Convertoare multinivel cu parametri energetici ridicati

Raport de Cercetare
Grant: Convertoare multinivel cu parametri energetici ridicati 1. Introducere 1.1. Prezentarea temei de cercetare Dupa anii 1970, dezvoltarea electronicii de putere a luat amploare. Progresele tehnologice considerabile din domeniul dispozitivelor semiconductoare de putere au condus la cresterea performantelor convertoarelor statice de putere. stazi, cea mai mare parte a convertoarelor cu comutatie complet comandata sunt alcatuite din diode rapide asociate cu tranzistoare de tipul !"#$ sau %&'()$. ceste dispozitive semiconductoare sunt utilizate intr*o gama larga de puteri, mergand de la cativa +ati pana la mai multe sute de ,ilo+ati. socierea lor serie sau paralela a permis atingerea unor tensiuni de functionare de mai multi ,ilovolti si comutarea unor curenti de mai multe sute de amperi. De asemenea, frecventele mari de comutatie ale acestora au permis minimizarea filtrelor pasive si a volumului convertoarelor. Punerea in practica a acestor dispozitive semiconductoare in cadrul convertoarelor continuu*continuu -choppere de tensiune continua. si continuu*alternativ -redresoare, invertoare. este bine cunoscuta, atat din punct de vedere al sintezei structurilor, cat si a comenzii lor. Din punctul de vedere al evolutiei, domeniul conversiei alternativ*alternativ directe, care face obiectul principal al temei propuse, ramane totusi in urma in comparatie cu celelalte tipuri de conversie. !n industrie se regasesc foarte putine aplicatii care utilizeaza aceste dispozitive semiconductoare in cadrul convertoarelor alternativ*alternativ directe -choppere alternative, convertoare matriciale.. !n acest domeniu, tiristorul si triacul sunt dispozitivele semiconductoare cele mai utilizate -variatoare de tensiune alternativa, cicloconvertoare. datorita costurilor mici, a robustetii lor si a simplitatii in utilizare. $otusi, noile norme, referitoare la preturbatiile electromagnetice -C)%. a retelei de /oasa si medie tensiune, motiveaza cercetatorii sa gaseasca solutii noi care sa utilizeze frecvente de comutatie mai mari. !n acest sens in cadrul proiectului se propun, se analizeaza si se testeaza noi scheme multinivel si comenzi P0% -Pulse 0idth %odulation. in domeniul conversiei alternativ*alternativ directe -choppere alternative. care utilizeaza diode rapide asociate cu tranzistoare de tipul !"#$ si1sau !"C$. Convertoarele P0% alternativ*alternativ directe au un domeniu de aplicabilitate foarte mare. cestea functioneaza la frecvente mari de comutatie, utilizeaza filtre pasive de talie redusa, absorb de la retea curenti 2uasi*sinusoidali si furnizeaza sarcinilor tensiuni 2uasi*sinusoidale. stfel, convertoarele multinivel robuste dezvoltate in cadrul proiectului sunt in concordanta cu normele C)%, un aspect foarte important pentru echipamentele industriale. cestea sunt solutii originale, atat pe plan national, cat si pe plan international, fiind construite pornind de la celule de comutatie standard care functioneaza in 3 cadrane. Pentru cazul general, aceste structuri noi pot fi utilizate pentru controlul puterii in cea mai mare parte a sarcinilor alimentate in alternativ la frecventa retelei. 4n e5emplu de aplicatie unde se poate utiliza chopperul alternativ ca variator de putere este domeniul iluminatului public. Colectivul de cercetatori a elaborat un model e5perimental pentru chopperul alternativ cu 3 niveluri de tensiune. ceste convertoare permit modificarea intensitatii luminoase minimizand puterea consumata in functie de obscuritatea mediului ambiant si pot sa prote/eze lampile impotriva variatiilor de tensiune ale

retelei6 de asemenea, consumul de energie poate fi redus cu 307 si creste, in acelasi timp, durata de viata a lampilor. Pe baza structurilor propuse in cadrul proiectului se pot dezvolta diferite aplicatii in domeniul energetic8 stabilizatoare -compensatoare. directe la care sarcina poate fi prote/ata contra fluctuatiilor de retea -scaderi ale tensiunii sau supratensiuni., stabilizatoare indirecte cu transformatoare serie -tensiunea in/ectata in serie cu reteaua este reglata astfel incat sa se compenseze fluctuatiile retelei. si filtre active de tensiune monofazata1trifazata. !n domeniul temei se mai propun 3 solutii noi de convertoare multinivel. Prima se refera la cascadarea a 3 sau mai multe choppere elementare alimentate de la surse alternative cu aceeasi faza separate galvanic. doua solutie consta in cascadarea a 9 choppere alternative -elementare sau multinivel cu condensatoare intermediare. alimentate de la surse alternative separate galvanic si defazate intre ele cu 319 si :19. Cicloconvertorul astfel obtinut are la baza celule de comutatie standard si prezinta avanta/ul ca nu utilizeaza intreruptoare in : segmente cum este cazul convertoarelor matriciale, fiind din acest motiv un convertor mai robust cu o comanda mai simpla. !ncercarile efectuate pe un model ideal -fara a lua in calcul fenomenul de comutatie. confirma previziunile teoretice8 legea de comanda propusa conduce la obtinerea unei tensiuni sinusoidale de amplitudine si frecventa reglabile in limite largi. 1.2. Stadiul actual in domeniul temei ;umeroase sarcini functioneaza la frecventa retelei si necesita interfete pentru reglarea puterii. !n cadrul echipamentelor e5istente, cea mai mare parte a interfetelor sunt realizate cu tiristoare sau triace, dispozitive semiconductoare robuste, economice si usor de utilizat. Controlul puterii se realizeaza prin modificarea unghiului de intarziere la amorsare. rmonicile curentului absorbit de aceste convertoare au amplitudini mari si frecvente /oase. 4tilizarea unor filtre pasive nu este recomandata, datorita situarii armonicilor in imediata vecinatate a armonicii fundamentale la frecventa retelei. De asemenea, marimea, greutatea si costul elementelor pasive ar fi mari. !n consecinta, variatoarele cu tiristoare sunt plasate in afara noilor norme care limiteaza perturbatiile admise in retea. %ai mult, puterea reactiva absorbita de aceste convertoare se modifica odata cu unghiul de amorsare. $impul de raspuns este relativ mare, de ordinul perioadelor retelei. $ensiunea de iesire prezinta, de asemenea, armonici de amplitudine mare si frecvente /oase, ceea ce limiteaza utilizarea acestor convertoare pentru sarcini putin sensibile. !n ultimii ani, industria a inceput sa ceara echipamente de putere mare care au atins nivelul megavatilor. stazi, este dificil sa se conecteze un singur dispozitiv semiconductor direct la reteaua de medie tensiune. Pentru acest motiv au fost dezvoltate mai multe familii de convertoare multinivel, in special in domeniul conversiilor de tipul continuu*continuu, alternativ*continuu si continuu*alternativ. Daca ne referim numai la conversia continuu*alternativ, e5ista 9 mari categorii de structuri multinivel8 invertoare multinivel cu punct neutru flotant, invertoare multinivel cu condensatoare intermediare si invertoare multinivel cascadate cu surse de tensiune continua separate <1, 1:*1=>. Convertoarele alternativ*alternativ cu comutatie complet comandata au facut obiectul a numeroase studii teoretice <10*19>. !ntreruptoarele in : segmente care le alcatuiesc pot fi sintetizate pornind de la dispozitive semiconductoare de putere cunoscute, de tipul dioda si tranzistor. $otusi, punerea lor in practica este de mai mult timp intarziata datorita problemelor de comutatie. !n cazul particular al celulelor de comutatie bidirectionale in tensiune si in curent cu intreruptoare bicomandabile, acest aspect este delicat. ?ucrari relativ recente au stabilit pentru aceste convertoare principii de comanda care sa creeze conditii de comutatie naturala in cadrul celulei de comutatie <9, 11, 19>. Robustetea convertoarelor depinde de e5actitatea comenzii, iar riscul aparitiei de supratensiuni si supracurenti nu este in totalitate eliminat. ceasta e5plica, in parte, slaba dezvoltare a aplicatiilor industriale cu convertoare alternativ * alternativ directe cu comanda prin modularea impulsurilor in durata -P0%., in ciuda numeroaselor lor avanta/e.

