Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR









Cunoaterea unor aspecte medicale i
sociale pe care le ridic bolnavul n
familie i asistena profilactic n teren



Student:
Berechet Teodor-Cosmin
MD anul I , grupa 1





CONSTANTA
2012
Cunoaterea unor aspecte medicale i sociale pe care le ridic bolnavul n
familie i asistena profilactic n teren

Orice medic de familie stie ca aparitia unei boli la un membru al familiei are un impact
asupra ntregului sistem familial, iar evolutia bolii este influientata de modul n care membrii
familiei se mobilizeaza si se adapteaza stresului provocat de boala si nevoilor celui n suferinta
n lume asistenta medicala primara prin medicul de familie si comunitate umana ntr-un sistem
de sanatate judicios organizat, ncearca ambulator rezolvarea a peste 85% din mbolnavirile acute
si cronice.
Eficienta economica a ngrijirii unei boli n familie fata de spital este benefica sistemului
sanitar si societatii fiind de 10 ori mai ieftina.

I.Impactul bolii asupra familiei
a. Impactul financiar: adica posibilitatea familiei de acoperi cheltuielile materiale ce implica
ngrijirea bolnavului la domiciliul propriu.n acest scop sistemele de sanatate bazate pe asigurari
de sanatate reduc la maximum aceste cheltuieli pent 16516n139q ru familie, acordnd
medicamente gratuit pentru ngrijirea bolii la domiciliu.
La noi n tara, momentan, un bolnav ngrijit la domiciliu e necesar sa suporte o parte din
costul medicamentelor (25-50% si n cazul unei familii cu greutati financiare solicita spitalizarea
pentru a se bucura de gratuitatea cstigata prin internare si ncarca cheltuielile cu nca de noua ori
valoarea medicamentelor. Impactul financiar e mai mare atunci cnd persoana ce aduce venitul
cel mai mare n familie e bolnava.
b. Impact habitual, adica necesitatea ca familia sa se poata organiza,astfel nct sa poata acorda
spatiul necesar separat celui n suferinta, cu asigurarea nevoilor fundamentale de care bolnavul
are nevoie pe perioada ngrijirilor: caldura, lumina, aerisire adecvata etc.Spatiul acordat celui
bolnav poate necesita rearanjari fata de distribuirea anterioara si sa fie n contradictie cu
necesitatile sau scopurile altor membrii de familie.
c. Impactul psihic asupra membrilor familiei este declansat din momentul n care medicul de
familie da verdictul de boala. Stresul legat de gravitatea bolii, de probabilitatile de evolutie, de
prognosticul rezervat sau de cronicizarea unei afectiuni, de dependentele sau infirmitatile pe care
le poate genera duc la la ruperea echilibrului familial si la adevarate crize. Adesea acest impact al
bolii asupra membrilor de familie se pot rasfrnge si asupra medicului de familie. Stresul psihic
poate creea dificultati n perceperea cauzelor si realitatii bolii, iar supararea unor membrii de
familie se poate manifesta prin acuze la adresa altor membrii de familie pe care i considera
"partasi" la mbolnavire sau pe medicul de familie ce nu face uz de toate cucerilile stiintei
"pentru a vindeca" ct mai rapid boala.
d.Impactul structural al bolii asupra familiei e firesc pentru perioade mai scurte (n boli acute)
sau mai lungide timp (n bolile cronice infirmizante). Sarcinile celui n suferinta sunt preluate de
alt membru. Daca cel bolnav este singurul sustinator al familiei cu copii, acestia trebuie preluati
de membrii familiei largite.
Impactul bolii asupra familiei poate fi anihilat sau diminat de actiunile celorlalti membrii
de familie, ale medicului de familie ce poate ajuta familia sa identifice asemenea situatii de
impas si sa canalizeze actiunile sale prin cunostintele despre familie n restabilirea echilibrului
familiar. Modalitatile folosite sunt:
1. o buna comunicare -medic de familie-bolnav-medic de familie-membriii familiei -membrii
de familie-bolnav si -membrii de familie ntre ei.
2. o adaptare compensatorie la nevoile familiei cu o persoana bolnava, facnd ajustarile
necesare momentului n plan: financiar, organizatoric,structural si emotional.
3. o coeziune familiala solida preexistenta bolii sau chiar un echilibru cstigat prin boala unui
membru, la familiile cu probleme. Coeziunea familiala scade impactul bolii asupra familiei,
facnd-o valida n confruntarea cu boala.

