Capitolul 1

REGLEMENTĂRI INSTITUŢIONALE ŞI JURIDICE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ 2009
CAPITOLUL 1. DREPTUL SOCIAL ÎN TURISM

PERSONALUL FOLOSIT ÎN TURISM
LISTA PROFESIILOR ŞI OCUPAŢIILOR REGLEMENTATE SEPTEMBRIE 2009
MINISTER/AGENŢIE PROFESIA/OCUPAŢIA
Instituţia care regelementează/avizează formarea profesională – Ministerul Turismului.
1. Agent de turism - se subordonează directorului de agenţie, directorului de vânzări şi
managerului general; relaţii funcţionale cu angajaţii departamentelor financiar-contabil,
marketing, juridic, administrativ. Titularul postului are rolul de a asigura vânzarea
pachetelor turistice pentru destinaţii interne şi externe oferite de agenţie.
Sarcini şi îndatoriri specifice: cooperarea şi realizarea de oferte promoţionale; stabilirea
unor relaţii optime cu clienţii şi cu reprezentanţii hotelurilor, pentru rezolvarea în timp util
şi în bune condiţii a tuturor problememlor ocazionale; prospectarea pieţei de profil în
vederea optimizării continue a serviciilor, având ca scop final realizarea obiectivelor
asumate.
Responsabilităţi ale postului: răspunde pentru desfăşurarea şi finalizarea cu succes a
contractelor turistice angajate; răspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor
adiţionle cu clienţii şi cu reprezentanţii hotelurilor/pensiunilor; îşi asumă responsabilitatea
pentru propunerile de noi unităţi de cazare, după ce a verificat poziţia în piaţa şi
standardele serviciilor oferite de către acestea.
Autoritatea postului: este autorizat sa asigure vânzarea pachetelor turistice pentru
destinaţii interne şi externe oferite de agenţie.
2. Ghid de turism – se subordonează directorului de departament; relaţii funcţionale cu
angajaţii departamentelor financiar-contabil, marketing, administrativ, servicii. Scopul
postului: titularul postului are rolul de a asigura planificarea, organizarea şi coordonarea
programelor turistice care i-au fost încredinţate.
Activităţi principale: onorează cu maxim de eficienţă contractele pe care le acceptă; se
informează permanent şi în detaliu asupra traseelor şi obiectivelor turistice; concepe şi
prezintă seturi complete şi corecte de informaţii turistice pentru clienţi; cunoaşte şi aplică
prompt măsurile de prim-ajutor în caz de accidente; promovează toate programele,
ofertele şi pachetele turistice ale agenţiei către clienţi; participă la organizarea şi
coordonarea diferitelor evenimente speciale; soluţionează eficient toate solicitările
clienţilor.
Sarcini şi îndatoriri specifice: stabileşte relaţii optime cu clienţii şi cu reprezentanţii
hotelurilor, pentru rezolvarea în timp util şi în bune condiţii a tuturor problemelor
ocazionale; prospectează piaţa de profil în vederea optimizării continue a serviciilor.
contractelor turistice preluate/asumate; răspunde pentru siguranţa clienţilor pe parcursul
desfăşurării programului turistic.
Autoritatea postului: planifică, organizează şi coordonează programele turistice care i-au
fost încredinţate prin contract.
3. Director de agenţie de turism
Locul de muncă: compartimentul de conducere din cadrul unei agenţii de turism
touroperatoare, detailiste/filială/sucursală.
Relaţii de muncă: funcţionale – agenţii de turism, asociaţii profesionale de turism, agenţi
economici.
1
Atribuţii şi responsabilităţi: face previziuni, planifică, organizează şi stabileşte

priorităţile economice, financiare şi comerciale ale agenţiei de turism; încheie contracte cu
partenerii de afaceri; realizează, promovează şi comercializează oferta turistică, exercită
control asupra activităţii agenţiei de turism, determină fluxul informaţional în activitatea
agenţiei, stabileşte responsabilităţile şi fişa postului pentru fiecare salariat al agenţiei de
turism, relizează politica de personal, dezvoltă aptitudini profesionale.
4. Director de hotel: se subordonează directorului general al grupului hotelier, şi
supervizează activitatea tuturor angajaţilor prin intermediul directorilor de departamente.
Relaţii funcţionale: cu angajaţii departamentelor financiar-contabil, marketing, juridic,
administrativ din centrala grupului hotelier.
Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura funcţionarea optimă a hotelului.
Activităţi principale: planificarea, organizarea, coordonarea, conducerea şi controlul
activităţilor hoteliere; elaborarea strategiilor de dezvoltare a serviciilor specifice;
dezvoltarea şi promovarea imaginii hotelului prin planificarea li coordonarea activităţilor
de marketing şi publicitate; asigurarea unei bune promovări şi vânzări de servicii
hoteliere; dezvoltarea relaţiilor cu agenţiile de turism; supervizarea utilizării
corespunzătoare a metodelor de fidelizare a clientelei; mobilizarea personalului din
subordine în vederea menţinerii standardelor înalte ale serviciilor hoteliere oferite;
urmărirea soluţionării eficiente a solicitărilor clienţilor.
Sarcini şi îndatoriri specifice: stabilirea unor relaţii optime cu furnizorii, pentru
rezolvarea în timp util şi în bune condiţii a tuturor problemelor ocazionale; prospectarea
pieţei de profil în vederea optimizării continue a serviciilor oferite, având ca scop final
realizarea obiectivelor asumate.
Responsabilităţi ale postului: răspunde pentru calitatea activităţii personalului aflat în
subordine şi pentru fluxul operaţional la nivelul hotelului.
Autoritatea postului: conduce şi coordonează întreaga activitate a hotelului, întocmeşte
statistici şi rapoarte specifice pentru managementul superior al grupului hotelier.
5. Recepţioner: subordonare directorului de departament; supervizează activitatea
personalului care se ocupă de curăţenie şi de pază.
Relaţii funcţionale: cu angajaţii departamentelor financiar-contabil, marketing,
administrativ,servicii.
Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura serviciile de informare, rezervare
şi cazare pentru clienţii hotelului.
Activităţi principale: preluarea şi înregitrarea rezervărilor de la clienţi; primirea şi
cazarea clienţilor; întocmirea actelor necesare cazării clienţilor (contracte de turism,
urmărirea şi încasarea plăţilor); promovarea serviciiloe oferite clienţilor; soluţionarea
eficientă a tuturor solicitărilor înregistrate; medierea conflictelor şi rezolvarea
reclamaţiilor clienţilor.
Sarcini şi îndatoriri specifice: stabilirea unor relaţii optime cu clienţii, pentru rezolvarea
în timp util şi în bune condiţii a tuturor problemelor ocazionale.
Responsabilităţi ale postului: răspunde pentru calitatea serviciilor de informare,
rezervare şi cazare oferite clienţilor hotelului; răspunde pentru rezolvarea eficientă a
problemelor apărute pe parcursul desfăşurării activităţii.
Autoritatea postului: este autorizat să preia rezervările, să ofere cazare clienţilor, să
rezolve formaşităţile administrative ale acestora.
6. Administrator pensiune turistică: departament management administrativ; se
subordonează directorului general al grupului hotelier şi supervizează activitatea
personalului administrativ.
Relaţii funcţionale: cu şefii departamentelor financiar-contabil, marketing, juridic şi
aprovizionare din centrală.
2
Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura funcţionarea optimă a pensiunii
turistice, ca unitate-pilot a grupului hotelier.
Activităţi principale: coordonarea întregii activităţi a pensiunii; optimizarea permanentă
a serviciilor hoteliere oferite, astfel incât să fie respectatea standardele calitative asumate;
monitorizarea cheltuielilor şi respectarea bugetului alocat; supravegherea activităţii de
aprovizionare cu produse alimentare şii nealimentare; managementul resurselor umane
existente; coordonarea organizării evenimentelor speciale şi festive; urmărirea soluţionării
eficiente a solicitărilor clienţilor.
Sarcini şi îndatoriri specifice: stabilirea unor relaţii optime cu clienţii, pentru rezolvarea
în timp util şi în bune condiţii a tuturor problemelor ocazionale; prospectarea pieţei de
profil în vederea îmbunătăţirii continue a serviciilor, având ca scop final realizarea
obiectivelor asumate.
contractelor turistice alocate; răspunde pentru administrarea bugetului, aprovizionarea
eficientă a pensiunii, evidenţa şi administrarea personalului aflat în subordine.
Autoritatea postului: concepe împreuna cu directorul general strategiile de dezvoltare a
unităşii pe care o conduce; asigură funcţionarea optimă a pensiunii turistice.
7. Şef de sală restaurant: se subordonează directorului de restaurant şi are relaţii
funcţionale cu reprezentanţii departamentelor financiar-contabil, marketing,
aprovizionare/achiziţii.
Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura oferirea de servicii eficiente şi
profesioniste în cadrul unităţii.
Activităţi principale: supravegherea sălii de mese din punctual de vedere al aspectului,
facilităţilor, curăţeniei şi igienei; supravegherea şi coordonarea acivităţii ospătarilor,
barmanilor şi picolilor; menţinerea unor relaţii bune cu munca între colegii din toare
departamentele unităţii; programarea şi organizarea evenimentelor festive; soluţionarea
eficientă a tuturor solicitărilor şi/sau reclamaţiilor clienţilor.
Sarcini şi îndatoriri specifice: planificarea şi organizarea activităţii restaurantului astfel
încât să fie posibile atragerea de noi clienţi fideli şi păstrarea celor existenţi.
Responsabilităţi ale postului: răspunde pentru calitatea serviciilor oferite în restaurant;
răspunde pentru calitatea activităţii personalului aflat în subordine; răspunde de
soluţionarea prompt a solicitărilor şi/sau reclamaţiilor clienţilor.
Autoritatea postului: este autorizat săcoordoneze şi să răspundă pentru activitatea
ospătarilor, barmanilor, picolilor şi îngrijitorilor.
DREPTURILE LUCRĂTORILOR ŞI ANTREPRENORILOR DIN INDUSTRIA

