Faust

sau un spectacol altfel

"Un reper important al teatrul romnesc de dup 1989,
produc ia Teatrului Na ional Radu Stanca Sibiu contribuie
semnificativ la promovarea valorilor culturale na ionale, precum i
la sus inerea unui dialog productiv ntre arti tii romni i cei
europeni. Acest lucru a fost confirmat prin premiile ob inute,
precum prin i turneele ntreprinse: premiul pentru cea mai bun
interpretare feminin ntr-un rol principal i premiul pentru cea mai
bun scenografie Gala Premiilor UNITER 2008, participare la
Festivalul Goethe de la Frankfurt n 2008 i la Festivalul
Interna ional de Teatru de la Edinburg 2009 n selec ia oficial ,
Herald Angel Award 2009, Premiul de Excelen Gala Premiilor
UNITER 2010.Faust e mai mult dect un spectacol de teatru.
Violent, emo ionant i visceral Faust i invit publicul la o
experien individual puternic despre cunoa tere, credin ,
durere i iubire. Faust-ul lui Silviu Purc rete, se distinge prin
complexitatea viziunii regizorale: este o experien extrasenzorial
la grani a dintre P mnt i Iad, un peisaj amplificat prin proiec ii,
focuri de artificii, muzic rock live, zeci de actori i dansatori i o
coloan sonor original semnat de Vasile irli. La baza acestui
Faust modern st improviza ia, textul lui Johann Wolfgang von
Goethe constituind punctul de plecare pentru o compozi ie teatral
n care cuvntul nu este primordial. Scenariul spectacolului de la
Sibiu surprinde momentele esen iale din textul lui Goethe: pactul
lui Faust cu Diavolul, patima lui Faust pentru Margareta, noaptea
Valpurgiei i ridicarea lui Faust la Cer. Produc ia se remarc prin
decor i light design de o impresionant for evocatoare, costume
provocator sugestive, elegante sau burle ti, muzic antrenant
sau cople itoare cu efecte sonore adecvate ambian ei
funambule ti, proiec ii video ingenios articulate n arhitectura
ntregului demers scenic, creat monumental prin jocul a peste 120
de actori ntr-o hal industrial dezafectat ."
Cam asta se spune despre "Faust" pe site-ul oficial al
teatrului. Cu totii stim povestea piesei si cum personajul principal
isi vinde sufletul diavolului. Ei bine, dupa ce vizionezi acest
spectacol, ajungi la concluzia ca parca si regizorul si-a vandut
sufletul diavolului pentru a crea o astfel de opera de arta. Actiunea
porneste dintr-o sala de clasa unde studentii lui Faust lucreaza pe
laptopuri printre ziare rupte si schelete daramate. Usor usor, isi
face aparitita diavolul, intruchipat de Ofelia Popii care reuseste sa
te faca sa nu o vezi ca pe o femeie, nici macar ca pe un om, ci ca
pe entitate care iti va suci mintile. Aceasta metamorfoza pe care
Ofelia reuseste sa o faca mi se pare extraordinara pentru ca pe
langa faptul ca reuseste sa isi stearga feminitatea de care dispune
din belsug in alte spectacole cat si in viata reala, reuseste sa isi
streaga umanitatea.
Dupa ce pactul dintre Faust si Mefisto se incheie, publicul nu
mai ramane ca un juriu ci devine parte din spectacol pentru ca e
invitat sa ia parte la Noaptea Valpurgiei. Acest moment unic in
teatru, o combinatie de lumini, artificii, muzica live, flacari,
sexualitate, gesturi socante, orgii ce se desfasoara intre oameni si
porci si demoni tipand iti confera o stare socanta in care nu poti
decat sa asisti, sa te uiti si sa admiri. Nu ai timp si loc sa judeci
nimic din ce se intampla ci doar sa vezi, sa asimilezi si sa te
sochiezi. Nu poti ramane impartial dupa vizionarea unui astfel de
spectacol. Fie iti place fie nu. Dupa parerea mea, nu exista cale de
mijloc pentru public.
Nu oricine este de acord cu regizorul Silviu Purcarete si
viziunea sa asupra textului si nu reactioneaza la replici negative
pentru ca, spune el, fiecare are dreptul la propria opinie. Cu o
tenta de opera datorita corului amplu, piesa de teatru este vazuta
de catre unii critici ca avand foarte mult sange pe scena. Silviu
Purcarete spune ca "toata lumea stie ca nu e sange ci sos de rosii.
In teatru, nimeni nu moare cu adevarat." Tot regizorul mai spune
ca "publicul va veni si-i va placea sau nu povestea si felul in care
este spusa. Dar nu e nimic misterios sau complicat. Daca nu
inteleg, oamenii se pot intoarce cand vor. Pana la urma vor
intelege."
