )ost .drobite Ki etnd de.a*7girea s-a trans)or*at Jn dispre& iar dispre&ul s-a trans)or*at Jn ur7 - toate aceste *oti0e au )ost sugerate. 'robabil c7 ar trebui s7 enun&a* trei principii c7l7u.itoare preli*inare pentru orice ase*enea considera&ii. @. u ar trebui s7 pune* la Jndoial7 sinceritatea che*7rii Do*nului. #a Jnceput, %sus @-a pri0it 8 " E por4nial ll*r Di lMic. ici o alti U Bupl)u2 nu ] in a*onie cu cdacrerul Don rdui ti cu .paluile Sare re,2bte cAEe luda. G. prej cunoaKterea Do*nului nu subJn&elege predestinarea, c, adic, %uda a Rbuit lan d inTrab sa ddine tr7d7torul. <. luda nu a )ost niciodat7 cu ade07rat un u*Lt arhi cristW. rl a ca.)i de la ap2rolie, dd Qdin clre pDren sp8O 2l ru a aFr iictodats o relatie sincer7 eu Do*nul %sus. Ast)el, el a r7*as 6)iul pier-.Bri5+ eE 1 t]r perdut pentsu cd nu a )1r ni.iodare 6*Jntuit+. $el *ai Jnalt ritlu pe care @-a )olosit pentru Zi,t1 a ldt Jrabhr. QMar. G1LGBO si nu #a lM5t otdodat, ,Do*d+- %uda .pae ,2 ]eb S.riptuii ca un a0ertis*ent Jngro.itor pentru ur*aKul nehot7rJt al 1PS % lui %sus, dare *erge dup7 %sus dar care nu este p7rtaK la rp*iul #ui Q4 Ron. 8LAbO3 et apar in etaee5 E0angheliei ca un 6o* conda*nat Ki bleste*at+ pentru c7 a ales calea aceasta, iar Du*ne.eu i-a con)ir*at alegerea aceea groa.nica.

B%B#%;ZRA"%E. Di)icult7&ile asociate cu di)erite detalii legate de *oartea lui %uda sJnr discutate Jn B$, @,s, '. GG-<Si ., Andt, %e. cit. Ki s.0, ,Jouds,, 13 X. #uthi, Judas %s(arioth, @ABB3 D. !augg, Judas %s(a-rioth in den neutesta*encalichen Baichten, @A<S3 J. S. SteFart, The#i)eand Teachingo)Jesus $lirist, @A<<, p. @11-@PS3 '. Benoit, articolul 6#a *ort de Judas+ Jn colec&ia de scrieri E-igeseetThIologie, @A1@3B.ZIrt-ner, hcariot, E.T. @AP@. R.'.M. ruD4 E%'%ST;%,A #/t. /M dn)tr. ,EDi1tolele generale+. %. s.hlt 8nthutlrd Epistola poate )i J*p7r&it7 Jn cinci p7rriL a salW Q0, t-.O. 1. sepd si]ii lui ruda Qr <j4O. c. De*ascarea Jn07&7torilor )alKi Ki pre0estirea pe-depseilor Q0. B-@1O, d, %lde* p1Eu D22r5ri Q0, @PG<O. p Do-ltosie @0. G4-GsO, n. Autorul, data scrierii Kl eanonititatea Autorul acestui tractat scurt se identi)ic7 pe sine ca 6%uda, robul lui %sus $ristos Ki )ratele lui laco0+. Jn biserica pri*ar7 a e-istat un singur laco0 care putea )i descris Jn )dul acesta )7r7 s7 )ie ne0oie nici o alt7 clari)icare - 6%aco0, )ratele Do*nului+ Qcu* este nu*it Jn Zal. @L@AO. Acest )apt sugerea.7 c7 a0e* de a )ace cu %uda, care este enu*erat printre )ra&ii lui %sus *en&iona&i ui Mat. @<LBB Ki Marcu 1L<, %uda ai c7rui nepo&i - potri0it M !egesippus - au )ost interoga&i de Do*i&ian Ki elibera&i a tund cJnd acesta a )ost in)or*at c7 )ac parte din )a*ilia lui Da0id QEusebius, E! <.@A-GSO. Data scrierii nu poate )i stabilit7 cu certitudine3 Jn *od tentati0 poate )i plasat7 Jn a doua 5u*7tate a secolului @ d.$r., dup7 c7derea %erusali*ului Q0. @P se re)eri la apostoli la ti*pul trecutO. Epistola este *en&ionat7 c7tre sMrKirul secolului a, G-lea Jn lista Mura-torian7 Ki Jn alt7 parte3 probabil c7 e-ist7 alu.ii %a ea = Jn secolul acela, Jn Didache Ki Jn '7storul de !er*as. DeKi canonicitatea ei a )ost contro0ersat7 *ult7 0re*e, puh ri bucuroVi c, h ele din hE a )ci acceptat7, deoarece QaKa cura spune ;rigenn 6deKi const7 din nu*ai cJre0a rJnduri, este plini de cu0inte puternice ale harului ceresc+, @S. ;ca.ia Kl scopul scrierii %uda a inten&ionat s7 scria un alt tratat, cu pri0ire la 6*pntuirea noastr7 de obKte+, dar s-a 07.ut obligat s7 adopte o te*7 *ai contro0ersat7 pentru a ap7ra cu t7rie credin&a apostolic7. Aceast7 ap7rare a de0enit necesar7 datorit7 Jnaint7rii alar*ante a gnosticis*ului incipient Jn cercurile creKtine c7ruia J se adresea.7 %uda - Jn ca.ul acesta nu este 0orba de o Jn07&7tur7 ascetic7 de )elui celei atacate de 'a0el Jn $oloseni, ci de una antino*ian7 care se poate s7 )i )7cut apel la Jn07&7tura lui 'a0el despre libertatea creKtin7, dar carea r7st7l*7cit acea libertate Jn libe*ius* Ki a )olosit-o ca 6o pricin7 s7 tr7iasc7 pentru )irea p7*Jn%/DA. E'%ST;%J% #/% teasc7+ Qc). Zal. BL@<O. #ucrul acesta este sugerat de descrierea Jn07&7torilor )alKi care 6schi*b7 Jn des)ri-nare harul Du*ne.eului nostru Ki t7g7duiesc pe singurul nostru StSpJn Ki Do*n, %sus $ristos+ Q0. 4O. %9. Argu*entul Epistolei Jn07&7tura )als7 trebuie de*ascata3 nu este su)icient s7 pre.in&i ade07rul al7turi de Jn07&7tura )als7 Ki s7 speri c7 )iecare 0a recunoaKte care este ade07rul. $o*baterea erorii este un aspect esen&ial pentru ap7rarea credin&ei 6dat7 s)in&ilor odat7 pentru totdeauna+ Q0. <O. $onda*narea acestor Jn07&7tori )alKi a )ostproda-*at7 Jn 0echi*e. Judecata lui Du*ne.eu, chiar dac7 Jntii-.ie, 0ine cu siguran&7 &i odat7 e-ecutata este etern7. #ucrul acesta se 0ede Jn e-e*plul israeli&ilor neascult7tori care au *urit Jn pustie QD). @ $or. @SLB3 E0r. <L@P3 este e0ident c7 aceast7 idee a )ost larg raspJndit7 Jn 6tipologia+ creKtina pri*ar7O, al Jngerilor r7.0r7ti&i din Zen. 1L@-4, al cet7&ilor din cJ*pie Vc). Zen. @AO. la )el ca Ki aceste prototipuri, Jn07&7torii )alKi s)idea.7 autoritatea constituit7 prin 0oia di0in7, spre deosebire de arhanghelul MfiIil care nu a )olosit cu0inte 5ignitoare nici chiar la adresa dia0olului Q0. 8-@SO. Qde*ent Ki ;rigen ne spun c7 disputa dintre Mihail Ki dia0ol a )ost relatat7 Jn Jn7i*rca lui Moise, dai partea din aceast7 lucrare care relatea.7 incidentul nu se *ai p7strea.7.O E-e*plele lui $ain, Balaa* Ki $ore ilustrea.7 de ase*enea lec&ia conda*n7rii pentru aceKti ur*aKi ai [ or din .ilele de pe ur*a Q0. @@O. Jn07&7torii )alKi introduc tulburare Ki ocar7 Jn pIr-t7sia bisericii, chiar la *esele de dragoste3 ei sJnt p7stori care se hr7nesc nu*ai pe ei JnKiKi Ki nu tur*a Q6guri oarbe+, ca s7 )olosi* e-presia lui M)lronO, nori care Jntunec7 soarele dar care nu aduc ploaie r7coritoare, po*i care produc nu*ai )ructe de la Marea Moart7 Q0. @GO. Ei sJnt lipsi&i de e)ect Jn lucrarea tor, ca Ki 0alurile tu*ultoase a c7ror )urie se *istuie Jn spu*73 ei sJnt stele r7t7citoare, ieKite din orbitele lor Ki pierdute Jn noaptea etern7 Q0. @<O. Judecata care Ji aKteapt7 pe ei la parousia a )ost pre0estit7 de Enoh Q0, @4 i.h., .` % tuob r.AOj Ade07ra&ii credincioKi, Jns7, nu trebuie s7 )ie alar*a&i de lucrarea unor ase*enea oa*eni, despre a cIror ridicare Ki c7dere i-au a0erti.at apostolii dinainte. $redincioKii trebuie s7 se p7.easc7 prin edi)icarea lor Jn credin&7, prin rug7ciune prin puterea Duhului, prin statornicie Jn p7rt7Kia dragostei di0ine Ki prin aKteptarea des70)rsirii Jndur7rii Ki 0ie&ii la ar7tarea lui $ristos $0. @P-G@O. DeKi ei trebuie s7 urasc7 &i s7 se )ereasc7 de to&i Jn07&7torii )alKi, trebuie s7 le )ie *il7 de ei Ki s7-i sai0e.e pe cei care sJnt duKi Jn r7t7cire de ei Q0. GG-G<O.

Epirtoia 2 hche5e cu o tade ia dle lui Dh. ne.eu, singurul care este Jn stare s7 p7.easc7 pe poporur sru de cedde pirA cind br sta )dr, pritEnl 6Ki plini de bucurie Jnaintea sla0ei Sale+. A%B/;ZR5)%E. J. B. Marbr, Ute EDBde X Jut5e and the Second Episde o)'eter, @ASP3 M. R. Ja*es, G 'eter and Jude, $ZT, @A@G3 J. Mo))att, The Zenerat Epistles, M T, @AG83 E. M, Sidebo)to*, Ja*es, Jude Md G r4er, $B. @A1P3 M. $reR G p.rer and Jud, T T$, @A18. R".B, 1P[ %%JD=%SM T/DAJSM. %. De)ini&ie %udaihd 1t r2ligia iudeilor, 1prc de8bie de reli gia 9T. ;rice studiu co*plet al s7u ar trebui M7 Jnceap7 tu *od Miesc cu che*area lui A0raa*3 aceasta ar )i doar introducerea. Se considera c7 iudais*ul JKi are Jnceputurile Jn e-ilul babilonian, dar pentru perioada pJ.i7 la anul PS d.$r. este pre)erabil ca ter*enul s7 )ie re.er0at pentru acele ele*ente care sJn& *odi)ic7ri sau e-tensii ale unor concepte din 9T. Jn lucr7rile ger*ane $ntuni* adesea e-presia induratoare Jn eroareL 6iudais* tJr.iu+, care se re)er7 la religia %udaic7 din 0re*ea lui $ristos. E-presia este deri0at7 din teoria con)or* c7reia $odul 'reo&esc Ki istoria din !e-ateuh stnt scrieri din perioada e-ilic7 sau post-e-ilic7 Ki constituie ade07ratele Jnceputuri ale iudais*ului. Este *ai corect s7 considera* c7 %udais*ul s-a de.0oltat deplin nu*ai dup7 distrugerea Te*plului Jn and Po d.cr, id p.nr "rloada de la Ee la $risto1 s7 )olosi* ter*enul 6religie intertestn*ental7+, cu e-cep&ia situa&iilor ctnd ne ocup7* de acele )eno*ene care au continuat dup7 distrugerea Te*plului. /n *oti0 i*portant pentru aceasta este c7, deKi creKtinis*ul pri*ar nu a respins Ki nu a ignorat toate e0eni-net2# isrorice da,it8te h ele 4 dele d2 dupe E.ra, creKtinis*ul a Jntors spatele toc*ai la acel ele*ent din iudais* care S% separa atJt de creKtinis* cJt Dtde0m di.,, atinrdirea iudaisului )a"de rrge )t interpretarea ei. %udais*ul a a5uns la de.0oltare deplin7 prin anul BSS d.$r., adic7 apro-i*ati0 Jn aceeaKi perioad7 ca Ki creKtinis*ul catolic, &i la )el ca Ki acesta de atunci Jncoace a continuat s7 se de.0olte &i s7 su)ere *odi)ic7ri. Articolul de )a&7, Jns7, trece nu*ai rareori de ad G* d.$r., cln lorept2le priEip2le .l2 i,d.ii. *ului s-au clari)icat prin Jncheierea scrierii MiKne# 'entru perioadele *ai titrai cititorului @ se reco*and7 articolde d1pE iudabn di, ana, JeE tr, etc, %r. att2rcE tuilsb*uld tudalrtul a de2nt l8itabil lr@ @l* re)otui lui losia, care a atins apogeul Jn 1G@ %.d.$r. #i*itarea 5ert)elor legiti*e la Te*plul din %erusali* a a0ut ca re.ultat ine0itabil detaKarea treptat7 a religiei *a5orit7&ii oa*enilor de sanctuar &i de 5ert)e. Aceast7 tendin&7 a )ost Jnt7rit7 de E-ilul babilonian, cu atJt *ai *ult cu cJt cercet7rile *ode*e sugerea.7 c7 lo0itura 5udec7&ii di0ine a )ost prea neaKteptat7 pentru a per*ite de.0oltarea Jn e-il a 0reunei Jnchin7ri )or*ale )7r7 sacri)icii. E-5hl a ton o pgidde de a1teptae a )1taurnrit re)uiul *a5orit7&ii de a se Jntoarce Jn anul B<8 #d.$r. a )7cut ca o *odi)icare a religiei tor s7 )ie 0ital7 dac7 0oiau s7 se p7stre.e ca e0rei. u a )ost su)icient s7 )ie de.0oltat7 o Jnchinare )7r7 5ert)e Qse pare cI aceasta a ap7rut *ai tJr.iu Jn )or*a ei o)icial7O3 era ne0oie de o concep&ie despre lu*e Ki 0ia&7 care s7 poat7 )i separat7 co*plet de sanctuare. ; ase*enea concep&ie a )ost g7sit7 Jn Tbra sau #egea lui Moise. Aceasta a )ost interpretat7 *ai pu&in ca un cod de legi &i *ai *ult ca un set de principii care ar putea )i aplicate la orice do*eniu din 0ia&7 &i care sJnt obligatorii pentru to&i cei care 0reau s7 )ie cunsocu&i ca 6iudei+. QTora Jnsea*n7 6Jn07&7tur7+ Ki tiu 6lege+.O ETta a )ost ade07ratul 6'Irinte a[ iudais*ului+, deoarece el s-a Jntors din Babilon ca dd lnnodu., d o, ibpsn nu o lege nou7 ci un *od nou de respectare a legii 0echi. Secolele care au ur*at au )ost *artore la opo.i&ie hot7rJt7 J*potri0a politicii lui E.ra din partea preo &ilor boga&i Ki a altora, care Jn ti*pul do*niei lui Antiochus Epiphanes Q@PB-@1< J.d.$r.O erau liderii eleni.atorfor. Ma5oritatea oa*enilor de rind Q=a* ha-=IraO au Jncercat s7 p7stre.e sensul clar al Tbrei. Jn Diaspora din 9 a a0ut loc o asi*ilare creseJnd7 a *odului de gJndire grec, la care a contribuit inter preta8 pred*nEnt aleSdi, a sdiptuii. /r*7toarea piatr7 de hotar Jn de.0oltarea iudais*ului a constituit-o eleni.area preo&ilor de )runte din %erusali* Ki degenerarea care a ur*at Jn rindurile preo&ilor-iegi !as*onei biruitori Qpn special Ale-andru %annaeusO. Jnchinarea la Te*plu pentru oa*enii e0la0ioKl a de0enit *ai *ult o datorie decJt o bucurie, * ti*p ce *e*brii co*unitarii de la fu*ran par s7-Ki )i Jntors spatele spre Te*plu, ptn7 cJnd Du*ne.eu a0ea s7-@ curate de preo&ii nede*ni, =)ariseii au acordat un rol *ai *ate sinagogii, aceasta repre.entJnd *i5locul principal de a aduce Jnchinare lui Du*ne.eu Ki de descoperire a 0oii #ui prin studierea Tbrei. $a ur*are, pe 0re*ea lui $ristos, e-istau dte0a sute de <itusDi cltar t= %1salin. DeKi distrugerea Te*plului Jn anul PS d.$r. a 0enit ca u 2e p2nEu )ad]i Vi adnintorn #or, ei su )o1i preg7tiri pentru acest lucru datorit7 pJng7ririi )rec0ente a Te*plului Jn di)erite *oduri JncepJnd din 0re*ea lui Antiochus Epiphanes, iar religia lor concentrat7 asupra sinagogii s-a putut adapta repede la condi&iile noi, cu atJt *ai *ult cu cJt celelalte grupuri religioase au )ost distruse sau Ki-au pierdut

puterea. 'rir dul AS d.c.. lidcrii )ari]ild, rabi,ni, ]au sihlit ,lncient de pltdtrici )iQit sni e-cludd din slnapgl pe cei pe c7rei considerau eretici Q*ini*O, inclusi0 pe creKtinii e0rei. 'rin anul GSS d.$r., dup7 o lupt7 crin-cen7, i-au )or&at pe =a* h7-=ares s7 se con)or*e.e, dac7 0oiau s7 )ie considera&i iudei. De atunci Jncolo, "ln, ctnd (dalstul a lncapur sV )ie in)l8"r de gJndirea *odern7, ter*enii de iudeu Ki cel de iudais* nor*ati0, rabinic de iudais* ortodo- sau tradi&ional au )st ln ))itE ehi0aldti. Ar trebui re*arcat c7, deKi )ariseii au )ost Jntotdeauna un grup *inoritar, nu trebuie s7 )i* surprinKi de triu*)ul concep&iilor lor. DeKi au )ost adesea lipsite de popularitate, concep&iile lor au p7rut s7 )ie cea *ai logic7 adaptare a 9T la scena post-e-ilic7 Ki au de0enit prcp.iehte cduti grin )olosi8 #or abiE ln ri". gog7. !%. Doctrinele iudais*ului Ar ebui s7 )ie c#r p2nd citibrul % .i, oodt de luthice au lZt cienirie ht=e $rirtc ]i 'aFl, pe deo parte, W prircipslii lor o"*ti " de .@@1 parte, doMiut de 2rnict a )st deliditDt )oarte lecis, A*bele tabere acceptau aceeaKi Scriptur7 - spre deosebire de saduchei - K5, cel pu&in la supra)a&7, interpretau Scripturile Jn acelaKi )el. S-a recunoscut de *ult7 0re*e c7 e-ist7 o si*ilaritate pro)und7 Jntre Jn07&7tura lui $ristos Ki cea a rabinilor din 0echi*e, iar descoperirea *anuscriselor de la fu*ran a gr7bit recunoaKterea )aptului c7 in)luen&a elenis*ului asupra T este de i*portan&7 secundar7. 'rin ur*are, este su)icient s7 spune* aici c7 o *are parte a doctriEi iud.isului tru ] d]b2tte *itEati0 de a= ceea a 9T sau de aceea a creKtinis*ului conser0ator. 1PG TT=DA%SM 'rin ur*are, se poate spune c7 Jn proble*ele care nu sJnt *ent(*ate aid nu au e-istat di)eren&e esen&iale pJrui ,n anul BSS d.$r. TotuKi, trebuie s7 &ine* cont c7 lupta Jndelungat7 a iudais*ului de a supra0ie&ui Jn )a&a creKtinis*ului biruitor a dus adesea la o deplasare se*ni)icati07 a accentelor, )apt care reduce do*eniu[ de corcrdV" ap.Ent, a. %srael De i*portan&7 )unda*ental7 pentru iudais* este e-istenta &i che*area %sraelului, apartenen&a la acesta ob&inJndu-se %n principal prin naKtere, deKi pro.eli&ii erau de obicei accepta&i. 'ro.eli&ii erau considera&i n7scu&i Jn poporul lui Du*ne.eu prin t7iere J*pre5ur, bote. &i aducerea de 5ert)e. u e-ist7 nici o do0ad7 despre interpretarea doctrinei 9T despre 6r7*7Ki&a+ Qlui %sraelO. A)oris*ulL 6Jntreg %sraelul are o parte pn lu*ea 0iitoare+ era general acceptat- aposta.ia &un ter*en elasticO era considerat7 de obicei ca singurul lucru care poate sta Jn calea acestui )apt. Jn %srael to&i i.raeli&ii erau pri0i&i ca )ra&i. DeKi distinc&iile naturale din societate nu au )ost contestate niciodat7, Jnaintea lui Du*ne.eu rangul depindea de cunoaKterea Ki J*plinirea Tbrei. 'rin ur*are, Jn ser0iciile de la sinagog7 singurele calit7&i cerute pentru a ocupa o po.i&ie de conducere erau e0la0ia, cunoaKterea &i capacitatea de a conduce. Rabinii nu erau preo&i sau pastori, iar 6oidinarea+ lor era o si*pla recunoaKtere a )aptului c7 ei cunosc %bra Ki eI au dreptul s7 ac&ione.e ca 5udec7tori. Ei erau pur &i si*plu oa*eni care cunoKteau %bra su)icient de bine ineJt s7-i poat7 Jn07&a pe al&ii, iar pentru ca un o* s7 de0in7 rabin era su)icient7 recunoaKterea lui de c7tre cJ&i0a rabini sau, Jn ca.uri e-cep&ionale, de c7tre co*unitatea local7. "e*eia era considerat7 in)erioara )a&7 de b7rbat, deoarece ea se a)la sub autoritatea so&ului ei Ki nu putea s7 Jndeplineasc7 anu*ite lucruri prescrise Jn Tora. Dar Jn *od )unda*ental iudais*ul a sust&nut Jntotdeauna ade07rul din Zen. GL@8 Ki a respectat d*ibre. enri2l, 1 )e*.)i b. tn0ierea. DeKi *ai tJr.iu, sub in)luen&a creKtinis*ului Ki a )ilo.o)iei greceKti, iudais*ul &i-a dat asenti*entul re&inut la doctrina ne*uririi su)letului, a r7*as Jntotdeauna su)icient de )idel spiritului 9T pentru a considera c7 Jn0ierea trupului este necesar7 pentru o ade07rat7 0ia&7 dup7 *oarte. Te-tul din G Ti*. @L@S nu este o t7g7duire a speran&ei Jn0ierii din iudais* deoarece, spre deosebire de credin&a creKtin7 ba.at7 pe Jn0ierea lui $ristos, doctrina Jn0ierii Jn iudais* a )ost dedus7 din pu&inele indica&ii din 9T Ki a )ost de)initi0ar7 Jn 0re*ea de opri*are spiritual7 de care au a0ut parte cei e0ia0ioKi JncepJnd cu perioada lui Antiochus Epi-phanes. A )ost )7cut7 o distinc&ie dara Jntre =olI* ha-.eh Ziceast7 lu*e+O &i =It7* ha-b7 $.lu*ea 0iitoare+O, aceasta din ur*7 )iind considerat7 Jntotdeauna ca )iind legat7 de p7*Jntu, acesta Qcu e-cep&ia *e*brilor *ai eleni.a&i din Diaspora din 9O. #eg7tura Jntre aceste dou7 lu*i era )7cur7 de 6gilele lui Mesia+, considerat7 Jntotdeauna ca o perioad7 li*itat7 de ti*p. c. Tora se rre c, lsi]ii .u eupar o po.itie de *55l)t hue saduchei, c7ra respingeau autoritatea Qdar nu nea-

p7rat Ki 0aloareaO c7r&ilor pro)etice, &i *e*brii co*unit7&ii leg7*Jnrului de la fu*ran, care le acordau o autoritate *are cJnd erau Jn *Jinile unui 0orbitor co*petent. "ariseii le pri0eau ca pe niKte co*entarii de inspira&ie di0in7 asupra Tbrei, 'entateuhului, care era pentru ei re0ela&ia per)ecta Ki )inal7 a 0oii lui Du*ne.eu. Moti0ul lor principal pentru respingerea lui $ristos Ki )aptul c7 ei au cerut un se*n de la El se pare c7 s-a datorat )aptului c7 El a )7cut apel la autoritatea Jncredin&at7 #ui Ki nu la autoritatea lui Moise. Rabinii au Jn7l&at at)t de *ult rolul Ki 0aloarea Tbrei JneJt respectarea el a de0enit e-plicarea Ki 5us ti)icarea e-isten&ei lui %srael. Abia *ai tJr.iu, cJnd iudais*ul a )ost con)runtat cu o biseric7 triu*)7toare pe plan politic, %bra a pri*it o po.i&ie cos*ic7 Ki o e-isten&7 Jnainte de crearea lu*ii, a&a JneJt s7 poat7 a0ea Jn iudais* rolul pe care $ristos Jt are Jn creKtinis*. Este uKor s7 Jn&elegi de ce 'a0el, cu doctrina sa con)or* c7reia legea scoate la lu*in7 gro.70ia p7catului, a )ost Jntotdeauna sup7r7toare pentru e0 reii ortodocKi. Jn iudais*, Jns7, 'entateuhul este nu*ai ro9d s)e-bi(&i7b )ibra scris7O. Dac7 respectarea Tbrei trebuia s7 de0in7 preocuparea personal7 a )iec7rui e0reu e0la0ios &i dac7 pre0ederile ei trebuiau s7 )ie e-tinse pentru a cuprinde toata do*eniile 0ie&ii, a&a ineJt s7 cree.e o unitate esen&ial7 Jn %srael, atunci trebuie s7 e-iste un acord cu pri0ire la principiile de abordare Ki e-ege.7. 'robabil c7 acestea au )ost stabilite Jn linii *ari Jnc7 din 0re*ea lui E.ra. J*preun7 cu unele obiceiuri din antichitatea i*e*oriala, de e-., sp7larea *Jinilor, au )ost atribuite tradi&iei care data de la Moi", T p. Mr SiEi. Aete prilcipil Vi apuca8 le Jn 0ia&a de )iecare .i )or*ea.7 &Ir7 le-b==al-peh )ibra oral7 sau legeaO. Aceasta are autoritate la )el de *are ca Ki %bra scris7, deoarece aceasta nu poate )i Jn&eleas7 corect )7r7 ea. De.0oltarea Tbrei orale a a0ut loc ca* Jn )elul ur*7tor. Tora scris7 a )ose studiata pentru a g7si toate poruncile din ea3 s-a calculat c7 suit Jn total 1@< - G4< po.iti0e Ki <1B negati0e. Acestea au )ost prote5ate prin elaborarea unor legi noi, a c7ror respectare garanta respectarea poruncilor )unda*entale lucrul acesta este nu*it 6)acerea unul gard Jn 5urul Tbrei+. Jn )ine, legile l7rgite au )ost aplicate prin analogie la toate s)erele Ki posibilit7&ile 0ie&ii care puteau )i concepute. Jn ti*p ce Jntr-un sens Tbra oral7 nu poate )i considerat7 niciodat7 ca )iind co*plet7, deoarece o data cu schi*b7rile in c0ili.a&ie apar Jntotdeauna situa&ii noi ta care trebuie aplicat7, Jn general se consider7 c7 a pri*it )or*a de)initi07 tn Tal*ud Ki, Jntr-o *7sur7 *ai *ic7 Jn MidraKi* )sing. MidraKO, e-punerea Q=agg7d7O o)icial7, Jn principal de0o&io-nal7, a c7r&ilor 9T. =Tal*udul se J*parte Jn dou7 p7r&i. MiKna este o codi)icare a Tbrei orale Ki a )ost elaborat7 Jn principal de RabbiCehudaha- asi Qcea. GSS d.$r.O. Spre deosebire de cea *ai *are parte din MidraKi* const7 din h=ln(7, adic7, legi care gu0ernea.7 0ia&a sieste practic un co*entariu despre aspectul legal al 'entateuhului. alle*ra 1te u co*2nEriu ninuriZ ta Mis. u nu*ai c7 preci.ea.7 aspectele neclare din MiKna ci Ki arunc7 *ult7 lu*in7 asupra tuturor aspectelor iudais*ului pri*ai, 0ersiunea babilonian7 *ai lung7 a )ost Jncheiat7 pJn7 la anul BSS d.$r, iar )or*a palestinian7 neter*inat7 a )ost Jntrerupt7 ca* cu un secol *ai 1P< %/DA%SM de0re*e. Este *ai corect s7 co*para* tal*udul cu srierile 'd.ir"lor Bisericii de)t cu T, d onu# ti rRpttorD Torci Ar 1 rcdrepr s.= caeloA1* tudaisnd c. b sinrlu legalis*, deKi aspectul legalist a0ea s7 de0in7 predo*inant. 'asa5ele )a0orite citate din Tal*ud pentru a do0edi legalis*ul sJnt earcateristice pentru orice *anual care caut7 s7 )ac7 o aplicare ca.uistic7 a legii la 0iLE de rZ8 .dele. lbndilla rpre le8als* a )d tehpe2tl de ireis8nla h#tnilo. dpra )aprutui ce respectarea Torei trebuie )7cut7 cu inten&ii bune Q(aFF7n7O &i nu trebuie )7cut7 de dragul Tbrei Jns7Ki Qlis+*7O sau a r7spl7tirii pe care ar putea-o aduce. El au pdnit dar8 Torei .a u act strp8 al bntuhi, ia, Zp)tbea er de cir2 noi ar rebui se 1e u r3spF al dragostei. /n en2n2 sisten 1re *enir sI pun7 acentul pe *7sura Jn care reuKi* sI respect7* Tbra. nu pe tnIsu-a eKecului. 'rin ur*are, gro.70ia p7catului 6respetabil+ ii iMap.c5btea o*dui de a tunblini rcia per)ect7 a lui Du*ne.eu erau *ini*ali.ate Ki aceast7 tendin&a a )ost Jnt7rit7 prin Jncetarea 5ert)elor Jn anul PS d.$r, luddis*ul nu arc nici o doctrina co*parabil7 cu doctrina creKtin7 despre p7catul original. Este adeZrar cB onul de coreput ca 1i nis.ui o o Jnclina&ie rea Qycser hS-r7O, dar aceasta era &inut7 Jn echilibru de o Jnclina&ie bun7 Qyeser ha-lIbO Jnn7scut7, la )el de puternic7, Jnclina&ie care este Jnt7rit7 prin studiera Tor2i ca sL d]ina pE"onder2nln. A-ceasra co*eplie )8n2 opri*isri dspre plcat ] d1pre natura u*an7 este JntJlnit7 peste tot Jn iudais*. Mai gra07 este a)ir*a&ia subJnteleas7 cu pri0ire la autono*ia o*rui .arc 1r2 0ett r Tora. Deri Tb1 re0endic7 autoritate co*plet7 asupra lui. Du*ne.eu < las7 pe o*ul Jn07&at s7 descopere care sJnt a)ir*in2 ei. Acesta a *s atit de de"arte inctt h lblnud QMend,hor GAbO MDZe 1te "3ntat .a )ind incapabil sB lnl2lea<, e-pu8 lui RLbbi A(iba prin care ac1b a deDerit lu 5 la dr2 Mot] nici nu s-a gJndit c7 ar )i Jn legile sale. 'e de alt7 parte, porundle directe erau ocolite uneori Jn *od deliberat, deoarece se considera

c7 lucrul acesta este pentru binele co*un. $el *ai bine cunoscut ca. este Deut. lBL@< . e(nplul din Marcu PLA@< . 2re nu a )cr tratat Jn MiKna, probabil pentru c7 *ustrarea )7cuta de cr5sros a )1r coZid*t% 5Zti)icata. E-isie o rodin&7 in0ariabila de a *icKora po0ara oric7rei pre0eder c.re pB,ea sB a,e] pEa tare =l8le Qa8ia nu este Jn contradic&ie cu Mat. G<L43 pri0ilegiul celui Jn07&at este s7-Ki )oloseasc7 cunoKtin&a pentru a uKura po0erile,O. 'robabil c7 la baia acu.a&iilor lui $ristos i*po)ti0a ipdri.iei tdireilor srB aceasti aritud5ne de siguran&7 Ki Jncredere Jn sine, JntrucJt ei considerau c7 por contiota Ai roNtela E0etal. 0on tu5 Duln]u Q02.i rlATAltllVc AiAi !. #. Etlien, ,J1u and ihe 'h,.is+, Jn4 8B, @AB<O. in ciuda ,J1uinde*uril1r Ebinice la *iin", nora dh loan PL4A ate au.itA )oarte des Jn literatura iudais*ului. )ntructt iudais*ul pune tot accentul pe slu5irea lui Du*ne.eu prin respectarea Torei, Ki toat7 subtilitatea sa intelectual7 a )ost )olosit7 pentru a descoperi s)era deprin3 a potucilo, tui Dl))e(R et sa pr]uoit prea pugn de senul d2 dispute t1tos5.3 care .u constituit ruina creKtinis*ului. Dac7 un o* accepta unitatea=per)ect7 Ki unicitatea lui Du*ne.eu, autoriratea .b1otutn ii )i*t)tatea Torei ii Wadt lui (ral de ,o,or al1i dacd acela)i on Epe1 poMcil2 leAii, el putea adopb on2 t1rn )lob)ce su *isie ar )i 0rut. #ucrul acesta este ade07rat Jn aKa *7sur7 JncJt s-a sus&inut pe bun7 dreptate c7 ter*enul corect p2ntD a d2sie iurtaisul nu 1E onodorde ci or topra-ie. Singura schis*7 serioas7 Jn lu*ea e0reiasc7 Jntre triu*)ul punctului de 0edere )ariseic Ki 0re*urile *ode*e a )ost schis*a Marai&ilor Qsecolul al 8-leaO Ki ace]a sa p)erit la prircipiile d2 inteDretarc a [b2i De*ltare istolice a iudaiWului l.a pbi.5at in *e *isurl de inil8rla tr2Eca @n p2ri8da caa *i critic,. $a ul*re, a plsElr u 2ciilibo Mi clai tn)t indi0id W cierate dett ] p8t2 0eda in ne pane din practica creKtin7. e. ]Mesia DeAi au 2-istai pucE de 0edere di)dire, iD iudaisrul de pinn la aul GSS id.c.. nu e-iWB dci D etenenr supranatural Jn Mesia. El este inai Jntii *arele eliberator de sub opresiunea str7in7 Ki apoi $el care i*p8 adeldht Bpe.tarc a ToEi. Wgn2ie lui Mesia srnt pedoada de lcgLtuB cu ls8 0iit8re, dar 1te o p2rioade %*itati in tinp, 'enh s slrcr al .on 8p,iei, 0ei J. Mauner, ttc M1iani. de ia hr8t, @AB1, partea <-a. ` De.dnn d1pte Dunieu oricc artologie a a)il*)inor 2binice des,re DM ne.eu 0a ar7ta repede c7 Jn *area *a5oritate a ca.u rilor a)ir*a&iile sJnt )idele re0ela&iei din 9T. E,e di)er7 d2 8nceptd .rEtin ln principal h unnlterel2 as pecte, )ntrucJt o lu*e 0iitoare pe p7*Jnt nu i*plic7 u 8nhcr rdi d2 aprcpiar .u Ete*ul a d concepria unei lu*i 0iitoare cereKti, e-ista *ai pu&in7 preocupale r.ra de inpueliile s)nleniei cbWlub a lui DM ne.eu. HntrucJt se pune *ai *ult accent pe slu5ire decJt pe co*uniune, cu e-cep&ia *isticilor, proble*a 6isp7Kirii+ este rareori Jnt;nitI, Jn orice ca., nu se crede c7 %sraelul are ne0oie s7 )ie J*p7cat cu Du*ne.eu. $onceptul Jntrup7rii este e-clus a priori3 pr7pastia dintre ctutor g c2tie 1E prea ))ie. con)licnil dind2 iudaisn si biprica Eiuhi1re" a a tras dup7 sine accentuarea transcenden&ei lui Du*ne.eu aKa JncJt i*anen&a real7 s7 )ie aproape i*posibil7. %*anen&a care este accentuat7 Jn *od constant Jn de0o&iunea iudaic7 are aproape Jntotdeauna un aspect se*i-panteist. /nitatea lui Du*ne.eu a )ost de)init7 Jn ter*eni care au )7cut ca doctrina Trinitari s7 )ie o uridune. Du*ne.eu a )ost descris tot *ai *ult prin nega&ii care e-plicau c7 El nu poate )i cunoscut .te.it prin lu.dre Sale. %n ciudo acestui )apr baa 0T a ildaisului a @1r pe pur*ici p2ntu c. iudern e0la0ios sB )ie )ericit *ult7 0re*e cu o ase*enea ".iie Di de acs a lncerat h repebte dldui se o eo#8s.A pri, nisti.bi. B%B/;$R4%%E, !- Darby Qr,O, The Mishnah, @A<<3 @. Epstein Qed.O, The Tal*ud, E.T. Jn <B 0oi-, @A<B-@ABG3 !. #, Sie( ,n.rod8tioa F to.he /rl*tn Dna Midr1R E,T,, lA<r5 $. ". M8te, ,tunois* i the "irst $enturies o) the $hr(tian Era, < 0oi., @AGP,@A<S3 E. Sch*r,, At4 @, @AP<3 SB5 $. $. Monr2iiore ri !j #oeFe, A Rabbin( Anthotogy, @A<83 J. 'ar(es, The "oundatio1 o) ruaaitn ond $hritioniry, @A1SL R, d Ste@1, nbbinic trTroT`, @A1@3 #. Ja1b1, `rircipie] o) the JeFish "aith, @A143 S. Sa)rai Ki M. Ste* Za.O, The Jtuith '8ple in rhe "iit cututy, G iat, @AP4, @AP1. !.#.E. 1P4 %gABE#A %/DBEA. D1*ne s8cd ti **n1 < rarii lui ]%uda. $u0)ntul acesta este de )apt un ad5ecti0 Q6e0reiesc+O, )iind subJn&eles ter*enul ge Q6p7*Jnt+O sau chora Q6&ar7+O, DupS cucerirea ro*an7 Q1< J.d.$r.O ter*enul este )olosit atJt Jntr-un sens *ai larg, indi-cJnd toat7 'alestina, inclusi0 Zal!eea Ki Sa*aria, cpt &i Jntrun sens *ai restrJns, care e-clude aceste doua regiuni. Regatul %udeii peste care a do*nit %rod Q<P-4 J.d.$rJ a indus toat7 'alestina Ki dte0a districte la E de %ordan. Etnarhia lui Arhelau Jn. ludeea Q4J.d.$r,3 1 d.$r.n a cuprins ludeea, Jn sensul restrJns, Ki Sa*aria3 acelaKi lucru este ade07rat cu pri0ire la pro0incia ro*ana ludeea de la anul 1 la 4@ d.$r. Dup7 *oartea lui %rod Agripa % Jn 44 d.$r., pro0incia ro*an7 ludeea a Fs si calilD. $#sRAE#.O 6'ustia %udeii+ QMat. <L@O, asociat7 cu loan Bote.7torul, probabil c7 este aceeaKi cu 6pustia %ni luda+

QJud. @L@1, etc.O, adic7, deKertul de la 9 de Marea Moarta. J.D.D. %/DE/ QEbr.y=h$7l3 an*.y=hSdai3 gt.5oudaios3 lat. 5itdaeausO. #a Jnceput a Jnse*nat un *e*bru al statului ]%uda QG J*p. @1L13 ee*, @LG3 )er. <GL@GO Ki a )ost )olosit de str7ini Jn sensul acesta JncepJnd din secolul al 8-lea J.d.$r. Jnainte Qde e-. asii, Caudaia, A ET, p. G8P, <S@. e-iudeii )oloseau acest ter*en cu re)erire la )oKtii locuitori ai pro0inciei %uda, pentru a-i deosebi de alte na&iuni din 0re*urile pos t-e-ilice QEst. A3@B3Dan. <L83 gah. 8LG<O sau de pro.eli&ii la ]iuda-isrn QEst. 8L@PO. 6Judeic7+ apare Jn @ $ron. 4L@83 "ap. @1L@3 G4LG4 iar 6iudeu+ apare Jn Zal. GL@4 Qgr,O3 Tit @L@4. 6li*ba iudeilor+ descrie dialectul se*itic local 0orbit Jn %uda a de0enit sinoni*7 cu 6ebraica+. %a )el cu* 6iudeu+ a de0enit echi0alent cu 6e0Teu+. Ter*enul 6iudei+ Qloan PL@3 Jn alte trad. Ki Jn Dan. BL@<3 #uca G<LBO indic7 locuitorii lui %uda, Jn T ter*enul 6iudei+ este )olosit cu re)erire la *e*brii credin&ei iudaice sau la liderii lor care ti repre.int7 QJn specia Jn E0anghelia dup7 loanO, dar Jn 0re*urile *ode*e Ki Jn spedal Jn statul %srael, ter*enul acesta este )olosit pentru a indica originea etnic7 &i nu neap7rat religia. 'rin ur*are, sensu[ precis al ter*enului este adesea subiect de contro0ers7, B%A#rc$M"%E, Tr, @S, @AP@, A, GGjG1, DJ.:. %/#%/S. u*ele de )a*ilie al $e.arilor, nu*e care trebuie s7 )ide0enit )oarte r7spJndit dup7 ridicarea lor la putere datorit7 obiceiului de a con)eri cet7&enilor noi nu*ele *agistratului sub auspiciile c7ruia erau Jncorpora&i. SutaKul care @-a escortat pe 'a0el la Ro*a Q"apt. GPL@O probabil c7@ )ace parte din aceast7 clas7 de 6lulii+, JntrucJt nici un *e*bru al aristocra&iei nu ar )i ser0it Jn ar*ac7 cu acest grad. 'otri0it lui Mo*-*sen si Ra*say, se crede c7 unitatea sa Q6$ohorta Augusta+, 0e.i ]AMMATvO a )ost )or*at7 din curierii %ui $e.ar, lotuKi, ter*enul corespunde Jntoc*ai cu cohors Augusta, cunoscuta din do0e.i epigra)ice. "aptul c7 aceasta a )ost o unitate au-iliar7 Qadic7, )or*at7 din solda&i care nu erau cet7&eni ro*aniO Ki, prin ur*are era pu&in probabil ca ea s7 escorte.e pe un cet7&ean ro*an, nu constituie o obiec&ie serioas7, ceta&) JnlrucJt sutaKul JnsuKi era Jn *od e0ident cet7&ean ro*an. "ie c7 a pri*it cet7&enia cJnd a )ost pro*o0at, )ie ulterior, el )ace parte, al7turi de 'a0el, din grupul *Jndru Ki tot rnai nu*eros de )a*ilii de cet7&eni ro*ani, pe care statul ro*an @-a creat Jn ;rient. B%B#%;ZRA"%E. T. R. S, Broughton, B$, @.B, p. 4GP-44B. EAJ. %/ ST. /n nu*e latin. #ight)oot QJn co*entariul la $ol. 4L@@O re*arc7 )rec0en&a nu*elui Jntre e0rei Ki pro.eli&i, co*binat adesea cu un nu*e e0reiesc Q0e.i HKi < *ai 5os3 0e.i Ki Deiss*ann, Bible Scudies, p. <@B K.ur*.O ?i sugerea.7 cI a )ost *enit s7 indice supunere Ki de0ota*ent )a&7 de #ege. @. /n nu*eai lui %osi) Barsaba, unul dintrecei doi. care au )ost considera&i ca succesori posibili ai lui %uda %scarioteanul Q"apt. @LG<O. Din conte-t re.ult7 c7 el a )ost un ucenic consec0ent JncepJnd din 0re*ea %ui loan Bote.7torul. 'apias po0esteKte cu* lust a supra0ie&uit o Jncercare p7gJn7 de a-@ otr70i QEusebius, E! <.<A.A3 D). #ight)oot, Apostolic "athers, @8A@, p. B<@, pentru o alt7 autoritateO. $u pri0ire la nu*ele ,<arsaba+ Q6)iul Sabatului+, adic7, n7scut Jn SabatO, 0eri!.J.$adbury Jn A*icitiae $orotta, ede. !. Z. :bod, @A<<, p. 48 K.ur*. Dac7 este un ade07rat patroni*ic, Juca Bar saba rrbpr, rBLGGO .r pue )i D #a)t. G. Ade!r plgtn ri Rin at sinagogii din cor5,. $Jnd propo0Iduirea creKtin7 a dus la de.binarea sinagogii, casa lui lust a de0enit centrul lui 'a0el Q"apt. @8LPO. Di)eritele *s. redau cel7lalt nu*e al s7u ca )iind Titus sau Titius sau Jl o*it co*plet Qacesta este acceptat ca original de Ropes, B$, <, p. @P<O. 'e ba.a sugestiei din Ro*. @1LG<, Ra*say Ki *ai ales E. J. Zoodspeed QJB# 1A, @ABS, p. <8G K.ur*,O a identi)ic7 cu =Zaius din $orint, redJnd nu*ele lui 6Zaius Titus iust+, %deea c7 el ar )i )ost Tit din scrisorile lui 'a0el nu are nici un alt *erit decJr 0echi*ea ei. <. u*it Ki msus, un cola bora tor 0aloros al lui 'a0el Q$ol. 4L@@O. u Kti* ni*ic altce0a despre el. S-a speculat c7 nu*ele lui a )ost o*is accidental din "ili*. G4 Qc` E. A*ling, g : @S, @ASA, p. G1@O. A.".:. %;TA QEbr, yTttIhO. ; cetate Jnt7rit7 situat7 pe un deal la 8 (* S de !ebron, B (* S9 de gi)3 cetate le0itic7 Q%os. @SLSB3 G@L@13 c). @ $ron. 1LBA, unde %uta apare Jn l-- sub nu*ele Alta si este necesar7 pentru a co*pleta nu*7rulO3 localitatea *odern7 Catta. )n #uca @3<A unii co*entatori ar citi %uta, Jn loc de 6%uda+, Jn apo.i&ie cu polin5 ".M. Abel contra.ice cu t7rie aceast7 idee QZT\gniphie de la 'alestine G,@A<8, p. <1PO. J.'./.#. X9A. ; cerate str7in7 cucerit7 de asirieni pe 0re*ea lui %saia &i )olosit7 ca ilustra&ie pentru caracterul ine0itabil al En)rJngerii Sa*ariei QG J*p. @8L<43 @AL@<3 Js. <PL@<O, 'robabil c7 este A0a din G J*p. @PG4. #ocali.area este necunoscut7. D.:.B. %gABE#A. @. "iica lui Etbaal, preotul rege al Tirului KJ Bidonului. A )ost c7s7torit7 cu Ahab, pentru a rati)ica o alian&7 Jntre Tir Ki %srael, prin care ;*ri, 1PS

%gABET[l tat7l lui Ahab, a Jncercat s7 anihile.e ostilitatea Da*ascului )a&7 de %srael Qcea 88S t.d.$r.O. S-au creat condi&ii ca ea s7 continue s7 se Jnchine la .eul ei natal, Baal, Sn Sa*aria, noua ei reKedin&7 Q@ J*p. @1L<@-<<O. Ea a a0ut o personalitate do*inant7, a )ost a*bi&ioas7 si energic7. "und o credincioasa de0otat7 a iui MelDait, .eul Baal din Tir, ea a a0ut Jn slu5ba ei 4SBS de pro)e&i ai tui Baal &i 4SS de pro)e&i ai .ei&ei AKera, Jn 0re*ea cJnd Ahab era rege Q@ J*p. @8L@AO. Ea a luptat ca .eu, ei s7 aib7 cel pu&in drepturi egale cu mah0e. Du*ne.eul lui %srael. #ucrul acesta a adus-o Jn con)lict cu pro)etul Die. ; b7t7lie Jntre %ah0e 3i Baal a a0ut loc pe Mt $Ir*ei, cJnd %ah0e a triu*)at glorios Q@ J*p. @BL@P-4;O. $hiar &i aKa, lucrul acesta &i *asacrul pro)e&ilor %.abdei, Jn loc s7-i reduc7 .elul, @-a *7rit. $oncep&ia ei despre *onarhia absolut7 a )ost Jn opo.i&ie cu rela&ia e0r. de l7g7*Jnt Jntre %ah0e, rege &i popor. Eaaluat ini )5ati0aJn incidentul cu 0ia lui abot - ac&iunea ei lipsit7 de scrupule a a)ectat Jntreaga co*unitate Ki a sub*inaiL tronul lui Ahab. A a0ut ca re.ultat re0olu&ia pro)etic7 si e-ter*inarea casei lui Ahab. Ea a scris scrisori &i a )olosit sigilul so&ului ei $% J*p. G@L8O, dar )aptul cIeaa a0ut un sigil propriu este rFsar ti irut2t de . A0b<4 tE R4, @A14, e. GP4-GP1.= Dup, 8rie. lui AlEb lGab2la . MtinEr r= de&in7 puterea Jn %srael ti*p de @S ani, Jn rolul ei de regina *a*7, Jn tot ti*pul do*niei lui Aha.ia &i apoi Sn ti*pul 0ie&ii lui %ora*. $Jnd %ora* a )ost o*orJt de lehu ea s-a J*br7cat Jn hainele regeKti QG J*p. AL<SO &i @-a aKteptat. Ea &i-a b7tut 5oc de lehu Ki &i-a Jn)runtat soarta cu cura5 &i de*nitate Q14G J.d.$r.O. Este re*arcabil )aptul c7 %ah0e a )ost onorat Jn nu*irea celor trei copii ai ei, Aha.ia, %ora* &i Atalia Qdac7 ea a )ost Jntr-ade07r *a*a AtalieiO, dar se pare c7 ei au )ost n7scu&i *ai Jnainte ca in)luenta ei asupra lui AlDb =l daina .b2.lutt, G. %n scrisoarea c7tre biserica din Tiatira QApoc. GLGSO, Jstabela, )e*eia aceea+ este nu*ele dat unei pro)e&esc seduc7toare care a instigat la i*oralitate &i idolatrie sub *asca religiei $= %$;#AEO. S-ar putea re)eri la o persoana sau la un grup din cadrul bisericii. Arat7 c7 nu*ele %.abelei a a5uns s7 Jnse*ne aposta.ie. M.g %gREE# Tbr.yunJ,=eR 6Du*ne.eu sea*7n7+O. @. /n oraK Jn *un&ii lui %uda Qtos. @BLB1O3 oraKul natal al lui Ahlnoa*, una dintre so&iile lu%Da0id Q@ Sa*. GBL4<O, G. ; cetate Jn %sahar &i cJ*pia Q]ESDRAE#; , pentru locali.areO Jn care s-a a)lat Qlog. @AL@13 ;sea @ LSO. $etatea &i J*pre5uri*ile ei sJnt asociate cu r)te0a e0eni*ente re*arcabile. %sraeli&ii s- au adunat ling7 )intJna cet7&ii Jnainte de a Jncepe lupta cu )ilistenii la ch5lb8 Z sB*. GALrO, A 1cur r1rte di, Eahd de scurta durat7 al lui %K-BoKet QG Sa*. GL8 &.unruO &i dintr-un district ad*inistrati0 al lui Solo*on Q@ )*p. 4L@GO3 a )ost scena tragediei lui abot Ki a 0iei sale Q@ J*p. G@L@O. %ora*, care 0enise aici *ai de0re*e ca s7-&i Jngri5easc7 r7nile pri*ite Jn r7.boi, a )ost o*orJt aici de lehu iar truptil s7u a )ost aruncat Jn *od se*ni)icati0 Jn 0ia Jnsutit7 prin cru.i*e de Ahab Ki %.abela QG J*p. ALG4-G1O=. Dup7 aceea, la instigarea lui lehu, au )ost o*od&i %.abela QG J*p. @SL<S-<PO &i restul casei lui Ahab QG J*p, @SL@-@@O. %.reelul este identi)icat cu localitatea *odern7 ger in, la 0reo AS (* de %erusali*. <. u)t snnboli. dat 8lui *t tu )iu al tui S1 m;s @LaO V bnel,[Di Qos GLGGO. 4. /n on dh ludr Q@ cer 4L<O. r,D.D, %*b%iere . lei AaiB %MBT.V$%M% TE. F nu )t il E o.t]dere de1liat7 b di)eritelor )eluri de J*br7c7*inte care se purta Jn 'alestina. TbtuKi, *onu*entele egiptene, babilo-niene Ki hitite ne per*it s7 ne )or*7* o idee cu pri0ire la J*br7c7*intea general7. Jn *ortnJntul lui Mhnu*-hotep de la Beni-hasan QEgiptO g7si* o procesiune de asiatici care sosesc ui Egipt a0Jnd ochii 0opsiri QA E', )ig. <O. Tb&i sJnt J*br7ca&i cu haine 0iu colorate Ki aceasta ne d7 o indica&ie cu pri0ire la *odul ui care se J*hr7cau A0raa* &i al&i no*a.i din 0re*ea Dinastiei a @G-a din Egipt. 'otri0it cu Zen. <LP, G@, originea J*br7c7*intei este asociat7 cu senti*entul de rutine. Este rutine s7 )n gol Q$en, ALGG-G<O ti aNBta 1t2 srDA pde nierilor &i )ugarilor QJs. GSL43 A*os GL@13 Marcu @4L BGO. $opiii, Jns7, obiKnuiau s7 alerge de.br7ca&i pJn7 la pubertate. $ele *ai i*portante obiecte de J*br7c7*inte se pare c7 au )ost brJul Qun )el de pJn.7 prins7 Jn 5urai *i5loculuiO, o c7*aK7 lung7 sau scurt7, o hain7 sau o *anta, )7r7 s7 *ai 0orbi* despre curea, turban, 07l &i sandale. o. %nbrtudnintd bArbdtilor u*ai de cJte0a ori g7si* *en&ionat brJul Q=e.IrO care se Jntinde de la *i5loc pln7 la genunchi. Aceasta a )ost o J*br7c7*inte obiKnuit7 Jn Epoca Bron.ului %% Ki /%, dar a disp7rut ca J*br7c7*inte ci0il7 Jn Epoca Bron.ului !%, deKi a r7*as Jn aceast7 perioad7 ca J*br7c7*inte *ilitar7 QE.ec. G<L@B3 Js. BLGPO. Aproape la )2l de Driririld 1te o Dlele d. sniMl <i o dn1 de pSr Qgah. @<L43 G J*p. @L83 Mat. <L4O, care era purtat7 nu*ai de pro)e&i Ki de oa*eni s7raci QEclesiaricul 4SL4O sau Jn se*n de peniten&7. Acoperirea Koldurilor Ki coapselor era cerut7 nu*ai preo&ilor QE-al G8L4G3 <ALG8O. Jn rest ase*enea J*br7c7*inte pantaloni nu a )ost cunoscut7 Jn 9T &i Jn ;rientul Apropiat, cu e-cep&ia

perKilor, care )oloseau un )el de Kal0ari QJdrdrO, pobobil "bdl h Ds. <LG@, GP. $7*aKa obiKnuit7, care a de0enit predo*inant7 Jn Epoca Bron.ului %/ Ki care este J*br7c7*intea obiKnuit7 Jn Epoca "ierului, este *en&ionat7 Jn Biblie sub nu*ele (uttonet Qgr. chit7nO, care se pare c7 era con)ec&ionat7 din in sau din lin7, Era purtat7 direct pe piele &i a5ungea pJn7 la genunchi sau pJn7 la gle.ne. Este con)ec&ionat7 cu sau )7r7 *Jneci, lungi sau scurte Q0e.iBen.inger, !ebr. Arch., )ig. BA-1S3 Maraton, The Bible $o*a. A/0e, placa @B, 5osO. 'entru *unc7 sau pentru alergare aceast7 c7*aK7 era ridicat7 Jn sus QE-od. @GL@@3 G J*p. 4LGAO. Biblia *en&ionea.7 de ase*enea (uttone& passi*, o J*br7c7*inte special7 QZa <PL<, G<, <GO 2i 8 putadl de 8la>EM de prin&i QG Sa*. @<L@8-@AO. Se poate s7 R )ostoJ*br7c7-*inte )oarte colorat7, un )el de tog7 Jn)7Kurat7 Jn 5urul corpului, a&a cu* se 0ede * ca.ul a*basadorilor sirieni ta T/tan(ha*un QA E', )ig. BGO. $7*aKa, care era purtat7 probabil dedesubt, se poate s7 Re aKa-nu*itul s7din QJud. @4L@G3 'ro0, <@LG43 Js. <LG<3 /t- sindonO, dar s-ar putea ca Jn aceast7 categorie de J*br7c7*inte s7 )ie inclus7 &i *Q=)m, care era de obicei s)J&iat7 Jn se*n de 5ale QE.ra AL<3 %o0 @LGS3 GL@GO Ki care era purtat7 de oa*eni cu 0a.7, de e-. %onatan Q@ 1P1 lMaa%cAMr TE Sa*. @8L4O, Sa*uei Q@ Sa*. GL@A3 @SLGP3 G8L@4O, sad Qr sre. G4L4, l@O, %o0 d prlatenn 15i S8 @LG;5 GL@GOriEeQEdAL<O. Mantaua obiKnuit7 este nu*it7 Jn general ti*id. 'oate )i identi)icat7 cu =abIye a )ellahinitor *oderni QBen.iriger, !ebr. Airh., )ig. P<O. Aceasta este o bucat7 si*pla de pJn.7 care uneori este aruncat7 peste un u*7r sau, ca Jn pre.ent, peste a*Indoi u*erii, ui lrtuli 2-ist, dehi.trorl pentirtEte lnini. ,e4rA hrin,, pe care o a0ea oricine, nu putea )i dat7 J*pru*ut, JntrucJt era )olosit7 noaptea ca p7tur7 QE-od. GGLGBG13 Ddt. G4L@<O. h SgErat e dar, 58 p1h a putea lucra QMat. G4L@83 Marcu @SLBSO. Era )olosit7 de ase*enea pentru a transporta tot )elul de obiecte m0e.i ETd. @Gr<43 Jud. <LGs3 G %np, 4L<D !ag. GL@GO. ; alt7 hain7 era nu*it7 =uddere&, care nu este uKor de descris. /neori era con)ec&ionat7 din *aterial scu*p Q,os. PLG@,G4O &i era purtat7 de regi )loria <3WO Kl de pro)e&i Q@ E*p. @AL@<,@A3 G J*p. GL@<-@4O, dnd este posibil s7 )i )ost )7cut7 din piei de ani*ale. u era )olosit7 Jn *od obiKnuit &i cu0Jntul nu apare Jn ebraica tJr.ie. 'entru acoperirea capului israeli&ii probabil c7 purtau obucat7p7trat7de pJn.a J*p7turat7 ca un 07l, pentru a se prote5a de soare, sau Jn)7Kurat7 ca un ,1Eutlrban ln1] 5uillhte5B capului, M&g)c7=It QE-od. ,Lsru.t,Gs3,@S3 e#a. BL@<O este tradus 6scu)ie+, iar p=er ;s. <LGSO este tradus 6leg7tur7 de cap+ Ki 6scu)ie de in+ QEJec. 44L @8O. B7rba&ii K, )e*eile cu 0a.7 purtau Jn 0re*urile de *ai tJr.uuartJp QJs. <LG<3 1GL<O, care era o bucata de pJn.7 Jn)7Kurat7 tn 5urul capului. ;a*enii s7raci u*blau tn general descul&i, dar erau cunoscute sandalele QDeut. GSL@S3 A*os GL13 8L1O. T7lpile Qn==a/*O erau con)ec&ionate din piele s, le* ti ehu le8nre 4 cuele QB+rrS Q11. @4LG<3 Hs. BLGP3 Marcu @LP3 #uca <L@1O. Acestea *i erau purtate Jn cas7, b. J*br7c7*intea )e*eilor J*br7c7*intea )e*eilor era Jn *are *7sur7 la )el ca Ki a b7rba&ilor. TotuKi, deosebirea trebuie s7 )i )ost su)icient de *are deoarece b7rba&ilor le era inter.is s7 poan haire )e*iei4 tl 0ice.0Eg 8eur, GGLsO. Di)eren&ierea trebuie c7utat7 Jn *aterialul *ai )in, *ai *ulte culori &i )olosirea unul 07l sau a unei acoperitori pentru cap Q5nitpaha&L Js. <LGGO3 Jn Rut <L@B este tradus 6*anta+ care putea )i )olosit7 pentru a transporta lucruri QBen.inger, !ebr- Arch., )ig. BA3 Marston, toc. rit.O- $ea *ai obiKnuita J*br7c7*inte pentru )e*ei era )c*tonep Ki ti*l7. "e*eile purtau K5 len5erh 1n, radlh $pb.ti <@LG4L r5. <LG<O. p1dri ospe&e )e*eile purtau J*br7c7*inte *ai scu*p7 Q@ Tin, GLAO. u eiau purtt2 obt-te de rrnhrrctniire pentru Kolduri Ki coapse. ; tren7 lung7 sau un 07l erau )olosite de doa*nele de rang Jnalt ;s. 4PLG3 au* <LBO, Articolele *en&ionate Jn lista din Js. <L@8 K.ur*. nu pot A ldoti)ieb d prea *ult, rei.ie. c, J*br7c7*inte pentru oca.ii speciale H*br7c7*intea de s7rb7toare se deosebea de J*br7c7*intea obiKnuit7 nu*ai prin )aptul c7 *aterialul era *ai scu*p QZen. GPL@B3 Mat, GGL@@-@G3 luca @BLGGO, c, lQO,E 1 de pre)Dint, stbr QEct, ALei Mic. AL<3 Apoc. <L4O, ir0rliiorile de in sub&ire )i purpura erau )oarte apreciate Q'ro0. <@LGG3 Ede-staticul 1L<S3 %er. 4L<SO. "e*eilor le pl7cea sI-Ki J*podobeacn hd,.le c, au d .r8int QG sd. @LG43 p1. 4sLD @4@B3 84. @1L@S, @<= GPLPO. J*br7c7*intea pentru 5ale Kl peninten&S QsaDO probabil c7 era dintr-un )el de pJn.7 de p7i ca Ki *antaua pro)e&ilor. Aceasta era purtata cu o curea si uneori era purtat7 direct pe pielea goal7 QZen. <PL<43 G S4 <L<%L % ,np. GlLGP3" G l*p,8oal, 1L<SO. d. %*btdcQniata p8tilor $el *ai 0echi 0es*Jnt sacru se pare c7 a )ost =e^$d, bai p1b1bil s bitu stn"lu QG s* 1L@4, GoO. p rii din ob erau cunoscu&i ca b7rba&i care purtau 6e)od de inV Q@ s8 GGL@<O. Seuel8 Q@ sae. GL@<O riDa0idd4 QG su, 1L@4O ou putur s e)od sinltu de ir 4.1r e)od si*plu trebuie deosebit de e)odul *arelui preot care era con)ec&ionat dintr-un *aterial scu*p Qin sub&ire este )elO, &esut cu aur, purpura Ki alte *ateriale colorate. Aceast7 parte a J*br7c7*intei se Jntindea de la piept pt=l la loldui. ,r. p.iBd .u dou7 curele p2

u*eri Ki era legat7 Jn 5urul *i5locului QE-od. <AL@-G1O. Este *en&ionat un e)od )olosit pentru prorode. Acesta era ati*at Jn Te*plu Q@ Sa*. G@LAO. 'reo&ii obiKnui&i purtau Jn ti*pul ser0iciilor liturgice o haina care acoperea Koldurile &i coapsele QE-od. G8L4G-4<3 #e0. @1L4O si o tunic7 brodat7 *ai lung7, cu*ineci QE-od. G8L4;i <ALGPO, p81 si u bnu )ruM l@8t a J*pletituri de in, cu )ire albastre Ki c7r7*i.ii Ki purpur7 QETd, G<L4S5 <ALGAO Q otscher. Bibi Alieru*s(unde, @A4SO. Ei a8u de en28a 8 )2l de rube lsit *isnDet QE-.d. GAt4, <P, <Ai GAL14 <A.4O. r, )el 8 Ki Jn Egipt Ki Jn Babilon, preo&ilor le era inter.is s7 poarte haine de lJn7 QE.ec. 44L@PO. u le era per*is s7 poarte sdale h tnplu QE-od, <Ls3 GALGSO, B%B#%;ZRA"%E. Zeneralit7&i3 M, Z. !ouSton, An-cient Egyptian and 'ersian $ostu*e and DecorationG, @AS43 A E', )lg. @-11 Kipassi*3 !. ". #ut., Tb-tiles. and $tisLo*s cunong the 'eople o) c`ie Ancienc ear East, @AG<. D1pc orientul Apbpi.t, .u elerne speialA ta 9TL %. Ben.inger, !ebr7eische Arch7ealagitU, @AGP, p. PG-8A. Material despre Egipt Jn A. Er*an, #i)e in -,lncini l8+t, @<A4 QaW dar u,ilO, p, GSS-G<<3 BA G4,@A1@, t, @@A=@Ga Qp2ntiD itnb.e.hinr2 #npodobit7O. Toate aceste lucr7ri SJnt bogat ilustrate. $D.:. tM'k$ARE. Jn T e-ist7 patru pasa5e i*portante care tratea.7 lucrarea de J*p7care )7cut7 de $ristos, Ki anu*eL Ro*. BL@S K.ur*.3 G $or. BL@8 K.ur*.3 E)es. GL@@ K.ur*.3 $ol. lL@As.ur*. $u0intele gr. i*portante suit (arallage &i 0erbele (ana/asso &i apo(*allasso. J*p7carea propriu-.is7 nu se aplic7 la rela&ii bune En Seneral ci e it)erl %a trdeDrna8 du<hrnie# la potolirea unei certe. Ea i*plic7 )aptul c7 p7r&ile care se J*pac7 au )ost anterior ostile una iat7 de alta. Biblia ne spune r7spicat ca p7c7toKii sJnt 6duK*ani+ ai lui Du*e.a QRo*. BL@S3 col. @LG@r racj 4L4O. , t,ebuie <e *ininati.c* ]rio.lt<re a2tor p.s5. ri a altora si*ilare. DuK*an nu este cine0a )a&7 de care aproape c7 aia0ea senti*ente de prietenie. DuK*anul este Jn tab7ra ad0ersa, p@ este cu totul )*polri0itor. T Jl descrie pe Du*ne.eu Jntr-o po.i&ie ad0er7 )a&7 de tot ce este r7u. Modul de a bi*i dWndnia ste r, hTptin* cau.a neJn&elegerii. 'ute* s7 ne cere* scuie pentru un cu0Jnt pripit, pute* pl7ti banii pe care Ji dator7*, pute* restitui sau repara ceea ce se cere reparat. Dar 1PP %*p%rat, %*p%nVTre Jn orice ca., calea J*p7c7rii consta Jn abordarea caurei de ba.i a dm=nl,niei, $rist1 a nuit pald a Kterge p7catul nostru. Jn )elul acesta E# a solu&ionat proble*a duK*7niei dintre o* KJ Du*ne.eu. El a JndepIrtat-o. El a deschis calea pentru ca oa*enii s7 se Jntoarc7 la Du*ne.eu. #ucrarea aceasta este desDig Urin t*enul ,,,npe8+. Esr2 int2tent cl nici u p*5 din T nu sp8 ci ts crisrZ #a iRpLcat pe D))ia.u cu o*ul. Jntotdeauna accentul este pus pe )aptul c7 o*ul este J*p7cat. #ucrul acesta este i*portant pentru Jn&e lea2e c..ului, 'ecatul o*utui 1@e el cde a 28t d,=lnil5a. 'rcble* care @reblie re.olEtB 1E peca tul onului obur pbat2 1 cheMt cu cu0iniele din G $or. BLGD sg ] ,,nnpace cu DuMereu- unn erj cet7tori se ba.ea.7 pe acest te-t Ki sugerea.7 cI lucrarea de J*p7care a lui $ristos se ocup7 nu*ai de ora. TotuKi, aceast7 po.i&ie este greu de ar*oni.at cu po.ilia sen*ls a >%m $ea .e a inps larien a )ct cererea lui Du*ne.eu ca o*ul s7 )ie s)int si neprih7nit. ;nul, prin put28 s, ] nullune,te sa teaca cu 02derea lldunil. 'e el nu.l intere.a tn iod d] bit p7catul. Este cert cI el nu si*te nici o ostilitate )a&7 de Dlllrr8D din dM pretului sLu. Briera a )ct idprsL ,.ntu ca DF.eu .De strnlenie din part2 ondui. 'rin *, cind pra]ul de i*plere a lost e)ectuat este i*posibil s7 spune* c7 este orientat tntru totul spre o* Ki deloc spre Du*ne.eu. Trebuie sa aiba h o sr*nbaESi ain gartea lui D*e.eu dac, 1te brba sV ] renute la ]Eirarea aslpra dului a tot c8 ce indicn e-pZiile de ge lL ,Wlnia lui Du*ne.eu+. Aceasta nu Jnsea*n7 o schi*bare Jn dragostea lui Dl*ru. Biblia 1te lode .la,L cind spue c, dns1t8 lui Drl*eau penh on nu e scninbi, indi)erent e a, )ace onol. D2 ).pt, ln8aa luc12 de isp7Kire )7cut7 de $ristos J&i are originea Jn dragostea *are a lui Du*ne.eu. 6$ristos a *urit pentru noi+ atunci 6cJnd era* noi Jnc7 p7c7toKi+ QRo*. BL8O, Acest ade0tr )tbuie pl.n cu .2@, Dar h a.e@aAi tinp nu trebuie s7 alunec7* pe po.i&ia de a sus&ine c7 J*p7carea este un proces pur subiecti0. J*p7carea, Jntr-un anl)t ps, a )st 2tQtut, la n)ara onului *i Jnainte ca s7 se petreac7 ce0a Jn l7untrul lui. 'a0el p.Bre rc1i d1prc cristZ +prin ore a* pri*5t aM J*p7carea+ QRo*. BL@@O. ; J*p7care care poate )i 6pri*it7+ trebuie s7 )ie )7cut7 QKi J*plinit7, JntT-un oarecare sensO *ai Jnainte ca oa*enii s7 o pri*easc7. cu alt2 o0inie, tebuie si o8pen hpica)ta ca a0Jnd e)ecte atJt Jn direc&ia lui Du*ne.eu cJt Ki Jn direc&ia o*ului. B%S%%;$RA"%E. Anrdtt J, Denney, The $nririida D-tine o) RFci#io .ioa, @A@P3 #. MoEb, )te A@1 .olT 'rech.ns ol .ne c*=, @A1s5 !, Z. #inlQ c. BrcF,, !, Rbrlander MDMrT <, p. @4B.@P13 ". Buch sel, TD T @, p, GB4-GB8. #.M. %*ptrrat, %*pirATie. EbrA*bele cu0inte au o origine obscur73 pri*ul cu0Jnt 1te 1nu Jn toate linbile srutice ti s-d Dutea sB )re legat )ie de cu0Jntul arab a c7rui r7d7cin7 Jnsea*n7 6a poseda+, )ie de un cu0Jnt asirian sau ara*aic Jnse*-nidd 3lat=, Al doil2 e0int piob.bil ., 1te pre@ut dindo linbE 2cei 0Vhe,

"unc&ia aceasta era obiKnuit7 Jn ;rientul Apropiat Jnc7 din cele *aJ 0echi ti*puri, ideea generala )iind aceea de stlpJnitor care e-ercita controlul s7u asupra unei regiuni locuite, care a0ea adesea Jn centru o cetab Q$en. @4L@GGSL@ g.l*O, AutoritDt4 lli ] par ce e* eEditard Qdc c). cen. <1L<@ i*.O " e pare c7 era deri0at7 de la J*p7ratul di0in sau .eul &7rii Q,c.i J. J- A- So88in, 'or1tdnttno tP, PA1G, p-8B-8AO despre care se spunea c7 este str7*oKul sau tatil Anprtatohi a)lat pe trcn Qde a. Ras lEt* -#egenda J*p7ratului MeretO. Jn Egipt e-ista tendin&a ca J*p7ratul sau )araonul s7 )ie pri0it ca )iind identic cu .edt in Asiria el 2ra co8iderat rep8ntant al .eului. ln Br, clasid bdiltu indica u Aen de do*id 2reditar 2=2 cBlEr.ete 0iala popointri snu 'rin dre' tatea sau nedreptatea sa, dar este pre.entat Jn conb.st cu u lEn etr .u u u.urpator. 'lterea llnpn= ratului JKi are originea Jn geus. Mai )iraiu, pe 0re*ea lui 'laton, tntJlni* o trecere apre ideea de J*p7rat ca 6bine)7c7torS, a c7rui 0oie este lege, Ki aceasta a dus la idea de ,,i.aprBr di0in+, 2 ln d.r#l lui Ale))idto sau al $e.arilor. %. %deea dc i*p1,a. in l<torla Fe.h2 , tut %sraer in,. isbria lui %rhel ribuile rc*de din Mhi*e sau rcnde de 'abidhul clanului. in tinpd e-odului din Egipt conducerea a tZt 2rercibt de Moi], succedat de losua, iar conducerea era o teocra&ie, liderul ne-ereditar )iind ales prin che*are di0in7 Ki recunoaKtere de cide popor, dBi n, tL,r% 8"are prct1t QE-od 4LGA K.ur*,3 u*. @1L@ K.ur*.O. $Jnd %sraelul s-a aKe.at la Jnceput Jn 'alestina triburile erau conduse Jn *are *7sur7 de p7rin&ii satului QJud, @@LBO, care puteu alege u annrit blrbat sg conduc7 lupt7torii J*potri0a unui duK*an. %e)ta QJud. @@LAO a cerut s7 )ie )7cut 6c7petenie+ dac7 i se Jncredin&a conducerea Jn ielul ac1ta, dar )iu[ siu n, l-a sF2dat #ui Zheddn i sa .erot si d.%reri QrnalatO peste %slael Q<LGGO dar a re)u.at, iar )iul s7u a de&inut *ai tJi.iu o po.i&ie d2 re8e leal W tenpotr QAL1 V.u*,O. can8 Jud.= crtor5lor ] i*heieW cu o nod de ra1 cial Qct,, @AU@O alibur tip]i uui i*pa1t Q@A.,3 G@LGBO %%. De la Ell la sduel 'eridda .are a ll)tt a )1t o p2riddi de )tnbu n7t7&ire a situa&iei sub conducerea rcligio-5urid(7 a lli E/ Ki Sanuel. Eli a )1t Mre t8t la srct#Erul cenra# de la s5lo Q@ sa)r. @L<3 4L@<OL s*El a )1t s conduc7tor neereditar Qca Ki Moise Ki losuaO care, dupa distruseEa altardui de la silo, a 5udQar p2 %srael din *ai *ulte locuri pe care le 0i.ita Jn cadrul unui circuit QPL@B K.ur*.O. Jn )ine, Sa*uel a de0enit cel care a instalat J*p7ra&i Jn %srael, dar la insisten&a popordui Q@ sa*, <L4 t.un.O. s2 '.te cb lurul asia a )ost pri0it Jntr-o oarecare *7sur7 ca aposta.ie de la teocra&ie Q@ Sa*. 8LPO. $ererea probabil cI a )ost )7cut7 din cau.a a*enin&7rii constante din partea )ilistenilor Ki din cau.a necesit7&ii unei ar*ate stabile Q<.GSO, id suc1u@ lui sad 8 g.boinic a r1t prin cipa#a s 8litate perd a ddeni lli*ul i*ri"t tl lui %srael. Jn ti*pul do*niei sale, Jns7, cJt7 0re*e a tr7it Sa*uel s-a p7strat conducerea religioas7 $% Sa*. @<LA i.rln-O ii saul nu ]a s8%idat niciodati ".i "a s W nici din.st5a s, 1P8 *. De.0oltarea H*p7r7&iei sub conducerea lui Da 0i ti Da0id a a0ut un succes deosebit Ki a a5uns *a, nr.iii s7 )ie pri0it ca J*p7ratul ideal. El a instaurat o dinastie 2re a d8r Mi *lt de 4So de di phr la ds. )iin&area statului Jn anul B8P J.d.$r. Stabilitatea dinas ti.i lui Da0id W pde .e s-a b.ar iD *rc nsuri ,e ceea ce s-a n*it, Jeaehintul da0idic+ Q,s. @<Gr@r t.=hO. $2pital4 situti inb-o po.ilie centralS ln8 cs 8 a01u sE daini Mi r".iu sratele de si S. a )ost %erusali*ul QG Sa*. B LB K.ur*.O. Se poate ca Da0id s7-&i )i JnsuKit un rol de J*pIrat-preot, Jn genul J*p7ra&ilor iebusi&i a c7ror preo&ie se pare c7 datea.7 din 082 lul A*a* Qcd, @4L@P l.r*.. 's, @@;O, JntrucJt se pare c7 el a luat conducerea Jn cultul lui %ah0e)i QG San, 1Lr< s.ll*.3 Ft, % l rnp. ALBO, #eg7*Jntul da0idic pare s7 )i )ost o e-tindere a leg7n7torului *o.aic, *ai ales dac7 Z. E. Mendenhall are dreptre ctnd iug2Ea.B cn )ot)t legg*ininui *o.aic era analoag7 cu tratatele hitite. 'otri0it aces br tratate su*ul hitii aco.da Eeluld siu dr2p tul la o dinastie per*anent7, dac7 noul 0asal era Jnrudit cu predecesorul s7u %ns7 Jn ca. contrar, su.eranului hitit Ji re0enea responsabilitatea pentru nu*irea succesorului. Re)erirea la J*p7rat ca Ki )iul lui Du*ne.eu $'s. GL1-PO Ki pro*isiunea de a *en&ine o dinastie tu ter*enii unui leg7*Jnt Q@ J*p. AL4-Bn )ace .a aMt, sug1tie se 1e plau.ibiu. 'rircipala EpoMbilih2 a hrplntului ela **. &inerea drept7&ii Qneprih7niriiO QHs. @@L@-43 %er. <<L@BO WA5@*dreptlli lurul a.1b trcbalil cA a si*boli.ai de pce. darea *7rturiei sau legii, tora QDeut. @PL@8 K.ur*.3 @ Sa*. @S3GS3 @ J*p. AL4 K.ur*3 G p*p. @@L@GO, a0Jnd datoria nu nu*ai s7 )unc&ione.e ca 5udec7tor QG )*p. <LG<@ ci ti s, enlina 5sti)ia ii se pnl*e re81 QG #rp, G<r3 c). G $rcn. @PLP t.l*.5ii cJ Jud. @P@1O, Dar *ul&i dintre J*p7ra&i au )ost ei JnKiKi r7i Ki au rl.ua5at n2dreptarea i rJutat1, nu nd*i in rEasrul (hi*aiic de ci d ln iTl T s Q@ i*,, @4L@1i G l*p. G@Ll1O. Esre pZibil ca relol* din rinpd %ui =ci. QG )*p. GG-G<O se poate s7 )i )ost o Jncercare de reJn0iere a pEeptelor Morie cu pli0irc la legl*lnrd Da0i dic, dar *ai presus de toate, *iKcarea pro)etic7 a )ost aceea care a pus Mu abaterilor J*p7ra&ilor QG Sa*. @GL@ K.unn.3GJ*p. @8L@P-@83%er.G1LlK.ur*.[ Qw'R;"ElrE, Fi de a]ne8 l9 tui 51O. Rbh ob12* ci *i ndre dinEe a"-nFitele pe52 naiarice au l1t arliob la di8ria lui Da0id Q's. G-@@S3 @<G3

Js. @@L@-43 %er. <<L@BO Ki *ul&i teologi hodE*i coEiders ci sau r2)erir Jn pri*ul nnd %n 81ta, psalnii l*doi4i nind prcbabil psalni de Jncoronare )olosi&i Jn Te*plul din %erusali*. TotuKi, )aptul c7 J*p7ra&ii nu s-au ridicat (i Jn7l&i*ea idealului a aFt iendinto sV prct4ree tor *i nulr in 0iitor sp.atr" de a aEa u ond(rtor n2plihLnit. o dat7 cu pr7buKirea J*p7r7&iei de S Ki dup7 Jncercarea Ereoitaaprin"nui da0idic gorcbab2lQ@ con. <L@A3 !a8. GLG<3 Mat. @LrGO de a cbE diEtia D2 Eotr Jn statul nost-e-ilic, speran&ele sau cristali.at Jn ceea ce se nu*eKte 6speran&a Mesianic7+, deKi *ul&i teologi sint de p7rere c7 aceasta JKi are originea *ai de*ult. Q]MES%A.O %9. "unc&ionarii J*p7ratului Trebuie re*arcat c7 pro)e&ii nu erau dese*na&i de J*p7rat, deKi preo&ii erau dese*na&i de acesta QG J*p. GLGPO. gi unn si eil.lti o)i.i ra instalarea uui lM',iRA, %M'iRXTE lnpirat Q@L<4O, darpb)etd lu u8d o iniliari0V *i ur2, in sp2ciat ta ehinbarea 1ei dnEsdi, M a ist ca.ul Jn regatul de Q@ )*p. @AL@1O. Al&i )unc&ionari ai J*p7ratului erau co*andantul ar*atei QG Sa*. @AL@<O3 ))i2tann oosolitulO QG san. ar@P3 G lnp. @GL@SO Wi 8nic.rur Q]ri5torulO, plu nulli aRn Q@ t*p. 4L< K.ur*.O. $ronicarul mrn*t)r, literal 6cel care te )a8 sd.ti add anilbiO probabil cr s 1pa de Jnscrierea Jn cronic7 a e0eni*entelor de stat Qc). G )aip. G@LGsO, su terenul d putT indics po.it=a d2 8,silid dduti0 al uui prin *inistru sau rorc 0i.i,. ; alt7 posibilitate este s7 )i )ost o )unc&ie de crainic, pa"lel, cu .sipt. Fh*.,, +Btitorul cu4ii+ su =*inicul J*p7ratului+. 0. schl,nbnrl dt2do.E in "ioaaa @o4<P i.d.c., /nn din8 *rii ptuti *acabei Ki-au JnsuKit titlul de J*p7rat Ki unii dintre ei au declarat c7 sJnt J*plinirea speran&ei *esianice, dar *esa5ul T este Jn esen&7 c7 J*plinirea acestei speEnle a )1t nuai ln (s $rist1 QMar. @.@@P5 G@LB, cu care trebuie co*parat gah. ALA Ki procedura de Jncoronare Jn ca.ul lui Solo*on, @ t*p. @L<<3 0e.i Ki loan @L4AO. M1a5D.l lui tss a lnceput cu lcla*lia 6J*p7r7&ia lui Du*ne.eu sa apropiat de 0oi+ $Marcu @L@B[ Ki i-a anun&at pe )arisei c7 J*p7r7&ia era Jn *itdur Wbr Zua @PLG@O, El a arli.t cB nu ea o J*p7r7&ie din lu*ea aceasta Qloan @8L<1O &i de aceea tu da ln aelagi plan cu )re,re*torul ,oQan, 'ilat, eu cu lrod, reg2le idneu al lui %uda Di Flll Rotui Qc). Mat. GL@1O. DeKi cu0Jntul tradus 6J*p7r7&ie+ QbasJleiaO este )olZit ln sensul de leriror5u ]u don*iu QMat. ,Gr GBO, sEd do*i*r 1te ac2la de +su0eailate s, 6do*nie J*p7r7teasc7+. Su0eranitatea lui Du*ne.eu este absolut7, dar nu este recunoscut7 de o*ul p7c7tos care *erit7 ast)el ni*icirea. 6E0anghelia J*p7reiei lui D/*2E,+ iiEea*s cA o<lrEilor t s dl prile5ul s7 pri*easc7 J*p7r7&ia prin poc7in&7 &i credin&7 QMarcu @L@BO .Aceasta se reali.ea.7 prin $ristos, J*p7ra *l-Mesia, Jn )a&a c7ruia trebuie s7 se plece orice genunchi, )ie cu loialitate 0oluntar7, )ie pentru 5ldeaia QRon. ln3rS@@r "ilip, GLA.r@O. Do*nia J*p7ra&ilor parcuri reni este li*itata Ki $ristos cde priitab supreni QMai 1L<<O, supuJnW #ui sJnt i.b70i&i de sub puterea Jntunericului Q$ol. @L@<[ Ki Jn )elul acesta sJnt elibera&i ca sS tr7iasc7 neprih7nit QRo*. @4L@PO. J*p7r7&ia %ui $ristos este 0eKnic7 QG ,2t. @L@@O, dd lnplitr2. .i deplinl 1te hce d2 dorcaid 0ntorului Q#e GGL@13 % cor. rsLG4U<O. QriM'% %tilA l,ul DTJM EgE/,O B%B/;ZRA"%=, S. MoFinclel, tle rhat $onc.ir, @As1i d R. Johnson, Sacral Xingrhip ia Anciat hra4, @ABB3 $. E, Mend2all, loF anA >ieenont in %stud ond the Ancient ar E1a @ABBi !. "nnl)on, (na-shir 8d .ne coar, @A4<3 M l-. s.b*idt 2t al,, TD %, @, p. B14-BA<L B, Mapp2li MD TT G, p. <PG=tA,t R. deRhu, `ncio %lrod, @A1@3 J, Brishr TheMingilon o) $od, @AB<3 ide*, A !istory o) %sraelG.@APG. B.;.B HM'kRA^%, $kR^%#E. 'artea )inal7 a nara&iunii care Jncepe Jn Zenesa &i se concentrea.7 asupra istoriei %s2eluld de la disidle sle Jn Egipt pln, la s)Jr&itul independen&ei sale Jn ur*a cuceririi babilo nienilor. Desp7r&irea c7r&ilor J*p7ra&ilor de c7r&ile lui 1PA H*p7ra&i, c7r&ile Sa*uel este arti)icial7, la )el ca si J*p7r&irea JrnpIia-&ilor Jn dou7 c7r&i, J*p7r&ire )Bcut7 de #XX. l.<all $7r&ile J*p7ra&ilor constau dintr-o relatare a *onarhiei israelite scris7 dinrr-o perspecti07 teologica &i pre.entSnd istoria de la apogeu, sub *onarhia reganrlui uit, ptlA b delitrd ei h dil. QdO Do*la ld solo)un Q@ lnp, @-@@OL al8. siunea lui Q@-GO, succesele %ul Q<-@SO, eKecurile lui c*QbO Di0i.area J*p7r7&iei Q@ $rop. @G - G %*p. @PO3 %uda sub conducerea lui Roboa* Jn *a5oritatea triburilor de sub conducerea lui %eroboa*, p7strJnd titlul de %srael, s-au separat. %srael a )ost supus de la Jnceput unor in)luen&e p7gJne puternice Ki a trecut prin nu*eroase lo0ituri de stat suigeroase pJn7 dnd Jn cele din ur*7 a )ost dus %n e-il. %uda a )ost p7gtni.at *ai pu&in, dar a )ost p7strat nu*ai datorit7 cred*cio&iei lui %ah0e )a&7 de pro*isiunea sa )7cut7 lui Da0id. 'ro)e&ii llie Ki Elisei particip7 )oarte acti0, Jn special Jn istoria %sraelului. QcO luddda ld luda $ inp. @8-GBOL ,r dud, re)or*elor lui E.echia Ki losia, politica de p7g)ai.ate a lui MInase a dus Jn cele din ur*7 la c7derea lui %uda. Dar Jncheierea c7r&ilor se )ace pe un ton care poate )i

2ciddt optini=t QGsLGP-<oO. D. ;riginea /lti*ul e0eni*ent la care se re)er7 c7r&ile J*p7ra&ilor este eliberarea din Jnchisoarea din Babilon a J*p7ratului e-ilat loiachin Jn anul B1@ QG J*p. GBLGPO &i este clar c7 )or*a )inala a c7r&ilor trebuie s7 date.e din aceasta perioad7. S-ar putea sI )ie re)eriri si la situa&ii *ai tJr.iiL este de re*arcat datarea construirii Te*plului Q@ t*p. 1L@O care s-ar putea sI re)lecte o sche*7 cronologic7 Jn care e0eni*entul acela este plasat la 5u*7tatea ti*pului dintre E-od &i reconstruirea Te*plului dup7 E-il. lotuKi, cea *ai *are parte a lucr7rii a )ost co*pus7 *ai de0re*e. Se poate ca aceasta sa )i a0ut loc tu pri*ii ani ai e-ilului Q'. R. Ac(roydo, E-ile and RdtDation, ;T%+ @A14, 8p. BO, D. .,e=lre8, ] poate s7 )i a0ut loc dup7 eliberarea lui loiachin Jn anul B1@ QR. M. !arrison, %;T, @APS, p, P<S &.ur*., ur**d )deea lui M. othO. ; alt7 p7rere datea.7 6pri*a edi&ie+ a c7r&ilor J*p7ra&ilor Jn ti*pul do*niei lui losia QJ. Zray, J and @@ MinpG, ;T#, @APSO. Dar deKi o *are parte a *aterialului din c7r&De J*p7ra&ilor poate )i datat cu *ult ti*p Jnainte de E-il Ki re)lect7 perspecti0a pre-e-il(7, e-ista prea pu&ine do0e.i pentru datarea 6pri*ei edi&ii+ a c7r&ilor J*p7ra&ilor Jn ti*pul .loDdei lui lcla ]u pentru o 8i/E Ei Bhe pre-deu terono*is t7. ;rice scriere pre sau post-e-ilic7 a c7r&ilor trebuie s7 )i a0ut loc Jn 'alestina. Scrierea Jn ti*pul perioadei e-tlice se poate sI )i a0ut loc Jn Babilon sau %n 'alestina Qargu*entele pentru )iecare locali.are sJnt discutate de Adaroyd, p. 1B-18 Ki de E, :, icholson, 'reaching to the E-itaL A Stut)y o` phe 'r0se Thtdition in ;teBoo( o)Jere*iah, @APS, p, @@P-@GG[, u cunoaKte* nu*ele autorului sau autorilor c7r&ilor J*p7ra&ilor, deKi grupul care a )ost r7spun.7tor pentru aceast7 lucrare este descris adesea ca 6Deute-rono*iKri+. Aceast7 descriere re)lect7 ideia c7 J*p7ra&i nu este doar ulti*a parte a istoriei Jncepute Jn cc,.s3 e<re d. )rpt ulttlra ran. a ,,isroriel DeDterolo*ic2+, car. ltrc.p. cu carta Deuterono*ului 'otri0it acestei concep&ii, istoria de la %osua la J*p7ra&i, cunoscut7 Jn Biblia ebraica sub nu*ele .'ro)e&ii 0echi+, a )ost scris7 sau editat7 ca un Jntreg pentru a ar7ta c7 principiile procla*ate Jn Deuterono* au )unc&ionat Jn istoria %ui %srael de la cucerirea $anaanului, Jn toat7 perioada 5udec7torilor si a *onarhiei unitare, pJn7 la e-il. $oncep&ia aceasta presupune de obicei c7 Deuterono*ul a )ost scris bl perioada Zrele pre-e-ilic7, deKi aceast7 presupunere nu este necesar7. Trebuie obser0at, Jns7, c7 accentul legii deute*no*ice nu coincide nicidecu* cu cel din J*p7ra&i. 'e de o parte, preocup7rile u*anitare, sociale &i *orale din Deuterono* nu sJnt re)lectate Jn J*p7ra&i. Di*potri07, Jn ti*p ce Deuterono*ul pune accentul pe sanctuarul central m)7r7 a se re)eri Jn *od speci)ic la %erusali*O &i se re)er7 la *onarhie Q)7r7 a-i atribui Jns7 se*ni)ica&ia teologic7 pe care o pri*eKte Jn %udaO, aceste aspecte nu au i*portan&a pri*ordial7 pe care o pri*esc Jn c7r&ile J*p7ra&ilor. %%%. $aracteristici literare Structura )or*al7 a c7r&ilor J*p7ra&ilor este )urni.at7 de tratarea istoriei ca o succesiune de do*nii. Jn ti*pul perioadei *onarhiei separate, relat7rile despre J*p7ra&ii din &i S se Jntrep7trund uneori pentru a p7stra o tratare cronologic7 general7. "iecare )enp7rat este descris su*ar Ki e0aluat potri0it cu un *odel consec0ent, care poate )i obser0at prin e-a*inarea relat7rilor scurte despre do*niile lui %osa)at Q@ J*p. GGL4@-BSO sau A*on QG J*p- G@L@A-G1O. De obicei, Jns7, descrierea su*ar7 &i e0aluarea constituie cadrul )a care este pre.entat *aterialul, a&a JnrJt ele*entele de Jnceput &i s)JrKit pot )i separate de *ai *ulte capitole Q0e.i de or., relatarea do*niei lui E.echia, G t*p. @8-GSO. Relat7rile despre Solo*on, Robea*, Ahab, lora*, tehu Ki loas, de e-e*plu, includ *ult *aterial narati0 care se re)er7 la proble*e regale Ki politice. Alte nara&iuni se concentrea.7 asupra pro)e&ilor, Jn special llie, Elisei Ki %sala. /neori aceKti pro)e&i stat i*plica&i Jn proble*ele regale Ki politice Qrelat7rile sJnt re0elatoareL J*p7ratul israelit nici *7car nu este nu*it Jn G J*p. B-PL nu el este %n centrul aten&ie)5. Alte nara&iuni se ocup7 cu 0ia&a &i lucrarea personal7 a pro)e&ilor QN)e ac. G J*p. 4O. 'erspecti0a Deutero-no*ic7+ despre lucrare ca un Jntreg este de.0olta&i *ai siste*atic Jn J*p7ra&i, Jntr-un co*entariu teolo gic e-tensi0 cu care se Jncheie istoria regatului de QGHrop-JPO. Au )ost e-pri*ate di)erite p7reri cu pri0ire la 0aloarea istorica a c7r&ilor J*p7ra&ilor. Este dai c7 nu a0e* de-a )ace cu o Jncercare de a scrie o istorie 6obiecti0a+ sau 6critic7+ de gen posMtu*Jnist. Este istorie cu un *esa5 Ki e0eni*entele pe care le relatea.7 SJnt alese potri0it cu rele0an&a lor pentru acel *esa5. 'rin ur*are, nu este o istorie politic7 iar unde perioade de se*ni)ica&ie istoric7 deosebit7 Qcu* este do*nia lui ;nriO sJnt pre.entate relati0 su*ar pentru c7 au prea pu&in7 se*ni)ica&ie Jn raport cu preocuparea scriitorului cu rela&ia dintre istoria %sraelului Ki %ah0e, TotWi in odrul dert4rcnonic 1te inclE Mtalal de o Fioae istoricn lEu1dtl. cadrele <u,8 *en&ionate n tri*it pe cititor la 6$artea )aptelor lui Solo*on+ Ki la analele J*p7ra&ilor lui %uda &i %srael pentru a ob&ine *ai *ulte in)or*a&ii despre di)eritele do*nii Ki pare probabil c7 acestea au )ost sursele *ultor )apte istorice co*unicate Jn c7r&ile J*p7ra&ilor 18S Qde e-., nu*ele *a*ei unui J*p7rat Ki re)eriri scurte la e0eni*ente speci)iceO. 'roble*e cronologice

co*\ ple-e tine ridicate de datele )urni.ate pentru J*p7ia&i Qo solu&ie )unda*entala pentru acestea este o)erit7 de B. Thide, T(e Mysterious t*bers o) the !ebreF Mii&g5G,@A1B3 r). $R; ;#;Z%A9TO. tn a)ar7 de aceste anale este general acceptat )aptul c7 @ trap. @-G constituie )inalul original al unei relat7ri despre *odul %n care sa urcat pe tron Solo*on, relatare care J&i are Jnceputul Jn G Sa*. A. Jn ce pri0eKte celelalte nara&iuni incluse tn c7r&ile J*p7ra&ilor, Zray Qde pild7O accept7 0aloarea istoric7 )unda*entalii atJt a *aterialului care se ocup7 de e0eni*entele politice Ki *ilitare cJt Ki cel care se ocup7 de pro)e&i, deKi el consider7 c7 nara&iunile *ai personale despre !ie Ki Eliseidinl J*p. @P si G J*p. @-1 sJnt parte din )olclor3 ideea lui 1te b1at, in p.tte pe )aptul d ele 8li, un ele*ent *iraculos. u se Ktie e-act care au )ost sursele e-acte ale autorului, a)ar7 de analele la care se re)er7 Qc). Zray, p. @4-< BO. Mult *aterial arheologic din Epoca "ierului Jn %srael &i %uda este rele0ant pentru c7r&ile J*p7ra&ilor Q]AR!E;#;Z%EO. Metoda de co*punere a autorilor )ace ca lucrarea lor sa nu )ie o lucrare literar7 o*ogen7, dar ne dI acces la *aterialul pe care-@ trans*it de la sursele tor Jntr-o )or*7 prea pu&in alterat7 si ne d7 i*presia unui anu*it grad de unitate a Jntregului prin cadruO distincti0 Jn care este plasat acest *aterial. /neori *ate-tialul=Surs7 sau )or*a Jn care a )ost colectat7 o anu*it7 parte a *aterialului poate )i tratat cu succes prin *etoda criticii literare &i probabil c7 acesta 0a constitui obiectul unui studiu Ki *ai apro)undat %n 0iitor Q88b <,@APsr T @AD. Te-tul c7r&ilor J*p7ra&ilor Jn MT pre.int7 relati0 ludE pDble8. Dsp2rtile de l. ;u"nn Qco1binate cu do0e.ile din $ronici Ki #XXO su i*plica&ii cu pri0ire la starea tradi&iilor te-tuale pre-MT, la )el ca &i tn caaul altor c7r&i QaTEXTE ?% 9ERS%/ %O. :. Accente QaO A* 07.ut c7 J*p7ra&i Jncepe la apogeul perioadei relatate de istoria deuterono*ic7, *onarhia unitar7. "aptul c7 acesta constituie apogeul re)lect7 i*portan&a *onarhiei da0idice si a Te*plului lui Solo*on. #eg7*Jntul lui %ah0e cu Da0id QG Sa*. PL@@-@1O este *en&ionat adesea de %ah0e &i de narator pentru a e-plica )delirata lui l1hre )als de luda 1i %aE de succesorii lui Da0id Q@ J*p. 1L@G3 @@L@G-@<,<13 G trap. 8L@A3 @AL<4O, iar loialitatea tui Da0id )a&7 de %ah0e este )rec0ent Q&i pu&in surprin.7torO un standard pe baF c7ruia sJnt 5udeca&i J*p7ra&ii de *ai tJran Qde e-. @ J*p. AL43 G J*p. GGLGO. Dar repercursiunile do*niei unui J*p7rat asupra 0re*urilor de *ai tJ*u pot )i 3i negati0eL p7catele lui MInase sJnt in ulti*7 instan&7 cau.a E-ilului QG J*p. G4L<-4O. 'rin ur*are, bun7starea poporului Jn general este legat7 de co*portarea J*p7ratului QG J*p. G@L@@-@BO. $onstruirea Te*plului este punctul cul*inant al pri*elor capitole din c7r&ile J*p7ra&ilor. @ J*p. 8 se concentrea.7 asupra teologiei Te*plului Jn cartea J*p7ra&ilor, T)a*plul )iind locuin&a nu*elui lui lah0eh. R. EiTtcdr Q)tetopt o, the oR G, PA1P, p. G<-4BO consider7 c7 nu*ele lui %ah0e este cea *ai so)isticat7 )or*7 Jn 9T de 6spirituali.are a teo)aniei+ Y ud *od de a 0orbi despre pre.en&a re0elatoare a lui Du*ne.eu )7r7 a co*pro*ite transcenden&a #ui. %*portan&a Te*plului )ace s7 )ie un criteriu crudal penlM'lRATr, ciRT%rE tru e0aluarea J*p7ra&ilor. %eroboa* % este conda*nat pentru c7 a conceput locuri Ki )or*e alternati0e de Jnchinare pentru J*p7r7&ia de Q@ J*p. @G-@<O iar succesorii lui sJnt conda*na&i pentru c7 au continuat s7 le )oloseasc7. %osia, un persona5 co*plet opus lui %eroboa*, apare aproape de s)ir&itul nara&iunii la )el cu* %eroboa* apare la Jnceputul ei, dar %osia este l7udat pentru re)or*a Jnchin7rii la te*plu Ki pentru distrugerea Jn7l&i*ilor &i Jn special a altarului de la dbtruse".B2relQG#rp.GG.G<O. QbO Atitudinea c7r&ilor J*p7ra&ilor )a&7 de *onarhie &i )a &7 de Te*plu arat7 c7 acestea nu trebuie pri0ite ca niKte absoluturi. Acestea sJnt supuse, t*Ji de toate, )a&7 de Tbra,= 6Deuterono*tstul consider7 c7 proble*a principal7 a istoriei lui %srael st7 Jn stabilirea unei rela&ii corecte Jn raport cu Moise &i Da0id+ QZ. 0on Rad, ;Td Testa*ent *etlogl l, @A1At p, <<AO. Ei 4 pot ba.a pe pro*isiunea da0idic7 nu*ai cJta 0re*e este acceptat7 cerin&a leg7*Jntul-5i *o.aic. Ast)el, persona5ul cel *ai negati0 din istoria lui %uda relatat7 Jn cartea J*p7ia&ilor este MInase3 lista ac&iunilor sale corespunde Jndeaproape=cu ceea ce spune Deuterono*ul c7 nu ar trebui s7 )ac7 %srael Q0e.i G J*p. G@LG-A Ki Deut. @PLG-43 @8LA-@GO. De ase*enea, Jn po0estea *arelui erou, losia, cartea J*p7ra&ilor pune accent pe se*ni)ica&ia descoperirii 6c7r&ii leg7*Jri-tului+ prin )aptul c7 este pri*ul lucru *en&ionat din do*nia lui QJn contrast cu relatarea din G $ron. <4O, iar lista )aptelor sale corespunde Jndeaproape cu ceea ce spune Deuterono*ul s7 ar trebui s7 )ac7 %sraelul. Ast)el, cerin&ele Ki sanc&iunile din Tbra QJn special Deuterono*ulO o)er7 principiile pentru Jn&elegerea %storiei %sraelului. $Jnd J*p7ra&ii au respectat Tbra QJn special cerin&a ei de Jnchinare )idel7 la un singur altar centralO, ei au prospera t Jn general. $Jnd au ignorat-o nu au prosperat. $u0intele rostite de pro)e&i sJnt pri0ite ca o continuare Kl un spri5in pentru cu0Jntul scris al lui Moise Qc` rolul lui !ulda dup7 descoperirea c7r&ii legii Jn G J*p. GGL@<LGSO &i ca un *i5loc de a atrage aten&ia regelui Ki a poporului. 6A* putea spune c7 lucrul care @-a )ascinat Qpe Deuterono*istO a )ost )unc&ionarea cu0Jn)uiui di0in Jn istorie+ Qc). @ S*p. 8LG4O QZ. 0on Rad, 6TTie Deuterorio*lstic

&heology o) history in the boo(s o) MJngs+, Jn 6Studies in Deuterono*0+, SBT A, @A1@, p. A@O. $7r&ile J*p7ra&ilor descriu 6un curs al istoriei *odelat Ki dus la J*plinire printr-un cu0Jnt de 5ldWd d de sal0aeW care . tst in5e.rat h el ln per*anen&7+ Q0on Rad, ;ld Testa*ent Theolagy, @, p. <44O. %deea aceasta este subliniat7 prin includerea unor po0estiri lungi despre di)eri&i pro)eri, Jn special cu pri0ire %a participarea lor Jn 0ia&a politic7 a na &i unii. Jn e0eni*entele politice decisi0e ini&iati0a 0ine de la pro)e&i, care schi*b7 cursul Jstoririi cu un cu0Jnt de la Du*ne.eu+ Qibid, p. <4GO. AcelaKi lucru este reali.at prin pres7rarea nara&iunii cu pro)e&ii Ki cu J*plinirea lorQd2D., r hp. l%LGA-<A W @GL@BL G J*p. @<L@-@S &iG J*p. G<L@B-@83 G J*p. GSL@1-@P Ki G4L@<J. Accentul pus pe *odul Jn care s-au J*plinit pro)e&iile ade07rate ar putea re)lecta preocuparea cu pro)e&iile )alse Jn tinpul E-iluld. Asdel, atitudirea u=nl npl1t lDl de cu0Jntul pro)etului constituie un alt indicator pentru atitudinea %ui )a&7 de Du*ne.eu QE.echia, %osiaO. QcO /nul dintre accentele caracteristice ale leg7-*Jntului pre.entat Jn Deuterono* este c7 Du*ne.eu binecu0Jntea.I pe cei care sJnt credincioKi )a&7 de El, dar aduce neca. peste cei care nu ascult7 de El QDeut. 1S@ ABS ASS 8BS 8SS PBS 1BS BBS J.d.$r. %SRAE# A<@`<S-A@S`A leroboa*l A@S`A- ASA`8 adab ASA`8 - 88E`8B BaeKa 881`8B- 18B`84 EJa 88B`84 gi*ri Suprapunere 8<B`84 - 88S 88B`84 - 88S Tibni 88S - 8P4`P< ;*ri 8P4`P< - 8B< Ahab 8B< - 8BG Aha.ia > 8BG - 84@ lora*

Suprapunere PA<`AG - P8G`8@ 84@-8@4`@<lehu 8l4`@<-PA8loaha. PAB - P8G`8@ loas P1G`8@ - PB< leroboa* %% PB< - PBG gaharia PBG Salu* PBG - P4G`4@ Menatie* P4G`4@ - P4S`<A 'ecahJa Suprapunere PBG - P4S`<A P4S`<A - P<G`<@ 'ecati P<G`<@ - PG<`GG ;sea ABS ASS 8BS 8SS PBS PSS 1BS 1SS BBS #d.$r. Tabel cronologic al regilor lui %srael, #inia indic7 schi*barea )a*iliei do*nitoare ABS ASS 8BS 8SS PBS PSS

1BS BBS /.$). %/DA % A<@`<S-A@< Rotea* A@<-A@@`@ZAbia* A@@`@S-8PS`1A Asa $o-regent 8P<`PG - 8PS`1A

$o-regent 8B< - 848 $o-regent PA@ - P1P >. $o-rege* PBS - P4S`<A $o-regent P<B - P<G`<@ > 8PS`1A- 848 losa)at 848 - 84@ lora* 84@ Aha.ia 84@ - 8<B Atalia 8<B - PA1 loa PAB - P1P A*a&ia + P1P-P4Q9<AA.aria P4S`<< Y P<G`<@ lota* P<G`<@ - P@1`@B Aha. P@1`@B-18P`81 E.echia 18P`81 - 14<`4G MInase 14<`4G-14@`4S A*on 14S`<A - 1SA Qosia 1SA loa)ia. 1SA - BAP loachi* BSP loachJn @ BAP-S8Pgedechia $o-regentPGA- P@1`@B %jjj jjjjj $o-regent 8A1`AB - 18P`81@@ Y -d ABS ASS 8BS 8SS PBS PSS 1BS 1SS BBS J.QJ.$r. Tabel cronologic al regilor lui luda %*pAra&i, c7r&ile G8-<Sn. Ast)el, tn cartea J*p7ra&ilor *aterialul pri0itor la do*nia lui Solo*on este aran5at %n aKa )el JncJt insuccesele lui s7 )ie 07.ute ca &i consecin&e ale asocierii lui cu )e*ei str7ine QlJ*p, @@O. 'e de alt7 parte, cartea J*p7ra&ilor recunoaKte )aptul c7 5usti&ia lui Du*ne.eu nu lucrea.7 %n )elul acesta tn Secare do*nie. MInase s-a bucurat de o do*nie lung7 iar re.ultatul aposta.iei lui s-a 07.ut abia peste cJte0a decenii QG J*p. G@3G4L<-4O. losia a )ost recepti0 )a&7 decu0Jn-tul lui %ah0e, dar a *urit Jn *od tragic la o 0trst7 tJn7rS QG lsp- G<@GAO. 9. Mesa5ul Kl scopul "unc&ia recapitul7rii istoriei pJn7 la E-il )7cut7 Jn c7r&ile J*p7ra&ilor este s7 e-plice de ce a a0ut loc E-ilul &i s7 recunoasc7 )aptul c7 Du*ne.eu a a0ut *oti0e su)iciente ca s7 5udece pe %srael. Este o )or*7 de *7rturisire, sau6un act de laud7 a 5uste&ei 5udec7&ii lui Du*ne.eu+3 6aceast7 a)ir*a&ie Ki aparenta ei lips7 de speran&7 pentru 0iitor pune singura )unda&ie posibil7 pentru 0iitor+ QAc(royd, p. P8, pe ba.a ideii lui 0on RadO deoarece pune poporul lut Du*ne.eu Jn *od absolut la dispo.i&ia harului lui Du*ne.eu. 'osibilitatea unei speran&e pentru 0iitor este sugerat7 Jn *odul Jn care accentele teologice descrise *ai sus r7*tn deschise pentru 0iitor. 'oate c7 pro*isiunea lui Du*ne.eu )a&7 de Da0id continu7 s7 )ie 0alabil73 poate c7 eliberarea lui loiachin, relatat7 tn ulti*ul paragra) din cartea J*p7ra&ilor,

concreti.ea.7 aceast7 speran&7. DeKi Te*plul a )ost 5e)uit Ki ara, rug7ciunea continu7 s7 )ie posibil7 tn T)e*plu, iar oa*enii care rlnt d.,.rte de T2*plu T po rea d =<la spE .l )i Du*ne.eu s-a anga5at s7 asculte ase*enea rug7ciuni V0e.i @ J*p. 8-AO. DeKi 5udecata a 0enit potri0it cu sanc&iunile leg7*Jntului, acelaKi leg7*Jnt accept7 posibilitatea poc7in&ei Ki restaur7rii dup7 5udecat7 Q0e.i @ l*p, <L41.s<, ct D2ut,ti <SO, Derl d0intele '"retie pe car le-a iWoEt lsdel 8tutitde u alt tud0 "ntru 5ud8ta pop.rulu5+ )apnil c a.cde d0inte pro)etice de 5udecat7 s-au J*plinit Jncura5ea.7 speran&a c7 Ki pro*isiunea pro)etic7 a restaur7rii se 0a tnplDi Qde a p=de$ne lui lereniaO. Scopul c7r&ii J*p7ra&ilor este Jn parte didactic, 6pentru a pre.enta concep&ia di0in7 despre istoria israelit7+ $/. M. !arrison, p. PGGO. Jn a)ar7 de aceasta, e-ist7 cel putin cJte0a indicii (eryg*atice Q)). E, :. icholson, p. PBO. c.4ne lnl1"lrlor ds. d pcibij litatea ca %sraelul s7 aib7 un 0iitor. 'e ba.a acestei posibilit7&i caut7 s7 )ie ca o parante.7, tn sensul c7 pro0oac7 genera&ia din E-il s7 se Jntoarc7 la %ah0e cu poc7in&7, credin&7 Ki supunere Qc`. @ J*p. 8L41-BSO. .Judecata din anul B8P nu a Jnse*nat s)JrKitul poporului lui Du*ne.euL nu*ai re)u.ul de a se Jntoarce $a Du)ue.dO d n s)Ritul+ Q0oo R.d, old T1.*er Theology, @, p. <41O. 0l. conte-tu% 2l lhpllcatillc $artea J*p7ra&ilor constituie aKadarunul din *ai *ul,e rTpsui la cid4a )i dihl lui luds. 'oate 1 co*parata cu ]'lJngerile lui lere*ia Qcinci psal*i care e-pri*7 senti*entele si speran&ele poporului din %uda dup7 c7derea %erusali*uluiO &i cu cartea lui lere*ia Qal c7rei *aterial a )ost colectat Ki asa*blat Jn aceeaKi perioad7 &i care pre.int7 *ulte puncte de contact Jn plan literar Ki teologic cu cartea J*p7ra&ilor3 0e.i E. :. iclolson, op. cirO, cart8 lntSraglor Doae n studiat7 Jn lu*ina trat7rii paralele a e0eni*entelor pe care le narea.7 a&a cu* sJnt relatate Jn $ronici, %saia &i lere*ia Q0e.i de e-., B. S. $hilds, 6%saiah and the (sFian crisi,L, sBT G,<, @A1PO. Jntr-un 0olu* de e-puneri despre pasa5e din G J*p7ra&i, The 'olit(s o) Zod 8Nl th. 'oliti1 oJMon QPAG, p, @<.G@O, J. EDul sugerea.7 c7 J*p7ra&i este o carte care are doua contribu&ii distincte la $anonul Scripturii. Jn pri*ul rJnd, pre.int7 participarea lui Du*ne.eu Jn 0ia&a politic7, Ki ast)el a0erti.ea.7, atJt J*potri0a sube0alu7rii i*portan&ei politicii, cJt Ki J*potri0a absoluti.7rii a-cestui do*eniu QJntrucJt arat7 ca Du*ne.eu 5udec7 politicaO. Jn al doilea rJnd, arat7 Jntrep7trunderea 0oin&ei libere a o*ului Qcare Jn di)erite situa&ii politice ia deci.ii &i pune Jn aplicare politica saO Ki deci.ia liber7 a lui Du*ne.eu Qcare J&i J*plineKte 0oia Sa prin aceste ac&iuni ale oa*enilor sau chiar Jn duda lorO. $. o 8clie ls u aQ8t p8 re 'u tn studii biblice recente pe ideea c7 Du*ne.eu este cel care ac&ionea.7 Jn istorie, e-ista pericolul subesti*7rii a-cestui *oti0 Jn Biblie. $artea J*p7ra&ilor este o carte care pune un accent deosebit pe acest *oti0 Q0e.i J, E. coldin8=ay, +That Oou My lnd that CahFh ] ZodL A Study in the relationship betFeen theology and historieal truth in the ;ld T)esta*e*+, ^&nB G<, @APG, p. s<-A<3 d p,l0iE la .dic.Ea 8tei tdei nr .ilele noastre, 0esti D. . "reed*an, 6The biblica, idea ot htstorl`, %nt G@, @A1G p, <G.4AO. Dur8a 1te $el care JKi J*plineKte scopul tn istorie, iar poporul S7u poate )olosi ur*ele paKilor #ui Jn istoria trecut7 pentru a 0edea ce s-ar putea s7 )ac7 El tn pre.ent. E%B/;$RAE. r,2.i luclrile nsWoEte *i s. 'entru studiu te-tual detaliat continu7 s7 )ie utile lucr7rile de *ai 5osL $. ". Meil, The Booh o) the Mings Sn $. '. 9ail " ", Delira# conndtary on the ;td Msta*entO, @8PG3 $. ". Burney, otes on the !ebreF Te-t o) the Boo(s o)Mings, @AS<3 J. A. Montgo*ery Qed. !. S. $ebMnO, )ie aooT o`Qhgr, %cD @AB@. J.E.Z. lMpAtiTrAsA $ER/#/%. 're5ihri po.te d2 )or*a unei )igurine sau a unei se*ilune, erau )7cute pentru *=le(et a cerului de c7tre locuitorii %erusali*ului Q%er. PL@<O Ki era ars7 t7*Jie Jn cinstea ei ca unei .eit7&i Q%er. 44L@P-@A,GBO. $u0intul obiKnuit este tradus 6J*p7r7teas7+ Q*al(o&O Ki s-ar putea s< )ie ridul )enician pentru Astartea, .ei&a asirian7 %Ktar. S-ar putea re)eri la ]AKtarot sau la .eitatea canaanit7 Anat Vegipt, tn secolul al @A- lea, ]BET?EA O3 c)- nu*e personal )e*inin Qtia*Ont7le(e& Q@ $ron. PL@WO. ; alt7 alternati07 este ca aici s7 )ie un ca. rar Jn care apare *=le=(t&, 6lucrare cereasc7+ Qadic7, steleO, indietnd de DJ.:. %*pAr7&ia lui du*ne.eu, H*p7r7&ia $ER/R%#;R. 'otri0it E0angheliilor sinoptice, >sn-p7r7&ia cerurilor sau J*p7r7&ia lui Du*ne.eu este te*a centiraladl)]propo07duiriidlui %sus. %n ti*p ce Matei,dc<re.Kejadresea.7jg0reilori 0orbeKte Jn cea *ai *are pane despre. J*p7r7&ia cerurilor+. Marcu si#uca 0orbesc despre J*g7r7ria lui Du*ne.eui, care are acela&i5n5eles ea si 6H*p7r7&ia cerurilor+, dar care era o e-presie *ai uKor de Jn&eles de c7tre nee0rei.JEelo.-Kirea ter*enului 6J*p7r7&ia cerurilor+ Jn E0anghelia dup7!7teise datorea.7 desim)ur tendin&ei din iudais* 184 de a e0ita )olosirea direct7 a nu*elui lui Du*ne.eu, tn orice ca., Ji&&re cele doua e-presii nu e-ist7 nid o di)eren&7 de Jn&eles mco*para&i, de e-. Mat. BL< &i #uca 1LGSO.

i. ln prctotVdulre. tut roo Bot2.Ate1il%oan Bote.7torul a 0enit cel din&ii cu 0estea c7 J*p7r7&ia cerurilor este aproape QMat. <LGO, iar Jsus a lelEi act tlE5 de @1 cl QMar 4L@PO, E-pEia 6J*p7r7&ia cerurilor+ Qebr. *al=tT&, S7*ayi*O J&i are originea tn gJndirea abraic7 tJrae care aKtepta un 0iitor Jn caie Du*ne.eu a0ea s7 inter0in7 tn *od decisi03 e0eni*entul acesta era aKteptat cu ardoare de %srael, pentru a restaura bun7starea poporului &i pentru ai elibera de sub puterea duK*anilor lor. A)enirea J*p7r7&iei este *area speran&7 din 0iitor, pre&It5t7 gnrT0eni5ea lui ]Mesia, care nete.eKte calea pentru H*p7r7&ia lui Du*ne.eu. 'e 0re*ea tui %sus de.0oltarea acestei speran&e escatologice Jn iudais* luase o di0ersitate de )or*e Jn care predo*ina ele*entul na&ional sau cel cos*ic Ki apocaliptic. Aceast7 speran&7 poate )i legat7 Jn trecut de 0estirea pro)e&ilor din 9T cu pri0ire la restaurarea tlaului lui Da0id si 0enlea ili Dl*ea pertu . Jnnoi lu*ea. DeKi 9T nu spune ni*ic despre J*p7r7&ia escatoJigic7 a cerurilor ca atare, Sn 'sal*i Ki Jn scrierile pro)etice *ani)estarea 0iitoare a su0eranit7&ii regale a lui Du*ne.eu este unul dintre conceptele centrale ale c)tdinlei Ai sp2"nld 0jc gi ai.i 2-ista di)2nte ele*ente care ocup7 un loc proe*inent, aKa cu* se rdte ,2d2 clar dintio onpaDie a ,rc)e"or Mi 0echi cu pro)e&iile despre su0eranitatea uni0ersala Ki apari&ia "iului o*ului Jn cartea %ul =Daniel. $Jnd %oan Bote.7torul Ki, *ai tJr.iu. %sus, au procla*at c7 J*p7r7&ia era aproape, aceasta procla*are i*plica+un strig7t de tre.ire cu o se*ni)ica&ie uni0ersal7 sen.a&ional7. 'unctul de cotitur7 di0in*ult aKteptat, *area restaurare Y oricu* ar )i )ost ea conceput7 Jn 0re*ea aceea - era procla*at7 ca )iind aproape. De aceea este )oarte i*portant s7 e-a*ina* onlitunrl popo0adlirii T o pririre la *i8l drp7r7&iei. Jn propo07dui rea iui %oan Bote.7torul locul cel *ai i*portant a )ost acordat 0estirii 5udeca&ii di0ine ca o realitate i*inent7. Securea a )ost Jn)ipt7 de5a la r7d7cina po*iloi5enirea lui Du*ne.eu ca J*p7rat ItiTca Scop supre* puri)icarea, cernerea Ki 5udecata. = i*eni nu poate sc7pa de. ea. ici un pri0ile5)iu tui poate cu*p7ra o scutire de 5udecat7, nici *7car re0endicarea lui A0raa* ca tat7. %n acelaKi ti*p %oan Bote.7torul Jndreapt7 pri0irile spre $el care a0ea s7 0in7 d,,a 2@, ar crni rninte - *ergttor Va el. $2l e a8 s7 0in7 are Jn *Jn7 0JnturItoarea. $a preg7tire pentru 0enirea #ui oa*enii trebuie s7 se poeIiasc7 Ki s7 se supun7 la bote.ul pentru sp7larea p7catelor, a&a JneJt s7 scape de *Jnia 0iitoare Ki sS participe la *tntuirea J*p7r7&iei &i la bote.ul cu Duhul S)tnt care 0a )i turnat .lnd E Eni El QMa.. <L@@GO. %%. tn Jn07&7tura %ul %sus a. Aspectul pre.ent 'rocla*area J*p7r7&iei de c7tre %sus ur*ea.7 cu0Jnt cu cu0Jnt procla*area lui %oan, dar cu toate acestea are un carcater *ai cuprin.7tor. Dup7 ce %oan Botedtorul a ob12Mt Mi *utn rcne lucrarea lui %su, el a heput se aibi Moieli dace %W 2a .u ade0ant $el 8r2 trbnia si 0ini i pe ce #. Etit el QMot, lMpdRiTrA #/r D/M EgE/, %M'ARA"A ZER/R%#oR @@LG K.ur*.O. 'rocla*area lui msus cu pri0ire la J*p7r7&ie se deosebeKte 7idcai75riyin&ede propo07duirea lui %oan. Mai JntJ# tn ti*p ce re&ine nealterat7 0estirea 5+udec7&)i Ki che*area la poc7in&7, )a pri* plan se pro)ilea.7se*ni)ica&ia tuuituitoare a J*p7r7&iei. %nal doilea itad- Ki aici este *ie.uTprobie*ei - el a anun&at %*piJrB&5a nu doar ca pe o realitate care era aproape, ce0a ce a0ea s7 apar7 Jn 0iitorul a propiat, ci o realitate care era de5a pre.ent7, )iind *ani)estat7 Jn persoana KT lucrarea #ui. DeKi locurile Jn care %sus 0orbeKte e-plicit despre J*p7r7&ie nu sJnt nu*eroase Q0e.i Jn special Mat, @GLG1, Ki te-tele paraleleO, Jntreaga lui propo07duire Ki lucrare sJnt *arcate de aceast7 realitate do*inant7, Jn Ml 0iitorul *7re& a de0)n)r !i5a i* 6ti*p pre.ent+. Acest aspect pre.ent al J*p7r7&iei se *ani)est7 Jn di)erite *oduri Jn persoana Ki )aptele lui $ristos. Apare Jn *od palpabil Ki 0i.ibil Jn i.gonirea de*onilor Qc). #uca @@LGSO Ki Jn general tn puterea *iraculoas7 a lui %sus. Jn 0indecarea celor poseda&i de de*oni de0ine e0ident ca@ %susaln0adat casa , @ce[uTrare+KJTaTegat tiine, atac7 poate s7-i5eruJascTEunurile QMat. @GLGAO. J*p7r7&ia carurilor p7trunde Jn do*eniul celui r7u. 'uterea %ui Satan esJe tn)rJnt7. )cuK5 0ede c7ignTca un )ulger din cer. El are putere Kijpoa&e acorda, Ki altora putere s7 calce in picioare do*eniul duK*anului ici unlucrunu este i*posibil pentru cei care *erg ta5u*e Jn0esti&i cu puterea lui %sus, ca *artori a)l*p7r7&Jei ))uca @SL@8 &ir*TTtritreaga acn0it)l"=+@+++=@)9%==is Idtui %sus este do0ada 0enirii J*p7r7&iei. $eea ce au dorit Jn .adar sa 0ad7 rru!p pro)e&i Ki *ul&i oa*eni neprih7ni&i - .orii *arii epoci de *tatuire - poate )i 07.ut Ki au.it acu* de ucenici QMat. @<L@13 #uca @SLG<O. $Jnd %oan Bote.atoru/-a5p*is pe ucenicii s7i s7 JntrebeL 6@Ri eKti Acela care trebuia s7 0in7, sau s7 aKtept7* pe un altulU+, leiau )ost ar7tate lucr7rile *inunate )7cute de %sus Ki Jn care, potri0it cu pro-*isiunea din pro)e&ie, %*p7ra=&ia era *ani)estat7 de5aL rtrg5TBRi ginns sA +BB<<. y-hie*,, au a5uns s7 u*ble. l lii ) 7g5 sur.ii Ki-au dobJndit.au.ul3 leproKii au )ost cur7&ag5ar *or&Sau tost iri0Ja&rirE0angheiia era=propo07duit7 la s7raci )M7tT @@LG s.ur*.3 #uca PL@8 iur*555n S&EnaTdintre acestea - Dippo0iiticirpa i0angheliei -este 07.ut7 penetrarea J*p7r7&iei. JntrucJt *Jntuirea este 0estit7 Ki oJpJJ7+ca un dar accesibil celor s7raci Jn duh, celor )l7*Jn.i Ki celor ce plJng Y J*p7r7&ia este a lor. Este procla*at7 de ase*enea

iertarea p7catelor, nu nu*ai ca o realitate 0iitoare care s7 )ie J*plinit7 Jn cer, nici doar ca o posibilitate pre.ent7, ci ca o d)epen-sa&ie o)erit7 ast7.i, pe p7*Jnt, prin %sus JnsuKiL 6"iule, 1ica, pedde lti strt iertater clci "iut o*uloi ae putere pe p7*Jnt s7 ierte p7catele+ Q0eii MarcuGLl-@G, et posti*O. As. cM reie cbr din ultiad drArt citat despe putere, $oate acestea sJnt ba.ate pe )aptul c7 Qsus este $ristosul, "iul lui nn*ngFn. J*pi&ia )i 0enit Jn El , pi& Ki cu El3 El este auto-baiileia. Re0ela&ia de Bine a lui %sus ca=Mesia, "iul o*ului Ki Robul Do*nului, constituie atJt un *ister cJt Ki o des)7Kurare a Jntregii E0anghelii. Este J*&rasibil sI e-plic7* aceste a)ir*a&ii ale lui %sus despre Sine Jntr-un sens 0iitor, aKa cu* au 0rut s7 )ac7 unii, ca Ki cu* El S-ar )i re)erit Ja Sine nu*ai ca 0iitorul ]Mesia, "iul o*ului care era aKteptat s7 0in7 in 0iitor pe norii cerului, indi)erent de *7sura Jn care aceast7 re0ela&ie 0iitoare a J*p7r7&iei ra*tne un ele*enr scal al AEngheliel nu putd s7 nu ob18B l*piniTra lur du*ne.eu, l*piri.lla cerurtlor s2rtVo )apl ca in EEnghelii rcidiratea lui %ss este o lealitate pre.ent7, aici &i acu*. u nu*ai c7 este procla*at ast)el la bote.ul S7u &i pe Muntele shinbldi la )at, - 'raiubitut si Alesul hirui ,eDu*2.u Qru* rcilnie .#teO - dd El 1te *plur de 8 *enea cu Duhul S)Jnt QMat. <L@1O Ki este in0estit cu autoriEte di0in, d4,lind ;=Vat. G@rA5 ,8ngheti, este plin7 de declara&ii despre autoritatea #ui absolut7, El este pre.entat ca Tri*isul Tat7lui, $el care a0ea s7 0in7 ca s7 J*plineasc7 ce au pre0estit pro)e&ii. 'rin 0enirea Ki Jn07&7tura Sa Scriptura este J*plinit7 Jn au.ul celor care H% asculta Q#uca 4LG@O. El nu a 0enit s7 distrug7, ci sa J*plineasc7 QMat. BL@P K.ur*.O, s7 0esteasc7 J*p7r7&ia QMarcu @L<8O, s< caute tis7 *Jn-tuiaVl t2 cei pieduli Q#8 @AL@SO, sn.i slu5sct r2 al&ii &i s7-?i dea 0ia&a ca r7scu*p7rare pentru *ul&i QMaieu @SL4BO. Secretul apartenen&ei la J*p7r&itc consta Jn apartenen&a la %sus Mat. PLG<L GBAT%. 'e scurt, persoana lui %sus ca Mesia este Jn centrul tuturor lucrurilor anun&ate Jn E0aghelie cu pri0ire la J*p7r7&ie, )*pIra&ia Ke concentrea.7 Jn El atJt Jn ce pri0eKte aspectele ei pre.ente, rit Ki cele 0iitoare. R MAspectul 0ii=tbpd[ +ESst7KTun aspect 0iitor. Desi5n5Jya5lghgli#?e a)ir*7 clar c7 J*p7r7&ia este *ani)estat7 aici si acu*, este ar7tat de ase*enea )ap=tuTcTJn lu*ea aceasta este *ani)estai pu*ai pr*inii Acesta este *oti0ul l pen*i care procla*area acti0it7&ii ei pre.ente Jn cu0inteleL 6;rbii J&i cap7t7 0ederea3 *or&ii sJnt Jn0ia&i3 s7racilor li se propo07duieKte E0anghelia+, este ur*at7 de a0ertis*entulL 6"erice de acela pentru care nu bi)iD prile5 de poticniE= QMat. @@.13 #u8 PLG<O, 6'rile5ul de poticnire+ consta Jn caracterul ascuns al J*p7r7&iei Jn epoca aceasta. Minunile continu7 s7 )ie se*ne ale unei alte realit7&i dectt cea pre.ent73 Jnc7 nu a 0enit 0re*ea ca de*onii s7 )ie arunca&i Jn Jntunericul 0eKnic $Mat. 8LGAO. E0anghelia J*p7r7&iei este re0elat7 nu*ai ca o s7*Jnt7 careeKte se*7nat7, Jn pildele despre se*7n7tor, despre sI*Jn&a care creKte Jn tain7, despre neghina care creKte Jn grJu, despre s7*Jn&a de *uKtar, despre aluat, msus Ji Jn0a&7 pe ucenici cu pri0ire la acest aspect al J*p7r7&iei. "ii o*ului JnsuKi, in0estit cu toat7 puterea de c7tre Du*-neieu, $e)care+0a j0eru pe norii cerului, este Se*7n7torul care sea*7n7 $u0uitul lui Du*ne.eu. El este descns ca un o* care depinde de al&iiL p7s7rile, spinii, oa*enii pot J*piedica Jn parte lucrarea #ui. El trebuie s7 aKtepte Ki s7 0ad7 ce 0a ieKi din s7*Jn&a pus7. De )apt, carcaterul ascuns al J*p7r7&iei este si *ai pro)undL 5r)lp7ra&uljJrisuKi 0ine5n55iip de rob. '7s7rile cgruluiau cuiburiTiiar "iuTo*ului QDan. PL@<+O nu are un loc undes7-?i plece capul. 'entru ca s7 pri*easc7 totul pTt)eEHBi*ai Jrr)irK5Tre*inET la tot. El trebuie slT?raea 0ia&a ca pre&de r7scu*p7rare3 Jn calitate de Rob al Do*nultgdc7)e su)er7 QJs. B<O,lJ[ trebuie s7 )ie pus Jn nu*IruT celor )7r7delege, J*p7r7&ia a 0enitL %*g7r7&iaiya0eni. Dar ea 0ine pe calea crucii Ki *ai Jnainte ca "iul o*ului s7-?i e-ercite autoritatea peste toate J*p7r7&iile pS*Jntului QMat. 4L83 G8L@8O trebuie s7 p7Keasc7 pe calea ascult7rii de Tat7l S7u, ca s7 J*plineasc7 Jn )elul acesta toat7 dreptatea Qner5ri-h7nireaO QMat. <L@BO. 'rin ur*are * an in)a*a Tnj p7r7&iei are o istorie Jn aceast7 lu*e. Ea trebuie s7 )ie prcgla*a5aJa#orice )iin&7. #a )el ca Ki s7*Jn&a *inunat7, ea trebuies7+incol&easc7jsi s7 creasc7 si nici un. o* nu KBe+curnilarpu-4LGPO. Are o putere l7untric7 prin care JWi croieKte dru* prin tot )elul de obstacole Ki Jnaintea.7 peste tot3 Y+ N]e+Y s7*imi5ajes&eJu*eaQMat. @<L<8O. E0anghelia uat7 *p7r7riei *erge la toate nar5uniled)Mat. G8L@A@. deoarece J*p7ratul acestei %* par7rii este de ase*enea Do*nul Duhului.. Jn0ierea #ui aduce o nou7 er73 propo07-duirea %*p7r7&ieijs.i J*p7ratul a5ung pJnI la *arginile p7*Jntului. Deci.ia a )ost luat7 de5aL dar J*nlininca pi este Jnc7 de do*eniul 0iitorului. $eea ce la Jnceput pare s7 )ie una si aceeaKi 0enire a J*p7r7&iei, care este anun&at7 ca o realitate indi0i.ibil7,

aproape, la uK7, se Dtinde ti dpdnde "ri8de noi de dnp ti aishte *ari. Zrani&ele acestei J*p7r7&ii nu se con)und7 cu &prani&eJilsradului sau cu ale istorieii H*p7r7&ia cuprinde toate na&iunile Ki toate epocile, pJn7 cJnd 0a 0eni s)irKTtul lu*ii.+= %%%. H*p7r7&ia Kl biserica J*p7r7&ia este legata Jn egal7 *7sur7 In isrnria bisericii Ki de istoria 5u*a.jE5piKt7 o leg7tur7 Jntre J*p7r7&ie si biseric7, da5relenu sint identice Jn epoca 'lg.gn&7. J*p7r7&ia este totalitatea, lurr)irii r7scu*p7r7toare a lui Du*ne.eu Jn $ristos Jn5iceast75u*e3 tEerica este adunare5i cp%o& pare apar&in luilsus $riU Es. 'robabil c7 a* putea 0orbi d dS i di biri p p concentrice, dintre care biserica este cercul *ai *ic iar J*p7r7&ia cercul *ai *are, iar $risloKjeate centrul a*belor cercuri. Aceast7 rela&ie dintre biseric7 Ki J*-p7ra&ie poate )i )or*ulat7 Jn *ai *ulte *oduri. <i l*pSr7&ieJ5erih credint75. a celorjcare particip7 i *Jnruirea o)erita deTr)l5gr7&5eTcare include iiare)l p7ca&gloT, adoptarea de c7tre Du*ne.eu si )aptul cI Duhu#S)latJgcuJe5&ejJn credincios, posedarea 0ie&ii eterne. Ei sJnt de ase*enea cei Jn a c7ror 0ia&iTJ*pI-ra&ia ia o )or*7 0i.ibil7, care sJnt lu*ina lu*ii, sarea p7*Jntului3 cei care au luat asupra lor 5ugul J*p7r7&iei, care tr7iesc potri0it cu poruncile H*p7ratului lor Ki care Jn0a&7 de la El QMat. @@LG8-<SO. BiKericaJn calitate de or)tan al H*n<r7riei. estNche*ata sa.%. rrBrturJs))sc75ge %sus-ca-.&i $ristns, ero ip*ar7 J< lucrarea rtuS#onar7 de propo0Sduire a E0angheliei Jn %u*eLJeajeste<eiase*enea, co*unitatea celor care aKtegE&7 0enirea H*p7r7&iei Jn glorie, slu5itorii care au pri*it talan&ii Do*nuliu5or si aKteapt7 Jntoarcerea #ui.BisericajtKi 5pri*este5nl5eaga constitu&ie dejla l*p7raRer=este *co5uiltat7 din toate p7r&ile si este c7i7 u.Jt7lpjria5=e=)ela&ia, progresu#s#y5nirea 0iitoare ai5*g7r7&iei lui Du*ne.eu, )7r7 s7 )ie &njnicij5in *o*ent %dentic7isIu *enri)icat7 cu i*p7 r7 da5nK7si. 'rin ur*arei J*p7r7&ia nu este *7rginit7 de grani&ele bisericii. Do*nia lui $ristos este supre*7, este *i Ul1E de t2te. A.olo unde donira g sde 1te recunoscut7 nu nu*ai cI eliberea.7 )iin&a u*an7, ci ti lntregll n"d de 0ia" 1te rhihbar bl2srehd d*ilo. i tedM d2 )o4ele 1tile dis,.)t. Schinbar2a p2 )) o produe .re)tinis*d h 8renn dc *ina&i de rehgii naturale este o do0ad7 despre caracterul cuprin.7tor Ki despre se*ni)ica&ia atot-cuprin-.7toare a J*p7r7&iei. Ea nu operea.7 nu*ai pn e-terior, ca o s7*Jn&a de *uKtaJ, ci Ki Jn interior, ca aluatul. JKi croieKte dru* Jn lu*e prin puterea ei r7scu*p7r7toare. /lti*a carte a Bibliei, care .ugr70eKte do*nia lui $ristos Jn istoria lu*ii Ki Jnaintarea ei pJn7 la s)irKit, arunc7 lu*in7 deosebit7 Jn special asupra antite.ei dintre $ristosul-J*p7rat triu*)7tor Qc). de e-., Apoc. S3l K.ur*.O Ki puterea lui Satan &i a s 1<1 % A% TE.MERZAToR lui anticrist care continu7 sa supra0ie&uiasc7 pe p7-*tnt &i s7 lupte J*potri0a lui $ristos Ki a bisericii Sale. %ndi)erent NJe *7sura tn care J*p7r7&ia in0adea.7 istoria lu*ii cu binecu0Jntarea si i.b70irea ei, indi)erent de *7sura Jn care se pre.int7 ca o putere sal0atoare Jndreptat7 J*potri0a tiraniei .eilor &i a )or&elor duK*ane ale o*enirii, abia prin cri.a )inala &i uni0ersala - ca o paKnic7 0i.ibil7 Ki atotcuceritoare de pace Ki *Jntuire - abia aKa 0a aduce H*p7r7&ia reali.area deplin7 a cerului nou Ki a p7*Jntului nou. %0= ln Etul ould Ter,*.,r E-presia 6J*p7r7&ia cerurilor+ sau 6J*p7r7&ia lui Du*ne.eu+ nu apare )rec0ent Jn T Jn a)ara E0anghe-liiior sinoptice, lotuKi, este doar o proble*7 de ter*inologie, J*p7r7&ia - ca indica&ie a *arii re0olu&ii %n istoria *JnniJrii care a )ost inaugurata de5a prin 0enirea lui $ristos &i ca J*plinirea aKteptat7 a tuturor lucr7rilor lui Du*ne.eu - este te*a central7 a Jntregii re0ela&ii a lui Du*ne.eu Jn T. 9. Jn gtndlrea teologic7 Jn ce pri0eKte concep&ia teologic7 despre J*p7r7&ia cerurilor, aceasta a )ost supus7 la tot )elul de in)luen&e Ki puncte de 0edere Eu di)erite perioade Ki Kcoli de gJndire teologic7. Jn teologia ro*ano-ca tob=c7 o caracteristic7 distincti07 este identi)icarea J*p7r7&iei lui Du*ne.eu cu biserica Jn dispensa&ia p7*Jnteasc7, o identi)icare datorat7 Jn principal in)luen&ei lui Augus-tin. $ristos este actuali.at ca J*p7rat al J*p7r7&iei lui Du*ne.eu prin ierarhia ecle.iastic7. S)era J*p7r7&iei este identic7 cu )rontierele puterii Ki autorit7&ii bisericii, J*p7r7&ia cerurilor este e-tins7 prin *isiune Ki p* EDtare. biericii lr llre. %n opor"a lor ra" de isarhia rcEano caroricL re)or*atorii au pus accentul principal pe se*ni)ica&ia spiritual7 Ki in0i.ibil7 a J*p7r7&iei Ki au )7cut apel QJn *od greKitO la te-tul din #uca @PLGS Jn spri5inul acestei idei. $u alte cu0inte, J*p7r7&ia cerurilor este su0eranitatea spiritual7 pe care $ristos o e-ercit7 prin propo-07duirea $u0Jntului S7u Ki prin lucrarea Duhului ))r. h b*p .e Reto*a, la Jnceputurile llsaDeiD33+, nu a sc7pat din 0edere aspectele *7re&e aie J*p7r7&iei Jn istoria *Jntuirii, J*p7r7&ia lui

Du*ne.eu, sub in)luen&a %lu*inis*ului Ki pietis*ului, a a5uns s7 )ie conceput7 tot *ai *ult Jntr-un sens indi0idual, ca su0eranitatea harului Ki p7cii Jn ini*a oa*enilor. Jn teologia liberal7 de *ai tJr.iu aceast7 concep&ie s-a de.0oltat Jntr-o direc&ie *oralist7 QJn special sub in)luen&a lui MantOL J*p7r7&ia lui Du*ne.eu este J*p7r7&ia p7cii, dragostei &i neprih7nirii Qdrept7&iiO. #a Jnceput, chiar si Jn pietis* Ki Jn cercurile sectare, aKteptarea 0enirii J*p7r7&iei lui Du*ne.eu a )ost p7strat7, dar )7r7 a recunoaKte 0reo se*ni)ica&ie po.iti07 a J*p7r7&iei pentru 0ia&a din lu*ea aceasta, Jn opo.i&ie cu aceast7 concep&ie *ai *ult sau *ai pu&in dualist7 despre J*p7r7&ie trebuie s7 obser07* concep&ia social7 despre J*p7r7&ie, care pune tot accentul pe se*ni)ica&ia 0i.ibila &i co*una. Aceast7 concep&ie se re*arc7 la unii scriitori prin radicalis* social QcreKtinis*ul 6'redicii de pe Munte+, propo07duit de Tblstoi Ki al&ii, sau interpretarea 6sodai-religioas7+, de e-. Rutier Ki Ragaa, Jn El0e&iaO, iar la al&ii prin credin&a e0olu&ionist7 Jn progTes Q6E0anghelia sociala+ din A-*ericaO. R)enirea J*p7r7&iei const7 Jn progresul drept7&ii sociale Ki Jn de.0oltarea co*un7. Jn contrast cu aceste interpret7ri spirituall.atoare, *oraliste Ki e0olu&ioniste ale J*p7r7&iei, teologia T pune accentul pe bun7 dreptate pe se*ni)ica&ia original7 a J*p7r7&iei Jn pnopo07duirea %ui %sus - se*ni)ica&ie care este legat7 de istoria *Jntuirii Ki de escatologie. Jn ti*p ce )ondatorii acestei direc&ii es catologice *ai noi au dat o interpretare e-tre*ist7 ideii de J*p7r7&ie a cerurilor, aKa JncJt nu a *ai r7*as loc pentru penetrarea J*p7r7&iei Jn lu*ea pre.ent7 QJohannes :eiss, Albert SchFeit.er, aKa nu*ita escatologie iQradical7+O, Jn ulti*a 0re*e a )ost acordat7 *ai *ult7 aten&ie se*ni)ica&iei pre.ente indubitabile a J*p7r7&iei, Ki aceast7 se*ni)ica&ie a )ost Jncadrat7 Jn perspecti0a istoriei *Jntuirii, Jn perspecti0a progresului acti0it7&ii dina*ice a lui Du*ne.eu Jn istorie, c.re are ca ]op reEDGe )irElA a i*DTadei. B%B#%;ZRA"%E. u*7rul scrierilor despre J*p7r7&ia lui Du*ne.eu este i*ens. 'entru )olosirea ter*enului &n E0anghelii, 0e.i Z. Dalinan, The :orIs o) Jesus, @ASG3 SB, pL @PG-@843 pentru interpretarea J*p7r7&iei Jn istoria teologiei *ai 0echi, 0e.i A. Ro-bertson, Reghu* Dei QBa*pton #ecturesO, @AS@3 pentru abor7dri liberale *ai 0echi, 0e.i E, 0on Dobschut., 6TheEschatologyo)theZospels+, TJiepipciJttDr, Seria a P-a, A,@A@S3 pentru interpretarea 6social7+, 0e.i , J. 0an MerFe, Biesosialepredi(ing 0an Je.us $hristus, @AG@3 #. Rada., Die Botsdia)i 0o* Reiche Zoctes, @A4@3 pentru interpretarea escatologic7 *ai nou7 Qde la J, :eiss, Die 'redigt Jesu 0o* Reiche Zottes, @8AG3 Albert SehFeiMer, The fuest o) the !isFrical Jesus, @A@SJ, 0e.i !. M. Matter, ieuFere op0atdngen o*-trent het (onin(ri5( Zods in Je.us= predi(ing naar de synaptid, @A4G, #ucr7ri *ai generaleL ". !ol*stro*, Dos eschatologische Den(en der ZegenFart, @A<13 !, D. :endland, Die EschaFtogie des Reiches $ottes bei Jesus, @A<@3 Z. Zloege, )ieich Zottes und Mirche i* euen Testa*ent, @AGA3 J.Jere*ias.ieius der :elt0ol-lender i* e&iKn Testa*ent, @AGA3 ide*, eF Testa*ent rnbroAl. @, %APSi $. !. Dodd, the paTbt1 ol the Mingdo*, @A<B3 :. Z. Mii**er, Die Eschatologie der E0anghelien, @A<13 ide*, 'ro*ise and 'ul)il*ent, @ABP3 R. ;tto, The Mingdo* o) Zod and the Son o) Man, @A4<3 :. A. 9aser =t lioo)t, The Mingship o) erur, @r=4PL s, !. !8(e, tUi. Mtredon o) 1oa anA the E-perience o) Jesus, @A4A3 ;. $ull*ann, ;trist and Ti*e, @AB@3 Z. 9as, The Teaching o) Jesus concerning the Mingdo* and the $hurtti, @A<@3 J. !ering, #e royuu*e deDieu=)itsa 0enue, @ABA3 !. Ridderbos, The #ontne o% rh. MinSdoi, @A1G5 c. #utrdsE1n rh. Mthsdh o% Aad in rhe T=chinS ol Jdur, rA1,5 R. s.McJNsbuT codi Rut and the Minon, @A1<L Z. E. #add, Jesus and the Mingdo*, @A143 ide*, A Thealogy o) the eF Testa*ent, @AP43 !. "lender, eie Botscha)t Jesu 0on der !errscha)t Zottes, @A183 R. !iers, The Mingdo* o) Zod in the Synopt)c TCadition, @APS3 :. 'aanenberg, Theaiogie und Reich Zottes, @AP@3 %$ #. Sch*idt et. al., TD T @, p. B14-BA<3 B. Enpp2rr, MD i)TG, p. <PG.<AS !.R. % A% TB-MERZkT;R. Acest cu0Jnt este )olosit adesea de c7tre creKtini pentru a-@ descrie pe %oan Bote.7torul, deoarece Jn e5 s-au J*plinit cu0intele din Mal. <L@ Q0e.i Marcu @3G &i Mat. @@L@SO, cJt Ki pentru c7 tat7l s7u, iharia, a pro)e&it c7 el 0a 6*erge Jnaintea Do*nului, ca s7 preg7teasc7 c7ile #ui+ Q#uca 18P % AT TE-MERZAToR @LP1O. $u0Jn*l acesta, Jnsit, este JntJinit nu*ai o singua dDts ln T, cJnd s re)erd la cristdd brltat QEF. 1.GSO. Esre o r*d8 a te*enului prod)tnos, un ter*en *ilitar )olosit pentru cercetaKiL tri*i&i Jnainte ca s7 preg7teasc7 dru*ul pentru ar*ata care Jnainta. De obicei,.Jnainte *erg7torul+ este de *ai pu&in7 i*portan&7 dedt persoana pentru a c7rui 0enire preg7teKte calea. #ucrul acesta era ade07rat cu pri0ire la alerg7torii care alergau Jnaintea carelor regale Q@ Sa*. 8L@@3 ]'EDE?TR%O3 a )ost ade07rat &i cu pri0ire la @1 Bot2.Btorul ti d lri0ire la *1arediUi ttin5si de %sus ca s< preg7teasc7 intrarea #ui Jn satele Sa*ariei Q#ucaALBGO. Dar Jn ca.ul lui %sus Jnsu&i, care a intrat penEu noi di*lo de pedeu ain 1))nb stlreloa datorit7 )aptului c7 a de0enit Marele nostru 'reot, re0ersul este ade07rat. Jn calitatea #ui de $7petenie supre*7 a bisericii p@ a *ers Hnainte pentru ca )ra&ii #ui s7-@ ur*e.e la 0re*ea cu0enit7. %sus a ar7tat clar ur*a&ilor S7i c7 acesta a )ost unul dintre

scopurile p.incipale ale plelrii Sal2 la @htBl, .Sd leV sps ln ca*era de sus c7 Se duce s7 le preg7teasc7 un loc Jn nu*eroasele locaKuri din casa Tat7lui S7u Soan @4LG-<O. Esr. adeid"r c, d2rtinii au de5a l(#a.neala si ire b er trin slig2le lui lls QEu. roL@AO d c, Du*ne.eu i-a Jn0iat J*preun7 $/ $ristos &i i-a )7cut sI Kad7 J*preun7 cu El Jn locurile cereKti QE)es. GL1O. 'rin rug7ciune &i sacra*ent ei se pot Jn7l&a Jn ini*7 Ki *ini2 la Do*ul lor Al por .erWE tn ,2,*ne." cu El. Dar pentru cI %sus este )nainte*erg7torul lor ei au siguran&a c7 Jntr-o .i 0or intra Ki ei Jn cer, aKa cu* a %ntrat El, Ki c7 se 0or bucura de gloria care Ji apar&ine #ui Jn pre.ent. $ris tos )nsusi Ji 0a pri*i la Sine, pentru ca Ki ei sI )ie acolo unde este El Q%oan @4L<O. Jnainte-*erg7torul este de ase*enea $alea pe care Y dup7 o ur*are Jndelungat7 - Jntreaga Biseric7 0a a5unge Jn cele din ur*7 la $asa Tat7lui.+ Q9teiJ !. B. SFete, The Ascended $hrist, @A@@S R.9.Z.T. H k#^ARE. 'o0estirea Jn7l&7rii Do*nului )c\us $ris-tZ 1te relaEt, nr "apt, @L4,@@. %n hca G4LB@ cu0in, t2le ,,a )ost inltat @a c.U= .u sht la )el de bitu ar1rate. la )el ca &i descrierea din Marcu @1L@A, )n T nu e-ist7 n5ci o .ltB slg1tie a(ehati0d d pd0ire la r*i*rea ar7t7rilor dup7 Jn0iere, iar )aptul Jn7l&7rii este presupus Jntotdeauna Jn re)eririle )erc0ente la $ristos ca )iind la dreapta lui Du*ne.eu Ki la Jntoarcerea Sa din er. Ar n nere.oMbil st pEupul8 cl tue d )i purlt geVi 8dt de sult su c, .r 1 naseit u ).pt 1dt de i*portant dte 8e apostolii ehu rn rVa1 Ai pute, 0eri)ica ce a ]rie el, 'en)t ale .lui5 la #.BlVa", 0ei %2n 1L1G3 "ap, GL<<-<4i <L.t5 E)1. 4LA-@S3 @ %es. @L@S3 EF. 4L@43 ALG43 @ 'et. <LGG3 Apoc. BL1. s.rt ad8 obiaii la ac2stt po0srie rE teneid )aptului c7 s-ar ba.a pe idei Jn0echite, cu* ar )i ideea c7 cerul este un loc deasupra capetelor noastre. Asehene obietii stdt 80enite din lrndr8rele rcri0eL @. %apnl ltel"rn puta sB aibi o .cduo siDbolid renh, udicii crc aEau o e*8 ide despre cer. %sus a indicat Jn )elul acesta Jn *od decisi0 c, ,2rioada ardrarilor d2 dupa in0ie" s.a tnh2iat g c< Jntoarcerea Sa la cer a0ea sI inaugure.e era pre.en&ei Duhului S)Jnr Jn Biseric7. /n ase*enea gest sihlolic 1te per))tt erFl. G. Ter*enii 6cer+ Ki 6dreapta Tat7lui+ au Jn *od necesar un Jn&eles care este raportat la acest p7*Jnt, iar Jn&elesul acesta poate )i descris cel *ai bine prin re)erire la 6sus+. Ast)el, %sus ?i-a ridicat ochii spre cer clnd Sa ru82t foe /L@3 c). @ Tin. GL<O g e.a Jn07&at s7 ne rug7*L 6Tat7l nostru care eKti %n ceruri ... )ac7se 0oia Ta, precu* Jn cer aKa Ki pe p7*Jnt+. Jntr-un anu*e sens cerul este departe de p7*Jnt, indi)erent care ar )i natura sa Jn ter*enii unei di*ensiuni di)erite. $Jnd a trecut din lu*ea p7*Jnteasc7 de spaliutinp la siaE erE,sc,, <.a ob14dt ., lss s,a nde,1ltt de rinrnt, la 1el M l. a doE sa bi2 0a )i 07.ut 0enind spre p7*Jnt. Doctrina aceasta a absen&ei trupeKti este contrabalansat7 Jn T de doctrina pre.en&ei spirituale. Q]D/!/# S"H T.O Ast)el, $ina So*nului este luat7 Jn a*intirea $elui care este absent Jn trup, 6pJnI cJnd 0a 0eni iar7Ki+ Q@ $or. @@LG1O, dar cu toate acestea. Do*nul Jn0iat este pre*t tr ood rpiritual la 8te tndonile cr2)linilo, QMat. @8LGSO. coreptul d1pre u D,)ta ce "d2 tn er pe un tron se re)er7 Jn special la di)eren&a dintre Du*ne.eu Ki o* &i la apropierea p7c7tosului de Du*ne.eu, Jntrudt p7catele Jl J*piedic7 pe o* s7 intre la Du*ne.eu. 'rin ur*are, pute*, 0edea scopul Jn7l&7rii Jn )elul ur*7torL @. 6M7 duc si 0e prealtes u la$= Q%8n @4LGO. G. %sus $ristos sade pe tron, un se*n c7 lucrarea #ui de isp4ire 1te 8hrler. ti dednitild. cei 8re cnd .B. ln crliE8 lui de 'r1rti ,l continu7 sI se aduc7 pe Sine ca 5ert)7 Tat7lui sus&in c7 nu trebuie s7 a*estec7* cele dou7 *eta)ore de rege Ki preot. TotuKi, toc*ai lucrul acesta este )7cut Jn E0r. @SL@@-@4 pentru a 1r,ta )i*litar8 5eltTi lui criste. <. El h55lo.ett2 "nh poponn sau QRon. aL<4i EE. PiGBO, da, nicaieri tr T ru ni ] spue cE El s,s ad8 "2 Sire 5ert), ln er cu0anrul Sr. p1tru ,%rWlTire+, atnchon4 onuicl idea de urntrire o intereselor cui0a. 4. El aKteapt7 pJn7 cJnd 0or )i supuKi duK*anii S7i si Se 0a Jntoarce Jn ac&iunea )inal7 de instaurare a %npir4et Whn Q@ cd,actiue @sLG4-G1O. BiB/;Z#TAi%E, : Miltiaa4 tle At*ion ond !arD0 'riWthood Xour #ord, @aA@3 !. ,. sFet, The Ascended $hrisc, @A@S3 $. S. #eFis, Miracles, cap. @1, @A4P3 M. #, t8, ou. -iren %nr4 ep. A, rs. J.S.:. H k#^%ME. $u0Jntul ebr. b7*7, tradus 6Jn7l&i*e=@, 1te lolZir de reie @SS de ori h M% h dou, esui distincteL Jn7l&i*e, Jn sens literal, Ki altar Qsituat pe o Jn7l&i*eO. cele GS de apantii n2-c,rti8 ale rerenului slr t8te l. prual W tn pas5e lo2rice- ln conilst .u alte cu0inte care se re)er7 la Jn7l&i*e, pluralul 1!*)o are Jntotdeauna o nuan&7 de do*inare Ki control. B7t7liile a0eau loc adesea pe coastele dealurilor3 prin ur*are, de&inerea controlului asupra Jn7l&i*ilor con)erea stI-pJiiJre asupra &7rii Q u*. G@LG83 G Sa*. @L@A, GBO. Asdel, lsel spu8.A c7 DF.eu ,"VlreWe+ su =ubE+ pe hlltini QA*os 4L@<3 Mtca @L<O su ca El a 1leat ,2 %srel 8eui <GL@<5 ls. s<L@4O eu p2 u indi0id QG s8 GGL<43 's. laL<<3 !a,, <LrAO ,,p. Jn7l&i*ile p7*Jntului+. 'ece&% cilindrice portreti.ea.7 pe ]Baa% c7lare pe *un&i iar Jn te-tele de la Ras Sha*ra este nu*it r(b rpt, 6cIl7re&ul norilor+. AtJt 1<8

li*ba acadian7 cJt Kt cea ugaritic7 au a0ut cu0inte Jnrudite care indica Jn7l&i*ile sau regiunea de *i5loc a 8rpulur Q.), rd ALar Asocierea Jn7l&i*ilor cu stIpJnirea poate e-plica alegerea lor pentru a*plasarea altarelor. Sa sugerat c7, Jn duda a0ertis*entelor date de Moise QDeut. @G, ete.O, %srael a preluat dup7 cucerire altarele caraanJEe. Anu*i&i Jnchin7tori loiali ai lui Du*ne.eu au )olosit t)i*ItJn pri*a perioad7 a *onarhiei. Sa*uel a o)iciatL la o 5ert)7 special7 dnd Saul a )ost uns Jnaintea unor *usa)iri in0ita&i Q@ Sa*. A\ iar *ai tJr.iu Saul a *ers cu un grup de pro)e&i care s-au cobortt de pe bIrn7 conduKi de l7ute, )luiere Ki ti*pane Q@ Sa*. @SLBO, 'e 0re*ea lui Solo*on Zabaonul s-a ridicat la o po.i&ie unic7 Ki era cunoscut ca 6Marea Jn7l&i*e+. ]$ortul JntBiurii Ki altarul de bron. pe care @-a )7cut 6Be&aleel, )iul lui /ri. )iul lui !ur+ a )ost p7strat acolo Ki Zabac* este locul unde Du*ne.eu ia 0orbit %ui Solo*on cu pri0ire la caracterul do*niei sale Q@ E*p. <3 G $ron. @O. Dupt dabi*Ea rnprrdliet t anut AGG r.l.$i b7*di au a*enin&at dJn nou puritatea credin&ei lui %srael, )n regatul de %eroboa* a construit 6case pe Jn7l&i*i+ Jn ca tirul ca*paniei sale de a distrage aten&ia supuKilor s7i de la %erusali* Q@ t*p.@GO. Ast)el, 6el a )7cut pe %srael s7 p7c7tuiasc7+ pe ha*ac, c7ci,deKi acestea erau dedicate )or*al lui Du*ne.eu, ele con&ineau *ulte caracteristici canaani te, cu* sJnt chipurile cioplite, pietre Jn7l&ate, stJlpii Astarteii, prostitu&ie sacra &i alte ritualuri de )ertilitate. 97rsarea de sJnge, instabilitatea &i aposta.ia au caracteri.at cele dou7 secole de e-isten&7 a regatului de si, aKa cu* au considerat istoricii biblici, ba*I& au )ost o sursS *a5or7 pentru pr7buKirea *oral7 Ki religioas7 QG J*p. @PLAO. )n regatul de S situa&ia a )ost ce0a *ai bun7. %n ti*pul do*niei lui Roboa* a a0ut loc un re0iri*ent albo*S&. Jncerc7rile lui Asa Ki Josa)ardea le supri*a nu au a0ut re.ultate de durat7. E.echia a )7cut o re)or*7 *ai cuprin.7toare QG t*p. @8L@-8O, dar )iul s<u, MInase, 6care a )7cut *ai *ult r7u decJt to&i J*p7ra&ii care au )ost Jnainte de el+ a restaurat din nou ta*Ic. %n ti*pul do*niei lui losia a )ost Jntreprinsa o cur7&ire de a*ploare QG J*p. G<O, dar succesorii s7i nu au )ost de calibrul s7u &i altarele au re0enit Jn )olosin&7 arunci dnd ar*ata babilonian7 a pus cap7t regatului lui %uda. Dup7 aceea se cunoaKte prea pu&in despre ba*ot. s)udieE bo*ot h (hitu arsr. ca aurolii ]au si*&it st)n5eni&i de )aptul c7 eroii lui %srael au )olosit aceste altare, tal*udul Ki rabinii au )7cut o distinc&ie clar7 Jntre ba*ot 6*ari+ Kl 6*ici+, sau au sus&inut c7 interdic&ia a )ost suspendat7 periodic. J. :ellhausen a solu&ionat proble*a sugerJnd c7 legea sanctuarului unic nu a )ost Jn e)ect pJa7 pe 0re*ea lui losia3 cartea Deuterono*ului nua )ost decJt 6o )raud7 pioas7+. 'are *ai pDoabil ca s-nuet. Sa,n ,i Soto*on au dorit Du Ki si*plu s7 dedice aceste altaie lui Du*ne.eu, )7r7 s7-KJ dea sea*a de pericolele sincretis*ului care au )ost dare pentru Moise &i care au )ost con)ir*ate Jntoc*ai de istorie. :, ". Albright a a)ir*at c7 ba*ot erau Jn esen&7 altare-*or*inte, dar nid un altar e-ca0at &i nici un te-t biblic nealterat nu )ace asocieri *ortuare dare. '. !. 9aughan sugerea.7 c7 bI*Sc au )ost plat)or*e cultice rotunde sau plate pe care era celebrat7 cere*onia cultic7. TotuKi, deKi este posibil ca unele ba*ot se poate s7 )i con&inut o plat)or*7, ter*enul pare s7 %nchinare aib7 Jn&elesul *ai )iresc de .on7 de Jnchinare cultic7, ldudnd sltarul. lieEEt2, 8ste, eE, 'oate )l obser0at7 o de.0oltare treptat7 pe locurile ba*ot. Altarele de pe Jn7l&i*i au )ost caracteristice pentru perioada 0eche Q u*. GGL4@3 @ Sa*. An, )a ti*p ce tnaJ tJr.iu au putut )i g7site Jn oraKe QG J*p. @PLAO sau, Jntr-un ca., %ntr-o 0ale $ler. PL<@O. $7tre s)JrKitul perioadei *onarhiei ter*enul era aplicat la *ulte tipuri de altare locale. Ast)el, G J*p., G< se re)er7 la un altar *ic de lJnga poart7, centre regale pentru .ei str7ini, altare publice *ari &i altare rustice locale - toate acestea )iind nu*ite ba*ot. Descoperirile bine cunoscute de la Zhe.er )i 6Jn7l&i*ea lui $onFay de la 'etra+ nu *ai s)ht considerate ba*r. %, ciuda Fi p2ligde de l8rie uh2olo"ia a Bc %a lMir, e-dple d5n prircipslete dpui b5btir de ba*I&. Altare a)late Jn a)ara aKe.7rilor sJnt cunoscute la ahari5ah, Sa*aria, %erusali* Ki 6Marea Jn7l&i*e de la 'etra+, )n oraKe situatc pe Jn7l&i*i sJnt cunoscute unele ba*ot la Meghido si Arad, Altare pe terenuri *ai 5oase Jn oraKe sJnt cunoscute la !a&or, Dan &i %erusali*. Altaie *ici plasate tJng7 poart7 sJnt cunoscute %a Tir&a Ki Dan. Do0e.ile biblice cu pri0ire la jrEu-tulile, cottut )5 Endin" uu5 atEr 5e aVi schi*ba statutul pot )i ilustrate cu descoperiri arheologice, re0elJnd Jn )elul acesta un tablou detaliat al perioadei Jn care %srael 6a a0ut la )el de *ul&i du*ne.ei ca &i cetI&T Q0e.i %er. GLG8O. B%B#%;ZRA"%E. :. ". Albright, Supple*ent to 9T 4, @ABP, p. G4G. GsaL #. !. 0i)to# AB ss lga, + G4BGP4, 4<<-4.@BL p, !. R,euh,ib, rh. n8ine 3) =born7= in the ;M Testa*ent, @AP43 J, T. :hi*ey, The %s*elite bu*Ih, te.7 nepublicatI, /ni0ersity o) ot-hnghae @APB. J.T.:. % $!% ARX. s2r5a cu0inrelor lesa" de tuhierc Jn Biblie este )oarte *are, dar ranrentul espri&ial Jt5 Scriptura este acela de 6KMire+. +)er*enul ebr. lab1d7 Kl cel gr. latreia au Jnse*nat la Jnceput *unca scla0ilor sau a slu5itorilor anga5a&i. 'entru a aduce o se*enea ..Jnchinare+ lui Du*ne.eu, slu5itorii #ui

treuie s7 se pire7^ni - ebr. histahaF7 sau gr. J&yneo Y si Jn )elul acesta s7 dea do0ad75<ejtearna re0eren&ioasI Kl de adorare plinSt5iic uir*)pL Jn 9T e-ist7 e-e*ple de Jnchinare indi0idual7 Q$en. G4LG1 V.u*.i e-od. <<LA.<aLSO. 'ar D5lZSSi est)) pus pa JnchinUct )n n!**&^ )&5 4.<.A @ )=T+r@) GAiGSO. Ritualul Jnchin7rii ocupa un loc proe*inent Jn $ortul JntJlnirii &i Jn T)e*plu. Jn a)ar7 de 5ert)ele de di*inea&7 &i de sear7, celebrarea 'astelor Ki a gilei %sp7Kirii constituiau punctele principale ale calendarului religios e0reiesc. Ac&iurgle ri)iinlp ri\ 0Snare de KJn5&e, arderea ta*Jiei. rostirsa binecu0Jntarii preo-&eKti, etc. are tendin&a s7 pun7 accentul pe cere*onial, Jn detri*entul aspectelor spirituale aiet)icbinarii Ki au chiar tendin&a de a introduce o oarecai con)rlcTJJJrre=cele dou7 atirudini Q's. a O, Mul&i oa*nei din %srael au preluat lau-dele pubiice Qde e-. 's. A<3 AB-@SS[ Ki rug7ciunile publice $de e-. 's. 1S3 PA3 8SO Ki le-au )olosit pentru a e-pri*a atitudinea lor de dragoste Ki recunoKtin&7 )a&a de Du*ne.eu QDeut. @@L@<O, Jntr-o ac&iune reala de Jnchinare spiritual7 l7untric7. Jnchinarea public7 )oarte elaborat7 o)erit7 Jn $ortul %ntilnirii Ki la Te*plu se deosebea *ult de 0re*urile 18A lnchrna-, 0echi cJnd patriarhii credeau c7 se pot Jnchina Do*nului oriunde El a ales s7 Se re0ele.e pe Sine. Ade07rul c7 Jnchinarea public7 din Te*plu era o realitate spirituala reiese dar dintaptuTca atunci dnda )ost distins sanctuarul Kl gel eiSlaris-au tre.it Jn Babfon. Jnchinarea a ra*ai onecesTtIteii5-*&*a5satis)aceaceas-?T)le0;ie el au creat ser0iciul de lasinIgoga, cgnstind 5in fO ae*aiJ^rrug7dunTTSO citirea Scripturii &i VUPiBpTJcBr<)Scrii\%u55i. Mai nr.iu, la al doilea TeinpliTeTaui0ut ser0iciile .ilniceTSStJ7Ju%, s7)Ba]torile=ir pbstunle 7nualgrlatic#ele d5rPca5&e7d<e+cTrJt7JU ) cartea 'saT*tt'rTs[ toati]aiiI5uj)IcuiPL7 Jt-i+e\+M& "< r7*in7.un )actor 0itMl ) p i+&+ +e&ional7aie0reilor. En TJntJlnini dinnou JncrI5iarealaTenip%u=Ki Jn siEsbgn. c.ist1 a paiicipnr la anrndou,i ac3te atgorii de Jnchinare, dar El a c7utat Jntotdeauna s7 i*pri*e Jnchinarea care este dragostea din ini*7 )a&7 de Tat7l ceresc. Jn Jn07&7turile Sale apropierea de Du*ne.eu prin ritual &i prin *i5locirea preo&ilor nu nu*ai c7 este nei*portant7 dar este &i inutil7. JaJSagi 5nchinarea+este-adei0arata.abN-la sau latreia. slu5irea adus7 lui Du*ne.eu nu nu*ai Jn ter*enii unei Jnchi-r<riTaie*pludcT))i5er*enii5Ou5inTse*enJor )l.uca );LGB Klurih.3 !at. bLGBdK.ur*.L Joan 4LGS-G4L %ac. @LGP@. #a Jnceput, Jns7, biserica nu a abandonat Jnchinarea la Te*plu3 probabil c7 Ki creKtinii au continuat s7 )rec0ente.e ser0iciile de la sinagog7. $Jnd a a0ut loc Jn cela din ur*7 ruptura dintre creKtinis* Ki iudais*, se poate caJnchJnarea creKtin7 s7 )i )ost *odelat7 d2 e))i.iui de la siMsosn. "actorul 2re a conEibuii cel 8i nutt la ruDtu de sabatul e0reiesc, Te*plu, ritual, etc, a )ost an tasonisnul plte*ic al ]ilor i*podiE bi]ricn. in ce pri0eKte T, no&iunile de Jnchinare creKtin7 sJnt )oarte 0agi. Este clar c7 .iua principal7 de Jnchinare era giua Do*nului Q"apt. GSLPO, deKi la Jnceput citi* despre ser0icii .ilnice Q"apt. GL41O. ittJ9TjnujBH)it *en&ionate ser0iciicare s7 co*e*ore.e Jn0ierea Don0-np)lui KT0enirea Duhului la Rusalii. %ndiinareaKe5Jes-)?Kura JrTcIseie credincioKilor, Jn ase*enea drcu*-stan&e Ru erau necesari slu5itori o)iciali. Si*plitatea e, const)oe# Jnca, #55j QE)es. T3lg5jgA# i3TA =i)n&rii [ bi Ki e-pli- d 3O gK p . ln bislica din corint citin d1DE 60orbirea Jn li*bi+ Q@ $or. @4O. Mesele de dragoste, l*ar2 de cin Do*ului Q@ cor. @@G<-G<J 8u de ase*enea un aspect obiKnuit Jn Jnchinarea creKtina, Jn toate acdtea accentut e ps ,2 Dund s)tnt s5 pe dago]ea lL1Eica si dercta*std ininii, B%B/;ZRA"%E.J.9 BartlettJnERE3 R.Martin-Ar-chardJnJ.J.0onAlJ*enQed.O, 9ocabulaiy o) t)re Bible, @As<, p- 4P@-4P4L R, Abba, ,hincid1 oJ $hriBtia :orship, @ABP3 R, '. Martin, :orship in the Early $hurch-, @AP4. J.Z.S.S.T. lnchlsoarr _ 0..l re*nrri %ndr%ptATire, neprutuQnire Qrb,. , s=d7D73 gr, #-- Ki T, di(aiosyrieO, $u0tntul ebr. sedeD prcbabir ci ddi0S de la o radao adb5 .e in, sea*n7 6drept+, ducJnd @b ideea de ac&iune care se con)or*ea.7 cu o nor*7. E-ist7 Jns7 o bog7&ie deosebit7 Jn Jn&elegerea biblic7 a acestui ter*en Ki este greu s7 red7* cu0Jntul ebr. sau cel gr. printi-un cu0Jnt ro*Inesc si*plu. /n ingredient )unda*enta, Jn ideea 9Tde Jndrept7&ire Qneprih7nireO este rela&ia, atJt Jntre Dl5r8au V on Q's. soL13 rer. Ar4O, cit r,i ac8 dintre o*eAi QDdi G4L@<5 id. GGL<O, Re)erinduse ,a rela&ia dintre oa*eni, o ac&iune Jndrept7&it7 neprih7nit7 este o ac&iune care se con)or-

*ea.7 cerin&elor rela&iei Ki care Jntr-un sens *ai general pro*o0ea.7 binele Ki pacea co*unit7&ii Q@ Sa*. G4L@P3 'ro0, @4L<4O. 'rin ur*are, este lega&ii Jntr-un d*it s de rdrepbte cu toate cn id8 1te *i pu&in aceea de con)or*are la o nor*7 legal7 )or*al7 Ki pune accentul *ai *ult pe no&iunea etic7 de ac&iune cae poate )i hdreptl$d lEprihBrir, din puit de 0edere legal deoarece este producti07 pentru binele co*unit7&ii $Deut. @L@13 A*os BLPn. Jn perioada pro)etic7 Jndrept7&ire neprih7nire a a5uns sI includ7 i-d8 de a5uto"re a slhcilo. ] a celor n)tidi QDar 4LGP3 Ah1 sL@G, G4O Ai idd de rnnostenie Z,#r. 1LlK.ur*.O. $ud tieeh de la rel1ri, din)t odeni la re#na dintre Du*ne.eu Ki oa*eni QdeKi aceast7 distinc&ie este oarecu* )oi*al7, JntrucJt ideea de Du*ne.eu nu a lipsit niciodat7 cJnd e0reiiau )olosit cu0Jntul sedeDO, Jndrept7&irea neprihInirea subJn&elege o rela&ie corect7 Jn raport cu 0oia lui Du*ne.eu care era e-pri*at7 Ki interpretata Jn *od special Jn leg7*Jntul lui %srael cu Du*au. 'rin ll* aclisea lndreptslit% e. prih7nit7 este ac&iunea care decurge din alegerea de c7tre Du*ne.eu, Jn harul S7u, a %sraelului si care este Jn *onie cu l2sea leSdnlnnlri QDeut. 1LGBL ,.a. r8LsA@. DlMe.a #rus.i 1te drepr reprit>dnit QG crcn, @GL13 's. PLAO d de aea plr2n a08 nrreNls2 Jn E% .i E acrio8 in d8n)o*ibie cu terenii relatiei Sale cu %sraelul. 'rin ur*are, Du*ne.eu este un 5udec7tor drept neprih7nit care ac&ionea.7 pentru binele rop.nnui ssu Q's. AL45 ler, @@LGSO d pe a csrui Jndrept7&ire &neprih7nire7 se poate baia poporul S7u pentru a )i i.b70it Ki reabilitat Q's. <@L@3 Eer. @@LGSO. AKa se a5unge la J*binarea no&iunilor de Jndrept7lire neprih.tnire ri ndntuire. Dll*2au 1te D +D*ne.eu drept neprih7nit si Qprin ur*areO un MJntuitor+ Ss. 4stG@i 4 's. <1L13 rs. 1@L@SO. pdnu 0T Dh, ne.eu este $reatorul &i de aceea El este te*eiul Ki ga*rul odinn *orale. Dreprate repdh1nt2a %3i 1te legat, dict cr alte aeibure no1le tui godale, c8 1t2 slirten5a #ui. cr2atorul, msB, Bt2 de e ndo R3s*pa,Btorul, iar dreptarea iddepligs, nepribrni8 #ui 1re iliee.etate prin acti0ihrea #ui r7scu*p7r7toare, Jn a)ar7 de aceasta, )aptul c7 %sraelul a cunoscut i.b70irea dreapt7 a lui Du*ne.eu Jn te.ut i-a d2t2*iZr si aWrepe b act riitor de hl%. tuire. 9ntorul do*iro, neianic 1te 0d.ur 8 M de&in7tor spedal Ki un instru*ent al drept7&ii Jndrept7&irii, neprih7nirii di0ine Q's. PGL@ K.ur*.3 Js, @@L<-B3 <GL@-GS3 %er. G<LBO, 6$el eprih7nit+ a )ost un titlu M1ianic Qb. B<L@@3 .`. %apr. <L@4L PtBG, GGLt4O, T )oloseKte Jndrept7&irea neprihIrurea Jn sensul co,)ontii la erint2# ii oblisatile rcn %li Du. ne.eu, aKa nu*ita 6neprih7nire+ Jndrept7&ire a legii Qcal. <LG@3 rn. <L1, A3 ct Tii <LBO, R8li.area tndreg. t7&irii neprih7nirii de c7tre o* este pri0it7 uneori datul de po.iti0 Q#8 @@13 GrGs3 Mat. B.GSO, dar h )inal aceast7 reali.are nu reuKeKte s7 se con)or*e.e cu adcrdet la 0oia di0ini QRon. <LA-GS3 #uc. W@A-@4L Joan 8LPO. Jn contrast cu aceast7 Jndrept7&ire QnepribinireO u*nA " aJlS lndrepta)uea rneprih5niE5 lu5 1AS Du*ne.eu QRo*. @L@PO care, Jn ar*onie cu interp)ti=8 din Rtl 8nuicA id8 de a5utor a.ti0 al rd Du*ne.eu, pentru o*, Jn *iracolul harului S7u. Aceast7 Jndrept7&ire neprih7nire este procla*ata delsus ca rai dai pentru to&i cei care pri*esc J*p7r7&ia ld Dll@)td QMat. BL1O. Arin dedinta in ba Zistos &i prin lucrarea de isp7Kire o*ul, oricJt de p7c7tos ar )i, pri*eKte Jndrept7&irea neprih7nirea lui Du*ne.eu, adic7, Ji este dat7 o rela&ie ade07rat7 cu Du*ne.eu, o rela&ie care i*plic7 iertarea tuturor p7catelor Ki o nou7 po.i&ie *oral7 Jnaintea lui Du*ne.eu prin unirea cu $ristos 6$el eprih7nit+ QRo*. <LG@-<@3 ,lL@.GB3 @;L<i % $or. @L<S3 G $oi BLG@3 "il. <LAO- 'in ni*icirea pe cruce a tuturor consecin&elor p7catului si nelegiuirii o*ului )at)t )a&7 de Du*ne.eu dt &i )a&7 de oa*eniO. Du*ne.eu *en&ine ordinea *orala Jn care poate a0ea p7rt7Kie cu o*ul, Ki prin har Ji i.b70eKte pe ei 1re sint tn l@eie QRon <LG1O. D2ldl lndreptllirii rep.ii,ilnii lui DlllM i*plic7 intrarea Jn t7rJ*ul nou al *Jntuirii di0ine, darul 0i2lii 02tnic sb itpinirE lui D))iu QRon. 1L@G-G<3 G $or. 1LP, @4r lilip, @L@@3 E)1. 4LG4O, 'iu ur*are Jndrept7&irea neprih7nirea e-trinsec7 atribuita prin cruce J3i g7seKte e-pri*area ine0itabil7 in Jndrept7&irea neprih7nirea intrinsec7 a unei 0ie&i care se con)or*ea.7 Jntr-un *od nou la 0oia lui Du*ne.eu, chta, d.ca Bliarea suFni a 8t2i con)or*tli trebuie s7 aKtepte J*plinirea Jn J*p7r7&ia lui Du*-De.erQ@ lod, <LG3 "ilip. <L@G@45 % $or. @<L@G i*.3 G 'et. <.r,@<O. $ JriSnll$r.RE,O B%%%5;$RA%%E. $. Sciren], ln UD T G, p. @AG-G@S3 . Snaith, Distincti0e )deas o) the ;ld 9-ta*cnt, @A443 J. Denney, Ro*aTts JnEZT, l3ide*, 9ieDeath o) $hrisr, retip7rit7, @AB@3 A. ygren, $o**entary on Ro*oi/pE. @@ABG3 Z.Rupp, TheRighteousnesso)Zod, @AB<3!.S2db , $.Brc04l tr MD TT<, p. <BG.<PP. <.AM, H DR/MkT;R. Traducerea ter*enului grec 5*i-dognMos Jn Zal. <LG4- GB3 Jn @ $or. 4L@B ,.Jn07&7tor+O. u e-ist7 nici o traducere satis)7c7toare, deoarece sllntul a a5s si aibe s sE di)Eit de c2l orisiMl, iar )unc&ia pe care a descris-o a disp7rut o dat7 cu condi&iile sociale oare au generat-o. #a greci Ki ro*ani =pedagogd+ * u hgri5itor de ln)tdere, de obiel un b7rbat scla0, care a0ea ca )unc&ie supra0egherea general7 a b7iatului Ki care < ducea Ki Jl aducea de la Kcoal7 Jn siguran&7. Aceasta este ideea *eta)orei lui 'a0el. EM.B.

%ndurTrB, %ndurAtor. ur,lndrea acrui cu0Jnt Jn Biblie este co*plicat7 de )aptul c7 ter*enii 6Jndurare+, 6Jndur7tor+ &i 6a a0ea Jndurare *il7 de ...+ nlde Mi nult2 cu0int2 ebi ti <r, denEte de la rgd,.ini dileit2 si care siot t"d8ti d)erit in .lte te-te, )olosind sinoni*e cu* sJnt 6bun7tate+, 6har+, 6)a0oare+ QKi 0erbele JnruditeO. 'entru a descrie acest coRept an aE nercie de u eVp de erui lin8,is. tie 8d e supralu pa4ial. %. %n 0e.hul lbsta*ent %.hese5lL originea eti*ologic7 a acestei r7d7cini poate sS)ie 6Jnsu)le&ire, ardoare+ QSnaithO. Esen&a sa se*antic7 este e-pri*at7 cel *ai bine prin 6de0ota*ent+. % "sl AaS %hlr*ul 1te )olcit de ap8p2 GBS de on d 1E tradus cel *ai adesea 6Jndurare+, dar este tradus Ki w6bun7tate+, 6a)ec&iune+, 6)acere de bine+ Q#XX, deos, #uther, Zna7eO. S)era Jn&elesului esteL 6solidaritate, bWnbre, har+ QZ. #isos>r, Qonlorddn4 @AB4O. El indic7 de0ota*entul )a&7 de un leg7*Jnt Ki, prin ur*are, cJnd se re)er7 la Du*ne.eu, indic7 leg7*Jntul dragostei Sale m's. 8ALG8O. Dar credincioKia lui Du*ne.eu )a&7 de o rela&ie stabilita prin har cu %srael sau cu u inT0id, in ciuda rertdn5ciei ti subidTii l8ne, de0ine cu uKurin&7 Jndurarea #ui,,.Re)u.ul statorlic ri 8nt al lui Du5eEu de . abandoM " %sraelul r7t7citor este Jn&elesul esen&ial al cu0Jntului ebr. care este tradus bun7tate+ QSnaithO. Alte 0ersiuni QRS9O Jl traduc 6loialitate+, 6purtare loial7+, &i *ai al1 +dh<ste statonr#l+. G. hda 1te "adu nal ales 6a a8 sil, de, a )i 6Jndur7tor+ sau 6*ilosti0+3 )ien este tradus 6har+ Ki 6)a0oare+ Q#XX Jl red7 *ai ales charisO. 6Este )a0oarea *ilosti07 a superiorului )a&7 de in)erior, o )a0oare co*plet ne*eritat7+ QSnaithO. <, ro@on s-u putea st .ibB o origire 8nul. s rehe*, care Jnsea*n7 6pJntece+ Ki de aceea poate indica 6senti*entul )r7&esc+ sau 6senti*entul *atern+ QBDB - cl rs, @<L@<i 4AL@BO h A0 ete ".dF ,, aa8 Jndurare,, sau 6*il7+ Ki, o dat7 Q's. @8L@O 6dragoste+. 'luralul rahc*t* este tradus 6*il7 tandr7+ Q#XX spJanc)ina, oi(rir*oi, eleosO. E-pri*7 aspectul a)ecti0 al dragosteiL co*pasiunea Ki *ila sa. 6Du*ne.eul ,2snal arc innnr+ ;dt[lO. ll. ld od th.t*ent Jn T Jn&elesul cu0intelor `teied Ki hen este co*binat Jn general Jn charis, ]6har+. %deea speci)ic7 de Jndurare - co*pasiune )a&a de cine0a Jn ne0oie sau )a&7 de o persoan7 nea5utorat7 a)lata Jn ne0oie sau Jn datorie Ki )7r7 s7 poat7 pretinde s7 )ie tratat7 Jn *od )a0orabil Y este redat de eleos, oi(dr*os Ki sptanc)*on Qsau Ebele tnrudiEO. !arul 1te aT]t *ului 0i,8t-Jndurarea este adresat7 o*ului .drobit Jn su)let QR. $. !ench,Sy**yn0o)t(e eFThWta*ent@p. @11 K.ur*O. D8e.tu 1te .llrintele liduado` QG cor, @L<5 Erod. G4L1L eh.AL@PL Us. 81L@si @S<La.@4i lel GL@<3 lona 4LGO. 6Jndur7rile #ui se Jntind peste toate luc=i=ile #d= Qps, @4sLAO i sint8 n)ntuiti datoriil Jndur7rii Sale QE)es. GL43 Tic <LBO. %sus a )ost *iKcat adesea de *il7 Ki El ne Jndea*n7 s7 )i* 6*ilosti0i, cu* ii Dr<l 0osh 1te nil1ti` Q#u2 1L<13 Mai @8@G@ K.ur*.O. $reKtinii trebuie s7 se J*brace cu 6o ini*7 p@inB de indMre+ Q$ol. <L@GO. cei nileti0i slnt biE cu0lntati Wi ei rcr aE palte d2 nt, QMat, BLP3 8i ti %ac, GL@<, d1pre 2re 0e.i R. 9 Z, D1(d, % T$, ad loc.O. B%B%;Z"A"%E. . !. S"id,% tr. Dittieri,. ldW o)thc;ld Testa*ent, @A443 T:RB, Q6#o0ing(indness@=, 6Mercy+O3 Marl Barth, $hurch Dog*atici, G, @, @ABP, stiuaa <D p. <1a D.*,3 !, !. Ese,, -rD=U=rG, '. BA<-1S@, J.!. l "RH ARE. Acest ter*en red7 cu0Jntu, gr. en(ra-ttia care apare Jn trei 0ersete din T. Ad5ecti0ul corespun.7tor en(raies Ki 0erbul en(rateuo*ai sJnt )olosite atJt Jn sens r-*ti0 dt &i negati0. /n alt cu0Jnt tradus 6Jn)rJnare+, nephalios, are uneori un sens li*itat care se re)er7 la b7utur7. 1A@ H "R) ARE Rterbul en(ruteuo*ai este )olosit pentru pri*a data Jn #XX Jn Zen. 4<L<@ pentru a descrie controlul lui losi) asupra i*pulsurilor sale a)ecti0e )a&7 de )ra&ii soi. Se re)erii de ase*enea la )alsa st7pJnire de sine a lui Saul Jn @ Sa*. @<L@G sau a lui !a*an in Est. BL@S. 'otri0it lui Jasephus esenienii e-ercitau .Jntotdeauna sobrietate+ )jBJ G.@<<O Ki unii dintre ei respingeau c7s7toria ca )iind inco*patibil7 cu st7pJnirea de sine. Zrecii au considerat Jn)rJnarea ca una dintre 0irtu&ile cardinale] Jn "apt. G4LGB )olosirea ter*enului en(ratda este se*ni)icati0a, )ntrudJ al7turi de "eli- Kedea o )e*eie adultera %n ti*p ce 'a0el 0orbea despre st7pJnirea de sine )ai)rJnare, este uKor de 07.ut re)erirea la lipsa de castitate, %ar 0ersetul acela ss asea*7n7 )oarte *ult cu @ $or. PLA. Re)erirea li*itat7 la castitate apare )rec0ent Jn scrierile de *ai tJr.iu. Encrati&u se ab&ineau cu totul de la c7s7torie3 unii clerici creKtini din .ilele noastre nu se c7s7toresc. Aceast7 interpretare distorsionata este nu*ita 6de*onic7+ Jn @ Ti*. 4LG-<, iar Jh)rJnarea sau Zt7pJn(ea de sine Qen(rat7O este o calitate cerut7 episcopului c7s7torit, Jn Tit @L8 Qc). @ 'et <LGO. Asocierea dintre ett(rateia Kl neprih7nire Jn "apt. G4LGB este paralel7 cu alte conte-te unde este *en&ionata Jn lista calit7&ilor. Jn Zal. BLGG-G< este ulti*a dintre cele nou7 0irtu&i Ki pare s7 )ie opus7 be&iei Ki che)ului din lista corespun.7toare de 0icii. Jn G 'et. @L1 constituie o etap7 de *i5loc Jn progTesul *oral

al credinciosului, progres care Jncepe cu credin&a Ki cul*inea.7 cu dragostea. Q"or*a pasa5ului ne aduce a*inte de e-punerea *oralei stoicilor pro)cope.O $u0intele Jnrudite nephalios Ki sS`5`iroh QsobruO apar Ja #ista de 0irtu&i ale b7rba&ilor creKtini *ai Sn 0Jret7, Jn =tT GLG,PG. Ttanenul riephaliF se re)er7 la st7pJnire de sine Jn pri0in&a be&iei Ki Jn @ ^inu <LG-< este opus cu 6be&i0+. TotuKi, poate a0ea un sena *al larg ca s7 includ7 Ki alte )or*e de st7pJnire de sine, ca Jn Tit GLG Ki @ Ti*. <L@@. Aceast7 aplicare e-tins7 ar trebui a0ut7 Jn 0edere atunci cJnd este tradus 0erbul ncpho, care Jnsea*n7 de obicei 6a 0eghea+ Jn conte-te cu* sJnt cele d%n @ @b.. BL1 Wl % pd. @L@<L 4LPL BL8. b r $o), ALGS este dat7 cea *al larg7 re)erire posibil7 la en(ra-teuo*ai atunci dud ni se spune c7 atletul creKtin e-ercit7 st7pJnire de sine Jn toate lucrurile. Jn T JnMnarea este Jn esen&7 o 6road7 a Duhului+ Q$al. sLGG- GaO , ; artited delibsad tlre 0tata sDin tual7 Ki be&ia carnal7 este introdus7 Jn dte0a pasa5e care descriu inspira&ia pro)etic7 Qde e-. "apt. GL@B@P Kl E)es. BL@8O, $redincioKii care 6beau din Duhul+ Q@ $or. @GL@<O sbr otuiderai de llre +beD+i ri htr-.derrr, d l=rt beti nu de 0ill ci de .etut+beD+i pdEiri lupt creKtin7. Aceast7 pasiune de a )i solda&i buni ai lui $ristos se e-pri*7 nu pn e-cese ci Jn disciplin7 sobr73 este ade07rata i*itare a St7pJnului, a c7rui 0ia&7 - cu* .pF Eerurd - . )Zt ,sod2lul de httr.re+. B%B#%;ZRA"%E. R. #. ;ttley Jn ERE Qs.0., 6T)e*-pe2rue=Oi AnJti !. Rishdall, rhary X cnad ond ED3# rASPi !. Ba(elFend, MD T%@, p,X 4A4.4AP. o.tr.T. % ZEn- un inser bibli Qebd. dat.# er. 8sd1O este, prin deri0are Kl )unc&ie, un *esager al lui Du* ne.eu, cTre-l cunoaKte )a&7 Jn )a&7 Ki prin ur*are este o )iin&7 dintr-o categorie *ai Jnalt7 decJt o*ul. Este ade07rat c7 este o creatur7, Jn esen&a sa original7 )iind un spirit s)int &i necorupt, Jn.estrat Jns7 cu 0oin&7 liber7 &i de aceea ne)iind i*un la %spit7 Ki p7cat. E-ist7 *ulte indicii ale unei c7deri a Jngerilor, sub con-ducereaMSatan Q%o04L@83 Hs. @4L@G-@B3E.e$. G8L@G-@A3 Mat, BL4@5 G ,er. G<3 Apoc, @GLAO, dest acr1r subiect se Jncadrea.7 ta s)era de*onologie,. Sulurile de la fu*ran con&in o ierarhie dubl7 a Jngerilor, cu oa*eni *uritori asocia&i, unii din t7rJ*ul lu*inii, ceilal&i din t7rJ*ul Jntunericului. A*bele Testa*ente )olosesc acelaKi cu0Jnt pentru *uritori Ki pentru *esagerii obiKnui&i Materialul biblic 0a )i e-a*inat Jn ordine cronologic7, dar )7r7 a discuta proble*ele cronologice. %. ln lbctrlul lh.t.Eet 'robabil c7 Jn a)ar7 de ]Jnge*l Do*nului care este *ani)estarea lui lah0e, Jngerii sJnt )iin&e spirituale separate de Du*ne.eu Ki, a)ar7 de ca.ul c7 au p7c7tuit, sJnt de o integritate, bun70oin&7 Ki supunere indiscutabil7 )a&7 de El Qc).l Sa*. GALA3 GSa*. @4L@P, GS3 @ALGPO. Jngerii li se pot arSta oa*enilor ca purtaton d 8r pduci eu iDri sgeiale de la Dune.eu NJud. 1L@@-G<3 @<L<-B, etc3 0e.i n, *ai 5oaO. Ei pot aduce a5 utoare concrete pentru ne0oile slu5 itorilor *uritori ai lui Du*ne.eu QG t*p. @ALB-P3 0e.i n, *ai 5osO. Ei pot Jndeplini *isiuni de asisten&7 *ilitar7 mG %*p. @AL<B, etc.O sau, *al rar, pot Jndeplini ac&iuni ostile )a&7 de %srael QG Sa*. G4L@1 K.ur*.O. B7rba&ii dJnSodo*a QZen. @A pcasin; Ki orice al&i oa*eni r7i pot )i lo0i&i de Jngeri. 'oten&ialul lor de lupt7, subJn&eles Jn Zen, <GL@ Z.ur*.3 lJ*p. GGL@A, este pressentat *ai speci)ic Jn los. BL@<-@B3 G %*p. 1L@P3 si de aici 0ine titlul )*ilid al di0inititii Do*rd Dutui8l o,tirilor. #a Jnceput oa*enii au asociat Jngerii cu stelele. Aceast7 asociere a cau.at una dintre ideile poetice ale <ul %o0, care Ji pre.int7 pe Jngeri ca Ki *artori la crea&ie Q%o0 <8LP, 0e.i *ai 5os3 c). Jud. BLGS3 Apoc. AL@O. M7g7ri&a lui Balsa* a )ost *ai conKtient7 de pre.en&a unui Jnger al Do*nului deIt a )ost st7pJnul el orbit de l7co*ie, care *erit7 *ustrarea di0in7 Q u*. GGL G@-<BO. e dnLt )Mit1ri lngeril ilin on, 2egile .u A0,,dQZd. @8L @-@1O su din 0ilul D eaE lui %ad QZen. G8L@GO. Jngerii p7.itori indi0iduali sJnt probabil *en&iona&i Jn. 's. A@L@@3 unii discern Sn %o0 <<LG< pe Jngerul *or&ii Qt) %$$, ad %oc.O. Aceste idei rudi*entare Jn 9T, de0in doctrine )oarte speculati0e Jn literatura rabinic7 neinspirat7. Ter*enul 6)iii lui Du*ne.eu+ Jnsea*n7 si*plu 6Jngeri+ - descenden&a i*plicat7 1" *5nrall sau spirituaE 1l nu )i.ic,, "iintele %ndicate Jn )eJul acesta pot )i tngeri buni Q%o0 <8LP3 0e.i *ai susO, Jngeri care a-ar putea s7 )ie buni Qio0 5-?3 GL@O sau Jngeri c7.u&i Jn p7cat QZen. 1L4O. /n alt ter*en special este D=dMJ*, 6cei s)in&i+, 6s)in&ii+ Q%o0 BL@5 '<. <ALB, P3 Dd. aL@<. 2t.,O. A.1t ultW r* probabil c7 este *ai pu&in speci)ic, deoarece poate )i )olosit chiar Ki Jntr-un conte-t de critic7 poten&ial7 Vc). %o0 @SL@SO. $u0Jnrul ]))i)i)tn Q's. 8LB3c` E0r. GLPO este tradus 6Du*ne.eu+ sau 6di0in+ QMo))attO, dar traducerea )a*iliar7 6Jngeri+ rI*Jne contro0ersat7. Trebuie re*arcat de ase*enea Jn ara*aica lui ebucadne&ar tei*enul60eghetor+sau6str75er+,)r3c`. Dan. 4L@<,@P. 9e.i de ase*enea a!eru0i*, ]Sera)i*. $u e-cep&ia unor di)eren&e *inore )a&7 de Daniel, *aterialul e-a*inat ptn7 acu* este Jn general pre2Xili., el puWn la orbie. Alci tlserii otrrinu, 8) )i@'E 1AG % ZER/# D;M /#/T ecouri ale unei 0oin&e superioare, lipsi&i de personalitatea aceea independent7 care a0ea s7 ne de.0oltata Jn scrierile de *ai tJrau. Jn c7r&ile post-e-ilice este incontestabil c7 portretul Jngerilor se conturea.7 *ai bine. 6;*ul+ care este

ghidul lui E.echiel stabilit de Du*ne.eu pentyni al conduce in te*plul ideal este un concept tran.itoriu Qcap. 4S K.ur*,O, o*ologul s7u de0ine tn *od e-plicit un Jnger t7l7*citor Jn gIh. @-1. #ucrarea de *i5locire pentru %srael Jn gah. @L@G se cere *en&ionat tn *od special. Daca &ine* cont c7 6s)in&i+ Jnsea*n7 6Jngeri+ Jn acel conte-r, ulti*ele cu0inte din gah. @4LB de0in )oarte interesante Jn lu*ina pre.icerilor E0anSl)uor rhoptice cu pri0iE %a a doE bi". lngeloloS# 0% aiing2 de.0ottaE 8 Mi 8n, plet7 Jn cartea lui Daniel, cea *ai 0eche apocalips7 ebraic7. Aici Jngerii pri*esc pentru pri*a oar7 nu*e proprii Ki se poate spune c7 au o personalitate. Za0ril e-plic7 *ulte lucruri lui Daniel, la )el ca Ki Jnso&itorul di0in al lui gaharia QDan. 8L@1 K.ur*,3 ALG@ K.ur*.O, Jn arabele c7r&i Jngerul este ura purt7tor de cu0Jnt al lui Du*ne.eu &i i se pot pune Jntreb7ri, dar Jngerul pre.entat de Daniel are un portret *ai bine conturat &i *ai con0ing7tor. Mihail are )unc&ia special7 de Jnger p7.itor al %sraelului QBan. @SL@<, G@- @GL@O, iar alie na&iuni se pare cS au Ki ele Jngeri QDan. @SLGSO. "aptul acesta a de0enit obiKnuit Jn gJndirea rabinicii. A0e* un crJ*pe5 0i.ionar Jn locurile cereKti, unde e-ist7 nenu*7rate *iriade de Jngeri Jn 5urul tronului QDan. PL%S5 ct Deu# <<LG3 e))i. AL13 ps. 1sLtP EnEu o irDine *i palidiO. %%. tn oul Testa*ent T accept7 Ki con)ir*7 ideile 9T, deKi des)7Kur7rile din literatura neinspirat7 din perioada intertesta*entalI pre.int7 i*portan&a istoric7. E0r. @L@4 de)ineKte Jngerul atJt ca un *esager al lui Du*ne.eu dt Ki ca un slu5itor pentru o*3 T, tn ansa*blul s7u, sugerea.7 o Erade Mi pbtund, de sinpalie si ,lu5i" Qc). A(, @AL@S3 #uca @BL@SO. %deea de Jnger p7.itor personal sa conturat *ai bine, ca pn literatura rabinic7 QMat. @8L@S3 t`. SB, odloc.3 Ki Jn"apt. @GL@BO. u lipsesc nici *isiunile speciale de co*unicare pentru indi0i.iL ar7tarea lui Za0ril la Daniel poate )i co*parat7 cu ar7tarea lui Za0ril %a gaharia Q#uca @L@@-GSO Ki M7ria Q#uca @LG1-<83 c). Mat. @-G pasii*3 "apt, 8LG13 @SL< &.ur*.3 GPLG<, etc.O. Rolul de a5utor acti0 pentru o*enire este obser0at Hn"apt. BL@A K.ur*.3 @GLP-@S, care ne ad( *ihe de mi2 Bub 5e.up1r. tonul lui DFne.eu este Jncon5urat de nenu*7rate *iriade de Jn8eE ata c* 1 sp1 de5a Daniet cF @GLGGL A". BL@@, etcO. 9T ne d7 de Jn&eles c7 Jngerii au )ost *artori bucuroKi, nu neap7rat participan&i acti0i, la actul de crea&ie )7cut de Du*ne.eu Q%o0 <8LPO. Jn T ei aJnt ei.li lndeapbape cu d.raE #2Sii Q"apr. PLB<L cal. <LrAL EF. GLGO si nu eee o ircl@s28te 5a )i. asocia&i Ki cu 5udecata de pe ur*7 QMat. @1LGP3 Marcu 8L<B3 @<LGP3#uca @GL8K,ur*.3G@es. lLPK.ur*.,etcO. Se poate ca ei s7 aib7 &i *isiunea special7 de a-i duce pe *or&ii neprih7ni&i Jn sJnul lui A0raa* Q#uca @1LGG K.ur*.O, Sa Jncercat prea pu&in o descriere direct7 a Jn)7&iK7rii Jngerilor. E-ist7 indicii c7 Jn)7&iKarea Ki 0eK*intele lor sJnt str7lucitoare, de o )ru*use&e uluitoare, nep7*Jntean7, pe care arta creKtin7 a Jncercat s7 o e-pri*e Jn )elul ei QMat. G8LG K.ur*. si te-tele pdalele5 #8 GLA3 "apr, @L@SO. 9i dr d3hd, de re&inere ctnd 0orbeKte despre +heru0i* QE.ec. @SO Ki ]sera)J* Qb. 1O. Str7lucirea )e&eilui ?te)an, cJnd a )ost .otdaMt, rendt3 )r*et8 anSllici Q"apr 1L @BO. $ristosul Jntrupat a `ost slu5it de Jngeri Jn *ai hurte e..ii QM.t. 4L@l5 #8 GGL4<O si ar 1 )ltlr porunci la *ii de Jngeri, daca ar )i 0rut, atunci cJnd era Jn Zhetsi*ani sau tn alt7 parte, ca s7 se abat7 de la calea 5ert)ei care Ji era destinat7 QMat. G1LB<O. Jn anu*ite pasa5e e-ist7 o nuan&7 ciudat7 de ostilitate sau suspiciune )a&7 de Jngeri. "aptul acesta are paralele, )7r7 leg7tur7, Jn literatura rabinic7. Ro*. 8L<8 se re)er7 la Jngeri c7.u&i Jn p7cat &i aceasta e-plic7 Ki pasa5ul nedu*eritor din @ $or. @@L@S, care ar trebui dtit&n lu*ina te-tului din Zen. 1L@ K.ur*.; e-ege.7 special7 este necesar7 pentru Zal. @L8 Ki @ cor. @<L@, .)t Wi p2ntu arriin)rtul ))i di, col, GL@8. u Jncape Jndoial7 cI scriitorul Epistolei c7tre E0rei ainsistatatJtde *ult asupra s uperiori ta&ii "iului )a&7 de oricare Jnger VE0r. @O toc*ai datorit7 0reunei erori doctrinare a cititorilor s7i. Jn&elesul esen&ial al te-tului din %uda A Qcare este rn pa)e paalel d G 'er. GL@S i.l*.O pae sE )i. .ceta c7 Jngerii c7.u&i Jn p7cat p7strea.7 din starea lor original7 o anu*it7 po.i&ie &i de*nitate, a&a Jnctt nici chiar to0ar7Kii lor care nu au c7.ut Jn p7cat s7 nu-i dispre&uiasc7, ci s7 lase Jn sea*a lui Du*ne.eu 5udecata )inal7. Se spune c7 incidentul *en&ionat de %uda a )ost relatat Jn Jn7l&area lui Moise, un )rag*ent de MidraK apocaliptic. Acolo Satan cere trupul lui Moise pentru J*p7r7&ia sa de Jntuneric, pentru c7 Moise @-a o*orJt pe egiptean QE-od. GL@GO &i era deci un ucigaK, indi)erent care ar E )ost 0irtu&ile sale *ai tJr.iu. /l-tinEle orctui nu li thr date tli Saran. dd chiar <i arhanghelul Mihail a trebuit s7-Ki st7pJneasc7 li*ba Jn tsta dsMtrului orclirii. B%B#%;ZRA"%E. #. Ber(ho), Syste*atic Theology, @A4A, p. @4@-@4A, Ki *anuale si*ilare3 !. !eppe, Re)or*ai Dog*atia, @ABS, p. GS@-G@A3 TD T @, p. P4-8P3 :)D ^T @, p. @S@-@S<, 44A-4B4 Qcu bibliogra)iileO. $u pri0ire la literatura rabinic7, 0e.i SB, penEu p.T5e spei)i.e din rO R, A. SteFart, n,iini. Theology, @A1@. $u pri0ire la aspectul de la fu*ran, C. Cadin, PPte Scrolt o) che :ar o) t(e Sons o) #ighc against t(e Sons o)Dar(ness, @A1G, p. GGA-G4G. % ZER/% DoM /#u%. %Benn DoMu%ui u. eori 6Jngerul lui Du*ne.eu+ sau,Agerul Meu+ Qsau ,nl #u5+O se pre.hErt n Scip r1 ca o 1ind e reasc7 tri*isa de Du*ne.eu la oa*eni ca agentul #ui personal Ki purt7torul #ui de cu0Jnt. Jn *ulte pasa5e este practic identi)icat cu Du*ne.eu &i 0orbeKte nu nu)ui tn

nuEle lui DlllrFa ct brttste o DMne.eu, la persoana JntJi singular Qde e-. cu Agar, Zen. @1LP K.ur*.3 G@L@P s.ur*.3 la 5ert)irea lui %saac, Zen. GGL@@ ).h,3).l*,LG@LrP>,l*.i d laco0, ca <@@@<L ..,u sirt D*n8ul .tin B2tel+L d Moie, la ngrl apriB, E-od, <LGL cu Zhedeon, Jud., 1L@ K.ur*.O. /neori se )ace distinc&ie Jntre Jngerul Do*nului Ki Du*ne.eu, ca Jn G Sa*. G4L@13 gah .@L@G K.ur*. 3dargaharianu *en&ine Jn *od consec0ent aceast7 distinc&ie Vc). gah. <L@ l.l*.3 @GL<O, ln T nu e-isia ".ibilirare 2 )ulnrl DoMdui s7 )ie con)undat cu Du*ne.eu. Jngerul Do*nului 1A< % ZER/# D;M /#/% opaE e rcaFn h #ra @L@A, dei din "apr. <LGE GA unii ar deduce cS poate )J identi)icat cu Duhul S)int. Jn ce pri0eKte )unc&ia sa, Jngerul Do*nului este asdtrn de dishger. &i 5ldMte QG s*, G4L@1L G %np. @AL<Bi 's. <BLB liAjl*.3 "apr. @G@G<O su de 8tt2 ti i.bl0i)t QErod, @4L@A3 ,<. <4LP5 %s. 1<LA, ,Jngenn pE4nlei #ui=3 De. <rG8t 1,GGi "apt. BtrA3 @GLP, @@Or el o)erl cdeui" si de turrdhrri )c1, G4.P, 4S5 E-oVi, G<L]i @ l*p. @ALP@ G #nD. @L<, @sL Mai GL@<, @A3 "apt. eLG1O5 2l a .nulat dituinte *ld2a lui sdMn QJud, @<L< ,.l)t-O, a lui loatr Bote.7torul Q#uca @L@@ K.ur*.O Kia=luilsus QMat. @LGS, G4L #u2 GLtO. El nu a l1t t,1,Olellr8ut i*ediar ln Jud. @<L< K.ur*., iar Jn ca.ul lui Bdlaa* nici *7car nu a )ost 0i.ibil Q u*, GGLGG K.ur*.O3 dar de cele *ai *ulte ori dnd se arat7 oa*enilor este recunoscut ca o )iin&7 di0in7, chiar dac7 are chip o*enesc, Ki oa*enii % se adresea.7 ca lui Du*ne.eu QZen. @1L@<, etc.O. J.B.Tr. % ZER5% alsERrcrton+ +cete Vap.e .teld. din 0edenia de pe 'at*os sJnt e-plicate ca )iind 6Jngerii Qanselot elor "pte bi]ricr= QAp2. @.GoO caron le sint adMte sisoiile dir Apa. G Vi <. $o8pnil de Jnger =Bte pDb#e*tic. dsea 1te lut 1e rn sosul de Jngeri p7.itori, )ie Jn sensul de lideri u*ani sau episcopi ai bisericilor. A*bele sugestii i*plic7 di)icult7&i de interpretare. Jn alt7 parte Jn Apoc. angelos Jnsea*n7 Jn *od cert6Jnger+, dar este greu s7-i )ace* pe 6Jngeri+ p7rtaKi la responsabilitatea pentru p7cateie btsencii %ntertreta* de ,,epi.8pl, pae ei )ie contrara )olosirii ter*enului Ki nu este spri5inita de te-te paralele. u se pune un accent atJt de puternic pe episcopat decJt *ai tJreiu, pe 0re*ea lui %gnatius. Aceast7 idee nu poate )i ba.ata nid pe te-tul alterat din GLGS, ,soWa ta= Zou inloas prin drosh)eO. De a2*re4 d M ciudat ca u si.gu on sl 1e sotir r7spun.7tor Jn rnod indi0idual Ki absolut pentru bise ric7. Ter*enul angelos Jnsea*n7 literal 6*esager+, dar ideea care a p7rut atr7g7toare la Jnceput, c7 angeloi ar )i *esageri dese*n7ri de biserici, nu poate )i acceptatL din Mi ndre noti0e, Di)icultat2a r2ala prcbabil cE ] dard2.i )ap tului c7 i*aginea )ace parte dintr-un conte-t Ki dintr-un gen literar e-lusi0 pentru logica unor categorii nodehe. #*lrl anselor trebute rdar Ebal 8 6Jnger+, dar echi0alen&a 0erbal7 nu este su)icienta pentru a e-plica ideea care st7 la ba.a ter*enului. 'oate c7 6Jnger+ este un o*olog ceresc al bisericii. Jn "adica n. put* iMsiE cA eb 0orba de o rssoni)tare a lisicl, chiar dace acdB ide r2dr.p te"te nlMtele 8nceprtui orisi*l , c r. !. %n*or*%ntare si 5ale. l. h 0e.hlul T2t,Bent a. 'e 0re*ea 'atriarhilor E-ista obiceiul ca genera&ii succesi0e s7 )ie Jn*or-n)itat2 ln ho*intul t*iliei Qo peterd su u nor hlnt <rpar h sdncaO3 Wdel, saa Qcs. G<L@AO, ar raan QZ2n. GBiAO, %saac Ai Rebea, [e Qcd. 4AL<@O ii %aco0 Qc2nsSL@<O au )2t tntu*rtuad iod tn peKtera MacpeJa, la E de !ebron. /neori era necesar7 i*ornln(aio n o*inre indi0idul2 dsalde de. 1ul a aFt le ta o depttDre *re de rcnrlntul )a*iliei3 ast)el Debora a )ost Jn*or**tat7 pn apro piele de B2iel Qce,. <sL<O, iD Rlhel. p. dr*/ .e duce la E)tai. Qcen. <B.@A,GSO W no*intele lor au )Zr Mrcate cu u ste5d Ai r1peti0, u sdp de piatr7. Jn a)ar7 de plJns, 5elirea *ortului includea ruperea 0es*intelor Ki J*br7carea Jn sac QZen. <PL<4-<BO Ki putea dura pJn7 la P .ile QZen. BSL@SO. J*b7l-s7 *area lui %aco0 Ki %osi) &i )olosirea pentru losi) a unui nc.iu dup1 nodeldAi .gipteand a t1t u %rcru de ep &ie QZen. BSLG<,G1O. Mu*i)icarea necesita scoaterea organelor interne pentru a )i conser0ate separat Ki uscarea tnrpului prin *pld. d sre Qnu st*uriO3 dup7 aceea trupul era Jn0elit Jn pJn.7 i*pregnat7 &i apoi era Jn)7Kurat cu totul Jn pJn.7. J*b7ls7*area dE de olicei PS de .ile, dar p2ri8da de lnbrb,8e putea 1 Mi (rits5 ca t 2.ll lu5 laco), b. #egisla&ia din 'entateuh Jn*or*Jntarea pro*pt7, inclusi0 a cri*inalilor spJn-.Eli * o re<arll QD2ut. G@LGGG<O. contactd o *or&ii Ki 5elirea )or*al7 atr7gea dup7 sine pJng7rirea cere*onial7, Jelirea *ani)estat7 prin plJns, s)JKierea hainelor Ki de.legarea pIrului era per*is7 preo&ilor d,p, )nduialaii lui Aarcn Q%d. G@L@4O, dd nu Ei 8elui prst Q@4- G@L@S.@rO su uei p2trre atla. t7 sub 5ur7*Jntul de na.ireat Q u*. 1LPO. 'reo&ilor Q#e0. G@LBO Kl poporului Q#e0. @ALGP-G83 Deut. @4L@O le era inter.is7 cu des7 0JrKire )acerea de t7ieturi 6t7ie turi Jn carne+O, t7ierea col&urilor b7rbii, raderea p7rului dintre spiJncene Ki Jncrustarea unor se*ne pe cap. nandea aiuielii li tinpd psi8dei de 5sle su 5ert)irea ei pentru *or&i QDeut. G1L@4O era de ase*enea inter.is7. Acestea erau obiceiuri p7gJne, canaa-nite. "e*el2 lute ldbniere h rr.boi put2au 1,-Di 5el2asl ptinti ti*p de o [u,e bainte de a 1 lEte ln c.ls)torie Nle c8itori 8eur. G@L/,@<O, #idsilor na&ionalicu*au)ostAaronQ u*.GSLG)l3GAOKiMoise QDdt, <4LB.8O a, )dr onoraii cu D doli, ar5oMl de <S

de .ile duEa i*ornllbE lor, c. %srael in 'alestina QiO )n*or*Jntarea. $Jnd era posibil, oa*enii erau Jn*or*Jnta&i Jn *oKtenirea p7rinteasca, Jn *or*Jntul al )a*ilie5i ala s-a dot c, chedo ii s))id QWd. 8L<GL)a*ilie5i @1L<@O, alaAsel s-adotVi Atitolelchedo QG Ss1, Gt,G5 iis))idPP@G<O Ki, Jn )inal, cu Sau, QG Sa*. G@L@G-@4O. Jn*or*Jntaea cui0a Jn 6casa+ lui, cu* a )ost ca.ul lui Sa*uel Q@ Sa*. GsLr3 4 G<L<O W t8n Q% )np. GL<4O, sar lute sV Jnse*ne acelaKi lucru ca *ai sus, a)ar7 de ca.ul c7 era rcrb1 lit2nlrnte de cas, ]u de cun2 ca]# $orpul era ,a p2 u 8ta)alc QG san, <L<@O. "apnrl de a nu a0ea o Jn*or*Jntare adec0at7 era considerat o *are nenocire Q@ inp, @<iGGi %d. @1L1O. Mo*inrele enu situate de obicei Jn a)ara oraKului3 e-ist7 do0e.i arh8lrie li*itatu ale 8r noi*inte de ra*ilie cos. tind dintr-o Jnc7pere Qsau *ai *ulte Jnc7periO de )or*7 neregulat7 s7pat7 Jn stJnc7, Jn care se a)lau b7nci, si la care se a5ungea printr-un tunel scurt &i lncliMt Vinchis de o piaE1 ciop@itB, astrclinc)t sa a ,e. reintrarea. 9istiernicul ]?ebna a )ost conda*nat de %saia pentru c7 Ki-a s7pat un tnorrnJnt ostentati0 Jn stJnc7 QJs. GGL@s-@1O. ;biNtele de lur ti .lte ob5],. p8e cu re# nort au dd2nit o sinpll tonnlitate tr perioada israelit7, spre deosebire de pro0i.iile )unerare *ai co*ple-e ale canaani&ilor. /neori erau ridicaW # tslael sdlpi de .duc8 aninre ia )el ca h ald 1A4 p.n2 ln .ntichitate3 G S*. @<L@a eWe D 4re8 e-e*plu. Jn a)ara %erusali*ului era un teren pus de-o parte pentru 6gropile oa*enilor de rJnd+ Qsau 6*or*intele copiild.2bpite poporulu5O QG inp G<L1- ,tD, G1@G<O, u Jncape Jndoial7 c7 acest teren era destinat pentru o Jngropare si*pl7 &i c7 au e-istat ci*itire si*ilare Jn alte oraKe. Z8pa sui dinicl e-*tar su a uui dsBn era *arcat7 uneori cu o gr7*ad7 de pietre. De e-e*plu, Acan, oare a p7c7tuit Qlas. PLG1O, Absalo*, 8es-a rr.0redt e san. @<L@PO, regele din Ai si ci)ti regi canaani&i Q%os. 8LGA3 @SLGPO. %ncinerarea nu era un obicei e0reiesc, dar Jn unele J*pre5ur7ri corpul putea )i ars iar r7*7Ki&ele Jngropate, Jn aKteptarea unei Jn*or*Jnt7ri adec0atc Jn *or*Jntul str7*oKesc, aKa cura a )ost ca.ul lui Saul $% Sa*. <@L@G-@<O sau cu* se WQr]de pbbabil tn an1 1L@S. cu Dri0irc ta Jr*or*Jntarea regilor, 0e.i ]M;RMH T/# REZ%#;R, Qi; Jelirea, Jn 'alestina *ileniilor G &i @ J.d.$r. 5elirea includeaL $%O raderea capului Ki t7ierea b7rbii3 pGO crest7turi pe trup3 Q<O sRKierea hainelor Ki J*br7-careaJnsac3 Q4O pres7rarea de pra) pe cap &i t707lirea Jn cenusI3 Ki $SO plJns Ki bodre. ici unul dintre aceste obiceiuri nu erau acceptate de lege. ;)e.i sec&iunea b de *ai susO. $u pri0ire ta5elire la e0rei, 0e.i ac&iunea lul Da0id QG s4, @L@l.Dr @<L<@O, )4d, d5n lr.8 mG Sa*. @43GO Ki alu.iile pro)e&ilor ;s. <LG43 GGL@G3 Qer. PLGA3 E.ec. PL@83 loel @L83 A*os8L@S3 Mica @L@1O. cu pri0iE la 8rrbr=sii dir Tir, "ilistia .i Met (t ,(. GPL<D <G5 ler, 4PLB3 #. @B.G.< ei #i 4aL<P, Moartea unor oa*eni notorii d7dea prile5 la *ani)est7ri poetice ale 5alei. Ast)el, Da0id a deplina *oartea %ul Saul Ki %onatan $G Sa*. @L @P-GPn iar lere*ia Ki al&ii au deplJns *oartea lui losia QG $ron. <BLGSO. $u pri0i)t la bo.irort de tlerie, ren %e, AL@P.lAL Atu BL@1. Dup7 Jn*onruritare era posibil s7 li se dea participan&ilor o *as7 care s7 pun7 cap7t postului ;d. @1LPL 4 os2a Ar4O, "ue1riire uor 2gi ai lui %uda au )ost *arcate de arderea de *irodenii $G $ron. @1r@43 G@L@A-G;i %D, <4LBO. d. Jalea neasociat7 cu )n*or*)n tarea Jalea era asociat7 cu poc7in&a sau cu p7rerea de r7u Qde e-. ,-od. <<L4L r8t #L@<3 GL@GrtL E.s AL<. sl sau a0ea loc din cau.a unei nenorociri Qde e-. G Sa*. @<@@A3 @sL<G5 loGL@G-@<O, Edsii de as8n2a r2ie riri la crest7turi, boci*, etc, pn practicile de cult p7-gJne. 9e.i, de e-. ac&iunile preo&ilor lui Baal pe Mt $annel Q@ J*p, @8LG8O Ki ale unor oa*eni din %srael ca* au 0enJt cu 5ert)e pentru Du*ne.eu Q%er, 4@LBO. EJechJei a 07.ut Jntr-o 0edenie )e*eile %erusali*ului 5elhdu-l pe aur aanu. QEB. sL@4O3 %eia darie ritualurile p7gJne de ta *or*inte, ritualuri Jndeplinite d2 bd2lidi rta0rJtir5 Qrs. 1sL4O. B[%/;$RA"%E. $u prt0i" la no)rinte 88anire endnAto)t d cele )olZite de patidhi re.i M M. Moyotr Drgdi2 up J*d4 @ABP, p. G<<.GBs. cu pri0ire la crest7turi pe trup Jn scrieri epice ugaririce Q8an5ie de O6 0e.i DoP=m @AB8, p. t<o5 ren de alerea J, A. calah-, =Buial in Ancienr pa51tiro )ro* Stone Age to Abraha*+, BA G1,@A1<, p. P4-A@3 E. M, Meyers, 6Secondary Buriat 'laces in 'alestine+, 8A <<,PAPS, p. G-GA. M.A.M. l MonMhEiRE )r JA=.E tr. %, oul Testdert %htpul neJnsu)le&it. $orpul Tabitei a )ost sp7lat si pus Jntr-o ca*er7 de sus Q"apt. AL<AO. Bra&ele Ki picioarele lui #a.7r &i ale lui %sus au )ost Jn)7Kurate Jn RKii de pJn.7 Q(eiriai, othoniaO i*pregnate cu par)u*uri aro*ate, iar o )iKie de pJn.7 a )ost Jn)7Kurat7 Jn 5urul capului lor $loan @@L443 GSL1-PO. "aptul c7 e0reii au J*pru*utat ter*enul latin sudariu* $batist7, proWpO p2ntru a deie un 6turban+ et2 didenr din )olosirea ter*enului de c7tre loan &i Jn ter*enul sli-d7rtn din MiKna, pe care JastroF Q#e-icon, p. A1GO Jl de)ineKte ca un 6Ka, Jn)7Kurat Jn 5urul capului Ki an9 nJnd pe cea)a+. Trebuie s7 presupune* c7 &i trupul era J*br7cat3 probabil c7 ter*enul singular sindon QMar-cu @BL41 Ki te-tele paraleleO indic7 o

c7*aK7 de pJn.7 $contrasrcu5=tpoc. lui Minse 4SL@-P Sn sec. @ d.$r.L pi. sindones _ )JKii care se Jn)7Koar7O. Dac7 M. Shabbath G<.B pre.int7 practica nor*al7 din secolul @, corpul neJnsu)le&it era uns i*ediat cu *irodenii iar b7rbia era le8a.,, ,Jru p2nhr a o ridica, ci r2nEu a o tnDiedE s7 se lase Jn 5os+de ase*enea, Se*t*oth @.G descrie o legare irEdiat, a *-ilaleloi ild5.ind nDciia tu donLu nVnui. %ss a 0e.ur o anric5parc a obic2iu5lo. e0reieKti de Jnrnor*Jntare atund cJnd picioarele &i capul SIu au )ost unse pn Betania QMarcu @4L<-A3 loan @@LG3 @GLPO, dar preg7tirile )e*eilor pentru a-i unge trupul au )ost JntJr.iate $Marcu @1L@3 #uca G<LB1O. Muralul to&giMn din MiKna con)ir*7 Jn&elesul de ,Je-gSturi+ sau 6)JKii+ pentru ter*enul lui loan (eriai, othonio Qs. SaVrai Th2J8shpeopt.in th. pi1t ca-t#.t, #AP4, P.G, p, P-,n, de u. M. Milain A,4, Mooer Sheni S.@GO3 0erbul corespun.7tor este &i *ai e-plicit ln se*alorh @G.@SL ,,/n berbat io1te t3)VB. Q*=()-re)cO &i lega Qcada0rulO un b7rbat, dar nu Ki o )eeei2 Qc.darEt dud blrlar dar nu 8daFd 3ei )ereiO... =lbhDi l, M, sdrhedrin 1.s !. Danby QM1)tj nah, @A<<O traduce 60eK*inte+- iar D. glotni( QTCac-tate Mourning, @A11, p. GgO presupune c7 6un 0eK*Jnt de pJn.7+ a )ost )olosit la *oartea lui Z7*7liei @@, Jn c. @<S d.$r. 'robabil c7 ar trebui re*arcat7 Ki a)ir*a&ia lli R, athe QtnEitut slulu5 at G-lei d.cr,OL .5n aceleaKi 0eK*inte Q)cs7tO cu care *erge o*ul Jn ?eol, Jn aceleaKi 0eK*inte se 0a Jn)7&iKa Sn lu*ea 0iitoare+. Toate aceste te-te par sS sugere.e at)t )JKii de pJn.7 cJt Ki 0eK*inte. lnno*tntare i 5etne c.i 8rt 5etau ta cT lui lat 6plJngeau &i boceau+ QMarcu SL<8O, au atras o gloat7 *are QMat. ALG<O &i )7ceau *ult .go*ot3 probabil c7 JKi b7teau pieptul de durere Qca Jn#uca @8L@<3 G<L48O. De ase*enea, cJnd a )ost Jn*or*Jntat ?te)an a )ost ,5ale *are+ Q"apt- <LGO. Acesb E adrc a*inre d. scrierea din secolul al G-lea S.d.$r., 6Jn&elepciunea lui %sE ben sinh+ QEl1i1r5cO <<L%etsL ,."inle. rErsl lacini penWu M non, Ki boceKte pentru a-&i ar7ta durerea adJnc73 iDsrupl dpul cu cere*onial#n )lEAii, ti nu nDl5a sr cirore]i sMp. lui. 'ltnsi cu al8, tinsriEbte cu putu"L a8RlB-i no)tnui 5eladia cuEniti,. QJBO. lair a .ng.5at .irrLEti din nuis "nEu a bel tMai ALG<@, prcbrbd ,.ntu s To*pani. clnlecur )unebru atJt acas7 It Ki Jn ti*pul procesiunii3 Jose-phus a)ir*7 c7 Jn anul 1P d.$r. Jn %erusali* Qdup7 ce re0oJE ereia]l din catea a esutO, jj *utii .u angn5ii cinttreri din nuiei "nh a .co*Dania ch. 1AB ln*or*iRtarr )r 5a%,e tecele lor )unebre+ Q)i` <.4<B-4<PO. #egea rabinic7 de lEi tbno a spe.i)icat oub)=ile tpeiale lre uui b7rbat la *oartea so&iei sale3 R. Judah Qs)JrKitul secolului .l G=#2aO 2 spsL =$niar Ei .el na slnc ain Z8al a EEbui sB alga5ea cel puWn doi ctnrrrel din )luier Ki o )e*eie bocitoarei+ QM. Meaiboch 4.4O. "aptul c7 nu era per*is ca un cada0ru s7 r7*Jn7 Jntre .idurile %erusali*ului peste noapte era o rJnduial7 rabinica Ki ru o pRii.E obiWuitt QA- ZutEdalr, ll0cA 1S, @A1APS, p. GB@GPBOL toturi, )llE dE indns h-*or*lntarea Jn aceeaKi .i. T)e-tul din loan @@L<A ne spune c7 oa*enii se aKteptau s7 si*t7 *irosul desco*punerii Jn decurs de 4 .ile Qprobabil Ki *ai pu&inO. la. ain %ss a lnrilnit o tMeieh ,i Tu spre *or*Jnt, iar Jn grup era *a*a si *ul&i oa*eni din 8r. tupul 8 ps p2 u cat).lc aro8O du de purt7tori. Se*ahoth 4.1 se re)er7 la )olosirea cata)alcului la %erusali* Ki la panegiristul care *ergea Jn )runtea procesiunii Ki aducea laude *ortului. De ase-mT#enea, M. Bera(oth <.@ *en&ionea.7 pe cei care duceau *iuah Qcata)alculO, cei care-i Jnlocuiau, cei care nerg2u lna5nE lo. d ei ce reryeu dupS 2i, Este un contrast Jntre aceasta Jn*or*Jntare Ki cea a Regelui %rcd Q4 ld,cRO, al cloi orr ndnslilet5t a )1t e-ps pe u por auit Q)tlinaO prEi"t .u pieae pre&ioase, J*br7cat Jn purpura regal7 Ki cu o coroan7 de eu anr @P.@A1@AAi A,= @1PS.1P<O, "iul sAu A= helau a dat un banchet )unerar so*ptuos pentru ,o,or, c* 2h obicieul celor Mi tEi.t.i)i, a carcr genero.itate pioas7 6i-a s7r7cit+ QBJ G.@O. Regele %rod JnsuKi a cheltuit cu *Jn7 larg7 pentru Jn*or*Jntarea lui Arttens Qpe ere el ia oturlo - a .h.ltuit d idpodobiEa on2rei noture cu nircdenn W*pe care au )ost arse, cu J*podobirea Q(os*osO trupului neJnsu)le&it QAne. @B3BP-1@O. Dar Josephus a Jn&eles c, lEd in"anr eia sltr cheltritsL Ritualurile pioase pe care le prescrie #egea pentru 8i rclti nu .ostau din ise"ln stisitoae eu ridicarea de *onu*ente re*arcabile. $ere*onia )unerar7 este organi.at7 de cea *ai apropiat7 rudenie Ki to&i cei care trec pe ling7 coloana *ortuar7 trebuie s7 se al7ture procesiunii &i s7 5eleasc7 J*preun7 cu )a*ilia. Dup7 Jn*or*Jntare casa Ki cei care locuiesc Jn ea trebuie s7 )ie cur7&i&i Q$on-traApione* G.GSBO. Jelirea continua dup7 Jiunor*Jntare. tn secolul al G-lea J-d.$r. regulile Ki sanc&iunile acesteia durau P .ile QEclesJasticul GGL@GO3 la s)JrKitul secolului @ J.d.$r. Arhelau @-a 5elit P .ile pe %rod QBJ G.@O iar Jn secolul @ d.cr. aceasta a rel1 P"sula" QAnt. %P.GSSO. Oln )tolul .l Gl2 d-cr. "binii continui sa s E)ere la ti,U n e, 6cele Kapte .ile de 5ale+ QEe*a`tot`i PO, ; perioad7 *ai lung7=era neobiKnuit7 Q)iJ <,4<B-4<PO. Mor*tntu# ; ]ri. ae *onint2 dtice slpote %n sdn. c7 dadnddin pedoada ailor 4S l.d.cr.@<B d.c.. ln8n5oarl .idule le lniului din nei pir, Q Di din part1 de g de Wae blt2u llntuil2 lredoniEnr2O, inclsi0 ele

al2 la),niibr lrEtrrie de la sanh1lriyya Q'Ef 84, ,ABG, p. G<-<<i i1id. a1, PAB4, p. @1.GG@ ,VriDo. <, @A1@, p. A<-@GSO ii no*intele *i sl"ce, dinE2 oE .u )1t dspsite ndte, la +Doninu ldi.+ p2 Mr. MEsliniloi cel *i inpei8Dt dinb2 toate 1te no*intul E<rnei E#* din Adiabde. Au )ost descoperite cJte0a sarco)age de piatr7, dar *a5oritatea *or&ilor erau puKi Jn (a(in, uneori pe bInd de piatr7 - arcosolia3 un sarco)ag s7pat Jn piatra sub un arcosulJu* Qarc adJncit Jn peretele raor*JntulutO este e-tre* de rar, singurul e-e*plu bine cunoscut )iind ln norn#rnrl P de la sanhedn=ylE h lerualie sln gurul tip de loc de Jn*or*Jntare *en&ionat Jn MiKna este (o( QM. Baba Bathra 1. 8O3 aran5a*entul rabinic ideal - dou7 (I(pn Jn partea opus7 intr7rii in *or*Jnt &i trei po )iecare perete lateral - este JntJlnit rareori. /n Tdt ))i u tunel de hsrcparc slpat 0Eti.al l, peretele ca*erei, ca un cuptor adJnc, a*plasat deasupra unor lespe.i de piatr7 ieKite din pere&ii ca*erei *ortuare QJntrerupte nu*ai de treapta de la intrareO, cane l7sau o groap7 alungit7 Jn centrul ca*erei cJt s7 poat7 sta un o* Jn picioare. Sarco)agul QrarO, lespe.Be de piatr7 ieKite Jn a)ar7 Ki (I(j sJnt singurele locuri de odihn7 posibile pentru trupuri Jn *or*intele *ai *ici &i *ai pu&in preten&ioase s7pate Jn srJnca. Acestea sEtau din 8i tuilte lncsperi d o itr"are dJEpru ghiular7 5oas7, aKa JneJt trebuia s7 intri pe brJnci. 'iatra care Jnchidea intrarea era ca Ki un dop enor*, potri0indu-se Jntr-un l7caK rotund de la intrarea *ic7 la )el ca KJ Jn gJtul unei sticle3 putea s7 )ie )i un bolo0an Eioplit, 'etrEu 8t tip de *.nlnt 0e.i AM B@, @A4P, p, <B@-<1B, i,iDo. Q1,gle.eO <, @A1r, ', @S<= @@1 Q*ulte Jn re0iste ebraiceO. Esta dar c7 un ase*enea *or*Jnt - Jn care trebuia s7 te apleci ca s7 %ntri, care era Jnchis de o piatr7 care )usese rostogolit7 la o parte Ki Jn care trupul se poate s7 )i )ost aKe.at ini&ial pe o lespede de piatr7 Y se potri0eKte cu descrierea pe 8rc" o dau EEnshelinebdllui locului unde lci) , ps trupul lui %sus. Mor*intele *ai co*plicate sJnt *ult *ai rare, dar co*bin7 aran5a*entul de 6groap7-lespede(o=)c+ cu una sau *ai *ulte b7nci-arcoiolia QBan)cbogen-srdbdO, lrde )irpul eb 0i.ibn pe o iaped2 plat t7iat7 Jn lungul peretelui ca*erei *ortuare - adic7, de-a lungul peretelui, nu Jn adJnci*ea acestuia - crelnd s sDatiu ile c, G n ded1ubtul u*i aEsde 2E se Jntindea de-a lungul Jntregului perete. Ase*enea no*inre ost<u de obiei dio clrM itr.Teri nu dintr-una singur7, Ki adesea au un 0estibul de intrare, de o intrare Jnalt7, dJnd acces la o intrare *ic7 dreptughiulart spe .a*dele norture. Dgsn alsta o )a&ad7 orna*entat7, chiar Ki un )ronton, )ri.e, corniKe, olonadedirtilesuu *onll[lMt s2pant Dir8lo de acestea *or*Jnttd Elenei a0ea unsiste* co*plicat de Jnc7peri atJt cu (S(t* cJt &i cu b7nd-areosolta. Acest *or*Jnt Ki *or*Jntul regal %rodian sJnt singurele *o*intetr din .8st1 psiDdA QpinA la anul @<B d.$r.O &i au o piatr7 de intrare *are ca &i o piatr7 de *oar7. =%bate ho*inrele inracte din .8st, p2ri8de con&in &i osuaril, niKte cutii *ici de calcar Jn care oasele erau adunate Ki Jngropate din nou. M. Sanhedrin 1-Sb se re)er7 la acest obicei Jn ca.ul cri*itulilor, tuppad lai lndi h dous ci*irire speiale d2 c7tre Sanhedrinul din %erusali* Qdup7 e-ecutarea pedepsei cu *oarteaO, iar apoi )iind Jn*oi*Jnta&i din nou de ceEe )atnnie ;as2le uui on rLsTt au )dt snsiE in io*nnnn )*iliei ele QtE G#, @APS, p. @8-BAO. Discu&ii *ai generale despre 6adunarea oaselor+ QossiJegin*O Jn docu*entele rabinice 0echi s)at deosebit de detaliate Jn Se*ahuch @G-@< Ki la ele participa dbini din ea. @Go d.cr ti *i dt.iu, '8r. c7 b7tiJnul Elea.ar bar ^adoc, a )ost )iul al c7rui tat7 iBirte d2 anul PS d.crl - a cetut 2 Qele sale sV 1e adunate si reJngropate Jn V"ldsDo*7 QosuarO, la )el 1A1 % o%RE cu* )useser7 Jngropate oasele tat7lui s7u. Do0e.ile arheologice de la %erusali* datea.7 osuarele din cea. <;#d.$r. pJn7Jn @<B d.$c, succedJnd *arile ca*ere rDrtu)t .ie oe ale !stutuito. SE <, @As<, p. @S@=@SB3 @g @A1P, p. 1@-@@<O. # *or*Jntu[ Elenei dele aV )1t pE de *a ln .onpartinente *ici ca niKte cutii Jti apropiere de (S(&*. E. M. Meyers a Jncercat s7 do0edeasc7 continuitatea Jngrop7rii se cundare Jnceplnd dintr-o perioad7 )oarte 0eche QJe-Fts)t fssuariesL Reburial and Rebirr)i, @AP@O3 0e.i ar tiolul inlotut T # C. Rl=Mi tEt G<, PAP<, ,. @G@-@G1, care respinge Jdeea identi)ic7rii osuarului-*o*rJnt din. %erusali* cu practici *ai 0echi. S)Jntul Mor*tht, Zr7dina ntor*lnFlui, Ziulgiul din Tbrino. Dintre acestea trei SMntul MonnJnt are cea *ai puternic7 re0endicare de autenticitate - 0e.i Jn special ani.olel. de $, : :ils.n ln 'ED @ASG.S4. E8 e-tre* de i*probabil ca identitatea 6#ocul $Ip7&Jnii+ QZo(otaO sn 1 )1t pierdud lnainre de a l @<sa,cr, Jn a)ar7 de aceasta, la Jnceputul secolului ai 4-lea d,ci E8bis a )st D0iro cn *ornintil lui lsc a )1t lryrcp<t slb tedplul roMn dedi2t Anditi ;de ol coWtetit <.G1O, ".rabil u t2*plu p2ntir reE 8 t.uit de !adliatr Q'rf @AS<, p. B@-B1, 1<-1sO, '2ldidl clDtin AQurt Q1PS drr,O a 0i.itat SiJntui MoroiJnt &i a descris Jn detaliu locul de Jn*or-*Jntare3 din ne)ericire de atunci Ki pJn7 Jn pre.ent a )1t acop2rit cu paTlrl de ,rr*uB, DediaE bi Arcd) indi., 12 u d8liu Qihpsibil de dabt Jnainte de secolul al G-lea d.$r.O, )ie tipul de *or*Jnt ardtat 1ici Aet dti* tip 1te e-E8 de Er iMinte de anul @<B d.$r. Ki prin ur*are pu&in probabil s7 dateE d5r cc.. <S d-$i Qtotuii nu inpZibil3 prcbabil c, ultitul2 ho*i)ie ereiEti *n/)untale din leru. sali* datea.7 dinainte de re0oltele din anii 11-PS Ki @<G-@<B. ti chtai di8inre T tulbVnirile din ann BS 3 1SO, ,.lte rc*inte .5lac )oTte apepe de cel "adi &ional QKi Jnc7 Jn incinta S)Jntului

Mor*JntO sJnt de tipul obiKnuit Jn secolul @ Q0e.i R. !. S*ith, BA <S, @A1g p. P4AS, ln st2.tal p. a<-<B, 2i dnolele de c. $l2rcnt.Z))iaD $, :. :ils.n W $. R. $ondd, 'Ef @4PP, D. P1.a4, #GA@<G, ,<G-#<4O, 'riE e)erie la no*To, dia gr7din7 ca Zind *or*Jntu[ lui %sus datea.7 din secolul al @A-lea, Ki de aturi lnc8e a lZt u le de aEacde Enrru 0i.itere e0anghelicilor. Are *eritul de a pre.enta un *onnJnt sihplu sLpat ln srirca, a)lat hrii 8ddiie, D edru care este e0ident si*ilar cu cel descris Jn E0anghelii. Dd are rici o pretenlie de autenticitate, li i )oV 6%denti)icat+ pe ba.a unor generalit7&i "or*ele de Jiunor*Jntare - adJncituri s7pate rotund pe < pere&i ai ca*erei *ortuare Jn care se deschid Qadic7, nu sJnt sub arcosoliaO Y sJnt necunoscute Jn %erusali* Jn perioada T. $ercet7ri israeliene recente sugerea.7 o dat7 din Epoca "ierului. 1i,l8id dd `orino, o br.rB de pinGi de es. < * - @ *, are pe el o pictur7 sau o ur*7 a unui cada0ru u*an, despre care se spune c7 a )ost trupul lui %sus. "aptul ca tr7s7turile )e&ei sJnt in0ersate pe )il*. a )ost ilterpr2rat li dou7 *oduri diadetal ope , 12 c7 a )1r tolositn 0opea Ai s-a detriorat QdetalnL !, T%rstom%>, cd)iolic EnDrlopa.dia, P<, @APG, p. P1<O, )ie c7 acele e*ana&ii chi*ice au )ost produse de agonia u*ana Qargu*ent adus de 9&gnon Jn @ASG3 0e.i A, J. ;tterbein, eF $aiholic Encydopaedia, @<, @A1P, p. @8UO. Este cst cB gillgi=n 1te .el .are a a1r e-,W la #irey Jn "ran&a Jn secolul al @4-lea, poate Ki la $on-stantinopol ui secolul al @G-lea, Dar T Ki alte te-te 0echi nu indic7 )olosirea giulgiului Jn secolul @ d.$r.-di*porri07, 0orbesc despre )iKii care se Jn)7Koar7 Ki care au )ost )olosite pentru cap Ki pentru *Jini Ki picioare, si o c7*aK7 de pJn.I sau un alt 0eK*Jnt pentru trop. Sugestia lui Thurston c7 giulgiuO din Tbrino a a0ut pictat pe el corpul lui %sus pentru a )i e-pus la o pies7 liturgic7 de 'aKte pare s7 )ie cea *al re.onabil7 Qa,te 6giulgiu-i+ au )ost )olosite Jn )elul acestaO. JJ.M. t ;ltl-E. subsrdti0ur gt. pdrinSasid .parc nu. di dc doue ori in T )M.t. @ALG<i Tir < LsO. tn pe5ul din Mat. ter*enul este )olosit Jn sens escatologic pentru a se re)eri la Jnnoirea lucrurilor, a*intindu-ne ce tuhoirea indi0iddli )a)t rane dinlr=. trhoire c1. *ic7 *ai cuprin.7toare. )nTitcu0Jntul este )olosit cu re)erire la indi0id. Jn alt7 parte sJnt )olosite di)erite cu0inte pentru a e-pri*a Jnnoirea )7cut7 de Duhul S)Jnr. Ter*enul gennao QJnso&it de anothen, loon <L<, PO, Jnsea*n7 6a naKte+ sau 6a da naKtere la+ este )olosit Jn loan @L@<3 <L<-83 @ loan GLGA3 <LA3 este JntJ#nit Ki cu0Jntul agen-rao- - ,=a Mlb din *u+ sau 6a adue din nou # naKtere+. Aceste cu0inte sJnt )olosite pentru a descrie actul ini&ial de Jnnoire. $u0intele atta(ain7sis VRo*. @GL tini <LBO Ki Ebd 8drriaoo_ QG $oi 4L@13 $ol. <LrSO irdi.l ,,a )ae din rcu= su -tuoire+, Te-cle indicate 0or ar7ta c7 )olosirea acestor dou7 cu0inte nu este li*itat7 la Jnnoirea ini&ial7 ci se e-tinde la procesul re.ultant. 'ute* obser0a Jn leg7tur7 cu re.ultatele 2Dte.ii din nou te*eni M stnt ,8ina (tuir, , rcni crea&ie+ QG $or, B3@P3 Zal. 1L@BO &i (ainos anthropos, +u o* nou+ QE1. Gr@B5 4iG4O, De dou.n ori )))l.in ter*enul syn.oopnieo, 6a )ace 0iu J*preun7 cu+ VE)es. GLBi col. GL@<Oi a.et 8*en lrdica o ]hihbare. nu nu*ai de un dra*atis* ca al naKterii, ci de un dra*atis* ca al Jn0ierii Ter*enul apo(yeo $lac. @L@8O indta a pur2 su . lroduce. Din eta*i8 a.1tor te*ni puh obaM c, to&i indic7 o schi*bare drastic7 &i dra*atic7, co*parabil7 cu naKterea, renaKterea, crearea din nou sau Jn0ierea. $J&i0a dintre ter*eni indic7 Jn conte-t c7 aceast7 schi*bare are e)ecte per*anente Ki de persp.di0e aupn subidllui rLu, %. 're.entarea %deii Jn 9echiul Testa*ent %dea de lnnoiE 1T 8i lr*inentl i, T dec)t nr 9T. Multe pasa5e din 9T con&in ideea de Jnnoire na&io nal7. Aceast7 idee este pre.enta Jn a)ir*a&iile cu pri0ire la noul leg7*Jnt &i la legea scris7 Jn ini*i sau Jn pasa5ele care 0orbesc despre o ini*7 nou7 Q%er. G4LP3 <lL<@ t.l*.i <GLG4 e.ll*3 E.. @rL@A3 <1LUBGP, Ai "s5ul d1pre +2la de Nle 8Fte+, <PL@-@4O. Des, Jn aceste pasa5e este a0ut7 Jn 0edere na&iunea, o na&iune poate )i Jnnoit7 nu*ai atunci cJnd sJnt ]hinbat2 p2E8nele indi0iNlurile, 'rin l*ae, i, lns7&i ideea de Jnnoire na&ionala g7si* conceptul de 6ini*i noi+ care sJnt date indi0i.ilor. Alte pasa5e se eupl *i diret cu indi0idul Q4 (- sPL@sO- 'ur1 *ra h s"cial 's. B@, in ce rugncis8 lui Da0id 1E e-pri*at7 Jn 0. @S. Daca &ine* cont de concep&ia e-pri*at7 Jn acest psal* cu pri0ire la gra0itatea p7catului Ki e)ectele lui, nu este surprin.7tor s7 g7si* *ai 1AP % ;%RE *ult dedt o sugestie cu pri0ire la necesitatea Jnnoirii indi0iduale. /. 'E.ettrrea ideu to orl tbdt8t Aceast7 doctrin7 trebuie Jn&eleas7 Jn conte-tul o*ului Jn p7cat Qloan <L13 E)es. GL@-<, BO. E)ectele p7catului asupra naturii u*ane sJnt considerate atJt de gra0e JncJt )7r7 o nou7 naKtere p7c7tosul nu poate 0edea J*p7r7&ia lui Du*ne.eu, ca s7 nu *ai 0ori* de a intra in2S8<L<, Bict @ co,. GL1.@1O. %ni&iati0a Jnnoireii Ji apar&ine lui Du*ne.eu Qloan @L@<O3 Jnnoirea este de sus Qloan <L<,PO si din Duhul Qloan <LB,8O. AceeaKi idee apare Jn E)es. GL4-B3 @ loan GLGA3 4LP3 etc. Acest act di0in este decisi0 &i are loc o dat7 pentru totdeauna, SJnt )olosite 0erbe la ti*pul erist ir %2n @L@<5 <r<, B, P. "ol1iM tinDunor pa)ate etL ., acr acr iniJial uic 8 e)2cte de perspecti07, aKa cu* se 0ede Jn @ loan GLGA3 <LA3 4LP3

BL@,4,@8. Re.ultatele de durat7 date En aceste pasa5e sJnt J*plinirea neprih7nirii, neco*iterea p7catului, iubirea aproapelui, credin&a ca %sus este $iistosul Ki bi*irea lu*ii. Aceste re.ultate arat7 c7 Jn proble*ele spiritule ond nD 1te 8npler pali0, El ate pai0 ln naKterea nou73 Du*ne.eu ac&ionea.7 asupra lui. Dar reulErele uui a2M2a act sint o eri0ibte de perspecti073 el se cIieste Jn *od acti0, crede Jn $ristos Ki de atunci Jncolo tr7ieKte Jnti-o 0ia&7 nou7. loan <L8 ser0eKte ca a0ertis*ent c7 Jn acest subiect sJnt *ulte aspecte care nu pot )i Jn&elese. $u toate acestea, trebuie s7 ne Jntreb7* ce se Jnri*pla de )apt atunci cu o*ul cJnd are loc naKterea din nou. Ar )i 5usti)icat s7 spune* c7 nu se schi*b7 personalitatea lui3 persoana este aceeaKi. Acu*, Jns7, este condus7 ,n *od di)erit. Jnainte de naKterea noua p7catul era cel care Jl st7pJnea Ki Jl )7cea s7 )ie rebel J*potri0a lui Du*ne.eu3 acu* Duhul este cel care Jl st7pJneKte Ki Jl Jndru*7 spre Du*ne.eu. ;*ul Jnnoit u*bl7 JndruMt de Dutd, titi1te tn Duhor. 1te cl(u.it T Duhul &i i 2 roMcelre s, 1e plin ae Duh QRon. s,4 A, @43 E)es. BL@8O. El nu este per)ect3 trebuie s7 creasc7 Ki s7 se de.0olte Q@ 'et. GLGO, dar Jn )iecare latur7 a personalit7&ii sale este Jndru*at c7tre Du*ne.eu. 'ute* de)ini Jnnoirea ca o ac&iune drastic7 )7cut7 de Duhul S)Jnt asupra naturii u*ane c7.ute, ac&iune care duce la o schi*bare a Jntregii perspecti0e a o*ului- Acu* poate 1 derb .a u on nou cDle it caut7, Jl g7seKte Ki Jl ur*ea.7 pe Du*ne.eu Jn $ristos. ,%. Mi5l8.ele ido>,)u Jn @ 'et. <LG@ bote.ul este asociat Jndeaproape cu intrarea Jntr- o stare noua de *Jnruiie, iar Jn Tit <LB se )ae r2l2rie la sDab8 nr*trii. @ per. @LG< si lac. @L@< rcn>b8.i cWiatul lui Dm*e.a ca iid *i5locul prin care are %oc naKterea din nou. 'e ba.a unor ase*enea pasa5e *ul&i sus&in c7 acestea sJnt canalele necesare prin care are loc Jnnoirea noastr7. D], till* Mt de % $oi GLP.@1. ebrie sn re Jntreb7* dac7 $u0Jntul lui Du*ne.eu este un *i5loc de Jnnoire Jn )elul acesta. Aid ni se arat7 clar c7 datorit, sd.ii h 8re s .ilt onul )te el nu poar. prini l(uile D/%,.lui lui Dllred. o int 2ntie di0in7 care s7-% )ac7 pe o*ul )iresc recepti0 %a $u0Jntul lui Du*ne.eu trebuie s7 precead7 au.iiea $u0Jntului nlntuitoi $ud * le a.easra, cu0hnnl li D*ne.eu prcduce o 0iata nouA, Esie clar .l nateE din nou din @ 'et. @LG<3 %ac. @L@8 este conceput7 Jntr-un *od *ai cuprin.7tor decJt Jn loan. loan )ace distinc&ie Jntre Jnnoire &i credin&a care re.ult7 Jn ur*a ei Qde e-. loan @L@G,@<3 @ loan BL@O3 'etru Ki iaco0, prin *en&ionarea $u0Jntului lui Du*ne.eu ca *i5loc al Jnnoirii, arat7 c7 ei se gJndesc Ja Jntregul proces prin care Du*ne.eu Ji aduce pe oa*eni la credin&a conKtient7 Jn $ristos. e prten gldi de 8 la aesrd probledi Jn ter*enii concep&iei Ki naKterii. Duhul SZnt plan tea.7 Ki naKte 0ia&a nou7 printr-o ac&iune direct7 asupra su)letului. Dup7 aceea ur*ea.7 naKterea Qapo-(yeo, %ac. @L@8O prin cu0Jnt. Ter*enul gerniao Q@ 'et. @LG<O poat2 .0e rntl1d de EeE str de a da naKtere. Erisrl lte obi])ii bihlie la id2 cn bordd 1te cel 8re cduice haVl #tuitol A lti0t bote.ut Jn acest *od de e- opere operata contra.ice celelalte te-r2 biblie, Jn special p"t1nn prc)etic tnporriE abu.ului ritualurilor preo&eKti Ki a)ir*a&iile lui 'a0el cu pri0ire la concep&iile e0reilor despre t7ierea J*pre 5u c% Ro*. GLG< s,un,3 4LA.@GO. De laer. lni)lnin e-dple de con0di,2 2.L bote. Q"apt. @or44-4a3 @1L@4-@BO. /lti*ul ca. este deosebit de interesant, JntrueJt )aptul c7 #idia Ki-a deschis ini*a este *en&ionat Jn *od special Jnainte de bote.. Dac7 s-ar a4r)trta cA l8ile stau aldel ln ce.i pr50eWe pe creKtinii din genera&iile care au ur*at, proble*a ar trebui s, 1e sluWoMtl Nte atitudi8 lui '<02l ln leg7tura cu concep&ii si*ilare despre t7ierea J*pre5ur. !arul Jnnoitor 0ine la p7c7toKi direct prin Duhul S)Jnt, $u0Jntul lui Du*ne.eu Jl e-pri*7 Jn credin&7 Ki poc7in&7. ]Bote.ul depune *7rturie despre unirea spiritual7 cu $ristos Jn *oartea Ki Jn0ierea prin care este trans*is7 ] 0ia&a, dar nu poate da 0ia&7 acolo unde nu este pre.ent7 ]credin&a. B%B#%;Z%i%rE. Articole .le,r heie de J, 0 Sartld a`rDBO, J. De8y QDccO, r- RineF.ld er dl,, MD %r @= ,. @P1-@<<. Ma5oritat8 lu]lrilo. de reologie siste*atic7 se ocupa de acest subiect - 0e.i Jn s"cial !oNlge Qrc%, <, p, @-4SO ti BslQho) Qp. 41s, 4PAO3 T, B1toD !8on roturc it ia "ou)ald Stote tPGD p, @<@-@143 ,. $iEor, Tle tu Bith @AB,. M.#Z. H ?"Jk$%/ E. De la r7d7cina ebr. ra*a, care Jnsea*n7 JnKel7ciune Tu ridenie Q's. <4L@<O, Esle )olosit eu pri0ire la un *artor, o cu*p7n7 sau un are Q's, P<LsPO. Este 2-pli8r prin dt2E d0ilE sr., de e-. plani, 6eroare+ QE)es. 4L@4O3 dolos, 60iclenie+, 6a-*7gire+ QRo*. @LGA3 Marcu PLGGO3 apaie, 6pl7cere JnKel7tore+ QMat. @<LGG3 E0r. <L@<3 $ol. GL<O. )ntrucJt dia0olul este JnKel7torul cel 0echi QApoc. GSL@SO copiii lui sJnt descriKi ca )iind 6plini de JnKel7ciune+, de e-. Eli*a Q"apt. @<L@SO. Jn contrast cu aceasta, Jn gura lui c.=stos nu e-iss ini.tdciF ; 'et GLGGO, iar lr aderdratul israelit atanael nu e-ista 0iclenie Qloan @L4PO. Bll/;ZRA)lE, Ah%%i3 MM3 %DA3 :. $:t,.i, MD TTG, p, 4BP-41P. D!,T. l Tlr lscur. %. Jn 9echiul Testa*ent R7d7cina ebr. b(r, Jnt)lnitI Jn *ulte li*bi se*itice, are Jn&elesul general de 6Qa )iO de0re*e+. $u0Jntul

b=(5Br, 6JntJi n7scut+ Q)e*. b=(&r7O, este )olosit pentru oa*eni 1A< &i ani*ale, iar ter*eni Jnrudi&i sJnt )olosi&i pentru pri*ele roade3 pri0ilegiile si responsabilit7&ile )iului JntJi n7scut sJnt cunoscute ca 6dreptul de naKtere+ Qb=(I*hO. Jn Zen. GBLG< )iul cel *al *are este nu*it rab, o descriere JntJlnit7 Ki Jn alt7 parte nu*ai Jn te-te cunei)or*e din *ileniul al G-lea. tntlJuJ n7scut era pri0it ea 6Jnceputul puterii ;uiO+ QE-Jt Ul - c1. 4AL<3 Ddt. G@L@P3 .lL ps. PaLstL @SBL<1O &i 6deschi.7torul pJnteeelui+ Qpeter rehe* -E-od. @<LG,@G,@B3 u*. @8L@B3 etc.O, punJnd accent atit " linia pate*e .)t ti pe ea M8nd. po.ili. do*inant7 de JntJi n7scut a )ost acorda&i de ase*enea luillEelQEbd,4LGGOti)dilieiluiD.0idQps, sALGPO. 'o.ilia spaia! a )inui .el roi ))i e g8ral recunoscut7 Jn ;rientuJ Apropiat deKi, de obicei, ea nu era acordata )iilor &iitoarelor sau ai scla0elor Qc`. ten. G@LA-@<3 Jud. @@L@-GO. 'ri0ilegiile care Jnso&eau aceast7 po.i&ie erau pre&uite )oarte *ult &i Jn 9T includeau o parte *ai *are din *oKtenire, o binecu0Jntare patern7 speciala Ki un loc de cinste la *esele )dilZi Q$.n. GBLB,1i GPL<s<15 <PtG rs-F3 4GL<P@ 4<L<<3 Deut G@L@BlPO. Mo2ren2a uei ptri duble, Jn Ddl. G,L@B.@P, de)i prcbahil nau*ti d2 pa triarhi QZen. GBLB-1O, este *en&ionat7 Jn dte0a docu*ente babiloniene 0echi, asiriene &i Jn docu*ente de la u.i, Ki se tace alu.ie la ea Jn aJt7 parte Jn 9T QG t*p. GLA3 Js. 1@LPO. A8E pri0ilegii puteu 1 pZrdute de obiei nu*ai prin co*iterea unei )apte )oarte gra0e QZen. <BL Gl3 4Ai4L @ $rcn. BL@-GO eu prin rtME Q$en. GBLGA. <4O, deKi pre)erin&a patern7 putea trece peste acest obicei Jn proble*a succesiunii regale Q@ J*p. @- G3 G cR.. rr..GGG<. ,4 @ crcn. G1L@SO. ,-,rt, de a] *enea un interes special, Jn special Jn Zenesa, )a&a de )iul cel *aitJn7r Qtaco0, E)rai*, Da0id3 c). %saac, losi)O, dar ase*enea ca.uri erau desigur contrare aKtept7rilor QZen. 48L@P K.ur*.3 @ Sa*. @1L1 K.ur*.O. $Jnd nu e-istau )ii, )iica cea *ai *are JKi asu*a responsabilitatea pentru surorile *ai *ici QZen. @AL <S heO. Er. u olicei *85c Qc*. GALG1O si probabil Ki israelit QG Sa*. @8L@P-GPO ca )iica *ai *are s7 " cEsEio8a pri*. /n re-t ugditic nentio. nea.7 trans)erarea dreptului de JntJi n7scut de la )iica cea *ai *are la 8 nai nicB, Jn ritualul israelit JntJiul n7scut al oa*enilor Ki ani*aleloi area u le sp2.ial. "il@l nrdi nast si apa4ire. lui %ahre QE-od. @<LGi GGLGAb<S3 *. <Lr; ii lucrul ac1@a a )1r sDbliniat prin i.br0i8 #ui %srael Jn ulti*a plag7. $opiii au )ost r7scu*p7ra&i Jn genera&ia E-odului de c7tre le0i&i Q u*. <L4S-4@O, iar *ai tir.iu, %a 0Jrsta de o lun7, prin plata a cinci sicii QMu*. @8L@13 c). <L4G-B@O. Jert)irea copilului JntJi n7scut este *en&ionat7 uneoiri, )iind adoptarea unui obiei caDd5r QG l*p. <LGP3 Et GoLGaGDt Mi.a 1LP3 c). @ )*p. @1L<4O, dar aceasta era o interpretare srEite a tdtdui din E-od. GGiGA, indii nliud de parte b7rb7teasc7 ai ani*alelor curate erau 5ert)i&i Q u*, @8L@P-@83 Deut. @GL1, @PO, iar ani*alele cu de)ecte erau *Jncate Jn oraKe QDeut. @BLG@-G<O, JntJii nlsli d2 p.ie berb)tesc, ai ei*lelor E*te erau r7scu*p7ra&i Q u*. @8L@BO un *7gar putea )i r7scu*p7rat cu un *iel sau i se )rJngea gJtul QE-od. @<L@<3 <4-GSO. BlBuocliA%rE. r,Mendelsohr, s,sos@B1,@AsA, p. <8-4S3 R. de 9au-, Ancient %sraelG, @A1B, p. 4@-4G, 44G.44B, 4aa-4aAL ids, Btudi1 u oT .seri1ce @A14, p- PS.P<3 J, !tu5lser, tn E. c.e) Q2a.oO, % =%R/'AR.E 'cstschri)t :. $as(e%, @A18, p. @1G-@8<3 M. Tse0at, TD;TG, '. rGP-#GP . %%. lo orl T2randt %sus a )ost JntJiul n7scut Qprototo(osO al *a*ei Sale QMat. @LGs5 #uc. GLPO t5 a2srd e-rBie ne p2*ite s7 spuM Qdd nu o in,8Ot5 cd Mdia a aFt atJi cop4 *i d..iu Qcl.Mae1L<5 T"RAT%% DoM /T/D. $a atare, %sus a )ost dus la Te*plu de M7ria Ki losi) pen"u a n o)2rit lui D#l,L@l8u Qrue GLGG.G4O3 tnh. cJt #uca o*ite *en&ionarea unui pre& pl7tit pentru d]*pT4a copilului poat2 c, el a inbnlioMt e JntJ*plarea aceea s7 )ie pri0it7 ca dedicarea JntJiului n7scut h slu5ba lui D8e.eu Qc` % sd. @Ll%, GG, G8O. %sus este de ase*enea JntJiul n7scut al T(t7lui ceresc. El este JntJiul n7scut din toat7 crea&ia, nu Jn sensul c7 El JnsuKi ar )i un lucru creat, ci di*potri07, in ssd cA in caliratd Sa de "iu al lui Dlllr)t.u a )ost agentul #ui Jn crea&ie Ki de aceea are autoritate supa tut8r lucruilo) .8re] Qcol. @L@s@@. Jn *od si*ilar, El este JntJiul n7scut din noua crea&ie, prin )aptul c7 este $el dintJl Jn0iat din *or&i Ki ast)el 1re Do*ul bis4icii Qcol. @L@83 Apoc. @LBO. ln )elul acesta El este JntJiul n7scut din Jntreaga )a*ilie de copii ai lui Du*ne.eu care sJnt destina&i s7 poarte .n5pul lui QRoh. <LGAO. S.tr pure. 2 in Er. @L1, ude "iul lui Dl*2reu prine)c tnchiEr2 lns2rilor a tunci cJnd 0ine Jn lu*e Qnu se Ktie e-act dac7 este a0ut7 ta 0edere Jntruparea, Jn0ierea sau a doua 0enireO si 1. b 8u din ps. aAGP, in )i)t, poponn lu Du*ne.eu, care se re)er7 atJt la cei 0ii eJt Ki la ceJ 6*or&i, poate )i descris ca JntJiul n7scut care este Jnrolat Jn cer, JntrucJt J*p7rt7KeKte pri0ilegiile "iului QED, @GLG<@, Ar8%%J;ZRAllE. ;.Eiss)eldtEBdinD.undgehntu i* Alten Tista*ent, @A@P3 :, Michaelis, TD T 1, p. 4P@-aa@L M !. Barrels, MDMA@, p. 11P-1PS. %,!,M. %ntrupar-. %. Jn&elesul cu0Jnlulul

Substanti0ul 6Jntrupare+ sau ad5e0ticul 6Jntrupat+ nu sJnt ter*eni biblici, dar echi0alentul grec al e-presiei latine Tt co*e Qen sar(i, 6Jn ca*e+O este JntIiul Jn c)t.E a)nEW inportante din % cu pnlire la p2r soana Ki lucrarea lui %sus $ristos. As t)el, cJntarea citat7 ln @ Tin. <L@1 sple .L ,,,l a )cts arar in "uD Qca*eO+, loan atribuie spiritului lui anticrist orice t7g7duire a )aptului c7 %sus $ristos 6a 0enit Jn trup Qca*eO+ Q@ loan 4LG3 G loan PO. 'a0el spune c7 %sus $ristos a )7cut lucrarea de J*p7care,,Jn trupul S7u de ca*e+ Q$ol. @LGG3 c). E)es. GL@BO, Ki prin )aptul c7 a tri*is pe "iul S7u 6Jntr-o )ire Qca*eO ase*7n7toare cu a p7catului+ Du*ne.eu 6a osJndit p7catul Jn )irea pI*Jnteasc7 QJn carneO+ mRo*. 8L<O. 'etru 0orbeKte despre )aptu[ c7 %sus $risros a *urit pentru noi 6Jn trup QcareO+ Zdrtiladat50L@'2t.<L%<L 4L@O.[b<E ac1E te-te con)ir*7 din perspecti0e di)erite acelaKi ade07rL c7 toc*ai prin 0enirea Ki *oartea Sa 6Jn trup Qca*eO+ $ristos a ob&inut *Jntuirea noastr7. Teologia nu*eKte 0enirea #ui 6Jntrupare+, iar *oartea lui 6isp7Kire+. $2 Jnsea*n7 ]6ca*e+ tin "ad. ldi $o*ileL 6trup+ 6)irea pa*Jnteasc7+O Jn aceste te-teU Jn. Biblie acest cu0Jnt Qebr. b7s7r, 'er, gr. 5areO are Jn esen&a un Jn&eles )i.iologicL 6carnea+ este *aterialul solid 1AA %n%rupaBA care J*preuna cu sJngele &i oasele alc7tuieKte organis*ul )i.ic al oa*enilor saual ani*alelor Qc). Zen. GLG@3 #uca G4L<A3 @ $or. @BLBSO. Jntrudt Jn gJndirea ebr. organele trupului erau asociate cu )unc&iile psihice, g7si* c7 tn9T 6ca*e+ &trupI poate include atJt aspectele psihologice cJt si aspectele )i.ice ale 0ie&ii o*ului Qc). paralelis*ul dintre iarae+ Ki 6ini*a+, 's. P<LG1, Ki Jntre 6carne+ &i 6su)let+, 's. 1<L@O. TotuKi, cu0tatul are o se*ni)ica&ie *ai *are decJt doar cea antropologica. Bib#iB pri0e)c tuput l8*eA tuic 2 " u si*bol teologic i*portant Y Ki anu*e, un si*bol al 0ie&ii create si dependente pe care o au oa*enii &i ani*alele, un )el de 0ia&7 care este deri0at7 de la Du*ne.eu &i care, spre deosebire de 0ia&a lui Du*ne.eu, necesita un organis* )i.ic pentru a-&i *en&ine acti0itatea caracteristic7. 'rin ur*are 6carne+ a de0enit un ter*en generic pentru oa*eni sau ani*ale Qc). $ea 1L@G3 PL@B, G@ &.ur*.O, pri0i&i ca &i creaturi ale lui Du*ne.eu, a c7ror 0ia&7 pe p7nJJnt durea.7 nu*ai un ti*p scurt, Jn care Du*ne.eu d7 su)larea de 0ia&7 din n7rile lor. Ter*enul icarne+ tn acest sens teologic nu este ce0a ce o*ul posed7, ci este ce0a ce este o*ul. $aracteristica ei este sl7biciunea &i )ragilitatea de creatur7 QJs. 4SL1O si Jn aceast7 pri0in&7 este Jn contrast cu 6duhul+ QspiritulO, energia etern7 &i nepieritoare care este de la Du*ne.eu &i care este Du*n]u Q(, <@L<3 ct 4SL1.<@O. 'rin ur*are, a spune c7 %sus $ristos a 0enit Ki a *urit 6Jn trup Qca*eO+ Jnsea*n7 a spune c7 El a 0enit 3i a *urit %n starea Ki Jn condi&iile 0ierii )i.ice &i psihice createL cu alte cu0inte, Jnsea*n7 cI acela care a *urit a )ost o*. Dar T a)ir*7 de ase*enea c7 acela care a *urita)ostd*etenutateKicontinu7sI)ieDu*neJeu. 'rin ur*are, )or*ula care de)ineKte Jntruparea a)ir*7 c7, Jntr-un anu*e sens, Du*ne.eu, )7r7 sI Jncete.e s7 )ie Du*ne.eu, a )ost )7cut o*. Acesta este lucrul pe care-@ a)ir*7 loan Jn prologul la E0anghelia saL 6$u-0Jntul Qagentul lui Du*ne.eu Jn crea&ie, care Ja Jncepu), liEinte d2 cElE, nu r[*i ce ,,E cu D*. ne.eu+, ci 6era Du*ne.eu+, loau @L@ -<O, 6s-a )7cut trup Q8O+ Q%8n rL@4O. %%. ;riginea cre.ului S ase*enea a)ir*a&ie, e-a*inat7 Jn *od abstract Jn conte-tul *onoteis*ului 9T, ar p7rea blas)e*ie sau poate, lip1tu de s8 - ti de tapt, iudai*il 8=g0ator sus&ine c7 este aKa. S-ar p7rea s7 Jnse*ne c7 "7c7torul di0in a de0enit una dintre propriile Sale creaturi, care este o contradic&ie la pri*a 0edere Jn ter*eni teologici. De unde a 0enit con0ingerea care @-a inspirat pe loan s7 )ac7 o asa*ena a)ir*a&ie stranteU cDs a nnsut cred Bisicii prihc ci tss di, a.aret a )ost Du*ne.eu JntrupatU 'e ba.a presupudn cl el nu a )ct Dr5leiuit de 8 ce a spus Ki % )7cut %sus, ci c7 s-a n7scut *ai tJraiu, unii au Jncercat sI-i ur*7reasc7 originea Jn specula&iile e0reilor cu pri0ire la un Mesia suprau*an pre-e-istent, sau Jn *ituri polJteiste despre .ei r7scu*p7r7tori, *ituri caracteristice pentru religiile elenistice ale *isterelor sau cultelor gnostice. Dar tn pre.ent se recunoaKte Jn general c7 aceste Jncerc7ri au e&uatL Jn parte pentru c7 di)eren&ele dintre aceste specula&ii e0reieKti &i p7gJne &i cristologia T s-au do0edit Jntotdeauna a )i *ult *ai substan&iale Ki *ai adJnc Jnr7d7cinate decJt ase*7n7rile de supra)a&73 tn parte pentru c7 s-a ar7tat c7 o re0endicare practic7 a di0init7&ii este indus7 Jn M5ontare a)l8lilor netdoielnie ale "2lsrei istorice %sus, pre.entat7 Jn E0angheliile sinoptice, Ki c7 acceptarea acestei re0endic7ri a )ost )unda*ental7 pentru credin&a &i Jnchinarea bisericii pri*are din 'alestina, aKa cu* este ea pre.entat7 Jn pri*ele capitole din "aptele Qcaracterul istoric al acestei lucr7ri este rareori contestat Jn pre.entO. Singura e-plica&ie care satis)ace )aptele este c7 i*pactul 0ie&ii, lucr7rii, *or&ii &i Jn0ierii lui %sus i- a con0ins pe ucenicii S7i de du*ne.eirea Sa personal7 Jnc7 Jnainte de Jn7l&area Sa. Desigur, toc*ai acesta este *odul Jn care este pre.entat7 proble*a tn E0anghelia a patra Q0e.i Jn special loan GSLG8 K.ur*.O. En ar*onie cu aceasta. "aptele Apostolilor ne spun c7 pri*ii creKtini s-au rugat lui %sus adresJndui-se 6Do*nul+ QPLBAO Jnc7 Jnainte de Rusalii Q@LG@L 6Do*nul+ care a ales apostoli este desigur 6Do*nul %sus+ din 0. G@, c). 0. <O3 tncepJnd din .iua de Rusalii ei au bote.at Jn u*ele #ui QGL<83 8L@13 @ALBO3 ei au in0ocat &i Ki-au pus credin&a Jn u*ele #ui Qadic7, Jn El JnsuKiL <L@13 AL@43 GGL@13 c`.

