Capitolul Functiile ue Nutiitie

Functiile de nutritive se grupeaza:

O Nutritia
O #085iratia
O irculatia
O cr0tia
In sens restrains, nutritia inseamna hranire. Insusirea de baza a unui organism este
metabolismul. El are doua etape similatia si dezasimilatia.
Nutritia se incadreaza in prima etapa asimilatia(anabolismul). Substantele nu pot Ii
Iolosite ca atare si suIera modiIicari. Nutritia poate Ii autroIa sau heterotroIa.
Nutritia autrotofa consta in pregatirea substantei organice din substante anorganice.
Dupa tipul energiei Iolosite, nutritia autrotroIa se realizeaza prin Iotosinteza (energia luminoasa)
si chimiosinteza (energie chimica).
Nutritia h0t0rotrofa consta in Iotosinteza substantei organice gata pregatite de alte
organisme.

Fotosinteza
Este procesul prin care organismele sintetizeaza substantele organice din substantele
anorganice in prezenta luminii si a pigmentilor cloroIilieni.
Fcuotio cbimico o fotosintezei

saruri minerale substante organice

Fotosinteza are loc in doua etape Iaza de lumina si Iaza de intuneric.
Iozo Je lumino
Se numeste asa deoarece este obligatory prezenta luminii. Energia luminoasa actioneaza
asupra cloroIilei care pierde electroni si se transIorma in energie chimica. AstIel, are loc Iotoliza
apei si se pune in libertare oxigenul. Electronii pierduti de cloroIila sunt inlocuiti. Se sintetizeaza
ATP(acid adenozin triIosIoric) a carui energie va Ii Iolosita in Iaza de intuneric.


Faza de lumina are loc in tilacordale.
Iozo Je intuneric
Se numeste asa deoarece nu este necesara prezenta luminii. Dioxidul de carbon este redus
in ciclul lui alvin obtinandu-se la sIarsitul lai glucide(glucoza). Apoi se obtin si proteine si
lipide.
Faza de intuneric are loc in stoma cloroplastului.
Fotosinteza este un process de oxidare.
mportonto fotosintezei
O Se obtin substante organice din substante anorganice si se elibereaza oxigen
O Se asigura circuitul elementelor in natura
O Se asigura productia agricola, silvica si implicit cea zootehnica
etoJe Je punere in eviJent o fotosintezei
Pun0r0a in 0;id0nta a oig0nului 5rodu8 (m0toda bul0lor)










Du5a dioidul d0 carbon con8umat
Se repeata experimentul doar ca apa din eprubeta a Iost Iiarta si racita. Se observa ca nu
se mai degaja bulele de gaz deoarece

a disparut prin Iierbere. Daca adaugam in apa

carbonat de sodiu incep sa se degaje bulele.
Du5a 8ub8tant0l0 organic0 5rodu80 (M0toda Sach8)
Frunza este acoperita partial cu staniol sau cu hartie neagra. Dupa un timp se desprinde
Irunza, se introduce intr-un alcool care clocoteste pentru a extrage pigmenti cloroIilieni (se
decoloreaza), se clateste cu apa distilata si se introduce in solutie cu iod in iodura de potasiu.
Se observa ca Irunza se albastreste sau ia culoarea brun in portiunea neacoperita deoarece
amidonul produs in Iotosinteza reactioneaza cu iodul.


Ioctorii core influentiozo fotosintezo
O Lumina
InIluentiaza Iotosinteza prin intensitare si prin compozitia ei spectrala.
O Prin int0n8itat0
Fotosinteza incepe la valori mici ale intensitatii luminii. reste treptat in intensitatea pana la
50 de mii de Lucsi. Intre 50 de mii si 100 de mii de Lucsi intensitatea Iotosintezei este maxima.
PEste100 de mii de Lucsi intensitatea scade datorita degradarii treptate a citoplastei.