Dupa ce a scris "Faust", Goethe avea dubii cu privire la
punerea acesteia in scena insa Silviu Purcarete a reusit sa
orchestreze o varianta de aproape doua ore dupa un scenariu
propriu. Mefisto ii spune lui Faust inainte sa intre in iad ca va
vedea lucruri pe care nimeni nu le-a mai vazut. Ei bine, regizorul a
reusit sa traspuna aceasta replica in imagini auditive si vizuale
incat s-a ridicat la valoarea replicii pentru ca intr-adevar nu iti este
dat sa vezi asa ceva oriunde.
Avand o asa mare amploare, Guvernul a decis, alocarea unui
milion de lei Ministerului Culturii pentru sustinerea organizarii si
prezentarii la Bruxelles, cu ocazia Consiliului European de
Toamna, precum si la Bochum, in Germania, a spectacolului
''Faust'' al Teatrului National ''Radu Stanca'' din Sibiu, in regia lui
Silviu Purcarete, a anuntat, intr-o conferinta de presa la Palatul
Victoria, Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al Guvernului."La
Bruxelles, spectacolul va fi inclus in seria de actiuni culturale care
se vor desfasura cu prilejul Consiliului European de Toamna,
eveniment la care au fost invitati sa participe sefi ai statelor
membre, membri ai Parlamentului European si Comisiei
Europene", a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului.
"Faust -ul lui Purcarete este cea unul dintre cele mai ambitioase
proiecte de teatru din Romania, articuland o lume bizara,
sangeroasa si suprareala, a carei miza o depaseste pe cea a
adaptarii lui Marlowe, chiar daca nu oricine poate fi de acord cu
radicalul regizor roman", scrie The Guardian, citandu-l chiar pe
regizorul care a reinterpretat dezinhibat textul lui Goethe: "Sunt
cateva povesti ale umanitatii care nu pot fi evitate, la orice varsta,
in orice timp ori secol".
Un articol foarte interesant si destul de complex gasim pe
blogul lui Razvan Zlavog unde acesta spune ca spre deosebire de
majoritatea structurilor narative mitologice -cu iz pozitiv, s zicem-,
povestea mitului lui Faust, care st la baza montrii Faust de la
Sibiu, are ca trstur principal aceea c se termin ru. Altfel
spus, deznodmntul personajului principal se plaseaz sub
incidena Rului, este tragic, dat fiind c Diavolul reuete s l
nfrng, nu uor, e drept, pe genialul Doctor Faustus- care i
druiete acestuia propriul suflet.
Astfel, devine esenial eecul, i motivaiile acestuia. Retoric, s-ar
expima n ntrebrea: de ce Faust nu nvinge Diavolul. Eventualul
rspuns se dezvluie pe toat durata spectacolului, iar
demonstraia este nchis n punctul n care perspectiva moral,
dedus din dihotomia Bine Ru este nlocuit de nevoia de a
vedea ntreaga experien din punctul de vedere al
gnoseologicului, al dorinei de cunoatere. Prin prisma nevoii de
cunoatere absolut, Faust intr sub inciden mai multor vini,
recognoscibile la o privire general prin istoria culturii; de la Vina
Tragic la pcatul cretin, la nesocotirea unor legi Iudaice, ori la
intrarea sub incidena unor principii Islamice. Pcatul, aa cum
alegem s l numim pentru c ne subordonm spaiului
spiritualitii romneti, este cel care declaneaz Rul, n toate
formele i variantele lui, n legtur cu Faust.Consecutiv, ideatic,
Faust reface Pcatul Originar, ajutat i sftuit pas cu pas de cel
care, n punctul su esenial de existen, s-a nscut odat cu
pcatul gnoseologic, al dorinei de cunoatere absolute: Diavolul.
Figura Luciferic, mai cunoscut i poate i mai uzitat folcloric
Dracul, cum i se mai spune, mprumut lui Mefisto propria
identitate, iar Mefisto aduce, n plus fa de Lucifer, abilitatea de a
ispiti, de a cuceri, de a atrage. Adic exact ceea ce l face s
ctige. Parafraznd ceea ce pomenea regizorul Silviu Purcrete
ntr-un interviu acordat la Edinborough, dup ce a participat cu
Faust n cadrul Festivalului: Necesitatea ca Mefistofel s fie
interpretat de o femeie rezid n ambiguitatea relaiei dintre cei doi.
El este mai mult dect o femeie sau un brbat, un androgin, ceea
ce nseamn c mprumut potenele umane ale ambelor sexe.
