MIRCEA A.

CIUGUDEAN

STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CU CIRCUITE INTEGRATE llNIARE

DIMENSIONARE

EDITURA DE,VEST
TIMI$OARA, 2001 .
 PREFATA
, ,

Nfl-am do'rit de mult sa scriu aceastii carte, deoarece fn toate aparatele

. electronice sunt utilizate aZimentatoare stabiZizate ~i nicaieri nu se gase~tecalculul
lor. Au trecut, poate, zece ani de cand m-am decis sa oscriu ~i regret mult aceasta
fntarziere, motivata de lipsa' de timp. Ea include peste douazeci de ani de experien,ta
fn domeniul calculului stabilizatoarelor de tensiune cu componente discrete~i eu
circuite integrate Ziniare. Din Ctceasta experientaa rezultat clar ca toate schemele de
stabilizatoare de tensiune, precum ~i redresoarele ce Ie alimenteaza trebuie calculate
pentru cazul concret dorit. Este surprinza~or ce multe calcule sunt necesare chiar la
scheme simple de stabilizatoare. pentru ca aeestea sa reu~'easca, pentru a se aprecia
performan,tele lor de stabiZizare a tensiunii sau pentru a se di~pune de datele neeesare
la calculul redresorului de alimentare. Aproape toate calculele noastre au fost
verificate experimental, de-a lungul timpulul, ,iar precizia lor este destul de buna
pentru majoritatea apZica,tiilor. '
in 1983, 1986 ~i fn 1991 am lansat, la aceea~i editura, tiei volume, fn cai'e a
,fost cuprins dlte un capitol de.spre stabilizatoare de tensiune cu circttite integrate
Ziniare speciaZizate, dar extindereaacestuia nu a depa~it75 pa.gini. Deasemenea, au
, fostprezentate doar cdteva,tipuri de stabiZizatoare integrate. Stiu ca, totu~i, aeeste
materiale au fost mult utilizate~i apreciate de electroni~ti, astfel ea tirajul celor trei
car,ti nu a fost satisjCrcator, chiar daca cea din 1986 a fost editata fn 42 000
exemplare.
Prez.enta lucrare inchlfle fnsa 0 serfe larga de .stabilizatoare cu circuite
integrate liniare specializate (denumite ~i regulatoare de tensiune integrate), fiind,
aproape completa fn acest domeniu. Ea permite electroni~tilor sa fnteleagafoarte bine
func,tionarea stabilizatoarelor de tensiune, sa-~i aleaga schema potrivita, sa 0
calo,uleze ~i sa 0 realizeze cu succes. Este vorba de stabilizatoare p.entru tensiuni fixe
ori ajustabile de pdna la cca 30 V ~i curenfi de pana la 5 ... 7 A, eu performante
deosebite de stabilitate. Este,practic, acoperita toata gama circuitelor integrcite
liniare .specializateproduse de numeroase firme. Toate calculele pe care Ie expunerJ't
reprezinta metode de proieetare originale ale autorului, care doar fn mica masura (un'
capitol) se regasesc in cartile sale anterioare. inirucqt productia romdneasca de
regulatoare integrate s-a di191inuat,am decis sa utilizez aproape exclusiv componente
integrate ~'idiscrete produse dd firma SGS Thomson MiCloelectronic. Avand zn vedere
asemanarea regulatoareIor Integrate ale diferitelor finne producatoare, dispundnd de
catalogul acestora (eventual de pe Internet), utilizatorii pot' u~or sa, preia date Ie
corespunzatoarepentru a adapta calculele la diverse alte tipuri,
Fiecare capitol include prezentarea unui anumit regulator integrat, rela/tile
de calcul ce trebuie utilizate pentrl!- schema de aplica,tie uzuala 'iun exemplu concret
de calcul. Urmiirind m,etodologia utilizata de noi, nu este foarte greu sa se puna la
punct ~i calculul altor scheme de stabilizatoare, cu alte tipuri de regulatoare integrate
liniare. La majoritatea schemelor calculate in carte se prezinta ~i modul de estimare a
performanfelor stabilizatorului in cazul eel mai defavorabil. Tinand cont de prevederi
recente ale Comisiei Electrotehnice Europene, privind (llimentarea aparaturii
electronice, in carteeste ,inclusa ~i alimentarea moderna prin circuite cu factor de
putere corectat. Cu ajutorul anexelor, eledroni.yttt pot sa-~i calculeze 'iredresorul de
alimentare, pre,cum ~i transformaiorul de refea necesar:, cu 0 precizie deosebi(a la
realizare, datorita unoi' formule de calcul perfecfionate ~i verijicate de autor de-a'
lungul anilor. Deoarece orice lucrare mai poate fi perfec,tionata, fi rog pe utilizatori
sa-mi transmita orice obseryafie, pe e-mail.laadresa:mc@ee.utt.ro.
o importanta contribu,tie, directa sau indirecta, la realizarea acestei carp 0
are familia mea: Marcela Ciugudean in legiitura cloedactarea iextului, iar Lucian
Ciugudean cu privire la calculatoare ~i imprimante.
,Mulfumim societafilor ALCATEL NETWORK SYSTEMS, UNITED
PANEUROPEAN COMMUNICA110NS ~i MOBIFONcCONNEX pentru .sprijinul
acordat in vederea pubJicarii acestei lucrari.
 Alimentarea circuitelor electronice cuperformante bune se face prin tensiuni
continve stabilizate. Circuitele careproduc aceste tensiuni se numesc "stabilizatoare"
de tensiune. Be s-an realizat la Inceput cu. componente discrete (tranzistoare ~i
componente pasive).Cu ceva mai Inainte de anul1970 au aparut Insa.primelecircuite
integrate cu aceasta destinatie.
In cele ce urmeazi, pentru 0 c1aritate maibt1l1a a materialului, se. va utiliza
notiunea de "regulator" pentru circuitul integrat iar nojiunea de "stabilizator" pentru
circuitul complet, compus din regulatorul integrat ~i 0 sene decomponente exteriie
active ~i pasive, care reprezinta 0 suI-sa de tensiune stabilizata.
Regulatoarele integrate sunt circuitele integrate cel maimult folosite, dupa
amplificatoarele operatiollale, In' aparatura electronica.Ele sunt U~Ol' de utilizat.iar
calculele de dimensionare se simplifica 111 cele mai multe cazuri.
Se practica cel mai frecvent sisteme de alimentare "distribuite". Astfel, 0
tensiune redresata ~i filtrata dar nestabi~izata,. se .aplica la fiecare placa electronica din
aparat,iar aici se folose~tecate un regulator integrat "local" care stabilizeazatensiunea
la valoarea dorita. .
Exista dQua categorii de stabilizatoare de tensiune: liniare ~i cu comutatie.
Primele suntdenumite astfel din cauza. ca,tranzistoarele ce realizeazareglarea tensiunii
de ie~ire la valoarea prestabilita lucn~aza In regim liniar (nu ajt1l1g111 saturatie ori
blocare). In al doilea caz,tranzistoarele principale nmctioneaza In comutatie, la 0
fn:cvenja egala sau mai mare de 20kHz [2].

1.1. Comparatie intre stabilizatoarelede tensiuneliniare

. ~i eele eu eomutatie
Pana acum cca 18 ani nn era practic. aha alternativa. pentru alimentarea
a,plj.faturii electronice dedit aceea a stabilizatoarelor liniare. In prezent se dispune de
circuite integrate pentru realizarea ambelor tipuri de alimentarL' Deocamdata nu se
poate spune ca un tip se impune In detrimentul celuil?-lt, aplicatiile mcand apel la unul
. sau altulm proportii similare [16]. Despre stabilizatoarele de tensiune Cll comutatie S-.
au scris mai multe lucrari dedicate decat pentru cele liniare.
 Avantajele alimentatoarelor liniare (incluzand transformatoml de retea,
redresoml ~i stabiliza~oml de tensiUl"teliniar)sunt urmatoarele [2] :
-sunt mai u~or de realizat (in speCialcand fie utilizeaza regulatoare integrate eu
3 .. .4 pini),
-permit obtinerea de tensiuni foarte stabile, inclusiv la variatia temperaturii
mediului,
-sunt 'foarte putin perturbatoare (parazitii radiati ~i transmi~i sunt in general
neglijabili),
.-prezinta practic.un zgomot neglijabilla ie~ire,
-au pretul de cost mai redus.
Dezavantajele alimentatoarelor liniare sunt ;
-necesita un transformator de retea greu, voluminos,
/ -tranzistoml de reglare principal disipao putere mare ~i necesita in multe
cazuri radiator de gabarit important,
. . -au randamentul relativ scazut, in specialla cl.1rentimai mari de 1-2 A (60%).

Avantajele alimentatoarelorcu comutatie sunt urmatoarele [2] :

-transfomlatoml necegar lucreaza in regi~ de impulsuri ~i datorita frecventei
ridicate are 0 dimensiune redusa, . _
-condensatoml de filtraj are dimensiune redusa, tot datorita frecventei de lucm
ridicate, .
-tranzistoml de reglaj, lucrand in comutatie, disipa 0 putere mai mica ~i
eventualul radiator pentm acesta este de dimensiuni reduse,
-au randamentul mai ridicat (~81%).
Rezulta, prin unnare, ca stabilizatoarele cu comutatie au gabaritul mai redus
decat cele liniare pentm acelea~i'conditii imp}lSe la ie~ire.

Inconvenientele alimentatoarelor cu\omutatie , sunt :

-se realizeaza mai greu decat cele liniare,
-stabilizarea te11siunii de ie~ire este mai putin performanta,
-prezinta in tensiunea de ie~ire 0 perturbatiecu frecventa de comutatie, care
poate deranja in fimctionare'unele circuite alimentate, .
-radiaza camp perturbator variabil cu frecventa de comutatie care poate
deranja in functionare circuitele invecinate, .
-se mic~oreaza randamentul lacurehti de sarcina redu~i, ceea ce impune
realizarea unui regulator cu functionare prin "salve" (cerinta importanta la aparat~lr9t->
portabila). .

Alegerea intre alimentatoare liniare ~i cu comutatie se face In functie de

'destinatia
~ alimentatonflui ce trebuie realizat, de schemele aflate in vecinatate ~i
- - - -.
de
prep.d de cost.
 Se poate spune, simplificand putin lucrurile, ca [2] :
-alimentatoareJe cucomutape cu transfonnator sunt folosite 'intotdeauna dnd
se d'ore~te till ca~tig 'in greutate ~ivolum tara prea multe constrangeri de stabilitate a
tensiunii ~i de neperturbare a circuitelor 'invecinate (exemple: alimentarea
calculatoarelor , a consolelor informatice, a televizoarelor, a surselor de putere ,medie
,~i mare din laboratoare etc.),' ,
-alimentatoarele cv comutatie cu bobine comutate sunt folosite pentru a genera
tensitmi maiwari sau de sen111contrar eu cea redresata (exemple :convertoare din 6V
in 12V sau din 5V in 15V etc.),
-alimentatoarele liniart sunt utilizate intotdeauna cand sunt cerute tensiuni
foarte bine stabilizate ( exemple:, alimentatoare din laboratoarele de testare,
alimentatoare pentru scheme electronice pretentioase ~i performante),
-alimentatoarele liniare sunt utilizate intotdeauna cand se impun surse simple,
ieftine, u~or de realizat, dar de curent de ie~ire :::;1 ... 2A.
..alimentatoarele liniare sunt utilizate' atunci cand transmiterea de perturbatii
circuitelor alimentate ~i'invecinate nu este admisa.
Gabaritul transfonnaton1lui de retea utilizat de sursele liniare poate fi redus
cu ~ca 40%, daca intre redresor ~i stabilizatorul liniar Se intercaleaza un circuit
denumit "corector al factorului de putere" PFC (power factor corector) [6]. Acest tip
de alimentator este prezentat ~i calculat 'in Capitolul '17 al cartii de fata, reprezentand,
o solu!ie recomandata denorme electrotehnice intema!ionale. .

1.2. Scheme bloc de bazaale regulatoarelor de

tensiune integrate
Structura majorita!ii regulatoarelor integrate este prezentata in fig. I. I, Ea este
asemanatoare cu aceea a stabilizatoarelor cu componente discrete ori qu aceea a
stabilizatoarelor ce utilizeaza un amplificator operational [32]. .
Astfel, schema bloc include un element de reglare serie(ERS), un amplificator
de eroare (AE), 0 sursa de tensiune de referin!a (STR), 1m divizorde tensiune de ie~ire
(DE), un circllit de polarizare, un circuit de pornire ~i circuite de pro1ec!ie aERS ,(cu
linie intrerupta s-a trasat alimentareaamplificatorului AE). '
Elementul de reglare sedeare ralul de a prelua diferei1!a de tensiune variabila
dintre ie~ire ~i intrare, permi!and astfel men!inerea unei tensiuni Vs constante.
El,conduce curentul de sarcina de valoare importanta, astfel ca pe el se disipa 0 putere
de care trebuie !inut cont la dimensionarea stabilizatorului .
Amplificatorul de eroare, impreuna cu etajullui de iqire format din ERS' ~i cu
di~izorul de ie~ire DE reprezinili un amplificator cu reac!ie negativa paralel-serie, deci
eu amplificare fixa; impusa de rezisten!ele Rt,Rz. La intrarea acestui amplificator se
aplica 0 tensiune constanta (stabila) Vref, realizatade. STR. Datorita. amplificarii fixe,
la ie$ire va rezulta tot 0 tensiune constanta - Vo' De obicei AE este un amplificator
diferenjial cu amplificare mare.

ERS
Circuit de
pornire . Circuite
de
protectie
Circuit de
polarizm-e
'11 .

Problema protec!iei ERSeste esen!iala pentru regqlatoarele de tel1siuue

integrate Intmcat ea asigura delimitarea zOl1ei de nll1cjionare. sigura a integratelor
(fig. 1.8), Despre protec!ii se va discuta mai amanun!it lutr-un paragraf special.

~ ~. ~

Circuit de
pornire Circuite
protectie

.../ Vref
~ ..... '"

Fig.l.2. Structura regulatoarelor cu 3 pini.

 Cele .111ail11ulteregulatoare integrate indud un circuit de pornire care are rolul
de a asigura stabilirea surselor <;Ie'eurent ale circuitului de polgrizare in stare normala.
Altfel, aceste surse intra intr-o stareanonnalade functionare, in care rfunan "agatate":
o aWl.categoriede regulat6areil1tegrate prezinHi, fata de cele cu s!mctura de
mai sus, modifidiri in scopul reducerii numaml,uide tenllinale la 3 sall 4. Pentm
aceasta tenninaJul "masa" nh mai este folosit, blocllfile suut polarizate ~i alimentate
intre intrare ~iie~ire, cu .exceptia SUrSe!de tensil~l1ede referinta care are un pin scos
spre exterioml integratului (fig.I.2). Intmca.t terminalul "ajustare" este folosit ~i pentm
inchiderea reactiei negative de la ie~irea regulajqmlui, sursa de tensiunede referinta
(STR) este:interconectata intr-~t.l mod special cu amplificatoml de eroare AE.

1.3. Elementelede reglare serie folosite

in regulatoan~le'integrate
In rygulatoarele integrate de putere medie-li1are actuale se folose~te drept ERS
un tra.l1zistorcompus, de obicei Darlington, in scopul reducerii curentului de comanda
. a acestuia c?respunzator curentului d.e ie~ire maxjlll. Dezavantajul principal al unui
ERS de tip Darlington fata de ERS cu un singur traniistor este cel al cre~terii tensiunii
minime l1ecesare pe acesta. ...,
In regulatoarele cu curent de ie~ire mare C>IA), unde factoml'deamplificare
1n curent pal. tranzistomlui Compus scade n1ult, ,.se utiliz~aia alaturi de acesta un
circuit pentm suplimentarea curentului de intr<tl'y'al ERS ,la curenti mari de ie~ire
(fig. 1.3), denumit circuit de compensare a sdiderii)W P [17].
Intrare Pentm reducerea curen-
tului minim de ie~ire impus de
tran:zistorul T1 (in urma
Circuit pentru amplificarii curentului rezidu-
cotnpensarea
al al tranzistorului Tz) se
scaderii 1ui~
folose~te rezistenta "decfuga"
Rf Aceasta va devia curentul
rezidual al lui Ti , care altfel
ar fiamplificat deT 1
Cand la regulatorul
integratse mai adauga un
tranzistor extern (fig. 1.4),
acesta fonneaza cu tran-
zis toarele dili integrat un ERS
compus din 3 tranzistoare. Se
Ie~ire atinge astfel numaml maxim
Fig. 1.3. ERS eu eompensarea scaderii lui p.
de tra,nzistoare din cauza amplifidirii curentului' rezidual al primului tranzistor (T2) ~i
cre~terii curentului minini c.e trebuie preluat la ie~ire. Rezistcnta de. fuga Rf este
necesara~i in ~xteribml integratului in acest caziar tranzistoml extem nu poate fi el
insu~i un Da:rlington (cum unii ar fi tentati sa foloseasca).

[ , "" , , i ..............................

:
::
! .......................... :

:
::
: :

';
j' Regulator 'Regulator
integrat integrat
: ~,
, ,.

b)
Fig.1.4. ERS cu tranzistor extern.

Dezavantajul stabilizatoarelor ce folosesc tranzistor extern ata~at ca' regulator

constain faptul ca acesta din urnla trebuie ~i e1 protejat, iar singura protecp.e ce se
poate realiza simplu este protectia la supracurent. Deci, protejarea tranzistomlui extern
nu este atunci compl~ta.
Cand se realizeaza un stabilizator de tensiune pentm 0 sarcina arcarei curent
nu scade niciodata sub 0
t I' (. llllportanta~ ~111
va 1 Oaresmin
raport eu IsmmJ, se poate
re Ie~i conecta intre intrare ~i ie~ire
~ Regulator. ~ un rezistor de oeolire (fig.l.5)~
integrat Rezistenta se va calcula
. cu relatia :
asa Mas
!1V
~ .f) R-- temax

,
Ismin '
unde !1V.lemax reprezinta
diferenta maxima de tensiune
Intre intrare ~i ie~ire care poate sa apara In cazul cel mai defavorabil din punct de
vedere al puterii disipate pe circuitul integrat. In acest caz rezistorul va prelua curentul
I redudludu -se puterea disipata maxima pe circuitul integrat cu cantitatea
Smill

!1V I,
lcmax smlD

Exista, de asemenea, un ERS cu doua tranzistoare In serie ~i rezistor de

ocalire, mai putin,clmoscut ~i utilizat, lansat de finna Hewlett-Packard [10], studiat ~i
dezvoltat de autorul cartii [5], [8], [9] la Facultatea de Electronica din Timi~oara. Tot
aici s-a analizCJ,t~i posibilitatea de integrare a acestui tip deERS In regulatoarele de
tensiune ajustabila cu 3 pini. Fiind yorba de un ERS foarte util In stabilizatoarele de
tensiune ~i mai putin cunoscut, el este prezentat mai detaliat In cele ce umleaza.

In fig. 1.6 se prezinta principalele forme ale ERS cu doua tranzistoar~ In serie
[5]. Este Yorba, evideflt, de forme mai complicate dedit aceea a unui ERS constituit
dintr-un dublet (fig.1.3). Ba mai mult, unele variante reclama doua surse independente
de alimentare, ceea ce constituie un alt dezavantaj.
In fig.1.6.a este dat un ERS cu tranzistoarele principale T[ ~i T2 de acela~i tip
ca ~i tranzistorul de comanda T3 ~i CU 0 singura sursa de aliment are (un redresor).
In fig.1.6.b este dat un ERS de tipul anterior dar cu doua surse de alimentare
(doua redresoare).
In fig.1.6.c este dat un ERS de tipul celui din fig.1.6b dar cu un dublet cu
inversare de tip In locullui T [.
In fig.1.6.d, ERS include tranzistoare principale (T[ ~i T2) de alt tip (pnp)
decat tranzistQrul de comanda T3 '
In fig.1.6.e, este prezentat un ERS ce utilizeaza undublet pnp cu inversare de
tip In locullui T [.
ERS din fig.1.6.a este utilizabil doar In cazuri particulare, deoarece rezistenta
R2 are 0 valoare redusa iar curentnl prin dioda Zener D2 (cu valoare mare i'ntT-o
a.numita situatie) trebuie sa fie preluat de sar~ina sau de 0 rezistenta de balast' Rb
conectata la ie~ire (daca stabilizatorul trebnie sa functioneze ~i In gol ). Cand prin
dioda D2 trece un curent redus, curentul prin rezistenta de balast produce 0 putere
disipata suplimentara pe tranzistoarele principale T [ ~i T 2. Situatia devine ~i mai
dezavantajoasa dad tensiunea de la ie~irea stabilizatorului este ajustabila In gama
larga. Atunci este indicata Inlocuirea rezistorului Rb cu 0 sursa de curent constantcu
tranzistor (vezi capitolul 11). De asemenea, este indicata inlocuirea cuacela~i gen de
circuit ~ia rezistOl;uluiR2 . , , , . " ,~.

Folosirea a doua redresoare de alimentare ca In fig.l.6.b nueste chiar at!it oe

dezavantaj oasa deoarece redresorul ce fumizeaza pe Va vafi de putere mica.
 +

Rb ('1
..~. V
s

.
- o~------------------'-o _
 Rezistorul de ocolire (by-pass>. Rt preia - dind sarcina de, la ie$ire consuma
I . -,

curentul maxim - aproape integral acest ctlrent, tranzistorul T t suport~nd doar 0 putere
disipaUi redusa, Rt va fi deci unrezistor de ptitere [5].
Stabili~atorul auxiliar realizat cu dioda Zener D2 ~i rezistoml R2 (alimentat
eventual de la sursa V (2) asigura pe tranzisto.rul T 2- dind T t conduce - o cadere de
tensiune redusa (deordinul 1,2 ... 1,5V) astfel di putereadisipata pe T2la curentul de
sarcina maxim este de asemenea redusa. Tensiunea de lucm a diodei D2este de ordinul
2,3 ... 2,5V In absenta diodei 01 ~i de 3 ...3,3V dind aceasta e:({.ista.Dioda Db daforita
cure'ntuIui ei'in:vers redus, protejeaza joncpunea emitoare a tranzistomlui T1 (sau T [")
contra strapllngerii, cand aceastadevine polarizatainv&s cu 0 tensiune periculoas~L
Dioda D1 nueste, deci, intotdeauna necesara .
Rezistenta Rp '. folosita pentm' protectia la supracurent a ERS, a fost aici
considerata in schemele ERS din cauza interventiel ei in relatia puterii disipate
maxime pe tranzistomlT2 [5].
ERS din fig.1.6d ~i 1.6e. are avantajul de a elimina sursa de tensiune Vr2. In
cazul schemelor din fig.1.6b ~i 1.6d, folQsirea unui radiator comun pentm T[ ~i T2
impune ,0 izolare electrica a tranzistomlui T2 fata de radiator. S-a propus [5]
eliminarea acestei izolari utilizand, in locultranzistomlui T to un dublet eu inversare de
tip astfel ineat tranzistoarele deputete T 1 ~i T2 sa aiba colectoarele legate in acela~i
punct in schema electronica.. ,
In fig. 1.6b ~i 1.6d, in locul tdmzistomlui T[, se poate utiliza un' trahzistor
Darlington ~i in toate variantele se poate face acela~i lucm ~i pentm T2daca T 3 nu este
el insu~i un dublet. Daca se utilizeazaregulatoml integratLM 723, tral1zistoml T3 este
realizat cu dubletul' din acest circuit integrat, astfel ca T2 nu poate sa mai fie un dublet
dedit daca se utilizeaza rezistente de fuga speciale. .
AvantajeleERS din fig.1.6 In raport eu eel clasie (fig. 1.3) sunt urmatoarele:
-Redueerea puterii disipate maxime pe tranzistoare1e T 1 ~i T2 eu un factor de 4
[5], ceeace pennitesa se renunte in anumite cazu~i la radiatoare pentm aceste
tranzistoare sau sa se foloseasca radiatoare de gabarit redus. Daca, totu~i, sunt
neeesare radiatoare de dimensiuni 1}1ari,se poate utiliza un radiator eomun (eu T2
izolateIectric fata de radiator in,cazilrile din fig.1.6b ~i 1.6d). Aria aeestui radiator va
fi dy cca. 3 ori mai mica dedit aceea a radiatomlui unui ERS clasic echivalent. Acest
avantajapare atat in cazltl stab.iliz.ato<trelorde tensiune ajustabila cat ~i in cazJ,.tlcelor
de tensiune: fixa,
. -Tensiunea pe tranzistoml de comanda- T3 (care poate fi un tranzistor din
regulatoml integrat LM 723) este miqorata l~ 1,5V sau 2,2V, astfel ca puterea
disipaHi pe acesta este, de asemenea; redusa. Ea este sensibil mai mica decat aceea ce
se disipa pe tranzistoml deintrare dintr-un dublet echivalent. Acest lucm permite, la
utilizarea tranzistomlui de reglare din 'circuitul integrat LM 723, sa se extinda curentul
de ie~ire al acestu.ia pana la valoarea maxima (l50mA). Dacatranzistoml extem are un
factor de amplificare a curentului ~=33, se poate asigura prin sarcina stabilizatomlui
Ufl)eurent Is = 5J,\ [5], [9]. Este singura solupe care pennite utilizarea simpla a
circuitului integrat mentionat pentm surse' de curent mare.
-ERS din fig.1.6 prezinta proprietatea de autolimitare a curentului (la
suprasarcina ~i la scurtcircuit) [5].-Acest lucm permite ca uneori sa se remm!e la
masuri speciale de protectiepentm tranzistoarele acestor ERS. Autolim,itarea
eurentului prin rezistoml R [ (eand T [ este blocat) pennite ca in unele situatii, proteqia
eu ~'P - de limitare simp~a a curentuhli sa fie eficienta ~i in scurtcircuit, ne mai fiind
necesare aIte masuri.
 -Cele doua tranzistoarede putere, atilt timp cat R[ nu este intrerupta, nu ajllng
niciodata inregimul de strapungere secundara, deoarece ele uu au simultan tensiune
mare ~i curent mare. Siguranta lor. in fllnctiol1are esteastfel InuIt mai buna ~i nu mai
este necesara 0 protectie a ERS (discret sauintegrat) contra stra,pungerii secundare.
-Tranzistorul de comanda T 3 (ca ~i circuitul integrat ce-l include) nu este pus
in pericol nici intr-unul din regimurile periculoase pentru ERS.

Puterile disipate maxime pe tranzistoarele T 1 ~i T 2 nu apar simultan.Daca

. rezistorul de ocolire este diinensionat cu relatia [12], [5] :

R. -, Vrlmax -V.Stntn
[ .I .
" smax,
 t -t -,-p R
R .'-' jMAX , am"". dim"" rhjr1
[hra1 p +P ., (1.1)
dlma.~ d2
un de : Rthra1este rezistenta tennididintre radiator ~i mediulambiant (aer) (adica
rezistenta tennica a (adiatorului),
tjMAX - temperatura maxima suportata de jonctiunile tranzistorului T[,
.'. tamax:"'temperatura maximaatinsa de mediulambiant (aer), ,
Rthjrl- tezistenta tennica intre jonctiuni ~iradiator P91~trutranzistorul I :r
. I=R thJc
R t1\Jr ,+R ther,
eu Rthjc- rezistenta termica dintre jonctiuni~icapsuIa,
.R1hcr
.,...rezistenta tennica de contact capsula - radiator.
Daca se utilizeaza radiator COmLll1 In cazul ERS dinfig.1.6a, 1.6b ~i 1.6d se
recomanda izolarea electrica a tranzistorului T2 $ise diIilensioneaza radiatOi'ul dupa
.cea mai mica ,
dintrerezistentele termice Rihral~i Rtbra2.,...
ultima data de relaria:
t -t
R " - jMAX ama.~.R I'
o ,thra2 p . tlJr2
. d2max
unde Rthjr2= Rthjc+Rthcr+Rthi corespunde tranzistorului T2, cu Rtbi- rezistenta termica
introdusa defoita izolatoare.
P~rformanteIe stabilizatoarelor de tensiune eu ERS detipul celor din Iig.L6
nu difera practic de cele asigurate de un ERS cIasic, echivalent (dub let) [5].
Tinand cont ca schema ~i funcfionareaERS cu doua tranzistoare In serie ~i
rezistor de ocolire este mai complicata decat a unui ERS cIasic, este de In!eles ca
stabilizatoarele ce 11utiliieazasunt lllUlt mai greu de calculat. Acest lucru este 1nsa
compensat de avantajeIe ERS prezentate mai sus.

1.4.ProtectiaERS
'.0 problemaesentiala aregulatoarelor de tensiune integrate 0 constlttue
. protectia elementului' de reglare serie. Ea este rezolvata la ultihlageneratie de
regulatoare ~i aduce, pe, Ianga simplificarile In calcultl1 ~i realizarea stabilizatoarelor, ~i,
o cre~tere mare 'a sigurantei In functionareaacestora. Astfel, regulatoarele de tensiune)
integrate devin practic indestructibile daca nu se depa~e~te tensiunea lor max,ima
admisa de intrare ori intrare-ie~ire ~i se respecta schemele de utilizare date de catalog
(care pot incIude inca unelediode de protectie).
'La stabilizatoarele cucomiJonente discrete se folose~te ,de obicei numai 0
protectie la supracurent,realizata prin "limitare simpla de curent\ cu ajutorul unui
rezistor Rp lnseriat cu ERS'~i a unui tranzistorde protectie Tp (fig. L9),Cand cureutul
de sarcina cre~te, caderea de tensiune pe Rp Se mare~te, jonctiunea emitoare a lui Tp se
deschide ~i acesta deturneaza 0 parte din curenttil de baza, al tranzistorului de intrare al
ERS, nepermitand astfelcre~terea curentului de sarcina Is. Polarizilnd tranzistorul Tp
cu ajutorul unui divizor de tensiune in baza sepoate realiza 0 protecpe lei scurtcircuit
"eu intoareere de eurent ".
In cazulunui regulator integratise asigura in plus 0 protectietennica (necesara
pentru a nu se depa~i 0 putere disipata maxima admisa pe circuitulintegrat). Aceasta
protectie este eficienHi ~i in caz de scurt -circuit pe sarcina.De asemenea, se utilizeaza
~i 0 proteetiecontra strapungerii secundare ~ Jranzistorului de putere (fig.!.7).
Rp

Proteqie la
supracurent
Protectie
tennica

Cele trei protectii prevazute in regul~toarele integrate asigura mentinerea

acestuia in zona de functionare sigura ("SOA"-safe operating area), prezentata in
fig~1.8. Is '..
1

Cadere
minima

/)"Viemax /)"Vie

Fig.l.8. Aria de junc!ionare sigurcra regulatorului integrat.

 In partea stanga, zona este delimitata de caderea minima de tensiune intrare-
ie~ire (1'1Vie)necesara la regulatoml integrat pentm ca tranzistoarele din ERS sa nu fie
saturate. Aceasta trebuie asigurata prin proiectarea stabilizatomlui, redresorului ~i
transformatomlili de retea.
In intervalul n'otat cu I curentuI. de ie~ire nu este lasat sa creasca datorita
actiunii protectiei la supracurent (prin "limitare simpIa de curent"). Dar, curentul
limita I1MAX nu este foarteexact realizat ~i, in plus, depinde mult de temperatura .
interna a integratului. "
Portiunile 2 ~i 3 ale ariei de functionare sigma (SO1\.) depind de tipul capsulei
unui anumit regulator integrat, de marimea radiatorului folosit pentru racire ~i de
regimul de lucnl normal sau de scurtcircuit laie~ire. Dar, cataloagele firmelor nu
contin practic, decele mai multe ori, mai~multe astfel de curbe,care ar fi deosebit de
utile la dimensionarea stabilizatoarelor. In unele cazuri importante, utilizatoml este
obligat sa determine experimental famdia de curbe pentm diferite tipuri de capsule ale
regulatomlui ~i diferite radiatoare disponibile, ~i anume pentni cele doua regimuri de
lueru diferite in legatura cu ie~irea (vezi Anexa 2 a cartii).
In portiunea 2 actioneaza protectia termica (curb a corespunde aici cu
aproximatie cu hiperbola puterii disipate maxime, care este aproape de 0 curba unde
te.mperatura jonctiunilor atinge valoarea maxima admisa tjMAX)'Aceasta proteetie
men tine 0 temperatura interna cu ceva sub tjMAXprin limitarea curentului prin sarcina.
In portiunea 3 (care este aproximabila adesea printr-o tangenta la hiperbola de
disipatie maxima pentnl radiator foarte mare, in zona'mijlocului acesteia) actioneaza
proteetia contra strapungerii secundare a tranzistorului de putere din ERS. Acesta va
limita, de asemenea, curentul de sarcina la valoarea data de curba.
Daca "punctul de functionare" ai regulatorului integrat ajunge pe curba
corespunzatoare ce limiteaza curba SOA, stabilizatorul iese din functionare normala
(tenSilJ11eanu mai este stabilizata). La proiectarea stabilizatorului trebuie, deci, avuta
in vedere departarea cu 0 anumita cantitate de regiunile limita ale ariei SOA in cazul
'eel mai defavorabil, pentm a se asigura functionarea corecta a schemei in regimul
normal al ie~irii. .
La depa~irea regiunii 4 a ariei SOA (tensiunea intrare-ie~ire maxima ad"misa)
regulatoml nu mai este protejat ~i.desigur se defecteaza. Acestlucru impune mi calcul
ingrijit ~i 0 executare ingrijita a redresorului ~i transformatorului de retea, pentm a nu
se depa~i tensiunea maxima redresata in gol a~teptata. Experimentele arata. ca ~i in
cazul mentinerii unui timp mai mare a ie~irii in scurt-circuit este posibila defectarea
unor regulatoare integrate. Explicatia poate fi aceea ca proteqia termica nu este
.deosebit de precisa' (temperatura reglata nu este precisa ~i ar putea depa~i pe TjMAX data
de catalog).
In fig. I. 9 se prezinta 0 varianta simplificata de realizare a celoT trei. protectii
fntr-un regulator integrat. . .
 f.Nie
............... , ,., ..
,."" , , , ~
ERS Rp

Protectia la
supracurent
Protectia contra
stdlpungerii Tp
. secundare

Proteetia
tennica

Se poate observa ca protectia contra strapugerii secundare utilizeaza in comun

rezistentele R. ~i Rp precum ~i tranzistorul Tp cu protectia la supracurent, aceasta,
pentru coborarea valorii curentului limita in portiunea 3 a SOA,pe masura ce
tensiunea L'. Vie cre~te. Dioda Zener DZ se deschide aproximativ la jumatate din
tensiunea L'. VieMAX.Pe masura ce tensiunea L'. Vie cre~te, cre~te ~i curentul prin DZ ~i
prin R3, R4, iar tranzistorul Tp sedeschide la 0 cad ere tot mai mica pe Rp (pana la
interyine acumcaderea pe R.).
VBE;::::;O,6V
Protectia termica este Tealizata cu ajutorul tranzistorului Tt (sau 0 combinatie
de tranzistoare pentru cre~terea amplifitarii de curent). Acesta este polarizat cu 0
tensiune stabila, de valoare sub O,5V~i pana la 0 anumita temperatura a siliciului este
bloc at. Cand temperatura se apropie de TjMAXtensiup.ea VBE de deschidere a
tranzistorului Tt se reduce ~i polarizarea este suficienta pentru ca acesta sa conduca.
Curelltul detumatde el de la ie~irea amplificatorului de eroare deci din IB al ERS
cre~te ~i curentul prin acesta din umla este limitat (Tt actioneaza in acela~i mod cu Tp).
Tinanet cont de faptul ca defectarea regulatoarelor integrate nu este totalmente
exc!usa, putand apare<lcin acest caz 0 supratensiune pe sarcina, daca sarcina include
circuite integrate scumpe este necesara ~i 0 protectie a sarcinii contra supratensiunii in
alimentare.
 , Sehemele de protejare a sareinii eontrasupratensi~l11ii de alimentare utilizeaza
de obieei seurt-cireuitarea aIimenHirii eu tiristor [10], [28], [9].
In [9hi [34]este prezentat un eireuitsimplu, denumit comparator eu fereastra,
care poate realiza comanda unui tiristor utilizat in scopul de mai sus. Acesta se poate
adapta u~or ~i la surse stabiliza,te de tensiune pozitive deja realizate ~i ,se poate
modifiea pentnl a se apliea ~i 'in eazul stabilizatoarelor de tensiune negativa. Cirellitul
~este deseris 'in de,taliull1Anexa 3 a earjH de faja. ._
In [14] este prezentata'o $olujie de extindere a proteejieitotalea ul1ui regulator
de tensiune integrat ~i,astlpra tranzistomlui extem ata$at la aeesta 'in vederea ere~terii
eurentului de ie~ire (fig.l.lD). ' "
Tl
Rl 2N3792
0,25Q/IOW ICl

7805
IN OUT
IN4719 O,33~lFI IO,l~lF

Figl.10. Extinderea protec,tiei astlpra tranzistorului extern.

. ,

Metoda 'de proteejie a tranzistonilui, T 1 se eheama "divizarea eurentului"

(current sharing). Tranzistorul Tl ~i dioda Db 'impreuna eu rezistenjele Rl ~i R2
realizeaza 0 sursa de eurentcli d~ua ramuri, avalld raportuleurenjilor :
1C1 _ R2
1D1- R1
Data tranzistorul Tl are faetoml B suficient de mare, ~i se pot neglija eurenjii IBl $i IR3
faja de IDl,atunci curentul principal IRprin regulatoruI,int(fgrat (aici un 7805) va fi :
IR1=IDl
R R
I ::::--21 =-21
CI- R DI R R
I

Pentm valorile de rezistoare din fig. 1. 10 rezulta I == 4 I $i dac~ IRma.x

~ lA pentru
", Cl R, ~
regulator, varezulta IClmax = 4A $i Ismax = SA. Desigur, radiatoml pentm
tranzistoml extern este de cca 4 ori mai mare dedt eel al regulatontlui (daea aee$tia au
capsule asemal~atoare ),astfel ca T 1 se Inealze$te aproximativ la fel eu reguiatomi $i
este deci protejat termic, Diod~ Dl trebuie montata pe radiatoml tranzistomlui Tl!
Rezistenta R3 asigura 0 COl11utaremai rapida a tranzistomluiT 1 de lacurent mare la
minim (cuernt nul). '
Daca regulatorul integrat prezinta un pin de "shut down" pentru protectie (un
pin de la care se poate devia spre masa curentul destinat ERS) [28], atunci se poate
asigurao protec#e termica a tranzistorului externea In fig. l. I L Tranzistorul de
proteetie Tp ("monitor") se MIa pe aeela~i radiator cu eel extern Text(~i 13nga aeesta),
El lucreaza ca ~i tranzistorul
similar Tt din fig. 1.9.
Este posibil, Intr-o aM vari-
anta~ sa se protejeze tennic
tranzistoml extern daca aeesta
se monteaza pe acela~i radi-
Regulator atoreu regulatorul' integrat (~i
integrat In apropiere de acesta) [28]. .,
. Intrucat nu este
recomandat ca un regulator
integrat sa ramfula In
nmetiune cu scurtcireuit In
sarcina pe timp lung, este bine
sa se prevada In unele cazuri 0
proteetie cu, deconectarea
alimentarii aeestuia (fig.I.12).

Regulator
IN OUT

,Circuit
basculant
bistabil
 Schema folose;;te un comutator cu tranzistor Darlington T4 ;;i un circuit
basculant bistabil, realizat cu T1.;;i Tz. In mod obi;;nuit (cal1d regulatoml functioneaza
normal), bistabilul sepozijioneaz5. astfel indh tranzistoml compus T4 conduce ;;i
aflandu -se in saturatie adanca, pe e1 cade 0 tensiune redusa (::;::1V). Cand tensiUllea de
la ie;;irea regulatomlui cade spre zero (la scurtcircuit), dioda D1 (de germaniu)
conduce ;;i este actionat circuitul bas'culant bistabil care intrltmpe prin blocarea lui T 3
conductia tranzistomlui compus Darlington. Astfel, alimentarea regulatomlui este
Intrempta ;;i el este protejat. Dupa e1iminarea scurtci:ccuitului In sarcina stabilizatoml
se poate repune In functiune piintr-o apasare scurta a butonului de restabilire BR.
Se realizeaza In prezent [14] circuite integrate dedicate,denumite "circuite de
supervizare asursei de alimentare". Un exemplu 11.constituie 'circuitul MC3425 al
firmei Motorola. La acesta se ata;;eaza un LED indicator ~i un tiristor pentm
scurtcircuitarea ie;;irii sursei. Se prevede insa 0 siguranta fuzibilalnainte de
stabilizator. Circuitul sesizeaza supratensiunea ~i subtensiunea de ie~ire (ceea ce
Inseamna sesizarea defectarii regulatomlui integrat ~i a supracurentului ori
scurlcircuitului in sarcina). Prin aducerea in conductie a tiristomlui esre arsa siguranta
fuzibila ~i sunt protejate sarcina stabilizatomlui, respectiv redresoml ;;i'transfomlatoml
de retea. Acest luem este deosebit de important atunci cand sarcinastabilizatom1.ui
este deeost ridicat.

1.5. Parametrii deperformanta ai regulatoarelor ~i

stabilizatoarelor liniare
Parametrii stabilizatoarelor de tensiune trebuie cunoscuti pentm a se putea
calculavariatia totala a,tensiunii de ie;;ire a stabilizatoarelor In -anumite conditii de
modificarea tensiuniV de la ie~irea redresorului, a curentului prin sarcina, a
tenlperaturii mediului ;;i a temperaturii jonctiunilor (dind se modifica puterea disipata
pe regulatoml integrflt). Prin pnnare, parametrii de performal1ta ai regulatoarelor
intagrate, dati 111catalog, sunt imP9rtanti !n asigurarea calitatii stabilizatoarelor.
. Exista unele diferente intJ;e modul de definire a parametrilor regulatoare1or
integrate de c~tre producatorii acestora. Prin analiza modtl1ui lor de definire ~i a
unitatilor de masura, se va putea Intotdeauna gas! calea prin care se detem)ina variatia
corespunzatoare produsa In tensiunea de ie;;ire a stabilizatomlui. A~a cum se va vedea,
vor fi considerate valorile maxime ale parametrilor, ,dar, In general aces tea nu se
ating.
In cele ce llrmeaza se vor prezenta parametrii de perfonnanta ai regulatoare1or
integrate din catalogul [17] al finnei SGSThomson.
Un prim parametm ilconstituie "stabilizarea in raport eu reteaua" (line
regulation In cataloage). De cele mai multeoflacesta este definit ca raport al
variatiilor tensiunii redresate ~i tensiunii stabiliz'J,te (Vs) : "
 . /1V
2010g /1 V'
s
pentru .6.Vnnax= Vrrnax- Vmiin ~1 Vs date; masurat In [dB].

Alteod, acest parametru este definit :

/1V
V
V ./1 100 , pentru .6.Vrrnax=Vrrnax- Vrrnin, Tj ~i Vs date; masurat in [% / V]
s r

. unde L1V/Vs reprezinta variatia relativa a tensiunii de ie~ire.

Un al doilea parametru 11constituie "stabilizarea in Taport eu sarcina" (load
regultion 1n cataloage). Aceasta este, de cele mai multe ori, definita ca variatia relativa
a tensiunii de ie~ire pentm variatia maxima a curentului sarcinii: .
/1V
V ./1 V 100, pentm 0 variatie a curentului de sarcina: .6.Is= Isrnax
s r
~i Tj, Vs date, masuratln [%].
Alteori, acest parametm este definit prin 1i1sa~ivariatia tensiunii de ie~ire .6.Vs[mV].
Un al treilea parametru important al regulatoarelor integrate 11 constituie
"stabilitatea eu temperatura" (sau "coeficient de temperatura'.'; temperature
stability- 111cataloage). Aceasta este definita, de cele mai multe ori, prin variatia
relativa a tensiunii de ie~ire pentm variatia maxima a temperaturii jonctiunilor :
/1V
TlQO , pentru .6.T = Tjrnax- Tjrnin; masurat In [%].
s

Alteori, este data direct variatia tensiunii de ie~ire (sau de referinta la regulatoarele de
tensiune ajustabila) cu temperatura:
/1V
/1Ts , .pentru Vs data; masurata 1u[mVlC], sau
j

/1V .
Kt ' pentru Vr data; n1asurataln [mV/C] .
)
Din aceasta din Ufma, tinand cont de dependenta dintre Vs ~i Vref , se poate determina
var~atia tel1siunii de ie~ire cu temperatura.
. In majoritatea cazurilor pentru regulatoarele integrate se da In catalog
parametrul"rejectia tiplului" (sau "rejectia tensiunii de alimentare", supply voltage
rejection In catalog). Acesta este definit de obicei prin logaritmul raporlului
ondulatiilor ue la intrare ~i ie~ire :
y
20logyrm , lalOOHz,Vsdat, masuratIn[dB],
SIll .

~i cu ajutoml lui se poate determina ondulaJia transmisa de la redresor la ie~irea

stabilizatorului.
 Tinand cont de parm11etri de performanta dati in cataloage, .rezuIta conchlzia
ca variatia cea mai mare a tensiunii de ie~ire a unui stabilizator este provocata de
modificarea temperaturii mediului ~i a temperaturii interne Tj a regulatorului integrat.
Comparand intre ele ca performanta regulatoarele uzuale, se constata ca
"regulatoml de tensiune de precizie ", LM723, i~i mentine inca renumele, chiar daca a
fast printre primele circuite integrate de acestgen fabricat (in anii 1967-1968);
Performante mai bune se pot realiza cu un stabilizator bazat pe amplificator
operational [32], daca se utilizeaza ca sursa de tensiune de referintaun circuit. integrat
specializat cn foarte buna compensare termica ori en termostatare.

Stabilizatoare ajustabile de Ia zero

Surse de tensiune stabilizata, ajnstabile de la zero sunt necesare in special in
, aliI)1entatoarele ce'echipeaza laboratoarele de electronica sau e,lectrotehnica, precnm ~i
hlboratoarele de incercaride aparat;'1:ielectronic od electric.
De obicei sursele de acest tip se realizeaza cu ajutornl a doua regnlatoare
integrate (fig. 1.13).

Reguiator
1

+
Re&lUlator
2

Regnlatoml 1 este nnregnlator de tensiu~1e pozitiva obi~nuit care folose~te ca

referinta pe intrarea +, potentialul OVal masei schemei. Regulatorul. 2 este un
regillator de tensiune negativa (de ,valoare redusa), tensiune necesara la capatul dejos
al divizorului de ie~ire. .
Regnlatorul 1, prin mnplificatorul lui de eroare AE, va impune un potential
egal cn OV pe cursorulpoten!iometrului P. Astfel, cand cursoml se afla in pozi!ia
.' . ;'!\ .. ,

<.;;.
superioara, la ie~irea sursei ~eobtine OV, iar candcursorul se afla in pozitia inferioara,
la ie~ire rezLl,lta'0 valoare maxima a tensiunii, ee sepoatefixa eu ajutorulrezistentei
semivariabile, Rd. Daea sursa de tensiu:ne auxiliara este de valoare redusa (eativa V);
tensiunea maxima de ie~irese poate ridica la 0 valoarespre 30V. '
In aeest tip destabilizatoare, pe ERS intervine 0 putere disipata importanta (in
situatia eoborarii tensiunii de ie~ire spre OV) ~i de aeeea merita sa fie aplieat aid ERS
eu douairanzistoare in serie prezentat anterior. '
In Capitohl1 7 este' prezentat ~i dimensionat nn astfel ,de stabilizator, care
ntilizeaza doua regulatoare integrate de tip LM723 i un ,ERS eu doua tranzistoare in
serie. '
St:;tbilizatoarele duale (cu urm~rire) .
Se realizeaza freevent stabilizatoare de tensiune duale (san "eu urmarire").
Aeestea fumizeaza doua tensiuni egale in valoare ab?oluta (a doua reprodueandu -0 pe
prima), darde semne eontrarein raport en bonla de masa (OV).Ele sunt utile in
alimentarea seheme10r eu amplifieatoare operatiOIiale ~i in special a scheme10r de
masura [9], [10]; [14]. Struetllra aeestor stabilizatoare este prezentatasehematie in
fig. 1.14.

1..ov 1..
OV

Circuit de
proteetie
 ~ \
In partea superioara a schemei seafla un stabilizator de tensiune pozitiva
obi~nuit. Intre cele doua ie~iri este utilizat un divizor cu doua rezistente egale. Punctul
lui medianeste ti1mt la potential OV de catre amplificatoml de eroare AE2al sursei de
tensiune negativa, aflata in partea inferioara a schemei. Astfel, deoarece pe rezistenta
R din partea de jos a divizomlui se realizeaza aceea~i tensiune ca ~i pe cea superioara,
rezu\ta la capatul de jos al divizomlui 0 tensiune negativa, a carei valoare:.absoluHi
unnare~te tensiunea pozitiva.
Un stabilizator dual se poate realiza simplu, cu ajutor~l unui regulator integrat
detensiune fixa cu 3 pini ~i a unui amplificator operational (fig. I. IS).

78XX
2
101<.Q
1% I
0'1. 1.0v
10kQ
1%

,
Fig. 1. 15. Stabilizatordual cu uh regulator integrat.

Ace1a~i tip de stabilizator se poate realiza ~i cu ajutoml a ~oua regulatoare

integrate simple ~i doua amplificatoare operationale [14].
TOtll~i; exista ~i circuiteintegrate ceinclud Intr-o singura capsula regulatond
dual, deputere mica sau medie. Unul dintre cele mai raspandite este regulatoml dual
de tip 1468 (de exemplu, MC1468 In diferite variante, al finnei Motorola [24], sau
ROB 1468- produs rom~nesc apropiat deMC1468L [36]. De obicei, aceste circuite pot
fumiza doar curent redus(50mA)~i doar mai rar cateva sute de mA. Pentm e:\.iinderea
gamei de cllrelit sepot ata~a la integrat doua tranzistoare exteme complementare [10],
[9]. In Capitolul 16 se prezinta i se dimensiorieaz\'o serie de stabilizatoare duale,
realizate cu integratul ROB 1468 [9] (SGS Th01l1sonnu produce acest circuit integrat).

Stabilizatoare cu tensiune de ie~ire prOgrama6i

Cele mai simple stabilizatoare de tensiune programata la anumite valori, pe
cale digitala, se pot obtine cu ajutoml unor reglilatoare integrate ajustabile, de
exemplu, de tipul LNtl17(217,317) sau L200 [17],[22]. Aceste regulatoare intra in
st.abilizatoare de tensiunecCi contin un divizor ajustabil la ie~ire. Daca rezist.enta
variabila continua din stabilizatoare este Inlocuita cu 0 rezistenta ajustabila in trepte-
programabiHi , se pot obtine la ie~ire anumite valori de tensiuni fixe (fig. 1.16). Astfel,
folosind 4 chei cu tranzistoare bipolare se pot realiza 16 combinatii de intrari de
comanda digitala (4 biti) ~i 16 valori diferite pentm tensiunea de ie~ire Vs,
Principiul consta In
IN REG OUT realizarea a 16 valori pentru
ADJ ... rezistentaechivalenta RZech din
bratul de jos al divizomlui de
< /V ref
ie~ire. 'Pentm fiecare valoare
necesara, diferit~ de Rz Rz),
RZectl se conecteaza In paralel una
~ pana la patm rezistente,
prin aducerea In saturatie a
tranzistoarelor corespunzatoa-
re (cu 1'01 de chei). Tensiunea
OV maxima la ie~ire se obtine In
situatia cand In divizor rmnane
doar rezisten!a. Rz, adica toate
tranzistoarele sunt blocate ..

Stabilizatoare eu dideremidi de tensiune pe ERS

La reg'ulatoare~e integrateobi~nuite intervinlntre il1tr'are ~i ie~ire doua caderi
de tensiune : pe ERS (minimum 1,'4... 2V) ~i pe rezistenta ce aetioneaza limitarea de
curent, notata In carte Rp (:::::; O,6V). Daca riplul tensiunii redresate este important,
atunci caderea pe ERS trebuie suplimentata cu valoarea acestuia, iar daca se utilizeaza
o limitare de curent cu Intoarcere, caderea de tensiune pe Rp cre~te (0,8. :.1V).
. Pentm 0 reducere importanta aacestor caderi detensiunese utilizeaza ca ERS
un tranzistor MOS extern, de curent suficient de mare (care nu este integrabillntr"un
regulator). Acesta poate avea 0 cadere mai mica.de O,2V la un curent '<it: 2,5A [28].
Pentm dinlinuarea caderii pe rezistenta Rp, aceasta se face de valoare foarte Inica
(practic realizabila dii~traseul.de pe cablajul imprimat).. .',~.
Caderea de tensiune pe ea este de numai 6mV la curenttil<i~lClxiin,astfel ca In
schema mai este necesar ~itul amplificator operational care sa actioneze protectia
pentm limitare de curent(fig.1.17). Stabilizatoml necesita doua surse' de alimentare,
dintre care Ulla este de curent redus. Circuitul integrat LT1431 este un regulator de
tensiune pozitiva obi~nuit.
0, aha solutie pentnl reducerea caderii de tensiune pe traseul intrare-k~ire este
prezentata In [14]. Ca ERS se.foiose~te un tranzistor integrat pl1p-lateral multicolor
(fig.1.l8). Un colector eu perin~etmlIllai mare asigura curentul de sarcina, iar altul,cu
perimetml mic, alimenteaza circuitul de limitare. Curentul prin~l doilea colector este
 COL RTOP
+V LT1431 REF
GND GNDS RMID

C~l aproximajieproporjional cutel diIi primul colector, deci el ofera 0 indicajie

indirecta asupra curentului de sarcina. Se elimina dincircuitul il1trare-ie~ire caderea de
tensiunepe rezistenjaRp. In plus, caderea minima pe tranzistorul pnpla limita regiunii
de saturajie se poate face111airedusa la curent mare (:=:: O,6V).
ERS

OV
o
Fig.I.18. Eliminarea rezistorului pentru limitate dec~rent.

Stabilizatoarele cu cadere mica detel1siune intrare-ie~ire sunt [oarte utile in

cazul aparatelor alimentate de labaterii ~i acumqlatori (aceste surse nu prezinta riplu
care saimpuna cre~terea diferenjei de!ensiune minime intrare-ie$ire).
 Rz
510

Schema din fig, 1.19 este 0 solutie la indemana Qricui'~i este ieftina.
Tensiunea de referinta obtinuta astfel va fi de +7,15O,35V (cudispersia de
fabricatie tipica regulatomlui integrat 723), dar ultra-stabilizata in raport cu"
teinpenitura mediului. Aceasta. inseanma ca, practic, dependenta de temperatura a .
-tensiunii obtinute sepoate ignora in cele mai multe aplicatii.
 1. 7. Calcule ce trebuie facute laaljmentatoarele
Cllreglliatoare integrate liniare
Se afirma deseori, ca in cazul' alimentatoarelor liniare cu circuite integrate,
calculele ce trebuie efectuate sunt pUline. Acest lucm este'valabil numai pentm 6 parte
din scheme, car~ utilizeaza regulatoare de tensiunefixacu trei tenninale sau
.regulatoare de tensiune ajustabila cu trei terminale.
Chiar ~i aici exista insa calcule importante de facut, pe care utilizatodi Ie
ignora. Se ignora frecventchiar ~i problema necesitapi nidiatomlui pentnl circuitul
integrat ori pentmtranzistoml extem ce111ar~te curentul de ie~ire. Catdespre
dimensionarea radiatornlui necesar, aceasta estede cele mai multe ori ignorata,
alegandu-se radiatoml la ilitamplare sau "dupa experien!a" (deseori' mult
supradimensionat).
Tinand cont de faptul ca intr-un alimehtator complet, cdnectat la re!eaua de
tensiune monofazata de ~220V intervin: . .
-stabilizatoml de tensiune cu regulator integrat (cu sau :tara radiator),
-redresoml, de obicei cu filtru capacitiv pana la 0 putere de ordinul 50V A,
-transfonnatomlde re!ea ,'
~ide faptul ca aceste par!i componente se calculeaza in ordinea de mai sus, rezultii
urmatoarealista de opera!ii ~i'calcule ce trebuieavuta.1n considerare :
-adoptarea scheillei necesare ~i a regulatorului integratcese va utiliza,
-calculul tensiunii redresate minime, nominale i maxime, la curentu,l de
sarcina maxiin (dupii adoptareapulsa!iilor redresorului); .
-calcului tensiunii redresate maxime ingol ~i verificarea eventualei' depa~iri a
tensiunii maxjme admise de regulator, .
-calculul puterii disipate maxime pe regulatond integrat ~i verificarea
netesita!ii unui radiatorpentm acesta,
-calculuf radiatomlui (daca este cazul) pe11tru regulatoml integrat ~i/sau
tranzistoarele e;xterne,
-calculul divizotului tensiunii de ie~ire ~ij.saual tensiunii de referin!a,
-calculul varialiei totale maxime a tensiunii stabilizate,
-adoptarea condensatoarelor de la intrare ~i ie~ire, precum ~i a celor pentm
compensare in frecven!ii, ,
-stabilirea tipului. diodelof de protec!ie la supratensiune,.~a desdircarea unor
condensatoare,la conectarea inversa a alimentarii, . _,
\. . ._ - ._. :'._ ;_c, ~_" ._. _"!.

-calculul redresomlui monofazat cu filtm capacitiv ~i eventual al radiatomhli

pentm puntea redresoare (ori peJltm diodeleredresoare) [7], .
-calculul tr,ansformatomlui de relea: [7].
In cartea de fala se prezinta chiar mai detaliat, pentm fiecare schema, etapele
ce trebuie parcurse ~isunt date exemple de calcul. Se poate aprecia di to ate aceste
 1.8. Realizarea cablajului imprimat ~i a mootajuhti corect
Pentm reu~ita realizarii unui alimentator cu mare siguranta In functionare ~icu
perfonnantele a~teptate (nealterate de cablajul imprimat ~i deamplasarea
componentelor), este necesar sa se respecte la executia lui 0 setie de indicatii practice
[22], [14].
La conceperea ,cablajului imprimat pentm redresor ~i stabilizator sunt
importante urmatoarele reguli :
-traseul decurent mare (principal) trebuie sa fie cat m,ai scurt ~i suficient de
gros, pentm ca rezistenta luisa fie redusa, , . .
-punctul de masa (notat In carte frecvent cu OV) trebuie sa se afle il11ediat
Hinga puntea redresoare ori priza' l11ediana a transformatorului de retea ~i, de
asemenea, foarte aproape de l11arginea placii de montaj, de unde pleaca legatura spre
sarcina, .
-la,acest punct de masa (pin la cupla on pad pe marginea placii) trebuie sa se
concentreze traseele ce vinde_Ia divizomlde ie~ire, de la condensatoml de filtraj al
redresomlui de la condensato1111 electrolitic de la ie~irea stabilizatomlui ~i de la
regulatorul integrat od de la amplificatorul de eroare(dtnd ace.<;;taeste separat ); In
acest mod se evita introducerea'ln circuitulde intrare al al11plificatomlui de eroare a
unor caderi de tensiun~ continue ori pulsatorii parazite care ar lurautatii comportarea ~i
performantele alimentatomlui,
-legatura dinspre borna de ie~ire a divizorului de tensiune rezistiv, ce
realizeaza reactia negativa la stftbilizator, trebuie sa se faca exact din punctul de
. plecare spre sarcina ( pin la cupla sau padpe marginea placii de montaj, notat de
obicei 111schema stabilizatorului cu +Vs pentru sursapozitiva) ; prin aceasta, rezistenta
traseului de ie~ire, rezistenta de sesizare acurentlllui (Rp) ~i rezistenta de ie~ire a ERS
sunt cllprinse In interioml buc1ei de reactie ~i efectul lor in rezistenta totala de ie~ire a
stabilizatomlui va fi, dil11inuat putemic (cu. amplificarea in buc1a deschisa a
amplificatomlui de eroare ~i divizomluide reactie),
-traseele de legare la intrare ~i la ie~ire a condensatoarelor de filtraj i 'de
decllplaj trebuie sa fie cat mai scurte, pentm reducerea dlderilor de tensiune pulsatorii
pe ele,
-amplasarea radiatomlui pentru regulatorul integrat sau tranzistoarele externe
trebuie fiicuta a:'stfellncat el sa llU l~lcalzeasca suplimentar componentele schemei.
 Pentm realizarea unui alirnentator protejat ~i de calitate, la conceptia schemei
~i laexecutarea montajului se recomanda um1atoarele completari sau masuri :
-folosirea unei sigurante fuzibile (pe placa de montaj sau pe panoul
alil~1entatomlui), legata In primaml transformatomlui de retea ~i cu curenlul de ardere
de 1,5 ori mai mare decal curentul efectiv Iicalculat In primar, ..
-optarea pentm uh redresor bialtemanta cu priza mediana-Iegata la masa ~i la
cutia metalica a apaiatului, ceea ce asigura protectie contra strpungerii izolatiei
transformatomlui dind searde siguranta fllzibila [14], \
. ~folosirea unui circuit.RC "dedeviere" Inprimaml transformatorullii (fig. 1,20)
cafe Inlatura efectul tranzitiilor de la deconectarea alimentarii [14],

Transfor-
mator de
O,1~tF retea
lkV

Filtru RC de retea Circuit RC

suoratensiune de deviere
Fig.l.20. MCisuri recomandate pentru un almentator protejat.

-folosirea unni "filtm LC de retea" (procurat din comer!) pentru a Inhiba

radiatia de radiofrecventaprodusa de redresor ~i pentm a evita patnmdereasemnalelQr
de radiofrecventa din retea In stabilizator,
-folosirea unui "supresor de tensiuni tranzitorii", un dispozitiv cu doua
terminale care actioneaza ca 0 pereche de diode Zener In serie-opozitie, capabil sa
absoarba varfuri de curent momentane de valori mari [14], ,
-folosirea unui circuit integrat "de supervizare a sursei de alimentare "(de
exemplu MC3425-Motorola [14] ), la care se prevad un LED indicator ~i un tiristorde
scurtcircuitare ~i folosirea In acest caz a U11eisigurante fuzibile Inaintede stabilizator.
Acest circuit se monteaza dupastabilizator, dar are ~i 0 legatura cu reteau~
altemativa; el realizeaza protectie la supratensiune, la' subtel1siune ~i detecteaza
pierderi pe linia de curent alternativ [14].
 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU AO
DE PUTERE TDA2030
2.l.Prezentarea circuitului integrat ~i a schemei

Principiul unui stabilizator.de tensiu,ne cu AO este cunoscut de Ja: referintele

de tensiune Cll AO (fig.2.l). Avantajul uneiastfe1 desurse este acla al simplitatii
V calculului ,i realizarii: ea necdsita un singur
+ r redresor de. alimentare. De asemenea, sursa se
poate realiza u~or pimtru tensiune variabila In
gama larga. Desigur, 'In acest caz disipatia de
. putere pe AO este ridicata ~i este necesar un
radiator. Un alt avantaj alsursei eMAO de putere
este acela ca sursa Se poate reaiiza '~i cu tensiune
de ie~ire negativa. Utiliz311dun comutator simplu
care c()necteaza boma - a redtesorului la masa se
obtine tensiune de ie~irepozitiva.
Coneetand borna + a redresorului la masa sehemei
Fig.2.1. Principiul stabilizatorului. se obtine tensiune de,ie~ire.negativa (daca se in~
verseaza ~i semnul tensiunii de referinta Yref fata
de borna de masa).
Tensiuneade ie~ireare valoarea:

Vs=Vre{l+:~ Vref

Drept sursa de tensiune de referinta se poate folosi, In functiede conditiile

impuse tensiunii pe sarcinaVs:
stabilizator cu LED - care fumizeaza 0 tensiune V~f = l, 7.\ . l, 8V cu buna
",:u'n
stabilitate termica ~ieu rezistenta de ie~ireredusa (5Q),
-0 dibda Zener cu tensiune de 0, anumita val()are (rec6mandandu~se
Vz=5,6; .. 6,2V cand coeficientul de temperatura al tensitmii este mai redus,
~osuperdioda dimensionata corespunzator, eventual realizata cu tranzistor
tl3t1UOstatatdin eircuitul integrat pA726, cand este necesara tensiune foart~ stabila,
 -0 dioda Zener compensata termic dind tensiunea de- ie~ire Vs trebuie sa fie
foarte stabila cu temperatura mediului,
-un circuit integrat specializat In acelea~i conditii ca mai sus.
Tensiunea de referinta poate fi ajustata simplu, cu ajutorlll unui divizor, pentm
ca intrarea AO consuma curent neglijabil.
Daca sursa asigura 0 tensiune V's fixa suficient de mare, circuitul tensiunii de
referinta se poate alimenta de la Vs , asigurandu-se 0 stabilitate mai buna a acesteia.
Daca Vs va fi modificata In gama larga, alimentarea circuitelor de tensiune de referinta
se va face de la sursa pentru AO. .
Desigur, se poate folosi In schema orice tip de AO de putere. In cere ce
unlleaza se va prezen~a ~icalcula un stabilizator cu amplificator TDA2030, destinat In
special amplifieatoarelor audio de putere medie-mare. Acesta prezintii proteqiile
neeesare integrate ~i este praetie indestmetibil. I
Principalele caraeteristici ale anlplificatomlui TDA2030 ce illtereseaza In
utilizarea ca stabilizator de tensiune sunt:
.;.tensiune maxima de alimentare eu 0 singura sursa: V ~AX =36 V ,
-tensiune nlinima de alimentare: V ~lN =6V ,
-curent maxim de ie~ire (la diferenta de tensiune alimentare-ie~ire redusa) :
IsMAX =3,5A ,
-curent maxim de ie~ire In fllnctie de difereilta de tensiune Intre alimentare-
ie~ire, con:form fig.2.2 (datorita intervei1tiei proteetiilor),
-curent de aIimentare eu ie~irea In gol, aproximat prin relatia :
I o =30 +0,55 . V r [mA, V],
~tensiune minima de intrare la alimentarea eu 0 sursapozitiva: ViMIN =+ 1V ,
-tensiune minima de ie~ire la alimentarea cu
.
0 sursa pozitiva : VsMIN
,
=+ 1V ,
-temperatura de actionare a proteetiei termice: t jMAX =150 C ,
-rezistenta
.,
tenlliea J' onetiune-capsula:
,
R thJc. == 3 C/W ,0

-rezistenta, tenllica capsula-aer

. .
:R tl
lea.
=60 C/W
.
,
-rezistenta, tenllica de contact capsula-radiator:
. R tl lcr. =2,5C/W
-aria de functionare sigura, data In fig.2.2,
-tensiunea minima pe un tranzistor final (tensiune de saturape), data In fig.2.3
( fiind posibila 0 aproximare liniara),
-conexiunile la capsula ale ampIificatomlui TDA2030 sunt date In fig.2A.
 IdA]
Ptot=20W (Radiator infinit
3,5
eu R.=O, Ia t.m.,=30C)
3

PdMAx=I5W (Radiator eu
Rra=2,5C/W, Ia tarnax=30C)
Ariede
funeti- StraplUlgere seeundara
onare
sigma .. \ .. 1
(SOA) I
[V]
36 V CE(A Vie)

VCES[V]
4
o IlN+
2IN-
TDA
3 V-
2030
4 OUT
5 V+

2 Rsat=0,33Q
15
, ~ .I
.....:................ I

1 I
Fig. 2.4. Conexiuni la
capsillaTDA2030.

In eele ce urmeaza se va dimensiona 0 schema de stabilizatoare de tensiune

variabila In gama larga plecand de la tellsiunea minima (Vref) ee se poate asigura la
intrarea integratului (fig.2.5). "
Pentm ca LED-ul sa stabilizeze (sa prezinte 0 rezistenta dinamica redusa),
prin el se impl1ne un curent de ordinul 5 ... lOmA. El poate fi folosit ~i pentm
semnalizarea functionarii sursei.
# '
 itS
!.f:I100~LF

~100nF
D1

.t

In aceasta schema s-a prevazut 0 posibilitate de ajustare prin P2 atensiunii

maxinle de ie~ire (cu cursoml Prin pozitia inferioara). Rezist~nta.~ limiteaza inferior
tensiuneaVref ees~poate apliea (2:IV). In continuare, Vs se' poate modifiea Intr-o
anumitagama prin P;.
Compol1entele C3, R3 ii eventual' C4, ~ servesc pentm, eliminarea 9scilapilor'
de inalta frecven!a ce apar la' amplificator din cauza reac!iei nega~ive. Circuhul
.integrat se decupleaza princondensatoarele Ct ~i. C2 plasate Inapropi1erea aeestuia.
Dio<leleDl ~i D2 protejeaza circuitul integratcontra' unor varfuri de tensiune inversa ce
apar la conectarea ~ideconectarea alimentatomlui. ,
(" Pentm a realizao sursa de tensiune negativa, este necesar sa se conecteze la
sursaboma plus a redresomlui, sa se faca decuplarea prin C1 (eu C[ inversat) ~iC2 pe
terminalul 3 ~i sa seinversezesensul LED. Pentm caz;ul cand e necesaraGomutarea
semnului sursei stabilizatoare, se va eonecta un aldoi-Iea LED In antiparalel eu eel din
fig. 2.5. Desigur, decuplarea alimentatomlui eu Cl , C2 se va face In aeest ultim eaz
Intre tem1inalele 5 ~i 3 ale integratului. '

2.2. Relatii
, de calcul

Datele ini!iale pentm dimensionarea stabilizatomlui cu AO de puteresunt :

-limitele tensiunii pe sarcina Vsmin , Vsmax (pimtm sursa de tensiune fixa In
locul acestora se da ~i se folose~te Vs), ,
-curentulmaxim prin sarcina : Ismax ,
 -variatiile procentuale ale tensiunii retelei (deci ale tensiunii in gol a
redresorului de alimentare): 100 :AvVro+ ; 100!1~ro-
ro ro
-gama temperaturilor mediului tamin
...tamax.