O Prin com5on0nt 850ctral
Se repeat experimentul descries la metoda bulelor cu deosebirea ca intre plante si sursa de
lumina se pun pe rand geamuri colorate diIerit si se numara in aceeasi unitate de timp cate bule
de oxygen au Iost degajate de catre plante.
S-a constantat ca in lumina rosie numarul de bule degajate este mai mare decat in albastru,
iar in albastru mai mare decat in verde.
La intensitati mici ale luminii, Iotosinteza este mascata de respiratie (oxigenul produs este
Iolosit de planta in respiratie).
O T0m50ratura
Plantele de provenienta sudica au intensitatea Iotosintezei optima intre 30-35
0
. ele de
provenienta Nordica intre 0-5
0
, 5-30
0
.
O Umiditat0a
Plantele oIilite au stomatele inchise. Necesarul de apa este intre 70-80



O Saruril0 min0ral0
Plantele absorb odata cu apa a, Na, Zn, Mg, N. Sunt Iolosite ingrasaminte chimice in
culturile agricole dar in cantitate mare sunt contraindicate.
Structura interna a Irunzei




Structura stomatei




Stomatele au rol in patrunderea oxigenuluiin timpul respiratiei si eliminarea

. Rol in
Iotosinteza, patrunderea

si eliberarea

. Rol in transpiratie eliberarea vaporilorde apa.

Plantele oIilite au stomatele inchise.
himino8int0a este o modalitate de nutritie autotroIa. Ea este realizata de anumite bacteria.
1. Bact0rii Sulfuroa80 care Iolosesc hidrogenul sulIurat (H

S) din ape pe care il transIorma

in acid sulIuros si apoi in acid sulIuric. Gruparea S

(sulIat) va putea Ii astIel Iolosita de

alte organism.
. Bact0rii Aotoa80 Iolosesc amoniacul pe care il transIorma in acid azotos apoi in acid
azotic. Alaturi de unele ciuperci saproIite descompun cadavrele asigurand circuitul
elementelor in natura.
3. Hidrog0nbact0riil0 traiesc in ape slab aerate. Reduc hidrogenul (descopun celuloza).
. F0robact0ril0 (bacteriile Ieruginoase) actioneaza asupra compusilor cu Fe, transIorma
Fe

in Fe
3
. Se pot dezvolta atat de mult incat pot astupa conductele de apa.
5. Bact0riil0 M0tanog00 traiesc in stomacul ierbivorelor participand la digestive sau traiesc
in ape slab aerate provocand gaz metan.
Nutiitia Beteiotiofa
rganismele Iolosesc substantele organice pregatite de alte organism si transIorma aceste
substante organice in substante proprii.
utritio soprofito
Este caracteristica unor acterii si ciuperci. Ele Iolosesc substantele organice dizolvate in
apa. Substantele organice cu molecula mare sunt transIormate in component mai simple in
prezenta apei si apoi Iolosite (ex. Protein sunt descompuse pana la aminocoizi; polizaharidele
sunt transIormate in monozaharide) participa la descompunerea organismelor moarte. Au rol in
igienizarea mediului. Unele pot trai pe medii diverse altele pe medii speciale (ex. Mycoderma
Aceti) care transIorma alcoolul etilic in otet. Unele produc antibrotice ca de exemplu cele din
genul penicilium. Unele descompun petrolul, altele peturile de plastic.


utritio porozito
Parazitele sunt organism care Iolosesc substante organice de la organismele vii. Bolile
produse de se numesc . Bolile produse de ciupertici se numesc micaze. Unele
boli care apar la animale pot Ii transmise si omului.
Ex.
O La plantele superioare: tortelul, cusuta, muma padurii.
O La animale: viermi paraziti (tenia, limbricul)
utritio simbionto
Simbioza este ajutorul reciproc dintre doua specii diIerite.
Ex.
O Lichienii (ciuperca alga verde(sau cianobacterie))
iuperca oIera apa sau saruri, alga Iotosinteza
O Micorizele (ciuperca radacinile unor plante superioare pin, brad, stejar,
orhidee)
O Bacteriile Iixate de azot Iormeaza nodozitati la unele leguminoase. Ele asigura N

pentru a-si putea...........
Ob8 plantele semi parazite
Vascul care cu ajutorul hausturilor extrage apa si sarurile minerale de pe care se aIla
Plantele carnivore au Irunze modiIicate in vederea capturarii insectelor. Ele traisc in
medii sarace in azot (ex. Iarba grasa, roua cerului, otratelul de balta).