?a ora actuala, cele mai robuste structuri de conversie a puterii care utilizeaza principiul de comanda P0%, sunt bazate pe celule de comutatie in 3 cadrane, unidirectionale in tensiune si bidirectionale in curent. Punerea lor in practica, in cadrul convertoarelor continuu*continuu si a convertoarelor continuu*alternativ, este bine cunoscuta. Posibilitatile de asociere ale acestor celule sunt numeroase si permit obtinerea unui numar mare de familii de convertoare multinivel, noi pentru domeniul conversiei alternativ*alternativ directe, atat pe plan national, cat si pe plan international. Pe plan mondial, in ultimii ani au fost dezvoltate si publicate noi structuri de choppere alternative, care utilizeaza celule de comutatie in 3 cadrane, atat in structura monocelulara -3 niveluri de tensiune., cat si in structura multicelulara -multinivel de tensiune. cu condensatoare intermediare <3*=, 7*9>. Problemele care se pun pentru chopperele alternative multinivel cu condensatoare intermediare sunt, in principal, legate de echilibrarea dinamica a tensiunilor la bornele condensatoarelor intermediare. sistam astazi la o dezvoltare a dispozitivelor de conversie a energiei de mare putere, unde tensiunea de alimentare este din ce in ce mai mare. Cresterea acestei tensiuni antreneaza indirect o crestere a taliei condensatoarelor intermediare, care trebuie sa suporte fractiuni ale acestei tensiuni din ce in ce mai importante. stfel, pentru tensiuni mai mari de @,A, pretul si volumul convertorului tind sa devina prohibitive. Cercetarile propuse prin tema proiectului au condus la dezvoltarea unor convertoare multinivel noi de putere mare, care au un volum redus si conserva avanta/ele -proprietatile. convertoarelor multinivel cu condensatoare intermediare. 1.3. Celule elementare de comutatie Convertoarele statice de putere sunt alcatuite din intreruptoare statice. Comanda la deschidere 1 inchidere a acestor intreruptoare urmareste cicluri prestabilite si permite modificarea periodica a cone5iunii directe dintre sursa de alimentare si sarcina -iesirea convertorului.. ?egea de continuitate energetica se bazeaza pe notiunea de celule de comutatie alcatuite prin asociere de intreruptoare. !n functie de sursele care trebuie conectate prin intermediul unui convertor se pot enunta 3 reguli8

sursa de tensiune nu poate fi scurtcircuitata, dar poate fi lasata sa functioneze in gol6 circuitul unei surse de curent nu trebuie lasat deschis, dar poate fi scurtcircuitat6

Ca urmare, intreruptoarele nu pot sa stabileasca cone5iuni directe intre 3 surse de tensiune sau 3 surse de curent. $otusi daca una dintre ele nu impune direct tensiunea -curentul. la bornele sale, cum ar fi cazul unui circuit RC paralel -circuit R? serie., este posibil sa se interconecteze in anumite conditii8

in cazul a 3 surse de tensiune, inchiderea intreruptorului nu poate avea loc decat la egalitatea celor doua tensiuni, adica la trecerea prin zero a tensiunii la bornele acestui intreruptor6 comutatia la inchidere este deci spontana -intrucat depinde de circuitul e5terior., iar la deschidere poate fi comandata la orice moment. in cazul a 3 surse de curent, deschiderea intreruptoarelor nu poate avea loc decat la egalitatea curentilor. Comutatia la deschidere este deci spontana si inchiderea poate fi comandata la fiecare moment.

cest rationament conduce la definirea mecanismului de comutatie pentru intreruptoarele care trebuie sa interconecteze 3 surse de aceeasi natura. 1.3.1. Caracterizarea intreruptoarelor statice ideale

Convertoarele statice sunt echipamente comple5e alcatuite in principal din dispozitive semiconductoare care functioneaza in regim de comutatie -intreruptoare. si permit, prin secvente convenabile de functionare, un transfer de energie intre o sursa de tensiune 1curent si un receptor. Pentru ca randamentul convertoarelor sa fie cat mai ridicat posibil, pierderile in intreruptoare trebuie sa fie minime. !n acest scop, intreruptoarele trebuie sa prezinte in starea de conductie o cadere de tensiune cat mai mica si in starea de blocare un curent invers negli/abil. Caracteristica statica este o proprietate intrinseca a intreruptorului si se reduce la un anumit numar de segmente de dreapta in planul i,Bf -u,.8

3 segmente * daca intreruptorul este unidirectional in tensiune si in curent. 'e deosebesc 3 tipuri de caracteristici statice in 3 segmente8 tensiunea u , si curentul i, sunt tot timpul de acelasi semn, respectiv de semne contrare6 intreruptoarele asociate acestor caracteristici sunt numite $ si D -fig. 1.1..

Fig. 1.1. Caracteristici statice ideale pentru intreruptoare in 2 segmente.

9 segmente * daca una dintre marimi, tensiune sau curent, este bidirectionala si cealalta unidirectionala. Ca urmare, e5ista 3 caracteristici statice in 9 segmente -fig.1.3..

Fig. 1.2. Caracteristici statice ideale pentru intreruptoare in 3 segmente . !ntreruptoarele care poseda caracteristici statice in 9 segmmente pot fi sintetizate prin intreruptoare de tip $ si D, cu caracteristici statice in 3 segmente, fiind conectate in serie sau in paralel.

: segmente * daca tensiunea si curentul sunt bidirectionale -fig.1.9..

Fig. 1.3. Caracteristica statica ideala pentru intreruptoare in 4 segmente .

!ntreruptoarele care poseda caracteristici statice in : segmente pot fi sintetizate prin conectarea in paralel sau in opozitie a 3 intreruptoare cu caracteristici statice in 9 segmente. 1.3.2. Caracterizarea celulelor elementare de comutatie !ntreruptoarele electronice sunt utilizate rar singure, cel mai frecvent fiind asociate cu alte intreruptoare in cadrul unei celule de comutatie, element de baza intr*un convertor. !n fig.1.: sunt prezentate cateva celule elementare de comutatie8 a. intr*un cadran, b. in 3 cadrane si c. in : cadrane. )le realizeaza intercone5iuni intre o sursa de tensiune si o sursa de curent.

Fig. 1.4. Exemple de celule de comutatie: a) intr-un cadran, b) in 2 cadrane si c) in 4 cadrane. Cele mai raspandite structuri robuste de conversie a energiei cu comanda P0% utilizeaza celule de comutatie in 3 cadrane. Punerea lor in practica in cadrul convertoarelor continuu*continuu -choppere continue. si a celor continuu*alternativ -invertoare. este bine cunoscuta. !n ultimii ani chopperele alternative cu celule de comutatie standard -in 3 cadrane. au constituit obiectul a numeroase studii teoretice si practice. ceste convertoare pot fi clasificate dupa modul de transmitere a firului neutru in8 structuri diferentiale si nediferentiale <@>. 2. Choppere de tensiune continua multinivel Convertoarele multinivel completeaza gama structurilor clasice -cu 3 niveluri., fiind destinate aplicatiilor de mare si foarte mare putere -tensiuni inalte.. Dezvoltarea acestor topologii noi a facut posibil obtinerea unei repartizari mai bune a tensiunilor la blocarea dispozitivelor semiconductoare si o imbunatatire a factorului total de distorsiuni armonice. 2.1. Chopper de tensiune continua cu 2 celule sincrone Prin conectarea in serie a mai multor intreruptoare comandate sincron se pot obtine intreruptoare de inalta tensiune. !n cazul ideal, cand dispozitivele semiconductoare sunt perfect identice, tensiunea ma5ima la bornele fiecarei componente de putere depinde numai de numarul celulelor inseriate. De e5emplu, pentru un chopper cu 3 celule sincrone, cazul cel mai simplu de conectare in serie a intreruptoarelor, tensiunea ma5ima la bornele fiecarui intreruptor este E13. '*a notat cu E tensiunea continua aplicata la intrarea convertorului. !n practica, intreruptoarele reale nu sunt identice, iar tensiunea care trebuie suportata de acestea nu se poate determina cu precizie -fig.3.1.. Dispozitivele semiconductoare aflate in conductie s*au reprezentat prin intreruptoare in starea inchis. cela care prezinta cea mai mare rezistenta in starea deschis va suporta o tensiune mai mare decat E13. )chilibrarea statica sau dinamica a tensiunilor la bornele intreruptoarelor este dificil de obtinut si necesita tehnici speciale8

static, se poate realiza prin conectarea unor rezistente de valoare importanta la bornele fiecarui intreruptor6

dinamic, prin a/ustarea comenzii -defazare., printr*o selectie a intreruptoarelor in functie de timpii de comutatie si1sau utilizand condensatoare snubber -sau circuite de protectie la supratensiuni..