Pentru calcultll stabilizatomlui se parcurg unnatoarele etape:

a) Se determina tensiunea minima necesara pentru alimentareastabilizatomlui

Vrmin == V smax + V CEs + varm + (0,5 ... 1) [V] (2.1)

unde V CEs este tensiunea minima la limita de saturatie a unui tranzistor compus al
etajului final, data de gr~ficul din figura 2.3 pentru curentul I;maxdodt, ,
VorIn- amplitudinea ondulatiei remanente a tensiunii redresate Qumatate din'
ondulatia varf-la-varf). Tensiunea de '0,5 ... IV adaugata reprezinta departarea de
regiunea de saturatie a tranzistoarelor compuse finale ~i 0 rezerva ce poate' com pens a
erorile de realizare a transformatorului de retea ~i redresomlui.
Amplitudinea ondulatiei remanente a tensiunii redresate Vormse poate admite
pe baza relatiei empirice [9] : .
_ 0, lIsmax(Vsmax+5)
v' ---------
onn 1+0,05 Vsmax
Aceasta valoare" se poate asigura iri practica la un redresor tara ca valoarea
condensatomlui de filtraj sa fie exagerata;
Tensiunea Vmlintrebuie sa indeplineasca conditia .
Vrmin ~6+v arm , .
pentm Cg, amplificatoml operational sa functioneze corect chiar in prezenta
ondulatiilor tensiunii redresate.
b) Se determina valorile nominala ~i maxim~ ale tensiUl;1iiredresate la curent
maxim ~iin gol cu relatiile [7,9] :
V.rmm
t,. Vro-(l+A)
V 1'0

Vrmax =Vr[l+ t,.~::+(l+A)] ,

 v romax
~V (1+ J
. ro .
I1V ro
V +
ro
'

i1V fJ.V
III care : rapoartele V ro- ~i V ro+, sunt date init~ale,
ro ro

A reprezinta caderea relativa de tensiune pe rezistenta interna Rir a

redresorului (panta' caracteristicii externe a acestuia [7,9]. Aceasta se define~te prin

relat,ia : A _. I'rmaxR ir
Vr
/

unde ln~axeste curentlll mediu maxim preluat de la redresof. Caderea relativa de

tensiune pe rezistenta intema a redresorului, 'A,se admitein mod obi~nuit In practica
Intre limitele 'A=O,1... 0,2. Este 0 marimedeosebit de utila II1'calculul redresorului [7]
~i avand 0 plaja restransa de valori uzuale, se evita deseori recalcularea redresonl1ui ~i
mai ales a transfomlatorului de retea. Datorita folosirii ace.stei'marimi s-a putut stabili
o relatie simpla de calcul a tensiunii In gol a redresorului (2. 7) ~i a rezistentei sale
interne Rip
c) Se verifica Indeplinirea conditiei.:
+ ==36 V
V romax<V MAX '
(2.1.0)'
pentruca circuitul integrat .sa nu se defecteze. Daca aceasta nu este Indeplinita,
integratul TDA 2030nu se poate folosi pentru rezolvarea sursei dorite. 0 valoare mai
redusa a lui 'Apoate face ca Vomaxsa scada cu ceva. .
d}Se verificacu ajutorul fig.2.2 posibilitatea realizarii curentului Ismaxinlpus
la 0 diferenta de tensi~llle intrare-ie~ire maxima:

folosincf curba marcata PdMAx=15W. Aceasta corespunde temperaturii maxime a

=l1lediului de 30C~i unui radiator cu gabarit relativ mare (Rthl"a=2,5C/W). Curba data
de catalog [17] pentru Ptot=20W nu se poate folosi In cazul racirii naturale a
radiatorului.
Daca din grafic. ,rezulta pentru curentul Ismax0 diferenta de tensiune sub
valoarea data de (2.11), stabilizatorul propus nu se poate practic realiza cu facire
naturaUi a radiatorului pe care este. montat circuitul integrat.
e) Daca la punctul anteri0r a rezultat ca sursa se poate realiza, se face calculul
puterii disipate maxime pe circuitul integrat :
.
Pdmax = (V rmax
- Vsmm. ) I smax +V..; rroax I omax
unde curehtul lomaxse determina cu relatia (2.1) folosind tensiunea Vrmax'
f) Severifica daca este necesar radiator pentrucircuitul integrat ~i, daca este
cazul, se pregate~te dimensiomirea Iui. Daca
 P >P _ t~JMA)( ~t amax _
140-t amax
dmax dMAXo R +R 63
thje thea

cu tjm~=140C (cuo rezerva fata de 150C dindactioneaza protectia termica),

atunci este necesar radiator. Se stabile~te rezistenta, tenniea a .radiatomlui neeesar eu
relatia:
R < liMA)( - tamax R R ~ 140 ..::tamax -3-2,5 . (2.14)
. rbra p rbje- ther- p
dmax dmax

Calculul radiatorului plan necesar (in eazul utilizarii unui astfel de radiator)
sau a lungimii unui radiator cu aripioare a eami rezistenta tennica nn este eunoscuili
este prezentat in anexa At .
g) Se' estimeaza,curentul de scurtcircuit. al stabilizatonl1ui pentm un radiator
,j

adoptat eu rezistenta tenniea R ;hra~ R thra. Pentm aeeasta se ealculeaza puterea

disipaili in condipile actionarii protecjiei termiee :

P . _ . t.JMAX "-t amm.

dsemax R. f-R +R'
thJe ther thra .
Aceasili curha (hiperbola) se traseaza in grafieul Ie - VeE al tranzistoarelor finale, de
founa celuidin fig 2.2 ,delimitata su.s de eurentul If=MAx=3,5A~i in dreapta de zona
de proteetie contra strapungerii seetlndare (tangenta la hiperbola pentm Ptot) sau de
VeEMA~=36V.De peGurba de delimitare a zonei de n.llletionare sigura astfel obtinuta
se _cite~te eutentul lese corespunzator tensiunii V~E=Vrmin(Vrminfiinq ealculata la
inceput). De acest curent trebuie tinutcont la calculul ~i realizarea redresomlui.
h) Sedetermina rezistenta Rs pentm un.curent nominal prin LED de 10mA ~i
1rnA prin divizorul Pr R6: _
V-Vi
r . ref '[kQ].R -
5 11
Aceasta se poate adopta cu toleranta de 10%.. "
i) Se face calculul rezistentelor divizomlui tensiunii de referinta V/ref, PTP6
(fig.2.5).
Admitand prin aceasta un curent de ordinul ImA, rezuIta valoarea
potentiometmlui P2:
Vi -1
P =:: ref [kQ] [V]
2( 1 "
care se va adopta nounalizata (O,5kQ sau lkQ). Apoise etetennina rezistenta Rt, pe'
care se impune tensiunea de IV '
 , IP
R- 2 [kQ],
6 V'-1 '
ref

care senormalizeaza cu 0 toleranra de 2,5%.

j) Se calculeaza rezistenrele divizomlui de. la ie~ire dupa adoptarea .valorii
tensitmii dereferinra Vref (fig.2.5).Aceasta nu poate fi coborata sub IV. Se recomanda
domeniull,1. .. 1,5V. '.
Se admity un eurent redus. (de exeinplu ~=2,5mA) prin divizor ~irezuIta
valoarea aproxim.ativa necesara pentm potenriometml Pt daca sursa realizea2;ala ie$ire
Vsmill=Vr:ef:~
V -V ...
'
p- SIPax' ref
1 . I
d

Aceasta se normalizeaza la 0 valoare apropiam (la un multiplu zecimal al numerelor

10,25,50) ~i apoi se calculeaza rezi~tenra R2:
V
R =p. ref
2 IVsmax -V ref
Ea se nonnalizeaza cu 0 tolermira de 1% ... 2,5%. Din cauza toleranrei mari a
potenriometrelor ~i dispersiei tensiunii V/ref cele doua extreme aly tensiunii de ie~jre
nu rezulta precise:\Unasingura dintre acestea se.poate ajusta din P2de preferinra Vsm~
(cu cursoml potenfiometmluiPt in poziriajos). Pentm a se puteaajustaambele capete
ale gamei tensiunii. de ie~ire, trebui~ fiicuta ajustabila ~i rezistenra R2.
k) Se stabile~te curentul n1a~im de scurtcircuit;entm calcuhilredresomlui, la
tensiunea nominala: Ilmaxsc=Icsc+Io eu 1 determinal din relaria (2.1), folosind
0

tensiunea Vr ~i se regnlpeaza datele necesare pentm calculul redresontIui: Vr , Ir ,

Irscmax, Iv, Vorm, variafiile procentuale ale rere1ei.

. Se va calculaun stabilizator de tensiune ajustabila in gama 1,5V ... 15V pentm

un ct[rent maxim de sarcina de 0,6A.Variariile proce11tuale ale tensiunii rerelei sunt de
1O% iar ten1peratura mediului este cuprinsaintre 15 ~i +30C.
Amplitudiqea ondula:riei tensiunii de Ia ie~irea redresomlui
v -
oml
0, lIsmaJVsmax+5
1+0 , 05:. V smax
to, 10,6(15 +5
. 1+0 ' 05,15
LO 7V
' ..
. Tensiunea minima necesara pentm alimentarea stabilizatomlui este : .
V rmm. =.Vsmax'" + VCEs +v'
'orm
+(0,5 ... 1)=15 +1 ,2+0,7+0,5=17,4V
' '
.
Se verifica : Vromin =17,4 V >6+ V OlID =6, 7V .
Valorile nominaHi ~i maxima ale tensiunii ,redresate ~i ale tensiunii redresate 1n gol
sunt (pentm /...=0,15) :

Vr,-. ~ ~rmin

l-~(I+A)
-1-0
"
iJ~~ 15)-19,7V ,

V ro

v to
~V r (1+1,5;"')=19,7(1+1,5'0,15)=24,1 V ,

~V o ,}
Vromax=Vro1+ V: + 2,41(l+0,l)=26,5V
(
Severifica: V,ro lDax =26 ,5V <VM. +AX=36 V
La diferen!a de tensiune :
!:1V:=
lem3X
, =22 ",70-1 5=21
V rmax - V Sn1m .'
2V
~i din figura 2.2 pentm cllrba marcata PdMAx=15Wrezulta posibilitatea realizarii unui
clirent maxim de sarcina de 0,7A, maimare deeat' eel implls in enun!. Curentul de
alimentare cu ie~ireln gol: ; .
I romax
'=30+0,55V
- - ,:_ - nnax
=30+0,5522,7=42.5mA.
Puterea disipata marima pe circuitul integrateste :.
Pdmax=(Vrmax-VsmiJ Ismax+Vrmaxlomax=(22,7-1,5) 0,6+22,70,0425:::13,7W.
" .c

Desigur, este necesar radiator pentm circuitlll integrat. Rezisten!a temlica a

radiatomlui trebuie sa fie :
R < 140 -tamax 3-2 5= 140 -30':"'3-'-2 5==255 C/W
thra P , 13,7 ' - , .
dmax

Acesta este un radiator de .dii11ensiune relativ lllare dar inca neexagerata. Intmdit
circuitul integrat are protec!ie termica, mJ, trebuie luat neaparat un radiator cu ~hra mai
mica, deci R:ra =Rthra=2,55o.d/w .
In scurtcircuit :
t. :-t,
p __,JMAX-- 150 -15 all1m
-16W
d,emaxR +R +R* 3+2,5+2,55 -
thje ther the.
 care este foarte apropiata de curba limita practica data in fig.2.2 (15W). De pe acesta
. se cite~te, la tensiunea Vrmin=17,4V , eurentu1 de seurteircuit Icsc=O,9A , care este eu
eeva mai mare decat eurentul maxim al stabi1izatonilui.
Considerand un curent prin LED de 10mA :
V-Vi
R - r ref _19,7-1,7 -1 635kQ
511 11 " .
Se adoPfa 0 re?istenta de 1;6 kQ 5%.
. Potentiometml P2 pentm curent de 1mA prin divizor va fi:
Viref -1_1,7-1_ .
P = k"
2 1 1 07 ,.llo!.

care sel10rmalizeaza la O,5kQ. Cu aceasta

lP? 06 0 6.
R6-'- I - -1 7-1- 0'7 -0,857 kQ
Vref -1, ,
Se adopta 0 rezistenta de 866Q 2,5%.Se adopta VreF1,5 egala cu Vsmin'
Potentiometml P 1 va avea 0 valoare in jur de :
P - Vsmax-,- Vref -,-15 -1,5 -6 75 kQ f

1 Id 2'
pentm un eurent din 'divizor Id=2mA. Se adopta un potentiometm P1=5kQ. Cu aceast~
V 15
R~=Pl V .~V, -'-515~1,5 -5,55kQ
smax ref

Se adopta 0 rezistenta de 5,62kQ 2,5%.

Curentul maxim fumizat de redresor este eel din situaJia de scurtcircuit :
3 3
Irmaxsc =Icsc +1 =Icsc +1O- (30+0?55V)=O,9+1O- (30+0,55.19,7)=0,94A
0
.
Datele pentru calculul redersorului (Anexa 4) vor fi :
V=19,7V
r
; 1r,~0,642A; I rscmax =:0,94A ;11,=0,15 ; vorm' =0,7V
iar variatiile procentuale ale retelei sunt cele din enunt, 10%.
 STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CU CIRCUIT INTEGRAT LM723
3.l.Prezentarea circuitului integrat ~ia schemelor

Regulatorul de tip 723 afost primul circuit integrat analogic (liniar) destinat
stabilizatoare1or de tensiune. .
Cuajutorul circuitu1ui integrat LM723 se pot realiza stabilizatoare de putere
midi :llira alt tranzistor extern ~i de putere medie - en traJ1;Zistorextern' [17]. Folosirea
tranzistorului extern este obligatorie pentru curent de sarcina mai mare de eea SOmA,
(cur~ntuFmaxim al circuitului illtegrat fiind de 150mA). Totll~i, ~i In cazul curentilor.
de sarcina luai mid decat acesta este neeesarsa se ealculeze puterea di~ipata In situatia
cea mai defavorabila pe circuitul integrat, pentru a se stabili daca el se poate utiliza
:lliratranzistor e:ll.1:ern
[9]. . .
Marimile limita ~i caracteristicele principale ale circuitului integrat LM723
sunt [17] : .
-tensiunea maxima de intrare (lntre +V ~i Masa): ViMAX:;:::40V,
-tensiunea minima. de intrare : Vimill:;:::9,SV, .
-tensiunea maxima i'ntre intrarile amplificatorului ~i Masa: +2V,
+
-tensiunea maxima.lntre intrarile amplificatorului ~iMasa : 7,SV,
-tensiunea diodei Zener. (numaila capsula TO-116) : 7,30,4V,
-curent maxim de ie~ire : IsMAX:;:::
lSOmA, .
-curent maxim de Incarcare a ie~irii' de referinta : 15mA (pentru tipul LM723C
-2SmA), .,
-temperatura maxima. a jonctiunilor : tjMAX= IS0C la tlpul LM723, ~i 12SoC la
tipul Ll\1723C, ..
-rezistenta ternlica jonctiune-mediu ambiant : Rthja=200CIW pentru capsula
TO-1l6 respectiv ISSoC/Wpentru capsula TO-lOO,
-puterea disipaili maxima la temperatura mediului de 25C: PdMAX2S=62SmW,
pentru Gapsula TO~1l6, respectiv800mW pentru capsula TO-lOO [17], .
-tensiunea de referintaVrer=7,lSO,2V la tipul LM723, Vrep7,lSO,3SV lit
tipul LM723C, . .
 -gama temperaturii mediului pentru functionarea nonl1ala;: -55; .. + 125C
pentru tipulLM723 ; 0 ... +70C pentru tipul LM723C,
-cllrent consumat rora sarcina, la tam\J=25C : ::::5mA penTt;uLM723 ~i ::::4mA
pentruLM723C,dar tipic este de 2,5mA pentru ambelecircuite,
-stabilizarea la variatia retelei dela -10% la +10%: 0,01% (tipica) (cre~te la
=0,02% daca temperatura mediului variaza in gama larga),
-stabilizarea tipica la variatia sarcinii de la 0 la 100mA, tara limitare de curent,
(pentru lamb= 25C) : < 0,1% (cre~te la 0,2% daca temperaulramediului variaza in
gama larga),
-stabilizarea la variatia sarcinii de la 0 la.l OOmA, cu limitare de curent (pentru
tamb=25C): < 0,2% (cre~te la 0,4% daca temperatura mediull1i variaza in gama
larga),
~deriva termica a tensiunii de ie~ire : .:S1,50 1O-4/0C..

In figura 3.1 se prezinta sclH~ma bloc a circuitlilui llltegrat LM723, eu

numerotarea tenninalelor pentru doua tipuri de capsula (intre paranteze pentru capsula
metalica TO-I 00) iar in figura 3.2 sunt date conexiunile la capsula.
, J

Alimentare Intrare

CAPSULA
TO-1l6
(TO-lOO)

Masa Vref Intrari Compensare Sesitare Limitare

amplificator frecventa cunmf curent

Schema bloc a circuitului integratLM723 incIudeun circuit pentru producerea

tensiunii de referinta stabilizata ~icompensata teqnie, 1.l1lamplificator de eroare de tip
diferential, un element de reglare cu tranzistoarele T l4 ~i T l5 , un tranzistor "de
protectie" Tl6 ~i 0 dioda stabilizatoare DZ de 7,3V O,4Y. Rolul blocurilor este
cunoscut din Capitolul 1. Dioda stabilizatoare integrata DZ seutilizeaza numai In
stabilizatoare de tensiune negativa ~i stabilizatoare ill regim flotant.
:> tO~116 TO-l00
~ Limitare
'"'"
~ ~ e
...... curent
0 ;> l:i
d
u + ..s ..- .;:
(1)0
<I)

14 n 12 11 109 R
LM723 (C)N

2 3 4 :) 0 7
... ...
c:: c::
e~ e rJi
~
~
c::
.;;:"'" ,CI!
tJ:l
CI!
G
..J 5 .q .~
N
;>
c::
::2
's .~
en ~ ..sb
~

Aplicap.ile circuitului integrat LM723 suilt numeroase,~i

-
se utilizeaza ca
stabilizator de tensiune pozitiva ~i stabilizator de"tensiune negativa, ambele in regim
normal sau in regim flotant (pentm tensiuni mari). CaliUiJile lui principale sunt:
stabilizare a tensiunii de referinta (care va dicta ~i stabilizarea schemei complete) de
valoare foarte-mare ~i compensarea tennica excelenta a acestei tensiuni. \
in acest capitol este tratata schema stabilizatomltli de tensiune' cu .circuit
integrat LM723 tara tranzistor extern, unnfu1d Cll In capitolele 4~ 5, 6 ~i 7 sa se prezinte
celelalte aplicatii irriportante, dintre care unele reprezinta reu~ite creatii ale automlui.
dirtii.
Cea mai raspandita aplicatie a circuitului integrat. LM723 este aceea de
stabilizator de ,ten,siune/pozitiva cuprinsa Intre 2...33V. 0 tensiune de' 37V, dt se
declara In cataloage, uu se poate'obtine practic cu un redresor obi~nuit, In conditiile
variatiei tensiunii retelei ~i a cre~terii tensiunii redresate In gol [9].
> in fig. 3.3, 3.4,
3.5 se prezinta variantele posibile de stabilizato~re de tensiune
pozitiva tara tranzistor extern, deosebindu-se intre ele prin modul de aplicare a
tensiunii de referinta ~i de reactie la intrarile amplificatomltti de eroare ~i prin modlll
de ajustare sau variere a tensiunii stabilizate. De la potentiornetml P 'se poate stabili
valoarea tensiunii pe sarcina in domeniul dat.
. in fig. 3.3 este data schema stabilizatomlui . de ten,siune cuprinsa intre
2 ... 6,95V (6,8V la tipul LM723C), limita superioarafiind impusa de valoarea minima
a tensiunii de referinta (careprezinta dfspersie de fabricatie).
 In fig. 3.4 estedata schema stabilizatomlui de tensiune cuprinsa intre
7,35 ... 33V (7,5V la tipul LM723C), limita inferioara a domeniului fiil1d impusa de
valoarea maxima a tensi1.inii de referinta.

12(8) 11(7) 10(6)

2(10)
LM723(C) 3(1)
R3 ~Ce
V 13(9)
ref
7(5) 6(4) 5(3) 4(2) c/c

100pF
fl
Rh'

12(8) 11(7) 10(6)

2(10)
LM723 (C) :3(1)
Vref 13(9)
7(5) 6(4) 5(3) 4(2)
 in fig.3.5 este data schema stabilizatorului de tensiune cuprinsa intre
2,1.. .33V (tensiune ajustabmi, cu cele doua extreme cuprinse In domeniile
2,1...6,95V ~i 7,35... 33V sau tensiune :ijxa cuprmsa intre 6,95 ... 7,35V [5]).
Tensiunea stabilizata nu se poate cobori sub 2V, deoarece ampHficatorul de eroare nu
mai functioneaza corect cu tensiuni la intrari mai mici dedit 2Y
I~ acest caz tensiunea de referinta se divizeaza astfel Indit la .intrarea
neinversoare a amplificatontlui de eroare sa se ilplice 0 tensiune egala sau mai n'4ca
dedit tensiunea minima impusa pe sarcma dar nu mai mica de 2V. Dincauza
dispersiei timsiunii de referinta, la: intrarea neinversoare poate fi 0 tensiune de
2 ... 2, IV, ceea ce justifica limita inferioara pentru tensiunea Vs. Limitasuperioarade
33V este doar orientativa [9].

Rp +Vs

12(8) 11(7) 10(6)

2(10) R1
LM723 (C) 3(1)
Ce
Vref 13(9)
7(5) 6(4) 5(3) 4(2) C/c
100pF
P

Tensiunea de referinta, pentru un curent de ImA consumat de la ie~irea

respectiva, estecuprinsa intre 6,95... 7,35V (6,8... 7,5V pentru LM723C); avand
valoarea tipica de 7,15V. De aceasta dispersie, precum ~i de toIeranta rezistentei
variabile P trebuie tinut cont la ca1culul divizoarelor d.e tensiune din circuitele
stabilizatoare [9].
In cazul stabilizatoarelor de tensiune fixa, tensiunea de ie~ire Vs nu rezulta in
general exact de valoarea impusa, fiind necesara fie 0 ajustare a uneia din rezistentele
divizorului R\ , R/2 , fie intercalarea intre acestea a unei rezistente semireglabile. In
cazul stabilizatoarelor de tensiune ajustabila intr-o gama data sunt necesare, in afara
 potel1fiometrului P, inca alte doua potentiometre (de exemplu, in locul lui R1 ~i R2 ,
pentru a se putea ajusta exact tensiunea la ambele capetele ale gamei):
Este indicat sa se utilizeze in divizoare atat rezistente fixe cit ~i aju'stabile cu
pelicula metalica, deoarece prezinta 0 mai buna stabilitate in timp ~i cu temperatura
mediului iar rezistenta de contact intre cursor ~i pelicula (la ajustabile) estestabila ~i
neglijabila. .
Condensatorul CF (de obicei eleGtrolitic de 5~lF sau ceramic de 10... lOOnF)
are rolul de filtraj, reducand ondulatiile provenite de la redresor i zgomotul terlsiunii
de referinta ~i deci ale tensiunii stabilizate Vs' '.
Condensatorul C~ (ceramic, 100pF) realizeaza corectiaamplificatorului de
eroare eliminand autooscilatia stabilizatorului (care reprezinta un sistem cu reactie
negativa). .
. Curba tensiunii dedeschidere a tranzistorului de protectie in functie de
temperatura jonctiunilor este data in fig. 3.6 [17]. Ea trebuie luata in considerate la
calc~llul rezistentei Rp de limitare a curentului prin sarcina [9] pe baza temperaturii
maxi me atinsa la acest curent de j onctiuni.
Limitarea curentului se poate face
si1l1plu sau cu intoarcere [17], [10], [9]. In
. fig, 3.3, 3.4, 3.5 este realizata limitarea
simpla .. iar in fig.3.7 - li1l1itarea cu
intoarcere. In' cazul limitarii cu intoarcere
valoarea curentului la care se face li1l1itarea
depinde (pentru rezistentele ~ ~i Rs date) ~i
. de tensiunea stabilizata Vs.Prin urmare, In
cazul surselor de tensiune variabila ar fi
Tj[C] necesarea fie acceptarea unui curent limitat
mai 1l1icla Vsmindecat la Vsma.", fie utilizarea
unor rezistente R4 i Rs variabile si1l1ultan
Fig.3 .6 Tensiunea de protecfie in pentru ca limitarea curentului sa se poata
fimcpe de temperatura. realiza la aproximativ aceea~i valoare~i sa
nu creasca curentul de SCilrtcircuit.
Rezistenta Rp depinde relativ putin de tensiunea VB~i, in general, ea nu trebuie sa tie
ajustabila in scopulde mai sus.Cand modificarea simultana. a rezistentelor ~ ~i Rs
complica rea:lizarea stabilizatorului, se prefera reducerea curentului limita la Vsmin~{
folosirea unor rezistente constante. Se constata in plus ca in cazul unei limitari cu
intoarcere rezistenta Rp cre~te ~i inrautate~te rezistenta de ie~ire a stabilizatorului,;deci
stabilizarea la variatia sarcil1ii.
Protectia prin limitare cu intoarcere este necesara, in general, numai la surse
expuse scurtcircuitarii,cand limitarea simpla nu realizeaza ~i protejarea la scurtcircuit,
[9]. Calculul circuitului de protectie la supracure~1t prin limitare cuintoarcere este
prezentatln [17], [9], [10].
 La alimentarea stabilizatorului de
+Vs tensiune se vautiliza numai un redresor
proiectat special in acest scop [9] ~i nu
10(6) unul luat l~ intamplare, pentru ca se
LM723 (C) 2(lQ) poate periclita eireuitul integrat, in
3(1) special prill. depa~irea puterii disipate
maxime. La stabilirea puterii disipate
maxime se va lua in considerare
temperatura maxima a mediului
ambiant.

Stabilizatoarele cu circuitintegrat LM'723 sunt depreclzle, de aceea ~l

calculele circuitelor stabilizatoare sunt relativ pretentioase ~i mai extinse.
Pentru dimensionarea eireuitului stabilizator sunt .necesare tlflnatoarele date
initiale :
-valorile limita ale tensiunii pe sarcina: Vsmin, Vsmax(pentru sursa fixa In locul
acestora se da ~i se utilizeaza Vs),
-yaloarea maxima a curenttl1ui de sarcina.:. Ismax,
-speeifiearea faptului daca se pretinde 0 protectie prin limitare de curent cu
intoarcere in cazul cand circuitul integrat nu poate suporta puterea disipata de
scurtcircuit cu limitaTe simpla ~i daca sepretinde mentinerea valorii curentului limitat
eu lnodifiearea tensiunii Vs (lasurse de tensiune variabila),
-variatia procentuala a tensiunii retelei ce alimenteaza redresorul :
100~Vro_+,
____
100~Vro-
V ~l V
ro 1'0

-temperatura maxima a mediului ambiant : tamax,

-tipul eapsulei eireuitului integral.

, Pentru dimensionarea stabilizatorului se parcurg ul1natoareleetape :

a) Se stabile~te tipul circuitului. utilizat dintre :
-varianta eu Vs = 2 ... 6,9V(fig. 3.3),
-varianta eu Vs = 7,35 33V (fig.3.4),
-varianta eu Vs = 2,1 33V (fig.3.5).
b) Se determina tensiunea minima necesara la intrarea stabilizatorului
fumizata de redresor) :
 v . =.V
rmm smax
+VCEI
. s
+VmID +V po +(0,8. ... 1) [V] , (3.1)'._
. .
in pare V CEls este tenimiea la limita regiunii de saturatie a tranzistorului compus, T 14 -
TIS; din circuitulint~grat (care reprezinta 0 conexiul)e Darlington) :
V CEls = V CEls14 + VBE 1Smax =.1,6V
Amplitudinea ondulatiilor tensiunii de. la i~*area stabilizatomlui (tensiune
redresata), Vonn , se poate admite pe baza relatiei (2.3) din capitolul 2 san aprecia la
0,1.. .0,2V pentru acest tip de stabilizator de curent reclus (:S lOOmA), ori pe baza
indicatiilorde Ii calculul redresomlui din Anexa A4. Aceastafondulatie se poate
,!-sigura la ie~irea redresomlui' mra ca valoarea condensatoruliIi' de filtraj' sa fie
exagerata. Rezerva de tensiune de 0,8 ... IV introdusa in relatia (3.1) Glsiguradepartarea
de saturatie a tranzistomlui T 14 (la conexiunea Darlington numai primul tranzistor se
poate satura) ~i acopera erorile de calcul ~i de realizare de la st~.bilizator ~i redresor.
Tensiunea Vpo=0,6V reprezil1ta 0 valoare acoperitoare a caderii de tensiune pe
rezistenta de protectie Rp 'in cazul unei limitari simple de curent. Uneori, acest tip de
protectie asiguraful1ctionare mra pericol ~i in scurtci,rcuit (a~a cum se va vedea mai
Jarziu Daca se imptme de la inceput 0 limitare de curent cu intoarcere sau dadi
aceasta se anticipa (V s sau Vsmax ridicata, Ismax> 50niA), atunci In locul tensiunii V po =
0,6V se va luao tensiuneVpio=0,8 ... 1,2V (rezistenta Rp vafi mai mare).
Teilsiunea V,TIlin trebuie sa indeplineasca 0 conditie :
Vm1in 2::9,5 + Vor~ [V]
pentru ca circuitul integrat LM723 sa functioneze normal (sa nu apara saturarea unui
tranzistor din ERS la alternantele negative 'ale ondtilatiei tensiunii redresate).In cazul
cand aceasta condi}ie nu. este i~ldeplinita, se va impun~ direct
V unin = 9,5V + Vorm'
c) Se determina valoarea nominala ~i limita.superioara a tensiunii de intrare ~i
a tensiunii in gol a redresorului cu relatiile (2.5) ... (2.8) din Capitoll,112, folosind
indicatiile aferente acestora.
d) Se verifica indeplinirea conditiei ca la functionarea in gol a stabilizatorului
.(~i deci a redersorului) sa nu se depa~easca tensiunea maxima adnlisa pe circuitul
integrat:
Vromax:::; ViMAX =40V.
Daca aceasta nu este indeplinita, circuitul integrat nu poate fi utilizat la
realizarea stabilizatorului impus in enunt. Daca Vromax > Vimax iar diferentadintre ele
nu este mare, s-ar putea obtine 0 mica reducere a lui Vromax prin scaderea marimii A la
0,1 (CapitoluI2).
e) Se determina puterea disipatamaxima pe capsula circuitu\ui integrat in
cazul limitarii decurent. Drept curent de actionare a protectiei se adopta 0 valoare cu
5 ... 10% mai mare dedH Ismax
(cu Vpio In loc de Vpo daca este cazul): Aici s-au adunat: puterea disipata pe
tranzistorul de reglare intern T15 (neglijandu-se puterea disipaili pe tranzistorul T14 care
este de cca B1S ori mai mica) ~i puterea disipata pe restul circuitului integrat care
consuma tipic un curent de 2,5mA [17]. '
f) Se detennina puterea disipata maxima admisa de capsula la temperatura
ma.xima a mediului, !inand cont ca in catalog se da puterea disipata maxima adrnisa la
temperatura ta = 25C, notata in lista de caracteristici PdMAX25.:
P _P t.JMAX -t aMAX _p 150-t aMAX
dMAX - dMAX 25 t - 25 dMAX25 100
jMAX
(sau cu tjMAX= 125 pentru tipul LM723C), unde PdMAX25
0
= 650mW sau 800mW dupx::
caz. Se verifica indeplinirea condi!iei : Pdmax < PdMAX.
Este bine sa nu se accepte 0 situa!ie in care cele doua puteri sunt prea
apropiate (pentru siguran!a marita in funqionare). In cazul cand condi!ia nu este
indeplinita, circuitul integrat LM723 nu poate fi utilizat :tara tranzistor extem la
realizarea stabilizatorului.
g) Se calculeaza puterea disipatape circuitul integrat cu limitarea de curent
simpia in regim de scurtcircuit '.
p dscmax== I Jilll' (V rmal'- V po}t- 2 ,510 -3V rmax '
se verifica acum condi!ia Pdscma." ::;PdMAX.
Daca ~i aceasta este indeplinita, atunci protectia cu limit are de curent simpla
realizeaza ~i protec!ia la scurtcircuit ne mai fiind necesara 0 limitare cu intoarcere.
h) Cand condi!ia de mai sus nu este indeplinita, daca in enun! se impune 0
protec!ie prin limitare de curentcuintoarcere, se determina curentul de scurtcircuit
care se poateadmite prin circuitul integrat :tara a se depa~i puterea disipata. maxima
admisa:
V/omax-2,5'10--3Rii"-0,45
Isc < 2R.
Ir

V/omax-2,5'1O-3Rir -0,45 J -4Rir(PdMAX -2,510- V/omax)

3

2Rir .

In aceasta rela!ie apare 0 tensiune in gol "de cCl1cul"[9] :

VI~ma."=Vrmax (1+11.) ,
'AV
~i rezist~n!a intema a redresorului de alimeritare (relatia 2.9):R;r =[. (3.6)
- . Jim
 In locul tensiunii Vpo s-a luat valoarea minima a tensiunii Vp , Vpmin=0,45V,
deoarece inregimde scurtcircuit s-a admis functionarea laPdMAx ,deci tjMAx=150.Pe
baza valoriicurentului Isc sepoate Inca din aceasta faza estima caderea de tensiune pe
rezistenta Rp ~i se poate aprecia dadi exista ~ansaca limitarea de curent cu intoarcere .
sa fie aplicabiUi. Astfel, tensiunea Vpi va rezulta (orientativ) de valoare acceptabiEi
(::;1,2... 1,5V) numai dacalsc rezulta mai mare sau egal cu cca.0,35I1im[19].
i)Pentm detenllinarea exacta a valorii tensiunii Vp la care actioneaza protectia
se apreciaza temperatura maxima a plachetei circuitului integrat cu relatia :
.
t.
J max
=t +Pd Rtt.
a max
,
max lJa

in care Rthja este rezistenta tenllica dintre jonctiuni $i mediul ambiant ~i este
cunoscuta din datele de catalog ale circuitului integrat pentm tipul de capsula utilizat. .
Desigur tjmaxrezulta mai mica decat tjMAx=150C, deoarece nu s-a incarcat circuitul
pana la PdMA~' .
Se cite~tedin grafictensiunea de protectie la temperatura tjmaxa jonctiunilor
(fig. 3.6) sau se determina aceasta tensiunecu relatia care aproximeaza graficul
. Vp = 0,7- 1,7'1O-\nax [V] . -
j) Se detenllina valoarea rezistentei de protectie la supracurent in cazul unei
y
limitari simple R = --p-
p 111m
k) In cazul unei limitari cu intoarcere, Rp se determina cu relatia
V
Rp- V +V (3.7)
I s P-I
sc. V lim
pmin

unde in cazul unei surse de tensiune variabila se va utiliza tensiunea Vsmax: Aici Vpmin
este tensiunea de protectie la temperatura tjMAX.
Se verifica acumcaderea de tensiune pe rezistenta Rp In cazul unei limitari cu
intoarcere (folosind relatia lni Rp de mai sus) care trebuie sa fie suficient de apropiata
de valoarea adoptata initial -Vpo (sau VpiO),(se poate admite 0 diferenta de maximum
0;2V).
.. In cazul cand Vpi este mai mare decat Vpo (sau Vpio) cu l11ai mult de 0,2V,
trebuie reluat calcu1ul de 1a punctul b, impunand 0 tensiune Vplo> Vpi in loc de Vpo
(du VpiC).. initiala).
In cazu1 cand tensiunea Vpi , calculafamai sus, rezulta mai mare decat
1,2 ... 1,5V, este indicat sa se renunte la realizarea stabilizatorului fiira tranzistor
eAiem, deoarece tensiunea de alimentare se mare~tenejustificat.
1) Rezistentele ~ ~i Rs care realizeaza impreuna cu Rp 1imitarea cu intoarcere
se determina din sistemul de ecuatii :
 R+R ='S
v +V.
pI
4 5 1dp

R4~R{~P:;:IJ
unde lctp reprezinta curentul prin divizoml de proteetie ~i ~e poate adopta de cca I %
din Ismax . In prima relatie dill sistemlll (3.8) se va lua tensiunea Vsmax in cazlll unei
surse de tensiune variabiHi.
Pentru ca llim ~i Isc sa ramana aproximativ constal* la modificarea tensillnii de
la Vsma., la Vsmin , este necesar ca rezistentele ~ , Rs sa fie l'nodificate simultan de. la
valorile rezultate mai sus pana la valorile : '
V ,+V R
R - snUllP R '. R -R 4
Smin I R -V 4 ~l 4min - Smin'~
lim p p. S

ceea'ce este complicat.

, In cazul cind ~ , Rs s~ lasanemodificate, pentm tensiunea Vsmin curentul Isc
nu se modifica iar limitarea are loc la curent1.l1
V . R V
I' . ,= smm . 4 +I Pc
lim min R R sc V .
p S ' pmm
caredeseori este acceptabil, nefiind departat prea mult de Ilim'
m) Calculul divizorului R1-P-R2 sefacein mod diferitpentru cele trei variante
de stabilizatordil1 fig. 3.3 ; 3.4 ; 3.5 ~i pentnl cazurile dnd tensiunea de ie~ire este fixa
sau ajustabila.
l.a. Tensiune de ie~ire Vs fixa, cuprinsa Illtre 2 ... 6,95V (fig.3.3)
In .acest cazpotentiometml Pare' rolul de ajustarea tensiunii de ie~ire la
valoarea intpusa compensand. dispersia tellsiunii de referinta, imprecizia. rezistentelor
~i caderea pe rezistenta R3
Curentul prin divizor se adopta Injur de ImA, deoarece dispersia ttmsiunii Vref
este data In catalog pentm curent redus de Incarcare a ie~irii respective. Rezistentele
din divizor rezulta prin rezolvarea sistemului :

Rt+P+R1=7,15
O,8P+R2 Vs
R1 +O,8P+R2 6,95
R2 V S

R+O,8P+R
1 2,
7,35
 unde s-a tinut cont ~i de to1eranta nonnaHi a potentiometmlui P(20%). Daca se
utilizeaza potentiometm cu tolerantalO%, inloc. de factoml 0,8 se va utiliza 0,9 in
sistemul 3.9. Daca Vs=6,95V , se va Iua R1=0, iar ecuatia a doua din sistem nu se
utilizeaza. Pentm regulator integrat de tipul LM723C, valorile extreme. de tensiune de
. referintain aceste ecuatii vor fi 6,8V ~i 7,5V.
Desigur, prin normalizarea valorii potentiometmlui rezulta de cele mai multe
ori 0 valoare relativ departata decea calculata. Folosind valoarea nonnalizata pentm P
se recalculeaZa atunci rezistentele R1 ~i Rz din ultimile doua ecuatii ale sistemului ~i se
normalizeaza, adoptandu-se rezistente cutoleranta de celmult 2,5%
l.b. Tensiune de ie~ire Vs variabiHi, cu extremele cup rinse intre 2 ... 6,95V
(fig.3.3)
Modificarea tensiuniide de ie~ire se face cu ajutoml potentiometmlui P.
Rezistentele din divizor rezulta prin rezolvarea sistemuluide ecuatii 3.8 dupa ce se
inlocuie~te Vs eu Vsrnax in ecuatia a doua ~i cuVsrnin inecuatia a treia. Daca Vslnax =
6,95V, R1 = 0 ~i ecuatia a doua nti se 111aiutilizeaza. Referitor la normalizare se
procedeaza ca la punctul l.a. Drept potentiometm P se utilizeaz~ in acest caz un
potentiometm normal, care permite 'un numar mare de qlanipuHiri. Intmcat cele dc;ma
extreme ale gamei de tensiune V s nu rezultaexact de valorile dorite, pentm ajustarea
lQr trebuie ca rezistentele R1 ~i Rz sa fie inlocuite cu rezistente ajustabile de valori
peste cele calculate. .
2.a. Tensiune de ie~ire Vs fixa, cuprinsa intre 7,35 - 33V (fig.3.4)
Potentiometml P are acela~i rol ca la punctul-~ .a. Se adopta un curent prin
divizor Id ,care sa nu incarce mult (suplimentar) elen~entul de reglare, deci un curent
de (1 ... 2%) Ismax Rezistentele divizomlui se determina din sistemul de ecuatii :

R1+P+R2 ="'f:V
d

O,8P+Rz _7,35
R1 +O,8P+Rz Vs
R2 _6,95
R1+O,8Rv+R2 . V
s

Daca tensiuneaVs = 7,35V, rezillta ca R1 = 0 ~i ecuatiaa doua a sistemului nu se mai

folose~te. Normalizarea rezistentelotseface ca la punctul l.a.
2.b. Tensiune de ie~ire Vs variabila, cu extremele cup rinse intre
7,35 ... 33V (fig.3.4)
Modificarea tensiunii Vs se realizeaza cu ajutoml potentiometmlui P.
Calculul rezistentelor se face pe baza ecuatiilor (3.10) inlocuindu-se Vs ~stfel : !

- cu Vsmi" +
2V
sUJax in prima ecuatie
' (deci V s., medie)
-cu VSrnill in a doua ecuatie,
 -cu Vsmaxin a treia ecuajie.
Daea Vsmin= 7,35V, se ia R1 =:;:'0 ~i eeuajiaa doua nu se mai utilizeaza.
Normalizarea rezistenjelor se face ea la punctul l.a. folosind pentm P un
potenjiometm normal. .
3. Tensiune Vs variabilacu minimul cuprins intre 2,1... 7,35V ~i maximul
cuprins intre 6,95 .33V (fig.3.5).
Se adopta tensiunea maxima de la intrarile amplificatomlui de eroare
(eorespunzatoare tensiunii Vrefmax =7,35V), Viamax:SVsmin.Egalitatea este aiei preferata
deoareee se imbunatate$testabilizarea circuitului (prin cre~terea factomlui de ,divizare
aldivizorului de la ieiirea sursei) ~i se elimina eventual rezistenja R1 Tensiunea Viamin
(corespunzatoare tensiuniiVrefmin = 6,95V) nu trebuiesa coboare sub 2V, a~a cum se
impune in datele de catalo~ circuitului integrat. Deoareee aeeasta tensiune minima
se realizeaza cand tensiuneade referinjii este $1 ea minima (Vrefmin=6,95V), atunci
eand tensiunea de referinja este,maxima va rezulta 0 tensiune Via == 2,1 V. Prin.urmare,
sursa nn poate asiguracert 0 tensiuneVs =2V deeat dacase introduce 0 rezistenta
ajustabila ~i in divizorul pentru tensiuneade referinjii sau se selecteaza circuitul
integrat ~i se dimensioneaza ulterior. divizorul R't - R'z (ceea ce nu se poate face in
cazul unei producpi de serie).
Se dimensioneaza mai inmi divizorul R't - R'2 astfel incat sa se obtina Viarnax
adoptat, cand tensiunea de referinja este'maxima (la un curent de ll11A), cu relajiile :
R'Z,::;::Viatuax . [kQ]

R't = 7,3q - R'z

Rezulta 0 tensiune Viamindatorita dispersiei tensiunii de referinta:
V =V 6,95 =0 947V
iamin iamax. 7,35 ' .. iamax

Pentru divizorul de la ie~ire Sy mai impune conditia de simetrizare a

rezistenjelor echivalente de la cele doua intrari ale amplificatorului (diferential), ceea
ce conduce la reducerea offsetului ~i derivei aeestuia, deci la menpnerea in limite mai
restranse a tensiunii stabilizate.Astfel, rezistentele ~ivizorului se caIculeaza eu
ajutorul sistemului de ecuapi : .

~l+'~) II(R2+~)=R';1I R'z

OSP+R V.
" .. '2 \ -.- lamax
R1+O;SP+R2' V.smm

Rz _Viamin
R1+O,SP+Rz Vsmax
 Normalizarea rezistentelor se rezolva ca la punctull.a.
Evitarea rezistentelor semivariabile la sursele de tensiune Vs fixa ~ste posibila
numai in umm ajustar:ilor experimentale, ceea ce nu se practica in cazul unei productii
de serie.
Din. cauza dispersiei tensiunii de referint~, lasursele de tensiu,ne Vs variabila,
cele doua extreme aly acestei tellsiuni se realizeaza in general. inainte ca la
potentiometrul P sa se atingapozitiile extreme. Situatia 'poate fi corectata numai prin
ajustarea rezistentelor fixe R[ ~i)R2' din divizor. Da.c.a extremele tensiunii -V~ sunt
--- -

riguros impuse, se utilizeaza rezistente semivariabile in locul celor fixe.

n) Se determina rezistenta R3 pentru circuite de tipul dat in fig. 3.3 ~i 3.4, din
conditi~ reducerii offsetului ~i derivei amphficatorului de eroare :

R =(R +1) (R2+~).

3 t

0). Pentru ca circuitul din fig.3.3 faraprotectie prin intoarcere sa asigure

tensiune stabilizata ~i dind funcfioneaza in gol sau la curent de sarcin~ foarte redus,
este necesar sa se conecteze la ie~ire 0 rezistenta de balastRb care s~consume un
curef1tIb de ccal % din curentul Ismax la tensiunea medie. \\
R - Vsmin +Vsma:<
Sedetermina deci : b 21 .
b

p) Se stabile~te valoarea condensatoarelor de la ie~irea stabilizatorului.

Condensatorului electrolitic Cese stabile~te cu relatia:
Ce = (0,1. .. 0,5) Ismax [~lF],[mA]
valorile mai mari in cazul dud sarcina consuma curent sub fonna de impulsuri.
Condensatorul ceramic Ccse adopta de (nxlO) ... 100nF, mai mare pentru
.variatiimai mari in impulsale cure!ltului de sarcina.
. r) Perfonnantele stabilizatorului pentru cazul dind temperatura mediului
, variaza in ga~na restransa se-stabilesc pebaza datelor de catalog, astfel :
-stabilizareacu reteaua la variatiile acesteia de 10%: 11Vs< 0,01 % Vs ,
-stabilizarea cu sarcina ': 11Vs < 0,2% Vs
unde se va considera Vsmax pentru sursele de tensiune ajttStabila.
Pentru 0 variatie a temperaturii mediului in gama larga, aceste variatii se
dubleaza.
s) Redresonl1 de alimentare se dimensioneaza pentru un curent maxim egal cu
1,05 Ilim conform Anexei 4. I ..
 Se va dimensiona UIl stabilizator care fllniizeaza 0 terlsiune fixa Vs = 15V la
un cu~ent de sarcina Ismax= 75mA. Variatia p~ocentmila a tensiunii rete1ei ce
alinienteaza redresomLeste : -10% + 10%, iar temperatura maxima a meqij..l1uitamax=
35~. In cazul in care limitarea simpla nu protejeaza circuitul integrat la scurtcircllit,
se va prevedea 0 protectie prin limitarea cu illtoarcere. Sunt disponibile ambele tipuri
de capsule.
Sursa fiind de tensiune fixa, trebuie utiuzatavarianta din fig).4.
Anticipand ca va fi necesara 0 protectie prin limitarea de curent cu intoarcere
(curentul de sarcina este relativmare pentm 0 sursa~'lfatranzistor e:x.1:em,iar tensiunea
Vs este de valoare mare, astfel ca la scurtcircuit tensiunea pe elementul de reglare va fi
..mare), ~'t:calculeaza tensiunea minima redresata :
Vlluin = Vsmax+VCEls+vorm+Vpio+ 0,8=15+1,6+0,1+1,2+0,8 = 18,7V .
Aici s-aadmis amplitudinea pulsatiilor Vo1'm= 0,1V, care se poate obtine uor la un
redresor de curent pana la lOOmA (pulsatii varf la varf de 0,2V).
Adoptand 0 cadere relativa de t~nsiune pe rezistentaintema a redresom1tli 'A=
0,1 , rezulta tensiunea nominala fa ieirea acestuia .
V- V1'min -.:. 18,7 -21 V
l' 1 L1Vro-~+A,) 1-0,1(1+0,1)
V 1'0

apoi tensiunea illaxima i tensiunea In gol

V,,_ =v,[ 1+'"J:+ 6+P.)]~21~+O,1(1*O'1)}m,3 V

Vro =V- r (1+1,5;>")=21{1+1,50,1)=24,IV
\

Vromn~Vro(l+"'J:+}24,1(l+O,lJz6,SV ,
cat suporta circuitul integrat LM723.
Curentulla care se face limitarea se admite
Ilim =1,05Ismax =1,0575=7~,8mA
Cuaceasta, puterea disipata maxima pecircuitul integrat In regim de limitare
va fi (in mW) :
, ~V ' -V -V.
Pdmax =111m }t-2,5Vrmax" =78,8(23,3-15-1,2)+2,523,3=617mW.
rmax S plO . .'. - ,

Puterea disipata maxima admisa de circuitul integrat pentm' ambele tipuride

capsula TO-100 (deci, circuitul integrat LM723H) va fi :
 P =P 150 -tamax -800 150'-35 -737 mW
dMAX 125
dMAX 25 125 .
Se constata indeplinirea COJlditieiPdmax< PdMAX ~i nu este necesar tranzistor de
reglare extern.
In regim de. scurtcircuit insa :
Pdscmax=Ilim (Vrmax- Vpio)t2,5Vrmax =78 ,8(23 ,3-1 ,2)+-2,523 ,3::1750 mW.
~i deoarece aceasta depa~e~te puterea PdMAX este necesara 0 protectie prin limitare de
curent cu intoarcere pentm ca sursa sa poatasuporta regimul de scurtcircuit.
Tensiullea in gal "de calcul" a redresomlui este :
Vl~max=V;max(I+A)=23 ,3(1+0,1)=25 ;6V
iar rezistenta lui interna

R ir - IvV" 0.1-21 -?6 700

I - 0,0788 -~ , ~~
1im

Cureritul d~ scurtcircuit maxim suportat de circuitul integrat se determina cu

relatia 3.4 ~i este

.25,6-2,5.10-3.26,7-0,45 (25,6-2,5-10-3-26,7-0,45) -426,7(0,737-2,5.1 0-3.25,6)

Isc= 2.26,7 226,7
=0,03 A .
Acest curent fiind de ordinul 0,38Itim , protectia prin limitarea de curent cu
intoarcere are ~anse de reu~ita .
.Temperatura maxima a jonetiunilor circuitului integrat in regim de liniitare va
fi, pentm capsula metali.ca :
tjmax=tamax +Pdmax Rthja =35+0,617 155 ::131 C,
pentm care tensiunea de aetionate a protectiei
Vp=0,7-1 ,7.10-3131 =0,478 V.
In'regim de scurtcircuits-a permis atingerea puterii disipate. maxime admise
pe circuitul integrat; deci a temperaturii tjMAX~i
Vpmill=0,7-1,7.10-3.150=0,445 V
Acum rezistenta de protectie va fi
-V
R- S 15 . -15 6Q
p V+V 00315+0,478 -0 0788 '
I s. P-I , 0,4'45 '
sc V. tim
pmm

Acesta se nOflllalizeaza la 15,6Q O,5%.

I
 Caderea de tensiune pe rezistenta Rp in regim de limitare rezulta
Vpi=llimJ.5. p=O,0788 15,6=1,23 V.
La inceputul calculelor s-a adoptat 0 tensiune V pia = 1,2V , deci calculele nu
trebuie reluate, deoarece mica diferenta rezultata va fi acoperita din rezerva de O,8V
admisa la calculul tensiunii Vrmin
Se calculeaza rezistentele ~ i Rs din siste1l1ul de 1l1aijos, adoptand curentul
prin divizoml de protectie Idp = 11l1A .
V V .
R +R - s+ p_15+0,486 ~15 486kQ
4 ,s I 1 -,
dp

R =R (IscR~_I}R (30.0,0156_1)=0 053R

4 5 V. . s 0 ' 445 _." 5
pmm

Rezl1lta Rs = 7780. i Its = 14,7k0., ~are se normalizeaza la ~ = 7770. 5% i

Rs = 14,7k0. l%.
Se adopta curentul prin divizoml tensiunii Vs , Id = ImA i seutilizeaza
sistemul de ecua!ii dat la punctul m, cazu12.a ,-
V
R +P+R =_s=15kQ
I 2 I
d

0,8P+R2 _7,35 _7,35 -0,495

R1+0,8P+R2 Vs 15 .
R2 6,95 6,95 0463
R1+0,8P+R; Vs 15'
Se obtine valoarea P = O,6k0., care se poate normaliza la Pn = O,5k0.. Cu
aceasta rezulta din ultimele doua ecua~i : R1 = 6,24kQ i R2 = 5,72k0., care se vor
adopta R1 = 6,19k0. l % R2 = 5,76kQ l %
Rezistenta R3 se adopt de valoarea
II II
R3 = (R1+O,5P) (R2+O,5P)=(6,19+0,5'O,5) (5,76+0,5'O,5)=3,lk0.,
care se normalizeaza la R3 = 3k0. 5%.
Conciensatoml electrolitic de la ieire se adopta de valoarea C1=47I-lF/25V tar
condensatoml cera1l1i9Cc = 47nF. '
Redresoml se va dimensiona pentm un curent maxim de 82mA. Rezistenta lui
intema la curentul maxim trebuie sa fie de ordinul 26,70.
S,chema finala a stabilizatomlui dimensionat este data in fig. 3.8. La variatia
tensiunii de intrare in dom.eniul dat, in cazul unui curent de sarcina maxim, tensiunea
pe sarcina semodifica cu cca 1,5mV la 0 modificare a curentului de sarcina de la la
75mA, tensiunea pe sarcina se modifica cu mai putin de 30mV lOmV la

experimenH1Tilemcute).
 + +
Vr=18,7 ... 23,3V/82mA' VJIs
Redresor ell 15V/75mA
Rir=26,7n
C~35QC

R3
3kQ ~
5% 7770.
. 1%
Rs
14,7
k0.
1%
 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUIT
~INTEGriAT LM723 ~I UNTRANZISTOREXTERN, ,.
~ OBISNUITE

Din cele. aratate in capitolul 3 s-a putut constata faptul c~ :rara tranzistor extem
circuitul integrat LM723 nu poate fumiza un curent de sarcina mai mare de 60 ... 80
mA din cauza puterii disiI>ate la acest curent in condi!iile cind tensiunea re!elei are
variatii de 10 ... 20% [9]. Pentru a realiza un curent de sarcina mai mare este necesar
sa se' completeze elmentul de reglare din integrat cu un tranzistorextem.ln fig.4.1 ~i
4.2 se prezinta doua posibilitati de conectare a unui tranzistor la circuitul integrat
LM723 [10, 17, 20]. Cele doua scheme slmt practic asemanatoare ca performan!e,
puteri disipate, tensiuni de alimentare, cadere minima de tensiunepe tranzistorul
extem. Orice tranzistor adaugat la circuitul integrat mare~te cu VBE-ul sau caderea .
minima de tensiune intre intrarea ~iie~irea stabilizatorului, deciputerea disipata pe el.

12(8) 11(7) 10(6)

LM723(C) 2(10) 11(7) 10(6)
- 3(1) 2(10)
3(1)

o solu!ie p~ntru reducerea tensiunii minime pe'fanzistorul e)\..1em este

prezentata 111fig. 4.3 [10]. Ea consUl in separarea colectOl.'ului lui T de emitoml
tranzistorului T 15 din integrat (de la ie~ire), ceea ce pem1ite ~a primul tranzistor sa
poata:fi dus pana In apropiere de saturatie (VCEmin=VBE).Prin aceasta se reduce tensi-
 unea de alimentare Vrmin necesara ~i
putetea disipata pe tranzistor. Se va
reduce, deasemenea, puterea disipata pe
+V s ' circuitul integrat LM723 prin preluarea
11l1eitensiuni de catre dioda Zener
eAierna DZ. Dar, din pacate, aceasta
schema nu va mai putea folosi
+V/r tranzistorul de protectie T 16 din integrat
>9,5V 12(8) 11(7) 10(6) DZ pentru limitarea curentului de sarcina.
LM723(C) Se va prezenta in continuare
variallta .obi~nuita a unui astfel de
stabiHziator, utilizand un tranzistor
Fig.4.3. Reducerea tensiunii pe ERS externnpn (fig. 4.1) Unneaza ca
cu tranzis(or extern. schema, stab ilizatorWui sa fie
conipletata cu circuitele de divizare
necesare ~i capaCiHiti,. ca in fig. 3.3, 3.4, 3.5, in functie de tensiunea Vs ce
trebuie realizata.
Folosind un tranzistor extern eu factor de amplificare a curentului suficient de
mare, se poate realiza un curent de sarcina maxim,)n cazul surselor de tensiune fixa,
chiar pana la 4A. Cand dimensiunea radiatorului tranzistorului extern ~i mai ales
puterea disipata pe capsula circuitului integrat devill importante, se recomanda totu~i
folosirea unui elenwnt de reglare cu doua tranzistoare in serie prezentat intr-un capitol
urmator. .
PerformaJ.1tele stabilizatorului dupa ata~area traJ.lzistorului extern, ~ianume:
stabilizarea cu reteaua ~i stabilizareacusarcina, practic, nu se modifica fata de cazul
stabilizatoarelor :tara tranzistor extern. Calculul unui astfel de stabilizator este
obligatoriu [9]. Stabilizatorul se prevede cu limitare de curent simpla sau cu
intoarcere. Ca ~i in caZulstabilizatorului :tara tranzistor extern, 'ntl reu~e~te intotdeauna
protejarea la scurtcircuit prin limitare de curent cu intoarcere .

4.2. Relatii
. , de calcul

Se va prezenta aici numai calculul.stabilizatorului cu tranzistor extern npn,

deoarece calculul celui cu tranzistor pnp este asemanator.
Pentru .dimensionarea acestui tip de stabilizator sunt necesare acelea~i date
initiale ca~i la stabilizatorul :tara tranzistor extern, din Capitolul 3.
Pentnl'1ntelegerea calculelor, cind se abordea~a direct cazul de stabilizator cu
circuit integrat LM723 avand tranzistor extern, se recomanda studierea capitolelor 3 ~i
o parte din 2. Unele din punctele de la calcululstabilizatoruluicu AO de putere ~i a
celui cu circuit integrat LM723 :tara tranzistor extern, se utilizeaza ~i in acest, capitol
:tara modificari, motiv pentru care ele nu se mai reiau aici~ise fac trimiteri la ele.
 Se parcurg astfeletapele :
a) Stabilirea variantei de 'circuit utilizate conform punctului a din capitolul
anterior.
b) Se determina tensiunea minima necesara la' intrarea stabilizatomlui cu
relatia (3.1) In care se va lua tensiunea la limita regiunii de saturajie a tranzistomlui
compus In conexiune Darlington (format din tranzistorul compus., integrat T 14 - T 15 ~i
tranzistorul de reglare extern)
V=V+V
CEls CEls 14
,+V
BE 15 max BE max
=15+V
' BE max
[V] "
Ajci VBEmax se-va lua 0,8 ... 1, IV pentru tranzistor de silicil,l. Intrucat VBEmax
depinde de
curentul maxim de sarcina, se poate folosi la stabilirea ei 0 relatieempirica de forma:
V~emax= .0,7+0,2 Ismax undecurentul Islllaxse introduce In [A]. -
In rest SUI).tvalabile considerajiile de la punctul b al paragrafului 3.2.
c) Se face ca1culul tensiuniide intrare In sarcina ~i In gol conform punetului b
al paragrafului 2.2, relatii1e (2.5) ... (2.8).
d) Verificarea tensiunii maxime pe eircuitul integrat conform punctului d din
paragraful 3.2.
e) Se apreciaza puterea. disipata pe tranzistoml extem In regim de limitate de
curent~ cu relatia :
p ,=1 lV -V -V)
dmax T 'Jim \ rmax ."smin po','

In care llimeste dat de relatia (3.2). . ,

f) Se determina tensiunea.maxima Intre colector~iemitor la tranzistorul extern' .
ca valoarea: cea mai mare dintre cele doua care apar In regim de gol ~iscurtcircuit
(eand se prevede 0 limitare cu Intoarcere) :
Vlmax - Vsmin
VCElllax=max, { .
. ' Vrolllax(l+~)-O,4~Vr-V~o
cu marimea ~ cunoscuta din paragraful 2.2. -
g) Se adopta un tranzistor care Indepline~te conditiile
!cMAX :::: 21lilll , YCEo>VCEmax

~i daca se poate cu' puterea disipata maxima fiira radiator

PdMAXo=PdlllaxT sau eu PdMAXr ::::PdlllaxT,
cand este necesar radiator. Aici P dMAXo ~ PdMAXr reprezinta puterile disipate maxime
admisede tranzistorfiira ~i cu radiator la temperatura tamax(vezi Anexa 1, Calculul
nidiatoarelor). Punetul eu coordonatele llim ~i (Vrmax- Vpo) (tensiUllea pe traI)zistor in
scurtcltcuit ) trebuie sa fie In aria de functilll1e sigura a tranzistomlui (fig. 4.4). .
Intrucat In regim de 'scurtcireuit puterea disipata ..pe tranzistorul extent este
sigur mai mare decat PdmaxT, pentll.! ~ nu se mari radiatoml extern doar in scopul
suportarii acesteia (este coreeta ~i 0 astfel de. solutie - diud radiatoml se
din1ensioneaza la puterea dat~ de relatia 4.1), daca, se impunein enUl~t, se prevede 0
. protectie prin limitare de curent cn Intoarcere.
 h) Pentru tranzistorul adoptat se extragedin (catalog valoarea mlI1lI11aa
faetorului de amplificare static Pminla curentul I~= llim. Se, verifidi indeplinirea
conditiei de a nu se depa~j curentul maxim prin tranzistorul TIs al circuitului integrat, '
care este ~i curentul de baza al tranzistorului extem
II'
IBmax =E~;;I50 [mA]
~ rom

Daca aceasta conditie nu este indeplinita ~i nu se.poat~ sorta tranzistorul extem eu un

factorpmin mai''luare, inseamna ca circuitul integrat nupoate fi utilizat dedit eventual
in varianta cuevitarea tranzistoarelor interne T 14, T15~i folosireaa doua tranzistoare
externe de curent mai mareJn locul acestora.
i) In cazul utilizariiunui tranzistor raxa radiator se determina puterea disipata
pe tranzistorul extern in regim de scurtcircuit
Pds cT = Iii Iyrmax - y)po . , ,
m \
(4.1).
i se verifica indeplinirea conditiei
P dseT <P dMAXo
(42)

cand nu este necesara 0 limitare de curent cu intoarcere.

Cand conditia (4.2) nu este Indeplinita, pentm a nu se utiliza un radiator doar
In scopul suportarii scurtcircuitului, claca seimpune in enunt se va prevedea 0 limitare
de curent cu intoarcere. .
j) Se detennina puterea disipata maxima pe capsula eircl~ituilli integrat in
regim de limitare
P =1 (y -Y. -y,-y \.2 510-3y
dmax,CI Bmax\ rmax smlll' po BEmaxfr , rmax
Se verifica acum indeplinirea eonditiei
P dmaxCI<P dMAXCI (43')
. ,
unde PdMAXCI Se stabile~te eu relatia 3.3 din paragrafuI3.2.
Daca nu se indepline~te aceasta conditie ~i nu.se poate sorta tranzistoml extern
cu un Pmillmai mare, Inseaml1a ca circuitul integrat LM723 1111 poate fi utilizat pentru
comanda tranzistorului de reglare. 0 conexiune Darlington drept tranzistor de reglaj
extem ar conduce Impreuna cu tranzistoarele TI4 ,TIS din integrat la 0 conexiune'
Darlington ell 4 tranzistoare, care nu se recomanda din cauza curentului rezidual mare
al ultimului tranzistor [24]. Folosirea acestei solt~ii ar neeesita ealeule speciale pentru
introducerea unor "rezistoare de fuga'i [l0]. In aeeasta sitnatie se poate realiza
stabilizatorul eu Circuit integrat LM723 In variantaeu element de reglare eu doua
tranzistoare in serie prezentata intr-un capitol umlator sau evitand folosirea
tranzistoarelor T 14 ~i TIs' din circuitul integrat ~i utili3ahd tranzistoare ext erne de
putere mai mare in lecut acestora.
k) Daca este Indeplinita conditia (4.3), chiar dadila punetul s-a impusdcja 0
 protectie prin limitare de curent cu intoarcere, se determina puterea disipata maxima
pe cir~uitul integrat in regim de scurtcircuit ' . '
PdscCI t
. =1Brn"l'' Vrrnax- Vpo - 'BErn",>,..
V ~ -3
2 510
. '. Vrmax
i i

i se veri~ca 'indeplinirea conditiei

p dscCr~PdMAxcr (4.4)
eand circuitul integrat nu impune 0 protectie prin limitare de eurent eu intoarcere. In'
caz eontrar, daca nu se poate sorta un tranzistor .cu factorul /3Mmin mai mare, pentru
protectie la scurtcircuit este lWCe'sar'Sase prevadaoliniitare de curent cu intoarcere.
I) Daca la. unul din punctele i i k a tezultat ca este. necesara 0 limitare' de
curent eu intoarcere iar in enunt se impune 6 astfelde protectie, se stabilete la ce
valoare trebuie redus curentul in regim de scurtcircuit.
In cazul prevederii unei limitari cu intoarcere din cauza neindeplini.rii unei
eonditii referitoare la tranzistorul extem, curentul de scurtcireuit ce se poate admite
prin aceasta, IscT se determina eu relatia (3.4), in care,' in locul puterii ?dMAX,se
introduce PdMAXo .
sau PdrnaxTdupa caz: Tensiunea V/rornaxi rezistenta Rir se determina ,

ell relatiile (3.5) i (3.6).

Daca introducerea limitarii de curent cu Intoarcere se datorete neindeplinirii
conditiei (4:4), atunci eurentul de seurtciteuit pecare ilpoate suporta integrat~l va 1:
I < V';' ma.;'~ 2 ,6 '1O-3~ scR if- 0,45 ,....
V BEsc
sccr- 2R.
Ir

V/omax
-2,5'10-3~scRir~cr,45- VBEs~-4Rir~sc PdM~XCI -2,5-10-~"'/omax
2Rir
Intrucat valoarea factotului /3sci'a tensiunii VBEsc(ale tranzistorului extern) Il.U
se pot stabili exact inainte de cunoaterea Clirentului Is<; , se face 0 aproximare
succesiva a curentului Isc considerand ea valori initiale faetoml /3n:iini tensiunea
VBEmax i revenind apoi dupa corect:1.rea aeestora eu aIutoml diagramelor /3rnin== f(ic) .i
iB = f(VBE)ale tranzistomllli.ln general, calculul tfebuie reluat de eel mult doua ori.
Daca ata.t tranzistoml extern >dit i circuitul intgrat impun 0 prot~ctie prin
limitarede curent cu intoarcere, atunci dreptcurent descurtcircuit se vahia minimul
dintre eei doi eurel11:1IscTi Isccr "
Isc= min [ IscT, Is~CI].
Protectia prin limitare de curent cu intoarcere are ansa sa reueasca (aa euill
I s-a aratat l<ipUl1ctulh din paragraful ~.2) daca Isc2: O~35Ilim. , .
m) Se parcurg punctele i,'j, k, I, m, n, 0, p, t, s din paragraful 3.2 (stabilizatorul
flira tranzistor extern), cu observatia ca in cazul inipunerii protectiei prin limitare cu
intoarcere de catre tranzistoml extem, la punctelek i I, in locul tnsiunii Vpll\illse va
utiliza tensiunea Vpsccare corespw}de temperaturi.i placheteicircuitului integrat atil}Sa
cand eurentu1 de scurtcitcuit este IseT . Pentru determinarea acestei tensiurii se
calcu1eaza lutai puterea disipata pe circuitu1 integrat cu re1a!ia

p' = IscT (V' -I R.-V -'V )r2/S:'lO-3{V' -I R.)

secr ~ T f.omax, seT If p BEse' romax seT If
se

CU ~seT~i VBl3sestabi1ite pentru tranzistoru1 extern 1a curentul- IseT.Se determina apoi

temperatura plachetei circuitului integraf cu rela!ia
tjse= t",nax+ PdseCrRlhja
,

Vpse= 0,7-1,710-\se.
n) Se dimensioneaza, daca este cazul,'radiatoru1 pentru tranzistoru1,extern care
trebuie sa ,Suporte puterea PdmaxT(sau, claca este cazul, puterea PdseT)pe baza
indica!iilor din Ailexa 1.

Sevadimensiona un'stabilizator cu circuit integrat LM723cu tranzistor extern

care trebuie' sa fumizeze 0 tensiune ajustabila Vs = 5... 15V la un' curent de sarcina Ismax
= 1A. Varia!ia pr6centuala a tensiuilii re!elei ce alimenteaza redresorul este de
-10% ...+ 10% iar temperatura maxima a mediului: tama.x=35 C. 0

In cazul In care limitarea de curent simpla nu protejeaza tranzistorul sau

circuitul integrat la scurtcircuit" se va prevedea 0 protec!ie prin limitare cu Intoarcere.
Sunt disponibi1e ambe1e tipuri de capsule de circuit integrat.
Se va fo1osi circuitul din fig.3.5, 1a care se .ata~eaza un tranzistor extem ca in
fig.4.1.
Tensiunea VBEma.x a tranzistorului extem de siliciu se adopta de 0,9V. eu
aceasta \
VCEls= 1,5 + VBEma.x = 1,5 + 0,9 = 2,4V.
Amplitudinea ondula!iei de la ie~irea redresorului'(rela!ia 2.3) este de ordinul:
~ O,lIsmaJVsmax +5tO,U(15+5L1
v 14V
orm- 1+0,05Vsmax 1+0,0515 - , . 'j

Se admite VoIm= IV (2V varf-la-varf) ~i rezulta:

V r mln. =V s max +VCEls +v Ofm +V.pia +O,8=15+2,4+1+0,8+0,8=20V
.

tinde s-a anticipat necesitatea uneiprotec!ii cu lIltoarcere ~i s-a luat Vpio = 0,8V, Din
aceasta rezulta tensi'unile norilinale ~i maxime pentnl A = 0,1:
 V- ~~ _w .. -n5V
r 11V ( "I) 1-0,1(1+0,1) , .
1- ro- 1+f\,
V ro

, 13.V }.. ( . L
Vro~ax=Vro 1+ V,:o+ 25,91+0,lF28,5V,
(
~i se eonstata ea aeeasta din urma este sub 40V.
Curentulla care se face limitarea se admite
1. =1,05 I. =1,05 1=1 ,OSA
hm smax

Puterea disipata maxima pe tranzistoml extern ,

P T=I IV -V, -V, )=1,05(25-5-0,8}=20,2W .
d max li rmax
ill \ S lUlU pl0

Se stabile~te tensiunea maxima intre eoleetoml ~L emitorul tranzistomlui

extern -- valoarea cearmai mare dintre
V rmax. ~V smtn'.=28 5-5=23 ,
5V

~l
V (1+\)-0,4,'AV -V, =25(1+01)-' 0,4Oi122 ,5-0,8:::25 ,8V=VCE'
rmax r Plo ..~ ) max

Se adopta tranzitomlde siliciu tip npn -- 2N3055/6 av3.nd:

IcMAX~15 A>Qllim, VCEo=60V> V CEmax
~iputerea disipata maxima flira radiator:
t -t '
P _ jMAX amax_200 -35 -5 24 W <P
dMAXo R. + R 1 5+30' dmaxT
thJc thca '

~i puterea disipata maxima eu radiator inca neexagerat:

p =p tiMAx~tamax-0 ~5P tjMAx-tamax-035117 200-35_38 5W
dMAXr dMAXr25 t, -25 ' t. -25' 200-25'
[O(

, ' JMAX JMAX

care este mai mare dedIt PdmaxT', De
altfel, se poate constata ca tranzistoml, in
stabilizatoml dat, lucreaza in interioml arieide.operare sigura (1,05A> 25V; figAA),
 2N3055 Racire naturala, ta=25C
115W Radiator infinit

60
Bmiu-'50
40
30
20
10

o 1 2 3 4 ,5 IdA]
1

FigA.5. Amplificarea de curenta tranzistorului 2N3055.

0;6 0,7 0,8 0,9 1 1,1 VBE[V]

FigA.6. Caracteristica de intrare a tranzistorului 2N3055.
 Trebuie, deci, sase lltilizeze radiator pentru tranzistorul adoptat ~1 este
necesara 0 protectie prin limitare cu intoarcere.
Din diagrama data in figA.5 secite~te factorul de amplifieare ~min = 50 la
curentul I1im . RezuWi:' ~
II .' ,
I . =---li.tu-=lQ50=21mA <150mA
Bmax R, J 50 . '.
~ Plum ,
deci cirouitulintegrat se po3.t~utiliza. Din fig.4.6 se poate citi tensiunea VBEmax=O,93V
la curentul IBmax
Puterea disipat~ maxima pe eircuitul integrat este
3
PdmaxCI =1Bmax\(Vrmax -V smin. -V pioBEmaxfr
-V \'2510-
,
V rmax
=
'=21(25-5-0,8-0,93 )+2,525:=4451nW ,
.care este mai micaqedit puterea disipata maxima a cireuitului integrat in eapsuHi de
plastic TO-1161a tamax = 35C, egala cu:
t . '-t
PdMAXCI _po jMAX amax -625150 -35 -57'5 W'
, - dMAXCI 25 1. 25
..,.. 150 ..,..
25 . m
JMAX '

In regim de scurtcircuit, pe circuitul integrat apare puterea

P
dsccr
==1 (v
Bmax\ rmax
\.2 510-3y
-Y
fr '.pio
-V
rma."
=
BEmax

=21(25'-0,8:"-0,9.3)+2,5,25:=55 1mW <575 mW

ceea Celnseanma ca circuitul integrat-nu impune 0 limitare de curent eu intoarcere.
Tensiunea in gol de 'calcul ~i rezistenta interna a redresorului sunt
y'romax =V rmax.(1+A)=25(1+Q,1\~27,5Y
. F
R ..,..AVr_0,1.22,5_2 14,Q
ir:, 1 1,05 '
1im
Cu aceasta,folosind relap.a (3:4) in care seia PdmaxT in locul lui Pamax , se obtine
C\lrentul de scurtcircuit suportat de tranzist()rul extern IscT = 0,65A , care fiind de
ordinul 0,62I1im, arata ca protectia cu intoarcere este posibila. '
Temperatura maxima a'plachetei circuitului integrat este
_. ..' . 0
t jmax =ta max + Pd max Cl R,hja == 35 + 0,486 200 = 132 C
Cu aceasta, tensiunea de actionare a pmt:ectieieste.
-3 - -3 '
Vp =0;7-1,}'10 t,Jmax =0,7-1,710
.
132=0,476V.,
Intrucat protectia prin litnitare cu intoarcere este impusa de tral1zistond extern,
reiistenta Rp va fi data de relatia (3.7), in care trebuie folosita tensiunea ypsc In
scopul deterl11inarii acesteia se calculeaza puterea disipata pe circuitul integrat In
regim de scurtcircuit

P~SCCI=~SCT (V!o.max-IscTRir - Vp- VBEsc}-2,5-l0-3(Viomax ~IscTRir)=

fJscT
= 5~5(27,5-0,65'2,14:-0,476-0,83 )+2,5,10-3(27 ,.5~0,652,14)=0,343W,
ul1de s-au folosit BscT = O,83V, citite din tigA.5 respectiv 4.6 la~curentul
= 58 ~i VBEsc
IscT=O,65A.
eu aceasta:
t.=t
JSC amax
+ Pd' sc erR th'Ja =35+0,343200=103 ,(sC ,
careia Ii corespunde 0 tensiune de actionare a protectiei
-3 . . ~3
Vpsc =0,7-1,7'10 t.JSC =0,7-1,710 103,6=0,524 V
AC1ll11
rezistenta Rp este
Vsmax
R- 15 -0 827Q
p
I
V
smax
+V
P-1 o 6515+0,476 -1 05 ,.
scT V Hm , 0,524 '
. psc

care se norl11alizeaza la O,825Q 1 %/1 W sau se realizeaza din conductor de rezistenta

care sa poata suporta curentul de 1,05A.
Ciderea de tensiune pe Rp In regim de limitare este
VpI.=R p 11'nn =0,8251,05:=O,867V
Intrucat aceasta difera numai cu ptitin de Vpio = O,8V , adoptata initial la
calculul tensiunii Vnnin , nu se reface calculul; diferenta se poate acoperi din rezerva de
O,8V adl11isaacolo.
Coi1siderand prin divizorul de proteetie un curent
Id p =0,011 smax =0,OH,05A:=10mA,
rezulta rezistentele'~ ~i Rs din sistel11ulde'ecuapi
R +R _ Vsmax-tVpi _15+0,867
4 5 Idp 10

R =R(IscTRp IJ=R (0,65.0,825 1) .

