Sunteți pe pagina 1din 39

1. Arhitectura medieval, limitele cronologice, tipurile de cldiri.

Arhitectura medieval (500-1500)


Stilurile de construcie erau diferite n diverse pari ale lumii. n zonele cu
clima calda i umeda, cldirile erau construite astfel nct sa ofere rcoare i
umbr, pe cnd n zonele cu clima rece, ele constituiau un adpost mpotriva
vnturilor, ploilor, ninsorilor i a gerului. Acolo unde se gseau copaci din
abunden, construciile erau n ntregime din lemn. Acesta era n cazul Europei
de nord i Japoniei. La nceput, castelele erau construite din lemn, ns
deteriorarea rapida i riscul incendiilor au determinat nlocuirea acestora cu
castele din piatr, care erau mult mai durabile. n regiunile aride se utilizau
crmizi uscate la soare, sau chirpici. Cu piatra i crmida se lucra mai greu,
ns constructorii de biserici, temple i palate sperau ca vor lsa posteritii un
reper durabil. Pe msur ce tehnicile de construcie au progresat, stilurile
arhitectonice au devenit mai complexe, incluznd arcade, acoperiuri
maiestuoase i cupole. Minaretele, pagodele i turlele bisericilor au devenit mai
nalte i cu forme mai graioase.
Fortificaiile erau mai nalte i masive. Zidurile exterioare ale castelelor
erau construite n aa fel nct s nchid o aezare, uneori un ora ntreg.
Normanzii erau maetrii n construirea castelelor, dar i japonezii, arabii i
mayaii erau pricepui n acest domeniu. n toat Europa de Vest se puteau
ntlni castele construite pe nlimi i mprejmuite cu un zid de aprare din
lemn sau din piatra, situat la mare distanta. n cazul unui atac, stenii se
adposteau la castel. Satul i mprejmuirea puteau fi jefuite i incendiate, dar
oamenii erau salvai. Prin anul 1000 au nceput s se construiasc cldiri
elegante pentru negustori, prvlii i ghilde comerciale. Orae ca Hangzhou,
Teotihuacan, Cordoba i Kanauj aveau proporii impresionante. Treptat aprea
un stil laic, nereligios, stabilind concepte ce vor fi adoptate de arhitecii de mai
trziu.
n Europa, majoritatea oamenilor i construiau case din lemn, deoarece
acesta era ieftin i din abunden, ns lemnul din nefericire lua foc sau putrezea.
De aceea, pentru cldirile importante se folosea piatra. Castelele i zidurile
oraelor erau construite din blocuri mari de piatr, bine mbinate. Catedralele
erau concepute ntr-un stil gotic nou. Arcadelor rotunjite i pilonilor masivi din
vechiul stil romantic le-au luat locul arcadelor cu vrf ascuit, piloni mai zveli i
ferestre nalte, cu vitralii. Pretutindeni n lume, cldirile au cptat o forma mai
elegant i mai putin greoaie. Ornamentele sculptate din templele khmere,
acoperiurile palatelor i templelor Ming din China i remarcabila lemnrie
japonez sunt repere ale unei perioade fecunde din punct de vedere arhitectonic.
Pentru construirea unui castel era nevoie de o echipa numeroasa de
lucrtori, condus de un zidar (mason) cu experien. Materialele erau aduse n
poziia necesar folosindu-se frnghii, scripei, schele de lemn i cai. Cioplirea
pietrei era o serie importanta, al crei practicani -Freemason- erau iscusii i
apreciai, tiau i fasonau cu precizie blocurile de piatr. Constructorii
(roughmasin) cldeau zidul de piatr conform indicaiilor primite de la superiorii
- freemason.

Sosirea turcilor otomani n lumea musulman au adus un suflu nou arhitecturii
islamice cu influene selgiucide i persane i au fost create arcade, domuri,
piloni i mozaicuri. n America de Sud, pe nlimile Anzilor, incaii construiau
cetatea remarcabil, Machu Picchu. n Orientul Extrem, tibetanii construiau
mnstiri lipite de versanii abrupi din Himalaya. n Africa, etiopienii sculptau
biserici cretine direct n stnc.
Spre deosebire de arta antic, n care dimensiunea ideologic i politic
era profund marcat iar arta era un instrument de autoritate, arta
medieval pornete de la premise ntructva diferite, mbogind mesajul
antic. Sfritul antichitii a nsemnat i o profund schimbare de ordin
spiritual. Cretinismul, pornit ca un cult oriental de mic importan
(avem surse care ne povestesc cum unii dintre cei care vroiau s se
cretineze ajungeau ca urmare a sfaturilor bine intenionate dar eronate
ale prietenilor, la sinagog i nu la biseric) a ajuns religia oficial a
Imperiului Roman i mai apoi a statelor care s-au constituit pe
rmiele acestuia, de unde se rspndete n restul Europei. Trecnd
peste nuanele lega-te de diferenele de ordin dogmatic i cultic dintre
ortodoxie i arianism i, ceva mai trziu, dintre ortodoxie i catolicism,
mesajul cretin este relativ constant: autoritatea politic deriv din
investitura divin, iar buna guvernare este rezultatul armoniei dintre
legea divin i cea lumeasc.
Desigur, aici se regsete punctul de plecare al multor evenimente care
au marcat, cel puin pn la Reform, istoria Europei occidentale i cu
anumite nuane, a celei orientale. Arta nu putea dect s reflecte aceste
puncte de vedere i s se constituie, aa cum afirma, la sfritul lumii
antice, Sf. Ioan Gur de Aur, ntr-o form de catehizare a celor netiutori
de carte, deci a majoritii populaiei din acea epoc.
Cronologia artei medievale reprezint, n bun msur, o problem fr
soluie, iar aceasta din mai multe motive. n primul rnd, datorit faptului
c stabilirea momentului de debut al epocii medievale este, nc, o tem
n dezbatere. Apoi, datorit faptului c aceast perioad debuteaz n
puncte temporale diferite n Europa. n al treilea rnd, pentru c
tranziiile sunt adesea reprezentate de momente n care stilurile sunt
amestecate, adesea avem de-a face cu monumente de art sau piese
de art major care anun sau marcheaz debutul cutrui stil sau
micare artistic. n al patrulea rnd, datorit faptului c n unele cazuri
monumentele au avut o perioad foarte lung de realizare. Exemplul
clasic l reprezint catedralele, edificate uneori de-a lungul a ctorva
secole.
Exist, n sfrit, o problem menionat deja n prima unitate de nvare.
Arta reprezint efortul creativ orientat spre individualism. Artistul este
considerat artist fiindc produce ceva nou, interpreteaz i transpune n
form sau imagine un motiv sau o ideea altminteri dect contemporanii
si. Chiar i n cazul monumentelor, fie ele castele sau biserici, arhitectul
respect reguli precise (o biseric, de pild, nu poate fi construit
oricum, ci trebuie s respecte reguli precise de ordonare a spaiului), dar
identificarea limitelor libertii pe care o are, a echilibrului pe care l
poate gsi ntre regul stabilit i inovaie transform activitatea sa
constructiv ntr-un act de creaie artistic. n consecin, orice efort de a
clasifica i ordona aciuni care prin definiie sunt individuale, originale i
opuse clasificrii trebuie neles ca fiind relativ.
De aceea etapele cronologice pe care le propunem sunt doar un
eafodaj conceptual, o schi de lucru care s permit sesizarea
elementelor evolutive i s nlesneasc ncadrarea unor monumente sau
piese de art n diferitele curente artistice.


2.Imperiul Bizantin,etapele istorice si artistice
In istoria Bizantina sun 3 perioade,legate de principalele etape ale vietii
politice ale Imperiului de Rasarit:
I. Timpuriu,sec V-VIII,de la impartirea Imperiului Roman pina la invazia
arabilor
II.Mediu,sec VIII-inc.sec XIII,dupa invazia arabilor si pina la cucerirea de
catre cruciati si formarea statului latinean in 1204
III.Tardiv,1261 - 1453-eliberarea de sub latini si pina la cucerirrea
Cnstantinopolului de catre turci-selgucizi.
Perioada bizantina timpurie
Este o perioada stralucita,legata de domnia imparatului Iustiniam,Acest
imparat a largit teritoriul imperiului sau,ajungind pina la hotarele romane de
alta data.Sfirshitul perioadei este legat de invazia arabilor,care amenintau
existenta statului bizantin.In urma luptelor,teritoriul Bizantului s-a miksorat.In
perioada medie au aparut alte state in peninsula Balcanika,in Asia Anterioara
,in Caucaz.A semnalat vremea farimitarii feudale,si stabilizarii feudale.Etapa de
Mijlok a luat sfirsit odata ku cecerirea orasului Constantinopolului de catre
participantii a 4 Cruciade.Orientate spre Ierusalim cruciatii,majoritatea
venetieni,au devastat orasul,care au devenit aici stapini in dekusrul a 6
decenii,pina in 1261.Dupa refacerea imperiului,acesta a mai supravietuit inka 2
secole,pina la caderea Constantinopulului in 1453.In acest rastimp Imperiul
Bizantin s-a redus la teritoriul okupat de capitala,devenita o enclava,inkonjurata
de imperiul turcilor.Devine capitala Imperiului Otoman ce denumirea Istanbul.

3.Oraul Constantinopol, istoria, edificiile principale, fortificaiile urbane,
porile oraului.
Constantinopol-Cetatea lui Constantin n greac, dup mpratul roman
Constantin care pe 11 mai 330 d.Hr l-a transformat n capitala Imperiului
Roman pe locul vechii colonii grecesti Bizantium. Constantin l-a numit de fapt
Nova Roma (Noua Roma), dar numele nu a intrat niciodat n folosirea zilnic.
Marele Palat din Constantinopol - cunoscut i ca Sfntul Palat a fost sediul
mprailor bizantini i centrul administrativ al imperiului pentru mai mult de
800 de ani. Palatul era situat pe o colin ling Hipodrom, n apropiere de Hagia
Sophia, pe o suprafa de cca. 100 000 m2. Se ntindea pe ase terase, de-a
lungul unei diferene de nivel de 31 m dintre Marea Marmara i Hagia Sophia.
Marele Palat, se desfurau la sud-est de Augusteum. Se ntindeau n partea
opus Sfintei Sofia i la rsrit de Hipodrom, spre Marea Marmara, pe locul de
astzi al Moscheei Albastre (Moscheea Sultan Ahmed) i n mprejurimile
acesteia. Palatul era un ansamblu neregulat de edificii adugate succesiv, timp
de peste ase secole, la primele construcii palaiale ale lui Constantin cel Mare.
Palatul imperial cuprindea trei sectoare principale :
Palatul Chalke cu deschidere spre Augusteum la nord.
Palatul Daphne, paralel cu precedentul i situate n spatele lui, mai la sud.
Se adugau grdinile care coborau spre Marea Marmara. Intre cele dou era
plasat faimosul Triclinium cu nousprezece paturi.
Palatul Sacru sau Theophylactes (pzit de Dumnezeu), devenit edificiul
principal al Marelui Palat sub dinastia macedonean i plasat la sud-est de
Palatul Daphne i de Augusteum. Acest palat era la fel de vast ca i primele
dou.
Sfnta Sofia - catedrala Patriarhiei de Constantinopol. A fost construita de
Constantin cel Mare in 325, dar a ars in 404, apoi este reconstruita de
Theodosiu al II-lea n 415, biserica a fost din nou ars, n timpul Rscoalei Nika
din 532. Cldirea i-a primit forma final n 537 sub mpratul Iustinian I. Pe
dinafar are aspectul dreptunghiular (aproape patrat de 77 x 71,70m). n fa are
un atrium, un exonartex i un nartex de mici proporii fa de restul cldirii.
Interiorul e mprit ntr-o nav central, mai mare, i alte dou laterale mai
mici, peste care se ridic galeriile n dou etaje. Atenia e atras de marea
cupol central de deasupra navei centrale, ncadrat de dou semi cupole, i
ase cupole mai mici. Cupola central e o adevrat minune arhitectonic, att
prin mrimea ei (diametrul de 31 m), ct i nlimea la care e ridicat (54m),
datorit creia pare suspendat n vzduh, luminat de cele 40 ferestre de la
baza ei. Catedrala era o construcie remarcabil, domul este unul dintre cele mai
mari, cu doar civa centimetri mai mic dect domul Pantheonului.
Hipodromul din Constantinopol- hippos din greaca-cal, dromos-cale, drum.
Este centrul sportiv si cultural din Constantinopol. Hipodromul a fost contruit
in orasul Bizant in 203 de catre imparatul Septimius Severus. Cind Bizantul
este inaugurat ca Constantinopol, Constantin cel Mare renoveaza hipodromul.
Se estimeaz c Hipodromul lui Constantin a fost de aproximativ 450 m
lungime si 130 m lime. Tribunile sale au fost capabile de a deine 100000 de
spectatori. Pista are forma de U si loja regala se afla la capatul estic al pistei, ea
putea fi accesata direct de la Marele Palat print-un pasaj folosit doar de familia
imperiala. Pentru a ridica imaginea orasului Constantin si succesorii sai,
indeosebi Teodosie cel Mare au adus opere de arta. Astfel in centrul
Hipodromului apar monumentele: Coloana erpilor(construita in memoria
victoriei grecilor asupra pershilor in timpul razboaielor din sec.V i.H. mutat din
Templul lui Apollo din Delphi), Obeliscul Egiptean(iniial ridicat la Templul
din Karnak din Luxor n timpul domniei lui Tuthmosis III n aproximativ 1490
.Hr.), Obeliscul lui Constantin(coloana de 32m, reconstruita in sec X de
Constantin VII).
Apeducte si cisterne
Inca de pe vremea lui Hadrian se construise la Bizant un prim apeduct.
Constantin a construit mai multe. Cel ce sa pastrat pina astazi este un apeduct
cu 2nivele de arcede, cu inaltimea pina la 26.5m si o lungime de peste 600m, el
stabatea aproape tot orasul. Pt a face fata eventualelor asedii sau secetei, apa era
acumulata in cisterne particulare si publice, repartizate in diferite zone ale
orasului. Cele mai cunoscute sunt Yerebatan Serai (Palatul scufundat),
cunoscuta si sub numele de Cisterna Bazilica si Binbirdirek (Cele o mie si una
de coloane).
Fortificaiile urbane. Oraul avea trei rnduri de ziduri: zidul vechi (din
Antichitate), Zidul lui Constantin (construit de Constantin cel Mare) i Zidul
Theodosian (construit de Teodosiu II in sec.V).

4. Edificiile principale cu indicarea pe planul orasului.Amplasamentul
principalelor monumente de arhitectur pe teritoriul Constantinopolului.
Constantin cel Mare a trasat n centrul noii sale capitale Forul lui Augustus,
numit i Augusteum(Augoustaion- n exprimare greac). Era vorba de o pia
vast cu laturile de 140 de matri lrgime i 170 de metri lungime, plasat ntre
biserica Sfnta Sofia i Moscheea Albastr de astzi, mai aproape de biseric.
Era pavat cu marmur i decorat cu alte structuri de ornament sau cu caracter
civil. Augusteum constituia centrul oficial al oraului. In centrul pieei era
plasat Mila de Aur, punctul de la care se msurau toate distanele spre
periferiile imperiului. Se prezenta sub forma unui Arc de Triumf, care purta
statuile lui Constantin cel Mare i a mamei sale Helena, precum i doi ngeri.
In Augusteum exista o coloan de porfir cu statuia mpratului Constantin
cel Mare, alta dect cea urma a se nla n Forul lui Constantin, numit
Coloana ars sau dup denumirea turc Coloana ncercuit(emberlita, nume
ce vine de la cuvintele ember - cerc i ta - piatr). In apropiere de Mila de
Aur, mpratul Phocas a ridicat mai trziu un oratoriu dedicat Sfntului Ioan
Evanghelistul. Tot n pia, o statuie ecvestr a lui Justinian I-ul cel Mare,
ridicat dup mai mult de dou secole, era orientat spre rsrit de unde venea
pericolul reprezentat de regatul persan al Pari-lor. Statuia a nfruntat un
mileniu, pn n sec. al 16-lea, cnd au topit-o turcii pentru a turna tunuri din
bronzul ei.
Cu faada spre Augusteum era orientat i cldirea Senat-ului, ridicat,
pentru prima dat, de Constantin cel Mare, pe latura de rsrit i cu spatele spre
Marea Marmara. Aceasta a fost incendiat de dou ori, sub domnia mpratului
Arcadius i apoi sub Justinian I-ul cel Mare. Cel din urm a recldit-o cu
mreie dei instituia Senatului nu mai avea dect un rol decorativ n viaa
politic. Tot spre latura de rsrit, adic spre Marea Marmara, piaa Augusteum
era ornamentat de un portic de marmur alb cu ase coloane. Pe latura de
apus a pieei , dinspre ora, se afla Capela Sfntului Constantin, loc n care
mpratul primea supunerea inamicilor prizonieri, aezndu-le piciorul pe cap,
dup un obicei oriental. Latura nordic a forului era nchis de domeniul
bisericii Sfnta Sofia.