Nutiitia la mamifeie
In lumea animal exista doua tipuri de digestive.
4 Intrac0lulara se realizeaza cu ajutorul vacuolelor digestive in care se
varsa Iermenti.
Formarea vacuolelor are loc prin citoza (pagocitoza pentru
particulele solide, pinocitoza pentru )
4 trac0lulara presupune prezenta unui sistem digestive alcatuit din tub
digestive si glande anexe.
ubul Jiqestiv
om5on0nt0
1. a;itat0a bucala in care se aIla limba si adintii. Dentitia este
caracteristica modului de hranire (ex. la rozatoare incsivii sunt dezvoltati,
la carnivore caninii, la om dentitia de lapte este compusa din 8 iar ce-a
deIinitiva este 3).
Formula D0ntara
I 11 PM 33M
#ol
- In prinverea alimentelor
- In triturare (maruntire)
Limba
#ol
- In vorbire
- Formarea bolului alimentar
- In deglutitie
. Faring0l0 reprezentata de intreiarere a caii digestive cu cea respiratorie
3. 8ofagul areIorma unui tub lung de aproximativ 5 cm la om. Are rol de
conducere a bolului alimentar. Prin oriIiciul cardia comunica cu stomacul.
. Stomacul la ierbovore poate Ii unicameral si pluricameral
- la rumegatoare tetracameral (buduI, ciur, Ioios, cheag)


In stomac sunt materii simbiote care ajuta la digestive. La om stomacul are Iorma literei J
sau de carlig de undita cand este gol si Iorma de cimpoi cand este plin.




Int08tinul 8ubtir0 contine duodenul, jejunul si ileonul.
Duodenul este Iix si are Iorma de potcoava.
Jejunul si ileonul sunt partiile mobile.
Pentru marirea supraIetei de absortie in interior se aIla valvule conivente cu vilozitati
intestinale.



Structura vilozitatii intestinale





La ierbivore intestinal subtire este lung.
Int08tinul gro8 cuprinde cecumul (dezvoltat la ierbivore, iudmentator la om si are un apendice
vermicular), colonel ascendant, transcendent, descendent, zigmoid care se deschide la exterior
prin anus; ileon.
Valvula ce separa intestinal subtire de intestinal gros este valvula ileo cecala.




ClooJele ooexe ole tobolol Jlqestlv
Glandele salivare produc saliva care are rol in umectarea alimentelor, in Iormarea bolului
alimentar. ontine enzima ptialina (amilaza, salivara) care are rol in degradarea amidonului.
ontine si lizozimi care este substanta bactericida (omoara bacteriile).
Ficatul este cea mai mare glanda anexa. La om cantareste aproximativ 1,5 kg, este situat
in cavitatea abdominala, in parteadreapta. Prezinta o Iata superioara (diaIragmatica) cu doi lobi si
o Iata inIerioara (viscerala) cu patru lobi. Pe aceasta Iata se gaseste vezica biliare. Unitatea
structurala si Iunctionala a Iicatului este LBULUL HEPATI. El are Iorma piramidala cu varI
spre centrul Iicatului si cu baza spre exterior. In sectiune are Iorma poligonala.





Bila este produsa de hepatocite si este depozitata in perioada dintre mese in vezica
biliara. Ea se varsa in intestinul subtire (in duoden) prin sIincterul ddy. Bila nu contine enzime.
Pancreasul este situat in cavitatea abdominata retroperitoneal. Este alcatuit din cap, corp
si coada.
apul este inconjurat de duoden. Produce sucul pancreatic care se varsa in duoden tot la
nivelul sIincterului ddy.