4
.
5 Vpsc 5 0 ' 524
Rezolvand sistel11ul se obtine Rs = 1,58kQ ~i R4 = 37Q ~i' se adopta valOrile
norl11alizate: de 1,58kQ 1 % ~i 37,5Q 1 %.
 La.tensiunea l'ninima pe sarcina, daca ~ ~i Rs raman nemodificate, curentul de
sarcina v.a fi limitat la valoarea
" V R V 537,5 0,476 .
I Iimmin- -Rsmin 4 +_P I 0 825-1580 + 0 5240,65=0,734A
R V seT
P 5 psc ' - ,

iar curentul de scurtcircuit nu se 1l1odifica. Valoarea obtinuta mai sus pentm Ilimmin este
apropiam de Ilim = 1,05A ~i In unele cazuri poate fi acceptata.
In cazul clnd la Vsmin trebuie realizat aeela~i eurent de sarcina maxim Ismax este
necesar sa se uti}izeze rezistente ~ ~i Rs care sa varieze simultan ~i In concordanta eu
tensiunea Vs. Valorile mini me ale rezistentelor se pot determinacurelatiile (J.9).
Se dimensiQneaza divizorul pentm tensiunea de referil1ta ~i divizoml tensiunii
de ie~ire conform punctului m din paragraful 3.2 variant a 3. Se adopta 0 tel1siuned~
intrare maxima la amplificatonl1 diferential al circuitului. integrat Vrmax = Vsmin =:= 5V.
Rezistentele divizomlui pentm tensiunea de referinta vor fi
R'=y'
2 Ia max
=5kQ R1'=7,35-R'2=7,35-5=2,35kQ,'
care se normalizeaza la 4,99kQ 1 % respectiv 2,37kQ l %.
Tensiunea de intrare nlinima posibila datorita dispersiei tensiunii de referinta
va fi : Vlamm,=0,947 Vlamax =0,94T~5=4,73 V .
Rezistentele divizomlui pentm tensiunea de ie~ire se calculei;lza cu prima ~i
ultima ecuatie a sistemului 3.12 (R[=O).

f(R2+ft R;.R~ _ 2,37-4,99 -1 606 kQ

R2+P ~;+R~ .2,37+4,99 '
R2 Viamin _ 4,73 ~O 315
0,8P+R2 V smax 15 '
Rezulta P = 5,06kQ ~i Rz = 1,86kQ, care se normalizeaza la 5kQ ~i 1,82kQ
1% tinand cont ca prima conditie nu este rigida.
Rezistentele fixe din divizoare se pot ajusta In cazulllnui produs unicat pentru
ca extremele Vsmin ~i Vsmax sa se obtina la capetele cursei potentiometmlui P. Pentru
realizarea ace1uia~i reglaj In cazul unei productii de serie, este necesar ca ~i rezistentele
R[ (#0) ~i Rz din.divizor sa fie semireglabile.
Redresorul se va dimensiona pentru curentul maxim de I,max=1,07A, avand
Vr = 22,5V, Iv = 0,1 (Rir=2,14Q), V =1V (2Vvv). Offi1

Schema final a a stabilizatorului este data In fig.4.7.

Tranzistoml extem necesita un radiator 'cu rezistenta temiica mai mica decat
t -t
R < jMAX amax
thra P
dma.,-T
 Pentru comparafie cu 0 solufie mai pUfin cunoscuta de stabilizator, la care
dimensiunea radiatorului se reduce de cca 3 -ori, se vor analiza stabilizatoarelc
-prezentate InCapitolul6, cu element de reglare cu doua tranzistoare In serie. ,
Condensatoarele de la ie~ire 'se adopta conform punctufui pclin paragrafuI3.2; ,
de exemplu: Ce == 220~lF, Cc == 100nF. Condensatorul de corecfie Cc ~i cel de filtrare
CF (figA7) au valorile recomandate decat~log [17]. I

Performanfele circuitului sunt celetipice pentru cazufile -In care se utilizeaza

circuitul integrat LM723 [17] " variafia tensiunii pe sarcina la. curent constant,
temperatura ambianta constanta ~itensiunede intrare variabila (In gama indicata pe
fig.4.7) va fi sub 2m V; variafia tensiunii pe sarcina pentru tensiunea de il1trare
constanta, temperatura ambianta constanta ~i modificarea curentului de sarciha Intre 0
~i lA, sub 15mV.
Pentru obfinerea acestei ultime yaria~i reduse, la concepfia cablajului
impriinat se vor prevedea traseecatmai sClute ~i suficient de late pentru circuitul
principal de curent. Capatul de sus al divizorului P-Rz trebuie sa fie conectat imediat
langa boma de ie~ire + iar borna de ie~ire - ~i tern~in;llul de jos al condensatoarelor Cc
~i Cc trebuie sa se afle foarte aproape de ie~irea ,,-" apul1fii redresoare.

+V1=20 ...25V _ Rp O,825Q

-
+Vs=5 ... 15V
Redresor ell ~ 37,5Q
Ismax=IA
Rir=2,141Q 1% (tamax=35C)

12 11 10
2
LM723 Ce
T01l6 220~lF
25V

R'l
2,37kQ P
Cc 5kQ
1% lOOpF
Rs 1,58k.Q
R'2
1%
4,99kQ
1%

FigA.7. Schema stabilizq.torului de 5... 15V / lA.

~
 STABILIZATOARE DE TENSIUNE'
, CUCIRCUIT INTEGRAT LM723,
SI UN TRANZISTOR EXTERN,
CU ERS CU DOUA TRANZISTOARE iN SERlE

Cu ajutorul regulatorului de precizie LM723, la care se alcatuie~te un element

de reglarecu doua tranzistoare In serle, se poate obtine unstabilizator de curent redus
eu performante exceptionale.
"0 prima aplicatie a circuitului integrat LM723 in configuratia cu element de
reglare cu doua tranzistoare in serie {fig.1.6) se bazeaza pe utilizarea unui singur
tranzistor extern in pozitia T 1 , a tranzistorului integrat T 15 in pozitia "T2 ~i, a
tranzitorului integrat T 14 In pozitia T 3 (fig. 5.1) [5]. Cu aceasta configuratie,
stabilizatorul de tensiunepoate fumiza curentul maxim de l50mA, la 0 teri.siune fixa
sau ajustabiUi ill. gama de 5V, utilizandu-se 1.Jn,tranzistor extbLcu puterea disipata
ma.'(ima de numai O,3...0,4W ~i asigurandu-se pe capsula circuitului integrat"oputere
disipata uneori mult sub cea admisa." Se mentioneaza ca pentru a realiza aceea~i sursa
Cll un element de reglare obi~nuit, este necesar sa se ata~eze la circuitul integrat un
tranzistor extern de O,75... 1,5W [8].

-t
VrJ
 In fig,5.2 se prezinta un stabilizator concret bazat pe principiulde mai sus,'
Pentru alimentarea lui sunt necesare doua .surse de tensiune independente.
Stabilizatorul firnizeaza 0 tensiune fixa de 5V. palla la un curent maxim (limitat aici .
simplu) de 1.50mA. Pentru alimentarea circuitului integrat la tenninalul 12 (pentru
capsula TO 116), cu 0 tensiune minima de 9,5V s-a intercalat 0 dioda suplin1entara cu
badere> 1,5V (aici un LED cu tensiunea de cca 1,6V, care serve~te ~i ca semnalizator
de sursa conectata). Dioda stabilizatoare DZ trebuiesa prezinte pe ea 0 cadere de
tensiune de cca, 3V la curentul de 5mA. Performan!ele stabilizatorului sunt deosebit de
bune. Tensiunea pe sarcina, la varia!ia curentului prin aceasta intre 0 ~i 150mA, se
modificanulnai' cu 1mV, iar la varia!ia tensiunii de intrare in gama data nu' se
modifica. Puterea disipata maxima pe tranzistor este 200mW, iar pe circuitul integrat .
de cca 280mW.
Vr1=9,4 ... 1O,4VI150mA
+ Tr BCY 8
LED
t
Vr2=15V/20mA R2620Q

13 12 11 10

LM723
2 3 4 5 6 7

~ Ce Cc
{5 Q 100~F 47nF.
R3 /lOV
1,5
Rs
5kQ

In fig.5.3 seprezinta inca un stabilizator de acest tip, asigurand 0 tensiune fixa

de 15V/150mA, la care puteriledisipate maxime pe tranzistoru~ extern ~i pe circuitul
integratsunt de 240m V, respectiv 400mW. Coreclia in frecven!a a amplificatorului de
eroare se face cu un condensator ceramic de 220pF. . .
 T1 BCY58
LED . Q,.
Rp 3,7Q 15VIl50mA

Vr2=13V/20mA
-~~
+~:",:\
R 620Q
..'::
....~. +
z

R/1 Ce
7,5 47!1F
11 10 kQ 116V
LM723
:1 3 4 5 Q 7

Performantele stabilizatohllui sunt bune; tensiunea pi;: sarcina nu se Illodifica

la variatia tensiunii de intrare, iar la variatia curentului de sarcina intre 0 ... 15OmA,Vs
,se modifica cu 10mV.
Ambele tipuri de surse pot utiliza orice tranzistor extern cu putere disipata
PdMAX 2: 300mW ~i curent IcMAx 2: 200mA.
In regim de scurtcircuit rranzistorul T 1 se blocheaza ~i puterea disipata cre~te
nutnai pe circuitul integrat. Pentnr surse de tensiune mai mari dedit 5V este neeesara
protectie la scl.lrtcircuit prin folosirea unei limita:i-ide cureilt eu intoareere daca Rp este
,calculata pentru eurentul maxim de. 150mA. De asemenea, daca scurteircuitul este
posibil, la schema din fig.5.3 este neeesara odioda de protectie ip baza lui T 1 (D1ln
fig.1.6b).

. 5.2. Relatii
, decalcul

Se prezinta aiciealeulul' unui stabilizator d.efensiune fixa de forma eelui din

fig.5.3; cuprinsa intre 7,15V ~i 30V, care sa furnize~ecu'rentul maxim Ismax::;150mA.
Datele initiale necesare in plus pentnr calcul sunt: variatiileprocentuale ale
 retelei, temperatura maxima a mediului ambiant, tunax , ~i necesitatea protectiei la
scurtcircuit. .
'. 0 parte din punctele de la calculul stabilizatoarelor dincapitolele anterioare se.
utilizeaza ~i aici, am modifieari inportante ~i se face trimiterela ele. Se uffi1arese In
contil'mare etapele de calcul. ,
a) Se determina pentm Inceput tensiunea redresata minima neeesara la intrarea
stabilizatorului [9]:
v .
rlmm
= V
s
+ VCE I . + V
mm po '

unde V
CElmin
=V
CElis
+v +07V (5.1)
~ oml. '

VCEI5min =VCE151s +O,5V=1 ,5V ,

ultima, referindu-se la tranzistoru!integrat T 15. Seobserva ca la tranzistorul T I se

asigura 0 rezerva mai mare pentm departar~a de saturatie In' prezenta ondulatiei
tensiunii redresate pentm ca el este primul tranzistor care se satureaza.
Se admite V CE lis = V BE~mm, ~O,7 +0 ,21smax (5.2)
Tensiunea Vorm se poate estima eu relatia (2.3).
Aiei raman valabile consideratiile de la paragraful 3.2, punctul b, referitoare la
Vonn ~i Vpo (sau Vpio In cazul impunerii unei protectii la scurtcircuit prin limitare en
intoarcere)
b) Se face ealculultensiunii medii redresate ilOminala ~i maxima In sarcina,
appi In gol ~i $e verifiea tensiuneamaxima pe circuitul integrat, conform pU11ctelorb
din paragrafu12.2 ~i d dinparagrafu13.2.
c) Se determina rezistenta de by-pass cu rdatia

R -
V rlmax -Vs. (5.3)'
I I .
Jim

unde I!im =1,05Ismax este curent\.tl la ~are intra In functiune limitarea de eurent.
, Puterea disipata maxima pe rezistenta RI este:
'
. <.V
pR Imax. ,( rlmax
-V s .I Jim )
Se adopta tezistenta RI normalizata cu toledmta ::; 2,5% de puterea neeesara.
Pentm temperaturi mari ale mediului ambiant la adoptarea puterii re;;-:istentei Rl
trebuie eonsultata 0 diagral11adin catalogul de rezistente.
d) Se stabile~te valoarea maxima a tensiunii pe tranzistorul TI care apare
atunci cando prin. RI trece curentulmaxim (0 parte mare din lJim). Se poate lua
acoperitor (ell rezerva) :
V <1. R
. CE.lmax hm I'
e) Se determina puterea disipata maxima pd tranzistoml T 1:
 p _IJimRI
dlmax 4
f) Se adopta tranzistorul T 1 care trebuie sa Indeplineasca um1atoarele condijii:
1CMAX ;;:::21Jim (din motive de reducere a' factorului ~ la cure~t mare)
VCEo >V
- CElmax
PdMAX I >p dlmax '

P -p .tjMAX -t amax
dMAX 1- dMAX 25 t -25
jMAX

puterea disipata maxima a tratlzistorului corectata In funcjie de temperatura maxima a

mediului ambiant. Nu este necesar radiator pentru tranzistorul T I'
g) Se determina puterea disipata maxima pe circuitul integrat:
12 'R + R '-R )
p - Jim ~ 1 irl P +2 5.10-3.V
dmax CI _ 4 ' 12max

R 'AV
=__ r_1
irl IHm , este ;ezistenja intema a redresonrlui ce asigura tensiunea Vrl
.
 Cand aceasta conditie nu este Indeplinita ~i se 'pretinde 0 protectie la
scurtcircuit, se va avea In vedere' realizarea unei protectii prin limitare de curent cu
Intoarcere. Da:ca uu s-a anticipat deja la pl~nctul a necesitatea acesteia ~i nu s-a folosit
. Vpio In loc de Vpo , se va reveni la pLlnctul a. ~i,.se vor reface toatecalculele aferente
pentru alua In considerare tensiunea Vpio > Vpo'
i).Sedetermina curel1tul de scurtcirc.uitce se po').te adll1ite prin tranzistond TIs
al circuitului ilitrgrat In calul realizarii unei protectii prin limitare de curent cu
lntoarcere [19]:

ISC=2(R :+R )[ (V;~ol~ax-0,45)- (V':01rnax"'-0,4SJ-4(Rirl+R1 PdMAX-2,S10-3V12rnax ]

ir 1
(S~8)
unde: V /0 lmax = VI"lmax ( 1+A ) este tensiunea In gol de c:Hcul a'redresorului.
Sansa de reu~ita a protectiei de acest tip este "mare daca Isc ~0',351lim

j) Se stabile~te daca trebuie folosita dioda de protectie D[ pentm situatia

"polarizarii inverse a jonctiunii limitoare a tranzistorulul T I. Aici conteaza daca se
implementeazasau nu 0 piotectie la scurtcircuit prinlimitfu-e cu Intoarcere. Cand nu se
prevede protejare '1ascurtcircuit~ dioda este necesara daca se Indepline~te conditia
Vrolmax-Vs-VBElmax-VCE15min>VBEo1 (5.9)
.
Daca. sursa poate aj~lnge In ~egim de scurtcircuit, atunci tensiunea inversa pe
jonetiunea emitoare a tranzistomlui TI poate fi mai mare ~(dioda DI estenecesara
dacalndepline~te conditia
,Vl~lrnax -Isc(Rirl+Rl+Rp)-VCE15rnin -VBElrnax >VBEol . (5.10)

Dioda DI se a1dopta d~un tip lacare curentul rezidual 10 lEBO I ' adica decat
curentuI invers al jonctiunii el11itoare a tranzistomlui Tb dat in catalog. De obicei, 0
dioda de comutape de curent reduslndepline~te con,ditia. ,
k) Se deterl11inatensiunea auxiliara V D2 n'1inima necesara:
VD2rnm
. =V Dlrnax+V BElmax+V CEISmm'
.
unde V Dlmaxse stabile~te la curentuI IBElmax~i Intervine nUl11aiIn cazul cand dioda D[
este fQlosita ..
Glnd se utilizeaza dioda D [ rezulta V:~min:;::'3V ~i se poate folosi 0 dioda Zener
cu tensiune'nol11inala 3V, care Insa nu trebuie sa preziilte dispersie mai mare de
O,IV. Cand dioda D[ nu este necesara, tensiunea Vbz=: 2,4V ~i se poate realiza cu
trei diode de siliciu de curent redus, In serie sau cu 0 dioda LED (folosita ~i la
senmalizarea functiuni' sursei) In serie cu 0 dioda simpla. In al11bele cazuri, diodaDz
poate fi 0 superdioda dimensionata corespunzator:. .
1) Rezi~tenta Rz se determina impullfmd stabilizatorului a,uxiliar cu dioda Dz
un coeficient de stabilizare n'iinim: . .
 R +r o 7Jn 10 ... 15 ,
r,
zm

fntrudit tensiunea VD2nu trebuie sa fie foarte bine stabilizaUi. Aiei rzmeste rezistenta
dinamiea a diodei D2 la curentul nn11im admis ID2min.Rezistenta R2 se adopta ~u
toleranta redusa pentm ea tensiunea V~~sa uu rezulte eu 0 dispersie mare.
Curentulminim prinrezistenta R2 trebuie sa fie:
1R2min=IB1ma:<+1BIsmax+ 1D2min+2,5 [mAl,
. Isrnax -V ' I
I. - CE1 mm
IBISmax~~
Blmax ~ A ,
Imin " ,t-'ISmin '
eu Plmindat de catalog pentru T I adoptat ~i PISmindat orientativ fn fig 5.4, stabillt pe
baza datelor din [8] considerand un factor B14::::100. '

B1S
60
50

40
30 .

B1Smin
-. 20, , 1
I
llels
i

100 ,150 IC1S[mA]

Tensiunea minima furnizata de eel de al doilea redresor este:

Vr2min= VD2min+ 1R2minR 2+ V LED CU VLED ::::1,7V .
Cu,aeeasta se determina tensiunea nominala~i maxima Vr2~i Vr2max, eu relatii de
f0n11a (2.5) ~i (2.6).
m) Se verifica daea diodele 02 ~i LED suporta eurentulmaxim care apate dind
stabilizatomlprineipalluereaza In gol: '
I - V r2max-V D2min'
-V +r1
LED z D2min
R2max R +r
2 z

I D'lmax, =1LcD max

=1,R'lmax -2
/ '
5
Aici se utilizeaza 0 valoare rz medie stabilita intre valorile rzm de la curentul ID2min~i
rzMdam in catalog pentm zona nOffilala de fimctionare. Valoarea maxima a curentului
diodei Dz , IzMAxse stabile~te pe baza puterii disipate maxime data in catalog. Se
verifica indeplinirea conditiei ID2max < IzMAx. In caz contrar trebuie adoptata 0 dioda
de curent mai mare.
Cumprin LED trece practic acela~i ctltent IRzmax, trebuie mcuta ~i verificarea:
IRzMAx < ILEDMAxSe renunta la LED in cazul neindeplillirii acestei conditii.
n) Se stabile~te puterea disipata maxima pe rezistenta Rz pentm adoptarea
ry ,

acesteia: p..RZmax RZmax =r

R Z
0) Se parC1.lrgpunctele ~ei, j, k, 1, 111(varianta 2.a cu rezistentele notate R'l,
I . . .. .
R z), n, p, s dm paragraful 3.2 .

Se va calcula un stabilizator de tensiune fixa 9V cu un curent maxim de

150mA. Alte date initiale: tamax= 30C, variatiile tensiunii retelei IO% ; necesitatea
protectiei la scurtcircuit.
Secalculeaza tensiunile:
VCEIIs=VBElmax=.O,7+0,2tniax=0,7 +0,20,15=0, 73V

v - O,lIsmax (Vs +5) _ 0,1+0,15 (9+5) -0 27V

,orml 1+0,05V s
1+0,059.'

.'y CE Im!n = V CE 11.+ V orm 1+0,7=0,73 +0 ,27 +0,7 =1 ,TV

V rlmm. =V s +V . +VCEI5~
CE Imm.
.
rum
+V. plO
=9+1,7+1,5+0,8=13 V ,
unde s-a anticipat necesitatea protectiei la scurtcircuit prin limitare de curent cu
Intoarcere introducand pe Vpio In loc de Vpo'
Se determina celelalte valori ale tensiunii redresonl1ui 1 In sarcina ~i in gol
relatiile (2.5) ...(2.8):

V - Vrlmil1 - 13.... r14 6V

rl 1- jj.Vro (1+A) 1+0,1(1+0,1 '
Vro

V"." = V"[1+ t. ~:+ CJ+1c)]=14 ,6n+O,I(I+0,l)}16 ;iv

 Vr1o:::V)I+1 ,5A )=14;6(1+1,50, 1)=16,8V

V"o_ =V,,~(1+'" ~:+ }16,8(1+O, 1)48,5V

Se ca1culeazarezistenta de ocolire (by-pass) R1:
R - VrlmlLx-Vs_ 16,2-9 -457Q.
1 I 1 050 15 . ,
lim\ ' ,

pecare apare oputere disipata:

PdR1Vrlmax -VJllim =(16,2-9 )0,1575 =l,13W .
Se adopta 0 tezistent:l de 2W.
Pentru adoptarea tranzistorului T 1se determina
<IlimR1=0,1575-45,7=7,2V
VCEImax
IcMAX~2'Ilim =2'0, 1575 =0,315 A.
')l 2 .
rR 0,1575
-45,,7
P - 11m 1_ . -0283 W=283mW
d1max .4 4 '
Se adopta un tranzistor de tipul BCY58X[17] avand: VCEo=' 32V; IcMAx= 200mA ;
PdMAX25 = O,39W; tjMAX ~ 200C; ~lmin= SOla curentul de l57mA.
."- tjMAX -30 _ 200 -30
PdMAX -PdMAX 25 t jMAX _ 25 390 200 -25' 379 mW

Rezistentele Rirl ~i Rp au yalorile aproximative:

R ....:AVrl_0;1-14,6~93Q.
irl I 0 1575 '-"
lim '

R p-~ V piO 0,8

1. - 0 1575 -,
5 08 r\
~"
hm '
Tensiunea maxima de alimentare a integratului este
V12max=Vs+Vpio+VD2=9+0,8+3=12,8V
Cu aceasta, puterea disipata maxima pe circuitul integrat este:
1.
2 ~R +R. -R ) .
P ~ hm 1. lrl P I 2 5-10-3V =
dmaxCr- 4 ' 12max
2
0,1575 (45,7+9,3-5,08) -3 . .
- .' 4 . 12,510 12,8:::0,414W=414mW.
Pentm cre~terea ~ansei dereu~ita a protectiei la (valoare orientativa) scurtcircuit se
adopta pentm circuitul integrat capsula metalica (TO-l 00) avand
PdMAX25 =800 ill W
Corectia a~esteia Cl,l temperatura mediului da:

P -P tjMAX -tamax -800 150 - 30 -7' 67 W

dMAX - dMAX25 t -25 150-25 ill
jMAX

aceasta indepline~te desigur conditia P dMAX > P dmaxCI Dar, in regim de. scurtcircuit,
fiira limitare de curent cu intoarcere, apare puterea
Pdsc =Ilim {Vs~ VpiO )=0,1575 (9-0,8)=1 ,29W > PdMAX
Es~e, deci, necesara 0 protectie la scurt.circuit prin limitare de curent cu intoarcere.
Curentul de scurtcircuit trebuie sa se reducain acest caz la valoarea data de'
relatia (5.8):'

Isc ~ 2(9,~5,7 { 17,S-o,45-~(17,S-o,45~-4(9,3+45,7XO,7

61-2,S-lo-3-l2,S)]=o,05A
 v CElmm
.
R1

cu J315min extras din graficu1 din fig.5A.

Tensiunea minima a celui de al doilea redresor este
V2fmm . =V02 .
mm
+IR2 .
mm-
R2+VLEO=3+17 -l
,2-1,1+1,7=23,6V
-.
;
eu aeeasta:
V2r .
V r2-
t 1-
~V
ro-
mm

(I+A)
1-Q ~~1~0.,
1)-26 ,5V
V ro I

Vr2max = Vr2[ 1+ ~~:o+ (1+ A )]=26 ,5~ +0,1(1.+0,1 )]=29,4 V

Curentul maxim prin rezistenta R2 este cu aproximatie:

I ~Vr2ma." -V 02min' -V LED

+rlz D2min
R2max - R +r
2 ,Z

_29,4-3-1,7+42,50,01726 -21mA
1.21 .,
unde s-a olosit rezistenta dinamica ml:;diea diodei Zener [17]
f =fZ.In+fZM _80+5_42 5Q
'2 z'2 ' ,
iar prin D2 ~i LED trece curentulmaxtm
ID2,' max =ILED -max
=IR~max -2,5=21-2,5=18,5mA
L

Aeesta este mai mie dedit ID2MAX = 125mA [17] ~i ILEDMAX = 40mA.
Puterea disipata maxima pe R2 este,
-. P =12 R =(O,021Y.nOO=0,485W ,
R2max R2m"" 2

~i se adopta 0 rezistenta R2deO,5W. . .

De~i a rezultat mai slis ca protectia la scurtcircuit inc'ercata nu are ~anse de
reu~ita, se verifica in continuare acest lucni.
Temperatura maxima a jOl1ctiunilor circuitil1ui integrat LM723 va fi (inregim
normal):
t.
J1113X
=t a +P d Cl R.t11J3'=30+04;22 155 =95 , 3e .
m3X m3X

Tensiunea dintrepinii 2-3 la careactiOl\.eaza protectia este atunci:

 '-3,' , -3,
V =0,7-1,7-10 t. =0,7-1,710 95,3=0,538 V
P 'Jillax ,

, -3 ' , . -3
Vpillin=0,7-1,710 tjMAX =0,7-1,710 150=0,445 V
Caderea de tensiune pe rezlsten!a Rp la curentul maXi}llar fi deci:
, , Vpi=Rplli~=9,84'0,1575 =1,55V>Vpio =0,8V adoptata.
Deoarece VPiillrezulta prea mare [9], ,ea ar conducela ere~terea tehsiunii de
alimentare iar aeeasta laere~terea Illcontinuqre a tensiunii Vpi' Calculelepot fi
neconvergente ~i se renun!adeci la protee!ia prin limitare de curent cu Intoarcere. S-ar
putearealiza totu~i 0 protec!ie prin limitare de eurentcu Int()areere, la 0 valoareIsc eu
ceya mai mare decat ceaealculata, ceea ce mare~te mult siguran!a In func!ionare (la
scurt~ireuit, pericoh.l1 ramarUlnd doar pentrt.l caZlll cand re!eauapre tensiune mai mare)
prin limitare de c~lrent simpla.
, Aici rezjsten!a Rpse reealculeaza

R =Vp _ 0,538 ~341 Q.

p II' 1In
0,1575 '
care se normalizeaza la 3,40 l %.
Se calculeaza rezisten!ele din divizorul de ie~ire eu ajutorul sistemului de
ecua!ii pentru Id = 2mA '
,
R(+P+R~= I:'
V
Rlf-+- P + R ~=.2-
- 2
0,8P+Ri ~7,35 0,8P+Ri ~ 7 ,35
R(+0;8P+R~ Vs R(+0,8P+R~ 9
RI2 ~,6 25 R~ _6,95
R{+O,8.P+R~ Vs R{+0,8'P+R~ 9

Rezulta pentru poten!iometrul P =0,2l7k.Qi se l1ormal1zeaza la P = 0,25k.Q. Folosil1d

apoil1bmai ultimele aoua ecuatii din sistem, reZlllta rezistel1!ele: R"i'= 0,83kO, R"2 =
=3,5lkO care sel10rmalizeaza la valorile:R"1 = 8250 2,5%, R'2 = 3,48kO 2,5%.
Rezistel1ta R3 va avea valoarea:
R3=(R~+ ~}II(R}2+~~(O,-825 +0,125) 11(~,4_8+0,125)=0,75 kQ ,
care se normalizeaza-la 750Q 5.%.
Condensatoarele de la .ie~ire se admit 'de 47~lF/16V eleetrolitic ~l 4711F
ceramic.
Pentru calcululredresorului principal segrupeaza aici datele:
Irlmax == 160mA; Vrl = 14,6V; Ie = 0,1 (Rir1 = 9,3Q); Vorm l=O,27V (O,54Vvv)

Pentru redresorul secundar:

Ir2max =21mA; Vr2 = 26,5; A = 0,1 ,
~i fiind de curent redus, ondulatia se admite: V 2= O;lV.
Offi1

Schema finaUi a stabilizatorului estedata in fig.5.5.

Vr1=14;6V10%1l60mA
+

+
Vr2=26,5V1O% R21,lkQ 2%
21mA - .
R'l Ce
825Q 47~lF
13 12 11 10 2% 1l6V
,Cel
LM723
20pF

R!2
3,48
ill
2%

Fig. 5. 5. Stabilizator de tensiune de 9V / 150mA cu un tranzistor extern de putere mica.

Performantele stabilizatorului rezultate in urma experimentarii sunt

tmnatoarele:
-variatia tensiunii stabilizatoare cureteaua(10%): sub ImV,
-variatia tensiunii stabilizatoare cu sarcina (O~150mA):sub 10mY.
 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CULM723
SI DOVA TRANZISTOARE EXTERNE iN SERlE

A~a cum s-a constat at din capitolele anterioare, stabilizatoarele de

tensiune cu circuitul integrat LM723 sunt de precizie ridicaHi, indiferent de I

gama de curent pentru care se realizeaza (de altfel tranzistoarele ext erne au
doar rol de repetor de ie~ire In schema de reglare a tensiunii). Pentru curent de
sarcina cedepa~e~te 150mA ~i pana la un curent.de peste 5A se recomanda
folosirea urmatoarelor doua tipuri de stabilizatoare de tensiune cu element de
reglare cu 2 tranzistoare In serie ~icircuit integrat LM723 [S,9](fig.6.1 ~i 6.2).
, Primul tip de stabilizator conpne elementul de reglare cu doua tranzistoare in
serie, prezentat in introdueere, ambele tranzistoare fiind externe Cireuitului integrat.
Stabilizatoml necesita doua surse de alimentare independente. Drept tranzistor de
comanda T3 se utilizeaza tranzistoml integrat TIs din LM723, eare aiei este supus la 0
putere disipata ~edusa datorita tensiunii sale VCE de ordil1ul 2...2,3V. A.stfel, in aeeste
aplicapi se poate utiliza circuitul integrat LM723 pfu13.la c'urentul lui maxim de
150mA tara pericolul depa~irii puterii disipatemaxime pe capsula. De aceea,
aplicatiile de tipul celor din fig.6.1 ~i 6.2 sunt deosebit de utile in practica. Ele
reprezinta importante contributii ale. autorului cartii la teoria, .calculul ~i
aplicatiile stabilizatoarelor de tensiune integrate, condudlnd la realizarea unor
mari economii. de aluminiu (prin reducerea substantiala a dimensiunii
radiatoarelor)~i la extinderea spectaculoasa a utiliziirii circuitului integrat de
putere redusa de precizie LM723 la surse de cttrent mare (S... 7A).
In schema din fig.6.l, pentm evitarea oscilatiilor stabilizatomlui, este necesar
c
unal doilea condensator de corectie e2, de lOnF. .
Proteetia cu limitare simpla de curent este deseori eficienta ~i in scurtcircllit
[5, 9], ceea ce constituie 0 particularitate aproape gnerala a elementului de reglare cu
doua tranzistoare in serie dud raportul Vsmax Nsmin este mare. Pe eireuitul integrat se
disipa 0 putere. maxima de cca 300mW, care nu cre~te nici la scurtcircuit in sarcina.
Sursa de tensiune Vr2 eeste de curent redus, ea hmnzand doar curenpi de baza
ai tranzistoarelor T I ~i T 2 , precum ~i curentlll minim prin dioda stabilizatoare D2
Eventuala apant1e a autolimitarii curentului de catre .elementul de reglare prin
mecanismul aratat In introducere, Inainte de actionarea limitarii de curent cu ajutorul
rezistentei Rp, se poate Inlaturaprin reducerea u~oara a rezistentei R2 sau cre~terea
u~oaraa tensiunii Vr2
Vrl

+0
Va

o solup.eeleganta pentru dioda D2 0 eonstituie utilizarea unei diode LED (eare

poate servi ~i ca indicator de conectare ~i funcp.onare normala a stabilizatorului) In
serie cu 0 dioda obi~nuita 1n sens direct (cu ocadere de 2,3...2,4V)sau chiar a doua
diode LED In serie (pentru 0 cadere de tensiune de 3,2...3,4V). Diodele LED mai
prezinta avantajul unel rezistente dinamice reduse, dar au In schimb curentul rnaxim
limitat, ceea ce trebuie neaparat luat In yonsiderare:
Stabilizarea tensiunii pe sarcina la variatia tensiuniide alimentare ramane ~i
aici foarte eficienta, astfel Incat variatia tensiunii pe sarcina Vs este de eel mult "2mV
pentru 0 variatie a tensiunii de intrare de ...10%. Variatia tensiunii pe sarcina la
modificarea. eurentului prill aeeasta IntreO ~i lsmax este de eel mult 10mV (daca se
cOllcepecoreet cablajul imprimat !).
In cazul folosirii unui radiator comU11,pentru evitarea izolarii unui tranzistor
 fata de radiator, se poate aplica solutia din fig.l.6.c. ,
, In fig.6.2 se prezinta conectarea elementului de reglare cu douatrartzistoare in
serie pnp, prezentat in introducere, la circuitul integrat LM723. Acesta a permis
eliminarea celei de a doua surse de alimentare. Este soltltia cea mai potrivita pentnt '
cazul cand tranzistoarele nu necesita radiatoare Satl trebuie prevazute cu radiatoare
mici. In cazul cand se apreciaza de la inceput ca sunt necesare radiatoare cusuprafata
importmlta, este indicata folosirea unui radiator comun ~i elimiharea izolarii unui
trmlzistor fata de radiator prin splutia din fig.1.6.e. .
In fig.6.2 rolul tranzistorului T3 al ERS-2TS este preluat de tranzistorul
integrat compus din T 14 ~i T 15.
Este necesara 0 corectiecil condensator de 1...2nF intre terminalele 10 ~i 12.
Prezenta oscilatiilor tensiunii de ie~ire la mmmiti curenti de sarcina se poateconstata ~i
tara osciloscop. Astfel, daca se variaza curentul de sarcina intre 0 ~i valoare~ maxima,
la 'un anumit'curent apar oscilatiile ~i tensiunea pe sarcina se modifica cu mai mult de
10mV cat este normal. Toate cele cinci condensatoare trebuie sa fie ceramice.
Lirilitctrea de curent simpla este ~i aici deseori eficieJ;lta la scurtcircuit. Acest
lucnt rezulta din ca!culul puterilor disipate pe tranzistoarele exteme ~i pe circuitul
integrat iil regim de scurtcircuit.
\
Vr1 Vs
+ +

Dz D1

Ce2
lOnF
12 11 10 2
C1 13 LM723 3
7 6 5 4
Vref

.' '

Fig. 6.2. Stabilizator cu IM723'i douti tranzistoare externe pnp in se!:ie.

 6.2. Relatii
, de calcul
Datele initiale necesare pentm dimensionareSll11t practic acelea~i cu~e* de la
stabilizatoml fura tranzistot extern din capitolul 3 : .
!J.V -. f:J.V
IV V 100 - ro+ 100 _.ro-
smax ' srnin' s'max: ' V0 V ro
obligativitateaprotectiei prin limitare cu intoacere in cazul dhld limitarea simpla nu
~sigura ~i protectia la sqlrtcircuit-a tranzistomlui T2,tipul capsulei circuHului integrat. .
In plus se poate impune tipul tranzistoarelor externe. .. .
o pl\fte din punctele-de la calculul stabilizatoarelor din capitolele anterioare se
utilizeaza ~i aici fura. 1nodificari, -deci se face trimitere la de. Se parcurg astfel
urmatoareleetape:
a) Stabilirea variantei elementului dereglareserie dintre celedate in fig. 1.6 ~i
a variantei pe1~tm divizoarele tensiunii -de referinta ~i tensiunii de ie~ire conforrxf'
punc:tului a dinparagraful 3.2.$chema completa are fonna din fig.6.1 sau 6.2, Cll
conexiunile potrivite la intJ;arile amplificatomlui. Sepoate anticipa necesitatea
radiatomlui comull; caz: 'in care merita sa fie folosit elemelit de reglare de tiptll celui
din fig.1.6.c od I.6.e, lara izolarefata de radiator a vreunuia dintre tranzistoarelede
putere.
b) Se determiila 1ensiunea minima necesal'a 't
_la intrarea stabilizatomlui cu

Vrlmin= Vsmax+ VCElmin+ VCE2min + Vpo

(cu Vs in loc de Vsmax'in cazul surselor detensiune fixa), unde
VCElmin = VCElls+ Vorml+ (0,8 ... 1) [V] (6.1)
= VCE2ls+ (0,5 ...0,7)
VCE2]Ilin [V]
(mai mari pentm curent de sarcina de ordi11ulamperilor).
~mplitudineaoscilapei Vormlse poate estima cuajutoml relatiei (2.3).
In cazul folosirii solutiei din fig. 1.6c sau 1.6e, 'in relatia (6.1) VCE1lsse refera la
tranzistomlTl'i trebuie adaugatatensiunea VBEl a.tranzistorului T1'.
Dupa cum se observa in relaria (6.1), se asigura prin intermediul lui VCElmin
rezerva impotriva intrariiln saturatie a tranzistomlui T1in' cazul cel mai defavorabil, .
adica 'in prezenta ondulatiei negative a tensiunii V~l imperfect filtrata. III rest,sunt
. valabileconsiaeratiiJe ~i verificarea de la punctul bd.in paragraful ~.2.
c) _Se face calculul tensiunii de Intrare nomiIlala~i maxima 'in sarcina-~i.'in gol
~iverificarea tensiunii_nmxime pe circuitul integrat conform punctuluib din paragraful
2.2 ~i d al paragrafului 3.2. .
d) Se determina rezistenta de bycpass cUTelatia
'V -V
"R, '.- rlrnax smin
1 l1im
unde eurentuillim sestabile~te cu rela!ia (3.2).
Pentru 0 sursade tensiune fixa se ia tensiunea Vs in locullui Vsmin'
-' e) Intrudit cele doua tranzistoare exteme sunt in general identice, tensiunea
maxima pentru care se adopta ele este tensiunea maxima pe al doilea tranzistor, dind

~ {V
stabilizatorullucreaza In gol sau scurtcircuit (limitare cu Intoarcere):

_ ro Imax -Vsmin
V CE2max - max
Vr1ma:< (1+11, )-O,4Ilim R1-0,4A V ro - Vpo

f) Se determinaputerile disipate maxime pe cele doua tranzistoare cu rela!iile

2

P
dlmax
=I Jim
4
R
I

p _ I~m(R1+Rirl-R)
d2max 4

(valoare provizorie) eu Vpo = O,6V.

i) Se determina puterea disipata maxima pe tranzistorul T 2 In- regim de

seurtcireuit (T 1 este blocat) ~
Pd2sc = Ilim(Vsmin - Vpo) ,
(cu Vs in loc de VsminIn cazu1 surse10r de tensiune fixa) care se compara cu puterea
disipata maxima admisa pe tranzistorul T zsau cuputerea de dimensionare a
radiatoru1ui comun. Astfe1
-cand Tz este :rara radiator se verifica daca
P dZse:SPdMAXo ,
-cand T zare radiator separat de T I se veri fica daca
PdZse:SPdZmax ,
-cand se utilizeaza un radiator, comun pentru T 1 ~i T Z iar acesta din urma este

iZOla:: r:::::~:::::: p
da{ca ,,,,,",,, .', ' t. _t

dintre (p + P ) ]MAX amall'

dlmax d2"t
~t +P'R +P R '
jMAX amax d2 tlljr2 d1max !hi
unde marimile au semnificatia data la prezentarea relatiilor (1.1) ~i (1.2) l'entnl ERS
cu 2 tranzistoare in serie din Introducere,"
. -cand se utilizeaza un radiator comun pentru T I ~i T Z ~i solutia rara izolare.din
fig.1.6c sau 1.6e, se verifica daca c'
t -t
P p +p ,) jMAX amax (6 4)
dZse- dlmax d2t. .-t +P R
. '.
]MAX am." dZ th]rl
In cazul In:deplinirii conditiei corespunzatoare de mai'sus nu mai este necesar
sa se prevada 0 protectie prin limitare de curent cu Intoarcere, fiind suficienta, limitarea
simpla. Acest lucru selntamplii In cazul surselor cu iaport Vsma"/ Vsminde va10are mai
mare'lf'
Datoritii elementului de reglare cu doua tranzistoare In serie ~terea disipata In
scurtcircuit pe tranzistoru1 Tz In 'cel maio rau caz nu poate depa~i/cu mult puterile
disipate din membrul drept al relatiei (6.3) sau(6.4) astfellncat, atunci cand limitarea 1

de curent cu Intoarcere nu se poate aplica, este posibil sa se dimensioneze radiatorul

comun astfel Incat sa reziste la PdZsc:rara sa creasca exagerat suprafata lui .
.j) In cazul contrar, dac~ In enunt se prevede"se va utiliza 0 protectie pr!n
limitare de curent cu Intoarcere. In acest scop se determinii curentulde scurtcircuit ce
sepoate admite prin tranzistoru1 Tz cu relatia aproximativa:

IV' -06) (V;Oltnm< -0,6)-4(Rir1+RJ Pd21lm

I <\ rum< ') - (6.5)

sc- 2 Rir1+R1 2.(Rir1+RJ

unde v'
rolmax
=VrIma:<. (l+A) (6.6)
. .. .

In aceasta, pentru PdZlimse folose~te PdMAXodaca tranzistoml T~ .nu are

radiator, PdZm ." daca T Z are radiator separat sau puterea din membrul drept alrela!iei
(6.3) orj (6.4) In cazul radiatorului comun, dupa caz ..Protectia de acest gen are ~anse
de reu~ita daca Isc2: 0,35Ilim (valoare orientativa).
 k) Se stabile~te eurentul de baza maximal tranzistOfului T I
I'Blmax-r.r-:-
- 1 (I lim- VCElmin
R ) '
Plmlll 1

undeBlmin reprezinta faetoml minim de amplifieare al eurentului pentmtranzistorul Tl

I _VCElmin
lim R
I
In eazul folosirii solutieidin fig.1.6.e sau 1.6.e, ealculele de mai sus se fae
pentru ttanzi~torul T1 Tranzistorul T"lse va adopta pebaza eondijiilor
I"CMAX
>21Blmax
Vc':'Eo2IlimRI:""'VBElmax
'
unde VBElmaxeste tensiunea pejol1etiunea emitoare a tranzistoruluiT't la eurent111IBlmax
P lmax
~l ~ > 13
P~:fAXO ,
,_. Imin ,

lntrudtt tranzistorul Till poate fi adoptat de tipul potrivit astfel Indit sa ramanarnra
radiator, eu P"dlvlAXastabiliUi la tlill1ax. .
1) Se ealculeaza puterea maxima disipata pe rezistenta R1 (1n vederea adoptarii
aeesteia) eu relatia '
PRlmax=I~lmaxRl'
unde eurentul IRlmaxse stabile~te dupa eaz:
- egal eu lliindaea proteetia prin lilnitare simpla este efieienta ~i la seurteireuit,
eventual eu dimensionarea radiatorului pentru Pd2sc,
- .egal eu valoarea eea mai mare dlntre Isc ~i eurentul dat eu relatia
V -V "-V. -V
I - rlmax smin. CE1min .. po
RIM R
1

daea se utilizeaza proteetie prinlimitare de curent eu Intoarcere,

egal eu IR1Md, aea sursa nu se prevede eu proteetie la seurteireuit.
La adoptarea puteriinominale a rezistentei Rl se va tine eont ~i de temperatura
maxima a mediului prin intermediul diagramei date In eatalogul de rezistente.
m) Se stapile~te dadi trebuie folosita dioda Dl: Cand sursa nu ajunge In regim
de scurtcircuit, dioda D1 este neeesadi daea se Indepiine~te eonditia:
V-V
rolmax smin -V BElma.xCErnin
-V >V EBa' .(67)
.
unde: VEBareprezinta tensiunea inversa admisa a jonetiunii emitoare a ,tranzistorului
T I (5 sau 7 V la siliciu) . .
Daea sursa poate' ajunge ,111seurteireuit ~i se pievede doar limitare de eurent
simpla,diodaDl mai poate fi l1eeesara e3nd:
Vsrnin -V. po -V BElmax __
-V CE2rnin>V EBol
 Cand se prevedelimit~re de curent eu intoarcere, tensiunea inversa' pe
j onctiunea emitoare a lu! T 1poate fi mai mare dedit in cazurile precedente ~i dioda' D 1
este necesara caud este indeplinita una dintre condijiile (6.7) ~i (6.8) aceasta din uf1l1a
tHnd:
Vro1max-Isc\fR.lr1+R 1+R pr
\ VCE2mm
. ~V.BElmax >V BEo1 (68)
.
Adoptarea tipului diodeiD1 se face pebaza conditiei ca aceasta sa.preia q~~
mai mare parte din tensiunea inversa care, in lipsa diodei D1 , apare pe jonctiUllea
emitoare a'tranzistorului T 1. in acest scop, dioda D1 trebuie sa aiba curentul invers 1 0

lEBo, acesta din Uf1l1afiind dat in catalog pentm tranzistorul adoptat.'

n)Be detemlina tensiunea auxiliara VD2minima. necesara
. =VOlmax+VBE1max
V02min +VCE2min'
unde V01maxse stabile~te la curentul IB1max ~i interviile numai in cazul in care dioda D1
este utilizata.
Cand se utilizeaza dioda D1 , tensiunea VD2minrezulta de ordilml 2,9.,,3,4V ~i
poate fi realizatacu 0 dioda Zener potrivita. o-tensiune de 3,2 ...3,3V se poate realiza
~i cu doua diode LED in serie, dintre care una ,poate fi utilizata pe panobl aparatului
spre. a indica functionarea sursei'. 0 alta solutie de realizare a unei tensiuni VOl
potrivite consUl in utilizarea unci superdiode.
o dispersie prea mare a tensiunii V02 nu poate fi insa admisa, astfel ea dioda
D2 trebuie selectata cu 0 dispersie de eel mult O,2Vla un curent minim I02min'
. Daca dioda D1 nu estenecesara, tensiuneaV02 rezulta de ordinuI2,O".2,4V ~i
se poate realiza cu trei diode de siliciu (de curent redus, neselectate) in serie. 0
tensiune de 2,3.,,2,4V se poate realiza cu 0 dioda LED in serie eu 0 dioda de siliciu.
. 0) Ineazul stabilizatomlui eu element de reglareca in fig.6.1, rezistenta. Rz se
determina impunari.du-se p-entm stabilizatoml auxiliar cu doida Dz un coeficient de
stabiliiare minim:

S2min_R2+fzm-1O ... 15
f -
zm
intrucat tensiunea VD2nu trebuie sa' fie foarte bine stabilizata. Aiei rzmeste rezistent~
dinamica a diodei D2 la curentul minim stabilit, ID2minRezistenta
.' R2 se adopta ell
toleranta redusa. pentm -ea tensiunea' Voz sa nu rezulte Cll 0 dispersie' mare. Se
determina apoi eurentul minim prin aceasta rezistenta
'~'*f
.. - IR21uin
= IB1max+ IB2max+ I02min
~i tensiunea millima Vr2minnecesara
Vamin=VD2min +IRZminR2 .
Din aceasta se determina tensiunea nominata Va ~i tensiunea lllaxima Vamax
folosind acelea~i relatii ca ~i la calcululsursei Vr1. .
Daea tensiunea Va rezult~de valoare prea mare (peste 40V) ~i nu se mai poate
reduce. IR2minprin sortarea tranzistoarelorcu BMminmai ridicat, prin reducerea
 curentului ID2min~i prin adoptarea unei diode cu rz mai mie, este indicat Asase utilizeze
I' In locul tranzistorului Tl un tranzistor compus ca In fig.1.6.c sau 1.6.e. In acest caz se
beneficiaza ~i de posibilitatea montarii pe radiator comun a tranzistoarelor T'l ~i T2
ra.ra izolare. Se reduce astfel substantial IBlmax(In locul lui IBlmaxintervine t"Blll1axal
tranzistorului T"l care este de ordinul 1mA In eazul unui stabilizator pentru eurent Ismax
de cativa amperi), dar calculele trebuie reluate de la inceput deoarece la tensiunea
VCElmin vine adunata tensiunea VBEa tranzistorului T"l'
In eazul stabilizatorului en element de reglare de tipul eelui din fig.1.6.e,
rezistenta R2 se determinacu1relatia .
R - Vrlmin- V02min (6.10)
2 IR2min
~i se normalizeaz~ Cll toleranta redusa (2,5%), $i aici componenta IBlmaxa eurentului
IR21l1in
devine neglijabila daca In loeul traIlzistorului Tl se utilizeaza un. tranzistor
eompus ca eel din fig.l.6e.
p) Se veri fica daca dioda D2 adoptata poate suporta curentulmaxim
I =1 V?
..:....:-
r_max",
-VO .Il1m -i-r'z IO?~mlJl.
?'

02ma.x R2ma.x R +r
2 z
eu V'rolmax(relati~ 6.6) inloeullui Vr21l1ax , In eazul eleil1entului eu reglare din fig.1.6d
~i 1.6e, care apare efmd stabilizatorul luereaza in gal. Aiei se utilizeaza 0 valoare rz .
medie, stabilita ea 0 medie intre valorile rzmde la curentul ID2min~i rzMdam in catalog
pentru zona normala de functionare. In eazulunui curent ID2ma.x estimat la 75.;.200mA,
rezistenta dinamica medie este eu aproximatie rzM.
Se extrage din catalog .eurentul maxim al diodei stabilizatoare ~i se verifiea
indeplinirea conditiei IR2max::::IzMAXeand dioda D2 adoptata poate fi utilizata. In caz \
contrar este necesar sa se adopte 0 dioda de eurent mai mare. Aceasta verificare este
foarte importanta ill cazul folosirii unei diode LED in D2.
Se stabile~te puterea disipata maxima pe rezistenta R2
PR2max=IbmaxR2 ,
invederea adoptarii puterii ei nominale.
r) Se calculeaza puterea disipata maxima pe circuitul integrat LM723 (in
regimde liniitare de eurent) .
Pdmaxcr=IB2max (VD2min - VBE2max)+ 2,51 Q-3Vrlll1ax
eu VBE2max stabilita la curentul IB2max.
Aceasta putere nu va atinge in nici un caz limita. admisa pentru circuitul
integrat daea temperatura maxima a mediului nu depa~e~te cca 100C. In regim de
scurtcircuit la ie~ire, puterea disipata pe circuitul integrat nu 0 depa~e~te pe cea de mai
sus. Prin Un11ar.e,i'nschema calculata aici, circuitul integrat nu este solicitat la 0 putere
disipata importanta ~i poate fi utilizat pana la cutentullui maxim de ie~ire (150 mA).
 s) Se parcurg punctele i...s de la paragrful 3.2. La punctul i se folose~te
puterea Pdmaxcrdemai sus. La punctele k ~i 1, tinand cont dicircuitlll integrat nu este
solicitat la scurtcircuit, in loe de Vpmillse va lua tot V pi '
Dadi protectia prin limitare cu intoarcere nu reu~e~te, este. posibil C'l protectia
la scurtcircuit sa se realizeze, a~a cum s-a aratat la punctul i din acest paragraf, prin
dimensionarea radiatorului pentru putereaPd2sc' In cazul stabilizatoarelor de tipul celui
=
din fig.6.2, curenrul de dimensionare al redresoruluieste de ordinul Irmax Ilim+ r'R2max'
unde:
I' - Vrmax-VD2mill+r)D2mill (6.12)
R2max R +r
2 z
. I

t) Se dimensioneaza, daca este cazul, radiatorul pentru tranzistoarele

elementului de reglare conform Anexei 1. A~a cum s-a aratat, pot sa apara cazul"ile:
- un singur tranzistor are radiator de dimensiuni reduse (T 2),
- ambele tranzistoare au radiatoare de dimensiuni reduse,
- tranzistoare1e au un radiatorcomun, unul fUnd izolat electric fata de radiator,
: tranzistoarele au un radiatorcOlpun nefiind niciunul izolat fata de radiator.
In ,llitimele cazuri radiatorul se dimensioneaza pe baza consideratiilor
prezentate in introducere, Inlegatura cu relatiile (1.2) $i (1.1). Cele douatranzistoare
se vor monta cat mai aproape de centrul radiatorului iar atunci cand capsulele sunt
plate ~i au orificiu pentru ~urub, ele se pot monta pe 0 fata ~i alta a radiatorului In
centru ~i se pot strange cu acela~i ~un.b.
Nu se dispune de un calcul al radiatorului pentru cazul montarii excentrice a
tranzistoarelor.

6.3. Exemplul decalcull

Se va dimensiona un stabilizator eu circuit integra:t LM723, cu element de
reglare cu doua tranzistoare in seriedetip npn, care sa fumizeie 0 tensiune 5... 15 VIa
un curent de sarcina Ismax= lA. Variatia procentuala a retelei ce alimenteaza redresorlll
'este de -10% ....+5% iar temperatura maxima a luediului: tamax= 30C. In cazul ill care
limitarea de curent simpla nu protejeaza tranzistorul T 2 in scurteircuit, se va prevedea
o limitare cu intoareere. Tipul capsulei circuitului integrat este TO-116.
. . Varianta de circuit utilizam este cea din fig.6.1, cu divizareaatat a tensiunii de
referinta, cat ~i a tensiunii deie~ire.
Pulsatiile tensiunii redresate se admit Vonnl=O,8V, iar. tensiunea de la limita
regiunii de saturatie VCEls= 1V. Rezulta
VCElmin= VClls+Vonnl+O,8:d:2,6V
(cu 0 rezerva de O,8V fata de saturatie),
VCE2mill=
VCE2lS+0,5= 1,5V
(cu 0 rezerva de 0,5V fata de saturatie). Cu acestea,considerand ca nu e necesara 0
limitare de curent cUlntoarcere
Vrlmill=Vsmax+
VCElmill+V CE2mill+
Vpo=15+2,6+1,5+0,6=19,7V.
R,ezulta apoi,cu o cadererelativa de tensiune A = 0,1
V - Vrlmill - 19,7 -22 IV
rl /j.V . 1-0 1(1+0 1) , ,
1----!Q::.(l+A) '.'
Vro .
Vrlmax=V;{l+ /j.~:+(1+A)]=22,1[1+0,05(1+0,1)J=23,3V,

Vrol=Vrl(1+1,5A)=22,1(1+1,50,1)=25,4V,

v ,_=V {l+
ro ro 11~:~ }25,4(1;-O,05}='16;7V,
care este mai mica dedit 40V, cat suporta integratul LM723:
Rezistenta de by-pass va fi calculata pentru curentul
llim=1,075Ismax=1,075'1=1,075A
R - Vrlmax-Vsmill_23,3-5 -17Q
I II' 1m
1,075 '
a carei putere nominala ~i mod de realizare se vor stabili ulterior.
Tensiunea maxinia pe care trebuie sa 0 suporte tranzistoarele este
VCE2max=Yrolma[Vchmill=26, 7-5=21, 7V

Pd2=IlimVCE2mill=1,075'1,5=1,61W
Rezistentele Rirl~i Rpsunt .
R _AVrl_0,1.22,1_206Q
lrl 1. 1075 '
hm ' .

~ Vpo- 0,6 -0 56;'

R p-r-1 ( 1 .. )
075-' ~G va oare prOVlzone .
hm '
Cu aceasta puterea disipata maxima pe tranzistorul Tz este
I~JRI+Rirl-Rp) 1,0752(17+2,06-0,56)
Pd2max- . 4 - 4' -5,35W.
Se adopta tranzistoarele de tipul BD533 [17], care au urmatoarele marimi
IcMAX =8A> 2Ilim=21,07 5A=2, 15A
 VCEo=40V>VcE2max=21,7V,
~i avand la tmnax=30C,tjMAx=150C, Rthja=70CIW, PdMAxo=1,7W,tranzistoarele vor
necesita radiatoare. Ele pot fi utilizate deoarece, cu un radiatorneexagerat:
PdMAXr25=0,35Ptot=0,3550=17,5W,

-p.
PdMAXr-dMAXr25 tjMAX~tama." -17 5150-:-30":'1.68W
tjMAX -25 '. 150-25-'
. ,
care este mai mare dee1h Pd2max=5,35W.
Pentmcele doua tranzistoar\< se va folosi un radiatorcol11un cu izolarea
tranzistomlui T2 fatade radiator. Factoml de al11plificate mi~il11 al acestui tip de
tranzistor, la curent de 1,075A rezulta din diagral11a din fig.6:3 ~i este ~Mmin:=30,iar
circuitul integrat LM723 se poate utiliza deoareee
1. 1,075.103
IB2max-~limo- 30, -35,8mA<150mA.
Mmm

In regim de scurtcircuit
Pd2SC
=I1JVsmin- Vpo)::1 ,07 5(5~0, 6)=4,73W
~i deoarece atat Pd2fnax=5,35Wcat ~i

(Pd1max+Pd2)to -t tj~~x;a~ax+p ..'R . -(4,93+1,61\5O-3o:l~~~ 9~3 5=5,17W

JMAX amax d2 thJr20 dlmaxthi 0" ,

sunt mai marideeat Pd2sc,nu este necesara 0 protectie speciala la scurtcircuit. S-a
folosit, deci; aiei rezistenta termica (vezi Anexa 1, pentm arie de contact de cca, 80
mm2):,
Rthjr2=Rthjc+Rthcr+Rth;:=2;5+3+3,5=9 C/W.
Curentul de baza maxim a! tranzistonllui TI este

lEI';' ~~~. (Iii. VR';m.}%(1,075;~}0'=30,7mA

Intmcat lJfotectia Cll 1imitare simpl~este efic~enta ~i la scurtcircuit se poate
stabili puterea disipata pe rezistenta Rl . 0

PRlmax=IITmRI=1,075217=19,7W.o
. Rezistenja Rl se .poate c'onfectiona din 3 rezistel1te de 51Q/7W 2,5%
coneerate in paralel. .
Este necesar sa se utiliieze dioda D ldeoarece conditia (6. 7)da
0

'Zolmax-':min-VBELmax--Vcillmin=f6,7-5-0,8-"1,5=19V ,
care este mai mare decat tensiunea VEBo=5Va tranzistoarelor. Aici VEElmaxs~a apreeiat
pe baza caracteristicii VBEsat=f(Ie) a tranzistomlui, data in catalog [17].
 Dioda. Dl poate fi 0 dioda de silieiu de uz general sau de comutatie, eu eurent
invers redus. Intrud\t trallzistorul BD533 are la tj"=25C ~io tensiune inversa de 5V un
curent lEBode ordinul eatorva sutede IlA, se poatefolosi 0 dioda e~leurentIR<lOO nA.
Se va utiliza dioda de eomutatie IN4447eu IR=25 nA la tj=25C ~i tensiunea inversa
maxima de 75 V (>19V).Se poate apreeia. tensiunea Ublmax=0,85V la eurentul
IBlmax=30,7mA.
Tensiunea auxiliara ya fi deei
V02min=VOlmax+VBElmax + VCE2min =0,8+0,8+1,5=3, 15V .
Se adopta 0 dio4a D2de tipulBZX85C3V3 eare are la eurel1ti mlel 0
earaeteristiea tipiea de forma,data in, ,fig. 6.4. Aeeasta prezinta 0 tel1siune Zener de'
3,lV la curt:?ntulID2min=10mA. Rezistenta,dinamiea a diodei Intr-un punet eu eurent
apropiat de ID2min este .
r _LlUz_200mV_20Q
-zm Lli,z 10mA '
iar la eurel1t mai mare rezistenta dinamiea este r M=7Q [17].
Z

Se inipune un coeficient de stabilizare S2min=12 ~i rezulta R2+rzm "'"12

rzm '

din care, pentrurzm=20Q , se obtineR2=220Q (valoare normalizata eu tolerantcl 5%).

Pmi,n Vmmln3 2 1 0
60 BD533
50 VcE=2V
40 ,
30 PMmin=30
_ i

: I InA075

o 0,5 1 1,5 2 iz[mA] 50

Fig.6.3. Amplificarea de curent a lui BD533. Fig.6.4. Caracteristica v-ia diodei Z.
Curentul minim neeesar a se asigura prin rezistel1ta R2 este
IR2min=IBlmax+IB2max +ID2min=30,7+35,8+10=76,5mA.
Tensiunea minima l1eeesara pentru sursa auxiliarava fi
V:'2min=V02min+IR2minR2=3,3+0,0765220=20,7V .
Tensiunile Vr2 ~i Vr2maxse detern1inaeu relatii1e
 v - Vr2min 20, 7 23 3V
r2 1- LlVro-(1+11.)1-0,1(1+0, If ' ,
Vro

Vr2max=
Vr2[1+Ll ~:+ (1+11.)]=23,3-[1+0,05(1+0,
1)}=24,7V

t; _ f2m +f _20+7 .
2.zM 2 13.5,0...
CUfentul maxim prin dioda D2 este
- Vr2 max~VD?' +r. IDry 24,7-'3,3+13,5.10.10- 3
I _mm _mm_
Z . - =92mA
D2max . R2+rz . 220+13,5
Se constata cii dioda Zener adoptata suporrn curentul Io2maxdeoarece arc
curentullzMAx=320mA.
Puterea disipat~ maxima pe rezisten!a R2 va fi
PR2max =Ifnmax.R2=(0,092f220=1;87W ~
Se adopta 0 rezisten!a normalizata de 220Q I2W.
Puterea disipata maxima pe circqitul integrat este
Pdmaxcr=IB2max(VD2min- VBE2max)+2,5.1o-3v;.lmax
=35,7(3,15-0,85)+2,5.1 (T323;3=l38m W .~
cu VBE2max apreciat conform catalogUlui la curentul maxim Ium[17].
Temperatura maxima a plachetei circuitului integrat va fi
. tjmax=tamax+PdmaxcrRthja =30+0,1~g200=58C .
Se remarca avantajul deosebit al acestui tip de stabilizator In ceea ce prive~te
lrwarcarea slaM cu putere a circuitului integral.'
Tensiunea Vp exacta va fi ...
Vp=0,7-1,710-358:O,602V,
cu care valoarea finala a rezisten!ei de protectie va fi
_ Yp_0,602_
Rp~Y--l 075 -0,56Q.
lim ._,

Se adopta 0 rezisten!a de 0,56Q 2,5% de lW.

Divizarea tensiuniiVs ~i a tensiunii Vref se vafaceca In fig.3.5 ~icalculul va
da acela~i rezultat ca In exemplul de dimensiona,redin paragrafu14.3 pentru
~max=Vsmin =5V,
rezulta R\=2,37k!1 l % ~i R'2=4,99kQ l %, P=5k!1; Rl=O, R2=1,82k!1 2%
Condensatorul Ce se adopta in gama
Ce=(O,1... 0,5)Ismax[ffiA] =(0,1...0,5)1000 =100 ...500 !i.tF] .

Se admite un condensator de 220I-lFcu tensiunea nominala de 25V, iar Cc ~i Cl se

adopta de 1OOnF. .
 Radiatoml comun pentm cele doua tranzistoare (cu Tz izolat fata de radiator)
se dimensioneaza pentm a se realiza 0 rezistenta tem1ica cn valoarea
Rral (data de relatia 1.1)
Rthra= valoarea minima dintre
, { Rra2 (data de relatia 1.2) ,

R - tjMAx-tamax-PdlmaxRthjrl 150-30-4,93.5,5_14 4C/W

tbral Pdlmax
, +Pd".... 4,93+1,61 '

R thraZ- tjMAx-tamax
P.
R' _150-30
- thjrZ 5 35 - = ,
9-1' 3'4C/W
dZmax '
Rthjrl=RthjC+Rthcr=2,5+3=5,5C/W .
17Q/20W 2% Radiator COl11un I3,4CIW

Vrl=19,7 ... 23,3V I Ii\:. f-_~ .. ~:l\1 R, O,56QJl W V,=5 .. 15V ~ lA

+
CllOOnF
I
Rz220Q/2W
+
Vrz=20,7 ..24, 7V/92mA
220~lF
25V

12 11
LM723
(TO 116)

R/z 4,99kQ Rz
1% .1,82k
2%

Fig.6.5. Stabilizatorde tensiune de 5...15VIlA cu 2 tranzistoare externenpn

cu radiator redusjolosind regulatorintegrat LM723.
 Suprafata (dimensiunea) radiatomlui se calculeaza: cu Rra2 = 13,4CIW,
Uisandu-se 0 rezerva.Pentm aceast4 valoare a rezistentei ter111ice tezulta un radiator de
dimensiuni reduse. Tranzistoare1e sepot monta central, pe cele douafete, izolandu-se
T2 fata de radiator~i fap. de~umbul comUll de strangere (cu foitamica de 0,1...0,2 mm
grosime, tub izolator introdus pe ~un.lb ~i ~aiba izolatoare), Schema [mala a
stabilizatorului este data in fig.6.5.

6.4. ~xemplul de calcul 2

Se va dimenslonaun stabilizator cu element de reglare de tipul dat in fig.6.2,
care trebuie sa furnizezeo tensillne fixade 5 y la curentul de sarcina maxim de 1,8A.
Variatia procehtualaa retelei ce alimenteaza redresorul se considera 10% iar
tamax=35C,Este necesara protejarea sursei la scurtcircuit in sarcina. Se utilizeaza 0
capsula TO-l i6. .
Pulsatia tensiunii redresate se estimea;z;acu ajutonil relatiei (2.3):
v - 0,lIsmj5+YsLq,1.1,~5+5L145V
oan 1+0,05Vs 1+0,055 '
Se adopta vorm=I,SV.
Tensiunileminime pe tranzistoaresunt
vCElmin
=VCElls
+vor1m+O,8=1,
1+1,S+O,8=3,4V
VCE2min=VCE21S+0,5=1,1+0,5=1 ,6V .
Deei tensiunea minima de alimentare, iucazul unei protectii cu limitare simpla
de curent, va fi
-
Vrmi~
=V,+ VCElmin
+VCE2min
+Vpo=5+3,4+1,6,+O,6=1O,6V .
Intlilcat aceasta. tensiune este mai micadecat valoarea n1.inima necesara la
intrarea circuitului integrat LM723, ~i anume 9,5+vorm , trebuie sa se adopte:
Vrmin=9;5+
' Vonn=9 ,5+1,5=11 V. .
Aceasta face ca diferenta deO,4V sa apara iuplus .'lutensiunea v CElmin1 care
devine 3,8V. .. .
Pentru o.cadere relativa de tensiune pe rezistenta interna a redresorului "-=0,1 ,
 Vro_ =v,(l+ 1,5 ( 1+~ ~=+ }12,4(1+ 1,5.0,1 X1f{),l j;;h.?y
eu IUrn=1,05I.rnax=1,051,8::1,89A ,
rezistenta de by-pass va fi:
R "'max-v. 13,8-5=4 66Q
1 llim 1,89 ' .
Tensiunea maxima ce trebuie suportata de tranzistoare este redusa i nu mai
trebuie ca1culata iar puterile disipate sunt
1 892-4 56
- 1Urn l_'
2R
P ... ' =4 15W
dlrnax 4 4 ' ,
in timp ce pe T 2 se disipa puterea
, Pd2=IUrn
VCE2rnin=1,89'1,6=3,02W

R. _Ay"._0,H2,4-0656Q
If IUrn 1' 89 '
V '
R p --Y--l
po- 0,6 -031'7A u.
89-' ("I ..
va oare provlzone )
Urn'
scurtcircuit ~i este necesara 0 limitare cu intoarcere.
~ Aceasta frripune' retu'area cakulelor intruc.t la. tensiunea Vrtnit\ , in loc de
Vpo=O,6V trebuie introdusa tensiunea Vpio,deexemplu, de 1,2V. Remcand calculele
eu aeeasta, rezulta Vrmax:::14V; R1=4,76Q, Rir=O,667Q iar tensiunea
V~max=Vrmax(1+A)=14(1+0,1)=15,4V ,

MJ2955
VcE=4V

I
Ium=I,SJ,A
~i--

o 1 2 3 4 . idA]
Fig. 6. 5. Amplificarea de curent a tranzistorului MJ2955,

Prin tranzistorul T 2 se poate admite in scurtcircuit curentul dat de relatia (6.5).

(15,4-0,6 )-~(15,4-0,6Y-4(0,66V +4, 76}5,3
Isc< .' 2(0,667+4,76)". . -0,425A ~
unde drept Pil2Ums-a Jolosit puterea PdMAxo ,Intruc.t acest Gurenteste sensibil'mai mic
decat O,35'Iurn:::O,67A, protectia prin limitare de curent cu intoarcere nu poate reu~i.
In acea-sm situatie, 0 solutie acceptabilapare sa fie aceea de impunere a unui
curent Isc mai mare, de exemplu Isc=O,8A ~i ,de prevedere a unui radiator pentm
tranzistorul T2 (caresuporta putere mare in scurtcircuit),cakulat pentm puterea
disipata Pd2Um obtin~lta.din relatia (6.5). Astfel
. Pd2um=IJV~max-Vp-Isc(Rir+RJJ=O,8~5,4-o,6-0,8(O,667+4,76)}=8A5W "
care este insa apropiata de Pd2sc.In consecinta, protectia' 'pfin limitare de curent cu
intoarcere nu prezinta lnteres ~i pentm asigurarea protectiei )a scurtcirctiit a
stabilizatomlui, impusa inenunt, se va pastra limitarea simpUi de curent ~i se va
dimensiona un radiator 'l1Umaipentru tranzistorul T2, care sa. permita disiparea. puterii
Pd2sc=8,32W. Calculand rezistenta temlica a acestuia, conform Anexei AI, rezulta
Rthra=I8CIW, care ~e reduce pentm siguran!a la16QCIW. Acest radiat6rnu este mare
~i, oricurn, el este mult rnai rnic dedltcelnecesar 1ntr-o shrsa stabilizata sirnilara eu un
singur tranzistor extern (sursaobi~nuita). In plus, 1ntr-o astfel de sursa, eireuitul
integratLM723 nu rezista la scurteireuit. . ,
 Se stabile~te eurenttd

I, - (I
BlInax
,
-~.
1
~~m"
lim
VCElmin}' 1 (1 89 3,8)=0
R ' ,42'
l
466.'
'
02S2A-2S:S'mA'
- ., .
cu BlMmincitit pe graficuldin fig.6.6 la ctlrentul dat de parantezadininsa~i aceasta
relatie ( == lA). . '
Puterea disipata maxima pe rezistenta Rl este
PRlmax=1rrmRl=1 ,89z4,66=16,6W
o reziste1Wi Rl == 4,66Q /20W se poate realiza combinand 4' rezistente
bobinate de 4,7Q 15W (doua gmpe inseriate de cate douarezistente in paralel).
Temperatura maxima a mediului fiind doar de 35C, rezervade putere asigurata mai
sus permite sa se evite corectarea puterii nominalea rezistentelor in funetie de
temperatura ta .
La funetionare in gol a stabilizatondui rezulta 0 tensitme inversa p~ jonctiunea
emitoare a lui T1 considerand VBElmax=O;9V
V "-V s -V .BE~I'max -VCE2 mlO
. roma".
.=15,7' - ...5-0,9-1,6=8,2V>V
- -, - EB =7V
0 - -
,
~i est~ necesara dioda de protectie D1,care se poate adopta detipUIIN4447.
Tensiunea auxiliara necesara va ,fi '
VOZmin =VDlmax+ VBElmax+ VCEZmin=O,8tO,9+1,6=3,3V,
unde s-a considerat V01max=O,8Vpentru dioda IN4447. Tensiunea V02Jilin.se poate
obtine eu 0 di6da de tip BZX8~C3V3 (eu PdMAx=1,3W) la cllfentul Iozmin=lOmA.
Curentul minim prin rezistenta Rz (fig.6.2) este
1Rzmin
=1Blmax
+ 1Bzmax
+1DZmin
=2S,S+S9+10=94,SmA ,

R - Vrmin-VD2min_1l-3,3 =81 5,Q .'