@1L<@O3 eiau procla*at c7 El este $el care d7 poc7in&7 Ki iertarea de p7cate QBL<@O. Tbate acestea arat7 c7 deKi la Jnceput du*ne.eirea lui %sus nu a )ost e-pri*at7 dar %n cu0inte Q&i Jn "aptele Apostolilor nu se d7 nid un indiciu c7 a )ost e-pri*at7 clarO, ea a )7cut parte din credin&a prin care au tr7it Ki s-au rugat pri*ii creKtini, le- orandi le-credendi "or*ularea teologic7 a cre.ului Jn Jntrupare a 0enit *ai tiraiu, dar cre.ul prcpriu .ir - chiar dac, a tct aUdtur ireEnr - a disbt h ai]ricn hc, de la trepur. %%%. 'o.i&ia scriitorilor oului Testa*ent Este i*portant s7 obser07* natura &i li*itele intereselor care au deter*inat gJndirea T cu pri0ire la Jntrupare, Jn specia[ Jn ca.ul lui 'a0el, loan Ki al autorului Epistolei c7tre E0rei, care se ocup7 *ai pe larg de acest subiect. Scriitorii T nu re*arc7 Ki nu abolrled niclidi pbblsEle *E)i.=ice lesaEri de *odalitatea Jntrup7rii &i proble*ele psihologice despre starea Jntrupat7, proble*e care au ocupat un %oc atJt de proe*inent Jn discu&iile $ristologice JncepJnd din secolul al 4-lea. %nteresul lor pentru persoana lui critt1 tru 1te )iloT)ic Ui speul.t0, cl relirio2 ii e0anghelic. Ei 0orbesc despre $ristos, nu ca o prob %eni tle)i.ice, ci 8 u llintuitor di0inL ri tor e a)ir*7 cu pri0ire Ja persoana #ui este deter*inat de dorin&a lor de a-# glori)ica prin pre.entarea lucr7rii #ui &i prin 5usti)icarea po.i&iei tui centrale Jn planul de *Jntuire al lui Du*ne.eu. Ei nu Jncearc7 niciodat7 s7 disece *isterul persoanei Sale3 pentru ei este su)icient sI procla*e Jntruparea ca pe o realitate, ca pe una dintr-o succesiune de lucr7ri *7re&e prin care Du*ne.eu a reali.at *Jntuirea p7c7toKilor. Singurul sens Jn care scriitorii T au Jncercat 0reodat7 s7 e-plice Jntruparea este pri* ar7tarea *odului Jn care se #bdrEa., ln pluul eeMal al lui Du[*]u per. tru r7scu*p7rarea o*enirii Q0e.i, de e-.. Ro*. 8-<3 "ilip, GL1-@@3 $ol. @L@<.GGi %8n @L@8@ @ %8d @L@GLGL Ki argu*entul principal din E0rei, @-G3 4L@4-BL@S3 PL@-@SL@8O. $aracterul e-dusi0 al acestui interes e0anghelic arunc7 lu*in7 asupra )aptului surprin.7tor c7 T nu )ace apel nic7ieri la ]naKterea din )ecioar7 a lui %sus ca o *7rturie pentru unirea du*ne.eiru Ki au*anit7pi Jn persoana Sa - un argu*ent care a )ost de.0oltat *ult de teologia de *ai tir.iu. Aceast7 t7cere nu trebuie s7 Jnse*ne c7 scriitorii T erau tn necuno&-tin&7 cu pri0ire la naKterea din )ecioar7, aKa cu* au % TR/'ATT presupus unii. T7cerea este e-plicat7 su)icient prin )aptul c7 interesul T pentru %sus se concentrea.7 Jn altS direc&ie] asupra rela&iei Sale cu planul deinJntuire al lui Du*ne.eu. Do0ada acestui )apt este dat7 de *odul Jn care este relatat7 istoria naKterii din )ecioar7 de c7tre Matei &i #uca, cei doi e0anghelist, caie o relatea.7. "iecare pune accentul, nu asupra constitu&iei unice a 'ersoanei n7scut7 Jn acest *od *iraculos, d asupra )aptului ca prin aceast7 naKtere *iraculoas7 Du*ne.eu a Jnceput s7-?i J*plineasc7 inten&ia Sa pro)e&it7 de *ult de a cerceta &i de a r7scu*p7ra pe poporul S<u Qc). Mat. @LG@ K.ur*.3 #uca @L<@ K.ur*., 18-PB3 GL@S K.ur*., GA-<Gn. Singura se*ni)ica&ie pe care ei, sau oricare dintre scriitorii TO o 07d Jn Jntrupare este se*ni)ica&ie soteriologic7 direct7. Specula&ia lui Scot, populari.at7 de :estcott, c7 Jntruparea a a0ut ca scop principal per)ec&ionarea crea&iei si nu*ai ca scop secundar Ki incidental r7scu*p7rarea pAc%tgilor, nu sBs2tt2 delc spri5h in rV% Scriitorii apostolici 07d dai c7 atJt du*ne.eirea cit Di l*Diarea lui %ss sint ildarcntale "nti, lucrarea #ui de *Jntuire. Ei consider7 c7 toc*ai pentru c7 %sus este "iul lui Du*ne.eu, toc*ai de aceea trebuie s7 considere re0ela&ia gJnclirii Ki ini*ii Tat7lui Jn msus ca o re0ela&ie per)ect7 Ki )inal7 Qc`. %oan @L@83 @4LP@S3 EF. @L@ %.*O, i.. *1.tEa sa trebuie coBid2htB ao0ada ruDren, a dE<1td lui Dhn2reu p2nlru picntogi Ki a doti4ei sal2 de a-i bi" 10lnb pe cr2di)tiosi Q4 loan <L@1r Ron, BLB-@S3 TL<G3 @ %oan 4L8-@SO. M Jn&eleg c7 "ilia&ia di0in7 a lui %sus este aceea cure garantea.7 durata nes)JrKi t7, per)ec&iunea &i e)icacitatea neli*itat7 a ser0iciului S7u de *are preot QE0r. PL<,@1,G4-G8O. Ei sJnt conKtien&i c7 Jn 0irtutea du*ne.e5iii Sale a putut Jn)rJnge Ki ni*ici p2 dia0ol, +c2l ce aE puierea *4ii= Wi Q] ia dnd pe p7c7toKi Jntr-o stare de )ric7 disperat7 QE0r. GL@4 K.ur*.3 Apoc. GSL@ K.ur*.3 c). Marcu <LGP3 #uca @SL@P iu*,3 %oan @GL<@ l.*,3 @1L@@O, De alel8e4 ei Jn&eleg c7 a )ost necesar ca "iul lui Du*ne.eu s7 6se )ac7 trup+, deoarece nu*ai Jn )elul acesta a putut lua leul picatcului e =onul at doilea prir 2re DM. re* tat8., r* *n, Q@ $or, @BLG@ e,l*., 4P V,*.i Ron. BL@s@AO3 nl8i tn )erd ac1ta a putut *edia Jntre Du*ne.eu Ki oa*eni Q@ Ti*. GLBO3 nu*ai aKa a putut *uri pentru p7cate, deoarece nu*ai carnea poate *uri. QDe )apt, ideea de 6carne+ Qtrup, )ire p7*Jnteasc7O este legat7 atJt de strJns de *oarte JneJt T nu )olose&te ter*enul cu pri0ire la u*anitatea lui $ristos Jn starea de glorie &i neputre.ireL 6.ilele 0ie&ii Sale p7*Jntesti+ fit. 6Kalele c7rnii Sale+O Jnsea*n7 tinpul p2treut d2 crist1 pe pEEin, lini la ctueO 'rin /l*rc d lEbui se re aWepta e % si trate.e ca ere.ie periculoas7 cais ar distrugeE0an-ghelia ori8 t-LsLduire a )aptului ca %ss crisrs a )1t cu rderdEt di0in d cu a.le0eEt *an3 ti d2 )art, T )ace toc*ai aceasta. Singura t7g7duire cunoscut7 este cunoscut7 ca Ki cristologie doceric7 Qtradi&ional7, a-ceea a %ui $erinthusO care a t7g7duit realitatea 6cI*ii+ QtrupuluiO lui $ristos Q@ %oan 4LG K.ur*.O Ki prin ur*are a contestat realitatea *or&ii Sale )i.ice m6sJn-gele+, @ %oan SL1O. %oan de*asc7 aceast7 ere.ie Jn prinele dola dinte Episrolele s.le ] o cosidern o 8re de l8rte iEpirsrs de airitul] lui anticlist o t7g7duire *incinoas7 a Tat7lui &i a "iului Q@ %oan G@GG.Gsi 4tl1t BLBrGt G @8 P, A ).@*O. Se crEd. Jn general c7

accentul pus de E0anghelia dup7 %oan pe ealitatea D"rienlei lui %ss ir e pri0eW2 lidtErile r5[[le Qobc2.la lui 4L13 ]t2, 4LP3 @ALGai lasinile, /L<< i.ll*O de *nit s, atae cltar ia baE ace#iati )tri doetie. %9. Ele*ente ale doctrinei din oul Testa*ent Se*ni)ica&ia a)ir*a&iei din T c7 6%sus $ristos a 0enit Jn trup+ poate )l schi&at7 Jn trei sec&iuni. a. 'ersoana Jntrupat7 T de)in4Vte lh dod uri)1d i.c4tiE8 lui %ss tn ter*enii rela&iei Sale cu singurul Du*ne.eu Jn con)orDitat2 cu orceielod 0T Qcrt @ co,. <L4, 13 @Tid, GLB3 0e.i Js. 4<L@S K.ur*.3 44L1O. De)ini&ia )unda*entalt 1te ., (u 1te "iul lui Dl)u.e,. A.1t, identi)icare JKi are originea Jn ideile Ki Jn07&7tura lui %sus Jnsu&i. Senti*entul S7u c7 este 6"iul+ Jntr-un sens unic care Jl separ7 de restul oa*enilor datea.7 cel pu&in de cJnd a0ea @< ani Q#uca GL4AO &i acest lucrua )ost con)ir*at de 0ocea Tat7lui din cer Ja boteiL 6Th e&ti "iul Meu 'reaiubit+ QMarcu @L@@3 c). Mat. <L@P3 #uca <LGG3 agapetos, care apare Jn toate cele trei relasri d1pe le8 di0inl, <E sd inplicit de ,sin8-)ll pEiVbit=3 E.i de ,* pilda din Mdcu @GL1i ct d0itrtele sidil8 Dstitedin cd cu ea.ia ]%inbarl [a )ali, MarcuALP3Mat rPLsO.#.5d8ra Sa, cind a %1t lnrelat .ub 5ursnint dac7 este, liut lui Du*ne.eu+ Qo e-presie care pe bu.ele *arelui preot probabil c7 a Hnse*nat doar 6Mesia din s7*Jn&a lui Da0idO, MaEu Al #(a tu rpu ca (u a dai u r]ps ai*ati0 d" a )o1t .le )att o E*dicare a du*ne.eirii personaleL ego ei*i QMarcu @4L1G3 #uca GGLPS red7L 6Ta .ici Qpe bun7 dreptateO c7 ego ei*i+O. $u0intele ego ei*i, e-presia e*)atic7 ,JEu sJnt+, erau cu0inte pe care nici un e0reu nu Jndr7.nea s7 le rcW2as,, ddRe ele e-priMu id2nt5ic4a cu DF.eu $-od. <L@4O, bus, .a ton0it lui Mat, a )olosit anterior aceste cu0inte Jn *od sugesti0 QMar-cu1LBS3 c). @<L13 Kic`, serialung7dea)ir*a&iiegorirnt ai, Eurynelia dlpi lo2nL %* 4.G13 1L<B3 aL@G3 @SLg @@3 @@iGB3 @4L1L @SL@3 @<LB i,l*,O, do8 e0ident s7 arate cJt se poate de clar cI )ilia&ia di0in7 pe care o re0endica era Jns7Ki du*ne.eirea personal7. T1ni p2ntu aceastn ,,blastenid= a )Zt cond*at %sus. Re)sirile lui %Bs la 1ire ca W, ," iul sint )icu2 Jntotdeauna Jn conte-te care Jl scot Jn relie) ca )iind apropiat de Du*ne.eu Jntr-un *od unic Ki ca )iind )arcri.2t de Dllrceu ln nod Dic. A,2ne8 aiir= ))itii slnt relati0 putirc ln Ebngn2/le sinoptie lMat t@LGP _ #E @SLGGL Marcu @<L<G _ Mat G4L<13 c). Marcu @GL@-@@O, dar s)at *ulte Jn E0anghelia dup7 %oan, atJt Jn cu0intele lui %sus JnsuKi cJt &i Jn co*entariul e0anghelistului. 'otri0it lui %oani %sus este 6singurul+ "iu al lui Du*ne.eu Q*onogenes3 @L @4, @83 <L@1, @8O. El e-ist7 din eternitate V8LB83 c). @L@ K.ur*;. El este Jntr-o rela&ie neschi*b7toare de dnsste per)eta, uitate W cAnuiF cu [,tAl Q@L @83 aL@1, GAL @SL<D @1L<GO, %n W2/tate T ,i, El nu are ini&iati07 independent7 QSL @AO3 El tr7ieKte pentru a.# glori)ie ,2 lbtBl Slu Q@PL@, 4O prin laptur .L )tue rcia TarVui S7u Q4L<43 sL<;3 aLG8 il*,O. ,l a 02nit Jn lu*e pentru c7 #a 6tri*is+ Tat7[ Q4G de pasa5eO Ki %-a dat o sarcina de J*plinit acolo Q4L<43 @P-43 c). @AL<SO. El a 1it h l*le )ttVu5 seu 1L4<O si pentru c7 tot ce a spus Ki a )7cut a )ost Jn concordan&7 cu porunca Tat7lui S7u QPL@1 K.ur*.3 8LG1 &.urra.3 @GL4A "r8a%.,*.3 @4L@SO, 0ia" sa A.*,3Ae pLnint a i1.L)tlat PS@ %ntrupa-per)ect peTat7l S7u Q@4LP K.ur*.O.;nd El spune c7 Taril 1t2 nai *re d)t)t Et Q@4LG83 c). loLGAO 1t2 e0ident cB ,l nu ] r2)ern ( o inJerioniae *tiatl sau circu*stan&ial7, d la )aptul c7 subordonarea )a&a de 0oia Ki ini&iati0a tat7lui este natural7 Ki necesar7 pentru El, Tat7l este *ai *are decJt E% deoarece Jn rela&ia cu Tat7l, este Sn natura #ui s7 ac&ione.e liber Ki cu bu.Fie ca "i,. Dar .cab nu ioWaWlA c, El trebuie s7 )ie *ai pre5os decJt Tat7l Jn sti*a Ki Jnchinarea oa*enilor. Di*potri07, c7ci Tat7l ur*7reKte gloria "itui la )el de *dt .: "irn urnJretre glor5a T(tIlui. Tat7l @-a Jncredin&at "iului cele dou7 lucr7ri M5orc de a da dats Ai de a )ae 5%d8t,, =ra bli 1, citutea]l Ue "iul ceAi ciBtec p2 Zrrt+ QsLG@ K.ur*.O. Aceasta Jnsea*n7 c7 Tat7l Ji conduce pe to&i 1enii 8 sV ,ac, la )ei c ii lbM QGSLG<O d s, recunoasc7 pe "iul Jn aceiaKi ter*eni Ba care trebuie sI-# recunoasc7 pe Tat7l JnsuKi - anu*eL 6Do*nul *eu si Du*ne.eul *eu+. T .ontiT alt2 idei, sh1i.li* lelei, iie "iliatie di0in7, care procla*7 de ase*enea du*ne.eirea lui %sE dtn raret, 'ute1 8nlic* hai ndte dinE2 acesteaL QiO loan identi)ic7 $u0)e0tu, di0in etern cu "iul personala, lui Du*ne.eu %sus $ristcs Qloan @L@- @83 c). @ loan @L@.<3 A"c, @tL@<i r#oc;SO, QD 'ahV rclb2)te dsprc "tul 2 )iind rhipul )ind8ineoO lui Du*ne.eu+, atJt Jn starea Sa dup7 Jntrupare QG $or. 4L4O cJt KJ Jnainte de Jntrupare Q$ol. @L@BO Ki Jn "ilip GL1 el spune c7 Jnainte de Jntrupare, %sus $ristos a )ost Jn 6)or*a+ Q*orpheO lui Du*ne.euL o e-presie a c7rei e-ege.7 este contro0ersat7, dar pe care J. B. 'hillips o reda cu certitudine corectL 6Jntotdeauna ... Du*ne.eu prin natura Sa+. Jn E0r. @L< ni se spune c7 "iul este 6oglindirea sla0ei #ui &i tn tip7rirea "iin&ei #ui+. Aceste a)ir*a&ii, )7cute Jn conte-tul unui siste* de re)erin&7 *onoteist care e-clude orice idee despre doi Du*ne.ei, sJnt *enite s7 sugere.eL Q@O c7 "iul este E% JnsuKi di0in, iar din punct de 0edere ontologic este una cu Tltsl3 QGO ci "id htnchip2a., pertdt tot a 1te Jn Tat7l sau, c7 "iului nu Ji lipseKte nici un aspect sau co*ponent al du*ne.eirii sau a, caracterului pe care Jl e DW@. QiiiO 'a,2l Do.e apli8 la Do*ul %sE o petetie din lT cu pri0ire %. inR8e +Dotuuhl= Qlah0eO, indicJnd Jn )elul acesta c7 JKi g7seKte ade07rata )tnDliniE %n El QRon.

@SL@<. .iEr d5r loel GL<G5 d. "ilip GL@S l.*. s 8u din b. 4BLG<O, De sde. ne, sri)tonn Eplitolei ciEe Erei citen.t ina2*ut lui Moise c7tre Jngeri de a se Jnchina lui Du*ne.eu QDeut, <GL4<, #XXO Ki declara&ia psal*istuluiL 6Scau=n Tiu de d))in,, DFe.eule, 1t. rsnic= Qps, 4BL1O 2 W cu0inte bsrib de lhtEl cu re)e.ie la "iul Siu Q<u. @L1, <O. A.eab 8tB cn *indoi V.iitorii cosidd, ca #s 1te di0in. Qt0O ;bieid r de a# nu*i pe %sus 6Do*nul+ - titlul dat .eilor Jn religia helenistI QD). @ $or. 8LSO Ki )olositJn *od in0ariabil Jn #XX pentru a eda nl))le di0in - sar pe,8 ce 1r. o atribuire a di0init7&ii. b. atura Jntrup7rii Atunci cJnd $u0Jhtul 6S-a )7cut trup+ du*ne.eirea #ui nu a )Zr abando*t4 su r2dus,. su lirira.,. tar Et nu a Jncetat s7 e-ercite )unc&iile di0ine pe care le-a e-ercitat anterior. i se spune c7 El este Acela care sus&ine crea&ia Jn e-isten&a ordonata Ki care d7 0ia&a Ki o ssline Qcol, @.@P3 Eu, @L<i %2n tr4O, id ac1re Vnnc"l nu au )1i supenNlate ,l tinpul 0teii Sate p7*Jnres. ti. $Jnd a 0enit tn lu*e E# 6S-a de.br7cat+ de glor=a e-terisri Q'n. GLP3 %8n @PLBO , ,i 5n sd 2ell ,,s.a Zcut saEc QG cor TAO, ds3 c2asra nu inpliclt o li*itarc a pur2rilor r2le di0in2, ata .h sugerea.7 aKa-nu*itele teorii ale (eno.ei. T sublnt5a.l )aptul cV dF.2irea "iului nu a )Zr EdusA prin Jntrupare. 'a0el spune c7 Jn o*ul %sus $ristos JocuieKte trupeKte toat7 plin7tatea Du*neseirii+ Q$ol. GLA3 c). @L@AO. 'rin ur*are, Jntruparea "iului lui Du*ne.eu nu a )ost o di*inuare a du*ne.eirii, ci o JnsuKire a u*anit7&ii. u Jnsea*n7 c7 Du*ne.eu "iul a 0enit s7 locuiasc7 Jntr-o )iin&7 u*an7, aKa cu* a0ea s7 )ac7 *7i tT.iu Duhul. Q%denti)icarea Jntrup7rii cu locuirea Jn&r-o Sin&I u*an7 este esen&a ere.iei nestoriene.O Di*potri07, Jnsea*n7 c7 "iul JnsuKi a Jnceput s7 tr7iasc7 S tialn p2 d2plia 8n,. El 3u S.a l*brlcar dod tntr-un trup u*an, luJnd locul su)letului, aKa cu* a sus&inut Apollinaris3 El a luat atJt un su)let de. o* cJt si un trup de o*, adic7, a intrat atJt Jn e-perien&a 0ietii u*ane psihice $Jt Ki a celei )i.ice. /*anitatea #uia )ast co*plet73 El a de0enit 6o*ul $ristos bus+ Q@ +!*. GLB3 c). Zal, 4L43 E0r. GL@4, @PO. /*anitatea #ui este per*anent7. DeKi acu* El este Jn7l&at Jn sla07, El 6continu7 s7 )ie Du*ne.eu &i o* Jn dou7 naturi distincte, Ki o singur7 persoan7, pentru totdeauna+ Q.:est*ins-ter Shorter $atechis*, f,G@3c`. E0r. PLG4O. c Starea Jntrupat7 QiO A )ost o stare de dependen&7 Ki supunere, deoarece lntrupar8 au a ]niEbat rel.lia dinEe "in Ki Tat7l. Ei au entinut si aili o pnntie nenrEeruptn, "id spunJnd Ki )acJnd ceea ce %-a dat Tat7l s7 spun7 Ki s7 )ac7, )7r7 s7 treac7 0reodat7 dincolo de 0oia cunoscut7 a Tat7lui Qc). pri*a ispit7. Mat. 4LGK.ur*.O. ecunoaKterea chiar de c7tre El a ti*pului re0enirii Sale QMarcu @<L<GO nu trebuie e-plicat7 ca un subter)ugiu edi)icator QTo*a d ADuinasO sau ca o do0ad7 c7 S-a de.br7cat de cunoaKterea Sa di0in7 Jn 0ederea Jntrup7rii Qteoriile (eno.eiO, ci arat7 doar c7 nu a )ost 0oia Tat7lui ca El s7 cunoasc7 lucrul acela la *o*entul respecti0, Jn calitate de "iu El nu a dorit Ki nu a c7utat s7 cunoasc7 *ai *ult decJt a dorit Tat7l ca s7 cunoasc7. QiiO A )ost o stare de lips7 de p7cat Ki de tr7ire i*pecabil7, deoarece Jntruparea nu a schi*bat natura Ki caracterul "iului. "aptul ca Jntreaga #ui 0ia&7 a )ost )7r7 p7cat este a)ir*at de *ai *ulte ori QG $or. BLG@3 @ 'et, GLGG5 Er. 4L@B3 d, Mat, <L@43 /3 r8 8L41i % loan GL@ K.ur*.O. "aptul c7 El a )ost scutit de con secin&a p7catului originar Jn Ada* este e0ident din )apnrl cE Elnu a )tbuir sd n8la Etu Decae co*ise de El JnsuKi Q.c). E0r. PLG1O Ki de aceea a putut *uri ca Jnlocuitor Ki repre.entant, cel neprih7nit luJnd lell elui nelegi=nrAi Qc,G cor, sLG@3 Ro*. sL@1D,u*,3 $El. <L@<3 % Dd. <L@<O. ".ptut ce bAi! #ui a )dr i*pecabil7 Ki c, Bl ,u a purar prcttli realtn din )aptul c7 El a r7*as "iul lui Du*ne.eu Vc). loan BL@A, <SO. De0ierea de la 0oia Tat7lui nu era posibil7 pentru El Jnst7rea Jntrupat7, dup7 cu* nu a )ost posibil7 nici Jnainte. Du*ne.eirea #ui a )ost garan&ia c7 El a0ea s7 reali.e.e Jn trup neprih7nirei aceea care era condi&ia necesara pentru a *uri ca 6un *iel )7r7 cusur Ki )7r7 prihan7+ Q@ 'et. @L@AO. Qi/O A )1t o W.r d. igirire ti coa)ii.t notu# deoarece Jntruparea a )ost o intrare ade07rat7 Jn st7rile 0ie&ii *orale ale o*ului. DeKi ca Du*ne.eu nu era Jn )irea #ui s7 cede.e Jn )a&a ispitei, totuKi, ca o* PSG a )ost necesar s7 lupte J*potri0a ispitei ca s7 o poat7 birui. Di0initab #di nu ta lerir de Zpiia de a S2 ab<E de # rcia Ta1lui nici cl a8 si )i2 ]utir de te i*ea si )r7*Jntarea pe care ispitirile repetate le creea.7 Jn sunet, ci a suarta, cd atui cind a0e. si )ie Zeirit. El area si lupte Ei a0ea sa ln0iigi, asa c* , lEor in ispitirile de la Jnceputul lucr7rii Sale *esianice QMat. 4L@ s.l*,O, Sgi5rorul Epistolei c3r2 EFi subt5n5a.V c7 Jn 0irtutea )aptului c7 El JnsuKi a )ost ispitit Ki Ktie dt de costisitoare este ascultarea, El poate s7 Jn&eleag7 Ki s7 dea a5utor creKtinilor ispitiri Ki tulbura&i QE0r. GL@83 4L@4K.ur*,3 BLG, P K.ur*.O. =Q]%S/S $R%S-T;S, 9%A^A ?% H 9k^kT/RA #/%.O B%#B%SZRA"@E. J. Denney, Jesus and ihe Zospel, li\S83 R T. "orsyth, The 'erson and 'lace o) Jesus *1t @ASA3 !. R. Mac(inr1R Th. DEtrine o) th. 'erson a)5esus $(rist, @A@G3 A. E. J. RaFlinson, The o0 Testa*ent Doctrine o) the $hrist, @AG13 #. !odg-son,AndFas*adeMan, @AG83E. Brunner, TTie Mediator, ,.T., @A<43 D, M. Bai/Z, cod Fas in ciru,, tA4a3 #. Ber(ho), Syste*atic Theology4, @A4A, p. <SB-

<<S3 Z. $. Ber(ouFer, )te '.1or orchrs4 @AB43 X, Santr, fiuTch Dog*atici, %, G, @AS1, p. @GG-GSG3 9, Taylor, The 'erson o)$hrist in eF Testa*ent Teac(ing, @AB83 S. $ull*ann, The $hristology o) the eF Testa*ent, E.@, @A1S3 :. parenbaT J1s Y $oA and Mon, ELt @A183 c, ", D, Mode, Tne orVtin o` chdtoloat, rA... J.%.'. TET,E'$%/ E. %. %n rT.htrd Test*.nr #a )el ca Ki toate 0irtu&ile intelectuale e0r., Jn&elepciunea VJn general ha(*I, deKi sJnt )olosite Ki alte cu0inte3dee-.-.binI, 6Jn&elegere+, mo0<ALG13'r. G<L43 ),Sn4, ,p@8p2re+, 's. @<1Ls3 retel, 6pruden&7+, 's. @GL83 G<LAO este )oarte practic7, nu teoretic7, Jn e-entA lnblep.i*ea 1te arta de . a0D sF1, de a )ace un plan corect pentru a ob&ine re.ultatele dorite. lnlele"iuea ti are lVul in ininB. cenhl dei.iei *rale Di ini2lQrule tiQd @ i*p, <LA,@GO. $ei care posed7 depinderi tehnice sJnt nu*i&i Jn&eleptiL Be,ale2@. principalul nr)r2lugd d2 ta co*n hdnirii QE-od. <rL<5 +priepere,l3 rEcebrn de idoli QJs. 4SLGS3 %er. @SLAO3 bocitorii de *eserie Q%er. AL@PO3 na0igatorii sau cJr*acii QEKec. GPL8-AO. Jn&elepciunea practic7 poate a0ea KJ un aspect sinistru, ca Jn ca.ul datului 0icl2n .l lui lonadab QG sa, t<L<O. Resn ti lderii a0eau n8oE spei.l, de Drletep ciune. #or le re0enea responsabilitatea de a lua deci.ii corecte Jn proble*ele politice &i sociale. losua QDeut. <4LAO, Da0id QG Sa*. @4LGSO, Lisolohon Qt inp. <LA, lGi 4LGA hl*,l au pri*it inlele,.i*e cr 2 1e %n stare s7-Ki Jndeplineasc7 Jndatoririle o)iciale. Regele Mioic preis de %saia Q@rLGO a )1r lnG1trat cu Jn&elepciune pentru a 5udeca i*par&ial. $el care este 6Minunat S)etnic+ QAL1O con)ir*7 c7 s)atul S7u 0a duce la un succes ui*itor, +0e.i . :. 'orteous, 6Royal Fitdon in l0iJdon in tsroel ond he Ancient eF Easl S cateaorie Bpeials de ba.bati Qstr )dei, d G Sa*. @4LGO Jn&elep&i se pare ca s-a )or*at Jn ti*pul MoMrhiei. 'e re*8 lui lere*ia ci tsi aeau lool al7turi de pro)e&i si preo&i, ca o in)luen&7 religioas7 &i politic7 *a5or7. Misiunea lor era s7 )or*ule.e planuri aplicabile, s7 dea s)aturi pentru o 0ia&7 Jncununat7 de % TE%.E'$%/ E succes mier. @1L@8O. $u pri0ire la ideea c7 ter*enul 6Jn&elep&ii+ nu descrie o categorie pro)esional7 ci persne de o lrt2liga" ietirl din .onr#r, 1eni a c7ror Jn&elepciune era c7utat7 de concet7&enii lor, 0e.i R. . :hybray, HTie %ntelectual Traditian in the ;ld TiSta*cnt m@AP4O. Jn&eleptul sau s)etnicul a0ea o rela&ie p7rinteasca cu aceia a c7ror bun7stare depindea de s)atul s7uL losi) a )ost un 6tat7+ pentru )araon QZen. 4sL8OL Debo" a )Zt o ,rEnA tn lsEet,. QJud, BLPO. R)e.i '. A !. de Boer, 6Tlie $ounsellor+ Jn :isdo* in Brael ana in .he Anciut 8 E1t. Jn&elepciunea, Jn sensul cel *ai deplin al cu0Jn-tului,apar&inenu*ailui'u*ne.euQ%o0lGL@<K.ur*.3 Js. <@LG3 Dan, GLGS-G<O. Jn&elepciunea #ui nu este nu*ai o cunoaKtere co*plet7 care cuprinde orice do**iu ar rietii Q%o0 @SL43 G1L1i 'ror sLGr5 @BL<O d +.o ra de asnenE din irdepliri8 iE.istibitt a ceea ce are Jn gJnd+ QJ. 'edersen, israelL lts #i)e and mrrltu.D @-G, p, @A<O. /ni0eE Qpron <L@A s.l*,L <LGG.<@i %e.. @SL@GO ti ond Qlo0 @oi< iu3n.3 ,s. @S4LG43 'ro0, @4L<@3 GGLGO sJnt produse ale Jn&elepciunii creatoare. 'rocesele naturale QJs. G8LG<-GAO Ki istorice QJs. <@LGO sJnt gu0ernate de Jn&elepciunea #ui, care include o discri*inare in)ailibil7 Jntre bine &i r7u &i l[8 ete ba. pen"u risplLltnea dreaprS . elo. neprih,inili ti ,2nd "d2p1a .#eaptt a c2lor rsi Qps. @3 <P3 P<3 'ro0. @SL<3 @@L43 @GLG, ete5. S ase*enea Jn&elepciune este insondabil7 Q%o0 G8L@G- G@OL Du*ne.eu, Jn harul S7u, trebuie s7 re0ele.e Jn&elepciunea dacl dte rcrba 8 orul sa o poatn Dncep2 ;3 GsLG<. G<O. chia, ei trtel2pciuea denFts din cattaVne natu lele eu cea ob)inuin din e-perilntB 1te u har, deoarece acti0itatea creatoare a lui Du*ne.eu )ace podbili ac]std ln"lepciF, %nlelep.iu8ln"lepciF, bibrice 1te atit re,isic, cJt Kl practic7. A0Jndt).Ki originea Jn )rica de Do*nul Q%o0 G<LG83 's. @@@L@S3 'r. @LP3 AL@SO, ea se ra*i)ic7 &i a)ectea.7 toate aspectele 0ie&ii, aKa cu* arat7 co*entariul e-tctri0 aspre intelep.iune d5n can2a pro0db2lo. in &elepciunea ia Jn07&7turi spicuite din cunoaKterea c7ilo. lui Dll*eau d le aplica l. 0i.b de to.r. .ilele. Aceast7 co*bina&ie de Jn07&7tur7 Ki ascultare Qtoat7 Jn0S&7ura trebuie s7-&i aib7 originea Jn ascultareO EponeaGi ielepciuea la accentul pro)2ric ps ,2 cunoaKtere.) lui Du*ne.euQadic7, dragoste cordial7 &i a]dcrea de ElO lui DMne.e, QdL D., ose. GLGo3 4L@, .13 1L1i lei 4LGGi AL<, 13 g tn sp25al prc- AL@SO. Jn&elepciunea p7gJnI - deKi se poate s7 )ie religioas7 - nu este ancorat7 Jn Du*ne.eul leg7*Jntului Ki, prin ur*are, este sortit7 eKeculoi, iar pro)e&ii au ar7tat Jn repetate rinduri lucrul acesta QJs. @AL@@ &.ur*,3 E.ec. G8LG K.ur*.3 ;b. 8O. $Jnd secularis*u[, *aterialis*ul Ki nesocotirea idealurilor leg7*Jntului au i.gonit 1icaAi de D*2.eu din inrelapciuea lui %shet, intelepcisca a denit pia.ti. areish - la )et de searb7d7 ca Ki Jn&elepciunea p7gJn7, si a atras critica lui %saiaL 6Rii de cei ce se socot singuri Jn&elep&i+ QsLG%3 cj) GALrai ler. r<L@<@. ; prcblenV speial, Bre ,2Mnincalea tielepciunii Jn 'io0. 8LGGs.ur*. %o0 G8 anticipea.7 aceast7 p2Tni)Zre p.ii pre.entarea dt2le"ciui5 ca u nis rer iMndabil penh onl dar linplu p2nEu D* ne.eu. Jn

'ro0. @LGS-<< Jn&elepciunea este co*parat7 cu o )e*eie care strig7 pe str7.i ca oa*enii s7 se Jntoarc7 de la cSile lor nebuneKti si s7 g7seasc7 Jn07&7tuA si sigFn" ln e. Q0ai de as))ia prc0. <L@s-GSO, '2soniiclrea contin,, in 'lo), < Ai atinge PS< %nTelepcTune punctul cul*inant Jn 0. GG K.ur*., unde Jn&elepciunea declara c7 este pri*a crea&ie a lui Du*ne.eu Ki, poate, un a5utor al S7u la crea&ie Q8L<S3 c). <L@A3 ter*enul di)icil +7*7n trebuie tradus 6*eKterul+3 0e.i :. ". Albright Jn :isdo* in %srael and in. the Ancient ear East, p. 8O. Scopul *onologului Jn&elepciunii despre JnsuKirile sale este ca sI-i deter*ine pe oa*eni s7 asculte s)aturile ei, a&a cu* arat7 8L<G-<1. 'rin ur*are, trebuie a0ut7 o deosebita aten&ie Jn iticerpre-tarea acestui pasa5 Jn lu*ina concep&iei iposta.ei, care a)ir*7 c7 Jn&elepciunea este descris7 ca a0Jnd ; e-isten&7 independent7. ;po.i&ia caracteristica a e0reilor )a&a de specula &ie Ki abstrac&ie i-a deter*inat pe poe&ii lor s7 trate.e obiectele neJnsu)le&ite sau ideile abstracte ca &i cu* ar a0ea personalitate. 9e.i !. :. Robinson, Jnspiration and Re0elation in ;ld tista-*ent, @A41, p. G1S3 !. !inggnen, :orld and :isdo*, @A4P. $u pri0ire la in)luen&a personi)ic7rii Jn&elepcisn aupd id2ii de l,oac ln EEngh2lia a 'aEa, 8i ]#;Z;S. %%. ln od lblt*2nt Jn general Jn&elepciunea QsophiaO din T are aceeaKi natur7 puternic practic7 la )el ca Ki Jn 9T. Rareori neutr7 Q0e.i totuKi 6Jn&elepciunea egiptenilor+, "apt. PLGGO, ea )ie c7 este data de Du*ne.eu, )ie c7 se J*potri0eKte lui Du*ne.eu. Dac7 este desp7r&it7 de re0ela&ia lui Du*ne.eu este s7r7cit7 &i neproducti07, Jn cel rtEi bu ca. Q@ $d, @L@P3 G.4i G $ot. ltlGO, ia Jn cel *ai r7u ca. este nebuneasc7 sau chiar de*onic7 m@ $or. @L@A K.ur*.3 %ac, <L@B K.ur*.O. Jn&elepciunea lunac, ete taate pe irtliWe ti dp2rientB, )lrl re0ela&ie Ki de aceea ate li*it7ri gra0e. erecunoaK-terea acestor li*it7ri atrage conda*narea biblic7 asupra tuturor QJn spedal greciiO caic Jncearc7 s7 aborde.e cu *Jndrie proble*ele spirituale )olosind Jn&elepciunea o*eneasc7. $el cu ade07rat Jn&elep&i sJnt cei c7rora Du*ne.eu lea dar tn aod nnZti0 ,Velep.iFr solonon QMat, @Gr4Gi lua @@@<@O, Wr2)an $".pr, 1L@SO, rar2l QG tet. <L@sO, l1i) Q"apt, P.@SO. /nd dintre @))iil2 pe c4 le-a l7sat $ristos ucenicilor S7i a )ost Jn&elepciunea de a spune lucrul potri0it Jn 0re*uri de persecu&ie si anchet7 Q#uca G@L@BO. ; Jn&elepciune si*ilar7 este necesar7 pentru Jn&elegerea pro)e&iilor Ki a enig*elor apocaliptice QApoc. @<L@83 @PLAO. Jn&elepciunea este esen&ial7 nu nu*ai pentru liderii bisericii Q"apt. 1L<O ci &i pentru to&i credincioKii, ca el s7 Jn&eleag7 scopul lui Du*ne.eu Jn lucrarea de r7scu*p7rare QE)es. @L8-AO Ki sV loarl trT Ee.hici deDulLtl8u Q$ol. @LD lac. @LB3 <L@<-@PO Ki s7 se poarte cu Jn&elepciune )a&7 de Brdirciosi Q$ol. 4LsO. Dop% cu 'a,2l ia t 2"t pe ascult7torii s7i Jn toat7 Jn&elepciunea Q$ol. @LG8O, tot aKa cei care SJnt su)icient de *aturi JneJt s7 Jn&elas, a8ste lnlele"i8 spirit8li Q@ $or, GL1.PO tlebuie g.i initr*e pe altir p. *l2 2i Qcol, <L@1O. Jn&elepciunea lui Du*ne.eu este de*onstrat7 clar Jn preg7tirea r7scu*p7r7rii QRo*. @@L<<O, care este *ani)estat7 Jn biseric7 QE)es. <L@SO. Jn&elepciunea lui Du*ne.eu este re0elat7 %n *od supre* 6nu Jn 0reo doctrin7 esoteric7 ... adresat7 ... celor ini&ia&i Jntr-un cult secret, d Jn ac&iune, Jn ac&iunea supre*7 a lui Du*ne.eu Jn $ristos pe $ruce+ $ . :. 'orteous, op. di., p. GB8O. Aceast7 Jn&elepciune, care Jn trecut a )ost ascuns7 de *in&ile o*eneKti, nu accept7 ri0ali )ilo.o)ici sau practici. $tii *ai bune Jncerc7ri ale o*ului de a desc!d proble*ele e-isten&ei u*ane se do0edesc a )i o nebunie Jn lu*ina crucii. $ristosul Jntrupat a crescut Jn Jn&elepciune Q#uca GL4S, BGO ca &i copil Ki i-a ui*it pe ascult7torii s7i prin lnlelepci%8tl sa ca o* QMat. @<LB43 M))i 1LGO, A)ir*a&iile #ui continuau Jn&elepciune QMat. @GL4GO Ki o .ll*]d2 uicn a lui Drllt[%le4 QMat. @@LGB K.ur*.O. De dou7 ori El personi)ic7 Jn&elepciunea Jntr-un od c8Zrd re d irt de 'rcEb2L Mat. @@.,A Q#uca PL<BO Ki #uca @@L4A QMat. G<L<4 K.ur*.O. Jn a*bele pasa5e $ristos ar putea )ace alu.ie la Sine ca .Jn&elepciunea+, deKi lucrul acesta nu este cert, )ii special Jn ulti*ul ca.. QR)e.i Arndt pentru interpret7ri sugerate.O $ristologia Jn&elepciunii e-pus7 de 'a0el Q@ $or. @LG4, <SO probabil c7 a )ost in)luen&at7 atJt de a)ir*a&iile lui $ristos, dt Ki de )aptul c7 apostolii au )ost conKtien&i Qpe ba.a Jn07&7turilor %ui $ristos redate Jn MateiO c7 $ristos a )ost noua Tara, re0ela&ia co*plet7 a 0oii lui Du*ne.eu, care JnlocuieKte legea 0eche, Jntrudt poruncile Ki Jn&elepdunea sJnt legate Jn Deut. 4L1 Ki Jn special Jn gJndirea ebraic7 Qdee-. Edus. G4LG<3 Apocalipsa lui Baruh <L<P K.ur*.O, nu este neaKteptat ca 'a0el s7-# considere pe %sus, noua Tbra, ca )iind Jn&elepdunea lui Du*ne.eu. "aptul c7 'a0el a 07.ut Jn $ristos J*plinirea cu0intelor din 'ro0. 8LGG K.ur*. pare e0ident din $ol. @L@B K.ur*., care re)lect7 cu t7rie descrierea Jn&elepdunii Jn 9T. cde)iia crltolo8i.V d1pre lnlelelciue dpu s7 de 'a0el este dina*ic7, a&a cu* se 0ede din accen tul pus pe acti0itatea lui $ristos Jn crea&ie Q$ol, @L@B %.l*.O si ln rdscdp,8 Q@ cor @LG4, <SO. ulritule 0ersete a)ir*7 c7 prin r7stignire Du*ne.eu #- a )7cut pe %sus Jn&elepdunea noastr7, o Jn&elepciune care este apoi de)init7 ca indu.Jnd neprih7nirea, s)in&irea &i r7scu*p7rarea. Jn calitatea #ui de Do*n 5unghiat, dar prosl70it, al Bisericii, E% esJe prea*7rit pentru Jn&elepciunea Sa QApoc. BL@GO. Jn acest 0erset 0erbul 6s7

pri*easc7+ i*plic7 recunoaKterea atributelor care )i apar&in de5a lui $ristos3 c7ci Jn El 6sJnt ascunse toate oddne b"lepcisil= Q$ol, GL<O. B%B/ocR-llE, i, D, Da0is, 'aul and n4brinic Judaitn nA4a, p. @4P-rU1L E, Jaob ti R, Mehl li :-abulary o) the Bible, ed. J. Y J. 0on All*en, @AB83 M. oth si D. :. Tho*as Qed.oO, :isdo* in %srael and in t(eAndent ear East, @ABB3 !. $on.etaann, 6:isdo* ir the %=, JDB= @APE ,. A1A1S3 J. ,. $8-shaF Qed.O.Srudies in Ancientlsraeli#e :isdo*, @AP13 Z. rcnRid, Fldoa in r*el E.a, @APG3 R.# Fil(Dr Qed.O, Aspects o) :isdo* in Judais* and Early $hris-.idniry, @APs3 J. ctuM et, al,, in %DMTa <, p @SG<@o<4. DAR % 9%ERA. caa 8i 1ur,rin.Bt8 cadctsisthl . propo07duirii pri*ilor cre&tini o constituie accentul pe care @-a pus pe Jn0iere. 'ri*ii predicatori au )ost siguri c7 $ristos a Jn0iat Ki au )ost siguri c7, Jn consecin&7, credincioKii 0or Jn0ia &i ei la 0re*ea potri0it7. #ucrul acesta i-a separat de to&i ceilal&i Jn07&7tori din lu*ea antic7. E-ist7 Jn0ieri Ki Jnalte p7r&i, dac nici una dintre ele nu este ca Ki aceea a lui $ristos. Acestea sJnt Jn *a5oritate po0esti *itologice legate de schi*barea anoti*purilor Ki de *iracolul anual al pri*70erii. E0angheliile 0orbesc despre cine0a care a *urit cu ade07rat dar care a biruit *oartea prin Jn0iere. ?i dac7 este ade07rat c7 Jn0ierea lui $ristos nu se asea*7n7 PS4 l 0rER.E cu nici un lucru din p7ginis*, este de ase*enea adeldEt cn atihrdi*a .redi*5o2ilor )aVi de propria ld Jn0iere, corolarul Jn0ierii Do*nului lor, este radical di)erit7 de orice lucru din lu*ea p7gJn7. $hiar Ki cele *ai alese curente de gtndire din 0re*ea aceea se c8teriau ldn dd.tdde5de ln la" no4ii. Este clar cS Jn0ierea este de cea *ai *are i*portan&7 pentru credin&a creKtin7. %deea creKtin7 de Jn0iere trebuie distinsa de ideile greceKti Ki de cele iudaice. Zrecii credeau c7 trupul este o piedic7 Jn calea 0ie&ii ade07rate &i eJ aKteptau 0re*ea cJnd su)letul a0ea s7 Se eliberat de c7tuKele sale. Ei concepeau 0ia&a dup7 *oarte Jn ter*enii ne*uririi su)letului, dar ei respingeau cu t7rie orice idei despre Jn0iere Q0e.i bat5ocorirea propo07duirii lui 'ar2l h EaDt, @PL<GO. Ercil du )e* o0irel d2 0alorile trupului Ki credeau c7 acestea nu a0eau siT)ie pierdute. De aceea ei aKteptau Jn0ierea trupului Dar ei credeau cI a0ea s7 )ie e-act acelaKi trup QApocalisa Qui Bartih @LGO. $reKtinii credeau c7 trupul a0ea s7 )ie Jn0iat, dar a0ea s7 )ie trans)or*at aKa JncJt s7 )ie un 0ehicul adec0at pentru 0ia&a )oarte di)erita din lu*ea 0iitoare Q@ $or. @BL4G K.ur*.O. 'rin ur*are, ideea 8riJ=.d e d]biti de roate elelalre. %. la0lerc. tn rb.hlul T1td1t )n9T e-ista prea pu&ine lucruri despre Jn0iere. Aceasta nu lrse*, c, n, aistd ninic. Totus5, nu 8p, * loc proe*inent. ;a*enii din 9T au )ost oa*eni )oarte practici, concentiJndu-se asupra sarcinii de a tr7i 0ia&a pre1t h slu5ba lu5 DlL%l*a ii au aFt p)ta pulin ti*p pentru specula&ii cu. pri0ire la 0ia&a 0iitoare. Jn a)a] de ac4b nu Eebuie se uitlR c, 2i au t]it iZinre de ln0ieres lui crisrc si toc8i ac1t 2lercnt con)], o baGi deEirei u))iri ei a, )oldit idea Nle Jn0iere pentru a e-pri*a speran&a na&ional7 de renaKtere a na&iunii Qde rar. E.ec. <PO. $ea *ai clar7 a)ir*a&ie despre Jn0ierea indi0iduala este )7r7 Jndoiala aceea5iin Dan. @GLGL ..Mul&i din cei ce dor* tn &arina p7*Jntuluise 0or sculaL unii pentru 0ia&a 0eKnic7, al&ii pentrudocari Ki ruKine 0eKnic7+. Acest te-t pre.int7 dar o Jn0iere atJt a celor neprih7ni&i dt Ki a celor r7i Ki Jntre0ede de ase*enea consecin&ele eterne ale ac&iunilor oa*enilor. E-ist7 Ki alte pasa5e care anticipea.7 Jn0ierea, Jn special cJ&i0a dintre 'sal*i Qde eic. 's. @1L@S K.ur*.3 -4AL@4 s.ur*.O, Jn&elesul ade07rat al *7re&ei a)ir*a&ii a lui %o0 Q%o0 @ALGB-GPO este contro0ersat, dar este di)icil s7 crede* c7 nu este con&inut7 ideea de Jn0iere. /neori pro)e&ii au e-pri*at de ase*enea aceast7 idee Qde e-. Js. G1L@AO. Dar Jn general 9T 0orbeKte pu&in despre Jn0iere. 'robabil c7 acest lucru se datorea.7 )aptului c7 o oarecare doctrina despre Jn0iere a )ost JntJlnit7 la popoare cu* r)nt egiptenii Ki babilonienii, tntr-o 0re*e cJnd sincretis*ul era un pericol gra0,+ lucrul acesta i-a descura5at p2 *5 sE ] peute pE *ult de in0ie8, Jn perioada dintre cele dou7 Testa*ente, cJnd pericolul nu era atJt de i*inent, ideea este *ai proeninenrl. u sa a5W la u nMitor 1ns W chid n@ 0re*ea T saducheii continuau s7 conteste c7 e-ist7 o Jn0iere. Dar Jn 0re*ea aceea *a5oritatea e0reilor ecepi8ri de5a o odeare id2 de tFieE, De obiei ei credeau c7 aceleaKi trupuri 0or )i readuse la 0ia&7 ca sA trliar, ta ).l ca d in tre.,r, %%. %rr4e,2. lul cdst1 En trei J*pre5ur7ri $ristos a Jn0iat oa*eni *or&i QSica lui lair, )iuT0adu0ei d*:aJn=Ki %B.ar5rAcestea. ))isJ. nu trebuie pri0ite ca Jn0ieri, ci ca reani*7ri. u e-ist7 nici un indiciu c7 oaroenn aceKtia au )7cut altce0a decJt s7 se Jntoarc7 %a 0ia&a pe care o p7r7siser7. Dar l ne suune e-plidt c7 %sus $ristos este 6pJrga Qcel pg din&ii rod aiO celor ador*i&i+ Q@ $or, @BLGSO. Aceste *inuni ni-# arat7 pe $ristos ca st7pJn asupra *or&ii. #ucrul acesta reiese din )aptul c7 El a pro)e&it c7 0a h0i. a tr2ia .i dlpa rLstisniE cMaru <L<@5 AL<@3 @SL<4, etcO. #ucrul acesta este i*portant. i-# arata p2 cristc e stspln d.plin pe 1itutie. ins"na T

ase*enea c7 Jn0ierea este de cea *ai *are i*portan&7, deoarece i*plic7 0eridicitatea Do*nului nostru. Eengh.lite e rpu d #rc a )1t restiglit, cd a *urit Ki c7 a treia .i dup7 aceea *or*Jntul Jn care )usese pus a )ost g7sit got. iKte Jngeri le-au spus unor )e*ei cI El a Jn0iat dintre cei *or&i. Jntr-o perioada de cJte0a sap t7*Jni %sus S-a ar7tat ur*aKilor S7i din cJnd Jn cJnd. 'a0el enu*era cJte0a dintre aceste ar7t7ri dar nu *en&ionea.7 direct *or*Jntul goi Ki unii cercet7tori sugerea.7 c7 aceast7 do0ada a lipsit din tradi&ia pri*ar7. #a aceasta se poate r7spunde pe bun7 dreptate cu a)ir*a&ia c7 'a0el subJn&elege c7 *or*uitul era 8ol. ce altce ] lntelDe stu)ti clnd el lpue c, %sus 6a )ost Jngropat Ki a Jn0iat a treia .i...+ Q@ $or. rsL4OU Men"orea etlr1., a lnStoprtii nu ar a8 sens dac7 el nu sar gJndi la *or*Jntul gol. #ucrul acesta este *en&ionat Jn toate cele patru E0anghelii. Trebuie s7 )ie acceptat ca )7cJnd parte din tradi&ia creKtin7 autentic7 . /nii a u suge rat c7 ucenicii s-au dus la un *or*Jnt greKit, unde un rln7r J*br7cat Jn alb a spusL 6 u este aici+, adic7L 6El este Jn alt *or*Jnt+. Dar Jn pri*ul rind aceasta este pur7 specula&ie Ki, Jn al aoe rlnl ridi.l tot )2ld de inEebili Este i*. posibil s7 sus&in7 cine0a c7 *or*7itul ade07rat a )ost uitat cu des70JiKire de to&i, prieteni Ki duK*ani deopotri07. $Jnd pri*a predic7 a pus un accent atJt de *are pe Jn0iere, pute* )i siguri cI autorit7&ile nu ar )i precupe&it nici un e)ort Jn Jncercarea de a g7si trupul. Dar dac7 *or*Jntul a )ost gol se pare c7 e-ista nu*ai trei posibilit7&iL prietenii lui %sus au luat trupul, duK*anii #ui au luat trupul, sau %sus a Jn0iat. 'ri*a ipote., 1t2 aE* de gra de slinut. @r,te doFile ne arat7 c7 ucenicii nici nu se gJndeau la Jn0iere Ki c7 erau oa*eni )7r7 speran&7 Jn seara .ilei de 9inerea 'ati*ilor. Ei erau oa*eni de.ilu.iona&i, Jn0inKi, care se ascundeau de )rica iudeilor. %n plus, Matei ne spune cI a )ost pus7 o stra57 la *or*Jnt, aKa JncJt ei nu ar )i putut )ura trupul chiar dac7 ar )i 0rut. Dar lucrul care )ace Ki *ai i*probabil7 aceast7 teorie este )aptul c7 ei au sulerit peneu plopo0idlireh 0iTi ala cb ni s spue lnlaptele A,2toliloi /nn su )1r puti ln iEhis8 itr laco0 a )dt Deubt ;ahenii nu suJed ase*enea pedepse pentru a sus&ine ce0a ce Ktiu c7 este o *inciun7. Trebuie s7 &ine* cont de ase*enea c7, atunci cJnd secta creKtin7 a de0enit su)icient de sup7r7toare JncJt s7 genere.e o persecu&ie din partea autorit7&ilor, *arii preo&i ar )i )ost ga ta s7 pl7teasc7 pentru in)ol*)ii cu pn0ire la tutu[ hprlui, ii 2.ll lui luda 1t2 su)iciet 8 s, re aEie ci u rrdBb, <-ar )i putut g7si printre ei. Dac7 lu7* Jn considerare toate aspectele, 1te lhpZibil sL sus,tire* c, us5cii au tuEr trupul lui $ristos. Este #a )el d2 di)icil <s ssrhen cB d rL1ii #ui au l2t dpi. De ce se )aci 2i lrcnn acotaU u pare s, eritte nici u *od0 r8idc, A )ac. l.W.ul aeta u ised.a ra*ilncepele. rnsphdirii .0o*rilo) PSB %nR,=Ter.e despre Jn0ierea pe care do0e.ile ne arat7 c7 au Jncer2t cu atih ttri2 ,2 seE prc0iaA. h plus= sarda de la *onnJnt ar )i )ost un obstacol la )el de *are pent* ei, ca &i pentru prietenii Do*nului, Dar obiec&ia cea *ai decisi07 este )aptul c7 nu au putut aiIta trupul *ort aMd chd a inc2put ren"u p.iM daie ,rcpoidduirea. 'etru Ki to0ar7Kii s7i au pus un accent *are pe Jn0ierea Do*nului lor. Este clar c7 aceasta le-a capti0at i*agina&ia, Jnsitua&ia aceasta, dac7 duK*anii lor ar )i ar7tat trupul *ort al lui %sus. Biserica creKtin7 s-ar )i *istuit Jntri+un=0al de rJsete. T7cerea iudeilor este la )el de se*ni)icati07 ca Ki propo07duirea creKitinilor. "aptul c7 duK*anii lui %sus nu au putut ar7ta trupul %ui *ort este o do0ad7 con0ing7toare c7 intr-ade0ar tiu aii purul gadb iIc), %ntrucJt pate i*posibil s7 sus&ine* c7 prietenii sau duK*anii au )urat trupul Ki Jntnidt *or*Jntul a )ost gol, se paie c7 nu ne r)i*Jne decJt ipote.a Jn0ierii, Jn0ierea este con)ir*at7 Ki de ar7t7rile de dup7 Jn0iere. DeKi sJnt *en&ionate .ece ar7t7ri di)erite Jn cele cinci relat7ri QJn cele patru E0anghelii Ki Jn @ $or. @BO. Aceste relat7ri nu sJnt uKor de ar*oni.at mdeKi lucrul acesta nu este i*posibil, cu* s-a sus&inut adesea3 Jncercarea )7cut7 Jn Sco)ield Re)erence Bible, de e-e*plu, se poate s7 nu )ie cea corect7, dar arat7 c7 ar*oni.area este posibil7O. Di)icult7&ile nu )ac decJt sl t*te cl "latlrile rht indelendenr.. r 1te o repetare stereotip7 a unei 0ersiuni o)idMe.lar Jn ce pri0eKte )aptele i*portante, relat7rile sJnt de acord. /neori unul sau doi #-au 07.ut pe Do*nul, uneori un nu*7r *ai *are, cu* a )ost grupul celor unspre.ece apostoli, o dat7 a )ost 07.ut de 0reo BSS de ucenici. Jn nu*7rul acesta suit induKi b7rba&i Ki )e*ei. Ma5oritatea ar7t7rilor au )ost la credincioKi, dar se poate ca laco0 s7 nu )i cre.ut pJn7 cJnd i S- a ar7tat Do*nul. De8bit de ih"rtet 1te 2.d lui 'arel. El a )cr un o* credul, ci a )ost un o* educat care era deosebit de ostil )a&7 de creKtini. ?i ei a)ir*7 cu t7rie c7 #-a 0l.ur pe %sE dupr e a =l0iar din rcrt, De )apr, el . )ost atJt de con0ins de acest Eucru JnrJt Ki-a ba.at tot iestul 0ie&ii pe aceast7 certitudine. $anon Mennett pre.int7 aeast7 idee con0ing7tor. El spune c7 'a0el a rZt snredit la rui put5r de B ani dup1 b0i)t si spune c7 6Jn cei cJ&i0a ani scurKi de la r7stignirea lui %sus, do0e.ile cu pri0ire la Jn0ierea lui %sus au )ost 8s5deht2 attolut de Zonta.is de c,rrc e, putin un o* edEt= Qra.2rpr2.er B,@ASTA, p, G1PO. u ar trebui s7 trece* cu 0ederea nici trans)or*area ucenicilor Jn ur*a Jn0ierii. AKa cu* a* re*arc7)7Mgr5oiJiuir*a r7stipiiriiei s-au si*&it Jn)rJnti si descura5a&i, dat la scurt7 0re*e dup7 aceea au )ost tiata s7 *rar)S la Jnchisoare si chiar s7 *oar7 de dragul lui tsus.Jle ce s-a petrecut aceast7 schi*bareU ;a*enii nu JKi asu*7 ase*enea riscuri decJt dac7 sJnt )oarte siguri de ei JnKiKi. 'robabil c7 ar trebui s7

ad7ug7* c7 certitudinea lor este re)lectat7 Jn Jnchinarea lor. Ei erau e0rei Ki e0reii se &in cu tenacitate de obiceiurile lor religioase. $u. toate acestea, aceKti oa*eni Jn loc de Sabat au &inut .iua Do*nului, o a*intire s7pt7*JnalI a Jn0ierii. Jn .iua aceea ei celebrau $ina Do*nului Qs)Jnta J*p7rt7KanieO, care era o co*enonre a sDi $ristos rort= dar ,i o onenorare )ericits a bineullnrrrilor dar2 de Dotud 0iu si rith)titor. $eulalt ad ed al lor, bote.ut. e20iu osiadu-cere a*inte a )aptului c7 Ki credincioKii erau Jngropa&i cu $ristcSs Ki Jn0ia&i J*preun7 cu El Q$ol. GL@GO. Jn0ieEa a .la, 2*in2)E la iot ce )dceau 2i. /neori se a)ir*7 c7 Jn realitate $ristos nu a *urit ci doar a leKinat. $7 dup7 aceea ?i-a re0enit Jn r7coarea din *or*Jnt. Se ridic7 tot )elul de Jntreb7ri. $* a iEit .tin *)tdntU $e S-a trddpldt d ElU De ce nu *ai au.i* despre ElU $ttid a *uritU Jntreb7rile se Jn*ul&esc Ki nu le sJnt date r7spunsuri. /nu au 8ut cn ucnicii au )8r 0icri8le Mor hal(iEtii. Dar ar7t7rile dup7 Jn0iere nu pot )i e-plicate Jn )elul acesta. !alucina&iile 0in la cei care, Jntr-un anu*e ssrS le dole - da la 8ici nu e]ist, doEi h sensul acesta. ; dat7 ce au Jnceput, halucina&iile au tendin&a s7 continue, Jn ti*p ce ar7t7rile dup7 Jn0iere au Jncetat brusc. !alucina&iile sJnt )eno*ene indi0iduale, dar Jn ca.ul ar7t7rilor, 0reo BSS de oa*eni #-au 0d.ut si ltn " DoMul. u T =s se bteuin *iracolul pe plan )i.ic cu un *iracol pe plan spiritual, aKa cu* ne-ar i*pune aceast7 teorie. Mul&i teologi din 0re*ea noastr7 neag7 posibilitatea unei Jn0ieri )i.ice. Ei Ki-ar putea e-pri*a cre.ul spunJnd ci 6oasele lui msus se odihnesc Jn pI*Jntul 'alestinei+. Ar putea spune c7 %sus a Jn0iat Jn (eryg*a3 ucenicii au a5uns s7 Jn&eleag7 c7 el a supra0ie&uit prin *oarte Ki c7, Jn consecin&7 pot propo07dui c7 El este 0iu. Sau aceKti teologi ar putea e-plica schi*barea prin ce0a ce s-a petrecut Jn l7untrul ucenicilor. AceKti oa*eni #-au cunoscut, pe %sus tr7ind Jn ade07rat7 libertate Ki acu*, ei JnKiKi au a0ut aceeaKi e-perien&7. Aceasta Jnsea*n7 c7 ei au a5uns s7 Jn&eleag7 c7 %sus nu a )ost *ort, ci c7 era o in)luen&7 0ie. E-ist7 dou7 di)icult7&i *a5ore Jn calea tuturor teoriilor de )elul acesta. 'ri*a di)icultate este c7 i.0oarele scrise nu spun ni*ic de )elul acesta. Scrierile a)ir*7 cJt se poate de cla, d Ts a nEit, a %1t lngrcpat At apoi a ln0i<r. A .tou .tlicullate et2 de ordin "oral, , b.a" Jndoial7 c7 ucenicii au cre.ut c7 %sus a Jn0iat. Toc*ai lucrul acesta i-a i*pulsionat Kl a constituit te*a pro-po0Iduirii lor. Dac7 %sus a )ost de )apt *ort, atunci Du*ne.eu ?i-a cl7dit Biserica pe o JnKel7ciune - o conclu.ie de neconceput, Jn plus, ase*enea teorii ignor7 *or*Jntul gol. Acesta este o realitate neschi*b7toare. 'oate c7 *erit7 obser0at c7 aceste teorii sJnt relati0 recente QdeKi oca.ional au e-istat preceddte, c% G Tin, GL@P t,ll*O. Ee lac ,2rie di, creKtinis*ul istoric Ki dac7 ar )i corecte ar Jnse*na cS aproape to&i creKtinii au )ost induKi Jn eroare Jn toate 0re*urile cu pri0ire la o doctrina *a5or7 a credin&ei. D%. lrleE crttntoollor u nu*ai c7 %sus a Jn0iat, dar Jntr-o .i to&i oa*enii 0or h,ia, %su . o*brtut ]pticis*rn sad8lEod ln pri0in&a aceasta Ki a )olosit un argu*ent interesant din Sdiptua $Mar, GGL<r.<GO. loeiria DeElA a T 1e c7 Jn0ierea lui $ristos atrage dup7 sine Jn0ierea credincioKilor. ,sus a spus3 6Eu sJnt Jn0ierea Ki 0ia&a3 cine crede=rr)Mine, chiar dac7 ar )i *urit, 0a tr7i== Zcan @@LGBO. El a 0orbit de cJte0a ori despre Jn0ierea credincio)5ror h .t8 de .poi Q%cn 1<A4D 44 s4O. s1du-cheii s-au sup7rat pentru c7 apostolii 60esteau Jn %sus ln0ies dh noni,+ Q,apt. 4LGO, UaEl ne 1p1e ci 6dac7 *oartea a 0enit prin o*, tot prin o* a 0enit Ki )ri0ierea *or&ilor. ?i dup7 cu* to&i *or Jn Ada*, tot aKa5 to&i 0or Jn0ia Jn $ristos+ Q%$or, @BLG@ K.ur*.3 c` @ %es. 4L@4O. 'etruspune de ase*eneaL 6Du*ne.eu ... re.a nAWt din noQ prin h0ia2 lDi %sE crislo2 dh no4i la o dde5de 0id Z 'er. @L<O, Este )oart2, dd PS1 l 0tERB c7 scriitorii T nu s-au gJndit la Jn0ierea lui $ristos ca un )eno*en i.olat. A )ost un act di0in *7re&, tui act care are *ulte consecin&e pentru oa*eni. Deoarece Du*ne.eu #-a Jn0iat pe $ristos, El a pus pecetea Sa pe lucrarea de isp7Kire reali.at7 pe cruce. El a de*onstrat puterea Sa di0in7 Jn )a&a p7catului &i a *or&ii Ki, Jn acelaKi ti*p, 0oia Sa de a-i *Jntui pe oa*eni. 'rin ur*are, Jn0ierea credincioKilor decurge din Jn0ierea MIntuitorului lor. AtJt de caracteristic7 este Jn0ierea D2dirciotilor tndR #eE a pu t brbi d8re ei sDu. nJnd c7 6)iii lui Du*ne.eu sJnt )iii Jn0ierii+ Q#uca GSL<1O. Aceasta nu Jnsea*n7 c< to&i 0or Jn0ia pentru )eri-cireiJsus 0orbeKte despre 6Jn0ierea pentru 0ia&7+ dar dS 6Jn0iere spre 5udecat7+ foan BLGAO. Jn07&7# i & tura clar7 a T este ca to&i 0or *0ia, dar cei care #-au respins pe $ristos 0ord<escoperi c7 Jn0ierea este un lucru )oarte gra0 pentru ei. 'entru credincioKiJn0ierea este asociat7 cu )aptul c7 Df*nuliSans)or*B situa&ia. in lu*ina @ ua7rii Sale de r7scu*p7rare ei pri0esc Jn0ierea cu cal* Ki bucune. Scriptura 0orbeKte pu&in despre natura Jn0ierii trupului. 'a0el 0orbeKte despre un 6trup duho0nicesc+ Q@ $or. @BL44O, o e-presie care pare s7 Jnse*ne un trup care satis)ace ne0oie spiritului. E% )ace di)eren&7 Jntre acesta Ki 6trupul )i.ic+ pe care Jl a0e* Jn pre.ent &i pute* deduce c7 un 6trup+ care satis)ace ne0oile spiritului este di)erit En unele pri0in&e de cel pe care-@ a0e* Jn pre.ent. Trupul spiritual are ca

si calit7&i neputra.irea, gloria Ki puterea )i $or. @BL4G &.ur*,O. Do*nul nostru ne-a Jn07&at ca dup7 Jn0iere nu 0a e-ista casatone a, pnn ur*ane, nici )unc&ii se-uale ;M7rcu@@<LGB@. 'robabil c7 ne a5ut7 dac7 ne gJndi* la trupul Jn0iat al lui $ristos, deoarece loan ne spune c7 60o* )i ca El+ Q@ loan <LGn iar 'a0e, spune c7 6trupul st7rii noastre E*erite+ 0a )i 6ase*enea trupului sla0ei Sale+ Q"ilip. <LG@O, Se pare c7 trupul 5nyiat al Do*nului a )ost JntrucJt0a ase*7n7tor cu trupul natural iar Jn alte pri0in&e a tost di)erit. As&)e5iJn unde oca.ii a )ost recunoscut i*ediat QMat. GTATPoan GSL@A K.ur*.O, dar Jn alte oca.ii nu a tost recunoscut i*edia&TJn special c7l7tona spre M*aus, #uca G4L@13 c` loan=G@O. El a ap7rut brusc Jn *i5locul ucenicilor, care erau aduna&i cu uKile .70orite Q%oan GSL@AO, Ki a disp7rut dinTaia celor ffi care *ergeau spre E*aus Q#uca p4L<@O. El a 0orbit despre 6carne Ki oase+ Q#e. P4L< deKi nu pute* sus&ine c7 *Jncarea )i.ic7 este o necesitate Jn 0ia&a dup7 *oarte Qc). @ $or. 1L@<O. S-ar p7rea c7 Do*nul Jn0iat Sa putur con)* rinil5,ilor= ac. tei 0ie&i )i.ice daca a 0rut Ki aceasta ar putea indica )aptul c7 atunci cJnd 0o* Jn0ia 0o* a0ea a putere si*ilar7. %9. i*plica&iile doctrinare ale Jn0ierii Se*ni)ica&ia $ristologic7 a Jn0ierii este considerabil7. "aptul c7 %sus a pro)e&it c7 0a Jn0ia din *or&i a treia .i are i*plica&ii i*portante pentru 'ersoana #ui, $el care a putut )ace acest lucru este *ai *are decJt )iii oa*enilor. 'a0el consider7 c7 Jn0ierea mui $ristos are o i*portan&7 )unda*ental7. 6Dac7 n-a Jn0iat $ristos, atunci propo0Iduirea noastr7 este .adarnic7 &i .adarnic7 este &i credin&a 0oastr7.... Daca n-a Jn0iat $ristos, credin&a 0oastr7 este .adarnica, 0oi sJnte&i Jnc7 %n p7cateie0oastre+Ql$or. @BL@4,@PO. %deea este c7, de )apt, creKtinis*ul este o E0anghelie, este o 0este bun7 despre Du*nFeu care #-a tri*is pe "iul S7u ca s7 )ie MJntuitorul nostru. Dar daca $ristos nu a Jn0iat cu ade07rat, nu a0e* nici o garan&ie c7 *Jntuirea noastr7 a )ost reali.at7. Realitatea Jn0ierii lui $ristos are deci o se*ni)ica&ie pro)und7. Jn0ierea credincioKilor este de ase*enea i*portant7. $oncep&ia %ui 'a0el este c7 dac7 *or&ii 5iu Jn0ie, atunci pute* adopta *ottV\u[ 6S7 nunc7* si s7 be*, c7ci *Jine 0o* *uri+ ; $or. @BL<GO. Jn0ierea le d7 credincioKilor o perspecti0i Ki le d7 pro)un.i*e Jn tr7ire, Jn0ierea lui $ristos este asociat7 cu *Jnruirea noastr7, con)or* a)Jnna&iei lui 'a0el care spune ca 6%sus Do*nul nostru ... a )ost dat Q*or&iiO din pricina )7r7delegilor noastre, &i a Jn0iat din pricina c7 a* )ost socoti&i neprih7ni&i+ QRo*- 4LGB3 c) 8L<< K.ur*.O. u este necesar s7 discut7* aici se*ni)ica&ia e-act7 a )olosirii celor dou7 e-presii 6din pricin7+. Aceasta este *enirea co*entariilor. oi ne *ul&u*i* s7 obser07* c7 Jn0ierea %ui $ristos este legat7 de actul central prin care s*te* *Jn tui &i. Mtntuirea nu este ce0a ce are loc separat de Jn0iere. Du ))ihi)iola =n05ern nu ] oprerre alci.p.0el 0orbeKte despre dorin&a lui de a-# cunoaKte pe $ristos 6si puterea Jn0ierii #ui+ QRup <L@SO Ki Ei Jndea*n7 pe coloseniL, JOac7 deci a&i Jn0iat J*preun7 cu $ristos, s7 u*bla&i dup7 lucrurile de sus...+ Q$ol <L@O. El ie-a rea*intit de5a c7 au )ost Jngropa&i cu $ristos prin bote. Ki c7 tot ptin bote. au )ost Jn0ia&i J*preun7 cu El Q$ol.GL@GO. $u alte cu0inte, apostolul 0ede c7 Jn cei care sEnt ai lui $ristos lucrea.7 aceeaKi putere care #-a adus pe $ristos la 0ia&7 din *or&i, Jn0ierea continu7. B%<%%;$nA"%E. : Miig2E The Reaaao, o) our #ordG. @88<3 J, ;rr, The Resurrection o) Jesus, @ASA3 E. J. SparroF-Si*pson, The Resurrection and Mode* Thcughl, @A@@3 '. Za*der-S*ith, The asrati0es o) the Resutrecdon, @AG13 M. Barth, TTieteurrec-tiono)theDead, E.T. @A<<3 A. M. Ra*sey, ThsResur-rectiono)$hrist,@A413Z.9os*'TRGP,@AGAip.l-<B, @A<-GG13 . $lar(, %nterpretJng che Resurrection, @A1P3 :. Mar-sen, The Resurrection o)5esus o) a.a-ret`t, @APS3 #. $oenen, $, BroFn pn %D TT <, p. GBP-<SA. #.M. PSP JERT%E i% DAR/R% JERT"E "% DAR/R%. %. h 0.chlul Tata*ent a. Ter*enii 9T nu are un cu0Jnt general pentru .5ert)7+, cu e-cep&ia cu0Jnrului rar )olosit DorbIn, 6ce0a ce este adus aproape+ QDrbO, cu0Jnt care este practic li*itat la scrierile Je0itice. QAcest ter*en este redat 6$orban+ Jn sitrslrd p1.5 dii l sde .pare, Mdu PL@@-O tt*enul =iIeTi ser0eKte de ase*enea acest scop Jn legi, dar se discut7 dac7 nu cu*0a acest ter*en ar trebui li*iat la ,a,de.il2 de rot a e; Q0e.i ld G4LA@. c2re lalte cu0inte )olosite )rec0ent descriu di)erite categorii particulare de 5ert)e Ki sJnt deri0ate de la *odul de 5ert)ireL Gebah Q5ert)7O, 6ceea ce este 5unghiat+ Q.7bahO &i =1l7 mardere de totO, 6ceea ce se ridic7 Jn sus+, sau sJnt deri0ate de la scopul lorL +7i7* Q5ert)7 pentru 0in7O, 6pentru 0in7+ Q+7S7*O &i hatuJ=& Q5ert)7 pentru p7catO, 6pentru p7cat+ Qhatt7=&O. Jert)ele se pot caracteri.a dup7 *odul Jn care este consu*at7 0icti*a, )ie c7 este ars7 co*plet QRS%4 #e0, @O, )ie cI este iriSncat7 J*preuna de preo&i &i Jnchin7tori Q.ebah, #e0. <O, )ie cI este *Jncat7 nu*ai de preo&i Qhattti& Ki \7,S*, #e0. 4-sO, cu pii0ir2 l. disti))iia din)t =It7 Ki .eboh, 0di D2ur. @GLGP Qconp1ri d l2r. PLG@, unde ,sipto)etul sugerea.7 ironic o Ktergere a distinc&ieiO. Ter*enul Dorb7n includea de ase*enea toate 5ert%el2 .aE nu ahu slns2, ,darune+, 5erdele dh e reale

V*inh7, #e0. GO, pri*ele roade Qre=SJ&, bi)c)cdr)*O, sopul din @1 ie4 aluan, de la s%rBbt8 snpta tnJnilor, Ki .eduielile. b. T8tii cu p,)in. h oriAind 5ed)dar Jert)ele nu au )ost li*itate nu*ai la %srael, Jntre poJ2rt)eleDoarele r,an$8 a,Q. Jtud, @1LG<3 @ san. 1L4i G %np. <LGP3 SL @PO, Ki *ulte paralele de la popoarele Jncon 5ur7toare au )ost aduse ca e-plica&ii pentru 5ert)ele isrclit2, F.., R. S*ith Q6Sacri)ice+, EBrB, G@, @<<1, p. @<G@<83 The Religion o) the Se*ites, @88AO a reco))titu5r u ,,se ) i'ot2ric, pleind de la *bn no*a.i preisla*id, pentru care *Jncarea de 5ert)7 a )ost cea *ai 0eche )or*7 de 5ert)7, iar ideea do*inant7 era aceea de co*uniune Jntre Jnchin7tori si .eitate. MiDc.E pan. babiloniani Q!, Fincu2r, ,4 Je,gi1, nMpt,ad din c1 rASoO a pn0it @1 ci0itia,#l2 Mi aFre a# M1opohi2i ti la riiu+luil2 c*plere de 5ert)e de isp7Kire care erau practicate acolo. R, D@eud a pE)dat s cadru caMit t a grsi, pahlele *i tldi ln tarel2 de 5d)i din cartasita Q#e sacri)ice en %srael et che- %es 'hin(iens, @A@43 #es originescanane=ennesdu sacri)iceisraTite, @AG@OKi*ai apoi ln re-tele de la Ra slE[* Q#1 dToFDr1 d. Ras Sha*ra ec l=An7en Testa*ent, @A<PO. Aid *aterialele di, ugdirul .niic Qaa. @4oo in.ZO a, indicai ritualuri co*ple-e de 5ert)e care poart7 nu*e si*ilare cu cele din 9T. Ast)el, )rp era arderea de tot, dbh, 5ert)a 5unghiat7 pentru a )i *Jncat7, i,* indica probabil o 5ert)7 de isp7Kire, iar ar*, echi0alentul ter*enului eb., jdr*. QA2te iddti)icsri ru au )ost )iclt2 de Dussaud.O ?coala *itului Kt a ritualului QS. !. !oo(e, The ;rigini o)Early Se*itic Ritual, @A<83 %. Engnell, studid ir Diu. Vin8rrlip in rhe Ancien. ur li1r, @A4<O a, ps a.eniul pe a.Bt cadt sedentar Ai au a8rd.i o ponade narc in ol[t rcldui substiiigio.ar al regelui care su)er7. Acest argu*ent nu a )ost con0ing7tor pentru A. Alt, care a)ir*ase anterior VDer Zott der 0ater, @AGA, Ki *ai recent in Essays an ;T !*ory and Religion, @A11, p. @-PPn c7 ade07ratele antecedente ale cre dintei iselit2 tebu5e cAutate *i dDEbe h 'abid hii no*a.i, care au practicat o )or*a de religie cent1t tn 5uul Edui ondlcatrului cladlui Q,pM ne.eul lui A0raa*+, 6Du*ne.eul lui lsaac+, 6Du*n24ul #li la80O. 0 Maag cp2, !ine rsraels+ SchFei.erische Theologische /*schau G8, @AB8, p. G-G<O a ds td8 rcasra *i dep8t i a ob))it caracterul do*inant al *eta)orei p7storului Jn descrierile lui Du*ne.eu Ki, plecJhd de la cadrul culturii p7storilor *igrInd din stepele asiatice, a sugerat c7 5ert)a adus7 de ei era o *as7 de pIrt7Kie la care .eul prelua responsabilitatea sJngelui 07rsat, care alt)el ar )i cerut r7.bunare Qc). A. E. Jensen, 6;ber das Toten als (ulturgeschichtliche Erscheinung+, 'aideu*a 4, @ABS, p. G< <Ar !. Ball* , + ChM, die RUchd Mcl)a i1id.. D. @A@-G<SO. Relrsia bEelita, aia M arart %n 0), 1te u si))ietisn h cre 5enra .e/ah no*ad7 e-ist7 al7turi de 5ert)ele - daruri de tip =1lI, care 0in de la 8BdW s2d4di Q0. Maag, 9T 1, @AB1, p. @S-@8O. ; ase*enea concep&ie g7seKte un loc arJt pentru aspectul sedentar cJt Ki penau cel no*ad, dar de0ine subisti0d atuci did i1te apli2ti la *laduile sp2 ci)ice din 9T. 9T descrie %sraelul incipient *ai pu&in ca un lopor rc*ad i t*i *ult e u popor in pJc de .sedentari.are. 'atriarhii a0eau de5a 0ite *ari Ki practicau agricultura si.este posibil ca o paralel7 *ai apbpiare .u 5edele Mei1,ti st )ie gTit l. tribui cu* sJnt tribul a)rican uer, ale c7rui 5ert)e, descrise de E. 2rs.'ntdD.d Q ,r Rel8ion, @As1O itrlud 5ert)irea unui taur ca substitu&ie pentru p7cat. ?coala :ellhausen, care a ur*7rit e0olu&ia de la *esele s7rb7toreKti de 5ert)7 din 0re*uri *ai 0echi pJn7 la 5ert)ele pentru p7cat Ki 5ert)ele pentru 0in7 nu*ai Jn perioada post-e-ilicI QJ. :ellhausen, 'rolego*ena to the !istory o) %srael, @88B3 :. R. S*ith, Fp. cir. a considerat c7 asocierea 5ert)ei cu p7catul este un ele*ent de dat7 recent7. Dar acest lucru nu este prcbabil Q,ei lu8s autorului 'enituce ond So cn)e in Eat (roel, @A1<O, a,a cs E arita Whila istorica de *ai 5os. $ De.0oltarea ,n cur5ul istoriei @. 'erioada patriarhal7. Este se*ni)icati0 )aptul c7 pri*ele 5ert)e *en&ionate Jn Zen. nu au )ost *ese r)b7M*, ci 5ert)e3 daruri aduse de $ain Ki AbelQ*inh4 Zen. 4L<-4O Ki arderea de tot adus7 de oe Q=NS%d, Zen, aLGSi aci a2n pri*a re)erire la u a)tarO. Albrcle patriarhale sJnt descrise adesea Qde or., Zen, @GL1-8O, dar din Der2ncire lipsd deraliile cu pn0ire la tipd 5ert)ei. Maag consider7 c7 .ebah era o *as7 co*una de p7rt7Kie, dar T. $. 9rie.en QAn futline o) ;id Testa*ent Theotogy, @AB8, p. G1O consider7 cI =Il7 era 5ert)a tipic7. Zen. GG d7 oarecare spri5in celei de-a dou po.i"i, %sac Wie.BA**are obiceiul si ad,c, 5ert)e =1l7 Ki c7 0icti*a cea *ai probabil7 era un *iel Q0, PO. Mesele de 5ert)7, Jns7, ser0esc pentru pecetluirea leg7*intelor QZen. <@LB4, pri*a )olosire a ter-*e*iM.e&a)iO, dar nu toate leg7*intele sJnt de acest iir. $en. @BLA@@ 1t2 int2Drebt cel nai bine ca u ritul de Duri)eE %a )el d si cel d5n te-bl hit( 8d de ;. Masson QR!B @<P,=@ABS, p. B-GB3 c). S. R. c*2y, The iti.ri i1, @ABG, p.@B@O. PS8 Jn ce pri0eKte *oti0ele 5ert)elor din aceast7 perioad7, un loc proe*inent G ocupa cinstirea lui Du*ne.eu &i *ul plinirea pentru bun7tatea #ui, dar nu pot )i e-cluse &i gtnduri *ai sole*ne. Jert)a lui oe este pri0it7 nu nu*ai ca o si*pla 5ert)7 de *ul&u*ire pentru i.b70ire, ci ca o 5ert)7 de isp7Kire. $Jnd laco0 a *ers )ii Egipt QZen. 41L@O, s-a oprit sa Jntrebe care este 0oia lui Du*ne.eu Ki a adus 5ert)e QsebaliO, care se poate s7 )i )ost 5ert)e de isp7Kire Qc). %. Rost, 9TSupp P, @A1S, p. <B43 gD"9 11, @A4<, p. GSB-G@1O. 'e cJnd era Jn Egipt %sraelul a )ost che*at s7 aduc7 o 5ert)7 sole*n7 Jn pustieO. QE-od. SL<, .ebaliO, care i*punea ca 0icrihele sL tE ani*l2 QErod. rS.GB.G1O r5 de ] de8b.i de oh2 5e=d2 adE de

earpren5 QE-od. 8LG1O, G. 'erioada tribala. Jn)iin&area %sraelului ca organi.a&ie tribal7, despre cane oth crede c7 sa reali.at nu*ai pe teritoriul 'alestinei, pe ti*pul Judec7torilor Qc` The !iJtory o)%srael, @AB8O,estedatat7*ai Jn 0echi*e pe baia tradi&iei biblice dinainte de 0re*ea %ri MoiE. un le de )tunte ii,tLe srrbttorie Tibab n ocupau trei s7rb7tori, la care trebuia aduse 5ert)eL 6S7 nu 0ii cu *Enile goale Jnaintea Mea+ QE-od. G<L@BO. Jert)ele pe care le cunoaKte* cel *ai bine sJnt cele de la ]'aKte Ki de la Meg7*Jnt. 'astele a co*binat ele*ente de 5ert)7 cu caracter apotropaic Ki 5ert)7 ca *as7 co*un7 de p7rt7Kie. E-ista con0ingerea c7 sJngele a )ost 07rsat pentru a p7.i de rIu, aKa Jne)t *e*brii )iec7rei )a*ilii puteau sta cu bucurie ,a *asa de p7rt7Kie QE-od. @G3 %os. BLB-@GO, Ele*ente si*ilare probabil c7 au intrat Jn 5ert)a pentru leg7*Jnt Ki pentru Jnnoirea lui QE-od. G4L@-83 Deut. GPL@ K.ur*,3 %os. 8L<S K.ur*.3 G43 c). 's. BSLBO. Stropirea sJngelui puri)ica leg)i*Jntul, iar *Jncarea 5ert)ei indica J*plinirea leg7*Jntului Jn practic7. Jn a)ari de 3c1tea *i +"u adE *ulte 5ert)e na&ionale Ki locale. Jert)e na&ionale tipice sJnt cele aduse Jn 0re*e de de.astru sau de r7.boi QJud. GSLG13 G@L43 %Sa*. PLAO, etnd poc7in&a pare s7 )ie caracteris tica principal7 Qc). Jud. GL@-BO. S)in&irea Ki inaugurarea dau *88 cu 5erde QJud, 1LGs. E-od. <GL1L @ Sah. 1L@4i r%L@Bi G sa*, 1LtUO, ta t2l a si Qu.in3 personale de celebrare Q@ Sa*. @L<O, de *i5locire Q u*. G<L@ K.ur*.O Ki poate de ospitalitate QE-od. raL@GO. <. '.rinda :na)tiei $o1tsut2 Te*Dldu d2 crE solohon- a 8redtuit o ea.ie penbu ledo d2 inaugurare Q@ J*p. 8L1G K.ur*.O Ki 5ert)e obiKnuite QG J*p. ALGBO, dar JntrucJt sursele sJnt c7r&ile 6J*p7ra&ilor+ ele 0orbesc despre participarea regal7 Qc). G J*p. roLru ).un.r 1r nu dspre participar2a poporului "aptul c7 erau aduse 5er)e de cult Jn )iecare .i este atestat de te-te cu* este G J*p. @GL@1 Ki de *en&ionarea )rec0ent7 a 5ert)elor de c7tre proroci Ki psal-*iKri. Multe re)erin&e )a0orabile din 'sal*i arata c7 acu.a&iile aduse de proroci nu trebuie luate Jn sens absolut, ca Ki cu* ar e-ista o opo.i&ie Jntre proroci si preot. 'rorocii nu obiectea.7 atJt la cultul Jn sine cit la ideile de *agie J*pru*utate din cultul )ertilit7&ii QA*os 4L4-B3 Js. @L@@-@1O sila ino0a&ii cu* sJnt idolatria Ki sacri)icarea copiilor, ino0a&ii introduse de do*nilorn alosbri Qter lAL4L e.e. @1LGtt /n proroc ca %saia poate pri*i che*area Jn Te*plu QJs. 1O, iar %ere*ia Ki E.echiel g7sesc un %oc Jn 0iitor pentru o Jnchinare de cult puri)icar7 Q%er. @PLG13 E.ec. 4S-48O. Acesta este Ki senti*entul predo*inant al Dsatudor cre 0o)bac *ereu dspre icn)ete tor de JERT%E S% DAR/R% *r=l,=ate pen,.u i*plini8 5unhintelor ade d. psj 11L@<-@BO. SJnt pre.ente de ase*enea e-presii de pe.Lin1 ti de b#ruie a iertarii Qps, ru, s%r Bi cu r]te c7 Jn aceste conte-te nu sJnt *en&ionate 5ert)ele, pute* presupune c7 iertarea a )ost si*&it7 Jn Te*plu Q's. 11L@-sO. D1i tu 1te 8]. sg )a* b3ie aceste re)erin&e post-e-ilice, trebuie s7 &ine* cont de plJngerea prororilor c7 poc7in&a nu Jnso&ea Jn su)icient7 *7sur7 5ert)ele Jn perioada s)JrKitului *onar.rel. 4. 'erioada past-e-ilic7. Se consider7 de obicei c7 de.astrul E-ilului a a0ut ca re.ultat un senti*ent *ai pdnlrd d starii de pacal si nu t-lca" indoialA cJ lucrul acesta este ade07rat Q.c). G J*p. @PLP K.ur*.3 ee*, AO, dar nu Jn sensul ideii lui :elthausen care sus&ine c7 nota isp7Kitoare din #e0. @-P Ki #e0. @1 a intrat abia atunci Jn religia israelit7. Re)eririle la 5ert)e Jn scrierile ne-le0iu=ce dinainte Ki dup7 E-il, deKi de obicei sJnt prea )rag*entare pentru a tranKa proble*a, dar o)er7 prea pu&in, supor pentru e0olu&ia sugerata. Bucuria, la )el ca Ki poc7in&a, continu7 s7 caradei.e.e 5Drlele QEaa 1Lr1.t8i eeh. sLA K.ur*.O. Te*plul Ki Jnchinarea de cult sJnt pre&uite Q!ag. @-G3 loel GL@4 Ki Jn special $ronicileO, dar nu*ai Jn *7sura Jn care erau 0ehicole ale unei Jnchin7ri sincere QMal, @L1 K.ur*.3 <L< K.ur*.O. #iteratura apocaliptic7 Ki cea poetic7 consider7 Jnchinarea de cult ca un lucru de la sine Jn&eles QDan. A3G@, GP3 Ed. BL43 ALGO W 8ntinuL de aehene d2ntul pu de Drcteti p2 as".tul rcd QEct, BL@i pro0. @sLgl, d. RD8lDen.nrle lobitite d. teli #egile cu pri0ire la 5ert)e sJnt r7spJndite Jn toate codurir2 QE-od. GSG4 t.l*.i <4LGB r.l*.L #20. @P. @ALs K.ur*.3 u*. @B3 Deut. @G, etcO, dar 6tora+ 5ert)elor, prin e-celen&7, este #e0. @-P. $apitolele @-B se ocup7 p2 dnd de ardere de bt QbldO, 5ed). din ce3e Q*inh7O, 5ert)a de pace Q.ebahO, 5ert)a pentru p7cat Qhatt7=&O Ki 5ert)a pentru 0in7 Q]oJ7*O, iar cap. 1-P dau insrr$ui suplhenrare penEu t1te ceh 35nci .ab gorii-1L8-@< Qarderi de totO3 1L@4-@8 QcerealeO3 1LG4-<S Qp7catO3 PL@-@S Q0in7O3 PL@@ K.ur*. QpaceO. 'e ba.a acestor te-te Ki a altora pute* Jntoc*i ur*7torul tablou sintetic. @. Materialele. 9icti*a pentru 5ert)a trebuia s7 )ie luat7 dintre ani*alele Ki p7s7rile curate QZen. 8LGSO si pui)t )i D 0itel, u "p, o Zie, u poMb2t -u o turt#8 Q.t cen. @sLA@, dar nu put2 )i o cAnite su un naSar QE-od. [<Li<O Q,$/MT St )iE$/ll#n. Aceste pre0ederi nu trebuie legate de ideea c7 5ert)a ar )i 6*Jncare pentru .ei+ QsugerJnd c7 Jeii ar *Jnca la )el ca Ki o*ulO - aKa cu* ar putea sugera #e0. <L@@3 G@L13 E.ec. 44LP Y deoarece peKtii V#e0. @@LAO Ki ani*alele s7lbatice QDeut. @GLGGO puteau ! *Jncate, dar nu pubu n 5er1ie. se pare cl pirciprul 1b acela de prcpnetate Qcl G Sa*. G4LG4O, .8tel2 slbad.e )tind co iderare tnE.u as ca aprrinind de5a lur Du*ne.eu Q's. BSLA K.ur*.3 c), Js. 4SL@1O, Jn ti*p ce dinalele do*cbte .pa4in o*ulu ddoriZ *h, sale QZen. GGL@< este doar aparent o e-cep&ieO Ki erau Jntr-un )el de 6raport biotic+ cu o*ul. #ucrul acesta se 0ede Ai *i .lat in ca.ut 5eldelor tar, sinse, .are au ro] produe pri,

,Judcrea )rMti5, Qerel., )rine. =rlei, 0in, etc.O, la )d ca Wi ahi8lele alinenr.re din bucBtVne, 'ropneratea obl5nurE in nod 5#eD.l nu eb a ptabne c 5dt)d QDeut. G<L@<O. PSA JERT"E ST DAR/R% Ani*ale de 5ert)ii Tauri Berbeci Miei Tapi ;$Ag%% 'E TR/ JERT"E .ilnic Qdi*b8la d WanO Jert)e adiltc*le cu 8.ia salatdui #unile noi G SkRBkT;R%#E A /A%-E G S7rb7toarea a.i*iJor m5ert)it7 .ilnicO Total pentru P .ile @4 sipttrinilor Qtrin2le edrO 'ri*a ii din li*a a P-a giua %sp7Kirii G @ @ G @ @ P P @ @ G

P @ @ @ G G G G G G G @ tB

4A P P P @4 @4 @4 @4 @4 @4 @4 P ,SB

P @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ 8

codudlor .lua @ .iua G .lua < @ gitla 4 giua B giua 1 .lta T gi8 =tG % Total pentru 8 .ile @@ tS A 8 P @ P@

u*erele ani*alelor care trebuiau 5erltnc %s 5ert)ele publi$E, .ilnic, a7pm5*mnal Ki cu oca.ia )esti0alurilor. %n Jilele de sabat se 5ert)sau doi *ici %n piua pe i)nsS cei G i-c se 5cn)c.au .ilnic. Totalul pctiiru P .ile se te)eri la cele P .ile ale s7rb7torii 'linilor nedospite Qde eu, G tauri pe it pentru P iile * @4O. %n *od si*ilar, totalul pentru cele 8 iile re)eritor la cele opt .ils ale S7rb7torii $orturilor Qde c-. @ &ap pe .i pentru cele 8 .ile _ < &api[. Tabelul cu oca.iile stabilite pentru 5ert)ele Ki darurile publice Q u*eri G1-GAO. 'rircipiul .le a dErui +ce 2te Mi bun p2ntru Du*ne.eu+ era respectat Jn toate aspectele - Jn. pri0ir1 "-dui, adMlele de ,2rte blrbgeas.i dird pre)erate )a&7 de cele de parte )e*eiasc7 Q#e0, @L<3 re.i bse si #2D <L@3 $nr @BLD @ S.*. 1L@4L @1LGO3 Jn pri0in&a 0Jrstei, *aturitatea )iind pre&uit7 Jn *od d2ebit Q@ San. @LG4O5 ,t pd0inla p2r)aliuLni i.ie, 6)7r7 cusur+ a )ost un luciu subliniat Jn per*anen&7 Q,L0, @L<3 <L@3 Deut. @BLG@3 @PLlt GG.@P-GBL 4 Mal. @L1 K.ur*.3 obser0a&i Jns7 e-cep&ia pentru 5ert)ele de bun7 0oie, #e0. GGLG<O3 Jn unele ca.uri se re)er7 Ki la cul8re )iild .le ari*le "An Q M, @ALG@, poare pDtru ca ar reprerenta si.sele QcJ Uicnuil2 rup1t2 de aiMle preistorteO , Di)eren)a dinne %s8l W pa poarele Jn0ecinate se 0ede clar din respingerea e-tinderii acestui principiu la ceea ce ar putea )i considerat punctul cul*inant logic - JntJiul n7scut al oa*enilor. Sacri)icarea copiilor, care a )ost pre.ent7 Jn ulti*a perioad7 a *onarhiei $G J*p, G@L1O Ki sacri)iciile l*re 8.ionale nuiio*te in i*ui Mi 0echi VJud. @@LGA K.ur*.O erau datorate unor in)luen&e e-terne &i au )ost conda*nate de pro)e&i $ler. PL<@O, de lDp S,0, GSL4O ti de e-8ple Qc2n. GGO. =re-nt din ,-.d, GGLGAb )tbuieti interprcbt =l l*i* td telor din Eod, <43 @A3GS ii E-od, @<@@G@1. 'nrciprd substitu&iei este pre.ent, nu nu*ai pentru Jnlocuirea P@S JnniuluJ n7scut al o*ului cu un ani*al, ci &i Jn pre0ederea c7 s7racii pot aduce ca 5ert)7 pentru p7cat

turturele, care erau *ai ie)tine Q#e0, BLPO, iar dac7 &i lucrul acesta era prea *ult, puteau aduce o 5ert)7 clin cereale Q#e0. BL@@O. $u0intele 6dup7 *i5loacele lui+ Q#e0. @4LGG, etc.O sJnt )oarte se*ni)icati0e aici. Se p8E c, d,ruite T nl2i Qca GsLtaO, de 05r QZen. <BL@4O &i ap7 Q@ Sa*, PL1O au a0ut un loc al lor Jn Jnchinarea de cult, Qiar Jn legile de ba.7 sJnt *en&ionate nu*ai 5ert)ele de 0in. Q u*. G8LP, etcO. %nterdic&ia cu pri0ire la aluat &i *iere mcu unele e-cep&iiO dt ) i cu pri0ire la lapte, probabil c7 trebuie asociat7 cu tendin&a lor de a se altera. 'entru *oti0ul opus erea era ad7ugat7 probabil la 5ert)7, datorita propriet7&ilor eiconser0ante bine cunoscute Q*en&ionate nu*ai Jn #e0. GL@< Ki E.ec. 4<LG43 0eri Jns7 Marcu AL4AO. ]T7*Jia Ql=bIn7, N)Qore.S a 5ucat un rol considerabil, atJt ca 5ert)7 independent7 QE-od. <SLP, c) instruc&iunile pentru prepararea ei Jn 0. <4-<8O dt Ki al7turi de 5ert)ele din cereale Q#e0. GO, Mul&i cer cet7tori pun la Jndoial7 )olosirea ei Jn 0re*urile 0echi Jn te*eiul )aptului c7 nu era co*estibil7 &i tiu era crescut7 acas7 Q)er. 1LGSO Ki el consider7 c7 ter*enul D=torec din c7r&ile istorice descrie arderea gr7si*ii QDtrO &i nu a t7*JicJ, dar lucrul acesta nu este cert. ot.i . !. sEirD. a, <, @ASa, p. 4S si J, A, Mdt co8ry, %$D -ti8t @ABG, p, @S4, dt 1i ,>r @o, @A1S. '. rr<.lGAO. G. ;ca.iile. RegJe*ent7rile se re)er7 atJt la 5ert)ele na&ionale dt &i la cele indi0iduale, la oca.iile )esti0e Ki la 5ert)ele .ilnice. 'ri*ele 5ert)e publice bine atestate bJntcele se.oniereL S7rb7toarea a.i*ilor, S7rb7toarea pri*elor roade sau a s7pt7 nunilor &i S7rb7toarea adun7rii Wu a .otuilor QE-od. G<Lt4@PL <4Lla.G<5 Deut. @1O. ]'aKJele a )ost asociat de *ult cu pri*a s7rb7toare QJud. BL@S-@GO, iar cu ulti*a probabil c7 au )ost asociate cere*oniile de reJnnoire a leg7*Jn-tului Vc). E-od. G43 Deut. <@L@S K.ur*.3 %os. G4O &i poate anul nou &i ritualurile de isp7Kire Vc). #e0. G<LGP t*O Q.R/SA@ln,.O. o liste c*ptetb de 5ente ,en tru acestea, ctt &i pentru celelalte s7rb7tori, lunare Qluna nou7O, s7pt7*Jnale QsabatulO &i .ilnice Q5ert)ele de di*inea&7 si de sear7O, se g7seKte Jn u*. G8-GA Ki poate )i pre.entat7 ca un tabel Q0e.i diagra*a de la p. P@SO. Dita bepunrtui srderitor de ror de doua od 8 n este contro0ersat7 Ki este desigur greu de stabilit, datorit7 a*biguit7&ii ter*enului *in(I care se re)era arn ia 5enrel2 din 8Eale dr ,i la ietr)ete de ard8 de tot. QR)ea diagra*a de la p. P@1O Jert)ele =IlI Ki *inhI sEnt *en&ionate )7r7 a speci)ica ti*pul ini Sa*. <L@4L %er. @4L@G Ki 's. GSL<, si sJnt *en&ionate ca 5ert)e continue oJdr Ki *inh7t Jn E.ra <L< K.ur*. Ki ee*. @SL<<. Jsdlele o u 8td Mi priEr er.u c2le de 'aKte, care erau aduse Jn )a*ilie QE-od, @G3 c). @ Sa*. GSL1, dar aceasta a )ost o lun7 noua Ki nu o lun7 plin7O, )i 5ert)ele indi0iduale, cu* sJnt cele pentru J*plinirea uu Jur.hhr QG s4 rL<3 ct 0. G@L G San rsLP K.ur*.O sau pentru con)ir*area unui tratai QZen. <@L B4O, pentru 0enerarea lui Du*ne.eu QJud, @<L@AO, pentru dedicare personal7 Q@ J*p. <L4O, pentru consrr8 Q@ s2)r @1L<O s, p18 i,paWre QG s.*. G4L@P K.ur*.O. u se Ktie clar dac7 acordarea ospitalit7&ii pentru un *usa)ir era considerat7 Jntotdeauna ca un prile5 de a aduce 5ert)a QZen. @83 u*. ..L4oL % B1. GaLG4 se poare s., nu n 5rclu riMlur5 JERT"E =% DAR/R% legar2 d2 slr.r3 8i bst Vi @ s* AO. Atre d.ii *en&ionate Jn legi sJnt cur7&irea de lepr7 Q#e0. @4O, puri)icarea dup7 naKterea unui copil Q#e0. @GO, consacrarea unui preot Q#e0. 8-AO sau a unui le0it Q u*. 8O, de.legarea unui na.ireu de5ur7*Jn*l s7u Q u*. 1O. Jert)e *ai pu&in )rec0ente au )ost cele pentru dedic8 sBl8arutu QG sah. 1L@<L r in3. s5s K.ur*.3 E.ec. 4<L@8 K.ur*.3 E.ra <LG K.ur*.O, Jncoro narea regilor Q@ Sa*. @@L@B3 @ J*p. @LAO Ki .ilele de poc7in&7 na&ional7 QJud. GSLG13 @ Sa*. PO sau de pr.Sitir p.nh lupb S Sa*. l<La ,,l*.r ps, GSO. 'rintre 5ert)ele aduse anual Jn se*n de recunoKtin&7 pentru rolul lui Du*ne.eu Jn producti0itate era 5ert)irea %ntJilor n7scu&i ai ani*alelor Ki pri*elor roade QE-od. @<3 G<L@A3 Deut, @BL@AK.ur*.3 @8L43 G13 u*. @83 c). Zen. 4L<-43 @ ?a*. @SL<3 G J*p. 4L4GO, ].e-ciuielile Ki aducerea pri*ului snop Q#e0. G<LA K.ur*.O Ki 5ert)a din pJrga pl7*7delii Q u*. @BL@T-G@3 E.ec. 44L<S3 c` #e0. G<L@B K.ur*.O. 'robabil c7 scopul lor nu a )ost s7 consacre restul recoltei, ci s7 o decon-sacre.e. Totul Ji apar&inea lui Du*ne.eu, pJn7 cJnd pri*a parte era adusa ca 5ert)7 &i acceptat7 Jn locul Jntregului. u*ai atunci era ridicat7 restric&ia cu pri0ire la )olosin&a u*an7 Q#e0. G<L@4, c). @ALG<-GBO, $hiar Ki partea adus7 era pus7 nu*ai par&ial pe altar Ki dup7 aceea era luat7 pentru )olosin&a preo&ilor si pentru o *as7 de 5ert)7. Aceasta era soarta ulti*7 Ki a ]pu*i pentru punerea Jnainte care ara 5ert)it7 s7pt7*Inal. <. nitu,lul. Jerdele *5ore adse la atar nor5c nate Jn #e0, @-B sJnt descrise Jn cadrul unui ritual stereotip alc7tuit din Kase acte, dintre care trei sJnt Jndeplinite de Jnchin7tor Ki trei de c7tre preot. Ele pot )i ilustrate pentru =Il7 Ki .ebah Vc). R. Rendtor)), Dte Zesei.ein der 'r(scschri)t, @AB4O. Q9e.i diagra*a de la p. P@BO 're0ederile pentru 5ert)a pentru p7cat sJnr repetate de cJte0a ori pentru di)erite categorii Q#e0. aLr.@G, @<.G@, GG.G1, GG-<@O, *ind ac8ei (he. *7, cu e-cep&ia unor detalii *inore. Jert)irea unei p7s7ri ca ardere de tot Q#e0. @L@4-@PO Ki 5ert)a din cereale Q#e0. GO pre.int7 Jn *od necesar di)eren&e *ai *ari, dar nu sJnt co*plet di)erite. u este dat7 o )or*ul7 si*ilar7 pentru 5ert)a pentru 0in7 Vc). Jns7 PL@-PO, dar poate )iconsiderat7 inclus7 Jn legea 5ert)ei pentru p7cat Q#e0. PLPO. QiO Jnchin7torul aduce aproape QhiDribO 5ert)a sa Qde ase*enea hebt, asd)tO. #ocul 5ert)irii este curtea cortului lnrihtii, in pa8 de , .ltanlui Qpenru 5ert)ele de ardere de tot, 5ert)ele pentru p7cat &i peniru

0in7, dar nu Ki pentru nu*eroasele 5ert)e de paceO, deKi este posibil ca Jn 0re*urile *ai 0echi s7 )i )ost la uKa cortului Q#e0. @P4O, la strctuarut la.t Qt sah. GL@G K.ur*.O sau ta un altar rudi*entar de piatr7 sau de p.rntrt QElod. GSLG4 hl*.O su pe o jpirEa QG Sa*. 1L@4O sau un stJlp QZen, G8L@8O. f*orJrea pe altar, deKi este subJn&eleas7 Jn Zen. GGLA Ki E-od. GSLG4 Q's. %@<LGP "" u te-r alEEr5, nu 3re olrs ruit h pdcbna d2 .utr. QiiO El JKi pune Qs7*a(O *Jinile, sau Jn perioada biblic7 este *ai probabil ca punea nu*ai o nun7 Vc). *. GPLtBO, p2 0ictin, si ,oate isi *atuis 3r. catul. M7rturisirea p7catului, Jns7, este *en&ionat7 nu*ai Jn leg7tur7 cu &apul isp7Kitor, cJnd sJngele nu era 07rsat Q#e0. @1LG@O, Ki Jn leg7tur7 cu unele 5ert)e pentru p7cat Q#e0. BLBO Ki 0in7 Q u*. BLP Q0esi Jns7 Deut. G1L<3 %os, PL@A3 GSO, aKa JneJt se*Q(I nu poate )i considerat7 cu certitudine un trans)erai p7catului. 'e P@@ JERT%B Wt DATT/ de alt7 parte, paie %nadec0at ca gestul s7 )ie pri0it doar ca o identi)icare a propriet7&ii de c7tre proprietar, deoarece o ase*enea identi)icare nu este )7cut7 Jn ca.ul 5ert)elor )Sr7 sJnge, pentru care identi)icarea ar )i )ost la )el de potri0it7. 'robabil c7 este i*plicat7 repre.entarea, daci nu chiar trans)erul Vc), )olosirea aceluiaKi cu0Jnt pentru Jns7rcinarea lui %osua Q u*. GPL@8O Kiale0i&ilorQ u*. 8L@SO Ki pentru J*proKcarea cu pietre a unui hulitor Q#e0. G4L@< K.ur*.OO. R)e.i '. 9d., g4: G@, @AS@, p. A<@SD id "nh o 'a2rc di).r,, 8i J. c. Matth1, oid. G<,@AS<, p. AP.@@AO, QiiiO Junghierea QSuha&O este Jndeplinit7 de Jnchidtor, o .elria 5erdelor "lionale S4. @1L@@3 G $ron. GALG4O. %n literatura ne-le0itic7 este )olosit 0erbul .abah, dar acesta se poate s7 se re)ere la t7ierea dcrioar, a ani*lului Vi la p88 ps4ilor '2 dtar Q5niibeah, nu *iiha&O Q0e.i M.Zalling,Der .Altar, @AGB, p. B1 K.urrn.O- Jn scopul acesta este )olosit de obicei nth Q@ J*p. @8LG<3 #e0. @L1O, iar tabah descrie *ai degrab7 5ert)ele )Mnht*, cu e-cep&ia cJtor0a pasa5e QE-od. GSLG43 % -`,o-nr*,lhp. <L4i .t. G J*p.= @SL@8 K.ur*.O Jn care apare al7turi de ]o:& 'robabil c7 acestea se datae.L tolcirn nedenDte a Fbului, ce in lin= bile Jnrudite poate )i )olosit chiar Ki pentru 5ert)ele de .ar.a0aturi, iar Jn 'i< Jn ebr. pare sa )ie )olosit Jn sens destul de general pentru toat7 ga*a actelor de cult QNle obicli ap1taS. 'lin llro nu 1te s<s dact )olosirea ter*enului .ebah a )ost de )iecare dat7 Jn sens de 5ert)ire, sau dac7 carnea putea )i *Jncat7 nu*ai cu oca.ia 5ert)ei, deKi Jn antichitate aKa st7teau lo))il2 de olic2i Qc, prcblena .L*ii 5di1b idolilor la $orintO Q0et . !. SMith, 9T GB, @AP4, p, G4G-G41O. Qi0O MJnuirea Q.7raDO sJngelui era )7cut7 de preot, care adun7 sJngele Jntr-un lighean Ki n stropeKte pe 8hril2 d2 E ri s0 ale .ltarului in aea )2l hcit st 1e stropite toate cele patru laturi. AKa se procedea.7 cu ardsile d2 loi de anitule Q#d.4a @O, 52rdde de pae $ls. <O ii 5..trele pend 0in, Z20, PLGO, dar nu W d linseb p]lrilor ade ca 1d8 de lot Q#s, @L@sO, Jnt*cJt cantitatea de sJnge era insu)icienta, aKa JncJt era turnat pe *arginea altarului. Jert)a pentru p7cat Q#e0. 4O )oloseKte un set di)erit de 0erbe, hiJ.I Q,,a stropi+O Ki ri7tan Q6a pune+O, dup7 cu* 5ert)a era de rangul SntJisau al doilea Q0e.i *ai 5osO. Restul sJngelui era 07rsat QS7pa(O la baia altarului. Ritualul sJngelui este *en&ionat Jn c7r&ile istorice nu*aiHnG m*p. @1L@B Qdar4 @sa*, @4L<@<s3 E-od. G4L1<O. QRT.iTh. c. 9rieEn, ;TSP,@ABS, p. GS@=G<B3 D, J. Mccarthy, JA% Aa, PA1A, p. @11lP1i AG, @AP<, '. GSB.G@Sr , B, S*itl, "rpr <G, @APS.P@, p. G< i,l*,O, Q0O o parte din toate 5ert)ele era ase ;iDr"O. u nu*ai sJngele ci Ki gr7si*ea Ji apar&inea lui Du* ne.eu, Ki aceasta era ars7 *ai JntJi QZen. 4L43 @ Sa*. GL@1O- , e" brba de srB.i* ln <))i@ .i d2 gr7si*ea de pe rinichi, )icat Ki intestine. Din 5ert)a pentru pace, p7cat Ki 0in7, nu*ai aceast7 gr7si*e era arsa, iar din 5ert)ele de cereale era separat7 si ars7 nu*ai o parte nu*it7 =a.(Ir7, dar arderea de tot era ars7 co*plet, cu e-cep&ia pielii care era data preo&ilor Q#e0. PL8O. Jert)ele de gradul JntJi erau arse QsarapO Jntr-un *od di)erit de 5ert)ele arse pe altar, )n ca.ul a1ta ea 1a si Di2le. Q0iO R1tul psn5l.o. r1M] dil 5er)d erarninZte Jn 8drul uei ne c8*onnle 12 de cttc preo&i Ki Jnchin7tori J*preun7 Q5ert)a de paceO, )ie de preo&i Ki )a*iliile lor, )ie nu*ai de preo&i. MJncarea preo&easc7 era categorisit7 ca s)Jnt7 sau prea s)Jnt7. Din pri*a categorie )ee parte 5ert)ele de pace V#e0. @SL@4@ GGL@S l.un-O W trirele r2de ti diuielile Q M. @<L@<O 2iac1id pur8u i nrh.at de )*ilia ptutului ln oric la c8ti dn 8tegoria a dou )7ceau parte 5ert)ele pentru p7cat Q#e0. 1LG1O3 5ert)ele pentru 0ina Q#e0. PL1O, 5ert)ele de cereale Q#e0. 1L@1O Ki punea pentru punerea Jnainte Q#e0. G4LAO Ki puteau )i *Jncate nu*ai de preo&i, Jn incinta Te*plului. Masa c.rcnonial, de 5erdA de la 5erWa de psce l,Wo,8 de obicei Jnchinarea local7 Jn 0echi*e Q@ Sa*. @-AO, dar dup7 centrali.area Jnchin7rii de cult la %erusali* Vt). Deut. @GO *asa aceasta a a0ut tendin&a s7-Ki piard7 El8E iZinte. .irorlale .rrecte )ornale ale inhin7rii, )n E.ec. 41LG@-G4, Jns7, este pre07.ut7 continuarea ei. 4.c1Esori5l2de 52rde. QD =1rd.Ard2Edetor'.rc sa poa te )i considerat7 5ert)a e0reiasc7 tipic7, *ai *ult decJt .ebah, care este pre)erat7 de Kcoala :ellhausen. Este ,r.dt d2 la lrEegut tcen. 43 8LGS3 GGLGt E-.A. @SLGB3 @<L@G3 Jud. 1LG1i @<L@1O, a dJh5t tinUuiu un ritual obiKnuit Q@ J*p. ALGB3 c). @ )*p. @SLBO, nu a %ost osiiV niciodars #a ea.iile inloriante Qr %np. <L43 @1. 8L<@@ Vi ia p])tt rclul donnEnt dnn b rcnuil2 drii QEa, 4<L@<i E( <LG,tO Qre.i R. Rendtar)), Studieri .ur Zeschichte des ;p)ers i* ahen %srael, @A1PO. %ndi)erent ce s-ar spune despre ideea lui Robertson S*ith cu pri0ire la 5ert)a de pace pri*ar7, din or. .

pb0dit roi 1tiu arde8 de tut - din in)or*a&iile pe care le a0e* Jn 9T, din 5ert)a =1l7 se parc c7 au deri0at *inh7, =7i7*, hatt7=r Ki chiar "l7*t*. De cinci ori este *en&ionat7 5ert)a (7lll Q@ S*. PLAL 'r. B@L@A3 Deui <<L@S3 ct Deut @<L@1 ti #e0. 1LGG-G<O, care este un alt nu*e pentru =1R7, deKi se pare cn * oar2M d)edti ln b]tele de la ca" tagina Ki Marsilia. Dei oVirtl 8e2re ad20dr ,r id1 lui Rst ci 5ert)a de tip =IlI este Jnt)lnitI nu*ai Jn Zrecia Ki Jn regiunea 6*7rginit7 la de Taurus, la 9 de Mecli-terana, iar la E si S de deKert+ Q6ErF7gungen .u* israelidschen Brandop)er+, 9t* /garit nach fu*ran QEisleldt "1t]tui)tO, @AB8, p. @PP@8<O, 4 r2ruld ci orisine ei in (rael a, po*it de %a 5ert)ele de 8*eni QG lnr, <@GPO et de la ntuluile de a0siF de tip gM, caEcten neindorlroc de dar 2n e0idst din ".s)ot*rea eleenblor lnto )o.na h c))i pot )i d portate la D#l Eu Qtud, 1LG@3 @<LGS3 4. Deut. <<L@SO, d.r ac]1 nu re spl)t Drsc .u pri0n2 la spul .talului, care sa p1t sa n )1t onagin Vi *ul&u*ire, sau isp7Kire pentru p7cat. Aceast7 ulti*a nuan&7 este pre.ent7 Jn %o0 @LB3 4GL8 Ki Jn *ulte pasa5e Ehi d #20, @L4 1te dad ca iina *oti0ul p2nt ad,..8 5en)ei Q4 rE-tul /saritic ALP, Fde ard2E de tot Q%rpO este asociat7 cu iertarea su)letului Qsl)i np;O. Atunci cJnd 5ert)a pentru p7cat a a5uns s7 )ie princip.la c.tDprie d2 5erde QMishMh, gebdli* @S.GO, ea a a0ut tendin&a s7 preia aceast7 )unc&ie, dar #a disin2 lucruile nu au siat ala Qc, h. G8-GA W $). a, 1L@4 W 1L@rO, QiiO *inh7 Q.5ert)a de *Jncare+O. E-ist7 oarecare .on)tr.ie d.toriri )aptului ca ac1t t2*2D 1t2 )olosit ln 9T in d2i nDdui di)ente de <4 de ori ln].*i.i si*plu6dar+ QcadouO sau 6tribut+ Qc). Jud. <L@B3 @ J*p. 4LG@ . rddAciE probDbil c, 1te aDah, ,5a dair Fi )or*a aparte de plural Jn TM in 's. GSL<O, de AP de ori Jn scrierile le0Jrice se re)er7 la 5ert)a de cereale Qde=e-. P@G #e0, GO Ki de un nu*7r nedeter*inat de ori Jn celelalte ca.uri are de ase*enea acest sens Qde e-. Js. 4<LG<3 11LGSO, dd tn dt. pas52 s re)2rr la 5ed)e tn r.n5 Q@ s* GLGAL G1Llo, Di prob.bn h Marean5t eu la 5ert)ele de ani*ale Jn particular Q%Sa*. GL@G-@P3 Zen. 4L<.430e.ipns7 ,!.Snaith,9TP,@ABP, p. <@4<@1O. S. R. Dri0er de)ineKte corect *inh7 ca e-pri*Jnd nu nu*ai ideea neutra de dar mcadouO, ci aceea de 6cadou Scut pentru a ob&ine sau a p7stra bun70oin&a+ Q!DB, <, @ASS, p. B8P3 c). Zen. <<L@SO Ki acest sens de isp7Kire este pre.ent Ki in pasa5ele despre 5ert)e din @ Sa*. <L@S-@43 G1L@A. Jn aceste te-te *inh7 este o 5ert)a independen&ii, Jn ti*p ce Jn legi ea Jnso&eKte 5ert)ele de ardere de tot )i 5eniere de p2e Q M. rsL@.r1O, cu e(8da te-. telor din u*. BL@B,GB3 #e0. BL@@-@<3 1L@A-G<. 'otri0it cu #e0. G aceast7 5ert)7 const7 )ie din )ain7 QGL@-<O, )ie din turte coapte QGL4-@SO, )ie din gr)ne neprelu crate QGL@4-@1O, J*preun7 cu ulei Ki t7*Jie Ql=bInIO. Aceast7 ,`ninh7 din curtea dinainte+ poate )i co*parat7 cu ceea ce J. !, Murt. nu*eKte 6*i=n)id locului s)in) Y altarul t7*lierii, plinea pentru punerea Jnainte &i uleiul din la*p7 VThe Sacri)icial :orship o) the ;ld Testa*ent, @81BO. Alte ingrediente puteau )i sarea rls. GL@<O ,5 0inut nd. G<L@<O. r5 u* din)t aceste 5ert)e au era *)neat7 de c7tre Jnchin7tori Q0e.i Jns7 #e0. PL@@-@AO. Ele re0eneau preo&ilor, dar nu*ai dup7 ce era luat7 o .5ert)7 de aducere a*inte+ Q#e0, GLGO Ki era ars7 pe altar. Aceast7 traducere subJn&elege o deri0are a ter*enului =a.(7r7 de la .7(t-r, dar Z. !. Dri0er a sugerat Jn&elesul de,.*7rturie+ sau 6si*bol+, o parte care repre.int7 Jntregul QJSS @, @AB1, p. AP-@SBO &i acesta ai )i un alt e-e*plu de aplicare a p8prdu subrntutii la 5en)e. QiiiO .ebah &i'l7*t*. ?i de data aceasta e-ist7 *ai *ulte *oduri %n care sJnt )olosi&i ter*enii &i uneori tebah &i "la*t* sJnt )olosi&i ca ter*eni echi0alen&i Q#e0. PL@@-G@3 G )*p. @1L@<, @BO, alteori ca ter*eni distincti0i Q)os. GGLGP3 c` E-od. G4LB3 @ Sa*. @@L@BO, ltrrd #ldependsr QG sr*. 1L@P@<t Erod, <GL15. alteori co*bina&i Jntr-o singur7 e-presie co*pus7 .ebah 'Rt*t* sauBi9)tii=M*Tn Qsub )or*a aceasta apare de obicei tn legea le0itic7O. Este Jndoielnic ca toate aceste e-presii s7 se re)ere la .ebah, 5ert)a de *Jncare. Se poate ca %t7*bn, cJnd ter*enul este )olosit singur, s7 nu )ie nicidecu* o Jert)7 de *Jncare Q0e.i Jns7 G Sa*. 1L@AO, ci o 5ert)7 sole*n7 de isp7Kire Jnrudita cu =1lI Q0e.i R. Rendtor)), Scudien .ur Zes-ch(hte des fp)enn, dar Jn con5unc&ie cu alte 5ert)e se poate s7 )i re&inut acest sens. ; 5ert)7 il* de tip isp7Kitor se pare c7 era cunoscut7 Jn #Tgarit QD. M. #. /rie, 6Sacri)ice arnong the :est Se*ites+, 'Ef 8@, @A4A, p. PB-PPO Ki este re)lectat7 tn pasa5e cu* sJnt Jud.GSLG13l Sa*. @<LA3GSa*. G4LGB. "aptul c7 dup7 5ert)7 a ur*at o *as7 de bucurie, nu repre.int7 nici-decu*o contradic&ie daca bucuria era bucuria iert7rii, deoarece 5ert)a de *Jncare .ebah *arca de obicei S*p7catea dup7 o Jnstr7inare QZen. <@LB43 c). S. # $urtiss, 6The Se*itic Sacri)ice o) Reconciliation+, HTte drpZrror sia . 1.a, 1,tAoGi p, 4B4.41GO, %ndi)erent care este deri0area propus7 a ter*e-nuluiTte*, -delaJSiJ*, pace, si prin ur*are 6a )ace pace+ Vc) Z, "ohrer, 6a Jntregi+, Ki prin ur*are 6a Jncheia 5ert)a+- TD T P, p. @SGG-@SG<O sau de la S/%i*, 6a co*pensa+ Ki prin ur*are 6a pl7ti, a isp7Ki+ Qc`. B. A. #e0ine, 6un tribut, un cadou, un dar Jh se*n e salut+, %n the 'resence o) the #ord, @AP4O - ar )i JBRT%E )% DAR/ .% acceptabil7 &i de pre)erat )a&7 de reducerea Jert)ei de J*p7care la ceea ce erau de )apt nu*ai seg*ente ale 5ert)ei pentru 5ur7*Jnt+ sau ale 6Jert)ei de *ul&u*ire+. Acestea dou7, J*preun7 cu 5ert)a de

bun70oie, constituie trei categorii Jn cadrul c7rora 5ert)a de J*p7care era potri0it7, iar regle*ent7rile care le gu0ernea.7 Q#e0. PL@@ K.unn.O sJnt o co*pletare la cele din #e0. <. Toate acestea trei e*u 5ert)e de *ul&u*ire, dar 5ert)a pentru J*plinirea unui 5ur7*Jnt, care desc7rca o pro*isiune anterioar7 atunci cJnd era adus7 5ert)a, nu era o 5ert)a op&ional7, pe cJnd celelalte erau op&ionale. 'oate c7 acesta este *oti0ui pentru care 5ert)a pentru J*plinirea unui 5ur7*Jnt a re0enit %a o regle*entare *ai stricta, ca 0icti*a s7 )ie )7r7 cusur Q#e0. GGL@Ai 4 M.t. @Ll4. ude ] adau8, ca b.bu5e s7 )ie de parte b7rb7teasc7O, dar aceast7 cerin&7 era *ai pu&in stringent7 Jn ca.ul 5ert)elor de bun70oie Q#e0. GGLG<O. #e0. P adaug7 de ase*enea reguli pentru 5ert)a de *Jncare, reguli care au lipsit din #e0. < -adic7, )aptul c7 5ert)a de *ul&u*ire trebuia *Jncat7 Jn aceeaKi .i, iar 5ert)a pentru J*plinirea unui 5ur7*Jnt si 5ert)a de bun70oie trebuia *Jncat7 cel *ai tIr.iu a doua .i, SJnt speci)icate &i p7r&ile preo&ilor Q#e0. P3<G K.unn.O, acestea )iind 6pieptul+ &i 6spata+ dreapt7. Z. R. Dri0er Qop. cit.O sugerea.7 Jn&elesul de icontribu&ie+ pentru ter*enii rti)lpd Q6leg7nat+O &i l=rT*7 ;pat7+O, iar lucrul acesta pare roai potri0it dedt sugestia *ai 0eche care considera c7 este 0orba de *iKc7ri ori.ontale &i 0erticale la altar, *i&c7ri care ar )i )ost )oarte nepotri0ite atunci cJnd obiectele ac&iunii erau berbeci, &api &i le0irii Q uia, 8L@@O. Q9e.i :. B. Ste0enson, 6!ebreF =ZJa)t and gebach Sacri)ices+, 'estschri)t Al)red Bertholet, @ABS, p, 488-4AP3 c). J. M)lgro*, 6The A/eged :)a0e-;))ering in %srael and in tu a*sr d Easr,, lE`` GG.@APG, p. <<-<s.r Qi0O %Sa* 5t hatt7=&. u*ele acestor dou7 5ert)e, 5ert)a pentru 0in7 &i 5ert)a pentru p7cat, sJnt nu*ele unorlucruripentrucarerrebuie)acut7isp7&ire, =S;a* Q60ina+O Ki hatt7=& Q6p7cat+O. Jntr-un conte-t cui tic aceKti ter*eni nu se re)er7 atJt la o)ense *orale, cJt la pJngIrire cere*onial7, deKi aspectul *oral nu este e-clus. Din pri*a categorie )ac parte 5ert)ele pentru p7cat aduse de leproKi Q#e0. @43 c). Maieu @L44O Ki cele aduse de *a*e dup7 na&tere Q#e0. @G3 c). #ucaGLG4O, iar a doua categorie se re)era la ca.urile de JnKelare &i n1nBre pe rdrept, rn #e0, 1LtP ,i %a e.ue de 0i3l Jn #e0. @ALGS-GG. Aceste e-e*ple nu au )ost decJt niKte ca.uri alese la Jnt)*plare pentru a e-e*pli)ica legile Ki nu trebuie considerate c7 dau o descriere co*plet7 a 5ert)ei pentru p7cat Jn aceste legi Ki eu atJt *ai pu&in Jn cult, %n ansa*blul s7u. Jn cursul istoriei, de pild7, aceste 5ert)e abia dac7 pot )i tnt)lnise. Ele nu sJnt *en&ionate Jn Deuterono* Qc). Deut. @GO &i probabil c7 nu despre ele este 0orba Jn ;sea 4L8. #ncruJ acesta nu trebuie atribuit nicidecu* originii lor post- e-ilice, aKa cu* a aigu*entat :ellhausen Y deoarece ele sJnt bine cunoscute de E.echiel Qc` 4SL<AL 4GL@<O Ki se )ace alu.ie la ele Jn 's. 4SL13 G ttnp, @GL@13 @ Sa*.= 1L< =ar* de c..ur cr 1E rcrba do de Drobl2rc *o,etareO - ci poate )i atribuit naturii lor indi0iduale Qa-ceasta poate e-plica t7cerea cu pri0ire la =7gS7*, care nu a )ost o 5ert)7 adus7 la s7rb7toriO &i caracterului )rag*entar al scrierilor istorice. AceeaKi t7cere este obser0at7 si Jn perioada post]e-iliea Q=aT7hi este *en&ionat, probabil, nu*ai tn E.ra @SL@A, iar hatt7=t Jn ee*. @SL<< &p Jn ceea ce pare s7 )ie o )or*ul7 a cronicarului Jn E.ra 1L@P3 8L<B3 G$ron. GALG@ K.unn.n. P@< JER%"E A% DAR;R% #a ).l d2 ot1ore ete ElaiE din8 cle doui 5e.de Qdr D., ele siot )oldit2 1 rircDi8 rn ld. sL1O. Singurul lucru care poate )i spus cu certitudine este c7 p7catele J*potri0a aproapelui sJnt *ai e0idente Jn =oSa*, iar cele J*potri0a lui Du*ne.eu sJnt *ai e0idente Jn hatta=tO. 'rin ur*ate =assa*, pe lJng7 5ert)7 ndgird o co*p2ner noretart, D1pr<lbir2a aproapelui trebuie s7 )ie egal7 cu 0aloarea pagubei, plus o cinci*e Q#e0. 1-BO, sau dac7 nu este un repre.entant al lui, desp7gubirea trebuie pl7tit7 preotului Q *. BL<O, AniMld ads 8 5erdt p.ntru 0inl, T obicd un berbec, re0enea de ase*enea preotului si, dup7 Jndeplinirea ritualului obiKnuit pentru sJnge Ki gr7si*e, putea )i Jn)ocat de preo&i ca un lucru 6prea s)int+ Q#e0. PL@PO. AceleaKi pre0ederi se aplic7 Q#e0. 1LG4GAO la 5.rd2l2 p2nEu pddt ade de enduc.rtor Qld. 4LGG-G1O W de onul de )ld A4. 4@GP-<tO, dW Jn aceste ca.uri sJngele este pus pe coa*ele altarului. Jer)rele pentru p7cat aduse de *arele preot Q#e0. 4L@-@GO d de tW8<a cohuibE Q#0, ,rL@<.G@O u *ea.7 un ritual *ai sole*n, )ocare sJngele este stropit Q)ti-.7, nu taraDO Jnaintea perdelei locului s)Jnt, iar trupurile ani*alelor de 5ert)a nu s)ot *Jncate d sJnt aree Qs7rap, nu )iJDt)rO Jn a)ara taberei Q#e0. 1L<S3 c). E0r. @<L@@O. Jn a)ar7 de aceste patru categorii, e-ist7 pre0ederi pentru 5ert)e Jnlocuitoare aduse de cei s7raci Q#e0. BLP-@<O. $ap. 4 Ki B con&in o scar7 gradat7 de 0icti*eL tauri Qpentru *arele preot Ki pentru adunarea popotuld F.i rtus i s. @sLG4i #e0. A@@s3 @1LsO, lapi Qp.nit=r snducdioriO, d,re eu niei Qpedu oa*enii de rJndO, turturele sau poru*bei Qpetro cei s7raciO, )7in7 Qpentru cei )oarte sIradO. 'ot )i obser 0ate principiile ur*7toareL orice o* trebuie s7 aduc7 o oarecare 5ert)7 pentru p7cat3 ni*eni nu poate *J)tca prcpria W 5erdL p2ntru pr8t3 d .tt ehcterul de isp7Kire este *ai *are, cu at)t trebuie adus sJngele *ai aproape de Du*ne.eu, %n giua %sp7Kirii se trecea chiar &i dincolo de perdea &i sJngele era stropit pe chi0otul leg7*Jntului. m9e.i D. Schot., Scluild3 und Siindnp)er i* Mten Testa*ent, @A<S3 #.Morris,6rAs)ia*==, Ef<S, @ABa, p. @AB-G@S3 J. Mi(rcT F G%, PAP@, p. G<P-G<A3 D. Q.@@))i4 UD;T l, p, 4GA- 4<P.O B. Se*ni)ica&ia. Scopul )rec0ent declarat al 5ert)elor din #e0. este,,s7 )ac7 isp7Kire+ Q(ipper, l`s0. @L4, etcO. R)erbul poate )i e-plicat Jn unul din ur*7toarele trei *oduriL 6a acoperi+, de la ter*enul arab (a)ara3 6a Kterge+, de la acad. (uppuru3 6a r7scu*p7ra printr-un bl*itol=, de la sthtiFl ebr, (ops. DeVi a

doua e-plica&ie este pre)erat7 de *a5oritatea scriitorilor *oderni, se pare c7 al treilea sens este )o acord *i bu c, tsri. 5erdei d.tA h lE0. @PL@@L +0iala trupului este Jn sJnge ,,-. prin 0ia&a din el )ace sJngele isp7Kire+ Q0e.i Ki J. Milgro*, JB# AS, @AP@, p. @4A-@s1O d 1te ln *onie cu atli8 pri(ipidui h *ulte situa&ii practice descrise *ai susL alegerea *aterialului de 5ert)g Jntr-un 6raport biotic+3 dese*narea lui prin pF8 niinilor5 ard2u rei ',4i sinbolie, cu* este aiderea gr7si*ii sau =a.(7rI3 5ert)irea *ai SntJi a unei p7r&i Ki r7scu*p7rarea JntJiu5ui n7scut &c). S. !. !8(2, ,,The Th"ry dd 'adie o) slb.dtu-tion=, FG,@ABG, r. @-@P, i,ar pentru o p,ree di)Dil> Fi art=elel. lul a Meti,8d, aib G@, lA4oO. l, acestea poate )i ad7ugat ritualul 0acii ro&ii Jn Deut. G@ Ki a &apului isp7Kitor )o #e0. @1, care, deKi nu erau 5ert)e de sJnge, re)lect7 ideile care trebuie s7 )i )ost 0alabile cu atJt *ai *ult Jn ca.ul 5ert)elor de sJnge. 'asa5ul din #e0. @1 a )ost interpretat )o lu*ina acestui )apt Jn tradi&ia ebraic7 Qde e-. MiKna, Co*a 1.4, 6poart7 p7ca tele noastre 5i pleac7+O. Jert)ele Di*inea&a Seara Re)erin&a biblic7 Y1tI Qardere de totO *inhI aIl7 Qdaruri Qardere din de totO cerealeO D l l a *in)td Qdaruri din cerealeO l l l l a l D l

E-od. GAL<8-4G u*eri G<L<-a @ J*p. @8LGA G J*p. <LGS G J*p. @1L@B EJec. 41L@<,@4

a D

'rincipalele re)erin&e biM(e la 5ert)ele 6de dou7 ori pe .i+, =IlI &i *inhI. P@4 JERT"E ;rdinea ac&iunilor @ < 4 A A% DAR/R% e

=drd Q5erde *(tuit, de )o.O #e0iticul @L@-@P

Tauri ;i sau capre

#e0. @L<

#e0. %A

#e0.@LBa

#e0. @LBb #e0. @LA@O lc0. @L@<@<

le0. @L@@a #c0. @L@@b .eld)t Q5e))2 de *uhr*ir2O #20iti.ul <L@,@P

R-0. @L@Sb -

Tauri Miei ^api

#e0, <ilh

#e0, <LGa #e0, <3Ga #c0. <LGb #c0.<LS

be0. <L1b #e0. <L8a #e0. <LSa #e0. <38b #e0. <L@@

#e0. #e0. <L@<a #e0. <3@<a #e0.<L@<tl #e0. <L@1 <L@Gb 'rocedeele rituale stabiJite pentru 5ert)ele *istuite de )oc Ki pentru cele de *ul&u*ire Q#e0, @ Ki <O. Ase*enea pasa5e sJnt un a0ertis*ent J*potri0a li*it7rii isp7Kirii lI un singur act, ca Ki cu* nu*ai

*oartea sau o)erirea sJngelui, sau consu*area trupului 0icti*ei, ar )i lucrul care )ace isp7Kire. Moartea era i*portant7 - &apul 0iu constituia nu*ai 5u*7tate din ritualul din #e0. @1 Qc` 0. @B Ki @4L4-P3 BLP-@@O. Modul de ln8buintare a siiselui 8 de ash8 i*portant - Jn G $ron. GALG4 se pare c7 isp7Kirea se )ace dup7 o*orirea ani*alului. $onsu*area )inala a ani*alului de )oc sau nuncarea lui sau i.gonirea lui la A.a.el a a0ut de ase*enea un loc special - Jn #e0. @SL@1-GS *Jncarea 5ert)ei pentru p7cat de c7tre preo&i este *ai *ult decJt un gest si*bolic. %deea c7 *oartea 0icti*ei era nu*ai o eliberare a 0ie&ii care era Jn sJnge Ki c7 isp7Kirea era )7cut7 de 0ia&a din sJnge este o idee la )el de *7rginit7 ca Ki ideea con)or* c7reia *oartea este o satis)acere penal7 cantitati07. #a aceast7 concep&ie din ur*7 s-a obiectat c7 p7catele pentru care era adus7 5ert)a nu erau picate care *eritau *oartea, cI 5ert)ele pentru p7cat nu i*puneau Jntotdeauna *oartea Qc). #e0. BL@@-@<O Ki c7 o*orirea ani*alului nu ar a0ea o i*portan&7 esen&ial7 c7d Jn ca.ul respecti0 ar )i )ost )7cut7 de preot, nu de un laic. Aceste obiec&ii se ridic7 nu*ai J*potri0a )or*elor e-tre*e ale teoriei substitu&iei, nu J*potri0a principiului substitu&iei Jn sine. A8ta5ul Eal al t2diei rub1tituiiei 1t2 cA r2ti8 categoriile rela&iilor personale, Jn ti*p ce alte teorii au tendin&a s7 le reduc7 la categorii dina *istice sub-pereonale, Jn care sJngele Jnsu&i este conceput ca c)ectuJnd unirea *istic7 sau e0itali.area Jntr-un *od se*i-*istic Vc). teoriile lui !. !ubert &i M. Mauss, Soai)iceL its ature and "unction, @A143 A. #oisy, !!#R B,n. @, @A@S, p. @-<S Ki Essai hiitoriDue sur le 5ncri`(e,@AGS3S.Z.Zay)ord, Sacri)ice and 'riesthood, loG43 A. Bertholet, Ja# 4A, @A<S, D. G@a.G<< si re3 Sinn des (utlischen ;p)en, @A4G3 E. ; Ja*es, 9ie ;rigins o) Sacri)ice, @A<<O. S obidi,e *i sioasB la tsna subsritutie5 1te di)icultatea ridicat7 de descrierea 5ert)ei pentru p7cat ca o 5ert)7 6prea s!nt7+, o 5ert)7 potri0it7 s7 )ie *Jncat7 de preo&i. Dac7 a a0ut %oc un trans)er al p7catului, oare nu ar )i necurat7 Ki potri0it7 nu*ai pentru ardere distructi07 Qs7rapOU AKa se proceda cu 5ert)ele pri*are pentru p7cat. Jn celelalte ca.uri *Jncarea 5ert)ei de cste prcS prcbabil d poat2 ) interpretat7 Jn d si*ilar, ca Ki cu* puterea 6s)in&eniei+ superioare din preo&i - prin ungerea lor - a absorbit necur7pa 5ert)ei Qc` #e0. @SLlT-GS Ki articolul 6Sin-Eating+, ERE, @@, reGD p. sPG.BP1 Q!inbndOO. "aDrut .a aci a0* de-a )ace cu categorii de 6s)in&enie+ care nu sJnt ale noastre este e0ident din instruc&iunea de a sparge 0asele de p7*Jnt Jn care a )ost )iart7 5ert)a pentru p7cat Q#e0. 1LG83 c). ]$/RAT ?% E$/RATO, 'e de alt7 parte, *oartea 0icti*ei putea )i interpretat7 ca o neutrali.area in)ec&iei p7catului, a&a JncJt gr7si*ea Ki sJngele puteau )i puse nepJng7rite pe altar, ca 5ert)e pentru Du*ne.eu. Esre preterabil sd rteinn a]n5si Nli]uiia dacn alte concep $u despre 5ert)e, cu* sJnt acelea de 6o*a siu sD +conuiDe+, slnt pZibite alBhri de cl2 en)ioElesiu aici Vi 2re sint )abriale de *ioriratea reologilor mA. :endel, Das ;p)er in der ahisraeli*-dien Rdigion, @AGP3 :. ;. E. ;ester#ey, Sacri)ices in A5idenl %srael, @A<P3 !. !. RoFley, TTie Meoning o) Sacri)ice, @ABS[, sau dac7 anu*ite tipuri de 5ert)e e-pri*7 unul dintre aceste aspecte *ai *ult dedt un altul Qde e-., arderea de tot e-pri*7 o*agiu, iar 5ert)a de pTe e-prinr cobuiF5. Dir =n leDi . el Dutin Jn cele despre 5ert)a de ardere de tot, 5ert)a de cereale Ki chiar 5ert)a de pace Qdar nu*ai rareori3 c). E-od. GAL<<3 E.ec. 4BL@BO, cit Ki despre 5ert)ele pentru p7cat &i pentru 0in7 - ni se spune c7 )ac isp7Kire. ?i ceea ce ti1te (labil cu pri0i" la lesi pare sl 1e 0alab <i d pri0ire la istorie. P@B JERT%E )% DAR/R% EsE greu de =nsps la h)tbde daca 5erda a )1t adt o EpiiiE Qadice, a prdtelorO c)t ti o inb, nate Qadic7, a *JnieiO, sau dac7 a )ost nu*ai isp7Kire. Ter*enul (ipper Jnsea*n7 )7r7 Jndoiala 6J*bunar7+, ln uele 8.ui Q *- @1L4@.sSi Eod. <GL<S@ Ai ]nsut aeta 1te spri5init de )olZir2 dprgtei r8,r nJhoah,,.*iros pl7cut+, pretutindeni Jn legi Qc). si Zen. 8LG@, &i Deut. <<L@S QJn #cSO. E-presia reah nihoah, ios,, poate a0ea u ]s *i slab QZ. B Z*y, sd.riJi.e in rhe oM T1to*aa @AGB, p. PPe@, a*ta ca 1te )oldit a8lo ude re=an aWepb ei puliD in ca.d 5ert)elor de cereale Ki a 5ert)elor -ebah, dar nu Ki acolo ude ean a)tepta ii Mitult, la 5erdele "nEu 0ini Ki 5ert)ele pentru p7catO, iar lucrul acesta este Ki *ai sident ii"n)eleclnd #irper tB2tO,ete lolosit ln legltlrl .u rFruii *te.iale crn ere *obilienn din cotul intilniln QE-od. GAL<Pt Ea, 4<LGS@ 4sr@AO ti e-pBia Eeblie ddus sinplu =< cue"=. 'entru discu&ia de )a&7este i*portant s7 recunoaKte* )aptul c7 Du*ne.eu Jnsu&i a dat o*ului p7c7tos ntudul Ql2V uL@@L ,yi lah dat Qsln<2leO ca se% pune&i pe altar Ki s7 slu5easc7 de isp7Kire pentru sunerele 0oaste+O. WJd1le )tbu5e prMte ca actionlnd Jn s)era leg7*Jntului &i a harului leg7*Jntiiiui. Ele nu sJnt 6solu&ii ale o*ului pentT/ propria sa r7scu*pSEr2+, aW c* sF,rea.a #. Mdhler Qold l1.*enr tholoT`, @ABPO, ci sint ,,rdda h.rului, nu rddrcinile M+ QA. $. Mnudson, =The Rcligio0s Teaching o) the ;ld Testa*ent, @A@8, p. GABO. Dac7 J*p7carea QJ*buna-reaO lui Du*ne.eu are sau nu loc Jn acest conte-t este o pbbldE sidlard cu ca din lRT Di ,Ls' /l depinde d. .oMerda dspre parar, d1',t le8e ii d1pre natura lui Du*ne.eu Qi%S'k?%RE3 0e.i Ki #. Morris, The Aronolic Aed.nin< oJ.) te cos, @AssOMai )tbuie sps ci in Rr% e-irrs nuli2 lucrui cae W8erea.A c% sistenul siu de 5en)e nu a )1t u stst2n 1ral, De e-enplD tu . er.is1t nici o 5ertl p2nd crlcae legs*hnnui Qct Erod. <GL<S %.l*,l - in lniM .1tui tapi "2buie interpreatl epingeea 5ert)elor de c7tre proroc a sau pentru p7catul cu 0oia Ki 6hula+ la adresa Do*nului, care Jl scoteau pe o* Jn a)da #"snl,tulu5 Q M, @sL<SO, dBi aici plobabil cb se hadrea., idolali. W

.p.sta.ia. DeW .u e .c epta, pe d2o pane, idea ca e)i.adbta 5drei eE lin)tarB la pl8t2le inbluiale, care e"u d2 )apt p7cate ade07rate sau, pe de alta parte, c7 prorocii Ki "atnRtii piosi nu au 0i.ul n5ci o rnloale ln 5erdele tbpriu..ise, 1te ade0Lrat ca " put2d abua de inchi narea cultic7 atunci cJnd leg7tura l7untric7 dintre Jnchin7tor Ki *i5loacele Jnchin7rii era sl7bit7, Ki cJnd a deEnir ne8, ca teligia pro)etici s, pua a.cenl-l pe prioritatea unei rela&ii personale cu Du*ne.eu, TbtuKi, nu este JntJ*pl7tor c7 atunci cJnd religia preo&easc7 &i cea pro)etic7 s-au Jntilnit Jn 'ersoana Robului Do*,nrid in %s. B<, se a5uge la pu.td cel nai iM%t al religiei ,=X chd tor ce sia 0aloc li lnchinarea de cultesteacu*ulatJntr-o persoan7, care )ace o 5ert)7 de isp7Kire Qhi-.7, 6*iel+, Jert)a pentru 0in7+O )i in acl.ii rinp cieanra la dragc)t n5 )idelii.td p.s..lB . inint urone. B%B#%;ZM%E. #Qiirne nenlionate p2 paErul articolului3 articole despre 5ert)7 Jn $B, !DB, /DR Qun bl*O, ERE, %SBE, %DB, g'",R3 S. # $dis, 'r*iti0e Se*itic Religion Today, @ASG3 articole din The E-poiitor, seria a 1-a, @ASG-B3 R. de9au-, #a Sacri)ices de l=Ancien Testa*ent, @A143 ". $. . !ic(s, The "uli-ness o) Sacri)ice<, @A413 ". D. Midner, Sacri)ice in the ;ld Testa*ent, @ABG3 R. M. Cer(es, Sacri)ice in $ree( and Ro*an Religions and Early Judais*, @ABG3 !. Ringgren, Sacri)ice in theBib(, @A1G, Wi %.raelite Religion, @A1B3 R. de 9ani, Studies in ;ld +testa*ent Sacri)ice, @A14, KJ Anrient %sraelG, @A1B3 Z. "ohrer, !istary aJ(radite diDio, rAU<3 B. d l20ire, %n .he A.Wence oJ rhe #od @AP43 ". M. Cous, sod).c and theDeatho)$hrist, @APB. RJ.T. %%. +n oul Te $u0intele greceKti )olosite sJnt thysia, doron, pros-phora Ki cu0intele Jnrudite, Ki anaphero, traduse 6sa .ri)tiu dd, 5er)a+ ZhOBid rnW Mc, @GL<< prcbabn c, Jnsea*n7 Jert)7 de *Jncare+O3 hola(auto*a, 5ert)7 de ardere de tot+3 t)i0*ia*a, 6t7*)ie+3 spendo, 6a turna ca o 5ert)7 de b7utur7+. Toate aceste cu0inte au )ost adoptate din l--, J*preun7 cu al&i ter*eni da&i *ai 5os. a. Jer] din 0thiul T]ta*et ir)liit ln oul Testa*ent Jerdele din 9T Q0e.i r, *i ssO au continut sB )i. aduse tn toat7 perioada alc7tuirii T Ki de aceea nu este surprin.7tor c7 pJn7 Ki se*ni)ica&ia lor literal7 este )olosit7 uneori pentru co*entarii e-plicati0e. Ma]i)t inpo)tnie sini grsiie ln Mat. BLG<.G43 @G3<B W re-rele patale#, RPLG4GPt G<@@1.GS3 @ $oi AL@<@4 Esre d* de rdsr2t )apbl .L 'end Do*u[ a )1t .dsi o 5ert)ti ti El ltrui a adu'end o 52rdV cind sa ln)atih, la T2*plu, la uldnut 'aJE, ii pbbabil cB a adus 5ert)e Ki cu celelalte oca.ii cJnd a *ers la %eru sali* la s7rb7tori. 'ractica apostolilor relatat7 Jn "aptele Jndep7rtea.7 orice te*ei pentru p7rerea c7 dup7 5ert)a lui $ristos Jnchinarea la Te*plul e0reiesc trebuie pri0it7 ca o uriciune Jnaintea lui Du*ne.eu, Ji Jn)Jlni* )rec0ent Jn Te*plu Ki 'a0el JnsuKi s-a dus la %erusali* de Rusalii, si cu oca.ia aceea a adus 5ert)e Qcare includeau 5ert)e pentru pScatO pentru J*plinirea unui 5uslnnt Zapt, G@3 .J *. 1L@S.@GO. Totuti in prin cipiu, aceste 5ert)e de acu* nu *ai erau necesare, deoarece 0echiul legI*Jnt era acu* cu ade07rat ,,02.hi+ ii +ap p2 de pieire+ QEF- aLr<O, ha lncit at*ci cind iirc*nii ac dittu Tenplul chiar ti ]n ne"gtini au idbr se .dud 5erde. Epistob ceEe EF.i enlne ea nai co*p#2td EataE a 5eidelor din F. %.Z)itua acdtui siitor ae %atua 2i lo.itiZ Q@@i4O, dar prdupale lur cea *ai i*portant7 este s7 arate caracterul inadec0at al 52rd2%o., a)ard de rclul lor de a.henpsi, "uptul ca el2 nu pot oblin2 penh Fni inhr. ln s)irta stir8lor do0edeKte c7 ele nu pot elibera conKtiin&a de 0ino07&ie, ci sJnt doar niKte rInduieli trupeKti, i*puse pJn7 la o ]ne de r2)on[i QAL1@oO. hcapacibt2a lor de a lace isprtiE 1i. arrtatd Di prin liptul c e8u adZ d8r aninare Q@SL4O Ai prin tapnn ce 52rr)2le e1u re"tat QroL@GO. E#e sint atit nRt2 2nedn p2ntru pr.ar, .it o .du8 anini. d lui QtSL<O. b. ,,tenle duhatnicEri+ 6Jert)e duho0niceKti+ Q@ 'et. GLB3 c). loan 4LG<-G43 Ro)r. @GL@3 "ilip. <L<O slit ln T tJtauitorul dndr ielilor inp2W si apd )r))it QRo*. @Gi@3 @BL@1@P3 "ilip.GL@P3 4L@ai G Ti".4L13 EF. @<L@B-@1i Apd. BL<i 1LA3 8L<-4O. lotuKi, chiar Ki Jn 9T psal*istu Ki pro)e&ii )olosesc uneori li*ba5ul 5ert)elor Jn sens *eta)oric Qde d. 's. BSL@<.@4r B@L@1lPi @B. 11LGSO ti tolosiru lor Jn acest sens este continuat7 Jn literatura intertesP@1 e*ental7 QEclesiasticul <BL@-<3 Testa*entul lui #e0i <.13 Manual de disciplin7 8-A3 "iloc, De So*niis G. @8<O. Jncercarea lui ". $. . !ic(s QThe "ullness o) Sacri)ice<,@A41O de a ar7ta c7 aceste pasa5e se re)er7 la Jert)e literale a )ost un eKec total. Jert)ele *en&ionate Jn aceste pasa5e nu sJnt Jntotdeauna ne*ateriale &i uneori %*plic7 *oarteaL sensul Jn care ele stat 5ert)e 6duho0niceKti+ se datorea.7 )aptului c7 ele apar&in de )apt epocii Duhului SEnt Qloan 4LG<-G43 Ro*. @BL@1O. Dar uneori ele sJnt ne*ateriale &i nu au niciodat7 un ritual prescris. De )apt, s-ar p7rea c7 orice ac&iune a o*ului u*plut de Duhul poate )i considerat7 o 5ert)7 duho0niceasc7, &i este o 5ert)7 pn sensul ci este ce0a dedicat lui Du*ne.eu &i acceptabil pentru Du*ne.eu. Desigur, nu este o 5ert)7 care s7 )ac7 isp7Kire. Jert)a isp7Kitoare este 5ert)a lui $ristos, )7r7 de care aceste 5ert)e duho0niceKti nu ar )i acceptabile QEF. @<r@sr % 'er. GLA, c Jert)a lui $ristos Jert)a lui $ristos este una dintre te*ele prindpale ale T. #ucrarea #ui de *Jrttuire este descris7 uneori pn ter*eni etici, alteori Jn ter*eni penali, dar adesea este descris7 Jn ter*enii unei 5ert)e. i se spune

c)i El este Mielul lui Du*ne.eu, al c7rui sJnge pre&ios ridic7 p7catul lu*ii Qloan @LGA, <13 @ 'et. @L@8@A3 Apoc. BL1-@S3 @<L8O - *ielul )iind ani*alul )olosit la di)erite 5ert)e. Mai concret, El este nu*it ade07ratul Miel de 'aKte Qpascha, @ $or, BL1-8O, o 5ert)7 pentru p7cat Qperi ha*artias. Ro*. 8L<3 c), #XX #e0. BL1-P, @@3 ALG-<3 's. 4SL1, ete.O,= iar Jn E0r. A-@S este pre.entat ca tnpllni8 5eit)elor lestrd.tdd din Erod. G4, a 0acii ro&ii din u*. @A Ki a 5ert)elor din giua %sp7Kirii. T Jl identi)ic7 *ereu pe Do*nul nostru cu Robul Do*nului din Hs. BG-B<, care este o 5ert)7 pentru 0in7 QJs. S<L@SO si cu Mesia Q$ristosulO din Dan. A, care trebuie s7 )ac7 isp7Kire pentru nelegiuire Q0. G4O. T )oloseKte ter*enii,.J*p7care+ &i 6r7scu*p7rare+ Q`HM'k$ARE, eRkS$/M'kRkT;RO cu pri0ire la $ristos, En sensul de 5ert)7, si pre.int7 ideea cur7&irii prin sJngele #ui Q@ loan @LP3 E0r. passi*O este o idee legat7 d 2lrde Qns'AW%R,, *. b3 .S"iDrREODoctrina este de.0oltat7 cel *ai co*plet Jn Epistola c7tre E0rei. Scriitorul sublinia.7 i*portan&a *or&ii lui $ristos Jn cadrul 5ert)ei #ui QGLA, @43 AL@B-@P, GG,Gs.G8i @<L@G,GSO )l in"rr.n" )aphnui cB 5rrda #ui este Jncheiat7 $lL<3 PLGP3 AL@G, GB-G83 @SL@S, @G,@4, @8O, dar el.lalte a1*di ale lui i.aD ds e unii anglicani Qde e-. S. $. Zay)ord, Sacri)ice and 'riesthood, @AG4O &i pe presbiterianul :. Milligan QThe A-aisian and !ea0enty 'riesthoad o)our#ord, @8AGO %a presupunerea contrar7, c7 *oartea nu este ele*entul i*portant din 5ert)a lui $ristos, Ki c7 5ert)a #ui este perpetu7. Este ade07rat c7 Epistola li*itea.7 preo&ia lui $ristos &i sanctuarul #ui la cer Q8L@-B3 AL@@, G4O, dar Jn *od hot7rJt nu li*itea.7 5ert)a lui %a cer. A)ir*7 Jntr-ade07r c7 a )ost adus7 acolo Q8L<O, dar , 5ert)a+ este un cu0Jnt )olosit Jn egal7 *7sur7 de c7tre donatorul care aduce &i o*oar7 ani*alul de 5ert)7 bl a)ara sanctuarului, cJt &i de c7tre preotul care o aduce, )ie acolo, )ie pe altarul din sanctuar. u Jncape Jndoial7 c7 aid se re)erii la stropirea sau 6aducerea+ sJn-gelui de c7tre *arele preot Jn S)Jnta S)intelor En giua %sp7Kirii QALP, G@G1O, o ac&iune tipic7 J*plinit7 de $ristos. $eea ce a )ost costisitor Jn 5ert)7 - partea donatorului &i a 0icti*ei Y a a0ut loc la cruce3 a *ai r7*as de Jndeplinit nu*ai partea preotului - aducerea J%RT"E )l DAR/ru 5ert)ei Jnaintea lui Du*ne.eu de c7tre un *ediator acceptabil - Ki lucrul acesta a )ost )7cut de $ristos prin intrarea Jn pre.en&a Tist7iui %a Jn7l&are, Ki de atunci l@.ore sJngele #ui stropit . rd*. a8lo Q@GLG4O. u e-ist7 nid un *oti0 pentru o pre.entare literal7 a Sa sau a sJngelui S7u ia Jn7l&areL este su)icient c7 El a intrat ca 'reotul 5ert)ei aduse o dat7 pentru totdeauna la cruce, c7 a )ost pri*it bine &i c7 S-a aKe.at Jn sla0)i. Mi5loc)cBa lui preo&easc7 0eKnic7 Jn cer QPLG4 K.ur*.3 c). 's. AAL13 %oelGL@POnuesteoacti0itate 0iitoare, ci )ace parte din Jn)7&iKarea #ui 6acu*, pentru noi, Jnaintea lui Du*ne.eu+ QALG4O. 'e ba.a lucr7rii lui Jncheiate la cruce Ki acu* dup7 ce su)erin&ele tui au trecut, si*pla #ui Jn)7&iKare Jn pre.en&a lui Du*ne.eu Jn )olosul nostru este atJt o *i5locire continu7 pentru noi cJt &i o =6isp7Kire+ sau ]6J*p7careu continu7 pentru p7catele noastre QGL@S, @P K.unn.- obser0a&i ti*pul pre.ent din te-tul grec,n. 9e.i de ase*enea ]'RE;^% #Er04r. Este o greKeal7 s7 pri0i* 5ert)a lui $ristos ca )iind o 5ert)7 *ai literal7 decJt 5ert)ele duho0niceKti. A*Jn-doul ce1d tipDde din 0T Vi nici 8 dinde ele nu are caracter ritual. A)ir*a&ia lui ;Fen &i a altora c7 5ert)a lui $ristos a )ost o 5ert)7 real7 a )ost Jndreptat7 J*potri0a concep&id Socin)cne potri0it c7reia *oartea lui $ristos nu a J*plinit ceea ce erau *enite s7 )ac7 5ert)ele din 9T &i a eKuat - concep&ia care a t7g7duit )aptul c7 *oartea lui $ristos )ace isp7Kire. Dar Jn a)ar7 de o*orire Q&i aceasta nu este )7cut7 de donator, ca Jn ritualul din 9TO, toate celelalte lucruri din 5ert)a #ui sJnt spirituali.ate. Jn locul trupului unui ani*al a0e* trupul "iului lui Du*ne.eu QE0r. @SLB, @SO. Jn loc de lips7 de cusur a0e* lipsa de p7cat QE0r. AL@43 @ 'et. @L@AO. h loc de u *i1 pldcur aE* o ade0lErl aceptbilitate QE)1. sLGO. ln le de sEo, pirea trupurilor noastre cu sJnge, a0e* iertare VE0r. AL@<-4, @A-GGO. )n locul unei isp7Kiri a0e* o isp7Kire real7 QE0r. @SL@-@SO. d, Jc..Jo ri ;ha Donnrtli Jert)a si ]$ina Do*nului sJnt lega te Jn *od indisolubil Y nu Jn )elul Jn care catolicii, non-5urorii &i tractarienii au 0rut s7 le lege, )7cJnd din euharist un act de 5ert)a, ci ca lucruri co*ple*entare unul celuilalt. A da cu0intelor 6)ace&i+ &i 6spre po*enire+ Q#uca GGL@A3 @ $or. @@LG4-GBO un sens speci)ic de 5ert)7 este doar un gJnd ulterior al celor care au acceptat de5a 5ert)a euharis-tic7 pe te*eiuri nebiblice. AcelaKi lucru este 0alabil cu pri0ire la Jncercarea de a e-dude un sens 0iitor din partiripiile 6dar Ki 607rsat+ QMat. G13G83 Marcu @4L G43 #uca GGL@A3 GSO. $orelarea euharistului cu 5ert)a etern7 a %ui $ristos tn cer este i*posibil7 dac7 se do0edeKte greKit7 ideea 5ert)d eterne. $onsiderarea euharistului ca o *as7 de s7rb7toare ba.at7 pe 5ert)a lui $ristos este cerut7 de argu*entul dini $or. @SL@4-GG, pn care euharistul corespunde cu 5ert)ele de *Jnca-re ale e0reilor &i ale paginilor3 acelaKi lucru este )7cut prin alu.ia la E-od, G4L8JnMat. G1LG8 &i Marcu @4LG4 Ki prin interpretarea tradi&ional7 a te-tului din E0r. @<L@S. Jntrudt 5ert)a lui $ristos trebuie spirituali.at7 Jn atJt de *ulte pri0in&e, nu Jncape Jndoial7 c7 trebuie spirituali.at &i li*ba5ul cu pri0ire la *asa legat7 de 5ert)e #ui, dar )i&i a o goli de se*ni)ica&ia sa. Se*ni)ica&ia *esei de 5ert)7 nu era atJt JnsuKirea isp7Kirii, cJt p7=rt7&ia cu Du*ne.eu care a )7cut isp7Kirea, Kl lucrul acesta era si*boli.at pr*tr-o *as7 luat7 J*preun7 cu Du*ne.eu din 5ert)7. 'unctul central al con-

P@P JBRT"E ,t DAX9R% tra0ersei cu pri0ire la sacra*ent rI*Jne proble*a dac7 participarea la aceasta pIrt7sJe cu Du*ne.eu Jnsea*n7 c7 ne J*p7rt7Ki* cu ade07rat din $ristos, su din nurul d st8ele #ui. Dd nrtructt t8 1 re Jn0a&7 c7 aceia care cred pn $ristos, atunci cJnd ti 07d pe El Ki cJnd ascult7 cu0intele #ui, se hr7nesc cu El, cu trupul Ki sJngele #ui - prin Duhul - nu pare s7 e-iste nici un *oti0 ca s7 pune* la Jndoial7 c7 aceea ce se JntJrapla prin cu0intele Sale se JntJ*pl7 Ki prin si*bolul pJinii Ki 0inului pe cane @-a instituit El, Jntrun *od la )el de spiritual, BB/;ZRA)%E, $on2ndi 1up1 Epistolei ct)t E0rei3 9. Taylor, Jesus and !ti Sacri)ice, @A4<3 B. B. :ar)ield, The 'enon and :or( o) $hrist, @ABS, p. <Ar-4G1i . Dlna( )te Doctue o, de Deorh o) $hrist, @AS<3 A- $a0e, The Scriptural Doctrine o) Sacri)ice and Atone*ent, @8AS3 Z. Rbs, The Teaching o) the pppJtQe to the !ebreFs Qed. Ki rescris7 de J. Z. :5sO, @AB13 T S. #. R)ogan, The Thie DoctrineD)the Eucharist, @8P@3 !. .Z.% li( K.a., MD %T <, p, 4@B-4<a, RT.B J;$/R%. %. %n 9echiul %testa*ent a. Spartul )iJic #a )el ca Ki Jn ca.ul *a5orit7&ii 0ecinilor din ;rientul Apropiat, 0ia&a *a5orit7&ii e0reilor l7sa prea pu&in ti*p sau Jnclinare pentru sportul )i.ic. Atunci cJnd a )ost introdus7 de c7tre e0reii eleni.atori Jn 0re*ea lui Anu=ohus Epiphanes Q@ Mac. @L@S-@43 Jos,, Ane @B. G1<O Ki panoDate d. %asoi, erete p)tt QG M.c. 4LP@`O, iubirea de sport a grecilor a )ost considerat7 ca )iind lipsit7 de religio.itate. TotuKi, Jn ciuda absen&ei unor re)eriri e-plicite, nu Jncape Jndoial7 c7 alergarea, aruncarea Ki 0Jn7toarea erau practicate uneori )7r7 s7 )ie deter*inate de o necesitate. #a )el ca Ki egiptenii Ki babilonienii, locuitorii 'alestinei 0or )i g7sit pl7cere Jn concursurile de ridicare de greut7&i Ki Jn luptele corp la corp. #upta Jndelungat7 a lui laco0 poate indi., ai)t deDrind8 %d cu acet sb)r T <i recunoaKterea regulilor care inter.iceau apiicarea u-rror lo0ituri sub centur7 QZen. <GLG4-G1O. E-presia 6pe spare Vi p2 tintce. QJud, @sL<O ] p8te BA 1e E ter*en din lupta corp la corp. S-a sugeiat c7 lupta Jn giup de la Zabaon a )ost ini&iat7 ca un *ed de lupte < p8Al.de8rp %a Zab.on QG sa*.a GL)1rl4O, tupta pdr. peaEZi brtilui oponentului )iind o )or*7 antic7 de lupt7 corp la corp. Trasul cu arcul putea )i un sport de Jnde*Jnare )a care se "nteau obiate tire QG s* GoLGot ro0 @1L@GL plh. <L@GO, aKa $u* se arat7 Jn basorelie)urile asiriene, sau era un sport care i*it7 r7.boiul. b. Jocurile de noroc Table de 5oc au )ost descoperite Jn *ai *ulte locuri, inclusi0 Teii el =Ai5ul Ki Bet-?e*eK. /nele table con)ec&ionate din )ildeK QMeghido, cea. @<BS-@@BS J.d. cr,O, dh pia>=L QcheEr, .ca @Goo td-$iO su did le*n, a0eau )or*7 de 6o*+ sau de 60ioar7+ Ki a0eau g7uri pentru cuie pentru un 5oc cu 6BB de g7uri+, g7sit Jn *od obisnuit ln Egipt W h M1opora*ia. Jeil de dB* e 58 pe rable cu doui.di sau t=ei(i d. p7tratele, con)ec&ionate din piatr7, lut, abanos sau )ildeK Ki uneori tablele erau scobite pe partea opus7 tdtnW a ptstra pi1ele. Str deebire de n2bdele *ode*e de a 5uca aceste 5ocuri, *iKc7rile erau )7cute Jn ur*a arunc7rii unor .aruri Q.aruri de )ildeK din slul al @P.@e #dcr., de tuelu au )ct cssiE la Tel[ Beit Mirsi*O, oase sau be&e. #a #achis au )ost gilite 1ble de 5a pi*nidate g 8nice, cn si Die )5ial*a+. ?ahul de tip 6chine.esc+ era cunoscut Jn Ela* Ki Babilon JncepJnd din *ileniul al <-lea J.d.$r. Ki se poate sI )i )ost 5ucat Ki Jn 'alestina. Se 5ucau 5ocuri de *as7 neobiKnuite, cu* sJnt cele descoperite la ]/r, rai0e Ki Teii !ala), Jn Siria Qsecolul al 8-leaO, dar *etoda de 5oc este necunoscut7 Jn pre.ent. E0reii, Ki 0ecinii lor, considerau c7 aruncarea .arurilor Qp)tr3 ]9RkJ[T;J/EO era o *odalitate de a deter*ina 0oi)l di0ir.it4ii i de ac8 5durile de trEsi au aht si o se*ni)ica&ie religioas7. c. Jocurile copiilor $opiii se 5ucau pe str7.i Qgah. 8LBO, i*Mndu-i pe oa*enii *ari Jn 0ia&a de toate .ilele sau la nun&i si Jn*or*tnt7ri. 'robabil c7 b7ie&ii i*itau 5ocurile egiptene pe echipe ar7tate Jn picturi precu* Ki o )or*7 de lupt7 cu otgonnl, Jn ti*p ce )etele practicau 5ongleria sau 5ocuri cu *ingi, inclusi0 5oaca de-a prinsa pe echipe Jn care un 5uc7tor era purtat Jn spate de altul. Au rcr sTiE ninsi i*bre2re =n piele. Au )osr d1. coperite )luiere, *oriKti, *iniaturi de 0ase, ani*ale Ki care Qunele cu to&iO, Ki acestea tr7dea.7 dorin&a neschi*b7toare a celor *ai *ici de a a0ea 5uc7rii. Este pu&in probabil ca toate praKtiile g7site s7 )i )ost )olosite nu*ai pentru treburi serioase, cu* sJnt alungarea prsrr5lor de pe lanui su thpieNtic.8 oilor d3 a e abate din tur*7. u e-ist7 nici o do0ada c7 )igurinele eu statutele nici d .rriolatii nobne ca3 au )1r SlriE ln roi nut" leui au lci papusi. Este *i probabil c7 au )ost obiecte de cult. ;a*enii din toate 0re*urile au )ost a*u.a&i de *i*ic7, s7ritul coardei, s)irle.e ii c)ui de 5e. d. Di0ertis*entul sirbbuile. clnt2cele, *8i8 Di tn special daBDl au %1t cele Mi obi5nuiE )otu de r2lara, prileiM pentru ase*enea acti0it7&i erau o)erite de toate bucuriile casnice Q%er. <@L4O, inclusi0 de bucuria recolt7rii QJud. ALGP3 G%LGtO, pru Ki de )1ri0itii publ.e si de stat oca.ionate de urcarea regelui pe tron Q@ J*p. @L4SO sau de

celebrarea unei 0ictorii QE-od. @BLGS3 Jud. @@L<43 @ Sarrt- @8L1O. Arta po0estirii si arta spunerii de ghicitori erau de ase*enea apreciate )oarte nulr QJud. shidbri@4L@GL Ea. rPLG5 r lhp, @SLlO. Q.DA S.O BE%%;ZRA"%E, !,$. J,Mll*y,4!ioryo)A8d Za*a other than $hess, @ABG3 '. Montet, E0eryday #i)e in Egypt, @AB83 %raD @, @A<B, p. 4B-BS3 4, @A<8, p. @@ K.ur*,3 8, @A41, p, @11 K.ur*.3 A E', @AP1, p. G@G-G@A Qilustra&iiO3 E. :. !eaton, E0eryday #i)e in ;T %#a1, @AB1, p, A@.AG. DJ.:. %%, Jn oul Testa*ent Jn a)ar7 de o re)erire obscur7 la 5ocul copiilor QMat. @@L@1-@PO Ki la o alu.ie posibil7 la cursa de care Q"ilip. <L@< s.ui*.O, 5ocurile *en&ionate Jn T sJnt Jntreceri atleitce <L@<t*,l,8eDri, Re)eririle iin @ M, c.h @Ll;st@4it G Mac, 4L@<-@4 0or scoate Jn relie) concep&ia eienist7 a scriitorilor care au g7sit Jn aceast7 *eta)or7 un subiect de*n de a )i tratat. S7rb7torile a0eau o origine Ki un i. religios Ki Jncura5au disciplina, arta, s7n7tatea Ki corectitudinea, dar nu erau lipsite de utilitate diplo))iticl Qen #tsi1, <<O, ;dele lui pirdar )t 3-atr p7strat arat7 cinstea acordat7 Jn0ing7torului Jn JocuP@8 =ne hihi2ne 2neaene, %shien )i, dai peu de tdb, in reD=le olinpice. %n Epistole tlV loldite *ta)ore lcte dir Jdui ln gs.ral si li spaial din alersrn li csele ae ere. %n t $oi ALG4.GP 'a0el adg2li atediia suph antrena*entului riguros al atletului Qo *eta)or7 )olosita Di de Epict2o. Ad2dn nu ete pMupat d2 pr2, niul sinbolic cotudnd dinto curd d2 ndslin srl, batic, pin su lau, d ci1e prMupat de rnsdat ulterioar7. #a )el &i creKtinul este Jnde*nat s7 se str7duiasc7 s7 se lupte 6dup7 rJnduieli+, deoarece r7splata sa este - prin contrast - 6o cunun7 care nu se 0eKte5eKte+ Qc). G Ti*. GLB3 4L83 @ 'et. @L43 BL4O, Te-tul din @ cor, ALG1 prc.inra o hde de bor in 2.ul ase b*lele d nWnile eu l2gae cu pide .u linte Ki produceau r7ni gra0e - de aceea co*batantul trebuia s7 Jncerce s7 e0ite lo0iturile Ki nu sa le pare.e Y de aici 0i)t aprnb ,< lo0i in 0lnt, Dupn ce hep. .u 8na 0ictorier, 'arel ioch2ie o o i*sine a b)iln-grdi, El ] ,2de p2 sine ca un 1inic car. li ch2anB pe al&ii la Jntrecere, dar el Jnsu&i este descali)icat de la co*peti&ie. 6'redicat+ Ki 6lep7dat+ Q@ $or. ALGPO nu slnr niDte iaduceri ldicite. Me1)orele baar2 pe Jo curi a0eau o se*ni)ica&ie deosebit7 pentru cititorii acestei Epistole JntrucJt Jocurile %st*ice erau o s7rb7toare corint5ana. ln c.l. GLG5 BiPi tilip. Ur@13 EF, @GL@.G ] )ace re)etiE la alery)t, penh 82e se puta nu*i *ini. *ul de haiE, ,pne piedicn+ p)tbabil c1 s re)Dn h greutatea pierdut7 de ast)el Jn ti*pul antrena*entului, pentru a )i En )or*7 *a-i*7 pentru alergare. E-presiaL 6'7catul care ne Jn)7Koar7 a&a de lesne+ este o re)dile *i clarS la )inbr,.ldinre. = orul 1te o *eta)ora care indic7 *ul&i*ile. Sugerea.7 )aptul c7 ale,Arton, 0ede nelar sp2cttoni, d2oaEce pri0te tui ete con8nrarB atupra iintei. T2rnrl ditr "ilip, <L@<.@4 se hl2.n pDbnbil la o curs7 de care. $ursele de care uKoare trase de cai erau bine cunoscute la greci &i sJnt *en&ionate Jnc7 de !o*er si So)ocle. Aceste curse erau o caracteristic7 spectaculoas7 a s7rb7torilor. 'e 0re*ea dnd a scris pa,2l, c@rele de care da, la *od7 la rc*ni id lilipi era o colonic tu*le. A* pute r.dTe ac1t re1er ast)elL 6Eu nu consider c7 a* )7cut de5a lucrul acesta - D )ac s singr %u8 - uirind hcruile cdre sint in ur*a *ea Ki Jndrept*thi-*7 spre cele care J*i stau Jn h,B, 1#rg spre tinrB, spre pr2niul che*Lii ceE)ri a lui D8e(u in lss, /tud s1u=. pa02l se d1cri2 p2 sine Jn carul de concurs, aplecat peste balustrada %ndoig pe care se spri5ineau genunchii con duc7torului, cu h7&urile Jn 5urul trupului s7u, pn-W.lndue ir aiarl sp)t slat2le cailor si apisind pe M&uri cu roata greutatea sa. Jntr-o concentrare atJt de intens7 orice pri0ire la 6lucrurile din ur*a sa+ ar )i )ost )atal7. E.M.B. J/B%#EE%,;", $ARTEA. o sriele seiDee in. terr1t*.ntalA care sa p1stlat ln int2sine nuai ln lihba etiopiana &i r2rial ln latii,t, d.r )i=asnente .le odsiMlului ebr. a, )1t d1coperiZ ra f,)tn. 'rc b1b ca a tosi srisn ln a doM Dartea srclului al G.lo S.d.$r. Jn cercuri Eproto-O eseniene, la scurt7 9Te*e Jnainte de Jn)iin&area sectei de la fu*ran. A )ost l lEt carc s buc* de popDladtate in fl*aa J/DE$ATi unde erau respectate preceptele ei legale speciale &i calendarul ei. Q#ucrarea este dtat7 pe nu*e Jn $D @1.@< K.ui*.O $urtea Jub7eWlor este un *idras sau o rescriere lDendald a $2nei ii a prinelor capitol2 din Erdld. cad.a d, o 8nolri2ii NteEliate a istor5ei bib,.e, calculatl h p2ri8d2 5ubili,aE de 4A d2 ad )ie.are )iind J*p7r&ita Jn P s7pt7*Jni de ani, )iecare an )iind un an Wlar de <14 de ,il2, Rerelad. de #a s5)ri apare Jn al BS-lea 5ubileu de la $rea&ie. $$Hte0a te-te de %a fu*ran )olosesc perioade 5ubiliare Jn specula&iile is torice &i escatologice.O catua Jubilelor co*p#e8., ))iatilllu bibhce cu legende despre 'atriarhi, pasa5e de prorocie escatologic7 Ki *ateriale legale care spri5in7 interpretarea strict sectar7 a #egii. Jn opo.i&ie cu %n)luen&ele eldisticD altdrd glo.i1cA #ega care deeb2ie p2 %srael de ne)ti calendaid eld are aelah elQt de a separa pe %srael de ne-e0rei Ki pe %sraelul credincios de %sraelul apostatL nu*ai acest calendar garantea.7 cel.btuea sa.bLto.nor la datel2 orer2.

=$al2n.brd Jubile#or de.i0L din r Enoh W a )ost rcsperat l. fllrZn. o **itE n din lba cad2 tn ace2aAi n a 1Lpt)tlnii iQ i8re ani de .y, Anol on cade hroda8 inll-o .i de nielcui. / tologi au sugerar, ca o soluWe la prcble* da.i.n cinei de p2 u*2, c3 ha a cel2b"t paWrele ln .o.Jo*ibtc cu ac1t c.l2nNtar, adi.b, inao M4i en, Bts#locRA%E. R. !, $hd@1, lhe Baa( o) Ju tiles, @ASG3 c. #. DaFnpor, %)ie Es.horalas o) the aoo(+j)JTbir1, rAPr3 A. raub2rt, The Dotealthe #1l r, @A1<. ,j . B R.%.B. J/DE$ATk Qsbr. i7pal3 gr. (rl*i, (rtelsO. %. Jn07&7tura biblic7 Dll*e.d .pare )drte 1sent in 0% ln rctd de Judec7tor al Jntregului p7*Jnt+ QZen. @8LGBO sau *ai general ca 6Du*ne.eul drept7&ii+ QMal. GL@P3 c). Deut. P.%PL <G@4L ps. ALai A4LG5 AP.Gi ls, <Si@a3 4@Lti 1@LaL %2r, @Grli EM. PLGP3 Mi1 1L@ t,l*.i erc.O. Juddara nu i*plici . chprnire inpaltiaE ii detu"at, a bine, lui Ai r3ului ci inplici ide de tui))i 0iSudr ihpobiu riului. pe bah dcestei i)teareled a 5ude c7&ii, poporul lui Du*ne.eu este che*at s7 e-ercite ,a tudd si, 5udeata Qls. @LrP3 Mica 1LaL gah. <L@1O, Judecata lui Du*ne.eu nu este i*personal7, nu este acS8a uui plircipiu i*ubn, ci 1re o notiue plte*i. prMnLli. Este le8ata sdtu de ideD cA Du*ne.eu este caracteri.at prin Jndurare, bun7tate, tulriminte, adder, 2tc. Qps. <1Ls i.l*.3 EM, <A@ G@3 ;sea GL@AO. Judecata este ac&iunea *ilei &i *Jniei lui Du*ne.eu Jn istorie si Jn e-perien&a Ki 0ia&a u*an7. Aldel, 5udeata lui Dtl*e.d pcte aduce i.lle0ire p2nh cel reprildnit QDeui @;L@<5 's. GBLA@SO h ad8 conda*are pentu .+l rLi QE-od. 1L13 M. <<L43 Deut. <GL4@L %s. 4L43 %2. @i@S5 4LtG3 E.e. BL@o3 G<Lloi G4@GGO. Jud8b1ta 1 o ide dselit de bogat7 Jn 9T Ki o *ul&i*e de ter*eni di)eri&i sJnt )olosi&i )ii acest sens Qc). din, Zen. <SL13 %o0 <1L@P3 pil, @ Sa*. GLGBi ps. @S1L<S3pfd, r. rl4LlSi B@@4P, l(h, ls, ttla3 Mic. BLGi =lt, E-od, G<LG t.l*.3 's. 4<L%O. ciE2 s)JrKitul 9T ideea 5udec7&ii lui Du*ne.eu este legat7 tot roi nult de atcptnle 8blodce a renilii .ilei Donoului Qloel GL@ i,l*.3 Anc sLrsE.un.5 <iA P@A JT=DE$TVTA K.ur*.3 ;bad. @B &ipoisi*3 ^e). @LP, @4 K.ur*,3 Mal. 4L@ K.ui*.O. A&a cu* ar li de aKteptat, T continu7 accentul pus pe Judecat7 ca )IcJnd parte din natura lui Du* ne.eu Ki din acti0itatea Sa esen&iala mRo*. @L@83 E0r. @GLG<i % 'er. @L@PL GLG<3 ApN. @1LB W*.O. ra )elca Kl Jn 9T, 5udec7&ile lui Du*ne.eu nu sJnt li*itate la 0iitor, ci operea.7 de5a Jn 0ia&a o*ului Jn 0re*ea preatr Q%8ALBS3 Ron, rL@<,GG, G4,G1,Ga5 ArE. @8L8O. Judecata este asociata chiar &i Jn pre.ent cu $ristos care e-esrdt7 5udec7&ile Tat7lui QMat. <L@@ K.ur*.3 @SL<43 loan <L@A3 SL<S3 8L@G,@13 AL<AO.#Fnu-na $u0Jntului lui Du*ne.eu str7luceKte de5a rn murne prin re0ela&ia #ui de Sine Jn e-perien&a *orala a o*ului &i este re0elat7 Jn *od supre* ui $u0Jntul Jntrupat, %sus $ristos. 'rin ur*are, 5udecata oa*enilor este de5a Jn ac&iune, deoarece ei arat7 prin )aptele lor rele c7 6iubesc Jntunericul Ki nu lu*ina+ Qloan <L@AO. #u*ina TO Jns7, cade asupra Judec7&ii 0iitoare+, S 5udecat7 0iitoare )inal7 care 0a Jnso&i Jntoarcerea %ui cr,t1 QM.t, GBL<@.413 %en BLGG, @P e.l*,3 Ro*. <LB K.ur*.3 @ $or. 4L<-B3 E0r. 1L@ K.ur*.n .Aceasta este 0iitoarea gi de 5udecat7 Qloan 1L<A3 Ro*. GL@B K.unn.3 @ $or.lLai BLB3 8)1, 4.<Si "ilip. GLl1i G )t.. iLto3 @ 'et.GL@G3G 'et. <L@G3 lloan 4L@P3 luda)i3 Apoc. 13@P3 @1L@4O. $ristos JnsuKi 0a 5udeca VJoan BLGG3 @GL4P K.urra.3 "apt. @SL4G3 @PL<@3 G Ti*. 4L8O. To&i oa*enii 0or )i 5udeca&i3 nici unul nu 0a lipsi QG Ti*. 4L@3 E0r. @GLG<3 @ 'et. 4LBO. $hiar Ki Jngerii 0or 8 5udeca&i QG 'd. GL43 tud. 1O, ;rice sp2.t d<l 0iedi E 1l udrar, inclusi0@iecreteleoa*enilor+QRo*.GL@1O,,iJtidurile ini*i)@ Q@ $or. 4LB3 c). Marcu 4LGG3 #uca @GLG K.ur*.O Ki 6orice cu0)ot ne)olositor+ VMat. @G3<1O. Judecata nu 0a )i li*itat7 la cel necredincioKi. ?i creKtinii Q0e.i ni, *ai 5osO 0or )i 5udeca&i QMat. PLGG K.ur*.3 GBL@4-<S3 #8 @At@G-G<3 @ cri <L@G.rB5 G $o,, BLlor Eh. @SL<;i lac. <L@3 @ 'e,, @@@P, 4L@P3 Aroc, GSL@G K.ur*; a Aceasta 5udecata 0iitoare nu poate )i e0itat7 QE0r. ALGPO3 este la )el de sigur7 ca Ki *oartea QRo*. GL<3 EB. @SLGPO, A1t )apr nV ere .)trMt n(tidi Mi rTpi.at 8 ln in04,t,1 pildelor lmi lls QMat, l<LG4-<S, <1-4<,4P.BSi G@t<<.4Pi, GGtt-r4i Gstr-#<. <@-413 etcO. %%. T)e*etul 5udec7&ii Te*eiul 5udec7&ii 0a ii r7spunsul o*ului )a&7 de 0oia re0elat7 a lui Du*ne.eu. 'rin ur*are, 0a include toat7 ga*a e-perien&ei u*ane, a gJndurilor, cu0intelor Ki )aptelor lui &i 0a )i de ase*enea natur7 Jnctt s7 per*it7 luarea Jn considerare a *7surii di)erite de cunoaKtere a 0oii lui Du*ne.eu Ki prin ur*are a *7surii di)erite a epac)tlli de . o tnpliii QM.t. @tLG@G4i Ron, GL@G-@1O. 9a )i o 5udecat7 cu des70lrKire dreapt7 Ki 1npl2t on0inser8E Q$ee @SLGs3 Ron. <L@AO. Ju. dec7torul Jntregului pa*Jnt 0a )ace dreptate Ki orice gura 0a recunoaKte dreptatea 5udeca&ilor #ui Rc). %o0 4SLr.Bi 4GL@.1O. ( )el c. Di to0 rci re pub aSiga de dr2pbt2a lui DlrLll8u oo0 @<L@< ,.h.L t1Lr8 K.ur*.3 @ALG. K.ur*.3 G<L@-@P3 <@L@-4SO. $Jnd sJnte* con)nrnta)i )rec0ent cu nedrept7&i Jn 0re*ea pre.enta pute* a0ea certitudinea c7 Du*ne.eu cunoaKte totul, cl trn8i lud loate bLte 5oc de El si c, El 3 hotar)t o .i Jn care0a 5udeca lu*ea cu dreptate Q"apt. @P-<@O. 'ute* a0ea Jncredere Jn El c7 0a ac&iona %n lucrarea Sa 0iitoare de 5udecat7 cu aceeaKi

per)ec&iune Ki cu acelaKi triu*) pe care le *ani)est7 Jn lucr7rile sale 'eEnte de h.r Al WEairdte, /neori se a)ir*a ca e-ist7 o di)icultate cu pri0ire la te*eiul 5udec7&ii Jntrudt Scriptura pare s7 0or beasc7 din dou7 puncte rle 0ed22 di)eite. pe deo parte =5usti)icarea noastr7 Jnaintea lui Du*ne.eu ni se spune c7 este ba.at7 nu*ai pe credin&i, )7r7 )aptele noastre bune QRo*. BL@ K.ur*.3 <LG8O, iar Jn alt7 parte ni W spu2 c, JuileaE 1E 1cur, pe baa hptelor 8ulu5 QMat. @1LGPi Gs<r-415 Ro,, GL1i @ co., <L8L Ape, GGL@GO. Didcdrarea et2 roi lr apautt decJt real7. Trebuie s7 a0e* %n 0edere ur*7toarele aspecteL i. Justi)icarea este o idee escatologic73 adic7, Jnsea*n7 c7 sEnte* declara&i Jndrept7&i&i Jnaintea lui Du*ne.eu la scaunul S7u de 5udecata, Ea anticipea.7 to1ai pDble* disiard aici 5ud8ra 1M# a lui Du*ne.eu. ;*ul credincios care se ba.ea.7 pe *eritul per)ect Ki pe lucrarea Jncheiat7 a lui $ristos are garantat7 achitarea sa tn .iua de pe ur*7 QRo*. BL@3 <eni,i,<L@3 t $d. @r<SO, %nlelbul creNlintel Jn $ristos 1te ca 6)aptele bune+ ale lui $ristos, adic7, ascultarea #ui per)ect7 Jn 0ia&7 Ki Jn *oarte, ne sJnt atribuite nou7 aici Ki acu* Ki ne 0or )i puse Jn cont tn .iua 5udec7&ii, Jn sensul acesta )unda*ental nu poate e-ista 5usti)icare pentru o* )7r7 6)apte+, adic7, )7r7 ascultarea lui $ristos Jn 0ia&7 Ki Jn *oarte, ascultare care repre.int7 singurul te*ei pentru pre.en&a o*ului Jnaintea lui Du*ne.eu. ii. Aceast7 rela&ie cu caracterul Ki lucrarea per)ecta a lui cist1 tu er2 d8 o relaT 5ui.ticn. oi nu 1intd del*) pu )i si*plu hdrepiatid, /niEa noastr7 cu $ristos i*plic7 o Jncorporare real7 Jn *oartea W t0i2M #ui olon. 1L@ s.l*,3 $al, GLGSL E)e, GLSK.ur*,3 $ol. GLGS3 <L@ K.ur*.O. De aceea caracterul %ui crltos E 1 reprcds li *od ine0itabil lotrc *7sur7 oarecare Jn 0ie&ile ur*aKilor S7i. Acesta este lucrul slpra caruia iEisid la8 Zt GL@8 s.*,O. $redin&a )7r7 )apte este )als7 deoarece nu e-ist7 o credin&7 tri $ristos care sI nu ne Jncorpore.e tnti-o u5re cu El li litieaSa #ui 1lsl8 de rtl))ipirare, inclusi0 *oartea Ki Jn0ierea #ui, cu toate i*plica&iile radicale pe care acest )apt le are pentru caracterul *oral al credinciosului. $u alte cu0inte, 5usti)icarea care nu duce la s)in&ire se do0edeKte c7 nu este nici decu* 5usti)icare. "olosind cu0intele scriitorului puritan, pute* spune c7 noi trebuie 6sI do0edi* obJrKia noastr7 prin Jndr7.neala de a )i s)in&i+ Q:. ZurnallO. $o*par7 cu Ro*. 1L@ K.ur*.3 E0r. GL@S K.ur*.3 lloan <LB K.ur*. Desigur, Jn ce pri0eKte practica sa *oral7, creKtinul r7*Jne p7c7tos pJn7 la cap7t. De )apt, nu*ai 6Jn $ristos+ Jncepe el s7 0ad7 p7catul tn ade07ratele sale propor&ii Ki nu*ai 6Jn $ristos+ descoper7 pro)un .i*ea depra07rii *orale a p7catului Q@ loan @L8-GL@ K.ur*.O. TotuKi, Jn acest proces el este 6schi*bat Jn elai chip cu al #ui, dir sla0d tn rlari+ QG coi <L@<O, Ardel, d.c1 u o* este nn*t din nou prir Dunul QToan <L@ s.ur*.O, pri0irea p7trun.7toare a lui Du*ne.eu 0a scoate desigur la lu*ina do0e.i ale acestei naKteri Jn 6)aptele+ lui. Dar aceste )apte sJnt road7 direct7 a )aptului c7 creKtinul a )ost regenerat prin Duhul S)Jnt. Ele nu sJnt nicidecu* un te*ei u*an pentru auto-5usti)Jcare, ci sJnt doar ele*ente ale darului lui Du*ne.eu Ki ale harului S7u *ani)estat )a&7 de ,oi ,r Tu $risr1, iii, ctu, lsZ a )ost JntrebatL 6$e sL )acn c. s, s70JrKi* lucr7rile lui Du*ne.euU+, El a r7spunsL PGS J/DE$ATA 6#ucrarea pe care o cere Du*ne.eu este aceastaL s7 ctede&i Jn Aceb pe care #-a tri*is El+ Q%oan 1LG8 i*O. Elte e`erit s, ).c* aici disritrciie intre thtV &i "iul. #ucrarea &i re0endicarea supre*7 a lui Du*ne.eu pentru o*, cJt &i 0oia #ui per)ect7 pentru creat=e sa dnt sriMt2 tl %su crist1. 'rin ul*e 0oia lui Du*ne.eu pentru noi este sI recunoaKte* Ki s7 accept7* persoana Ki *isiunea lui %sus. Jn consecin&7, a crede tn El Jnsea*n7 a )ace lucr7rile pe care le cere $ristos. i0, Z-d d5n Mat, GsL< r-41 a ridicat nTt2 diiicut= t7&i deosebite &i co*entatori conte*porani au e*is tot )elul de teorii pe ba.a acestei pilde, cu* este de e-., ideea ara-nWitul "rVtir snodn+ QJ. A- T, Robin-son, M. RahnerO, Aceasta idee sus&ine c7 unii oa*eni -inclusi0 atei, care Ki-au b7tut 5oc de Du*ne.eu Ki de *7rturia #ui pentru ei, agnostici care aspir7 s7 stea pe o lo.l$e neltr, ln .e pri02Ve nlrtuila lui Dull>l8u pentru el, Kl oa*eni de alte credin&e, care au respins Jntr-o *7sur7 *ai *are sau *ai *ic7 a)ir*a&iile creKtine ale lui $ristos Y Jn ba.a )aptului c7 Ji hr7nesc pe cei )7l*Jn.i, Ji 0i.itea.7 pe cei Jnte*ni&a&i, Ji a5ut7 pe cei h llsie lupt, ,l d.ho.ie de elib2*re de sub opresiune politic7, sJnt Jn *od inconKtient ur*aKi ai lui $ristos, &i 0or )i achita&i la s)irsit pentru c7, slu5iri-du-i " cei ln neie ,-au do5tt de hpt p2 $ri,t1. Ase*enea interpret7ri, Jns7, su)er7 de o de)icien&7 crucial7 Y ele ne cer s7 interpret7* o pild7 Qcare nu este o Jn07&7tur7 biblic7 direct7, JntrucJt este o pild7[ Jntr-un )el care duce la conclu.ii Jn contradic&ie clar7 tu nult .lie 2dui cl.re di, Biblie, h g2neral, i din Jn07&7turile lui %sus, Jn particular. De ase*enea, dacl pute* interprEta ]8te pndB n".u *od cBr2 tu inpl(V nici o conEadiclie )ibds*ala, d.r c.re ne per*ite s7 o integr7* ar*onios Jn celelalte Jn07&7turi ale lui %sus, este clar c7 acela este cursul care ar trebui ur*at Jn orice studiu her*eneut( serios. Acest *od de interpretare este per)ect posibil dac7 a0e* Jn 0edere a)ir*a&ia Jui %sus c7 aceste bine)aceri *en&ionate tn pild7 sJnt )7cute 6)ra&ilor+ #ui QGBL4SO. Aceasta este o re)lectare a ade07rului pe care Jl a)ir*7 Jn alt7 parte c7 biserica, Jn calitate de instru*ent al *isiunii Sale "nE llre, trebuie id2nti)i8te cu El p.in )aptul c7 r7spunsul oa*enilor )a&7 de ucenicii lui msus &i )a&7 de n]rturla lor ddi)t rBspWd lor lag de El QMat. @SLA=@d 4S3 @GL44-BS3 @Ar@a3 M1Eu AL<Pi %en GSL Gr WMOL ,,$ine 0d pri*Ete p2 rci Ms prinEte p2 Muie+. 6"aptele WMOL,,$ineb80d ale celor neprihAidrciMs nu slnt acT JntJrnpl7toare de bun70oin&7. Ele sJnt )apte prin care *isiunea lui

%eue Ki a ur*aKilor S7i a )ost a5utat7, iar ei a5utor lV ctat c* ,. cel 2re le. )scut su a repre.entat un risc pentru el+ Q:. T. ManKon, PPie ScrFigs o) Jesus, @A4A, p. GB@3 c). Z. E. #add, A =%hT#og ol rhe tu t1tonit @AP4, p. @@1.@@AO. Aceasta nu contest7 nicidecu* )aptul c7 *ul&i necreK-t*i )ac )apte de dragoste Ki *ila, Ki nu Jnsea*n7 c7 uneori creKtinii nu sJnt )7cu&i de ruKine de 6)aptele lor bune+. TotuKi, aceste )apte trebuie e0aluate prin pris*a Bibliei. Ele sJnt do0e.i ale 6ha*lul general+ al lui Du*ne.eu care ac&ionea.7 Jn societatea u*an7 c7,utl, punlnd )ttu rrdd ,i podolind birel2, Ar irebui s7-l *ul&u*i* lui Du*ne.eu pentru lucrul acesta trebuie s7 identi)ic7* cu orice prile5 co*pasiunea noastr7 creKtin7 cu toate e)orturile pentru binele setunilor no)tri. As))i2d acliui, bsa, chiar ii dna sJnt )7cute ta li*ita sacri)iciului de sine, nu pot )i considerate isp7Kitoare sau 5usti)icatoare. AceKti oa*eni stat Ki ei p7c7toKi c7.u&i careL Jn *ulte aspecte din 0ietile lor ] op1 Fil lui Dl*e4u ,i erinplor #ui, Ki oa*enii aceKtia pot spera nu*ai Jn Jndrept7&irea lui $ristos la 5udecata 0iitoare. u e-ist7 6creKtini anoni*i+. 6Jn ni*eni altul nu este *Jntuire QdecJt Jn %sus $ristosO, c7ci nu este sub cer nici un alt u*e dat oa*enilor Jn care trebuie s7 )i* *Jntui&i+ Q"apt. 4L@GO. Te*eiul 5udec7&ii r7*Jne r7spunsul nostru )a&a de 0oia lui Du*ne.eu, aKa cu* este pre.entat7 Jn re0ela&ia Sa general7 Ki special7 concentrat7 tn %sus $ristos. E-ist7 Jnc7 o alt7 concep&ie despre 5udecat7 despre ce trebuie se rcrhin, Este id8 cd snulrd tehEi "2 baa ciroia 8rEni rcr )i e-pDi la 5ud8ta )inal7 Ki la conda*nare de c7tre Du*ne.eu este resling,rea ri2-plicitt a EEngheliei lui $risd, %n rpri5inul a1rei id2i e adu te-te liblie M sht M.* @13@B s.lM,3 %2n <L@a, <13 Ron. @SLA-@G3 ,)1. 4L@83 G'et, GL<K.ur*.3ltoan 4L<, su&inJnd c7 pre.int7 necredin&a ca singurul te*ei pentru conda*nare. TotuKi, pute* obser0a ur*7toarele lucruriL QaO aceste pas5e nu do2ds delt )aptul ca 8din" h cristot este singura cale de *Jntuire, ceea ce nu do0edeKte nicidecu* c7 respingerea conKtient7 a lui $ristos este singurul te*ei de conda*nare. u Jncape Jndoial7 c7 necredin&a este o proble*7 i*portant7 &i gra07, )iind )or*a Jn care se e-pri*7 p7catul atunci cJnd oa*enii resping singura lor speran&7 de r7scu*p7rare, dar nu este singura )or*7 de re0olt7 a o*ului J*potri0a lui Du%l:.r, si de ac8 nu 1te sirylrul erei pZibil lent .ondalMea onului de cdire D,l8.d. ;O De )apt Btblia , tc.ilti ,2 Med .a )iind d25a rob .ond.*aE *i lnainte 2 Ernghelia sA le 1 )1t predicat7, Ki toc*ai aceast7 conda*nare anterioar7 repre.irtn lOMi. o lui la c* EEngheli. 0ire 2 u resps nilZti0 dir partea lui Dlreeu, r(hn EEnghel2i nu 1te a22la de a 8a lnlii ei a"i d2 a Jnl7tura conda*narea o*ului, ci acela de a re.ol0a prcblena condatuerii 2re pla8.i d25a d8upE ..pului onului Q., Ron, @L@<5 GL@G3 BL@1, la3 E)1. Gr43 BL<-13 col, <Ls t,u*.O, )cO coreptia c.t EEn. ghelia creaic posibilitatea conda*n7rii o*ului cJt Ki a i.b70irii lui, nu poate s7 aib7 decJt un e)ect de sl7bire a .elului e0anghelistic Ki *isionar, JntrucJt dac7 oa*enii sJnt conda*na&i nu*ai pe ba.a respingerii E-!ngheliei W da.r, lotri0il sra1dcilor, M5ontate, .2lor c.n aud EEnglelia tu 1 aQepr1, atFi - "e te*eiuri pur utilitare - este Jn interesul )ericirii celor nai nulS W lie predi.e B0anghelia deloc, =ba chiar sa )acl tot pcibii, p2nttu a opri pr2dica8 ei. A.4= t, corch.i2 r5dicoli W conplet elnblci eat% clt de 8,EiiL 1te Arenia orisidla. $8.ele de adeZ, di, aceasta e.itie 1te d o cu8Dt] *i *re d o .potuiiae *i *2 i* pli.B o Zpolgbi/tae *i re. Este cdt cA gcri' tura recunoaKte c7 nu to&i oa*enii sJnt egali Jn ce pri02lie 8.ia lor de a-# cu8ite p. DuM/ d acest )actor este luat Jn considerare atunci cJnd Du*nea ]rc)te 5udd.b Sa QMar, @@LGS-G43 Ron. GLr-G43 G 'et, GLG@O, 'rinipiul din #rca @GL48L 6$ui i s.. da, *uit, i ] c cd2 nulr=, poare 1 aplicat in pri0in&a aceasta. Ast)el, co*entariul general c7 cei are nu .u au.ii niciodat7 E0anghelia rcr ti 5ud8ti Jn lu*ina cunoKtin&ei lor este corect. TotuKi, trebuie s7 adiugEn ca ei r, au l)ut luina pe c.r2 .u aFto. l5*i ln %<u $ristd disd spDarVi p2ntru *nltuire Ql8n @4L15 "apt, 4L@Gt E)b. GL@GO. PG@ JT=DE$ATA scnptuE depue netuie dsp) o dBABr,Je la 5udecata )inal7 a celor 6neprih7ni&i+ de cei 6r7i+, a elor ,rleW+ de cei ,reale,i., adic7, 6cei ate cter nu*e au )ost g7site scrise Jn cartea 0ie&ii+ Ki cei ale c7ror nu*e 6nu au )ost g7site scrise Jn cartea 0ie&ii+ QDe, @GL@-<3 Mal. <L@<3 Mar. @<<D <A-4<, iA %,lld3 GBL<G il*-, 4@,@13 MaB @<LGP3 %D, BLGa K.ur*.3 @ $or. @L@8 K.ur*.@ G $or. GL@B K.ur*.3 Apoc. GSL@@-@BO. E-isten&a 0iitoare a celor care stnt achita&i la 5udecata )inala este nu*it7 Jn Biblie +cer e-isten&a 0nt8re a celor dr. nu tlnt achira)i 1re nhila =iad, l/. Judeat, ci2ttnllot Scriptura 0orbeKte de ase*enea despre 5udecata creKtinilor. #a 0enirea Sa $ristos 0a 5udeca pe ur*aKii S7i QM4, GBL@4<S, <@.41L #8 @AL@G.G4L t cor. <.G. @B3 G coi sLloi @ pet, @L@P3 Ape, GbL@G t.h.O, crDtinii rc= )i 5ud8g de DoMul %o, "di0i, d *odul Jn care au ad*inistrat talentele, darurile, oportuni t7ple &i responsabilit7&ile care le-au )ost acordate Jn cuisul 0ie&ii. Re)erirea la aceast7 5udecat7 Jn @ 'et. @L@P este deosebit de i*portant7 pentru pre.entarea caracterului ei. Judecata di0in7 a poporului lui Du*ne.eu 0a )i o5udecat7 p7rinteasc7. u. 0a )i o 5udecat7 care s7 pun7 Jn pericol po.i&ia creKtinului Jn )a*ilia lui Du*ne.eu3 0a a0ea Jn&elegerea Ki co*pasiunea unui tata3 cu toate acestea, nu trebuie pri0it7 cu uKur7tate sau negli5ent. Aceast7 5udecat7 p7rinteasc7 0a )i )7clt1 de $riltos la renir2a Sa, %9. Judecata u*ana

AtSt aici cJt si Jn alt7 parte o*ul este che*at s7-# i*ite pe Du*ne.eu. Dup7 cu* Du*ne.eu este un Judec7tor drept, tot aKa Ki oa*enii stnt che*a&i s7 5udece cu dreptate Q#uca @GLBP3 loan PLG4O, recunosdnd )in per*anen&7 c7 5udecata )inal7 Ji apar&ine lui Du*n8u QD4t. rL@4. cre)dnului i( ceE s, de dondA de disce*7*Jnt Ki 5udecat7 Jn proble*ele *orale, iar capacitatea de a )ace aceasta este un se*n de ade07rat7 Miuitate Q#8 @GLBP3 l2n PLG4L Roh. @sL@4L @ $d. GL@B3 1L@-13 @;L@B5 G $o,. @<Lst "ilie. lLi K.ur*.3 $ol. @LA3 @ moan 4L@O. TotuKi, creKtinul este a0erti.at )rec0ent cu pri0ire ia pericolul de a 5udeca pe al&ii Jntr-un *od care Jncearc7 s7 anticipe.e 5udecata di0in7 )inala QMat. PL@3 #uca 1L@4 K.ur*.3 loan <LP5 Roh. GL@3 @4.43 rac. 4L@O. orie 5ud]atL l*nB este pro0i.orie Jn lu*ina 5udec7&ii 0iitoare Q@ $or. 4L<-BO. $Jnd era nou7 se 0a *ani)esta pe deplin la 0enirea lui $ristos, potri0it cu @ $or, 1LG K.ur*., creKthii Fr 1 che*" ,. 5ud]e l*2a Q0. GO Di tn spai3l pe Jngeri V0. <O. 9. Atitudini pre.ente E-ist7 pu&ine puncte Jn care Jn07&7tura Bibliei s7 )ie Jntr-un con)lict *ai puternic cu presupunerile 0re*ii noastre decJt Jn ce pri0eKte Jn07&7tura despre 5udecata 0iitoare a tuturor oa*enilor de c7tre Du*ne.eu. Jn consecin&7, una dintre cele *ai gra0e e-presii conte*porane a capitul7rii intelectuale Ki spirituale a creKtinului cdrB in ).ptul c, a1sd dOr ste abordai arir de pu&in Jn propo07duirea Ki Jn scrierile conte*porane, )n pri0in&a aceasta lu*ii i s-a per*is s7 )or&e.e biserica s7 se Jncadre.e Jn tiparele lu*ii QRo*. @GL@ K.ur*., 'hillipsO. Ast)el, un co*entator teologic se poate plJnge, pe bun7 dreptate, c7 Jn .ilele naostre ideea de=5udecat7 )inal7 6apare prea pu&in Jn teologia Ki Jn propo07duirea Bisericii+ QT. 'reiss, #i)e in $hrist, @AB4, p. PAO. Aceast7 negli5are teologic7 este cu atJt *i pulin ]uabil, cu c)t asr sol a tost *tur ta o renaKtere )Ir7 precedent a perspecti0ei escatologice biblice, Jns7 aceast7 latur7 particular7 a escatologiei, adic7, 5udecata di0in7 0iitoare, a )ost l7sat7 de-o parte Jn *are *7sur7 din ne)ericire. ;*ul din .ilele noastre respinge direct ideea c7 Jntr-o .i 0a trebui s7 dea socoteal7 de 0ia&a sa &i de rlTi.iile <.@e. phderea on0ilSsilor cu pri0irc la 0ia&a dup7 *oarte, co*binata cu erodarea ideii de tspoMbilibre ro*la p2 b.a lnErpretArii popu lare a teoriilor psihologice Ki psihanalitice, au contribuit la indi)eren&a *oral7 Ki la prag*atis*ul din .ilele noastre. 'roble*ele *orale, Jn *7sura Jn care contea.7, sJnt raportate nu*ai la *o*entul pre.ent Ki la considerente legate de )ericirea personal7. %deea c7 ele ar putea )i raportate Jntr-un *od transcendent la di*ensiunea di0in7, sau c7 Jntr-o .i oa*enii 0or )i che*a&i to&i s7 accepte responsabilitatea pentru acesie d]i.n nonle tn p8nta $re.rorului lor aro, 0S.7tor, este anate*a pentru ei. Din ne)ericire pentru onul *oden, l(rul ac1ra 1re adel$rar. Jud8t. este ine0itabil7 Ki ne aKteapt7 pe to&i. Jn )a&a tendin&ei *ode*e dea contesta 5udecata 0iitoare e-ist7 o responsabilitate Ki *ai *are si *ai stringent7 a bisericii crE)tin d2 a plstlaW cu reEcirate oreDria biblica, BE%%;ZRA"%E. #. Mdi,, )h. Aidicoi Debine a) Judg*ent, @A1S3 . f. !a*ilFn, PJie !oly Spirit, and ErcnororoT` in 'aul, @ABP3 R BiictEl, 9 !ehtricl, TD T <, t. AG@-AB4t : Schei.ls, !, B2cts % Mc. $o*is(ey, %D TT G, p, <1@,<P@. B.`#M. J/DE$AT%, S$A/ DE, in <reacE 2 re).rB @a adunarea Jntrunit7 Jn )a&a unei plat)or*e QbernaO de pe care se tratau proble*ele o)iciale. Ast)el, %rod Agrip. % a srai " o ,=ladont Qrhd. D.$o*il]uL 6scaun J*p7r7tesc+ n.trad.O pentru a se adresa republ(ilor Tir ri sidon Q"apr. @GLGrO, TDBenut ", ete )olosit Jn alt7 parte Jn T cu sensul de tribunal sau Dscau de 5ud8ti, t"apr @a.@G, etc,O, ptar)ol* ,e caie l4dea nagisrhtul rcMnt )lancar de r)e*icn s4 pentru a 5udeca. De obicei era ridicat7 Jntr-un loc plblic, cu ] paie cE 1 )ct ca.d cu pilar Qroan #AL@<O, sau lnE.o sla de audtenle Qpapi. GsLG<O. %ntegritatea sole*n7 a 5usti&iei ro*ane a deter*inat n8Birea d2 su de5ude31 a lui DlLlr8reu QRon. @4L@SO sau a lui $ristos QG $or. BL@SO. #ucrul acesta prr2 prcbabn daroriiV )apnnri ct in anbele 2.un 'a0el se adresea.7 unor ascult7tori care erau )a*iliari cu sist2nd de glE*re 1tuD. B%B/;ZRA%D. E. :eis, R, 1A.G. G4Ge-<;. s.r. tribunal. E.A.J. J/DE$AT;R%. $l0i)tn eb,, Q<-opaO ] reaers ra cine0a care J*parte dreptate, care pedepseKte pe )7c7 tnri de rdu d 8 EbiliEa.a " el n2.rihanit. $u0Jntul corespun.7tor pentru Judecat7+ este )olosit pertru a d8ie o Egd, aDpi .are Eebuie sa e c7l7u.easc7 QE-od. G@L@O. @. %nstitu&ia *o.aic7 Jn perioada petrecut7 Jn pustie Moise s-a e-tenuat prin 5ud))i a.uilor adE lnainrd lui QBaod. @aL@<. GP Ki c). E-od. GL@4O. Jn ur*a s)atului pri*it de %K letro PGG el a nu*it ad5unc&i ai s7i care s7 5udece ca.urile obiDuite, adu.,ind iMinte lui n*ai ". cele Ei *pdbnte Qre.i ti Ddt. @LA-@aO, (<a d.lte*sica p8ede ales2lea de 5ude, c7tori Ki ]dregItori care s7-i a5ute $Deut. @1L@8O, 6Jn toate cet7&ile 0oastre+. Jn )elul acesta conducerea *ai pd*iti0e a peiedei notude 1r2 adaDttE Ennu 0iVa edstare 0nt8.

Se insist7 asupra necesit7&ii integrit7&ii Ki caracrdlui inpa4ial al 5ctiriei Qoeui lL@1,.h,L t1LtA K.u*.3 G4L@P K.ur*,3 GBL@<-@1O. JntrucJt cartea legii a )ost Jncredin&at7 preo&ilor, ca.urile *ai i*portante trebuiau 5udecate de un 5udec7tor a5uta t de preo&i caie erau asesori QDeut, @PL8-@<O. Jn perioada cuceririi 5udec7torii iuau parte la adun7rile poporului Q%os. BL<<3 <4L@O. V. '2rtoad. Jud2.librilor Dup% LMrte lui %1,a a ll*t o Deri8dg de deor, gani.are, de discordie tribal7 &i de ui)ringere care este dsriD Jn canea Judeatoriloi Dar c=ld popo.ul a strigat c7tre Do*nul, autorul ne spune c7 Do*nul 6a riNlier5ude)ton arei-au i.ba0ir QJd. GL@1@, A.1ti eroi na&ionali sJnt nu*i&i uneori 6i.b70itori+ Q<LA,@BO Di de 8le Mi sulte on ni ] spue c, ei ,", 5ud]t p2 %sEel p1ttu o p2rioadl de ri*p, pri l din)e ei )iind oiiiel Q<rAO ii uttind 1ind sa,8n Q@1L@@O, Este cld cg ac8sr1 dA u se no, cMntrnui de .5udec7tor+, anu*e, acela de conduc7tor Jn r7.boi Ki do*nitor pe ti*p de pace. 'ute* 0edea Jn ei o pre)igurare a lui $ristos, care a 0enit s7 )ie MJhtuitorul nostru, care este cu noi ca Ki $onduc7torul nostru Ki care 0a 0eni ca s7 )ie Judec7torul nostru. %n @ san. Disd o taeid2 la p.ri8da rcEhiei. Eli ,n 5,d8t pe rset rinp de pad(i de ani=, Q@ Sa*. 4L@8O iar6Sa*uel a )ost 5udec7tor Jn %srael Jn tot d*pd 0ied lW, tur8tnd tn circuir de ta Beiet ta ch5tS.t W MitpaL ultenor et %a n*r pe )i sei lude c7tori QPL@B-8L@O. Te-tel2 de la iMari Q* taoo i.d.cr.O d1diu acti0it7&ile liderilor nu*i&i )7pitu*, care Jn general sJnt si*ilare cu ale 65udec7torilor+ israeliti. AceKtia )unc&ionau ca 6gu0ernatori+ pro0inciali locali ac&io-nJnd Jn cooperare cu al&i 6gu0ernatori+ Jn0ecina&i, nind sub condueE M,relu5 Rea2 QA. Mar.al, J ES <D @AP@, p. @<1-G@r. R1po bititllile lor inlu. deau J*p7r&irea drept7&ii, *en&inerea ordinii, colectarea i*po.itelor Ki a tributului, )urni.area de in)or*a&ii KJ asigurarea ospitalit7&ii. Ast)el, cu0Jntui ebr. Jpp7t probabil cI ar trebui tradus 6gu0ernator+ Ki nu ,5udecltor, tnEuclr n8le de 5ud2citor d1c.i3 nu. *di o pane a )iucgrei lui. "ucgonin odciali sinitdi srnt *olircali in teblitele *i 0ehi de la @Ebt.. %%%. h pedoada *olEhtel %n psidda *oErhi2i Ji g7si* p2 5udreiori patu dpJnd atJt Jn )unc&ii 5udiciare cJt Ki Jn alte do*enii ad*inistrati0e. 'rintre )unc&ionarii %ui Da0id, 6$he-nania Ki )ra&ii s7i erau Jntrebuin&a&i pentru treburile de a)ar7, ca dreg7tori Ki 5udec7tori Jn %srael+ Q@ $ron. G1.GAO. Dlpa de.biErea i*pnrrlEi, r8)at a dat doErrV de .el pentru 6cartea #egii Do*nului+ QG $ron. @PLAO, a n*ir5udeVatoiigi dregEr on h18re cetab Q@ALsO Sle.. poMcit sl aDi8.e cu dEprate QG c,on. lALA i*5 c, Ddt. @1L@A s.l*O. J/DE$AT;R%, $AXTBA Jn )ine, Jn ur*a Jntoarcerii din e-il, decretele lui Arta-ence i-au cerut lui E.ra s7 instale.e dreg7tori Ki 5udelrori ce se )aci dr2pEc- si sr btrele rE polor QE.ra. PLGBO. $onduc7torii de *ai tJr.iu din cet7&ile )enidene Ki-au luat titlul iapet3 c) cartagine.ul su))etes, *en"o*t de snbrn b*ni QT"EM$%AO, Ats#%;$ilRll,, : R5chEr, g4rt PP, @A1B, p. 4S PGt D, J. :Z1a, BS t<4, PAPP, p. G<<G<P, Z.T.M. D.J.:. J/DB$iToE%, DARraA, car2a Jldedbrilor ur*ea.7 cronologic dup7 'entateuh Ki losua Ki descrie istoria lui %srael de la *oartea lui losua pJnI la ridica8 lui s.*u2>. calt8 bi ia nl)tte d2 la E sona5ele principale, W1p]tt* QJud. GL@1O. AceKti 65udec7tori+, Jns7, au )ost *ai *ult decJt niKte arbitri 5uidicii ei au )1t ,5.ba0)ton+ Q<LAO, dnpur2nici)i Jn *od caris*tic de Ddul S))n, al lui Dll*.a E i.b70irea Ki p7strarea %sraelului Q1L<4O pJn7 la instaurarea *onarhiei Qc). )olosirea aceluiaKi cu0Jnt pentru *agistra&ii din $artagina Ki ca sinoni* pentru 6rege+jJn li*ba eanaanit7 din /garit, Anat B.4SO. lahE l1u5 e1 MaEle Jdrtr Qrud. @rLGPO. %. Schi&a con&inutului a. E0eni*ente care au ur*at dup7 *oartea lui losua Q@L@-GLBO in ba.a ascult7rii ini&iale triburile lui %uda Ki Si-*eon au Jnaintat spre S pentru a cuceri Be.ec, %eruslin Qnu . rost pistE, @LG@O, !ebroT D2bir Q"cupat %n l*. ddasdrii din @1. @SL<1 <AO, !otun trei dintre cet7&ile )ilistene Qnu au )ost p7strate, Jud. ri@AO. ltibuile lui %osi) au cEdit de as*M let2# Q@LGG-G1O, care se reluiWpoltase %osi)Q. @@1. aL#Pt rGtAO. Dar dup7 aceea a 0enit eKeculL %sraelul a Jncetat s7-i i.goM]i pe ca8nili nu atr Mi )1r cuerir2 alte cedd QJud. @LGP<1O, iar iribd bi Da a lost .te )apt 5.Sonit din t2riror5d re i.a %Mit Q@L<4O, A.e.sti loleEE a riul#i a nedibt ,2rioada )tdetsgarL de nadar care a 8at QGL@.sOj b. %storia %sraelului sub conducerea 5udec7torilor QGL1-@1L<nO QiO interpretarea pro)etic7 a (eoriei de c7trescriitor QG-13 <L1O, Aceast7 carte ne Jn0a&7 ideea retribu&iei di0ineL Du*ne.eu, Jn pro0iden&a #ui, reco*pensea.7 o na&iune Jn *7sur7 direct propor&ionala cu credin-.ioSia popotului, %sEelul din Fed .eara a tosr supus Jn per*anen&7 la ispita de a adopta riturile )ertilit7&ii de ,@a 0ecinii lor canaani&i, J*preun7 cu agricultura lor considerat7 superioara. Mul&i au recuneut c, %ahre a cllBuir pe %sael ln pZT5, da Ba.l patea slt )ie 8i capabil s, )ad ,Volele s.V its+ din pndtrtl $artes JudNltori#or pre.inr, 1 ciclu repera, de p7cat QJnchinare la BaalO, Jnrobire Q)a&a de agresori sireiniO, c8 QcEre D8ul nilcii0, Entru a )i i.b70i&iO Ki i.b70ire Qprin 5udec7tori ridica&i de Du*ne.euO.