Fig. 2.1. Chopper de tensiune continua cu 2 celule sincrone. !n cazul chopper*ului cu 3 celule sincrone tensiunea la bornele sarcinii contine 3 niveluri8 E si 0 -fig.3.3.. Ca urmare, ondulatiile tensiunii sunt egale cu E, iar frecventa acestora este egala cu frecventa de comutatie -fp.. '*au notat cu8 $p * perioada de comutatie -11fp., iar cu raportul ciclic de conductie.

Fig. 2.2. Tensiunea la bornele sarcinii. !n cele mai multe cazuri, sincronizarea comutatiilor nu poate fi facuta numai prin simpla sincronizare a semnalelor de comanda. Dispozitivele semiconductoare trebuie sa fie selectate pe perechi cu timpi de intrare in conductie1blocare identici. ltfel, trebuie utilizate circuite de comanda speciale care sa compenseze diferentele dintre acesti timpi. Daca se considera ca intreruptoarele comuta la aceleasi momente de timp, solicitarea d u1dt generata la fiecare comutatie reprezinta suma solicitarilor generate de toate intreruptoarele care comuta. cestea pot introduce zgomote importante care influenteaza buna functionare a circuitelor de semnal mic din apropiere si in special circuitele de comanda pentru intreruptoarele de putere. 2.2. Chopper continuu multinivel cu 2 celule im ricate !n cazul imbricarii a 3 celule elementare de comutatie intr*un cadran -fig.3.9., tensiunile la bornele intreruptoarelor blocate sunt egale cu E13, daca se utilizeaza o sursa intermediara de tensiune de amplitudine egala cu /umatate din tensiunea de alimentare - E13.. Perechea 1*#1 formeaza o celula elementara de comutatie, iar 3*#3 formeaza a doua celula. Prin intreruptoare in starea inchis au fost reprezentate dispozitivele semiconductoare aflate in conductie. !n cadrul fiecarei perechi - 1*#1. si - 3*#3., intreruptoarele trebuie sa fie tot timpul complementare. Daca acestea se afla in conductie simultan, sursa intermediara de tensiune - E13. si cea de alimentare -E. se scurtcircuiteaza. !n cazul cand sunt deschise simultan, circuitul de sarcina este deconectat de la sursa de alimentare. ceste aspecte impun, in particular, schimbari de stare sincrone si opuse. !n cazul general, semnalele de comanda ale tranzistoarelor - 1, 3. definesc implicit starea intreruptoarelor complementare -#1, #3.. ?a orice moment tensiunile la bornele intreruptoarelor

blocate sunt egale cu E13. ;otand cu f1 si f3 functiile de comutatie in 3 niveluri -0, 1. pentru intreruptoarele - 1, 3., se pot determina tensiunile la bornele dispozitivelor -# 1, #3. si ale sarcinii, dupa cum urmeaza8

-3.1.

-3.3.

-3.9.

Fig. 2.3. Chopper continuu cu 2 celule imbricate: analiza tensiunilor la blocarea intreruptoarelor. !ntroducerea unui defaza/ de 1C0Del. intre semnalele de comanda conduce la decuparea tensiunii in 9 niveluri -0, E13, E.. $ensiunea obtinuta la iesire poate sa ia valorile -0, E13. atunci cand raportul ciclic este cuprins intre 0 si E, sau -E13, E. atunci cand raportul ciclic este cuprins intre E si 1. !n fig. 3.: se prezinta tensiunea la bornele sarcinii pentru cazul cand intreruptoarele 1 si 3 sunt comandate cu un defaza/ egal cu 1C0Del. cu acelasi raport ciclic 1B3B11:, urmat apoi de 1B3B91:. 'e observa ca ondulatiile tensiunii us au o frecventa de doua ori mai mare decat frecventa de comutatie si ondulatiile tensiunii sunt egale cu /umatate din tensiunea de alimentare.

Fig. 2.4.

emnalele de comanda si tensiunea la bornele sarcinii.

$oate proprietatile interesante si originale ale acestei structuri sunt legate de utilizarea unei surse intermediare de tensiune. ceasta este situata intre doua celule de comutatie. !n practica, sursa intermediara de tensiune va fi inlocuita cu un condensator -fig.3.=.. mplitudinea tensiunii la bornele condensatorului reprezinta o fractiune importanta din E. Pe durata unei perioade de comutatie, curentul de sarcina circula prin condensator si produce ondulatii ale tensiunii la bornele acestuia -!C.. cestea depind de frecventa de comutatie -"p., de valoarea ma5ima a curentului de sarcina -#smax., de capacitatea condensatorului -C. si de numarul de celule -p.. !mpunand ondulatiile !C se poate determina valoarea condensatorului 8

-3.:. !odelarea structurii cu 2 celule im ricate (unctiile de comutatie sunt tot mai des utilizate pentru modelarea convertoarelor statice de putere. Definitia acestora nu este unica. Pentru fiecare structura de convertor e5ista diferite functii de comutatie care conduc la acelasi rezultat. !n aceasta lucrare se vor utiliza functiile de comutatie in 3 niveluri.

Fig. 2.". $ariator de tensiune continua cu 2 celule imbricate. $inand cont de aspectele prezentate mai sus, se pot scrie urmatoarele relatii8 R18 -3.=.

R38 R98 -3.7.

-3.@.

R:8

-3.C.

Pe baza relatiilor R1 R: se poate defini graful de cauzalitate al structurii de forta -fig.3.@..

Fig. 2.#. %ra"ul de cauzalitate al structurii de putere. !n fig.3.7 se prezinta cateva rezultate ale simularilor, utilizand pachetul de programe %atlab* 'imulin,. 'emnalele de comanda au fost elaborate in vederea obtinerii unui raport ciclic variabil intre -0F0,9. si un defaza/ fi5 de $p13. stfel, tensiunea intermediara uC se mentine la o valoare egala cu /umatate din E. Aaloarea capacitatii C se calculeaza in functie de ondulatiile !C conform relatiei -3.:.. Din forma de unda a curentului is se observa ca ondulatiile curentului trec printr*un minim local egal cu zero pentru un raport ciclic de =07. Daca se compara acest e5emplu cu structura clasica in punte, se remarca totusi ca, in acest caz, puterea obtinuta la un B=07 nu este zero. &riginalitatea topologiilor multinivel cu condensatoare intermediare -celule de comutatie imbricate. consta in faptul ca se pot conecta in serie dispozitive semiconductoare cu timpi de comutatie usor diferiti. stfel, prin imbricarea celulelor, se pot utiliza dispozitive semiconductoare de /oasa tensiune in aplicatiile de inalta tensiune. ceasta a fost posibil datorita conectarii intre celulele de comutatie a unor surse de tensiune au5iliare sub forma unor condensatoare intermediare. Prin multiplicarea aparenta a frecventei de comutatie, formele de unda au fost ameliorate, spectrele de armonici optimizate, iar filtrele si componentele pasive reduse. %odelele de simulare elaborate contribuie la intelegerea fenomenului de echilibrare naturala a tensiunilor la bornele condensatoarelor intermediare si la dimensionarea lor. 2.3. Chopper continuu multinivel in cascada !n cazul cascadarii a 3 structuri elementare -fig.3.C. cu 3 niveluri de tensiune alimentate de la 3 surse de tensiune continua separate -)1B)3B)., tensiunile la bornele intreruptoarelor blocate sunt egale cu ). !ntroducerea unui defaza/ de 1C0Del. intre semnalele de comanda conduce la decuparea tensiunii in 9 niveluri -0, ), 3)., asemanator cu cazul structurilor multinivel cu condensatoare intermediare.