Z 1RZmin 0,0945 '
Senormalizeaza Rzla 82,5Q2,5%.
Tensiunea in gol de calcul maxima (relatia 6.6) este
V~max= Vrmax(1+A. )=13,8(1+0,1)=15,2V
Curentul maxim prin dioda Dz ~i rezistenta Rz este
I =1 - V~max-VD2min+J;1ozmin_15,2-3,3+70,Ol_0138A
OZmax RZmax . Rz +J; . 82,5+7 ."
unde s-a folosit rezistenta dinamica medie a diodei stabilizatoare' rz == fzM=7D. [17]. Se
extrage 1zMAxp,entm dioda Zener din. catalog [17] ~i se verifica inegalitatea
1ozmax<:1zMAx=320mA. t
Puten~a disipata maxima arezistentei Rz vafi
pRZmax=1~Zmax
Rz =0, 13~z'82,5:::1,57W ,
~i se adopta 0 rezistenta eu peticula de carbon, eu oputere nominala de2W.
 Puterea disipata maxima pe circuitul integrat, admitandVBE2max=1,lV , este
PdmaxCI=IB2max
(VD2min:-VBE2max)-r
2,5-1(T3Y..max=59(3,3-1,1)+2,5.1 (T313,8=165m W ,
care este sensibil mai micadecat puterea disipatamaxima a integratului.
,Temperatura maxima a jonctiunilor circuitului integrat este
tjmax=tamax+Pdm~R:thja=30+0, 165200=63C ,
pentm care tensiunea de protectie '
Vp =0 , 7-1". 740-3t. Jmax'..'
=07-17.10---3.63=0 , 593V
Rezu1ta pentm limitarea simpla de curent adoptata
_ Vp _0,593_
Rp-r--T~=0,314Q ,
, ,..;hm ., .
care trebuie sa aiM 0 putere disipata mai mare decat
PdRp=VpoIlim=0 ,5931,89=1, 12W
deci se adopta de 0,316 2,S% / 2W.
. Situatia din circuitele tensiunii de referin!a ~i de intrare la amplificatoml
integratului vafi cea din fig.3.3. Ca1culul rezisten!elor se efectueaza cu relatiile (3.10),
notand pe Rl ~i R2 cu R\ ~i ~2' Rezulta P=O,SkQ ~i ~l= 2,74kQ 2%, ~2=6,6SkQ
1 %. Rezistenta de la intrarea inversoare'se determina cu relatia
J-
R3-\Kl+I 2 p) II \R P\( 2,74+-y.0,5) II' ( ~,65+-y2,ltQ,
(, +"2J=
I
2
,' .. " O,S}, , T

~i se normalizeaza la 2kQS %.
Pentm ca stabilizatoml sa funetioneze corect ~i In gol, se va folosi la ia~ire 0
rezisten!a de balast care sa consume un curent

Ib:::10101
. smax
=18 ' mA

V 5 '
R :=--!-==-=O278kfl
b Ib 18 '
Se adopta Rb=270Q S%, de putere redusi.
La ie~ire se vor l.itiliza un condensator electrolitic C~=47011F/10V ~i un
condensator ceramic Cc de 100nF /2SV La intrare se conecteaza'un con.densator
ceramic Cl=100nF/25V. Celelalte condensatoareau valorile tipice.
Schema complema stabilizatomlui este data in fig.6.7.
Redresonll sedimensioneaza penthl'un curent1llaXini

r ~I. +1' + 13,8-3,3+70,01_202A

=1.' + 'V;-max-VD2min+fzID2min-,189
rmax. hm R2max. hm . R2+~ ,', 82,5+7 ,. ,
,Ce1ela1te date pentru ca1cu1u1 redresoru1ui sunt: Vr=12,4V; 1=0,1 (Rir=0,656Q),
vorm=1,5V (3Vyy).
Stabilizatoru1 reprodtlce performante1e tip ice deosebit de bune ale
regu1atoiu1ui LM723.
Radiator
R thra-
<16C/W'
~
R1 4,7Q/20W 2%
Vrt=12,4V10% Vs=5V
Irm~=2,02A I"" - - - - - .- - -l
Rp 0,316Q/2W Ismax=1,8A
I I

+ +1

BZX85C3V3 7

Ce2 470
lOnF ~lF
Ce3 llOV 0

2nF 12 11 10 2
LM723 j

3
r0116 82,5
C1 5 '4 Rz Q
lOOnF + 2,5%
2,74k R3 2kQ 5%
2,5% R2
270
CF n
5~lF 5%
/6V

Fig. 6,7. Stabilizator de tensiune 5V I 1,8A cU douti tranzistoare externe pnp

cu radiator redusfji regulatortntegrat IM723.
 STABILIZATOR DE TENSIUNE
-CD AJUSTARE DE LA ZERO,
CU CIRCUITE INTEGRATE LM723
~I DOUA TRANZISTOARE EXTERNEIN SERlE

Pentril ajustarea de la zero a tensiunii stabilizate, cand intrarea inversoarea

amplificatoruhii de eroare ajunge ~i ea la potentialul 0 (pentru tensiune pe sarcina
zero), este necesar ca intrarea neinversoare a amplificatomlui sa fie legata la bara cu
potentialul 0 (fig.7.1) [20]. Aceasta impune legarea tenninalului "Masa" al cireuitului
integrat LM7231a un potential negativ,de cel putin-2V ~i cel mult -7,35V, realizat
eu un al doilea stabilizator.
Daca tensiunea stabilizata maxima impusa de sarcina nu depa~e~tecca 24V
pentm cainl utilizarii elementului de reglare cu un singur tranzistor extern ~i cca 21V
pentm cazul elementului de reglare' cu doua tranzistoareln serie, este indicata
utilizarea unui stabilizator auxili'arde 7,15 0,2V (aici inteivine dispersia de fabricatie
a tensiunii de referinta), care este mai simpludecatun stabilizator de tensiune de
2...6,95V (fig.3.3). Acesta din unna trebuie utilizatatunci candtensiunea stabilizata
maxima depa~e~te24V, respectiv 21Y.
In fig. 7.1 elementul de reglare poate fi eu tU1 tranzistor extern npn sau cu doua
tranzistoare In serle, a~a cum s-a aratat In aplicatiile din capitolele precedente. In
ultimul caz, pentm a se evita 0 a treia sursa de aliI.nentare, se recomanda folosirea
variantei eu tranzistoare pnp (fig.6.2).
eel de al doilea stabilizator utilizat In fig.7.! va fi Indircat cu curent redus,
daca suma rezistentelor din divizor se adopta de cel putin cativa kil. Aceasta valoare
este suficient de mica spre a asigura, cand stabilizatond lucreaza In gol, un curent
minim prin elementul de reglare pentru ca acesta sa fimctioneze nornml. Tinand cont
de dispersia tensiunii de referinta ~i de toleranta mare, inevitabila, a rezistentelor
variabile, In cazul unui produs de serie se prevede ~i ,'RJ ajustabila. eu ajutoml
acesteia, candcursoml hii P se afla In pozitia de jos, se ajusteaza la ie~ire tehsiunea
Vsrriax dorita.
 Element de
reglare serie

11 10 Va
LM723 (C) 7,15
O,2
7 6 :5 4

Pentm simplific,*rea ll}!~legerii . schemei deprincipiu a unui astfel de

stabilizator, In fig. 7.1, J1U a\l maifost prevazute capacitap.ile de la ieire i de. corectie
necesare [17, 9]. Tensiunea de referinta a primului circuit integrat nu este utilizata. In
fig.7.2 se prezinta 0 aplicap.e cO~lcreta, i anume, un stabilizator eu ajt.1starede la zero
care utilizeaza un stabilizator auxiliar de tensiune sub 6.95Y. ,.
Tinalld cont deputerdl'disipata mare ce apare pe elementul de reglare, se
utilizeaza solutia cu doua tranzi~toare In serie i rezistentade ocolire (by~pass) [6, 9],
astfe1 Incat se pot folosi tran#stoare de putere eventual mraradiator. eu ajutoml
rezistentei variabile RV2 SC;, ;yaajusta mai Intai tensiunea.attxiliara, apoi, punand
cursorUl potentiometmlui P IJpo~itia de jos, seajusteaza din Rv1tensiuneamaxima pe
sarcina, Vsmax' I

La stabilizatoml principal s-au aplicat corectiile corespunzatoare tipuluide

element de reglare folosit ..[6, 9]. .
Intmcat stabiliZatorullucreaza nonnal cu tensiune de ieire OV, Inseamnaca la
scurtcircuit pe. sarcina elementul de reglare nu este solicitat supliment<.tr, daca este
limitat curentul de ieire. Profitalld de proprietatea de autolimitare a curentului de
scurtcircuit la .lnsai valoarea' llim de .catre elementul de reglare serie cu doua
tranzistoare, se poa~e elimin~ chiar ~i protectia cu limitare simpH'i de curent realizaUi
prin integramILM723. in consecinta, se poate renunta la rezistenta ~p din schemele
obi~nuite, care ar implica 0 tensiune de alimentare a stabilizatomlui cuO,6V mai mare.
Deei stabilizatorul suporta tara nici 0 aM. masura regimul descurtcircuit sau de .
reducere asarCinii sub valoarea nominala deoarece tranzistond T 2 este .atunci saturat .
iar T I blocat. ~a cum s-a aratat in Introducere, la acest tip de ERS tranzistoarele T I ~i
T z nu pot ajungein regim de strapungere secundara.
D~ea se prefera utilizarea unui element de reglare cu un singur tranzistor
~xtem, devine obligatorie folosirea unei protectii, .a~a:cum s-a v:azut inparagraful 4.2.
In 'plus, tranzistorull1u trebuie sa ajungain regim de sttapungere secundara.

Vs
+

Cc2
~
Vrl lOnF Cel Cc

C1 11 10
cn R2
LM723
5 4
+ P

+ RVl
12 11 10 R3
CI2 Cel Ce2
LM723 (C)
Va Cz
" 25~lF
10nF /lOV
Rd

R'2 Va

Fig. 72 Stabilizator de tensiuneajustabila de la zero cu doua circuite 1M723.

 PerfOf/l1anjele realizate sunt cele tip ice .stabilizatoarelor_c~ circuit integrat
LM723. 0 variajie.sesiz'abila prezinta tensiunea pe sarcina (sub lOinV) la modificarea
curentului de sarcina Intre 0 ~i valoarea maxima stabilita la dimensionare.

7.2. Relatii
, de calenl

pentru eireuitul LM723 (euVamax daca este cazul).

Se
d) parcurg punctele .d, e,f, g; hik dib paragraful 6.2 eu Vsmin=O; Rpo=O.
P d2sc este neglijabila,deoarece T 2 este saturat. .
e) Se calculeaza pl.lterea disipata maximape rezistenja R[
 PRlmax=I~mRI
~i se adopta puterea nominala a acesteia.
f)Se parcurg punctele m ~i n din paragraful 6.2, cu Vsmin=O.Se stabile~te
curentul ID2minprin dioda stabilizatoare.
g) Se determina curentul IRZmin cu relatia (6.9) ~i apoi rezistenta Rz cu re1atia
(6.10), Se normalizeaza Rz. Se verificadaca dioda Dz adoptatapoate suporta curentul
"maxim

T .=1 -.
Viromax -V . +rI
. D2mtn.
.
z. D2mm
"'u2max R2max R +r .
z z

cu V/omaxdata de relatia (6.6) ~i rz extras din catalog In regiunea cucurent mare a

caracteristicii diodei stabilizatoare [7]. Este necesar sa fie Indepliniili conditia
ID2MAx<IzMAx, acesta din urma obtinandu-se din catalog [17]. Incazul neindeplinirii
acestei conditii, se poate adopta una din solutiile care reduc curentul total IRZmin
sau se
alege 0 dioda stabilizatoare eu putere PdMAX superioara.
h) Se detenninaputereadisipata maximape Rz cu relatia (6.12). Se parcurge
punctul r din paragraful 6.2.
i) Se dimensioneaza divizoml de tensiune de la ie~ire incepand cu adoptarea
sumei rezistentelor ~i impunand conditiile pentru tensiuni:
P+Rv +Rd=2; ..5kQ
Va ...:-smax
V
Rd O,&P
V a _
Vsmax

O,&Rvl+Rd 1,2P
(cu Vamaxdaca Va nu este ajtlstabila). Sistemul se rezolva intai in raport cu P, care se
normalizeaza. Se reia apoi ca1culullui RV1 ~i Rct folosind numai ultimele doua ecuatii;
RV1 se normalizeaza in sus. '~'\
j) Curentul maxim dat de stabilizatorul auxiliar este
I Vsmax +V a
;...."- [ A kQ]
.2max. P+R +R nl, ,
vI d

cu Vamaxdaca este cazul ~i cu RV1 de valoarea ca1culata. Acesta nu incarca sensibil cu

putere disipata, circuitul integrat Clz, niei redresorul auxiliar care In plus va furniza
doar curentul suplimentar de maximum 2,5mA pentru Clz.
k) Se stabile~te tensiunea minima de alimeritare a stabilizatorului auxiliar
Vrzmin=9,6V unde s-a considerat an'1plitudinea ondulatiei redresomlui auxiliar mai
mica decat 0,1V. Redresorul auxiliar se poate dimensiona deci pentm curenttll
Iszmax+2,5mA ~i 0 tensiune dealimentare norninala de cca IZV Il1tmcatcurel1tul
acestui stabilizator este 'redus, este evident ca va10area tensiunii 4e a1imentare 'in gol
maxima Vrozmax<40V.
1) Rezistentele din divizorul tensiunii de referinta de la stabilizatorul auxiliar
se determinacu ajutorul relapilor (3.10), 'in care Rt,P ~i Rz devin If 1 , Rvz~i ~z.
Rezistenta R'3 se. calcu1eaza conform punctului n din paragraful 3.2 (cu notapile
corespunzatoare).
m) Se' stabi1esc va1ori1econdensatoarelor de Ii ie~irea stabi1izatoru1ui CQnfOffil
punctu1ui p din paragrafu1 3.2.
n) Se grupeaza aici datele pentiu calculul ce10r doua redreso,!-re.

Se va, dimensionaun stabilizator de tensiune cuajust~e de 1a zero avand

date1e: Vsmax=24V;Ismax=0,55A'in condipi1e variatieicu +5% ~lQ% a tensiunii retelei
~i pentIil o temperatura tamax=35C, .
Calcu1e1e nu se vor prezel1ta integral acolo unde ele sunt asemanatoare eu
altele efectuatein paragrafe1e anterioare (in specialo1nparagrafu16.3).,
Seadmite 0 tensiune auxlliara Va=2Vpentru ca 'intre pinii 12 ~i 7 at
integratului Cll sa nu se atinga va10area lhnita de 40V.
, Pulsatii1e redresoru1uipot avea valoarea data de re1atia (2.3), adica 0,7V .
.Tensiunea minima,de a1imentare va fi
VIr mlO
. =V smax
. +VCEl ". +VCE2
. mm mm
. =24+2,2+1,3=27,5V
unde componente1e VCElmin~i VCE2min s-au stabilizat cu relatiile(6.1) pel1tru 1..=0,1.
Conditia 7.1 esie'indepIinita.
Calcu1e1e meute cu re1atiile (2.2) ...(2.8) dau Vr1=30,9V; Vrl~ax:::;;32,6V;
Vrolmax=37,4V; Se constata ca
Vrolmax+Va=37,4+2=39,4<40V "
deci sepoate utiliza un integrat LM723.
Curentulla care are loc limitarea va fi
I1;m=1 ,050,55:i:O,58A
Rezistenta de oeolire va avea va10area .
'R,,'- Vrlll1ax_32,6-:--56'3Q
11. 058 ,.
lun '
Tranzistoarele'eAierne trebuie sa suporte tensiunea ee aparepe Tz cand sursa
este ingol:
VCE2max=Vrolmax=37,4V.
Puterile disipate maxi me pe tranzistoarele externe sunt (eu Rir=5,33Q) :
Pdlmax=4,74W; Pd2max=5,2W.Se potfolosi tranzistoare detipu! MT2955 :tara radiator
intrudit acestea au puterea
. t -t
Pdmaxo
- jMAX amax_ 300-35 -5 3W
R. JC +R ca 117 30
' + '

~i IcMAx=15A;VCEo=60V>VCE2max'
Citind un factor de amplificare B2Mmin=46la curentul I1im=O,58Adin graficul
dat in fig.6.6 rezulta curentul IB2max=12,6mA.In mod asemanator, se cite~te pentm
curentul
-I
1Clmax- VCElmin-0 58 2,2 -0 541A
lim-R ' 56,3=' ..
1
un factor B1Mrilin=47,5,
cu care IBlmax=ll,4mA.
Puterea disipata maximape rezistenta R1 este 19W. Rezistenta R1 se adoptade
56Q 2% de 20W.
Dioda D1 este necesara ~i se adopta de tipul IN4447. Tensiunea minima pe
dioda D2 va fi
VD2min=VDlmax +VBElmax +VCE2min=O,7+0,8+1,3=2,8V ,
care se poate realiza cu 0 dioda stabilizatoare BZX55C2V7 la ID2min == 9mA. Rezulta
curentul IR2min=34mAcu care R2=750Q (relatiile (6.9) ~i (6.10)). Se norinalizeazaR2
la valoarea 750Q 2,5%. Se calculeaza tensiunea
. ~~lmax=Vr1max(1+"'-)=32,6.(1+0,1)=35,8V .
Curentul ID2max
rezultadin relapa 6.11 CU vt,ulmaxin locullui Vr2ma.x:
1 - V/o1max
-V02min+rzlo2min_35,8-28+42,50,009 -0 041A=41mA
D2max R +f . 750+425' ,
2 z '

f _fzm+fzM_80+5~42 5Q
z 2 2 ,.
Acesta este mai mic dedit IzMAx=135mA dat in catalog [17]. Puterea disipata a
rezistentei R2 este de 1,25W ~i se adopta R2 de 2W. Putereadisipata maxima pe
circuitul integrat este de cca 107mW.
Divizorul de tensiurie de la ie~ire va avea rezistente1e date de sistemul:
P+R +R/=3kQ
v
P+R +Rd=3kQ v

Va _ Vsma.. 2 _ 24
Rd 0,8P Rd 0,8P
Va _
Vsmax 2 _ 24
0, 8Ry+Rd 1,2P 0,8Ry1+Rd 1,2P
 STABILIZATOARE DE TENSIUNE FIxA
CU CIRCUIT INTEGRAT L78XX

Stabilizatoarelede tensiune fixa tlzuale s"au realizat In ideea folosirii lor

pentru stabilizarea locala a tensitinii de alimentare pe placicu circuite integrate. Ele
prezinta avantajele unei simplitatii deosebite In utilizare ~i a unui cost redus. La
concep}ia lor s-a impus prevederea a nUl}laitrei tenllinale pentru a putea fi Incorporate
111 capsule uzuale ieftine.
Caracteristicile principale ale acestui tip de stabilizatoare sunt urmatoarele:
-In aplicatiile de baza nu necesita m]..l1tecomponente externe;
-tensiunea de ie~ire este fixata intern ~i prezinta 0 dispersie de ordinu14 ...6%;
-ctirentul maxim de ie~ire este limitat intern, prin actionarea uneia dilitre cele
trei protectii, la 0 valoare de pe contuml zonei de ftmctionare sigura - SOA -(la
atingerea acestuicontur ircuitul nu mai stabilizeaza tensiun~a);
.:coeficientii de stabilizare (reglare) ai stabilizatorului de tensiune fixa prezinta
valori satisfacatoare pentru cele mai multe aplicatii practice, dar inferioare
performantelor stabilizatoarelor cu circuit integrat LM723 ~i ale altor stabilizatoare de
uz general. .
Principalele tiputi de stabilizatoare de tensiune fixa pozitivasunt cele din seria
78XX., Aici,cele doua cifre XX pot fi 05, 06, 08, 10, 12, 15, 18, 20, 24, reprezentand
tensiunea fixa ftmlizata In volt (de fapt 0 tensiune cu dispersie).
Schenu bloc simplificata a stabilizatoarelor din seria 78XX este prezentata In
fig.8.l. Ea include blocuri tipice ale stabilizatoarelor de tensiune integrate (fig.l J):
ERS- element de reglare serie,
AE - amplificator de eroare,
STR.- sursa de tensiune dereferinta,
,CD - circuit de demarare (pornire),
CP - cirtuit de protectie a ERS (inc1uzand ~ipe R11),
DS - divizor de ie~ire (R19 , R2).
Nou In aceasta schema Clstefaptul ca slma detensiune de referinta (de tipul
a
"band-gap" de 4,8V) este cuprinsa In bucla de reactie negativa amplificatoruluide
 1 0
("IN")
Vr ERS
)'16,17

Ru 0,3Q
("OUT")
2
Vs

.3 GND'-.
("COM")

eroare (care. nu este un amplificator diferenfial). Exista astfel.posibilitatea de multipli-

care simpla a valoriitensiuniide referinfa modificandu-se 0 singura rezistenfa (R20,
integram). Acest prirtcipiueste asemanator cu acela al sursei de tensiune de referinfa
cu amplificator operafional [14]. .
Circuitul de.demarare este foarte simplu; EI include un singur tranzistor care
funCfioneaza cloar un timpscurt dupa conectarea alimentariL Acesta forfeaza intrarea
I'n regim normal a sursei de tensiunede'referinfa.
Cele trei protecfii integratepentm elementul de reglare serie sunt de tipul
clasic (fig. 1.9). '. . ,
Marimile lintita pentm circuitele integrate din seria 78XX sunt:
-Tensiunea de intrare VrMAX=35V pentm 7805 ...7818
.~ . VrMAX=40V pentm 7820 ~i 7824,
.-Curentul maxim de ie~ire(limitat intem), Ia Tj= Isoac ~i j}, Vie=5V: 1,5A,
-Temperatura de hwm ajoncfiunilor: -55 ..;150aC ia L7&XX
. 0... 150C Ia L78XXC .
Indicativul integratului se completeazacu litera V pentm capsula'tip TO-220
sal.icu literaT pentm capsula tip TO-3. Conexiunile acestora sunt prezentate in fig,8.2.
 tIN
.7SXX 2 OUT
.1 3.2; 3 GND

Tp-3
(vedere de sus)

Fig. 8.2. Conexiuni la capsula circuitului integrat 78XX.

Datele termiceale capsulelorcircuitelor integrate din seria 78XX sunt:

-rezistenta termica j onctiune-capsula maxima:
Rthjc=3CIW pentm capsuHiTO-220
=4CIW pentm capsula TO-3,
~rezistenta tennica capsula-ambiant
Rthca=47CfW pentm -capsula TO- 220
=31C/W pentm capsula TO-3,
,;,rezistenta termica de contact capsuHi-radiator (folosind vaselina

RthcF2,sPCIW pentm capsula TO-220

=O,5CfW pentm capsula TO-3.
Principalele caracteristici ale' circuitelor integrate din seria, L78XX sunt
prezentate in tabelul 8.1.
Valorile. tipice ale stabilizarilor realizatesunt Insa'muIt mai mici dedit cele
date In tabel: cativa mV pentm stabilizari la variatiaretelei ~i c@va zeci de mV
pentm stabilizari la variatia sarcinF.
Pentm seria de circuite integrate ce l}U sunt notate cu' litera "C" (cu
temperaturide lucru Tj=50 ... 150C) [17], parametri se modifica fata de cei dintabelul
8.1tnprincipal astfel: .
-stabilizarile la variatia retelei ~isarcinii se Imbunatatesc (valoarea nlaxima a
variapei tensiunii de ie~ire se Imbunatate~te),
-deriva termidi a tensiunii de ie~ire este mai mica In cazul tensiuniideie~ire
de 5V ~i mai mare pentm tensiunileS ...24V,
-rejectia variatiei tensiunii de intrare este mairnare, .
-curentul de scurtcircuit cre~te la 0 valoare tipica de 0,75A la toate circuite1e ~i
la 0 valoaremaxima de 1,2A: . . .
Pentmtoate tipurilede circuite, eurentuLde alimentare eu ie~irealn go1(Io), la
tj'=25C, este de maximum 8mA. ' .
 Tabelul8.1. Caracteristicile regulatoarelordinseria 78
Caracteristica (ParametriIl) Tipul C.I. Conditii de masurare
L7805C Ms:::::IA 5 0,25V
7806C ilVr=12V 60,30V
7808C 8 0,40V
TeRsiunea de ie~ire 78l2C 120,60V
(incepand de la un curent 7815C 15 0,75V
minim de ie~ire de 5mA) 7818C 18 0,90V
7820C 20 1,00V
7824C 24 1,20V
Caderea minima de Toate tip.2V max.2,5V
tensiune intrare-ie~ire ,tipurile
L7805C tJ.Vr=4V, tj=25C max.5OmV
7806C 4V max.60mV
7808C 6V max.80mV
Stabilizarea la variatia 7812G 6V max.120mV
,retelci (lNsr) 7~15C 6V max.150mV
7818C 6V max.180mV
7820C 6V max.200mV
7824C .6V max.240mV
L7805C Is=1,5A, tj=25C max.IOOmV
7806C max.120mV'
7808C max.160mV
Stabilizarea la variatia 7812C max.24OmV -
sarcinii (~Vss) 7815C max.300mV
7818C max.360mV
7820C maxAOOmV
. 7824C maxA80mV
\ L7805C tip. -1,lmVloC
7806C tip. -o,8m VloC
Deriva termica a 7808e tip. -0,8 mVloC
7812C tip. "':1,0mVioC
tensiunii' de' ie~ire
7815C tip. -1,0 mV/oC

(~i) 7818C
7820C
7824C
tip. -l,OmV/oC
tip. -1,0 mV/oC
ti . -1,5 mV/oC
L7805C min.62dB
7806C min.59 dB
ReJ'ectia 7808C min.56 dB
,.. variatiei
"

tensiunii de intrare 7812C min.55 dB

7815C min.54dB
(SVR)
7818C min.53 dB '
7820C min.52 dB
7824C -min.50 dB
1,4
Is [AJ ,., , In fig.8.3 se prezinta un grafic
aproximativ . al caderii mllume de
maxima ': ' tensiune intrare-ie~ire (llVie) tipice in
ti=25C ~ hm.ctie de curentul de ie~ire, pentm doua
1,2
"
I'
, I
temperaturi ale jonctiunilor (la rece~i la
cald).Cu linie intrempta este apreciata de
1,0
, autor caderea de tensiune necesara pentm
0,8 I acoperirea cazurilor atipice, precum ~i
I extinderea curbelor la curent peste 1A.
I
0,6 I . Daca se dore~te hmctionarea
. ,
I corecta a stabilizatomlui imediat~ dupa
0,4 I punerea in hmctiune la' curentul de
I
I sarcina maxim (:fara a se a~tepta
0,2 I incalzirea circuitului integrat), va trebui
,
/ IIVie [VI sa se utilizeze la calculul stabilizariio
curba pentm Tj=25C (d~ca temperatura
0 1 de pornire e.<;tede 25C)[~7].

1,7

1,5

Curentul maxim ce se poate realiza, .tinand' cont de actionarea protectiilor, in

functie de caderea de tensiune intrare-ie~ire, pentm 0 temperatura a jonetiunilor
ridicata~i
I
folosind un radiator corespunzator, este dat in fig.8A. Daca 'se dore~te
/
cre~terea curentului pentnl 0 diferen!a de tepsiune data, integratul trebuie sa lucreze la
o temperatura T mai redusa, dar atunci radiatoml aferent [17J va. fi sensibil' mai mare.
Founa aproximativ liniara a graficelor din fig.8.4 este cauzata de protectia combinata
de limitare a curentului si contra strapungerii secundare.
: .,~ Dl Schema tipica de utilizarea
r..:.:..:
. . circuitelor integrate din seria 78XX este
! ! data In fig.8.5. Aici, condensatoml Cl este
+Vr! L78XX : +Vs necesar daca stabilizatorul este la distanta
1 ~ 2 de condensatorul de filtraj de la ie~irea
Cl ~.:.i.C3 redresomlui. Condensatoml C2 nu este
.;.:
impus de stabilitatea circuitu1ui, ci are rolu1
de a Imbunatati raspunsullui tranzitoriu (in
special la variatii bm~te ale curentului din
Fig. 8 .5. Stabilizator tipic cu L78XX. sarcina).

In [17] este prezentata ~i comportarea tranzitorie a stabilizatoarelor cu circuite

din seria 78XX. Pentru variajii In salt a tensiunii de intrare de 5V rezulta un impuls
scurt (1...2~s) In tensiuneade ie~ire, de ordinul 10mV. Pentm un salt al curentului de
sarcina de lA intervine Insa un impuls In tensiunea de ie~ire (5~lS) de ordinul O,5V!
Cand 'acest impuls relativ mare deranjeaza, este necesara reducerea lui prin cre~terea
capacitatii conectate la ie~ire: un condensator electrolitic C3 In parale1 cu un ceramic
de O,1~LF.In acest caz este Insa necesara ~i 0 dioda de protectie Dl, contra distrugerii
tranzistomlui din ERS In cazul untli scurtcircuit In fata intrarii integratului.

Cu ajutoml circuitelor integrate din seria 78XX [17] se pot realiza ~i

regulatoare de curent, regulatoare. de tensiune marita, regulatoare de tensiune
ajustabila Intr-o anum ita gama (7-30V fig.8.6), regulator de tensiune eu tensiune
ajustabila de la zero, regulatoare de tensiune pentru curent > 1,5Acu tranzisfor extem
(fig.8.?). Infig.8.8 este prevazuta ~i 0 limitare de c~lrent simpla pentm tranzistor.

L7805
1 3. 2
Cl O,33~LF I
 I
Fig.8.7. Stabilizatorde tensiune de curent mare cu L7805.

T22N6124
C1 O,33~F

8.2. Relatii
, decalcul

Datele initiale pentm dimensionarea stabilizotomlui de tensiune fixa cu

integrat de tip 78XX sunt:
- valoarea tensiunii pe sarcina: V. (se accepta dispersia de' tensiune de
fabricajiea circuitului integrat);
curentul maxim necesar 1n sarcina: Is.max(Ilulnai mare de 1,5A);

variatiiJe procentuaIe ale rete lei : 100 i1Jro+ . ~i100 i1Vro- .;

-ro ~

gama temperaturilor mediului ambiant:' tamin~ tamax;

marimea riplului de la ie~ire: Vom .
Pentm calculul stabilizatomlui se parcurgurmatoarele etape.
a) Se .estinieaza amplitudinea ondulatiei tensiunii redresate, Vorm, pe baza
re1ajiei (2.3)considerand pe V.in lot de V.maxpentm simplitate.
 b)Se adopta tipul circuitului integrat necesar, tinand cont de gama de
temperatura de lucru. Daca tamin>OC,se recomanda folosirea tipului L78XXC, care
prezinta 0 dispersiemai redusa a tensiunii de ie~ire.
c) Se determina tensiunea minimanecesara pentru alimentarea stabilizatorului:
Ynmn. =.V +ilVIe +vann +0,5
- smax -
[V], .
(8.1)
unde: Vsmaxeste tensiunea de ie~ire maxima incluzand dispersia circuitului integrat
LlVie este caderea de tensiune necesara intre intrare ~iie~ire la circuitul
integrat, care se va e~Jrage din graficul notat cu maxim in fig.8.3 la curentul I~max
considerand ca pomireastabilizatorului se face la rece (25C);
O,5V reprezinta rezerva de tensiune necesara pentru acoperirea erorilor de
~alcul ~i de realizary a transfomiatorului de retea ~i a redresorului.
d) Se determina valorile nominala ~i mm"ima ale tensiunii redresate in plina
sarcina ~i in gol, cu relatiile (2.5) ...(2.8), folosind variatiile procentuale ale tensiunii
retelei '~i admitand caderea relativa de tensiune pe rezistenta interna a rederesorului
(vezi par~grafLJl2.2), riotata cu 1.
'e) Se verifica indeplinirea conditiei:
Vromax~VrMAx::=35Vyentru
integratele 7805 7818 sau
Vromax~VrMAx::=40V
pentru intewatele 7820 7824.
Daca aceasta nu este indeplinita, integratul din seria 78XX nu se poate utiliza cOliform
schemei tipicedin fig.8.5, necesitand 0 prest'abilizare a tensiunii de aliment are [17]. 0
mica reducere a tensiunii Vromaxs-ar putea tOtil~i obtine daca se adopta 0 valoare cu'
ceva mai mica pentru A.
f) Se verifica posibilitatea re.alizaril curentului Ismaximpus, la 0 diferenta
maxima de tensiune intrare-ie~ire:
ilVlema'( ::=V
rmax
-V.snuo
unde Vsmin este tensiunea minima de ie~ire, considerand dispersia; a integratului.
Verificarea se face cu ajutorul graficuluidin fig.8A, folosind curba peiltru capsula
TO-nO la Tj=150C sau TO-3 ~i Tj=150C (dnd se admite un radiator de racire mare
dar inca neexagerat). Adoptarea capsulei de tipul TO-3 pentru cazul cand exista
solutie ~i cu capsula TO-220 conduce la 0 miqorm:e a gabaritului radiatorului.
Daca punctul cu coordonatyle Isma.x,Ll Viemax se afla deasupra curbei
corespunzatoarecapsulei TO-3stabilizatorul propus nu se poate realiza cu racire
naturala sau :rara ata~area unui tranzistor extem la circuitul integra!.
g) Daca la punctul anterior a rezultat ca stabilizatorul se poate realiza, s face
calculul puterii disipate maxime pe circuitul integrat:
pdmax ='V
\ rmax
-V.)
smtn"
Ismax +V rmax Iomax

h) Se verifica daca este nec~adiator pentru circuitul integrat ~i, daca este '
cazul, se pregate~te dimensionarea lui.
 p' P t*
jmax-t ama.x
dmax> dMAX- R ' +R
th]cthca
eu trmax= I~OC (cuo rezerva fa!a de 150C dnd este prevazuta ac!ionarea protec!iei
termicej, atunci este necesar radiator.
Se stabile~te rezisten!a tem1ica a radiatorului necesar cu rela!ia
tjmax-tamax
Rthras p -Rthjc-Rthcr' (8.4)
dmax

unde: Rthcr=2,5ClW pentru capsula TO-220 ~i 0,5CIW pentru TO-3 daca la contactul
capsula radiator se folose~te vaselina siliconica, Calculul radiatorului necesar, efectuat
pe baza rezisten!ei tennice Rthra, este prezentat In Anexa 1.
i) Se estimeaza curelltul de scurtcircuit maxim al stabilizatorului pentm un
,radiator adoptat, avand rezisten!a termica R;hrasRthra' Pentru aceasta, se calculeaza
pl1terea disipatain condi!iile ac!ionarii protec!iei term ice cu rela!ia (2.15). Se traseaza
apoicurba corespunzatoare acestei puteri (0 hiperbola) In planul 18=f(~Vie) ca In
I

1.55A (1.7 X pentm integratul eu TjMAx= 125 6C

fig. 8.9, delimitata sus de curentulI8~1a.'l=
ca In fig.8A). In dreapta, hiperbola va fi limitafa de curba corespunzatoare din fig.8A
(1 sau 2) san in zona curen!ilor foarte mici de 0 verticala ridicata la 35Y, pentru
integratele L7805, L7818 sau40Y pentru integratele L7820 ~i L7824.
Limitare
de curent

1,55~
1,5
Protectie contra
strapungerii secundare

sau 0

D 5 10 15 ~ 20 25 30 35
y/romin ~ Vie lV]
Fig. 8. 9. Determinarea curentului de scurtclrcuit maxim pe cale grafica.
 Daca hiperbola c~ se traseaza se afla deasupra graficului I sau 2 (dupa caz),
atunci delimitarea curehtului este realizata de acesta din utma (dictat In special de
protec!ia contra strapungerii sec1tndare y.
Se traseaza apoio dreapta de sarcina aredresomlui cu ecuatia
!J.V =V1romIn.. -I SR
Ie If
(8.5)
~

unde V'romineste tensiunea In gol de .calcul' mininla a redresomlui [7] cu filtnl

capacitiv:
V~min=Vrmin(l+A)
iar Rir.este rezistenta intema a redresomlui:
.' . Xv
R - ir-r' r

smax

Trasarea. dreptei se face prin taieturp. V'rominpe axa orizontala (valoarea

minima a acestei tensiuni conducela curentul de scurtcircuit maxim) ~i afland un al 2-
leapunct cu .ajutoml pantei data de relatia simpla:
flV
__ le=R
M ir'
s

Plecand din punctul de pe axa 9rizontaUi la V'rominse adopta 0 cre~tete Ms (vizibila pe

grafic) ~i secalculeaza un flViecorespunzator, acestea reprezentand yatetele ullui
triunghi diel?tunghic ca cel din fig. 8.9.
La intersectia dteptei astfel constmite cu limita ariei SOA constmita anterior
rezulta curentul de scurtcircuit maxim, necesar la calculul redresonllui. Acesta rezuM
mai mare decat Ismax~itrebuie sa fie suportat de redresor pe du,rata mare daca nu se
folosete ~uranta fuzibila potrivita. "
. j) .~ apreciaza valoarea maxima a riplului 'la ieirea stabilizatomlui cu relatia
_SVR

V 5,v 10 20 (8.8)
osm Offil

Aici factoml SVR este rejectia vanatlel tensiunii de alimentare (supply voltage
rejection), avand valoarea minima'data In tabeluI8.1. Daca valoarea acestui riplu de la
ie~ire flU este convenabila, se po~te impune reducerea I11tl'~O
oarecare masura a riplului
..de la ie~irea redresomlui,voffi1'
. k) Be apreciaza variatia. totala maxima posibila a tensiunii de la ie~irea
stabilizatomlui fata de valoarea ei de la punetea In functiune.Se. va considera ca
punerea in umctiune aschemei are loc la ta=25C, cu 0 tensiune a retelei ce
alimenteaza redresomlde 220V ~i la un curent de sarcina de valoare O,5IsmaxA . cestei .
tensiuni de retea Ii corespundetensiunea nominala de alimentare a~tabilizatondui Yr'
Variatia totala maxima a tensiunii de ieire, pentm un regulator integrat de
tipul L78XX (Cl.I deriva termica, negativa), intervine dind fata de situatia initiaUi
admisa:
 - tensiuneade alimentare se modifica spre Vrminsau Vnnax,
- curentul.de sarcina se modifica spre 1smaxsau 0,
- temperatura joncjiunilor are 0 variajie maxima intr-un sens sau altul.
. 1 Datorita sitllajiei inijialeadmise, .variajiile ma-xime ale lui Vr ~i.4 in jos sau In
sus sunt de obicei egale.Rfunane sa se stabileasca variajia maxima a temperattlrii
joncjiunilor care are valori diferite In cele doua sensuri posibile.
Temperatura inijiala~ joncjiunilor, la ta=25C, ~i pentmo putere .disipata pe
cireuitul integrat .
Pdo=(Vr-V, )0,51,max

tjo=25+Pdo(Rthjc+Rthcr+R~hra)
Temperatura finala ajoncjiunilor va fi una dintre valorile:
tjt=tamax+Pdl(Rthjc
+Rthcr+R:J
eu Pdt=(Vrmin-VJr.max
sal.!. \ tj2=tamin eand Pd~O.

A'T
L.l. =max
Jmax
I
{t.-t.
Prin urmare, variajia maxima a temperaturilor joncjiunilor va fi:

)1)0

t. -t .
JO amm

Puterea disipata pe eircuitul integrat data de cureiltul de alimentare propriu 1 a fast

0

neglijarn deoareee, cfu1dse face diferenja temperaturilorde maisus, efeetul ei dispare,

Variajia totala maxima a tensiunii de je~ire a stabjlizatorului (1n valoare
.;.absoluta) vafi ill cazul eel mai defavorabil (cal1d cele trei variajii se insumeaza):

IJ.V . _1J.~r(v_v
smax IJ.V rmax r
)+IJ.V O,5Ismax+IJ.T~IJ..
ss 1 5 Jm IJ.T
V'I
r '

unde: -stabilizarea la variajia reje1ei, IIVsr ~i variajia tensiunii de intrare, IIVr ,

-stabilizarea la variajia sarcinii, llVss ~i
-deriva termica (in valoare absoluta), IIVs /llT,
se citese'din tabeLul 8.1.
Daca stabilizatoml ealculat valuera eu un eurent de sarcma aproximativ
constant, atunei acesta va fi curentul de la punerea in funcjiune. Prin urmare, temlenul .
al doilea al relajiei (8.9) dispare, iar din relajia lui Pciodisparefactoml 0,5.
1) Se regmpeaza date1e necesare pentm calculul redresomlui. Curentulpropriu
de alimentare al eireuitului integrat (1omax=6mA)se poate neglija in raport eu Ismax~i
reipectiv eu 4cmax.Astfel:
~=Ve 1r =1~max'
Marimile A ~i Vorm au fost adoptate la punctele d ~i a. Variatiile procentuale ale retelei
au fast date initial.
Observafie. Relatiile de calcul din acest paragraf sunt valabile ~ipentm
calculul stabilizatparelor de tensiune fixa negativa, realizatecu circuite integrate din
serie L79XX,cu folosirea datelor de catalog corespunzatoare acestora.

Se va calcula un stabilizator de tensiune fixa de 5V pentm un curent maxim

prill sarcina de 1,2A. Variatiile procentuale ale retelei sunt d~ -15 % ~i + 15% , iar
temperatura mediului este cuprinsa intre + lO...+40C. Riplul de la ie~ire trebuie sa fie
<1mV. I,

Amplittidinea ondulatiei tensitinii la ie~irea redresomlui este

v - O,lIsmJ": +5tO,H,2(5+5L
1V
ann 1+0 05V 1+0 055 ' .
. ' s ' - .

Tensiunea minima necesara pentru alimentarea stabilizatorului adoptat de tipul

L780Se va fi:
v . =V
rmlIl smax
+~VIe +v arm +O,5=5,25+2,65+1+O,5=9,4V ,
unde L1Vie=2,65V s-a citit din graficul dit in fig.8.3 marcat cu "max", la curentul de
1,2A.
Admitand caderea relativa de tensiune pe rezistenta interna a redresomlui
A=O,15 , rezulta tensiunile in sarcina:
V rmm
. 94
Vr- L1V -1-01S6+0 1sfll,4V
1-~(l+A.) , ,
Vro

Vrmax =V{1+ L1~:+(l+A.)]=11,4[l+0,1S(l+0,1S}~13,4V

~i in gol:
. Vro =V(1+1,5A.)=1l,4(l+1,S0,1S)=14V
r

Vro~=Vro(l+ Ll.~:+}14(1-Hl,15)=16,lV
Se constata indeplinirea conditiei Vromax<.3SV.
Diferenta maxiina de tensiune intrare-ie~ire este:
~V;ema.x=\lrmax-":min=13,4-4,75=8,65V.
Pentm aceasta, din fig.8A, pentm graficul corespunzator capsulei TO 220, l,il
Tj=150C rezulta curentul maxim de sarcina.realizabil: 1,35A, adica mai mare dedit
cd impus Ichmax=1,2A.
 Puterea disipata maxima pe circuitul integrat este:
Pdmax=(Vemax-vsmin)1snmx
+Vrmax1onmx
=(13,4-4;75)1,2+13,40,008=1O,52W
Deoarece puterile disipate maxime ale circuitului integrat rnra radiator sunt la
tamax=+40C:
pentru capsula. TO-220:
P _ tjmax-40 _140-40_2W
dMAXo40 R . +R . 3+47 '
th]e thea

pentru capsula TO-3:

_ tjrnax-40 _140-40 -2 86
PdMAX040 R . -R '4+31 ,. W ,
th]e thea

necesitatea radiatorului este evidenta atat pentru capsula de tip TO-220 cat ~i pentm
TO-3. Rezisten!a lui termica trebuie sa fie pentm 0 capsula TO-nO:

R thra <tjmax-tarnax_R
p thje
-R
ther
_140-40-3-25-4C/W
10 52 ' - ..
druax '
Dimensiunea radiatomlui cu aceasta rezisten!a termica nu este exagerata.
Circuitul integrat trebuie fixat incentrul radiatomlui iar fOffila lui trebtiie sa fie patrata
pentm ca dimensiunea acestuia sa nu trebuiasca marita.
Puterea disipata in cazul scurtcirC\litului in sarcilla, pentm un radiator cu
Rthra=4CIW este:
p_ t. -t
Jffi3X 3ffiLn
- 150-10 -14 75W
dscmaxR +R +R ~+2,5+4 '
thj~ ther thra

Aceasta conduce la 0 curba in graficul Is-ilVie foarteaproape de cea existenta in fig.8A

(curb a 2, pentru TO-220).
Pentm'trasarea dreptei de sarcina a redresomlui se ca1culeaza:
Vi . =V . (1+A)=9,4(1+0,lS)=10,8V
rOUlin fUlm

R ir _AVr_O,15.11,4_14')5r\
I 1 2. ' ~ ~~
smax. '

Astfel, ecua!ia dreptei va fi:

~V le =V'rornlU. -1 SR u: sau D.:V\e =10,8-1,4251
. 'So
.
Trasand dreapta respectiva in graficul din fig.8.10, la intersec!ia ei cu curba 2 rezulta:
1scmax =1,47A.
Valoarea maxima a riplhlui transmis la ie~irea stabilizatomlui este:
_SVR _ 62
Vosm:S;vormlO--W-=llO ~O<;lmV ,
adica suficient de redusa:
Puterea disipata la punerea In func!iune a stabilizatomlui vaJj.:
Pdo\r'8
={V -v
)0,51 smax =(1l,4-5)0,51,2=3,84W,
130
Is[AJ
ILa scurtcircuit I.

. TO-220
Tj=150C

Pdl=(Vrmm. -V)1srnax =(9,4-S}1,2=S.28W

'5 .

tJI-tjO=90-61,S=28,SOC }
~TjlOax=max" " =Sl,SOC.
{
tjo-tamill=61,S-10=Sl,SOC "
Variatia totaUi maxima posibiUi a tensiunii de la ie~irea stabilizatomlui va fi in
cazui eel mai defavorabil:

I1V "=__I1Vsr (V. -v )r I1V 051

smax I1V.." rihax r
I1V
' smax+I1T _"_s
ss 1,5 " jmax11T
I I=
=52 (13,4-11 ,4)+100 O,t~,2+51,5-1,1=121 ,5mV.
,
Marimile necesare la calculul redresomlui sunt:
Vr=11,4V," Ir=Ismax=1,2A, Irscinax=IsclOax= 1,47A, ),,=0,15, vorlO=lV, variatia
procentuala a retelei15%.
 CAPITO~UL9

STABILIZATOARE DE TENSIUNE
.. AJUSTABILA CU CIRCtJITUL INTEGRAT L7805

Pentru intelegerea celor ce Uffi1,eazaeste reconlandata parcurgerea mai intai a

paragrafului 8.1, in care este prezentat integratul L7805. .
Este posibila obtinerea unei tensiuni stabilizate ajustabile pe baza circuitului
integrat7805 (sau altu1de tensiune mai mare) cu schema.din fig. 9.1 [17]. Aid:

V, V25,25V V,+,,"~: fm,,"I.R, '

1 uncle 10, curentul consumat In gol
R[ de catre circuitu1 integrat, nu este
precis delimitat (cunoscut); In plus,
el q.epinde de temperaturacipului.
Dad se dore~te ca efectullui 1 sa0

fie neglijabil,ar trebui sa se

foloseasca rezistenta Rzredusa,
deci ~i 0 rezistenta R[ redusa.
Cre~teastfyl consumulde putere in
Fig. 9.1. Schemiisimplii de tensiune. ajustabilii. divizor ~i puterea disipata .pe
circuitul integrat.
Prin unnare, circu}tul din fig.9.1 nu este de performanta. Se prefera
complicarea lui prin introducerea unui repetorcu amplificator operational care sa preia
curentul 1() ra.raca rezistenta Rz din divizor sa mai fie parcursa de catJ;eacesta (fig.9.2)
[17]. Intr-adevar, curentii de illtrare ai AOfiilld neglijabili,prin divizorul R[-P~R2
circula numai un curent redus, stabilit de proiectant, ~i rezistentele pot fide valori
mari.
Extremele tensiunii pe sarcina pot fi ajustate aici exact la valorile dorite prin
rezistentele semivariabile R[ ~i Rz. In lipsa ajustarilor, dispersia acestor doua limite
poate fi mare (din cauza dispersiei tensiunii de referinta ~i a impreciziei
potelltiometrului P).
 L7805
1 3 -2

Extremele tensiunii pe sarcina Vs obtinute pentm pozitiile extreme ale

cursomlui potentiometmlui' sunt:

v,.;"~V,"(ll R~+p}7V y._ ~V,"(l+P;:,). (9.1)

~i se vor stabili cu destuUi exactitate Intr-un montaj dat prin dheva ajustari consecutive
ale rezistenfelor R1 ~i Rz.
Limitarea infe'rioara a, gamei tensiunii 'stabilizate se datore~te adaugarii, la
tensiunea de referinta maxima de 5,25V a unei tensiunii de ordinull,5 ...2Vrninime
necesare pe intrarile amplificatomlui operational alimentat numai de la 0 sursa' de
tensiune pozitiva (coborarea tensiunii sub aceasta valoare provoaca seoaterea
amplifi,eatomlui din regimulliniaqi stabilizatoml nu mai luereaza eoreet).
Este posibiIa obtinerea unei tensiuni de ie~ire ajustabila de la eea 6V, eu
ajutoml sehemei modifieate din fig. 9.3. Limitarea inferioara la.6V a gamei tensiunii de
ie~ire Vs este impusa de suma dintre tensiunea de referinta VreF5V ~i tensiunea
minima.de ie~ire a AO (alimentat cu 0 singurasursa pozitiva -notata Ve). Aceasta din
unna este aproximativ de IV. Pe traseul intrarilor AOintervine atunei suma dintre
tensiWlea dintre intrare~i masa' (caderea, pe Rz eu ,:,aloare minima egala aproximativ
eu 2V) ~i 0 fraep.une din tensiunea de referinta, V/rel... eu valoarea maxima de 4V
deoareee suma aceastaareo limita minima tot de 6V).
Astfel, pentm tensiunea minima a gamei se poate serie relatia:
R3 R1+P+R2
Vsmin =Vref R +R' R +P :2:6V.
3 4 1

Valoarea maxima a gamei tensiunii Vsse obtine di,d eursoml potentiometmlui Peste
In pozitiade sus ~i are expresia:" ,
 L7805

3 2 I
vrer=j
5O.25!

~-
i
Ve2':lV V I
1.. Vs- y/ ref V
Fig. 9. 3. Stabilizator de tensiune ajustabila de la eeG 6V.

Pentru ca ajustarea tensiunii Vs sa. se realizeze incepand de la 0 valoare mai

mica decat 6Y, de exemplu O,5Y (aceasta fiind caderea de tensiune pe R3 , ce 11U se
poate reduce la 0 valoaremai apropiaHi de zero) este necesara alimentarea AO ~i cu
o sursa negativa Vr2 de valoare corespunzatoare (fig.9.4).

L7805 2
'1 3 I' yl ref I
!
I .
I 2':O,5V V
I
CrO,33~LF vreFi
OV1. 5O.25 !

Fig. 9. 4. _Stabilizator de tensiune ajustabila de la eea 0, sv.

Extremeletensiunii de ie~ire sunt in acest caz:

R '
V,min=Vref R
3
+R ::::O,5V
4
In acest ultim caz (fig.9.4) limita superioara a gamei coboara fata de aplicatiile
anterioare deoarece cre~te tensiunea totala de alimentare a AO ~i a regulatondui
integrat.
Astfel, fEnd necesara 0 tensiune de alimentare Vr2 cu valoare absoluta minima
(la curent reclus) de valoare

Iv?1 .
1_
""IV . -(Vfre max +1~1=IO,5-(5,25+1~1=5,75V
rnm ~ smlO

~i considerand variatia retelei de 10%, rezuIta 0 tensiune IVr2maxl=7V~i alimentarea

AO se va face la 0 tensiune maxima:
EAOmax =.V
- rolmax
-Jvl.
It r2max

Alimentarea regulatomlui atinge valoarea superioara:

EREGmax=,Vro!max
+IVsmin-vrefl '
care pentm Vsmill=O,5Vconduce la un supliment (fata de Vrolmax)de 4,5V.
Schemele din fig.9.3 ~i 9.4 pot fi considerate ca solutii mai complicate dedit
aceea care utilizeaza regulatoml integrat LM317 (prezentat Intr'-un capitol urmator).
Totu~i schema din fig.9.4 pastreaza un mic avantaj, acela ca tensiunea de ie~ire este
ajustabila lncepand cu 0 valoare de ordil1ul O,5V" In timp ce regulatoml LM317
asigura tei1~iunea ajustabiIa de la '1,25V

9.2. Relatii
-,
de calcul
Datele initialepentm dimensionarea stabilizatomlui de tensiune variabila cu
integratul de tip L7805 sunt:
-limiteletensiunii pe sarcina VSmill~i VSmaX (fura ca Vsmillsacoboare sub O,5V);
- curentul maxim necesar In sarcina: lsmax(nu mai mare deL .. l,2A pentm un
domeniu res trans de ajustare a tensiunii Vs , ~i sub IA In cazul unui domeniu larg);

-v,ariatiile procentuale ale retelei: lOOLl~-o+ ,~1 lOOLl~ro- ;

ro ro
- gama ternperaturilor mediului: tamill-tamax
;
- marimea riplului de la ie~ire;.Vosm.

Pentm calcululstabilizatomluise parcurg urmato~rele etape :

a) Se parcurg punctele a, b, c ~i d din paragraful 8.2 folosind In calcule
tensiunea Vsmaxdata mai sus.
b) Se adopta schema necesara dintre cele date In fig. 9.2; 9.3 ~i 9.4, In functie
de tensiunea VSmilldorita. Daca se adopta schema din fig.9.4 (pentm Vsll1iIl~O,5V),se
determina tensiunea minima a sursei negative de alimentare a AO cu relatia: '
+ll .
IVr2LlllI =IVSlIlllI-(Vrefl~ax
Deoarece tellsiunea Vr2 se obtine de la retea printr-un redresor de curent redus ~1
practic constant, se poate stabili tensiunea

, Iv I'ma.xI,
-IV Imin'[1+
r2 r2
f1V ++f1V
. V V
ro

ro
ro_]

ro

c) Se verifidiindeplinirea conditiei:

--~
,Vrolmax
+IVrzlmax
<35V
eventual cu IVdmax=O pentm cazul schemelor din fig.9.2 ~i9.3. Daca aceasta conditie
nu este indepliniUi, schema adoptata nu se poate utiliza pentmobtinerea limitei
superioare date a tensiU11iiV S'

d) Se parcurge punctul f de la paragraful 8.2.

e) Daca la lJunctul d a rezultat ca sursa se poate realiza, se c~lculeaza in
continuare puterea disipata maxima pe circuitul integrat:
Pdmax =D..Vlemax rsmax +(V
\ rlmax
-V.smtn +V.refmax. ) I omax I [Wl .

f) Se parcurg punctele h, i, j, k ~i I din paragraful 8.2

g) Se calculeaza rezistentele R3 ~i ~ din divizoml tensiunii de referinta,
pentm cazul schemei din fig.9.3 sau 9.4. Mai intai trebuie adoptata fractiunea V'ref din
tensiunea de referinta Vref Pentru cazul din fig.9.3 se poate adopta
4SV'fSV
re
. -2
smm,
[V]
Pentru cazul din fig.9.4 se poate adopta
O,5SV~fsVsmin' !

Se' admiteprin divizoml Rr~ un curent redus, de exemplu, O,5mA ~i atunci

rezulta cele doua rezistente din relatiile:
V
R =='--.!!i.. R -
Vref ~V/.reI [kQ].
3 0,5' 4 0,5
Se vor adopta apoi pentm rezistente valori normalizate pentm t6leranta de 1...2%.
h) Se calculeaza rezistentele Rb P, R2 din divizoml de la ie~ire pentm cazul
cand se folosesc semivariabile de ajustare exacta a ambelor capete ale gamei de
tensiune impuse Vs.Pentm schema din fig.9.2 se detenllina luai intai valoarea
potentiometmlui P din sistemul:
O,5R1+P
Vsmin0 5R +P+O 5R Z ref
-v
, 1 '

V, O,5R[ -'-V
smax
0 ,.5R 1+P+O , 5R 2 ref
V
o,5R[ +~+O,5R2= Sax ,
 unde ultima ecuatie impune un curentprin divizor de SmApentnl situap.a C~l VslIlaxla
ie~irea stabilizatomlui. '
. Apoi potentiometml P se normalizeaza la 0 valoare imediat superioara '(ori la
una il1ferioara cand aceasta este apropiata). Se calculeaza apoi rezistentele
semivariabile R[' ~i Rz di~lprimele doua ecuatii ~i se nomlalizeaza In general in sus '(cu
exceptia cazului cand valoarea nonnalizata il1ferioara este foarte aproape de valoarea
calculata) .
, La punerea in functitme a schemei, ClI cursomlpotentiometrului pus pe rand la
, capete, se ajusteaza consecutiv din R[ ~i Rz cele doua eA1:remeale tensiunii Vs impuse.
. Pentm schema din fig.9.3 se poate adopta tensiunea de referinta VreF4V~i
atunci rezistentdedivizomlui tensiunii de ie~ire se determina dinsistemul de ecuatii:
O,SR[+P I
v-v
sminO ,SR[+P+O,SR ref
. , 2
v . O,5R[ . -Vi
smax
0 , 5R [ +P+O , 5R 2 . ref
, . V
o 5R +P+O
, [
5R , 2
- smax
5
La definitivarea valorilor pentru P, R[ ~i R2 se procedeaza" ca ~i In cazul
sistemuluide ecuap.i 9.3.
Pentru schema din fig.9.4 se poate adopta V/repVsmin~i se calculeaza mai Intai ~
valoarea potentiometrului' P din sistemul de ecuatii:

Y,.". o,~~?p V~
{ o,5R [5+P=~ [kQ] ,
Se normalizeaza intai valoarea potentiometmlui P,' apoi se determina valoarea
rezistente'iR[ din prima ecuatie a sistemului ~i se normalizeaza.
i) Se adopta amplificatorul operational care poate fi de tipul uzual, de exemplu
UA741. Se verifica'indeplinirea conditiei pentm tensiuniledealimentare' ale Aq:

Vro[max
~Vr2lmax
<V~AX+IV~AXj,
I I
unde V+MAX~i V-MAX sunt tensiunile de alimentare maxime admise date in catalog
pentru amplificatoru1 adoptat (22Vpentru UA741).
Curentul consumat de la sursele de alimentare de catre AO este de"obicei
neglij abil.
 93~ Exemplp de, calcDl

Se va calcula un stabilizator de tensiune ajustabiUi'in gama 6-18V, cepoate

furniza un curent 4max=O,7SA.Variatiile PFocentuale ale retelei sunt lO%, iargama
tempe'raturilor mediului in care lucreaza stabilizatomlui este + 1O...30C. Riplul de la
ie~ire trebuie sa fie <lmV
Amplitudinea ondulatiei tensiunii redresate Vr1 poate fi egala cu
v ",,0,lIsm)Vsmax+5tO;1.0,}5(18+st09V
oon 1+0,05V smax 1+0,0518'
Avand tamin>OCse adopta un circuit integrat de tipul L780SC,
Tensiunea minima de alimentare a stabilizatomlui este'
Vrnun. =.V
. srnax
+/1VIe +v onn +0,5=18+2,3+0,9+0,5=21,7V
. .
,
(cu /1Vie citita din graficul dat in fig.8.3 ~i nQtat cu "ma-x").
Valorile nominala ~i maxima ale tensiunii redresatejn plina sarcina ~i in gol

Vr- /}.~rmjn
l...c.~(l+"-)
-1-0 ~(i~o, If24,4V
,
V'"ro .

r /}.v ]
Vrmax=Vtl+ Vr~+(1+"-) =24,4[1+0,1(1+0,1)}=27;1V

Vro =.Vr (1+1,5"-)=24,4(l+1,50,1)=28V

. -,

Vro ~ V(!+ Li.~:. }2s(!+{),I)= 30,8V

Se adopta pentm stabilizator schema din fig.9.3, in care AO se alimenteazacu

singura sursa de alimentare (Vr). .
Se constata ca se indepline~te conditia:
Vromax =30,8V<35V
'

Diferenta maxima de tensiune intrare-ie~ire este:

!1Vlemax =Vrmax -V.smm =27,1-6=21,lV
Pentm aceasta, din fig.8A, pentm graficul corespunzator capsulei TO-3, la
Tj=150C rezulta curentul de sarcina maxim realizabil de O,9A, caredepa~e~te
valoarea impusa 1smax=0,75A.Deei, sursa se poate realiza.
Puterea disipata maxima pe circuitul integrat va fi:
pdmax =/1V- iemaxsmax
-I. +{V
\ rmax
-V smin +Vref max )1omax =
=21,1-0,75+(27,1-6+5,25 }810-3=16W
Necesitatea radiatomlui de racire pentm circuitul integrat este evidenta. Capsula TO-3
.:rara radiator poate disipa numai 0 putere(vezi paragraful8.1 ~i 8.2):
p - tjM~x-tamax 140-30_3 14W
. dMAXoR .+R 4+31 '
thJC thca
Rezistel1ja tenllica a.radiatoI:ului necesar este:
< tjMAx-tamax R- '. R
R thra- 140-30 4 05-2 38C/W
p' thjc- ,thcr- 16 ' = ,
dmax
Se adopta ~hra=2,3CIW. Dil11ensiunile unui radiator cu aripioare vertical
avand aceasta rezistenja termica nu sunt exagerate. Circuitul integrat vafi rtl011tatin
centrul radiatorului.
~., .Puterea disipa~a, ~axi111a ~n.re~im de scurtcircuit la ie~ire va fi (pentru cazul
cand temperatura medmlm este mmll11a) '.
p -' tjMAX -tamill _ 150-10 -206W
<!scmax R +R +R 4+05+23 ' ,
tbjc -ther 'thra "

Aceasta conduce In graficui Is-L\Vie din fig.8A la 0 limita a zonei SOA apropiata de
cea marcaili cu Pd=18W pentru capsula de tip TO-3, astfel ea pentm 0 diferenja de
tensiune intrare-ie~ire
.
/).Vlese =.Vrmm. =21,7V rezulta:
.' Iscmax =.0,95A,
care estecu ceva maimare decat curentul maxim de sarcina Ismax=0,75A.
Valoarea maxima a riplului transmis.la ie~ire prin stabilizator va fi suficient de
,re~~ .
SVR 62

Vosm :S;vl
. orm
020 =.,.9.1020 <1l11Y .
Variajia totala maxima posibila a tensiunii de la ie~irea stabilizatorului va fi
(paragraful 8.2):

/).V:s;/).V
smax . sr
v
rmax
/). V
V.
__ rmm . ~/)'T.
I /).V
ss
I
1,5 J~ax
"IAVIT =
/).
s

r _.

=5027,1 21,7 OJ 7;
4 +100
,
+(l40-.25)1,1=.244mV

A~a cum se poate constata din catalog, in cazul unor valori tipice pentm /).Vsr
~i Li Vss variatia.totala a tensiunii nu atinge aceasta valoare. Ramane totu~i contribujia
variatiei temperaturii joncjiunilor intre situajiile cand sursalucreaza in gol ~i apoi in
plina sarcina.
Marimile necesare pentm calculul redresomlui sunt:
'------- VF24,4V, IFIsmax=0,75A, Irscmax=0,95A, 1-.=0,1, vorm:;=0,9V,
~i variajia procentuala a rejelei: I 0% ,
Se adl11iteV'reF4V ~i rezulta rezistentele:
 VI 4 V -VI 5 4
R3 - O~5-0,5=8kQ R4 - re
O ,5 ref - ~5 -2kQ .
Se adopta rezistente eu tolerantade 2%, ~ianume
R3=8,25 k.Q2%, ~=2,05 kQ2%
(aml1elemai mari aproxin'lativ,eu aeela~iprocent fata de valorile calcil1ate).
. Din sistemul de eeuatii ee urmeaza se va calcula valoarea necesara pentnil
potentiometml P: .
V O,5R1+P_V'
smin 0 5R +P+O 5R ref
, 1 ' ~2

V o,5R1 7 . -Vi
smax 0, 5R I+P+O5R
!
i
2
ref

o 5R +P+O 5R - V 5
, 1 ' 2.
smax

6. . O,5R1+P "-4
O,5R1+P+O,5R2
18 O,5Rt_4
O,5R1+P+O,5R2
O,5R1+P+O,5R2 _IJ .
Prin rezolvare in raportcu P se obtine valoarea P=2,96kQ. Se va normaliza
potentiometml la valoarea P=2,5kQ. eu aeeasta se ealculeaza rezistentele
semivariabile R1 ~i R2 din divizor eu primele doua ecuatii ale sistemului obtinfuld:
R1=2,5kQ, adica toemaio valoare normalizata,~i R2=3,74kQ. Aeeasta din urma se '
normalizeaza la R2=5kQ.
Se adopta un AO uzual, de exemplu tipul UA741C/E a carei tensiunede
alimentare maxima Indepline~teconditia . .
Vromax +\Vr2Imax <V~Ax+IVMAX\'
 STABILIZATORDE TENSIUNE AJUSTABILA
CU CIRCUIT INTEGRAT LMl17(217,317)

10.1. Prezentarea circuitului integrat ~i a schemei,

Circuite1e integrate LM 117(217 ,317) sunt regu1atoare de tensiune eu

c performante ameliorate fata de regulatoarele de tensiune fixa [20]. Ele sunt precise~i
au 0 dispersie redusa a tensiunii de referinta. Ca ~i regulatoarele de tensiune fixa,
. includtoate protectiile necesare:la supracurent, la scurtcircuit (protectie termica) ~i
contrastrapungerii secundare. Tensiunea de ie~ire a stabilizatoarelor realizate cu
aceste circuite integrate se poate ajusta simplu intr-o gama larga: 1,2 ... 35 V [17].
Fiind un regulator "flotant" (nu are masa), el se poate utiliza ~i pentm stabilizarea unor
tensiuni mad sau pentru stabilizare de curent [17]. .
. . Diferenta intre cele trei tipuri de regulatoare date mai sus consta doar in gama
temperaturilor de lucru ale jonctiunilor care se prezinta astfel:
, - la tipu1 LMl17: tj = -55 150C, capsula de tip TO-3;
- la tipul LM217: tj= -25 150C, capsula de tip TO-220 ~i TO~-3;
- 1a tipu1 LM317: tj =0 .'.. 125e.
Indicativul prime~te i11plus litera"T" pentru capsula "TO-220" sau litera
"K" pentru capsula TO-3 [17].
. In fig. 10.1 se pr,ezinta 'conexiunile la capsula pentru aceste circuite integrate.

1 ADJUST
Cohectat la
LM117 2 INPUT
pinu13
132 3 OUTPUT
 Schema bloc'simplificata a regulatoarelor integrate LM117,217,317 este
prezentata In fig. 10.2. Ea include 0 serie de blocuri tipice pentru stabilizatoarele de
tei1siune integrate:
~.;.

ERS ~ element de reglare serie;

AE - amplificator de eroare; .
STR - sursa de tensiune de referinta;
CD - circuit de demarare (pornire);
CP - circuit'de protectie.

STR

..:
:;:..... Vref
1,25V

Sursa de curent de 50llA polarizeaza sursa de tensiune de referint~ de tip

"bandgap" de 1,25 V. Toate celelalte circuite sunt alimentate de teIisiunea
Vie ~ 2V(pentru 1 =1A), adica prin cadereade tensiune redusa Intre intrare - ie~i:t:e.
8

Prin termina1u1 ADJ (pentru ajustare) iese doar curentu1 constant ~lsursei de 50~ (cu
dispersie ajungand pana la 1OOJlA) [17] . Schema tipica a unui stabilizator de tensiune
ajustabilaeste prezentata In fig.10.3. Sursa detensiune de referinta este cuprinsa In
serie In bucla de reactie negativa serie a amplificatorului de eroare (care nu este _
amp1ificator diferentia1).
Circuitld de demarare, realizat doar cu cateva componente, actioneaza un timp
scurt dupa conectarea alimentarii ~i forteaza intrarea 111regim normal a sursei de
curent multiple ce polarizeaza blocurile: STR (sUl~sade tensiune de referinta), AE
(amplificator de ~roare),CP (circuit de protectie). Cele trei protectii integrate pentru
elementul de reglare serie sunt de tip c1asic. Totu~i, pentru reducerea caderii de
tensiune pe rezistenta de testare a curentului R26 (deci a tensiunii minimeVie), circuitul
de protectie la s'lpracurent are 0 structura speciala.
 LM1l7,
. 217,317

c)
o,lJiFI lADJ

Reac~i~
C2
lO~LF 9
l1egatlva .L
Fig.l 0.3. Schema tipica de stabilizator,

COl1dellsatoareledin schema deutilizare au urmatoareleefecte:

Cl- decuplaj pentm perturlDatii ~i zgomote.de malta frecventa;
C2 - imbul1atatirearejectiei riplului teilSiul1i;
C3- imbul1atatirearaspul1sului tral1zitoriu Ia ie~ireastabilizatonlUi.
Schema din fig. 10.3 includedoua diode peI1tm proteetia circuitului integrat in
caz de oadere a terisiunii de alimentare sau scurtcircuit Ia intrare (D)) sau scurtcircuit
. Ia ie$ire (D2), cand cOl1densatoarele C3 , respectiv C2 se descarca prin integrat,
produdind deteriorarea acestuia, in special pentm capaciHiti mari (incazul tensiunilor
de ie~ire mari). . .
.. Divizoml R1 si Rzare in primul rand rolul de a fixa valo~rea teilsiunii de ie~ire
(pe sarcina). Dar prin acestdivizor trebuie sa ~e inchida curenttil minim al
regulatomlui integratcand schema Iucreaza in gal.
.Rezistent~ R1 trebuie sa fie ~llontatacat mai aproape de borna Vs , iar capatul
dinspre masa al rezistentei R2 trebuie sa fie foarte aproape de masa sarcinii, pentm a se
imbunatati stabilizarea in raport cu sarcina (reducerea rezistentei de ie~irea stabiliza-
tomlui). Pel1tm schema din fig. 10.31tensiunea deie$ire are expresia:
Vs=(1 +RzIR1)Vret+ladjRz:::: (1+Rz/Ri)V ref
Aproximarea este posibila deoarece curentulladj este redus IOOpA), tar
rezistenta Rz nu are valoare mare.
Marimile limitapentm circuitele integrate 117, 217, 317. sunt:
-Tensiunea diferentiala illtre intrare - iesire VieMAX=40V;
-Curentul maxim de ie~ire (limitat intern), Ia Tj=150C (l25C) ~i ~ Vie=5 ..
.. 12V: 2: 1;5A;
-Temperatura de Iucma jonctiunilor Ia
- LMI17 -55 .. ,J50C (doar capsula T03),
- LM217 -25 150C,
- LM317 - O 125C.
Datele tennice ale capsulelor acestqr circuite integrate sunt:
 Rezistentatermica jonctiune-capstila ma}(ima:
Ru,jc=4CIWpentru arnbele tipuri de capsula,
- Rezistenta termica capsula-arnbiant:
Rthca=40oCIWpentru capsula TO-220,
R.thca=31 CIW pentru. capsula TO- 3 .
Principalele caractet'istici ale circuitelor LM 117,217;317 sunt prezentate In
tabelul 2.1. Se poate constata ca stabilizarea la variatia retelei ~i la variatia sarcinii
sunt"de circa 5 ori mai bune dedit la regulatoarele.de tensiune din s,eria 78.
Pentru calculul stabilizatoarelor cu circuitul integrat LMU7(217, 317) sunt
importante cateva. grafice date in catalog [17].
, ,Observafie: De~i 1n randul doi al tabelului este dat tlll curent minim necesar
de 10mA, in catalog valoarea rezistentei Rt recomandata de producator [17]
corespunde unui curent de numai 5mA. Acest lucm poate duce lei 0 cre~tere a tensiunii
de ie~ire 1n gol pentru unele exemplare de circuit LM3l7.
Curentul limita In func!ie de diferenta de tensiune il1trare- ie~ire ~ Vie $i
curentul de scurtcircuit se stabilesc cu ajutorul graficului din ftg.lOA, modificat~i
completat cu unele date fata de cel din catalog [17], deoarece la diferente mici de
tensiune, acesta contravine datelor din alt grafic ( fig. 10,5[17]). De asemenea, graficul
dincatalogul [17] nu are precizate puterile disipate pentru (oate tipurile de circuite
integrate ~i de capsule montate pe radiatoarele de dimensluni neexagerate (pentru
capsula TO-3 radiatoare de rezi~tenta termica de ordinul 0,8CIW, iar,pentru capsula
TO-220 radiatoare cu rezistentatennica de ordinull,2 ... 1,3C/W).
~W .'
LM1l7K ,217K (TO-3)
1,8 : ~ Pd=24W, Ti=150 C 0
eu radiator i

1,5 \ ~..r1\..\\....
. racire naturala,

, ..i'.
".! \ \ , ,

"~
. -
ta = 25C

1 .
1'.
........; 1....'.
.
..... ' " .....~:~... .
LM217T (TO-220)
Pd=16W, Tj=150C

SdA
!
~
...."
'~.'~.
1,,-
~.."
0,5
l
i ,
1......... ..
I
I .. ' ...
".' ........:._.

..... .... ...... ~ ..

~
!,...;:;
lIiiiii; .

I II r'
I ! I
2 5 10 20 30 40 Arie [V]
Fig. 10. 4. Limitele SOA pentru diferite capsule $i radiqtoare.
 Caracteristica Conditi de Tipul C.I. Valoarea
masurare Min Tipiea Max
Caderea minima de ten- Is=I,5A,Tj= 150 C Toate 2,5V
siune intrare-ie~ire L1Vie Is=I,5A, Tj=100"C tipurile .2,25V
Curent minirp de ie~ire L1Vie=40V LM1l7,217 5mA
(Sareilia) Ismi~. . LM317 . lOmA
Stabilizarea la variatia L1Vie=3.. AOV LMl17,217 0,02% 0,05%
retelei LM317 0;02% 0,07%
Stabilizarea la variatia L1Is=1,5A LM1l7,217 201l1V 501l1V
sarcinii Vs'5:.5V 317 201l1V 70mV
L1Is=1,5A LM1l7,217, . 0,3% 1%
V.~ 5v 317 0,3% 1,5%
Curentul pinului de Vie=5V Toate 50~LA 100~LA
ajustare IADJ Is=O,5A tipurile
Tensiunea de referinta Vie=5V Toate 1,2 1,25V 1,3V
Is=O,5A tipurile V
Stabilitatea tensiunii de Vie=5V Toate 1% 1l1ax
ie~ire eu temperatura Is=O,5A tipurile 2%.
Rejeetia variatiei tensi- Fara C2 Toate 65dB
unii de ali1l1entare SVR Cu C2=10~lF tipurile 66 , 80dB

Is rAl
1,5

AVie [V]

.
Fig. 10. 5. Caderea de tensiune
2,5
intrare-ie:jire minima necesCira.
 In figura 10.5 este.dat un grafic reprezentandcaderea de tensiune intrare-ie~ire
minima necesara pe circuitul integrat In f'unctie de curentul de sarcina, pentm diferite
temperaturi ale jonctiuniilor (extras dintr~un grafic dat In catalog [17]). Justificarea
acestei tensiuni reduse pe circuitulintegrat 117 (figura 10.5) consta In faptulca Intre
IN ~i OUT prezinta ~unsingur traseu cu 2 jonctiuni, un spatiu E-C ~irezistente pe care
apar caderi de tensiune mici [17]. Aces! traseu necesita pentm funcponare normal a
tensiunea minima de3 VBE (lalimita saturatiei). Celelalte!rasee ale integratului, Intre
IN-OUT indud fie 0 jonctiune ~i un spath.l E-C, fie 2 spatii E-C ~i caderi mici de
tensiune pe rezistenta care necesita la limita doar 0 tensiune de 2 VBE
In fig. 10.6 .este data dependenta tensiunii de teferinta a circuitului integrat LM
117(217,317) de temperatura joncpunilor. eu acesta se poate calcula mai exact
divizoml de tensiune la ie~ir~, precu111~i variatia tensiunii de ie~ire cu temperatura
mediului.