QJiO ?ase perioade succesi0e de asuprire Ki carierele a doispre.ece 5udec7tori-i-b70itori Q<LP-G1L<@O. @, %n0Eiit. #ui cDanR4.dtoin Q<LPttO. Dupe adoptar2 nodului d. 0iate cMit, rr.aelul a suldit ti*p d2 % aDi )ind aslpnr de $uKan-RiKeatai*, un inEdalor cde a 0enit ain M8rDran5a atlar, sb PG< J/DE$AT;ru. $AX,TTA controlul hiri&ilor QJud. <L8O. $au.a, Jns7, a )ost p7catul %sraelului Q<LPO Q0e.i *ai 5os, partea eO. Dar cJnd ei 6au strigat c7tre %ah0e, %ah0e le-a ridicat un i.b70ito... ;Wtl,... tltele 8l tui nic .l lDi $aleb+ Q<LAO. $ei 4S de ani de pace care au ur*at s-ar putea s7 corespund7 cu perioada paralel7 de su.eranitate hiu@-t7, pJn7 la cJp=0a ani dup7 *oartea lui Suppiluliu*a Jn edr <41 ,d,cr, QcAtl a GLrAO, G. atup.iM tub "Atoia Q<@PG-<#O. lEirte dc re*urile de con)u.ie %nterna&ional7 care au coincis cu ascensiunea Dinastiei a @A-a, o dinastie agresi07, tn Egipt3 6copiii lui %srael au )7cut iar7Ki ce nu pl7cea lui %ah0e3 Ki %ah0e a Jnt7rit pe Eglon, J*p7ratul Moabului, J*potri0a lui %srael+ Q<L@GO. Dar cJnd 6copiii lui %srael au strigat c7tre %ah0e &i %ah0e le-a ridicat un i.b70itor, pe Ehud... benia*itul+ Q<L@BO Ki le-a dat 8S de ani de pace, JncepJnd probabil de la data tratatului din @<@B, intre Seri &i Mursil, c). Jnnoirea lui tn @G84 de c7tre Ra*ses !. Se pare c7 nid Egiptul &i nici biti&ii nu au Jn&eles )unc&ia lor pro0iden&ial7, dar anii tn care unii sau ceilal&i au adus pace 'alestinei par s7 corespund7 cu perioadele pe care Du*ne.eu le-a rinduit ca s7 acorde 6odihn7+ poporului S7u Vc). J. Zarstang, Jos(ua-Judges, @A<@, p. B@-11O. Dup7 aceea ?a*gar a a0ut un succes li*itat J*potri0a pri*elor triburi de )ilisteni, care erau echipa&i *ai bine decJt el Q<L<@O. <. %.b70irea prin Debora Q4L@-BL<@O. ; dat7 cu dec7derea i*periilor Ki creKterea asupririi din partea canaani&ilor locali, conduKi de labin %% din !a&or Q4LG-<O, Du*ne.eu a ridicat al patrulea 5udec7tor, o )e*eie nu*it7 Debora. $o*andantul ei *ilitar, Barac, a unit Eibuit T= parr.a de d e.traE a 0lii Esdee #onului pentru a purta r7.boi J*potri0a trupelor lui labin conduse de Sisera. Dar 6Din ceruri se luptau, de pe 8rele ld stelele ] lupra, t)tpotriE lui si]h= QBLGSOL o tl8i. toertiald EindsL T Dl*ru a i*obili.at carele de r7.boi ale canaani&ilor si Sisera a )ost o*ortt de o )e*eie chenit7 pe cJnd )ugea. $ei 4S de ani de pace care au ur*at dup7 0ictoria Deborei poate )i co*parat7 cu do*nia stabil7 a lui Ra*ses %/, ultinul ture talaon Q@@AA-@@11 td,crJ. 4. %.b70irea prin Zhedeon Q1L@-8L<GO. Dup7 aceea au ap7rut din E, din desert, *adiani&ii &i a*aled&ii, ca s7 atace pe %sraelul care a p7c7tuit QJud. 1LG-13 c). Rut @L@O. Dar %srael a )ost sc7pat de atacatorii no*a.i QPLPA.GBi a.rcrG, 4 ddrul "lnic din Rut G,4 ."aiMdy GS de Vi *i r",iun. B. di.ar8 ti cdd.M lui Abinda QBL<<-@SLSO. Tulburarea care a ur*at dup7 Jncercarea )iului lui Zhedeon, Abi*elec, de a se instala rege peste %srael QJud. AO, a )ost corectat7 de al Kaselea &i al Kaptelea 5ud..n1a [bl. si lair troLt.sO. 1. Asuprirea sub antonici &i )ilisteni Q@SL1-@1L<@O. Dar o dat7 cu aposta.ia care a ur*at dup7 aceea, Du*ne.eu a dat &ara Jn *Jinile asupritorilor a*oni&i din E )i a )ilistenilor din9 Q@SLD. Dula @< ad parie3 de E a %sraelului a )ost eliberat7 de le)ta, al optulea 5udec7tor Qcap. @@O, care a )ost ur*at de trei 5ude c7tori *ai pu&in Jnse*na&i. 'artea de 9 a %sraelului, %ns7, a r7*as supus7 )ilistenilor, a c7ror putere era ui creKtere, Jn ciuda ispr70ilor spectaculoase ale lui Sa*-Son, al doispre.ecelea Ki ulti*ul 5udec7tor din cartea Jtdecridilor Q.ap. @<.@1[. .. otutd)aAd Q@rLt-G@LGsO Aceast7rec&iune )urni.ea.7 detalii despre dou7 e0eni*ente din pri*a perioad7 de aposta.ie a %sraelului QJnainte de ;tniel3 c). apari&ia lui "ineas in GSLG1 &i *en&ionarea e0eni*entelor din cap. @8 %n %os. @AL4P, autorul pare sa )ie conte*poran cu cucerirea, %os. BL@-1LGB, 0e.i Ki ]%;S/A, nO. Scopul acestei note )inale 1te sd date "o)in.it8 paetului lui %sr.et, ca a Jnc7lcat aproape orice standard din Decalog. Sec&iunea despre Mica Ki Danin+ Qcap. @P-@8O relatea.7 cu* Mica a )urat de la *a*a sa &i apoi a con0ertit 0enitul Jntr-un idol pentru casa du*ne.eilor s7i Q@PLBO. Jntre ti*p, le0itul lui Du*ne.eu c7l7torea neanga5at, pJn7 clnd . )1t alua5d de Mia. Du la ind=t ld el ra do0edit necredincios )a&7 de st7pJnul s7u atunci cJnd i-a )ost o)erit7 o po.i&ie de conducere de c7tre Danitii laco*i, idolatri Ki cri*inali Q@8LGBO. Acest le0it a )ost %onatan, un ur*at direct al lui Moise Q@8L<SO. u se spune ni*ic cu pri0ire la respectarea poruncila Kaptea Qd1e curati,O i dar 8pitole#e c8r urd Q@A.G@, indignarea beniatnituluiO nu descriu nu*ai r7.boiul ci0il &i ad7postirea cri*inalilor, ci Ki cur0ie &i aban donare *arital7 de c7tre concubina le0itului Q@ALGO, hlOttEs2elitar2, 0iol hi a.ldte Q@A.GG-G4O ri tr ele Nli, urd rdlie h ha,B QG@LG<O. AZtea au )di re.ultatele cJnd 6)iecare )7cea cei pl7cea+. %%. Autorul Ki data scrierii $artea Jud. nu )ace nid o a)ir*a&ie direct7 cu pri0ire la rtra "ierii r.le. ctnraM DeboEi QBLG.<@O r.0icpre. rinde ci 1te o d)r".itie 8)tenpo"nt QBL@O Ai autenticitatea ei este acceptat7 Jn general. Dar cartea Jn Jntregi*ea sa nu ar )i putut )i alc7tuit7 decJt peste alte G secole. Ea se re)er7 la distrugerea Ki robia cet7&ii Silo Q@8L<S-<@O din tinere&ea lui Sa*uel Q@ Sa*. 43 cea @S8S H.d.$r.O3 iar ulti*ul e0eni*ent pe care a red7 este *oartea lui Sa*son QJud. @1L<S-<@O, care a a0ut loc cu cJ&i0a ani Jnainte de inaugurarea

lui Sa*uel ca 5udec7tor Qcea @S1< H.d.$r.O. %n a)ar7 de aceasta, e-plica&ia des repetat7 c7 6Jn .ilele acelea nu era J*p7rat pn %srael+ Q@PL13 @8L@3 G@3GBO sugerea.7 c7 scrierea c7r&ii a a0ut loc dup7 instalarea lui Saul ca rege Jn @S4< td.$r. TbtuKi, p7rerea general7 este c7 *onarhia era Jnc7 la Jnceput Ki cartea pare s7 )i )ost co*pus7 Jnainte de atacul J*potri0a cet7&ii Zhe.er Jn APS Q@ i*p. AL@13 c). Jud. @LGAO sau cucerirea %erusali*ului de c7tre Da0id Jn @SS< QG Sa*. BL1-P3 c). Jud. @LG@O. 'rin ur*are, scriitorul c7r&ii Jud. trebuie s7 )i )ost u on 8 a )1t Tti0 ln piM ,a,t a doruiei lui Saul QJnainte de @SGS J.d.$r.O, El trebuie de ase*enea s7 )i )ost proroc, deoarece Jn Biblia ebr. cartea Jud. J&i are locul Jn sec&iunea pro)etic7 a canonului Qproroc 60echi+L JnJosephusiataApi=onns @.8, c7r&ile istorice, %c,.lo0Or Fi ti rond de "adicr al paie52lor din GL@S-@43 <LP-8, etc. $el *ai probabil autor este pro)etul Sa*u)ll, care potri0it Tal*udului iudaic Q.Baba Bathra @4bO este identi)icat ca Ki autorul c7r&ilor Jud.-Rut. Dar Jntrudt aceast7 relatare tradi&ionala *erge *ai departe Ki )ace a)ir*a&ia i*probabil7 c7 Sa*uel a scris 6cartea care-i poart7 nu*ele+, se pare c7 sJnte* Jndrept7&i&i s7 trage* conclu.ia c7 autorul trebuie s7 )i )ost Sa*uel sau, cel pu&in, unul dintre pr8ii asird cu sanuel. %%%. Sursele c7r&ii Este posibil ca scriitorul carpi Jud. s7 )i )olosit surse orale Ki scrise care nu *ai e-ist7 Jn pre.ent, de e-. antologii de eroi, cu* este 6$artea yal7r QDrepruluf+ Q%os. @SL@<O. $riticii *oderni sJnt obiKnui&i s7 a)ir*e PG4 JT=DE$AT;R%, $AR%UA Q. @?A!AR Y\- -Mt. Ebai . YMt. Zheri.irh

'alestina )u ti*pul Judec7torilor. PGB J/DA$AT;R%, $ARTEA c7 sursele scriitorului au )ost Jn *are *7sur7 *a teriale independente V*ai tJr.iu poate c7 au )ost docu*entele 6J+ Ki6E+O editatedeundeuterono*iste-ilicQ,.D+O Ki de un preot post-e-ilic Q6'+O3 dar aceast7 anali.7 contra.ice do0e.ile pe care le g7si* Jn Jns7Ki $artea Judec7tori Ki discreditea.7 Jn *od inutil unitatea &i autenticitatea con&inutului ei. Jncearc7, de e-e*plu, sa identi)ice che*area )7cut7 de Du*ne.eu lui Zhe-deon la teasc Ki 5ert)a care a ur*at dup7 aceea QJud. 1L@@-G4, cre W sp,T ce "o0ire din 6J+O a potrna dtdield datd lui cnededde a dnici altann lui Bal Ki de a-@ Jnlocui cu un altar pentru %ah0e Q1LGB-<G, desprte care se spune c7 pro0ine din ,<+O, ca Ki cu* acestea ar )i dou7 0ersiuni contradictorii ale aceleiaKi che*7ri. ?i iar7Ki, )ace con)u.ie Jntre prinderea de c.t8 cnedo a pringlor rodianig orcb W .eb, la 0adurile %ordanului QPLG4-GS, 6E+O, Ki prinderea Jn )inal a regilor, gebah Ki ^al*una, *ai departe c7tre r7s7rit Q8L@S-@@, 6J+O, deKi aceast7 e-plica&ie trebuie s7 eli*ine din 1L@S

cu0intele 6to&i cei ce *ai r7*7seser7 din toat7 oKtirea+, spunJnd c7 este o Jncercare a unui editor de *ai tJr.iu s7 ar*oni.e.e cele doua istorisiri care stnt aparent contradictorii. Q='E TATE/!.O te-tul ebr. al c7r&ii Jud. s-a p7strat *ai bine decJt te-tul oric7rei c7r&i a 'rorocilorR)echi Ki Jn general este lipsit de erori de copiere. Traducerea sa 0eche Jn #XX, Jns7, pre.int7 0aria&ii Jn te-tele greceKti Ki aceste di)eren&e sJnt atJt de Jnse*nate %ncit edi&ia Rahl) a u-- pre.i)te pe 1earc p2sin-i doue )o*e dderit2 ale tertdui grtc, p2 baa 8dicelo. A Di B. %9. $adrul %storic c.drur lstdic pertru perioa4a tud. iolude, h pld local, pre.en&a canaani&ilor. Jnainte de cucerirea $aManului de caEe Mei Mois2 a "tucit ,,ninicir2.+ 8anidor QDeut. PLGL c, ls, 1L@PO, adt datonta i*oralit7&ii lor Jncet7&enite QDeut. ALB3 c). Zen. ALGG, GB3 @BL@1O c)tW datond inn8nlei lor re"ti0e asupn eliglei popoiului lui Dll*e8 82ut PL4O3 ca*. iu&ii se Jnchinau pe nenu*7rate 6Jn7l&i*i+ la .eii locali ai )ertilit7&ii, Baali*, iar ritualurile lor includeau prostitul2 W..t Di ch5ar scrii8rea copilor Q@@L<@[, %o. .u a )lru rot $anaanul QJos. @rL@13 dt G@L4<O. Dar locuitorii b7KtinaKi nu Ki-au pierdut toat7 puterea de J*potri0ire. De )apt, Moise JnsuKi a anticipat o ocupare teptatV . tlrn Z-od. G<LGT<Si Deut, PLGGOi a *i rdra nult de cucent Qlos, @<L@l pe ZE int2r na&ional7, aspectele rele0ante pot )i pre.entate su*ar Jn teld , r,ntorL Q@O $ind a huit %su, "obabil la scurt7 0re*e dup7 @4SS J.d.$r., st7pJnirea Dinastiei a @8-a din Egipt asupra 'alestinei dobJndise un caracter de tran.i&ie e)e*er7L A*enhotep %%% s-a *ul&u*it s7 do*neasc7 Jntr-un lu- decadent3 succesorul s7u, A-*nnotep QAlh))itel, cca @<PA-@<1G @.d.$t.i c-4! G.G, p, @S<<O ,ia enco)tt ahtia nMai 1upra re)or*elor religioase *onoteiste. Scrisorile conte*ponne de la rAha* pro*ite ae b cetgtile.sbt. canaanite con&in cereri .adarnice de a5utor J*potri0a 5e)uitorilor !abiru. Acest nu*e se re)er7 la ]e0reii din giblie, dEi a t1t lolZit p2ntru di)di, agreli hu risn oO din Qdescenden&i ai lui Ebei, Zen. @SLG@, GB5 c, M, $, Mire, F%J @A, *i @AsP, p. @a4t Go, 8. @ABP, p. 1aO. 'di8da asb a )Zt tudtL de as*rea de rdatcE .ctirittii hitillor de dircolo de Siria. Regele Suppiluliunia Qcea @<8B-@<41 i.d.ci.O, cel 8i eE din8 E+ii hitililor, a ln*"t la ieeput aZrha io statele tui hdepeltate din s Di apoi a reuKit s7 Je st7pJneasc7, atJt el cJt Ki )iul s7u Mursil%%. QGO Dd Egiprd, anat a.M sub Di*stia a @Aa Q@<GS@GSS #d.cr.O, t]a de ,))ia priniV p2. rioad7 de renaKtere. Seti @ a recucerit Zalilea Ki "enicJa Jn @<@8, i-a Jn)rJnt pe hiti&i Ki < ani *ai tJr.iu a )7cut un tratat cu Mursil, prin care Siria era sub st7pJnirea hiti"lor, id 'aleti* i "enicia 2Eu sub c*Eolul eaipteniloi Thinn Rarci %i Q@<S4-@G<P #d.ct.O a JncIJcat tratatul Ki a in0adat teritoriul hitit. Dar dup7 ai Nle lupte ctisitoaE, 0ehe nnpd.Sre a put2rn a )ost restabilit7 prin tratatul dJn @G84 J.d.$r.3 pacea a )ost *en&inut7 pJn7 la declinul i*periului hitit, datorit7 in0a.iilor barbare de la snrKitul secolului. Q<O o d,te d cTee cEt2i h ntide barba.ilor Jn @GSS J.d.$r., )ilistenii i.goni&i, 6r7*7Ki&ele ostroWrlui c.)to) Q%2r, 4PL4O, au tusit spE Ep2rda htsri aKe.7rile lor *ai 0echi de pe coasta 'alestinei Qc). Zen. G,<Gi Deut. GL<GO. "iind Zpllli .trn rSipt in ea @@A@ d2 clse nlls * din Diestia a GZa. ei si.u Jnt7rit po.i&ia Jn $anaan. Jnainte de snrKitul secolului ei au putut lae priha lo, o)di0e M5ore iRpo"ir lui %sdel, u ]ni"ent o re W )trch2ie isb.ia din cartea Judec7torilor. 9. $ronologia $btuiogia seral, a .iriii Jud. 1b indi.ai3 de a)ir*a&ia lui %e)ta, aproape de Jncheierea acestei pe rioade, care a spus c7 pe 0re*ea sa %sraelul se a)la pe rs)toriul 'aldtiei de 8 <;; de adi aJud. @lLG1L c, o cra sinila,L sasi Nlin @ rnp. 1L@@, calculaM uei crcnobsn nai pei", tsa, depinde de .@,i doi tacron ca" apa, li crcdca biblicn, Mai lndi, lntruclt nu BZ phiutA peiioada d2 ti*p d. la inlEiep cuceririi pJn7 la Jnceputul pri*ei perioade de asuprire Q*esopota*ian7O, trebuie s7 )ace* socoteala *er-sind in l*a in rinp de la ridiFa lui s*,2%, tr cca @S1< M,cr, a8lcultrd de la data Dbb2hil% . d2G. bin7rii J*p7r7&iei, Jn anul A<S H.d.$r., socotind @@< ani p1lru do*iile lui BS@1S4 Da0id Qp21te tot %t heldO, saul Si ,*aW sli ; lnp. @@L4G3 GL@@3 %apt @<LG@O, pla GS de ani p.ntu SduLr Q@ SaQ PrGi c). %iDBo, @,p. <AAO, ln .l doilea dnd, lntult pdioadet2 de conducere ale unora dintre 5udec7tori s-au suprapu Qct Ehud ii Aansar, Jud. <L<S4L@O, )tnolcsia 1te sdbilit, el nai biZ " ba( datelor suUrir5lor Ki i.b70irilor care au ur*at. De o i*portan&7 deosebit7 1te lapin ca ei 4S d2 ani ile 4upne )listeani Q@<LrO in 0 'a#estinei au ortinut nelnt2rupd de %a Mrtea lu5 Tola Di %an Q@oLPO, h perioada do*iei lli le)ta, a Eel 5udeiuo.i *i ,ut=n li]nuti, a lui Eli Ai Sa*o4 ri plnE la situ 05dorioase a lui Sanuel, Q9)e.J diagra*a de la p. 14@.O con)*M antlui @G@1 p2ntru 0ictoria #eborei se ba8.L ,2 tipui de 8,a*icB deop2rite tn ulti* cetate canaanit7 de la !a&or, aKa incit 6Barac trebuie datat Jn a doua 5u*7tate a secolului al @<-lea+ Q$Ali, @, @LG<AO, 'ri, ulrurer W parc ce s.au ]s <@A ani QBaG-@S1<O de la pri* asuprire Di pln, la ridi8E lui Sa*uel ca 5udec7tor, )apt care sugerea.7 datarea cuerirn ,n ann @4S1-@4SS i.d,c., o date altehatiZ rn cca @G4S .r ne1ita o .onpriME Mi *re a in)or*a&iilor din cartea Judec7torilor. Q==$R; ;#; Z#D R,,E$!%/#/% TESTAME T.[ 9%. Jn07&7tura Din rri*ipiile eDulate ln tud, GL1.<L1 si din e-en. plele istorice oncr2te tu*irt2 de rdur cir.tii, itrr, &7tura poate )i re.u*at7 Jn )elul ur*7torL

PG1 J/DB$AT;R%, $ARTEA @<BS td.Z @<SS @GBS @G;; @@S; @@SS @;s;t.t,$i @<8G Y @<P4 Mssopota*i2nil QJrd. <AO @<P4-@<<4 ;tnieO QJud. <L@@O @<<4-@<@1 Eglon, Moab QJud. <L@4O @<@1- @G<1 Ehud QJud. <L<SO @G<1-@G@1 $anaan)tll QJud. 4L<O @G@1- @@P1 DeboE QJud. BL<@O @@P1 Y @@1A iradlanhll QJud. 1rO rrat. pcrbu2 l.d.cr. !u5 Asuprire [ Eliberare @@GA - @@G1 Abi*oloc QJrd. ALGGO @@G1 -/S< Tola - lalr QJud. @SL<O @@1A-@@GA Zhedeon QJud. 8LG8O @@S< - @S1< "llist2nil Sud. @<L@O Qnu a at)Jt loc a eliberare separat7 sub ma ir[ .- . @<Boi.d,$r t<So lGso @G;o @G;o @@SS @;S; ld.$., S pre.entare cronologic7 a perioadei Judec7torilor baJat7 pe anii de asuprire 5i anii de pace, Q'entru o alt7 interpretare 0e&i cronologia 0echiului Testa*entO. a. Minia lui Du*ne.eu J*potri0a p7catului QGL@@, @4O. Speran&a de supra0ie&uire a %sraelului a depins de unitatea lor inter-tribal7, dar un ase*enea e)ort de cooperare s-a n7scut nu*ai din dedicarea lor co*un7 pentru Du*ne.eul lor Qc). BL8-A, @1-@8O. 'ierderea credin&ei Jnsea*n7 e-tinc&ie. b. Mila lui Du*ne.eu )a&7 de cei care se c7iesc QGL@1O. $hiar Ki asuprirea str7in7 a ser0it ca un *i5loc pentru harul di0in, pentru edi)icarea %sraelului Q<L@-4O. c. Depra0area total7 a o*ului. Dup7 )iecare i.b70ire, 6dup7 *oartea 5udec7torului, se stricau din nou, Mi tuni delt plrindi lol. QG@@AO. seieba indi0idualista &i-a do0edit caracterul inadec0at deoarece, prin natura sa, o*ul *erge Jn *od ine0itabil spre liu Q@PL1O. (rad a atu tet de u rEs2, T D ase*enea rege care s7 J*plineasc7 0oia supre*a a lui Du5ln8t Q4 <LG<3 AL1, B1O. Autord crttii Jude c7torilor a )ost unul dintre pri*ii istorici ade07ra&i ai ci0ili.a&iei, un o* care nu a relatat doar e0eni*entele, d care a interpretat )aptele pe ba.a unei )ilo.o)ii a istoriei pe care o pre.int7 e-plicit. Jn ce pri0eKte 0ali ditatea per*anent7 a )ilo.o)iei sale deuterono*ice despre retribu&ie, trebuie s7 ad*ite* c7 Jn 0re*urile acelea de Jnceput, dnd re0ela&ia era *ai li*itata, pro0iden&a ac&iona Jn *oduri *ai 0i.ibile decit Jn .ilele noastre. Dar principiile lui )unda*entale r7*Jn Jn per*anent7 0alabile3 na&iunea care p7c7tuieKte 0a )i pedepsit7, cine se c7ieKte de p7cat 0a )i i.b70it, Ki toate siste*ele create de oa*eni trebuie s7 )alJ*ente.e Jn ulti*7 instan&a. Singura speran&7 0alabil7 a istoriei este legat7 de 0enirea lui $ristos, Regele nostru.

B%B/oZRA,E%E. $. l. Archd, Jr, A Su D ol d.t Tbua*ent %ntroduction, @AP4, p. GP4-GPA3 A. E. $undall Ki #. Morris, Judges-Ruth, T;T$, @A183 Z. "ohrer, Jos(ua-Judges, @A<@3 R. M. !arrison, %;T, @A18, p. 18S-1A43 J. D. Martin, The Boo( o`Judgt., $B$, @APB3 J. B. 'ayne, 6$hronology o) the ;ld Testa*ent+, g'EB, %, p. 8<<8<13 id.ri Ar ouli,e ol !.bru !ston. @AB4, ,. Pa.Ar3 John !. Ra8 th. !s.e a) ii Religion o) %srael, @A<<, p. @B1-GSG3 #. T. :ood, 6Date o) the Ebdus+, p, 11aP in J. B. pryn2 Qed,O. -s 'erspecti0ei an the ;ld Testa*ent, @APS, J.B.', J/DE$k^%%, 9A#EA. 6RTlea 5udec7&ii+, *en&ioEtd ln %8l <L@< Z laul ede Du8u 5ud2.a popoarele, este nu*it7 de ase*enea 69alea lui Josa-)at+Q0. G,@GO. 9. @1 sugerea.7 c7 este aproape de SJon, dIraKacu*A*os. @LG arat7 aceast7 e-presie ar putea s7 )ie o )or*ul7 pro)etic7 Ki nu o locali.are.,Josa)at+, care Jnsea*n7 Jah0e 5udec7+, poate s7 ne un nu*e sinlolic d nu btogEic G $rcn, GS aDlica si*bol,= *ulL Jn 0alea Beraca, la G4 (* S de %erusali*, regele tosa)aJ a )ost *artor la 0ictoria lui %ah0e asupra popoarelor p7gJne, o *iniatur7 a gilei lui %ah0e. TotuKi, JncepJnd din secolul al 4-lea d.$r. 60alea lui losaiat+ 1te nurnele dat 0dii dinne Muel2 )t*pldui ii M*tele M7slinilor. J.A.M. J/Z. curlntd aZta rcda Mi nDtii re8ni ebr, ,i gr. )olosi&i )ie bl sens literal pentru 5ugul de le*n la care stnt rn5Fae doul aniDle Qde ob5cei bDO, )ie in ]s retroric, "nr, a dsrie suD*8 uui o* iald de ahn. cu0intete <tnt *d. Q aM @L@<O ,inTA QJs. B8L13 %er. GPLG, etcO. 6bar7+3 =8@ QZen. GPL4S3 'lia. PGP J/DB$%T;R%. $ARTEA @L@4 .tcO, JD8@i ,8ed / Sa*. @lLPi lo0 @L<, 2E,O, 5ug pentru boi+3 .eugos Q#uca @4L@AO, Opo pereche+3 .ygos QMar. @@LGA3 @ Ti*. 1L@, etc.O, Jug+, cu*p7n7+ QaAZR%$/#T/RkO. %n G col 1@@4 la0dl )olo1eWe te))iul hcr2e .ygeo, 6a )i prins Jn 5ug cu cine0a de alt )el+. $u pri0ire la 6to0ar7K de5ug+ din "ilip. 4L<, 0e.i ]T;9ARA? DE J/Z. J.D.D. J/RkM% TE Qebr. )bT=I &i +7ld3 gr. )ior)casO. %er-rnenul ebr. =SJI este Jnrudit cu un 0erb al c7rui Jn&eles de ba.7 este 6a rosti un bleste*, condi&ional+ sau un =bleste* asupra unei persoane care nu este Jnc7 identin8tA QTDoT @, ,,. G1@-G11O. lrn Mplu clai 1te g7sit Jn @ Sa*. @4LG4, unde 5ur7inJntu[ este )or*ulat Jn )elul ur*7torL ,<@este*at s7 )ie o*ul care 0a *Jnca piine pJn7 seara, pJn7 *7 0oi r7.buna pe 0r75*aKii *ei+. %n ca.ul acesta 5ura*Jnrul a a0ut ca scop s7 Jnt7reasc7 o porunc7 Qc). Zen. G4L4@O. Jur7*inte si*ibe luteau 1 )olBit2 ln prcc2dVrtle l22al., cTd o disput7 nu putea )i solu&ionat7 pe c7ile obiKnuite Q@ )*p. 8L<@3 G $ron. 1LGGO &i ele )7ceau parte din tratate Ki l2l*inre Qc)l G1LGa3 SM, @1LsA3 @P3@<.@A3 osW @SL4O, .ta $8 ] td2 Jn pre.ent din te-tele antice din ;rientul Apropiat Qde e-. A ET, p. GS@, GSB,B<TB4@, 1BA,11Si ct D.R, !imd, U[a.y-$,11 8d rne o) 'rophaR @A14O. cdrlar cD c8 e ] sus&ine adesea, un ase*enea bleste* nu eta ire0ocabil Qc). lSa*. @4L4B3 0e.i si Jud, @PL@-GO, iar puterea nu KJ-o datora 0reunei puteri *agice inerent7 Jn cu0intele rostite, ci se datora r7spunsului su0eran al lui Du*ne.eu Q@ J*p. 8L<@ K.ur*.3 c). A. $. Thiselton, JTS s.n. Gt @AP4, p, G<,GAA, h .rsial GAB s.,)rO. ln alte re)eriri la 5ur7*inte pn CJ, unde cu0Jnrul ebr. este )b7=7, nu este cert c7 era i*plicat Jntotdeauna un bleste* de )elul acesta, deKi se putea s7 )ie Jud. G@LG8O. Jn *ulte ca.uri ar )i *ai potri0it s7 traduce* 6pro*isiune sole*n7+ Qc), T!AT, G, p. 8B8-8BAO. Au rd .doptate di)dite ni5l8ce Qco G4LG3 Dai <GL-4SO ti )o*de QZa. <@LBS3 M, sLGGL Jrd. aL@A3 G #np.ti GLG3 %d, 4GLBi Ma# BL<4,<13 G<L@1O pentru luarea 5ur7*intelor. Adeseori e)ectele ne)aste ale dndtiirii 5lrdThturVi nu 2Eu e-priete QG Sa*. <LD E.i ltua %d, GALGGO. Serio.itatea 5ur7*intelor este subliniat7 Jn legile ld MoiE Q,rod. G;rP3 #0, @AL@GO.%sEeli$or li ra inter.is s7 5ure pe .eii )alKi Zer. @GL@13 A*os8L@4O. Din cu0intele lui E.echiel s-ar Jn&elege c7 5ur7*Jrttul )als putea )i pedepsit cu *oartea Q@PL@1 K.ur*.O, dar Jn lege pentru *7rturia )als7 depus7 de un *artor Ki pentru t7g7duirea unui 5ui7rnJnt cu pri0ire la un lucru 8,.it e, pr5nit or0. sL@43 1L@-<O, ] , ut8 )re isp7Kire cu o 5ert)7 pentru p7cat Q#e0. BLB K.ur*.3 1L4 K.ur*.O. $ristos ne-a Jn07&at c7 5ur7*intele crea.7 obliga&ia de a le J*plini QMat. BL<<O. $on0ersa&ia cotidian7 a creKtinului trebuie s7 )ie la )el de sacr7 ca Ki 5ur7*intele sale. #or nu le este per*is s7 aib7 dou7 standarde pentru ade07r, cu* au )7cut unii e0rei care au introdus o scar7 0ariabila de 0alori cu pri0ire la 5ur7*inte. Jn J*p7r7&ia lui Du*ne.eu 5ur7*intele nu 0or *ai )i necesare QMat. BL<4-<PO. $ristos JnsuKi a acceptat un 5urI*Jnt QMat. G1L1< K.ur*.O, tar 'a0el a n(lt d2 a2rc8D un 5udnlnt QG cor. @LG<3 cal. @LGSO. Scriptura *7rturiseKte de ase*enea c7 Du*ne.eu s-a legat priltru 5Fi*lr QE8, 1L@<.@aO. ce, e S-a legat Do*nul JnsuKi s7 )ac7 constituie pro*isiunile Sale pentru poporul leg7*Jntului S7uL de e-., prcbi.iDile s2le pentru 'aEiahi Qcd, BS.G4O, pentru dinastia luiDa0id Q's. 8AL@A-<P,4AO, pentru 'reo-tulR,2e M2d.r5. Qts. @@SL@-4O. ca*nn tutub. acestor pro*isiuni este %sus $ristos Jn care JKi g7sesc Tnplidra QG $d. @L@A W*.i c), T 1BL@1O. 'rin 0enirea Sa %sus $ristos a J*plinit 5ur7*intele t7cute Jn 0echi*e de Du*ne.eu 'atriarhilor Q#uca @L18-P<3 GL1@4, lui Daiid Q"apr. G.<SO Di petd ul- res2 din 9T QEu. PLGS V.8= G8O. B%B/;ZnAnE, T:BR, p. @BA @.l*,i M, R, %2h-M,gA: AR @A1A, p, P4.AGt )ilAT, G, p, aBB.a1<.

J.Z.S.S.T. c,%.D. J/ST%"%$AR%. %. Hn&elesul cu0Jntului 6A 5usti)ica+ Q.ebr.sIdaD3 gr. Ql--KiMTO, di(aidoO este un ter*en 5uridic Ki Jnsea*n7 6a achita+, 6a declara drept Q&ndrept7&itO+, )iind opus cu 6a conda*na+ Qc). Deut.GBLl3'ro0. @PL@B3 Ro*. 8L<<O. Justi)icarea este ac&iunea unui 5udec7tor. AKadar, din punctul de 0edere a, p7r&ii Jn litigiu, 6a )i 5usti)icat+ Jnsea*n7 6a pruni i24icnt Q).hhbnO= S,, 4<LA, G1O. Jn Scriptur7 Du*ne.eu este 5udec7torul Jntregului p7*Jnt+ QZen. @8LGBO Ki rela&iile Sale cu oa*enii sJnt descrise Jntotdeauna Jn ter*eni legali. Jndrept7&irea, adic7, con)or*area )a&7 de legea Sa, este lucrul pe care-@ cere El oa*enilor, Ki El JKi arat7 Jndrept7&irea Qneprih7nireaO ca Judec7tor prin )aptul c7 Se r7.bun7 pe cei care nu o J*plinesc Qc). 's. PL@@3 (. tL@1i @SLGG3 "apt. @PL<@3 Ron. G.B3 <LB U,*,O. u e-ist7 nici o speran&7 pentru un o* dac7 0erdictul %ul Du*ne.eu este J*potri0a lui. JntrucJt Du*ne.eu este J*p7rat, ideea c7 El 5usti)ic7 pe oa*eni poate a0ea atJt un aspect e-ecuti0 cJt Ki unul 5uridic. $a J*p7rat ideal Jn %srael, El nu nu*ai c, E da u Frdict lr la08e elui euar, ci 0. ii pls ln pEctica (ldictul prin )2lhn ca 0a .rrh )a0o8 ).lB de el i a il E8biuta publi, Rerbu@ ,a 5usti)ica+ se poate concentra asupra oric7ruia dintre aspectele ac&iunii lui Du*ne.eu. De e-e*plu, 5usti)icarea %sraelului si a Robului Do*nului, descris7 Jn Js. 4BLGB3 BSL8, este o reabilitare public7 prin schi*barea soartei lor. Justi)icarea p7c7toKilor despre cate 0orbeKte 'a0el, Jns7, Jnsea*n7 doar darea unui 0erdict )a0orabil. 'a0el crede desigur c7 Du*ne.eu d7 o )a0oare celui pe care @-a achitat, dar el )oloseKte al&i ter*eni pentru a descrie lucrul aesta Qadoptare, Jn)iere, etc.O. +ter*enul 6a 5usti)ica+ este )olosit de ase*enea pentru atribuirea Jndrept7&irii Jn conte-te ne5uridice. Se spune c7 oa*enii %% 5usti)ic7 pe Du*iie.eu prin )aptul c7 declar7 c7 El este drept Q#uca PLGA3 c). Ro*. <L4, care citea.7 's. B@L4O Ki se5usri)ic7 pe ei JnKiKi cJhd se dalarA drepti ;o0 <GL<3 #uca @SLGAL @1L@BO. Jn *od ironic ni se spune c7 %erusali*ul a 5usti)icat= Sodo*a Ki Sa*aria prin )aptul c7 a p7c7tuit *ai *ult decJt aceste cet7&ii QE.ec. @1LB@O Diate.a pasi07 poate indic. r.ptul de a )i rabititat prir .laihMre arc Jnl7tur7 suspiciunea, critica Ki neJncrederea QMat. @@L @A3 #8 PL<B3 @ Tis. <L@13 .) @4, GtG@. G4 2,))i. pentru care 0e.i *ai 5osO. #l".tte sld5hd line0i=tic penW plrea lui loan !risosto*, Augustin Ki $onc;iul din Trent c7 atunci c*d 'a0el Ki Jaco0 0orbesc despre 5usti)icare ei se PG8 re)era atJt la lucrarea lui Du*ne.eu de a )ace pe o* neprih7nit QJndrept7&itO prin Jnnoirea l7untric7, dt Ki la considerarea o*ului ca neprih7nit QJndrept7&itO prin iertarea p7catelor. %aco0 se pare c7 nu se re)er7 la niciunul dintre aceste aspecte. 'a0el se pare c7 se re)er7 nu*ai la al doilea. Ter*enii sSi sinoni*i pentru 6a 5usti)ica+ sine 6a socoti neprih7nit QJndrept7&itO+, 6a Kterge p7catele+, 6a nu &ine Jn socoteal7 p7catul+ Q0e.i Ro*. 4LB-8O - e-presii care nu redau Meea da trans)or*are interioar7, ci ideea de con)erire a unui statut leg,l Vi de dulaE , u* culp.bilirrd lesale, 'ar2l consider7 c7 5usti)icarea este o 5udecat7 pronun&at7 asupra o*ului, nu o lucrare )7cut7 Jn l7untrul o*ului. $ele dou7 lucruri se J*bin7 desigur, dar stnt totuKi distincte. %%. Justi)icarea in scrierile %ul 'a0el Din cel <A de te-te Jn care apare 0erbul 6a 5usti)ica+ Jn T, GA sJnt Jn Epistolele lui 'a0el sau Jn cu0Jnt7iile sar23 tot n ,eidile lui 'arel apd ti ele doua terte care con&in substanti0ul corespun.7tor, di(aiasis QRo*. 4LGB3 BL@8O. Aceasta re)lect7 )aptul c7 'a0el ete sinSlrul dinte s)torii r Q8 tZ din 5uslllce u co..ept tudatbtal pe.rtu soteriolos5a sa. 'a0el Jn&elege prin 5usti)icare actul prin care Du*ne.eu Kterge p7catele oa*enilor 0ino0a&i &i ti= socoteKte Jndrept7&i&i, )7r7 plat7, prin harul S7u, prin credin&a %n crist1, au%drd pe tneiul laprAot lor bun, ci p. t*eid respect7rii repre.entati0e a legii Ki pe te*eiul 07rs7rii st)tgelui r7scu*p7r7tor al lui hiis $ristos tn locul lor. Q'entru unele p7r&i ale acestei de)inirii, 0e.i Ro*, <LG<-G13 4LS-83 BLi8K.ur*.O. Doctrina =iui 'a0el despre 5usti)icare este *odul s7u caracteristic de a )or*ula ade07rul central al E0angheliei, c7 Du*ne.eu ! iartS pe p7c7toKi. Din punct de 0edere teologic este cea *ai bine de.0oltata e-pri*are a acestui ade07r Jn +m in RoMd 'arel p))iintL lcishelia a niod de07luirea 6neprih7nirii QJndrept7&iriiO lui Du*ne.eu+ Q@L@P[. Aceast7 e-presie se do0edeKte a a0ea un dublu sensL @ - se re)er7 Hs po.i&ia de neprih7nire VJndrept7&ireO a o*ului, pe care Du*ne.eu o con)er7 gratuit 'tin "2OZistos dedi)tioilor care )d Q6darul neprih7nirii QJndrept7&iriiO+. Ro*. BL@P3 c). <LG@ K.ur*.3 A.<S3 lSL<.@S3 G $or. B.G@3 'ili,, <LAO3 G . " reterS la *odul Sncare E0anghelia re0elea.7 c7 Du*ne.eu )ace 8a e 18 drpr - nu nhai prin 5uderea e#d rehgiuii a" cM *edW QGLBi <Ls t,u*.O n ti prin respectarea pro*isiunii Sale de a tri*ite *Jntuirea la %srae, Q<L4 K.ur*.O &i prin 5usti)icarea p7c7toKilorJn aKa )e, JneJt s7 )ie Jntrunite propriile Sale criterii 5udiciare cu pri0ire la ei Q<LGB K.ur*.O. 'rin ur*are 6neprih7nirea QJndrept7&ireaO lui Du*ne.eu+ este un ter*en predobirdt 5uidic, indiclnd lu8u hilcii0l a tui Du*ne.eu de a acorda p7c7toKilor 0ino0a&i o 5usti)icare 5usti)icat7, achitIidu-i Jn tribunalul= cerului hrl a pe5udicia drepratea Sa de JuNlearor al lor,

M=n" .cetaron din .ilele 8srre sAs] originea acestei e-presii Jn cJte0a pasa5e din Js. 4S K.ur*. Ki din psal*i Jn care 6neprih7iiJrea QJndrept7&ireaO+ lui Du*ne.eu Ki 6*Jntuirea+ apar ca ter*eni =echi0alen&i QJs. 4BL8, c), 0. @A-GB3 41L@<3 B@L<-13 's. A8LG, ereO. S-ar 'ut2 sn )ie ata, dar hl[uit 'a0el tu .5rea.i nicdidi aceste 0ersete, nu se poate do0edi leg7tuia. Trebuie s7 ne aduce* a*inte c7 *oti0ul pentru care aceste te-te a)u*7 c7 reabilitarea de c7tre Du*ne.eu a poporului S7u asuprit este 6neprih7nirea QJndrept7&ireaO+ Ba este c7 lucrul acesta este o ac&iune a credinciosiei Sale J/ST%"%$ARE )a&7 de leg7*Jntul pe care li @-a pro*is3 Jn ti*p ce Epistola c7tre Ro*ani se ocup7 in principal cu 5usti)icarea de c7tre Du*ne.eu a paginilor, care nu au )ost poporul S7u &i c7rora El nule-a pro*is ni*ic Qc). ALG4 K.ur*.3 @SL@A K.ur*.O Y o situa&ie )oarte di)erit7. E. Mase*ann &i al&ii a)ir*7 c7 neprih7nirea lui Du*ne.eu Jn scrierile lui 'a0el poate )i e-plicata ca e-ercitarea *ilosti07 a puterii prin care Du*ne.eu l7*Jne credincios atJt )a&7 de poporul leg7*Jntului S7u Qprin J*plinirea pro*isiunii de a-i *JntuiO dt Ki )a&7 de crea&ia Jnrobit7 Qprin restaurarea do*niei Sale asupra eiO. A*JndouI ideile apar&in tui 'a0el, dar este Jndoielnic dac7 QaKa cu* se argu*entea.7O 6nepri h7nirea QJndrept7&ireaO+ din Ro*. <LGB-G1 Ki 6neprih7nit QJndrept7&itO+ Jn 0. G1 indic7 nu*ai credindoKia *ilosti07 care *Jntuie pe cei Jn ne0oie si nu retribuirea 5uridic7 Qc). GLB3 <LBO pentru *Jntuirea celor 0ino0a&i pr5n 1ptul ca dibuia ete ab]ut 8pE celii preg7tit s7 )ie o ]5ert)7 de isp7Kire. Aceast7 ulti*7 e-ege.7 se potri0eKte *ai bine cu des)7Kurarea ideilor3 pri*a e-ege.7 nu poate e-plica de ce con5unc&ia 6Ki+ apare Jn e-presia 6s7 )ie neprih7nit &i s7 socoteasc7 neprih7nit+, deoarece Jn aceste cu0inte este o singur7 idee, nu dou7. s-a ridicat Jntrebarea dac7 nu ME ddiE lui 'a0el despre 5usti)icarea prin credin&7, )7r7 )apte, este doar un *i5loc contro0ersat, elaborat doar ca o ar*7 J*potri0a iudai.atorilor. Dar )aptele ur*7toare arat7 c7 a )ost *ai *ult dedt atJt. @. Este elldDt ca Epistola clne rRonani Eebuie citit7 ca o pre.entare co*plet7 a E0angheliei lui 'a0el, alnd o ,i spri5h deirnD 5uii)iclrii. G. Jn trei locuri 'a0el scrie Jn ter*eni personali depre 8n0ins2rile sale ere l-au )adt si 1e hisioE si toate acestea sJnt e-pri*ate Jn ter*enii 5usti)ic7rii Qcal. @GL@B-G@3 G $o,, BL@1G@L "il, <34 t4O. ln Ron, PLP K.ur*. 'a0el descrie ne0oia sa personal7 dup7 $ristos Jn ter*enii conda*n7rii dat7 de lege - o ne0oie pe care o poate satis)ace nu*ai sentin&a 5usti)icatoare dat7 de Du*ne.eu Jn $ristos Qc). Ro*, 8L@ K.ur*.3 Zal. <L@A4LPO. EsE didot ca religia lend,. a lli ,a,2l Ki-a a0ut r7d7cinile Jn cunoaKterea 5usti)ic7rii sale. <. 'a0el consider7 c7 5usti)icarea este actul )unda*entai de binecu0Jntare al lui Du*ne.eu, deoarece ne sal0ea.7 de trecut Ki ne asigur7 0iitorul. 'e de-o parte Jnsea*n7 iertare Ki s)JrKitu[ ostilit7&ii Jntre Du* reau i noi Q"apt @<L<A3 Ron, 4L1 e,l*.3 sLA K.unn.O. 'e de alt7 parte Jnsea*n7 acceptare Ki dreptul de a pri*i roate binecu0Jnt7rile pro*ise celui neprih7nit, o idee pe care 'a0el o de.0olt7 prin legarea 5usti)ic7rii de Jn)iere Ki de *oKtenire QZal. 4L4 K.ur*,3 Roh. <L@4 s.*.O. Anb2le spde alar ln Ron. sL@-G, unde lar2l epF ca 5uti)ica8 ad,8 adt rae cu Du*ne.eu Qdeoarece p7catele sJnt KterseO dt Ki speran&a gloriei lui Du*ne.eu Qdeoarece p7c7tosul este acceptat ca neprih7nit QJndrept7&itOO. Aceast7 speran&7 este o certitudine, deoarece 5usti)icarea are o se*ni)ica&ie escatologic7. Judecata .ilei de pe ur*7 este adus7 Jn pre.ent, ca un 0erdict )ina, Ki ire0ersibil. %n consecin&7 o*ul 5uri)i2r8Erdicr postetEl )i sigur c7 ninic nu-@ 0a separa de dragostea Du*ne.eului s7u QRo*. <L<<-<A3 c). BLAO. $lorid2E lui 1te e)i, QRo*. <L<SO. JVrtNata liitoare baiar2 ]audui de 5,de. call al lui cristZ VRon. @4L@S B,l*.t G $o., BL@SO n loate pn0a de aMie rr.plrtiri panicolar2 Q@ $oi <L@BO, dar nu Ai de ".iia s d2 p2E8nA 5siituari. 4. Doctrina lui 'a0el despre *Jntuire are ca Ki pucr principal de re)dinte 51ii1c8. cre.ur sBu cir pri0ire la 5usti)icare este i.0orul din care curge conPGA J/ST%"%$AR, *plia lui d1pE cEnrinis cs 2(ie a h.rului ,i credin&ei, Jn care ne-e0reii Q ea*urileO &i e0reii sJnt p. picio. de egaltate QRon, @L@13 <LGA D.*.3 cal. <L8-@4, G8 K.ur*., etc.O. El e-plic7 Jn ter*enii 5usti)i.%ril bard QRon, <LG43 4L4 K.ur*., @1O, sMi)ica&ia *Jntuitoare a ascult7rii lui $ristos si a *or&ii #ui QRon. <LG4 A,l*,5 sL@1 D.*O, re0elaWa dnsZrei lui Du*ne.eu la cruce QRo*. BLB-AO, se*ni)ica&ia rSshlrrSrii QRa, <LG43 cal, <L@<3 Ei1. @LPO ,i a J*p7c7rii QG $or. BL@8 K.ur*.O, legI*Jntul rela&iei QZal. <L@B K.ur*.O, credin&a mRo*. 4LG< K.ur*.3 @SL8 s.unn.O. unirea cu $ristos QRo*, 8L@3 Zal. GL@PO, adopt,ll*O,r.E ii darul Ddrului Qcal 4L1-ei Ro*. <Lro, 4 0, HSO Ki siguran&a creKtin7 QRo*. BL@-@@3 8L<< &.ur*.O. 'a0el e-plic7 Jn ter*enii 5usti)ic7rii toate sugestiile, pociile si e.uile de *htui8 din 0T QRon, @L@P3 Zal. <Lll,=care citea.7 !ab. GL43 Ro*. <LG@3 4L<-8, c8 cie., Z1, @BL15 's. <GL@ ,,l*,5 Ron. ALGG @SLG@, cit2., ose GrG<5 @L@D (. aL@4L %oel GL<GL %s, 1SLl,etc.3 Ro*. llLG1K.ur*., citea.7 Js. BALGSK.ur*.3 Zal. <L8, citea.7 Zen. @GL<3 Zal. 4LG@ K.ur*., citea.7 Zen. G@L@S3 etcO. B. Justi)icarea este cheia )ilo.o)iei istoriei lui 'a02r. El sulire cB slul atotcuprin.ator d hi DMn24 b ondueE bt1ri.i lMii de la $Ad2r2a io p7cat a )ost s7-i conduc7 pe p7c7toKi ia credin&a care 5usti)ic7.

'a0el ne apune c7 Du*ne.eu tratea.7 o*enirea prin doi 1t@!i Epre.*Eti0iL ,,,ri*ul Ad1* Ki 6o-*u[ al doilea+, care este 6ulti*ul Ada*+, %sus $ristos Q@ cor, @sL4s V.*.i Ron, sL@G ,,*J. 'rind o", prin neascultare, a adus conda*nare Ki *oarte asupra Jntregii rase u*ane3 o*ul al doilea, prin ascultarea sa, a de0enit autorul 5usti)ic7rii Ki 0ie&ii pentru to&i cei ca re au c"dtnr, Q%to*, BL@1 s,u*.O. De clnd a cl.ut Adan h pic.r, nd2a a do*it Jn *od uni0ersal, deKi p7catul Jnc7 nu era cunoscut dar QRo*. BLrG s,l*,O. Dar Dulrr5@* a )t-r h leg7*Jnt cu A0raa* Ki cu )a*ilia sa, 5uEti)(Jndu-l pe A0raa* prin credin&a sa Ki pro*i&Jnd c7 prin s7*Jn&a lui A0raa* Qadic7, prin unul dintre ur*aKii luiO a0eau s7 )ie binecu0Jntate Qadic7, 5usti)icateO toate popoarel2 piTlonlui Qcal. <L1r, @13 Ron. 4L<, AGGO, Dupa a.e, prin Moi], Dl*ea, a re(rat (a2a sa )a*iliei lui A0raa*. #egea nu a )ost destinat7 s7 dea *Jntuire, ci cunoaKterea p7catului. 'rin detectarea Ki pro0ocarea c7lc7rilor de lege, legea trebuia sI-i Jn0e&e pe israeli&i c7 au ne0oie de 5usti)icare, legea )ind ast)el un pt-idagogos Qscla0ul casei care ducea pe copii la scoal7O care s7-i conduc7 la $ristos QZal, <L@A-G43 Ron. <.GS5 BLGS3 PLB, P-@<O. A.atE epdS de 2du. ca&ie di0in7 preg7titoare a &inut pJn7 la 0enirea lui c.tst1 QZal. <LG<-GSi 4L@.BO. E)ectul lucr7rii lui $ristos a )ost s7 aboleasc7 bariera e-clusi0is*ului pe care posedarea legii Ki pro *isiunii de c7tre %srael a ridicat-o Jntre e0reu Ki ne-e0reu QE)es. GL@4 K.ur*.O. Acu* 5usti)icarea prin credin&7, prin $ristcs, putea )i predicat7 adt e0reilor cJt Ki ea*urilor, )SrI nici o deosebire, deoarece Jn $ristos to&i credincioKii au )ost )7cu&i copii ai lui A0raa* Ki au d*it copii ai lui ;lLlr[lleu W *or.nirori ai ,5,eAlnrhtului QZal. <@G1GAO, Din ne)]icic, nulri e, *i s=au doFNlit lesalisti ,i ..]ti situtie3 ei au cLurat sr obdii o lnd"plLlire prprie pd3 tapete legii Ki nu au 0rut s7 cread7 c7 credin&a Jn Du*ne.eu a )ost calea stabilit7 de Du*ne.eu pentru a ob&ine neprih7nirea QJndrept7&ireaO QRo*. AL<S3 @SLG@O. De aceea *ulte 6ra*uri naturale+ au )ost t7iate din *7slinul Tnuiradi legVrilnnrlul istoric QR8. @@3@1 K.ur*.O, iar biserica era alc7tuit7 Jn pre.ent Jn cea *ai *are parte din ne-e0rei3 dar e-ista speran&a c7 o r7*7Ki&7 aleas7 din %sraelul c7.ut, pro0ocat7 de Jndurarea ar7tat7 ne-e0reilor care nu o *eritau, a0eau s7 se Jntoarc7 la credin&7 Ki a0eau s7 g7seasc7 Jn cele din ,rn= iiDt4a pec.ielo. QRo*. @@LG<.<GO. Astrel, adt e0reii cJt Ki ne-e0reii a0eau s7 )ie 6*Jntui&i, nu prin )api.r2 Ki e)ortune br, ci prin hUrur s.atuit al lui Du*ne.eu care Ji 5usti)ic7 pe cei neascult7tori Ki nee0-lalioti5 )i t8te sbria "nWuirii E )i nl8ii a hi DllMr QRoh, @@L<S=<1O, Aceste considerente arat7 po.i&ia central7 pe care o delire 5ur5)idE Jn concep&ia tolosict ,i r2ti gioas7 a lui 'a0el. i%%. Te*eiul Justi)ic7rii %n )elul Jn. care este pre.entat7 de 'a0el Jn Ro*ani, doctrina 5usti)ic7rii pare s7 ridice o proble*7 de teo-dicee. $adrai ei, pre.entat Jn @L@8-<LGS, este solidaritatea o*enirii Jn p7cat Ki ine0itabilitatea 5udec7rii. %n GLB-@1 'a0el e-pune doctrina sa despre .iua 5ude.e"5. El spue d plitrcipiul de 5udeari 0a )i r2nibuir2. ,,1eBrui oh pori0it d )apble eld= Q), 1O. Standardul 5udec7&ii 0a )i legea lui Du*ne.eu, Jn )or*a cea *ai Jnalt7 pe care o cunosc oa*enii Qdac7 nu 1Z lege lli Moise, atusi 1te legea 8nltiintei 0, @G@BO. Do0e.ile 0or d ,Juctuil2 dFe ale .a)t. n5lo`= Q0. @1O. *aiei ere lD leee porsp2E sL 1e 5usti)ica&i Q0. P, @S, @G K.ur*.O. Dar nu e-ist7 nid un o* c)t s i lDea. ici Mul nu 1te reprihn 3 to&i au p7c7tuit Q<LA K.ur*.O. AKadar, 0iitorul re.er07 o conda*nare uni0ersal7, attt pentru e0reu cJt Ki pentru ne-e0reu, deoarece un e0reu care calc7 legea nu 1te se'tat de Dlll** *i ulor dedr adcine altcine0a QGL@P-GPO. Se pare c7 to&i sJnt conda*na&i. 6 i*eni ira0a)i socotit neprih7nit Jnaintea #ui, prin )apEl2 lesii+ Q<LGo, u) td dr ps, r4<LGO. Dar acu* 'a0el procla*7 5usti)icarea pre.ent7 a p7c7toKilor care cred Q<LG@ K.ur*.O. Du*ne.eu atribnie .eprMni" celor tuleliuig Di 5lei)ici " c2i lp1ili d. Fla0ie Q<LG< ).Q*.3 4LB rl*-O. cahctenn QdeliberatUO parado-al al ulti*ei e-presii este a*pli)icat de )aptul c7 toc*ai aceste cu0inte greceKti sJnt tolosite ,r Eadude l-- a re-nrlui din E-od. G<.P $ / 0oi 5Eti)ica " c2l rBu Qnu bi ierta p2 el 0ino0atOO Ki Js. BLGG K.ur*, Q69ai de cei ...care 5usti)ic7 p2 cel rtn=O o,li de ei... cE ]ot cu )ala cu.rt p2 el 0=l)tt,O. s. p8e inEebaEL 'e c2 t2nei poare 5usti)ica Du*ne.eu pe cei p7c7toKi )7r7 s7 co*pro*it7 prcpria s2 5utid2 ca JrdratorU 'a0el sus&ine c7 Du*ne.eu 5usti)ic7 pe p7c7toKi pe un te*ei dreptL anu*e, pe ba.a )aptului c7 %sus $ristos, ac&ionJnd Jn locul lor, a satis)7cut cerin&ele legii lui Du*ne.eu pentru ei. El a )ost 6n7scut sub lege+ QZal. 4L4O, ca s7 J*plineasc7 preceptele legii si ca s7 poare p2deapsa legn in lcd lor 'rin ]6sJngele+ S7u Qadic7, prin *oartea SaO El a Kters p7catele lor QRo*, <LGBi BLAO. 'rin aEul=LE Sa de Dl)u2au El a ob&inut pentru to&i ur*aKii S7i statutul de p7.itori ai legii QRo*. BL@AO, El a de0enit 6ascult7tor pJn7 la *crt2 c"ilip. GL<Or 0ia" #ui de relnninra a cdl *inat cu *oartea Sa pentru cei p7c7toKi, luJnd asupra Sa bleste*ul penal al legii VZal. <L@<3 c). mK. B<L4-@GO. pe2teb poporului r.mu au )dt 5ud8te Di irp.rie rn persoana Sa, pe cruce. 'rin acest 6act unic de Jndrept7&ire+ - 0ia&a #ui )7r7 p7cat Ki *oartea #ui - 6a 0enit pentru to&i oa*enii o hot7rJre de neprih7nire care d7 0ia1+ QRon. BL@<O Asdel 8dinciosn dFin reDri. h7nirea QJndrept7&ireaO lui Du*ne.eu+ Jn Ki prin El, care 6n-a cunoscut p7cat+ personal, dar care a 6)ost P<S

J%JSl=%"%$Aru )7cut p7cat+ Qa )ost tratat ca p7c7tos Ki a )ost 5udecatO Jn *od repre.entati0, Jn locul lor QG $or. BLG@O. Ast)el, 'a0el 0orbeKte despre 6$ristos %sus pe care Du*ne.eu #-a )7cut... neprih7nirea QJndrept7&ireaO noastr7+ Q@ $or, @L<SO. Aceasta a )ost ideea e-pri*at7 Jn teologia protestant7 *ai 0eche prin e-presia 6i*putarea neprihlnirii lui crist1+. E-pdia nu 1t cT.d tn Rriere lui 'a0el, dar con&inutul ei este Jntilnit. %deea pe care o scoate Jn relie) este c7 oa*enii credincioKi sJnt Jndrept7&i&i Jnaintea lui Du*ne.eu QRo*. BL@AO prin ad*iterea lor de a )i p7rtaKi la statutul de acceptare pe care Jl de&ine $ristos. $u alte cu0inte, Du*ne.eu Ji ""at8.i po"i0it cu *itele lui $ri.c. r 1te nihic arbitrar sau arti)icial Jn aceasta, deoarece Du*ne.eu recunoaKte e-isten&a unei uniri reale Jntre ei Ki $ristos prin solidaritatea legI*Jntului. Jn cel pri0eKte pe 'a0el, unirea cu $ristos nu este )icti0i, ci o realitate -da )apt este realitatea cea *ai )unda*ental7 a creKtinis*ului3 doctrina sa despre 5usti)icare este doar pri*ul pas Jn anali.area sensului acestei uniri. AKa se )ace c7 p7c7toKii sJnt 5usti)ica&i 6Jn $ristos+ QZal. GL@P3 G $or. BLG@O. Du*ne.eu Ji socoteKte Jndrept7&i&i, nu pentru c7 u= consider7 c7 au respectat legea Sa Jri *od personal maceasta ar Jnse*na o 5udecat7 )als7O, ci pentru c7 El Ji consider7 c7 sJnt 6Jn+ $el caie a respectat legea lui Du*ne.eu Jn *od repre.entati0 Qaceasta este o 5udecat7 corect7O. 'rin *are, atuci clnd Dl*ean i utitici % p7c7toKi pe te*eiul ascult7rii Ki *or&ii lui $ristos, El ac&ionea.7 drept. Aceast7 *etod7 de 5usti)icare nu s*plhiE nidd2lM hdr.p)irirea 5uidice r lui Du*ne.eu, ci o arat7. Ea este *enit7 6s7 arate nepri-h)inirea #ui, c7ci trecuse cu 0ederea p7catele dinainte Qadic7, din 0re*ea 9D. Jn 0re*ea Jndelungei r7bd7ri a lui Du*ne.eu3 pentru ca, Jn 0re*ea de acu*, sI-?i arate neprih7nirea #ui Jn aKa )el JneJt s7 )ie neprih7nit Ki totuKi s7 socoteasc7 neprih7nit pe cel ce crede Jn lsus+QRS*. <LGB K.ur*.O. $u0intele cheie sJnt repeta te pentru a sublinia ideea, deoarece este de i*portan&7 crucial7. E0anghelia care procla*7 aparenta 0iolare de c7tre Du*ne.eu a 5usti&iei Sale re0elea.7 de )apt 5usti&ia #ui. 'rin *etoda Sa de 5usti)icare a p7c7toKilor, Du*ne.eu QJntr-un alt sensO Se 5usti)ica pe Sine, deoarece prin rJnduirea lui $ristos ca 5ert)7 de isp7Kire pentru p7cate, Jn care p7catul o*enesc a )ost 5udecat Ki pedepsit aKa cu* *erita, Du*ne.eu a re0elat te*eiul dspt, pe baa cJruia a putur sn.i i2rte si sL-i accepte pe p7c7toKii care au cre.ut Jn 0re*urile 9T Qs=a M a tE cu,L cl 's. l<oL< t.#*.J, nu Mi p"5os decJt Jn era creKtin7. %0. Mlll8cele J1dncSrll $redin&a Jn $ristos, spune 'a0el, este *i5locul prin care este pri*it7 Jndrept7&irea &i prin care este acordat7 5usti)icarea. '7c7toKii sJnt 5usti)ica&i 6de+ sau 6prin+ credin&7 Qgr. pistei, dia sau e)cp(teosO. 'a0el nu c iders cdintr c. )iind ie*2i=n 5sti)icArii. DVe ar )i a", ar )r o lapt rcitorie si parel ru .r u sD*. despre credincios c7 este unul care 6nu lucrea.7+ QRo*. @LsO3 nici nu s, Durc. slue c, hlntui8 Drin credin&7 se ba.ea.7 pe har Q0. @1O, deoarece harul ]rude ln nod ab1.lut )apEle QRos, @lL1O. paret citea.7 ca.ul lui AFaa*, care 6a cre.ut pe Du*ne.eu Ki lucrul acesta i sa socotit ca neprih7nire QJndrep t7&ireO+ pentru a do0edi c< o*ul este 5usti)icat prin credin&7, )7r7 )apte QRo*. 4L<K.ur*.3 Zal. <L13 citea.7 cd.@BL1O. ln Ro*. 4Lt, A Q.c). 0. GG, .4O, paRd e re)er7 la te-tul din Zenesa ar7tJnd c7 Jn ca.ul lui A0raa* credin&a i-a )ost 6socotit7 ca neprih7nire QJndrept7&ireO==. $eea ce 0rea s7 spunI prin aceasta, Jns7, a&a cu* aiat7 conte-tul, este cS credin&a lui A0raarn - baarca din cte iniM p2 po*isiu8 lli D1 ne.eu Q0. HS K.ur*.O - a )ost oca.ia Ki *i5locul prin care a )ost 5usti)icat. E-presia 6socotit eis neprih7nire QJndrept7&ireO+ ar putea Jnse*na 6ca+ Qprin echi0alen&7 real, er pe baa l)ti *tode arbidd2 de .ancdO. sau 6a0Jnd Jn 0edere+, 6conducJnd la+, 6a0Jnd ca re.ultat+. /lti*a alternati07 este corecta. 'a0el nu sugerea.7 c7 credin&a, pri0it7 )ie ca Jndrept7&ire Qneprih7nireO real7 sau incd*plet7 Y )ie ca un substitut pentru Jndrept7&ire, este te*eiul 5usti)ic7rii3 Ro*. 4 nu se ocup7 cu te*eiul 5usti)ic7rii, ci nu*ai cu *i5l8cele obgnsn ei. 9. 'a0el Kl %aco0 'e ba.a presupunerii c7 %ac. GL@4@1 ne Jn0a&7 c7 Du*ne.eu Ji accept7 pe oa*eni pe te*eiul dublu al c, 2din"i si al ).Dt2loi ui5 au d2.ur ca hco0 con tra.ice Jn nod delib2Et lnriiatura lui 'a0et d1DE 5usti)icarea prin credin&7 )7r7 )apte, presupunJnd c7 este antino*ian7 Qc). Ro*, <L8O. Dar dac7 interpreta* ast)el, Jnsea*n7 c7 nu a* Jn&eles ideea lui %aco0. trebuie s7 ne aduce* a*inte c7 'a0el este singurul scriitor din T care )oloseKte ter*enul Justi)icare+ ca si ter*en consacrat care de)ineKte ae)iunea lui Du*ne.eu de acceptare a oa*enilor atunci cJnd cred. $Jnd %aco0 0orbeKte despre 6a )i 5usti)icaL+, se pare c7 el )oloseKte cu0Jntul Jn sensul *ai general de reabilitare, eu de . )i do0edir dr2or iMinEa lui DlllueGu ei a oa*enilor, in olo.5tie .u p1ibit. tndohlE a dJrr de a 1 )d cu .d.,d"t ce a d(lalat cB 1te rct %olosie tr Mar. trL@AO. p2nh a u on D ti. 5usti)icat Jn sensul acesta trebuie sa se do0edeasc7 laptul .B 1te u cr2diorcis ade01rat, uul cd2 0a de*onstra credin&a sa prin ac&iune. Aceast7 5usti)ica re este, de )apt, o *ani)estare a 5usti)ic7rii de care se ocup7 'a0el. Jaco0 citea.7 Zen. @BL1 pentru acelaKi scop ca Ki 'a0el - ca s7 arate c7 A0raa* a )ost acceptat pe ba. cr2dint2i. Dar acM, a entea.r et ace3D a)ir*a&ie a )ost 6J*plinit7+ Qcon)ir*at7, do0edit7 ade,dnr,, ii adus, @a inplinirea norrritg Dr5i .0eni n1teOii <S de ani tui ti.iu, ctnd ,i8n a tost 8tit n2prihrnir ptu )ape, cind . .ds " 1ul seu lsaac 5ert)a pe

altar+ Q0. G@O. 'rin aceasta a )ost credin&a lui 6Scut7 des70JrKit7+, adic7, a )ost e-pri*at7 Jn ac&iuni corespun.7toare3 Jn )elul acesta el a lor doredn a )i * addlrar crednoZ. ca.ut tui Raha0 1b paralel Qr GsO. %d8 tui raco0 ln ac1t paragra) este pur Kisi*pluc7 6credin&a+, adic7, si*pla acceptare a doctrinei corecte, aKa cu* o au dia0olii Q0. @AO, neJnsotit7 de )apte bune, nu constituie un te*ei sutrci.ni pen . deduce c3 u on "@e *tntur. prFl ar )i )ost cu totul de acord cu aceast7 a)ir*a&ie Qc). @ cor. 1LA3 er1. BLs sh,L Tr rL@1r, B%B%-locRrrlE. A*d.3 c. ;utl W $. SchEn, tn TD T@, p. @P4-GGB3 Mlein Jn %DBS, p. PBS-PBG3 co* entarii despre Ro*aniL Jn specia, $. !odge , @8143 $. E. B, clarJield, `cc, r, @AP1L A "ert .i @AsGL e despre ZalateniL Jn special J. B. #ight)oot@S, @8AS3 E. D. Burton, %$$, @AG@3 J. Buchanan, The Doctrine o) Justi)ication, @81P3 $. !odge, Syste*atic Tlieotogy, r4P4, <, p. @@4G%Gi 9 Dylor, "or.-Das and Ra3n. tiliation, @A413 #. Morris, The Apostolic 'reaching o) che$ross, @ABB3 M. Barth, $hiirch Dog*atici, 4.@, E.T. @AB1, p. sr414Gi A. R5clErdetr tnioducaon ri rhe Thealagy o) the eF Testa*ent, @AB8, p. G<G K.ur*.3 J. Murray.)lo*ans @-8,@ABA, p. <<1-<1G3 J. A. giesler, The Meanins oJ Riehr.ounBs in pai# @APG. !, sebas c. BroFi, %D TT <, o. <BG<PU. ttp P<@ %J%BA #ABA Qebr. lapan, 6alb+O. @. /n ur*aK al lui ahor, )ratele lui A0raa* QZen. GGLGS-G<O, )iul %ul Betuel QZd G8LsO. )r.i.le lli REbe. Q$a G4L4P r.l*O ri unchiul Ki socrul lui laco0 QZen.GPL4<3 G8LGO. Ra*ura )a*iliei lui #aban a r7*as tn !aran, dar a)initatea etnic7 strJns7 a )ost *en&inut7 atJt prin %saac cit &i prin laco0, care Ki-au g7sit so&iile acolo. TbruKi, e-ist7 di)eren&e re*arcabile Jntre grupurile din !aran &i 'alestina. #aban este descris ca un 6ara*eu+ QZen. G1LB3 <@LGSO, 0orbea ara*atea QZen. <@L4PO, practica obiceiuri de c7s7torie necunoscute lui laco0 QZen. GALG1O &i se Jnchina altor .ei QZen. <@L@A &.ur*.3 c). 0. B<O, deKi recunoKtea acti0itatea lui %ah0e QZen. G4LBS-B@O. De&i a )ost generos tn ospitalitatea sa, principalele caracteristici ale lui #aban au )ost duplicitatea Ki egois*ul, a&a cu* a do0edit Jn rela&iile sale cu laco0. 'ro)JInd de dragostea lui laco0 pentru Rahela, el @-a )7cut s7 lucre.e @4 ani pentru so&ia sa, deKi laco0 a r7spuns cu propriile sale Kiretlicuri QZen. GA-<SO. $Jnd laco0 a plecat Jn cele din ur*7 spre 'alestina, #aban - 1ind arentit tnE-u 0ir rV no.i )ac, nici u rlu - . )<cut un legI*Jnt sau un tratat cu laco0 QZen. <@L44-B4O. #aban a )ost potolit )n )inal, dar nu de Kiretlicurile lui laco0, ci de harul atotcuprin.7tor al lui Du*ne.eu. Anterior, #aban, &i nu Betuel, a )ost acela care a aran5at c7s7toria lui Rebeca QZen. G4LBS&.ur*.O, deKi nu este ne0oie s7 presupune* c7 a u.urpat autoritatea tat7lui Qc). Zen. <@L@8-G8O. B%B/;ZAA"E. D, DalbegR+y8A.rstl, tAS1 p. 1S-1G3 M. Zreenberg, JB# 8@,@A1G, p. G<A-G48. G, /r la E@lleur QDeuQ @L@O, prcbahil h d*piile Moabului3 K-ar putea s7 )ie identi)icat cu ]#ibna, un loc de popas tn pustie Q u*. <<LGS-G@O. MJ.S. #A$!@S Qebr. J7(l!. lF#ocJibO. ; cetate )orti)icat7 *are, identi)icata tu pre.ent cu Teii ed-DuFeir la 4S (* S9 de %erusali*. Acest loc a )ost e-ca0at de E-pedi&ia arheologic7 :ellco*e-Marston &n @A<G@A<8 Ki tncepJnd din @A11 de /ni0ersitatea din Tel A0i0. DeKi se Ktie c7 aceast7 .on7 a `ost locuit7 de oa*eni ai ca0ernelor JncepJnd cel pu&in din *ileniul S

Ttrah R )i )i S

b c7s7torit

A0raa* c. @ )i S S S

ahor

Milc Zen. a Q GGLGSO g )i S o

9i

Bui

$he*uel $hesttl

@------- Zen. GG3G@-------=

!a 'ildaK tidla Betuel * ) ijjjjjj b GGLGGi-- i QZen. GGLGG3 jjjjjjj Zen -------

S tl

c )i

)i #ABA QZen G4LG83 > GBLGS3 GAL@1O

%T*ael %saac . Rebeca N QZen.G@L<O i QZen . G4L1P3 GSLGSO t i i )i o )i )i Esau QZen. GBLGBO %aco h QZen . c. E Si #ca Rahcla QZen. GALG<, GALG< GS5 $.n

. GA@ <O

"a*ilia lui laban. P<< %A$)lTA al 8-lea J.d.$r., dar abia prin cea GBSS J.d.$r. au ocupat dealul care in pre.ent este Ttll ed-DuFeir. Jn 5urul anului @PBS H.d.$r. cetatea era puternic )orti)icata cu un .id construit pe creasta unei coaste abrupte care se adJncea Jntr-un &an& de la poalele dealului, )n tot ti*pul acestei perioade peKterile Jn con5ur7toare cate )useser7 )olosite anterior pentru roclil ru )1t )olcait 8 8ninre sdi+ori .le la doi Nlotuitori <i leli1ului @Tbni-nu si .tdid. Qd. <G8.<GAO, )dt s#ite la rAd*. %ntr-o alt7 scriosoare Qnr. G88O de acolo, Abdi-!eba, regele %erusali*ului, n acut7 pe gi*rida de conspira&ie cu !apiru, Jn ti*p ce o alt7 scrisoare g7sit7 la Teii el-!esi a)ir*7 c7 el a Scut un tratat cu un alt rege, Sipti-Balu. 'racticfe religioasa ale cannani&ilor au )ost ilstate d. o si. d. tdnplc )olZite Jntre @BBS ti @GSS S.d.$r., situate Jn Kan&ul de 9 a *o0ilei Altarul a )ost construit din pietre nedoplite Qc`. %es. 8L<@O &i a0ea o scara cane urca pJn7 la altar QN). E-od. GSLG4 K.unn.O. Jert)ele erau plasate Jn 0ase care erau puse pe b7nci Jn te*plu Ki Jn cl7dire au )oct g7site J*pr7Ktiate peste @SS de l7*pi ;ase de oi &i capre tinere au )ost nu*eroase &i practic toate speci*enele identi)icate au pro0enit din piciorul drept anterior care Jn religia ebraic7 era partea dat7 preo&ilor din 5ert)a pentru pace $#e0. PL<GO. la)ia, regele #achisului a )ost *e*bru al coali&iei a*onte care a luptat cu %osua la Zabaon Q%os. @SL<, BO &i a )ost e-ecutat la Macheda Qtos. @SLGG-GPO, dup7 0ictoria lui %osua. Dtip7 aceea #achisul a c7.ut Jn *Jinile lui %osua N%os. @SL<@ s.ur*.O Ki, deKi e-ista do0e.i despre distrugerea cet7&ii Jn cea @GSS J.d.$r., 9T nu spune direct dac7 %osua a )ost r7spun.7tor pentru aceasta Qc), %os. @@L@<O. /n raid egiptean %n 'alestina este o e-plica&ie posibil7 pentru stratul de cenuK7 care acoper7 locul cet7&ii. %sraeli&ii probabil c7 au ocupat locul pentru o 0re*e Jn perioada Judec7torilor &i cu toate c7 do0e.ile arheologice s)at li*itate, au )ost g7site *or*inte din aceast7 perioad7. /n *or*Jnt din 5urul anului @SSS #d.$r. a a0ut doi ocupan&i cu *ulte obiecte3 unul dintre acestea a )ost un trident care ar putea )i un e-e*plu de 6)urculi&7 cu trei coarne+ Q*a.leg, @ Sa*. GL@<n )olosit7 la aducerea de 5ert)e. A )ost e-ca0a&ii o ca*er7 *ica datat7 Jn 5urul anului eGB td.$r. Ki s-a descoperit c7 con&ine un nu*7r *are de obiecte religioase, inclusi0 un altar, un *assebI Ki ar.7toare de t7*Jie, care J*preun7 cu )rag*entele de )igurine g7site Jn apropiere indic7 pre.en&a religiei canaanite Jn %srael. #a aceste practici de la #aehis se poate s7 se )i re)erit *ai tlr.iuprorocul Mica Q@L@<O, care a spus c7 cetatea a )ost 6cea dintJi pricin7 de p7cat pentru )iica ?tonulu). Robea* a reconstruit cetatea QG $ron. @@LB-@SO dup7 un plan co*plet nou, ca parte a unui siste* co*ple- de ap7rare J*potri0a egiptenilor. $etatea a0ea o cl7dire ad*inistrati07 *are. A*a&ia s-a re)ugiat la #aehis cJnd a )ugit de rebelii de la %erusali*, dar ei l-au ur*7rit &i l-au o*ori, acolo QG J*p. @4L@A3 G $ron. GBLGPO. $etatea era Jncon5urata de dou7 .idui3 .idul inte.tor 8 riliclt ,2 c=2i. dellului ri .ra gros de 1 *, iar aO doilea era construit la @1 * *ai 5os pe pant7. ; poarta *are cu trei Jnc7peri Jn .idul interior ducea la o ra*p7 .idit7 care ducea Jn 5os pe tsta deslului %a o a do8 p8rr,. A.1re sist* de ap7rare sJnt descrise Jn basorelie)ul din palatul %ul Sanherib de la ini0e Qa)lat acu* Jn Mu.eul BritanicO care descrie asedierea Ki cucerirea #achisului Jn PS@ td.$r.. 9Ir)uri de s7geat7, .ale de ar*ur7, pietre de praKtie &i o creast7 de coi) asirian au )ost g7site Jn 0ecin7tatea por&ii, )iind *7rturii ale acestei b7t7lii. $etatea propriu-.is7 a )ost ras7 de pe )a&a p7*Jntului de c7tre asirieni, l7sJnd un strat de cenuK7 Ki de dSrIn7turi pe locul cet7rii. 'rin cucerirea #achisului Sanherib a J*piedicat ca a5utorul egiptean s7 a5ung7 la %erusali*, unde Ki-a tri*is *esageri ca s7 cear7 capitularea lui Eiechia QG J*p.

@1L@P3 @AL83 Js. <1LG3 <PL8O. Dup7 c7derea cet7&ii, #achisul a )ost ad*inistrat de un gu0ernator asirian care a a0ut ca una dintre *isiuni stringenta i*po.itelor de la "ilistia. ; cl7dire *are despre care s-a cre.ut anterior c7 a apar&inut perioadei persane a )ost redatat7 pe ba.a analogiei arhitecturale cu cl7dirile din secolul al Plea &i pare s7 )i )ost reKedin&a gu0ernatorului. gidurile Ki por&ile au )ost reconstruite, dar arheologii au g7sit prea pu&in din cetatea propriu-.is7. Se crede c7 Jn cetate s-au a)lat lupt7tori sein+ *ai tJr.iu Jn acelaKi secol Ki )aptul acesta ar putea e-plica Jn parte absen&a resturilor autohtone. MJci Biblia &i nici $ronica babilonian7 nu *en&ionea.7 distrugerea #achisului Jn pri*ele ca*panii ale lui ebucadne&ar Jn 'alestina. $etatea a )ost distrus7 Jns7 o data cu restul &7rii lui %uda Jn B88-SSP td.$r. chd a )o1t sing8 pocilie )o)ii11tl din a,rcpder1 %erusali*ului Q%er- <4LPO Jn a)ar7 de A.eca. #achisul a )ost reocupat de israeli&ii care s-au Jntors din E-il Q ee*. @@L<SO Ki, deKi s-au g7sit )oarte pu&ine ur*e din locuin&ele din aceast7 perioad7, au )ost scoase la lu*in7 dou7 te*ple care se re*arc7 prin ase*7narea planurilor lor &i care sea*7n7 )oarte *ult cu un te*plu *ai 0echi de la ]Arad. $etatea a )ost Jncon5urat7 cu .iduri Jn perioada persan7 &i cea elenistiB, iT rpot a )1t abondoMtl, %nscrip&ii. #a #aehis au )ost descoperite o serie de obiecte cu inscrip&ii datJnd din Epoca Bron.ului. Se*ne pictogrance au )ost gra0ate pe un pu*nal din cea @PSS H.d.$r. &i au )ost g7site inscrip&ii protocanaanite pe u ciob din e @14S t.l-$i, un uldor did 8 @GBS HJ.$r. &i pe o cup7 din aceeaKi perioad7. %nscrip&iile din 0re*ea *onarhiei %udaice sJnt nu*eroase Ki sJnt cele *ai i*portante pentru istoria scrierii ebraice. 'ri*ele cinci litere ale al)abetului ebraic au )ost g7site gra0ate pe una dintre treptele unei cl7diri *ari din cea 8SS H.d.$r. /r*a i*pri*at7 a unui sigE apare pe o bul7 de la #aehis care are ur*e de papirus pe spate, indicJnd c7 a sigilat un docu*ent d2 papiru sub lord de dul. stilt poa.tl nu8le lui aZhedalia, ad*inistratorul regal Qebr. 6care este peste casa ...+O Ki se poate s7 )ie cel care a )ost nu*it de ebucadne&ar gu0ernator peste %uda QG J*p. GBLGG3 %er. 4SL@@-@GO. Au )ost desoperite de ase*enea alte Kaptespre.ece bule de lut &i *ulte *inere de ulcioare care poart7 inscrip&ii. )n casa por&ii au )ost g7site Jn total dou7.eci Ki dou7 de ostraca Qcioburi de lut care poart7 inscrip&iiO scrise Jn ulti*ele cJte0a s7pt7*Jni dinainte de cucerirea cet7&ii de c7tre ebucadne&ar Jn B8<-B8P H.d.$r.. DeKi li*ba )olosit7 este ebraica biblic7, scrierea curP<< %J%$!%S si07 a )ost Ktears7 aproape co*plet de pe *ulte os)ru-ca, )7cJnd i*posibil7 desci)rarea. Scrierile care se pot citi arat7 c7 aceast7 colec&ie este coresponden&a unui subordonat, !oshayahu, c7ruia Ji )usese Jncredin&at un a0anpost, de c7tre superiorul s7u, Caush, care era co*andantul *ilitar al garni.oanei de la #achis. !o-)ihayahu JKi Jncepe scrisorile cu salutulL 6"ie ca C!:! s7-@ )ac7 pe do*nul *eu s7 aud7 0eKti de pace Jn .iua aceasta+, iar apoi trece la subiect care Jn *a5oritatea scrisorilor este un r7spuns la acu.a&ia c7 ar )i citit scrisori con)iden&iale de la rege. Jn scrisoarea a-D-a el rsrpurde d d0idb c8 n2 aduc *irte de .l0intele stite de Me)ibo).t lnsinte lui D.0id QG s*. AL<OL 6$ine este slu5itorul t7u, ca sa te ui&i la un dine *ort ca *ine... "ie ca C!:! s7 lo0easc7 pe cei care QspunO un .0on QrSuO cu pri0ire la care nu ai )ost in)or*at+. S-a sugerat c7 aceste ostraca au )ost p7strate la poarta Jn aKteptarea unei 5udec7ri, dar este *ai probabil c7 sediu[ co*anda*entului *ilitar la care au )ost tri*ise )tierile W a%[. h clldire po4ii. Scrisoarea a-)9-a se Jncheie ast)elL 6/r*7ri* s7 0ede* lenFle de l. (dis, loEi0it cu roate tndica&iile pe care le-a dat do*nul *eu, pentru c7 nu pute* 0edea Aieca+. Aceasta ne aduce a*inte de situa&ia *en&ionat7 de %ere*ia Q<4LPO cJnd A.eca, #achis Ki %erusali* au )ost singurele cet7&i )orti)icate care au r7*as Jn %uda. A.eca este la @@ (* E de #achis Ki )aptul c7 !oshayahu nu putea 0edea se*nalele de acolo poate sugera c7 )usese de5a cucerit7. Scrisorile a-%M-a Ki a-X9%-a se re)er7 la 6ptorocul+. %dentitatea lui a )ost contro0ersat7. ; posibilitate este ca s7 )ost %ere*ia. /ria care a )ugit * Egipt Zer. G1LGS.GGO tn tinpul do*iei hi toi,chin a )ct de ase*enea sugerat, dar ar )i ne0oie de o redatare a scrisorilor. Al&ii cred c7 a )ost un proroc necunoscut. %ndi)erent cu* stau lucrurile, scrisoarea indic7 po.i&ia prorocilor Jn %sraelul antic Ki participarea lor Jn proble*ele de stat. Scrisoarea a-D%-a *en&ionea.7 de ase*enea o e-pedi&ie )7cut7 Jn Egipt de co*andantul unei ar*ate care se poate s7 )i )ost o ulti*7 Jncercare disperat7 a lui gedechia de a ob&ine a5utor de la Egipt ca sI se opun7 atacului babilonian ine0itabil, i.i de icrruTAT% s% MAS/R%, TS$"JEREA B%B#%;ZRA"%E. Rapoarte despre e-ca0a&iiL #a-chish %, !. Torc.yner, TTie #achish #euers. @A<B3 %%, S. TRi)hell, TTie "osse te*ple, @A4S3 %%%, The %*n Age3 %9, The BranKe Age. De ase*enea, C. Aharoni, #achish 9, @APB. $J.D. #A!M%. /n nu* d e"8nl ei.it Du*i ln @ cd, GSLB3 1re nM2le )tatelui tui rcrliat chitinn, d1,re care se relatea.7 Jn pasa5ul a*intit c7 a )ost o*or)t de Elhanan. u e-ist7 nici un *oti0 pentru a nu accepta

aceetl idotitcarE, d.r 1te ,1ibil cs nunle 1, repre.inte o eroare de copiere Jn loc de Betlee*itul+ Q., G Sa*. G@L@AO -Jn li*ba ebi ultiM pan2 a a2tui nu*e este tot 6#ah*5+,+%btuKi, nu e-ista nici un *anuscris autoritar care s7 con)ir*e aceast7 specula&ie. c.F.o #AME!. mEbr. le*e)c, poate de la un cu0Jnt arab care Jnsea*n7 6tJn7r puternic+- 0e.i Dillroann, !oliingerO. @, /n @*at .r lui cain Qca, 4L@< A.8,O .d a introdus poliga*ia. /nul dintre )iii s7i a )ost Tubal-$ain, pri*ul lucr7tor al *etalelor, iar cJntarea tui #arneh din Zen. 4LG< K.ur*. se crede uneori cS a )ost o 6od7 a s7biei+ care glori)ic7 ar*ele de r7.boi in0entate de Sul s7u. El se laud7 Jn )a&a so&iilor sale, Ada &i ^ila, c7 a o*orit oa*eni, Ki datorit7 puterii superioare pe care i-o )urni.ea.7 ar*ele sale, el nu are ne0oie de protec&ia %ui Du*ne.eu, ca Ki $ain. S-ar putea ca %sus sn Se re))t la act %rcru h Mai tALGG .ind lntre cuieKte r7.bunarea cu iertarea. G. /r urnV .l ld set d tatdl lui e Qca, BLGB-<r3 @ crcn, @L<i #ua <L<1O. Di, )aptd ca .Jr. raeh+ Ki ,Enoh+ apar a*Jndoi Jn genealogiile lui $ain Ki Set, Ki pe ba.a altor ase*7n7ri, s-a sus&inut c7 acestea sJnt 0ariante ale aceleiaKi liste originale, potri0it Jui J Ki ' Qde rac., Z. 0on Rad, Zerto7, @A1@O. E-ist7 Jns7 di)eren&e, Jn special Jn caracterul acestui #a*eh, care a e-pri*at speran&a pioas7 c7 oe 0a putea schi*ba bleste*ul rostit asupra lui Ada* QZen. BLGA3 c). <L@P K.ur*.O. J.Z.Z. . r.aM'i Qs"E rc, $A DB#iO %. $onstruc&ia, Kl de.0oltarea 9ase *ici de lut cu una sau *ai *ulte bu.e *ici si care pot )i identi)icate ca l7*pi Qebr. ner3 gr. lyc)inos, la*pas=O apar pentru pruna oar7 Jn Epoca Bron.ului. Aceast7 )or*7 si*pl7 a continuat s7 )ie )olosit7 Jn tot ti*pul Epocii "ierului, bu.a 0asului de0enind *ai pronun&at7. De.0oltarea )inal7 a a0ut loc Jn perioada elenistic7 Jn aceast7 perioad7 *arginea curbat7 spre interior caracteristic7 stilului grec a de0enit co*plet Jnchis7, r7*JnJnd nu*ai un si*plu ori)iciu central pentru ali*entarea cu ulei Qc). Mat. GBL4O. Aceste lrnpi eEu 'tlde tn eri2 )olcind tipale, o pan2 )o*dnd baa, iD ealalti capaul, trnpSe din " rioada helenistic7 sJnt caracteri.ate de un cioc )oarte lung3 acesta a )ost scurtat Jn perioada ro*an7. /neori eEu a.tTgare g nnEE *ici TipaEte )oldiE pentu capace a0eau Jncrustate adesea *oti0e )lorale Ki de alt tip, iar Jn perioada ro*an7 cJnd capacul a de0enit lat Ki conca0, era ornat cu i*agini care apar Jn relie) pe lBn,i. %JEeplnd din Mold .l <la d,cr, siDboluil2 creKtine Qcrucea, peKtii, al)a Ki o*egaO au constituit *oti0e decorati0e, Jn ti*p ce l7*pile e0reieKti purtau ca si*bol s)eKnicul cu Kapte bra&e Q*enorahO. #a*pa palestinian7 standard din perioada E0angheliilor era si*pl7, rotund7, cu un ori)iciu de u*plere destul de *are &i cu o deschidere *ai larg7 pentru )itil, Jnclinat7 Jn 5os. #7*pile puteau )i &inute Jn *Jn7, puteau )i puse pe un ra)t sau pe un suport Vebr. *=nIr7, G J*p. 4L@S3 ara*. nebraJt7. Dan. BLB3 gr. tychnia. Mat. BL@B3 c). A E', nr. 1SP, partea sting7O. /n suport si*plu din le*n putea )i JntJlnit Jn *a5oritatea caselor, dar unele l7*pi din Epoca "ierului a0eau o ba.a *ai groas7 sau a0eau suporturi proprii scobite, $Jnd era ne0oie de lu*in7 *ai puternic7 erau )olosite l7*pi cu *ai *ulte ori)icii3 Jn 'alestina au )ost g7site l7*pi din perioada aceasta a0Jnd pJn7 la Kapte ori)icii, iar Jn era ro*an7 disbu lrnti lte0d.ute d nal ndte 1tile. P<4 = %A;D%$EA "odel. de lur a, )ct 8piate ti tutal, dlr sVtr p7strat pu&ine e-e*plare din perioada 9T. Jn cortul JntIlnirii era un s)eKnic de aut )ru*os lucrat QE-od. GBL<@ K.ur*.O. De )iecare parte a suportului centTal erau trei bra&e care se ter*inau cu niKte suporturi pentru l7*pi de )or*a unor )iori, iar bra&ul central a0ea de ase*enea un suport de la*p7. Repre.ent7rile de pe anu*ire *onede aJe Macabeilor, o gra0ur7 pe piatr7 g7sit7 la %erusali* si datat7 din perioada %ro-dian7, cJt &i un basorelie) de pe arcul de triu*) al lui Titus co*pletea.7 descrierea e0reiasc7 Ki se poate presupune c7 *odelul dat Jn E-odul a )ost ur*at Jndeaproape tot ti*pul. gece s)eKnice si*ilare au )ost con)ec&ionate pentru Te*plul lui Solo*on Q@ J*p. HSAO. #lnpile si*ple dDis *i s1 arrl8, dei brur d. nlslire su greline ti plrau ade rinp de G ph, la 4 ore, dac7 oca.ional se t7ia )itilul con)ec&ionat din in eu din ahe )tE Mt8le Qeb>. ,i).4 rs. 4GL<L 4<L@PO. #a*pa putea )i l7sat7 s7 se sting7 singur7 noaptea, sau era p7strat7 aprins7 Q@ Sa*. <L<3 'ro0. <@L@8O, #7*pile pentru e-terior puteau )i purtate Jn 0ase de lut, dar nu sJnt cunoscute e5etnplare *ai 0echi decJt epoca ro*an7. Acestea a0eau o ba.7 plat7, un *iner la partea superioar7 &i o deschi.7tur7 lateral7 pentru lu*in7. 'robabil c7 aKa a ar7tat 6)elinarul+ din loan @8L< $gT- phanasO, sau se poate s7 )i )ost *ai co*ple-, con)ec&ionat din *etal. Ter*enul gr. phanos poate Jnse*na Ki 6tor&7+, iar aici s-ar putea ca acesta s7 )ie Jn&elesul ter*enului. ;a*enii lui Zhedeon au a)rt tor,r 2 hBnine Qeta. iappr4 Jud, PL@1O. u. "oloalEa Btnbolld, #inpile sau p8 in nohinte tn, din 0ehi8, ln parte pentru a ilu*ina Jnc7perea, Ki Jn acelaKi ti*p pentru a ser0i ca un si*bol al 0ie&ii. E-presia 6la*pa QcandelaO lui+ este )olosit7 *eta)oric Jn sensul acesta

Jn9TQ%o0G@L@P3 'ro0. GSLGS3 G4LGS3c`GSa*.G@L@P3 @ %np.fd @@L<1 er.O.t Datoriri spului4 pei"u cde eE con)ec&ionat7, la*pa a de0enit un si*bol de bucurie Ki prosperitate, precu* Ki un si*bol al c7l7u.iriiL 0e.i 's. @@AL@SBL G Sa*. GGLGAt prc0, 1LGS, G<, si nhe personale cu* este eriia, 6Do*nul este lu*ina *ea+, A%a/;ZR%%E. D, M. Baitey, $rc] and ltondn `%br.r` t4*pr, @A1<3 R. !. SnidR BA GP, @A14, e. @.<@, @SP-@G4, GA, @A11, p. G.GP. A.n-M. %/. "olosirea si*bolic7 Ki de alta natur7 Jn oul Testa*ent pn traducerea 0a a T cu0Jntul 6la*p7+ Qcandela, etc.O apare de P ori, )iind de )iecare dat7 o traducere a ter*enului la*pas, 0r traduce la*pas cu 6tor&a+ Jn loan @8L< Qca Ki 9AO Ki Jn Apoc. 8L@S3 Jn "apt. GSL8 traduce cu 6lu*in7+ Qca Ki 0aO3 traduce Ja*pI+ Jn Mat. GBL@, <-4, P-83 Apoc. 4LB Qca Ki a0O. 0a traduce ter*enul Qyc`inoJ de )iecare dat7 cu 6la*p7+ Q0aL Ju*in7 de 1 ori J*itle+ de a diO Ar trebui s7 accept7* traducerea 0r, a)ar7 de ca.urile din Mat. GB Ki Apoc. 4LB unde traduce 6la*pas+ cu 6la*p7+, Jn ulti*ul te-t RS9 )oloseKte 6tor&7+. %n pilda )aio.reld QMat, Gsrt<l sr trebui sa ur3n F*g, unde citi* 6tor&7+. #7*pile obiKnuite erau desti*te lolcirii # ca,B, id la n*t, d nercie de o +tor&7 Qcu* se *ai )ace uneori Ki ast7.iO. gdren&ele care )or*au )itilul trebuia s7 )ie Jn*uiate Jn ulei. Se pare c, teiQrele nelDelepte nu a, ahr ulei det)t QD <O Ki de aceea and Ki-au aprins tor&ele, acestea s-au Ki stins i*ediat Q0, 8O. $ele Jn&elepte au luat ulei Jn 0ase s.parare, g.ta sl-l )olea]t la 1onbrd lo)ti0ir. Di)eren&a dintre ele se pare c7 nu a )ost cantitatea de ulei pe ce l.au aFt, ci )aptul c, unele au aFr dei iar alte5e nu au a0ut ulei deloc. $ele neJn&elepte ar )i putut *erge sS cu*pere dac7 s-ar )i gJndit *ai de0re*e. Ter*enul )0c)tna5 este )olosit )rec0ent Jn sens si*bolic. Ee lap. 8E )tbui2 pur, pe h supon c. st dea lu*in7 Jn toat7 casa QMat, BL@BO. loan Bote.7torul a )ost 6lu*ina care este aprins7 Ki lu*inea.7+ Qloan BL<BO, care a 0enit 6s7 *7rturiseasc7 despre lu*in7+ Qloan @LPO. $ristos este #u*ina QphosO. En Mat. 1LGG ochiul este nu*it 6lu*ina trupului+ deoarece pri*eKte lu*in7 din a)ar7. Ter*enul lychnia este tradus 6s)eKnic+ Jn E0r. A3G, P Ki de P ori Jn Apoc.. $ele Kapte biserici QApoc, rL@G@<, GS3 GL@, BO W ce5 doi *rrori QApe. r@L4O slnt sihboli.ati prin .te)nhe sinnarc cu cele )otZir2 Jn cortul JnrJinirii QE0r. ALGO. R.E. . %A;D%$EA. o etae Jn S9 "risle, td prc0iEia ro*an7 Asia, Jn partea de 9 a Tindei asiatice din .ilele noastre. A )ost Jnte*eiat7 de regele Seleucid An-tJochus %% Jn secolul al <-lea J.d.$r. Ki a nu*it-o dup7 slia s, #aodice. S2 ane in inle )a-titr a riulu5 #ycu Qun a)luent al rJului MeandruO, Jn apropiere de ]!ierapolis Ki ]$olose3 era nu*it7 #aodicea 6pe #ycus+ lentru a o deebi de a@t2 cetlli 2r2 p8, acelasi nu*e. Era situat7 la o Jntret7iere de dru*uri )oarte i*portanteL dru*ul principal care tra0ersa Asia Mic7 5nergea spre 9 c7tre porturile ]Milet Ki =E)es, la o depn)tE de @1S ln, id spE E du.8 p2 o padr,t dolDale spre podiWn en8l ri de acolo spre siriaL u au dlu crge slre %a ='erga*, iar spre S dll8 la cZa nerii la rAtalia, Aceast7 po.i&ie strategic7 a )7cut ca #aodicea s7 )ie un centru co*ercial e-tre* de prosper, Jn special sub st7pJnirea ro*an7. $Jnd oraKul a )ost distrus de un cutre*ur de.astruos Jn anul 1S d.$r. QT(dtus, Ann, @4.GPO Ki-a putut per*ite s7 se descurce )7rI a5utor de la ero. Era un centru bancar i*portant Ki un centru de shinb Q.J $ie* od)od. <.S.4, eE.O. prbdlgt2 sale caracteristice au inclus haine din lJn7 neagr7 luci8a Qst2lo, 1dog, @G.8,@1 QBgSOO Wi a t d3 stru *edic.l Enuir penh o)talrbolosie, Aia8 oraKului a a0ut un de.a0anta5L JntrucJt po.i&ia ara deter*inat7 de siste*ul de dru*uri, oraKul era lipsit de o surs7 de ap7 su)icient7 Ki per*anenta. Apa era adus7 la oraK pe conducte de la i.0oare ter*ale a)late ra srere deparraE spr2 S d pbbabil .t aMci .lnd a5ungea Jn oraK era c7ldu&7. Depunerile care au )or*at o crust7 pe canale depun *7rturie despre te*peratura ridicat7 a apei. Jn cele din ur*7 #aodicea a )ost abandonat7, iar oraKul *odern QDeni.liO sa )or*at Jn apropierea i.0oarelor. 'rcbabil ca a(nshelii a a5F la #<od(8 ta o datn ri*puie, pbbabn pe dnd p.rel l8ia l, E)1 Q"apt. @AL@SO, probabil prin Epa)ra Q$ol. 4L@G-@<O. D2Li 'arel lLElioE.5 bie.i,B de acolo V$ot. GLt5 4Lt<@1O nu a0en nici od8dd. , d )i d.iraro, Ete P<B TA;D%$EA e0ident c7 biserica a *en&inut leg7turi strJnse cu creKtinii din !%era polis &i $olose. Se credea adesea c7 ,BDdtola d2 # l....dtsV Qcol. 4L@1O a )..t o copde . Epistolei c7tre E)eseni, care a )ost pri*it7 la #aodicea. /lti*a dintre scrisorile c7tre 6cele Kapte biserici din Asia+ QApoc. <L@4-GGO a )ost adresat7 bisericii din #aodicea. %*aginile )olosite au prea pu&in7 leg7tur7 cu 9T, dar con&in alu.ii directe la caracterul Ki circu*stan&ele oraKului. $u toat7 bog7&ia sa, nu a putut o)eri nici puterea de 0indecare a apelor ter*ale, ase*enea cet7&ii Jn0ecinate !(rapolis, nici puterea r7coritoare a apei reci g7sit7 la $olose, d o)erea doar ap7 r)liriidcS, )olositoare nu*ai ca un e*etic. Biserica a )ost acu.at7 de o stare si*ilar7L era *ul&u*it7 de sine, )7r7 tragere de ini*a. #a )el ca &i cetatea, credea c7 6nu duce lips7 de ni*ic+. De )apt3 din punct de 0edere spiritual era s7rac7, goal7 &i oarb7, Ki a0ea ne0oie de 6aur+, 60eK*inte albe+ Ki 6ali)ie pent* ochi+ *ai e)iciente decJt cele pe care le puteau o)eri bancherii, croitorii sau doctorii lor.

#a )el ca niKte cet7&eni neospitalieri &a&7 de un c7l7tor care le o)er7 bunuri nepre&uite, oa*enii din #aodicea Ki-au Jnchis utile Ki #-au l7sat a)ar7 pe $el ce le poart7 de gri57. $ristos )ace un apel plin de dragoste c7tre )iecare credincios %n parte Q0. GSO. B%B#%;ZRA"%E. :. M. Ra*say, TTie #e)tere ta thc Se0tn $hurches o) Asia, @AS43 M. J. S. RudFic( Ki E. M. B. $r,.4 Et'r 1A. #ABP-<R p, tP1-#PA, $- J, !e**er. )D TTl.p. <@P-<@A3 ide*, Buried!istory. @@.@APB, p. @PS-@AS. MJ.S.R. $J.!, Sl0)Ti #%$%A.

taodu-o, tuta din ete 5Dpre biserici din Asia+ QApoc. @-<O. #A'TE QEbr. )tSJg)c3 gr. galaO. #aptele a )7cut parte din hrana e0reilor Jnc7 din 0re*urile patriarhale &i acolo unde a e-istat lapte din belKug QJs. PLGGO oa*enii au putut sa0ura delicate&ea s*JntJ*i Kt untului Qebr. (an=I, 6unt+O. De aici 0ine atrac&ia &7rii $anaan ca Ki Vara Jn care curge lapte Ki *iere QE-od, <L8O, deoarece abunden&a laptelui era un indiciu al p7Kunilor disponibile, (7tIb poate )i lapte de 0ac7 sau de oaie QDeut. <GL@43 Js. PLGGO, de capr7 Q'ro0. GPLGPO Ki poate, in 0re*urile patriarhale, lapte de c7*il7 QZen. <GL@BO. #aptele era p7strat Jng7le&i Qdac7 aceasta este traducerea corect7 a ter*eului din %o0 G@LG4O Ki Jn burdu)uri de piele VJud. 4L@AO, din care putea )i turnat cu uKurin&7 ca o b7utur7 r7coritoare pentru str7ini QZen. @8L8O sau pentru a )i ser0ita la *as7 QE.ec. GBL4O. #aptele este *en&ionat )rec0ent al7turi de *iere Ki 0in QZen. 4AL@G3 Hs. BBL@3 loel <L@8O, cu care probabil c7 era a*estecat uneori ca o delicates7 V$Jnt. BL@O. E-presiaL 6Miere Ki lapte se a)l7 sub li*ba ta+ Q$Jnt. 43 @@O se re)er7 la o con0ersa&ie dr7g7stoas7 cu un o* iubit. Sensul *eta)oric )olosit pentru a descrie &ara $anaan a )ost *en&ionat de5a3 Egiptul a )ost descris tn aceiaKi ter*eni de lsraeli&tE a*an&i de anii de pribegie Q u*. @1L@<O. )n alt7 parte apare ca un si*bol al prosperit7&ii Ki abunden&ei QJs. 1SL@13 loel <L@8O &i de aceea nu este surprin.7tor c7 iudais*ul de *ai ttr.iu @-a co*parat cu Tbra. Mi*chi spune despre Js. BBL@L 6#a )el cu* laptele hr7neKte un copil, tot aKa legea hr7neKte su)letul+. Aceasta este o e-presie si*ilar7 cu cea )olosit7 Jn T cu pri0ire la noii con0erti&i care sJnt Jnde*na&i s7 doreasc7= 6laptele duho0nicesc Ki curat+ Q@ 'et. GLGO, deKi 'a0el duce *eta)ora *ai departe &i a)ir*7 c7 laptele nu este o *tncare potri0it7 pentru ucenicii *aturi Q@ $or. <LG3 c). E0r. BL@GK.ur*.O. %nterdic&ia *o.aic7 ciudat7 de a nu )ierbe un ied Jn laptele *a*ei sale QE-od. G<L@A3 <4LG13 Deut. @4LG@O probabil c7 se re)er7 la un ritual canaanit. 'e ba.a acestui 0erset, ins7, a )ost elaborat Jntregul siste* de legi dietetice e0reieKti care inter.ic consu*area laptelui la orice *as7 la care se consu*7 ca*e3 separarea Jntre aceste dou7 categorii de ali*ente este atJt de *are JncJt e0reii ortodocKi i*pun )olosirea unor 0ase &i instru*ente de buc7t7rie separate pentru preg7tirea Ki g7tirea *Jne7rurilor cu lapte &i a celor cu ca*e. 5.B.Tr. #ASEA, Se presupune ca esreidennc cu oraKul#asos, *en&ionat de 'liniu QM% 4.BAO, ale c7rui ruine se a)l7 la 8 (* E de eli*anuri Bune. Dac7 aceast7 identi)icare este corect7, unul dintre de.a0anta5ele portului #i*anuri Bune ca port de iernat ar )i dep7rtarea M.#JTM. #A'TD;T QEbr. ldrpt4lr, +to4c.O. so D.borei QJud. 4L4O. /nii co*entatori e0rei consider7 c7 acest cu0Jnt este o descriere a Deborei &i n redau 6o )e*eie cu sclipiri stIluci toare+, dar e-ist7 prea pu&ine do0e.i care s7 spri5ine aceast7 p7rere3 al&i co*entatori e0rei Qla )el de lipsi&i de do0e.iO n identi)ic7 cu Barac QJud. 4L1O, al c7rui nu*e Hnsea*n7 6)ulger+. J.D.D. #A?A Q#ESAO. 'robabil c7 nu*ele este lS,aR dar este scris %SSa3 datorit7 pro.odiei, pn singurul ca. unde apare, la s))irKJtul unui 0erset QZen. @SL@AO. Apare Jn indicarea li*itelor teritoriului &7rii $anaan,

Jntr-un conte-t care sugerea.7 c7 dac7 a* c7l7tori de %a coasta Mediteranei, aceasta ar p ulti*a cetate pe care a* Jnt)lni-o din grupul )or*at de Sodo*a, Zo*ora, P<1 %A/DA M*a Ki ^etoi*. Aceasta indic7 o localitate unde0a Jn apropiere de &7r*ul de SE al M7rii Moarte, dar nu este cunoscut nid un loc care s7 poarte acest nu*e. Tradi&ia antic7 @-a identi)icat cu i.0oarele ter*ale de la Ma iTrhoe, Jn pre.ent garDa Main, la S9 de Madaba, aproape de coasta de E a M7rii Moarte, iar unii cercet7tori *oderni pre)era sI-@ identi)ice cu layt7 din aDan, dar nici una dintre aceste sugestii nu poate )i con)ir*at7. T.$M. #A?AR; . ; cetate regal7 canaanit7 *en&ionat7 al7turi de A)ee ca una dintre cet7&ile cucerite de %osua Q@GL@8O. #XX QBO rad7 Regele din A)ec Jn ?aion+. TotuKi, Eusebius Q;no*asticon, s.0. 6Saron+O, *en&ionea.7 un district nu*it Sa-ona, %ntre Mt. Tabor Ki MaE nb2riadei iar rct le arrtc la @S @1 s0 .# Tiberiada, se poate s7 )ie localitatea biblica #aKaron. J.D.D. #A%% A Z%MaAO. cl0htur et *t=oEt nll*i de doua ori Jn T Q#uca G<L<83 loan @ALGSO. ; li*b7 indoeuropeani3 a )ost 0orbit7 la Jnceput Jn Ro*a &i tn #atiii*ul Jn0ecinat de c7tre un grup rasial care a intrat in %talia, probabil dinspre , Jnainte de anul ASS S.d.$r. li*ba latin7 a )ost li*itat7 la encla0a latian7 Tlonid W*bii 2=rc de la Vi a linbilor lnrudite d ea la E &i S, li*bile oscan7 Ki u*brianI, cate au )ost aduse o dat7 cu un 0al *ai ttr.ra de e*igran&i, probabil de dirclo de r0laru Adriatici. #inb. latin, s=a de.0oltat o dat7 cu Ro*a, a de0enit a doua li*b7 din ba.inul apusean al M7rii Mediterane, a dat naKtere la li*bile ro*anice &i a contribuit cu ele*ente *a5ore la 0ocabularul teutonic &i cel sla0on. $u0inte latine care apar Jn T sJntL as, chana, census, centurio, colonia, custodia, denarius, )oru*, 5lagdlu*, grabbatus, (gio, (iteun, %ibe`ini, %oliun, proeroriun# gua.lront, *aediu*, *e*brana, *odiui, raeda, se*i-cincliti*, si.oriB, sDecularor, suda nu*, raberro, t)uul1, tIaniu*, E.M.B. #A^, 0e.i 'T,ASA #A/D%. h F o0in2le )olZite ln priMipal "na, 6laud7+ sJnt halat al c7rui Jn&eles de ba.7 este legat de a )ace g7l7gie3 yadI, care a )ost asociat la Jnceput cu ac&iuni )i.ice &i gesturi care Jnso&esc lauda3 Ki ea*ar, care este asodat cu dntatul sau )olosirea de instru*ente *u.icale. Jn T cu0Jntul )a0orit este eucharstein Qlit. 6a *ul&u*i+O, sugerJnd c7 persoana care da laud7 are o rela&ie *ai inti*7 cu persoana l7udat7, decJt Jn catul ter*enului *al )or*al euiogein, 6a bine-cu0)tita+. lbail Biblia 1te pElEt, d i.budiri d2 laudll. Ele se nasc spontan din 6starea )unda*entala+ de bucurie care caracteri.ea.7 0ia&a poporului %ul Du*ne.eu. Du*ne.eu g7seKte pl7cere &i des)7tare Jn lucr7 -rile sale d2 c8Vie QZh @3'r.@S4L<@3'"0.ar<o<@O Ki toat7 crea&ia, inclusi0 Jngerii, JKi e-pri*7 bucuria prin #udA So# <aL4=P3 Apa 4L1@@O. ;*Dl . )et creat de ase*enea pentru a se bucura de lucr7rile lui DlO*4u Q'<. ASL@4.@1O Ai trpli,2Vtc act 8p atunci etnd accept7 darurile lui Du*ne.eu QEd. 8L@B3 ALP3 @rLA3 "i/p. 4n, <3.% WrEicnrcdR M4n ii tlle otd P1T*aD @AB@, p. <BO, 9snirea J*p7r7&iei lui Du*ne.eu Jn *i5locul lu*ii este *arcat7 de restaurarea bucuriei &i laudei la poporul lui Du*ne.eu &i la toat7 crea&ia QJs, ALG3 's. A1L@@-@<3 Ape. BLA=@43 W#8 G.@<-@4O, c]T t eticipate de5a tn ritualul &i Jnchinarea de la Te*plu, unde lauda se naKte din si*pla bucurie cau.at7 Qte pre.en&a r7scu*p7r7toare a lui Du*ne.eu QDeut, GPL P3 * @SL@S3 ls, G<L4SO. #2ud. , 1te aauD hi Du*ne.eu pe pa*Jnt pentru lucrarea Sa tn crea&ie si Jn r7scu*p7rarea oa*enilor Q's. G43 @<1O, aceast7 laud7 )iind un ecou al laudei din ceruri QApoc. 4L@@3 BLA-@SO. 'rin ur*are, lauda este o tr7s7tur7 caracterbtici a poporolul lDi DlllFa Q@ ,et. GLA3 E)24 @L<-@43 "ilip. @L@@O. 'aginii se caracteri.ea.7 prin )aptul c7 re)u.7 s7-# laude pe Du*ne.eu QRo*. @LG@3 Apoc. @1LAO. Actul de laud7 i*plic7 cea *ai strJns7 p7rt7&ie cu $el care este l7udat 6'rin ur*are lauda nu nu*ai e-pri*7 bucuria ci o Ki co*pletea.73 este J*plinirea ei... Jn porunca de a-# glori)ica pe Bl, Du*ne.eu ne in0it7 s7 ne bucur7* de El+ Q$. S. #eFis, Re&loctions on 'saJ*s, @AB8, p. ABO. =roui adlleE dc l,ude lui Du*d # 1t poruncit7 oa*enilor ca o Jndatorire si este e0ident c7 nu trebuie s7 depind7 de starea su)leteasc7, de senti*ente sau de J*pre5ur7ri Qc). %o0 @LG@O. A te 6bucura Jnaintea Do*ului+ )7cea parte din ritualul poruncit pentru 0ia&a obiKnuit7 a poporului S7u QQDeut. @GLP3 @1L@@@GO, tn care oa*enii se Jndea*n7 unii pe al&ii la a aduce laud7. DeKi e-ist7 psal*i care sJnt laude aduse de persoane indi0iduale, s-a cre.ut Jntotdeauna c7 lauda este e-pri*at7 cel *al bine de adunarea 8di*io)nor Q'<. GGLGsi s4L<i <sL@<O, ude taud, nu aduce nu*ai onoare &i pl7cere lui Du*ne.eu Q's. BSLG<O ci dep8 d o nsrtui2 d1pc popo.ul bi Du*ne.eu Q's. B@L@G-@BO. Aran5a*ente co*ple-e erau )7cute pentru ca le0i-&ii s7 aduc7 laud7 tn Te*plu. 'sal*ii erau )olosi&i tn liturghii &i Jn procesiuni sacre cu 6strig7te de bucurie &i de *ul&u*ire+ Q's. 4GL4O. $uitIrile probabil c7 erau anti)onale, cu participarea a dou7 coruri, sau cu solist Kicor. Jnc7 din cele *ai 0echi ti*puri dansul a )ost o lDdalitate de a e-p.i8 lauda QE-oN# @BGoi G Sd 1L@4O ii a )1t )olZit tr 41t sp ln T*plu Q'a

@4AL<3 @BS.4O. '<, @BS .E o li1t% rle iElMte *u.icale )olosite pentru a-# l7uda pe Du*ne.eu, Q)i/4$A S%% STR/M% %B M/g%$A%E.O 'ri*ii creKtini au continuat s7-&i e-pri*e bucuria prin participarea la ser0iciile de la Te*plu Q#uca G4L B<3 "apt. <L@O. Ds 2rAeriel" 0ie,t5i Di h $riWc ebri. s, e dpritu ln )ore rci d2 l.udLt QMae GLGGO. Bucuria era starea su)leteasc7 do*inant7 tn 0ia&a creKtin7 Ki cu toate c7 Jnchinarea &i lauda pe care le inspira nu suit descrise sau prescrise e-plicit, lucrul acesta se datorea.7 )aptului c7 erau considerate cunoscute. $ei care au e-peri*entat personal sau care au )ost *artori la puterea de 0indecare Ki cur7&ire a lui %sus au i.bucnit Jn laude spontane Q#uca @8L4<3 Marcu GL@GO, aKa JncIt Jn biserica apostolici Jnt)lni* )rec0ent ase*enea i.bucniri spontane, dnd oa*enii au 07.ut P<P %A/DA Ki au Jn&eles puterea Ki bun7tatea %ul Du*ne.eu Jn ticr,t8 Q".,r, GL413 AL<3 @@L@83 @1LGsi E# @L@.@4O. u Hncape Jndoiala c7 'sal*ii au )ost )olosi&i pentru a e-pri*a lauda Jn biserica pri*ar7 Q$ol. <L@13 c). Mat. G1L<SO. Au e-istat de ase*enea dntIri creKtine noi Q4 Apd. BLT@4O, %Ddo"e h col. <L@1r % cd. @4LG1. A0e* e-e*ple de inspira&ie pentru )or*e noi de laud7 Jn ]Magn))icat Q$Jntarea de lauda a M7riei+O, ]Benedictus si ] unc Dirdttis $-uca @L41-BB, 18-PA3 G3GA-<GO, tn aJte locuri din T g7si* e-e*ple de laud7 )or*al7 tn bisie pri8ti. pe b.a )o8i literare Ki a con&inutului pasa5ului din "ilip. GL1 lise pare c7 acesta a )ost co*pus Ki )olosit ca o cJr0rare de laud7 pentru $ristos. 'robabil ca a0e* ecouri sau citate din cJnt7ri ale Bisericii pri*are Jn pasa5e cu* sJnt E)es. BL@4 &i @ Ti*. <L@1. Dosologiile din cartea Apocalipsei Qc). Apoc. @L4-P3 BLA-@43 @BL<-4O trebuie s7 )i )ost )olosite Jn Jnchinarea public7 pentru a e-prl* laud. .duWrii 8dltEiotilor Qcl. A B. T. donald, $hristian :orship in the 'ri*iti0e fFrch, @As4O, Ar trebui re*arcat7 leg7tura strJtisI dintre laud7 Ki 5ert)a=. ,n ritualul de 5ert)a din 9T J&i a0eau locul atJt 5ert)ele de *ul&u*ire cJt Ki cele de isp7Kire Qc). #e0. PL@@-G@O. RecunoKtin&a trebuia s7 )ie *oti0ul )un da*ental pentru aducerea pri*elor roade la altar QDeut. G1L@-@@O. Jn 5ert)a sincer7 de laud7 trebuie s7 e-isteo5ert)a pl7cut7lui Du*ne.eu $E0r. @<L@B3 ;sea %4LGi ',. @@AL%S8O, in 5.rdh de siE adus, de iB e preot JKi are locul Ki acest aspect de *ul&u*ire QMarcu @4LGG-G<, G13 loan @PL@-G3 Mat. ll3GB-G1O. 9ia&a cre=tlnului trebuie <, 12 o 5erda de sin. notiEt de recunoKtin&7 QRo*. @GL@O, ca J*plinire a preo&iei sale Egde QApo., @LB.13 % pet. GLAO. lar )abhrl d o ," *enea 5ert)a de sine poate )i adus7 Jn *i5locul su)erin&ei, leag7 J*preun7 su)erin&a &i lauda Jn 0ia&a creKtin7 Q"ii. GL@PO. Mul&u*irea s)in&eKte nu nu*ai su)erin&a ci toate aspectele 0ie&ii creKtinului Q@ Ti*, 4L4-S3 @ $or, @SL<S-<@3 @ Tea. BL@1-@8O. %ndi)erent care ar )i subiectul rug7ciunii, ea trebuie s7 includ7 laud7 Q"ilip. 4L1O. B%B#%;ZRA"%E. !. Ringgren, The "aith o) the 'sal*tr4 @A1<3 $. :edtue%h. T(e praite 1) cod in th. 'sal*i, @A1B3 A- A. Anderson, The Boo( o) 'sal*s, @APG, @, p. <@-<13 !.Z. #in(, PD:PT @, p. GS1G@B3 !. scndt. !,!. Ess, MDTr<, p. staLAGS, R.S.:. #A%dR )% B;ZAT/#, tn po1i8 d5n #8 @1L @A-<@ nu g7si* nu*ele bogatului. El nu a b7gat Jn sea*a su)erin&a lui #a.7r, cerKetorul de la poarta sa. Dup7 *oarte #aaIr a *ere Jn ]sJnul lui A0raa*, iar bogatul a *ers Jn !ades. Era i*posibil de stabilit orice contact Jntre ei. De ase*enea, nu a0ea nici un rost s7 tri*it7 pe #a.7r la )ra&ii bogatului, JntrucJt ei a0eau su)iciente Jn07&7turi Jn c7r&ile lui Moise Ki ale pro)e&ilor ca s7-i aduc7 la poc7in&7. 'o0estirea ne Jn0a&7 despre pericolul bog7&iei care Ji orbeKte pe oa*eni )a&7 de ne0oile se*enilor lor Ki ne Jn0a&7 despre deci.ia ire0ocabil7 cu pri0ire la destinul etern pe care o )ace* Jn 0ia&a noastrS pe acest p7*Jnt. u sugerea.7 c7 s7r7cia este o 0irtute Ki c7 bog7&ia este un 0iciu, deoarece A0raa* a )ost un o* bo8at. jaotatul di, a8dl po01tire .u a h0atat ni*ic din lec&ia despre ispra0nicul nedrept Q#uca @1L AO, Re)erirea la Jn0iere Jn @1L<@ se aplic7 *ai natural la Jn0ierea lui $ristos decJt la aceea a lui #a.7r din Betania. Q]'RA'AST%E.O B%B#%;ZRA"%E. %. !. Marshall. The Zospd o`#u(e, #APA, p. 1tG- 1<A. #AgkR D% BETA %A. $ercet7torii T cunosc bine pe cele dou7 surori din casa din BeEania, dar nu Ktiu ni*ic cu pri0ire la caracterul Ki te*pera*entul lui #a.7r- Teoria potri0it c7reia poate )i identi)icat cu t)n7rul bogat nu este decJt o specula&ie )ante.ist7. QAceast7 teorie apare pentru pri*a dat7 Jntr-o inser&ie apocri)7 Jntre 0. <4 Ki <B din Marcu @S, citat7 Jntr-o scrisoare atribuit7 lui $le*ent din Ale-andria3 c). M. S*ith, $le*ent o) Ale-andria and a Secret Zospel o) Mar(, @AP<O #a.7rapareJn nara&iunea E0angheliei nu pentru 0reo calitate str7lucit7 a personalit7&ii sale, nici pent* 0reo reali.are r7sun7toare, d pentru si*plul *oti0 c7 s-a petrecut cu el o *inune ui*itoare. 'robabil c7 a )ost un gen de o* care nu se distingea prin ni*ic, un o* despre care 6pu&ini au au.it la o dep7rtare *ai *are de @ (* de cas7+, ai totuKi, cu el s-a petrecut un lucru e-traordinar. Jncerc7rile laborioase de a e-plica sau de a contra.ice *inunea sJnt conda*nate de Jns7&i absurditatea lor. Acrede, ca &i Renan, c7 ucenicii au aran5at cu #a.7r sa pretind7 c7 este *ort pentru ca %sus s7 de0in7 renu*it prin pretinsa lui Jn0iere din *or&i, si ca %sus a )ost de acord s7 ia parte la o ase*enea JnKel7torie, este un ui*itor tur de )or&a al scepticis*ului ingenios. 'o0estirea este interpretat7 c7i *al

)iresc dac7 este luat7 ca o relatare sobr7 Ki con0ing7toare a unei JntJ*pl7ri ade07rate. 'ri*a parte din loan @@ pare s7 Re descrierea unui *artor ocular la tot ce s-a Jnti*plat, care a )ost cu lsus la E de %ordan Ki care s-a *irat de ce au r7*as G .ile acolo dup7 ce au au.it de boala lui #a.7r Q0. 1O, care poate de ase*enea s7 redea a)ir*a&iile ui*itoare ale lui %sus, cu* este aceea cu pri0ire la nu*7rul de ore Q0, AO sau a)ir*a&ia e-traordinar7 din 0. GB3 un *artor care a cunoscut distan&a e-act7 dintre Betania Ki %erusali*, pentru cI a u*blat adesea pe dru*ul acela Q0. @8O3 care poate relata cu0intele rostite de Tb*a Ki de ceilal&i uoenid Q0. 8,@G-@1O. "aptele *en&ionate constituie cJte0a dintre nu*eroasele indica&ii c7 E0anghelia a patra a )ost scris7 de cine0a care a 07.ut )aptele lui %sus si a au.it cu0intele #ui, care era )a*iliar cu gJndurile #ui, cu te*erile Ki di)icult7&ile ucenicilor, pentru c7 era - tn *od aproape cert Y unul dintre ei, unul care ne aduce in)or*a&ii directe. Dac7 autorul narea.7 e0eni*entele din pri*a parte a capitolului cu )idelitate &i sobrietate, de ce s7 )ie acu.at de )abula&ie dnd a5unge la groapa lui #a.7rU E0anghelia lui'aru, Jn relatarea ei )antastic7 a Jn0ierii lui %sus, ne arat7 ce poate reali.a *intea in0enti0i a unul o*, atunci cuid Jncearc7 s7 descrie un e0eni*ent pe care nu @-a 07.ut nici un ochi o*enesc3 pe de alt7 parte, sobrietatea cal*7 a po0estirii celor Jnti*plate la *or*Jntul lui #a.7r pare s7 arate c7 a )ost scris7 de un o* care descrie ce0a ce a 07.ut Ki descrie lucrurile Jntoc*ai cu* le-a 07.ut, A. T. ;l*stead spune c7 poEde 1t relatard =o roate detalule- circ8stan&iale ale unui *artor ocular con0ins. "or*a este co*plet di)erit7 de aceea a po0eKtilor literare *iraculoase. #a )el ca si Jn ca.ul *ultor relat7ri g7site tn surse )oarte bune, istoricul nu poate )ace decJt s7 P<8 #E$AM% T, A%,%A TA repete JntJ*plarea, )7r7 a cIuta e-plica&ii psihologice sau de alt7 natur7+ VJesus in thelighco)!istory, @A4G, p.GS1O. ;are autorul unei po0estiri ro*an&ate care potri0it teoriilor sceptice a0ea inten&ia s7 *ultiplice detaliile *iraculoase, #-ar )i descris pe %sus plJngJnd cu pu&in ti*p Enainte de it-@ che*a pe #a.7r din *or*JntU Men&ionarea lacri*ilor lui %sus poate )l pri0it7 ca o con)ir*are indirect7 a autenticit7&ii nara&iunii, Jntinat 6un o* cu ini*7 rece sau de piatr7 care Jn0ia.7 *or&ii apar&ine t7rJ*ului )ic&iunii+ QE, :. !engsten-bergO. Se poate spune, pe bun7 dreptate, c7 #ucrurile pe care nu %e spune nara&iunea sJnt la )el de i*presio nante ca &i con&inutul ei. u este redat nici *7car un singur cu0Jnt al lui #a.7r. u ni se spune ni*ic despre e-perien&ele sale Jn decursul 6celor patru .ile+ &i nu re ate datd ni.5 o )tlage cu lri0ire %a 8diriiie de 0ia&7 din lu*ea cealalt7. S.au pE tn)tberi d pri0iE %r relalia diaEE aZt #ai7r &i cel din #uca @1L@A s.ur*., care nu a )ost readus din *or&i la 0ia&73 a)ir*a&ia din loan @GL@S K.ur*. con)or* c7reia *arii preo&i au co*plotat o*o-rirea lui #a.7r pentru c7 *ul&i au cre.ut Jn %sus din cau.a lui, poate ilustra ade07rul a)ir*a&iei din #uca @1L<@L 6dac7 nu ascult7 pe Moise &i pe prooroci, nu 0or crede nici chiar dac7 ar Jn0ia cine0a din *or&i+. rts%l;$RA)lE.J. ,Sanders,+Th8Fhon51E loEd+, `0%S @,@AB4.B, p. GA.4@. A.R. ".".B. #k$;M%E. E0reii JKi Jnchipuiau c7 su)letul este plin de dorin&e puternice care %% Jndea*n7 saKi e-tind7 in)luen&a asupra altor persoane si lucruri. Ter*enul h7*ad descrie dorin&a dup7 posesiunile aproapelui QDeut. BLG@3 Mica GLGO3 besS, dorin&a de cJstig necinstit+ Q'ro0. G8L@13 %er. 1L@<[ si =7FI, dorin&a egoist7 Q'ro0. G@LG1O. Aceste cu0inte sJnt traduse J7co-nie+. 0Ta pB leconia .ub interdic"2 QErod, GSLlnj iar Acan a )ost J*proKcat cu pietre pentru acest p7cat Q@1. PL@1.G1O. Ter*eul gr. epithy*ia e-pri*a orice dorin&7 intens7, care dac7 este direc&ional7 greKit se poate conenh epra b.nitor, 1 tn paDt, GSL<<L @ Tin. 1LS@ Ro*. PLP. $u0Jntulgr.pieone*a e-pri*7 Jn general a)innareadesine)7r7scn3piueQG$or.GLn3PLGO3este aplicat7 la posesiuni Jn #uca @GL@B Ki este repudiat7 de cristo1 h MaEu .LGG. $u0htut 1ie lDia add1a cu i*oralitatea Jn. lista 0iciilor QE)es. 4L@A3 c). "iloO &i, )iind Jn esen&7 o 0enerare a eul ui, este caracteri.at7 ca )or*a supre*7 de idolatrie Jn E)es. BLB Ki $ol. <LB. 'oate )i tradus7 6.gJrcenie+ Jn G $or. ALB Ki G 'et. GL<. Ter*enul gr. .elos este )olosit pentru a i*pri*a o dorin&7 intens7 dup7 darurile spirituale Jn @ $or. @GL<@, dar Jn %ac. 4LG descrie o lupt7 carnal7 5osnic7. D.!.T #EA QEbr. $e=7, 60ac7 s7lbatic7+UO. "iica cea *ai *are a %ui #aban, ara*eul. 'rin JnKel7ciune ea a de0enit so&ia luilaco0, datorit7 obiceiului local care inter.icea )iicei *ai tinere s7 se c7s7toreasc7 Jnaintea celei *ai bItrJne QZen. GALG@-<SO. Ea a )ost, natural in0idioas7 pe Rahela, sora ei *ai )ru*oas7. Ea a nthi " Ruber si*sn, %pt, luda, tehar ADuon Vi DiE ,i . )cr t.udatd ateMi de Raheta c una dinEE er2 8re au .idir ce lui rsrel QR%t 4L@@O. Ele s-au aliat cu %aco0 J*potri0a lui #aban, iar cJnd s-au intJlnit cu Esau, #ea a )ost plasat7 la *i5locul cara0anei. Ea a )os lnSrcpate t M.cpeta ti !ebtur rb.. bil Jnainte de coborirea lui %aco0 Jn Egipt QZen. 4AL<%O,

M.B. %XB-MAMA%. /n cu0Jnt arti)icial Q%er. B@L@, R0O, )or*at prin *etoda nu*it7 AtbaK Qe-plicata Jn ar ticolul ]?%?A$O. $onsoanele ebr, J-b-D-*-y repre.int7 de )apt )c-i-d-y-*-o, adic7, (asdJ*,6haldeii+ Q0e.i trad. ro*.O. =9ocalele ad7ugate de *asore&i dau cu0Jntului un sens di)eritL 6%ni*a celor care se ridic7 J*potri0a *ea+. 9)ersetul *en&ionea.7 deschis pe babilonieni, a&a tacit acesta este un 5oc de cu0inte, nu un cu0Jnt codi)icat. EB Ki unii teologi pre)er7 s7 altere.e te-tul. D,",'. #EZARE ?% DEg#EZARE Qara*. =+ser &i ,Jr73 gr. deo, lyoO. Ter*eni rabinici )olosiri Jn Mat. @1L@A cu pri0ire la autoritatea doctrinar7 a lui 'etru de a declara unele lucruri per*ise sau inter.ise3 )olosi&i Ki Jn Mat. @<L@1 cu pri0ire la autoritatea disciplinara a aposbltlor de a ond.l* eu d2 . ie)ta. A,.oiZtZ. disciplinar7 di)erii de puterea rabinic7 personal7 prin )aptul c7 este inseparabil7 de E0anghelia procla*ata@3 ast)el, Jn Mat. @SL@G-@B ucenicii care propo07duiesc nu rostesc nici o 5udecat7 o*eneasc73 Jn Mat. @<L<S3 GGL@< sinbolis*ut J.gari5 B2*i1ct iudera di0int. Autoritatea doctrinar7 este e-ercitat7 prin Jn07&7tura apcrolic, Q'apr, GL4GO g prin %re de tn0die a altora QG Ti*. GLG4-G1O, )iind )7cut7 cu disce*7*Jnt. Ter*enul dea QsingurO este )olosit Jn sens si*bolic cu rel2riE # dsrtorie Q@ cd, PLGAO, la ledndle le8ale Q8oR PLGO ti la slu5iE lui p1El Q"art. toLGGO. T)cr*enul tyo QsingurO este )olosit cu pri0ire la legi care au )ost uKurate QMat. BL@AO, la p7cate iertate QApoc. @LBO Vi Qc). r)eoO @1 i.ba0n2 Q#8 @<L@1O. B%B/oZRA'TE. JDT l, ,. 4<B5 R- iult)rad. n. !istary o) the SynopIc TCadition@, @A183 JeFE, <, p. G@B3 ;. $ull*ann, 'eterL DiscipJe-Apostle-Martyr, @AB<, p, GS4GS1. orrri %JZAM% , AT%A TA. %. Ter*inologia cel. dou.m cu0inte cleie )olosir2 =, Bibtie Enu lere. *Jnt sau alian&7 sJnt ehr.i=r)t &i gr. diat)t7)ce. Ter*enul h=r( se re)er7 de obicei la actul sau ritualul de Jncheiere a unui leg7*Jnt, precu* Ki ma contractul e-istent Jntre doi parteneri, diathe(e este traducerea greac7 Q#XXO a cu0Jntului )t=r&& care este preluat Jn T. Are sensul de 6testa*ent+. Al7turi de b=rJ& e-ist7 &i al&i ter*eni care sJnt )olosi&i Jn conte-tul leg7*Jntului. $ele *ai i*portante sJnt +Sheb, 6a iubi+, hesed, 6dragoste prin leg7*Int= sau 6solidaritate prin legI*Jnt+, tIb7, 6bun7tate+ sau 6prietenie+, )7lI*, 6pace prin leg7*Jnt+ sau 6prosperitate prin leg7*Jnt+, Ki y7da, 6a slu5i cu credinciosie Jn con)or*itate cu leg7*intul+. $u e-cep&ia ter*enului hesed, to&i ceilal&i ter*eni pot )i asocia&i Jntr-un )el sau altul cu ter*inologia trata t2lor din ;hDRi AobDiLrP<A T,EZ%M% T, A/A TA Di)erite 0erbe sJnt )olosite in leg7tur7 cu b=rt&. Ter*enul cel *ai u.ual este (arac b=rt&, lit, 6a t7ia un leg7*Jnt+, care indic7 ritualul antic de sacri)icare a unui ani*al la Jncheierea unui tratat sau a unui leg7*Jnt. $Jnd este )olosit 0erbul (7rac cu prepo.i&iile @] sau =i*, indic7 direc&ia unui leg7*Jnt Jncheiat cu un superior. Multe alte 0erbe sJnt )olosite ta loc de (Sra&, de e-., heDJ*, 6a stabili+, n7&an, 6a da+, higgtd, 6a declara+, niiba=, 6a5ura+, )ie=:d, 6a t-\n8i*a+,siFF7, 6a porunci+ &i sa*, a )aoe+. Di)erite 0erbe sJnt )olosite de ase*enea pentru a indica participarea oa*enilor la leg7*Jnt, de e-. b1=, 6a intra Qntr-o rela&ie de leg7*Jnt cu Do*nul+ QG $ron. @BL@GO. 7bar 6a intra Jntr-o ase*enea rela&ie+ QDeut. GAL@GO si S*ad ca )i tntr-o rela&ie stabilita prin Jeg7*Jnt+. Dou7 0erbe stnt )olosite pentru a ar7ta respectarea leg7*Jntului, n7sar &i Sa*ar. ; Jntreag7 pleiada de 0erbe sJnt )olosite pentru ruperea leg7*intuluiL Jn prunul rJnd, %o= cu n7sar &i Sa*ar, apoi, de e-. l7(ah 6a uita+, 7bar 6a Jnc7lca+, *S=aJ 6a dispre&iri+, p7*r 6a rupe+, i7Dar 6a )i )als )a&7 de+, hirta +a prclaE d aTar +a 8ruDe+, %%. Ritualuri legate de leg7*Jnt Din lips7 de *aterial nu de&ine* in)or*a&ii precise cu pri0ire la ritualurile asociate cu leg7*Jntul. E-ist7 Jns7 rJte0a 0estigii ale unor ast)el de ritualuri Jn *ateriale care ne stau la dispo.i&ie. Sacri)icarea unui ani*al Qoaie, *7gar, taur, etc.O este descris7 Jn te-tete de la Mari, Jn t7bli&ele de la Alalah &i Jn 9T. Era obiceiul ca ani*alele s7 ne t7iate Jn doua sau trei p7r&i Qa&a sus&ine *ai recent $a.ellesO. S parte era ars7 pentru a onora .eul iar o parte era *Jncat7 la o *asa de leg7*lnt. Jn Zen. @B este descris un ase*enea ritual, Jn E-od. G4 este *en&ionat acelaKi ritual. Jn ca.ul acesta 5ert)a Ki *asa de leg7*Jnt sJnt descrise clar. Ea anu*ite tratate de 0asalitate din ;rientul Apropiat se stipulea.7 c7 0asalul are obliga&ia s7-@ 0i.itele pe rege Jn )iecare an pentru a Jnnoi tratatul. DeKi 9T nu este clar Jn pri0in&a aceasta, nu este i*probabil ca acelaKi obicei s7 )i e-istat Ki Jn %srael. Este posibil ca israeli&ii s7 se )i adunat cu oca.ia unei anu*ite s7rb7tori Qs7rb7toarea Anului ouO pentru a Jnnoi leg7*Jntul. r%@. Al#ntd Vu ratVt QiO h ;rientul Apropiat antic %deea de Jncheiere a unui tratat este pre.ent7 aproape Jn toat7 istoria ;rientului Apropiat antic. JntI*pl7tor sJnte* bine in)or*a&i cu pri0ire la anu*ite tratate din ;rientul Apropiat, de e-., tratatele bitite, tratatele lui Esar-hadon &i tratatul ara*aic din Se)lre. /n studiu atent al t7bli&elor de la Mari &i al celor de la A*atna, de e-e*plu, arat7 c7 e-istau tratate Jntre di)eritele po -

poare &i grupuri *en&ionate. "olosirea unor ter*eni cura sJnt tat7-)iu sau do*n-slu5itor QabduO arat7 c7, Jntr-o rela&ie de prietenie, regele su.eran este nu*it de obicei 6tat7+, iar regele 0asal este nu*it 6)iu+, tu ti*p ce Jn rela&ii *ai pu&in a*icale regele su.eran este nu*it 6do*n+ iar 0asalul este nu*it 6slu5itor+. 'ot )i Jnulnite dt uI tipuri *a5ore de tratateL Q@O un tratat Jntre p7r&i egale, Jn care cei doi parteneri stnt nu*iri 6)ra&i+, de e-., tratatul dintre !attusilis %%% Ki Ra*sese %%. 're0ederile dintr-un ase*enea tratat sJnt li*itate Jn principal la recunoaKterea grani&elor si la Jnapoierea scla0ilor )ugari. QGO un tratat de 0asalitate, stabilit Jntre un *are rege cuceritor &i un rege *ai *ic. Aceste t)a tate erau elaborate Jn general Jn 5urul ur*7toarei sche*eL un prea*bul sau introducere, Jn care regele cuceritor este pre.entat cu toate titlurile &i atributele sale3 prologul istoric, Jn care este schi&at7 istoria rela&iei dintre regele cuceritor &i str7*oKii 0asalului, precu* &i 0asalul JnsuKi u este o istorie stereotip7, ci sJnt descrise e0eni*ente istorice reale &i se pune accentul pe gesturile de bun70oin&7 ale regelui cuceritor )a&7 de 0asal &i &ara sa. Dup7 aceea sJnt e-puse pre0ederile tratatului. Acestea constau, de e-., dan ur*7toareleL interdic&ia de a stabili rela&ii cu orice alt7 &ar7 din a)ara s)erei de in)luen&7 a hiti&uor3 inter= d(&ia ostilit7&ii )a&7 de al&i 0asali hiti&i3 acordarea i*ediat7 de a5utor pentru regele cuceritor Jn ca. de r7.boi3 0asalul nu trebuie s7 asculte cu0inte 5ignitoare la adresa regelui cuceritor, d trebuie s7 le raporte.e i*ediat acestuia3 0asalul nu trebuie s7 ascund7 scla0i )ugari sau re)ugia&i3 0asalul trebuie s7 se pre.inte o dat7 pe an Jnaintea regelui pentru a pl7ti i*po.itele sale &i pentru a Jnnoi tratatul. Stipula&iile sJnt ur*ate de obliga&ia 0asalului de a pune o copie scris7 a t=atatult, t, tslplu si dc a o citi dln dnd h .ttu# /r*ea.7 apoi o list7 de .ei care stnt *artori, tar Jn aceast7 list7 .eii regelui cuceritor ocup7 locurile i*portante. $hiar si anu*ite ele*ente ale naturii cu* sJnt cerurile &i pI*Jntul, *un&ii, *area, rJurile, etc. sJnt che*ate ca *artori. Tratatul de 0asalitate se Jncheie cu bleste*e &i binecu0Int7ri. Anu*ite bleste*e se 0or J*plini dac7 tratatul este Jnc7lcat. Aceste bleste*e )ac parte dintr-o ga*a 0ariat7 si este clar c7 unele dintre ele sJnt re.er0ate pentru s)era di0in7 iar altel. por 1 lde l, lDplinle T .*t, regElui cuceritor. $Jnd tratatul este respectat, 0asalului Si re0in anu*ite binecu0Jntari, de e-., do*nia etern7 a ur*a&ilor s7i, 9aria&iunJ ale acestei te*e apar %n tratatele de 0asalitate de *ai rXr.iu3 de e-., Jn tratatele de 0asalitate ale lui Esarhadon se pune un accent puternic pe bleste*e. Jn tratatul Se)ire bleste*ul este ilustrat prin topirea unei )igurine de cear7, etc., un )el de act *agic QiiO tn 9T. Este clar din 9T c7 rela&ia stabilit7 prin tratat cu popoarele str7ine nu era un lucru necunoscut tsraeli&ilor. Jn 9T pot )i Jnt;nite a*bele tipuri de tratate - tratate Jntre parteneri egali &i tratate de 0asalitate. =9estigiile unui tratat pe baia de egalitate Jntre israelipl Ki *adiani&i QE-od. HSO pot )i obser0ate, deKi r7*Jn *ulte proble*e nere.ol0ate, de or., rela&ia dintre *adiani&i &i cheni&i, &i ostilitatea de *ai tJr.iu dintre *adiani&i si israeti&i, $el *ai bun e-e*plu de tratat %ntre parteneri egali, Jns7, este acela dintre Jsraeli&i &i )enicieni. 'robabil c7 a )ost Jnceput de Da0id Ki !ira* Qobser0a&i cu0Jnrul oheb, 6iubit+, Jn e-pri*area rela&iei dintre Da0id Ki !ira*, @ J*p. BL@O Ki a )ost Jnnoit pe o scar7 *ai co*ple-7 Jntre Solo*on &i !ira*. Ei se nu*esc )ra&i &i una dintre tran.ac&iile lor, anu*e, cedarea unor cet7&i tn schi*bul le*nului de construc&ie, etc. poate )i co*parat7 cu acelaKi gen de tran.ac&ie Jn t7bli&ele de la Alalah, care )ac parte tot din s)era tratatelor. Aceast7 rela&ie stabilit7 prin tratat este *oKtenit7 *ai tJr.iu de regatul de al lui %srael, dup7 J*p7r&irea J*p7r7&iei. Rela&iile bune dintre dinastia tui ;*ri Ki )enicieni s-au ba.at pe acest tratat. ?ti*, de e-., c7 tratatul de paritate dintre !attuKil * Ki Ra*ses El s-a Jncheiat cu o c7s7torie Jntre )iica lui !atuKil Ki Ra*ses. $7s7toria dintre %.abela Ki Ahab trebuie interpretat7 ca o J*plinire par&ial7 a condi&iilor tratatului $el *ai bun e-e*plu de tratat de 0asalitate Jn 9T este cel Jncheiat %ntre israeli&i &i gabaoni&i )los. A-@SO. P4S $aracterul de 0asalitate al tratatului este e0ident Jn ter*inologia )olosit7. Zahaoni&ii au 0enit la israeli&i &i le-au spus c7 0or s7 de0in7 scla0ii lor. E-presia 6noi s*te* robii 0oKtri+ QibIdeM ina)in)tO este o re)erire dar7 la 0asalitate. Tratatul a )ost Jncheiat &i apoi a e-istat un leg7roJnt de pace Q))J1*O Jntre cele dou7 p7r&i. DeKi *a5oritatea cercet7torilor *oderni considera c7 %os. @S este o ad7ugire tJr.ie, trebuie obser0at c7 a5utorul *ilitar dat de israeli&i gabaoni&ilor dup7 stabilirea tratatului constituie o obliga&ie binecunoscuta a partenerului *a5or al tratatului Qaceast7 pre0edere este enun&at7 dar Ja tratatele de 0asalitate descoperite la /garirO. 'rin ur*are, este )oarte dar c7 i.raeli&ii erau )a*iliari.7ri cu di0erse )or*e de tratate care e-istau &i Jn alte p7r&i din ;rientul Apropiat antic. %9, #cgI*lnte biblice QiO #eg7*tnnil cu Do*nul. %deea stabilirii unui #eg7-raJnt Jntre un .eu &i un rege sau poporul s7u este bine atestat7 %n toat7 istoria ;rientului Apropiat antic. %deea apare sub di)erite )or*e Ki e-ist7 o *are di0ersitate de *aterial. Ea nu este e-pri*at7 Jntotdeauna direct, dar poate T dedus7 din ter*inologia )olosita. %deea unui ase*enea leg7*Jnt nu le era deloc str7in7 israeli&ilor. )n acelaKi ti*p ei cunoKteau tratatele prin care se stabileau rela&ii, aKa cu* a* 07.ut *ai bus. 'rin ur*are, nu este surprin.7tor c7 Do*nul a )olosit aceast7 )or*7 de rela&ie pentru a e-pri*a rela&ia Sa cu poporul S7u. Se poate ca lucrul

acesta s7 )i Jnceput Jn 0echi*e, deoarece ideea era bine cunoscuta tn ;rientul Apropiat antic Jnc7 Jn *ileniul al <-lea J.d.$r, QiiO #eg7*ince 0echi T)cidi&ia biblic7 *en&ionea.7 douJ leg7*inte Jntre Du*ne.eu &i oe QZen. 1L@83 Zen. AL8-@PO. EsBenu*itJn*odclarunJega*Jnt, cu eudte oblsag din parr.. lui 8 ri d anu3te pro*isiuni din partea Do*nului. Acesta este un preludiu %a legaDistele bdtie in c], 8risill8l oaca un rol i*portant. QiiiO Jeg7*tatttl patriarhal Acesta ne este trans*is Jn doua tradi&ii, anu*e. Zen. HS si @P. Do*nul a Scut acest teg7*lnt cu A0raa* &i a pus un accent puternic pe pro*isiune $to special tn Zen. @PO. Au )ost )7cute dou7 pro*isiuni, &i anu*e, Jn*ul&irea ur*a&ilor lui A0raa* &i *oKtenirea ]^7rii pro*ise. Este e0ident, de e-., din cartea E-odului c7 pro*isiunea unul *are nu*7r de ur*a&i este considerat7 J*plinit7 Q&). E-od. @LP-GGn. Descrierea cuceririi ^7rii pro*ise Jn cartea lui losua indic7 J*plinirea pro*isiunii cu pri0ire la *oKtenire. 'rin ur*are, leg7*Jntul patriarhal este tn *are *7sur7 ba.at pe pro*isiune. %n pri0in&a aceasta se asea*7n7 )oarte *ult cu leg7-raJntul da0idie. DeKi autorul c7r&ii E-odului descrie )or*area unui leg7nunt nou la Sinai, el continua s7 puiF accentul pe i*portan&a leg7*Jntului patriarhal. $Jnd a )ost Jnc7lcat leg7*Jntul de la Sinai QE-od. <GO, autorul de*onstrea.7 c7 leg7*Jntul patriarhal con-&inta s7 )ie Jn 0igoare QE-od. <<L@O. Trebuie re*arcat c7 leg7*Jntul de la Sinai nu a Jnlocuit leg7*Jntul patriarhal, d a co-e-istar al7turi de acesta. Qi0O #eg7*Jntul dela Sinai. 'otri0it tradi&iei biblice acest le5S*Jnt a )ost stabilit prin Moise, ca *ediator la Sinai, dup7 ce israeli&ii au )ost i.b70i&i Jn *od *inunat de Do*nul din robia lor egipteana, tn E-od. G4 este descris ritualul Jncheierii legI*Jnrului. Aceasta descriere are i* i. antic. A )ost adus7 o 5ert)a Do*nului. Stngele ani*alelor Jert)ite a )ost J*p7r&it %<Z%M% T, A/A TT in dou7 p7r&i dintre care o parte a )ost turnat7 pe altar. Este *en&ionat7 de ase*enea cartea leg7*In hui u ni e rpl* lioic o pri0id la 8linutut acestei c7r&i. /nii cercet7tori sus&in c7 se re)er7 la Decalog, iar al&ii sus&in c7 se re)er7 la $odul #eg7-*tntului care precede Decalogul. Aici a0e* un leg7-*Jnt nou tn care legea este citit7, ur*ea.7 apoi ris-punsul poporului, 5ert)ele, pecetluirea 5ur7*Jntului &i. %n )ine, *asa leg7*Jntului. Este clar c7 autorul E--oduhu a co*binat )or*area leg7*Jntului cu stipula&iile din $odul leg7*Intului, )n E-od. @A este descris7 teo)ania Do*nului3 Jn E-od. GS este schi&at7 politica Do*nului pentru poporul Sau QDecalogulO3 Jn E-od. G@-G< sJnt date stipula&iile, iar Jn E-od. G4 este descris ritualul Jncheierii legI*Jntului. Este i*portant sS obser07* c7 acest lega*Snt areo descriere detaliat7 a stipula&iilor. A&a cu* ara 07.ut din tratatele de 0asalitate hidre, stipula&iile )ac parte din )or*a tratatului. Dar trebuie s7 &ine* cont c7 acesta este un leg7**t israelit care ar )i putut ur*a tn anu*ite aspecte )or*a bine cunoscut7 a tratatelor sau leg7-*intelor, dar putea de0ia tn alte aspecte de %a o serie de )or*e prescrise pe care te cunoaKte* din ;rientul Apropiat. Stipula&iile din $odul #eg7*Jntului sJnt co*plet di)erite prin con&inutul lor de stipula&iile tratatelor care ne sJnt cunoscute. #ucrul acesta poate )i e-plicat prin circu*stan&ele speciale &i prut cadrul religios di)erit. #a s))irKitul $odului #egI*Jntului poate R obser0at un )el de epilog cu caracter de prT*-siune, Aici este reluata din nou re)erirea la ^ara pro*is7. Q0O #eg7*tnnd Da0idic Acest leg7*Jnt este Jn principal o pro*isiune. oi sJnte* de acord cu di)eri&i teologi care sus&in c7 acest leg7*Int este asociat Jndeaproape cu leg7*Jntul de la Sinai. u trebuie pri0it ca un legg*Jnr nou, ci ca o e-tindere a leg7*Jntului de la Sinai #egI*Jntul da0idic a de0enit necesar o dat7 eu de.0oltarea unei situa&ii istorice. Regele israelit era acu* un *ediator Jntre Do*nul Ki poporul S7u. 'rin ur*are, un leg7*Jnt cu acest rege a de0enit o necesitate. $ercet7ri recente au ar7tat c7 e-ist7 de ase*enea leg7turi strJnse Jntre leg7*Jntul patriarhal si cel da0idic. A*Jndou7 leg7*intele sJnt Jn principal pro*isiuni. 'ro*isiunile patriarhale au )ost J*plinite o dat7 cu creKterea popula&iei israelite &i cu *oKtenirea 'alestinei. 'rin ur*are a )ost necesar s7 )ie )7cute pro*isiuni noi Jn situa&ia nou7 care s-a de.0oltat, ; dat7 cu pro*isiunea nou7 dat7 lui Da0id c7 0a a0ea o do*nie 0eKnic7 prin ur*a&ii s7i, leg7*Jntul patriarhal a )ost Y Jntr-un anu*it sena - Jnlocuit de leg7*tatul nou. Jn G Sa*. P leg7*Jntul este Jncadrat Jntr-o )or*7 narati07, dar anu*i&i ter*eni %ndic7 li*pede cadrul leg7*Jntului, de e-., Du*ne.eu 0a )i un Tat7 pentru )lul lui Da0id Ki c7 regele 0a )i un )iu al lui Du*ne.eu. 'ro*isiunea pentru ur*aKii lui Da0id c7 0or do*ni 0e&nic poate )i co*parata cu binecu0Jn-tarea din tratatele de 0asalitate hitite, anu*e, c7 )iii esalului sdinc#s br dotui 0eslic D. EoDul lul, #eg7*Jntul da0idic, aKa cu* eare dar din 's. G Ki @@S, a a0ut o in)luen&7 pro)und7 asupra speran&elor de *oi ttnl, din 9% .i chiar dh in QiO #eAdntntul din T. %a8 1SS td.$i. 1 rFt loc o creKtere se*ni)icati07 a interesului )a&7 de leg7*Jnt Vde e-. Jn %ere*iaO. %n)luen&a %deii de leg7*Jnt a )ost si*&it7 puternic Jn perioada intertesta*ental7, aKa cu* au ar7tat M. Balt.er Ki A. Jaubert Secta de la fu*ran poate )i pri0it7 ca o co*unitate a legI*JnP4@ #EZiMT T, 5A Ti rulai. Este de aKteptat ca lucrul acesta s7 )ie ade07rat si Jn T. Jn T cu0JntuJ .Jeg7*Jnt+ Qdiathe(e, tra ducerea gr. a ter*enului b=rt&O este )olosit )a asociere strJns7cu=$ina Do*nului Qc). Marcu @4LGG-GB3 @

$or. @@LG<-GBO. #a instituirea S)intei H*p7rt7Kanii %sus Se re)era la trupul S7u ca )iind pJinea, iar sJngele S7u )iind 0inul. Este e0ident c7 aceasta este o re)erire a lui %eus la *ielul pascal care a trebuit s7 )ie sacri)icat la 'aste Ki trebuia *Jnca t J*preuna cu ucenicii S7i. Mielul pascal a de0enit ani*alul leg7*Jntului &i S)Jnta J*p7rt7Kanie a de0enit *asa leg7*Jntului. Este interesanta re)erirea lui $ristos la leg7*Jntul nou al sJnge-lui S7u. ;bser0a&i rolul proe*inent al sJngelui Jn iBtitui.2 l2gTTtdui la situi QE-od. G4L<O. M8 tea lui rsu .. niel paNal lr)u si aibi lo. a doua .i la Zolgota. Jert)a lui %sus pe cruce este cea *ai i*pori.nt, pd2 in istituiE rcdui less*r)t. 'a0el a inErpEEt coet relttriE lui crit1 c 1ind o luare asupra Sa a bleste*elor legii pentru a r7scu*p7ra otunlr8 Qcal, <L@<O. ; .lar, cu noul lesLnlnt bleste*ul leg7*Jntului 0echi de la Sinai este Jndep7rtat de $ristos. p@ a de0enit noul Rege da0idic care do*neKte 0eKnic. $ele dou7 legI*inte 0echi au )ost Jnlocuite dintr-odat7L bleste*ele leg7*Jntului de la snEi au lct lndepl.tate g a )1t lnplilit, ptunisiue #aEh inWtui da0idic, Q0iiO Jnnoirea &i rati)icarea leg7*tntidui. Jnnoirea legI*Jntului Jnsea*n7 c7 leg7*Jntul este Jnc7lcat Kt trebuie reJnnoit pentru a intra din nou Jn 0igoare. $el *i bs ]nplu de rct lel 1te ln B]od, <G-<4, unde leg7*Jnrul de la Sinai este Jnc7lat de Aaron Ki de israeli&i prin )aptul c7 Ki-au )7cut un 0i&el de aur la care s7 se Jnchine. $Jnd s-a Jntors Moise, bleste*ele Jnc7lc7rii leg7*Jntului au )ost aplicate prin o*orJrea Mi tultor istuliti QE-od, <GLG1G<O. Moi2 a aci5Z Et a hediator p2nbu a iMoi learn)ntul tncil8t, Moi] i. lnbs pe *et2 ude a prinit ttut o datL 1ripulad5le leslhintului ll*it QE-od. <4O. %etDia a considerat c7 leg7*Jntul a )ost Jnc7lcat Jntr-o ase*enea *7sur7 Jndt trebuia s7 )ie Jnlocuit de un leg7hln* nou fe# <@L<@O. Rati)icarea leg7*Jntului are loc atunci cJnd legI-rtuntul este Jnnoit )7r7 s7 )i )ost Jnc7lcat. $el *ai bun ehplu de h @1. G<,G4, in %s. G< 1re dat1 o descriere a poruncilor )inale date de losua israeli&ilor Jn care lise cere s7 respecte leg7*Jntul. 'otri0it cu los. G4, c8 e o cadru pure*ic de leglhiot, i8eligi au )ost aduna&i la Sihe* pentru a Jnnoi leg7*Jntul cu DoMd. /nii toloai cEd cl la snr* <.a to8r pentru pri*a dat7 co*uniunea leg7*Jntului, pe ba.a unei tradi&ii 0echi care a)l7* c7 leg7*Jntul a )ost instituit aici. oi accept7* tradi&ia biblic7 &i consider7* c7 Jntrunirea de la Sihe* a )ost o rati)icare a leg7*Jntului. 0. #.8l*htul rl Drcrodt $oncep&ia lui :ellhausen, care continu7 s7 )ie acceptat7 de *ul&i teologi, sus&ine c7 ideea de legI*Jnt este str7in7 pentru prorocii din 0echi*e. %deea este de.0oltat7 nu*ai JncepJnd din perioada deuterono*iKtilor Q0e.i, de e-., concep&iile lui Mutsch Ki 'erJittO. Aceast7 concep&ie este ba.ata Jn principal pe presupunerea c7 ideea de leg7*Jnt nu poate )i g7sit7 la prorocii din 0echi*e Ki c7 )olosirea cu0Jntutui b=ri& este ine-istent7. Este ade07rat c7 ter*enul b=rtc este )olosit )oarte rar Jn aceste scrieri, dar nu Kti* dac7 raritatea te*dului loate i atribuirl e, nu ine-irdlei in, stitu&iei leg7*uitului. Se poate s7 )i e-istat un *oti0 pentru e0itarea ter*enului b=rtc, de e-., se poate ca cititorii Ki ascult7torii s7 )i a0ut o concep&ie greKit7 cu pri0ire la ade07ratul Jn&eles al ter*enului. $ercet7ri recente au ar7tat c7 ideea de leg7*Jnt e-ist7 Jn *a5oritatea scrierilor pro)e&ilor, dac7 )olosi* o interpretare *ai larg7 Ki c7ut7* di)eritele ele*ente ale leg7*Jntului, de e-. bleste*ul Ki binecu0Jnrarea, Jnc7lcarea leg7*Jntului prin nerespectarea pre0ederilor. $e se 0a Jnri*pla cJnd sJnt Jnc7lcate pre0ederileU Atui urE.L o 5udeatn baarA pe leSrnht. %4etura dintre slu5ba pro)etic7 Ki lege este clar7 dac7 ltudid d at2rWe sisile prclerice. u e-i1tn lici o di)eren&7 Jn *odul Jn care este abordar7 legea de lrotui cM sirt ;s, Aro, %si, ti ld*ia. De e si )ie declarat nu*ai %ere*ia un protagonist al leg7 *Jntului pentru si*plul *oti0 c7 el a )olosit cu0Jntul 1=.t 5ar eilalVi nu lVu )ol1itU /* ditrEe poblen2l2 p.ircipale ldsiterc b scrierile pro)etice este originea a*enin&7rii pro)etice. ; alt7 proble*7 este co*binarea a*enJ&7riloc Ki bine-d0trttuilor p")etic.. 9n studi, arenr al .tuni,&7rilor arata c7 *ulte dintre ele pot )i co*parate cu blet2*ele din naat2le de Falir.t .onrdpohn2, de e-., cele ale luiEsarhadon Ki Se)Jre. Bleste*ul, Jns7, nu a )ct linitat la ELtb, .i ln ;riDtul Apropi<t . )1t )olZit p2ntu o .liFbiiate d2 ]opui. llebnie obser0at c7 bleste*ul din tratat are anu*ite caracteristici care apar Ki Jn a*enin&area pro)etic7. Ast)el este posibil ca pro)e&ii s7 )i considerat c7 leg7*Jntul )usese Jnc7lcat Ki, ca ur*are a acestui )apt, a0eau s7 se J*plineasc7 anu*ite bleste*e. Aceasta presupune c7 prorocii erau )a*iliari cu )or*a leg7*Jntului. "aptul c7 ei au rostit a*enin&7ri atunci dnd legea Qleg7*JntulO este Jnc7lcata, Ki binecu0Jnt7ri &i prosperitate atunci cJnd legea Qleg7*JntulO este respectat7, arat7 c7 ei au cunoscut )oarte bine )or*a leg7*Jntului. Jntreaga proble*7 a a*enin&7rii Ki binecu0Jnt7rii poate )i e-plicat7 prin Jnc7lcarea sau respectarea teg7-i*ntului. Judecata leg7*Jntului, care este bine atestat7 Jn ;rtentul Aprcpiat a.lt, Ds c8 a aretat %VanE, poate )i trasat7 de la o surs7 0eche cu* este Deut. <G la pb)elii 02.hi W la cei ile Mi tlr.iu, d. a. %<. @LG-<, @ZGS3 %ei GL4@<3 Mi2 1L@-t. ta 5udeat, i8tilii sJnt acu.a&i de idolatrie. Aceasta Jnsea*n7 c7 ei au 0iolat condi&iile leg7*Jntului, Ki anu*e, interdic&ia de a se Jnchina oric7rui alt du*ne.eu. 'e ba.a aceasta 5udecata este pronun&at7 sub )or*7 de a*enin&7ri sau bl1ttu, Eir2 irbitor )aphrl cd la dudre 5udecVti este che*at ca *artor cerul si p7*Jntul. %n ca.ul acesta este )oarte )olositoare co*para&ia cu tratatele de 0asalitate hitite *ai 0echi, Jn care cerul Ki p7*Jntul sJnt considerate de ase*enea *artori. Aceasta indic7 leg7tura strJns7 Jntre )or*a tratatelor &i )or*a leg7*Jntului. 0%. #eadWlntd tl tdlosh

)n cartea sa Tliealogy o) the ;ld Testa*ent, Eichrodt consider7 c7 %deea leg7*Jntului este central7 pentru 9T. ZJndirea religioas7 israelit7 a )ost construit7 Jn 5urul acestui concept. Din discu&ia de *ai sus reiese clar dt de do*inant7 KicJt de i*portant7 a )ost pentru israeli&J ideea de leg7*Jnt. TotuKi, aceasta nu e-clude <@te noNlDi d. 2-pri*rc a relaWei dilEe DdEul W poporul S7u. #eg7*Jntul cu pre0ederile lui deschide posibilitatea Jnc7lc7rii leg7*Jntului Ki posibilitatea P4G p7catului, a0tnd ca Ki consecin&7 5udecata Ki pedeapsa. Aceasta este una dintre te*ele principale ale 9T. ; alt7 caracteristica i*portanta a leg7*Jntului este pro*isiunea &i aKteptarea. #eg7*Jntul da0idic Ki pro*isiunea unei do*nii 0eKnice a dat naKtere la aKteptarea 0enirii glorioase a lui Mesia, "iul tui Da0id. Aceasta constituie o leg7tur7 i*portant7 Jntre 9T Ki T. Jn )elul acesta leg7*Jntul este una dintre cele *ai i*portante l.8aturi tnR T1rn*ente. ; dai, cu noul lerhinr ain TpaFusia lui Mesia cap7t7 o nou7 speran&7. Aceasta arat7 c7 legI*tntul Ki speran&a pe care o creea.7 sJnl r7spun.7toare pentru te*a principal7 a aKtept7rii escatologice. B%B#%;ZRA"%E. 'entru o bibliogra)ie solid7 pJn)i Jn @APP, 0e.i D. J. Mc$arthy, ;ld Testa*ent $o0enant@, @AP8. /r*ea.7 o selec&ie dintr-o bibliogra)ie *al 0ast7L T. ieiaer, The $o0enant "or*ulary, @AP@3 : Beyeriin, ;rigins and !istory o) the ;ldest Sinait( Traditions, @A1B3 '. J. $alderone, Dynastic ;rade and St-erain&y Treaty, @A113 !.$a.e/es, g<)lS,P,@A14, p P<1-8S83 R. E. $le*enta, Abra(a* and Da0id, @A1P3 ". $. "ensha*, 6$o0enanr, 'ro*ise and E-pectation+, Tg G<, @A1P. p. <;B.<GGt id*, ,,$oM3n 2rds in $urses o) the ear Easte* Treaties and Mudu*i inscriptions co*pared Fith Maledictions o) A*os and lBaiah+,G:PB, @A1<, p. @BB-@PB3 ide*, 6The %reaty betFeen the %sraelites and the Tyrians+, 9%= Supp @P, @A1A, p. P8 K.ur*.3 Z. "ohrer, 6AT-A*philtryonie und Bud+, PP+ A@, tA11. p. soG.sr1, st<.Ao4L J, !d-0ey, #a plaidoyer proo)itiDue contre )arisei apris ta r0p*redet=alliance, @A1P3 D. R, !illers, TCeaty-cunes and the ;ld Testa*ent 'rophets, @A143 ide*, $ot1btL The !#stort o) o Bihinol rde4 tA1irL !. B. !u))tnon, 6The $o0enant #aFsuit and the 'rophets, Ja# P8, @AsA, p, GA1.GAs5 A Jaubd. r, 3.do3 d=alliance dans le 5uda=is*e au- abords de l=ire chr)yiei*e, @A1<3 M. A. Mitchen, 6Egypt, /garit, fatna and $o0enant+, "estechri)t )ur $.".A. SchDe))er, @A8S3 M. Z. J;ine, Treaty o) the ZreatMing, @A1<3 E. Mutsch, 9b-heiisung und Zesetg, @AP<3 J. #=!our, #a *orale de l=aiiance, @A113 . #oh)in(, Die #and0erheissung ah tid, @A1P3 D.J. Mc$arthy, Tireaty and $o0enant, @A1<3 Z, ,, Menderlall, ldF dnd $orsnait in (rcet ana th3 Aridr dr E1t lASSL J. Muihbulg, +The "o* and Structute o) the $o0enantaJ "or*ulations+, 9T A, @ABA, p. P4-PA3 M. oth, Dos Syste* der .Fol)St7**e hraets, @A<S3 #. 'erlitt, Bundeslheologie i* Alten Testa*ent, @A1A3 A. 'hillips, Ancicnt %srad=s $ri*inal %*0`, @APS3 !. Zra) Re0entloF, Zebobot und 'redigt i* De(atog, @A1G3 #. Rost, .iinaibund und Da0ids-buns+, Thl PG, @A4P, p. @GA-@<43 :. Schottro)), )ler Ahisraelitische "tuchspruch, @A1A3 R- S*end, Die Bun-Ae#)or*el, @A1<3 Z. E. :right, 6The #aFsuit o) Zod3 A )o*$dticat Study o) Da# <G+, tn !aiaF o) J. M/tenbu4, @A1G, p, G1-GP3 :. gi*rtiR )h. #oF ond the baphe1, PB. ".c". #lc%l TlJr-u%, cA-%EA. in Erod. G4L. +tu. tea #eg7*Jntului+ Qseper habb=rt&O este citit7 de Moise ca te*ei al leg7nuntului %ui %ah0eh cu %srael, atunci rind acesta este rati)ica t la poalele Mt. Sinai. 'robabil c< aceast7,iarte+ a )ost Decalogul din E-od, GSLG-@P. %biuKt, s-a Jncet7&enit obiceiul ca pasa5ul din E-. GSL GG3 G<3<< s7 )ie nu*it 6$artea #eg7*Jtitului+ Qse r-2ciMl T/#/%, $AR%EA poate ca acest pasa5 s7 )i ocupat dnd0a o po.i&ie *ai spre s)iBilrrl csnn[. ln G l*p. G<.G, Gr5 G i1n. <4L<S 6cartea leg7*Jntului+ este legea deuterono*ic7. cDE*eRo oM,l Aid ne 8pi* cr pda5or din ERd- GS.GG-G<.<< care este nu*it Jn *od con0en&ional 6$artea leg7niJntului+ &i care este cea *ai 0eche )or*ulare a legii isaehe sub )orn5 de co< de lesi c* s.au Dasir pJn7 la noi. $artea este alc7tuit7 din Judeca&i+ m*i)-p7tt*, 6precedente+[ Ki 6porunci+ Vd=b*i*, lit. 6cu0inte@i. 6Judec7&ile+ iau )or*a i*or ca.uri legaleL 6Dac7 un o* 0a )ace cutare lucru, 0a trebui s7 pl7teasc7 ati).. 6'oruncile+ iau )or*a categorica sau 6apodictic7+L 6S7 QnuO )aci cutare lucru+, Jntre aceste douS categorii se a)l7 legile participiale Qnu*ite ast)el deoarece sJnt e-pri*ate prin )olosirea participiului ebraicO, de tipulL 6$ine )ace cutare lucru s7 )ie pedepsit cu *oartea+. Atunci cJnd este prescrisa pedeapsa cu *oartea acest tip de legi JnlocuieKte )rec0ent cele de tipul 6Dac7 un o*...+. 'rincipiul p. baa crrui. st nrdT5at2 tesit2 din acest cod nu poate )i obser0at cu uKurin&a, dar s-a argu*entat %n *od con0ing7tor c7 )iecare sec&iune se Jncadrea.7 %n s)era uneia dintre cele gece 'orunciL p* tl)ure, codul ar pur8 )i d8is ca u sidE cursi0 al Decalogului+ QE. )tobertson, P)te ;ld Testa*ent 'roble*, @ABS, p. AB3 c). A. E. Zuilding, 6 otes on rhe !2breF bF codd, Jts ao, @A44. D. 4< K.ur*.O. %. Rcglc*entirl cs)tle $odul Jncepe cu dou7 regle*ent7ri culticeL este inter.isi 1i%-etbE8 uo rei de .rgint su de 2u QE-od.

GSLGG K.ur*.O &i este prescris7 con)ec&ionarea 6u*u altar de p7 *int+ $GSLG4-G1O, care sa nu)ie )7cut din pietre cioplite Ki s7 nu aib7@ trepte, la )el ca &i altarele *ai co*ple-e ale 0ecinilor %ui %srael. %%. Judec7&ile /r*ea.7 o serie de ca.uri legale QG@L@-GGL@PO. Aceste1 i)tlud d.ui ci0e g "nate cu priFe la hodul in care e0reii s7 trate.e scla0ii QG@LG-1O, 0Jn.area )iicei cui( e sdaZ QG@LP@@O, oturul si o*uideB )G@L @G@4O. lo0iEa p2rinlilor QGr%s, @PO. rJoi,2 de "r. soane QG@L@1O, atacul Ki b7taia QG@L@8-GP, care include ietalionis, G@LG<-GBO, un bou care J*punge QG@LG8-<GO, accidente cu ani*ale QG@L<< &.ur*.O, o-*or)rea unui bou de c7tre un altul QG@L<B K.ur*.O, )urtul QGGL@-4O, dauna adus7 recoltelor QGGLB K.ur*.O, garan&ii Ki J*pru*uturi QGGLP-@BO, seducerea QGGL@1 K.ur*.O. Aceast7 sec&iune a legii pre.int7 ase*7n7ri cu alte ed-ui d2 leai .ntie dh orishrt Apbpiat . codurte lui /r-na**u din 9t, #ipitishtar din %sin, Bilala*a QUO din Eshununa Ki !a*u*pi din BabiJon. Acestea sJnt elaborate pe aceleaKi linii generale ca Ki ca.urile-legi israelite. $odul hitit, de ase*enea, se asea*7n7 cu aceste legi israelite Jn cJte0a aspecte de detaliu Ki aran5are, deKi aspectul general al codului hitit di)er7 de elelale codui din or5Wnn Apbpiat, ret]rind principiul indo-european de co*pensa&ie pentru dauna adus7 Ki nu insisten&a se*itic7 asupra talionului Qped2apsa de rerali)tO. Dhi legile isrie%E b2are pe p,V2dcn" sini con. p<Ebile cu .rlelal" .odui, ete renecd u *od de 0ia&7 *ai si*plu. Ele presupun e-isten&a unei co*unit7&i agrare cu oa*eni care locuiau Jn case, dar nu P4< !Z%M% =%.u#/%, $AR%%A g7si* ni*ic din organ.iarea urban7 co*ple-7 sau strati)icarea social7 din codul lui !a*urapi. B7rba&ii adul&i israeti&i erau )ie cet7&eni, )ie robi, Jn ti*p ce Jn codul lui !a*urapi pedeapsa pentru 07t7*are )i.ic7, de e-e*plu, este gradat7 dup7 cu* persoana 07t7*at7 este superioar7, egal7, 60asal7+ sau roaba, codul sF.ern c.drul Nle 0ia" d5n ,ilele 8lea de Jnceput ale agriculturii Sn %srael Ki ne pute* a*inti c7 ase*enea aKe.7ri agricole au Jnceput s7 se )or*e.e Jnainte de tra0ersarea %ordanului - dac7 nu la $ades-Ba*ea, Jn *od cert Jn Transiordania, cJnd regatele cucerite ale lui Sihon Ki ;g, J*preun7 cu cet7&ile lor au )dt pac T i*eliDitl Q *. GrLGs, <sO. ln Erod. @8 ,8 o iMsire a 5uilprudelei =e laelite Jn perioada de )or*are3 Moise &i ad5unc&ii s7i 5udec7 toate ca.urile care ,e sJnt pre.entate. $u aceasta se poate asocia nu*ele alternati0 al localit7&ii $ades, dat Sn Zen. @4LP, 6En-MiKpat+, adic7, i.0orul unde este )7cuta 5udecata. %/. 'orunci #egile ,apodict5.er 8 otutiruie Et=n codulDi au )or*a unor Jndru*7ri )t)lrd5 date de Du*ne.eu prin unul dintre purt7torii #ui de cu0Jnt Q&). )unc&ia de preot Jn Mal. GLPO, de pre)erin&7 Jn sanctuar - ta pri*ul o., prin Moi] la siEi Wu cade, Ele nu a, lar.lel ln .oduile de lesi 1ntic. din Tia de C dd D areta t c7 au a)init7&i stilistice cu tratatele din ;rientul Apropiat, Jn special cu tratatele Jn care un superior i*pune condi&ii unui 0asal. Decalogul, care este )or*ulat de ase*enea Jn acest stil apodictic, este constitu&ia leg7-*Jntuliu stabilit de %ah0eh cu %srael3 celelalte legi apodictice sJnt corolarii la legea-leg7*Jnt de ba.7. Multe dlltrE ,1,M5le dh Ecd, GGtla - G<L<< ] ocup7 cu ceea ce ar trebui s7 nu*i* practic7 religioas7, de e-., 5ert)irea pri*elor roade QGGLGA K.ur*.3 G<L@AaO, anii sn d2le sbariE QG<L@c@GO, cele Ri ]ibetori c, peledM5 QL<L@4-@P5. %, G<r@s sEsih o nou7 interpretare a acestor s7rb7tori *enite s7 co*e*ore.e e0eni*ente din istoria i.b70irii lui %srael. E-od. G<L@S-@A a )ost considerat un cod ritual de sine st7t7tor Qco*parat cu aKa-nu*itul cod 6chenit+ din <4L@P-G1O. 'dWdl2 inlud de e88 dirDotrii etice Ki u*anitare, pentru prote5area celor care nu au un protector natural QGGLG@-G4O, inter.icerea se0erit7&ii e-cesi0e )<&7 de datornici QGGLGB- GPO, insisten&a asupra nep7rtinirii 5uridice, Jn special atunci dnd unul dintre cei Jn litigiu este un str7in care s-ar putea si*&i de.a0anta5at QG<L1-AO. Ar trebui s7 &ine* cont c7 isiaelirii nu )7ceau o distinc&ie atJt de net7 Jntre l.si2 ci0ile Ai lElisiNe .h )ace3 rci st1ri. %9. $onclu.ii $odul se Jncheie cu asigurarea dat7 de %ah0eh cu pri0ire la succesul Ki prosperitatea lui %srael dac7 respect7 legea Ki leg7*Jntul S7u, cJt Ki un a0ertis*ent sole*n J*potri0a )raterni.7rii cu canaani&ii. Jn ti*p ce 6poruncile@@ iau )or*a unor a)ir*a&ii directe ale lui Du*ne.eu, 5udec7&ile+ JKi trag autoriE8 tot de l. E% QErcd. laL@AL G@LlO. Bts#,;$RA,E. !. $aall2, )dA1 tur # $ode d. l=A/ionce, @A413 Z. E. Mendenhal#. #aF and$o0enant in %srael and thcAntient earEast, @ABB3 A. Alt, 6The ;rigis o) tElite bF+, eWD51 1 ;% !is8ry and Religion, E.T. @A113 M. Balt.er, TJie $o0enant "or-nuldrl, @APr3 ,. s. c ds, arodF, rr4, p. 44S-4A1. ".".B. #EZE. %. Jn 9echiul +testa*ent a. Ter*inologia Ter*enul tIrI este )olosit Jn unele ca.uri Jn 9T pentru lege Jn general. Jn *area *a5oritate a ca.urilor este )olosit pentru poruncile 0etiti0e $s7 nu )ad+O, i*perati0e $iS7 )ad+O KJ 5uridice Qlegislati0eO Q6trebuie s7 laci+O. Esre o poru,., dat, de o p8on, o .uto.itai. *ai *are unei persoane a)lat7 pe un plan

in)erior. S-ar putea s7-&i aib7 originea Jn )a*ilie, unde se re)er7 la educa&ia dat7 de *a*7 copiilor ei. StrJns legat7 de &Ir7 este *isF7. Ter*enul este )olosit de obicei ca o potuc, dict, de @1 o autoritat Ei i.dt,, d. 1., Do*nul, regele, tat7l, etc. Aceste porund sJnt uneori prohibiti0e, iar Jn alte ca.uri sJnt )or*ulate po.iti0 QJn @. ger*an7 heischendes 'r)lsenrO, Ter*enul hoD sau huDD7 este )olosit Jn *ulte sensuri di)eriteL hoD nu este ce0a procla*at ca Ki tora sau *isF7, a este ce0a stabilit. /neori indic7 stabilirea recenta a unei pre0ederi, Jn s)era sensului preo&esc Jnse*na o obliga&ie de cult3 Jn s)era Jn&elesului regal Jnse*na o procla*a&ie regal7. T)er*enul Q) b7ri* este asociat de obicei cu poruncile Do*nului. Aturid cJnd #egea este aprobat7 de Do*nul, ea de0ine d]b7r)tn. %)er*enul *iipat are de ase*enea o *are di0ersitate de Jn&elesuri, de la acela de 0erdict legal puia la sensul de *odel )i- pentru co*unitatea legal7. Din Jn&elesul de 60erdict legal dat de un 5udec7tor+ s-a de.0oltat sensul de cutu*7 sau lege cutu*iar7 care de0ine nor*ati07 pentru 5udec7torii din 0iitor. Jn sensul acesta a )ost )olosit ca un ter*en consacrat pentru dreptul cutu-*Jar. T)er*enuO ==dI& Jn s)era legal7 Jnsea*n7 6Jnde*n+ Qpo0a&7O, iar piDDuIt* Jnsea*n7 6datorie+. Jn literatura ebraic7 de *ai tJr.iu, din perioada persan7, ter*enul d7. este )olosit pentru a indica un decret regal sau o lege gu0erna*ental7, dar este )olosit de ase*enea pentru legea Do*nului Q)). de e-., E.ra PL@G,@4,G@O. 'rin lll=r8 1te clar ct ili)gidi t1red JKi au originea ca ter*eni legali lega&i de declara&iile sau deci.iile unei persoane cu o autoritate *ai Jnalt7. in s)era religioas7 este Do*nul3 Jn s)era legala poate )i regele, un 5udec7tor sau batr)nii QTDeril*O3 Jn s)era )uiliei po.c d ttll s, tuM. b. t48 israaird ,i ;riadn` prcpiat aitt Descoperirea unor *ateriale legale din ;rientul Apropiat dti. a arntt cla, ci "ii/la lelalr, Aa cu o a0e* Ki Jn 9T3 a Jnceput Jnc7 Jn *ileniul al <-lea J.d.$r. /r 1.@ "as*ntat at hi /r- .l>l* date.d di, dinastia a <-a din /r, G;SS J.d.$r. Are un prea*bul ca &i *a5oritatea celorlalte coduri. $Jte0a pre0ederi care pot )i citite sJnt scrise Jn stil cutu*iar. /n alt cod su*erian este cel al lui #ipit-%shtardin cea @8BS H.d.$r. A)t u ptedt=d ,i u. piloa. $el *ai rl>i .od h li*ba acadian7 este cel din cetatea Eshunna, datJnd probabil din 0re*ea lui Dadusha, cea @8SS H.d.$r. Are de ase*enea un prea*bul. A. Zoet.e, care a publicat t7bli&ele a putut indica Jn cJte0a ca.uri o ase*7nare re*arcabil7 Jntre aceste legi Ki anu*ite legi din $odul tegalrhtdui din 0T QE-od, G@.G<O. 'ri8l cod dt, or5dtui Albpiat ce a ).1t dsperit . )1t odl5l lui !a*urapi, regele Babilonii[ ui, Dac7 ur*7* cronoloaia lui AlbdglD el ilatea., dln c2, @Poo ia,cr. 4E u pEnbul i s epilos. /nele dbEe ,c1te l28i ,u a5utat l. lll2l2g2E *Erialului l.grl d# 0t. A1ta P44 %.EZB este cel *ai cuprin.7tor corp de legi pe care-@ a0e* din ;rientul Apropiat antic. #egile asiriene *edii pro0in din 0re*ea lui Tiglat-'i#eserl, Jn 5urul anului @@SS J.d.$r. Acestea au de ase*enea un prea*bul Ki un epilog. $aracteristicile principale sJnt abordarea draconica &i pre0ederile detaliate cu pri0ire la c7s7torie. u*ai o singur7 t7bli&7 a )ost g7sit7 din #egile neo-babiloniene care datea.7 de pe la 1SS id.$r. #egile hidre pro0in din 0re*ea lui !attu&il * in cea @G8S H.d.$r. Este dar, les7, c7 acest cod de legi este *ult *al 0echi. 'rincipala caracteristic7 este c7 se race di)eren&a Jntre legile care sJnt %n 0igoare &i cele care sJnt Jn0echite. Jn a)ar7 de aceste coduri a0e* o *ul&i*e de *ateriale 5uridice cu* sJnt contracte, proceduri legale, etc. u a )ost descoperit Jnc7 nici un corp de legi din Egipt, dar a0e* *ulte *ateriale 5uridice dintre care cele *oi i*portante sJnt contractele de c7s7torie. Stilul general )olosit %n coduri este cel ctttu*iar &i poate )i co*parat cu o *are parte a *aterialului 5uridic din 9T. Singura e-cep&ie sJnt legile neo-babi-loniene %n care sJnt )olosite relati0 pu&ine sentin&e &i stilul cuni*iar este )olosit nu*ai Jn sec&iunile secundare. $tnd co*para* legile curu*iare din 9T cu cele din ;rientul Apropiat antic, iese in e0iden&a si*ilaritatea subiectului. Jn acelaKi ti*p, e-ista anu*ite di)eren&e de detalii *inore. Este e0ident c7 israeli&/ au operat Jn aceeaKi tradi&ie ca &i *esopota*ienii. Ttadi&iile Juridice erau trans*ise * *od conser0ator din genera&ie Jn genera&ie. ; parte a *aterialului cutu*iar din %srael JKi are originea Jn Mesopota*ia &i indic7 o *oKtenire co*un7. Acest )apt este Jn ar*onie per)ect7 cu relatarea biblic7 despre *igra&ia %ui A0-raa* din Mesopota*ia. ; alt7 si*ilaritate a )or*ei const7 Jn )olosirea unui prea*bul &i a unui epilog, Jn Mesopota*ia codurile sJnt Jnso&ite de prea*bul &i epilog pentru a plasa legile Jntr-un cadru istoric &i religios precis. Este *en&ionat nu*ele proir*lgato-rului legii, precu* &i .eul c7ruia Ji sJnt dedicate legile. $odul leg7*Jntului are un cadru si*ilar Jn care Moise este *en&ionat ca Ki cel care a pri*it legile, iar Do*nul este $el care %e-a aprobat. c Stilul legii israeJite &i originea ti A. Alt a adus o contribu&ie i*portanta la Jn&elegerea legii ebraice prin distingerea anu*itor tipuri )or*ale de legi &i a originii lor. El a acut distinc&ie Jntre trei tipuri de legiL Jn pri*ul r)nd, legea apodictic7 constJnd din porunci po.iti0e &i negati0e Qis7 )ad ..., s7 nu `aci...+n. Acest tip de lege a )ost considerat Jah0isr, )iind de origine pur israelitI. Jn al doilea rJhd, el a descoperit un tip de legi care constau din propo.i&ii %a participiu in care se porunceKte o*ortrea celui care a Jnc7lcat legea Q6cine )ace lucrul cutare trebuie s7 )ie o*or)t+O. p@ a considerat c7 legile de acest tip sJnt Jnrudite

Jndeaproape cu legile apodictice Ki de aceea sini tot de origine israelit7. Al treilea tip este nu*it 6cutu*iar+ Q6dac7 un o*...+O- Stilul tipic i*pune ca legea s7 Jnceap7 cu )c) sau =i* Q6dac7+O Kl s7 enun&e in)rac&iunea Jn protasis Qpropo.i&ia condi&ionala an-tepus7O iar 0erdictul legal Jn apodosia. $a.ul *a5or este introdus Jntotdeauna prin )c) iar sec&iunle secundare prin =i*. Acesta este de ase*enea stilul general al legilor din ;rientul Apropiat antic Alt a sus&inut c7 israeii&ii au 0enit Jn contact cu aceste legi Jn 'alestina Ki le-au J*pru*utat de la canaani&# Jntre ti*p aceast7 teorie a lui Alta )ost e-a*inat7 sub *ai *ulte aspecte. AKa-nu*itele legi apodictice au )ost studiate de E, Zerstenberger pe o scara *ult *ai larg7. $ercetarea lui Alt s-a li*itat Jntr-o *7sura *ai *are sau *ai *ic7 la $odul leg7*Jntulu5. $ere-teaberger a e-tins s)era cercet7rii pentru a include acest gen literar &i Jn #itera tura poetica Qde Jn&elepciuneO &i Jn alt7 parte. El a propus o nou7 no*enclatur7 pentru aceste legi, *unindu-le 0etiti0e sau prohibiti0e Q6s7 nu..,+O. $7utind un anu*it Site i* leben Qcadru de 0ia&7O pentru aceste legi, el a )ost *ai Hnclinat s< le considere un Ethos &i anu*e Sippaiethas Qetica unui clanO. $adrul de 0ia&a al acestor legi este cercul )a*iliei, Jn care tat7l d7 anu*ite porunci potri0it cu obiceiurile danului din care )ace parte. 'asul ur*7tor a )ost )7cut de :. Richter care nu 0rea st li*ite.e cadrul de 0ia&a nu*ai la dan, ci )ace leg7tura Jntre aceste tipuri de legi si situa&ia scolii de gJndire. Trebuie s7 saluta* atitudinea de l7rgire a s)erei cadrului de 0ia&7. Situa&ia pa careoa0era Jn 9T arat7 c7 legi 0etiti0e &i prohibiti0e pot )i date de o di0ersitate de persoane a)late Jn po.i&ii de autoritateL Do*nul Qc). E-od. GSO, regele, liderul tribal, Jn07&7torul, tat7l, etc, ; Jntrebare i*portant7 este dac7 ar trebui s7 consider7* poruncile 0etiti0e sau prohibiti0e ca legi sau nu. Jn 9T ele sJnt a*estecate printre celelalte tipuri de legi. Aceasta ne poate )ace s7 accept7* ideea c7 ele sJnt Jntrade07r pre0ederi 5uridice. Dar legile s)at oarecu* a*estecate cu *aterialul (erig*atic Qc). de t-. E-od. GGLGPb, G1b Jn MTO care este de natur7 religioas7 &i care nu ara ni*ic iii co*un cu *aterialul 5uridic. Ast)el, pute* considera c7 poruncile 0etiti0e sau prohibiti0e stnt principii. Este pre)erabil s7 consider7* c7 Decalogul este e-presia principiilor Do*nului &i nu un a*alga* de legi. Se poate obser0a c7 Jn ca.ul poruncilor 0etiti0e &i prohibiti0e nu este prescris7 nici o pedeaps7, cu* este ca.ul cu legile cutu-Talare. $ele *ai recente studii au ar7tat c7 propo.i&iile partidpiale &i relati0e trebuie studiate Jn ansa*blu. !. Schul. le-a studiat Jn special cele care con&in pedeapsa cu *oartea Kl a a5uns la ur*7toarea con-d*ieL cadrul lor de 0ia&a este s)era tribal7. Jn s)era tribala Ke)ul de trib era cel care d7dea acest gen de 0erdicte, care i*plic7 pedeapsa cu *oartea. Stabilirea unei tipologii pentru aceste legi nu este de)initi0ata. Z. #ied(e a sugerat recent ca aceste legi s7 )ie nu*ite apodictice. Materialul cutu*iar este nu*it Jn 9T *iJp7t ;). E-od. G@L@O. Aceste legi sJnt 0erdicte ale 5udec7torilor care au de0enit e-e*ple nor*ati0e care s7 )ie ur*ate de 5udec7torii de *ai t5r.iu. Ast)el au a5uns s7 )or*e.e dreptul cutu*iar- 're.en&a acestor legi Jn codurile legale nu Jnsea*n7 c7 ele au ap7rut oda tI cu pro*ulgarea codului, d ele au )ost considerate e-e*ple tipice care trebuie ur*ate. Recent #ied(e a studiat atent aceste legi. El a sus&inut c7 sJnt legi cutu*iare elaborate din dreptul cutu*iar Ki c7 au )ost )olosite ca e-e*ple pentru solu&ionarea ca.urilor ci0ile, d. Di)erite coduri is*elite @. $odul leg7*Jarului. Acesta este cel *ai 0echi cod de legi ebra(e3 esen&a codului datea.7 din 0re*ea lui Moise, Este posibil chiar ca o parte a dreptului cutu*iar s7 date.e din 0re*ea cJnd patriarhii erau Jn Mesopota*ia. Este de ase*enea ade07rat c7 a )ost ad7ugat *aterial *ai recent &i c7 *aterialul e-istent P4S #EZB a )ost alterat *ai tJr.iu. Este de aKteptat ca *aterialul 5uidic Mi 0e[n si 1e adaptat h pehEtu" la circu*stan&ele noi. Jn E-odul acest cod este plasat Jntr-un cadru istoric bine preci.at, anu*e, instituirea leg7*Jntului de la Sinai. 'rin ur*are, aceste legi sJnt *enite s7 )ie stipula&ii ale leg7niJntului. #egile acesea, tn4 nu dDrind r8t2 do)tniil2 5uidhe pdibile &i arat7 c7 ele repre.int7 doar e-trase de legi. $ea *ai i*portant7 caracteristica a $odului leg7niJntului este )apnrl ci a )Zt aprcbat de Do*ul 8 leg8 S. ".Eu poporul S7u. G. codul deut2))iic a2ta p8t2 1 sssit ln Deut, @G-GB. Aid a0e* codi)icarea 0echilor legi ebraice Jn 0re*uri *ai tJr.ii, poate Jn 0re*ea lui %osia Qcea 1GG #d.$r.O. AKa cu* a* 07.ut, este greKit s7 presu pune* c7 pro*ulgarea legilor indic7 data originii lor. Muite dintr legi au s 8ractd arhatc Di ulele dirEE ele sJnt si*ilare cu legile din $odul leg7*Jntului Qc). de d. ,rod. G<L@S.@1 si D2trt. GGLG<.GA. ,ri, ))i este probabil c7 *a5oritatea pre0ederilor din Deute-rcnon au o rhire tlre. Ara c* au aratat di)diti eetlto4 DeutercTnul Tn,ie ln uel2 ca.ui Mreri.l iehi dd ete de ene8 Drcbabil ci . )1t adlugat tute.ia hlte.io., se pcte e lucrd rcta sa )i a0ut loc Jn 0re*ea lui %osia. Atunci legile 0echi au )ost adaptate la circu*stan&ele noi Ki au )ost ad7ugate lesi noi poEi0it d t@8il2 Zlor *ui <. $odul s)in&eniei. Acesta poate )i g7sit Jn #e0. @PG1. Aeati conpnalie de lesi 1re nu*it7 $odul s)in&eniei, datorit7 e-presiei 6$7ci Eu sJnt s)Jnt. Eu, Do*d, c8 0a s1nls$= Sd. G@8O. conlirutul acestui cod consta Jn principal din pre0ederi Jn leg7tur7 cu sanctuarul, preo&ii &i co*unitatea leg7*Jn-tului.

Toate pre0ederile trebuie s7 )ie respectate de c7tre israeli&i &i trebuie s7 )ie considerate s)inte, )iind asd2l prcpnetatd Do ului, De-,i aete lesi a, )1t 8npilate Jn irFnui Mi d.ii, caRte)ll dhaic .l uora dinre 2le 1te dideat Ai ele por data din 8 E-odului. 4. $o*pilarea )inal7 a legilor. Multe dintre co*pil7rile legale nu au a0ut e-act )or*a pe care o g7si* Jn 'entateuh. Dup7 e-il au )ost Jntoc*ite co*pil7ri, uEle lesi 1ind a5staE la ci*nstn,e@e *i, iLu alte legi 1ind adllsate. Di)erit2l2 codui au )1t plase apoi Jn cadrul larg al 'entateuhului, a&a cu* Jl a0e* ast7.i. "or*a )inal7 a 'entateuhului a )ost stabilit7 nu*ai Jn cea 4BS J.d.$r., pe 0re*ea lui E.ra, cJnd a )ost prcnulgat prh .itiE puui.r Q4 e4 8O. e. Tipuri de legi isradiic @. #ipsa unei teorii legale. /na dintre caracteristicile legii i,1.lite dt ti a c*p>la)=5lor de l2si din oridtut Apropiat antic este lipsa unei teorii legale. De e-,, este greu s7 g7si* ra&iunea sau succesiunea logic7 Jn a-cte l22i. /"nDr e* 1 nanu,Ehi d. led pe o anu*it7 te*7, de Eir., un bou care H*punge QE-od. G@LG8<<, <B-<1O. Jn caiu[ acesta Jn centrul ra&iona*entului se a)l7 boul care J*punge Ki nu genul de Jnc7lcare a legii. Subiectul poate )i schi*bat brusc, leird de la 0iolaE Fi )eisr2 QE-od. GGL@1.@PO la E5itorie QE-od. GGL@<O, beri,litate Qr]od. GGL@AO Di idolaEie Q8-od. GGLGSO, se poare sL 1 Distat o ra&iune pentru toate acestea pentru se*i&i, dar pentru noi s-a pierdut aceast7 ra&iune. G. #egea ci0il7 Ki penal7. Distinc&ia pe care o )ace* noi Jntre legea ci0il7 &i cea penal7 pare s7 nu )i )ost )7cut7 de se*i&i. Recent A. 'hillips a sus&inut c7 aKa-nu*itul *aterial apodictic ar trebui considerat drept penal, dar Jrt ba.a celor a)ir*ate *ai sus ideea nu loate )i en1*t,. $ea e noi d )tbui s, onsider7* drept in)rac&iune penal7, de e-., )urtul, era considerat Jn iegea e0reiasc7 drept o in)rac&iune ci0il7, iar Jn acest cai in)ractorul trebuia s7 co*pense.e pentru )apta sa prin plat7 Jn natur7. Moti0ul acestei pre0ederi este redresarea pagubei produse propriet7&ii cui0a, adic7, restaurarea echilibrului. $hiar Ki Jn ca.ul 0iol7rii unei )ecioare in)ractorul trebuie sI pl7teasc7 tat7lui pre&ul cu0enit pentru o *ireas7, ci s7-&i recupere.e pierderea, JntrucJt dup7 0iolare el nu *ai putea cere pentru )iica sa pre&ul unei *irese. QiO ;*or Ki ultra5. Trebuie re*arcat c7 Jn legea e)tisc, ] )e di)d.Da lnte o*rul pre*ediEt li *udd8 neintetio*W QErcd. G@L@G=@4O. ln 8= .ul o*orului pedeapsa este *oartea. Jn ca.ul o*uciderii neinten&ionate, care este descris7 prin e-presia 6Du*ne.eu la )7cut s7i cad7 Jn*Jn7+ sau 6a )ost lo0it de Du*ne.eu+, persoana poate s7 se ad7posteasc7 Jntr-un loc de re)ugiu. Se )ace distinc&ie Jntre ultra5ul J*potri0a p7rin&ilor QE-od, G@L@BO, ultra5ul care are ca re.utat o intr*ibr. QErod. G@L@T@AO, ultragie8 unei )e*ei Jns7rcinate QE-od. G@LGG-GBO Ki ultragierea Wla0ilor Ziod. G@LG$Gr, Aste e.ui <lnt dborda t2 in "od di)2rit. $a 8ultat al 80nl<snor puts= nice cu pri0ire la i*portan&a solidarit7&ii )a*iliei, )iul care JKi bate p7rin&ii este conda*nat la *oarte. $a.urile de in0aliditate Ki de lo0ire a unei )e*ei gra0ide sJnt abodat2 din p,))iul de red8 al 2)dtulrii Fi restituiri. 'entru un o* care este in0alid Jn ur*a unei lo0itui ttebuie )dcud o d1pTubiE pentV cheltuielile lui nEdicale Ai psr,,, ri*pul pie.duD h 8.d ei )e1e@ WTid2 re a lierdut <eiE, rebuie pl7tit7 o co*pensa&ie so&ului pentru pierderea copilului s7u, proprietatea sa. Este )oarte interesant ca.ul lo0irii prcprinor ela0i ctd ap loc o 07t7*are )i.ic7 gra07, scla0ul trebuie eliberat. Aceasta este o lege e)tiui tipic, Vi nu "oate )i BBBit, li nici o .ld culegere de legi din ;rientul Apropiat antic. Aceasta constituie o *7rturie despre tratarea u*an7 a scla0ilo,, 8rc 2ra u laDr uic QiiO "urtul, Aceast7 in)rac&iune poate )i pri0it7 sub trei aspecteL r7pirea, )urtul de 0ite Ki )urtul propriet7&ii *obile care este dat7 spre p7strare. R7pirea era considerat7 o in)rac&iune gra07. SJnt *en&ionate dou7 do0e.i de 0ino07&ie, anu*e3 cJnd ho&ul 0inde persoana r7pit7, Ki cJnd persoana r7pit7 este g7sit7 Jn posesiunea ho&ului. Jn ca.ul acesta este prescris7 pedeapsa cu *oartea QE-od. G@L@1O. Jntro societate no*ad7 &i se*i-no*ad7 proprietatea asupra ani*alelor era considerat7 )oarte i*portant7. De aceea )urtul ani*alelor era considerat o in)rac&iune gra07. Z7si* une-e*plu bunJnE-od, GGL@-<. Desp7gubirea trebuia )7cut7 prin plald a cir.i 0ite pentru o 0ire nEti ti a p.tru oi pentru o oaie )urat7. Jn unele ca.uri pedeapsa este desp7gubirea dubl7 Jn natur7. $oe-isten&a acestor dou7 )eluri de pedepse este o enig*7. B, S. Jac(son a sus&inut c7 pedeapsa *ai *are era *ai 0eche Ki c7 desp7gubirea dubla este o reducere ulterioar7 a pedepsei. Tbtusi, lucrul acesta nu poate )i do0edit Apar duire pE0ederi in 1E depo.itrul l*i propde1ti nobile, c* sht 0itele, Bte prcte"t tnpotriE 1trnnui d2 cnte .el c,ruia i le.a hcredinVat D.cn u ase*enea )urt poate )i do0edit, cel c7ruia i s-au JncredinVat bunuile trebu5e sa plAt8se dublu li diud Q1, GGZrGO. P41 Qii; egli5en&7 &i daune. egli5en&a este conside-+ rata p*tindeni ln oriennn Ap"piai oric di2pt o in)rac&iune gra07. Jn legea cunei)or*7 apare un ter*en consacrat, egu*, care lipseKte din legea e0reJasc7, Je&3 negli5en&a ocup7 un. rol i*portant Jn 5uris-pruden&a e0reiasc7. /n e-e*plu bun este ca.ul boului care J*punge. Dac7 proprietarul unui bou Ktie c7 acesta are obiceiul s7 J*pung7, sau daca i s-a atras atenlia supE acdi )apt, Ai dact lod ol8ra u o* liber - b7rbat sau )e*eie - proprietarul Ki boul sJnt socoti&i 0ino0a&i. A*Jndoi trebuie s7 )ie o*ori&i QE-od. G@LGAO. /n alt ca. de negli5en&7 esQe cJnd a )ost s7pat7 o )ui )ina &i nu a )ost acoperit7 Jn *od adec0at. Dac7 un ani*al cade Jn. )JntJn7, proprietarul

)JntJnii trebuie s7-@ desp7gubeasc7 )inanciar pe proprietarul ani*alului. Qi0O %n)rac&iuni de natur7 *oral7 Ki religioas7. Jn aceast7 sec&iune pute* include o di0ersitate *are de in)rac&iuni. Ele se re)er7 la bleste*area p7rin&ilor, seducerea unei )ecioare, co*baterea 0r75itoriei, beslialiht2, idola"ie, o di8itare de gMrieri .dtice mJn special Eu #e0,O Ki nedrept7&irea str7inului, a 07du0ei Ki a or)anului. 9re* s7 scoate* Jn e0iden&7 ca lLL*phl, dtiM irtracti8 QErod. GGLGP-G4O. rritcipiul prote57rii 07du0ei Ki a or)anului este un prin-dpiu )oarte 0echi. Acest principiu a )ost propagat JneI de pe 0re*ea lui /ru(agina Qcea G4SS J.d.$r.O. $hiar &i ln Egipt slnt r8nc Q*e ale Bctui prnlcipiu. in 8.ul poMcilor d2i2iti 1te dai 1 u principiu al Do*5hi e polorul Sru se n, supre*B " 0rd,re KJ or)ani. Q0O #egi cu pri0ire la )a*ilie. Jn 9T s)era )a*iliei a )ost considerat7 )oarte i*portanta. Tat7l era capul )a*iliei. Jntr-un anu*it sens, so&ia Ki copiii erau proprtstat4 lri. cere Mi intdante lesi cu pri0ie ta )a*ilie sJnt legile despre c7s7torie Ki despre *oKtenire, Jn pri*ul ca., au )ost )7cute legi care s7 inter.ic7 o c7s7torie Jn anu*ite J*pre5ur7ri Qde e-, #e0. @8O, s7 prescrie c7s7toria pentru le0irat Qc`. Jn special Deut. GBLB-@SO Ki sa prescrie di0or&ul Qc`. Deut. G4L@4O. legile J*potri0a b7t7ii Ki bleste*a&ii p7rin&ilor indic7 solidaritatea )a*iliei Jn care autoritatea tat7lui trebuh a8ptale Zra a , p1e la indoiaE. Q0iO S.la0ia, A)a tM a* ,i.u, tr l2gite ereiEii e-ist7 o tratare u*an7 a scla0ilor. Trebuie )7cut7 distinc&ie Jntre scla0ii e0rei Ki scla0ii str7ini. u este Jntotdeauna clar la care categorie de scla0i se re)er7 legea. $on)or* te-tului din E-od. G@LG-1, un scla0 e0reu care este luat Jn robie prin. 0Jn.are, probabil ca re.ultat al datoriilor sale, trebuie s7 )ie eliberat dup7 1 ani de slu5ire. Jn E-od. G@LP-@@ este descris ca.ul so&iei a doua, care este considerat o )or*7 de scla0ie. Este interesant c7 Jn ca.ul acesta drepturile )e*eii sJnt ap7rate de lege. 'rin ur*are, este clar c7, Jn generat, e-cesele scla0iei sJnt co*b7tute de legea e0reiasc7. Q0iiO #oc talionis. Jn $odul legI*Jntului, cea *ai Bheolelie de lesi leg1 tlionului QretatidD 1re introdus7 Jn *od srJngad. #egea anterioar7 tratea.7 c.ul ldirii Fi )en2i l)t.rri*re. prcbabil ct edi. ltrul )iDl al E-oadui a co id*r .A tEbuie si da pe ling7 acest ca. de ultra5 o introducere general7 la proble*a ultra5ului Ki s7 scoat7 Jn e0iden&7 ca.urile Jn care poate )i aplicat7 legea talionului QE-od. G@LG<-GBO. Jn pasa5ul acesta legea talionului este *enit7 s7 li*ite.e r7.bunarea de sJnge la anu*ite ca.uri prescrise, deoarece pre.enta un pericol pentru prosperitatea societ7&ii. u este o )or*7 pri*iti0a de 5uris#E$E pruden&a, ci este *enit7 s7 descura5e.e o*uciderea &i actele ultra5 pre*editat, <. #2s8 inte*loMls. in orielnrl Aprcpiat antic a Di1tat o luai istorie 5uidi.u p)ent2E la lesile interna&ionale. Au )ost descoperite .eci de t7bli&e cu tEbb %ne di)erite popoare. Ap<r doua tipui pr5n, cipale d2 conidtD anue, tratate de paritate trEE p7r&i egale, Kl tratate de 0asalitate, %sraeli&ii au cunoscut a*bele tipuri, deoarece ei au Jncheiat un tratat de paritate cu )enicienii Ki un trat de 0asalitate cu gabaonitii. ln *terialul 5ui.tcii din 9% sinr date pri)tipiit p2ntt, srabiliEa )aratelor de 8liiate, t, Deur, GSL@S.@4. %sberi)ii ,2buie sL o)e dlt*ului pa8 Qsalo*O, care Jnsea*n7 o coe-isten&7 paKnic7 Jn care duK*anul, ca partener *inor, trebuie s7 aib7 anu*ite obliga&ii, de e-., s7-@ slu5easc7 pe partenerul *a5or Ki s,.i plrteas.i inpo.it. Din dbt2le de 0aelibr2 ltin c7 partenerul *a5or este obligat de ase*enea s7-@ apere ,2 latun2rul *inor daca de abot de un duK*an. `. caruerut tdigi4 o# lDilor tsrarlite Din legile 9T, chiar Ki din cele cu caracter pur secular, este clar c7 Do*nul le-a pro*ulgat Jn interesul popordui sru. h unele .a.ui Do*ul 1Z nenlioer pe neaKteptate la persoana a treia, la persoana a doua sau la persoana JntJi pentru a da )or&7 acelei legi Qde 4. E-od. G@r@<O. /n1ri pdt2 )i otc2ruat. t,elFnt (eriS8tic Qde e-. E-od, GGLAO, #sne shr daT ,2,Eu a a-ata Jndurarea Do*nului Aceast7 caracteristic7 a legii e0reieKti este unic7 Jn tradi&ia legal7 a ;rientului Aproptt aric. Ea hdica o pdicipare dietn a D8n=tui la leaile conhitetii legLrdnrdui Asaield dinr2 lesi Ai legsrnrnr g cu patunerul Ma5or al tesi. *Jntului garantea.7 c7 pre0ederile trebuie respectate, deoarece Jn ca. contrar leg7*Jntul este Jnc7lcat &i este rupt7 rela&ia cu Do*nul. 'rin ur*are, respectarea legilor este necesar7 pentru a asigura binecu0Jntarea Do*ului Adt2 lesi au u era.ts dubluL el2 slnr *enite s7 pro*o0e.e dragostea )a&7 de Do*nul Ki dragostea )a&7 de se*eni. Re.u*atul legii dat de %sus tMat. GGr<s.4SO 1t2 in per)trtn adonie cu d] t2rul dublu .l legii, al< c* 1ie preentat ln 9%. B%B/;$R`@%#E. A- Alt, 6The ;rigins o) %s*el)t2 #aF+, Jn Essays on ;ld Testa*ent !istory and Religion, @A18, p. @S@-@P@3 :. Beyerlin, ;rigins and !istory o) the ;ldest SJnattic Traditians, @A1B3 D. Daube, Studies ii Biblical # , @A4P .. ral( !ebro #oF in Biblidr Prns, @A143 r c. "etuhan, =FidoF, ;rpha dd rhe '8r in Ancient 8 Easte* #g.l and :iedon #ib rature=@,.`:ES G@,@A1G, p. @GA-@<A3 ide*, 6Aspects o) "a*ily #aF in the $o0enant $ode+, Dine %srael @, @A1A, p. sloL l $e1renberger, Fs2n und !atdlr des =apadi(tischen Rechts=, @A1B3 M. Zreenberg, 6So-*e 'ostulates o) Biblical $ri*inal #aF+, Jn C. Matt)-*an Jubiiee 9olu*e, @A1S3 B. S. Jac(son, The)i iii Earty JeFish taF, @APG3 ide*, Essays in Ja0ish and $.npa*r. #Dol !/try, @APB3 ,. Mathler, D.r hebr7ische Mensch, @AB<3 Z. #iedlce, Zestalt und Be.eichnung alttesta*entaliche Rechtss7t.e, @AP@3 . #oh)in(, Dos !auptgebot, @A1<3 M. oth, The#aFs in tRe 'Drardch Mrt ;.her studi1, @A113 $,

1srbor4 Tbra in the ;ld Testa*ent, @A4B3 S. M. 'aul, Studies in .Re Boa( o% the hFnan4 rAPo3 d philli", Anci.nr %srael=s $ri*inal laF, @APS3 Z.J.:ehha*, 6Zrace and #aF in the ;ld testa*ent+ si 6#aF and the #egal Slsle* in rhe old TsE*en), lih B. - %Zye si $, J, P4P %,EZB F1nB*Qed.O,,a,, M*lity 8d d. lib#, @APD D, . :ise*an, \F and ;rder in ;ld Testa*ent Ti*es+, 1Lt88di.d <, @AP<, p. s-G@. R$". %t. ln od lb<tudt a. )n&desul ter*enului E-ist7 *ult7 )le-ibilitate Jn )olosirea ter*enului 6lege+ Q5io*osO Jn T. @. Adeseori tu*enul este )olosit Jn sensul canonic pentru a *dica 9T Jn Jntregi*e eau nu*ai o parte a acestuia, Jn Ro*. <L@Aa ter*enul se re)er7 clar la 9T Jn Jntregi*e3 Jn conte-tul precedent 'a0el a citat din di)erite p7r&i ale 9T Ki trebuie s7 Jn&elege* c7 el e-trage aceste citate din ceea ce el nu*eKte 6legea+. Dar )le-ibilitatea )olosirii ter*enului de c7tre 'a0el este e0ident7. $Jnd el 0orbeKte Jn propo.i&ia ur*7toare despre 6cei care sJnt sub lege+, ter*enul Jege+ are Jn ca.ul acesta un Jn&eles di)erit. Este probabil c7 acest sens *ai larg care cuprinde 9T Jn Jntregi*e este s1ul din Ror GL@P-GP. ElE clar de .*28 d acelaKi este sensul )olosit de Do*nul nostru Jn cJte0a J*pre5ur7ri Qc`. Mat. BL@83 #uca @1L@P3 loan 1L@P3 @SL<43 @BLGBO. Dar ter*enul este )olosit de ase*enea Jntr-un sens canonic *ai resttJns pentru a indica o parte a 9T. Jn e-presia Jegea Ki prorocii+, ter*enul 6lege+ trebuie Jn&eles ca re)erindu-se la 9T Jn Jntregi*e care nu este inclus Jn 6prorod+ Qc`.Mat. BL@P3 PL@G3 @@L@<3 GGL4S3 tua @1L@1r ,apt. @<L@sr Ron. <rG@bO. lntt-u ,4 ti ui EEts re*sul 1te )oloait penEu a ldica reniit2lhul. sd2 d.oTbiZ ae elalelte di0i.iui pdnipale ale 0T Qd, #8 G4L.a4O. E-isti uele 2.ui Jn care este incert dac7 Jegea lui Moise+ se re)er7 doar la 'entateuh sau dac7 e-presia este )olosit7 Jntr-un sens *ai larg pentru a indica restul 9T care nu este incls Jn 6proroci+ Q4 l8n @L4s5 tapt. G<LG<O. in ttuc)t ter*enul si*plu 6lege+ poate )i )olosit Jntr-un sens *ai oprinGLtor, 1te pZibil ca W .lDs lui Mois2+ 1A includ7 *ai *ult decJt ceea ce a )ost scris de Moise. "aptul acesta indic7 de ase*enea )le-ibilitatea )olosirii ter*enilor Jn T care, Jn conte-tul acesta, re.ulta din )aptul c7 e-presia Jegea Ki prorocii+ este o descriere con0enabil7 a 9T Jn Jntregi*ea sa. G. E-isd etui ln cae t2*nDl indt eb88 *o.aic7 dat7 la Sinai. Acest sens este deosebit de sil1t ,d sieile lui 'aEl Q4 Ro.. BLr<, GSr cal. <.rg @A, G@aO. Suts legarl de ac]ta d1e=iFe 1te lol1iM de caE2 'a0d a e-p"iei =slb leg2+ Q@ $or, ALGS3 $al, <A<L 4L4.B, G@i .J. E)2. GL@B3 Ro*. 4L@1O. Jn acest conte-t e-presia Jnsea*n7 a )i Jn s)era de ac&iune a legii lui Moise, sau, Jn ca.ul din @ $or. ALGS, a te considera Jnc7 legat de institu&iile *o.aice. sisthul noai., e sist* d2 adhhisn=d$2, a adt aprobarea Ki autoritatea di0in7 Jn perioada ac&iunii sale. Aceast7 )olosire a ter*enului 6sub lege+ nu trebuie con)undat7 cu o alt7 aplicare a aceleiaKi e-presii cu cEre ne hn dup. Mi t)i=.iu. <. Adsn 8enul 1te )olZit pentru a d]*na legea lui Du*ne.eu ca e-presie a 0oii %ui Du*ne.eu, $a.urile sJnt nu*eroare aKa JneJt pute* cita nu*ai pu&ine dintre ele QRo*. <LGS3 4L@B3 PLG, B, P, aA,@G,@1, GGt a<.4, Pi #<ta, lo5 @ $or, @BLB13 $at. <L@<i @ T5*, lra3 %c, @LGB3 4L/O. in acde r2]e apare clar obligati0itatea respect7rii legii &i sanctitatea legii ca e-presie a caracterului lui Du*ne.eu care este s)int, drept &i bun. ;bliga&ia oa*enilor este erpriMta Jn t,te8ii ,,a n sub bse Qr $d. ALG@, enno*osO. 4. /neori ter*enul Jege+ este )olosit la sinoni* 0irtual al legii re0elate Jn *od special, Jn contrast cu lucrarea legii Jnscrisa din naKtere Jn ini*a o*ului QRo*. GL@G-@4O, Trebuie s7 Jn&elege* c7 tn celelalte sensuri legea, se re)er7 la legea re0elat7 Jn *od special. Dar Jn ca.ul citat aten&ia este concentrat7 asupra acestei considera&ii datorita contrastului dintre *odul Jn care sJnt re0elate, Mu e-ist7 nici un indiciu c7 este a0ut7 Jn 0edere o lege di)erit7. Accentul este pus pe un caracter *ai co*plet si *al dar al re0ela&iei speciale si asupra responsabilit7&ii corespun.7tor *ai *ari a celor care au pri*it-o. B. =Erneul Jeg24 1te )olZit ln d)erite e-pad Jntr-un sens peiorati0, pentru a indica statutul unei persoane care pri0eKte la lege Ki la )aptele legii ca )iind calea de 5usti)icare si de acceptare de c7tre Du*ne.eu. "or*ula 6sub lege+ ane aceasta se*ni)ica&ie QRo*. 1L@h@B3 $al. BL@<O. AV. QM d .r,tt % <ur, )olosirea acestei )or*ule nu trebuie con)undat7 cu aceeaKi e-presie care se re)er7 %a siste*ul *o.aic Qc). Zal. <LG< Ki alte te-te citateO. %nterpretarea T, Jn special a Epistolelor pauline, a )ost co*plicat7 de )aptul c7 nu s-a )7cut aceast7 distinc&ie. ;*ul care este 6sub lege+ Jn sensul din Ra*. 1L@4 este Jn robie )a&7 de p7cat prin 0ino07&ia, pJngInrea si puterea sa. Dar lucrul acesta nu a )ost o consecin&7 a )aptului c7 Wa a/at in sirtedul rc.aic h desul psi8ddi le la Moise la $ristos. E-presia 6sub lege+, )olosit7 Jn sensul acesta, nu trebuie con)undat7 cu un ter*en si*ilar care este )olosit cu re)erire la cel care crede Jn crisd Q@ cor. ALG@O. Erlreia ,din lce2+ QRd, 4L@43 Zal. <L@83 "ilip. <LAO are acelaKi sens peiorati0 ca Ki e-presia 6sub lege+- e-presia 6prin )aptele legii+ QRo*. <LGS3 Za@, GL@13 <LG, B, @SO s rcled la e8d idE. 6"7r7 )aptele legii+ QRo*. <LG8O e-pri*7 Meea opus7. $Jte0a e-presii trebuie interpretate Jn ter*enii acestei

idei Vi ai po.tiei ,2 . o indicl. 2@nd ,a,cl <p8L 6Acu* s-a ar7tat o neprih7nire pe care o d7 Du*ne.eu #rB tese+ QRon. <LG@O, el ] relerl t o nepna.tln, QJndrept7&ireO )7r7 )aptele legii, care este deci opus7 8i rErilrnid obtin)i, prin )apre. clnd el op8 cr a* *urit )a&7 de lege Ki a* )ost elibera&i de sub lege QRo*. PL4,1O, el se re)er7 la ruperea leg7turii care ne leag7 de lege ca &i cate de acceptare a noastr7 de c7tre Du*ne.eu Vc). Zal. GL@AO. #egea prin sine, ca o porunc7 necesitJnd ascultare si pronun&Jnd un bleste* asupra tuturor celor care o Jncalc7, nu are puterea sau capacitatea de ai 5usti)ica pe cei p7c7toKi. $ontrastul dintre neprih7nirea QJndrept7&ireaO dat7 prin lege, care este propria noastr7 neprih7nire QJndrept7&ireO, Ki neprih7nirea QJndrept7&ireaO lui Du*ne.eu dat7 %n $ristos, este contrastul dintre *eritul u*an Ki E0angnebli. harului Q4 Ron @e<3 Zd. G.Gri Bt4i ". <.Ar. 'ole*lc, lW 'ar2l din Epieto#l2 cn)t Roe.i Vi calot2tri ] dpV d. a.st andte.,, 1. #egea este )olosit7 uneori Jn sensul unui principiu )unc&ional &i gu0ernant. %n sensul acesta 'a0el 0orbeKte despre Jegea credin&ei+ QRo*. <LGPO, care este pre.entat7 Jn contrast culegea )aptelor. $ontrastul este acela dintre principiul credin&ei Ki cel al )aptelor. AceeaKi idee o)er7 cea *ai bun7 interpretare a cu0Jntului Jege+ h Ro1. PLG@,G<, GBb3 8LG. P48 'ita ur*are esteta o *ate di0ersitate %n sensurile cu0tntului Jege+ &i uneori e-ist7 o di)eren&a pro)und7 de nuan&a. Re.ultatul este c7, dac7 nu Jn&elege* di)eren&a tntre sensurile )olosite, pute* i*pune cu0in tetor autorului un Jn&eles cu totul di)erit de cel a0ut Jn 0edere de scriitorul sau 0orbitorul din T E-ist7 ca.uri, Zn spadal %n scrierile lui 'a0el, cJnd tran.i&ia de la un sens la altul apare tn propo.i&ii al7turate, in Ro*, <LG@ dac7 nu ara re*arca cele dou7 sensuri distincte ale eu0JntuluJ, a* a0ea de-a )ace cu o contradic&ie clar7. Jn Ro*. 4L@4 e-presia 6de lege+ e-clude credin&a. TotuKi, Jn 0. @1, e-presia 6sub QdinO lege+ nu e-clude credin&a, deoarece aceia care stnt sub lege sJnt pre.enta&i ca unii c7rora le-a )ost garantat7 pro*isiunea. 'rin ur*are, trebuie s7 a0e* tn 0edere sensuri di)erite. E-ist7 )i alte clasi)ic7ri in a)ar7 de cele date *ai sus, &i care ar sugera alte nuan&e ale sensului si alte aplica&ii. Jn nu*eroase ca.uri este greu de stabilit care este sensul preda. Jn principal, tnsI, ctod stnt recunoscute deosebirile ar7tate *ai sus, interpretarea 0a )i )erita de )rec0entele distorsiuni, solu-QionJndu-se di)icult7&i inutile. b. #egea Ki E0anghelia Anali.a de *ai sus arat7 dar rJt este de i*portant7 proble*a rela&iei pe care un credincios o are Jn raport cu legea lui Du*ne.eu. A )i 6sub lege+, tntr-un sens QRo*. 1L@4O, f e-clude pe o* de la pri*irea barului pe care ti J*parte E0anghelia3 a )i 6sub lege+ este opusul st7rii de a )i 6sub har+ Ki Jnsea*n7 c7 o*ul este sda0 al conda*n7rii &i puterii p7catului. 'rin ur*are. %n sensul acesta pute* spune c7 E0anghelia ne eliberea.7 de lege QRo*- PL1O &i *uri* )a&7 de lege QRo*. PL4O a 6slnte* *or&i )a&7 de ceea ce ne &inea robi+ Qc). Zal. GL@AO. E0anghelia este anulata dac7 nu este apreciat caracterul decisi0 al acestei de.leg7ri, in ca.ul acela c7de* din har &i $ristos nu ne este de nid un )olos Qc). Zal. BL4O. Dar aceasta nu descrie tn totalitate rela&ia dintre lege &i E0anghelie. 'a0el a a)ir*at de ase*enea Jn *ie.ul e-punerii sale Ki al ap7r7rii E0angheliei haruluiL 6Deci, prin credin&a des)iin&7* noi legeaU icidecu*. Di*potri07, noi Jnt7ri* legea+ QRo*. <L<@O. $a &i credincios el protestea.7 drtd accept7 )aptul o8 legea este bun7, c7 Ji/7unrrul s7u J&i g7seKte pl7cerea tn legea %ui Du*ne.eu, c7 *intea lui slu5eKte legii %ui ) Du*ne.eu QRo*. PL@1, GG, GBO, &i c7 scopul lucr7rii lai $ristos a )ost ca neprihSnirea legii s7 )ie J*plinit7 tn cei care nu tr7iesc potri0it cu )irea p7*tnteasc7, ci potri0it cu Duhul QRo*. 8L4O. /n e-e*plu de lege la care s-a gJndit este tn Ro*. PLP. u Jncape Jndoiala ca Jn Ro*. @<LA el ne d7 e-e*ple concrete cu pri0ire la legea pe care o J*plineKte dragostea, ar7tind prin aceasta c7 nu e-ist7 o inco*patibilitate Jntre dragoste Y ca *oti0 conduc7tor Jn 0ia&a credinciosului - &i con)or*area )a&a de poruncile pe care le enun&7 legea %iui Du*ne.eu. $onclu.ia ine0itabil7 este c7 preceptele Decalogului sJnt rele0ante pentru credincios ca &t criterii pentru *odul de 0ia&7 pe care Jl dictea.7 dragostea )a&7 de Du*ne.eu &i )a&7 de aproapele nostru. AcelaKi apostol )olose&te ter*eni care au acelaKi sens ca &i a )i 6sub lege+ rJnd spuneL 6 u stnt )7r7 o lege a lui Du*ne.eu, ci stnt sub legea lui $ristos+ Q@ $or. ALG@O. tn ce pri0eKte obliga&ia, el nu este separat de legea lui Du*ne.eu, el nu este lipsit de o lege tn raport cu Du*ne.eu. #ucrul acesta este 0alidat Ki e-e*pli)icat prin )aptul c7 este supus legii lui $ristos. %.EZB $tnd 'a0el spune cI 6dragostea este J*plinirea legii+ QRo*. @<L@SO este e0ident c7 poruncile %a care a )7cut apel tn 0ersetul precedent sJnt e-e*ple ale legii a0ute Jn 0edere. Dar prin cu0intele 6&i orice alt7 porunc7+ el recunoaKte cI nu a enu*erat toate poruncile. 'rin ur*are, se )ace distinc&ie tntre 6lege+, ca ter*en generic, &i poruncite care sJnt e-presii speci)ice ale legii. De aceea, deKi apostolul %oan nu 0orbeKte tn ter*enii J*plinirii legii, accentul pus pe necesitatea respect7rii Ki J*plinirii poruncilor Q@ %oanGL<-43 <LGG, G43 BLG-<O are acelaKi scop. $tnd el scrie c7 6rine p7.eKte $u0Jntul #ui, Jn el dragostea lui Du*ne.eu a a5uns des70JrKitI+ Q@ loan GLBO, el indic7 spre ceea ce de)ineKte %n alta parte ca )iind

esen&a dragostei de Du*ne.eu, Ki anu*e, 6p7.irea poruncilor #ui+ Q@ %oan BL<O. $onclu.ia este c7 respectarea poruncilor lui Du*ne.eu este e-presia practic7 a acelei dragoste )7r7 de care nu-# cunoaKte* pe Du*ne.eu &i )7r7 de care *7rturia noastr7 creKtinii este o *inciun7 Qc). @ loan GL43 4L8O. Jn07&7tura lui %oan este o reproducere a Jn07&7turii Do*nului nostru &i %oan este cel caie red7 pentru noi poruncile corespun.7toare ale lui %sus Qpo-an @4L@B, G@3 @BL@SO. De ase*enea, este se*ni)icati0 )aptul c7 JnsuKi Do*nul nostru a trebuit s7 i*pun7 necesitatea respect7rii poruncilor, Ki a )7cut apel la propriul S7u e-e*plu de respectare a poruncilor Tat7lui &i, tn )elul acesta, de r7*Jnero %n dragostea Tat7lui Q4tt (e @oL@P.@<3 rBLroO. id un scriitor din T nu este *ai dornic dectt %aco0 W< 0ad7 roadele care Jnso&esc &i care con)ir*7 credin&a. $riteriul pe ba.a c7ruia trebuie e0aluate aceste roade este 6legea des70tr&it7 a slobo.eniei== Q%ac. @LGBO. %aco0, la )el ca Ki al&i scriitori ai T, este conKtient c7 dragostea este )or&a *otrice. 6#egea J*p7r7teasc7+ este 6S7 iubeKti pe aproapele t7u ca pe tine Jnsu&i+ Q%ac. GL8O. Dar %aco0 nu concepe legea sau dragostea separate de e-e*ple concrete de legi &i de e-presiile de dragoste din porunci, Jn ca.urile pe care ledIQ%ac.GLllO3 'rin aceast7 lege 0o* )l5udeca&i Q%ac. GL@GO3 Jn aceast7 lege trebuie s7 perse0er7* Q%ac. @LGBO3 aceast7 lege trebuie s7 o respect7* Jn toate cerin&ele ei Q%ac. GL@SO3 aceast7 lege trebuie sa o J*plini* Q%ac. 4L@@O. Moti0ul pentru acest apel sus&inut la legea lui Du*ne.eu ca &i nor*7 prin care trebuie 5udecat7 conduita credinciosului &i prin care trebuie condus7 0ia&a lui, st7 %n rela&ia dintre lege )i caracterul %ul Du*ne.eu. Du*ne.eu este s)int, drept &i bun. #a )el, 6legea este s)int7, porunca este s))nt7, dreapt7 Ki bun7+ QRo*. PL@GO. 'rin ur*are, legea este re)lectarea per)ec&iunii lui Du*ne.eu. Jntr-un cu0Jnt, este transcrierea s)in&eniei lui Du*ne.eu cJnd aceasta este e-pri*at7 ca o nor*7 de gIndire &i tr7ire %n ar*onie cu gloria #ui. oi trebuie s7 )i* s)in&i Jn toate aspectele 0ierii deoarece Acela care ne-a che*at este sMnt Q@ 'et. @L@B-@1O. Eliberarea de cerin&ele pe care le prescrie legea ar contra.ice rela&ia cu Du*ne.eu stabilit7 prin har, Mtntuirea este *Jntuire de la p7cat &i 6p7catul este nelegiuire+ Q@ %oan <L4O. 'rin ur*are, a )i *Jntuit Jnsea*n7 a )i sal0at de la Jnc7lcarea legii Ki a )i sal0at pentru a te con)or*a la lege. Tendin&a an-tJno*Jan7 ataca Jns7Ki natura E0angheliei. Ea spune, de )apt, s7 continu7* s7 p7c7tui*. $redinciosul este re-creat dup7 chipul lui Du*ne.eu, De aceea el Jl iubeKte pe Du*ne.eu &i f iubeKte pe aproapele s7u Q@ %oan 4L@S-G@O. ?i pentru c7 el T iubeKte pe Du*ne.eu, el iubeKte ceea ce oglindeKte P4A #BZE per)ec&iunea lui Du*ne.eu. Jn l7untrul sau el JKi g7seKte des)7tarea Jn legea lui Du*ne.eu QRo*. PLGGO. Ascultarea este bucuria sa, neascultarea este plaga ini*ii sale. S)intul este destinat s7 se con)or*e.e chipului "iului lui Du*ne.eu QRo*. 8LGAO &i el este re-)7cutdup7 *odelul $elui care n-a a0ut p7cat &i care a putut spuneL 6#egea Th este Jn ini*a Mea+ Q's. 4S LBO. B%B#%;ZRA"%E. J. Durha*, The #aF /nsealed, @8SG3 S. !. Tyng, #ectura on the laF and the Zospel, @84A3 :. S. 'lu*er, The #aF o) Zod as $ontaincd ia the Ten $o**and*ents, @8143 '. !. Elders0eld, ;) #aFand#o0e, @AB43$.!. Dodd, 6Enno*os $hristou+ Jn Mor. F ti,ttuar studi4, PA1<, p. @<4-@4<3 $. tl. Dodd, $1pd dd l,aF, @AB<3 ,. ,, r2El# ttE E0angel(al Doctrine o) #aF, @ASS3 !. . Ridderbos, :hen the Ti*e !ad "u#ly $o*e, @ABP3 !. !. Esser, MD TT G, p, 4<1-4B13 !, 'Els, TD r g, p, <g. K.ur*.3 J. D. M. Denett, #aF in the eF Testa*ent, @APS, $EncA aE/c3-O J.Mj #EZ%/%T;R ,toiasrn de .inunE+ ebr. a.,rdDeV3 gr. no*atheiesO. )n toate cele Kase ca.uri unde apare cu0Jntul ta 9T Jn li*ba ebr. a0e* scrieri poetice. Jn Zd, @AL@S3 h. G@L@a3 '<. 1SLP Q_ ts, @o<<O traducerea ter*enului prin e-presia 6toiag de eJr-*uiie+ sau sceptru+ este de pre)erat a0Jnd Jn 0edere conte-tul Ki te-tele paralele. Deut. <<LG@3 Jud. BL@43 Js. <<LGG lEibui. odFE 5urid#a tui cad, lui MInase &i Do*nului. %aco0 Q4L@GO *ustra spiritul siti. al dtirorlor Bdi sl le *irierte a nu8i b*ne.eu este Judec7tor. %deea de legiuitor, chiar daca nu Ki cu0Jntul, este *ult *ai r7spJndit7 Jn T. Jn special, $ristos este caracteri.at ca #egiuitor prin respectul S7u )a&7 de #egea lui Moise QMat. BL@P-@8O &i prin co*para&ie cu Moi] QM,# @PL<3 toa, rLtPO, SuperbdEE, lui $rie t1 ete sblidarl h pbpriile Sate a18tii QM.t. BLGG K.ur*.3 GGL<1-4SO &i Jn alt7 parte prin scoaterea ln ai.len"t*.3 a to.iial sale Q$al, <L@A3 ED, PLrtO, a scopului legii sate QRo*. @SL43 @<L8 K.ur*.O, a naturii ei rririruale QRon. P.8L %se @LGB. .r. ,O. #EZ%/ E. Ter*enul gr. legeTn Qde ia lat. legidO, )olosit de patru ori Jn T, este denu*irea celei *ai *ari unit7&i din ar*ata ro*ana Ki era alc7tuit7 din 4SSS pJn7 la 1SSS de oa*eni. Era J*p7r&it7 Jn .ece cohorte, iar acestea %a rindul lor erau J*p7r&ite Jn Kase centurii. /neori a0ea a&I&at7 o unitate *ica de ca0alerie QalaO de circa @GS de oa*eni. Jn secolul @ d-$r. trei sau patru legiuni erau de obicei sta&iona te Jn Siria, dar 'alestina a 07.ut )oarte pu&ini legionari pJn7 la Jnceputul pri*ei rebeliuni e0reieKti Jn anul 11 d.$r.3 pJn7 atunci *en&inerea ordinii era )7cut7 de cohorte au-iliare. $u0Jntul este )olosit Jn T pentru a sugera un nu*7r *are, cu* este ca.ul Jn Mat. G1LB< Qcu re)erire la JngeriO Ki Jn Marcu B3A,@B3 #uca 8L<S Qcu rc)erirc la dendii doro srlpiD2V p. de*Dlatul din ZherasaO,

R.'.Z. #E!AB%M%. Al treilea )iu al lui Mi&ra)ai QZen. @SL@<3 @ $ron. @L@@O. u*ele Vebr. l=`i7bTnO nu este )udulit Jn a)ara acestor te-te, dar *ul&i cercet7tori Jl identi)ic7 cutTbJ* dinG $ron. @GL<, etc. Q]#/B@MO, ter*en care este considerat Jn general c7 se re)er7 la /bien# Jn spri5inul acestei idei 0ine traducerea #abiei* din #XX &i )aptul c7 aceKti oa*eni, care apar Jn inscrip&ii egip. antice sub nu*ele rbF, nusJnt *en&iona&i Jn alt7 parte Jn a)ar7 de Zen.@S, a)ar7 de ca.ul c7 %$td)ni Q0. @<O ar trebui citit liJBt*, a&a cu* sus&in unii cercet7tori Qr#%JD, #%JDM. 'b/* rnntE dech5.t. T.$M. #E!% QEbr. Rtt te`u, 6)alca+, Jud. @BLA, @4, @A3 +tr,Mt-#hi+ tn Jud. @Br@D. raul itin rud, Dd. Sa*son a o*orit @SSS de oa*eni cu )alca unui *7gar. #ocali.area este necunoscut7, 0e.i Jns7 ". ". Bruce, Jn E$R, p, GPl, ,.D.D #EM/E#. R2lele dir .Mas5 nr0stdtorVe ,lraei sale cu pri0ire la gu0ernarea bun7 Ki la pericolele sen.ualit7&ii &i ale be&iei sJnt redate Jn 'ro0. <@L@-A. Mul&i cercet7tori *oderni nu au acceptat tn general tradi&ia rabinic7 potri0it c7reia #e*uel Ki nu*ele din 'ro0. <SL@ sJnt atribute ale lui Solo*on, o Jncercare de a atribui lui Solo*on Jntreaga carte a 'ro0erbelor Qc). #. Zin.bers, The #egendt o) the JeFs, 1, @A41, p. GPPO. YR)eid :. McMane, 'ro0erbO, @APS, p. 4SP-4@G. D.m!. #E/# #/% %/DA. S )or*7 abre0iat7 a unuia dintre titlurile *esianice ale lui $ristos g7sit Jn Apoc. BLB, .Xeul din se*in&ia lui luda+, ; alu.ie e0ident7 la Zen, 4ALA, 6%uda este un pui de leu+, acest titlu )l descrie pe $ristos ca &i cul*inarea cura5ului, puterii &i )erocit7&ii tribului lui %uda. Satan Ji atac7 pe s)in&i ca &i un leu Q@ 'et. BL8O, dar $ristos este leul care biruieKte, care este 0rednic s7 deschid7 cele Kapte pece&i ale 5udec7rii. "olosirea ter*enului Jeu+ Q=A %MA#EO Jn leg7tur7 cu 5udecata ar putea re)lecta pasa5e cu* sJnt Js. <8L@<3 "i*. <L@S3 ;s sL@43 @<L<, urde tudec.1 lut Dune.eu este co*parat7 cu atacul unui leu. J*p7ra&ii Etiopiei, con0inKi c7 descind din %uda, ca ur*aKi ai lui Solo*on Ki ai Reginei din Seba, Ki-au JnsuKit cu *Jn-drie acest titlu $Xeul biruitor al lui %uda+O pJn7 la r7sturnarea regi*ului lui !aile Selassie Jn @AP4. D.AJ@. #S:,, Al d2ile, 1u al ld tad Di ta QZe,. GAL<4O. u*ele Qebr. leFJO este asociat aici cu r7d7cina laFI, Qa uniO Ki un 5oc de cu0inte pe ba.a acestui Jn&eles este g7sit Jn *. r<LG,4. Singurul detaliu din 0ia&a lui care ne este cunoscut, a)ar7 de acele e0eni*ente care sJnt co*une pentru to&i )iii lui %aco0, este atacul lui 0iclean asupra Sihe*ului, J*preun7 cu Si*eon QZen. <4LG4-G1O. Ar trebui re*arcat c7 sensul nor*al al te-tului din Zen. <4L@<, GP arat7 c7 cei doi )ra&i au ac&ionat Jn asenti*entul tuturor. $ei doi au )ost *ai intersa&i deoarece Dina era sora lor dup7 a*bii p7rin&i. $ei doi tineri au putut Jndeplini *asacrul cu a5utorul scla0ilor tat7lui lor. Este aproape general acceptat c7 Zen. 4ALB-P se re)er7 la acest incident, dar lucrul acesta este Jndoielnic. u e-ist7 nici o 0aliditate pentru *odi)icarea din ulti*a propo.i&ie din 0. 1 QA9O ea s7 de0in7 6eJ au PBD surpat un .id+. Este pre)erabil s7 consider7* c7 ti*puile Ebate b ), 1 1lnt tinpurl =per)are de 2rperien&7+ &i s7 traduce*3 6$7ci Sn *Jnia lor au ucis oa*eni Ki tn r7utatea lor au t7iat 0inele taurilor+ Qrs0, trad, ro*.O. Ei au )ost bleste*a&i s7 duc7 o 0ia&7 de liole4l ti crudie, iar sih2nd ,D a )o1r dedt u e-e*plu ti*puriu &i ieKit din co*un. %storia de *ai tJr.iu a0ea s7 arate cI loialitatea ur*a&ilor lui #e0i )a&7 de %ah0eh a putut trans)or*a bleste*ul tn binecu0Jn-taie, iar J*p7r&irea &i J*pr7Ktlerea lor in %srael a )ost tncalitatede repre.entInd ai #ui. TotuKi, bleste*ul se pare c)i @-a a)ectat )oarte puternic pe #e0i. tn reFn-srrinrd din u, <LGG. G<, <4, nunirul btrb2pD de la 0Jrsta de o lun7 Jn sus este surprin.7tor de *ic tn co*para&ie cu nu*7rul b7rba&ilor de %a GS de ani Jn ,4, din e#lalt2 rnaui ;u. @O. , alh nici o indica&ie de ce a )ost a&a. #e0i se pare c7 a a0ut nu*ai tEi )ii $heDo4 coh,t ti Mddi niscud irEinte de a *erge J*preun7 cu %aco0 Jn Egipt. c2etltorii critici nDddnl aV ps ls llldoialt tn di)erite *oduri relatarea biblic7 despre originea tribului lui #e0i, dar *a5oritatea teoriilor au )ost discreditate. Men&iona* doar specula&ia lui #agarde cS #en&ii au )ost acei egipteni care 6s-au al7turat+ is-Eeli"or la E-o4 ri 8 a lll aaudlssin d ei slnr 8i care 6s-au al7turat+, adic7, au Jnso&it chi0otul leg7-rinrului - cu atE inte, slu5rro.ii pR$lo,. Mdt Ml i*portant7 este leg7tura )7cut7 de !o**el Jntre leFt &i laFi=o, caie Jnsea*n7 6preot+ Jn inscrip&iiJe din-Albiei din "i8da ci0ili..dei dinoid2, Dare re)e. ritoare la acest subiect precu* &i co*entarii pe *arginea sa se g7sesc Jn Z. B. $ray, Sacri)ice in the ;Rd Testa*ent, p. G4G-G-4B. El arat7 c7 este posibil ca *inoienii s7 )i J*pru*utat ter*enul de la %srael. De )apt, *a5oritatea copleKitoare a cercet7torilor sJnt de acord c7 te-tul din Zen. 4ALB-P este o do0ad7 con0ing7toare c7 #e0i a Jnceput ca un trib secular. Men&ionarea lui Aaron 6#e0itul+ Jn E-od. 4L@4 este greu de e-plicat &i probabil c7 cea *ai bun7 e-plica&ie este c7

t,lrMulti a )1t adusat ulisi) d2 u sib. $, pd0irc la ,eri, 1ul hi A/2u, sd dirte cei Doiip8 QMaEu GL@<O, F.i .MAitE# @ele ara re de ase*enea de dou7 ori Jn genealogia Do*nului Ztru Q#D <LG4, GAO. !.#E. %B9/Q%4 1t2 o tEroliterdre a uui d0tnr ebr. care apare Jn nu*ai cinci pasa5e din 9T. Jn general se crede c7 deri07 de la r7d7cina Q7F7, c). arab. laFI, 6a Jndoi+, ,p r7suci+. Jn&elesul literal ar )i 6r7sucit+ sau 6care se plia.7+. /nii cercet7tori au sugerat c7 ar putea )i un cu0Jnt str7in J*pru*utat, poate un cu0Jnt de origine babilonian7. $onte-tul tn care este )olosit Jn 9T %ndi.V o )or*A de ll[8Eu Beric. ln ps, @S4LG4 este clar ca indic7 un ani*al *arin si, Jn general, se crede c7 este 0orba de balen7, deKi a )ost sugerat &i delnnul. Este )olosit Jn sens si*bolic de dou7 ori Jn %s. GPL@, re)erindu-se la i*periile Asiriei QKarpele 6care )uge+ este rJul Tigru, ale c7rui ape curg repedeO &i Babfonului QKarpele 6unduitor+ al Eu)ratuluiO. Jn '(. P4L@4 se re)er7 la "araon, iar te-tul paralel din E-odul )oloseKte cu0tntul ebr. tannJn, 6*onstru *arin sau ac0atic+. $u0tntul apare din nou ta E.ec. GAL<-B re)e-rindu-se si*bolic la "araon Ki la egipteni, iar descrierea sol.ilor &i )7lcilor arat7 clar c7 este 0orba de crocodil. %,E9%T%$/%, $ARTEA #20i.i..=i 1te *en&ionat de doul ori ,r ro0 <La &i, Jn general, se sus&inec7 este 0orba de balaurul caie, ,ohi0it nitolosiei popul.re dtice, prcl8 etD12 prin Jn)7Kurarea inelelor sale Jn 5urul soarelui. $ea *ai lung7 descriere a le0iatanului o g7si* tn %o0 4@L@-<4 ri 85ditate rctltorilor sht de acord c, aici 1c Erba de .reodn Q, A %MAEO. /nii au obistat spu. ntnd c7 crocodilul nu ar )i )ost descris ca un ani*al de care tiu te pori apropia &i c7 ui 9T nu e-ist7 nici o re)erire la crocodili tn 'alestina. TotuKi, probabil c7 auto l ra enrdir la ceodili di, il Sl deieE in0incibilit7&ii ani*alului este retoric7. Singura alternati07 de interpretare acceptabil7 consider7 c7 le0iatanul este un *onstru *itologic, care ar putea )i identi)icat probabil cu .ei&a *a*7 a babilonienilor, Tiatnat Qtat7l ApsuO care, tn Epopeea $rea&iei, &i chiar Jn lupta J*potri0a lui Mardu( 6recit7 deseJntece Ki )ace 0r75i+, $u0Jntul este Jnrudit cu ter*enul ugaritic %*, *onstrul cu Kapte capete, a c7rui descriere ca 6Karpele care )uge.... Karpele chinuitor+ care a )ost lo0it de Baal ne aduce a*inte de li*ba5ul din Js. GPL@. B%B/;$R%"%E. $. ". ')ei)ld, ,J.b, lnd tdir-th,n+. Ef <G, @A1S, p, Goat,1.3 J. . o)ldl, =Th2 Mytn o) the DnSon and oT "ainR+, Ef 4A, tAPP, p. @1< K.ur*. D.Z.S. #B9%T%$/# $A%%%BA. A Eeia c.ne din 'Dtareuh este cunoscut7 Jn cercurile e0rei&ti ca FayyiDra $Ki el a che*at+O, acesta )iind cu0Jntul cu care Jncepe Jn ebraic7. Jn Mi&na cartea poart7 nu*e di)eriteL tarar (ThBn$*, Jegea preo&ilor+, ,)e^er (Ihanp*, 6cartea preo&ilor+, tIra& haDDorbant*, Jegea 5ert)elor+- aceste nu*e se re)er7 la con&inutul c7r&ii. Jn #XX este nu*it7 #eueiti(on sau #euiti(on Qse. biblionO, 6QcarteaO #e0itica+. R)ersiunea latin7 9ulgata Ji d7 titlul #e0i=ticus Qse, liberO, care Jnsea*n7 de ase*enea 6QcarteaO #e0itica+- tn unele MS. latine nu*ele apare ca #e0it)cu*, 'esMtta o nu*eKte 6cartea preo&ilor+. Se poate obiecta la nu*ele 6#e0iticul+ c7 aceast7 carte se ocup7 *ult *ai pu&in cu le0i&iidecJt cu preo&ii. Dar preo&ii aceKtia sJnt preo&i le0i&i Qc). E0r. PL@@, 6preo&ia le0itica+O. u*ele #e0iticul indic7 su)icient de clar c7 aceast7 carte se ocup7 de cult3 acest nu*e se poate s7 )i )ost ales deoarece 6le0itic+ a0ea sensul de 6cultic+ sau,.ritual+. %. S.hr" conttnutuld #e0iticul const7 tn principal din legi. $adrul istoric Jn care sJnt plasate aceste legi este Kederea %sraelului la Sinai. $artea poate )i J*p7r&it7 dup7 cu* ur*ea.7L a #28i d pri0iE la 5erde QtLt,PL<aO. b. Slu5irea practic7 la cortul JnlJinirii Q8L@-@SLGSO. c. #egi cu pri0ire la cur7&ie &i necur7&ie Q@@L@-@BL<<O. d Ma3 .i . isp4iril Q@1L@-<4O, e Di)edte legt QuL@-GBLBBO, ` 'bnisiui ri aEnir*nre QG1L@-41O, g. ArebL el8re At i.bA0iE VGPL@-<4O. A&a cu* se poate 0edea din aceast7 schi&7, con&i] nutul const7 Jn *are *7sur7 din legi rituale. %n acelaKi ti*p trebuie re*arcat c7 inten&ia este de a continua nara&iunea e-perien&elor lui %srael la Sinai. #ucrul acesta este e0ident din prunele cu0inte ale c7r&ii &i din )or*ula repetat7L 6Do*nul a che*at pe Molse ... Ki a .b+ QrL@3 4L@3 BL@4 et ar1inO, o 8E .r trebd PS@ nurlc0# $ARTBA co*parat7 e-presiaL 6Do*nul a 0orbit lui Moise Kt lui AaronKile-aas+QllLl3Q`. @<L@, etc.O. u trebuie uitat cadrul istoric. "7cJnd parte din 'entateuh, cartea ocup7 un loc propriu Jn nara&iunea 'entateuhului. # Mt, SiBi poporul l,r4l 1te lrESstit %sdu *isiunea sa, care este e-pri*at7 ta cu0inteleL 6)ini 0e&i )io J*p7r7&ie de preo&i&i unneaias)Jnr QE-od. @AL1O. #ui %srael i s-a Jncredin&at de5a Decalogul, $artea #egI*Jntului Ki regle*ent7rile cu pri0ire la cortul tatttnirii. Aceast7 locuin&7 a lui Du*ne.eu )usese ridicat7 de5a Jn *i5locul taberei QE-od. 4SO. Este posibil ca legile cu pri0ire %a 5ert)e Q#e0, @-PO s7 )i e-istat dnd0a ca o unitate separat7 Qc). PL<B-<8O. Dar ele se Jncadrea.7 )oarte bine Jn conte-tul 'entateuhului ta locui unde se a)l7 acu*. %storia 5ert)elor - despre care cartea #e0iticului o)er7 *ulte in)or*a&ii, Ki pentru cate creKtinii ar trebui s7 *ani)este un interes deosebit deoarece noi Kti* c)t de

per)ect a )ost J*plinit7 se*ni)ica&ia lor cea *ai pro)unda %n %sus $ristos - Jncepe de*ult ui 'entateuh, Jnc7 %n Zen. 4L<-B. E-ist7 de ase*enea alte pasa5e din 'entateuh, Jnainte de cartea #e0incului, %n care sJnt *en&ionate 5ert)ele &i darurile. Dar Jn #e0iticul Do*nul regle*entea.7 Jntregul ser0iciu de Jert)e Ki instituie o )or*7 special7 de 5ert)7 ca o *odalitate de a )ace isp7Kire pentru %srael. #e0. @PL@@ spune care este *oti0ul pentru interdic&ia de a *Jnca strige Q60ia&a trupului este Jn sJhge+O3 interdic&ia a )ost i*pus7 de5a Jn <L@P Ki PLG1 K.ur*., darJonid unul dintre aceste locuri nu este enun&at dar *oti0ul. 97rsarea &i stropirea stagelui prescris7 in cap. @-P trebuie pri0it7 prin pris*a te-tului din @PL@@. Aceasta este o indica&ie a unit7&ii c7r&ii. ; alta indica&ie a unit7&ii sale st7 Jn raptul c7 @PL@@ ne preg7teKte pentiu tran.i&ia la regle*ent7rile despre necur7&ie, caiesJnt tratate Jn detaliu Jncap. @@-@B. De ase*enea, @SL@S ne Jndreapt7 pri0irile spre tran.i&ie prin distinc&ia detaliat7 dintre curat Ki necurat care este )7cut7 tn cap. @@. 'ri0ite Jn lu*ina Jntregii c7r&i a #e0iticului, legile cu pri0ire %a cur7&ie Ki necu-r7rie indic7 necesitatea ca %sraelul s7 se )ereasc7 de p7cat. '7catul este cel care produce separarea dintre Do*nul &i poporul s7u, aKa tncJt ei trebuie s7 se apropie de El prin *i5locirea 5ert)elor Qcap. @-PO )i a preo&iei Qcap. 8-@SO. #e0. @1L@ ur*ea.7 Jndeaproape ideea din @BL<@ Ki ne Jndreapt7 pri0irile Jn ur*7 spre @SL@ K.ur*. Jn GSLGB a0e* o alu.ie dar7 la legea cu pri0ire la ani*ale curate &i necuratedin cap. @@3 acest 0erset o)er7 de ase*enea o leg7tur7 *ai strtns7 titre poruncile din cap. @8-GS Ki cele din cap. ll-@B.Aceas-ta nu spri5in7 concep&ia celor care accept7 ideea c7 a e-istat dnd0a un $od al s)in&eniei, separat, p7strat pentru noi Jn cap. @PG1. Jn G@L@- GGL@1 e-presii ca &i c1re d5, @lL44 ]ll*L @ALGL GSLP Tt Eetae d re)erire la preo&i Qde e-. G@L8, 6Eu sJnt s)lnt, Eu, Do*nul, care 0< s)in&esc+O. #e0, GBL@ a)ir*7 c7 ur*7t8rcle cu0irie i.u i1t rertTre lui Mobe p2 Mr. Sinai, la )el cu* se a)ir*7 Jn legile re.u*ate %n PL<P K.ur*. Jn )or*a pe care o are Jn pre.ent #e0iticul, el constituie un tot unitar bine Jnchegat Ki coerent. 'ar tea %storic7 este *ai *are dectt a* crede la pri*a 0edere Qc` @SL@-P3 G4L@S-G<3 cap. 8-@S Ki )or*ula ,D8d . Fbit lui Mols2 d . .]O. Este acordat7 aten&ie c7s7toriei &i castit7&ii, s)in&eniei Jn 0ia&a de )iecare .i Ki atitudinii %sraelului )a&7 det.>85le lui Du*ne.eu Qc). @a<-B,<S3 @AL@-<,@<, <Pt Gott1i GG,t@-<ai G1 ercO. A0Jnd Jn 0edere caracterul con&inutului s7u, pute* nu*i #e0iticul 6cartea s)in&eniei lui %ahireh+, a c7rui cerin&7 )unda*ental7 esteL 69ii s7-Mi )i&i s)in&i, c7d Eu dnt e)ihD ER Dodul+ QGSG1O, %%. Autorul Kl co*punerea Autorul #e0iticului nu este nu*it Jn carte. %ah0eh 0orbeKte Jn repetate r)nduri cu Moise, sau cu Moise Ki Aaron, sau cu Aaron3 dar nu este dat7 nid o porunc7 de a scrie ce spune El. $on&inutul c7r&ii se datorea.7 re0ela&iei di0ine dat7 la Sinai pe 0re*ea lui Moise Qc). PL<P K.ur*,3 G1L413 GPL<4O3 dar aceasta nu re.ol07 proble*a cu pri0ire la autorul c7r&ii #e0iticului. Moise nu este *en&ionat ca autor al nid unei p7r&i a c7r&ii, Jn )elul Jn care este *en&ionat cu pri0ire la anu*ite sec&iuni din E-odul Qc). E-od. @PL@43 G4L43 <4LGPO. Se poate ca un scriitor de *ai tJr.iu s7 )i pus Jn ordine *aterialul *o.aic din care const7 #e0ihc. Se poate la )el de bine ca Moise JnsuKi s7 )i organi.at aceast7 carte Jn )or*a care ne-a )ost trans*is7 nou7. 'roble*a paternit7&ii c7r&ii este legat7 de Jntreaga proble*7 a co*punerii 'entateuhului. #e0iticul este atribuit de obicd lui ' Q$odul 'reo&escO. ;biec&iile la aceast7 ipote.7 docu*entar7 sJnt Jn general la )el de slabile .t=d 2 apu., # #e0irbul. *ele +coNlul s)in&eniei+, dat sec&iunii din #e0. @P-G1, a )ost dat de August :osterroann, care Jn @8PP a scris pentru getts-chri)t)ur luthaisclte Theoiogie un articol intitulat 6E-JBchiel und das !eilig(eitsgeset.+ Q6E.echid Ki #egea s)in&eniei+O, care a )ost retip7rit Jn cartea sa Der 'en-tateuc(L Beitr7ge tu irine* 9erstTndnis und teiner Erttstehungpgesc(ichte Q'entateuhulL $ontribu&ii la Jn&elegerea sa &i a istoriei co*punerii salen, @8A<, p. <18-4@8. u*ele 6$odul s)in&eniei+ a a5uns s7 )ie la *od73 *ul&i l-au g7sit deosebit de potri0it datorit7 accentului repetat Ki e-plicit care se pune asupra s)in&eniei Ki s)in&irii %n @ALG3 GSLP-8, G13 G@L1-8, @B, G<3 GGLA,@1,<G. ueste posibil s7 de.bate* aici toat7 proble*a3 trebuie s7 *en&ion7* argu*entul cu pri0ire la e-isten&a separat7 a docu*entului !, pe ba.a tr7s7turilor distincti0e de stil &i li*ba5, aKa cu* arat7, de e-., S. "# Dri0er, #;T, p, 4P K.ur*. Este indicat7 o rela&ie strtas7 Jntre ! Ki E.echiel3 de Qapt, unii au considerat c7 E.echiel a )ost autorul sau redactorul docu*entului !, ta ti*p ce al&ii adopt7 p7rerea c7 E.echiel a )ost )a*iliar cu docu*entul !. Dar *a5oritatea sJnt de p7rere c7 docu*entul ! este *ai 0echi decJt cartea lui E.ediiel. Jn ce pri0eKte p7rerea c7 #e0, @P-G1 ar trebui considerat un cod de legi separat, nici unul dintre argu*ente nu pare s7 )ie con0ing7tor. u trebuie s7 uit7* cI aid, la )el ca Ki Jn alt7 parte, cercet7torul 9T este in)luen&at ta *are *7sur7 de atitudinea pe care o adopt7 cu pri0ire la S)inta Scriptur7 ca &i $u0Jntul lui Du*ne.eu. De e-e*plu, argu*entul c7 #e0. G1 trebuie datat Jn 0re*ea E-ilului, deoarece Jn acest capitol este pre0estit e-ilul, nu Jndrept7&eKte deloc re0ela&ia di0ina. Absen&a unui titlu special la Jnceputul #e0. @P este e-plicat7 cel *ai bine prin ideea c7 aici cartea #e0iticului se continu7 cursi0. #Diticd 1te o 8na )8rte 2*ilicatl0d din *i *ulte puncte de 0edere. Mai JntJi de toate, ne o)er7 un cadru pentru toate elelolte dr) din Bi1lie. Dacd 0* d bpiesd re)eririle la