Fig. 2.$. &ezultate ale simularilor pentru chopperul cu 2 celule '" p()*+z, &s(),, -s(.m+). $ensiunea obtinuta la iesire poate sa ia valorile -0, ). atunci cand raportul ciclic este cuprins intre 0 si E, sau -), 3). atunci cand raportul ciclic este cuprins intre E si 1.

Fig. 2.%. chema de principiu a chopperului continuu in cascada cu 3 ni/eluri. Conectarea in cascada beneficiaza de aceleasi avanta/e cu cele ale structurii cu condensatoare intermediare8 multiplicarea frecventei aparente de comutatie, reducerea tensiunii comutate etc.. Convertorul este robust si prezinta dezavanta/ul ca sursele de tensiune continua sunt separate galvanic. Comanda P0% -fig.3.9. este, de asemenea, identica cu structura cu condensatoare intermediare. cest concept poate fi e5tins si pentru cascadarea chopperelor continue multinivel cu condensatoare intermediare -fig.3.10.. Comanda P0% are la baza acelasi principiu de decalare a undelor purtatoare pe orizontala.

Fig. 2.&. Comanda 012 a chopperului in cascada cu 3 ni/eluri.

Fig. 2.1'. chema de principiu a chopperului in cascada cu 3 ni/eluri. 3. Choppere de tensiune alternativa multinivel Cele mai raspandite structuri robuste de conversie a energiei cu comanda P0% utilizeaza celule de comutatie in doua cadrane. Punerea lor in practica in cadrul convertoarelor continuu* continuu -choppere continue. si a celor continuu*alternativ -invertoare. este bine cunoscuta. !n ultimii ani chopperele alternative cu celule de comutatie standard -in 3 cadrane. au constituit obiectul a numeroase studii teoretice si practice. ceste convertoare pot fi clasificate dupa modul de transmitere a firului neutru in8 structuri diferentiale si nediferentiale. 3.1. Structuri di(erentiale cu 2 niveluri de tensiune cestea sunt alcatuite, in principal, din doua celule elementare de comutatie CC 1 si CC3, cu cate 3 intreruptoare in 9 segmente. 'ursa alternativa de alimentare se conecteaza intre celulele de comutatie, de unde si denumirea de structura diferentiala. !n fig.9.1 se prezinta structura de principiu a chopperului alternativ diferential realizat e5perimental.

Fig. 3.1. Chopper alternati/ di"erential cu 2 ni/eluri de tensiune. Comanda P0% a convertorului depinde de polaritatea tensiunii de alimentare -fig.9.3.. Pe alternantele pozitive ale tensiunii de alimentare u a celula CC1 este activa si tranzistoarele $11 si $13 sunt comandate complementar pe principiul P0% cu un raport de conductie constant -rel. 9.1., in timp ce celula CC3 se afla intr*o stare particulara de comanda -$ 31 si $33 sunt in conductie.. Pe alternantele negative ale ua rolul celulelor de comutatie se inverseaza. Condensatoarele Ca si Cb sunt condensatoare de decupla/ si asigura o cale de circulare a curentului de sarcina atunci cand toate tranzistoarele sunt blocate. stfel de situatii apar la fiecare trecere a tensiunii de alimentare prin zero pe durata intervalului de garda t d. Riscul aparitiei unor supratensiuni de comutatie este, in acest fel, in totalitate eliminat.

-9.1.

Fig. 3.2. Comanda tranzistoarelor in "unctie de semnul tensiunii ua. 'tudiul acestor structuri conduce la definirea a : secvente posibile de functionare8

o secventa, denumita faza activa, pe durata careia sursele -sursa alternativa de alimentare u a si sursa alternativa de curent is Gsarcina. sunt legate direct si are loc un schimb de energie intre acestea. * daca isH0, atunci tranzistorul $11 si dioda D31 se afla in conductie Gfig.9.9.a6 * daca isI0, atunci dioda D11 si tranzistorul $31 se afla in conductie6

o secventa, denumita faza de regim liber, pe durata careia sursele nu schimba energie. * daca isH0, atunci dioda D13 si tranzistorul $33 se afla in conductie6 * daca isI0, atunci tranzistorul $13 si dioda D33 se afla in conductie G fig.9.9.b6

alte 3 secvente, denumite faze de schimb indirect, pe durata carora sursele schimba energie prin intermediul condensatoarelor -fig.9.9.c,d..

ceste etape de functionare sunt caracteristice unui chopper de tensiune alternativa. Daca se considera sensul conversiei de energie dinspre sursa alternativa de alimentare spre sursa alternativa de curent -sarcina., chopperul prezentat este de tip coborator -#uc,.. Din punctul de vedere al dimensionarii dispozitivelor semiconductoare, facem mentiunea ca acestea trebuie sa suporte o tensiune inversa ma5ima egala cu cel putin valoarea ma5ima a tensiunii alternative de alimentare. Reglarea tensiunii la bornele sarcinii se poate face cu o precizie foarte buna prin modificarea raportului de conductie -rel.9.3.. Comanda la nivel de baza -P0%. se poate obtine prin compararea unei unde putatoare triunghiulare cu o tensiune continua de referinta. (recventa undei purtatoare -fpB11$p. impune frecventa de comutatie, iar tensiunea continua de referinta impune valoarea efectiva a tensiunii dorite la bornele sarcinii. $ensiunea de iesire -in valoare medie la nivelul unei perioade de comutatie. se defineste astfel8 -9.3.

Fig. 3.3. Exemple de sec/ente de "unctionare. nalizand functionarea convertorului se observa ca oricare ar fi secventa de comanda se evita orice risc de aparitie a supratensiunilor de comutatie, asemanator cu chopperul unidirectional -variator de tensiune continua comandat pe principiul P0%. sau cu invertorul de tensiune clasic cu 3 niveluri. ?imitele aplicarii acestei comenzi in functie de semnul tensiunii de alimentare sunt8

precizia cu care se detecteaza semnul tensiunii de alimentare6 intarzierea dintre detectarea semnului tensiunii si schimbarea efectiva a starii tranzistoarelor.

'tructura din fig.9.1 a fost completata cu 3 filtre ?C -fig.9.:., unul pe partea de alimentare -?iCi. si unul pe partea de iesire -?oCo., in vederea obtinerii unei absorbtii sinusoidale de la retea si a unei tensiuni sinusoidale la bornele sarcinii. !n fig.9.= s*au prezentat rezultatele simularii P'!% pentru secventa de comanda. Rezultatele obtinute au confirmat buna functionare a convertorului <19>, fara sa se produca supratensiuni sau supracurenti in momentele comutarii tranzistoarelor. 3.2. Structuri nedi(erentiale cu 2 niveluri de tensiune nalizand structura prezentata in fig.9.1 -fig.9.:. se observa ca tranzistoarele $ 11 si $31 sunt conectate in serie cu sarcina si sursa de alimentare. Ca urmare, locul inserierii tranzistoarelor $ 31 si $11 -impreuna cu diodele conectate in antiparalel. poate fi schimbat fara ca functionarea convertorului sa se modifice si, in schimb, sa se asigure continuitatea firului neutru. stfel se obtin noi structuri de choppere alternative la care sursa de alimentare este conectata nediferential <=> -fig.9.@.. )fectuand aceste schimbari, cele 3 condensatoare de decupla/ se regasesc conectate in paralel si se noteaza capacitatea echivalenta cu Ca. Celulele de comutatie sunt, de data aceasta, conectate in opozitie. Robustetea acestui convertor este comparabila cu cea a structurii diferentiale, riscul aparitiei de supratensiuni la bornele dispozitivelor semiconductoare este redus prin prezenta condensatorului de decupla/ Ca.

Fig. 3.4. tructura con/ertorului simulat.