Dac pcatul n urma cruia Lucifer a czut este indiscutabil, cert,
n cazul lui Faust, mai ales n montarea de la Sibiu, mitul este doar
o parte din sistemul de expresie teatral. Cunoaterea, ca parte
dezvluit de spectacol i ca nevoie satisfcut, este un proces
uluitor i montarea o aduce n faa noastr, grandios; acest proces
determinant pentru fiina uman servete scopului, tocmai pentru
c este infinit i prezentat n finitatea lui, concomitent. Ceea ce
vedem, auzim, simim, privind eforturile lui Faust, este autentic,
real, i chiar actual, n sensul cel mai concert al cuvntului. Se
refer, e drept, la experienele unui prezent etern, cumva mitic, dar
n acelai timp este format propriu-zis din team, instinct, delir, foc
i fum, pornografie, minciun, constrngere, limit, haos .a.m.d.
n tot acest context, definirea Rului n Faust este sau pare a fi
extrem de uoar, atta timp ct el, Rul, este exacerbat, exprimat
prin toate i de ctre toate, fr excepie; modalitile posibile de
exprimare proprii teatrului, spectacolului dramatic i nu numai, plus
cooperarea n efortul receptrii acestui act teatral, sunt maximale,
hiper-dimensionate i de o acuitate exemplar. Trecerea de la
concept la efect este direct, prea puin subtil, -fr a fi un aspect
deficitar al spectacolului- i eminamente esenial pentru Faustul
de la Sibiu.
Mefisto, Diavolul aadar, nu este redus la un concept sau o idee,
Rul este explicitat, adus pe scen, el triete i mai mult,
manipuleaz programatic ntregul univers din jurul su, n care l
include, ca victim sigur, pe Faust i apoi cumva i pe noi,
spectatorii. Una din marile trsturi, relevante pentru discuia
noastr, este exact calitatea lui Mefisto de a vinde pactul, de a l
fora, fr ns a-l falsifica. Revenind la opinia regizorului, referitor
la importan adevrului i al minciunii n acunile, vorbele,
comportamentul lui Mefisto, din spectacol, subliniem c acesta mai
i falsific Adevrul dar l mai i slujete. Paralela cu Teatrul, ca
discurs artistic i realitate cultural, este aadar, cum puncteaz i
Purcrete, justificat. Mai mult, chiar prsind discursul ideatic,
teoretic, n ceea ce privete arta teatral, sau potenele i
caracteristicile generale ale teatrului, la care s-a referit afirmaia D-
lui Purcrete, n termenii realitii scenice, ale aciunilor, personajul
lui Mefisto nu oblig pe Faust la nimic. El doar apeleaz la
caracteristice etern umane i eventual tipic faustice, pentru a
atinge propriul scop.
E uor de concluzionat aadar c Rul este declanat numai ca
rezultat al opiunii umane, a lui Faust, aici. Sensurile largi ale
termenilor pact, nelegere, trg, schimb se refer la un astfel
de demers, iar Purcrete nu pare s l redefineasc, ci s l
redimensioneze, fcndu-l, mai mult dect vizibil, real, n ciuda
conveniei dar plecnd, fr discuie, de la ea.
Astfel, argumentul principal i poate suficient pentru a susine
afirmaia conform creia Faust este responsabil de Rul su, este
inclus n spectacol: Iadul, Comarul sau visul Valpurgic, sau
oricum s-ar numi efectul pactului cu Diavolul a lui Faust, este trit
i de spectatori n virtutea conveniei teatrale. Mergem, chiar i
propriu-zis, deplasndu-ne din spaiul siguranei scaunului de
spectator, mpreun cu Faust, n mijlocul imaginaiei lui, iar asta ne
face ca, prin intermediul tuturor simurilor, s nelegem natura
Rului, mai mult dect orice indiciu teoretic, textual, semantic sau
simbolic.
Diavolul ncepe s devin, cel puin la acest punct, un factor
secundar, pentru c ceea ce devine important este modul n care
fiecare dintre noi, ca spectatori-actani acum, reacionm la ceea
ce se ntmpl, -exacerbat i intens i fr a face economie de
mijloace- n jurul nostru. Partea existenial, impactul ontologic, pe
care l acoper i descoper deodat spectacolul sunt eseniale,
pentru c se mut accentul de pe experiena de receptare de la
distan, pe cea din miezul evenimentului; programatic, se
confer judecii umane i receptrii prin simuri, o mai mare
valoare i o mai mare acuratee, justificare.
Judecata moral, aadar, pe care o natem chiar i fr s vrem,
odat ce participm la spectcol, este cumva simpl, iar Rul ne
cotropete pn-ntr-acolo nct ne face s l simim ca pe o
ameninare, real, independent de convenie. Cu att mai mult ne
este la ndemn s justificm o opinie care se nate numai din
judecata moral sincer, individual, conform cu propriile
principii, dar ulterioar experienei totale pe care o presupune
spectacolul, show-ul.
ns, departe de a fi clasificabil sau general, reacia individual,
pe care o justificm ca fiind soluia ntrebrii noastre Ce este
Rul n Faust, sau De ce eueaz Faust- este greu de
conceptualizat i imposibil de tratat exhaustiv.