TURISMULUI
Drepturile fundamentale ale lucrătorilor salariaţi şi liber-profesionişti din industria
turismului şi activităţile aferente vor fi garantate prin grija administraţiilor naţionale şi locale,
atât ale statelor lor de origine, cât şi ale ţărilor-gazdă, date fiind restricţiile legate în particular
de sezonalitatea activităţii lor, dimensiunea global a industriei lor şi flexibilitatea adesea
cerută lor de natura muncii pe care o prestează.
Lucrătorii salariaţi şi liber-profesionişti din industria turismului şi activităţile aferente
au dreptul şi datoria să dobândească o pregătire corespunzătoare şi continuă; li se acordă o
protecţie social adecvată; insecuritatea locului de muncă va fi limitată cât de mult posibil şi li
se va oferi lucrătorilor sezonieri din sector un statut legal specific, cu atenţie deosebită
acordată bunăstării lor sociale.
Orice persoană fizică sau juridică are dreptul să desfăşoare o activitate profesională în
domeniul turismului, în condiţiile legislaţiei în vigoare, cu condiţia să aibă calităţile şi
3
calificarea necesare; antreprenorii şi investitorii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii –

vor avea dreptul la acces liber în sectorul turismului cu un minim de restricţii legale şi
administrative.
Schimburile de experienţă oferite executivului şi lucrătorilor, fie salariate sau nu, din
diferite ţări, contribuie la creşterea activităţii în industria turismului mondial, aceste mişcări
fiind facilitate cât de mult posibil în conformitate cu legile naţionale adecvate şi convenţiile
internaţionale.
Ca un factor de neînlocuit al solidarităţii în desfăşurarea şi dinamica creşterii
schimburilor internaţionale, întreprinderile multinaţionale ale industriei turismului nu vor
exploata poziţiile dominante pe care uneori le ocupă; ele vor evita să devină vehicule ale unor
modele cultural şi sociale artificial impuse comunităţilor-gazdă, în schimbul libertăţii de a
investi şi a face afaceri, care va fi pe deplin recunoscută; ele se vor implica în dezvoltarea
locală, evitând ca prin repatrierea excesivă a profitului lor sau prin importurile induse să
producă o reducere a contribuţiei lor la economiile în care s-au stabilit.
Parteneriatul şi stabilirea de relaţii echilibrate între întreprinderi ale ţărilor generatoare
şi primitoare contribuie la dezvoltarea durabilă a turismului şi la o distribuţie echitabilă a
beneficiilor creşterii sale.1
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE AGENŢILOR ECONOMICI DIN INDUSTRIA

TURISMULUI
Agenţii economici cu activitate de turism au următoarele drepturi:
a. Să presteze şi să comercializeze servicii turistice, în condiţiile legii;
b. Să primească asistenţă de specialitate şi informaţii generale privind strategia şi
programele de dezvoltare a turismului din partea Ministerului Turismului*) şi a
instituşiilor din subordinea sa;
c. Să fie incluşi, la cerere, în programele de pregătire profesională iniţiate de Ministerul
Turismului*);
d. Să participe la acţiunile de promovare, naţionale şi internaţionale, şi să fie incluşi în
cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice;
e. Să beneficieze de facilităţi acordate de stat şi de alte organism şi organizaţii, conform
prevederilor legale, în scopul stimulării activităţii de turism;
f. Să obţină certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie în care prestează
servicii turistice, corespunzător criteriilor îndeplinite de unitatea respectivă;
g. Să obţină reclasificarea unităţilor proprii, ca urmare a îmbunătăţirilor aduse nivelului
de dotare şi calităţii serviciilor.
*) A se vedea Nota C.T.C.E. de la art. 4.
Agenţii economici din turism au următoarele obligaţii:

a. Să realizeze servicii turistice la nivelul şi în limitele prevederilor licenţei de turism,
prin care au fost stabiliţi ca prestatori sau comercializatori de servicii turistice, şi să
constituie integral garanţia financiară prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare;
1 Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu: Turism Internaţional, Edit.Pro Universitaria, 2006
4
b. Să presteze serviciile turistice la nivelul categoriei unităţii respective, potrivit

certificatului de clasificare;
c. Să funcţioneze numai cu structuri de primire turistică clasificate;
d. Să funcţioneze cu personal brevetat, în conformitate cu regelementările şi normele de
specilitate ale Ministerului Turismului*);
e. Să afişeze, într-o formă vizibilă şi clară, lista serviciilor şi tarifelor practicate;
f. Să informeze turiştii corect şi adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le
prestează;
g. Să asigure protecţia turiştilor care utilizează structurile sale de primire turistice;2
h. Să protejeze turistul care beneficiază de servicii tip excursii, pe perioada programului
touristic, conform normelor pentru ghizii de turism;
i. Să protejeze bunurile turiştilor împotriva deteriorării sau furtului şi să asigure
despăgubirea acestora în cazul apariţiei unor prejudicii, conform legii;
j. Să realizeze, potrivit prezentei ordonanţe, exploatarea patrimoniului touristic,
asigurând totodată protecţia şi conservarea acestuia şi a mediului înconjurător;
k. Să transmit datele statistice, conform Sistemului informaţional pentru turism şi
reglementărilor Comisiei Naţionale pentru Statistică;
l. Să realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate şi respect faţă de resursele turistice, în
scopul protejării calităţii produsului touristic românesc.
*) A se vedea Nota C.T.C.E. de la art.4.
CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ LA NIVEL DE RAMURĂ- TURISM PE

ANII 2009-2010
Înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale cu nr. 526 din 31.08.2009
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Părţile contractante:
FEDERAŢIA PATRONATELOR DIN TURISMUL ROMÂNESC ,

federaţie de reprezentare naţională în baza sentinţei civile nr.11 pronunţată de
Tribunalul Bucureşti – Seciţa a –III-a Civilă în dos.nr.19154/3/2006. F.P.T.R. este
reprezentată de echipa de negociere numită în baza deciziei nr.146/30.07.2009,
şi
FEDERAŢIA SINDICATELOR DIN TURISM în baza împuternicirii
nr.199/31.07.2009 a C.N.S.L.R. - FRĂŢIA , reprezentată de echipa de negociere
numită în baza deciziei nr.39/05.08.2009.
ART. 1
(1) Părţile contractante recunosc şi acceptă pe deplin că sunt egale şi libere în
negocierea Contractului Colectiv de Munca la nivel de ramură în turism, şi se obligă să
respecte în totalitate prevederile acestuia.
2 Ordonanţa nr.58/21/08/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de tursim în România
5
(2) Acesta are la bază noul Cod al Muncii – Legea nr.53/2003 cu modificările
ulterioare, Legea Sindicatelor şi Contractul Colectiv de Munca la nivel naţional pe anul
2007-2010, precum şi celelalte prevederi legale în domeniu.
(3) Patronatul recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical, conform
convenţiilor internaţionale, pe care România le-a ratificat, şi legilor naţionale, precum
şi libertatea de opinie a fiecărui salariat.
(4) Este necesar ca managementul de la cel mai înalt nivel al entităţilor juridice
din turism să işi exprime angajamentul atât faţă de clienţi cât şi de angajaţi, în vederea
oferirii de servicii turistice de calitate, într-un context în care impactul asupra mediului
este strict controlat, eficientizând consumul de resurse, identificând şi controlând
limitele critice pentru a nu afecta sănătatea şi siguranţa consumatorului, elaborându-se
planuri de măsuri de combatere a efectelor potenţiale negative, atent monitorizate.
Într-o Europă unită, fără graniţe, în care oamenii au posibilitatea de a alege
dintr-o gamă mult mai largă a serviciilor oferite, pentru a dovedi performanţa serviciilor
turistice din România, comparabile şi competitive pe o piaţă internaţională deschisă,
raportate la tradiţia calităţii serviciilor europene, se recomandă implementarea,
certificarea şi menţinerea sistemelor de management integrat, având ca referinţă cele 4
standarde internaţionale : ISO 9001 (calitate), ISO 14001 (mediu), ISO 22000 (siguranţa
alimentului), OHSAS 18001 (sănătate şi securitate ocupaţională).
ART. 2
(1) Prevederile prezentului contract colectiv de munca se aplica societatilor
comerciale si altor unitati de profil din domeniul turismului, care sunt clasificate
conform legii, indiferent de forma de organizare si de natura capitalului.
(2) Pe baza prevederilor prezentului contract colectiv de munca se vor încheia
contracte colective de munca la nivel de societati comerciale potrivit Legii nr.130/1996,
republicata si art.236, 240 si 241 din Codul Muncii.
(3) In ceea ce priveste conditiile specifice de munca determinate conform legii,
drepturile si obligatiile partilor se vor stabili prin Contractul Colectiv de Munca la nivel
de entitati juridice clasificate din turism - unitati de cazare si alimentatie publica,
agentii de turism, de agrement si transport, de invatamant turistic, precum si alte unitati
prestatoare de servicii turistice, pe care partile semnatare le reprezinta conform legii.
(4) In cazul in care, din diferite motive, partile au incheiat contracte colective de
munca la un nivel inferior inaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile
inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde
prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.
ART. 3
(1) Contractele Colective de Munca la nivel de entitati juridice nu vor prevedea
dispozitii sub limitele stabilite de prezentul Contract Colectiv de Munca la nivel de
ramura.
(2) În contractele colective de munca incheiate la nivel de entitati juridice din
turism, bazate pe negocieri colective de catre sindicate in numele salariatilor, partile
contractante pot conveni, printr-o clauza expresa, plata unei contributii lunare de catre
salariati, altii decat membrii de sindicat, pentru desfasurarea negocierilor colective, dar
care sa nu fie mai mica de 0,3% din salariu si care sa nu depaseasca valoarea
contributiei sindicale.
ART. 4
6
Partile convin ca ori de câte ori intervin reglementari legale obligatorii mai
favorabile în privinta drepturilor si avantajelor salariatilor din turism, acestea devin
obligatorii, urmand a face parte de drept din prezentul contract.
ART. 5
(1) Prezentul contract colectiv de munca este valabil pana la data de 31.12.2010.
(2) Daca nici una dintre parti nu denunta contractul cu 30 de zile inainte de
expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pana
la incheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.
ART. 6
(1) Orice cerere de modificare a prezentului contract va face obiectul unei
negocieri.
(2) Cererea de modificare se aduce la cunostinta, în scris, celeilalte parti cu cel
putin 30 de zile înainte de data propusa pentru începerea negocierilor.
(3) Cererile de modificare inaintate de F.P.T.R. vor fi depuse de catre
reprezentantul acesteia la Federatia Sindicatelor din Turism, si respectiv ale F.S.T. la
Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc.
(4) Partile convin ca in perioada negocierilor, atat in cazul in care se fac
modificari, cat si in cazul denuntarii contractului, sa nu efectueze concedieri din motive
neimputabile salariatilor si sa nu declanseze greve.
(5) Modificarile aduse contractului colectiv de munca se comunica, in scris,
organului la care se pastreaza si devin aplicabile de la data inregistrarii sau de la o alta
data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
ART. 7
(1) Suspendarea si incetarea contractului are loc potrivit legii.
Contractul colectiv de munca se suspenda :
# prin acordul partilor ;
# in caz de forta majora ;
Contractul colectiv de munca inceteaza:
# la indeplinirea termenului;
# la data dizolvarii sau lichidarii unei parti;
# prin acordul partilor;
ART. 8
(1) Drepturile salariatilor prevazute in prezentul Contract Colectiv de Munca nu
pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost
stabilite anterior.
(2) Partile se obliga ca, in perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de
munca, sa nu promoveze si sa nu sustina proiecte de acte normative a caror adoptare ar
conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare
ar fi nivelul la care acestea au fost incheiate.
(3) Partile convin sa faca interventiile necesare pentru respectarea prevederilor
legale, in vederea consultarii organizatiilor sindicale si patronale semnatare, in toate
cazurile in care se initiaza acte normative ce privesc relatiile de munca.
7
CAPITOLUL II
TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA
ART. 9
(1) Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe
saptamana.
(2) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe
saptamana, inclusiv orele suplimentare, calculate ca medie anuala.
(3) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal,
prevazuta la aliniatul 1, este considerate munca suplimentara.
(4) Prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de accord programul cu
cerintele productiei, se poate stabili un program saptamanal de 36 pana la 44 de ore, cu
conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore pe saptamana, iar programul stabilit sa fie
anuntat cu o saptamana inainte.
(5) In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de
6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.
(6) In activitatea de turism, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului
de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe
saptamana.
(7) In cazurile in care durata normala a timpului de munca se stabileste ptrivit
prevederilor aliniatului 6, durata timpului de munca zilnic nu poate depasi 10 ore.
(8) La locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista
posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru, pot fi stabilite forme
specifice de organizare a timpului de lucru, dupa caz, in tura, tura continua, turnus,
program fractionat; locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de
organizare, precum si modalitatile concrete de organizare si evidenta a muncii prestate
se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de grupuri de unitati sau unitati.
(9) Cand munca se efectueaza in schimburi, durata timpului de munca va putea fi
prelungita la peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media
orelor de munca, calculate pe o perioada maxima de 3 saptamani sa nu depaseasca 8 ore
pe zi sau 48 de ore pe saptamana.
ART. 10
(1) Pentru unele activitati, locuri de munca si categorii de personal, prevazute in
contractele colective de munca de la unitati, pot fi stabilite programe de lucru partiale,
corespunzatoare unor fractiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 6, de 4 sau
de 2 ore pe zi. Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv
lucrat,raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
(2) La cerere, salariatii cu program partial de lucru vor fi incadrati in program
normal, daca exista posturi vacante si daca intrunesc conditiile ocuparii acestor posturi.
ART. 11
(1) Salariatii care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cu conditii
deosebite beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 8 ore pe zi,
8
in conditiile prevazute de lege, si nu pot fi solicitati sa efectueze ore suplimentare, cu