5ert)e Ki la cere*oniile de cur7&ire, sau la PBG regle*ent7ri cu* ar )i de e-. anul sabatic Ki anul 5ubiliar Qde 0eselieO, aceasta este cartea pe care trebuie s7 o consult7*. Jn al doil8 rl)tl, 8 ere idDortand din Mnt 7e 0edere religios Jn general. Datorita e-ca0a&iilor arheologice, pute* co*para regle*ent7rile pe care le abordea.I #e0iticul cu cele ale altor popoare, de e-.., )enicienii, canaanit/, egiptenii, asirienii, babilonienii &ihiti&ii. Jn al treilea rtnd, e0reii ortodocKi g7sesc ta aceast7 carte, pJn7 bl .iua de ast7.i, regulile lor obligatorii -de e-., regulile cu pri0ire la Jn)ocare. !o))*ann, un e-eget e0reu al #e0iticului, arat7 c7 alte con)esiuni care se ba.ea.7 pe 9T aleg pentru studiu *al ales cartea Zenesei, Jn ti*p ce e0reii acord7 o aten&ie special7 #e0irJcului. Jn al patrulea riad, #e0iticul procla*7 pentru noi, cane sJnte* creKtini, *odul Jn care Du*ne.eul lui %srael co*bate p7catul lui %srael. El ii co*bate prin 5ert)e )i prin cur7&ite - p7catul social prin anul sabatic &i anul 5ubiliar, p7catele se-uale prin legea castit7&ii -c)t Ki prin pro*isiunile &i a0ertis*entele Sale. 'rin aceast7 co*batere a p7catului, cartea #e0iticului ni-# pre.int7 pe $ristos ca )iind *i5locul de isp7Kire, *i5locul de puri)icare, *arele 'reot, 'roroc &i Jn07&7tor, Regele care ne conduce prin poruncite Sale. Aceasta este se*ni)ica&ia per*anent7 a #e0iticului. Este cartea s)in&irii, a consacr7rii 0ie&ii Q5ert)ele de ardere de tot ocup7 un loc proe*inentO, cartea e0it7rii Ki %sp7Kirii picatului, cartea co*baterii Ki Jndep7rt7rii p7catului din *i5locul poporului Do*nului. giua %sp7Kirii ocup7 un loc central Q#e0. @1O3 cere*onia cu cei doi &api care este prescris7 pentru .iua aceea ne a*inteKte c7 pe 6cit este de departe r7s7ritul de apus, atit de *ult dep7rtea.7 El )7r7delegile noastre de la noi+ Q's. @S<L@GO. Q.#,cE.O E%B/;ZRAna. A. A- Edar, $onnd8d on lai-licus4,@A1@, retip7rit tn @ABA3 S. !. Mellogg, TheBoo( D#d=ri,ru,@4 @8A@3s,RDrtErii!.rt:hitetie Boo( o) #e0iticus, @8A83A.T. $hap*ansiA. :.Strea-ne, TheBoo( o)#e0iticus. $BS$, @A@43 :!. Zispen !et Boe( le0iticus, @ABS3 . Mic(le*, le0iticus, @8, G, @ABB3 !. $a.etles, le #MtiDue, BiiAe de J)rusale*, G, @AB83 #. Z. 9in(, #e0ittcus, @A1G3 J, #, Mays, #Bf @A1<3 M. EllJger, !AT, @A113 . !. Snaitb, $B, @A1P3 M. oth, #e0iticus, E.T. @A183 :. Mo*)eld, Dai Buch #e0iticus, @APG3 B. Maarsingh, #e0it(us, @AP43 A. %bI-)lei Arana, B #e0itico, @APB3 Z. J. :enha*, #e0iticus, @AP8. :.!.;. #%BA , l`n lan& *untos din Siria. u*ele este dat &i regiunilor Jn0ecinate Qtos. @<LBn, )iind purtat de ase*enea de republica *odern7. m. u*ele $u0*tul ebr. l=b?nIn este deri0at din r7d7cina tbn, 6alb+. E-ist7 doi )actori c7rora li se atribuie nu*ele lan&ului *untos3 piatra alb7 de calcar din cul*ile Jnalte ale Mun&ilor libanului &i in special .7pada Muritoare care acoper7 crestele lor ti*p de 1 luni J an3 D). %er. @8L@4. /banul este atestat Jn scrierile *ice JncepJnd cel pu&in din secolul al @8-lea J.d.$r.3 .i *ai 5os sec&iunea despre istorie. Asirienii l-au t97b=an, apoi labnanu3 hiti&ii, i)cla*3 egiptenii %JBA r*nn sau rb*3 canaanJ&ii JnKiKi, de e-. la /garit, l-au nu*it #bnn, la )el ca &i e0reii. %%. Topogra)ia E-tre*itatea de T al lan&ului *un&ilor liban se continu7 direct cu dealurile din Zalileu &i este desp7rtit1 de ele nu)ui de clEit. adtEi oriirtate eF uru cursului in)erior a rJului #itani, care se 0ars7 Jn *are ta cJ&i0a (* de Tir. #an&ul *untos al libanului este lung de aproape @1S (*, a0Jnd orientarea S9 spre E ase*enea coastei )enidene din spatele Sidonului pJnI la de 0alea rJului ahr el-Mebir Qriu, Eleutherus din antichitateO, care este orientata E-9 de rJul care desparte #ibanul de ur*7torul lan& de *un&i. AceKti *un&i stnt orienta&i pe direc&ia -S Ki se Jntind *ai departe spre QMun&ii useiri sau AnsartyaO. Acest lan& *untos este *arcat de o serie de 0Jr)uri. De la S spre , principalele 0Jr)uri stnt Zebel Rihan, Tb*at Ki Zebel iha Qde la peste @1<S * pJn7 la aproape @ASS *O Jn spatele Sidonului3 Zebel Baru(, Zebel Muneiytseh &i Zebel Sunnin Qcea GGSS tn, G@SS * Ki respecti0 G1SS *O tn spatele Beirutului3 fu*et es-Sauda, cel *ai Jnalt 0Jr) de drea <SSS *, la ESE de T!poli3 la este fu*et Aruba, Jnalt de cea GG<S *. 'e aceKti *un&i Jnalri Kl pe )iKia de coast7 cad ploi abundente, dar Jn .ona de 6streaKin7+ Da*ascul Ki 5un8tacs d. a clnpiei Bhi= au Mi pu$n dE Gs 8 de precipita&ii pe an &i trebuie s7 depind7 de apa nurilor. "lancurile de 9 ale acestui lan& *untos coboar7 pJn7 la Mediterana, lasJnd nu*ai o cJ*pie de coast7 Jngust7 pentru cet7&ile canaanite`)eniciene, Ki uneori a5ung pJn7 la *are, Ki a )ost necesar ca dru*urile s7 Se t7iate de oa*eni prin ase*enea pinteni Ase*enea )or*a&iuni caracteristice sJnt la ahr el-Melb, la de Beirut. "lancurile de p ale #ibanului coboar7 %n 0alea BiD7]. Aceast7 cJ*pie, sau 0ale larg7, este *ai Jnalta Jn apropiere de Baalbe(, Ki aceasta este 0alea QbiD=atO #ibanului+ din los. @@L@P. $oboar7

spre odat7 cu rJul ;rontes si spre S odat7 cu #itani Ki a)luen&ii %ordanului. Este ]$oelesiria Q6Siria goal7+O clasica Ki este *7rginit7 Jn partea de E de lan&ul *un&ilor An-tilJban. Acest lan& *untos este de ase*enea orientat d. # s0 1p" E i 1t2 luerupr de doud podiV i ditr care coboar7 rJul Barada spre E pentru a uda oaia incredibil de bogat7 a Da*ascului. $el *ai Jnalt 0Jr) este Mt. !er*on Qpeste G8SS *O, la 5u*7tatea de S a lan&ului *untos. Structura Jntregii regiuni este ar7tat7 dar Jn diagra*a %ui D. Baly, Zeography o) the BiMe, @ABP, p. @@, r. <. $u pri0ire la dru*urile care leag7 BiD7@, Antuibanul &i Da*ascul, 0e.i ibid., p. @@S.r@@. Mr. !e*b, Ntin Andllbdn E tet ,8ir sldon de c7tre sidonieni Qadic7, )enicieniO Ki Senir de c7tre a*ori&i QDeut. <3AO. A*Jndoua nu*ele sJnt atestate Jn *od independent Jn antichitate. Senir este *en&ionat ca Saniru de c7tre Sal*anaser %% al Asiriei in 84@ rd.cr. QA pT, p. G<;b3 D;r, p. 4SO. in .).ra de *en&ionarea de c7tre hiii&i a SirionuluJ sau Sariyana ui cea @<GS :.$r. Q)i ET, p. GSSaOr )olosirea nu*elui Sirion pentru !er*on de c7tre canaaniti Ki )enicieni este con)ir*at7 de te-tele ugaritice din secolul ai @4-lea &i al @<-lea care descriu #ibanul Ki Sirionul ca locuri care )urni.ea.7 le*n de construc&ie pentru te*plul lui Baal QA ET, p. @<4a, T 0iO. Se crede c7 6*un&ii cu *ulte piscuri, *un&ii Basanului+ din 's. PS< #%BA B<Lrs ] re)ere h !e)u4 ds B2ly Qop. cii, D. @A4. GGS,GGGn sugerea.7 c7 aceast7 descriere se potri0eKte la )el de bine pentru 0Jr)urile la )el de %*presionante ale 1u"or cebelDda. $BASA ,.!!iMo , ,sE- l# TS% ; .O Scriitorii biblici deli*itea.7 uneori Jn ter*eni generali &ara pro*isa ca Jntin.Jndu-se 6de la pustie pJn7 la liban &i de la RJu[ Eu)rat pJn7 la *area de apus+ $Deut, @@LG43 los. @L4O, adic7, Jntre aceste li*ite Ssi E-9, 'entru cet7&ile )eniciene de coast7, *un&ii #ibanului constituie o barier7 natural7 pentru in0adatorii dinspre interiorul continentului. Regele asirian Shara-shi-Adad %a a5uns la #abanSn secolul al @8-lea H.d.$r. Q4@=EX p. GP4bO, id tnrAatul hitit SuDDuli8 a )7cut din *un&ii liban grani&a sa de S9 Jn secolul al r4.le #d,cr. QMt, iblani, Arttsr, U. <r8bO, Arl 8s, a)ecte.e deloc cet7&ile de coasta. %%%. Resursele #ibanul a )ost renu*it *ai presus de toate pentru p7durile dese care l-au acoperit Jn trecut. 'loile abunddE N%in *ienbrie Ki Mrtie ti .stele catcaroe dau naKtere la *ulte i.0oare Ki pJrJiaKe care curg spre E Ki spre 9 Q$pnt. 4L@B3 %er. @8L@4O. gona de coast7, BiDI+ &i coastele *untelui sJnt propice pentru agricul tur7, pentru li0e.i de *7slini, 0ii, li0e.i de )ructe V*ure, s*ochine, *ere, caise, nuciO &i lanuri *ici de grJne QRaFlinson, 'hoenicia, p. @PO. #a Jn7l&i*i *ai *ari se a)l7 p7duri de *irt &i coni)ere, cul*inJnd Jn lunci cu cedri *aiestuoKi dintre care s-au p7strat nu*ai una sau dou7 lunci i.olate Qdatorit7 de)riK7rii e-tensi0eO, cea *ai i*portanta )iind la Basharreh la SE de Tripoli Q)otogra)iata Jn #. !. Zrollenberg, Shor-ter Atlas o) the Bible, @ABA, p. @<O. "ertilitatea &i rodnicia regiunii #ibanului este re)lectat7 Jn pasa5e cu* s)at 's. PGL@13 ;nt. 4L@@3 ;sea. @4LB-P, cJt Ki Jn inscrip&ii 0echi QT9ith*osis ni, ca*paniile a Ba si a P-a, secolul al @B-lea td.$r., A ET, p. G<Aa, bO. Ani*ale s7lbatice *iKunau de ase*enea * #iban Qde e-. G J*p. @4LA3 $Jnt. 4L8O. $edrii *aiesto&i au )ost un &i*bol potri0it pentru *7re&ie si putere Jn i*aginile biblice3 c). Jud. AL@B3 @ J*p. 4L<<3 G J*p. @4LA Q_ G $ron. GBL@8O3 's. AGL@G3 @S4L@13 $Jnt. BL@B3 Js. <BLG3 1SL@<. Au )ost de ase *n1 si*bolui ale hldriei ptudnre.ti .4 1E &inta *Jnieidi0ine3c). 's. GALB-13Js.GL@<3 @SL<43 %er. GGL13 E.ee. <@L<-@43 gah. @@L@-G. Aceste p7duri au `ost u %e de ehRgiu Qier. GGLG<O, DT Mi rcu de to2t, cedrn d2 #lban ,i cdi)erle QbE.i, ahi*i etc.O au )urni.at cel *ai bun le*n de construc&ie din ;rientul antic, )iind c7utat deopotri07 de do*nitori din Egipt, Mesopota*ia Ki Siro-'a %es tina. $ele *ai cunoscute )urni.7ri de le*n sJnt cele tri*ise lui Solo-*on de c7tre !ira* %, regele Tirului, pentru Te*plul din %erusali* Q@ J*p BL1, A, @4 Q_ G $ron. GL8, @1O3 PLG3 @SL@P,G@ Q_ G $ron. ALGSOO. $u pri0ire la pre&ul Jn ali*ente pl7tit de ?olo*on pentru le*nul de construc&ie, etc, 0e.i +ME $ARE Qali*entele pentru palatul lui SoloroonO. Bra.ii din #iban Ki Antiliban QSirionO au )urni.at le*n pentru cor7biile Tirului QE.ec. GPLSO Ki pentru plutele sacre din Egipt QA ET, p. GSb, GPa3 cea @SAS H.d.$r.O, cit Ki pentru *obil7 Q$Jnt. <LAO. #e*nul pentru al doilea Te*plu din %erusali* a )ost t7iat de ase*enea tn #iban QE.ra <LPO. %9. %storia %storia #ibanului este Jn esen&7 istoria cet7&ilor )eni-dene de pe litoralul s7u &i istoria e-ploat7rii le*nului sau e-"aordiMr, De la S spE , er1r5le catr*i. te`)eniciene Tir, Ahlab, Sarepta, Sidon, Beirut, Bybtos QZebal, *ode*ul JebailO Ki Si*0ra Qla de TripoliO au a0ut toate bog7&ia #ibanului continental, Jn a)ar7 de co*er&ul *ariti*. $u pri0ire la istoria lor detaliat7 Qcu e-cep&ia Beirutului si Si*0reiO, 0e.i articolele separate3 0e.i de ase*enea ]$A AA &i +"E %$%A. cone4ul #ib.nului a l* d. cisEucd. d,, tea.7 din 0re*uri str70echi. "araonul Sno)ru din Dinastia a 4-a a achi.i&ionat 4S de cor7bii pline cu cedri Jnc7 )a cea G1SS H.d.$r. QA ET, p. GGPaO, Ki di)eri&i succesori i-

au ur*at e-e*plul Jn secolele care au ur*at. Byblos, Jn special, a de0enit practic o cetate dependent7 de egipteni &i prin&ii s7i au asi*ilat co*plet cultura egiptean7, pJn7 acolo Jnctt Ki-au scris nu*ele se*itice cu hierogli)e Qc). A ET, p, GGAaO. Jn schi*bul le*nului ei au pri*it de la )araonii din Dinastia a @G-a Qcea @ASS-@8SS H.d.$r.O aur Ki bi5uterii )ru*os lucrate. clnd )Tonii odd Rlsat aD .u.stt Siri, d au i*pus un tribut anual din 6cedru autentic de #iban+ QA:ET3p.G4;bLTurii*asis%%#ccal41Sr.d.$r.O,iarun basorelie) al lui Sethos % Qcea @<SS H.d.$r.O pre.int7 pe prin&ii sirieni care cioplesc le*n de construc&ie din liban pentru )araon QA E', p. @@S, )Jg. <<@, sau Zrollenberg, Shorter Atlas o) the Bible, p. @43 c). A ET, p. GB4, c ,dr1@tulO. M.i rlr.5, )in Dnrtia + GZ.i )araonii a trebuii s7 pl7teasc7 scu*p pentru ase*enea le*n Qc). SoJo*onO, aKa cu* a a)lat din proprie e-perien&a :ena*u*, tri*isul lui Ra*ses X% QA ET, p. GPaR, Din $anaanul *ileniului al G-lea J.d.$r., epopeile ugaritice despre Baal Ki Anath Ki ADath )ac alu.ie la 6#iban Ki la copacii s7i3 Sirion Ki cedrii s7i aleKi+ care )urni.ea.7 le*n de construc&ie pentru casa Qadic7, te4plulO lui a4l Qr,,E4 p @<4a, 0iL c, !, crldotr /garitic #iteratura, @A4A, p. <4O Ki *aterial pentru un arc VA ET, p. @B@b, 0i3 Zordon, op. cit., p. ASO. ?i asirienii au i*pus tribut pl7tit Jn le*n de construc&ie din #iban, pentru construc&ii de te*ple - aKa au )7cut Tiglat 'ileser %, cea @@SS id.$r. QA EX p. GPBaO Ki Esarhadon, Jn cea 1PB J.d.$r. QA ET, p. GA@bO - dar au luat le*n adesea din p7durile A*anus care KJnt *ai departe spre QA ET, p. GP1b, GP8bO3 c). G J*p. @ALG<3 Js. <PLG4. ebucadne&ar a ur*at e-e*plul lor QA ET, p. <SP3 D;TT. p. 8PO. !abacuc QGL@PO 8rbDte d1pE le)une l5bdutui d. .rh babilonieni, )apt care a )ost pre0estit Ki de %saia Q@4L8O. B%B#%;ZRA"%E. Jn a)ar7 de lucr7rile citate *ai sus pentru unele aspecte aparte, 0e.i de ase*enea '. M. !itti, iebanon in !istory. @ABP Ki!/tory o)Syria Fith #.nanon 1d 'a(.h., @AB@, ri J. p. sltOh )t. #ebanonand'(oen(ia, @, @A1A Qcu pri0ire %a sursele sntc2O. Mi.M ,dMc rlBER% Q;M /BBRO. shr Vol1(e doun d0inte gr. @- apeleutheras, 6o* eliberat pe deplin+, se aplic7 unui o* care, )iind n7scut scla0, a )ost eliberat. Jn @ $or, PLGG, e )ac E)2riE la el elibd.t de D*d .lin robia pB1tuhi Qdt @ cor. @G.@<r col. <L/3 Arc. @<L@1, 2(,O, G.2ltuda1,, ,o* #ib2=`, apare li % cor. PLG@, GGb3 de ase*enea Jn Apoc. 1L@B3 eleuchera, =)8ie liberV+ Qcar. 4LGG-G<,<SO pre.inr, tn 1nBt PS4 #%AERTATE pe Sara, so&ia lui A0raani, Ki Agar, concubina lui, o scla07 egiptean7. Jn Zal. 4L<@ este )7cut7 o aplica&ie 8ta)odc, a acetei idei, #ojo. /BER%ATE. (t2ea bibuce de lh2e".E r2 tn cadrul conceptului de Jnte*ni&are sau scla0ie. Do*nitorii Ji Jnte*ni&au pe cei pe care-i considerau )7c7tori de rele QZen. <ALGSO3 o na&iune cucerit7 putea )i Jnrobit7 de un cuceritor, un priionier de r7.boi poate )i Jnrobit de cuceritorul s7u, sau un o* putea )i 0Jndut Jn robie, cu* s-a JntJ*plat cu %osi). $Jnd Biblia 0orbEre d1pe libetut2, " rubintelese htotdeM o robie sau o Jnte*ni&are anterioar7, libertate Jnsea*n7 starea )ericit7 de a S )ost eliberat din ser0itute pentru o 0ia&7 de bucurie &i satis)ac&ie care nu era posibil7 anterior. %deea de libertate apare Jn Scriptura Jn sensul ei secular obiKnuit Qde e-. 's. @SBLGS3 "apt. G1L<GO3 dar *ai pri*eKte Ki un sens teologic se* ni)icati0. Acesta re.ult7 din Jn&elegerea de c7tre %srael cI libertatea )a&7 de sub5ugarea de c7tre str7ini, cu* 1re 8 de cae ]. bucM braelut, d. darul lui Du*ne.eu pentru ei. Jn T libertatea de0ine un con cept teologic i*portant pentru descrierea *Jntuirii. @. #ibertarea %sraelului #a ETd DllllrMu 2 elibeEr pe rWaet din 8bia egiptean7 pentru ca de atunci Jncolo na&iunea s7-# EeasA p2 El 2 poporut l2sa*htutui arD e-od. @AL< s.ur*.3 GSL@ K.ur*.3 #e0. GBLBB3 c), Js. 4<LG@O. El J-a dus Jn 6&ara unde curge lapte si *iere+ QE-od. <L83 c). u*. @4LP s.ur*.3 Deut. 8LP K.ur*.O, ia aKe.at acolo si a ur*7rit s7-i *en&in7 Jn independen&7 politica &i prosperitate econo*ic7 atJta ti*p cJt ei s-au opus idolatriei Ki au respectat legile #ui QDeut. G8L@-@4O. Aceasta a Jnse*nat c7 libertatea %sraelului nu aEa s. depirdt de donuite lor h donEiut nilibr sau politic, ci de calitatea ascult7rii lor )a&7 de Du*ne.eu. #ibertarea %sraelului a )ost o binecu0Jntare supranatural7, darul *ilosti0 al lui %ah0eh pentru poporul legI*Jntului S7u3 libertatea era ne*eritat7 Y trrA El nu r 1 putur %i ob"ru.d de ta irc.put, i.r ach nu putea )i *en&inut7 decJt prin )a0orul S7u continuu. eascultarea, )ie sub )auna lipsei de pietate reli gioas7, )ie sub )or*a nedrept7&ii sociale, ur*a s7 aib7 ca re.ultat pierderea libert7&ii. Du*ne.eu a0ea s7 5udece pe poporul S7u prin de.astru na&ional Ki prin Jnrobire QDeut. G8LGB,4P K.ur*,3 c). Jud. GL@4 K.ur*.3 <LP K.ur*., @G K.ur*.3 4L@ K.ur*.3 1L@ K.ur*.O3 El a0ea sI ridice J*potri0a lor )or&e ostile Ki Jn cele din ur*7 a0ea s7-i )ac7 s7 )ie deporta&i Jntr-o &ar7 Jn care nu puteau aKtepta nici un se*n al Jndur7rii Sale QDeut. G8L14K.ur*.3AinosS3GH*p. lPL1-G<3c`'s. @<PL@-4O. Structura ideii teologice de libertate este clar7 aici. #ibertatea, aKa cu* o concepe 9T3 Jnsea*n7, pe de-o parte, i.b70irea de )or&ele create care 0or s7-i J*piedice pe oa*eni s7-# slu5easc7 pe $reator &i s7 se bucure de El, iar, pe de alt7 parte, libertatea este )ericirea de a trai Jn pIrt7KJe cu Du*ne.eu Jn leg7-nlnul s,#, acoto bde li )ac #ui

pl1Ve sA se a3re &i s7 dea binecu0Jntare. #ibertatea este eliberarea din scla0ia )a&7 de )or&ele care % se opun %ui Du*ne.eu Ki pentru J*plinirea re0endic7rilor #ui asupra 0ierii o*ului, #ibertatea nu este reali.area o*ului, ci este un dar gratuit al harului, ce0a ce o*ul nu poate poseda )7r7 ac&iunea lui Du*ne.eu. Jn per*anen&a ei, libertatea este o binecu0Jntare prin leg7*Jnt, o stare pe care Du*ne.eu s pro*is s7 o *en&in7 atJta ti*p cJt poporul S7u este credincios, libertate nu Jnsea*n7 independen&7 )a&7 de Du*ne.eu3 toc*ai Jn slu5irea lui Du*ne.eu JKi g7seKte o*ul libertatea per)ec&i. ;*ul se p2e bucua de 2ttbtra8 din rob3 )ota de cres tu nlh= a Vi drd ddine rcb .l c8torului sLn. As)el, nodul h Qa Du*ne.eu S etiber2a.t e oa. *eni de st7pJnii Ki duK*anii lor este s7-i )ac7 proprii S7i scla0i. El Ji eliberea.7 pentru a-i aduce %a Sine QE-od. @A@4O. 'rc8iile lui %eia d pri0ire ts 2lib2ra8 diD capti0itate Ki restaurarea %erusali*ului dau un conn=-nut rcligiZii supli*nBr iden T /beZre D.in suilinierea )aptului cS aceste e0eni*ente a0eau s7 0esteasc7 o e-perien&7 nou7 Ki MrI precedent de p7n7Kle plin7 de bucurie Ki satis)ac&ie cu Du*ne.eul *ilosti0 al lui %srael QJs. <BL<-@S3 4<L@4-44LB3 4BL@4-@P3 4AL83 soL<SL B@L@PBGL@G, B43 1lL@ i.l*,, etc3 c). E(. <1L@B.<1L <PL@BG<O. )ntrucJt to&i *F*brii na&iunii eliberate erau, ca atare, slu5itori ai lui Du*ne.eu Q#e0. GBL4G, BBO, isiaeli&ii care au )ost sili&i de s7r7cie s7 se 0Jnd7 robi casnici nu trebuia s7 )ie trata&i ca si scla0ii str7ini, ca si*pl7 proprietate a)lat7 Jn posesia ereditar7 a stIpJ-nului lor Q#e0. GBL44 s.ur*.O. #a )iecare P ani ei trebuia s7 )ie elibera&i Qa)ar7 de ca.ul c7 ei hot7rau s7 )ac7 slu5irea lor per*anent7O, ca aducere a*inte a eliber7rii %sraelului din robia egiptean7 QDeut. @BL@G s.ur*.O. #a )lecare al BS-lea an, Jn a)ar7 de eliberarea slu5itorilor israeli&i, p7*Jntul Jnstr7inat trebuia s7 re0in7 din nou peprieErdui eredibr Str GBL@SO. reMia a conda*nat poporu[ pentru cI dup7 ce s-a decretat ast)el libertatea pentru slu5itorii e0rei, au re)u.at s7 acorde 2libe1E Q,s. <4Ls-ti, %l. #tb.datea crcetlndlt De.0oltarea deplin7 a ideii de libertate o g7si* Jn EEnAhelii g ln Epbrolele paulire, ude dF3anii de care Du*ne.eu Jl eliberea.7 pe poporul S7u prin $ristos sJnt ar7ta&i a )i p7catul, Satan, legea Ki *oar tea. #uca2a lublict a lui $rist1 a )o1t o lFare de eliberare. El a Jnceput-o prin anun&ul c7 El este J*plinirea pro)e&iei din Js. 1@L@L.....M-a uns s7 0estesc... printilor de re.boi dob..iEa, Q#uD 4L@1 ,.h.Oj %gnorJnd dorin&a pe care o a0eau .elo&ii, de a ob&ine eliberare na&ional7 )a&7 de Ro*a, $ristos a declarat c7 El G 0enit s7-i elibere.e pe israeli&i din starea lor de robie )a&7 de p7cat Ki de Satan Jn care ia g7sit Qloan 8L<4-<1, 4@-44O. El a spus c7 a 0enit ca s7 detrone.e pe 6st7pJnitorul lu*ii acesteia+, pe 6cel tare+, Ki ca sI elibere.e pe pri.onierii lui Qloan @GL<@ s.ur*.3 Marcu <LGP3 #uca @SL@P K.ur*.O. Scoaterea de de*oni QMarcu <LGG K.ur*.O Ki 0indec7rile Q#uca @<L@1O au )7cut arte din aceasta lucrare de eliberare. $ristos a )7cut apel la acestea Q#uca @@LGS3 c). Mat. @GLG8O ca do0ad7 dar7 a 0enirii Jntre oa*eni a =J*p7r7&iei lui Du*ne.eu Qadic7, a st7rii escatologice pro*ise Jn care 8nenil rcr prin 2l2cti0 retr.8 lui Durereu si *Jnruirea, Ki Jn care 0or )i supuKi e)ecti0 0oii #uiO. 'a0el pune un accent *are pe ideea c7 %sus $ristos Ji eliberea.7 pe credincioKi, aici &i acu*, de in)luen&ele distructi0e la care )useser7 supuKi anteriorL eliberarea de p7cat, st7pJnul tiranic a c7rui plat7 pentru ser0iciile aduse este *oartea QRo*. 1L@8-G<O3 eliberarea de lege, ca siste* de **tuire, care a a&J&at p7catul &i i-a dat putere QZal. 4LG@ K.ur*.3 BL@3 Ro*. 1L@4L PLs-Vi @<L <LGi @ car, @sLs1OL eiiberare de +pute. PBS %%EERTATts rile de*onice ale Jntunericului+ Q$ol. @L@<O3 eliberare de supersti&iile politeiste Q@ $or. @SLGA3 Zal. 4L<n3 Kl eliberarea de po0ara cere*onialis*ului iudaic QZal. GL4O. #a toate acestea se 0a ad7uga la 0re*ea potri0it7 &i eliberarea de robia par&ial7 )a&a de p7catul l7untric QRo*. PL@4,G<O &i )a&7 de putre.ire Kt *oartea )i.ic7 QRo*. 8L@8-G@O. Aeat, /b2rtole, h toate aspe.ie# el, 1te d.dt SA/ din 1bie Q@ $or. 1LGS3 PLGG hll*O, A#id ar pure sa e-iste o alu.ie #a )ic&iunea legal7 prin care .eit7&ile greceKti 6cu*p7rau+ scla0i pentru a-i elibera. #ibertatea pre.ent7 )a&7 de lege, p7cat Ki *oarte le este co*unicat7 credincioKilor prin Duhul, care ii uneKte cu $ristos prin credin&7 QRo*. 8LG a G $or. <L@PO. Eliberarea aduce cu sine Jn)ierea QZal- 4LBO3 cei care sJnt elibera&i de 0ino07&ie de0in )ii ai %ui Du*ne.eu &i pri*esc Duhul lui $ristos ca Duhul Jn)ierii, d*du-le asigurarea c7 s)at cu ade07rat )iii Ki *oKtenitorii lui Du*ne.eu QZal, 4L1 K.ur*.3 Ron& 8L@B K.ur*.O. "ltpsul onulu5 )atd de dlrul dl0ln .l /b2dttii QeleuiheriaO Ki *i5locul prin care aceasta este pri*it7, esteacceptaceadebun70oieaslu5iriiQdouleiaOpentni Dl%lruE./ QRon, 1L@P-GGO, perr)u crisrd Q# cor. PLGGO, "rEu Eprhlnire QR* 1L@8O $ p.nh bQi oa*enii, de dragul E0angheliei Q@ $or. AL@A-G<O si al MJntuicorului QG $or. 4LBO. #ibertatea creKtin7 nu este o abolte a EpoMltltldi eu o aprcbaE a libertinis*ului. $reKtinul nu *ai este 6sub lege+ QRo*. 1L@4O ca s7 pri*easc7 *Jntuirea prin aceasta, totuKi

nu este 6)7r7 o lege )a&7 de Du*ne.eu+ Q@ $or. ALG@O. #egea di0in7, a&a cu* este interpretat7 Ki e-e*pli)icat7 de $ristos Jnsu&i, r7*Jne un standard pentru e-pri*area 0oii lui Du*ne.eu pentru slu5itorii S7i care au )ost elibera&i Q@ $or. PLGGO. $reKtinii sJnt ast)el 6sub legea lui $ristos+ Q@ $or. ALG@O. 6#egea lui $ristos+ QZal. 1LGO - nu*it7 de Jaco0 6legea libert7&ii@= Qslobo.enie[O QTac. @LGB3 GL@GO - este legea dragostei QZal. BL@< &.ur*.3 c). Marcu @GLG8 K.ur*.3 loan @<L <4O, principiul sacri)iciului de sine 0oluntar Ki altruist p.nuu btple 8ilo, Q, cd, A@@-G<3 @SG<.<<O si pentru aloris lui D>l,t,8u Q@ cd. @SL<@O. re.Bd 0ia&7 de dragoste este e-presia recunoKtin&ei pe care o cere Ki o deter*in7 E0angelia eliberatoare, #iber-tarea creKtin7 este toc*ai eliberarea pentru Du*ne.eu Ki pentru slu5irea lui Du*ne.eu si a oa*enilor Ki, de aceea, cJnd ea de0ine o scu.7 pentru un liber-rinis ti"it de d1g1,e Q$.@ B@@<3 .t @ 'er. GL@1L G 'et. GL@AO sau pentru lips7 de considera&ie iresponsabila Q@ $or. 8LA-@GO, Jnsea*n7 c7 sa abu.at de aceast7 libertate. 'a0el a scris Epistola c7tre aZalateni pentru a contracara a*enin&area pe care o constituia teologia iudai.atoare pentru libertatea creKtin7. 'roble*a )un.ta,1ta#l, .Ba cM a 0l.uro el, 4 <u1cienia lui $ristos pentru *Jntuirc, )7r7 )aptele legii, ludai.arorii sus&ineau c7 p7gJnii care au cre.ut Jn $ristos trebuie *ai tatii s7 )ie t7ia&i J*pre5ur. 'a0el a argu*entat c7 dac7 ar )i aKa, atunci pe ba.a aceluiaKi ra&iona*ent, ar trebui ca ei s7 respecte toat7 legea lui Moise pentru a )i rnJntui&i3 dar aceasta ar Jnse*na s7 caute 5usti)icarea prin lege, Ki o ase*enea Jncercare ar Jnse*na sacad7 din har &i de la $ristos QZal. BLG-4O. $reKtinul, a spus 'a0el, )ie e0reu, )ie ne-e0reu, este eliberat de necesitatea de a J*plini )aptele legii pentru a )i acceptat, deoarece, ca &i credincios Jn $ristos, el a )ost eptat Nle5a pe dediai Qcal. <L4O, l)a c* li doE. deW, dTrl Dlndd QZal. <LG WF., @4r aL13 sL8O. u e-ist7 nici un *oti0 pentru ca un ne-e0reu con0ertit s7 se J*po07re.e cu cere*oniile *o.aice Qt7ierea J*pre5ur, s7rb7torile QZal. 4L@SO, etc.O, lucruri care au apar&inut de )apt erei pre-creKtine. #ucrarea r7scu*p7r7toare a lui $ristos @-a eliberat co*plet de ne0oia rte a ctuta nlnrllra ,ri, l2ge Qcdl. <L@<3 4LBr B.@O, Misiunea lui acu* este, in pri*ul rJnd, s7 p7.easc7 libertatea dat7 de Du*ne.eu J*potri0a oricui ti spune c7 credin&a in $ristos nu este su)icient7 pentru a-t *Jntui QZal. BL@O Ki, Jn al doilea rJnd, s7-Ki )oloseasc7 libertatea dJndu-i Duhului posibilitatea de a-@ conduce la o J*plinire responssbiit7 a legii dragostei QZal. BL@< K.ur*.O. 'a0el e-pri*a o idee si*ilar7 Kl %n alt7 parte. $reKtinul este eliberat de necesitatea de a lucra pentru *Jntuirea sa &i e[ nu este legat nici de cere*onialis*ul iudaic, nici de supersti&iile &i tabuurile p7gJne. E-ist7 un do*eniu *ate de lucruri neutre Jn care 6toate lucrurile Jrni stat Jng7duite+ Q@ $or. 1L@G3 @SLG<O. Jn acest do*eniu creKtinul trebuie s7-&i )oloseasc7 libertatea cu disce*7*int, )iind atent la ce este bine &i ce edi)ic7, lutnd lii considerare conKtiin&a )ratelui *ai sb, Q4 @ cor. 8.@Si Ro)u @4L@-@BLD. %%%. 9oin&a liber7 De.baterea istoric7 cu pri0ire la posedarea de c7tre oa*enii c7.u&i a 60oin&ei libere+ sau nu, este legat7 nu*ai indirect de conceptul biblic de libertate. Trebuie )7cute dte0a distinc&ii pentru a indica proble*ele i*plicate. @. Dac7 e-presia 60oin&7 liber7+ este luat7 Jn sens *oral &i psihologic, ca )iind puterea neconstr)nsI, spontan7, 0oluntar7 &i r7spun.7toare de a )ace o alegere, Biblia presupune pretutindeni c7 oa*enii o posed7, )ie c7 sJnt n7scu&i din nou, )ie c7 nu sJnt. G. Dac7 e-presia este luat7 %n sens *eta)i.ic, l7s*d s7 se Jn&eleag7 c7 ac&iunile 0iitoare ale o*ului sJnt Edete*ltute ti, de ae.a, inpedicdbne QJn principiuO, Biblia se pare c7 nici nu a)ir*7 Ki nici nu neag7 caracterul nedeter*inat al ac&iunilor 0iitoare raportate la propriul agent *oral &i propria constitu&ie )i.ic7, dar se pare c7 d7 de Jn&eles c7 nici un e0eni*ent 0iitor nu este nedetenninat Jn raport cu Du*ne.eu, deoarece El cunoaKte dinainte toate lucrurile Ki, Jntr-un oarecare sens, le rJnduieKte dinainte. Qw'R;9%DEMA T'RTDEST% A%%E.O <. Dac7 lu7* e-presia Jn sens teologic, ca ind(Jnd epaitates natuEu a o*uld Delthcur dii tu, de , )ace lucruri bune Jnaintea lui Du*ne.eu sau de a iispunde la .leMrca EErehe,.i, ,.e5e cM rint Ro*. 8LB-83 Eies. GL@-@S3 loan 1L44 par s7 indice c7 nici un o* nu este liber s7 asculte Ki s7 cread7 decJt atunci cJnd este eliberat de sub sr7pJnirea p7catului prin harul pre0enti0. Toate alegerile lui 0oluntare stnt, Jntr-un )el sau altul, acte de slu5ire a ]p7catului pJn7 cJnd harul Jn)rInge puterea p7catului Ki Jl duce la eultaru EEgheliei. QD R*. 1L@P-GG3 ]H S-nE.O BB%;ZRA"EB. A*dt3 MM3 !. Schlier, TD T G, p. 4SPBSG3 J, BluE(l9 lo %T l. D. Prs-PGSL /E i. <G1 K.ur*.3 $al0in, %nstitu&ia, <.@A. J.%.'. #%E%A, Alae "nE, prltu dlts sub nurebn e Q_ ubDO h tDte esipteE din 8lele d t<-ld ri rl @G-lea #d.$r., ca un trib libian ostil QSirA-!.Zardiner, PB1 #%D%A AndentEgyptian ;no*astica, @,@A4P, p. @G@]-@GG]O. u*ele #ibu, Jn )or*a %db5* a de0enit ter*enul ebr. pent* libia, libieni, iar libys a de0enit ter*enul gr. general 6libian+, re)erindu-se la &ara Ki poporul de la 9 de Egipt. Ast)el, ter*enii ebr. &i gr. includ &i al&i libieni Jn a)ar7 de tribul RbF. Jn perioada

secolelor @G-8 #d.$r-, lib5=enii au p7truns Jn Egipt ca 5e)uitori, coloniKti sau solda&i in ar*ata egiptean7. De aici i*portan&a pe care o are popula&ia #ubitn Jn ar*atele lui ]?iKac QG $ron. @GL<O3 gerah mG $ron, @4LA cu @1L8Oi W h hpele hraonilor edopioi c] nu au reuKit s7 apere o-A*on QTtebaO de de0astarea aslrian7 Q au* <LAO. #ubbJ*, Jn Dan. @@L4<, se poate s7 )ie acelaKi cu0Jnt. Q]#E!ABiM3 ]'/TO Y M.A.M. %%B A QEbr, liondnO. t. /n oE) inpoturh g2%ela, cucerit de losua &i dat preo&ilor Q%os. @SLGA &.ui*.3 @BL4G3 GrL@<O3 sa raMlrat )adS1. de %obn aG s,l*, 8LGGO3 a )ost asediat de Sanherib QG J*p. @AL8, <<O3 #cul Ebl al lui !.nutal. Tri. lui lZi.. B%i] ri Macalister l-au identi)icat cu leii es-Sa)i Q$ruciatul B#alETtdcO, ,e u teEn ca#dZ ta P (n 0 de A.eca, dar identi)icarea este contestat7 Jn pre.ent3 Sanherib nu ar )i trecut pe lJng7 aceasta cetate pentru a ataca *ai Ent)i #achisul, iar %os. @BL4G sugerea.7 o locali.are *ai Jndep7rtat7 spre SE. Alternati0ele sJnt pu&ine. Tel, Bornat Q:. ". Albright, BAS;R @B, p, @AO este prea *ic3 Teii Judeideh QTel ZodedO, la de Beit Zu0rin, este o po.i&ie atr7g7toare, dar necon)ir*at7. 9)eu Mallai-MleiruTiaiin, 9T 8, @AB8, p. @SS3 Z. E. FriSht, rA <4,rAP@, p. al.aB. G. /r lc *idoti)ict 1de a tbetlt porodl n patt Q 8 <<LGSi ,.sibil ei Ddt. @L@O. J.'./.#. /D %. /n nu al lut ch2rBon, runri8t td E-od, 1L@P3 , <L@<i % crcn. 1trP. GSL in % con. 1LGc #ibni este *en&ionat ca un )iu al lui Merari. 'atroni*icul 6libniti+ este *en&ionat Jn u*. <LG@3 G1LB8. #ib* este 6#adan+ Jn @ $ron. G<LP K.ur*.3 G1LG@. %tA!.Z. %J$A; %A. /n teritoriu h lart2 cdtalt D i de s 1 Asiei Mici, nu*it7 ast)el de la #y(at*es care au populat acel &inut3 este *en&ionat de scriitori antid Jnce-pJnd de la Xeno)on QJnceputul sec. al 4-lea J.d.$r.O, $lid 'oh"ei a 8loniar 0 Aste5 Mici Q14 t.t.$4O, patu de 0 . #(aoniei a )o1r adusatr ta $ilich, 'ette. d2 E la $apadaia, i, partd de la .calaria, 3 a de0enit pro0incie ro*an7 Jn GB J.d.$r. 'artea t E #%caoniei a de0enit *ai tJr.in independent7 )a&7 e $apadocia Ki )oicepJnd din a*il <P d.$r. a constituit < parte a regatului client al lut Antiochus, regele din o**agene, Ki a )ost cunoscut7 ca #icaonia Antio-chiana. ,n T #icaonia indic7 acea parte a teritoriului 3 a olnituit o regiF din ,rc0incia calar5., /-l Zalatica. #istra Ki Derbe sJnt nu*ite 6cet7&ile = tn ".pr. t4L1, tnE-u entat car2 dt de 3les c7 %conia se a)la de partea )ri5rian7 a grani&ei care separa #icaonia Zalatica de "rigia Zalatica. :, M. ay a a)ir*at c7 aceasta Jnse*nare geogra)ica ,-a Tt s ,.d ..hinbe "nh priro dar, opiiia cu pri0ire i 0aloarea istoric7 a "aptelor Apostolilor. 'a0el Ki la*hob Jn plie lor cAltorie niBioMr, Q4P-48 d.$r.O au recunoscut )7r7 Jndoial7 c7 au tra0ersat o )rontiera ling0istic7 dintre %conia Ki #istra, deoarece tn ulti*ul loc QJn apropiere de localitatea *odern7 !atunsarayO au au.it popula&ia local7 0orbind 6li*ba licaonie-niloi+ Q"apt. @4L@@, gr. iy(aon(iJO. Au )ost identi)icate nu*e personale licaoniene Jn inscrip&ii, cu* este cea de la Sedasa )7cuta cu oca.ia dedic7rii lui geus a unei Etatui . lui !))i Q4 'ap# @aL@GO. Dupi e .u p7r7sit #istra, 'a0eJ &i Ba*aba au *ers la Derbe QJn pre.ent Merti !uyu(O &i au Jn)iin&at acolo o biserica, apoi s-au Jntors3 dac7 ar )i *ers *ai departe ar )i intrat Jn regatul lui Antiochus, dar aceasta nu )7cea parte din planul lor de e0angheli.are a teritoriului ne-ro-*an. BB/;$RA"%E, ,9 M. Raroy, EitFiel hn-nanlr on Aolatiant @aAt, p, @<B 1.l*., G@B K,ur*,3M. !. Ballance,`%S P, @ABP, p, @4P &.ur*3 @4, @A14, p. @<A &.unn.3 B. 9* Elderen, 6So*e Arehaeo-logic.l ;heetioB d pad=s "itW Misiotury Jou-ney+, Jn Apostolic !/tory and the $ospeJ, ed. :. :. ZasDue Ki R. '. Martin, @APS, p. @B1-@1@. ".".B. #% $%A. /n district *ic pe coasta de S a Asiei Mici care include 0alea larg7 a riului Xanthus, *un&i care se Jnal&7 la peste <SSS * Ki porturile *ariti*e +'atara Ki +Mira Q"apt, G@L@3 GPLBO. DeKi s-au p7strat unele eulptuiedptui li iteip"iil"iptiiodsiM oriaiM poponrlui poponrlrdin #ica 1ie in8rd. Di)tre tito1te8el.din0i popoeel. din 9 Aiei M(i ei sht singuil ce g.aD ttrpotriiit reenor #idiei dd h dul s4B r.d.ci a, )ct t)itnd de ,e,i, "iind elibera&i de greci tn secolul ur*7tor, ei au )ost in)luen&a&i puternic de ci0ili.a&ia greac7 Ki Jn cele din ur*7 s-au supus 0oluntar lui Ale-andru. Ei au adoptat li*ba &i scrierea greaca Ki, pe ctnd au intrat sub protectorat ro*an Jn secolul al G-lea H.d.$r. erau d25. *pl2t eloiali. in and 4< d.$r, ctaudiu . ane-at #ida la pro0incia 'atnElia, dar se parc c7 ero ia restaurat libertatea, deoarece 9espasian ia adus din no, la statunn d2 prc0incie QsFtoniu, t1,1ian <O. Jn toate aceste schi*b7ri )edera&ia cet7&ilor din #icia ]a nsinut struhe pohrict g.nedta. M#.M.M #%DA. /d S1l la apuiMdy @8 ln sE de ta)a, p. coast7, Jn ct*pia?e)eia. Este aproape cert c7 poate )i identi)icat cu #od din 9& care este *en&ionat Jn lista Maroa( a lui Tut*es %%%. %n perioada israeiit7 sa a)lat Jn teritoriul lui Ben5a*in3 a )ost reocupat dup7 E-ilul babilonian Ki *ai tJr.iu sa a)lat sub autoritatea gu0er8orului sa=Fi.i, narind *p.r di, nou d. sei dectth@4si.d,$r, Q@ Mac. @@L<4O. ;raut a )1r 1 Jn ti*pul do*niei lui ero. Dup7 c7derea %erusalindui QPS d,cr,O a denit o De8 u cntu abi nic, Jn pri*ele secole creKtine a a0ut un episcop. De atunci a purtat nu*ele Diospolis, #udd Ki iar7Ki #od QJn

.ilele noastreO. D.'.'. /D%A. o )ereie din T1tl1, tn lidia. 1e h riuDi a de0enit pruna persoan7 european7 con0ertita de 'a 0el3 ridta i. gsrdlii pe 'aFl, sil. ii #8 Q"aDt, @1L@4-@B,4SO. 6#idia+ ar putea )i o )or*7 ad5ecti0al7, ,,).*eie dln lldia Qase*ena nutu ernic2 dsu PSP #%D%A obiKnuiteO, dar era de ase*enea nu*e personal Qde t-. !ora&iu,;d. @.83 <,AO, Era, e0ident, o )e*eie Jnst7rit7 Q)). "apt. @PL4, @GO, )iind st7pJna casei, )ie pentru c7 era 07du07, )ie pentru c7 era nec7s7torit7. 'urpura de #idia, cu cate )7cea co*er&, era renu*it7 Qc), !o*er, n. 4,@4@O. Ea aa o prc.elitA *ic,, ce '8nicipa ,a rug7ciuni &i ablu&iuni rituala Jn .iua de sabat3 leg7tutil2 2i cu cEdin" iudaid Drclabil ci datau de dnd locuia Jn colonia Tia rira. $u pri0ire la biserica creKtina Jn)iin&at7 acolo, 0e.i Apoc. @L@@3 GL@8-GA. lidia s-ar putea s7 )ie indus7 Jn re)erirea lui 'a0el din "ilip. 4L< dar, Jntrudt ea nu este *en&ionat7 pe nu*e, se poate ca ea s7 )i *urit sau s7 )i p7r7sit cetatea. ;spitalitatea ei a de0enit tradi&ional7 Jn biserica de acolo Qc). "ilip. @LB3 4L@SO, B.R! #%Z!EA QEbi + .an1O. 'rebabil s r lar, g nu prea adine Jn care erau sp7late picioarele. $u0uitul este )olosit Jn sens bat5ocoritor cu pri0ire la in)erio)tatea M8bulli Q)t. 1SLg5 @S8LAO, A.R.M. %,%MA /B% B/ B, h pleht Mlloi #i8, s gol) *ic de pe coasta de S a $retei, la cJ&i0a (* de capul MdEra. DEi prcte5at de iWule ni.i, 1e pre. deschis pentru a )i un port ideal de iernat Q"apt, GPL1O, dar constituie cel pu&in un loc unde corabia lui 'a0el pltea sta "nEu . 20ira 0bhil de C tnEuc)t cstg se indMpd sp" di)tolo de $lplrl Marala. M#McM #%D%A, un district ,n centrul dealurilor din 9 Asiei Mici, care include 07ile $ayster &i !er*us, cele *ai )ertile si cele *ai intensi0 culti0ate regiuni din peninsul7, precu* Ki *un&ii T*olus, care se Jnal&7 la GSSS *. Jn a)ar7 de bog7&ia ei natural7, po.i&ia ei pe dru*udl2 priaipale ca d( de ta c1sr, 1pn inreri.rul Asiei Mici .u sn)erit etl"or ei Qitrlu.tnd rsaitT, ]Tiatira Ki ]"Dadel)iaO o *are i*portan&7 co*erciala. #idia 1i ndlainlt, de M5sia, 'dsid d cdia. /nele dintre cet7&ile de coast7 Qinclu.Jnd S*irna 3i E)esO au )ost socotite uneori lidiene, alteori greceKti. ;riginea rasei din #idia este necunoscut7, dar este posibil s7 ti e-istat ele*ente se*itice Q]#/DO. $roesus, ulti*ul rege al #idiei, a do*inat Jntreaga Asie Mic7 Jnainte de a )i Jn)rJnt de $irus, persanul, Jn B41 J.d.$r. Dup7 aceea regiunea a )oa t st7pJnit7 de Ale-andru &i succesorii s7i, Ki a a5uns s7 )ac7 parte din regatul Atalid al 'erga*ului *ai Jnainte de a )ace parte din pro0incia ro*an7 Asia Jn @<< J.d.$r. Au )ost descoperite cJte0a inscrip&ii lidiene din secolul al 4-lea H.d.$r., dar la Jnceputul erei creKtine, li*ba greac7 a de0enit li*ba obiKnuit7 &i, potri0it lui Strabo, li*ba lidiarA 2E pu&in )olosit7. /dia a lst pri l stat 8 a )olZir bari sb )or*7 de *oned7 &i a )ost patria unor ino0a&ii Jn *u.ic7. MX.McM. %TMAAJ/# AX;$R%%a#;R 4a.nDirele r+A, pocri)e+ con&in o serie de c7r&i heterogene, aKa Jndt tratarea li*ba5ului lor ar necesita tratarea indi0idual7 a li*ba5ului )iec7rei c7r&i precu* Ki a proble*elor ling0istice pe care le ridic7. Ele s-au p7strat pentru noi Jn MS ale #XX Ki de aceea ne par0in ca &i traduceri Jn greac7. #i*ba greac7 )olosit7 Jn ele di)er7 *ultL de e-., o 6traducere greac7+ e0ident7 Jn Tbbit, %udit, Jn&elepciunea lui %sus, )iul lui Sirah, @ Macabei3 o li*b7 greac7 relati0 idio*atic7 Jn @ E.dra si Jn&elepciunea lui Solo*on @-A, Jn care pot )i obser0ate totuKi ur*e din original3 restul c7r&ilor Jn&elepciunea &i G Macabei sJnt scrise Jntr-o li*b7 greac7 nein)luen&at7 de alte li*bi, deKi aceste dou7 c7r&i se deosebesc *ult Jn ceea ce pri0eKte 0aloarea lor literar7. AKadar, Jn aceast7 hain7 greac7 Apocri)ele pre.int7 e-e*ple de *ai *ulte lucr7ri populare greceKti care erau circulate Jntre e0rei Jn pri*ele trei secole Jnainte de $ristos. Scrierile pre.int7 proble*e te-tuale care se Jncadrea.7 Jn tiparul general al criticii te-tuale a #XX. s-, pieupE .d1e cn >i*b. ebElc, 1te lidbo original7 a acelor lucr7ri din grup care este e0ident c7 s>nt baate p. u ori8inl sii cu pri0i" # Alei)e &i la T3 $. $, Tbrrey, Jns7, a ridicat proble*a dac7 nu cu*0a ara*aica este li*ba original7. El a cunoscut )oarte bine li*ba aia*aic7 Ki contribu&iile sale la .tudiut bi/ic au )ct lnrord88 sri*danr., o)erind uneori solu&ii la proble*e 0echi &i noi, dar nu JntotEbraic7 Ebraic7 sau ara*aica Zreac7 @ Macabei tudttB Tbt.lt Epistola greac5UO %ul tsn*la G M nea bel Qsau Jn&elepciunea %ul Solo5uon de la cap. o la stihii. Jn&elepciunea lui Ben Sirah Q'Ird dinO @ Esdra QEclestesticulO g Esdra

Ad7ugiri la Daniel Su.ana @B Rug7ciunea %u, toarta Rug7ciunea lui MInase

Ad7ugiri la Estera

G Macabei Ban( Qscrisorile din cap. @ Ki GO Q'ii&l dii; @ Esdra tn3elepdunea lui Solo*on @-A Tabelul li*bilor )olosite pentru te-tele originale ale c7r&ilor apocri)e. PB8 deauna con0ing7toare sau necesare Q0e.i re0i.uirea )7cut7 de Z. R. Dri0er la lucrarea sa publicat7 postu* despre Apocalipsa, JTS n,s. @@, @A1S, p, <8<- <8AO. Tctbuie s7 a0e* Jn 0edere lucrul acesta atunci dnd Falu7* concep&iile sale despre li*ba5ul Apocri)elor. ;r5glrea 2bnid . Mi nultor cl4i ,D ste contro0ersata nici *7car de Tbrrey. @ Macabei a )ost tradusa din ebraic7 de cine0a care cunoKtea *ai bine greaca decJt ebraicaL indica&ii cu pri0ire %a originea ei pot )i 8lsitD d2 ]ndll= ln @LG4, ALG43 @4LG<, E1e dar c7 %udit pro0ine din ebraic7, a&a cu* arat7 e-presii cu* sini apo prosopou, eh prosopon &i )olosirea particulei en. 'rologul la Jn&elepciunea luilsus, )iul lui Sirah, sau Eclesiasticul, cu* este nu*it adesea, a)ir*7 dar c7 li*ba original7 este ebraica &i o *are pane a 1ihii ebraic2 r )1t Sisitd l, ceni.a di, cairc tr @<A1. Se "are arni. ci adelsiri#e la Ddicl ] p.are ar7ta c7 sJnt de origine ebraic7 pe ba.a unor pasa5e cu* slnt Ruglcisa lui Aaria @P Q<L4; h tertul gd continuuO &i Susana @B. Rug7ciunea greac7 a tui MInase este )luent7, dar obscurit7&ile din 0. 4 Ki P, de pild7, par s7 deri0e din e-pri*area i*per)ecta a locutisilor ebsice. B.rul 84nrc il 4LB doEda uei erori de copiere Jn ebraic7 Q.i(rIn citit Jn loc de .i(rtiO cate a )ost tradus7 Jn greac7. @ Eidra este o traducere a unui original cunoscut, parte Jn ebraic7, parte Jn ara*aicIL este tradus idio*atic. Jn )ine, tot din acest grup )ac parte si pri*ele nou7 capitole din Jn&epel-dunea lui Solo*on, despre care se recunoaKte Jn pre.ent c7 sJnt traduse dup7 un original ebraic3 ele sJnt traduse de autorul restului c7r&ii, c7ruia Ji pute* aribd prcbabn .dugirile orisinale din 1.GG,sL@. Se recunoaKte, Jn general, ca Tbbit a )ost tradus7 dintr-o li*b7 se*itica oarecare- ')ei))er ad*ite c7 pot )i propuse arJt ebraica cJt Ki a**aica. dar argu*entele Jn )a0oarea li*bii ara*aice sJnt *ai puternice. Tbrrey a c7utat s7 g7seasc7 do0e.i pentru ipote.a aceasta Jn curintul )7r7 sens MInase Jn @4L@S Q*s B &i A[, un participiu original cu su)i- obiecti0 *=nasseh, 6cel care @-a Jn7l&at+, 6bine)Jc7torul lui+. Q"rag*ente din Tbbit Jn ebraic7 si Jn ara*aic7 au )ost identi)icate printre istel2 de la Wfutran.O Epi.ltota lui rel*i. 8rtE contro0ersaL unii continu7 s7 sus&in7 c7 originalul a )ost grec. /n punct crucial )l constituie e-presia 6cur-0ele de pe acoperiK+ Q0. @@O. Torrey 0ede Jn aceasta e-p8i. do0ada [ei cdrn greire a dpEiei =al =a)r7, 6pentru plat7+, care este redat7 sub )or*aL =al =igg7ra. TotuKi, a*bele traduceri Jn greaca Qscegous` tegousO pot )i redate 6lupanar+, aKa JncJt ideea unei traduceri greKite nu este o ipote.7 necesar7 Jn ca.ul acesta. Jn ca.utdJn G E.dra Qnu s-a p7strat Jn greac7O au )ost propuse di)erite ipote.e pentru originale ebrai.e eu .raMte. ,rc,%8 adlugirilor la can8 Esre, Ei ] "i uinple-l delt o si*p# disutie #ins0h, tic73 dac7 este corect argu*entul lui Tbrrey c7 aceasta repre.int7 )or*a original7 a c7r&ii, atunci se poate ca originalul s7 )i )ost ara*aic. Dar acest argu*ent nu a t1t reptat de ro5oribt] 8tatorilor. Jn )ine, G Macabei a )ost co*pus7 Jn greac7, Jntr-o Jncercare )oarte )or&at7 de a atinge cul*i retorice. Scrisorile care sTt) g7site Jn cap. @ Ki G ar putea R originale &i par si pro0in7 dintr-o surs7 se*itic7, probabil ara*aic7. %n aceste contro0erse ling0istice este bine s7 a0e* Jn 0edere re*arcile lui Z. R. Dri0er Qop. cit.O care rp8 ci, el puiin la 8.ul uui auror, tebuie sV consider7* a*bele li*bi, ebraica si ara*aic7, JntrucJt #%MBA 9E$%%%/#/T TASTAME T una dintre ele era 0orbit7 tot *ai *ult pe 0re*ea .o*pudn Ap1itelor, id calalid conrinu sL 1e )olosit7 ca li*b7 literar7 si uneori ca li*b7 0orbit7, se poate ca a*bele s7-&i )i l7sat a*prenta asupra )or*ei ecWti )iZl2 a ac1tor .i4i3 ti )attul ac1b a du la posibilibtea d2 a area ase*enea argu*ente dildire cu pri0ire la a8ii prcblena. B%B#%;ZRA"%E]. R. !. $harles, The Apocrypha and 's.udoUpis*phao)Weold rstond., G0ol., @A@<i c, $. Tbrrey, The Apocryphal #iterature, @A4B3 R. M ')ei))er, !hFry o) eF Testa*ent Ti*es Fith an %nrra-.#lction to tR. Ua8Fha, @A4A3 E. A- sp2is, ,The !eTeF olisin o, rhe "i"t 'an o) #Re B8( o) Fis. d*, JfR nr. @4, @AG4, p, 4sB-4aG5 $. E, 'uirtorl +Da lation cree( in ibe :iBdon o) solonon,, Ja, 4P, @AG4, p, GP1.<S4, a. a, %one,, ,The ;ldd B8( o) Esdi2`=, !* <P, @A44, p. @4S. J. .B. #%MBA 9E$!%/#/% TESTAME T. %. #i*ba ebraic7

#i*ba ebraic7 )ace parte din grupul tie li*bi se*itice din 9 Qcu0Jntul .se*itic+ deri0a de la nu*ele jSe*+. )iuTceT *a5 *are al lui oeO. Este Jnrudit7 Jndeap=orp. cu lhba din uSanh, anric W cu linba r2nici.. n7 &i cea *oabit7. #i*ba ]canaardt7 este cunoscut7 nMai din cV0inte cde ap.r *.bMl tn srisrile de la ]A*arna. 'robabil c7 a )ost li*ba din care a deri0at ebraica, Jn 9T este nu*it7 Ji*ba Qlit. 6bu.a+O $anaa-trulu5+ Ss. @AL@<O su lihbJinba irdeilorSit,,,bua+O QG i*p, @8LG1 &.urra.3 c` Js. <1L@@ K.u*. si ee*. @<LG4O. Denu*irea de li*b7 6ebraic7+ apare pentru pri*a dat7 Jn 'rologul la Ectesiasticul QJn&elepciunea lui %sus, )iul lui Silah 8 @a; td.$iO. /n lucru caracteristic pentru li*bile se*itice este rMScina triconsonat7 cate )unc&ionea.7 ca un )el de cadru pentru o seriede tipare de 0ocale. %nserarea unui tipar de 0ocale in cadru s)d7 sensul speci)ic. Jn cu0Jnrul (ohen, de e-e*plu, (-h-n ar )i cadrul consonantic iar o-e este tiparul de 0ocale. $rupul acesta o-e de un s"re c.)t 1ie apro-iMti0 ali8leni c, pdicipid prerent din lihb< ensle.a3 asdel, to-h* Jnsea*n7 6QcelO care slu5eKte+. Scrierea ebraic7 deri07 din scrierea se*itic7 de sau +din cea )enician7 Q]S$RJERJE 5. QRJERJE 5. i5)a)ee*l-gnst7 clin GG de consoane Q*ai )eiu s si s au )ost separate. a5ungiadu-se la.G<# Scrierea se )ace de la dreapta Spre sting7. $on&ine di)erite sunete care nu sJnt g7site Jn li*bile indoeuropene3 de e-., consoane e*)atice Qt, (, )DOViJOKisunetuOlaringal =ayinQWO. Acesta din ur*7 a )ast transliterat7 adesea Jn greac7 cu ga**a, cu* 1te de e-e*plu Jn 6Zo*ora+, gud ebr.8 nu a Mi )ost )olosit7, au )ost inserate siste*e de *arcare deasupra, dedesubtul consoanelor Ki Jn interiorul lor ca s, indie (alele corete QrTE-TE ii srl,ERsrui)o. Aceast7 0ocali.are repre.int7 o etap7 sincronic7 i*portanta Jn ebraic7 &i este produsul unei tradi&ii sa0ante de*n7 de Jncredere, aKa cu* se 0ede de pild7 Jn gri5a cu care a )<cut distinc&ie Jntre anu*ite 0ocale ale unor 0erbe 6substanti0ale+ &i 6ad5ecti0ale+, Jri care nodincaril. caNhlui 8M*ntic sot la l*i., )or *le lor prin5tiE. E-isra de ao8a o si2 de se*ne de punctua&ie Ki de intona&ie e-tra-al)abetice. 'rnsWa c2l roi d1 adopbrt pentru ebEica bibtict 1te .] Sephardicl QiudespaniolsO. PBA

%%MBA 9A$!%/#/% TESTA%%%E%TT

"AM%#%A #%MB%#;R SEM%T%$E Qtoate datele stnt apro-i*ati0eO #%MB% SEM%T%$E D% Q O-9 #%MB% SEM%T%$E D% #%MB% SEMincE : S Q [-E eEbtator Acadlana 0eche GBSSGSSS GeSEd.$r, t.d.$r. A*oriti Adriana 0eche - AeadJana SeclSJ.d.$r. _ Babiloniana 0eche GSSS@BSS tc#$r. /garidca QRai Aalrians *edie Mlia*ra Babiloniana *edie isoo@@BS@GSS iooo r.d.cr. %.d.$i. $anaantra 0eche QZlosele de la AtnarnaO Sec.@4/.$r. $nualt) Ebraici Ara*aM Q$lasic7`Biblic aO @GSS-GSS t.d.$r. "entdani`pun)c a Sa. @S@ JH.$). -Sec.gd.$r. Moa:tI Sec. A m.d.$r. eo-nslriana eobab!ontana @SSS4SS t.d.$r. l;;;#d.$r. Dialecte ale Babiloniana ttnle 1<B Araba din ata*a(il 0echi J.d.$r, - Sec. @ d.$r. Sec. @S-P td.$r. SecBJ.d.$r. Al!*aica i*perinlii` $laeidlSecP<r.ci.$r. blbl(d. Dedanlta

Araba DnricS Qeplg*llcIO din S Sec.8tJ.$c, Y Ssc.1dpr. Sabaea*S Madrs*auiica fatabanlona

Aia*nics din 9 Ara*alc7dinE Sa)aldc) Ara*aica !atreni Sec. @ M.$t. Y /nyanlca palesin/na Ssc.<d.$r. , Tbg*udlci hidate)l @BS %A.$r. Y Sec. 4. d.$r. Mabacatani l;;t.d.$r. ::d.$r. Ebraici 'al*yiBona EttopeanI MlKnald Sec. M @S;&.d,$r.antica QZeiiO 4 d.$r. GSSd.$r. Slriaci Sec, <-@< d,Ni. Sa*ariteane Sce.id.$r. /andaeana Sec. < d.$r. Jnainte Ara*a(a babiloniana S(, Araba 4-1d.$r. cla5ic7 Sec, 4 d.$r. Maleoe neo-sirIce Directe !aniO TJgte urate T!grina * ede*e A*naric Zuragc

Ebraica *edie0ala Ebraica *oderna

Ara*aica palestinian7 Sec. B-8 d.$r.

Diagra*7 care arat7 )a*ilia de li*bi se*iticei inclusi0 ebraica biblic7 Ki ara*aica. P1S %%MBA 9E$!%/#/T TESTAT9%E T Scribii au e0itat cu scropulo.itate orice schi*b7ri ale te-tului consonantic $Jnd au presupus c7 a e-istat o eroare de transcriere sau cJnd un cu0Jnt nu *ai era )olosit curent, ei au plasat cu0)ntul pe care l-au considerat corect sau de pre)erat pe *argine, iar 0ocalele acestui cu0Jnt au )ost ad7ugate la cu0Jnrul din te-t Qdeasupra lor era pus adesea un cerc *icO. $onsoanele din te-t slnt nu*ite M]Q)t ;crisul+O, cele de pe *argine s*t nu*ite f)re= Zieea ce trebuie citit+O. li*ba ebraic7 nu are articol nehot7rIt Articolul hot7rJt Qha-O precede substanti0ul. "olosirea lui di)er7 ( *ulte pri0in&e de cea a articolului hot7rJt tu engle.i. De e-e*plu, pronu*ele &i ad5ecti0ele de*onstrati0e sJnt articulate cu articolul hot7rJt atunci cJnd s)nt )olosite Jn sens atributi0 re)erindu-se la un substanti0 pe care-@ deter*in7 Qde e-.. cartea, aceasta3 o*ul, grasulO. Este )olosit de ase*enea cu un *e*bru al unei clase sau cu ce0a ce a )ost *en&ionat anterior. Jn li*ba ebraica substanti0ele se disting prin gen &i nu*7r. Zenul este gra*aticalL atit lucrurilor n)itn]u-)le&ite, dt &i celor Jnsu)le&ite li se atribuie un gen. "e*ininul are de obicei o ter*ina&ie speci)ic7 Q-IO. ; serie de substanti0e )e*inine, Jns7, nu au nici o ter*ina&ie, dar genul lor este indicat de concordan&a dintre ad5ecti0e si 0erbe. #i*ba ebraic7 posed7 de ase*enea o ter*ina&ie speci)ic7 pentru dual, care se li*itea.7 Jn general la *e*brele trupului care sJnt perechi3 ter*ina&iile de ca. au )ost abandonate de *ult, dar *ai r7*Jn cJte0a ur*e. E-ist7 dou7 clase principale de 0erbeL cele Jnrudite cu )or*e substanti0ate si cele Jnrudite cu )or*e ad5ecti0ate, Jn general, 0erbul 6substanti0al+ este dina*ic, * ti*p ce 0erbul 6ad5ecti0al+ Qnu*it adesea 6stati0+O este static. 9erbul indic7 Jn principal telul ac&iunii &i )ace distinc&ie Jntre dou7 aspecte principaleL ac&iuni Jncheiate Qper)ecti0eO Ki neJnchelate Qi*per)ecti0eO. Jn ce pri0eKte 0erbele per)ecti0e, ele*entul prono*ial apare ca su)i-3 pentru cele i*per)ecti0e apare ca pre)i-. #a cele per)ecti0e, se )ace distinc&ie de gen la persoana a <-a singular &i la a G-a singular Ki plural, iar la cele i*per)ecti0e Ki la persoana a <-a plural. #i*ba ebraica are o sene de )or*e 0erbale pentru anu*ite categorii de ac&iuni, cu* sJnt cele iterati0e, cau.au=0e, tolerati0e, etc sVhcta))irele <ht )orMte in rd bdE )eluiL printr-o di0ersitate de tipare de 0ocale &i cu sau rar7 ad7ugarea anu*itor consoane. $Jnd sJnt )olosite consoane ele sJnt de obicei precedate de un pre)i-, cele *ai obiKnuite )iind * &i t Este )olosit adesea &i singularul colecti0, a0Jnd ca re.ultat )aptul c7 ter*ina&ia

)e*inin7 este )olosit7 uneori ca un )el de ter*ina&ia singular7, de e-. star, 6p7r+, sair7 Q)e*.O, 6un singur )it de pir+. "or*ele .ero, adic7 )or*ele Jn care lipseKte un ele*ent *or)ologic co*un unei clase, sJnt destul de )rec0ente3 son Q)e*.O, 6tur*e+, c). so=n =ogd$t, >6oaie pierduta+, unde I& indic7 ele*entul care lipseKte, Substanti0ul care precede un geniti0 are 0ocalele sale reduse la *ini* &i o*ite articolul hot7rJt. $rupul este tratat de )apt ca un co*pus inseparabil. 'ronu*ele posesi0e apar ca su)i-e la substanti0. Ad5dirle por 1rolodr2 1e pEdic,ti0, chd nu ilu articolul hot7rJt Kl preced de obicei substanti0ul, sau atribu&ie, cJnd ur*ea.7 dup7 substanti0 &i %au ar-ticotul hot7rJt, daca substanti0ul este articulat. Ad5ec ti0ul poate lua de ase*enea articol hot7rJt Ki poate )i )olosit independent, a0Jnd 0aloare de substanti0. $o*para&ia este redat7 prin )olosirea prepo.i&iei *i=n, 6din+, care echi0alea.7 cu 6*ai *ult... decJt+. Zradul cel *ai Jnalt al unei cantit7&i este l7sat uneori nee-pri*at, de e-. 6binele,+, adic7 6cel *ai bine+3 alteori superlati0ul este e-pri*at printr-o e-presie care const7 dintr-o )or*7 singular7 ur*at7 de un plural, de e-., 6cJntarea dnt7rJlor+, adic7, 6cJntarea cea *ai )ru*oasa+. "olosirea nu*eralelor pre.int7 dte0a particulari-ta&i. u*eralele unu &i doi se acord7 dup7 genul substanti0ului, dar de la trei la .ece nu se acord7. #ucrul acesta poate indica o introducere tir.ie a genului gra*atical. SJnt )olosita pe scar7 larg7 propo.i&iile no*inale sau 6)7r7 0erb+, Jn care predicatul const7 dintr-un substanti0, un pronu*e sau un ad5ecti0. De obicei Jn traducere noi introduce* o )or*a a 0erbului 6a )i+, cu* este de e-. 6slu5itorul lui A0raa* QsJntO eu+, tn propo.i&iile cu un 0erb )init ordinea cu0intelor ur*ea.7 de obicei tiparul Y 0erb, subiect, co*ple*ent. Adeseori este )olosit7 particula =a cu acu.ati0ul. Dac7 obiectul const7 dintr-un pronu*e, poate )i ad7ugat la particula acu.ati07 sau poate )i ad7ugat ca o )or*7 enclitica a 0erbului. $o*ple*entul indirect care const7 dintr-o prepo.i&ie Ki un su)i- prono*inal apare de obicei Jnaintea subiectului. Daca e-ist7 un co*ple*ent circu*stan&ial acesta ur*ea.7 dup7 co*ple*entul direct. 'entru )or*ele i*personale Jn ebraic7 se )oloseKte persoana a G-a sau a <-a singular *asculiE Da a <.a Dl,r.lTr7s7tura cea *ai caracteristic7 a stilului ebraic este caracterul sindetie sau coordinati0, adic7, pre0alenta con5unc&iei si*ple 6&i+, dt Ki )olosirea pu&in )rec0enta a con5unc&iilor subordonante, Jn co*para&ie cu engle.a, pare *ai pu&in abstract7. #i*ba ebraic7, de e-e*plu, )oloseKte )oarte *ult ter*eni pentru atitudinile )i.ice, pentru a descrie st7ri psihologice, sau )oloseKte organe ale trupului Ki ie asocia.7 cu atitudini *intale. Este )oarte dulcii pentru cine0a care este obiKnuit cu procedura indo-european7 s7-&i disocie.e *odul de gtndire de sensurile originale3 lucrul acesta este deosebit de e0ident Jntr-o lucrare tn care abund7, cD 1te d2 ptld, $Jntarea $JntIrilor. %h,gin5le din linba ebBica stu lue din luDu,i# Ki acti0it7&ile de )iecare .# De aceea aceast7 li*b7 are o calitate uni0ersal7 Ki se pretea.7 uKor la traducere. #i*ba ebraic7 )oloseKte toate )igurile de stil obiKnuite, cu* sJnt pildele Qde e-. G Sa*. @GO, co*para&iile, *eta)orele, de e-., 6steaua+ sau Jeul+, Jnse*nJnd 6erou+, sau 6stJnc7+, Jnse*nJnd %oc de re)ugiu, 6lu*in7+, Jnse*nJnd 0ia&7 Ki pentru re0ela&ia di0in7, 6Jntuneric+, Jnse*nJnd durere sau ignoran&7. Ebraica, Jn con)or*itate cu )olosirea ling0istic7 general7, )oloseKte )oarte *ult e-presii antropo*or)ice3 adic7, trans)er7 sau adaptea.7 ter*eni pentru p7r&i ale trupului u*an Ki pentru acti0it7&i u*ane %a lu*ea neJnsu)le&it7 Ki la alte condi&ii %a cane nu pot )i atribuite Jn *od strict. Aceste e-presii J&i au originea tn *eta)or7 &i se Jncadrea.7 Jn sec&iunea 6e-tinderea sensului+, un *ecanis* care pares7 )ie esen&ial pentru toate li*bile. Ele apar la )el de )rec0ent Jn alte li*bi se*itice ca Ki Jn ebraic7. #i*ba acadian7, de e-e*plu, se re)er7 la chila unei cor7bii nu*ind-o 6spinarea=@ ei, de care s)iit prinse 6coastele+. E0reii 0orbesc despre 6capul+ unui *unte, 6)a&a+ p7*Jntului, 6bu.a+ Q&7r*ulO *7rii, cgura+ unei peKteri,,.*ersul+ apei Qun 0erb care Jn alt7 parte este )olosit adesea Jn sensul de 6u*blat+O. Acestea Ki *ulte alte e-presii au de0enit P1@ #%MBA 9E$!%/#/% =%ESTAMB T *eta)ore 6)osili.ate+. $Jnd ase*enea e-presii sJat aplicate la acti0it7&ile sau atributele lui Du*ne.eu, ar )i inad*isibil - pe te*ei ling0istic Y s7 le interpret7* Jn sens literal, sau sI ne ba.7* cre.ut pe ce0a ce repre.int7 un *od intrinsec de e-pri*are, dictat de Jns7&i natura co*unic7rii ling0istice. D rn n8big it2 nici e-pDine euptie, tn ere con&inutul se*antic al unei e-presii Jntregi este in0es tit Jntr-un singur *e*bru al grupului3 de e-., o*iterea ter*enului 6glas+ dup7 6Jn7l&at+ QJs. 4GLGO. DeKi una dintre cele *ai 0echi re)eriri la schi*b7ri se*antice apare Jn 9T m@ Sa*. ALAO, e-ist7 pu&ine do0e.i despre schi*barea li*bii ebraice Jn cursul secolelor. TotuKi, este probabil c7 *ulte p7r&i au )ost re0i.uite Jn raport cu o ebraic7 standard, poate aceea din %erusali*ul pre-e-ilJc. Jn unele c7r&i pot )i g7site 0estigii ale unor dialecteL de e-., Jn Rut, p7r&i din G )*p. "or*a *ai tJr.ie ale li*bii pot )i obser0ate Jn Estera, $ronici &i alte pasa5e. 'rin Jns7&i natura ca.ului, nu este uKor s7 der4tLn o0iltele lnp*urat2 di, linhile i)udite. $Jte0a e-e*pleL Jip)c7Q, 6te*plu+, din acad. e(allu, 6palat+, care ia rJndul

s7u a )ost J*pru*utat din su*erian7, egal, 6cas7 *are+- =arg7*7n, 6purpur7+, 0ine din li*ba hitit7. D]ope.irca a nle,8] relre h linbile atice Jnrudite a clari)icat *ai bine o serie de aspecte. E-ist7 pericolul ca entu.ias*ul creat de o nou7 descoperire sa dea naKtere la propuneri neJnte*eiate care contra0in regulilor bine stabilite ale li*bii care pre0in a*biDuitte, AElul )ttrFnt la linbs arsb3 d,+. nea.7 naducdii EB Qre.i J. Bar, c8Dorutit. philo-logy and the Te-t o) the ;ld Testa*ent, @A18O. Di0ergen&a *are Jntre ebraic7 &i alte li*bi Jnrudite, datorat7 Jn *are parte ac&iunii schi*b7rilor se*antice, )ace s7 )ie deosebit de riscant sI Jncerc7* ca, pe te*eiuri eti*ologice, s7 atribui* sensuri cu0intelor ebraice care apar rar. r5 Stilul literar ele0at al unei *ari p7r&i a 9T pare sS indice e-isten&a Jnc7 Jn 0echi*e a *odelelor literare su 1 ud ,sdl 85o@, ;ri2ntrl Aprcpiat stic ot2rn e-e*ple de stil ele0at care a continuat s7 )ie )olosit 0rl* d2 nuite =8#e. ; =@8 pa)t a .elor sri" d1pe di0eryd"le din silul ebraic a=nr lisi( de 0aloare JntrucJt lipsesc criterii adec0ate de e0aluare. DeKi Jn pre.ent este clar c7 in)luen&a li*bii ebraice pE linbii Seerii a T n, 1te ait ae *rc c* au suslitrui nEl denult uii cercr<tori sia #st totuKi a*prenta asupra 0ocabularului &i asupra sinta-ei. E-ist7 o serie de cu0inte J*pru*utate Ki *ulte traduceri J*pru*utate, de e-. hilasterion, pentru aco-peritoarea chi0otului care, Jn giua %sp7Kirii, era stropit cu sJnge, sau o e-presie cu* este ,<inecu0&ntat7 eKti tu Jntre Qlit. ,)ci+O )e*ei+, unde te-tul grec )oloseKte pEpo.idne ca ,i re-tul ebat. %n)luen&a li*bii ebraice asupra literaturii europene este incalculabil7, chiar dac7 o *are parte a 0enit indirect prin 9ulgata. $u0inte ebraice J*pru*utate Jn li*ba noastr7 sJntL sabat, sac, Satan, siclu, 5ubileu, aleluia, aloe Qr7Kin7 aro*at,O Ki *ir. "olosirea 6ini*ii+ ca sediu al e*o&iilor Ki 0oin&ei &i )olosirea 6su)letului+ ca sediu al personalit7&ii probabil cI este o traducere J*pru*utat7. B%B#%;ZRA"%E. A. 8. Da0idson, An %ntroductory !ebreF Zra**arGB, @A1G3 Z. Beer Ki R, Meyer, !e-brai)h. Zrun= t, @ABG3 G, tAsBi <.4. lAUGL J, :eingreen, 'racticai Zra**ar )or fassical !ebreF, @ABA3 T. S. #a*bdin, %ntroducdon to Biblica, !ebreF, @AP@3 !. Bauei &i '. #eander, !istorische Zra*. der !ebr7ischen Sprache, @A@8-@A3 $, Bergstr7sser, !e-br7ische Zra**atiiUA QZesenius-Maut.schO3 :. Ze-senius, !ebreF Zra**ar Qtr. A. E. $oFleyO, @A@S3 "-Bottcher, #ehrbuch der !ebr7ischen Sprache, @81@3 E. Monig,#ehrgebaude der !ebraischen Sprache, @88@3 '. Jorion, A)tnaire .( %=!abreu aibliDlD @SG<, E. Mnig, #ehrgeb7ude der !ebrIischen Sprache, @88@,-@8AP3 S. R. Dri0er, !ebreF linsei. @8AG3 E. MInig, StiliKtii, @ASS3 ide*,. T)yth*i(, @A@43 $. Broc(el-*ann, !ebr7ische Synta-, @AB13 ". %. Anderson, The !ebreF 9erbless $tause in the 'entateuch, @APS3 ide*, The Sentence in Biblica, !ebreF, @AP43 Zesenius-Buhl, !andFSrterbuch, @AG@3 #. Moehler, :. Bau*gartner, !ebr7isches und ara*aisches #e-icon .u*Alten Testa*ent, @A1P s.unn.3 BDB. %%. #i*ba ara*aic7 #i*ba ara*aic7, gJIab7 Jnrudit7 cu ebraica, dar nu deri0attTiiin aceasta, psre li*ba )tilnsit)l tn Dan. GL<-P<8J E.ra 4L8-1L@83 PL@G-G1P@i @SL@@L dSuTcu-0in&e din Zen. <@L4P g5 )p Thr)tni5 Qtraduceri ara*aice ale unor p7r&i din 9TO. Jn secolul al A-lea S.d.$r. ?i Jn secolele ur*7toare5i*hp nra*air-s yN Nir5)rea ei QpreluatatleTIebraica Ki )enician7 al)abetic7O a de0enit rapid li*b7 %nterna&ionala a co*er&ului Ki diplo-*a&iei,Jnc7 Jn secolul al A-lea J.d.$r., %sraelul &i Da-*IscuT a0eau negustori Jn capitalele respecti0e Q@ J*p. GSL<4O, iar Jn anul PS@ H.d.$r. o)i&erii lui E.echia au cerut s7 li se 0orbeasc7 Jn ara*aic7 - o li*b7 Jn&eleas7 de do*nitori Ki de negustori, dar nu &i de 6oa*enii de pe strad7+ Qe0reiO QG )*p. @1LG1O. Jn Asiris prcpriu..itd dir c8 P<S #d,cr,, tub Tirt,t 'ileser E, ara*aic7 a Jnceput s7 )ie )olosit7 Jn scrieri o)icialeL au )ost descoperite registre pe t7bli&e cunei )or*e, Jnse*n7ri ara*aice )7cute de Jnal&i de*nitari asirieni, iar sculpturile asiriene arat7 Jnse*narea tributului )7cut7 de scribi care scriu VJn ara*aic7O cu o pana pe perga*ent precu* &i Jn scrierea cunei)or*7 pe t7bli&e de lut. Q'entru in)or*a&ii co*piete, 0e.i R. A. BVOF)ur=l, J ES g @A4<r D. P<,P1, la .a e adaug7 ostraca pe care sJnt enu*era&i e-ila&ii e0rei din Ariria ce e Stsu la $ala# J, B, Segal, troD ro, rAsP, p, @<A@4B, Vi brighD AAS;R l4D ttsa, D, <<-<1.O Trebuie s7 not7* aici Ki scrisoarea ara*aic7 a lui Adon di, Ascstd cAEe )d3dul Esiprulu5 .litr 1S4 QUO t.d.Z. r:. D. Mc!arNly in D;%=X p, Gst.GBB st bibliogra)iaO. $u e-cep&ia ca.ului Jn care ea repre.int7 o not7 c7tre cititori ca s7-i in)or*e.e c7 ur*ea.7 un te-t Jn ara*aic7, nota din Dan. GL4 6Jn ara*aic7+ atunci cJnd caldeii se adresea.7 lui ebucadne&ar ar )i Jn per)ect7 concordan&7 cu )aptul c7 li*ba ara*aicI era )olosit7 la curtea asiro-babilonian7. Jn a)ar7 de e-e*plele de *ai sus, epigra)e ara*aice apar pe c7r7*i.ile )olosite pentru construc&ia cl7dirilor *ari din Babilonul lui .b,2dre" ti deps ntrruie despre )olosirea acelei li*bi co*une Jn perioada aceea V0e.i R. MoldeFay, The E-ca0ations at Babylon, @A@4, p. 8S-8@, )ig. BG-B<O. li*ba.aia*a5c55 QJteJchsara*aisch+O a de0enit li*ba, r,)J)iali riT lM %*periuTpersart polMot a E.ra este t* e-erasJlTE<5lic ciasic. #ucruT7cesta esteTlustrat de papirusurTara-*aice din Egipt Vsecolul al B-lea H.d.$r.O3 cu pri0ire la a1te. E.i A, $dley, A)uaic pdptri oJ tte "Vth $entFyB$, @AG<3 !.#ZinsbergJnA B&p. GGG-GG<, 4GP4<S, 4A#.4AGi e. A. (aelin8+ T.

Bt8!ln Mu. se*n Atanai. 'a:i. @AB<i c. # DriE d .ltii, P1G , Ara*aic Docu*ents o) the "i)th$encuryB$, @AB4, Kio edi&ie prescurtat7 si re0i.uit7, @ABP. Scrierea este la )el ca Ki cea ebraic7 Ki li*ba ara*aicI are apro-i*ati0 aceleaKi caracteristici )onologice, inclusi0 po.i&ia accentelor. Tiparul de 0ocale este Jn general *ai atenuat Ki uneori p7strea.7 )or*e *ai pri*iti0e. Schi*b7rile de consoane Jntre cele dou, li*bi nu ] hc podi0ir u2t lesi. Ebr r _ tu. d QdO3 ebr, W _ ara*. t, ebr. & _ ara*. t ete., dar schi*barea ebr, &, s7 cu ara*. = Kl D este greu de e-plicat )onetic. Articolul hotIrit este -7 &i apare ca su)i- la substanti0e. Rela&ia geniti0ala poate )i e-pri*at7 ca &i Jn ebraica, unde substanti0ul care precede geniti0ul este scurtat dac7 este posibil iar grupul este tratat ca o unitate inseparabila. Rela&ia este e-pri*ata *ai a-desea prin A=, care a )ost la origine un pronu*e de*onstrati03 ast)el, he.FI dt leylIR 60edenia nop&ii+ Qsau 60edenie de noapte+O. #r %2l c1 ,i ti ebra5cd, suhsbntd arc sireular. dual Ki plural. E-ist7 dou7 genuriL *asculin Ki )e*inin. Ter*ina&ia )e*inin7 este -7, dar *ulte substanti0e )e*inine nu au nici o indica&ie cu pri0ire la genul lor. 'ronu*ele posesi0e apar ca su)i-e la substanti0e. 9)erbul are dou7 ti*puri care indic7 aspecteL per-)ecti0 Qac&iune Jncheiat7[ a0Jnd ca su)a ele*ente prono*inale, &i i*per)ecti0 Qac&iune neJncheiatIO a-0Jnd ele*entele prono*inale ca pre)i-. 'articipiul acti0 este )olosit *ult pentru a e-pri*a pre.entul sau 0iitorul. E-ist7 apro-i*ati0 opt 6)or*e 0erbale+ sau on5ugdriL )o>* pritur4 cu nodi)iclrt DetrEu rl5,ate.a acti07, pasi07 si re)le-i073 )or*a intensi073 Ki cau.ati07, indicat7 prin pre)i-ul h sau QiO. 9erbul 6a )i+, h+F7, este )olosit )oarte *ult ca un 0erb au-iliar. 'ropo.i&iile lipsite de 0erb sJnt obiKnuite, Jn propo.i&iile cu 0erb, predicatul sau subiectul pot )i pe pri*ul loc, dar cel *ai adesea subiectul este pri*ul, ;rdinea d0inteld ]re Ml putin rtgid, dslt -h eb1ice, Ara*aicI 9T este un subiect contro0ersat. S. R. Dri0er V#;T, p. BSG K.ur*.O a a)ir*at c7 ara*atca din Daniel a )ost dialectul ara*aic apusean, deci un dialect tJr.iu. 'e 0re*ea cJnd a scris Dri0er, singurul *trhl dispodbit eE darat prd dr.iu e 3 )ie rele0ant. Mai tJr.iu R. D. :ilson, )olosind *ateriale *ai 0echi care au )ost scoase la lu*in7, a putut ar7ta c7 distinc&ia dintre ara*aicI din E Ki 9 nu a e-istat tn 0re*urile pre- creKtine. #ucrul acesta a )ost con)ir*at Jn dddiu de !. !, Schaed2i Ttraeds a ad de ase*enea aten&ia asupra )aptului c7 natura static7 a li*bii 6ara*aice o)iciate+, cu* a a5uns s7 )ie nu*ir7, )ace i*posibil7 datarea docu*entelor scrise Jn aceasta li*b7, inclusi0 Daniel Ki E.ra. p@ a ar7tat c7 Ki criteriile )olosite pentru a do0edi c7 Daniel Ki E.ra au )ost scrise la o dat7 tJr.ie suit doar re.ultatul unui proces de *oderni.auU ortogra)ic7 din secolul al B-lea J.d.$r. Q0e.i ". Rosenthal, Ara*aistische "orschung, p. 1P K.ur*.O. Din ceea ce Kti* din docu*entele conte*porane despre a*ploarea contactelor co*erciale &i diplo*atice, nu sinre* surprinKi s7 g7si* cu0inte J*pru*utate Jn cele *ai neaKteptate locuri. 'rogresul cunoKtin&elor ba.ate pe descoperiri 0echi Ki noi arat7 c7 argu*entele pentru datarea ara*aicii 9T dup7 perioada persan7 sJnt adeseori lipsite de te*ei. SJnt su)iciente Jn aceast7 pri0in&7 do0e.ile recente e-istente cu pri0ire la o proble*7. Jn ara*aicI 0eche a e-istat un sunet QdO QdhO care Jn 0re*urile persane a de0enit din punctul de 0ederea[ pronun&7rii #TMBA ;/#/% TESTAME T identic cu 6d+ obiKnuit, Jn 9 QSiriaO aceast7 consoan7 era scris7 6.+ Qchiar Ki Jn nu*e ne-ara*aice, Mili. Jn le deMilidQhO, +rlelireid= h srela .B(irO ,i ac8ra a persistat ca o scriere 6istoric7+ Jn papirusurile ara *aice din %*periul persan, DarJn E 6dh+ era pre.entat de5a de asirieni ca 6d+ JncepJnd din secolul al Alea 2a#d.$r. QAd.d.id5i in %e d. Q!Oadadh.rO. Mdsrab pronun&are a lui 6d+ Sn 0re*ea perKilor este tr7dat7 de di)erite indiciiL un te-t ara*aic re*arcabil Jn scrierea de*oric7 egiptean7, tn secolul al B-lea H.d.$r,, scrie .rP+d So. A- lo* J ES <,@A44, A. GG4.GGB 1i a, @PO, tn ti*p ce Jn unele papirusuri ara*aice nor*ale e-ist7 ca.uri de arhais* )als Jn scrierea lui 6.+ tn loc de 6d+ Qnu 6dh+O Jn original, c`. E. C. Mutscher, JA;S P4, @AB4, p. G<s QttR Mbb% AraMi.a 9T )oloseKte in sis u +d+ cu ade0,2t )onetic, nu un 6.+ istoric, ca un 93 aceasta nu indic7 o dat7 tJr.ie ci arat7 unul din dou7 lucruri. "ie ca Daniel, EJia, etc. au )Scut doar s7 pun7 ara*aicI 0orbit7 Jn secolele 1 Ki B H.d.$r. Jn BabJlon Jntr-o scriere )onetic7 direct7, )ie c7 au )olosit ortogra)ia istoric7 eli*inat7 Jn *are *7sur7 de o re0i.uire a ortogra)iei de *ai tJr.iu. B%B#%;ZRA"%E. Realle-i(on Ier ATyrialogie $s.0. 6Ara*u+O3 E. C. Mutscher, tn T. A. Seboe( Qed.O, $ur-rent %rends tn #inguistics 1, @APS, p, <4P-4@G3 R. D. :tison, Ara*aic o) Daniel @A@G3 ide*, Studiesin the Boo( d Danid, @AtPi !, !. EtaFtet, )h. Arhail o) the ;ld Testa*ent, @AGA3 ". Rosenthal, Ara*aitische "orschung, @A<A3 !. !. Schaeder, %raniscge Beitr7ge, @, @A<S3 M. A. Mitchen, Jn J. D. :ise*an Qed.O, otes on son. hobl.tu in rhe Aao( oJ Danid, #A1s. D. <@-PA3 Zra*atici3 de !. BauerKi ', #eander, @AGP3 !, Strac(, @AG@3 :. B. Ste0enson, @AG43 ". Rosenthal, @A1@- #e-icoane - cele *en&ionate tn sec&iunea #i*ba ebraic7 con&in supli*ente despre li*ba ara*aic7.

:J,M. MA,M #%MBA ;/#/% lESTAME T. %. c.ret.stl.% Ad.ele a. $DrcrDl linbii +g8.,tti de nna.= li*ba Jn care s-au p7strat docu*entele T este ..greaca dgririd+ Q)cbine5, care a )oB% QtinK&ua )rancaO li*ba a*g*Eata0oroita tn ;rientul Apropiat Ki Jn &7rile *editeraneene Jn 0re*urile ro*ane. A iost )olosit7 Jn a+cSt tentonu 0ast Jn ur*a cuceririlor Ki a scopului cdhrrdl speihc al lu5 AteDndru .et MaE, .le carui colonii au constituit`ocare pentru e-tinderea )olosirii li*bii. Eaa e-ercitat o in)luen&7 asupra 0ocabularului li*bilor copta, ebraic7, ara*aic7, ebraic7 rabinic7 &i siriac7, Ki a )ost 0orbit7 Jnspre 9pJn7 la 0alea Ronului, 8%oniati di, prc0iru Asia. E2 reDE.inta, ar. cD arat7 *or)ologia Ki ele*entele ei )unda*entale, un a*estec al dialectelor atic, ionic si grec apusean, care Jn cursul istoriei politice a grecilor Ki dup7 cuceririle lin Ale-andru au )u.ionat pentru a )or*a o li*b7 unitar7 cu pu&ine ur*e de di)eren&ieri dialectale, din cJte arat7 docu*entele noastre. Este li*ba din care au descins greaca bi.antin7 Ki cea *odern7, care au )ost )olosite recent pentru a clari)ica de.0oltarea li*bii &i )o8l2 ei not*dF. ; serie de scriitori din perioada ro*an7 s-au str7duit s7 ating7 idealul arie &i de aceea tn lucr7rile lor dialectul 0orbit este ascuns Jn *are *7sur7 QDionisius P1< #%MBA ;/#/T TESTAME T din !alicarnassus, Dio $hrysosto*, #ucianO3 chiar &i cei care au scris Jn (oine au )ose in)luen&a&i uneori Jn rood ine0itabil de cadrul literar Q'olybius, Diodorus si.ulu1 'hteh Jo1eplsO, li*ba T, Jns7, apar&ine unui st)l care nu este *odelat de educa&ia literar7 )or*ala, d )ace parte dintr-o tradi&ie de pre.entare a *aterialelor tehnice Ki a )ilo.o)iei practice. Antecedentele acesteia sJnt %n scrierile Ktiin&i)ice aJe lui Aristotel Ki Theophrastus, cJt &i %n scrierile *edicale ale Kcolii lui !Jpocrate. 'aralele conte*porane la greaca T pot )i g7site %n scrierile )ilo.o)ice populare cu* sJnt discursurile lui Epictet sau Jn docu*ente co*erciale Ki legale caie ne sJnt cunoscute din papirusurile descoperite )i din scrierile di)eri&ilor scriitori din perioada pipnist)r7 Jn proble*e *edicale &i tehnice. Acest st)l a o)erit un *ediu con0enabil pentru pre.entarea proble*elor de interes general pe care dorea s7 le co*unice Biserica pri*ar7, Jntr-o li*b7 pe care probabil c7 o Jn07&au str7inii atunci cJnd intrau Jn societatea greco- ro*an7. A0ea o tradi&ie intelectual7, dar nu era proprietatea unei clase de Jn07&a&i so)istica&i3 nu era li*ba5ul u.ual de toate .ilele, dar a0ea leg7turi cu acesta, pe cJnd li*ba literar7 culta nu a0ea ase*enea leg7turi. #i*ba T, de la solecis*ele din Apocalipsa la stilul )oarte Jngri5it al lui #uca sau al Epistolei c7tre E0rei, se Hncadrea.7 tn aceast7 tradi&ie co*un7. u este un dialect separat dar aspectele sale caracteristice deri07 din subiectul tErlt, din cadrul aFt h lOV Q itn *pEra tinbii *terE. a M5odtltii siirotiloi Zreaca (oine este caracteri.at7 prin pierderea sau atenuarea *ultor subtilit7&i din perioada clasic7 &i printr-o reducere general7 a )or&ei particulelor, con5unc&iilor KJ A(tionsart a eon5ung7rilor 0erbale. A*ploarea acestei tendin&e de si*pli)icare 0aria.7 cu* este &i )iresc chiar Ki Jn i3 Ki Jntr-o *7sur7 *ult *ai *are Jn cadrul Jntregului do*eniu al *onu*entelor ling0istice ale dialectului. u*7rul dual al substanti0elor a disp7rut co*plet. Modul optati0 este pu&in )olosit Ki aproape niciodat7 *i este )olosit %n con)or*itate cu canoanele li*bii clasice 0orbite Jn Atica. Distinc&ia dintre per)ect &i aorist nu este respectat7 uneori, o tr7s7tur7 re)lectat7 )rec0ent Jn 0ariantele te-tuale. Anu*ite particule, de e-. te. h7t Kt chiar ge, sJnt )olosite ca si*ple supli*ente inutil pe ling7 altele. Distinc&iile dintre di)erite prepo.i&ii, de e-. eis &i ein, hypo Kl apa sJnt 0agi3 de ase*enea, )olosirea aceleiaKi prepo.i&ii Qde e-., epiO cu di)erite ca.uri ale substanti0ului. in 8bular, Ebele 8op8 i.D led Ebelor si*ple, cele te*atice iau locul celor nete*atice, Ki apar retro)onna&iuni3 Jn ca.ul substanti0elor e-ist7 o tendin&7 pronun&at7 de a )olosi di*inuti0e )7r7 a subJn&elege Jn *od necesar *ici*ea. De ase*enea, )olosirea unor con5unc&ii cura sJnt hina Ki *e a )ost e-tins7 )oarte *ult3 tiparul propo.i&iilor condi&ionale Q)ie cu ei, )ie cu o relati07O Ki-a pierdut nuan&ele bine de)inite. Aceasta nu Jnsea*n7 c7 li*ba %n aceast7 )or*7 a )ost sl7bit7 si lipsit7 de toat7 puterea de e-presie Ki de subtilitate - ea a r7*as un %nstru*ent de e-pri*are precis Ki )in a dar dac7 cercet7torul nu este conKtient de procesele de atenuare e-istente este Jn pericol s7 e-agere.e subtilit7&ile li*bii cJnd )ace e-ege.a te-tului. in perioada scrierilor X sub do*ina&ia ro*an7, (oine a )ost e-pus7 in)luen&ei li*bii latine Ki aceasta Ki-a l7sat a*prenta asupra li*bii, lotuKi, aceast7 a*prent7 este l7sat7 Jn principal asupra 0ocabularului, Ki poate )i 07.ur7 Jn dou7 )or*eL cu0inte translJterate Qde e-, (en&yri7nO Ki e-presii transpuse literal Qde e-. : hi(anon poiein _ satis)acereO. S-a Jncercat s7 se argu*ente.e c7 li*ba original7 a E0angheliei dup7 Marcu a )ost li*ba latin7, a&a cu* a)ir*7 unele colo-)oanesiriace.Kia )ost elaborat un argu*ent plau.ibil3 dar aceast7 idee nu a )ost acceptat7, JntrucJt pentru o *are parte a do0e.ilor se pot g7si paralele )ie Jn papirusuri, )ie Jn greaca *odern7. De )apt, o a-io*7 necontestata a cercet7rii conte*porane din acest do*eniu este c7 lucrurile

care sJht )a*iliare Jn greaca *odern7 sJnt re.ultatul de.0olt7rii unei locu&iuni elenistice, iar apari&ia lor Jn T nu poate )i re.ultatul unei in)luen&e str7ine asupra li*bii greceKti a T. tn ceea ce pri0eKte li*ba )olosit7 %n E0anghelia dup7 Marcu, ar trebui obser0at de ase*enea c7 latinis*e de a*bele )eluri sJnt g7site &i Jn Matei &i %oan, Ki chiar tn #uca, iar te-tul #atin A)rican, despre care se pretinde c7 este te-tul original, con&ine toate cele patru E0anghelii, nu nu*ai Marcu. b. Ebrain ln ottl T1t*at u pot )i obser0ate dialecte locale Jn cadrul li*bii (oine &t Jn scrierile care sau p7strat par s7 e-iste prea pu&ine di)eren&e Jn a)ar7 de di)eren&ele de pronun&are. Au )ost i.olate dte0a 6)rigianis*e+ Ki 6egiptenis*e+. Dar Jn scrierile T Jnr/ni* Jn special proble*a se*itis*elor, adic7, locu&iuni anor*ale care indic7 o in)luen&7 ebraic7 sau ara*aJc7. ;bser07* c7 aici a0e* de-a )ace cu o proble*7 e-tre* de subtil7, Jn solu&ionarea c7reia se pot discerne *ai *ulte tipuri de in)luen&e di)erite. ; *are parte dintre e-presiile care li s-au p7rut ciudate cercet7torilor de *ai de*ult Ki care au )ost considerate ebrais*e, in ur*a descoperirilor din papirusuri s-au do0edit a )t e-presii co*une Jn greaca din perioada respecti07. R7*Jn totuKi dte0a aspecte care continu7 s7 )ie contro0ersate. Ebrais*ele J&i au originea Jn principal in Sep-tuaginta. SeptuagJnta Q#XXO a )ost Jn esen&7 te-tul Bibliei care este cunoscut Ki )olosit %n perioada )or*7rii T. %n)luen&a #XX asupra scriitorilor T a )ost di)erit7. /r*7rirea acestei in)luen&e este oarecu* di)icil7, cu e-cep&ia ca.ului citatelor directe sau a e-presiilor J*pru*utate, deoarece datorit7 di)eritelor ni0ele din ut-, unele p7r&i sJnt scrise Jntr-o (oine idio*atic7, altele Jntr-o (oine de bun7 calitate literar7, ui ti*p ce 'entateuhul Ki alte por&iuni, Jn principal din *oti0e re0eren&iale, ader7 Jndeaproape la te-tul ebraic, chiar Ki atunci cJnd aceasta Jnsea*n7 o anu*it7 constrJngere a regulilor gra*aticale ale li*bii greceKti E-presiile ebraice sJnt redate cu0Jnt cu cu0Jnt Jn greac7, de e-. pasa sar-, 6orice ca*e+3 a(-robystia, 6net7iere J*pre5ur+, enopion coti (yriou, 6Jnaintea tOo*nului+i pronu*ele suit )olosite des, potri0it cu *odul de e-pri*are ebraic3 di)erite caractenstid 0erbale ale li*bii ebraice, in special in)initi0ul absolut, sJnt redate cJt *ai literal posibil Jn greac73 de e-.. Jn ca.ul acesta prin participiu, pleonastic sau prin substanti0ul Jnrudit la ca.ul dati03 di)erite )or*e prepo.i&ionale peri)rastice sJnt )olosite pentru a i*ita li*ba ebraic7, de e-. en *esso, dia dheiros. Jn unele ca.uri, cu* este ulti*ul e-e*plu, este 0orba doar de e-agerarea )olosirii unui ele*ent care putea )i obser0at de5a Jn greaca popularii din 0re*ea aceea. li*ba greac7 a T Jns7, nu este tradus7 din e-braic73 acolo unde pot )i obser0ate ebrais*e Qcitate. P14 etc;, a0e* de-a )ace cu lucr7ri din T de un ni0el stilistic Jnalt &i caracteri.ate prin elegan&7 literar7. Acestea sJnt scrierile lui #uea, care )oloseKte e-presii din Septuaginta probabil Jn *od deliberat, Ki Epistola c7tre E0rei, al c7rei autor este )oarte )a*iliar cu #XX Ki*acelaKl ti*p este Jn stare s7 )oloseasc7 un stil grec )oarte co*ple- Ki subtil. Jn Apocalipsa, greaca autorului, %n esen&7 (oiiie, a )ost *odelat7 de li*ba sa *atern7 se*itic7. De e-e*plu, tiparul 0erbal din e-braic7 &i ara*aic7 a )ost i*pus pretutindeni %n )olosirea 0erbului grec &i in)luen&a ebraic7 poate )i 07.ut7 Ki in nu*erale. Stilul care re.ult7 este puternic se*itic, dar este distinct de stilurile din Septuaginta. c. Asa-nu*ita 6abordare ora*a(7== AceastS abordare esteo *etod7 Ki *ai di)icil de ur*at dee)t trasarea ebrais*elor. #ucrul acesta se datorea.7 *ai *ultor )actori. Jn pri*ul rJnd, au e-istat *ulte contro0erse cu pri0ire la dialectul li*bii ara*aice tn care se presupune c7 au )ost rostite &i p7strate a)ir *a&iile lui %sus. #a o prun7 0edere s-ar p7rea ca Tar-gu*ul palestinian, por&iunile ara*aice din Tal*udul Cerushal*i Ki scrierile ara*aice Sa*aritene sint probabil cel *ai bun ghid, a0Jnd ca *i5loace au-iliare )olositoare ara*aica biblic7 Ki siriaca palestinian7 creKtin7. Jn a, doilea rtnd, Jn ti*p ce pentru ebrais*e a0e* o traducere cunoscut7 din ebraic7 pentru a ne c7l7u.i, tn ca.ul li*bii ara*aice nu e-ist7 scrieri Da] duse a)ar7 de 0ersiunile c7r&ilor biblice despre care se Ktie ea au )ost traduse din ara*aica &i di)erite pseudo-epigra)e despre care se presupune c7 au )ost traduse3 nu*ai Jn pri*ul dintre aceste ca.uri a0e* originalele cu care s7 co*par7* interpretarea noastr7. R7.boiul e0reilor de Josephus, co*pus original Jn ara*aica, a )ost tradus7 )oarte bine Jn greaca Jntr-o 0ersiune care arat7 prea pu&ine ur*e ale li*bii originale. Jn al treilea rJnd, o serie de se*ne despre care se presupune c7 sJnt de origine ara*aic7 Qde e-. asyndeton, para-ta-is, o )olosire pe scar7 larg7 a ter*enului hina despre care se spune c7 se ba.ea.7 pe ara*aicul o)O sJnt g7site de ase*enea Jn (oine, Jn care se JntitneKte adesea o si*plitate a construc&iei &J uneori sJnt pierdub Mn"le )ie ate ] ului A0Jnd Jn 0edere aceste di)icult7&i, trebuie s7 studie* cu gri57. $ele *al a*bi&ioase ipote.e care consider7 c7 toate E0angheliile &i p7r&i din "aptele Apostolilor sJnt traduceri din ara*aic7 tiu au )ost acceptate de to&i. Este necesar s7 )ie adoptate po.i&ii *ai sobre, trebuie s7 e0alu7* aceast7 probabilitate Jn *are *7sur7 pe ba.a preponderen&ei sau, a predilec&iei 6ne-greceKti+ pentru anu*ite locu&iuni, sau prin inter*ediul unor a*biguit7&i clare ce pot )i atribuite direct unor erori de traducere- 'rin ur*are, descoperi* Jn general, c7 a)ir*a&iile Ki *aterialul din discursuri se do0edeKte a )i cel care con&ine se*nele cele *ai clare de traducere din ara*aic7L anu*e, a)ir*a&iile, enun&7rile grupate, pildele - Jn E0angheliile sinoptice3 Jn special *aterialul din discursurile lui %oan3 cu0JntIrile din "aptele. Jn aceste

sec&iuni o serie de a*biguit7&i au )ost re.ol0ate prin apelul la sinta-a Ki stilul ara-*aicL aceasta este conclu.ia cea *ai bine Jnte*eiat7 cu pri0ire la aceast7 *etod7. Ma5oritatea Jncerc7rilor de a g7si traduceri greKite )lagrante Jn greac7 nu au Jntrunit acordul general3 )iecare cercet7tor tinde s7 propun7 propriile sale sugestii, Jn detri*entul altora &i pentru criticarea lor. Jn ca.ul E0angheliei dup7 %oan nu to&i sJnt gata s7 accepte surse ara*aice nici *7car #TMAA ;/#/% TES%A%%E T pentru discursuri3 di*potri07, s-a postulat c7 este lucrarea unui autor biling0, Jn care ara*aica *ai natural7 a l7sat o a*prent7 de neKters asupra li*bii greceKti *ai educate. Este cert c7 aKa stau lucrurile Jn ca.ul lui 'a0el, a c7rui li*b7 (oine 0iguroas7 este *arcat7 pretutindeni de cunoaKterea pro)und7 a uc- &i uneori, probabil, de li*ba sa *atern7, ara*aica. %%. $aracteristici stilistice %ndi0iduale Dup7 ce a* re.u*at caracteristicile generale ale li*bii greceKti a T, pute* )ace o scurt7 caracteri.ate a 1e,rui .utd indi0ldual, EE4helid dutg Marc] srE scris7 Jn greaca o*ului de rtnd3 cunoKtin&ele noastre creseJnde despre papirusuri au contribuit *ult la clari)icarea *odulul Jn care )oloseKte el li*ba, deKJr7intn unele ara*ais*e, Jn special )olosirea i*personal7 a persoanei a treia plural a 0erbelor acti0e pentru a e-pri*a o ac&iune general7 sau o idee. Matei Ki #uca )olosesc a*Jndoi te-tul lui Marcu, dar )iecare corectea.7 solecis*ele &i ci.elea.7 stilul lui. potri0it cu principiile pe care le g7si* ilustrate Jn )or*a lor e-tre*7 Jn 'hrynichus. Stilul lui Matei este *ai putin distincti0 decJt cel al lui #uca Y el scrie Jntr-o li*b7 greac7 gra*atical7, sobr7 dar cult7, a0Jnd totuKi unele ele*ente *arcante din Septuaginta3 #uca este capabil s7 ating7 cul*i stilistice Jnalte Jn tradi&ia atic7, dar ti lipseKte puterea s7 le sus&in73 el re0ine Jn por&iuni *ari la stilul surselor sale sau #a o (o*e )oarte *odest7. #a a*Jndoi e0angheliK tii, desigur, )ondul ara*aic al *aterialului iese la i0eal7 *ereu, Jn special Jn redarea 0orbirii directe. 'ri*ele dou7 capitole din #uca au creat unele contro0erse3 ele sJnt de obicei descrisa ca o pastiKa a #XX, dar este *ai plau.ibil argu*entul c7 suit traduse direct dintr-o surs7 ebraic7. Zreaca lui %oan poate )i co*parat7 Jndeaproape cu cea a lui Epictet, dar dup7 p7rerea celor *ai *ul&i cercet7tori pare s7 )ie o (oine scris7 de cine0a a c7rui tipar de. gJndJre &i li*b7 *atern7 au )ost ara*aice3 se poate ca unele pasa5e s7 )ie traduse din li*ba aceea. Anu*ite calit7&i ale stilului s7u, Jn special declara&iile de tip teo)anic 6E/ SHMT+, pot )i co*parate Jndeaproape cu scrierile Mandeane care JKi au originea Jn 9 Siriei3 Ki lucrul acesta Jnt7reKte descrierea E0angheliei ca a0Jnd un caracter se*itic pronun&at. "aptele este lucrarea lui #uca, al c7rui stil )luctuea.7 ca Ki Jn E0anghelie Ki in ciuda reali.7rilor sale spas*odice r7i*ne la discre&ia surselor sale. 'a0e, scrie Jntr-o li*b7 greac7 0iguroas7, cu o schi*bare de stil care poate )i obser0ata cJnd co*par7* Epistolele sale ti*purii cu cele de pe ur*7. Schi*barea Jn E)eseni &i Jn Epistolele pastorale este atJt de i.bitoare JneJt a dus la ipote.a unei co*puneri pseudoni*e3 lucrul acesta se pretea.7 la alte e-plica&ii dup7 p7rerea cercet7torilor conser0atori )`'SE/D; TMEO. Epistola c7tre E0rei este scris7 Jntr-o li*b7 greac7 )oarte ci.elar7 de un autor care este )a*iliar cu scrierile )ilo.o)ilor &i cu tipul de grIdire &i e-ege.7 e-e*pli)icat de "ilon, &i cu toate acestea #XX a a)ectat li*ba Ki stilul Epistolei, pe cJnd "ilon nu a )ost a)ectat. %aco0 Ki @ 'etru arat7 )a*iliaritate cu stilul clasic, iar Jn Epistola lui %aco0 poate )i Jnr/nit7 o greac7 )oarte 6iudaic7+. Epistolele %ui %oan )olosesc un li*ba5 si*ilar cu E0anghelia, dar sJnt *ai uni)or*e &i chiar *al *onotone, ca stil, deKi di)eren&a de gen literar Ki de subiect s-ar putea s7 )ie )actorul deter*inant. %uda Ki G 'etru indic7 o greac7 )oarte Jntortocheat7 Ki co*ple-73 a doua lucrare a )ost acu.at7 de. P1B TJMBA ;/#/% TESTAME T )apt de atici.are &i a )ost descris7 ca una dintre scrierile T care are de cJKtigat %n ur*a traducerii. Apocalipsa, aKa cu* a* indicat este o scriere sui generis ,n li*ba5ul &i stilul s7u3 0igoarea, )or&a Ki succesul ei nu pot )i contestate, chiar dac7 repre.int7un taur de )orte, %%%. $onclu.ii 'rin ur*are greaca T, deKi indic7 tn unele locuri tipare se*itice pronun&ate, rI*Jne Jn esen&a prin gra*atic7, sinta-7 Ki chiar stil li*ba greaca. Din punct de 0edere se*antic, Jns7, s-a a5uns la recunoaKterea )aphnui cr a )..t nodelat, puE*ic de )otdti8 ( precu* Ki de originea, eti*ologia &i )olosirea Jn greac7, Jn&elegerea acestui )apt a dus la TD T )ondat de Mittel Ki a a0ut o contribu&ie *a5or7 la cercet7rile pre.ente din teologia biblic73 pentru cititorul de li*b7 engle.7 sJnt accesibile de ase*enea lucr7rile lui $. !. Dodd din acest do*eniu, Jn special The Bible and t(e Zree(s Ki The %nterpretation o) the "aFth Zospel. #a baia ter*enilor 6neprih7nire+ Ki .5usti)icare+, 6credin&7+ &i 6a crede+, 6cunoaKtere+ Ki6har+ stau concepte ebraice care trans)or*7 Jntr-o *are *7sur7 se*ni)ica&ia greac7 Ki lucrul acesta trebuie Jn&eles, pentru a nu interpreta greKit E0anghelia. ecunoaKterea acestui rapt a .Jebr chiar V5 pe ei *i bD cres4i patristici &i *edie0ali, iar teologii de *ai rJ*u au a0ut de ase*enea de su)erit din cau.a ei. Jn&elegerea acestui )apt este una dintre cele *ai *ari reali.7ri ale cercet7rii biblice *ode*eL obser0a&i Jns7 critica adus7de J. Barr.

Jn re.u*at, pute* a)ir*a c7 greaca T ne este cunoscut7 ast7.i ca li*ba 6Jn&eleas7 de popor+ Ki pute* a)ir*a c7 ea a )ost )olosit7 cu di)erite grade de *7iestrie stilistica, dar cu i*petuo.itate Ki 0igoare, pentru a e-pri*a Jn aceste docu*ente un *esa5 care, pentru propo07duitorii s7i, a )ost o continuare a *esa5ului scripturilor 9T Y *esa5ul unui Du*ne.eu 0iu, peup.r de rcln,@, onutui cu sire, nsr55indVs2 d. *i5 bacele de J*p7care. Aceast7 E0anghelie a *odelat li*ba5ul Ki sensul lui aKa JneJt chiar Ki disciplinele ling0istice pentru anali.a lui au de0enit Jn ulti*7 instan&7 p7r&i din teologie. B%B/;ZR.AnE. T. : runl, A Zrcet i8Mr ol the eF Testa*ent Qre0. de ". Blass &i A. Debrunner, Zra**ati(derneutestaineri ti(hen ZriechischO, @A1@3 J. !. Moulton, Zra**ar o) the eF Tteta*ent Zree(, @,, rA*3 G Q2d, F. '. !oFdO, @AGA5 <, @A1<5 4, @AP13 ".M. Abel, Zra**aire da Zrec Bibiiaue, @AGP3 M, Blac(, An Ara*aic Approach to the "our Zospels ondActtG,@AB<3#,Rydbec(,"achprosa, 0er*eintliche 9bl(ssprache u. eues Testa*ent, @A1P3 Z. Mussies, Th. Morynobg= ol lNoine credt @AP@3 $.B D,Mode. M %dion Boo( o) eF Testa*ent Zree(G,@ABA3 T; T3 :)elter Bauer, ZriechischDeutsches :;rterbueh -u den Schri)ten des euen Testa*ent und der librigen urchristlichen #iteratulB, @ABP-83 :. ". A*dt Ki ". :, Zingrich, A Zree(-English #e-(on o) the eF Testa r4., @AsP Qtrads d lnbDldi din daaE4O3 c. !. Dodd. TheBible and the Zree(s, @A<4 &i The )oterpreta-tion o)the"ourth Zoapel, @AS<3 J.Barr, The Se*ant(s o) Biblica, #anguage. @A1@3 ide*, Biblicul :ords)ar Ti*e, @A1G. J ,B. #%MBk. Ebr. %SXIn, gr. glossa, at)t li*ba o*ului cit Ki, prin e-tensie, li*ba 0orbit7. $u0Jntul ebr. este )olosit Ki pentru li*ba ani*alelor &i a reptilelor Q%o0 GSL@1O, e-istJnd concep&ia co*un7 greKit7 c7 otra0a )ltpelui s a)l, pe lihba lui. $uunnrt sre tolZit ri pentru obiecte sau )eno*ene de )or*a li*bei, de e-. o plac7 de aur Q%os. PLG@O sau un gol) al *7rii Q%os. @BLGO. Se pare c7 Jn 0re*urile biblice oa*enii credeau c7 *u&enia se datorea.7 unei parali.ii sau leg7ri a li*bii sau )aptului c7 este lipit7 de cerul gurii Q's. @<PL13 Maieu PL<B3 #uca @L14O Q0e.i ]T:' pentru o discu&ie despre credin&a e0reilor c7 organele )unc&ionau seini-independentO. li*ba este )olosit7 Jn paralel sau ca echi0alent pentru ]bu.7 Ki ]gur7, ca instru*ente ale 0orbirii sau pentru concepte Jnrudite3 se spune c7 li*ba poate )i bun7 sau rea Q's. @GSLG3 'ro0. 1L@P3 @SLGSO, poate )i Jn07&at7 QJs, BSL4O, poate cJnta Q's. B@L@4O Ki 0orbi Q's. P@LG4O. Dup, cs e pcte sp8 d1pE suV c, .r con&ine ce0a, tot aKa se poate spune c7 r7utatea este aus, sub li*b, oo0 GSL@GO. Meta)ora unei li*bi ascu&ite a )ost )olosit7 Jn 0re*ea 9T. Despre li*b7 se spunea c7 poate )i ascu&it7 ca o sbie Q's 14L<3 c, @4SL<3 EE 4L@G3 Ape. tLi1O Ki este )olosit7 co*para&ia cu arcul Ki s7geata Q%er. AL<, 8O. %n)luen&a e-traordinara a cu0intelor pentru bine sau r7u este e-pri*at7 prin )aptul c7 li*bii Ji este abibuit, puErc Q'B. @aLG@L %4. <LB1O, "oa*etea Ki setea se spune c7 lipesc li*ba de cerul gurit Q'lin. 4L4O, iar boala )ace s7 putre.easc7 li*ba Q.oi. R4L@GO. in 's. BBLAlinba 1E )ol1it, )sud0 penEu ,] re)eri la Jncurcarea li*bilor ca la Babei QZen. @@L@ K.ur*,, este cu0Jntul pentru li*ba 0orbit7 este 6bu.7+, sap73 c). %s. @AL@8O. Jnstr7inarea oa*enilor datorit7 pr7pastiei create de di)eren&a de li*b7 - treetnd peste Jntreaga ga*7 de senti*nente instincti0e, interese co*une Ki cooperare Y este atribuit7 Jn pasa5ul din Zen- *Jndriei p7c7toase a o*ului, care a atras asupra sa aceasta pedeaps7 de la Du*ne.eu. $u0Jntul 6li*b7+ este )olosit pentru a descrie di)erite popoare sau triburi care, Jn general, au o li*b7 di]ircti0l Q#. 11Lra3 Ape. sLAO. E/MB%, DAR/,O To.B #%MB%, DAR/#. Rbrbi8 h li*bi eu rbdUrliLr Qun cu0Jnt deri0at Jn sec. al @A-lea de la gr. gtossa, li*b7 Ki )alia, 0orbireO este un dar spiritual *en&ionat MaEu @1L%P5 iapr, @SL4441L @AL1 .i dsb tr paDr GL@-@<3 @ $or. @G-@4- AcelaKi )eno*en poate sta %a baia unor pasa5e cu* sJnt @ Tes. BL@A3 Ro*. @GL@@, $ind u1idi adFr5 au )o1r MDluri de Duhul S)Jnt Jn .iua $inci.eci*ii ei au Jnceput s7 60orbeasc7 Jn alte li*bi Qialein heterais glossaisO dup7 cu* le da Duhul s7 0orbeasc7+ Q"apt. GL4O, aKa incit *ul&i e0rei din Diaspo" .u )ct uinid rd auT bude# lu5 D8. ne.eu Jn li*bile lor *aterne Qglossa, 0. @@3 dittle(tos, 0. 1, 8O. DeKi Jn general este acceptat7 ideea c7 #uca a inten&ionat ca e-presia 6s7 0orbeasc7 Jn alte li*bi+ s7 Jnse*ne c7 ucenicii au 0orbit * li*bi str7ine, e-plica&ia aceasta nu a )ost uni0ersal acceptat7, )nc7 din 0re*ea pri*ilor '7rin&i ai bisericii unii au 07.ut tn 0. 8 o do0ad7 c7 *inunea a )ost e)ectuat7 asupra

alrului edriioriloi cris.re De a.5rn Q;roQ 4@. @S, %n 'aitecostenO a respins aceast7 concep&ie pe te*eiul )aptului c7 trans)er7 *inunea de la ucenici la i*il&iinea necon0ertit7. De ase*enea, aceast7 concep&ie trece cu 0ederea )aptul c7 0orbirea %n li*bi a Jnceput Jnainte ca *ul&i*ea s7 aud7 Q0. 43 c). 0. 1O Ki unii din apropiere au cre.ut c7 aud bJlbJiala unor oa*eni be&i Q0. @<O. Dup7 p7rerea celor *ai *ul&i cercet7tori glosolalia din"apt, GlLl-@< a)1t sihild, d ac8 d3rrid Jn r cor.

@G-@4 Di a 2stat dinEo Fbie 2rtarir ne in Qeligibil7. Ei propun di)erite teorii ca s7 e-plice de ce #uca a scris Jn schi*b despre li*bi str7ine. /nii cred cI se poate s7 )i interpretat greKit in)or*a&iile sale Ki sU )i introdus cu0Jntul 6alte+ m"apt. GL4O dJn propria sa ini&iati073 al&ii au sugerat c7 se poate ca el s7 )i interpolat re)eriri ta li*bi str7ine ca o e-plica&ie *ai )a0orabil7 cJnd glosolalia a c7.ut Jn di.gra&ie. Al&ii consider7 c7 nara&iunea lui este o crea&ie dog*atic7 Jn care co*bina relat7ri despre glosolalia e-tatic7 cu %e82nde d1pe Nb8 lesii %a sir.i t, PS d2 linbi QMidraK, Tanhu*a G1cO, concep&ia c7 $inci.eci*ea este o re0ersare a bleste*ului de la Babei $Zen. @@L@-AO Ki propriu[ s7u uni0ersalis*. TotuKi, este pu&in probabil ca #uca, un istoric *eticulos Q#uca @L@-4O Kl un Jnso&itor apropiat al lui 'a0el Qcare a 0orbit tn li*bi r cor, @4L@<O, sB 1 inrrpreEt a)tlit na8 glosolalieJ. Dac7 ucenicii nu au 0orbit Jn Ji*bi strSine Jn .iua $ind.eci*ii, atunci cea *ai satis)7c7toare e-plica&ie este c7 #uca red7 din in)or*a&iile sale con0ingerea celor pre.en&i care au cre.ut cI au recunoscut cu0inte de laud7 pentru Du*ne.eu Jn alte li*bi. $aracterul direct al nara&iunii Ki ironia bat5ocoritorilor Q0. @<O 0in ca argu*ente J*potri0a concep&iei cI 0orbirea ucenicilor a )ost lipsit7 de particularit7&i Q0. P3 c). Marcu @4LPSO Ki a )ost )7cut7 inteligibil7 pentru ascult7torii lor, dintre care *a5oritatea probabil c7 0orbeau greaca sau ara*aica. R)erbirea 6Jn li*bi noi+ Qgtossais (ainaisO este *en"oEte h Marcu @1L@P Qca nu de o 8)t ori2iMli G E0anghelieiO ca un se*n care 0ine dup7 credin&a Jn $ristos. A Jriso&it re07rsarea Duhului S)Jnt asupra paginilor con0ertiti Q"apt. @SL44-413 @@L@BO &i a )ost )7r7 Jndoial7 una dintre *ani)est7rile Jnt/nite la pri*ii credincioKi sa*ariteni Q"apt. 8L@BO, Zrupul i.olat de ucenici din E)ds, care se poate s7 )i )ost dintre pri*ii care au cre.ut Jn $ristos dar care nu au Ktiut de Rusalii l , B. StorelusD :t+J @<,@ABS.@, p. rt t,l*.O au 0orbit de ase*enea Jn li*bi atunci cJnd Duhul S)Jnt S-a pogorit peste ei Q"apt. @AL1O. )n )iecare ca. glosolalia spontan7 a )ost o do0ad7 perceptibil7 a repet7rii re07rs7rii ini&iale a Duhului la Rusalii, Jn leg7tur7 cu propo07duirea unui apostol Vc). G $or. @GL@GO Ki se pare cI a con)ir*at includerea noilor credincioKi Jn biserica creKtina )or*at7 din e0rei )oarte precau&i Qc). 'apt. @SL4PL @tL@P.@<O. Daca liibd+ s2,Re iQ3 se*n pentru 5udecata lui %srael pe ba.a legS*Jntu%ui Q%,,G8LrSt.h.3d Deut,GBL4AL @ cor. r4iG@ sjll*O si li*bile de la Rusalii repre.int7 luarea J*p7r7&iei de la %srael Ki darea ei la oa*eni din toate popoarele Q0e.i S. ' Robeen, FTJ <a, @APB, p. 4<.B<O, d3dl 8urtor d+ aloslalie din "aptele occentuea.a .. ceasta tran.i&ie. Zlosolalia din $orint s-a deosebit Jn anu*i&e5550 0in&e de aceea descris7 %n "aptele. %n %erusali*, la $e.area Kn)es, grupun Jntregi asupra c7rora S-a i"gor)t Dnhd au nEput sa brb8]r inediar dr %J /S li*bi, Jn ti*p ce la $orint nu to&i au posedat darul rJ0nit Q@ $or. @GL@S, <SO. Zlosolalia din "ap5e5ejcaie s7 )i )ost o e-perien&7 ini&ial7 ire.istibila Ki probabil ti Jdri@ hi 'l K te*porar7. En ti*p cejJndru*7ri@]] hli ')lFl $orinteni subJn&eleg continuarea darului sub controlul 0orbitorului Q@ $or. @4LGP-G8@. #a Rusalii Ji*-bile+ au )ost Jn&elese de ascult7tori, dar la $orin5eia. necesar datul supli*entar de 6t7l*7cire+ pentru a le gSgBap)T$rJ @4LB,@<,GPO. u*aila Rusalii bi ggp ,O este *en&ionat7 ta *od e-plicit 0orbirea ui li*bi str7ine. 'e de alt7 parte, glosolaiia este pre.entat7 Jn alt7 parte ca Ki constJnd din 0orbiri cu sens inspirate de Duhul S)Jnt Ki )olosite Jn principal pentru Jnchin7ciue Q"api. GL@@3 @SL41L % $oi P4@G, R4- #P, GAO. ln e-+1ia Jeluire linbi+ Qt coi @GLtoO " "t include li*bi care nu au )ost Jn07&ate Jnc7, !rnbi ine-istente sau alte )or*e de 0orbire mc). S. D. $urrie, %nt @A, @A1B, p. GP4-GA4O. #a $orint se pare c7 nu au )ost li*bi str7ine, pe care 'a0el le indic7 printr-un cuy5nt di)erit Qp)tone, @4L@S-@@O, deoarece pentru Jn&elegerea lor era necesarjunjdar special, nu o co*peten&a ling0istic7L nu erau nici sunete e-tatice lipsite de sens, de&l *intea era inacti0a=.)y. .@4O, iar 0orbirea - )7r7 t7l*7cire - era5e5nteligibil7 chiar Ki pentru 0orbitor Q0. @<O, deoarece cu0intele m0. @AO si con&inu-tlr Q0. @4rPO lubu 1 reuoTe, iat 0orbiEa =, li*bi t7l*7cit7 era echi0alent7 cu prorocia Q0. SO. ; )o*, lingistic, bine de1r5r, 1re sugerat d2 cu0in tele gr. pentru 6a t7l*7ci+ Qa traduceO, care Jn alt7 ,.ne rn T, cu D8ptia te-tdri din #8 G4LGP, Jnsea*n7 Jntotdeauna 6a traduce+ Qc). J. Z. Da0ies, JTS ni <,@ABG, p. GG<]l*3 R. tt, $undly, +TS n.r, @P, @A1E p. GAA.<SPO Ki 'a0el prcbabn c, #-a 8,. siderat li*bi cereKti care nu a0eau caracteristici o*etr2tti ob4nuite, nind itupiht de Dutul S1ir Entu hchinlcioc ca u e* p.ntru RredindDi Qo, p. Robertson, op. cit., J. '. M. SFeet, !TS @<, GA11-P, p. G4S-GBPO, iar cJnd sJnt t7l*7cite ser0esc pentru edi)icarea credincioKilor. $orintenii au apreciat atJt de *ult glosolalia &i au abu.at de ea Jn ase*enea *7sur7 JneJt 'a0el a li*itat strict e-ercitarea ei Jn public Q@ $or. @4LGP-G8O &i a pus accent pe 0aloarea superioar7 a prorociei pentru Jntreaga biserica Q@ $or. @4L@, BO. DeKi este incert dac7 *ani)est7rile glosolaliei de *ai tJr.iuse asea*7n7 cu )eno*enul din T, studii recente le e0aluea.7 ca Ki caden&e de 0ocali.are, )7r7 s7 )ie li*bi. BB%%/;ZR-A%E%E, J, Beh*, TD T t, p. PGG-PGPL c. B.$utten,SpeaiJngFtt`iJ7nguem@AGP3J.D.Z.Dunn, Jesus and theSpirit, @APB3 A. A. !oe(e*a, :hat about Tbngue-Spea(ingU, @A113 M. T. Melsey,

Tbngue Spea(-ing, @AP<3 J. '. Mildahl, TTte 'WycholoT o) Spea(ing in =%bnAu1, @APG3 :. J. SMrin, tbni,1 o` M.n 3nd Ange(, @APG3 A. $. Thiselton, 6The %nterpretation o) lbnaZU A oeF sr#SSsrion on tlr /s3t o) $R( Ea82 in 'hto .nd JorDhB., J%t n,s. <S.@APA, :.Z.". #% /S, /n cr2]ir .lin Rotu ce a nss*is saludri %ui Titutei G Tid, 4.G>i o pri0irc %a claria s .u atdi ir re. E.i T$%A/D%A, Met2 Qu )iu at lui A8@1O nu este )olosit )rec0ent. #istele de sucesiune con&in un #inu, identi18t de rre.aeW Q,Vd0. !ae# <.<.GO si ae scriitorii de *ai tJr.iu cu prietenul lui Ti*otei, care a )ost pri*ul episcop al Ro*ei dup7 apostoli. $u pri0ire la proble*ele acestor liste, 0e.i #ight)oot, $le*ent %, P1P / /S p. GS@-<4B3 A. Ehrhardr, The Apostolic Succession, @AB<. Scriitorii do*ina&i de acest ulti* obicei Qde e-, Ru)inus, 'ria&a la $le*. Recog.O s-au str7duit s7 arate c7 atJt linus cJt &i ]$le*ent au )ost rJnd*&i de c7tre apostoli, linus a a0ut un i*pact prea *ic asupra tradi&iilor sau legendelor de *ai )inii Q$). #iber tonti)ical4 d. DEhdra, @, p. s<, @G@, b,. Ei su*ate3 Tiscchendor)+, Acta Apocrypha, p, 5d-)., cu pri0ire la *artiri.area lui 'etru &i 'a0el.O A.9.9), #%SA %AQSO *en&ionat Jn #uca <L@ drept 6eJnnii-itorul QtetrarhulO din ]Abilene+, cea GP-G8 d.$r. Josephu Q.4ni GS.@<8O ubegte dspe -Abita, Qe tusese tetrarhul iui #isanias+, u*ele lui apare Jntr-o inscrip&ie de la Abila, datat7 Jntre anii @4 &i GA d.$r., care se re)era la un dar pentru te*plu )7cutL de un libert al lui 6tisanias, tetrarhui+ $$P$, 4BG@O. u este cert dac7 *onedele cu inscrip&ia 6#isanias tetrarh Ki *are preot+ se re)er7 la el sau la un #isanias de *ai de*ult, 6regele itureenilor+ Qnu*it ast)el de Dio $assiusO, care a )ost e-ecutat de A*oniu pe la <1 J.d.$r. QJos. Ant. @B.AG3 c). @4.<<SO. )a ;Z, 4BG<, sJnt *en&iona&i doi *e*bri ai acestei )a*ilii, din genera&ii di)erite, care poart7 nu*ele #isanias. B%B#%;ZRA"%E. ". ". Bruce, 6#yssnias o) Abilene %nscriptions+, Jn Docu*ents o) T Ti*es, ed. A. R. Miliard QJn cuie de apari&ieO. R".B. %JSTRA. /n orar *telsr din Dodir#rl #iVeniLi QJn apropiere de oraKul *ode* !atunsatayO, ales de Augustus pentru una dintre nu*eroasele colonii ro*ane *enite s7 consolide.e pro0incia noua Zalatia, u sJnt cunoscute a0anta5ele acestui loc. 'o.i&ia Jndep7rtat7 Ki apropierea de regiunile *untoase nelocuite din S sug8UA)i 8riF det))iire, asa cD dau de Jn&eles inscrip&iile care s-au p7strat din aceast7 aKe.are de *7ri*e considerabil7, Jn care se 0orbea li*ba latin7. Siguran&a o)erit7 de un ase*enea loc a )ost lucrul care i-a atras pe 'a0eJ Ki Ba*aba cJnd s-au retras Jn grab7 din %conia Q"apt. @4L1O, unde au a0ut de su)erit *ult. R)enerarea supersti&ioas7 cu care au )ost trata&i, &i pe care apostolii JnKiKi au Jncercat s7 o J*piedice, a )ost trans)or*at7 de agitatori Jntr-o ostilitate drastic7, )apt care a atras dup7 sine J*proKcarea lui 'a0el cu pietre cu aprobarea autorit7&ilor Q0. @AO. u e-ist7 nici o indica&ie de ordine sau 5usti&ie ro*an7. T nu spune ca #istra ar S )ost o colonie D*dl Este e0idot c, a o.i.iat u rdr rue de locuitori ne-gred Q0. @@O, precu* Ki greci Ki e0rei V"apt. @1L@O. $u toate acestea, a )ost Jn)iin&at7 o biseric7 Q"apt. @4LGS-G<O din care a pro0enit Ti*otei, ,1u@+ el hal dTbr al lul 'a0el Q.)ar, de 8.ut ca Tinoteia pbhit din Derbe, erc ] a%a =n arcDiee )opt, l1L@.GO. B%B#%;ZRA"%E. B.#e0)c(.Jlo5nan $oloniei in Southern Asia Minor, @A1P, EAJ. /T),RA%/RA !ARMETT$i. o 1latie de sieri asociate cu nu*ele lui 6!er*es Tris*egistos+ Q,,!et,B c.l de Eei ori MreB. l. orlStna Al .dact1d Scrierile repre.int7 o J*binare a *odurilor de gJndire egiptean &i grec, co*binate adesea cu religia personal7 *istica. Sincretis*ul elenistic Jl identi)ic7 pe Toth, scribul .eilor Jn religia egiptean7, cu .eul grec !er*es, ale c7rui )unc&ii erau ase*7n7toare, Jn )elul acesta nu*ele str70echiului Ki Jn&eleptului 6!er*es TMs*egistos+ a )ost asociat cu Jn07&7tura *agic7 Ki astrologiei de la te*plele egiptene, Jn07&7tur7 care a )ost pres7rat7 acu* cu Ktiin&7 greac7 Ki a )ost pre.entat7 sub )or*a unei re0ela&ii. Scrierile de acest tip care s-au p7strat datea.7 JncepJnd din secolul at G-lea rd.cr. /n interes *ai per*anent este legat de tratatele )ilo.o)ice &i religioase greoe&ti care pot )i recunoscute, a0Jnd autori di0erKi dar necunoscu&i, Jn care !er*es, +(t Qde )apt o )or*7 secundarii a lui Thoth, dar considerat distinct de acestaO, Asclepius Ki al&ii, apar ca Jn07&7tori Ki ucenici. Tratatele sJnt datate in secolele al G-lea Ki al <-lea d.$r., dar unele s-ar putea s7 )ie ce0a *ai 0echi. 'rincipalele lucr7ri care sau p7strat )or*ea.7 o serie de optspre.ece tratate Qdintre care unul a )ost co*pilat din )rag*enteO p7strate Jn *anuscrise creKtine tradi&ionale, si un tratat #ung dedicat lui Asclepius, p7strat Jn traducere Jatin7 &i Jntr-o 0ersiune copt7 Jn biblioteca de la ag !aro*adi Q+$!E- SBSSM%S O. Hn a)ar7 de acestea e-ist7 0reo trei.eci de )rag*ente her*etice Jn Antologia lui Stobaeus Ki Jn scrierile altor scriitori antici. Alte trei tratate incluse tn $ode-ul 1 din biuioieca de b ag !a**adi, it a)ar7 de 0ersiunea copt7 a lui Asclepius G@-GA, constituie Jn07&7tura autoritar7, $u0tntarea despre al r,p-tulea.)i al nou7lea tratat Ki Rug7ciunea de *ul&u*ire, Asclepius Ki $u0lruarea tt *en&ionea.7 direct pe !er*es,

dar toate lucr7rile con&in si*ilarit7&i cu docu*ente anterioare cunoscute din literatura hennetic7. Rug7ciunea, deKi scurt7, este 0aloroas7 datorit7 lu*inii pe care o re0ars7 asupra practicilor cultice her*etice. /nle dintre larat2 sJnt scrise dub )F de di1.u5si elisroleL altele rhr di.losui sQetie. cel *ai )ai*os dintre ele, 'oi*andres, este o 0edenie care ne aduce a*inte de !er*as Q]/TERAT/RA 'ATR%ST%$kO. %%. $on&inutul 'oi*andres poate )i considerat7 o lucrare hennetic7 tipic7. Jn aceast7 lucrare 'oi*andres Qderi0at pro babil de la p-e*i-n-re, 6cunoaKterea .eului QsoareO+O, descris ca 6ZJndirea Q ousO Su0eranit7&ii+, o)er7 s7-J re0ele.e lui !er*es cesT ce doreKte s7 cunoasc7L 6lucrurile care sJnt si pentru a le Jn&elege natura Ki pentru a-# cunoaKte pe Du*ne.eu+. /rinea.7 istoria crea&iei uni0ersului Ki a c7derii o*ului. %storia crea&iei aie ele=Mte e-tEe din cer @5 btoria ctddii onului descrie *odul Jn care o*ul arhetipic, i*aginea lui Du*ne.eu, a intrat Jntr-o rela&ie )atal7 cu atura Ki ca atare a de0enit o )iin&7 *i-ta, atJt *uritoare cJt &i ne*uritoare. TotuKi, sc7parea din *Jna *oart7 a aturii este posibil7 pentru aceia care se poc7iesc &i care abandonea.7 corup&ia, pJn7 cJnd Jn7l&area su)letului este Jncheiat7 la *oarte, cJnd trupul, pati*ile Ki senti*entele sJnt abandonate co*plet Ki o*ul intr7 Jn Du*ne.eu. u toate scrierile her*etice sJnt la )el de coerente, dar scopul declarat Ki concep&ia re)lectat7 Jn 'oi*andres sJnt Jn general do*inante. ^elul este cunoaKterea3 trupul *uritor este bleste*ul3 regenerarea Qdescris7 entu.iast Jn %rata*l @<O este puri)icarea sldehdd de *urdrria Mteriei, .el *i 3e biE PB8 #%TERATT=RA 'ATRTSTTDT pentru eliberarea anal7 a su)letului &i absorbirea Jn Du*ne.eu, E-ista un aspect de0o&ionai caldL apelul ca*e o*enirea de.orientat7 Jn 'oi*andres Ki strig7tul Kl *ai puternic din Tratatul P sJnt *iKc7toare, iar dat7rile care apar uneori sJnt )rec0ente &i Jn!l&Itoare. #a aceast7 pietate *istic7 se adaug7 o )ilo.o)ie de slaba calitate, Jn parte platonic7, Jn parte stoic7, )olosind cu larghe&e *itul cos*ogonic. SJnt )olosite surse iudaice &i e-ist7 ecouri din li*ba5ul )olosit Jn #XX. De )apt, s-ar putea argu*enta c7 in)luen&ele iudaice sJnt cele care au sti*ulat la Jnceput o religie de acest tip. Ele*entele di)erite nu slut Jntotdeauna coerente3 e-ista inconsec0en&e Ki contradic&ii de idei Jn colec&ia aceasta de scrieri. Jntreaga tendin&7 este *onoteist7, d4 poleni.B, se spue pl)h depre Q]*nii ]u ritualuri sacre. DeKi nu e-ist7 do0e.i despre e-isten&a unei 6biserici+ her*etice, e-ista Jn tratatul de la ag !a**adi, $u pri0ire la al optulea &i al nou7lea, o re)erire la o societate )ra terna ,I constind din s)in&i her*etici, iar Jn Rug7ciune este *en&ionat s7rutul cultic Ki *Jncarea c7rnii )7r7 sJnge. %%%. literatura hennet)cil &i Biblia A&a cu* a* *en&ionat de5a, nu poate )i pus7 la Jndoial7 )olosirea 9T Jn literatura eer*etic7, Rela&ia dintre religia her*etic7 &i T este e0aluat7 di)erit. #actantius, un p7rinte creKtin, care a cre.ut c7 6!er*es+ a scris cu *ult ti*p Jn ur*7, a re*arcat cu pl7cere *onoteis*ul lui Ki )aptul c7 se adresea.7 %ui Du*ne.eu ca 6Tat7+ QDi0ine %nsiitutes @.1O. Scriitori *ai recen&i indic7 paralele *ai subtile cu ideile si li*ba5ul T, deKi nu toate au o se*ni)ica&ie egal7. De e-e*plu, #ogosul din gJndirea her*eric7, este atJt un #ogos cos*ic, cit Ki o acti0itate a su)letului, dar nu este o persoan7. S a)ir*a&ie cu* este T/, care printr-un singur cu0Jnt ai )7cut toate lucrurile care e-ist7+ Q'oi-*andro G@O poate )i pri0it7 Jn cadrul te-tul ui din Zen. @3 Jn original nu este )olosit articolul hotartt. Mai i.bitoare s,ht e-presii de genulL 6 i*eni nu poate )i *Jntuit Jnainte de renaKtere+ QTrac. @<.@O, 6$ine iubeKte trupul, acela locuieKte Jn Jntuneric+ Q'oi*andres @AO &i 0ocabularul 6%oanin+ despre lu*in7 Ki Jntuneric, 0ia&7 Ki *oarte, credin&7 Ki *7rturie. %n)luen&a directa a T asupra literaturii her*etice de *ai tJr.iu nu este i*posibil7, dar nu este do0edit7L in)luen&a direct7 a literaturii her*etice asupra T ar )i Ki *ai rieu de do0edit. Tbtu&i, deKi scrierile her*etice care s-au p7strat sJnt aproape cu siguran&7 *ai recente decJt *a5oritatea scrierilor T, este clar c7 ele pro0in dintr-o *di&ie bine Jnchegat73 s-ar putea s7 aib7 dreptate cei care sugerea.7 c7 %oan are Jn 0edere cititori cu acest gen de educa&ie si 0ia&7 de0o&ional7. Trebuie sa &ine* cont, Jns7, c7 scrierile her*etice nu sJnt decJt un e-e*plu de scrieri pioase conte*porane3 li*ba5ul din scrierile loanine poate p co*parat Ki cu cel iudaic Ki $/ dualis*ul de la fu*ran, care este Jn esen&7 biblic. Jn ce pri0eKte con&inutul, se poate obser0a c7 litera tina her*eric7 pre.int7 ase*7n7ri super)iciale cu TL ase*7n7ri cu procesul de r7scu*p7rare, dar nu &i cu natura esen&ial7 a procesului Ki cu *i5loacele prin care este e)ectuat. Jn ce pri0eKte p7catul pri0it ca ignoran&7 sau pati*7 care trebuie eli*inat7, &i nu ca rebeliune care necesit7 J*p7carea, Ki dorin&a de *Jn-tuJre care i*plic7 .ei)icarea prin unirea cu Du*ne.eu, )or&ele *otrice ale her*etic ilor *en&in o direc&ie p7gJ-n7 Ki nu una biblic7. DeKi Jn07&7tura etic7 a scrierilor her*etice este insistent7 si Jnalt7, caracterul ei de-ta&at o )ace s7 nu )ie atJt de concret7 ca Ki etica biblic7. $. !. Dodd a spus c7 literatura her*eticI J*p7rt7KeKte a doua, dar nu &i pruna dintre descrierile 6religiei c8t+ dtr lac, @LGP. QeZ ;ST%$%SM.O B%B#%;ZRA"%E. $ele *ai bune edi&iisJnt cele scoase de A. D. oc( Ki A. J, "estugiere, $orpus !er-

*eticuraG,4 0oi., @A1S Qcu traducere )rance.aO3 0e.i de ase*enea :. Scott, !er*eticI, 4 0oi., @AG4-<13 A. J. "estugiere, ia RT07ation d=!er*is Tris*7giste, 4 0oi., @A44-A3 $. !. Dodd, The Bible and Iu, Zreeta, @A<S - The %nterpretatian o)ehe "ourth Zospel, @AS<, p. @S K.ur*. $u pri0ire la scrierile her*etice noi, 0e.i J. Doresse, The Secret Boala c)the Egyptiun Znostici, E.T. @A1S, p. GPB K.ur*.3 # S. Mei.er, T/ Eighth Re0ealsihe inth, @AP43 TJie ag !a**adi #ibrary in English. ed. J. M. Robinson, @APP. A.".:. #%TERAT/RA 'ATR%ST%$k. Este general recunoscut7 i*portan&a pe care oare, pentru *ulte ra*uri ale studiului T, literatura creKtin7 pri*ar7 e-rra-ca-nonic7, atJt prin )rag*entele din scrierile neortodo-e Vi =Apo.r5tlte rrl pe de-o parre, c)t h5 pr5n sieril2 patristice Qadic7, scrieri creKtine antice neapocri)e Ki ne-sectareO, pe de alt7 parte. Re)erin&ele patristice &i citatele din c7r&ile biblice sJnt indispensabile pentru istoria ]$anonului T Ki pentru stabilirea te-tului acestuia $]TEXTE ?% 9ERS%/ %, %9O. Jn do*eniul e-ege.ei, de ase*enea, trebuie s7 se &in7 sea*a Jn *od special de p7rin&ii greci Ki ceea ce au a0ut de spus scriitori cu* sJnt %renaeus, $le*ent din Ale-andria &i, *ai presus de to&i, ;rigen, cu pri0ire la tradi&iile nescrise. Jntr-un sens *ai larg, biserica de li*b7 grea c7 &i latin7 din secolul al G-lea, cu toate di)eren&ele sale etnice )a&7 de era apostolica, este produsul adun7rii de la %erusali*, de la Rusalii, Ki orice clari)icare a c7ii probabil c7 0a re07rsa lu*in7 atJt Jn ur*7 cJt Ki Jnainte. Din 8)erici", Jn pre.ent .-isra u tunel slab lu*inat Jntre s)ir&itul epocii apostolice Ki *arii apologe&i de la 5u*7tatea Ki sMiKitul secolului a, G-lea. Este o perioad7 de persecu&ie intens7 Ki de propa gand7 periculoas7 QaKa cu* s-a pre.is Jn G Ti*. < Ki Jn alt7 parteO3 biserica este J*pr7Ktiat7 )oarte *ult dincolo de %*periul ro*an Ki de grani&ele acestuia QJn EO3 %sraelul a )ost repudiat Jn anul PS d.$r. Ki odat7 cu aceasta s-a Jncheiat Ki pri*atul e)ecti0 al bisericii din %erusali*. Denu*irea de 6'7rin&i apostolici+ a )ost *enit7 ini&ial s7-i indice pe b7rba&ii care au )ost Jn contact cu apostolii sau care au )ost nu*i&i de apostoli QJn po.i&ii de conducere %n biseric7O3 denu*irea a )ost e-tins7 Ki asupra scrierilor asociate din aceast7 perioad7. #istele de '7rin&i apostolici di)er7 considerabil. Titlul acesta este dat cu regularitate la trei persoane - $le*ent din Ro*a, %gna&iu Ki 'olicarp - deKi nu*ai pentru 'olicarp e-ist7 do0e.i indubitabile de contact cu apostolii. Toate aceste scrieri 0echi sJnt practice Ki nu s8re eu sp2.lrariE. s2 poate sinu iheai5t leg7tura lor cu T, a0Jnd un caracter direct, spre deosebire de intelectualis*ul JncJlcit al E0agheliei A-de07rului, de pild7, o scriere conte*poran7 din acea perioad7, sau de at*os)era )etid7 a apocri)elor. #ucr7rile *en&ionate *ai 5os repre.int7 rJte0a dintre scrierile patristice 0echi. / $le*ent din Ro*a ; rrisare lssE tn s8, adr]r3 de bierica lui Du*ne.eu din Ro*a c7tre cea din $orint a a5uns s7 P1A /TEMT/RA 'ATR%S)l$i )ie cunoscut7 sub nu*ele de 6$le*ent+ Q% $te*entO. u e-ist7 nici un te*ei pentru a-@ identi)ica cu $le%*t di, "ilip. 4L< su .u tla0iE clens, 0rnrl #ui Do*i&Jan. u Jncape Jndoial7 c7 el este al treilea care apare Jn lista de succesiune episcopal7 din Ro*a, dai ter*enul 6episcopul Ro*ei+ Y Jn sensul obiKnuit al cu0Jntului Y ar )i un anacronis*, deoarece Jn scrisoare ter*enul 6episcop+ este echi0alent cu 6presbiter+. 'rile5ul scrierii este o tulburare din biserica din $orint Jn care a )ost respins7 legiti*itatea presbite-rilor nu*i&i. $le*ent, Jn nu*ele bisericii sale, )ace un apel pentru pace Ki ordine Ki le cere s7-Ki aduc7 a*inte de ordinea din Jnchinarea 0echiului %srael Kt de principiul apostolic de nu*ire a unei succesiuni de b7rba&i cu o Epuralie buW. 'ata scrierii este Jn *od aproape cert 0re*ea persecu&iei lui Do*irian, AB-A1 d.$r., adic7 Jn perioa da Mr. Ata.n*ira a dou eplstlld a lui cl*enr QG ci.*entO este a ho*ilie scris7 la o datS necunoscuta Qdar Jn secolul al G-leaO &i de un autor necunoscut. R)e.i M. '. Don)ried, Tlie Setting o) Second $le*ent in Ear)y c[rti.rianir,, #AP4. J%. %gna&iu rgna"u epispul intioh2i ] tndJEpb rpre Ro unde a0ea s7 )ie *artiri.at Jn ti*pul do*niei lui Traian @A8.@@P d,c,., prcbabil cr"e snE5rul acelei EioadeO, cJnd a scris cele Kapte scrisori care sJht adunate Jntrun 0olu*L c7tre bisericile din Asia, de la E)es, Magnesia, Tralles, "iladel)ia &i S*irna, c7tre prietenul s7u 'olicarp, episcopul S*irnei, Ki c7tre biserica din Ro*a, cerJndu-le s7 nu inter0in7 ca s7 J*piedice *artiri.area sa. %s*"u ] apbpie de rublin *i *ult decJt orie alt scriitor din secolul al G-lea atunci cJnd 0orbeKte despre *isterele Jntrup7rii &i *Jntuirii. Dar el scrie Jn sEb, g ade. tn hod o,1.ui ete Eistlit de dorinta de *artiri.are Ki este obsedat de necesitatea ade.iunii st)tre )a" de epi,Tp.W /nn au atribu5t aeror .u0ht2 sensul c7 o conducere e-ercitat7 de un singur episcop Y spre deosebire de conducerea e-ercitat7 de *ai *ul&i presbiteri - era un lucru relati0 nou Jn Asia. %gna&iu nu *en&ionea.7 nici un episcop arunci cJnd se

adresea.7 bisericii din Ro*a. "alsi)icatori, data&i de obicei Jn secolul al 4-lea, au )7cut interpol7ri *asi0e si alte ad7ugiri Q0e.i Jns7 J. :. r[.8h, Jam PA, @A1S, p, GG r $u pn0ire la cadrul scrierii, 0e.i 9. $orFin, St. %gnatius and $h.iti8ia in `Fti1h, RA1S. !%. 'olicarp 'olicarp a )ost unul dintre persona5ele cele *ai respectate Jn creKtinis*ul antic. El a )ost episcopul S*irnei arunci cJnd a scris %gna&iu3 a )ost )oarte Jnaintat Jn 0Jrat7 cJnd a )ost *artiri.at. Data *artiri.7rii sale -despre care s-a p7strat o descriere *iKc7toare - este cotrtso0))itlL au )ct "opusi anii @BB`tS1 Bi @18 d.$r. $0ea:. Tel)er, JPB n.s. <, @ABG, p. PAK.ur*.O. p@ i-a cunoscut pe apostoli, Jn special pe loan, Ki a )ost dasc7lul lui %renaeus Q%renaeus, Ad0, !aer. <.<.43 Eu-sebius, E! B.GSO, El )ace leg7tura Jnde biserica apostolic7 Ki biserica de la s)irKitul secolului al G-lea. S-a p7strat o scrisoare c7tre "ilipeni, scrisoare care este scris7 pe un ton sobru Ki elegant. $ap. @< este scris )7r7 a cunoaKte soarta lui %gna&iu. '. . !arrison Q'olycarp=s Ptoo Episties to t(e 'hilippians, @A<1O argu*entea.7 c7 aceasta este o scrisoare separat7 *ai 0eche, iar capitolele @-@G au )ost scrise Jn 5urul anilor @<B-@<P d.$r. Ki au )ost co*binate cu scrisoarea *ai 0eche. %9. Ditlache Didache este o lucrare proble*atic7 Ki const7 din Jn07&7turi Qcare apar Jn alte lucr7riO cu pri0ire la c7ile 0ie&ii Ki *or&ii, o descriere scurt7 a ordinii din biseric7, Jn care se 0orbeKte despre bote., post, rug7ciune, eucharist, predicatori Ki proroci, Ki se Jncheie cu o apocalipsI. Are *ulte tr7s7turi caracteristice care nu se potri0esc e-act nici cu ordinea din biserica din T Ki nici cu ceea ce Kti* despre biserica din secolul al G-lea. S-a argu*entat c7 ar )i o lucrare autentic7 *ai 0eche Qde e-. J. '. Audet, la Didache, @AS8, o datea.7 Jn anul 1S d.$r.O3 al&ii au sus&inut c7 este o reconstituire *ai tir.ie din secolul al G-lea sau c7 repre.int7 o biseric7 a)lat7 Jn a)ara cursului principal al *iKc7rii oEtine 'd s, )E de orlsi* ,iri.ne. 9. 'apins 'apias a )ost episcop de !ierapolis Jn pri*a parte a secolului al G-lea Ki a acordat o *are gri57 Jn elabo rarea lucr7rii sale Jn cinci 0olu*e, 6E-punere despre cu0Jn tarile Do*nului+, care s-a p7strat nu*ai Jn )rag*ente scurte Ja scrierile lui %renaeus Ki Eusebius, Data scrierii este incert73 putea )i scris7 dup7 anul @<S d.$r. Jn orice ca., el a )ost Jn leg7tura cu unii care i-au ascultat pe apostoli Q]MAR$/, E9A$!E/A D/'k3 aMATE%O. 9%. Barnaba Epistola lui Bantaba probabil c7 pro0ine din Ale-andria. dir pri* p.ne a A8lulul Url G.%e. Ar un ton puternic anti-iudaic Ki este caracteri.at7 de o e-ege.7 alegoric7 )or&at7. %nclude o )or*7 a 6$elor dou7 c7i+. #ucrarea este anoni*73 nu Jncape Jndoial7 c7 atribuirea eilui Barnaba Vdac7 este a0ut Jn 0edere apostolulO este doar o specula&ie. %b*Ki, ca, datorit7 acestui )apt, se poate Epistola s7 )i )ost citit7 pentru o 0re*e Jn unele biserici Qc), Eusebius, E! <.GBO. 9e.i de ase-*enea '. 'rigent, #=)p)cre de Barnabe @@1.@A1G. 9%%. !er*as '7storul de !er*as este o lucrare si*bolic7 *enit7 s7 tre.easc7 o biseric7 *oleKit7 Ki sI-i che*e la poc7in&7 pe creKtinii care au p7c7tuitL lucrarea clari)ic7 o idee - e0ident, contro0ersata - p7catul co*is dup7 bote. nu este Jn *od necesar un p7cat de neiertat. $artea este J*p7r&it7, destul de arbitrar, Jn R)edenii, Tratate Ki 'o%l)ti. 'roble*ele critice Ki istorice abund7. "rag*entul Muratorian a)ir*7 c7 lucrarea a )ost scris7 recent de )ratele episcopului 'ius al Ro*ei Qcea @4S d.$r.n, dar e-iKti unele indicii ale unei date *ai 0echi Ki, chiar dac7 acu* ne apare ca o lucrare in)erioar7, a e-istat o perioad7 cJnd a )ost acceptat7 Jn unele biserici ca Ki Scriptur7. Apare Jn $ode- Sinaiticus al T. R)e.i !. $hadFic(, JTS n.s. B, @ABP, p. GP4 K.ur*. 9s.i de ase*enea J. Reiling, !er*as and $(ristian 'rop(ay, @AP<, pentru un studiu al 'oruncii a unspre.ecea. B%B#%;ZRA"%E. J. B. /ght)oot, The Apostolic "a-thers, B 0oi. Qo co*oar7 de in)or*a&ii Ki co*entarii 5udicioase, cu te-te de $ie*ent, %gna&iu Ki 'olicarpO3 J. B. #ight)oot, J. R. !ar*er, The Apostolic "athers, @8A@ Qte-te Ki traduceriO3 M. #a(e, The Apostolic PPS "athers Qte-te Ki traduceriO, @A@P-@A3 J. A. !eist, Mdtat $hristian :riten @,4,@A41-83 $. $. Richard-son, Early $hristian "athers, @AB<3 R. M. Zrant Qed.O 9ieApostolic "athers, @-1,@A14-83 X ". Tbrrance, %he Dctire ol c*e in the Aprtuti. "a.ne1, tA4s3 J. fuasten Qed.O, 'aarology, @ABS3 B. Altaner, 'atrology, @A1S3 J. #aFson, A Theological and !istoricat `ntro-ducttcn Qo the Apostolic "athers, @A1@3 #. :. Barnard, Scudies in the Apostolic Ebithers and their Bac(ground, @A11. A.".:. %MDA. BinNuo*te in di)erire tstri biblie din antichitate, acestea erau planta&ii de po*i )ructi)eri, idu,rnd ln sr2cial roNln QEcl. GLs .i $ht, 4L@<. ude Ji0ada+ traduce ter*enul ebr. pardesO. Jn ee*. GL8

pardes a )urni.at le*n de construc&ie, aKa tnc)t ter*enul este tradus ]6p7dure+. M.A.M. lJtiA. )loarea *are acordat7 @U ui ca *aterialul principal pentru J*br7c7*inte Q%o0 <@LGS3 'ro0. <@L r<5 Ea. <-@L<O ate re)lNrati prin h.lude8 ltnii Jntre pri*ele roade care s7 )ie aduse ca daruri de c7tre piEo&i QDeut. @8L4n Ki prin )aptul c7 lJna a )ost un produs i*portant Jn tributul lui MeKa mG )*p. <L4O. lJna de Da*asc era apreciata pe pia&a din Tir QE.ec. GPL@8O3 i-- co*para calitatea ei cu aceea a /nii de Milet, care era renu*it7 Jn lu*ea antic7 Q'liniu 8.P<O. Moti0ul interdic&iei *o.aice de a purta haine )7cute diru 1i1tec de tinl Di in QDht, g.LrrO nu ere clar. Josephus QAnr, 4.GS8n sus&ine c7 hainele de lJn7 si in erau re.er0ate pentru preo&i, dar nu d7 nici o do0ad7. Electricitatea static7 acu*ular7 Jntr-o ase*enea co*bina&ie de *ateriale ar )i nepl7cuta pentru cel ce le poarta Q B$R, p. GG<O. Albul str7lucitor al lhii drp, spdlaE 1Z )olZit pentru a ilutE cuttia QJs. @L@8O precu* Ki din&ii )ru*oKi Q$Jnt. 4LGO Ki este MpDrat cu .tpada Q's. @4PL@1@ ,!, #;$A?/R% Qgr. *onai, 0ulg. *ansiones, 6locaK+, 6locuin&7+O. S-au )7cut di)erite specula&ii cu pri0ire la )igura de stil )olosit7 de Do*nul nostru Jn cu0Jntarea dinloan @4LG Qde ei. B, R :estcott, The Zospel accard-ing ta St. John, G,@AS8, p. @1PO. Ma5oritatea cercet7torilor sJnt de acord c7 Do*nul a 0rut s7 spun7 c7 Tat7l 0a asigura loc su)icient Jn locuin&a 0eKnic7. $u0Jntul 8r, a,1a in alt1 parte din % nhoi =@ e G< din .c1t Dpitol Re.i ". rbucT, %, T 4, p. BPA.B<@. J.D.D. #;DEBAR. rtrul ude Mdib.2lt a tduit iMhre de a 1 ch*r de D.0id QG San, AL4Oi # E de rordT Qc), G Sa*. GLGA3 @PLGPO3 poate ]Debir, <. J.D.D. #;$;tA% QscR%BO in rrEetul snric duDn raein. di8 El)aberului, nonopolut loseZ"lor aip1 ]ie. rii a )ost Jntrerupt, dar pro)esia lor a r7*as i*portant7, +ter*enii echi0alen&i pentru 6scrib+ Jn ebraic7 Qs7per, de la s7par, i nu*7Ta, a po0esti+- 'i=el, 6a relata+O, tu canaanit7 QsprO Ki acadian7 Qiap7ru, 6a tri*ite+, 6a scrie+O cuprind Jndatoririle principale aJe #;Z;"AT acestei slu5be de Jnalt7 cali)icare. Mul&i logo)e&i erau )olosi&i pentru a transcrie contractele legale necesare Q@4. <GL@GO, peld a si. sisori, perh a drE conturi sau cronici, din dictare )ler. <1LG1O, Al&ii cunoscu&i ca Ki 6logo)e&ii regelui+ QG $ron. G4L@@O erau anga5a&i Jn ad*inistra&ia public7 Ki erau ataKa&i casei regale3 Marele #ogo)7t a0ea )unc&ia de 6Secretar de star+ Ki a0ea un rang *at mnalt dectt $ronicarul Q*o-.(JrO, care &inea cronica e0eni*entelor de stat QG Sa*, 8L@13 @ )*p. 4L<O. Jn calitatea sa de )unc&ionar Jnalt, a rele #ogo)7t era 1ul dintre s)di.ii reg2tui Q@ $rca GPL<GO. Ast)el, logo)7tul ?ebna, care *ai tir.iu a a0ansat Ki a de0enit 6*ai *are peste cas7+ Vadic7, pri* *inistruO, a )ost tri*is de E.echia J*preun7 cu pri*ul *inistru &i cu b7 trJniipentrua negocia cu aairienii care asediau %erusali*ul QG J*p, @8L@83 @ALG3 Js. <1L<O. /nii logo)e&i erau )olosi&i Jn *od spedal pentru slu5be nili8. 8e inlud8u o*pilae lrei lisr. cu ei cheE$ la rs.boi QJud, sL@4O s, o phda d2 rl.loii )unc&ionarul o)icial principal era nu*it Jogo)Stul c7p2ten5ei oVrtii+ QG l*p, GBL@A3 %d, BGLGBO, Dsi alti loSo)ed au aFt iidltoriri la (nrlu, leSare d. srtr-sere. 0eniturilor QG %n,, @GL@SO, prc)sil58 de %oBo. )7t - pJn7 ga E-il -a )ost separat7 de aceea de preot, JntrucJt preo&ii a0eau proprii lor logo)e&i o)iciali. #ogorelii lrincipsli aFu popnlc lor lncrred tn patat ;er, <1L@GG@O eu ,l T2nplu Ql2r, <1L@SO. #ogo)7tului ?a)an i sa dat un sul al legii descoperit recent pentru a-@ dti Jnaintea regelui QG )*p. GGL8O, dar abia Jn 0re*ea post-e-ilic7 logo)e&ii Ki-au asu*at rolul de copiKti, p7str7tori Ki co*entatori ai legii QE.ra PL1O. ]E.ra a )ost at)t preot dt Ki logo)7t Qc7rturarO QPL@@O Ki se poate s7 )i a0ut la curtea babilonian7 )unc&ia de consilier Jn proble*e e0reieKti, la )el ca Ki scribii specialiKti din Asiria Ki Babilonia. Jn selul .l Gl2 #d.cr. M5or5ta8 logore"or Dau preo&i Q@ Mac, PL@GO Ki au )ost JnaintaKii =c7rturarilor Qscribilor religioKiO din 0re*ea T. #ogo)7tul, ca persoan7 educat7 Ki Jnst7rit7, putea purta haine scu*pe a0Jnd la brJu o 6c7li*ar7+ QE.ec. ALGO. Echipa*entul s7u includea pane de trestie Q%er. 8L8O3 un cu&it *ic pentru Kters7turi Ki pentru t7iat papirus Q%er. <1LG<O Ki. Jn unele ca.uri, stilete pentru ]scrisiu Jn scrierea cunei)or*7. 'ro)esiunea era adesea adoptat7 de )a*ilii Jntregi Q@ $ron. GLBBO Ki sJnt *en&iona&i cJ&i0a )Ji care au p7Kit pe ur*ele tat7lui lor Jn aceast7 )unc&ie. B%B#%;ZRA"%E. A. S. Dia*ond, TTie Eartiest !e-bEF scdl,1, @A1S= B, M. t4et.s1, ,Fhen dld Ssib1 begJrt to use :ndng Des(sU+, A(ten der X) *ter-nationaien By.antiniscen-Mongress, @A1S, p. <S1 &.uun. DJ.:. #;$;"AT. rFlioerul nhit Sra)tnote1 Q"apt, @AL<BO a )1t ade, (r.rul uli 8tup d. M. gistra&i, )iind r7spun.7tor pentru Jnscrierea e-act7 a deci.iilor o)iciate. #a E)es este clar c7 el a )ost preKe dintele adhirn. Melidto.ittea lui o Dri0nE i. 3e talii legale Ki tea*a lui cu pri0ire la inter0en&ia ro*an7 arat7 c7 el )7cea parte din aristocra&ia ro*ani.at7, @a care 'a0el a g7sit spri5in Q0. <@O. $u0Jntarea lui a )ost adni>.t, nulr cd o nilispodop2rs de abiliiare poutic7. E.AJ. PP@ #;Z;A

#;Z;S. /n cu0Jnt grec obiKnuit )olosit Jn scrierile lui %oan tntr-un sens Duasi-speciali.at ca titlu pentru $ristos. T)er*e*il are o 0arietate de sensuri di)eriteL traducerea )unda*entat7 este 6cu0ine+, adic7, rostire logic73 de aici au deri0at *ulte sensuri cu* stnt 6a)ir*a&ie, declara&ie, discurs, subiect, doctrin7, proble*7+, &i Jntr-un alt sens, Jnse*nJnd 6ra&iune, cau.7, considera&ie, respect+. $a ter*en gra*atical Jnsea*n7 propo.i&ie )init73 Jn sena logic Jnsea*n7 o a)ir*a&ie, de)ini&ie sau Judecat7 ba.at7 pe )apte3 Jn sens retoric Jnsea*n7 o cu0Jntare retoric7 corect construita. $a ter*en psihologic &i *eta)i.ic a )ost )olosit de Stoa, ur*Jnd sensul lui !era(lcitos, &i Jnsea*n7 puterea di0in7 de )unc&ionare prin care uni0ersul cap7t7 unitate, coeren&7 &i sens Qlogos tper*atJ(os, 6$u0Jnt se*inal+, care, la )el ca &i sS*Jn&a, da )or*7 *ateriei lipsite de )or*7OL o*ul este Scut dup7 acelaKi principiu Ki despre el JnsuKi se apune c7 posed7 #ogos, atJt l7untric Qlogos endiat(eFs, ra&iuneO dt Ki e-pri*at Jn 0orbire Qlogos prophori(osO. Ter*enul este )olosit de ase*enea ca un *odel sau o nor*7 pe ba.a c7ruia o*ul tr7ieKte 6Jn ar*onie cu atura+. Jn l-- #ogos este )olosit pentru a traduce ter*enul ebr. dSior. R7d7cina acestui cu0Jnt Jnsea*n7 6ceea ce st7 Jn spatele+ Kl de aceea dnd este tradus 6cu0Jnt+ Jnsea*n7 6sunet cu sens+- poate Jnse*na de ase*enea 6lucru+. 'otri0it unei caracteristici co*une a psihologiei ebr. r)7b7r-ul unui o* este considerat ca o e-tensie a personalit7&ii sale Ki este considerat c7 posed7 o e-isten&7 substan&ial7 proprie. $u0tntul lui Du*ne.eu, deci, este re0ela&ie de sine prin Motss Ki proroci3 poate )i )olosit pentru a dese*na atJt 0edenii Ki rostiri singulare cit Ki Jntregul con&inut al re0ela&iei, Jn special Jn 'entateuh. $u0Jntul posed7 o putere ase*7n7toare cuaceea a lui Du*ne.eu care S rosteKte Q)). Js. BBL@@O Ki J*plineKte 0oia #ui )7r7 nici o J*potri0ire. De aceea ter*enul se poate re)eri la cu0Jntul creator al lui Du*ne.eu. Jn #iteratura poetica Qde Jn&elepciuneO puterea creatoare a lui Du*ne.eu este nu*ita 6Jn&elepciunea+ lui D u*ne.eu Ki Jntr-o serie de pasa5e este descris7 ca o hypos tasis distinct7 )a&7 de El Q0e.i Jn special 'ro0. 8LGG-<S3 Jn&elepciunea lui Solo-*on, PLG@ K.ur*.O. Sub in)luen&a co*binat7 a 9TKia gJndirii greceKti, "ilon a )olosit )rec0ent ter*enul #ogos, c7ruia i-a dat o se*ni)ica&ie )oarte co*ple-7 Ki o po.i&ie central7 Jn sche*a lui teologic7. p@ a deri0at ter*enul din surse stoice Ki, potri0it cu descoperirea gJndlrii greceKti Jn Scripturile ebr., @-a )olosit pe ba.a unor pasa5e cu* este 's. <<L1 pentru a e-pri*a *i5loacele prin care Du*ne.eul transcendent poate )i $reatorul uni0ersului Ki $el care S-a re0elat lui Moise &i 'atriarhilor. Sub aspectul grec al e-ege.ei, el a identi)icat #ogosul cu conceptul platonic de #u*e a ideilor ast)el JneJt el de0ine atJt planul lui Du*ne.eu dt &i puterea de crea&ie a lui Du*ne.eu, Sub aspectul biblic a e-ege.ei #ogosul este identi)icat cu Jngerul Do*nului Ki u*ele lui Du*ne.eu Ki este descris printr-o di0ersitate de ter*eni cu* este Mare 'reot3 $7petenie &i $Jr*uitor, A0ocat QRaradetO &i "iul lui Du*ne.eu. Este nu*it un al doilea Du*ne.eu Kt, pe de alt7 parte, este descris ca ;*ul %deal, Modelul lui Du*ne.eu pentru crea&ia p7*Jnteasc7 a o*ului. Jn ciuda acestei ter*inologii de personi)icare, Jns7, ter*enul r7*Jne Y Jn *od ine0itabil, dac7 a0e* tu 0edere iudais*ul solid al lui "ilon Qcel pu&in Jn inten&ieO - un ter*en Ki o unealt7 )ilo.o)ic7 &i teologic7. /n alt )actor deter*inant cu pri0ire la )olosirea ter*enului #ogos tn pasa5ele pe care trebuie s7 le e-a*in7*, este )olosirea ter*enului pentru a indica *esa5ul E0angheliei. Ter*enul este )olosit Jn sens ab.olut Qd2 a.. a p"po0edd cu0tntulO Ki dd o sZ de geniti0e Q$u0Jntul lui Du*ne.eu, lui $ristos, al crucii, al J*p7c7rii, al 0ie&ii, etcO. Acestea arat7 c7 po0estirea E0angheliei este pri0it7 Jn T ca )iind Jn esen&7 o pre.entare a lui %sus Jnsu&i3 El este $u0Jntul care este propo07duit. Dar )aptul acesta nu este nicidecu* subJn&eles Jn e-presie. E-ist7 trei pasa5e Jn care ter*enul #ogos a )ost )olosit Jntr-un sens consacrat, anu*e, %oan @L@ si @43 @ loarlLl-<3 Ap8 @AL@<. %oan @L@ este singurul ca. lipsit de a*biguitate. Aici a0e* un prolog e-tre* de *eta)i.ic la E0anghelie Jn care se*ni)ica&ia lui $ristos este interpretat7 din punct de 0edere teologic. Teologii au p7reri di)erite cu pri0ire la sursa pri*ar7 a acestor 0ersete &i cu pri0ire la sensul principal al ter*enului #ogos, S-au )7cut JneercIri de a5ega prologul de )olosirea tn 9T a ter*enului dobor sau cu Jn07&7tura rabinic7 cu pri0ire %a Tora. Acestea au eKuat deoarece conceptele )olosite nu stnt di)eren&iate su)icient de Du*ne.eirea supre*7 aKa Jndt s7 r7*Jn7 neatterate Jn 0. @4. Jn&elepciunea o)er7 *ai *ulte paralele, dar lipseKte identi)icarea cu $u0Jntul Jn sursele noastreL Jn07&7tura despre ;*ul 'ri*ordial &i ;*ul ceresc, pe care au in0ocat-o al&ii, este prea speculati07 pentru a *erita Jncredere. u*ai Jn07&7tura lui "ilon despre #ogos o)er7 o sche*7 teologic7 clar7 Jn care $u0Jntul posed7 o unitate ase*7n7toare cu a lui Du*ne.eii si o distinc&ie ase*7n7toare )a&7 de El, Ki Jn care Ji srat atribuite atJt creati0itatea eJt Kl acti0itatea de sus&inere Jn uni0ers &i acti0itatea de re0ela&ie )a&7 de o*. %n plus, conceptul unic de Jntrupare este o consecin&7 adec0at7 a identi)ic7rii #ogosului cu ;*ul %deal pe care a )7cut-o "ilon. #a ba.a )olosirii ter*enului de c7tre %oan este, )ie *odul Jn care a )ost )olosit de "ilon, )ie un cadru si*ilar din cercurile intelectuale ale e0reilor eleniKti. Este pu&in probabil ca e-presia 6$u0Jntul 0ie&ii+ din @ Qoan @L@ s7 aib7 Jn&elesul de #ogos, Jn sensul teologic speciali.at al ter*enului3 atJt conte-tul dt &i construc&ia pasa5ului argu*entea.7 J*potri0a

acestei interpret7ri. $hiar dac7 acest te-t este scris de acelaKi autor ca Ki autorul E0angheliei Qlucru pe care unii cercet7tori n consider7 JndoielnicO, scrisoarea poate pro0eni dintr-o perioad7 dinainte de adoptarea doctrinei #ogosului Jn )or*a ei deplin de.0oltat7. Sensul de 6E0anghelie creKtin7+ se potri0eKte cel *ai bine in acest conte-t. Jn Apoc. @A3@< sensul de 6E0anghelie+ poate sta la ba.a atribuirii titlului de #ogosul lui Du*ne.eu la persona5ul triu*)7tor3 co*para&i cu 1LG, unde dup7 p7rerea unor e-ege&i persona5ul c7lare repre.int7 E0anghelia care Jnaintea.7 triu*)7tor. 'ute* )ace de ase*enea o co*para&ie cu i*aginea din Jn&elepciunea lui Solo*on @1L@B-@1. Dar. tatrudt %n Apocalipsa ni se spune direct c7 persona5ul este Regele regilor &i Do*nul=do*nilor, probabil c7 a0e* de a )ace cu un sens *eta)i.ic latent. Zenul literar al c7r&ii e-plic7 Jn *are *7sur7 de ce acest sens nu este de.0oltat aid Jn aceta&i *od ca &i Jn E0anghelia a patra. PPG . Tbate cele trei pasa5e *en&ionate ilustrea.7 *odul Jn care plin7tatea lui $rJstos epui.ea.7 Jntotdeauna toate i*aginile &i ideile preg7titoare, cJt Ki )aptul c7 *ulte pasa5e necesit, o e-ege.7 pn care se )ace apel la *ulte surse pentru o e-punere co*plet7. %sus d7 un sens nou ter*inologiei care, pJn7 atunci a e-pri*at *istere *ai *ici, BBm;ZRA"%E. 'auly-:issoFa, art. 6#ogos+3 $. !. Dodd, TTie %nterpraatit* o) the "ourth Zosptl, @AB43 A.Debrunner&id)ii,JD T4Jp.1A-@4<3!.!aarbec( &ial&ii, %D TT<, p, @SP<.@@G<. r, .B, #;%S. Bunica lui TJtnotei, probabil *a*a iui ]Eunice QG Tin, @LBO. u i8p2 lrdoiala c, =aEl )ac duie ia cred iuta ei creKtin7L dac7 ca ar E )ost doar o e0reic7 e0la0ioas7, de0o&iunea ei ar )i )ost probabil *ai pu&in cunoscut7. Este greu de g7sit o paralel7 a nu*elui Jn aceast7 perioad7. A.".:. %-;'ATA QEbr, .=aO. Au )1t )icute lo"ti de brce pentru cur7&irea cenuKii de pe altarul pentru arderea de tot QE-od. GPL<O si *ai tJr.iu, de c7tre !ira*, 'dt, Tehpld lli solo*n ; lnp. PL4S, 4BO. s..u descoperit lope&i caiiaanite, de e-. la Meghido QjBA 4, rA4l ', GA d 1a, AO, #;T Ter*enul rahat, *en&ionat tn Hs. <SLG4, se re)er7 prcbbi, la o lopad dr l2tn $th.ruriT;itE aAZR%$/#T/Rk.O A.R.M. #;T QEbr. %dt, 6acoperitoare+ UO. "iul lui !aran, )ratele cel *ai tJn7r al lui A0raa*, si prin ur*are nepotul lui A0rna*. Jn a)ar7 de relatarea 0ie&ii sale Jn Zenesa, nu*ele lui lipseKte din 9T Qcu e-cep&ia re)eririlor la ur*a&ii s7i Jn Deut. GLA,@A3's. 8<L8O, dar este *en&ionat de Do*nul nostru Jn #uca @PLG<<G Ki de ase*enea ln G '.t G.P s,l*. E# i-a Jnso&it pe terah, A0ra* Ki S7rai Jn c7l7toria lor de la /r la !aran Ki apoi a continuat dru*ul J*preun7 cu A0ra* Ki S7rai Jn $anaan, apoi Jn Egipt ie apoi iad.Ni h $at8 Q$d. @lL<%i lGL4.B3 t<LlO. De)ectele din caracterul s7u ies la i0eal7 pri*a dat7 t)nd el a ales Jn *od egoist 0alea %ordanului care era bine udata QZen. @<L8-@<O. #ucrul acesta @-a adus Jn *i5locia oa*enilor r7i din Sodo*a Ki a trebuit s7 )ie elibeEt d. 2.ul8tEle n1ibuintei sl2. h1i tndi d. A0raa* QZen. @4L@@-@1O Kt apoi de doi Jngeri QZen. @AO. Jn acest ui ti* incident a ieKit la i0eal7 sl7biciunea lui Ki Jnclina&ia lui spre co*pro*is. Sal0area lui din Sodo* 1t2 legat7 Jn *od e-pr1 de )apnrt .a D*. ne.eu ?i-a adus a*inte de A0raa* Jn Zen, @ALGA. tn ur*a J*b7t7rii sale, cele doua )iice ale sale au ,,hTlit .opit d2 la el si acEtia au deEnit srrAnoVii ttrah .Q$eri. @@<PO A0rsa* c Sara QZen. n-GAO ahor mZen. @@LGAO %loran QZen. Milca mZoi. @@LGc "il* QD "iica QZen. @AL@Bn QZen. @AL@S[

Mooh Ben-a*) QZen, @AL<1-<PO QZen. @AL<)r<8O "a*ilia lui #om. PP< #;T *oabi&ilorKia*oni&ilor QZen. @AL<S-<83 D).Deu&. GLA, @A3 's. 8<L8O. Do*nul nostru ilustrea.7 Jn07&7tura sa pe te*a Jntoarcerii Sale )olosind po0estea #ui #ot &ia so&iei sale QrM rPLGe<D, ,8tluind ln lelul aZta tstori-dtatea JntI*pl7rii, iar G 'et. GLP s.ur*. a)ir*7 cu t7rie neprih7nirea lui. Este probabil c7 'etru )ace aici Jn *od deliberat alu.ie la rug7ciunea lui A0raa* pentru ei +rcprihAni" din sodo*. c,Dr,c. #;9%T/R%. lb*or e1ta ttadre *i Bdt d0inte 2bd. W sr. dinrre Qe nQ8i Dul $r. ples.O Ete Mi Wsult de)t de dou ori, #e82a d4res no*ic7 a li*itat la patru.eci nu*7rul de lo0ituri pe care le putea perie u 5ud]Vrd QDeu# GsLG-<O, 'edeapsa era aplicat7 Jn general cu un bici cu trei li*bi &i JnsuKi c7l7ul era pedepsit dac7 era dep7Kit nunirut de lo0ituri DE0l.ut2, Asd2%. c8 e 'a0el ddie t, J.uda lui nebuar.a+ QG coi @@LG4O s lct de )apt pedeapsa *a-i*7, JntrucJt cele patru.eci de lo0ituri erau, de obicei3 reduse la trei.eci Ki nou7 pe baa prircipiulu5 de . ,,.idi8 u Bard ln 5ud bsn+. lditurile pot 1 u <inbol d. lJer". 8rcti0l portiid Q'1, <AL<G3 ct 'r0, @<LG4O d o adrerc aninr. a 5enlei DoMrnui Q#. B<@B3 @ net, GLG4O. m=B%$%/%RE.O J.D.D. #/$A. /nul dirtre tstitorii ld paFl .4 .u trinis salut7ri Jn Epistola sa c7tre $oloseni este 6#uca Qgr. #duldO ddrord p8iubi) Qcol. 4L%4O3 nDdul in ce este descris sugerea.7 c7 el a acordat Jngri5ire *edi cal7 lui 'a0el, )7r7 Jndoial7, Jn ti*pul Jnte*ni&7rii sale. Jn "ili*. G4, epistol7 care probabil c7 a )ost scris7 Jn aceeaKi perioad7, #uca este descris ca un to0ar7K de lucru al lui 'a0el, )apt care sugerea.7 c7 aportul lui la EEnghelie nu a )1r li*iiar la .)ustintete ele nedi, 8le. E-iW, o a nela e)eriE l. el ln .ee ce l.re rA 1e ulti*ul *esa5 al lui 'a0el3 6 u*ai #uca este cu *ine+ QG Tini. 4L@@O &i aceasta con)ir*7 leg7tura strJns7 dintre cei doi b7rba&i, Jn general, se crede c7 #uca nu a )1t se,, Nlar E. E. Elli1 Q,. B@.B<O 1 dsll=8tat c, col. 4L@@ e reral la u anuir Srup din c)td *i *are de e0rei creKtini &i se poate ca #uca s7 )i )ost un e0reu creKtin din Diaspora. lrenaeusQoca @8S d.$r.O este pri*a persoan7 care se re)era clar la #uca Ki care Jl nu*eKte autorul E0ansheliei a irei, Di a ctrWi "aprelor. AeaDi tradilie 1re JntJlriit7 Jn $anonul Muratorian Ki Jn aKa-nu*itul 'rolog ant5-MarcionJt la E0anghelia dup7 #uca. /lti*ul dintre aceste docu*ente a)ir*7 c7 #uca pro0enea din A*iohia Siriei &i c7 #a slu5it pe Do*nul )7r7 s7 )ie cTlrorit su sn)l aib, lanilie si a *uir la 0t1t, de A4 de ani Jn Boeotia3 0echi*ea Ki credibilitatea acestei tradi&ii este incert7. Tradi&ia potri0it c7reia #uca a )ost autorul E0ansheliei .hpi #8 Ai al .r4il laptlor prcbabil c, poate )i ur*7rit7 pJn7 la Jnceputul secolului al G-lea. 'aprul cl MarcioT u urn) )a8tic al bloelel lu 'a,2%, a .@1 EEngheli, dupe #8 dEpt si,r8 pe care o recunoKtea, d7 probabil de Jn&eles c7 a considerat-o lucrarea unuia dintre Jnso&itorii lui 'a0el. "aptele Apsrolilor 8tr>iE o sie d2 pas52 s,2 i, persoana Jndi plural care descriu e0eni*entele din pFnn de redeE .l Dui lslitor al lVi 'a(t Q"apt #1tl;-@Pi G;LS-GrL lDi GP.@GAL@1O. "aptll .d altorut c7r&ii "aptelor nu a )7cut nici o Jncercare de a rescrie aceste pasa5e la persoana a <-a singular este e-plicat cel *ai bine prin identi)icarea lui cu autorul original. Dintre Jnso&itorii posibili ai lui 'a0el, care ne sJnt cunoscu&i din Epistolele sale, dar care nu sJnt nu*i&i Jn "aptele, pare cel *ai probabil c7 #uca este autorul c7r&ii "aptelor, cJt &i al E0angheliei dup7 #uca. %denti)icarea este g7sit7 Jntr-o 0ariant7 a te-tului din "apt. GSL@< Q6Dar eu, #uca, Ki cei care au )ost cu *ine, ne-a* urcat Jn corabie+O, care s-ar putea s7 date.e din pri*a parte a secolului al G-lea. A4@llMhrl bsat ,. d8.ile htere din "apre 1te pute*ic. lste 8%sl*t de do0Dll. atere din tradi&ia din

secolul al G-lea *en&ionate *ai sus &i Jn dpedd de )aptul ., ,u a )dt sug8r lici u a@r candidat pentru a )i autor al "aptelor. A)ir*a&ia c7 t"dila ] baa., 'e o deduclE dh do(.i .le M Di nuare nJcio 0aloare independent7 este o pur7 ipote.7. E-isrl Mi nulr1 )orra h ouecria d tbblout Bi]ricii lri*re .lSririt ln "apte, d nal 1@1 tablolrl lui tare# nu sJnt ceea ce a* aKtepta de la un Jnso&itor al lui 'a0el, dar se poate r7spunde la aceast7 obiec&ie Q". ". Bl8, its$R, p, A1S,AP<O, Stilul literar al E0angheliei dup7 #uca Ki al "aptelor denotutrer., c, autord ld a )1t u o* 2du.r Ki deosebit de Jn.estrat Jn e-pri*are. Ele*entele de li*ba5 *edical Ki interesul *ani)estat )a&7 de proble*ele *edicale sJnt Jn ar*onie cu )aptul c7 autorul este 6doctorul preaiubit+, talentul de istoric al lui #uca a )ost recunoscut de *ul&i cercet7tori care au e0aluat te8a lui p2 )ondul ei cteric " l-.u .o*paEr )arcEbil d cei Mi bsi idbrlci hrni. Ad*ira&ia lui #uca pentru 'a0el re.ult7 clar din cartea "aptelor. 'rin contactul s7u strJns cu al&i lideri creKtini &i ca o consecin&a a 0i.itelor sale la %erusali* Ki $erareea Qe`. "apt. G@L@P &.ur*.O. #uca aa0ut *ulte prile5uri s7 ob&in7 in)or*a&ii directe despre 0ia&a lui %sus Ki istoria Bisericii creKtine pri*are. El a putut . a1lM W" bun dre'taE h lrolosd l, EEngheli. s c7 era )oarte caii )icat pentru aceast7 lucrare, deoarece a cercetat cu aten&ie Kl Jn detaliu toate )aptele rele0ante, aKa cu* J-au )ost co*unicate de *artori credibili din lisice ;ud @L@-4O. Tabloul care se conturea.7 este cel al unui o* *odest st7pJnit de o dragoste puternic7 )a&7 de oa*eni &i care sa considerat un slu5itor al $u0Jntului. Date )iind talentele sale literare, istorice si teologice, el a )ost )oarte potri0it ca s7 relate.e istoria Jnceputurilor creKtinis*ului Jntr-un *od nou, adaptat la ne0ote sereEliei . do8 din bidicl, BE/;$M"%T. . aclde.hls, $onnDtory an the $ospel o`#u(e, @ABS, p. @B-BS3 ". ".Bruce, T)teActt o) the Aposdes, @AB@, p. @-4S3 $. M. Banett, #u(e the !blorian in Recent Saidy, @A1@3 E. E. Ellis, The Zrapei o) #u(e@, @AP4, p. G-1G3 E. !aenchen, PPte Ace o`the Aposda, :i. i,h.M. #/$A, E9A Z!),%%A D/'tr. %. Schi&a con&inutului a. 're)a&a Q@L@-4O. b. aKterea Ki copil7ria lui %sus Q@LB-GLBGO. c %8n Bot2.]onn ti ltu Q<.@,4L@<O. .r 'rc"ddui8 tn calilea Q4Lr4,ALsoO` PP4

j $illioria sUre lens.lin QALB@-@ALtoO, ). 'ropo07du#rea Jn %erusali*. Q@AL@@-G@L<8O. 'ati*ile Ki nrie8 lui rra eGL@,G4LS<O. %%. s,r..ll E1ah.ltet Tiparul general al E0angheliei dup7 #uca este si*ilar cu al celorlalte dou7 ]E0anghelii sinoptice. #a )el ca Ki E0anghelia dup7 Matei, ea se ocup7 cu naKterea lui %sus, deKi cele dou7 E0anghelii relatea.7 aceast7 Jn-tt*plare din unghiuri di)erite. /r*ea.7 Jn general ,di" pbpo0sduirii lui (u 8liirA tn EEnghelia dupe Marcu Q&i de ase*enea Jn MateiO, dar are o sec&iune *ult *ai lung7 despre c7l7toria lui %sus din Zalileea la %aeli*. chiar .tac, EEtr8nelia dule M.tc, nu a indus Jn original o relatare a ar7t7rilor lui %sus dup7 b0ise, #u. )i Matei pre.inti tie2r. piopia i.r relatare a acestor ar7t7ri. %nEo *re nWslra orlinutul EEe%Eliei duDr #uca este co*un cu celelalte E0anghelii. %n general, este acceptat )aptul c7 una dintre principalele surse ale lui #uca a )ost E0anghelia dup7 Marcu Ki c7, la )el ca Ki Matei, a e-tras cea *ai *are parte a relat7rii propo07duirii Ki lucr7rilor iui %sus din E0anghelia *ai 0eche. Aproape tot con&inutul E0angheliei dup7 Marcu a )ost Jncorporat Eh E0anghelia dup7 #uca, dar a )ost rescris Jn stilul literar *ai ci.elat al lui #uca. #uca a inclus de ase*enea o roare parte a Jn07&7turilor lui (us care sJnt g7site Jn E0anghelia dup7 Matei Qdar nu Ki Jn MarcuO si Jn general se presupune c7 cele dou7 E0anghelii s-au ba.a t pe o surs7 co*un7 Qsau o colec&ie de surseO scris7 sau oral7. %n ce pri0eKte acest *aterial este *ult *ai pu&in probabil ca una dintre E0anghelii s7 )i preluat *aterial din cealalt7. DeKi reia&ia dintre sursele E0angheliei dup7 Tan Ki a celorlalte E0anghelii continu7 s7 )ie incert7, este clar c7 #uca Ki %oan re)lect7 )olosirea unor tradi&ii co*une, Jn special Jn istoria pati*ilor si a Jn0ierii. Jn plus, e-ist7 NJ serie de in)or*a&ii despre %sus care sJnt speci)ice lui #uca, o *are parte dintre acestea )iind g7site Jn relatarea c7l7toriei lui %sus spre %erusali*. Jn unele locuri uMe #8 pare la pliE Ed*o . tepind, de Marl, ca de e-. Jn relatarea $inei de pe ur*a, este )oarte probabil ca ei s7 )i a0ut acces la aceleaKi tradi&ii.

Aceasta Jnsea*n7 c7 #uca sa ba.at pe *ai *ulte surse de in)or*a&ii pentru scrierea E0angheliei sale Ki ilustrea.7 propria sa declara&ie Q#uca @L@-4n con)or* c7reia *ul&i al&ii au Jncercat *ai de*ult s7 scrie relat7ri ale lucrurilor care s-au petrecut. AceeaKi a)ir*a&ie sugerea.7 c7 #uca a )ost )a*iliar nu nu*ai cu relat7rile despre propo07duirea lui %sus d Ki cu persoanele care au )ost *artori oculari, Ki c7 el a scris E0anghelia dup7 o e-a*inate atent7 a di)eritelor surse de in)or*a&ii. %/. Autorul, data Kt locul scrierii 'roble*a autorului E0angheliei dup7 #uca este strins legatS de pbbletu aurorulli "apielor. $ele doua cr4i )ac parte dintr-o singur7 lucrare Ki Jncerc7rile de a contesta c7 au un autor co*un nu au a0ut succes. Atribuirea a*belor c7r&i lui ]#uca r7*ine cea *ai probabil7 posibilitate. Do0e.ile stnt deri0ate Sn esen&7 din =lspre#losibilibre Apctolilor, ln ce plilette E0anshet3, aceasta con&ine prea pu&ine do0e.i concrete Jn )a0oarea sau J*potri0a concep&iei tradi&ionale despre autorul c7r&ii. A)ir*a&ia c7 lucrarea este pStruns7 de attrr8teE p2liZdei sub-.petolhe Qadicr, peri8da d,p7 *oartea lui #ucaO este prea subiecti07 pentru a sr0ea 0reo 0aloare. #/$A, E9A Z!E#%A D/"A $eea ce a scos la lu*in7 discu&ia *odern7 despre autorul c7r&ilor este c7 #uca nu a i*itat ser0il con cep&ia teologic7 a lui 'a0el. El a a0ut propriul s7u puct N# 02rl8 cu pQi0ire la creNlin" detriia, prin llru, E8shelia s au 1te )tidNh o reinter-pretarc padinl a istoriei l,@ lru, ci repre.inr, p1plia sa e0aluare independent7 a se*ni)ica&iei lui %sus, pe ba.a tradi&iilor trans*ise de biserica pri*ar7. u Kti* cu* a pri0it 'a0el 0ia&a p7roJnteasc7 a lui %sus, tntrucJt *en&ionea.7 lucrul acesta prea pu&in Jn scrisorile sale g, de ,8, nu aren nici o pcibiurate de 8npane a coQep)i=ror sr. cu concepdne hi #u., Dad nu pute* stabili *7sura Jn care sJnt %n ar*onie, nu pute* stahni nici dererduile dinEe ela Jntr-un sens, identi)icarea autorului E0angheliei arunc7 prea pu&in7 lu*in7 asupra ei, JntrucJt Kti* rZ8 putine d1pre auror, .%aie de ca .e 8ie )i spicui, din E2nghelic drp$ #uo ti din paptele Apd tolilor. Hntrun alt sens, Jns7, cunoaKterea identit7&ii autorului este i*portant7, deoarece con)ir*7 c7 a )ost o persoan7 cali)icat7 Qpotri0it propriei sale a)ir*a&ii e-pliciteO s7 cunoasc7 con&inutul tradi&iei E0angheliei Ki s7 < re)or*ule.e, 9aloarea istoric7 a E0anghelieL este Ki *ai *are decJt dac7 ar )i )ost lucrarea unui persona5 necunoscut dintr-o perioad7 *ai tJr.ie. u iri* cind su und2 a )1r ]rirt E0ryhelia. E-ista dou7 posibilit7&i cu pri0ire la dat7, )ie Jn pri*a parte a anilor 1S, )ie Jn deceniile *ai tJr.ii ale secolutui. DVi.5a d2pind2 de data nrihlitl rEnsheliei dup7+ Marcu Ki de )aptul dac7 #uca a scris Jnainte sau dup7 c7derea %erusali*ului pro)e&it7 de %sus. Este cert c B.tat4a EEngh2liAi dup, Marcu iMint2 de atul g; nu poate )i e-clus7. Jn ca.ul E0angheliei dup7 #uca, se poate considera re)eririle relati0 )rec0ente Ki *ai precise %a c7derea %erusali*ului, deKi ba.ate pe proro-cia autentica a lui %sus, re)lect7 interesul )a&a de J*plinirea piorocie# 'e de alt7 parte, lipsa de interes pentru c7derea lerusal*ului Jn cartea "aptelor, precu* Ki *edul %n care cartea JKi Jncheie po0estirea Jnainte de *oartea, lui 'a0el, stnt indica&ii puternice c7 aceast7 carte a )ost scris7 Jnainte de anul PS d.$r. Este posibil ca alc7tuirea c7r&ilor s7 )i )ost Jncheiat7 %n *are *7sur7 Jnainte de data aceea, deKi se poate ca dat conpledri5 rL 1 losr *i ttUh. DeW Dira o Wadilie de dati incerd d1prc co*pD2re E0angh2liei ln Allia, sieEa p"priu..ise contine ninic 2re sV conine acedt iAe. Esre Mi probabil c7 ar trebui s7 asocie* co*punerea E0ansheliei cu RoM Qnde Tarshel5a d3pd MBn 8 disponibil7 Ki unde #uca s-a a)lat J*preun7 cu 'a0elO, sau cu Ant5ohia Siriei Qcu care este asociat de #uca de o tradi&ie *ai credibil7 Ki unde a )ost probabil co*pilat7 sursa 6f+ pe care a )olosit-o J*preun7 cu MateiO. #a ba.a E0angheliei, Jns7, se a)l7 tradi&iile curente din 'alestina. %n ulti*7 instan&7 este *ai i*portant7 leg7tura lui #uca cu Biserica pri*ar7 din 'alestiE ti din siria deii leul ude sa =ntinpht s, sie E0anghelia. :. SdpDl el FacteEl "aptul c7 #uca Ki-a enun&at propriile sale inten&ii la Jnceputul E0angheliei repre.int7 o situa&ie )ericit7, )n acelaKi ti*p pute* trage anu*ite conclu.ii chiar din caracterul lucr7rii. 'reocuparea lui a )ost de a pre.enta istoria lui %sus Jn aKa )el JneJt s7 scoat7 Jn e0iden&7 e*i)i8ia W cEdibilitat8 2i p2lEu ei ce au 8.ur Jn %sus3 el a )7cut lucrul acesta Jn conte-tul unei lucr7ri PPB #/$A, E9A Z!E%%A D/'A din dou7 p7r&i care se continui cu istoria Bisericii pri*are in aKa )el Jnr)t s7 de*onstre.e *odul %n care 1-a r7spJndit *esa5ul E0angheliei, potri0it cu proroda &i cu porunca lui Du*ne.eu, pJn7 la cap7tul pI*Jn-tuluiKi a adus *Jntuirea la cei care l-au acceptat. #uca a scris pentru oa*eni care au )ost la oarecare distan&a de propo07duirea lui %sus, atit geogra)ic cJt si ,n ti*p. El se adresea.7 unui oarecare ]Teo)it, a c7rui identitate r7*Jne necunoscut7, dar este dar c7 aceasta este doar o dedica&ie literar7 pentru un prieten al autorului, iar cartea a )ost destinat7 pentru un grup *ai *are de cititori. Dedica&ia sugerea.7 c7 a )ost destinat7 pentru *e*brii unei biserici Ki con&inutul c7r&ii con)ir*7 aceast7 idee, dar Jn acelaKi ti*p a putut )i )olosit7 ca un *anual &i ca o unealt7 pentru e0angheli.are3 )or*a e-terioara, care se asea*7n7 cu lucr7rile istorice Ki literare ale 0re*ii, sugerea.7 cu t7rie cI autorul a a0ut Jn

0edere un grup *ai *ate de cititori. #=o a sdts d u on T drltura si ed8r. iar lucrarea lui poate pretinde *ai *ult dedt celelalte E0anghelii c7 este o crea&ie literar7 deliberat7. Este dat cI autorul a )ost un o* de litere, )a*iliar cu 9T Jn greac7 Ki cu stilul literaturii conte*porane, care a )ost Jn stare s7 produc7 o lucrare care s7 )ac7 cinste E0angheliei prin calitatea sa literara. $hiar dac7 E. Renan a inten&ionat *ai curJnd s7 conda*ne dedt s7 o laude atunci cJnd a descris-o ca )iind 6cea *ai )ru*oas7 carte care a )ost scris7 0reodati+, co*entariul lui nu este lipsit de ade07r. Arta literar7 este iolair, .ici 8 o slu5ito.E. a E0dgheliel Jn acelaKi ti*p, #uca scrie ca un istoric. Do0e.ile cu pri0ire la interesul s7u istoric &i calit7&ile sale istorice sJnt *ai e0idente Jn "aptele Apostolilor, dar Ki E0anghelia este *enit7 s7 )ie o lucrare istoric7 al c7rei scop este s7 de*onstre.e credibilitatea tradi&iei despre %sus, Jn pasa5ele Jn care pute* co*para scrierea lui 8 Wsele )ol1ire, reden c, #8 [e,a iEdat d )idelitate, deKi nu le ur*ea.7 cu ser0iMtate literal7. Arta literar7 Ki calit7&ile istorice, Jns7, sJnt slu5itoare ale unui scop e0anghelistic si teologic conKtient. Dou7 grupe i*portante de cu0inte ne pre.int7 centrul lnl2lEului lul #u. 'ri*ul 1t2 Ebul ,a popor2dui E0anghelia+ Qeuange)teo*a;, un cu0Jnt care caracte.ib., tlt]Jul $.aciuulu5 Q#8 rL@A3 GL@SO, D"po07duirea lui %oan Q#uca <L@8O, lucrarea lui %sus Q#8 4L@8, 4<L PLGG ercO ri adi0ibtea 8,2ricii DrtnEe Q"apr AL4Gi <r4 etcO, "aptut d aei 03b. Jrtnlnit )rec0ent Jn scrierile lui 'a0el, este practic abat din celelalte E8ghelii QMar @@LB3 3h1t,ti,d corespun.7tor, Jns7, este )olosit *ai )rec0entO este o indica&ie a se*ni)ica&iei pe care a a0ut-o pentru #uca arunci cJnd descrie natura lucr7rii lui %sus a bisericii pri*are. $el7lalt cu0Jnt cheie este 6*Jntuire+ QKi cu0intele JnruditeO. /n loc proe*inent Jn istoriile naKterii Jl are ideea c7 Du*ne.eu aduce un MJnJuitor pentru poporul KIuQ#uca @L4P,1A,P@, PP3 GL@@,<SO3 dDi D0inEle di, .eartt hnilie nu sinr at)t d2 elt dente Jn alt7 parte din E0anghelia dup7 #uca Ki din "apte, accentul pus ta Jnceput o)er7 cheia pentru natura *esa5ului E0angheliei, la )el cu* accentul pus de l8n l .hepVt pe cWt o)erd crEia pe,tr, tnZ#egerea E0angheliei sale. Spre deosebire de Marcu, #uca scoate Jn e0iden&7 natura *esa5ului lui %sus despre J*p7r7&ia lui Du*ne.eu ca *Jntuire pentru cei pierdu&i3 iar unde Matei are tendin&a s7-# pre.inte pe %sus ca Jn07&7torul ade07ratei neprih7niri, #uca pune un accent *ai *are pe ac&iunea sa ca MJntuitor3 aceste contraste, Jns7, pot induce Jn eroare dac7 sJnt J*pinse prea departe. #uca arat7 cu* lucrarea lui %sus repre.int7 J*plini8 pe)edei F Q#e 4L@8.G@3 roLG< t,u*.3 G4G1 K.ui*., 444PO. Era nou7 a *JnJuirii a Jnceput Ki este caracteri.at7 prin propo07duirea 9eKtii Bune a J*p7 r7&iei Q#uca @1L@1O. DeKi reali.area deplin7 a do*niei lui Dlllrlt8u 1t2 de do=8id 0iitorului Qts. @AL @@O, Du*ne.eu a Jnceput de5a s7 i.b70easc7 pe oa*eni de puterea lui Satan Ki a de*onilor Q#uca @@LGS3 @<L@1O, iar p7c7toKii se pot bucura de iertare Ki de p7rt7Kie cu %sus. Jn persoana lui %sus este *ani)estat7 puterea *Jntuitoare a lui Du*ne.eu Q#uca PL@13 "apt. lSL<aO. $el prin care Du*ne.eu ac&ionea.7 Jn )elul acesta este Jn *od e0ident un proroc, uns cu DuhuJ S)int, dar pentru #uca este *ai *ult decJt un proroc, *ai *ult chiar Ki decJt prorocul unic ase*enea lui Moise, p)i care )i aKteptau oa*enii Q#uca G4L@A-G@3 "apt. <LGG K.unn.O. El este Regele uns care 0a do*ni Jn J*p7r7&ia 0iitoare Q#uca GGLGA K.ur*.3 G<L4GO Ki El poate )i descris de5a ca 6Do*nul+, titlul care indic7 rolul lui %sus con)ir*at prin Jn0ierea Ki Jn7l&area #ui Q"apt. GL<1O. # bla agtor rclui lnpllnireti de Tu e am, natura #ui unica de "iu al lui Du*ne.eu Q#uca @L<GO. Jn pre.entarea lucr7rii lui %eus, #uca atrage aten&ia Jn *od special asupra preocup7rii lui %sus )a&7 de cei desconsidera&i de societate3 toate E0angheliile depun *7rturie pentru acest )apt istoric indubitabil, dar #uca este cel care atrage aten&ie Jn *od deosebit asupra lui Q#uca @4L@B-G43 @B3 @AL@-@SO. El arat7 c7 %sus a )ost preocupat de soarta )e*eilor Q#uca PL<1-BS3 8L@-<O, a sa*aritenilor Q#uca ALB@-S13 @SL<S-<P3 @PL@@-@AO Ki a ne-e0re;or Q#uca PL@-AO3 totuKi, #uca respecta )aptul istoric c7 lucrarea lui %sus s-a Jndreptat Jn *od aproape e-clusi0 c7tre e0rei Ki s-a li*itat s7 sugere.e o r7spJnd-re *ai larg7 a E0angheliei Jn "aptele Apostouror Q#u1 GL<Gi @<LG< t.>l*3 G4VPO. o .ltt pr cupare a lui %sus asupa c7reia ne atrage aten&ia #uca este gri5a #ui pentru cei s7raci Ki a0ertis*entele #ui ca cei boga&i care au tr7it Jn *od egoist s-au e-clus singuri din J*p7r7&ia lui Du*ne.eu. Jn J*p7r7&ia lui Du*ne.eu 0alorile u*ane sJnt supuse la o ree0aluare radical7. u e-ist7 loc pentru cel Jn)u*ura&i care cred c7 bog7&ia lu*easc7 ! 0a scuti de 5udecat7 Q#uca 1LGZG13 @G@@<.G@3 @1@@A<rO su pelnu ei 1E W consider7 singuri neprih7ni&i Ki care nu 07d ne0oia s7 se poc7iasc7 Q#uca @8LA-@4O. Di*potri07, intrarea Jn J*p7r7&ia lui Du*ne.eu este re.er0at7 pentru cei s7raci, adic7, pentru cei care Jsi cunosc s7r7cia Ki de aceea se ba.ea.7 pe Du*ne.eu, Ki pentru cei poc7i&i care JKi recunosc p7catul Ki se las7 la 0oia *ilei lui Du*ne.eu. ; ase*enea poc7in&7 Jnsea*n7 Jntoarcerea hot7rJt7 de ia p7cat Ki 0oin&a de a-# ur*a pe %sus, indi)erDt 8" ar )i pE Q#8 ALG<O3 prEnd. cd. se poate s7 )ie renun&area %a posesiunile *ateriale Q#uca @4L<<3 @AL8O. u Jncape Jndoial7 c7 tabloul %ui %sus .ugr70it Jn E0anghelia dup7 #uca este *enit s7 )ie un e-e*plu &i un *odel pentru ucenicii #ui. #ucrul acesta poate )i 07.ut cJnd co*par7* 0ia&a lui %sus Jn E0anghelie Ki descrierea bisericii Ki a *e*brilor ei din "aptele Apostolilor. Ast)el, dup7 cu* 0ia&a lui %sus a )ost

gu0ernat7 de planul lui Du*ne.eu, re0elat Jn parte Jn proroda 9T, tot aKa 0ia&a bisericii este condus7 Jn toate pri0in&ele de Du*ne.eu. Dup7 cu* %sus ?i-a Jndeplinit PP1 rl* / %u lucrarea prin puterea Duhului Q#uca 4L@4,@8O. tot a&a Biserica pri*ar7 a )ost u*plut7 de Duhul pentru lucrarea ei de *7rturie Q#uca G4L4AO. De ase*enea, la )el cu* %sus s )ost un o* al rug7ciunii, pri*ind c7l7u.ire Ki inspira&ie din co*uniunea Sa cu Du*ne.eu Q#uca <LG@3 1L@G3 AL@8, G8 s.ur*.3 GGL<Gn, tot aKa si biserica trebuie s7 se roage neJncetat lui Du*ne.eu Q"apt. @L@4O. in linii *ari, acesta este tabloul caracteristic al lui %sus Ki al Jn07&7turii Sale pe care Jl .ugr70eKte #uca. Tabloul are o serie de aspecte se*ni)icati0e. Mai JntJi, pre.int7 istoria lui %sus Jn ter*enii J*plinirii proiccie# #uca acord7 o *are i*portan&7 pro*isiunii si J*plinirii ei, JntrucJt acestea o)er7 cadrul gtndirii sale istorice, )n a[ doilea rtnd, #uca pune un accent puternic pe pre.en&a e)ecti07 a *Jntuirii Jn lucrarea lui %sus. Accentul cade pe ceea ce a )7cut de5a %sus Ki nu pe aspectul 0iitor, deKi di*ensiunea 0iitoare nu lipseKte, Jn al treilea rJnd, #uca asocia.7 lucrarea lui %sus de )or*area Bisericii pri*are si arata cu* biserica decurge din lucrarea lui %sus. p@ este conKtient c7 Jnceputul creKtinis*ului a inclus a*bele do*enii cuprinse Jn #0aiuhelE tl , ".pE%e ApcrolitD. Re.ultatul acestor considera&ii este s< arate c7 #88otstur a prMr isrDia lu5 %sus ca ))dnd1re pare=3 di, isroria lu*ii. $ea *ai i*portant7 discu&ie *odern7 despre #uca, aceea a lui !. $on.el*ann, sus&ine c7 #uca a considerat lucrarea lui %sus drept punctul central al istoriei Q)iind precedat de istoria lui %srael &i ur*at7 de perioada bisericiiO. $on.el*ann sus&ine c7 aceasta a )ost o concep&ie nou7 despre %sus Ki a )ost Jn contrast cu concep&iile *ai 0echi. 'tn7 atunci %sus )usese considerat drept $el care a procla*at J*p7r7&ia i*inent7 a tui Du*ne.eu. #uca a scris Jntr-o perioad7 cJnd biserica a Jnceput s7 se bucure de o e-isten&7 stabil7 Ki reali.area in 0iitor a J*p7r7&iei sa do0edit a )i o speran&7 care a de.a*7git. De )apt, #uca a re*odelat teologia creKtin7 pentru a o adapta la genera&ia a doua Ki la genera&iile 0iitoare de creKtini, prin )aptul c7 a abandonat aproape co*plet speran&a s)JrKitului i*inent al lu*ii Ki a considerat c7 lucrarea lui %sus constituie *ai cu)Jnd punctul de *i5loc Jn istoria rela&iilor lui Du*ne.eu cu oa*enii, decJt preludiul i*ediat al s)JrKitului. $he*area creKtin7 la poc7in&7 niainte de sSrsitul i*inent a )ost trans)or*at7 Jntr-o relatare istoric7 a 0enirii lui %sus, iar perioada bisericii, Jn ti*pul c7reia Duhul S)Jnt a0ea s7-i c7l7u.easc7 pe *e*brii bisericii la *isiune, a Jnlocuit speran&a J*p7i%8 Ft re a lu5 Du*.u # )el ca g nulte hrJ pri*c dspE u ea interpretarea dat7 de $on.el*ann scrierilor lui #uca este unilateral7 Ki e-agerat7, dar are *eritul de a de*onstra c7 #uca a )ost un teolog atent Ki de a %i Jncura5a pe al&i cercet7tori s7 o)ere o concep&ie *ai echilibrat7 despre teologia %ui, Ade07rul este c7 *esa 5ul lui %sus Ki al Bisericii pri*are nu a )ost atJt de unilateral )uturist aKa cu* sugerea.7 $on.el*ann, si c7 #uca nu a )7cut decJt s7 atrag7 aten&ia asupra tr7s7turilor actuale din acel *esa5. 6%storia *Jntuirii+ nu a )ost nicidecu* o n7scocire a lui #uca. )n acelaKi ti*p, #uca nu abandonea.7 deloc speran&a s)JrKitului care a0ea sI 0in7 Kt lucrarea lui re&ine ele*entul acela de tensiune dintre reali.area pre.ent7 Ki speran&a @ 0iitoare, ele*ent care este tipic pentru creKtinis*ul pri*ar. E)ectul lucr7rii sale, Jns7, este c7 a ab7tut #/$EATAR Q#/$%"ERO aten&ia bisericii de la ur*7rirea se*nelor apocaliptice ale s)JrKitului, pentru a se concentra asupra *isiunii sl2 de a risplndi EFnrheria. Trebuie s7 )ace* distinc&ie Jntre )actorii care au *odelat lucrarea lui #uca Ki scopurile conKtiente care au gu0ernat scrierea ei. Jntre )actorii *odelatori trebuie sI include* ne0oia de a pre.enta din nou istoria lui %sus Jntr-un *od care s7 o actuali.e.e pentru biserica din 0re*ea sa. Jntre scopurile scrierii sale, cel *ai i*portant a )ost acela de a-# pre.enta pe %sus ca MTntuitor &i de a ar7ta *odul Jn care Duhul lui Du*ne.eu a constituit biserica s7 Se un *artor pentru %sus. Jn co*bina&ia acestor )actori &i scopuri pute* g7si secretul caracterului distinct al acestei E0anghelii Jn care o relatare istoric7 a de0enit *i5locul de echipare a bisericii pentru e0angheli.are. B%B#%;ZRA"%E. $o*entarii despre te-tul %n li*ba engle.7L T. :. ManKon, The Str`ings o)Jesus, @A4A3 J. . $eldenhu0s, %$%$, @ABS3 A. R. #eaney, B T$, @AB83 ". :. Dan(er, Jesus and the eFAge, @APG3 E. E. Ellis, $)lG, @AP43 #. Morris, T T$, @AP43 pentru te-tul grecL A. 'lu**er, %$$U, @AGG3 J.M. $reed QMac-*illanO, @A<S3 %. !. Marsha/ $'ate*osrerO, @AP83 %n li*ba ger*an7L M. !. Rengstor), DT, @A<P3 :. Zrund*ann, T! T<,@A113 !. Schilr*ann, !TM T, @, @A1A3 J. Erust, Regensburger T, @APP3 Z. Schneider, ;(u*enischerliachenbuch(o**entar .u* T, @APP. . B. Stonehouse, The :itness o) #u(e to $hrisc, @AB@3 !. $on.el*ann, The Theology o) St #u(e, @A1S3 !. "lender, St #u(eL Theohgian o) Rede*ption !is-tory, @A1P3 %. !. Marshall, lu(eL !istorian and Theo-logian, @APS3 S. Z. :ilson, The$entiles and the Zentile Mission in #u(e-Acts, @AP<3 $. !. Talbert, #iterary 'atterns, Theological The*es and che $etire o)#tt(e-Acts, @AP43 E. "ran(lin, $hrist the #ord, @APB3 J. Dnuy, +)radition and Design in#u(e=s Zopei, @AP1. %,!=M.

#/j$EA%AX Q#/$%TERO ca.. ,,puDdror de lMi, n7+O. Acesta a )ost nu*ele latin al planetei R)enus, cel *ai str7lucitor corp ceresc a)ar7 de soare &i tun7, care apare uneori ca steaua serii, alteori ca steaua di*ine&ii, )n Js. @4L@G este traducerea ter*enului hdel Q6cel str7lucitor+L i-- heosphorcs, 6purt7ror de lu*in7+3 c). nu*ele arabpentru9enus.su)tratun, 6cea care str7luceKte puternic+O, )olosit %n *od sarcastic ca un titlu pentru regele Babilonului care, Jn gloria Ki )astul s7u, s-a considerat Jn rJndul .eilor. Acest nu*e este potri0it, JntrucJt ci0ili.a&ia Babilonului a Jnceput Jn .orii nebuloKi ai istoriei &i a a0ut leg7turi astrologJce puternice. Babilonienii &i asirieniiau personi)icat steaua de di*inea&7 tn persoana iui Belit &i %Ktar. /nii au considerarea@ e-presia 6)iul di*ine&ii+s-ar putea re)eri la se*ilun73 c). ;iaytal$$, ad. loc.3 al&ii Qde e-. S,!. launSdoni bDT 4G, @A<c@. ,. @PG s,h.O au trgu*entat pentru o identi)icare cu planeta Jupiter. Si*ilaritatea descrierii de aici cu cea din pasa5e cu* stnt #uca @SL@8 si Apoc. AL@ Qc` @GLAO a dus la )olosirea titlului pentru Satan, )n Apoc. GGL@1 ni se arata c7 Acela care poate re0endica pe bun7 dreptate acest titlu este Do*nul %sus $ristos, Jn gloria #ui cereasc7, D!.F= PPP #/$%/ #/$%/. Zr. #ou(ias, transcriere sau i*itare a prenu*elui ro*an. #ou(as Q#ucaO era un di*inuti0. V'entru inscrip&ii, 0e.i Ra*say, BRD, p. <PS-<84.O @. /n proroc din $irena &i Jn07&7tor din Antiohia $"apt. @<L@O, probabil unul dintre pri*ii *isionari Qc). "apt, l@L@A-G@O. ur citar aticd ciudat c.rc ] rcZlA la "apt. @<L@, obser0at de gahn Q.c). % T, <, p. G8 K.ur*.O adaug7L 6$are rI*Jne pJn7 Jn .iua aceasta+. 'robabil c7 acest scriitor, la )el ca si Ephrae* Sy*s in Joc., Jl identi)ic7 pe #uciu cu tradi&ionalul #uca din Antiohia. G, /n toErir sl lui 'a0el h $orint, .arc Ei*ir2 salut7ri Jn Ro*. @1LG@. El este 6rudenie+ cu 'a0el, adic7, e0reu Qc). Ro*. AL<O. ;rigen in %oc. *en&ionea.7 o identi)icare cu #uca. %denti)icarea acestora cu #uca este i*probabil7. u Jncape Jndoial7 c7 ei erau e0rei3 Este aproape cert c, l8 a )o1r 8.qu Q(.i $ot. 45r@, @4O. B%B/;$RA"%B. !- J. $sdbrry, a$, @, B, p, 4<A-4AB. A.".:. #/$R.VRS. prieipal.le d0inte 1ol1ie snlt eli *aiseh. Qde @8@ oriO, 6lucrare+ Vc). Zen. BLGA3 E-od. BL4, etc, &i Jn special Jn 'sal*i, re)erindu-se la lucr7.ile lui D*eau p1. aL<, 1L @AL@O3 n@a=@, Qde @@P orlc, Z2,, GLG-<3 E-od. GoLA, ercO3po-=.% Qde <SonO, Japt,+ Qct Deut. <GLa etcO. Ter*enul gr. a8on Qd2 @4G oriO este JntIlnit )rec0ent Jn5oan, E0r., %ac. Ki Apoc, Mai pu&in )rec0ent este ter*enul abstract energeia, literal 6energie+. Acest cu0Jnt este caracteristic pentru erisile lui '.Fl QE%e1, %LrD <LP5 4L@13 rnip. <LG@5 $ol. @LGA3 G %es. GLAO. Ar trebuis7 not7* de ase*enea ter*enul ebr. )gt=7, 6trud7+, 6osteneal7+ &i p7*ol, 6truda+, 6su)erin&7+3 c). gr. (opiao 6a trudi+, 6a )i ostenit+ Qc). Mat. @@LG83 loan 4L<8 etc.O Ki ergates. ,J(dto`= QMat, AL<P-<<3 GSL@.G, ai ),8 @S@G, Pi rac. s.4O. %n greaca clasica 0erbul (opiao se re)er7 la oboseala pe care o produce *unca Qc). #SJ, ad loc.O, dar Jn T irdicl tnda h sirE Q.`, Mat, 1LGa5 @@LGaL #E SLS5 @GLGP3 loan 4L<8O. $u0Jntul ergates se re)er7 la co*er& sau ia *eKteKugul prin care oa*enii J&i cJstig7 e-isten&a Q"apt. @ALGBO Ki este )olosit de ase*enea pentru a indica pro)itul care re.ult7 din acti0itatea lor Q'.pt. @1L@1, @AO, d g elorul pe c4l nnpue ur*7rirea eJKtigului. Ter*enul ergasia apare Jntr-un sens etic Jn E)es. 4L@A &i Jnsea*n7 literal 6a )ace un *eKteKug din3 c). lucr7tor+ QergatesO Jn #uca @<3GP3 G cor, @rL@<3 "ili".<LGri lntr-u 2B bs h Mar. @SL@Sr G Tin GLls. Se crede c, )olci8 de cdire #8 a latinis*ului dos ergosian, 6a )ace un e)ort+ Q#uca @GL B8O, pentru a accentua a0ertis*entul lui $ristos cu pri0ire la J*p7carea cu un ad0ersar, deri07 din studiile sale *edicale, unde ter*enul se re)er7 la prepararea unui a*estec, a*estecul propriu .is, lucrarea de digestie, lucrarea pl7*Jnilor etc, Qc). 9%. M. !obart, The MeAi.ol #ong8ge ol st #u( @PaeG, p. G4<O. Erp2i., tns7, apare Jn nat Qc). Jn&elepciunea @<L@AO cu care #uca era )a*iliar. l. scntul B2ne.l Din )olosirea interschi*babil7 a anu*itor cu0inte penEu , indica .cti0itate, lui D,l8a si a o*dVi este clar c7 lucrarea, sau acti0itatea este un )apt rJnduit de Du*ne.eu Jnsu&i. Jnc7 de la Jnceput *unca a )st Jn planul hi DlLMeE/ pentru oa*ni iar nr '<, Po4.#A-G4 i b. Ga.G<-GA 1r. pe4ntat 8 o pre0edere a Jn&elepciunii di0ine. $rea&ia Jns7&i 6lucrea.7+ Qc). 'ro0. 1L1-@@O. "aptul c7 lucrarea constituie o parte integrant7 din tiparul scopului di0in pentru o* este subJn&eles Jn porunca a patra. Dar intrarea p7catului Jn lu*e a trans)or*at *unca din pl7cere Jn trud7 Qc). Zen. <L@1-@AO. Munca a de0enit ast)el o po0ar7 Jn loc s7 )ie o binecu0Jntare Ki, deKi nu este r7u Jn sine, si-a pierdut ade07rata 0aloare. A de0enit un prile5 penbru p7cat3 are ca re.ultat idolatria atunci cJnd de0ine un scop Jn sine Qc). Ecl. GL4-@@, GdG<3 #Z @GL@ZGGO, Dup, t,re8 l,8 a derenit un hi5le de Dll8tae W de asup.ire Qc, Erod. @Lrr-@4L G=G<i lac. sL4O. Da prin risMplte, *unca a )ost trans)or*at7 din nou Jntr-un *i5loc de binecu0Jntare. De la Jnceputurile sale creKtinis*ul a conda*nat lenea chiar Ki atunci cJnd a )ost ascuns7 sub *asca religiei Qc`@ %es, 4L@@3 0e.i Ki E)es. 4LG83 @ Ti*, BL@<O. Do*ul n1tu lucrhd 8 tnlpla QMarcu 1L<O a s)in&it *unca, iar 'a0el a dat un e-e*plu de *unc7 cistit Q#pt, @<L<O. E, a a.bbnit pradic o lele ]io-econo*icI Jn declara&ia sa din G Tes. <L@SL 6$Jnd era*

la 0oi 07 spunea* l7*uritL $ine nu 0rea s7 lucre.e, nici sB nu n,,lncd, celalt larura , pri*iplutul procla*at de Do*nul nostru r7*Jne la ba.a societ7&iiL 69rednic este lucr7torul de plata sa+ Q#uca @SLPO. Jn perioada harului lucr7rile o*eneKti cap7t7 o nou7 0aloare &i de0in *ai de*ne. Ele sJnt )7cute de dragul u*elui lui $ristos. J*plinirea lor Jn acest conte-t aduce o binecu0Jntare Jntreita. $el care lucrea.7 este binecu0Intat prin pri*irea harului di0in de a lndeplini l,.,r8 psrn gloda lui D/l8Eui ei care pri*esc re.ultatele unor ase*enea e)orturi )7cute Jntr-un spirit nou Ki cu o calitate nou7 bene)icia.7 &i ei3 Ki Jn toate acestea Du*ne.eu JnsuKi este glori)icat. ; ase*enea *unc7 este )7cut7 6Jn+ Ki 6pentru+ po*ul Q4 Rotu laLP.83 E)1. 1Ls-A3 cot. <LG<. G,tO, Jn )elul acesta o*ul de0ine un ispra0nic al bog7&iilor lui Du*ne.eu V@ $or. 4L@-G3 c). Mat. GBL@4-<SO &i un slu5iior al aprDp2lui du QMa# GsL4SL $.l. sLt<r % 'e# 4L@SO, AuienticitatEs credisei onrnui 1re doF. dit7 Jn )inal prin calitatea )aptelor sale Qc). Mat. @1LGP, pra-isO, lotuKi, Jn )inal acceptarea lucr7torilor 0a )i un act al harului di0in Qc). @ $or. <L8-@B3 0e.i Jn special 0, @SO. n. Aspectul spiritual si etic $u0Jntul 6lucru+ este )olosit cu re)erire la actul de crea&ie Ki la pro0iden&a lui Du*ne.eu. Jn 'sal*i acest aspect este accentuat Jn *od speciaO. #ucr7rile lui Du*ne.eu sJnt *ari &i nu*eroase Qc). 's. AGLB3 @S4L G43 @@@LG etc.O. Ele Ji aduc laud7 0eKnica Qc). 's. @4BL4 A@;O, lr#al EprihinnD #Di Q@4sL@PO ,i Ji aduc bucurie Q@S4L<@O. #a )el stau lucrurile Jn T QcJ EF. 4LrS3 (h @L<3 ".pr. laL4@3 Ara. @BLtO. Ter*enul este )olosit de ase*enea pentru lucrarea de *Jntuire Jncredin&at7 de Tat7l "iului. Aceasta este o idee speci)ic ioanin7. "iul a 0enit ca s7 )ac7 lucrarea Tat7lui Qc). loan 4L<43 BL<1L AL4L @SLGB, <P etcO, ll>.r4 " )) . ispr70it-o Qloan @BLG43 @PL4O. Aceasta Jnsea*n7 c7 nihic nu poate )i aNtlugat la lll.ta8 pe cZ. A .do El, Jntrudt este )7cut7 o dat7 pentru totdeauna. 'rin ur*are, +*Jntuirea nu re.ult7 Jn ur*a )aptelor bune sau a *eritului, ci a ]harului. Dar o*ul r7scu*p7rat PP8 #/ME 0a lucra, 0a slu5i, 0a *unci &i 0a )i l7udat de Do*nul JnsuKi. El 0a aduce road7 Jn orice )apt7 bun7 Q$ol. @L@S3c%Zal.1L43Gtes,GLu3GTio,GLG@etc.c2ic8 )ac o lucrare special7 pentru Du*ne.eu trebuie s7 )ie respecta&i pentru *unca lor Qc). @ %es. BL@<3 0e.i &i "Bip, GLGAO. TotuKi, nici o lucrare pentru Du*ne.eu nu poate )i )7cut7 )7r7 lucrarea l7untric7 a harului S7u )e). 8@1. GL@o3 <LGS3 ,,ip, GL@<3 cot. @LGA eic,O. ae este 6lucrarea credin&ei+ &i 6lucrarea dragostei+ $% +)es-lL<3c`GTes, @L@@O. B%B#%;ZRA"%E. J, $al0in, %nstitutes, <.P3 A. Ri-ehardson, The Biht(al Doctrine o) :or(, @ABG3 J. Muht 'rinapl1 ol conda4 @AsP, p. aG@o15 !j -c. !alu, ". TrielD tl MD %P <, p, @@4P-@@BA. !.D,McD #/$R%X%, rA'TE ,.tuipal2le )ti gsui tn .aE este )olosit acest ter*en, deKi distincte, sJht Jnrudite Ea esen&7L lucr7rile lui Du*ne.eu, lucr7rile lui %sus cristZ Ki lucrBiile eu )altele onului ,L rarort cu credin&a. t. i, 0T l(rrrile lui DulLrl8, dnt preatat2 1 do0e.i ale puterii, autorit7&ii, Jn&elepciunii &i bun70oin&ei supre*e a lui Du*ne.eu. 9T nu de)ineKte Du*ne.eirea Jn ter*eni abstrac&i cu* sJnt o*nipoten&a, ci prin acti0itatea Ea. Moise a adus lucr7rile lui DM/ c. .loFi ale rlebirii sale uice lart de .l)i Ei QDeur. <LG4O. h 'sal*i luc.Brile tui Du*34u sJnt procla*ate adesea ca do0e.i con0ing7toare ale puterii Ki autorit7&ii Sale Ki ale dreptului S7u unic de a pri*i Jnchinarea. Aceste lucr7ri sJnt acti0itatea lui creatoare Q's. @S4LG4O Ki ac&iunile #ui su0erane pentru poporul S7u r7scu*p7rat Q's. PPL@@-GSO Ki pentru popoare Q's. 41L8-@SO, ,. 'rin hside sale lrs a reFlat ce a )ct adt Mesia dt &i "iul lui Du*ne.eu, aKa cu* arat7 r7spunsul dat lui loan Bote.7torul QMat. @@LG-BO. E0anghelia dup7 loan relatea.7 acti0itatea se*ni)icati07 a lui %sus a0Jnd ca scop precis s7 re0ele.e Mesianitatea &i Du*ne.eirea #ui aKa JneJt s7 produc7 credin&7 Jn 'ersoana #ui Q%8 GSL<S-<@O. D2sdi (s a indr2t luda3le Sale ca o do0ad7 a )aptului c7 a )ost tri*is de TAt7l QJoan SL<13 @SL<P-<8O. "iind Jns7Ki lucr7rile lui Du*-neieu mloan AL<-4n, lucr7rile #ui sJnt un te*ei su)icient pentru credin&a Jn E%, c7 El are o rela&ie special7 cu Tat7l Vloan @SL<83 @4L@S-@@O. Deoarece El a egaliat lucl,rile #ui cu ele .le hi Dlll8.a a )ost ac-uar de blas)e*ie, identi)icarea Sa cu Du*ne.eu Qloan BL@P-G<O, Moartea #ui a des70JrKit lucrarea aceea SMuL4i@AL<SO. <, $redinciosul de*onstrea.7 de ase*enea prin )aptele sale bune acti0itatea di0in7 care are %oc Jn7un lul lui QMat, sL@13 %1tr 1LG<3 @.aL@GO. De aetuna, 1ur 4 ru a" .r2din" de*otubD.l prin )aptele lui Qele separarea sa de Du*ne.eu Qloan <L@A3 $ol. @LG@3 E)es. BL@@3 G 'et. GL8 etc.O. 'rin ur*are, )aptele bune sJnt do0ada unei credin&e 0ii, aKa cu* sublinia.7 laco0 Jn opo.i&ia sa )a&a de cei care sus&in c7 sJnt *Jntui&i nu*ai prin credin&7, )7r7 )apte Qlac. GL@4-G1O. laco0 este Jn ar*onie cu 'a0el, care a declarat de ase*enea ,n repetate rInduri necesitatea )aptelor, adic7, o conduit7 potri0it7 cu 0ia&a nou7 Jn $ristos care 0ine, 0ia&a Jn care a* intrat nu*ai prin credin&7 QE)es. GLTloi l cD, 1LA-@@L cal. sL@1.G1 eic.O, "1ire=e pe caie le respinge 'a0el sJnt cele prin care oa*enii pretind c7 ar rJKtiga )a0oarea lui Du*ne.eu Ki pentru

a ob&ine desc7rcarea lor de 0ino07&ia p7catului QRo*. 4L@.B3 E)1, GL<A5 Tit <LBO. il*cir Eintuna 1te dat7 prin harul lui Du*ne.eu, nu e-ist7 nici o lucrare bun7 care s7 o *erite. 'rin ur*are, )aptele bune ale paginilor nu sJnt de nici un )olos ca un *i5loc de *Jntuire, JntrucIt o*ul JnsuKi se ba.ea.7 pe ca*e Ki nu p. harul lui Dt)uuu Q,ton. aLPBl. #c.c. #/D, #/D>M. in cd. toLGG g % crcn. tLrP #ud este unul dintre ur*aKii lui Se*, iar Josephus QAni. @.@44O se re)er7 la lidieni Q]#%D%AO ca )iind ur*aKi ai sdi Relatatu lui !ercdot cu pri0n2 %a lnlied QBSjPO nu Ddud2 o orisie eniticr. ln %s- 11@@A #rd de u popor p7gJn caracteri.at prin )olosirea arcului Qlucru c.E prcbabn 1te ad20Blat d pn0ire la lidieniO3 in E.ec. GPL@S Ki <SLB ei sJnt alia&i cu Tini[ &i, respecti0, Egiptul, &i ca atare #idia Q#uduO este *en&ionata Jn ai.lele neo.b.biloni8. #udin ap8 in Zd. @S@@< Ei @ $bn, @L@@ 2 u ur*aK al lui !a*, iar Jn %er. 41LA apar ca arcaKi auili.ri ai EAipnilui, E,to rsib ,n )i2 u popor a)rican necunoscut, dar unii cercet7tori *odi)ic7 te-tul Jn #ubi* QlibiaO Kt *odi)ic7 Jn unele pasa5e Ki ehsularu.l tld h #ub. -i0n= #/!%% S/%%/#. /. te din Mdb bd2 popord sV re)ugiat din calea babilonienilor ;s, @BLB3 %er. 48LBO, Eusebius Jl plasea.7 intre Areopolis Ki ^oar, dar locul nu a )ost identi)icat cu certitudine. J.D.D. #/ME. $u0Jntul gr. (os*os Jnsea*n7 prin deri0are J8a ordonddr. Este )olZit ln r, dar nu 1i in R pentru csa ce d pura tr*i +udre"u@+, l/ro creat7, descris7 Jn 9T ca 6toate lucrurile+ sau 6cerul Ki p7tnJntul+ Q"apt, @PLG4O. 6#u*ea+ Jn sensul acesta a )ost creat7 prin $u0Jnt Qloan @L@SO3 aceasta este 6lu*ea+ despre care a spus %sus c7 nu iar )olosi ni*ic unui o* dac7 ar cJKriga toat7 lu*ea, dar Ki-ar pierde su)letul Jn procesul acesta QMat. @1LG1O. Dd pentru c% oneniE ete ea *i i*po)ianta parte din uni0ers, cu0Jntu[ (os*os este )olosit adesea Jntr-un sens li*itat la )iin&ele u*ane, )iind un ter*en sinoni* cu he oi(ou*ene ge, 6locuitorii p7tnJntului+, tradus Jn T prin cu0Jntul 6lu*e+. Jn aceast7 Ju*e+ sJnt n7scu&i oa*enii Ki tot %n ea tr7iesc pJn7 la *oarte Qloan @1LG@O. Toate regatele acestei lu*i au )ost o)erite de dia0ol lui $rittZ Nle, i S.ar Trhi* lui aMat, 4L8.AO, #Qrea a8sta, lu* dherito. de Qlru si sJnge, este #u*ea pe care a iubit-o Du*ne.eu Qloan <L@1O Ki Jn care a 0enit %sus ca s7 )ie n7scut dintr-o *nla hanl Q%8n lrLGD.= TotuKi, )aptul c7 aceast7 lu*e de )iin&e u*ane, apogeul crea&iei di0ine, lu*ea pe care Du*ne.eu a )7cut-o toc*ai pentru a oglindi gloria #ui, este acu* r7.0r7ti&i )a&7 de El repre.int7 o a-io*7 a Bibliei, 'rin pAcantl bui sinSu on ptetul a inEat in lue QRon BL@8O a0Jnd consecin&e uni0ersale. $a ur*are, a de0enit o ll* deordonatl <m.tt ln hid celli rtu Q@ ro.n BL@AO. De aceea, )oarte adesea Jn T Ki Jn special Sn scrierile lui loan, cu0Jntul (os*os are o se*ni)ica&ie sinistr7. u este lu*ea aKa cu* a inten&ionat-o Du*ne.eu s7 ne, ci Ju*ea aceasta+ a)lat7 Jn opo.i&ie )a&7 de Du*ne.eu, ur*Jndu-Ki propria Jn&elepciune Ki trIPPA #/ME ind poEi0it cu lEpria s nliltr Q@ cd, @LG@O. )dr, s7 recunoasc7 Sursa oric7rei ade07rate 0ie&i &i ilu*i n7ri Q%oan @L@SO. $ele doua caracteristici do*inante ale 6acestei lunii+ stnt rti)ndria, n7scuta din neputin&a on=dli de a accepra po.ida e de cMtura rt d2pen= den&a sa )a&7 de $reator, *tndrie care-@ )ace s7 ac&io ne.e ca &i cu* el ar )i st7pJnul &i d7t7torul 0ie&ii3 &i l7co*ia, care-@ )ace s7 doreasc7 &i s7 posede tot ce este atr7g7tor Jn sensul )i.ic Q@ %oanGL@1O. ?i Jn*idt o*ul are tendin&a sa se Jnchine la ceea ce po)teKte, o ase*enea l7co*ie este idolatrie Q$ol. <LBO. Jn consecin&7, caracterul lu*esc Jnsea*n7 Jntronarea unui lucru Jn locul lui Du*ne.eu ca obiect supre* al interesului si a)ec&iunii o*ului. 'l7cerile Ki preocup7rile o*ului, care *i sJiit neap7rat rele Jn sine, de0in rele cJnd li se 8rd, o abtie .t1olura. 6#u*ea aceasta+ este p7trunsa de un spirit propriu care trebuie s7 )ie Jndep7rtat de Duhul lui Du*ne.eu, pentru a nu r7*Jne sub srIpJnirea ra&iunii &i a priceperii u*ane+ Q@ $or. GL@GO. ;*ul este robit de elet*tle 1E .lcAtuia l,rc Qcol. GLGSO plrg clnd este eliberat de ele de c7tre $ristos. El nu le poate birui pJn7 dnd nu este el JnsuKi 6n7scut din Du*ne.eu+ Q@ %od BL4O. #egaEnol a8ti*ll Vi dtuali.nul slnt tuh1titut2le slab. ale llrl=ll ct2ia "nEu ade02Era eligi2 Q$al. 4LA-@SO3 nlei o aite0rnd. u8)tera lui Du*ne.eu aKa cu* este re0elat de $ristos Ji poate J*piedica pe oa*eni sa se ba.e.e pe ei JnKiKi. Acesta este *oti0ul pentru care e0reii s-au ba.at pe ei JnKiKi &i nu #-au recunoscut nici pe $ristos Jn silele Jntrup7rii Sale Q%oan @L@@n &i nici pe ur*a&ii #d Q@ %oan <L@O. De ase*e*nea, pro)e&ii )alKi care propag7 ase*enea lucruri sau anticriKtii care sJnt antino*ieni Jn Jn07&7tura lor, 0or )i asculta&i Jntotdeauna de cei care apar&in l*ii a1reia Q@ @8 4LB@ $ristos, pe care tat7l #-a tri*is ca s7 Ee MJntui-to.d ]1tei lMi Q@ lo.n 43@4O Di a c,rui pt21" a )1t o 5ldst, eurra lsii Q%8 AL<AO, l. elibdat pe oa*eni de )or&ele Jntunericului prin )aptul c7 S-a anga5at p@ Jnsu&i Jntro luptS pe 0ia&7 &i pe *oarte cu 6prin&ul+ ei, eternul instigator la r7ul care este %n lu*e. $ri.a acestei lu*i a a0ut loc atunci cJnd %sus a p7r7sit ca*era de sus &i S-a dus s7 Jn)runte pe prin&ul acesta Q%oan @4L<S-<@O. 'rin supunerea 0oluntar7 la *oarte, %sus @-a Jn)iJnt pe cel care i-a &inut pe oa*eni Jn strJnsoarea *or&ii, dar care nu a a0ut nici o putere asupra lui %sus Q%oan @GL<@-<G3 @4L<SO. 'e cruce a )ost pronun&at7 5udecata J*potri0a stapJrutorului lu*ii acesteia Q%oan @1L@@O3 credin&a Jn $ristos, ca "iul

lui Du*ne.eu, care a adus singura 5ert)7 care Ji poate curati Ue ogL8i de 0lno0lg@e d de plteE le8tuloi Qcur7&ire si*boli.at7 prin curgerea apei &i sJngelui din coasta #ui suIpuns7, %oan @AL<4O, Ji d7 putere credinciosului s7 biruiasc7 lu*ea Q@ %oan BL4-1O Ki s7 Jndure neca.urile pe care lu*ea le aduce Jn *od ine0itabil asupra lui Q%oan @1L<<O. Dragostea creKtinului )a&7 de Du*ne.eu, latal lui %sus $ristos, R7scu*p7r7torul s7u, care este 5ert)a de isp7Kire pentru p7catele Jntregii lu*i Q@ %oan GLGO, ac&ionea.7 cu puterea e-pul.i0I a unei noi a)ec&iuniL ! )ace s7 urasc7 lu*ea Ki s7 nu Ki *ai concentre.e a)ec&iunea asupra 6acestei lu*i+ care, )iind desp7r&it7 de ade07rata surs7 de 0ia&7, este trec7toare &i con&ine Jn sine s7*Jn&a propriei sale desco*puneri Q@ %oan GL@B-@PO. /n o* care a a5uns s7 cunoasc7 dragostea superioar7 )a&7 de Du*ne.eu, &i )a&7 de $ristos &i )ra&ii s7i, trebuie s7 abandone.e dragostea in)erioar7 pentru tot ce este conta*inat de spiritul lu*iiL prietenia cu lu*ea este Jn *od necesar .tupanie d DuM Q#.. 4LGO. Js us, Jn ulti*a Sa rugadune din ca*era de sus, nu s-a rugat pentru lu*e, d pentru aceia pe care % i-a dat Tat7l din lu*e. 'rin acest 6dar+ oa*enii pe care %sus Ji descrie ca )iind 6ai S7i+ au Jncetat s7 *ai aib7 caracteristicile lu*ii3 Ki %sus S-a rugat ca ei s7 )ie p7.i&i de in)luen&ele rele ale lu*ii Q%oan @PLAO, deoarece a Ktiut c7 dup7 plecarea Sa ei 0or trebui s7 Jn)runte ura Jn0erKunat7 a lu*ii care pJn7 atunci a )ost Jndreptat7 aproape Jn totalitate J*potri0a #ui. Dup7 Jn0iere Ki Jn7l&are $ristos continu7 s7-?i li*ite.e *i5locirea la cei care se apropie de Du*ne.eu prin El QE0r. PLGBO3 &i El continu7 s7 se arate nu lu*ii, ci celor care sJnt ai S7%Jnlu*eZoan/LGGO. Este )oarte clar c7 ucenicii lui $ristos nu pot &i nu trebuie s7 Jncerce s7 se retrag7 din aceast7 lu*e. El Ji tri*ite Jn aceast7 lu*e, Jn toat7 lu*ea QMarcu @1L@BO3 Ki ogorul Jn care trebuie s7\Ki )ac7 biserica lucrarea de *7rturisire despre ade07rul care este Jn %sus este tocMi luLM Q9.t @<L<sO. #>l=8 1te lll=8 lul Du*ne.eu, chiar dac7 Jn pre.ent se a)l7 sub do*ina mia celui rIu. Jn )inal 6ade07rata )ru*use&e a p7*Jntului 0a )i restaurat7+- Ki cJnd orice rIu 0a )i ni*icit Ki 0or )i ar7ta&i )ui lui Du*ne.eu, Jntreaga crea&ie 0a )i 6i.b70it7 din robia stric7ciunii, ca s7 aib7 parte de slobo.enia sla0ei copiilor lui Du*ne.eu+ QRo*. 8LG@O. A-tund Du*ne.eu 0a )i 6torul Jn to&i+ Q@ $or. @BLG8O3 sau, 60a )i pre.ent Jn *od total Jn uni0ers+ QJ. !ering Sn rbabulary ol tl# Bibla @AB8O. 0irhrEtril Apc caltpsei 0ede .iua cJnd niKte 0oci puternice din cer 0or procla*aL 6J*p7r7&ia lu*ii a trecut Sn *Jin/e Do* nului nostru Ki ale $ristosului S7u. ?i El 0a J*p7ra&i Jn 0ecii 0ecilor+ QApoc @@L@BO. R9.Z.T. #/M% A. $u0Jntut este )olosit Jn leg7tur7 cu bucuria, binecu0Jntarea Ki ]0Ja&a, Jn contrast cu durerea, ad0ersitatea Ki *oartea Vc). Zen. @L< K.unn.3 %o0 @SL GG3 @8LB K.unn.O. Jnc7 din 0echi*e a a5uns s7 si* boli.e.e pre.en&a luiDu*ne.euKi )a0oarea #ui Qc). 's. GPL@3 Js. ALG3 G $or. 4L1O Jn contrast cu 5udecata lui Du*ne.eu QA*os BL@8O, De aid Ki din alte surse se naKte dualis*ul etic Jntre lu*in7 Ki Jntuneric, adic7, bine Ki r7u, dualis* care este destul de pronun&at Jn T Qdd #8 @1.83 %o2n <L@A ),=ldi @GL<1i G cor, 1Ll4i col, @L@G ]re3 % @t4 sLs3 % t.i GLAO. unii de e-. $. !. Dodd, au considerat c7 paralele elenistice sJnt se*ni)icati0e Jn pri0in&a aceasta, dar )olosirea dualis*ului Jn acest sens Jn iudais*, de e-. R7.boiul dintre "iii #u*inii Ki "iii Jntunericului Jn DSS, )ace ca o ase*enea presupunere s7 )ie inutil7 Ki o)er7 un co*entariu *ai potri0it pentru conceptele din T. =S)in&enia tui Du*ne.eu este e-pri*at7 Jn ter*enii lu*inii, de e-. Jn @ Ti*. 1L@1 unde ni se spune c7 El 6locuieKte Jntr-o lu*in7 de care nu po&i s7 te apropii+3 0e.i @ %oan @LB, unde ni se spune c7 6Du* ne.eu este lu*in7+ Ki alte pasa5e din Epistola aceea unde sJnt tratate e-plica&iile acestui )apt pentru cre dincioKi. AceeaKi idee este 07.ut7 Jn e-presia tipic ebraic7 6copiii lu*inii+ care este )olosit7 de dou7 ori de 'a0el QE)es. BL83 c). @ Tes. BLB3 %oan @GL<1O. Jn E0anghelia dup7 %oan ter*enul 6lu*in7+ nu se re)er7 atJt la s)in&enia lui Du*ne.eu cJt la re0ela&ia dragostei #uiJn$ristas Ki #n penetrarea acelei dragoste Jn 0ie&ile Jntunecate de p7cat. Ast)el $ristos Se P8S nu* nu*eKte pe Sine 6#u*ina lu*tt+ Qtoan 8L@G3 A3B3 c). @GL41O, ir h '"di2 de " Mue )olod2ale sDt ter*en cu re)erire la ucenicii S7i QMat. BL@4-@1O. Jn *od ase*7n7tor, 'a0el poate 0orbi despre 6lu*ina E0angheliei sla0ei lui $r)stos+ Ki despre Du*ne.eu %%luri "E 8+EV l1iB ini*n2+ QG cor. 4L4VO. Bll#locR,l>E, Arldri %,BE3 $. !. Dodd, The tn-itrpre*tion o) tht "aurth $ospei, @AB4, p. GS@-G@G3 D. llllg, -The Dad S8 SNt aad le'aulire chds ttanity+. Aspecte o) che Dead Sea Scrolls, ed. $. Rabin .,d C. Cadin @AB<, r, G@tG11r !. con.2t*D TD T A, p. <@S-<B83 !. -$. !ahn et N7.t %DMT G, p. 4844A1. E.E.E. #/ A. $rearea #unii este *en&ionata Jn Zen. @L@1, unde este nu*it7 6lu*in7torul *ic+, Jn contrast cu soarele. A )ost aKe.at7 pe cer ca s7 st7pJneasc7 noaptea si J*preun7 cu ceilal&i lu*in7tori s7 Se 6se*ne care s7 arate 0re*ile, .ilele si anii+ Q@L@4[. Apari&ia #unii Jn )a.e regulate pe cerul nop&ii a o)erit o baia pentru Jntoc*irea pri*elor icalendare &i cu0Jntul cel *ai des )olosit QyareahO este Jnrudit Jndeaproape cu cu0Jntul yerah, 6lun7 calendaristic7=@. AcelaKi cu05unt apare Jn acadJan7 QmF[arhuO, ugaritic7 QyrhO, )eni-cianI QyrhO &i Jn alte li*bi se*itice. /n alt cu0Jnt )olosit adesea pentru #un7 este "T7nd, 6cea alb7+ Qc-Dt 1L@S3 %r. G4G<L <SLGBO.