5. Tehnica si materiale de constructie bizantine
Imperiul Bizantin okupa dupa asezarea sa geografika so karakterul legaturii
comerciale si kulturale o pozitie intermediara intre Apus si Rasarit.Sinteza
adinka intre elementele antice europene si orientale formeaza una din trasaturile
caracteristice ale culturii bizantine.Integritatea arhitecturii se datoreaza
arhitecturii populare,si anume a elaboraru variate a temei cupolei,izvoarele
careia se afla in arhitektura populara a Orientului antik.Materiale de
construktie:caramida,numita plinta deoarece era o plita cu dimensiuni mari
35x35 cu grosimea de 5cm.Piatra se folosea rar,iar lemnul era dificiar,situatie
specifica regiunii.
Solutiile constructive specifice zonei sunt peretii purtatori pe care se sprijina
o cupola falsa-alungita,sfero-conica,ridicata fara gofraje.Trecerea de la patratul
bazei incaperilor spre baza cirkulara a cupolei se efectua prin intermediul a
doua sisteme:
1-prin trompe de colt semi-conuri;
2-prin intermediul pandantivelor triunghiuri sferice.
In ambele cazuri element de baza al constructiei sustinatoare este
peretele.Experienta romana a adus cu ea solutiile constructive:bolta in cruce si
cupola casetata.Ca urmare a fost combinarea acestor metode,facindu-si aparitia
o struktura construktiva tipik bizantina:aparitia cupolei pe
pandantive.Reprezinta cupola pe pandantive sustinuta pe 4 arcuri pe piloni,care
permitea acoperirea segmentata a unor spatii ample cu pastrarea spatiului
unik.Prezinta o modifikare a boltii romane in cruce,dar de la boltile cilindrice
care se intesrekteaza ramin numai portiunile care leaga intre ei pilonii,aceste
capete de bolti devenind arkuri,care fak trecerea dintre cupola pe pandantive si
piloni.
Bolta bizantina pe pandantive si arkuri pe 4 piloni poate fi privita ca o
intersektie dintre patrat cu o sfera circumskrisa,partea utilizata fiind interiorul
patratului,in kare se mai inskrie un cerc,baza kupolei.La kolturi ramin
pandantive,iar colturile patratului sunt arkuri.Se observa ordinea de idei,in kare
a fost realizata trecerea de la Panteon spre Sofia din Constantinopol.Diagonala
patratului inskris in cerk reprezinta diametrul altui monument
celebru,momentul de legatura dintre aceste 2 opere celebre fiind masura
sakrala=100 picioare.

6.Arhitectura civil din Constantinopol.
Arhitectura civila Inregistreaza din sec. III pana in sec. IV aparitia unor
palate grandioase in Asia Mica, continuand vechile traditii romane si
orientale. Autoritatea imparatului bizantin, considerata sacra, va da palatului
aureola de sacru.
Palatul sacru, construit de Constantin cel Mare, va primi prin Justinian o mai
mare amploare.
In Constantinopol, cisternele subterane, ramase din timpul lui Justinian, dau
dimensiunea grandorii lucrarilor publice. Cisterna bazilicii cu 420 de
coloane, cat si cea de la Bin Bir Direk cu 224 de coloane, erau destinate sa
asigure asezarilor urbane reserve mari de apa.


7. Geneza tipului de cldire de cult cretin i componentele sale. Evoluia
formelor arhitecturale
Cldirile de cult. Arhitectura ecleziastic (eclezia casa domnului) domina n
arhitectura bizantin, ceia ce subliniaz caracterul ei medieval. Tipurile erau
foarte variate, particularitate evideniat n evoluia lor n timpul diferitelor
perioade. Cele mai importante erau:
1. Bazilica cu cupol.
2. Biserici cu cupola pe 8 puncte de sprijin.
3. Biserici cruciforme.
4. Biserici cruce greac nscris.
n toate tipurile domin cupola deasupra amvonului, acoperind partea central
a bisericii, de care este alipit apsida altarului. Partea central este nconjurat
de ncperi pentru credincioi. Toate tipurile aveau variante simple i complexe.
Cretinismul a condus la o lupt crncen cu pgnismul, se distrugeau
templele pgne, i din materialul recuperat se construiau edificii de cult.
Temple remarcabile ale antichitii au fost pstrate datorit ajustrii lor la
necesitile cretine, cum au fost Panteonul, Parthenonul, Ghefesteionul, etc.,
devenite biserici. nc n timpul lui Constantin cel Mare s-a nceput o
impetuoas construcie de lcauri de cult pe tot ntinsul imperiului Roman., dar
mai ales n Roma, Constantinopol, Ierusalim, etc. Cel mai rspndit tip era
bazilica. ,care nu ntmpltor a devenit tipul principal al templului cretin.
Planimetria sa corespundea cerinelor oficierii cultului cretin, avea un spaiu
larg, care ntrunea pe toi credincioii, i foarte important, nu era legat de un
cult agresiv, dumnos cretinismului. De la cuvntul bazilic a derivat
termenul de biseric, care desemneaz cldirea de cult cretin n arealul
romnesc. Bazilica cretin avea un plan alungit, cu absida n partea opus
intrrii, cu cteva rnduri de coloane sau piloni care divizau interiorul n cteva
nave longitudinale. Nava de la noiune de luntre n care credincioii mpreun
noat pe apele credinei. Nava central este mai nalt.
Cladirea este zidita avand o singura nava centrala, acoperita fiind cu trei
siruri de bolti, la o inaltime de 39 de metri de la pamant. Intreg acoperisul era
suspendat pe patru coloane uriase. In capatul ei vestic se afla zidita o imensa
absida de piatra. In aceasta se afla asezata o uriasa statuie a imparatului
Constantin; fragmente din aceasta statuie se mai gasesc si astazi, in curtea
Palatului Conservatori, din Muzeul Capitolini.Greutatea boltilor era sustinuta, pe
laterale, de o serie de abside, fiecare masurand intre 23 si 17 metri. Absidele
erau, la randul lor, calote semiboltite, pornind perpendicular pe nava centrala.
Multimea arcadelor de pe laterale erau destul de inguste.Nava centrala masoara
25 de metri in latime si 80 de metri in lungime, formand astfel o suprafata de
4.000 de metri patrati. Ca mai toate constructiile imperiale, si aceasta basilica
facea risipa de spatiu, creand insa emotie si tacere in sufletul celui care o privea
sau intra in ea.Pe fatade de rasarit a basilicii se afla o imensa arcada, in timp ce
pe fatada sudica se afla un foarte mare portal de intrare, prijinit la baza pe patru
coloane de piatra.Tot ce a mai ramas din aceasta uriasa basilica este peretele ei
nordic, dimpreuna cu cele trei abside boltite. Tavanul interior al celor trei abside
infatiseaza o foarte mare pricepere in privinta sustinerii greutatii uriase a
acoperisului. Intreg tavanul este alcatuit din fragmente octogonale, puternic
stranse intre ele. Astazi, termenul de basilica indica o cladire inchinata bisericii,
un locas de cult, insa in acele vremuri, termenul indica o curte imperiala, o hala
de festivitati, un loc de adunare publica. De-a lungul peretilor, in interior, se
aflau numeroase nise, in care erau asezate busturi ale zeitatilor romane. Aici au
avut loc luptele romane, din cadrul festivitatilor olimpice din anul 1960. Basilica
lui Maxentiu si a lui Constantin, din Roma, este o uriasa lucrare de arhitectura.
La acea data, aceasta se afla printre cele mai mari cladiri ale lumii, pentru
ridicarea acesteia fiind folosite mai toate metodele cunoscute la acea vreme, cat
si unele inovatii. Uriasa cladire, mai inainte de a fi distrusa, era in intregime
varuita in culoarea alb.

8. Tipul central de biseric (Sf. Sergius i Bahus, San Vitale din Ravena).
Oraul Ravena i edificiile sale cu arhitectur bizantin (biserica San-
Vitale).
Ravena - a jucat de-a lungul secolelor in rol important in istoria Italiei, si are
o colectie unica de mozaicuri si monumente de la inceputurile crestinismului,
dar si numeroase cladiri din secolele V-VI, precum Biserica St Vitale, Basilica
de Sant Appolinare, Capela Arhiepiscopala. Decoratiunile din aceste lacasuri de
cult sunt un amestec al traditiei greco-romane si iconografiei crestine.
n perioada bizantin timpurie arta cunoate o perioad de nflorire,
reprezentat n arhitectur prin construciile monumentale din Ravenna,
Bazilica San Vitale. Bisericile, mai ales cele mari, impresionau prin dimensiuni,
mreia cupolei, bogia ornamentelor. Astfel, arta mozaicului atinge la
bizantini o splendoare fr precedent, fiind utilizate materiale ca: marmur, aur,
argint, pietre preioase.
San Vitale din Ravenna, Italia este unul din monumentele cele mai
reprezentative ale arhitecturii i artei bizantine din Europa Occidental.Ea este
cunoscut pentru asemnarea cu moscheele secolului al VI-lea.
Catedrala San Vitale, este situata in nord-estul Italiei, Peretii sai simpli de
caramida ascund una din minunile arhitecturii religioase occidentale - imense
suprafete de stralucitoare mozaicuri.Mozaicurile acesteia, alcatuite dintr-o
multime de placute de sticla colorata intruchipeaza in mare parte scene biblice.
Printre acestea, remarcabile sunt reprezentarile lui Iisus, Avraam, Moise si ale
altor sfinti si ingeri. Dintre toate monumentele sfinte din Ravenna, nici unul nu
depasea in splendoare Biserica San Vitale, care a fost sfintita in anul 547, in
timpul domniei lui Iustinian, unul dintre marii imparati bizantini.Imaginea rece
si compacta a exteriorului nu lasa nici macar sa se ghiceasca frumusetea si
minunatia interiorului. Acest contrast surprinde pe toata lumea. Din centrul
aflat sub cupola, privirea este atrasa spre arcul triumfal dincolo de care se
zaresc absida si altarul - elementele cele mai pretuite ale Bisericii San Vitale.
Acesta este locul in care Hristos si cei patru evanghelisti, Matei, Marcu, Luca si
Ioan, precum si alte figuri de sfinti se ivesc in toata maretia pe pereti
Absida, punctul culminant al bisericii din punct de vedere vizual, se
invecineaza cu altarul si reflecta lumina pe suprafata semicirculara. catedrala
San Vitale a ramas bijuteria orasului Ravenna, care s-a aflat sub control
bizantin pana in secolul al VIII-lea.




9. Catedrala Sf. Sofia din Constantinopol
Prima biseric (basilica) de pe acest loc a fost construit de Constantin cel
Mare, n 325 dar a ars ntr-un incendiu n anul 404. Reconstruit de Theodosiu al
II-lea n 415, biserica a fost din nou ars, n timpul Rscoalei Nika din 532.
Cldirea i-a primit forma final n 537 sub mpratul Iustinian I.Pentru a
construi biserica, Iustinian a importat materiale speciale de constructie, de pe tot
cuprinsul Imperiului. Marmura alba si galbena au fost aduse pe vase, iar
sculptori, tamplari, zidari si mozaicari au inceput sa lucreze pentru a crea aceasta
bijuterie a crestinatatii in numai cinci ani. Cand biserica a fost terminata, cupola
si tavanul sau au fost in intregime poleite cu aur, a carui sralucire se reflecta in
fiecare suprafata lustruita. Tonalitatile coloanelor de marmura erau atit de
delicate, incat l-au facut pe un istoric al timpurilor, Procopius, sa le asemene cu
o pajiste inflorita. Era foarte important pentru Ortodoxismul timpuriu i pentru
Imperiul Bizantin, fiind primul exemplu de arhitectur bizantin. Interiorul su
decorat cu mozaice, coloanele de marmur i acoperiul sunt de o mare
importan artistic. Templul nsui era att de bine decorat artistic nct se
crede c Iustinian ar fi zis Solomon, te-am depit!.Pe dinafar are aspectul unui
dreptunghi (aproape patrat de 77 x 71,70m). n fa are un atrium, un exonartex
i un nartex de mici proporii fa de restul cldirii. Interiorul e mprit ntr-o
nav central, mai mare, i alte dou laterale mai mici, peste care se ridic
galeriile n dou etaje. Atenia e atras de marea cupol central de deasupra
navei centrale, ncadrat de dou semi cupole, i ase cupole mai mici. Cupola
central e o adevrat minune arhitectonic, att prin mrimea ei (diametrul de
31 m), ct i nlimea la care e ridicat (54m), datorit creia pare suspendat n
vzduh, luminat de cele 40 ferestre de la baza ei. Catedrala era o construcie
remarcabil, domul este unul dintre cele mai mari, cu doar civa centimetri mai
mic dect domul Pantheonului. Splendoarea bisericii s-a diminuat treptat, de-a
lungul istoriei. Structura era mereu amenintata de foc si cutremure, iar interiorul
a fost jefuit de comorile sale, de catre cruciatii aflati in drum spre Ierusalim, care
erau ostili bisericii ortodoxe. In 1453 otomanii au cucerit Constantinopolul,
Sfanta Sofia a fost transformata in moschee, iar mozaicurile au fost tencuite. In
final, in 1934, Kemal Ataturk, presedintele Turciei a transformat biserica in
muzeu.Astazi, mareata biserica, cu toate ca nu mai are functie religioasa, ramane
o oaza de spiritualitate intr-o metropola agitata.

10. Sistemul constructiv-planimetric al bisericilor cruce greac nscris.
Apariia n perioada bizantin medie a tipului de biseric cruce greac
nscris.
Semnul grafic al crucii stabileste o relatie intre celelalte trei simboluri
fundamentale, centrul, patratul si cercul: intersectia celor doua drepte ale sale
coincid cu centrul, pe care ea il deschide astfel spre exterior; pe de alta parte,
crucea se inscrie in cerc, impartindu-l in patru; in sfarsit, din ea se obtin patratul
si triunghiul... ".
Programul iconografic inchinat crucii cuprinde diverse forme : crucea simpla
(crux acuta sau crux simplex), crucea in forma de T (crux commissa sau crucea
Sfantului Antonie), crucea in forma de X (crux decussata sau crucea Sfantului
Andrei) si crucea in forma de t (crux immissa, capitata sau crux Christi).
Avand in vedere aceste asocieri cruce-biserica, este lesne de inteles de ce
semnul crucii este prezent in organizarea planimetrica a mai tuturor tipurilor de
biserici existente. De pilda, chiar si spatiul basilical, un tip structural alungit, nu
era orientat exclusiv longitudinal: "ritmul arcadelor care separa nava de
colaterale, ferestrele care se succed deasupra arcelor, grinzile acoperisului, in
fine, rup monotonia axei longitudinale, creand o miscare contrara ce o scot mai
mult in relief pe prima". In cadrul basilicilor cu transept, acea travee
perpendiculara pe nava centrala, semnul crucii era figurat spatial, dar el nu era
intotdeauna vizibil si din exterior.Din faptul ca arhitectura crestina a folosit
simbolul crucii in insasi forma planimetrica, intr-o structura cruciforma atat in
interior cat si in exterior, se poate explica aparitia, cam in jurul anului 400, a
tipului cruciform. A spune ca deriva din mausoleele romane, inseamna a saraci
mesajul soteriologic si chiar eshatologic al crucii. Este drept ca forma crucii
apare inca din secolul al XV-lea i. Hr. si ca "este cel mai totalizant dintre
simboluri", dar manifestarea ei in structurare a spatiului eclesial era, in mod
deosebit, manifestarea unui mod de viata crestina si nu doar un simplu
imprumut al formelor arhitecturale.
In Imperiul Bizantin, au existat doua biserici celebre, in care crucea era
realizata prin intersectia a doua basilici trinavate: cea inchinata Sfintilor
Apostoli, Apostoleionul, din Constantinopol, reconstruita intre 536 si 630,
avand bratele crucii egale, si basilica Sfantului Ioan Evanghelistul din Efes, de
la jumatatea secolului al VI-lea, avand modelul crucii latine.
Crucea era vizibila atat in interior, cat si din exterior, unde spatiile dintre bratele
navelor erau libere. Dar o asemenea structura nu multumea deplin, prezentand
mai multe inconveniente, drept care arhitectii crestini nu s-au multumit cu
formula respectiva, ci au cautat altceva.Arhitectul crestin avea permanent in
vedere dimensiunile cosmice ale mantuirii. Pe Golgota, Hristos "si-a intins
mainile pe cruce ca sa cuprinda marginile lumii.Existau biserici care
marturiseau crucea, dar numai in cadrul sectiunii sau numai al planului, insa
arhitectura bizantina ar fi dorit ca ea sa devina vizibila in multiple directii.
De pilda basilica cu cupola desena o cruce prin cele doua directionari clare,
cea orizontala, catre altar si cea verticala, catre cupola, dar planimetric, crucea
nu se mai regasea. De fapt, cupola, prin dimensiunile ei impozante, acapara
parca intregul spatiul - situatie intalnita, mai ales, in cazul bisericilor de inceput.
Coordonata orizontala era relativ echilibrata de cea verticala; concavitatea
imensa a cupolei, mai mult turtita decat inaltata, oprea parca in loc orientarea
longitudinala a spatiului eclesial, absorbindu-l si antrenandu-l intr-o miscare
circulara, ce se multumea a ramane mai degraba intr-un plan orizontal, decat a
imprima o dinamica ascendenta. Acesta va fi fost poate si motivul pentru care
Bruno Zevi a considerat Sfanta Sofia din Constantinopol un edificiu de plan
central.
La randul lor, bisericile cruciforme exprimau crucea prin cele doua nave
basilicale, dar prezentau neajunsul de a nu avea si o orientare verticala; uneori
ea era intalnita, atunci cand la intersectia navelor se afla inaltata o cupola.
Numai ca aceasta nu se deosebea de celelalte cupole, astfel ca, spatial si
volumetric, nu aparea clar marcata coordonata verticala a crucii; un alt neajuns
era acela ca spatiul interior parea a fi divizat in patru celule spatiale egale
amplasate in jurul celei de-a cincea, coeziunea lor nefiind tocmai fireasca. Parea
ca numai zidurile inconjuratoare le tineau laolalta si ca, in lipsa lor, spatiul s-ar
fi rasfirat in cele patru colturi ale lumii.Daca normele ridicarii bisericii nu erau
intotdeauna respectate, in schimb, intotdeauna incaperea altarului se afla si se
afla inaltata cu una sau mai multe trepte fata de nivelul pardoselii naosului.
Uneori, urcusul catre altar, Golgota fiecarui spatiu eclesial, se facea gradat,
aparand trepte intre pronaos, naos si altar. Se incerca astfel sublinierea faptului
ca asumarea mantuirii inseamna de fapt urcusul sau purtarea crucii de catre
fiecare crestin, dar si faptul ca biserica, este si simbolul sau icoana cetatii celei
sfinte, a Ierusalimului ceresc care coboara la noi.In exterior, structura crucii
grecesti nu se lasa citita decat in partea superioara; ca privire de ansamblu ea
ofera o forma asemanatoare cubului, ceea ce aminteste de interpretarea bisericii
ca icoana a universului. Lumea ortodoxa a preferat alegerea crucii cu brate
egale, ce se incadra cu usurinta intr-un patrat sau cub, dat fiind faptul ca, dintru
inceput, forma crucii a fost inteleasa ca fiind patratul lumii, forma quadrata
mundi; la cap e rasaritul soarelui, dreapta tine miezul noptii, miazazi zace in
mana stanga iar la picioare e apusulIn concluzie, trebuie subliniat faptul ca
structura arhitecturala a bisericii trebuie sa aminteasca permanent de faptul ca
ea este icoana lui Hristos, spatiul in care Se junghie si Se imparte Mielul lui
Dumnezeu, Cel ce a ridicat pacatele lumii. Nici un moment nu trebuie uitat
faptul ca Jertfa de la Sfanta Liturghie este una si aceeasi cu cea adusa de Hristos
pe crucea Golgotei, intre ele existand o adevarata identitate, dar totodata si
anumite deosebiri de forma.