1,23

1,23
25

Dintreaplicatiile circuitelor integrate LMI17,217,317 cataloagele prezinta [15], [17]:

- stabilizator de tensiune ajustabila (fig 10.3);
-stabilizator de tensilme fixa cu pomire lenta;
7stabilizator de tensiune fixa cu cadere comandata (shut-down);
-stabilizator de tensiune programabila digital (fig. 1. 16);
-lncarcatoare de aCUll1ulatori;
-stabilizator de curent.
In cartea de fata ne vqm ocupa numai ..de calculul schemei de stabilizator de
tensiune ajustabila sau fixa realizat cu schema din figura LO.3. In cazul unel game de
tensiune de ie~ire largi, se va vedea ca nu se poate ob!ine un ~urent de sarcina de
valoare prea mare, din cauza limitarii curentului de catre protectia termica sau cea
contra strapungerii secundare.Pentm realizarea unei surse de tensiune ajustabila In
 gama larga ~i cu curent de sarcina ridicat (pana la 1,5A) este pQsibila folosirea a doua
circuite integrate LMI 17,217,317 In schema prezentata In capitolul urmator.
. Relatiile de caleul ce UTI11eaZaIn paragraful 10.2 sunt valabile ~i pentm
circuitele integrate LM237 ~i 337, de tensiune ajustabila negativa, cu folosirea datelor
concrete de catalog ale aces tor integrate [17].

10.2. Relatii
, de calcul

f1V . f1V
- ~.variatiile procentuale ale retelei: 100- Vro+ 100~
\. . fO
' V'ro
- gama temperaturilor mediului: tamin~i tamax;
marimea .riplului maxim de tensiune de la ie~ire~Vosm.
. La calculul stabilizatorului, conform schemei din figura 10.3, se parcurg
uTI11atoareleetape:
a) Se estimeaza amplitudinea ondulatiei tensiunii redresate, vOlm, pe baza
re1atiei (2.3), folosind datele initiale de mai sus;
b) Se adopta tipulcircuitului integrat tin3l1d cont de gama temperatlirilor de
lucru. Daca !.unin2:0C iar puterea disipataestimata
Pdes!=Ismax(l,6Vsmax-Vsinin)
hu depa~e~te 19W, atuncise poate adoptacircuitulintegrat LM317 In capsula TO-3.
Daca Pdes!nu depa~e~te 13W, atunci se poate adopta circuitul integrat LM317 in
capsula TO-22Q. Inapropierea acestor puteri insa radiatorulnecesar pentnl integrat va
fi relativ mare ( pentru ca la LM317, temperatura tjma.,estedoar 125). Daca Pdes!este
mai mare, sau daca se dore~te reducerea radiatorului, se recomanda folosirea
integratului LM217 chiar daca ta minnu este sub Oe. Daca Pdest>24Watunci chiar ~i
pentru circuitele integrate LM 117,217 radiatoml devine exagerat ~i se impune racire
fortata.
'. .
c) Se stabile~te tensiunea minima necesara pentru alimentarea stabilizatbmlui:
Vrmi~=Vsll1ax+ ,1Vie +vroll1+ 0,5 . [V] , (2.2)
unde ,1Viese citeste din fig. 105 pe curba corespunzatoare temperaturii m~xime a
jonctiunilor Tj = 150C pentru LM317, la curentu14ll1ax' Suplimemarea cu 0,5V se face
pentru a acoperi erorile de caleul ~i de realizare a transformatorului de rete~ ~i
redresorului.
 Curentul de scurtcircuit maxim se va gasi la intersectia curbei constmite mai
sus cu dreapta de ecuatie (8.5), calculata cu ajutomlrelapilor (8.6) ~i (8.7) .
Is [A]

\ LMil7K ,2l7K (TO-3)

Pd=24W, Tj=150C
\ \

@\\.
Pdscmax'
., \
"
.
\

--------------~."--"
Zona actionarii protectiei
- contra strapungerii secundare
\2)'
J
~eapta
~ V;e=V,~mill-R)s

Operatia de citire a curentului Iscmax de mai sus se repeta ~i pentm cazul dlnd
tensiunea In gol de calcul a redresomlui are valoarea nOl11ihaUiV/ro=O +A)Vr. Daca
ace~ti curenti rezulta mai mari. decat Ismax, de ei trebllie tinut cont la calculul ~i
realizarea redresorului.
j) Se parcurg puncteIe j ~i k din paragraful 8.2, preIuand datele necesare din
tabe1ul 10.1. Deriva tennica a tensiunii de ie~ire sestabile~te din relatia:
~V
_~_V_s= 100 smal<
~T T -'-T.. '
Jl1lax Jmm

cu temperaturile limita de lucm, La circuitul LM317

~ Tj max = 120- 25 = 95C ,

LlTj max = 140 - 25 =, 115C. i'

. k) Se stabile~te curentul maxim necesar la calculul redresomlui care

alimenteaza stabilizatoml pentm situatia de scurtcircuit la ie~irea stabilizatomlui Ir sc
ma.x= Isc max ~i se regmpeaza aici datele necesare pelitm calculul redresomlui :
 Vr, I?lsm~, Irscmax, Ie, Vorm, varia}iile procentuale.ale re!elei.
1) Se stabile~te valoarea rezistentei R[ care trebuie sa permita trecerea
curentului de ie~ire minim Ismindat In tabelul 10.1 (5mA pentm LM 117,217 ~i iOmA
pentru LM317).
tAstfel, avand pe J;ezistenta R[ tel'isiunea de referinta de cca 1,25V, rezulta:
. V . .
R[ == I ref = 15~;: = 250 Q pentm LM117 si 217,
emm

R = 1,25V = 125 Q pentru LM317.

[ 10mA
m) Se ca1culeaza extremele rezisten!ei ajustabile Rz, necesara pentm
asigurarea gamei tensiunii de ie~ire impuse:

R",,,~R,(~:"-1) R, =Rf~= 1)-

ron
.' .
Daca Vsmin=I,25V , atunci rezisten!a RZmin=O~i nu mai este necesara. Se adopta 0
valoare normalizatapentm rezistelJ.ta ajustabila P=R2max~Rzmin,dit mai apropiata.
Daca Pnu se poate normaliza aproape de
valoarea diferen!ei de lllai StiS, atunci este
posibila combinarea unei rezistente
ajustabile mai mari dedit cea ca1culata ~i a
- -I tUlei rezistente ajustabile R3 potri vite
I-A
I
(t'ig.10.8). In ~cest fel se pot ajusta ambele
(IIR capete ale gamei tensiunii Vs chiar daca
- I'
-'
3 tensiunea de/eferinta Vrefeste eu dispersie:
1,2... 1,3Y. In acest eaz, legatura dintre
tensiunea Vs ~i pozitia potentiometrului P
deville neliniara.
o
Fig. 10.8. Ajustarea capetelor gamei
de tensiune de iqire.
.Observa,tie: Calculele propuse aici pentru
stabilizatomlde tensiune pozitiva eu circuit integral LMX17 sunt utilizabile $i la
stabilizatoarele de tensiune negativa cu regulatoa~ele integrate LM227 ~i 327 [17].

"
Se va ca1cula uil stabilizator de tensiune ajustabila Vs=1,25 ... 15V pentru un
curent de sarcina maxim Ismax=O,8A.Varia!iile proeentuale ale retelei sunt de 15% ,
iar temperatura meditl1ui .este euprlnsa In gama ta=+15 ..30C. Riplul de ie~ire trebuie
sa fie <1m V.
 "
Amplitudinea recomandata a onulatiei tensiunii redresate este:
v
ann
- O,lIsmjVsmax+5
1+0,05V smax
t 0,1'0,8(15+5
1+0,0515'
Lo 915V
Se admite vorm=0,9V.
Se estimeaza puterea disipata pe circuitul integrat
. Pdest=.ISDlax(1,6Vsmax
- V.min}=0,8(1,6.15-1,25)=18,2W
Pentru a beneficia de un radiator mai mic ca gabarit seadopta circuitul integrat
LM217, de~i temperaturile ambiante sunt numai pozitive.De asemenea, se va adopta
capsula de tip TO-3, dinacelea~i consideratii.

Tensiunea minima necesara pentru alimentarea stabilizatorului va fi

Vnnin=Vsma+il
Vie+vorm+0,5=15+1,8+0,9+"O,5=18,2V
Tensiunile de la intrarea stabilizatorului In pEna sarcina ~iIn gol, pentru un
factor A.=O,125 sunt:

Vr- Ji~rmin-1_0 1~(~fO 125f21,9V

1- Vra~(1-t'A) , , .
ra

Vemax
=vl1+ ili:+ (1+X)]=21,9[1+0,15(1+0,125)}=25,6V

Vto ==Vr(1+1,5A:)=21,9(1+1,50,125 )=26V

Vrororo=V{1+"~: f26(1+0,125)=29,3V .

Se verifica Indeplinirea conditiei

Vtomax-
Vsmin=29,3-1,25<ilVie~AX=40V
. Diferenta maxima de tensiune intrare-ie~ire In sarcina este
ilViemax=Vrmax-
VSll1in=25,6~
1,25=24,4V .
Pentru aceasta, din graficul dat In fig. lOA pentru circuitul integrat LM217 in
capsula TO-3, la Tj=150C,. se cite~te curentul maxim realizabil: O,88A > Ismax=0,8A.
Deci, stabilizatorul' poate fi realizat, eu un radiator teIativ mare dar Inca neexagerat
pentni circuitul integrat.
Puterea disipata maxima pe circuitul integrat este:
pdmax=il
ViemaxIsmax=24,4'O,8= 19,5W
Puterea disipata maxima mraradiator, a integratuluiLM21Jfiind
p. - t;MAX-tamax 140-30_3 14W 195W
dMAXoR. + R 4+31 ' <,
thJc thca ',.;;

este evidenta necesitatea radiatorului pentru disiparea caldurii produse. Rezistenta

termica a radiatorului este:
Is [A] .La scurtcircuit
1,85 (~Vie=Vr)

Tj=150C, tamin=15C
.Pdsc=24W, TO-3

10 20 20,5 24,6 30
Fig. 10.9. Determinarea cure'ntului de scurtcircuit.
 Valoarea maxima a riplului transmis la Ie~lre pnn stabilizator tara
condensatorul C2 va fi:
SVR ~
Vosm~vorm-10 20 =0,9-10 20< O,5IrlV

Riplul este suficient de redus astfel ca nu este necesar In acest scop condensatorul C2.
Stabilizarea de tensiune In raport cu reteaua (variatiamaxima) ya fi, pentru
circuitul integrat LM217 adoptat: .
I1V~0,05V _0,0515=75mV
sr 100 smal<100 '
(pentru 0 variatie f!,V;= 1V), apoi stabilizarea. de tensiune In raport cu sarcina:

l1"V.s
-16 "V.max-16015=lSUn V
0
~i aceea In raportcu temperatura:
f!,Vs_ 2 Vsma _ 2 . 15 -1 7111V/oC
LlT -lOO'T jMAX
-T jMIN 100150-(-25)' .
Cu acestea, folosind relatia (8.9) adaptata, rezulta pentni cazul cel mai
defavorabil (ajllstarea sursei In golla punerea In functitme):
LlV . =LlvVrmax-V,'rninI ilV ISfnaxI LlTLlVs=7 525,6-18,2 115~1l5.1 7=
smaxsr LlVr . ss 1,5. JrnaxLlT' 1 1,5"
=55+80+196=331nlV .
Daca se alege 0 situatie de punere In functiuneca la punctu~ k dill paragraful 8.2,
variatia totala a tensiunii de ie~ire In raport cu acea situape, poate fi mai redusa,
putand Insa avea un senm sau alt senm.
Datele necesare pentru calculul redresorului vor fi:
V;=21,9V la Ismax=0,8A, Irscmax=Iscmax=1,48A,A=0,125 , vorm=0,9V,
variatiile procentuale ale retelei: 15%. .
intruc~t s-a adoptat circuitul integrat LM217, rezistenta R1 va fi de' 250n ~i se
poate adoptade 240Q5% pentru ea rezistentaR2 poate fi ajustata pana la capat pril;?-
R3 (fig. 10.8). E},.1remelerezistentei ajustabile R2 vor fi:

R",,=O.R'm~=Rfi; 1}240{85'-1}2.64 k.Q

Se adopta: un potentiometrul P (tinand cont ~i de toleranta mare a acestuia de
20%) de 5kn. Pentru ajustarea tensiunii Vs=15V seva folosi ih paralel eu P 0
rezistenta ajustabila R3= I OkQ.

Schema finala a stabilizatorului, cu valorile componentelor, este data In

fig.lq.IO .Nu sunt necesare diode de protectie pentru callU se folosesc condensatoare
electrolitice mari.
 Radiator ell

, Vr=18,2 ... 25,6V

rZ~~,FCIW. Vs=1,25 ... 15V
Ismax=O,8A
! la O,8A IN! LM217 i OUT +

~:~-j
ADJ

Fig.W.W. Stabilizator de tensiune 1,25...15V cu regulator integratLM217.

 STABILIZATOR DE TENSIUNE CD DODA
,...
CIRCDITEINTEGRATE LMl17(217,317) IN SERlE

A vand trei terminale, dintre care unul de control ("ADJ"), putand prelua 0
tensiune variabiki 1ntre celelaltedoua terminale ("IN" i "OUT") ~i avand 0 tensiune
redusa, aproximativ constanta (1,25V) 1ntre terminalul de ie~ire ~i cel de control,
circuitul integrat LM 117 (217, 317) se aseamana cu un tranzistor. In plus, el include
.cele trei protecrii, care 11fac practic indistmctibil [4] .
. Folosirea acestor regulatoare ca tranzistoare de' putere instabilizatorul eu
element dereglare serie cu doua tranzistbare 1n serie poate aduce avantaje ca:
. ~posibilitatea folosirii 1n unele cazuri a capsulei mici TO:220 1n loc deTO-3,
, -eliminarea SI;lU reducerea ariei radiatoarelor necesare '(eventual a radiatorului
comun) fara de situaria cand pentm realizarea sursei echivalente se folose~te numai un
singur regulator integrat, ,
-1nlaturarea limitarii' de curent datorate protecriei termice ~i protecriei contra
smpungerii secundare,
-cre~terea siguranrei in funcrionare deoarece insa~i prin funcponarea schemei
se elimina unele situarii dificile pentm elementul de reglare serie: situaria cu disiparie
mare de putere In s.curteircuit ~i situapa In care apare strapungerea secundara.
Funcrionarea In regim)iniar a regulatomlui integrat este asemanatoare eu cea
a lUmi tranzistor (fig.11.1); In schema regulatomlui cu doua tranzistoare in serie
(fig.1.6), tranzistorul T 1 ajunge insa ~i 1n situaria de blocare. Pentm ea tranzistoml T 1
sa poata fi Inlocuit cu un regulator integrat de tip LM 117(217, 317), este necesar ca
acesta dinunnasa se poata bloca atunci caud Intre pinii lui, OUT ~i ADJ"intervine 0
tensiune mai mare dec1t 1,25V.
Un experiment facut 1n scopul cunoa~teriicomportarii regulatorului In aceste
condirii a aratat [4] ca el se blocheaza dar, pentru 0 tensiune de ordinul 7,5V, intervine
till fenomen de strapungere (11.2). Deci, curentul ce iese prin terminalul "ADI"
trebuie limitat printr-o rezistenra (RADJ). Aceasta strapungere apare Intre rezistoml
integrat conectat la pinul ADJ ~i insula rezistoarelof (n) care este eonectata la pinul
OUT [17]. PentmGa acest curent 'prin terminalul ADJ sa nu provoace defectarea
regulatorului sau complicatii in schema stabilizatorului cu doua regulatoare in setie, el
va fi limitat printr-o rezisten!a1n serie, dimensionata. corespunzator.

Fig: 11.1. Regulatorul echivalent cu un tranzistor.

Jadi [mAl
10

1
50pA ..
o 1,25 . 5 10 1i,5 15 VOA[V]
Fig. J J. 2. Dependenta de tensiune a curentulutpe pinulADJ

Folosi'nd un regulator cu doua integ.ra.te. LM117 (2.17;317) in serie,

caracteristica tmax=f(LlVie) a acestui nouregulator seihtinde mult i~ zona curentil~r ~i
diferentelor de tensiune mari (fata de caracteristica unui singur rygulator, data in
fig. lOA) <i!atoritamodului in care actione<;lzanou! regulator. Astfel, daca de exemplu,
ar trebuirealizata 0 sursacu tensiunea ajustabiUide la 1,25 ... 24V (LlVie=6 ... 29V)
folosind un singur regulator tip 117 (cu mi radiator Inca neexagerat, corespunzatOr
unei disipatii <;Ie20W), curentulnlaxim nu pciate d~pa~i aproximativO;6A (fig lOA).
Pentru 0 sursade 1,25 ... 24V cuelemenull de reglare propus de autor, folosind.acela~i
radiator, limita dinspre dreapta a zonei SOA iese din ..cadrul fig. lOA. Astfel,
schema d~ stabilizator din fig.ll.3 areperformante deosebite.
 Explicapa se bazeaza pe faptul ca la curentulmare prin sarcina, tensiunile IN~
OUT pe regulatoare suilt mai reduse dedit cele care produc actionarea protecpei
termice sau a protectiei contra strapungerii secundare. \
Pentru stabilizatorul compus din doua regulatoare 117 In serie sunt necesare
caderile de tensiune minime dupacum urmeaza:
-pe regulatorul al doilea: 0 cadereconform graficuJui din fig.lO.5, plus 0
rezerva de ca.teva zecimi de volt (0,2 ... 0,3V) care sa acopere abateri datoraie
dispersiei componentelor de pe bucla ce mentine tensiunea Vie redusa a elementului de
reglare compus, .
-pe primul regulator: cadere con(oml graficului din fig.! 0.5, plus 0 rezerva de
diteva zecimi de volt (0,4 ... 0,5V) care sa acopere dispersia tensiuniide sa,turatie a
circuitului 117 i mai al~s abateri ale tensiunii redresate fata de valoarea calculata,
plus jumatate din valoarea varfla varf a riplului tensiunii redresate ( in scopul evitarii
saturarii regulatorului la varfhl inferior al riplului ~i ttansmiterea acestuia spre
sarcina). . .
eu ajuiorul a douaregulatoareintegrate de tipul 117(217,317), plasate inlocul
tranzistoarelor T[ si Tz din figura 1.6, se poate obtine 0 scli.ellla de regulator de
tensiune fixa sau ajustabila Intr-o anumita ga1lla.lntrucat, In al doilea caz, apare putere
disipata mai mare pe ele11'lentul de reglare, solutia cu dOlla regulatoare In serie este
justificatii lllai ales datorita reducerii substantiale a radiatorului necesar. Schema
stabilizatorului pentru tensiul1e ajustabila (fig.I1.3) illlpune, conform [4] ~i [5],
apelarea la regulatorul integrat de precizie LM723. Acesta va impune calitatile sale de
stabilizare Intregii scheme.
. Diodele bz ~i D3 protejeaza cele doua regulatoare integrate Incazul unui
scurtcircuit la intrarea schemei daca la ie~ire ~e. utilizeaza un condensator electrolitic
mai mare sau egal cu lOllF. ~~ .~~
Drept tranzistor de comanda O(T3111 figura 1.6) este folosit aici dubletul de
ie~ire din integratul 723. In locul diodei zener (Dz In figura 1.6) este suficienta aici 0
dioda simpla. Tensiunea redusa /).VieZ pe regulatorul 2, cand regulatorul 1 conduce
curent, se obtine a~acum n;:zulta din fig.ll.3, ca 0 sunia:
VR4+ VDl=I,25+0,05'5, 1+O,7=2,2V ,
/).Viemin2=Vrefl+
deoarece In acestcaz, prin r~zistorul ~ trece curentul nominal de circa 5011A al
pinului ADJ. Dioda D[ asigura Impreuna cu tensiunea Vrefl.0 tensiune pe tranzistorul
de. ie~ire din integratul 723 (TIS) l'

VCEl5=VDl+Vrefl.=O,7+1,25=1,95V:::constanta ,
care este redusa dar depa~e~te valoarea de la limita regiunii de saturatie. Astfel pe
circuitul integrat 723 se disipa 0 putere. redusa (=lOOmW).
Curentul necesar deschiderii diodei D1 ~i tranzistorului T 15 (din 72?!) este
fumizat de rezistenta Rz. Rezistenta R3 Inchii:le la masa curentul din T 15~i curentul
pinului ADJ al regnlatorului 2,'
 Vie1 Vie2
~
r--:-------------
I
VSmill",Vsmax

: Reg. 1 Reg.2 lsmax

R
l_I_:~#__l::~:~~::::~;
VreflI C7 V
2 ~ InF reU

12 11 10
Reg.3
13 LM723
7 6 5' 4
R3 p
+7,15 V +

?2V
Rs
T

Fig. ii, J Stabilizator eu doua regulatoare fn serie ajustabil, de mare performantii.

Cand la ie~irea regulatomlui se stabile~te tensiunea minima, eurentii prin R2 ~i

~erese ~i ei, trebuie preluati de divizoml de la ie~irea P-R7, impreuna eu eurentul
minim necesar prin regulatorul 117 (5mA la LM 117, 217 sau chiar 10mA la LM317)
pentm ca stabilizatoml sa functioneze corect'~i in gol. Daracest lucm ar conduce la 0
rezistenta totala redusa a divizomlui ~i la 0 cre~tere exagerata a curentului prin acesta
caud tensiunea de ie~ire cre~te spre cea ll1axima. De aceea, la Burse de tensiune
ajustabilein gama larga, in locul miui divizor cu rezistente reduse se va folosi peiltm
preluarea curentilor de mai sus lafimctionarea in gol tIll tranzistor T ~i rezistenta Rs .
Ttanzistoml Teste polarizatde la tensiunea constanta de pe curs om 1potenfiometmlui
P, \deci realizeaza 0 sursa decurent constant.
. Nu este necesar sa se' foloseasca limitareacurentului sarcinii de catre
integratul 723, acesta fiind limitatde insa~i regulatoarele din elementul de reglare.
Pentm eljminar~a unor oscilatii de medie ~i inalta frecventa (ce apar ill
tensiunea de ie~ire) sunt necesarecondensatoarele de corectie de frecventa CS,C6,C7
Daca se folose$te un radiator comun ~i capsule TO-220 pentm cele doua
regulatoare 117(217,317), acestea se pot monta pecele doua fete opuseale
radiatomlui, stranse cu acela~i ~umb, dar avand itolare electrica a regulatomlui 2 fata
de radiator ~i fam de ~umb.
, In cazl~l folosirii unor capsule de tip TO-3 pentm regulatoarele 1 ~i 2,
radiatoml comun poate rezulta uneori atatde mic.incat ar depa~i cu putin gabaritul
celor doua capsule montate pe el (cu regulatoml 2 izolat). Pentm evitarea 'complicatiei
montarii ~i izoHirii regulatomlui 2 merita chiar sa Se foloseasca radiatoare separate
pentm cele doua regulatoare.
Performantele stabilizatomlui din fig.II.3 sunt practic cele impuse de
regulatorul integrat de precizie 723 decideosebit de bune:
-stabilizarea in raport cu reteaua: :::;2mV,
-stabilizarea in raport cu sarcina: :::;lOmV
-derivata temlidi a tensiunii de ie~ire : :::;0,15'10'3le.
Elementul de reglare cu doua regulatoare LM 117(217 ,317) in serie se preteaza
in mod deosebit pentru alimentatbare cu ajustare de la OV (vezi Capitolul 7). S-ar
putea realiza, de exemplu, osursa de tensiune cu gama 0 ... 15V ~i curent maxim 1,5A.
Fata de alimentatoml clasic cu un singur regulator,cel cu doua regulatoare
integrate are un randament cu circa 10% mai mic, din cauza necesitatii unei tensiuni
de alimentare Vr cu aproape 10% l11aimare.

Datele initiale pentm calculul stabilizatomlui cu schema din fig.lI.3 sunt:

- limitele tensiunii pe sarcina Vsmin ~i Vsmax (tara ca Vsmin sa coboare sub 2V);
- curentul maxim necesadn sarcina:Ismax (nu mai'l11are de 1,5A) pentm 0 gama
de tensiune de je~ire mai restransa ~i nu mai mare de ordinul lA pentm 0 gahla de
tensilme mai larga;
- variatiile procentuale ale retelei: 1OO~V,-erJVro,100~ VredVro ;
- gama temperarurilor mediului: tamin'"tamax;
- riplul maxim al tensiunii de ie~ire: Vosm'
 'AV
Rir- I ~I (11.6)
smax T

reprezinta rezisten!a interna a redresomlui la curentulnominal [vezi Anexa 4].

g) Se stabile~te necesitatea radiatoarelor sau a unui radiator comun pentm cele
doua regulatoare LMl17(217,3l7). P:utereadisipata maxima :rara radiator Pdrnaxo a unui
regulator cu 0 anumita capsula este data derela!ia (8.3).
Daca Pdlmax<Pdmaxo ~iPd2max<Pdmaxo, atunci nici un regulator nu necesita
radiator. Este posibila situa!ia cand doar al doilea regulator sa necesife radjator .
.Daca Pdlmaxsi Pd2maxsunt doar cu pu!in mai.maridedlt Pd';'aXo,se recomanda
solu!ia cu radiatoare separate care nu sunt prea mari, pentm cele doua regulatoare.
Daca aceste doua puteridisipate maxime suntsensibil mai mari dedit Pdmaxo ~i
ar rezulta radiatoare separatemari, se recomanda folosirea unui radiat.or comun, cu
izolare electrica a regulatomlul 2; Acesta se va calcula pentm a asigura cea mai mica
rezisten!atermica dintre cele date de rela!iile (1.1) ~i (1.2), folosind In loc de tjmax
temperatura t*jmax= 140C pentm circuitele integrate tM 117 si 217 ~i t *jll1a.,,=120C
pentm.circuitul integrat LM317.
>
Aria radiatomlui conum se poate considera exagerata daca Rrhra<2CIWpentru
-.;, . . ,

capslile' de tip TO-220 ~i Rthra<lCIW pentm capsule de tiP. TO~3. In cazulm care
rezisten!a termica a radiatomlu~ rezulta prea mica, este necesara racirea for!ata a
acestuia.
h) Se calculeaza sau adopta rezisten!ele R3, R2~i ~. Rezistenta R3 se
dimensioneaza din condi!ia de a asigura un mic curent de deschidere a trm12:istomlul
de reglare din regulatoml LM723 (care nu. este prevazut In catalog), plus curentul
IAOJll1ax=1OOIlA al regulatomlui 2. Curentul de deschidere al tranzistomlui regulator din
LM723, IWll1in , trebuie sa fie; redus (de exeillphl 50IlA) pentm ca rezisten!a R3 sa uu
rezulte mica. Aceasta ar duce; Intr-o alta situa!ie, laun curent maxim ridicat prin ea ~i
In final la 0 rezisten!a R2 mica, respectivun curent mare prin aceasta ~i prin
tranzistorul T al sUrsei de curent.
Cu acestea

'R - V.-V
smlD ref
3 I
R3min

care se normalizeazacu 0 toleran!a medie (5%):

Cand Insa Vs este maxima, va rezultaun curent prin rezisten!a R3:
1. - Vsmax -V
'ref
R3max R
3

care trebuie sacircule prin rezistell!a R2. Deei

10lmin+IR3max-
IR21l1in= 2r~DJ
Alci se va Ilia pentm IOlll1in0 valoare chiar mai mica de 1mA (de exemplu,
O,5mA) pentm ca R2sa nu rezulteprea mica (vezi wmarea prezentata mai sus).
 Cuaceasta, rezistentaR2 va avea valoarea
-. Vi -V smax ~V. Dl
R ---:.rmin
. 2 ~miti

i se adoptil. 0 valoare normalizaUi. .

Cand stabilizatoiul lucreaza In-gol, cu tensiu~ea de ieire Tinima; va rezulta
un curent
v -vsmin--v
~2max-romax R -- Dl',
- 2, ~

de valoare cateva zed de mA, care va trebui sa fie preluat de sursa de curent constant
realizata cu tranziston'll T. "
Rezistenta~ ~ , de limitare a curentului,;IADJln regimul cand tensiul1ea
.. "

YOA1>VreFl,25V, vafica1culata din ~011ditiaca prin caderea pe ea sa asigurevaloarea

LiViemin2admisa In functie de Ismaxla l11ceputul calculelor. Ea va trebui Insa sa aiba 0
valoare mai mare de 4 ... 51& (vezi fig.l1.2). Deei: '
R _.LiV.. lenun"2-V. reL"
~-VDl
4 ;IADJ
Deoareee IADJpoate fi mai mare decat 50j.lA (maxim lOOj.lA), caderea pe' ~
Intr~un astfe1de caz suplimenteaza nedoritt'ensiuneaLi Viemin2i conduce la necesitatea
creterii tensiunii sursei de alimintare Vrmin. Pentru acontracara acest efect la
realizarea practica, daca rezistenta ~ arepe ea 0 tensiune-mai mare. de O,55V, se va
reduce valoarea ei cu cativa KQ !
i) Se determina puterea disipata maxima pe regulatorul LM723, cand prUl
acesta_treee curentul maxim:;
llOmax=IR3max~IADJ .
Tensiunea Intre pinii 10 i 11 aiacestui regulator este aproximativ constanta i
egam cu:
Vll_10=VDl+Vref=O,7+1,25=1,95V .
Cu aceasta pllterea disipatil. maxima pe regulatorul LM723 este:
Pd3max=V ll-lOllOmax+VromaxI12max
,
unde curentul de alimentare propriu al integratului 723, l12max,este de 4 rnA pentru
LM723C i 5mA pentru LM723 la 0 tensiune de alimentare de 30V. Va rezulta de
obicei 0 putere disipata sensibil mai mica decat c~a suportata de capsula regulatorului
(la capsula DIP -114, de ordinul 47 5mW). . .
j) Se dimensioneaza sursa de curent con,5tant realizata cu tranzistoml T i re-
zistenta: Rg Aceasta trebuie sa preia curentul:
T
""T
=1smin
+1Dlmax'
cu Ismindat1n TabelullO.l (5mApentm LM1l7,217 i 10mA pentrn LM317) i
~
 ~
=lR1maX+lADJ
lDllIlax
.
-(lR3min-lADJ) ,
Aici (DJmax este curentul maxim (de strapungere) prin terminahJIADJ de la regu~
latorullcfu1d intre OUT ~i ADJ tensiunea depa~e~te 7,5 V, curent limitat de~:
I*. ~VroOlax-(Vsmin+VD1}-7,5
.ADJmax R
4

pentru ca valoarea maxima apare dind stabilizatorul este in gol ~i cadereade tensiune
pc rezisten!a Rl este neglijabila (la primul OUT al regulai:ortllui 1 apare tensiune
aproapeegala cu Vroma)'
.Cuaceasta, rezisten!a din emitorul tranzistorului T va i:
V. . -v .
R - smm . BE
& 1
r
- 6

eu VBE~O;l5V la un curent de d.teva zeci de IDA.

Tranzistonll T se adoptadetip uzual, de'putere mica sau medie, dar mai mare dedit:
. PdTmax=(~maCIrR8}~.' "
k) Se dimensiolleaza divizorul de tensiune de. la ie~irea stapilizatorului (fig.
11.4). Sepoateutiliza un poten!io111etru Pde 5-10 kQ, .,prin care nu trece un curent
prea mare nici cand Vs este la valoarea ma"Xima.Dupa ce P se adopt:\ rezulta:
; Vsmin'" Vsmax R -. P
7 Vsmax_l
Vsmin' , Vsmin
Daca R7 se adopta ajustabila (pentru a
se putea a;justa exact la ie~ire tensiunea VsmoJ,
atunci .ea trebuie. normalizata la 0 valoare ce
. depa~e~te cu 20%' valoarea calculata, adica
R7nom~1,2 R7 (!ina-nd~ont de toleran!atipica de
20% a ei) Se-dimensioneaza divizorul pentru
, t~nsiunea de referin!a a regulatorului 3, care se
Fig. 11.4. Ajustal"ea tensiunii de ieire. va face ajustabil (fig.11.3) pentru a permite
stabilirea cu preci;de la ie~ire'a tensiunii Vsmin'.
Rezisten!ele. acestui divizor vor rezulta dii~ sistemul de ecuatii (pentru
circuitul integrat LM723C):
RS+~1+R6=7,15 [kQ]
O,8Pt+R6 _V,mJn
R1+Pt+R6 6,8
~6 _Vsmiri
RS+P +R.6j
7,5
 Pentm circuitul integrat LM723C extremele 6,8~i 7,5V ale tensiunii de
referin!a din ultimele doua ecuap.i se \Tor inlocui Cll 6,95 ~i 7,35 volt..Acest sistem se
rezolva mai intai in raport cu PI ,dupa care aceasta se nominalizeaza ~i se Teia .calculul
rezisten!elor fixe, Rs ~i ~ ,pe baza ultimelordoua ecua!ii. Rezisten!ele Ru ~i Rs se
nom1alizeaza cu toleranta redusa (2%). (
, m) Se apreciaz5. in continuare curentul de scurtcircuit al stabilizatomlui. In
regim de seurtcireuit, ambele regulatoare eondue\ dar eurentul prin Reg.1 "este redus
(partea mai mare din eurent trece prin rezistoml R1 aflatin paralel ou regulatoml).Pe
. Reg.2 se \stabile~te 0 cadere de tensiune iiltrare':ie~ire redusa ~Viemin=2,5V. Curentul
de seurteireuit va fi atunei limitat de Reg.2 la 0 valoare l,scmaxS:;1,8A,conform limitarii
de curent siinple din zona SOA data in fig. lOA. Acest curent se distribuie apoi intre
rezisten!a R1 ~i Reg. 1iar curentul prinRl va fi de ordinul: '
Vi -~V.
I. - romax lemm2
, RIscmax- R +R
I ir

unde V/romaxeste tensiuneain gol de calculmaxitna (vezi paragrafele 2.2 ~i 3.2):

" I
. V romax=
Vnnax(l+A) .
Aeest eurent este apropiat de Ismaxal stabilizatomlui la surse eu Vsminredus (ehiar egal
eu aeesta eanQ.Vsmin=2V). t'

. CUrentul prin Reg.1va fi deci:

IOlsc=IscmaxARlscmax~1,8-
IRlscmax [A], ,
suficient de redus pentm ca puterea disipata pe acesta Pdiscsa fie mai mica decat Pd1max
din regimul normal de func!ionare. La fel, datorita caderii mici 'de tensiune pe Reg.2,
puterea disipata in scurtdrcuit ~peacesta este sensibil mai mica dedit Pd2maxdin
regimul norinal de func!ionare; Astfel, la sCllrtcircllit, nici un regulator' ~i nici 0 alta
, componena. a schemei nu este in pericol. Doar redresoml trebuie sa suporte curentul
de seutteireuitIrscmax~1,8A.
Puterea disipata maxlmape rezisten!a Rr va fi deci:
PdRlmax,=eR
Rlscmax 1 '

~i pe baza ei se adopta rezisten!aC9reSpunzatoare.

n) Se apreciaza riplul la ie~irea stabilizatomlui, !inand cont ca acesta este
impus de reglila..toml LM723(C), ell formula (8.8), unde faetoml SVR, in lipsaunui
condensator ele,ctrolitie C4 , este de ordinul 74 dB (tipie).
Se compara riplulca1culat aici cu cel impus in datele initiale ~i, daca este
cazul sa se reduca in plus, se va folosiu11 condensator\ electroiitic C4 de 5j.1F, eand
SVR ~86 dB (Upic).
0) Se gmpeaza datelepentm calculul redresomlui:
Vr , I?Isl~ax+h , Itsc max, A , v variatiile procentnale ale re!elei.
Olm ,
 Se va calcula 0 sursa de tensiune ajustabila de 2 ...15.volti, ce poate fumiza un
curent maxim de 1,5 A.In conditiile:
- variatia ptocentuala arete1ei: 13,6%,
- gama temperaturilor mediului: +10 ... +35 C ,
- riplul tepsiunii de ie~ire: <0,5 mY.

Ondulatia tensiunii de la ie~irea redresorului va 1de ordinul:

~. _ 0,HsmJV.max+StO,1.1,S.(lS+sL17V
om, 1+00SV
, - smax
1+00S1S'
'

Se admite Vonn =1",7V.

Til'l.and cont ca estevorba de un stabilizator Cll gama larga de tensiune ~i de
eurent mare, se va adopta tipulde circuit integrat LM2171n capsula TO-3, in speranta
realizarii sursei cu un radiator comun neexagerat (pe"car~ ce1e doua regulatoare se
monteaza pe fete opuse, decalate, dar cat mai aproape de centrul radiatorului).
Tensim1ea minima la intrarea stabilizatorului va 1:
Vrmltl.=V smax +.1V
-
..,+.1Vlerm'n2+v-onn +O:5=15+2,4+2,5+1,7+O,5=22,IV,
lemltll. - _

eu LlVieminlextras din figura 10.5 pentru Tj=150C, la curentul de 0,91,5=1,35A.

Tensiunile nominaUi ~tmaxima de intrare sunt, pentm 0 cadere. relativa de
- tensiune pe rezistenta interioara a redresomluiA=O, 1:
V'
V~ rm;"...- 22,1 -26V
r LlV ( '\.) 1-0,136,(1+0,'1)
1-~1+l\,
Vro

Vrmax=Vr[l+Ll~o+ (1+A)]=Z6[1+0,136.(1+0,1):!=30V

Tensiunea de intrare in gol va 11n aceste conditii

, ( LlV }
Vromax
=Vr(1+1,5A) 1+ V::+ 34V.

Se veri1catensiunea maximalntre intrare ~ ie~ire la regulatorul integrat 2:

Vromax -V.smm =34-2=32V<40V ,
deci, din aeest punet de vedere, regulatoare1e nu sunt periclitate.
Rezistenta de ocolire va avea va10area: .
y. -V.
R - rmax smm-18 3Q
1 \ 1 SlTIl1X
+1T '
unde eurentul sursei cu tranzistorul T, h , s-a antieipat de 30 mA.
"
 Puterea disipata ma...ama pe regulatorul 1este :
(Vrmnx-Vsrnin)(IsmllX
+IT) (30-2) (1,5+0,03)
4 4 =1O,7W

dl.nd Pd2=L~Viemin2(Isma.,,+
IT)=2,51 ,53=3,83W
Rezistenta interioara a redresorului trebuie sa fie :
IvV 01-26
Rir - I ~~ -1 5~0 03 -1,7n
smax "
Puterea maxinladisipata pe regulatorul 2 este '
P _ (Ismax
+ITJ(R!+RJ_(1,53)(18,3+1,7L11 75W
d2max 4, . 4 '
Deoareee Pdmaxqi pentru capsula T03 este de ordinul a numai 3W, rezulk1.
necesitatea unui radiator comun (altfel sunt necesare doua radiatoarecu suprafete
mari) , Se determina aeum rezistentele termiee (relatii1e I.-I ~i 1.2):
R - t*jmax -t-P
amax climax
Rthjrl
thra! Pdlmax+Pd2
R _140-35-:1O,7(4+0,5L3 gOC/W
. thra! 10,7+3,83 . '

astfel Rthm~_1i?7~5 ~(4+0,5+0,6)=3,9C/W .

/' '
Admitand ~i 0 rezerva, radiatorul comun, se va adopta eu rezistenta termiea de eea
3,5CIW. \
Se admite eurentul
IR3min= Ilomin+IADJmax
= 0,05+0,1=0,15 1l1A ,

R - Vsmin
-V ref 2-1 ,25 -5k~
3 T .. 0,15
, ~3 filll

care se adopta.de 5, Ikn 5%. Curentu11l1axi1l1

I - Vsmax
-Vref :::15-1,255 1=:27mA
R3~ R ' .,
3
Se stabile~te curentul:
IR2min = IDLmin
+ IR3max
- 2IADJ= 3,1 1l1A
 Se adopta valoarea de 2 kn 5%.
Curentul lR2maxare valoarea
I Vromax-Vsmnx-Vm_34-2-0,7 157--';'
R2max R2 - 2 . , lun: ,

2
cu care PR2max=I ~==(O,0157J.2000 ;:;fJ,5W
R2max -

Rezisten!a ~ rezulta din rela!ia:

R - Ll~emin2-Vref-VDl 2,5-1,25-0,7 llk,Q
4 lADJ 0,05
Daca, Ii realizareaschemei, caderea pe ~ se dovedete mai mare dedit 0,55
V (din cauza ca IADJ>50IlA), se va reduce cotespunzator rezistenta Ri, pentru ca
tensiunea AVie pe reguiatoruI2 sa nu dep~easca, tensiunea de 2,5V admisa Ia inceput.
Curentulmaxim l~ ieirea reguiatomlui 3 (LM723C) este
Ii0max
:::1R3max
-lADJ:::2,7-0,05:::2,~65illA ,

Pd3max =,Vlllollo
- ffi'G'
+V rornax .112
max
=1,952,65+344=.141mW
.
<475mW ,

decicircuitul integrat LM723C l1Ueste solicitat termic.

Curentul maxim alpriluului ADJ al regulatomlui 1 'insitua}ia cand tensiunea
VOAa acestui regulator este maimaredecat Vrefeste:
i -Vromax-(Vsmin+Vm}-7,5
_34-(2+0,7}-7,5_ ~"
Al)Jmax R . 11 216
.' IXtn ;
4

Cu acesta

\
~Imax:::~2max
+(DJinax-(~3min-IADJ)=15,7+2,16-(0, 15-0,05)=17,76mA
iar: T =1smm. +IDImax i=5+17,76=.22,Sl'nA.
~

Rezisten!a R8 a sursei de curentrezulta acumdin fOrmtlla

V . -v 2-075 .
Rg - sml~ BE 22:S 0,053kn i

i se admite b rezistell!a R8=53,6n 2%! Curentul IT devine atunci h=23,3 1l1A.

Puterea disipata pe tranzistoml~T va fi:
PdTmax =(Vsmax
"":'~RJ:(15~23,3-0,0536}23,3:::3201l1W ,
i se adoptii \U1 tranzistorde tipul BCY58 VIII, avand Pdmax=3901l1Wla ta=25Ccare,
la tamax=35Cnu coboara sub 320mW.
Poten!iometmi P de Ia ieite se adopta de 5 kQ ~i atunci:
R7max
=1,2 V P -1,2
1
l =0,925k.Q
y-- 1SJMX --1
2
smin
Se poate adoptao rezistellta ajustabila R7= 1 kn.
Divizorulpelltm tellsiullea de ..'
referillta va avea rezistelltele
'.
date desistemul
Rs+P1+R6=7,15
O,8.~+R6_ Vsmin~2
Rl+Pl+R6-~6,8
R6 2
R5+f~+R6 ---r:s
'- ~min_

7,5
Dlipa rezolvare' 111 raport eu PL ~i llormalizatea aeesteia, folosiIid lluma!
eeuatiile 2 ~i 3 ale sistemului, rezulta valorile:
PL~250Q, Rs=5,1 k.O.5% , R6=1,8k.O. 5% ..
Tellsiullea ~llgol deealcul a redresomlui va fi
V/romax=Vrmax(l+A)==30(l+O,I)==33V.
Cu aeeasta, eurentul de seurteireuit maxim prin rezistorul R1 va avya valoarea
I .

I. .~ Vromax-flV,
leon"
2
-
33-25, . -1 525A
., .
, Rlscmax- R 1+R ir. 183+17'
",

Curentul prin Reg. 1 va fi deei:

Iolsc=Iscmax-IRlscmax:::] ,8- IR1~cmax = 1,8-1,525=O,275A
Redresoml trebuie sa suporte curelltul de scurtcircuit Irscmax:::;1,8A.
Puterea disipata maxima pe rezistenta RL va Ii. deei: .
2 2" "
PdRl
max =T"l
-"'-R scmax" .Rl::::l~52518,3=42,5W
_ - -\ ,
~i rezistoml Se poate tealiza de exemplu, din5rezisto?-re de 91Q/I0Win paralel.
Riplulla ie~irea stabilizatomlui va fi: '
SVR 74

V osm =v .1O~=1,7.10-20=O,34mV
Offil'-
<O,5mV inmus.
1'
... ,

Datele lleeesare la ealculul redresorului sunt:

Vnnax=30V,I,;:;Ismax+IT=1,53A, Irscmax61,8A, 1-.==0,1 , vorm==I,7V, variatia proceniuala
a retelei 13,6% . '.
 STABILIZATOARE DE TENSIUNEFIXA (5V)
CU CIRCUIT INTEGRA ,T LlVI223(323)

12.1. Prezentarea circuitului. integrat ~ia schemei

Circuitul integrat LM223(323) esteun stabilizator"de tensiunefixa pozitiva, de

curent mare, ce poate depa~i 3A [17]. La conceptia integtatului s-au luat masuri
pentru ca la acest curent mare performantele stabilizatoruluj sa nu fie mai slabe decat
ale stabilizatoarelor de curent mai redus.
TO-3 Fiind prevazut cu cele trei protectii tipice
(vedere de sus)' ale elementului de reglare, eireuitul
integrat este in principiu indestruetibil.
lOUr El se realizeazanumai in capsula TO- 3,
2IN avand terminalele eu speeificatia din
fig. 12. 1.' Codpl 223 sau 323 este atribuit
3 COM integratului.in functie de gama tempe-
raturilor de lucru ale jonctiunilor.
Fig.12.1. Conexiunile reguliltorului L223( 323.)

. Schema bloc a circuitului integrat LM223(323) [17] nu difera de aceea.a 5lltor

stabilizatoare cu tenllinal eomun (masa) (fig. I. 1 ~i 8.1). Sursa de tensiune de referinta
de 5Vareprincipiul de functionare diferit de al surselor band-gap.
Marimile limita ale circuitului LM223(323) SUIlt:
-tensiunea de intrare maxima, V1MAX=20V,
-curentul de ie~ire, limitat intern la ovaloaretipica de 3,9A pentmo cadere de
tensiune intrare-ie~ire pana la eca8,5V (fig. 12.2),
-gamatemperaturiijonctiunilor: -25".+150C pentru LM223 ,
0...+ 125C pentru LM323 .
Caracteristicile termiee ale integratului sun!:
. , -rezistenfa termic~ jonctiune-capsula tipica: Rthjc=4CIW ,
rezistenta termica. capsula-mediu ambiant: Rthca=31CIW,
 -rezistenta termica de contact capsula-radiator (folosind vasellna siliconica):
Rthcr=O,5CfW .
Caracteristicile electrice principale ale stabilizatorului LM223(323) sunt:
-tensiunea de ie~ire in condipile:
~MIN ::; tj ::;YMAX , 7,5V ::;Vr::; 15V, Is::; 3A
este: la LM223 5V O,4V,
la .LM323 5V O,25V ,
-stabilizarea ill raport cu reteaua in conditiile:
~=25C, ~Vr=7,5 ... 15V , . .
pentru ambele circuite integrate: ~ Vsr=5mV tipica i 25111 V maxima,
-stabilizarea in raport cu sarcina, in condipile:
~=25C, Vr;=7,5V, Ms=O...3A, .
pentnt ambele circuiteintegrate: ~Vss=25mV tipica i lOOmV maxima,
-stabilitatea ter1nica, pentnt ~ T= 1OOCi Is redus, tipica: ~ Vst=50mV (adica
un coeficient de temperatura ~ VsI i1t=-O,5mVlC),
-curentul de alimentare Cll ie~irea ingol:
L,=l2mA tipic ~i 20mA maxim. ,
. Graficele Ismaxinfunctie de caderea ~ Vie pentm LM223 i LM313 sunt date in
fig.12.2 pentnt temperatura maxima. a jonc!iunilor i un radiator Inca neexagerat
(curbele 1 ~i 2), respectivpentnt cazuluneiraciri fortate , (curb a ,3). .
Ismax [A]
4

5 10 15 20 AVie [V]
Fig.12.2. Gmficul SOApentru regulatoarele LM223,J23.
 intrare-ie~ire pentru functionare corecta.
La till salt treapta al tensiunii de
intrare de IV, pe tensiunea de ie~ire
apare un impuls de amplitudine de eea
4mY ~i durata <hLS.~Riplul de 100Hz
este atenuat prin stabilizator cu un .factor
SVR de cel putin 60dB daca C2=O,1J.tf~i
cu peste 75dB, daca C2=IOJ.LF (con-
densator eu tantal).
La till salt treapta al curentului de
ie~ire de lA,pe tensiunea de ieire apare
un impuls de duratal~LS, de senscontrar,
de amplitudine: 0,2V' pentru un
condensatorconectat la ie~irede O,lJ.LF,
o respectiv 0,08V pentru un cortdensator de
tantal de J 0~LF.[17]. Daca se dore~te
0,5 . 1 1,5 ? AVi~min [Vlredueerea in eontimiare a acestui impuls,
Fig.i2.3. Caderea minima de tensiune trebuie marita valoarea condensatorului.
, pe regulatorul LM223(323).
.+Vr IN OUT Vs=+5V
IN OUT +Vs

Ci
OV
O,l~tF
lO~tF
tanta!
1.1~ C1 Rl
12Q
R3
O,l~

lkQ

Fig. 12.4. Stabilizator df,. tensiune 5VO,4l1.

;~- ~-
Fig.12.S. Stabilizator de tensiune sv.
Aplieatia tipie~a cireuitului integrat LM223(323) este data In fig. 12.4, unde
tensiunea de ie~ire Vs prezinfa dispersie conform datelor de catalog: 5V O,1V pentru
LM223, respectiv 5V o~25V t>entru LM 323. Daca este nece;;ara ajustarea tensiunii
de ie~ire la 5V, atUli se ~tiiiz;eaza' schema din. fig. 12.5, uncle intervine 0 sursa
auxiliaradetensiune s!.abilizata negativade -5V;
Cre~terea curentului de ie~ire al unei .urse peste 3A se poate obtine prin
conectarea In paralel (cu- cate o rezistenta redusa In serie) a mai multor integrate L,M
223(323) confor11;1.[11]. Este interesanta 0 aplicatie a acestui stabilizator .integrat In
sursa de tensiune ajustabila de la zero, pentru Ismax~3A, care se va studia In capitolul
unnator [17].
 .
12.2. . Rel~tii
, decalcul . . .'

'"
\',
Datel~itiitiale
.,'
ptmtnl calculul stabilizatorului deltens~lillefixa:cu
c'-- .:",'.,1",.,.'
circuit ~

iI1tegratdetip:.~3(323) su,nt: _ _ _ __ __ .' ,

f -dispe,r~_i~admis? a tensiunii de ie~ire fata de '5V:L1Vsd " eventual nula;
~curentlArrmxim neces~r in sarcina: Ismax(numaima'fe de 3A);
-varia!ii1~::~Focentualealeretelei:, , -

- lOOL1~-o+ ~i 100L\~ro-:';
.'>:::"r:::~, - ,," ~ ,.' ," " _ , .:.. _.. .. ~~' .. ~
-gama teirlpetatw:ilor m~iului amb'i'ant: t~II1int._.t~ax
:'
"4.1

Pel1tru calCtilul stabilizatoruluise patcurgunnatoare1e-etape:

:: ,"": c ~ :'_:_~'_ .' ," _ : _ .. , " .. ".... - ,':..' " ,.... '_ .. ,' ,' .. ', .. .. .. "

, _a) Se _estinl~*aat11plitudinea ondulapei tensiuni~ redresare; Vonn , pe baza

reIati'ei: . ",p,
.,<'
v
-'orm
e=O,81
-smax.,,"
[VrA]: .
,. b) -Se adopta tjpul. circuitului _iritegrat dil1!re.LNI2,~3~i,LM3 23til1fu1d.cont. de-
temperatura de lucru ,minima (,,25C laLM22$\~i ooe la LM323}~i ,de dispersia
admisa a tensiullii deie~ire (poate aparea 0 dispersie de0,4V la LM223~i0;2'5V Ja
LM323). : . -, " .
; --Dacadispersia~\,sd'impusarl1el)Jjnt -este _<0, 25Y, YClc,fi.
necesarsa seutilizeze
schema din fig.n.S clfa;J'Vlstareat~l1siunii de ie~ire-l~:'5V in conditii de functionare de
la nlijocul gamelot rp;arimilor Vr, Is, ta. _' -
Folosirea ,integratului LM223 permite L reducerea gabaritului xadiatorului I

necesar cmtorita temper~tqt,ii maxime a jOllctiunilp,rmai.ridicate.

" c) Se determil1at'ynsiunea' minima neeesara Rl1tmalimentarea stabilizatorului:
V.-;;V +AV .+v +(0;4 ..;0,5)" [V},
rmlO,__,_,s,~ax-> _ lem~n __
-:olTI1-":'_'_ ", ~.' ,'.... ",,-'' < ~__- '._ .",',.
undel Vsmax.estetensiul1eadeie~ire inc1uzililddispersia (qe +O,25V sau+O,4V) sau, in
cazul aj~starii tensiunii deie~irela5V, Vsmax:::5jV, ..........
L1Viemin..estecadere~ l11inima-ce trebuie asigurata intre intrare~ieire ~i care Se
exttage din graficul dat infi~;12.3 pntru tjMAxJl50()Cl?elltnILM223~i.12i5oepentru
LM3 23f paca pomireastapfTizatorului se fac.e';l~r~ce :.(deexe).11plu,:1a ta=25C) eu
\ ie~irea_l1eil1carcata sell1nificatiy (apropiatade ttiftdtiollareaul gOI), trebuietltilizati i

.curba pel1trutj"i=2'5C.In' cata16~ul' circuitului' il1tegnif T 17] sunt .date. ~ipentru situafii'
cu t, < 2'5C. " ;'..1.,. r.'
j ",. .- " ... .-. . ' " ... ' ... .
..... Rez~nra de 0,4 ..,O,5Vs-a adrnispentniacoperirecterorilordecalcul ~i !i,e.
realizare atransfonnatorului de retea ~i a redr,esoliduiv ."""....'. ..... ..'
, .ct) Sedeterininavalorile.nomh1ala ~/dl'i~xin1~ itle:tensilirtii tedresate illplina
sarcn1a~ilitgol,cu re1atiile (2.'5).::.(2.8):
e) Se verificail1deplinirea cOJ1ditiei: ,",'
 Vrortla~~VIMA~=20V .
Dacaaceasta conditie nu este Indeplinita, 0 mica n~ducere a tensiunii Vromaxs~
ar putea totu~i obtine daca se,adopta 0 valoarecu, ceva mai mica pentru caderea
relativa de tensiune pe rezistenta intema a redersorului - Iv. .
f) Se verifica posibilitatea xealizarii curentului tmax impus, la 0 diferenta
maxima detensiune intrare~ie~ire:
AViemax=Vrmax-Vsmin ,
unde VsIrlirttine cont de dispersia posibila a tensiunii de ie~ire (sau este 5V ~n cazul
folosirii schemei din fig. 12.5). . .
. Verificarea se face cu ajutorul graficului potrivit din fig. 12.2 (curbele 1 $i 2
pentrinacire naturala ~i radiator neexagerat).
Daca punctul Cll coordonatele Ismax ,. AVie~;;' se afla deasupra curbei 2,
stabilizatorul prOpus nu se poate realiza dedit cu ricire fortata a r<tdiatorului pe care
este montat integratul (cand se poate merge pana la curba 3). .
g) Daca la punctul anterior a rezultat ca stabilizatorul se poate realiza cu LM
223(323), se face calculul puterii disipate maxime pe circuitul integrat: .
Pdmax=(VrrtlaX-\fsmiJIsmax
+Vnnaxlomax [W, V, A] .
h) Se verifica necesitatea nidiatorului pentru circuitul in~egrat. Astfel, cand se
Indepline~te inegalitatea (2.13) cu t'jmax=140Cpentru LM223 sau t*jrnax=120CpenthI
LM323, este necesar radiator. .
Se stabile~te rezistenta termica Rthraa radiatorului necesar cu relatia (2.14),
undeRthjc=4C/w iar Rthcr=O,5~C!W(daca suprafatade contact se unge cu vaselina
siliconica). Calcululradiatorului pe baza lui Rtlleaeste prezentat In Anexa 1.
i) Se estimeaza curentulde scurtcircuit al stabilizatorului pentru radiatorul
adoptat, avand R*thra:'SRthra. Fentru acesta se calculeaza putereadisipata maxima 111
conditiileactionarii prQtecti6i tem1ice cu relatia (2.15). Se traseaza curba (0 hip erbola)'
In planul Is=f(AVic) caIn fig.12.2,delimitata sus deorizontala la curentul Ismax=3,9A
iar In dreaptade tensiunea AViesc=20V(corespunzatoarelui VrMAX=20V).
Sedetermina apoi tensiUllea reCIresata In gol "decalctd" cu relatia (8.7) cu
marimea Iv folosita lapunctul d',eventualmodificata la punctul e . "
Se traseaza pe graficul Is=f(AVie)dr~pta' (8.5) unde Rir este dat~ de relatia
(S'.6). Construetia grafica seaseamana, cu cea din fig.8.9. .
La intersectia acesteidrepte cucurba de delimitare a zonei SOA, construita
mai inainte, secite~te curentul de scurtcircuit Iscmax.Acesta poa:te fi eventual mai mare
decat tmax ~ide el trebui~ tinut cont la calculul ~i realizarea redresorului.
j) Be parcurge punctulj.diri paragraful 8~2, eu SVR=60dB ~au eventual
75dB, dadi' se va folosi. un GOI)densator de lOIlF (tantal) la je~ifea
stabilizatorolui cand sarcina arevariatii bru~te ~imari'de curent ..
k) Folosind schema din fig.12.5, trebuie sa se aprecieze variatia
maxima a tensiunii de ie~ire fata de- 5V ~ ajustata in conditii normale:
 - tensiunea de intrarel10minaUi V,. (stabiliUi la punctuI d),
- curentul 18=0(stabilizatorulln gal),
- temperatura mediului: ta=25C.

11V S!1V . Vrmax - Vr -11V

smax srmlll 7,5
Islllax
ssmax 3
~l1lamax0,5
L1Vsrmin=Sm V, L1Vssmax= 100mV, iar I1tamax=tamax-25 .i

Daca valoarea absoluta a acestei variatii este mai mare dedlt -dispersia tensil.urii de
ie~ireL1V8dimpusa in datele initiale, atunci ea se mai poate reduce efectuandajustarea
tensiunii de ie~ire la un curent I8mmJ2,dind acest curent seintroduce in re1ati9-de mai
sus Inlocullui IsmaxD . esigur, maiexista posibilitg.tea de ajustare a tensiunii de ie~ire la
o temperatura a mediului mai mC),re2Soe, dar acest)ucm este mai complicat.
- 1) Se stabilesc ~i se reg~peaza m~rimilenecesare la caiculul redresomlui:
IFIsmax~i I,.s,m~=18cmax,
apoi Vr, A., vrom, variatiile procentuale ale retelei.

Se va calcula un stabilizator de tensiune SV0,3V , pentru curent de sarcina

2A, ce lucreaza intr-un mediu cu temperatl.{ra 10oe ..AOoe, alimentat de la 0 retea cu
variatii procentuale de 10%. Riplul de la ie~ire trebuie sa fie :Slnj'.
Amplitudinea ondulatiei tensiunii redresate se estimeaza la:'
v orm =:0,81smax =0,82=1,6V [VJ, [A] .
Se adopta circuitul. integrat LM323 care are 0 dispersie a tensiunii de ie~ire
(pentm 0 gama larga de variatie a tensiunii de intrare ~i a curentului) de maximum
0,2SV. Deocamdata nu se justifica- adoptarea circuitului LM323 ~i a- schemei din
fig. 12.5.
Tensiunea minima de alimentare a stabilizatorului este:
VrDun.;=V srnax +I1V.
.. lcrnm
+v orm +0,5=5,25+1,9+1,6+0,5=9V
unde, din fig.12.3 s-a citit J1Vieminla curentul de 3A, pe graficul con~spunzator luj
tj= 12S-Qe, deoarece nu s-a impus in emmt vreo pretentie leg<).tade tensiunea la pomire
In gol.
Valorile nominale ~i max~mepentm tensiunea redresata in plin~ sarcina ~i in
gol pentru ),,=0,IS (valoare tipica) sunt:

V- Vrmin - 9 -102V
r J1V ( '\) 1-0,tTl+0,15)' ,
1 ro- 1+11. \,
Vro
 ,
Vrmax
=Vr[l+ t.~o+(l+A)]=1O,2[1:0,1(1+~,15)}=II,~V

Y." =,Vr(1+1,5A)=10,2(1+1,50, 15)=12,5V

V_",V{I+ !l~:. }12,s(I+O,1)=13,75V

Se constata indeplinirea conditiei Vromax<20V.

La odiferenta maxima de tensiune intrare-ie~ire de
I1V lemax =V.rmax '...:.V. =1l,4-4,75=6,65V
' snllD '
,
dirt graficul dat in fig.12.2;pe c,tp:ba1 rezulta \1l1curent maxim de ie~ire ;;:;;2,7A.Deci,
stabilizatorul LM323 se poate utiliza in sursa impusa.
Puterea disipata maxima pecircuitul integrat este:
Pdm3X=(Vrm3X-V.)snup Ismax +V rmax I omax =(1l,4-4,75t2+11,40,02=.13,55W

Puterea disipata maxlm~.:tararadiator a circuitlllui integratLM323 este:.\

t* -t
P ,- jmax amax __ 120-40_2 28W<P
dmaxoR +R. 4+31' dmax
,thje . thea
Deci, este necesar radiator. Rezistenta termica a radiatorului va fi:
, ~
t* -t '..
R . < jmax amax_R -R _120-40-4-05=14C/W .
thra P thje ther 13 55 "
4l, dmu '
Se adopta \It*thra::;::1,3CIW.
Va rezulta cuaceastaun radiator eu aripioan~ de
dimensiune mare, neexageriu. Circuitul integrat trebuie pIasat In centrul radiatorului.
, -. . I i~

Pu~rea disipafa maxin.1ape circuitul integratln sCllrtcircuit va fi:

P _ tjMAX ""-t.min _ 125-10 -198W
dsemaxR +R
+R* . 4+0,5+1,3
thje ther thm
'

Se determina tensiunea redresata In gol de calcul:

Viro=V r.(l+A)=1O,2(l+0,15)=11,73V
a
Rezistenta intema redresorului trebuie sa fie:
Rfr- tVr - 0, 15~1O,2-0, 765Q
smax

Se construiesc acum fndiagrama Is=f(t.Vie) doua grafice (fig. 12.6): curba

limita SOA ~i dreapta:
, t1Vleser=v':o-1SR lr =11,73-1. 0,765 .
\$

Se constata ca in scurtcircuit curentul este: Isc=I,95A < Isma.x=2A.

 Dreapta
i ,11,73-0,7651s

,_ ~ .. _ : .._ _
....i 323

jPo<t9,8W
2 ..'I:::.:::~::\.::w:,:::~::\::~::l::::::::::::w:~::.:::.:::,:''''::'::''; / 1' .... ..,..,.... .

~
E I
E I

j .... 1

: . i
i I
i I

I !

Valoareamaxima a ondulatiei la ie~irea stabilizatomlui pentm cazu1 utilizarii

unui condensator C2=101lF detanta1 vafi:
SVR '75 ,
V ~v 10-"20=2,4.IQ-w=O,43mV<1mV.-
osm ann

Deoarece nu s-a folosit schema din fig 12.5, nu este necesar calculul variatiei
totale a tensiunii de ie~ire care se il1cadreaza intr-o gama de cca 50m V (vezi paragraful
13.3), care, adaugata la dispersia de 0,25V data de catalog, nu d.uce la depa~irea
dispersiei .impuse stabilizatorului, de 0,3V.
Marimile necesare pentru calculul radiatorului sunt:
1r=Ismax=2A,1rsc<2A, Vr=10,2V, )",=0,15-, vrom=1,6V, variatia retelei 10%. " I ," ,
 STABILIZATOR DE TENSIUNE
AJUSTABILA DE LA ZERO,
CU ClaCUIT INTEGRAT LM 223(323)

Folosind schema din fig.13.l [17], in care intervine aUituri de circuitul integrat
LM22~(323) un amp1ificator operational, se poate obtine un stabilizator de tensiune
ajustabila de la zero pana la 0 valoarece nu poate depa~i din pacate cca 7 -Sv. Aceasta
limitare este cauzata de. tensiunea de intrare 'maxima linlitata la 20V a circuitului
integrat LM223(323) (va1oare de care tensiunea de intrare se apropie cand
,stabilizatorullucreaza in gol).
Schema include inplus, de asemenea, 0 sursa de tensiune auxiliara -Va de
valoare -6.,..-7V care nu trebuie sa fi~ stabilizata, fiind utilizata doar pentru
alimentarea amplificatorului operational (variatiile tensiunii de alimentare a acestuia
apar mu1t atenuate Ia intrarea Iui).
Conforln catalogului, curentul maxim al sursei in toata gama de tensiune de
ie~ire poate fi de3A, dar calculelece urmeaza vor arata ca acest lucru im este posibil
/ decat in cazul unei raciri fortate a integratului, pe care intervine (cand V,,=>O) 0 putere
disipata practic tripla. fata de cazul sursei fixe de 5V realizata cu acela~i integrat
(Capitolull2). Desigur,este posibil sa se accepte un curent de ie~ire maxim cu diferite
valori pentru diferite tensiuni de ie~ire.
Illschefua din fig. 13.1 amplificatorul operational cu rezistentele R1, R3, ~ ~l
Rs fac posibila ajustarea tensiunii de la ie~ire. Introduyand un factor de divizare"d"
.pentru potentiomettul R3 rezulta un circuit simplificat ca in fig. 13.2. Deoarece intre
pinii OUT ~i GND (sau COM) ai integratului. 223(323) se gase~te tensiunea de
referinra de cca 5V (fig. 13. 1), tensiul1ea de ie~ire a stabilizatorului se poate scrie:
V,,=Vrer+VeA , (13.1)
unde YeA este tensiunea'de la ie~irea amplificatoru1ui operational.
Pel1tru circuitul cu AQ din fig. 13 .2 se poate scrie tel1siunea de ie~ire:

V =-V R1 +V Rs 1+ R) ]
eA S(1-d)R3 sdR3+R4+Rs (1-d)R3'
 +Vr1:;S20VIN OUT
LM223
(323) 1 C321lF
./VreF5V
(tantal)
OND <::.....

RIIOkQ R
CllllF z
(tamal) 2.2kQ

-l-
3
4
. AO:LM
101A,201A
301A. ...

Fig. 13. 1. Stabilizator de tensiune ajustabilti de la zerQ, cu IM223(323).

Admijand R1=R3 ~i Inloeuindpe YeA in

rel~jia (13.1) rezulta:
V=V .1-d
s ref R (I-dFdR -R .
(l-d}- s . 3 4
dR3+R4+Rs
Din aceasta, pentru cazul cMd d= 1 (cursorul
In pozijia de sus) rezulta Vs=O indiferent de
valorile rezistenielor. Pentm eazul eand d=O
(eursoml in pozijia j os)~i adopHind ~= lkQ
rezulta:
l+Rs A
Vsmax =V-
ref 2 [V,ho!.],

Aeeasta. relajie, .prin intermediul lui Rs, impune valoarea tensiunii stabilizate
maxime. Pentru Rs=2,2kQ ~i un Vl'cF5V rezulta Vsmax=8V.
Amplifieatoml operajional trebuie alimentat de la tensiune pozitiva de intiare
pentm ea alimentarea de la ie~irea stabilizatoriilui uu este posibila (dind eursonll este
.sus, potenjialul intrarii,,-" ar fi aeela~i eu eel al alimentarii pozitive dll1d
amplifieatoml operajionalnu mai funejioneaza eoreet).
Rolul eelorlalte eomponente din schema (fig. 13. I) este urmatoml:
 - R2 limiteazacurentul de. intrare al AO produs prin descarcarea. conden-
satorului C2 (eventualinseriat cu C3), .
- Rn preia curemul maxim de alimentare in gol al circuitului integrat LM223
(323) dirijandu-Lspre sursa de tensi\lne negativa (atunci cand ,tensiunea de la ie~irea .
AO este pozitiva ~iel nu poateabsorbi curent, deci candVs 2:5V). Valoarea ei este
V-v: -{-,o-V) 5-5+V V
R - s ref r2 - r2~ r2 [mA] [kQ]
6 ' .. I .. 20 _20' ' ;
" omax

-Condensatorul optional C3 imbunatate~te rejectia rip1ului tensiunii Vrl ~i a

zgbmotului, precum ~i raspunsul tran~itoriu (variatia tensiunii Vs la salturi in tensiunea
de intrate Vrl ~i In curentu1 de sarcina alstabilizatoruh-ti).. .
Pentru a putea ajusta exacttensiune~de ie~ire la 8V (sau aha' valoare mai
mi~a) se p6ate folosi 0 rezistent~ ~ ajustabiUi. Pentru intelegereacalculelor acestui
. stabilizator, se recomanda parcurgerea paragrafului 12; 1.

13.2. Relatii
, de calcul

Datele initiale pentru calculul stabilizatomlui de tensiune ajnstabila de la }:ero,

cu circuit integrat LM 223 (323) sum: _
-tensiuneamaxima de le~ire, Vsmax(nu mai mate de 8V), .
-variatia totatamaxima atensiunii Vsmax:I1Vsmax,
-curentul maxim necesar in sarcina; Ismax(pentrutoam gama tensiunilorde
- ie~ire, uu mai mare de 1,5A daca raGirea radiatorului pe care se monteazacircuitul
integrat va fi naturala ~i nu forfam),
AV
-variatiile procentuale ale tensiuhii rete1ei: 100A~ro+ ~l 1O~
ro
Vro _

-gama temperaturilor mediului, tamin ...tamax,

-marimea riplului la ie~ire.
Pentru calculul stabilizatomlui se parcurg unnatoarele etape:
a) Se estimeaza amplithdinea ondulafiei (riplului) tensiunii pri.ncipale (Vrl)
redresate, vormpe bazarelafiei (2.3). . .
. b) Se adopta tipul circuitului integrat (223 sau 323) in functie de gama admisa
a temperaturilor joncfiunilor. Folosirea unei ajustari a tensiunii deie~ire face cCiefectul
dispersiei tensiunii de referinta a circliitului integrat folosit s~ m{ mai intervina. II}
.acest caz utilizarea integratului'U,,1223, care poate lucra la tjMAx=150C, conduce la.
reducerea radiatorului necesar. .
c) Se parcurg punctele c ~i d din paragraful 8.3, folosind tensiunea Vsmaxdin
enunt (care se va ajustaexact lapunerea in functiune)'~i Vsm;n=O. .
d) Se verifica indeplinirea conditiei: .
Vromax+IVeAJ:::;YrMAX=20V ,
 unde VeA- este tensiunea negativa cuvaloare absoluta maxima de la ie~irea
amplificatorului operational (de obicei -5V daca.sursade alimentare suplimentara
-V r2=-6V). Acea~ta este ~i tensiunea cea mai coborata dintreterminalul' GND al
regulatomlui ~imasa, adaugandu-se cleci latensiunea eteintrare; .
Daca aceastaconditie nu este Indeplinita, regplatoml nu poate realiza gamu de
tensiun'e de ie~ire impusa (Vsmax).Dacanu se accepta otensiune Vsrr:axmai inica dedit
cea impusa initial sau Ull ~.e mai poate cobon Vromaxprin reducereamarimiiiv,
. stabilizatoml nu este realizabil.
e) Daca'se Indeplin'e~te conditia de mai sus, ~e parcurg In continuare punctele
f, g, h~i i din paragrafhl 8.2, folosind pe Vsmaxdin el1llnt ~i Vsmin=O.
f) Seapreciaza valoarea maxima a riplului (ondulatiei) tensill11iide ie~ire in
situatia cand se reahzeaza Vsmax: . . .
V ~SVR
V ~. smav .10 20 [V],(dB],
osm 5 . oml '

unde SVR reprezinta atenuarea. in dB a riplului, data m catalog pentm cele doua
situatii candC2=0, IflF sau C2=lOflF (tantal) (vezi paragraful 12.1). Factorullui Vorm,
ce apare aici,tine c'ent de faptul ca Vsmaxeste mai mare decat tensiunea de referinta de
5V pentro care estedat SVR. Lanevoie Vosm se mai poate reduce folosind
condensatorul C3
g) Se p~rcurg punctele' k ~i I din paragraful 12.2. .
h) Pentru Rl=R3 =10kD ~i~=lkQ (rezistenta ajustabila de 1,5..:2,5kQ) se
determina rezisten!a, Rs necesara din relatia:
V'
R5=2 Vrna. -'1 . cu Vrep5V
ref

Acesta se n0n11alizeaza cutQleranta redusa (~5%).

ell rezistenta ~. se va ajusta Vsmaxla valoarea dorita In condi!!i de functionare
. normale'(Vr, Is==O,ta=25C). , , .
i) Se adopta tensiunea -E necesara pentm aliIllenf(lrea amplificatonilui
operat~onal(acesta poate fi din seria 101 sau chiarde tip 741). ,Pentm tam caz'
accidental; tensiunea lui de je~ire sa ntl ajunga mai jos de "-5V, se recoman.da sa se.
'adopte-Vr2=-6V, suficienta pentm.realizarea laie~irea sa a valorii minime de -5Y. Se
va tine cont ca suma celor doua tensiuni de alimentare Vr ~j Vr2 sa nu .depa~easca
. valoarea admisa a alirhehtarilor amplificato[ului operational adoptat. .
Se calculeaza rezistenta Rt; cu relatia
V'
R6 - 20'\
1'2 [1.A]
.Lu. ~ ,

~i se nonimlizeaza cu toleranta ~ 5%,

 Se va calcula un stabilizator cu ajustare de la zero cu schema data 1n fig. 13.1
avand datele initiale:
-tensiuneamaxima: Vsmax=7V,
. -variatia totala maxima (fatade valoarea Vsmaxajustata 1n conditii normale la
punerea 1n umctiune): ~ Vsmax<0,1 V ,
-curentul maxim al sarcinii: Imax=I,SA ,
-variatia procentuala a retelei: 1O% ,
-g~ri1atemperaturilor q1ediului: +1O...-t40C,
-.riplulla ie~irea sursei )!osm::::;
lIllV.
Amplitudinea ondulatieitensiunii redresate Vrl se estinteaza la:
V
orm
- O,lIsmax(Vsm~x
1+0 OSV \
+S to,H,S(7+sL
1+0 OS7
I
'
33V
. .
" 'smax '

Se adnlite vonn=I,3V.
Se adopta circuitul integrat LM223 care va permite aici sa se reduca gabaritul
radiatoru1ui deoarece tjMAx=150Cfata de 125Cla LM323.
Tensiunea minima de alimentare va fi:
V . =V smax +~v.. +v oml+0,4=7+1,4+1,3+0,4=1O,lV'"
l"ffilD lermn
,
eu ~ Viemincitit din fig.12.3 pent~u curentul de 1,5A ~i tj=IS0C.
Tensiunile ledresate inplina sarcina ~i 1n gol vor fi pentru 0 cadere relativa
)",=0,1:

'V- Vrmin - 10,1 -113SV

r ~Vro 1-01(1+01)- ,
1 V -(1+/"') , ,
ro

. Vrmax=V1[I+ ~~l:~ (1+/.,,)]=11,35[1+0,1(1+0,1)}=12,6V

Vro=Vr(1+1,5A)=11,35 (1+1,5~O,1)=13V

V ro_" V ro(1+ t> ~=' }13(1 +0, 1l=14,3V

Se adopta sursa auxiliara negativa de valoare -Vr2=-6V, suficienta pentru a se realiza
valoarea minima nocesara de la ie~irea amplificatorului operational, de -5Y. .
Se constata ca:. I
V~oma.x+veA1 =14,3f5=19,3V <VrMAX=20V.
Diferenta fiind 1nsa redusa, redresorul.trebuie realizat cu atentie (precizie).
Diferenta maxima de tensiune intrare-ie$ire va fi:
~ \;emax=V;ma.x
-Vsmin=12,6-O=12;'6V .
 Din graficul dat 'in fig. 12.2 curba 2 rezulta ca se poate Qbtine curentul maxim
de cca.2A pentru /).V . ~12,6V:, Deci sursa
.~mn ..
cemta este realizabila .
. Puterea disipata maxima pe circuitul integrat va fi:.
Pdmllx
=(Vrmax
':"'VsmJIsmax
+(Vrmax
+IVeA_I)I~max
=(12,6~)1,5+(12,6+5)0,02~19,25W

$tiind ca puterea disipata maxima fiira radiator a circuitulni integrat LM 223

este de ordinul 3W (par:agraful 8.3), rezulta necesitatea radiatorului 'in cazul de fata.