Fig. 3.". ec/enta de comanda a con/ertorului. Comanda se bazeaza pe semnul tensiunii de alimentare si este identica cu cazul structurilor diferentiale Daca ne referim numai la o celula de comutatie, se observa ca este comandata pe principiul modularii impulsurilor in durata -P0%. numai o /umatate de ciclu. & astfel de comanda este cu functionare discontinua si se poate prescurta DP0% -modularea discontinua a impulsurilor in durata.. Pe aceste intervale, tranzistoarele celulelor active sunt comandate complementar cu asigurarea unui interval de garda -td. suficient pentru a se evita conductia simultana a celor 3 tranzistoare.

Fig. 3.#. $ariatoare de tensiune alternati/a nedi"erentiale cu doua ni/eluri de tensiune: a) structura directa, b) structura in/ersa. 'tructura inversa -fig.9.@.b. reprezinta o alta posibilitate de conectare a celor 3 celule, in aceleasi conditii de alimentare si comanda. Chopperul nediferential direct se deosebeste de varianta inversa prin tensiunea la care se incarca condensatorul de decupla/ C a. Punerea in evidenta a stucturii inverse are importanta pentru dezvoltarea altor variante de convertoare multinivel <9>.

3.3. Choppere alternative multinivel !n anul 1990, cercetatorii din cadrul ?))! );'))!J$ !;P $oulouse au elaborat o teorie noua privind imbricarea mai multor celule de comutatie si au dezvoltat structuri particulare de conversie a energiei comandate pe principiul modularii impulsurilor in durata. ceste convertoare sunt denumite multicelulare -cu condensatoare intermediare sau cu celule de comutatie imbricate. si sunt constituite din intreruptoare si condensatoare care /oaca rol de surse de tensiune intermediare. $ensiunea de iesire este constituita dintr*o subdiviziune de tensiuni intermediare, fapt care conduce la reducerea amplitudinii armonicilor datorate procesului de comutatie. ceasta tensiune este denumita multinivel. Printre numeroasele avanta/e ale acestui principiu amintim8

cresterea frecventei aparente a tensiunii de iesire fata de frecventa de comutatie a fiecarei celule si reducerea solicitarii in tensiune a dispozitivelor semiconductoare.

!n prezent, structurile multicelulare sunt utilizate in aplicatiile cu choppere de tensiune continua si invertoare. 'tudii recente <=> au aratat ca principiul imbricarii celulelor de comutatie poate fi utilizat si in cadrul variatoarelor de tensiune alternativa comandate pe principiul P0% -choppere alternative.. 3.3.1. Choppere alternative di(erentiale multinivel 'tructura unui chopper alternativ diferential multinivel este obtinuta prin inlocuirea fiecarei celule de comutatie printr*un brat multicelular care contine p celule de comutatie imbricate. Condensatoarele intermediare asigura repartizarea egala a tensiunii pe fiecare celula in parte. !n cazul unei functionari echilibrate, tensiunea suportata de fiecare intreruptor este tensiunea totala divizata prin p. 'e considera, ca e5emplu, structura prezentata in fig.9.7, unde fiecare brat este compus din 9 celule. Pentru o functionare echilibrata, tensiunea u c3 este egala cu 3ua19 si tensiunea uc1 este egala cu ua19. stfel, fiecare dispozitiv semiconductor suporta o tensiune egala cu u a19. (unctionarea chopperului alternativ multicelular se aseamana cu cea a unui chopper de tensiune continua multinivel. Comanda depinde de polaritatea tensiunii de alimentare8

daca uaH0, celulele CC1, CC9 si CC= sunt active si se comanda pe principiul modularii impulsurilor in durata -fig.9.C. astfel incat, tensiunile la bornele condensatoarelor intermediare C1 si C3 sa fie egale cu ua19 si 3ua19. Celulele CC3, CC: si CC@ sunt comandate sa conduca -on.. Datorita acestui fapt, tensiunile la bornele condensatoarelor intermediare C 9 si C: sunt zero. daca uaI0, comanda celulelor se inverseaza. Celulele CC 1, CC9 si CC= sunt pasive, iar CC3, CC: si CC@ sunt active. $ensiunile la bornele condensatoarelor intermediare C 9 si C: sunt egale cu ua19 si 3 ua19, in timp ce tensiunile condensatoarelor C1 si C3 sunt egale cu zero.

Fig. 3.$. Chopper alternati/ di"erential cu 4 ni/eluri de tensiune si "iltru de echilibrare. !n fig.9.C s*au reprezentat secventele de comanda pentru u aH0 la nivelul unei perioade de comutatie $p pentru celulele active -CC1, CC9 si CC=. in functie de valoarea raportului de conductie . $ensiunea de referinta uref este presupusa constanta pe o perioada de comutatie si reprezinta valoarea efectiva a tensiunii dorite la iesire. Comanda celulelor de comutatie se obtine prin compararea undei de referinta cu 9 unde purtatoare de forma triunghiulara defazate cu $ p19 -up1, up3, up9..

Fig. 3.%. ec/enta de comanda in "unctie de raportul de conductie . (unctiile de comutatie f11, f91 si f=1 definesc secventa de comada pentru tranzistoarele $ 11, $91 si $=1 si se obtin in urma procesului de comparare8

daca urefHup1, atunci f11B16 daca urefup1, atunci f11B06 daca urefHup3, atunci f91B16 daca urefup3, atunci f91B06 daca urefHup9, atunci f=1B16 daca urefup9, atunci f=1B0.

Pentru alternantele negative comanda se defineste asemanator. $ensiunile condensatoarelor se anuleaza in acelasi timp cu tensiunea de alimetare u a, ceea ce permite realizarea comenzii utilizand un singur detector de semn al tensiunii ua. 4n brat multicelular compus din p celule permite obtinerea a p3) niveluri de tensiune. !n cazul studiat, pB98 convertorul poate sa furnizeze : niveluri de tensiune la iesire. Pentru o functionare echilibrata si uaH0, cele : niveluri de tensiune sunt8 ua, 3ua19, ua19 si zero. $ensiunea la bornele sarcinii se poate defini in functie de secventa de comanda si tensiunile condensatoarelor intermediare8 -9.@. Cele : niveluri de tensiune depind de valoarea raportului de conductie8

daca 0I119, atunci se obtin nivelurile 0 si ua196 daca 119I319, atunci se obtin nivelurile ua19 si 3 ua196 daca 319I1, atunci se obtin nivelurile 3 ua19 si ua.

(recventa aparenta de comutatie se multiplica cu numarul celulelor de pe un brat. !n cazul studiat pB98 frecventa aparenta de comutatie s*a multiplicat cu 9 -a se vedea comutatiile din fig.9.C la nivelul unei perioade $p.. Comanda particulara descrisa conduce la echilibrarea naturala a tensiunilor la bornele condensatoarelor intermediare in cazul alimentarii in continuu. Daca tensiunea continua prezinta variatii, reechilibrarea naturala nu se realizeaza imediat. Pentru a accelera acest proces se poate utiliza un filtru pasiv, denumit filtru de echilibra/, acordat pe frecventa de comutatie. !n alternativ, echilibrarea tensiunilor necesita o dinamica mai mare pentru a urmari variatiile tensiunii de alimentare. Din acest motiv, echilibrarea naturala este in general prea lenta. (iltrul de echilibrare, Rf ?f Cf, reprezentat in fig.9.7 are rolul de a accelera viteza de echilibrare, astfel incat sa se obtina la orice moment de timp o repartitie 2uasi*echilibrata a tensiunilor intermediare. Condensatoarele intermediare sunt dimensionate astfel incat sa limiteze ondulatiile tensiunii la bornele lor la frecventa de comutatie fp. cestea trebuie sa fie de capacitate suficient de mica ca sa nu creasca solicitarile in tensiune ale dispozitivelor semiconductoare. '*a utilizat programul P'!% pentru simularea structurii din fig.9.7. Parametrii schemei au fost urmatorii8 $ensiunea de alimentare8 4aB1,=,A 6 (iltru de intrare8 ?iB1mJ6 CiB30K(6 (recventa de comutatie8 10,Jz6 Condensatoare intermediare8 C1BC3BC9BC:B1=K(6 Condensatoare de decupla/8 CaBCbB1K(6 (iltru de echilibrare8 RfB16 ?fB19:KJ6 CfB3K(6 'arcina8 RsB306 ?sB1mJ6 $imp mort8 1,=Ks