exceptia cazurilor justificate de prevederi exprese ale regulamentelor specifice activitatii
respective sau a unor situatii aparute fortuit.
(2) Durata reducerii timpului normal de munca si categoriile de personal care
beneficiaza de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de
grupuri de unitati si unitati.
ART. 12
(1) Inceputul si sfarsitul programului de lucru se stabilesc prin Regulamentul
intern, intocmit de administratia angajatorului cu consultarea sindicatului.
(2) In toate cazurile in care se dovedeste ca este posibil, cei care angajeaza si
sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru si modalitati de
aplicare a acestora.
(3) Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afecteaza drepturile prevazute de
contractul colectiv de munca.
ART. 13
(1) Orele prestate, la solicitarea patronului, peste programul normal de lucru
stabilit in unitate sunt ore suplimentare.
Salariatii au obligatia sa remedieze, in afara orelor de program, eventualele
deficiente aparute ca urmare a muncii defectuase efectuate in timpul programului de
lucru.
(2) Salariatii pot fi chemati sa presteze ore ore suplimentare numai cu
consimtamantul lor.
(3) Pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, ale unor
accidente ori ale altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca
suplimentara ceruta de cel care angajeaza.
ART. 14
(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30
de zile, dupa efectuarea acesteia.
(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele
prestate peste programul normal de lucru.
(3) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in
termenul de 30 de zile in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului
prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia si nu poate fi mai mic
de 75% din salariul de baza..
(4) Tinerii in varsta de pana la 18 ani, nu pot presta munca suplimentara.
ART. 15
(1) Munca prestata in intervalul dintre orele 22 si 6, cu posibilitatea abaterii cu o
ora in plus sau in minus fata de aceste limite, este lucru in timpul noptii.
(2) Pentru persoanele al caror program de lucru se desfasoara pe timpul noptii,
durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata timpului de munca
prestata in timpul zilei, fara diminuarea salariului de baza si a vechimii in munca.
(3) Prevederile alineatului 2 nu se aplica salariatilor care lucreaza in locuri de
munca cu conditii deosebite, unde durata timpului de munca este mai mica de 8 ore.
9
(4) Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa
informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.
(5) Salariatii care urmeaza sa desfasoare cel putin 3 ore de munca de noapte sunt
supusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea,
periodic.
(6) Conditiile de efectuare a examenului medical si periodicitatea acestuia se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordinul comun al ministrului muncii, familiei si
protectiei sociale si al ministrului sanatatii.
(7) Salariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate
recunoscute ca avand legatura cu aceasta vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt
apti.
(8) Tinerii care nu au implinit 18 ani nu pot presta munca de noapte.
(9) Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze
munca de noapte.
ART. 16
(1) Salariatii care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului in varsta
de pana la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore
pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea in munca. La cererea lor se
poate acorda program decalat, cu alte ore de incepere a programului de lucru, daca
activitatea unitatii o permite.
(2) Femeile care au in ingrijire copii de pana la 6 ani pot lucra cu 1/2 norma,
daca nu beneficiaza ce cresa sau camin, fara a le fi afectate drepturile ce decurg din
calitatea de salariat. Timpul in care au fost incadrate in aceste conditii se considera, la
calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga.
(3) La cererea intemeiata a salariatelor gravide, angajatorul va permite
efectuarea de controale medicale in timpul programului de lucru, conform
recomandarilor medicului care urmareste evolutia sarcinii, fara a le fi afectate drepturile
salariale.
(4) Salariata in cauza este obligata sa prezinte adeverinta medicala privind
efectuarea controalelor pentru care s-a invoit.
(5) Procedura de aplicare a prevederilor alineatelor precedente se stabileste prin
contractele colective de munca la nivel de unitate.
ART. 17
In durata normala a timpului de munca nu intra timpii consumati cu echiparea –
dezechiparea la inceputul si la sfarsitul programului si nici pauza de masa de peste 15
minute.
CAPITOLUL III
CONDITIILE DE MUNCA, SECURITATEA SI SANATATEA IN
MUNCA
10
ART. 18
(1) Partile se obliga sa depuna toate eforturile pentru aplicarea riguroasa a
sistemului institutionalizat prin legislatia in vigoare, in vederea ameliorarii permanente
a conditiilor de munca.
(2) In scopul realizarii obiectivului prevazut la alineatul precedent, partile
contractante vor asigura includerea in contractele colective a masurilor prevazute de
Legea nr. 319/2006 si Normele metodologice de aplicare aprobate prin HG nr.
1425/2006.
(3) La stabilirea masurilor vizand conditiile de munca, partile implicate vor tine
seama de urmatoarele:
a) masurile incluse in contractul colectiv de munca sa fie de natura sa realizeze
cel putin realizarea conditiilor de munca la nivelul parametrilor minimali prevazuti de
lege; daca acest lucru nu este posibil la un moment dat, se vor stabili programme pe
termen scurt sau mediu pentru realizare, pana la asigurarea parametrilor minimali,
salariatii beneficiind de compensari banesti sau de alta natura;
b) masurile privind ameliorarea conditiilor de munca vor fi stabilite impreuna cu
reprezentantii sindicali, incheindu-se anexe speciale la contractele colective de munca.
ART. 19
(1) Organizarea activitatii prin stabilirea unei structuri organizatorice rationale,
repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca cu precizarea atributiilor si
raspunderilor lor, precum si exercitarea controlului asupra modului de indeplinire a
obligatiilor de serviciu de catre salariati sunt de competenta exclusiva a celor care
angajeaza.
(2) Normele de munca se elaboreaza de catre patroni cu acordul organizatiilor
sindicale.
(3) Normele de munca aprobate de conducatorul unitatii constituie anexa la
contractul colectiv de munca si se fac cunoscute salariatilor cu cel putin 5 zile inainte de
aplicare.
ART. 20
(1) Activitatea de normare a muncii se refera la toate categoriile de salariati,
potrivit specificului activitatii fiecareia, si se bazeaza pe tehnicile normarii muncii;
aceasta se desfasoara ca un proces continuu, in permanenta concordanta cu schimbarile
ce au loc in organizarea si nivelul de dotare tehnica a muncii.
(2) In toate situatiile in care normele de munca nu asigura un grad complet de
ocupare, conduc la o solicitare excesiva sau, dupa caz, nu corespund conditiilor pentru
care au fost elaborate, se impune reexaminarea lor. Aceasta poate ceruta atat de patron,
cat si de sindicate. In caz de divergenta in ceea ce priveste calitatea normelor de munca
se va recurge la o expertiza tehnica ce va fi stabilita de comun acord. Concluziile
expertizei tehnice sunt obligatorii pentru ambele parti.
(3) Reexaminarea normelor de munca nu va putea conduce la diminuarea
salariului de baza negociat.
(4) Cheltuielile ocazionate de solutionarea divergentalor cu privire la
modificarea normelor de munca vor fi suportate de patroni pentru prima solicitare a
sindicatelor.
ART. 21
11
Patronul are obligatia sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice

avute in vedere la elaborarea normelor de munca, iar salariatii trebuie sa realizeze
norma de munca sau, dupa caz, sarcinile ce decurg din functia sau postul detinut.
ART. 22
Locurile de munca se clasifica in locuri de munca normale, locuri de munca cu
conditii deosebite si locuri de munca cu conditii speciale, stabilite conform
reglementarilor legale.
ART. 23
(1) Pentru prestarea in locurile de munca cu conditii grele, periculoase, nocive,
penibile sau alte asemenea, salariatii au dreptul , dupa caz, la sporuri la salariul de baza,
durata redusa a timpului de lucru, alimentatie de intarire a rezistentei organismului,
echipament de protectie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare,
prevazute de contractele colective de munca la nivel de unitati; duratele de reducere a
varstei pentru pensionare sunt cele prevazute de lege.
(2) Salariatii incadrati in categoriile prevazute la alineatul 1 vor fi supusi
obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina muncii, in conditiile
si la termenele ce se vor stabili prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
Cheltuielile ocazionate de examenul medical vor fi suportate de unitate.
(3) In cazul in care una sau mai multe din conditiile deosebite se regasesc pentru
toti salariatii unei unitati, institutii sau ai unui loc de munca se vor stabili pentru acestia
prin negociere salarii de baza al caror cuantum nu va fi mai mic decat suma salariului de
baza si a sporurilor negociate.
(4) La locurile de munca cu conditii specifice, unde numai o parte dintre salariati
lucreaza in astfel de conditii, acestia vor beneficia de sporuri.
ART. 24
(1) In cazul in care conditiile de munca se normalizeaza, salariatii vor beneficia
pentru refacerea capacitatii de munca inca doua luni, daca au beneficiat anterior de
acestea, de spor pentru nocivitate si alimentatie de protectie a organismului.
(2) De drepturile prevazute la alineatul 1 beneficiaza si salariatii care au lucrat
cel putin 6 luni in conditiile alineatului 1 si isi schimba locul de munca din motive ce nu
le sunt imputabile, daca drepturile de aceeasi natura la noul loc de munca sunt mai
mici.
ART. 25
In toate cazurile in care conditiile de munca s-au inrautatit, determinand
reclasificarea locurilor de munca, salariatii vor beneficia de drepturile aferente noii
clasificari incepand cu data schimbarii conditiilor de munca, indiferent de momentul
efectuarii reclasificarii de catre organele competente.
ART. 26
(1) Partile sunt de acord ca nici o masura de securitate si sanatate in munca nu
este eficienta daca nu este cunoscuta, insusita si aplicata in mod constient de salariati..
(2) Patronul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea,
testarea si perfectionarea profesionala a salariatilor cu privire la reglementarile in
domeniul securitatii si sanatatii in munca . Prin contractele colective de munca la nivel
de unitati se vor prevedea masuri specifice, periodicitatea, metodologia, obligatiile si
raspunderile, precum si controalele proprii, in conformitate cu reglementarile elaborate
12
de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si cu procedurile proprii. Timpul

aferent acestor activitati, inclusiv orele de instructaj, se include in timpul de munca si
este salarizat.
(3) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de munca sau a felului
muncii, acesta va fi instruit si testat efectiv cu privire la riscurile pe care le presupune
noul sau loc de munca si la legislatia de securitate si sanatate in munca, pe care este
obligat in procesul muncii sa le cunoasca si sa le respecte.
(4) In cazurile in care, in procesul muncii, intervin schimbari ce impun aplicarea
unor reglementari noi in domeniul securitatii si sanatatii in munca, salariatii vor fi
instruiti in conditiile impuse de alineatul precedent.
ART. 27
(1) Contravaloarea echipamentului de protectie se suporta integral de catre
patron, potrivit Legii 319/2006.
(2) In toate cazurile in care, in afara echipamentului de protectie prevazut de
lege, patronul cere o anumita vestimentatie speciala, ca echipament de
lucru,contravaloarea acesteia se suporta integral de catre patron.
ART. 28
Prin contractele colective la nivel de unitate se vor stabili parametrii de
microclimat care vor fi urmariti la fiecare loc de munca, in vederea luarii masurilor de
securitate si sanatate in munca specifice, precum si programele de control al realizarii
masurilor stabilite.
ART. 29
(1) In vederea mentinerii si imbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii,
patronul va lua urmatoarele masuri de amenajare ergonomica a locului de munca:
a) asigurarea conditiilor de mediu ( iluminat, microclimat, zgomot, vibratii,
temperatura, aerisire, umiditate);
b) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca ( vestiare, bai, grupuri
sanitare, sali de repaus);
c) diminuarea pana la eliminarea totala a emisiilor poluante.
(2) Masurile concrete, in sensul prevederilor aliniatului 1, se stabilesc in
contractele de munca din unitati.
(3) Salariatii sunt obligati sa pastreze in bune conditii amenajarile efectuate de
catre patron, sa nu le deterioreze si sa nu le descompleteze ori sa sustraga componente
ale acestora.
ART. 30
(1) Patronul va organiza la angajare si, ulterior, examinarea medicala a
angajatilor, conform legislatiei in vigoare, in scopul de a constata daca sunt apti pentru
desfasurarea activitatii in posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe care la ocupa,
precum si pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale. Cheltuielile ocazionate de
examinarea medicala se vor suporta de angajator.
(2) In cazul in care dispozitii legale speciale sau ale contractului colectiv de
munca prevad examinari medicale la termene mai scurte, determinate de conditiile
deosebite de la locurile de munca se vor aplica aceste prevederi.
13
(3) Salariatii sunt obligati sa se supuna examenelor medicale in conditiile

organizarii potrivit prevederilor aliniatului 1. Refuzul salariatului de a se supune
examinarilor medicale constituie abatere disciplinara.
(4) Examinarea medicala a salariatilor la angajare si, ulterior conform
legislatiei in vigoare, se face de catre unitatile sanitare de specialitate acreditate de
Ministerul Sanatatii.
ART. 31
La cererea uneia dintre parti, medicii de medicina muncii si inspectorii de munca
vor fi consultati la modificarea duratei de lucru si la acordarea de concedii suplimentare.
ART. 32
(1) In vederea imbunatatirii conditiilor de munca, in fiecare unitate cu cel putin
50 de salariati se va constitui un comitet de securitate si sanatate in munca, avand
atributiile stabilite prin Regulamentul sau functionare intocmit in baza Regulamentului
– cadru aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
(2) Comitetul de securitate si sanatate in munca va fi constituit conform grilei
prevazute in articolul 57-67 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. In unitatile in care numarul angajatilor
este mai mare de 50, iar femeile reprezinta cel putin 20 % din personal, acest comitet va
avea in componenta cel putin o femeie.
(3) Timpul de munca afectat activitatii in comitetele de securitate si sanatate
in munca se considera timp de munca efectiv prestat si va fi prevazut in contractul
colectiv de munca la nivel de unitate.
(4) Activitatea comitetelor de securitate si sanatate in munca se va desfasura
in baza regulamentelor proprii.
ART. 33
(1) Partile vor asigura un regim de protectie speciala a muncii femeilor si a
tinerilor in varsta de pana la 18 ani, cel putin la nivelul drepturilor specifice
reglementate de legislatie muncii si prevederile prezentului contract.
(2) Salariatele gravide, incepand cu luna a V – a de sarcina, precum si cele
care alapteaza nu vor fi repartizate la munca de noapte, nu vor fi chemate la ore
suplimentare, nu vor fi trimise in deplasare si nu vor putea fi detasate decat cu acordul
lor.
(3) La solicitarea Comitetului de securitate si sanatate in munca, angajatorul
are obligatia sa evalueze riscurile pe care le presupune locul de munca al salariatei care
anunta ca este insarcinata, precum si al salariatei care alapteaza si sa le informeze cu
privire la acestea.
(4) Alte drepturi specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor reglementate de
legislatia muncii pot fi stabilite prin contractele colective de munca de la celelalte
niveluri.
ART. 34
Patronul nu va refuza angajarea sau, dupa caz, mentinerea in munca a
persoanelor cu handicap, in cazurile in care acestea sunt apte pentru indeplinirea
obligatiilor de serviciu aferente posturilor existente.
14
ART. 35
In cazul recomandarilor medicale, patronul va asigura trecerea salariatilor in alte locuri
de munca si, dupa caz, recalificarea acestora, in functie de posibilitatile fiecarei unitati,
care vor fi stabilite impreuna cu sindicatele.
CAPITOLUL IV
SALARIZAREA SI ALTE DREPTURI BANESTI
ART. 36
(1) Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de
munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani convenit la incheierea
contractului de munca.
(2) Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte
adaosuri.
ART. 37
(1) Formele de organizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica în cadrul
unitatilor de turism sunt urmatoarele:
a) în acord;
b) în regie sau dupa timp;
c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
d) alte forme specifice fiecarei unitati.
(2) Organizarea muncii si salarizarea in acord pot avea una dintre urmatoarele
forme:
a) acord direct;
b) acord progresiv;
c) acord indirect.
(3) Formele de organizare a muncii si de salarizare ce urmeza sa se aplice
fiecarei activitati se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de entitate
juridica.
ART. 38
(1) Se stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierarhizare pentru salariile
minime negociate, pe urmatoarele categorii de salariati:
a) muncitori: - necalificati = 1;
- calificati = 1,4;
b) personal administrativ pentru care conditia de pregatire la angajare este:
- liceala = 1,3;
- postliceala = 1,45;
c) personal de specialitate pentru care conditia de pregatire la angajare este:
- scoala de maistri = 1,7;
15
- studii superioare de scurta durata = 1,9;