.
. Rezistenta termica a radiatomlui necesar va fi:
t. __t
R thl'll.::; Jm p amaxR
dmax
thje
-R. ther
li~~0-4-0,5:=0,7C/W.

Aceasta se poate obtine cu' un radiator eu aripioare mare dar 'inca neexagerat
(vezi Al1ex.aAI). Se adopta R*tbl'a=o,rcIW. . .
Putereadisipata maxima pe circuitul integrat In scurt-circuit vafi:
t. -t. . 150--10 _
P "JMAX anun* 4+2,5+0,7-19,5W
d,semax
R +R +R
thjc' thcr tll~a

Tensiunea'in gol de caleul este:

.V:o=Vr(1-tA)=11,35(I+O,
1)=12,5V
iar rezistenta interna a redresorului trebuie sa fie:
RAVr 0,1.11,35076.0.
ir 1 15 '
srnax '

Se construiesc 'in diagrama Is=f(~ Vie) doua grafice:

- curba limita SOA (hiperbola pentmP ctsc=l;~ Vie=constant=19,5W)
- dreapta:
1J..v. =vl -1 R. =12,5-0,761 ,
lese 1"0 SIT S

ca'infig.13.3.
Valoarea maxima a riplului la ie~irea stabilizatomlui, pentni cazul utilizarii
unui condensator C2= 1OJ.lFde tantal, va fi:
V_SVR ~~
v :S;~v 10 20=11 310 2:=0325mV < ImV
osm" 5 'Offil 5 ' .,
Deci, nu este necesara introducerea condensatorului 03
Variatia maxima a 'tensiunii de ie~ire, dl~pa ajustarea acesteia la7V 111
conditiile: V,.=11,35V, Is=O, ta=25C va fi: .
V -V I
~V
Sffiax
::;~V.
srffilll
rmax'
7,5
I' ~V
ssmax
~lJ..t
3 . amax
.05.10-3
'
=
=5.16,2.j,~1,35 100\35 -15.0,5:=66mV <O,lV impus.
 In scurtcircuit .I

Fig. 13.3. Determinarea curentului(je scurtcircuit al stabilizatorului cu LM223.

Pentru, calcull.ll redr,esarului se var utiliza: Vr=12,6V, I?1,5A, Irsc=1,8A

A=O,l, vrom=1,3V, variatiile proeentuale ale retelei10%.
Sevor folosi rezistentele R[=lOkQ 2,5%, R3=lOkQ potentiometru normal
eu toleranta eel ml\lt 2,5%:!, ~=2,5kQ, ajustabila:
, Rezistenta Rs se detennina din relatia:
V .
R =2 smax -4=2 ..2-1=1 8k.Q
5 Veer' 5 '
Se adopta 0 rezistenta del,8kQ l %.
Teilsiunea sursei negative (-Vd fEnd admisa de -6V, suma 'tensiunilor
Vromax=l4,3~i IVr21=6V nu va'depa~i 2xl8=36V admis~la alimentarea amplifieatorului
operatiol1al LM lOlA, propus pentm utilizare~ide catre noi.
Rezistenta R<;va avea valoarea:
V
R =-!l.=l=o 3kQ
620 20 '
eare se normalizeaza la 300Q 5%.
 ,

STABILIZATOR DE TENSIUNE AJUSTABILA

CU CIRCU1T.INTEGRATL200
.
14.1. Prezentarea circuitului integrat ~i aschemelor

L200 este un regulator de tensiune pozitiva ajustabila eu 5pini care include

proteetiile-neeesare~i poate fumiza un.eun~nt de peste 2~ (2,5A) la 0 tensiune de
ie~ireee depa~e~teeea 2,8V Tensiunea de intrare poate ajuhge pana la 40V
Tensiunea de ie~ire estestabilita prin divizorul de la ie~ire (fig.14.3) ~ipoate 1.
fixa sau ajustabila (eu- un rezistor ajustabil In; divizor). Limitarea de eurent se
realizeazaintem la 0 valoare de 2,5A , dar limita aeeasta poate fi coborata eu ajutorul
unui rezistor extern,Rj (eeea ee eonstituie 0 inovatie1a stabilizatoarele integrate).
CircuitUl integrat 'L200 este montat in capsule de tipul Pentawatt cu
dimensiunea de la TO~220 sau TO-3 (eu 4 tenninale)(fig.14.1). Semnifieatia
tenninale~lor rezuM din fig.l~.2.

12345
PENTA'Y ATT (TO':220) TO-3*
(vederede sus)

Se produe integrate eu eodul L2bO~i L200C avand temperatura minima de

lueru -55C, respectiv ..,.25C.Pentru eaps~l1aTO-3la aceste eoduri se adauga litera T .
(L 200T, L200CT). Capsula Pentawatt se folose~tenUlnaila tipul L200C (L200CH,L
. 200CV). De~i reziste!1tatermiea~hjc este mai mare la capsula TO-3 decat la cea'
Pentawatt, ea~tigulIn evaeuarea ealdurii'la prima aparedatorita rezistentei termiee de
eontaetcapsula radiator (Rthcr)mai mica. Desigut, daea R3=O actioneaza-limitarea de
eurent intema $i Is1im=2,5A.
 PROTo
STR.

SURSA + AMPL. -
, CURENT ER.

Fig.14.2. Structura regulatorului L200.

I
Blocul nQtat "PROT.STR." realizeaza amt protectie interna lasupracurent
(2,5A), cat ~i protec!iacontra strapungerii secundare (cand diferenta~Vie > 17V).
L200
1 --,- - - - - ---~ -- - -- -- - - - -- -: 5 R
3
Vr I

:2
I
1

:4
1
I
__ - - - - _'_ - - - - - - - - - - __ I

"

._. Fig. 14. 3. Principiul de func,tionare al stabilizatorului cu regulator L200.

eu ajutoml comparatomlui ~i a unei rezistente externe _conectata~tre pinii 2

~i 5 (R31n fig,14.3) se poate actiona asupra limitarii curentului de ie~ire. Cotllparatotul
are un prag-fix Vsc=0,45V(tipic) ~lintervine atunei dinddiderea pe R3 atinge acest
prag, adica la curentul deie~ire (mai rrtic dedit 2,5A):

s-r .
1- Vsc
3
Dupa atingerea acestui curent, .stabilizat()rul lucreaza ca sursa de curent
constant ~idesigurtensiunea de ie~ire nu mai este stabilizata (scade).
Principalele caracteristici de catalog ale circuitului integrat L200 sunt [17]:
-tensiunea continua maxima de alimentareYrMAx=40V , .
-tensiunea in impuls de lOms, maxima de alimentare: 60V ,
-ten~iunea maxima in~rare-ie~ire 11VieMAX=32V,
-curentul de ie~ire limitat intemJa 2,5A ,
-gama temperaturilor de lucru, pentru L200C: -25 la 150C
pentru L200 : -55 la 150C,
-rezistentele tennice jonctiune-capsula ~icapsula-ambiant:
-la eapsulaPentawatt: "Rthjc:S3CIW, "Rthca:S 47CIW ,
-laeapsula TO-3: ~jc:S 4CIW, "Rthca:S 31 C~ ,
-puterea disipata maxima -tara radiator, la-ta:::=25C~if.jmax=145C:
-la capsula Pentawatt: .PdMAXo25=2,4W , .
-la capsula TO-3: PdMAXo25=3,4W, .
-curent de alimentare propriu (in gol) maxim la Vr ~ 6V ~i Tj=25C: Io:S9,2mA
(scade aproapelajumatate la Tj=150C),
-stabilizarea de tensiune la variatia sarciilii: !J.VsNs,
-pentru !J.Is=2A(!J.Vie<20V): maxima: 1%, tipica: 0,15%,
-pentru !J.Is=I,5A: rrtaxima: 0,9%, tipica:O,I%,
-:,stabilizarea de tensiune la variatie alimentarii: !J.V/11Vs :
.,pentru Vs=5V, !J.Vr=IOV, minima: 48dB, ripiea: 60dB,
::-rejectiariplului,SVR=VonJvosm: f

-pentru Vs=5V, I.=0;5A, minima: 48<;lB,tipica: 60dB,

-caderea detensiune minima illtrare-le~ire,!J. Vie
-pentru Is=I,5A, maxima: 2,5V, tipica: 2V,
-tellsiunea de referillta pentni tj=25C, V.:=20V: Vn:t=2,64..2,86V (valoare
tipiea de 2,77V la f.j=25?C ~i seade la 2,72 la tj= 140C)
-coeficienttir~e tempenitura al tensiunii de referinta I1Vre(I1T, la V.:=20V,
I.=10mA .
-pentru Tj::z-25 125C, tipic: -O,25mVrC ,
-pentru Tj=125 150C; tipic: -1,5rrtV/OC,
-curentul de intrare pe pinul "Reactie": :SIOjJA ,
-tensiunea de prag a comparatorului: Vpc=0,38...0,52V (tipica 0,45V) cu
I1V
cq~ficiehtiitd temperatura: V ;T:;(),03%/oC (tipic).
pc .
 Pentru. calculul stabilizatoareior cu circuit integrat L200, catalogul [17]
furnizeaza \ diagrama tipica pentru" aria de functionare sigura (SOA) pehtru ..o
temperatura a capsuleide 25C care se poate asigura numai pritt facire fO$tll.. Pentru
racire naturala, cu radiatoare mari (~hra=O,8C/W pentrucapsula TO-3 ~i
R1hra=1,2ClW pentru capsula Pentawatt), aria SQA trebuie redesenata ca in fig. 14.4,
tinand cont de actionarea protectiel termite la curent ~i caden~ de tensiune mai mici ~i
pastrand.nemodificata delimitarea datorataprotectiei SOA (protectie combinataintre
limitarea de curent ~icea. contra strapungerii sacundare).
Pentru 0 temperatura a mediului mai ridicata de 25C, 0 capsula adoptata ~i un
. radiator dat, este necesar sa se traseze hiperbola puterii disipate maxime ce intervine
concret, i~ltre orizontala limitariide curent ~i curba din dreapta a zonei SOA. '
Ismax [A] Limitaie de curent (intema)
ta = 25C
tjMAx=150C
Racire naturala

In fig.14.5 este prezentat graficul diferentei. minime de tensiune intre .intrare-

ie~ire pel1tru 0 funct10nare corecta a regulatorull.~i, in functie de curentul de safcina.
Dupa cum rezulta din acesta, pentru curenti > I,8A caderea minima de tensiune ce
trebuie asigtirata pe circuitul integrat devine exagerata (daca Tj=> 140C). Acesta este
un dezavantaj important. Pentru' cazul cel mai defavorabil, -a~a cum arata datele de
catalog prezentate anterior, la Is=1,5A, caderea minima de tensiune intrare- je~ire are
 .........'1'-
[V]
~ViemiiJ. .

Eig.14.5. Caderea de tensiune ~inima intrare~ie~irela L200.

i:~8.[~-
V~20VV,=VrI,=IOrr,A :'~~~FIOV v,=; refl.=O,IAI

.:::=l~~=t~~:~
2,72
2,70
:':=:j=~=t=-::~
I
Iii
j 'T[0C]
J 0,42
I
i
"!
i
IT[0C]
i J
o 50 100 150 0 50 100 150
Fig. 14.6. Vref Inful1Cfie de temperatura. Fig. 14. 7. Vsc fnfimcfie de temperatura.

In fig.14.6 este data dependenta te'nsiunii de r~ferilrta de temperattira

jonctiunilor, care meritii sa fie luata Inconsiderarela ca16ululdivizomlui ce impune
tensiunea de ie~ire. .
Infig.14.7esleprezentata"variatia tensiunii de prag a comparatomlui cu
tempetatura jonetiunildrcu ajutoml careia se.dimensIoneaz.amaiprecis rezistenta de
limitare R3
. Curentulde alime11tare(propriu, 10) al regulatomlui este deci redus, contribuie
cu teva la pttterea disipatamaxiIna ge integrat. El depindelll special de temperatura
jonctiullilor $ide curentul de ie~irela pin]ll 5 (egalcucurelltul de sarcina caud nueste
 Dz
IN4001

Fig.14.9. Stabilizator cu limitarea curentului Sltb 2,5A.

f "
 In afara de aplicapilede stabilizator de tensiune.fixa sau ajustabila, circuitl~
integrat L200 poatefi utilizat ~i ca stabilizator de curent [17], [22]. "
In acest capitol este prezentat numai calculul unui stabilizator cu circujC
integrat L200 mra tranzistor extern.

Date1e initiale pentm dimensionarea stabilizatomhii de tensiune ajustabila cu

integratul L200 sunt: .
-limitele tensiunii pe sarcina: Vsmin~i Vsmax, (mra caVsmin sa coboare sub
2,86V), .
-curentul maxim necesar in sarcina: Ismax(nu mai mare de cca 1,8A pentru 0
sursa de tensiune fixa ~i pana la 1,SA pel1tru () gama mai restransa de tensiune, in
cazul racirii naturale a circuitului integrat),
tJ.YtJ. Y
-variatiile procentuale maxime aletensiuniirete1ei: 100 yro+ ,100 yro~ ,
TO TO

-gama temperaturilor mediului: tamin...tamax,

-riplul maxim de tensiune la ie~ire: Vosm'
Este indicata folosirea rezistentei de limitare R3 (fig.14.9), in special pentru
surse de tensiune fixa sau ajustabila in gama restransa, pentruca sa nu creasca
exagerat curentul de scurtcircuit maxii~n(vezi fig.14.11).

La calculul stabilizatorului, conformschemei dinfig.14.8 sau 14:91 se parcurg

unnatoare1e etape: .
a) Se estimeaza amplitudinea ondulatiei tensiunii redresate, V pe baza
Onj1 ,

relapei (2.3), folosind datele initiale de mai sus.

. b) Se stabile~te tensiunea minima necesara pentru alimentarea stabilizatorului
Vnninconsiderand schema din fig 4.19 (cu limitarea curentului cuajutorullui R3):
y-r . Vsmax +tJ.Vle +Y
IDW . . sc
+0,7 [V],
unde tel}siunea tJ.Viese cite~te din fig.14.S, pentm temperatura jonctiunilor tj=100C;
la curentul de sarcina maxim Ismax.Tensiunea Vsc=0,4Y(ca<!erea maxima pe R3)
intervine numa~ in cazul folosirii schemei din fig. 14.9 . Suplimentarea cu: 0,7V a
tensiunii de alil'11entarese face pentru a acoperi 0 abatere cu pana la o,sy pentr.u 1,SA
atensiunii tJ.Viemaxime fata de cea tipica data in fig.14.S [17]. In plus, aceastarezerva
acopera ~i erorile tensiunii L1Vie, Vsc~i cele de caleul ~i realizare. a transformatomlui de
retea ~i a redresorului. .
c) Se parcurge punctul b dinparagrafu12.2.
d) Se verifica indeplinirea conditiilor pentm tensiunea maxima de intrare ~i
pentm tensiunea maximaintrare-ie~ire:
 Vroma~SV"r~Ax=40V (143)
,"Irpmax SLl
- V"smiD~eMAx=32V

VnnaX' ~V'!,8V
sc lemax
=32V,
pentm situati~ de scurtcircuit (Vsc iiltervine daar dadi se folose~te liinitarea cu R3).
Daca cele doua condijii suntnun,ai,cu.o micadiferen!a neindeplinite,atunei este
posibila redueerea marimii J..., spre 0,1 (0,09) ~i refaeerea ealculelbr'de la punctul c.
Daca aeeste condipi nusl.;lntindeplinite, atunci integratul L200nu poate i
utilizat pentmaplicajia data conform schemelor din figT4,8 ~i 14.9. Daea numai
prima dintre cele doua condijii mreste indeplinita, se poate apela la 0 schema de
stabilizator de tensiune ridicata ~uL200 [22]. .
Ie) Se verifica. posibilitatea realizarii curentului Ism~ 'impus, la 0 diferen!a
max'ima detensiune intrare~ie~ire: ."
LlV.
,lemax
=V \ -Vsmm -Vsc
Verificarea se face cu<ajutoml curhelordin fig. 14.4. Seadopta cu aceasta
ocazie. ~i tipul capsulei circuitului' integrat tinand cont c~"integratul cu litera C in
indicativ are tmill= -25C. Curentul citit pe curba eorespunzatoare, in dreptul lui
~ Viemax, trebuie sa fie mai,mare decat Ismaxpentm ca stabilizatoml sa fie tealizabil.
Graficele dinfig.14. 4 atl'fost trasate pentm cazlil montarii circuitului intrgrat
pe radiatoare inca neexagerate Cel gabarit ~i cu racire naturala. Adoptarea UJlei,capsule
TO-3 cand exi~ta solujie ~i~:u capsllia Pentawatt, conduce lao reducerearadiatorul~~.:!
Daca in fig.l4A punctuLc4 coordonate1e t.max$i~Vi"max se ga$e~te deasupra
curbei corespunzatoare puteriide 23,6W,.atunci stabilizatond dorit nuse,poate rewliza
cu iracire natural~ a radiatbmlui. 'Este ilecesar sa se adopte un regula:f6f integrat de
tensiune ajustabila de curent mai l11are(LM238, 338),
f) Daca la' punctul' anterior a,rezultat ca sursa sepoate realiza eu 'circuitul
integrat L200, se face calculul puterii disipate maxi me pe circuitul integrar:
pdmax :=t!v,r
iemax s'max '
rw
A]-
g) Separcllrge punctull)' dtnpatagraful 8.2, folosindrezis.ten}eletermice ale
cin~uitului integrat L200~ Pen(rU capsula Pentawatt R(hcr;=2,56C/\y'ea~i la capsula
'I . " ,

TO -220. P~ntm capsula TO-3, RrllC~.=O,5C/W '(dacasefolose~te vaselina

siliconia) .
h) Se adoptacurentul de,sarcinaal stabilizatomlui la'barevaae!ion<j.limitarea.
Daca'se impune .limitarea Ja 0 anumita valoare, de exemplude ol'dinul llim~l, lIsmaxin
loc de 2,5A(eurentul limitat intem), se va introduce 0 rezisten!a R3 ca inJig.14.9.
Valoarea acesteia va fi: '.,'
_Vsc,
R 3---,- ,
Ijim
eu Vsc citit din graficul d~t in fig.14. 7, la temperatura. tjmax(=140C).
 i) Se. pareurgepunetul i din paragraful 10.2, constmind un grafic asemanator
cu eel din fig.10.7 dar avand dreptcurba 1, una dinc~rbele date in fig.14.4 penj:m
L200 (in functie de capsula adoptata) ~i cu Iimitarea de cluent adoptam mai sus. ,
j) Se parGurg pUl1etele j, k ~i 1 din paragraful 8.2, folosind datele pentm
circuitul integrat U200. .
Pentm punctul k, in relatia (8.9), se vor folosi, conform datelor de qatalog ale
circuitului integrat L2QO: . , ," .
':stabilizarea'detenslune minima in.raport cureleaua:
AV 4.v. ' -3
=48dB
_ __ r sau __ s =4.10.. ,
AV . . 4.V .
s r

-stabilizareade tensiune la variatia sarcinii, (pentm 0 yarialiede curent de

AV
__ '1
. _s<_ LlV~\T
V .....
100 ss 100 smax
s
,:"stabilizarea de tensiune la variatia temperatt}rii, impus,a de instabilitatea
termicaa tensiunii dereferinta:

LlVs=AV.~(l+R.2)' SauAV =AV, (1+.R2}4.V' V SIURX

"
LlT AT RI sT reIT.R I reITVref
(unde indicele T arata ca~za variatiei) ~i cortform graflculuidinfig.14.6, pentm 0
variatiea temperaturiijoncliunilor de la 40Cla 140C rezulta 6 varialie
LlVreff=45mV (sub 40C tensiunea V ref este'stabila tehhic). ~
eu aceasta, varialia totala maxima a tensh.lnli pe sarcina in cazul etalonarii
sursei In gol, la ta=251'C este: '.
. LlV <Lly'(V "':'V\ 1 V .!smax+LlV
smax J1TOO smax2.
- LlVr rmax rmin sT'

La punctul 1 (din paragraful 8.2) se poate calcula curentul propriu de

a1imentare maxim al circuituluiintegrat in gol cu relalii(l4.1). Oricum,acesta va fi
, neglijabil fala de curentu1de scurtcircuit maxim.
k)Se adopm 0 prima valoare a rezistenlei R1 din divizorul de tensiune de la
ie~irea stabilizatorului (fig. 14.9) pe 'baza relaliei:
R(=1,3-0,04(Vsmax -5)
stabilim <:;Uajutoml unui tabel dat in [22].
1) Se determina extremele rezistenlei R2curelatiile:

"
R. 2mm-. =R- (V 1)
1 Vref
slUin
;' R 2m:tx =R('V smnx
1 -Y
ref
1)..
Solulia din fig. 14.10 permite ajustarea exacta a arnbelor extreme ale tensiunii
Y-slinand cont de inexactitatea valorii de capat a rezistenlei variabile ~2' Se adopta R'2
cuo va10are nominala
 'RtzR
; 2-' 2max-R'
' 2min i

Apoi se recalellieaza rezistentcieRI/2 $i Rl cu relatiile:

, V, ,-V ,V
, 'R"=R' smiD ref R =R" ref
2" 2V'-V, 1 2 V ,-V
smax SIDm smm ref

Acestea fHnd ajustabile (fig: 14. lQ), se adoptadevaloare cU,cel,putin 50% Inai nlan;,
in~copul acoperirii tQlerantelor proprii mari$i ale rezistentei variabile R' 2' La punerea
in funetiune se vor face mai multe ajusmri consecutive din Rl $i R'/2 pentru tensiunile
extreme alegamei: Vsmin$iVsmax'
Vs m) Condensatoarele de la intrarea $i ie$irea
stabilizatorului se adopm cu, yalori din fig. 14,9.
Obs'erv(J!ie;' '
Pentru calculul ullui stabilizator de tensiunefixa
Vs se pot folosi rehitiile de mill sus luiind In8a
Vsmin=Vsmax=Vs' In acest cazdivizorul :&1 $i R2'
poate fi eu rezisttmte fixe, de precizie. Totu$i 0
ajustare fina a acestei tensiuni este utila.

Fig: 14.10. Ajustarea capete[or gamei tensiunii

o de ie~ire.

Se va calculaun stabilizator de tensiune ajustabiUi Vs=5... 12Vpentru curent

de sarcina maxim Ismu=1,4A. Variatiile procentuale maxime ale rete lei sunt de lO%
iar temperatura mediuluieste cqprinsa in,.gama ta=+15 ..,+30C. RiphH de la ie$ire
. trebuie sa fie maximum5mV.
AmrHitudinea onduhitiei~ensiunii redre~ate recomal1data este:
y_ O,lIsmnJVsmnx+5t 0,1.1,4(12+5'-1,49V
onn 1+O,05V,smax- 1+0,05.J2
-'-'".'''
,'"- ,,'
.

$i se admite vonn=1,4V.
Tensiunea minima de alimentare a stabilizatonHui trebuiesa fie:
Vrmin=Vsmax +A~e +vorm+Vsc+O,7=12+1,9+1,4+0,4+0,7:16,5V
Tensiunile de alimen4iIein plina sarcina $i in gol, pel1tru 0 cadere relatIva de
tensiune pe rezistentaintema a redresorului 1=0, 1 , sunt ' '
Vrmin 16,5
.
V'r- AV,
l-~(l+A)
-1-0 1(1+0
",
If1'8'c:v ,.J ,'.,'

Vro
 Vremax
=Vre[1+A~:+ (1+A)]=18,5[1+0,1(1+0,1)]=20,5V

.
V =V r(1+1,5A)=18,S(I+I,S0,(l=21,3V
TO

, V",,..,,~V{"tl. ~::' }z 1,3(1+0,1

)=23,4V
Se constata indeplinireaambelorcondi!ii (14.3).
Diferen!a maxima de tensitlne intrare-'ie$ire la curentul maxim este:
AVlemax
=V-V
rmax
. -V sc =20,5-5-Q,4::15,IV
. sImn
.
Considerand 0 capsula de tipul TO-3 pentm circuitulintegrat(deCi un circuit integrat
L 200CT pentm ca tattlin>-25C) rezldta, in diagrama tlata pentm acesta in fig. 14.4 pe
eurba 1, un punet eu eurentufIs=I,58A; adica mai mare decat Ismax=I,4A. Prin urmare,
stabilizatoml pare deocamdata'realizabil cu un radiator l'ilaredar inca neexagerat.
. Se determina puterea disipata maxima pe circuitul integrat:
Pdmax =AVlemax .J.smax =15,H,4;"'21,IW .
Cunoscan,d din listade date din paragraful 1'4.1 puterea disipam maxima a
circuitului integrat tara radiator (PdMAX02S=3,4W pentmcapsula TO-3 la ta=25C)
rezulta, tara a semai reealeula aeeasta pentm tamax=30C,ca folosirea radiatonilui este
obligatorie .
. Rezisten!a tenllica a radiatomlui necesar va fi (pentm 0 temperatura
I

tjmax;:140C ):

R <tjMAX-tamax R-R _140-30 4-05=0 8e/,w'

.thra - P .' thje ther 21 1 ' - ,
drnax - -. ,

Aceasta este realizabila cu tJ11radiator eu aripioare mare dar inca neexagerat.

(vezi Anexa 1).' .
Se adopta 0 limitare aeurentului de sarciha la llim=I,IIsrnax::l,55A. Rezulta 0

rezisten!a R3 eu valoarea:
R3= Vsc=0,428 =0,276Q .
\ rum' 1,55
Puterea disipata maxima in sCllrtCircllit, care apare in situa!ia caud ta=taminva fi
P .:- tjMAx-tamin _ 15(}-15 -255W
dscmaxR thJe, +RtilCf +R."tilra 4+0' , 5+0 , 8 ".
Pentm aceasta se traseaza in plal~ul Is-ilVie q clirb~ asemanatoare cu curba 1
din fig. 14,4, avaud insa limitarea de curent la Ium=I,55A (fig.14.11).
Tensiunea ingol de caleul minima a redresomlui va fi
V~min
= VrmJl+A)=16,5(1+0, 1):::18,1 Y
 ,.~~:~
.............................................................
...
. Dreapta Protectiecontra
AVie=18,1-1,31. strapungerii
........,,T .... secundare

......................................... S~A
'1" , ,"I \

I
o 10 V'ro=18,120 30 AVie [V]
Fig. 14.11. Determinarea curentului de scurtcircuit alstabilizatorului.

Rezistenta intema aredresorului ce va alimenta stabilizatorul"este:

R ir - I'AVr_O,1.18,1_1 3"
14 _,:!o.<\
smax '
 Curentul de alimentare propriu f)1axim a1 circ~itu1ui .integratL200, dat de
relap.a 14.1 este
Iomax::;9,2.,-Q,014ltjmax
-25 }-9,4Ismax=9,2-0,Ol4(140-25)-o,4.1,4=6,5~ ,
neglijabil.
Date1e pentru 'calcu1u1 redresoru1ui sunt: Vr =18,5V_ , Ir =I=1,4A;
-- ~max.

(rscmax =1scmax =1,55A,

-
11,=0,1~v orm
. =l,4V, vatiatiile
-_
proceiituale ale retelei: lO%.
:J ,

Valoarea de plecare pentru rezistenta vafi: Ri

Rt=1;3-0,04(vsmax-5)=1,3-0,04(12-5)=1,02kQ .
Exttemele rezistentei R2vor fi atunci:

'R . =R(V
210m tV. -I},1o{-L-1)=o'
. '
smin
2 77'
_ref -- "
825k,Q. ,

, R,_ ~R(~ -+l,o{2~kl J3,4ldl

Rezisten}a variabiUl.~2 trebuie Sa aibe valoarea:
R~=R2max~R2min~,4-o,825=2,575kQ ,,
carese normalizeaza la valoarea'foarte apropiata de 2,5k.Q.Nu mai este necesara'deci
recalcularea 1ui ~/2 ~i R[ , care sepot adopta ca rezistente ajustabileambele de 2,5kQ.
Schema finala cu valorile adoptate pentru componente este cea din fig.14.12.
D1IN4001

V..=16,1.. .20,1V , :~.~~t.2(~.~..R\I)!:pO,8C/W Vs=5 ... 12V

la 1,4A
+
r
: 1
L2QOCT
. 5 ;
I R 0,276Q
3 Ismax=1,4A

i ,i
+
i 3 4 2 !
t .1

C1
O,lpF
R"Z
'2,5kQ

R1
2,5kQ
 STABILIZATOR DE TENSIUNE AJUSTABILA
CD CIRCUIT' INTEGRA T L200
SI TRANZISTOR EXTERN

,
Cu ajutond unui tranzistor extern ata~at lacircuitul integrat L 200 se pot
realiza surse de tensiune de curent mare (>2A). Acestea vor exploata avantajul
important al integratului L 200, acela de a putea realiza limitarea de curent pen~
tranzistorul extern cuajutorullimitarii curentuluipropriu, prin rezistenta externa R3
In fig. 15.1 se prezinta schema stabilizatorolui pentru cazul caud tranzistorul
extern de putere este pnp: Caderea detensiune pe ~ deschide tranzistorul extern cand
prin integrat trece un curent de ordinul 25mA
/

L2,OOCT
I 5
3 4 L

C1
IOuF

Cand sarcina preia curentul maxim Ismax prin ~. trece un curent de numai
40...50mA. hltegratul preia acest curent, plus curentul maxim de baza al tranzistorului
extern'. In schem~ au fost prevazute ~i protdctii prill diode contra scurtcircuitului la
 intrare, diderii retelei, suprat~nsiunilor ~i polarizarii inverse a je~irii, Sursa utilizeaza
limitareade cure,nt de la circllitulintegrat. Rezistenta R3 se calcu1eazacu rdatia:

R - vsc . 0,45V
3 Ismax --I'
smax

In cazulscurtcircuitului la ie~irea sursei,considerand curentu1 prin circuitul

. integrat de cca 10 ori mai mic dedit prin tranzistor, pe acesta din 'urma apare 0 putere
disipatade ordinul:
pdT =:/V
. \ rmax
-V sc')091"
, smax

Tranzistoml trebuie sa suporte aceasta putere.Deoarece e1 trebuie sa fie

proiectat ~i contra strapungerii sectll1dare, tensiunea pe el nu va pt;ltea depa~i 20V (i1
special1a scurtcircuit In sarcina). Deci V nnax poate fi eel mult 20V.
In fig. 15.2 se prezinta schema stabilizatondui pentm cazul dind tranzistoml
extern de putere este npn. A fost necesara introducerea unui tranzistor suplimentar de
putere mica, T 2 , pentm a se asigura limitarea curentu1ui prin tranzistoru1 de putere T [,
Rezistenta ~ asigura prin caderea pe ea (la un curent prin integrat de numai
60mA) deschiderea tranzistom1ui de putere T[ spre'a preluacurentu1 principal., Cand
sarcina preia curentul maxim Ismax, integratul conduce un curent de ordinul O,lA (prin
~), plus curentul maxim de baza alluiT[,

i Vr
T1
V:
+ 1 5 +
L200Cl'

3 42 ,
C[ D2
O,22~lF IN4001

La acest circuit cUJ.:entuleste limitat la valoarea dorita cu ajutoml rezistentei-R3:

R
3
= VIBE2

smax
eu VBE2=O,6V. Desehidereatrai1zistorului Tz la atingerea eurelitului Ismax asigura
intrarea in .fQnctiune a. limitarii cure11tului integratului L200' prin depa~irea pe
r~zisten!aRs a teIisiunii Vsc=O,45V. .. .
in sehemele din fig.!5.! ~i 15.2 tranzistorul extern l1u este protejat la
scw;tcircuit. Pentru ca el sa poatasuporta puterea di~ipata de la scurtcircuit radiatorul
sa~ trebuie dimensionat corespullzaior.
. In [22] mai sunt prezentate ~i alte scheme .de stabilizatoare de cm:entmareCli
integratul L200.

. 15.2. Relatii
., de calcul
 ~C& > max{~:::~.,;'
PdMAXr>PdmaxT'sau PdscT.dupaeaz;
unde PdMAXreste puterea disipata maxima eu radiatorneexagerat, racitnatural, a
tranzistoru1ui extern.
Punctu1 Gll cootdonate1e O,9Ismax$i (Vrmax-Vsc)trebuie sa se ga~easca. in aria
SOA a tranzistoru1ui adoptat.ln lipsa graficu1ui SOA' este necesar sa se limiteze
(Vrmax- Vsc)la cca 20V conform [22} Radiatorul pentru tranzistor se dimensioneaza
conform metodei din Anexa 1.
g)' Pentru tranzistoru1 adoptat se extrage din datele ,de catalog vi:l.loareaminima
a factoru1uistatic de amp1ificare a curentu1ui ~millcand curentul de sarcina Is=Ili~'.Se
ca1culeaza curentul maxim debaza a1tranzistortlluiin regim de 1imitare:
VBEmal<.
R4
~mill+l .,
unde VBEmaxtrebuie
' apreciat ori citit pe 0 caracteristica de intrare sau de transfer a
tranzistoru1uiadoptat, 1a curentu1 IBma~saurespectiv 1aTHm. .
Rezisten!a ~'se a1ege astfel ca prill ea sa treaca un curent deordinul
1007150mA, ceea ce duce 1a 0 va1oare'de 10... 12.0. Se verifica daca acest curent
dep~e$te curentul ma,-xim de ieire recoman.dat a1circuitului integrat(fig.14.5)
(curentul prin ~ nu este prea mare). IBmax:;;1A (peste acest Gurent tensiunea LiVie a
integratului cre$te exagerat). In general, aceast~condi!i.e este il1deplinitapentnl surse
de curent maxim pana la lOA Paca uu este indeplinim, $i nu sepoateadopta (ori
selecta) un tratlzistor Cll ~millmai mare, inseamnaca circuitul integrat L200 nu sepoate
utiliza.
11) Se determil1a curentul maxim.cetraverse,aza. integratul in regim de ~
..' ....
limitare: -,

I
llnax
=1
B max'
+ VBEmax
R
4

i) Se .ca1culeaza putere~ disipat~ maxima. pe circuitul integrat in regirh de

limitare:
P . =1 -(V'
dmaxCl lmax", rmax
-V
BEmax
-V
sc
-V.)
smm .
. .
Aid nu este ne.ceSar sa se determine puterea disipata. pe ciryuitul integrat In
. caz descurtcircuit, deoarece el se autoproteJeaza pril1 ac!ionarea limitarii de curent sau
prin protecpa termica..
Severifica posibilitatea uti1izarii integratu1pi.:fa.ra radiator. Dadi, pentru tip~tt
de capsula adoptata (Pentawatt sau TO ..3):
PdmaxCI<PdMAX ,
 .
t. .....t
P Jrn3X arnax
dMAXoCI- R " +R '
thje thea

atunci nu este necesar radiator pentrucircuitul integrat. ,','

In caz de scurtcircuit pe sarcina, puterea disipata pe circ1.litul'il)tegrat cre~te ~i
aceasta poate eventual il1tra in regim de ptotectie tenllica, 'lil11itfmdatunci curentul', sub
11max. In acest caz ~i curentul prin T scade putandu-se beneficia de 0 a~a-zisa "protectie
Cl.~intoarcere". Aceasta situalie s-ar putea exploata doar daca factond f3 al
tranzistomlui este :tara dispersie - adica masutat' - Sal.!daca rezistenla ~ se face
ajustabila.
11~cazulneindeplinirii condiliei de mai sus este necesar un radiator, care se va
dimensiona conform metodologiei din Anexal;folcisind temperatura 'tjmax =140C.
'Verificarea incadrarii in aria SOA a circuitiIlui integrat nueste practic
necesara pentm ca In domeniul de tensiune~i curent folosit de circuitul integrat
,delimitarea curentului propriu inspre tensiuni' mari are loc numai prin limitare termica
(prill hiperboill pentm tjMAx=150C )., Aceasta hiperbola se n1U,taautomat in PQzilie
corespunzatoare prin ata~area radiatoruiui necesar.
j) Se calculeaza valoarea necesara pentm rezistenta de limitareR3:
R _Vsc
3 I '
lim

cu Vsc citit din graficul dat In fig. 14.7 la temperatura tjmax=140C.

k) Se parcurg punctele j k ~i 1din paragraful 14.2.
Varialia maxima a tensiunii deie~ire a _stabilizatomlui cn CirCl.litintegrat L200
~i tranzistor extem vafi aproximata cu aceeaa stabilizatoarelor furatranzistor extem
(paragrafele 14.2 ~i 14.3) pe haza experienlei detinute de la stabilizatoml cu circuit
integrat LM723
, ~itranzistorextem, Eroareace intervine este cauzata doarde termenul
ce include curentul de sarcina. Se va lua 111relapa(l4.4) un curent Ismax=2A. Curentul
maxim al redresomlui In regim descurtcircuit va fi aici Irscmax::::Inm.
1) Condensatoml de la intrarea ~i ie~irea stabilizatomluise adopta cu valorile
din fig. 15.1. ' -.
, Observa/ie.:Este valabila ~i aici observatia de la star~itulparagrafului 14.2.
Pentru schema din fig. 15.2, care folose~te un tranzistor de tip npn, calculele de
mai sus se pot adapta :tara mari dificultati., . '
 Se va ca1cula uri stabilizator de tensiuneajustabila cu L200 ~i tranzistor extem
avand: Vs=3-lOV cu un curent de sarcina maxim Is=2',SA Variatiileprocentuale
maxime ale retelei sunt de10%, iar temperatura mediului este cuprinsa intre 10 -
~5C. Riplulde 1a ie~irenu trebuie sa depa~easca 10mY. Stabilizatorul trebuie sa
reziste i in scurtcircuit.
Amplitudinea recoman,data peiltru ondulatia(rip1ul) tensiunii redresate este:
.J
v - Q, l1sm Vsmax +sL 0, 12,S(1 0+5L2 50V
onn 1+0, SVmax 1+0 05-10'
.'

i se admite vonn=2,SV.
. Tensiunea minima necesara pentmalimentarea stabilizatomlui va fi:
V.rrom=Vsmax.+v rom+ilV Ie+VB'Ern3X+Vsc+0,7=10+2,5+1,3+1,25+o,45+o,7s6,2V ,
unde ilVie s-a citit pe graficu1 pentru lj=100C1a un curent de ordinu1 0,1Isrnax=0,25A,
iar VBErnax s-a estimat 1a 1,2SV pentru 2,5A. \ .'
Tensiunile de alimentare in plina sarcina ~i in gol, pentm 0 cadere re1ativa de
tensillne pe rezistenta intema a redfesomlui 1=0; 1 , se detenninacu acelea~i 're1aJii
fQlosite in paragraful 14.3 ~i sunt:
V=18,2V
r
,. Vrmax'::20,2V, Vco::21V, V. romax =23,1V.
Se constata ca:
Vromax <40V;
-
Vrmax -:VBE max -V::18,5V<32V;
sc, _- ,
VlOmax -V. =.-20V<32V ,
' s,mm'

deci, pentm circuitul integrat conditii1e de tensiune sunt indeplinite.

Curentullimita va fi adoptat:
1'. =1,11smax=1,12,5:::2,75A
"lim .
.
Pentru arezista 1a scurtcircuit tranzistorul extem trebuie sa suporte puterea disipata:
__
Pdsc'T=O,95Ium(vrmax-V scFU
Lr.,95.2,7S(20,2-Q,45LcFJ
1,5W .
Se adopm un tranzistor de putere pnpde tipu1 MJ 2955 [21] care are marimile:
IcMAx==25A>2Ismax
=:=5A
V -V. ::20V
VCEo=60V>max { vroma~vs:i9 7V
rmax sc' ,

PdMAXr=O,35,Ptot=52,5> PdscT=51,5W
Nedispunc1ndu-se de aria SOA a. tranzistorului [21], se apreclaza ca
tranzistoml este in siguranta din pU11Ctde vedere al strapungerii secundare, deoarece
tensiunea pe e1 in scurtcircuit 1a' curentul Turneste,cum se vede mai sus, de numai
19,7V .t La puterea disipata maximaP dscTeste necesar in mod evident un radiator mare.
Rezistenta lui termica trebuie sa aiba 0 valoare mai mica dedit:
 - Rthra<tj~~-tamax
dscT
Rthjc-Rthcr -2~~~l5
1,17-0,5=.1,5 C/W
0

Se-adopta Rthra=.1,4C/W care nu -conduce la gabarit exageratde radiator cu aripioare.

Folosind graficul &n fig.6.5 -se poate extrage, lacurentul Ilim::d2,'75A, un factor
de amolificare Pmin=25. Astfel; curentul de baza maxim al tranzistolJl1ui va fi pentru
~=lO.Q : -- '. V
I. - BEmax 2 75_1,25
_ hm R ' l(f
IBm"; ~ p.mm+t 25 1-0,lA
+
,
unde VBEmax
s-a apreciatde 1,25Vla, l-smax=O,lA din cauza lipseicaracteristicilor de
transfer din catalog [21]. Acest curent nu este de valoaremare.
Curentulmaxim ce traverseaza circuitul integrat are valoarea:
+VBEmax
lmax=1Bmax R 4 -0 ' 1+1,25=0 ' 225A
I
10
Puterea disipata maximape circuitul- integrat In regim de limitare:
PdmaxCI=1lmax,-(V
-rmax - BEmax
- )=
-v _ -V sc-Vsmin -

=0,225(20,1-1 ,25~0,45- 3)=3,5W .

Deoarece aceasta putere nu este foarte mare se adopta capsula de tip Pentawatt .
pentru circuitul integrat,_deci codu1 acestuia va fi L200CH.
Puterea disipata maxima tara radiator aacestui circuit integrat este (inainte de
actionarea protectiei terl11ice)_
 Variatia maxima.~ te~}siunii de ie~ire este de ordinul:
. ", :V. 1 I " V
I1V <--,(V -V l._V . max+I1V . mh_
o.max-I1V rmax rmin
fT"100 .m~ 2 reIT :V '. -
- '. '; ;' L'r' , -,- ref

~4;10-?(20,2-18,2) I 16o;1O~~+O,045;2~~7:::0,27V

-Curentul propriu de' alimentare alintegratului este de ordinu16mA ~i este neglijabil.

Datelepentrucalculul redresotului sunl: Vr=18,2V, I,-=Ismax=2,5A,
Irscmax=Ilim=2,75A,A=O,l,vorm=2,5V, variatiile procenhfaleale retelei: 10%~
In prima aproximare, rezisttfuta R1 va'avea valoarea:
. Rl,,",1,,34>,04(Vsmax
-5)=1,3-;-0,04(10+5)=1,llill.
Extremele rezistentei
.'~ R?- vor fi atunci: ',- . .
;

R,~"=R{~:". 1}h( 2,~;lr,98i8~.

R 2rnax
. =R {.,V,max_1
..,'v }1{--l.!L.
' 2 77..' 1}2
.. ..., 88kn
"ref'"",,,.

Rezistenta var~abila R'2 (fi~.15.1 ) are valoarya:.

.. . R~~'R2max-R2min=2,88-0,088=2,79kQ
Aceast~ ~~il~mh~lizeaia la2,5~. Recalculand' (;tlaCeasta rezistentele Rl.~i R2min
rezu)t~:,Rl=;:960Q;g,2l1lin =77Q.Sepotadopta pe~tr~~l ~iR"211linrezistente ajustabife'
de 2,2ID, respectiv loort Schema finala cu valorile componentelor este in fig. 15.3.

D1IN4001. . .
Raal~tor;
27CIW

+
-'+-uoocli- ; 1
R3 O,157Q 2W
Vs=3.~lOV
Ismax=2,5A
+
V';18,2 ..20,2V' O,5W
L ~ ; ..J
Cr
lOuF
 STABILIZATOAREDE TENSIUNE DUALE
CUCIRCUIT INTEGRAT 1468

16.1 Prez~ntarea circuitului integrat ~i a schemelor

Alimentarea circuitelor integrate analogice se face de eele mai multe ori de la

doua surse de tensiune st'abilizate, simetrice fata de masa,care .trebuie sa se mentina
egale in valoare absoluta (sa se urmareaseaj ehiar dadi una dintre ele se inodifica u~'or
[8, 9, 10]. Stabilizatoareleduale se potrealiza cu ajutoml unui stabilizator obi~nuit, a
unui amplifieator operational~i (l unui tranzistor, acestea din urma realizand sursa
negativa ~i unnarirea sursei pozitlve [14] (fig 1.15). De asemel'lea, se poate realiza un
stabilizator dual eu un stabilizator de te11siune pozitiva ~i tmul de tensiune negativa
[14]. Dneori, la. puteri nu prea mari, este mai eomod sa se utilizeze mi stabilizator dual
specializat cum este circuitul integrat 1468 (produs 1n Romania cu codul ROB1468
[36] ).
Principiul stabilizatorului dual 1468 este prezentat 1n fig.l6.1 [10].
Stabilizatoml de tensiune pozitiva, realizat 'cu tranzistonJ.1 T+ ~i amplificatoml A+,
. fmnizeaza una din cele doua ,tensiunide ie~ire' (+Vs). Amplificatorul A (eu
amplifieare mare), avand 1ntreceledoua intrari 0 diferenta de potential aproape nula ~i
I avand itnttarea neinversoare legat:l la mas a, asigura pllnetului median al bratului cu
cek doua rezistente Regale, potentialroarte apropiat de zero. Tenslunilepe c~le doua
rezistente. fiind egale, .rezulta la ie~ire .doua tensiuni simetric~ fata .de masa. In acest
tensiunea. negativa umlare~te tensiunea pozitiva. Tranzistoml T serve~te ca
elClnent de reglare pentm tensiunea negativa preluand diferenta pana la tensiunea de
aJinltmtare. .
Intmeat eele dOlla brateR nu pot fi realizate simetrice in' circuitul integrat, s-a
prevuzut posibilitatea conectariiexteme a 1.'~nuidivizor (la terminalul "Echilibrare")
realizarea egalitatii eelor douatensiuni. Prp,ctic, intotdeauna dupa ajustarea
tens iul1i~+V s este necesara echilibrarea din exterior'l care afecteaza doar tensiune~~ Vs'
Intre ie~irile celor dona ,unplificatoare ~i masa se eoneeteaza condensatoarele
coreetie in frecventa (la terminalele "Compensare") care asigura eliminarea
lY;cilatiilor tensiunilor .de fe~ire ale stabilizatoriIlui,
 -
Circuitul integrat mai include cele doua tranzistoare care realizeaza proteetia
prin limitare de curent T+p iTp (rezistentele Rp urmlnd a se conecta din exterior).
Circuitul 1468 are divizorul de la ieire realizat eu rezistente i dibde Zenel
[10] astfel ca; mra a seillterveni la terminalul "Ajustare", se pot obtinedoua tensi~lI1i
fixe de +14,5".15,5V i -14,5 ... 15,5V (fiind necesara i eehilibrarea, aeestora) .. Prin
urmare, apare 0 dispersie de fab'rica,tie a tensiunilor de ieire. Pehtru a se obtine
tensiuni exaete de +15V i -15Veste neeesar un eireuit'relativ eomplieat de. ajustare.
Tot prin intermydiul terminalului "Ajust~re", realizandu-se divizoare eorespunziitoare
[10], se' poate modifiea tensil,mea pe sareinaintre 8... 15V sail 15.,,20Y l.a
stabilizatoare eu tensiune, ajustabila intre 8".12V, odata meum eehilibrarea (de
exemplu la 12V), aeeasta se pastreaza pana 1a 8Y Pentru stabilizatoare de tensiune
ajustabila intre 12... 15V 1 15...20V, este neeesara refaeerea eehilibrarii defieeare data
dupa modifiearea tensiunii de ieire (dincauza "modifiearii tensiunilor pe diodele
Zener din divizoru1 integrat).
Intrare+
+

1,4k!1
Ajustare

ov ov
1- 1-

Intrare- ,Ieire- Rp(ext) SC$izare-

\
Fig. 16. 1. Principiul regulatorului dual 1468.

Conexiunile la capsula circuitului integrat ROB 1468 sunt date infig.16.2. Se

eonstata ea la' capsula metalie,a lipsete terminalu1 "Eehilibrare" care se asigurc
egalizarea eelor douatensiU11i dind aeestea nu au rezultat identieedin fabrieatie.
i .. .. .-. . . . ~
 TO-100 (~ederedesus)
'. , .. ,- -, " ,

1413 12 11 10 9
ROB 1468

2 ] 4 is 0
,C\l
rn
t t t t
~ 1a 1a'
'"as ..... .= 1a
C\l
l-<
N
~ .J:)
"'" tJ
'" .....
Il.)
:.::::
:a 0- Il.)
CI)
.....
t::
S
~ 0
U

Principalele marimi limita ~i caracteristici: ale circuituhliJintegrat R0)31468 .

sunt [10], [9]: .
\I -tellSill.nimaxi me de intrare: 30V ,

-curent maxim de ie~ire (prin T+ ~i T): 10OinA.'" .

-ptltere disipata inaxim~ pe capsula de plastid: 68QmW ~i pe capsula metalica:
600mW, . . .~.
-temperatura maxima a jonctiunilor: tjmar.i125 DC,
-dezechilibml tensitrriilQt::de i,e~ire: ~ 0,3\1,
.. -variajia maxima a tensiunii de ie~ire pentm 0 modificare a tensiunii dejintrare
de Ia 18...30V: <lOmV,
-variajia .maxim~ a t~nsiunii. de .ie~ire pentm 0 modificare a cureiltului de
sarcina de la 0, ..50mA: . <1OmV ,
-rejectia tensiull# deondulajie:.75dB ,.
-tel}siunea minima pe tranzistoarele de reglaj (d}ferenja nlinima dilitre intrare-
ie~ire:.. 2V, , ,
-curentconsunmt In got ,,$ 4niA, de la sursapozitiva ~i$ 3mA, de la sursa
negativa, .'
--coeficientul detemperaturaaltensiuniistabilizate: O,4my/oC [10],
-temperatura defuncjionane: 0 ... +70C.

Pentm limitarea ctlrenthlu~ prin sarcil1a~i prill integrat la fiecar~.dil1cele doua

surse, se 'poate utiliza.limitarea:simpla sau .limitarea cu Intoarcere [10] 'ca' ~i la
stabilizatoml LM723 prezentat anterior.
 . .
Conectarea tranzistoarelor externe la eireuitul integqt se face ea In fig.16.3,
neeesitand verificarea ~i eventual ajustarea experimentaHi a caderii de tensiune ~i
curentului prin rezistenrele RB Acestea se dimensione:iza astfel c'a la deschiderea
tranzistoarelor externe (eu VBE=O,8...1V pentru silieiu), prin tranzistoafele integrate sa
eireule un eurent de eel mult 20mA [10]. Ca ~i incazLll elementuiui de reglare cu
tranzistoare in eonexiune Darlington, estenecesar sa seasigure aid 0 tensiUlleminima
intre emitorul ~ieoleetorul tranzistoruluiextern, de 2,8...3V,pentru evitarea saturatiei.
Nu este posibila ata~area la acest tip de circuit integrat a elementului de
reglare eu ckJuatranzistoare inserie .
Te+ Rp

ov OV
.1. 1..

... i Rp
Fig.16.3. Conectarea unor tranzistoare externe la regulatorul1468.

In fig.16.4 se prezinta un stabilizator dual cu 1468 ca~e furnizeaza :doua

tensiuni identice - una pozitiva ~i alta negativa fata de tenninalul "Masa". Tensiunile
poi avea valoarea cuprinsa in domeniul 14,5...i5,5V [32] din cauza dispersiei de
fabricatie ~i uu se pot ajusta la l5V. Se poate realiza doar "echilibrarea", adica
aducerea tensiunii negative la yaloarea tensiunii pozitive care este fixa. Echilibrarea se
face cu ajutorul rezistentei semireglabile de 500n.
Stabilizatorul este potrivit penttu aplicatii in cate sarcinanu impune yaloarea
exacta de l5V a tensiunii de ie~ire ~i nu consuma curent mai mare dedi.t 50mA pe
fiecare sursa. In fig.6.4 s-a prevazut 0 limitare Sill1plade curent care nu protejeaza
circuitul integrat ~ila seurtcir~uitin Cazl.l1
unor curentide sarcina peste 10...15mA.
Performantele stabilizatorului sunt in conformitate cu cele date in catalog;
. pentru 0 variatie a tensiunii de intrare de ZV, tensiunea de ie~ire se modifica eel mult
2m V iar la variatia curentului de sarcina intre 0.'..SOmA. Modificarea 'tensiunii de
ie~ire estede val dare sub lOmY.Puterea disipata maxima pe capsula fiind limitata la
670mW (din care eca 120mWcQrespunde consumului propriu al integratului), este
necesara limitarea curentului la50ll1A.
+Vro
+14,5...15,5V
50mA

7 5 4 3 2 1
OV ROB1468
18 (TO-116)
10 11 12

-14,5...15,5V
50mA
-Vr
Fig.6.4. Stabilizatordual de tensiune 14,5 ... 15,5V / 50mA.
Pentm sa,rcini care consuma curenti diferi!i de la cele doua ie~ireeste posibila
cre~terea unuiadintre curentii prevazuti mai sus (SOmA), In contul reducerii cu aceea~i
cantitate a celuilalt. Este Insa necesara, In acest scop, recalcularea rezistentelor Rp (pe
care trebuie sa cada 0 tensiune de cca.O,6V) la curentul maxim corespunzator ie~irii
respective. Desigur, este necesar ca1culul coresptll1zator aLcelor doua redresoare de
alimentare. .
In fig. 16.S se prezinta un stabilizator dual cu circuit integrat 1468 la .care este
posibila ajustarea tensiunii pozitive la + lSV ~i prin echilibrare - aducerea tensiunii
negative la -lSY. Datorita acestei ajustari, curentul maxim al stabilizatomlui poate fi
nlarit la 60mA pentm fiecare sursa. $i aici este posibila "dezechilibrarea" curentilor
maximi de sarcina (tara a sedepa~i pe 0 ie~ire lOOmA), cu recalcularea
corespunzatoarea rezistentelor Rp ~i a redresoarelor de alimentare.
Pentru ajustarea la 15V a tensiunii pozitive (atat In cazul cand se utilizeaza un
~ircuit integrat cu tensiunea fara ajustare sub l5V dit ~i In cazuldil1d se utilizeaza
unul cu tel1siunea peste l5V) a fost necesara introducerea Intre tensiunea ]Jozitiva,
tenninalul "Ajustare" ~i masa a unui 4ivizor compus din doua rezistente fixe ~i doua
ajustabile. Rezistentele fixe limiteaza domeniile de ajustare ~i evita deteriorarea
circuitului integrat cand una dintre rezistentele ajustabile este la' limita. Ajustarile
tensiunii pozitive se fac astfel. Stabilizatom! se pune In functiune In gol sau pe' 0
sarcina ce consuma curent 60mA. Rezistenta ajustabila P2 se introduce complet
(lOOkQ) ~i eu rezistenjaajustabmiPd2S0kQ~ se Ineeardi aducerea la 15'Va tensiunii
pozitive. Dacaoperajia nu reu~e~te (adica tensiunea pozitiva ramane deasupra lui
ISV), se seoate eomplet' sau aproape complet rezistenja P2 ~i se Inceardj. ajustarea
tensiunii pozitiveeu rezistenja P3. In mod normal, ajustarea trebuie sa reu~easca.
Divizorul a fost dimensionat astfellncat sa se. poata face operatia chiar ~i pentru Linele
eireuite integrate care tara ajustare au tensiunea uor In afara domeniului 14,5.:.lS,Sy.
in continuare este neeesara aducerea la lSV a tensiunii negative prin echilibrare cu
potenjiometrul Pl. Perfonnanjele de la stabilizatoI].l1 tara ajustare se mentin ~i aiei.
\

+Vr

7 5 4 3 2 1
OV ROB 1468
1 8
(TO-116)
10 11 12 14

+Vs(fixa)
+8 ...l5V/55mA

7 5 4 32

OV ROB 1468
1 8
(TO-116) .
10 11 12

-8..15V155mA
-Vs (fixa)
 In fig.l6.6 se prezinta un stabilizator dual cu tensiunile cuprinse intre 8-lSV
El este recomandat ca stabilizator detensiuni fixe, cuprinse in domeniul dat,pentm ca,
in cazul tensiuniide ie~ire variabile, se impune folosirea unei tensiuni de alimentare
fixe de valoare nominala 20V ~i limitarea curentului prin sarcina la 0 valoare mult mai
mica. Ajustareatensiunii pozitive seface, deci, in golsau.pe b sarcina ce consuma
curent redus. Echilibrarea se face dupa aceasta ajustare.
Peiltm ajustarea unei tensiunide la limita inferioara' a gamei (apropiata de
8Y), rezisten!a P3 trebuie introdusa complet in circllit, iar ell rezisten!a P2 se aduce
tensiunea pozitiva de la, ie~ire la valoarea normala. Pentmajustarea unei tensiuni
apropiate de limita supefioara a gamei se reduce rezisten!a P3 sprezero pana ce
tensiunea +vs se apropie de valoarea doritaiar cu rezisten!a P2se face reglarea fina' a .
valorii acesteia. . .
Un :stabilizator dued cu tensiune reglabila la care sa nu fie necesara
echilibrarea dupa fieeare modifieare a tensiunii pe sarcina sepoate realiza cu. eircuitul
integrat ROB1468 numai pentru gama detensiuni 8 - 12V, intrucat peste 12,5V se
deschid diodele Zener din divizdrul de tensiune integrat [10], iar ramurile acestuia
11U prezinta simetrie satisroeatoare. Performan!e1e stabilizatomlui sunt celeprezentate
in aplieatiile anterioare. Este posibila ~i aiei dezeehilibrarea curen!ilor de sarcina rora'
ea eel mai mare dintre aee~tia sa depa~easca lOOmA. Este neeesadi, insa, recaleularea
.rezisten!~lor Rp' ~ia redre.soarelor dealimentare.
In fig;16.7 se pmzintaun stabilizator dual eu tensiunile de ie~ire cuprinse intre
15;..2DV, care asigura safeinii eurenti p&na la SOmA (sau dezechilibrati daca se iau
masurile eorespunzatoare, cum s-a aritatmai sus). Si In acest eazeste ne~esar circuitul .
extem de eehilibrare chiar dacain inanuale este omis. Ca ~i in cazul precedent, se
reeomanda folosirea stabilizatorului cu tensiuni de ie~ire fixe, ajustate initial IIi gal. '
+Vr I +Vs
+15... 20V/SOmA

7 5 4 32
OV ROB 1468
1 8
(TO-116)
10 11 12 14

-15 ...20V/50mA
-Vr -Vs
Fig. 16. 7. Stabilizatordual de tensiune 15...20V/50mA.
 Ajustarea tensiunii pozitive se face cu rezistenja Pz.Pentm evitarea utilizarii a
doua rezistenje ajustabile (ceea ce ar fi pennis 0 ajustare fina) s-a adoptat pentm Pz 0
valoare mai redusa decai cea ,recomandata [10], asigurandu-s~ totu~i un reglaj
acceptabilin gama 1,5 - 20Y pentm majoritatea capsu1e1or ROB1468. Cand cursoru1
1ui P2se at1a in pozitia de jos, tensiunea de-ie~ire pozitiva are 0 valoarede aproximativ
20V. Se atrage atentia asupra faptului ca rezistenja RA din divizoru1 de ajustare nu
poate fi de valoare mai mica dedit 2kQ intmcat, din cauza curentu1uiprin ea, este
posibila defectarea circuitu1ui integrat. ,
Fafa de altecircuiteanterioare, curentulJugximde'sarcina afost miqorat la
50mA din cauza puteriidisipate in gol pecircuitu1 integrat mai marela tensiunea de
alimentare din acest caz.
Pentm a fumiza sarcinii curenji mai mari decat 50 ...60mA, in cazul alimentarii
stabilizatomlui de la redresoare (care prezinta varia!ii de tensiune provocate de re!ea),
este nepesara ata~are'a unortranzistoare exteme de putere corespunzatoare la circuitul
integrat, a~a cum s-a atatat'il1 fig. 16.3.. Valoarea.rezistenjei RB din fig; 16.3 nu trebuie
totu~i sa . fie redusa (470) CUlt\,se recomanda in [10], deoarece in cazul unor
stabilizatoarede curent mare cre~te inutil puterea disipatape circuitul iljltegrat.. Se
prbpune utilizarea unor rezistenje cu aproapeun ordin mai 111.are.(3900). ,
In cazul folosirii tranzistoarelor' exteme, diferenja' minima de tensiune intre
colectoml ~i emitorul acestora trebuie sa fie de 2,8 - 3,OV, pentm ca tranzistorul de
reglare integrat (tranzistor compus) sa lucreze suficient de departe de saturajie (2V).
Admijand funcjionarea circuitului integrat ROB1468pana la !curentul de ie~ire
de 50mA ~i folosind tranzistoare exteme cu factor de amplificate de curent suficient
de ridicat (2: 40), se pot realiza stabilizatoareduale pentm curenji, de sarcina de ordinul
2A (la temperatura mediului tamax$ 30C).

16.2. Relatii de calcul

, "

Datele inijialepel1tru dimensionarea unui stabilizatordual cu circuit integrat

1468 pentru tensiune fixa sunt:
-tensiunea stabilizatape sarcina: V s ,
-curenjii maxin~i de sarcina la cele doua ie~iri: Ismax+, Ismax- ,
-specificarea tipului prbtecjieiprinlimitare decurent: Sil)lpla sau cu intoarcere
(in cazul' cand limitarea .simpla nu asigura ~iprotecjia la scurtcircuit),
-variajia procentuala a tensiunii rejelei de alimentare a redresom1ui:
100~VroJVro ~i 100~Vr~JVro,
-temperatura maxima a mediului ambiant,
~tipu1capsuteicircuitu1ui integrat.
In continuare se va face dimensionarea stabilizatonllui de tensiune tixa~ pentm
curenji egali in sarcinile conectate la ie~iri. Nu este diticil sa se efectueze calculul
 212
separat pentm cele douasurse ~i sa se insumeze puterile disiI!a.te pe circuitul illtegrat
comun ..A~a cum s-aaratat, stabilizatoml se poate face cu tensiune variabila numai in
gama 8... 12V. .

Pentm dimensionarea stabilizatomlui se parcurg unnatoarele etape.

a) Se stabile~te necesitatea tranzistoarelor exteme. Astfel, daca cei doi curenti
de sarcina de laie~irile sursei pozitive ~i sursei negative suntegali sau apropiati ~imi
depa~esc valorile orientative (pentm tamax=30C ~i variatiede 10% a tensiunii
retelei):
45mA,pentm cazul surselor de 14,5 ..J5,5V ~i 15 ...20V,
50mApentru cazul surelor de8 ... 15V, .
55mA pentm cazul surselor de 15V,
atunci. circtiituL integrat poate fi utilizat Taxa ata~area tranzistoarelor axterne. Aceasta
solutie este in general valabila ~i in cazul in care media curentilor inegalieste sub
valoarea .corespunzatoare de mai sus (tara ca, binelnteles, vreunul din curenti sa
depa~easca valoarea limita de 100mA),
Daca'se impune 0 temperatura maxima a mediului peste 30C sauo variatie
procentuala mai mare a retelei, este necesar sa se reduda~i cutenpi demai sus, ceea ce
se va constata in cadml calculelor ce vor urma.
Cand intervine 0 aha situatie dedit cele de mai sus,este necesara folosirea
tranzisto,arelor ex,terne ca In fig. 16.3 . .
b) Se stabile~te amplitudinea pulatiilor tensiunii redresate, Vrlm, dispunand de
relatia (2.3) care furnizeaza 0 valoare orientativa. Se determina apQi tensiunea de
. alimentare minima cu re1atia .
v:emin=Y.
+VcEls+vrlm+Vpo+VBEmax
+0,5 [V], .
unde: VCEls=1,5V reprezentand tensiunea la limita regiunii de saturatie intre eolectoml
~i emitonH tranzistomlui compus T+ sau T (fig.16.1),
Vpo=O,6V sau Vpio=l...l,5V, reprezinta caderea de tensiune pe rezistenta Rp
care asigura intrarea in functiune a limitarii de curent simpla respeetiv cu intoarcere,
VBEmax=O,8:;.1 V reprezinta tensiunea pe jonetiunea emitoare a tranzistoarelor
exteme la cureutulde sarcina maxim ~i interyine in re1atie 11l}maidaca acestea se
folosesc.' .
0,5V reprezinta 0 rezerva fata de limitarea regiunii de saturape ~lpentru a
acoperi imprecizia de realizare a redresorului.
Se poate eonstata ca VCElsimpreuna cu rezerva de 0;5V asigura pe
tranzistoarele T+ i T tensiunea minima de 2V prevazuUi de catalog [10] [24].
Protectia tranzistoarelor externe la scurtcircuit se poate realiza prin limitare
simpla de curent, dar eu .supradimensionarea radiatoarelor' trq.nzistoarelor. sau prin
limitare de Cluent eu intoareere. Ultima solutie are in general putine~,anse de reu~ita in '
cazul candse admite tensiune Upio redusa (de valoarea data mai sus). Daca s-a
adoptat initial.ultima solutie iar apoi se renunta la ea, se va face calculul' Jncepand cu
punctul b, folosind pe Vpoin loc de Vpio' . - .
C) .Adoptand caderea relativa de tensiune pe rezistenta interna a redresorului,
A=O,I,se determina valorile tensiuniide alimentare date de relatiile (2.5), (2.6),j2.7),
(2.8). Se veriflca indeplinirea conditiei Vromax<30V.
d) Se adopta cureJ;ltul la care are loc limitarea, folosind relatia (3.2). Se
calculeaza~puterea disipam maxima, pe ciryuitul integrat ROB 1468 cand 'lipsesc
tranzistoarele externe:
. Pdmaxd:;2IuIJVrmax
,Vs-Vpo}t-7Vrmax. [mW, mA], (16.1)
unde coeficientul 2 se datore~te celor doua surse din ..integrat iar coeficientul 7
reprezinta suma curentilor consumati de celedoua surse in.gol (in mA). Aici, inloc de
Vpo se va introduce Vpio cand se utilizeaza proteetia prin limitare de curent cu
intoarcere. Daca
P P -p' tjMAx-tamax
dmaxcr>dMAXCI-dMAX25 t -25 (16.2)
jMAX
(unde PdMAX25 rep~ezinta puterea disipata luaximaa circuitului integrat la ta=25C)
rezulta necesitatea tranzistoarelor externe. .
e) Puterea disipaUi maxima pe circuitul integrat in lipsa trtmzistoarelor externe,
in regimde scurtcircuit, in cazul unei lilnitari simple de curent, va fi
'PdsCcI=2Ilim(Vrmax
Vpo}t-7Vromax [mW, mAl .
Aici s-a considerat cazulcel-rnai defavorabil(~i maiputin probabil) al scurtcircuitului
simultanpe ambele surse din circuitul integrat. Aceastapoate fi mai mica dedit
ptiterea disipata maxima admisaP dMAXCI a intergatului (dinmembrul drept al conqitiei
16.2) numai in cazul relativ 'rar in care rUmeste de ordin'ullO- 15mA. In rest este
necesara 0 protectie cu limitare de curent curntoarcere.
f) Candse utilizeaza tranzistoare eA1erne,acestea se adopta pe.baza~atelor
lcMAx:2: 2IUm

(1+A,)-o,4 Vr- Vpo

VCEo>Vrmax.