11.Biserica mnstirii Hora i regresul arhitecturii bizantine din
perioada tardiv.
este considerata a fi una dintre cele mai frumoase biserici bizantine. Biserica
este situata in partea vestica a orasului, in districtul Erdinekapi, din Istambul-
ul de astazi.Biserica Chora nu este atat de mare in dimensiuni, precum alte
biserici bizantine renumite din Constantinopol, ea acoperind o suprafata de
doar 743 de metri patrati, insa le prinde din urma si, pe o parte dintre ele,
chiar le depaseste, prin frumoasele si nepretuitele "haine" pe care le imbraca
pe interior.Biserica este structurata in trei parti distincte: pridvorul, naosul si
paraclisul sau capela laterala. Biserica Chora pastreaza sase domuri: doua
deasupra pronaosului, unul deasupra paraclisului si alte trei deasupra
naosului central. Principala usa de intrare se afla pe fatada vestica.Pridvorul
bisericii este prima incapere ce apare inaintea ochilor admiratori ai
pelerinului. Acest coridor transversal, de 4 metri latime si 23 de metri
lungime, este partial deschis pe latura lui estica, dand direct intr-un pronaos,
din capatul lui sudic pornind un culoar ce duce pana in Paraclis.Printre
mozaicurile ce imbraca acest pridvor gasim: Visul lui Iosif si Fecioara Maria,
Plata taxei in Ierusalim, Nasterea lui Hristos, Inchinarea Magilor si Panica lui
Irod, Fuga in Egipt si Omorarea Pruncilor de catre Irod, mame plangadu-si
pruncii, Visul lui Iosif si Intoarcerea din Egipt in Nazaret, Hristos in
Ierusalim, Sfantul Ioan Botezatorulsi Hristos, o serie de minuni
ale Mantuitorului, Iisus Hristos, Fecioara Maria si ingeri rugandu-
se.Pronaosul, asemanator pridvorului, merge paralel cu acesta. Ca si
pridvorul, pronaosul este lat de 4 metri, insa putin mai scurt, avand doar 18
metri lungime. Usa centrala a acestuia, de pe peretele estic, da direct in
naosul central al bisericii, in timp ce o alta usa, din capatul sudic, se deschide
in culoarul ce duce in Paraclis.In capatul nordic al pronaosului, o usa se
deschide intr-un al doilea culoar. Acest culoar trece pe langa naosul central,
fara a avea vreo deschidere spre acesta, si mrge pana in stanga Sfantului
Altar, la Proscomidiar. Pronaosul este acoperit cu doua domuri; cel mai mic
este asezat deasupra intrarii in coridorul nordic, iar cel mai mare se afla intre
intrarea in noos si usa ce duce spre Paraclis.Pe peretii acestuia putem admira
minunate opere de arta. Aici se afla prezent Hristos pe tron, langa acesta fiind
asezat Teodor Metochites, inchinandu-i un model al Bisericii Chora. In
pronaos mai se afla si Genealogia lui Hristos, alaturi de Sfintii Petru si Pavel.
O exceptie de la regula bizantina a compozitiei picturii o reprezinta scena
Deisis: in aceasta, Hristos si Fecioara Maria sunt reprezentati fara Sfantul
Ioan Botezatorul, iar la baza lor se afla alti doi ctitori.Usile centrale ale
pronaosului dau direct in naos. Cel mai mare dom al bisericii, cu un diametru
de aproape 8 metri, se afla chiar deasupra naosului central. Doua domuri mai
mici flancheaza modesta absida a acestuia.


12.Arhitectura Armeniei, etapele istorice i periodizarea istoriei
arhitecturii armeneti (timpurie, medie, tardiv/de nflorire).
Acceptarea cretinismului la nceputul secolului IV
Istoria statului i arhitecturii se divizeaz n trei perioada:
- timpurie, sec. IV-VII pna la cucerirea Armeniei de ctre arabi
- medie sec. VIII-X aflarea sub dominaia arab.
- .trzie, sec. XI-XIIIl perioad de nflorire a arhitecturii
Perioada de nflorire. Sec. XI-XIII
- Oraul Ani. Fortificaiile urbane. Construcii din piatr, curtine construite
pe curbe de nivel, turnuri semicirculare.

De la nceputul formarii a relaiilor feudale i de arhitectur urban
armeneasca a intrat ntr-o nou etap . Cretinismul a dat via spre o nou
arhitectur de edificii religioase care pastrau iniial aceleai tradiii ale
arhitecturii vechi.
Unele dintre Bazilica arhitecturii armene fac parte din aa - numitele " de tip
occidental " bisericile Basilica. Dintre acestea , cea mai faimoas biseric
Tecora ( V c . ) Yereruyk ( secolele IV - V . ) Dvina ( 470 ) Tsitsernavank (
IV - V cc . ) . Basilica cu trei abside se afl pe Yereruyk podium 6 trepte ,
probabil construit pe locul unui templu pre - cretine mai devreme .

Arhitectura cldirilor seculare dezvoltat independent . Dou palate Dvina ( V
i VII lea ) , palatul de Zvartnots ( . VII c ) i dou palate Aruch ( . VII c )
soluii compozite difer plan de unitate - central , acestea sunt camerele de
turn . Diferite tipuri de cldiri laice prezentate gsite n cldiri rezideniale
Dvina , cldiri publice i alte . Monumente - VI VII secolele " Promovarea "
cross - . ncruciate pietre - sunt locul crucile de lemn care au fost
predominante n Armenia la nceputul perioade ale cretinismului . Piatr " ,
n form de arip " eco- pietre sunt caracteristice perioadei de nceput a
dezvoltrii arhitecturii mici hachkarnogo art .
n Catedrala Echmiadzin , biserica Sf. . Grigore n Dvina n Zvartnots
descoperit monumente mozaic art . Pstrat complet mozaic biserica armean
din secolul al VI-lea de Sf. . James din Ierusalim ( cu inscripii armeni ) .
Fresce medievale timpurii se gasesc inmausoleu Ahtsa n bazilici Kasakh ,
Yereruyk , Tsiranavor etc
Tradiie arhitectural a construi mausolee datnd din epoca elenistic i
Urartu . Printre mausolee antice aceast er cunoscut mausoleu n Arshakids
Ahtse ( IV c . ) i Grigoris ( 489 g) n Arah . ngropare ntr-un mausoleu
Arshakids - subteran , Grigoris Mausoleul - sub altarul principal al bisericii .
Structur similar au mausolee St . Hripsimeh i comunicare . Gayane ( VII c
. ) . Mausoleu Zovuniysky ( V c . ) Este situat n apropiere de zidurile o mica
capela de St . Vartan . Metode de arhitectur expresie artistic secolele IV -
VII principiile adecvate de arhitectur i de idei artistice i estetice , care au
predominat n acea perioad . La conceptele de baz au fost n form de
soluii de interconectare planuri arhitecturale i perspectivele , perfeciune
clar a formelor i faadele de armonie proporional ,mecanisme corecte
expresia arhitectonic . Walling de pietre multicolore ( care n afar de
constructiv , au avut de asemenea valoare artistic ) a fost una dintre
caracteristicile arhitecturii epocii . Dorina de utilizare limitat extern i
intern din cauza concizie de elemente decorative . Acestea au fost concepute
n primul rnd pentru a sublinia forma de ferestre i intrri , plastic mbogi o
parte din zidurile i dezmembra fatade plane .
Biserica Sfintei Cruci ( Ahtamar ) , 915-921 .
La nceputul secolului al VIII n legtur cu construcia de invaziile arabe din
Armenia se confrunt temporar un declin relativ . Cldiri au fost construite n
unele posesiuni princiare ( mausoleu subteran Artavazd Kamsarakan )
arhitectur laic dezvoltat . Catolicosul din Armenia , n ciuda condiiilor
politice dificile , au facilitat construirea de noi biserici ( David Aramonetsi am
construit o biseric i palatul ) . n Dvina a fost ridicat nobil construirea cetatii
central a oraului . n forme de art medievale timpurii ncruciate pietre
mici - monumente de arhitectur .
n 885 , dup restaurarea statalitii armean , arhitectura armean se confrunt
cu o nou renatere . n marile orae a construit noi cldiri de arhitectur
semnificative , dezvoltarea de tehnici arhitecturale - IV VII secole . Bazat pe
unitate istoric i stilistic a dezvolta coli de arhitectur Ani - Chirac Tashir
Dzhorageta , Syunik , Vaspurakan .
Pe langa orasele reale , arhitectura a fost , de asemenea, dezvoltat n unele
moii domneti , castele i, mai ales complexe bisericeti care , se confrunt
cu dezvoltarea rapid , devin centre culturale ale timpului su . n recent
eliberat de sub jugul de ar arab primul construit cldiri relativ mici ,din
care mai devreme sunt cunoscute n Syunik de munte , pe malul lacului
Sevan.

14.Arhitectura Armeniei si legatura ei cu arhitectura bizantina
Armenia joaca un rol esential mai ales in formarea arhitecturii bizantine ; aci
se realizeaza mai intai fuziunea intre elementele elenistice si cele orientale,
carora li se adauga de timpuriu influenta crestinismului. O creatie proprie a
Asiei Mici si a Armeniei este basilica acoperita cu bolti si basilica cu cupola,
care face tranzitia de la tipul basilical pur la cel bizantin. Mestesugul
arhitectilor anatolieni inlocuieste cupola persana, sprijinita pe conuri de unghi
(importata din Armenia), cu cupola pe pandantive, forma specifica a arhitecturii
bizantine.
Materialul de construcie preferat al artei cretine armene a fost piatra , n
special bazaltul , din care armenii, construindu-i casele , cetile i fortreele,
au construit i bisericile cu form conic la turle , asemenea Muntelui Ararat.
Arhitectura cretin armean a trecut prin patru faze i anume: prima faz (
sec. IV-VI ) atest , ndeosebi prin ornamentaie , influena arhitecturii romane;
a doua faz (sf. sec. VI i nc. sec. VII )marcheaz dispariia oricrei influene
romane i manifestarea stilurilor siriene i sasanide - care sunt doar de tranziie
; faza a treia (sec. VII-XI ) este epoca n care arhitecii rivalizeaz n crearea
noutilor artistice , punnd n valoare variatele forme de capiteluri , de coloane
pentru susinerea bolilor i de cadre de ferestre ; faza a patra ncepe cu cderea
capitalei Ani i este marcat de o scurt perioad de decaden, iar de la
nceputul sec. XII , cnd Armenia mare trece sub dominaia georgian, are loc
renaterea arhitecturii i ornamentalisticii , ce continu arta armean veche ,
crend ns n acelai timp una nou , caracterizat de aceast dat de o
mpodobire excesiv a monumentelor construite . Aceast ultim faz ine pn
n a doua jumtate a sec. XIII cnd , din cauza mprejurrilor istorice
nefavorabile , construirea monumentelor de arhitectur bisericeasc nceteaz
cu desvrire.
De-a lungul acestor faze istorice ale arhitecturii s-au catalizat mai multe tipuri
de biserici .Unul dintre ele l reprezint cel mai vechi tip de construcie
bisericeasc ce amintete de bisericile siriene . Al doilea tip are ca elemente de
baz rotonda aezat pe o baz circular sau poligonal ( biserica Zwartnotz
sec.VII ) , n timp ce al treilea tip , construit dintr-un careu sau dreptunghi
aproape ptrat , strjuit de patru altare n semicerc ieite n afar (conchii ) este
tipul bisericii catedralei din Ecimiadzin din sec. VII.
Punctul comun al tuturor acestor biserici l formeaz cupola, bolta i cupola
fiind baza construciilor celor mai vechi ale lumii orientale Armenii au creat
ntre secolele al IV-lea i al VII-lea , sub influena Iranului, o art naional ,
fr nici un raport cu cea sirian i elen i care i-a cptat caracterul su
specific n sec. al IV-lea . Din Armenia s-a rspndit cupola i acele forme
arhitectonice , crora le-a dat natere lumea oriental , la Constantinopol , la
Salonic , precum i n Egipt , n Asia Mic , aa c Sfnta Sofia de la
Constantinopol sau Sfntul Vitalie din Ravena sunt edificii curat armene.