'ri*a Ji a )iec7rei luni noi era considerat7 o .i s))nt7. De aici 0ine asocierea Jn 9T a .Junii noi+ din )iecare lun7 calendaristic7 &i sabatul sSptI*Jnal Qde e-. Js. @L@<O. Acest Jnceput nou era *arcat de 5ert)e speciale Q u*. G8L@@-@BO peste care se suna din tro*pet7 Q u*. @SL@S3's. 8@L<O. A*os Ji descrie pe negustorii din 0re*ea sa cate aKteptau cu ner7bdare s)JrKitul lunii noi si al sabatului ca s7-&i poat7 relua co*er&ul )raudulos. De aceea se pare c7 a )ost considerata ca o ii de sabat, ca o .i Jn care nu se )7ceau lucr7rile obiKnuite de Secare .i. TotuKi re)erirea s-ar putea s7 )ie la luna nou7 din luna a P-a, %n care #egea pre0edea Jn *od special s7 nu )ie )7cut7 nici o lucrare Q#uca G<LG4-GB3 u*. GAL@-1O. Te-tul din G J*p. 4LG< sugerea.7 c7 atJt luna nou7 cJt &i sabatul o)ereau un prile5 de a-i Jntreba pe proroci, iar E.echiel *archea.7 luna nou7 ca o .i speilE de lnchiMre QE(j 41L@, <O, #/g #una este *en&ionat7 al7turi de soare ca un si*bol al per*anen&ei Q's. PGLBO. Este citata ca o *inune a crea&iei Q's. 8L<O, cS prin co*portarea ei 0a anun&a 0enirea lui Mesia Q )arcu @<LG43 #uca G@LGBO, 's, @G@L1 sugerea.7 c7 se considera c7 #una poate a)ecta gJndirea o*ului, iar tn T stnt )olosita Jn Mat. 4LG4 Ki @PL@B cu0inte greceKti care Jnsea*n7 literal 6lo0it die #un7+. #una este *enp`inat7 ca obiect al Jnchin7rii idolatre Jn %o0 <@LG1, iar arheologia a ar7tat c7 #una a )ost .ei)icat7 Jn 9 Asiei Jnc7 din 0re*urile su*eriene 0echi pJn7 Jn 0re*urile isla*ice. Jn Mesopota*is .eul su*erian anna, nu*it ]Sin de c7tre acadieni, era 0enerat Jn special Jn /r, unde era principalul .eu al cet7&ii, precu* &i Jn cetatea Maran din Siria, care a0ea leg7turi religioase strJnse cu cetatea /i. Te-tele /ga-ritice ne-au ar7tat c7 o .eitate a #unii era 0enerat7 sub nu*ele yrh. Acest .eu este repre.entat pe *onu*ente printr-o se*fun7 QiAM/#ETEO. #a !a&or, Jn 'alestina, a )ost descoperit un altar canaanit *ic din Epoca Bron.ului, care con&inea o stel7 de ba.alt .ugr70ind dou7 *Jini Jn7l&ate ca Jn rug7ciune spre discul #unii, indicJnd poate c7 altarul acela era dedicat .eului #unii Q0e.i %!A, )ig. @@GO. T.$M. #/g. u*ele 0echi al ]Betelului, dat de %aco0 dup7 ce a a0ut 0isul cu scara de la cer %a p7*Jnt, cJnd a petrecut o noapte tn apropierea cet7&ii QZen. G8L@A3 <s.13 4<LaO. D2 )npr, rlele ,2rel . )1t d,ar leului unde a Hnnoptat %aco0 Jn apropiere de cetate Ki nu cet7&ii propriu-.ise Qlos. @1LGO, dar locul acesta a de0enit *ai t)r.lti atJt de i*portant Jndt a )ost dat Ki cet7&ii Qlos. @1L@<3 Jud. @LG<O. $etatea, Jns7, a con tinuat s7 )ie cunoscut7 de locuitorii canaani&i sub nu*ele #u., deoarece atunci cJnd israeli&ii au cucerit cetatea %n 0re*ea cuceririi &7rii, un canaanit pe care l-au silit s7 le arate intrarea Jn cetate pentru ca s7-i cru&e 0ia&a a )ugit tn 6&ara Mo&ilor+ ai a Jnte*eiat o ait. cebre0a"e cu nu*ele #u. QJud. @LG4-G1[. B%BuocR4)lE, ,. M. Ab2t, clo8rdphie de ta pot1tine, G,@A<S, p, <P@. T.$M. P8@ MAA$A MAA$A. @,MaT .1te )olcitca true p2n*u nnlttoln brrbadr D2ntru iatll lui Se)atia, uut dintre cspet2nite lui Da0id Q@ c"D. GPL@1O3 penh tarV lui ! etr uul dinbe rl.boidcii lui Da0id Q@ $br @@L4<O3 Ki pentru tat7l lui AchiK, J*p7ratul Zatului Jn ".io2da did ,l %srael doll/uu Da0id Vi solohoD. G. Acest cu0&nt este )olosit ca nu*e &i pentru ur*7toarele )e*eiL pentru &iitoarea lui $aleb, *a*a lui ?eber Ki a tui Tirhana m@ $ron. GL48B3 pentru so&ia lui Machir, *a*a lui 'DeV Q@ $rcr PL@1O3 "nh so&ia tui Zabaon, sau leiel, unul dintre str7*oKii lui saul Q@ crcr <LG] AL<sO3 "nEu 1ica lui TdlMi J*p7ratul ZheKurului, care sa c7s7torit cu Da0id Ki a tdt tuM lui Absalo* ii a Z8rei QG Sa*, <L<O3 pentru so&ia )a0orit7 a lui Roboa* care era )iica lui Absalon d *M %=i abi, QG crcr. @@>GS-GGO3 ti p.nEu ** lui asa, rnprdbe ld luda pini cind a l8t ind)partatd din 8M idoladiei ei QG c"D @SL@1O. QeJ*p7r7teas7O. <. copild hi .lbr, ibtele lui Ahi1i, g al ditdei lli ReuM, s n*a Maa1, dar nu arR ci u indiciu h pneinla e-dui ctui 8pil QcD, GGL G4R. 4. Acest ter*en *ai este Ki nu*ele unui stat *ic 8s..t b s0 de Msr.le !.ddr la hobrele ei 5ursrlti din *intia lui MaE2 QDdt. <r@4i %c8 @<L8-@<O Ki care este posibil s7 se )i Jntins dincolo de %o)tld pinaA5 la Abei-Bet, Maae. in tinpul lui Da0id, i*pSnrd ar*.an .l aetui stat a Ds o nie d2 stda)i la dispo.ilia a*on5Dlor si a at*edo., nr rnerar2a acgtora d2 a-l ninici pe #ial, Dup, ii5rnr. <erea s))eritl la !e#aT statut Ma]. a rebdt rrcb. abil s,-i plna]i Ribut lui Da0id QG s*, @SO. Ma18 a )ost *ai )Jr.iu absorbit Jn J*p7r7&ia Da*ascului, c8 a )1i rcrabilird ln tinpd doeiei lui solo*on Q@%np.l @@<-GBO. B%B/;$RA%%E. B. M..r, =$1Otu and Ma.dh., JBl 8S, @A1@, p. @1 K.ur*. M.B. A.R.M. MAAi,-ZE%BEA ;ud. GSL<<, h R0 ti A9 6p7Kunile din Zhibea+O. in ebraic7, *aireh Jnsea*n7 6loc dThiB, la 02derd, d .,0i.tel2 drrn)r din t-- 1i occidentali Fbis parte, din 9ulgata ne sugerea.7 cu-0Jntul ebraic *air7)r, 60est, apus+, care aici se potri0e)te *i bin2. Q0ai ZhibeO A.R.M. MA$ABE%%. Mdl(obdid a ).st )o* ln 8r2T, a por2.[2i 1,lui reu luda he, Matutlid Q@ Mac. GL4OL aet rlre a a5s se t2 )orZit )i pentru )ahilia sa cJt si pentru gruparea pe care a condus-o. ;riginea acestui cu0Jnt este destul de obscur7L 6cioc7narul+ sau 6eradicatorul+ sJnt poate cele *ai )rec0ente interpretrti din

.ilele n8trc, $on)od celor ]r,E de Jephs, nMele d2 ).nilie par2 si 1 )1t !snonL de ad re.ult7 Ki denu*irea de has*onean pe care o iiddn tn lit2bt8 rabinica, @. Rlr.oala Ma.ah2llo. 'aletiEa a )ost ln nod rep2tat tealr lupi2lor r2nd, putere dintre ur*aKii seleuci&i &i prole*aici ai %*periulu5 %d Al2bndtu cel Ma", /nul din)r r2.dtate a )ost )or*area Jn ludeea a unei grup7ri pro-siriene Ki a )ti stupTi prc,esipleE, iar teEill8 dinte a-ceste dou7 grup7ri a a0ut o in)luen&7 ine0itabil7 asupra politicii interne a statului e0reu, precu* Ki a situa&iilor de in0idie create Jntre )a*ilii Ki este legat7 &i de *iKcarea e0reilor Jiberal5+ de a adapta standardele lu*ii greceKti $on)lictul care a re.ultat a atras dup7 sine inter0en&ia decisi07 a Siriei. J*p7ratul se-leucit, Antiochus al t9-lea QEpiphanesO, care a )ost rebrul rnu W p2ricul1, . llndlt slu5ba rl2 *re preor elui 8rc a Woldit Mi rurt, utria re nre M1elas, care nu era deloc cali)icat pentru aceast7 slu5b7, Ki cJnd Jn @1)l J.d.$r., cel nu*it de el a )ost e-pul.at, Antiochus Kia tri*is ar*atele conduse de un o)i&er, ca s7 prade %erusali*ul Ki s7-i ucid7 pe locuitorii lui. cuind dup a8, AntiochB a d2.rrn"it o p2.secu&ie religioas7 de o cru.i*e )7 ra precedent. ^inerea sabatului Ki practicarea t7ierii J*pre5ur au )ost inter.ise sub a*enin&area cu *oarteaL au )ost introduse Jn Te*plu 5ert)ele p7gJne &i prostitu&ia3 iar e0reii care iubea, rlaa au )st sup!iW deEinlrii ti brutalid)ii Q4 Dd. @@L<@<<O, %,r, tndolalt c, )lnm5 au edat, dar au )ost *ul&i &i dintre aceia care au su)erit eroic Q@ Mac. @L1S t,,*3 GLGA l.h,3 G Mac, 1L@a E./*J &i Antiochus nu a putut esti*a capacitatea de redrese a 8rupBrii !asidih Qeu a d*dlor le8snh-tuluiO, care 6de bun7 0oie s-au o)erit Qpe ei JnKiKiO pentru #ege,+ Q@ Mac. GL4GO. ; ac&iune Ki *ai drastic7 a Jnceput tn Mode*, la cea. <S (* de %erusali*, unde ilsbricul Macrhias pli, d2 irie a rcis p2 u e)tu 8rc a Enit se adur o 5dt)a p2 altarul i*paritec ti pe un o)i&er sirian care a 0enit s7 supra0eghe.e aceast7 ac&iune. Apoi, acesta ia che*at pe to&i cei care sJnt .eloKi pentru #ege s7-@ ur*e.e pe el &i pe cei cinci )ii ai lui, loan, Si*on, Juda, Elea.ar Ki %onatan Jn *un&i. aVa a n8'%t ris8la Maeb2ilor. %%. %uda Macabcui D2alaile luden *u u la ni*rir pdtu lupt2le purtate de parti.ani- Mattathias &i )iii lui au )ost Jnso&i&i de *ul&i *e*bri ai acestei grup7ri de .elo&i d2n*iit !asi.lin ti+ la lneput eis-au rgnit sdt terori.e.e pe aposta&i, dis trugJndu-le altarele Ki obli-sndu.i sd Bpecie lige, Mattathias a nuir ri el deal lleilA 1u al sAr lud., Ba dor2dit a )i u conduc7tor de genul Ki calibrul lui Zhedeon. 'oate c7 nici o *tu nu . aat 0r2.dari D noEl Mi )ticat decJt *oralul acestei ar*ate prin a c7rei )or&7 ea a repurtat 0ictorii str7lucite J*potri0a )or&elor siriene superi8p din pFt r# ltder2 nlrcric. Antiehs , )st *pat ir rr.boaie Mi turi cu partii ri Es2)in s7u #ysias nu a a0ut nici o alternati07 decJt s7 )ac7 pace cu %uda &i s7 anule.e Jn @1B J.d.$r. detestabilele decrete. Jntr-o at*os)er7 de 0eselie. %uda sa Jndreptat spre %erusali*, Te*plul a )ost cur7&at cu sole*nitate Ki Jnchinarea Jnaintea lui Du*ne.eu a `ost restaurat7 Q@ Mac. 4O3 un e0eni*ent co*e*orat la pra.nicul !anu((ah, sau pra.nicul Jnnoirii Te*plului Qloan @SL GGO. sll.gul repurtat T Maeb2i a d1 la o "" secutare ne*iloas7 a *inorit7&ii e0reieKti Jn oraKele cu o popula)ie *i-t7. %uda a lansat apelulL 6#upta&i ast7.i pentru )ra&ii 0oKtri+ Q@ Mac. BL<GO Ki, J*preun7 cu )ratele s7u %onatan, a VScut e-pedi&ii Jn Transiordania pennu a-i pede"i p2 pelarori ,r ti*p e slnon a )7cut acelaKi lucru Jn Zatileea. #a *oartea iui AntiehE Epipb.ne ln @14 su @1< l.d,$r,, luda a Jncercat s7 J*presoare A(ra, cet7&uia sirian7 din P1G MA$ABE%% To&i conduc7tori, *acabel Q%ndica&i prin MeaO au )ast de ase*enea Ki *ari preo&i cu e-cep&ia Ale-andrei Satane &i alulArlstobl/usal%Mea. $. - c<W<torit d. - decedat luda ben Mattathlas d. @11%.d.$r. %o an a. @1t :.$r. Sl*ion S. @<S%.t).$r. r). @1@ T.d$r. Elea.ar d. O8<%.d.$r, %onatan r). @4< r.r).$r. luda tosn !yrcaFs % d, @SB ".d.$r. Arlstobulus % d. @S4 r.d.$), Antigonus Ala-indtaJa*i*s s- Ale-andri Salo*e d. P8r.d,$r. M d. 1Pl.d.$r. !yn-*ol %% d. <;@.d.$r

Marla*ne r). GA@d,$r.

Ale-andra AntiBonusd, <P ".d.$r. D. %rodca)Mare Antipater Jiul %ul %rod "a*ilia Macabrilor. %erusali*, si*bolul su.eranit7&ii SeleudJilorL el a )ost prins Jn curea Ki se g7sea Jntr-o situa&ie disperata, JnsI datorit7 i.bucnirii unei tulbur7ri politice Jn Siria sa produs di0ersiune, %ar sirienii au trebuit s7 se *ul&u*easc7 cu un tratat de pace prin care sa *en&inut nesd*bat7 st7tea de lucruri, e-istent7 Jnainte de r7.boi. Jn cele din urn7, De*etrius @ QSoterO a reuKit sS urce pe tron Ki a nu*it Jn slu5ba de *are preot un prosirian pe nu*e Ald*us, Mul&i dintre *e*brii grup7rii !asidi* erau gata s7-i acorde spri5inul acestui b7rbat, c7ci era unui din spi&a lui Asron, dar ac&iunile strig7toare la cer ale aces$uiaau a5uns s7 )ie cunoscute de %uda. %uda s-a tI.bunat J*potri0a celor care au de.ertat Ki o *are ar*at7 sirian7 a )ost che*ata de cItre aceKtia Jn a5utor. Sirienii au )osrtaiiJn&i la Adasa, dar dup7 un r7ga., ei au risipit ar*ata iudaic7 la Eiasa, unde %uda a )ost ucis Jn b7t7lie, Jn @1@ J.d.$r. !%. %onatan %onatan, cel *ai tJn7r dintre )ra&ii Macabei, era acu* conduc7torul grup7rii Macabeilor. 'entru o perioada lung7 de ti*p, el a trebuit s7 se li*ite.e la lupte de partisani Jn *un&i, dar luptele dintre di)eritele grup7ri P8< MA$AX%E politice au de0enit unlucni la ordinea sdiei %n %*periul Seleuctt, aKa ca sirienii au Jnceput sa )ie preocupa&i tot *ai pu&in de el. Jn ti*pul acesta el a )ost practic cel care conducea %udeea Ki pietendetii ri0ali la tronul seleucit se str7duiau )iecare s7-i dKtige spri5inul. /nul dintre aceKtia, Ale-andru Balas, @a nu*it pe %onatan ca *are preot Jn anul @B< J.d.$r. &i gu0ernator *ilitar ri ci0ll tn eul lsotd.cr. El . cnrnur sn tro)ir. dc punctele slabe ale Seteuri.ilor, pJn)i cJtid a )ost ucis *iKeleKte de c7tre un pretins aliat ta @4< H.d.$r. %9. Stana Si*on, ulti*ul supra0ie&uitor dintre )iii lui Matta-thias, s-a do0edit a )i tot attt de hot7rit ca &i )ra&ii lui. Dup7 e)orturi diplo*atice sus&inute, el a Jncheiat un pact cu De*etrius al !-lea, prin care acesta din ur*7 a renun&at pui &i si*plu ta su.eranitatea asupra %udeii Ki Jugul ea*urilor a )ost Hndep7rtat din %srael+ $% Mac. @<L4@O. Sirienii au )ost alunga&i din A(ro, grani&ele %udeii au )ost l7rgite Jn *ai *ulte locuri tn detri*entul 0ednilor ei Ki aJnceput o perioad7 de pace si prosperitate relati07, a0tndu-@ ca *are preot Ki odu.ttor c, o autoritate d2 EonrDrat pe sino3 9. !ea*oneenil de *al ttralu Si*on a )ost ucis de ginerele s7u tn @<B ).d.$r. 'iui s7u, loan !ytcanus, a )ost silit sI se supun7 pentru o bucat7 de 0re*e %*periului Seleucit care se de.integra, dar, %a *oartea lui Jn @S4 @-d-$r., &inutul

%udeii a cunoscut cea *ai *are Jntindere din 0re*ea lui Solo*on Hncoace. "iul s7u Aristobulus Q@S4@S< #d.$r.O KJ-a aauraat Jn *od o)icial titlul de rege &i o data cu el Jncepe trista po0este a o*orurilor, a inbisilor ri i in0idiilor di)t, hdlii. ce ,u Tr,t dir statul iudeu o prad7 Jn )a&a puterii tot *ai *ari a Ro*ei, AntJgonus, ulti*ul dintre regii !as*oneenl care slu5ea Ki ca *are preot, a )ost e-ecutat %n <P td.$r, iar %rod cel Mare, un proro*an, a Jnceput o er7 nou7. $t&i0a dintre *e*brii de *ai rJr.iu ai casei tli lr.d au )o1t rude de ringe o rl.))i%"i din partea *aniei. 9%. %*portan&a YeYYYYrial Macabeilar $on)or* celor scrise Jn Daniel @@L<4. r7scoala Maca-beilor 2 .du., ipldn o5uto) "lbnrtui lui D* ne.eu, c7di Daniei desene e0eni*ente ale planului supre* si plin de bun70oin&7 al lui Du*ne.eu care apar&in unei perioade Jndelungate de ti*p. Mul&i *e*bri ai grup7rii !asidi*, care aKteptau ca Du*ne.eu s7 H*plineasc7 aceste e0eni*ente, au cre.ut probabil c7 dup7 derogarea proscrierii religiei iudaice si dup7 cur7&irea ate*plului * @1B td.$r. ac&iunea *ilitar7 ar trebui s7 Jncete.e. Jn orice ca., e-ist7 tot *ai *ulte indicii cu pri0ire la disocierea celor din gruparea !asidi*, de MacabeJ. "aptul c7 %onatan Ki apoi Si*on Ki )a*ilia lor Ki-au Jnsutit slu5ba de *are preot se pare c7 ia sup7rat pe *e*bri grup7rii religioase !asidi*, iar ur*aKii lor de *ai rir.iu, )ariseii, au )ost cu totul detaKa&i de lu*eKtii &i tiranii regi !as*oneeni care Jndeplineau Ki slu5ba de *ari preo&i &i care au a5uns la un apogeu neobiKnuit tn persoana lui Ale-andru Jannaeus Q@S<-P1 #d.$r.O, un beti0 Ki un de.echilibrat. ;ricu* ar)l greKit, s7 categorisi* idealurile Macabrilor * dou7L *ai tnt! Jn cucerirea libert7&ii religioase, iar apoi a libert7&ii politice. %uda Ki )ra&ii lui au lli*lupbr p.nh %srpl, Ai .tr dorit, h unle DM-neteuhri liriJsrae), s7 Jndep7rte.e 5ugul ea*urilor+. Este eloc0ent procesul uKor &i natural prin care slu5ba de *are preot-trans*isa pe cale ereditar7 Ki care )7r7 Hndoial7 a incorporat Ki conducerea d0il7 - a integrat ta ea &i *onarhia care a reJn0iat. Jn r7.boaiele pe care le-au purtat, atit loan !yicanus cit Ki regii !ss*o neeni au a0ut Jnaintea ochilor lor idealul J*p7r7&iei de pe 0re*ea lui Da0M &i a0e* *7rturii istorice c7 anu*ite teritorii pe care aceKtia le-au cucerit au )ost iudai.ate in *od )or&at. Din al8it2 ,ucr. de leNlsc Maebdi a, )st ini&iatorii na&ionalis*ului iudaic Ki ai gJndJrii *esia nice pentru perioada T. %uda Ki ur*aKii lui au p7strat rela&ii bune cu ro*anii, dar tr. perioada lor Ro*a nu era preg7tit7 s7 de&in7 control absolut asupra 'alestinei, tnparioada T Jns7, iudeii au a5uns din nou 6sub 5ugul ea*urilor+, de data aceasta sub 5ugul Ro*ei. Dar tn *e*oria lor era Jnc7 trea.7 a*intirea cu* Jn trecut, bi u*ele lui Du*ne.eu, %srael a s)idat un alt i*periup7gin, cu*s-a anga5at tn luptaKi a biruit3 Ki-au adus a*inte de )elul %n care grani&ele %sraelului se apropiaser7 de grani&ele din perioada de glorie a lui Da0id. 6Misiunea lui %sus a su)erit un declin,,, dnd iudeii din 'alestina Ki-au *ai ad* Jnc7 a*inte de 0ictoriile repurtate de Macabei &i c*d Jnc7 nu cunoKteau ni*ic despre ororile legate de J*presurarea %erusali*ului de c7tre Titus+ QT :. ManKon, The Se*ant-Messiah, @AB<, p. 4O. :,R. "ar*er ne-a atras aten&ia asupra preponderen&ei nu*elui 6MacabeuT prinde agitatorii an-t5ro*ani din perioada T &i a asociat partida gelo&)lor cu idealurile Macabeilor iar reac&ia *ul&i*ii la in trarea triu*)al7 a Do*nului nostru Jn %erusali* cu lJiunru hri loNla Ai 2l lui situ,. ;biceiul care era odat7 la *od7, de a data *ul&i 'sal*ica apar&inind perioadeiMacabe)lor aproape c7 nu *ai e-ist7. 'entru alte proble*e de ordin literal, 0e.i ] A';$R%"E, ]DAME#, $ARTEA #/%, wS$R%ER%#E 'SB/D;$RA"E, TgA%VAR%A, B%B/;$RiT%E. @ d G M8bei Q= A';$R"EO % JZ sephus, Ant. @G-@43 E, Schurer, !J', @,@AP<, p. @41G813 R.!. ')ei))er, !istoty o) eur Mstu*enr Tuna, @A4A3 E. Bic(er*an, The Macabees, @A4P3 :JE# "ar*er, Maccabees, geaJnis and Josephus, @AB1 Qc&. JTS sei. <,@ABG, ,. 1G i,l*.O, A+t-F. MA$ED; %A. /n &inut aKe.at %n centrul cJ*piuor gol)ului T)esalonic, care urc7 %n sus pe *arile 07i ale durilor plna Jn Mun&ii Balcani. Aceste &inuturi erau renu*ite pentru cherestea Ki *etale pre&ioase. ^ara a )ost condus7 Jn antichitate de ca0alerii care apar&ineau unei dinastii eleni.ate3 regii Macedoniei au do*inat a)acerile Zreciei Jncepthd cu cel de-al patrulea secol #d.$r., iar apoi dinastiile de dup7 Ale-andru Macedon au do*nit pretutindeni Jn Mediterana de r7s7rit, pJnI dnd au )ost Jntrecute tn superioritate Ki putere de ro*ani. Monarhia statului a )ost pri*a des)iin&at7 %n anul @1P td.$r., dnd Macedonia a )ost constituita Jntr-o serie de patru )edera&ii de republici Qstructur7 la care este posibil s7 se re)ere "aptele @1L@GO, co*pletEnd ast)el procesul ei de eleni.are. /lterior ele au )ost grupate sub conducere pro0incial7 ro*ana &i, ptn7 la consolidarea MoesieiKi a Tracieica pro0incii Jn perioada oului Testa*ent, aceste pro0inP84

tmAcTE) )ost puternicL Jnt7rite J*potri0a agresiunii din nord. 'ro0incia cuprindea partea de nord a Zreciei de ast7.i, de la Marea Adriatic7 pJn7 la r)ul !ebrus, Kl era tia0eisat7 de 9ia Egnaria, principalul dru* care lega %talia de R7s7rit. Dup7 anul44%d.$r., proconsulul &i-a stabilit reKedin&a la T)esalanic, Jn ti*p ce adunarea statelor greceKti s-a Jndlnit la Berea, reKedin&a cultului i*perial. 'ro0incia a inclus Kase colonii ro*ane, printre care era si "ilip# Au e-istat de ase*enea co*unit7&i organi.ate pe triburi. pn ciuda acestei di0ersit7&i, Jn *od nor*al, T se re)era la aceast7 .on7 ca la o unitate geogra)ic7, dup7 )elul Jn care ro*anii Jntrebuin&au cu0in tul. 9edenia lui 'a0el tn care i se arat7 6un o* din Macedonia+ Q"apt. @1LAO *archea.7 o noua linie de de.0oltare a *etodelor sale de e0angheli.are. #a "Elpi Q"apt, @1L<PO el a pro)itat pentru pri*a dat7 de un *ediu cu tui grad Jnalt de ci0ili.a&ie. El s-a bucurat de spri5in Jn cercurile intelectuale din care )7cea parte Jn *od natural Q"apt. @1L@B3 @PL4, @GO, %n contrast cu ostilitatea pe cate a tntJlnito din partea unor ast)el de intelectuali la o dat7 anterioara a c7l7toriilor sale *isionare Q"apt. @<LBS3 @4LBO. El Js) aducea a*inte de Macedonia cu o a)ec&iune deosebir7 Q@ %es. @L<3 "ilip. 4L@O )i a )ost Jntotdeauna ner7bd7tor s7 se Jntoarc7 acolo Q"apt. GSL@3 G $or. @L@1O. Macedonenii au contribuit de bun7 0oie la a5utoarele pe cane 'a0el le-a adunat pentru biserica din %erusali* QG $or. 8L@-4O &i *ai *ul&i dintre *acedoneni l-au Jnso&it Jn *od regulat Jn c7l)itoriile sate Q"apt. @ALGA3 GSL4O. Macedonia a )ost aKadar locul Jn care 'a0el s-a do0edit tn )inal un conduc7tor *isionar independent. B%B#%;ZRA"%E. J, Me)l, $A!, A, p. B11-BPS3 J.A.;. #araen, Repre.entati0e Zo0ern*ent in Zree( and .Ro=n Endt, @tBs, p. @o<-@o4, @@<-@@B3 T@1 ln TL "rert(, An Econo*ic Sur0c0 o)Anciait !o*e, B,@A4S, p 4<1 4A1, MAJ. MA$!ABR/S. ; )ort7rea&7 la r7s7rit de Marea Moart7 QoraKul El- Me(aFar din .ilele noastreO, lJng7 )rontiera de sud a regiunii 'erea, )ort7rea&7 .idit7 de Ale-andru Jannaeus Q@S<-P1 t.d.$r.O, distrus7 de co*andantul ro*an Zabinius QBP J-d.$r.O. re.idit7 de %rod Q<P-4 J.d.$r.O cate a recunoscut 0aloarea i.0oarelor de ap7 calda de la $alirrhoe nu departe de locul acesta Q9)edi gerJ(a Ma=inO. Aid, dup7 cele spuse de Josephus QAnt(h/X&i @1. @@G, @@AO, %rod Antipa @-a Jnte*ni&at pe loan Bote.7torul &i *ai ur.iu @-a uds3 tot aici pri*a so&ie a lui Antipa, )iica regelui Aretas%9, )i-a Jntrerupt c7l7toria tn dru* spre cas7 Jn capitala tat7lui s7u, 'etra, dnd Antipas a di0or&at de ea ca s7 se c7s7toreasc7 cu %rodiada. $tnd 'erea a )ost ad7ugat7 la pro0incia %udeii Qanul 44 d.$r.O, Machaerus a )ost ocupat7 de o garni.oan7 ro*an7, care a e0acuat-o %n prea5*a Hnceputului r7.boiului din anul 11 d.$r. Apoi ea a )ost ocupat7 de o grupare a insurgen&ilor ludei, dar a )ost predata gu0ernatorului #ucilius Bas-sus tr dul Pl d,cr. Bts/;$nA"%E. Josephus, BJP,@1<.GSA. "J'JB. MA$!EDA. Qtn ebraica, *aDDed*. /n oraK %n &inutul deluros capturat de %osua ;osua @SLG13 @GL @1O3 h linutul t]llstd Q@BL4@O. Dlpe e au l1t Jh)r)n&i, Ado*.edec Kl alia&ii lui s-au hFibF Entr-o peKtei7 din apropiere Q@SL@1 B.ur*.O.EusebiusQ;no* p. @G1O a)ir*7 c7 Macheda era aKe.at7 la opt *ile ro*ane de Beit Zu0rin$hirbet el N]ee++. la E de A.eca, pana s7 )ie ps)ea departe, Jn ti*p ce TellBo*at QMa/ai-Meinraann, 9T 8,@AB8, p. @BBO este la nu*ai < (* de Beit Zu0rin. S-a cre.ut c7 Macheda este etralul El Musns., ta sE d2 Cibn4 dar plob.bititEt, 1te *ic,, B%luocRAllE. ZTT p. GP<3 ,.M. Ab.t, cdo5e, phie d. %a 'tt1rin, G, P@<P, p. <Pa3 J. caEbls, JoshuaJudgss, @A<@, p. @8@. J.'./J# MA$!%R Q)o ebraic7, *7MrO. @. /nnepot al lui losi) Ki )iu al lui MInase a )ost nu*it Machir QZen. BSLG<O. Mai drEi, a)th c, asta a )dt ttlr lui $.l.ad, str7*oKul galaadi&ilor Q u*. G1LGAO. Mai t)r.hi copiii %ul au cucerit Zalaadiu, deposedtndu-J pe a*ori&i Q *. <GL<A4SO. c2l.adul 1te .i,ib,it a.l di.iu lui Machir Qtos. @PL@-<O. 'entru alte re)erin&e, 0e.i Deut. <@@B3ld. @<L<@3 Jl,d, BL@43 @ $* G=G@.G<t P.@hRP. X. "iul lui A*iel care @-a &inut sub protec&ia sa pe Me)boUet tn #debd QG sd. ALhsO. M.l th,i=,, ltchir a )ost unul dintre cei care i-au adus pro0i.ii lui Da0id QG Sa*. @PLGP-GAO. EJ.C. MA$'E#A. u*ele acesta se re)er7 la cJ*pia, la pe&teia &i la terenul tncon5ur7tor pe care le-a cu*p7rat A0raa* ca loc de Jngropare pentru so&ia sa, Saia QZen. G<O. A )ost cu*p7rat de la B)ron, un hetit, cu patru sute de sicii de argint Q0. S-@1O. #ocul este a&e.at la p de Ma*ie Q0. @PO, %n &inutul !ebronului. Aici a )ost Jngropat *ai tJr.iu A0raa* QZen. GBLAO, %saac &i R.bd QZa 4AL<D Al t8b Qcd, BSL@<O. $u0*tul bl ebr. Qha**a(iS7O denot7 c7 suinele are o oarecare se*ninca&ie, iar tn greac7 Qtadiploun, 6dublul, dubla+O se consider7 c7 ar descrie )or*a peKterii din Zen. G<L@P Q#XXO- "aptul c7 %n "aptele

PL@1 apare Si)aetn tn loc de !ebron se poate datora naturii concise a acestei cu0intIri, care ini&iala a*intit Ki de Jn*orinJritarea lui losi) la Sihe*. #ocul care se atribuie ast7.i acestei pe&teri-*or-*Jnt Q1S* . <4*O Jncorporat Jn partea de S a !ebronului nu*it7 !ara* al-!al!, este 0enerat de e0re# de creKtini Ki de *usuunoni. $a o *7sur7 de 0igilen&7 este Jngr7dit7 cu .iduri de piatr7, probabil opera.lui %rod, cu toate c7 0lrsta antic7 a peKterii n-a )iFt 0eri)icat7 de c7tre arheologi Monu*entul ridicat Jn a*intirea Saieise *ai 0ede&i ast7.i printre alte *onu*ente, Jn *oscheea care este aKe.at7 deasupra peKterii Q0e.i 9incent, Mac(ay &i Abel, !ibron, le !ara* al Mhal;, reG<O= Se credea c7 tn legile AsirieiMJ5lodi Ki ale !eti&ilor se g7sesc in)or*a&ii )oarte 0echi QJnaintea anului @GSS Q.d.$r.O cu pri0ire la anu*ite aspecte detailate ale cu*p7r7rii de c7tre A0raa* a Macpelei QZen.G<, BAS;R @GA, @AB<, p. @B-G<O, dar aceast7 a)ir*a&ie este acu* contestat7 QJB# 8B,@A11, p. PP84O. DJ.:. MA$TE?. ; aKe.are la %erusali* sau *J*pre5uri*i Q^e)ania @L@@O. $u0*tul *sea*n7 6*ortar+ sau 60ale+. $ea *al 0eche sugestie este c7 acest cu0int se re)er7 la R)elea $hedronului3 a&a spun targu*ele. Dar P8S MA$%E ast7.i, cei *ai *ul&i cercet7tori sa0an&i ai Bibliei cred c7 este 0orba despre o por&iune a 97ii Tyropoeon, din interiorul .idurilor cet7&ii, unde se adunau negustorii str7ini3 0eai EB care traduce prin 6oraKul de 5os+, D.B'. MAD%A %^!. AceKtia erauJ*p7r&i&i Jn anei )a*ilii, Jnrudite cu A0raa* prin Madian, )iul &iitoarei $hetura. A0raa* ia tri*is J*preuna cu to&i ceilal&i )ii ai s7i n7scu&i din tiitoare tn R7s7rit QZen. GBL@-1O. AKadar, Ji g7si* pe Madiani&i aKe.a&i la *arginile desertului dir lriniordbnl. de la Meb si ptna din3to de Edo*. Eu erau locuitori ai deKertului, J*preuna cu %s-*aeli)ii )i Medani&ii pe 0re*ea dnd %osi) a )ost 0Jndut ln Egipt VQcrlls <PLGD <1O5 Qti orisinl h @. <1 nu se re)er7 la 6Madiani&J+ a&a cu* g7si* Jn traducerea $ornilescu )i Zalaction, ci la 6Medani&)+, n.tr.O. 'entru suprapunerea par&ial7 a acestor trei tertlBi, Ei Jud. <LGa, G1, unde ni e spF c, Eadia. ni&ii b7tu&i de Zhedeon erau is*aeli&i, cad purtau irci ti itEl2 de ,u rr =B, Moise a a0ut o so&ie *adianit7, Se)ora, un socru *dlnit led0R.lel QE-od. GLG@L <L@3 2tc,O ri u crllMt pe nu)t !obab Q M. @SLGA, Jud. 4LllO. Moise ia cerut lui !obab care era un o* al deKertului s7-t conduc7 pe %srael pJn7 0or tra0ersa acea pustie Q u*. @SLGA-<GO. Mai tSi.iu, Jn etiopia Moabului, conduc7torii *a-diani&ilor &i al *oabi&ilor s-au unit &i iau cerut lui Balsa* s7-@ bleste*e pe %srael Q u*. GG K.ur*.O iar aceate popoare l-au dus pe %srael la idolatrie Ki i* oralitate Q u*. GBO, &i din aceast7 cau.7, trebuiau ni*icite Q u*, GBL@1-@83 <@O. $ei cinci prin&i ai *adiani&ilor au )ost alia&ii %ui Sihon, regele a*ori&)lor Zos. @<LG@O, tn ti*pul 5udec7torilor, prin *Jna lui Zhedeon Ki a *(di lui oKtiri QJud. 1L83 AL@PO, Du*ne.eu @-a i.b70it pe %srael de asuprirea *adJani&ilor, a a*aleci&)lor si a altoi 6)ii ai R7s7ritului+ care c7l7reau pe c7*ile, un e0eni*ent e0ocat de unul dintre psal-*iKti &i de unul dintre proroci Q's. 8<LA3 Js. AL43 @SLG1O. tn pre.ent, aceasta este cea *ai 0eche alu.ie care sa )7cut 0reodat7 la utili.area c7*ilelor intr-o lupt7 Q:J". Albright, Archealogy and the Jte)igion o) :eJ, @AB<, p.l<G-@<<O,darnuesten(idecu* pri*a alu.ie care se race la c7*ile do*estice Q] A %MA#E, c.hila3 d :.c. ll4bDt, aAS;S @1S,@A1S, ,. 4G.4<, pentru do0e.i indirecte din 9techiulBabJlonO. $7*ilele cu o singur7 cocoaK7 sJnt *en&ionate Jn Js. 1SL1. Jn !ab. <LP, Madian este *en&ionat Jn paralel cu Etiopia Qsau $u&, n.tr.O, un ter*en 0echi care probabil isi are originea Sn Mushu, *en&ionat Jn te-tele egiptene care datea.7 din cea. @8SS #d.$r. Q0eri :J. Albright, a,4S;Ra<,@A4@, p. <4, # <3 E.i c. '))i, eina et 'ays d=Asie et de ubie, @A4S, p, 88 Ki B. Maialer, Re0enued=!istorieJtIreenEgyptel, @A4P, p. <P-<83 ] "EM%%E ET%;'EA A @BS GSS M* ;=*p`s Moabului

Dedan QEl-=ulaO MADM,A A Q,u4,nlddlO. un diV tr sF ttnutu ld td ruda. odag o erate a lui cBl2b Q@ c%8 GL4AO, se lare cl a trEur s, 5uirdi.t=E lui sil*n ri a de0enit cunoscut7 sub denu*irea de Beth-*aicabot Q0e.i %os. @BL<@ &i @ALB3 :". Albright, J';S A, @AG4, p. @BA K.ur*; Y S-a sugerat c7 este posibil ca acest oraK s7 )ie actualul Mhirbet uro* Dei*neh, 1 (* la S de Dhahiryah, sau Mhirbet Ta tot, G @`G (* *ai la S. DJ=:. MADME . /n oraK din Moab, J*potri0a c7ruia a prorocit %ere*ia Q48LGO. JntrucJt ni*ic nu se cunoaKte despre locul acesta din alte surse, s-a sugerat ori c7 Jn ebraic7 te-tul con&ine cu0intele g*-d** td**,6Kitu QMoabuleO0ei )i redus la t7cere cu des70JrKire+ Q/$M, Syr., 9ulg.O, ori c7 trebuie s7 citi* Di*on, o scriere posibil7 Qdar pu&in probabil7O a nu*elui capitalei DJbIn. S-ar putea ca locul s7 se re)ere la actualul oraK Mhirbet Di*neh. E-ist7 o *ic7 probabilitate ca Mad*en s7 )ie acelaKi cu Mad*ana care este aKe.at7 la *ia.7.i Q%os. @BL<@3 @ clF GL4t, su Mad*, lD de lerudalir Qr,, @Sr<@O. DJ.:. MADME A. /n loc *en&ionat nu*ai Jn descrierea pe care %saia o )ace rutei pe care o ar*at7 in0adatoare s-a apropiat de %erusali* de la VJs. @SL<@O. Se crede ce acndd sl )at, # G h de M,rele s.opE 1ie 0atra pe care a )ost aKe.at acest oraK. A.R.M. ^inuturile *udiani&/or P81 MA;; QJn ebr. *7N[1rin. ; cetate Jn partea de a $anaanului Qlos. llLl5 @GL@A3 Jn #XX *arron, ca %a @@LP pentru Mero*O. Dac7 cele dou7 nu*e sTlt identice Qdups c* ssce los, p. @S1,@@@, GS1O, d1re S greKeal7 de transcriere Jn locul lui r. Mdn de pe lista Ttah*osis !% Qno. GSO nu este un echi0alent. 'entru rhtbet Mad5a0f* !attirr E.i r AdaM, J,'./.# MA$B%S. ori s ohV b lud. Qctl p. <<oO ori iM2l2 uui cb.. Eaa GL<S *nrio8U, cA @B1 dintre,.)iii+ lui Qsau 6locuitori+O s-au Jntors din e-il. Jn ndd in-plicabn 1te oniB dh lisia paral2ll din * P. DJ.A.$ MA$DA#A, lRmrVcDA%E A+ unele ,,lragdala+ a,8 o d4,rB darl h T QMar. @sL<AO, uide ele *ai bune *anuscrise Qde care se )olosesc 9SR, BEO au cu0Jntul 6Magadan+. Anu*ite *anuscrise Jns7 con&in de ase*enea 6Magdala+ sau 6Magadan+ pentru Dal*anuta Qnecunoscut7 din alte surseO din Maieu 8L@S. ;raKul Magdala Qsaul(richaeaO a )ost aKe.at pe ts*ul de 0 al MB,ii calneii ra de nbedada si !a*at, Ki la S de $apernau*. u*ele pro0ine de la cu0Jntul ebr, *igdal, 6turn+. Este posibil ca ast7.i pe locul acela s7 ne aKe.at Mhirbet Me5del. Magadan a ).1t o lrdlitdr. ateat, pe l1*ul de 0 al

lacdu5, spr2 care s-a Jndreptat msus tra0erstnd lacul dup7 ce a hrtnit nullihile, W pbb.bil c, el includ2a d oEul Magdala. Este e0ident c7 M7ria nu*it7 Magdalena pro0enea din acest ora& sau din J*pre5uri*ile lui. Q'entru 6M7ria Magdalena+, 0e.i a MkR%A, <.O S.S.S. MAZ%. Terenut ste )obnh Jn !2rcNbr @@. @S@. @@GO d pri0ie la u aib .l Me.ilor ere indepliMu o slu5b7 preo&easc7 Jn %*periul 'ersan3 Jn lucr7rile altor scriitori clasici ter*enul este sinoni* cu 6preot+, '. ltlg, e1te utili.lri, Daniel Qt..Si G,GPL B@PBO utili.ea.7 cu0Jntul pent* o clas7 de 6Jn&elep&i+ sau astrologi care t7l*7cesc 0isurile si *esa5ele ce le pri*esc de la .eit7&ile lor, Jn T sensul este *ai larg Ki Ji include pe to&i cei care practic7 arta *agiei Q0eJi, "apt. 8LA3 @<L1, 8O. Adt D.niel .it li !ercdot )t r5nl s, lnt2les2n circ au %oW 8gn dir MBr. GL@.@G, se pare c, .ceWi *agi au )ost astrologi religioKi ne-e0rei, care din studiul *iKc7rii astrelor au dedus naKterea unui *are E8e iudeu, Dupa 8 au ciutat s, obdrt i.)o)tatii de la autorit7&ile iudaice, ei au 0enit la Betlee* sa aduc7 o*agii noului n7scut. u este sigur dac7 6R7s7ritul+ .le urde a, Mir ei 2 r2ler, la A)tbia, la Babilon s, la 0reo alt7 &ar7. %storicitatea 0i.itei *agilor a )ost pus7 la Jndoial7 datorita t7cerii pe care au p7strat-o alte surse, atJt cu pri0iE l. 2Ei*ntll popriu..is ldeh.oc)t "i cu pn0ire #a ulterioara ucidere a copiilor de c7tre %rod, precu* Ki datorit7 )aptului c7 a )ost considerat7 ca o parte legendar7 a nara&iunii. DeKi trebuie s7 acord7* deplin7 greutate descrierilor istorice din istorisire Qde e-1plu, stau c* , sbt dedulra B.de*#rluiO, sinboli*ul d]dpti0 nici nu con)ir*7 nici nu 8ge MAZ%B =% 9RiJTT;RJE istoricitatea e0eni*entului Jn discu&ie. ; abordare ad littera*, )ie ea cu scopul de a de.br7ca nara&iunea de ele*entul istoric ori dea e-agera ele*entul *iraculos este inco*patibil7 cu se*ni)ica&ia pe care e0anghelistul o d7 nara&iunii. 'entru Matei, 0i.ita *agilor repre.int7 rela&ia pe care o are Mesia cu lu*ea ea*urilor Ki este de ase*enea o introducere a altor e0eni*ente pri0itoare la copil7ria lui %sus, se*ni)icati0e din punct de 0edere pro)etic. ara&iunea descrie )idel aspira&iile *esianice ale e0reilor Ki caracterul lui %rod. 'oate c7 e-ist7 Jntr-o anu*it7 *7sur7 o con)ir*are Ki din punct de 0edere astrono*ic re)eritoare la stea, ]STE#E Jn suprapunerea lui Jupiter Ki a lui Saturn Jn anul P J.d.$r. si Jn raportul pri0itor la o co*et7 Jn $hina %n anul 4 J.d.$r. Dar paralele de genul acesta trebuie utili.ate cu precau&ie, rhdilril2 cte)ti)t de *i d)ti, llu pri0it p2 *si ca pe niKte regi Qdatorit7 's. PGL@S3 Js. 4ALP3 1SL<O si au stabilit nunrrul lor ra )tl Qdarond dahrnorO su la @G. Jn calendarul creKtin ...QEpi)aniaO, original asociat 8 Botdul lli $rbtor re)letd ihport*ta 0i.irei *Snor p2ntu dEtinirard de *i d.iu Q] MAREA 9EST%R%L r $%M%AREA MAtuE%O. EEE MA$%E S% 9RiJ%T;R%E. @. $onceptul biblic Magia Ki 0r75itoria Hncearc7 s7 in)luen&e.e oa*enii Ki e0eni*entele prin *i5loace supranaturale sau oculte. Ele pot )i 1eiate cr .nMire )c8 d2 rghicire, cu toate c7 ghicirea Jn sine este Jncercarea de a )olosi *i5loace supranaturale pentru a descoperi e0eni*ente, )7r7 a le in)luen&a Jns7. Magia este uni0eisal7 Ki poate )i 6neagr7+ sau 6alb7+. Magia neagr7 Jncearc7 s7 produc7 e)ecte ne)ase prir *tode .8 ar )i blsM, 0re5i dt*s2rea unor )igurine Tepre.entJnd unduK*an Ki prin alian&a cu spiritele rele. Deseori aceasta ia )or*a 0r75itoriei. Ma$ia dbe caud s1 anul* e)etul bl1r2neior "i al 0rI5ilor Kt s7 )oloseasc7 )or&e oculte pentru binele personal &i al altora. Magicianul caut7 s7 deter*ine un .eu, un de*on sau un spirit s7 ac&ione.e in )a0orul lui3 sau ur*ea.7 un tipar de practici oculte ca s7 supun7 0oin&ei sale )or&ele psihice. "7r7 Jndoial7 di *agia &i 0r75itoria nu sJnt Jntotdeauna nu*ai niKte supersti&ii, d au Jn spatele lor ce0a real. Trebuie s7 ne J*potri0i* unor ast)el de practici &i s7 le birui* prin puterea lui Du*ne.eu, Jn nu*ele lui %sus $ristos. %. Ter*eni biblici 'entru a descrie practicile *agice Ki pe cei ce practic7 *agia, Scriptura )oloseKte ur*7toarele cu0inte de ba.7L = a. Jn 9echiul Testa*ent @. tdp. 69r75itor+, 60r75itorie+, 60r75itoare+. R7d7cina cu0Jntului Jnsea*n7 probabil 6a t7ia+, Ki s-ar putea sa se re)ere la ierburile t7iate pentru a )i )olosite la )=l@re Di la dsint] QErod. GL@a3 Deur. @SL@<3@1, 4PLA,@G3 %er. GPLA3 etcO. G. htun. +Magici.n+, Ast t*d po0ire dn, cu0Jntul de origine egiptean7 hry-tp, 6*are preot, preotlector+, titlu purtat de cei *ai renu*i&i *agicilDi ai Egiptului Qcen. 4@L<3 Eiod. PL@@, 2r.O, <. hbr. 6DescJntec+, 6deseJntItor+. QDeut. @8L@@3 Js. 4PLA, @G3 etc.O. R7d7cina cu0Jntului con&ine ideea de . lega, probabil ., a*ulete ei i))i. P8P MAZla tr 0),l#r;R%E 4. (atdt*. 6$aldeeni+. )et Dan. ter*enul este )olosit ca s7 descrie o nca Vde tac Dan. BL<S3 AL@O )i )tiee

alu.ie la o clas7 special7 care a a0ut anu*ite a)init7&i cu *agicienii QDan. GLG, 4, @S, etc.O. $u0Jntul este )olosit cu un sens si*ilar de c7tre !erodot Q@. @8@ K.ur*.O Kl este podb$ sS )i )ost )olosit curent cu acest Jn&eles spedal chiar toainte de aceast7 perioad7,=:ai A- Mllad, Ef= aA, lClg p. 1tUl. B. Np*. 6Zhicire+, ta special a 0iitorului QDeut. @SL@83 E.ec G@LG@O. Despic prorocii )alKi Q%er. @4L@43 Be. @<1O. S. %t .Alte secrete+. Magicienii lui "araon QE-od. P@GO. P. n:. 6DescIntec+ cu 0r75c Q u*. G<LG<3 G4L@O. 8. tili. eE-pert Jn 0r75i+ Q%s. <L<O. "ar*ece cu Kerpi Q'elD s<LB3 El. %oL/L %er. <Lln, b. Jn oul =ihsta*ent @, *agot Q)i alte cu0inte din aceeaKi SuullieO. 6Magician+, i*agie+3 * Mat. G, 6*agi+. %ni&ial descriind un grup rasial din Media &i anu*e grupul Magiun, s-a a5uns, ca %n ca.ul $aldearalor, ca acest cu0tnt s7 dobIndeasc7 un Qde ec."apt. 8LA,@@3 @<L1,83 care ne g7seKte nu*ai * Mat Ki "apt.3 a MAZ%O. G. phar*a(os Q&i )a*ilia de cu0inteO 69ra5itoi+, 60r75itorie+. %deec de ba.7 este cea a leacurilor Ki a b7uturilor )er*ec7toare QApoc. ALG@3 @8LG<3 G@L83 GGL@B3 tnatte c7r&i nu*ai %n Zal. BLGSO. 8. gdes. .%*postor+ Q9A, 6seduc7tor+O QG TJ*. <L @<O poate s7 )ie o alu.ie Ki la un *agician care leag7 prin 0r75i. Jn greaca clasica &i elenistic7 este )olosit cu senc *agic. 4. perierga. 6Arte *agice+, A9 6arte curioase+ Q"apt. @AL@AO.Ad5ecti0ul con&ine ideeadea)ie-tre* de ocupat apoi de a )i preocupat de a)acerile altor oa*eni &i apoi de a te a*esteca pn proble*ele altora prin artele *agice. B. bos(aino. Jn Zal. <L@ este )olosit *eta)oric cu pri0ire la -igalateniicare au )ost 0r75i&i s7 J*br7&iKe.e credin&e )alse. D. E0aluarea biblic7 a *agiei Te-tele biblice date ta pri*a p7ru a acestui articol ara&i c7 *agia &i 0r75itoria suit Hntotdeauna conda* nate Jn Scriptur7, Magia este un ri0al al religiei ade07rate, c7d poate )i practicat7 %n asociere cu idei religioase greKite. Ade07rata religie este centrata %n e-perien&a personal7 pe care un o* o are cu singurul Du*neieu &i careJncsarcI sS tr7iasc7 o 0ia&a Jn con)or*itate cu 0oia #ui $redinciosul u*bl7 s*erit cu Du*ne.eul lui, el se roag7, &i este preg7tit s7 accepte circu*stan&ele 0ie&ii ca )iind s)era %o care s7-# glori)ice pe El. Magia, pe de alt7 parte, are de-a )ace cu )iin&e supranaturale in)erioare lui Du*ne.eu, sau Jncearc7 s7 )or&e.e lucrurile sau des)7Kurarea e0eni*entelor )olosindu-se de )or&e psihice, chiar dac7 acele e0eni*ente sau lucruri stat *enite s7-# glori)ice pe Du*ne.eu. 'racticile care rint conda*nate in *od speci)ic de Biblie sJnt cele de *ai 5os. a. 'urtarea de a*ulete in lista podoabelor )e*eieKti din Hs. <L@8-G<, cu0tntul tradus 6a*ulete+ QJn 0ersiunea $o*ilescu, 6baterile descul&ate+, n.tr.O din 0. GS este cu0Jntul care ta ebr. are r7d7cina %bs Qi.a.8, de taai susO3 unii consider7 c7 este prdtFb; ca acest cu0tnt s7 p )ost ini&ial nhJ, + ca. Jn care a*uleta ar )i a0ut )or*a unui Karpe. Jn acelaKi pasa5, Jn 0. @8, se 0orbeKte despre 6Ouni&oare+. Este clar c7 acestea sJnt niKte podoabe * )or*7 de lun7, iar singurul loc unde acest cu0Jnt Qlah'r7nJ*O *ai apare este Jud. 8_G@-G1, unde aceste 6luniKoart+ slut purtate atJt de c7*ile cit &i de negii tnadiani&# $u0Jntul anterior din tu. <L@8 QS)b)c)rnO, tradus ta unele 0ersiuni Ea li*ba engl. prin 6band7 de purtat pe cap+ QJn 0ersiunea $onulescu, 6s7ritori+, n.tr.O, apare nu*ai aici %n Scriptur7, dar un cu0tnt si*ilar pe inscrip&iile de la Ras Sna*ra pare s7 se re)ere la *edalioane Jn )or*7 de soare care arirnau de niKte l7np&oare. 'robabil c7 Eu Zen. <BLG-4, unde se spune c7 lacF H*preun7 cu casa lui Ki-au scos 6du*ne.eii str7ini+ Ki 6cerceii@=, se )ace alu.ie toc*ai la aceste a*ulete. Acesta este cu0thtul nor*al pentru cercel, dar asocierea lui rn acest pasa5 cu idolii ne sugerea.7 c7 aceKti cercel au )ost de rapt niKte a*ulete, b. Magicienii, 0r75itorii &i 0r75itoarele Zenesa )i E-odul 0orbesc despre 0r75itorii din Egipt, iar G Tun. <L8 ti *en&ionea.7 pe doi dintre aceKtia cu nu*ele, pe %ane Ki pe la*bre. $artea E-odului spune ci *agiri)inii Egiptului l-au i*itat pe Moise trans-)ot**d Kl ei toiegele lor tn Kerpi QPL@@O, trang)or**d apa %nsJnge QPLGGO sicreJnd broaKte Q8LPO, dar nu au reuKit s7 cree.e p7duchi Q8L@8-@A, &i nu au *ai putut )ace 0r75itorii atunci dnd ei tnstsi au )ost ataca&i de bube QAL@@O. Relatarea ne d7 libertatea de a decide noi JnKine dac7 ei au )ost nu*ai niKte sca*atori iscusi&i su da.l .u )olcit Ebd. enb. E-ist7 prea pu&ine alu.ii ia 0r75itori Ki la 0r75itoare Jn %srael. Este incorect s7 0orbi* despre 60r75itoarea@= de la En-Dor Q@ Sa*. G8O $ntrut)t Biblia o descrie ca )iutd un *ediu Ki nu o *agidan7. Este interesant c7 %.abela a practicat 0r75itoria QG hnp. A3GGO, iar Mica BL@G sugerea.7 c7 0r75itoria uu era nicidecu* rar7 %n %srael. MInase personal a Jncura5at 0r75itoria J*preu% d alE rd. QG J*p. G@L1O. ErirtI o alu.ie la practicile *agice tn Js. G8L@B, unde poporul a )ost a*7git s7 )ac7 un )el de leg7*Jnt *agic care, credeau ei, le 0a con)eri i*unitate ta )a&a *or&ii. $ea *al uluitoare alu.ie la 0r75itorie printre e0rei se g7seKte la E.ec. @<L@P-G<. Aid prorod&ele e0reice inai practicau Ki arta *agiei pentru prote5area respecti0 distrugerea unor persoane. $7utind s7 )ac7 lucrul acesta, ele au *ers *ai departe dedt prorocii )alKi din Mica <LB, care proroceau de bine sau de

r7u, dup7 cu* li se pl7tea. Mu este uKor s7 *&elegera toate detaliile practicilor *agice pe care le *r/nl* aici. Brasardele fn 0ersiunea $onulescu Ki Zalact(* 6perinu&ele+, n.tr.O &i *ahra*ele stnt purtate atJt de c7tre 0icti*e Q@8O cJt Ki de c7tre 0r75itoare QGSLG@O. 'ractica 0r75i toriei sugerea.7 o leg7tur7 psihica@ %ntra 0r75itoare Ki clientul ei prin schi*bul de anu*ite *ateriale Jnc7rcate cu desetntece bune sau rele. Mahra*ele sJnt racute dup7 *7ri*ea o*ului Q@8O Ki probabil 0r75itoarea a )7cut o *ahra*7 de o *7ri*e care s7 repre.inte duK*anul clientului ei. Apoi 0r75itoarea purta *ahratna pentru un ti*p Ki o i*pregna cu deseJntece r7u)7c7toare Qcu* ar B ast7.i )olosirea p7puKilorO. Brasardele ta *cnetetur;e *unilor aduceau noroc celor carele purtau. J.Z. "raier, tn cartea lui 'ol(#ore. inthe;id Testa*ent, sugerea.7 c7 ie*eue pretindeau c7 prind su)letele Ki le leag7 Jn ben.i din *aterial te-til. Aceast7 0ra57 Jl deter*ina pe cel care poseda P88 su)letul respecti0 s7 se sting7 treptat. Su)letul poate Ei repre.entat printr-un obiect care apar&ine 0icti*ei, d. Mplu ltWe, par su ungli. *. Bate Biblia de acord cu *ag5nU e 0o* ocupa acu* de ni&te pasa5e unde ni s-ar p7rea c, BibT d nrM51 *gia Di spdti"e. a, "olosirea *andragorelor D2.a lu,8ll =8lelo., )enei# din rZlnrit au lolWit *andragorele pentru a se asigura c7 0or )i in stare s7 conceap7 Q0e.i Zen. <SL@4-@8O. tntrudt in0estiga&iile de ast7.i au ar7tat c7 unele *edica*ente pri*iti0e con&in deseori anu*ite eJe*ente care sJnt Jntr-ade07r e)icace, ar )i absurd s7 catalog7* acest e-e*plu *agie. b, loco0 &i nu)dde r)esco5 * )o Zen. <SL<P-4@, laco0 a )ost probabil in)luen&at de ideile pri*iti0e Jn ce pri0eKte e)ectul pe care )l are obiectele 07.ute asupra celui ce nu se n7scuse Jnc7. Dd 0. 4S E <,s. ce ncroda adat re.ultte, tl =*ul cJ a )7cut o selec&ie prin care a J*bun7t7&it rasa ofor tale Q0e.i DJr). Blair, A Doctor loote at )te Bible, @AsAO. c, So*uel 5) apa Se oede deseori c7 acest *ddent).lSa*.Ps1O denota o *agie prin i*ita&ie, turnarea cu sole*nitate a apei dintr-un 0as pentru a produce )urtun7, )u acest conte-t %ns7, nu g7si* nici cea *ai *ic7 alu.ie la aKa ce0a. $or)da eloi ei] lr G Sa)r @4L@4, apa rdsatl pe pS**t este un si*bol al sl7biciunii &i al caracterului te*porar al o*ului, iar ac&iunea lui Sa*uel poate )i interpretat7 )oarte bine ca un se*n de Jn5osire Kl Milic tlaint8 lui DFr.tr. d 'Sr0l lui Sa*son "ra.er si al&ii au relatat istorisiri din toate p7r&ile lu*ii tu care sunetul sau t7ria unui ora st7 Jn p7rul lui, sau chiar )eti- un obiect e-terior lui. Jns7 relatarea biblic7 QJud. @1O ne arat7 c7 p7rut net7iat al lui Sa*son era si*bolul c*dHTicioKiei lui `a&7 de leg7*Jntul de na-lireu &i c7 Duhul lui Du*ne.eu i-a dat putere at)ta ti*p dt al a )ost credincios acestui legI*Jnt Qde e-., Jud. @<LGS3 @4L@AO. $ei care 0or s7 ne contra.ic7 an5isaentJnd de pe o po.i&ie natural7, pot obser0a cI pierderea puterii s-a datorat unor *oti0e psihologice Ki a a0ut loc atunci cJhd Sa*son &i-a dat sea*a de 0ino07&ia lui. E-ist7 ca.uri )oarte bine atestate de %steric care cau.ea.7 orbirea, parali.ia, etic. e. #e0iatanul JntIrJtat %o0 a cerut ca aua naKterii lui s7 )ie bleste*at7 de cei care bleste*7 .ilele, cate sJnt gata s7 Jnt7rite le0iatanul Q%o0 <L8O. /nii 07d * acest 0erset o alu.ie la *agicienii despre care se credea cI Jnt7rit7 pe un balaur si Jnghit7 soarele %n ti*p de eclips7 solara. Dac7 lucrurile stau a&a, atund acest 0erset con&ine un li*ba[ e-tra0agant al %ul %o0 prin care el chea*7 pe oricine, )a)e sau autentic, care ar putea s7 aduc7 bleste*e peste .iua Jn care s-a n7scut. `. 'uterea biiteaa\Qnt7rii &i a bleste*ului 9T pune un *are accent pe acestea. 'atriarhc Ki-au !necu0Jntat copiii &i %saac nu poate anula ceea ce i-a pro*is de5a pnV bincit4nl)t lui lad Qca. GPL<<, DlZrB Wr 9R%JTT;R%B <PO. Balaaraesteche*ats7-@ bleste*e pe %srael Q u*. GG K.ur*;. Mal g7si* re)eriri incidentale la ca.uri de genul acesta Jn lot 9T. Ar trebui sE obser07* %ns7 eS Biblia nu considera binecu0Jnt7rite sau bleste*ele rostite de cine0a ca )iind e)icace dac7 ele sJnt contrare 0oii lui Du*ne.eu. 'atriarhii au cre.ut Jntr-ade07r c7 Du*ne.eu le arat7 0iitorul descenden&ilor lor &i bine-cu0tnr7rile lor re)lectau toc*ai lucrul acesta. Balaa* nu Eute)te sl.i blZtee p2 ei " * i-a bne cu0)ntat Du*ne.eu Q u*. G<L8, GSO. 'sal*istul Ktie c7 Du*ne.eu poate schi*ba un bleste* ne*eritat *tr-o binecu0Jntairo Q's. @SALG8O, Jn ti*p ce e.itarea lui Da0id de a-Ki )ace de lucru cu ?i*ei se ba.ea.7 pe tea*a cI poate toc*ai Du*ne.eu @-a pus pe ?i*ei s7-@ bleste*e pentru 0reun lucru pe care @-a )7cut QG Sa*. @1L@SO. g. Minuni Desigur lu*ea pagin7 a pri0it *inunile pe care le )7ceau anu*i&i indi0i.i ca )iind un re.ultat al *agiei Q"apt. 8LA-@@O, dar Biblia nu tratea.7 niciodat7 *inunile di0ine ca pe o *agie superioar7, adic7, nu se

)olosesc deloc desc)atecele, in0ocarea spiritelor sau )ar*ecele. MoJse nu i-a redus la t7cere pe *agicienii lui "araon prin )aptul c7 a )ost un *agician *ai bun, d prin )aptul c7 a ac&ionat doar ca un agent al lui Du*ne.eu, la 0re*ea &i Jn *odul Jn care i-a poruncii Du*ne.eu. %biagul lui nu a )ost bagheta *agic7 a unui 0r75itor, ci si*bolul inten&iei lui Du*ne.eu. A )ost 6toiagul lui D*tra+ QErod, 4LGoO. ta ce pri0eKte e-orcis*ul Ki 0indec7rile, ni*eni nu trebuie s7 )ie surprins atunci cJnd g7seKte o ase*7nare %ntre 0ocabularul relat7rilor din e0anghelii &i cel al *agiei p7gthe, Jntrudt 0ocabularul de*onologie, Ki cel care se re)er7 la boli este restr)ns. Dar nu s-a considerat niciodat7 c7 $ristos sau ucenicii ar )i utili.at )or*ule proprii practicilor *agice. 'entru o discu&ie co*plet7 Jn ce pri0eKte 0ocabularul, 0e.i John M. !uli, !tilenItic Magic and the Synopt( Tt-adition, @AP4. J.S.:. G. Magia egiptean7 Kl astro-babMonean7 %. Magia ant(] Acolo unde rela&iile Ki procesate obiKnuite ale 0ie&ii au putut )i in)luen&ate prin obser0area unor cau.e &i e)ecte e0idente &i prin ac&iunea unui *ini* de cunoKtin&7 &9sau Jnde*Jnare dobuidit7, acest lucru era de a5uns. Dar cJnd cau.ele e)ectelor erau Jn07luite ui *ister Ki cJnd *i5loacele obiKnuite nu erau su)iciente peniu 1 oblire E.ultate,. doritD ar8i e apala la *agie. Magia era e-ploatarea puterilor *iraculoase sau oculte prin *etode speci)icate Jn arn7nun&iit5e pentru a ob&ine re.ultate care nu ar )i putut s7 Se ob&inute pe alt7 cale. Magia &i religia erau strins legate una de cealalt7 &i anu*eL Jnr-ucJt societatea+ se ocupa Jn principal de rela&iile dintre o* Ki o*, iar 6religia+ de rela&iile dintre di0initate &i o*enire, puterile *agiei Ki-au g7sit aplicare Jn a*bele s)ere. %n genera,, 0e.i SaFt-s ;ri.ntol1 PL #. honle tu F.iD, @,A11, D. Miera eSlpt2d, ln Bib)l. rn07&ap %n scrierile sacre, Jn ritualuri &i Jn 0r75i, instrui&i %n 6$asa 9ie&iT Qscoli pe lbig7 te*ple unde se producea, se copia Ki se preda acest gen Ki alte genuri de literarturSO, cei *ai *ari *agicieni ai Egiptului au )ost *ari preoti-lectori, * li*ba egiptean7 hry-hbt P8A MA$%E lr 9n%nrorlB hry-lp, denu*ire prescurtat7 *ai t)r.iu pe 0re*ea lui Moise Qsec. X%%% J.d.$r.O la hiy-tp. De aici pro0ine cu0Jnrul ebraic harto*, 6*agician+. Acest ter*en e-sen &ial*ente egiptean apare Jntr-un docu*ent asirian Qsec. al 9!-lea t.d,$r.O, ca har-tibi, si ca hrtb Jn po0estirile *agicienilor din sec. @, d.$r. Q9e.i A.!. Zart/ner, JEA G4, @A<8, rr @1a-%1sL W bult 8i obdeD J. r`Eraob, Jo8h a 1R`rtD @ABA, p. 14A4, GS1, d tri*iteri co*plete. Ast)el, asocierea dintre 60r75itori+ &i 6*agi+ Jn Zen. 4@L8 si Jntre 60r75itori+ &i ia&iep&i+ tn Erd. PL@@ )tl@e.dti taNliSa egtpteaii autoticn3 E.i paera)ele c d r, de *i 51. B%B/;ZRA"%E. 'entruo bun7 Ki riguroas7 anali.7 a *agiei egiptene, 0e.i AJ!. Zardiner Jn ERE, 8, p. G1G-G1A. Mult *aterial este adunat QJn te-te Ki )otogra)iiO Jn cartea lui ". #e-a, #a Magie dans l=Egypte AnnDue, < 0oi., @AGB. u. Magicienii Ki 0isurile )araonului din ti*pul lui losi) tn Zen. 4@L1, )araonul din ti*pul lui losi) Ji chea*7 pe *agicienii &i pe Jn&elep&ii lui s7-i t7l*7ceasc7 0isurile. Acest )apt re)lect7 i*portan&a 0isurilor Jn Egiptul antic &i Jn R7s7rit3 0isurile &i interpret7rile lor au )ost adunate Jn niKte 0eritabile *anuale de interpretare a 0isurilor. ;riginalul unui *anuscris de )elul acesta, papirusul $hester Beatty < Dinastia Qa @A-a sec. al -*-lea J.d.$rJ poate data din perioada de *i5loc a J*p7r7&iei Egiptului, Jn ti*p ce papirusurile $arlsberg @< &i @4 din cel deal doilea secol d.$r. Ki alte colec&ii din surse *ai 0echi. Regula general7 este c7, dac7 un o* se 0ede pe sine Jntr-un 0is ))icJnd un lucru oarecare sau trecJnd printr-o oarecare situa&ie, Jnsea*n7 c7 este bine sau rIu Ki c7 asupra lui se 0a abate cutare sau cutare lucru. 'entru aceast7 te*7, 0e.i AX. ;p-penhei*, T)re %nterpretation o) Dreana in theAncient ear East, @AB13 Sources ;rientalei GL #es Songes et lM %ntaprata.ioB, rAsA. b. losi) &i ghiarea Jn Zen. 44L4-B, @B, losi) 5oac7 teatru Jn )a&a )ra&ilor s7i, ca Ki cu* ar )i )ost un Jn07&at egiptean, un *aestru Jn arta ghicitului SJnt posibile dou7 interpret7ri ale acestui pasa5. QiO losi) i-a cerut slu5itorului sIus7 spun7, con)or* traducerii obiKnuite a 0. B, c7 el ghiceKte cu a5utorul paharului s7u de argint3 aceasta ar )i denotat o cunoaKtere a ghicirii cu paharul Q... lecano*an&ieO Jn Egiptul din perioada !icsoKilor, cea @PSS H.d.$r. 'rin aceast7 tehnic7, interpretarea se )7cea Jn )unc&ie de *iKcarea unor pic7turi de ulei deasupra apei din acel pahar. Aceast7 tehnic7 este de origine roesopota*ia-n7, care dup7 dte se pare a )ost )olosita chiar Ki de su*erieni Qc) B. Meissner, Babyioniai undAssyrien, G, @AGB, p. G84. /n *anual care se ocup7 de aceast7 tehnic7 se *ai p7strea.7 pe dou7 tablete cu inscrip&ii .Fi)dnE, d.tnd d5n blele @A-@P ld.$t, .di., .p1--i8ti0 din ,1ioad, h ] a Eit l1i). tn Egipt Jns7, practica ghicitului cu paharul este atestat7 nu*ai de dou7 ori, una din cele dou7 surse de in)or*a&ii )iind neconcludente. Dou7 statuete *ici, dadid dup, die ] p1r din "rio1d, de si5l8 a

J*p7r7&iei egiptene Qcea @ASS-@PSS H.d.$r.O arat7 )iecare o persoan7 Jngenunchiat7 cu b7rbia pe un pahar pe care-@ &ine Jn *Jini Ki este posibil ca aceste statuete s7 repre.inte practica ghicitului cu paharul QJ.$apart, TrMiDu. dEgptc @A, PA44, pGB<O. lgipnrl nu E Mi o)ed ni.i o altt nsrtuie ,TrA cWd tenni.a apas Jntr-un papirus din secolul al doilea d.$r. Dar in)luen&a babilonian7, inclusi0 ghicirea, a )ost si*&it7 de5a Jn 'alestina Jn cel de-al doilea *ileniu H.d.$r. 'ractica de ghicire babilonian7 este atestat7 la!a.orL Jn cel de-al doilea te*plu din secolul al X9-lea /.$r. a )ost g7sit un *odel de lut care repre.enta un )icat pe care era oinscrip&ie cu se*ne cunei)or*e Q0e.i C. Cadi4 E4 Ga @ABA, p. P o )A. sO. a2.tldu-E pe aceste *7rturii, pute* presupune )7r7 nici o di)icultate c7 se cunoKteau Ki alte )or*e de ghicire Jn Meso-pota*ia, aKa cu* era ghicirea cu paharul Jn 'alestina din 0re*ea lui losi) sau tn partea de r7s7rit a deltei egiptene, care Jn 0re*ea aceea se a)la sub conducerea se*it7 a !(soKilor. QiiO 'e de alt7 parte, cu0intele slu5itorului lui losi) ar putea )i redate in )elul ur*7torL 6;are nu acesta este paharul din care bea do*nul *eu Ki despre care 0a ghici cu siguran&7U+, adic7 0a de*asca )urtul. $on)or* acestei traduceri, paharul lui losi) nu este decJt un 0as din care el obiKnuia s7 bea, Ki nu s-ar )ace nici o aluie b 0ls ",T d2 shicit iar )* prEtnsd lui ghiciri 0a r7*Jnea total nespeci)ieat7. Aceasta traducere s-ar potri0i )oarte bine cu 0. @B Jn care losi) spune )ra&ilor s7iL 6 u Kti&i c7 un o* ca *ine are putere s7 ghiceasc7U+, adic7, el pretinde c7 a a)lat despre )urtul lor prin ghicire, cu scopul de a-Ki recupera paharul. 'entru acest punct de 0edere, 0e.i J. 9trgote, Jd.Ah d Beypb, @ABA, p. /G,@P<, c, Moise si *agicienii Jn E-od. PL8-@<, cJnd, la porunca lui Moise, Aron arunc7 toiagul s7u in )a&a lui "araon Ki acesta se pre)ace Jn Karpe, *agicienii &i 0r75itoriO lui "araon 6au )7cut &i ei la )el prin 0r75itoriile lor+ Q0. @@O. ; 0r75itorie de acest gen, s-ar putea e-plica ast)elL cobra egiptean7 QJn arab7 na5ti haycO poate )i i*obili.at7 Qcata-lepsieO dac7 se aplic7 o presiune pe *uKchii de la spatele g(ului3 0e.i l, Mei*er, Mistoira de Serpenu dans l=Tgypte ancienne et *ode*e QMi*oires, %nstitut dl<yDte, BSO, @A4G p. @1@P. garpelc E2buic Mi JntJi ade*enit, apoi apucat de gJt aKa cu* este ar7tat pe ni dulte ddet din Eriltul uti Q%ZiM, ap. cil, )ig @4-G@n Ki era ast)el i*obili.at Q0e.i, !.S. oerdlinger.Moses in Egypt, @AB1, p. G13E)irll, 1,p. 1@<O. ?arpele lui Aaron, pre)7cut din nou Jn toiag, a repre.entat Jns7 o*nipoten&a lui Du*ne.eu care se deosebea Jntru totul de puterea *agicienilor. $u pri0i re la pl7gi, 0e.i e'l7gile din Egipt. *. Magia aslro-babilonlana a. Rolul ei Magia de)ensi07 &i curati07 a )ost abordat7 de oa*eni Jn principal pentru ai sc7pa de nenorociri - de boli, de de*oni, etc. - care JKi puteau a0ea originea tn cel ce su)erea. E-orcistul putea deseori s7 recurg7 la ritualuri &i la 0r75i citite dintr-un 6*anual+ nu*it 7urpu, 6Ardere+ Qadic7, la ritualuri puri)icatoareO, enu*erind orice greKeal7 posibil7 pe care cel ce su)erea ar )i putut s7 o co*it7. enorocirea putea Jns7 s7 0in7 Ki din a)ar7 - putea )i re.ultatul bleste*ului unui 0r75itor. 'entru a anihila e)ectul unui ast)el de bleste*, e-ista un 6*anual+ Jnso&itor nu*it MaDlu, care Jnsea*n7 tot 6Ardere+ Qarderea unei )igurine de cear7 sau a unei e)igii din le*n, care s7-@ personi)ice pe 0r75itor. 6Dup7 cu* se clatin7, se topeKte &i piere )igurina,tot aKa s7 se clatine, s7 se topeasc7 &i s7 piaiS 0r75itorul Ki 0r75itoarea,+ QE.A.:. Budge. )lritish ri0i-neni PAS Mlae*r A Zuide to the BatDlonian aid AWtrian Anrhuiii1, @AGG, p. GS@O. Eri1rl de ene8 coleiii de rFdciuri ,2rEu elibeEre ti "ntru aedegaE. E-ist7 o traducere integral7 Jn engle.a *odern7 a Enulului surru h c.ne ti a. R.ins, Supa A ;olleciion o) Su*erian and A((adian %ncantations, @AB43 o "ilire la MaDh, 0sd Z,Meier, Dier4sJriEtu BeschFTrFgssa**lung MoDl)l, @A<P. Magia de pronosticare, adic7 ghicirea, s-a ba.at pe con0ingerea c7 orice e0eni*ent, bun sau r7u, poate )i pre0estit si Jnso&it de un anu*it se*n obser0abil. 'reo&i Jn07&a&i au co*pilat siste*atic serii de se*ne pre0estitoare J*preun7 cu interpret7rile lor Jn *anuale de re)erin&7 autentice. Se*nele pre0estitoare erau ob1ete ori in utut+ ori cnutate prin i.hnici sp.ci)ice. @. sdnn2le prctitod 8tlrale 4V l8te din Jntreaga ga*7 de )eno*ene ce puteau )i obser0ate de c7tre o*L... halourile Ki eclipsele de soare si de lun7, grup7rile corpurilor cereKti, etc. QastrologieO3 .borul p7s7rilor, ac&iuni Ki st7ri ale ani*alelor Ki ale insectelor3 naKterile ani*alelor &i ale oa*enilor, Jn special dac7 nu erau naKteri nor*ale - toate erau enu*erate Jn serii lungi pe t7bli&e cu se*ne pre0estitoare. 'entru o persoan7 bolna07, se*nele pre0estitoare bune sau rele deter*inau dac7 aceasta persoan7 0a supra0ie&ui sau 0a *uri Q0e.i, R. #abat, TCa(i A((aditn. 7e Diag-nosticset'ragnostiaMedicaFc, G 0oi., @AB@O, Js. 4PLA-t< ciri.i as2%>leM prutici. G. =Ennicile spNi1e de shicir induddu .Eninarea con)igura&iilor unul )icat de oaie, sau a celorlalte organe interne, e-a*inarea ur*eJor de ulei pe ap7 Qsau 0ioe 0eisaO dintr-un pahar, Qlecano*an&ieO 'entru

traduceri ale rapoartelor pri0itoare la ghicitul pe )ica, F.i A ZeE2, JcJ @@, tAs. p. 8A@SB. Aceast7 )or*7 de ghicire babilonian7, care era si cea *ai )ai*oas7, a p7truns printre hiri&ii din Asia Mic7 &i printre canani&ii din partea de a Siriei Ki din 'alestina Q0e.i Magia egiptean7, %l.b., de *ai sus[. R)e.i de ase*enea E.ec. G@LG@-GG, $a Ki Jn Egipt, &i Jn *agia asiro-babiloruan7 t7l*7cirea 0isurilor a ocupat un loc i*portant. 9e.i de ase*enea, #a di0ination en M(a-pota*ie antienne QRencontre, StrasbourgO, @A113 A. $aDuot, M. #eibo0i.t # dinVrion, @-g @A1<. i. Despre *agicieni $a si Jn Egipt, *agia a )ost practicata de Jn07&a&i cu. rang de preo&i care erau asocia&i cu te*plele. E-orcis*ul a )ost practicat de preo&ii =I)tpu Q0e.i cu0Jntul Jn ebr. dSSp)tn, 6descJnt7tori+, Dan. @LGSO cu a5utorul .eilor Ea Ki Mardu(, .eii *agiei. 'rocedura elaborat7 a ghicirii era Jncredin&at7 preotului-b7ru3 el trebuia s7 )ie per)ect din punct de 0edere )i.ic, trebuia s7 Jntreprind7 studii laborioase Ki s7 )ie ini&iat. $ei ataKa&i pe lJngI curtea J*p7r7teasc7 erau che*a&i ori de cJte ori era ca.ul s7 t7l*7ceasc7 tot )elul de lucruri. 9)e.i Z. $ontenau, E0eryday#i)e pn Dabylun andAssyria. @AB4, ,, G<@-G8<, G81.GAB, BBuoZ%ur%E. c, lri0ire la tugia repota. *ian7, 0e.i de ase*enea pe scurt #:. Ming, ERE, 4, i*, p. P8<P81, 8, @A@B, p. GB<- GBB. ;bser0a&ii utile pot )i g7site Jn E. Dhor*e &i R. Dussaud, #es Religioru de Babylonie et d=Aayrie... des !iuites, etc, @:A, p. GB8-GA8. 're.ent7ri destul de detaliate ale ,<8iei ti al. ghi.ni5, cu "adlldi bosaE din tene, e pot g7si Jn M. JastroF, Die "eiigian Babyloniens tind MAZ%E S% 9RAJTT;R%E Assyriens, @A4S3B.Meissner,Eaby,onJen urtd Assyrien, Gt @AGB, p. PA4-G4G. %9. Magia. aslro-bsb/oniau7 %n Biblie. o. Balaa* S '.] ci Bdadn din u, GG.G4 1te s Shi.itor care sub constrJngere di0in7 a a5uns proroc. Ast)el Balac a tri*is soli 6a0Jnd cu ei daruri pentru ghicitor+, ca s7 @ plgtescA pe Ba#d rl bleste* p2 %srat Q *. GGLP, Ei ti e @<O, id la t8put Bala* , apelat la 6descJntace+, natura obiectelor )olosite )iind nespeci)icat7 Q u*. G4L@O. E0ident, Balac ia cerut lui Balaa* s7 rosteasc7 descJntece rele prin care s7-@ bletere pe bB2%. A )o1i gBsit la f.tu u Zrr de natur7 astrologic7 QJie0ue d=Astrologie 44, @ABS, p. @SB-@@GO ri Bhicitori.Daro ii tDtele de la Alabh .li, secolele al @8-lea Ki al @4-lea J.d.$r. $D J. :ise*an, TheAlata(h Tableu, @AB<, p. @B8 sub bIruO, a*bele pn pan2 d2 a Si.iel, Apoi o ped. . lui ,,rranu ghicitorul bdril+, descoperit cu oca.ia s7paturilor de la Beth-shanJn %.reel, Jn straturi care apar&in secolului al @<-lea H.d.$r. Aceasta este perioada Jn care a tr7it Balaa* &i c7reia Y din punct de 0edere ling0istic - i se p.t .iibli culiele lui BalaM oVr". AtlrishD Ja# 1<, @A44, p. GSP-Gt<O. De a.a, ebtaE ] potri0eKte Jntru totul cu )aptul binecunoscut ca un rege *oabit obiKnuia saKi pl7teasc7 un ghicitor din partea de a siriei Qpetor Wp2 RJul Eu)ratO, in taE 1ilor lui AMF Q e GGLs3 E.i Alt(hD, ,aJoR t@<, @AsD p. @B-@1, # @<O. b. #e$a W nogia %n cao8 're0ederile din #egea *o.aic7 ce inter.iceau *agia Ki 0r75itoria practicate de alte na&iuni Qde e-e*plu, #e0. @A,G1L G;LGPi D.rt, @AL@S-@4O ., )1t )8rte rcl20ante, a0Jndu-se Jn 0edere starea de lucruri din $anaa-nul de atunci. 'entru in)luen&a babilonean7 care p7trunsese Jn $anaan, 0e.i *ai sus. 'oe*ele din partea de a $anaanului din ] /garit`Ras Sharara Qt7bli&e din sec. @4`@< H.d.$r.O Jl arat7 pe Danii s7rutind plantele &i griul care creKtea, in0ocJnd o binecu0Jntare pesteADhatQAA)gTi3p.O@B<L1SK.ur*.O3nuestetotatJt de siSr cl acti0itl$le lui 'ugrr sl4i legar2 d2 rrB, 5itorie. Tte de ase8 de* de %*tioMt )apnn. , E-od. GG.@8 conda*, ln nod e-,1 lrdit8r2le. c. ]Danlel Jn Daniel @L4, procedura de educare a tinerilor e0rei Jn Ktiin&a babilonian7 dup7 progra*a stabilit7 de e-bucadne&ar, ur*7reKte cu acurate&e tiparul procedurii de educare a *aeKtrilor *agicieni-baril. Scopul interpret7rii sau al 6t7l*7cirii+ 0isurilor era aela de a ,"pulbcE nrdoiet)l.+ QD4 s5ra @1 0AO, adic7, dea spulbera neliniKtea cau.at7 de un 0is sau de un se*n QJnc7 nee-plicat, 0e.i Dan. 4LBO, Dup7 ce aceast7 t7l*7cire a0ea loc, bene)iciile pe care le aducea un 0is bun puteau )i acceptate, iar a*enin&area pre0estit7 printr-un 0is r7u putea )i e0itat7 printr-un at de trEgie. cu lri0iE la 88ia, re.i A#. opp2tr-hsi*,The%nterpretaiiono`Drea*s Jn the Andenc ear Easl, p. G@8-GGS, <SS-<SP. Acest accent deosebit pus pe 0isuri este caracteristic J*p7ra&ilor din perioada rb.hilodani, tn <pe5al hl abodd, tatal lui Bel-Ka&ar. 'entru 0isul lui, 0eF ;ppenhei*, op. cit., p. GSG-GS1, GBS, Ki Jntr-o oarecare *7sur7 T. "ish Jn D;TT, p. 8A K.ur*. De ta stela lui abonid care se g7seKte Jn !arran, ne-au par0enit noi te-te care se PA@ MA$%A A M+AJ%T;RTE re)er7 la acest J*p7rat Ki la 0isurile sale &i ale 0enerabilei lui *a*e3 0e.i $J. Zadd, AS8,@AB8, p. <B-AG &i @-@1, %n special p. 4A, BP, 1<3 A ET], p. B1S-B1<. "oarte apropiat de con&inutul lui Daniel 4 este 6Rug7ciunea lui abonid+ din Manuscrisele de la Marea Me)t,, t, ca uui lnt2lept iudeu 2ribt Qn8re nu i sa p7stratO i se per*ite s7 intre la J*p7rat s7-i e-plice acestuia cau.a nenorocirii care a 0enit peste el.

E.T. Jn M. BunroFs, Mare light ou the Dead Sea Scrolts. @AB8, p. 4SS3 te-t publicat de J.T. Mili(, RB 1<,@AB1 p, 4SP-4@B, oMiail ],tte, D . "Eed, *an, aAS;n @4B, @ABP, p. <@,<G. B%B/;ZM"%E. +i,#gi. Qe0reiasc7O+ Jn tXE3 E. %an8ta 1ood and ,0il spinLD @A4G3 ldsW +nE Realiry o) E0il 'oFers "urther $onsidered+, !) @<G, %ulie @A<B, p. 1SB1@B3 M.". /nger, Biblicei De*onoi-oea @ABG, p, @SP-@143 r,D. Du8r, Ti. $,ni,tidV 'sychotherapy and Magic @A1A3 D. Basha*, Deli0er us )ro*E0/, @APG. %#A.M. MAZoR-M%BAB%B. Qtr .br. *7gdr *itsabth, JE tle deVparte ti de cealalrLO. /nn/)t si*bolic ,2 care %))ila l,a dat lui 'athu, nd lui %%8 Qrd, GoL<, 0AL Fd r 'A)!/T @O, J.D.D. MA!A#A+ ln 0A W tn 0R 2p1re c2l *i )t*t 1 un echi0alent al cu0Jntului Jn ebr. *igrai, din #e0. GBL<4, cere se traduce cel *ai corect cu 6&inuturi pentru p7scut+ ca si Jn 9R &i 6pa*Jnt al tuturor+ Jn riSR- lsE )ol]it hW *od epeial,V dar .-.lsi0, o pri0ire la p7*Jntul neculti0at, bun de p7Kune pentru ani*ale, care Jncon5ura cet7&ile le0itice3 Jnstr7inarea acestor p7*Jnruri de se*in&ia le0Mor era inter.is7 Q#e0. <BL<4, etc.O. pn G J*p. G<L@@, 0ersiunea 9A, cu0Jntul 6*ahala+ este traducerea cu0Jntului ebr, pan0Srt* $9R &i 9SR traduc prin 6J*pre5uri*i+[, un cu0Jnt cu o origine &i se*ni)ica&ie dubioas7, dar posibil deri0ate, ca Jn ca.ul rui ladar Q=antMdeO din % c,8 G1L@e, din cu0Jntul`rabada, 6curtea dinainte+, din persana 0eche. ".".B. MA!A%%A%M. dn ebr. ndnanD,lh, +dori tabeE,. /n lo. ,r c.led unde la80 a 0g.ut tE2d lui DM, ne.eu, Jnainte de a a5unge la 'enlel Ki de a-l JntElni pe Esau QZen, <GLGO. $7.ut7 la sor&i sa )ie o cetatele0itic7 Qsub stIpJnirea )iilor lui MerariO de pe teritoriul lui ZadQ%os. G@L<83 @ $ron. 1L8SO, Mahanairo era situat7 la grani&a dintre se*in&ia lui Zad &i &inutul Zalaadului din sint=a lll M.l[e Q%os, @<LG1, <oO. p4Wu eut ti*p a )ost reKedin&a lui JK-BoKet, )itil lui Saul QG Sa*. GL<=@G, GAO, tar Mi 1rriu u le. t r.tugi, "trEu Da0id cind a nrsit T ahralon f se PP.G4, GPi @AL<Gi % rnp. GL<O, id a"i a de0enit capitala unet re8iai 8nd8 de u du5,.t al lul soloDo, Q@ l*p, 4L@4O. 'o.i&ia cet7&ii Mahanai* este &i acu* incerta3 E.i, J."- B<nle)t h ';%% p. GBG, a# 4P. De obicd este plasat7 Jn *i5locul p7r&ii de a Zalaadului la Xhilber Maln2t, GS d2 (D de dul tabo.. dd 1ioc, grani&a Zadului este de-a lungul albiei rJului laboc, poate este *ai bine s7 consider7* c7 Mahanai*ul era plasat unde0a pe &7r*ul de al rJului, sau pe o Jn7l&i*e de unde se 0ede rJul, Mahanai*ul era totuKi la o oarecare distan&7 de %ordan, dup7 cu* relatea.7 te-tul din G Sa*. GLGA, orice a* Jn&elege prin Bitron. Dac7 Bitron )nsea*nI 6rJp7, de)ileu+ Qa&a cu* este tradus bl *od obiKnuitO, Abner a pornit de %a %ordan Jn sus pe 0alea labocului spre p si apoi a trecut prin 0adul lui Jnainte de a a5unge la Mahanai*. Dac7 ar )i sa adopt7* traducerea 9SR, atunci )uga lui Abner spre E a necesitat 6toat7 di*inea&a+ QJn 0ersiunile $o*llescu&i Zalactiori, 6toat7 noaptea+, n.tr.O. DeaJci re.ult7 c7 dup7 toate probabilit7&ile, Mahanai* se a)la Jn .ona actualului Jerash, sau pJn7 la @S-@B (* S-S: de J4d, p. r8bl T al rtului laboc 9e.i r.-D. s.he(, .DMc @rD @A1<, p. <44S, Qr cAD, r ZA#AADO. M.A.M. MA!A E-DA . QJn ebr. *nhant(-Sn, 6tab7ra lui Dan+O, tocul unde Duhul lui Du*ne.eu a 0enit peste Sa*son QJud. @<LGBO, &i pri*ul popas al se*in&iei lui Dan Jn c7utarea lor dup7 o *oKtenire QJud. @8L@GO. 'unctele de reper geogra)ice cate ne sJnt date 6Jntre ^orea si E&taol+ &i 6la apus de $hiria t-%eari*+, nu se potri0esc una cu cealalt7, &i nu*ele Jnsu&i ne sugerea.7 o aKe.are te*porar7. Jntructt se*in&ia lui Dan nu a0ea asigurat7 o *oKtenire QJud. @8L@O, probabil datorit7 presiunii din partea )ilistenilor, )aptul c7 dou7 iocuri poart7 acelaKi nu*e nu pre.int7 odi)icultate. u este surprin.7tor )aptul cI nu ne-a r7*as nici o ur*7 care s7 ateste e-isten&a unui ast)el de ca*pa*ent te*porar. A.E.$ MA-!ER-SA%-4#%%A]BM. /r nu8 linbollc $gr7be&te de pr7dea.7, arunc7-te asupra pr7.ii+O dat unuia dintre )iii lui %saia ca un se*n c7 Siria &i %sraelul, duK*anii lui %uda, a0eau s7 )ie alunga&i dinaintea lui %uda de c7tre asirieni. Acest lucru ur*a s7 aib7 loc Jnainte ca acest copil s7 Ktie s7 spun7 6tat7l+ &i 6*a *a,+ QJs. 8L<-4O. E.=,C. MA!#%. QJn ebr. *ahli, 6slab+, 6boln70icios+O. @. $el *ai Jn 0Jrst7 copil al lui Merari &i nepotul lui #e0i t8-od. 1L@A, 9A J0tahali+, M, <LG;i @ $rcn. 1L@A, GAi GP@G@i G4LG1 GAi Eea t@AO. /r8gi lui dnr *ntioEli h M. <L4<3 G1LB<,G. "iul lu5 M,B@ M alt )iu at lui Medi Q@ $1n. 1L4P3 G<tG<i G@<Si Eada nepotul lui @, d2 dt <a J.D.D, MA!;#. QJn ebr. *7hIl, 6dans+O. %ht7l unor Jn&elep&i pe care Solo*on i-a Jntrecut Jn b&elepdune Q% J*p. 4L<@O, Dar Jn @ $ron. GL1, ni se spune c7 ei sJnt 6)iii lui gerah+. $u0Jntul 6iii+ poate s7 Jnse*ne pur &i si*plu 6descenden&i+, Ki Jntr-un ca. &i Jn cel7lalt. oricVT -)ii lui M1,lDl+ po.te )i o apEie ,p2lari0d care s7 Jnse*ne 6)iii dansului+ Q0e.i 6)iicele *u.icii+ in original Jn Ecl. @GL4O. /nast)el de dans ar )i Jn caiul acesta o parte a ritualurilor de Jnchinare, ca Jn 'sal*. @4A@<, lsoL4 QrGi S tirluile 'r. <A8At, J.Z.Z. .

PAG MA%-EA%%%. $ARTEA #/% MA!RAME. Tlrad. ter*enului ebr. tnisp7liI&, nu*ai Jn )onna de pluial3 este un cu0Jnt asociat cu pract(aiea ghicirii3 apare tn pasa5ul obscur din E.ec. @<L@8,G@. /nii Jn&eleg c< acestea ar )J)ost niKte 07luri lungi care erau puse pe capul celor care consultau prc)etesele )alse. Aceste *ahra*e care erau pentru 6oa*eni de orice statuia+ a5ungeau pJn7 5os la gle.ne ,i aE, de a lie cu inili2E Uu.ttto.uhi tn ercul *agicienilor. Al&ii sugerea.7 c7 acest cu0Jnt se re)er7 la o tichie strJnsa pe cap Qco*p. eb0r, sapah, ,3i al7tura+O, care de ase*enea JndeplineKte condi&iile unei )or*e de ghicire care cere ca participantul s7 aib7 capul acoperit. ReI de ase*enea wAM/#ETE, ]MA-Z%E W% 0riJlTotuE, m. ,3 i.r p.ndu o disrlE con plet1 as,,n coe-tdu5 Ai < inierprerrDlor pcibile, E.i $A $oo(e, r),V#i.l, rcc, @A<1, p. @44 %.*. J.D.D. MA#$AM. l./nbenia*it, )iul lui ?aharai*, pe care i rd nlnl !odE Q@ cron. aLAO. l. .2u 2l a*oddor, pdib5l reitat2 lor snprn@n QA*os @L@B, 9A Ki 9SR redau 6J*p7ratul lor+O. Este aproape cert c7 poate )i identi)icat cu Milco* Q@ )*p. @@W, <<3 G t*p. G<L@<O, Ki Moleh sau Moloh Q#e0. @8LG@3 @ J*p. @@LP3 %er. <GL<B, etc.O. To&i aceKti ter*eni au r7d7cina de ba.7 *J)c care este Ki r7d7cina cu0tntului 6J*p7rat+. AtJt 9AcJtKi9R traduc *al`ra*, J*p7ratul lor+ %n %er. 4AL@, < Q9SR 6Mi(o*+O. 9e.i )e). @LB Q9SR 6Milco*+O. J-A.T. MA%$!%A. Q+Cah este J*p7rat+O. Acesta este un nu*e obiinuit in0l A)1ttr*ele unilorilorL @. un descendent de al lui ZhetKu* si str7*oK al lut Asa) Q@ $ron. 1L4SO3 G. un preot, tat7l lui 'a&hur $% $ron. A@G3 hr. G@@@O3 <, cip2lenia uEi c] plsl2tti Q@ cEn. G4LAO, pdre eraii cd G3 4, s, 1, tlnt *i israeli&i care Jn perioada post ealic7 Ki-i* luat ne0este neFi8 Z* @SLGB, <lO. lntl.dnh tLG1, <GaceStin slut nu*i&i Malchia, Asibias Ki Malchia3 P. 6)iul lui R8b+, eE a d1 p81A boiului] Q e*ia <L@aO i 8. ,,1ul rginta=rnui+, prcb.bil ac2t4i c, 4, B, 1 e- P, 8re au a5ubt la repararea udului Q trn. <L<@O. A. gnul dd a stnt alltui dr trd cild aZta cite. i Q ee*. 834O3 @S. unul care a pecetluit 5eg7-*brJl, lonte rol.ii cu A Q ecn. @SL<O3 %r. u pEr s r luat piine h snnrirea .idWilor Q 2e*. @GL4GO, pZte acer.t= .u A t0su @S. @G. 'roprietarul gropii Jn care a )ost Jnte*ni&at leie*ia Ki poate un *e*bru al )a*iliei regale Q%er. M31O. J.D.D. MA#!/. QJn gr. Mdc)ios din ebr. *e)e)t, .i*p7tat+O. slu5ii.tul tuelli preot, cBroin i-a tiiart L"tr l"cne atunci t)nd msus a )ost arestat Jn Zr7dina Zhetsi*nni QMat. G1LB@3 MaMr @4r4P5 l8 GG@BS3 %can lAL@SO. u*ai %oan *en&ionea.7 nu*ele acestui b7rbat, eon-)*bd prin ac1ta .il notea bine le *re#2 preot $aia)a si pe cei din casa lui Q0e.i %oan @1L HSO3 &i nu*ai #uca QGGLB@O, cu interesul pe care-@ *ani)esta pentru proble*ele *edicale, *en&ionea.7 despre 0indecarea urechii. Mathu este un nu*e arab obiKnuit Jn inscrip&iile nabateene Ki cele din 'al*yta. J.D.D. i4A#BJl%, $AR*ri #/,, i. Autorul, data ]d.rll tl ud)l l1tod. #XX %a cu0tatul nu ca un substanti0 propriu, d ca pe i* substanti0 co*un &i-@ traduce cu 6*esagerul *eu+, care este de )apt se*ni)ica&ia cu0tntului Jn li*ba ebr. Mul&i cercet7tori ai Scripturii sJnt de acord cu traducerea /Sp &i cred c7 nu*ele autorului nu este dat. Dar prin analogie, cucelelalte c7r&i pro)etice care dau n*2%. arbTlui 1pii5ine p*tul d. 0Ederc cbl)o* c7ruia nu*ele pe care f are cartea se re)era la autor. Acest punct de 0edere este spri5init de una dintre taigu*e care adaug7 la titlu e-presia 6al c7rui nu*e este EFa, c7rtura*il+. Din *7rturiile pe care le g7si* Jn JnsuKi con&inutul c7r&ii poate )i apro-i*ata data rind a )ost scris7 prodia. JedJele <e roi aaV8u ln lbnplu Q@LP.@S3 <L<O, %nplica)ia 1t c.A Tenplll * i, piciod3 Mi huli, c, el da in piciod de Mi nult tinp, @lld ]re ne sugerea.7 c7 data pe care o c7ut7* este prin secolul al 9-lea #d.$r. Acest lucru este con)ir*at de *en&iosEa h @L< a lui peha, ca)t 1te .u,,intul "nh e gu0ernator persan. Se pare c7 se practicau c7s7torii *i-te QGL@S-@GO. E-presia 6)i(a unui du*ne.eu str7in+ Jnsea*n7 6o )e*eie care are o religie str7in7+. Se pane c7 aceast7 practic7 de a se casatori cu persoane dh a)e poporului leeinintulli a rct ,dt d2 rAs-pJndit7 JncJt legile care inter.iceau lucru, acesta au )ct uihte ae nultA rere. JeiJ2l2 din ac8tL terioa di nu *i erau ad12 cr sr.ld Q@LPO. 'rclii #au dispre&uit pe Do*nul aducJnd daruri de *Jncare necurate. $tnd se aduc 5en)e cu cusur, acesta este se*nul Mci aritudini de reprsde, ti o sd2l de atitldi* nu ri se "tri02tr2 cu .elul de la tihceput de 8re au dat do0ad7 e-ila&ii reJntorsc acas7. Aceast7 atitudine pare si )i )ost Jnso&it7 &i de o negli5en&7 Jn ce pri0eKte plata .ec)uielilor cerute Q<L TY @SO. Abu*riJe pe care te conda*n7 Maleahi sJnt cele pe care a Jncercat s7 le corecte.e ee*ia. Este i*A-ibil si dare.5 2rr8 cu ddtirate dd 1te pZibil si 1 )1t srisi iD a*pul 0i.iti lui Dia la sua. c.l pu"n Da ] parc cn ea nc pdire rpbnMii0 din reatl p.rioda. n. s.hl" cortsrutu)trl

$artea con&ine dou7 p7r&i principale, iar scopul ei po.E n d+%"r pnn stldiere conlinutului ei, 'riro p1rtc Q..p. @ ti Gl aE de . lae cu p,.ant lui tsEe# iar cea de-a doua parte Qcap. < Ki 4O cu 5udecata care 0a 0eni asupra celor 0ino0a&i Ki cu binecu0Intarea de 1re Fr lse)icia .ei care s, 'ociis. A* putea anali.a cartea ast)elL a. Titlul Q@L@O E-ist7 o leg7tur7 Jntre acest titlu Ki cele scrise la Jnceputul capitolului <. %ndi)erent c7 Maleahi este sau nu ete un ne prcp.iu, ac1t curant ne spure cl el Erce un lZagd 1l lui Dlll*ehu. 1. Dragostea %ui Du*nT-u pentru %srael Q@LG-BO Du*ne.eu JKi declar7 dragostea )a&7 de popor piin )aptul c7 @-a ales pe %aco0 Ki @-a lep7dat pe Esau. Acest lu.V se ,.d. din )Lptul c, edon 1t2 d1tat W re)ugia&ii din Edo* nu 0or reuKi niciodat7 s7 se reJntoarc7 Ki s7 reconstruiasc7, Jn ti*p ce %srael s-a Jntors de5a Jn &ara pro*is7. PA< MA%+EA!%, $ATTE%% #/% c. ; descriere a p7c7tui&ii lui %srael Q@L1-GLAO 'rorocul Jncepe acu* s7 descrie cu Jndr7.neal7 cele *ai *ari &i *ai caracteristice p<ca te ale na&iunii care au atras *Jnia lui Du*ne.eu asupra na&iunii. Du*ne.euesteiatIl poporului, c7ci El ia hr7nit Ki i-a )7cut s7 creasc7. /n tat7 *erit7 cinste Ki dragoste, dar %srael nu &i-a *ani)estat aceste atitudini )a&7 de Du*ne.eu. Aceast7 plJngere se re)er7 Jn *od particular la preo&i, care sJnt repre.entan&ii poporului Jnaintea lui Du*ne.eu. AceKti preo&i care trebuiau s7 )ie un e-e*plu de tea*7 s)int7 Jn ceea ce pri0eKte Jnchinarea, au dispre&uit, de )apt, nu*ele Do*nului, Jnchinarea Jn chip ne0rednic i-a caracteri.at Ki pe str7*oKii lor din secolele 9M% &i 9%% J.d.$r., pJnI dnd pedeapsa e-ilului a c7.ut peste %uda. Acu* e-ilul este de do*eniul trecutului, dar lec&ia lui nu a )ost Jn07&ata. Restaurat Jn &ara sa, cu posibilitatea de a se Jnchina Jn Te*plu, %uda p7c7tuieKte &i acu* J*potri0a Do*nului, Jn acelaKi )el ca &i Jnainte. Acu.a&iile care J se aduc lui %srael sJnt pre.entate sub )or*a unui dialog. #a )iecare acu.a&ie a Do*nului se ridica o Jntrebare sau se contest7 acu.a&ia respecti07. De e-e*plu, Do*nul Ji acu.7 pe preo&i c7 au adus Jnaintea #ui daruri de *Jncare necurate. Ei r7spundL 6$u ce le-a* spurcatU+ Reiese deci )oarte clar c7 preo&ii au adus Do*nului 5ert)e care a0eau cusur. Acest lucru era o Jnc7lcare direct7 a #egii, care cerea ca darurile s7 )ie )7r7 cusur, )n schi*b, ei au adus ani*ale care erau oarbe &i sl7b7noage &i, )7dnd lucrul acesta, Ki-au *ani)estat dispre&ul )a&7 de Do*nul. 1rd *rinile lor du ddu asd2l d. 5dde, .D ] puteau ei oare aKtepta s7 )ie pri*i&i de Do*nul Ki s7 g7seasc7 trecere Jnaintea #uiU Q@LAO. Mai bine ar )i ca por&ile te*plului s7 se Jnchid7 cu totul, decJc s7 se aduc7 Jnaintea Do*nului ast)el de 5ert)e Q@L@SO. AtJt 5ert)a dt &i cel care o aducea erau de neacceptat Jnaintea Do*nului, iar preo&ii erau dispre&ui&i de po-prar. Du*ne.eu nu doreKte ast)el de 5ert)e, c7ci chiar Ki Jntre ea*uri u*ele #ui 0a )i *are, aKa tndt % se 0or ad(e 5dde cuate Q@L@D. T2tea ou s re)era ta 5ert)ele pe care na&iunile p7gJne le aduc du*ne.eilor lor, a. la 0re*ea dnd ade07rata E0anghelie se 0a r7spJndi Jn toat7 lu*ea &i dnd toate popoarele % se 0or Jnchina Du*ne.eului cel ade07rat %srael, Jns7, a Jntinat *asa Do*nului Ki a g7sit c7 a-# slu5i pe Du*ne.eu este un lucru plictisitor, lucru care a )7cut din ei un popor care se a*7gea &i care era egoist. Dac7 nu se 0or poc7i, atunci un bleste* 0a 0eni asupra preo&ilor. Jn GLB-P, Do*nul arat7 clar care este ade07rata datorie a preo&ilor, &i ast)el apare un contrast puternic Jntre ceea ce ar trebui s7 )ie preotul &i ceea ce era Jn realitate, )ntr-ade07r, prin e-e*plul slab pe care-@ d7dea, Jn loc s7-i Jn0e&e pe al&ii, el Ji ducea Jn r7t7cire. El Ji Jn07&a pe aloi cu p7rtinire QGLAbO. d. $onda*narea c7s7tori`)or *i-te Ki a di0or&urilor QGL@S-@PO. Tbtiisradi&ii a0eau acela&i tat7L Du*ne.eu a )ost acela care a Jnte*eiat na&iunea. De aceea, ei trebuie s7 dea do0ad7 de unitate. Jn schi*b, ei s-au co*portat cu p2r)idta. E ru pohEr r)in"nia Dodulu5 pracdcarea c7s7toriilor *i-te, Qc7s7torindu-se cu cei dintre ea*uriO. $ei care au )7cut lucrul acesta, ins7, a0eau s7 )ie ni*ici&i. Di0or&ul era un alt lucru )rec0ent, Ki Do*nul ur7Kte di0or&ul. Ei au Jnceput s7 5usti)ice aceste p7cate Ki sI aduc7 argu*ente ra&ionale Jn )a0oarea lor. Do*nul dedar7 c7 poporul #-a obosit cu cu0intele lor. Ei #-au ignorat &i au ac&ionat ca Ki cu* p@ nici nu ar )i e-istat. e. = =#i Donnului Q<L@1O Maleahi Jncepe acu* s7 )oloseasc7 un li*ba5 caracteristic prorociei, declarJnd c7 *esagerul Do*nului 0a 0eni Jntr-ade07r &i 0a preg7ti .iua 0enirii Do*nului pe care-# caut7 poporul. El 0a 0eni ca un topitor care 0a puri)ica Ki 0a cur7&a na&iunea, Ki cine 0a putea sta Jn picioare Jn .iua 0enirii #uiU $a re.ultat al acti0it7&ii #ui, 5ert)ele %ul %uda Ki cele ale %erusali*ului 0or )i pJacute Jnaintea Do*nului Q<L4O. Dar 0enirea #ui 0a aduce cu sine 5udecata, &i aceasta 0a c7dea asupra acelora care Ji asupresc pe al&ii. egreKit Jns7, %aco0 nu 03i )i ni*icit cu totul, c7ci Do*nul nu se schi*b73 E% r7*Jne 8dincio2 'b*niDor #ui @<L1O= ` 'oc7in&a Vi .eci*ala Q<LP-@GO Aposta.ia na&iunii nu esre un lucru nou, ci a continuat din 0re*uri str70echi. Aceasta s-a *ani)estat prin )aptul c7 ei au Jncetat s7-% *at dea lui Du*ne.eu .eciuiala pe care o poruncise El- Acest lucru Jnse*na c7 ei Jl )urau pe Du*ne.eu. Dac7 na&iunea si-ar aduce

.eciuielile a&a cu* ar trebui s7 o )ac7, Du*ne.eu 0a r7spunde Jnchin7rii ei &i JKi 0a re07rsa peste ea o binecu0Jntare care 0a atrage aten&ia Ki altor na&iuni. g. ; pro*isiune de eliberare din *ina p7g&ailor Q<L@<.4L<O a&iunea rostise lucruri pline de resenti*ent J*potriE lui Dlll8au Se po)t cd poporul oroid8 ca nu *ai *eritas7-# slu5easc7 pe Du*ne.eu. Dar printre ei *ai erau &i dintre aceia care se te*eau de Do*nul, &i aceKtia se Jncura5au unul pe cel7lalt. Do*nul a luat a*inte la aceKtia, iar pe ei pe lJngI )aptul c7-i 0a cru&a, Ji 0a )ace *oKtenirea #ui. giua 5udec7&ii 0a 0eni cu siguran&7 Ki B 0a ni*ici pe ceJ JngJ*)at, dar pentru cei e sr .n de *2le Do*ului reprnLAnisE, a siri ca un soare &i Jn aripile ei 0a )i 0indecare, bucurie Ki 0icdi.j h. $oncluie @4A,1O 'roroda se Jncheie cu s)atul ca poporul s7-&i aduc7 a*inte de #egea lui Moise Ki cu 0estea c7 Jnainte de a 0eni *area )i Jngro.itoarea .i a Do*nului 0a 0eni %lie. B%B#%;ZRA"%E. J.Z. BaldFin, !aggai, gechariah, Malachi, T;T$, @APG3 D.E# Jones, !aggai, gechariah and Malachi, TE$, @A1G3 J.M.'. S*ith, in Mirchel# S*ith and BeFer, !aggai, gechariah, Malachi and JoholR %dL, rAtG. E-5.y, J.Z.B. MA#TA, QJn gr. Melite3 "apt. G8L@, 9A 6Melita+O. ; insul7 Jn centrul M7rii Mediterane, la @SS de (* S de Sicilia, cu o supra)a&7 de apro-. G41 (* p7tra&i Qa nu se con)unda cu insula Ml5et sau Meii tene de pe coasta oalMtiei3 Ei ;J[# MeinrdW, jSt- p3d Sbit Frec(ed in Dal*a&ia+, BA <A,@AP1, p. @4B-@4P.O Aici a )ost purtata corabia %ui 'a0el din $reta, de 0intul care b7tea din E sau E Ki care se nu*ea Eurachilon QGPL@4, 9SR 6nord- est+3 ]9HXTO. Dup7 nau)ragiu, Ki Jnainte de a-&l continua dru*ul spre Ro*a, prin ?ira-cusa, Regio Ki'u.ole QG8L@@-@<O, 'a0el a petrecut trei luni pe aceast7 insul7. El a QScut aid 0indec7ri, iar grupul nau)ragia&ilor s-a bucurat de un *are respect PA4 Jnccptnd cu secolul al 9%Mea J.d.$r., Malta a )ost ocupat7 de )enicieni. u*ele Jn sine Jn li*ba )enician7 Jnsea*n7 6re)ugiu+ QJ.%# !arris,TprG@,@ASA-@A@S, p, uO. Mai tt.iD sren sicilieii au hit Ai eih Maltai pe insul7 e-ist7 *Kcrip&ii biling0e care datea.7 din pri*ul secol d.$r. )u anul G@8 #d.$r., insula a trecut de cub controlul cartagine. sub control ro*an QTitus #i0ius B@.G@O, dobJndind nud tJr.iu statutul de 6d0i-tas+ Qlat. cetate nid.O. #ocuitorii d erau barbari Qtar-baroi, G8LG, 4O nu*ai Jn sensul c7 nu 0orbeau greaca. trobalil c, #8 s re)dl la ud dio eii loi in 0. 4 dnd se re)era la Di(c QDreptateaO. 'ublius, 6*ai *are-ld Q0, ,, . lZt prcbabil u suhordoEt al petrddui Sitiliei. Ti;ul s7u QJn gr. protasO este atestat de insiptii Qdc, @4, 1S@3 $J,, rD P4AsO, #ocul nau)ragiului se pare s7 )i )ost ceea ce ast7.i senu*eKte 6Zol)ul S). 'a0el+, la @< (* : de R)elletta de 1t.i QFi 0rM. R,sey, S'T p, <@4 hl*.O. B%B#%;ZRA"%E. J. S*ith. 9byage and ShipFrec( o) 'aul4,@88S3 :. Burridge, See(ing che Site o) St 'tuil=s ShipFrec(, @ABG3 J.D. E0as, Mdlt4 lAsA3 cJ. !,lu, +EuDuilo and Melita, ,l%S s.tr. G1,@APB, p. @SS@@@. B.".!. MAM; A, r.1t atint apa)t h Biblie nu8i h M.t. 1LG4 W #F @1LA, u, @< g 1te o nactit2raE . cu0Jntului ara*aic *ontana. Acest cu0Jnt Jnsea*n7 bog7&ie sau pro)it3 dar $ristos 0ede Jn el l7co*ia egocentristS care pune st7pJnire pe ini*a o*ului &i care, de aceea, ! Jnstr7inea.7 de Du*ne.eu QMat. 1L@A s.ur*;L cJnd un o* 6posed7+ un lucru, Jn realitate acel lucru ti posed7 pe o*. QR)e.i punctul de 0edere care sus&ine c7 Ma*ona 0ine de ta cu0Jntul de origine babilonian7 tni**a, absolut ni*ic+O. 6Bog7&iile QMhonO n2depteg dh #u @1LA e reler, t boga&ii dKtJgate Jn *od necinstit Q". !auc(, TD T 4, p. <88<ASO sau pur &i si*plu, bog7&ii d&t5gate din *oti0e egoiste Q0e.i #uca @GL@B &.ur*.O. Jn&elesul posibil este c7 ast)el de bani, )olosi&i pentru al&ii, pot d trans)or*a&i prin aceasta Jn ade07rate bog7&ii Jn 0ia&a d2 .poi Q#E @1L@GO, D%=/;Z%A=%E, $. BbF4 M=O TT G, p, a<1a4S3 J.D.M. Derrett, laF * the eF =testa*ent, @APS. E.E.E %%%%MRX. $ln .b,. lllreO. @. un le ln drunl !ebronului, la 9de Macpela QZen. G<L@P,@A3 4AL<S3 BSL@<O, pe care S JntJlni* atunci cJnd studie* 0ia&a luiAEas QcD, l<L@a3 @4L@<3 @8@@O g ,8 Q<sL GPO. A0iaa*a locuit o perioada destul de Jndelungat7 sub ste5arii de la Ma*re3 acolo a .idit un altar, acolo a au.it c7 #ot a )ost princ, acolo i-a )7cut leho0a pro*isiunea c7-i0n da un )iu, acolo a *i5locit el pentru Sodo*a Ki tot de acolo a 07.ut el )u*ul ridieJndu-se deasupra Sodo*ei &i a cet7&ilor di*pre5urul ei. #ocul a )ost identi)icat ca )iind RI*et el-MhalJl, la 4 (* d. !.bM, Aici coBranrin a .tdit o bsillg, .ttui de un ste5ar )oarte 0echi despre care se spunea Jn 0re*ea lui Qca &i pe 0re*ea lui Josephus cu GBS de ani *ai de0re*eO e7 este copacul sub care A0raa* i-a pri*it pe Jngeri, )Sr7 s7 &tie c7 sJnt Jngeri QZenesa @8L4,8O. A e-istat un altar Jn locul acesta Jn perioada *onaihal7, dar el a )ost un loc s)int Jnc7 Jnainte de

0re*ea lui A0raa*, la Jnceputul epocii de bron.. MA A%%AT, MA A!ET%"% G. ; c7petenie a a*ori&/or, care locuia la Ma*re Ki care J*preun7 cu )ra&ii lui EKcol si Aner i s-au al7turat lui A0raa* Jn lupta J*potri0a lui $herdor-r.olE Qcin. @4L@<,G4O. B%B%%;$RA%%E. E. Mads, Monbrc, G W@= lASP. ".".B.

Ma*re, identi)Jait cu *ode*ul RI*et el-Mhal!. MA A% . ro8 h <r. a nl8lui ebr. MeMh2n Q.5nJngJietor+O. $rescut Qca &i )rate adopti0O cu %rod Antit4 0ia" lui MMn a lut o r.@to1atut )8rte di)erit7 )a&7 de cea a gu0ernatorului, &i Jl g7si* ca )iind unul dintre liderii creKtini din Antiohia, J*preun7 cu 'atl i cu Batuba Q"apt. @<L@O, '1ilil s, )i )1r Jnrudit cu un a( Manaen sau Menahe*, un esean care, dup, dl2 Elabt2 d2 J1ephu Qnr. @B.<P<O, . )ct u pdeten al lui %"d cel M*. J.D.D. MA ATTA% MA A!BT%T%%. r. "id ld sobal, tul lui Seir, hontul Qc2r. <1.G<i @ $Tn, rL4SO. ore a )ost str7*oKul unui dan care locuia Jn Mun&ii Seir &i care ti purta nu*ele. Mai tJr.iu acest clan a )ost asi*ilat de Edo*. G, urEle 8i cer.ld und2 au )Zr dusi h 8" ti0itate niKte benia*J&i Q@ $ron. 8L1O &i care pare s7 )i )ost aKe.at7 Jn 0ecin7tatea Betlee*ului Qdup7 $TT, p. @BBO. %SBE &i Zrollenberg sugerea.7 c7 aceast7 cetate ar trebui identi)icat7 cu Manocho, un oraK Jn &inuturile deluroase ale %udeii, care este *en&ionat7 Jn losua @BLBA, #XX, care la rJndul ei ar trebui probabil identi)cta o Ml*E din .ilel2 %Ocd., %a s0 de rerue/in. M*hd *5 poate 1 aV2.aE oh.n din J,d. GSL4<, c7ci a*bele nu*e Jnsea*n7 6loc de odihn7+. Scrisoarea A*arna GAG QA EX p. 48AO *en&ionea.7 a aKe.are nu*it7 Manhatu Jn apropiere de Zhe.er, care ] rc)cr, Drcb.bn %a acelai l*. Manahet5&ii, locuitorii Manahatului, sJnt *en&iona&i Jn @ $ron. GLBG,B4. Ei erau descenden&ii lui $aleb. Ju*7tate din ei erau descenden&ii lui ?obal Ki 5u*7et2 denddtii lui SalrE. Qr SA%M;%;. J.D.D. PAS %A ASB 0 9 R) labesaJZileaduluJ9M -= !arta pre.enttnd &inuturile alocate se*in&iei lui MInase.

MA ASE Q.ae tae sV dtdl. @. cel ha@ =l8 nu al lui losJ), n7scut Jn Egipt dintr-o *a*7 egipteanc7 pe nu*e Asnat, )iica lui 'oti-"era, preotul lui ;n QZen. 4@LB@O, %srael i-a acceptat pe MInase &i pe E)rai* ca a0Jnd drepturi egale cu Ruben &i Si*edn, dar MInase I-a pierdut dreptul de JhrJl+ n7scut Qb=(drO, Sn a0an-Ja5ul )ratelia s7u *ai tb7r E)rai* QZen. 48LB, @4O. ; paralel7 interesant7 poate )i g7sit7 Jntr-o perioad7 precedent7 Jn literatura ugaritic7, Meret #egend QThb. @GT <, @BO, J2 ei lEi dnLr dinre ei m rcl 1e .d dintti n7scut Qabr(nO, G. Se*in&ia lui MInase se tr7gea din Kapte )a*iliiL una din Machir, iar celelalte Kase din Zalaad. Ei au ocupat &ara de a*bele p7r&i ale %ordanului3 partea de la p le-a )ost dat7 de Moise, iar partea de 9 de losua $%os. GGLPO. Dup7 trecerea %ordanului &i aKe.area poporului Sn &ara pro*is7, mosua a per*is unei 5u*7t7&i din se*in&ia lui MInase, H*preun7 cu Ruben si Zad, s7 se Hntoarc7 pe teritoriile pe care le-au cucerit de la Slhon, J*p7iatul !esbonului &i de la ;g, J*p7ratul B,str@ui Q le <GL<<O. 'a.ta d. E a Junrie)it=l se*in&iei %ui MInase acopsrea partea Zalaadulul &i tor Basanut QDeut. <L@<O. Ju*7t7&ii de 9 a se*in&iei i s-a dat un p7*Jnt bun la de E)rai* &i la S de gebulon &i de lsahar Qlos. @PL MGO. Aoeast7 parte de 9 a )ost J*p7r&ita Jn .ece p7r&iL dnd au )ost date )a*iliilor cu descenden&i de parte b7rb7teasc7 Ki dnd p7r&i celei de-a Kasea )a*ilii din se*in&ia lui MInase, adic7 ur*a&ilor lui !e)er, tuturor )e*eilor si )iicelor lui ^elo)had Qlos. @PL<O. 'artea de 9a lui MInase a inclus o salb7 de )ort7re&e canaanite &i de cet7&i puternice, printre care au )ost ] Meghido, a Taanac, a lblea* si ] BetKan. Si nu au reuKit s7 cucereasc7 aceste cet7&i, d le-a obligat Jn cele din ur*7 s7 pl7teasc7 tribut. $u toate c7 partea alocat7 lui MInase &i E)rai*, se*in&iei lui %oai), a )ost Jntins7, ei s-au pllns lui losua cerJndu-@ *ai *ult p7*Jnt. $a r7spuns, el i-a s)7tuit s7 se do0edeasc7 0rediuti cur7&ind supra)e&ele J*p7durite care nu au )ost cerute de ru*eni $%os. @P3@4-@8O. Zolan, o cetatea Basanului, la E de MInase, a )ost una din cele Mase ] cet7&i de re)ugiu Qlos. GSL83 G@LGP3 @ $ron. 1LP@O. Se*in&ia a )ost renu*it7 pentru 0ite5ia ei3 printre eroii ei se nu*7r7 Zhedeon %n partea de 9 QJud. 1L@BO ti h)t. ti p1tu de E QJud. @@L@O. itie dad d5, ]nirli. lul Mrre r.au un cu Da0id # ltc#s Q@ crcn, @GL@A-GSO d de a,e,lE8 la, rpdin5t # lih brDn d s, .5uDn pe tron Q0. <@O. MrDddl1 u )o1r printre cei care au )ost deporta&i %n AsJria de c7tre Tilgaipalasr Q@ $rcn. BL@tG1O

PA1 S-a/ g7sit di)icult7&i Jn genealogiile se*in&iei lui MInase, aKa cu* stnt acestea date Jn u*. G1LG8-<43 %e. @P@@-<3 % $rd, GLG@-G<3 PL@.t-@A Qcd nDT 6MInase+O. Dar se accept7 ideea unei corup&ii Jn te-tul din @ $ron. PL@4-@B, atunci ar*onia poate )i res-tanat7. Este posibil ca ter*enii 6!upi* &i ?upi*+ s7 )i L=ost introduKi Jn *od eronat din 0. @G Jn0. HS sieste posibil ca ter*enul 6Asriel+ s7 repre.inte o greKeal7 strecurata Jn ti*pul copierii. S co*para&ie a te-tului Jn ebr. a acestor 0ersete cu #XX, "etita sirian7 &i 9ulgata indica posibili ta tea ca te-tul original sa )i a0ut ur*7toarele cu0inteL 6"iuO lui MInase QAsrielO... a c7rui &iitoare siriana... t-a n7scut pe Machir tat7l lui Zalaad Ki MachJr &i-a luat o ne0ast7... Ki nu*ele sorei lui Maaca &i nu*ele.. .^elo)-had3 Ki ^elo)had a a0ut )ete... Jn a)ara de aceste 0ersete, genealogiile se potri0esc unele cu celelalte. <. "iul lui E.echia &i al lui !e)&iba. A Jnceput s7 do*neasc7 la %erusali* la 0Jrsta de @G ani &i a do*nit AB d. ai QG %D,, GrL@3 G $rc, <<L@O3 probabil conducJnd J*preuna cu tat7l s7u Jntre 1A1-1<1 #d.$r. Ki singur Jntre anii 181 &i 14G #d.$r. QE.R. Thiele, The Mysttrious u*berso)the!ebreFMings, @AB@,p. @B4 K,ur*.O. Ti*pul ctt a do*nit a )ost, Jn ce pri0eKte religia, o perioad7 de regres, cau.at de spai*a care le-a %nspirat-o Asiria Ki de )ascina&ia pe care au a0ut-o pentru cultele pIgJrte ale acesteia. Aceast7 )ascina&ie a re.ultat Jntr-un sincretis* Qo co*bina&ie Jntre slu5irea lui Du*ne.eu &i slu5irea lut BaalO. Baalis*ul era un cult al Astarteelor, in care se practica Jnchinarea pe Jn7l&i*i+, Jnchinarea la aKtri Jnso&it7 de spiritis* Ki ghicire. #unga lui do*nie a )ost sJngeroasI Ki reac&ionara, Ki notorie pentru introducerea altarelor ilegale tn cur&ile Te*plului &i pentru )aptul c7 6Ki-a trecut )iii tdr )oc, ln 0at8 )iulu5d lui !lrbn u*ele 6MInase regele lui %uda+ apare pe 'ris*a lui Esarhaddon QMe-na-si-i Sarla-!-diO Ki pe 'ris*a lui Assurbanipal QMi-in-si-e Var la-7-diO, printre cei GG de regi care erau tributari Asirid Q)l MT, p. GA@, GA4O. $artea $ronicilor relatea.7 despre deportarea lui MInase la Babilon, despre c7in&a Ki eliberarea lui QG $ron. @<L@S-@<O. $a episod paralel cu acesta *en&ion7* prinderea )i apoi eliberarea lui eco %, regele Egiptului, de c7tre Assurbanipal QRassa* $ylinder, A ET, p. GABO. Jntrue)t in ti*pul do*niei lut MInase a a0ut loc o re0olt7 J*potri0a Asiriei, cu scopul de al spri5ini pe ?a*aK-Ku*-u(Jn, 0icerege al Babilonului, este posibil ca )i MInase s7 )i )ost i*plicat Jn aceast7 re0olt7 T:ET3 p. GA8O. Re)or*a lui pare s7 )i )ost super)iciala a )ost supri*at7 Jn ti*pul do*niei )iului s7u. !/AJS.

S substan&7 care a constituit hrana de ba.7 a israeli&ilor Jn ti*pul pribegiei de 4S de ani prin pustie mE-od. @1L<BO. $Jnd %srael a *ur*urat Jn pustia Sinai c7 nu are hran7, Du*ne.eu le-a dat 6pune din eers QE-od. @1L43 's. P8LG<-G4O, Ki *ia Jncetat s7 le-o dea, Jn duda *ur*urelor lor Q u*. @@L13 0e.i ee*. ALGSO, pJn7 cJnd nu au intrat Jn $anaan &i au *lncat din roadele acelei &7ri Qlos. BL@GO. %sraeli&ii trebuiau s7 adune )iecare dte un o*er Qo unitate de *IsurI egal7 G.G@ n.tr.O ti*p de cinci .ile, tara Kasea .io cantitate ibi7, pentru a a0ea Ki Jn aua Sabatului, c7ci Jn .iua Sabatului *ana nu *ai c7dea. De obicei *ana nu se p7stra pJn7 a doua .i, )7cea 0ier*i Kl pri*ea un *iros Jns7 *ana care trebuia p7strat7 pentru .iua MA A Sabatului nu se altera, deoarece trebuia )iart7 sau coapt7 dinainte QE-od. @1L4-B3 @1-<SO. Jn )iecare di*inea&7 dup7 ce disp7rea rou7, pe p7*Jnt se g7sea ce0a rotund ca &i bru*a, alburiu, ca &i s7*Jn&a de coriandni sau ca niKte bobite de beldiu*, cu un gust ca &i *ierea3 putea )i *7cinat7 &i )olosit7 la g7tit sau coapt7. 'oporul a spusL 6$e QtnanO este aceastaU+ &i au nu*it-o *an7 Q*auO. Acestea sJnt in)or*a&iile pe care le a0e* Jn E-od. @1L@4-@B, <@3 u*. @@LP-AO. #a porunca lui Du*ne.eu, a )ost p7strat un o*er de *an7 de c7tre Aaron, ca o *7rturie pentru genera&iile riidE Qltrcd, l1L<A<.a3 ,b. ALr4O. Mul&i au )7cut tot )elul de specula&ii Jn ce pri0eKte natura e-acta a acestei *ane, Ki se cunosc *ai *ulte apari&ii par&ial si*ilare b acest sens a acestei *ane. 'Jn7 Jn 0re*ea noastr7 Jn Sinai, e-ist7 anu*ite insecte care Jntr-o anu*it7 perioad7 a anului, *ai precis cJte0as7pt7*Jni Jn luna iunie, produc e-cre&ii Jn )or*7 de *iere e-tra)lorai7 pe ra*urile de ta*arisc. oaptea, aceste bobite cad de pe ra*uri pe sol, pJn7 cJnd c7ldura soarelui atrage )urnicile care le adun7, Bobitele sJnt *ici, lipicioase, uKor colorate Ki dulci ca .ah7rul, ase*7nJnduse ui*itor de *ult cu descrierile care le g7si* Jn E-od. @1 &i u*. @@. Alte insecte care produc aceast7 *iere e-tra)loral7 sJnt cunoscute Jn S iiiai Ki Jn *ul te alte p7r&i, de eite*plu anu*i&i greieri. Tbtu&i, produsele acestor insecte nu se potri0esc Jn toate caracteristicile cu descrierea biblic7. $u pri0ire laaceBtea,0e.i".S.Bodenhei*er,Bi @S, @A4P, p. @-13 pentnt o )otogra)ie

care pre.int7 o ra*ur7 de ta*arisc cu aceste bobite, 0e.i :. Meller, TTie Bible as !istory, @AB1, planKa de la paginile @@G &i @@<. Jn partea de S a Algeriei, Jn @A<G &i de ase*enea cu aprcnc PS de ani Jnainte de acest an, Jn ur*a unei st7ri attnce)erice neobiKnuite, 6au ap7rut precipita&ii cu o substan&7 )7inoas7 albuirie, )7r7 *iros Ki )7r7 gust, care a acoperit corturile Ki 0egeta&ia Jn )iecare di*inea&a+ QA. Rendle Short, Modern Disca0ay and the Bi:e<,@ABG, p. @BGO. Tot Jn @A<G, o substan&7 alb7 ca *ana a acoperit Jntr-o di*inea&7 o supra)a&7 de 14S - @8 * pe o )enu7 Jn atal, Ki a )ost *tncata de c7tre b7KtinaKi Q!.S. $eh*an Jn :DB, p. <PBaO. ici unul din aceste )eno*ene nu a satis)7cut datele biblice, &i de aceea )urni.area *anei r7*Jne pJn7 la ur*7 de do*eniul *iracolului, Jn special Jn ceea ce pri0eKte continuitatea cantitatea &i periodicitatea de Kase .ile Jn care era )urni.at7. E-e*plele paralele citate *ai sus pot indica, totuKi, natura ba.ei )i.ice pe care a )olosit-o Du*ne.eu ca sI )urni.e.e aceast7 hran7. M8 a )o.t )olosita de Dlllru8E a dt 8 o l2crle spiritual7 dt &i ca un *i5loc de sub.isten&7. #ui %srael i s-a spus c7 atunci cJnd ducea lips7 de alt7 hran7 Q6te-a* l7sat s7 su)eri de )oa*e+O, Du*ne.eu prin tri*iterea *anei @-a Jn07&at c7 +o*ul nu tr7ieKte nu*ai cu pJine, d cu orice lucru care iese din gura Do*nului+ QDeut. 8L<, 0e.i 0. @1O. Du*ne.eu le-a dat *ana sase .ile Ki le-a re&inut-o Jn cea de-a Kaptea .i ca s7-i Jn0e&e ascultarea, dar %-a g7sit 0ino0a&i de neascultE QErcil. @1LA, E.i D GS, GB-<SO, iu $rislo. )oloseKte *ana, 6pJinea din cer+ pe care o d7 Du*ne.eu, ca un si*bol care 0orbeKte despre El, ade07rata 'Jine a 0ie&ii, Ki pune Jn contrast si*bolul cu substan&a real7L 6p7rin&ii 0oKtri au *Jneat *ana Jn pustie &i au *urit+ Q)oan 1L4AO, dar a putut s7 spun7L 6Eu sJnt 'Jinea 0ie&ii... care s-a pogorJt din cer. Dac7 *7nJnc7 cine0a din pJinea aceasta, 0a tr7i Jn 0eac+ foan 1L<B, B@, &i 0e.i 0. G1-BA posti*O. 9ia&a 0e&nic7 a )ost pus7 PAP MA A la dispo.i&ia o*ului prin *eritul *or&ii lui $ristos Q0. B@O. )a Apocalipsa GL@P, 6*ana ascuns7+ repre.int7 sub.isten&a spiritual7 J*p7rt7Kit7 de c7tre Duhul lui $ristos. MA ; A!, ,btB@ lui satMr Fel2 1te id2nric in ce pri0eKte )or*a cu cu0Jntul care Jnsea*n7 6loc de odihn7, stare de odihn7+, care pro0ine din r7d7cina nFh, 6a se odihni+ 'SDBO, sJ cu :Idi el-Munah, care de la Tibneh Q_ Ti*naO intr7 Jn :Idi ?arIi. Manoah a )ost un danit din ^orea Q&o=r7O QJud, @<LGO si este posibil ca un nu*e s7 deri0e din cel7lalt. ; leg7tur7 cu Manahari&ii din @ $ron. GLB4 pare *ai pu&in plau.ibil7. AceKtia au )or*at un dan al calebi&itor Jn %uda Q@ $ren. GLBS K.ur*.O &i este posibil s7 )i )ost printre oa*enii lui %uda care au tr7it Jn ^orea Jn perioada post-e-ilic7 Q ee*, @@LGAO. 'entru o discu&ie asupra acestor coinciden&e, 0e.i $.". Bu*ey, Boo( o)Judgcs, @AGS, p. <4@. Manoah este cunoscut Jn pri*ul rJnd pentru c7 a pri*it din partea unui Jnger 0estea pri0itoare la naKterea lui Sa*son. El pare s7 )i )ost un o* ruga ti0 Ki te*7tor de Du*ne.eu. A Jncercat s7-@ con0ing7 pe Sa*son s7 au se c7s7toreasc7 cu o )e*eie care bu s din %sEel QJud. @4L<O. A nuir i8int.a 1ului rL, QJud. @1L<rO. A.c. MA; , MA; %T%t. @. Dendend tui $aleb din se*in&ia lui %uda. Maon a )ost )iul lui ?a*aJ Ki tat7l locuitorilor din Bet-^ur Q@ $ron. GL4BO. Dup7 lista din %os. @BLBB, oraKul Maon se a)l7 Jn luda. Jn aceast7 .on7 s.a asc Da0id d 8*nii lui cJnd au tucit de sad Q@ s*. G<LG4.GBO d tor Toto a leuir 3i bdratur abal Q% Sa*. GsLGJ, Men5lii sini nddoEri ir listele o)icia#e a@2 c2lor ca s-au tnbE din 3rt `i,E GLSS, 9A 6Mehuni*+, 9SR 6Meuni*+3 ee*. PLBG, J,leuih+O, Mhnb2rel-Msia la l4 (n s de !ebrcn ,i la 1B %on 9 de Za.a este situat pe locul str70echii aKe.7ri. Aici au )ost descoperite r7*7Ki&ele unor 0ase care datea.7 de pe la Jnceputul epocii )ierului, precu* Ki ruinele unei i*portante sinagogi cu *o.aicuri datind dintr-o perioad7 *ai r)r.ie, Ki anu*e din sec.'`9i d,$r. ;raKul este Jncon5urat de p7Kuni, probabil ceea c2 e rl* +pstia MaoD., ud2 a clorat Da0it E)#=siu clnd )rBa de snul ; san. G<LG4.GsO si uJd8 )ost sal0at datorit7 unui atac al )ilistenilor Q@ Sa*. G<LGP K.ur*.O. G. irn popor Ztil h [nasiordania, c1rc <a aliat cu A*alec Ki cu SJdorti&ii, ca s7-@ asupreasc7 pe %srael QJud. @SL@GO3 un popor de p7stori atacat de E.echia Q0SR .M.uih+, @ $rcn, 4Larl si de ;.ia QG $rcd G1LPO. #eg7tura lor cu *oabJtii Ki cua*oni&ii QG $ron. GSL@O. * rug8= ct Mojd4 la sE de pet* a tosr reKedin&a lor. J+V-T. MARA, Qih ebr, nard, +aro@O. Aera a )1i Dritu tab7r7 a %sraeli&ilor dup7 trecerea M7rii Ro&ii, care a purtat un nu*e. #ocul a )ost nu*it Mara pentru c7 acoto ru (, gTit d2.tt ate *re Q,-od @BLG<L u*. <<L8-AO, Ki este posibil ca acest lucru s7 se )i datorat Ki co*par7rii acestor ape cu apele dulci ale ilului cu care era obiKnuitpoporul. 'resupunJnd Jn *od plau.ibil c7 ruta lor ducea spre *un&ii din partea de S a peninsulei Sinai, deseori Maia este indenti)icat7 cu oraKul *ode* Ain !aFarah, la cea. PB de (* SSE de sue.. oric*, !.!, RMley Q"ro* Joseph ,o Joshua, @ABS, p. @S4O Ki J. Zray Q9T 4, @AB4, p. @4A K.ur*.O au identi)icat Mara cu ] $adeK, punct de 0edere respins de ZTP,= p. GBG, n. G@83 B. Rothenberg KiC.Aharoru, $od =s :ilde*ess, @A1@, p. @@, A<s.ur*., @4G K.ur*., pre.int7 a*bele puncte de 0edere. Q] '/ST%A EX;D/#TD. B%B#%;ZRA"%E. B.S, $hiids, E-odus)=iAP4\ p. G1B-GPS. -J.D.D.

Z,%.D, MARA ATA. ; )or*ul7 ara*aic7, )olosita Jn @ $or. @1LGG ln lol* ei RsnslihE,1, )ti s1 i ] d8 ni.i o e-plica&ie. Jn Didache Q@SL1O, aceast7 )or*ul7 apare ca o parte a liturghiei euharistice. 'robabil c7 e-presia ar trebui Jn&eleas7 ca )iind ntaran7 rcJ. 69ino, Do*nul nostrul+ Q0e.i Z.!. Dal*an, Zra**ati( des 5u7isch-paiastinisdi Ara*aisdt, p. @GS, n. G3 GAP, n. G3 de ase*enea Jesus-Jeshua, @AGA, p. @<, despre hot7rJrea asupra e-presiei *aranI etI care are acelaKi Jn&elesO. AKteptarea Ki dorin&a nespus7 e-pri*ate Jn aceast7 rug7ciune din perioada Bisericii pri*are pot )i 07.ute tn r cor. @1LGG Q0e.i 8nEtui din DiAcncO. D5 tr Ape. GGLGS. "apni d e),tei. .pare b % cd, @1LGG este un re.ultat al ideii de 5udecata cane este con&inut7 Jn 0. G@, strJns legat7 la rindul ei de ideea celei de a doua 0eniri Q0e.i *anuscrisul #atin R)echi g Ki 0ersiunea etiopean7, care traduc *aranata cu 6la 0enirea Do*nului+O. ,h *anuscrisele greceKti unde a0e* accentele Ki se*nele de punctua&ie ar7tate, deseori e-presia apare ca Ki cu* ar repre.enta *aran =+&d, 6Do*nul nostru a 0enit+. Aceast7 )or*ulare pare *ai pu&in probabil7, a0Jnd in 0edere leg7tura care e-ist7 Jn conte-t %ntre e-presia respecti07 Ki ideea de euharist Ki de 5udecat7, cu e-cep&ia ca.ului Jn care ea se re)er7 la pre.en&a Do*dui h ,unEris, Bts/;$RAi%E. T g2hA l T, tAoA,l, r, <S<.<SBL M.$. Muhn, TDMTA, p. 411-4PG3 :. Mundle, $. BroFn, MD TTG, p, <AB.4AaL $-".D. Mout2, ,`R Reo ideE-trono)dE conr2-t o)MeMrlE+,Ml-s 1,@ABA. @A1S p. <SP K.ur*.3 A*dt, s.0. J.S).B. MAR$/, E9A Z!E/A D/'A. %. sc!" onttnurltut a. 'rolog Q@L@-@<O #ucrarea lui loan Q@L@-8O3 bote.ul Ki ispitirea lui %sus QrLA-@<O, b. #ucrarea de Hnceput a lui %sus tn Zalileea Q@L@1 - BLrr4O J*p7r7&ia lui Du*ne.eu Jn Zalileea Q@L@4-4BO3 Jnceputul con)lictului QGL@3<L1O3 adJndrea con)lictului Q<LP.<BOt pidele cu irprlada Q4Ll-<,tO3 tsu- )dcnd abstrac&ie de sinagog7, se pre.int7 pe Sine lui %srael Q4L<B3 1L44O. c. lucrarea de *ai tJniu tn Zalileea Q1L4B - ALBSO Jnl7turJnd barierele, %sus se pre.int7 ea*urilor Q1L4B3 8L@SO3 El re)u.7 s7 dea un se*n )ariseilor, iar cJnd ucenicilor li se d7 un se*n, aceKtia nu reuKesc s7-l PAS MARc/= E0A ctrE%rA Dt='a 3 Q8L@@-G1O3 dest7inuirea &i schi*barea la )a&7 VS3GP - AL@SO3 pre.icerea su)erin&elor Sale QAL@@ -BSn. d. Dru*ul spre %erusali* Q@SL@-BGO DeJhaterea unor proble*e i*portante Jn 'erea Q@SL@-<4O3 testul dorin&ei de *7rire Q@SL<B-4B3O3 0indecarea lui Barti*eu Q@SL41-BGO. e. #ucrarea lui %sus)n %erusali* Q.@@L@3 @<L<PO %ntrarea Jn %erusali* Q@@L@-@4O3 cur7&irea Te*plului Q@@L@B-@AO3 s)aturi &i de.baterea unor proble*e Q@@LGS3 @GL44O3 cu0Jntarea de pe Muntele M7slinilor Q@<L@-<PO. ` 'ati*ile Ki Jn0ierea Q@4L@ Y @1L8O $ina cea de taina Q@4L@-GBO3 $hinul cu*plit din Zhet-s3iani Q@4LG14GO3 prinderea luilsus Q@4L4<-BGO3 bus Jnaintea Sinedriului Q@4LB<- PGO3 %sus Jnaintea lui'ilat Q@SLMBO3 r7stignirea Q@BL@1-4@O3 Jngroparea &i Jn0ierea Q@BL4G3 @1L8O. Q'asa5ul @1LA-GS este o ad7ugire ulterioar7 la aceast7 e0anghelie.O E0anghelia dup7 Marcu tratea.7, aKadar, se ocup7 de propo07duirea apostolic7 din perioada pri*ar7, JncepEnd cu %oan Bote.7torul &i Jncheindu-se cu Jn0ierea Q0e.i "aptele @SL<1-4<3 @<LG4-<PO. Acei cercet7tori ai Bibliei care sus&in c7 original Marcu s-a Jncheiat la @<L<P, cel pu&in la 6pri*a edi&ie+ a e0angheliei Qde e-e*plu, E, Troc*eO, spun cI 0ersete ca ALA presupun *7rturia Jn0ierii, aKa c7 oricu*, s)era e0eni*entelor tratate En e0anghelie l7*Jne aceeaKi. n. Autorul Aceast7 relatare despre lucrarea Do*nului nostru, cea *ai scurt7 Ki *ai si*pl7 dintre toate e0angheliile, a&a cu* sus&ine tradi&ia, a )ost co*pilata de c7tre %oan Marcu din %erusali*, a )ost Jn di0erse oca.ii un Jnso&itor *ai tJn7r al lui 'a0el, al lui Barnaba si al lui 'etru, Q!@AR$/, Q%;A OO. Alte opinii din 0re*ea noastr7, sus&in c7 e0anghelia ar )i )ost scrisa de "%/p e0anghelistul. a, Minuria mui 'apias $ea *ai ti*purie a)ir*a&ie cu pri0ire la originea acestei e0anghelii este )7cut7 de 'apias Qp7strat7 Jn opera luiEusebius, E! <, <AOL 6Marcu, care a )ost un co*entator al lui 'etru, a redat Jn scris tot ceea ce &i-a a*intit, atJt )aptele cit Ki cu0intele lui $ristos, dar nu Jn ordinea des)7Kur7rii lor. $7d el nici nu #-a au.it pe Do*nul Ki nici nu #a Jnso&it3 ci *ai tJr.iu, dup7 cu* ara spus, el %-a Jnso&it pe 'etru, care a *odi)icat relat7rile lui dup7 cu* era necesar, dar nu Jn sensul cIel ar )i co*pilat cu0intele Do*nul ui. AKadar, Marcu nua )7cut nici o greKeal7 cJnd a aKternut Jn scris lucruri de )elul acesta, Jn ordinea in care Ki le-a a*intit3 c7ci pa el l-a preocupat un singur lucru - s7 nu-i scape ni*ic din ce a au.it Ki s7 nu includ7 nici o a)ir*a&ie )als7 printre lucrurile pe care le scria+.

%n)or*a&iile pe care le a0e* de la 'apias Qcea @4S i$r.O sJnt a*pli)icate dup7 o genera&ie, Jn prologul anti-inarriorut care s-a scris #a E0anghelia dup7 Marcu )i in scrierile lui %renaeus. 'rologul ant5*arcionit, din care a supra0ie&uit nu*ai o parte, spune c7 Marcu 6a )ost nu*it 6cel cu degete butuc7noase+ Q(oloboda(-&t)asO )iindc7 degetele lui erau scurte, dispropor&ionate )a&a de celelalte p7r&i ale trupului3 el a )ost co*entatorul %ui 'etru, &i dup7 *oartea lui 'etru, el t-a apucat sI-&i scrie e0anghelia, unde0a Jn %talia+. %renaeus &Ad0, !aer, <,@.@O, dup7 ce a)ir*7 c7 Marcu a scris e0anghelia 6cJnd 'etru si 'a0el predicau E0anghelia la Ro*a Ki au Jnte*eia t acolo biserica+, adaug7 c7 6dup7 *oartea lor Qe-odosO Mareu, ucenicul lui 'etru, ne-a trans*is Jn scria con&inutul pre-po0Iduirii lui 'etru+. Aceste dou7 surse a*bele de*ne de Jncredere - ne sugerea.7 c7 E0anghelia dup7 Marcu a )ost scris7 la scurt ti*p dup7 *oartea lui 'etru, deKi '7rin&ii Bisericii de *ai t)r.iu pretind, poate tenden&ios, cI ea a )ost scrisa Jn ti*pul 0ie&ii lui 'etru. b. %n)luen&a lui 'etru E0anghelia dup7 Marcu a )ost nu*it7 uneori Jn ter*eni *ai populari E0anghelia lui 'etru Qa se )ace distinc&ie %ntre aceasta &i lucr7rile eretice de *ai tJr.iu care au purtat acelaKi titlu sau titluri si*ilareO, nu nu*ai datorita *7rturiei acestor scriitori din secolul al !-lea ci Ki datorit7 )aptului c7 Ki tn ca.ul Jn care scrisul este al lui Marcu. tonul 0ocii este al lui 'etru, 5udecind dup7 natura incidentelor, alegerea subiectelor &i *aniera Jn care le tratea.7. TotuKi, este corect s7 a)ir*7* c7 se pot g7si Ki alte e-plica&ii pentru toate acestea de *ai sus Q0e.i ineha* Ki Tioc*eO, daeI le lu7* indi0idualL negreKit, do0e.ile cu*ulate pe care le a0e* pentru punctul de 0edere pre.entat *ai sus sJnt )oarte con0ing7toare. Ast)el, s-ar putea )oarte bine s7 nu )ie nu*ai o tradi&ie goal7 )aptul c7 aceast7 e0anghelie este relatarea scris7 a propo0aduirii lui 'etru, trans*isa ini&ial celor con0ertiri de curJnd din Ro*a sau din R7s7ri tul greci.at, Ki c7 a )ost scris7 cJnd sursa si oral7 Qadic7 'etru, n.irO a *urit, sau cJnd *oartea p7rea i*inent7 pentru cel care a scris-o. Aceasta ar )i-a o dat7 pentru scrierea e0angheliei unde0a Jn cea de-a doua 5u*7tate a pri*ului secol, poate Jntre data *or&ii lui 'etru Jn anul 1B d.$r. Ki c7derea %erusali*ului Jn anul PS d.$r., dac7 al @<-lea capitol a )ost scris Jnainte de c7derea %erusali*ului, aKa cu* a )ost dup7 toate probabilit7&ile Qspre deosebire de pasa5ele paralele din Matei Ki #ucaO. Jn orice ca., dac7 0o* considera c7 aceast7 e0anghelie a )ost )olosit7 de Matei si #uca, cu greu a* putea plasa data scrierii ei *ai tJrau de anul PS d.$r. Al&ii au g7sit de cu0iin&7 s7 o descrie ca o e0anghelie scris7 pentru ro*ani Qdaca a a0ut Jn spatele ei in)luen&a puternicei biserici din Ro*a, atunci rapida Ki aparenta ei acceptare uni0ersal7 ar )i i*ediat e-plicabil7O, sau ca o e0anghelie pentru ea*uri3 dar Jn ca.ul prunei opinii e-pri*at7 *ai sus, este posibil ca sus&in7torii acestei teorii s7 S )ost in)luen&a&i *ai *ult de *anele latin purtat de Marcu, pe lJng7 nu*ele s7u e0reiesc %oan, Ki de locul tradi&ional de origine al e0angheliei, decJt de o e-a*inare atent7 a con&inutului c7r&ii. Jns7 din toate punctele de 0edere, E0anghelia dup7 #uca are *ai *ulte *oti0e s7 )ie nu*it7 o e0anghelie a ea*urilor3 Ki, cu toate c7 'etru a )ost )olosit la Jnceput pentru con0ertirea unora dintre ea*uri cu* a )ost $o*eliu Q"apte. @BLPO, totuKi el a )ost uni0ersal recunoscut Jn Biserica pri*ar7 ca un apostol ai celor t7ia&i J*pre5ur QZal. GL8n, nu ca un apostol a, ea*urilor, a)a cu* a )ost 'a0el. Ast)el, se Jn&elege de la sine c7 nu este deloc plau.ibil ca )or*a Jn07&7turii lui 'etru s7 )i )ost initial conceput7 Ki adaptat7 pentru cei dintre ea*uri, )n orice ca., cercet7torii Bibliei din .ilele noastre ne sugerea.7 tot *ai *ult c7 toate e0angheliile au o un caracter pro)und iudaic, deKi este ade07rat c7 Marcu se str7duieKte # PAA MA d=, E9A $EE/A D/'i. s7 e-plice cu0inte &i obiceiuri iudaice, ca &i cu* s-ar adresa unui public nee0reu elenJ.at. ni. #eg7tura cu Matei Ki #uca Ti*p de *ai bine de un secol, de la #ach*ann Jncoace, proble*a dependen&ei literare dintre E0anghelia dup7 Marcu &i celelalte e0anghelii a atras aten&ia ceretltorildd BibliV N,h oei.l8t, Sp,, deelitE de E0anghelia dup7 loan, care din *ulte puncte de 0edere st7 detaKat7, este dar c7 e-ist7 o leg7tur7 strJns7 Jntre celelalte trei e0anghelii. Jn *od obiKnuit acestea sJnt nu*ite e0anghelii sinoptice deoarece, luate J*preun7, ele pre.int7 un tablou )oarte si*ilar Jn ceea ce pri0eKte lucrarea Ki Jn07&7turile lui $ristos. $ritica i.0oarelor este Ktiin&a care )ace in0estiga&ii asupra unei presupuse dependen&e literare directe a unei e0anghelii de o alt7 e0anghelie, sau a a*belor e0an ghelii, Jn aceeaKi *7sur7, deo a treia surea, )ie ea real7 sau ipotetic7. a. hiottuate E08gl.liA Aupd MaE, $el *ai *ul&i cercet7tori protestan&i ai Bibliei din ulti*a 0re*e, J*p7rt7Kind punctul de 0edere al lui #ach*ann, au sus&inut cu )er*itate prioritatea E0angheliei dup7 Marcu, considerat-o cea *ai 0eche dintre cele trei e0anghelii sinoptice, dac7 nu Jn )or*a ei pre.ent7, cel pu&in Jntr-o )or*7 pe care a* putea s-o nu*i* o edi&ie ti*purie, care probabil a con&inut nu*ai capitolele @-@<. Jntr-ade07r, *ul&i cercet7tori din .ilele noastre consider7 c7 Marcu a )ost cel care a

creat e0anghelia ca gen literar, o )or*7 literar7 care *ai tJr.iu a de0enit )oarte popular7 Q#uca li @-<O, prin co*binarea de c7tre el a di)eritelor discursuri si *inuni ale lui %sus care nu erau legate unele de celelalte, punJndu-le tntr-un cadru pe care el singur si @-a creat M7sura Jn care acest cadru se caracteri.ea.7 prin&-o aran5are cronologica &i printr-o structur7 teologica este un subiect disputatL iar ast7.i, unii cercet7tori sus&in c7 &i acest cadru a )ost Jn *od tradi&ional pre.ent Jn Biseric7. Dac7 acest lucru este ade07rat atunci Jnsea*n7 c7 Marcu st7 atJt la ba.a E0angheliei dup7 Matei dt Ki a E0angheliei dup7 #uca, )iind sursa lor principal7. S a doua presupus7 sutsI ti*purie scris7 a )ost o colec&ie de *ateriale care nu sJn& conQinute Jn Marcu dar pot )i g7site atJt Jn Matei cJt Kt Jn #uca3 dup7 ce aceast7 surs7, a )ost i.olat7 ea a )ost notat7 cu si*bolul 6f+ care este ini&iala cu0Jntului ger*. fuelle adic7 6surs7+. E0anghelia dup7 Marcu &i sursa f, deci, au )ost pri*ele e-e*plare de e0anghelii, ca gen literar, cu toate c7 este un )apt recunoscut ca &i Matei &i #uca au )iecare *aterialul lor speci)ic, *ateriale pentru identi)icarea cIrora s-a adoptat ca si*bol o liter7 adec0at7, )n conte-tul acestui siste*, s-a considerat c7 Marcu &i-a scris e0anghelia Jn anii care au precedat i*ediat c7derea %erusali*ului din anul PS d.$r., )iind ast)el pri*a e0anghelie scris73 ast)el, unele din particularit7&ile eJ au )ost e-plicate prin aceast7 pris*a=, ca datorindu-se caracterului,.pri*iti0+ al c7r&ii. 'ericolul a )ost c7, dac7 Matei &i #uca p7reau s7 di)ere de Marcu, putea s7 se a)ir*e ca eisJnt &i *ai pu&in credibili, Jntrudt Ki-au alterat sursa pentru anu*ite scopuri pe care %e ur*7reau. De0ine Jns7 din ce Jn ce *ai clar c7 &i Marcu sJ-a selectat *aterialul dintr-o suisI cu *ult *ai 0ast7 decJt ar arSta con&inutul e0angheliei sale Q0e.i loan G@LGBO &i @-a aran5at ca s7 se potri0easc7 scopului s7u teologic Qchiar dac7 acesta a )ost al Jntregii bisericiO, aKa c7 aceste obiec&ii sJnt ne5usti)icate, )n ce pri0eKte (toricitatea *aterialului pe care l-au )olosit, to&i e0angheli&tii J*p7r3 ori r7*Jn to&i Jn picioare, ori cad K to&# b. 'rioritatea E0angheliei dup7 Matei ; perioad7 destul de Jndelungata, erudi&ii ro*ano-catolici nu au subscris la punctul de 0edere pre.entat *ai sus, cu toate c7 situa&ia din .ilele noastre este )oarte di)erit73 pentru ei era un articol de credin&7 s7 cread7 Jn prioritatea lui Matei, &i Ki-au sus&inut punctul de 0edere cu *ult7 iscusin&7, deKi trebuie s7 spune* c7 Jn a)ara cercurilor loi au )7cut-o )7r7 prea *ult7 putere de con0ingere. $el pu&in au putut argu*enta c7 Biserica pri*ar7 a cre.ut Jn prioritatea lui Matei - alt)el cu* se e-plica, Jntreab7 ei, c7 Biserica pri*ar7 a aKe.at E0anghelia dup7 Marcu pe locul doi Jn canon, dup7 MateiU Dar principiul aran57rii c7r&ilor Jn di)erite di0i.iuni ale T este Jnc7 prea pu&in Jn&eles pentru a ne 5usti)ica s7 consider7* 0alabil un ast)el d2 arg@rlMt D1tholo2ic. 'unctul lor de 0edere, dac7 este ade07rat, ar acorda E0angheliei dup7 Maieu o i*portan&7 secundar7 Jn ce pri0eKte autoritatea ei, Ki ar Jncerca s7 trate.e cu0intele ei ca purtind Jn ele o greutate *ai *ic7 dectt cele ale lui Matei. Dup7 toate calculele Jns7, lucrurile nu stau toc*ai a&aL de e-e*plu, pute* 0edea *oti0ele pe care le-ar )i putut a0ea Matei de a-@ Kle)ui sau de a atenua tonul %ul Marcu, dar nu pute* g7si nici o e-plica&ie pentru procesul in0ers. B7t7lia s-a de.l7n&uit3 si*bolurile *ate*atice s-au Jn*ul&it &i, Jn cele din ur*7, Jn*ul&irea surselor literare JnsuKite au dus la )rag*entare. %n loc de e0anghelii au e-istat suluri de docu*ente, iar cercet7torii biblici s-au g7sit Jn7-rrtoli&i Jn *laKtina agnosticis*ului literar. A e-istat 0reo porti&7 de ieKireU $a Ki Jn ca.ul cercet7rilor Jn 9T Jntreprinse Jn .ilele noastre, ipote.a literar7 s-a pr7bWlt <ub "Dpria el sreur2te c. $ritica )or*ei Jntre ti*p, a ap7rut din paralel o nou7 )or&7, care Jn sine a0ea s7 anihile.e Hntreaga b7t7lie &i s7 o )ac7 lipsit7 de sens. Aceasta a )ost critica )or*ei, ini&iat7 Jn 5unl anlul @AGS .le M. Dibeln4 ce 1 )ost ur*at Jndeaproape de R. Bult*ann, Aceast7 *etod7 poate d descris7 ca o abandonare a studiului Jntregului Jn )a0oarea studiului unei p7r&i, &i la Jnceput, a )ost o *etod7 pur descripti07 Ki clasi)icatoare. Di)erite incidente Ki cu0Jnt7ri despre care relate.V MtEu Ql*itesi de ohic.i ,pericope., d. t cu0Jntul grecesc pentru 6paragra)=O au )ost acu* e-a*inate Ki clasi)icate dup7 natur7 Ki con&inut. 'Jn7 aici totul pare s7 )ie Jn regul7. Aceast7 clasi)icare a )ost )7cut7 dintr-un nou unghi, a a0ut *eritul de a aduce prospe&i*e &i a produs anu*ite re.ultate po.iti0e Ki 0aloroase. Dar ur*7toarea treapt7 a )ost aceea de a anali.a acele circu*stan&e ipotetice &i ne0oi religioase practice ale co*unit7&ii, care au dus la p7strarea )iec7rei cu0Jnt7ri Jn parte. Este periculos Jns7 s7 )ad e-ege.7 pe ba.a unei reconstruiri ipotetice. 'entru unii critici *ai radicali, acest lucru a Jnse*nat c7 relatarea a )ost ori creat7 ori *odelat7 de ne0oite Bisericii care era la Jnceputurile ei3 al&i cercet7tori ai Scripturilor *ai pu&in radicali spun si*plu ci rela t7rile au )ost selectate )i po0estite tinJnd cont de aceste ne0oi. Ast)el, ceea ce a Jnceput ca o *iKcare pur neutr7 s-a ter*inat pronun&*du-se asupra isroncit7tii te- tului Scripturii Jntr-un anu*it sens, o a)ir*a&ie de genul acestei din ur*7 )ra.e ar )i nese*ni)icati0a pentru unul care ader7 la aceast7 Kcoal7 de gJndire. 8SS

j , ipote.ele docu*entate au )ose abandonate Sa )a0oarea tradi&iei orale, e-act cu* sa JntJ*plat Jn ca.ul studiilor conte*porane ale 9T. Este discutabil, Jns7, dac7 e-ist7 Jn cele din ur*7 o di)eren&7 Jntre considerarea unui anu*it 0olu* de *ateriale ca )iind un docu*ent scris sau considerarea lui ca )iind un co*ple- ai tradi&iei orale, Jn specia, atunci etnd se &irre sea*a de caracterul )i- al tradi&iei orale din cercul rabinic al pri*ului secol d.$r. egreKit, acest accent pus pe critica )or*ei Ki pe tradi&ia oral7, Jn loc s7 re.ol0e *area parte a 0echilor proble*e, ,e-a dep7Kit Mai *ult dedt atJt, a )7cut i*posibil7 solu&ionarea proble*ei care pri0eKte data scrierii E0angheliei dup7 Marcu, dac7 nu &i lipsit7 de orice se*ni)ica&ie. $ercet7torul poate Jncerca sI date.e co*pilarea tradi&iei in )or*a ci literar7 actual7, dar originile E0angheliei dup7 Marcu apar&in unei perioade *ult *ai ti*purii, apar&in tradi&iei orale a genera&iei care a tr7it Sn perioada r7stignirii Ki a Jn0ierii. Desigur, lucrul acesta J&i are p7r&ile lui bune, Jn sensul c7 cititorul este con)runtat direct cu a*intirile celor care au )ost ei tn&iKi *artori oculari ai e0eni*entelor respecti0e Q#uca @LGO. Munca de cercetare e)ectuat7 Jn sensul acesta a )ost constructi07 si detaliat7 Ki a dat re.ultate 0aloroase, )n particular, se pare c7 *ulte dintre tradi&iile )olosite de Marcu au )ost *ai curJnd 6tradi&ii ale Bisericii+ dedt 6tradi&ii indi0iduale+L relat7rile erau de5a 0echi la 0re*ea cJnd le-a )olosit el Ki repre.entau *7rturia unei bisericii Qpoate a Bisericii din RoMO d2prc cr,]8 d. %storia tradi&iei /n studiu &i *ai recent este Jncercarea de a descoperi *i5loacele prin care tradi&ia oral7 a a5uns Jn )or*a el pre.ent73 &i aceasta se )ace printr-o cercetare &i *ai pro)und7, Jn istoria preliterar7 a te-tului 'rin natura d, 8r rtudlu 1t ri Eai ipotetic. 'uten sUu. e a de0enit Jn Matei si #uca o anu*ita eu0Jntare sau incident care apar&ine relat7rii lui Marcu &i pute* sugera Ki *oti0ele acestor *odi)ic7ri3 dar Jn pre.ent nu .0* nid o nDdalitaie de < ..8ta dircolo de t-tul lu Mailr it2dt dtcV e pr.r#* ta trEtod. ghicirii. Jn cele din ur*7, stnte* obliga&i s7 abord7* te-tul pe care-l a0e*L singurul $ristos pe care-# cu noaKte* este $ristosul e0angheliilor. A spune c7 acesta este $ristosul credin&ei este un ade07rL a nega Jns7 c7 El este $ristosul istorici este o a)ir*a&ie ne)ondat7. e. $ritica redact7rii S alt7 *iKcare recent7 JKi concentrea.7 aten&ia asupra contribu&iei e0anghelistelor Jn&i&l Qcritica redact7riiO, Jn ca.ul E0angheliei dup7 Marcu, aceast7 *etod7 de studiu ne duce la o e-a*inare a lui Marcu ca teolog. "7r7 Jndoial7 c7 e0anghelistul a )ost selecti0 atunci cJnd a )olosit *aterialul care ia stat la dispo.i&ie, dar trebuie sI )i* aten&i s7 nu l7s7*, i*presia c7 el a i*pus asupra *aterialului )olosit propria sa teologie. `. Abordarea liturgic7 A e-istat o tendin&7 tot *ai accentuat7 Qrepre.entJnd poete *ai degrab7 spiritul 0re*ii dedt 0reo nou7 descoperireO de a interpreta atJt E0anghelia dup7 Marcu ctt &i E0anghelia dup7 Matei ca )iind )iecare tn parte o ie0anghelie a bisericii+ si de a considera, de e-e*plu, c7 relat7rile pri0itoare la pati*ile lui %sus au )ost scrise a0Jnd ca surs7 de inspira&ie s7rb7torile isaptSrtiJnii pati*ilor+ ce erau &inute de Biserica pri*ar7. /neori ui paralel cu ideea aceastaa0e* &i cre.ul cd ph, d odl,8 Elaililor din eEnglElie ar 'ut1 MAR$/, E9A Z!E/A D/'% s7 aib7 de a )ace cu un calendar liturgic al Bisericii pri*are DeKi acest punct de 0edere, deKi nu ridic7 obiec&ii, pare prea so)isticat pentru o perioad7 atJt de ti*purie, Jn special Jn a)ara %erusali*uluiL acest punct de 0edere *erge uneori Jn paralel cu ideea c7 E0anghelia dup7 Marcu a )ost scris7 de un tJn7r din pri*ul secol, care a dorit s7 co*bat7 anu*ite puncte de 0edere edesiolog(e Ki lipsite de spirit *isionar din acele iile. Jn orice ca., Marcu nu ne las7 i*presia c7 este un indi0idualist str7lucit, ci *ai degrab7 c7 este un *e*bru de rind al unei biserici, loial Sn ce pri0eKte reproducerea tradi&iei co*une a acesteia, %ndi)erent dac7 aceasta a )ost p7strat7 Jntr-un, conte-t liturgic sau nu. g. Descoperiri recente J*potri0a acestei tendin&e care pri0eKte tradi&ia oral7 ca )iind ade07rata surs7 a e0angheliilor &i ca o reac&ie la ea, Jn ulti*a genera&ie a ap7rut o alt7 tendin&7 care consider7 c7 docu*entele scrise Jntr-o perioad7 ti*purie constituie de )apt sursa. Aceast7 tendin&7 a )ost )acilitat7 de descoperirea Jn Egipt a *ai *ultor papirusuri care con&in por&iuni atJt din e0angheliile canonice, cJt &i din cele necanonice. 'rin )aptul c7 pro0in dintr-o perioad7 ti*purie, acestea stabilesc data scrierii e0angheliilor, tn sensul *ode* al cu0JntuluJ, cel tir.iu la s)JrKJtul pri*ului secol creKtin. ;ridt de i*portante ar )i )ost aceste

descoperiri, ele au )ost u*brite de descoperirea din peKterile de lJng7 fu*ran, de pe teritoriul %ordaniei, din @A4P Ki anii ur*7tori, a unor colec&ii de *anuscrise Jn ebraic7, ara*aic7 &i greac7. Aceste ] Manuscrise de la Marea Moart7 sJnt Jn *are *7sur7 din perioada pre-creKtin7, apartinJnd dup7 cSte se pare unei co*unit7&i se*i-*onastice de sectariKti iudei. Jns7&i e-isten&a acestor *anuscrise do0edeKte c7 nu e-ist7 *7rturii apriorice J*potri0a e-isten&ei unor docu*ente creKtine, Jn greac7 sau ara*aic7, ca surse ale e0angheliilor, Jn special a unor colec&ii de 6prorocii *esianice+ Ki de 6*7rturisiri+. h. %n)luen&e ara*aice Mai departe, descoperirea unor ast)el de docu*ente se*itice a ridicat o proble*7 care era de5a tn discu&ie de o 5urdtate de =el At dleL ce t )1t li1ba original7 a surselor e0angheliilor QSn ca.ul nostru a E0angheliei dup7 MarcuO, greacasau ara*ateaU Jn lu*ina criticii )or*ei, aceast7 Jntrebare poate )i lipsit7 de se*ni)ica&ieL totul depinde de stadiul tradi&iei pe care noi o dese*n7* ca surs7 a e0angheliei, SntrucJt, cu dt *erge* *ai Jnapoi tn ti*p, cu atJt *ai plau.ibil7 pare sugestia c7 ele au )ost scrise Jn ara*aic7, *ai precis Jn Zalileea, ?i aceasta ne duce la o alt7 proble*7, aceea de a 0edea Jn ce *7sur7 greaca lui Marcu este *i*ai greaca (o*e,tingua )ranca a .onei *edire8. a %npdiului Ro*an Q] /MBA o/j l/% TESTAMT D, s, a )osr tn ElitaE o ,8te.l tradus7+. AKadar, *ultele se*itis*e din Marcu s-ar datora nu nu*ai re*iniscen&elor din 9T sau in)luen&ei li*bii greceKti 6traduse+ a Septuagintei, a 9T grecesc, Ki aici structurilor de 0orbire se*itice p7stra te Jn li*ba iudeului palestinian QcunoaKterea regionalis*elor de c7tre Marcu ar putea )i cu greu e-plicate alt)elO, chiar dac7 cel pu&in Jn ulti*ii ani el a 0orbit greaca Sn *od curent, ci se datorea.7 originalelor tn ara*aic7 ce stau aKternute Jn )ota e0anghelistului. Este ade07rat c7 pentru cercet7torii biblici care subscriu acestui punct de 0edere, *ulte 0ersete di)icile 8S@ MAR$/, E9A $!E%5A D/'A din Mar cu au )ost interpretate ca )und re.ultatele 0uiet Jn&elegeri greKite sau a unei traduceri greKite a unor surseorigirade En ara*aic7 pierdute, indi)erent dac7 acestea au )ost scrise sau orale. 'are destul de sigur c7 ara*aic7 a )ost li*ba *atern7 a Do*nului Ki a apostolilor #ui, dac7 5udec7* dup7 unele cu0inte Ki e-presii ara*aioe care au r7*as, chiar Jntr-o hain7 6greeuat7+ Q0e.i Marcu BL4@3 PL M3 @BL<4O. Jn ti*p ce teoria lui c.$. Tbrrey - care considera c7 e0angheliile au )ost Jn Jntregi*e niKte traduceri - nu sa bucurat de o accep&iune general7 printre cercet7torii Bibliei, Jn-trucJt se situa pe o po.i&ie prea e-tre*7 si con&inea prea *ulte argu*ente )or&ate, totuKi, sJnt pu&ini cei care neag7 i*portan&a structurii arainaice care st7 Ja ba.a )iec7rei e0anghelii Ki 0aloarea pe care o pre.int7 luarea Jn considerare a 0ocabularului ara*aic &i a e-presiilor ara*aice, atunci dnd te-tul Jn gTeac7 pre.int7 di)icult7&i. Recent proble*a a )ost abordat7 cu *ai *ulta aten&ie, Jn engle.7, Jn special de c7tre MatiheF Blac(. Acsr Drcces d2 iraduer. 2lre spri5init Jn *od tradi&ional Jn *7rturiile care ne-au r7*as de la 'apias, p7strate Jn scrierile lui Eusebius3 dar cJnd spune c7 Marcu a )ost 6co*entatorul+ lui 'eEu, 1te pudn prcbabil cA el ] leZre nlei la si*plul )apt c7 Marcu a tradus ara*aic7 %n care predica 'etru, Jn greaca. #atinis*ele lui Marcu pot )i un argu*ent care s7 spri5ine ideea c7 e0anghelia a )ost ]risL la iotuL p. de attA parte, ete pot ,F sinplu Jn Men" E*ca brbid de rbpulalia de rird di, partea de r7s7rit a i*periului. Jn orice ca., aceste latinis*e nu sJnt la )el de i*portante ca se*itis*ele T9. $aracteristici speciale Jn esen&7, li*ba Jn care a )ost scrisa E0anghelia dup7 Marcu este cea *ai direct7 Ki concis7, co*parati0 cu celelalte e0anghelii3 E0anghelia dup7 Matei con&ine *ult *aterial care re)lect7 interesele speci)ic e0reieKti, aspecte care nu pot )i g7site Jn Marcu, iar #uca con&ine subiecte de natur7 6*edical7+ sau 6u*an7+ care nu pot )i g7site Jn Marcu, cu* ar )i cele trei pilde celebre din #uca @B. S)JrKitul brusc al lui Marcu con-stitue o proble*7 Jn sine, cu toate c7 ar trebui probabil s7 )ie 07.ut *ai degrab7 cao proble*7 te-tual7, nu una teologic7. Di)eritele alternati0e care ne sJnt puse Jnainte de *anuscrise ne sugerea.7 toate c7 e0anghelia original7 s-a sRrsit brusc Jn acelaKi loc, indi)erent dac7 acest lucru a )ost un accident sau s-a plani)icat Jn )elul acestaL aceast7 a doua 0ariant7este *ai pu&in J*p7rt7Kit7. S-ar putea c7 teoria de *ai sus constitue o descriere negati07 a naturii &i a con&inuturl5 EErgheliei dupit Maru Jntr-ade07r, acesta este *oti0ul precis pentru care Sn .ilele de glorie a criticii surselor Qi.0oarelorO E0anghelia dup7 Marcu a )ost considerat7 cea *ai 0eche si *Ii pri*iti0a dintre e0anghelii, si o surs7 pentru celelalte dou7 e0anghelii sinoptice. Dar ce se JntJ*pl7 cJnd toate sursele de docu*entare dispar Jn egal7 *7sura Jn *asa haotic7 a tradi&iei oraleU ;bser0a&ia de ba.7 cu pri0ire la natura Ki la stilul lui Marcu r7*Jne Jn picioare. Aceasta nu este nu*ai i*presia subiecti07 a unora care au tr7it Jn secolul XX3 'apias din !ie-rapolis ne arat7 c7 proble*a a )ost si*&it7 tot atit de acut Ki Jn cel dea, doilea secol. Dac7 Marcu a cunoscut )ti nulre luui d1pre Do*ul, d2 e Du leV relatatU De ce o*ite at)t de *ulte lucruri pe care ceilal&i e0anghelist, le relatea.7U 'e de alt7 parte, de ce Jn *od obiKnuit nara&iunile lui suit *ai detailate &i *ai 0ii deeJt nara&iunile paralele din celelalte e0angheliiU )n plus, la pri*a 0edere Marcu pare s7 pre.inte aspec8le din 0ia" Dotul=lui b nod 8losic,

d Atte cu0inte s7 )ac7 un )el de 6biogra)ie+, Jn sensul elenist Ki *ode* al cu0Jntului Qcu toate cS Marcu JnsuKi preci.ea.7 c7 lucrarea lui este o 6e0anghelie+, nu o 6biogra)ie+, Marcu @L@O. Dar este structura luiMarcu cea a unei e0angheliiU ?i dac7 nu, pute* discerne 0reun principiu dup7 cane s-a aran5at *aterialulU Jn trecut s-au )7cut *cerc7ri de a corela 0rJnd-ne0rJnd cronologia celorlalte e0anghelii dup7 cronologia lui Marcu. $ar s-a a5uns la conclu.ia cT lucrul acesta este inpcibil d toai2 c,, ib linii Mt 0orbind, Matei ,i #uca respect7 acelaKi schelet de ba.7 pe care mKi cl7desc propriul lor *aterial - poate datorit7 co*odit7&ii sau poate datorit7 )aptului c7 structura era de5a cunoscut7 &i general acceptat7. 'oate c7 r7spunsul trebuie c7utat Jn )olosirea a-tentI a no! Jn&elegeri cu pri0ire la natura &i i*portan&a tradi&iei orale care st7 la ba.a E0angheliei dup7 Maieu, Jn )or*a pe care o a0e* noi. $7ci este un lucru bine cunoscut c7 repetarea oral7 constant7 duce nu la di0ersitate ci la uni)or*itate, Jn special cJnd aceast7 repeti&ie este )7cut7 de dasc7li *ai 0)rstnid &i lipsi&i de %*agina&ie, al c7rui scop nu este acela de a-i distra pe catehu*enii din biseric7, ci de a-i instrui. Relat7rile nu se ra*i)ic7 d se si*pli)ic7, dac7 sJnt )7cute cu un scop pur didactic3 e0eni*entele sJnt si*pli)icate la *a-i*u*. Jntr-o ast)el de tradi&ie, di)eritele 0ariante ale ei Eladri nu porc. T b o BilsurB relabE original73 tendin&a este aceea de a asi*ila 0ariantele orisi*le, dd trbu nEd cu ion5l 5nconrtietu. $ercet7torii biblici n-au recunoscut Jntotdeauna lucrd aera, pdru ce de prE tte ori 2i lau anali.at pe pri*ii p7.itori ai tradi&iei creKtine prin pris*a tradi&iilor e-istente Jntre naratori arabi, cel&i su sndiZ0ioi dup, tipsEle cuttule ce l2 eir de5a cunoscute acestor cercet7tori. Jn07&7torul *ai 0Jrstnic de ?coal7 du*inical7 dintr-o biseric7 de la &ar7 ar putea )i luat ca o paralel7 destul de reuKit7, c7ci practie*d rug7ciunea %ui 6i*pro0i.at7+ el tinde s7 de0in7 Jn anu*ite situa&ii c0asiliturgic, iar rug7ciunile lui s7 aib7 o )or*7 )i-7. 97.ut7 Jn aceast7 lu*in7, E0anghelia dup7 Marcu nueste cea *ai pri*iti07 Ki cea *ai pu&in de.0oltat7 dintre e0anghelii. $ea de-a doua e0anghelie nu este o JnKiruire de )apte pre.entate sec, c7ruia i s-au ad7ugat Jn)lorituri de c7tre al&i scriitori, dup7 cu* le-a dictat i*agina&ia. Di*potri07, Marcu este cea *ai de.0oltat7 dintre toate e0angheliile Jn sensul c7 este u.at7 datorita )aptului c7 a )ost a tJt de *ult )olosit7, cur7&at7 de tot ceea ce nu era se*ni)icati0, cEt si Jn sensul c7 )or*a Jn care au )ost )i-ate Jn07&7turile din ea a re.istat la testul ti*pului. #a ur*a ur*elor, aceasta este toc*ai ceea ce a spus 'apias. Aceasta nu ne spune ni*ic cu pri0ire la data cJnd a )ost scris7 E0anghelia dup7 Marcu Jn )or*a ei pre.ent73 doar prin obser0a&ie e*piric7 ne d7* sea*a c7 ea poart7, *ai clar decJt oricare alt7 e0anghelie, caracteristicile unui *anual didactic din secolul uirJi, o colec&ie de )apte care a p7strat nu*ai ceea ce a considerat c7 este se*ni)icati0, Jndep7rtJnd )7r7 *il7 orice surplus. Spre deosebire de aceasta.E0anghelia dup7 #uca a )ost de la bun Jnceput conceput7 special s7 )ie un docu*ent scris, al7turi de alte docu*ente scrise Q#uca @L@-4O, unn7rindu-se un contrast 0oit 8SG po)r pro)und Jntre con&inutul ei &i Jn07&7turi ca cele din Ml *e nu <u nici o legBtulA d=>"2 ele, #E, de )apt, s Di2tinle o ll5tle liteTd, a ei raptele Ap1tolilor de )rpt ;apt, @r@O3 MEE/ nu renrticV o at)el T preten&ie. Dup7 toate probabilit7&ile, el nu a )ost un o* cu o educa&ie aleas7, cu* a )ost #uca sau 'a0el Ki lucrul acesta ar putea e-plica )oarte bine unele situa&ii Jn care a dat do0ad7 de 07dit7 stJng7cie Jn E0anghelia lui. Dar nici ascult7torii lui nu au )ost oa*eni cu o .dEtie aleg, d spul lui nu 2E era de a a5unge la d1,=d.tiE litehrr,d ci de a conuica adeldrul-$hiar Ki e0angheliile lui Matei &i %oan par a )i aran5ate $/ aten&ie, deKi aran5area se )ace Jn )iecare ca. dup7 principii di)erite3 dar Jn ce pri0eKte con&inutul lui Marcu, principiul aran57rii pare s7 )ie Jn *are *7sur7 *ne*onic. JntJ*pl7rile &i cu0Jnt7rile sJnt legate unele de celelalte prin cu0inte-cheie sau prin si*ilaritatea subiectelor, Ki nu dup7 criteriul ordinii cronologice. Ae#. urde odiM ))i5*entelor di)e., de c8 rE care o g7si* Jn E0angheliile dup7 Matei &i #uca, aceast7 di)eren&7 poate )i uneori de*onstrat7 prin )tptd cl apaE u ddnr.deie su u 0int d2 %egiiul dd2rit de cel p2 2E n nrdnia ln Matei su Tbate acestea se potri0esc per)ect cu pre.entarea sche*atic7 de *ai sus a originii Ki a naturii E0angheliei dup7 Marcu, iar Jn punctele unde g7si* c7 datele pre.entate *ai sus se potri0esc e-act cu cele *ai 0echi tradi&ii pri0itoare la e0anghelie, aceste aspecte rac ca tradi&iile respecti0e ea )ie Ki *ai bine .t1tate. cLci 'apian d. la Zrc n2 pani)t ca Mi 0eche *7rturie, pare s7 @@ apere pe Marcu Jn citatul pre.entat *ai sus, e-act J*potri0a acelora&i Jn0inuiri pe care i le-ar putea aduce un sa0at5t al .ilelor noastre - o*iterea unor detalii se*ni)icati0e &i lipsa unui aran5a*ent cronologic. Ap7rarea pare a consta tocirai Jn natura e0angheliei care, spFie 'apias, nu este derJt o pre.entare per*anent7 a Jn07&7turilor lui 'etru, pre.entate ta )elul acesta pentni posteritate, la 0re*ea cJnd sursa pri*ar7 a acestora se stingea din 0ia&7. ;rdinea cronologic7 atent7 &i catalogarea co*plet7 a bpterd nu pot 1 stsit2 la 'eh, .p8 'apias, pentru c7 acte. nu eau u olieti0 End el. s1Dul lui a )ost pur practic Ki instructi0. Este incorect s7 aduci o Jn0inuire unui o* pentru c7 nu a reuKit s7 reali.e.e ce0a ce nu Ki-a propus. Dac7 toate lucrurile sJnt aKa cu* le-a* pre.entat, Marcu este absol0it, al7turi de 'etru, iar Jn ce pri0eKte *ulte alte particularit7&i ale )tlgh.liei noti0ele pe 2" lea ant d20in dinE.o dat, c#r. Qr E0A cllE#llO.

B%B/;$RA)lE. $onodii d. a- Meui1, )li. Xorli1t $1p.l, @AS@3 !.a. SFete, @A@<3 $,!. [lr*a, @AG8i dEJ, RaFli8D @A<13 9 Dylor, @ASGr $2.8. $ran)ield, ccT @A1S3 R-A, cole TTc, @A1@i D.E, iElEn# @A1<3 t,Rll. #ane, @AP43 M. Bla.tD Ar Aro-ndic ltpprooT 8 1e AapdL and AcB, PA41i Z.R. Beasley3 Murray, A $o**entaryon Mar( Thirtheen, @ASP3 .B. Stonehouse, TJie :itness o) MauheF and Mar( tS drrur, @AB83 AM. "a))i, A Study ii st. Matt @AB@3 E. Troc*e, The"or*adon o)theZaspelAcardFg toMar(, E.T. @APB3 R.'. Martin, Mar( - B0angdht and Theologian, @APG. A.$ lA5R$/ S;A O. coo* hd5d.i, aurorul elei de-a doua e0anghelii. Dup, cJte se pare a )ost iudeu, MAR$/ ;;A O d2 le din lruli*. 8ele lll in ebQ. a )1t dllnrul care apare Ki ui9T.yoh;TiSn, Jeho0a Ki-a ar7tat Jndu rarea+ Q0e.i G J*p. GBLG<, etcO. u cunoaKte* cu dinrdire e rcri0 . .Ft <, adopre nunEle latin Mancus, /neori )a*iliile iudaice care )useser7 duse Jn capti0itate Jn ur*a r)l.boiului, &i care *ai rJrau erau 2lib2ate, adoptau 8 i nlre d. ,Jiber,= n8#e ).niliei rcMre ai crM ]la0i nrer,3 dd ] pare ce lucrurile nu stau a&a Jn ca.ul nostru, cu atit *ai *ult cu cJt Marcu este un prenu*e, nu un nu*e de )a*ilie. u era un lucru neobiKnuit pentru iudeii din pri*ul secol sii poarte pe lJng7 nu*ele lor e0reiesc QreligiosO un nu*e grecesc sau ro*an3 0e.i o alt7 porecl7 de )elul acesta Jn "apt. @LG<, din nou de origine latin7, nu greceasc7. AcelaKi )eno*en este obiKnuit &i printre iudeii de ast7.i. Dac7 porecla sa, (oloboda(tylos, 6degete butuc7noase+, este o tradi&ie autentic7 Q0e.i prologul anti-*ardonit al E0angheliei dup7 Marcu, care dup7 toate *7rturiile de care dispune*, datea.7 din ulti*a parte a sec. al doileaO, atunci aceast7 porecl7 se re)er7 ori la o particularitate )i.ica a autorului, ori la d*ie dpete stit,3tice ciurlate ale eryne)ti care i-au pus Jn ui*ire pe criticei din toate ti*purile. Datorit, 8niuiei lui Maro d rd5siirarl latin *an, cus, 6*utilat, schilod+, s ar putea Jns7 s7 nu )ie decJt o ad7ugire ulterioar7. Scriptura ne d7 cJte0a in)or*a&ii )oarte dare cu pri0ire la )a*ilia lui, Ki e-ist7, de ase*enea, *ai *ulte adauairi cu di)enZsE rl2 a. p"labSitate. Ma)u lui ee e nll,8 Maria, a )1r rud, 8 B8ba Q$ol. 4L@SO, ldinrl logat din cipr4 ee . )1t "oprietat de pi*nni $apt. 4L<1O Vi cre h .ilel d1pre 22 re c#e..A lri)tle capitol2 din "aptele ldia tu %8slin, indi)erent crc 8 tara d2 urde "8M. M7ria pare s7 )i )ost o )e*eie bogat7 care se bucura de o anu*it7 po.itieJn societate. Era creKtin7. $u siguran&7 casa ei era destul de Jnc7p7toare pentru a aco*oda *ai *ulte persoane, &i era )olosit7 ca loc de Jn Q/nire de c7tre biserica apostolic7, chiar Ki Jn ti*pul pdsuliei Q"apt. @GL@GO. Este ]Mi1eti0 )aptul c, 'eEt, elibeEt dir lnhisl8, arc nici o indoial, 8 pri0ire la locul unde Ji 0a g7si pe creKtini aduna&i. Tat7l lui %oan Marcu nu este *en&ionat nic7ieri Jn Scriptur7 Ki, luJnd Jn considerare )aptul c7 aceast7 cas7 din "apt. @GL@G este nu*it7 casa Manei, s-a tras conclu.ia, pbbabil ca cQEta, cn h ae. dat, el e iorl dei M7ria era 07du07. u gr1io rid o nllrtuie *i 0Ehe dN)t 8 de *ai sus re)eritoare la %oan Marcu JnsuKi, deKi se con sider, c, 1ndrd din Mae @4LB@, 8re s.a elEr rugind Jntr-un *od u*ilitor, era Marcu. u ar )i )ost nici o doEds de peautie Di nici u lucn obiV ir e un autor saKi *en&ione.e nu*ele, Jn J*pre5ur7ri ca acestea Q0e.i %oan G@LG4 pentru o situa&ie si*ilar7 de anoni*itate 0oit7O. Mai pu&in probabil7 Jns7, &i Jn parte dependent7 de tentati0a de identi)icare de *ai sus, este teoria c7 $ina cea de tain7 din Marcu @4 a a0ut loc Jn realitate Jn casa lui %oan Marcu3 Jn ca.ul acesta obscurul 6st7pJn al casei+ din 0. @4 ar )i tat7l lui %oan Marcu, care tr7ia Jnc7 la data respecti07, dar care a *urit Jnainte de data celor descrise Jn "aptele @G.PG. Se par. c, %1n Mdu a ratrs a2d linA dnd . )dt du la AntiohrLa d2 .Vd Ba)uba si 'a0el. de ] Jntorceau dintr-o *isiune de a5utorare a )ra&ilor din ,e lin Qrap. @GLGsO. ctnd cei doi au pl8t s,re $ipru Jn pri*a c7l7torie *isionar7, dup7 o perioad7 8S< MARD/ ;;A O de ti*p Marcu J-a Jnso&it ea to0ar7K de c7l7torie Kl ca slu5itor ai lui 'a0el Kl al lui Barnaba, care erau *ai 0Jrstaid Q"apt. @<LBO. Dar cJnd au a5uns la 'erga, pe coasta Asiei Mici, loan Maieu s-a desp7r&it de ei &i sa Jntors %a %erusali* Q"apt. @<L@<O, Jn ti*p ce Barnaba &i 'a0eJ Ki-au continuat dru*ul singuri. Se pare c7 'a0el a considerat )apta lui Marcu un )el de de.ertare, &i ast)el, Jn cea de-a doua c7l7torie *isionar7, etnd Barnaba Ji sugerea.7 sI-@ ia ca to0ar7K de dru* pe Marcu, el a re)u.at categoric Q"apt. @BL<8O. Atitudinea pe care cei doi au a0ut-o )a&a de loan Marcu nu era o toan7, ci o chestiune de principiu Q0e.i "aptele ALGP &i @.@LGB pentru caracterul lui BarnabaO, a&a c7 desp7r&irea era ine0itabil7L Ba*aba @-a luat cu el pe Maieu Ki a plecat Jnapoi Jn $ipru, iar 'a0el Jn schi*b @-a luat pe Sila. Dup7 aceast7 relatare, Marcu este o*is in "aptele, dar apare din cJnd Jn cJnd Jn epistole, #a data celor relatate Jn $ol. 4L@S, el se a)l7 Jn co*pania lui 'a0el care era Jnte*ni&at, probabil la Ro*a3 se pare c7 'a0el inten&iona s7-@ tri*it7 Jntr-o *isiune la $olose, aKa Jnctt probabil c7 iertase &i a uitase trecutul. "ili*. G4 Jl *en&ionea.7 de ase*enea, ca )7cJttd parte din acelaKi grup de apostoli care Jl include de data aceasta Ki pe #uca, #a data scrierii celor relatate Jn G Ti*. 4L@@, Marcu este plecat cu Ti*otei Jn *isiunea din Asia Mic7 preconi.at7 dup7 cu* a* 07.ut *ai sus, dac7 Ti*otei a t1r trlE- ide0] Jn E)es.

Jn scrierile lui 'etru e-ist7 o in)or*a&ie se*ni)icati0a, anu*e Jn @ 'etru SL @<, unde cu0Jntul prin care i se adresea.7 'etru lut Marcu ne arat7 e-isten&a unei rela&ii Jntre cei doi ca Jntre un tat7 &i un tiu. Dac7, aKa cu* este posibil, 6Babilonul+ din acest 0erset se re)er7 la Ro*a, atunci poate )i ade07rata Ki tradi&ia care spune cS E0anghelia dup7 Marcu a )ost scris7 la Ro*a. Tradi&ia cate sus&ine ci Marcu a Jnte*eiat *ai tJniu biserica din Ale-andria QEusebius, E! @.@1n nu poate )i spri5init7 cu do0e.i, )ntrudt Marcu a )ost cel *ai )rec0ent dintre toate nu*ele ro*ane, unii au sus&inut c7 pasa5ele biblice care *en&ionea.7 acest nu*e s-ar putea re)eri nu la o singura persoan7, d la *ai *ulte. Dar Jn ca.uri de )elul acesta, Biblia )ace ea Jns7&i di)erenderea Qde e-., loan @4LGGO, aKa JneJt pute* respinge obiec&iunea, 'entru bibliogra)ie, 0e.i ] MARcu, E0A ZtB#r,A Dupi+ ac MARD;!E/ Q)n ebr. *on'(t&y3 *ort'(Dy, E.ra GLGO. @. /n lider al e-ilatilor, care s-a Jntors cu gorobabel QEd GLGL 2s. P3PL r E.d3 3,3iG. /n e-ilat e0reu care s-a *utat Jn Susa, capitala 'etsiei, unde a )ost anga5at la palatul J*p7r7tesc. El a )ost un benis*it, )iul lui lair Ki un ur*aK al lui $hiK, luat ca prins de r7.boi Jn Babilon de c7tre ebucadne&ar QEst. GLB-1O. El a crescut-o pe 0eriKoara lui care era or)an7 &i care se nu*ea !adasa Q] ESTBRAO Ki pentru c7 a descoperit un co*plot J*potri0a regelui Xer-es, a )ost r7spl7tit cu introducerea nu*elui s7uJn cronicele J*p7r7teKti QEst GLP,G@-G<O. $linii sus&in c7 Mardoheu a )ost un )unc&ionar Jn proble*e de )inan&e, lucrJnd la Susa %n perioada lui Xer-es.O El s-a opus 0i.irului !a*an care a c7utat s7-i o*oare pe tod e0reii QEst, <O. $Jnd aceast7 r7utate s-a Jntors J*potri0a lui !a*an, Mardoheu i-a luat locul, )iind al doilea Jn rang dup7 rege Qcap. B-13 1-@SO. El s-a )olosit de aceast7 )unc&ie ca s7-i Jncura5e.e pe e0rei s7 se apere J*potri0a *asacrului pe care l-apus la cale !a*an. Jn se*n de respect )a&7 de Mardoheu, o)icialii pro0inciei persane c7rora le-a scris el l-au spri5init Jn ac&iunea lui de ai ap7ra pe e0rei. S7rb7torirea acestui e0eni*ent prin )esti0alul anual ] 'uri* a )ost *ai ur.iu asociat7 cu 6.iua lui Mardoheu+ QG Macabei @B@<1O Mardoheu este probabil traducerea Jn ebr. a unui nu*e babilonian )oarte )rec0ent Ki anu*e, Mardu] (aya. Acest nu*e apare Jn te-te, inclusi0 Jntr-unui care datea.7 de la cea 48B J.d.$r. QA); @A, @ABA-1S, p. PA-8@O Ki Jntr-un altul care 0orbeKte despre un o)icial din /shtannu, satrap de Babilon QgA: B8, @A4S-4@, p. G4< K.ur*.3 0e.i S.M. !orn, BibRes A, @A14, p-@4-GBB. DJ.:. MARE QJn ehr. ya*3 Jn gr. thalassa Ki pelagasL acest ulti* ter*en care Jnsea*n7 6*are deschisa]+, apare o singur7 dat7, Jn "apt. GPLBDesigur, *area care apare ce[ *al )rec0ent Jn 9T este Marca MediteranI. Jntr-ade07r, cu0Jntul ya* *ai Jnsea*n7 Ki 60est+, 6spre 0est+, adic7 6spre *are+, luJnd Jn considerare po.i&ia M7rii Mediterane )a&7 de 'alestina. Mediterana este nu*it7 6Marea cea Mare+ Qlos. @L4O, 6*area de la apus+ QDeut. @@LG4O si 6*area )ilb,1iloa QErod. G<L<r5, Alte *7ri *en&ionate Jn 9T sJnt Marea RoKie, literal .*area trestiilor+ QE-od @<L@8O3 Marea Moart7, literal 6*area de sare+ QZen. @4L<O3 Marea Zalileit, literal 6Marea ldnneret+ Q u*. <4L@@O. $u0Jntul y7* a *ai )ost )olosit Ki pri0itor la un rJu de l7&i*e *are, cu* ac B. Eu)ratul Q%er. B@L<B, K.ur*.O &i ilul Q ee*. <L8O. r4re ).l8ir ti o pri0ii %a E)ule bs.tn dtn curtea Te*plului Q@ ti%nt, Pr<O, AKa cu* este de aKteptat, cu0Jntul thalassa din T este )olosit pentru aceleaKi *7ri ca K,i Jn 9T. E0reii Ki-au *ani)estat pu&in interes sau entu.ias* )a&7 de *are. 'robabil c7 )rica lor de ocean JKi are r7d7cina Jn anticul cre. se*it c7 adJncul personi)ica puterea care lupta H*potri0a di0init7&ii. Dar pentru %srael, Do*nul era $reatorul *7rii QZen. @LA K.ur*.O Ki ca atare, St7pJnul ei NUs. @S4LP-A3 "apt. 4LG4O. El o obliga s7 ac&ione.e spre binele o*ului QZen. 4ALGB3 Deut. <<L@<O Ki Jn cele din ur*7 spre lauda Sa Q's. @48LPO. Jn li*ba5ul )igurati0 )olosit de %saia Q@PL@GO Ki delere*iaQ1LG<O *area se supune Jntru totul poruncit lui Du*ne.eu. Multe dintre *ani)est7rile puterii *iraculoase ale Do*nului au a0ut de a )ace cu *area QE-od. @4-@B3 's. PPL@13 lona @-GO. Tot aid se Jncadrea.7 Ki u*blarea lui $ristos pe nare &i potolirea )urtunii QMatei @4LGBL<<3 0e.i Z. Born(anun, 6The Sti/ing o) the Stor* in Matthe:, %n Z. Bo*(a**, Z. Barth &i !J. !eld, Traditi)in and %nterpretati0ii in MattheF, @A1<, p. BG K.ur*,O. Triu*)ul )inal al lui Du*ne.eu 0a atrage dup7 sine dispari&ia *7rii tn lu*ea de apoi QApoc. G@L@O. J.Z.S.S.T. MAa%A DE ST%$#A. D4 doua orl 1 lVtut loan rr cer 6un )el de *are de sticl7+ Qh7t thalassa hyalirieO, 6Jnaintea scaunului de do*nie+ al lui Du*ne.eu, 6ase*enea cu cristalul+ QApoc. 4L1O &i *ai t)r.iu 6a*estecat7 cu )oc+ QApoc @BLGO. %*aginea unei *7ri Jn cer o g7si* Kl Jn literatura apocaliptic7 Qde e-., Ttsta*en-tul tui #e0i GLP3 G Eitoh <L<O, dar poate c7 JKi are originea tn 6apele care sJnt deasupra Jntinderii+ din 8S4 MAREA MoARTd MA /scRrsB%r Da # , @LP, 'c, @;4L<i @4<L4. A]s%l@,88 cu cistald % %n contrast cu se*iopacitatea celor *ai *ulte I&ide

+sticl7din antichitate Ki repre.int7 s)in&enia m a cerului3 a*estecul cu )oc ne sugerea.7 ideea iluiDu*neJeuQ0eiiZen.PLll3lEnohS43P38O. t)7*rl de *are sau pe *arestau cei ce au biruit )iaraL ntaiea lor QApoc. @SL<O ne aduce a*inte de cJntarea re au cJntat-o i.raeli&ii pe *alul M7rii RoKii . @BL@ K.unn.n. M.!.Z , M;ARTk. 9TL 6Marea S7rat7+ QZen. @4L . 6Marea de r7s7rit+ $E.ec. 4PL@1O3 6Marea dropiei+ ut. 4L4AO3 clasic. Asphaltius. *ai t)r.iu 6Marea 7+3* arab. 6Marea lui #ot+. 9alea )or*at7 prin )isurarea scoar&ei tereste atinge pF*l .i el h.i adine Jn baGlnul Mlrii M8rte, ei este la 4U.P *. su)t &ii0Dl&i *ir5i, iar cel L irl=* al b..inului d 4<< T nde)t niFlln -i Marea are o lungi*e de apro-i*ati0 PP (* &i y prinde de la s)lndle abrupte ale Moabului pe o l7&i*e T< (*, pJna la dealurile %udeii. 'e *alul acesta Y0, &7r*ul este )oarte Jngust, Eind *7rginit de *ulte , c8 ce a Mi rl*r .rin pl4ele de d1dt $u i dtoM i,Fr Qde D., Ain "e.h. dB a-gedi, co*p. $tnt. @L@4O, coasta %udeii este arid7 &i lipsit7 de orice 0egeta&ie. 'atru cursuri principale de ap7 ali*entea.7 *area de la EL Mo5iii QA*onO, gerDa MaIln, Mera( &i gered. Rata e0apor7rii este atit de roate Qte*peratura atinge ci)ra de 4< )&rad)r i )a ti*pul 0eriiO, %ndt debitul acestor ape plus debitul %ordanului nu reuKesc dectt s7 *en&in7 ni0elul *7rii constant. $antitatea anual7 deprecmpitarii este de a-pro-i*ati0 B c*. #a punctul de 07rsare al acestor rturi &i Jn unele locuri unde e-ist7 i.0oare de ap7 se g7seKte 0egeta&ie lu-uriant7. ;a.ele din 5urul deltelor rturiior Mera( si gered arata cJt de )erti, ar putea )i acest ba.in Q1*p. So. @<L@SO, Ea cD a d.ut Eahid h 0edenie, un riu care curgea din %erusali* pentru a hdVtci apel2 Mrrn Mcrte Za. 4PLT@GO, 'En7 pe la *i5locul sec. al @A-lea, a )ost posibil s7 treci *area ca printr-un 0ad, de la /san Q6li*b7+O, o peninsul7 care porneKte de lJng7 Mera( spre &7r*ul op=B pe o l,rg,] de < (n, S.au pisnlt aid uiel2 unui dru* ro*an. Masada, o )ort7rea&7 aproape inaccesibila, construit7 de Macabei &i de %rod.p7.ea acest dru* pe partea dinspre ludeea. #a S de #isan, adJn-ci*ea *7rii este )oarte *ic7, *area disp7rihd treptat Jn *laKtina s7rat7 Q^e). GLAO nu*ita Seb(ha. Este posibil ca substan&ele chi*ice concentrate Qsare, potasiu, *agne.iu, clorura sibro*ura de calciu, care ating in total o concentra&ie de GB la sut7 din ap7O, &i care dau M7rii Moarte )lotabilitate &i au e)ect )atal asupra petrilor, s7 se )i aprins Jn ti*pul unui cutre*ur de p7*Jnt Ki s7 )i produs o ploaie de pucioasa Ki)M,dtetrugJnd Sodo*a&i Zo*ora. So&ia lui #ot, care s-d oprit &i a pri0it Jnapoi, a )ost prins7 de sarea care c7dea, Jn ti*p ce )a*ilia ei care se gr7bea, a sc7pat VZen. @AL@B-G8[. Do0e.ile arheologice ne sugerea.7 c7 a e-istat o Jntrerupere de *ai *ulte secole in ceeace pri0eKte continuitatea popularii acestor locuri, tnce-ptd dir "iE plrt a *iloiului .l G-lea #d,$r, /n deal de eare QJehel /sdu*, Mt. Sodo*aO in partea de S9, este erodat Jn )or*e )oarte interesante, inculsi0 sub )or*a unor sdlpi care sJnt denu*i&i de arabii din acelelocuri,iotialui#otuQco*p.Qn&e,epciuneal;LPO. Sarea a )ost ob&inut7 de pe &7r* QE.ec. 4PL@@O, %ar abateenii au )7cut schi*buri co*erciale cu bitu*ul care pluteKte la supra)a&7 Q0e.i '.$. !a**ond, BA GG, @ABA, p. 4S-48n. %n roat7 perioada 9& Marea Moart7 a ac&ionat ca o barier7 Jntre luda si Moab Ki Edo* Qco*p. G $ron. GSL@-<SO, cu toate c7 putea )l )olosit7 de nuci cor7bii co*erciale, aKa cu* sa JnrJ*plat tn perioada ro*anilor, Q]$ETk=&T#E D% $HM'%E wE';cA"rio.da 'ATR%ARTA%A3 ]AR!EZ#;Z%E3 M;RDA 3 ]ARABA!3 TMA /S$ SA%.2 DE ,A MASEA M;AR. TkO B%B#%;ZRA"%E. ZA. S*ith, !istoricoJ Zeogrophy o, th. Eo/ ttud, @A<@, r. 4AA.B@13 D. Baly, The c4ga'hy oJrhc Bibll PAP4. AR+%%# M,TREA MoAeT4 MA /S$R%SE#E DE rJ, Este nu*ele popular dat colec&iei de *anuscrise g7site in *ai *ulte locuri Jn partea de 9 a M7rii Moarte Jn @A4P &i Jn anii care au ur*at. Jn general, acesteu se claiin, to nel 8)l" MeperdDte. %. Te-tele de la fu*raii cel2 Mi inportantc ditr) tt8lEise# de t+ MaZ Moarta stnt cele care au )ost descoperite tncepJnd cu anul @A4P Jn @@ peKteri, Jn :)edi fu*ran Ki J*pre5uri*i, la 9 de Marea Moart7. Manuscrisele care s-au g7sit in aceste peKteri sJnt aproape tot ceea ce a *ai r7*as din biblioteca unei co*unit7&i e0reieKti care era locali.at7 ta co*ple-ul de dSdiri din apropiere care acu* se nu*eKte Mhirbet fu*ran. Se pare c7 aceast7 8nuitate . dtt act le tinp de dou, sole, Jnainte de anul PS d.$r. Qcu o Jntrerupere de <S de ani Jntrecea <4 si4 td.$r.O. Aceast7 co*unitate. N5uiUa toate probabilit7&ile o ra*ur7 a ] esenienilor.. K-aj )nr*a=@ ti 5unii iF@+=@@++@ pJoKi QhasQdQ*O care K'au pSst)+@@ l)tJalJtatt )a&c Mga**tnealteratIi ii p Antiochus Epiphanes Q@PBi. "inii aRR putut d di accepta aran5a*entul prin care s-.i acordat dinastiei !as*oneene Jnalta preotie precu* Ki puterea ci0il7 si *ilitar7 ca hind 0oia lui Du*ne.eii. Sub conducerea unuia pe care-@ nu*eau 6Jn07&7torul neprih7nirii+ ei s-au retras tn pustia %udeii, unde s au organi.at ca r7*7Ki&a credincioas7 a lui %srael, 6un popor preg7tit pentru Do*nul+. Ei au aKteptat sosirea curJnd7 a epocii noi care a0ea s7 aduc7 s)JrKltul

6epocii r7u-ta&li+din ti*pul lor. Ei s-au str7duit ca, printr-un scu-diu asiduu Ki prin p7strarea #egu. sa c)ctige bun7-Fin&a lui Du*ne.eu )a&7 de ei Kl s7 isp7Keasc7 greKelile celorlal&i israeli&i de ase*enea, ei au sperat s7 )ie e-ecutorii 5udec7rii di0ine asupra celor necredincioKi, Qn 0re*urile de pe urin7. Aceste 0re*uri credeau ei. 0or )i *arcate de apari&ia a trei personalit7&i pre.ise Jn 9T - proroc care ise 0a5ise*Ina lui Moise despre care este scris Jn Deu). @8L@B KTunr#, Mesia din se*in&ia lui Da0id Ki un *are preot tunTspi&aTui AaroJi.jAceKt 3\)eot 0a n serul statului din epoca cea nouar *ai Jnalt %n rang ctua"i dectt Miiai din se*in&ia l0uDay!) Mas^a 0D )i i* prin& r5&boinic, care 0a conduce oKtir)ie credincioase aieTui %srael si le0a da acestora o biruin&7 prin care / 0or ni*ici pe 6%* Jnti5neaculu) @ Qcei din&ii dintre aceKtia )iind )or&ele p7gtne a[e $hili*ului, probabil ro*ani)O. 'rorocul 0a trans*ite poporului 0oia lui Du*ne.eu la s)tr&itul acelei epoci, a&a cu* Moise a )7cut la Jnceputul istoriei lor. eos MA),%A M;ARTA MA /S$R%SETJ DE %A B7rba&ii din fu*ran au re)u.at s7 recunoasc7 autoritatea *arilor preo&i de la %erusali* din 6epoca )StS&ir9tirtdtri&+ = &ineau ta*iliei lui ^adoc QJndep7rtat %n ti*pul lui Anriochus=EpTpbl*es^Ki Jn parte datorit7 )aptuluTc7 ei nu corespundeau din punct de 0edere *oral slu5bei s)inte5g care o a0eau Ir. JrTdpp%i*t. /*il dinrra ti. e0ident un rege-preot !as*onean, care probabil c7 poate )J identi)icat cu %onatan, )ratele Ki succesorul lui %uda Macabeul, este descris ca Ki 6'reotul cel 0icios+ prin e-celen&7, datorit7 0iolen&ei *ani)estate )a&7 de Jn07&7torul neprih7nirii si )a&7 de ur*aKii acestuia. $o*unitatea a p7strat Jn rindurilc sale ierarhia preo-glor dup7 rJndiiiala lui ^adoc Ki pe cea le0itic7, )iind oricJnd preg7tiri s7 restaure.e ade07ratele 5ert)e Jn Te*plul +cur7&it die la %erusali* Qcare nu era cetatea cereasc7, ci 0ecruui=lenis7ErrTreJnnoitO. Dar pJn7 la acea 0re*e a restaur7rii, co*unitatea a constituit un tenplu 0iu, nM,tnl lor )iind led sn,, id 8Eiliul lor 1ind S)rta )itelor, (dele F2dni. de a )i pri*ite erau bu.ele care aduceau laude Ki 0ie&ile lor caracteri.ate prin ascultare. Biblioteca acestei co*unit7&i, din care au )ost irdenti)ieZ apror5*ti rs oo .t2 d8ente QM5o ritatea lor 1ind t,ttV siare )oarte nnsentatd, a con&inut scrieri biblice &i nebiblice. Apro-i*ati0 @SS de suluri stnt c7r&i ale 9T, Jn ebraic7iprintre acestea sJnt repre.entate toate c7r&ile 9T Qunele de *ai *ulte oriO, cue-cep^la+cartulisterei. listedihcil s7 preci.7*. N%7c7 aceast7 e-cep&ie are 0reo se*ni)ica&ie sau este accidental7. Aceste *anuscrise biblice datea.7 din lttircle =el2 ,d.cr. W din pritu pa.te a prinului secol d.$r. E,e ne pre.int7 cel pu&in trei genuri distire de t2rt al S.nptlr% eeieVti , tiDul nroto. *asoretic Qprobabil de pro0enien&7 babilonian7O din care pro0ine te-tul ebraic pri*it3 te-tul care st7 la baa s2pt8gintei Qprcb.bnlrinit5 de p*denl, egiptd n7O3 Ki un te-t Qprobabil de pro0enien&7 palestinian7O )oarte ase*7n7tor 'entateuhului Sa*aritean. /nele Jns7 con&in uri te-t *i-t3 de e-., Jn peKtera nr. 4 s-a 8]it u t8Dris din l)tri Q4f *.bO, al cBoi te-t se situea.7 Jntre tipul=sa*aritean Ki tipul #XX, Ki aln, din SnEl Q4f san.bO d1pr2 .4., s-a de.ut ca 1t dlpDior adr )arA de M% cit si de #TQ /n alr *anuscris din Sa*uel g7sit Jn aceeaKi peKter7 Q4f Sa*.aO pre.int7 un interes deosebit3 te-tili nu nu*ai c7 este apropiat de cel care stS la ba.a #XX, dar este Mi 2propiat d2dt MT de rerrul Ntin sanuel )oldit d2 cronicar. Descoperirea acestor *anuscrise biblice a r2du cu tui bire de @Soo T ai ,2rio.da dinrre ti*pul scrierii c7r&ilor Ki ti*pul la care s-au scris cele *ai 0echi *anuscrise care au supra0ie&uit, aducJnd contribu&ii i*ense la istoria te-tual7 a 9T. Q] TESTE ?l 9ERS%/ D. Jn peKterile de la fu*ran s-au *ai )ost g7sit &i )rag*ente din i-- &i din literatur7 targu*ic7 Y Jn special o targu*7 ara*aicI din %o0 g7sit7 Jn peKtera nr. @@. Au *ai )ost identi)icate Ki unele c7r&i apocri)e, printre care Tbbdt QJn ara*. Ki ebr.O, Edesiasticul QJn ebrO, tpir.ola lli %*ia Qh Br-O, @ Eioh Qb a*.O KiJut\ileeQJnebr.O. Sulurile nebiblice J*preun7 cu probele )urni.ate de e-ca0a&iile de la Mhirbet fu*5ran &i dintr-o cl7dire de linsA Aih l1hllu, # < (b lpEti s, re pu la dispo.i&ie in)or*a&ii utile re)eritoare la cre.urile Ki la practicile co*unit7&ii. Trebuie s7 re&ine*, desigur, c7 nu orice carte din biblioteca uneico*unit7&i re)lect7 ideile si co*porta*erinu acelei co*uni ta&i. Dar *area tEne a /teratuii de b fFan pre.ints u raltoD consec0ent cu sine JnsuKi pe care ne pute* ba.a Jn *od re.onabil Jn ilustarea 0ie&ii co*unit7&ii din fu*ran. $o*unitatea de la fu*ran a 'racticat o discipiin7 riguroas7. %ntrarea in co*unitatea sp )nc3pnjiTn b d unor condi&ii stricte, care includeau Ki o perioad7-de *i&igrede.Jncercare. Ei interpretau legeiTgJtriiiuiiod=] se0er, *ai se0er decJt cea *ai se0er7 scoal7ja )ariseilor, Jntr-ade07r, este posibil ca %a )arisei s7 se re)ere e-presia care se g7seKte Jn literatura de la fu*ran &i care Ji *en&ionea.7 pe 6c7ut7torii de lucruri uKoare+ Qco*p. Js. <SL@SO. B7rba&ii de la fu*ran a0eau ablu-&iuni cere*oniale regulate, a0eau *ese de p7rt7sie, la care intrarea era per*isa nu*ai *e*brilor, Ki ur*au un calendar ase*7n7tor celui descris Jn cartea Jubi-leetor. Ei interpretau n7.uin&a lui %srael in ter*eni apocaliptici Ki credeau c7 ei JnKiKi 5oac7 un rol i*por-&gntjJnjreali.area acestei na.uin&i. Au interpretat Scripturile pro)etice ca5smcu* acestea s-ar )i reteri&.la persoane Ki tae0eni*ente din .ilele lor Ki din perioada

i*ediaT ur*7toare. Aceast7 interpretare a g7sit cea *ai dar7 e-presJeTn co*entariile biblice Qp=S7rJ*O, dintre care *ulte au )ost recuperate din peKterile de la fu*ran. $on)or* e-ege&ilor speciali.a&i Jn te-tele de la fu*ran, prorocii Ktiau prin re0ela&ie ce a0ea Du*ne.eu de gJnd s7 )ac7 Jn 0re*urile de pe ur*7, dar nu Ktiau cJnd a0eau s7 0in7 aceste 0re*uri de pe ur*7. Aceast7 re0ela&ie supli*entar7 ia )ost data de Du*ne.eu Jn07t7torului eprih7nirii,careatrans*is-1 Mi dep.t u8nicilor lui. A.ettia a8u cuioVtinle despre se*ni)ica&ia oracolelor pro)etice, cunoKtin&7 care nu le- au )ost date altor e0rei, Ki erau conKtiente de )a0orul pe care li @-a )7cut Du*ne.eu, descoperin-du.re nZterele plarului sT, tlnpul g *nie8 h care a1t llan ] 2 dE la toNleplinirc. A.liDele Tnuilnd de la fuM,, bs1, s-au J*plinit aKa cu* s-au aKteptat ei. Se pare c7 *e*brii acestei co*unit7&i Ki-au p7r7sit sediul Jn ti*pul r7.boiului dintre anii ot\-P< d.$r.L se pare c7 lot ST perioada aceasta ei Ki-au pus c7r&ile la ad7post Jn peKterile din J*pre5uri*i. u se Ktie prea binece s-a Jnti*plat cu supra0ie&uitorii co*unit7&ii, dar pare posibil ca cel pu&in cJ&i0a dintre ei sI se )i asociat cu bisica din ldu<lin Ve s re)u.ie. S-au trasat ase*7n7ri dintre co*unitatea de la fu[Mr d BiDica prilF, cu pri0iie ls pFtele lor de 0edere escatologice, conKtiin&a care le-a r7*as, e-ege.a biblic7 Ki practicile religioase. Dar de cealalt7 parte, e-ist7 Ki deosebiri i*portante. Ablu&iunilelor rituale Ki *esele de part7Kie nu au a0ut se*ni)ica&ia sacra*ental7 a bote.ului Ki a Euharistului creKtin. 'ri*ii creKtini, aKa cu* a )7cut Ki %sus JnsuKi, au si*&it libertate de a "ei /bdi printiie 8tutd ri nu a, )or*at co*unit7&i ascetice Jn pustie. oul Testa*ent Jlpre.5rit7 pe %sus ca 'roroc, 'reot si 'rin&ul caseT)i5T DiyJdPpsingur7 'ersoan7 Jndeplinind toate cele trei )unc&ii.^inu distribuie aceste ru5i) p=i la trei persoane Si)eriteiasa cu* este ca.ul Jn escatologia co*unit7&ii de la fu*ran^?i Jntr-ade07r, %sus este $el ce d7 creKt*is*u%uT+caracteiul lui unic. Jn07&7torul eprih7nirii a )ost un *are lider Ki Jn07&7tor, dar el nu a )ost un Mesia Ki un MJntuitor, nici *7car Jn ochii ur*aKilor lui. 'entru creKtini, %sus a )ost tot ceea ce a )ost Jn07&7torul eprih7nirii pentru co*unitatea de la fu ar# ti ln.A hai nult . M1i. ,i Mlniror, 8S1 MAR% 5itorul Do*nului Ki "iul ;*ului. $Jnd Jn07&7torul epri!ririi a nuit QsR )o,1ird e-pBia elor Nle la fu*ran, 6a )ost cules+ Y o e-presie care sugerea.7 o *oarte natural7O, este posibil ca ur*aKii lui s7 se )i aKteptat s7 Jn0ie.e din *or&i Jnainte de Jn0ierea general7 de la 0re*ea sMrKitului Qcu toate c7 acest lucru este )oarte JndoielnicO3 cu siguran&7 c7 ni*eni nu a prti1 0T.darl .i El d 1 lo0iat. 'Dbaltl ca sulul de cupru ens5t ln 'ette1 < nu * ni*ic de )ace cu co*unitatea de la fu*ran. Se paie *ai curJhd c7 el a )i apar&inut unui grup de .elo&i care ln tinpul rl.boiuhi din dn 11-P< lli de ]diRr h fu*ran3 se pare c7 acest sul con&ine Qcodi)icatO un inMtd a% 8rcd din T2nplu, di0iat, ln 1t de dep8ite s8t2 dil lerua[nn ri din resilre din s ri dinE. n. Te-tele r7.boiului lrl BcMo(hba Jn peKterile de la :adi Murabbaat, la apro-i*ati0 @8 (h s de fuhE4 r.. slsit Jn 5urul dllui @ABG o cantitate destul de *are de *anuscrise. Ma5oritatea acestora apar&in perioadei cJnd aceste peKteri au )ost dltaie de u lct al 8tei lui ad-rolV%ba, %iderul 8lei de . doe rcrcl8 nnportiE Ro*i Q@<G.@<s d$r,O, DMtele au i,.lu si Wrison sis. lui Bar-Mo(hba &i dou7 scrisori scrise de el, din care reiese ca ade07ratul lui nu*e patroni*ic a )ost Ben-Mose-bahL els-D nu*it pp sine Jnsu&i 6Mi*eon Ben-MosebIh, prin&ui lui %srael+T Q u*ele Bar-Mo(hba, 6)iul stelei+, 1-a datorat )aptului c7 Rabi A(iba < considera 6steaua+ din u*. G4L@P. sau cu alte cu0inte. Mesia din se*in&iaruiDa0id.+O Jn aceste peKteri s-au g7sit *ulte )rag*ente ale unor *anuscrise biblice, toate a0tnd un te-t 6proto-Masoretiti+. Jn aceeaKi perioada Jn care au )ost e-plorate peKtertle T la Muabbaat W alb tl8lgi] din p2rio2da lui BarMo(hba au )ost descoperite Jn a hal !e0er, %a S de En-gedi. Acestea au inclus )rag*ente din Script*a ebr. &i o copie )rag*entat7 a unei 0ersiuni Jn gr. a 'rorocilor *ici, te-tul )iind si*ilar cu cel %ol1it de %utin Martinn Qcca @sS d.crO. D- Bd-thele*y a Jncercat sS identi)ice aceast7 0ersiune cu fuinta lui ;rigen. Daopdiri sihilare au )1t tacute apoi h alte rEi 07i, din aceeaKi regiune. ?i aici au e-istat peKteri )olosite ca Ki cartiere generale de c7tre continentele )or&elor de gheril7 ale lui Bar-Mo(hba. Docu*entele g7site %n ele includ dou7 )rag*ente de sul Jnscrise $u pe care era scris un pasa5 din E-od. @<L@-@1 Ki un )rag*ent *ic care con&ine por&iuni din Kapte rJnduri din 'e. @B. *. -hl)iet Mhd Din ruinele aKe.7rii Mhirbet Mini QJn trecut o *7n7stire creKtin7O, la de 0alea $hedronului, s-au scos la supra)a&7 *anuscrise de o *are i*portan&7, de c7tre tr*bli ai tibului de beduini Z=dire Qa8lasi Eib cate a )7cut Ki descoperirile de la fu*ranO. Acestea au )ost *anuscrise *ai recente decJt cele de la fu*En W T ls M8bbaat. Ele indud )ilgn2nte de papirus ce con&in scrisori particulare Jn arab7, din sec. al P-lea &i a[ 8-lea, o scrisoare Jn sir. pe papirus, scris7 de un c7lug7r creKtin, un )rag*ent din

Andro*aai de Euripide Ki *ai *ulte te-te biblice Jn gr. si Jn siriaca palestinian7. T)e-tele biblice din gr. includ )rag*ente ale codicelor unciale din Jn&elepciunea, E0angheliile dup7 Matcu, loan &i "aptele Apostolilor, care trebuie datate Jntre sec. B-8 d.$r.3 cele scrise Jn siriaca palesddana Q*5odtat8 liind pali*pceteO i*lld 1ag= *ent2 din @1u., #8, ldW "apt2le ti col8,d. B%B#%;ZRA"%E. M. BurroFs, TheDead Sea Scrolls, @ABB, ViMoreliDrron rhe Ddd Ba s.ror= rAsa3".M. $ross, TPie Ancient #ibrary a) furcran and Mode* Biblico, SrudiesG, @A1@3 J.T. Mili(, Ten Cears o) Dis-co0ery in the :ilde*ess n)5udaen, @ABA3 ".". Bruce, S8nd Thouth1 on th. Ded Se S.rolT+, @A113 The Teacher o) Righteousne- in the fu*ran Te0tt, @ABP, si liblriral treggn ii the funron @er1, @A1S3 A. Dupont-So**er, The Essene :ritings )ro* futJir$Ji, @A1@3 Z. 9)er*es, The Dead Sea Scrolte in BigltsJiG, @APs3 E. tohs2, Di. Tete d1 flnrML Eebroisch und DelM,, @Asi A,R,c, #eney, )tc Rule ol funron and its Meaning, @A113 R. de 9au-, Archaeology and the Detd S8 Ssolb, @AP<i J.ASadd1,, ,The Dad sea s.lolls - A fuer c1tJy o) stud), aA <1, @AP<, p. !;K.ur*.3 Z. R)er*es, The Tlead Sea ScrollsL fu*ran in 'erspecti0e, @APP3 D. Banhele*y &i J.T. Mili( Qed.O, DJico0eries Jn the Judaean Desert, @ABB K.ur*,3 J. $ar*ignac Qed.O, Re0ue de fiunron, @AB8 &.ur*. ".".B. MAR.EAA Qin ebr. na.EMnO. /n o"J ln part8 de nir.i.i Q%Ze @BL,@4O, acop2rind d8ul Q4 due spre !ebron pJn7 la :adi gei&a3 acu* Teii Sandahan-na Qrel Mar1haO. %*itorii 8tui o,aW .u prctis c% st uunWii lul Wela Q@ ctun, 4LG@O. Roboa* 1 )dti)icat-o Ki Jn .ona aceasta gerah, etiopianul, a )ost Jn)rint de Asa-Elie.er, prorocul, s-a n7scut aici QG $btr, l@Lar @4LD GSL<G, Mai dEiu a deFnit o cole nie sidodd Di o )o.t-Bste i*po8ntA din %dM8 Q@ Ma.. BL11LGMac. rGL,B3 geno, Mlreul dil $ano, dd, . BASS15 Jephs, An.. @G.<B<3 @4.PBO. pa4ii a, distrus-o Jn anu[ 4S id.$r. QA*. @4. <14O3 Jn locul ei s.. ridic.t Elarhepoln, alM Beit $uFin su Ji brin, la @,B (* spre . E-ist7 acu* un sat spre 9, care se nu*eKte Mhirbet Marash. Se crede c7 nu*ele, care prcbabil derird de la roUQcapO, nu .h uic QRudolph pri0itor la @ $ron. GL4GO. J#'./.#. MAR%. E-ca0a&iile de la Mari, ast7.i Teii !arJri, Jn SE siriei la cca @G ln 9 de Abu M2nEl )t d2 pe Ed.at, au )ost eietute ht5E an @A<<.Ad @As@-14, sub conducerea lui Andrp 'arrot pentru Mu.eu[ #u-0ru. $u toate c7 nu este *en&ionat7 Jn 9T, aceast7 aKe.are strategic7 s-a do0edit a )i capitala unui *are o2,sbi nodt din pei2da celui de.al doil1 nile niu ln.cr. Mai bnE de GG,SSS de bblir2 d2 llt conti-nJnd inscrip&ii, dintre care un s)ert sJnt coresponden&7 statala, ne )urni.ea.7 in)or*a&ii i*portante cu pri0ire ia era patriarhal7. Jnte*eiat Jn cel deal treilea *ileniu J.d.$r, Mari erade5a un centru puternic pe 0re*ea cJnd a a5uns sub s8anitatea ElMului lui Eb#a Vi cin4 8i dr.iD a )1t tuent de cdtrE s.raon din Asade, 8 GGsS H.d.$r, Dup7 aceea a )ost condus de gu0ernatori care depind8u de = /), pln, . rZt elibeht de arcnrd lshbi-lZ'e la @8GS i.d.cr. o Znrnie pulehic, de lideri condus7 de regele Cahdun-/*, )iul lui Caggid-#nn, deW8 contulul supn r2gist pinl la Medi-terans. EO st7pJnea peste triburile se*i-no*ade din 5ur cu *Jn7 )er*7 dar cu dreptate. 'rintre aceste triburi 8SP MAR% se nu*7r7 Sutu, A*nanu*, Ben- CFnini Q6benia*i-&ii+O &i *ai tJr.iu !apiru Q6e0reii+n, dar nue0rettde *ai tJr.iu pe caie-i g7si* in Biblie. /r*a&ii lui Cas*ah-Adad &i gi*ri-/* Qcea @PPB %.d.$r,O, cu toate c7 erau puternici, s-au 07.ut Jncon5ura&i de oraKestate puternice cM au rct At2ppo QCanbdO, Aeida Q iriEO d Babil8. DiBria a caLut plir @P1S td,cr+ 1ind rlsd turnat7 de !atn*urapi din Babilon, despre care unul din agen&ii lui gi*ri-#irn a relatat c7 6nici un rege nu este puternic cu ade07rat de unul singur. gece regi din cincispre.ece lupt7 al7turi de !a**urapi din Babilon, tot arJ&ia al7turi de Ri*Sin din #area, de %bal-pi=el din Eshnunna si de A*ut-pi=el din :atInu*. Dou7.eci lupt7 al7turi de Cari*li* din Carnaiiad+. Diplo*a&ia a )ost o cau.7 *a5or7 a coresponden&ei interna&ionale &i a schi*bului de daruri Jntre con duc7tori Q%raD @8,@8B8, p. 18-@@SO, ceJ care de&ineau )unc&ii de acelaKi rang se adresau unii altora cu, 5)rate+, iar 0asalii %i nu*eau pe cuceritorii lor 6p7rinte+ sau 6do*n+. ?e)ii de triburi erau nu*i&i 6p7rin&i+ si, dup7 cu* a )ost ca.ul Jn Ebla, ad*inistra&ia local7 era Jn *Jinile unor sub-gu0e*atori Qi7pitu*3 0e.i cu0. Jn ebr. ioper, deseori tradus cu 65udec7tor+n care erau responsabili cu legea &i ordinea, cu strJngerea i*po.itelor, cu ospitalitatea )a&7 de de*nitarii care treceau prin &inutul lor, etc., a0Jnd Jn *are *7sur7 un rol si*ilar cu cel pe care &i @-a asu*at A0raa* QBS @<4, @APP, p. GG8-G<PO. #eg7turile cu 0ecinii erau regle*entate de tratate sau Meg7*inte scrise. Acestea i*itau Jndeaproape *odelul celor care erau )olosite Jn Siria, Mesopota*ia &i 'alestina din secolele ur*7toare. #a Mari, unele legI*inte erau rati)icate Jn conte-tul unui ritual care cerea 6sacri)icarea unui *7gar+ Qhayara* DatcSu*O, lucru pe care-@ JntShii* &i la e0rei &i care pare s7 )i )ost p7strat in nu*ele lui Sihe* Bene !a*ar Q)iul unui *7gar3 Ma*ar Jnse*-nJndJnebr. 6*7gar+, 0e.i ]!AMSR, tued.O, los.G4L<G, care a )7cut un legI*Jnt cu lacob QZen. <<L@43 <4L@-<O. #a Mari, prorocii, 7pilQtOu,, .b7rbat sau)e*eie care d7

r7spuns+, puneau Jntreb7ri .eit7&ii, puteau ac&iona %n grup Ki erau Jntre&inu&i de gu0ern. Al&ii care se nu*eau *u(h)i, erau o)iciali religioKi de rang in)erior care probabil Jntr-o stare de e-ta., 0orbeau la persoana JntJi Jn nu*ele unui .eu. Al&ii Jns7 se nu*eau 60orbitori+ QDabb7tu*O &i )iecare din ei erau asocia&i cu un .eu sau cu un te*plu. Se cunosc de ase*enea ca.uri dnd &i persoane neini&iate )7ceau pre.iceri di0ine sau declarau c7 au a0ut 0edenii. 'e un )ond *u.ical, unii din o)icialii te*plului Qde or., assinnuO declarauL 6AKa 0orbeKte .eul...+. ; relatare pe care %tur-Asdu i-o )ace regelui gi*ri-#l* 0orbe&te despre o descoperire prin 0is, care a a0ut loc Jn te*plul lui Dagan, la lerDa. Mesa5ul re0ela&iei care se adresa regelui nu era un *esa5 bun, c7ci regele nu 0orbise %n *od regulat cu .eul s7u. 6Dac7 ar )i )7cut lucrul acesta, eu i-a& )i dat pe Kcirii benia*i&i pn *Jinile lui gi*ri-li*+. in )elul acesta Ki regele era JnKtiin&at de 5ert)ele care se pretindeau de la el. /n alt pro)et pare s7 )i pre.is c7derea unei cet7&i. Aceast7 acti0itate se baJa Jn *are *7sur7 pe tehnici de ghicire Ki de ]*agie, pe 0isuri, pe citirea tn *7runtaiele ani*alelor de 5ert)a si pe anu*ite obser0a&ii astrono*ice. Acestea sJnt %nor-un contrast puternic cu claritatea, ga*a, con&inutul &i scopul prorociilor din %srael. #a Mari, ca Ki Jn %srael, recensIJnJntul a0ea o i*portan&7 religioas7 &i cere*onial7 care Jntrecea orice se*ni)ica&ie politic7, *ilitar7 sau econo*ica Q0e.i G Sa*, G4O. Jn ti*p ce i*p/ca re)or*e politice Ki proble*e cu pri0ire la dreptul de posesiune a p7*Jntului, se considera c7 recens7*Jntul in)luen&ea.7 puri)icarea poporului Q%n ebr. )eeper, Mari tebibtu*O, Jnrolarea lui ipDd, 6che*at s7 dea socoteal7+- 0e.i E-od. <SL@<-@4O &i starea lui ci0il7 &i social7. u*eroasele liste con&in nu*e de persoane de o pro0enien&7 )oarte cos*opolit7 unele si*ilare, dar neindenti)icabile cu persoane din 9TL Ariu((u Q0e.i Ariocdin Zen. @4L@O, Abara*a, Ca(ub-%ei, sau titlul da0vdu*, 6&e)+ Q0e.i Da 0idO, despre care se crede acu* c7 ar Jnsea*n7 6a %n)rJnge+ &J ES @P, @AB8, p. @<SO. /nele toponi*e care sJnt *en&ionate Jn te-te includ dte0acare se asea*7n7 cu cele bibliceL !aiQrOan, ahur Q ahorO, Tu-Turarii QTerahO &i Sarug QSenig3 0e.i Zen. @@LG<-G4O. Singura cetate din'ales-tina care este *en&ionat7 direct este ] !a.or. Te-tele ne )urni.ea.7 in)or*a&ii detailate cu pri0ire la 0ia&a de toate .ilele, Jn special in)or*a&ii cu pri0ire la palatul J*p7r7tesc care a0ea <SS de Jnc7peri $pe o supra)a&7 de peste 1 hectareO, cu di)eritele arhi0e care con&ineau detalii nu nu*ai despre a)acerile interstatale ci &i despre i*porturile de 0in, de *iere, de ulei, lin7, ghia&I &i alte produse. Alte note arat7 tn detaliu cantit7&ile de *7r)uri care au ieKit din *aga.iile palatului, atit pentru oaspe&ii J*p7r7teKti dt &i pentru s7rb7torile rituale legate de 0enerarea str7*oKilor deceda&i. 'anteonul din Mari includea soarele QSapsO, luna QSin, CerahO, pe .eul )urtunii QAiJadO dt &i pe .ei&a %shtar, pe 6Altar, .eul Dagan Q] DAZ; O, pe Baal, El, Basap Q.eul lu*ii de desuptO &i pe *ul&i al&ii Qinclusi0 #i*, 6cei o *ie de .ei+O. Este posibil ca Terah s7 S )ost )a*iliari.at cu to&i aceKti .el Q%os. G4LGO. ; ast)el de bog7&ie de surse, inclusi0 o surs7 care 0orbeKte despre situa&ia social7 a )e*eii &i a )a*iliei, scris7 Jntr-un dialect se*it )oarte si*ilar cu prunele c7r&i ale 'entateuhului, arunc7 *ult7 lu*in7 aup1 pdrticilor din ep8 paiiarhaE. B%B#%;ZRA"%E. A. 'arrot, Mori, $apitale )abu-leFe, @AP43Z.Dossinetal.,irchi0esrD\alesdeMaa @.@s, @A4@Pa5J.-R. MuppD, la Mad1 D M1e pata*ie au te*ps des rois de Mari, @ABP3 B.". Batto, Studie] in. :o*en at Mari, @AP4. $u pri0ire la proro-ciile de la Mari, 0e.i 9T Supp. @B, @A11, p. GSP-GGP3 yT supp, @g @A1A, p, r%G-%<83 !TR 1<, @AD r# @-G83 9TGP,@APP, p. @P8-@AB3 E. oort, /aunuc(un-gen tn ca.1b4h.id ii Mari, @APr. DJ.:. MkR%A. Jn X nu*ele apare ca M7ria sau Maria*, A*bele nu*e sJnt )or*e gredia te ale nu*elui care Jn ebr. este Miria* &i care Jn #XX apare ca Maria* Qnu*ele surorii lui MoiseO. Este posibil ca nu*ele s7 )ie deri0at din cu0tnrul egiptean Marye, 6preaiubitQ7O+ Qdar 0eri co*entariul lui A.!. Zardiner, M;S B1, @A<1, p. @A4-@APO.Jn Tnu*ele este )olosit cu pri0ire la ur*7toarele persoaneL @. M7ria, *a*a Do*nului. Ma5oritatea in)or*a&iilor pe care le a0e* cu pri0ire te *a*a lui %sus sJnt cuprinse Jn relat7rile naKterii &i ale prunciei lui %sus scrise de Matei &i #uca. Acolo a)l7* c7 atunci dnd Jngerul a anun&at naKterea lui %sus, M7ria locuia la a.aret Jn Zal!eea, &i era logodit7 cu un dulgher pe nu*e %osi) Q#uca @LG1 &.ur*.O. #uca ne spune c7 msus era un descendent al tui Da0id QibidO, &i cu toate c7 arborele genealogic al M7riei nu ni se dl, este posibil ca ea i7 )i a0ut aceeaKi descenden&7, *ai ales dac7 soa dup, cu e pe, dboele 81.rlogi. .l lDi c.tsto1 d5, #8 < 1e el din Uartea MiEi #ui. De,rc .7*islirea lui %susseapunecaa )ost 6de la Duhul SSnt+ QMaiei @L@83 Eli #8 @.<BO, tar Mst28 #ui a aFt loc la Betlee*, spre siusitul do*niei lui %rod cel Maie QMatd GL@r #8 lLsi GL4O, Qr AST8n,A D% tE $%;ARk.O Ztid 2iu arli ln Mlti GLG< dt V h #8 GL<A c7, dup7 naKterea lui %sus, )a*ilia alint7 a locuit la a.aret. Matei este singurul care *en&ionea.7 despre )uga Jn Egipt, unde losi). M7ria &i pruncul %sus Ki-au g7sit

re)ugiul din calea *Jniei pline de in0idie a lui %rod. #uca scrie despre 0i.ita M7riei la 0eriKoara ei Elisabeta care a salutat-o cu cu0intele 6Binecu0Jntat7 Dli tu lntrc )erei=, nundo +D,M Do*lnui *+ Q@L4G, K.ur*.O. E0anghelia dup7 #uca *ai con&ine, &i dntarea de laud7 a M7riei Q@L41-BB, unde dte0a *anuscrise 0echi arat7 c7 Eltsabeta este cea care 0orbeKte, nu M7ria3 ]$H TAREA MkR%E%O. /n singur crJ*pei de in)or*a&ie ni se da despre copil7ria lui oi,r1 Nle citre #8 QGL4@=B@O, 8 redi crintele pline de tuti5ore ale Mrei sale atuEi dnd ti.. g7sit b7iatul care era pierdut Q0. 48O, precu* Ki binecunoscuta replica a #uiL 6;are nu Ktia&i ca trebuie s7 1u ln 1W Etlbi MerU+ Qe 4AO. $elelalte in)or*a&ii pe care le g7si* Jn e0anghelii ai pri0ire la M7ria sJnt nu*ai dte0a &i relati0 nese* ni)icati0e. Se pare c7 ea nu #-a Jnso&it pe Do*nul nostru %n c7l7toriile #ui *isionare, cu toate c7 a )ost pre.ent7 al7turi de El la nunta din $ana Q%oan GL@ &.ur*;. Mustrarea pe care a rostit-o bus cu aceast7 oca.ie3 6"e*eie, ce a* a )ace Eu cu tineU+ Q0. 4O denot7 *ai degrab7 ui*ire decJt aspri*e Q0e.i #uca GL4A, si utili.area cu delicate&e a aceluiaKi cu0tnt <=.a=, J)tie= din toan @ALG13 Ei de .s2dE Marcu <L<@ K.ur*,, unde Do*nul d7 prioritate )idelit7&ii spirituale Jn detri*entul rela&iilor de )a*ilie3 0e.i 0. <B, c), #uca @@LGP K.ur*.O. Jn cele din ur*7, o g7si* pe M7ria #a cruce Q%oan @ALGBO, cJnd ea Ki ucenicul preaiubit sJnt Jncredin&a&i )iecare Jn gri5a celuilalt Q0. G1-GPO, Mai e-ista o singur7 alt7 re)erire dar7 la M7ria Jn T, &i aceasta se g7seKte Jn "apt. @L@4, unde st se spune despre ea Ki despre ucenici ca 6st7ruiau cu un cuget Jn rug7ciune+. Scurta pre.entare pe care o g7sir7 Jn T cu pri0ire la M7ria Ki la rela&ia dintre ea Kt Do*nul nostru las7 *ulte goluri care au )ost Jn scurt ti*p u*plute de legende pioase. Dar noi nu pute* s7 )or&7* relat7rile E0angheliei dincolo de li*itele lor istorice Kl aceasta Jnsea*n7 c7 trebuie s7 ne *ul&u*i* s7 obser07* cel pu&in u*ilin&a M7riei, ascultarea ei Ki de0ota*entul ei dar )a&7 de %sus. ?i )iindc7 a )ost *a*a "iului lui Du*ne.eu, noi nu pute* spune despre ea *ai pu&in decJt a spus 0eriKoara ei Elisabeta, Ki anu*e, c7 este 6binecu0Jntat7.,. Jntre )e*ei@=. Ets/;ZR.A%%E. J. d2 SaB2, Mdty a4d rh. $rrS-tion ZospeJ, @AP13 R.E. BroFn Qed.O, Mary, @APP3 J. Mc!ugh, PPte Molher o)Jesus in the eF testa*ent @APB, S, Mar5a sora Martei. Ea este *en&ionat7 cu nu*ele nu*ai Jn #uca &i %oan. #a #uca @SL<8-4G se relatea.7 c7 dup7 Jntoarcerea celor Kapte.eci de uce-nici, %sus a intrat Jntr-un sat Qal c7rui nu*e este preci.at Jn %oan @@L@ ca )iind Betunia.a)lat la apro-. G ta % d4 la r=irtul Mutelui MBslinilorO, sde Man, care a0ea o sor7 pe nu*e M7ria, #a pri*it Jncasa ei. MAR%A ti relatarea care ur*ea.7, Marta este *ustrat7 de Do*nul pentru )aptul c7 s-a plJns de sora el M7ria, care asculta cu0intele #ui Ki nu o a5uta cu lucrul casei. %8n @@ re d2s.ri2 lndnita db Batarla dintre @B1 Ki cele dou7 surori, Marta &i M7ria, Jirt)lnire prile5uit7 de *oartea )ratelui lor #ai7r. Despre Mana se spune aici Q0. GO c7 este 6aceea care a uns pe Do*nul cu *ir Ki %-a Kters picioarele cu p7rul ei+3 iar dup7 ce %sus l-a Jn0iat pe #a.7r Q@@L4< K.ur*.O, ni se spune i*ediat de aceast7 ungere Q@GL@ K.ui*.O. Tete c.le "tu ensheu .ondn dte o relatc cu Uri0iE la uu2M lui %su de c,8 o )2Mie Q%0bt. G1LT@<3 Ma* @4L<.@ #8 PL<P-BS3 l8 @G@.8O. prcbleM 8i di1.iE Ete ..8 de a deide d,.A e# patru relat7ri se re)er7 la o oca.ie identic7 Ki dac7 nu cu*0a este 0orba nu despre o singura )e*eie, ci despre *i *dte. Rdatlrile lui Maral W M.* par rT c potri0easc7 destul de bine una cu cealalt73 relatarea lui #E di)eri )2rte iutt $n speial prin )aptul c.V plasea.7 e0eni*entul Jn Zalileea, Jn 0re*e ce %oan Bote.7torul era Jn Jnchisoare, Ki nu Jn Betania Jn .ilele pre*erg7toare *or&ii lui $ristosO. Relatarea lui %oan este ndepoddd de toate eielalt2 dri, %oon ate singurul care *en&ionea.7 nu*ele )e*eii Ki, aKa cu* a* 07.ut, ni se spune clar c7 ea este M7ria, sora Martei, #uca este singurul care adaug7 c7 )e*eia era 6o piclt8sd+ QPL<PO3 Matei ti M.n plBs., o preci.ie scena Jn 6casa lui Siinon leprosul+3 iar Matei Ki Marcu spre deosebire de #uca &i %oan, spun de co*un acord c7 )e*eia a uns capul lui %sus, nu picioarele #u# S-au )7cut di)erite Jncerc7ri de a re.ol0a aceste di)eren&e. ; Jncercare a )ost aceea de a sugera c7 #uca descrie o JntJ*plare cu totul di)erit7, dar c7, Jn a*bele situ7rii, este 0orba de aceeaKi )e*eie. Di)icultatea pe care o pre.int7 acest punct de 0edere Qsus&inut *ai *ult Sn Biserica latin7O o constituie acea descriere a e0la0ioasei M7ria din Betania ca )iind o )e*eie 6p7c7toas7+. Toc*ai aceast7 descriere, J*preun7 cu absen&a unor alte in)or*a&ii, i-a deter*inat pe c7rturarii *edie0ali s7 o identi)ice pe )e*eia p7c7toas7 din relatarea lui #uca cu M7ria Magdalena Qpentru o discu&ie asupra acestui subiect, 0e.i paragra)ul de *ai 5os cu titlul 6M7ria Magdalena+O, iar pe M7ria Magdalena Jns7Ki, datorit7 con)u.iei pe care toc*ai a* *en&ionat-o, cu M7ria din Betania. ?i totuKi, este i*posibil ca %oan s7 nu )i cunoscut ade07rata indentitate a celor dou7 Marii Ki sa se co*plac7 Jn crearea unei con)u.ii printre datorii s7i. u e-ist7 nici o 5usti)icare pentru a identi)ica pe M7ria din Betania cu M7ria Magdalena ti cu sigunlA, nici penh a idDti)ica p. 0r,8 dit ele cu )e*eia p7c7toas7 din #uca P. Al doilea punct de 0edere este c7 Jn ti*pul lucr7rii Do*nului nostru pe p7rnJnt, au a0ut loc dou7 ungeri ale #ui, una )7cuta de o p7c7toas7 din Zalileea care s7 caia, Ki cealalt7 de c7tre M7ria din Betania. Jn ca.ul acesta, speci)ica&ia din %oan @@LG c7 M7ria este, .aceea care a uns pe Do*nul+ se re)er7 ta o

ac&iune care, raportat7 la *o*entul nara&iunii de )a&7, a0ea sI aib7 loc Jn 0iitor. Singura di)icultate pe care o pre.int7 acest punct de 0edere este repetarea unei ac&iuni pe care %sus o consider7 unic7, al c7rei caracter singular inten&ionea.7 s7-@ sublinie.e Jn *od dar prin lauda ce i- adue QMat. G1Lr<3 Ma8 @.@LAO, A8na pac s7 )ie cea *ai satis)7c7toare interpretare, Ki nu*7rul proble*elor pe care le solu&ionea.7 este *al *are decJt nu*7rul celor pe care le pre.int7. ;rigen sugeASA MkR%A rea.7 c7 au e-istat cel pu&in trei ca.uri cJnd %sus a )ost s, ihpuclnd dou, su trei p2tsre di)dire, Ac&iunea M7riei este pri0it7 ca o e-presie spontan7 a de0ota*entului )a&7 de %sus, ac&iune care prin ca racterul ei &i ti*pul la care a a0ut loc anticipea.7 Ki, de acee4 1bt eiat cu on2tea #ui. <. Mdia Mdgdale. 'Dbabil ce nFle ei Ddine de la oraKu[ galilean ]Magdala. Jnainte de nara$sile les.b T sutEiVele lui (os, nMele ei ,pae Jn #uca 1LG, unde citi* c7 printre )e*eile care au )ost eliberate de de*oni &i care #-au Jnso&it pe Do*nul Ki pe ucenici Jn lucrarea de e0angheli.are a )ost Ki 6Ma na, .is7 Magdalina, din care ieKiser7 Kapte draci+ Q0e.i Marcu @1LAO. u 1t "11il cel putin dir dore.i# biblie Nle care dispune*, s7 li*it7* boala de care a )ost 0ind8ti Maria la s sin<u dol[DiuL la cel 1.ic, la ..@ *intal sau la cel *oral. Acesta este un alt *oti0 pentru a nu accepta identi)icarea Jntre Mana Magdalena &i 6)e*eia p7c7toas7+ din #uca P Q0e.i *ai sus, paragra )ul GO. Dac7 #uca ar )i Ktiut c7 M7ria din cap. 8 era aceeaKi persoan7 cu 6)e*eia p7c7toas7+ din cap. P, o* nu d 1 p8rtat el e-plicit .8t ludU Maria apare din nou ra c8 rast(nnii h c8 pania unor alte )e*ei care au c7l7torit J*preun7 cu Do*nul nostru din Zalileea Q0e.i *ai 5os, paragra)ul 4O, %r relab8 cu pri0i" la ln0i)t dir EErsheria dup7 loan, ni se spune ca Do*nul S-a ar7tat M7riei separat R)erianta pe care o pieiint7 Marcu este *ai rFinrl Ki nu Et2 *b5.r, onologic. Alar *ici di)eren&e Jn relat7rile care 0orbesc despre sosirea )eeilor la e)trnlt. Mdia tonDte la drM tnprcunA .u .%te l28i QMar, G<L@5 Mae @1L@O, dd W parc c, )uge Jnaintea lor &i a5unge pri*a la *oi*Jnt Qloan GSL@O. Apoi ea po0esteKte lui 'etru Ki ucenicului preaiubit cele Jnri*plate Qloan GSLGn Ki Jn ti*pul acesta ea ste rredrt T. .lelatte )enei Q#8 G4L@SO. E2 ] Jntoarce cu 'etru Ki cu ucenicul preaiubit la *onnJnt, iar .lupV e acettia au plecat, e .ibolrWe h ,d lor plJngJtui Qloan GSL@@O. Acu* este *o*entul c&nd ea 0ede doi Jngeri Q0, @GO Ki, Jn )inal, pe $ristos JnsuKi, care Jn0iase Q0. @4O Ki care i se adresea.7 cu )ai*oasa porunc7 noii tangere QJJu *7 atingel+, 0. @P, n.tr.O. Este clar c7 rela&ia pe care o are M7ria cu Do*nul ei dutl h0iere #ui aF s, 1e di)elite g sL contilE la o alt7 di*ensiune. 4. Mada, tl[,* lui laco03 ,ealalt, Meiet3 Matia 6lui ] $leopa+. Este )oarte posibil ca aceste trei nu*e s7 se re)ere la aceeaKi persoan7. M7ria, *a*a lui %aco0 Ki a lui %ose este *en&ionat7 Jn aceeaKi list7 Jn care apare Ki M7ria Magdalena, )7dnd parte din grupul )e*eilor care #-au Jnso&it pe Do*nul spre %erusali* si care au )o] pre.ot2 la ,,<ttdi)t QMatei GPLss &.ur*.O. $Jnd se relatea.7 c7 M7ria Magdalena Ki 6cealalt7 M7rie+ Kedeau Jn )a&a *or*Jntului+ dup7 Jngroparea lui %sus, se pare c7 este 0orba despre aceeaKi M7rie, *a*a lui %aco0. 6$ealalt7 M7rie+ apare din nou lnpreuu d Maria Masd.l8 ln Ntini8l, h0idn QMat. Ge.lO. De la .ltodi elorlalt2 dola ]nghelii si*ptice a)l7* &i alte detalii. Marcu se re)era la ea Q@BL4SO nMird.o,+Mdia. eM lui %acd cel "ic si al lui %8,. , Ea a )ost pre.ent7 %a scena r7stignirii J*preun7 cu Maria Magdalena Ki Salo*e. En Marcu @BL4P, ea este nu*it7 Maria )ie i7tetas Q..Maria a lui %ose+, n.tr.O, iar Jn @1L@ ea reapare Qca 6Maria, *a*a lui %aco0+O J*preu=A cu salo8 W Maia Mas.lalee, adicind id diDinea&a Jn0ierii *irodenii la *or*Jnt, ca s7 ung7 trupul Mt al lui lss. #Ea sdaagt QG4r ro c, %o1E, nnpEun7 cu M7ria Magdalena Ki cu Maria, *a*a lui %aco0 au )ost printre )e*eile care au pri0it r7stignirea Ki care au du a,1blild Etea ln0irii" loan )oloseKte pentru aceast7 M7rie ter*enul desoipti0 MQoO" $a lui ;opa=O, at8i .)td rclatod Q@ALGBO c7 luig7 crucea lui isus erau *a*a #ui Ki sora **i #ui Mari. =t2rcta lui clora+ d Mdir Mag, dalena. Se pare c7 este corect s7 traduce* geniti0ul MlQoOpa o +QW,i,O lui c[opa+, ,u d +Q)icaO lui clo. pa+. Judecind atunci dup7 lista dat7 Jn Marcu @BL4S pe care a* *en&ionat-o *ai sus, ni se pare destul de clar ca Maria lui $lopa Qpace Jero*eO sI )ie aceeaKi persoana cu Maria lui laco0. !egesippus ne spune Q0e.i Eus. E! <.@@O c7 ] $lopa QJn 9A, $Teop`iasO a )ost )rar2le lui l1i). etr5l M.riei EZ lui %su. $cle.pd. di, #8 G4L@ <e s alnn.O B. Maria, *a*a lui Marcu. Singurul loc unde se a*inteKte despre aceast7 M7rie este "apt. @GL@G. Dup7 ce 'etru a sc7pat din te*ni&7 Q@GL1 K.ur*.O, el se Jndreapt7 spre casa ei din %erusali*, care e0ident era un loc de Jnr/nire al creKtinilor. "iindc7 ] Marcu este pre.entat ca Ki 0eriKorul lui Barnaba Q$ol. 4L@SO, se Jn&elege c7 Barnaba era nepotul M7riei. 1. Maria clEia 'a0et li tbsnite ehr1ri u*# ei apare printe cele G4 de persoane enu*erate Jn Eto*.@1, c7rora 'a0el le tri*ite salut7ri Q0, 1n. )n acest 0erset se spune c7 ea 6s-a ostenit *ult+ pentru Biseric7. Acestea sJnt toate lucrurile care se cunosc despre ea. S.S.S. MARTA. u*ele deri07 de la un cu0Jnt ara*aic care nu are corespondent Jn ebr. Ki care Jnsea*n7

.5doa*-oI+ sau it7pJn7+. El apare nu*ai Jn T, cu pri0ire la o sirgtui p2tF[rA Q#E @SL<8-4@3 %8n @@L@, B, @A-<A3 @GLGO. Mad a )ct ed MVid ce a ruer *ir pe Do*nul nostru, nu cu *ult Jnainte de *oartea #ui QMatei G1L1 A,u*, ti tdtele paateleO3 ta.lr, " care %sus @-a Jn0iat din *or&i Qloan @@O a )ost )ratele ei. $on)or* celor scrise Jn loan @@L@, )a*ilia aceasta locuia Jn Betania. un s7tule& aKe.at la cea 4 (* de %erusali*, pe dru*ul spre lerihon. Dup7 )elul Jn care plasea.7 e0eni*entele, #uca pare s7 sugere.e c7 Marta locuia Jn Zalileea Q#uca @SL<8O. Aceast7 di)icultate este Jnl7turat7 Jns7, dac7 accept7* c7 incidentul pre.entat de #uca nu este bine plasa t din punct de 0edere cronologic QaKa cu* g7si* tn !BD, <, p. GPPO, sau Ki *ai re.onabil, atunci cJnd lu7* Jn considerare )aptul cl Testa a )1t nlei M din *rltele clEtorn pe care le-a )7cut %sus la %erusali* Jn ulti*ele Kase luni pe care le-a tr7it pe acest p7*Jnt Qc). loan @SLGGO. Matei, Marcu Ki loan sJnt cu to&i de acord c7 *irul a )ost turnat pe Do*nul nostru Jn Betania, iar Matei Ki Marcu speci)ic7 a*bii QpresupunJnd c7 se re)era la aceeaKi oca.ieO c7 incidentul a a0ut loc Jn casa lui Si*on leprosul. )ntrucJt dup7 relatarea tui #uca %sus a )ost pri*it Jn casa Martei Ki Marta le-a ser0it cina %n casa lui Si*on din Betania, ti*p Jn care Maria a turnat *irul pe DoMul n1"u uii ,u ptspu ., MVta . )ost so&ia lui Si*on Qsau chiar 07du0a lui, sugerea.7 al&iiO. !olul conduc7tor pe care Ki-@ asu*7 Jn a*bele oca.ii ne sugerea.7 c7 ea era sora *ai *are. %n relatarea tui #uca Q@SL<8 K.ur*.O, msus o *ustr7 cu blJnde&e pe Marta pentru c7 nu era r7bd7toare cu sora ei Ki pentru preocuparea ei e-cesi07 de a*7nuntele practice pri0itoare la cina pe care o preg7tea Q0. 4SO. Ea nu era *ai pu&in de0otat7 lui %sus decJt Maria 8@S MASA QF.i rgspsd pe 8 la d.t Do*dui in %M @@LGPO. dar s nu a "uiir sr rda M d2buie sJ# pri*easc7 pe msus Ki s7 )ie Jn Jntregi*e dup7 placul #ui Y 6un singur lucru trebuieKte+. $Jte0a dintre cele *ai 0echi *anuscrise con&in aid cu0intele 6pu&ine lucruri dnt )ol1ibE su nl*i uul+ QFi 9SR/O. 'robabil ct +putire+ 2 re)ere # el2 Mb.iale, id -uul la percep&ia spiritual7. 9eiJ J. . Sands, =Th8 Fho* Jsu lo0rd+, %S @,@AB4-B, p. GA s.ur*.3 &i co*entariul asupra pasa5uhi din #8 @S<4-4G de E.E. E[lir, @Pre $ospd o) U, @AP4, p. @1@ iM. Q. MAR%A G.O s.s.s. MA),%;T %44R%/R%E. ir 0E +a i *nol,, ,t depune *7rturie+, un 6*artor+, 6a *7rturisi+, 6*7rbri,= Qcu dt* hdu8i slpli*entaE *i pulin inponanteO "pre.intil o radnc8 dbilEri ti ru Jntotdeauna consec0ent7 a ur*7toarelor cu0inte Jn gr. Ki ebr. Jn 9TL +an7 )lit. 6a r7spunde+O, =)ld Q0erbO, =ed, =e77, =edT&, )=/d73 Jn TL *artyreo Q0erbO Ki co*puKii lui *artys, *artyria, *anyrion. Ud d sinoni*ur lui jcda 2=e 1te )8re 1., ] re)er7 Jntotdeauna la persoana sau la lucrul care depF nLtuh. E-e*pl2 de lutui car stau ca *7rturie pot )i g7site Jn ur*7toarele pasa5eL Zen. <lt4a, BGi t1, GG@GP-G4, <4, G4LGPt ts, @ALGS. Echi 0alentul T *artys, este )olosit nu*ai cu pri0ire la pdst8. u euii nid un 2-d'lu ln are ac1t eu0Jnt s7 se re)ere la un lucru care st7 ca *7rturie. Ebraica, o li*b7 care e0it7 ideile abstracte, 0orbeKte rareori despre o *7rturie Jn sensul unei do0e.i care este pre.entata. Jn cele trei ca.uri Jn care )ace totuKi lucrul acesta mRut 4LP3 %sa. 8L@1, GSO, este )olosit ter*enul t)=$td7. Jn gr. conceptul este )olosit )rec0ent, dar greaca )ace deosebire Jntre *artyria, ac&iunea de a *7rturisi sau de a )ace depo.i&ie, si Mnyr5o4 lu8l dre poate slu5i 8 o nnui2 su o d*d4 s, )aptui siabiut prin doEi =.dog td htordeaW prin ,depo.iVie,., .u e-. cepia Bibn 0A QLe la *. @PLP-aL PaLG.G$ta. G4L1 con&ine 6*7rturie+, Ki-a pierdut se*ni)ica&ia 5uridic7 &i este un ter*en consacrat religios Q]#EZk-MH TO, tradus de MB prin 6se*n de a0ertis*ent, aducere a*inte, s)at+. E-e*plul de )runte a lui =edlic sJnJ bblele cu.el2 .8 poMi QE-oNl. @1L<4i GBL@1 Gr, etcO. De aceea chi0otul Jn care au )ost aKe.ate aceste t7bli&e era 6chi0otul *7rturiei+ QE-od. GBLGG, etc.O. cortul care le s7l7Kluia era 6cortul *7rturiei+ $ u*. @PLPO Ki perdeaua care desp7r&ea #ocul prea s)int era nu*it7 6perdeaua *7rturiei+ Q#e0. G4L<O. +ter*enul este )olosit cu un sens *ai larg Ki se re)er7 )rec0ent la lege ca un Jntreg3 de e-. 'sal* P8LB3 @@ALG. Se*ni)ica&ia acestuicu0Jnt Jn G J*p.l @L@G este Jndoielnic7 Q0e.i %$$, loc. ad.O. Este )oarte di)icil s7 g7si* o 5usti)icare pentru traducerea 6*artyr+ pe care o g7si* Jn 9A la "apt. GGLGoi Ape, GL@<L #PL1 Sa ult5nul pae5 ti =n trR ri 9ERO, cu toate c7 *artys a dobJndit destul de repede aceast7 se*ni)ica&ie3 0etiA*dt. p. 4ABb. BlBlloZRAl%E. #. $etul, A-A+ %tiZ, in 5D TT <,p. @S<8-@SB@3 AA.T!.tes, The eF Testa*ent $on-8t ol Fiha., @APP3 !. SrathnLn4 TD r 4, p. 4P4-B@4. !.#.E. MASA. $on)o* celor relabr2 ln ctr. GsL@4 ii % $bn. @L<o, Me 1te cel de.al i.prdla din)t .ei @G 0oie0o.i ai lui %s*ael Ki se pare c7 s-a stabilit Jn partea de a Arabiei. '8te d ac1t bib 8buie identiier cu MasJa care J*preun7 cu Te*a a pl7tit bir lui Tiglat-palassar %%% QA EX p. G8<O Ki J*preun7 cu aKe.area M18or=, l8li.G1 de 'tolde Qs. A, @GO la %E de Dl*, '8t cl Mete din 's.@GoLB a. rehli s7 )ie 1rdat in Magi 8re 1te o poralell tui aprcpiati a lui $hedar. Jn 'ro0. <SL@ Ki <@L@. )ta**ass7@ Q6pro-T;$Ha+ Jn

9AO poate )i considerat7 un nu*e propriu. Dacl A2@lr Ai + #enuel sini llr*ii d2 a lui Me, aturci colec&iile lor de pro0erbe sJnt e-e*ple ale caracterului interna&ional al literaturii de Jn&elepciune ebraice, care oca.ional a )ost adoptat7 Ki adaptat7 de israeli&i, ca si " cor)o*ere cEdintai lor istorice. D.A.!. MASA. $oo* celor "i] in D2ut. 1@@1 g ALGG, adh 1te u ld in puri2, ud2 (rael #a pu pe Du*ne.eu la Jncercarei Masa Qde la niss7, 6a Jncerca+O lns*i 5ircrcad. %n E-.d. rPLP, .M2le 1te cu. plat cu Meriba Q_ 6ceart7, plJngere+, de la rJb _ 6a se lupta a s plinsp+O, inEa relah2 ca" pro0itu din sursele *aJ 0echi ale 'entateuhului. Aceste surse iri-i pr.htn p2 israeliW poBdnd dh priciM lipsi deapi de la RendrD D la apepe de Mt, !or.b Q0, 1O. Aete doui nl)t apar din rcu i*preund ln 's. AsL<, ca o a0ertiaE p2nd ge8ratiile de Mi iiuiu .)t .r ,,tca indJa dir aet episbd. *2le Mer5ba *i .par2 Q1re Mel ln tegAtui, cu ]$ades, arabele localit7&i )acJnd parte dintr-o list7 a hotarelor mE.ec, 4PL@AO Ki ca locul unde a a0ut un episod si*ilar Qcare pro0ine Jn principal din'O, a c7rui re.dat . tost ca adt lui Moi2 .lr ii lli Aarcn nu li s-a per*is pri0ilegiul s7 intre Jn &ara )7g7duin&ei Q u*. GSL#.@< Q4 0. G4Oi GPtl4i DeRt <GLB@i ps. @S1L<GO, Anb2le MElisi stlt .tiologi8, .dicB inplce )aptul c7 nu*ele acestor locuri le-au )ost date ca lrere a d2ni*enrelor dh .ilele iui M.i]. Dtr darZ ritd corctali2i 5uia(e a Frbului rlb, sa suselar de. seori c7 Meriba a )ost Jnainte de toate un loc unde erau solu&ionate disputele legale Qc`. En-*ishpat, 6)JntJna 5udNaiii+, u .lt nl)t "nE, cadf Qc2n. @4LPO, A.2.sb poare 1 nu*i o ipoteu,. da. Mi sinr ti a#e notiE 82 ne )ac sl ne h)tbi* .@a.1 nu *2 e0lica8 diMti a nu)tlo. ste co8ta did pu.t de 0edere istoric. Deseori s-a Jncercat s7 se )ac7 deosebire Jntre un e0eni*ent care a a0ut loc la Masa Ki un alt e0eni*ent ]paat d2 a aVt le la Mer5ba, anb2leW )iind pre*bte in E-od. @PL@Pi dar .u r2e ca erisri ln)o anu*it7 *7sur7 o repeti&ie neaKteptat7 Q0. G-<O, a-ceasta nu este su)icient7 pentru a 5usti)ica e-isten&a a dou7 e0eni*ente separate care deri07 din surse di)erir2. A.ela llO8 W poab sp8 d1pre *, GSL@-@<. Este *ult *ai posibil ca Jn a*bele ca.uri relatarea oriair.r, re 1 )1t a*pli)tat de u auror dinr.o perioad7 *ai tJr.ie. Jn E-od. @PL[ -P, alu.ia la Meriba QW poare .,id la MasO h 0. G ti P, e poate daroE acestei a*pli)ic7ri. Este pu)in ro,2ba ca Dcut. <<La g ps, a@@P, sde a.ste nu* ap.r din nou sB " r2rere b a8leli e*nre, p2nh .d aici nu 2r5itl nici o *brB de 8@@ MASA critic7 la adresa lui %srael si Du*ne.eu este $el care 6Jncearc7+, nu %srael. Te*a aceasta a Jncerc7ri, lui %srael de c7tre Du*ne.eu apare de *ai *ulte ori Jn E-o.l.Q@BGBi @1L4i GSLGSO. '8 dehn de p1t=il e &i alte e0eni*ente, *en&ionate poate Jn alte locuri din Biblie QE-od. <GD, d n l1t ellodatl leSat2 de acrc locuri. 'Jn7 ast7.i nu s-a )7cut o corelate pe deplin satis)7c7toare Jntre di)erite pasa5e, &i s-ar putea ca proble*ele literare Ki istorice s7 )ie i*posibil de a )i re.ol0ate. 'entru anu*ite sugestii ingenioase, deKi speculati0e, 0e.i !. Seebass, Mose und Aaron, @A1G, p. 1@ &.ur*. Ets%%;ZRA%%E. B.S. $hilT, TS41, #AP4, p. <;/ <SA. Z.#D. MASk. Masa ca obiect de *obilier QJn ebr. lul(trn3 Jn gr, rardO, Mas ln p1tie Q's. G<LBi P1L@AO, 8 o supra)a&7 preg7tit7 sau buc7&i de piei aKe.ate pe p7*Jnt QJn ebr. SiliO. Jn celelalte pasa5e, cu0Jnrul este )olosit, ca &i Jn .ilele noastre, pentru *asa )7cut7 din le*n sau *etal, care era o pies7 de *obil7 obiKnuit7 QG )*p. 4L@SO. A *Jnca 6la *asa J*p7ratului+ era un =e de cietiE QG Sd. ArP5 re.i #8 GGLGD, h tinp ce a *Jnca la 6propria *as7+ Jnse*na, pe ling7 sensul literal, a tr7i pe propria-&i cheltuial7 Q@ J*p. @8L@A3 Mee*. BL@PO. E-presia 6*asa Do*nului+ QMal. @LP, @G3E.ec. 4LGG3 44L@13 @ $or. @SLG@, ] A#TARO i*plic7 *asa la care !% este ga.da. Se*ni)ica&ia 's. 1ALGG este incert7. DJM MATB%. Matei aparc h lisrele 8lor @G ap.stoli QMar @SL<i M.)tu <L@83 #8 1L@Bi lapt rL@<O, il Mat @SL< ni se *aispune despre el c7 era 60a*eK+. Jn Mat. ALA, %sus Jl g7seKte 6Ke.ind la 0a*7+ &i Jl chea*7 s7-# ur*e.e. ,n pasa5ele paralele din Maieu &i #uca, 0a*eKul care este che*at de la 0a*7 este pre.entat cu nu*ele de #e0i, Marcu ad7ugind c7 era Jiul lui Al)eu+. E0anghelia %ui 'etru 0orbeKte de ase*enea despre #e0i, )iul lui Al)eu, pre.entJndu-@ ca pe un ucenic al lui %sus. Mai r)r.iu, %sus este *usa)ir Jn casele *ultor 0a*eKi st p7c7toKi, Relat7rile din Mat. AL@S &i Marcu GL@B nu preci.ea.7 nici una Jn a cui cas7 a a0ut loc *asa, dar #uca BLGA a)ir*7 c7 6#e0i %-a )7cut un osp7& *are la el Jn cas7+. 'e ba.a acestor do0e.i, se presupune de obicei c7 Matei Ki #e0i sJnt una Ki aceeaKi persoan7. A)ir*a&ia lui 'apias c7 Matei 6a co*pilat oracolele+ QKynegrupsato ta logiciO Sn ebraic7 a )ost considerat7 de Biserica pri*ar7 ca o do0ad7 a )aptului c7 Matei a )ost autorul e0angheliei care s-a trans*is genera&iilor ur*7toare cu titlul 6QE0angheliaO dup7 Mater, cei Mi *d $e8dton ai Eibliei di, .il2le noastre cred c7 'apias s-a re)erit la o co*pilare a .u,,htdlor lui %rE ], a re-relor rcianice din 9r ce .u )o1t Mpilate d2 catlc Mact E,e pdibil o includerea ulterioar7 a cJtor0a dintre aceste cu0Jnt7&i &i a unor te-te *esianice Jn e0anghelie s7 )i )ost *oti0ul pentru care docu*entul a a5uns s7 )ie intitulat 6dup7 Matei+, de pe la *i5locul secolului al doilea d,cr. '1du ltbliD)tne, si rMArE%, E9A Z!%#=A D/'k.