d) personal încadrat în functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii
superioare = 2,1 ;
(2) Coeficientii de salarizare de la aliniatul 1 se aplica la salariul minim negociat
pe unitate.
(3) Salariul minim in entitatile juridice din turism va fi cu cel putin 10% mai
mare decat salariul minim pe economie pentru contractele individuale de munca
incheiate pana la data semnarii prezentului contract.
(4) Pentru noile contracte individuale de munca vor fi aplicati coeficientii
minimi prevazuti in Contractul Colectiv de Munca la nivel national 2007-2010, cu
exceptia urmatoarelor categorii de salariati:
# muncitori calificati = 1,4;
# pers.cu studii superioare = 2,1;
ART. 39. Sporurile minime ce se acorda în conditiile prezentului contract
colectiv de munca sunt:
a) pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10% din
salariul de baza;
b) pentru conditii nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de
unitate;
c) pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de
sarbatori legale, ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite, se acorda
un spor de 100% din salariul de baza;
d) spor de vechime în munca: # pâna la 3 ani - 0%;
# între 3 si 5 ani - 5%;
# între 5 si 10 ani - 10%;
# între 10 si 15 ani - 15%;
# între 15 si 20 ani - 20%;
# peste 20 ani - 25%.
şi poate fi inclus în salariu.
e) salariatii care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte beneficiaza fie de
programul de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca
aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minim 25%
din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata ( Art. 123 Codul
Muncii) ;
f) pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50%
din salariul de baza al functiei inlocuite; cazurile in care se aplica aceasta prevedere si
cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de
unitati.
(2) Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitati se pot negocia si alte
categorii de sporuri (spor de izolare si altele in functie de specificul unitatii).
(3) Sporurile care au caracter permanent se acorda numai la locurile de munca
unde acestea nu sunt cuprinse in salariul de baza.
16
ART. 40
(1) Adaosurile la salariul de baza pot fi :
a) adaosul de acord;
b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de
minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;
c) premiile acordate cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Paste, vor fi convenite
la nivel de unitate in functie de buget;
d) alte adaosuri, convenite la nivelul unitatilor.
(2) Alte venituri pot fi:
a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor, care este de pana la 10%
din profit;
b) tichetele de masa si tichetele cadou acordate conform prevederilor legale.
(3) Conditiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondul de
stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum si perioada pentru care se acorda
cota de profit salariatilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul
colectiv de munca la nivel de unitate.
ART. 41
(1) Patronul va asigura conditiile necesare realizarii de catre fiecare salariat a
sarcinilor ce ii revin, in cadrul programului zilnic de munca stabilit.
(2) In situatia in care patronul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, partial
sau total, conditiile necesare realizarii sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plateasca
salariatilor salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost intrerupt.
(3) Cand din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost intrerupta,
salariatii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu conditia ca incetarea
lucrului sa nu se fi produs din vina lor si daca in tot acest timp au ramas la dispozitia
unitatii. Prin negocieri la nivelul unitatii se va stabili modul concret de realizare a
prevederii de a ramane la dispozitia unitatii, prezenti in incinta unitatii in asteptarea
reluarii activitatii sau la domiciliu, de unde sa poata fi convocati de unitate.
(4) In cazurile prevazute la alin. 3, salariatii beneficiaza si de celelalte drepturi
prevazute de lege pentru astfel de situatii.
ART. 42
Plata salariilor se face periodic, la datele care se stabilesc prin contractul colectiv
de munca la nivelul unitatii sau institutiei.
ART. 43
Salariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara vor beneficia de urmatoarele
drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport si a costului cazarii ;
b) diurna de deplasare ; nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele
normative ce se aplica la institutiile publice;
ART. 44
17
Salariatii unitatilor trimisi in detasare beneficiaza de drepturile de delegare

prevazute la art. 45. In cazul in care detasarea depaseste 30 de zile consecutive, in locul
diurnei zilnice se plateste o indemnizatie egala cu 50% din salariul de baza zilnic.
Aceasta indemnizatie se acorda proportional cu numarul de zile ce depaseste durata
neintrerupta de 30 de zile.
ART. 45
Persoanele detasate isi mentin toate drepturile pe care le-au avut la data
detasarii, cu exceptia celor privind igiena si protectia muncii, chiar daca la locul de
munca unde sunt detasate acestea nu se mai regasesc. Daca la locurile de detasare,
drepturile echivalente au niveluri mai mari sau se acorda si alte drepturi, persoanele
detasate beneficiaza de acestea, inclusiv de toate drepturile privind protectia si igiena
muncii, corespunzatoare noului loc de munca.
ART. 46
(1) Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror
obligatii banesti ale unitatii.
(2) In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori
privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite
integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori.
ART. 47
Salariatii care se pensioneaza pentru limita de varsta, anticipat sau boala,
primesc , din fondurile proprii ale angajatorului,o indemnizatie egala cu cel putin doua
salarii de baza la nivelul salariului din luna pensionarii.
ART. 48
In afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul, salariatii vor
beneficia,din fondurile proprii ale angajatorului, si de urmatoarele ajutoare:
a) in cazul decesului salariatului, un ajutor, acordat familiei, de doua salarii
mediu lunar pe unitate;
b) daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident in
legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va
fi de cel putin 3 salarii de baza ; diferenta de salarii se va plati dupa stabilirea, in
conditiile legii, a cauzei decesului;
c) un salariu de baza, platit de unitate mamei, pentru nasterea fiecarui copil; daca
mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu de baza;
d) un salariu de baza platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul
unei rude de gradul I aflate in intretinerea salariatului.
CAPITOLUL V
CONCEDII SI ZILE LIBERE
ART. 49
(1) In fiecare saptamana, salariatul are dreptul la 2 zile consecutive de repaus
saptamanal.
18
(2) Repausul saptamanal se acorda, de regula, sambata si duminica.

(3) In cazul in care activitatea de la locul de munca, in zilele de sambata si
duminica, nu poate fi intrerupta, se stabileste ca zilele de repaus saptamanal, sa fie
acordate in alte doua zile consecutive din saptamana.
(4) In situatie prevazuta de alin.3., se va stabili un spor la salariu, stabilit prin
contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca pentru unitatile
care nu au incheiat un contract colectiv de munca.
ART. 50
(1) Sunt considerate zile nelucratoare:
- zilele de rapaus saptamanal si zilele de sarbatori legale si religioase, dupa cum
urmeaza:
- 1 si 2 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 Mai;
- prima si a doua zi de Rusalii;
- 27 Septembrie – Ziua Internationala a Turismului;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 1 Decembrie;
- prima si a doua zi de Craciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale, declarate
astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele
apartinand acestora.
Avand in vedere specificul activitatii din turism, salariatilor care lucreaza in
zilele stabilite ca nelucratoare li se acorda timp liber corespunzator in urmatoarele 30
zile sau compensare in bani.
(2) Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.
ART. 51
Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul pentru
luarea mesei, cu o durata de 15 minute, se include in programul de lucru.
ART. 52
Salariatii pot solicita, in mod justificat, decalarea programului de lucru.
Administratia va analiza cererea si va aproba aceasta in functie de posibilitati.
ART. 53
(1) Salariatii din turism, beneficiaza de dreptul in fiecare an calendaristic la un
concediu de odihna platit, in functie de vechimea in munca:
- 1 – 5 ani = 21 zile lucratoare;
19
- peste 20 ani= 28 zile lucratoare.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. 1:
a) salariatii care au varsta sub 18 ani au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un
concediu platit de 24 de zile lucratoare;
b) salariatii nou-angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de
munca au dreptul la un concediu de odihna platit cu o durata minima de 20 de zile
lucratoare.
ART. 54
(1) In fiecare an calendaristic, salariatii incadrati in grade de invaliditate au
dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar salariatii
nevazatori cu o durata de 6 zile.
(2) Salariatii care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite beneficiaza de
concedii de odihna suplimentare de minimum 3 zile pe an.
ART. 55
(1) Pe durata concediului de odihna, salariatii vor primi o indemnizatie ce
reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei in care
este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
(2) Indemnizatia de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza,
sporurile si indemnizatiile luate impreuna, corespunzator numarului de zile de concediu.
(3) Pe langa indemnizatia de concediu salariatii pot beneficia si de tichete de
vacanta, conform legii.
(4) Indemnizatia de concediu si tichetele de vacanta se acorda inainte de
plecarea in concediu.
(5) Salariatii entitatilor juridice din turism si membrii de familie a acestora (sot,
sotie, copii) pot beneficia in perioada concediului de odihna de o reducere de pana la
90% din tariful de cazare afisat, in limita locurilor disponibile, in unitati de cazare
clasificate de Ministerul Turismului.
(6) Orice conventie prin care se renunta total sau in parte la dreptul la concediul
de odihna este interzisa.
ART. 56
(1) Concediul anual de odihna va putea fi fractionat; una din fractiuni va trebui
sa fie de cel putin 15 zile lucratoare. Cealalta parte va trebui acordata si luata pana la
sfarsitul anului in curs.
(2) Cand din motive neimputabile salariatului acesta nu si-a efectuat integral
concediul de odihna pe anul in curs, restul de concediu se va acorda pana la sfarsitul
anului urmator, in perioada solicitata de salariat.
ART. 57
(1) Salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite in
familie sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza:
a) casatoria salariatului - 5 zile;
20
b) casatoria unui copil - 2 zile;