15. Modificarea bazilicii armeneti sub influena soluiilor constructive
locale antiseismice (bazilicile din Tekor, Odzun i Ani). Tipul de bazilic
armeneasc (din Odzun i din Any).
Armenia este o ar cu o cultur foarte veche , inclusiv in domeniul
arhitecturii si construciilor. Armenii au devenit crestini prin anii 300 e.n .
Primele cldiri cretine deriv din tipul de cldire bazilical (cu trei nave),
unde cupola fals este tradiional, astfel la bazilic se adaug o cupol. Cea
mai veche biseric este Sf. Sarchisa. Armenia este o zon seismic, astfel
toate bisericile au forme compacte. Dup ce Armenia devine un stat
independent este o tendin de mrire a dimensiunilor verticale (pentru prima
data este intilnit la Catedrala Any). Geamantunurile sunt pridvoare pt
prelungirea bisericilor construite in sec. XIII-XIV, acestea contin cupole false.
Specific pt armeni sunt haciharurile - cruci nflorite la capetele acestora
sunt flori de bumbac stilizate. Aceast biseric este acum , n general,
considerat a fi cea mai veche cunoscuta biserica armean bombat . Anterior
se credea c biserica a fost construit ca o bazilic fr o cupol ( eventual de
origine pre - cretin i convertit la o biseric prin adugarea o absid ) i c
domul a fost adugat mai trziu , abia n secolul al aptelea n conformitate cu
unele .n opinia curent , biserica a fost construit de la nceput ca o cldire
bombat cu o " cruce ntr- un perimetru dreptunghiular " plan .Teoria mai
devreme a fost derivat n principal din observaiile pilonii , acum imposibil de
verificat ( dei este posibil ca ceva ar putea rmne sub nivelul solului de azi )
. Schimbarea n nuan ntre cursurile inferioare i superioare de piatr , n
mod clar vizibile pe fotografii vechi , a fost , de asemenea, a spus pentru a
indica o modificare a designului original . Cu toate acestea , nu exist o
ruptur evident n construcii vizibil n fragmentele care au supravieuit ale
miezului de beton - , probabil, aceast schimbare de nuanta a fost decorativ
.Domul a fost susinut pe patru piloni groase i a avut un design neobisnuit -
mai degrab ca o bolt bombat . Nu au existat squinches sau pandantive , iar
partea de jos a fost un fel de form trapezoidal piramid ( strpuns cu 4
ferestre ) , care a format o baz de cupola .Biserica a avut iniial patru intrari :
una la vest , unul la sud , i dou la nord . La o perioad de mai trziu, aceste
ui au fost nchise , cu excepia pentru cea mai mare intrarea de vest pe partea
de nord , care a fost redus n dimensiune . Aceste ui au fost ncadrate prin
portaluri vizual puternic de arcade potcoav odihnindu-se pe tocuri de coloane
gemene ncorporat . Aceste coloane au sculptat capitalele zimate , i foarte
stilizate , frunze de acant . Buiandrug pe fiecare u a fost sculptat cu un
ciudat , motiv palmette vartej .Toate ferestrele mari au fost reduse n mrime
de la o perioad ndeprtat , eventual, n timpul restaurrii Bagratid (
acoperisul piramidal extern a cupolei , probabil, de asemenea, dateaz din
aceast restaurare ) .Camere alungite flancat de fiecare parte a absidei . Pereii
acestor camere se extind spre exterior de la nord i sud fatade , o caracteristic
care este , de asemenea, gsite pe alte biserici armene timpurii din aceast
perioad . n colul de nord-est a bisericii , stabilit n peretele exterior al
nordic al acestor camere este o ni semicircular , probabil, o cristelni
.Biserica se afla pe o nou baz de trepte . Deoarece aceast baz este mai
mare dect biserica , este folosit pentru a fi considerat ca un portic a fugit o
dat n jurul exteriorului bisericii , sprijinit pe pilatrii i coloanele care sunt
ataate la jumtatea inferioar a faadei . Poziia a ferestrelor i nlimea de
nisa de nord-est , cu font de botez tind s contrazic aceast teorie . Pilatrii
poate fi doar decorativ , o caracteristic , de asemenea, gsite n arhitectura
sirian din aceast perioad . Un alt indiciu de posibil influen sirian este
trupa turnat care a fugit n jurul celor trei faade i peste arcadele ferestrelor .



16.Tipul de biserica-sal din Armenia (Ptgny).
Caracterul cupolic unificat cu pereti longitudinali s-au transformat in prichici
masivi, care puteau sa reziste in condiiile seismice din Armenia. Astfel a fost
unita organic sistema bazilical i central-cupolic, care au format o nou
organizare ainteriorului, proprie doar Armeniei- sala cu cupol. Exemplu este
Biserica din Ptgny (sec. VI). Interiorul cldirii este nprit de semipiloni in trei
pri din care cea central este acoperit de o cupol lat pe trompe. Adnciturile
ntre piloni i pereii laterali sunt acoperite cu cupole mai mici, de aceea dup
exterior biserica este asemntoare bazilicii. Apsida altarului este nscris n
planul rectangular. Cldirea este interesant prin decorul su( corniele,
capiteluri interioare) care invioreaz pereii netezi. Faada n stil oriental este
prelucrat cu dou nie inalte triunghiulare n plan, care micoreaz masa
pereilor i jucnd un rol important n oformarea decorativ a faadei.

17.Tipul central de cldire de cult din Armenia (bisericile Ripsime i
Zvartno din Ecimiadzin).
Spre deosebire de structura cu caracter orizontal a schemei bazilicale a
cladirilor de cult, tipul central se caracterizeaz prin inlimea volumelor sale.
Biserica Ripsime (a.618) din Ecimidzin este un exemplu demn. Are o
construcie centrist, cu patru stilobai sub cupol i cu patru apside
semicirculare. Limitele din coluri au o forma rectangular i la est conin nite
nie semicirculare. Interiorul este laconic, compoziia elemetelor subliniaz
unitatea i centritatea cldirii cupolice. Faadele sunt decorate cu nie trapezice
in plan, care subliniaz forma interioar a cldirii i uureaz masivul pereilor.
Cupola domin compoziia bisericii. Monumentalitatea ei este subliniat de
patru cupole mici perimetrale, care au i rolul de a ntri construcia cupolei. Un
alt exemplu cu o construcie mai monumental este Zvartno din Ecimiadzin
(a.641-661) templul forelor pzitoare. Cldirea era alctuit din 3 poliedre
aezate unul asupra altuia, micorndu-se dupa dimensiuni primul cu 32 laturi
i cu diametrul de 35,75 m i ultimul cu 16 laturi. Interiorul este format dupa
formula tetraconc. n locul jonciunii apsidelor se gseau patru piloni care
sustineau cupola. n spatele pilonilor se aflau coloane care sustineau poliedrul de
mijloc. n jur avea o galerie. Templul era bogat decorat cu ornamete vegetale.

18. Gavitul apariia, soluia tehnico-constructiv
Gavit spaiul nelocuibil anologic unei prispe n arh. armeana, care se aduga
n Evul Mediu la biserici, deseori n partea de vest. Uneori se folosete ca o
ncpere aparte.
Gavitul a servit ca spaiul suplementar p/u congregaie, locul de
nmormntare, un loc de ntrunire, uneori n ele se petrecea slujb bisereceasc.
Gavitul avea farma unei sli boltite. Cele mai rspndite gavite aveau forma
cupolei pe 4 coloane cu suprapunerea arcurilor, se ntlnesc i gavite cu 6
coloane care repreyint 3 nave, mai rar sunt folosite gavite frcoloane.
n 1196-1206 n or. ahcadzore a fost consrtuit gavitul mnstirei. Gavitul era
construit la biserica principal din partea de vest. El era dreptunghilar (15x16m)
pe 4 coloane. n centrul bolii este amplasat cupola octogonal cu spaiul gol
p/u lumin.
Gavitul catedralei Gandzasar, dup compoziie se aseamn cu monumente
nationale din Ahpata i Mcavanca. Intrarea din gavit n mnstire este n form
de portal cu un arc (considert element musulman), care este decorat cu o
mpletetur mrunt, iar tempanul arcului este decorat cu stele. nlimea mic a
coloanelor vizual mrete nlimea arcurilor gavitului. Forma masiv
dreptunghiular a gavitului este acoperit cu un acoperi 4-lateral i ncoronat
n centru cu rotond ajurat octogonal.

19. Specificul arhitecturii din perioada tardiv, tendina spre verticalism
(biserica din Ani, Marmaen). Tendinele spre verticalism ale arhitecturii
armeneti din perioada de nflorire (sec.X-XIII)

Slbirea n sec.10 a emiratelor arabe a Asiei mici a contribuit la ntrirea
Vizantiei care la nceputul sec. 11 a nceput activ s cucereasc pmnturile
armeneti. n 1070 aproape toat Armenia era nclus n teritoriul Selidjuchiei,
dup mprirea cria au aprut emiratele selidjune. n prioada aceasta
economia rii s-a stabilizat, ce a influinat la nvierea arhitecturii.
Pacea care a continuat peste 100de ani a creat condiii favorabile p/u
dezvoltarea cultural-economic a Armeniei. Influena bisericii n viaa
economic i cultural a rii i dezvoltarea feodalizmului a contribuit la
creterea locuinelor domneti i mnstiri.
Cu o mare putere se dezvolt arhitectura. n rnd cu dezvoltarea cetilor i
mnstirelor se dezvolt i oraele. Apar tipuri noi de construcii aa ca
bibliotecile, colile .a. n construcii se folosete piatra natural- tuf i bazalit.
Oraele erau nconjurate de ceti netrectoare, iar din partea iazurilor erau
zidite pereti nali, se ntreau rezidenile domneti. n or. Ahtamar erau
construite dambe epopeice, iar pe ele perete ameniator i impresionant
mpodobit cu turnuri mari i nalte.
Odat cu creterea oraelor i viaa oreneasc dezvoltarea arhitecturii a primit
o nou direcie, care a dat natere noei tendine de a uni interierul n jurul axei
verticale, n special n construcii centrice i cldiri cu cupol. Divizarea
interierului era nlocuit cu volumul subcupolei ce a adus la schimbarea vizual
a compoziiei cldirii i n special la accentuarea direciei verticale. Nevoia de
a da construciilor mici nfiare majestic a provocat la tendina permanent
spre verticalism ce a definit schimbarea proporiilor.


20.. Mnstirile armeneti (Tatev, Ahpat, Sanain).
Manastirea Ahpat (Haghpat)
Complexul arhitectural al Ha Pat L este situat n Armenia de nord, circa 3 km
de la Biserica lui Sanahin. Ha Pat Manastirea a fost fondat de ordinul Regelui
Abbas Bagratuni [928-951]. Catedrala principal al mnstirii, Sfntul Symbol
[Surb Nan], a fost construit intre 967-991 de ctre ordinele reginei Xosrovanu
i copiii ei Gurgen i Smbat. Incepand din secolul XI, cldirile au fost adugate
pe laturile de est, nord si vest a catedralei - bisericile Sf. Grigorie [1005] i
Maicii Domnului, pridvorul St Nan [1201], mare claustra [1257] arcade
biblioteca [secolul al 13-lea] campanile [1245] i sala de mese [secolul al XIII-
lea].
Manastire Tatev
Manastirea Tatev este central religios al provinciei istorice Siwnik. Catedrala
principala a Sf. Petru si Sf. Pavel a fost ridicata intre 895-906 de catre episcopul
Hovhannes (Ioan). Toate partile adiacente ale complexului Tatev sint intarite de
ziduri care au fost adaugate la obstacole natural ale terenului stincos si dealuri
inconjuratoare, pt functia de aparare de la invazia nomazilor. Biserica Fecioarei
Maria a fost construita in secolul XII peste plafonul boltit de la poarta
manastirei principale si mausoleum. Memorialul si coloana dedicata Sfintei
Treimi au fost ridicate in 895. Traditia secolului VII sub forma de arhitectura
constind dintro cupola central sustinuta de 4 coloane isolate, a fost utilizata
inlocuind coloanele cu nie ce sustin cupola. Manastirea a fost lasata in ruine ca
urmare a deselor invazii ale nomazilor si a fenomenelor natural. Clopotnita sa
rasturnat dupa cutremrul din 1931. In prezent au loc restaurari in scopul de a
restabili Manastirea Tatev la Gloria de altadata.
Manastirea Sanain (Sanahin)
Situat in regiunae Lori acest complex monahal sta pe marginea bazinului
riului Dzoraget, la sud-vest de manastirea Ahpat. Ea cuprinde trei biserici, doua
pridvoare, o academie, o biblioteca si un turn clopotnita, inconjurat in intregime
de un zid. Ca manastire a fost stabilita in 966. In centru se afla biserica Maicii
Domnului construita in 930, alatrui de aceasta biserica de marimi modeste,
regina Khosrovanuysh cu ajutorul sotului ei regale Ashot Bagratuni al III-lea, a
inceput in 966 constructia bisericii Mintuitorului care a dedicat-o fiilor ei Smbat
si Gurgen. Avind aceleasi linii ca si bisericile precedente, aceasta se deosebest
prin marimi relative mai mari decit ale celorlalte. Cupola a fost complet
reconstruita in 1184. Seria de arcade oarbe pe fatadele de est si sud se numara
printre cele mai timpurii exemple de astfel de decoratii, gasite de asemenea si
pe catedrala de la Ani. Capela Sf. Grigorie cu un plan de patrat inscris intr-un
cerc a fost reconstruita in 1061. Biblioteca, care este una dintre cele mai
interesante cladiri, a fost ridicata in 1063, ea are un plan patrat cu acoperisul
sustinut de arce diagonal care se sprijina pe 4 semicoloane amplasate la
mijlocul fiecarui perete lateral. Cladirea care leaga cele doua biserici este din
aceeasi perioada. Ea a servit drept academie . activitatea constructive a incetinit
in secolul XI, ca urmare a invaziei Sekjuq, dar a fost reluata la sfirsitul secoului
al XII.

21. Arhitectura Georgiei si legatura ei cu arhitectura bizantina
Arhitectura georgian este influenat de o serie de stiluri arhitecturale, inclusiv
fiecare pentru mai multe castele, turnuri, fortificaii i biserici. Fortificaii
Svaneti i oraul castelul Shatili n Khevsureti sunt printre cele mai bune
exemple de castele medievale georgiene. Arta georgiana ecleziastic reprezint
unul dintre aspectele cele mai fascinante de arhitectura georgiena cretine, care
combin stilul clasic cupola cu stil bazilica originala. Acest stil de arhitectur se
dezvoltata n Georgia n timpul secolului IX. nainte de aceasta, cele mai multe
biserici din Georgia au fost bazilici. O trstur distinctiv a arhitecturei
georgiene ecleziastice, una care poate fi urmrita napoi la un accent ridicat pe
individualism n cultura georgian, se reflect n alocare spaiului n interiorul
bisericilor. Alte exemple de arhitectura georgiena ecleziastica pot fi gsite peste
mri, n Bulgaria (Bachkovo Manastirea construita in 1083 de ctre
comandantul militar georgian Grigorii Bakuriani), n Grecia (Iviron manastirea
construita de georgieni, n secolul al 10-lea) i n Ierusalim (Mnstirea al Crucii
construite de georgieni n secolul al 9a). Arhitectura bizantina si religia crestina
au avut in impact asupra culture din reagiunea data si care au persistat si dupa
disparitia imperiului Bizantin, ulterior ca si in alte state ale fostului imperiu au
dat nastere la scoli locale de arhitectura.

23.Tipul cruciform n arhitectura georgian (biserica Djvari din Mheta
i triconcul din Bana).
Biserica din DJvari n Mtskheta (vechea capitala a Georgiei, oras vechi de 3000
de ani), construita n 545 si reconstruita n forma actuala n 586-605 pentru a
adaposti crucea de lemn pusa aici de Sfntul Nino, crestinatorul georgienilor
din secolul 4.
Traditia spune ca la inceputul secolului al IV-lea, Sfanta Nino, cea care a
convertit-o la crestinism pe regina Mirian a III-a a Iviriei, a ridicat in acel loc o
cruce mare de lemn, pe locul unde fusese un templu pagan. O cruce facatoare
de minuni, care au atras pelerini din toate partile Caucazului. La mijlocul
secolului al VI-lea, a fost ridicata, in acelasi loc, o bisericuta, iar intre anii 585
si 605, Marea Biserica de la Jvari, care a devenit un important loc de
pelerinaj. In perioada sovietica, complexul Jvari a fost neglijat, accesul fiind
dificil din cauza masurilor de securitate de la o baza militara din apropiere.
Mnstirea Djvari seamn cu poporul georgian, pentru c a rezistat tuturor
atacurilor (n veacul al 18-lea lezghinii au distrus toat Mtskheta, care a fost
depopulat total), incendiilor (n 736 i 738 arabii lui Murvan i-au dat foc, i la
fel au fcut i n secolul 10) i cutremurelor, tot aa cum i ivirii i-au pstrat
dreapta credin, dei au fost mai tot timpul sub zoroastrismul sassanid sau
islamul persan i alturi de monofizismul armean. Poate c i acesta este un
motiv pentru care Djvari este considerat un simbol naional.Djvari
biserica-prototip.
Djvari este important pentru c este prima biseric georgian n plan triconc.
Pn atunci, cele de la Anchiskhati (din Tbilisi), Bolnisi (478-493), Urbnisi
(sec. 6) i ultima zidit, Othkhtha (cea de la Tao-Klardjethi, din sudul Georgiei,
astzi n Turcia), erau construite n form bazical. La fel cum biserica din Strei
a fost prototipul bisericilor din Ardeal, aa i cea de la Djvari a fost arhetipul
celor din sudul Caucazului, ea fiind modelul pentru cele de la Shuamtha,
Martvili, sau Ateni Sioni din Gori, de exemplu. Acest tip de biseric nu se
ntlnete, ns, dect n Georgia i Armenia, particularitatea stilului arhitectural
constnd n principal din soluia aleas n construcia domului, care este nlat
central i susinut direct de zidurile bisericii. mbinrile armonioase, simplitatea
formelor, finisajul perfect, proporia echilibrat a volumelor, chiar i
decoraiunile sculpturale de influen sassanid, fac din Djvari o frumusee
eclezial perfect a Evului Mediu timpuriu. Este biserica georgian cu cele mai
multe sculpturi: pot fi admirate portrete regilor ctitori alturi de nlarea
Domnului sau de cinstirea Sfintei Cruci, pe zidurile laterale i pe frontoane, dar
i vechi inscripii unciale georgiene.
Se spune c pelerinilor ce urc la Djvari Domnul le druiete lacrimi de
pocin. Iar lacul de lng sfnta mnstire care se cheam Lacul Lacrimilor
(!) de la mulimea pcatelor plnse a luat fiin.
Crucea Sfintei Nino
Btrna cetate sau ,,Oraul privat al lui Armazi, Mtskheta are o importan
capital pentru iviri, pentru c aici se afl rdcina statului i a limbii georgiene,
dar i puntea de legtur ntre Europa i Asia. Adoptarea cretinismului ca
religie de stat n anul 327 (dup unii, n 337) de ctre Sfntul Rege Mirian al
III-lea i regina (mai trziu sfnt i ea) Nana, tot din capitala kartvelian a
nceput. Pe culmea stncoas ce domin Mtskheta a nfipt Sfnta Nino, cea
ntocmai cu apostolii, crucea ei din vi-de-vie druit de Maica Domnului,
drmnd capitea nchinat lui Arma. Mai trziu a nlat o cruce mare de
lemn n acel loc, ca semn al biruinei asupra pgnismului. Crucea a devenit loc
de pelerinaj pentru muli cretini, fiindc era fctoare de minuni, aa nct, n
anul 545, regele Kartliului a nlat pe acel deal o biseric cunoscut n istorie
ca mica biseric Djvari. Peste civa ani, ntre 585 i 605, ersimtavari-ul
Guaram i fiul su Stepanoz I au zidit marea biseric Djvari, ce includea n
naos i ceea ce mai rmsese din crucea Sfintei Nino. Djvari nseamn de fapt
cruce i este un cuvnt cheie n limba kartvelian, fiindc sub acest semn a
fost pus toat ara ivirilor de ctre Sfnta Nino i primul rege cretin, crucea
figurnd i pe drapelul statului. n afar de asta, toate locurile de ntlnire ale
georgienilor din muni (urmai ai alanilor i cavalerilor cruciai colonizai n
Caucaz pentru aprarea regatului ivir, care n secolul 20 nc mai purtau
mbrcminte din zale i scuturi cu cruce), unde organizau adevrate
pelerinaje-cruciad (pentru c regimul sovietic interzicea manifestrile
religioase) mpreun cu preoii lor, poart numele de djvari. Pentru ei khati
(icoana), jvari (cruce) i salotsavi (sanctuar) sunt lucrurile cele mai sacre din
lume.
Djvari a fost i va rmne o suprem cruce georgian, nfipt n pmntul
Mtskhetei, dar ndreptat spre cer...