II. Impactul familiei asupra bolii
Fiecare membru de familie, dar n special sistemul familial n totalitate poate influienta n
cazul unei mbolnaviri evolutia bolii, a gradatiei simptomelor, a adaptarii celui n suferinta la
boala si a cresterii gradului de suport psihic si fizic.
Bolnavul nu poate fi nvinuit pentru boala, iar membrii de familie e necesar sa participe la
preluarea sarcinilor familiale ale acestuia si de a-l scuti de orice eforturi fizice sau psihice pe
perioada ngrijirilor medicale.Impactul familiei asupra bolii este desigur influientat de o serie de
factori:
a. factorul social nu este de neglijat si este unanim acceptat ca anumite boli au un caracter
predominant social, iar altele o componenta importanta sociala. Situatia familiei n ierarhia
sociala poate avea un impact asupra bolii, dupa cum si facilitatile sociale acordate de unele
sisteme sanitare pot veni n ajutorul familiei n impas.
b. factorul cultural poate influienta familia n atitudinea acesteia sau unor membrii ai sai fata de
medicul de familie si serviciile de sanatate. Acesti factori culturali pot influienta adresabilitatea
la medicul de familie, complianta la tratamentul prescris, precum si disponibilitatea de a se
implica n acordarea unor ngrijiri recomandate.
c. factori traditionali (etnici, religiosi etc.) pot influienta pozitiv sau negativ impactul familiei
asupra bolii.Astfel ntlnim refuzul unor familii de a se adresa medicului de familie sau de a
accepta ngrijirile propuse apelnd la obiceiuri populare, ngrijiri empirice sau asteptnd
vindecari miraculoase.
Reactiile familiei la boala sunt diferite si medicul de familie e adesea pus n situatia de a
constata:
1. Negarea bolii si aceasta cu ct gravitatea bolii este mai mare si prognosticul mai rezervat.
Scoaterea "n scena" a unei boli grave, face ca familia n relatia cu medicul de familie sa
considere afectiunea ca o lovitura nedreapta a "soartei" (de ce chiar el?). Negarea este reactia
urmatoare: "Imposibil !!! Pna ieri,nu avea nimic!"
2. Nencrederea n precizia diagnosti-cului si speranta unor investigatii suplimentare care sa
modifice evolutia si prognosticul bolii sunt manifestari frecvente ale familiei fata de medicul de
familie (-Dar poate ar trebui sa faca analize mai multe?)
3. Furia si revolta pot cuprinde membrii familiei la impactul cu boala. Protestul lor este o
manifestare a supararii si tensiunii emotionale provocata de verdictul neasteptat.
4. Tristetea, anxietatea sau chiar depresia pot constitui reactii ale familiei la impactul cu boala si
n special atunci cnd evolutia acestei boli prezinta aspecte nspaimntatoare pentru membrii de
familie ai celui bolnav.Medicul de familie printr-o comunicare eficienta si o relatie buna cu
familia celui bolnav trebuie sa o determine sa accepte situatia, sa se adapteze compensator pentru
a face fata nevoilor celui n suferinta dar si pentru dezvoltarea pe mai departe a familiei si a
mplinirii scopurilor si telurilor propuse.
Negarea, tensiunea, nencrederea, furia si tristetea trebuiesc nlocuite cu speranta.
Medicul de familie n afara rolului de terapeut prin arsenalul de medicamente si tehnici e
necesar sa aduca si alinarea si mngierea sufleteasca. E bine daca medicul de familie foloseste
n acest scop si resursele comunitare (servicii sociale, psihologi, preoti, prieteni etc.).Boala cu
caracterul ei distinctiv poate sa faca familia sa nu se adapteze la stress, la schimbarile de
structura, sa rupa coeziunea familiei si sa cstige teren n plan psihosomatic pentru ceilalti
membrii de familie. Astfel mbolnavirea de o boala cronica a unuia din soti poate determina
cresterea valorilor TA la celalalt sot si adesea a instalarii hipertensiunii arteriale ca boala.