!n fig.9.9 se observa echilibrarea tensiunilor la bornele condensatoarelor intermediare pentru diverse rapoarte de conductie. !n fig.9.10 si fig.9.11 s*au reprezentat diferite forme de unda, cum ar fi8 tensiunea la bornele sarcinii, tensiunile la bornele lui $ 11 si $31, curentul de sarcina, curentul absorbit de la sursa de alimenatre etc. nalizand evolutia curentului de intrare i i se observa unele oscilatii dupa fiecare trecere prin zero a tensiunii de alimentare. cest fenomen este in principal datorat e5citarii filtrului de intrare prin variatii importante ale curentului care traverseaza condensatoarele intermediare. Chiar daca dinamica de echilibrare este buna, evolutia tensiunii la bornele condensatoarelor intermediare are tendinta de a fi usor in intarziere fata de tensiunea de alimentare u a. tunci cand ua se apropie de zero, variatia dua1dt este mai importanta si tensiunile intermediare au o intarziere de echilibrare mai mare. Chiar dupa trecerea prin zero, ca urmare a modificarii comenzii, se produc variatii brutale de panta ale tensiunilor condensatoarelor intermediare. stfel, rezulta variatii brutale ale curentului, care conduc la e5citarea filtrului de intrare.

a. B0.9

b. B0.@

Fig. 3.&. Tensiunile la bornele condensatoarelor intermediare.

a. B0.9

b. B0.@

Fig. 3.1'. Tensiunea la bornele sarcinii, la bornele lui T)) si T2). 'imularile efectuate au demonstrat eficacitatea filtrului de echilibrare8 tensiunile condensatoarelor intermediare sunt repartizate corespunzator pe aproape intreaga perioada a retelei. $otusi, imediat dupa trecerea prin zero a tensiunii u a apare fenomenul de schimbarea a comenzii, iar tensiunile condensatoarelor intermediare prezinta o usoara intarziere legata de dinamica filtrului. ceste dezechilibre sunt temporare numai in imediata vecinatate de zero si sunt fara efect asupra solicitarilor intreruptoarelor. $ensiunea ma5ima suportata de fiecare dispozitiv semiconductor este limitata la o treime din tensiunea ma5ima de alimentare, adica la apro5imativ 700A pentru studiul prezentat. Curentul de echilibrare este relativ important. mplitudinea lui poate fi diminuata prin modificarea factorului de calitate al filtrului, dar aceasta are ca efect reducerea dinamicii de echilibrare. Ca urmare, proiectantul trebuie sa faca un compromis.

a. B0.9

b. B0.@

Fig. 3.11. Curentul de sarcina, curentul prin condensatorul de decupla4 si alte "orme de unda. 3.3.2. Choppere alternative nedi(erentiale multinivel 'tructura unui chopper nediferential multicelular se obtine prin imbricarea mai multor structuri directe si1sau inverse elementare, intre care se conecteaza condensatoare intermediare. Convertoarele rezultate au proprietati asemanatoare cu structura diferentiala multinivel. Principiul de comanda a intreruptoarelor este identic, dar numarul condensatoarelor intermediare este redus la /umatate. !n fig.9.13 s*a prezentat un chopper cu 9 niveluri de tensiune care se obtine prin imbricarea a doua choppere elementare -cu 3 niveluri de tensiune. in structura inversa. Condensatoarele C a si Cb sunt condensatoare de decupla/ care asigura continuitatea curentului inductiv al sarcinii pe duratele cand toate tranzistoarele sunt blocate. Pe aceste durate - timpi morti. curentul circula prin condensatorul intermediar C1 intr*un singur sens, in functie de sensul curentului inductiv de sarcina, atat pentru structura multinivel directa cat si pentru cea inversa. Pentru sarcini puternic inductive si intervale de garda -timpi morti. mari acest fapt poate sa conduca la aparitia unor oscilatii ale tensiunii la bornele condensatorului flotant. Pentru evitarea acestui inconvenient, o alta structura poate fi utilizata <9> astfel incat sa se imbrice alternativ o structura elementara directa si una inversa, sau invers -fig.9.19.. & alta posibilitate de conectare a celulelor de comutatie consta in separarea celulelor active si pasive printr*un singur condensator de decupla/ C a. -fig.9.1:.. !n acest caz, numarul condensatoarelor intermediare creste de 3 ori fata de structurile nediferentiale prezentate anterior.

Fig. 3.12. Chopper alternati/ nedi"erential cu 3 ni/eluri.

Fig. 3.13. 5lta /arianta de chopper alternati/ nedi"erential cu 3 ni/eluri.

Fig. 3.14. 5lta /arianta de chopper alternati/ nedi"erential cu 3 ni/eluri. 3.3.3. !odel e)perimental !n fig.9.1= s*a prezentat modelul e5perimental <30*31> realizat pentru structura chopperului alternativ diferential cu 3 niveluri de tensiune la o putere de 3,A . Comanda P0% este realizata cu un microprocesor din familia %icrochip P!C1C(1930, utilizandu*se cartela demonstrativa P!C D)%: P?4'. ceasta este programata sa furnizeze 3 semnale P0% complementare -P0% 1, P0% 3. cu o frecventa de 10,Jz. !ntervalul de garda td este programabil si a fost fi5at la 1.=s. Protectia in curent -fig.9.1@. utilizeaza un traductor cu efect Jall de tipul ?)% ? 3= ;P. cesta furnizeaza la iesire un curent cu un raport fi5at, in functie de valoarea ma5ima a curentului absorbit de convertor de la retea. Curentul furnizat la iesirea traductorului este transformat intr*o tensiune prin intermediul unei rezistente. 'emnalul rezultat urmareste la o alta scara forma de unda a curentului ia si se aplica unui eta/ redresor bialternanta format dintr*un amplificator operational. $ensiunea continua cu 3 pulsuri se aplica unui comparator -?%999. care genereaza impulsuri de scurta durata atunci cand curentul i a depaseste un anumit prag impus de utilizator. !esirea acestui modul de protectie este conectata la interfata pentru comanda P0% a tranzistoarelor !"#$ 'L% =0"# 101D -fig.9.17.. %odulul de surse -=A, 13A. contine si un detector de polaritate a tensiunii alternative de alimentare. cest detector urmareste forma tensiunii de intrare in convertor obtinandu*se un semnal digital cu o frecventa egala cu cea de la intrare - #6+. Pe alternantele pozitive semnalul #6+ este 0A, iar pe alternantele negative este =A -fig.9.1C.. Pentru asigurarea unei separari galvanice a fost utilizat un optocuplor JP3@01.

Fig. 3.1". 2odel experimental 7 chopper alternati/ di"erential cu 2 ni/eluri de tensiune. 'emnalele P0% sunt prelucrate prin intermediul unei interfete in vederea separarii comenzilor celulelor de comutatie in functie de polaritatea tensiunii de alimentare. #6+ si se aplica impreuna cu semnalele P0% complementare unor porti ' 4 pentru a obtine comenzile celor 3 celule de comutatie. !nterfata de comanda mai contine 9 semnale de intrare 8 '$ R$ pentru validarea comenzilor P0%, '$&P pentru inhibarea lor si semnalul ( 4?$ care provine de la protectia in curent. Comenzile '$ R$1'$&P utilizeaza un bistabil -499 . de tipul 'et*Reset cu a/utorul caruia se pot porni sau bloca impulsurile P0%. Punerea in functiune a comenzilor se poate face atat automat dupa disparitia defectului cat si manual la interventia utilizatorului.

Fig. 3.1#. 0rotectie in curent.

Fig. 3.1$. #nter"ata pentru comanda 012 a tranzistoarelor #%8T. nalizand functionarea convertorului se observa ca oricare ar fi secventa de comanda se evita orice risc de aparitie a supratensiunilor de comutatie, asemanator cu chopperul unidirectional -variator de tensiune continua comandat pe principiul P0%. sau cu invertorul de tensiune clasic. !n fig.9.1C se prezinta cateva rezultate e5perimentale pentru chopperul elementar diferentiar.