26.Arhitectura Statului Rus ca expresie a condiiilor naturale (materialele
de construcie, tehnica).
Sec. X-XI in apropierea principalelor cai acvatice sunt inaltate o multime de
orase ruse, fortificate prin pereti masivi din lemn sau garduri, rezervoare
naturale si artificiale de apa, se construiesc manastiri. Se construiesc locuinte
pentru cetateni si castele domnesti, marea majoritatea fiind din lemn. Lemnul se
foloseste pe larg in constructiile gospodaresti, pentru acoperirea drumurilor, in
amenajarea teritoriului urban. Cercetind imaginile iconice pastrate se
constateaza ca standurile din stejar au fost temelie si pentru manastirile cu
structura complexa. Din lemn se construiau si cele mai mari edificii precum
Soboarele din Novgorod, Rostov, si din alte orase. Se presupune ca tipurile
hramurilor din lemn aveau o influen semnificativ asupra compoziiei
primelor edificii din piatra. Primele constructii din piatra care inca s-au pastrat
pina in present sunt hramurile construite la mij. sec. XI.
In perioada construirii marilor soboare Rusiei Kieviene in zidaria pereilor s-
au folosit caramida, piatra si mortar. n cldirile relativ timpurii a Rusiei
Kievene (Catedrala Sf. Sofia din Kiev) s-a folosit un amestec bizantin de
zidrie din piatr, plinf si soluie din cement: fiecare rnd de piatr alternnd cu
dou / trei rnduri de crmid, ce servea ca un strat de nivelare. Se aplica si
ambreiajul ascuns cu rinduri din caramida adincite. Zidaria bizantina cu timpul
pierde autoritatea, oferind locul metodelor mai distinctive. Deja in Catedrala Sf.
Sofia din Novgorod peretii sunt construite din piatra gasita in local, prelucrat
numai dintr-o parte, pusa pe o solutie speciala, fara straturi de caramida.
Fundatia peretilor era construita de obicei din piatra calcaroasa pe baza
solutiei la adincimile 90-120cm pe pilotii din lemn. n timpul ridicarea zidurilor
se foloseau schele de lemn sub form de buteni ngropai n ambreiaj, pe care
se aranjau platformele pentru schele. Arcadele, boltile i cupolele deasemenea
se zidau din crmizi pe cofrare de lemn, de obicei cu o grosime de o caramida.
Pentru a uura pereii i bolile deseori n grosimea lor erau prevzute nave de
ceramic - "golosniki", care serveau i ca rezonatoare acustice.


27.Arhitectura Statului Rus dup cretinare i legtura ei cu arhitectura
bizantin.
Cretinarea Rusiei a avut loc n 988 dup cucerirea de ctre rui a Crimeei,
care ncepnd cu sec. VI-lea era dependent de Imperiul Bizantin. Cretinarea a
avut loc n or. Hersones (actualul Sevastopolis), unde se afl 13 bazilici
caracteristice p/u perioada timpurie a imperiului. n sec. XX-lea, meterii
imperiului bizantin utilizau tipul de biseric cruce greac nscris, care a fost
introdus n practica constructiv ruseasc odat cu cretinarea.
Rusia era pe atunci o ar a civilizaiei lemnului. Din lemn se construiau
toate cldirile, ncepnd cu cele de cult i terminnd cu locuine. Se folosea mai
ales stejarul. Din cununi erau alctuite forme prismatice, numite srub. n plan
construciile erau ptrate i limitate de lungimea lemnului. Cldirile care cereau
un spaiu mai mare erau realizate din combinarea mai multor volume create
independent - o aglomeraie din forme geometrice.
Arhitectura ecleziastic din Rusia are la origine arhitectura elaborat n
perioada secolelor VII-IX. Meterii zidari au folosit structura spaial luat la
cretinarea Rusiei cruce greac nscris. ntre 1036-1052 n cele mai mari
orae ruseti au fost construite cele mai mree catedrale: Sf. Sofia din Kiev
(1037), Sf. Preobrajenskii n Cernigov (1036), Sf. Sofia n Novgorod (1045-
1052).
Dup frmiarea rii n regiuni, n arhitectur se evideniau 3 regiuni:
1. Novgorod Pskov principiu raional i economic:
Sf. Sofia din Novgorod 1045-1052
Bis. Sf. Iurii din Pskov 1119
Bis. Sf. Spas pe r. Neredia 1138
Bis. M-rii Miroj. 1138
2. Galicia Volni i Transniprovia
Sf. Sofia XII-XIII, Cernigov
Preobrajenskii n Cernigov, 1036
3. Vladimir Suzdali (trstur esenial: verticalism, nuane romanice i
plastica sculptural animalier)
Pocrov pe Nerli,
Sf. Dumitru din Vladimir
Uspenia din Vladimir
Tipul cldirilor s-a dezvoltat n baza tipului de biseric i a structurii spaiale
cruce greac nscris, cu 3 nave i 5 nave, dominate de 1, 5, 9 cupole pe
pandativi. Crucea planimetric evideniat prin boli cilindrice, traveele de la
coluri boltite cu cupole, n cruce, cilindric, pe dublouri. Sistema era echilibrat
prin boltiri care stringeau forele de respingere. Pilonii pe care se sprijineau
arcurile de sub boli, erau cruciformi n plan, lor le corespundeau n exterior
pilatri, care exprimau prin plastic structura spaial a cldirii ca o carcas.
Carcasa era baza soluiei structurale, determinnd secionarea interiorului i
exteriorului.
Materialele de construcii: piatra, rnduri de crmid = plinta 22x30x3cm,
cu mortar din var i crmid pisat (hidrofug), la care se renun treptat.
Arcurile i boltirile erau construite pe gofrajele din lemn, cu introducerea
vaselor-ulcioarelor pentru rezonan, pereii construii de pe schele-brne n
console cu scnduri.
Dimensiunile sunt determinate de diametrul cupolei. La catedralele mari
diametrul era egalat cu din diametrul Sf. Sofia 7,5m. P/u mrirea spaiului
interior sunt folosite biserici cu 5 nave i introduse galerii perimetrale
exterioare. Cea mai dezvoltat structur a avut-o Sf. Sofia din Kiev o cruce
greac cu 7 nave i o galerie exterioar. Intrarea avea loc printr-un pridvor n 2
niveluri, situat la vest. Structura spaial treptat se micoreaz i se simplific,
dispare pridvorul vestic i apar pridvoare laterale (o reminiscen a intrrilor
mai vechi pgne sau o soluie local , care va fi pstrat n arhitectura
lipoveneasc dup reforma lui Nicon).
Arhitectura bizantin a influenat arhitectura rus. Construciile din lemn au
fost influenate de forme caracteristice pentru arhitectura din piatr.

33.Arhitectura Bulgariei.
Arbanasi este un sat din provincia Veliko Tarnovo, situat n partea central-
nordic a Bulgariei. Arbanasi este amplasat pe un platou nalt ntre munii
oraului Veliko Tarnovo i Gorna Oryahovitsa. Satul Arbanasi este cunoscut
pentru istoria sa bogat i pentru numrul mare de monumente istorice,
precum bisericile din secolele 17 i 18 i exemple de arhitectur a renaterii
naionale bulgare, care l-au transformat ntr-o destinaie turistic popular.
Biserica Nativitii este cea mai veche biseric Arbanasi. Ea are naos,
pronaos, o galerie ce pornete din partea de nord i se termin n vest, n timp
ce pe partea de est este capela "Ioan Boteztorul". Au existat mai multe stadii
de construcie n nlarea bisericii. Naosul de acum a fost odinioar o
biseric n sine. Picturile sale au fost finalizate n 1579.
Compoziia picturilor "Ziua Judecii" i "Nativitatea" dateaz din acele
vremuri. Picturile din partea femeilor au fost terminate n 1638. Acolo, ambii
perei i arcurile au fost pictai. Compoziia a fost compus din cicluri i
teme: nlarea Maicii Maria, copacul lui Jesse, Ziua Judecii. Copacul lui
Jesse reflect povetile biblice despre predecesorii lui Christos. Prezena
filosofilor antici i a strmoilor (Homer, Aristotel, Platon) a fost inspirat
din tendine umaniste din acea perioad. Temele pentru Ascensiunea Maicii
Maria i Ziua Judecii atest interesele n problemele cosmogenice, genez
i istoria umanitii. Capela Ioan Boteztorul a fost pictat n 1632.
Temele au fost inspirate din viaa celui ce d numele capelei. Iconostasul
este unul dintre cele mai vechi exemple de sculptur n lemn din Bulgaria.
Majoritatea picturilor din galerie au fost realizate n 1649. Acestea sunt
grupate ntr-o seciune din calendar a "Menelogule" i prezint poveti din
Noul i Vechiul Testament i Cele apte Consilii Ecumenice. Ciclurile
tematice din galerie sunt unite n scena "Viaa zadarnic n o lume zadarnic"
sau "Roata vieii" cu semnele zodiacale. Picturile din naos nfieaz
Temerile, Pasiunile i Minunile lui Iisus. Acestea au fost terminate n 1681.
Pe lng casele din Arbanasi, i cele apte biserici Arbanasi i cele dou
mnstiri constituie puncte de interes: cteva dintre cele mai impresionante
monumente ale artei bulgreti din secolele 14 - 18. Acestea sunt "Biserica
Nativitii", "Biserica Sfinilor Michael i Gabriel", "Biserica Sfntului
Demetrius", "Biserica Sf. Atanas", "Biserica Sf. George", "Mnstirea Maicii
Domnului" i "Mnstirea Sf. Nikolas.
Disputa privind dezvoltarea caselor Arbanasi nu este mai puin important
dect numele i originea satului. Aceasta s-a dezvoltat conform normelor
sociale i economice din sat i a format o perspectiv unic a sa, fr
precedent n Bulgaria.
Opiniile exploratorilor caselor Arbanasi rspund ambelor puncte de vedere
cu privire la originea satului. Motivele pentru care acestea sunt n totalitate
case bulgreti au triumfat. Casele pstrate pn n vremurile noastre au
demonstrat clar c cele mai vechi case Arbanasi sunt similare celor Turnovo
Boyar, fortree mici cu scar interioar, ce sunt construite n totalitate pe
piatr.Pentru protecie fa de exterior, acestea aveau pori din piatr masiv
i pentru tura de noapte - golfuri (firidi). Ferestrele sunt mici cu grilaje de
fier. Al doilea tip este o cas mare cu fundaie groas de piatr, al doilea etaj
este construit pe cadru, tencuit cu var nestins.
36.Arhitectura Serbiei.
Statele srbeti Serbia, Bulgaria, Macedonia s-au format n sec. al IX-lea. Se
aflau ntre Imperiul Roman i Bizan, ntreinnd relaiile economice cu ambele,
dar ideologic erau legate cu Bizanul. Sunt state cu bogate zcminte minerale.
Macedonia era o parte component a Bulgariei pn n 971. Modific hotarele
rii, deplasndu-se spre vest din cauza agresiunii turceti. Treptat capitalele
devin Raca, Prizren, Scopie, Crueva, Belgrad. Cucerirea oraului Smederevo
n 1459 a nsemnat dispariia statului srb. Perioada secolelor XII-XV a fost
nfloritoare economic i artistic.
Sursele arhitecturii: tradiiile oraelor antice i ale slavilor n domeniul
arhitecturii lemnului.
coli de arhitectur:
I.Raca: sec. XII-XIII, trsturi romanice i gotice. Pentru coala dat sunt
caracteristice cldirile cu o nav i cupole. n nava alungit uneori se includea
i nartexul. Se evidena partea central a cldirilor, deasupra creia, pe
pandativ, se afla cupola fr piloni interiori. Se ntlnesc i transepte joase,
capele, i, uneori, clopotnie. Pereii se construiau din piatr, la cldiri mai
remarcabile ele erau prelucrate cu marmur.
Biserica Maicii Domnului din Studenia (1190), cu 3 altare, cu o nav.
II. Macedonian: sec XIII-XIV. n locul cldirilor cu o nav se
construiesc mai mult temple cu cupole n forma crucii greceti nscrise, de
obicei amplasate pe pilonii liberi. Se construiau i cldiri cu 5 cupole. Ca
material de construcie se folosea zidria mixt din rnduri de crmid i
piatr. Dispar trsturile romanice. Faadele erau decorate cu nie sau arcade
ntre pilatri. Biserica Maicii Domnului din Graceania (1321) este un
monument reprezentativ din aceast perioad un nartex, cu 5 cupole, n forma
crucii greceti nscrise. Ca materiale de construcie se foloseau crmida i
piatra. Din crmid erau zidrite baza cupolei i ornamentul n jurul
ferestrelor. Templul Salvatorului din Deceani 1327-1335 a fost construit de
ctre clugrul francisc Frad Vita. (impresia de 5 nave exterioare i 3 n
interior) . Faada templului era prelucrat cu marmur de culoare roy i
albastru.
III. Morava: sec. XIV-XV. Arhitectura Moravei, unui stat mic independent
de turci, se difereniaz mult de celelalte coli. Planurile cldirilor seamn cu
trifoi. Transeptele se finiseaz cu apsidele, care sunt perpendiculare altarului i
alctuiesc un triconc. Sunt 2 tipuri de temple: primul tip se construiete in
forma crucii greceti inscrise cu o sau 5 cupole. Al doilea tip, avind forma
triconcului, erau alungite n nave, asemntor monumentelor colii din Raca.
ntemeietorul colii Morave este Borovica Rad. Unul din cele mai nsemnate
monumente acestui meter este Templul Maicii Domnului din Kalenici (1413-
1417) reprezint un templu cu o silueta gratioasa, plina de verticalism.
Interiorul este lipsit de piloni.. Ravania (1376), Krueva (1374-1378).
Pridvoarele din lemn se transform n apside laterale. Triconcuri n 2 variante
nscrise n cruce planimetric i simplu.
Decoraia plastic este supus structurii, simpl. Un exemplu din perioada dat
este cetatea lui Brancovici (sec. XV), aflat n Smederevo, nu departe de
Belgrad. Ea ocup 11 hectare i este nconjurat de un ansamblu de cldiri
oraului mare i mic.