Fazele terminale ale unei boli pot produce familiei emotii si reactii deosebite la stress-ul
determinat de gndul de a pierde pentru totdeauna pe cineva drag din familie. Medicul de familie
trebuie sa acorde sprijin medical celui n suferinta dar sa se ocupe si de problemele de adaptare la
stress ale membrilor de familie.ngrijirea bolnavului terminal n mediul familial este o optiune
preferata n traditia poporului romn. "Doresc sa mor n patul meu", "n casa mea" si adesea din
locuri ndepartate geografic "doresc sa mor acasa!".
Aceasta optiune:
reduce stress-ul familial;-reduce cheltuielile pentru societate;
mentine demnitatea familiei.
Dar optiunea ngrijirilor terminale n caz de boala n unitati spitalicesti specializate este
preferata de familia cu o comunicare slaba.
Boala n faza terminala are de obicei repercusiuni psihice si psihosomatice asupra
membrilor de familie. Astfel e cunoscuta incidenta mare a morbiditatii si mortalitatii prin
anxietate, panica, depresie, suicid sau prin afectiuni psihosomatice:ulcer peptic, hipertensiune
etc.
Un aspect deosebit l poate constitui impactul bolii psihice asupra membrilor familiei.
Gravitatea afectiunii determina adeseori severitatea simptomelor. Afectiunile cu simptome mai
putin severe (anxietate, panica, depresie, tulburari de adaptare, tulburari ale persona-litatii) pot fi
tratate la domiciliu cu impact asupra familiei. Unele manifestari severe precum cele psihotice sau
formele de dementa avansata afecteaza grav familia si necesita internarea n servicii specializate.
Decizia de a spitaliza un membru de familie implica noi schimbari n sistemul familial.
Adaptarea la aceasta varianta necesita de asemenea interactiunea tuturor membrilor si a
medicului de familie. Schimbarile de structura, de roluri n cadrul familiei pe perioada internarii
necesita pastrarea coeziunii familiale si a pozitiei celui bolnav n cazul vindecarii.
Pacientul internat este de obicei stresat prin pierderea anturajului familial, complexat de
multitudinea investigatiilor, procedeelor medicale si a numarului mare de contacte noi stabilite n
primele zile de internare (medici de salon, rezidenti, studenti, asistente),precum si de succesiunea
unor evenimente (investigatii paraclinice, vizite n alai, contravizite). Familia ncearca sa
pastreze legatura, implicndu-se n vizite dese, ajutor material, emotional si dorind sa se implice
n programul de ngrijire.Dupa stress-ul initial pacientul stabileste o comunicare eficienta cu
personalul spitalului si procesul de adaptere la conditiile si timpul de internare, da familiei
sentimentul de nstrainare. Internarea n servicii psihiatrice pe perioade foarte lungi poate da
sentimentul pierderii unui membru. Adapterea familiei la un asemenea stress implica un grad de
perceptie ridicat al situatiei, o comunicare eficienta interumana si o coeziune deosebita.
Viata de familie trebuie sa-si continue ciclul de dezvoltare si fiecare membru al familiei
sa-si atinga scopurile si telurile propuse. Trebuie pastrata dragostea, respectul si demnitatea celui
n suferinta. Nici un efort nu este prea mare pentru ceea ce aduce alinarea si mngierea n snul
familiei confruntata cu boala.
Si rolul medicului de familie creste ca valoare n ngrijirile pe care le acorda celui bolnav
de o boala fizica sau psihica, de o boala acuta, cronica sau terminala, dar si de a participa activ la
pastrarea echilibrului familial, a coeziunii familiale si a sanatatii familiei confruntata cu boala,
deoarece "bolile exista din antichitate fara vreo schimbare. Noi suntem cei care ne-am schimbat
n sensul ca am nvatat sa surprindem n ele aspecte pe care alta data le ignoram".