#9.$-T. MATlr, E9A Z!E/A D/'T. %. Schi&a con&inutului a. E0eni*entele legate de naKterea lui %sus, Mesia Q@L@ - G,G<O. 1. %sus este bote.at Ki ispitit Ki Jncepe *isiunea lui din ZLlil8 Q<r@ -4LBO. c. Aspectele etice ale J*p7r7&iei lui Du*ne.eu sJnt pre.entate de %sus, prin porunci &i ilustra&ii QBL@ -PLGAO. d. %sus JKi arata puterea pe care o are asupra bolnd, a dialolurui d sDpa atu," Z.r . AL<4O. e. %sus le d7 o Jns7rcinare $elor doispre.ece Ki Ji dinite e prc"iVNl=ritori QAL<S = @SL4GO, `. %sus / laud7 pe loan Bote.7torul, )ace o in0ita&ie a*abil7 celor greu J*po07ra&i, a)ir*7 c7 este Do*nul sabatului, do0edeKte c7 El nueste Beel.ebub &ie-pl(7 condi&iile care trebuie J*plinite pentru a de0eni *e*bru * noua )anilie < #ui Q@@L@ -@GLBSO. g. %sus spune Kapte pilde cu pri0ire la J*p7r7&ia c2ruild Q@<L@.BGO, h. %sus este respins de c7tre locuitorii a.anerului, odVut #ui, iar %M Bote.ttorul 1te *rtirl.t Q@<Ls< Y @4L@GO, # Alte *inuni Jn)7ptuite de %sus, despre care 'etiu recunoaKte c7 este $ristosu# Mai tir.iu se produce schi*barea la )a&7 a lui %sus Jn pre.en&a a trei dintre ucenicii S7i, iar El pre.ice *oartea Ki Jn0ierea Sa care se aprcpir, Q@4.@, . @PLG4. 5. %sus ti Jn0a&7 pe ucenicii S7i s7 )ie u*ili, s7 )ie aten&i la )elul Jn care se poart7 cu al&ii, iar %n 0ia&a de r8ie ,lele dl do doED d. s spirit idtator Q@<L@-<sO. (. %sus c7l7toreKte spre %erusali*. Jn dru*ul pe care-l )ace, p@ Ji Jn0a&7 pe oa*eni $/ pri0ire la di0or&3 la relul d. . 1 .l 8piilor, la cte bosrtiilor d l, duiate poporului lui Durar loporului iudd3 El 0i,de., pe doi oWi # %]iho, Q@AL@ . GSL<4O. %. Dup, ei a intrat triun)al, d totuti l8it, tr %erusali*, %sus JKi *ani)est7 autoritatea prin )aptul c7 Ji i.goneKte pe 0Jn.7tori din Te*plu, bleste*tnd s*ochinul )7r7 rod &i prin )aptul c7 Ji atac7 Ki contraatac7 pe Mril p8"i " )arisi QG@L@ . G<L<BO. *. %sus pre.ice c7derea %erusali*ului Kl a doua Sa 0enire QG4L@-B@O. n. %sus spune trei pilde cu pri0ire la 5udecat7 QGB3 @-41O, o. %sus este tr7dat, 5udecat, t7g7duit, bat5ocorit, rlstigrit W lngrcpV QG1Ll . GPi11O. p. %sus Jn0ie dintre cei *or&i Ki este 07.ut de prietenii #ui QG8L@-@SO. D. %sus d7 ultinule porunci, Jnainte de Jntoarcerea Sa la Du*ne.eu Jn ceruri QG8L@@-GSO, %%. $aracteristici &i autorul Jn aceast7 e0anghelie, JntJ*pl7rile din 0ia&a lui %sus care constituie 6E0anghelia+ predicat7 de c7tre apostoli sJnt co*binate cu Jn07&aturile etice ale lui %sus, Jntr-o *7sur7 *ai *are decJt Jn oricare alt7 carte a T3 Ki aspectul acesta al c7r&ii, H*preun7 cu *aniera ordonat7 Jn care este pre.entat *aterialul, au i7cut ca, de la bun Jnceput, ea s7 )ie e0anghelia cea *ai citit7 &i, Hntr-un anu*it sens, cea *ai in)luent7 dintre cele lattu enahelii ce8rrlo.n Aiui.i din .ile# noastre e.it7 s7 accepte punctul de 0edere tradi&ional 8n)d* druia .ubrd .i d )st apostol[ll .M.tci Bl G t el pane s7 )i depins de un docu*ent co*pus de un autor care nu )usese apostol, docu*entul )iind E0anghelia dup7 Maieu, &i anu*e Jntr-o *7sura atJt de *are, Jndt acest lucru ar )i )ost i*probabil, dac7 apostolul Matei ar p )ost autorul original al acestei E0anghelii. 'entru o discu&ie co*plet7 asupra acestei proble*e a autorului, 0e.i %ntroducerea scriitorului la % T$, %%%. lr)l>*tr tu% M))i Este dar c7 Matei a inclus aproape Jntregul con&inut si E0angheliei dup7 Marcu, deKi el a prescurtat in *are *7sur7 po0estirile lui Marcu re)eritoare la *inunile Jn)7ptuite de bus, pentru a race. loc 0olu*ului *are de *aterial care nu-i apar&ine lui Marcu Ki pe care el dorea sa-@ introduc7 Q=E9A Z!E#%%#E3 ] MRclr, E0l c!E#tA D/pAO, Alttui de istorisirile pe care le ia de la Marcu, e0anghelistul include nu*eroase cu0Jntiri a le lui leus, luate, separe, dintr-o surs7 din cate s-a inspirat el &i #uca3 Ki J*bin7 aceste cu0Jn-l7ri cu altele care se g7sesc nu*ai Jn e0anghelia lui, re.ultatul )und acela c7 se constituie cinci pasa5e care con&in nu*ai Jn07&aturi, cap. BLP,@S,@<,@8 Ki G4-GB, )iecare pasa5 Jncheindu-se cu )or*ulaL 6Dup7 ce a s)irKit %sus cu0Jnt7rile acestea+, te*a acestei e0anghelii este co*pletat7 prin ad7ugarea *ai *ultor nara&iuni care nu se g7sesc Jn nici o alt7 carte. Jn cea *ai *are parte ele par a )i prelucr7ri ale tradi&iilor )olosite de creKtini Jn scop apologetic, pentru a se ap7ra J*potri0a iudeilor de)7i*7tori. Stilul lor ne sugerea.7 c7 aceste nara&iuni au )ost *ai JndM scrise chiar de e0anghelist Q0e.i Z.D. Milpatr((, The ;rigina o)the Zospel accordJng to St MattheF, @A41O. %9. Deosebiri )a&7 de E0anghelia dup7 Marcu "aptul c7 e0anghelia aceasta s-a n7scut tntr-o co*unitate creKtin7 iudaic7 Jn care se 0orbea li*ba greac7 e-plic7 Jn *are *7sur7 accentul deosebit pus pe di)erite ele*ente care alc7tuiesc con&inutul propo07dui&ii creKtine a Bisericii pri*are, precu* &i *aniera Sa care sJnt pre.entate Jn07&7turile lui

%sus, Aspectul E*plin irii prororiilor este *ult *ai accentuat aici dccJt %n E0anghelia dup7 Marcu. Autorul are tot interesul s7 stabileasc7 ade07rul c7 0ia&a p7*Jnteasc7 a %ui %sus, %n ce pri0eKte originea &i scopul ei, cit &i *aniera in care s-au des)7Kurat e0eni*entele ce au caracteri.at-o, a constituit acti0itatea lui Du*ne.eu HnsuKi, care Jn des)7Kurarea ei J*plinea propriile Sale cu0inte rostite prin proroci. id o alt7 e0anghelie nu leag7 aut de bine 9T de T3 &i nici o alt7 carte a T nu pre.int7 persoana lui %sus, 0ia&a Ki Jn07&7turile #ui, atJt de dar ca oJ*plinire a 6#egii Ki a prorocilor+. 'e lJng7 )aptul ca e0anghelistul adaug7 citate din 9T la pasa5ele preluate de la Matcu, ca de e-e*plu, tn GPL<4 Ki 4<, Jn anu*ite puncte ale nara&iunii el pre.int7 aceste unspre.ece citate speciale din 9T cu )or*ula 6acestea s-au Jnti*plat ca s7 se J*plineasc7 ce a )ost 0estii prin prorocul+. E)ectul cu*ulat al acestor introduceri este >E=l@ebil QFi @LG<i GL@<3 GLG<3 4L@s tl*,, aL@P3 @GL@8K.urra, @<L<B3 G@LB3sJGPLA3s.ur*.[, E0eni*entT rht pEantat .1a lM au aFt loc, cnci DFne.eu a 0rut ca ele s7 se des)7Koare ast)el. Ele nu au )ost e0eni*ente anor*ale, i.olate Ki ine-plicabile. Ele s-au des)7Kurat 6dup7 Scripturi+ Ki au )ost e-presia 0oin&ei lut Du*ne.eu. 9. 9ia&a lui %sus Descrierea e0eni*entelor cu pri0ire la 0ia&a Ki la *oartea lui %sus, care erau de o i*portan&7 Ki o se*ni)ica&ie deosebit7 pentru e0anghelia creKtin7 pre.entat7 de MATE%. E9A ZEBT%A D/'A Matei, ii apar&ine tn cea *al *are parte lui Marcu. Jn cap. 8 Ki A, e0anghelistul nostru colectea.7 tn !ei grupe de rJte trai *ulte dintre relat7rile %ul Marcu cu pri0ire la *inunile )7cute de %sus-iar Jn cap. /Ki @G, el co*bin7 din Marcu Ki din alte surse relat7ri cu pri0ire la leg7tura pe care o a0ea %sus cu di)erite personalit7&i i*portante din 0re*ea Sa, cu* era loan Bote.7torul sau cu* erau )ariseii. El nu inten&ionea.7 s7 relate.e aceste incidente Jntr-o ordine cronologic7. ;rdinea cronologic7 se poate g7si nu*ai %n relatarea cu pri0ire la su)erin&ele lui %sus, care datorit7 )aptului c7 stau in centrul E0angheliei creKtine, au )ost po0estite Jntr-o )or*7 cronologic7 din prunele .ile ale Bisericii prittl4. Matei rcp..d8 relrta8 ld Mad despre 0ia&a lui %sus, ins7 *ult *ai co*plet, pre)7 Jlnd-o cu o genealogie &i cu ceea ce se cunoKtea tn *od tradi&ional despre copil7ria lui %sus Kt ad7ugind ta s)JiKitul ei dou7 ca.uri Jn care S -a a ratat bus cel Hn0iat. ara&iunile legate de pruncia lui %sus nu con&in descrierea naKterii lui %sus, aceasta )iind *en&ionat7 doar Jn treac7t Jn GL@. Scopul e0anghelistului pare s7 )ie acela de a ar7ta prin aceast7 genealogie c7 %sus, cu toate c7 S-a n7scut dintr-o )ecioar7, a )ost negreKit un descendent legiti* al lui A0raa* &i un descendent al dinddel lul Ddid3 ia prin c2le 2nlinuE h @L@S-GB, s7 r7spund7 calo*niei c7 %sus nu ar )i )ost )iul legiti* al Manei, precu* &i s7 apere ac&iunea Jntreprins7 de %osi). 'o0estirea care ur*ea.7 Jn leg7tur7 cu )uga Jn Egipt este, Jn parte, un r7spuns la Jntrebarea o)ensatoare a iudeilor, de ce %sus, cunoscut ca %sus din a.aret, a tr7it o perioad7 atJt de lung7 din 0ia&a Sa Jn a.aret, dac7 in realitate B-a n7scut Jn Betlee*. $ele dou7 ar7t7ri ale lui %sus dup7 Jn0ierea Sa, care li rlnt ca)utdlrrice lui MaEi QG<LA-@S, @B.GSO tot constitui o Jncercare de a co*pleta relat7rile lui Marcu. $u siguran&7 c7 s)Jrsitul brusc pe care a g7si* Jn M.s 1t2 .0itat ari lrin )aptul c,, sprc de]biE d2 MarEu. urde )2eil2 nu a, btoliai rinic d1pre cel2 ce au au.it Ki au 07.ut, Jn Matei ele ascult7 Jndat7 porunca Jngerului &i trans*it )ra&ilor Do*nului *esa5ul c7 ei trebuie s7 *earg7 Jn Zalileea unde T 0or 0edea Ki, de ase*enea prin a)ir*a&ia c7, Jn ti*p ce )e*eile au pornit s7 le aduc7 acestora *esa5ul, ele #-au Jn t)lnit pe %sus cel Jn0iat. Descoperierea i*portant7 pe care le-a )7cut-o %sus Jn Zalileea, Ki anu*e c7, prin 0ictoria #ui asupra *or&ii. #ui % s-a dat st7pJnire asupra Jntregului uni0ers precu* &i Jns7rcinarea pe care le-a dat-o celor unspre.ece ucenici de a Jncepe lucrarea de e0angheli.are Jn toat7 lu*ea a0Jnd Hncredin&area c7 El 0a )i cu el pJn7 la s)JrKitul 0eacului, constituie punctul cul*inant al e0angheliei. Jn aceste relat7ri care se ocup7 de perioada prunciei lui %sus Ki de perioada de dup7 Jn0iere, Matei )ace ad7ugiri se*ni)icati0e la cele po0estite de Marcu. Jn locurile unde el a*pli)ic7 istorisirile lui Marcu pe care le irElud. ln eryhelia W, M.rei Tlaua, de obiel *aterial care constituia un interes pentru Biserica creKtin7 din perioada la care scria el. Spre e-e*plu, JntJ*plarea cu 'etru care a *ers pe *are indreptJndu-sespre %sus Q@4LG8-<@O Ki pasa5ul )ai*os despre 'etru din @1L@8-@A erau i*portante %n perioada clnd apostolul era unul dintre conduc7torii Bisericii3 iar proble*a pe cate o pre.entau i*po.itele Jn special dup7 anul PS d.$r., cJnd o dat7 cu dIrJ*area Te*plului i*po.itele pentru Jntre&inerea lui au )ost trans)erate tenpluld lui Jupiter Zpitolins, poBi. d elui.l,r, Jntr-o anu*it7 *7sur7 prin nara&iunile pe care le S@< MA%E%, E9A Z!E%%A D/'A g7si* Jn @PLG4-GP. Jn plus, pe *7sur7 ce ti*pul trecea si curio.itatea biogra)ic7 tindea sI )ie tot *ai *are, se pare c7 s-a Jnceput s7 se acorde o aten&ie crescJndI personalelor secundare induse Jn nara&iunea 0ie&ii lui #u. i2add, dieol2 lui M.tei d pri0ire la srro lui %uT #.arioteanrl QGPL<.@SO pE* d ieiddtul d eti, lui 'ilat QGPL@AO reV a5uta s, rTporao dhtre. b7rilor Jncuietoare de )elulL 6De ce #-a tr7dat %uda pe StIpJnul s7uU+ si 6De ce #-a conda*nat 'Jlat pe %susU+. Jn relatarea cu pri0ire la r7stignire Ki la

Jn0iere. Matei race la tu adalsiri prircipale la *Ws2 lui Marcu, pe care o ur*ea.7 Jndeaproape. El relatea.7 c7 Jn *o*entul *or&ii lui %sus a a0ut loc un cutre*ur de p7*Jnt Jnso&it de Jn0ierea unor s)in&i care au pre.is reniM lui Msia Ai ce acs a, in05at 8 sa salute *oartea lui pe $al0ar QGPLB@-B<O. $elelalte trei ad7uErri ale lui MaEi b n*riue rE 8 o sie Mae cu pri0ire la Jn0ierea lui %sus sJnt de natura apolo getica. Acestea sJntL pa.a special7 de la *or*Jnt si sigilarea lui QGPL1G-11O3 eKecul acestor *7suri de precau&ie, Jn parte datorit7 )aptului c7 cei ce p7.eau *or*Jntul au c7.ut ca Ki *or&i Jn ur*a unui alt cutre*ur de p7*Jnt si Jn parte, datorit7 unui Jnger care a ap7rut &i care a rostogolit piatra de la intrarea *or*Jntului QG8LG-4O3 &i *ituirea solda&ilor ca aceKtia s7 .0oneasc7 o 0ariant7 care eraJnc7 Jn circula&ie la 0re*ea cJnd s-a scris e0anghelia, &i anu*e c7 ucenicii lui %sus au 0enit Jn ti*pul nop&ii &i %-au )urat tropul QG<Lu-@sO. s.opd a1or .rbugtui d1t2 acela de . nega posibilitatea ca trupul lui %sus s7 )i )ost luat din **)rt prinE-u alr ni5le, deh lnro eanieA supranatural7. Din *ulte puncte de 0edere, E0anghelia dup, Marei reie d n*irS o apotogie cEtid pri*ar7. 9%. oul %srael $onsecin&a principal7 a 0ie&ii Kia *or&ii lui %sus pe care o sublinia.7 E0anghelia dup7 Matei este naKterea Bisericii uni0ersale a lui Du*ne.eu, %sraelul cel nou, Jn care atJt iudeii cit Ki ea*urile Jsi g7sesc un loc. E0anghelia Jncepe cu prorocia c7 %sus este E*anuel, DlLreau cu noi Q@LG<OL Wi ] h.lEie cu prcnisiue c7 acelaKi %sus, acu* $ristos cel Jn0iat, 0a )i cu ucenicii #ui care 0or )i atraKi din toate na&iunile, pJn7 la sSrKitul 0eacului. ota de uni0ersalitate care se )ace si*&it7 la Jnceput Jn relatarea cu pri0ire la )elul Jn care %sus le-a )ost descoperit *agilor, este reluata Jn porunca cu de e lncheia enghelia W aru*, "Llre dacr ucenicilor de a *erge Ja toata lu*ea si de a )ace ucenici din toate na&iunile. E0anghelistul g7seKte destul de se*ni)icati0 )aptul c7 %sus ?i-a des)7Kurat lucrarea par&ial Jn 6ZaliJeea ea*urilor+ Q4L@BO3 iar pe El Jl pre.int7 ca pe Robul Do*nului care 60a 0esti ea*urilor 5udecata... Ki ea*urile 0or n7d75dui Jn u*ele #ui+ Q@GL@8-G@O. Biserica creKtin7, uni0ersal7 Jn ce Ji pri0eKte pe *e*brii ei, nu este Jns7 o biseric7 nou7. Ea este 0echiul %srael trans)or*at Ki l7rgit dato rit7 )aptului c7 *a5oritatea e0reilor #-au respins pe %sus. %sus a *7rturisit c7 El a )ost tri*is Jn pri*ul rJnd la ,oil2 pierdu8 .l2 cei lui %s8.[+ QrsLG4O3 Wi h aceleai oi i-a tri*is El pe apostolii S7i sI le procla*e sosirea J*p7r7&iei #ui Q@SL1O. Dar Jntr-unsutaK ro*an s-a g7sit o credin&7 *ai *are decJt Jn oricare alt isiaelit Q8L@SO3 &i ca o consecin&7, locurilede la osp7&ul *esianic care nu au )ost ocupate de iudei 0or )i 0acante pentru credincioKii de la r7s7rit Ki de la apus, Jn ti*p ce 6)iii J*p7r7&iei+ 0or r7*Jne a)ar7 Q8L@@-@GO. lntuit %eu M1ia . deEnit penhr iud2i o +,i.ta de poticnire+, J*p7r7&ia 0a )i luat7 de la ei Ki 0a )i dat7 unei na&iuni 6care 0a aduce roadele cu0enite+ QG@L4G-4<O. 'atriarhii %sraelului celui nou, apostolii, 0or bene)icia de 0ictoria )inal7 a lui Mesia, Jndeplinind la 5udecat7 rolul de asesori, aKa cu* spune dar %sus Jn d0irtere " c4 le 8li Maei nr @ALG<, ti aVa cu sublinia.7 e0anghelistul prin )aptul c7 adaug7 cu0in tele 6cu 0oi+ la e-presia care Ji apar&ine lui Morcu &i pe care Matei o include Jn G1LGA. 0%%. tu e Juddltor $el de-al patrulea ele*ent Jn propo07duirea Bisericii pri*are a )ost acela de ai che*a pe oa*eni la poc7in&7 Jn 0ederea reJntoarcerii lui %sus ca Judec7tor al celor 0ii Ki al celor *or&i. Aceast7 che*are r7sun7 puternic Jn Matei. loan Bote.7torul chea*7 Jn aceast7 e0anghelie pe %srael s7 se poc7iasc7 cu aceleaKi cu0inte pe care le-a )olosit %sus, c7ci se a)l7 Jn pragul acti0it7&ii lui Mesia Q<LGO3 iar la Jncheierea Jn07&7turilor lui Jsus citi* despre 'ilda 5udec7&ii 0iitoare, care se g7seKte nu*ai Jn aceast7 e0anghelie QGBL<@-41O. Aceast7 pild7 Jncheie un grup de cu0Jnt7ri Ki pilde care s-au ocupat Jn *od e-clusi0 de 0enirea lui Mesia ca 5udec7tor. #a 0re*ea scrierii acestei e0anghelii poate Jn pri*ii ani ai deceniului nou7 din pri*ul secol, o parte din 5udecata di0in7 se ab7tuse de5a asupra lui %srael prin c7derea %erusali*ului3 iar cu0intele din GrL4@ W GGLP r2u l*plirit hEsd2ldr. Multe dintre pildele care Ji sJntspeci)ice lui Matei, c* d 1 Ailda neehinel pi(# rcbdui renilZti0, pilda nuntaKului )7r7 haina de nuntaKi pilda celor .ece )ecioare accentuea.7 caracterul ine0itabil &i natura serioas7 a 5udec7&ii di0ine3 &i toc*ai Jn aceste pilde g7si* repetate Jn *od constant e-presiile sole*ne speci)ice acestei e0anghelii, 6Jntunericul de a)ar7+, 6s)irKitul 0eacului+ &i 6plJnsul &i scrJKnirea din&ilor+. Jn perspecti0a acestei e0anghelii, aceast7 ulti*7 0enire a lui cristc, d t8te c, 1te W1olu siSarn, nu sre descris7 ca a0Jnd loc i*ediat, deoarece, a&a cu* a* 07.ut, cu0Jntarea de Jncheiere a lui $ristos cel r7stignit 0orbeKte despre o perioad7 de durat7 nede)init7, Ja care El este pre.ent Ki do*neKte Jn Biserica Sa, Jnainte de apari&ia #ui )inal7 ca Judec7tor. De aceea, este probabil ca, Jn lu*ina Jn07&7turilor e0angheliei luat7 Jn ansa*blu, s7 trebuiasc7 s7 interpret7* cele dou7 cu0JntIri )oarte di)icile din @SLG< Ki @1LG8 ca re)erindu-se la Jn7l&area lui %sus la dreapta %ui Du*ne.eu, dup7 triu*)ul Jn0ierii Sale, cJnd a Jnceput s7 do*neasc7 Jntr-un do*eniu Ki *ai 0ast, Jn ini*ile ur*aKilor #ui. Alt)el a* )i )or&a&i sI accept7* oon-du.iI nesatis)7c7toare con)or* c7reia ori prorociile au r7*as neJ*plinite, Ki au )ost ca atare prorocii )alse, ori c7 ele nu sJnt cu0intele autentice ale lui %sus. 9%/. Hn07&7tura etic7 E0anghelia dup7 Matei se e0iden&ia.7 de ase*enea prin 0olu*ul &i *aniera Jn care suit pre.entate Jn07&7turile etice ale %ui %sus. 'entru acest e0anghelist, ca Ki pentru creKtinii e0rei Jn general, Ki de

ase*enea Ki pentru 'a0el Qc7ci toc*ai lui ti apar&ine e-presiaO e-ist7 ceea ce se nu*eKte 6#egea lui $ristos+. /nii cercet7tori ai Bibliei au considerat c7 cele cinci grupuri de Jn07&7turi din aceast7 e0anghelie au )ost pri0ite de autor ca un ter*en de co*para&ie cu cele cinci c7r&i ale #egii. $hiar dac7 lucrurile stau a&a, se pare destul de dar c7 el ti pre.int7 pe %sus ca pe un *are 8@4 Jn07&7tor care procla*7 de pe *unte, pentru un nou b*el o #eSE r0i.nitn ZL@O, dupa cs ri Moie a tit o lege di0in7 care i-a )ost data pe Mt. Sinai. Mesia Jl .lEL*l re %sEel nu nll*i la larintl, .5 ,i la )apt2 bune3 iar dorin&a de a le )ace Ki acceptarea de a su)eri pentru ele, ti )ace binecu0Jnta&i pe cei ce )ac binele QsL1, @oO. eprW,rnira (dicilo. lui c.ist1 oebuie sIo Jntreac7 pe cea a )ariseilor QBLGSO. Este ade07rat c7 piin t1=5iViile lor, prin )aphn ca au tsr ria0ii 8r ter&e i.olate &i, prin neputin&a lor de a Jn&elege i*plica&iile *ai adinei ale #egii, )ariseii au anulat o bun7 parte dh 83 .lar #e<e a s8 int2gral o ".te a re0ela&iei di0ine. Aceasta este #egea care JKi g7seKte J*plinirea Jn $ristos, $el care a 0enit nu s7 o strice, ci se o co*plete.e Ki s7 corecte.ei )elul greKit Jn care au in&erpretat-o c7rturarii QBL@PO. %n *od corespun.7tor, o *re ,a,te a 'redicn d2 ,2 nMb ] Qnpi d2 e-plicarea Decalogului, e-plica&ie Jn care msus stabileKte standardele *orale dup7 care trebuie s7 )ie Judeli conduib (enicnor sei /na dintre di)icult7&ile *a5ore ale acestei e0anghelii este c7 ea @@ pre.int7 pe %sus ca pe unul care sus&ine 0aliditatea #egii *o.aice si care de ase*enea declar7 c7 are autoritatea de a o 6J*plini+ ast)el &ncJt unora li sa p7rut c7 El de )apt o contra.icea uneori. "aptul .a El a d0it R`r Z pc2dhd o rlabilitate per*anent7 este 07dit Jn cu0intele care nu ad*it conpbnis dir sL@P@A. h acelari ri*p, aubriate abooluti a d0intelor lui bu 1e rcdtud ar)t de *ult, JneJt Jn anu*ite instan&e caracterul per*anent al 0ec! #egi pare s7 )ie negat. A0Jnd Jn 0edere Jns7 a)ir*a&ia categorica cu pri0ire la 0alabilitatea #egii, e0anghelistul nu-i putea l7sa pe cititorii lui s7 trag7 conclu.ia c7 e-ista 0reo antite.7 real7 intre a)ir*a&iile con&inute Jn ea si co*entariile lui %sus pe *arginea T1tor a)lrEEi. De De ori ln 'reaio d2 p2 *unre %sus pare s7 )ac7 anu*ite a)ir*a&ii J*potri0a a ceea ce s-a spus Jnainte, Ki Jn )iecare ca. 6ceea ce s-a spus Jnainte+ const7 Jntr-un citat din #egea *o.aic7 sau cel pu&in Jl include. S-a ar7tat Jns7 )oarte bine c7 e-presiile din cap. SL ,Ri auit ci s=a sDu= cJt Ki ,S-a .is+ nu corepud e-act e-presiei 6Este scris+, pe care %sus o )oloseKte +aeri ctd apel2.l la autoriiatea Soiptun De )apt, prin aceste e-presii El le atrage aten&ia nu nu*ai la ceea ce a spus #egea d la interpretarea pe care io d7dea Jn07&7torii #egii si pe care o propo07duiau = poporului, ui iudais*, #egea ocupa po.i&ia supre*7. %n creKtinis*, locul acela este ocupat de $ristos JnsuKi. ln aonshelia iude-cle]5nV a lui MareiT$.iBt1lWu,i, cristZ rB*i-ne autoritatea doroninant7. Este se*ni)icati0 )aptul c7 aceasta este singura e0anghelie care include in0ita&ia #ui plin7 de gra&ie dar i*perioas7L 6R)eni&i la Mine, to&i cei trudi&i &i J*po07ra&i, Ki Eu 07 0oi da odihn7. #ua&i 5ugul Meu asupra 0oastr7 Jn07&a&i de la Mine, c7ci Eu sJnt blJnd Ki s*erit cu ini*a3 Ki 0e&i g7si odihn7 pentiu su)letele 0oastre. $7ci 5ugul Meu este bun, Ki sarcina Mea este uKoar7+ Q@@LG8-<SO. B%S#%;ZRA%%E, $. B.*la*, c, Bdih. !J. lldd, Todi.ion ed %nter0aation ii Ma1h , tA1<@ rVD. Da0ies, The sc.dn8 ol de s8u on theMounr, @A1.43 J.D. Mingsbury, Mat.hdi stunac $irir.ol. +gt, J)ingdo*, @APS. R)e.i de ase*enea, co*entariile d2FrAbrights-ic.s.M.n4 @AP@3 ".0"itelR @A1Si !,B. c2, @APB3 D. !ill, @APGL E. sr.hFeiar. lAP1i R,9Z, Tas(er, % T$ @A1@ M,VRTuRrs%ttE + MAT@A, $el care ,-a Jnlocuit pe %uda %scarioteanul, dlpe e a1ia db urn, a i2W ain rindd c2lor doisp,8e Q"opr, @L@B-G1O. "aptd al2gerii lui ti Eniera Jn care a )ost ales au )ost uneori considerate ca )iind nespirituale Ki pripite, pretin.Jndu-se c7 M7ria a luat locul care Ji era h7r7.it lui 'a0el Q0e.i, de e-., Z. ca*pbell MoBarr `ta., @AG4, ad loc.O, dar#8 nu ne las7 deloc s7 Jn&elege* c7 acest punct de 0edere ar )i corectL ba.a tragerii la sor&i, cu precedentul ei Jn 9T Qd@Wn. @4L4@i =/"%M W% nM%MO, a )ct .t Du)t.u la alB dd5a pe apclolul s1u V0. G4O, "i ca aa podi0ir ca gnpul de bad al alcrolilor s.a ne en. pletl7 re07rsarea Spiritului peste Biseric7 Ki peste pri* .i pbp10rdli" Q= A%;ST;#%. tptul ce M.tia a indep#irit c.ndi"5re dh 0. G@GG, ).8 c a)i%*lE lui Eebiu QEs, @. rGO, 8 spune cr 2l e* sd dinrE 8i Wapieai, s.m 1. 0.sinili. Despre cariera lui de *ai tJr.iu nu se cunoaKte ni*ic. Mele luia )er dsenr cudat cu c2l al lui Matei, o con)u.ie )7r7 Jndoial7 Jncura5at7 de grupurile gnostice care au pretins cI de&in scrieri secrete de ale lui QltippolltZ, )ilT. P- D. $b*enr din Ate*dia Ktia despre o carte care con&inea ast)el de tradi&ii QStro*. G.A3 <.43c` P.@PO, #ui i-au )ost atribuite Ki alte scrieri apocri)e. %ddriJicara lui Matia cu gachem ore datdri dintr-o perioad7 ti*purie Q$le*ent, Stro*. 4.1O se poate datoE ae enen8 rapolui cd el a )1r connbdat cu Matei, 0a*eKul. Este greu s7 Jn&elege* Jnlocuite lui in "apt. @ din 01i#l8 SiriacV r,2.he cu Tholo*aeus. sele lui 1te pobabil o preun*s a nMelui Matatia. A.".:. MkRT/R%S%RE. $u0Jntul 6a *7rturisi+, are atJt Jn ebr. cJt si Jn gr. QyIdI Ki )to*o)ogeinO un Jn&eles

dublu. Eaisr, o nl.huZne de cr2din" ii o nartuisire . pacatului 'e de o pnne, a )rBtu3ii ngtrus a del.. ra pnblic o relalie "soMla d D/*eTu si loialitae )a&7 de El. Este un act de consacrare plin7 de bucurie Ectrti dahis in )a" lnii, prin .e o adere su cEdircio)i5 indi0iduar ] obligd sn=l )ie #i.l lui D*rereu eu #ui %su cristZ. "lie o n-Lrruist2 a cr2 din&ei care poate a0ea consecin&e eterne. 'e de alt7 parte, Jnsea*n7 s7&i recunoKti p7catul Ki greKeala Jn lu*ina re0ela&iei lui Du*ne.eu, Ki ast)el, este Jn general un se*n e-terior al poc7in&ei Ki al credin&ei. S-ar pntea sa )ie su sa nu )ie ll)ur, d2 ie.tare Q%2, PL@A@ #rD G1L4o5 's, <GiBi Mar. GPL43 @ l8 @LAO. "ehl ln 8 1t2 lol1t cu0lntd tn Biblie pare si re)lecte li*ba5ul tratatelor din antichitate cJnd un 0asal cade de acord cu condi&iile ]leg7*Jntu[ui stabilite de su.eranul s7u, Ki se oblig7 prin 5ur7*Jnt s7-i )ie loial. Jn acelaKi )el, din conte-tul legal al *7rturisiri, greKelii Jntr-un tribunal, ter*enul este trans)erar .onceptdui de n3rtuisile a pLcareto, taint1 lui Du*ne.eu. %, Jn 9echiul Testa*ent Jn 9T *7rturisirea are Jn *od )rec0ent un caracter de laud7, Jn care credinciosul declar7 plin de recunoKtin&7 ceea ce a )7cut Du*ne.eu ca s7-l r7scu*pere pe %srael s, plop.iul siu suilet. sub1hti0ll Qr1dAO poate ast)el Jnse*na *7rturisire, *ul&u*ire, laud7. S%S %trBT/R%WTRE sau chiar s7 Se )olosit pentru un grup de persoane care dnt7 cJntece de laud7. ; ast)el de recunoaKtere a *7re&elor )apte de %ndurare ale lui Du*ne.eu a )aptelor Sale &i de eliberare este stIna legata de *7rturisirea p7catului A*bele aspecte ale *7rturisirii )or*ea.7 o parte integral7 a rug7ciunii Ki a ade07ratei Jnchin7ri QZen. <GLA-@@3 @ J*p, 8L<B3 G $ron. 1LG13 a# @L4-@@, Ai ,oV <<LG1-G83 'r. GGi <D B@3 /13 Dan, AO. M7rturisirea ii poate duce pe credincios %a punctul Jn care s7 se redediee lui Du*ne.eu, s7ldnte i*nuri de laud7, s7-% o)ere 5ert)e cu bucurie Ki poate tre.i Jn el dorin&a de a spune altora despre Jndurarea tui Du*ne.eu Ki de a se identi)ica cu adunarea care % se Jnchina lui Du*ne.eu la %erusali*. M7rturisirea nu este nu*ai personal7 sau indi0idual73 ea ane Ki o conota&ie liturgic7, cJnd, a&a ca Ki Jn giua =%sp7Kirii, Jn conte-tul isp7Kirii Ki al *i5locirii, preotul *7ruturisea p7catele poporului, puiuridu-&i *Jiiule pe capul unui &ap 0iu care, si*bolic, Jndep7rta p7catele din co*unitatea leg7*Jnrului Q#e0, @1LG@O. %n acelaKi *od, Moise a pledat pentru %srael QE-od. <GLaG3 cl ed rL1i lo0 @Ls3 Da AL,4 hl*,O, %n Eensul de recunoaKtere Jnso&it7 de bucurie, *7rturisirea este proe*inent7 tn te-tele de la fu*ran, unde psal*ii Jncep )rec0ent cuL 6J&i *ul&u*esc ^ie, Doa*ne, pentru c7 ...+, Jntr-un *od si*ilar cu rug7ciunea Do*nului nostru din Mat. @@LGB Q@f! G.GS, <@, ete.O. tr. h oul lhstl*ot in T3 cu0Jnrul gr. pentru 6a *7rturisi+ are Jn&elesul generic de a recunoaKte ce0a care este sus&inut Ki de al&ii3 el este )olosit Jn pri*ul rJnd pentru credin&a %n $ristos. $uprinde Ki aspectele *ul&u*irii Ki ale laudei pline de bucurie din 9T, precu* &i nuan&a de supunere de bun70oie, ca Jn Mat, @@-GB3 Ro*. @BLA3 E0r. @<L@B, Din acest punct de 0edere, este )olosit cu acelaKi sens ca Ki Jn #XX, ca de e-. Jn 's. 4GL13 4<L4-B3 Zen. GAL<4. Hnsea*n7, Jns7, *ai *ult decJt o aprobare intelectual7. %*plic7 o deci.ie de a-@ r7*Jne loial lui %sus $ristos ca Do*n, ca r7spuns la lucrarea Duhului S)int. A-# *7rturisi pe %sus Jnsea*n7 a-# recunoaKte pe El ca Mesia QMat. @1L@13 Marcu 4LGA3 %oan @L4@3 ALGGO, 2 "bl lul DuM QMar. 1LGAL %o1n rL<4. 4A3 @ %oan 4L@BO, a recunoaKte c7 EO a 0enit Jn trup Q@ %oan 4LG3 G lod PO )l cl El 1t Ddr4 h "isul tlad bl ba.a Jn0ierii &i a Jn7l&7rii #ui QRo*. @S.-A3 @ $or. @GL<3 lilip. GL@@O. A-@ *7rturisi pe %sus $ristos este un act stiJnsJegat de *7rturisirea p7catelor. A-# *7rturisi pe $ristos Jnsea*n7 a *7rturisi c7 6El a *urit pentru p7catele noastre+, &i in0ers, a *7rturisi p7catele cu un duh de poc7in&7 Jnsea*n7 a c7uta iertare la $ristos Q@ loan 9.S-@SO. 'reg7tind 0enirea lui $ristos, %oan Bote.7torul i-a che*at pe oa*eni s7-&i *7rturiseasc7 p7catele, Ki *7rturisirea a )ost un ele*ent constant atJt Jn lucrarea de propo07duit a Do*nului, cJt Ki Jn cea a alo.rolilor QM.i <L1i 1L@G3 ,8 sLa3 lsLG@L @8L@<@ @AL8i lD GSLG-<3 h.. B@1O. $u toate c7 Ji este adresat7 lui Du*ne.eu, *7rtu-risirea credin&ei Jn %sus $ristos trebuie )7cut7 deschis 6Jnaintea o*etulor+ QMat. @SL<G3 #uca @GL83 @ Ti*. 1L@GO, prin cu0Jntul care ne iese de pe bu.e Q!orn. @SLA3 "ilip. GL@@O Ki se poate ca ea s7 coste QMat. @SL<G.<A5 %j8 ALGG3 @GL4GO. Este opuul +Tiduidr, Do*nului Jn acelaKi )el, *7rturisirea p7catelor Ji este adresat7 Jn pri*ul rJnd lui Du*ne.eu, dar poate )i )7cut7 Ki Jnaintea oa*enilor, de e-e*plu, Jn ti*pul unei *7rturisiri colecti0e a unei adun7ri, sau prin repre.entantul acesteia, Jn rug7ciune publica. Acolo unde *7rturisirea este spre bene)iciul bisericii sau al altora, o persoan7 poate s7-Ki *7rturiseasc7 p7catele deschis Jn )a&a adun7rii sau tn )a&a altor credincioKi Q"apt @AL@83 %ac BL@1O, dar trebuie a0ut gri)7 ca lucrul acesta s7 )ie edi)icator QE)es, BL@GO. Ade07rata poc7in&7 poate necesita recunoaKterea 0ino07&iei Jnaintea unui )rate QMat. BLG<-G4O, dar nu e-ist7 nici o sugestie c7 un p7cat personal trebuie *7rturisit unui pre.biter. M7rturisirea lui %sus $ristos este lucrarea Duhului S)int, &i se*nul ade07ratei Biserici, Trupul lui $ristos QM1r t;LGSL @1@@1-@AL @ $or. rGBO. D. add, 1 Jnso&eKte bote.ul Q"apt. 8L<P3 @SL44-48O, practic7

din care au luat naKtere pri*ele *7rturisiri de credin&7 ale bisericii, *7rturisiri care au )ost tot *ai i*portante, pe *7sur7 ce au ap7rut erorile &i doctrinele )alse Q@ %oan 4LG3 G %oan PO. Modelul per)ect de *7rturisire ne este dat de JnsuKi %sus $ristos, care a depus o bun7 *7rturie lralnro lll 'ibt db 'oDt Q@ Tlo 1L@G-@<O. Bl , *7rturisit ca este $ristosul QMaieu @4L1GO Ki c7 este J*p7rat Q%oan @8L<1O. M7rturisirea a )ost )7cut7 Jnaintea oa*enilor, pe )ondul *7rturiei )alse a duK*anilor #ui QMarcu @4LB1O &i a t7g7duirii unui ucenic QMarcu @4L18O, Ki a )ost nespus de costisitoare, cu consecin&e eterne pentru to&i oa*enii, tn *7rturisirea ei, Biserica se identi)ic7 pe sine 6Jnaintea *ultor *artori+ printr-o 6bun7 *7rturie+ despre MJntuitorul ei cel r7stignit Ki Jn0iat. M7rturisirea ei QatJt a credin&ei dt Ki cea a p7catuluiO este o do0ad7 c7 o*ul cel 0echi este 6*ort J*preun7 cu $ristos+ &i c7 ea este proprietatea Do*nului ei, pe care s-a hot7rJt s7-# slu5easc7. Jn *7rturisirea ei, ea este che*at7 s7 participe prin Duhul Jn *i5locirile pe care le )ace $ristos pentru al&ii, 6apostolul Ki Marele 'reot al *7rturisirii noastre+ Q5E0r. <L@O, care a *7rturisit de5a p7catele noastre pe cruce Ki %-a dat laud7 lui Du*ne.eu QE0r. GL@G3 Ro*. @BLA3 citind 'a @aLtAl GGLGGO. $a Ki t7g7duirea lui $ristos, Jn T *7rturisirea #ui are o perspecti07 escatologic7, care duce ori la 5udecat7, ori la *Jntuire, pent* c7 este *ani)estarea e-terioar7 a credin&ei sau a lipsei acesteia. Jntr-o .i, $ristos Ji 0a *7rturisi Jnaintea Tbt7lui pe cei care )l *7rturisesc pe El ast7.i Ki Se 0a lep7da de cei ce se l2apdd, d. Bl QMat @SL<G-<<3 ti#u @GLSL G Tlr# GL@@-@<O. M7rturisirea cu gura se )ace spre *Jntuire Qn* @oLA3 rS,@<3 G $or. 4L@<-@4O br nrtuani# noastre ast7.i sJnt o u*bra a *7rturisirilor pe care le 0a )ace Biserica Jn .iua de apoi, dud orice li*b7 0a *7rturisi c7 %sus $ristos este Do*nul QRo*. @4L@@-@G3 rnip. GL/3 A;oc 4L@@3 BL@Gi PL@;O. B%B#%;ZRA"%E. ;. $ull*ann, The Eariiest $)iris-tian $on)essions, @A4A3 J. .D. Melly, Ear)y ;irudan $retIs, @ABS3 !J . Ridderbos, Jn lucrarea editat7 de R. Ban(s, Reconaliation and !ope Q#eon Morris "est-schri)tO, @AP43 R.'. Martin, An Early$hr*inn $an)es-ionL 'hilippia GLB-lr i, Ra1t %nterprEidtiorR @A1S. J.B.T. M%R/ TA%E. dn 2br. hEen3 h rr. +hcnndO. E0reii nu a0eau cunoKtin&e prea clare despre )i.iologia organelor interne. RS9 traduce *tt* Ki splanchna "in Mi nult .F5nteL o ,E,doM+ l, % @L@P3 8@1 MkS#% E up, G S*. PL@G5 +,,pi2p), 's. GGL@43 +rinrE., %o0 <SLGP3 @ loan <L@P3 ]6su)ler, Js. @1L@@3 ]6sto*ac+, E.ec. <L<3 ]6pJntec+, "s. P@L13 &i cu 6*7runtaie+ nu*ai acolo unde re)erirea se )ace dar la intestine, de obicei unde acestea suit 0i.ibile Jn ur*a *or&ii sau a unei sUhteari a abdonennlui, G Sd. GSLto5 "api @Lla, /neori, traducerea este de ase*enea la *odul )igurati0, 6chin+ Q%er. 4L@A@3 Jn special Jn T, 6a)ec&iune+ QG $or. 1L@GO, Zr. are un 0erb Jnrudit ipJanc-(niio*ai Q#uca @SL<<O, 6a si*&i co*pasiune+. B.;.B. MkS#% E. QJn ebr. -ayi&3 Jn gr. elaiaO. /nul dintre cd *ai 0aloroKi po*i ai e0reilor Jn antichitate, *7s linul este *en&ionat pentru pri*a dat7 Jn Zen. 8L@@, chd p.*b2lrl s-a into1 #a 82bie cu o )run.7 de *7slin. $Jnd israeli&ii au luat Jn st7praire &ara $anaa-nulul, *7slinul repre.enta o caracteristic7 a 0egeta&iei 8e rbrsea arenln Q02.i D2ut, 1@@@O. Mai liuitr J*preun7 cu 0inul, *7slinele au )ost considerate a )i osuid21itpo)tabeQ@s*.sL@45Gi*p, sLG1O. $u toate ce n*.le boranic al nislitutui Wte ota europaea, se crede c7 acest po* este originar din partea 0estic7 a Asiei, )iind introdus *ai rJr.iu Ki Jn .ona *editeraneana. 'opoarele orientale au conside rat c7 *7slinul este si*bolul )ru*use&ii, al t7riei, al binecu0JntSrii Ki al prosperit7&ii di0ine. Jn ar*onie cu tradi&ia legat7 de potopul lui oe, *7slinul &i poru*belul au )ost 0enerate ca si*boluri ale prieteniei Ki ale paciiQ0e.i.'s.BGLBO. Jn *ulte p7r&i ale 'alestinei, *7slinul, care e-ist7 Sa *ai *ulte soluri in ;rientul Apropiat, este Jnc7 &i acu* singurul po* care poate B 07.ut Jn J*pre5uri*i. M7slinul culti0at creKte pJnI la 1 * Jn7l&i*e, cu un trunchi srrJ*b si cu o coroan7 bogat7. 'o*ul creKte hc.r, dar de ndte on daci nn st2 deEn5ai poae atinge o 0Jrst7 de *ai *ulte secole. Dac7 este t7iat, din r7d7cin7 cresc noi l7stare, Jnctt pot s7 ap7ra pJnI la cinci noi trunchiuri. ?i *7slinii care sJnt pe *oarte dau l7stari tot Jn )elul acesta Q's. @G8L<O. M7slinii au )ost considera&i ca unul dintre cele *ai 0aloroase bunuri datorit7 )aptului c7 era o resurs7 de =ulei, iar Jn plus, erau pre&ui&i ca un ad7post unpotri0a c7ldurii toride a soarelui Ki ca un loc de *edita&ie Q#uca GGL<AO. ln dtichitate, n)tlinii enu rBspioditi din abu dsW ptelutind2ni ln lals)iE. riF.ile de *islini de la Mgirea cnnpiei lenicihe ehu ae2bit de in. pr1i*E, a=2 ch sau de )apt % el2 dn clnpi. Eldraelon ii din 2le Sih2*. sedenul, !2bonut, Zalaadul, #achiKul si Basanul au )ost toate renu*ite Sn tinpuile biblce "nn, bognlB br tn pidui de *7slini. M7slinele se coceau toa*na ti*puriu Ki erau recoltate spre shsinl hi noi*b.i2. Meroda orihiti0d si destul de nea0anta5oas7 de a recolta *7slinele, cate este descris7 Jn Deut. G4LGS, adic7 prin scuturarea po*ilor sau prin baterea lor cu o pr75in7, este utili.at7 )oarte *ult &i ast7.i. Jn antichitate se l7sau unele

nssli8 h "* sn ,e Wl sub poT p2nrru cei s5rci. Reolb de ndslitu ed "a potuti rpre pR de obi cei Jn coKuri, pe spinarea *7garilor. /leiul era e-tras din nislire h )eld u*lrorL dau a)2are h niste re.er0oare de piatra Ki erau .drobite cu o piatr7 de *oar7 0ertical7 Ki destul de *are. /neori stri0irea lor s Erea o picid2le, d2 cei c.re le rtultau cDelt. <<LG4L Mica 1L@BO, d.r ac2ata era o *etodt d1tul de in2tcace. Dlpi ce elau l1sat s siea o anhitS bu8# de Eene, d2irl ] "par1 sinSr de 8lelalte r2.Aui si era d2po.irar h ulcioar2 <au "Ercare ae piatr7. !u0inn dir Te*pbl lui solo*on au l1t licuti din le*n de *7slin QlJ*p. 1LG<O, Ki JntrucJt erau Jnal&i de 4s nR .u o d]hi.Btun a arigilor de aprc-i*tii` aceeaKi di*ensiune, sa tras conclu.ia c7 erau )7cu&i din Mi *dt budd de le*e de nirlin ircletare laol.ltB. "iindca leMul d2 nTlin 1re )olcir Di dri.i ln 'al1tina psttir pllduc,2a oobilelor de .aliat2, Kti* c7 trunchiurile scurte Ki strJ*be nu poc )urni.a buc7&i )oarte lungi de seJnduri, grin.i, etc. Dup7 ce este &inut la uscat ti*p de *ai *ul&i ani, acest le*n cu )ibrele g7lbui de culoarea chihli*barului poate )i lctruit plna ohdn2 u luiu ca oslinda. %iind u poh adt de proli1c, Mtul ci *lslind a dpStat o diFBibt2 de lnt"buinltn. A )st .on sidcEt u2dric de a )i nMit r2el. .opacilor QJud. AL<@, iar la lnerDin( reailor, nleiul lui a )1r toldit ca Ai u sinhol al su0sanitg. Ranuile d2 *]lin au )ost )olosite la construirea corturilor Jn ti*pul pra.nicului prilc5rir de slrbdroarea cortuilor Q 2*. <L@BO. adt nEslinele pbaspere c)t ii cel2 *Fre, consu*ate cu pMne constituiau o parte )oarte i*portdt, a naiului din 'alstiE anricS. /leiul eh )olZit Jn *ulte )eluri ca un unguent, )iind )olosit de ase)tna ii ca ulei de Dar. ln plu, en utitiu.r d2 ] n2n2 ca ii cebuant QMatei GsL<O, ca *edi))ii Q%,,ca @SL<4i laT0Br@4l hica .lhcnt QG $rcn. GLroO. MSrlind a08 sulte intlebuintiri sinbotice p.in te e2i. 0iiliEt2a Ai rodn5cia pondui da sinbotd o*dui idel Vi dlepr Qps. sGiAi ;Z @4L1O, a cBrui ur*aKi erau co*para&i cu niKte 6l7stari de *7slin+ Q's. @G8L<O. ; alu.ie la uKurin&a cu care *7slinul JKi pierde s1ri )lorile se tTDte la to0 @BL<<, Wde Elita. a)ir*7 c7 cel r7u 6JKi 0a pierde )lorile, ca &i po*ul de rislin=, h gan.,,iL-i 4L<. .eilierde doi nttslini sJnt si*bolul rcdniciei indicind aluldenb 'e care Dll*au a adus-o pentru a re.ol0a ne0oile o*eneKti. M7slinul *en&ionat Jn ms, 4@L@A QJn ebr. =es SI*en3 9A, =po* de del=O a tosr iddti)icat cu sp2.ia Eid8Vn1 an<u.)olia de nu 1re nndir, din punct de ttdse botan5c .u trlislinul, ii car. produce s ul2i in)dior a.1tuia5 dar onrdh, )a0oriBA interrre. bra .2tuta 2 ad20d"td hnslin. "ructd hrslinului sBlbrtic 2t2 *ic ti ne)ol1iro,. $a <i d20inA oiitor, ntuihd trehuid al toit, u pru1 prin care o *l7di&7 bun7 este Jncastrat7 Jntr-un arbust snlbatic. pa02t lolos2]e aet pd.deu al .lroirn ca o .legorie plinl de <4 QRo*. /r@PO3 2l ararn )ald in can eanuile slnr datoaE hraehlui el addsEr, a)ir*Jnd c7 este J*potri0a naturii ca ra*ura de *7slin snlbatic s, ne alioitE lii.u hutu. 1M. B%B/;ZR-Ai%E. RitM, Racat, ,aulii. ona ;thel Btudi1, @AS1, ,, GlA t.rn,t ! . ii A.,. Moldente Aana o) the Bibte, @ABG, p, tsPl1oi A, c)tr, ,,T1e plae o) in2 o%F in rh. !oly #and and its hisrory thbughrhea<s+,Ed4onicao.dn,GS, %A11, p. GG< G4<3 A. Zoor KiM. uroc(, T(e"ruits o) the !olylanI, @A18, p. 8A-@GS. R.M.!. ". .!. 8@P MATASE MkTASE, R)ersiunea 9SR traduce prin acest ter*en dou7 cu0inte biblice. @. $u0Jntul ebraic *eJT QE.ec. @1L@S-@<O, care probabil se traduce cu 6)ir de *7tase+, dar sensul este nedar. JntrucJt cu0Jntul Jn ebr. pare s7 )ie J*pru*utat din egipraiA Qu,de lt@se< d de obiei in+ eu +dn.7 de in+O, Ki Jntrurit *7tasea n-a )ost introdusa Jn Egipt decJt Jn perioada ocupa&iei ro*ane, unii pun la Jndoial7 aceast7 identi)icare. #XX are trichapcos, 6pIr l1ut==3 in alte l1iui apar alte trad8ri G, cudntlt grecesc seri(on QApoc. @8L@GO 6*7tase+, 6de *7tase+, enu*erat printre produsele )oarte scu*pe care se 0indsu pe piede c Babilo lui. R)ersiunea 9A traduce tot cu 6*7tase+ si cu0Jntul ebr. lB Q'r, <@LGG Vi tuta lErginal din Z1, 4@L4G ti din E-od. GsL4O " ca alte 8iuo n llUdu o +]in sub&ire+. M7tasea ade07rat7 se ob&ine din gogoaKa unei *olii care pro0ine din $hina &i care se hr7neKte cu nuab sui dld slb QMoru albaO. "irul de )t%8 era un produs co*ercial )oarte scu*p care se ob&inea direct din $hina, JntrueJt creKterea acestor 0ier*i de *7tase nu a )ost practicat7 Jn 9 decJt Jn e0ul *ediu. E-ist7, Jns7, o alt7 specie de 0ier*i de *7tase, la r7s7rit de MedJterana, care se hr7neKte cu chiparos si cu ste5ar. Jn generata )ost o*is )aptul c7 Jn antichitate, Jn $os Kl Jn SJdon s-a de.0oltat o industrie care pro ducea o *7tase transparent7, probabil toc*ai *7tasea la 8re e re)ed cit.tel2 biblie%.D.D. ". .!. MEA!. T/R /#. in 4n. <L@. s t8 din tdslin ce 8 situi tntre '8rta ;ilo. si '8ita '2tilor, pobabil ltrlg, 8l"l d. E ., @etBtii. cu0lntul in ebr, este Qha*-*e=7O, care Jnsea*n7 6suta+3 A9 con&ine 6Meah+, o*i&Jnd articolul hot7rit, Jn ti*p ce RS9 Jl traduce literal. Este posibil ca nu*ele s7 se re)ere la tWlin8 lui - poac @SS de oS3 eu %a nunErut treptelor lui3 sau la nu*7rul solda&ilor pe care ia adipstit, Q= tsRusruM.O D.".',

ME$; A. un on5 lingi ^iclag, 8E . )1t dp.t de c1)t Mei sub cond8 lui 2aia Q 8. r@LG<O, sircZQZTm @sBO a csidsat cl 1t hrba despre Mad*ana, dar Zrollenberg consider7 c7 este 0orba despre Machbena, o alt7 aKe.are din &inutul lui caleb, 8 W Mad8 Qr $M. GL4AO. AteE8 1e necunoscut7. J.',/.# MEDA . /n 1u al ld A8anr nt]ut d2 ch.lF Qc.n. GB@G@ % crcn. @L<GO. *le .lror di Ai lrrEi ai $he turei, cu* ar )i MadJan Kt Dedan, au )ost cunoscut2 *i tiniu a 1 nl)t# uor rdbui sbe de la Q] ARAB%AO, a&a c7 se poate presupune c7 Ki Medan s-a aKe.at Jn .ona aceasta, cu toate ca acest nu*e nu este cunoscut Jn a)ara Bibliei. $on)or* celor g7site Jn cd. <PL<1, M, l*BW lui M2dar s.au a]iat 8 Zdianitii c sa% ,4nda t2 l1ii T.$.M. MEDEBA Qln .bi n2d/ia pZibil +apa t,.dii+O. o dnpi2 ti o cetate . lui Rubd S1. r<LA,@1O, b de Arnon. "iind un 0echi oraK *oabit, luat de la Moab de care sihon Q )r G@LG@-<SO, aZta t )1t lolsit de clEe anolr)ti aliatir sitidilor, 8 o ta,Ld, dupe ce au )ost Jn)rJn&i de %oab Q@ $ron. @AL1-@BO. Dup7 aceea se paE ca a )1t 8ptMt pe dnd de Ei nulte popoa2. 'e inscrip&ia *oabit7 Q0e.i, ]MSAB, % S$R%'^%EO este *en&ionat ca )iind luat de ;*ri, poate de la Moab, iar apoi se arat7 c7 a )ost capturat din nou de Meta W torti12t. R8ltuEt de la M8b d2 .ltre %eroboa* al %l-lea, este din nou sub st7pJnire *oabit7 Jn Js. @SLG. Apar2 di, 8 ln iitori. pdi2dei intet1tat1 tale Q@ Mac. AL<1 K.unn. ca Mcdaba3 Josephus, RJ @. 1<O, lrainie de a 1 8,t8t de lltrons dup, olunsd J*presurare QJ1.,4)t. @<.@@,@AO. 9atra acestui oraK, nu*it7 ast7.i Madaba, se a)l7 la @o tn s de !1hbon, in @4A1, t tlnp>n rapaturitoQ care s-au )7cut acolo pe tocul unei biserici, a )ost descoperit7 o hart7 din sec. al 9%- lea, )7cut7 din *Eic, 8 dlta o lane din 'aleniE, de la B2t Se4 DlrV la il. RT.i M. A0i.Codll. Ttu lDadaba Mosaic Map, @AB4. Jn plus, *ai e-ist7 *ulte ruine cate datea.7 Jn principal din era creKtin7, inclusi0 un te* plu *are Ki niKte re.er0oare )oarte *ari. Au *ai )ost eiine d rc*inE din Ep8 ienrlti J.D=D= MED%A Qh ebr. nodoi3 ,n .dr. Q,aODada3 ir p21t8 rhe Mada3 in <r, MedoiO. Media s )1r n)tle tinutulDi 8)t ] lntinde h pane de lF a tr.rului la F de Ma8 caspic, d %, de M-&ii gagros, acoperind pro0incia care ast7.i se nu*eKte A.erbaid5an &i o parte din &inutul persan al Murd is Sa nul ui. #ocuitorii se nu*eau *e.i &i erau ia)e-rM Qadic7, urnaAn lui laret, n.sO QZa @SLGO, s cad ge8logie aiaDA 1t2 c11))ir, de !erldot QP.1GO, deStrabom@B. G. 8O &i prin ur*e ale li*bii lor care au supra0ie&uit. Meiii erau locuitori ai stepei. u*ele lor a )ost *en&ionat pentru pri*a dat7 de Shal*aneser !% care a )7cut incursiuni in cJ*piile lor Jn anul 8<1 J.d.$r., ca s7 ob&in7 )ai*oasa lor ras7 de cai. Mai tJr.iu, regii asirieni care l-au ur*at au c7utat s7 &in7 deschise trec7torile din partea de E pentru co*ercian&i. Adad-nirari al !l-lea Q8@S-P8@ H.d.$r.O a)ir*7 c7 a cucerit 6&ara *e.ilorKi 'arsua Q'eisiaO+, ca de alt )el Ki TJglat-palassar al d-lea QP4< H.d.$r.O &i Sargon al /-lea QP@1 id,cr,O, Aeta di, unni a e-ilat pe un isra2liW ir M2dia QG inp. @P.13 @8L@@O, drpi 2 a 2tr=oplt "" care era condus7 de Dayau((u QDeiocesO, pe care @-a e-ilat pentru o 0re*e la !a*at. EsIrhaddon i-a &inut Jn 5ug pe 0asalii s7i *e.i ptinEu "atst Q%roD GS, @As<, p, @.A@O, dai dllnd aceKtia sau r7.0r7tit Ki s-au al7turat sci&ilor QAsh-88O Vi ciDdi2nilor hpotrl2 puarii ln delin a Asiri2, dDD dd 1<@ l.dcr. sub "r1ort1 1r lne'ut atacui da#ie c8 au cultniMt c, c,d8 inirei Q1@GJ.d.$T.O&ia!aranuluiQ1@SJ.d.$r.O,%n*Jinilelui Mya-ares din Media &i a alia&ilor s7i babilonieni Me.ii au de&inut control asupra tuturor &7rilor din partea de a Aririei ti <.<u rd.loit dt ld=a plnl cld au l2r8t Eatann de pac2, hB n WB id.$i S%S @@#@/@% MEZ!%D; %n BBS td.$r., $i*s din AWhan QrE#Atr; #-a id )iitrt p2 Astr2ss Ki a ps stnpide " Media, captunnd epibla EcbataMW Ai ad1lsinaud b titluile pe 1re le a0ea Ki titlul 6!ege al *e.ilor+. Multor *eii ti s-au dat tu)ttii Wd. rispuldse 5a. obicetune Di legile lor au )ost co*binate cu cele ale perKilor Q'an. 1L8-@BO. unele de Medb a %1t )olZit u1ri alrndu] ln 0ed8 de )apt psia, dd de ele *i nulte ori a lct )olosit J*preun7 cu 'ersia, ca o parte *a5or7 a unei noi con)edera&ii QDan. 8LGS3 Est. @L@AO. Me.ii, aKa cura dht 0rali d2 prcraii ll<ia Q@<L@PO )i letDia Qs@L@@, G<O, au lut pa.te la 4ptuE8 (bilo)tnui)i 8a. BLG<O. od dniuiior al Babilo.uiR = Dariu, a )1t nu*it 6Medul+ QDd. @@L@O, riind )iul ln5 A,4DeroW care da origi! din Media 8d- AL@O. Mni d.i4 rc.ii sau ri.hitit srb Ddi % ti Daiu m Q4SA rd.cr.O. %storia ereild mr Medi, 1r2 ncatati Jn hda Este'i QrL<, @4, @<,@AO, id .suprirea *e.ilor de c7tre sirieni Qseleuci.iO &i de c7tre p7r&i este descris7 Jn @ Mac. @4L@-<3 Jos. Ant. @S.G<G. Medn a )1t oryantit in doui strapnL cea de.a @ l-a ) cea de-a @8-a satrapie. J*preun7 cu p7r&ii Ki cu da*i&ii, *e.ii sJnt *en&iona&i Jn "apt. GLA. Dup7 sasa-niii Q*e*bri ai dinastiei tui Sasan, n.trO, nu*ele de Media d )ct )olcit nll*i 8 r*d g1gBic. BtsuocR[lrlE. Z, :idengre4 poTX p, <@<"irRr. ME"%BoAET. Este pcibil o )ol* orisirelA . nu. *elui s7 )i )ost Meribbaal, care probabil c7 se traduce

Baal 1e api=lto.ul, Q@ crcn. sL<43 A.4SaO, eu Meribbaal, 6eroul lui Baal+ Q@ $ron. AL4SbO. Jn re0i .uirea pe care #ucian a )7cut-o Septuagintei Qcu e-sp)i, 0etllli din G sa*. G@L<O, )otu 1te Men. )ibaal, care probabil c7 se traduce cu 6cel care spintec7 pe Baal Jn buc7&i $e`. Deut. <GLG1O. Aceast7 )or*7 de tran.i&ie a )ost probabD *odi)icat7 *ai departe prin Jnlocuirea lui 1a=al cu boJe&, 6rutine+ Q0e.i, %sbo&et, %erubeKet, JnG Sa*. @@LG@, iar Jn @ E*p. @8L@A-GB, #XX are 6prorocii ruKinii+ Jn locul e-presiei 6prorocii lui Baal=[-RT.iBDBi s*itR lcD s*lst @<AA, p. G<a . G8B3SJl.Dri0er, oteson tlie!ebreFTe-tit)lheBoo(s o)Tnud=, @A@<. p. GB<GBB cu 2tdin(l2. 'e de rlta parte, este posibil ca Me)JboKet Ki Meribbaal sa )ie nu*e care se e-clud reciproc Q] %?Bf?E=D. au Disbt doi bilbati ere au runat acsr n*ej @. "iul lui %onatan, care la rJndul lui a )ost )iul lui Sau# $ind aceKtia au )ost uciKi, a0ea de rinei ani &i a r7*as olog datoe rei ca.Erui in tinp c nrg2a d doic lui QG Sa*. 4L4[. Da0id i-a sc7pat 0ia&a, i-a dat un loc de tinste la curte, din pricina lui %onatan &i i-a nu*it pe .iba, uul ain slu5itorn lui sad, 2 sr.i slu5easd QU san, AGrLD. p.r)idia lui .ib< g =8nc5lie2 lui Da0id cu M.nboD2, dh ti*Dur rl.0rdWii lui Ab1alo snt )tlabte ln G san. @1L@.1@ @ALG,@<S. G. "iul lui aul pe care i l-a n7scut tiitoarea sa, Ri&pa. El a )ost eintre cei e-ecuta&i de gabaoni&i, Jn se*n de r7.bunare pentru *asacrul care l-a )7cut Saul QG Sa*. GtL<O. A.;, MEZ!%D;. un o2i inpotut al 0r, aD2at h bn nDnor $a*el, la arr1-. <S de (n ssE de pod-l c8 astn 2 rune)b !aila. %. M7rturii biblice ohiul Mesh5do Qin 2br, n2siddoO 1re nenio*t pentru pri*a dat7 printre cet7&ile pe care [e-a capturat %osua Jn ti*pul cuceririi 'alestinei Qlas. @GLG@O Ki a )ct dar Mi dr.iu "*intrei lui M<l8, in ter5 toriul lui rsahd SZ. rPL@@5 l $rou, PLGAO. Mat[e, Jns7, nu i-a ni*icit pe canaani&ii din cetate, ci i-a supus la bi, QJud, rLG<O. ; cuici aluie indiretl ] ).8 la M2ghidd iD $utar2 Deb.rei. ede ] slbe ci Taanacul este aseiat /ng7 6apele Meghido+ Q=al-*S n=<rdd1, Jnd. Bi@AO, da, Megh5do nu 1c deld ld io*r 2 iiad u nle de oEt, spre d8bire de .uneleio*r unui s de apA Qrc!lso O. urniide nen5rse sp2ciEci a lui M2shido ca o2t re p.)lire din tinpul lui solonolr, ude ac1t o*A . ldt incls ln cel d2.@ circilea dislict adninisrati0, sb cd. duc28 lui Bae Q1ur luian5rudO Q@ iep. 4L@G@ Ai a )ost selectat ca J*preun7 cu !a&or Ki Zhe.er, s7 )ie una din principalel2 lui )o)tBleie ln ala* lerclnnuhi, in care aco*oda caii Ki car7le de r7.boi QlJ*p. AL@B@AO. MDhido 1re *enEoMt p2 Vu,t ca 1ind laul unde Aha.ia, J*p7ratul lui %uda, a *urit dup7 ce a )ost r7nit p2 clnd tusa a2 %2hu QG i*p. AiGD, iar Mi tt.iu a )ost scena *or&ii lui %osia, atunci cJnd acesta a Jncercat s7-< J*piedice pe ] eco, nparatd Egiptului de a da a5utor Asinei RG @ip, G<LGA- <S3 G Ton. <BLGG, G4O. hde a"re sub rol* n-gidd1n in .aha.ia Q@G,r@O, g ac1ta Bt2 )or*a pn care el este )olosit Jn ter*enul ] Ar*aghedon did T QApoc. @1L@1O, care pro0in2 de la )io*iaiddbn, ,dalu[ M.Ahido+. l%. S12 ln aJda Bilrti2l Se consider7 c7 0atra 0echiului oraK Meghido este &inutul deluros al deKertului care ast7.i se nu*eKte Tel, el.Muteselli*, care este aKe.at Jn partea de a crestei *untelui $Ir*ei &i care ad*inistrea.7 cea *ai i*portant7 trec7toare ce )ace leg7tura Jntre cJ*pia de pe &7r*ul *7rii Ki 0alea %.reel. Mor*anul acesta de ruine are o Jn7l&i*e de aproape G@ de *, cu o supra)a&7 de peste @S acri pe 0u)uJ dealului, iar cet7&ile *ai 0e e, erau aKe.ate *ai la ponlele d8lului eu Ai *ai *ari. 'rin2le sapBtud au )st daMte de o .r"di)ie <e*nB condust d2 c. SchFclet bre ann @AS< ii @ASB. 'e 0Jr)ul acestui delWo, a )1r sLpar u ian, &i au )ost g7site *ai *ulte cl7diri, dar datorit7 cunoaKterii li*itate care e-ista Jn 0re*ea aceea cu pri0ire la 0asele de lut3 pu&in s-a putut Jn07&a de pe ur*a acestor deopdiri. Sbpitui nu s.au Mi 1cut p2 lQul .cla pln, ln anul @AGB, cind l titun de Studii ;denral2 al /n50esitag5 din $hicago, )ub condr28 lui J.!. BMsrDl, a al1 ca oL.1ta sn )ie p.inul proiet *5or Jn plad lor d2 sepBtu.i alhelogi.e din ;rientd Apropiat. #ucr7rile au )ost conduse succesi0 de $.S. "ishd QrAGsGPO, d2 p.#.;. Zuy Q@AGP-<BO ii de $. #oud Q@A<B-<AO. %nten&ia ini&ial7 a )ost aceea de a )ace e-ca0a&ii co*plete Jn toat7 *o0ila, strat dup7 strat pinB l. ba.,, K5 tn ]opul acsta s.a sipar ln prihul rJnd la ba.a acestei *o0ile pe o supra)a&7 oarecare, "ntr, a ru )i irgiopstl ulrerlor de plninnn baQulat de pe , Tnn ei. R3.boiul a oprir lucr3rne ti cu rore c7 a )ost descoperit planul Jntregului ora& din epoca de nd, staiurne c.re ap.rineau uo. p2.i8de Mi tinpuii nu au )1i csdute a)tit p. slpra)ele rlati0 ci *ici. Sau Zcut 2pitui h onlnure ln @A1S, n@ @A111P ii in rAPl d2 C. Cadin, peniru a elucida u2le 8@A MEZ%%,D; proble*e *al i*portante care au ap7rut Jn ti*pul s7p7turilor anterioare. Au )ost identi)icate GS de straturi, principale, da-tJnd din perioada aKe.a&ilor calcolit(e de la Jnce-pututl *ileniului al 4-lea Qstraturile XX &i X%XO. ; particularitate interesanta a stratului X%X o constituie un *ic sanctuar cu un altar Jn el. pn pri*a perioad7 a epocii bron.ului Q*ileniu, ai DT-leaO, la Meghido a e-istat o cetate destul de *aie Qstraturile X9ni-X9TO. ; particularitate interesant7 a acestei cet7&i era o plat)or*7 circular7 de blocuri de piatr7 apropiate printr-un Kir de trepte, cane era acoperit7 cu ose*inte

de ani*ale &i cu cera*ica spart7. Este posibil ca locul acesta B7 )i )ost un ba*d, adic7 o ]6tn7[&i*e+. Aceast7 plat)or*7 a continuat s7 )ie )olosit7 %n perioada *i5locie a epocii bron.ului Qstraturile X9-X3 pri*a 5u*7tate a celui de-al doilea *ileniuO, o perioad7 *arcat7 de in)luen&a egiptean7, al c7rei Jnceput este *arcat de o acti0itate de reconstruire la scar7 *are, r)nd plat)or*a circular7 a de0enit nucleul a trei te*ple construite Jn sol *icenian, cu ]altare, En aceste straturi s-a *ai descoperit &i o poart7 )ru*oas7 cu trei st/pi, tn genul celor construite pentru pri*a dat7 Jn Meso-pota*ia. ecesitatea unor por&i atJt de puternice a )ost ar7tata de *7rturiile istorice caic 0orbesc despre *ai *ulte distrugeri *a5ore cane au a0ut loc Jntr-o perioad7 *ai t)r.ie a acestei epoci, cul*inJnd cu o *are distrugere, care probabil c7 a a0ut de a )ace cu recucerirea 'alestinei de c7tre Egipt, dup7 e-pul.area dinastiei !icsoKilor din Egipt. M7rturiile care 0orbesc despre actele sporadice de 0iolen&7 sJnt *ai pu&in )rec0ente tn ulti*a parte a Epocii bron.ului Vstraturile 9%%% &i 9%%O &i, cu toace c7 aceasta a )ost o perioad7 de do*ina&ie egiptean7, cultura 'alestinei a oglindit Jn *are *7sur7 ci0ili.a&ia canaanit7 de . Aceasta a )ost perioada Jn care a a0ut loc b7t7lia descris7 cu cel *ai *are lu- de a*7nunte din toat7 antichitatea, &i anu*e, b7t7lia Jn care Tuth-*osis * a pus pe )ug7 o coali&ie asiatic7 la Meghido, la cea @418 J.d.$r. R)estigule arhitectonice ale acestei perioade includ un te*plu, un palat &i o poart7, iar in)luen&a cultural7 de se poate 0edea dar Jntr-un nu*7r de peste GSS de obiecte de )ildeK sculptat, cane au )ost g7site Jntr-o 0istierie subteran7, sub palatul din stratul al 9ll-lea. Aceasta este una dintre cele *ai 0echi colec&ii a unui gen de art7, care era bine cunoscut %n Epoca )ierului, JncepJnd din ] Sa*aria &i pJnI tn Asiria, &i cu toate c7 practic nici un obiect de art7 de genul acesta nu s-a descoperit Jn "enicia, se pane c7 *ulte dintre ele au )ost )7cute tn atelierele din "enicia sau de c7tre *eKteKugari )enicieni e-patria&i. "aptul c7 Jn aceast7 perioad7 au e-istat leg7turi cu Mesopota*ia este pus Jn e0iden&7 prin descoperirea recent7 ta li*ita acestei *o0ile a unui )rag*ent din 'oe*ul epic al %ui Zhilga*eK, de origine babilonian7 care, dup7 scrierea lui cunei)or*7 poate )i datat ca apar&inInd sec. al X%9-lea H.d.$r. S alt7 descoperire, probabil din aceast7 perioad7, a )ost re&eaua de apeducte a oraKului. Jntr-o por&iune a aceste *o0ile unde nu au e-istat construc&ii s-a s7pat un pu& adine de <P *, la ba.a c7ruia se a)la o coloan7 ta 5urul c7reia erau sc7ri, t7iate En roca de la ba.7. De la piciorul acestei coloane, sc7rile intrau Jntr-un tunel care dup7 apro-. BS de * ducea Jntr-o peKter7. #a cel7lalt cap7t al peKterii e-ista un i.0or de ap7. Se pare c7 ini&ial acest i.0or curgea pe panta Jn 5os, Jn a)ara cet7&ii, dar *ai t)r.iu tunelul a )ost blocat din interiorul cet7)ii, Ki la )el &i peKtera, a c7rei intrare a )ost *ascat7 din *oti0e strategice. DeKi e-ist7 ur*e de distrugere spre s)lrK)tul secolului al @G-lea J.d,$r., nu *ult dup7 sosirea israeli&llor, Ki se*ne ale unei abandon7ri te*porare dup7 aceast7 distrugere, se pare c7 cel c7ra au restaurat ruinele Qstratul 9O nu au )ost israeli&i. Acest lucru s-ar potri0i cu a)ir*a&ia biblic7 dup7 care locuitorii din Meghido nu au )ost scoKi din cetate la cucerirea ei de israeli&i, ci ., ultNi1r ., )1t pRi # EFi QTd. @LGPG8O, Mai *ulte obiecte de cult, altare cu coa*e pentru t7*Jiere, )7cute din piatr7 calcaroas7, posta*ente Ki 0ase pentru arderea ta*Jiei, g7site Jn stratul acesta &i tn straturile ur*7toare, au apar&inut probabil canaa-ni&ilor care, J*potri0a poruncii lui Du*ne.eu, nu au )ost ni*ici&i. S-a g7sit o poart7 a cet7&ii cu Kase Jnc7peri &i peretele und ca.e*ate al7turate Q]AR!%TE$T/RAO care, dup7 cu* a ar7tat C. Cadin, probabil c7 apar&ine s)IrKitului perioadei ce caracteri.ea.7 acest strat &i Jnceputul perioadei ce caracteri.ea.7 stratul ur*7tor Q9A Kl %9BO. 'roiectul acestora este aproape identic cu cel al por&ii g7site la Ma&or &i Zhe.er, Ki probabil c7 )7r7 prea *ulte Jndoieli ar trebui s7 atribui* aceast7 poart7 perioadei lui Solo*on, lucru care ar arunca o lu*in7 asupra pasa5ului din @ )*p. AL@B-@A. S7p7turile arheologice din perioada pre*erg7toare $elui de-al doilea R7.boi *ondial, au scos la supra)a&a o serie de gra5duri Jn care Jnc7peau pJn7 la 4BS de cai, iar cel ce au e)ectuat s7p7turile au asociat aceste descoperiri cu Solo*on, despre care se cunoaKte ci a Jn)iin&at Jn cadrul oastei sale o di0i.ie de care de r7.boi. %n0estiga&iile pe care le-a Scut Cadin au ar7tat c7 aceste gra5duri datea.7 din ulti*ii ani aiperioadei corespun.7toare stratului %9 QE9AO, )iind probabil reconstruite dup7 distrugerea cet7&iO lui Solo*on de c7tre "araon SheshonD Q]?i&acO. AKadar, este )oarte posibil ca gra5durile s7 )ie lucrarea lui Ahab, despre care se Ktie din Analele lui ShaltlErl8 c, a a)rr G.Soo de c4 de rt.to# /lti*ul strat ce con&ine 0estigii proprii culturii is-raelite Qstratul *O a )ose probabil distrus Jn P<< #d.$r., de c7tre TJgiatpalissar !# etnd oraKul a de0enit= capitala unei pro0incii asiriene. ; dat7 cu declinul Asiriei, aceast7 cetate Qstratul iiO a a5uns din nou Jn teritoriul lui %srael, iar Jn)rtngerea Ki *oartea Jn caest loc a luilosia, Jn 1SA H.d.$r. este probabil *arcat7 de ni*icirea cd. sdpltuil. de la Me8lldo a, d,t,t e cittlir4i2 puternic7 au a0ut de Jn)runtat israelitii sub conducerea lui losua, cJnd au intrat Jn $anaart. a%B%JoZM"%E. $. SchulEh2, Di c. stell2)ugdr )clN et-Muteseili*, @, 'undbericht, @AS83 $. :at.inger, G,Die'Fde, @AGA3R.S./raonKiZ.S.Shipton,MsgM-do %L Seasons o) @AGB-<4. @A<A3 Z. #oud, Megiddo ))L Seasons o) @A<B@A<A, @A483 !.Z. May, Material Re-*ains o)the Megiddo $ult, @A<B3 '.#.;. Zuy &i

RM. hgbDT MsSiddo lb,nb,, @At83 Z, lbtRd, Ahe M.sidno l0od1, @t<D :r. Abdant, Ar4 B<,@A4A, p. G@<.G@Bi Z.E. :right, JA;S PS, @ABS, p. B1-1S3 ide*, BA @<, @ABS, p. G8-413 C. Cadin, BA <<,@APS, p. 11-A13 ide*, !abr Qs.nF2ich #an%.., @toO, @APG, p, @sS-r143 A. Zoet.e Ki S. #e0y, 6"rag*ent o)the Zilga*esh Epic )ro* Megiddo+, iV.iDor, G, rAsA, p. #Gr-#.ai tDBs, @AP1, ,. sa<- B8s. T.$M. SGS ME E %%%2 E T%$!E# /'"ARS%%9 MB#%%%SEDE$ Qin ebr. nalrD$eo, SedeD 1E regele Q*euO+ sau, ca Ki tn E0rei PLG, 6J*p7ratul neprih7nirii+O.Ela )ost J*p7ratul Sale*ului Qprobabilleru-sali*ulO Ki preotul 6Du*ne.eului celui 'reaJnalt+ Q+< =dyInO, care i-a urat de bine lui A0ra* cJnd acesta s-a Jntors biruitor din lupta * care @-a pus pe )ug7 pe $hedorlao*er &i pe alia&ii lui. Melhisedec ia ieKit Jnainte cu pJine &i cu 0in, @-a binecu0Jntat Jn nu*ele Du*ne.eului $elui 'realnalt &i a pri*it de la A0ra* a .ecea pane din prada de r7.boi pe care acesta a luat-o de la duK*ani QZen. @4L@8 K.urcn.O. Apoi A0ra* a re)u.at o)erea J*p7ratului Sodo*ei care i-a propus s7 QinI toat7 prada Jn a)ar7 de prinKii de r7.boi, 5urJnd pe Du*ne.eul cel 'reaJnalt cI nu-i 0a per*ite nici uli on sd .ib, o>l8 de al )ee bosat Q0 GG, und2 Y)t-tul Masoreric Qdar nu cel sa*ariteanO, i-- &i 'e&ita adaug7 lah0e Jnainte de =d =elyIn, subliniind c7 cele dou7 nu*e se re)era la acelaKi Du*ne.eu[. 'robabil c7 e0eni*entul trebuie datat pe la *i5locul Epocii bro*ului Q]A9RAAMO. u*ele lui Melhisedec poate )i co*parat cu cel al unui alt J*p7rat al %erusali*ului dinu-o perioada ulterioar7, &i anu*e cu Adoni-^edec Ql O h'r. @@SL4, uh rps)t i dh*irtia lli Da0id 1te ada*at ca 6preot Jn 0eac, dup7 rJnduiala lui Mel hisedec+. $onte-tul acestei o0ani D constituie cuceriE lDZalinulu5 d. crtsE Da0id. pe ta looo td.cr, prin care Da0id &i casa lui au de0enit *oKtenitori ai se*in&iei preo&eKti a lui Melhisedec. %sus Ki conte* poranii #ui #-au identi)icat pe J*p7ratul acla*at Jn )elul acesta cu Mesia din spi&a lui Da0id QMarcu @GL<B l*.O- Dac, %su 1te M1i. d5n sli" lui D.0td, atunci E% trebuie si ne ,,pieotQulO Jn 0eac, dup7 rJn-duiala lui Melhisedec+. Autorul Epistolei c7tre E0rei trage aceast7 conclu.ie ine0itabil7, el cel care de.0olt7 te*a preo&iei cereKti a Do*nului pe ba.a 'saldului @@SL4, Dp#i1t in lniM elor si] tn cntu @4L@8 K.ur*., unde Melhisedec apare Ki dispare brusc, )iir7 sase spun7 ni*ic despre naKterea Ki *oartea sa, despre str7*oKii sau ur*aKii lui. El este pre.entat ca &i cu* ar )i superiorul lui A0ra*, Ki i*plicit, superior nea*ului preo&esc al lui Aaron care se trage din A0ra*. Ast)el este stabilit7 superioritatea lui $ristos Ki a orJnd*rii stabilit7 de El )a&7 de orJnduirea le0it(7 din trpDieda 9lQEF. s@1-/3 1@S.PLG<O, /n )rag*ent descoperit Jn peKtera @@ de la fu*-ran Q!fMelch.O Jl pre.int7 pe Melhisedec ca pe un 5udec7tor a, tribunalului ceresc, nu*it de JnsuKi Du*-neFu, interpretJnd tot cu Hn&elesul acesta Ki 's. PLP &.ur*. Ki 8GL@ &.ur*. Qc`. A.S. 0an der :oude, 6Mel-chisedech ala hi**lische Erlosergestal), fTS @4, @A1B, p, <B4 K.ur*.O. B%B/;ZTi"%E. $o*nrarii b en 2$o]i la 'sal*i la Epistola c7tre E0rei3 "J". Bruce, The Epistle to tht !ebreFs, %$, @A14, p. A4 &.ur*., @<< &.ur*.3 !.M. RoFley, 6Melchisedelc and gado(+, "estschri)t )/rA. Benhotet Qed- :. Bau*gartner et. al.O, @ABS, p. 41@ K.ur*.3 AJt. Johnson, Sacral Mingship in Ancient %srael, @ABB3 ;. $ull*ann, The $(ristology o) the eF +testa*ent, @ASA,p.8<&.ur*.3JA"Jtt*yer, pssD\son the Seit# BeR$tutad aJ the %, tAP%, A. GG#-G1A., 9#. !orton, The MeJchiiede)c Tradidon, @AP13 BA De*arest, A !istory ct)%nterpretation o)!ebreFs PL@-tatrM >he Re)ondtion to .he 'raalt AP1. ".".B, ME#^AR. /n slu5itor J*p7r7tesc care r7spundea de Daniel Kl de Jnso&itorii lui, c7ruia i s-a adresat Daniel pentru a )ace o schi*bare Jn *eniul lor QDan. @L@@-@1O. tn 9A, cu0Jntul este tradus ca un nu*e propriu, ca Ki Jn Teodosian, #ucian Ki Jn 0ersiunile SirJac7, 9ulgata &i Arab7. #XX are 6Abiesdri+ Ki Jl identi)ic7 Jn 0.<cu Ke)ul eunucilor. Ast7.i, cei *ai *ul&i cercet7tori al Bibliei socotesc c7 acest cu0Jnt este un titlu, probabil un cu0Jnt J*pru*utat din asirbn7, unde *ais7ru Jnse*na 6gardian+ Q0e.i BDSO. 'robabil c7 ar trebui s7-@ traduce* cu 6ad*inistrator+ Q9SRO, iupra0e-gheator+ Q oFac(O, sau 6te*nicer+ QJJ# Montgo-*ry, DDid, rcD, @AG1O. J.Z.Z. . MEM%.%S, Fi or ME A!EM Qtn ebr. *=nahe*, .5nJngJietor+, G J*p. @BL@4-GGO. "iul lui Zadi Ki gu0ernatorul *ilitar al =%-a,ei, op)tara (ne a lui hhd. $ind ] ?alu* a u.urpat tronul Jntr-o perioad7 de anarhie, Menahe* i s-a J*potri0it, t-a atacat pe ?alu* Jn Sa*aria, acapturat cetatea, @-a o*orJt pe uiurpator i sa prr,8t ,e snE nnpAhi Q8 PsG td.cr.O, Anu*ite )ac&iuni au continuat s7-i )ie potri0nice, iar Jn cetatea Ti)sah Menahe* a repri*at o r7scoala *are, e0ident cu o cru.i*e inutil7. $a sI-si Jnt7reasc7 po.i&ia, a de0enit 0asalul lui 'ul, J*p7ratul Asiriei Q]nZ#AT'A#ASSAR S%3 D;TT, p. B<-B83 A ET, p. G<<O. AZt pri0neaiu l.a c1iar pe Me*h1 @.;;; de talan)i, pe .a i,a pe)t.lut .te la bosllii de su, st7plnirea lui. Alian&a aceasta a a5uns s7 )ie un de.ast=u tstru %srael, .Aci a dut id ele din urnV b ane-area sa de c7tre Asiria- Jn %srael politica lui Mena -

he* a JntJ*pinat opo.i&ie din partea partidei anti-asirieoe, dar el Ki-a *en&inut tronul pJn7 la *oartea sa Qcea P4G`@O Ki a )ost ur*at pe tron de )iul s7u 'ecah. Menahe* a )ost ulti*ul J*p7rat al lui %srael al ctni ,u %a l*t la tu# 'entru cronologia e0eni*entelor i*portante din ti*pul do*niei lui, 0e.i !. Tad*or, Saipta %lisrotdl*it*a, E, tA1@, p, G4A-G11, J.D.D. ME E ME E TE$!E# /'"A%tStt, Esle ir, scrip&ia de pe peretele din odaia osp7&ului lui BelKa)ar QDa BLGB, 9SR3 +5r,iE r MEME T,M,# Ai pARS% .,

: E, ME E, TE$!E# Ki'ARS%lT )*n= *n=tDlpn.O, te-tul Jntr-un *anuscris tn ara*a(7 din sec, 1-B ).d;., ailtrpretat7 di Daniel )a osp7&ul lui Se*a)or. 8G@ ME E ME E TB$!E# /'"ARST Jntrudt u din /-p(anin. este con5unc&ia 6Ki+, dup7 care p .ldie s8nn spidt ph QpO, codo* inteeetArii pe c)t o d, Daiel Q# G1G<O, n=na derild dir ter *enul ara*aic *"nu, 6a nuit*ia+, indicJntl c7 .ilele inpsiului hatl2ilor au )1t nunrnEte rr ] aprcpiau de s)JrKit3 t=Del deri07 din ter*enul aia*aic r=Dat, 6a dnc7ri+ Q0e.i Jn ebr. S7Dal, de unde pro0ine Ki 6sidu+O, indictnd )aptul c7 BelKa&ar a )ost cJrtt7rit Jn cJntaiele di0ire V a )st s1sit ,Vd3 i,r )or*a de plu"l parsh este Jnlocuit7 de singularul peres, care deri0a din ter*enul ara*aic p9as, 6a J*p7r&i+, indidnd c7 i*periul lui a0ea s7 )ie J*p7r&it Jntre *e.i Ki perKi Qp7ros, un alt deri0at al aceleiaKi r7d7cini pis Q9SR, 9A, 9%, ,JEi.ES+O. Misterul const7 nu Jn desci)rarea cu0intelor ara-*aice, ci Jn Jn&elesul pe care-@ au. #a supra)a&a ele se re)ereau la o serie de *7sur7tori sau la unit7&i *onetare, 6o *ina, o *ina, un sidu Ki 5u*7tate de sidu+. Dar aceste cu0inte erau lipsite de conte-tul care le-ar )i )7cut inteligibile pentru J*p7rat &i pentru Jn&elep&ii lui. Mai du.lti enditi h sndiile bibli8 au )acut .Me. rite Jncerc7ri de a asocia unit7&ile de *7sur7 speci)icate cu conduc7torii care s-au perindat la cJr*a Babi-loruld, d2 .-. eb8dnDar Qo niEO, Bellatar Qu siduO, *e.ii &i perKii V5u*7t7&i de *7sur7O Q$.S, $ler-*ont-Zanneau, A.!. SayceO3 E0il-Merodac &i ergal?aretei Qdou7 *inaO, #abaKi-Mariiuc Qun sidu[, a-bonid Ki BelKa&ar Qdou7 5u*7t7&i de *inaO QE.Z.Mrael-i,aO3 eb(adR"r Qo niEOi E0il-Mercd4 Qu ricluO, Bel5a"l Qo 5u,=nEte de ni,.O Q!.@. cicb2rgO3 .blcldc"r Qo hiMO, abonidu Qu sicluO, B2lr.&ar Qo 5u*7tate de *inaO QD. . "reed*an, care trage conr8ia din Xu8dciun8 lui a1onid, de sV s=ir la fll*a ce ortgilul in 8n8 lui Daniel au )1r *en&iona&i to&i aceKti trei J*p7ra&i ai haldeilorO. Aceste Jncerc7ri suit )ascinante dar necondudente, B%B#%;ZRA"%E. $o*entarii la cartea lui Daniel de c7tre J.A. Montgo*ety, @AGP, E.:. !eaton, @AB1, A. Je12ry, @4 t @ABE d J.Zj BaldFb T;T$, rAPA, ad. loc.3 $.S. $ler*ont-Zanneau, Journal AsintiDue, Se-ri1 4.@, @441, p. <1 i8.5 A.!. Saye, Tne !igna $riticis* and the 9erdict o) the Monu*ente, @8AB, p. B<SE,Z.rZelina, JBi, 1<,@A44, U. @@ %,*.L !.l, $iZberg, Srldi1 n DDni..l, @A44, p, G4 U,l*.3 ;. Eiss)eldt, 6Die Mene-te(e!nschri)r, gA: 1G, @AB@, p. @SB ".*.3 D . "Eed*4 SAS;R @4B, )ebruarie @ABP, p. <@ K.ur*. ".".B. MEnAB. "ii2 8 Mi lr8 1 #ui sad Qr san @4L4AO. %-a )ost pro*is7 lui Da0id, dar i-a )ost dat7 Jn Tldnb lui Adriel din Mehola Q@ s*. l8LrP.GSO. ircide pe c)t % n onite. Mrti .erctlton ai Bibliei inleuis " Miol din G se G@L< o M8b, considerJnd c7 a0e* de a )ace cu o eroare 0eche a siblor. Ei spb ci dule nltr2 ei, nii ei an )dt spJn.ura&i ca s7 isp7Keasc7 )apta lui Saul de a-J )i onodt p2 g.baoniti, hcilchd le8iEnttului lui %srTl Q%os.AO, MB. MERAR%, MERAR%T%%. MDari el d2 .n neilea )iu al lui #e0i, a )ost capul uneia dintre cele trei )a*ilii *ari ale le0i&ilor. "a*ilia lui a )ost subdi0i.at7 Jn casa lli Ma i ,i a lui Muht, Mgarilii au l1t ei c8 .u purtat prin pustie scJndurile cortului, drugii, stSpii cur&ii Ki picioarele lor, &7ruKii Ki )uniile lor. $a saKi duc7 la Jndeplinire sarcina pe care o a0eau li s-a dat patru care &i opt boi. Ei Ki-au Jntins corturile Jn partea de a $ortlhi nldrnnii. u*7rul celor de p8rie birb1teT4, nueptld d2 @a tnsta de o lun, il sls nu*7ra 1.GSS3 cei care erauJn stare s7 )ac7 0reo slu5b7 Qa c7ior 0)cstI era Jntre <S &i BS de aniO erau Jn nu*7r de <.GSS Q *. <L<<-<D 4L4G-4BL PL<O- #i s-au dat @G cet7&i Jn &ar7 Q%os,G@LPO. Dup7 reorgani.area pe care a )7cut-o Da0id, *e*brii )a*iliei lui Etan QledutunO, care erau ur*aKi ai *erari&ilor, au pri*it sarcina de a se ocupa de cJnt7ri Jn Te*plu, Jn ti*p ce al&i *erari&i au )ost uKieri Q@ $rcn. 1L<@-443 GBL<3 G1L@S.@AO. M2tri"i rr)t ,8&iona&i ca )iind pre.en&i la ridicarea cortului pentru chi0ot Q@ $ron. @BL1O, &i din nou la cur7&irile repetate ale Tenplului ain tinpul lui Eahi, W %1ia QG c"D GAL@G3 <4L@GO, D1pre uii .tintre et ] 1p8 Nt .u slu5it Qn ti*pul lui E.ra QE.ra 8L@8-@AO Kia lui eetnia Q0e.i ee*. @@L@B &ii $ron. AL@4O. D.@9.Z. ME%ATT/M Qh 2bi Matayi*O. Eete u te*1, 2 care-@ g7si* Jn %er. BSLG@, a0tnd dou7 Jn&elesuri 6dubl7 a*7radune+ sau 6dubl7 r7.0r7tire+. /nii sus&in c7 acest Jn&eles dublu e-pri*7 *ai degrab7 r7.0r7tirea

J*potri0a Do*nului Qc`. 0, G4O3 al&i cercet7tori ai Bibliei sugerea.7 c7 acest cu0Jnt trebuie identi)icat cu ter*enul babilonian nar rnarratu QZol)ul 'ersicO _ Babitods de s QFi aDB3 c*, dd act puEt de 0edere este discutabil. J.D.D. MER;DA$. rsre )o* ebi a nunhi 8i .,r0i. nitd 1abiloni4, Mardd. ln * lui r!a*u-rapi Qcea @PBS J.d.$r.O, pe al c7rui *onu*ent este posibil s7 )ie repre.entat toc*ai acest .eu Q%!A, )ig. G4O, .eul Mardu( QJn su*erian7, a*ar. uniO a preluat *ulte dintre JnsuKirile .eului Enlil. Mardu( a )ost cel *ai i*portant .eu al ]Babilonului, iar *ai tJraiu a )ost ddut dupA epibtd lui, Bel QBa=alO, edel tZ@ Jn)tJngerea lui a a0ut loc o dat7 cu cea a poporului lui 'er. BSLGO, aKa cu* s-a JntJ*plat Ki cu .eul Baal al canaani&ilor, dintr-o perioad7 anterioar7. 'oe*ul epic babilonian al crea&iei QenFna ettiO co*e*orea.7 0ictoria acestui .eu asupra )or&elor r7ului Ki cinstea care i sV dai 8 rege al .ilor=. Msodac alar 2 el*nr di0in Jn traducerea Jn ebr. a unor nu*e de .eit7&i babiloniene cu* ar)iE0JtMerodacMerodac-Baladan Ki ]Mardoheu. Q9e.i i*aginea de pe pagina ur*7 toareO DJ.:. MER;DA$BA%iDA . cuMt dio tDtel2 onei)or*e ca )iind nu*ele lui Mardu(-apla-iddina /, J*p7ratul Babilonului care a tri*is o solie la E.echia QJs. <AL@O. Scrierile ebraice ale nu*elui con&in nu*ai consoanele, con)or* *etodelor de transciere )olosite Jn secolele al 9/l-lea Ki al 9/-lea S.d.$r. Q*rd(bldn3 G J*p. GSL@G, Berodach-Baladan, are o 0ariant7 )onetic7O, 0ocalele )iind ad7ugate de 0ersiunile de *ai tJr.iu. Este posibil ca tat7l lui, care nu este *en&ionat Jn sursele cunei)or*e, s7 se )i nu*it Bel-iddin, a0Jnd aceleaKi consoane ca Ki Saladan QbldnO, la transcrierea SGG n*ehi to .br Qls. <AL@O. RT.i %Onn GG, @APP, p. @GB-@G1j El a )1t u cdducaror ai disricdri Bii-Calim l. de Zol)ul 'ersic, Ki a pretins c7 este ur*aK al lui (ibB.M.rdu4 hDabt al Babilonului ln8 P<G.P1G #d.$r. $Jnd ^iglatpalassar %/ a intrat Jn BabilonJn P<@ id,cr,, Me=ldac.Baladan i=a adE darui la salia Vi i.a spri5init pe asirieni J*potri0a unui &eic r7.0r7tit pe nl)t /tmr-rd Q%*D @P, @AB<, p. [r4BSO. o datt d succesiunea ta tron a lui Sargon Jn PG@ H.d.$r., Mero dtu.Batadd a inrar * Babilon ii D pEti1 totul. Asirienii au reac&ionat Ki au atacat Jn anul ur*7tor pe aTuii 2lditi a Babilolului. Re.ultatul b7t7liei este necunoscut, se Ktie Jns7 c7 Merodac-Baladan a r7*as pe tron pJn7 Jn P@S #d.$r., ddd soryorl dupd ce io neuaaliat " ela*id a intat Jn Babilon )7r7 a J se opune re.isten&a. $Jnd asirienii Wa, deplaet tpE s in BitCaln=, Merodac=Bddo a )ost *en&inut ca un conduc7tor local Ki, Jn toat7 pdid.,, clt a Mi doMil nu i sa ops " )al, 8lui care Ji era acu* st7pJn. #a *oartea lui Sargon, Jns7, Jn PSB J.d.$r., MerodaBaladan a i*eput sL )8ci d*ui p2ntu oblh. erea independen&ei )a&7 de Asiria. 'robabil c7 acesta a )ost *o*entul cJnd a tri*is acea solie la E.echia, dEia i rau arltat bosBdn2 lui ru.b QG inp. GSL@G.@AL Js. <AO, cu scopul de a Jncura5a ac&iunile J*potri0a

.all babi#onian Madu( Q( eb# Mend8O t8.td o cunun7 J*p7r7teasc7 &i )ine tn *in7 un. sceptru VJ un

inel, si*boluri ale autorit7&ii El este .ugr70it deasupra si*bolului tui, o creatur7 co*pus7 Q*u,iu,,uO ol cdrei .rui ero ,i ,arp2. li-tu dinn-u ci#iadtu olcdrei(ulptat gIsit la ,arp2.Bdbilon, MESE Asiriei din partea de 9. 'e /ng7 )aptul c7 J*potri0irea lui %saia . .BT*icit pleul a1h al lui Merlde. Baladan, babilonienii JnKiKi i-au luat-o Jnainte, nu*in-du-@ ca Ki J*p7rat pe Mardu(-.a(ir-su*, pn PS4 H.d.$r. El @-a destituit pe J*p7ratul de curJnd Jntronat Jn Babilon d a endB poporul ditr prietendul o, aV inBiMr, Bosippa. h ciuda a5urorului prinit de la a*t2l2 elanite, cond8 d2 %nb<ppa W Eini" d2 Suturahundu, Sanherib i-a Jn)rJnt pe rebeli Jn b7t7lia de la cla Ki chii Ai au inht h a.bilo4 ud2 l-a atat pe n1n p. Belibni. BnC.(in a )ct singr)d oEt prldai, id Mer.dac. Bahad a tuait spre S9 ln Rla*, unde ult2rior a si nuni B%B#%;ZRA"%E. J.A. Brin(*an, 6Merodac-Baladan /+, Jn Saidies presented toA.# ;ppetihI*, @A14, p. 1-B<. DJ.:. MER;M, A'E#E DE liA Qlo ebr. n-s1*O. ldd Jn ere ti.au dot trdnire 8i ce s.au alilr d !alorul J*potri0a lui losua, care i-a luat prin suipindere si i-a pus pe )ug7 Qlos. @@LB-PO. u este dar daca Mer;%; este QaO Meironul de ast7.i, un sat la S (* 9- 9 de Sa)ed QSa)atO, lJngS i.0oarele care ali*entea.7 :adi l<inusu "n8 T 0a Meironului QM, orh, %orud., p.1PO3 sau S\O Maroun er-Ras, la @B (* spre , deasupra unei 07i care duce la ia.ul !uleh, la de !alor Q#;B, p, GSB,i J. Za"bng, Jo)iu4Jud5er, @A<@, p- @A@ il*., <AsO. %ndi)eant dact Bb su nu aceeaKi aKe.are cu ] Madon, Mero* pare s7 )i )ost o aKe.are i*portant7 Qlista lui Tuth*osts %%% ni. 8B3 A ET, p. G<<O3 la MeiDn nu s=au Eisn nici o ur*7 de )elul ac1ta QE. Meys, SAsoR G@4, @AP4, p. G K.ur*.O. J."./.#. MER; ;% MER; ;%%T%%- lehdia Q@ $ron, GPr <SOKi%adonQ ee*.<LPOau)ost*eroni&# eenua<LP pare s7 ne sugere.e c7 Meronotul a )ost aproape de cabon ) de Milpa, dar nu eie cld da.n h a1r 02Mt sie lntade0li rcrla dBpre Mitpa QZ%T p. <8PO. $a Ki al&ii dinaintea lui, Zrollenberg, Jn Ad*, consider7 c7 aceast7 aKe.are se a)la pe 0atra oraKului B2ituitrh din .nele nZstre la 9 de $abaor, A.R.M. MER;GAQJnebr. *er1.O. Jn Jud. BLG< esteoaKe.are identi)icat7 necon0ing7tor cu Mhirbet MaruK, la @G (* SdecasaluiBara(dela$hedeK- e)taliO asupra c7reia Debora a rostit un bleste*, JntrueJt locuitorii ei nu au %ut ra.te b lupta lnpotriE lui si]B, /stuiM bleste*ului ne sugerea.7 c7 Mero.a era sub o obli ga&ie s)Jnt7 de-a asculta de Barac, ".".B. MESE. t. slre ln rlua Dlbllei 'oate c7 cea *ai 0eche scen7 a unui banchet care s-a p7strat 0reodat7 a )ost cea de pe un sigiliul cilindric din lapisla.uli Bisit ln ruirele de la /, din Me-pota*ia. Acest obiect de art7 antic7 care acu* se gas5e la MMul /nireZitll5i din phi#d2lphia, d. tea.L de p2 ti*pul tnpsdre5 snub.ad Qc1G1So H.d.$r.O. Acesta .ugr70eKte un osp7& la care in0ita&ii 1G< MESE J*p7r7teKti stau pe niKte sc7unele 5oase, sJnt ser0i&i cu pocale de 0in de c7tre ser0itori care poart7 robe de lin7. /d *u.icant delectea.7 auditoriul cu a5utorul har)ei Jn ti*p ce al&i ser0itori Hncearc7 s7 r7coreasc7 pe in0ita&i Jn c7ldura torid7 a Mesopota*iei, cu niKte e0antaie. Scene si*ilare au *ai )ost p7strate de la artiKtii labiloniWi de Mi t),.iR iar F dinEE e# *i interesante este un basorelie) *are din Asiria. Regele Assurbanipal este .ugr70it stind la *as7 J*preuna cu so&ia lui, Jn gr7dina palatului regal de la ini0e. Jn ti*p ce regele se laKi pe spate Jntr-un )otoliu cu perira&e )7cut special pentru ser0itul *esei, el ridic7 un pocal cu 0in Ki-@ duce %a gur7. ?5 soda lui este repre.enta&i bJnd dintr-un pocal elegant dar ea st7 pe un scaun *ic, care are o treapt7 *ai 5oas7 ca un spri5in pentru picioare. $a Ki Jn ca.ul sigiliului din /r, ser0itorii stau gata cu e0antaiele s7-i r7coreasc7 pe cei ce iau *asa &i s7 alunge insectele sup7r7toare. Basorelie)ul pre.int7 cJte0a instru*ente *u.icale aKe.ate pe 5os, al7turi de niKte ra*uri de 0i&7 &i niKte pal*ieri, gata s7 )ie Jntrebuin&ate de cJnt7re&ii de la curte. c2l 8i 0ehi ),edu detailat pe 8e , Wd ,B,. trat se re)er7 ta un osp7& dat de Assu*asirpal al n-lea, la inaugurarea noului s7u palat de la l*rud. #a acest 1prt au p.rticipat 1A.sP4 de ,gg8d Ki a d8t @S .ile. Detaliile ne sJnt date pe un *onu*ent care a )ose rtliet h <PA l.d,cr. QE.i ra..V, 1a. 4<O. n. Surse din Biblie a. Mese la palate Zenul de elegan&7 *en&ionat7 *ai sus, caracteristic7 Mesopota*iel antice, a )ost cu *ult Jntrecut7 de delicate&ea si e-perien&a care caracteri.a *esele J*p7r7teKti din Egiptul antic. 'icturile de pe pere&ii *or*intelor d <le 1ltor .lTli,i e.a, tunl.ar do8i reMcabile cu pri0ire %a splendoarea unor s7rb7tori cu* ar )i banchetul .ilei de naKtere a )araonului care a tr7it Jn 0re*ea lui %osi) QZen. 4SLGSO. #a oca.ii

de genul acesta in0ita&ii, cu peruci elegante Ki par)u*a&i, erau aKe.a&i pe )otolii Jn )a&a unor *ese 5oase. Meniul #or includea pas7re la )rigare, 0egetale, ca*e de 0it7 pr75it7, *ai *ulte sorti*ente de paste )7inoase Ki dulciuri. B7uturile *ai populare includeau bere care era )abricata din or., Ki 0in. %*aginile de pe pere&ii *or*intelor pre.int7 slu5itori care aduc 0ase *ari de 0in si care dau in0ita&ilor tuburi de sticl7 Jndoite care erau introduse Jn 0as. %n0ita&ii beau ptn7 a5ungeau Jn stare de ebrietate Ki c7deau pe duKu*ea ling7 )otoliile pe care obiKnuiau s7 stea la cin7. ;biceiurile legate de ospe&ele persane din sec. al cincilea H.d.$r. au )ost p7strate Jn cartea Esterei, Jn care sJnt p7strate cinci oca.ii )esti0e de genul acesta ce au aFt lo. la s8. 'ritul a )1t M dplt 6*araton+ de @8S de .ile dat de J*p7rat Jn cinstea prin&ilor rae.i Ki perKi QEst.lL< K.ur*.O. Acesta a )ost ur*at de un osp7& de Kapte .ile Jn gr7dinile teip7i7-teKti, la care au )ost in0ita&i to&i de*nitarii de la palat %n0ita&ii erau prote5a&i de lu*ina orbitoare a soarelui cu tende albastre, 0er.i Ki albe, culorile regale ale 'ersiel, iar )otoliile Jn care se lua *asa erau incrustate cu aur Ki argint. Alte ospe&e *en&ionate au )ostL unul pentru )e*eile de la palat QEst. @LAO, osp7&ul nun&ii lnplr%r1ei Est1 QGL@1@<O, 1pBtul dat dZ Abar 0eros Ki !a*an la care s-a b7ut 0in QBL43 PL@-8O &i phaicul cl*ut rub n*ele Nle AWr, QAL@-<GO, Spre deosebire de acestea, *esele de la palatele e0reieKti au a0ut un caracter sobru pJn7 Jn .ilele lui Solo*on. %n0ita&ii Ki ser0itorii erau nu*eroKi Ki Jn .ilele lui Saul, iar re)u.ul de a onora o in0ita&ie de a lua *asa cu J*p7ratul era su)icient7 pentru a stJrni sup7rarea acestuia Q@ Sa*. GSL1O. Zenero.itatea lui Da0id a )ost ar7tat7 prin *7sura pe care a luat-o Jnaintea cur&ii J*p7r7teKti cu pri0ire %a Me)iboset, )iul pae,Gat at lul lotuid QG san. ALPO. sololl* a llr*t e-e*plul *onarhilor na&iunilor Jncon5ur7toare Jn ce pri0eKte *inu&io.itatea cu care erau preg7tite ospe&ele Ki splendoarea lor. A)ost sugerat de c7tre unii c7 probabil pe ti*p de 0ar7, Solo*on ser0ea *asa Jn gr7dini ca cea descris7 Jn $Jntarea cJnt7rilor. in curtea J*p7r7teasc7 de la Sa*aria, regina %.abela a &inut 4SS de proroci ai Astarteelor Ki 4BS de proroci ai lui Baal Qll*p. @8L@AO. S7r7cia %udeii de dup7 e-il st7 Jntr-un 0iu contrast cu *asa pe care a dat-o gu0ernatorul ee*ia. p@ a hr7nit @BS de e0rei pe tJng7 ceilal&i in0ita&i, iar pentru hrana .ilnic7 a acestora era necesar s7 se sacri)ice .ilnic Kase oi, un bou si nu*eroase p7s7ri, la care se ad7ugau )ructe Ki 0in Q ee*. BL@P-@AO. b. Mesele lucr7torilor 'entru lucr7torii din ti*purile biblice, Jns7, situa&ia era )oarte di)erit7. giua de lucru Jncepea dis-dedi*i-nea&7, iar Jn loc ca aceKtia s7 aib7 un de5un decent, ei JKi duceau la centur7 sau Jn niKte 0ase niKte plini *ai *ici brJn.7 de capr7, s*ochine, *7sline Ki alte ali*ente de )elul acesta, pe care le *Jncau Jn dru* spre locul de *unc7. Se pare c7 egiptenii JKi a0eau *asa principal7 a .ilei la a*ia.7 QZen. 4<L@1O, dar lucr7torii e0rei se *ul&u*eau Jn general cu o *as7 uKoar7 Ki d u dnp de odls, QRut GL@4O. Ab.r,1,a de la aceast7 *as7 Jnse*na post QJud. GSLG13 @ Sa*. @4L G4O. $ina, cea *ai i*portant7 *as7 a .ilei, a0ea loc dupL 8 e ta*na led .ilet QRut <rgO. ; dad c hrana era g7tit7, Jntreaga )a*ilie lua *asa J*preun7, la care participau Ki in0ita&ii care se Jnt)*pla s7 ne pre.en&i. #a oca.ii )esti0e, e-ista obiceiul s7 se des)7Koare acti0it7&i distracti0e, Ki acestea includeau ghici-torile QJui @4L@GO, *u.ica ;s. BL@GO Ki dansurile QMat. @4L13 #uca @BLGBO. Jn perioada patriarhal7 cei care luau *asa st7teau Jn grup pe 5os QZen. @8L83 <PLGBO, dar perioadele de *ai tirani s-a Jncet7&enit obiceiul de a se sta la *as7 Q@ J*p. @<LGS3 's- G<LB3 E.ec. G<L4@O dup7 *oda egiptean7, dar poate Jntr o po.id. seDi-ldn8t% " Bprte QTr. P.8O. c. AKe.area la *at7 Jn T, se ser0ea *asa adesea pe o duKu*ea ce era la un ni0el *ai Jnalt decJt cea pe care st7teau Jn *od nor*a[ ani*alele do*estice Ki ani*alele )a0orite de pe ling7 cas7 Q0e.i Marcu PLG8O. "7r7 e-cep&ie, *usa)irii se Jntindeau Jn )otolii care erau aran5ate pe trei p7r&i ale unui p7trat, Jn 5urul unei *ese 5oase. %n *od nor*al, Jn )iecare canapea nu erau *ai *ult de trei =persoane, deKi uneori nu*7rul lor era de patru sau de cinci. 'lecare canapea era pre07.ut7 cu perini pe care se spri5inea cotul sting, iar bra&ul drept r7*Jnea liber, dup7 *oda gneco- ro*an7 a .ilei. %n0ita&ii se aKe.au Jn canapea Jn aKa )el JnrJt )iecare JKi putea re.e*a capul pe pieptul celui care se aKe.a Jn spatele %ui. Ast)el el st7tea culcat 6pe sTiul+ 0ecinului QJoan @<LG<3 E.i #E @1LGGO, o poritie .popiatl cd )adtltt co*unicarea unor in)or*a&ii con)iden&iale. #ocul ce 8G4 %%ESB se bucura de cea *ai *are onoare sau 6canapeaua de onoaie+ era pri*a canapea din dreapta ser0itorilor, %t)Jnd ea re)erin&7 latura ca*erei pe unde intrau aceKtia ca s7 ser0easc7 *asa. Di*potri07, locul ce se bucura de cea *ai pu&in7 cinste, sau 6odaia de 5os+ era canapeaua din sttnga ser0itorilor, e-act 0is-a-0is de de canapeaua de onoare+. $ei trei in0ita&i de pe )iecare canapea ocupau locuri care erau nu*iteL locul cel *ai tna/, locul de *i5loc &i locui cel *ai de Jos Qaceste denu*iri re)erindu-se bineJn&eles ta onoarea care i se acorda in0itatului. n.tr.O. Aceste denu*iri au )ost sugerate de )aptul c7 un *usa)ir care st7tea Jntins pe pieptul altuia p7rea Jntotdeauna s7 stea *ai 5os decJt cel din spatele lui.

De aceea, locul cel *at ri0nit QMat. G<L1O a )ost, locul cel *ai Jnalt de pe canapeaua cea nai Jnalt7. Aceste cu0inte de 6Jnalt+ &i 65os+ nu se re)era de loc la Jn7l&i*ea )i.ica %a care st7teau persoanele. d. Meniul %n sine Masa principal7 a .ilei era Jn general o acti0itate rela-ant7 &i de bun7 dispo.i&ie. $ei ce luau roasa JKi sp7lau Jntotdeauna *Jinile Jnainte de a se aKe.a la tras7, c7ci obiceiul era ca to&i s7 *7nJnce din acelaKi blid. Acesta era un 0as *are de lut, plin cu ca*e Ki .ar.a0aturi, si era aKe.at pe o *as7 Jn 5urul c7reia erau dispuse canapelele. 9T ne 0orbeKte despre un singur ca. dnd asupra tnJnc7rii care ur*a s7 Ze *incat7 se rosteKte o binecu0Jntare Q@ Sa*. AL@<O, dar T *en&ionea.7 *ai *ulte oca.ii cJnd$ristcs rosteKte binecu-0tntarea Jnainte de a Jncepe ser0itul *esei QMat. HSL <13#uca AL@13 loan 1L@@O. $u toate ca, Jn general obiceiul era ca )iecare *esean s7-&i introduc7 *ina Jn blidul care era al tuturora QMat. G1LG<O, au )ost Ki ca.uri dnd )iec7rui *eseani s-au ser0it por&ii separate QZen. 4<L<43 Rut GL@43 @ Sa* @L4LBO. "iindc7 lipseau cu&itele &i )urculi&ele, buc7&i *ici de pJine erau &inute Jntre pri*ele trei degete ale *JJnii drepte ca s7 absoarb7 .ea*a &i sosul din blid Qloan @<LG1O. Mai erau )olosite si niKte tact*uri Jngenul lingurilor pentru scoaterea buc7&ilor ie ca*e care erau duse la gura sub )or*a unui sand-F5ch. Dac7 unul din cei aKe.a&i la *as7 scotea o bucat7 de ca*e delicioas7, era socotit ca un act de *are polite&e s7 o dea altuia Q%san @<LG1O. $Jnd *asa era gata, obiceiul era sI se rosteasc7 tac7 odat7 bine-cu0Sntarea, pn co)or*itate cu porunca din Deut. 1L@S, dup7 care *esenii Jsi sp7lau irainile pentru a doua oar7, Anu*ite ca.uri din Biblie, cura ar )i ceO ai lui Rut printre culeg7torii de spice QRut GL@4O, cel al lui Elcana &i a celor dou7 so&ii ale lui $% Sa*. @L4-BO si cel a )iilor Ki al )iicelor lui %o0 Q%o0 @L4O, ne )ac sI crede* c7 )e*eile luau *asa J*preun7 cu b7rba&ii. Dar Jntru-rJt dup7 toata probabilit7&ile preg7tirea *esei si ser0itul *esenilor c7deau Jn *od obiKnuit Jn sea*a )e*eilor din cas7 Q#uca @SL4SO, )7cI Jndoial7 c7 ele erau )or&ate s7 ia *asa Enti-un ti*p *ai scurt &i nu atJt de r.gu.t. S *as7 )a*iliala obiKnuit7 nu con&inea *ai *ult de un )el de *Jncare, a&a JneJt dup7 ce acesta a )ost ser0it, persoana din )a*ilie cane a g7tit *Jncarea respecti07 nu *ai a0ea altce0a de )7cut. %deea aceasta e-plic7 poate *oti0ul pentru care ] Marta a )ost *ustrat7 Q#uca @SL4Gn, atunci cJnd $ristos spuneL 6Dar un singur lucru trebuieKte+, sugerInd c7 era necesar un singur )el de *Jncare. Jn ti*purile 9T, dnd ntJncarea era adus7 Jn odaia de ser0ire a *esei de c7tre persoana care a g7tit-o Q@ Sara. ALG<O, capul )a*iliei distribuia por&ii di)erite Q@ Sa*. @L4O, *7ri*ea )iec7reia puttnd s7 )ie di)erit7 in )unc&ie de pre)erin&a pe care acesta o a0ea pentru anu*i&i indi0i.i din grupul EpNti0 rc1, 4<L<4r % san. @LaJ. e. Mese speciale ;spe&ele speciale prile5uite de s7rb7torirea .ilelor de naKtere, a c7s7toriilor sau a pre.en&ei unui *usa)ir respectabil erau caracteri.ate prin&i o cere*onie *ai accentuat7. 9i.itatorii erau pri*i&i de ga.d7 cu un s7rut Q#uca PL4BO iar pentru Jn0iorarea lor li se punea la dispo.i&ie un lighean cu ap7 pentru a-Ki sp7la picioarele Q#uca PL44O. Jn anu*ite ca.uri, li se d7deau haine deosebite QMat. GGL@@O &i erau J*podobi&i cu J*pletituri de Dori QJs. G83lO.* anu*ite oca.ii )esti0e, capul, barba &i )a&a iar uneori Ki hainele erau par)u*ate Ki unsecu di)erite uleiuri Q'e. G<LB3 Araos 1L13 #uca PL<83 loau @GL<O. Banchetul Jn sine era condus de o persoan7 special dese*nata, care Jn T era cunoscut7 ca 6ad*inistratorul+ osp7&ului Qloan GL8O, c7ruia ti re0enea sardna de a degusta di)eritele sorti*ente de nuncare Ki b7utur7, Jnainte ca acestea s7 )ie puse pe *as7. Musa)irii erau aKe.a&i la *as7 dup7 rangul lor QZen. 4<L<<3 @ Sa*. ALGG3 Marcu @GL<A3 #uca @4L83 loan @<LG<O, Ki deseori li se ser0eau por&ii separate de *Jncare Q@ Sa*. @t4-B3 G Sa*. 1L@A3 @ $ran. @1L<O. %n0ita&ii de onoare erau de obicei sco&i Jn e0iden&7 prin )aptul c7 li se o)erea ori o por&ie *ai *are QZen. 4<L<4O sau *ai delicioas7 Q@ Sa*. ALG4O decJt li se o)erea celorlal&i participan&i la banchet. in .ilele lui 'a0ei banchetul consta dlntr-o *as7 so)isticat7 care Jn general erau ur*at7 de un si*po.ion sau de odiscu&ie intelectual. Discursurile &inute Jn ase*enea oca.ii durau pJn7 noaptea tir.iu, Ki ata cau subiecte care puteau 1 politice sau )ilo.o)ice. `. 'articiparea )ui %sus la *ac T ne 0orbeKte despre *ai *ulte ca.uri dnd %sus a )ost in0itat ia cin7. ;sp7&ul din $ana prile5uit de o nunt7 Qloan GL@-@@O a )ost o oca.ie )esti0a pentru case s-au J*p7r&it in0ita&ii din ti*p, ca &i Jn ca.ul osp7&ului din 'ilda nun&ii )iului de J*p7rat QMat. GGLG-@4O. ;ca.ia Jn care Matei a )ost ga.da unui osp7& QMat. AL@SO a ur*at *odelul *ai tipic al *eselor grece-ro*ane din sec % d.$r. %sus S-a aKe.at la *as7 J*preun7 cu ucenicii #ui, cu cu 0a*eKii Ki cu al&i in0ita&i. Este posibil ca odaia pn care s-a &inut osp7&ul s7 ii )ost deschis7 spre strad7, a&a incit au )ost puse niKte draperii ling7 intrare3 ast)el *usa)irii erau prote5a&i )ritr-o anu*it7 *7sur7 de pri0irile curioase ale trec7torilor. Dup7 obiceiul .ilei, Jns7, oa*enii pri0eau prin aceste draperii Ki KuKoteau cu pri0ire la cei pre.en&i la osp7&. Acest obicei le-a dat )ariseilor posibilitatea s7 se Jntrebe dac7 era cu0iincios din partea lui $ristos s7 *InJnce la *as7 cu 0a*eKii &i cu p7c7toKii QMat. ALr. $u o alt7 oca.ie, Jnt5-o odaie de cina si*ilar7 Q#uca PL<1-BSO, %sus a )ost 07.ut de o )e*eie care trecea pe acolo &i ea s-a Hntors cu un 0as de alabastru dincarea turnat *ir *irositor pe picioarele lui $ristos. Ac&iunea ei a )ost %nterpretata ca o Jndeplinire a gestului de ospitalitate pe care ga.da a negli5at s7-@

)ac7 )a&7 de *usa)ir, cu toate cS acest gest c7dea Jn sarcina sa.dei. Se psr c, a nesl5ar de eln28 sr-i ol8 8GB MESE *usa)irului un lighean cu ap7 pentru s-Ki sp7la picioa"le, reBliend Q4 co itui, o incdcare iralr a regulilor de polite&e din acele .ile. Masa cane i-a )ost dad llirsD h lerinon ile cVEe .ache, Q#8 @AL1O a )ost probabil deosebit de bogat7. Mult *ai *odeste au )st htui.ile )2*ilidle din B2btrrL. Q#tr2 toL4SL loan @GLGO Ki *asa de la E*aus care a )ost Jntrerupt7 lnainre de a lu s14it Q#M G4@<S<<O W carc a aFt la h pri* .i dup, hr0i8 lui %ss. ;2.io*l Wrss a negli5at spsl8 dddido*lB a nrtinilo. tEinte de *as7, cu scopul de a-i Jn07&a pe oa*eni un principiu spinMl i*po8t Z8% lL<P4GO. g. Mese Jn c7l7torie 'ersoanele care c7l7toreau Jn alte p7r&i ale &7rii unde ospitalitatea celor cu care 0eneau Jn contact nu era un iapr si8u, pM.u de obi8i d el2 1 dcior de lui d ap7 QZen. G@L@4O si *Jncare cu* ar )i turte de s*ochine sau de sta)ide, pJine Ki griu pr75it. 'roble*ele de care se puteau lo0i cei care 6uitaser7 s7 ia pJini+ $Marcu 8L@-A,@4O puteau )i )oarte serioase Jn anu*ite J*pre5ur7ri. T/. Se*ni)ica&ia religioasa a *eselor a. 'rintre se*i&i $aracterul co*un al unei *ese a )ost trans*is &i in s)era religioas7 de c7tre toate popoarele se*ite. Desoperilile d[lblosie .le la Rs snalM Q/guio au scos Jn e0iden&7 caracterul predo*inant ai acestor *ese Jn 0ia&a religioas7 a $anaanulu# Jn *od )rec0ent, inaugurarea te*plelor lui Baal era ur*ata de ospe&e ti deturi Ureluisir2, h sihd, ruinele uui te3du din ti*pul dinastiei !icsoKilor de.07luie e-isten&a unor s7li pentru ospe&ele care ur*au dup7 des)7Kurarea ritualurilor Jn cadrul c7rora se aduceau 5ert)e. 'rin aceste *ese e0reii c7utau adt sa aib7 p7rt7Kie cu di0initatea, cJt &i s7 ob&in7 iertare Q]'A?TE, ] JERT"k, ]'RAg %$O. SJngele Ki gr7si*ea erau partea lui Du*ne.eu, Jn ti*p ce preo&ii &i poporul JKi pri*eau )iecare partea care le era destinat7 Q#e0. GL@S3 PL1O. Jert)ele de genul acesta se des)7Kurau cu regularitate Ki Jn p2ricda i*pi*Sro, Q@ S*. ALt@,@4, GS5 @ $"r. GALG@.GG3 G $rcn, PLa-@oO, dd 8u lipsit. de 8ncterul licen&ios si de destr7b7larea care caracteri.au *esele religioase ale canaani&ilor. b. 'rintre creKtini 'rincipala *as7 sacr7 a creKtinilor era =$ina Do*nului, instituita de $ristos, chiar Jn a5unul r7stignirii Sale QMaru @4LGG.GBi Mar. G1.G1-GAL #F GGL@4. GSO, %n Bisica pri)rarA, lB.bet88 $iEi#F DoMului era precedat7 Jn *od )rec0ent de agape, o *as7 co*un7 care era e-presia dragostei )r7&eKti ce e-ista Jntre 8Nlircioh Q=MESE DE DRAZoST2i rMi c+ARrO B%B%%;$RA%%E, =ai <, GAaA-<SSGL ,j:. !2toQ E0eryday #i)e in ;td Testa*ent Ti*es, @AB1, p. 8@ K.ur*,3 A.$. BouDuet, E0eryday #i)e in eF teua*ent Tid1, @AB.@, '. 1A V.l*. #r)i. %ESTA. %. ln 0echlul tt1ts8,t Acest cu0Jnt, )olosit ca un titlu o)icial pentru personalitatea central7 a 9T care era aKteptat7, este Jn priEip.l h prcdu al iudailnutu d2 tui rieu, "olc sirea lui este, desigur, 0alidat7 de T, dar Jn 9T ter*enul nu se g7seKte decJt de dou7 ori QDan. ALGBG1O. %deea de ]ungere &i conceptul de persoan7 uns7 pentru un anu*it scop sJnt bine )unda*entate Jn 9T. /n e-e*plu care a creat uneori di)icult7&i cercet7torilor 9T, este de )apt deosebit de util Jn de)inirea ter*enului, )nls. 4BL@, $ir persanul este pre.entat ca ,,au% Vn=<n1O #ui Qadictr, a lui ra,reO+. E-ilr, aici dnci aspecte care, Jn lu*ina altor pasa5e din Scripturi, de)inesc anu*ite caracteristici principale ale *esianis*ului din 9T. $ir este un o* ales de Du*ne.eu QJs. 4@LGBO, nu*it s7 Jn)7ptuiasc7 o lucrare Jn bene)iciul poporului lui Du*ne.eu Q4BL@@-@<O d o 5uNlead )tnpotrih duV%lhilo, tu5 Q4PO. #ui i sad dar stnphiE peste na&iuni Q4BL@-<O3 Ki Jn toate acti0it7&ile sale, agentul real este JnsuKi %ah0e Q4BL@PO. Staiea de 6uns+ al lui $ir, arat7 pur si si*plu c7 e-ist7 o utili.are Jaic7+ Qca s7 ne e-pri*7* aKaO a ter*inologiei proprii coneptului ,Jaicr=Q8nsianic Q0e.i, 6ungerea+ lui !aJael, @ rnp. @AL@sL ti )olc5re. cuhtelor +urs8+Jobullui Meu+ pentru ebucadne&ar, Hs. GBLAO. u poate e-ista un re.u*at *ai bun al punctului de 0edere al 9T cu pri0ire la calitatea de 6uns+ a unei persoane3 Jn plus, este dt se p2te de cld cA a2ie cinci pue rht prin e-2l2ng 0alabile pentru Do*nul %sus $ristos, care S-a 07.ut pe Sine JnsuKi ca )iind o J*plinire a n7.uin&elor *esianice ale 9T. Jn lu*ina celor spuse *ai sus, cel *ai bun )i c2l 8i si*plu pl* ,.nEu srudial c"u 1te sA aplic7* cu0Jntul 6*esianic+ tuturor prorociilor care scot ta e0iden&7 o persoan7 ca pe un agent al *Jntuirii, al r7scu*p7r7rii Qpunct de 0edere J*p7rt7Kit de 9rieienO. At de Ehe 1te ,.d.uinta n1ianic,G uld dio punctele de 0edere cu pri0ire la aceast7 chestiune Qsu8sar de tR,toFiM(elO ete c, M1ia st2 o Er sonalitate escatologic7 Jn sensul strict al cu0JntuluiL 1dici, nu nll*i b prrorip d rsei .,.ui,te de 0iitor, ci o personal ita te care Jn *od absolut apar&ine 6.ilelor de pe ur*7+. Jn consecin&7, Jntrudt toate pasa5ele escatologice corect de)inite pri0esc Jnd7r7t spre *onarhia da0idic7, ca

spre un )apt istoric al trecutului, Mesia trebuie s7 apar&in7 deci perioadei post-e-ilice, Ki nu a g7si* ca subiect al pre.icerilor Jn docu*entele din perioada pre-e-ilic7. Dup7 c)te s-ar crede, pasa5ele rcidice din p2ridda e*rhic, tEtrie inteDre. tate ca )iind si*ple re*arci ta J*p7ratul care do*nea * perioada respecti07 si, ca atare, nu trebuie s7 li se acorde nici o se*ni)ica&ie *esianic7, adic7 escato logic7. ise spune c7 re0i.uiri ulterioare le-au adaptat Jn pasa5e *esianice, iar scriitorii *esianici de *ai tJrau s-au )olosit de anu*ite ilustra&ii din aceste pasa5e, dd e,Llute coEr ele nu slnt tn sie de 3tud *esianic7, J*potri0a acestui punct de 0edere ni se spune Qde e-. de c7tre MnightO, pe un ton )oarte categoric, c7 este aproape de neconceput ca unii ter*eni ca, de e-*plu, ei tolZili h "alnii lui Daeid, ,B 1ie lolZiti cu alu.ie la *onarhii pe care- i cunoaKte* din c7r&ile J*p7ra&ilor. 9b* de*onstra lucrul acesta %n cur)nd, dar deoca*dat7 s7 ne *ul&u*i* s7 spune* c7 pasa5e de )elui acesta 0orbesc despre o)iciul de J*p7rat al lui %srael ca atare Ki despre o n7.uin&7 care st7 toc*ai Jn acest o)iciu J*p7r7tesc. $hiar dac7 MoFinc(el a )ost corect dnd a insistat c7 Mesia trebuie s7 )ie o personalitate escatologic7, acest lucru nu Jnsea*n7 niri pe departe c7 to&i specialiKtii Jn 9T trebuie s7 )ie de 8G1

acoidcI escatologia este de natur7 post-e-iiicI Qcon)., de e-., 9rie.enO, dar trebuie cu siguran&7 s7 ne Jntrebrn daca ru c*E el a de)nit 8rceptul de ] catologic prea rigid. DacS, de e-e*plu, el re)u.7 s7 considere ca 6escatologic+ orice pasa5 care .ugr70eKte supra0ie&uirea &i 0ia&a 0reunei r7*7Ki&e Jn ur*a unei inter0en&ii di0ine, consecin&a logic7 a acestui re)u. este c7 el neaga personalitatea escatologic7 a Do*Dului %su crisrc, ri prin ac4a Mrr..ice pMnn de 0edere biblic cu pri0ire la 6ulti*ile .ile+ QN)e e-. E0rei @LG3 @ loan GL@8O. Este *ult*ai satis)7c7tor s7-# de)ni* pe Msh ca p2 o +p2*Elibb telogic3+. /n lucra care a apar&inut Jn *od unic poporului lui %srael a )ost Hn&elegerea pe care au a0ut-o cu pri0ire la scopul 0i."i Ei .u pedat e5.t, lnl.legeE de # bu Jnceput Q0e.i Zen. @GL@-<O, &i lucrul acesta i-a )7cut ca ei s7 )ie singurii istorici ade07ra&i ai lu*ii antice. AtaKarea corect7 aacestei n7.uin&e de o personaliiate )inpndtelscd din 0iitor nu e ninic de a )] cu cnd2E istdicl . n8rhiei, clci e8ealo8i. da0tdict a ),rt h )alircnt de la bu liceput g d.uinta, ba chiar tJn5irea, dupI Mesia cel de nea* J*p7r7tesc nu a apar&inut necesar*ente nu*ai unei perioade de dup7 Solo*on. De aceea, planul nostru este s7 c7ut7* in9T o 6peisonalitate-*Jntuitor+ Ki asociind, c7utarea noastr7 *ai degrab7 cu teologia lui %srael, dedt cu o teologie de)init7 *ai strict, 0o* g7si *oti0e bine Jnte*eiate de a sus&ine c7 ; ase*enea speran&a a )ost tnbrrli"tn din ele *i Eni ti*Uui de popo.ul .@1, originJnd Jnc7 Jn acel )ai*os 6protoe0angheliu*+ care se g7seKte Jn Zen. <L@B. a. Meiia ca prototip al *arilor personalit7&i istorice 'unctul de 0edere teologic al lui %srael cu pri0ire la 0ia&a de pe p7*Jnt, la care nea* re)erit de5a, sa Jnte*eiat pe cunoaKterea Du*ne.eului unic care li S-a re0elat. $redindoKia Ki caracterul de sine st7t7tor al Du*ne.eului lor le-a dar o Jn&elegere cu pri0ire la 0iitor, atJt cJt i-a )ost necesar credin&ei de a Jn&elege lucrurile care 0or ur*a. Du*ne.eu a ac&ionat 6tipic+ Ki tn *od caracteristic Jn anu*ite persoane si e0eni*ente *ari ale trecutului, Ki JntrucJt Du*ne.eu nu se schi*b7, El 0a lucra din nou tot %n )elul acesta. Trei persoane de )elul acesta din trecut au )ost Jncadrate Jn *od special Jn *odelul acesta *esianicL Ada*, Moise Ki Da0id. @. Mesia Ki Ada*. E-ist7 anu*ite aspecte ale 0iitorului *esianic care Jntr-un *od )oarte clar sJnt o rp.tar a er srari de )api dir Edd. '2ntr o Mi bun7 Jn&elegere le grup7* sub dou7 subtitluri &i anu *eL prosperitate QA*os. AL@<3 %saJa 4LG3 <GL@B, GS3 ssil<i 's. PGL@1O ti pae Q*nla din lu*ea 0ietui, toarelorL Js. @@L1-A3 Ki din s)era rela&iilor u*aneL Js. <GL@-<O. lEhlnd cld8 8ului h piat nutri d,p, detele pe ce le.a aFt dpa .ct2i l*i, acestea au )ost aspecte care s-au pierdut odat7 ce bleste*ul lui Du*ne.eu a intrat Jn 0igoare. $Jnd ac&iunea bleste*ului este anulat7 Ki ;*ul lui Du*ne.eu restaurea.7 toate lucrurile, scena edenic7 reapaE. A..,.ia ,u 1te o int2rprEraE , )alteld. Va cD a* dori noi s7 )ie, ci un e)ect logic Ki corect al doctrinei cre7rii lu*ii de c7tre un Du*ne.eu s)Jnt. Toate pasa5ele citate *ai sus 0orbesc despre J*p7ratul *esianic si despre natura do*niei Ki a J*p7r7&iei #ui. %ar7 o repetare real7 a pri*ului o*, care a a0ut 6stapJnire+ peste toate celelalte lucruri create QZen. @LG<3 GL@A-GSO, dar care a c7.ut atunci cJnd a per*is ca aceast7 MESTA staplniE sai )ie uurlati Qre.i c2n. <L @<O. stipiniu 0a )i restaurat7 Jn persoana lui Mesia. Se poate ad*ite ddnis d cotreDtul T M1ia 8 u rcu = Adan nu este de.0oltat, nid Jn ce pri0eKte 0olu*ul scrierilor pe *arginea acestui concept &i nici in ce pri0eKte detaliile, 6dar este posibil s7 a0e* do0e.i care s7 sus&in7 )aptul c7 ideologia aceasta despre Mesia ca J*p7rat s7 )i )ost in)luen&at7 de conceptul de J*p7rat al paradisului+ QMoFinc(elO. Doctrina T pri0itoare la 6$el deil d1ila adUn+ * in dod clar iida.iri Ehi testa*entale, pe care le g7si* Jn pasa5ele citate. G. Mdia i Mdira t 1t surU.inUltor )aptd c, e-odd ti cordeltorul lui . aht o inpr1i. adt d. puternic7 asupra poporului lui %srael JncJt 0iitorul a )ost conceput dup7 o sche*a si*ilar7. A&a cu* a )ost p7strat Ki

trans*is genera&iilor 0iitoare ale na&iunii, *odehl piinului Dod a corotituit o pd+de ete.=,i a lui Du*ne.eu QE-od. <L@BO. $onceptul unui al doilea e-od nu se Jncadrea.7 Jntotdeauna speci)ic Jntr-un conte-t *esianic. /neori se sublinia.7 )aptul ca Du*ne.eu 0a )ace din nou ceea ce a )7cut la ieKirea poronnui din Esip, d] ,rt-u s.d Di *i nsrel acu*, )ac7 a se *en&iona Jns7 nu*ele 0reunui o* prin care 0a )ace lucrarea aceasta, a&a cu* a Jndeplinit-o tn cut prin Moi] Qde e-.;s G@4-G<i %s, <@L<@. <43 E.ec. GSL<<-443 obser0a&i cu0Jntul 5*p7rat+ tn 0. << Q0R 0sROL ] p8 poaE d Md] ., 12 n*it 6J*p7rat+ in Deut. <<LBO. /neori, Jns7, cel de-al doilea e-od este pre.is ca )iind de natura *esianic7, de e-, Js. B@LA=@@3 BGL@G3 %d, G<LB-a- Din nolr 1t 1Et se *en&iona* c7 Jn cel *ai )eridt ca., subiectul este e-pritut inplicit. ;dcurR i. 8.ul lui Mois puid si *ai )ace* un pas Jn studiul nostru, c7d a0e* propria lui prorocie Jn Deut. @8L@B-@A, care spune c7 Do*nul 0a ndi. u trcd d si Moie. Jn general, e-ege.a acestui pasa5 are tendin&a de a sus&ine Jn *od e-clusi0 un punct de 0edere sau al tulL ori c7 Mesia este pre.is aici ori c7 pasa5ul se re)er7 pur si si*plu la *7sura pro0iden&ial7 care pre0ede e-isten&a continu7 a unui lan& neJntrerupt de proroci. Jn lucr7rile recente, ulti*ul punct de 0edere este spri5init de *5oribtea teologild, .u t8te cl ll1ri 1te acceptat7 Ki ideea c7 trebuie sa-i d7* &i o se*ni)ica&ie *esianic7@, deKi aceasta este 07.ut7 ca )iind de o i*portan&7 secundar7. 'asa5ul, Jns7, pare s7 cear7 a*bele irt2rpretid c7d unele aspeie .le lui poi 1 lrnplinit2 nl*i de cntre ac4t 8ntinuibre a p*rc. cilor, ,2 ctid altele nlMi d2 clEe M1T. Ast)el, conte-tul )a0ori.ea.7 )oarte *ult pri*ul punct de 0edere. Moise, a0erti.Jnd cu insistenta pe ascult7torii lui J*potri0a urJdunii canaani&ilor, sublinia.7 Jn special practicile de ghicire care c7utau s7 a)le 0iitorul. Aceast7 a0erti.are este spri5init7 toc*ai de aceast7 prorocie pri0itoare la 'rorocul Mo.aic. %at7, spune Moise, alternati0a %sraelului la ghicire3 cei 0iJ nu trebuie sa se consulte cu cei *or&i c7d Du*ne.eul lui %srael 0a 0orbi poporului #ui printr-un o* pe caie-@ 0a ridica toc*ai Jn scopul acesta. Aceasta pare s7 )ie o pro*isiune a unei re0ela&ii continue3 o pre.icere a unul Mesia Jndep7rtat nu ar )i satis)7cut =leia de ctlEuirc de.pE 8 rcrb2rre Moie. Din nou, 0. G@-GG, care ne pun la dispo.i&ie criteriile Nte tetarc a prccilor, por 1 0r.ute 8 dri.iplnd situa&ia care se i0ea deseori Jn .ilele prorocilor biblici &i care a cau.at a tJta a*7r7ciune su)letului lui %ere*ia QG<LAK,ur*.O. ;ricu*, acest aspect nu are greutatea ehi di*inte, cVci n, d 1 dele incoE, 2 ,i lui 8GP MgS%A Mesia s7 % se )ac7 o anu*ita testare. Apari&ia unui *esia )als era tot atJt de probabil7 ca Ki apari&ia unui proroc )als Ki, Jntr-ade07r, ca s7 nu prelungi* discu&ia, %sus JnsuKi ?i-a ba.at declara&iile Sale de a )i Mesia pe coinciden&a dintre cu0intele Ki )aptele Sale, iar J*po-tri0itorii S7i iudei e-ercitau Jncontinuu presiuni asupra #ui s7 le dea un se*n de net7g7duit c7 El este aMesia. Dac7 consider7* c7 cu0intele lui Moise pre.ic a continuitate a prorocilor, atunci, desigur, ele s-au J*plinit %n *are *7sur7. ;rice proroc ade07rat a )ost 6ca Moise+, c7ci el a a0ut *enirea s7-l Jn0e&e pe popor Jn07&7turile pe care le-a dat Moise. AtJt %ere*ia QG<LA 5.unn;dtKiE.echiel Q@<L@-@4L@@O au)eut distinc&ie intre un proioc )als &i unul ade07rat dup7 con&inutul *esa5ului luiL prorocul cel ade07rat are ce0a de spus J*potri0a p7catului, dar cel )als au are. Aceasta Jnsea*n7 pui &i si*plu a spune c7 teologia ade07ratei ]prorotii deri07 de la Sinai. Acest ade07reste trans*is de ase*enea Jn canea Deuterono*, c<ti proble*a piororiei )alse este ridicat7 Jn cap. @<, Ki se cere precis ca )iecare proroc s7 )ie pus )a&7 Jn )a&7 Ki co*parat cu re0ela&ia din E-odul Q0. B, @SO &i cu Jn07&7tura lui Moise Q0. @8O. Moise este prorocul standard- ca atare, )iecare proroc ade07rat este un proroc ica Moise+. Dar e-ist7 o alt7 latur7 a e-ege.ei acestui pasa5. $on)o* elor 2ie tn Deur, <4L@D Mohe ..te o persoan7 unic7, iar un altul ca el nu se n7scuse Jnc7, %ndi)erent ce opinie J*p7rt7Ki* cu pri0ire la data la care a )ost scris7 cartea Deuterono*ului, acest 0erset ne )ace s7 Jn&elege* Deut. @8L@B K.ur*. ca )iind o alu.ie la MesiaL c7ci dac7 Deuterono*ul a )ost scris7 atJt de tJr.iu cu* sus&in unii, sau dac7 0ersetul @S din cap. <4 este o ad7ugire )7cut7 de un editor de *ai tJr.iu, atunci aici ni se spune c7 nici un proroc de unul singur, &i nici to&i lua&i J*preun7, nu au J*plinit cele prease Jn @8L@B K.ur*. in ptui, dnd .5usa la acest pas5, 8bu,, W acord7* o aten&ie special7 toc*ai ter*enilor de co*para&ie cu Moise. 'asa5ul nu spune, la *odul general, c7 se 0a ridica un proroc 6ca Moise+, d Jn *od speci)ic ne spune c7 se 0a ridica un piroroc care, Jn ce pri0eKte persoana &i lucrarea lui, poate )i co*parat cu Moise la !oreb Q0. @1O. ici unul din prorocii 9T nu poate )i co*parat cu Moise din acest punct de 0edere. #a !oreb, Moise a )ost *i5locitorul legS*Jntului3 prorocii au )ost propo07duitorii leg7*intului Ki pre.ic7torii *oKtenitorului leg7*Jntului. Moise a )ost unul care a originat3 prorocii au )ost unii care au propagat. ; dat7 cu Moise, religia lui %srael a intrat Jntr-o )a.7 nou7-prorodi au luptat pentru i*ple*entarea Ki *en&inerea acelei )a.e &i au preg7tit o cale pentru ur*7toarea )a.7, pe care o Jntre.7reau. De aceea, cerin&a strict7 a 0. @S-@1 poate )i satis)7cut7 nu*ai de Mesia. Atunci, cu* pute* concilia cele dou7 interpret7riU A* re*arcat *ai sus, cu pri0ire la ne0oia continu7 a tui %srael de a bene)icia de c7l7u.irea lui Du*ne.eu, c7 un Mesia Jndep7rtat %n ti*p cu ar satis)ace aceast7 ne0oie. A)ir*Jnd lucrul acesta, a* 0orbit ca &i cu* in)or*a&iile din secolul al GS-lea ar )i )ost la

dispo.i&ia %sraelului din antichitate. $u siguran&7 acest pasa5 T pre.ice pe prorocul-Mesia, dar nu spune ni*ic despre )aptul c7 Ei ar )i 6departe+. u*ai trecerea ti*pului poate 0eri)ica acest lucru. %at7 dar cu* se J*pac7 cele dou7 puncte de 0edereL din pune] tul de 0edere al prorocilor, %srael se g7sea Jn e-act aceeaKi situa&ie ca Ki din punctul de 0edere al J*p7ra&ilor Q0e.i *ai 5osO. #an&ul J*p7ra&ilor a Jnceput cu pro*isiunea c7 0a 0eni un *are J*p7iat, &i )iecare nou J*p7rat a )ost salutat %n *od 0oit cu e-presii de natur7 *esianic7, atJt pentru a-i aduce a*inte de 0oca&ia sa pentru un anu*it tip de J*p7r7&ie, dt &i pentru a e-pri*a de.ideratul na&ional c7 este posibil ca Mesia s7 )i 0enit %n cele din ur*7. AcelaKi lucru s-a JntJ*pla t &i cu prorocii. ?i ei au tr7it sub u*bra acestei pro*isiuni3 &i ei trebuiau s7 se con)or*e.e unui tipar. "iecare J*p7rat trebuia s7 )ie, Jn *7sura posibilit7&ilor, ca &i J*p7ratul din trecut QDa0idO, pJn7 la 0enirea $elui care a0ea sI re)or*ule.e tipul da0idic de J*p7rat &i s7 )ie J*p7ratul 0iitorului3 deci, tot a&a Ki cu prorocii, )lecare trebuia s7 )ie, %n *7sura posibilit7&ilor, ca &i Moise, pJn7 la 0enirea $elui care 0a )i %n stare s7 re)or*ule.e tipul *o.aic &i s7 )ie un 'roroc, un #gllitor ti u M5locltor al *ului b8r1ht d5, 0iitor. <. Mesia &i Da0id, i se spune despre laco0 Q&i nu e-ist7 nici un *oti0 Jnte*eiat de a pune la Jndoial7 a)ir*a pa aceastaO c7 pe patul de *oarte a prorocit cu pri0ire Ea 0iitorul )iilor lui. 'e bun7 dreptate, proroda cu pri0ire la %uda a atras aten&ia *ultora QZen. 4ALA-@SO. A )ost necesar ca disputa s7 se Jn0Jrt7 Jn 5urul se*ni)ica&iei e-presiei =ad (ty7bI JH%$%i. E.echiel G@L GP pare s7 ne sugere.e interpretarea 6pJn7 0a 0eni cel care are dreptul+ Ki, cu siguran&7, aceasta este interpretarea cea *ai 0eche a 0ersetului. Jn perioada *ai recent7, s-a i*pus punctul de 0edere c7 a0e* de a )ace aici cu un cu0Jnt J*pru*utat din acadianS care Jn-sea*n7 6conduc7torul lui Qadic7, al lut %udaO. Jn orice ca., %uda este in0estit cu autoritatea de I conduce se*in&ia Ki se pre.ice 0enirea unui conduc7tor oarecare din se*in&ia lui luda Jn care se 0a *ateriali.a su0eranitatea acestei se*in&ii. %ni&ial si, Jn acelaKi ti*p, Jntr-un sens nor*ati0, acest lucru s-a JntI*plat Jn persoana tui Da0id din %uda, cu care au )ost co*para&i to&i J*p7ra&ii care au 0enit dup7 el, indi)erent dac7 au )ost buni sau r7i Qde e-., @ t*p. @@L4-13 @4L<3 @BL<,@@-@43 G t*p. @8L<3 GGLGO. ;ricu*, este una s7 0e.i c7 Da0id a )ost un J*p7rat-eralon3 dar este cu totul altce0a s7 spui de ce toc*ai el trebuie s7 )ie prototipul J*p7ratului care 0a 0eni. 'rorocia lui atan QG Sa*. PL@G-@1O nu recla*7 neap7rat un singur J*p7rat pentru a se se J*plini, ci *ai degrab7 pre.ice o cas7, o J*p7r7&ie &i un tron pentru Da0id, care se 0or caracteri.a prin stabilitate. Trebuie s7 presupune* c7, pe *7sur7 ce ulti*ii ani de eKec &i declin ai lui Solo-*on Ki-au )7cut pre.en&a tot *ai si*&it7, .ilele lui Da0id str7luceau tot *ai puternic %n *e*oria lui %srael, &i speran&a se cristali.a tot *ai *ult %n acel 6Da0id+ al 0iitorului Qde e-., E.ec. <4LG<O. Aceast7 n7.uin&7 este pre.entat7 *ai ales Jn dou7 grupuri de pasa5e. QiO 'sal*ii. E-ist7 anu*i&i psal*i care se ocup7 de proble*a J*p7ratului, &i ei .ugr70esc cu )oarte *ulta preci.ie atJt persoana J*p7ratului cJt Ki cariera lui. )n re.u*at, acest J*p7rat este con)runtat cu J*potri0irea lu*ii QGL@-<3 @@SL@O, dar )iind 0ictorios Q4BL<-sO3 <ALGG-G<O Vi o a5uionrl lui %ahE QGL1ar @<L4Z BS3 G@L@-@<3 @@SL@-GO, el a5unge s7 conduc7 lu*ea QGL8-@G3 @1r4<-4B3 4BL@P3 PGL8-@@3 8ALGB3 @@SLB-1O din Sion QGL1O, iar do*nia lui se caracteri.ea.7 prin )aptul c7 el este preocupat Jn pri*ul rJnd de *oralitate Q4BL4,1-P3 PGLG-<,P3 @S@L@-8O. Do*nia lui este 0eKntd QGrL43 4sL13 PGLBO3tnp1r1tis lui e buul d. pace QPGLPO, de prosperitate QPGL@1O, &i %&i *ani)est7 <GA MES%A n&a neab7tut7 )a&7 de lah0e QPGLBO. Da&i superior celorlal&i oa*eni Q4GLB,PO, el este prietenul celui s7rac Ki duK*anul asupritorului mPGLG-43 @G-@4O. Sub conducerea lui cel drept prosper7 QPGLPO. El 0a l7*Jne pe 0eci Jn *e*oria oa*enilor Q4BL@PO, 0a a0ea un nu*e 0eKnic QPGL@PO Ki este obiectul unor *ul&u*iri nes)irKite QPGL@BO. Jn ce pri0eKte rela&ia dintre el &i lah0e, el este bene)iciarul unei binecu0Jnt7ri 0eKnice Q4BLGO. Este *oKtenitorul leg7*Jntuhri lui Da 0id Q8AL GT<P3 r<GL@r=rGO ti a pbtiei lui Meu=iB2dd Qr@SL 4O, El ti apar&ine lui lah0e Q8AL@8O Ki Ji este de0otat QG@L@,P3 1<L@-8,@@O. El este )iul S7u QGLP3 8ALGPO, st7 la dreapta #ui Q@@SL@O, Ki are El Jnsu&i o natur7 di0in7 Q.4B@1O. Modelul *esianic, a&a cu* a )ost dedus *ai sus din citatele care 0orbesc despre $ir, este clar Ki aici. Este de neconceput ca ast)el de no&iuni sa )i )ost acceptate Jntr-un *od personal de J*p7ra&ii care au ll8t dupg Da0id ,r luda""E% De ]28, aici al4 de a )ace ori cu )latarea cea *ai b7t7toare la ochi, ori cuotpresia unui *are ideal. Este necesar s7 co*ent7* pVi, aupB dtuiei b c.trEut di0in din p1. 4BL1. "7r7 Jndoial7 c7 e-ist7 c7i prin care s7 e0it7* Jn *od legiti* atribuirea titlului de 6Du*ne.eu+ J*p7iatului Q0e.i JohnsonO, dar a0ihd Jn 0edere )aptul atJt de dar e-pri*at Jn 9T c7 un Mesia de narar7 di0in7 era aKteptat, o interpretare de )elul acesta au este necesara. "aptul c7 Jn 0. P al psa*ului care se re)er7 tot la J*p7rat, g7si* e-presia 6Du*ne.eule, Du*ne.eul t7u+ nu constituie un argu*ent J*potri0a a)ir*a&iei de *ai sus. $u siguran&7, inten&ia este ca noi s7 trage* conclu.ia c7 e-ist7 o anu*it7 di)eren&7 Jntre Du*ne.eu &i J*p7rat, chiar dac7 pentru J*p7rat se )oloseKte cu0Jntul 6Du*ne.eu+, dar lucrul acesta nu trebuie c7 ne surprind7, deoarece acelaKi lucru ore loc pe tot

parcursul pasa5elor care 0orbesc despre n7.uin&a *esianic7, aKa cu* 0o* 0edea, &i ase*enea situa&ii apar de ase*enea Jn ca.ul, de e-e*plu, al ] Jngerului Do*nului care este Ki de natura di0in7, dar &i poate )i distins de Du*ne.eu. QiiO Baia P-@G, erc, [rat8.1 cea Mi det,)latA a te*ei lui Mesia ca ur*at al %ul Da0id se poate g7si Jn %saia @-<P &i Jn special Jn capitolele P-@G care J*preun7 )or*ea.7 un Jntreg de sine st7t7tor. JncepJnd cu anul P4B td.$r., presiunea spre 9 e-ercitat7 de i*perialis*ul Asiriei care se len7Ktea, le-a )or&at pe toate statele 'alestinei s7 se Jngri5easc7 de securitatea Y=lor. Ara* &i %srael QE)rai*O au de0enit aliate pentru a-Ki asigura o ap7rare reciproc7 &i au c7utat s7 Jnt7reasc7 aceast7 alian&7 prin )or*area unui )ront palesriri4 uit, Dura c)te e parc, ai*i dnd %uda a <tat deoparte Ki nu a intrat Jn aceast7 alian&7 siro-errai*it7, s-a e-ercitat o presiune de a deter*ina regatul din p s7 )ac7 o 5udecat7 *al bun7. u este necesar s7 stui* csi enin1teld QE.i G )sp. @sL<P3 @1LGS3 G $ron. G8O3 di*potri07, trebuie s7 ne con centr7* asupra punctului de 0edere pe care @-a J*p7rt7Kit %saia. Este dar c7 el a 07.ut a*enin&area caa0Jnd un caracter tran.itoriu QP3P, @1O, dar oca.ia a )ost 07.ut7 ca )iind decisi07 pentru 0iitorul poporului lui Du*ne.eu. Dac7 in )a&a acestei a*enin&7ri poporul ar )i re)u.at s7 JKi g7seasc7 siguran&a riiiriiai Jn lah0e Ki ar )i c7utat-o Jn 0reun tratat de pace, atunci, a&a cu* 0edea prorociri lucrurile, nu nu*ai actualul J*p7rat QAtia.O d Ki dinastia da0idic7 Jns7Ki s-ar )i do0edit ca )iind lipsit7 de credin&7. Ar )i respins pro*isiunile Ki che*7rile st7ruitoare ale Du*ne.eului lor Jntr-un *od decisi0 Ki )inal &i ar )i ur*at nenorocirea. Acesta este *oti0ul pentru care el H# identi)ic7 pe Aha. cu di8tia QPLG,@<,@PO. dEnd la o dep2nddle tota.#l de lah0e QPL4, 6%a sea*a si )ii liniKtit+O, a0erti.ea.7 c7 lucrul care 0a deter*ina destinul dinastiei &i al na&iunii 0a )i credin&a lor $PLAO, o)er7 Jn nu*ele lui lah0e un se*n atJt de *7re& JncJt 0a sri*i credin&a QPL@S-@@O &i atunci cJnd acesta este respins, el 0orbe&te despre un alt senin, E*anuel, tn care este 0alut7 speran&a na&iunii ca tund copleKit7 de triu*)ul Asiriei QPL@4 K.ur*.O E-ist, d2ci 1 logid tn pe5ul di, PL@-Gs. 0iE *o*entul cJnd se o)er7 credin&7 Jntr-un *od decisi0 Ki dincolo de acea o)ert7 nu *ai rI*Jne dedt nenorocirea care 0ine peste necredin&7. Dar pentru %saia, lucrul acesta creea.7 tot atJtea proble*e dte &i re.ol07. /n lucru este s7 spui c7 Aha. care nu a cre.ut este lo0it datorit7 necredin&ei sale &i )ace ca nenorocirea lui s7 se abat7 Ki asupra dinastiei &i a na&iunii. Dar ce pute* spune despre pro*isiuniU %&i retrage Du*ne.eu cu0JntulT u se *ai J*plineKte pro*isiunea care 0orbea despre un rege da0idic nu*ai pentru si*plul )apt c7 Aha. plin de necredin&7 a re)u.at si ri- nEut2asnU Depind2 planul lBi.nl. al ld Dane.eu de alegerea o*ului Jn a&a de *are *7sur7U Aceasta este proble*a pe care o tratea.7 %saia Jn aceste capitole ale c7r&ii lui, iar discu&ia este centrat7 Jn 5urul persoanei lui E*anuel. '2TE5ul EMnuel Eebub dtVuEt ln prinur rJnd cu pri0ire la ceea ce se spune despre naKterea #ui3 naKterea #ui este 07.ut7 ca un 6se*n+ Ki ca naKterea dintr-o =al*I. Jn a*bele ca.uri ceea ce 0rea %saia s7 spun7 este contro0ersat. $u0Jntul 6se*n+ este )olosit Jn 9T cu pri0ire la un )apt care con0inge Jn pre.ent Qca tn PL@@3 c). Deut. @<L@O &i cu pri0ire la un lucru care se 0a con)ir*a Jn 0iitor Qie e., E-od. <L@GO. Jn ce sens este E*anuel un 6se*n+U Jn ce o pri0eKte pe *a*a lui E*anuel, *a5oritatea opiniilor erudi&ilor insist7 asupra )aptului c7 ter*enul =cal*ase re)er7 #a o tin7rI de 0Jrsta c7s7toriei care, Jn ca.ul acesta, a0Jnd Jn 0edere starea ei de )e*eie Jns7rcinat7, trebuie s7 consider7* c7 a )ost c7s7torit7, &i c7 dac7 %saia ar )i 0rut s7 se re)ere la o 0irgo intacta, el ar )i )ost obligat s7 )olo seasc7 alt cu0Jnt, t"&&T7. 'roble*a nu este tns7 re.ol0at7, a&a cu* *ul&i co*entatori sugerea.7. 6Dintr-o trecere Jn re0ista a unor *7rturii a c7ror surs7 nu este Biblia, )7r7 s7 risc7* pute* trage conclu.ia c7 ter*enul =ui*ii, Jn *7sura Jn care poate )i stabilit acest lucru, nu a )ost )olosit niciodat7 cu pri0ire hi o )e*eie cTdLor)te+, BpF EJ. Couns Qst,di1 in T4i,n, @As4, p. @PSO3 Ki din cele opt ca.uri cJnd cu0Jntul este )olosit tn Biblie, nici unul din ele nu ne d7 *oti0e s7 crede* c7 este 0orba despre o )e*eie *7ritat7. ;rdinea Jn ce ape clidntul h Zer G4L@4,@1,4< 1te ddi, de a )i *en&ionat7L Slu5itorul lui A0raa* se roag7 ca s7 g7seasc7 o 6)at7+ Q0. @4, naarIO pentru %saac3 cJnd 0ine "#ebeca, el obser07 c7 ea este de 0Jrsta c7s7toriei, dV d 1te nccr]torid Q0, @1, o bld a8 nu a cunoscut b7rbatO3 dispunJnd de aceast7 in)or*a&ie, el repet7 Jntreaga J*t*plare )a*iliei din care )7cea parte Rebeca, )olosind acu* cu0Jntul =alin7 Q0. 4<O. Jn trecere, este i*portant s7 ne Jntreb7* de ce, dac7 b=&M7 este de rapt ter*enul consacrat pentru o 6)e cioar7+, trebuie el s7 )ie e-plicat Jn *ai *ulte oca.ii, c*ddca, G4L@1 Qd t0llL<3Jud. @@L<A3 G@LlGO. E-ist7, de )apt, *oti0e te*einice s7 ani*7* c7 %saia a )olosit cu0Jntul =at*I deoarece este cel *ai apropiat cu0Jnt Jn ebr. care e-pri*7 no&iunea de 0irgo intacta 8GA MES%A Ki c7 Matei nu a )7cut nici un e-erci&iu de prestidigita&ie atunci dnI a acceptat traducerea panhenas @@LG<O, %n al doile dnd, %sai, n plasd rE Etun]rl h conte-tul speran&ei lui %srael. $apitolele P-@@ )or*ea.7 o parte integrat7 de Jn07&7turi pro)etice Jn care pasa5ul PL@-ALP J&i concentrea.7 aten&ia asupra J*p7r7&iei de S Q%udaO iar AL8-@@L@1 asupra J*p7r7&iei de Q%aco0, tn AL1O. "iecare sec&iune parcurge aceleaKi

patru sub-sec&iuniL *o*entul deci.iei QPL@-@P3 AL8-rSL4O, 5ud8ra QPL@<4La3 @SLs.@sO, r1n2Ai" Q<LA-GG5 @SL@1<4O i sre*ta gloriZA QAL@,P3 @iL@-@BO. 'e *7sur7 ce se parcurg aceste subsec&iuiu, copilul-*inune, E*anuel Qcel care este posesorul Q8L8O si sig0uan&a Q8L@SO poporului s7uO de0ine Jntr-un *od tot *ai clar eliberatorul J*p7r7tesc din AL@-P si J*p7Etul cei dEpt din @@L@.@1, %n )iecare loc e.l es 3 cond(itor al luii QALP3 @t3@SO Wi b d28 le r7*Jne ele*entul *isterului creat Jn 5urul persoanei Wle, b AL1, cel 8 Brd pe tsonul lui Da0id Q0. PO 1" de ase*enea Ki un 6Du*ne.eu tare+ - &i tn lu*ina raptuhi ci ehct a.eled cD0inre ] rer2rt ctar la hn( tr @;rG@, di, p*r de ,2deE al *todei Degetice nu se )ace s7 nu traduce* aici e-presia ori s7-i red7* i*plica&ia - iar Jn @@L@, @S cel care iese din Tulpina lui %sai este de ase*enea 9l7starul lui %sai. Jn cel de-al treilea rJnd, trebuie s7 )ace* o leg7tura rn)t EMuel si Mah4-WEral!at-Ba. Q<.@4O, An *en&ionat *ai sus o proble*7 Ki ne-a* Jntrebat cu* ar trebui s7-# consider7* pe E*anuel ca se*nL ca pe un lucru care ne con0inge tn pre.ent sau pe un lucru care se con)ir*7 Jn 0iitor. %*plica&ia celor scrise Jn PL@B-@P, si anu*e c7 El se 0a naKte s7 *oKteneasc7 de.astrul pe care Asiria Jl 0a produce se*in&iei luiluda pare s7 re.ol0e proble*a. ?i totuKi, se pare c7 Jntr-un *od subliniat si 0oit, %saia trans)er7 aceast7 sarcina de a )i un se*n )iului s7u Q8L@- 4O, iar Jn restul capitolelor 8 Ki A e-ist7 un puternic contrast Jntre aZr copil al lui d8e puta s n)t din Dar.u cu0ilE &i care se*ni)ica nenorocirea Q8L@-4O Ki $el a c7rui naKtere 0a a0ea loc Jn 60re*urile 0iitoare+ QAL@O Ki care are un nu*e tot din patru cu0inte QAL1O dar care se*ni)ic7 sla0a. S-a ra.gJndit oare %saia cu pri0ire la E*anuel &i la data naKterii #uiU Sau cu* ar trebui si Jn&elege* aceast7 ne)ericita tensiune care este atJt de 4identlU A5ulg* c.l 8i aprup2 de Wluri2 atud cpnd presupune* c7 de la bun Jnceput %saia a 07.ut naKterea lui E*anuel ca o con)ir*are care 0a a0ea ioc Jn 0iitor cu pri0ire la lep7darea lui Aha. de c7tre D#l%8Eu i a di8riei lli Darid pe 8 ac1ts o repre.entaL *arele, aKteptatul Rege se 0a naKte din ur*aKii lui Aha. ca s7 *oKteneasc7 ni*ic, o cununa )lr7 se*ni)ica&ie si un popor sub5ugat. Dac7 E*anuel s-ar )i n7scut Jn locul &i la 0re*ea proroeiei, asa ar )i stat lucrurile3 dar, a&a cu* Kti*, si atunci dnd S-a n<scut E*anuel situa&ia a )ost aceeaKi. JntT-un *od delicat, %saia eli*in7 posibilitatea naKterii lui E*anuel Jn pre.ent Ki o plasea.7 Jntr-un 0iitor nesped)icat, Jnlocuind-o cu naKterea )iului s7u Ki atribuindu-i naKterii lui E*anuel o dat7 deschis7 60re*urile 0iitoare+ QAL@O. b. Alte peonalitdti nsianie @. Robul, %saia 4S-BB este do*inat de portretul *esianic al Robului Do*ului QaGl4L 4AL@.1L SoL4.AL BGL@<-B<L@GO. Robul Do*du5 1re /reul lui %2hE Q4GL@O, indeplinEte o slu5bV hperet8t d. .5udeclb) Qni,pat 4GL@, <aO )i de rtrprni" Qs<L@GO, d7 do0ad7 de JnsuKirile unui proroc Q4AL@-G3 BSL4O, JKi des)7Koar7 lucrarea printre ea*uri Q4GL@, 43 4AL1bO Ki Jn %srael Q4ALB-1aO, este agentul unei re0ela&ii *ondiale Q4GL@, <-4O &i a unei *Jntuiri pentru Jntreg p7*Intul Q4AL1O, &i, nu ca preot ci ca 0icti*7, se supune de bun70oie unei *or&i care trebuie Jn&eleas7 tn ter*enii substitu&iei caracteristice 5ert)elor le0itice QB<L4-1, 8,@S-@GO. (gbu< lnne pri*d i* al Robdl5 Dorudui ri 1)te-l lui poate 1 0e.ut tn dubla "perare a or,,r, tului iarB+, t 4@LGA d 4GL@, rri*ol 02]r srituie punctul cul*inant al cunoaKterii pe care o a0ea %saia cu pri0ire la ne0oia ea*urilor3 cel de-al doilea 0erset este pre.entarea $elui care 0a aduce Q*ilpIlO ea*urilor QJ&eligia lui %ah0e pri0ita ca un siste* de decrete practice+, S(inner, %saia, @ASB, ad tocO. AtJt Jn ce pri0e&te crea&ia Q4SL@G-<@O cJt &i Jn ce pri0eKte istoria Q4@L@-GAO, Du*ne.eul lui %sraei este singurul Du*ne.eu. Acest iucru constituie un *oti0 de *Jn-stie pentru %sra2-l Q4o.@@@3 4@L<GSO dd h .8ta)l ti*p scoate la lu*in7 o proble*7 di)icila cu care este con)runtat7 partea cealalt7 *ai *are a popula&iei lM Q4SLr<-GD Gs3 4@Ls.P, G@.Ga. GTGt@. Roid Do*nului este Jn.estrat cu putere de la Du*ne.eu Q4GL@O cu scopul precis de a satis)ace aceast7 problsn, Q4GVh <b.4OJntre pri*ul &i cel de-al doilea i*n Jnchinat Robului Do*nului Jnregistr7* o *odi)icare se*ni)icati0a a liniei N# 8lndire. 'riuut i* nu ri.tid prcbl8 ida. tit7&ii Robului Do*nului, dar JKi concentre.7 aten&ia asupra sarcinilor acestuia. %*ediat Jns7 ce %ah0e con)ir*7 aceast7 *isiune ar7tJnd c7 ea este 0oia Sa cu pri0iE # Roh, Do*ului Q4GLB-AO si ] obticr ,a o duc7 la Jndeplinire Q4GL@S-@PO, prorocul se Jntoarce spre %srael si-i pre.int7 proble*a di)icil7 cu care este con)runta, Q4GL@8-GBO. Acest pasa5 se*ni)icati0 trebuie studiar h protur.la de bti ei ] br d Jn&eleag7 aceast7 sec&iune de la *i5locul c7r&ii lui %saiaL na&iunea %ul %srael este oarb7, surd7 Q0. @8-@AO, scla07 Q0. GGO, st7 sub 5udecat7 pentru p7cat Q0. G<-GBaO Ki Ji lipseKte percep&ia spiritual7 Q0. GBbO. 'e parcursul capitolelor sEnte* in)or*a&i c7 Robul Do*nului nu poate )i na&iunea. Dar %saia nu *ani)est7 preocuparea pe care o a0e* cu pri0ire la identitatea Robu)ui DoMdui)i Ki rrea roi d."tt. Q4<tGG-44.G<R s7 arate pe calea pro*isiunilor c7 atJt ne0oile politice Q4<L@G@O "c)t W ele slirinDl. Q4<.,GGi 44LG<O atg ti %srael 0or )i satis)7cute de %ah0e. Jn ce pri0eKte ne0oile politice, *i5locul prin care acestea 0or )i satis)7cute 1re cir Q44LG4,48LGGO, trbinte, c,ruia 8d.iduite S2bilotrulli Q41L@i 4P@@BO d prin c4 Z*el e h, rVO1rc di, .apri0itar2 Q4<LGZGGO. ; preocupare *a5ora pe cane o g7si* Jn Js. 48 este Starea de p7c7toKenie a lui %srael Q0. @, 4-B, P-8, @8, GGO. AKadar, a0e* dou7 lucruri care stau unul ling7 cel7laltL eliberarea din Babilon Ki continuarea Jn p7-

cat. :rsetul GG este potri0it pentru a )i un punct cul*inant Ki o introducere la ce[ de-al doilea i*n Jnchinat Robului Do*nului. ; schi*bare a adresei Qdin Babilon acas7O nu Jnsea*n7 &i o schi*bare a ini*ii3 chiar dac7 s-a Jntors Jn &ara lui, poporul nu s-a Jntors la %ah0e. $eea ce li s-a pro*is cu pri0ire la r7scu*p7rarea spiritual7 Q4<LGG3 44LG<O 0a )i J*plinit de Robd Do*utui ca notEneVre nu*2le " c4 el au pietdut dap l de .l rEl p8 Q4AL<3 d. 4aL tO &i care )7r7 a uita de *isiunea de a aduce *Jntuire 8<S

1, odaFB la al[gstn *isi)t li ,. a8 de a%ad8 De tad l. #hre Q4ALB=1O, ln con&inutul s7u, al Eeil8 i i pre.int p. Ro,,l Do*ului 2 1ind /nul 8re 4dtl ln tdie, care suled din pricnE d.dtirii #ui, ln nr conte-tul sau Jl pre.int7 pe acest Rob ca )iind detaKat chiar &i de cei credincioKi din poporul lui Du*ne.eu. Jn contrast cu S(*ul care este descura5at Q4AL@4-G1O &i insensibil QBSL@.<O, Rohul Do*ului tispunde .l(nrArnoi lli %anE QBSL4.BO d o )tdi4A 0i2 ai llirs de optinis QBSL1-AO si de0ine un E-e*plu pentru to&i cei care se 0ar te*e de %ah0e QBSL@SOL tntr-ade0Ir, desp7r&it de Robul Do*nului, o*ul este l7sat Jn sea*a propriei sale capacit7&i de a se lu*ina &i sub conda*narea di0in7 QBSL@@O. 'otr5M dea 1 ateW QJati+, BGL@<O oBiitui2 de )apt punctul cul*inant al *ai *ultor oca.ii in care Du*ne.eu Se adresea.7 celor credincioKi QB@L@,4,PO, 07.u&i arJt ca persoane dt Ki si*boli.a&i prin lentsali),y=Sbn QB@L@P3 BGL@O. Asd2%, %satr 8dnui s, )ac7 distinc&ie Jntre Robul Do*nului Ki r7*7Ki&7 pJna cJnd acesta se i*pune 6clar ca o 'ersoan7+ Q!.!. RoFley, The Ser0ant o)the #ard, @A1B, p. BGO, triu*)Jnd peste Jntreg p7*Jntul QB<L@<-@BO, Tespins QB<L@-<O, purtJnd p7catele QB<L4-1O, ne0ino0at Ki su)erind de bun70oie din partea celor )7r7delege, conse*nat s7 aib7 groapa 6pus7 Jntre cei r7i Ki *or*Jntul #ui la un l)t d 8l bosa)= Qs<LPAO, i tonl=i bsind ca s, J*part7 roadele *or&ii Sale, El bene)iciarul de drept al laud.lor lui Du)td,, Ji bi da p2 nuld se de patu #ui si E lu " ei puterTi 8 phdi+ QB<LrS-@G, $o*ilescu traduceL JJ 0oi da partea #ui la un loc cu cei *ari, Ki 0a J*p7r&i prada cucei puternici+, n.tr.O . ?i Jn toate acestea, caracterul uni0ersal al lucr7rii de rr":pAnE .@ Robului Do*ului nu 1re uitata. $he*area i se )ace *ai Jnrti "iicei Sionului care este st8AV Qs4L@.@r, de a inaa hEu lesanint de pace Qs4L@SOtid2 a noWleni neprihaniu Qs4LP4, Pn, id apoi Jntregii lu*i de a pri*i *Jntuirea Jn dar QBBL@-GO &i de a s bEFa de induLril2 plo*ip lui Da0ia QBBL<O. Descrierea Robului Do*nului este ast)el direct7 Ki *didsl, dd pes8 Robului Do*ului isi reline el*trl prcpiu de *isur u on printre 1neni QB<LG-<O, care de ase*enea este 6bra&ul Do*nului+ Qs<L@O, cu ldlte nulte abilitate MoFirctel suts linia.7 corectL 6$ine ar )i putut s7 cread7 ceea ce a* au.itU $ine ar )i putut s7 0ad7 aici bra&ul lui %ah0eU+ Qs<L@O, cici +hEtl li lah(+ nu 1te altul delt lahre JnsuKi QBGL@SO, care lucrea.7 Ki acu* aKa cu* a lucrat la ieKirea din Egipt Ki la Marea RoKie, ca s7 r7scu*pere &i sI=*Jntuiasca QB@LA-@@O. G /tul rc(dlror. ce-a deV tria pnrte a .i4ii lui %saia co*pletea.7 descrierea pro)etic7 a lui Mesia. Jn cap. @-<P, %saiaa .ugr70it un J*p7rat care 0a J*p7ra&i p1te rot pg*iltul, )ara g aEre inBB nodul in 2re ea*urile 0or intra Jn st7pJnirea #ui. Atunci cJnd #-a dsis p2 Rolul DoMului el a p".,3 ninnrt8 pentru Jntreg p7*Jntul, care Ji 0a aduce pe to&i r7s.*plclii rub stepnd8 lui Dadd. Anb2le pB4i au indus, dar )7r7 s7 sublinie.e, subiectul r7.bun7rii ep" dui*nilor ld lah( Qd2 d., AL<-B> 4GL@<,@Pi 4Bt@1, G4t 4ALuG1O. aeaA renl a rt.bunlri5 pred*id e* clnd /nd, ce 1te s )r Drhul si .u $u0Jntul QBALG@O ca Ki J*p7ratul Q@@LG, 4O sica Robul Do u[li Q4G3%i 4ALGO, apd. " sa=r. M2S%A 0i.ius Md ce de rugn.ise p.ntu toE 2 n2nii Qs1L@.<O 1te %n ,2ricol s, re d1Eatu datoritA unor prin&i care J&i caut7 nu*ai satis)ac&iile proprii QB1LA K.ur*.O, datorit7 corup&iei religioase QBPL< K. r*.O,t,l*,l, dato)ti i8pacitEtii de .e ridi2 pe inillinile ade07ratei religii spirituale QB8L@ K.ur*.O Ki de a g7si calea p7cii QBAL@ K.ur*.O. %n aceste J*pre5ur7ri, &i datoritl )aotului c7 nu 1E u al Miotuiioi %an(i Jnsu&i se Hn0eK*JntI cu haina de MJntuitor QBAL@1-GoO, 0dind 8 R,=e*pllitor ln sion. "lte Ulin d. *ister, Jns7, )aptul c7 legI*Jntul care re.ult7 este adresat $elui care este Jn.estrat cu Duhul lui %ah0e &i care rosteKte cu0intele lui %ah0e QBALG@O, dar este clar c7 aceast7 lucrare orientat7 spre Sion este o lucrare *ondiah. caci inediat duDi a8] se r.c. o chell8 uni0ersal7 Q1SL@ &.urra.O. Jntr-o *anier7 care ne aduce aninrE de netoda /ie1t, din op, 4SBB, a1*lia ci %ah0e se 0a gr7bi s7 J*plineasc7 *area 0edenie Q1SL GGO e continua cu *artuia celui Z2 1te ln1dt cu Dlnur d o cu0lntul lui lahre, pe.tru a ninsiiL Q1@3l-GaO &i pentru a )ace dreptate Q0. GbO. 'rorocul este preocupat de lucrarea de *JngIiere pJna la sMr-sinrl c.pirolului 1G, si aM 1te nonend clnd c2l aWpE .rtuia eie Dlnut %*b"c% 0et*intele de Mitr tuitor Q1@L@S-@@O, a&a cu*

*ai Jnainte a )7cut Jnsu&i %ahre QsAL@1 D.8.O. $2l putdic Q1<L@.1O relat2.d #ucne de lr]*pirare inrerleutoni.lui #ui Jn ce pri0eKte persoana #ui, acest $uceritor *esianic nu se deosebeKteprea *ultde J*p7ratul Ki de Robul Do*nului. p@ este Jn.estrat cu aceleaKi calit7&i spintude3 el 1te s o* pri))r2 8neni Dd aici lt Mi slnt date .[te douA in)o*Jii supli*entare. Jn pri*ul rJnd, El este descris ca &i $uceritorul lui Edo*, lucru 2re nu a )1t ds la indephn2 de nici u J*p7rat al lui %srael cu e-cep&ia lui Da0id Qc). u*. G4L@P-@AO- u put n8E sA 0rdh aid c7 unsul cucditor 1te uul W acelali e M1ia din .pi" lui Da0idU ln cel de.@ doil1 Wdnd, pe r))id 8luliei acestei te*e, se a5unge ca Jn cele din ur*7 p@ s7 ne acela c8 poa.tl rtniele d2 Mnltuitor ti 02tnirtele r7.bun7rii pe care le-a purtai Ki %ah0e JnsuKi QBAL@1 K.ur*.O. 'rorocul introduce Jnc7 o dat7 ideea doniMnli cu pri0irc la M1n3 icentital2 Ai dh ebi8 dint2 (he d utul rWu. <. l4Ar.drul, su, nusele acba a [,i M1in 2 g7sesc o serie de pre.iceri care se J*bin7 ar*onios Jntre ele. %s. G<LB s.8. ti <<L@4 t.l*. slnt pra.t5. dolA p.s5e identice. Cah0e li h ridica Jui D.0id u 9l7star. El este un J*p7rat Jn .ilele c7ruia %sraelul 0a )i *Jntuit. Do*nia lui se 0a caracteri.a prin 5udecata si d)tphte, *ele lui 1re Jahre, Dieptata ,1 tr7+. $el deal doilea pasa5 asocia.7 proroda despre 9l7star cu a)ir*a&ia c7 preo&ii nu 0or accepta niciodat7 ca un o* s7 aduc7 5ert)a. Acest lucru ar p7rea oarecu* neesential, dac7 *ai )lreiu gaharia nu ar )olosi aceeaKi *eta)or7 *esianic7. Jn gah. <L8, despre losua Ki despre preo&ii care lucrau J*preun7 cu el se rp)t cr rlnt un s2* cre rcrbete d1pE spul lui Cahre de aaF" , ,Robd MeR odEsla=, c4 E Jndeplini #ucrarea preo&easc7 de a Jndep7rta nelegiuitu dia t. attV sinalrV .i. Dir *u in 1L@G K.ur*,, gaharia se Jntoarce la ;drasl7, care 0a creKte Jn locul ei, 0a .idi Te*plul lui %ah0e, 0a )i un preot pe tronul #ui Ki se 0a bucura de pace deplin7, prin leg7*Jnt, cu %ah0e. De aceea, este dar c7 ;drasla este Mesia, 07.ut Jn o)iciile de J*p7rat Ki preot, pe care le 8<@ MES%A ocup7. El este J*plinirea 's. @@S, care 0orbeKte despre u lEt duDl rMuiala %ui Melhisedec. Alungind la punctul acesta, este corect s7 ne re)erin ]* la bsia 4LG-1. Aluia la M1ia din 0 G 1te subiectul unor dispute Ki este deseori negata, dar, 07.Jnd c7 ur*7toarele 0ersete cad de acord toc*ai cu sensul %n care a )ost )olosit cu0intul ;drasl7 pn pasa5ele de5a citate, nu trebuie s7 ne J*potri0i* conclu.iei c7 Kl aici este 0orba tot despre Mesia. El este ;drasla lui %ah0e Ki Jl g7si* aici Jn asociere cu lucrarea preo&easc7 de sp7lare a *urd7riilor )iicelor Sionului Q0. 4O &i cu do*nia J*p7r7teasca a lui %ah0e Jn %erusali* Q0, B-1O. Tabloul ;draslei cuprinde tot ceea ce %saia a pre.entat *ai pe larg Ki a anali.at cu pri0ire la lucrarea J*p7ratului, a Robului Do*nului si a $uceritorului. %deea do*inant7 a caracterului u*an Ki a caracterului di0in al lui Mesia, cJt si cea a identit7&ii lui cu Di0initatea cJt Ki a distinc&iei lui de Di0initate, sJnt pre.ente Ki aici, )iindc7 ;drasla Ji apar&ine lui Da0id Ki totuKi, este 6a lui %ah0e+ - chiar *eta)ora )olosit7 0orbind despre origine Ki despre natura3 El este 6Robul Meu+ Ki totuKi nu*ele lui este 6%ah0e neprih7nirea noastr7+. 4. S7*tn&a )e*eii A* obser0at Jn acest studiu c7 se sublinia.7 caracterul u*an al lui Mesia. En particular, originea o*eneasc7 a lui este deseori descris7 ca o JnsuKire pe care o *oKteneKte prin *a*a lui. Este uKor s7 e-agere.i Jn sublinierea unor detalii de *ic7 i*portan&a, dar negreKit trebuie obser0at )aptul c7 adt Elteud QT. PL%4O c)t ri Robd Do*ului Q%r. 4AL@O intr7 a(i Jn discu&ie. %n acelaKi )el. Mica BL< 0orbeKte despre 6cea care are s7 nasc7+, Ki Jntr-un *od )oarte ase*7n7tor, %er. <@LGG se re)er7 la .7*islirea Kl la naKterea unui copil deosebit. $ea *ai re*arcabila prorode cu pri0ire la s7*Jn&a )e*eii, Ki cea din care este posibil s7 )i originat Jntreaga no&iune, ne este data Jn Zen. <L@B. Este aproape uni0ersal acceptat7 ideea c7 aici nu a0e* nici o alu.ie la Mesia Ki c7 acest 0erset este 6o a)ir*a&ie destul de generala despre oa*eni Ki Kerpi, Ki despre lupta dintre ei+ mMoFinc(elO. Dar ca un subiect direct a[ e-ege.ei acestor capitole din Zenesa, este incorect s7 i.ol7*acesr 0erset de conte-tul lui Ki sI@ trat7* etiologic. $a s7 0ede* )or&a pro*isiunii )7cut7 Jn <L@B, trebuie s7 )i* aten&i la rolul 5ucat de Karpe Jn tragedia c7derii Jn p7cat a o*ului. Zen. GL@A ne arat7 superioritatea o*ului )a&7 de lu*ea ani*alelor. 'lin de Jng7duin&7, $reatorul )i Jn0a&7 pe o* care este di)eren&a dintre el Ki ani*ale3 ei le poate st7pJni, dar printre ele nu se g7seKte nici 6un a5utor potri0it+ pentru o*. 'erechea %ui nu se a)l7 printre ele. Dar acu*, Jn Zen. <, a0e* de a )ace cu un alt )eno*en3 cu un ani*al 0orbitor, un ani*al care Jntr-un )el sau altul a reuKit s7 se ridice deasupra speciei sale si se pre.int7 ca un egal al o*ului, capabil de a Jntre&ine o con0ersa&ie inteligibil7 cu el, ba se pre.int7 cl=5d 8 u rup.lior al lui 8pabil de .@ ,,0t" anu*ite lucruri Jn care el Qo*ulO a )ost ini&iat indus Jn eroare, capabil s7-i dea o aKa .is7 Jn&elegere corect7 a legii Ki a persoanei tui Du*ne.eu. ?arpele 0orbeKte ca unul care este capabil s7-# pun7-pe Du*ne.eu Jn c*tar Ki sI-t g7seasc7 uKot, s7 discearn7 gJudtirilecele *ai inti*e ale $elui Atotputernic Ki s7 e-pun7 *oti0ele #ui ascunsei $hiar *ai *ult, el J&i *ani)est7 deschis ostilitatea )a&7 de Du*ne.euL ura )a&7 de caracterul lui Du*ne.eu, dispo.i&ia de a distruge planul crea&iei conceput de El, bat5ocura plin7 de sarcas* la adresa $elui 'reaJnalt. 'ur Ki si*plu, nu este su)i-

cient sS 0ede* Jn Karpe spiritul curio.it7&ii nestIpJrdte a o*ului Q:illia*sO sau orice alt lucru de )elul acesta. Biblia Ktie nu*ai de unul singur care i&i *ani)est7 aceast7 arogan&7 nelegiuit7, aceast7 ur7 )a&7 de Du*ne.eu, Ki nu este de *irare c7 Karpele din Eden de0ine 6Karpele cel 0echi care este Dia0olul si Satan+ QApoc, GSLGO. Dar unde se Jn*ul&eKte p7catul, harul se Jn*ul&eKte Ki *ai *ult, Ki aKa se )ace c7 toc*ai Jn *o*entul cind Satan pare s7 )i cJKtigat, se anun&7 c7 s7*Jn&a )e*eii Jl 0a .drobi KJ-@ 0a distruge. Mesia care este sI*Jn&a )e*eii 0a )i .drobit Jn aceast7 lupt7, dar 0a )i 0ictorios. S7*Jn&a )e*eii 0a in0ersa toat7 cala*itatea c7derii o*ului Jn p7cat. S. 'iu, o*ului. $u pri0ire la Daniel P, un pasa5 care a dat naKtere atJtor discu&ii Ki atttor opinii di)erite, atJt aici cJt Ki Jn Jntregul articol nu pute* s7 pre.ent7* dectt un singur punct de 0edere. %deea de ba.7 a 0edeniei este scena 5udec7&ii, Hd.care $el J*b7trJnit de .ile st7ptneKte peste )or&ele lu*eKti Ki ostile not7* Jn trecere )aptul c7 reapare te*a J*p7ratului din 's. G - Ki @ se aduce Jnaintea #ui 6pe norii cerurilor... unul ca un )iu al o*ului+, care pri*eKte o st7pJnire uni0ersal7 Ki 0eKnic7. Este clar c7 alu.ia generat7 trebuie asociat7 Jntr-un )el sau altul cu st7pJnirea uni0ersal7 pe care a* re*arcat-o de5a Jn toate pasa5ele *esianice, dar nu trebuie s7 ne gr7bi* s7 dedde* dac7 acel 6unul ca un )iu al o*ului+ este Mesia JnsuKi sau o personi)icare a poporului lui Du*ne.eu. i se spune c7 0. @< Ki GG 0orbesc despre 5udecat7 Ki despre J*p7r7&ia care %e-a )ost dat7 6s)in&ilor $elui 'reaJnalt+, Ki c7, Jn consecin&7, ra&iunea cere s7 socoti* c7 tot despre aceKti s)in&i se 0orbeKte Ki pn 0. @< Ki @4, unde <ht td.uli e o ringlr, pDsll. 'ute*, Jns7, s7 *ai obser07* Ki )aptul c7 e-ist7 o descriere dubl7 a )iarelor care sJnt duK*anii s)in&ilor. 9srsetul @P spuneL 6Aceste patru )iare *ari sJnt patru J*p7ra&i+, iar 0. G< arat7 c7 6)iara a patra este a patra J*p7r7&ie+. Meta)orele se re)er7 atJt la persoane indi0iduale Qla J*p7ra&iO c)t Ki la colecti0it7&i QJ*p7r7&iiO. Trebuie s7 adopt7* acelaKi principiu preli*inar Ki pentru acel 6unu ca un )iu al o*ului+. Apoi, trebuie s7 0ede* rela&ia S*p7rat-J*p7r7&ie Jn conte-tul ei 0echi testa*ente,. Regele este pri*ul, iar J*p7r7&ia este un deri0at. u J*p7r7&ia este cea care)l )asonea.7 pe J*p7rat, d in0ersul este ade07rat. $Jt despre J*p7ra&ii Jntruchipa&i prin )iare, el sJnt duK*anii J*p7r7&iei s)in&ilor, Ki al7turi de persoanele lor ei %*plic7 Jn aceast7 duK*7nie Ki J*p7r7&iile pe care le conduc, Jn acelaKi )el, acel 6unu ca un )iu al o*ului+ pri*eKte st7pJnire uni0ersal7 &i Jn aceast7 st7pJnire este inclus7 Ki st7pJnirea care-i este dat7 poporului iui $c). st7pJnirea lui %srael Jn st7pJnirea cuceritorului, Js. 1S, etc.O. Jn ba.a acestui )apt, ni se spune c7 acel 6unu ca un )iu al o*ului+ este persona5ul *esianic. Ast)el, El se potri0eKte bine Jn *odelul general care se g7seKte Jn Jntlcas. Aao, r pas5elor cde .-prind o.ea], n7.uin&7L El este un J*p7rat, lu*ea @ se J*potri0eKte, dar a5unge s7 st7pJneasc7 peste Jntreaga lu*e datorit7 rJ0nei Do*nului de care este roJnat, adic7 pe care o are de la $el )*b7trJnit de .ile, din 0edenia lui Daniel3 dup7 cu0intele care sJnt )olosite pentru titlul #ui, El este un o*, &i totuKi, obJrKia #ui nu este printre oa*eni, ci El 0ine 6pe norii cerurilor+, o po.i&ie caracteristic7 lui Du*ne.eu Qye-i, de t-., 's. @S4L<3 au* @L<3 Js. @AL@O. Z7si* aid aceeaKi polaritate a naturii u*ane Ki a naturii di0ine pe care o g7si* aproape )7r7 e-cep&ie in pasa5ele *esianice ale 9T, &i care de pe .cu nD d tul ttEbui <a E rlrlritu%l. 8<G MES%A 1. /nsul, $Jr*uitorul. 'oate c7 pasa5ul din Dan. ALG4-GP de&ine recordul Jn ceea ce pri0eKte 0olu*ul cercet7rilor care s-au Scut pentru a-@ interpreta &i nu*7rul interpret7rilor sugerate. 're.ent7riO una sau dou7 idei generale cu pri0ire la aceasta no&iune a /nsului, Jn parte pentru c7 este ni*erit ca, dup7 ce a* Jnceput studiul nostru cuun 6prin& uns+ p7gJn, &i anu*e cu $ir, s7-@ s)irKi* cu Jnsu&i /nsul Mesia. R)ersetele *en&ionate se J*part Jn dou7 p7r&i ine<TL >n nod c#r, 0, GB.GP indicl u proLn* @4 trebuie pus Jn practic7 Jn istorie. E% Jncepe cu o porunc7 de a re.idi %erusali*ul Q0. GBO, iar de la aceast7 porunc7 pJn7 la 0enirea 6/nsului+, a 6$Jr*uitorul ui+ 0or trece 1G de s7ptS*Jni. R)ersetul G1 0orbeKte despre ceea ce se 0a JntJ*pla dup7 cele 6Kase .eci &i dou7 de s7pt7*Jni+, %ar 0. GP Jncheie subiectul bl discu&ie cu un 6s)JrKit decretat+, R)ersetul G4, Jns7, st7 detaKat, o)erindu-ne un tablou general al scopurilor care trebuie duse la Jndeplinire. Trei scopuri au un caracter de eradicare &i sJntL acela de a pune cap7t nelegiuirii, de a pune cap7t p7catului Ki de a pla&i plata p7catului Q(ipper, a plIti pre&ul reconcilieriiO$ele trei scopuri po.iti0e sJntL introducerea drept7&ii 0eKnice, atestarea 0eridicit7&ii 0edeniei &i a prorocului &i ungerea celui *ai s)tnt %oc Qlit., 6S)Jnta s)intelor+, Jn alt7 parte aceast7 e-presie re)erinduse la cea *ai inti*7 Hnc7pere a $ortului JnrJlnirii, E-od. G1L<<, la altarul arderii de toc, E-od. GAL<P, la $ortul Jnt)lntrii cu tot *obilierul lui. E-od. <SLGA, la t7*Jie, E-od. <SL<1, la acea parte din darurile de *Jncare care re0enea preo&ilor, la 5ert)e pentru p7cat, la 5ert)a pentru 0ino07&ie, #e0, GL<, @S3 1L@P, GB3 PL@, 1, Ga pJinile pentru punerea Jnainte, #e0. G4LA Q u*. 4LPO Ki ia )iecare lucru Jnchi-nat+ Do*nului, inclusi0 persoanele Jnchinate #ui, #e0. GPLG8O. $u toate c7 Jn aceasta a)ir*a&ie cu pri0ire la scopurile care trebuiesc J*plinite e-ista cJte0a di)icult7&i legate de anu*ite cu0inte sau e-presii unice, se*ni)ica&ia Jntregului este )oarte dar7L 6ca epoca *esianic7 se 0a caracteri.a prin abolirea Ki prin iertarea p7catului, rit &i printr-o stare de neprih7nire perpetu7+ QSJ# Dri0er, Daniel, @AS;, p. @<1O. Este )oarte di)icil s7 ne i*agina* c7 0reunul din aceste scopuri Jn7l&7toare poate )i e-plicat Jn conte-tul acelor interpret7ri care consider7 c7 prorocia ! ane En 0edere pe Annohus Epi)anesL sJnt P 6s7pt7*Jni+

intre prorocia %ui %ere*ia Qc). Dan. ALGn &i 0enirea prin&ului uns de Du*ne.eu, adic7 a %ui $ir3 cele 1G de 6sIptI*Jni+ acoper7 istoria %erusali*ului pJn7 Jn anul @PB J.d.$r., pe 0re*ea *arelui preot ;nias al tll-lea care a )ost 6stJrpit+, )iind asasinat Ki Jnlocuit cu )ratele lui, cu toate c7 a )ost unsul Do*nului. Do*nul din 0. G1 este Antiohus Epi)anes Jnsu&i. Dar s-ar putea ca cine0a s7 se JntrebeL /nde este snrKirul nelegiuirii, plata pre&ului de reconciliere, aducerea neprih7nirii 0eKniceU ;pinia c7 acest pasa5 El are Di 0edere pe Do*nul Hs /B $ristos nu denot7 o *ai *are lips7 de pre0i.iune din partea noastr7 dedt aceea care A 0ede Jn pasa3 pe Antiohus Epi)anes. di*potri07, aceasta abordare ne )urni.ea.7 a )olosire *ai con0ing7toare a e-presiilor, precu* Ki o *ai co*plet7 aducere la Hndeplinire a scopurilor *en&ionate Jn 0. G4. 'erioada Jntre decret Ki prin&ul uns este de 1A de s7pt7rnJni Q0. GB, lit. aKa cu* Jl traduce 0ersiunea BAS, 6De la darea decre%tului... Q0or )in Kapte s7pt7*Jni Ki Kai.eci &i dou7 de sSpta*Jni+O. Di0i.area a perioadei Jn dou7 poate s7 )ie o alu.ie %a perioada dintre $ir &i ee*ia-E.ra Qun *o*ent de*n de a )i *en&ionat Jn istoria oraKuluiO &i apoi dintre ee*ia-E.ra Ki 0enirea 6/nsului, a $Jr*u-itorului+ care 0a 0eni. %n ti*pu[ 6s7pt7*Jnii+ #ui, /nsul 60a )ace un leg7*Jnt trainic cu *ul&i+ Q0, GPO Ki 0a )ace s7 Jncete.e 5ert)a - cu toate c7, a&a cu* Kti*, ritualul )Ira sens al 5er)elor ani*ale a continuat Ki dupt nenea lui crirro1, phA ctnd Micibrd 3 distrus Te*plul cel 0echi. Este una s7 interprete.i dup7 plac cu0intele dJndu-le )or*e nenaturale, cu scopul de a le )ace s7 se potri0easc7 unor in)or*a&ii ulterioare. Este Jns7 c* torul altce0a s7 re)u.i a5utorul unor in)or*a&ii ulterioare Jn Jncercarea de a elucida unele obscurit7&i. "aptul c7 lui Daniel i sa spus sI-# aKtepte pe $el care 0a pune cap7t do*niei lungi a p7catului3 sa aKtepte instaurarea 0eKnic7 a neprih7nirii Ki inaugurarea ade07ratei religii nu poate )i pus la Jndoial7 deloc, c7ci pJn7 la %sus, Ki nici dup7 El, ase*enea lucruri nu s-au J*plinit. Tot la )el, nu e-ist7 nici un altul Jn care s7-Ki g7seasc7 J*plinirea Jntreaga sa*7 de pasa5e *esianice ale 9T, Jn care s7 )ie atestate at)t 0edenia cJt &i prorocul. B%B#%;ZRA"%E, !. Ringgren, The Messiah in the /T, @AB13 A. Bentien, Ming ond Ataio)c, @AB13 S. MoFinc)cel, !e that $o*eth, @AB13 J. Mlausner, The Mesianic %dea in %srael, @AB13 !J#. Ellison, The $en-trality o) the Messianic %dea )or che ;ld Testa*ent, @AB<3 B.B. :ar)Jeld, 6The Di0ine Messiah in the ;ld Testa*ent+, Jn Biblicat and Theologiral Studies, @ABG3 !.!. RoFley, The Ser0ant o) the #ord, @ABG3 AJt. Johnson, Sacral MJngship in Ardent %srael, @ABB3 %DB, s.0. 6Messiah+3 C. Mau)rnann, The Re`igion o) %srael, @A1@3 Z.A.". Mnight, A $hristian Theology o) the ;ld Testa*ent, @ABA3 J.A. Motyer, 6$onte-t and $ontent ia the %nterpretation o) Js. PL@4+ T)aB G@, @APS3 ZJ. :enha*, "T/#A! - 6A Zirl o) Marriageable Age+, 9T GG,@APG, p. <G1-<4P3 EJ.Coung, Daniels 9ision o) the Son o) Man, @AB83 '. and E. Achre*eier, Tne ;)d lbt*Dt Raoa ot ourplith, @A1G. ,iM r%. b od Tst*enr $ristos, 6/nsul+, este echi0alentul grecesc al cu0in-tului ebr. *+8ah &i a cu0tntului Jn ara*aic7 *=Sth7 Qrransliterat ca *essias Jn loan @L4@,4LGB, Jn arabele ca.uri e-plicat i*ediat Jntr-o parante.a prin cu0inrul $ristos=O. Jn. *area *a5oritate a ca.urilor dnd este )olosit Jn T, indi)erent c7 apare singur sau Jn co*bina&ia %sus $ristos, pare a )i )olosit ca un nu*e pentru %sus, !r7 a se )ace Jns7 alu.ie la sensul lui original, a&a cu* )olosi* &i noi ast7.i nu*ele 6$ristos+. Aceste ca.uri Jn care cu0Jntul este )olosit ca un si*plu nu*e Qca.uri care pot )i *tSlnite )oarte )rec0ent Jn epistolele T, cu toate c7 unele pot )i JntJlnite Ki Jn "aptele Ki Apocalipsa, iar cJte0a Ki Jn e0angheliin nu sJnt discutate Jn acest articol. o. E0angheliile Jn special JnE0anghelia dup7 loan Q@LGS,GB,4@3 4LGB, GA3 PLG1 &.ur*., <@, 4@ &.ur*.3 ALGG3 @SLG43 @@LGPO dar &i Jn e0angheliile sinoptice QMarcu 8LGA3 @4L1@3 #uca GL@@, G13 <L@B3 4L4@O cu0inrul cristos se re)er7 Jntr-un sens )oarte general la un i.b70itor care este aKteptat. ; ast)el de utili.are ne las7 i*presia unei pasionate aKtept7ri generale, )7r7 Jns7 a )i i*plicat7 0reo personalitate sau 0reo te*7 a speran&ei 9T /neori Jns7, cJnd ter*enul cristos este )olosit Jn e0anS<< MESTA gh.tii cu pn0ire la bs, .2tuia i ] araV2a.l o notd de na&ionalis*, Jn special dnd ter*enul este asociat cu titlul 6J*p7ratul iudeilor+ QMat. GL43 G1L183 GPL@P, GG3 Mdu @GL<B3 @BL<G3 #E G<LGO. $V t8te cA in 'alestina secolului Jndi au e-istat *ai *ulte curente de gJndire legate de n7.uin&a *esianic7, unele dintre ele re)lectJndu-se Jn T VJn special ideea unui proroc ca i Mo,] Q*i s #a-GO atrepbr de iudei Di de sa*ariteni3 0e.itoan 1L@43 c` Mat. G@L@@3 #uca PL@13 .VEptae uui sdel de pbrc sri ti #D baa p2s5ului din loan 4LGBO, speran&a care do*ina Ja rJndurile *aselor era aceea c7 Mesia 0a )i un J*p7rat ca &i Da0id, a0Jnd rolul de eliberator &i cJi*uitor politic. 'are s7 )ie destul de clar c7 acesta a )ost )elul Jn care poporul a ht2ler t*nul ctrr1. 'e )ondul acestei se*ni)ica&ii a cu0Jnrului trebuie s7 ne e-plic7* re*arcabila e.itare a lui msus de a-?i atribui titlul acesta de $ristos. Singurul loc Jn care El )oloseKte titlul acesta cu pri0ire la Sine Qcu e-cep&ia a douA pd]5e crnd d,,)ntul pare sr ru tEMe Tal nult decJt Ju=, d unde 1t2 Drcbabil o adaleirc a uui 2d5to. de *i dBiu, Mard AL4lr Mat. G<L@SO ete h con0ersa&ia cu )e*eia sa*ariteanc7, c7reia cu0Jntul

Ji trans*ite ideea unui proroc ca Ki Moise, nu a unui J*p7rat iudeu Qloan 4LGS K.ur*.O. Jn discu&ia #ui cu "i0i' la identibr8 ld ttl4ia din M<ru @GL<B<P, El nu pare s7-Ki atribuie titlul de $ristos, iar discu&ia paie s< disocie.e acest nu*e de conota&ia politica a e-presiei 6)iul lui Da0id+. Acest lucru nu Jnsea*n7 c7 El ar )i negat cI este Msia, raptd c, a Wbliniat ln *od constant ci s,e. ran&ele 9T se J*plinesc Jn lucrarea #ui Q]%S/S $R%Sros, 0%#b, cO u2buie sl ")l4re acsr, inptica$4, loar Bote.Atorul, a8ind d1prc l*il2 p2 c8 le )ace $ristos, #a Jntrebat dac7 el era 6cel care trebuia s7 0in7+, iar %sus a r7spuns ar7dnd J*plinirea cu0Jnt cu cur=trt a celD si] h (. <BLB l.ll* d 1@L@, ulti*ul )iind un pasa5 *esianic nea*biguu QMat. @@L G-BO. tn a.aret, Ei a a)ir*at c7 acest pasa5 s-a J*plinit 6ast7.i+ Q#uca4L@8K.ur*.O. Dd cind 'etu a a1)tr ci el 1te crur1, %rs a poruncit ucenicilor s7 &in7 lucrul acesta Jn secret, iar apoi . ondnut s.l le sAonB .d El rrebuia sE <u%ere si s7 )ie respins, lucruri pe care 'etru le 0edea inco* Uatibile s noWu8 pe c8 o aE el cu pn0ire la Mesia. Titlul pe care @-a )olosit Jsus cJnd a 0orbit Jn )elul acesta despre Sine nu a )ost $ristos, ci 6"iul o*dur= QMaru 8LGA.<<O, $td Mrel2 pM ra .dr lui msus s7 spun7 dac7 El era Q5iscos-ul, El a r7spuns a)ir*ati0 Qcu toate c7 )elul in care se e-pri*7 Matei si #uca ne sugerea.7 cI %sus a e.itat s7 )oloseasc7 ter*nur d pi0irc l, si)tO, dda 1rrinur ti a spu cA rolul S7u mca 6"iu al o*ului+, nu ca $ristosO de ocrotid W d2 do a"nin 0ntorului Ei ru pri0.tt2 puterea politic7 pre.ent7 QMarcu @4L1@ K.ur*. Ki te-t2le p.*l2l2O. Toate acestea ne spun cI, Jn ce-# pri0eKte pe %sus, concep&ia #ui cu pri0ire la rolul *esianic era arJt de di)erit7 de conota&ia popular7 a ter*enului $r(tos incit p@ a pre)erat s7 e0ite acest titlu. Misiunea #ui a )ost inaugurat7 de declara&ia pe care a )7cut-o Du*neEu la bor..ul lui QMa* @L@@L rlsus cR%sTos. ,9.bO Ki ale c7rui cu0inte au )7cut alu.ie #a dou7 pasa5e cneie ttin ,-t uul Q'r. GLPO sdrd la t*ii, rclll #ui d2 lnpTat ndidic din spil. lui Da0id, Nra. ceulalt QJs. 4GL@O ar7tJndcI acest rol a )ost dus la Jndeplinire prin ascultarea, su)erin&a Ki *oartea ]Robului Do*nului. Aceast7 declara&ie a *odelat Jntr-un *od clar Jn&elegerea pe care a a0ut-o %sus cu pri0ire Ja 0oca&ia Sa *esianic7, lucru care se poate 0edea din aten&ia cu care selectea.7 pasa5ele din 9T atunci cJnd EKi e-plic7 *isiunea Sa. 'rintre aceste pasa5e, un loc de cinste Jl ocup7 Js. B<, cu potretul e-plicit ai Robului Do*nului care 0a a0ea s7 su)ere Ki s7 *oar7 ca sa-?i r7scu*pere poporur Qr ls/S $R%sTos, 0u. <.O, Dd El no gla atribuit *ultele pre.iceri care 0orbeau despre un J*pV1t din spi" lui Da 0A Qd ]eptia lui M.e @GL<s-<P, unde inten&ia #ui a )ost aceea de a nega acest aslecr .l rclului lui u1iaO Di a aliat tidui de s8d 6"iul lui Da0id+ sau 6J*p7ratul lui %srael+ pe care al&ii ,e.a, )oleit re)aitor la El Qde D., M4, @SL4P i l*.5 @BLa Msrei @GLG<t GlLA,@B3 %2n @GL85 @ar< K.ur*.O cu aceeaKi consec0en&7 cu care a e0itat titlul de crist1, DoEdi8 pe )a" a lui M1i. # inlr2E Jn %erusali* QMaieu @@L@-@SO a )ost pus7 la cale Jn *od inten&ionat, pentru a le aduce oa*enilor a*inte de prorocia lui gaharia care 0orbea despre un J*p7rat s*erit, ad81tor d2 pace nu rl2 .l.boi Qgam ALA K.ur*.O. Dar cJnd *ul&i*ea entu.ias*at7 a 0rut sI-# )ac7 rege, Jn Jn&elesul tradi&ional Ki na&ional al cu0Jn-tului. El S-a )7cut ne07.ut Qloan 1L@BO. E% S-a re)erit e-plicit la su)dinlel2 #ui 8 la su)eintl2 lui c.tt1 V#F G4LG1, 41O nuMi drpA rrurtd Vi t0ie8 sa, clnd nu Mi Dista nici o pZibilitate 8 cilr* srl Jn&eleag7 greKit *isiunea, considerJndu-@ eliberator politic. AKa cu* a* 07.ut, Jn dou7 oca.ii se*ni)icati0e, cu toate cI %sus nu a negat c7 este $risto-, El a renun&at repede la titlul acesta Jn )a0oarea altuia, Ki anu*e aela de +"iu al o*dV+. Este d. tr nt1tar dtupnil cA acesta a )ost titlul pe care El a pre)erat sI-@ )oloseasc7 cu pri0ire la Sine. Aceast7 a)ir*a&ie se ba.ea.7 pe nu*7rul *are de ca.uri cJnd e-presia apare Jn T Qde 4@ de ori= gid sA nurnnrsn tdtel2 paratele, h 28gheliile sinoptice Ki de @G ori Jn loan, coace e-presiile iDind de " bV.ele lui lsar d o sinSVrl ]epWe. "aptele PLB1, ..srl e-pBie ru Mi 1b )o#1irt in restul T cu sensu[ acesta clar de titluO. "aptul c7 acesta este titlul #ui pre)erat este negat de cei care se situe., pe o pottie tui hdicaE, sinslrul *ti0 " care-@ in0oc7 )iind acela c7 aceste e-presii rele0ante sJnt neautentice, deci trebuie e-cluse Jn *as7. Este de ase*enea clar Ki )aptul c7 El ?i-a JnsuKit acest titlu nu nu*ai pri0itor la sla0a pe care o 0a a0ea Jn 0iitor QaKa cu* sugerea.7 Dan. PL@< K.ur*., unde e-presia 6"iul o*ului+ apare pentru pri*a dat7O, ci Ki cu pri0ire la starea #ui de u*ilin&7 de pe p7*Jnt, &i Jn special cu pri0ire la su)erin&ele Ki la *oartea Sa. Ast)el, se pare c7 aceasta era e-presia pe care ?i-a ales-o El, ca s7 redea Jntregul spectru al 0oca&iei *esianice aKa cu* ?i-a Jnchipuit-o p@, ca )iind deosebit7 de no&iunea pe care o a0ea poporul despre $ristos. Aceasta s-a datorat )aptului c7, Jn a)ara )olosirii speciale a e-presiei 6)iul o*ului+ Jn 'ildele lui Enoh Qprobabil o lucrare i.olat7, scris7 dup7 perioada acti0it7&ii lui %sus pe p7*Jnt3 TS$R%ER%%% 'S2/D;$aA"E, D, 8 nr a )1t lol1it, ln nod cll*t 1 u tidD 8iarlc. Qcu pri0iE la subiectul acesta 0e.i R.T. "rance, Jesus and the ;ld Testa*ent, @AP@, p. @8P K.ur*.3 Dan. PL@< K.ur*. a )ost interpretat ca o prorode *esianic7, dar )7r7 s7 )ac7 din e-presia ara*aic7 6)iul o*ului+ un titlu.O %sus a 8<4 MES;';TAM%A putut atunci sa o )oloseasc7 pentru a )i e-presia con.eptiei Wle uice cu pri0ire la M1ia, )Ar n inpon2 idei str7ine care e-istau de5a Jn titlu, aKa cu* a )ost ca.ul cu crins eu 3Bul lu.i Da 0id+. RT.i *i depane

r%S/S $R%ST;S, T%T#/R%. b. )aptele Apostolilor ii epn,ol.[e ln 8)t[ celei Mi ti*punii propddduiri cr2Vt5)t, ata ch o a8 relabtA tn "aptele .p1lolilot sb ai1r*a&ia cI %sus care a )ost respins si r7stignit de c7tre liderii iudeilor este, de )apt, Mesia. Aceast7 siguran&7 se ba.ea.7 pe Jn0iere, care Jn cele din ur*7 a 5usti)icat declara&ia saL 6S7 Ktie bine dar, toat7 casa lui %srael, cI Du*ne.eu a )7cut Do*n &i $ristos pe acest %sus, pe .de #l)i riltis.it 8l Q%apt. GL<1@, Aceast7 a)ir*a&ie a )ost atJt de i*probabil7 Jn l*iE oueplid populare d1pre M1ta inlt sar ciutat did Zre, noii( ll striptui Zp sL 5sti)ice respingerea, *oartea Ki Jn0ierea lui Mesia Qde e-., "apt, GLGB.<13 <LGS-G1LJ @<LGP<Pr @<LG<O. in ac1rn acti0ibb apologericl n de p"pdddui2 prin)t erei, e "E c, crDtinii nu au lo0lit atui cind tebuiau s7 )oloseasc7 ter*enul $ristos, el ap7rind )rec0ent Jn "aptel2 h a1t 8nie-t, nu 8 s n*2 pend %su, ci ca un titlu Jn sensul lui ini&ial de eliberator care este aKteptars70ina$deer., "apt. GL<@, <13 <L@8,GS3 BL4G3 ALGG3 @PL<3 @8LB-G8O. $eea ce Jn ti*pul lucr7rii lui %sus era un ter*en care inducea Jn eroare, acu* dup7 *oartea Ki Jn0ierea #ui nu *ai era utili.abil pentru a-# dsie pe %su u e#ib2htor politic, ci tellruul a )1t preluat de c7tre discipolii #ui ca un *i5loc de a pre.en ra iudeilor 5Zteta alilrutiilor tui cu pd0ire la iden titatea Sa, "aptul c7 %sus a )ost Mesia Jn ti*p ce era pe pa*Jnt nu a )ost singurul lor *esa5. 'rincipalul lor *esa5 a )ost c7 acu*, Jn7l&at la dreapta Tat7lui, %sus a )ost Jntronat ca J*p7rat *esianic. 'sal*ul @@SL@, la care %sus a )7cut alu.ie Jn acest sens QMaieu @4L1GO este cibt de 'eEu la slrbatere $ilciBinii m"apt. GL<4. <1O ii ddiM poat 0.etul RT.hiului T1tut cel *i tre* citat h T lsc nD 1te u i*prrat p2 lonul lui Da0id in ldslinr d ca DQ,)) al lui Da0id, este Do*nul unei J*p7r7&ii 0eKnice Ki cereKti, care aKteapt7 la dreapta Tat7lui pJn7 to&i duK*anii #ui Ji 0or )i pu&i sub picioare. Mesia a c7rui u*ilin&7 pe pJ*Jnt a )ost Jntr-un contrast atJt de i.bitor cu puterea politic7 a #ui Mesia pe care Jl aKtepta poporul trans-cende acu* cu *ult acea speran&7 a poporului care nu aKtepta decJt o J*p7r7&ie p7*Jnteasc7. 'rocla*a&ia triu*)antI a pri*ilor creKtini care Jn ciuda aparen&elor a)ir*au c7 %sus a )ost Jntr-ade07r $ri5tos-uQ se pare c7 a creat repede un antura5 prielnic unei asi*il7ri categorice a acestui ade07r in cercurile creKtine ast)el Jiicrt cu0Jntul $ristei, atJt singur cJt Ki Jn co*bina&ie cu `sus, a a5uns s7 )ie un nu*e pentru %sus, i.r 8di lui %ss a, a5s sn )re cueuli slb r8le de crnri)toa QdEtini "apt. @@LG1O. De5a de pe uelM prirelor epistole .l2 ld 'a0el, $ri=r1 a Jncetat s7 ne un ter*en tehnic Ki a de0enit un nu*e. "7r7 Jndoial7 c7 a )ost un nu*e care a continuat s7 )ie plin de se*ni)ica&ie pentru un creKtin iudeu, dar este c*i)i.ati0 )apiul c, din cele apMt2 4SS de .a.Di cind cris.1 apare h 2pisblele lu5 paFl Qdeigu, *a5oritatea lor )iind scrise c7tre bisericile care erau )or*ate Jn *a5oritate din ea*uriO e-ist7 o singur7 iBhl, clar. cidd e0lntul st2 )olZit cu ] ul lui tdric o.iginl QRo8i ALB, s)ui)eti0 )iind )aptul c7 apare Jntrun pasa5 care discut7 proble*a iudeilor[. AcelaKi lucru este ade07rat, dar poate nu tot atJt de i.bito., d pn0i' la celelalte 2pistole ale M> a t8te c7 @ 'etru @L@@ )oloseKte $ristos cu pri0ire la Mesia din prorocia 9& iar @ loan GLGG-BL@ arat7 c7 Jnc7 se *ai tud ti atuci peblee dnca %sF era eu nu crist1-ul Qc trrcE .L acu s pu8 probabil *i di)dit prin )aptul c7 a0e* de a )ae nu o o opo.i)ie iudaica ci cu una gnostic7O. Dr daci s2reul tehlic al o0)inrlui criste . i1t repede eclipsai de utiliGa8 lui 8 nhc propiiu, aceasta nu Jnsea*n7 c7 Biserica a Jncetat s7 *ai )ie interesat7 dac7 %sus a J*plinit sau nu speran&ele 9T. 'a02l a subliniat )apd d elerentele de ba., ale lucr7rii lui %sus s-au des)7Kurat 6dup7 Scripturi+ Q@ $or, @BL< A,l*.O- A.e1tg sublini8 n, a )ct ce sar7 nu*ai pentru o propo07duire care s7 se bucure de succes printre e0rei, ci a constituit un deosebit inteE .hia, p2rtu crDtini. $%Adind pe dpli2li. pe care le-a dat-o %sus cu pri0ire la 6ce era cu pri0ire la El... Jn toate Scripturile+ Q#uca G4LGPO, ei au cercetat *ai departe Jn toate pasa5ele 9T pentru a c7p7ta lu*in7 asupra rolului S7u *esianic. JncepJnd cu predicile dir "aptel2 G, P i @<, ai .u coniinut s, puri 2p la Zp at2 relernt2 Qde d., Ron. @orBG@3 @BLA.@G3 Eh, @LB.@<i GL1@<, et.O si se Dplorerc te*ele 9T care pre.iceau lucrarea lui %sus Qde e-., )rec0enta te*7 a ]6pietrei+ sau ]preo&iei lui Mel-hisedec din 's. @@SL4 care )urni.ea.7 un *aterial atJt d. bos.i "nd aurorul Epistol2i ci)t eFi, BLB-@Si PL@-G8O, 9e.i] $%TATE. Epistola clde M2i ln sp..ial, ct icte d nu e )oloseKte prea *ult de titlul $ristos, const7 Jn *are *7sur7 din e-puneri detaliate a unor te*e din 9T Ki a J*plinirii lor Jn %sus, care a 0enit s7 inaugure.e noul leg7*Jnt Ki s7 aduc7 noua realitate a c7rei u*bre se p,t2, (de in dpNtele dis"eliei 0r a"dat daci te*ul cristds a aFr roi 8i tult Zndinla d. a )i )olcit sinplu a u nl)) p2nh %ss, )aptul c7 %sus a )ost $el prin care Du*ne.eu JKi ducea acu* la indeplilire planu.# de nult pronis al *lntuiri5 a r7*as de o i*portan&7 central7 Jn gJndirea creKtin7 pri*rii Mntorn T nu sitr linitat insa la sinpla a)ir*are a )aptului cI %sus era Mesia, d au continuat sl dplor] tot *i adlnc coniinurul W s8i)id)ia acelei luciid ae nintuir. B%B#%;ZRA"%E. :. ManKon, Jesus the Masiah, @A4<3 TF. MalslR Tne Seryo nlMdio)t, @AS<t 9 Taylor, The a*es o`Jesus, @AB<3 idero, The 'ersan o) $hristin eFiista*TuTiac(ing, @AB83 ;. $ull*ann, The $hristology o) the eF Testa*ent, @ABA QJnspecial cap. sO3 R,!. "uller Tne "oFdatiot oJ thc r% Testa*ent $hristology, @A1B3 ". !ahn, The Titles o) Jesus in $hristology. @A1A3 ".", Bruce,

This ii That, @A183 R. . #ongenec(er, TTie $hristology o) EartyJe-Fish $hristianity, @APS3 Z.E. #add, A Theology o) the eF Testa*ent, @AP4, p. @<B K.ur*., <G8 K.ur*., 4S8 K.ur*. R.T.". e<B MES;';%AM%A MES;';TAM%A. $DrThll 8r. Mehpoa*a+ Tt tre dou, nui,, 1te lrprsutat d. 0A din Eg pdrEu a traduce cu0Jntul de origine ebr. =+ra* nah=rayi* Qe-cep&ie )7cJnd titlul 'sal*ului 1S[. Acesta a )ost &inutul )ertil de la E de rJul ;rontes, acoperind cursul in)erior Ki superior al Eu)ratului &i &inutul udat de r)uile TRsru d !.bD, adi.A pan8 d. E s siriei ti d2 a %raDului din .ilele noastre. ^inutul acesta include !a*d Qurde s.a hutat A8 dutg e a plet di, /r, din Babilonia Q!aldeea, n.tr.O Ki oraKele din 5urul %ui, unde a )ost tri*is Elia.ar ca s7 caute o so&ie pentru leaac QZen. G4L@SO. Mesopota*ia a )ost &inutul natal al lui B.@.8 QDeut. G<L43 r'EoRO d a )1r "la condus7 de ZuKat-RiKearai*, cel care a asuprit pe trr.el QJud. <.<=@SO. ln rihpul lui Da0i4M8porahi, a )urni.at care de r7.boi Ki c7l7re&i a*or&i&ilor - duK*anii lui %srael Q@ $ron. @AL1O. Acest detaliu se potri0eKte cu *7rturiile pe care le a0e* pri0itor la ocuparea acestui Jntreg &inut in cel de-al doilea *ileniu de c7tre *itani Ki huriani Q]!;R@^%%O, indo-arieni care se ocupau de creKterea cailor. Scriitorii greci si ro*ani de dup7 cel de-al patrulea secol %.d.$r, au e-tins Jn&elesul cu0Jntului Mesopota*ia, descriind prin el Jntreaga 0ale dintre Tigru &i Eu)rat, adic7, %raDul de ast7.i. Ast)el, ?te)an s-a re)erit la locul *ral al lui A0raa*, la /r din 2te)anBabiloi.. c) )iind Jn 6Mesopota*ia, Jnainte ca sase aKeJe Jn !aian+ Q"aptele PLGO. "aptul c7 locuitorii din Mesopota *ia au )ost *en&iona&i al7turi de p7r&i, de *e.i &i de ela*i&i pete 1 s indiciu cA *ii din diaspoc babllDilan1 au )ost pre.en&i la %erusali* &i l-au ascultat pe 'etru Q"aptele GLAO. AKadar, T )oloseKte sensul *ai general al nu*elui geogra)ic care este adoptat &i ast7.i de unii sa0an&i. 9e.i de ase*enea ]A!AM, ]S%R%A, iar pri0itor la i1bria "isii .AS%R%A ri T8AB%#; %, B%B%%;ZRrrE. JJ. linTet1tenr J,RES G@,@A1@ p. P<-AG, DJ#:. ME?A. @. Rege al Mosbului, succesor al tat7lui W<u ce . d*it <S de di ei i sV lrnilat lui r cand Q%nscrip&ia *oabit7, G-<O. S-a r7.0r7tit dup7 *oartea luiAhabQGH*p. @L@3 <LBO, *trucJt pianul de in0adare a &inutului s7u pus la cale de luda, de %srael &i de Edo* a dac greK, Jnl7turarea lui de la putere a a0ut probabil loc la cea. 8B< J.d.$r., cJnd Ahab &i israelul au anga5at pe airi*i Detal5ile pri0i8E la Nlo*ia lui " 1re le g7si* pe ] %nscrip&ia *oabitI arat7 c7 el a construit oraKe Ki a regle*entat apro0i.ionarea cu ap7. R7.0r7tirea lui a )ost proba biJ o Jncercare de a cJKtiga un control direct al co*er&ului i*presionant cu l)n7 pe care-@ )7cea cu Tirul QG J*p. <L4-S3 ';@T, p. G<B,GPBO. G. "ial lndi nist d tui cal2b Q@ $rd, GL4GO. A. /n b2nianit ,,sut ln Mab. )ul lui SslEnio pa tare @-a a0ut cu ne0asta sa !odeK Q@ $ron. 8LAO. DJ.:. ME?A. /n loc *en&ionat ca grani&7 a teritoriului ocupat de ur*aKii lui loctan QZen. @SL<SO, cealalt7 grani&7 )iind ] Se)ar. /nii cercet7tori sJnt Jnclina&i s7 identi)ice acest loc cu Masa care este Jn partea de a Arabici Q]MASAO, dar aKe.area probabil7 a Se)aruluJ Jn parrea de s a Ar.hiei 8 ru88., o atedr. risilar7 &, pentru MeKa, deKi nu s-a sugerat c7 ar e-ista 0reun loc cu nu*ele acesta Jn regiunea respecti07. T.$M, MEWA$ Qh ebr. hTrO. eele dat luiMiVrel $cnE este ceea ce este Du*ne.euU+O, unul dintre Jnso&itorii lui Daniel Jn capti0itate Jn Babilon, de c7tre c7petenia )a*enilor #ui ebucadne&ar QDan. @LPL GL4A3 etcO. Se*ni)ica&ia cea *ai plau.ibil7 a nu*elui este cu-0tnrl b.biloniai nad]u $,T deEit rla,+O, dati poate datorit7 ase*7n7rii cu nu*ele e0reiesc. DJ-:. ME?E$$MT*e)ei&3u- MosochO. /nul dintre )ui lui ma)et QZen. @SLG3 @ $ron. @LBO care atJt aici cSt si Jn alta parte este asociat cu Tubal. @ $ron. @L@P < descrie ca un ur*at al lui Se*, prin Ara*, %n ti*p ce pasa5ul paralel QZen. @SLG<O ti di nu*ele ca Ma&. Se presupune c7 unul din aceste dou7 nu*e este eronat si Mo&o( ce apare tn #XX * Zen. @SLG< sugerea.7 )aptul c7 s-a pierdut un (. $7s7toria Jntre dou7 persoane din se*in&ii di)erite care este sugerat7 i*plicit aici prin apari&ia aceluiaKi nu*e printre copiii lui Se* Ki copiii lui l2%e, Du psE l*p1bnL Qr A%%/ % TAaE#O, Despre ur*a&ii lui MeKec se spune *ai ttr.iu c7 e-portu ]la0i )i opru $e GPL@<O, ca 8D u popor r7.boinic care a*enin&a din QE.ec. <GLG13 <8LG-<3 <AL@O, Ki c7 duceau o 0ia&7 tipic7 societ7&ii barbare Q's, @GSLBO. Asocierea )rec0ent7 a nu*elui cu T/bal ne spune despre posibila lor identi)icare cu popoarele care suit deseori *en&ionate J*preun7 ca TabIl &i Musht sau Mug(u tn inscrip&iile asiriene Ki TJbarenol &i Moschoi Jn !erodot. MuJ(a-a-ia sJnt *en&iona&i pentru pri*a dat7 Jn analele lui Tiglat'il1g % QD. @@SS td.crO c lo*tllt o a)ut, de GS.SSS de solda&i in partea de , &i este posibil ca ei s7 )i )ost de5a Jn partea de SE a M7rii egre cu un secol *ai de0re*e, cJnd te-tele *en&ionea.7 pe unul nu*it MJtas tn .ona respecti07, c7ci acest nu*e este si*ilar cu cel al J*p7ratului tribului Mus(i din cel de-al

8-lea secol. Ei sJnt *en&iona&i Jn analele lui Tu(ulti- inurta %% Ki ale lui Ashu*asirpal n Jn cel de-al Alea secol &i ale lui Sargon Jn secolul al 8-lea. Acest rege d7 conduc7torilor lor nu*ele de *i-ta-a, care Jn opinia unor cercet7tori ar trebui s7 se re)ere la Midas ai "rigiei, J*p7r7&ia care a ur*at dup7 heti&i tn Asia Mic7 &i de aceea ei sugerea.7 c7 *us(i sJnt de )apt )rigienii. $u0tnrul tnus(u nu este *en&ionat tn inscrip&iile ahe-*eniene, dar !erodot ti *en&ionea.7 pe *oschoi ca )7dnd parte din cea de-a @A-a satrapie a lui Darius Q<. A4O Ki ca )or*Jnd un contigent tn ar*ate lui Xer-es QP.P8O. Aceast7 in)or*a&ie ne )ace s7 a5unge* la conclu.ia c7 MeKec se re)er7 la un popor care 0orbea o li*b7 indo-european7 Ki care a intrat Jn ;rientul Apropiat prin stepa din partea de . Ei s-au i*pus ca &i conduc7tori ai popula&iei indigene din .ona de E a Anatoliei. B%B#%oZRAT%E. S. 'arDola. -T,VWFie thpony1, #gU;, p. GBG.GB<3 R.D. Ba*, $4r@ @APD p, 4/-44G3 J. , '1i,ge, lrcD <B, Pr<, t. G@-<4. T.$M. METEZ-AMA!. Se pare c7 este o eroare te-tual7 Jn G Sa*. 8L@, care )ace )oarte di)icil7 Jn&elegerea e<1

itui nu*e. ici o interpretare nu este sigur7, dar diriE ele W inpu. @, $n 1te nunrel2 uui loc. it ling7 Zat, Jn d*pia )ilistenilor Qc). 6coasta =, G Sarn. GLG4O. G. $7 este de pre)erat traducerea 6)rJul cel7&ii-*a*a+3 adic7, un nu*e )igurat pentru Zat, o cetate i*portanta a )ilistenilor Q@ $ron. O. <. $A E2but se dBn cr2dir S2prusinbi ude nrl 1re t)adc -si Da0id a @.Tt Eibut din )tM lor+. J.D.D. /SA%A Qin ebr, n.la)larr, probalit Jnse*nJnd lui #@n Qo di0initareO+. rW2 .et deal optrra patriarh din lista genealogiilor din Zen. B. El a )ost )iul tui Enoh &i bunicul lui oe. EO a tr7it pJn7 la Jnaintata 0JrstI de A1A de ani dup7 0ers. Ebr. &i #XX Q0ersiunea s))iitanl tu d, PGS rle diO, cu r2te ci ali, Merusala dt Ki MetuKae, QZen, 4L@8O sJnt redata Jn #XX prin ace(ti culint Merhoudla, pEsupFerd ct *=l)iSdah &i ir)&tli7=el 0i.ea.7 aceeaKi persoan7 nu este5ustincat7.+ T.$M. MEgAJ%AB. B8iclt lui M2h.ialel 2re a )ct Wth lui!adar, J*p7ratul Edo*ului QZen, <1L<A _ @ $ron. @LBSO. "or*a este *ai degrab7 a unui nu*e personal Q*i .ah7l&, 6ape de aur++3O, dar uneori Ki o*ul poate )i nDi dupS * ld cu 2" 1te .]iai. T.$M. M%$A Qrine 1te o %el*U=O. /n n*e eFi] obiKnuit, scris %n *ai *ulte )eluri, atJt Jn E: cJt &i Jn MT. Dintre b7rba&ii care au purtat una din )or*ele acestui nu*e, trei sJnt *ai binecunoscu&i. @. Mica din MoreKet, prorocul. ;)eii articolul ur*7tor.O G. Mica de la Mutele EhainR dspe 2rc S]lin o ciudara relatare tn Jud. @P-@8, probabil *enit7 s7 e-plice originea sanctuarului de la Dan Ki incidental s7 relate.e despre *utarea dani&ilor Jn noul lor teritoriu. <. Mic .1ul lui #nla, s p1r din %snet, tn ArEre lui Ahab Q@ J*p, GGL8-G83 G $ron. @8L<-GPO. i*ic nu cunoaKte* despre el Jn a)ara acestei Jntre0ederi pe care a a0ut-o cu Ahab, dar pute* deduce c7 el a *ai prorocit Ki Jnainte si c7 Ahab a )ost conKtient de *esa5ele lui care nu erau )a0orabile. 'robabil c7 a )ost scos din Jnchisoare ca s7 )ie adus Jnaintea iui Ahab, Ki poate e-ista un ade07r Jn scrierile lui Josephus care spune c7 el a )ost prorocul necunoscut din @ J*p. GSL<B.4<, J.B.Ti Mlclb 'R;"ETTA #/% Qln ebr, hDd, )o* pe. curtat7 de la *)Mythf, 6$ine este ca Cah0eU+O. %, $on&inutul pe scurt a. /snirea 5udec7rii asupra iui %srael Q@L@-@1O. b. %srael 0a )i pedepsit, iar apoi restaurat QGL@-@<O, c ond8 cipe1iilor ti a prodilor Q<rt-@GO. d. Zloria Ki pacea la0iitora %erusali*ului Q4L@-@<O. p Su)erin&a Ki restaurarea SionuluJ QBL@-@BO. ` Religia pro)etic7 Jn contrast cu cea popular7 Q1L@-@1O,

g. $orup&ia din societate3 a)ir*a&ii concludente cu llieiE b lnreder8 h Dl*e4u QPL@.GSO. MT$A, 'R;"ET%A #t,% %%. Autorul Kt data scrierii Jn general se considera c7 autorul este Mica din More-set Q@L@O. Aceast7 localitate care se crede c7 este ] More&et-Zatul din p7r&ile de 5os ale &inutului lui %uda, a )ost Jn general reKedin&a acti0it7&ilor sale pro)etice ZLr4O. /n 8rtenpoEn *i 1nB. al tui %sai.. el a pbMit tn tibpul VroMZi lti lote QDa. P4G-U<s M,$il, a lui A%E QaD, P<s.P@B #d.$.,O ei a lui E.echia, J*p7ratul lui luda Qcea. P@B-18P J.d.$r.O. /nii cercet7tori ai Scripturilor din 0re*ea noastr7 ss)in cA nl8i ilica @LGt GL@S Di a*it2 pn4i din capitolele 4 si B sJnt scrierile proroculut. JntrucJt ul-ti*ile dou, epirole din prceie au ndre puEte co*une cu lucrarea lui Mica, criticii au a)ir*at c7 di)eren&ele de cadru Ki de stil Jntre aceste capitole &i por&iunile care au )ost scrise *ai de0re*e, cJt Ki i*portanta lor secundar7 pe care o ocup7 Jn carte, cer ca data scrierii acestor dou7 capitale Ka )ie plasat7 dup7 cel de-al optulea secol H.d.$r. Jn special, se sus&ine c7 pasa5ul din PLP-GS a )ost scris Jn perioada post-e-ilic7. aRi 8etBbn ai B5bliei au sutinut c, 1rild piu de )or&7 Ki descripti0 pe care f 0ede* tn )iecare capitol al prorociei Ki re0elarea constant7 a 5udec7&ii di0ine, a co*pasiunii Ki a speran&ei, sJnt argu*ente puternice care atest7 )aptul c7 proroeia a )ost scris7 de un sigur autor. Argu*entele care se re)er7 la stil nu sJnt dintre cele *ai puternice, Jn trucJt stilul poate )i alterat )oarte Rbr odatr cu tleE la u alr subnV d2 diWu,ie. Mai departe, nu este uKor s7 0e.i *oti0ul pentru care paragra)ul din PLP-GS trebuie atribuit unei perioade post-e-ilice, JntrucJt nu e-ist7 ni*ic Jn con&inut care s7 )ie cJt de pu&in Jn contradic&ie cu li*ba sau cu teologia prorocilor din secolul al 8-lea H.d.$r. +9ersetele cu care se Jncheie cartea sJnt citite Jn )iecare an de cBbe ei d2 credino iudaic, la ">*ul rel"i1- de dupL *iL.r du .iu irpi.arii, %tr. c.ilrul )l *eD5ul $u t8te c7 a cnit %ntra 8dru rural, Mi1 a tst )a*i/ariar cu c,8ct2rd corupt al 0telii de la oRV ditr %srael Ki din luda. $onda*n7rile pe care %e-a rostit el au )ost adresate Jn special %erusali*ului Q4L@SO Ki ca &i Ans W %s1ia el . ohse*t cM bog.gi prcpri2tdi de pSnrntuiW au prcitat .ir au putut d. pe F sr"cilor QGL@ tt*.O. El . end))iEr co ptia Dagerat7 care e-ista printre liderii religioKi din inele lui QGL@@O W incVcrrile srelare a,le 5stit5ei saltlite de cei )t aFau datod, sa apeE lesD ZL@SO. paprd c7 toate acestea sau JntJ*plat Jntr-o at*os)er7 de ralsA Eli8io.i>ar2 Q<@@@O . @1r t2ntu Mica ca Mi *are insult7. $a Ai ontopo*nii sAi din ]olul d at2 An1, ;s Wi %s2ia, Mid a subliniat 2ncretul dreDt si horal esen&ial al naturii di0ine. El a )ost preocupat s7 arate de ase*enea c7 aceste calit7&ii au i*plica&ii etice asupra 0ie&ii indi0idului &i a co*unit7&ii. Dac7 poporul lui %srael &i al lui %uda 0or s7-Ki ia cJt de cJt Sn serios obliga&iile ce le au prin legI*Jnt, dreptatea care caracteri.ea.7 natura lui Du*ne.eu trebuie s7 )ie re)lecbt, ln to"rn lui Dl*ea tot in 0irrutea a1tui leg7*tnt. Dac7 A*os Ki ;sea au a0ut *ulte de spus cu pri0ire la idolatria Ki #a i*oralitatea care erau )7r7 Mu Jn %srael Ki Jn %uda ca ur*are a in)luen&ei religiilor p7gtoe a $anaanului, Mica 3i-a restrJns proroeia la proble*ele care s-au n7scut din nedrept7&ile sociale ce s-au 8<P MT$Tg 'R;"BT%A #/% r7s)oit asupra *icilor proprietari de p7*Jnt, asupra )er*ierilor Ki a &7ranilor. El ia a0erti.at pe cei care Jn *od greKit i-a deposedat pe al&ii de propriet7&ile lor c7 Du*ne.eu pl7nuia s7-i pedepseasc7 Jn *od drastic. $onda*narea c7peteniilor lui %srael Q<L@-4O si a pro-rocilor )alKO Q<LB-8O pre0edea Jn cele din ur*7 distrugerea %erusali*ului, deoarece corup&ia pe care o repre.entau aceKtia s-a in)iltrat Jn Jntreaga 0ia&7 na&ional7. Mica a )ost Jn general de acord cu A*os, cu ;sea Ki cu %saia Jn ce pri0eKte con0ingerea c7 Du*ne.eu 0a )olosi o na&iune pagin7 pentru a-?i pedepsi poporul care s-a )7cut 0ino0at. $a re.ultat, el a pre.is 5a)ul pe care @ 0a )ace Sal*anaser al B-lea Jn i*pIr7&ia de Ki distrugerea Jn cele din ur*7 a Sa*ariei, capitala lui %srael Q@L1-AO. p@, Jns7, nu a 07.ut destr7*area J*p7r7&iei de Jn aceeaKi ter*eni detaila&i Jn care a 07.ut-o %saia. 'rorocia lui Mica a )7cut ca a*enin&area in0a.iei s7 )ie cunoscuta de 6acest leat de oa*eni+ QGL<O, )acJndu-l pe in0adatorul asirian Sanherib crainicul unei nenorociri &i *ai *ari QBLB K.ur*.O. E-ist7 o ase*7nare uluitoare Jntre prorociiie care anun&7 de0astarea Sa*ariei Q@L1O Ki a %erusali*ului Q<L@GO. #a un secol dup7 *oartea lui, oa*enii JKi *ai adl8r ln asinr. d. d0inEle lui Mi. cu ui0iE la c7derea Sionului Q%ere*ia G1L@8 K.ur*.O- $u acea oca.ie, prorocul %ere*ia putea )i conda*nat la *oarte p.rts, c, . '%,., ni*iciE tnplulDi W a cetltii s)inte dac7 niKte b7crJni ai &Irii nu Ki-ar )i adus a*inte c7 Mica din MoreKet a spus e-act acelaKi lucru cu o sut7 de ani *ai de0re*e. 'entru Mica nu *ai e-ista nici o Jndoial7 cu pri0ire la soarta )inal7 a casei lui %uda. AtJta in)luen&7 a a0ut religia depra0ata a $anaa-nului Ki Jn consecin&7, atJt de corupt7 era societatea c7ci ni*ic nu le *ai putea )i de a5utor poporului lui Du*ne.eu din J*p7r7&ia de S %n ce pri0eKte *Jntuirea lor, decJt 5udecata di0in7. Dar Jnainte ca r7*7Ki&a lui %aco0 si bene)icie.e de acest har *Jntuitor, era necesar ca to&i idolii Ki toat7 corup&ia social7 s7 )ie s*uls7 din r7d7cini QBL@S-@BO.