c) nasterea unui copil - 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura;
d) decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;
e) decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;
f) donatorii de sange - conform legii;
g) la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea
domiciliului in alta localitate - 5 zile.
(2) Salariatii au dreptul la 30 de zile concediu fara plata, acordat o singura data,
pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior, seral si fara
frecventa.
(3) Pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concedii fara
plata. Durata pentru care se pot acorda concedii fara plata, se stabileste prin contracte
colective de munca la nivel de unitate sau prin Regulamentul Intern.
ART. 58
(1) In afara concediului legal platit pentru ingrijirea copiilor in varsta de pana la
doi ani, salariata mama poate beneficia de inca un an concediu fara plata.
(2) Pe perioada in care salariata se afla in concediul prevazut la alin. 1 nu i se va
putea desface contractul de munca, iar in postul sau nu vor putea fi angajate alte
persoane, decat cu contract de munca pe durata determinata.
ART. 59
(1) La nivelul unitatii, din fondul pentru actiuni sociale constituit conform
prevederilor legale, vor fi suportate cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de
tratament si odihna recuperatorie in statiunile balneoclimaterice, in care este inclus si
transportul pe calea ferata (tren clasa a II-a).
(2) In limita acestor fonduri, unitatea va putea suporta o cota parte din valoarea
biletelor pentru salariati si membrii lor de familie, cu conditia ca biletele sa fie procurate
cu acordul organizatiilor sindicale sau al reprezentantilor salariatilor si sa prevada
efectuarea sejurului intr-o unitate clasificata.
ART. 60
Contravaloarea biletelor acordate salariatilor trimisi in statiuni pentru tratarea
unor boli profesionale sau accidente de munca , se suporta integral de unitatea in cauza,
inclusiv costul transportului pe calea ferata (tren clasa a II-a) sau, acolo unde nu este
posibil, pentru transportul auto in comun, urmand sa se recupereze de la asigurator.
ART. 61
(1) In cazul in care salariata se afla in concediu de maternitate, unitatea va
compensa, pe o anumita perioada, diferenta dintre salariul de baza individual avut si
indemnizatia legala la care are dreptul.
(2) Perioada pe durata careia se acorda compensarea va fi stabilita prin
contractele colective de munca la nivel de entitate juridica, dar nu mai putin de 6
saptamani.
(3) Diferentele de salarii vor fi acordate din fondul de salarii.
21
ART. 62
In caz de deces al mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru cresterea
copilului pana la doi ani se vor acorda tatalui, daca acesta are copilul in ingrijire.
ART. 63
In cazul decesului mamei, tatal copilului, la cererea sa, va beneficia de concediul
fara plata neutilizat de mama, pana la data decesului acesteia, cu drepturile prevazute la
art. 58.
CAPITOLUL VI
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA
ART. 64
(1) Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana
fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru angajator, persoana
juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
(2) In vederea stabilirii concrete a drepturilor si obligatiilor salariatilor,
angajarea se face prin incheierea contractului individual de munca (CIM).
ART. 65
(1) Incheierea CIM se face pe baza conditiilor stabilite de lege, cu respectarea
drepturilor fundamentale ale cetateanului si numai pe criteriul aptitudinilor si
competentei profesionale.
(2) Patronul se obliga sa aduca la cunostinta salariatilor posturile disponibile si
conditiile de ocupare a lor.
(3) In cazul in care angajarea se face prin concurs, daca un salariat si o persoana
din afara unitatii obtin aceleasi rezultate, salariatul are prioritate la ocuparea postului.
(4) Salariatul caruia i-a incetat calitatea de pensionar de invaliditate, ca urmare a
redobandirii capacitatii de munca, va fi reintegrat, pe cat posibil, in functia avuta la data
pierderii capacitatii de munca.
ART. 66
(1) Incheierea CIM se va face pe perioada nedeterminata. Daca salariatul solicita
asistenta din partea organizatiei sindicale, aceasta se poate acorda.
(2) Contractele individuale se pot incheia si pe durata determinata, in cazurile si
in conditiile prevazute de lege.
(3) CIM va cuprinde cel putin clauzele prevazute in anexa.
22
(4) Contractele individuale de munca se incheie in scris, cate un exemplar pentru

fiecare parte, prin grija celui care angajeaza.
ART. 67
(1) CIM se poate modifica in ceea ce priveste felul muncii, locul muncii si
drepturile salariale prin acordul partilor sau din initiativa uneia dintre parti in cazurile
prevazute de Codul muncii.
(2) Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul
muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu da dreptul celui care angajeaza de a
proceda la desfacerea unilaterala a CIM pentru acest motiv.
(3) Delegarea si detasarea salariatilor se fac in conditiile prevazute de lege, cu
drepturile prevazute in prezentul contract.
ART. 68
Executarea CIM se suspenda in cazurile prevazute de lege in mod expres,
precum si pe perioada exercitarii unei functii eligibile remunerate de organizatia in care
salariatul isi desfasoara activitatea pe timpul mandatului.
ART. 69
(1) Incetarea CIM poate avea loc - in conditiile prevazute de lege - printr-unul
din urmatoarele moduri:
a) de drept;
b) ca urmare a conventiei partilor, la data convenita de acestea;
c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si conditiile
limitative prevazute de lege.
(2) In cazurile in care unitatea este obligata, potrivit legii, sa acorde un preaviz la
desfacerea contractului de munca, durata preavizului va fi de 20 de zile lucratoare.
(3) In perioada preavizului, salariatii au dreptul sa absenteze patru ore pe zi de la
programul unitatii, pentru a-si cauta un loc de munca, fara ca aceasta sa afecteze salariul
si celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul, in conditiile stabilite de
patron.
(4) In cazul in care unei persoane i se desface contractul de munca fara sa i se
acorde preavizul prevazut la alin. 2, angajatorul are obligatia de a plati o indemnizatie
egala cu salariul de baza pe o luna, avut la data desfacerii contractului de munca.
ART 70
(1) CIM nu poate fi desfacut din initiativa celui care angajeaza, in cazurile in
care prin lege sau prin contractul colectiv de munca au fost prevazute asemenea
interdictii.
(2) Desfasurarea activitatii sindicale, precum si apartenenta la un sindicat nu pot
constitui motive pentru desfacerea CIM din initiativa unitatii.
(3) Pe o perioada de minimum 6 luni de la reluarea activitatii, considerata
perioada de readaptare, salariatii care au beneficiat de concediu de maternitate si/sau
concediu legal platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani nu vor putea fi
concediati pentru motivul de necorespundere profesionala prevazut de Codul muncii.
23
(4) In cazul in care intentioneaza sa dispuna o masura disciplinara impotriva

unui salariat, cu exceptia cazului in care masura disciplinara consta intr-un avertisment
verbal, angajatorul este obligat sa efectueze o ancheta prealabila.
(5) Salariatul are dreptul de a fi informat cu privire la fapta ce i se imputa si
dreptul de a se apara, iar unitatea are obligatia de a-l asculta si de a verifica sustinerile
facute de acesta in aparare.
(6) Modul de desfasurare a anchetei disciplinare, precum si rezultatele acesteia
se consemneaza intr-un proces-verbal.
(7) La stabilirea sanctiunii se va tine seama de cauzele si gravitatea faptei, de
imprejurarile in care a fost savarsita, de gradul de vinovatie a salariatului, de urmarile
abaterii si de alte imprejurari.
ART. 71
(1) La desfacerea contractului de munca din motive neimputabile salariatului,
patronii vor acorda acestuia o compensatie de cel putin un salariu lunar in afara
drepturilor cuvenite la zi.
(2) Prevederile alin. 1 sunt aplicabile atunci cand desfacerea contractului de
munca a intervenit din urmatoarele motive:
a) unitatea isi reduce personalul prin desfiintarea unor posturi de natura celui
ocupat de cel in cauza, ca urmare a reorganizarii;
b) unitatea isi inceteaza activitatea;
c) unitatea se muta in alta localitate si are posibilitatea sa-si asigure pe plan local
cadrele necesare;
d) unitatea se muta in alta localitate, iar persoana incadrata nu accepta sa o
urmeze;
e) persoana nu corespunde sub aspect profesional postului in care a fost
incadrata, din motive neimputabile acesteia, si nu i s-a oferit trecerea intr-o munca
corespunzatoare;
f) in postul ocupat de persoana incadrata in munca este reintegrat, pe baza
hotararii organelor competente, cel care a detinut anterior acel post.
ART. 72
In cazul in care unitatea este pusa in situatia de a efectua reduceri de personal ca
urmare a restrangerii activitatii, retehnologizarii, automatizarii si robotizarii procesului
de productie, partile convin asupra respectarii urmatoarelor principii:
a) patronul va pune la dispozitia sindicatului justificarea tehnico-economica in
legatura cu masurile privind posibilitatile de redistribuire a personalului, modificarea
programului de lucru, organizarea de cursuri de calificare, recalificare sau reorientare
profesionala etc.;
b) justificarea tehnico-economica, impreuna cu obiectiile si propunerile
sindicatului, va fi supusa spre analiza si avizare consiliului de administratie sau, dupa
caz, adunarii generale;
c) concomitent, patronul va informa sindicatul asupra motivelor ce stau la baza
reducerii numarului de salariati, precum si asupra eventualelor posibilitati de
redistribuire a acestora; anuntul se va face astfel:
24
- la intreprinderile cu un efectiv sub 100 salariati, cu 45 de zile inainte;