Fig. 3.1%. a. 'emnale de comanda6 b. tensiunea de alimentare si tensiunile pe condensatoarele de decuplare6 c. curentul absorbit inainte 1dupa filtru si tensiunea de iesire inainte 1dupa filtru6 d. detectarea trecerii tensiunii prin zero. 4. *oi structuri ro uste de choppere alternative multinivel !n aceasta sectiune membrii echipei de cercetare dezvolta si prezinta o noua familie de choppere de tensiune alternativa. &riginalitatea acesteia consta in cascadarea a 3 sau mai multe choppere alternative cu 3 sau mai multe niveluri de tensiune diferentiale, nediferentiale sau combinate de la surse de tensiune alternativa decuplate galvanic cu aceeasi faza sau cu faze difererite. & alta familie de choppere alternative poate rezulta prin alimentarea a 3 sau mai multe choppere alternative cu 3 sau mai multe niveluri de tensiune diferentiale, nediferentiale sau combinate de la aceeasi sursa alternativa, iar separarea galvanica sa se faca pe partea de iesire. Printre numeroasele avanta/e ale acestor structuri amintim8 cresterea frecventei aparente a tensiunii de iesire fata de frecventa de comutatie a fiecarei celule si reducerea solicitarii in tensiune a dispozitivelor semiconductoare fata de structurile clasice. (aptul ca se alimenteaza de la surse separate galvanic constituie un dezavanta/. 4.1. *oi choppere alternative cu 3 niveluri de tensiune !n fig.:.1 se prezinta 3 din structurile propuse de choppere alternative cu 9 niveluri de tensiune. Pornind de la aceasta solutie se pot cascada p choppere. !n fig. :.1.a sursele de alimentare ua1Bua3BuaB900sin-t. sunt separate galvanic, in timp ce in fig.:.1.b separarea galvanica se face pe partea de iesire. Comanda lor se bazeaza pe principiul P0% si consta in introducerea unui defaza/ de 1C0Del. intre semnalele celor 3 structuri elementare. cest defaza/ se reduce pe masura ce creste numarul structurilor cascadate. $ensiunea obtinuta la iesire poate sa ia valorile -0, u a. atunci cand raportul ciclic de conductie este cuprins intre 0 si E, sau -u a, 3ua. atunci cand raportul ciclic este cuprins intre E si 1. !n fig.:.3 s*au prezentat cateva rezultate ale simularilor structurii din fig.:.1.a utilizand programul P'!% si doua filtre ?C, unul la intrare si altul la iesirea convertorului. Raportul de conductie s*a considerat 0.:=.

Fig.4.1.

tructuri propuse cu 3 ni/eluri de tensiune.

Fig.4.2. &ezultate ale simularilor utilizand programul 0 #2. 4.2. *oi cicloconvertoare pe aza de choppere alternative Prin termenul de cicloconvertor se intelege ansamblul de convertoare alternativ*alternativ fara eta/ intermediar continuu, permitand un schimb de energie intre surse polifazate, avand frecvente diferite. ceste convertoare fac parte din familia convertoarelor alternativ*alternativ directe. Principala utilizare a lor este reglarea vitezei masinilor electrice de curent alternativ de mare putere -mai multi %A ., cicloconvertoarele cu tiristoare fiind primele convertoare statice care au permis o modificare directa a frecventei. Progresele realizate in conceperea si realizarea dispozitivelor semiconductoare comandate la blocare si la amorsare au permis dezvoltarea unor convertoare matriciale, fiind alcatuite din intreruptoare cu : segmente. Pe plan teoretic au fost efectuate numeroase studii pentru controlul schimburilor de energie utilizand astfel de convertoare. Punerea lor in practica a fost mult timp intarziata datorita problemelor de comutatie a intreruptoarelor, pe de*o parte, iar pe de alta parte concurenta cu solutiile robuste de tipul redresor G invertor. Prin asocierea chopperelor alternative cu transformatoare propunem, in cadrul lucrarii, noi solutii de cicloconvertoare. Cicloconvertoarele e5istente in literatura de specialitate utilizeaza transformatoare cu prize mediane si dispozitive semiconductoare cu control de faza -de e5.8 tiristorul.. ceste convertoare sunt utilizate pentru controlul schimbului de energie in retele. 4tilizarea chopperelor alternative in acest domeniu prezinta avanta/ul ca permit o reglare continua a fazei. 'tructurile prezentate in sectiunile anterioare pot fi utilizate ca stabilizatoare indirecte de tensiune, in/ectand tensiuni in faza sau in opozitie de faza cu tensiunile retelei. 4tilizand diferite cone5iuni se poate sa in/ectam tensiuni defazate. De e5emplu, in fig.:.9.a propunem o structura noua de cicloconvertor care utilizeaza 9 transformatoare monofazate cu raportul de transformare m si 9 choppere alternative diferentiale monofazate alimentate de la surse alternative -u 10B 4asin-rt., u30 si u90. defazate cu 319 si :19 comandate cu rapoartele ciclice 1, 3 si 9. !n fig.:.9.b se prezinta un e5emplu de constructie a

fazorului tensiunii de iesire ca o combinatie a tensiunilor de iesire a celor 9 choppere alternative cascadate. Aaloarea ma5ima a modulului fazorului tensiunii de iesire este egala cu m 4a13. & alta solutie de cicloconvertor este posibila daca separarea galvanica se realizeaza pe partea de iesire -fig.:.:.. !n general, e5ista o multime de combinatii de rapoarte ciclice 1, 3 si 9 care sa permita definirea fazorului tensiunii de iesire in regiunea definita in fig.:.9.b. Pulsatia tensiunii la bornele sarcinii s se defineste astfel8 -:.1.

Fig.4.3. tructura simpli"icata a ciclocon/ertorului propus si reprezentarea tensiunii u s in planul complex. unde r B 3fr este pulsatia retelei, iar i B 3fi este pulsatia rapoartelor ciclice de comanda. 'e definesc tensiunile de comanda u1, u3 si u9 -rel.:.3. pe baza carora se calculeaza rapoartele de conductie 1, 3 si 9 pentru cele 9 choppere alternative elementare. Prin rotatie la fiecare 130Del. cate un chopper este pus intr*o stare particulara de comutatie astfel incat tensiunea sa fie egala cu zero -fig.:.=.. 'tructura propusa are in alcatuire 13 intreruptoare statice in 9 segmente, dintre care doar C comuta.

-:.3.

Fig.4.4. Ciclocon/ertor propus cu separare gal/anica pe partea de iesire. $ensiunile furnizate de cele 9 choppere sunt notate cu u s1, us3 si us9. tunci cand u1 este mai negativa decat u3 si u9 G se defineste sectorul 1, tensiunea furnizata de primul chopper u s1B0, iar tensiunea la bornele sarcinii este suma tensiunilor furnizate de celelalte 3 choppere u sBus3Mus9. 'imilar se defineste comanda si pentru celelalte 3 sectoare.