Absolut necesar devine, aadar, n efortul nostru analitic, s ne
referim i la opiunea, sau opiunile opuse celor pe care le-am
vzut ca fiind tipice lui Faust.
Altfel spus, aproape axiomatic, tim c Rul funcioneaz i se
definete ca un concept n relaie cu Binele. Aflai la punctul
acesta, n dihotomia specific judecii morale putem aduce n
discuie i principiile religioase, sociale, antropologice, care s
restrng posibilitile definirii termenilor n cauz, pentru a i face
accesibili.
Ne vom referi aadar la spectacol ca i la concepiile care rezid
din mecanismul su, restrngnd perspectiva dup urmtoarele
aspecte: Spaiul spiritual european, completat de spiritualitatea
romnesc, n esen schit pe i definit de principiile religiei
cretine; aceast circumscriere teoretic face ca dihotomia Bine-
Ru, ct i opoziia Diavol-Dumnezeu, s aib un sens anume,
aproape fr echivoc: liberul arbitru, propus omului de ctre
Dumnezeire este respectat de Diavol. Mai mult, aceast liberate
este chiar arma cea mai puternic a lui Mefisto. Pe de alt parte,
Rul i existena lui sunt specifice omului, i doar n contextul
uman se manifest. n sens absolut, Dumnezeu se plaseaz n alt
plan dect cel al dihotomiei, al diferenierii n bine-ru. Mai sus,
spunem. Binele i rul nu exist n sine dect ca posibilitate; prin
prisma omului i acunilor sale ele devin concrete, specifice. Astfel,
definirea se simplific, i concluzia se schieaz deja, cu att mai
mult cu ct esenial omului este parafraznd din nou pe
Purcrete, frica de moarte i moartea ca ru suprem, final, absolut,
imposibil de nvins, imposibil de depit.
Prezent, adus n contemporaneitate, show-ul spune povestea unui
om care ncearc s cunosc Absolutul prin uneltele i
mecanismele proprii, avnd ca imperativ importan Cunoaterii
infinite, cu ajutorul raiunii i logicii (i ele tipic umane); cert, ne
putem apropia povestea de propria individualitate, i la fel s
generalizm. Iar eecul, departe de a fi ceva neateptat, este
inclus, intrinsec ncercrii, venit cumva, simplu spus, la pachet cu
ncercarea.
Pn la un punct, nimic nu pare i nu este mai imposibil dect
cunoaterea absolut sub auspiciile logicii, raiunii, tiinei, sau
instrumentelor specific umane i att. Iar empiric, exemplele sunt
nenumrate i gsim c este inutil s listm cteva, cu att mai
mult cu ct nsi povestea mitului Faustian st drept exemplu.Din
alt punct de vedere ns, este esenial judecata de tip empatic,
atta timp ct unul dintre cele mai mari mituri ale culturii europene
se regsete, esenial, aplicat, real, n modul n care fiecare dintre
noi, mai mult sau mai puin, ne schim proiectul destinal al
cunoaterii lumii din jurul nostru, al cunoaterii propriei persoane,
individualiti i nu n ultimul rnd, al cunoaterii Divinului, lui
Dumnezeu.
n ultim instan, una din marile reuite ale spectacolului este c
ne pune n faa faptului mplinit, nu ne mai permite s privim
detaat i cu aceleai intrumente analitice cu care receptm
-logica, raiunea, opinia- Vina, eecul, Rul, Diavolul devin, realiti
palpabile. Ele, departe de a mai fi concepte de analizat, sunt
realiti n montarea de la Sibiu a lui Silviu Purcrete, iar simplul
act de a lua la cunotin de ele, cu totalitatea simurilor umane
cunoscute, ne supune i ne expune judecii.
Calitatea teatrului de a fi i de a deveni personal, una din calitile
specifice acestei arte, mai mult dect poate altora, ne face s
gsim indiscutabil Vina lui Faust n propria persoan; n propriul
traiect personal, definirea, stabilirea, ncadrarea conceptelor
morale, totalmente esenial, este provocat i expus, mai apoi.
De aici mai departe, urmeaz a fi nici mai mult nici mai puin, o
chestiune de gust."
In concluzie, "Faust" poate sa te dea pe spate, fie ca iti place sau
nu. Iti asigura o seara de teatru de neuitat pentru ca traiesti o
avalansa de sentimente si imagini care se amesteca in sufletul si
inima ta, prin asta, regizorul asigurandu-se ca intri in lumea
spectacolului sau. "Faust este un "MUST SEE" al acestor vremuri.