Aceasta 0a )i o 0re*e de neca. Ki de Jntristare, o perioad7 cTid 0ecea pro)etic7 0a Jnceta Q<L1-PO Ki c*d p7catul na&iunii 0a )i dat pe )a&7 Q<L8O. Dup7 aceasta 0a ur*a ni*icirea %erusali*ului Ki ruKinea capti0it7&ii printre alte popoare QBLP-8O. Restaurarea 0a )i *arcat7 de o nou7 religie uni0ersal7, Jntr-un %erusali* nou. Dup7 5udecata lui Du*ne.eu, s7biile 0or )i pre)7cute Jn )iare de plug Ki suli&ele %n cosoare Q4L<O, iar poporul lui Du*ne.eu 0a onora nu*ai nu*ele #ui Q4LBO. /n loc de )runte Jn prorocia lui Mica Jl ocup7 subiectul aKtept7rii lui Mesia care trebuia s7 se nasc7 Jn Berlee* QBLGO. Acesta 0a 0eni din *i5locul oa*enilor de )Jnd, Ji 0a elibera pe aceKtia de asuprire Ki nedreptate Ki 0a restaura r7*7Ki&a NTTT lui %srael _a s7 aib7 p7rt7Kie cu r7*7Ki&a Sionului. Mica s-a str7duit s7 arate c7 harul *Jntuitor al lui Du*ne.eu nu putea )i cJKtigat $1L1-8O, nici prin Jert)e po*poase Ki nici prin )or*e ritualistice de Jnchin7ciune so)isticate. S*erenia, Jndurarea Ki dreptatea trebuie s7 )ie JnsuKiri care s7 se 0ad7 Jn 0ia&a de )iecare .i a celui care 0rea s7 )ie dup7 0oia lui Du*ne.eu. EtslJ;$RJ%E. '. !alpr, A`S# GP,@A@S, p. @1<5 :. oFaclt Jn !DB, @ASS3 J.MJ@. S*ithJ$$, @A@@, p. B-@B13 Z.A. S*ith, The Boa( o)the Ttoel0e 'ropheti, @, @AG8, p.<8@ K.ur*.3 S. Zold*an Jn Sonano $o**en-td,, @A4<i R%$ !ariso4 %;%, @A1A, p. A@AAGB3 #.$. Allen, The Boo)cs o)5od, ;badiah, Jonah and Micah, @f @AP1. R.M.!. M%$A# Q%n ebr. *t(alO a )ost cea *ai unIra )iic7 a lui sad Q@ s.n @4L4AO. ra ia t1t Tt, de eri2 lui Da0id, )ii locul surorii ei ] Merab, pentru o .estre de o sut7 de prepu&uri de ale )ilistenilor Q@ Sa*. @8LGS K.ur*.O. Ac&iunea ei pro*pt7 Ki ingenio.itatea ei l-au sc7pat r5e Dalid din hlinile lli sad Q@ Se @A.,r-@r, ir ti*pul e-ilului s7u, ea i-a )ost dat7 de ne0ast7 lui 'al ti, Eul lui #aiK, din Zali* Q@ Sa*. GBL44O. Dup7 *oartea lui Saul, cJnd Abner a 0rut s7 )ac7 pace cu Da0id, acesta i-a cerut ca Mical s7-i )ie dat7 Jnapoi o *ane0r7 politic7 )7cut7 cu scopul de a-Ki spri5ini preten&ia la tron QG Sa*. <L@4-@1O. Dudnd chi0otul la %erusali*, Da0id a dansat Jnaintea lui atJt de e-ta.iat Jndt Mical @-a dispre&uit QG Sa*. 1L@G K.ur*.ODatorit7 acestui )apt, ea a r7*as stearp7 pentru totdeauna QG Sa*. 1LG<O. SJnt *en&iona&i cinci )ii pe care i-a a0ut ea QG Sa*. G@L8O, dar tradi&ia spune c7 aceKtia au )ost )iii lui Merab Qtot aKa Ki #XX Ki dou7 *ss. ebrO Ki c7 Mical doar i-a crescut. $on)or* unui punct de 0edere Da0id s-a c7s7torit cu Mical la !ebron 6ca s7 uneasc7 triburile lui %srael Ki clanurile lui %uda+ QEBtO3 dar opinia c7 ea a a0ut un )iu p. nF lcr4 lun2le ei 1ird r2d.r in *od eronat ca Egla QG Sa*. <LBn este neJnte*eiat7. M.B, M%$MAW. o etat2 a lui B.nidi4 ra E de B.tel Wl la @G (* de %ersali*, la 1SS * deasupra ni0elului *7rii, aKe.at7 Jn trec7toarea care )ace leg7tur7 Jntre Betel &i lerihon. Jn Zheba, chiar la S de aceast7 trec7toare, %onatan a )7cut o incursiune J*potri0a taberei )ilistenilor Q@ Sa*. @<L<O dup7 care )ilistenii au adunat o oaste *are Ki bine Jnar*at7 Ki au ocupat Mic-*asul, punindu-i pe )ug7 pe e0rei Q@<LB K.ur*.O. Dup7 aceea, oastea lui Saul a t7b7r)t la Zheba Qsau ZhibeaO, altndu-i " ),isteni Vte celaltl paiie a Eentorn Q@<L G<O, "7r7 ca Saul s7 Ktie, %onatan Ki purt7torul ar*elor lui au coborJt din Zheba, au urcat pe 0ersantul de S, iau surprins pe )ilisteni Ki au produs *are panic7 Jn tab7ra ad0ers7 Qpentru descrierea acestei ispra0e, 0e.i S.R. Dri0er, otes on the !ebreF Te-t o)the )looto o) sanud., @A@<, p. @S1O. 4utat de "i,onidn 4]i care erau Jn *Jnile )ilistenilor, de re)ugia&ii de la Jn)rIngerea precedent7 Ki de ar*ata lui Saul, ei au pus pe tugd " )ln=t8i Q@ 8d. @4L@ t,hO. Silo Y +%+ S B in (* Betel MicrnaK n @ is

cheba+ Zhibea =+-YY=o o %erusa!*

rerih3ir

Y ]c J ; *-

#ocali.area cet7&ii Mic*as. 8<8 Jn descrierea Oui pro)etic7 cu pri0ire la atacul asupra %erusali*ului care a0ea s7 aib7 loc, lsaia Q@SL U4, G<O Frb2Vt2 d1pre llrea MicnaVDlui d2 cdt2 1iri.,i Dupn psioada edurui, un n*b.ii ai 8n-

unitS&iie0reieKti au locuit la Mic*aK QE.r. GLGP3 ee*. PL<@3 @@L<@O, ia Mi dLui, MicnEnul a )Zt r2L 2dinla >,i lo*b Ma2bedd M]. ALP<O, Ja pre.ent aKe.area se nu*eKte Ma(h*Is, &i este u Wr rui2t p2 *lul de al u2i 0Bi si cn nWere de SuFeinit. J.D.D. M%E#/##/% D/M EgE/. A.1tl e-leie apa re de doui oi, nl8i ti T Ql8n @.GA,<1O, $uiVnn, a*nos poate )i g7sit &i Jn "apt. 8L<G Ki Jn @ 'et. @L@A, a*os apare Jn #uca @SL<, iar orait se g7seKte o dat7 tn loan G@3 @B &i de G@ de ori Jn Apocalipsa. $u0intele 6Mielullui Du*ne.eu care ridic7 p7catele lu*ii+ Qloan @LGAO li sbt atibuite lui @1 sote.atdul. al[tri ctd #a hd,npiEt acla*iMlu.# p2 %ru. Au )1r e-priMte *ulte in)tipretlri peibil. ale cu0hdui +nier+. /lii dugeM.n ce el ] rele.a la *iehl dda 8 5ert)7 pentru p7cat, sic7 e-presia 6care ridic7 p7catele lMii ar spri5ini ac1ta interpretaE. "aptul ci ids de isp7Kire pare s7 nu *ai e-iste &i Jn alt7 parte a E0angheliei dup7 loan nu este un *oti0 te*einic penh . epirye ac1rt int2rpr28. ARii ct2d .n de o re)sire la nielul pasal, sdrbstorile e0reieKti ocup7 un loc i*portant Jn scrierile lui %8n Ei loan @AL<1 p1t2 la )el ae li* sA )acn aluie ld niel#, de 'a"te, A.8sra, tsi, nu Dplicl lnt,2a<a e-presie, Jntrudt *ielul pascal nu isp7KeKte p7catele. /e rstir cV a0s d2 a )ae cu Robul in W)situ din Js. B<. $u0Jntul a*nos apare Jn #XX, Jn Js. B<LP. loan Bole.iiorul 1 citat din %s, 4S cu o .i lnint2. ri 1e pZib5l 8 e@ sa 1 *editat suph .etor copitole, "unc&ia de purt7tor al p7catelor reiese dar din Js. B<. Sugestia c7 a*nos este o traducere greKir7 a cu0Jntului ara*aic talya, care Jnsea*n7 6slu5itor+ este ingeri8sl, dd nu a )ct do02d)te 2 aderaEta. S alt7 posibilitate ar )i ca acest cu0Jnt s7 se re)ere la berbecele cu coa*e care st7tea Jn capul tur*ei. 6Mielul lui Du*ne.eu+ ar )i Jn acest ca. acelaKi cu JrDJntul lui %sael+. A.1t pt* de 0ed)t 1te acceptat nu*ai Jn ca.ul Jn care consider7* c7 ho a tron ta ndndtr8n ,u ae nici 1 etu de isrEsire, se par .4, inQM2dt de e a *t s, 3puia l8n sot.iton,, enghelZnn s.a re)sir ta u *iel ads ca 5ert)ii Jn Te*plu, la *ielul pascal &i la Robul Jn su)erin&7. E-presia 6Mielul lui Du*ne.eu+ ne aduce anun&e de ase*enea de *odul Jn care Du*ne.eu i-a s h 2le lui A*an u *iel d2 5ert1 Qcs. GGL<, @<-@4@, A%B/;ZB.W%E. Arddt3 J. JeEDias, tDtT @, p. <<<<4S3 R. [Renre, %D %T G, p. 4@S4@43 con1lariil2 sbid.rd la ErrnSh2,La dupV l8D $.!, Dodd, Thtlitterp*ationo)the"i*nh $ospd, @AB<, p. G<S-G<83 #. Morris, The Apostolic 'reac(ing o)t(e $rac<, @A1B, p. @GA K.ur*. RE . M%ERE,"AZ/RE DE M%ERE Zieb..d,dV,nie re+, cu0Jntul obiKnuit3 nopet, 6suc+, 6pic7tur7+3 ya =ar 6)agure+3 ya=ra& hadd=bai, 6)agure de *iere+3 s/p ilebal, 6S curgere de *iere+3 Jn gr. *eii, 6*iere+3 *eiissian (erion, 6)agure de *iere+O. A)ost o ]*Jncare M%J#;$%%;R larcnti 1 ri*puile biblice Q'rc0. G4L@<3 c, Ecl1id. ticus @@L<O, &i se g7sea Jn cr7p7turile stIncilor $Deut. <GL@<i ,s. a@L@1O3 tn opaci Vl sah. @4LGB=G1, a toate c7 te-tul ebr. este obscur aiciO3 Jn pustia %udeii QMai <L43Mae @L1O5 i n hoidl uor aninl2 QJud. @4L8O. MieE a )1t )olosid %a prcpaE8 tutulor Q2-od. @1L<@O, d 2 cosid2ra cl de pbprtetll nedi.inrr2 Qpb0. @1LG4O. 'uta )i o)e.itA e u 2dou QG sd. @PLGA3 lJ*p. @4L<O3 erao resurs7 0aloroas7 Q%er. 4@L8O Ki sa g7sit Jn cantit7&i su)icient de *ari pentru a )i e-portat7 QE.ec. GPL@P3 dar unii sugerea.7 c7 tn acest 0erset si Jn Zen. 4<L@@ se are Jn 0edere *ustul de struguri sau de cur*ale QJn arab. dibsO3 c`. Jos. BJ 4. 41AO. A )ost inter.is s7 )ie ad7ugat7 ca ingredinet Jn 0reo 5ert)7 adus7 lui %ah0e Q#e0. GL@<.O datorit7 predispo.i&iei ei de a )er*enta Qla)elJn'Oiniu, ! @@. @BO, dar a )ost inclus7 Jn obiectele din care se d7dea .eciuial7 Ki Jn rtndul pri*elor roade QG $ron. <@LBO, ceea ce din JnrJ*plare ne sugerea.7 creKterea albin2br ao*dri2 Qr A %MAL#EO, Este p1ibi@ e roi dr.iu apiculiu ,B 1 )1t padicat i de e8i Despre $anaan se spune c7 era &ara unde 6curge lapt2 W *ierE+ QE-od. <LD dc.5d, A-1Lt p, @A-GSO, i, pentru o discu&ie pe te*a aceasta 0e.i rtota lui T.M. $helne Qraa G@S4O- $shen 1re dsis h nod sinilar $ u*. @1L@<O. Mierea ca Ki cel *ai dulce lucru, a dat naKtere nrtoi alun )u8dreW - de e-, 's- @ALA-@D 'ro0. sL< QcJ cht. 4LuO5 'D0, G4L@<=@4 Qc, Ecl1i1ticul <AL G1@3 EE. <LG=<3 AAe. @SLA. J.D.D. M%ZD;#. Este nl*le )oldit p2.d o loni,8" a canaani&ilor. Este *en&ionat ca un nu*e al unui loc ln ETd. @4LG3 8 <<t3 ls. 44tt-, 41L@4L [EB. GAL@S3 <SL1. Mai *ulte )orttreie tMbdoD au )ct coEEuit2 h aprcpie,T SEnilei cu Esiptul, dd nici una din 2le nu pdt2 1 l]ali.ati c, p1iGie. c2btea $MigdolO prorocDor, in partea de a Egiptului m.posibil la Te% el-!1O, 1te di)dirs de cen dh s Q'. AM1i rr, d" 1te prcbabil eate QMudolO sFr Sn egipteana 0eche, t(FO. $etatea din poate )i aKe.area M.adold din ltin2)uiu Anbnini la @G nile rc* ne de '2%Ei* %=TASARA DE T $i MAREO. $.D.:. M%ZR; . @. /n #oc lMlioEt in % san, @4LG, si8t la p2ri)elia etldi Znib.L unde l8i. Saul. El a liru in leul ac1ta ,n ti*pd prihei tare a in2.iei )ilZtenilor, dupn 8 a )1t al1 8 lhpV%at Esre pcibn s7 )ie identic cu G., o localitate *en&ionat7 %n descrierea *arKului ar*atei asiriene Jn isa. @SLG8, oraKul Teii Miryd din .neb nZsEe, [a de MictrEV, J.D.D.

M#T#;$%T;R. lb*oul nu apare de pr1 ru@te on in sadprui QZ8l. <L@A.GS3 @ Tie GLs3 E8i 8@13 A.@B3 @GLG43 %o0 AL<<, BO. Dar id] d2 ni5leic )i de aceea, a unor persoane care ac&ionea.7 Jn calitate de ru5leiior e siseVt2 pretuthd4i ln Biblie. Rolul *ui ni5leitor 1te a8la de a inrereni tdtre doui p7r&i pentru a stabili Jntre ele un raport pe care ele Jnsele nu l-ar putea stabili. Situa&ia care cere ser0iciul 8<A M%=#;$%T;R unui *i5locitor este deseori una de Jnstr7inare, iar *i5locitorul este cel care )ace reconcilierea. Jn s)era rela&iilor dintre oa*eni, loab < 5ucat rolul unul *i5lodtd llt Dadd ti Ab1don QG SaT @4L@-G<O. %d e-pri*a necesitatea de a a0ea un *i5locitor %ntre el &i Du*ne.eu atunci cJnd spuneL 6 ici nu este 0reun *i5locitor Jntre noi, care s7-Ki pun7 *Jna peste noi a*Jndoi+ Q%o0 AL<<O. %. tu 9echiul Testa*ent Jn 9T prorocii[ &i preotul au )ost cei care au Jndeplinit de obicei rolul de *i5locitor %n rela&iile pe care le-a stabilit Du*ne.eu cu poporul #ui. 'rorocul a )ost purt7torul de cu0Jnt al lui Du*ne.eu. El a 0orbit de la Du*ne.eu Jnaintea oa*enilor Qc` Deut. @8L@8-GGO. 'reotul a ac&ionat %n bene)iciul oa*enilor, pre.en-)Jndu-i pe aceKtia Jnaintea lui Du*ne.eu QE-od. G8L@3 #2t ALP3 @1L13 h @1L4S3 G$sr G1L@a3,F. BLl-43 c). %o0 4GLBO. %n 9& JnsI, dintre to&i oa*enii pe care i-a )olosit Du*ne.eu ca instru*ente, Moise a )ost un *i5locitor prin e-celen&7 Qc). E-od. <GL<S-<G3 u*. @GL1-83 Zal. <L@A3 E0r. <LG-BO. El a )ost *i5locitorul 0echiului leg7*Int, c7ci el a )ost cel prin care a )ost rati)icat Ki trans*is leg7*Jntul de la SJnai Qc). E-od. @AL<.43 G4<-a3 ,.pt, PL<P-<AO, (u e M/leitor .l noului leg7*Jnt este co*parat din toate punctele de 0edere cu Moise. %%. $ristos ca Mi5locitor Titlul de 6Mi5locitor+ Ji apar&ine Jn pri*ul rJnd lui $ristos si chiar si cei care au 5ucat rolul de *i5locitori Jn perioada 9T au )ost aleKi ca *i5locitori nu*ai pentru )aptul c7 institu&ia 9T Jn care ei Kiau Jndeplinit aceste )unc&ii a consdtuitu*bra realit7&ilor originale J*plinite Jn $ristos Qc). loan @L@P3 E0r, PLGP-G83 ALG<-G43 @SL@O, %sc 1te Mi5leitonl tuuhi legln=t QEE AL@s3 @GLG4O. A2t, 1E u lc8a)tt=t Mi bu QEF. 1L1O pentru c7 el aduce plin7tatea harului pe care-@ con&ine acest leg7*Jnt. $ristos este acel 6singur Mi5locitor Jntre Du*ne.eu Ki oa*eni+ Q@ Ti*. GLBO. A-l in0esti pe un altul cu aceste prerogati0e Jnsea*n7 a lua cu asalt onoarea care-@ apar&ine nu*ai #ui &i a Dela a)%Mtia d2 b.a , td.rlui $u t8te cl tidul de ,Jrli5leitoi= nu e2 )clZit )rec0ent, Scripturile con&in din abunden&7 re)erin&e la lusae de niileiE a lui crist1, a. Mi5locirea Jnainte de Jntrupare $a "iu 0eKnic Ki, ca atare, pree-istent crea&iei, $ristos a )ost Mi5locitorul la crearea $erurilor &i a p7*Jntului Qloan @L<, @S3 $ol. @L@13 E0r. @LGO. Aceast7 acti0itate Jn econo*ia crea&iei are ca paralel7 rolul #ui de *i5locitor Jn econo*ia r7scu*p7r7rii. ;*nipoten&a care a )ost pus7 * e0iden&7 la creare &i prerogati0ele de $reator care Ji apar&in s)nt indispensabile Jn)7ptuirii r7scu*p7r7rii. R7scu*p7rarea este Jns7 s)era Jn care se 0ede dar caracterul atotcuprin.7tor al acti0it7&ii #ui de *i5locire. Aceast7 acti0itate de *i5locire este pre.ent7 pe tot parcursul procesului de r7scu*p7rare. Alegerea ca i.0or supre* de *Jntuire nu a a0ut loc )7r7 $ristos. $ei care sJnt ai #ui au )ost aleKi de El *ai Jnainte de Jnte*eierea lu*ii $E)es. @L4O Ki au )ost predestina&i ca s7 )ie trans)or*a&i dup7 chipul Ki aser=4rc #ui QR* <LGAO, b. Mi5locirea )u actul *lntuirii &i al r7scu*p7r7rii Acti0itatea de *i5locire a lui $ristos se 0ede Jn special Jn Jn)7ptuirea odat7 pentru totdeauna a *Jntuirii Ki a tBrMtBlar5i Q4 loa <L@P3 "apr. @BL@@3 GSLG<L Roc <LG4-GB3 SL@Z@-@3 PL4i G $d, BL@8@ 8)1. @LP3 $ol. @LGS.@ loan 4LAO. Jn ceeace pri0eKte ac&iunea prin care a )ost Jn)7ptuit7 r7scu*p7rarea, accentul cade pe ,"1rtea, snEel2 W rc lui cristZ. ln scdptui, *oartea lui $ristos este Jntotdeauna pri0it7 ca un e0eni*ent Jn care %sus este pro)und acti0, asculrJnd de porunca lat7lui &i J*plinindu-?i propria *isiune Q)). loan @SL@P-@8L ,n. G8O. $ea ce 8.8)erd *o4ii lDi pute8 de ntntuiE 1te ettitat8 lui bs 8 Mi5locitor, prin 07rsarea sJngtUlui S7u. $Jnd *Jntuirea care a )ost Jn)7ptuit7 este pri0it7 ca o reconciliere &i ca o isp7Kire, atunci rolul de Mi5locitor iese Jn relie) )oarte dar. Reconcilierea presupune pree-istenta unei Hnstr7in7ri intre Du*ne.eu Ki oa*eni, Ki const7 din Jnl7turarea acestei Jnstr7in7ri. Re.ultatul este pacea cu Du>*a Qct llon. B.@3 E)4 GL@G-@PO. $ea e a )7cut $ristos la cruce se r7s)rJnge a&ii asupra noastr7 cJt Ki asupra lui Du*ne.eu. Jn acest ca. din ur*7, ea se r7s)rJnge asupra *Jniei lui Du*ne.eu, iar %sus ca bDiduitor, prir lul.8 lui d2 ispDiE potol2tte *Jnia pe care Du*ne.eu ?i-a *ani)estat-o )a&7 de noi Qc). @ loan GLGO. c Mi5locire continu7 Acti0itatea de *i5locire al lui $ristos nu s-a Jncheiat o dat7 cu Jncheierea lucr7rii de r7scu*p7rare. Ea nu se te*il5 riciod.t,. Ad* drd bene)tien de dele r7scu*p7r7rii, noi depinde* de continua #ui inter 0en&ie ca Mi5locitor. %ntrarea pe care o a0e* la Du*ne.eu &i )aptul c7 ani intrat Jn harul lui Du*ne.eu sJnt prin El. El este cel care ne pre.int7 Jnaintea lat7lui Qloan @4L13 Ro*. BLG3 E)es. GL@8O. !arul do*neKte datoriti #u5, dtd nprihedi1 spe ria" 0DnT,, ilr harul KJ pacea sJnt Jn*ul&ite spre bucuria plin7t7&ii lui crist1 Q.t R* @LBi BLG@3G cd, @LB3 til. @L@@O, c.%e *ai caracteristice e-erci&ii de JnchinaresJnt

o)erite prin $ristos. 'e /ng7 )aptul c7 *ul&u*irea Ki rug7ciunea poc )i aduse prin harul pe care-@ acord7 $ristos, ele sJnt de ase*enea pre.entate Jnaintea lui Du*=tea de Zisto. Qct l8 @4L@43 Rob, @La3 PLGs3 col <L@P3 E0r. @<L@BO. $aracterul acceptabil al Jnchin7rii Ki al slu5irii credinciosului se datorea.7 *eritului Ki e)icien&ei *i5locirii lui $ristos Ki ni*ic nu poate s7 s"titlie o 5erde rdrituald dacl nu 2te adusl prin El Q@ U.tu GLBO. $btar Di hde*Eil2 " .a le den altor oa*eni de a se achita de datoriile lor au greutate datorit7 )aptului c7 ele sJnt )7cute prin $ristos Ki Jn nuere #oi QRoa. @B@<S3 G $d. @SL@3 d Rd# @GL@O. Mi5locirea continu7 a lui $ristos este e-e*pli)icat7 Jn *od special %n lucrarea pe care o Jn)7ptuieKte Jn ceruri, la dreapta lat7lui. Jn particular, aceast7 lucrare pri0eKte rolul #ui preo&esc Ki J*p7r7tesc. E% este un l"t ln ,4 QEE PLG@, G4O. /n arlet aportanr al acestei lucr7ri preo&eKti este *i5locirea pe care o )ace Jnaintea +Eit7lui, prin care Ji pre.int7 orice ne0oie a poporului lui Du*ne.eu. %sus este Jn7l&at Jn natura Sa u*an7, Ki Jn 0irtutea )aptului c7 Jn Jncerc7rile Kl ispitele st7rii #ui de u*ilin&7 El a si*&it ceea ce si*&i* noi QE0r. GL@P-@83 4L@BO, El satis)ace orice ne0oie a 0ie&ii de lupt7 a credinciosul ui. ;rice har re07rsat curge prin canalul *i5locirii lui $ristos QRo*. 8L<43 E0r. PLGB3c). @ loan GL@O, pJn7 cJnd *Jntuirea pe care ne-a asigurat-o 0a a5unge la des70)r&ire, prin )aptul c7 noi ne 0o* ase*7na chipului S7u. Jns7 lucrarea preo&easc7 a lui $ristos nu trebuie li*itar7 la acti0itatea #ui de *i5locire. El este Mare 'reot peste casa lui Du*ne.eu QE0r. <L@-1O &i aceast7 po.i&ie i*plici *ulte alte 84S

)unc&ii. %n rolul #ui J*p7rItesc, El este Jn7l&at *ai presus de orice slapJnire &i putere QE)es. @LGS-G<O &i 0a J*p7ra&i pJn7 JKi 0a pune pe to&i 0r75*aKu la picioarele Sale Q@ $or. @B3GBO. Aceasta este st7pJnJrea prin *i5 lociic a %ul $ris tos, &i ea cuprinde toat7 autoritatea Jn 1 W pe pi"lnt QMat. ]Lr<3 %od <L<s3 sLG1GP3 "apt. GL<13 "ii. GLA-@@O. Escatologia este aceea cate Jn cete din ur*7 0a ar7ta ,i h 5sti)ta rclul d2 Mi5laitor al lui $rirt1, Jn0ierea Ki 5udecata 0or )i Jn)7ptuite prin El. Tb&i *or&ii, cei drep&i Ki cei nedrep&i, 0or Jn 0ia la porunca #ui Q%oan BLG8-GAO. Jn El, cei drep&i 0or Jn0ia spre ne*urire &i elurre.iE Q@ coi @BLGG, sGLB4i @ @T1. 4L@1O W b. )i prosl70i&i J*preun7 cu El QRo*. 8L@P3 c). %oan @@L GB3 Ro*. @4LAO. Judecata )inal7 0a )i Jn)7ptuit7 de El Qlrnhi GBL<@.41L %oan BLGP3 "ap, @P<rO$*e AKadar, $ristos J&i e-ercit7 toiul de Mi5locitor * toate )a.ele r7scu*p7r7rii, de la alegerea care are loc la a)etul etern al lui Du*ne.eu, pJn7 la Jncheierea *Jn-tunii, / 1te Mi5lcitor adt in starea d2 8iliDc dt si Jn starea prosl70it7. De aceea, acti0itatea #ui de *i5lo.iE ia %ore di)rie Ai a poai. )i deinita Tr )unc&ie de o idee sau de un rol. Ea are tot atJtea )a&ete dee are persoana #ui, rolul &i lucrarea #ui. ?i dup7 cu* e-ist7 di0ersitate Jn rolurile Ki Jn sarcinile pe care le JndeplineKte &i Jn rela&iile pe care le Jntre&ine cu oa*enii ca &i Mi5locitor, tot a&a e-ist7 di0ersitate Jn rela&iile pe care le Jntre&ine cu Tat7l &i cu Duhul S)Jnt Jn opera de r7scu*p7rare. $redin&a Jn El Ki Jnchinarea pe care l-o aduce* cer ca noi, s7 recunoaKte* aceast7 di0ersitate. ?i gloria inegalabila care Ji apar&ine nu*ai #ui ca Mi5locitor ne i*pune s7 nu acord7* ni*7nui nid *7car ce0a ase*7n7tor acelor prerogati0e care % se cu0in doar #ui ca singurul Mi5locitor Jntre o* &i Du*ne.eu. B%B#%;ZRA"%E. J. $al0in, %nstitu&iile religiei creKtine, G. @G3 Z, Ste0enson, TlreacJse ort the ;5)(es o) firist, @84B3 R.%. :)lber)orce, The Doctrine o) the %na*tation o) ;ur lord Jesus $JirJst, @8PB, p. @11G@@, p,a. MeJd, The ore Me.liotor, W443 : Sy *ington, ;rt the A ton e*erit an d %ni eression o) firist, 'art G, @8<A3 9:,. Ale-ander, A Syste* o) Biblicei ndoT4 @888,@, p,4GB,G. p. G@Gi J.s. candlisll th. ;aiui* Sal0ation, @8AA, p. @-@G3 E. Brunner, The MVdidor, @A<43 !.B. sFete, PtE Atad.d N(rist, @A@1, p,8P-@SS3 9. T(ytor, The a*es o)Jesus, @AB4, p, @@S-@@<r .d ;ep(e, UD %4, ,. BA<.1G43 J. Zun=rl S. Bd(d, MDMT @. p. <1B.<P1 %M. M%!A%# QJn ebr., 6dne este ca Du*ne.euU+ - un riTnin al lui MicD si Mnal. EsZ nlrel2 . @@ "%sa5e dir Biblie, din cF Dl*i uu s buuri de o aten&ie *ai deosebit7, celelalte )iind a*intite doar Jn trecere. E-cep&ia o )ace ] Jngerul Mihal&, care Jn literatura pseudogra)(7 este pri0it ca patronul &i *i5locitorul lui %srael Q@ Enoh GSLB3 8ALP1O. Jn cartea lui DanieO, Jntr-un sens *ult *ai restrins, el este lnged pAlilor .l iud2ilor, 8 li atdr, de p2ncolul puterii pIgJne a Zreciei Ki a 'ersiei Q@GL@O Ki este nu*it cu 6una din c7peteniile cele *ai de sea*7+ &i 60oie0odul 0ostru+ Q@SL@<, G@O. Jn aceast7 capacitate, se potri0eKte )oarte bine a)ir*a&ia Q%uda AO c7 el a )ost arhanghelul care 6se J*potri0ea dia0olului &i se certa M%T=E=T

cu el pen"u Eupd lui Moi]+, ael tue #iter al poporului tiu Du*ne.eu c7ruia t-a 0orbit un Jnger Qpbh2bl MhanO ,2 MDcle siMi Q"aprele PL<4O. Mih,n Mi apare h Apc @GLP, unde oi ] tp8 .a . )a.ut rl.boi tr cs tnpolriE balauului, RT.i RW, ch.rl1, studie in tlr Ap2aly"2, @A@<, p. @B4@1@. J.D.D. M%#$A QJn ebr. *il(I, 6s)at+O- @. "iica lui !aran Qr1t2le lui a0tU*O W s]r rui .hor Qc)l @@@GAO, copni ei stu M)ioEDW d nl)tle ln Z2n. GGLGS K.ur*. Rebeca a )ost nepoata ei QZen. G4L@B, G4L4PO. G. /M dintre ele circi nie ale lui TelomEd, din sdintia lui Malre, "ihiice 2# nu au aFt nici D )rate, dnd &ara a )ost J*p7r&it7 ii s-a dat &i lor o natDiT Q *,"e G1L<<3 GPL@3 <1L@r5 @1. rP<O. J,D.D. M%#$;M. sdir sub )oru %r=8. cultntul 1te o denaturare Qsau o )or*7 alternati07O a nu*elui unei .eit7&i na&ionale a ]a*oni&ilor. R7d7cina de ba.7 a cu0Jntului, *l(, ne d7 posibilitatea s7 identi)ic7* trei )or*e biblice ale aceluiaKi nu*e, Q*il(o*, *at(7*, *JJJiJcO. Despre Solo*on se spune Jn @ T*p. @@LB c7 r=a casetont cu o Deiasg dooii ti s-. du +dupL Milco*, uriciunea a*or&i&ilor+, losia a d7rJ*at Jn7l&i*ile pe care le-a ridicat Solo*on pentru acest .eu Qltap. G<L@<O. in cite2 paele din 0t tnsa, i))ieul nole( p8ta s7 se re)ere la o 5ert)7, a&a cu* este ca.ul Jn niKte inscrip&ii )enicierte QpuniceO din A)rica de . Anu*ite pasa5e din 9T pot )i interpretate Jn sensul c7 oa*enii Ki-au trecut copiii prin )oc, ca o 5ert)7 Q*ole(O. TotuKi, Jn alte pasa5e re)erin&a 0i.ea.7 o .eitate. Q] MA#$AM, ] MoEcO Ats/;ZlA)l,, :". Albright, ir)tMloT` dd th. "digion a) hro4 @As<, p. @1@-ls3 DA. Ap-Tho*as Jn ';TT, p. GP@3 E# de 9au-, Studiss in ;td Testa*ent Sacri)ice, @A14, p, BG-AS3 A-R.:.Zreen,Tne Role o) !Fnan Sacri)ice in theAncient earEast, @AP1. J.A.T. M%%la. cer tui 1,dt dintre *rile o"l2 ionie de pe V1b de 0 , Ariei Mici. A lnltorit c si enEu co*ercial, iar Jn secolele al 8-lea, al P-lea &i al 1-lea J.d.$r. a Jnte*eiat *ulte colonii Jn .ona M7rii egre &i a a0ut de ase*enea legaturi cu Egiptul. "araonul 8 .du o 5ei)i h tdplll din Mil2t, dupi 0ido.ia de %a Meghnbo5ei)i din 1S< #d.cr QG lnp, G<LGA3 G crcn. <BLGS K.ur*.O. #ocuitorii Miletului s-au J*potri0it e0pasiunii %idiei, iar Jn 4AA J.d.$r. au ini&iat re0olta ionic7 J*potri0a 'crsie#, dar oraKul lor a )ost ni*icit Jn 4A4 tn.cr. ,n p.ri1da lui de *aE pZp2ntaie Miletul a )ost reKedin&a pri*ilor )ilo.o)i greci Thales, Ana-i*ander &i Ana-i*enes, dt &i a lui !ccataeus, cronicarul. 'rodusele lui de lJn7 au )ost renu*ite Jn Jntreaga lu*e. Dups dithg8 lui de crtrc p2"ni oElul a 1uldit nulZ ]nihberi iar clad 'arei %a 0i.itai Q"apr. GSL@B3 G Ti*. 4LGSJ locuitorii lui tr7iau Jnc7 Jn u*bra trecutului glorios. %n 0re*ea aceasta el )7cea parte din pro0incia ro*an7 a Asiei si, datorit7 Jnn7*olirii portdui lui Qerl.i u lac h in(iorul etuluiO prin 14[ M%t.ET depo.itarea alu0iunilor transportate de tiuO Maean-dcr, Miletul a dec7.ut din punct de 0edere co*ercial. ; iEiptie glstd hn rinele a*)itetului de pianl arat7 locul care le era re.er0at e0reilor Ki oa*enilor 6te*7tori de Du*ne.eu+. M.l ..McM. M%#;. Toponi*ic deri0at de la 0erbul *ate, 6a )i tlin+, =a hpld=. 2uidrul 1te )olZir tr Jud, AL1, GS pentru a dese*na un loc /ng7 Sihe*, 6casa lui Milo+, pbbahil o )onare"3 dar 2te util5..r ln pli,=cip2l .u pri0ire la r terusalilr ude ln nod diddr 18 pane din oraKul iebusi&ilor, c7d e-ista de5a pe 0re*ea lui D.0id QG Ss. BLA _ % c"n. @@L<O. %dd a1ta a )st E.idit d. Solo*o. Vr lnp, AL@B, /L @PLGP, ,",pAt. tura+ despre care se 0orbeKte aici este poate cu totul altce0aO, aceast7 re.idire )7cJnd parte din progra*ul s7u de Jnt7rire a J*p7r7&iei &i a )ost re.idit Jnc7 odat7 dup, 8 d.un sle d 5ueAtate, c#ad Eahir e pr2grt2, p.ntru inE.ia oiriann e $ro,. <G.BO. Aer 0erset este interpretat de unii pn sensul c7 Milo ar B )1t D alt n*2 p2ntu ln88a etate a lui D.0i4 dar 1re )Zne plauibil 2 el se ] rc)e %a u sistDr Qte terase care consta din pere&i de re&inere Jn spatele c7rora se turna p7*Jnt pJnI la ni0elul lor. /n ase*enea siste* de terase a )ost descoperit de Mathleen Menyon pe 0ersantul de E al Dealului ;phel din %erusali*. Aceste terase au asigurat spa&iu pentru construirea de locuin&e pe panta dealului. Milo *ai este *en&ionat ca locul Jn care %oas a )ost o*nt QG llnp. lGLGoO. l)i "adre de obiei Milo prir nu*ele A(ra, dar aceasta a )ost o structur7 a Maca-b2ilor, '1tu o 1ug1tie d pri0i2 r. titul d2 8trstruc&ie indicat prin ter*enul *iRl1, 0e.i aAR!%TE$T/RA. B%B#%;ZRA"%E. J. Si*ons, Jerusalent in the ;ld +testa*ent, @ABG, p. @<@-@443 M.M. Menyon, Digging up Jraler, @AP4, p, @SZ@S<. T.$M. M%#;STE %B. cu0=llirt gr. 1tc Qebetnosrng, it cel latin elee*osyna. $u0Jntul grecesc are sensul de *il7 care are ca re.ultat a5utarea celui s7rac cu bani sau bunuri. $u toate c7 nu este *en&ionat Jn *od e-plicit Jn 9T engle., *ilostenia este i*plicit pre.ent7 ca o e- presie a co*pasiunii Jn pre.en&a lui Du*ne.eu. A a0ut o ,usB dublsL QaO Esnhl=a tlb1ici a 0i.ut 8* pasiunea ca un senti*ent care trebuie *ani)estat de o persoan7 cu un co*porta*ent ideal Qc` Deut. @BL @@O3 QbO 'rorocii au considerat *ilostenia ca un drept pe ce pot s,,i rElae cei b lEei,

Din )u.iunea acestor doua concepte s-a n7scut Jn perioada intertesta*ental7 ideea de neprih7nire care se ob&ine prin *ilostenie, cane este e)icace Jn anularea 0ino07&iei p7catelor, ca o asigurare a )a0orului din partea di0init7&ii, Jn 0re*e de neca. c`,'s, @@GLA3 Dan. 4LGPO. eprihinirca Ki *ilostenia au )ost 07.ute uneori ca ter*eni sinoni*i, aKa cu* este ca.ul Jn i5or, dai lucrul acesta nu prea poate )i 5usti)icat nici cu 9T ebraic &i nici cu T grecesc. Dup7 Jncetarea 5ert)elor, *ilostenia pare s7 )i ocupai pri l le "in8 lndatorilile relisioe .le d. reilor, Jn )iecare oraK e-istau colectori care distribuiau *ilostenii de dou7 )eluri, &i anu*eL bani colecta&i Jn 0istieria sinagogii Jn )iecare .i de sabat pentru s7racii oraKului, si *Jncare &i bani pri*i&i Jn )ar)uria de colec&ii. 6De aceea, nici un ucenic nu ar trebui s7 locuiasc7 Jntr-un ora& unde nu e-ist7 ntd o cutie pentru *ilostenie+ QSanhedrin @PbO. Este se*ni)icati0 )aptul c7 Jn 9T )oarte rar g7si* ur*e de cerKetori care cerKesc Jn s"adl Q8i toturi @ sad, Gi<1L 's, @SAL@;O. r]. 4@L@ poate )i interpretat nu nu*ai ca un Jnde*n la *ilostenie, ci de e)t8 2 u 5ul*lnt de a Nlere%i p1onal irte8t de ei sVeci, %sus nu a respins *ilostenia ca pe ce0a care nu are nici o 0aloare Jn c7utarea unei rela&ii de p7rt7&ie cu Du*ne.eu, d a subliniat necesitatea de a a0ea *oti0a&ia corect7, 6Jn u*ele Meu+. El a *ustrat bine)acerile din 0re*ea #ui care se )7ceau Jn *od ostentati0 QMat. 1L@-4O. Jn ,i].ta priMra, priM ales8 a 8r Elu5itori s-a )7cut pentru a asigura distribuirea corect7 a *ilosteniilor3 ne0oile celor s7rad au )ost satis)7cute Q"apt. 4L<G, <4O3 &i )iecare credincios a )ost Jnde*nat s7 aduc, b lri* .i a )ie.lrei sapuhrni o patte din hitd lui 8 d ne dat celor tleiWi Q"apr @@L<S3 Ron. @B.GB=GP5 l col @1L@4O. 6Milostenia+ este unul Kt acelaKi lucru cu 6nepri-h7nirea+, nu pentru c7 *ilostenia Jl )ace pe o* Jndrep tVtit QRor <4O, d pentru .l e 8sdtuie o acti)t corect7 pe care, Jn ochii lui Du*ne.eu, $el carene d7 toate lucrurile toc*ai Jn scopul acesta, aproapele nostru are dreptul s7 ne-o cear7 QE)es. 4LG8O. $SAR$%E3 TpA%%TAS%E. r$oMpASru r.O J.D,D. M% $%/ A QJn ebr. SeDer, 6)alsitate+, 6a*7gire+3 Q(Esi7bO, 6*inciun7+ sau 6lucru a*7gitor+3 Jn gr. pseu-dos &i cu0intele JnruditeO. Jn esen&7, o *inciuna este o a)ir*are a unor lucruri despre care se &tie c7 sJnt )alse, cu scopul de a induce Jn eroare pe cine0a QJud. @1L@S, @<O. Scriitorii biblici au conda*nat se0er )or*ele gra0e de *inciun7, de e-., acelea care a0eau ca scop s70irKirea unei )raude Q#e0. 1LG-<O sau cele care atr7teau dupn ele o cond.lFre erEitl 8e,r. @A@@BO ei *7rturia prorociior )alKi Q%er. @4L@4O. Mindunile pot R Dpri8e pri, o0int2 Q'd. 1L@AO, prin ndDr .# 0ia&7 Q's. 1GLAO, prin eroare QG %es. GL@@O, sau printr-o )dn=, )arsi a Elisbi QRon, @LGBO. ,rcen au pn0it *induna ca pe o e-presie speci)ic7 a principiului r7ului Q;sealGLlO. Minduna a )ost inter.is7, JntrucJt pentru conKtiin&a *oral7 lui %srael ea era ce0a 0rednic de a0ersiune Q'ro0. @ALGGO, datorit7 e)ectelor ei antisociale Q'ro0. G1LG8O, Ki, *ai presus de toate, JntrucJt erainco*patibu7 cu natura di0in7 Q u*. G<L@AO. %sus a declant c, sat1E de tatll hi)tiunnor S* 8L 44O. ;rice )alsitate este inter.is7 Jn co*unitatea creKtid Qcol. <rAO. Min&irea este caracteri.at7 Jn di)erite *oduriL r7spunsul e0a.i0 al lui $ain QZen. 4LAO, )alsitatea inten&ionar7 a lui laco0 QZen. GPL@A[, interpretarea greKita a lui Zheha.icu pri0ire la st7pJnul lui QG J*p. BLG@-GPO &i JnKelarea practicat7 de Anania Ki Sa)ira Q"apt. BL@-@SO. Minduna este p7catul lui Anticrist Q@ %oan GLGGO Ki tot= ei e lac din oi*tun, u ohicci Ti p(d n)ntui8 eteEd QApe, G@LGPO. @ Sa*. @1LG nu 5usti)ic7 *induna oportun7. Mai degrab7, Du*ne.eu a sugerat un *oti0 pretins pentru 0i.ita lui s.*u.l l, Betl2en Vi prcrd nu . )ct obligat s7 di0ulge scopul real pe care @ -a a0ut. Din nou, @ lhp. GGLGSG< ihplict )aptuL ce D>))iet a p.*i. A4G unsu un subtre)ugiu ca 5udeca ta #ui dreapt7 sB-i )ie aplicata lui Ahab. Jn pasa5e cu* este Zen. @GL@S-GS, este dar c7 a*7girea nu este Jng7duit7 Ki nidconse*nat7 ca un ]ndu de* de ll*t. Q= ADE9AR.O B%B/;$R-A%%E. JolD Muay, 'ittcipld o) $on dat #ABP, ap. 1i !D%J, <-, !. c.)tl*nr, UD T A, p BA4.1o<i /. 8..,d, !. $. #inl, %DM%% G, p. 41P-4P4. A.". M% EE %# $et7&enii nnpiriJi2i Ma=nr, 2e sa de. blbt din ln Jn S9 Arabiei Qtn p.rt1 de a Cere= lui de dri.iO, in prinnl nildi, td.$r. *2#e 1b a.eia al uui lrib c a d*nit doniMnt inEun sbt despre care Kti* din inscrip&ii c7 s-a )or*at cu capitala ia fa*aFu, Jn 5urul anului 4SS H.d.$r. Aceast7 J*p7 r7&ie a )ost )oarte acti0a Jn stabilirea leg7turilor co*erciale cu , a0Jnd colonii de-a lungul dru*ului de pe coasta M7rii RoKii, care ducea spre 'alestina. $ea *ai bil "uta elonie a )st =Dedan. Mai ri.iR i, secolul JntJi H.d.$r., Main a )ost absorbit7 de e-pansiunea 0ecinei ei din partea de Saba Q]?EBA, PO, iar coloniile ei si-au pierdut identitatea de colonii ale hitr*ilo,. u 1te s(u daca l*2le ac1ta apare unde t BiblD cu tee cn ii ceretiton ai Sdipturilor Jl 07d pre.ent Jn Jud. @SL@G Q*aoni&iiO3 Jn @ $ron. 4L4@ Qa4 +8ionie+5 in G crcn, GSL@ QaEtui .ie *ni,O3 h G crcn, G1@P Q*onitiO3 Wu tr l.n GL* _ *. PLBG QMehuinO. QrMAo , riRAsliO.

B%B#%;$B=A%@,. J .A.Mogorery, ,4rabia and lhe <ib@e, @A<4 p- 1S-1@, @<<-@<<, @<$.@445 S. M aD Ancient Se*itic $i0ili-atioiu, @ASP, p. @84-@A4. T.$.M. M% ER%T/# t% ME%LA#E#E, sceu istoriei 0T este aKa nu*ita 6Se*iluna )ertil7+ Qadic7, Mesopota*ia, Siria, 'alestina Ki Delta iluluiO. $J*piile alu0ionare ale Tigrului Ki Eu)ratului Ki 0alea iluiui nu con&in dedt )oarte pu&ina piatr7. Este ade07rat c< rc p.ne a ahi"dui din Aeilia prc0ine dint-o ariere d2 piar] de lirsB M1ul3 si *i Dista o rVnn de piL"a lJng7 /r, la2re sn lrcrat D ln antichitate Jn aceste 07i, *aterialul care s-a )olosit cel *ai *ult pnnu sroEuWi au tZt cedni.ile de lut QZ2n. @@L<5 E-od. @L@@-@43 BLP-@AO. %n partea de &i E, 6Se*iluna+ este *7rginit7 de un sir de *un&i Jnal&i Ki cresta&i, care sJnt alc7tui&i din rod de *ulte tipuri si 0Jrste. #an&ul de *un&i este bogat Jn *inerale Ki acestiacon&in *inereuri de aur, dgint opru, citor, plub Si )ie. h pa.tea de S ] Jnal&7 un co*ple- de rod 0echi printre care a**tirn granitul, dicritul Ki por)irul. Aceste )or*a&iuni se Jn-tind dea lungul deKertului de E, Jntre nul il Ki Marea R.Aie, dea cF.hul 5uct.Lti de s a 'a#E/lei siMi ti ln 4 Jn platoul dahic. ln die din reile acestea se g7seKte aur, argint, )ier, turcoa.7 Ki alte pietre se*ipre&ioase, J*preun7 cu piatr7 de construc&ie de *ulte )eluri. #a de si8i W de plarod Arabiei s lnrinde desertul Transiordaniei Ki al 'alestinei. Aceste deKer-lurisJnt alc7tuite Jn principal din roci eretaceo Qcalcar ti <1ieO, dar D.ne d2 d E a loid.ndui srp2rior slnt .one unde se g7seKte ba.altul 0ulcanic *ai nou. M% ER%T/# D% ME%A#E#E %. Ma8lel2 rc *ebllce a. $re*etide $,2lMele e grs2tre din dbuddth Jn calcanl din .ona respecti07 Ki Jn pietriKurile )or*ate din aceste rod calcaroase. $re*enele este o piatr7 dur7 cu gra-nula&ia )oarte )in7, care nu poate )i .gJrJiatI cu o la*7 de olel. 'Zb t pr.lnd.t prin perllie Wu prin pre si 2, p.rh . obdne o nuchie riier8, cele Mi 0echi unelte t7ietoare pe care tea )olosit o*u, au )ost )7cute din cre*ene. ;*ul din epoca de piatr7 a )7cut din aceast7 piatr7 cape&i de s7ge&i, d7l&i, r7.uitoare Ki cu&ite, Ki a continuat s7 )ie )olosit7 *ult si Jn epoca bron.ului. Se)ora, so&ia lui Moise, Ki-a t7iat J*pre5ur )iul cu s culit de De=r8 QErod. 4LGsO. cretunele este *en&ionat Jn Scripturi ca un si*bol al durit7&ii, al in)le-ibilit7&ii Ki al statorniciei QDeut. 8L@B3 's. @r4L<i h. BSLPi Eh. <LAO, b. 'iatra Depd. de c)iiri5le alu0io*re ale Mspohiei W ale Egiptului de 5os, e-istau din abunden&7 re.er0e de piatr7. Jn Egipt, calcarul Ki gresia au )ost la Jnde*In7 ln piedile din du iar <ra.inn, dionnrl Ki alte piet 0ulcanice se g7sesc Jn a)lori*entele de la supra)a&7, Jn 'alestina, calcarul Ki gresia se pot g7si pretutindeni Jn &inutul deluros, iar ba.altul se g7seKte Jn partea de E c*duitinutul sup.rior al lonleului, Ris%E ti ,idicarea unor pietre uriaKe Jn neolitic a )ost Jnceputul %roirnor in cdierele de piatr, Ai ir nire. cal2rul " prelucrea.7 uKor, )iind destul de *oale, si )ost )olosit pentru s7parea de re.er0oare Ki de *or*inte, Ki pentru corotun8 as2lo. de ape S2r. GL@<L Mat. G1LPo3 %od GL1O, $u0in tul 6alabastru+, aKa cu* este )olosit Jn Mat. G1LP, ] relerB la .alcir QcdboEr de 2lciul, o piani nult roi duri dNit alabstul ensl2d Qsruai de calauO. c Mar*ora Aceasta este un calcar cristalin cu gr7un&ii )oarte )ini, de obi.ei de cul8re albs su cl*, '8t2 d ] rc. su striat7 cu ner0uri roKii sau 0er.i. $ea *ai bun7 *arnord p.nd siatui din o.ientul Apbpiat pro8d din '7ros QMinoaO, dar ea se g7seKte Ki pe coasta de 9 a c,ltulu5 sue., ln part8 de S a cMiei W in Asiln, la E de rtul Tigru, tn @ $ron. GALG se a*inteKte despre 6*ar*or7 alb7 *ult7+ Ki sar putea s7 )ie 0orba despre o piate de calor e-bas, din pirde acld, )t a )1t lustruit7, dar luJnd Jn considerare c7 Jn 0re*ea lui Da0id Ai a lui solo*on o*24ul a )1t de*ltar ini2 i0 W ertesi0, dte posibil 2 e8stl ltr*ori si )i )ct adusa p2 8e dir lu. Mctrle Vl ritndttul ordiM ln Vl2E au )1r )olZite pd)t5palele retale esteL aur, cupru Qbron.ulO Ki )ierul. Aurul este pri*ul *etal *en&ionat Jn Scripturi mZen. GL@@O, iar dup7 aceea este asociat de regul7 cu argintul, cel7lalt *etal pre&ios al antichit7&ii. %bate *etalele *en&ionate *ai sus se pot g7si Jn stare pur7 Ki aKa au )ost ele )olosite pentru pri*a dat7. Deseori argintul este JntIlnit aliat cu aud. Dtr'n p.rioada in oe sau )olZit *talele Jn stare natural7 pur7, Jn Special pentru podoabe $AR%E W% MEW[EW/Z#RD, din anori*enrele de la supra)a&7 au )ost separate .7c7*intele de cupru, dar hinditd prcpri,-.( d n(put la o datl )2tu tin= purie Ki cu *ai bine de @.SSS de ani Jnainte de A0raa*, Jn /r se a5unsese la un stadiu a0ansat al prelucr7rii 84< M% EruT%# A% META%E%5 acestui *etal Qnu Jns7 &i a *inerituluiO. $on)or* celor spuse de RJ. "orbes Q)detallurgy in AntiDtiity,

@ASS, p. GAPO, 6este cert c7 Jn antichitate sa practicat )iecare procedeu de *inerit pentru a ur*7ri straturile cate con&ineau .7c7*inte de cupru, JncepJnd cu *ineritul de la supra)a&7 &i pJn7 la s7parea de galerii in panta *un&ilor. Dar detaliile cu pri0ire la *inele din antichitate suit pu&ine+. Mineritul pentru g7sirea turcoa.ului &i a cuprului a Jnceput probabil Jn ti*pul pri*ei dinastii a Egiprului lA 8 <.SSS #d,$i # MaehaE% g s8br .l-(hadi1 b pa8 de 0 a Muglor Si,Ei i,r tr Arabah, la Ti*na, s-au g7sit *7rturii care ne arat7 c7 Jn perioada dinastiei Ra*ses Qsec. al @<-lea #d.$r.O. egiptenii prelucrau cuprul pe scara *are. ,n *inele din Egipt au )ost g7site pu&uri de peste <B *adJnd*e. YRinele, 0entilate de pu&uri, au )ost s7pate Jn panta dealurilor, iar tn tunelele )oarte largi au )ost l7sa&i nnpi e r. spri5ine], bolb, #a Jnceput au )ost )olosite unelte de piatr7, dar *ai tirau s-au )olosit adt uneltele de bron. cJt Ki de piatr7. 'entru despicarea rocilor se )oloseau pene &i )ocul, iar .7c7*lntul era separat prin .drobire, sp7lare &i alegerea cu *ina. Topirea se )7cea de obicei prin Jnc7rcarea unei anu*ite cantit7&i de *inereu de cupru *7cinat )in &i a )lu-urilor Qo-i.i de )ier, calcar sau cochilii de scoici de *areO J*preun7 cu *angal, prin partea de sus a unui cuptor, care era deschis7, deasupra unui )oc de *angal. 'e *7sur7 ce *inereul se topea, globulele de cupru se prelingeau spre partea de 5os a cuptorului care era Jn )or*7 de pJlnie. ggura care se )or*a deasupra cuprului era tras7 Jntr-o groap7 special construit7 pentru .gur7 pJn7 era Jnc7 Jn stare lichida, iar lingoul de cupru se scotea din cuptor de Jndat7 ce se solidi)ica. 'entru a putea )i )olosit la turnarea Jn )or*e, lingoul trebuia retopit Jntr-un creu.et. $reu.ete &i *o0ile de .gur7 se g7sesc Jn *ulte aKe.7ri antice. 'entru transportul .7c7*intelor s-au )olosit coKuri si pentru eli*inarea surplusului de ap7 s-au construit canale de scurgere. Traducerea pe care o )ace Mo))at pasa5ului din %o0 G8L@-@@ ne pre.int7 un tablou 0iu al *ineritului din antichitate. a. Aurul Acesta se g7seKte %n stare nati07, de obicei aliat cu argintul, %n di)erite cantit7&i. Este e-tre* de *aleabil &i ductil &i nu-&i pierde ludul. Aceast7 proprietate a )7cut sS )ie acceptat ca &i *aterial pentru podoabe cu* ar )i salbele &i inelele, chiar &i de c7tre o*ul din epoca de piatr7. S-a prescris ca aurul s7 )ie )olosit pentru cele *ai i*portante piese de *obilier din cortul JntJlnirii construit Jn 0re*ea lui Moise QE-od. GBO &i Jn Tte*plul construit de Solo*on Q@ J*p. 1O. Metalul acesta se g7sea din abunden&7 *ai ales %n alu0iunile din partea de E a deKertului Egiptului, si este posibil ca la ieKirea lor dra Egipt israelipisa )i luat cu ei cantit7&i Jnse*nate. Alte surse de aur cunoscute #u*ii antice au )ost coasta de 9 a Arabiei, *un&ii din Ar*enia &i 'ersia, partea de 9 a Asiei Mici &i insulele di, Ma", Ege. cuind .urd a dsD u n55lo. *onetar de sea*7. b. Argintul Acesta este e0aluat ca )iind cel deal doilea *etal pre&ios dup7 aur, cu care este de *ulte ori asociat Jn Scriptur7. %n at*os)er7 pura nu-&i pierde luciul &i poate )i lustruit pJn7 pri*e&te luciul oglin.ii. De obicei este e-tras din sul)ura de plu*b care se g7seKte sub )or*7 de *inereu QgalenaO, dar se poate g7si &i Jn. stare nati07. Jn ti*purile biblice argintul se g7sea %n can-

JteonKtruirea unui cuptor de topit cupru la Ti*na. Accesul aerului era sigurat prin partea de 5os3 prin deschiderea unui ori)iciu se per*itea scurgerea .gurii topite ast)el c7 *etalul topit r7*tnea tn partea de 5os a cuptorului. $uprul era apoi recuperat prin des)acerea cuptorului Ra*esside. c, @GBS td.$r. M% %

/t7&% atJt de *ari JndJ procesele de e-trac&ie &i puri)icare trebuie s7 )i )ost cunoscute de la o dat7 )oarte ti*purie. %ere*ia Q1LGA-<SO )oloseKte *eta)ora procesului nereuKit de puri)icare a plu*bului &i a argintului pentru a ilustra re)u.ul poporului de a )i ascult7tor de Du*ne.eu. Resursele de argint se g7sesc Jn aceleaKi locuri ca &i plu*bul, &i anu*e, Asia Mica, insulele din Marea Egee, #aurion Jn partea de S a Zreciei, Ar*enia Ki 'ersia, &i < sau 4 locuri Jn partea de E a deKertului Egiptului. c'tu*bul Acesta apare Jn Scriptur7 nu*ai in cJte0a liste de *etale. Este )olosit tn *od oca.ional ca table pentru inscrip&ii Q%o0 @A3G4O. d. $upru QBrot0ad, Ala*aO tn E* 8LGP, cu0Jntul ebr. nehole& este tradus prin 6cupru+ tn 9A, dar in toate celelalte locuri unde *ai apare cu0Jntul, aceeaKi 0ersiune Jl traduce cu, .ala*7+. Bron.ul nu este *en&ionat in Scriptura, dar a )ost )olosit tn *od curent Jnainte de perioada patriarhala QA0raa* a tr7it pe la *i5locul epocii bron.uluiO. De aceea, 6ala*a+ din Scriptur7 poate )i oricare din cele trei Qcupru, bron., ala*7O, e-ceptJnd )aptul c7 ala*a ade07rat7, un alia5 de cupru &i .inc, a a5uns s7 )ie )olosita la o dat7 ulterioar7. Este posibil ca ter*enul ebr.has*a[ din E.ec. @L4, Q9A, R9 ihihli*bai@+3 9SR 6bron. str7lucitor+O s7 se re)ere la ade07rata ala*7. 'ri*ul *etal care sa )olosit tn *od obiKnuit a )ost niprul *ai *ult sau *ai pu&in pur, cu toate c7 *etodele de producere a lui ne arat7 c7 de obicei con&inea anu*ite i*purit7&i, iar Jn cele din ur*7 a )ost oht=lut ri prcdu delWsat ala5ul d5ntre ct4ru &i cositor Qbron.ulO. Se cunosc t)te0a ca.uri de utili.are a ala*ei Qcupru &i .incO, produs7 probabil accidental pJn7in5urul anului GS td.$r., cJnd ro*anii au Jnceput s7 o produc7 pentru baterea *onedelor. Minereul de cupru care apare la supra)a&7 con&ine niKte carbona&i colora&i 0iu Jn 0erde si albastru3 aceKtia erau )olosi&i ca 0opsea pentru ochi sau pentru colorarea e*ailului bl albastru. Este posibil ca Jnc7l.irea accidental7 a acestor *inereuri s7 )i dus %a producerea cuprului- u a0e* nici o *7rturie care s7 spun7 c7 tn Egipt cuprul ar )i )ost )olosit in *od obiKnuit Jn stare nati07, cu toate c7 a )ost )olosit Jn aceast7 stare Jntr-o )a.7 *ai ti*purie a industriei cuprului din 'alestina. Minereul de cupru era SIrg r7spJndit Jn 5urul 6Se*ilunei )ertile+ tu Sinai, Jn Madian, Jn partea de E a Egiptului, Jn Ar*enia, tn Siria &i 'ersia, &i desigur Jn $ipru, insul7 care J&i trage nu*ele de la acest *etal. $uprul a )ost )olosit pentru o su*edenie de scopuri. 'e lJngI utili.area lui Jn $ortul JntSnirii Ki Jn Te*plu, au *ai )ost ))lcute din el articole de u. casnic cu* ar )i lighene, ulcioare, idoli, instru*ente *u.icale, precu* &i ar*uri, oglin.i etc. $ositorul este *en&ionat Jn Scriptur7 nu*ai Jn listele de *etale, tn antichitate a )ost deseori con)undat cu plu*bul. 'rin a*estecul unui *ic procenta5 de cositor cu cuprul se ob&ine bron.ul. Datorit7 )aptului c7 deseori cositorul se g7seKte J*preun7 cu cuprul, probabil c7 bron.ul s-a ob&inut pentru pri*a dat7 Jn *od accidental. Minereul care este un o-id greu Ki de culoare Jnchis7, casiteritul, era scos Jn principal din nisipul alblilor )lFDle d )t din *inA, c* au tet de alt)el scoase &i celelalte *etale, pJn7 Jn 0re*ea ro*anilor. `.)ierul $a.urile utilitarii )ierului ta ti*purile str70echi sJnt rare &i oca.ionale, dar chiar &i Jn aceste pu&ine ca.uri cunoscute )ierul a )ost )olosit nu*ai tn stare pur7, cu* se g7sea Jn unele )rag*ente de *eteori&i. Aceasta este poate e-plica&ia c7 este *en&ionat atJt de de0re*e Jn Zen. 4LGG, pasa5 care 0orbeKte despre 20eninelt2 c. ap24in 1d "rto.d. cu nult anterioare Jnceputurilor Epocii )ierului. "lerul a )ost e-peri*entat cu *ult Jnainte de posibilitatea con)ec&ion7rii unor unelte din el, c7ci aceasta depindea de succesul ob&inut Jn producerea unui *etal cu propriet7&ile o&elului, !eri&/ au )ost pri*ii care &tt* c7 au )olosit )ierul Jn *od constant, cu toate c7 la scar7 redus7, iar dnd J*p7r7&ia tor s-a destr7*at3 acest *eKteKug s-a r7spJndit *ai departe. "ilisenii l-au adus Jn 'alestina, iar israeli&ii ou 07.nt c7, din acest punct de 0edere, ei sJnt Jn de.a0anta5 )a&7 de aceKtia QJud. @L@A3 @ SInt. @<L@A-GGO. Echilibrul a )ost restabilit ta ti*pul do*niei lui Da0id &i a lui Solo*on Q@ $ron. GALPO. "ierul se g7sea din abunden&7 al7turi de cupru Jn 9alea Arab7, Jntre Marea Moart7 &i Zol)ul ADaba. g7c7*intele de )ier b cantit7&i *ari Jn 5urul 'alestinei &i se g7seau ling7 Mt.$ar*el, %n M-tii !er*on, tn S9 Madianului, &i Jn partea de E a desertului din Egipt, tn Siria, Jn $ipru, pe $oasta M7rii egre a Asiei Miri &i Jn insulele din Marea Egee. "aptul c7 atit cuprul ctt &i )ierul puteau )i scoase din *in7 tn teritoriul care era la Jnde*Jna lui Solo*on de lJngI E.ion-geber a )ost literal*ente o H*plinire a celor scrise tn Deut. 8LA. oteTl 1te ,.ldoMi tn 0A b G s8. GGL<B Q-'s. @8L<4OL %o0 GSLG43 %er. @BL@G, dar cu0Jntul ebraic este cel )olosit pentru cupru &i bron. QnehoeetO3 ta *od corespun.7tor, 9R traduce cu 6ala*7+ iar 9SR, *ult *ai precis, cu 6bron.+. Bts#%;ZlA"ts, R J. "db1, M.tdtuAt ii Anti4-ai&y, @ABS3 #. :oolley, l`r o) tht $aldees, @A<83 :A Ruysch Qed.O, The !oty #and, AntiDuity and Sur0i0al, %%, G-<,@ABP3 T. loF, Die Mineralia der Juden, @A<B3 A. #ucas Qed, J.R. !arrisO, Atci=ent Egyptian Materials and %ndustries, 4,@A1G3 A, Zuillau*e, 6Metallurgy in the ;ld Testa*ent@@, 'Ef, @A1G, p. @GA-@<G3 !. !o-dges, T-hnology in the Ancient :orld, @APS3 9. Te-thenberg, Ti*na, @APG3 R.". Tytecote, A !iitory o) Metollurgy, @AP13 Jane :aldbau*, "ro* Bron-e ta tron, @AP8. AA

JJRu. M% %. /n popor che*at de lere*ia, ca J*preun7 cu Aiarat &i A&chena. s7 porneasc7 la r7.boi J*potri0a BabilonuluJ Q%er. B@LGPO. Mini&ii, al c7ror teritoriu se Jntindea la SE de #acul /r*ia, sJnt *en&iona&i %n *od )rec0ent Jn te-tele din sec. A-P #d.$r. Asirienii i-au do*inat pJn7 tn anul 1P< #d.$r., dnd controlul asupra lor a)ost preluat de *e.iQ0. G8O. )n lu*ina celor spuse de lere*ia, este interesant s7 obser07* c7 Jn 1@1 J.d.$r., *ini&ii au )7cut o coali&ie cu asirienii, )oKtii lor du&*ani, J*potri0a Babilonului Q$ronica babilonian7O. 'robabil c7 au )ost al7turi de Zuti &i de al&i *unteni %a capturarea Babilonului tn B<A #d.$r, DJ.F= 84B M% %T M% %T. QSnebr, *tnrt)&O. Men&ionat Jn Jud. @@L<< ca punctul pJn7 la care a Jnaintat %e)ta dnd a %n0adat lnutul lui rtun. EMbiu Qonon. t. @<GO dd cn Jocul acesta se a)la la cap7tul unei iute naturale care ducea de la %ordan spre &inuturile *untoase dintre Rabat-A*on QA**anO Ki !esbon. u se cunoaKte Jocul cu preci.ie. Este posibil ca E.ec. GPL@P s7 )i Scut alu`ie la acelaKi loc3 dar $ornill Ki al&ii au corectat cu0tntul, traducJndu-@ prin 6condi*ente+ V%$$, ad loc.O. J'./.#. M% / %. in Bibtie slnr iolcib o serie de ter*eni ebr. ara*. &i gr. )olosite Jn Biblie ca s7 descrie acri0itatea h *tur, ri ln brorie a DFeTului et 0ir %n e0anghelii sJnt traduse prin *ai *ulte cu0inte cu* ar )i, 6*inuni+, 6*iracole+, 6se*ne,+, 6)apte *7re&e+, 6puteri+. Ast)el, de e-e*plu, cu0Jntut ehr. *Ipe&, a c7rui eti*ologie nu o cunoaKte*, este tradus Jn 9SR rrin WinuZ+ Q#oa, PLA3 's. PaL4O, Jnin8 Qdc e-., E-od.PL<3 Deut. 4L<4[ Ki 6se*n+ $de e-., @ J*p. @<L<, BO. cu0intele )olZit d. traduAtorn *sZ.i pistr,8.7 lin general, deKi nu Jn )iecare ca. particular, trei sublh52ri de bed al2 .u0intclor orisbal2, A.2re. caracteri.ea.7 acti0itatea lui Du*ne.eu ca )iindL @. Distincti07, *inunat73 calit7&i e-pri*ate prin deri0atele Jn ebraica a r7d7cinii pi, 6a )i di)erit+, %n special participiul nipla=;& Qde e-. E-od. @BL@@3 los. <LsO, prin te)rend .l*. ,Laar QDd, 4LG-<3 1GPO si trin el sr, d1 Qde D= "apt, 4L<S3 Ron, tBL@AO. G. e*aipo*enit7, caracteri.at7 prin putere3 calitate e-pri*at7 prin cu0Jntul ebr. ))b/rI Q's. @S1LG3 @4s34O W prin cu0Jntul gr. .lrr8ir Qde D., Mar. @@LGS3 $al. <LSO. <. rrgtd, ]*in8ti23 caliEE e-priMd prin cu0Wnt e1r. 1t Qde D,, D. @4.@@3 e*, AL@SO ri de cu0Jntul gr. se*eion Qdee-., %oanG3ll3 <LG3 "apt. 8L1O. ,a Mirurlle Ut ordinea *tual[t 'oarte *ulte con)u.ii Jn ce pri0eKte subiectul *inunilor au )ost cau.ate de incapacitatea oa*enilor de a reali.a c7 Scriptura nu )ace o distinc&ie clar7 Jntre constanta pro0iden&7 su0eran7 a lui Du*ne.eu Ki ac&iunile Sale indi0iduale. $redin&a Jn *inuni JKi are locul Jn conte-tul unei concep&ii despre lu*e care pri0eKte Jntreaga crea&ie ca )iind continuu dependent7 de acti0itatea sus&in7toare a lui Du*ne.eu &i supus7 bi5 #ui Eu0el)t QcJ col. @L@1,@PO. lb.re ele tiei aspecte ale acti0it7&ii lui Du*ne.eu - *inune, putere, se*ni)ica&ie Y sJnt pre.ente nu nu*ai Jn ac&iunile speciale ale lui Du*ne.eu, ci Jn Jntreaga ordine creat7 QRo*. @LGSO. $Snd psalnustul cJnt7 )aptele *7re&e ale lui Du*ne.eu, el trece repede de la crea&ie %a i.b70irea %ui (a2l dir Esilr Q'". @<BLZrGO, lh lo0 BLA.@SL ALA-@S, cu0Jntul nipl7=d& se re)er7 la ceea ce a* putea nu*i 6e0eni*ente naturale+ Qc). Js. 8L@83 E.ec. @GL1O. AKadar, dnd scriitorii Bibliei se re)er7 la )aptele *7re&e ale lui Du*ne.eu, nu se poate spune c7 )ac distinc&ie Jntre acestea Ki des)7Kurarea nor*al7 a e0eni*entelor din natur7 pe principiul cau.ei care st7 ta ba.a lor, JntrucJt ei suit Jncredin&a&i c7 toate e0eni*entele sJnt cau.ate de puterea su0eran7 a lui Du*ne.eu. "aptele distincte ale lui Du*ne.eu scot )n e0iden&7 caracterul acti0it7&ii lui Du*ne.eu, aoela de a )i di)erit7 Ki superioar7 acti0it7&ii o*ului &i cu arit *ai *ult acti0it7&ii idolilor, de a )i caracteri.at7 prin putere, re0elJndu-# pe El Jn natur7 &i Jn istorie. Descoperirea, s7 .ice* a&a, a #eg7turilor cau.ale dintre di)eritele pl7gi din Egipt, repetarea opririi ape lor %ordanului sau cunoaKterea cresdnd7 a *edicinii psihoso*atice nu pot Jn ele s7 contra.ic7 Jn ele Jnsele a)ir*a&ia biblic7 care spune c7 i.b70irea din Egipt, intrarea Jn $anaan Ki 0indec7rile pe care le a )7cut $ristos au )ost lucr7rile *7re&e ale %ui Du*ne.eu. 6#egile naturale+ sJnt descrieri ale acelui uni0ers Jn care Du*ne.eu este Jntotdeauna la lucru. u*ai datorit7 unei denatur7ri )ilo.o)ice ne5usti)icate sJnt ele pre.entate ca )iind lucrarea unui siste* Jnchis prin care acesta se autosus&ine sau ca )und decrete rigide ale unui Du*ne.eu care a reglat uni0ersul ast)el Jndt acesta s7 )unc&ione.e ca un *ecanis*. /nii )ilo.o)i &i teologi au sus&inut c7 )acerea de *inuni este inco*patibil7 cu natura Ki cu scopul pe care Jl are Du*ne.eu. El este Al)a Ki ;*ega, E% cunoaKte s)JrKitu[ de la bun Jnceput. El este $reatorul care a dat a)ar7 tuturor lucrurilor nestingherit de 0reun nea5uns al *ateriei pree-istente. El este $el neschi*bat. Atunci, de ce trebuie ca El s7 6Se a*estece+ Jn )elul Jn care se des)7Koar7 lucrurile Jn

ordinea natural7U Aceast7 obiec&iune ba.at7 pe caracterul lui Du*8u e natre din iepacitate de a t42lDe h0V&7tura biblic7 la Du*ne.eu, care nJ-# pre.int7 ca un Du*ne.eu 0iu Ki personal. %*uabilitatea #ui nu este aceea a unei )or&e i*personale ci este credincioKia unei 'ersoaneL ac&iunea Sa creatoare a dat naKtere unor creaturi Jn.estrate cu si*&ul responsabilit7&ii pe careElJe tratea.7, nu ca pe niKte p7puKi, ci ca pe niKte persoane care poart7 chipul #ui. Minunile sJnt e0eni*ente cane pun Jn lu*in7 Jntr-un *od dra*atic aceast7 natur7 0ie Ki personal7 a lui Du*ne.eu, care este acti0 Jn istorie nu ca un si*plu Destin ci ca un R7scu*p7r7tor care JKi *tntuieKte poporul Ki-@ Jndru*7. ; Jn&elegere *ai deplin7 a c7ilor Jn care lucrea.7 Du*ne.eu poate s7 ne arate c7 unele e0eni*ente care au )ost considerate unice nu au )ost decJt niKte e0eni*ente naturale nor*ale. ; ast)el de cunoaKtere, Jns7, nu poate e-clude Jn *od logic niciodat7 e-cep&ionalul Ki e-traordinarul. DeKi nu e-ist7 o discontinuitate radical7 Jntre *inuni &i 6ordinea natural7+, aKa cu* au pretins cei care au )ose a)ect7ri cel *ai *ult de scepticis*ul din .ilele noastre cu pri0ire la aoest subiect, este clar c7 Scriptura 0orbeKte despre *ulte e0eni*ente care sJnt e-traordinare sau chiar unice Y aceasta raportat la ni0elul general de Jn&elegere a naturii pe care Jl a0e*. %%. Minunile &i re0ela&ia Dac7 socoti* c7 obiec&iile apriorice cu pri0ire la relat7rile *iraculoase nu sint 0alabile, r7*Jne totuKi s7 ne Jntreba* care este rolul precis pe care aceste e0eni*ente e-traordinare Jl 5oac7 Jn autore0elarea total7 a lui Du*ne.eu Jn istorie. Teologii care se situea.7 pe o po.i&ie *ai ortodo-a s-au obiKnuit s7 pri0easc7 aceste e0eni*ente ca )iind Jn pri*ul rind niKte se*ne care Ji autenti)ic7 pe prorocii &i pe apostolii lui Du*ne.eu Ki ln pri*ul rtrd p. 'iuld #ui Mul. Mi te,n dtttii liberali au sus&inut c7 relat7rile *iraculoase din 9T Ki din T au acelaKi caracter ca Ki relat7rile *iraculoase 141

care sJnt atribuite .eit7&ilor p7gJne &i prorocilor acestora. Arabele puncte de 0edete nu reuKesc sa trate.e 5ust toate aspectele rela&iei dintre relat7rile *iraculoase &i autore0elarea lui Du*ne.eu. Minunile nu sJnt pur &i si*plu o autenti)icare e-tern7 adre0eSgei a o parte esen&iala a ei, aJ c7rei scop ade07rat a tost si este acela de a produce credin&7 %n inter0en&ia *tntuitoare a lui Du*ne.eu %n cei care crea.d]d a. Minunile )alse %sus a re)u.at Jn *od constant s7 dea oa*enilor un ]seran din cer, s7 )ac7 *inuni inutile Ki spectaculoase, nu*ai pentru a le garanta c7 Jn07&7turile Sale sJnt ldedrate, sinpla 8pacitlte de a l8 sd2l de ni. nuni nu ar )i )ost tn nici un ca. o ast)el de garan&ie. E-ist7 re)eriri )rec0ente atit Jn Scriptur7 cJt Ki tn alte scrieri cu pri0ire la *inuni care au )ost )7cute de oa*eni care se J*potri0eau scopurilor lui Du*ne.eu Qc` D2ut, @<LG-<3 Mat PLGGL G4LG43 G ltr. GLD Apd. @<L@< D.t*.3 @1L@43 lALG;O. Retu.d d.a )d nhui nu*ai de dragul lor *archea.7 o deli*itare cla r7 Jntre *inune biblie ii elr@1ul g]ral de h4*dagd cnirlta. Q'o0ariri nir8llMe n.2d.O Este de* de nen)i*t )aphn ., t)tnul ie1 care dinEe toli terenn biblici ] aprcpie cEl Mi nult de nuan&ele pe care Se are cu0Jntul 6*inune+, este )olosit Jntotdeauna Jn T tn asociere cu se*eion, pentru a sublinia )aptul c7 se re)erea nu*ai la *inuni cu totul ieKite din co*un. Singura e-cep&ie o )ace citatul din9T pe careul g7si* Jn "aptele GL@A Qdar c). "apt. GLGG[. "alsd *inF ] distine e i#ninFa addcratl prin )aptul c7 *inunea ade07rat7 se potri0eKte cu Etul EEladei. Ea s srMtiar, o cu.Vtinlele pe care credinciosul le are de5a cu pri0ire la Du*ne.eu, chiar &i tn ca.ul cJnd adJnceKte aceste cunoKtin&e. Ast)el, %srael trebuia s7 resping7 orice *inuni care )i neag7 p. Doruul QDe, t. @<LG<O W tot dupA siteriut acesta pute* discerne corect Jntre relat7rile *iraculoase din e0angheliile canonice Ki po0estirile ro*antice sau anu*ite a)ir*a&ii ridicole pe care le g7si* tn scrierile apocri)e &i Jn hagiogra)ice *edie0al7. b, Minunile Ki credin&a Hn)7ptuirea *inunilor are ca scop adIncirea Jn&elegerii pejcare o are o*ul eu pri0ire %a Du*iie.EnrMuiunile stnt *odul dra*atic al lui Du*ne.eu de a le0or bt celor care au urechi sa audIi (elatanle nuraculoasedie ocupa Jndeaproape de credin&a celor care le obser07 sau s elor 1re D.nicipn la .le Q4 E-od. @4L<@3 @ lnp. @sL<AO oi de ddinla elor 1rc # E aui sr 0or citi Mi ttj.iu d1pre 2le ;1n GoL<Z<@O. trc a c7utat credin&7 la oa*eni, ca o reac&ie corect7 la pre.en&a &i la )aptele #ui3 credin&a a )ost aceea care 6a Jns7n7toKi+ pe unii, care a acut distinc&ie Jntre si*pla crea&ie a unei i*presii &i trans*iterea re0ela&iei lui Du*ne.eu, care aduce *Jntuire. $redin&a celor care participau tn e0eni*entele e-traordinare, este i*portant s7 obser07* c7 nu era o condi&ie necesar7 a unei *inuni, tn sensul c7 Du*ne.eu nu ar )i Jn stare s7 ac&ione.e )7r7 credin&a o*ului, tn spri5inul punctului de 0edere care sus&ine acest lucru se dtea.7 deseori Marcu 1LB, dar %sus nu a putut )ace lucr7ri *ari Jn a.aret, nu datorit7 )aptului c7 necredin&a oa*enilor l-ar )i li*itat

puterea -Marcu ne spune c7 El a 0indecat totuKi cJ&i0a bolna0i .8lo . ci *i d.8eb, pennu c, nu a putut lcpe M% / % prcporddui8 8lo "u ru a putut )a.e ltririle 8 Jnso&eau E0anghelia #ui, JntrucJt oa*enii nu erau preg7ti&i s7 accepte 9estea Bun7 pe care le-o aducea p@ &i nici 'ersoana #ui. "acerea de *inuni pentru *ul&i*i sau pentru sceptici era %nco*patibil7 cu *isiunea #uiL tn acest sens El nu a putut )ace *inuni Jn a.aret. c. Minunile Ki fi0)*ul /n 1pe.t ddr de "*rat - p1ate dpNtul priuipal - al *inunilor este acela c7 acolo unde e0eni*entul este de a&a natur7 JneJt poate )i Jncadrat Jn Kablonul e0eni*entelor naturale Qde e-e*plu, unele pl7gi din EgiptO, )aptul c7 acele e0eni*ente 0or a0ea loc este pre.is de Du*ne.eu tri*isului S7u ori prin tri*isul S7u Q., t1. <LPL@<3 @ #np. @<L@-sO, di ] la la porunca sau Jn ur*a rug7ciunii unui tri*is Qc`. E-od. 4L@P3 u*, GS383 @ J*p. @8L<P3 <8O3 uneori este *en&ionat7 atJt pre.icerea e0eni*entului cJt Ki porunca de a a0ea loc Qc). E-od. @4O. Acest aspect sublinia.7 din nou leg7tura dintre *inuni Ki re0ela&ie, Ki dintre ninui W $ul#tul 8toi al lui Du)uau. d MonarAe ctuio# ole tttiei socn ; alt7 leg7tur7 Jntre *inuni Ki re0ela&ie este aceea c7 ele se concentrea.7 Jn 5urul *o*entelor cruciale ale istoriei sacre. "aptele *7re&e care do*in7 istoria sacr7 sllt tbi0i8 de la MaM Rosie Wi %n0ieE lui crist2. 'ri*a este punctul cul*inant al con)lictului lui %srael cu ,8otr ri cu ren E8ipnlri QErcd. @GL@G5 *. <<L4O, id a dou repc.inrl p8td culnlTnt al lucr7rii de r7scu*p7rare a lui Du*ne.eu tn $ristoe &i 8nnictd cu t8td pure8 c.lui rnu. Miasile Bu de ase*enea loc Jn *od )rec0ent tn ti*pul lui !ie &i a lui Elisei, cJnd %srael era pe punctul de a c7dea Jntr-o toblsEliel apo1h.le Qc`. @ Q41a%lhp. @AL@4O3 d.r,a ti*pul SnFre-sur7rii %erusali*ului din 0re*ea lui E.echia QG J*p. GS3 @@O3 Jn ti*pul e-ilului QDan. pais)*O3 Ki tn pri*ele .ile ale lucr7rii *isionare creKtine. %ll. MrnW# ln od lbtalErt /nel2 studii de pe o poritie lileBlLl a ninsilor ).c o distinc&ie pronun&at7 Jntre *iracolele din T, tn spe 2ial ele in)iptuit2 de Do*d %rE:i )i el2 din 0m AtJt criticii cei *ai radicali Ki cei *ai conser0atori au ar7tat c7, Jn principiu, po0estirile *iraculoase ori stau ln picid2 di 8d tote )trpulrAn*5ia cV ninulne dir T snrt 8i )tdibile atunci cJnd sJnt pri0ite prin pris*a psihologiei *ode*e sau a tnedic)nei psihoso*atice nu ia Jn considerare *inunile naturale, aKa cu* a0e* de pild7 *inunea de la nunta din $ana &i potolirea )urtunii, 0indecarea instantanee a bolilor organice Ki a *al)or*a&iilor &i Jn0ierea *or&ilor. u a0e* nici un *oti0 aprioric s7 consider7* c7 %sus nu Sa )olosit de resur sele *in&ii u*ane Ki ale spiritului u*an de care se )oloseKte in pre.ent psihoterapia3 dar alte pasa5e %n care a0e* relat7ri *iraculoase ne poart7 tn do*enii care sJnt in a)ara ra.ei de ac&iune a psihoterapie,, acolo unde preten&iile 0indec7torilor spirituali nu sJnt spri5inite cJtuKi de pu&inde obser0atori *edicali cali )ica&i. E-ist7, totuKi, do0e.i care ne dau dreptul s7 pri0i* *inunile Jn)7ptuite de $ristos &i cele )7cute Jn u*ele #ui 8 1ird di)e.it2 d2 ..@. din 9T. Dac, nEintc Du*ne.eu l7cea lucruri *7re&e prin puterea Sa transcendent7 &i le descoperea slu5itorilor S)ii sau ti )olosea e4P M% / % oca.ional pe aceKti slu5itori ca agen&i ai unor ast)el de )apte, %n %sus noi sJnrera con)runta&i cu Du*ne.eu Jnsu&i Jntrupat, acti0 Ki nestingherit, dispunJnd de o autoritate su0eran7 ,n lu*ea care este 6a #ui+. $Jnd apetoui au Eut lu.=iri ciBilare b Fle #ui ei au ac&ionat Jn puterea Do*nului cel Jn0iat3 cu care ei erau Jntr-o leg7tur7 inti*7, aKa Jndt "aptele apostolilor continu7 relatarea aceloraKi lucruri pe cane %sus a JnceputL s7 le )ac7 &i a aceloraKi Jn07&aturi pe care le-a dat %sus Jn pri*a parte a *isiunii #ui Qc). "apt. @L@O. 'rin )aptul cI sublinie* pre.en&a &i ac&iunea lut Du*ne.eu Jn $ristos, noi nu neg7* continuitatea lucr7rii #ui Jn cursul e0eni*entelor prin care Du*ne.eu a co*unicat *ai Jnainte cu lu*ea. Din lista lucr7rilor pe care Do*nul le *en&ionea.7 atunci clnd r7spunde Jntreb7rilor puse de %oan Bote.7torul QMat @@LBO, cele *ai *inunate, 0indecarea leproKilor &i Jn0ierea *or&ilor, au paralele Jn 9i3 *ai cu sea*7 Jn lucrarea iui Elitei. $eea ce este re*arcabil este rela&ia integral7 care e-ista Jntre lucr7rile Ki cu0intele lui %sus. ;rbii J&i cap7t7 0ederea, sur.ii aud, Ki Jn acelaKi ti*p E0anghelia este propo07duita celor s7raci Ki prin ea li se d7 celor ne0oiaKi spiritual 0edere spiritual7, puterea dea au.i$u0Jntullul Du*ne.eu Ki de a u*bla pe calea lui Du*ne.eu. Din nou, )rec0en&a *inunilor de 0indecare este cu *ult *ai *are Jn perioada T decJt tn oricare alt7 perioad7 a 9T. R)echiul Testa*ent pre.int7 *inunile una dte una Ki nu ne d7 nici o indica&ie cu pri0ire la posibilitatea e-istentei altor *inuni, neconse*nate. E0angheliile &i T Jn general, a)ir*7 in repetate r)n-duri *inunile descrise Jn detaliu nu repre.int7 decJt o *ic7 parte din nu*7rul celor care sau )7cut. #ucr7rile )7cute de %sus se deosebesc clar de altele prin *aniera sau *odul tn care au )ost Jn)7ptuite. Jn

)elul Jn care %sus S-a ocupat de cei bolna0i &i de cei poseda&i 0ede* o not7 de autoritate inerent7. Dac7 prorocii au )7cut *inuni Jn u*ele lui Du*ne.eu Ki dup7 ce s-au rugat lui Du*ne.eu, %sus scoate de*oni Ki 0indec7 cu acelaKi aer de de&in7tor al unei puteri legiti*e cu care rosteKte porunca de iertare a p7c7toKilor3 Jntr-ade0Si, El= a legat inten&ionat cele dou7 acti0it7&i in&reeleL pe+aceea+de 0indecaresi aceea de iertatie QMarcu GLA-@@O. tn acelaKi ti*p %sus a subEuat )aptul cI lucr7rile #ui au )ost )7cute Jn dependen&7 per*anent7 de Tat7l Qde e-., %oan BL@AO. Echilibrul intre autoritatea inerenta Ki dependen&a s*erit7 este se*nul unit7&ii per)ecte dintre natura di0in7 &i cea u*an7. Jn07&7tura T cu pri0ire la naKterea din )ecioar7, cu pri0ire la Jn0ierea Ki la Jn7l&area lui %sus sublinia.7 noutatea a ceea ce a )7cut Du*ne.eu Jn $ristos. E% a )ost n7scut dintr-o )e*eie din arborele genealogic al lui A0raa* Ki Da0id, dar dintr-o )ecioar73 al&ii au )ost Jn0ia&i din *or&i dar au *urit iar7Ki3 El tr7ieKte 6Jn 0ad+ Ki S-a Jn7l&at la dreapta puterii. Este ade0Irat c7 Jn Jn0ierea lui %sus, ca Jn nici o alt7 *inune indi0idual7, T SKi Jnte*eia.7 Jntreaga structur7 a credin&ei Qc` @ $or. @BL@PO. Aces] e0eni*ent a )ost unic, *arcJnd triu*)ul #ui decisi0 asupra p7catului Ki al *or&ii. Minunile Jn)7ptuite de apostoli Ki de al&i lideri ai Bisericii din perioada T au la ba.7 solidaritatea lui $ristos cu poporul S7u. Acestea sJnt lucr7ri )7cute Jn u*ele #ui, ca o continuare a tot ceea ce a Jnceput %sus s7 )ac7 &i s7-i Jn0e&e pe oa*eni, Jn puterea Duhului pe care El #a tri*is de la Tat7[, E-ista o leg7tura )oarte strJns7 Jntre aceste *inunile Ki lucrarea apostolilor de a depune *7rturie cu pri0ire la 'ersoana &i la lucrarea Do*nului lor. Minunile )7cute de ei constituie o parte a procla*7rii J*p7r7&iei lui Du*ne.eu, nu un scop %n ele Jnsele. E-ist7 Jnc7 discuri, cu pri0ire ta a)ir*a&ia eI acest rol al *inunilor s-ar )i li*itat la epoca apostolic7, a0Jnd Jn 0edere necesit7&ile acelei perioade. 'ute* Jns7 spune cel pu&in c7 *inunile din perioada T sau deosebit de cele care au ur*at dup7 aceea perioada datorit7 leg7turii lor i*ediate cu "iul Jntrupat al lui Du*ne.eu, cu re0ela&ia dat7 atunci Jn plin7tatea ei. De aceea, Jn ele Jnsele ele nu ne dau *oti0e s7 pretinde* ca alte *iracole s7 Jnso&easc7 distribuirea ulterioar7 a re0ela&iei, din care acestea )ac parte integranta. B%A/;$RA"%,, Esre tDpZibil d, erulEdo ati chiar Ki o selec&ie a lucr7rilor repre.entati0e din lite ratura )oarte bogat7 care s-a scris cu pri0ire la *ulte aspecte ale acestei te*e a *inunilor. #ucr7rile de *ai Jos repre.int7 punctele de 0edere discutate *ai bus Kl ne 0or )urni.a de ase*enea puncte de re)erin&7 pentru un studiu *ai pro)undL D.S. $ai*s, The "ault that Rtbeh, @AGP3A.Richardson,TTieMinic%eStorieJo`t`te Zaspels, @A4@3 $.S. #eFis, Miracles, A 'reli*inaiy Study, @A4P3 E. Ki MX. MelJer, Miracles in Dispute, @A1A3 $.".D. Moule Qed.O, Mi*desL $a*bridge Studies in t(eir 'hilosophy and !istory, @A1B. M.!.$ M%%%A$;#E E MT / % M%RAASA, M%nB. `8te dou, curtrre 1iit tn o.d natural co*ple*entare unul cu cel7lalt Q%oan <LGAaO &i se g7sesc Jn acelaKi conte-t Jn Js. 1GLB3 %er. PL<43 @1LAL GBL@S3 ,<Lll3 A".. rBLG<. +R1..3 niretui J 0ocea *iresei+ Jn aceste 0ersete stnt paraleele cu 6strigatele de bucurie Ki de 0eselie+ Ki ilustrea.7 conceptul bogat al bucuriei con5ugale despre care Biblia 0orbEte a* de d.. Qde a,, p4 @G<3 pb0. ,i ctrr.O. tB, 4GLB l7rgeKte aceast7 se*ni)ica&ie aKa JncJt s7 includ7 o co*para&ie dintre rela&ia u*an7 Ki bucuria lui Du* ne.eu pe care o are pentru poporul S7u %srael, care este pri0it ca Ki *ireasa #ui Qc) %s. B4L13 %er. GLG3 <LGS3 E.ec. @1L83 G<L43 ;sea GL@1O. Aceasta *eta)or7 preg7teKte calea pentru alu.iile pe care le )ace T cu pri0ire la Biserica, &i anu*e c7 ea este Mireasa lui $ristos, Jn special Jn epistole QG $or. @@LG3 E)es. BLGB-GP, <@ K.ur*.3D), Apoc. @ALP3 G@LG3 GGL@GO, $on)or* acestui tablou, Do*nul este Mirele di0in care-?i caut7 cu dragoste Mireasa &i care Jncheie un leg7*Jnt cu ea. u pute* spune cu e-actitate dac7 aceast7 alegotu. a lui cri1c Ki a BiB2icii deild sVu nu 3in Jn0737turile lui %sus. /nii neag7 interpretarea alegoni.. a pas5uru5 din Ma8i GsL@.@G sub tud0d- c, Mesia nu este pre.entat Jn 9T Ki Jn literatura rabinilor ca un Mire V0e.i J, Jere*ias, TD T4, p. @SAA-@@S1, Ki The 'arables o`Jesus E.T. @AB4, p. 41O. Dar, pe de alt7 parte, a0e* *7rturia lui Marcu GL@A-GS Qc). Mat. AL@B3 #uca BL<4-<BO, care ne arat7 cI ter*enul Mire a )ost )olosit de Do*nul nostru ca un ttdu *esianic &i corespunde )elului Jn care El a )olosit persoana a treia atunci cJnd a 0orbit despre Sine ca despre 6"iul o*ului+ Q0e.i, 9. Taylor, The Zospel according to St. Mar(, @ABG, ad loc.O. Acest lucru este con)ir*at *ai departe 84A M%TRT dac7 este acceptata o alt7 0ariant7 a 0ersetului Mat GBL@, 6au %eKit Jn Jnrirapinarea *irelui &i a *iresei+, aceast7 0arianta este atestat7 de do0e.i )oarte 0echi &i i*portante Q0eri A!. Mc eile, The $oapet tainiJng to St. MauheF, @A@B, ad %oc.3 ".$. Bur(itt,.`rs <S, @AGA, p. G1P-GPS3 T:. ManKon, The Sayinp o)Jaus, @A4A, p. G4< K.ur*., care )ace o sugestie interesant7 &i plau.ibil7 pentru a e-plica identitatea

*ireseiO-9e.i, de ase*enea, loan <LGAb pentru loan Bote.7torul, ca 6prietenul Mirelui+, adic7 un ca0aler de onoare QJn ebr. i7)btnO, care a Jndeplinit rolul acesta Qc). @ Mac. AL<AO. El a )ost agentul *irelui care a aran5at c7s7toria &i a 5ucat un rol i*portant Jn des)7Kurarea )esti0it7&ilor c7s7toriei, aKa cu* )ac &i Jnso&itorii *irelui la care se re)er7 Marcu GL@A, QA9O. B%B#%;ZRA"%E. 'entru un studiu co*plet al 6de*nit7&ii de Mireas7 a Bisericii+, 0e.i $. $ha0asse, TTte )iride o)$hrist, @A<A. 9K.i, de ase*enea, A-%sa(sson, M)l*uge and Ministry in the eF Te*ple, @A1B3 JJ\. Sa*pley, And the %:o Shall Beco*e ;ne !esh, @AP@. R.".M. %R%ASMA. cu o singarV d.elde Soel GLGSO cu0tntul este )olosit Jn 0a pentru a descrie un *iros par)u*at sau pl7cut. $u0tntul este caracteristic unei 5ert)e Ki Jn acest conte-t este )olosit speci)ic pentru a descrie e)ectul pe care-@ are 0ia&a unui credincios asupra se*enilor lui QG $or. GL@B-@13 9SR, 6aro*a+, 6par)u*+O. Jn E)es. BLG este )olosit Jn leg7tur7 cu Jert)a lui $ristos Q0sh, Jert)7 de *iros pl7cut+O. Jn alte dou7 locuri Jn care apare, &i unde se re)er7 la pierderea gustului QMat. BL@<3 #uca @4L<4O, cu0uitul )e .luie # iBipiditate e, %a nelbuitrtl. $eea ce este Jns7 co*un tuturor ca.urilor este asi8 inplicit a c1nrl,=, a c.ractdului dislircti0 sau a t7riei cu acest cu0Jnt. $tnd nu e-ist7 nici o 6*ireas*7+, Jnsea*n7 c7 ti lipseKte ce0a poporului lui Du*ne.eu sau )elului Jn care acesta se Jnchin7 lui Du*ne.eu. $.!.D. M% AM. Q"ntu pD1i.trg, re.i =MAR#AO. @. "iica lui A*ra* Ki a lui lochebed, Ki sora lui Aaron &i Moise Q u*. G1LBAO. E-ist7 un consens general c7 ea este cea care @-a ur*7rit pe copilaKul Moise care plutea * b7ncu&a de papur7 &i a reco*andat-o pe *a*a ei casI-i )ie doic7. $u0Jnrul 6prorocit7+ a )ost )olosit ca s7 o descrie Jn calitatea ce o a0ea de a 8ndFc llt8le Zrcilor. daEuile rl i*ul de la ud7 atunci ctnd au s7rb7torit trecerea M7rii RoKii QE-od. @BLGS K.ur*.O. Miiia* &i Moise s-au r7.0r7tit J*potri0a lui Moise, ( presupune din cau.7 c7 acesta s-a c7s7torit cu )e*eia eubpeanc7, dar realitatea a )ost c7 ei erau il0idilsi pe "nsclia 8re o deDn2 el, Jld8ta di0inn a 8it p1te Mina* si a a denit l2r*2sd. Moise a *i5locit pentru ea &i ea a )ost curi&it7, dar a )ost scoas7 a)ar7 dh tabaii ti1pVl1 de Dapte ,ile Q *. @GO, A nuit la$adeK &i a )ost Jngropat7 acolo Q u*. GSL@O. Biblia nu hilte)te ninic 8 pri0i)t la 0ia" ei de cdinicie, dar tradi&ia rabinic7 spune c7 a )ost soda lui $aleb &i *a*a lui !ur. G. Jn genealogia pe care o g7si* Jn $ronici, e-ist7 o Miria* care este pre.entat7 ca )und )iica unui copil d. al lui r*, din 1dind, hi %uda Q@ crcE 4L@PO. M.B. ruStA. E.te ts" aui po"r di, a1la Mic, din perioada preelenistice, )7r7 a )i Jns7 o unitate politic7 Jn perioada istoriei clasice Ki, de aceea, nu a putut )i identi)icata cu preci.ie. A )ost aKe.ata Jntr-un &inut deluros &i H*p7durit, pe a*bele p7r&i ale dru*ului principal din care ducea de %a 'erga* la $y.icus, un oraK aKe.at pe coasta M7rii Mar*ona, o regiune care se Jntinde de la grani&a "rigiei Jn 9 pJn7 la $apul Troa. Troa Jnsu&i, J*preun7 cu Asos Ki cu alte cJte0a state de pe coast7, Ki chiar 'erga*ul, pot )i considerate ca )7cJnd parte din Misia. A )ost regiunea de a pro0inciei ro*ane a Asiei 'a0e, a a5uns Jn p7r&ile de E ale Misiei, trecJnd prin "rigia spre Bitinia Q"apt. @1LPO, cJnd a )ost ab7tut din dru* Ki )or&at s7 treac7 pdn Misia Qu <O spE n8, unlnl 'bb.lil o tut, 'rin partea de S a regiunii. EAJ. M%SRB";T-MA%M QJn ebr. *)ir=pI&-*ay)*O. lihita pi,, u.de i. unnldt %s1el pe dut*oi lui dnd ia ,s p. )u, la apele T la M4a f8. @@LWi s8ila de s a Sidonului Q@1, @<L1O. DacAs )1t dnlnrl srtncos nu*it Rosh !aniDra, Mhirbet el-Musherei)en QJn e-tre*itatea nordic7O, locul &i-a p7strat nu*ele. %nter0alul din ulti*a parte a epocii bron.ului &i Jnceputul epocii )lerului cJnd... nu este rele0ant. ;ricu*, au e-istat aKe.7ri israelite Jn partea de . Este posibil ca nul titani s7 constituie acea li*it7 Q.#;B, p. G@1O. J,',/.# M%?AE#. QJn ebr. *d7=eS, 6cel care este ceea ce este Du*ne.eu+UO. @. /n )iu al lui /.! un le0it QE-od. 1LGGO care J*preun7 cu )ratele lui El&a)an, au c7rat trupuile lui adab ti Alih 1).rl din tbird, d,,d e aceKtia au )ost o*ortti pentru c7 pJng7riser7 altarul Qrd. @S.@-BO. G- u, 8iea Bl lut Dsiel QDd. @.1,@@, 2tc.3 @ MBc, GLsAO a clrut nt* a tct slinbat b Mesac= de dtle babilonieni $Dd. @LPO. D.:.B M%T/,E E. o replblid .ntTL, a sEd din lotia &i statul principal de pe %nsula #esbos. 'lasarea sa ia JncruciKarea dru*urilor dintre Asia Ki Europa a pus deseori destinul ei politic Jntr-o situa&ie riscant7, pJn7 cJnd sub pa- ro*ana a a5uns s7 )ie considerata un supus de onoare, *ult )a0ori.at7 de c7tre ro*ani prin )aptul c7 era )olosit7 ca o sta&iune de 0acan&7. /n port capricios care era aKe.at )a&7 Jn )a&7 cu regiunea continental7 a Asiei Mid, desp7r&it de aceasta prin strJ*tori, a )7cut ca 0asul lui 'a0el care se Jndrepta Jn S spre 'alestina s7 se opreasc7 peste noapte Q"apt. GS.@4O. B%S/;Z%A">E, R, !sh1t, XE @1.G,@4@@. B-AJ. M%TRk Q9A3 in ebr. *Inepe&O. /nul din obiectele de

J*br7c7*inte sacr7 a *arelui preot. Dup7 )elul Jn care este )olosit 0erbul ebr. tn Js. GGL@B, se crede c7 era un )el de turban Q9SRO Jn)7Kurat tn 5urul capului. Este descris7 Jn E-od. G8L43 <1-<A. 'e ea se purta 6placa de aur curat a cununei J*p7r7teKti+, iar aceast7 plac7 da 8@a0.t, d cu0inrele +snrt DoMulul= QTod. e4A M%TRk <ALG4, <S il*.O. A<rcn a ,8to la uule tut $/0. 8LAO Ki Jn giua isp7Kirii Q#e0, @1L@4O, Scoaterea *itrei era un se*n de ringuire QE.ec. G4L@PO &i de Eutti. Qrs. BL4BL d @SL1O si a )ct tn nod speci)ic inter.is7 *arelui preot Q#e0- G@L@S-@GO3 c) +bonrele) Q0AO s, +r.u)iit2+,1@ QEod. GsL4S3 GALAO Q*igba=;&O preo&ilor in)eriori - ast)el Jndt E.echiet QG@LG1O proroceKte despre scoaterea *itrei datorita nelegiuirii lui %srael, iar gaharia Q<LBO a 0edepelosua Jn0eK*Jntat cu ea Qs7nS?O ca un se*n al cur7&eniei lui spirituale &i al accept7rii lui de c7tre Du*ne.eu. ReJnnoirea Jn cele din ur*7 a lui %srael este pre.entat7 <i*bolic prin #pnil ci lr*2l 1re n*it 5 niEd J*p7r7teasc7+ Qdiade*7O Jn *ina lui Du*ne.eu QJs. 1GL<O. 'J9.B. M%TRBDA% Q+dar de Miiia+, 4r, l*inn b lsi. $igr.-lat.iMithridates+O, @. 9istiernicul lui $ir, regele 'ersiei, care Jn B<1 J.d.$r. i-a dat Jnapoi lui ?esba&ar 0asele s)inte con)iscate de ebucadne&ar din %eru sali* QE.ra @L8O. G, /n o)icial persan Jn Sa*aria, unul dintre cei care au scris Jn ara*aic7 lui Arta-er-e protestJnd J*potri0a re.idir7 .idurilor %erusali*ului QEFa4LPO. B.".!. M%^EAJ# /n deal *en&ionat Jn t]s. 4GL1, tn asociere cu Ml !er*on. Se poate presupune c7 !er*onul se 0adea de pe acest deal, ca. tn care trebuie s7 )i )ost tn regiunea $alileii - obser0a&i *en&ionarea riului %ordan. %n ebr. cu0Jntul Q*ii =arO Jnsea*n7,.*ici*e+. /nii erudi&i corectea.7 pu&in te-tul din 's. 4GL1, )7cJnd din dt)itul *isir u .d5trh0, ,hic+, aluia )iind la Mutele Sion. %n ca.ul acesta, psalnustul Ki-ar e-pri*a pre)erin&a pentru Sion, nu pentru *asi0ul uriaK al !er*onului. D.".'. M%T'A, M%T'E. s2Mi)t)a de ba., a o0,rhnui este 6tu*ul de 0eghere+, sau 5oc de unde se pri0eKte+. Se citeKte *(p7 sau *hpeh Ki apare de obicei articulat. Este ce0a obiKnuit ca locurile nu*ite Jn )elul acesta, s7 se a)le pe locuri situate Jn puncte *ai Jnalte. 'ot )i distinse ur*7toarele locuriL @. #ocul unde %aco0 Ki #aban au )7cut un legIrnJnt &i au ridicat o *o0il7 de pietre Jn se*n de *7rturie QZaled, gal ed Jn ebr., sau y]gar soldat7 Jn ara*.O. Du*ne.eu a )ost $el ce a0egheat asupra lor QZen. <@L44-4AO. G. ori a.2lati la 8 g % ori 8 oraB b carad, lB E de %ordan. Articolul este )olosit atJt Jn Zen. <@L4A )h*ni=pdO, cit d h Jud. @SL@P3 ltL@@, <4. rcul apare Jn relatarea despre %e)ta. $Jnd A*on a in0adat Zalaadul, israeli&ii s-au adunat la Mi&pa QJud. @SL@PO, reKedin&a lui %e)ta de unde el a dat ordine pentru atac Ki unde sa Jntors s7-&i duc7 la Jndeplinire )7g7duin&a )IcutI Jn prip7 QJud. @@L@@, GA, <4O. /nii scriitori reco*and7 ca Mi&pa s7 )ie identi)icat cu Ra*ot-Za-laad QJ,D, D.0is, tVDa, p. 4;%O, dd sus1tia 1ie Bpins, de ",lr, Abel si de du Buir ce oEidsa ca Mi&pa este de )apt Jal ud. Este posibil s7 )ie 0orba despre Ra*at-Mi&pe sau Jn7l&i*ea Mi&pe Qtos. @<LG1O. <. 9n le i, M8b Wrle Da0id ria sdE Dlriltii pentru ai prote5a Q@ Sarn. GGL<O, probabil oraKul din .ilele noastre Ru5* el-Meshre)eh, :S: din Madaba. 4. /n loc %a poalele Muntelui !er*on Q%os. @@L<O, nu*it 6&ara Mi&pe+ sau 60alea Mi&pe+ Q0. 8O, reKedin&a he0i)ilor. $u pri0ire la eidenti)icarea locului opiniile sJnt di)erite, dar e-ist7 *ulte opinii %n )a0oarea aKe.7rii QJal at es-Subeibeh, care este pe un deal la < (* E de Banias. S. /n oraK tn cJ*pJile de 5os ale %ui %uda, *en&ionat al7turi de %octeel, #achis Ki Eglon Q%os. @BL<8-<AO, Este posibil ca acest Mi&pe s7 )i )ost aKe.at pe locul actualei aKe.7ri Mhirbet Sa)iyeh, la 4 (* E de B2it Jibrn, Bi sunr2h b @S (* de a1b. 1. /n o1t din Beni*in S1. @aLG1O. ta a8, pierea Zabaonului Ki a Ra*ei Q@ J*p. @BLGGO. Jn .ilele 5udeitorild, dtd benieid din Zhibea au rdDit E riitoarca le0itului, barbarii lui %srael s-au adunat aici QJud. GSL,, <3 GrL@, s, <O. A(i s*ud l., ader E %srael pentru rug7ciune, dup7 ce chi0otul a )ost aKe.at din nou la $hiriar-%eari* $% Sa*. PLB-1O. "ilistenii i-au atacat, dar au )ost puKi pe )ug7 Q0. P,@@O, iar Sa*uel a ridicat o piatr7 de aducere a*inte Jn apropiere, la Ebert-E.er Q0. @GO, Tot aici a )ost pre.entat &i Saul ca rege Jnaintea poporului Q@ Sa*. @SL@PO. Mi&pa a )ost locul 0i.itat de Sa*uel Jn )iecare an ca s7 5udece pe %Btul Q@ Sd. PL@1O. J*p7ratul Asa a Jnt7rit Mi&pa &i a preg7ti t-o pentru lupta J*potri0a lui BaeKa, J*p7ratul %sraelului, )oloWindu-se de *aterialele pe care oa*enii lui le-au luat din cet7)uia lui BaeKa de la Ra*a, dup7 ce Asa a cerut regelui sirian Ben-!adad W7-l atace pe %srael Q@ J*p. @BLGG3 G $ror r1L1O. DuDr nir.ict=s lro2l5hrdui de c7tre ebucadne&ar, Jn B8P H.d.$r, Zhedalia a )ost nu*it gu0ernator al r7*7Ki&ei poporului, reKedin&a lui 1ind sEbilid b Mitps QG inp. GsLGa, GsO. prciodt %ere*ia, eliberat de ebu.aradan, c7petenia stra5e-rilor, i s-a al7turat lui Zhedalia la Mi&pa Q%er. 4SL1O Ki re)ugia&ii iudei sau Jntors nu dup7 *ult ti*p Q%er. 4SL8,@S,@G-@<,@BO. #a scurt ti*p, dup7 aceea %s*ael, care era de nea* J*p7r7tesc, @-a o*orit pe Zhedalia &i Jntreaga garni.oan7 care se a)la cu el, la instiga &iile lui Baalis,

J*p7ratul a*oni&ilor. Dup7 dou7 .ile, el a *ai o*orit un grup de pelerini Ki le-a aruncat trupurile Jntr-o groap7 *are pe care a sIpat-o Asa. El i-a luat pe ceilal&i ca prin&i de r7.boi &i a inten&ionat s7i duca Jn Anton, dar a )ost J*piedicat de %ohanan Q%er. 4@L<, 1, @A,@4, @1O, %n pdioaNla de dupa Dil, apaE d2 dou7 ori u oarecare Mi&pa Q ee*.<L@B,@AO. Este posibil ca unul dintre aceste 0ersete, daca nu a*bele, s7 se re)ere la Mi&pa din Benia*in, cu coate c7 s-ar putea s7 se re)ere la alte locuri. Mipa a )1t s* 8i .dulri iiportnre, h .ilele dnd %uda Macabeul i-a che*at pe b7rba&ii lui %uda la un s)at Ki la rug7ciune Q@ Mac. <L41O, 6pentru c7 Jnainte %srael a a0ut un locaK de Jnchin7ciune la Mi)ra+. Dou7 aKe.7ri din .ilele noastre ni se o)er7 ca 0atr7 a Mi'ei - ebi s.*Fil la P h 0 d2 rsusotinl= 8AB * deasupra ni0elului *7rii &i @BS * *ai sus decJt &inuturile di*pre5ur, &i Teii en- asbeh care este aKe.at pe 0Jr)ul unui deal i.olat, la apro-i*ati0 @< (* de %erusali*. 'o0e.ile sJnt *ai puternice Jn )a0oarea aKe.7rii Teii en- asbeh decJt %n )a0oarea aKe.7rii ebi Sa*Fil, deoarece pute* s7 ne i*agin7* uKor )elul Jn care consoanele *.ph ar putea de0eni )onetic n.bh, iar *7rturiile arheologice spri5in7 aceasta identi)icare. Dac7 5udec7* dup7 *or*intele care s-au g7sit tn Jona respecti07, aKe.area este )oarte 0eche &i a )pst populat7 Jnc7 de la Jnceputul Epocii bron.ului. Se 8BS M% $AR=E paie c7 a )ost p7r7sit7 la *i5locul Ki la s)JrKitul Epocii bro*ului, dar a )ost repopulat7 la Jnceputul Epodi )ierului &i a continuat aKa Jn perioada @@SS- 4SS H.d.$r., ast)el Jndt aKe.area apar&ine perioadei Jn care .ona a )ost populata de isiaeli&i. 'e 0re*ea J*p7ra&ilor &i Jn perioada persan7, oraKul s-a bucurat de prosperitate, aKa cu* ne sugerea.7 *or*intele destul de bogate. Z7si* se*ne de prosperitate de ase*enea Jn r7*7Ki&ele arhitecturale, poarta *asi07, *ulte pu&uri si silo.uri, niKte )abrici de coloran&i, nu*eroase roti&e de )usuri, greut7&i )olosite la r7.boiul de &esut, prese de 0in &i de ulei, cera*ica, *7rgele si pietre se*i-pre&ioase, ace, br7&7ri Ki bi5uterii *etalice. %n cea dea dou tetiad, a Epan )i2rului o2.iur s-a e-ti1 dirclo de ,idun2 initiale, dd i, s. al s=l8 #d.cr a Jnceput s7 su)ere un declin. "rag*ente de cera*ic7 Jn gr. care s-au g7sit Jn sectorul *ai nou al oraKului ne sugerea.7 posibilitatea ca Mi&pa s7 )i Jntre&inut leg7tui co*ercial2 cu 1,T did .8 Mirii Ege. =re= roase epigra)e descoperite, scarabee, *inere de ul.ioe inpriMte cu liter2le MSd ti MS' Qadica, Mi, pahO, o inscrip&ie cunei)or*7 con&inJnd cu0intele i=ar (iSlati, 6regele uni0ersului+, dattnd din perioada 8S;-1BS H.d.$r., Ki o )ru*oas7 pecete purtJnd inscrip&ia ly=iaytiF =bd h*t(, 6apar&inlnd lui laa.ania, scla0ul regelui+, toate acestea atest7 i*portan&a oraKului. BB/;ZBA"E. ".M. Abel, c$osraphie de %d 'aldj .i4s, G, @A<<, p. <<4-<AS3 #;B, p4Win3 D. Diriigs, ,%,ti.p.n+, b A;%S, p. <GA<4G3 $,$, MccoVa4 T-c*adons at Teii En- asbeh, G 0oi., @A4P. J.A.T. M%*A%M. r. cel de=al doil2 1u .@ lui !an si nr%3orol lui #udi*i, ArEnini (habini a)tunini $aEhlini d $nliorini Q$a @SL1, @<3 % $rcr, @L<, @@O. R)e.i, ] A^@/ %, TABE#, &i articole pentru )iecare din cei de *ai susO. G. *israyi* este de ase*enea ter*enul ebr. Qde alt)el co*un tuturor li*bilor se*iticeO pentru Egipt. 'ent, deratii cu Dri0ire >a act n,)t, Fi rEcl'T QMu*en, <. %n @ J*p. @SLG8-GA, este posiba s7 a)ir*7* c7 pri*ul *israyi* nu se re)er7 la Egipt d la o &ar7 Musur %n SE Asiei Mici &i, deci, s7 traduce* Q*odi)idnd 0ersiunea 9SRO Jn )elul ur*7tor3 6Solo*on JKi aducea caii dh Muu W din aE QciliciaO, dd lurul .sia ar cere ca Ki *israyi* din G $ron. ALGA s7 )ie tradus ior o MEu, tu o Esipi. ,rcbabl ce 1te 8i indicat s7 "idu* nisayin cu Esipt, adt # acte pas5e dt ti ln t8te celelalte lcun din F unde sp8re cu0Jntul. 9)e.i de ase*enea '. Zarelli, Musur, Jn DBS, B, )aEiold GA, rtSg 8@. @41a@4P4i !. tarcr, ctut Mcn+, lE %r,@A1@, p. @4<.@BS. MA,M Y Jn co*para&ie cu cu0Jntul gr. cheir Qcare este \ nl*i cu cullnnn sr..n.ir cu cir* cu0inte i cu* ar )i cheiropoietos, 6)7cut cu *JinJle+O, alele doui 8inre din ebQ,, lrade in "s0 o + au Jn&elesuri )oarte di)erite, yud este tradus Jn 4te )eluri Jn RSy &i la )el Qcop, toate )iind Jnrudite l Jn&elesul de ba.7, 6scobit+ sau 6pal*7+, dintr- o +Sein7 care a0ea sensul de 6curbat+ sau, .Jndoit+, (dp \ de ase*enea nu*ele uncia dintre literele al-ului .br, pbbabil d]iind lore ei, c.rc 1te ca un $ Jntors. J*preuna cu alte p7r&i ale corpului Jn gJndirea e0reiasc7, *ina este descris7 ca &i cu* ar a0ea niKte tueln apc" autono8 Q@ s<n. G4LllO. Dat lolosirea alternati07 a e-presiilor 6puterea *ea+ Ki 6puterea *Jinii *ele+ din Deut. 8L@P, precu* &i a altor e-*ple de lEnlelisll, inrti.g )optul c7 cealsa 1e d2p.ne de a ) o .lrono*i2 abrcllir, pri* rersire )iind )7cut7 la ac&iunea indi0idului ca Jntreg, cu toate c7, Jn acelaKi ti*p, aten&ia este acordat7 tn *od deosebit supre "4ii rutrAo*le rel8nte Qconp. Mat BL<SO. $a Ki ]bra&ul, nuna QJn special *ina dreapt7O este lolZiuti 1 s sinbol al tariei si al putdii. %n 2.=l5 *Jinii, Jns7, sensul )igurati0 a *ers un pas *ai departe dccJt Jn ca.ul 6bra&ului+. 9e.i, de s-., los. 8LGS, unde yud este tradus cu 6putere+. E-ist7 *ai *ulte e-presii )oarte co*une Jn care *ina este )olosit7 ca un si*bol al puterii, de e-., Jn sau din 6*ina 0r75*aKilor+ Q's. <@L@s3 M.ic. @4L4@O, D*pobi0,, lT.ru

Qiinilor ln los si*boli.ea.7 sl7biciune Ki lips7 de hot7rJre, &i a le Jnt7ri Jnsea*7 a re*edia aceast7 sl7biciune QHs, <BL<3 Jud. ALG4O. 'ersoanele stJngace sJnt *en&ionate Jn *od speial QJud, <L@BO. tudi8a "iinilor sinboli8U-a 0iolentn Q@ %n=. @@LG1O cit si i*plorarea QE-od.AL<<3 @PL@@3 's. G8LGO, gestul indicJnd atitudinea sau ac&iunea. $u0Jntul (7p, indic/id deschiderea *Jinii, este )olosit *ai )rec0ent Jn ulti*ul sens. StrJngerea *Jinii cui0a So0 @PL<O rati)ica un a-cord, lucru care *ai era si*boli.at Ki de aKe.area n=inii uuia " 8"a elunat Qc1 G4LAO su prin ridicarea *Jinii, a&a cu* se )ace ast7.i Jn s7lile de tribunal QZen. @4LGG QRB& 6a* 5urat+, lit. 6a* ridicat *ina+O3 E-od. @PL@1O. Atingerea *Jinii unei persoane Jnse*na trans*iterea autorit7&ii, a puterii sau a binecu0Jnt7rii, *ina dreapta )iind *ai se*ni)icati07 Jn pri0in&a aceasta decJt cea stJng7, dar deseori au )ost )olosite a*bele *Jini QZen. 48L@<-@43 Deut. <4LAO. ;bser0a&i Jn special punerea *Jinilor celor care se Jnchinau pe capul ani*alului adus ca 5ert)7, unde trans*iterea autorit7&ii probabil c7 a Jnse*nat identi)icarea cu 5ert)a Q#e0. @L4O3 &i trans*iterea Duhului S)Jnt Jn T3 sau sI0JrKirea *inunilor prin punerea *Jinilor QMarcu 1L B3 "apt. 8L@P-@A3 @AL@@O. Aceasta nu este dedt un alt indiciu c7 tn gJndirea e0reiasc7, &i Jntr-o anu*it7 *7sur7 Ki Jn cea a T% a e-istat o leg7tur7 strJns7 Jntre ceea ce o bun7 pane din gJndirea greac7 Ki cea *odern7 ar pri0i ca dou7 entit7&i separate, 6trup+ Ki ru)lee. -Mon*nrd lui Attsalod+ QG s*. laLlal 1te /teritrente ,i#a lui Ats.lon+. B%B/;$M"%X. AR. Johs4% t. 9irolitr ot the %ndi0idual in the Thought o)Andent %srael, @A4A3 $. Ryder S*ith, TTie Bio)e Doctrine o`Mau, @AS@. B.;.B. Mt $ARE. Jn acest ter*en general sJnt incluse toate produele (setale Ki ani*le )olZit2 d. 8, .nh a .Si pns"a lia" n.ici a tupdui sau, %. ltr R,h.uul Tdtandt a. 'erioadele cele *ai 0echi De la lnc.lut Q11, @LGA.<SiG@@1O t1re 'l.ntele c4 )7ceau se*in&e QJn special cerealele Ki legu*ele, pro babilO pMM ti po*i5 )) a1eou iiut. i.u slu5it o*ului ca hran7, iar .ar.a0aturile &i legu*ele ca SB@ M)iVcrE hrana pentru ani*ale. $7derea Jn p7cat a o*ului a atras dup7 sine truda pentru culegerea Ki producerea hranei QZen. <L@8, G<3 4LG-<O. MJncarea din corabia %ul oe a )ost, e0ident, speci)ica hranei care e-ista la 0re*ea aceea, dar nu ni se d7 nid un detaliu QZen. 1LG@O. Dup7 potop, Du*ne.eu a pro*is c7 se*7natul &5 seceratul nu 0or Jnceta a tJt ti*pdt 0a dura p7*Jntul &i c7 toate )7pturile 0il Qpe ling7 0egeta&ieO pot )i )olosite ca hran7, darnuKisJngele lor QZen, 8LGG-AL4O. Dup7 potop, Jn 0re*ea ctnd oe &i ur*a&ii lui au repopulat p7*Jnrul, creKterea 0i&ei de 0ie QKi Jn consecin&7, be&iaO a ap7rut pri*a dat7 QZen. ALGS-G@O, b. Epoca patriarhal7 )n Egipt, 'alestina Kl Mesopota*ia, %n pri*a parte a *ileniului al G-lea J-d.$r., cerealele Ki di)erite )eluri de pline au constituit produsul principal de ali*enta&ie, mn'leurl cu lapEle ut/ b,tretune, ap4 0inul ri berea. "7r7 Jndoial7 ca triburile se*ino*ade ale patriarhilor au traitln pri*ul rJnd cu produse lactate de la tur*ele &i cire.ile lor, dar au a0ut si piine Q0e.i pro0i.iile date lui Magar, Zen. G@L@4O, iar uneori au culti0at cereale tn )iecare se.on, a&a cu* a )7cut %saac QZen. G1L@GO &i poate &i %aco0 Qc). Zen. <PLPO, uit*dt el a trebuit si cu*pere grJne din Egipt Jn ti*pul )oa*etei QZen- 4GLG,GS &.ur*.34<LG3 44L@GO. $iorba de linte Qo ciorb7 roKieO era probabil o *Jncare obiKnuit7 tn .ilele t)nd Esau &i-a 0Jndut dreptul s7u de intJi n7scut pentru o *as7 preg7tic7 din aceast7 linte QZen. G4LGA-<4O, dar cu siguran&7 c7 *ai tJr.iu a )ost Qt)e ac., G Sa*. @PLG8O. Musa)irii de onoare erau ser0i&i cu un0i&el JngiIKa t, al7turi de care *ai erau ser0ite brJn--eturi Ki lapte. QZen. @8L1-8O. 'ute* co*para ac&iunea lui A0raa* cu re)eririle din te-tele canaanite de , din /garit, care *en&ionea.7 t7ierea unui 6*iel din tur*7 &i preg7tirea lui+ sau 6cel *ai gras... ani*al pus latogr7Kare+$AAEP3p, @41,@4A,@B@O.DeKicarnea nu era parte a hranei de )lecare .i, *Jncarea preparata din cInte de 0Snat era destul de co*un7 Jn 'alestina &i Siria antic7. #ui %saac i-a pl7cut carnea gustoas7 de 0Jrtat QZen. GPL<-4O, a&a cu* i-a plIcut Ki egipteanului Sinuhe Jn 'alestina, pu&in *ai Jnainte QA ET, p. GSO. $adourile pre.entate de*nitarilor puteau include nuci Ki *iere precu* &i delicatese QZen. 4<L@@O. T7bli&ele din sec al @8-lea J.d.$r. care au )ost g7site Jn palatul de la Mari ne arat7 c7 *ari cantit7&i de *iere au )ost )olosite la ospe&eJe date Jn cinstea unor 0i.itatori de rang J*p7r7tesc3 Jn aceeaKi perioad7 J*p7ratul lsh*e-Dagan al A)inei i-a tri*is )ratelui s7u care do*nea la Mari )ructe de )istic. De ase*enea, Jn Egipt *ierea a )ost En pri*ul rind un prerogatt0 al casei J*p7r7teKti &i al Jnaltei societ7&i, dar uneori a )ost )olosita &i de in)eriorii acestora. Jn )inal, *asa co*un7 a )ost un si*bol recunoscut al a*ici&iei dintre dou7 p7r&i care au )7cut o Jn&elegere, de e-., %saac Ki "ilistenii din Zen. G1L<S, Ki %aco0 &i #aban Jn Zen. <@LB4. u ni se d7 nid

un detaliu Jn ce pri0eKte *asa cu care losi) i-a ser0it pe )ra&ii lui Jn Egipt QZen. 4<L<@-<4O. c. (rad tr E$ipt ia Egipt, tn ciuda 0ie&ii grele, israeli&5i capti0i au a0ut o 0arietate de *Jnc7ruri de care Ki-au adus a*inte cu nostalgie Jn ti*pul c7l7toriei lor prin pustieL peKte din abunden&7, castra0e&i, pepeni, pra., ceap7, usturoi Q u*. @@LBO. Aceast7 lista corespunde destul de bine ali*entelor pe care le cunoaKte* din Egiptul antic, Ki *ai ales din partea de E a Deltei Qregiunea ZosenO, * sec. al @<-lea. Ast)el, l7udJnd regiunea Ra=a*ses, un scrib aprecia.7 bog7&ia ei Jn ce pri0eKte ali*enteleL soiuri de ceap7 &i pra., Kapte soiuri de peKte Jn apele eiKi di)erite )ructe &ilegu*e$AA$T,p.4P@3&i *ai clar, RA $a*iaos, #ate-Egyptian Mis.etlanies, @AB4, p. PaR. d Mtncarea pn )arad QiO !rana 0egetal7. $erealele, 0inul &i uleiul de *7sline au )ost cele trei *7r)uri principale QDeut. PL@<3 ee*. BL@@3 ;sca GLBO. $erealele erau * principal or., grJu &i uneori alac Qsecar7 alb7O, un soi in)erior Tgr)u3stuEddErod.AL<GQE8lptO3 De,r. ;LB3 ri r,. Gs.GB Qobser0a&i ordinea cerealelorO. 'entru prepararea &i coacerea pJinii, 0e.i ]'H% E3 aceast7 hran7= de ba.7 a constituit cel *ai potri0it si*bol pentru $ristos JnsuKi, ',r8 ,t4dt Qc, %oa, 1L<<. <sO. =9ita de 0ie a )ost al doilea )urni.or *ai i*portant3 nu nu*ai pentru c7 dIdea struguri proaspe&i ca )ructe Q u*. 1L<3 Deut. G<LG4O, d &i pentru strugurii usca&i, sub )or*7 de sta)ide Q@ Sa*. GBL@83 <SL@GO3 eau pentru*ustul de struguri dulce, =asts QJs. 4ALG13 A*os A5@<3 loel @LB3 <L@8, A9 60in dulce+, 60in nou+O3 sau pentru *ustul )er*entat de 5u*7tate sau 0inul cel nou QJud. AL@<L ;s8 4L%@3 'rc0, <Lro3 .rcO3 ,>eu ri pentru 0inul co*plet )er*entat Qy0yinO. Aceste sucuri ro&ii de struguri au )ost deseori denu*ite 6s)rigele strugurilor+ QZen. 4AL@@3 Deut. <GL@4O. ]9inul, * di)eritele lui )or*e, era b7utura obiKnuit7 %n 'alestina antic7. Di)erite 0inuri din Egiptul antic, din 'alestina Qc` acela de la !elbon, *en&ionat E.ec. GPL@8 &i tn te-tele asir.O Ki din Asia Mic7 au )ost celebrate tn antichitate. ;&etul Q0inul care a de0enit acidO, diluat cu ap7, era util pentru reJ*prosp7tarea lucratorilor de lacJ*p QRut GL@4O. 'e lJng7 )aptul c7 este un cu0Jnt general pentru b7uturile )er*entate, ie)c7r, 6b7utur7 tare+, pare s7 Z )ost )olosit speci)ic pentru b7uturile preg7tite din cereale Qadic7, berea3 !erodot, G.PPO sau din cur*ale Qibid, @.@A<O sau chiar din *iere. Berea era o b7utura care era *ai popular7 %n Mesopota*ia, iar tn 'alestina 0inul3 a*bele erau )olosite Jn *od obiKnuit tn Egipt, unde 0inul de cur*ale este *en&ionat J*preun7 cu alte b7uturi. 'entru 0inul condi*entat, 0e.i Qi0O $on-di*entarea, *ai 5os. Al treilea produs de ba.7, uleiul de *7sline, a )ost )olosit atJt ca *Jncare dt Ki ca gr7si*e pentru g7tit J*preun7 cu )7ina, +uleiul intra Jn co*ponen&a pJi-nilor &i a turtelor, acestea puteau )i coapte Jn ulei QS-od. GALGO3 el era )olosit pe scar7 larg7, c). 07du0a Ntin Zrod.s2rEpE Qt #np, lPLiGO, 'entru legu*e, 0e.i sec&iunea b Ki c de *ai sus, Epoca patriarhal7 QlinteO Ki %srael tn Egipt Q u*. @@L BO3 era )olosit7 si )asolea,= pIl QG Sa*. @PLG<3 E.ee. 4LAO. $u0Jntul apare Ki Jn Egipt, Jn sec. al @<-lea t.d.$r. 'e lJng7 strugurii Ki *7slinele de5a *en&ionate, )ructele au includeau =s*ochine, uneori presate %n tune Qc). %e, <8LG@ pentru a )i )olosite ca *edica*ent3 ele *ai erau )olosite cu scop *edicinal Ki Jn /garit, pentru caiO Ki de ase*enea s*ochinele de sico*or, ca Ki %n Egipt3 care trebuiau s7 )ie crestate pentru a )i aduse la *7ri*ea la care putea )i *Jncate Qlucrul cu care se ocupa A*os3 A*os PL@4O. Rodiile erau *Jncate &i sucul lor b7ut Q$Jnt. 8LGO. E-istau di)erite nuci, printre care Ki *igdalele Qier. @L@@O si nucile de )istic Q0e.i la Epoca patriarhal7, *ai susO. %n 'ro0. GBL@@3 $Jnt. GL<, B3 PL83 8LB3 %od @L@G, ter*enul tappuah Jnsea*n7 8BG prol ibabil 6*7r+, cu toate c7 aceasta %nterpretare este deseori pus7 %a Jndoial7. Jn a)ara Egiptului &i a 'ales tinei, Te-tele babiloniene indic7 )aptul c7 *7rul era cunoscut de *ult7 0re*e Jn Mesopota*ia Qhagh$lnf, ca Ki Jn partea de SE a Asiei Mici Q'urushanda, /ng7 cira&ul *odern TbpadaO. $9e.i de ase*enea, ]$;'A$%, ';MJ QiiO 'roduse de pro0enien&7 ani*al7. Acestea %nclud *ierea, gr7si*ile Kl carnea. Mierea albinelor s7lbatice care putea )i gasita Jntre stlnd, in copaci, ett, era utili.at7 pe scar7 )oarte larg7 QDeut. <GL@<3 Ju.l. @4LD Wd. l4LGsi G Sd @PLGAO. Sdiitorii 9T nu ne spun dac7 e0reii au practicat sau nu apicultura Qase*enea egiptenilorO. ]Mierea a )ost o delicates7 )oarte pre&uit7 Q's. @AL@S3 'ro0. G4L@<O. 'alestina a )ost Jntr-ade07r o &ara unde curgea 6laptele Ki *ierea+ QE-od. <L8O -Jn sec. al @B- SeaJ.d.$r., )araonul egiptean Tuth*osis al %!-lea a adus cu sine dnd s-a Jntors din lupta cu Siria Ki 'alestina sute de 0ase cu *iere, luate ca &i tribut Qca*paniile a P-a si al 4-aO. A)e.i descrierea bog7&iei tn cereale, 0in, ulei, *iere, )ructe &i cire.i de 0ite a 'alestinei, descriere pe care o )ace Slnuhe QA EX p. @A-GSO. lapiel2 a )o2t u alr produ atiMtar lnlortant, H*preun7 cu deri0atele lui, untul Ki brJn.a. 'entru lapte, c). 'ro0. GPLGP3 Js. PLGG3E.ec, GBL43 pentru unt, 'ro0, <SL<<3 iar pentru brtn.7, 0e.i %o0 @SL@S3 lSa*. @PL@83 G Sa*. @PLGA Qca darn. #aptele era o)erit deseori 0i.itatorului neaKteptat sau *usa)irilor, aKa cu* a )ost ca.ul cu Sisera Jn Jud. 4L@A3 BLGB, Kl aKa nun s-a JntJ*plat cu secole *ai de0re*e )ugarului egiptDn

si # Ar0"t p. @AO. $arnea era consu*at7 nu*ai oca.ional, cu e-cep&ia, poate, a celor boga&i care puteau s7 o aib7 la *as7 %n *od regulat. A&a cu* a obiKnuit A0raa*, *usa)irilor li se punea Jnainte ca*e de 0i&el, de ied sau de *iel Qc). Jud. 1L@A &.unn.3 G Sa*. @GL4O, iar aceste ani*ale puteau )i date ea daruri atJt 0ii, ctt si preg7tite Q@ sa, @1GS3 GBL@8O. 9t"m, el lirr4ar Jn gra5d era deseori &inut pentru ospe&ele do*neKti Q'ro0. @BL@PO, ca Jn Egipt Qtabloul din lucrarea iui .M. Da0ies, Egyptian 'aintings, @ABB, placa 4O sau Jn Mesopota*ia - dup7 spusele curteanului care era responsabil cu aran5a*entele pentru 0i.ita unui J*p7rat &i care a raportat despre un 0i&el Jngr7Kat, acesta era atJt de greu JncJtL 6atunci cJnd st7 tn picioare, e)ogele ti )uge Jn picioare &i nu *ai poate sta...+ $opiii aposta&i ai lui Eli pre)erau carnea pr75it7, nu pe cea )iart7 Q@ Sa*. GL@<-@BO iar carnea )iart7 Jntr-un ca.an c ap7 a )ost subn]tul uui ie-t .l lui EU..,i.l QG4L= BO, Dd E hd nu putea )i 1err ln #ptete Fi lli Q8rod, G<L@A, "labil pelnu ce ad )apt pE8 s, )i )ost asociat cu practica canaanit7 legat7 de 5ert)e, &i de aceea, i*plica&iile puteau )i si*ilare cu ca.ul cJnd se aduceau Jert)e idolilor Jn 0re*ea T. #e0. @@L@-G<, GA&.ur*. Qc). 4@ &.ur*.O Ki Deut. @4L<-G@ con&in legea cu pri0ire #a ani*alele care puteau )i *uicate Ki la cele care nu puteau )J *incate. 'e /ng7 bot, oi &i capre, *ai puteau )i *Jncate Kapte soiuri de 0Jnat QDeut. @4LBO Ki tonte celelalte ani*ale cu copita despicat7 care ru*etlu hre. ArlMlet .a nu hdepltna, *bele condi&ii au )ost inter.ise ca hran7 &i au )ost trecute pe lista ani*alelor 6necurate+, J*preun7 cu *ai bine de dou7ied de soiuri de p7s7ri. %n ce pri0eKte peKtele, etc., nu*ai peKtii care a0eau Ki aripioare &i sol.i puteau ii Jn)oca&i. %nsectele care puteau )i *Jncate erau )oarte pu&ine Qdin )a*ilia l7custelorO. /nele din creaturile M% $ARA inter.ise erau pur Ki si*plu nepotri0ite pentru a S consu*ate de o*3 altele Qde e0., porculO nu pre.entau siguran&7 Jn 0erile c7lduroase3 altele au )ost prea st.Jns lDat2 de idobEia pop8rEld din 5u. 'dtru peKti, 0e.i sec&iunea c, *ai sus, re)eritoare la %srael tn tsiDt, W @ 'ESE, 'Escu%T. QiiiO 'ro0i.iile de ali*ente de la palatul lut Solo*on. Jn @ %np, 4Lg GG-G<, GP.GD ] sp8 cl e-e*torii celor @G pro0incii ad*inistrati0e ale lui %srael, trebuiau s7 )urni.e.e )iecare eJte o lun7 pe an pro0i.ii ali*entare pentru curtea lui Solo*onL pro0i.iile pen)ir o .i )ilnd <S cori de Ahl, Q@ cor _ S.@t@n< ,.ed.O 1S cori de alt7 )7in7, <S de 0ite Ki @SS de oi, 0Jnat, p7s7ri si nutre& pentru gra5durile J*p7r7teKti. %n *od si*ilar, Solo*on i-a pl7tit lui !ira* %, J*p7ratul TirulDi, t2ntru edrd V "ntrD dlctorii Nle l., , GS.SSS de cori de grtu pe an, &t o cantitate corespun.7toare de ulei Aceast7 deser0ire de la palat a )ost caracteristic7 cur&ilor orientale din antichitate, aKa cu* este ar7tat Jn arhi0ele de la cur&ile egiptene Ki *esopo-ta*iene. $ur&ile lui ebucadne&ar n, J*p7ratul Babi-lonului &i ale lui $irus, J*p7ratul 'ersiei, par s7 )i )ost apro0i.ionate lunarde )unc&ionari ai districtelor, si*ibr siete*=rlul aplcat la cu.t8 lui solorcT rDl R.'. Dougherty, AAS;R B,@AG@ p, G<+<@, 4S-41, Se plspre cl prcliriile " c4 le tri1a Solorcn la cutte lunar erau percepute ori din i*po.itele locale, Jn natur7 Qcereale pentru )Sin7, ani*ale 0iiO, ori Jn plus, pe ling7 acestea, erau pl7tite de cele @G districte. u nll*i sbten=n, ci si 1litate, ol DodtV de .lZnibuie a p8i.iSd de la culte, lui Solorcn c asea*7n7 cu consu*ul la alte cur&i H*p7r7teKti. 'ersonalul de curte din ;rientul antic poate )i J*p7r&it, pentru con0enien&7, tn trei grupeL tn prunul rJnd, J*p7ratul, )a*ilia lui Ki to&i *iniKtri3 Jn al doilea rJnd, curtenii principali &i )unc&ionarii o)iciali ataKa&i departa*entelor *inisteriale3 iar * al treilea rind, nu*7rul QprobabilOKi *ai *are de anga5a&i de toate *eseriile &i pro)esiunile care pot )i concepute. 'alatul din ;rientul Apropiat antic nu era nu*ai reKedin&a J*p7ratului d &i sediul Jntregului gu0ern central al statului. A0e* la dispo.i&ie niKte statistici par&iale pentru co*paE%ie, din Egipt ti MTpotania. %n sec. al @8-lea #d.$r., arhi0ele J*p7r7teKti de la Mari Ki $hagar Ba.ar din 9 Mesopota*iei conse*nea.7 pro0i.iile ali*entare .ilnice necesare J*p7ratului &i *iniKtrilor Qadic7 pri*a grup7 de *ai susO3 cantit7&ile se re)ec7 la sute de litre QDaO de cereale, pJlne, paste )7inoase, *iere &i siropuri Jn )iecare .i3 la $hagar Ba.ar *edia era de A4B de litre pe .i, pentru 6osp7&ul J*p7r7tesc+ QJ. Bottero, Ar.hi0es Ro0aler de Mari, P, @ABP, p. GPS-GP<O, Este D2diic de s 8hpa)t nMlt Mrile 1tit7&i de or. doar care erau consu*ate bl palatul de la Mari QFi Bnogibid, A,@A1S, p. G14.G1BO. A.p8rt si*ilare s-au p7strat Ki de la curtea egiptean7, din ti*pul Dinastiei a @<-a QaceeaKi perioad7O. $eea ce se poate co*para direct sJnt cei PG1 litre Q@S har- saciO de )7in7 )olosit7 .ilnic pentru a )ace ptine pentru crta egiptad din tinp=V lui Seti % Q8. @aSS t.d.$r.O Jn Egiptul de Jos QSpiegelberg, Recb**gen, geit Se0a. %, @8A1O. 'reg7tirile pentru sosirea unui )araon Jn ulti*a pane a sec. al @<-lea J.d.$r. includea tunt.8a a AloS de prili Qopt TnirrenreO, a Go.;oo de pes*e&i Qdou7 sorti*enteO &i a unor cantit7&i *ari de alte ali*ente QR.A. $a*inos, #ate-Egyptian tSisctX-lanJes, @AB4, p. @A8-GS@O. Tbate aceste ci)ra stnt 0alabile de regul7 pentru consu*atorii din 6grupa Jntii+ 8B< MH $Ai#E /rele dln prlnclpalele plante co*esdble dln ;rlDrtul Aprcplat andc.

noMA A $EREA#E ZR%/ QWnslalO EMl0)E" ZRi/

rATr i

RETER> " SE#E$TATT

BtB#lcE EBRAtci

Zsn. ALG.GBL4<LGO44.@-Gi .et=oln Tut. P@<3 ee*- Bll %ritiun dicoccun Triticu* duru* dic E-nd AL<G3 lhul. 8L8 @ $or. @BL<P hi (i`ss7*et)O

ZR%/ DE '%% E Triticu* 0ulgare SE$AM A#BA Triticu* spelta

Erod. AL<Gi lsj G8LGBi E.oc. 4LA SR. !ordeu* 0ulgare EOQod. AL<@3 DTt 8L8 Q*ni s=)dra ;Rg cu sy=sE !ordeu* he-astichon d2 *,Jud. Pl<O Ginp.4@4G S'%$E loan1LA,@< @A#^ M)l gARgA9AT/R % o"E. #% TE "AS;#E /yasaa0a ore. hdropo>An Q'aniceu* *ilioceu*O sdghun E.oc. 4Lg d;han

#ens cuiinaris QEMnn Zen, GBL<4 Gsa*. @PLG8 a7dISl* lersO G<@@ 9icia )aba 'haseolus GSa*. @PLG8 E.2c. 4LA Masit*s 'hasaolus 0ulgara $icer arietinu* 9icia nissoiiana #apidiu* satiF* #uca@B@1 $eratoria siliDua Alliu* (0rrat Alliu* sati0u* u*. t@B u*. @@LB ts7sJr Khf* (ursar*i p;%

k/T MA.AR%$!E R;S$;9A 'RAg /ST/R;% 8B4

%% $ARE /nele din principalele plante co*estibile din ;rientul Apropiat antic. QcontinuareO R;Mv A #AT% k RE"ER% ^E B%B#%$E EBRA%$A SE%.E$T%TE gA)tgA9AT/) ll Q$ontinuareO LiM+U 5)i+ &LL@.i ,J.+J Q. Y.Y= + =LY= = i-Ri Y= Y=-Y=Y YY .. L Y..YY Y YY YY L+Y Y Y YY

$EA'A $ASTM9ET% :/$tE

Altrun cepa Atcunis nelo =Y= .= =. + +L=.+LY.Y..=3Y.. Y.3YY..=Y YaYYY. YY. YYLYYYYYY L \L L 3LLL3L=iLLL3iL3LLL .iR L) L iLi3LLi =ii -lLL LLY=a LiLLiLL/L L3LLiL.LLLi.LiL.LiL iiL 0,LL-.L\ )icus carica

au*. llB llu*. l@rBi ls.@rg L-..-.-., . Y +Y._. YY n .-. 3L.3 L.L3 9L .L. RLKyy,r.-.L.-. 6= gL LL3L L3LL rX YALTr W.q?iiR( .=YYY. L.L. L,.LYY3YLL3 =YY.`L L.&L.R..R--yi.m LLLL, 33Y. La = i

besIJ* Di7Su=Si

SM;$!% k

Deut, BLB3ls. <1L@13 %er. BL@P3 teenS osRa GL@G tla2l @L@, @G@ !ab. <lPi Mat. h13 Maou @@@G@4i #uca @<L1 debaS 'ro0. GB@@3 $irtGL<,BiPL838Bi tapp;a)5U %od @L@G tapp;ah

$/RMA#A MkR

'hoenidactyli)era 'yrus*alus

$A%Si 'ARk Z/TRrlE MSstR,@S '%EBS%$A 8SDlE STR%JZ/B% 'E'E E

(unus Arneniaca 'i*s co**unis $Cdonh8 aris

tappfahU

Mespilus gsr*anica 'r0nus 'srsica hnicG grVptun 9ilis 0inilua cltutus Flgais Dan. 8L8i $irt. 8LGi loe@@lG ri*tn;n

llun. 1@<3 o2ut. G<LG4 ls. BLG3 eJDol Mat P@1 tlu*. @@LB ]ba:bi*

8SB M% $AXX QKi poate Jn ulti*ul e-e*plu si pentru cei din 6grupa a doua+O, dar aici nu au intrat &i lucr7torii din grupa a <-a. -de e-., cele 4SS de )e*ei de la palatul din Mari. T7bli&e ca ra&ii din Babfon, Jntre cel deal @S-lea Ki cel ded <B-le d al Nlotuiei lui ebuadT"S ! QBAtti BPS H.d.$r.O ne dau detalii cu pri0ire la cantitatea de cereale &i ulei alocat7 capti0ilor de nea* J*p7r7tesc, printre care Jl pute* include Ki pe %oJachin, J*p7ratul lui %uda &i pe )iii lui, precu* Ki pe nu*eroKi arti.ani din Egipt, "ilistia, "enJcia, %onla, #idia, $ilicia, Bla*, Media Ki 'ersia. Q'entru detalii, 0e.i A EX '- <S83 D;TX p. 14-<13 sursa de ba.d 1te E.", F2i.#E,. :88a T DBau4 G, @A<A, p. AG<-A<Bi penru resurse utile, 0e.i :.", Albright, BAB.@A4G, p. 4ASS.O Jn ca.ul lui Solo*on, dac7 un cor f. *7sur7+O este considerat7 a )l GGS de litre JR.B.C. Scott, BA GG, @ABA, p.<J3c`.]ZRE/TkT% ?% MkS/RkT;R%O, Ktiind cei <S h 1S de cori de )7in7 pe eare-i )olosea

.ilnic ar rnsu* 1.1SS h @<@SS lttse. rordiTd @A.8SS .te litre pe .i sau BA4.SSS de litre pe lun7. ^inJnd cont de ci)rele co*parati0e date *ai sus, 1SS de litre ar T )ost .locate alnic p1rEu solono4 )anilia hl si niniitrii %ui Qc). PG1 Ki A4S litre pentru Egipt respecti0 $hagar Ba.ar, a&a cu* este ar7tat *ai susO, adic7 pentru . 6grupa tatii+3 celelalte 1.SSS de linte de )7in7 )JnS erau,3= alocate probabil grupului principal de curteni Ki )unct,o8i $clas a dou+O, id cele @<.GSS d2 li8 ce au *ai r7*as, nu*7rului *are de anga5a&i ai cur&ii Q+.@e a <-aO, M,tud dh Mai indic, )aptut cV @ i(u de p7*Jnt Q<,1SS de *etrii pItra&; producea un ugar de cereale Q@.GSS de litreO. Dac7 recolta is-raeli&ilor a )ost dt de cJt constant7 &i dac7 o litr7 de boabe d7deau apro-i*ati0 o litra de )7in7, atunci este posibil s7 suger7* c7 pro0i.iile lunare de )ain7 de la curtea lui Solo*on QBA4.SSS de litreO ar )i echi0alentul cerealelor recoltate de pe o supra)a&a de 4AB de i(u sau de pe apro-i*ati0 4G4 de acri. Aceasta repre.int7 o supra)a&7 de apro-i*ati0 @,P (*J Y cu siguran&7 nE)nd o po8tD pend ni.5 uul din cele dou7spre.ece districte, tn ce pri0eKte cei GS.SSS de cori de griu pe an de care a0ea ne0oie !ira*, ur*ind acelaKi )ir al calculului, ar necesita recolta de pe apro-i*ati0 <SB i(u sau G1G de acri Jn )iecare lun7, adic7 de pe o supra)a&7 de apro-. l.;S (*G, din nou o ci)r7 re.onabil7.. Qi0O $ondi*entarea &i g7titul. Z7titul includea coacerea pJinii &i a turtelor Qcu sau )7r7 aluat dospitO, g7titul supelor Ki al Boc7nitelor Ki pr75irea sau )ierberea c7*urilor Q0e.i *ai susO. +Sarea era o necesitate de ba.7 pentru o *as7 Q%o0 1L1O. AKa cu* a* *en&ionat de5a, J*p7r&irea unei *ese cu cine0a era se*nul unei Jn&elegeri QZen. G1L<S3 <@LS4O, iar e-presiile iegI*Jnt de sare+ Q u*. @8L@AO, sau 6a*Jnca sarea cui0a+ QE.ra 4L@4O a0eau acelaKi Jn&eles Qadic7, indicau o Jn&elegere sau loialitateO. +%erburile pentru condi*entare includeau *7rar &i chi*en QJs. G8LGS, GPO ioriaadn Qa-od. @1L<@3 s. uLPO. /tili8 obiKnuita a acestora Jn antichitate este do0edit7 de g7sirea plantelor Ki a se*in&elor acestora Jn *or*intele egiptens JncepJnd cu dinastia e@8-a Ki de *en&ioeM lor ln tDtele balilodene )i cele .siptere Q4 #. Mei*er, Die Zartenp)lan.en i* Alten vgypten, @,@AG4, 1, G4, GA-<D tj <P.<T 4$4G W re#, @4P. @4AO, 'e t7bli&ele *iceruene Jn gr., g7site Jn $reta &i Zrecia, scrise Jn scrierea,.liniar7 B+ &i datate din sec. @B@< H.d.$r., apar condi*ente cu* ar )i chi*enul Q(u-*i-naO, coriandrul Q(o-ri-a-da-na`do-noO Ki susanul Qsa-sa-*aO, dt Ki altele. Aceste nu*e Q&i probabil Ki 8le codnMteO ar )1r i*ponate ilin E, priD Siria-'alestina Ki $ipru &i sJnt *7rturii cu pri0ire la )olosirea Jnc7 din antichitate atJt a condi*entelor dt K5 a nu*elor lor, Jn &7rile biblice. Detalii ni se dau tn cartea lui M. R)enrris Ki J. $hadFJc(, Docu*ent, in MycenaeanZree(, @AB1, p. @<@,@<B-@<1,GG@G<@3Ki lucrarea lui $hadFic(, The Dedphennent o) #inear B, @As8, ,. 14,@GS, 8ntiE u latalMt .llrr. S8nul este atestat Jn aceeaKi perioad7 Jn Siria, la /garit Qd1a /ga.i.ic Te-tboo(, <,@A1B, p. 4AB, o, G4A1, ca i)*nO. M#r8 luiea 1 )o@1it # copt Q4 B-.d- @1L<@O, dar nu adus7 ca &i dar de *Jncare lui Du*ne.eu Q#e0. GL/O, cu t2t2 clW eglpteri o ol2Eu Eilot lor, 9D,rile duld Ki condi*entate Q$Jrtt. 8LGO Ki berea sJnt cunoscute, de ase*enea, din te-tele egiptene Ki din-cele *esopota*iene, *ierea &i ierburile )iind )olosite Jn acest scop. E-presia din 9A 6albuKul oului+ Qr)r hall7*7t, %o0 1L1, R9*g. 6suc de iarba gras7+O, )olosit7 ca un si*bol pentru ce0a care este lipsit de gust, a )ost probabil se0a unor 0erde&uri. D J. :ise*an QTTie Alala(h Th-blets, @AB<, p. 8PO, Jn pre.entarea listelor de ra&ii din sec. al @8-lea B$ din Alalah, obser07 o leg7tur7 posibil7 Jntre Mli*itu, enu*erat printre cereale, Ki ter*enul sir. ha/I*7t Qc). )or*a ebr. de *ai susO3 c). AR. Milbd, /Sonl-%oenu,ua @,@A1A, p. G@S, B%B/;$nT>E. penrn in)o*t=i si8ltaE din perioada *odern7, c). !. $arey, The Art o)Syrtan $oo(cry, @A1S. $u pri0ire la *Jncarea clin antichi-tateJn general, 0e.i RjJ. "orbes, Studia in Antient U1lno,og, <,@Ass, t. BS.@S@ iar EZritor la attt Ki la *iere, "orbes, op. cit. B,@ABP, p. P83 88,AP K.ur*.3 !A !o))ner, Ali*enta !ethaeo**, @AP43 Realle-i-)con d.t A.strlolosia <, @,ABP-P@, p. G@@ ]l*., <oG K.ur*6 <S8 K.ur*. J#A.M. %# ln ord l#1tartAt Jntrudt )a*ilia tipic e0reiasc7 era Jn general 0ege-1rianl, ru 2ie surpin.ltor )apr/ .A T " E)er, aproape e-clusi0 la ast)el de produse ali*entare. a tlJinatd. de natu)t :.told QiO $erealele. Ali*entul principal al o*ului Jn Biblie este pJinea, )7cut7 ori din )7in7 de griu QMat @<L<<3 #uca @<LG@O ori din )7in7 de or. Q%oan 1LA,@<3 c`. Jud. PL@<3 G )*p. 4L4GO. ;r.ul era de obicei ingredientul pJinii pentru cei s7rad Qc). los., BJ B.4GP3 iar, pentru 0aloarea relatM a griului Ki a or.ului, Apoc. 1L1O, T 0orbeKte despre *etoda pri*iti07 de a culege spicele Q#e0. G<L@4O Ki de a Jndep7rta plea0a prin )recarea .picebr nt htuid QDe,t. G<LGBi Msr @GL@3 M.B @GLG<3 #uca 1L@O. $Jnd lucrul acesta se )7cea Jn ogorul altuia, )apta era considerat7 de rabinica un echi0alent al culesului Ki, de aceea, era inter.is7 Jn .iua de Sabat QMiKna, Sabat P.@ GO. Alte *etode de a lucra cu griul le sssiD tn M.t. <L@G _ #u <L/L #b GG<@5, iD *od special trebuie *en&ionate *assot sau turtele )7cute din aluat nedospit, care era singurul aluat per*is Jn casele e0reieKti Jn ti*pul pra.nicului 'astelor QE-od. @GL@A3 ilr. ea+ r cd, sLP ..l*O, QiiO "ructele &i uleiul. Din gr7dini au pro0enit strugu-lt QMat. P@@1O ti ti dii dD"dul 0its$. QM,, G1LGG

etcO3 Ki *7slinele, cu toate c7 acestea din ur*7 Qc). Ro*. @@L@P K.ur*.3 %ac. <L@Gn nu sJnt niciodat7 *en&ionate Jn *od e-pres ca ali*ente. M7slinele, Jns7, au dat uleiul cel *ai utili.at la prepararea hranei, iar 8B1 MT DR%E *7slinele ca )ruct au )ost conser0ate prin acrire pn ap7 s7rat7. M7slinele *urate au )ost *Jncate cu pline ca &i aperiti0. ?i %r leg7tur7 cu aceasta, poate )i a*intit sosul asortat din cur*ale, s*ochine, sta)ide &i 0in Ki era denu*it harose&, care era unul dintre ali*entele Fite la l>8 etFoniala de '.Vte QMdo @4LGS3 ha, @<LG13 ln MWa '1or%i*. G.e3 @S.<O "Mtul sehildui 4te a*i)tt ln Mat. Pi@1, Jn acelaKi conte-t Jn care sJnt a*inti&i Ki strugurii. Aceste dou7 )ructe erau )oarte pre&uite Jn 'alestina, Jn ti*p ce la cealalt7 e-tre*7 a sc7rii sociale, )ructele sau p7stM( roKco0ului au )ost roKco0ele pe care ar )i )ost bucuros si le *Iiu-ice )iul risipitor care se a)la Jn situa&ie 5alnic7 Q#uca @BL@1O, cu toate c7, de regula, ele 8u lle obitnuitA a loEiloi b. 'roduse de naturii ani*aliera $; =Ani*alele Q0orbind popularO. #u*ea e0reiasc7 din perioada T a )ost o lu*e Jn care legile pri0itoare la regi*ul ali*entar erau i*puse cu stricte&e, Jn special Jn ce pri0eKte distinc&ia dintre ani*atele Ki pas7rile curate Ki cele necurate Q#e0. @@L@-G<3 Deut. @4L4-GS3 "apt. @SLA K.ur*.3 tractatul MiKnaic =Abodah garatiO. Des)iin&area pJn7 la ur*7 a acestor regle*ent7ri este o Edl t2)uMbild a T QMarcu PL%<GS5 "apt. @BL GS,GAi Ron @43 @ $oi 83 @S. =%D;#%, $%.R E o"E= :TkHD;#%#;RO. 'rintre ani*alele curate care au )ost consu*ate Qcu condi&ia s7 )i )ost t7iate dup7 lege Ki sJr0gele s7 se )i scurs, )aptul acesta )7cJndu-le s7 )ie bFherO pute* *en&iona iedul Q#uca @BLGAO Ki 0i&elul Q#uca @BLG<O care era Jngr7Kat Jn *od special, pentru oca.ii )esti0e. QiiO 'estele. Jn *od si*ilar, peKtii au )ost J*p7r&i&i Jn peKti cura&i Ki necura&i, con)or* regulilor din Deut. /LAK.ur*. Qc). #e0. @@LA-@GO3 iar cititorul e0angheliilor este )a*iliari.at cu nu*ele unor oraKe din Zali-lea d. p. tl*d lacului, .e au t1t 8t2 ale pescuitului 'ri*ii ucenici sJnt nu*i&i 6pescari+ QMai. culL@1K.u*#, Ki te-tele paraleleO. 'e lJng7 tri*iterea din #uca @@L@@, e-ist7 binecunoscuta *en&ionare a peKtilor din Jn*ul&irea *iraculoas7 a pJiiiilor Ki a peKtilor QMarcu 1L4@ K.ur*. Ki te-tele paralele, Ki Marcu 8LP K.ur*. Ki te-tele paraleleO precu* Ki din tu2le ,e dE Do*ul cel in0iat le a dFt nn'reuu ai e1icn #ui Q#ua G4L4G-4<3 @1 G@LA V,,*n-'opularitatea si*bolului peKtelui Jntre pri*ii creKtini QW. studiul de)initi0 al lui "J. Dolger, %XeCX, @AG8O Ki )olosirea peKtelui cu ocaua anu*itor serb7ri ale Eucharistului Jn unele cercuri creKtine pri*are pro0in probabil din aceste JntI*pl7ri *en&ionate Jn e0anghelii QuiO 'T7ri. '7s7rile nu sJnt *en&ionate Jn T ca hrana, cu e-cep&ia unei *en&iuni generale ui "apt @SL@G Ai i*plica". i)t rsultg din r=,8e udbiilor 8rio*t< h Mat, @S.GA ri l8 @G13 da la ou, e )ace alu.ie Jn #uca @@L@G. Ql0O %nsectele. %nsectele care se puteau *Jnca includ l7custele, care, J*preun7 cu *ierea s7lbatica, au )or*at hrana lui %oan Bote.7torul Jn pustia %udeii mMa# <L43 Marcu @L1O. c $ondi*entarea 'entru a spori pl7cerea de a *Jnca, erau )olosite dlF condi*te. ce hal idpotutn dintre a2 tea a )ost sarea, care are proprietatea de a ad7uga sa0oare unei *Jnc7ri Q%o0 1L1O. "aptul acesta constituie aspectul central a[ unor Jn07&7turi *orale din danstElii QMai sLl<L Mdu ALsSi #u @4L<=4O Vi din eDisole Qcol, 4L1O, coo'.ra, penr 8drul e"d T,: MaMn, )t. so"st oJ J1u4 @A4A, '. @<G. Menta, *7rarul, chi*enul Ki ruta QpunJnd laolalt7 MateiG<3G<Ki#uca @@L4G care adaug7 6)iecare iarb7+L c). E-pT @B,@AS<-4, p. BG1O continu7 lista condi*enElor ri a i2rbuilor )olZit2 p.nh condituntuL id Jn Mat. @<L<@ K.ur*., e-ist7 o re)erite la planta de *uKtar, ale c7rui )run.e erau t7iate &i )olosite pentru a da o aro*7 supli*entar7. Mica s7*Jn&7 de *uKtar trebuia se*7nat7 Jn cJ*p, con)or* practicii e0reieKti, Ki nu Jn gr7din73 Jn 'alestina, planta putea atinge o Jn7l&i*e de < *. $u pri0ire la di)eritele proble*e ridicate pe *arginea co*para&iei cu s7*Jn&a de *uKtar, 0eJi $. !. !un.inger, : TP, p. G8P-GA@ Qbibliogra)ieO, R.'.M. *%nDR%E. Accentul care se pune pe *Jndrie Ki pe opusul acesteia, s*erenia, este un aspect distincti0 al religiei biblice, aspect care nu are paralele ta alte religii sau siste*e etice. MJndria r7.0r7tit7, care re)u .7 s7 depind7 de Du*ne.eu Ki s7-l=)ie supus7, d JKi atribuie sieKi onoarea caie % se cu0inte #ui, repre.int7 t8.i rBddciE Ai 1d,a 'icatulli. 'ute* spune J*preun7 cu To*a d=ADuino c7 *Jrt-dria sa Mn)1tat p.nh priM dad .lFi clrd #uci)er a Jncercat s7-Ki instaure.e scaunul de do*nie *ai presus de Du*ne.eu Ki s7 )ie independent de p@ Qns. @4L@G-@4O. Dia0olul cel c7.ut Q#uca @SL@8O a inspirat iui Acla* Ki E0a dorin&a de a )i ca du*ne.eii QZen. <LBO, iar re.ultatul a )ost acela c7, prin c7derea in p7cat, Jntreaga natur7 a o*ului a )ost atacat7 de *Jndrie Qt&. Ro*. @LG@-G<O. Jn @ Ti*. <L1, 6osJnda dia0olului+ este asociat7 cu *Jndria Qc). 6cursa dia rclllll= tn @ Ti*. <LP3 G Tin. GLG1O5 "indlta a )1t propria lui ruinare Ki r7*Jne *i5locul principal prin care el ii ruinea.7 pe oa*eni, b7rba&i Ki )e*ei. Acesta este *oti0ul pentru care pe tot parcursul 9T g7si* o

per*anent7 conda*nare a arogan&ei o*ului Jn special Jn 'sal*i Ki Jn $7r&ile didactice. Jn 'ro0. 8L@< atJt ge=I, 6arogan&7+, dtKiga9t), 6insolen&7+, ur7sc Jn&elepciunea di0in7L *ani)estarea lorsub )or*a *Jndriei na&ionale a Moabului QJs. @1L1O, a lui %uda Q%er. @<LAO si a lli lsrael Qos BLsO slnt 8ndal8te d. d)t proroci )oarte categoric. Acea notorie 6*indrie care *erge Jnaintea c7derii+ este nu*it7 g7=In, isuperioritate care se u*)l7+, tn 'ro0. @1L@8, Ui este respins7 Jn )a0oarea unui duh s*erit 6Thi)ia+, gobah, apare ca o 2ua de ha.i . ateis*ului ln 't. @oL4. Ea 1ie *oti0ul c7derii lui ebucadnerar Jn Dan. 4L<S,<P. /n cu0Jnt *ai blJnd, .7dIn, 6pre.u*&ie+, este )olosit pentru entu.ias*ul lui Da0id din tinere&e, Jn @ Sa*. @PLGa, dd in obadia <, ciiar Ai cr or4nt 1t2 pri0it ca un r7u care a*7geKte. Mai apar Ki alte a0ertis*ente J*potri0a *Jndriei Jn $7r&ile didactice de *ai tJr.iu, cu*ar)iEdesiasticul @SL1-G1. Jn ulti*ele patru secole t.d.$r., Jn07&7tura greac7 era opus7 iudais*ului Jn sensul c7 *Jndria era pri0it7 ca o 0irtute, iar s*erenia ca Ki ce0a 0rednic de dispre&. 6;*ul eu su)let *are+ al lui Aristotel era )oarte *ta-dru de *7iestria sa3 daca ar )i subesti*at-o, lucrul asta ld 1 etichelar d u o* cu u spirit in)eriol in nod siri#r, stonLd tti a)i8 indetenNiea" s noEl, ri eaalilat2 s o ges. %n trasedia 8tac4 Jns7, insolen&a QhybrhO, este o sursa pro)und7 a r7ului nonl Zt d. d.,, 4,tigono de So)dleO BSP M% DR%E Etica creKtin7 a respins conKtient siste*ul de gJn-dire grec &i a acceptat punctul de 0edere al 9T. S*erenia a )ost considerat7 ca o 0irtute des70JrKit7 atunci dud $ristos a a)ir*at despre Sine c7 este 6blJnd Ki. s))iir d iM+ QMat, @@LGAO. 'e de attr Datte ntti-dria QhyperephaniaO a )ost trecuta pe lista 0iciilor ge8Eadante 8 i1 din initu o*dui $Ma* PLGGO. Jn $Jntarea Mane5 Q#uca @LB@ &.ur*.O, se spune c7 Du*ne.eu risipeKte gJndurile celor *Jndri, dar Ei Jnal&7 pe cei s*eri&i. AtJt %n laco0 4L1 cJt &i Jn @ 'etru BLB, 1t2 .itat p]5d din ,d. sL<4, p2du a sublinia contrastul dintre cei s*eri&i QtapeinoisO, c7rora Du* ne.eu le arat7 bun70oin&7, &i cei nundri Qhyperepha-noisO, c7rora Du*ne.eu le st7 J*potri07. Jn descrierea pe care o )ace societ7&ii p7gJne depra0ate, Jn Ro*. @L<S3 c), G Ti*. <LG, 'a0el ! pune pe cel insolent QhybriJtsasO &i pe cel Jngt*)at Qaia.onasO Jn acelaKi loc cu p7c7toKii *tndri. Atitudinea arogant7 &i ostenta&ia Qala.oneiaO sJ.it co*b7tute Jn %ac. 4L@1 Ki %n @ %oan GL@1. Jn @ $or. @<L4 ni se spune c7 Jn dragoste nu este nici arogan&a &i nici JngJ*)area care ti distruge pe tntddtorii *iritrZ di, % Tin. 1 'ael a oMide3t ntndiia $l.uda+ pricinuit, d2 cuoatr] r2gii ti de )aprele`nerihbd8 lorO e )iind duhul caracteristic iudais*ului &i ca o cau.a diEt% a neadinei iuddor. El a nsisbt 4uDh raptului c7 E0anghelia are *enirea s7 e-clud7 lauda de sine QRo*. <LGPO Jn0I&Jndu-i pe oa*eni c7 sJnt p7c7toKi, c7 nici 0orb7 nu *ai poate )i de asa-.isa Jor neprih7nire indi0idual7 Ki c7 ei trebuie s7-Ki caute neprih7nirea lor Jn $ristos &i s7 o pri*easc7 ca un dar, prin credin&a Jn E# MJntuirea este 6nu prin )apte, ca s7 nu se laude ni*eni+3 ea se cap7t7 nu*ai prin har. De aceea, nici un o*, nici *7car A0raa*, nu se poare l7uda c7 &ia procurat singur *Jntuirea Q0e.i E)es. GLA3 @$or. rLGe<li Ro*. 4LtGO, M]5ul repriMntii Bin $ristos pe care ni-@ aduce E0anghelia este sunetul de clopot care anun&a Jngroparea neprih7nirii personale Jn religie. Acesta este *oti0ul pentru care E0anghelia a @1r o pEt.a de potioire D2nh iudei ei nlnTi QRo*. AL<S-@SL4O. Aceast7 subliniere a T a a0ut un i*pact asupra eticii din pri*ele 0eacuri creKtine Ki din e0ul *ediu. Augustul, %b*a d=ADuino &i Dante, to&i cali)ic7 *Jndria ca )iind p7catul supre*, in 0re*e ce Milton Ki Zoerhe o dra*ati.ea.7. B%B/;Zn4,%,. XRE3 Ardr5 MM3 R, i2bunr. The acureandDesunyo)Man, @A44-B, cap. P3E. Ziiring, $, BroFn, @D TT <, p. GP-<G3 Z. Bertra*, TD T 8, p. GAB-<SP, BGB.BGA. D.!,T. M%ME, Atitudi8 pe*a*r, a Du)ueulli ,nnt &i drept atunci t)nd este con)runtat cu p7catul Ki r7ul este denu*it7 6*Jnia+ #ui. u este adec0at s7 pri0i* acest ter*en nu*ai ca pe o descriere a 6procesului ine0itabil al cau.ei Ki al e)ectului dintr-un uni0ers *oral+ sau ca pe o alt7 cale de a 0orbi despre re.ultatele p7catului. Mai degrab7, *Jnia este o calitate personal7 a lui Du*ne.eu, )7r7 de care El ai Jnceta s7 )ie pe deplin drept, iar dragostea Sa ar degenera Jn senti*entalis*. Dar *Jnia #ui, care de&i trebuie descris7 Jn li*ba5 o*enesc, la )el ca &i dragostea #ui, nu este capricioas7, nu se *ani)est7 prin accese sau spas*odic a&a cu* se *ani)est7 Jntotdeauna *Jnia o*eneasc7. Ea este un ele*ent tot atJt de per*anent i &i constant al naturii #ui ca KJ dragostea. #ucrul acesta , este e-plicat )oarte bine Jn tratatul lui #actantius, De iraDei. 2dEptatea g /ps de pierare a *ilo., "ntru care nu se pot scu.a, trebuie s7 )ie ur*ate de *ani )est7ri ale *Jniei lui Du*ne.eu, atJt Jn 0ie&ile indi0i.ilor ctt Ki Jn 0ia&a na&iunilor Qye.i Ro*. @L@8-<GO3 &i 9T con&ine nu*eroase ilustra&ii cu pri0ire la lucrul acesta, cu* ar )i ni*icirea Sodo*ei Ki a Zo*orei sau c, d28 itriFi Q8iDeur, GALG<3 aM @3G1O, Dd pln7 Jn 6.iua ironiei+ care 0a 0eni Jn )inal, .i care este anticipat7 pretutindeni Jn Biblie &i descris7 atJt de 0iu Jn Apoc., *Jnia lui Du*ne.eu este Jntotdeauna

te*perat7 de Jndurare, Jndeosebi atunci rJnd Se ocupa de poporul ales Q0e.i, de e0., fsea @@L8 K.ur*.O. 'entru un p7c7tos, Jns7, a pro)ita de aceast7 Jndurare Jnsea*n7 a-Ki aduna *Jnie asupra sa 6pentru .iua *Jniei &i a ar7t7rii dreptei 5udec7&i a lui Du*ne.eu+ QRo*. GLsO. 'aFl a )ct 1 is cA ud dintre nori,2le ac ba.7 pentru care %sraelul nu a reuKit s7 opreasc7 procesul de dec7dere *oral7 se datorea.7 reac&iei lor gre&ite la trecerea cu 0ederea a p7catelor lor, c7ci Du*ne.eu S-a ab&inut atJt de des sa-i pedepseasc7 dup7 cu* *eritau. Ei se ba.au pe 6bog7&iile bun7t7&ii, Jng7duin&ei &i Jndelungii #ui r7bd7ri+ &i nu au reuKit s7 0ad7 $7 aceast7 bog7&ie a0ea *enirea s7-i duc7 la poc7in&7 $Ro*. GL4O. i Jn starea lor de oa*eni ner7scu*p7ra&i, r7.0r7tirea oa*enilor J*potri0a tui Du*ne.eu este, de )apt, atJt de persistent7, JncJt ei sJnt Jn *od ine0itabil obiectele *Jniei #ui QE)es. GL<O, &i 60ase ale *Jniei )7cute p2nEu pieir4 QRoMi ALGGO, i.i #2ss tui MoiE nu-i scap7 din aceast7 stare, c7ci, a&a cu* a)ir*7 apostolul Jn Ro*. 4L@B, 6#egea aduce *Jnie+. JntrucJt ea cere o ascultare per)ect7 de poruncile ei, pedepsele aplicate pentru neascultare f )ac pe c7lc7torul de #ege subiectul *Jniei di0ine Jntr-o &i *ai *are *7sur7. Trebuie s7 Kti* c7 nu*ai prin Jndurarea )a&7 de p7c7toKi despre care 0orbeKte E0anghelia Jncetea.7 oa*enii de a *ai )i obiectele acestei *Jnii &i pot s7 de0in7 bene)iciarii acestui har. Dragostea lui Du*ne.eu )a&7 de p7c7toKi e-pri*at7 Jn 0ia&a Ki Jn *oartea Do*nului %sus este te*a do*inant7 a T, &i aceast7 dragoste este ar7tat7 prin )aptul c7 %sus a tr7it pentru o* Ki Jn locul lui e-perien&a *i.eriei, a durerilor, a pedepsei &i a *or&ii, toate acestea )iind partea p7c7toKilor care dht- sup!i rnlni2i lui Dlu>reru in consecin&a, %sus poate )i descris ca 6Acela care ne i.b70eKte de *Jnia 0iitoare+ Q0e.i @ %es. @L@SO3 iar 'a0el poate scrieL 6Deci, cu atJt *ai *ult acu*, cJnd sJnte* socoti&i neprih7ni&i prin sJngele #ui, 0o* )i *Jntui&i prin El de raJnia lui Du*ne.eu+ QRo*. BLAO. 'e de alt7 parte, rnJnia lui Du*ne.eu rI*Jne peste to&i cei care, c7utJnd s7 .7d7rniceasc7 planul de r7scu*p7rare al lui Du*ne.eu, sJnt neascult7tori )a&7 de "iul lui Du*ne.eu, Singurul prin care este posibil7 o ast)el de r7scu*p7rare. B%B#%;ZRA"%E. R.9.Z. Tas(er, The Bibtical Doctrine o) the :ralh o) $od, @AB@3 Z.!.$. Macgegor, ,WE conepr o) rlE Ftatn o) $od in the d- rEb. *ent+, TS P, @A1S-1@, p. @S@ K.ur*.3 !.$. !ahn, MD%;U%,p. lSs-@@<. n-0=c=T. 8B8 M% T/%R% dnebr.O2ta=5 lner. W-rE h %n 9echiul Testa*ent 'rincipalul cu0Jnt ebraic tradus prin 6*Jntuire+ este yesa &i deri0atele lui. Jn&elesul de ba.7 al cu0Jntului este 6a aduce la loc larg+ Vc). )cs. @8L<13 11L@GO, dar de la Jnceput el are sensul *eta)oric de 6libertate )7r7 li*ite+ &i include *i5loacele prin cane se reali.ea.7 aceasta - adic7, eliberarea de )actorii care construit pe cine0a &i-% Jngr7desc. 'oate s7 se re)ere la eliberarea de o boall Ss, <<LGS3 ct ] AO, itba0iM de u nT,. Q%er. <SLPO sau de duK*ani QG Sa*. <L@83 's. 44LPO. Jn *area *a5oritate a pasa5elor, Du*ne.eu este autorul *Jntuirii. Ast)el, Du*ne.eu JKi i.b70eKte tur*a #ui QE8 a4LGGOL El iVi sp,hi popdd Qo1e, @LPO ) nu*ai El ! poate *Jntui Q;sea @<L@S-@4O3 nu este nici uatr,tttlitort,alaradeEl Q%s. 4<L@@O. El i-a tbL0it pe parinlii lor din Esirr Q'r, @S1LP.lo5 )l p2 1ii loQ di, Babilon Q%er. <SL@SO. El este un loc de sc7pare Ki MJntuitorul poporului S7u QG Sa*. GGL<O, El @-a i.b70it pe cel s7rac Ki pe cel ne0oiaK atunci cJnd aceKtia n-au a0ut pe ni*eni s7-i a5ute Q's. <4L13 %o0 BL@BO. $u0intele lui Moise, 6sta&i pe loc &i 0e&i 0edea i.b70irea pe 8 0- E da Do d+ QErod,si @4L@<O aprinA o id2 edlial, a 9t AlaN#t, a-# cuoalE p. D*j ne.eu Jnsea*n7 a-# cunoaKte pe El ca un Du*ne.eu care *Jntuieste Q;sea @<L@4O, ast)el Jndt Jn 9T cu0intele 6MJntuitor+ Ki, .Du*ne.eu+ sJnt dou7 cu0in te identice. Marele e-e*plu nor*ati0 al i.b70irii *Jntuitoare a lui Dll*]u 1t2 DoNlul QE-.d, @GL4S3 @4L<@O. %.b70irea din scla0ia Egiptului prin inter0en&ia lui Du*ne.eu de la Marea RoKie a a0ut un rol deter*inant asupra Jntregii concep&ii ulterioare a lui %srael cu pri0ire la natura Ki acti0itatea lui Du*ne.eu. E-odul a )ost )or*a Jn care a )ost turnat7 Jntreaga interpretare ulterioar7 a dra*ei istoriei lui %srael. A )ost rJntat7 ca o rug7ciune Q's, 11L@-PO, *en&ionat7 Jn po0estire QDeut. 1LGS-G4O, reconstituit7 Jn ritual QE-od. @<L<-@1O, Ast)el, no&iunea de*Jntuire sa n7scut di, Dodul lui #ra2l din Earpt e*ing i8 a )ost *arcat de )aptele *7re&e de i.b70ire pe cape Du*ne.eu le-a )7cut Jn istorie. Acest ele*ent de o se*ni)ica&ie pro)und7 a pus la THndul lui ba.a pentru alte contribu&ii ale 9T la no&iunea de *Jnluire, escatologia. "aptul c7 %srael #-a cunoscut pe Du*ne.eu Jn trecut ca MJntuitor l-a )7cut s7 pri0easc7 prin credin&7 Jn 0iitor la *Jntuirea deplin7 Ki )inal7 pe care o 0a aduce El. Toc*ai pentru )aptul c7 %ah0e Sa pre.entat ca Do*n al tuturor, creator Kt conduc7tor al Jntregului p7*Jnt, Kl pentru c7 El este un Du*ne.eu drept Ki credincios, Jntr-o bun7 .i El 0a repurta 0ictoria )inal7 asupra duK*anilor #ui Ki JKi 0a 0indeca poporul de toate boalele %ul QHs. @<@@@.G@r Dot A.41L Ed, <1LGG=G<O. b heput aceast7 speran&7 de *Jntuire era centrat7 *ai *ult Jn inter0en&ia i*ediat7 a lui Du*ne.eu pentru a-@ ocroti pe %srael Qc`. Zen. 4A3 Deut. <<3 u*. G< K.ur*.O. Jn perioada prorodlor ea JKig7seKte e-presia Jn 6.iua lui lah0e+,dnd 5udecata 0a )i co*binat7 cu i.b70irea QJs. G4L@A K.ur*.3 GBL1-83 toei GL@ K.ur*.,

G8L<G3 A*os BL@8K,u*.3 AL@@ K.ur*.O. E-perien&a e-ilului le-a pus (raeli&ilor la Jnde*Jn7 o ilustra&ie concret7 Ki un conte-t concret pentru a e-pri*a aceast7 speran&7 ca unnoueRod QJs, 4<L@4-@13 48LGS K.ur*,3 B@LAK,,ur*.3 3 ld- <@L<@.<4i EE. <PLG@G4L g.li aLP-@<O3 dar i&ele de.a*7gitoare Ki li*itate ale restaur7rii au. M% T/%R.B Qacut ca speran&a s7 se Jndrepte din nou spre 0iitor Ki a )ost pus7 Jn ceea ce a )ost nu*it categoria escacologico-t*uscendental7 QJs. 14L@ K.ur*.3 1BL@P K. ur*,3 11LGGO, speran&a Jn ot7* habba, Jn lu*ea cea nou7 Ki Jn s)JrKirul epocii pre.ente Jn care conducerea su0eran7 a lui Du*ne.eu Ki caracterul #ui drept 0or )i tlEi)etate D.in)t t8le Edurne, Ar *ai trebui *en&iona&i Ki al&i ter*eni pe care #XX u traduce prin soteria3 Jn special r7d7cina g l, 6a r7scu*p7ra+, a recupera un bun care a c7.ut Jn *Jini str7ine, 6a cu*p7ra Jnapoi+, deseori prin e)ectuarea unei pl7&i. 'ersoana care e)ectua aceast7 r7scu*p7rare, sau *Jutuire, este go ei, un r7scu*p7r7tor care este rada celui r7scu*p7rat Qc` #e0. GBLG1, <G3 Rut 4L4,1O. Du*ne.eu este *arelego=a al lui %srael QE-od, 1L13 's. PPL@4 K.ur*,O. Acest cu0&nt este sinoni* cu OEad=, 8re aplr ln ult5* part2 a ci4i5 lui lsala Qls. 4@L@4, 44L13 4PL4O, Ei apat 8 t2*ni 'aE%2li ln %s 4,.P-Gi 1otr1L 1s@A QcJ, TD TP. p.APP- AP<O. Jn )inal, obser07* c7 acti0itatea *Jntuitoare a lui Du*ne.eu Jn istorie este e-tins7 Ki adJncitI, Jn sensul c7 a0e* de a )ace cu un agent special al acestei *Jntuir# Mesia-Robul Do*nului. MJntuirea i*plic7 un tri*is, sau un Sal0ator, deKi nu Jn *od necesar di)erit de %ah0e JnsuKi. DeKi, Jn general, Jn anu*ite con5uncturi istorice, %ah0e poate s7 Se )oloseasc7 de tri*iKi dintre oa*eni, sau de i.b70itori QZen. 4BLP3 Jud, <LA,@B3 G #nA @<LB3 er ALGPO, El sin8u Bb lrWlilitorur "".rulu Sr, Q%s, 4<L@@3 4BLGr3 os2a @<L@4O. Aceast7 a)ir*a&ie general7, Jns7, trebuie W< )ie e-plicat7 Jn conte-tul creKterii pe care a cunoscut-o speran&a uiJntuirii Jn 9T, unde Jn i*nurile Jnchinate Robului Do*nului g7si* personi)icarea *Jnturii *o1le r lli %al , c,hid d.c, Robut DoMdli 1te pre.entat niciodat7 direct ca MJntuitor. 'ersoni)ica rea *isiunii Robului Do*nului apare clar Jn te-t &i, Jn lu*ina J*plinirii Jn T, nu *ai are ne0oie de nici o ap7rare. Jn i*nul din %sa. 4AL@-1, El trebuie s7 )ie instru*entul *Jntuirii uni0ersale a lui Du*ne.eu Q0. 13 q 0. <O %Mul tuEl, BGL@<.s<L@G, d onlire ter*enul de *Jntuire ci ideea de *Jntuire este pre.ent7 Jn sensul unei i.b70iri de p7cat &i de consecin&ele lui. Ast)el, 9T ne )ace s7 Jn&elege* Jn )inal cS Du* ne.eu JKi i.b70eKte poporul prin MJntuitorul pe care #-a ales E%, Mesia. )i. ln oul tt=.ddt Jncepe* cu obser0a&ia general7 c7 Jn ceea ce pri0eKte ideea de *Jntuire, utili.area conceptului de i.b70ire *oral7`spiritual7 Jn sens 6religios+ do*in7 aproape Jntreg cuprinsul T, "olosirea acestui ter*en cu sens nereligios se li*itea.7 la se*ni)ica&ia de a sc7pa dintr-un pericol care periclitea.7 0ia&a cui0a Q"apt. GPLGS, <@L M,* @BL<S3 ,F. BLPJ. a. E0angheliile sinoptice $u0Jntul *Jntuire este *en&ionat de %sus o singur7 dat7 Q#uca @ALAO, unde poate sa se re)ere ori la Sine, ca o personi)icare a *Jntuirii care Ji o)er7 iertare lut gacheu, ori la ceea ceeste 0i.ibil Jn ur*a trans)or*7rii care a sur0enit Jn 0ia&a 0a*eKului. TotuKi, Do*nul nostru )oloseKte 0erbul 6a *JnruT Ki alte cu0inte Jnrudite Jn pri*ul rJnd pentru a ar7ta ce a 0enit s7 Jn)7ptuiasc7 QJn *od i*plicit, Marcu <L43 Ki direct, #uca 4L@aL Mat. laL@@L t8 ALB1i Mat. GSLG8O, ti id her deal doilea rJnd pentru a ar7ta ce se cere din partea o)libi QMa <raBi l8 PLBS3 aL@G3 @<LG43 Mat. Ml T/%BE @SLGGO. #uca @8LG1 Ki conte-tul ne arat7 c7 *Jnruirea cere o ini*a plin7 de c7in&a, ca Ki a unui copil, cere o stare de nea5utoiare oare s7 )ie gata s7 pri*easc7, &i o renun&are la toate celelalte lucruri, pentru $ristos -condi&ii pe cane o*ul nu le-ar putea Jndeplini, dac7 nu ar )i a5utat din a)ar7. Mlrtui. pe .T 1u dep .o ald5 s pri0ip ta acti0itatea *Jntuitoare a Do*nului este atJt indirect7 QMarcu @BL<@O dt &i directa QMatei 8L@PO. Mai e-ist7 de ase*enea *7rturia propriului S7u u*e QMat. @LG@, G<O. P1ate aceste *7rturii ne sugerea.7 c7 *Jn-tuirea se g7seKte Jn 'ersoana &i Jn lucrarea lui $ristos, ri h srei2l ln *oartea #ui. 1, E0anghelia o patra Acest ade07r dublu este subliniat Jn cea de-a patra e0anghelie, Jn care )iecare capitol ne pre.int7 di)erite aspecte ale *Jntuirii. Ast)el, Jn @L@G K.ur*., oa*enii se nasc ea Ki )ii ai lui Du*ne.eu prin credin&a Jn $ristos3 Jn GLB, situa&ia este re*ediat7 prin )aptul c7 oa*enii )ac tot ceea ce le porunceKte El3 Jn <LB, pentru intrarea Jn J*p7r7&ie, este esen&ial7 naKterea din Duhd, dar <L@4, @P spF. lar c1 3cas 0ia&7 nou7 nu este posibila )7rI o credin&7 Jn *oartea lui $ristos, tSr7 de care oa*enii r7*Jn tot sub osJndI Q<L@8O3 Jn 4LGG, *Jntuirea 0ine de la iudei - din punct de 0edere istoric poporul lui Du*ne.eu a )ost canalul prin care re0ela&ia a )ost trans*is7 oa*enilor Y &i este un dar care trans)or*7 %Suntrul oa*enilor Ki Ji preg7teKte pentru a se Jnchina lui Du*ne.eu. in BL@4, cel care a )ost Jns7n7toKit trebuie s7 nu *ai pIc7tuiasc7, pentru a nu a5unge Jn situa&ia de a i se JntJ*pla ce0a &i *ai r7u3 Jn BL<A, Scripturile *7rturisesc despre 0ia&a Q_ *JntuireO tn "iul, c7ruia %-au

)ost inc redin&ate0i.+O &a Ki 5udeca ta3 Jn BLG4, credincioKii au trecut de5a de la *oarte la 0ia&73 Jn 1L<B, %sus Se nu*eKte pe Sine 'linea 0ie&ii, la care ar trebui s7 *earg7 oa*enii &i s7 caute cu0intele 0ie&ii 0eKnice Q1L11O3 Jn PL<A, apa este si*bolul 0ie&ii *lntuitoare a Duhului care trebuia s7 0in7 dup7 ce %sus a0ea s7 )ie prosl70it. Jn 8L@G, e0anghelistul arat7 siguran&a pe care o are o*ul atunci cJnd este c7l7u.it de lu*in7, iar Jn 0, <G, <1 libertatea a0ut7 Jn "iul, prin ade07r3 Jn ALGB, <P,<A *Jntuirea Jnsea*n7 0edere spiritual73 Jn @SL@S, tur*a ob&ine siguran&a &i 0ia&a din belKug a Tat7lui prin $ristos3 Jn @@LGB &.ur*., 0ia&a dup7 Jn0iere apar&ine celor care cred3 JnllLBS, Qc). @8L@4[ este descris )7rI inten&ie scopul neinten&ionat *Jntu(or al *or&ii #ui3Jn @GL<G, $ristos care este Jn0iat dintre cei *or&i Si atrage pe oa*eni la Sine3 Jn @<L@S, sp7larea #ui ini&ial7 se*ni)ic7 *Jntuirea m6curat de toc+O3 Jn @4L1, El este ade07rul &i calea cea 0ie spre locaKul Tat7lui3 Sn @BLB, r7*Jnerea pn El, care este 9i&a, este secretul resurselor de 0ia&73 Jn @1LP-@B, din pricina lui Duhul Se 0a ocupa de obstacolele cane stau Jn calea *Jntuirii &i 0a preg7ti dru*ul pentru reali.area acesteia3 tn @PLG, <, @G, El asigur7 protec&ie celor care Jl cunosc pe ade07ratul Du*ne.eu Ki pe El Jnsu&i3 Jn @AL<S, *Jntuirea este reali.at73 Jn GSLG@-G<, darul Duhului este Jnso&it de cu0inte de pace &i iertare3 ta G@L@B-@8, dragostea #ui 0indec7toare toarn7 din nou dragoste Jn cel care-# ur*ea.7 Ki-@ preg7teKte pentru a-% slu5i. c "aptele apostolilor "aptele apostolilor pre.int7 procla*area *Jntuirii Qc`. @1L@PO prin i*pactul pe care aceasta @-a a0ut *ai Jnt)i asupra *ul&i*ilor care au )ost Jnde*nate s7 se *Jncuiasc7 6din *i5locul acestui nea* tic7los+ QGL4SO prin poc7in&7 Qea Jns7Ki )und un dar &i o parte a procesului de *Jntuire, @@L@<O, prin iertarea p7catelor &i prin pri*irea Duhului S)int3 apoi i*pactul ei asupra unui o* bolna0, inconKtient de ne0oia lui real7, care este 0indecat Jn u*ele lui %sus, singurul u*e prin care pute* )i *Jntui&i3 iar Jn al treilea r*d, i*pactul asupra casei celui care a JntrebatL 6$e s7 )ac s7 )iu *JntuitT+ Q@1L<S &.ur*.O. d. Epistolele lui 'a0el 'a0e % a)ir*7 cS Scripturile 6pot s7-&i dea Jn&elepciunea care duce la *Jntuire, prin credin&a tn %sus $ristos+ QG Ti*. <L@B &.ur*.O &i s7 ne )urni.e.e ingredientele necesare pentru a ne bucura de o *Jntuire co*plet7. AplicJnd Ki a*pli)icJnd conceptul de neprih7nire a lui Du*ne.eu pe care-@ g7si* %n 9T, care Jn sine este o u*bra a Jndrept7&irii *Jntuitoare a T, 'a0el ne arat7 c7 nu e-ist7 *Jntuire prin #ege, tntrucJt #egea nu poate decJt s7 indice pre.en&a p7catului, s7 stJ*easc7 ac&iunea lui reac&ionara &i s7 Jnchid7 gurile oa*enilor, do0edindu-i 0ino0a&i Jnaintea lui Du*ne.eu QRo*. <L@A3 Zal. GL@1O. MJntuirea st7 la dispo.i&ia o*ului ca un dar de la Du*ne.eul cel drept care ac&ionea.7 Jn 0irtutea harului pe care ?i-@ *ani)est7 )a&7 de p7c7tosul lipsit de orice *erit cJnd acesta, prin darul credin&ei, se Jncrede Jn neprih7nlrea %ul $ristos care @-a r7scu*p7rat de la *oarte &i @-a Jndrept7&it prin Jn0ierea Sa. Du*ne.eu, din pricina lui $ristos, Jl 5usti)ic7 pe acest p7c7tos Qadic7, Ji acord7 neprih7nirea per)ect7 a lui $ristos &i f pri0eKte ca &i cu* n- ar )i p7c7tuitO, Ji %art7 p7catul, Jl J*pac7 cu Sine %n $ristos Ki prin $ristos, 6)adnd pace, prin sJngele crucii #ui+ QG $or. BL@83 Ro*. BL@@3 $ol. @LGSO, Jl adopt7 Jn )a*ilia #ui Q$al. 4LB &.ur*.3 E)es. @L@<3 G $or. @LGGO, )i dI pecetea, ar0una &i cele din&ii roade ale Duhului in ini*7 )7cJndu-@ Jn )elul acesta o )7ptur7 nou7. 'rin acelaKi Duh, resursele ulterioare ale *Jntuirii Ji dau posibilitatea s7 u*ble Jn Jnnoirea 0ie&ii, s7-Kl o*oare Jncetul cu Hncetul )aptele c7rnii QRo*. 8L@<O pJn7 cJnd Jn cele din ur*a+ el 0a )i ase*enea lui $ristos QRo*. 8LGAO &i *Jntuirea lui 0a a5unge sa )ie Jntregit7, Jn sla07 ))ilip <LG@O. e. epistola c7tre E0rei 6Marea+ *Jntuire pe care o g7si* tn Epistola c7tre E0rei transcende tipologia *Jntuirii din 9T. MJntuirea T este descris7 printr-un li*ba5 al sacri)iciului. Jertr.l. e"tate alc rirualuld 0T ce a0e.D ite a )1e tr principal cu p7catele co*ise in0oluntar &i care nu asigurau decJt o *Jntuire super)icial7, sJnt Jnlocuite cu 5ert)a unic7 a lui $ristos, care este atJt 'reot dt &i Jert)7 isp7Kitoare QE0r. ALG13 @SL@GO. "aptul c7 ?i-a 07rsat sJngele *urind reali.ea.7 reconcilierea ast)el JneJt de aici Jnainte o*ul, a c7rui conKtiin&7 a )ost cur7&it7 poate intra Jn pre.en&a lui Du*ne.eu printr un nou legI*Jnt, rati)icat de Du*ne.eu prin Mi5locitorul S7u QE0r. AL@B3 @GLG4O, Epistola c7tre E0rei, cane pune un accent atJt de *are pe )aptul c7 $ristos Se ocup7 de p7cat prin su)erin&a &i *oartea Sa cu scopul de a asigura *Jntuire 0eKnic7, anticipea.7 a doua #ui 0enire, nu pentru a Se ocupa Jn continuare de p7cat, ci pentru a Jntregi *Jntuirea poporului S7u si, dup7 cJte se pare, pentru a-@ duce tn sla07 QALG8O. `, Epistola lui lacu0 laco0 ne Jn0a&7 c7 *Jntuirea nu este nu*ai prin 6credin&7+ ci &i prin 6)apte+ QG3G4O. 'reocuparea lui este 81S aceea de a risipi orice )lu.ie a celor care se ba.ea.7 c7 0or )i *Jntui&i nu*ai prin e-erci&iul intelectual al accept7rii e-isten&ei %ul Du*ne.eu, )7r7 o schi*bare a ini*ii care s7 aib7 ca ur*are )apte ale neprih7nirii. El nu reduce i*portanta credin&ei ade07rate, ci Jnde*na ca pre.en&a ei s7 )ie pus7 Jn

e0iden&7 printr-o conduit7 care la r)ndul ei s7 arate e)ectele *Jntultoare aia ade07ratei religii, care lucrea.7 prin $u0Jntul lui DulntE4u sld)t ln .r2diad1. El 1te tot adr de ilteresat ca &i al&ii s7-@ Jntoarc7 pe p7c7tos de pe calea %ul SrDit &i sa=i hrntuie rVtlenll de lt1te QBLGoO. g. %&iG'etru $a &J Epistola c7tre E0rei, @ 'etru 0orbeKte despre *Jntuirea pre&ioas7 Q@L@AO cate a )ost c7utat7 &i pre.is7 de c7tre proroci, dar care este acu* o realitate pre.ent7 pentru cei care, ca niKte oi pierdute ce erau, s-au Jntors la '7storul su)letelor lor QGLG4 K.ur*.O. Aspectul ei 0iitor este cunoscut de cei care sJnt 6p7.i&i de puterea lui Du*ne.eu... pentru *Jntuirea gata s7 )ie descoperit7+ Q@ 'etru @LBO. Jn G "etru *Jntuinea i*plic7 sc7parea de corup&ia care este ta lu*e cau.at7 de po)t7, prin participarea Jn natura di0in7 Q@L4O. )n conte-tul p7catului, credinciosul rJn5eKre dup7 ceruri noi Ki dup7 p7*Jntul cel nou, unde locuieKte dreptatea, dar recunoaKte %a acelaKi ti*p c7 *tir.ierea 'arousiei se datorea.7 Jndelungii r7bd7ri a Do*nului S7u, r7bdare care ea Jns7Ki Et u e"cr al hintuirli Q4@@<,@BO. )t. @, G Ki < loan 'entru @ loan, li*ba5ul 5ert)ei din Epistola c7tre E0rei este ce0a )a*iliar. $ristos este *Jntuirea noastr7 prin )aptul c7 este isp7Kire pentru p7catele noastre, ca re.ultat al dragostei lui Du*ne.eu. Du*ne.eu, Jn dragostea Sa *ani)estat7 prin 07rsarea sIngelui d7t7tor de 0ia&7 al lui $ristos este $el care ne acoper7 p7catele &i ne cur7&eKte. $a Ki Jn e0anghelia a patra, *Jntuirea este conceput7 ca o naKtere din Du*ne.eu, ca o cunoaKtere a lui Du*ne.eu, ca o posedare a 0ie&ii 0eKnice Jn $ristos, ca o tr7ire Jn lu*ina &i )n ade07rul lui Du*ne.eu, ca o r7*Jnere Jn Du*ne.eu &i ca o cunoaKtere a )aptului c7 El r7*Jne Jn noi prin dragostea care a )ost turnat7 Jn noi prin Duhul S7u Q<LA3 4L1, @<3 BL@@O. < toan con&ine o rug7ciune se*ni)icati07 ca prosperitatea general7 Ki s7n7tatea trupeasc7 Qbinele natural al o*uluiO s7 Jnso&easc7 prosperitatea su)letului Q0. GO. J. $putob %ui %uda Re)erindu-se la 6*tntuirea de obKte+, Jn 0. < luda are %n 0edere ce0a ase*7n7tor cu 6credin&a noastr7+ din Tit @L4&i o asociat7 cu6credin&a+Qc`.E)es. 4LBO pentru care trebuie s7 lupte. Aceast7 *Jntuire cuprinde ade07rurile *Jntuitoare, pri0ilegiile, cerin&ele si e-perien&ele co*une celor care citesc epistola. Jn 0. GB &.ur*., el JKi e-pri*7 dorin&a de a pre.enta dt *ai urgent *Jntuirea di)eri&ilor oa*eni care trec prin Jndoieli, care sJnt Jn pericol Ki )ertr-o stare degradant7. ilipsa i "aeia teM din % %24 adic, teM hlntuiril i o eliberare Ki ca o cur7&ire de p7cat prin sJngele lui Jristos Ki )aptul c7 ea este ba.a constituirii preo&iei npJr7testi a credincioKilor Q@LB &.ur*.O. Jntr-o *a-Jer7 care ne aduce a*inte de psalrnist, 07.7torul plin =. adora&ie pi atribuie *Jntuirea, %n toat7 co*pleM% T/T), -itatea ei, lui Du*ne.eu QPL@SO. /lti*ele capitole ale c7r&ii descriu *Jntuirea *eta)oric asociind-o cu )run.ele po*ului 0ie&ii, care slu5esc na&iunilor pentru 0indecare. Accesul la acest po*, ca Ki accesul Jn cetatea *Jntuirii, le este per*is nu*ai celor care au nu*ele scrise Jn cartea 0ie&ii. opte pri0ite c iA ttltoritiyi rtr. `tlte cec a, Etenienit De la descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta Q@A4PO Jncoace s-a acordat oaten&ie deosebit7 *iKc7rii *onastice din sinul religiei iudaice, Ki s-au Qacut di)erite Jncerc7ri de a e0alua contribu&ia acesteia la originile T. Jn ce pri0eKte doctrina nuntulrii, esenienii de la fu*ran au J*p7rt7Kit punctul de 0edere biblic con)or* c7ruia, desp7r&it de Du*ne.eu, o*ul *oKteneKte o stare de p7cat, iar un pasa5 re*arcabil Q@fS @@.A s.u*t3 c). de ase*enea, %*nul *ul&u*iriiO se apropie )oarte *ult de doctrina *Jntuirii aKa cu* o a0e* Jn T, adic7, doctrina care 0ede *Jntuirea ca o achitare ce are loc prin ac&iunea Jndrept7&irii lui Du*ne.eu, prin raptul c7 o*ul tKi pune Jncrederea Jn harul si Jndurarea lui Du*ne.eu. A0JndJn 0edere Jns7 )aptul c7 aceKti credincioKi de la fu*ran se si*&eau )oarte lega&i de psaltire Ki de *arii proroci ai 9T, lucrul acesta nu este deloc surprin.7tor. Ar )i greKit s7 insist7* prea *ult asupra punctelor paralele.deoarece Jn alte puncte paralela cu Jn07&7turile T este inconsistent7. $aracterul uni0ersal al E0angheliei creKtine lipseKte cu des70IrKire3 cu siguran&7, *Jntuirea nu este pentru *asa *are de p7c7toKi. E-ist7 di)erite opinii cu pri0ire la )elul Jn care co*unitatea de la fu*ran Jn&elegea no&iunea de 6;* al durerii+ din Hs. B<, dai se pare cS ei au 07.ut proroda ca J*plinindu-se Jn consiliul QsIdO resnJns al co*unitarii lor. ici nu pute* e0ita cu totul si*plul )apt c7 pe tot parcursul T nu e-ist7 o singur7 sluria diEti la 11isn. 1. Znosticis* Datarea e-act7 a Jn07&7turii gnostice este disputat7, &i Jn pre.ent se Ktie c7 Hncercarea de a de*onstra c7 Jn07&7tura creKtin7 depinde de ideile gnostice este o ini&iati07 care nu 0a duce la re.ultate sigure. E-ist7 totuKi do0e.i Jn T Qt). @ Ki G $or.3 $ol.3 @ Ki G Tiro,3 Tit3 @ loan3 ApocO c7 Biserica pri*ar7 a trebuit s7 )ac7 o distinc&ie Jntre Jn07&7tura pe care o a0ea ea cu pri0ire la *Jntuire Ki alte puncte de 0edere care au

)ast incorporate *ai tJr.iu Jn doctrinele gnostice. Jn e-sen&7, gnosticii au pretins c7 *Jntuirea se cap7t7 printr-o cunoaKtere ne*i5locit7 a lui Du*ne.eu. Jn raport cu cunoaKterea *oral7 a lui Du*ne.eu, aceasta era o cunoaKtere intelectual7 Ki e.oteric7, )iind accesibil7 nu*ai unei elite de ini&ia&i. Znosticis*ul propo07duia se ase*enea un dualis* Jntre su)let &i trup, su)letul )iind singurul care are se*ni)ica&ie %n ce prispirituali Ki de Jngeri %ntre Du*ne.eu &i ora. MJntuirea era e0adarea de sub st7pJnirea )or&elor astrologice str7ine Ki de pasiunile trupeKti prin )aptul c7 persoana respecti0a a5ungea s7 6cunoasc7+, Jn ur*a unei 6che*7ri+ 0enitedin lu*ea di0in7 e-pri*ata Jn asa-nu-*itul 6*it al r7scu*p7r7torului gnostic+, istorisirea cu pri0ire la un o* ceresc care s-a coborit din lu*ea lu*inii celeste ca s7-i 6*Jntuiasc7+ pe oa*enii 6c7.u&i+, J*p7rt7Kindu-le aceast7 cunoaKtere secret7. AKa cu* s-a i*plicat anterior, Jncercarea de a plaeA. o oaceWe de )elul a1t l+ poiod. pol 81@ MT T%=lRA creKtina Ki, in consecin&7, de a considera c7 ea st7 la ba.a no&iunilor T cu pri0ire la *Jntuire, este departe de a putea )i de*onstrat7. Do0e.ile de care dispune* Stnt *ult *ai co*patibile cu punctul de 0edere con-)bi* c7ruia, Jn at*os)era religioas7 a acelei 0re*i caracteri.at7 prin sincretis*, anu*ite tendin&e latente ale gnosticilor au )ost J*pletite Jn secolul al G-lea Ki al <-tea cu aspecte ale concep&iei creKtine despre *Jntuire, pentru a produce doctrinele sectelor gnostice pe care le-a* pre.entat su*ar *ai sus &i despre care au.i* de la scriitori din perioada de dup7 Ecrierea i3 cu* ar )i %raeneus. J*potri0a )or*elor incipiente ale unor ase*enea no&iuni despre *Jntuire, scriitorii biblici accentuea.7 caracterul uni0ersal al rruntuirii o)erite de Du*ne.eu, natura ei esen&ial *oral7, natura per)ect u*an7 Ki per)ect di0in7 a *i5locitorului. Tot ei insista c7 *Jntuirea este )ocarul spre care con0erg ac&iunile lui Du*ne.eu *ani)estate Jn naKterea, 0ia&a, *oartea &i Jn0ierea lui %sus $ristos $c)-scdunor T ci1c nl trO c. Religiile *isterelor /n ali doMiu b Q4 srTorn T irehiau si )acd distinc&ie Jntre doctrina rruntuirii si alte idei care cir culau Jn acea perioada, a )ost cel legat de cultele *isterelor. Acest )eno*en caiactersitic pri*ului secol a )ost o co*bina&ie de ele*ente elenistice si orientale care J&i a0eau originea Jn anticele rituri ale )ertilit7&ii. Adep&ii acestor curente pretindeau c7 pot s7 o)ere 6i.b70irea+ de soart7 si o 0ia&7 dincolo de *or*Jnt care s7 nu *ai )ie supus7 st7rilor nesatis)7c7toare si asupritoare ale pre.entului. Aceast7 i.b70ireera ob&inut7 prin e-ecutarea cu *eticulo.itate a anu*itor ritualuri de cult. 'e alocuri apare un li*ba5 si*ilar cu cel al T. %ni&ia&ii erau considera&i ca )iind 6n7scu&i din nou pentru 0ia&7 0eKnic7+. geit7&i culr(e ca Dionisius au ob&inut titlul de 6Do*n &i %.b70itor+. S-au presupus anu*ite leg7turi Jntre aceste culte Ki teologia creKtin7, tn special la ni0elul sacra*entelor, JntrucJt era cunos cut7 cur7&irea sacr7 Ki ideea unirii cu .eii printr-o*as7 sole*n7. $hiar &i la o e-a*inare rapid7, di)eren&ele care e-istau Jntre aceste culte &i *esa5ul pri*ilor creKtini sJnt e0idente &i dare. %.b70irea Jn cadrul acestor *istere nu era esen&ial*ente o i.b70ire *oral7. i*eni nu se aKtepta din partea Jnchin7torului 6*Jn-tuit+ s7 )ie *ai bun decJt aproapele lui care era p7gJn, &i Jn cele *ai *ulte ca.uri tuci nu era. Ele*entul ra&ional era *ini*3 nu e-istau *ari acte *Jntuitoare, Ki prin ur*are, nu e-istau puncte teologice *a5ore co*une cu creKtinis*ul. 'retinsele paralele cu Jn07&7turile creKtine Qpau-lineO pri0itoare la bote. Ki Euharist s-au do0edit a )i aproape lipsite de te*ei3 do0e.ile scot *ai degrab7 tn e0iden&7 )aptul c7 apostolul este Jndatorat istorici *JntuJrii, a&a cu* o g7si* Jn Biblie, centrat7 Jn *7rea&a ac&iune r7scu*p7r7toare a lui Du*ne.eu Jn $rJstoslsus. d. $ultul i*perial Mira5 ui secular al *Jnruirii prin puterea Ki organi.area politic7 a )ost re)lectat Jn pri*ul secol Jn cultul i*perial. Mitul unui Du*ne.eu-J*p7iat care era *Jn-tuitorul Ki bine)7c7torul poporului s7u apare pe larg tn di)erite )or*e Jn lu*ea antic7, *ai ales Jn ;rient. tn Ro*a, tonul cultului o)icial al J*p7ratului a )ost dat de Augustus care dup7 Actiu*, Jn anul <@ J.d.$r., a Jn)7ptuit 'a- Ro*ana, epoca de aur a p7cii dup7 decenii de r7.boi. Jn *od curent, el era nu*it sacer, 6MJntuitor al lu*ii+, &i prin leg7tura pe care o a0ea cu %ulius $e.ar, 6"iul lui Du*ne.eu+. $hiar &i Jn ca.ul lui $e.ar August, Jns7, trebuie s7 d7* do0ad7 de precau&ie, JntrucJt s-a ar7tat c7 titlul desoter r*We re)erea nu*ai la J*p7rat &i nici nu a0ea toate i*plica&iile orientale. Entu.ias*ul J*p7ra&ilor din pri*ul secol )a&7 de po.i&ia care li se acorda Jn cadrul cultului o)icia[ era 0ariabil. $u siguran&7, $aligula, eto Ki Do*i&ian Ki-au luat Jn serios statutul lor di0in Ki acest lucru ar putea e-plica Jntr-o anu*it7 *7sur7 cJte0a ca.uri tind ei Ki-au asu*at titluri pe care T le )oloseKte cu pri0ire la %sus $ristos Ki la TSt7l Qc). @ TJ*. @L@3 4L%;3 T)t %L<3 <L43 @ %M 4Lla5 ludr GBi As. PL@SL lGL@SL rALrO. e. Re.u*at Jn general, deKi Jn li*ba5ul )olosit e-ist7 paralele clare, Jnc7 nu s-a putut de*onstra c7 Jn07&7turile creKtine cu pri0ire la *Jntuire depind de 0reuna sau de toate aceste *iKc7ri conte*porane. tocercJnd s7

trans*it7 E0anghelia conte*poranilor lor, predicatorii Ki scriitorii T erau preg7ti&i s7 transpun7 *esa5ul, inclusi0 li*ba5ul ei speci)ic cu pri0ire la *Jntuire, Jn tiparele de gJndire ale pri*ului secol, dar ade07rata origine &i 5usti)icare a acelui li*ba5 caracteristic *Jntuirii apar&ine altei lu*i, tradi&iei istoriei *tnJuirii 9T, aKa cu* a )ost ea concentrat7 Ki J*plinit7 Jn persoana &i *isiunea lui %sus $ristos. %9. MJntuirea biblic7L Re.u*at @. MJntuirea este istoric7. 'unctului de 0edere al 9T cu pri0ire la *tntuirea JniIptuirI prin inter0en&ia istorica &i di0in7 i se acord7 Jn T un loc de cinste. $ontrar punctului de 0edere al gnosticis*ului, o*ul nu este *Jntuit prin Jn&elepciune3 contrar punctului de 0edere iudaic, o*ul nu este *tntuit prin *erit *oral &i religios3 contrar punctului de 0edere al cultelor *isterelor elenistice, o*ul nu este *Jntuit prin tehnica practicii religioase3 contrar punctului de 0edere al Ro*ei, *Jntuirea nu trebuie con)undar7 cu ordinea sau libertatea politic7. ;*ul este *Jntuit prin ac&iunea lui Du*ne.eu Jn istorie, Jn 'ersoana lui %sus $rttZ QRo)r, 4LGB3 BLl;3 G $or, ,tLlo s.F. litiD. GL13 @ Ti*. @L@B3 @ %oan 4LA-@S, @4O. $u toate c7 &i naKterea, 0ia&a &i lucrarea lui %sus sJnt i*portante, accentul cade pe *oartea &i Jn0ierea #ui Q@ $or. @BLB K.ur*.O3 noi s)ntera *Jntui&i prin sJngele crucii #ui Q"1pr GoLGa3 RoR <LGBt BLAL E)1. @LUL $ol. @LGSL Ertr. AL@G3 @GLG43 @<L@GL @ @1 rLPL Ad @LBL BLSO. $tnd *esa5ul acesta este procla*at Ki oa*enii @@ aud Ki r7spund prin credin&7, *Jntuirea pe ca re o d7 Du*ne.eu le este asigurat7 QRo*. @SL8,@4 &.ur*.3 @ $or. lL@4.GB3 @BL@@L @ @,1, @L4 s.unn.O. G. MJntuirea este *oral7 Ki spiritual7. MJntuirea are de a )ace cu eliberarea din p7cat &i consecin&ele ei Ki ca atare, din 0ino07&ie VRo*. BL@3 E0r. @SLGGO, din S#ge i dir bl1renul 2i Q$al. <Lr<5 $ol. GL@4O, din tFttei Q@ 'etru @L<.BL % $D, @BLB@L B1Oj de ta iudcat7 QRo*. BLA3 E0r. ALG8O, &i de ase*enea eliberarea de )ric7 QEF. GL@B3 G Tira. @LP, A K.ur*.O Ki din scla0ie $Tit. GL@@-<L13 Zal. BL@ K.unn.O. Este i*portant sI indic7* lucrurile pe care *Jntuirea creKtin7 nu le include. MJntuirea nu i*plic7 prosperitatea *aterial7 si succesul Jn lu*ea aceasta Q"apt. <L13 G $or. 1L@SO, Ki nu pro*ite nici s7n7tate &i bun7stare )i.ic7. Trebuie s7 )i* aten&i aici Ki sI nu produce* o con)u.ie cu 81G pri0t2 la sllllbt, ceci au aFt li tEi au )l ac))i loc 0indec7ri re*arcabile &i 60indecarea+ este un dar al DdWlui drt Bisicn Q"ati <LA3 AL<43 GSiA t./[n3 @ cd. @GLGD. Dd 0indestne nu au loc lntotd1u4 li ca atare ele nu sJnt un 6drept+ al celui *Jntuit Q@ Ti*. sLG<3 G Tl,a 4LGS3 "ilip, GLGB t.8.t G cd, lGtP-AO. bl continuare, *Jntuirea nu include i.b70irea de greut7&i de 1rdin 1.ic ri ile pdicole Q@ co. 4LA-@<3 G cor, @@LG<-G8O, &i se pare c7 nici de e0eni*ente tragice V,lat. BL4BUO. A E nlntuit ru irrlng a 1 ab.ol0it d2 e)ectele nedrept7&ii sociale &i ale persecu&iei Q@ $or. PLGZG4L % '2h GL@4.BO. <. Mintuirea este escatologica. E-ist7 pericolul de a pune un accent prea *are pe ceea ce nu este *Jntiurea. Aici ne aduce* a*inte c7 Jntr-un paragra) de *ai sus a* recunoscut )aptul c7 sJnt )oarte pu&ine ca.urile cJnd cu0Jntul *Jntuire a ieKit de pe bu.ele lui %sus. El a 0orbit *ai *ult despre J*p7r7&ia lui Du*ne.eu, despre *ani)estarea conducerii su0erane a lui Du*ne.eu. Jn Apoc. @GLGS JnsI, Jntre *Jntuire &i J*p7r7&ie se pune se*nul egalit7&ii. 'entru autorul Apocalipsei, ca de alt)el &ipentru %sus, *Jntuirea este echi0alentul 0ie&ii sub do*nia lui Du*ne.eu, sau, ca &i Jn *7rturia celei de a patra e0anghelii, ca este 0ia&a 0eKnic7. De aceea, *Jntuirea Jnsu*ea.7 Jntregul conlinut at E0ansheli4 ", indnde 2libdaE d2 pict W de toate consecin&ele sale si re07rsarea binecu0Jn-t7rilor spirituale Jn $ristos QE)es. @L<O, darul Duhului S)int &i 0ia&a )ericit7 Jn 0eacul 0iitor. Aceast7 perspecti07 0iitoare este de o i*portan&7 crucial7 QRo*. 8LG43 @<L@@3 @ $d. BLB3 lilip, <LGo3 EF. tL@43 ALG43 @ 'etru @LB, AO. Tot ceea ce cunoaKte* acu* despre *Jntuire nu este decJt o *ic7 parte din plin7tatea *Jntuirii care ti aKteapt7 pe to&i cei care lac parte din J*p7r7&ie, la 'arousia Do*nului. eiMUicA-,3 . Ar-cERr3 =ERTARE. =i DRr'-%AT%R,3,eiMUicA-,3 =S" T%RE3 ='A$AT3 =!AR, B%B#%;ZRA"%E. :. "oerster, Z. "ohrer, Jn TD TP, p. A1B-@SS<3 M. Zreen, The Meaning o) Sal0ation, @A1B3 Z.$. Ber(ouFer, "a/h and Justi)ication, E.T. #As4L id*, ratn ud s8cti)ntion, E.T. @ABG3 M. Blacl Q.dibrO, ne scrolls Dd d,.nn8r=ry, @A1A3 B. Ca*auchJ, 're-$hrisdan Znosticis*, @AP<3 Z. 9)ogner, 'adin Ftitn 1d tRe 'acaa Mtsrens, E.T. @A1P3 J-.: Srorl ctrndda Msion in the Mode* Forld, lAUB, 1p. Si #et rhe Earrh llur is t`oice, @APBi MD TT <, 0e.i, 6Recondliation+, 6Rede*ption+. Z.:. B.A.M. M#A?T% A. %. $u0Jntul ebr. ]ahu, Jn 9A 6*laKtin7+3 9R, 9SR, 6stu)7riK+. Acest cu0Jnt ii li*ba ebr. este J*pru*utat din cu0Jntul egipt. =hQyO &i, ca &i acesta, Jnsea*n7 6desiK de trestii+. Tablourile cane pre.int7 0ite p7scSnd Jn desiKuri de trestii Ki Jn *laKtini QZen. 4@LG,@8O este speci)ic egipteanL scene de genul acesta se g7sesc .ugr70ite pe pere&ii *or*intelor, iar te-tele scriu despre aducerea 6celor *ai bune ierburi din *laKtinile de trestii+ pentru 0ite. Jn %o0 8L@@ go*e &i aha TJnt cu0inte paralele3 trestiile si stu)ul sau stu)7riKul trebuie s7 aib7 n7*ol &i ap7. %n ;sea @<L@B este posibil s7 traduce* ahJ* *ai degrab7 cu 6stu)7riK+ dedt cu 6)ra&i+ Qc`. 9SRO. i].i J. 9ergote, Josep( eu Sgypte, @ASA, p. BA-11 QJn special 1G K.unra.O pentru d.blii5 d. ],Enea, TLo. %ab .lin, JAosV-,)r.O P<, "nhrAs<,

M AS; p. @41, pentru al&i ter*eni Jnrudi&i de origine egipt &i ugaritic7. G. tn Jud. GSL<< 0A t*drc2 l8lehseb. o 6*laKtinile din Zhibea+, Acesta poate )i locul gol de /ng7 Zhibea, sau poate Maare-ZhJbea din apropiere-, sau chiar poate )i citit ca *aarab- geba, ,.$%aO 0est de Zhibea+ Q9SRO. M.A.M. M#Ad%Tk. @. $u0Jntul repre.int7 *ai *ul&i ter*eni din ebr. si gr. care Jnsea*n7 0l7star, r7*urea, creang7, ra*ur7 de pal*ier, etc. Apare )rec0ent Jn pasa5e unde se 0orbeKte despre %srael, *eta)ora )iind aceea a Tui 8pc, a tteu]i 0ii Q's. a;L@@3 Ed, @PL13 au GLG3 ct @1 @BL@ V.ll*O . uui edd QBd. @PLG<O eua uui *7slin Q;sea @4L13 4 RdQ @@.@1 h/*,O, "an1ile po*ilor, ale palnienrhi ale sitului W al2 s7lciei au )ost )olosite cere*onial la S7rb7toarea corturilor pentru construirea colibelor Qsu((otO Q#e0. G<L4S3 ee*. 8L@BO, &i pentru a )i purtare Jn *Jini Jn ti*pul s7rb7torilor Jnso&ite de strig7te de =;sana Q's. @@<LG1GP3 MR*, Su,.(ah 4O, D. intraM tiu).l, a lui %sus Jn %erusali* QMat. G@L8-A3 Marc. @@L1-@S3 %oan @GtP<O. G. /n interes special Jl pre.int7 utili.area cu-0$nrului QJn ebr. sanahO pentru odrasla din )a*ilia lui Da0id, care 0a 0eni s7-@ conduc7 pe %srael Jn neprihnni", 'rer1titl h noa dplicit h %d. G<LB3 <<L@t 2-pBia 8 *inrette de %r. 4LG Q4 #. rrL@, h ebr. n7erO. gah. <L83 1L@G ne arat7 c7 titlul 6;drasl7+ a )ost un ter*en *esianic binecunoscut Jn perioada de dup7 E-il, )olosit pentru a incorpora ideea de preot-rege. <. h E-od. GBL<@ @.))i3 <P@@P V,*. o0bnil este )olosit pentru s)eKnicul din aur, care Jn *od tradi&ional a )ost .ugr70it ca a0Jnd un bra& central Ki dt2 )ti leui de )iMre parte. cu0lnarl eb.. QDan2%O 6trestie+ poate )i o eroare aici, c7ci s)etnicul cu Kapte bEie nu a )1t crlr[aat naint2 de s. @ #d.c,, B%B#%;ZRA"%E. J.Z, BaldFin, 6Se*7n as a Techni-el T1tr in the 'rcpn.c+, F@4, %AT, p. A<APi R. orth, 6gechariah=s Se0en3 Spout #a*pstand+, Biblica B@,@APS, p. @8< &.ur*. J.Z.T. M AS; , /n+Fni Fni$ . adid, cd puWn din .i8 Nle RFlii - ri E+.d3 a lui 'a]l Qlapt. G@L@1O. ca ti B8b2, el a )1t u iudd din $ipd uel. lui 1t2 sa 1i 1b d1nn de risplndit. 9ulgata, 9A, 9R Ki BE traduc acest pasa5 6$J&i0a ueici din $2))i.. Ai"au ads p2 urd n8it Mnason+ Qdar ce *oti0e ar )i a0ut ei s7-@ aduc7 pe cine0a care a0ea s7 )ie ga.d7UO3 0sr, tc0 traduc 6ne-au dus Jn casa lui Mnason+. id una nici cealalt7 nu este o traducere per)ect7. /nii Jn&eleg c7 Mnason locuia Jn %erusali*L o ga.d7 de origine gieac7 nu putea s7-i )ac7 pe prietenii lui 'a0el care erau dintre nea*uri s7 se si*t7 stingheri&i. Te-tul apusean, care nu este 0aloros Jn sine, are ur*7toarele cu0inteL 6a5ungJnd Jntr-un sat, a* stat la Mnason+L poate nu*ai ca o presupunere -c7l7toria s7 )i necesitat o oprire peste noapte - dar este posibil Ki ca acesta s7 )ie *odul corect de al interpreta pe #uca. Atunci, casa lui Mnason ar )i unde0a Jntre $e.areea si %erusali*L de aceea apare escorta Ki *en&ionarea %erusali*ului Jn 0. @P. 81< M AS; Alu.ia lui #uca poate indica )aptul c7 Mnason a )oet o surs7 de in)or*a&ii Qc). Ra*say, BRD, p. <SAO. B%B#%;ZRA"%E. ! J. $adbury JnA*icitoe $oro/a, @A<<, p. B@ K.Fto.3 "J. Bruce, TheActs o)theApostola, @AB@, ad. %oc AJ".:, de0enit snr7bunica lui Da0id$Rut 4L@8-GG3 Mat. @LB-@1O. Saul s-a r7.boit cu *oabi&ii Q@ Sa*. @4L4PO, iar Da0id ai-a ad7postit p7rin&ii acolo Jn ti*p ce el era un )ugai Q@ Sa*. GGL<- 4O. Mai tJr.Ju, Da0id a sub5ugat Moabul Ki a o*ortt pe *ul&i dintre ei QG Sara. 8LG,@G3 M;AB, M;AB%^!. Moab ;n ebr. *oabO a )bst)iul lui #ot, care s-a n7scut din rela&ia incestuoas7 dintre acesta Ki cea *ai *are dintte )iicele lui QZen. @AL<PO. ^ara ocupat7 de ur*a&ii lui s-a nu*it Moab, iar locuitorii ei *oabi&i Q*o abJO. %ni*a Moabidui a )ost platoul de la E de Manea Moart7, dintre 07ile A*anului &i geredului, cu toate c7, ti*p Jndelungat Moabul, s-a Jntins Ki la de A*on. Jn7l&i*ea *edie a platoului este de @SS * deasupra ni0elului *7rii, dar el este br7.dat de de);ee adinei, A*onul se desparte la a-preac. G@ de (* de Marea Moart7 &i apoi, Jnc7 de ctoe0a ori,*ai departe, Jn 07i de adinti*J *ai *id, 607ile A*onului+ Q u*. G@L@4O. Bibliaa p7strat nu*ele *ai *ultor oraKe rnoabite Q u*. G@L@B, GS3 <GL<3 %oe. @<L@P.GS3 lr W-@13 lg. 4aLGS l=l*O. %n perioada dinainte a e-odului, Moabul a )ost populat &i s-au construit aKe.7ri o*eneKti, pJn7 apro-iniati0 Jn @8BS t.d.$r. /r*a&ii lui #ot au g7sit o popula&ie care locuia de5a acolo, Ki s-au c7s7torit probabil cu aceKtia, de0enind grupul do*inant dup7 care a )ost denu*it7 Jntreaga popula&ie. $ei patru H*p7ra&i de la E au in0adat Moabul Ki au alungat pe locuitorii din ?a0e- $hiriatai* QZen. @4L@BO. ;ri ca re.ultat al acestei ca*panii, or datorit7 unor cau.e necunoscute, Tranaiordania a intrat Jntr-o perioad7 nesedentara, pJnS chiar Jnainte de anii @<SS td.$r., dnd *ai *ulte J*p7r7&ii din Epoca de )ier au ap7rat si*ultan. Moab, ca ni alte J*p7r7&ii, a )oet )oarte bine organi.at7, cu agricultura Ki creKterea 0itelor bine de.0oltate, cu cl7diri splendide, ol7rit deosebit, &i )orti)ica&ii )oarte puternice in )or*7 de *ici )ort7re&e plasate strategic Jn 5urul grani&elor lor. Moabi&ii s-au e.dns tn Entreg platoul principal Ki au ocupat .ona de la de A*on, ni*idndu-i pe locuitorii de *ai Jnainte $Deut. GL@S-@@,@A-G@3 c). Zen. @4LBO. Aceste

&inuturi au )ost ocupate * co*un cu araorI&ic care erau rudele apropiate ale *oabi&itor. $hiar Jnainte Nte e-odul din Egipt, aceste &inuturi de la de Anton i-au )ost r7pite Moabului de c7tre S)liori, J*p7ratului A*oritilor. $tnd %sraelul a cerut per*isiunea de a trece prin &inutul lor pe 6Dru*ul J*p7r7tesc+ care tra0ersa platoul, Moab a re)u.at $Jud. @@L@PO. 'osibil ca ei sI )i a0ut leg7turi co*er ciale QDeut. GLG8-GAO. #ui Motse i s-a inter.is s7 atace pe Moabul %n duda atitudinii neprietenoase a acestei na&iuni $Deut. GLAO, deKi de aici Jncolo Moabi&ii a0eau s7 )ie e-pul.a&i din %srael QDeu&, G<L<-13 ee*. @<L@O. Balac, H*p7ratul Moabului, iritat de succesul %sraelului, @-a che*at pe prorocul Balaa* s7 bleste*e pe %srael care t7b7r)se dincolo de A*on Q u*. GG-G43 los. G4LAO. $Jnd poporul %srael se preg7tea s7 treac7 %oidanul, a t7b7rJt Jn $J*piile Moabului Q u*. GGL@3 %ce. <L@O Kiau)cetsedu&ide)e*eile*oabitesi*adianitecas7 participe la practicileidolatre Q u*. GB3 ;sea AL@SO. Jn .ilele 5udec7torilor, Eglon, H*p7ratul Moabului, a in0adat &ara lui %srael pJn7 Ga %erihon Ki @-a asuprit pe %srael ti*pde @8 ani. Ehud, benia*itul, @-a asasinat QJud. <L@G-<SO. Eli*elec din Betlee* a e*igrat * Moab &i )iii lui s-au c7s7torit cu )e*ei *oabJte, cu frpa &i cu Rut Mai ttr.iu, Rut s-a c7s7torit cu Boa. Ki a

Moab Ki aKe.area probabil7 a iet7&ii Moabidui+. @ $ron. @8LG, @@O. Dup7 *oartea lui Solo*on, Moab &i-a dKtigat libertatea, dar a )ost din nou sub5ugat de ;rori, J*p7ratul %ui %srael. Q] ME?A3 ] M;AB, % S$R%'^%EO. Spre s)Jr&itul 0ie&ii lui Ahab, Moab a *ce-put din nou s7 nu *ai recunoasc7 st7p*Jrea %sraelului %ora*, J*p7ratul lui %srael, a cerut a5utor lui %osa)at, J*p7ratul lui %uda, Ki J*p7ratul Edo*ului pentru a dKtiga controlul asupra Moabului, dar ca*pania a )ost lipsit7 de succes QG J*p. @L@3 <L4-GPO. Mat ttr.iu, chiar &ara lui %osa)at a )ost in0adat7 de o coali&ie a S14

*oabi&Jlor, a*oni&ilor Kl a edo*i&ilor, dar s-a produs o Jn07l*7Keala Kl alia&u au tnceputM7 se atace unul pe cel7lalt, aKa Jndt %uda a sc7pat QG $ron. GSL@-<SO. banul *ar&ii lui Elisei, *ai *ulte cete de *oabi&i au 1.ut incursiuni %n %sUel QG iQp. @<LGSO. ln ultitE parte a secolului al 8-lea #d.$r., Moabul a )ost sub5ugat de AsJria &i obligat sI pl7teasc7 tribut QHs. @B@1O, dar dup7 c7derea Asiriei, Moabul a )ost din nou %ibD. in .ilele hi loia.lT, 8bi"r au int tn luda QG J*p. G4LGO. #a c7derea %erusali*ului tn B8P #d.$r., niKte iudei s-au re)ugiat tn Moab, dar s-au Jntors rind Zhedalia a de0enit gu0ernator Q%ei. 4SL@@ K.ur*.O. Jn )inal, Moabul a )ost sub5ugat de ebucadne&ar QJos., Ant. @S.@8@O &i a )ost do*inat pe rJnd de c7tre perKi &i de di)erite grupuri arabe. Moabi&ii au Jncetat s7 *ai coste ca Ki na&iune, cu toate c7 Jn perioada post-e--!lc7 au )ost cunoscu&i ca o ras7 QE.ra AL@3 ee*. @<L@, G<O. Ale-ander Jannaeus i-a sub5ugat * sec. al doilea ld.Z.QJc,,Anr @<.<P4O. Moabi&ii sJnt deseori *en&iona&i Jn scrierile pro)etice si 5udecata di0in7 este rostit7 asupra lor Q0eri Js. @S-@13 GBL@S3 %er. ALG13 GBLG@3 GPL<3 E.ec. GBL8-@@3 An1 GL@-<L T2)anta GL<-@@O. %storia Moabuiui Jncepe sa )ie scoasa Jncetul cu Jncetul la supra)a&7 de c7tre arheologie. S7p7turile arheologice din %ordania nuau *ers tot atJt de 5epede ca si cele de la 9 de %ordania, cu toate c7 Jn ulti*ele decenii lucr7rile au progresat. AKe.7rile i*portante care ne-au )urni.at re.ultate se*ni)icati0e sJnt Dibon, Aroer, Bab edh-Dhra Ki *ai *ulte aKe.7ri din .ona %isan. $unoKtin&ele pe care le-a* a0ut despre Moab din pri*ele cercet7ri arheologice au )ost J*bog7&ite cu noile in)or*a&ii pri0itoare la perioadele de tran.i&ie dintre Epoca cuprului Ki Jnceputul Epocii bron.ului Ki tran.i&ia de *ai tir.iu dintre Jnceputul Ki *i5locul epocii bron.ului. #a Bab edh-Dhra, un ci*itir i*ens care datea.r d2 pe ,. lEeputul d blt]ul Epodi bron.ului a )urni.at *aterial din EB% Ki EB%9. S7p7turile de la Aroer spri5in7 teoria c7, Jn cea *ai *are parte a *ileniului al doilea, cea *ai *are parte a Moabuiui nu eralocuit. Aceast7 aKe.are &i aKe.area Dibon au )ost tipice, i*portantelor cet7&i Jncon5urate de .iduri din Epoca )ierului, care coincide cu perioada J*p7ra&ilor din %srael. #a Dibon s-a descoperit o i*portant7 piatr7, cu o inscrip&ie pe ea. JncepJnd cu sec al Kaselea #d.$r. Ki pJna la snrKitul sec. al patrulea #d.$r., 0ia&a stabil7 din aceste aKe.7ri a dec7.ut. B%B#%;ZRA"%E. EM. Abel, Ziograph.it de la 'alalin, @,@A<<. p, GP<G8@3 M, du Dunr caa8rophi. de (Te*Sainte, @AB8, p. @4G-@4<3 etson$luec(,TPie ;ther sid. oJ JordalR'. @A4S, r, lso l.@*.3 iden, MS;R@4-@B, @8-@A3 A.D. Tushinghara, The E-anra-tJons a. Di18 QDhilaO i, M1b, l.AsoR 4S, @APGi A%l,Fgyl,l)ieMebit1, @A1S3 JJ# Bartlett, +%he Moa:tes and Edo*ites+, Jn ';TT, p. GGA-GB83 . a0iga4, ,attrt*ie and M8b5E sdld, ln J+d san-dere QeditorO, ear Easte* Anhaeology in thc Ttoen-tiech $aitFy, @APS, p. G84-GAS. J.A.T. M;AS%TA, '%A%BA- /tr lle d2 boalt "8r d o inscrip&ie l7sat7 de MeKa, J*p7ratul Moabuiui, la Dhiban QoraKul biblic ]DibonO, pentru a co*e*ora r7.0r7tirea lui J*potri0a lui %srael Ki re.idirea *ai *ultor oraKe i*portante care a ur*at dup7 aceea QG J*p, <L4-BO. M;AB%TA '%ATRA 'iatra a )ost g7sit7 %n @A August @818 de c7tre ne0. R Mlein, un *istonar ger*an care lucra cu Societatea Misionar7 a Bisericii. /n Keic arab pe nu*e gatta* i-a ar7tat o lespede gra0at7, Jnalt7 de @GS era, lata de 1S c* Ki groas7 de 1 c*, rotun5it7 la partea de sus, pe cate se a)la o inscrip&ie pe <4 de rJnduri. Mlein a copiat cite0a cu0inte &i a raportat descoperirea NJr. 'eter-*aitn, consulul ger*an, care a Hnceput negocierile pentru a ob&ine inscrip&ia pentru Mu.eul din Berlin. Din ne)ericire, $.S. $ler*ontZanneau de %a $onsulatul "rance. a c7utat s7 o ob&in7 el, pentru Mu.eul din 'aris. El a tri*is *esageri independen&i s7 ob&in7 un negati0 al inscrip&iei dar s-a iscat o neJn&elegere Ki *esagerii au )ugit cu negati0ul Jn *ai *ulte buc7&i. Arabii, dJndu-&i sea*a de 0aloarea pietrei, au ridicat pre&ul. $Jnd autorit7&ile turce au inter0enit, arabii din p7r&ile locului au aprins un )oc sub piatr7 si au turnat ap7 pe ea pentru a o )7rt*i&a. Au luat apoi )rag*entele Ki le-au purtat ca pe niKte )ar*ece care s7 le binecu0Jnte.e grtnele. $ler*ont-Zanneau a recuperat *ai tJr.iu *ai *ulte )rag*ente, a )7cut negati0e noi Ki Jn cete din ur*7 a reconstituit piatra Jn Mu.eul #u0ru din 'aris Q0e.i%BA,p.B4O.Dinl.lSS de litere, cJt se crede c7 a a0ut piatra, 11A au )ost recuperate, *ai pu&in de dou7 trei*i, dar negati0ul original, cu toate c7 era oarecu* de)or*at, a p7strat *area parte a te-tului. %nscrip&ia este legat7 de triu*)ul lui MeKa, )iul lui $he*oK, regele Moabuiui, al c7nii tat7 a do*nit peste Moab peste <S de ani. MeKa nespune Jn inscrip&ie cu* a s)7rJ*at 5ugul lui %srael Ki @-a cinstit pe du*ne.eul lui $he*oK, ridicJnd o Jn7l&i*e la farhoh QfR!!O, %n se*n de recunoKtin&a. Te-tul continu7 dup7 cu* ur*ea.7=- Jn ceea ce-@ pri0eKte pe ;*ri, regele lui %srael, el @-a u*ilit pe Moab *ul&i ani Qlit. .ileO, cId $he*oK a )ost sup7rat pe &ara lui. Dup7 el a ur*at )iul lui care a spus Ki elL 6)i 0oi u*ili pe Moab+. Jn 0re*ea *ea a 0orbit el QaKaO, dar a* triu*)at asupra lui &i asupra casei lui, Jn ti*p ce %srael a pierit pentru totdeauna, QA.*O otri a 1pat "" Medeba ti Q%Wa.lO . ldlit acolo in 0re*ea lui Ki 5u*7tate din ti*pul cit a do*nit )iul lui QAhabO, patru.eci de ani3 dar $he*oK a locuit acolo Jn 0re*ea *ea.+

A41t tDt paE si 1punl cd MeVa , st8t 5:/l %sraelului Jnainte de *oartea lui Ahab Ki ast)el, pare s7 e-iste o neconcordan&7 Jntre acest te-t Ki G S*p. @L@. TotuKi nu trebuie s7 e-iste o contradic&ie, c7ci * ti*pul uldnulor ani ai 0ie&ii lui Ahab, el a )ost atJt de pBr de rl.h.1iele d siilaii W a pi2rdut prcb1bil controlul asupra Moabuiui. Din punctul de 0edere al @ui MeVa, ,,eitat1 lui a t8put ile anEi, dlr dnr lurtul de r2d.rc al lui T"el M8b nu a putut d considerat ca o na&iune liber7 decJt dup7 ca*pania rsQWid 8ndod de )iul lui Abab, tol)l QG tn,. <O. %nscrip&ia continu7 cu o relatare despre construirea unor aKe.7ri cu* ar )i Baal-*eon, faryaten, farhoh, Aroer, Beth-ba*oth, Be.er, Medeba, Beth-.liblat,2c Bethbaat-%r1n. Atarctlil, .idit de nn,dratul lui %srael pentru oa*enii din Zad, a )ost capturat, locuitorii lui au )ost o*orJti, iar dreg7torul cet7&ii Arel Qsu ;rielO a )1t du nEint8 lui ch1=.) ln $(nor. ebo a )ost luat Ki P.SSS de persoane s-au consacrat lui Astar-$be*oK. Caha.ul, .idit de J*p7ratul lui %srael, care era cartierul general al acestuia din ti*pul lupEi a l1t l2r i erWat lui Dibor MeKa a *en&ionat re.er0oare Ki pu&uri, .iduri, porti, ru*uri Ki palatul J*p7r7tesc pe care @-a .idit * ftarhoh, )olosind ca )or&7 de *unc7 scla0i israeli&i. De 81B MoAB%TT+ '%A%RA ase*enea el a *ai )Icut un dru* co*ercial care str)bItea 0alea Antonului. Din punct de 0edere ling0istic, religios &i istoric, *area i*portan&a a acestei inscrip&ii consta ta leg7tura pe care aceasta o are cu 9T. li*ba este )oarte Hnrudit7 cu ebraica. Este *en&ionat atJt $he*o&, du* ne.eul Moabului, dt &i tah0e, Du*ne.eul lut %srael Ki ni se pre.int7 dte0a lucruri interesante cu pri0ire la cre.urile religioase ale Moabului, Jnrudite Jntr-o oarecare *7sur7 cu cele ale %sraelului. $he*os poate TS se supere pe poporul lui, f poate ierta, < poate scap7 de duK*anii lui Ki, tn cele din ur*a, ti poate *intui. p@ ti poate l7uda pe MeKa %n cu0inte ase*7n7toare cu ere pe c4 le )ol1.tre lahE o pri0iE b sll5ilorii #ui Ritul here*ului &i e-isten&a sanctuarelor pe Hn7l&i*i au %oc atJt aici cJt Ki Jn 9T. $u toate c7 auten-

%nscrip&ia de pe piatra *oabit7 co*s*orea-7 re0olta lui Mesa, regele Moabului, J*potri0a lui (raei

Q0e-iG i*p. <LB K.F*.O &i *idirea *u`tor te&7ti, de e-. A*er. Medeba, farhoh, )olosind ta lucru sda0i israeli&# Ba-ah neg*, Jn7l&i*ea @,S *, l7&i*ea S,1 *. Datea.7 de la apra-, 8<; td.$r. 811 ti.itateG pietr2i a )1r dispubti, nu edst, nici s te*ei pentru o ase*enea disput7. Ttebuie datat7 spre sErKitul do*niei lui MeKa, Jn 5urul anului 8<S J.d.$r. 'entru )elul Jn care a )ost reconstituita piatra, 0e.i %M, p. B43 D;n,- p. @A<3 i 4 o, GP4 tli tab2/ al)abetic din r. G81O. B%B,o$iA"%E. :.", Atb.ight, ,4 rP, t <GS t,83 BAS;R 4A,@A4<, p, @1- ".# And2lg, +M8= biteSyntai+, ;rientalia <B, @A11, p. 8@-@GS3 ZA. $oo(e, A Te-t-Boo( o) orth-Se*idc %nscriptions, @AS<, p. @-@43 !. Donner &i :. Rollig, ManaanIische andarFn7ischelnschri)ten, @,@A1G3 SA. Dri0er, otes on the !ebra0 Te-t o) the Boo(s o) Sa*udG, @A@<, p. l---i0K.unn.3 R. Dussaud, %es *onu*ent3palestinieni N/nuda,Due, @A@G, p. 4-GG3 E.//endor))JnDSPT3 A.!. 0an gy/ The Moabites, @A1S3 JJ#BaitlettJn.';P^, p. GGA-GB8. JA.T. M;A%%%. 'utTRA DE M;AR-A. $1 *i rene si *ai obiKnuita *etoda de a *7cina griul a )ost aceea de al J*pr7Ktia pe o lespede plata de piatr7 &i a-@ )reca cu o piatr7 de *oar7 rotund7. RJKni&e de )elul acesta au )ost g7site Jn neoliticul pri*ar, Jn oraKul lerihon, tnpEuni cu no58 d5n piare Q'tf <B, @AB<, ,. <a-G3 pentru un *odel egiptean, 0enA E', no, @4AO. Ri-ni&a rotati07 a )ost )olosit7 pe scar7 larga %n Epoca )ierului. Aceasta consta din dou7 lespede de piatr7 circulare, )iecare de apro-. BS c* Jn dia*etru, cea de sus QJn ebr. re(eb, 6c7l7re&+O per)orat7 ca s7 se Jn0Jrc7 %n 5urul unui pi0ot )i-at Jn lespedea de 5os Q0e.i ilustra&ia cu roata olaruluiO. ; bucat7 de le*n care ieKea dintr- un ori)iciu aproape de peri)eria pJetrii de sus era *inerul. $erealele erau turnate printr-un ori)iciu central care era Jn piatra de sus si erau *7cinate pe *7sur7 ce aceasta se Jn0Jrtea, aKa JncJt dintre cele dou7 pietre ieKea )7ina QJn ebr. rchaydnO Ki c7dea 5os. Era de datoria )e*eii s7 *acine griul QE-od. @@LB3 Mai G4L4@O, dar 8 Al o acti0nate 8 ii ] inpulE pri.onierilor ca o *unc7 5osnica QJs. 4PLG3 'lJng. BL @<O. RJKni&ele rotati0e de di*ensiuni *ai *ari erau Jn0Jrtire de ani*ale, sau de pri.onieri QSa*son, Jud. @1LG@O d 8u *plete in *n QMst. G4L4@, ln <r., *yidnn. JntrucJt israelitul se )olosea .ilnic de rJKni&a *anuala pentru plinea de toate .ilele, era inter.is s7 o dea ca .7log QDeut. G4L1O. Jncetarea .go*otului neJntrerupt, constant al *7cinatului era un se*n al pustiirii &i al *or&ii Zer. GBL@S3 Apoc. @8LGG, o *eta)or7 "nrr dinVii onului le)ii3 Ecl. @GL4O, 'iata d2 s a )1t )olZita u4ort d prcidril ln rs.boi QJud. ALB<3 GSa*,ll3G@OKieaogreuta&eQMat. @8L1, Jn gr. *yios oni(as, pietrele de *oar7 de di*ensiunile cele *ai *ari, Jn0Jrtite de un *7gar3 Apoc. @8LG@O. A.R.M. A;ARTE. 'ri0it7 dintr-un anu*it unghi, *oartea L unul dintre lucrurile cele *ai naturale3 ioa*e-r le 1r2 induit sa nerL o riryrua dotl+ QEr. GPO. Ea n2buie reptatA )gra rl.0rltircL ,%aidd @ *erge* Ki noi s7 *uri* cu El+ ;oan @@L@1O. 'ri0it7 t-un alt unghi, ea este unul dintre cele *ai nena-L lu.rui Est2 p2d8"a p1td pd8t QRon. 13 %, sica atare, trebuie s7 inspire )ric7. A*bele puncte t0edere pot )i g7site Jn Biblie, &i nici unul din ele nu M;A TB trebuie o*is. Moartea este o necesitate biologic7, dar *n nu rur ln aelaVi )el =l 1r *r einalele %. Modrra 1.lci 'entru trupurile care sJnt constituite aKa cu* sJnt ale noastre, *oartea pare s7 )ie o necesitate. Dec7derea )i.ic7 Ki desco*punerea )inal7 sJnt procese ine0itabile. ?i totuKi, Biblia 0orbeKte despre *oarte ca re.ultat al plc.tului. AiD))ireu ia s+1 lui ad*L J, .iu la care 0ei *Jnca din el, 0ei *uri negreKit= QZen. GL@PO. 'a0el ne spune c7 6printr-un singur o* a intrat p7catul Jn lu*e, &i prin p7cat a intrat *oartea+ QRo*. BL@GO, iar Jn alt7 parte c7 6plata p7catului este *oar8+ QRoe 1LG<O. DW chd pn0in prcbl* hal a= ten&i, 0ede* c7 Ada* nu a *urit din punct de 0edere )i.ic Jn .iua %n care a co*is actul de neascultare )a&7 de Du*ne.eu. %ar Jn Ro*. B si 1, 'a0el pune Jn contrast *oartea care a intrat Jn lu*e prin p7catul lui Ada* cu 0ia&a pe care o aduce $ristos oa*enilor. "aptul c7 cine0a posed7 0ia&7 0eKnic7 nu e-clude *oartea lui )i.ic7. 9ia&a 0eKnic7 este opusul unei st7ri spirituale, nu al unui e0eni*ent )i.ic. Jn07&7tura pe care o trage* de aici este c7 *oartea, care repre.int7 rc.#ntatrn prcatului e Mi nli declt o *rte 1.idl. Dar J*preun7 cu aceast7 conclu.ie trebuie s7 a-nintin a )apnrl ci pas5ele biuie c leig, ',8tul de *oarte nu cali)ic7 *oartea. u Jn&elege* din ele altce0a dedt Jn&elesul obiKnuit al cu0Jntului. Ar trebui probabil s7 Jn&elege* c7 *ortalitatea a )ost re.ultatul pL.atului lui Adan W c, ,2de"a iD.lude adt apej rul 1ric .it Di pe .2l W<piritul. Da, nu cWett8 su)icient despre starea dinaintea c7derii Jn p7cat a lui Add 8 sa o di)icAo. Dac, Eupul lu a )dt ct W el pe 82-l aen noi atuci el a )dt nuibr= Dac% nu a )ost ca al nostru, nu a0e* de unde s7 Kti* cu* a )ost Ki nici dac,r a tdt *uitor eu nu, Este *ai bine s7 pri0i* *oartea ca un ele*ent carei*plic7Jntreaga )iin&7 a o*ului. Jn acest ca., o*ul nu *oare ca un trup. p@ *oare ca un o*. %n totalitatea )iin&ei lui. El *oare ca )iin&7 spiritual7 Ki )i.ic7.