-:.9. unde m este raportul de transformare al transformatoarelor, iar , este factorul de umplere -raport de conductie.. $ensiunea la bornele sarcinii se calculeaza astfel8 -:.:. 'e propune urmatoarea comanda8 sectorul 1, us1Ius3 si us1Ius98

-:.=. sectorul 3, us3Ius1 si us3Ius98

-:.@. sectorul 9, us9Ius3 si us9Ius18

-:.7. !n reprezentarea tensiunii la bornele sarcinii din fig.:.= s*a tinut cont de schimbarea frecventei tensiunilor de comanda la 0,3s. Pe primul interval -0*0,3s. s*a impus f iB:0Jz, rezultand fsB10Jz. Pe al doilea interval -0,3*0,:s. s*a impus fiB30Jz, rezultand fsB90Jz. u fost reprezentate, de asemenea, tensiunea la bornele sarcinii, sumele a 3 cate 3 tensiuni -u s3Mus9, us1Mus9 si us1Mus3. in functie de tipul sectorului si rapoartele de conductie. Rezultatele obtinute valideaza structura convertorului propus. ". Concluzii $ema propusa, de utilizare a celulelor de comutatie pentru 3 cadrane in dezvoltarea unor familii noi de convertoare, reprezinta un pas important spre dezvoltarea unor structuri de choppere alternative multinivel, robuste, diferite de cele de tip matricial. stazi, in domeniul conversiei alternativ*alternativ directe se utilizeaza cu precadere convertoarele cu tiristoare care, desi au capabilitate mare in tensiune, functioneaza la o frecventa mica de comutatie si absorb putere reactiva de la reteaua alternativa de alimentare chiar pentru sarcini rezistive. $recerea la utilizarea tranzistoarelor de putere in acest domeniu constituie o etapa importanta si necesara in sporirea rentabilizarii sistemelor de conversie a energiei in cadrul economiei nationale si internationale. !n cadrul proiectului au fost propuse 3 solutii noi de convertoare si s*a realizat e5perimental chopperul alternativ diferential cu 3 niveluri de tensiune. Prima structura se obtine din cascadarea a 3 sau mai multe choppere elementare alimentate de la surse alternative cu aceeasi faza separate galvanic. Comanda P0% dezvoltata de membrii echipei se bazeaza pe decalarea undelor purtatoare -de forma triunghiulara. pe orizontala. stfel, frecventa de comutatie pe partea de iesire este multiplicata cu numarul convertoarelor cascadate si tensiunea comutata se reduce cu acelasi raport. doua solutie consta in cascadarea a 9 choppere alternative -elementare sau multinivel cu condensatoare intermediare. alimentate de la surse alternative separate galvanic si defazate intre ele cu 3 19 si :19. Cicloconvertorul astfel obtinut are la baza celule de comutatie standard si prezinta avanta/ul ca nu utilizeaza intreruptoare in : segmente cum este cazul convertoarelor matriciale, fiind din acest motiv un convertor mai robust cu o comanda mai simpla. !ncercarile efectuate pe un model ideal -fara a lua in calcul fenomenul de comutatie. confirma previziunile teoretice8 legea de comanda propusa conduce la obtinerea unei tensiuni sinusoidale de amplitudine si frecventa reglabile in limite largi. Comparand aceasta structura cu o conversie alternativ*alternativ de tip indirect -redresor P0% G invertor P0%. se constata ca structura propusa are in alcatuire un numar mai mare de intreruptoare de putere. Convertorul P0% alternativ*alternativ direct, realizat e5perimental, are un domeniu de aplicabilitate mare. cesta functioneaza la frecvente mari de comutatie, utilizeaza filtre pasive de talie redusa, absoarbe de la retea un curent 2uasi*sinusoidal si furnizeaza sarcinii o tensiune 2uasi*sinusoidala. stfel de convertoare, cum sunt cele dezvoltate in cadrul proiectului, sunt robuste si in concordanta cu normele C)%, un aspect important pentru echipamentele industriale.

Fig.4." &ezultate 2atlab- imulin* pentru ciclocon/ertorul propus. #. +e(erinte

1. N.RodrO2uez, Nih*'heng ?ai, (ang Pheng Peng8 Q2ultile/el #n/erters: 5 ur/e9 o" Topologies, Controls, and 5plicationsQ, !))) $ransactions on !ndustrial )lectronics, Aol.:9, pg.73:*79C, ugust 3003. 3. D.(loricau8 Q$ariator de tensiune alternati/a multicelularQ, Cerere de brevet de inventie nr. 1009=1137.09.3001, &'!% #ucuresti, 3001. 9. D.(loricau, N.C.Japiot 8 R6o/el Topologies o" :012 multi-cells 5C ChoppersQ, 11th ;ational Conference on )lectrical Drives, "alati, &ctombrie 3003, pg.79*7C. :. D.(loricau, N.C.Japiot 8 R2ultile/el :i""erential 012 5C Choppers "or +igh $oltage 5pplicationsQ, $)), #ucuresti, ;oiembrie 3003. =. ).?efeuvre, $. %eSnard, P.Aiarouge 8 R&obust t;o-le/el and multile/el 012 5C ChoppersQ, )P) "raz, Proc.CD, 3001. @. ).?efeuvre8 RCon/ertisseurs alternati"-alternati" directs < base de cellules de commutation deux =uadrantsQ, Doctorate thesis, );'))!J$ $oulouse, 3001. 7. #.J.L+on, #.D.%in, N.J.Lim 8 R6o/el commutation techni=ue o" 5C-5C con/ertersQ, !)) Proc.*)lectr. Po+er ppl. Aol.1:=, ;o.:, NulS 199C. C. #.D.%in, #.J.L+on 8 R6o/el 012 line conditioner ;ith "ast output /oltage control Q, !)) Proc.*)lectr. Po+er ppl. Aol.1:=, ;o.3, %arch 199C. 9. #.J.L+on, #.D.%in, N.J.Lim 8 R6o/el topologies o" 5C choppersQ, !)) Proc.*)lectr. Po+er ppl. Aol.1:9, ;o.:, NulS 199@. 10. %.Aenturini, . lesina8 RThe generalized trans"ormer: a ne; bi-directional sinuso>dal ;a/e"orm "re=uenc9 con/erter ;ith continuousl9 ad4ustable input po;er "actor Q, Proceedings !))) Po+er )lectronics 'pecialists Conference, 19C0, pg.3:3*3=3. 11. ;.#uranS8 R a"e Control o" ?our-@uadrant ;itchesQ, Conference Record !))) ! ' nnual meeting, Aol.1, 19C9, pg.1190*119:. 13. ?.Phang, C.0atthanasarn, 0.'hepherd8 R5nal9sis and comparison o" control techni=ues "or 5C-5C matrix con/ertersQ, !)) Proc.*)lectr. Po+er ppl., Aol. 1:=, ;o.:, pg.C=*91, NulS 199C. 19. N.*J.Toum, #.*J. L+on8 R ;itching Techni=ue "or Current-Controlled 5C-to-5C con/ertersQ, !))) $ransaction on !ndustrial )lectronics, Aol.:@, ;o.3, pg.909*917, pril 1999. 1:. N. RodrO2uez, ?.%oUn, N.Pontt, N.?.JernUndez, ?.'ilva, P.?ezana8 R +igh-$oltage 2ultile/el Con/erter 1ith &egeneration Capabilit9Q, !))) $ransactions on !ndustrial )lectronics, Aol.:9, pg.C99*C:=, ugust 3003. 1=. #.P.%c"rath, D.".Jolmes8 R2ulticarrier 012 trategies "or 2ultile/el #n/erters Q, !))) $ransactions on !ndustrial )lectronics, Aol.:9, pg.C=C*C@7, ugust 3003. 1@. "."ateau, $. . %eSnard, J.(och8 R tac*ed 2ulticell Con/erter ' 2C): structure and controlQ, )P)V3001 "raz, Proc.CD, 3001. 17. L.*J.Chu, C.Polloc,8 R012-controlled series compensation ;ith lo; harmonic distortionQ, !)) Proc.*"ener. $ransm. Distrib., Aol.1::, ;o.@, ;ovember 1997. 1C. #.*D. %in, #.*J.L+on8 A6o/el 012 line conditioner ;ith "ast output /oltage control Q, !)) Proc.*)lectr. Po+er ppl., Aol. 1:=, ;o.3, pg.C=*91, %arch 199C. 19. D.(loricau, #.Dagues, %.(adel, tructuri &obuste de Con/ertoare 012 :irecte 5lternati/5lternati/, Conferinta !nternationala )nergie*%ediu * C!)%, #ucuresti, 3009. 30. D.(loricau, C.$oma, %.Dumitrescu, &obust 5C Choppers ;ith #%8T 2odules, $)) 300:, #ucuresti, 300:. 31. D.(loricau, #.Dagues, %.(adel, N.C.Japiot, %.Dumitrescu8 R 012 5C Choppers "or +igh $oltage 5pplicationsR, 7th !nternational Conference of pplied and $heoretical )lectricitS !C $) 300:, pg.300*300=.