- la intreprinderile cu 101-300 salariati, cu 60 de zile inainte;
- la intreprinderile cu peste 301 salariati, cu 90 de zile inainte.
ART. 73
(1) In situatia in care disponibilizarile de personal nu pot fi evitate, conducerea
unitatii va comunica in scris fiecarui salariat al carui post urmeaza a fi desfiintat daca i
se ofera sau nu un alt loc de munca ori cuprinderea intr-o forma de recalificare
profesionala in vederea ocuparii unui post in aceeasi unitate.
(2) In cazurile in care salariatilor nu li se pot oferi alte locuri de munca ori
acestia refuza locul de munca oferit sau cuprinderea intr-o forma de recalificare,
conducerea unitatii le va comunica in scris termenul de preaviz, in conditiile prevazute
in prezentul contract colectiv de munca.
(3) In cazul in care la nivelul unitatii apare necesitatea unor concedieri colective,
partile (patronat - sindicat) vor negocia acordarea sumelor compensatorii.
ART. 74
(1) La aplicarea efectiva a reducerii de personal, dupa reducerea posturilor
vacante de natura celor desfiintate, masurile vor afecta in ordine:
a) CIM ale salariatilor care cumuleaza doua sau mai multe functii, precum si ale
celor care cumuleaza pensia cu salariul;
b) CIM ale persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cererea
unitatii;
c) CIM ale persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cererea lor.
(2) La luarea masurii de desfacere a CIM pentru reducerea de posturi vor fi
avute in vedere urmatoarele criterii minimale:
a) daca masura ar putea afecta doi soti care lucreaza in aceeasi unitate, se
desface contractul de munca al sotului care are venitul cel mai mic, fara ca prin aceasta
sa se poata desface contractul de munca al unei persoane care ocupa un post nevizat de
reducere;
b) masura sa afecteze, mai intai, persoanele care nu au copii in intretinere;
c) masura sa afecteze numai in ultimul rand pe femeile care au in ingrijire copii,
barbatii vaduvi sau divortati care au in ingrijire copii, pe intretinatorii unici de familie,
precum si pe salariatii, barbati sau femei, care mai au cel mult 3 ani pana la pensionare
la cererea lor.
(3) In cazul in care masura desfacerii CIM ar afecta un salariat care a urmat o
forma de calificare sau de perfectionare a pregatirii profesionale si a incheiat cu unitatea
un act aditional la contractul de munca, prin care s-a obligat sa presteze o activitate intr-
o anumita perioada de timp, administratia nu-i va putea pretinde acestuia despagubiri
pentru perioada ramasa nelucrata pana la implinirea termenului, daca masura desfacerii
contractului de munca nu-i este imputabila.
(4) In ipoteza in care doua sau mai multe persoane salariate sunt in aceeasi
situatie, disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatelor.
ART. 75
25
Unitatea care isi extinde sau isi reia activitatea intr-o perioada de 12 luni de la
luarea masurilor de desfacere a contractului individual de munca pentru motivele
prevazute la art.72 are obligatia sa incunostinteze in scris despre aceasta organizatiile
sindicale si sa faca publica masura. Unitatea va reangaja salariatii carora li s-a desfacut
contractul de munca pentru motivele prevazute la art.72, care au pregatirea necesara
pentru ocuparea posturilor vacante si care s-au prezentat in termen de 15 zile de la data
anuntului.
CAPITOLUL VII
FORMAREA PROFESIONALA
ART. 76
(1) Partile inteleg:
a) prin termenul de formare profesionala - orice procedura prin care un salariat
dobandeste o calificare atestata printr-un certificat sau o diploma eliberata conform
legii;
b) prin termenul de formare profesionala continua – activitatea ce asigura
dezvoltarea competentelor profesionale initiale ori dobandirea de noi competente;
c) prin Comitetele Sectoriale de Formare Profesionala – structuri de dialog ale
partenerilor sociali si ale Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, care
functioneaza in conformitate cu prevederile legii.
(2) Formarea profesionala si formarea profesionala continua cuprind si teme din
domeniul relatiilor de munca, convenite intre sindicate si patroni.
(3) Partile convin asupra necesitatii si obligativitatii perfectionarii profesionale a
tuturor categoriilor de salariati, inclusiv a liderilor sindicali scosi din productie, la
expirarea mandatului.
(4) Partile semnatare convin sa acorde intregul sprijin solicitat de Consiliul
National de Formare Profesionala a Adultilor – ca Autoritate Nationala a Calificarilor -
pentru elaborarea sistemului de standarde ocupationale bazate pe competenta si a
calificarilor care vor fi validate si introduse in Registrul National al Calificarilor.
Sistemul va fi utilizat la evaluarea si certificarea calificarii salariatilor.
(5) Formarea profesionala a lucratorilor se organizeaza pentru ocupatii, meserii,
specialitati si profesii – numite la modul general – ocupatii cuprinse in “Clasificarea
Ocupatiilor din Romania” COR pe baza “standardelor ocupationale” si a clasificarilor
elaborate de comitetele sectoriale.
26
(6) Partile convin sa acorde intregul sprijin comitetului sectorial pentru formare
profesionala din turism, asa cum este stabilit de legislatia in vigoare.
(7) Pe perioada in care participa la programe de formare profesionala finantate
de catre angajatori, lucratorii primesc drepturile stabilite prin contractele colective de
munca aplicabile, pentru program normal de lucru.
(8) Planul de formare profesionala convenit intre parti face parte din CCM
aplicabil.
ART. 77
(1) La incheierea contractelor colective de munca la nivel de unitati, pentru
partea privind formarea profesionala se va tine seama cel putin de urmatoarele:
a) identificarea posturilor pentru care este necesara formarea profesionala, a
cailor de realizare, adoptarea programului anual si controlul aplicarii acestuia se vor
face de comun acord de catre sindicat si patron; cheltuielile pentru activitatea de
formare profesionala a salariatilor se suporta de catre unitati;
b) sindicatul va participa, prin imputernicitii sai, la orice forma de examinare
organizata in vederea absolvirii unui curs de formare profesionala in cadrul unitatii;
c) in cazul in care unitatea urmeaza sa-si schimbe partial sau total profilul de
activitate, aceasta va informa si consulta sindicatul cu cel putin 2 luni inainte de
aplicarea masurii si va oferi propriilor salariati posibilitatea de a se califica sau
recalifica inainte de a apela la angajari de forta de munca din afara;
d) in cazul in care un salariat identifica un curs de formare profesionala pe care
ar dori sa-l urmeze, organizat de un tert, patronul va analiza cererea impreuna cu
sindicatul, ramanand la aprecierea patronului daca si in ce conditii va suporta
contravaloarea cursului;
e) salariatii care au incheiat acte aditionale la contractul individual de munca, in
vederea formarii profesionale, vor putea fi obligati sa suporte cheltuielile ocazionate de
aceasta, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 73, daca parasesc unitatea din motive
imputabile lor inainte de implinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor.
(2) Programele adoptate conform alin. 1 vor fi aduse la cunostinta tuturor
salariatilor in termen de 3 zile de la adoptare, prin afisare in interiorul unitatii, in locuri
adecvate si usor accesibile pentru angajati.
(3) La stabilirea programelor de formare profesionala, angajatorii si sindicatele
vor adopta masurile necesare pentru incurajarea si inlesnirea participarii femeilor la
acestea.
(4) Entitatile juridice din turism, impreuna cu sindicatele, pot organiza deplasari
cu caracter documentar si schimb de experienta cu suportarea integrala sau partiala a
costului serviciilor de catre patronat, in colaborare cu unitati partenere sau pe baza de
reciprocitate.
CAPITOLUL VIII
ALTE PREVEDERI PRIVIND DREPTURILE
SI OBLIGATIILE PARTILOR
27
ART. 78
(1) Cu privire la medierea conflictelor de munca prevazute de Legea nr.
168/1999, daca partile convin printr-un proces-verbal semnat sa inceapa medierea, in
termen de 48 de ore fiecare parte va propune o lista de candidati din lista de mediatori
numiti de ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei la nivelul judetului unde are
sediul unitatea in care s-a declansat conflictul de interese.
(2) In situatia in care dupa prima intalnire nu vor reusi sa stabileasca un mediator
de comun acord, procedura de mediere inceteaza, trecandu-se la urmatoarea etapa
prevazuta de lege.
(3) In cazul in care s-a numit un mediator de comun acord, etapele medierii vor
fi urmatoarele:
a) partile implicate sunt obligate ca in termen de 48 de ore de la numirea
mediatorului sa puna la dispozitia acestuia datele necesare; daca mediatorul are
nelamuriri, acesta poate cere partilor, in maximum 72 de ore de la primirea actelor,
relatii scrise cu privire la revendicarile formulate, la actele depuse sau intocmite in
timpul concilierii, precum si la rezultatele acesteia;
b) in maximum 8 zile de la numire, mediatorul este obligat sa convoace ambele
parti implicate; partile implicate vor avea un numar egal de reprezentanti la mediere, de
regula acelasi numar ca si la conciliere, si aceleasi persoane, daca este posibil;
c) la fiecare intalnire se va incheia un proces-verbal care va fi semnat de
mediator si de partile aflate in conflict;
d) medierea nu poate dura mai mult de 30 de zile de la data la care mediatorul a
fost numit si a acceptat medierea; in caz contrar, medierea inceteaza si se trece la
urmatoarea etapa legala de solutionare a conflictului.
ART. 79
(1) Consiliul de administratie are obligatia de a invita reprezentantii sindicatului
sa participe la sedintele sale, in conditiile prevazute de lege. Participarea se face cu
statut de observator, cu drept de opinie, dar fara drept de vot.
(2) Incunostiintarea reprezentantilor sindicali se va face cu cel putin 72 de ore
inainte de sedinta. Reprezentantilor sindicali li se va comunica ordinea de zi si li se va
asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau
culturale puse in discutie.
ART. 80
(1) Pentru fundamentarea actiunilor prevazute la art. 30, din Legea nr. 54/2003,
patronul va pune la dispozitia sindicatelor ori va asigura acestora accesul la informatiile
si documentele necesare, reprezentantii sindicali avand obligatia de a pastra
confidentialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.
(2) Patronii si sindicatele isi vor comunica reciproc si in timp util hotararile
privind toate problemele importante in domeniul relatiilor de munca.
ART. 81
(1) Reprezentantii alesi ai organizatiilor sindicale cu personalitate juridica, care
lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de salariati, au dreptul la reducerea programului
lunar de lucru cu 5 zile pentru activitati sindicale, fara a li se diminua drepturile salariale
care li s-ar fi cuvenit in conditii normale. Plata acestora se va face in regimul salarial al
celorlalti angajati.
28
(2) Numarul celor care pot beneficia de prevederile alin. 1, precum si perioada
se stabilesc prin contractul colectiv de munca.
ART. 82
(1) Unitatile vor asigura in incinta lor, gratuit, pentru activitatea sindicatelor,
spatiul si mobilierul necesare, precum si acces la echipamentul de birotica al unitatii
(fax, copiator si altele cu caracter administrativ); prin contractele colective de munca se
vor stabili conditiile de acces la utilizarea acestora.
(2) Baza materiala cu destinatie cultural-sportiva, proprietatea unitatilor ori
proprietatea sindicatelor din unitatile respective, va putea fi folosita, fara plata, pentru
actiuni organizate de sindicate sau patronat, in conditiile prevazute in contractul colectiv
de munca.
ART. 83
Spatiile de locuit, cu exceptia locuintelor de serviciu, vor fi repartizate
salariatilor unitatilor de o comisie paritara, patronat-sindicat, conform criteriilor ce vor
fi stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
ART. 84
Patronatul va permite salariatilor sa urmeze cursurile de pregatire sindicala in
conditiile stabilite prin contractele colective de munca incheiate la celelalte niveluri.
ART. 85
(1) In aplicarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 54/2003 - Legea sindicatelor,
la cererea organizatiilor sindicale, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia
de sindicat pe statele lunare de plata. Concomitent se va efectua si deducerea fiscala a
cotizatiei din venitul lunar al membrului de sindicat conform prevederilor legale.
(2) Retinerea si deducerea fiscala a cotizatiei se fac pe baza cererii organizatiei
sindicale la care se ataseaza lista membrilor de sindicat si semnatura acestora de
acceptare a retinerii. Lista se inainteaza angajatorului la inceputul fiecarui an si va fi
actualizata ori de cate ori este nevoie.
ART. 86
(1) Patronii nu vor angaja salariati permanenti, temporari sau cu program partial,
in perioada declansarii sau desfasurarii conflictelor colective de munca, pe locurile de
munca ale salariatilor aflati in conflict.
(2) In situatia declansarii unor conflicte de munca, inclusiv a grevei, potrivit
legii, sindicatele si conducerea unitatii au obligatia ca pe durata acestora sa protejeze
patrimoniul unitatii si sa asigure functionarea neintrerupta a utilajelor si instalatiilor
tehnologice, a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea
oamenilor ori ar putea cauza pagube.
ART. 87
Patronii se angajeaza ca in contractele de asociere cu parteneri straini, pentru
activitati pe teritoriul Romaniei, sa prevada o clauza prin care partea straina se obliga sa
respecte drepturile prevazute in contractele colective de munca.
ART. 88
29
In situatia in care patronii incheie contracte cu parteneri straini, potrivit carora