38.Arhitectura Valahiei.
Cele mai multe edificii construite au disparut, datorita trecerii timpului sau
distruse de razboaie, cutremure, incendii. In arhitectura medievala, influentele
curentelor vestice pot fi regasite, in masura mai mare sau mai mica, in cele trei
tari locuite de romani. Ele sunt mai puternice in Transilvania, mai slabe in
Moldavia, in forme absorbite de traditia bizantina locala, si inca mai putin
vizibile in Valahia unde incepand cu secolul 14 arhitectura s-a bazat pe
interpretarea locala a modelului bizantin. Semnificativ pentru stilul gotic
transilvanean, printre monumentele pastrate pana in zilele noastre, in ciuda
tuturor deteriorarilor, putem cita Biserica Neagra din Brasov (secolul 14 -15) in
arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul Brasov (secolul 14) si Castelul
Huniazilor din Hunedoara (secolul 15) in arhitectura laica. Specifice
Transilvaniei de-a lungul acelor secole, au fost si extinderile si fortificatiile
oraselor, cresterea lor urbana fiind bazata pe principiile functionalitati (o piata
centrala cu biserica, strazi inguste cu partile laterale unite pe aici pe acolo cu
arcade), orasele Sighisoara, Sibiu, Brasov fiind marturii elocvente.
Stilul arhitectural dezvoltat in Valahia, in special sub domnia lui Matei
Basarab si Constantin Brncoveanu, este remarcabil prin unitatea stilistica.
Stilul brancovenesc este caracterizatprin integrarea trasaturilor baroc si oriental
in spendida traditie locala, exemplu fiind Manastirea Hurezi din Oltenia
(Valahia) sau palatul princiar de la Mogosoaia -, cu decoratii luxuriante
(sculpturi in piatra, stucaturi si picturi). Secolul 18 (domniile fanariote) a adus
in Valahia si Moldova elemente de influenta orientala in arhitectura civila
urbana, numarul constructiilor religioase scazand, in timp ce in Transilvania,
barocul domina atat arhitectura religioasa (bisericile romano-catolice din
Timisoara si Oradea) si cele laice (palatele Banffy din Cluj si Brukenthal din
Sibiu).
Prima jumatate a secolului 19, cresterea treptata a vietii urbane (cu o
populatie de doua ori mai mare) si politica de modernizare de tip occidental, au
oferit arhitecturii romnesti o combinatie de elemente romantice si neo-clasice.
In a doua jumatate a secolului apar reactii nationale care utilizeaza in mare
masura elemente si forme ale arhitecturii folclorice vechi.
In primele de decade ale secolului 20, orasele romnesti aveau in aspecte
contrastante, afisand diferente acute intre somptuoasele cladiri din centru si
suburbiile aproape rurale, in timp ce satele raman, vorbind din punct de vedere
arhitectural, aproape medievale. Totusi, primele semne de planificare urbana
apar in cateva centre (primele doua sau trei blocuri cu apartamente sau case
familiale pe doua niveluri).
Industrializarea si cresterea urbana rapida, au fortat in ultimele doua decade
ale epocii comuniste introducerea de blocuri care au avut ca rezultat aparitia de
imense cartiere de locuit, niveland peisajul orasului romnesc. Din nefericire,
nationalismul, caracteristica a ultimei perioade ceausiste a comunismului
romn, nu se reflecta in arhitectura romneasca; simultaan cu demolarea
centrelor urbane traditionale si transformarea asezarilor rurale in conglomerate
de blocuri, Ceausescu a impus ridicarea de cladiri publice monumentale de o
solemnitate neo-clasica plictisitoare. Marturie a acestui amestec al politicului in
viata orasului este imensul palat construit din ordinul lui Ceausescu in
Bucuresti, care in prezent gazduieste Parlamentul. Ca si in alte multe domenii,
comunitatea romneasca post revolutionara va trebui sa se uneasca pentru a
regasi in arhitectura naturaletea si functionalitatea anterioara.

40.ARHITECTURA MOLDOVEI
Moldova- formata ca stat independent la mij, sec XIV-lea , a fost apropiata de
Valahia si Serbia, dar si cu Europa occidentala prin Transilvania si Polonia. Se
afla intr-o zona de contact ideologic si cultural.Cele mai vechi biserici sf.
Nicolae din Radauti sis f. Treime din Siret, atestate cu formarea statului, - sunt
diferite dupa structura si planimetrie marturind o influenta diferita.Sf. Treime
este un trilob ,de tip sirbesc, Sf. Nicolae o bazilica romanika cu trei nave.
Prin construcia n Moldova a celor dou tipuri de biseric: cea romanic de la
Rdui, i cea de plan triconc de la Siret, premisele dezvoltrii ulterioare a
arhitecturii moldoveneti erau determinate.
Analiznd optic construciile catolice din Moldova la rscrucea secolelor
XIV-XV obsevm c meterii moldoveni au integrat treptat n arhitectectonica
lor cteva dintre elementele specifice goticului: contraforii i chenarele de ui,
ferestre i portaluri. Adaptate ca forme i dimensiuni noilor monumente, aceste
elemente apar n a doua jumtate a secolului XV ca unul din componentele
caracteristice ale stilului moldovenesc, ncadrndu-se admirabil n plastica
faadelor.
Ulterior arhitectura Moldovei va dezvoltatipur trilob cu realizarea unei boltiri
original bolta MoldoveiOriginea ei se presupune ca sa-r afla in arhitectura
armeneasca. Pe parculsul sec. XV-leaXVI-lea a avut loc inflorirea scolii
moldoveneshti de arhitectura. Are loc multiplicarea incaperilor- cinci
compartimente ritualice.
Incepind cu sec XVI-LEA ARHITECTURA STAGNEAZA, se modifica doar
decorul.

41.Particularitile individuale ale arhItecturii eclezistice moldoveneti:
apariia boltei moldoveneti i multiplicarea comportimentelor ritualice.
Elementul constructiv distinct al arhitecturii ecleziastice din arealul ortodox este
turla cupola ridicat pe un tambur cilindric sau octogonal dominant
vertical care servete i pentru orientare n spaiu i, concomitent, drept identifi
care spiritualreligioas. Sunt soluii constructive, aprute n arhitectura format
pe teritoriul Imperiului Bizantin, nzestrate ulterior cu coninut semantic
simboliznd pentru credincioii, afl ai n interiorul bisericii, bolta cereasc. n
Moldova, turla reprezint o variant inedit de structur boltit, mult mai
elegant dect soluiile similare din restul lumii ortodoxe. Devenit tradiional,
aceasta a obinut denumirea de bolt moldoveneasc caz mai rar ntlnit n
istoria arhitecturii, cnd o construcie poart denumirea etniei unde a aprut.
Dei bolta moldoveneasc este recunoscut drept una din realizrile originale ale
arhitecturii ecleziastice medievale moldoveneti, geneza ei este disputat pn n
prezent.
Rolul constructiv al componentelor boltei moldoveneti
Bolta moldoveneasc este o intervenie creativ n structura bolii bizantine
prelund din aceasta arcele mari cu pandantive ntre ele, mai jos i mai sus de
care ncep componentele specifi ce moldoveneti. Mai sus se afl sistemul de
arce, cunoscut n dou variante: arce piezie i arce intercalate. n bolta pe arce
piezie, ntr-un tambur scund, sunt nscrise patru arce cilindrice, formnd ntre
ele un ptrat, n care este nscris baza circular a turlei, completat la coluri cu
pandantive mici. Arcele piezie din acest registru, orientate sub 45 n raport
cu axa cldirii, numite i arce oblice sau diagonale, se sprijin pe console, axate
pe cheile de bolt ale arcelor mari. Astfel (fi g. 1.2), are loc reducerea
diametrului bolii bisericilor moldoveneti, n proporia format ntre latura i
diagonala ptratului (n expresie matematic 2 x1 sau 0,7071 din diametrul
bolii bizantine). Cea mai timpurie bolt moldoveneasc pe arce piezie
cunoscut [1] se afl la baza turlei bisericii Sf. Cruce din Ptrui (1487).
Soluia de reducere a diametrului turlei a fost folosit i la acoperirea
compartimentelor fr deschidere vertical prin turle, aa-numitele boli oarbe.
Prima bolt moldoveneasc oarb pe arce piezie a fost aplicat pe biserica
din Cotnari (1491) unde scopul iniial de a spori elegana turlei i
pierduse sensul, cupola fi ind ascuns sub acoperiul in pante al bisericii. A doua
variant a bolii moldoveneti este bolta pe arce intercalate sau bolta stelat.
Particularitatea constructiv a acesteia const n plasarea pe intradosul cupolei,
diametrul creia corespunde turlei bizantine, a opt arce intercalate. Arcele sunt
asemntoare nervurilor gotice, dar n plin cintru care susin pe zenitul lor baza
circular a cupolei sau a
turlei, cu acelai coefi cient de 0,707 (2/2) al reducerii
diametrului. n aceast variant aspectul artistic
domin partea constructiv, deoarece dublarea
numrului arcelor, n loc de patru fi ind utilizate opt
arce, era inutil din punct de vedere constructiv i
dimensional. Cea mai timpurie realizare cunoscut
a bolii pe arce intercalate este n pronaosul biseri-cii Sf. Gheorghe din Hrlu
(1492), reprezentnd,
de fapt, singurul caz cunoscut de utilizare a acestei
variante de boli n timpul lui tefan cel Mare. Nu
este exclus ca aceast variant de boltire, din cauza
cunoaterii lacunare a irului bisericilor din perioada
respectiv, s fi fost utilizat anterior la bisericile
care au disprut. A fost folosit mai des n timpul lui
Petru Rare i Alexandru Lpuneanu. A fost atestat
la baza turlei bisericii Mnstirii Dragomirna n
1609. Calitile decorative ale bolii moldoveneti
sunt un semn sigur c aceasta era perceput deja ca
o tradiie local, cu valene att constructive, ct i
artistice, devenind forma cea mai rspndit de boltire
a compartimentelor bisericilor moldoveneti,
meritndu-i pe deplin denumirea.
O alt modifi care moldoveneasc a bolii bizantine,
dup cum s-a menionat, s-a produs mai jos de
arcele mari, care nu se sprijin pe piloni, ci pe console
de piatr. Suportul sub form de console era cunoscut
mai cu seam n arhitectura occidental, fcndu-
i apariia, posibil, n arhitectura de aprare,
la consolidarea maiculelor turnurilor i curtinelor.
Sunt cunoscute i n arhitectura rilor care fceau
parte din zona de contact dintre Europa i Asia, sau
dintre arhitectura occidental i cea oriental, precum
Bulgaria, Serbia, ara Romneasc, ara Moldovei.
n arhitectura oriental consolele sunt foarte
rare, arcele pornind direct din zidrie, cum ar fi n
bolile false, construite prin avansarea treptat a asizelor
care nchid un spaiu boltit.
Turla bisericilor moldoveneti, ca i a celor bizantine,
este ridicat pe un piedestal, care cu timpul
se modifi c, trecnd de la volumul prismatic ptrat
n plan prezent la bisericile din satele Ptrui,
Milisui, Sf. Ilie la unul poligonal n plan, ajustat
formei tamburului turlei i divizat prin retragere
succesiv n trepte, numite baze. Piedestalurile bisericilor
devin din ce n ce mai diverse, combinate
din poligoane stelate cu opt coluri, uneori pe baze
prismatice. Elansarea vertical a arhitecturii moldoveneti
de la sfritul secolului al XV-lea, sub nrurirea
goticului, a infl uenat i tipurile piedestalurilor
turlelor, ajungndu-se la trei baze stelate. Reprezentarea
n plan a bazei stelate a turlei, complimentar
proieciei n plan a bolii pe arce intercalate din
interiorul ei, a fost interpretat drept o infl uen a
arhitecturii populare n lemn. ntr-adevr, aranjamentul
laturilor poligoanelor stelate cu opt coluri
ne sugereaz brnele aezate n dou careuri ce se
intersecteaz, unul ntors sub 45 n raport cu axa
longitudinal. Cea mai timpurie baz stelat a fost
realizat la biserica domneasc din Bacu (1491),
deci, este anterioar bolii pe arce intercalate de la
biserica din Hrlu construit, dup cum s-a indicat,
n 1492. Aceast discrepan n timp poate fi
explicat doar admind c bolta pe arce nlnuite
a fost implementat mai nti la o alt cldire, care
nu s-a pstrat, ntruct, fi ind cunoscut iniial ca o
bolt oarb, nu putea s infl ueneze forma stelat
a bazei unei turle ridicat anterior, diametrul creia
a fost redus prin arce piezie.
Este difi cil de a gsi rspuns la aceste ntrebri
la etapa actual a cunotinelor noastre despre sursele
arhitecturii moldoveneti, exegeza n seciune
diacronic fi ind incomplet, dat fi ind faptul c mai
multe biserici au fost refcute i li s-au modifi cat
soluiile constructive, concluziile noastre fi ind relative.
n pofi da pierderii unor importante repere,
este evident perseverena n optimizarea soluiilor
tehnice i a efectului artistic produs, datorit crora
arhitectura moldoveneasc a rmas n matricea
aceleiai paradigme constructive autohtone, situaie
doar fi xat n monumentele pstrate, ncepnd cu
ultimele decenii ale secolului al XV-lea.


42. Arhitectura paleocretin occidental, preromanic i legtura cu
arhitectura bizantin. Arhitectura preroman i legtura ei cu arhitectura
bizantin.
Primul stil independent, specific pentru Europa medieval a fost stilul
romanic, prin care se caracterizeaz arta i arhitectura Europei de Vest ncepnd
cu anul 1000 pn la apariia stilului gotic, in unele regiuni - pn la a doua
jumtate a sec. XII, iar n altele regiuni - i mai trziu. El a aprut in rezultatul
sintezei rmielor artei Romei Antice i triburilor barbare. n primele sale
perioade acesta se numea stilul preromanic.
La sfritul perioadei preromanice elementele stilului romanic se mbinau cu
cele bizantine, mai ales provenite din Siria, Germania i a triburilor nordice.
Toate acestea au influenat apariia i altor stiluri locale din diferite regiuni ale
Europei, care, mai trziu, se vor numi romanice (n stilul romanilor). Diferite
stiluri ai acestei perioade se difereniez dup colile arhitecturale. Arhitectura
secolelor V-VIII era, de obicei, simpl. Cldirile se construiau din elementele
mprumutate de la cldirile vechi ai Romei antice. Din arhitectura bizantin s-
au mprumutat catedralele i bisericile cu planurile n cruce greac sau in cruce
latin. Una din reprezentantele acestei perioade este capela palatin de la Aix-
La-Chapelle din Aachen (Germania), construit de Carol cel Mare n anii 792 i
805. Anume aceasta devine unul din cele mai mari i puternice centre de cultur
ale zonei. Aceast construcie este inspirat de Bazilica San Vitale din Ravenna.
Monumentul are plan octogonal, o calot cu 8 pnze, adaptate la baza
octogonal, are deambulatoriu i tribune acoperite, arce n leagn, deschise spre
centrul octogonal i boli n plin cintru. Arcele tribunilor sunt susinute de duble
coloane de porfir, marmur i granit. Formulele de inginerie folosite au stat la
baza arhitecturii stilului romanic, n urmtoarele secole.
O invenie a arhitecilor i inginerilor acestei perioade este vestvorkul o
faad cu multe nivele i flanchiat cu multe clopotnie, care era construit la
bazilicile cretine. Vestvorkurile sunt prototipul faadelor gigantice
catedralelor romanice i gotice.
Se construiau la fel i complexele monastirice. Unele din ele se afl n Saint-
Galle (Suedia), pe insula Raihenau (Germania) i Monte-Cassino (Italia) i erau
construite de clugri benedici.
Un element negativ in construciile preromanice era materialul din care se
construia lemnul care era foarte inflamabil.