'P -P tjMAx-tamax P
dMAXT-dMAXT25 t 25 > dmaxT,
, jMAX-
unde: PdMAXT25este
puterea dis,ipam maxima atranzistomlui extem la t.=25C;

, - .
- Vs -,- VpJ ,
Pdmax~=IliJVromax .
(cu Vpiodaca estecazul;in loc de Vpo)iar tjMAXT corespunde ttaniistoarelor externe. Se
va incerca folosirea unor tranzistoare :tara radiatoare, cand seva lua .
p _p tjMAXT-t.max
dMAXoT-dMAXo25t ' -25-
jMAXT
in loeullui P<!lVIAX'fo
Daca tranzistoarele vor avea radiatoare plane (vezi Anexa AI)
PdMAXT25:::;O,35
...0,4~ol .

g) In, cazul titiIlzarii tranzistoarelorexteme puterea disipata. maxima' pe

circuitul integrat va fi

Pi=o=' I B_' Va';' Jv.= ~~J"",,,,-v,

- v,;}r7V_ [mW,1riA, kQ], (16.3)
. ' I
ru IBlllax
-,~
A. '
(JlVImin
,tl;nde: ~lVImin
este factorul minim de alnpIificare a curentului pentru tranzistorulextem
adoptat, la curentul It;lll, RB=O,391& iar VBEmax se pote preciza ayum pentru curentul
de baza IBmltx: ' , . "
Se verifica acum conditia (16.2) cu P'dmaxCI in loe de PdrnaxCI, care decide
asupra posibilitatii realizariistabilizatorului cu circuitul integrat ROB1468. La nevoie;
se selecteaza tranzistoare cu ~lVIlrtintnai mare, cand P'dmaxCIscade. . '
h) Puterea dlsipata maxima pe tninzistoarele exteme In regitn de scurtcircuit In
cazullimitarii simple de curent este ' . ,>'

, PclscT=Ilim(Vrinax)-Vpo'
"care poate fi suportata de acestea numai daca, In lipsa radiatorului, exista rezerva de
putere pana' la Pd!V!AX6T , sau daca se dimensioneaza radiatorul corespt111zator.
Nelndep lillirea conditiei,
PdlVlAXoT
sau PdM~XT>PdscT,
poate'impune necesitateafolosirii protectiei prinlimitare de curent cu Intoarcere.
, i) Puter~a disipata maxima ,pe circuitul integrat, 111 cazul folosirii
tranzistoarelor exteme, In regim de scurtcircuit, cu limitare simpla de curent va fi

P~ccI:b~IBmaxr VR;ax )Vrmax-VBElna:

-VpJ +7Vr~ax [mW, l'nA, 1&] . (16.4)

. Daca aceasta nueste mai mica decatputereadin membrul dreptal conditiei

(16.2) ~i daca nu se pot selecta tranzsitoarele exteme cu t111fa~or ~~minmai mare, este
necesara 0 protectie CtllimitaTe de curent cu In~oarcere.
j) Daca la Ulmldin punctele anterioare a rezultat ca necesara 0 protectie cu
limitare de curent cu Intoar.cereiar Ip. enunt este impusa protectia lascurtcircuit, se
parcurge punctul h din paragraful 3.2saupunctull din paragraful 4.2 ,dupa cum
stabilizatorul este tara saucu tranzistoare exteme.
, In cazul cand acesttip de IJfotectie a fost implls de.circuitui integral, In relatia
curentului de scurtcircuit In ,locul, puterii disipatemaxime se va. introduce PdlVlAxcr/2
(cuP dlVlAxCIdatade relatia (16.2. In situatia cand proteetia Cll Intoarcere a fost il11ptisa
de tranzistorul extern, se va folosiputerea PdlVlAXoT sau PdlVlAXT dupa
, caz.
 k) Se parcurg puncte1ei, j, k ~i 1 dinparagraful 3.2 considerand va1abiUi cu
aproximatie ~i pentru circuitu1integrat ROBJ468 dependenta de temperatura tj a
tensillnii de protectie Vp daHila circuiul1 integrat LM723 (fig.3.6).
La punctu1 i) se va lua Rthja=150C/W ~iuna din puteri1e disipate maxime:
PdmaxCI , PdmaXCI; dupa cum stabilizatorul este mra sau cu tranzistoare exteme.
Dacatensiunea Vpi rezu1ra mai mare decaf 1,5V~ este indicat'sa se r~nunte 1a
protectia'prin 1imitare:de curent cu intoarcere ~i sa seape1eze fie ia comp1etarea
stabili~atoru1ui cu tranzistoare externe fie la supradimellsionarea radiatorului pentru
aces eta, dupa caz. Exisffi, desigur,. ~i solutia de a se proteja stabilizatoru11a scurtcircuit
prill deconectare. , ' '
1) Se adopta condensatoare1e, de 1a ie~irea stabi1izatoru1ui conform, indicatiilpr
de la pupetul p al paragrafului 3.2.
m) Sestabi1e~te circuitu1 de ajustare a tensiuni10r 'infunctie de va10area Vsce
se realizeaza, pe baza cazuri10r preentate 'in fig. 16.4 ... 16.7.
n)/ Se dimensioneaza, daca este neeesar, radiatoru1pentru tranzistoare,le
externe (conform Anexei A3) folosind puterea PdmaxT sau PdscT,'dupa caz.
0) Se \regrupeaza date1e de proiectare pentru redresoarele de a1imentare a
stabilizatoarelor din circuitul integrat.

16.3. Exemplu de calcul

Seva diInensiona un stabilizator dual eu datele Vs=l~V; Ismax=O,5A (la ambele

surse).Nu este ob1igatorie protectia 1a scurt;circuit. Tensillnea rete1ei variaza cu 5%,
temperatura tamax=30C;Estedisponibilintegrat in capsula depl~stic.
Stabilizatoru1 necesita tranzistoareeA1:eme. Din relatia 2.3 rezu1ta vrlm=O,5V.
Apoi se determina ' !.'

Vrcmin=Vs+VCEls+vrlm+VBEmax +0,S=lS+1,S+O,S+O,6+0,9+O,5==1,9V ,
unde s~a .considerat 0 protectie cu limitare simpUi de curent ~i s-a, apreciat
VBEmax=O,9V. .
eu )",=0,1 rezulta, dllpa calclliece nu semaiindudaici.Vro=20.lV;
Vrmax=21,2V; Vrcmax=24,2V Se constata ca Vromax<30V.
Seadmite .
llim=l,OSIsmal\=1,050,5=0,525A.
Puterea disipata maxima admisa peeireuitu1 integrat, eore<;tata eu temperatura
mediu1ui, este '
-p' tjMAX-tamax-67'0125-30....:6.3.4 W '
PdMAXCI- dMAX25t.-25 "125-25 m. \
JMAX '.
Se, detennina puterea disipata maxima pe tranzistoare1e extemt( 'in,regim de
1imitare simp1a a curentului
 PdmaxT=IIijVrmilx- Vs:-::Vpo )=d,535(21,~-15-o;6)=2,94W.
Se adoptatranzistoare de tipulBD136 (pnp) ~i BD135 (npn) cu datele [17]:
~Ax=1A=2IIim=20,525=1,05A ;
VcEo=4.5y >VrmJl+A)-o,4AVro-Vpo=21,2.1,1-Q,4.0,1.20,l-o,6=z1,9V;
.-
PdMAXoT;:::IW;Ptot=12W; 'tjMAx=150C;
PdMAXT25=O,35Ptot
=0,3512=4,2\y;

-p', t. - -t amax=4 215"

,JMAXT ~ '30=4 "03W >P
PdMAXT-dMAXT25
tjMAXT-25 ' 150-25' , dmaxT

120 IBD135,136 1
100
80
60 ',"', ,,'. '",' ,
~Mmiu'"''''
4<t': : ,.:. .

Se stabile~te factorul de amp!ificare(3Mmiu=45 lacurentul IC='=IIim=0,525Adin

diagrama data In fig.6.8 ~i tensiunea VBEmax=0,84Vla curentul
I - llim_525_11 6mA
BIPax R 45 " , \
PM mill " ' ,
cu ajutorul diagramei din fig. 16.9, considerand cele cloua tranzistoare identice.' Rezulta
puterea disipata maxima pe circuitul integrat
PI-lI
dmaxcI-~ Bmax R '
I v "Yv
J ,~max-V.;.;.V.c..V
13Ema
BEmax s po~
.).7V -
rmal<-
B

={11,6+g:~~ }21,2-0,84-1.5-0,6)+7'21,2=239~W .'

Conditia (16.2) se veri fica.
. In regimde scurtcircuit, cu limitare simpla de curent, pe tranzistoarele externe
apare 0 putere: " _ "
~scT=IlijVrtn~ .:...
Vpo)=o,525(21 ,2...:o,6)=1O,8W >PdMAXT'
 .lBD135,1361

IVCE=3VI
IBrnax;"~"~ ,
10

8
I,
i
i
I;
i
i
2 !I ..VBEmax

o
0,5 0,6

pe care acest tip de tranzistor nu 0 poate suporta niei cu radiator!

Puterea disipata in acela~i regim pe circ'uitul integrat este data de relatia
(16.4), ~i anume P'dScCI=534mWcare este mai mica decat PdMAXCI , deci circuitul
integrat ar putea sU'porta seurtcireuitul simultan pe ambele surse.
Incereand realizarea unei proteefii prin limitare de etlrent eu intoareere, s-au
ealculat cu relatiile (3.4),(3.5),(3.6) marimile V'romax=24V;Rit-=3,940 ~iIsc=O,14A,
folosinddrept putere maxima suportata de tranzistor(relatia 3.4) pe PdMAX=4,03W
(ceea ~ese obtine eu un radiator relativ mare). Intrueat Isc<O,4Ilim, protectia eu
intoarcere nu are ~nse de reu~ita I~i se renullta la ea. 0 posibilitate de a face
stabilizatorul dual eu tranzistoare externe rezistent la seurtcireuit este aceea de a
adopta alte tranzistoare, de putere nlai mare, ca deexemplu MJ2955 sal}.2N5871 (pnp)
~i 2N3055 (npn), ~i folosilld 0 limitarede curellt simpUi. Sedimensiolleaza atullci
radiatoarele pentru aceste tranzistoare la puterea disipatap dscT=10,8W.Cu aceste tipuri
de tranzistoare reu~e~~e,de asemenea, 0 protectie prin limitate de curent cu intoarcere.
Se determina temperatura maxima a circuitului integrat pentru 0 putere
disipam P'dmaxCI:=::239mW .
tjmax=tamax+PJmaxI'Rja =30+2391Q-3150=55,8C,

Vp:=o,7 -1, 7.1Q-3.tjmax =0,7-1,7.10-3-55, 1:=0,60SV

_ Vp _0,60S_
Rp I.
hm

52S,_1,1SQ
'
ultima, in cazul unei limitari simple de curent.
Condensatoarele de la ie~irea stabiIizatorului .se adopta: Ce=100JlF/25V,
Ccl=Cc2=47nF.
Schema finaUi a stabilizatorului dimensionat este prezentam in fig.l6.l0.
Redresorul de alimentare se va dimensiona pentru un eurent de cea 530111A,0
rezist~ta intema de 4,Q ~i pulsatii cu ampIitudinea O,5V la curentull11axil11.
Tranzistoarelese~onte~a central pe radiatoare, verticale Cll atipioare, din
aluminiu cu rezlstenta tepnica ~hra:S 3,5CIW (neexagerat).
Lapunerea in functiune,in gol, se ajusteaza tensiunea pozitiva la 15V din
rezistentaP2 , apoi sefaee echilibrarea -adueerea tensiunii negative la 15V - eu.
rezistenta Pl,
La curent de sarcina constcu1t ~i la 0 variatie a tensiunii de intrare in lil11itele
indicate,. tensiunea pe sarcina se modifica cu cel mult 1mV. La 0 tensiune de intrare
constanta ~i la 0 variatie a curentului, de la 0 la O,5A , tensiunea pe sarcina se modifica
eu eell11ult 9m V.' I

BD 136 ;Radiator 3,5CIW

......1 ~ 1,1. Q
....L'P .

7 5 4 3 2 1
ROB 1468
(TO-116)
8 10 11 12 14
 ALIMENTATOR DE.TENSIUNEREDUSA
CU FACTORDEPUTERE'CORECTAT,
- ._ " ,;", :,', , " "J,

,CD CIRCUIT INTEGR;t\TL6560

i' .~

. 17.1. GeneraHtiti,
, - . . . " .

Alimentarile in curent continuu actuale, chiar daca sunt de putere mica (pentru
televizoare,-calculatoare ~i alte aparate e1ectronic~kJind saperturbe re!eaua de joasa
tellsiune [6], [25]. Aceste perturba!ii, create de l,m,factorde putere.redus, devin
suparatoare pentrualte sisteme e1ectronice. .... . .,'.,.. ...'
Un redresor obi~l7-uit,cufiltruC, atinge un faptor deputere 'de cca 0;6. Rezulta
o supradimensio~are aputerii .instalate ~i apari!ia: de armonici nedorite 1n re!ea.
Fact()rulde puterear fi m'\libun daca s-ar utiliza filtre.Lc:, darbqbina ar rezultal,11are,
costisitoare ~iar intro,duce.0 'cadere suplimentar~'de tensiune. Transformatorul de
retea, in cazul surselor de tensiune redusaizolate fat~de tetea, este de gabarit ~i
greutate mare.' ................ . ...
.. . .
Alimentarile In 'Comutatieau ~i ele factprde' piltere requs (z 0,6), introduc In
re!eaperturbapi, dar ~iradiazalJemrrbatii in aparate. .'. ".' .'
Poluarea. armoni9a crescatoare a retelei acon~us laimpunerea rtlnornorme
europene. (IEC 555-2) care obligaproiectantii deaparate electronicesa foloseasca
corec!ia factomlui de putere (PCF ,=:"powerjactoFcqrrector'). .. ~
;'" ", ,--

Alim.entarile cuPCY realizeaza un 'tlre'n~ $ipl.lSoidal preluat de la

transformatorul de re!ea (prezent de obiceiln alim~ntat0are d'e,tensiune mica sati din
motive de izolare fata de retea)~i in fazacuten,siunea' alternativa. Inprimarul
transformatorului sarcina ilpare ca rezistiva ~{factorul de putere se apropie de 1.
Gabaritul transformatorului de retea in acest cazeste de cca 2' ori mai .mic decat'.la
alimentatoarele obi~nuite. Acesta este un avantaj deosebit, care Indeanma la Jolosirea
PFC ~iin cazul tensiunilor de ie~ire reduse(nIOV). Principiul alimentatorului cu PCF
care folose~te tin convertor ridicator ;:boost"este dat in fig. I? .1. Utilizeaza de obicei
ca ~icomutator un tranzistor MOS cucanal iildus de tipp, de curent mare.
Tensiunea deintrare Vr trebuiesa fie aici mai mica decat tea de ie~ire,Vs' Ea
are forma de tensiu~e redresata 'bialternanta ~ieste nefiltrata. .
 ~ Retea .sau \
tr~sformator

Printr~o comanda potd.vitaacomutatorului ~i datorita inductantei bobinei L,

cutentul deintrare, Ir , compus dintr-un tren de impulsuri triunghiulare (fig.! 7.2) va
aveao valoare medie semisinusoidala (ILmed) periodica,-aflata in faza eu tensiunea de
. )ntrare Yr. A~ase realizeaza curentul alternativ de alimentare a puntii redresoare, in
faza cutensiu.nea retelei, deci Ull factor de putere apropiat de 1. .
Cilnd comutatorul este dechis (timpul toff in fig. 17.2), dioda D permite
incarcarea condensatorului de filtr~ C (de valoare mare), ceva asigura pe sarcina 0
tensiulle continua (medie) Ys. Peste 'aceasta se suprapune Insa un riplu la fel de mare
- , ca: ~i cel atins In lipsa convertorului (la un redresor cu filtru C obi~nnit). Totu~i,
alimentatorul cu PCF realizeaza. pre-reglarea tensiunii medii. de ie~ire Ys astfeI ca
variatia procentuala a acesteia este de cca 5".10 ori mai mica dedit a retelei [25]. De
asemenea, tenslunea nredie de ie~ire numai esteputernic dizatoare la cre~terea
curentului sarciilii, a~a cum se Intamplii Ia un redresor obi~nuit' (ciiderea va fi numai de
ordinul 5 - 10%). Est~ ~i acesta uI1 ca~tig important mai ales cand dupa convertor
unneazaml stabilizator liniar. .

ton toft
Fig.17.2. Curentul de intrare al convertorului.
 17.2. Prezentarea circuitului integrat ~ia schemei

, Pentru comanda comutatorului. T in ;'modui discontinuu limita" [6] (cand

tranzistorul T trece in conductie imediat dupa an~llarea curentului' prin inductanta) se
poate utiliza un circuit integrat analogic, denumit "controller" de PFC. Acesta poate fi
. de tipul L6560 (Thomson Mjcroelectronics) sau altul echivalent [6];[29]. Schema bloc
aacesttli circuit integrat este data in fig, 17.3,
La ie~irea circuitului. integrat (pinul 7 -Drive output), care cotnanda
_tranzistorul MOS (comutatorul), se afla blocul Driver. Acesta este acjiClnatpentru a
realiza impl,lls pozitiv la ie~ire (pentru aducerea in conducjie a comutatorilluisau in
starea "on") de catre bistabilul RS(cu ie~irea Q). Dar driverul poate fi blocat (illhibat)
de catre comparatoarele C3 ~i C4 cand intervin situajii de supratensiune la ie~irea
alimentatotului ~i de alimentare cu -tensiune Vcc redusa.
Bistabilul RS va aveaie~irea Q activa (stareaHigh) cand prime~tetensiune de
la comparatorul' C2 pus sa sesizeze coborarea la zero a!curentului prininductanja L (la
sIa.r~itul unui interval off, fig. 17.2) ~i cand comutatorul trebuie adus in conducjie.
Bistabilul este restabilit (ie~ire Low) cilnd curentul prin tranzistorul MOS (prin
inductanja), ~i deci de intrare, atinge valoarea de varf de'pe graficul semisinusoidal
punctat in fig.17.2, moment in care comutatorultrebuie deschis. '
Vcc VFln COMP CS
8< 1 2 4
------ ------ ------_._~- ------------ ---~------~------I I
I
I
I
I
I
I r
I
I

I
I DRIVE
I
I
I
OUTPUT
I
I
I
I
I
1- I

.i_~~_---~hND--~:----~:zeD----------_':~:~~--~
I
+

Fig.17.3. Structura controllerului de PFC L6560.

Blocul C2 este detectorul (comparatorul) _de trecere prin zero, care stabile~te
bistabilul RS pe High cand curentul prin inductanjascade la zero. Tensiunea de la
 - ,

Blocul C4 reprezinta comparatorul de blocare. a driverului la tensiunea de

alimentare a controUerulu,i redusaL,unetervoltage lockout comparator''). EI nu permite
,comanda comutatondui .pana be tepsiunea de alimentare Vcc nu este suficient de mare
(IOV) astfel incat contr<;>llend.sa.:6,ecomplet functionabil. . ..'
Circuitul "Starter" a~igtJT~0 pomire' rapi<;laa convertorului tinal1d cont ca la
pomire condensatorul de compenSaTe este de~carcat.
 Principalele marimi limita ~i caracteristiei e1ectrice, ale circuitului integrat
L6550 sunt [26]
, - marimi limita: .
tens'iunileadmise la intrarile de la pinii 1,2,3: -O,3V..,+T'Y,
curentullimita al intrarii 5: 5mA (de ie~ire), IOmA (de intrare),
'puterea djsipata totala Ptot ia ta=50C pe~ capsula minidip: lW,
gWnatemperaturii de lueru ajorietiunilor : . -25C ...+ 150C,
caracteristici electrice (la TJ=+25C ~i Vccp14,'5V); .
tensiunea maxima de alimentare Vccmax=18V, ,
tellsiunea minima de alimentare de pornire: Vcc=15,5V(tipiea 14,5V),
terisiunea minima de a.limentare dupa pornire: VCCmin= 11V (tipiea 10V),
curentul de alimentare de lucru inaxim,(pinUI8): Iecmax=4mA,
tensiunea de reactie necesara pe pinul 1: 2,46 ...2,54V (tipiea 2,5V) (egala eu
tensiunea de referinm),
stat>ilitat~ tenniea a tensiuniide referinfa in gama de temperatura a medilllui
ta=-25...+85C: 0,5%,
variatia tensiuniide referinta eu tensiul1ea de alimentare VcC=11...18V:
maximum 4mV,
tensiunea de intrare de lucru a multiplicatorului (pe pinul 3}: minimum
O...2,5V (tiplcaO ...4,2V), , .
tensiunea de prag a comparatorului de unnarire a curentului (la pinul4, Vcs):
minima ~1,4V , I}laxima=1,9V,
tensiunea de prag pentiu sensul creseatoraintrarii deteetorului de eurent
zero VZCD (la pinuI5): 1,8...2,3V (tipiea 2,05V),
tensiunea de prag pentru sensu 1 dizator a intrarii detectorului de curent (la
pinuI5): tipica 1,5V,
tensiunea limitata pe pinu15pentru un curentde}mA de intrare: 5,7VO,7V.
Schema de aplicatiea circuitului integrat L6550 intr-un alimentator de
tensiune obi~nuita (8 ...24V) cu PFC este prezentatMI1 fig. 17.4 [6] [26].
Circuitul integrat prime~te:
-pe:pinull (VFIn - reactie de tensiune) - 0 fracfiune din tensiunea dele~ire Vs
(de cca.2,5V), stabilita prin divizorul R1-Rz , IIi seopde impunere ~i pre-reglare a
tensiunii V s,
.,.,pepinul 3. (MULT - intrare 1a multiplicator) -, 0 fracfiune din tehsiunea de
intrare Vr a alimentatorului, stabilita de divizorul R3-~, in seopul calcularii tensiunii
ce se va impune la intrarea .comparatorului C1, J .,'

- pe pinul 4 (CS - unnarire eurent) - 0 ten$iune proportionalacll eurentul din

tranzistorul T1 reprezentand caderea detensiun,epe rezistorul Rt> din sursa
tranzistorului, in scopullimitarii valorii de varf a curentului triunghiuldr (fig. I? .2),
- pe pinul 5 (ZCD - detector de trecere prinzero)- o' tensiune din secundarul
transformatorului al carui primar este inductanta L, proportionala eu eurentul din
aceasta, In scopul sesi~rii apropierii de zero a curentului. Rezistenta Rs limiteaza
curentulluat de intrarea 5.
RezistorulR71imiteaza viirfill de curentde ie~ire al drivemlui, lapinul 7, care
Incarca bmsc capacitatea grila-sursa a tranzistorului MOS.
+
~ .L ~
1:11_ +

SF

.::1
~

Condensatorul Cl elimina componentele de inalta frecventa de pe semi-

sinusoida de 100Hz a curentului. EI trebuie sa ramana de valoare redusa pentm a uu
deforma teusiunea redresata bialtemal1!a la trecerea prin zero, ceea ce ar reduce
factorul de putere.
Condensatorul C3 ~i rezistoml ~ realizeaza lIll filtru ce trece jos la intrarea
multiplicatomlui, cu 0 frecven!~de taiere de ca!iva kHz, pentm ca tensiunea pe pinul 3
sa aiba 0 forma cat mai corecta (tensiune redresata bialteman!a cu frecventa 100Hz).
Condensatorul Cs ~i rezistorul Rg realizeazaun filtm trece jos cu frecven!a de
taiere de ordinu1500kHz? care elimina impulsuri parazite de Inalta frecven!a [29] din
tensiunea ce se aplica la comparatoml C 1 (de impunere a curentului de varf prin T).
Un condensator ceramic, C6, introdus In plus fata de componentele date in
catalogul producatorului [26] reduce zgomotul de Inalta frecven!a suprapus peste
tensiunea de ie~ireVs,
Pentm alimentarea eu tens1lll1econtinua Vcc=15,5...18V a circuitului integrat
L6560 (15,5 reprezinta pragulsuperior maximaltensiunii de alimentare !inand cont de
dispersiade fabricatie), daca tensiunea Vr nu estesuficient de mare, este necesar sa se
realizeze unreaersor separat ~istabilizator simplu(cutranzistor ~idioda Zener) [6].
o varianta de alimentare cu tensiuue Vcc , ce se practica in cazul
alimentatoarelor de tensiune ridicata (200 ~ 400V) tara transformator, este aceea a
filtrarii ~i stabilizarii unei tensiunii, obtinut! din cea de, intrare, Vr , a alimentatorului
sau a tensiunii sufieientdemari (eu maxim deordinu120V la mij[ocul semiperioadei)
din secundarul bobine'i L[26], [29]. In acest caz schema se simplifica deoarece nu mai
este necesam. 0 infi\~uraresecundara suplimentara la transformatorul de retea. Intrarea
Vcc(pinul 8) include~i 0 dioda Zener'de 202V, care..poate servi scopului de mai sus.
Solutia este insa posibila llumai daca la pomirea' scheniei se aplica pentru un timp
seurto ,aliment1lr~a integratului de fa tensiun~ Vr (priqtr-o rezistenta potrivita) astfel
incatsa se decl3.lc1$ezeprocesul decomutaPe.i\ltfel, boJ>ina ~. nu transmite nimic in
secundar ~i circuitul integratramane nealil1)entat. "
. Oricum, latensluni V no <20y circuitul integrat nu poote pomidaca se,
folose$tes91utia de alimentare de mai sus. . .
fufoilede catalog [2~leste datdesenul de montaj $i cablajul imprimat pentru
un a$tfel de alimentator. . .

1703. Relapf decalcul

 Apoi sedeterminavalorileefective ale acestor tensiul1i:

V.ref min -- V~jn2 .' V _ Vnn

ref - ".J2 .
'

. .
C) Se poate acum calcula inductanta L necesara In convertor, cu relatia [26],

L='f,~ax(Vs-VnnmiJllV~fmin [/lH], [jIs]',

2~~
unde: T max.reprezintaperioada .maximade comutatie (ce apare .la mij locu I
serniperioadei, pentruIsmax)$i se adopta conform [29] de'ordinul 20/ls (pentru 0 gama
a
mai restransa de variatie tensiunii rete1ei), "
11 este randarnentul convertorului, cuprins intre 0,8 ...0,9 , rnai rnic pentru
tensiuni de ie$ire mai reduse. '
Inductanta L se va realiza pe un miez de ferita de tip, oala [30], [31]. Numarul
de spire necesar se calculeazacu relatiaaproxiu1ativa:

Nl=~KL',
unde AL esteinductanta specifica, data.ln catalogulde fetite pentru .dimensiunile de
oala adoptata. De obicei, AL se da In nfIlsp2. .
. Astfel, pentru un miez (realizafdin doua pies e) de diametru 26mm$il'na.1time
total a 16mm, ALpoate ficu valori tipice de 250, 400, 1000'nHlsp2. La adoptarea
tipului de 6alaeste extrasa din ca1alo~ [30], [31] $i valoarea indllctantei specifiee AI...
Diametrulconductorului de.. bobinaj (eupru izolat ell email) seadopta in
=
functie de. curentul Ismax.,Astfel, pentru Ismax I-2Ase poate folosiun' diarnetru de
conductor de 0,6 ...0,8rnm.
d) Se determina timpii $i freeventa miniin~ de comutatie la tensiune de retea
nominala, la rnijlocul semiperioadei $i la sarcina maxima [29]:
t _2PsL'
on 1]V~t.

t - ton
offmax V
s
JiVfef
Vre~.-JiE:ii2VD_E
. 2 'iv
2--../4 . D

(dintre ace$tia ton este aproxirnativ constant) $i

f ."" '.1
s~mm.tm+toffmax
c) Se detenhinavalorile cureriti1or:
 - curentul de intiare efectiv maxim (cand Vref este minima) riecesar la
adoptarea puntii redresoare:
, p .
lrefmro>
--11V~fmin '
amplitudinea maxima a curentului de intrare semisinusoidaY (egal ~l eu
t
curentul mediu prlll indu~ten~,~):
. . r~=ILmed=J2"Irefmro>'
'~vatful maxi~ al c,urentului p~n inductanta L, caretre'ce ~i pnntranzistorul

ILm=2I.j,.med.
f) Se aleg pe baza curentilor de mai sus:
-,puntea redreSQare,ea.r~sareziste la Irefmal\.~ila 0 tel1siune invers~ maxima
repetitiva mai mare deeat JiEz; . ':
- tranzistorul MOS de comutatie, care sa rezistela curentulde varf ILm, la 0
tensiune drena-sursa ~i drena'-grila > Vs+VD+vsm ~lsa aiba timpii t'on ~it'Off mult mai
/ mici decart"n ~i toffca1culati lllaiinainte. Aici Vsm este .amplitudinea, tensiunii de ie~ire
(1...2V, mai mare la Ismro>mai mare). Tranzistorul MO. semonteaza pe tm mie
radiator deaIuminiu pe11tl1lP r~cire r,naibuna (de siguranta);
,t.diodade conmtatie (rapida)~ eu curentmaxilJl> ILm,:care se inonteaza ~iea
pe unmic radiator pentru siguranta, :.., .:". C, : .
,:Se verifica .posibilitatea utilizarii controlleruluii,L6560Ain punet de vedere al
gamei temperaturii de lucru ajon,etiunilor. "
g) Se stabile~te valoarea neeesara pentru rezistenta Rt; eeserve~te casenzor de
eurent p~ntru cUl'entul din tranzistotul. M OS: '1\

R _Yes
6 I '
. "' Lm.:
eu, Ves=O,5 ...lV [29], pentruca aceasta tensiune trebuie safle'<l,4V pentru circuitul
integrat LQ560. P\}terea nominala a rezistentei trebuie sa depa~easca :valoarea
::::1.T2
Pd6-8~Lmed. R
, 6 .
h), Se adopm tensiunea VM de la intrarea multiplicatorului (pinul 3-MULT),
~tiind, ea aceasta nu poate depa$i valoarea de ~,5V data in qatalog pentru L6560, in
situatia cu tensiunea de'retea maxima. Diriiensionarea rezistentei R:l din diviwrul R3-
~ seva face pe baza relatiei:
v,
M-
-V
rmmaxR+R
R4
3 4

~i adoptandrezistenta R4=5 ...7kQ pentru ea filtrul.realizat de rezist~ntele R311 ~ $i

C3=lOnF sa-~i menpna freeventade taiere la eativa kiloherti. Rezistentele R3 ~i ~ I1U
trebuie sa fie de precizie ridicata (pot fi cu toleranta 5%), .
. i) Se dimensioneaza rezistenta Rl a divizomlui' din conditia evitarii actiQnarii
protectiei la supratensiune (relatia 17.1) in prezenta riplului:
R > AVsmax - vsm .
l~361Q-6 361Q-6 '
unde este amplitudinea riplului'de la ieire, impusa inenunt.
Vsm
Rezistenta R2 a divizomlul se determina dincbn!iitia de ase realiza tensiunea I

Vs impusa:

trebuie .sa fie :> 1001lA.

j) Se adopta raportul de transfbrmare 1: n. pentro secundamlbbbinei L; ce
servete la detectarea curentului nul prin aceasta. Varfurne de tensiunedin secundar
trebuie sa fie sensibil mai m~ri decat pragul superior (pentm sensul', cresdi.tor) al
comparatomlui de trecere priil zero egal cu 2,3V (valoare maxima). Pragul inferior (in
senscazator) este de ordinull,5V i atingerea IJ,lisemnaleaza (cuaproximatie)
trecerea prin zero a curentului din inductanta L.
In schemele de aplicatie alecontrollerelor de tipul L6560 [26] sau similare
[29] vart'urile de tensiulle max~me din secundar ating valori de eea 20V, pentru ea
pragul de 1,5V sa fie maiapropiat de trecereaprin zero.
in eazul surselor de tensiune Vs mica (avand Vnn<20V) se utilizeaza 0 tensiune
Vr insuficienta pentm ca printr-tln raport detransformare de 1:1 sa se realizeze in
secundar un varf de tehsiune maxim 'de eea 20V. in aeest eaz ar fi necesar un raport' de
transformare de ordinllll:2 sau ehiar mai mare. Se poate lua
n(Vnumill -1) ~20 [V] .

Dupa adoptareaacestui raport se estimeaza valoarea rezistentei Rs Cll relatia:

R _n(Vnu-1}-V . . .
s
s Is '
eu Is=0,5 ... 1mAi Vs=tensiunea limitatapeintrarea 5, de ordimil5,7V [26].
Rezistenta Rs poate fi cu toleranta 10 ...20%.
k) Se estimeaza valoarea capaciUi.pi cOl1densatomlui de filtraj C2 cu relatia
data in [25] (mai simpla decat aceeadin [29]) pentm 0 frecvenla a retelei de 50Hz:
 1()6~
C > --- [JlFl .
2- lOOnv smVs
1) Se adopm fuzibilul din primarul transformatorului, pentru a rope un curent
mai mare eu eea.50% dedit:
I _Irefmax eu N_El_220
lmax N' E 2 E. 2 .
m) Se adopta solutia potrivita' pentru realizarea tensiunii de alimentare Vcc
care trebuie saasigure un curent maxim de numai 4mA.
. Daca tensiunea E2 minima este mai mare de UV, s-ar putea obtine 0 tensiune
Vrmmin~20V~i cu aceasta sepoate asigura tensiu11eaVcc necesara. Se, poate uza de
prezenta unui Zel,ler inintegrat (pe pinul 5) cu Vz=202V sau se poate ata~a un Zener
de 15,5 ... 18V din exterior (fig. 17.5). Dimensiona:rea rezistoruluiRg estesimpla:

,NY) Rg - ~~::: ~~z ,

eu Iccmax=4mA, Iz=4 ...5mA,

unde s-a apreeiat varful decurent ee inearca
pe C7 egal eu3Iecmax.
Daca tensiunea E2 este insuficienta
pentru realizarea unui stabilizator eu DZ,
trebuie utilizata sp1utia ~in fig. 17A de
alimentareseparaHi a eireuitului L6560.
Alimentarea eu Vcc de la pn
stabilizator separat nu pune probleme
deosebite ./de calc,:,l. Este necesara 0 infa~u-
rare secundara suplimentara 1'1.transfonnatorul de retea, eu E3::::15V, 0 punte
redresoare de curent foarte redus, un filtru eapaeitiv (22JlF / 25V) !j:iun stabilizator cu
dioda Zener care sa fumizeze 0 tensiune de 15,~ ... 18V la 4mA [6].
Calculul unei astfel. de alimentariseparate simple nu maieste prezentat aiei.
11) Se apreeiaza performantele alimentatorului, referitoare la prestabilizarea
tensiunii de ie~ire in conditiile varia!iei rete1ej, respectiv la variatia curentului de
sarcina.
Variatia tensiunii de referirtta VreF2,5V la Q vadatie a tensiuniiretelei de 40%
("line regulation') pentru L6560 [26] este maximum 4mV (tipica ImV).
Rezulta ovariatie a tensiunii de ie!j:ire:

~ V.,=A v.,(1+~: rlo-i 1;1-

~: ) [V] .
Variatia tensiunii de ie~ire, la 0 variatie a eurentului de ie~ire in valoare
Ms=Ismaxa re~ultat in urma experimentelor:' AV
s2:::;q,2V
Variatia tensiunii de ie!j:ire pentru 0 variatie de la -25.,.+80C a temperaturii
 ambiarite are valoarea tipiea [26] de 0,5%, deei
8 V - 0,5 V 8tamax
s3 100' s 115 '
. cu Litamax = va~iatia maxima.a temperaturii fata de aeeea de la punerea In funepune.
Cu aeestea,daca seeonsidera situatia de referinta a alimentatomlui aceea eu:
. I
, Et =220V , Is- SlllX" ta=+20C ,
rezulta 0 variatie totala'~tensiul1iide i~ire: '.
. 8V_L1~1+ 8'7sZ4-8V
, _ -,,"8t6t2'," 2" s3.; "

. Se poate eonstata ca cea mai marepaite a aeestei variatii se, datore~te:variapei

eurentului de sarcina. ' '
Conform [25], [29], factoNl de.distorsiuni annonice(THD) aicurelltului Iuat
de la retea de catre aliI)1en~tor este de ordinul4 ... 6%: '

17.4{Exemplu decalcul

Se va,calcula un alimentatorcu datele:

tensiunea medie.neeesara Iaie~ire: Vs=12V,
curentulmaxhrt prin sarcil~a: Ismax=l,A,
amplitudinea riplului la ie~ire: vsm=O,5V,
" variapap!ocetituala a tensiunii retele,i:10~ ,
-\gama temperaturilor mediului de Iucru: O... +40C.

Puterea maxima iteruta de sarcina este:

P=VIs, smax. =121=12W
S

Se. adopta 0 tensiune efectiva In secundarultransfofl'tlatorului pe baza

in.egalitatii:
Ez<0,6V;+2=o,612+2=9,2V ,
deci'se vaadopta ~=8V. Cu aceasta, tensiunile de intrare minima, nominala~i
maxima vQr fi:

Vrmmin=.fiEz(1 ~t~ )-2VDpJi.8 (1-{),1~2:0,8~\ 8,6V

Vrm=.fiEz.__2VD=Ji8-2.0,8~,7V '

V~_ =J2~1+~<+rv,;=J2.g(1t{),1}-2{),~10,8V
.'
.~are va"avea valoareaefectiv~
 V - V~in:"8,6_ 6 IV
,refmin' , 2'~, '
vref =J5.
V
=6,88V .
Inductanta L necesara pentru 0 perioada T max=20J.lS~iun randament 11=0,85

L= Tmax(Vs-Vnnmin1tVtirmin_2o(12-8,6)Q,85.6,F-7 5J.lH [J.lHl.

2VP S S
21212' I.

Numarul de spire necesar in cazul unui miez oala de tipul Ferrinox T22 PO]
de 26x I6mm en AL:=250 nHlsp2 este:
.-II- 7,s.1.()-6 _ ,_ " .
NnVA/.-- ,25().1Q-9=5,5:= 6sprre .
"
Diametrul conductorului de cupruizolat eu email se adopmde O,6mm, care se
poatebobina u~or pe carcasadeplastic furnizataimweuna cu miezul. .
Timpul ton, la 0 tel1siune de retea nominala~ic~lrent de sarcina maxim, va fi:
, 2p'L 2127,5 ...: 4 5 ,"
ton "V~f 0,85.6,882 , IJS
Timpultoff la mijlocul semiperioadei, pentru tensiune de retea minima ~i
curent de retea maxim, va fi:
..fivref. ',15 ..fi.6,88 188
toffmax=ton ',=Ii =-t,
Vs ~Vref' ,12 26,88
=Ii ".:: "J.ls
~i rezulta frecventa de comutare minima in conditiile de ma,j sus;

fmin 1. (45
ton+toffmax'' " + ,
Ii
8}1O-6 43103Hz=431dfz
Curentulde intrare efectiv maxim alconvertorului este:
T
~fmax
,
-
."

Ps -' 12 -2 '32A'
V.,J;'efmm ",85-6 I ' " .
~i se adopm opunte redresoare~de 3AJ50V de uz general sau se alcatuie~te puntea din
4diode <Ie3AJ50V. '
. Amplitudinea max;ina a:curentului de intrare semisinusoidal este: '
~=ILmed=..filief=Ji2,32=3,27 A .
Varful curentului prin induetanta L ~i prin tranzistorul T (MOS) va fi:
ILm=2ILmed=2.3,27=6,54A .
Se,poate adopta un tranzistorN-MOSde tipuLSEFPION05avandIDMAX=lOA
>6,54A ~i VDSMAX=50V>12,8V. Acesta se'va monta pe
un radiator de aluminiu cu 0
'232
suprafata de 5...6cm2. Se adopta apoio dioda. rapida BYW9S'(de 3A1200Y,cu timp de
comutarede35ns~iIFR.M=12A>6,54A. '., . '.. ' . ",.'".
C,ontrollerul L6560 corespunde din punct de vedereal' domeriiului te1U}tiat\lrii
ambiante (temperaturajonctiuniloreste doar eu eea lO... 1SC mai mare decat ta -
datorita unei puteri disipate pe Circuitul integrat deordin~llOOmW).
Se admite 0 tensiune maxima Ves =IV ~irezulta .eZi$t~ll~ ..
R
6
- ~cs - 614- ,150.,'
0 "," .
Lm '
pe'care apare 0 putere disip~ta de ordinul:
PdR~=iIlmedR6=i3,272.(), 15= O,,?;Wr

Se adoptaorezistentaeu toleranta de eel multd:5%.

Se admite pentru, intrarea 'l11Ultiplicato11l1ui'
VM=2,3V.~i 0 J;ezisterita~=6l2ill.
Din relapa:
v, -V R4 .,' ,'62
M- nnJnlll(R +R sau 2,3=1O,SR3~6,2
3 4
se obpne dupa caleule Rr22,9ill~
, Se pot ~opta rezistente de 22ill 5% ~i 6,2k!l 5% .
Rezistenta R1 rezulta din condifia:' '-
;. ,.v 05 ',., " ','
, R1> 36.nt-6 -36.io-6 -:-13,900n~13,9kO
Se poate adopci 0rezistentaRl~15kQ l%':Cu aceasta:
V ", "2 5-,,:< , '.
R2=R1 V'...
~ -1512~2 j-3,9SkO ,
s ref, , '

~i se adopta 0 rezistenta de 3,92kO l%. eu aceste valoriTezulta evident un curent

prin divizor lOO/lA cAt este minim necesar.
Se adopta raportul de transformare "n" ~in condipa:,
n(Vnnmin
-1) ~20V sau 'n> (81~I)-2,63
Se rotunje~te n=2,7 ~i deei, vamtl tensiunii din seeundar la mijlocul semiperioadei:
n(Vnnmin-1)=2,7(S,6-1).=20,SV ,
care este suficient de mare in raport cu pragul inferior alcompaiatorului de trecere
, prin zero, adica 1,5V. Numarul de spire dinsecundarul bobinei va fi deci:
, N2=nN"1=2,76s!16spire .

Rezistenta Rs se determina din relatia de estimare pentru un curent IsslmA:

R _n(Vrm-l~Vs_20,5-5,J -15kO
s Is' 1
 . Se adopta o.,,3;lo~rede 15kQ 10%.
Capacitatea de filtraj C2 se va determina din. conditia realizariL';'h~ei
amp!ituditli de,rjplu,Jajt!irev5m=O,5V(impus la datele de proiectare):
>P..106 12 3180F
. .C20"" 2001t .' V 2001t{)5-12- J.l
v5m 5 '

cate conduce la addpfl:lfcti2valoriinormalizate apropiate C2=3300IlF.

Fuzibilul din primarul transfQnnatorului seadopta de eurent eu eea 50% mai
maredecit:
T .... _~fmax- 2,32::0 085A==85mA
~ .'. N 220/8' . .,'
adica este necesar un fuzibil de 125mA.
Tinand cont ca tensiUnea Vrmmin este redusa, se va alimentacircuitul integrat
cuun .stabilizator separat,ca in fig. 17.4. Intaurarea secundara suplimentara' a
transformatorului se va calcula pentru realizarea unei tensiuni efective de 16V.
Se determina perform~tele alimentatorului:

AV;I=4111+:;rlo-{1+3~~FO~2V
!J.V5i=O,2'V" .
!J.V _0,5 y~tamaX_O,5124o-20-0,01V
53 loo,s, 115 100 115 )
Variatia totala a tensiunii de ieire a alimentatorului Jata de situatia de
.referinta:
El=220Y ; Is=O,5A; t.,=+20C

!J.V _!J.~l+!J.Vsi+!J.V _0,02+0,2+001=0 12V

stot '2 2 53 2 2' ,
Factorul de distorsiuni arfiig~ice a1 cdreritu1uidin priIn.arul transforma~orolui
este de ordinu15%.
 CALCULULRADIAtORULUI PENTRIJUNDISPOZITIV
SEMICONDUCTORSAUU~ CIRCUI'tINTRGllAT

Consideratii generale ~irelapi de. dimensionare

Un dispozitiv semiconduct~r sau un circuit ,~ntegrateste.caracterizatdeobicei

printemperatura maxima admisaajonCliunilor, tjMAX;care.este. de 75...85C la
germaniu ~i 125...200C la siliciu,fiind specificatam catalog pentru fiecaredispozitiv
in parte. Tempertura pe care 0 ating jonctiunile depinde. de puterea disipatain
dispozitiv ~ide posibilimplede raqire printransmiterea caIduriispte mediul ambiant.
. Pentru studierea' ~icalculul comportarii. termice a dispozitivelor
semicond\lctoare se utilizeaza un moqel eleetriealeircuitului tennie [7:9, 20]datin
figALl. Aceasta se obtine prinechivalarea fluxului de caldu~a (earacteriza(de
puterea disipam Pd) CllUlJcurelJtelectric, a te~peratllrilor ell potentialeelectriee ~i a
rezistentelor termice ell..rezistenteelectrice. Rmjc,reprezinmrezistenta, termica intre
jonctiune~i capsuladispozitivului iarRmcaintre capsula ~i.mediul ambia,nt;tj , te ~i ta
reprezinmtemperaturile jonetiunii, eapsulei.~ia mediului.A~estcireuit echivaIent este
valab,il panala temperaturamediului ta=lOOC.Rezistentele termice se'masoara in
,oCIW. ,. '/' ,
Pel1trudrcuitul. electric echivalen. celui termic se poate serle legea lui Ohm:
, t(.:ta=Pd(Rthjc+Rthca), . (Al.l)

GonetiUlli) Rthjc (capsula)

tj te

(mediu ambiant) h=~-MAX fa

Fig.AI.I.Circuitul tf!.rmic echivalent. Fig.AI.2.Di,agrama puteri; disipate maxime.
 ~~ig.Al.3. Cireuitul termic echilliilentcuradiator.

In r~zi~tenta termica Rhnottr~btiie inc1itse, pe'{ifut~~'~ezistenta termica propri~

Rmra a radiatorului (lntrelocul de contact cu dispoz~tiytll semiconductor~i mediu), ~l
rezistentele tennise ale izolatieiylectticeRhiz (cap,d;~c,easta este utilizatit) ~i contactul
dintte capsula ~i radiator ---RhO'. ' i,,_ . . ,. ,
Pentru reducerea rezistentei .termice a' izolatiei se utilizeaza ca material
izolator0 foita mica cu grosimea de cca O,ll11ln.Aceasta introduceo rezistenta tennica
de ordinul . \ .' .

Rthiz-_275A"
...325
c

unde Ac reprezintaaria suprafetei de contact dintre capsula ~i radiator In mm2

 1n[28] se amta.ca se poate folosi ca izolatie 0 folie de' ,ox.id de beriliu care
poate tl chiar mult mai groasa decatcea de mica, ~i anume, de L ..l,5film,care prezinta
o rezistenta temlica de aproape doua on
mai mi.ca decat aceeaa foitei de 'mica. De
asemeneajnai poate fi utilizamQ folie de aluminiu anodizat de' grosime 0,4mm, cu
rezistenta termica ap~opiata de cea afoitei de mica.
Pentru reducerea rezisten!ei termice Rmcr se' prelucreaza suprafatade contact a
radiatorului astfel Incat sa nu prezinte ,asperitati. Este indicat fie sa se ungalocul de
contact cu vaselina silicQnica, fie,dacaexista asperitati, sa se interpunao ~aibasub!ire
dejJlumb. Deoarece Rthcr depinde putemic de cuplul de strangere a, ~uruburilor acestea
se strang deobicei cu cheiedinamometrica pilla l~ 0 valoare de 10-20 kgcm. Astfel se
reduce rezistenta termica de contact laovaloare (orientativa)
Rthcr::200A,.275 [OCIW] (A1.5)
. c

Cu acestea se poate scrie rezistenta termica totala::intre jonctiuni ~i:mediu:

Rthjatot=Rt/ljp+Rthca II (Rthiz+Rthcr+l~thra)' (A 1.6)
Fiind impusa puterea disipata Pdmax pe care trebuie sa 0 suporte dispozitivul
semiconductor (montat pe radiator), se p0ate determina rezistenta Rmjatot eu re1fi!ia

R jatot - tjMAx-tamax
p
r (A1.'7)
. dmax
In cdntinuare se pre~inta mai Intai calculul suprafetei radiatoarelor plane,cu
dispozitivul semiconductor montatcentral ~i:cu racire naturala, apoiulterior calculul
radiatoarelor cu aripioare.
Suprafata neceSara a radiatorului plan db forma patram cu dispozitivld
semiconductor montat centdlleste [1]
S_650k [cm2] , (A1.8)
."R -33
thra
Vk
.Jfi
in care: J.",- reprezilua conductibilitatea termica a metalului 'in [W/oq (J.",=210peiltru
aluminiu ~i 280 pentru cupru); g- grosimea placii radiatoiului In' [mm], k - 0 constanta
, ce tine cont de pozitia ,~i culoarea radiatorului(de calitatile sale de nidiatie),. ~ieste
masuramin [OC/W]. . '
In tabelul Al.I se prezinta valoarea constantei k 'in functie depozipa ~i
culOllrea radiatorului.

Pozitie Orizontali Verticala

Culoare ,naturala neagra naturala neagra
(lustruit) (lustruit)
1 0,5 0,85 0,43
 Innegrirea radiatomlui trebuie realizata pe cale chimica ~i nu prin vopsire. Did
tabelul AI.I rezulta ca ce1e mai eficiente radiatoare sunt ce1e verticale innegrite~i ca
pentm 0 putere disipata data acestea vor avea dimensiunea minima.
Pentmradiatoare dreptungiulare, suprafatarezultata pentm un radiator patrat
din calculul. curelatia de mai sus se inmulte~te cu un factor' de corectie' m dat-m
fig.AIAin functie de raportullaturilor. Si macest caz dispozitivul semiconductor se
consideramontatcentral.. ,
In cazul realizariiunor radiatoare de -forme speciale (diferitede forma plana
sau plan-indoit), calculul dimensiunilor radiatomlui ~pe baza rezistentei termice
necesarenu este delocsimplu ~i'nici suficientdeexact. Tn cazul unei productii de serie
este indicat sa se rezolveproblemaprin masurare practica a rezistentei Rra.
Pentru marea majoritate a dispozitivlor semiconduCtoare se da in catalog
putereadisipata maxima admisa Ptot in condipile in care temperatura capsulei este
mentinumla 25C. Aceastaputere este incontinUGire notata cu Ptot25'Ea corespunde
situatiei ideale cfu'ldin circuitul tennic ramane numai':Rthjc, (:Rthcr+Rthra~O)~i poate sa
fie suportata practic de disppzitiv,numai in cazul unei racir:i fortate, daca temperatura
capsulei luise poate cobodla 25C. In caztd racirii naturale este imposibil acest lucm.
Din pacate cataloagele nu prezinta date despre ,_puterea disipata maxima admisa cu
racire naturala ~i anumite suprafete de radiator,; situatia cel mai des intillnita in
aplicatiile practice~ Orientativ, un dispozitiv semiconductor poate fi utilizat cu radiator
'plan de dimensiun.i inca acceptabile (neexagerate) $i racire naturala (asigurata prin
deschideri corespunzatoare in carcasele aparatelor)la tamax=:25C,daca puterea disipata
pe dispozitiv nu depa~e~te valoarea: .
PdM~Xr25=O,35.... 0,4Ptot . (A1.9)
_0 _ ,Pentm radiatoare cu aripioare coeficientllJ' din aceasta relatie~ poate fi mai
_

iTlare. Situatia puterilor"disipate maxime este data infig.A1.5.

, '

Fig. AlA. Corecfia pentnt radiator Fig.Al.5.PuteriJe disipatemcixime 'in

dreptunghiular. diferite condilii de rewire.
 Pentnl diferite temp~rahl~111<pcime.alemediului se po~\~ q9tine p~lterell PdMr\)(r
CU 0 diagral11a de forl11aqata in fig,AJ.5 sau cu relatia . ')0 'c';: . . ""', 0 .
; '. ';' . tjMAx-taltiax"' ., . ,
. PdM~xr =;=tdmaxr25 t - 25 . ..
'......... " ....." .... jMAX ....... "........................
Daca .viteza de' v~riatie (A' ba:idurii evacuate rm este ;rtfal 'nlare aecat. Viteia: deq
variatieZZa caldurii generllteintr:-ul~disPoziti v sel11iconductorpoa'te~a ag~un proces
tenuic cunlulativ .denUluit ,',ambala.re tem1ica", ce conddl ~n"finaF la.:d~pa~irya
temperaturii fjMAX~i la'deteriorareh dispozitivului [37]. Sfabilitatea:<tenn!ca'ai~tli;;<.
dispozitiv semicondu'(tor, depiJ;lde~i de circuitul ~lectric in. careacesta este c9Jiiectat.
Analizaei constituieills}Fo'prol>len1a dificila'[37].. .";< .
Pentru dimenSi?~areat;adiat?rului llnui dispoziti.{r 8~il1iconduetor sauullui
circuit integrat suritnec~sare llrm~tW~reledate iilitiale: . '0" ..... . :.J .... .
':putere qisipatamaxima"'plcare trebuie ;a osuportedisp6zitivul: Pdmax,
~tel11pemturamaxima lldmisa ajonctiunilor ciisp6zitivului: t~~,'
- puterea disipata Pt.)ta'&sp6zirivuIUi, ! i i,'

- rezistenteleterl11iceRthj,c".Rtheaale dispoziti';ll~i,
. - temperaturamaxiluaalue.diulu'i al11bianttamix";"':
'-conditii de racire~i i~lfor~latiidespre ra(1iafdr'(tipulplansau cU"aripiOare,:
pozitia radiato~lui, culoarea ~i~~eJtu~1
t - - "-, 1~ --
materialul).
.-
<" - - " "
'i'."
, - < -
;. ",;:,
"

Calcttlul suprafetei radiatorpllli plan contin(} tl,rm.atoarele etape:

a) Se determinaputer~a disipata'maxima adll11sad'e dispozitivul fara radiator
cu re1atia Al.3 ~i se verifica indepHp,irea <;onditiei; ',}
:,Jh ,<P ....
,.,lhlIax- dMAXo' ,
(AI ,11)
. '..
'
il1care caz nu este necesarta~iat{jt.'Daca aceasta>coIiditii'nmeste indeplin.itatreoui'er
prevazut radiator. .,
b) Sedetermina:puterea.hliaKlma admisa lata=25Cde catre dispozitivul cu
radiator, cu racire naturala;, dit1"relatia AI. 9 ~i' sec' torecteaza aceastaputere peiltru,;'
temperatura tamax, data iuentint,cu1re1atiaAl.lO.Apoiseverifica inegalitatea
Pdm~<PdMAXr., (AI. 12)
cand are sens sa se calclileze radiatotllL In Cj:l,Z cOIltrar, este, necesara fie 0 racire
fort,ata, fie adoptarea unui dispoziJiyde put ere n{~il11are. . :',
c) Se determinarezisteiltatetmica total5.hi relatia AI.7.
'.. . d) Seestlmeaza.rezistel~teletermice ~wer ~i (d~ca este. cazul) ~~iz,CU relatilte'"
A1.5 ~iA1.4. '.:", ,',. ,..,,;? "., . .... .'

. e) Se.stabile~terezistentd't~hnica a racH'atomlui ell relatia

R (R-R )
R - thea'( thjittot thje) (R . +R ") (AI. 13)
tlua R R R . thlZ ther '
thea- (hjatat
- thje
Obtinerea' unei valori negative pentru Rthra(posibila in special candse folose~te
izolatie intre capsula dispozitivului $i radiator) aramca tipuF de dispozitiv adoptat nu
poate fifolosit din cauza posibilitatilor slabe de evacuarea-caldurii.
f) Se determina suprafata necesadi a rapiatorului plan cu relatia Al.8,
adopmndu-se ~rosjmea tablei intre 1.Amm..;. mai nlicapentru puteri reduse:' Evident,
p~ntru cre,terea sigurantei in functionare a disp~ziti:vului, suprafataradiatorului
se va mAri cu 15..20% !
~)incazulimpunerii unei fonl1e ,dreptunghiulare pentru radiator este necesar
sit se multiplice suprafuta S rezult~m lapunctule cu factorul de corectie ,m, citit in
fig.AlA. '.. .' , '.,
, Daca suprafata radiatorului rezUlm de valoareridica.ta. (sute de cm2), se va
incerea cre$tereagrOsimii taJJlei ....Par aceast~ are totu$i .un efectredus asupra
dimensiunii radiatorului. Penttu caz1ll cand gabariWl radiatorului nu este. acceptabil,
este necesarsa seutilizezeradiatoare cu aripioan~, a carordimensionare este
prezentatain celeceurnleaza. 0 almsolutie,care d~seori poate fi~irriai ieftina, este
acee'\
' ... a adoptarii unui dispozitiv sau circuit integrat de putere P10tmai
'. ,'"., . , ,,'". cidicata~
"- .

Penti'u caZul radiatoarelor cuaripioare [20],pleqand de In o metoda. de

descompl,lnere aacestora in mai .multe radiatoaI:e e1ementare,s,.a stabilit 0 formula de
calcul aproximativa pentru ina1limeah l;l' radiatorului necesar cand se impline
rezistenta lui tenhicaRthra stabilitaca la radiatorul plan: '

h-l$ Ook[ll .' R 1hO

']" [Clp] (A1.14)
" .pRthri. '(O,5n-l)Rthra
unde: kare aceea$i semnificatie ca la radiatorul plan,
p reprezinta perimetrul total al sectiunii profilului de aiuminiu din care se taie
radiatorul(se va ealcula prininsumarea tuturor segmell,telor $i racordarilor din care
este compusa sectiunea) inero, ..... . .
oeste numarul ..de aripioare de pe 0 falaaradiatorului (mai mare decat 2
deoar~e pentnrn=2 radiatorulsepOate trata ca tmu1 p1anJndoit),' .
Rthoeste data de re1atia cunoscuta de la radiatontl plan din aluminiu

R
tho
_J3.Vk
" 210g
(AL15)

Aici: g reprezintagrosimea
;
medie a peretelui central $1a aripioarelor
,,' ' '"
radiatoruluiin
rom.
$iin cazul radiatorului cuaripioare se recomanda <> suplimentare a inaltimii h
obtinutaprin calcu1u1cu formula de maisus cu 15...20%, pentru cre~terea sigur~ntei in
~~. ,
 DETERMINAREA ~XPERIMENTALAAARIEI SOA
LA REGULATOARELE INTEGRATE

Din pacate, cataloagele de.regulatoare integrateprezinta doar una sau cel mult
doua grafice SOA~L.acestea, pentru situatii mai rat intalnite.: racire fortata cu
temperatura capsulei tinuta la25C sau utilizarea unu~,ra~iator infinit", ori~tn1.o
t~l1}peratura a Joncpu~ilor coborata (de pornire) etr 13stej a$a~, il~cesara ttecvent
ndIcarea expenmentala agraficelor SOA la regulatoar~\cusau tara radIator. . .
intruJ~t forma ariei SOA a unui regulator integrat, care dispune de toate cele
trei protecpi, depindede regimul de lucru al acestuia,.S!-!nt doua regimuri in c'l.re se vor
face masuratori: .. ,
in functionare normala a stabilizatoruluice.Include regulatorul~
~n scurtcircuit la ie$irea stabilizatorului. ',I, ,

Desigur, pentru aceste masuratori, regulato.ru1poate fi'sau nu 'montat pe ,un

radiator, dupa caz. Masuratorile sepot face pent.ru.f(lZUlutilizarii diferiteJQ!' tipuri de
radiatoare cu rezistenta termica cunoscuta sau deterillinata conform Anexei' f.'
Procedura pentru trasarea limitei zonei SOA (vezi . fig. 1.8) este atunci
uQ11atoarea: se stabilesc valori ale ,caderii de tensiune intrare-ie$ire (adica diferite
valori ale tensiunii dealil!Wl1tare a stabilizatorului, prescrise .la 0 sursa' stabilizat4 de
curent corespunzator disponibila)$i penttu fiecaredin aceste valori se cite$tecurentul
fumizat de sursa (acesta este foarteaproape 4e curentul de ie$ireal regu{atl).rului
deoarece consumullui propriu este deobicei neglijabil).
. Pentru efectuarea masurarilor la limi~ .'.ariei SOA in regim nOJ;.mal~e
f~ C.t..,iO.nare trebuie rea.lizata pentrutipu ..l. de r.e.gUla..tor dorit, schema.d..ata,.in....
,.catal.ogu.1.
.c~structorului (cu condensatoare, rezistente$i diode de protectie,precumi cu
"ni.d~atorul de racire corespunzator sau dorit). In fig.A2.1 este prezentataca,exemplu
concret schema de masura pentrucazul regulatorului LM317.
Se. pune schema sub tensil.lne $i se ;drmare$te (cu un voltmetru numeric ce
poate masura tensiuneade ordil1ul 'voltilof'saii zecilor, de voltiafi$and ..$i cifra
milivoltilor sau cel pufin a .zecilordemV).,tensiunea stabilizata la ie$ire.Pundtulin
care se atinge curba ,limita a ariei SOAse manifesta prin inceperea unei variapi
A

importante (anormala)a tensiunijstabilizate. In modobi$nuit, In interiorul ariei SOA,

variapile tensiunii ~bilizate.su.l1t de ~pva' mV, dar cand protectia incepe sa
actiQneze, stabilizatoriit iese din-functionafea normala $i llU mai stabilizeaza. Atunci
tensiunea de .ie~iie variaza bmsc. cu cateva zeci de mV sau chiar mai multo Se. pot
acumnota curentul loat de la alimentator ~i caderea de tensiune pe regulator, aceasta
din Uffila calculata prin diferen!a dintre tensllmea de alil11entare ~i tensiunea stabilizata
de la ie~ire, dinmol11entul anterior caderii.
LiVj.,:::::VrVs
"'------------.,.--- ..
I
I
I
I
I
I
I
: VI CI
I
I
I O,lf,tF
I
I
I

+
I

FigA2.]. Schema pentru determinarea ariei SOA infimctionare normalCi.

Sunt doua strategii pentm deterl11inarea punct cu punct a ariei SOA:

A. Se l11en!inecaderea de tensiune AVie constanta ~i se l110difica curentul de
sarcina prin intennediul rezistomlui de sarcina R. adoptat corespunzator
(din legea lui Ohm),
B. Se l11en!ineconstant curentul de sarcina ~i se modifica tensiunea de
alimentare V 1 de la sursa stabilizata folosita in acest scop.
Pentm mastlratori la limita ariei SOA in r~gim de scurtcircuit se folose~te
schema din fig.A22. \ AV. -V
Ll. le-
----------------
.
I
..
ADJ R2
120Q
 De d~ta aceasUlregulatorullucreazain mod automat la limita ariei SOA ~i nu
mal este altceva .de~cut dedit sa se masOafetensiunea dealimelltare V i= 11Vie (Vs=O)
~i eurentul de alimentare (aproximativ .egal ell cllrentul de $curtcircuital
regulatorului). Va trebuicaintotdeaUlla sa s~ foloseasca radiatorul avut in vederela
viitoarea aplicajie, pentruca altfel e necesar ulterior calculul rezistentc;i termice a
radiatorului fdlosit pentr a 0 nota pe limita ariei SOA qeterminate.
Ambele'probe d~ determinare a ariei SOA de mai sus sepor repeta pentru
diferite radiatoare,objinindu-:se 0 familie de curbe li1l1itafoarte utile' in proiecta.rea
stabilizatoarelor eu regulatorultestatSe va avea grija sa se stranga bine ~lmlburilede
inontare a regulatorului pe radiator ~l;eventual, sa se unga arIa ~e contact cu vasehna
siliconiea (vezi Allexa AI).
Se poate constata la.ridicarea ariilor SOA pe caleexperi1l1entalaca, pe1l1asura
'ce dimensiuniler;ldiatorului folosit cresc; liniitele ariilor se apropie unele de altele,
astfel ca nu maieste interesant'l:;tun moment dat s.ase mai mareasca radiatorul. Acest
lucru se explica prill .aceeaca .legatura dintre rezistenta termica ~i suprafata
radiatorului este putemic l1eleiniara, dar i prill faptul ca incepesaconteze tot mai
mult reiistenfatennica de contact,capsula-radiator RUler care es.teconstanta ~iintervine
in serie cu aceea a radiatorului - Rthra (vezi Anexa AI). \ .
Daea, la' masluarea arieiSOAa unui regulator 111., sCllrteircuit, aeesta se
distruge, inseamnaca el ,111.1 a fost de calitatea necesara ~itrebuie inlocuit. In mod
normal, un regulator integrat, eusau fara radiator, trebuie sa-~i reduqa automat
curentul in'scurteircuit astfeUndit sa nu se distruga. '
 ~,
CIRCUIT DE PROTECTIE
, PENTRU SURSE STABILIZATE
.
... - . ..' .. '."' . '~

Considera!ii generate

Este util' ca LED-ul indicator de functionare a: .unei' surse de tensiune

stabilizata fixa. sa hi11lineze numai dind aceasta fumizeaza laie~ire tertsiune cuprinsw
intre doua limite apropiate. La depa~ireacu~entului maxim al sursei '.(dind tensiunea
scade) sau la defectarea sursei ~cand, de cele mai multe ori tensiunea cre~te) LED~ul
indicator se stinge ~i trebuie sa se comande un releti care sa deconecteze stabilizatoml
de la redresor ~i/sau un tiristor de SCllrtcircuitare. Ac~asta coinanda se poate asigura cu
ajutomi unui cOluparatorcu fereastra, adica un comparator cucaracteristica de
tnmsfer, de forma data in fig.A3.fl., .
.Pentm 0 tensiune .testata Vi care se.' mentine la va10are noininaIa
. . V n (in
, .,- .

f~reastra), nivelul tensiul1ii de ie~ire a comparatomlui se men!ine la valoarea minima.

Vemin , cu care secomaiida LED-ul sa lumineze. Daca tensiurtea testata iese inafara
ferestrei (sub limita de jos Vj sau peste limita de, sus Vs), nivelultensiunii de ie~ire
devine Vernal< ~i se poatyCOlllandfl stingerea 'LED-ului, actionarea unui, releu ~ia unui
tiristor de scurtcircuitare (acesta din unna este cQmandat numai dind apare
supratensiune la ie~irea stabilizatomlui).
Ve

/ Fig.A3.1. Caracteristica de transfer.

Vernin , : ,
a unui comparator cu
Vi ftreastrii.

Schema de principiu aunuicomparator care testeaza valoarea unei tensiuni

stabilizate pozitive Es este data in fig.A3.2[34]. Ea include comparatbareleCt, Cz
(amplificatoare operationale) , divizoarele cu rezistentele Rt , Rz , R3 ~i ~', P, R5:,
diodele Dz , D3 . 'CelelaIte circuite anexate autirmatoarele fimctii: .stabilizator. auxiliar
(Dt >< RL, C), inversor pentmactionarea LED-ului indicator (Tt , RCl , RB1),inversof
pentm actionarea releului (T Z, RBZ , D4), circuit de comanda pe grila a tiristomlui <fe
scurtcircuitare (T3 , RG). .
 FigA3. i Schema unui comparator cu fereastrap~J1tru semnalizare
~i protec,tie la
0 sursa de tensiunejixa.

Compdnentele comparatomlui cu fereastra au unnatoarele roluri. Divizoml R1 ;

Rz , R3 stabile~te pragurile Vs ~i Vj ale caracteristiCii de transfer; care Insa nu vor fi
exacte ~i constante daca divizoml este alimentat cu 0 tensiun~ s1abilizatil simplu, cu
dioda .Zener (Vz), folosind 0 .tensiune care nu dispare la' defectarea sau supra-
incarcarea stabilizatomlui protejat. Aceasta va.fi otensiune nestab.ilizata +En de la
ie~irea redresomlui ce alintenteaza stabilizatoml. In principiu, s-ar putea folosi aici un
s
regulator integrat simplu (eu trei pini). Divizorul ~ , P, R are mlul dea reduce
tensiunea +Es testata cand aceasta este mai mare dedit Vz-2V~i de a permite ajustarea
in regim normal de funqionare a tensiunji nominale Vn aproximativ la mijlocul
ferestrei comparatomlui (fig.A3.1) tinand cont ca rezistentele sunt imprecise, iar
tensiunea Vz prezinta 0 dispersie importanta. Diodele Dz ~i D3 realizeaza un circuit
logic SAD care permite obtinerea la ie~ire a nivelului de tensiune ridicat atat in cazul
cand Vj>Vs (comparatorul C1 fumizeaza nivel pozitiv la ie~ite), cat ~i in cazul cand
V;<Vj (comparatoml Cz furnizeaza nivel pozitiv la ieire).
Calc;ulul divizorului ~ ,P, Rs se va face astfel incat; in cazul .eel mai
defavorabi!,Vi sa poata atinge prin reglajul de la potentiometml P ambelelimite ale
ferestrei. In acest scop vor ficonsiderate tolerantele rezistentelor, variatiile ~i
dispersiile posibile aletensiunilor Vz ~ieventual E~ .

Conectarea comparatorului eu fereastra la un stabilizator de tensiune fixa este

prezentata in fig.A3.3. La pornire, intrempatorul de separare asarcinii IS este deschis.
Contactul normal inchis CR apartinand releului R actionat de comparator, este iilchis,
deci pornirea ~tabilizatomilli are lac 0 dat~ Cllcea a redresomlui.
 De~i in 'procesul tranzitoriu de pornire tensiunea stabilizata Es apare ,mai
repede decat tensiunea auxiliara Vz , totu~i releul nu are timpul necesarpentm a
actiona ~i, dacaEs are'valoareacorecta(comparatoml fEnd reglat anterior) releul
rfu~aneneactionat. In cazul cand totu~i releul a actionat in regim1.JItranzitoriu de
pornire,.precum ~i in scopul reglarii comparat6nI1ui la prima. punere ill func!iime, se
apasa butonul de for!are BF. Inacest caz Sl~rsastabilizata intra in funqiune ~i LED-ul
trebuie sa se aprinda. Dupa eliberarea butonultliBF releul nu mai este acfionat ~isursa
se poate conecta pe sarcina prin intre~upatorul de separare IS. In continuare, protectia
va actiona numai in cazul apari!iei unui curentde suprasarciilaori in cazuldefectarii
stabilizatomlui protejat ~i aparitiei unei supratensiuni la ie~ire. Reglajul
comparatomluicu fereastra la prima punere i11 functiune se face cu sarcina
neconectata, iar potentiometrulP se stabile$te aproximativ la mijloculzonei la
capetele direia apar stingerileLED-ului indicator. -

Stabilizator
de tensiune
eu limitare T
de curent

Deseori intervine problema protec!iei la un stabilizatdr de tensiune fixa dublu

(cu tensiuni E). Aceastase rezolva ca in fig.A3.4, fiind posibila utilizarea unui singur
releucu doua contacte normal i"llchisesau a doua relee, fiecare cu un singur contact
11or111alinchi,s.In cazul protejarii surselor duble este. Iiecesar ca cel ptrtin
comparatoarele pentm sursa stabilizata -Es sa fiealiIllentate eu doua tensiuni de
polaritati opuse (+Vz ~i -Vz). Este posibil sa se realizeze cele patm comparatoare cu
un irrgurcircuitintegrat (amplificator operational cuadmplu). In .cazul folo$irii unui
singur releu de protectie, prin butoanele BF de la cele doua surse ~i cuajutoml LED'"
urilor, se poate stabili la care din cele doua' surse a intervenit supracurent sau
supratensiune. Se poate constata ca, dtlpa actionarea protectiei, de~i sufsele Es sunt
deconectate (Vj=O), releul ramane in continuare actionat, ceea ce este, de' altfel,
necesar.
In schema a intervenit in ph~s0 dioda Zener D6 care trebuie sa aiba tensiunea
egala cu tensiunea Es pentru ca tiristorul 1'" sa se afle iIi acelea~iconditii de comand~
ca~i tiristortI1T' (deoar~ce T' are in catod 0 tensiune -Es). Se obtine astfel rezistenta
RIo egala'cu Ro . Se va calcula ptlterea disipata pe dioda Zener D6 introdusa.
 Relatii
, de dimensionare

Daf:$l.einitiale necesare pentru ~alculul comparatorului cu fereastr~ sunt:

, - telliunea stabilizata testata Es ~ivariatiile ei ~Es+ ~i LlEs. la care trebuie sa
actioneze protectia, ,
, - tensiunea nestabilizata nominaHi ~i variatiile ei maxime (con:siderand ~i
functionareaaproape de regimul In gol): En, LlEn+ ~i LlEn. (cunoscute de lacalculul
stabilizatorului, apreciate pebaza unor rdatii folosite frecvent In carte pentm
tensiunile Vr , Vrmin, Vromax)'sau masurate la un redresOr deja realizat,
- curentull11axil11al stabilizatomlui la.filllCtionare nOTInaUi,Ismax.
Dimensionarea schel11eidin fig.A3.3 pentru protectia uneisurse de tensiune
fixa ~i semnalizarea funetionfuii ei cuprind,e urmatoareleetape:
a) Se adopta tensiunea Vz a diodei ,stabilizatoare D1 , careserve~te la
alimentareacol11paratorului, l11enp.nfmdu-seaproximativ constanta ~i dupaie~irea
tensiU11iistabilizate Es din domeniul admisibiI: Tensiunea Vz este legata de curentul
prin dioda, Fentmdiode Zener de O,4W se recomandavaloarea de 8,2V la curent de
5" ,lOrnA, deoarece aceste diode' au rezistentadinamica minima' (rz~7.Q) ~i deci 0
variatie mai, redusaa tensiunii Vz la variatia tensiunii de alil11entare nestabili~ate E ! .
J

Dispersia de,fabricatie a tensiunii stabilizate, I1Vz, negativa ~i pozitiva, se extrage din

catalog ~ipentruVz==8,2V aceasta este de obicei de O,5V.
b) Se 'di~nensioneaza rezistenta ,de limitare a curentului prin ,dloda
stabilizatoare, RL , astfel Incat prUl dioda sa treadi In cazul eel l11ai defavorabil un
curent Iz de 5... 1QmA (pentru care este data In catalog valoarea nomina1a V.j:
R - (En-LllinJ-(Vz +~Vz)
L' Iz+IA +10
un de IA este curentul tipic con~umat de unul'sau doua amplificat6are operap.onale
(dupa cum se utilizeaza 6 capslila., cu mai lflUlfe amplificatoare (lri dou~ capsule
separate), iat 10 esteeurentul prindiwizoruI: R1 , R2 ,R3 Gare poate fi adoptat, de
exemplu, lmA. " .\ " ,.,'," .
c) Se adopta tensiuneade intrare a comp(lratorului, Vi , cat mai mare, >rnraa
depa~i Insa valoarea Yz-2V(pel1tnl ca sa lucreze c()rect amplificatonl1 operational)~i,
bine1nteles, tensiunea Es . Dill acela~i motiv, Vi .nu PQate cobort sub '+2V. Se
determina factorul dedivizare d pedivizorul~ ,P , Rs,.
d=V;
Es
d) Se determina pragurilecomparatorului
V.s==Vi+dI1Es+ Vj==Vi~dI1Es_
9are nu trebuie sa fie prea, apropiate (Vs-Vjl>O,1..~O,2V). Avand adoptat mai sus
curentul 10 pr~n divizorul R1 , R2, R3 rezulta rezistel1tele
R ,,-'v-V'
z s R -' V--V
s J R --v.,
,J
1 1" '2 I' , 3 J
o 0 D
care s~ normalizeaza C]J toleranta restransa (2,5 sa,u 5%) pentru ca reglajul din
potentiometrul P sa ramana suficient de fin (P de valoare dit mai mica).
e) Impunal1d pel1tru cazul celmai defavorabil condipile
ViMmin>Vsmax ~iVimmax <Vjmin ,
unde eu ' indicele Ms-a notat' tensiunea de intrare a comparatorului cftrid cursorul
potentiometrlllui este la' capatulde sus, iarcu mdicele 111- candcursorul se afla la
capatul de jos,se asigura posibiUtateacaprin reglajul de la ;potentiometml P sa se
ajusteze tensiunea nominala Vin aproximativ la mijlocul ferestrei ..
Din conditiile.de mai sus, tinand cont de situatia cea mai defavorabila a .
toler~l1telor, rezuIta:
(1-tp)[a(1-t)+2t]
Rs<P b(1+2t)-a(l-2t)-4t
(b-I)(l+2t)R5"{1-tp)(1+t)P < ~ a-l)[(l-tp)(l-t)P+(l-2t)Rsl

a-Es ..JE R1(I-t)+(R2+R3)(I+t)

Vsmax s(Vz+~ VD (R2+R3) (1+t)
b-. Es =E (R1+R2)(I+t)+Ril-t)
Vjmin s (Vz-~V~/)(R3(1-t) ,

'~V~=~Vz+~En+RJl_t) ~l ~V~/=~Vz+~ll-RJl_t)
iar tp ~i t ~unt tolerantele in valori relative ale potentiometmlui (de obieei 0,2) ~l
, rezistentelor din divizoare (0,025 sau 0,05). I,

'Conditiile pentm Rs'~i .~ s-au scris admitfu1dca potentiomeiml P se aPopm de

valoare normalizam (0,5, I, 2,5kQ etc.) incepalld cuo valoare mai mica, dupa ~are se
calculeaza Rs ~i apoi cele doua limite .intre care trebuie sa se gaseasca ~ . Daca la
primulcafcuI inegalitatea dubUi pentm ~ nu este Indeplinita, atunci se reia adoptarea
valorii potentiometmlui p.' (ad111itandu-se prima valoare superioara) ~i se fefae
ealculele pentm determinarea rezistentelor Rs~i ~ .
f) Sedetermi.na rezistenta Rei 'care serve~te la impunerea curentului prin LED:
R <En-~n--VL .
CI I (1+t) ,
L .
cu VL~I,6V~i IL=10... 15mA - tensiunea pe dioda LED ~i curentul necesar pentnl
iluminarea nonnala a aeesteia. Toleranta t a rezistenteiRer poate fi~i 0,1 .
Curentulmaxim de colectoraltranzistoruluiTI (dind acestava fi saturat) este:
I_En +~Ell+-o,2
CI R {l-t)
CI .' .
SeadopmUll tranzistor deputere mica, de exemplu BC 171B sau Be 171C
(eveiltual, pentru En+~En+ <24V se poate utiliza BC InC).
Curentul nunim necesar In baza tranzistorului T1 se determina eu ajutoml
factonI1ui qe amplificare static In saturatie - Bs , .care se poate lua de 2...3 ori mai mic
decat cel din regim actlv la curentullcl .
Rezulta rezistenta RBI care are rolul de a limita eurentul de baza 1a valoarea
necesara saturarii ~ranzistonI1ui T I:
 . <R Vz-f)..Vi'-2,4
R.Bl-!Js I .
Cl

g) Seadopta un releu cu tensiune deactionare putin mai mica sau egala cu EIl-

~EIl-O,2V. Reh~l1ltrebuie sa aiba tmcontact normal inchis care sa poata ;,mpe" un

curent de diteva ori mai mare deciit curentul maxim al stabilizatorului protejat.
. Curentul de colector maxim al tranzistorl.llui T2este: "
T _EIl+f)..EIl+-O,2
-'C2 R '
r

, (Vz+f)..Vz-2,6)2
PRG =.
RG(l-t)
. ~i este necesara adoptarea rezistentei ~ normalizate;
 La calcu1u1 redresorului de tensiunepozitiva ce alimenteaza stabilizatorul se
va lua~m considerarei indircarea suplimentara cu' curentul Iz+IA+ID+IL(eventua12IL
dacastabilizatond este dublu). Curentii lei, Icz,i IGM1Nsunt consumati numaidupa
a~p.onarea protectiei, dll1d stabilizatorul dy tensiul1e este decmlectat de. catre re1eu ~i
nu'mai consumasurent de la redresor. Deci, ace~ti curenti nu mai Inc~rca sup1imentar
redresoru1de tensiune ppzitiva. Redresorul de tel'lsiune negativa -En (daca exista) este
Indircat supfimentarcu curentul Iz+IA+In..careeste redus.