D0numir0a
80cr0ti0i
dig08ti;0
Sub8tant0l0
alim0ntar0
initial0
Tran8formaril0 chimic0 8i
0nim0l0 car0 l0 d0t0rmina
Produ8i
int0rm0diari
Produ8i
finali
Sali;a Amidon
preparat
Amidon H

dextrine,
maltoza
Dextrina,
Maltoza
-

Suc Ga8tric
Proteine

Lipide
emulsionate
Proteine H

albumoze
peptone
Lipide H

glicerol
AG MG
Albumoze,
Peptone,
-
-
Glicerol
AG, MG




Suc Pancr0atic




Proteine
Proteine
Albumoze
Peptone

Lipide emulsionate
glicerol AG MG

Amidon
Dextrine maltoza

ligopeptide
-
Maltoza
Aminoacizi
Glicerol
AG, MG
-





Suc Int08tinal





Lipide
Zaharoza
ligopeptide aminoacizi

Lipide emulsionate
glicerol AG MG

Maltoza glucoza

Zaharoza glucoza
Iructuoza

Lactoza glucoza
galactoza

-

-


-

-


-
Aminoacizi

Glicerol
AG, MG

Glucoza

Fractuoza


Galactoza








oligopeptide
aminoacizi


BOLI AUZ MANIFSTA#I P#'NI#





GAST#ITA

Iritatii produse de:
O Alcool
O Tutun
O Substante caustrice

onsumul stomacului

Supraincarcarea stomacului

Mancaruri Iierbinti


Apare brusc cu:
O Indispozitie
O Greata
O Regurgitari
O Dureri
O Dureri de cap
O Varsaturi

Netratarea duce la cronicizare

Evitarea unei alimentatii
bogare in condimente iuti

Evitarea consumului de
alimente:
O Prajite
O InsuIicient
mestecate
O Prea Iierbinti sau
prea reci
O Alterate

Evitarea consumului abuziv
de alcool

Evitarea tutunuluui

Mancarea trebuie sa Iie corect
pregatita, Irumos prezentata,
sa aiba miros placut

Alimententele sa Iie
conservate in Irigidere,
departe de actiunea
rozatoarele sau a insectelor

Prelucrarea alimentelor
trebuie Iacuta in conditii de
maxima igiena

Asigurarea igienei apei
potabile

Spalarea pe maini inaintea
meselor si dupa Iolosirea
toaletelor

Mentinerea igienei dintilor si
a gurii

Sa se evite enervarea si
discutiile in contradictoriu in
timpul meselor





UL#UL GAST#O -
DUODNAL
Activitatea coroziva a Hl

Prezenta la nivelul ulceratiilor
unor bacterii (Helycobacter
Pybri) care, se pare ca:
O Ataca mucoasa
stomacala
O Sunt rezistente la
actiunea Hl
O Ajung la stomac
prin alimente
nespalate si vizitate
de muste





Leziune unica sau multipla in
stomac sau duoden




HPATITA




Virusurile hepatice

Tulburari digestive

Leter (colorarea in galben a
pielii)

Materii Iecale decobiate

Urina inchisa la culoare

boseala
Marirea volumului Iicatului




APNDIITA



InIlamarea apendicelui
vermiIorm

Dureri mari in partea dreapta
a abdomenului

Greata, varsaturi

Marirea volumului

Temperatura ridicata




TOXINFTII
ALIMNTA#
Toxine prin consum:
O iuperci neavizate
O ua de rata neIierte
10 minute
O Lapte neIiert
O Alimente alterate





Respiratia
In procesul respiratiei, substantele organice sunt oxidate si se elibereaza energie care va Ii
Iolosita in metabolismul celular.
Procesul respiratiei este inversul Iotosintezei. Exista doua tipuri de respiratie:
O A0roba
O Ana0roba
espirotio Aerobo
Aerobiontele sunt organismele care Iolosesc oxigenul liber din apa, are, sol.
cuatia r085irati0i
Substanta organica

ENERGIE

si H

sunt produsi Iinali. Energia produsa este mare (ex. Pentru o molecula gram
de glucoza in urma procesului se obtin 675 kcal).
Energia produsa este inglobata in ATP din ADP H
3
P