43 .Arhitectura romanic, aria rspndirii, programele funcionale.
Principalele realizri ale artei romanice aparin arhitecturii, din care fac parte
monumentele aprute n apusul i centrul Europei, n secolul XI i n prima
jumtate a secolului XII, construite din piatr i acoperite cu boli tot din piatr.
Denumirea este convenional, marcnd deosebirea dintre noul mod de
construcie, n piatr, i monumentele ridicate nainte de secolul XI, care, chiar
dac erau din piatr, aveau de obicei acoperiul susinut de o osatur de lemn
(arpant). n aceast etap s-au construit att castele, dar mai ales biserici i
mnstiri.
Bisericile romanice erau construite din piatr i aveau o form nrudit cu cea
a bazilicii. Ele se compuneau, ca i bazilicile, dintr-o nav central i dou sau
patru nave laterale, un transept i o absid. Absidele erau prevzute de obicei cu
absidiole, unde se depuneau relicvele. ns, spre deosebire de planul bazilical,
la bisericile romanice navele laterale nu se sfreau la transept, ci se
prelungeau, nconjurnd corul i formnd un deambulatoriu (un loc de circulaie
n spatele altarului, care face parte din absida central a unei biserici romanice
sau gotice), ce permitea circulaia prin faa absidelor. Deasupra navelor laterale
se afla, la multe biserici, o galerie care se deschidea spre nava central prin mai
multe arcade. Aceste deschideri se numesc triforium. Bisericile aveau n fa un
nartex (pridvor), iar intrarea se fcea printr-un portal (poart monumental,
fcnd parte din faad), flancat de dou turnuri. Un alt turn se nla deasupra
ncrucirii transeptului cu nava central.
n pofida nrudirii, impresia general produs de o biseric romanic sau
normand este foarte diferit de cea a unei bazilici. n bazilici, coloanele clasice
purtau un antablament orizontal. n bisericile romanice sau normande ntlnim
de cele mai multe ori arce n plin cintru aezate pe stlpi masivi. De fapt,
aceasta a fost provocarea arhitecilor acelei vremi, de a gsi soluia acoperirii cu
o bolt de piatr a unei suprafee ct mai mari, care s confere ntregului
edificiu mreia dorit. Plafoanele drepte din lemn (biserica din Hildesheim),
care au predominat n arhitectura bisericilor pn la nceputul secolului XI, nu
erau aspectuoase i luau foc uor. Priceperea romanilor la boltirea marilor
edificii implica o serie ntreag de cunotine tehnice i matematice care, n
mare parte, se pierduser.
Inovaia bisericilor romanice o reprezint tocmai acest lucru: acoperirea
navelor cu o bolt n leagn din piatr, ntrit din loc n loc cu arcuri de
susinere (doubleaux), care se dubleaz n anumite puncte i se sprijin pe
stlpi. Stlpii sunt masivi, greoi, adeseori ptrai, cu semicoloane angajate la
cele patru fee, alteori cilindrice sau octogonale. Coloanele au capiteluri variate,
geometrice sau cu decoraii sculpturale. Capitelurile romanice pot fi n form de
trunchi de con rsturnat (uneori cu profilul bombat), de capitel corintic (imitat)
sau asemntor cu un capitel bizantin. Deseori, capitelurile romanice sunt
ornate cu frunze de acant, care imit capitelurile vechi romane. Partea unei nave
cuprins ntre doi stlpi apropiai se numete travee. Pentru a putea susine
bolile, zidurile erau groase, cu deschideri rare i ntrite la exterior cu
contraforturi. Alturi de bolile n leagn (n plin cintru), pentru a echilibra i
mai mult presiunea bolii s-au folosit bolile n muchii. Acestea sunt formate din
patru panouri, rezultate din intersecia a dou boli cilindrice de aceeai nlime
i avnd la baz acelai plan.
Interiorul bisericilor era slab iluminat, prin ferestre mici, cu partea de sus n
form de semicerc i situate mai ales la absid, transept i la galeria de deasupra
navelor laterale. Deschiderea mic a ferestrelor i amplasarea lor aveau rolul de
a nu slbi rezistena zidului care trebuia s sprijine bolta grea de piatr. nc din
antichitate au existat construcii cu etaj, fiecare dintre aceste etaje avea ns un
caracter independent. n cazul bazilicilor romane, de pild, impresia de etaj este
determinat de deosebirea clar dintre irul de coloane i ferestrele aflate
deasupra lor. n arhitectura romanic, principiul de construcie este schimbat.
Toate elementele principale de construcie, arcul bolii, stlpul, coloana sunt
concepute ntr-o strns legtur ntre ele. Datorit acestui fapt, arhitecii i
meterii bisericilor romanice au reuit s dea interiorului un caracter unitar i s
inspire, mulumit zidurilor groase, un sentiment de mreie grav.
Exteriorul bisericilor romanice produce i el o mare bogie de impresii,
datorit contrastelor dintre diferitele pri ale construciei. Fiecare parte, de la
absidiole la abside, de la navele laterale la braele navei centrale i de la braele
transeptului la turn, este bine reliefat i are un acoperi aparte, dnd ntregii
construcii o mare varietate de forme i de contraste ntre volume semicirculare,
ptrate, dreptunghiulare, iar ansamblului arhitectural un avnt ascensional.
Meterii acordau o atenie deosebit faadei, n special porii de la intrare
(portal). Portalul, aezat ntr-o adncitur larg a zidului egal cu grosimea lui,
era alctuit din urmtoarele pri mai importante: partea de sus este ncadrat de
o arhivolt, format din mai multe coloane de zidrie, sprijinit pe colonete i
desprite de intrarea propriu-zis printr-o travers (lintou) i suprafaa
ncadrat de arhivolt i lintou (timpan). Intrarea este desprit n dou de un
stlp central (trumeau). Alturi de portalul principal, de o parte i de alta a lui se
afl, uneori, portaluri secundare sau portaluri oarbe, pentru efecte decorative.
Bisericile romanice cunosc o mare rspndire, ntlnindu-se din Spania pn
n Polonia i Transilvania, din Norvegia i Islanda pn n Siria i Palestina. n
ciuda distanelor enorme, se aseamn ntre ele de la prima vedere, prin zidria
masiv cu deschideri puine, prin claritatea care contureaz prile componente
i prin aspectul lor sever. Cu toate acestea, una din trsturile caracteristice ale
artei romanice este varietatea ei regional, favorizat de frmiarea Europei
feudale. Printre primele atestri de monumente romanice n Romnia (secolul
XI) se refer la o serie de mnstiri benedictine din vestul rii (Criana, Valea
Mureului Inferior). Tot din secolul XI dateaz i fundaiile primei catedrale, cu
baptisteriu, din Alba Iulia, aflat pe locul actualei catedrale romano-catolice
Sf. Mihail, reconstruit imediat dup marea invazie mongol din 1241.
Aceast biseric este cel mai important monument romanic din Romnia, o
bazilic nceput dup un plan cu 5 nave, dar terminat n sistem trinavat, cu
transept i dou turnuri pe faada de vest.

45. Rolul mnstirilor de pelerinaj n rspndirea arhitecturii de piatr,
drumul stelei.Arhitectura religioas romanic, rolul mnstirilor n
rspndirea arhitecturii de piatr.
Arhitectura religioasa romanica este caracterizata in principal de elmente cum
ar fi: arcul, bolta si cupola. In aceata perioada se defineau planul constructiei si
elementele componente. Printre primele biserici cu plan, construite la Roma au
fost: Basilica Sfantul Petre (324 - 349), Basilica Santa Maria Maggiore (352 -
366), San Paolo fuori le muri (386 - 390). Elementele definitorii pentru planul
bazilical sunt: nava centrala, nave laterale si o absida la rasarit, la capatul opus
intrarii principale. In aceste doua secole au fost elaborate inca doua tipuri in
afara celui bazilical: planul in cruce latina (Mausoleul imparatesei Galla
Placidia de la Ravenna) si planul central (Mausoleul Santa Constanza din Roma
354, Biserica Sfantul Gheorghe din Salonic,Biserica Santo Stefano rotondo din
Roma intre anii 462 si 482, Baptisierul Neonian la Ravenna, cu plan octagonal
in secolul V).
Principalele realizri ale artei romanice aparin arhitecturii, din care fac parte
monumentele aprute n apusul i centrul Europei, n secolul XI i n prima
jumtate a secolului XII, construite din piatr i acoperite cu boli tot din piatr.
Denumirea este convenional, marcnd deosebirea dintre noul mod de
construcie, n piatr, i monumentele ridicate nainte de secolul XI, care, chiar
dac erau din piatr, aveau de obicei acoperiul susinut de o osatur de lemn
(arpant). n aceast etap s-au construit att castele, dar mai ales biserici i
mnstiri.
Manastirile au avut un rol important in raspindirea arhitecturii de piatra.Astfel
elementele din piatr cu rol preponderent constructiv cum sunt stlpii,
coloanele, arcele de descrcare, nervurile, consolele la interior i
contraforii
i soclurile la exterior se regsesc n componena acestora.
Stlpii sunt masivi, greoi, adeseori ptrai, cu semicoloane angajate la cele patru
fee, alteori cilindrice sau octogonale. Coloanele au capiteluri variate,
geometrice sau cu decoraii sculpturale.

46.Fortificaiile romanice.
Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII in statele feudale ale Europei
occidentale. Principalulul domeniu de manifestsre a acestei arte este arhitectura,
cu doua mari programe: castelele fortificate si bisericile de tip bazilica.
Sculptura si pictura sunt subordonate arhitecturii, avand un rol mai mult
decorativ. Starea de incertitudine si razboi care domnea in epoca, ca si alti
factori de natura artistica determina o anumita masivitate a creatiilor, carora le
lipseste supletea si naturaletea. Se reactualizeaza sculptura in piatra, se inalta
numeroase castele cu ziduri massive, ferestre putine, turnuri inalte, sunt ridicate
catedrale si abatii.
Astfel in secolul al XI-lea, Europa incepe sa se contureze asa cum o vedem
noi astazi. Nobilii, mari proprietari de pamanturi, au inceput sa-si construiasca
castele fortificate, construite pe inaltimi si inconjurate de ziduri puternice si de
santurii pline cu apa. Elementul central era donjonul, care era la randul sau o
constructie fortificata, putand oferii stapanului posibilitatea de locuire.
Insa cel mai important si reprezentativ element de arhitectura era
bazilica,de proportii considerabile, construita din piatra. Ea este compusa dintr-
o nava centrala si doua sau patru nave laterale despartite intre ele prin stalpi. In
partea de est ea are intotdeauna o absita care adapoteste altarul. Stalpii care
despart navele sunt masivi si capiteluri variate, cu decoratii sculptate
geometrice sau florale.

48.Arhitect romanic n Anglia i particularitile ei.Error! Bookmark
not defined.
nainte de cucerirea Angliei de ctre normanzi, n 1066, n Anglia nu mai
rmsese niciun edificiu ntreg datnd din perioada saxon. Dup cucerire, aici
se dezvolt o arhitectur englez romanic, cunoscut sub numele de stil
normand. Cea mai renumit este Catedrala din Durham, care s-a construit dup
planul bisericii Saint-Etienne din Caen (la fel ca i catedralele din
Peterborough, Winchester etc). Catedrala din Durham prezint i ea tot trei
etaje, cu particularitatea c elementele de susinere ale primului etaj alterneaz:
stlp-coloan, stlp-coloan. n arhitectura englez este mai frecvent coloana
adevrat dect stlpul cruciform (preferat de arhitectura francez). Bolta este
tot cu muchii. Este ceva excepional n Anglia, fiindc n mod obinuit
catedralele engleze n-au adoptat bolta din piatr, acoperiul lor fiind plat i de
lemn.
49.Arhitectura romanic n Germania i particularitile ei.
n Germania este tot aa de timpurie arta romanic, la fel ca n Frana, dar
dureaz mai mult, pn n secolul XIII. O ntreag categorie se dezvolt dintr-
un tip primitiv, pornit de la Hirsau, tip realizat ca o consecin a legturii pe
care mnstirea de aici o avea cu cea cluniacenz; aceast categorie se
rspndete pe tot ntinsul Germaniei, dar mai ales n Valea Rinului. Un
exemplu l reprezint Catedrala din Spira (bisericile din Germania de la Spira,
Worms i Mayenza se caracterizeaz prin clopotniele lor nalte, numeroase, i
uneori prin transepte i abside duble). Planul Catedralei de la Spira prevede un
nartex cu dou turnuri rotunde cldite deasupra lui, o nav central cu dou
nave colaterale, dispuse de-o parte i de cealalt, un transept care se ntretaie cu
corul, o absid fr capele laterale i fr deambulatoriu; alte dou turnuri
rotunde sunt dispuse de-o parte i de alta a unghiului format de intersecia
transeptului cu corul. Este o biseric boltit.
50. Arhitectura romanic n peninsula Apeninic (Italia) i particularitile
ei.

n Italia, arhitectura romanic corespundea tradiiilor arhitecturii romane, care
avea preferin pentru liniile orizontale. Planul bisericilor de pelerinaj, cu
modificri mai mult sau mai puin importante, apare i n unele regiuni de aici.
n altele, dimpotriv, sub influene arabe, bizantine i normande se dezvolt alte
tipuri. n arhitectura romanic au fost construite numeroase monumente
valoroase, unele dintre ele ornamentate cu marmur, pentru a micora impresia
de masivitate a zidurilor (biserica San Miniato din Florena). Clopotnia la aceste
biserici este separat, reprezentnd un tip propriu artei romanice n Italia, care se
dezvolt din planul basilical, n genere flancat de un turn izolat. Ca exemple
reprezentative pentru stilul italian se pot enumera complexul de monumente din
Pisa (catedrala, baptisteriul i turnul nclinat), Biserica San Zeno din Verona i
Biserica San Miniato al Monte din Florena.
52.Arhitectura gotic, aria rspndirii, programele funcionale.
Arhitectura gotic
Descriptie: Adjectivul "gotic" este inventat de umanistii renasterii italiene,
desemnand cultura care s-a dezvoltat in occident intre secolele XII si XVI.
Acest calificativ se aplica mai intii arhitecturii, apoi, in ansamblu, artelor si, in
sfirsit, intregii culturi a acestei perioade. Arta Gotica a fost mult timp privita cu
desconsideratie si nu se ezita in a-i distruge operele; a fost reabilitata abia in
secolul XIX de catre reprezentantii Romantismului.
Programe functionale
ARTA GOTICA
- Edificii de mari dimensiuni,
- Biserici foarte luminate cu aspect zvelt,
- Triumf al linilor verticale,
- Bolti de ogive,
- Arce frinte,
- Ziduri ajurate,
- Ferestre mari,
- Arce butante,
- Stilpi descompusi in colonete,
- Sculpturi cu motive din natura,
- Statui in Ronde-Bosse din ce in ce mai studiate,
Vitralii.
Ca aspect, noutatea pe care o prezinta imediat privirii o biserica gotica in
comparatie cu cea romanica este lungimea (in Franta, depasind adeseori 100 m)
si inaltimea edificiului (intre 20-50 m); precum si in interior, nava centrala care
este mult mai inalta decat navele laterale. Fatada este, in general, flancata de
doua turnuri foarte inalte (multe neterminate, fara acoperis, sau inegale ca
forma si proportii). Intre cele doua turnuri se afla o mare rozasa, iar in zona
inferioara se observa trei sau cinci portaluri. Laturile edificiului suntsprijinite de
caracteristicii arc-butanti, care consolideaza contrafortii, contrabalansand astfel
presiunea laterala a boltilor. Un turn-lanterna, de asemenea foarte inalt, este
plasat deasupra incrucisarii transeptului cu nava centrala.
Pentru a defini stilul gotic, mult timp s-a exagerat importanta arcului frant (a
ogivei) ca element definitoriu fundamental. In realitate, daca folosirea
sistematica a arcului frant in locul celui in plin centru a intrat intr-adevar in
definitia arhitecturii gotice, in schimb ogiva in sine (dar nu incrucisarea de
ogive care sustine bolta) era de uz curent inca din jurul anului 1100 - deci cu
aproximativ o jumatate de secol inainte de inceputul goticului, - si chiar intrase
ca un element propriu multor scoli de arhitectura romanica (din Burgundia,
Proventa, Perigord). De fapt, elementele caracteristice ale stilului
gotic sunt altele trei:bolta pe ogive (iar nu pe arce semicirculare), arcul
butant (sprijinind in exteriorul edificiului presiunea laterala a peretilor) siun tip
de ornamentatie cu totul nou, care nu se mai supune unei traditii cu valoare de
dogma, ci se inspira din observatia directa a naturii.
Turnurile gotice (mult mai elegante si mai indraznete decat cele romanice)
sunt de doua feluri: lanterne - plasate aproximativ la mijlocul axei edificiului si,
prin ferestrele de la baza, sporind iluminatia interiorului - si clopotnitele.
Turnurile pe plan patrat (sau mult mai rar octogonal) se termina de regula cu
flesa, extremitatea ascutita, in forma de piramida sau de con, din piatra sau
sarpanta acoperita cu tigla, servind ca acoperis turnului. Impresia de
verticalitate si de puternica elansare a unei constructii gotice este creata in mod
deosebit de inaltimea flesei.
Fatada unei biserici gotice detine un loc mult mai important din punct de
vedere artistic decat cea a unui edificiu romanic, fiind partea cea mai ornanta a
edificiului, dar si care pune cele mai multe si delicate probleme constructorului,
atat din cauza dimensiunilor ei exceptionale, cat si din nevoia de a se racorda cu
turnurile si cu portalurile care ii sunt integrate. Ferestrele gotice infatiseaza
scene pictate din Biblie si, filtrand lumina, in interior se obtin cele mai
neasteptate nuante, fapt ce creeaza o atmosfera coplesitoare pentru credincios.
Toate marile catedrale gotice sunt decorate cu admirabile vitralii. Un alt
element decorativ este si capitelul coloanelor, ce este decorat cu figuri umane si
animale.
Din jurul anului 1380 se afirma stilul flamboaiant, ultima sinteza si ultimul
progres al goticului, care de acum incolo va domina pana in epoca Renasterii.
Manastirea Saint-Denis, reconstruita la initiativa abatelui Suger, propune o
arhitectura complet noua; pentru prima data, cu adevarat, Arhitectura Gotica isi
face simtita prezenta in Pronaos (sfintit in 1140), si, mai ales, in jurul corului, in
Deambulatoriul Dublu (sfintit in 1144), unde bolta in cruce pe ogive este
sistematic legata de folosirea arcului frant. Din acest moment aceasta tehnica va
fi pe deplin stapanita. Boltile se sprijina pe coloanele fine, dand edificiului un
aspect de o inedita suplete si gratie. Zidurile, al caror rol de sustinere este
diminuat, sint strapunse de goluri ornate cu vitralii care permit o iluminare
abundenta. Arhitectii gotici isi bazeaza lucrarile pe trei principii esentiale:
marirea deschiderilor; cresterea inaltimii edificiului si cautarea unui spatiu
omogen.