?i Biblia nu trasea.7 o linie precis7 de de*arca&ie Jntre cele dou7 aspecte. 'rin ur*are, *oartea Z.ic7.este un sihbol potri0it A o Dp1i. a ulE no4i lEi petunde pe care o aduce p7catul. !. Modt8 splr)tuard Aceast7 *oarte este o pedeaps7 de la Du*ne.eu. Ara distat de5a cd RoE 1LG< 02de nd8d ca o +,bt%+ pentru p7cat. 'a0el poate 0orbi despre anu*i&i p7c7toKi care cunosc 6hot7rIrea lui Du*ne.eu c7 cei ce )ac ase*enea lucruri sJnt 0rednici de *oarte+ QRo*. @L <GO. Tbc*ai acest gJnd al hotIrJrii lui Du*ne.eu este ceea ce st7 la ba.a re)eririi pe care o )ace %oan la 6p7catul de *oarte+ Q@ %oan BL@1O. Acesta este un ade07r )oarte i*portant e a5uta s7 0ede* toat7 oroarea *or&ii. ?i Jn acelaKi ti*p, deKi parado-al, ne d7 speran&7. ;a*enii nu sJnt prinKi Jntr-o pJn.7 ca de p7ian5en, &esuta de soarta oarb7, aKa c7, o dat7 ce au p7c7tuit nir*e nu se *ai poate )ace. Du*ne.eu este deasupra Jntregului proces Ki dac7 Ei a hot7rit c7 n8rt2a 1te plata pl8tutlid toi El a hotltir i si da 0iatV 0DnicB .elor pEcEtoei /neori, T sublinia.7 consecin&ele serioase ale p7catului prin )aptul c7 se re)er7 la 6a doua *oarte+ Qluda @Gi Ape, GL@@, 2tc.O. A.sra 1t o e-plF nbinicn a crni e*i)icad2 1te piel.aE 0,lni.,. Trebuie Jn&eleas7 J*preun7 cu pasa5ele Jn care Do*81P ,%;ART% nul nostru a 0orbit despic 6)ocul cel 0eKnic preg7tit pentru dia0olul Ki Hngerii %ul+ $Mat. GBL4@O, 6pedeapsa 0eKnic7+ Qpus7 tn contrast cu 60ia&a 0eKnic7+, Mat. GBL41O, )i alte e-presii ase*7n7toare. Starea )inala a celor care nu se poc7iesc este descris7 tn *ai *ulte )eluriL ca *oarte, pedeaps7, pier.are, etc. Este e0ident c7 ar )i greKit s7 pune* se*nul egalit7&ii Jntre aceast7 stare si descrierile de nud sus. Dar tot atJt de e0ident este c7 Biblia o pre.int7 ca o stare ce trebuie pri0it7 cu groa.7. Se ridic7 uneori obiec&ia c7 pedeapsa etern7 este inco*patibil7 cu atributul care Jl descrie pe Du*ne.eu ca un Du*ne.eu iubitor. E-ist7 aici un *ister pro)und, dar pute* spune cel pu&in c7 obiec&ia, aKa cM ate a )or*ulat7 de obi.ei, ondt hptul cV *oartea este atJt o stare c)t Ki un e0eni*ent. 6/*blarea dup7+ lucrurile )irii p7*Jntest5 este *oarte+, scrie 'a0el QRo*. 8L1O. p@ nu spune c7 )inea p7*Ja-teasc7 0a cau.a *oartea. p@ spune c7 ea este *oarte. El *ai adaug7 spuntnd c7 ea 6este 0r75*7Kie J*potri0a lui Du*ne.eu, c7ci ea nu se supune #egii lui Du*ne.eu Ki nici nu poate s7 se supun7+. AcelaKi ade07r este pus tn alte cu0inte atunci c,nd loan spuneL 6$ine nu iubeKte pe )ratele s7u r7*Jne Sn *oarte+ Q@ loan <L@4O. $ind a* Jn&eles ade07rul c7 *oartea este o stare, 0ede* i*posibilitatea ca cel ce nu se c7ieKte de p7cate s7 )ie *Jntuit. MJntuirea pentru un ast)el de o* este o contradic&ie de ter*eni. 'entru a )i *Jntuit, un o* trebuie s7 treac7 de la *oarte la 0ia&7 Qloan BLG4O. %%%. 9ictoria asupra *or&ii /n aspect interesant al Jn07&7turii T cu pri0ire la *oarte este c7 accentul cade pe 0ia&7. Dac7 pri0i* Jntr-o concordan&7, g7si* c7 Jn *a5oritatea ca.urilor cu0Jntul ne(rce Q6*ort+O este )olosit pentru Hn0iere din *or&i, sau e-presii si*ilare. Scriptura discut7 despre *oarte tot ant de deschis cu* discut7 despre toat7 realitatea. Dar ea este preocupat7 tn pri*ul r)nd de 0ia&7, *oartea )iind tratat7 *ai *ult sau *ai pu&in incidental, ca )iind starea din care oa*enii suit *Jn-tui&# $ristos a luat asupra Sa natura noastr7 6pentru ca, prin *oarte, s7 ni*iceasc7 pe cel care are puterea *or&ii, adic7 pe dia0olul+ QE0rei GL@4O. 'uterea dia0olului este Jntotdeauna pri0it7 ca )iJnd supus7 lui Du*ne.eu Q%o0 GL13 #uca @GLB, etc.O. El nu dispune de *oarte tn *od absolut. TotuKi, *oartea, ca o negare a 0ie&ii, este do*eniul lui propriu de acti0itate. ?i $ristos a pus cap7t *or&ii. 'rin *oarte, aKa cu* indic7 scriitorul Epistolei c7tre E0rei, @-a Jn)rint p@ pe Satan. 'rin *oatea #ui a Jndep7rtat El p7catele de la noi. 6'rin *oartea de care a *urit, El a *urit pentru p7cat, odat7 pentru totdeauna+ QRo*. 1L@SO. E-ceptJhdu-# pe $ristos, *oartea este duK*anul supre*, si*bolul alien7rii noastre de Du*ne.eu, groa.a supre*7. Dar $ristos a )olosit *oartea pentru a-i elibera pe oa*eni de *oarte. El a *urit ca oa*enii s7 tr7iasc7. Este se*ni)icati0 )aptul c7 T poate 0orbi despre credin-dosic7,icT*+ln[ocs7spun7c7,,*or+ Qdee-., lTes, 4L@4O. %sus a Jndep7rtat groa.a *or&ii. De aceea, pentru cei care sJnt 6Jn $ristos+ *oartea a )ost trans)or*ata ast)el %ncit ea nu este *ai *ult decJt un so*n. M7sura Jn care $ristos a repurtat 0ictoria asupra *or&ii este indicat7 de Jn0ierea Sa. 6Jn*ictt Kti* c7 $ristosul Jn0iat din *or&i nu *ai *oare3 *oartea nu *ai are nici o st7p*ire asupra #ui+ QRo*. 1LAO. Jn0ierea este *arele e0eni*ent triu*)al Ki toat7 nota de 0ictorie care str7bate T c-riginea.7 aid. $ristos este 6Autorul 0ie&ii+ Q"apte <L@BO, Do*nul care are ,it7pt-rdre Kl peste cei *or&i &i peste cei 0ii+ QRo*. @4LAO, 6$u0Jntul 0ie&ii+ Q@ loan @L@O. 9ictoria #ui asupra *or&ii este co*plet7. ?i 0ictoria #ui este pus7 la dispo.i&ia celor care sJnt ai #ui. in Jdrea *or&ii este un 1pt .l8u Q@ c.r. @sLG1, B4 t.de3 Ale G@.4O, Moartea a doua nu are nici o putere asupra credinciosului QApoc. GL@@3 GSL1O. 'otri0it cu aceasta, T Jn&elege 0ia&a 0eKnic7 nuca o i*ortatitate a su)letului, ci ca o Jn0iere a trupului- i*ic nu poate ilustra *ai gra)ic caracterul )inal &i co*plet al JnMngerii *or&ii. 'e ung7 )aptul c7 e-ist7 un 0iitor glorios, *ai e-ist7 &i un pre.ent glorios. $redinciosul a trecut de5a din *oarte la 0ia&7 Qloan BLG43 @ loan <L@4O. El este 6i.b70it de legea p7catului &i a *or&ii+ QRo*. 8LGO.

Moartea nu-@ poate desp7r&i de Du*ne.eu QRo*. 8L<8 &.unn.O. %sus a spusL 6Dac7 p7.eKte cine0a cu0*tul Meu, %n 0eac nu 0a 0edea *oartea+ Qloan 8LB@O. $u0intele de )elul acesta nii neag7 e-isten&a *or&ii biologice. Ele scot *ai cur*d Jn e0iden&7 ade07rul c7 *oartea lui %sus Jnsea*n7 c7 credinciosul a ieKit de5a din starea de *oarte. El este adus Jntr-o stare nou7 care este caracteri.at7 Jn *od corespun.7tor ca 0ia&7. 'e parcurs, el 0a trece prin poarta pe care o nu*i* *oarte. Dar boldul ei a )ost )rJnt. Moartea %ui %sus Jnsea*n7 0ictorie asupra *or&ii pentru cei ce-# ur*ea.7. B%B/oZTA"%E. cs,%An,Mir4lc, @A4G ,r @BS K.ur*.3 J. 'eli(an, The Shape o`Death, @A1G3 M. Rab-ner, ;n the Theologyo)Death, @A1@3 #eon Morris, TTie :ages o) Sin, @ABB3 M. 'ate*oster, TTiou Art There AhoL Zod, Death, and !eil, @A1P. #.M. M;A?k QJn ebr. n)yallede&, 6cea care a5ut7 la naKtere+O . MoaKa a5uta la naKterea unui copil prin )aptul c7 lua copilul, Si t7ia cordonul o*bilical, sp7la copilul cu ap7, tt )reca cu sare &i Jl Jn)7Ka QE.ec. @1L4O3 apoi anun&a pe tat7l copilului de naKterea acestuia Q%er. GSL@W, %n tradi&ia ebraic7, *oaKele sJnt *en&ionate pentru pri*a dat7 Jn 0re*ea lui laco0, cJnd le-au a5utat s7 nasc7 pe Rahela QZen, <BL@PO Ki pe Ja*ar QZen. <8LG1O3 Jn cel de-al doilea ca., *oaKa @-a legat cu o a&7 roKie pe pri*ul n7scut dintre cei doi ge*eni, Utut( pe cel Ml b 0t,d. tn Mesopota*ia Ki Egipt &i chiar &i la e0rei, la naKtere )e*eile st7teau ghe*uite deasupra unei perechi de c7r7*i.i sau a unor pietre - cu0tntul obnayi* din E-od, @L@1-sau pe un scaun de naKtere )7cut dup7 acelaKi *odel. %bate aceste practid pot )i docu*entate )oarte bine din surse antice. 'apirusul egiptean :estcar, scris Jn perioada dinastiei !icsos Qcea @PSS` @1SS J.d .$r.O, relatea.7 )elul Jn care trei .ei&e au a5utat pe so&ia unui preot s7 nasc7 trei ge*eniL )iecare a luat Jn bra&ele ei cJte un copil3 ele au t7iat cordonul o*bilical, au sp7lat copiii &i i-au Jn0elit Jn)aK7 pe o lespede de c7r7*id7, apoi au plecat s7 aduc7 0estea naKterii so&ului care aKtepta QM. /chthei*, Anci*t ETptian #uetature, @, @AP<, p. GGSGG@O. Acest te-t arat7 de ase*enea cu* la naKtere copiilor li se d7deau nu*e care re.ultau dintr-un 5oc de cu0inte, aKa cu* g7si* Jn $enesa Ki Jn alte locuri, tn li*ba egiptean7, cele dou7 c7r7*i.i sau pietre QKi de ase*eneascaunele de naKtereO se nu*eau db=t, 6c7r7*i.ile+, sau *sh*, cu0Jntul acesta din ur*7 )iind ur*at de hierogli)a und c7r7*i.i sau a unei perechi de c7r7*i.i, sau a unui 818 M;TSB scaun de naKtere Q0edere Jntr-un singur planO, eJc. $u0Jntul egipt, *si, 6a da naKtere+ era deseori ur*at de hierogli)a unei )e*ei Jnco0oiate Jn ti*pul naKterii, iar Jatr-un te-t de roaitirau, )e*eia este ar7tat7 cu* se apleac7 peste doua c7r7*i.i sau pietre, i)e.l :. Splegelberg, Aegyptologissche Rnndgtossen turn Alten J)ato*enr, p. @A-GB3 !. RInd, %E% GS, @APS, p. GSA-G@G, pi. 4P. M.A.M. M;%SE. Marele lider &i d7t7tor al #egii prin care Du*ne.eu i-a scos pe e0rei din Egipt, )Ic)nd din ei o na&iune pentru a-# slu5i, Ki prin care i-a dus pJn7 En apropiere de &ara pe care a pro*is-o p7rin&ilor lor. m. u*ele Jn E-od. GL@S se spuneL J-a pus nu*ele M7)eh3 6c7ci+ a as ea, J-a* scos Q*=St&ih7O din ape+. Mul&i co*entatori cred c7 )iica %ul "araon a )ost cea care i-a dat nu*ele lui Moise &i lucrul acesta i-a )7cut s7 presupun7 ca acest nu*e, MoSe(, are origine egiptean7, *i0Jntul egipt, *s, 6cop%Tsau 6 QcelO n7scut+, e-plJcJnd cel *ai bine nu*ele. ?i totuKi, cea care i-a dat nu*ele a putut )i &i doica sau *a*a ade07rat7 a lui Moise Qde p7rerea ".ceasta este :J. MartinO. E-odul GL@S leag7 )oarte dar nu*ele Moise de )aptul c7 acesta a )ost scos din ap7 Q5n7XI, 6a scoate+O. Acest 5oc de cu0inte era ce0a natural pentru un e0reu, dar nu pentru un egiptean a lucru care ar )a0ori.a punctul de 0edere *en&ionat *ai sus, con)or* c7ruia *a*a lui Moise a )ost cea care i-a dat nu*ele, &i nu )iica %ul "araon. Din punctul de 0edere *or)ologic %:aTJi, a&a cu* este scris, este un participiu acti0 care Jnsea*n7 6cel care scoatI+, &i poate )i o elips7 a unei e-presii *ai lungi, )n secolul al @4-lea &i al @<-lea H.d.$r., cu0Jntul egipt *s, 6copil+, Qprecu* &i )or*ele cone-e cu* ar )i Ra*ose, 6Re s-a n7scut+O se pronun&a apro-i*ati0 Mini Ki nu e-ist7 nici un *oti0 de ordin )ilologic sau de alt7 natur7 Jn ba.a c7ruia *a*a adopti07 a lui Moise, de origine egipteanc7, s7 nu )i putut asi*ila cu0Jntul se*itic *oli, trans)or*tndu@ Jn nu*ele )oar-teobi&nuitJnli*baei,MQJs4MBT)t- "ace&i co*para&ie cu ca.uri de asi*il7ri din .iele noastre, de e-e*plu asi*ilarea substanti0ului i*perator Jn li*ba ro*In7 sub )or*a J*p7rat. Ast)el, nu*ele Moise poate B pui &i si*plu se*it, asi*ilat Jn @. egipt, pe cJnd Moise tr7ia Jn Egipt. Ma5oritatea co*entatorilor, Jns7, cred c7 )iica lui "araon a )ost cea care @-a nu*it Mose, 6$opil+ Qsau - *al pu&in probabil3 un nu*e care s-a ter*inat tu-*aseO, care a )ost preluat de e0rei ca M7)e^t. Acest punct de 0edere Jns7, nu reuKeKte s7 e-plice 5ocul de cu0inte se*it, pe care nu a0e* nici un *oti0 obiecti0 s7-@ respinge* ca ne)iind 0alabil din punct de 0edere istoric, c7ci cu *ult ti*p Jnainte de 0re*ea lui Moise, aceasta era o practic7 )rec0ent7 atJt Jn Egipt cit Ki pretutindeni Qinclusi0CTO, 'e deasupra, punctul aces ta de 0edere ne pune tn )a&a unei di)icult7&i de ordin )onetic cu pri0ire la s-ul egiptean care apare ca 1 En M7)e)i Jns7 ca s tn Ra*ses &i "ineas %n ebr., a&a cu* a )t1t M(at cu Dult tinp sih urD d. .V!. $ardi=E,

J,VoS B1,@A<1, p. @AG.@A4 . o pbblenA )t ,u . )Zt D.lEtl d2la d2 J.Z. cri))irlE, JllJEs @G, @AB<, p. GGBG<@, care pre.int7 cel *ai bine acest punct de 0edere. %>. 9## d .,.@Wl lstorlc a. Str7*o&ii Moise s-a tras din se*in&ia lui #e0i, din clanul lui $hehat &i din casa lui A*ra* QE-od, 1L@1 K.iurn5. Jntrudt nu*ele p7rin&ilor lui nu stnt *en&ionate Jn relatarea detailat7 a naKterii Ki a copil7riei lui din E-od. G, se crede c7, deKi n7scut de %ochebed, el a )ost un ur*aK *ai distant al lui A*ra*, Ki nu )iul lui. #ucrul acesta este aproape sigur, datorit7 )aptului c7 A*ra* &i cei trei )ra&i ai %ul au a0ut )oarte *ul&i ur*aKi dup7 un an de la %eKirea din Egipt Q u*. <LGP &.ur*.O mw$R; ;#;Z%A 9T, *.b.O tr. $reKterea %ui Di Egipt $a s7-&i sal0e.e noul n7scut de parte b7rb7teasc7 care ur*a s7 )ie ucis J*preun7 cu to&i ceilal&i noi n7scu&i de parte b7rb7teasc7 al e0reilor Jn ur*a decretului %ul "araon, *a*a lui Moise &i-a aKe.at copilaKul Jntr-un coKule& de trestie uns cu s*oal7, @-a pus pe *alul apei Jn stu)7riK &i a pus-o pe sora lui, Miriarn, s7-@ p7leasc7. $urind la rin a sosit una din )iicele lui "araon ca s7 se scalde J*preun7 cu slu5nicele ei, a g7sit copilul &i i s-a )7cut *il7 de el. Discret7, Mina* s-a o)erit s7-@ g7 8rca o doic, "ntru coril Qde )apt, " tlla al; Dl aKa s-a Jnti*plat c7 0ia&a lui Moise a )ost sal0at7. $Jnd doica @-a Jn&7rcat, el a )ost dat 6*a*ei+ sale adopti0e, prin&esei egiptene QE-od. GL@-@SO. u ni se d7 nici un detaliu cu pri0ire la perioada care a ur*at pJn7 cJnd Moise a a5uns adult Jn societatea de la curtea "araonului Egiptului, dar Jn perioada oii J*p7r7&ii, Jn situa&ia lui de b7iat la curtea J*p7r7teasc7, el nu a putut e0ita s7 nu pri*easc7 o educa&ie 6Jn&elepciune a Egiptenilor+ pe care i-o atribuie ?te)an Q"apt. PLGGO. $unoKtin&ele pe care le a0e* ast7.i cu pri0ire la Egiptul antic ne arat7 belKugul Egiptului Jn pri*a parte a 0ie&ii lui Moise petrecut7 aici. "araonii din perioada oii J*p7r7&ii Qcea @BBS- @SPS H.d.$r.O au a0ut reKedin&e Ki hori* -uri nu nu*ai Jn *arile capitale curci au )ost T)eba, Mera)is Ki !a*sesul, d &i ta alte p7r&i ale Egiptului. $aracteristic este har)i*-ul instituit de *ult7 0re*e Jn Eayu*, unde doa*nele )araonului supra0egheau acti0it7&ile unei ade07rate industrii castri8 Q5+!. c.rdiE, r,E1 @G, @AB<, p, @4B-@4A, Jn special p. @4AO. Este posibil c7 unul dintre aceste )iarTn-uri a )ost pri*a cas7. a lui Moise tn Egipt. tn antichitate, copiii acestor )e*ei din harJ* puteau )i educa&i de un supra0eg(eator al harJ*-ului /un Jn07&7tor al copiilor J*p7iatului+O, ".#@. Zri))ith &i Up.. eFbeny, B Bersheh, G,@8A4, p. 4SO. #a ti*pul potri0it prin&ii pri*eau un tutore, de obicei un o)icial lElt de la curte su 1 odld "ilitar p2sto8t ore era un colaborator apropiat al )araonului Q!. Brunner, Alt7gyptbche Ersiehung, @ABP, p. <G-<<O3 )7r7 Jndoia/ ce Ai lui Mois. % sa )idLnplat la )el. 'e deasupra, ca se*it Jn Egipt, lui Moise nu i-a )ost deloc greu s7 Jn0e&e sau s7 se )oloseasc7 de cele apro-i*ati0 GS de litiere ale al)abetului liniar proto-canaanit, *al ales dac7 a )ost supus disciplinei &i *ai e-igente care-i cerea s7 Jn0e&e .eci de caractere Ki grupe de se*ne ale scrierii egiptene QdeKi chiar si acestea pentru a )i Jn07&ate necesitau nu o *inte str7lucit7, ci pur Ki si*plu sJrguin&7O. "aptul c7 Egiptul, &i nu 'alestina, a )ost c7*inul Jn care a crescut el, nu @-a J*piedicat s7 se )a*iliari.e.e cu aceast7 scriere liniar7 si*pl7. %nscrip&iile 6proto-Sinaitice+ din pri*a parte a sec. al lS-lea J.d.$r. nu sJntdecJt niKte dedica&ii inti*e, note de lucru Ki scurte epJ&a)e Qca prinosO scrise de capti0ii se*i&i din partea de !a deltei egiptene Qsau din aKe.7rile din 5urul Me*nsuluiO anga5a&i tn *inele de turcoa.7 Q)). :J. Albright, BAS;R @@S,@A4B, p. @G-@<, GGO Ki ele .ugr70esc )olosirea liber7 a acelei 11A M;%SB scrieri de c7tre se*i&ii a)la&i sub stIpJnirea egipteana, cu aproape dou7 secole Jnainte de Moise. $eea ce scoate Jn e0iden&7 &i *ai *ult )aptul c7 scrierea liniar7 a )o1r )ol1ii, tr nod cll*t de sitii din E8ipt ete 0in ostracon g7sit Jn 9alea Reginelor de la Teta, la ap8 s1o t* s de 'a#e.tin, SiEi, Wu d2 D2lta QJ, #eibo0itch, Annoles du Ser0ice des AntiDuit4s de l=t-AAte 44, rA4a, p. #@A, 1A. G1, i pl. @4 @tLsSl i1 cu0Jnt care s-a p7strat Jn Jntregi*e poate )i citit =*h t, 6ser0itoare+ QAlbright, op. $H#, p. @G, n. <<O. c. Str7ini la curtec din Egipt Se*i&ii &i al&i asiatici puteau )i g7si&i la orice ni0el al societ7&ii egiptene din perioada oii J*p7r7&ii. 'e ling7 *iile de priionieri aduKi din $anaan ca scla0i Qc). A EX 9- G41b, G4PbO, *eseriaKi str7ini, lupt7tori siri-eni Jn ar*ata egiptean7 Qde e-., AJ9E', )ig. @BPO, tineri asiatici ca ser0itori la *ese, purt7tori de e0antaie etc, la curte QR.A. $a*inos, #a.te-Egypa.an MIcellanies, @ts4, p. @@P, GSS.GS@O, s4tii dh rsipt putea, 1A a0anse.e pJn7 la cele *ai Hnalte ni0ele ale pira*idei sociale. Ei erau curieri %ntre Egipt &i Siria QA EX p. GB8bO, 0i.itii care ei JnKiKi a0eau slu5itori QJ. $erny, JE G<,@A<G ,, @<1O ei rcasdi Qc.E5))i, op. cit, p. G1L= Aper Ba=alO3 )iica unui c7pitan de corabie Ben-=Anatl5 a putut s7 se c7s7toieascI cu un prin& Q:. Spiegelberg, Reateil de Tht0oFr, @1, @SA4, p. 14O. Jn ti*pul dinastiei Ra*ses, asiaticii erau Jnc7 07.u&i *ai bine decJt ceilal&i. Ast)el, unul dintre pahar-

nicii de Jncredere ai regelui Merenptah a )ost sirianul Ben-=;.en din Sur-Basan QStJnca din BasanO, cate @-a Jnso&it pe 0i.ir la supra0egherea lucr7rilor de construire a *or*Jntului acelui )araon, Jn RTlea Regilor QJEA <4, rD<, p. P4O, li plu, .hi.r ia l)rtitul eld de-a @A-a dinastii, pentru o scurt7 perioad7 de ti*p, un sirian a a5uns chiar sa conduc7 EgiptulL este posibil ca el s7 )i )ost Jnaltul dreg7tor Bay, care sa bucurat de o putde in1sd QcDni ciiat d2 Zadirer, Jpl ,)4, lgsa, p. Gr=GGO. .eitrpl2 8i"or ii sl2 altor aiatici ., r1t acceptate Jn Egiptul din oua J*p7r7&ie QBaal, R5eKe), AKtarot, Anat etc.- c), A ET, p. G4A-GBSO3 Ki ca &i tu ca.ul nenu*7ratelor cu0inte J*pru*utate de la ca-naaniti, Ki te*ele literare ale canaani&ilor eia larg r7spJndite, )iind ori J*pru*utate ori asi*ilate Jn cele egiptene Q:.". Albright, Archaeology and the MdigJon o) lrrod, @As<, p. @AP-@Aa Qr1pid lDi =AMtO3 T!. Zsrer, B; A, @ABG, p. 8G-1B, G<G3 d Z. l8, M7anges (idore :, @Ass, p. 41@-4P< olMia M7riiO3 Ki alu.ie la JntI*plarea lui fa.aidi, A ET, p. 4PPbO. /nii o)iciali egipteni s-au *Jndrit c7 sJnt capabili s7 rosteasc7 cu0inte canaanite Ki cunosc geogra)ia acestei &7ri QA ET, p. 4PPbO, ca s7 nu-i *ai *en&ion7* pe cei care au trebuiau s7 Jn0e&e scrierea cunei)or*7 a Babilonului pentru *oti0e diplo*atice Qc) Albright, 9bcali-ation o) the Egyptian Sy/abic ;rthography, @A<4, p. @<, m BS, tr JEA G<,@A<P, p. PA#,@A1- G;GO. d. %n Mddi8 &t Sinai Maise Ji co*p7ti*ea pe )ra&ii lui care lucrau din greu Q"apt. P3G4O &i a o*orit pe un supra0egheator egiptean pe care @-a 07.ut b7tind un e0reu QE-od. GL@@ K.ui*.O3 dar )apta aceasta a a5uns la urechile lui "araotr, adel tElt Moi2 a )uit <prE RlsElit Eecind dincolo de grani&7, Jn Madian, ca s7 scape QE-od. GL@B K.ui*.O. "uga peste grani&a de E a )ost de ase*enea *i5locul de sc7pare pe care @-a ales Sinuhe, cu 1SS de ani *ai de0re*e QA ST, p. @AO precu* si scla0ii de *ai tir.iu din sec. al @<-lea l.d.$r. QA ET, p. GBAbO. Mo0se a a5utat pe )iicele unui pteot *adianit pe nu*e Reuel`%etro, care era Kl p7stor, s7-&i adape tur*ele Ki s-a c7s7torit cu una din ele, Se)ora, care i-a n7scut un )iu pe nutr ZmaDon QEroit. GL@1.GGO. 'rin *inunea rugului aprins care nu se *istuia Moise a )ost che*at de Du*ne.eu, Du*ne.eul lui A0raarn, %saac &i laco0 QE-od. <L1O KJ nu al socrilor s7i *adianiti`cheni&i, &i aceKtia erau ur*a&i ail0uA0raa* Vc). Zen. GBL@-1O Ki este posibil ca ei Ki ei s7 se )i Jnchinat Jn continuare Du*ne.eului lui A0raa*. Dup7 o oarecare Ko07ial7, Moise a r7spuns che*7rii QE-od. <-4O. Se pare c7 Moiseao*iss7-@ taie J*pre5ur pe unul din copiu=s7i, poate in)luen&at )iind de Se)ora. tn orice ca., te*Jndu-se c7 Moise 0a )i o*orit de Du*ne.eu, ea a t7iat b7iatul J*pre5ur, nu*indu-si b7rbatul 6so& desJnge+ QE-od. 4LG4G1O pentru c7 t7ierea J*pre5ur era ce0a obligatoriu pentru el Ki poporul %ui Qprobabil c7 nu &i pentru poporul eiUO. Se pare c7 din *o*entul acesta Moise a plecat singur la dru*, c7ci *ai tJr.iu o g7si* pe Se)ora plednd din casa lui letro &i Jntor-.i,du-" %, Moi" QE-od. r<r@1O. e. )n a5unul e-odului Dup7 ce s-a Jnt;nit cu )ratele s7u Ki cu b7trinii lui %srael QE-od. 4LGP-<@O, Moise J*preun7 cu )ratele lui Aaic* s-au dus Jnaintea )araonului s7-i cear7 acestuia s7-i p.*)tn poporutui si dn1 8 p1.ilc .l Do*utui l, psti. Dd din de o atihrdiE dispEtuiea, "a8n i-a respins sub prete-tul c7 e-istau erau de5a destule s7rb7tori religioase si pra.nice Jn care nu se lucra &i, dup7 p7rerea lui, prin acestea e0reii nu `aceau dedt s7 aut2 8.ii de . trlrl0i QE-od. sL<, @PO, %aptul c, Mobe a aFt aZ inediat la ,d8 nu a )ost un lucru )oarte surprin.7tor, Jn special dac7 )araonul din E-odul a )ost Ra*ses al %l-lea. '. Montet Vl=tgipte et la BiMe, @ABA, p. P@O se re)er7 Jn *od corect la papirusul Anastasi *, care descrie )elul Jn care 6tinerii lui Q'i-Ra*asseO Marele Biruitor... stau ling7 por&ile lor... Jn .iua sosirii lui :oser*aetre=-Setepenre@ Qadic7, Ra*ses @@O..., &i top= ca unul d7deau glas )iecare cererii lui+ Qadic7, regeluiO, c). A ET, p. 4P@b. 'entru )elul Jn care e0reii au )7cut c7r7*i.ile Ki au )olosit paie, 0e.i i$7r7*id7. ;rgani.area *uncii pe echipe de lucr7tori sub supra0egherea unor Ke)i de echipe care la riadul lor d7deau raportul supra0e-Ah.Utd5lor, 1te aulenticA W Ehrau. Jn ceea ce pri0eKte absen&a de la lucru, ]papi-rosurile egiptene includ cataloage de lucru care Jnre gistrea.7 absen&ele .ilnice, nu*ele celor absen&i Ki *oti0ele pentru care au absentat. /n ast)el de papirus arat7 c7 lucr7torii de la un *or*Jnt J*p7r7tesc nu au lucrat odat7 <S de .ile din 48. /n catalog de absen&e a conse*nat )aptul c7 *ai *ul&i lucr7tori 6au adus 5ert)e .eului lor+ QA. Er*an, li)e in Andent. Egypt, @8A4, p. @G4-@GBO, iar prescurtarea Fs), 6inacti0+, nu este rar7 Jn ase*enea cataloage. "aptul c7 e0reii trebuiau s7 *earg7 cale de trei .ile Jn pustie s7 s7rb7toreasc7 pra.nicul Ki c7lucrul acesta nu a stJ*it un antagonis* religios din partea egiptenilor QE-od. 8L G1 K.ur*.3 @SLA, GB &.ur*.O este, din nou, cu totul MlisD aW cs e Zt, MonZt Qop. ci. p, AA-@S@ J*preun7 cu noteleO atunci ctnd discut7 despre ani*alele sacre din Egipt, ut special despre cultul taurulni di, pdi)tii# Deltei Q=9%m,#/# DE A/iJ. 8PS

j ne.eu @-a reasigurat pe Moise c7 El JKi 0a duce la Jndeplinire leg7*Jntul pe care @-a t7cut cu ur*a&ii lor Ki-J 0a scoate din Egipt, ducJndu-i Jn 'alestina QE-od. 1G-t, aEbuie rcnti8t raltd .d E-od. 1L< Du neag7 )aptul c7 patriarhilor le era cunoscut nu*ele C!:!, cu toate c7 este posibil s7 nege )aptul c7 patriarhii au cunoscut se*ni)ica&ia ade07rat7 a acestui n8L d pri0ire # e1t <ubiet Ei, FJ. M,niT S&yiisrJc $riteriu and the Anaiys/ o) the 'eruaceuch, @ABB, p. @1-@A, Kt JA. Motyer, The Re0elation o) the Dilirs 8s @ABA, p. @@-@P. r'lr8ne sl5lLgi)t tau de*onstrat lui "araon puterea pe care o are Du*ne.eul lui %srael atunci cJnd 5udeca QE-od. PL@43 @GL <1O. Jn a5unul ulti*ei urgii, o*ortrea JntJilor n7scu&i, )a*iliile lui %srael trebuiau s7 5unghie un *iel )7r7 cusur &i si ung7 cu sJngcle lui uKiorii uKii Ki pragul de sus, aKa ca Du*ne.eu s7 nu-i ni*iceasc7 pe JntIii n7scu&i din casele lorL, 5ert)a de 'aKte Jn cinstea Do* nulu+ QE-od. @GLGPO. # $oeyE a su88t Q-a 1a @ABB, p. 48@-4A1O c7 ter*enul ebr.psli este un deri0at al cu0Jntului egipt. pQ=O-sh, 6lo0itur7, i.bitur7+ Qadic7, a lui Du*ne.euO, dar acest Jn&eles nu este co*patibil eu toate tuturor utili.7rile acestui cu0Jnt Jnebr., ast)el JncJt originea lui este discutabil7. ).DelaSucot la Sinai $u pri0ire la data e-odului din Egipt3 0e.i ] $ronologia 9T3 de ase*enea, JJ. Bi*son, RedaIng the E-odF and the $oncpiesc, @AP83 pentru a ur*7ri ruta pe 8E au iedt din Egipt de la 'allg Si SMi E.i aTab7ra de lJng7 *are, ]'ito*3 pentru c7l7toria prin Dsiiul si2i re.i r'at, e-odnui. $hd %sEel a t7bSrJt lJng7 yatn sup, 6*area trestiilor+. "araon si poporul lui au cre.ut cI e0reii au )ost prinKi Jn curs7 QE-od. @4L@-A,O. )n ceeace pri0eKte nu*7rul de 1SS de care QEhd. @4@PO, 1npal, cD cinde P<S d @SAG Qarlil, 1S h @S<GO de 8 sirie8 2pMZli Jn ca-naan de A*eno)Js al !-lea QA ET. p. G41-G4PO3 cu pri0ire la rolul carelor Jn ar*ata egipteana, c). R.;. "aul(ner, JEA <A,@AB<, p. 4<. Dar Du*neieu a des p7r&it apele, a condus pe poporul S7u la loc sigur si a Scut ca apele s7 se Jnchid7 la loc peste egipteni. Atund Moi2 Di eFn Wi=au ridicat glasul W au .inbt u dnc d. laudi lui DlllreEr, penEu triuin #ui QE-od. HSO. %srael a tabIrJt la poalele Muntelui Sinai Ki Moise sa urcat pe *unte s7 se JndlneaseI cu Du*ne.eu Ki s7 pri*easc7 condi&iile leg7*Jntului Qiele .ece porunci+ din E-od. GSO, care au stat la te*elia rolului pe care @-a a0ut de aici Jncolo %srael, ca popor al lui Du*ne.eu QEl )iind *arele J*p7ratO, precu* Ki o serie de regula*ente care stabileau )elul Jn care trebuiau aplicate poruncile QE-od. G@-G<O. DupV c%d28 tn idol.tie c)rd s.au lnhiEt rrEin tea ] 0i&elului de aur Ki dup7 restaurarea leg7*Jntului dhat arh d. p"d2 QErod. <G.r-<BL<O, au )o1t dtr struite Ki inaugurate ca locuri de Jnchinare Jnaintea lui Du*ne.eu cortul *t/nirii, chi0otul si uneltele din tuhdD QEod, <BL4.4SL<<O. lElnica )olcitt pe.tn cortul JntSnirii care era portabil re)lect7 )aptul c7 Moise cunoKtea acest *eKteKug egiptean, c7ci aceste tehnici au )ost )olosite Jn Egipt pentru construc&ii portatile QElti2e ti tuteligi8O cu Mi birE d2 @SSS de ani Jnainte de 0re*ea lui Qc). MA Mitchen, T/B B`1, @A1S, p. @P-@<O. =bnrW M8 sinbolica ti didactic7 a 5ert)elor aduse Jn cortul JntSnirii este JntrM;%SE un contrast puternic cu ritualurile egiptene. Jert)ele e0reilor 0orbesc Jntr-un li*ba5 0i.ual despre carac t2iul o)e tor al pVatltui i8inta lui Dl,)ua i despre necesitatea J*p7c7rii pentru a anula p7catul. Aceste 5en)e nu erau o repunere *agic7 Ki e)icace Jn scen7 a 0ie&ii de toate .ilele, necesar7 pentru a-@ &ine p2 (u bire hrnnit ii lire dnpu, 8W li Jn ritclnl egiptean. #a Siei rV )lcrt u eenslnlnt ei <.a stabnit )elul Jn care Trebuie %sraeluls7 t7b7rasc7 Ki s7 c7l7 toreasc7. 'rintre alte lucruri, Jn a5unul plec7rii de la siMi Q t* sL@.@oL@SO, a )1t "rlatat lelul in 8 le0i&ii ui*au s7 se Jngri5easc7 de cortul tnrilnirii Ki de l/[ruil. din 2l Q d. @-4O. "etul ln 8 8bui.u <, stea se*in&iile Jn 5unii cortului Jnhlnirii, Jn careu dreptunghiular este probabil de ase*enea un se*n c7 Du*8u sV )olZit de tuott5ltele ,2 ce le, doblndit Moie i, Egipt Qd, MtcheD op. at., p. @@O. $Jnd 0orbi* despre rrJ*bi&ele lungi de argint Kidespre utili8 lor "nru adurrrile cirde dt. poporuhi, precu* Ki Jn scopuri *ilitare Ki religioase Q u*. @SL@-@SO trebuie sI nu uita* cI acelaKi gen de trJrnbi&e au )ost )olosite Jn aceeaKi perioad7 Ki Jn Egipt Qc). !. !ie(*ann, #a %ro*pette dans l=EypteAncienne, @A41, in speial Eas d2 boi 8u lolZib de cgdl in ca*paniile )araonilor tu Siria, JncepJnd cu Tuth*oZi !% Qcea @4PS J.d.$r.O Jncoace QA ET, p. GS4a, 6cai+O, de e-., de Ra*ses %%, la cea @GPS H.d.$r., la $ades Q$. Muent., #a Bata!le de fadech, @AG8i<4, p. <A, coi)ul din sting7O. $o*para&i carele lui Moise trase )iecare de o pereche de boi, cu .ece care Qcu0Jntul egipt, grt, din ebr. gl&, acelaKi cu0Jnt, Jn u*. PL<, 1-PO )iecare tras de Kase perechi de boi, care au c7rat *ateriale p2trEu <.Soo Nle pi,Viai ai lui "allg l0 Q8 @@1S H.d.$r.O din 0alea ilului Jn deKertul 07ii !a**a*at, dintre il Ki Marea RoKie, Jn condi&ii )oarte si*ilare cu pstia si8i Q`ltiL, 4, d. 41PO. g Din Sinai spre %ddM %n al doilea an dup7 ieKirea din Egipt Q u*. @SL@@O, %srael a p7r7sit Sinaiul Ki a a5uns la $ades-Ba*ea. De acolo Moise a tri*is iscoade Jn $anaan. ^ara era bun7, dar l8ibrn ei dau pure*ici Q *- @<L@P<<O. Al[lnd acesi luc.u, n2credincioln israelili <-au r7.0r7tit, dar Moise #-a rugat pe Du*ne.eu s7 cru&e ls"etut Q rn @4Ls-@AO, D2 acM, Do*ul a hotedt ca %srael s7 c7l7toreasc7 prin pustie 4S de ani, ptn7 cJnd genera&ia de r7.0r7tiri 0a *uri Ki 0a Z Jnlocuit7 d2 l* nou7 Q u*. @4LGo<sO.

Este )oarte uKor s7 uit7* c7, Jnainte de acest episod tragic, %srael ur*a s7 tra0erse.e pustiul, din Egipt prin Sinai Y direct Jn ^ara pro*is7, Jn dp0a ani3 ei 4S d2 ani in pstie nu a )1t dcit o shinbare de sti,Ja F @4L@G, GZ<S, <<O ti nu a )adt parte dn +,.in=rl W cel eal bu+ p#, pe $e la aFt Du*ne.eu pentru %srael. Atunci cJnd citi* Jn E-od. GG.G< d1pre lDil2 pririt8 la a<iculh,=a, 0n etc,, ar trebui s7 ne aduce* a*inte de ur*7toarele lucruriL Jnainte de Sinai, %srael tr7ise patru secole Jn Egipt, Jntr-un *ediu pastoral Ki agricol Qc), Deut. @@L@SO Ki nici ei, nici str7*oKii lor, patriarhii, nu au )ost nicio dat7 pribegi prin pustiu Qc). Zen. G1L@G Ki <PL1-8O, iar la Sinai ei s-au 07.ut la o distan&7 nu prea *are de mara unde aceste legi a0eau s7 )ieaplicate rapid. u era necesar ca %srael s7 se stabileasc7 *ai Jnrn Jn $anaan Ki apoi s7 li se dea aceste legi, aKa cu* se a)ir*7 deseori Qc). Mitchen, op. cit. p. @<-@4O. 8P@ /;%SE $u pri0ire la dubla r7.0r7tire a lui $are J*potri0a roluluiedesiaEt( $ u*. @1L<OKiahiiDatanKiAbira* Jrapotri0a autorit7&ii ci0ile Q u*. @1L@<O a lui Moise &JAaron, 0e.i] 'ustiae-odidu# Aceast7 dubl7 r7.0r7tire a )ost ur*at7 de a*enin&area cu o r7.0r7tire general7 Q u*. @1L4@-BSO. la. $ades- Barnea unde a *urit Mira*, Moise JnsuKi &i Aaron au p7c7tuit, pu-nSadu-se pe ei JnKiKi Jn locul lui Du*ne.euL 6Asculta&i r7.0r7ti&iloii R)o* putea noi Qnu Du*ne.euO oaie s7 07 scoate* ap7 din stJnca aceastaU+ Q u*. GSL@SO3 pedeapsa a )ost aceea c7 nirJ unuia din cel doi nu i s-a per*is sS intre %n ^ara )7g7duit7, iar *ai tJrdu, Moise a si*&it aceast7 pedeaps7 )oarte acut QDeut. <LG4-GPO. Edo*i&ii Q u*. GSL@4-G@3 precu* Ki Moab, c). Jud. @@L@PO au re)u.at s7-t per*it7 lui %srael s7 treac7 prin teritoriile lor, a&a ca %srael a trebuit s7 le Jncon5oare grani&ele. Jn 0re*ea aceasta Aaron a *urit Ki a )ost Jngropat Jn Mc !or Q u*. GSLGG-GAO. ?i totuKi. %srael s-a r7.0r7tit din nou. Du*ne.eu ia pedepsit tri*i&Snd Kerpi printre ei Ki, din nou, Moise a *i5locit pentru ei. Du*ne.eu i-a poiundt s7 Jnal&e un Karpe de bron. pe un st;p Q u*. G@L4-AO, ca oricine care au )ost *uKca&i de Kerpi s7 pri0easc7 la acesta Ki sa tr7iasc7, prin credin&a Jn 9indec7torul. Dup7 aceea, %srael a a5uns Jn J*p7r7&ia a*an&ilor, a c7ror J*p7iat era Sihon. "7r7 s7 )ie pro0ocat, Sihon a Jnaintat ca s7 atace %sraelul, dar Du*ne.eu %-a dat atit pe el cJt Ki &ara lui ta iri)inile lui %srael3 ;g, J*p7ratul Basanului, care s-a J*potri0it &i el lu5 %srael, a a0ut parte de Y+]c+e= soart7 Q u*. G@r@-<W, Jn cele din ur*7, %srael a t7b7rit Jn cJ*pule Moa-bului Q u*. GGL@3 GBL@O. A a0ut loc un al doilea lecens7*int &i s-au )7cut preg7tiri pentru J*p7r&irea ^7rii )7g7duin&ei %srael a Hntreprins un r7.boi de pedepsire a lui Madian, iar se*in&iilor lui Ruben, se*in&iei lui Zad &i unei 5u*7t7&i din se*in&ia lui MInase %i s-au per*is s7 intre tu posesia Transtor-daniei, cu condi&ia c7, dup7 *oartea lui Moise, %% 0or a5uta pe )ra&ii tor, dincolo de %ordan. $artea ]Deuterono* con&ine cu0Jntul de r7*as bun al lui Moise, pe care J-a rostit Jnaintea poporului. #eg7*lntul dintre Du*ne.eu &i %srael a )ost reJnnoit &i a )ost plasat sub sanc&iunile bleste*ului &i ale binecu0*t7rii, Jntr-o *anier7 calculat7 Jn a&a )el Jndt sa )ie Jn&eleas7 in secolele @4`@< J.d.$r. QaKa cu* pute* 0edea KJ * ]leg7*intele sau tratatele care s-au g7sit * arhi0ele statale ale hiti&ilor, c`. Z. E. Mendert-hali, !A @P, @AB4, p. B<-1S Ki possi*O. %n cele din ur*7, Moise s-a *gn5it ca %srael s7 aib7 leg7*intul-lege SntT-o )or*7 scris7, a aKe.at-o a&a cu* se cu0ine al7turi de chi0otul leg7*Jntului QDeut. <@LG4O, le-a l7sat un dntec care s7 le cear7 ascultare de acea #ege QDeut. <G, Jn special 0. 44-4PO &i i-a binecu0tntat QDeut. <<O Jnainte s7 se urce pe Mt. ebo ca s7 0ad7 &ara Jn care nu i-a )ost sortit s7 intre, Ki Jnainte de a *uri Jn &ara Moab QDeut. <GL48-BG3 <4L@-8O. E!. #ucrarea tul Moise a #ider $a un lider al poporului s7u, pe lJng7 )aptul c7 a )ost preg7tit concret prin creKterea Ki educa&ia pe care a pri*it-o Jn Egipt Q"apt. PLGGO, la un ni0el *ult *at esen&ial, Moise a )ost de ase*enea un lider supre*, )iind prin credin&a lui un o* care a u*blat aproape ] $Te0a genera&i posibile aiciU d, - c7s7torit ...Si f

A*an lihar !ebrort /ilel QE-od. 1L@ BO @ QE-od. GL@8L @8L@O Mlrlaro Aaron c. Eli&cba M;%SE c. QELod, 1LaO Y% QEtod.GGlOMo % 1 alta tale QE-od. GL@1O S S !adab Ablhu Eleaaa) %ta*ar @---------------------------p-od.8LG<O---------------------------= l<L<O

letro sau Reuel preot din Madlan Setora

;her&o* QE-od. G#GG3

Eltaer QE-od. @SL4O

"a*ilia lui Moise. 1P< rlarti de Du*ne.eu QE0r. @@<<-GA3 c). "aptele PLG<-<PO. De repetate ori. %srael nu a reuKit s7-&i *en&in7 credin&a pn Du*ne.eul lor %n orice J*pre5urare, acest popor c7lcat poruncile Ki a re)u.at s7 se lase condus de Du*ne.eu, r7.0r7tindu-se J*potri0a lui Moise Quneori J*potri0a lui Moise Ki AaronO prin care ti conducea Du*ne.eu Qde e-., u*. @4L4, @S3 @1L4@ K. unii.O. $hior &i cei din )a*ilia %ul nu l-au spri5init pe Moise QE-od. <GL@ K.ur*., G@3 u*. @GL@ K.ur*.O. Jntr-ade07r, r7bdarea lui Moise a )ost *are Q u*. @GL<O3 el a *i5locit Jn per*anen&7 Jnaintea lui Du*ne.eu pentru %sraelul care p7c7tuia Qde e-., u*. @4L@< &.u*u3 @1L41 etc.O &i H% ruga insistent acest popors7 )ie credincios lui Du*ne.eu care %a i.b70it Qde ac., u*. @4LB-AO. "aptul c7 el a )ost un o* cu o credin&7 trainic7 tn Du*ne.eul cel ne07.ut QE0r. @@L GPbO Ki te*7tor de nu*ele lui Du*ne.eu Q.c). u*. @4L@< K.ur*.O este singura e-plica&ie a reali.7rilor lui h. 'rarac &i legiuitor $a unul care s-a re*arcat Jn special prin )aptul c7 a declarat &i i-a Jn07&at pe oa*eni 0oia lui Du*ne.eu cu, poruncile #ui &i despre natura Sa, Moise a )ost *odelul tipic al tuturor prorocilor ade07ra&i de *ai tJr.iu, pJn7 la 0enirea Aceluia al c7rui pre*erg7tor era QDeut. @8L@83 "apt. <LGG K.ur*.O, despre care to&i pb8n nTtuis Q"apt. @SL4<O. El a l1t .he1t de Du*ne.eu QE-od. <L@3 4L@PO nu nu*ai s7 conduc7 poporul la ieKirea din Egipt, ci s7 le )ac7 oa*enilor de cunoscut 0oia lui Du*ne.eu. Tipic este E-od. @AL<,PL Du*ne.eu %i 0orbeKte lui Moise &i Moise 0orbe&te poporului Moise a0ea p7rt7Kie cu Du*ne.eu perioade lungi mE-od. G4L@8O &i destul de )rec0ent Qde ce. E-od. <<LP-@@O, ca &i prorocii de *ai tJr.iu Qc). 0ia&a de rug7ciune a lui Sa*uel, @ Sa*. PLB3 8L13 @GLG<3 @BL @@O. Jntoc*ai dup7 cu* leg7*Jntul a )ost declarat &i reJnnoit prin Moise QDeut. GAL@O, tot a&a &i prorocii de *ai tJr.iu au *ustrat Jn *od repetat pe %srael pentru Hnc7lcarea leg7*Jntului &i a condi&iilor lui Qde e-,, @ &ap-@8L@83 G J*p. @PL@B,<B-4S3 G$ron. @BL@ &.ur*., @G3 %er. 1L@1,@A3 8LP K.ur*., @@L@-B, 1-@S3 ;sea 1LP3 Atr1 GL4i tlr8. GLB3 Mal. GL4 ).8O, c, to.te cd leie*ia Q<@L<@-<4O a putut de ase*enea s7 anticipe.e Ki un nou leg7*Jnt. T)er*enul 6cod+ atribuit deseori di)eritelor p7r&i ale 'entateuchului ne induce Jn eroare. Moise nu a )ost udn pl, porulgato. al uui )el T+ 8d ci0il ti id4.l al lui apoleon+ pentru %srael. Docu*ente conte*porane din ;rientul Apropiat ce con&in tratate din sec. al @<-lea t-d,$r,, ne arat7 c7 Moise a )ost inspirat de Du*ne.eu s7 e-pri*e rela&ia lui %srael cu Du*ne.eu sub )or*a unui tratat de 6su.eranitate+ sau a unui aleg7*Jnt3 prin care un *are rege QJn acest cai, Du*ne.eu, Regele regilorO J&i supune un popor 0asal QJn ca.ul nostru, %sraelO, )or*a tn discu&ie )iind trans)erat7 Jn planul religios &i spiritual Jn *od

unic. Aceasta a )ost un )el de pre.entare cane la 0re*ea aceea a )ost Jn&eleas7 de to&i. 'entru %srael, stipula&iile de ba.7 ale (g7*tntului lor erau $ete .ece porunci, de )apt, legea *oral7 ca &i e-presie a 0oii lui Du*ne.eu3 iar obliga&iile tn detaliu ale leg7*Jntului au )or*a unui estatut+ ci0il, Jnr7d7cinat Jn legea *oral7 a $elor .ece porunci Qde e-., E-od. G J -G<3 Deut. @GLG1 etc.O &i chiar #a unor reguli care regle*entau )or*a practicilor reliM;%SA K.3 <BL@S K.ur*., #e0.O3 9ia&a lui %srael trebuia s7 se caracteri.e.e Jn orice do*eniu prin cur7&ie *oral7 &i s)in&enie, st7ri care re.ult7 din p7strarea leg7*Jntului sau, Jn alte cu0inte, din J*plinirea #egii. 'entru a atinge Jns7 aceste st7ri, ei trebuiau sa aKtepte ca Du*ne.eu s7 Jntreprind7 altce0a3 c). Zal. <LG< K.ur*. Qde ase*enea, @B-GG, Jn special 0. G@ &.ur*.O. in tudt lesTrnn lui %*el nu , )odr r rh'lu tratat care pre0edea obliga&ii politice, ct regle*enta 0ia&a lor de .i cu .i Jnaintea lui Du*ne.eu, pre0ederile lui slu5eau de ase*enea ca o ba.7 *ini*7 necesar7 de legi 6ci0ile+ pentru popor. A0Jnd Jn 0edere )aptul c7 JncepJnd de pe la s)JrKitul *ileniului al <@ea J.d.$r. e-istau legi )oarte detailate care erau e*ise de capii unor state, este inut/ s7 consider7* c7 #egea din 'entateuh a )ost dat7 nu Jn 0re*ea lui Moise Qsecolul rl @<la l.d.crO, d la o Nlatl 8i T.ie. u*7rul legilor 6ci0ile+ din 'entateuh nu este nicidecu* e-cesi0 sau e-agerat, dac7 < co*par7* cu alte colec&ii de legi. Jn E-od. G@-G< pot )i !irtin*-apro-i*ati0 4S de 6paragra)e+, tn #e0. @8-GS *ai bine de GS de 6paragra)e+, iar Jn Deut. @G-G1 aproape AS de 6paragra)e+, de di)erite lungi*i, oscfJnd Jntre un capitol Jntreg, sau 5u*7tate de capitol dup7 di0i.iunea te-tual7 actuat7 a Scripturii, pJn7 la si*ple propo.i&ii, a0e* noi ast7.i di0i.at te-tul Scripturii3 Jn total, a-pro-. @BS de 6paragra)e+, t7sJnd la o parte pre0ederile care au un caracter religios *ai eloc0ent. Aceast7 ci)r7 este re.onabila dac7 o co*par7* cu cele G8G de paragra)e pe care le con&in $odul lui !a*urapi, cu cele @@B paragra)e care ne-au r7*as din #egile Asiriene Q*a5oritatea lor )iind pierduteO sau cu cele GSS de paragra)e ale legilor beti&ilor. c Autor Jn 0re*ea noastr7, opiniile celor care au e0aluat rolul de autor al lui Moise se J*part Jntr-o ga*7 )oarte larg7, cuprins7 Jntre dou7 teorii e-tre*e, &i anu*eL ori c7 lui Moise i se atribuie )iecare sfab7 a 'en tateuhului ori c7 se neag7 chiar Ki e-isten&a lui Moise. "aptul c7 nu*ele lui Moise a )ost ataKat unor por&iuni ale 'entateuhului chiar de la Jnceput este aritat dd d2 beuti tltul blbm.. Ast)el, cbie ln cd *ai de)a0orabil ca., lui Moise i se atribuie rolul de autor pentru ur*7toarele pasa5eL un scurt docu*ent cu pri0ie # 5udNara lli Dlltll[e4 lnporriE lui A*alec QE-od. @PL@4O3 6cartea leg7*Jntului+ QE-od. G4L4-83 cu pri0ire la paralelele din a)ar7, acesta trebuie s7 includ7 E-od. GS Ki G@- G<, poruncile &i legile a)erenteO3 restaurarea leg7*Jntului QE-od. <4LGP, cu reldirc b <4L@S-G1O3 uitinerdiiuQ * <<L@ i*, care se re)erea la docu*entul care a stat la ba.a pasa5ului <<L<-4SO3 *area parte a c7r&ii Deuterono* ptrn ta 2p. <@ QDeut. <@L=@<, G4 l.8., ce a re)er7 la reJnnoirea leg7*Jntului Ki la Jnt7rirea legilor luicare preced cap. <@O3 Ki dou7 poe*e QDeut. <G3 c). <@LGG3 &i 's. AS dup7 titlu, Jn care nu e-ist7 nici], do0ad7 care s7 pun7 %a Jndoial7 )aptul c7 Moise a )ost autorulO. Re)erin&ele ulterioare la Moise, Jn 9T &i Jn T cu pri0ire la rolul lui de autor sJnt catalogate de di)eri&i cercet7tori ai Scripturilor, cu* ar )i EJ.Coung, %oT @A4A, p. sS t,l*, $1paiEte nul.ipll , uui * de a si. t8, &iuni istorice, de a )or*ula legi &i dea co*pune poe*e nu este unic7. /n e-e*plu de unastrel de o* capabil din Egipt, care a tr7it cu P secole Jnaintea lui Moise, ne 1te ps la Jnde*Jn7 probabil de Mhety Qsu A%h8P< M;TSB toyO, )iul lui Duau), un scriitor din ti*pul )araonului ArssrilEt%Qs @AA@-@A1G tdcrO, ce s lare cA a )1t u d8tor, p"pasa))/st toiitic W p2t. El a scris Satira co*er&ului, pentru a )i )olosit7 Jn Kcolile pentru educarea scribilor3 i s-a Jncredin&at se pare s7 dea o )or*7 literar7 6Hn07&7turilor lui A*ene*hat %+, un pa*)let politic, &i este posibil s7 )i )ost autorul binecunoscutului %*n al ilului, deseori copiat de sibi sllttui d2 c.le#lE doul, lualri Qci cardirer, !iratic 'apyrin the Brit7h Museu*, T(ird Series, @A<B,@, p, 4S, ,@<-44, ti '12E, #i.taraturc .t 'o)ti-Due dara l=pgipte de la Xlte Dynastie, @AB1, p. 4,P,@A, n. P, PGP<O. TotuKi, pe ling7 acest 6*ini* necesar+ *ti.Et *i sE nu aM ni.i u doti0 obi]ti0 sil consider7* c7 Moise nu ar )i scris, sau nu ar )i Jncredin&at altcui0a s7 scrie Qprin dictare - a&a se e-plic7 pronu*ele personale la persoana a treiaO o parte considerabil *ai *are a actualului 'entateuh, deKi sJnt di)erite opinii cu pri0ire la partea care ar trebui s7 i-o atribui* lui. d. "ai*a ulterioar7 %ncepJnd cu 0re*ea lui %osua Q8L<@3 c). @ J*p. GL<3 G J*p. @4L13 E.ra 1L@8 etc.O Ki pJn7 Jn 0re*ea T QMartu @GLG1L #E GLG4 %* PLG<O, WMele lui Moi] a )ct asociat cu 9T, Jn special cu 'entateuhul3 obser0a&i G $or. <L@B, unde 6MoJse+ st7 ca o pars pro toto pentru 9T. tat ei c8 au stat d crisr1 pe Dute la s.hih= barea la )a&7 au )ost Moise &i llie, repre.entan&ii #egii &i ai prorocilor 9echiului Testa*ent QMac @PL< K. ur*.O.

Bts%%;ZRAnE, ;.% Allis, $od SpV]. ty M1.s, @AB@3 Z. En %lad, M11, @A1Si !.!. RoFley, i=a oJ Zod, @A1<, p. @-<13 ide*, "ro* Moses ta fu*ran, @A1<, p, @<B-1<3 R, SnErd, Dd MosebM 0on !einrich EFald bis Martin oth, @ABA3 !. Sch*id, Mase, /ber-lie)erung und Zesch(hte, @A18. M;%ADA- /n ora din se*in&ia lui Si%1,, in e ghe0l)og7Beer- Seba Qlos. @BLG13 @ALG3 @ $ron.4LG8O. ;cupat de iudeii care s-au Jntors din e-il Q ee*. @@LG1O, a )ost trans)or*at *ai tJr.iu Jntr-o )ort7rea&7 a idurni&ilor. #ocul nu a )ost identi)icat cu preci.ie. Tetl elMil# la SE de Bs-W2,a, a )1t ldDd)tat de obicei cu Molada, dar *ai recent se crede c7 acest *or*an de rui 1te chid oEV catOdit Add, Dupb t8te probabilit7&ile, 0atra Moladei este localitatea Mhe-eibet el.r`R1teA la E de Bet=Seba al cirui nl8. r putea Q% traducerea tn arab7 a nu*elui e0reiesc. B%B/;ZR%%%E, #;A, p. llD GA43 $%A ,. @44. :.;. M;/D. /n nll* c4 " gis2)tE ln s8loria lui lerah*eelQl $ron.G3GAO. S-ar putea s7 aib7 o leg7tur7 cu Molada, dar aceast7 leg7tur7 nu este atestat7. p, 2, r44O. J.D.D M;#;!. F Fb2Vte d))id d1prc )aptul ct is-EeliWi. in peioadele lor de apda.ie, Di.au ir)tut copiii 6prin )oc Jn cinstea lui Moloh+ QG J*p. G<L@S3 c`. %er, P.<ri @ALsO, A,Mit2 p]5e 2 E)ere cld la o .eitate c7reia i sau adus 5ert)e u*ane, tn special in 9alea lui !ino*, la S9 de dealul %erusali*ului QG )*p. G<L@S3 %er. <GL<BO, tritr-un loc nu*it Tb)et Q6groap7 cu )oc+, Jn siriac7O. geitatea este asociat7 cu A*on Jn @ J*p. @@LP, unde pasa5ul se re)er7 la 6urJciunea a*or&irilor+. Se pare c7 Jn cadrul Jnchin7rii Hnaintea lui Molec se sacri)icau copii Jn )oc Qle0. @8LG@3 GSLG-B3 G t*p, G<L@S3 %er. <GL<B3 c). G )*p. @PL<@O. $Jnd anali.7* *ai aten&i eti*ologia cu0Jntului, descoperi* ni&te lucruri )oarte interesante. /nii co*entatori consider7 s-au co*binat consoanele din ebr. pentru *de)c, 6rege+, &i 0ocalele de la boSet, 6ruKine+, pentru a )or*a cu0tntul ebr. *Ile(, care e-pri*7 dispre& pentru .eitatea pagin7. Dar e-ista o alt7 posibilitate care sugerea.7 posibilitatea ca Jn unele pasa5e t2re l Moloh 1i nu e e)er %. o .itte. hE inscrip&ii cartagine.o-)enidene QpuniceO din perioada 4SS-@BS J.d.$r. )ac alu.ie la )aptul c7 ter*enul *l( Qpronun&at *al( Jn inscrip&iile latine din $artagina, din 5urul anului GSS d.$r.O este un ter*en general cu sensul de 6sacri)iciu+ sau, 5ert)7+ &i un *are nu*7r de pasa5e din 9T pot )i interpretate c7 oa*enii Ki-au trecut copiii prin )oc 6ca o 5ert)7 *ole(, sau un dar consacrar+. Jn pasa5e cu* ar )i #e0. @8LG@3 GSL<-B3 G J*p. G<L@S3 %er. <GL<B traducerea trebuie s7 r7**7 deschis7 discu&iei. Aceste obser0a&ii nu neag7 ins7 )aptul c7 Biblia se re)er7 la o .eitate nu*it7 Moloh. QJn 9A, aceast7 .eitate este nu*it7 de dou7 ori MolohL A*os BLG13 "apt. PL4<.O Moloh este cunoscut ca .eitatea na&ional7 a a*ara&ilor tn @ H*p. @@LP. 'oate )i identi)icat cu *ulu(, o .eitate c7reia i se aduceau 5ert)e la Mari, tn 5urul anului @8SS H.d.$r. Ki cu *ali(, cunoscut din te-tele acadiene, care apare tn )or*ele co*puse Adra-*elec si Ana*elec, din G %*p. @PL<@. )n unele pasa5e ale 9T, cu0tntul Moloh are articol, sugerJndu-ne posibilitatea ca acest cu0Jnt s7 )i )ost un apelati0 pentru 6cel care do*neKte+ Q#e0. @8LG@3 GSLG-B3 G )*p. G<L @S3 %er. <GL<BO. Jn %er. <GL<B pare s7 e-iste o leg7tur7 Jntre Moloh Ki Baal, al c7rui nu*e este de ase*enea u a"lati0 VLi caruia, tr rc#ul .Bu de Baal-nelDarD i sau ad1 5dtle /Mre b )ir. ')ttica de a ad8 copn 2 5stra a )o1t 8nd8nat7 Jn %sraelul antic. 'e lJng7 re)erin&ele cu caracter general la Moloh Jn %er. 4AL@,< &i poate &i Sti A*os @ LS, eene1,su la cdtd %d Moloh ln @ J*p. @@LP, <<3 T2). @LB precu* Ki Jn unele pasa5e speciale *en&ionate *ai sus, e-ist7 un indiciu clar Jn 9T c7 sacri)icarea copiilor era practicat7 de c7tre unii chiar Ki bl %srael. #egea lui Moise cerea *oartea oric7rui o* care J&i aducea copild .a dd hi Moloh eu 8 o 5en)l Qle0, @aLG@3 GSLG-SO. Solo*on, Jns7, a .idit o Jn7l&i*e pentru a-ceast7 .eitate 6pe *untele din )a&a %erusali*ului+ Qla EdeoraKO, adic7 pe Muntele M7slinilor QlJ*p. @@LPO. 'ot 1 ir-re aici *i ruilb re)diri .# 0T la =di)icarea copiilor, chiar dac7 acestea nu se re)er7 dar la Moloh QDc. @SBL<83 %er. PL<@3 @AL4-B3 Ea, @1LG@3 G<L<P, <AO. J*p7ratul Aha., cea P<S H.d.$r., &i-a ars copiii Jn )oc mG $ron. G8L<O Ki J*p7ratul MInase a Scut acelaKi lucru QG J*p. G@L1O. Sa*aria a )ost 5udecat7 pentru acest p7cat QG J*p. @PL@PO. Jn %uda, losia a ni*icn "rdbBltinile lui Moloh QG tnp. G<L@D r<O. # Jnceputul sec. al 1-lea H.d.$r., E.echiel *ai conda*na Jnc7 aceast7 practic7 QE.ec. @1LGS K.ur*.3 GSLG1, <@3 G<L<PO. E-ilul pare s7 )i pus cap7t acestei Jnchin7ri tn %srael, dar ea a continuat sI )ie practicat7 tn partea de a A)ricii, printre )enicienii cartagine.i din epoca creKtin7. 8P4 MoRrrl rEll %M'iRAT%#oT MoRM% T/# #u% DA0tD B%B#%;ZRA"%E. :.". Albright, A*haeoiogy and the Retigion o) %srael, @AB<, p, @1G &.ur*.3 !. RinJTen,%teligJonso)theAncient &arEast, @AP<, p. @1@ K.ur*.3 M. :ein)eld, 6The :oiship o) Molech and the fZd o) !2,!+, t' 4 @APG, r. @<<.@s4i AR.F. Zreen, The Role o)!u*an Sacri)ice in the Antient car Et-t, @AP1, p. @P1 K.ui*. J.A.T. M;RE QJn ebr. *oreh, 6Jn07&7tor+, 6ghicitor+O. @. u*ele unui loc de lJngI Sihe*, *en&ionat Jn Zen. @GL1, unde =elan *oreh poate )i tradus prin 6ste5arii Jn07&7torului+ Qsau 6terebin&n+O. Deut. @@L<S se re)er7 @b 6ste5arii ] More+ din &inutul lui Zhilgal Qcare este Zhilgalul din SJhe*O. Se spune c7 la sosirea

lui din !aran Jn $anaan, A0ra* &i-a aKe.at corturile acolo Ki c7 acesta a )ost locul unde Du*ne.eu Sa descoperit lui A0raa*, pro*i&tndu- i c7 0a da &ara $anaan ur*aKilor lui Q]Ma*reO. Acest arbore poate )i unul &i acelaKi cu cel *en&ionat )u Zen. <BL4, unde %aco0 a ascuns du*ne.eii str7ini, si locul este *en&ionat de ase*enea %nJntJ*plareacuAbiroelec QJud. AL<PO. a. D8lul M.r., la e-Edirarea d2 at 0sii lui #,.d, la s de Mi Dbor, la G hn s d. ain Bi ta 8 @< (* 9 de Mt. Zhilboa, este pe locul aKe.7rii Jebe, Dahi din .ilele noastre3 el apare tn Jud. PL@, unde, Jn con)runtarea dintre Zhedeon &i *adiani&i, *adlani&ii au t7b7rJt Jn 0ale lJng7 dealul More, la de tab7ra lui Zhedeon care era aKe.at7 lJng7 i.0orul !arod. <. More are aproape sensul de ter*en consacrat )ai e-presia proprie co*unit7&ii de la fu*ran *oreh &edeD, tradus7 Jn *od curent prin 6Jn07&7tor al neprih7nirii+. Aceast7 e-presie se re)er7 la pri*ul organi.ator al co*unit7&ii de la fu*ran &i posibil s7 se li )olosit pentru )iecare lider care a ur*at dup7 acesta. S-ar putea ca aceast7 e-presie s7 )ie o alu.ie la %oel GGG, unde *oreh li)d7D7h este tradus prin 6$E% 0-a datO un Jn07&7tor al neprih7nirii+ Jn adnoc. *arg. din 9A, sau la ;sea @SL@G, unde yordi &edeD este tradus 6QEl 0a 0-aO Jn07&a neprih7niiea+, Jn adnot *arg. din 9R, ca &i cu* Jn07&7 torul de la fu*ran ar )i )ost pri*it ca o J*plinire a acestor pro*isiuni. $). ".". Bruce, The Te-tier o) Righteousness in the fu*ran Te-ts, @ABP3 J. 9ieingieen,"ro*BibletoMishna, @AP1, p. @SS K.ur*. R.A.!.Z. ".".B M;R%=ET4AT. oEut DE% at prccutu5 Mi.a QMica @L@3 %er. G1L@8O lJng7 teritoriul )ihstean Zat QMica @L@4O3 probabil ca aKe.area Teii e5-Judeieh, din alele noastre, la <G (* S9 de %erusali* Ki la @S (* E de #achis, este 0atra acestui oraK antic. MoreKet-Zat QMica @L@4O este unul din cele @G cet7&i enu *erate de prorocul Mica, al c7ror nu*e este asociat prtntr-i* 5oc de cu0inte cu )or*a pe care o 0a lua 5udecata lor i*inent7, in0a.ia. #achis, care a )ost l7sat7 prad7 duK*anului, ur*a s7-i dea lui MoieKetZatQ*oreset,carcsun<caKi*eoiieset, Jogoda()7O+O o .estre de desp7r&ire sau o dot7 Vc). @ J*p. AL@1O. .!. M;R%A. tn Zen. GGLG, Du*ne.eu i-a poruncit lui A0ra* s7-@ ia pe )iul S7u %saac si s7-@ duc7 Jn 6&ara Moria+ Qeres ha**oriyy7O si acolo s7-@ aduc7 pe *unte QharO ca o ardere de tot. Muntele ales era %a < .iie dep7rtare QGGL4O de &ara Bis*nilor QG@L<43 * )inutul rch.1idRiO W eE 0i.ibil Nte la distn" QGG@4O. u*ele *ai este *en&ionat o singur7 dat7 Jn G $ron. <L@, unde ni se spune c7 locul pe care a )ost construit T)anplul lui Solo*on este 6*untele Moria Siharha**1riyyIO, pe aria lui ;*an iebusitul, unde D,8u % s-a slbt lDi Da0il Q<LGO, E<t2 de rctat )aptul c7 nu*ele lui A0raa* nu este deloc *en&ionat Jn legatar7 cu acest loc. S-a obiectat c7 %erusali*ul nu este atJt de departe de partea de S a "ilistiei ca s7 )ie necesare trei .ile de c7l7torie pentru a a5unge acolo &i una dintre particularit7&ile %erusali*ului este c7 *untele pe care este construit Te*plul nu este 0i.ibil dedt atunri cJnd c7l7torul este destul de aproape de el, ast)el Jndt corectitudinea identi)ic7rii pe care o g7si* Jn Biblie este supus7 discu&iei. Tradi&ia sa*aritean7 identi)ic7 locul cu Mt. Zheriii* Qca &i cu* Moria _ Moc3 d ca @GL1O, ti p!inde ci a8sd ideti)icare corespunde &i situa&iei din Zen. GGL4. ;ricu*, distan" din panea de s a "ilistiei ti pinn b r2rusalio este de cea 8S (*, cate putea lua < .ile pentru a )i parcurs7, iar tn Zenesa locul Jn discu&ie nu este un 6*unte Moria+ d unul dintre *ai *ul&i*un&i din &ara care poart7 nu*ele Moria, iar dealurile pe care este construit ierusali*ul se 0Sd de la distan&7. De aceea, nu a0e* de ce s7 ne Jndoi* de raptul ca A0raa* a adus 5ert)a pe locul unde a0ea s7 se construiasc7 ulterior %erusali*ul, dac7 nu chiar pe dealul pe care a )ost construit Te*plul. B%B#%;ZRA"%E. "JJ. Abel, Ziographie de la'ales-Mie. @, @A<, p, <P4-<PB. T.$rVM;RMT TE#E %M'ARATT#;T M; M% -T/# #l=% DARa%D. Bibli. 8 8td c, tnDlErii lui %srael au )ost Jngropa&i Jntr-un loc special, lJng7 letu-sal i*. E-presiile cu* ar )i 6*or*intele J*p7ra&ilor lui br.el+ QG crc# G<LGPO, ro*irt2t.j lui ba0id+ Q ee*. <L@1O, 6*or*intele )iilor lui Da0id+ QG $ron. <GL<<O, se re)er7 speci)ic ta *or*intele J*p7i7te)ti ale J*p7ra&ilor iudei din )a*ilia lui Da0id, *or*inte care se g7seau Jn cetatea lui Da0id. Aceste *or*inte erau aproape de gr7dina J*p7r7teasc7 si de ia.ul Siloe Q@ ttrD. GL@S3 G $u, G@LGS3 ee*. <L@Bri@1O, Asdel. .ind enia a a./dit .idur ld1ali*dui, uul diarE colaboratorii lui a lucrat Ja )a&a *or*intelor lui Da0idj. n, d.,a.de de -ir..ul Weta QsiteO+ Q 2m <L@B-@1O. Ma5onE"a tnpsnlilor, de la Da0id plnn ls Eb chia, au )ost Jngropa&i Jn cetatea lui Da0id, cu toate c7 unii J*p7ra&i au a0ut *or*intele lor particulare, de eic Asa QG $ron. @1L@4O &i poate c7 &i E.echia QG $ron. <GL<<O, M.re QG lnp, G@L@8O, A*on QG ihp. GrLG1O si lci. QG lhp, G<L<;i G $,on. <BLG4O. Mai *ulri J*p7ra&i au *urit Jn a)ara grani&elor 'alestineiL loa-ha. ln Egipr loiaclin d g2dNtiE h Tbnh r4te posibil ca loiachi* sI nu )i )ost Jngropat deloc Q%er. GGL@AO, dt despre lora*, %oas, /.a &i Aha., acestora nu li sa per*is s7 )ie Jngropa&i T\ *or*intele t*p7rS-te)=.5 QG cen. GttGo, G4LGBi G1@G<L GeLGn. D1pE a)aaE 8Rirtelor Tr cra8 lui Da0id se *ai 0orbea Jnc7 &i dup7 ".-il. Josephus scrie c7 acestea au )ost Je)uite de regele has*onean loan !yrcanus &i, de ase*enea, de c7tre %rod QAnt. @<.G4A3 @1. @PAO. 8PB

M;%TM/=TA#A %M'%%TATT#; . M;R%T%% =# #/% DA9%D Moi**tul lui Da0id este *en&ionat &i Jn T Q"apt. GLGAO, iarJosephus VBJ, B,@4PO a 0orbit despre un al treilea .id cate trecea pe /ng7 peKterile care erau *or*intele J*p7ia&ilor. ; lespede pe care se g7seKte o %nscrip&ie Ki care a )ost g7sit7 de E. Su(eni( spune c7 ose*intele J*p7ratului /.a au )ost urcate pe 0Jr)ul Muntelui M7slinilor. AKe.area e-act7 a *or*intelor nu ne este cunoscut7 ast7.i. Monu*entele care se g7sesc tn 0alea $hedron apar&in unei perioade de *ai tT.iu, atJt arhitectura cJt Ki epigta)ia indicJnd c7 apar&in perioadei lui mrod cel Mare. E-presia 6$etatea lui Da0id+, Jn 0ecin7tatea c7reia erau aKe.ate aceste *or*inte, nu se re)er7 la Jntregul %erusali*, ci nu*ai la )ort7rea&a Sionului. M7rturiile de care dispune* ne arat7 c7 ra*i)ica&ia *untoasa care lese tn relie) Jntre 07ile tyropei &i $hedronului, *ai tJr.iu cunoscut7 sub nu*ele de ;)el, este locul pe care a )ost aKe.at7 cetatea lui Da0id. Din locul acesta se 07d gr7dinile Ki ia.ul Siloaoi, Jn .ona aceasta au )ost descoperite Jn stJncI niKte tunele ori.ontale lungi &i este posibil ca acestea s7 )i )ost locul de Jngropare a J*p7ra&ilor din spi&a lui Da0id. Dar locul a )ost desa-crali.at Ki distrus, probabil Jn ti*pul r7scoalei lui Bar-Mo(hba Q@<B d.$r.O Ki dup7 aceea nu s-a *ai Ktiut de aKe.area e-act7 a cet7&ii. De-a lungul secolelor au )ost propuse di0erse locuri. ; tradi&ie popular7 0eche de aprcoc. @SSS de ani plasea.7 *or**tul lui Da0id pe dealul din partea de y Jn locul care ast7.i se nu*eKte Muntele Sion. Tradi&ia a )ost acceptat7 de e0rei, de *usul*ani Ki de creKtini, iar Benia*in din Tudeia Qcea @@P< d.$r.O a anun&at descoperirea *iraculoas7 a *or*lntului lui Da0id pe Muntele Sion, tn ti*p ce repara o biseric7 aKe.at7 pe locul acela. ?i ast7.i se *ai )ac Jnc7 pelerina5e la locul acela, dar do0e.ile care s7 ne con0ing7 de autenticitatea acelui loc sJnt pu&ine. AKa-nu*itele 6*or*inte ale J*p7ra&ilor lui %uda+, aKe.ate la o oarecare distan&7 la de .idul pe care-@ a0e* ast7.i, se re)er7 de )apt la *oi*Jntu[ Elenei, regina din Adiabene, o regiune din Meopota*la de Sus, pe care o *en&ionea.7 Ki Josephus Q)lnt GS.@P, <BO. B%B#%;ZRA"%E. S. Mrauss, 6The Sepulchres o) the D.0idic Dtu9=, 'af @A4P, D, @oG-tlGL S, yei0ia +Tt Sepulch1 o) dra M.8r o) th2 !o8 o) D id+, JXEB P, @A4D t. <Z4B. JrrT. M;SER;A. MosEnA /n h. s.le a, tIbarJt israelitii Jn pustie Q u*. <<L<S K.u*uO, unde a *urit Aaron QDeut. @SL1O, u*ele poate Jnse*na 6pedeaps7+, alu.ia )iind la pBcItuirea de la MerJba Q)). u*. GSLG43 Deut. <GLB@O. A*plasarea nu este identi)icat7, dar este posibil s7 )i )ost aproape de Mt. ]!or care, de ase*enea, )igurea.7 ca locul *or&ii Ki al Jngrop7rii lui Aaron. 9en J.A. Tho*pson, JJeuterono*y, T;T$, @AP4. p. @4B. D.".'. M;trE rns. @. %n 9echiul Testa*ent %n 9T, e-ist7 dou7 r7d7cini de ba.7 pentru *oKtenire, Qn7halO Ki Qy7raJO. Jn )iecare ca., accentul cade *ai *ult pe lucrul posedat dectt pe procesul de succesiune, cu toate c7 acest din ur*7 nu este cu totul absent. $u0intele acestea apar rar %n Zen. Ki E-od. Ki sJnt *ult *ai )rec0ente Jn u*. Ki Deut, c7r&i care anticipea.7 alocarea de pS*Jnt Jn $anaan, Ki tn %osua, se arat7 *odul %n care acest )apt a )ost pus Jn aplicare. #egea cu pri0ire la *oKteniri a )ost dup7 cu* ur*ea.7L '7*Jntul apar&inea *ai curind )a*iliei, decJt unui *e*bru al )a*iliei De aceea, e-ista stricte&e tn ceea ce pri0eKte p7strarea pI*Jntului, acesta nepurind )i Jnstr7inat. "iul cel *ai 0Jrstnic pri*ea o parte dubl7, iar restul era J*p7r&it pn *od egal celorlal&i. Dac7 un b7rbat *urea Ki nu a0ea )ii, *oKtenirea era trans*is7 )iicelor lui3 dac7 nu a0ea nici )iice, aceasta Ei re0enea )ra&ilor lui3 dac7 nu a0ea nici )ra&i, )ra&ilor tat7lui %ul, dac7 nu %i a0ea nici pe aceKti unchi, *oKtenirea n re0enea celei *ai apropiate rude Q u*. GPL@@O. Dac7 )iicele *oKteneau, ele trebuiau s7 se c7s7toreasc7 Jn acelaKi trib QaceeaKi se*in&ieO Q u*. <1L1O. Accentul cu0Jntului QyarcSO cade pe posesiune, c7d *oKtenitorul *oKtenea Jn 0irtutea dreptului lui, nu printr-o dispo.i&ie. Testa*entele erau necunoscute Jn %srael Jnainte de 0re*ea lui %rod. Jnainte de a )i dat7 #egea, patriarhii au )ost liberi s)i treac7 peste ]JntJiul n7scut Ki s7 dea *oKtenirea altui )iu *ai tin7r. A0raa*, %saac Ki %aco0 au )ost to&i )ii *ai tineri, nu tntJi n7scu&i. losi) a )ost pre)erat )a&7 de RubenQl$ron. BL@-GO Ki E)raiun Jn locul lui MInase QZen. 48L8-GSO. Acordarea dreptului de tatii n7scut unui JntJi n7scut pro0enit de la a doua ne0ast7, Ki care era )a0orit7 a )ost inter.is7 Jn Deut. G@L@B-@P. TotuKi, tn ca.ul succesiunii la tron, Da0id a )ost pre)erat tn locul )ra&ilor lui *ai 0trstnid QlSa*. @1L@@O iar Solo*ontn detri*entul lui Adonia Q@ J*p. GL@BO, cu toate c7 obiceiul nor*al eraca Jnriiul n7scut s7 *oKteneasc7 tronul QG $ran. G@L<O. Dac7 un o* *urea )7r7 s7 aib7 copii, )ratele lui trebuia s7 ia tn c7s7torie pe ne0asta lui care a r7*as 0ldutV Q$a, <8LTAi Deut. GBiB-lo5Mar.tGLG<-GBO. 'ri*ul n7scut din aceast7 unire con5ugal7 era considerat ca JntJiul n7scut al )ratelui care a *urit Ki, de aceea, dac7 a0ea un singur )iu, )ratele care tr7ia nu a0ea nici un ur*aK. "ratele putea s7 nu se c7s7toreasc7 cu so&ia )ratelui s7u, Ki atunci dreptul acesta Jl a0ea cea *ai apropiat7 rud7 QRut GLGS3 <LA-@<3 4L@-@GO. Jn cartea lui Rut, Rut 5oac7 rolul lui ao*i care era trecut7 de 0trsta la care s7 se *ai c7s7toreasc7 QRut 4L@PO. '7*tntul nu putea )i. 0Jndut la in)init Q#e0. GBLG<-G4O. Dac7 era 0Jndut, putea )i r7scu*p7rat de cea Mi aprclilt, ru.loie Ql,0. GBLGBO, .bot

1d1 c, oTna lt, Ah.b a )o1r neg.l, Q@ ldp. GtL<O. ^ara $anaan a )ost pri0it7 ca o *oKtenire a lui leho0a, Jntr-un *od cu totul particular QE-od. @BL@P3 c). %os. GGL@A3 's. PAL@O, cu toate c7 este Du*ne.eul Jntregului p7*Jnt Q's. 4PLG, etcO. Acesta este *oti0ul pentru care %srael a putut s7 bene)icie.e de aceast7 &ar7 ca o *oKtenire. 'ro*isiunile )7cute lui A0raa* s-au re)erit atit la o &ar7 cJt Ki la ur*a&i QZen. @GLP3 @BL@8-G@, etcO. $redin&a lui A0raa* a )ost ar7tat7 prin )aptul c7 el a cre.ut c7 0a a0ea ur*aKi, cu toate c7 nu a0ea nici un copil &i so&ia lui trecuse de 0Jrsta la care *ai putea a0ea copii precu* Ki prin )aptul c7 a cre.ut c7 0a a0ea o &ar7, cu toate c7 Jn ti*pul 0ie&ii salea )ost un ni*ad ce nu a aFQ lid s nsbt QTpt, PLBO. $optit lui %sTl au TVir din BSipt ru tru*i da s,. din rcbie, dar Kl cas7 *oKteneasc7 o &ar7 QE-od. 1L1-1O. Aceast7 &ar7 a )ost cucerit7 de ei, dar a )ost darul lui %ah0e Qtos. G@L4<-4BO. tn Vara aceasta, p@ le-a l7sat o *oKtenire 8P1 care ur*a sI )ie a lor pentru totdeauna QZen. @<L@B, S-a tias la sor&i pentru a se a)la cate rJnt &inuturile cate )i re0in )iecare, se*in&ii, dup7 hotlrirea lui %ah0e $ioc. @8LG-@SO. Jn cele din ur*7, ur*a s7 r7nun7 o r7*7Ki&7 care sase Jntoarc7 din E-il &i s7 *oKteneasc7 &a&a Qte, @SLGS-G@O, etc.O. $ei care au )7cut parte din acea r7*7Ki&7 credincioas7 ur*au s7 *oKteneasc7 )i na&iunile QJ\s. GL8O. #e0i&ii nu trebuiau s7 aibe nici un &inut, pentru c7 *oKtenirea lor era %ah0e QDetit. @8L@-GO. Din punct de 0edere *aterial, acest lucru Jnse*na c7 partea lor erau d7rile Ki cele din&ii roade care-@ erau aduse de popor lui %ah0e QDeut. @8L<-BO. Din punct de 0edere spiritual, ideea a )ost 0alabil7 pentru Jntreg %sraelul $'s. @1LB-1, etc.O. De ase*enea, %sraelul trebuia s7 )ie *oKtenirea #ui, ca popor care %-a apar&inut Jntrun nod, cu totll deehit ;2ur. PL1L <GLAt QTTA"A "kZkD/% ^E%O. %%. tn oul Testa*ent Jn T, 6*oKtenire+ este traducerea cu0Jntului gr. Q(le-rono*osO &i a deri0atelor #ui3 la rJndul lui, acest cu0Jnt deri07 ie/Q(lerosO, care Jnsea*n7 ior&+. MoKtenirea este li*itat7 pentru ade07ratul %srael, $ristos Jnsu&i care este 6*oKtenitorul+ QMarcu @GLPO. $a Ki *oKtenitor al lui Du*ne.eu, El intra Jn posesia *oKtenirii datorita rela&iei dintre p@ &i Tat7l. El a )ost )7cut *oKtenitorul tuturor lucrurilor QE0r. @LGO. Jntr-un sens, credincioKii sSnt &i ei )iii lui Du*ne.eu prin Jn)iere &i de aceea sJnt Ki *oKtenitori QRo*. 8L@PO. Ei calc7 pe ur*ele lui A0raa* cel credincios, ea *oKtenitori ai pro*isiunii QRo*. 4L@<@4O Ki ca Ki %saac, ei sJnt copiii lui, *oKtenitori con)or* pro*isiunii QZal. <LGAO. MoKtenirea este ce0a care este dat de harul lui Du*ne.eu, &inu poate )i dKtigat7 tn nici un )el. ;biectul *oKtenirii creKtine este tot ceea ce este si*boli.at de &ara $anaanului, Ki chiar *ai *ult. $redincioKii *oKtenesc J*p7r7&ia lui Du*ne.eu QMat. GBL<4i l $oi 1LA. @;@ @BLBSL $.@. BLG@3 ,t1, BLBL %a. GLBO. Ei *oKtenesc p7*Jntul sau 6&ara+ QMat. BLB3 c). l,, @PGAO. Ei no)te8 el4tlire QEE @L@4O, o binecu0Jntare Q@ 'et. <LAO, sla0a QRo*. 8L@P-@8O Ki eputre.irea Q@ $or. @SLB;O. Acestea stat toate 6pro niriuril2) Ql). 1L@GO ce ,u au )cr Bibit 4, credincioKii 9T QE0r, @@L<A-4SO. Jn E0rei, accentul cade pe Jeg7*tnrul+ eau 6testa*entul+ cel nou. 'e acesta se ba.ea.7 *oKtenirea pro*is7, ia special datorit7 )aptului c7 ea cerea ca autorul testa*entului s7 *oar7 QE0r. AL@B-@PO. Doi b7rba&i #-au Jntrebat pe %sus ce s7 )ac7 pentru a *oKteni 0ia&a 0eKnic7 Q#uca @SLGB3 @8L@8O, iar $ristos le-a 0orbit despre aceast7 *oKtenire ca )7dnd parte din binecu0Int7rile lu*ii alei noi QMat. @ALGAO. /n creKtin J*preun7 cu soba lui sJnt *oKtenitori J*preun7 ai harului 0ie&ii Q@ 'et. <LPO. Binecu0tnt7rile pro*ise nu 0or )i distribuite Jn totalitatea lor decJt la 'arousia. MoKtenirea este p7strat7 Jn ceruri Q@ 'et. @L4O. $el care 0a birui 0a a0ea parte de *oKtenirea %ui Du*ne.eu QApoc. G@LPO. ?i totuKi, acest lucru nu e-clude )aptul c7 *ulte din binecu0tnt7rile *oKtenirii ne sht date Jn a0ans. Duhul S)tnt este agentul care )ace ca statutul nostru de *oKtenitori s7 Se real QRo*. 8L@1-@PO, Ki El ne este dat ca o 6ar0un7 a *oKtenirii noastre+ pJn7 caid 0o* intra Jn posesia Jntregi= *oKteniri QE)es, @L@4O. El a )ost tri*is Bisericii dup7 ce $ristos JnsuKi a intrat tn *oKte-#ri. o dad d ln[lltaE sB la c]. M/ TE 'ute* g7si Ki Jn T ideea c7 poporul lui Du*ne.eu este *oKtenirea #ui QE)es. @L@1O, Ki toate binecu 0Int7rile *en&ionate *ai sus arata c7 Ki El JnsuKi este *oKtenirea poporului. Dar *oKtenirea nu este de drept, ci este o *oKtenire prin bun70oin&a lui Du*ne.eu care, con)or* pl7cerii Sale su0erane, poate s7-i )rasteie pe cei care s-ar p7rea c7 ar )i cei *ai Jndrept7&i&i s-o pri*easc7, Ai s, o de .rtoo p2 8i det< rl B%B/;ZAME. Tl,lR, ,. @@G-@@43 J.!.*rn4 :. lt'1b, TD r <, p. PBTPaB3 J, EiLhl2r, :. Mu. dlD %%Dr)`T G, p. GAB=<S4i JalE D. tl1td, 'aut i $oncept o)lnheritancs, @A183 :.D. Da0ies, The Zaspd and chelindL "arly$hristianicyandJeFish Tarritorial Doctrine, @AP4. + R.E. . M),#lE, 0el 'l,As% M/cA%ll%, 0ei Z%TSTE M/#^/M%RE. Substanti0ul 6*ul&u*ire+ apare nuMi o d,i, h Rs0 Q@ Tir 1L1O, dd eni0dDie# lDi Jn gr.

DutoTid aparc de e%lEA ln G cor. AL<, d este tradus ca 6destul+3 ad5ecti0ul autar(es din "ilip. 4L@@ &i 0erbul ar(eu din #uca <L@43 @ Ti*. 1L83 E0r. @<LB3 < toan @S3 0e.i de ase*enea G $or. @GLA, 6este destul+, aiuar(eta denot7 independen&a de al&ii, indi)erent c7 este 0orba de alte persoane sau de alte lucruri3 de aid sensul de satis)acere a ne0oilor cui0a QG $or. AL1O sau de st7pJnire a dorin&elor Q@ Ti*. 1L1, 8O. u este o acceptare pasi07 a sta&ia guo-ului, d o asigurare po.iti07 a )aptului c7 Du*ne.eu s 0enit %n JntI*pinarea ne0oilor, Ki oa*enilor ia- eliberat de o dorin&7 supli*entar7 inutil7. $reKtinul poate )i *ul&u*it pentru c7 a )ost satis)7cut de harul lui Du*ne.eu QG $or. @GLAO. Duhul creKtin de *ul&u*ire p7.eKte o porunc7 )unda*entala din E-od. GSL@P care inter.ice /.oD5a, p8prele din 'd. @sL@P-@PL@, s)atui,. "orbdlor l5lpotiE aridel Qdc e., Mi1 GLGO ri t, *od supre* e-e*plul Ki Jn07&7turile %ui %sus, care t-a *ustrat pe cei ne*ul&u*i&i care c7utau s7 adune a0eri Ki-# negli5au pe Du*ne.eu Q#uca @GL@<-G@O Ki care a l7udat o ast)el de Jncredere Jn Tat7l ceresc, care 0a alunga orice neliniKte pri0ind lucrurile de trebuin&7 QMat. 1LGB-<GO. Jn 9T, e-presia 6a )i *ul&u*it+ Qdin ebr.ia=atO indic7 pl7cerea sau 0oin&a de a Jntreprinde o anu*it7 ac&iune, de obicei o ac&iune care a )ost cerut7 de o alt7 persoan7, de e-.t E-od. GLG@3 Jud. @PL@riGlnp.BLG<,@0 t.cc. M/ TE. Ter*enii topogra)ici, Jhebr.pb=l Ki har, iar in gr. bounos Ki oroi, se traduc cel *ai bine cu 6deal+, respecti0 6*unte+. Ter*enul gibj=7 se re)er7 la un loc *ai ridicat, la o pant7 sau la unpo0JrniK. Se*ni)ica&ia ini&ial7 a cu0Jntului, 6glob+ sau 6cocoaK7+, descrie precis dealurile rotun5ite care tra0ersea.7 partea central7 a 'alestinei, )or*at7 din straturi de calcar ceno-*aniene boltite sub )or*7 de arcad7. "or*a lor erodat7 se deosebeKte de crest7turile adtnd ale calcarul ui *oale ce se g7seKte de-a lungul peri*etrului &inuturilor Jnalte ale %udeii, regiuni pe care 9A le descrie plastic ca Jocuri alunecoase+ QDeut, <GL<B3 'ro0.. 8PP M/ TE <LG<3 %er. G<L@G3 <@LAO, l8ri spe5ii.2 d2 " derlui Ki de pe *un&i siit personi)icate Jn Scripturi, cu nu*e descripti0e. Ast)el de nu*e sJnt3 cap QZen. 8LB3 E-od. @ALGS3 Deut. <4L@3 @ J*p. @8L4GO, urechi Qtos. @AL<@O, u*7rQlos. @Bi83 @8L@1O, parte Q@ Sa*. G<LG13 G Sa*. @<L<4O, coapse V%os. @AL@GO, coast7 QG Sa*. @1L@<O, spate Y un deri0at posibil al lui Sihe*, care are Jn spate Mat. Zhe.iri*-Ki coaps7 QJud. @AL@,@83GH*p. @ALG<3 ts. <P@G4O, Ter*enul ti7r, tradus pn 0ersiunile *oderne de obicei prin 6*unte+, este )olosit cu *ai *ulte sensuriL un singur *asi0, un lan& *untos sau la o regiune *untoas7. Jn li*ba engle.7, *untele si dealul sJnt ter*eni asocia&i cu di)eren&ele de altitudine, dar 9A MoKeKte ter*enii ebraici din 9Tgib=d si har aproape interschi*babil. Jn *od si*ilar, Jn T, ni se spune c7 %sus cobora de pe 6dealul+ Q#uca AL<PO pe care se urcase cu o .i Jnaine &i care ne este pre.entat ca 6*untele+ pe cane a a0ut loc schi*barea la )a&7. Jn pasa5ele ur*7toare, ar )i bine ca Ki 9A s7 traduc7 prin 6*unte+, a&a cu* )ace 0srL Zen. PL@A3 E-od. G4L43 *. @4L444Si trdi @L4@,4<i 8iP3 @@L@@3@1, @BLAi W3@<@4L Jld GLD @1L<3 % Sd. GBLGSL G1L@<i G sa*. @<L<,)3 @1L@<3 G@iAL @ inp. llLPL #1.G4t GoG<i GGL@P3 G inp. @.A3 4LGP3 's, @aLP5 18L@B-@13 A;L@S3 ABL43 APLBi AaLD @S4L@S, @<, la, <G3@G@L@3 #8 AL<P. '2 d. all, pete, cu0lntul ebt. har e t*drc corect prin 6&inut deluros+ Q%os. @<L13 G@L@@3 con). gr. oreine, #uca @L<A, 1B, cJnd se re)er7 la regiuni cu* ar )i dnutul lui Etni* si al lui luda. Esl. d2 Vselll28 )olosit pentru &ara a*ori&Jlor QDeut. @LP,@A-GSO, a lui 2T.ri ;c. GSLPO, a aeDidror 8eut, GL<PO Di . cala.dulul $D2ut. <L@GO. De aceea, nu este posibil s7 identi)ic7* Hntotdeauna anu*ite locuri, a&a cu* a0e* de e-e*plu *untele Jnalt unde a )ost ispitit %sus Q#uca 4LBO, Muntele "eridriJor mMat. BL@O si *untele unde a a0ut loc s.hihba8 la la" ;Vat. @PLr3 MduAL@#u8 ALG4O. Dac7, aKa cu* au sugerat unii, Muntele ]Sinai a )ost un 0ulcan acti0, atunci el nu poate )i identi)icat QE-od. @AL@13 's. @S4L<G3 @44LBO. %n ca.ul acesta, aseJarea natelli b '*iBula siEi QJeb2l MMO, sta cM apune tradi&ia, ar )i i*posibil7 din considerente geologice, cad rocile 0echi din .ona aceea nu arat7 nici o ur*7 de acti0itate 0ulcanic7 recent7. Dou7 conuri 0ulcanice din pleistocen, probabil acti0e Jn ti*purile istorice, se g7sesc tn partea de E a Zol)ului ADaba. dar unii e-per&i nu 07d cu* aKe.area acestora s-ar putea potri0i cu traseul ]e-odului din Egipt, aKa cu* este pre.entat. Mutel2 adugrii =8licEt h %s, @4L@< a"re h cu0intele prin care J*p7ratului Babfonului se l7uda pe si" V 1te poibil ai 1e o olu.ie la o l2enN/ babilonian7 care 0orbeKte despre locuin&a .eilor Qc`. lo0 <PLGGL Ed. GaL@< D,l*,O, $u0Jntul ai*aghedon, ebaiciat io 0a tlb rorc h.r-*sedon QApd, @1L@1O, poate 1 o derl,. r. &inutul *untos din 5urul oraKului ] Meghido, adic7 la Muntele Zheri.i*, de pe care se 0ede cJ*pia cet7&ii Meghido, care este locul celorlalte scene apocaliptice rd,g,h, @GL/O. Mun&ii au o *are se*ni)ica&ie Jn geogra)ia Ki istoria ]'alestinei. Jn consecin&7, Scriptura se re)er7 la ei deseori. Ei dau scene panora*ice - 6Suie-te pe 0Jr)ul Muntelui 'isga, uit7-te...+ QDeut. <LGP3 c). #uca 4LBO. %n)luen&a pe care o a0eau *un&ii Jn c7derile *ai abundente de ploaie a )7cut ca ei s7 )ie si*bolul )ertilit7&ii V's.

QD2ut t<L@sL #r. sSL@A3 Mi.a PL@4O. p4,il Qpt soLloO ti laui d. 0ll5le Q@ sd. U1LGSO. Mulii aude-a )ace oi sanctuarele p7gJne Q@ J*p. @8L@P-413 %,. @4L@<L 1BLP3 EE. @1L@<O. #pnn c, au i8 cesibili )ace ca ei s7 )ie un loc de re)ugiu QJud. 1LG3 @ S.n. @4LG@-GG5 's, 1aL@t GG3 Mat G4L@1O. Mstil stnr sinbolul ontlnuirsWi 2t)) QDe,t. <<Lrsi llb. <L1O S at stabilitl"r Q#. s4L@SO. S. c8sider7 c7 *un&ii au )ost cea din&ii lucrare pe care a 8t-o DuM.re, fo0 @sLPi '8. ALGsO, c, slnt )oarte 0echi Q's. ASLGO Ki obiecte ale puterii $reatorului Q's. 1BL1O Ki a *a5est7&il #ut Q's. 18L@1O. Ei sJnt scena unor teo)anii, topindu-se Jn pre.en&a lui %ah0e QJud. BLsL '<. y`Ls3 ts. 14L@L Mic. @L4O Ki tiE1udMl, 5udec7&ile pe care le rosteKte El Q's. @8LP3 Mica 1L@ K.ur*.O. Ei sJnt che*a&i s7-i acopere pe cei 0ino0a&i &i s7-i ascund7 de )a&a #ui V;sea @SL83 #uca G<L<SO. $Jnd Du*ne.eu Ji atinge, ei scot )u* Q's. @S4L<G3 @44LBO. De ase*enea, ei se bucur7 de r7scu*p7rarea lui %srael $'<. AaLAi T. ,@4LG<3 4AL@<3 BBL@GO, talte otuei .t,d Do*nul este l7udat Q's. @@4L4, 1O &i sJnt che*a&i s7 )ie *artori aJ )elului Jn care El Se ocup7 de poporul S7u mMica 1LGO. Mun&ii sJnt de ase*enea si*bolul c7r7rilor JntortdnEte dln 0latl Ss. @<L@1O, al ob1telelD QMat G@LGD ti sl alto, di)tult,, $gah, 4rPO, c4 pot 1 tilrr8reti de ei tati l, dedlDl ;lat. @PLGSO. J,tQ!. M/ TE#E MAS#% %#;A. Muntele M7slinilor este un *ic Jan& *untos ce cuprinde patru 0Jr)uri, cel *ai Jnalt )iind de 8<S *, de pe care se 0ede %erusali*ul Ki *untele pe care este aKe.at te*plul, pri0ind dinspre E, peste 0alea $hedionidui Ki ia.ul QJn traducerea Zalaction Ki $o*ilescu, 6sc7ld7toarea+, n-tr.O Siloa*. A0td Dgdiui )oarte de h .lele lDi %,u,, bosat ,o *7slini de unde JKi trage &i nu*ele, *untele a )ost desp7durit din .ilele lui Titus. Toat7 regiunea *untelui este s)tnt7, c7d )7r7 Jndoial7 $ristos a u*blat prin p7r&ile acelea, deKi locurile speci)ice, cu bisericile co*e*orati0e care s-au construit pe ele pot )i puse la Jndoial7. De la locul unde tradi&ia spune c7 a )ost lot2at %sZ, pe 8l=n brdanuhi, Dult s, nir2ld *7rii, se 0ede clar 0Jr)ul Jndep7rtat al Muntelui M7slinilor care este cu @GSS * *ai sus dedt locul acesta. Alu.iile 9T la Muntele M7slinilor, pe care le g7si* la G s2n. @B.<SL e*. aLW3 EB. @@LG<, )it Emaj se*nate. @ t*p. @@LP &i G J*p. G<L@< se re)er7 la idolatria lui Soto*on, la ridicarea unor Jn7l&i*i Jn cinstea lui $hernoK &i a lui Moloh, lucru care probabil a )7cut ca unul din 0Jr)uri s7 se nu*easc7 Muntele ;c7rii. Jn 0iitorul escatologic, Do*nul 0a )ace ca *untele s7 se despart7 Jn dou7, atunci cJnd picioarele #ui 8, sta pe .l QG.h. rlL4O, Ereii cd locuiau ,t %s8li* ob4nuiaD d .= nun&e luna nou7 co*patrio&ilor lor din Babilon printr-un lan& de )aruri care se aprindeau JncepJnd de pe Muntele M7slinilor, )iecare trans*i&Jnd lu*ina ur*7torului. Dar )iindc7 sa*aritenii aprindeau )ocuri )alse, a )ost necesar p)n7 la ur*7 ca locul )arurilor s7 )ie luat de *esageri. Z.!. Dal*an consider7 c7 a)ir*a&ia din MiKna, Ki anu*e c7 acest siste* de )aruri duceau pJn7 Jn Mesopota*Ja, este Jntru totul plau.ibil7 QSacred sit1 srd W1t1, @A<s, p, G1<, ,, PO. M/E,e a )o1t asociat cu 5unca roKie Q]$/RAT ?% E$/RATO Ki cu cenuKa ei de cur7&ire Q u*. @A3 'aroh <. 1-P,@@O, dt 8P8 Ki cu alte cere*onii ale iudais*ului le0itic. $on)or* unei legende, poru*belul c7ruia oe i-a dat dru*ul din corabie a s*uls )run.a de pe Muntele M7slinilor QZen. 8L@@3 MidraK, Zene3c Rabba <<. 1O. /nii au cre.ut cB e0reii care au *urit trebuie s7 )n0ie %n %srael, c7 aceia care au *urit tn alte p7r&i 0or )i )ii cele din ur*7 purta&i Jnapoi prin ca0it7&ile subterane QMctu-both lilaO Ki 0oi ieKi la supra)a&7 prin locul unde se 0a dspi., Mub# Mtslinilor Q!. leE si c=Z. Md-te)iore, A Rabbinic Anl(ology, @A<8, p. 11S K.ur*O. $iad str7lucirea pre.en&ei %ul Du*ne.eu s-a Jndep7rtat de te*plu din pricina p7catului, se spune c7 a r7t7cit trei ani Ki 5u*7tate pe Muntele M7slinilor, aKteptJndJn .adar poc7in&a din partea oa*enilor Q#a-intnrarion Rabba, 'roe* GB3 c), E.ec. @SL@<O. u*ele 6Muntele celor trei lu*ini+ 0ine de la lu*ina care 0enea de la altarul Te*plului Ki care era re)lectat7 pe panta dealului tn ti*p de noapte, de la pri*ele ra.e care J*podobeau piscul *untelui la r7s7ritul soarelui &i de la uleiul de *7sline care se punea %n l7*pile +te*plului. /ng7 Biserica Thturor a&iunilor, de la poalele Muntelui M7slinilor, sJnt niKte *7slini )oarte b7trJni, de apro-i*ati0 GSSS de ani deKi aceast7 ci)r7 nu se poate de*onstra. Aceasta este .ona Zr7dinii Zhetsi*ane, iar locul precis Jn care %sus a agoni.at, cu toate ci nu a )ost identi)icat, se a)l7 Jn apropiere cu toate c7 nu a )osl stabilit cu preci.ie. 'e h 5,)lrlltea Eutuln se a)l7 Biserica Do*inus 'le0it. Dar de ce trebuia ca Do*nul s7 plJng7 acolo, la 5u*7tatea dru*uluiU !DB a)ir*7 Jn *od con0ing7tor c7 %n lealitate p@ S-a apropiat de %erusali* 0enind dinspre Betania, prin partea %de S a Muntelui M7slinilor, plJngJhd Jndat7 ce a .7rit cetatea. Mal *ulte biserici nu*ite 6ale Jn7l&7rii+ stau caocoroanS pe 0Jr)ul de pe care se crede c7 S-a Jn7l&at Do*nul, Ki ur*ele paKilor lui sJnt p7strate cu gri57 aici ca o J*plinire palpabil7 a celor scrise Jn gah. @4L4. ?i totuKi, * ce pri0eKte locul unde a a0ut loc Jn realitate Jn7l&area lui %sus, E0anghelia dup7 #uca d7 dstig de cau.a 0ecin7t7&ii Betaniei. 9i.itatorul 'alestinei Jn0a&7 inutilitatea )aptului de a st7rui asupra lucrurilor care nu pot )i solu&ionate. @#AS.

M/g%$A S% % STR/ME TA%% M/g%$A%,B. %. Mutica :ruc)t 9T se re)er7 )rec0ent la *u.ic7, este e0ident c7 ea a 5ucat un rol i*portant Jn cultura ebraic7. cdton Waditiei lubal, )iul lui lsel, c4 a )1t 6tat7l tuturor celor ce cJnt7 cu al7uta Ki cu ca0alul+ mZen. 4LG@O, a )ost cel care a in0entat *u.ica. #eg7tura strins7 care e-ist7 Jntre p7storit Ki arta *u.icii este ar7tat7 tn )aptul c7 lubal a a0ut un )rate *ai *are der)t el, %abal, care a )ost 6tat7l celor ce locuiesc %n .drui d pldc lirele4 Qca 4LGSO. Mal t)r.iu, *u.ica a )ost consacrat7 slu5belor religioase din te*plu, dara )ost )olosit7 Ki Jntr-un conte-t laic tncI din cele *ai 0echi ti*puri. Ast)el #aban @-a *ustrai pe %aco0 c7 a plecat pe )uriK )7r7 sI-i dea oca.ia s7-i ure.e dru* Jn *i5locul 0eseliei Ki al cJnJe-eld, h BFt de tinpl] si alrurAQ Qc23. <@LGPO. Mu.ica era )olosit7 )rec0ent la oca.ii de bucurie cJnd, de obicei, era legat7 de +dans. E-istau cJntece de triu*) dup7 0ictoriile repurta te Jn b7t7lie QE-od. @BL@ &.urro.3 Jud. BL@ K.ur*.O. Miria* Ki celelalte )e*ei au M/gT$A Sr T STR/M% %E%A M/g%$A#E s7rb7torit pr7buKirea lui "araon Ki a c7l7re&ilor lui 6cu ti*pane Ki5ucrod+ QE-od. @BLGS K.ur*.O, %ar%osa)ats-a Jntors 0ictorios la %erusali* Jn sunete de al7ute Qpsalterion, 9AO 5ide ar)e Qharpe, n.tr.O &i trJ*bi&e+ QG $ron. GSLG8O. Mu.ica, dntatul Ki dansul erau acti0it7&i obiKnuite ale ospe&elor QJs. BL@G3 A*os 1LBO. Jn particular, acestea erau acti0it7&i care puteau 1 tntJ#nite la )esti0alurile culesului 0iei QTs. @1L@SO Ki la nun&i Q@ Mac. AL<P, <AO. J*p7ra&ii au a0ut rJnt7re&ii Ki instru*entiKtii lor QG Sa*. @AL<B3 Ecl. GL8O. B7iatul care p7storea oile a0ea Ki el lira lui Q@ Sa*. @1L@8O. Tinerii de ,a por&ile cet7&ii sa0urau *u.ica %ar Q'lJng. BL@4O. $hiar Ki prostituata JKi sporea puterea de seduc&ie printr-un cJntec ;s. G<L@1O. Mu.ica era )ost )olosir7 %n 0re*e de 5ale cit Ki Jn 0re*e de bucurie. Bocetul QDQn7O care )or*ea.7 con &inutul cIrtii 'lJngerile lui %ere*ia Ki cJntecul de 5ale pe care @-a cJntat Da0id pentru Saul Ki %onatan QG Sa*. @L@8-GPO sJnt e-e*ple e0idente. Anga5area bocitorilor la Jn*or*tnt7ri a a5unss7 )ie un obicei practicat destul de )rec0ent. 'rintre aceKti se a)lau de obicei cJnt7re&ii cu )iulerur QMa# ALG<O. cont* .eld Ape de Mai-*orudes, era de aKteptat ca Ki t-i *ai s7rac soR s7 anga5e.e cel pu&in doi cJntIreti cu )luierul Ki cel pu&in o bocitoare pentru JnraorrnJntarea Kotiei sale QMiSna-yItj4O. Dup7 cu* *u.ica a )ost o parte integranta a 0ie&ii sociale a e0reilor, tot aKa ea Ki-a a0ut locul ei %n 0ia&a r2lidoag. @ $rcn. rsL@1G4 tlaon)i)t o relatE debliad cu Dri0iE b ).Dnn c, Da0id a ln),inrar u d le0itic Kl o orchestr7. %n a)ara acestui pasa5, nu *ai a0e* decJt niKte re)eriri indirecte si )oarte i.olate care ne spun c7 *u.ica a )ost )olosit7 Jn cadrul slu5belor religioase Kl a0e* prea pu&ine *7rturii ca s7 ne )or *7* o i*agine clar7 cu pri0ire la caracterul acti0it7&ii *u.icale de la Te*plu. $u pd0iE b dte nuicii pe .a o ptutic.u *u.icienii e0rei nu Kti* ni*ic. Este incert dac7 ei au a0ut 0reun siste* de note *u.icale. u T supra0ie&uit nici un siste* care s7 poat7 )i identi)icat. /nii au Jncercat s7 interprete.e accentele din te-tele ebraice ca )iind o )or*7 de scriere pe note, dar p<rI succes. recitare, nu note *u.icale Ki, tn orice ca., apar&ineau 8i perloade dterio8. cu tcte .B =M ,i.i o do0ad7 cu pri0ire %a *u.ica instru*ental7 din Te*plu, pute* descoperi din )or*a psal*ilor c7 ei au )ost concepu&i pentru a )i data&i anti)onic, ori de c7tre dou7 coruri Q's. @<3 GS3 <8O, ori de c7tre un cor Ki o ail@Ore Q'1, @<1,r@<L@4O. sep2re .V dlpd pei8d, e-ilului babilonian, corurile erau )or*ate ast)el JncJt nu*7rul 0ocilor de )e*ei era egal cu cel al 0ocilor deb7iba&i QE.ra GL1BO. u este Jns7 clar dac7 toate corurile erau *i-te sau dac7 unul era b7rb7tesc Ki altul de )e*ei. pEb.bil c, ei ru cSlta, d "alnodlau, d toate c7 *aniera Jn care se psal*odia Jn .ilele acelea nu este cunoscut7 prea bine Ki, Jn *od sigur, era )oarte di)erit7 de psal*odierile bisericeKti de ast7.i. Din Mesopotanua ne par0in *7rturii scrise QQa Jnceputul *ileniului al G-lea J.d.$r.O cu pri0ire ta tehnica construirii &i a acord7rii harpelor, precu* Ki cu pri0ire la )olosirea instru*entelor *u.icale tntr-o litanie Qsec. al 1-lea #d.$r.O3 c). D. :ulstan, ;ii. cu]y, #aV <D @A1<, ,. @G@B,G<<L F,c, #nt2n, in !. Zoedic(e Qed.O, ear Eastern Studies... :.'. M-1riarrt, @AP@, p, <<B=<B<. # /g.)t Qd. " l. @`rS; l.d.$r.O s-au glcit *l *dre t.blete cu Ener2 8PA H %SRAE# 'asa5e biblice Ebraic7 repre.entati0e %nstru*enta cu coarde !arpa @ Sa*. @SLB %s. BL@G is. @4L@@3 A*os BLG<3 1LB. 's. <<LGG3 @44LA nebel +7sIr nebel 9A 9SR )9

psaltire 0iola 0iole

harp harp7 harpe harp7 cu .ece coarde

lire lire harpe

Triera

lir7 cu

#ira

Zen. 4LG@

(lnndr Deren t*yy7bei pIpar ydtIl h=sos=)t TTDte,

pSIltiitt Si inSuuil:nle cu .ece coarde harpa trJ*bi&B din coa*e berbece cornet, tro*peta tro*pet7 tro*pet7 tro*pet7 org7 )luier )luier tob7 *ic7 9A ta*burina tab7n/c7 toba *ic7

lira de trJ*bi&e din coarne berbece corn, tro*pete tro*pet7 tro*pet7 tro*pet7 )luier )laut )luier ta*burin7 9SR ta*burin7 ta*burina ta*burina chi*0al de bron. chi*0ale castaniete clopo&ei clopo&ei pentru cai

harp7

littt)uiMr)tB de Jn)iat $orn= las. 1L4 @$ron.@BB83G$ron, @BL@43 's. A8L1 E-od. @AL@< Tro*peta "lautul 0ertical QUO %ntru*ente de su)lat cu dou7 tuburi QUO u*. @SLG E.ec.PL@4

de tro*p de ber tro*p de ber

coa*e

tro*p )laut )laute )laute

tro*p

ZBn.4LG@3lo0 G@L@G3 =;gab <SL<@ 3's. GBSL4 %Sa*. @SLB3 %s. BL@G3 t* @ $or. @4LP @J*p.@L4S

%nstru*ente da percu&ia Tob7 sau tob7 E-od. @BLGS3 's. 8@G top de*Jn7 Ara*alcI %o0 G@L@G Zen. <@BP3 @ Sa*. @SLB %s. BL@G $hi*0ale @$ron. @BL@A WelsAli* GSa*.1LB3G$ron.B3@< n)sStayi* E.ra<L@S3 's.@BS3B Sistru*U G Sa*. 1LB n)na=*ltn

ta*bu M9

ta*bu ta*bu

ta*bu

chi*0ale de ara*a chi*0ale co*ete clopote &i clopo&ei clopo&ei pentru cai

chi*0

chi*0

sistru*

$lopote, clopo&ei E-od. G8L<<-<43 pa]irtiri <ALGB-G1 gah. @4LGS *=sitlI H! BAB%#;! %nstru*ente cu coarde !arpa Dan. <LB,P atc. ori.ontal7U !arpa 0erticalaU Dan. <LB P atc. /ra %nstru*ente su)la@ $ornul Dan. <LB,P sta. de % Dan. <LB,P ete. Deren *asr$-)&a sabt)(7 pesanQur)n D)TSW`Da)roW

clopo&

clopo&

tro*bon psaltire harpa

trigon harp7 /r7

lir7 harp7 &ter7

cornet )laut

co* )luier

co* )laut

%nstru*ente de Dan. <LB,P ete. su)lat cu dou7 tuburi 'areu&teU Tob7U Dan, <LB,Petc.

sI*p1nyT

ti*panon, &)ter7

ci*poi

)luiere

Tobei ardr)nd instru*entele *u-ical. *en&ionate Eh Biblie, cu nu*ele cu care apar Qn trei traduceri *ai i*portanetedin li*ba tn))tT#

M/g%$A )% % STR/ME TE#E M/g%$A%-E cunei)or*7 con&i*nd i*nuri Jn li*ba hurian7, inso titerl2u)el de note nuicale3 ct A-D. Mh2r, nA 1e, @AP4, p- @1A.4G3 ibid Qtnpreun cu D, :dshO, p, DB.@Ga, s.a )d.ut o tletarc dea epbduce chatul la hard W iMud2 tntr-o )ornl turtcau, pitrEo Jnregistrare pe un disc3 c). A.D. Mil*er, R.#. $roc(er, R,R, rroFl solndr)* siltue, @APP, %%, %rottuote *u.l..l2 $unoaKte* pu&in *ai *ult despre instru*entele *u.icate din sibliD cu toate cl ra disD8 de lici o in)ol)uJie peig o lri0irc la )ot* ld su # )2lll %n care au )ost construite. Au )ost ins7 g7site instru *ente *u.icale antice care au apar&inut altor na&iuni din ;rientul Mi5lociu, Jn special Egiptenilor. Eti*ologia cu0intelor ebr. ne a5ut7 pu&in, precu* &i 0ersiunile str70echi ale Bibliei, dar in)or*a&iile de care dispune* sJnt totuKi )oarte s7r7c7cioase. %nstru*entele din Biblie pot )i J*p7r&ite Jn trei categorii principaleL instru*ente cu coarde, instru*ente de su)lat si iroEullut2 de "rcu)ie. a. instru*entele cu coarde. $; #ira. %nstru*entul care Jn ebr. se nu*eKte (innIr &i care este tradus de regul7 de 9A cu 6harpa+, este pri*ul instru*ent *u.ical *en&ionat Jn Biblie QZen-4LG@O &i este singurul instru*ent cu coarde *en&ionat Jn 'entateuh. Este instru*entul cu a cIrui *u.ica #aban sirianul ar )i dorit s7-i ure.e dru* bun lui laco0, dac7 acesta nu ar )i plecat arJt de neaKteptat QZen. <@ 3GPO. Aceast7 alu.ie ne sugerea.7 c7 este posibil ca instru*entul s7 )ie de origine sirian7. E-ista *ai *ulte opinii cu pri0ire la acest instru*ent, unii sus&inJnd cI a )ost o lir7, iar al&ii c7 a )ost o harp7. $ei *ai *ul&i specialiKti cred Jns7 c7 a )ost o lir7, cu0Jnt pe care Jl )oloseKte 9SR. $7 era portabil Ki deci de di*ensiuni reduse reiese clar din )aptul c7 era unul din cele patru instru*ente care au )ost purtate Jnaintea tinerilor p))i5 Q@ s.n @SLsO, 'ichri din no*inte egiprere din .nticnibe pre.ild ,i,t2 strliri si) din Shuru QTransiordaniaO, purtind niKte lire la care Se cJnta cu un plectru* care era &inut Jn *in7. u se Ktie precis dac7 la (inn7r se cuita cu un plectru* sau cu *uia. Jn @ Sa*. @1LG<, 6Da0id a luat lira Ki cJnta cu *Jna lui Q0ers. $o*ilescuL 6ar)7+, 0ers. ZalactionL 6harpa+ n. tT.O lui+3 dar )aptul c7 nu se a*inteKte de un plectru* nu este o do0ad7 c7 cor.ile erau piKcate nu*ai cu degetele. u se Ktie precis nici cJte coral a0ea un (uindr. Josephus credea c7 a0ea .ece. ; alt7 sugestie, ba.at7 pe asocierea acestui instru*ent cu ter*enul ebr. i=*)n)& t\al optulea+, l-- hyper tes ogdoesO Jn @ cron, @BLG@, 1e ., a8 opt c8i3 dd aluia p2 8 o g7si* Jn pasa5ul respecti0 este departe de a $i o certitudine. %nstru*entul (in n7r era conctruit din le*n, iar cel pe care-@ a0ea Da0id era probabil )7cut din chiparos QG Sa*. 1LBO. %nstru*entele pe care Je-a )7cut Solo-*on pentru Te*plu erau din le*n *irositor Q@ J*p. @SL@GO &i, e0ident, erau )oarte scu*pe, Josephus Q)ine <.A@O relatea.7 c7 ]he#n, lor 8 *trtat cu eletru*, care este ori un *etal *i-t, ori chihli*bar. cu0bnn ,,,rpB+ 1te tolZit de A0 W penEu . traduce cu0Jntul ara*, N5)&rT $9SR, 6lir7+O, cu0Jnt ce apare nu*ai atunci cJnd este 0orba despre instru*ent2le orch1t2i lui eb,8d*tar, in Dar <. c]tntd are aceeaKi r7d7cin7 pe care o are cu0Jntul de origine european7 6chitar7+. QiiO. Jiciderion. Acest cu0tnt pro0ine de la grecescul psalterion, care descrie un instru*ent ce se piKc7 nu cu un plectru*, ci cu degetele, 9erbul gr. psalto Jnsea*n7 6a atinge 0iguros+ sau 6a piKc7+. Este cu0Jntul caie traduce cel *ai )rec0ent cu0. ebr. nebel, cu toate c7 oca.ional el este tradus cu 60iol7+ QJ7ut7O3 Jn 0ersiunea psal*ilor nu*it7 $artea de rug7ciuni se )oloseKte cu0Jntul J7ut7+. )n #XX, nebet este tradus Jn di0erse )eluri Qpsalterion, psal*os, ((hcira, nablit*, nabla, nabte, naula Ki nablasO. Accep&iunea general7 este c7 era un )el de harp7, aKa cu* traduce 9SR, cu toate c7 este incert7 descrierea e-act7. Acest instru*ent este *en&ionat pentru pri*a dat7 Jn @ Sa*. @SLB, &i acest lucru paie s7 cori)u*e opinia c7 era de origine )enician7, JntrucJt Jnainte de aceast7 perioad7 e-ista prea pu&in contact direct Jntre %srael &i "enida. S-au )7cut Jncerc7ri de a reconstitui )or*a unui nebel, identi)icJndu@ cu Jn&elesul de ba.7 al r7d7cinii cu0Intului, burdu), 0as sau ulcior. S-a sugerat c7 Jn e-tre*itatea in)erioar7 a0ea un corp re.onant *ai u*)lat. 'aralela cu r7d7cina acestui cu0Jnt i-a )7cut pe unii s7 presupun7 chiar c7 instru*entul era un )el de cinpoi- Dd ))ite su81tii nu sint rinple iloEu. $a Ki (iitnIr, acest nebel era con)ec&ionat din le*n de chlparo1, iar *i t"ri, din le1 niZitoi Esre c#t c7 Da0id a Ktiut s7 cJnte a)Jt la nebel cJt Ki la (innIr. Datorit7 )aptului c7 psalterionul este descris %n Biblie Jn general al7turi de alte instru*ente *u.icale, se 8de ., sa )olcit "nEu bs.. $u0Jntul ebr. asor este asociat Jn *od )rec0ent cu nebel. Acest cu0tnt pro0ine dintr-o r7d7cin7 care Jnsea*n7 6.ece+ Ki Jn general se crede c7 este un indiciu c7 instru*entul ar )i a0ut .ece cor.i. Aceasta interpretare se g7seKte Ki Jn #XX &i Jn 9ulgata Qpsalterion decachordon Ki psalteriu* decern chordaru*O. Dup7 toate "obabiliiitite r8el =11. . )1t ,u Vi sisplu un tip de nebel. cu,Vntrn ,,"altdion+ apaE Vi in 9A 8 o "adus a cu0Jntului ara*a ic psanterSn QDan. <LB K.ur*.O, un alt ietrllM. dh orch1Ea lui eb8dlE"r. cu 0Jntul ara*aic pare s7 )ie o traducere a cu0Jntului grecesc psalterion Ki este tradus Jn 9SR cu 6harp7+. J. Stainer QThe Music o` t)ie Bible, p. 4S-BBO a)inn7 c7 instru*entul ta care se re)er7 aici pasa5ul este de )apt o &iter7. u pute* Jns7 spune cu siguran&7 *ai *ult decJt c7 era un instru*ent cu coarde.

QiiiO Tro*bon, acest cu0Jnt apare Jn 9A nu*ai Jn Dan. <, ca o traducere a cu0Jntului ara*aic sabb=(7. A )1r ud dir i EMdtele orcnetrei lui 2b8d= ne&ar &i, ca atare, nu era un instru*ent e0reiesc. Traducerea din 0i este 07dit greKit7 Jnt*cJt )oloseKte nu*ele unui instru*ent de su)lat, de )apt un )el de instru*ent de su)lat cu culis7, ase*7n7tor tro*bonului de ast7.i. %nstru*entul, sabb=(I, este de obicei identi)icat cu grecescul sa*by(e, cu0Jnt )olosit Jn #XX pentru redarea instru*entului din Dan.<. Acesta a )ost descris ca )iind ori o harp7 *ic7 de )or*7 triunghiular7, cu patru sau *ai *ulte cor.i care produc sunete )oarte acute, sau o harp7 *ai *are cu *ulte cor.i. %ndi)erent care din aceste doua descrieri de pe ur*7 este corect7, trebuie s7 re&ine* c7 acesta a )ost un instru*ent cu coarde, nu un instru*ent de su)lat. QJn @. ro*. a*bele traduceri se apropie *ai *ult de te-tul original - ZalactionL 6harp7+3 $o*ilescuL 6al7ut7+ - redJnd instru*entele cu coarde, n.ed.O $on)or* 8<G Jlor scrise de Strabo Q@S.4P@O, %nstu*entul a )ost de origine barbar7. 9SR traduce *ai corect prin cu0Jntul 6trigon+. Qi0O Ti*panon. Aceasta este traducerea pe care o g7si* tu 9A a cu0Jntuiui ara*. su*pIny7, care este considerat Jn general ca )iind un cu0Jnt J*pru*utat din treac7. Apare Jn Biblie nu*ai Jn lista instru*entelor din Dan. <. Traducerea din 9A este incorect7, c7ci nu este un instru*ent cu coarde. Se crede Jn general c, da T iudust de )olro cinpoiului QaVa cun 2te "adu Jn 0(, MO- QDin nou tn l. rcn. *bele 0ersiuni l-au redat corect, traducJndul cu 6ci*poi+ n.ed.O Traducere cu0Jntului Jn italiana *odern7 este sa*pogna, un )el de ci*poi care se )oloseKte Jn acea &ar7 Jn .ilele noastre. 'e de alt7 parte, este posibil s7 )ie un deri0at al cu0Jntului grecesc QyQ*Opanon, un )el de tob7. b. %nstru*ente de su)lat. QS $a0alul. Acesta este cu0Jntul hula Jn ebr.. tradus cu 6ca0al+ Jn F Ki cu 6)luier+ Jn 0sr. $u0Jntul apare nu*ai de Kase ori Jn 9T. Jn T, ca0alul este grecescul au"us, )olosit Jn doc pentru hB@Z. 9ulgata traduce prin libia. AtJt uiilus cJt Ki tibia sJnt ter*eni generali care se re)er7 la instru*entele )7cute din trestie, cu* ar )i oboiul &i clarinetul, sau la instru*ente Jn care se su)l7 din %rte1l e, DrirEu ori)tiu * ar 1 )lautul. $u0tntul halt, pro0ine dintr-o r7d7cin7 care Jnsea*n7 a g7uri sau a per)ora. $u0Jntul aula3 pro0ine d. # u Eb cd tsnnX a su)la, Dar nici pb0enien&a lui h7l$ Ki nid traducerea lui Jn #BQ nu ne d7 nici o indhatie c, Dn0iE la )ot* istrrtrntului Ma5oritatea opiniilor Jns7 par s7 sugere.e c7 a0e* de a )Ve s oboid nu d nautln, ib nu a8 nici o en5tldiE cl l8ile stau aVa. Aa .M curDarten ast7.i, se pare c7 Jn antichitate era un lucru obiKnuit ca persoana care cJnta la instru*ente tubulare s7 poarte cu sine Jntr-o cutie buc7&i de trestie QJn gr. Sr otononO. De ).pt c8 ce a toldit llda p2ntr, boni nu d o 6pung7+ aKa lu EadEe 0A ci o cutie de tretie $M @GL1L @<LGAO. caidd a )ct tol1it l, )1ti0)tBW Ss. <SLGAO, ln 0re*uride s7rb7toare pentru Jntreaga na&iune Qlt*p. @L4SO 3i de ase*enea Jn 0re*uri de 5ale &i la Jn*or-./ndli QMat ALG<O. "aptd ci pur2 'roic 8 ct de 5ale este scos Jn e0iden&7 prin alu.ia pe care o g7si* in %er. 48L<1. QiiO "lautul. Aceasta este traducerea pe care o )ace i cu0Jntului ara*aic *asrIDt&I. Apare nu*ai Jn Dan. O Ki pro0ine de la r7d7cina S7=raD, un cu0Jnt ono*a-= c care Jnsea*n7 6a )luiera+ sau 6a Kuiera+. $Jnta - % la cele *ai *ulte tipuri de ca0al sau )laut este Hnso&it de un )el de Kuierat. De aceea, este re.onabil s7 presupune* c7 instru*entul la care ne re)eri* )ace parte din aceast7 clas7. QiuO;rga. Acestcu0tnt QJnebr. =$g7bO aparenu*ai de patra ori Jn 9T. Jn Zen. 4LG@ este, e0ident, un ter*en generic ce se re)era la toate instru*entele de su)lat, Jntoc*ai dup7 cu* cu0Jntul paralel din 0erset, (*nTT. este un ter*en general pentru instru*entele cu Frd2. h lo0 <SL<@ spa" did nou isEu*nt2leal,tui de (innor, iar Jn %o0 G@L@G este instru*entul de su)lat ntati0 al7turi de alte instru*ente din categoria tFntelor cu ccrrte i d irotrll[!tdor de p2r . ,, 8,sin din 8u ln 's. @BSL4 irotrll[!tdorptint2 nult2de alie t=enle. M nu re dA lici * hdicir s p.ieire la @ iBrlllJMtului cici lolcs2rre tei 80inre di)eM/g%$A =% % STR/ME )i%.E M/g%$A%+E rit2 Qin Zen. 4iG@ tnhora, ,,.h5tda=3 in ceie doui pas5e ditr %o0 r1alnd, ="altire+3 in ln '<. @BSL4 organon, 6org7+O- 'ro0enien&a cu0Jntului ebr. este incert7. /nii au )7cut o asociere Jntre acest cu0Jnt Ki r7d7cina 6a po)ti+, 6a a0ea a)ec&iuni e-agerate+, )7cJnd prin d8a o aruie al tonuile adercrlt2]i dd aceasta nu este decJt o presupunere. %nstru*entul trebuie s7 )i )ost de )or*a )luierului sau un grup de )luiere. Qi0O co*`r. a.d ctr).t Qrn eb. seuO apare )rec0ent Jn 9T. Jnrudite cu el sJnt cu0inteleL (eras Jn <r. ti ai*u Jn lat. <e pare .i eE )olZit ,o tinpuile bibliT cu douA eopuiL d hidon penh tdpor tarea uleiului Ki ca un )el de tro*peta. $u sensul acesta din unll apare nu*ai h lrei pae5e- %n %c. 1 1te )olosit ca sinoni* a cu0Jntului SZpar Q6tri*bi&7+, 0esti Q0O *ai 5osO, Jn relatarea cu pri0ire la c7derea leriho-nului, in @ $rcn, GBLB 1te *ntio*t nuel2 elor care au )ost nu*i&i de Da0id ca s7 cJnte la acest instru*ent, iar Jn Dan. <, )ace parte din instru*entele orchestrei lui ebucadne&ar, Este e0ident ca cele *ai 0echi tro*pete erau con)ec&ionate din coa*ele ani*alelor, iar *ai rir.iu )or*a a )ost reprodus7 din *etal. Q0O Tro*peta. Tro*peta Qtri*bi&a, n.trO este *entio*ta )tsnt in Biblie. %n 0A cu0lntul trad8 doi ter*eni din ebr, %Sp7r Ki h=sos=r7. ;dat7 red7 &i ter*enul ebr. 0)lbG, care Jnsea*n7 literar 6corn de ber-

bece+, i5( traduce peste tot cu scipin-, cu0Jnt ce apare Ki Jn T. %nstru*entul nu*it lIpar, un corn lung cu un cap7t Jntors Jn sus, a )ost tro*peta na&ional7 a israelJ&/or. A )ost )olosit7 Jn scopuri *ilitare Ki religi8, p2nEu a .,2* poporul sV 2 adre. %nstru*entul nu*it (asascrI era o tro*pet7 )7urit7 din arsin, prin l8iE, DlLlFa i=o poMit lui Moi] s.a )ac, doDe Eonp2te de )2lul acara, p2nE, a che*a poporul #a Jnchinare Ki pentru a da se*nalul plec7rii poporului din locul unde Ki-au aKe.at tab7ra. F. @SL@-@S collire poMile p. .8#e-a dat D* ne.eu lui Moise cu pri0ire la oca.iile Jn care trebuia s7 se sl* din )*pete. %n principal, .11 . tdt u i,stnndt e8 nu sul de rB.bol Q0iO $ornet. Ter*enul apare Jn 9A, traducJnd trei cu0inte di)erite. Jn Dan. <, este )olosit pentru Deren, care %n t8te .eletalr. pas5e 1te hdu c, =co*+ QF.i QirO Mi sO. ln paEu p1a5e d0. ebr. =co*+1te HSpSr, care apare )rec0ent Jn 9T Ki care Jn toate celelalte pasa5e este tradus prin 6tro*pet7+ Q0e.i Q0O *ai susO. %n G Sa*. 1LB, cu0. ebr. este *e na an J*, care apare nu*ai Jn acest pasa5. Este )olosit Jn asociere cu chi*0alele Q0e.i paragra)ul c QiiO de *ai 5osO, printre alte instru*ente la cane Da0id Ki copiii lui %srael au ctntat iMint8 Do*ului Ride.nE din cre prc0i)t acest cu0Jnt Jnsea*n7 6a )re*7taS, 6a 0ibra+ si este posibil ca instru*entul s7 )i )ost un )el de instru*ent .orn7itor, uot f traduce prin (y*bala, 6chi*0al+ Ki, ca atare, traducerea nu este atJt de corect7 ca aceea a 9ulgate, care aresiscra, 6.orn7itori+ QJn gr. seistron, de la seta, 6a tre*ura+, 6a *iKca Jnainte Ki Jnapoi+O. 9SR traduce prin 6castaniete+. S-au p7strat desene care pre.int7 instru*ente .orn7itoare din Egipt, acestea constJnd dintr-un inel de )or*7 o0al7 caie st7tea pe un tnJner, iar de acest inel erau ataKate bare ce purtau p2 2le irele libere c.E, alr)ti clnd i tuentul e* snTiW se lo8u uele de altele, 88< lru.rcA fr r sTRr,luE TEt), M/g%$t-E c %nstru*ente de percu&ie QiO $lopote, clopo&ei Dou7 cu0. din ebr. sJnt traduse Jn 0a cu clopo&ei+L pa ++*In, ce pro0ine de la r7d7cina 6a lo0i+, apare de patru ori )a E-odul &i se re)er7 la clopo&eii de aur caic atSinau pe robele de preot ale lui Aaron3 cel7lalt cu0tnt, *=sill7, se g7seKte nu*ai %n gah. @4LGS. Adnotarea pe *argine din 0a traduce dup7 #XX Qc(alinoiO, cu 6c7p7stru+. $u0Jntul ebraic pro0ine din aceeaKi r7d7cin7 ca &i cel tradus prin 6chi*0ale+ Jn 9A, &i probabil c7 se re)er7 la discuri *etalice sau obiecte Jn )or*7 de cup7 care se )i-au pe c7p7strul cailor, ori ca o podoaba ori pentiua produce un sunet ase*7n7tor clinchetului de clopo&el. QliO $hi*0ale. Acest cu0tnt pro0ine de la ter*enul gr. (y*balon, care apare odat7 Jn T Q@ $or. @<L@O Ki de ase*enea Jn #XX, tradudod cu0intele ebr. *csii-tayi*K.sets=lt*. $u0, (y*balon pro0ine de la (y*be, care Jnsea*n7 cup7 sau )ar)urie cu o ca0itate. $ele doua cu0inte Jn ebr. pro0in de la aceeaKi r7d7cin7, un cu0tnt ono*atopeic care Jnsea*n7 6a -btnut+ sau 6a )re*7ta+. $u0tntul *=siltayi* pare s7 )ie o )or*7 *ai nou7 a cu0tntulul Ki apare de @G ori %n c7r&ile $ronicilor, o dat7 Jn E.ra &i o data Jn ee*ia. "or*a *ai 0eche, sds=li*, se g7seKte Jn 'sal*i &i o data Jn G Sa*uel. Jn 'e. @BS, cu0Jntul este )olosit de dou7 ori Jntr-un 0erset, cu di)erite ad5ecti0e. $unoaKte* dou7 )eluri de chi*0ale care au e-istat tn antichitate. /nul era con)ec&ionat din dou7 pl7ci *etalice pu&in adJn-dte care erau &inute )iecare Jntr-o *in7 &i erau lo0ite una de cealalt7 Qcinele, n.trO. $el7lalt tip de chi*0ale erau %n )or*7 de cup7, una )iind &inut7 pe loc, iar cealalt7 coborJt7 brusc spre ea. i se sugerea.7 c7 acestea sJnt chi*0alele la care se re)er7 'a. @BS, dar aceasta nu este dectt o presupunere. tn toate pasa5ele unde suit *en&ionate chi*0alele, ele sJnt )olosite Jn cere*onii religioase. $u0Jntul grecesc )cy*bdon este )olosit Jn u- Jn % Sa*. @8L1, pentru cu0. ebr. MS, care pro0ine de la cu0Jntul r7d7cin7 care Jnsea*n7 6trei+. 9ulgata traduce sistr0*, 6.orn7itoare+. S-a sugerat c7 era un trianglu sau un instru*ent cu trei coarde, dar nu cunoaKte* cu preci.ie ce descrie cu0Jntul. QiiiO Ta*burina. Acest cu0Jnt traduce tn 9A cu0. ebr. top Qu-, ty*panonO. %nstru*entul era un )el de ta*burina &inut7 Jntr-o *in7 &i lo0it7 cu cealalt7. Era )olosit ca un aco*pania*ent ia dntece &i pentru dans QE-od. @BLGSO. Jn 9T este tutotdeaunaasodat cu oca.iile de bucurie Ki 0eselie Ki era )olosit pentru a aco*pania 5ocurile de la s7rb7torile israeli&uor QJs. BL@GO Ki dnree# d. biTh"; Q@ saE @81O. BM#S;ZRA"%E. J. Stainer, The Music a)the Bible, @A@43 $.!. $ornill, Music in t`te ;ld =testa*ent, @ASA3 @SBE3 S.B. "inesinger, 6Musical %nstru*ents in tne ;ld Testa*ent+ Jn !/$A <, @AG1, p. G@-PB3 M. Sachs, A !istory o) Musical %nstru*ent], @A4S3 !. !art*ann, Die Masi( der nu*eruchen Muttur, @A1S3 t$. Mitchell Ki R. Joyce tn DJ. :eis*aa Qed.O, ota on so*e 'roble* in the Boo( o) Dania, @A1B, p. @A-GP3 J. Ri**er, Ancient Musical %nstru*ents o) :estern Asia QBritisn Miiseu*O, @A1A. D,Z,s MA.M. AAMA $'l7cu) YO. @. S )iic7 a lui ^ila Kl sora lui T/bal-$ain QZen. 4LGGO. G. 6A*onita+, *a*a lui Ro-bo.n Q@ lhp. @4LG@O. <.o ehte tn depresiunea tlril %ul %uda Qlosua @BL4@O, probabil aceeaKi cu oraKul care atl.i ] trulEWe . ret, la @S ln s de lydda Toei unul din cel care l-au *JngJiat pe %o0, a )ost din aa*a, dar se pare c7 este 0orba despre o alt7 localitate nu*ita tot aa*a. Z.:.;.

AAMA QJn ebr. naM*an, 6pl7cut+O. /n nu*e toarte 8as h partea de a 1hie@ pe %, JuntltaEa *ileniului al doilea J.d.$r.. aKa cu* g7si* Jn te-tele din ]/garit. @. /n )iu al lui Benia*in3 str7*oKul aa*ani&ilor Qcen. 41LG@i *. GB4S3 @ c. 14, 4n. G. /n co*andant *ilitar al ar*atei siriene din ti*pul do*niei lui ]Ben-!adad % QG J*p. BO. $u toate c7 a )ost lepros, el &i-a p7strat totuKi )unc&ia Jnalt7 pe care o a0ea Q0. @O. #a sugestia unei pri.oniere de r7.boi i.raelite, el a pri*it o scrisoare din partea regelui lui, J*preun7 cu daruri, Ki le-a dus J*p7ratului lui %srael, probabil lui ]%ora*. A )ost tri*is la =Elisei care i-a o)erit 0indecarea prin sc7ldarea Jn rtul %ordan, lucru pe care aanian @-a re)u.at, dar apoi a cedat la insistentele slu5itorilor lui Q0. 8-@4O. Dup7 ce a )ost cVdpt de lepr,, el a lut U1hlnt cT "t d8r loi catJri, c7ci credea c7 este necesar s7 )ac7 lucrul acesta pentru a @ se Jnchina lui Cah0e, singurul Du*ne.eu ade0lBt Qe W-rD. $u ioate cll a 8.ut t, lal*, aa*an trebuia totuKi s7 se Jnchine la te*plul lui aRi*on, probabil datorit7 obliga&iei sociale ce o a0ea. S legend7 e0reiasc7 pe care o g7si* Jn scrierile lui Josephus QAut. <.4@4O, dar care nu este spri5init7 de do0e.i, pretinde c7 aa*an este cel care @-a ucis pe ] Aliab ctnd 6a tras cu arcul la Jntutiplare+ Q@ J*p, GGL<4n. El *ai este *en&ionat pe scurt Jn #uca 4LGP. D.:.a ABA% $ ebu+O. un leuitor b.sat did M8t# la SE de !ebron, din se*in&ia lui $aleb, ale c7rui oi Ki capre p7Kteau /ng7 ]$ar*el QGO. Jn ti*pul e-ilului srR dh pedoada T*iei lui Sad, Daltd a a8it cl abal J&i tundea oile, o oca.ie tradi&ional7 de ospitalitate, Ki a tri*is .ece din oa*enii s7i la abal, cerindu- i s7 le acorde ospitalitate Jntr-o .i de s7rb7toare, tn schi*bul protec&iei pe care aceKtia i-o asiguraser7 p7.indu-i tur*ele de tJlhari. abal, a c7rui Y=nebunie agresi07 se potri0ea nu*elui pe care-@ purta Qt Sa*. GBLGBO, a r7spuns cu insulte, Jn ur*a c7rora Da0id J*preun7 cu cel 4SS de oa*eni au plecat. $Jnd Abigail, ne0asta )ru*oasa &i in)eleapt7 a lut abal, a au.it de 0i.ita solilor lui Da0id, 8 a trioi, tulrte nTEe V 05n lui Daeid, apoi s-a dus s7 se Jnt/neasca cu el. Acest lucrul @-a J*piedicat pe Da0id s7 se )ac7 0ino0at de 07rsarea EHngelui lui abal. chd Wa hto", AbEail la glsit pe Dul ei b8t A doD .l dld a au.it de )alt sDL.i r.le, ab.l . parali.at datorit7 unui atac de cord Ki a *urit dup7 apbl tS uile Qr Wn, GBO. %#A.!.Z. 184 ARAT!E %# ebaiot, ;ul lui %s*ael &i cu*natul MEdo* QZen. GBL@<3 G8LAO este cel care probabil or trebui s7 )ie considerat ca str7*oK al nabateenilor &i este posibil ca tot el este posibil s7 )ie abatat din inscrip&iile g7site la Ashurba*pal, lin AsMa Qcea. 1BS td.$r., A ET, p. GAT-G:O. ; di)eren&7 Jn scriere Jntre cele doua nu*e Qcare se scriu cu t7FO Ki indigenul nbtF Qcate se scrie cu teth5 e-clude anu*ite identi)ic7ri. D)odotrus Siculus Qcea BS td.$r.[ 0orbeKte pentru pri*a data de nabateeni atunci rind relatea.7 despre s)JrKitul i*periului persan Ki al carierei lui Ale-andra $itind o surs7 *ai 0eche, el Ji desene ca )iind un trib arab no*ad care nu Ki-au construit niciodat7 case &i care nu au lucrat p7*Jntul niciodat7, +teritoriul lor, &inutul de la S Ki de la E de %ordan, se o)ta la Jntret7ierea dru*urilor care duceau din ;rient la Medlterana, %ar capitala lor 'etra, la 8S de (* S de Marea Moarta, era o ba.7 de unde puteau )i atacate cara0anele. Antigonus, cane s-a ridicat la putere Jn Siria dup7 *oartea lui Ale-andru, a tri*is doua e-pedi&ii la 'etra ca sI-i sub5uge pe nabateeni Ki s7 cJKtige controlul asupra co*er&ului Q<@G J.d.$r.O. A*bele e-pedi&ii au )ost lipsite de succes, Kti* precis c7 pe 0re*ea aceea 'etra era in cel *ai r7u ca. o )ort7rea&7, iar niKte cioburi de cera*icii greceKti de pe la <SS td.$r., care s-au g7sit acolo, ne sugerea.7 c7 'etra era o aKe.are cu caracter per*anent. $ontactul cu co*unit7&ile stabile ale 'alestinei, Jn sec. al G-lea &i cel de-ai <-lea secol td.$r., a a0ut ca re.ultat de.0oltarea satelor &i a oraKelor nabateenilor Ki culti0area intensi07 a p7*Jnrului care pJna atunci nu )usese culti0at deloc. Aceast7 de.0oltare a )ost )acilitat7 de o organi.are )oarte bun7 a posturilor de "r.n de pe linia de totrtierd, t*loti( prlditor5lo. ABAAAE T% *bi ri de 8oDtin)ele de ingirerie .le Bbotsilo. cu pri0ire lasiste*ele de iriga&ie prin care p7strau apa E.ultar, de la ploile e c,d8, )o1)t tu. Multe dinEE bara5ele &i re.er0oarele lor sJnt Jnc7 utili.abile. 'etra este Jncon5urat7 de sctncd Jnalte, str7punse de de)uee Jnguste, care )or*ea.7 un siste* de ap7rare aproape de nep7truns. $Snd a-a ridicat un conduc7tor nabateean capabil s7 apere cara0anele Qpri*ul rege cunoscut este Aretas t, cea @PS J.d.$r,, G Mac. BL8O, negustorii nabateeni conduceau co*er&ul Jntre partea de T a Arabici Ki Zol)ul 'ersic &i 'etra, de unde *7r)urile plecau spre coasta Mediteranei, Jn special la Za.a. $ererea cres-cJnd7 a Ro*ei dea i*porta condi*ente, *7tase &i alte obiecte de lui din %ndia Ki $hina a contribuit enor* la creKterea 0enitului acestei na&iuni care putea pune ta-e pe toate bunurile care treceau prin teritoriul ei Schi*barea rutelor co*erciale peste Marea RoKie spre Egipt, dup7 ce August a eKuat Jn Jncercarea de < cuceri aabia QGs ln,cr.O, a rct u ).cbr i*po8t in declinul prosperit7&ii nabateenilor.

M7rturiile descoperite Jn &inutul nabateenilor Q*onede Ki inscrip&ii de dedica&uO erau ecrise Jn ara*. Jntr-o )or*7 )oarte interesanta de scriere alungit7 &i 6p7trat7+ Q]S$R%EREAO. 'apirusuri din %udeea Ki os-traca din 'etra con&in o )or*7 cursi07 a acestei scrieri din care se trage scrierea arabic7. "olosirea li*bii ara*aJce arat7 c7 nabateenii au asi*ilat o bun7 parte a culturii popoarelor care s-au stabilit J*pre5ur. #ucrul acesta este pus Jn lu*in7 de sculpturile nabateenilor, care con&* caracteristici g7a(e Ki Jn lucr7rile de art7 siriene &i care apar Ki in orna*enta&iile isla*ice pri*iti0e. Acest proces de asi*ilare *ai poate S obser0at )i Jn acceptarea .eit7&ilor siriene, !adad Ki Atargatis QAstarte-AnatO Jn panteonul nabateean, Aceste dou7 ini0e ; <;;(* ----------Rutele cara0ane %er $iS @/ 'al*irai cshsi)bY b weabb

tutde .**Aor pe rrna naboenilor. SSS ABATEB %% .eit7&i pot )i. identi)icate cu Dushara &i cu consoarta sa Aliat, .eit7&ile na&ionale. 'e 0Jr)uri de *un&i *ai i.olai2 au )1t dsop2nte *ult2 leui s)nt2 in ad libs Qd. a, tuel"hea de la 'eb-aO W tenple Qde c., Mhirb2t olTarulurO. geii c7rora li se Jnchinau nabateeni erau asocia&i Jn general cu 0re*ea Ki rodnicia. ;larii nabat2oi iiau de.0oltai pbpriile lor prode a clbr elitat2 nu a %1t niciodate hddud de prod8le 8ni8 tabricate in 'al1tiE. %storia nabateenilor, aKa cu* a )ost ea reconstituit7 din surse incidentale de c7tre autori greci Ki erci, 1re canctsnaiB ln principrl de llpb de Aia d2litu ontlo#ul aupn ]eurlui in s ti 1upr. Da*ascului Jn . Aretas @@@ mcea PS H.d.$r.O KJ Aretas %9 Qc2A ia.cr.3 4S d,crJ au re,.iit si detinB ondolln .s,pr. abelor ti.urui tinp de .r=li0a ani, oblinind in )elul a1ia conbl d2plin asupra 8rc4ulni i)ie E Ki 9, $el care a Jncercat s7-@ Jnchid7 pe 'a0el la Da*asc era un o)i&er QJn gr. ethnarchesO a lui Aretas %9 QG $or. @@L<GO. Malichu %%% W Rabb2l %%, uliin5i ,2gi tub. ten5, au hutat 2pnala de la '2da la BcEa, la @@G (* E d2 Zalil8. DupS cuceriu Aiabiei de .nte Uaian ln @S1 d,cr,, a8] o,V a deFnit capnah po0inciei bl)u a Arabiei. %n rinpul R. al G.@8 d,$i., 'eta s-a blcrai de o Mle psp2ritate, in ac1ti peri8dB )iind coshite W Uiduile de p5aha, De.rclbrea oEWlui 'aln5*, a ehinbat lreul co*ercial c.re liainte 02)ta din , la 'eEa, iar '2Ea a iMepui s, sdere u dalin )tpai 'oporul *ba teean, supus atacurilor arabe, a a5uns s7 )ie asi*ilat de poloare#e din 5u, cu toare cB sri)ta lor a sn tinut sV 1e )olositA i n ]. al 4lea d.cr a%%/;ZRA%%E. J. SEE%LJ=, ,,%he abataeWL A !5storic.l S(etch+,BA @8,@ABB, p. a4@S13 Z.#. !ard, ing, )teAn.iDuitia otorddn, @AsA3 . cl2# Dei.i1 ed Dolphid, @A11r C, M1horer, obaraeon $aiB, @APB3 S. Mosca&i, The Se*ites in Ancient :story, @ASA, p. @@P-@@A. A.R.M. A%;T. /, berbat din l.Eel al cBrui nM2 .pare Jntr-un proces legal pus ta cale de i.abela Q@ J*p. G@B Y

abor a reluar sA.5 de o pan2 din 05a lli inperatului Ahab, dar dup7 e-ecutarea iui Jn ur*a procesului, Ahab a intrat Jn posesia 0iei. AKa cu* ne sugerea.7 G J*p, ALG1, )aptul acesta denot7 c7 Ki *oKtenitorii lui abot ar )ct uci,si J*preun7 cu el. curpa de po"rdi a ac1rora . )ost .nh"te in )elnl urrnntorL ,, abot a bleste*at pe Du*ne.eu Ki pe J*p7ratul+ m@ J*p. G@L@<O. 'le1ul lDal sa dgaiuar dupt o pce dur7 Jn care s-a )7cut u. de llri* Ki T/*i*, la s)irKitul ca,2ia abot a )1r lisat t=roi>=lAEa,ti, ,lnainre. popo. rului+ Qtraducerea 9SR, ,4a Jn7l&i*e printre oa*eni+ nu red7 corect ideeaO. Aceast7 descoperire a inculpa tului, care era oBidelatl a 1lnd de oiein2 di0ir], trebuia s7 )ie Jnso&it7 de o *7rturisire a p7catului Qc). ,raD los. PL@1 il*-, Di lonsta4 % San. @4i4S D, 8,O, dar in acsi il*-,c. ricldr, abor nu E depue *7rturie Ki sJnt che*a&i *artori ca s7 depun7 *7rturie cu pririre la o cdpn cae nu 1te clar delinitL, De acea, retu.ul lui de . p.ini 0edichri ,di0ir+ ste interpretat ca Ki cu* abot ar )i 6tratat cu uKurin&7 pe Du*ne.eu Ki pe J*p7rat+ Ki lucrul acesta 0a atrage dup7 sine *oartea lui QJntoc*ai cu* a )ost Jn ca.ul lu5 Acan Ai c* put2 t in ca.ul lui %o*hO. a2)ill8Ai )ae pstre din o*ple-ll relalinor din trs Ahab ai ni2, ti on)in2 anuite 5aui de cu0inre care scot tn relie) ironia situa&iei. $onsecin&a acestui incident a )ost ni*icirea %.abelci Ki a Jntregii case a lui Ahab Q@ J*p.GGL<4 s.ur*.3 G J*pl ALG4, <<3 @SL@-@@O. :.;. A%tA% Qi, ebr nAd-o,, ,s2rers, ,rolil=O, @. cel tui ture dirde 1i5 lui Aarcn Q u, <LGO, Dupe e . )1t ln ni5led e(ni*2ntelor de la siMi QE-od, G43@O id dtsior a a5ls p!t QE-od. G<3@O, tnpreurc d )iatele sru AbihD a .%lcat leSea QEaod. <SLAO, adu-cJnd Jnaintea lui Du*ne.eu 6)oc str7in+, lucru pentru care au *uir an)ndoi QrrD @Sr@P3 4 M, G1L1@O, ,,"oc str7in+ poate Jnse*na ori aprinderea )ocului sau a toiZi nu pe alta.ci intr-u alQ le Q%2r @1L@GO, di aprinderea t7*Jiei Jntr-un *o*ent nepotri0it Qnpe care El nu lil porocis=@, #2y, @SLa-A tee alute la posibilitatea ca be&ia s7 )i )ost unul din aspectele p7catului lor. G, /n )iu al lui ?a*ai, din casa lui %erah*eel, din "ninlta lui luda Q@ crcn. GLG<O. <. /nur di*=e 1ii lui caboa din ]ninJia lui Benianin Q@ crcn, <L<SO. 4 /n J*p7rat al lui %srael, care la ur*at la tron pe tat7l snu lerob.an %. El a do*ir apd inEe aii A@BA@4 i.d.cr., 1ind siMt ti urrut la no, d2 Baela, ln ti*pul J*presur7rii Zhibetonului Q@ J*p. @4LGS3 @BL GBLG8O. T.!J. A"%A.celde.al @@-le. %iu al lni %s*2l Qcen. GBi@B3 @ $ron=. @L<@O. Descenden&ii lui nu au )ost identi)ica&i cu p"i.ie, du 1i2 pcibil s, 1e a1l din % $en. B3@A3 -iii lui eisiR dir E.h GLBS3 Di +1ii lui e)i. Ain+ din en. PLsGO. J.D.D. A%T/!%M# EnMeht lnprcnne o Mi"ain QE, giptO, $en. @SL@<i % $rcn, @L@@. n ] Sti. cu p.si.i2 care a )ost &inutul care i-a purtat nu*ele, dar Egiptul de J1, in speial Deli. ilului. r )io aleaec potii0iti, a0Jnd Jn 0edere c7 'atrusi*i Q]'ATR;SO era Jn Egiptul de Sus. 'e ba.a acestui ra&iona*ent, Brugsch Ki Er*an au corectat te-tul ebr. ca s7 corespund7 cu0. egiptean p=t=-*hF, 6Egiptul de 5os+. /n alt echi0alent egiptean, )7r7 ca ter*enul Jn ebr. s7 )ie corectat, poate )i n =Q-n-O `n=QyF-O p=tdhF, 6cei din delt7 Qliterar, 6*laKtin7+O+, adici esiprenn de 5d. ca o alie pcililitate, rapjtulttr p2te si ne ,n c,0. 2siptD a=QaO`n=;F-Op= % Fh=QlO, 6cei din &inutul oa.ei+, adic7, oa.ele VKl locuitorD de lo 0 .le h#2a ildui. M.A.M. A!A%,A#, A!A#o# Qin eb,. ian+lolO , un oat in .abulorR dd stepnrir de 2nanili S1. @ALrBi G@3<B3 Jud, lL<SO. Este pdLbil s, nu )i l1t alear depan2 de <halalul de sts.i, la A i)t s de aaEt, Si*ons QSTT, p. @8GO sus&ine c7 este 0orba despre Teii el-Beida, 8i la s3 Ma lul, 2rc 1te la E Q,,Mah.ld+, Jn Tal*ud, Megi/ah @.@O nu este su)icient de 0echi ca s7 poat7 )i 0atra real7 a oraKului. Albright QAAS;R G<, @AG<, p. G1@ re suaerea.i aEebr.. T!@ en- ahl lln<B !.i)a Q4 $en. 4AL@<O, da. acs. [e s ans h a)ara teritoriului pe care-@ ocupa aceast7 se*in&ie. J.'./.#. 8<1 AS, rVX% A!A#%E# ;n ebr. nahal d, 60alea lui Du*ne.eu+. #. de ar*n Q *. Gr3@AO5 acun E@8 sc% .er(a Main3 renu*it7 Jn 0re*ea ocupa&iei ro*ane pentru i.0oarele de ap7 cald7, care se 07rsau Jn Marea MoartS, la @1 l* dc lordan QJephs, @. 1SPt P. rar. J.'./.#. AgAt Qin ebr. nalat. @. /n nnprnt al anorngor care a abcai labsul din $otaad ln tinpd do*iei lui saul Q@ san @ruO. a lntretinlt "lalii de pridenie .u Da0id QG San. roLGi @ $Tn. @A@@O. G, llral lui AbigailKial ^eniiei, surorile lui Da0id QG Sa*. @PLGBO. /XQDO &i ;rigen spri5in7 aceast7 0ariant7 Jn detri *entul altor *anuscrise gr. care au 6%sai+ Jn loc de ahaK QDri0er, Su*ueiO, JnsuKind u-Ki probabil te-tul din % cbn, UL@<=@1, Esre losibil trsi ca .rolicarul sV )i into5ioMt sA splii cr Abiril Ai Teruia a, rct )ihel. 0i)tAe ale lui %saiL )iii @o, par s7 )ie apro-i*ati0 de 0Jrsta lui Da0id. J.'./.#. A!;W- @. "irt lu5 serus g buicul lui AF*n Qc*, @@LGGL % c.on. @LG1O.

G, "iul lui reBb W Tarele lui AFan d al lui !aran. p@ s-a c7s7torit cu nepoata lui Milca, )iica lui !aran Q)tn. @@LU1GP, GAO, 'robabi# .a aho. a dlB torit spre !aran J*preuna cu Terah, A0ra* Ki #ot, Jn ciuda )aptului c7 Zen. @@L<@ p7strea.7 t7cere Jn pri0in" a8e, cici !arand a a5* sL 1e csZcut ca &i 6cetatea lui ahor+ QZen. G4L@S3 c). GPL4<O. El a )ost tat7l celor @G nibui ara*ite care slnt en*2rate in Zen. GGLGSG4, A.sr lucru renet plalia de rudenn apDpiate ditu2 erei W ahni). %n tnblilele d2 la Mari Qsec. al @8-lea J.d.$r.O este *en&ionat un loc cu nu*ele ahu, in apropi8 d2 !ann. celelalie doln p]5e ude 1re **tioMt n)tl2 lui ahor l[ebuie 1npa1te, c sa 02den .B ah1. a 1st debr idolndr tartld sru thrah Qcen. <@LB<3 4 lc. U4LGO. Acsi l/8 ing*A c% legahintul de la Mi&pa QZen. <@L4< K.ur*.O a )ost )7cut atJtJn pre.enta lui %ahre cit ri ,l prerenta d#*8ului lui Terah. Rei BAS;R 1P,PA<P, p. GP. RJ.:. MA@@?; QEn ebr. nahlIti, posibil de la n7h7l, 6Karpe+3 Jn gr. MrassonO- $u*natul luiAaron QE-od. 1LG<3 9 d , uhonr, )iul lui A*i8dab ti prinl .l lui luds Q M. @LPL GLl3 PL@G,rP5 %oLr43 @ $ron. GLro5. Tre pr]ntat Ai 1 sbi*og al lui Da05d, li Rlt 4LGD ii a Doullui rcsiru ln Mli rL4 Ki #uca <L<G. J.Z.Z. . A% . EsE ndWo*t nllMi in #,2 PL@@, "rte u *ic s7tule&, care *ai poart7 Ki ast7.i acelaKi nu*e, Jn .i*pi, %.eldui la ciri0o ]n s de aad, la *. ginea !e*rului .el Mic, ti 1te acceptat ,@ sen2Bl ca )ond locul unde a a0ut loc Jnd*plarea relatat7 Jn e0anghelie. $u siguran&7 c7 trebuie s7 S% distinge* de ainul d1pre c8 0orbeite Jephs, BJ 4, B@@, cae era # E d2 lodan. *2le 1r rte o )or),B *odi )icat7 a cu0Jntului ebr. na=)*, 6pl7cut+, ad5ecti0 ce descrie corect .ona respecti07 Ki peisa5ul, dac7 nu chiar satul Jn sine. ; proble*7 o pre.int7, Jns7, *en&ionarea por&ii cet7&ii QPL@GO3 c7ci satul care ast7.i se n*eWe ain nu a tst )oriin.ai niciodatti aW ce nu putea s7 aib7 o poart7 Jn ade07ratul sens al cu0Jntului. Este posibil, @tuB, ca te8lul .,oartr+ si 12 )olZit cu un sens *ai general, JndicJnd locul prin care dru*ul intr7 Jn sat. E-ist7 o sugestie care re.ol07 aceast7 di)icultate, Ki ea a)ir*7 c7 satul a )ost Sune* Qca &i Jn JntJ*plarea si*ilar7 din G J*p. 4O, unde cu0Jntul original syn7n a )ost redus grintr-o greKeal7 la ne*, ia. apoi connhdat c, ah. ln orie ca., Sune*ul r g7seKte Jn aceeaKi .on7. D.".'. ll;T. ur la su u cdds in RaM, ud2 s*uet suph0egbea adi0itatZ )ti ere d2 prcrdi Di ude a tusir D.0id di*5nta lui saul Q@ Sah, @AL@e.@A, GG G<O. $Jnd Saul a tri*is soli s7-@ caute pe Da0id, )iecare a prcMit pe rlnd, Mai ri.i#r, .inl Saul a 0enir p.r sonal Ki el a prorocit Q0. G4O, lucru care dat naKtere *ei .i.aleL =oare i sar esre lnde pDEiU cu0hrul ebr. nuyIt este Jnrudit cu n7Feh, Joc de p7scut+ sau 6s7laK+, Ki Jn general este tradus cu 6locuin&7+. J.A.T. A;M% Qin ebr. noshi, .bcintarea h8O, in tihpd perioadei 5udec7torilor, a )ost o )oa*ete Jn Betlee*ul lui luda, hcru cre la tL.ut p2 Elinel)), celilean al acelei 8rAl, s% o ia pe soliL lu, ao*i ii p. ci do5 ni 1i lor Mahrlon Di $iil ion si se ,l8 in M8b. iiA.olo ea a rl*s 0rdDZ, iLr 8i doi )ii 1i ei s au ctsato.it cu )2t2 *2bite, orpa d ] Rui, Fe l. rindd %o. au a5uns Ki ele 07du0e. ao*i a d)tis se p inrZ,.a singuii %. popon ei iar nurorile ei s7 r7*Jn7 Ki s7 se rec7s7toreasc7, dar Rut a ituilbr st o le s.B o ielcas.r. Ea a sps nuorilor ei .i nuele ei e* acu Man Qin 2br. nii=A=, rn@nrtd8+O QRur @LGS i.,*.O- #aBede*2aa ps la .<le o cisrtorie inre Rut ii lZ. carc era o ru.= apropiaia de.a ei, $el *i nare copit al lor, ;b2d. sa Fotit ca hi .* a. 1 )1t n#d lui ao*i, )i a )1r buicul lu5 Da0id Qiut 43@1 D.uh,O M.B. AR$%S. 'a0el ra *ne elui)i =ebr nir .e tui arci5= QRon. r1LrD. E-U2ia suSer2.d .t ar 1 0orba despre scla0ii unei )a*ilii alese. Bogatul libert, ere a conbibuit la ciderea M].litui $ncit Anole @@, p1*O, sa sinEis s puln rinp i.Einte 2 Epit. tola cade Ro*ni sn lie Wrtd QibiVi., @<.tO> dar ]#a0n lui $.nardsienii+ sJnt *en&iona&i Jn $%#, <, <AP<- 1, @B14SO, iau supE0ietuir lui ]ero ii aD conrirur sEAi pis)t.e id2ntiblea. $u toate .% n#nele ac1E 1t2 un nu*e obiKnuit Ki Jn a)ara Ro*ei, sJnre* Jnclina&i si 0eden ir R.n. @1L%@ un gnp de creWtini did sinut bisericii din Ro*a. A.".:. AS, kR% QJn ebr. bp, 6nas+ sau ,,*,L.O. Est organul respira&iei, dar cu0Jntul este )olosit Ki pentru )a", prcbabil prin sine.lo.i, lnsperl in e-pEia ,ru ta)a la pinina ln ]* d2 lnchindci*e eu o*giu. Se pre cn Men nu au pBtu *ai adlnc ln plr2ul respira&iei, c7ci pn Biblie nu apare nici un cu0Jnt pentru lllnlni. prc.en" Epiratiei ln rer5 a )o] u ]nn a# As, kR% 0ie&ii QZen. GLP3 %ot GPL<O, dt &i al caracterului trec7tor rl o*dui Ss. GLGGO. cmdrtul ] Mi ')er, la E, ca la organul *irosului Q's. @@BL13 A*os 4L@SO. $Jnd respira&ia era 0i.ibil7 Qnu*it7 6)u*+. 's. @1L8O, aceasta a0ea de a )ace cu e-pri*area unei e*o&ii l7untrice, ta principal *lnia. 'rin *etoni*ie, deseori cu0Jntul =ap este )olosit cu sensul de 6*Jnie+ QZen. GPL4B3 %o0 4LAO, Ki ast)el este )olosit Jn 9T cu sens )igurat *ai )rec0ent dec) t cu sensul literal. Se pare destul de clar din linbile tndit2 Qdc d., li .8dirnl appu, 1te 6)a&7+O c7 sensul ini&ial al cu0Jntului se re)er7 la caracdistii 1.ice. $ btul atare in i B,;,B,

A?TEREA D% "E$%;ARk. 'rin naKterea din )i5#iiJl

7iliht

*5slirea pruncului intl-+ ))ri)t7r]-cJt &i J *iraculoas7 din )ecioar7, Jn sensul ieKirii eaa continuat din de 0edere *edical sI r7*Jn7 )ecioar7. Aceast7 i0 c7tre idee pe care o g7si* %n 'rabae0anghetia tui e)iDitul s. .l G.l2.O a de8it o aehinn rtandard, ca parte a conceptului 0irginit7&ii per*anente a ]Ma-riei Acest concept pare s7 )ie pu&in probaEil, a0*cTJn 0edere ceJespuse dedMatei=J)l+)i=G=S, si anu*e c7losi) 6nu a cunoscutiop%Jitl ce+ea+a n7scut un )iu... %sus+, a)ir*a&ie.care nare s7 eli*ine punctul de 0edere5on-)or* c7ruia losi) Ki M7ria s-ar )i ab&inut per*anenTde la rela&ule care e-ist7 Jn *od nor*al Jntre un so& Ki o BG)iejX]"RA^/ D;M /#/%O. T arncoTuTIcesta, noi )olosi* e-presia naKterea din )ecioar7 ca echi0alent7 cu .,ni,li8 p ului intto )cidrr. $ele dou7 relat7ri re)eritoare la naKterea lui %sus pe care le g7si* Jn Matei Ki Jn #uca sJnt 0i.ibil inde pendente una de cealalt7 Ki a*bele conse*nea.7 c7 El S-a n7scut prin ac&iunea direct7 a Duhului S)Jnt, )ir, s, aibE 8 i.ta s on QMst @.@<- Gs3 #8 @L<4O. Dac7 nu ar )i acest *iracol la *i5loc, oricine ar accepta relalare c. 1ind h rDde. E-ist7 *7rturii care 0in Jn spri5inul acestei idei Ki (i restul T. $u toate c7 este posibil ca cine0a s7 nu spun7 direct ceea ce crede, Jns7 el poate sI-Ki *7rturiseasc7 credin&a printr-o Jntors7turi a )ra.ei. Ast)el, E0anghelia dup7 Marcu nu con&ine nici o relatare cu pri0ire la naKterea lui %sus, c7ci el Jncepe e-act acolo ude hcep W predi.Etorii dh raptele Ap1tolild, h anu)t, d bordulW lui lod, Wi iotuLi h 1L<, 2l 1te singurul dintre autorii e0angheliilor sinoptice care Ji citea.7 pe cei care au ridicat obiec&iaL 6 u este acesta tJ*plarol, )eciorul M7rieiU+ 'rin contrast, Jn Matei @<LBB g7si* 6)iul tSrnplarului+, iar Jn #uca 4LGG 6)iul luilost)=. Si len tEep2 sd relat24 d1tre rEar2a de pe p7*Jnt a lui $ristos tot cu loan Bote.7torul. Mat tJr.iu el indicl )aptul c7 ciBrlau rcrbe d pri0iE la c.trterul nelegiti* al naKterii lui %sus cJnd, Jn 8L4@, iudeii declar7L 6 oi Qun pronu*e care prin po.i&ia lui are rolul de a sublinia contrastul dintre ei Ki elO *i sJnte* copii n7scu&i din cur0ie+. Mai pu&in con0ing7toare, d2ri aceptad de 1ii siiton creWiri d2 la tnuli.n Jncoace Ki de Douglas EdFards Jn The 9irg* Birt`t in !iscory and "atih, este traducerea din code-ul R)erona #atina a 0ersetului din loan @L@<, care are Jn singular, 6n7scut nu din sJnge, nici din 0oia c7rnii, I din Du*ne.eu+. QAceast7 )or*ulare nu este atestat7 de nici un *anuscris gr.O 'a0el, colegul de c7l7torie al lui #uca, a )olosit un li*ba5 care denot7 acceptarea naKterii lui %sus din )ecioara. $Jnd 0orbeKte despre 0enirea, sau despre naKterea, lui %sus $ristos, el )oloseKte un 0erb general, -inonai, nu <and4 .e rinde <1 la., .luie la par= dcip8 Tlului Qd2 a., Roe @L<3 "ili' GLPO. A.1r lucru poate )i obser0at Jn special Jn Zal. 4L4, unde a0e* - 6Du*ne.eu a tri*is pe "iul S7u, care 0ine Qgeno*enanO dintr-o )e*eie+. 'rin contrast, Jn 4LG< ni se spune c7 %s*ael 6s-a n7scut+, gegenneiai Qde la 0erbul genn doO. A interpreta corect @ $or. @BL4B-48 Jnsea*n7 a 0edea cS atJt Ada* cit Ki $ristos 0in Jn *od *iraculos de la Du*ne.eu. %renaeus )ace o leg7tur7 Jntre 0ersetul acesta Ki naKterea din )ecioar7. Este posibil ca t7cerea ce a e-istat cu pri0ire la naKterea lui %sus dintr-o )ecioar7 s7 se )i datorat Jn parte )aptului ca s-a c7utat ca nu*ele bun al M7riei s7 nu &inta unor bJr)e. Dealt)el, cu toate c7 Jn predicile lor predicatorii 0orbesc adesea despre Jntruparea lut %sus, Ki ei a*intesc prea rar despre naKterea #ui din )ecioara. Dup7 anul @SS d.$r., naKterea din )ecioar7 este acceptat7 de %gnat, de Aristide, de %ustin, de %rineus Ki de al&ii. ;biec&iile iau dou7 )or*e. $hiar dac7 unii ne atrag at2nda asp" uor 0arlanie rlab Aldaldtate din te-te i.olate carenu g7sesc suport, nici una din aceste 0ariante nu r7stoarn7 ade07rurile descrise Jn toate *anuscrisele. Din punct de 0edere teologic, s-a disputat c7 *oti0ul pentru acordarea titlului 6"iul lui Du*ne.eu+ din #uca @L<B nu poate )i co*patibil cu ideea de "iu etern al lui Du*ne.eu, pe care o g7si* Jn epistole. Acest argu*ent presupune cS lui losi) Ki M7riei li s-ar )i )7cut o e-punere teologic7 co*plet7. $ele dou7 relat7ri ne dau con&inutul celor ce li s-auspus, Ki anu*e, c7 M7ria ur*a st 1. ** lui M1ia, $el 'rcnDd B "iilui ld Du*ne.eu, a $elui ce Se 0a nu*i 6Du*ne.eu cu noi+. "aptul c7 scrierile lui Matei Ki ale lui #uca nu re)lect7 aici teologia de *ai tir.iu este un argu*ent Jn plus Jn spri5inul autenticit7&ii relat7rilor lor. De )Ept, an pulea )olsi d Ari5, W c iT1r. d. ordin genetic pentru a ar7ta c7 Jntruparea a necesitat naKterea lui msus dintr-o )ecioar7. Dac7 acest copil ar )i )ost conceput prin actul %ul losi) Ki al M7riei, el ar )i ).1t de la ,s lEeplt u o* din toate p)tode d2 0edere. Atunci Du*ne.eu nu ar )i putut s7 de0in7 aet onl Ni .r 1 Eebuit ori sl Se at4ec pe snD Jntr-un )el sau altul acestui o*, ca un adaus Qnes-torianis*O, ori

s7 Se *ul&u*easc7 )ie s7-@ u*ple pe acesta din punct de 0edere spiritual, dup7 cu* Duhul S)Jnt i-a u*plut pe s)in&ii din 0echi*e. ici unul dintre aceste concepte nu se potri0esc celor ce ni se spune Jn B5biie, De drd hnparea lui %ss Wi MVtDe #ui dintr. )eio.rd au )d r1,i8, au aplrut tot )elul de teorii noi care Jncearc7 s7 e-plice )elul Jn care %sus $ristos a )ost Du*ne.eu. Ast7.i Kti* c7 o0ulul )e*eii con&ine 5u*7tate din cel 41 de 8*.onV carc disd iot ln a dou celull . corpului o*enesc. $elula se-ului b7rb7tesc adaug7 ceilal&i G< de cro*o.o*i Ki i*ediat cele dou7 celule, acu* una singur7, Jncep s7 se despart7 Ki )or*ea.7 un o* Jntreg, trup, su)let Ki duh. Dac7, )7r7 s7 )i* lipsi&i de re0eren&7, ne Jntreb7* cu* s-a putut ca .acest *ister supre* al Jntrup7rii s7 intre Jn legStur7 cu BSS AT9R.4 partea )i.ic7, se pare c7, pentru ca a doua 'ersoan7 a Dnltllii sa ddini orl Duhul s)<nt a 8r 8Dele necesare &i cro*o.o*ii necesari care puteau )i 0ehi-colul persoanei lui $ristos, unindu-le cu cele din trupul )ecioarei. 'ute* Jncepe s7 0ede* )elul Jn care de)diliile c,2Vti,e %l deriu c. )iina o rinsu, p2. sW, .eci a )1t rLnZlit prin si8a lulelor caE produc o singur7 persoan7, &i ca a0Jnd dou7 naturi, citi celula care s-a unit cu o0ulul de natur7 u*an7 a lst d. o.iS] dirinl, nu @eni, B%B#%;ZRA"%E. #. SFeet, The Birth and %n)ancy o) Jesus $Jirist, @AS13 J. ;u, The 9irgin Birlh o`;irist, @ASP3 J.Z. Machen, The 9irgin Birth o)fuist, @A<S3 D. EdFards, Tns 0irSin atrn in lliltry 84 toitit+ @t4<i TL B1l8per, Tie yiA* airdr, @A1G3 R.E. BraFn, TTie Birth o)Messtah, @APP3 J. Sta))ord :right, 6The 9irgin Birth as a BJolog(al ecessiry+, "T AB, @A11-P, p. @A-GA. J.S.@9. ATA Qin 2br. ratn, ,,,l Qadici, D*e.eul a dat+O. Dintre cei @@ b7rba&i care apar Jn 9T cu acest nu*e, cel pu&in ur*7torii pot )i identi)ica&i cu preci.ieL @. /n proroc QJn ebr. n7M@O pe care-@ Jnt)lni* Jn relab"a .n pri0ire la Fiala trnDaEWnui Da0id. El apare )7r7 s7 )ie pre.entat atunci cJnd Da0id JKi e-pdnS dorin5a de s .oreEui u tdpl, QG San. P - @ crcn. @PO, @G lRput aran ede de acord, dr dupi ce st7 de 0orb7 cu Du*ne.eu, Ji d7 de Ktire lui Da0id ci aceast7 lucrare 0a c7dea Jn sarcina ur*atului lui Da0i4 e r*b c% a par2 ce Da0id pE8itett2, la %rde*ul lu5 ata4 nu.is p.nbd slu5bele din Te*'tu QG $on. GA@GBO, $Jnd Adonia u.eW2 st pui nba p2 tund tarilui slu, arar o s)dluiE8 pe B,D]b. sli adel a*inte lui Da0id de prcnisiuea le 2re s Tcut-o ca B lre tTnul lli Solohon, cl.ild de erd cu ac1t lucn, aran 1te #idc*at si il prodaroe pe Solo*on J*p7rat QlJ*p. @L@@-4B[. atan este cunoscut Jn pri*ul rJnd pentru denun&area M.icasg a pl2drli dublu al lui Da0id i*pos5E lui /ri. @ t)ititul ,i p2niru pilda prii )t i ,a pr8ntat p7catul lui QG Sa*. @GO. ,. o rud, a Nloi rd.boinici si lui Da0id QG satu 8i<13 @ cron. @rL<SO. <. tiul lli Da0id, nn]ut nr #ssalin QG san, sr @aO. Arbore#2 g2Tarosic din care iae p,rte aet alan 1re lMWoei in .ah. @GL@G ii h senealosia Do*uui ME, dE #E <L<@. @ %rop, 4LB se re)er7 ori Hs acest atan, ori %a pioroc. 4. /n o din %uda Q@ crcn, GL<1O, B. /rd ditrE i1o)i torii lui E.ia Jn dru* spre %erusali* QE.ra 8L@1O. 1. tiul lu5 Bani, cai2 la l)tl2ruul lui E.E a renh"t r. W"a lui,care er. dinh Wriini QE.ra @SL<AO. T.!J. ATA AE#. Acest nu*e Jnsea*n7 6darul lui Du*ne.eu+ Ki apare nu*i ,l lM @L4BB@3 G@iG. Separ2 c7 este unul dintre cei @G apostoli &i a )ost identi)icat b spe.ial d lanolo*eu, l*l2 Banolo8u 1 te u nu*e patroni*ic &i cel care-@ purta trebuia s7 *ai aib7 u alt nu*. h ristele din e0angheliile sbopti.2, dre Dlin nuele c2lor @G, Bartalo*eu 1t2 alear lbgn )lip ;4ai lSL<5 Marcu <L@a[ ),,- 1@@4O. /nii, )tia ti aibe o 5sti)iZre adturA, eu co ide*r cB ab )iaeleste Matei, Mana, %oan, Si*ongelotul sau ?te)an. Al&ii, &i *ai pu&in 5usti)ica&i Jn ac&iunea lor, au negat chiar )aptul c7 ar )i e-is ta t un ucenic cu nu*ele acesta. El d. dia c* Z.libni &i a t1t ads de "ilip ia msus, c7ci era sceptic Jn ceea ce pri0eKte posibilitatea ca M1ia sL pTiA ieV din ahret- El . )ost uihit d. )aptul c7 isus @-a cunoscut de5a, c7ci Jl 07.use sub un s*ochin. QAceast7 cunoaKtere este o *ani)estare a unei puteri supranaturale, cu toate c7 6s*ochinul+ poate )i un si*bol al Jn07&7turii pe care o d7 #egea sau a[ prosperit7&iiO. El a *7rturisit c7 %sus este "iuO lui Du*ne.eu &i J*p7ratul lui %srael. Aceasta a )ost *7rturisirea unui 6israelit Jn car7 nu este 0icleKug+, dar aceast7 *7rturisire p7rea s7 li*ite.e rolul de Mesia al %ui lsu la lsEel, c.istos i-a dat o p2speti0n ti Zi ndieli, ac8 a "iului onului cre 1te 0Disa de leg7tura dintre cer &i o*enire Q%oan @L4B-B@O. El este uul dinE2 ei ce #au 0B.lt p2 crisd dn4 dupn lnyiee El s-a ariiat h M8a T5berudei f8n G@LGO. B%%#%;$R"%E. $.r-D. Moul2, JTS S. B,@AB4, p, G@S K.ur*. Rp. . AT/Rk, SJnt pu&ine cu0inte care s7 dep7Keasc7 pri, anbisuitatea lor culintd ,Wtu+. e de cu neputinlA si i.ce* . dZrilctie claia htre teie unli.Lnh lui. /*abaie. .nli.a ar. de a )Te .nei cu cu0intele care au )ost traduse cu 6natur7+, 6natural+ Ki ,Jn nod *tul= in 0A W 0sR, EB8 se*i)cari0 )aptul c7 Ki acestea pro0in din di)erite r7d7cini, una ebr. Ki trei gr. @. $u0Jntul ebr. leah, tradus cu 6)or&a natural7+ Jn Deut- <4LP, ar2 .. id2 de T.i ide2 prcp2ti*l5 W a

u*e.elii ] d]i, id2ea de 0igora c,2 1te sairiS de olicei cu suplete. tine=2li5. G. Ad0erbul grecesc gnesios Ki substanti0ul genesis prc0i, dil"o radacini clre ] relert la =TWee+, ,5nt))e ln erlt2dti+. prisul culint, a#hDbul, cu toate ca este tradus 6ttt *od natural+ Jn "ilip. GLGS Jn 9A, Ki-a pierdut sensul eti*ologic Jn greaca elenistic7 Ki se traduce *ai bine prin 6autentic+ Qca Ki Jn 9SRO, ,,cu sin2iii.re+ V., MM, sub cu0lntul ,,sincer=, p2nd o dd*entnle cu pri0t2 la acdasiL shnnbare a ssulu5O, subsbnti0ul Be,1ir ap* la Z.d ssiti0 in %aco0 @LG<L <L1, %n pri*ul Be,1ir.a., 0sR tladtre ssiti0gedttun prir ,,Whnrl, 5ar ,S 8l de-al doild, prin +de ,D natur7+. %deea este aceea a succesiunii a naKterii, a deWonpuelii W a uei noi Etteti accierist5e lu*ii din 5urul nostru. /n o* JKi 0ede Jn oglinda )a&a care a a5uns Jn aceast7 stare prin procesul acesta Q@LG<O3 0ersetul Q<31O scoate Jn e0iden&7 Ki *ai *ult p.desll aeta con.irur prin e-p.aiL +roB+ eu 6cureul+ lu*ii schi*b7toare. Jn "ilon g7si* din abundenln indicn cu pri0ie #a .ont1ul dine g.cis, l*ea Rhinbitdi2 din 5uru., n1tru, i5 ete*ibt8 lui Du*ne.eu. <. $u0intuJ hds .u 3Erel= itr @ $or, GL@43 @sL.44, 41 Q0O 1te te*enul T. psr.hilo. Acst ad5eti0 ete roldit li % .u prMre la cea ce i)t de psyche, nu tn sensul *ai general de 60ia&7+, 6su)let+, ci Jn sensul care Jl )ace s7 se disting7 de pneu*a. $u0Jntul psyche Jn sensul acesta este 0ia&a sen.a&iilor, a e*o&iilor, a intelectului, e-cep&ie )acJnd orice contact onlti2nt Du*8u. thrpul *tunl di, % $or. @B 1te u tup c.re rlsplnde neono. uui prda in )erior3 h *od siDilar, trupul spiritul, .[e de lapt ru este de)init, 0a )i un trup care nu 0a M Jn *od necesar 88A AT/RA 6co*pus din spirit+, ci 0a )i un 60ehJcol+ adec0a t, ca sS spune* aKa, des)7Kur7rii acti0it7&ii spiritului. 4. $u0intele traduse cel *ai )rec0ent cu 6natura+, 6natural+, sJnt physis Ki physi(os. Jn&elesul de ba.7 al cu0Jntului physis este 6procesul creKterii+ Ki, ca atare, ceea ce ia )iin&7 printr-un ase*enea proces Q0e.i Ro*. @@LG@, G4 pentru deosebirea dintre physis, creKterea nolMll a 8i planre, ai 8dratele altairn. "i2ar2 si de )aptui a, "opriul @or p>olis, rac. <@P Q.J adnodiii d. pe Mryi)t din 0RO3 dre Dcib, si 0or. bin d1pre 1 pbrir diWirtt .l lu5 Du*]u QG 'et.l L4O, cu i8te cl nu puten conele nici u prZ de creKtere care s7 caracteri.e.e "iin&a lui Du*ne.eu. TBul p8is al tui physis, ph0si(c. 2re dat de seori de de*entul cu care physis este pus Jn contrast. ist)el, phisir po2te 1 pri0it 2 o .ecerir.ic, a )ia, relor Bilbnrie ln co.rasr cu 2ndn QG pe"#r GL@Gi %uda @oO str p.ate d contutai cu c8 ce ] ced2 tn gereral, dd 12 tals Qcal. 4L8, Mo))at5 +d*e.ei care sint Jntrade07r+, physel, 6nici un du*ne.eu+3 c). @ $or. 8LBO. D8]bir de ihportanr s,2ciatV ste )elut tn .are parel )olos2)re phOsT in contsWi ., QiO p2ryerr5r# societ7&ii p7gJne, QiiO harul ne*eritat a[ lui Du*ne.eu Jn crisc ti 8llsintete tui in 0iata oturu5. 'ri*a utili.are se g7seKte %n Ro*, @LG1-GP3 aJd se ar2 %n ,2dere p2d32a e-ut,, ca o ab<tDe de la nor*a acceptat7 de o*ul 6natural+. 'robabil c7 a-ceeaKi idee este pre.ent7 Ki Jn @ $or. @@L@4, cu toate c7 aici physis poate s7 se re)ere la sensul lui de ba.7, 6procesul creKterii+, Ki la aspecte )i.iologice cu pri0ire la iungin1 plnrlui )trii.r. spre d8bire de nar, rDsn n atea.e pe iudeu trt-o po.ilie pri0ilesiatr QcaljrDsn GLrslr el S% )ace e ildeu s1 " dZtinss de neFei, caE nu shr sib l2gLn5nt no*. @@.G@, G4@. .ur8tecr de uul siisu nu nintuie pe de .lri pane el dinre n8*ui tn ciuT )apoiui d nu are (tud le8i*trtulu5 ,i sE, t( physeos, netIiat J*pre5ur, este uneori un physci caprbil s7 Jn)7ptuiasc7 tpiele .erure de #eSe QRo*. @GL@4, GPO. Jn contrast cu tot pri0ilegiul Ki cu )aptele bunestI ade07rul c7 to&i oa*enii sJnt 6din )ire QphyseiO copii ai **iei+ QE)es. GL<O. AKadar, Jn aceste pasa5e, physis, physi(os, se re)er7 %a toate lucrurile care apar &in lu*ii, iudeilor Ki celor dintre ea*uri, Ki care nu .u ninic de e )ace cu actul ptin de burrc3lJ at tu D#l*(u in cristc. t+c AT%/ %, TABE#. o pparare p2 de o g7si* Jn Zen, @S, ii o citW nodi)ici.i *inre ii ta % $ronj lLsG<, a *aiilo. tui 8, lrin cei )ti ni ri sti ] Se*, ] !a* Ki ] la)et. %. Tabelul )tbetur Eiunno, repr.eie sradele de ddenie, d pl8, nunrie deend2nilor uu indi0id dede. subul )i la di.apia nMelui s.ru. %%. 'o.lia llstal h cen2s Dac7 J*p7r&i* cartea Zenesei Jn *ai *ul te p7r&i dup7 tocul Jn care se repet7 )or*ula 6%at7 genera&iile QJn ebr. tiX=dIf lui...+, tabelul na&iunilor se Jncadrea.7 Jn pasa5ul Zen. @SLG-@@LA, )or*ula apIrJnd Jn Zen. @SL@ Ki Jn @@L@S. '7rerile stnt J*p7r&ite, unii considerJnd c7 aceast7 )or*ul7 este un titlu, iar al&ii c7 este nota )inal7, dar Jn ca.ul nostru lucrurile nu se schi*b7, )ie c7 0o* considera c7 tabelul na&iunilor J*preun7 cu relatarea despre tu*ul Babei se re)er7 la genera&iile )iilor lui oe QdacS @SL@ este titlulO, sau la genera&iile )inor lui Se* Qd.c, @rL ro1E no1 1nauO. %%%. Aran5a*entul 9ersetul <G )ace Jncheierea tabelului, a)innJnd c7 a-cest tabel d7 )a*iliile Q.*iJp=hI&i ]"AM%#%A, 9TO )iilor ri a deenddlilor Qb.no lui e, duDe r28losiile lor ;=&It=dIt3 ]Zp ERA^EO )iecare Jn na&iunea

QbN-guyJ*O lui, Ki c7 din acestea Q*e=elleh, adic7 ori din )aniliile ori din "liuile c)t le alcetuieO, dup, potop, pe )a&a p7*Jnrului Q=eresO s-au r7spJndit na&iunile QgIyi*O. JntrucJt acest 0erset )or*ea.7 o not7 )inal7 a Jntregii liste, 0ersetele B, GS Ki <@ )or*ea.7 nore 1nle la subdi0i.iuile G4, 1-@A si G@<S 8re s re)er7 la descenden&ii lui la)et, !a* Ki respecti0 Se*. Jn general, rolul acestor 0ersete este ca Ki cel al 0. <G, dar <2tea a1*, ln pls cA ltsr2le pe 8rc le onlin dau nu*ele 6dup7+ )a*iliile lor Q* i7p=hI&O Ki dup7 li*bile lor Q"ion)i&L nota )inal7 a genera&iilor lui la)et se deosebeKte de celelalte prin )aptul c7 ea con&ine e-presia 6dup7 li*ba )iec7ruia+O Ki dup7 &7rile &i na&iunile Qgdyi*O. Jn nota )inal7 a genera&iilor lui la)et, aete diteln sht pE.erate intr.o ordire di)erid. i se a)i*a in pls .L ,de %a ei " uag popo2rele de pa *alul *7rii+. Mul&i co*entatori cred c7 aceast7 e-presie se re)er7 nu*ai ta descenden&ii lui la0an, Jntru-dt e-presia 6popoarele de pe *alul *7rii+ Q9A, 6de pe insule+O nu se potri0eKte celorlal&i *e*bri ai grupului. Mai departe, se sugerea.7 c7, Jn baia a)ir*a&iilor paralele din 0. GS W <@, iriliol cu0inrele Jiii tui lb)er au rosl, au srar ieinre de ,din "de ln 0. s ,i ca, din negli5en&7 s -au pierdut Jn procesul de copiere repetat7 a te-tului. Acest punct de 0edere este adoptat ta 9SR Ki s-ar putea s7 )ie corect. %n Arpu8odVl celor Eei arb.d getualosici tuWele sht legare sele de llrele oii prin to*ura ,Jin ;=nA lui...+ sau prin 6... a de0enit tat7l lui Q0a, 6a n7scut pe+O QOoladO.,.+ Qr cE EA#ocE5. c2a de.a dou )o*ure nu se g7seKte Jn linia descenden&ilor lui la)et, dar Jn ceea ce pri0eKte descenden&ii lui !a* se )oloseKte cu re)eriie la ihrod g la dsodo)i lui Miiin g Z*an. iar ln 8a ce pri02ire dsenden)ii lu5 S2n se )oloseKte pentru Jntreaga sec&iune de la ?elah ia lobab, adic< pentru to&i descenden&ii lui ArpacKad, S e-cep&ie la aceste dou7 )or*ule o g7si* Jn 0.@4, unde ni se spune c7 )ilistenii 6au ieKit+ Qy!J7=5 din $asluhi*i Q0. @4O. Aran5area obiKnuita Jn cele trei liste de nu*e este *odi)icat7 prin inserarea altor 0ereete care ne aduc in)or*a&ii supli*entare, )ie c7 leag7 nu*ele urEle de alrele. )ie d ne dau in)orc"5 suptinenrac cu pri0ir2 la arMir5 indi0i.i, AEnia8 caDnolutu poate )i pre.entat7 pe scurt dup7 cu* ur*ea.7L Titiu Qe, nota )hals p2nd siW1 precedent7O m@O Descenden&ii lui la)et QG-4O Debln d pn0irc la l.0d QBaO ot7 )inal7 QBbO D))idolii lui san Q1g @<.@<aO Debln d lrt0ne b itud Q<-@GO pVla $aMa Q@<b@AO ot7 )inal7 QGSO D]Dddlii lli sen QGG.GA.O Debln a pri0irc la se QG@O ti # lo.br QGAb-<SO ota )inal7 Q<@O ota )iElL p.nbu in8sa lisd Q<GO 8AS ATT/ %, TABB# ;rdinea Jn care Stnt pre.enta&i cei trei arbori genealogici &i care @@ pune pe Seat pe ulti*ul loc, se con)or*ea.7 )elului general Jn care tratea.7 Zenesa l(tri@2, .dicl dboreie ssealosic c2l Di inportant este tratat dup7 ce au )ost discuta&i ceilal&i arbori *ai putin inportdli Z2rElo<ia din cD. @l lni,ctDte genera&iile JncepJnd cu 'eleg &i pJn7 la A0raa*. %9. $on&inut Mule diir)t nurl2 din lisi, au d2 a lae d nEle unor popoare sau ale unor regiuni cunoscute din inscrip&iile din antichitate, &i cu pri0ire la *ultc dintre acestea e-ist7 un consens su)icient de puternic pentru a * pDd ta8 o ide de Mblu d Uri0ire la spul celor trei liste. a. $onsidera&ii preli*inare *de din bb.l au )d pbbat=il nunele Fr in. di0ni W au a5u sn n2 adoptare de popoarel2 8 a, descins din aceKtia, iar Jn unele ca.uri au )ost )olosite pentru teritoriile care au )ost locuite de aceste popoare. Este i*portant s7 obser07* )aptul c7, Jn anuEire "Di2de i3tori8, oet2 n*e au putut d2 di)erite se*ni)ica&ii, ast)el Jndt indenti)icarea *or)olosicn d uui i* din c)r ro d a uui nu)t e apare tn surse nebiblice poate )i 0alabil7 tntru totul nll)ui dac, .2re dou- nrlre prc0in din acdr.li terioad7. Schi*barea se*ni)ica&iei acestor nu*e se datorea.7 Jn *are *7sur7 )luctua&iei popoarelor prin deplas7ri, in)iltra&ii, cuceriri sau *igr7ri. E),ist, )t5 8crdttici pli*ipale ale uui popor care sJtit su)icient de distincti0e pentru a da o anu*it7 nuan&7 nu*elui lui. Acestea stntL rasa sau Jn)7&iKarea3 li*ba, care este un co*ponent al culturii3 precu* &i .ona geogra)ic7 Jn care tr7ieKte popula&ia sau )or*a politic7 Jn care este organi.at7. $aracteristicile rasiale nu se pot schi*ba, dar pot de0eni atJt de a*estecate sau de do*inate prin c7s7torii inter-rasiale, tacit nu 8i pot 1 di1ti8. #i*b2 ] loaie shi*ba 8rplei id sensul c7 li*ba unui grup sub5ugat poate )i Jnlocuit7 cu li*ba cuceritorilor, Jn *ulte ca.uri cu caracter per*anent. gona geogra)ic7 poate )i schi*bat7 co*plet prin *igratie. Jntrudt Jntr-o anu*it7 perioad7 unul din aceKti )actori are cea *ai *are in)luen&7 alp2 s*5)i8tiei nulElui trelui popor, id ht.o altl ldidr! * artrd, ete pu)in prbabil 8 liBia din Zen. @S s7 se ba.e.e pe un singur siste*. Ast)el, de e-e*plu, nu ne pute* aKtepta ca to&i descenden&ii lui Se* s7 )i 0orbit aceeaKi li*b7, sau sa )i locuit Jn aceeaKi .on7 geogra)ic7, sau chiar s7 )i )or*at o singur7 ras7, c7ci toate acestea au )ost probabil i*posibile datorit7 c7s7toriilor *i-te. Acest punct de 0edere este arlalet ha* Se* Zo*er DuK Ela*

Aschena. R)tat Togar*a NJ0t7Bog+R MaI7r la0an Elr)a Ta)sis $hit5* Dodani* Tubal /.BS8$ Tiras

Soba !a0ila sabta Rae*a Seba dedan Sabteca Q=+))iirnroc) )l)t5rai* ludi*i Ana*i*i #ahabi*i a)luhi*i 'atrusi*t $asluhi*l $r)ton*l 'u& $anaan Sidon !st hbusiui A*oriiii ZhJrgasr&ii !B0=rti, = Archiui $lnl)/ lilolrui ai*ui Ar0Idr5ii

Asur ArpacKad Selah = Eber 'eleg ioctan Ai*odad Selel v&ar*a0et l2iah Adora* /.at Sicla ;bal Abl*ae) $eh-, ;f/a ;)ir !a0iia lobab #ud Ara* /t !ui Zhe&ar Mas

o,Wordonlii %ndiyid tirl itd4i d.dosbtul ti l, Vtea8l Te*arrtii nu*elui tat7lui Qrespecti0 Sa*alitii str7*oKuluiO lui

Tabelul a&iunilor, con)or* Zen. @S, pre-endnd descenden&ii )iilor iui oeL Se*, !o*&iSD)et. 8A@ A"/ %i %Aae# gu*entat Ki prin pre.en&a unor nu*e duble %n *ai *ulte listeL As* V] AS%R%AO, Seta, !a0ila Ki #udQ)*iO apar atJt Jn lista genera&iilor lui Sera rJt &i a lui !a*, iar MeKec $MeKa ta lista lui Se*3 ]ME?E$O apare probabil atJt in lista lui laie t dt &i Jn cea a lui Se*. $u toate c7 este posibil ca acestea s7 )ie nu*e cu totul distincte, este posibil &i ca ele s7 repre.inte ca.uri Jn care un popor *ai puternic a asi*ilat unul *ai slab. Este necesar s7 not7* )aptul c7 din acest capitol s-au adoptat nu*e pentru anu*ite utili.7ri speci)ice din 0re*urile noastre. Ast)el, %n studiul li*bilor, ter*enii 6se*itic+ &i 6ha*itic+ se )olosesc, pri*ul pentru A de)iniun grup de li*bi ce includ ebraica, aratnaiea, acadiana, araba, etc, iar cel de-al doilea pentru un alt grup dintre care cea *ai i*portanta este egipteana 0eche. Aceasta este Jns7 o utili.are con0en&ional7 &i nu Jnsea*n7 c7 to&i descenden&ii lui Se* au 0orbit nnbi Eliti.e Ai catod Nl1cndentii lui tlan, linbi ha*itlce. Ast)el, )aptul c7 Ela* apare Jn genealogia lui Se* iar $anaan Jn cea a lui !a* nu este Jn *od necesar o eroare, cu toate c7 ela*itii nu au )ost un popor se*it iar canaaniti au )ost. 'e scurt, nu*ele din Zen. @S indic7 probabil -uneori entit7&i geogra)ice, alteorientit7ci ling0istice, iar alteori enun&a&i politice, dar nu indic7 Jn *od consec0ent doar una din ele. b. lo)et Jn aceast7 list7, se accepta Jn general ur*7toarele identi)ic7ri, cu toate c7 acestea nu s)at acceptate uni0ersarlL Zo*er _ ci*erienii3 AKchena. _ sci&ii3 Madai _ *eiii3 MeKec Y *usld3 popor care au intrat Jn ;rientul Apropiat 0enind din stepa din . Ta0an _ ionienii, &i descenden&ii lui, indusib Elita _ Alasia QJn cipruO, taq Do.#rd* Qpbb.bil o )onn As(8d a nu*elui Rodani*3 D), @ $ron. @LP, 9SRO _ locuitorii isdel Rod1, au )ost probabil u p.por din y oE au trecut prin )onia spre insule Ki spre &inuturile de coast7 $iyyS, 0, BO ale M7rii Egee Ki ale M7rii Mediterane. AKadar, se pare c7 descenden&ii lui %a)et au )or*at popoare care, Jn *ileniul al doilea se g7seau tn regiuDil. de W lF ale ;rienhlui Aprcp53t, c !a*

/r*7toarele identi)ic7risJtit acceptateJngenera($uK _ Bdc,pt3 ?eba - slbr otr S AEbi.iO3 Dedan _ Dedan QJn ArabieiO3 Mi&rai* _ Egiptul3 #ud _ #idia$;J "ilistenii _ "ilistenii3 $a)toritn _ cretanii3 'ut _ , ibi.3 c.dar _ c2uan3 Sid4 _ 1Aont !ei _ heddi3 .dVdit _ a*dtii3 !e0idi _ ei din AuL !a*ati&ii _ ha*a)a=&il. sub tllrel2 lul r inubd ni e dt o b)dMrie supli*entar7, Ki anu*e, c7 el a Jnceput W7 do*neasc7 Jn &ara =?inear _ Babilonia unde a do*nit tn Babei _ Babilon,JnErec _ /ru("JnAcad _ AgadeKi%n]$a%ne Qeste posibil s7 )ie 0ocali.at tn (ullan7, 6toate acestea+O, pri*ele )iind trei oraKe i*portante din Mesopota*ia, cu toate c7 0atra oraKului Agade nu este cunoscut7 nici acu*. De acolo a plecat la Asur _ Asiria Qsau 6AKur a plecat *ai departe+- 0e.i 0aO si a .idit ini0e, RehoboMr, $alah _ Malhu si Resen. ini0e si Malhu au )ost cet7&i J*p7teKti, dar celelalte dou7 nu*e soit necunoscute. $on)or* situa&iei pe care o g7si* Jn inscrip&iile nebiblice, a)ir*a&iile con)or* c7rora locuitorii Mesopota*iei Q i*roduluiO au 0enit din Etiopia, &i c7 )ilistenii Ki cretanii pro0in din Egipt par s7 )ie eronate, dar natura &i originea tuturor ele*entelor re)eritoare ( popula&ia cea *ai 0eche a Mesopota*iei stat Jnc7 necunoscute, iar legaturile ti*purii ale Egiptului cu $reta Ki cu &7rile din .ona M7rii Egee arat7 posibilitatea unor contacte Ki *ai ti*purii neatestate. %n general, popoarele din S ;rientului Apropiat stht ar7tate Ja aceast7 list7. d. Se* tn lista descenden&ilor lui Se*, identi)ic7rile general acceptate sJnt pu&ineL Ela* _ Ela* Qpartea de SE a d*p! Mesopota*ief3 Asur _ Asiria3 A&ar*a0et _ Adra*aut QJn S ArabiciO3 Seba a Saba3 #ud Y #idia3 Ara* - Ara*. Aceste nu*e sugerea.7 c7 .ona Jn care s-a aKe.at acest grup de popoare se Jntinde de la din Siri. pttl h lid8lothi, tl Atabt. 9. Surse Studiul ;rientului Apropiat Jn perioada antichit7&ii ne a5ut7 s7 ne )or*7* o oarecare idee cu pri0ire la ori.onturile cunoaKterii geogra)ice din *ileniul al doilea J.d.$r, Ki *ai de0re*e. a. Mesopota*ia )n *ileniul al patrulea H.d.$r., do0e.i ale arheologiei preistorice ne arat7 c7, Jn .ona geogra)ic7 cuprins7 Jntre $oi)ul 'ersicKi Mediteran7 a Jn)lorit sporadiocJte o cultur7 co*un7 Jntregii .one. Z7si* atest7ri cu pri0ire la contacte co*erciale Jn 5urul anului <SSS H.d.$r., Jnrre 'eninsula Arabic7, Anatolia, %ran Ki %ndia. Scrierile cunei)or*e se re)er7 la aceste contacte pe la s)irKltul *ileniului al <-lea &i al G-lea *ileniu. $onduc7tori de state din ti*puri str70echi au Jntre&inut rela&ii co*erciale Ki de alt7 natur7 cu %ranul, cu #ibanul Qp7durile de cedruO, cu Mediteran7 ;larea de Sus+n, cu Taurus QiMuntele de argint+O Ki cu Anatolia QSuruShatu*O Jn , iarJn S cu Bahrain QDu*unO, unde s7p7turile.au descoperit un centru de co*er& cu Arabia Ki %ndia. Jn al @1-lea sec. E.d.$r., a e-istat o colonie de negustori asirieni Jn $apadoda QRultepeO Ki apro-i*ati0 din aceast7 perioad7 cunoaKte* un itinerar al negustorilor care duce din S Mesopotanud plla h act oE QJcS g @As<, D. B@.PGO. ; *igrare a popoarelor in *ileniul al treilea ta stepa din , a a0ut ca re.ultat sosirea tn ;rientul Apropiat, Jn pri*a parte a *ileniului al G-lea, a unor popoare care se pare c7 au adus cu ele Jndeletnicirile din &7rile de . 1. Egiptul Jn ti*puri preistorice, locuitorii de pe ilul in)erior au a0ut contacte co*erciale cu cei de pe coasta M7rii RoKii, cu ubia, cu #ibia Ki probabil cu alte teritorii din Sahara, iar Jn ti*pul pri*elor dinastii din *ileniul al <-lea, s-au )7cut Jn *od regulat c7l7torii iaSinai )i la Byblos, pe coasta sirian7. Jn pri*a parte a sec. al G-lea, Egiptul a Jntre&inut leg7turi co*erciale cu $iprul, cu $ilicia &i Jn special cu $reta, aceste l7g7turi )iind atestate de obiecte care s-au g7sit Jn toate aceste locuri. Egiptenii a0eau obiceiul de a JnKira nu*e iar %estele Bleste*ate din sec. al @<-lea precu* Ki listele cu cet7&ile Ki popoarele 6supuse+ )araonilor din sec. al @B-lea H.d.$r. ne arat7 c7 geogra)ia 'alestinei Kia Siriei era cunoscut7. Arhi0a de t7bli&e cunei)or*e care s-au g7sit la el-A*arna ne arat7 c7 Jn scopuri diplo*atice se )olosea o singur7 li*b7 QacadianaO Jn Jntreg ;rientul Apropiat Ki c7 era posibil s7 se )i cunoscut bine &i alte .one geogra)ice. 8AG c. $ritica literar7 Mul&i erudi&i considera c7 distinc&ia care e-ist7 Jn )or*ulele )olosite Jn aran5area tabelului, unele )olosind b=ni %ar altele y7lad, tr7dea.7 )aptul c7 acest r,b.l . )1t a.(etuir de *i nulti aurod. c1)o* .41tei opi,5i sh2letul lrhobal al tabelului, 8E )oloseKte )or*ula b=ne, trebuie atribuit $odului preo&esc Q'O, iar partea care este introdus7 prin )or*ula yalad, J*preuna cu in)or*a&iile supli*entare care se dau Jn leg7tura cu

unele nu*e din list7, pro0ine din docu*entul iah0ist, un docu*ent *ai 0echi &i *ai pu&in Ktiin&i)ic Q%O, care a )ost J*pletit printre ele*entele cadrului de ba.a de scriitori *ai *etodici care au apar&inut preo&i*ii. Di0i.iunea care a re.ultat este uEto.8L t _ @a, G.G GD GG=G<, <@-<Gi % _ @b, 8-@t,G@,G4- <S. 'ute* *ide toi aW d2 bhe, ,E,, c7 aceast7 0aria&ie se datorea.7 unui stil literar *ai liber Ki, Jn lu*ina cunoKtin&elor geogra)ice care au e-istat Jn al G-lea *ileniu %.d.$r., nu *ai este necesar s7 presupune* c7 docu*entul Q@O a )ost scris Jn pri*a parte a perioadei *onarhice, iar docu*entul Q'O Jn perioada post-e-ilic7. Jntr-ade07r, este greu de e-plicat absen&a 'ersiei din list7, dac7 tabelul a )ost co*pilat Jn *are *7sur7 Ki pus %n )or*a lui )inal7 de preo&i care datorau chiar politicii tolerante a persnilor hto*28 lor dir Dn. 9%. Scopul /sJnd la o parte acele teorii care sus&in c7 tabelul din Zen. @S apar&ine unei perioade t)r.iJ &i c7 nu inspir7 Jncredere, e-ist7 dou7 puncte de 0edere care se re)er7 la scopul lui. /nii sus&in c7 acest tabel *en&ionea.7 popoarele Jntregii lu*i, iar al&ii c7 *en&ionea.7 nu*ai pe 8l2 poloae ale orientuloi Apropirt d 8 1te pasibil ca i.raeli&ii s7 )i a0ut leg7turi. #ucrul acesta depinde tn *are *7sur7 de cu0in tul erei Jn 0. <G- %n unele 0ersiuni Jn @. engle.7 acest cu0Jnt a )ost tradus cu apS*Jnt, dar elcste un ter*en a, c7rui sens este )oarte 0ariat, ast)el Jnctt poate )i tradus cu 6Jntregul p7*Jnt+, cu 6lu*ea cunoscut7+ sau cu 6&ar7+, dup7 conte-t. 'unctul de 0edere general al celor care accept7 %n genere identi)ic7rile nu*elor din tabel este ci eres Jnsea*n7 aici 6lu*ea cunoscut7+3 Jns7 raptul ci *ulte nu*e din tabel nu pot )i Jnc7 identi)icate, arat7 c7 nici cel7lalt punct de 0edere nu poate )i negat co*plet. A accepta pri*ul punct de 0edere *i Jnsea*n7 a sus&ine c7 pe lJng7 oe au *ai supra0ie&uit &i al&ii Jn ur*a potopului, c7ci, tn ti*p ce i*plica&ia 0. A din dp. A 1te ct t1rWrhn 1 )Zt popdlt de d" snd4lii elor trei )ii ai lui e Q= ;EO, rrb2lnl )t ptli4le cl n nunert2 ,e tod. 9B. Autorul Kl data Aspectele *en&ionate *ai sus ne arat7 c7 prin con&inutul lui tabelul nu dep7KeKte tn *od necesar cunoKtin&ele pe care le putea poseda o persoana educat7 Jn Kcolile egiptene din sec. al lS-lea Ki al @4-lea J.d.$r. $ei care pretind c7 tabelul a )ost scris *tr-o perioad7 dup7 Moise se ba.ea.7 pe )aptul c7 popoare cu* au )ost r)*erienil, sci&ii, *e.iJ &i poate poporul nu*it Mus(i nu apar %n docu*entele scrise derJt tn pri*ul *ileniu H.d.$r. &i pe ba.a acestui )apt, se postulea.7 Jntoc*irea acestui tabel la o dat7 plasat7 Jn pri*a parte a *ileniului unu. Aceste popoare, Jns7, trebuie sJ )i e-istat ca triburi sau ca grupuri *at *ari Jnainte dea T *en&ionate Jn docu*entele care s-au p7strat Ki este posibil ca in0adatori din perioade *ai ti*purii, A/M, $A TEA #/T .* au )1t 8itii sid*uitorn din Mitsi ce .Eu legrlui cu tribsile bai de la , s, 1 pisEat h)ol*lii cu pri0ire la aceste popoare. De ase*enea, se sus&ine c7 e)ilistenii Q0. @4O nu au ap7rut pe scena lu*ii biblice dedt Jn sec. al @G J.d.$r., dar di)erite considera&ii ne indic7 posibilitatea e-isten&ei unor leg7turi cu acest popor Jntr-o perioada *ai ti*purie. Jn nbd 1in5#r, popoarele din s. Arabiei ce d 8, &ionate Jn tabel Ki care nu apar tn docu*entele scrise decJt Jn pri*ul *ileniu, trebuie s7 )i e-istat Jnainte de eesr, perioad7 ca tribui. 'e scurt, cu toate c7 acest punct de 0edete pre.int7 di)icult7&i, nu este i*posibil ca Tabelul a&iunilor s7 )i )ost co*pilat Jn sec. al @<-lea J.d.$r., poate de c7tre Moise. BB;oZRA"E. F.<. Albr(ht near DioEid in Bi:e #ands, @ABB, p. PS-PG3 :. Brandenstein, 6Be*er(ungen .ur R)al(erta)el der Zenesis==, "attchri)t... Debrunner, @AB4, p. BP-8<3 Z. !o/cher, DreiErd(ar-ra..., @A4A, .h. sL J. sinoZ, +The tule o) a)8 VZen. @SOL %ts Zeneral Structure and Meaning+, SPB @S, @AA, p. @SB-@<4t DJ, :islerll, +csis @SL So8 Archelo8ical $osiddiio,], Jll% aP, , ABB, p. @4-G4, l@<-lr8 W 'o%T p. F--i3 E.A Spels, 1a1ir, @A14, ,. 14.P<5 M5oritare p)trelD de 0edere care nu sJnt attt de recente sJnt discutate Jn lucrarea lui S.R. Dri0er, The Boo( o) Zenesis@G, @AG1, --0i--0ii, @@G-@<G3 Z.R. Dri0er, S\e5, p. 444-44P3 J. s(i11, 1.nair,,@A<S, p. @A1.GSP. T.QL=M, A/M. $AXTEA #/%. %. AVto)l r data scrierii au* a )ost un proroc din Elco&, posibil Jn %uda. Este di)icil s7 stabili* cu preci.ie data prorociei lui, dar pute* nota c7 ocuparea Tebei Qadic7, a oraKului o-A*onO este pri0ita ca &i cu* ar )i a0ut loc. Acest e0eni*ent a a0ut loc sub do*nia lui Assurbanipal, ta aii 1g11< ld,cr. b ocelati tinp, iniF, sbi. Vnrl propo07duirii lui au*, sta Jnc7 tn picioare. ini0e a c7.ut Jn 1@G H.d.$r., aKa c7 pute* plasa scrierea acest2i p-bhii cu apioriro"e ln psioada dinre eetti ani. Ens7 nu pute* s7 deter*in7* o dat7 *ai precis7. %%. S.ldta conttrutdd "i8e din cele 8i capirole 1b o otitare h sine ei put* lnleleSe cel Mi bie prccia arElidnd ))ie tei 8pilole s=J dup, celd.rr a. /n poe* %n)or*7 de acrostih &i o 0estire a 5udec7&ii, @L@-@B. $apitolul @ se H*parte %n trei sec&iuni principale3 antetul Q0.lO, descrierea *7re&iei lui Du*ne.eu Q0. G-

8O Ki 0estirea 5udec7&ii care ur*ea.7 s7 0in7 Q0. AL@BO. Antetul dsne re5d ca )iind oaasa=, adi., o 6po0ar7+, un cu0Jnt care de *ulte ori se re)er7 la un *esa5 ce i*plic7 a*enin&are. El declar7 de ase*enea c7 lucrarea este o 6carte a prorociei lui au*+, adic7 o 8rie rr caE 0t.iuea prinita de su 1t2 dryus7 Jn )or*7 scris7. $aracterul supranatural al *esa5ului este recunoscut Jnc7 de ta Jnceput. 'rorocul )ace de la bun Jnceput o a)ir*a&ie cu pli0ire @1 Selo.ia lui Dll*a. Datond .2luhi pe care a are Do*nul, El este hot7rJt s7-?i duc7 la Jndeplinire scopurile Sate. atJt prin instaurarea J*p7r7&iei Sale ctt si prin 5udecarea celor care % se J*potri0esc. 8A< A/M, $AiAEA #/% A.2r al doil1 1p..t .l g2lo.iei #ut 1t2 el carc p,2donini aici, Du*8u 1te hce, t brnie, .ice prorocul Q0. <O3 &i totuKi, El Se 0a r7.buna pe 0r75*aKii #ui. $Jnd aceste JnsuKiri )i sJnt aplicate lui Du*ne.eu, trebuie s7 Jn&elege* c7 ele sJnt )olosite antropo*or)e3 ele nu con&in conota&iile sinistre care le caracteri.ea.7 atunci cJnd aceste JnsuKiri se re)er7 la o*. "aptul c7 Du*ne.eu este capabil s7 JKi duc7 la Jndeplinire scopsile 1t u addtr 8 e-clude orie *bre de lndoialA. El Tlie 8aEolul dupE io4elor *tuii, asupra )urtunii, asupra nurilor Ki a *7rii, asupra Babanului, etc. 'en*i cei care se Jncred Jn El, El este l )ort7rea&7, dar pentru cei r7i El este Jntuneric. DuK*anii Do*nului re)u.a s7 cread7 c7 E% Ji 0a lo0i. De aceea, Du*ne.eu anun&7 cI la 0re*ea cJnd nu se 0or aKtepta, ei 0or )i *istui&i Jntoc*ai ca *iriKtea care este uscat7 de tot. Mai e-ist7, Jns7, Ki o alt7 0este, cea a rrunruirii3 lui %uda i se porunceKte s7-&i pr7.-nuiascI s7rb7torile sole*ne Ki s7-Ki J*plineasc7 5uni-in&ele. b. &*presurarea Ki 5e)uirea cet7&ii ini0e, GL@-@< )n GL@-1, au* Ji descrie pe duK*anii care J*presoar7 cetatea ini0e. AceKtia sJnt *e.ii care 0in din cJ*piile peBiei ti ti-Bu id,2ptat atacul l,apodih .sili2ailor din cJnipia Mesopota*iei. Ei sJnt descriKi ca unii care s)ar*7 Jn buc7&i Q0.lO. Atunci cJnd atac7 cetatea, ei dehid .lga.uile atiel tndt a,2l2 nuibr Fr tMe peste *al, 0or intra Jn cetate ca s7-i ni*iceasc7 palatul. !@lub, u cullnt @4 W re%ere prcbobil l. regin7 Qc` 9SR, 6su0erana ei+O, este dus7 Jn capti0itate K5 slu5nicele ei o ur*ea.7. Q BE traduce cu0Jntul cu =conbi d2 capti0i+3 J,D,: :atis s,<8Gi ci 1te rcrba de piedatalul de la o statueid dir i*pluO. inire, obi]tul .bcdui a Ni2Eit d u ia. de .pn. Jn ea s-a )7cut *ult co*er& &i au )ost aduse *ulte prodE, lrr)t ea 1te <lM pm.4,ti $u toate a1tea, oa*enii 0or )ugi din ea, iar cei care 0or striga 6Sta&i,+ nu.i 8 putea opri ,2 ci ] tu8. A"i trcepe u 5at 0iolent, iar pu&inii supra0ie&uitori care l7*Jn Jn ur*a 5a)ului pri0esc cu durere Ki Jngro.i&i cetatea care este pustiit7. iniE a )ct ciDdc u leu, o ade0dEtd B8pi 8 lei. Ea ieKise s7 caute pradS. Acu*, Jns7, ea Jns7Ki este *ldte W a d2renit o pradA. ce L a5s inieU R7spunsul este c7 Do*niil oKtirilor este J*potri0a ei Ki c7 El a hot7rJt s7 ac&ione.e Jn a&a )el JncJt s7 o depo2de] de rdne ri put)t. c. ; descriere l cet7&ii &i o co*para&ie cu Teba <L@-@A $atirolul < .uprinde o tidNrier a caRterulu5 rru al cetAdi inire. "L a )1i o cetate sJngeroas7 Ki plin d2 cru.i*e. A )ost o cetate r7.boinic7, Ki *ul&i au )ost ucJ&i. 'rin des)rJul ei ea a 0Jndut na&iuni si s-a dedat la ur5itoria De 8 Do*ul a po*it nnlotri2 ei ti o 0a e-pune ast)el JncJt 0a de0eni b7taia de 5oc a tuMr elor ce , pri=g, aM )ace aroi o elrts conpBEde ratre inir ti Teba Q<LT@BO, T2ba, 8pir.[a Esipnnui de Ss, a de*it pute*5cl, ra ds)etat b tnria ei ti ]. con portat ca ti ini0D cu d28bi8 cl dnicirea e,i a .Ft de5a loc. AcelaKi lucru se 0a JntJ*pla cu ini0e. u *ai e-ist7 nici o sc7pare. Ast)el prorocul se apropie spre un punct cul*inant de o intensitate considerabil7 Ki anbtl c, nu Mi e-isrs nici s leac p2ntu [e Asidei +Rtu b ,r W alins prir ninic Q<L@AaO. Jn aceasta prorocie care 0esteKte nenorocirea Jn07&7* c7 Du*ne.eul lui %srael, na&iunea pe care Asiria a dispre&uit-o, este Jn realitate Du*ne.eul care de&ine controlul asupra destinului Ki asupra ac&iunilor tuturor na&iunilor. B%B#%;$RA%%%, r+ !aldar, Sddi1 tn tn. a8t o` nurl @A4P3 l4bltd A- Maio, oilr, @tsA5 J.!. Eaton, ;badiah, ahu*, !aba((u(, gephania(, TB$, @A1@3J.D.:.:attsrJoeQ,;badioh,Jonah,`9aAu*etc.@ cBc, @APs. EJ-9. AgARET. /n oraK Jn ZalJleea, unde au tr7it losi) Ki M7ria, Ki Jn care a locuit %sus pro-i*ati0 pJn7 la 0Jrsta de <S d. rni lEinte de a )i aluryat Q#8 GL<D 4L@1, G4.<@O. D2 acd El . lZt nhit %s din aaEt ;raKul nu este *en&ionat Jn 9T, Jn scrierile apocri)e, Jnscrierile lui Josephus sauJn Tal*ud. Q$ea *ai 0eche *en&ionare a acestui oraK Jn surse e0reieKti este o inscrip&ie e0reiasc7 descoperit7 Jn @A1G, care spune c7 acesta a )ost unul din locurile din Zalileea unde au *igrat *e*brii celor G4 de categorii preo&eKti, dup7 c2 ir @<B ld.$i a l1t lnteneiatl A2lia $apitoliM,l $au.a e1tei tlcsi a )1t in pri*ul nnd de )rtur, s8s*)icn ri n/Mi ln al done dld de tu, teo. logic7. 'artea de 5os a Zalfeii a r7*as Jn a)ara )lu-ului 0ie&ii israeli&ilor pJn7 Jn perioada T cJnd st7pJnirea ro*an7 a adus Jn pri*ul rJnd securitate. $hiar Ki Jn aceast7 perioad7, oraKul principal din .ona respecti07 a rer s2ror(, pu)in la de aaEt Dd ))itul este destul de aproape de *ai *ulte rute co*erciale principale ca sa p8tl a8 sntad d %*2. din a)ari dar Jn acelaKi ti*p, po.i&ia lui ca un oraK de )rontier7 p2 S*ita de s a ".n gabdonului de urd2 W

Fdei cJ*pJa EsdraelonuluJ, @-a )7cut s7 )ie oarecu* *ai distant, TeMi aestd indep..dsla a elor din $ali l8 d2 5os ia )Aat " iud