ATP H

Legatura dintre al doilea IosIor si al treilea este o legatura macroenergetica.
espirotio onoerobo
Anaerobiontele sunt organismele care pentru oxidarea substantelor organice nu Iolosesc
oxigenul liber.
xidarea nu are ca rezultat obtinerea produsilor Iinali ci a unor produsi intermediari care
ulterior pot i transIormati in produsi Iinali.
Substanta organica produsi intermediari energie
Energia obtinuta este mica (ex. Pentru o molecula gram de glucoza se obtin 16 30 kcal).
Acest tip de respiratie este intalnit la unele bacterii ciuperci dar si la plantele superiaore in
anumite situatii (in cazul inudatiilor apa trebuie drenata in timpul scurt).
Punerea in evidenta a respiratiei anaerobe:





La unele microorganisme, respiratia anaeroa se numeste eIrmentatie. Exista mai multe
tipuri de Iermentatie:
1. Alcoolica se produce alcool etilic (este produsa de anumite drojdi drojdia de bere
saccharomyces cerevisiae, drojdia vinului, s. Ellipsoideus)
Folosita la obtinerea bauturilor alcoolice si in paniIicatie.
. Lactica se produce acidul lactic. Produsa de: Lactobacillus bulgaricus industria
lactatelor si la obtinerea muraturilor
3. Ac0tica se obtine acidul acetic prin otelirea alcoolului etilic de catre micoderma acetica
. Butirica se obtine acid sulIuric urat mirositor; Iolosirea in prelucrarea Iirelor de in si
canepa.
Sunt bacterii de Iermentatie si la nivelul intestinului omului si al altor mamiIere.
espirotio lo plonte
Respiratia poate Ii evidentiata prin urmatoarele experimente:
1. Intr-un balon Erlenmayer se introduc seminte in curs de germinatie se se
inchide balonul cu un dop. Dupa un timp, se scoate cu grija dopul si
introducem cu grija o lumanare aprinsa si se observa ca lumanarea se
stinge pentru ca s-a consumat oxigenul in timpul respiratiei.
. Intr-un vas de sticla se introduc semintele in curs de germinatie. Dopul
care inchide balonul este prevazut cu mai multe tuburi ce comunica cu
doua vase intr-o parte a balonului si unul in cealalta parte. In vas se aIla
apa de barita. Se suIla in instalatie si se observa ca apa de barita se tulbura
din cauza

produs. In paralel exista o instalatie identica, Iara seminte

in balon si se constata ca nu se tulbura apa de barita.
3. Se cantaresc semintele in curs de germinatie. Dupa un timp, se recantaresc
si se constata ca sunt mai usoare in respiratie sunt consumate substantele
organice.
espirotio lo onimole
Sistemul respirator este Iormat din plamani si cai respiratorii la animale din mediul
terestru dar si la mamiIere care s-au readaptat la mediul acvatic.
aile respiratorii sunt:
O Extrapulmonare
O Intrapulmonare
ele extrapulmonare sunt:
O Fosele nazale


O Faingele
O Laringele (la nivelul caruia se aIla corzile vocale)
O riIiciul numit glota se inchide cu un capacel numit epiglota (acest ansamblu se aIla la
separarea dintre Iaringe si laringe)
O Traheea care are inele cartilaginoase incomplete
O Bronhii principale
ele intrapulmonare sunt:
O Bronhii lobare
O Bronhii segmentare
O anale respiratorii
O Saci alveolari
O Alveole pulmonare reprezinta unitatea structurala si Iunctionala a plamanului. Ea este
adaptata structural schimbului de gaze respiratorii. Peretele este Iormat dintr-un singur
strat de celule situat pe o membrana si inconjurat de o bogata retea de capilare.
Plamanii la om au aspect buretos. Ei sunt protejati de pteura. Pleura este Iormata dintr-o Iorta parietala
care adera la plaman. Intre ele se aIla lichidul pleural.




Ventilatia pulmonara are doua etape:
O Inspiratia
O Expiratia
Inspiratia este un proces activ.
Expiratia este un proces pasiv.
'olum0l0 r085iratorii:
O V volum curent 500 ml (mm
3
)
O VIR volum inspirator de rezerva 1500 ml
O VER volum expirator de rezerva 1300 1500 ml
O V capacitate vitala
4 V V VIR VER
O VR volum rezidual 1500 ml
O PT(TP) capacitate pulmonara totala
4 PT V VR