Exemplu de dimensionare

Se va dimensiona circuitlif.de protectie isenmalizare pentru 0 sursa

stabi1izata;dubla, de Es = ISV. Protectia trebuie sa acp.onezela variatii ale acestei
tensiuni de O,SV. Tensiunea nestabi1izata este En=20V ~iarevariatii1e L1En+=3V,L1En >

=1V: Curentul maxim 'al fiecarei surse este .Ismax==lA.Se va folosi' un singur re1eu de
protectie (fig.A3.4).
Se adopta Vz=8,2V la curentul Iz=lOmA. Diodele de acest tip au rezistenta
rz';.:;;7C! $idispersia de fabricatie L1Vz==O,Sv.Rezistenta de limitare va fi .
J__
R _(En -L1En (Vz+L1Vz)_(20-1 )-(8,2+0,5) =0 736kD /
L Iz+IA+Io . 10+3+1 '
unde s-a folosit curentul maXIm de alimentare at amplificatorului cuactrup1u LM324,
IA=3mA. Rezistenta RLsenormalizeazala 7S0.Q2,5%. -
Se adopta' tensiunea de intrare a comparatondui Vi=6V i rezulta fact~rul lie '
divizare

d~i s
-:1~=0,4

'. :Se determina pragurile comparatom1ui

~ =Y;+dLllis =6+0,40,5=6,2V
\j=;:\l;-dL1Es =6-0,40,5=5 ,8V"
; Se constata ca Vs-Vj=O,4V , adicasuficient de mare. Admitand curentul
10=1mA, iezulta apoi .
R- V Z- Vs ~ 8,2-6,2 -2kU
1 10 1
R _Vs-Vj_6,2'-5,8_0 41,C\
2 . I . 1" J.\..olo~

D., t
V. 52
R- J_ , -58kU
3 10 1 '
care se'normalizeaza la valorile: 2,OSkQ2,5%, 402Q2,5% ~i 5,9klli2,5%.
 Se calculeaza

~ V;=~ Vz+Lllin~;L~1~t)=O,5+3750.6,975---?,53V

~Vt=~ vz+Lilin~RJl-t) =o,5+1750.6,975=0,51V 0 _

-' Es ....,ERl(1-t)+(R2+R3)(1+t) ....,15205Q.Q,975-p{402+5900)1,025

-225
aV:max S(Vz+~VD(R2+R3)(1+t) '(8,2+0,53)(402+5900)1,025 '
b- Es =E 6.tl+RJ(1+t)+R3(l-t)_15C2050+402)1,Q25+590Q.Q,975_'2 8
~min s (Vz-~ Vt)(R3(l-t) (8,2,...Q,51)590Q.0,975 '
Dupa calc~tlulcu P admisde IkQ se constata ca nuse. indepline$teconditia
dubla"pentm ~~i se adoptaP=2,5kQ (~utoleranta'tp=O,2).Rezulta
, (Ftp)[a(l-t)+2t] _', 0,8(2,25:0,975+0,05) _ .
Rs<P b(1+2t)~a(1-2t)-4t' 2,52,8.1,05-2,25.0,95,...Q) 6,41kQ .
Se admite Rs=6, 19kQ2,5%. eu aceasta
~>(b-l)(l+2t)Rs-(l-tp)(l+t)P = (2,8-l)1,05'6,19-0,8'1,025'2,5=9,65kQ '
~ a-l)[(l-tp)(l-t)P+(l-2t)Rs]=(2)5-l )(O,8'O,975'2,5+0,95'6,19~9,78kQ.
Valoarea normalizata ~=9,76kQ2,5% se lncadreaza liltre celedoua limite de mai
suS. ( , , ,
)'

< En-Lilin - -V L 20-1-1,6 l' 055kr\

R'.Cl- IL(l+t) . -15(1+0; 1- , :Of
Se impune Rcl=lkQlO%.
Curentul maxirn de colector al tral1zistoruluiT este:
1"

Ie _En+Lilin+,...Q,2_20+3-0,2_ 4mA
25
1 Rc/1-t) 1(1,...Q,
1) ,
Se adopta tranzistor de tip BClnC, care la curentul leI are un factor Bmin=400
(fig.A3.5).Se admite deci BszBmin/3z140
~irezult~.
R <R Vz-~Vt-2,4""'1468,2~,5i-2,4-292kQ
,Bl-"",,s . lel . . 25,4'" ,
carese normalizeazala 27kQlO%, , c' ,

Releul trebuie sa aiba tensiuriede actionare mai mica decat 20-1-0,2:::f18,8V

Dispunand de un releu cu acponare la 16V ~ieu rezistenta Rm;in=O,8kQ (tip RM-2~HA,
[38]) rezultacurentul de coiectorma)a1ll altranzistomlui T2: . . .
T' __En+Lilin+ -0,2_20+3-0;2-:-28 5mA'
"c2,
.
R"
. ... r
08"
'

Inttucat tensiunea VCEo a lui T2trebuie sa fie mai mare ~edit

 En+ LiE ++IV=20+3+1==24V
Il

iar 2Iez=57mA, se poate folosi aeela~i tip de tranzistor, BC 172C,eare are VcEo=25V ~i
IcMAx=lOOmA.Se determina rezistenta . ,
R <P Vz-LiV~/-0,2_1308,2-0,51-0;2_34 2kQ
BZ- s Icz 28,5'"
eu Bs= BmiJ3~130. Se adopta RBz=33kQ1O%.

500
400
300

200
100

1 2 4 810 20"; 40 80 100 Ic [mAl

Fig.A3.5. Factorul de amplificare de curent fa tranZistoare.

Se admite 0 dioda D4 de tipul BA157(cu curent direct maxim de 0,4A).

Tiristorul de scurtcircuitare se alege de tipul T16N05, cu curent mediu maxim
de 16A, IGMlN=50mA,VGMIN=3V.Tranzistorul T3 trebuie sa suporte 0 pute~e disipata '
Pd3=[( En+LiEn+)-( Vz- AVz-l,8)]IGMIN~[20+3-(12-0,5-1,8]0,05=0,665W. '
Se a,eeepta untranzistor BD135 eu IcMAx=IA ~i PdMAx=IW(la ta=25C ~i:f'ara radiator,
[7]). Se ealculeaza apoi
R < Vz-41Vt~VGMIN-2_8,2-0,51-3-2_0,049kQ
G IGMIN(1+t) 50(1+0,1)
Se adopta ~:;=47Q10%. Pe ea se disipa 0 putere
_ (Vz+LiVz-2,6F (8,2+0,53-2,6)2_
PRO RoO-t) -, 0 ,SSW
47 (1~0,1) '..
Deci, rezistenta ~ va avea puterea nbminala de IW. Dioda Zener D6 se adopta eu
tensiunea de 15V ~i la un eurent de 50mA trebuie sa suporteo putere disipaia de eea
750mW~
Redresorulde tensiune pozitiva +En va fi Ineareat sliplimentar In regim normal
de funetionare eu
Iz+IA+ID+2IL = 10+3+ 1+2 15=44mA ,
in timpee redresorulde tensiune negativa este lncareat suplimentarcu un. curent de
numai 14mA.
 CALCULUL REDRESORtJLUI CD FILTRU CAPACITIV

Dateinitiale
,

Datele initiale pentru calculul redresorului sunt in general urmatoarele:

- curentul mediu. reders-atmaxim sau curentul continuU: maxim consumat de
sarcina (la tensiunea de retea
, nominala): 1 . .
00 ; .
- tensiunea medie tedersata sau tensiunea continua pe sarcina (lacurentul Iro):
- . !'.. ~

-caderea relativa de tensiune pe rezistenja intemaa redersorului (cand aceasta

este impusa deja de lacalculul stabilizatorului detensiune): -/..,;
_ - pulsajia tensiuuiiredresate, exprimata prill amplitudineacomponentei funda-
mentale a pulsajiilor (egala aproximativcu amplitlldinea pulsatiei nesinusoidale' - lf2 .
din pulsajia varf la varf - ~,iimpusadeja la calcurul stabilizatorului de tensiune sau
adoptata prin analizapretentiilor sarcinii): Vrlm_;
- cre~tereaprocentuala posibila a tertsiunii retelei: lOO'~El/El (de obicei
5...10%); .
- pulsajia tensiunii pe sarcllla, dupafiltrulRC (in cazul in care se folose~te un
astfel de filtru): Vslm'
La stabilirea curentului 1,.0 trebuie. tinut cont ca,in cazul utilizarii dupa
redresor a unui stabilizator de tensiune cu element de _reglare serie -cu protectie la
supracurent, curentul maxim pe care trebuie sa-l fumizeze redresorul este curentul la
care actioneaza protectia (Ilim::=);05 ... 1,10Ismax)~icare nu Se JI10difica la cre~tetea
tensiunii retelei peste valoarea nominaHi. Incazul folpsiriiunui stabilizator cu element
-de reglare serie flira limitare decurent / .
Iro::;Ismax.
In celelaltecazuri(inclusivtn cazul Cfuld dupa redersorurmeaza un
:stabilizator ell dioda'Zener),deoarece tensiurtea redresata Voocre~te cUilcela~i procent
ca ~i tensiunea retelei Eb curentul 1 cre~te ~i ei cu acela~iprocent. Deaceasta cre~tere
00

se va tine cont in calculele ce unneaza.

" In modobi~nuit, caderea. relativa de tensiune pe rezistenta intemaa .
.redersorului, definita
 \

se adopta mtre 0,L.O,2(adica 10",20%) [7]. Aici Rir reprezinta rezistentaintyma a"
redresorului eu filtru.. ',' J .
. Pulsatii,le tensiunii redresate pot :fistabilite plecand de la sarcina i tinndcont
de eventuala reducere a' ~or de catre stabilizatorul de tensiune sau de filtrul rezistenra~
capacitate. 0 valoare obinuita a tensiunii Vrlm,pentru care nu rezulm un condensator
de filiraj cu capacitate exagerata, este data, de relana: ' ,
, VrlI1l ='V =(O,04.~.O,1)v;.o , (A4.2)
ro

valorile mai miciale factontltli(ycorespunzand unoi curenti de sarcina de ordinul'

sutelqr de mA, iar valorile mai' mari ~ unor c~lrenti de ordinulamperilor. Pentm
domeniul tensiunilor uzuale, in circuitele elec~roniee (5 - 20y) rezult~.vrim=O,2...0,8V
la curend mid de sarcina i'0,4 ...2V la curenti de ordinul anlperilor., ' .
, In cazul utilizarii unui filtru RC s~tplimentar la ie~irea redresorului (nu se
utilizeaza stabilizator); pulsatiile pe sarcina vSl:nisestabilesc fie'din ailaliza pretentiilor
sarcinii, fie din recomandarile privind faetcml1 de pulsatii pentru anumite cazuri [39]:
-alimentarea etajelor de semnal inic: y = (1...3)lO,.J\, .. .
-alimentareaetajelor de sen'mal mare de audiofrecventa: y = (0,5 ...1)10'3,
-alimentarea etajelor finale in eontratimpde audiofrecventa: y=(O,5...3)lO'z.
Ineazul eand redresorul este urmat de stabilizator, tensiunea Vro este
detenninaUi.]a calcuhil. stabilizatorului, iar in cazul folosiriiunui filtru rezistenta ,-
capacitate se va adi'i.ugala tensiunea: continua cenlta de sarcina - caderea de tel1siune
pe rezistenta filtrului (admisa de lO...20%din tensiuneal1ecesara pe sarcina).
Red.r.esoarele niBnofazate cu filtm capacitiv se pot realiza in bune conditiuni
pentru curehti pana la ?rdinul 5... 1OA Pentm, valori luai ridicate trebuie admise
pulsatii mai,' mari, pentm ca sa nu rezulte conderisatoare de filtraj .ex:agerat. de mari.
Admiterea unor pulsatii mari,in cazul cand redresortl1 este urmat ,de un stabilizator de
tensilUle conduce la creterea valorii medii a tel1siunii redresate necesare ~i a puterii
disipate pe elementul de reglare al stabilizatorului.

Pentru redresoareie monofazate exista posibilitatea de alegere intre cele trei

'" - variante:rep-esor monoalt~manta, bialtemanta cu punct de nul,bialtemanta in plUlte
(fig.A4.l). In tabelulA4.l se prezinm comparativ unele caracteristici ale. celor trei
" tipuri de redresoare considerand ca se realizeaza acee~' tensiune (cu acelea~i pulsatii)
~i acela~i curent de sarcina. . .
In acest tabe! nu au fost considerate pierderile in miezul transformatorului ~i
nici curentul de magnetizare (de mersin gol). Ar mai trebui semnalata difieultatea de a
realiza doua irrIa.~urarisecundare identice pentru redresoml bialtemanta eu punct de
nul.
 .Pe baza acestui tabel (care include valori medii ale unor caracteristiei) seepot
vedea av~tajele ~i dezavantaj~le celor trei circuite principale de redresoare.
RedreSorulin punte are in ansam1;>luearaeteristjci mai bune:.un singur secundar (eu
diametrul conductorului Insa ceva mai mare), un miezde fier cu sectiune mai mica,
. diode cutensjune inversa maxima mairedusa (Insa muna~ul de diode este maimare) ..
D

Tabelul A4.1
.Bialtemanta
Monoa1ternanta-----.--~' -----
'cu punct de nul in punte

. Nunwde diode 1 2 4
Tensitmea inversa maxima a diodelor 3Vro 3Vro 1,5Vro
Curent de varfrepetitiv prin diode 8Iro 4Iro 4Iro
Curent mediu maxim prin diode Iro 0,5Iro 0,5Iro
Numar de Infii~urarisecundare la transfoflnator 1 2 1
Diametl1llconductol1lluidin primar transforrrl. Vl,15d1 d1 d1
Diametl1l1conductol1lluidin secundar transform. J: 1,4ld 2 d2 d2
Sectiunea miezului transformatol1llui l,llSFe 1,05SFe SFe
Capacitatea condensatorului de filtraj ;2,3C C C

Adoptarea prmdzorie a diQdelor redreso~re

Pana ~adeterminarea prin calcul atutl.ldiparametrilor circuitului redresor este '.
necesar sa se anticipeze tipul diodelorredresoare. Diodele se adopta pe baza
urmatoarelor date:
.,ten~iunea inversa maxima
VRRM> 3Uro
pentru redresoare monoalternanta $i bialternanta cu punct de nul ~i
V RRM > 1,5Uro
pentru redresoare In punte;
-curentul mediu redresat maxim:

1 sau I
0 FAV
> ~omax
m
unde m este numamlde alternante redresate, iar Iromaxesteacda~i cu Ir() (egal eu Ismax
sau Ili~) ineazul unu! redresor urmat de un stabilizator de tensiune eu element de
reglareserie, sau
,~max=(l+'ELlElrroIv
l
in eelelalte cazuri,
-curentul, de vArf repetitivmaxim

I
FRM
>8 lromax
m
(A4.7)

Dupa stabilirea diodei eu datele de' mai sus, mai trebuie extras a din catalog
marimea IFsM (curentul de supr,asat;cina maxim), iar din caracteristica tensiune, ~urent a
diodei; liniarizata jncepand din zona curentului de varf repetitiv iom = 8Iromax/m
(fig.A4.2), se d~termina marimile Voo ~i rezistenta dinamica rd
\ - VOm -Voo (A4.)8
fd ,
10m

E _e2m (A4.10)
2..fi
b) Considerand ([40], [41]) catensiunea pe sarcina (deci pe condensatorul de
filtraj) esteconstanta (adica neglijand pulsatiile tensill11ii redresate), prin dioda
redresoare trece curent numai intr-unintervaL28 in care ~ >Vrq+pVOo, ca in fig.A4.3.
Ul1ghiul 28 se mmle~te "unghi de deschidere.a di6dei". Semiunghiul de deschidere se
poate determina prinrelajia .
Vro+pV6o=e2mCosS=J2"E2cosS . (A4.11)
Sepoateevitainsa folosirea unghiului e [1] pril1 folosirea marimii
B- 1 - E2 (A4.12)
,J2cos8\ Vro+pVDo
Marimea B" se calculeaza din rapor~ul tensiunilor (relatia A4.l2)~i apoi, in
functie de aceasta, din tabelul A4.2 sau din graficele date in [1} se e?-tragmaril}1ile F,
D, H, utilizate in continuare la calculul unor caracteristici importante ale circuitului
redresor [40], [41].Acestea suntfuncjii complicate de 8 ~i au relatii1e deduse in [40].
Pentm valori. ale m~rimii B cuprinse intr~ cele" date In tabel se poate aplica 0
interpolare liniara ..
Tabelul A4.2
B F D H 8
m=l mr=2 [rad]
0,800 9,86 2,81' 80,4 75 0,480
0,825 8,87 2,6q 113 103 /
0,534
0,850 8,06 2,54 154 139 0,588 .
0,875 7,63 2,46 185 164. 0,622
0,900 7,13 2,38 '232 203 0,666
0,925 6,79 2,33 275 236 0,700
0,950 6,57 2,29 308 262" 0,724
0,975 6,28 2,24 1361 302 0,758
1,000 6,09 2,20 403 333 0,782
c) Se calculeaza curentul de varf repetitiv
i -~maxF
Dm m, "", . (A4.13)
 care trebuie sa fie mai mic dedit IFRM al diodei, adoptate. In caz contrar, calCulul se teia
pentt:u 0 dioda'cu curent de vartrepetitiv mai mare.
d) Calcttlul curentu1).1iefecti\' maxim printr-odioda redresoare
. I
1 =:: roma." l)
" Defm m
care pmtru redresorul monoaltemanta ~i bialtemanta cu punet de ntIl reprezinta ~i
curentul efectiv prin secundarultranSformatorului
12=:IDefm
Pentru redresorul bialtemanta in punte:
i =JiI ;n .
2 Def (A4.15.b)
e) Determinarea capacitatii condensatorului de filtraj necesar pentru obtinerea
p~llsapilor impuse eu relatia
c-Vro+p VDoH
Rrvr1m

. uncle Rr este rezistenta i!lt.ema a redresorului mra filtru [41] (fig.A4.4). Intrucat s~a.
impus Aca data de proiectare,conform'relatiei A4.1, rezulta
R _AVro .
ir-'-I- '.
ro

y
ez ., rT Rr <;:::::J

1---- 0

Fig.A4. 4. Circui~ttl echivdlent al re-cdresoruluilara filtru.

\

Cu aceasta se poate' calcula' .capacitatea C pentru care. se va adopta, 0 "valoare

normalizaW. imediat superioar.a celei calculate. Condensatoml n~eesar este de tip
elecfrolitic ~i aduce eu el 'oserie qe dezavantaje: Se pqatetine' eventual cont de
toleranta negativa a acestuicondensator: ,
Tensiunea nominala a condensatoru1].li' eleetrolitic trebuie - sa depa~easea
valoarea tensiunii lllaxime in gol a redersorului

Vro_ =(e"" ~pV,) ~1+~,) ~. (A4.19)

tinand cont de ~re~terea tensiunii rete lei l?este valoarea 110lninaIa. Curentul ondulatoriu
admis de condensatortrebuie sa fie mai mare decat iDm/2.
Cand redtesorul este utilizat' pentrualimentar~a UnOl;circuite in care apar
comutari rap ide ale curentului, condensatoml electrolitic trebuie completat cu un
conde'nsator ceramic de valoare cat. mai mare (lOOnF). ,
Tinal1d cont ca un condensator electrolitic\prezinta a toleran!a pozitiva de
+(50 ... 100)%, larealizarea redresorului sepat obtine tenSiunii Vrocu cateva procerite
mai riqicate ~i pulsa!ii mai reduse decat cele impuse.,
f) Calculul cUJ;entului de suprasarcina nanrepetitiv" care apare laconectarea
redre~onilui la re!ea. Intmcatdiagramele 'date lil [39] in acest scopsunt, prea
complicate, s-a dedus pe baza lor o rela!ie ,aproximativa pentru curentulde
suprasarcinaln cazul cel maidefavorabi1:

i _(1,8...2) 106 lromax(':tA4.20)

Ds roB m
in care 0) este pulsa!ia re!elei (2nf.:=3l4), factoml (8 .s~ folose~te pentru redresor
bialteman!a, iar factoml 2 se folose~te pentm redresor mOIl.oaltemanta. Acest curer).!
trebuie sa fie mai mic decat IFRM , In caz corltrar diodaadoptata provizoriu se
Inlocuie~te eu alta de curent mai mare. Mai exista" de.asemenea,solutia de a se mari A
sau d~ a se i?tr<2duceIn serie cu secundarul trm1.s,formatorului 0 rezist~nta suplimen-
tara. In acest caz calculul trebuie re1uat de la inceput.
incazul in care iDs rezulta foarte apropiat de IFsM , se mai verifica ~i.durata
impulsului decurent pbn dioda In cazul cand condensatomlare eapacitatea m~xima
_( tp \ '
tj- 1+ rrC (A4.21)
100
(llnde tpeste toleran!a pozitiva maxima, in procente, a condensatorului de filtraj), care
nu trebuie sa depa~ea:sca 10ms (timp in care diocia suporta curentul IFsM).
, g) Pentru calculul trmlsformatorului este necesar sa se precizeze rezisten!a
totala a acestuia (vazuta din secun&r) . \
fT:::;r(+f2=Rr -pfd (A4.22)
h) In cazul dind nu se folose~testabilizator de tensiune ~i la ie~irea
redresonl1ui nu se pot ob!inecufjJtru capacitiv pulsa!ii Vrlm SVsttl1 cumpretinde
sarcina, se intercaleaza un filtru suplimentar RC (fig:A4.5).

v:' R) ~.fV," Fig.A4.5. Filtru RC pentru reducerea

suplifnentdra a ondulafiilor.
vrlm, ,'" J:slm
o " .
Dimensionarea acestui filtm se face astfel. Rezistenta se detennina din.caderea de
tensiune
~ continua admisa pe ea'Jast:'1bilirea
.'.
tensiunii n~cesare Vro(lO-20%
\,'
din Uro):
,
 R/- v -vro, so
--<

~o

iareondensat6ml din c6nditia aproximativa de divizare;a pulsa!iilor:

.C/::::-rluL
v 1
---
-vslm mcoRI
In care raportul eelor doua tensiuni se nume~te "factor de netezire". Si acest
condensator electrolitic trebuie' completat cu unul ceramic de valoare mare pentm
decuplarea la frecven!e mari (la impulsuri).
Se determina apoi puterea disipata maxima pe rezistenta ~(la curentul Iromax.)
pentru adoptarea puterii nominale a acesteia. '
i) In cazul folosirii unoqliode redresoare cu radiator, diode care au curentul 1 0

sensibil mai mare dedit lromaxlnl,nu eSte obligatorie utilizarea radiatomlui livrat de
producatoml diodelor ~i se poate din}ensl0na un radiator plan eorespunzator. Pentm
aeeasta este neeesar sa se calculeze puterea disipata medie pe 0 dioda n~dresoare:
p =v.~-omax+p i' (A425)
dmed 00 In Oefm d '.

Calculul radiatomlui plan este prezentat In Anexa 1, fiind valabil ~i In cazul diodelor.

Se va calcula un circuit redresor Cll datele: Im=180nrA, Vro=21V, "-=0,15,

vrlm:::;0,7V,care va fi urmat de un s,tabilizator de tensiune Cll element de reglare ~erie.
Se eunoa~te 100~El/El=8%.
In seopul realizarii unor pulsa!ii reduse eu ajutoml unui eondensator de filtraj
de dimensiuni reduse este indicata adoptarea unui redresor bialteman!a. Presupunem
ea se utilizeaza un redresor eu ptlnet de nul.
Pentru adoptarea diodei se ca1Culeaz~
V . =3V =3-21=63V
Imax 1'0

I _I[0_0,18=009A
omax m 2 '

I. =8Iro=80,18=072A
Dmmax ill . 2 '
Din tabelul cu diode redresoare se alege diodaF087 de siliciu cudatele
VRRM=80V>63V, Im=O,75A>O,09A,. IFRM=4A>O,72A.

Caracteristiea diodei se Iniarizeazadueandu-se 0 tangenta In punetul eu eurent
de otdinul iom (fig.A4.6). Se ealculeaza rezistenta dinamiea a diodei

fd
_L1Vo_
A"
ill0
VOm-Voo_0,85-D,67=0 25"
1 0m '
72 ,.l.~
 Amplitudinea tensiunii din secundmul transformatorului in gol va fi
e2m:=Uro(1+1,5A.)+U d=21(i+l,50,15}t-0,4=26,1 V ,
~ iar valoarea ei efectiva
~
Ji
,

0,8 ~.:':._______________ E2 = :=18,5V/

0,7
Cu aceasta se determina marimea B
0,6
,,
I,
B E2 . 18,5
Vro+V00 21 +,067
0'854'
'
I

I
,
I
pe baza careia, din diagrama data in [7] sau
,'~rd=O,25Q .
tabelul A4.2 se obtin marimilede calcul
, I .
I I
F:=8, D:=2,53, H=142.
, I
0,1 I I ,eu acestea se determina
o I I

.
0,20,30,4 ~
0,50,6/v,7 ~
O,ulu,9 v 0 [V] . . _lrop_0,188=O 72A I =4A
Vd Voo vOm
10m m ~-, <FRM

I 018
I Oef2=1 ==-!2-D=-'2'
-2 53=0 ,228A ,
m
iar pentru calculul condensatorului de filtraj se determina
R. _A.Vro...JO,15.21_17 5Q
lr Ifa' 0 18 ' ,

R =0 583mR ~lroR. ir =0 58J217 5 0,18.17,5:::::.7 lQ

,r' lr e 2m . ' , 26 , 1 -,

c- ~o+VDoH-
21,67142=619/-lF
Rrvr1m 7,10,7
Fiind necesar un condensator din categoria c610r de inare capacitate [10] care
au 0 toleranta negativa de 10% cuo tensiune nominala ce depa~e~te valoarea

, Vromax=(l+Ll~l]ezm -pVJ=1,08(26,1-0,4)=27 ,8~'

~i cu un curent ondtl1atorju mai mare de 0,72/2=0,36A, se adopta uncondensator de

680/-lF/40V (curent ondulatoriu 903 mA), tip EG74.74.
Curentul desuprasarcina prin dioda va fi in cazul eel mai defavorabil
. _1,8106~0_1,81060j8~. ' _ '
10sm roH m 314.142.2 3,64A .<IFsM-30A
3X .
Prin urmare, dioda adoptata provizoriu corespunde ~i poate'fi utilizata tara radiator.
Rezistenta totala a tral1sformatorului de retea
rT=R~-rd=7,1-0,25=:=6,85Q .
 CALCULUL TRANSFORMATORULUI DE RETEA
PENTRU REDRESOR

])ate initiate
,

Datele de plecarelacalcuhI1 transfon11atorului dereteapentliu un redresor sunt

in general unnatoarell:;:
- tensiunea efectiva din primar: Etode obicei 220V;

. - cre~terea procentuaUi posibila a tensiunii .retelei: 100 Lill1 (de obicei

I \ . . E1
5... 10%),
- tensiunea efectiva in fiecare infa~urare secundara (daca sunt mai multe): E2i
(i=1,2,..) 1n [V], . .' .
..
- .'
curentul
.
efectiv
r
maxim
.
in,fiecare infa~urare secundara: 1 2i in [A](la

tensmnea ~imaJ,
-rezistentatotala atransformatorului,pentru fiecare infa~urare secundara: rn.

a) Se detennina puterea aparenta maxima necesara in fiecare circuit secundar

(inchizfu1d i pierderile ininfa~urari prin folosirea tellsiunii efective in gol)

P"1IJ ~,},;l,; (i=I,2...) [VA] (AS.I).

i puterea aparentatotala din secundare

G ~~~. ~~

i=l
Pentru tHl redersor bialtern~ta cu punct. de nul putereaP2i se aduna de doua

b) Se determilla curentul efectlv total din primarul transfonnatorului

11=(1,4...1,8)~)li [A]; (As.3)

i=l
unde Ili reprezinta curentul primar corisumat datorita intaurarii secundare de ordinul i
I
 iar factoml din fata sumei include cre~terea datorata curentului .de magnetizare al
transformatomlui ~i pierderilor de putete in mie'zul feromagnetic I~9]) cretere valabila
pentm cazul'utilizarii U11eiinductii B=O,8 ...l,2T (valoarea mai mare pentn~ B=1,2T) ..
De~i folosirea unei inductii B mai mati este indicata ill literaturade'
specialitate pentro transformatoare oe putere redusa (in scopul reducerii cantitatii de
cortductor de bobinaj utilizat), seobserva dinrelatia (A5.3) un efect negativ al
inducpei mari. '. ,
Pentm infii~urari secunmre cefumizeazacurent altemativ unorsarcini
rezistive sau nnui redresor in 'punte, calcululcurentului Iu se face cu ajutotul
raportului de transfonnare al transfonnatomlui pentm acea infii~urare
. 1 ,'
2
11'=-' 1 (AS A)
1 ilj

. n._EL,
'Bzi
1

Pentm illfii~urari secundare ce alimenteaza alte tipuri" de redresoare, cllrentul

din primar Se calculeaza cu una din relapile [39]:
- pentro redresarmonoalternanta
1 .'=.1. 1T 2.p.
1 1 2i
n:'\"", rOl
, 1 .

- pentro redresor bialternanta ,CLlpunct de .mil: (se calculeaza'curentul din

primar datorat ambelor secundare) , ,

1n~l2i
_Ji (AS.6b)
1

c) Se calcllleaza puterea aparenta, maxima dii).primarultrahsformatomlui:

l\{l+~}I, [VAT. (Aj.7)

d) Se calculeaza "puterea medie" a transfornlatorolui [39]: .

p=P1;P2 [VA] (AS. 8) .

e) ,Se determina sectiunea miezului (caloanei pecare se afla plasate

bobinajele) conform [39]
SFe=:(1,4.,.1,9)JP [cm2] i, ,(AS.9)
unde .valori mai reduse .ale ,coeficientuluise, adopta '.pentniputeri P mai mici (de
- ordinul dip-va watt). . .
f} Se detennilla dimensiunea modulara pentm tole de tip E+I cu relatia
a=(3,7 .. .4,4VS;: [mm] (AS. 10)
 ,
(eu SFe111[em2]), asiguiandu-se astfel un raport optim Intre laturile sectiunii miezului
(un cost mairedus 1:).1
transforriIatorului). , .',
Dimensiunea a trebuie normalizata. -In tabe1ul A5.l se dau valori1e ;nortnaJizate
pentru tole de dimensiuni mici, utilizate 111alimentatoare de putere redtlsa iar In
fig.A5.l se dau dimensiunile miezului In functie de a.

Tabelul AS.]
a [mm] Greutate*
, . E+I[g]
E5 5 1,60
E6,4 6,4 2,73
E8 8 4,11
E9 9. 5,26
ElO 10 6,5(5
E 12,5 12,5 9,80
E 14 14 12,56
E 16- 16 16,54
E 18 j 18.20,80
E20 , 20 . 30,70

. g) Se detennina latimea pachetului de tole

b~100SFe [mm], (AS.ll)
2a
eonsiderandu-se faetorul de umplere a miezului apropiat de 1.
In' caz{d unui produs de sene merita sa se solicite datele carcaselor de plastic
injectate la Intreprinderi de profil, spre a se gasi eventual 0 carcasapotrivita pentru
transformatond ce se proiecteaza.'
h) Se determina l1l1111andde "spire pe volt" (necesar penthl a se obtine Cll 0
tensiune de 1V 0 anllmit,a inductie maxill1a B):
NV=B~ (ell B inIT] ~i SFe In [em2]) , (AS.12)
Fe,
unde Beste inductia maxima adinisa (subvaloarea de saturape a' totelor folosite). In
mod obi~nuitB=O,8 ... 1,2T, recomandandu-se' valoarea superioara pentru puteri mai
mici ~i tole subpri (0,3 5mm). T otu~i, trebuie tinut cont ca 0 inductie .de valoare mare
conduce la 0 cre~tere importanta a curentului de nlagnetizare ~i deci a curentului total
din primal' (relatia A5.3).
i) Se determina numarul de spire allnfa~urarilor din primar ~i secUIidar~
N [=NvE[ (AS.Ba)
 265
, NZi=NvI~2i' (AS.13b)
In reJafia (2.38b) nu s-a mai indus un factor de 1,05 ... 1,1cwn apaiein 1ndrumatoarele
de calcul, deoarece se utilizeaza tensiunile 1n gol ale secllndare10r (nu mai trebuie tinut
cont de cadereade tensiune pe bobinaj [30]).
j) Se detennina' grosimea 1n, fereastra" a fiecarei 1nfa~urari 1n urma unei
distribuiri aproximative a la!imii ferestrei proportional eu amperspirele Nili ale fiecarei
1nfa~urari. Astfel, grosimeabobinajlllui 1nfa~urarii deordinul i se calculeaza curela!ia

gl~(a-gc '" ,N1I1, [mm]'

N1I1+NzJzi
( ,,Nz.Iz
gZi=\a:...gc N 1+ INl ,I [mm] (AS. 14)
1 1 Zi li_
eu gc - grosimea peretelui coloanei earcasei pe care se va executa bobinajul In mm.
k) Se detenllina lungimea spirei medii afiecare~ Infa~urari, considerand ca
prima Infa~urare ce:se bobineazape carcasa este.cea primara:
Ilm:d=2(2a+b+4gJt-xg1 [mm] (AS.I5)
lZlmed=llnied +X{gl +gzJ
lZ2ined=lZlmed+n:{gZI +gZZ) , .
La realizarea transformatorului se va respecta ordinea, de bobinare a
1nfa~urarilor care a fost presupusa aiei la calclll.> '.
De~i, In mod obi~huit, Infa~urarile secuncta:re pentrutln redresor cu punct de
nul se bobineaza cu acela~i tip de conductor, este posibil (~i mai cotect)~ In principiu,
sa se calculeze diametnl1 necesar pentnl fiecare din ele astfelincat sa rezulteacea~i
rezisten!a rz. De aceea, lungimea spirei medii se ealculeaza separat pentru fiecare
secundar din cele doua.
1) Se determina lWlgimile totale ale conductoarelor de bobinaj:
11=Nlllmed1O-3 [m] (A5.16)
lZi= N Z)Zimed10":'3.
m) Se repartizeaza rezisten!atotala a transformatorului pe Infa~urarile primara
~i secundara. Aceasta repartizare ar trebui facuUi astfe1 Incat sa se ob!ina 0 Incalzire
mai wliforma a acestora (densitate decnrent unifonna). In cazul canddin secundarul
transformatorului se alimenteaz,a un singur redresor, condi!ia de mai sus se poate
cuprinde Intr-o rela!ie simpla.Pentru redresor monoalteman!a: .
f[=O,4IT ~i. fz=O,6IT ' (AS. 17 a)
 r(=O,:1; ~l' 12=O,7rr
Se calculeaza apoi rezistenp,
r[=nZr( (A5.l8)
Pentrucazul caud transfoTI11atorulalimenteaza .mai muite redresoa.re sau sarcini, 0
astfel d~ condijie este greu de dedus ~ise rec6manda sa sestabileasca direct rezistenja
primarului rj din condijia ca dellsitateade curellt prin cOllductorul din primar sa fie de
3Nmn;lz [7]
I[
,r[-18,8I[ (A5.19).
(eu:![ in [m] iar l[ln [AD. Apoi~ pentru fiecare 1nfa~urare In parte se va detenl1ina rz eu
.relajia '
r[
12i=ITi- n~ . (A5.20)
I

n) Se determina diametrul conductoarelorde bobinaj din conditlade

i realizare
a rezistenjelor impuse anterior ..'

d =o.lS!i. d"~d,lSJE
i [mm]. (A521)

0) Se citesc dintabelul A5.2 curenjii efectivi admi~i (1n.ipoteza tIDei densiilip

de curent de 3A/mmz) prin cOndtlctoareIe de bobinaj din, cupru, eu diametrele (fara
izolajie) apropiate de eele de mai sus, In scopul verificarii depa~irii acestora de catre
curenjii calculaji I[ (In cazul In. care nu s-a utilizat relapa A5.19) ~i hi. Diametre1e
normalizate ale conductoarelor. decupru izo1ate cuemai1 din tabe1u1A5.2 sunt e~e
reeomandate de STAS 11143-78. In ceea.ce 'prive~te densitatea de eurent admisa prill
cOllduetoare, indicajiiIe dinliteratura de speeialitate sunt mult prea diferite (2 ...4,5A).
Va10area medie cel mai l11UItntilizata este 1nsa de 3A/mm2,cu care temperatura
bobinajului nu depa~e~te 'tamax+50C. ,
Daca rezistellja r[ a fost determinata cu relajia A5.18 ~i numai I[ estesensibi1
mai mare deciit curentu1 citit in tabe1u1pentru diametrul apropiat de. d[, este neces.ar sa
se revina Ia punctul m, pentru a ..se redtlCe rezistenta r( (deci r I), eeea ce ar duee 1a
cre~terea diametruIuid[.
Daca rezistenja r[ a fost determinatacu relajia A5 .18 ~inumaj hi estesensibil
mai mare declit curentul citit in tabelu1 pentru diametrul dZi , se poate face 0
a
redistribuire rezistenjei rT'la punctul m astfeI1ncat sa s~ scada rZi ~i sase mareasc~r(
(rl)' Se reia apoi caiculul diametrelor ~i verificarea. .
. . Daca hi (1n cazul foloSirii reIajiei A5.19) sau amtIl (In cazul folosirifrelajiei
A5,.I8) cat ~i hi sunt sensibil mai mari decat curenjii din tabel corespi.ll1zatori
diametrelor d[ ~i dZi , este necesarsa se reia calculul stabilizatohllui de tensiune (daca
exista) ~icalculul redres{ml1ui de ordinul' i, cuo valoare mai mica pent~u ~aderea
relativa de ~ensiune A;.
. Daca I2i (m cazul folosirii relatiei A5:19) sau aFat Ilcat ~i I2i (In cazul folosirii
relatiei A5.l8) sunt sensibil 111ai micidecat curentiidin tabel corespunzatori
diametrelordl~i d2i (bobinaj neeconomic), se poate reluacalcululstabilizatorului de
tensiune (daca exista)' ~i calculul redresornlui de ordinul i,' eu 0 valoare. mai mare
pentrLl ~i'" .
Dupa ce s-a olHinut. un rezultat corespunzator,se nonnalizeaza diametrele
conductoarelor din primar ~fsecundar la valorilecele mai apropiate din tabel, .'
, ' Tabelul A5.2
Diametrul 'Diametrul' , Imx [A] Diametrul. Diametrul . Imx [A]
eonduetbtului eu izolatie pentru eonductorului ell izolatie pentru
neizolat de gradul1 densitate neizolat de gradul 1 densitate
[mm] [mm] 3'A/mm2 [mm] [moo] 3Nmm2
0,050 0,062 0,006 0,630 0,648 0,935
0,063 0;078 . 0,008 0,710 0,765 1,190
0,071 0,088 0,012 0,750 0,809 1,327
0,080 0,098 0,015 . 0,800 0,861 '1,520
0,090 I, , 0,110 0,018 0,850 0,915 1,710
0,100 0,121 0,024 0,9,00 . 0,965 1,910
" 0,112 0,134 0,030 0,9@ 1,017 2,130
0,1;5 0,149 0,0~7 \ 1,000 . 1,068 2,360
0,140 0,166 0,046 1,060 ' 1,130 2,640'
0,160 0,187 0,060 1,120 1,192 2,970
0,180 0,209 6,076 1,180' 1,254 3,280
0,200 0,230' 0,094 1,250' 1,325 3,660
0,224 0,256 0,118 1;3201,.397 4,060
0,250 0,284 0,148 ,1,4001,479 4,610
0,280 0,315 0,l185 1,500 1,581 5,290
0,315 0,352 0,234, 1,600. 1,683 6,030
0,355 a,395 0,297 1,700 1,785 6,790
0,400 0,442 0,377 . 1,800 1;888 7,630
0,450 0,495 0,477 . 1,900 1,990 8,620,
0,500 0,548 0,588 2,000 2,092 9,420
0,560 0,61 0,737 : etc.

p) Se verifica dacabobinaj eIe incap in ferea,stra transformatorului, Verificarea'

bazata pe stabilireamumaruluide straturi [39]este greoaie. In practicas-a verificat in
marea majoritate acazurilor ca bobinajele incapin fereastradaca un coeficientde
umplere a ferestrei, definit ca mai jos, uu depa~e~te oal1ume yaloare:

J~-' 11 i:;
Nd2+'\'N d2
2i...2i<0,38 ...0,41.(0,42) (AS.22)
in care Af [mm2]este aria ferestrei transfonnatomlui ~i pentJ:u tolenormaiizate
Af=3a2 (AS23)
Valoarea superioara a factdmlui Fuse admite doar pentru un bobinaj iJlgrijit.
Daca factoml de umplere Fu rezulta-mai mic dedit 0,30 (ramane mult spatiu
nefolosit in fereastra), ,se poate relua calculul transfor~natomlui de la pllilctul e sau f,
miqor~ndu-sefi.e secjiunea miezului, fie dimensiunea "a" a tolelor, fie amandoua
(daca existarezerve la factorii adoptati in relatiile acestora).
Daca factoml F u rezultacuprins intre 0,30 ...0,3 5 fereastra nefiiIld 'complet
ocupata, cum s-a presupus la scrierea relatiilor A5 .14,' se va relua calculul de la
ptllictul k, stabilindu-se grosimile bobinajelor cu relatiile
_. N ld? _ N2id~i
gl-ao 4A' g2i-aO 4A (AS.24)
, f ' f

unde nuinaratond fractiilor este deja calculat cu ocaZla determil1arii factomlui de

umplere Fu .

Daca factoml deumpleJ:e FIl rezulta mai mare d'ecat 0,41 (0,42), bobinajul nu
illcape in.fereastra ~i trebuie reluat calculul transfonnatomlui de la punctele e, f sau b,
crescandu-se ,].madintre marimile SFe, a sau B (daca mai exista rezerva la B pana la
'l,2T).
Pentm executarea bobinajului ,~i'izolarea co(espunzatoare intre straturi ~i intre
inIa.~tiTarise va consulta un manual de bobinaj. I

Pentm protejarea transformatomlui incazul unui scurtcircuit 1a sarcina e~te

indicat sa intercaleze la ie~irea fiecami redresor cate 0 siguranta fuzibi1a dimensionata
1a uncuren(cu 20% ...30% maL mare dedit curentu1 Ira. Pentl1l evitarea aprinderii
transformatomlui, 'in cazul unei starapungeri intre spirele primamlui sau incazul unui
scurtcircuit in redresQr este indicat sa se prevada~i in primar 0 siguranta fuzibila,
diinensionata la un curent cu 30 ...50% mai mare decat 11.
In mod obi~nuit se stabile~te in cadml proiectului ~l greutatea
transfofmatomlui ceea ce insa nu se prezinta aici.

Documentatia
, necesa:di ,

In cazul t111uiproiect de 'executie dealimentator, in care nu este utilizat un

transfonnator tipizat produs in serie la uzine. de profil, este necesar sa se includa in
documentatie unnatoarele plan~e:'
.; schema electrica desra:~l;lrata~itabel cu datele bobinajelortransformatomlui,
- carcasa bobinajului (subansamblu ~i componenteseparate) pand -aceasta nu '
este tipizata ~i trebuie confeetionata (eventual prin injectare),
- bobinajul. transformatomlui pe carcasa' (cu sectiune prin bobinaj pentm
indicarea,succesiunii in:fa~urariI6r ~i vedere pentm indicarea scoaterii capetelor)~
- ansamblul transfol'matpr, cu sistemur de strang ere ~i fixare in montaj.
 Se va dimensiona transformatoml de retea pentm. redresoml eu punet de nul.
calculat In Anex::i4, avand datele: E1=220V8%, E:z=18,5V,h=O,228A, rT=6,85,Q...
Puterea aparenHi. maxima dintr~o inIa.~urare secundara ~i puterea aparenk1. .
totala din seeundar sunt .

Pi' { 1+~' },t,,,1 ,0818,50,ZZ8=4,55V A

P2=2P21=24,55=9,1VA.
Raportul de transformare V:a fi

n=Ei =220=119
E2. 18,5 '
Curentul efectiv din primar cauza,t de 12 este

In-~ I2 -~11,90,228-0,-
---n 27A
Adoptand 0 induetie magnetiea B=l T, rezulta euren!l,ll total din primar
11~1,6111
=1,6Q,027=0,043A,
Puterea aparentamaxima din primaml transformatomlui este

p,{ 1+ 1l~,},I,
=1,08ZZ().(),M;3=<1O,Z5V
A

Puterea medie (de calcul) a transformatomlui este deci

. .. j

p-:Pl~P2~9,1+;0,25_9,67VA .

Seetii.mea miezului pentm 0 pufere medie rdatiy redusaeste

S=l ,5'3JP=1 ,53$:67 =4,17 ~m2
Dimensiunea "a" a tolelor E+1 va fi
a=4A==4-j4j7=8,73mm .
. Se adopta 0 dimensiune norm~lizata a=9mm ~i rezulta latimea pache!ului de
tole
b_100SFe_1CJO.4,77-265
2a 2.9 ' mm
Numaml de spire pe volt pentm induetia B= 1 este
N ~ 45 - 45 -94
v BS
. Fe
1-477-'
'
iar numaml de spire din primar ~i seeul1dar
 N1=N yE1=9 ,4220=2068
N 2==NyE2=9,418,5=174 .
Se ea1culeaza amperspirelefied'irei infa~urari ~i totalullor
N1I1=20680,043=72,4
N2I2=1740,22~=39,6
N1I1i;2N2-h=72,4+ 239,6=151,6
Grosimile bobinajului in fereastra transformatorului sunt (pentru 0 grosimea
peretelui carcasei de 0,5n1m)

gi=(a-gJ N~N 1-(9-0,5\~2i~=4,06mm

NI 1 1+ 2 2 '
-( ,) . ' N212, -(,9 05) 39,6 -2 22
g21- a-gc 'N I +2N 1 \ - , 151,6-' mm"
11 2 2
g22=g21 '
Lungimea spireimedii afiedirei infa$urari, eu primaml in interior, este
lImed=2(2a +b+4gc }tng1 =2(29+26,5+40,5 }tn4, 06=105,7 mm
7
=lmed+n(gl +g21)=105, +n(4,06+ 2,22 )=125,4mm
121med
122med=121med+n(g21+g22~125,4+n(2,22+ 2,22 )=139,3mm
Lungimile conductoarelor debobinaj vorfi deci
~ 11=Nlllmed1O-3=2068'l05,7.1O-~=218,5m
\ 121=NzI2ltned,lO-3=174-l25,410-3=:41,8m
J22=]'~)22med1O~3=174139,3-1O-3=24,2m .
, ,

Rezisten!a transformatorului, lavand un singur redresor in seeundar, se

distribuie astfel
r(=0,3IT=o,J6,85=:2,05,Q, f2=rT-r(=4,8,Q.
Rezisten!a primarului este atunci r1=n 'r(=11,92'2,05=291,Q
2
Diametrul conductoarelor de bobinaj

d, ={),lSJf={),l ~2 ~~is,
={),l30mrn

l
d.21=0 , 15Vfr21=,v,.
n lS~21, ,8
, 4 8 =0 ' 320mm
2 '

ci,,~,I sf={),lsl4~i ={),337mm)

 Se constata ca pentm primar trebuie adoptat diametml normalizat
dl==O,140mm, deoarece, conform tabelului A5.2, Il::;:43mA este apropiat decurentul
maxim suportat de conductorul' cu acest dial1!1etru(46'mA) ..De asemenea"pentm.dZl Se
gase~te in tabelul A5.2 0 valo~re normalizata foarteapropiata (O;J15mm)careia\1i "
corespunde curentul maxim .de 0, 234A, mai' maredecfrt li::;:O;228A' Pelltru conductorul
celei. de a doua in.fli~urari secundare trebuie adoptat diametrul dZ2::;:O,355mm~ intrucat
diametmlnormalizat inferior este cuceva mai depar.te ge valoarea rezultata in Galcul
(O,337Irlm). Din cauzaacestei adoptari, 0 ju111atate>a secundamlui va prezerita.o
. rezisten~ r2 de valoare ceva mai micadecat ce,nalta~' .'
S~ verifica dacabobiIiajul itiql:pe in fereastra transformatondui
l Af =3a2=J92=243J.TIIJi 2
~i factoml de umplere
2068.0,1402+174.0,1352+174.0,3552
F;, ,l l.A;1
N d2+N d2 +N dZ"
2 22~ . . ... ' ' .. 243-:.1"
'
. , .... -0,3.2$ ,
Qare arat,a ca fereastra transft?rmatorului nu este plina. Trebuie sa se reia ealculele
groslInilor .bobinajelorm fereastra deoarece ele nu. ;umplu fereastra a~a 'CUln s-a
presulJus initial.. .
Se calculeaza
_Nldl'_9 40,6 -3' 78
gl-ao 4A - 04.243
, . f
' mm
'

,._NA~l_9 17,3 ..-16

g2t:--~O4A"':' 0 4.243' 111m
.. ,. f '

_.N2d~2=9' 21,9 ..;.2"0,'2

g22-a0,4A - 0,4.243' mm
c
Recalculand '.eu acestea lungimile l11ediirezulti, hmed::;:104,7mm,
lzrmed==1f,1,5mm,. 122meq==132,8mm pentru car~ lungimile totale .sunt: ll=216,5m, "
'lzl=21,lln, iar 122=23,lm. Diametrele conductoare1qr de bo~inaj sunt:Pl;"'O,130mm,
d2=O,314J11l1Vd3=O,329ml11. '" . .... . '
Prin urmare,' diametrele nonnalizate ramancelestab11ite anterior ~i ealctilele
nu111.aitrebuiereluate. .
 ALIMENTATO,ll STABILIZAT AJUSTABIL
DE 3 -15VI 0,5 -0,7A
CU PROTECTIE
, LA SCURTCIRCUIT ,

Schema de principiua stabilizatotului este d:;tta in fig. A6. L

Radiator 4,7aw +Vs=3 ...15V
23 Tr ..........;..2N30:S5 R31,3Q/IW Ismax=O,5-0, 7A
+Vro=1 9,7..... V : :

Rg
2,7- RsllOQ
PR 3,3 1%
SF IPM05
kQ 10
1,6A _ (IPM1)
2
CI C3
100JlF
723 25V
 h 3V O,5A
ia 15V ................. O,7 A
La' valori i.nrennr.dian: de reosinne, limitarea se face la Ull. curent cuprins Intre
0,5 ...0,7A (de exanpIu 13. 9V iicorespunde curentullimita de 0,6A).
Principala aptica~ a kitului este aceea de sursade laborator,dind el trebuie
montat intr -0 aIIIe con:spunziitoare impreunacu transformato.ml de retea (care nuse
livreaza co kilul)_ Pc panoul cutiei se pot monta: potenjiometml p,. un comutator de
retea, LED-W indicaror de functionare a redresorului ieventual un voltmetm ..
. Incen::area de dep~ire' a curentului stabilizatomlui aratat mai sus,de catre
.utilizator. conduce la ie~irea din funcjionare nonnala- astabilizatomlui,tensiunea nu va
mai fi stabilizata i va scadea. Datorita protecjiei la scurtcircuit prin liinitare decurent
cu intoarcere, alimentatontlnuse defecteaza nici la scurtcircuit de duraUL
Pentm realizarea transformatomlui de rejea sedan mai departe datele ac~stuia.
Caracteristici tehnice .
- Tenslunea altemativa nominata din secundaml transfonnatomlui il1gol(dil1d reteaua
are exact 220V): 18,9V 150Hz, \
- Variajia suportata atensiunii retelei:'7%,
-Tensiunea redresata nominala Vra la 700mA: 21,4V,
- Pulsajia tensiunii redresate la acela~i curent, pel1truC1= 1OOO~iF(exact)::Sl, IV(2,2V
~~~, . . . .
-T~msiunea stabilizata 3... 15V la curentde sarcina maximdeO,5 ...0,7A,
- Limitarea cu Intoarcere~curentului Inc'epe laO,52 ..,0,74A;
- Alimentatoruleste protejat la scurtcircuit,curentul de scurtcircuit fiinddecca O,45A,
- Variatia maxima atensij.mii stabilizate (doar cu cablajltlimprimatfumizat l11kit):
- cu curentul de sarcina (intre 0...0,7A)::S10l11V, .
- cu tensiunea rejelei (in gama de variajie a acesteia de 7%): :S2mV,
- cutemperatura, la 3V: :S0,002% I e, la 15V, ::':0,006% I be,
- Zgomotul ~i riplul tensiunii de ie~ire: <lmV,
- Datele trans.formatomlui de rejea: miez din tole E12, cu grosim~a pacl~etuilli 38mm;'
carcasa din 'l11aterialjzolant degrosime 0,5 ...0,6mm; Infa~llrarea primara bobinata
prima, eu Nt=1500 spire, din conductordecupru cu diametml.exterior(inclusiv
izolatia) O,285mm, curezistenja.dupa bobil1aredecca.80D.; infa~urarea secundara cu.
N:!=125 spire, din conductofcudiametrul exterior (inclusiv izolajia) 0,81mm, cu
rezistenpidupa bobinare de cca 0,90; Pentnfo tel1silmede 220V (masurata) aplicataJa
prirnar, trebuie sa se obpna insecundar, tn:gel, tensiunea: efectiva de l8,9V. Se atrage
atenjia ca untransformator luat la intamplare. (chiar de tensiune potrivita) poate
conduce la defectarea san funcjionarea incorect~astabilizatomlui.
/- Dimensiunile kitului: in plan orizontal 85x57mm,inplan vertical: .58mm. Se var
prevedea spajii de mcire a radiatomlui: sub plica de montaj(lOmm), ~ideasupra
radiatomlui (peste 30mm), giiuri in carcasa aparatului, sub ~i deasupra radiatomlui.
 Explicatiiprivind functionarea~i realizarert schemei
AlimentatoruL de 3...1SV la curent efe sarcina max.im de O,S...O,7A din
fig:A6.1 include in primul rand un redresorcu filtru capacitiv ~i protejat prinsiguranta
fuzibila. Utilizatowl trebuie sa-i realizeze singur transformatorul de reteacu datele
prezentate lacaracteristici tehnice i sa maiprevada 0 sigurant~i fuzibila in pt:i1l1arul
acestuia de curent O,2SA. Seatrage. atentia ca un transformator 'luat la lntfunplare
(chiar de tensimle potrivita) poate cOrlduce la defectarea sau functionarea incorecta a
stabilizatorului.
In eonrinuare, alhnentatorul include stabilizatorul de tensiune ajustabil,
realizat cu. circuitul integrat 723(C) care per1l1iteobtinerea unor perfonnante deosebite
. la variatia tensiunii retelei, a curentului de sarcina ~i a temperaturii mecliului. Calitatea
stabiliz<ttorului cu un astfel de circuit integrat depae~te tot ce se poate realiza cu alte
tipuri de integrate. Calculul acestui stabilizator s-a Ia.cut pe baza metodei prezentata in
,n
capitolul 4 cartii de fata. . / .. .
Pentru si1l1plitatea schemeis-a renuntat la prevederea a doua semireglabile de
ajustare precisa a capetelor gamei de tensiune 3..,lSV. Este posibila deci numai
ajustarea la 15V, euajutorulsemireglabilului ~. Limita'de 3V s-ar putea ajusta claar
schi1l1band corespunzator 0 .rezistenta din divizorul R1 - Rz " astfel inca( la ie~irea
acestuia sa se obtina tensiunea exacta de 3V.
Li1l1itarea curentului de sarcina are loc injurul valorii de O,S2...0,74A, stabilita'
astfel indit sa nuse depa~easca puterea de cca llW a ansamblului tranzistor pe
radiator (radiatorcu aripioare tip U5 alfir111ei RET). Protectia prin limitare decurent
cu intoarcere, realizata cu ajutorul rezistoarelor R3,~,R5, ..prevazuta la 0 sursa de
tensiune ajustabiUi, conduceinevitabilla 1l10dificarea curentului de sarcina la care are
loc limitarea.Aceste rezistoare trebuie sa aiba toleranta redusa (1 ..2%). Pe montaj este
prevazuta posibilitatea conectarii unei rezistente R/3 in paralel cu R3 pentrua se putea
aju\sta valoarea ultimei astfel ca la lSV la ie~ire li1l1itarea curentului sa aiba loc .la
0,72 ...0,74A:
Schema stabifizatorului .are prevazute condensatoare ceramice (neaparat
ceramice!) ~i electrolitice pentru reducerea zgomotelor, a pulsatiilor ~i pentm
eliminarea oscilatiilor tensitiniide ie~ire. Dupa realizarea montajului alimentatorului,
inclusiv a transfoflnatorului de rete a, trebuie experimeiltat ansambhll, vizualdind in
special pe osciloscop. ( pe intrareade tensiune altemativa a acestuia ~i cu amplificare
suficienta) ie~irea stabilizatorului lacurent maxim (O,S...O,7A), spre a se const'ata ca
tensiunea de ieire nu are oscilatii sau riplu mai mare d.e 1mV van la VaIf. lipsa In
o$ciloSCQpului, prezenta osCilat{ilor. se poate de obicei constata prin faptul ca lei
rriodlficari mari ale curentului de sarCina tensiunea de ie~ire variaza cu dheva zeci de
mV in loe de eea 5m V eftt este normal.
\
 S-a considerat util sa se prezinte ~i un 'exemplu de stabilizator de curent, care
are schema apropiata de aceea a 1111ui stabilizator de tensiune (nu sepoate folosi l11sa111
aces! scop). Pentru a se realiza un stabilizator de curent, la intrarea inversoare a
amplificatorului de eroare se aplica 0 tensiune proporjionala Cll curentul ~i anume,
caderea data de acest curent peo rezistenja de masurare inseriata ill circuit (aici R,). ,
Schema data mai jos prezinta doua particularitaji. importante: utilizeaza
regulatoml integrat 723 ~i eleinentul de reglare serie Cll douatranzistoare '111 serie, care
asigura perfOnl1a;1je,deosebit de. bune. Schema este prevazutacu ajustarea cur~lttului
stabilizat la,valoarea l,5A. Pe rezistenja Rc trebuie"asigurata 0 tensiune minimufl1 2V,
4,7Q/8W 2% 'Radiatqr comun 30cm2

Vr=12V / 1,5A
R, , __ :L~2 iZO/a, I .4,,, I,M

lOOO~lF
........... ~"lOnF
:- . /lOV
C1 " .
lOOnF
filM. Girard, Alimentation lineaires, Ediscience, 1993,
[2]. M. Girard, Alimentation a decoupage, Ediscience, 1993,
[3]. J. C. Fanton, Calculpratique des.circuits electroniques. 1. Leslimentations,
Edition Radio, 1991,
[4].J. C. Guignard, M. Ciugudean, Alimentation 1ineaire uti1isantdeux regu1ateurs ell
serie, E1ectronique,Pads, No.45, Fevrier 1995, pag.57-63, .
[5]. M. Ciugudean, Regulateur de tension avec element de regulatio'i-ta deux
transisteurs en serie, L'Onde E1ectrique, Paris, vol. 72, No.1, Janvier-Fevrier
1992, pag.42-47,'
[6]. J. C. Guignllrd, Ualimef~tatiofz'corrige sonfacteur de puissante, E1ectronique,
Paris, No.33, DecemDre 1993,
[7]. M. Ciugudean, Proiectarea unoI' circuiteelectronice, Editura FacIa, Timioara,
1983, .
[8]. M. Ciugudean, V. Tiponut, M. Tfulase, L Bogdanov, H. Cars tea, A. Filip,
Circuite integrate liniare.:Aplicafii, Editura FacIa, Timi~oara, 1986, pag.159-169,
[9]. M.Ciugudean, T. Mure~an, H. Carstea, M. Tanase, Electronica aplicata cu
circuite integrate analogice. Dimen.~'ionare,Editura de Vest" Timi~oara, 1991,
pag. 127-137,246-324,365-370, '
[10]. 1. Ristea~ C. A. Popescu,Stabilizatoare de tensiune, Editura Tehnidi Bucure~ti,
1984,
[11]. V. Popescu, Electronica aplicata. Stabilizatoare de tensiune In comutafie,
Editur(i de Vest, Timioara, 1992, ,
[12].1. Ponner, EI~ctronica industriala, EDP Bucureti, 1972.pag.196-199,
[13]. F. Jongb1oet, Le calcLtl des radiateurs efi electronique, E1ectroniue Pratique,
No. 180, Avril 1994, pag.103-106,
[14]. S. Fral1co, Design with operational amplifiers and analog integrated circuits,
J

Me. Grow Hill Book Company, 1988, cap. 10, , "

[15]. H. Qldinot, LM317 National Semiconductors, 'Regulateur de tension ajustable,
'E1ectronique Pratique, No.193, pag.107-109,
[16]. R. H. Swanson, L' analogique aussi decouple ses peiformances, E1ectroniquc,
Paris, No.34, Janvier 1994, pag.24-26,
[1'7]. SGS THOMSON MICROELECTRGNICS, 'Power transistors. Databook, 1989,
[18]. NATIONAL SEMICONDUCTORS, Voltage regu]ator handbook,
[19]. M. Ciugudean,S. Cri~aIl, M.Chivu, Considerations surla limitation de courant
it caraeteristique rentrante aux regulateurs de tension avec circuit intffgre
fJA 723, Buletinul ~tiintific ~i tehnic al IP Timi$oara, Seria Electrotehnica, Ian.-
Dec.f990, pag. 99-1 06,
[20]. M. Ciugudean, M. Tomoroga, L. Jurca, Le calcul de la resistance thermique des
a
radiateurs ailette,\', Buletinul ~tiiritific ~itehnical UT Timi~oara, Tom38,
Electrotehnica Electronica ~i Telecomunicatii,1993, pag.153-156,
[21]. SGS THOMSON MICROELECTRONICS, Smal/Signal Transistors Databook,
1989,
[22]. SGS THOMSON MICROELECTRONICS, Power Supply Application Manual,
1985,
[23]. S. Naicu. D. \larinescu, Stabilizatoare de tensiune cu circuite integrate, General
Eleo-Press. Bucure~ti, 1997, . .
[2-1-j. B. \lagyari. AI/alog IC Atlasz. Feszi.iltsegszabd.lyoz6k, MiiszakiKonyvkiad6
Budapcs'. 1987.
::::: D. P;:,::-e:J~, S Lungu, Design oe a PFC preregulator with zero-current
);.'itching, Acta Tehnica Napocensis, Electronics and Telecommunications,
\01.3:, ::\0. 1, 1997, p.36-40, .
[26]. SGS THOMSON MICROELECTRONICS, Powerfactor corrector L6560
advanced information, March 1994,
[27]. R. Pencreach, Calcul des transjorm.ateurs d'alimentation en electrortique
courant faible, Edition Eyroles,1980,
[28]. J. D. Lenk, Simplified design of linear power supply, Butterworth-Heineman,
1994,
[29]. Motorola, Sem.icondlictor technical data.Powerjactor controllers advance
information - MC34262, MC33262, 1993,
[30]. THOMSON-LCC, Ferrites doux Fel'rinox; Guidedechoix:Applications
industrielles, 1988,
[3 It ICSITE Bucure~ti, Ferrites catalogue,
[32]. M. Ciugudean, Circuite ala log ice. Curs, UT Timi~oara, 1995, pag.122-125,
159-165,
[33]. C. Ba')so, Le calcul des condensateurs de filtrage, Electronique Radio Plans,
No.570, pag.87-91, . .
[34]. RET-Timi~oara, Circuit de protec,tie pentru stabilizator de tensiunefixa,
Documentatia chitului, .
[35]. M. Ciugudean, Stabilizator de cUretlt, RET, Timi~oara, Nr.4,
[36]. CCSIT-CE, Catalog. Circuite integrate liniare, Bucure~ti,l987,
[37]. A. Vata~escu, M. Bodea ~i un colectiv, Circuite integrate liniare. Manual de
utilizare, VoU ~i IV, EdituraTehnica ,Bucure~ti, 1979, 1983,
[38]. Intreprinderea de Relee Media~, Catalog de produse, 1991,
 \ . . . .~ .' . . l

[39]. G. Mityco, M. Ciudi, AlimCfJ,tarea radioreeeptoarelor 'itelevizoarelor,- Editura

tehnica, BuctI\re~ti,1970;

[40]. V. 1.Roginski, Electriceskoe pitanieradiotehniceskih uistroistv, Goseilergoizdat,

~oskva, 1957, .
[41]. M. ciugudean, Relafia dintre rezisteJ1fele interne ale circl~itului redresor eu /ji
jara capacitate, Buletinul ~tiintific ~'itehnic al IP Timi~oara, Seria Electrotehnica,
Fasc.21l980,~ f ~,

[42]. M. Ciug1.ldean, Contribu,tiila proiectarea redresoarelor monofazate de putere

redusacufiltru capacitiv, CNETAC, IP Bucure~ti, Noiembrie, 1982,
[43].'D.1. Moseanu, Redresoare cu semiconductoare, Editura Telmica, Bucure~ti,
1975,. '
[44]. LFelea ~i al!ii, Circuite cu tranzistoare znindustrie, Vol.li, Editura Telmica, ~
BpcU:re~ti,1964, , .
[45]. R. Ovidiu, Componenteelectronice pasive. Catalog, Editura Telmica', Bucure~ti.
1981, ,
[46]. M. Huhulescu; BobinareQ aparatelor electron ice de joasa tensiune, Editura
Tehnica, Bucure~ti, 1978,
[47]. IPRS, Circuite integrate lipiare, 1980, 1981;
[48]. M. :oumitrescu, Stabilizatoare de tensiune /ji eurent, Editura Tehnica, Bucure~ti,
1965, ,'
[49]. M. Ciugudean, M.Ta,nase, Contribu,tii la proiectarea surselorde tehsiune
stabilizata, cu element de reglare eu doua tranzistoare ifl serie, Buletinul
.' , Stiinpfical IP Cluj-Napoca, Nr.22, 1979, pag.46-50,
[50]. E. Simion;C. ~iron, L. Fe~tmi, Montaje electronice cu circuite integrate
analogice,EclituraDacia, Cluj-Napoca, 1986,
[51]. lPRS, Cafaloage de diodetiristoare tranzistoare, 1977 .
[52]. SGSTHQMSON ICROELECTRONICS, Zener and Rectifier'piode,
Databook,1990.
 CA~. 1. Introdueere ,'......................... 7
. fl.l. C0l11paralie intrestabilizatoarele de tensiune liniare ~i.cu c0I11utarie : 7
1.2. Scheme bloc de baza ale stabilizatoarelor liniare 9
1.3: Elemente de reglat'e serie (ERS) 1I
104. Protectia ERS , ,' ; 18
1.5. Parametrii de performanta ai regulatoarelor ~i stabilizatoarelor liniare 24
1.6. Stabilizatoare de tensiune speciale ............................... , 26
1.7. Calcule ce trebuie tacute la alirilentatoarele eu regulatoare 32
1.8. g",alizarea eablajult:li imprimat ~i a montajului coreeL 33
CAP. 2. Slabilizatorde tensiune eu AD de putel'e TDA2030 35
CAY).3. Stabilizatoare de tensiune eu circuit integrat LM723 ................................ 45
CA~: 4. Slabilizatoare de tensiune eu circuit integrat LM723 ~i un
tranzistol' extern, obi~nuite~ .. '" ........................................................... 63
CAP. 5. Stabilizatoare de tensiune eu cirellit integrat LM723 ~i un tranzistor
extern. eu ERS eu doua tranzistoarein serie ; 75
CAP. 6. Sta bilizatoare de tenshllle cu LM723 ~i douatranzistoare externe in serie. i 88
CAp. 7. Slabilizator de tensiulle cu ajustare de la zero, cu circuite
integra te LM723 ~i dona tranzistoare externe in serie 109
CAfl.8. Slllbilizatoare ,Ie tensinne fixa cucircuitul integrat L78XX I17
CAp. 9. Stabilizatolll'c de tcnsinnc llj IlstabiH'i ell circuit integrat L7805 :.131
CA~, 10. Stabiliziltor de tensiune ajustabilii cu circuit integrat LM117 (211.317) 140
CAP. II. Stabilizator de tensiune cu doua circuiteintegrate LM 117

CA.J,.12. ~~:l
~~,f2t~)A.~~:e;~e;;~~;;
it;: ;;;:,iSYl ;,; ;;;;;,,;;; l~;;',
eM:;:;:; (323;:
CAt: 13. Stllblbzator de tenslunc aJustabllll de la zero, cu CircuIt IIltegrat
.......: ~i
j LM223(323) , 176
CA~.. 14. St.l.lbilizat()r de tensiune ajustabilii eu circuit in tegrat L200 183
CAr. 15. Stabilizator de tensiune ajustabilii cu circuitintegrat L200 ..
l .
~i tnlllzistor extern "','" : 1,96
CAp. 16. StabilizlltOl1re de tensinne dUllle eu circuit integr~t 1468 .......................... 204
'j( CAp.l7. Alimentat<ir de tensiun~ redusii cu factorde putere corectat, cu circuit
. ~ in tegra t L6560 :.., .219
ANPXE: A I. Calcullll radiatorlllui pentrulln dispozitiv semiconductor
sau un circuit integra! : 234
A2. Detennil]area experimentala a ariei SOA Ia regulatoarele integrate 240
A3. Circuit (Ie protectie pentru surse stabilizate 243
A4, Calculul redresorului cu filtru capacitiv : 253
AS. Calculul transformatoruluide retea pentru rediesor. 262
A6.Alimenmtor stabilizat ,~iustabil de 3-15V/0,5-0.7A eu proteqie la scurtcircuit 272
A7. Stabilizator de cure(u 1.5.: 275
BlaLIOGRAFI E : " ; (, 276