54.Arhitectura gotic n Frana, catedralele oreneti.
Arh gotica in Franta (catedrale orasenesti)
Primele catedrale gotice au aparut in inima Frantei, pe domeniul regal. Cea
dintai este biserica abatiala de la Saint-Denis din Paris, inaltata in deceniile 4-5
ale secolului al XII-lea, sub indrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui
Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale
goticului francez. Prima este Notre-Dame din Paris., in a doua jumatate a
veacului al XII-lea, cu cinci nave si o fatada admirabila. Intregul ansamblu
degaja echilibru si armonie. A doua este catedrala din Chartres, cu doua turnuri
inegale.Catedrala din Amiens este cel mai mare monument gotic din Franta. In
sfarsit, cea mai frumoasa ramane catedrala din Reims, comparata cu Partenonul,
loc de incoronare a regilor Frantei.
Chartres Planul catedralei este cruciform, avand o nava lunga de 28 de metri
si scurte transepte in aripile de sud si nord. Capatul estic este semicircular,
prezentand o serie de cinci capele. Nava spatioasa are o inaltime de 36 de metri,
oferind o privire neintrerupta din capatul verstic pana in absida estica, acoperita
de magnificul dom. Vitraliile extraordinare ale catedralei dateaza din secolul al
XIII-lea, scapand cu bucurie din razboaiele religioase ale secolului al XVI-lea.
Se spune ca acestea constituie cea mai mare colectie de vitralii medievale, in
pofida modernizarii din anul 1753, cand un cler gresit intentionat a inlocuit o
parte din acestea. Dintre cele 186 de vitralii originale, au supravietuir doar 152.
Acestea sunt renumite pentru culoarea lor albastra. Catedrala prezinta si trei
mari rozarii: unul este pozitionat in portalul de vest infatisant Judecata de Apoi,
altul se afla in transeptul de nord si infatiseaza incoronarea Fecioarei Maria, iar
ultimul se afla in transeptul de sud, infatisand Inaltarea lui Hristos. Portalurile si
usile sunt bogat incarcate cu statui dotate cu sabai, carti, cruci si alte
instrumente de comert, a caror expresivitate este la fel de vie ca acum 700 de
ani, cand au fost sculptate. Catedrala este ridicata pe o suprafata de 10.875 de
metri patrati..
Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1218-1235. Fatada estede un
geometrism perfect, dar cu cele doua turnuri neterminate Catedrala Notre-
Dame (romn_ Catedrala Doamna Noastr), cu referire la Sfnta Fecioar.
Prima crmid de fundaie a fost pus n anul 1163. n 1182, episcopul
Maurice de Sully a sfinit altarul, dar construcia catedralei a durat
din 1163 pn n 1250. Construcia cldirii cu cinci nave s-a terminat prin
lucrrile de pe faada vestic, iar pe la mijlocul secolului al XIII-lea, prima
capodoper a stilului gotic timpuriu era gata. Cu toate c desenele iniiale i
strana evocau nc stilul romanic, aici s-au aplicat pentru prima oar soluii
arhitecturale specificestilului gotic.
Faada dantelat i cele dou turnuri patrulatere de cte 69 m fiecare radiaz
echilibru. Intrarea n catedral se face prin trei pori bogat ornamentate, care
evoc simbolurile goticului trziu. Impresia spaial n interiorul bisericii este
copleitoare, zidurile ei se nal pe trei rnduri de coloane. De proporii
impozante, 130 m lungime, 45 m lime, 35 m nlime, unde ncap pn la
10 000 de persoane. Nava principal este mpodobit cu statui i picturi.
Catedrala Notre Dame
Fatada: celebrul portal triplu, cu admirabilele-I sculpturi; de la stanga la
dreapta: poartaFecioarei, poarta Judecatii de apoi si poarta Sfintei Ana.
Deasupra, plasata in straturi successive se afla galeria regilor; marea rozeta,
de proportii perfecte, precedata de o statuie a Fecioarei intre doi ingeri; galleria
se deschide in final cu arcadele gotice;turnurile.
Flancul nordic: remarcabile contraforturi; o magnifica statuie a Fecioarei;
rozeta de 13m.in diametru; poarta rosie. La capat un dublu arc butant de o
eleganta desavarsita.
Flancul din sud este asemanator celui din nord, dar poartaSt-Etienne este
mai cizelata(lucrata cu minutiozitate) decat poarta manastirii; nu mai sunt alte
porti.Interiorul:.; naos cu duble nave laterale, continuat(prelungit) de un dublu
deambulatoriu; numeroase opere de arta; la incrucisarea transeptelor se afla
statuia Sfantului Deniset de Notre-Dame de Paris(secolul al XIV-lea);
basoreliefurile ce imprejmuiesc interiorul impreuna cu vitraliile rozetelor sunt
din secolul al XII-lea; golul de la usa naosului si al rozetelor amvoanelor au fost
inzestrate cu vitralii moderne in 1965.
Catedrala Notre Dame din Amiens
Catedrala Notre Dame din Amiens, cunoscuta si sub numele simplu de
Catedrala din Amiens, este cea mai inalta catedrala terminata din Franta.
Aceasta mai detine un loc prim, si anume acela al spatiului sau interior
(aproximativ 200000 de metri patrati). Boltile navei au o inaltime de 42.30 de
metri, fiind, la randul lor, cele mai inalte bolti de nava din intreaga Franta.
Aceasta catedrala monumentala se afla asezata in orasul Amiens de pe valea
raului Somme, la o distanta de putin peste 100 de kilometri de Paris. Fatada
vestica a catedralei, construita intre anii 1220 si 1236, intruchipeaza niste
caracteristici neobisnuite de unitate artistica. Astfel, partea sa inferioara,
prezentand trei mari portaluri este acoperita de galeria celor 22 de statui ale
regilor, care se intind pe toata latimea fatadei, sub registrul imensului rozariu.
Deasupra imensei ferestre rozariu se afla incadrata in fatada o arcada
descoperita, numita si galeria clopotarilor. Flancand nava, cele doua turnuri au
fost construite fara a se tine seama de proiectul initial, cel de sud fiind terminat
in anul 1366, iar cel de nord, putin mai inalt decat primul, a fost terminat in
anul 1406.
Prima biserica in stil gotic Saint Denis Basilica, biserica abaiei bisericii
din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz n care a exemplificat viziunea
arhitectural a Abatelui Suger. Suger a dorit s creeze o reprezentare fizic a
sfntului Ierusalim printr-o cldire de o verticalitate i liniaritate impuntoare.
Asfel, facada bazilicii a fost designat efectiv de Suger, n timp ce nava a fost
adugat sute de ani mai trziu.
Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de dominaie a romanicului,
i face apariia un nou stil n arhitectur. Numele i-a fost dat de oamenii
veacului al XVII-lea, care dispreuiau aceast art, vzut ca o art "barbar",
"gotic" de la numele celor mai cunoscui "barbari" ai sfritului antichitii.n
realitate, arta gotic a dat Europei capodopere comparabile cu cele mai mari
creaii ale geniului uman. Monumentele romanice le preau arhitecilor
secolului al XII-lea greoaie, masive i ntunecate, datorit ferestrelor puine i
nguste. Arhitecii goticului au revoluionat viziunea spaial romanicului prin
dou invenii: ogiva i arcul de susinere (arc boutant).Bolta semicircular este
nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc frnt, sau ogiva, la care presiunea
vertical este mult mai redus.Meterii nlau pe patru coloane, dispuse in plan
ptrat, cte dou perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este susinut de dou
coloane diagonal opuse.Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea
obine o construcie foarte solid, capabil s susin, prin ncrucisarea de
ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile de susinere,
cealalta invenie, sprijin, din exterior, peretii nali ai navei centrale, alturi de
contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea lateral a bolilor. Aceste soluii
au ngduit o nou organizare a spaiului bisericii, n care planul cu o nav este
cel mai raspandit. Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de nlime
ameitoare, al crui varf mpunge bolta cereasc.

55.Arhitectura gotic n Anglia i particularitile ei.
In Anglia, ornamentatia exuberanta a interioarelor nu lasa decat putin loc
sculpturii. Structura ramine, deci, foarte prezenta pe fatade (exemplu:Exeter).
Figurile sint deosebit de prelungi si tratate intr-o maniera grafica; sculptura
funerara repurteaza un succes de seama, ea preconizeaza utilizarea unor
materiale originale ca bronzul sau arama, din care este facut minunatul gisant al
Printului Negru din catedrala din Canterbury.
stilul gratios, care se accentueaza sub domnia lui Filip cel Frumos (1285-1314).
Inal doilea patrat al secolului XIV, apare stilul "de curte", care amplifica
excesiv eleganta si manierismul stilului parizian, pentru a ajunge la siluetele
sinuoase cu modeleu cald si cu pliuri catifelate. In secolul XIV, Arta Vitraliului
tinde sa devina o imitatie a picturii, in special prin utilizarea sarii "galben de
argint", (sare de argint care, dupa ardere, coloreaza sticla alba in galben; foarte
mult intrebuintata in tehnica vitralului).

57. Arhitectura gotic pe peninsula Apeninic (Italia) i particularitile ei.
Italia ocupa un loc aparte in arta europeana a secolului XIV. In momentul in
care se impune arta gotica, Toscana devine locul unor incercari complet noi,
care anunta Renasterea. In Italia, adoptarea goticului francez se opreste la
decoratie, deoarece structura edificiilor italiene ramine fundamental romanica.
Astfel, in edificii precum catedrala din Siena sau cea din Orvieto, se observa o
crestere a elevatiei, iar la exterior apar pinaclul (element de forma piramidala,
plasat in partea superioara a unui contrafort sau a arcelor butante ale culeelor.
Acest element de constructie intareste inertia ansamblului), si croseta gotica
(ornament in piatra, sculptat sub forma de crosa vegetala, plasat uneori pe
muchiile unui element arhitactural), precum si rozase mari in centru si
turnulete-clopotnita (ornament la baza flesei sau la unghiurile cladirii, va lua
forma din ce in ce mai svelte, avind muchiile acoperite cu crosete),de fiecare
perte. In interior, insa, chiar daca se foloseste uneori bolta pe ogive incrucisate,
posibilitatile ei arhitectonice ramin neutilizate. Cat priveste arcul butant, acesta
nu apare niciodata in arhitectura italiana, care foloseste contraforturi puternice
sau tiranti de fier pentru a propti impingerile zidurilor. In plus, sint continuate
caracteristicile tipic italiene, ca decorarea cu marmura policroma sau separarea
constanta a clopotnitei de restul edificiului.
Pictura detine un loc foarte important in arta italiana. Arta Frescelor ramine
esentiala in decoratia interioara a edificiilor religioase, deoarece zidurile nu pot
fi strapunse de deschideri foarte mari care sa fie acoperite cu vitralii. In plus,
traditia bizantina, foarte prezenta in secolul XIII, face sa devina curenta practica
picturii pe panouri de lemn. La sfirsitul secolului XIII, pictori precum Cimabue
la Florenta, sau Duccio la Siena, introduc primele accente naturaliste in rigoarea
si frontalitatea picturii bizantine. Dar cel care revolutioneaza pictura este
Giotto. Cercetarile lui merg in directia profunzimii spatiului, a redarii
volumelor, a interpretarii caracterelor personajelor, a compozitiei si a
simplificarii formelor. Arta lui inaugureaza Pre-Renasterea. Scoala florentina se
inscrie pe linia preceptelor lui Giotto. In privinta scolii din Siena, si ea are o
foarte mare importanta, dominata fiind de personalitatea pictorului Simone
Martini. Stilul acestuia este marcat de spiritul elegant al goticului, reprezentind
corpuri fine si serpuitoare, cu o atentie deosebita acordata blindetii culorilor.
Simone Martini isi incheie viata la curtea papei din Avignon, devenita un mare
centru artistic; el este initiatorul primei scoli din Avignon care, dominata de
pictorii italieni, reproduce gratia scolii din Siena.
Secolul XV este secolul mecenatului curtilor princiare, care devin centre
artistice internationale; arta europeana regaseste astfel o oarecare unitate, ea
este marcata de dorinta etalarii luxului si a formelor extravagante.
Arhitectura este dominata de Goticul Flamboiant. Noutatea nu rezida in
structura edificiilor, ci in exuberanta decoratiei: aceasta se intilneste
pretutindeni in Europa. Planurile sint foarte variate, punind un accent deosebit
de interioarele ample. Cladirile se transforma in adevarate pagini sculptate;
exterioarele sint acoperite cu gabluri (fronton triunghiular ascutit plasat
deasupra usilor, a ferestrelor sau a portalurilor gotice), ajurate si muluri, cu
inflexiuni curbe, agitate, asemenea unor flacari (de unde si denumirea de
Arhitectura Flamboaianta). In interior, boltile se acopera cu o retea de liorne si
tierseroane, iar liniile orizontale sint puternic accentuate. Santierele acestor
edificii dureaza adesea foarte mult timp si au caracter international, cum s-a
intimplat cu catedrala din Milano. Constructia acesteia se intinde, de fapt, de la
sfirsitul secolului XIV pina in secolul XVI, iar proiectul este condus succesiv
de arhitecti italieni, francezi, germani, apoi din nou francezi etc. acest stil se
regaseste in arhitectura civila care isi pierde aspectul fortificat, cum este palatul
Jacques Coeur din Bourges.
GOTIC CLASIC
- St. Chapelle de la Paris.
- Cat. din Siena (Italia),

- GOTIC PRIMITIV
- Corul de la St. Denis,
- Catedrala din Sens,
- Cat. din Paris,
- Cat. din Wells (Anglia),
- Cat. din Lincoln,
- Cat. din Chartres,
- Cat. din Reims,
- Cat. din Amiens.
GOTIC REIONANT
- Cat. din Winchester,
- Cat. Svati Jan (Praga),
- Cat. din Milano.
GOTIC FLAMBOAIANT
- Cat. Fecioarei din Cracovia,
- Santa Maria din Belem (Lisabona).

58.Arhitectura gotic n rile din Europa de Est.
Stilul gotic se incadreaza intre secolele XII si XIV, fiind raspandit in toate
tarile Europei centrale, apusene, nordice, ajungand pana in Polonia si in
Carpati. Mai putin s-a dezvoltat in Europa de est, dar si aici vedem ca au fost
preluate unele elemente a stilulul gotic. De exemplu castelul Vajdahunyad,
situat in capitala Ungariei, intr-unul din cele mai mari parcuri din Budapesta. El
imbina patru stiluri arhitecturale precum cel romanic, gotic, baroc si
renascentist. In Romania stilul gotic a patruns catre mijlocul secolului XIII.
Acest stil s-a impus mai mult in arhitectura religioasa: biserica Sfantul
Bartolomeu din Brasov, bisericile din Prejmer si Bistrita si mai tarziu biserica
evanghelica din Sebes, in secolul XV, Biserica Neagra din Brasov, Catedrala
Sfantul Mihail din Cluj-Napoca; elemente gotice intilnim si in castelul Peles din
Sinaia.

60. Fortificaiile gotice, elementele componente.
Arhitectura gotica domina sculptura si artele decorative. Progresele tehnicii in
constructia au ajutat catedrala sa-si inalte boltile pe ziduri din ce in ce mai
subtiri care nu necesitau fortificatii suplimentare, strapunse de ferestre din ce in
ce mai mari. Bolta catedralei este sustinuta de arce ogivale sau frante, care ii
permit sa se inalte ca niciodata pana acum. De asemenea catedrala gotica aduce
inca un element de noutate, si anume arcurile butante sau arcuri de sustinere,
care sprijina zidurile laterale ale catedralei pt ca acestea, prin subtirimea si
golurile lasate de ferastre, sa nu se surpe.
Anumitor zone din Europa, n care biserica, n afar de funcia de cult, este
destinat i aprrii comunitii n vreme de primejdie, scop pentru care multe
biserici in stil gotic au fost dotate cu amenajri defensive, uneori foarte
dezvoltate, adic incinte ntrite cu turnuri de aprare i bastioane, coridoare de
aprare, ferestre de tragere, guri de aruncare, ele erau inconjurate cu ziduri
duble, triple si santuri de apa.