salariatii din societatea comerciala sau din regia autonoma vor executa unele lucrari in
strainatate, conditiile de munca, salarizarea, precum si celelalte drepturi si obligatii ale
acestor salariati vor fi stabilite prin negocieri colective, care se vor desfasura in
conditiile prevazute de lege si cu respectarea clauzelor cuprinse in contractul incheiat cu
partenerul extern, negocieri colective ce devin anexa la contractul colectiv de munca la
nivel de unitate.
ART 89
Partile semnatare recunosc dreptul patronilor de a stabili, in conditiile legii,
raspunderea disciplinara sau patrimoniala a salariatilor care se fac vinovati de incalcarea
normelor de disciplina a muncii sau care aduc prejudicii unitatii.
ART. 90
(1) Partile convin sa faca eforturi in vederea promovarii unui climat normal de
munca in unitati, cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor colective de munca,
ale regulamentului de ordine interioara, precum si a drepturilor si intereselor salariatilor
si membrilor de sindicat.
(2) Pentru crearea si mentinerea unui mediu de lucru care sa incurajeze
respectarea demnitatii fiecarei persoane, prin contractul colectiv de munca la nivel de
unitate vor fi stabilite proceduri de solutionare pe cale amiabila a plangerilor individuale
ale salariatilor, inclusiv a celor privind cazurile de violenta sau hartuire sexuala, in
completarea celor prevazute de lege.
(3) Definitia hartuirii sexuale este cea reglementata de lege.
(4) Plangerile salariatilor in justitie nu pot constitui motiv de desfacere a
contractului de munca.
(5) In situatiile in care apar divergente in legatura cu executarea prevederilor
contractelor colective, unitatile si sindicatele vor incerca solutionarea acestora mai intai
in comisiile paritare la nivel de unitate, iar pentru rezolvarea problemelor ramase in
divergenta se vor putea adresa comisiei paritare la nivel de ramura.
ART 91
(1) In contractele colective de munca la nivel de unitati se vor prevedea masuri
cu caracter social precum:
a) suportarea cheltuielilor prevazute de art. 59;
b) construirea, amenajarea si intretinerea de crese si gradinite pentru copiii
salariatilor, precum si de cantine-bufet pentru salariati;
c) construirea, amenajarea si intretinerea de oficii si grupuri sanitare la locurile
de munca, la capacitate corespunzatoare, cu dotare specifica, cel putin la nivelul
prevazut in normele generale de protectie a muncii;
d) construirea de locuinte;
e) aniversari, sarbatori religioase, zile dedicate copilului si femeii.
(2) Costul acestor actiuni se suporta din fondul social constituit potrivit legii.
(3) Utilizarea fondului social pentru destinatiile prevazute la alin. 1 se face de
catre administratie, cu consultarea sindicatelor.
30
(4) Fondurile neutilizate intr-un an se reporteaza pentru anul urmator.
CAPITOLUL IX
DISPOZIŢII FINALE
ART. 92
(1) In aplicarea prevederilor art. 11 alin. 3, din Legea nr. 130/1996, republicata,
privind contractul colectiv de munca, unitatile vor prevedea in bugetele de venituri si
cheltuieli sumele necesare contributiilor pentru constituirea fondurilor destinate
activitatilor in domeniul pregatirii, negocierii si aplicarii contractelor colective de
munca, la toate nivelurile.
(2) Sumele prevazute conform alin. 1 se vor calcula luand ca baza suma de 0,6
RON/salariat/an, raportate la numarul mediu de salariati din anul precedent.
(3) Sumele constituite conform alin. 1 si 2 vor fi distribuite astfel:
a) 1/3 din suma totala se retine ca fond destinat negocierii contractului colectiv
de munca la nivelul unitatii;
b) 1/3 din suma totala se vireaza de contribuabil la F.P.T.R. care a negociat
contractul colectiv pentru ramura din care face parte unitatea; din suma astfel
constituita, federatiile patronale vor vira 50% in contul FST; semnatarii contractului
colectiv de munca pe ramura pot conveni ca, pe viitor, contributia unitatilor de 1/3,
prevazuta mai sus, sa fie virata intr-un cont colector si distribuita 50% pentru partea
patronala si 50% pentru partea sindicala, pe baza unui protocol semnat de ambele parti;
c) 1/3 din suma totala se vireaza de unitate in contul colector "Fondul de
negociere a Contractului colectiv de munca unic la nivel national", deschis la Banca
ABN-AMRO BANK ROMANIA - S.A., cu nr. RO61ABNA4100264100090820,
pentru negocierile colective la nivel national, care va fi destinat astfel:
- 50% pentru partea sindicala reprezentativa la nivel national, semnatara a
Contractului colectiv de munca unic la nivel national;
- 50% pentru partea patronala reprezentativa la nivel national, semnatara a
Contractului colectiv de munca unic la nivel national;
d) fondul destinat partilor semnatare, conform lit. c), va fi repartizat fiecarei
confederatii reprezentative la nivel national, semnatare a Contractului colectiv de munca
unic la nivel national, in raport cu volumul implicarii in negocierile colective, cu
numarul de salariati pe ramura, negociat in cadrul fiecareia, asa cum va fi stabilit de
catre fiecare parte pe baza de protocol;
31
e) mecanismele de distributie a fondurilor de catre banca vor fi stabilite de

comisia paritara;
f) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui si vira in termen de
60 de zile de la data inregistrarii lui.
(4) Unitatile economice care negociaza si semneaza contracte colective de
munca, dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramura, vor
constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor de la alin. 1, 2
si 3 si le vor vira catre federatia patronala semnatara a contractului colectiv de munca la
nivel de ramura care a stat la baza negocierii propriului contract colectiv de munca si
catre contul national, conform alin. 3, lit. c).
(5) In cazul in care, potrivit legii, se negociaza si se incheie contracte colective
de munca la nivelul unor grupuri de unitati, cheltuielile ocazionate cu aceste negocieri
se vor suporta din fondurile constituite la nivelul unitatilor din grupul respectiv.
(6) Fondurile destinate negocierilor colective vor fi colectate intr-un cont
distinct. Patronatele si sindicatele vor urmari si sprijini constituirea, defalcarea si virarea
pe destinatii a fondurilor destinate negocierii contractelor colective de munca.
(7) Patronatele si sindicatele vor gestiona si utiliza fondurile destinate
negocierilor colective, constituite in baza prevederilor art. 92, in conformitate cu
prevederile legale, pe baza unor programe de actiuni aprobate de organele proprii de
conducere si pe raspunderea fiecaruia.
(8) In aplicarea dispozitiilor acestui articol, in contabilitatea agentilor economici
vor fi respectate prevederile metodologice comunicate de Ministerul Finantelor Publice,
conform anexei 3.
(9) Colectarea sumelor prevazute in prezentul articol, se suspenda pana la
31.12.2010.
ART. 93
Patronii recunosc dreptul reprezentantilor organizatiilor sindicale de a verifica la
locul de munca modul in care sunt respectate drepturile salariatilor prevazute in
contractul colectiv de munca.
ART. 94
(1) Drepturile prevazute in prezentul contract colectiv de munca sunt considerate
minime, de la nivelul carora incepe negocierea contractelor colective de munca la
celelalte niveluri, cu exceptia celor care sunt stabilite in cuantum fix sau maxim.
(2) Actualele prevederi sunt considerate niveluri minime, in conformitate cu
prevederile art. 3, de la care incepe negocierea contractelor colective de munca la nivel
de unitati.
(3) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
ART. 95
Drepturile prevazute in contractele individuale de munca nu pot fi sub nivelul
celor stabilite prin contractele colective de munca.
ART. 96
Prevederile contractelor individuale de munca existente la data intrarii in vigoare
a contractelor colective de munca vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urma.
32
ART. 97
(1) Patronul si sindicatele se vor informa reciproc, in situatia in care detin
informatii, in legatura cu modificarile ce urmeaza sa se produca in forma de proprietate
a unitatii, cu consecintele previzibile asupra salariatilor si cu masurile ce se au in vedere
pentru limitarea efectelor disponibilizarilor de personal determinate de aceste
modificari.
(2) Ambele parti vor sustine participarea asociatiilor de salariati la privatizarea
unitatilor in conditiile de preferinta prevazute in lege.
(3) In toate situatiile de reorganizare sau, dupa caz, de privatizare a unitatilor,
drepturile si obligatiile prevazute de prezentul contract colectiv de munca se transmit
noilor subiecte de drept rezultate din aceste operatiuni juridice.
ART. 98
Imputernicitii F.P.T.R. si F.S.T. vor verifica, la sesizarea uneia dintre parti,
modul in care sunt respectate drepturile salariatilor prevazute in contractul colectiv de
munca; patronii vor asigura intrarea acestora in unitate, in conformitate cu regulamentul
intern, si protectia in unitate, pe durata verificarii, cu respectarea normativelor in
vigoare.
ART. 99
Regulamentul intern se intocmeste de catre patron impreuna cu sindicatele,
conform legii.
ART. 100
Prezentul contract colectiv de munca a fost semnat astazi 06.08.2009, la
Bucuresti, si produce efecte incepand cu data inregistrarii lui de catre una dintre parti, in
conditiile prevazute de art. 25 alin. 3 din Legea nr. 130/1996, republicata, si va fi adus
la cunostinta salariatilor prin afisarea in unitati, in locurile convenite cu organizatiile
sindicale.
PĂRŢILE SEMNATARE
FEDERATIA PATRONATELOR FEDERATIA

SINDICATELOR
DIN TURISMUL ROMANESC DIN TURISM
VASILESCU DANIEL – Presedinte STEFAN TABACITU – Presedinte
LASCAR ECATERINA – Prim-Vicepresedinte LOREDANA ILIE – Secretar general
PENCEA RODICA – Director Executiv OPTBR IOAN COCIS – Lider sindicat SC
Balneoclimaterica SA Sovata
PARTAL CRISTINA – Presedinte ANTREC MUNTEANU CONSTANTIN-lider
Sindicat Hotel Dacia Herculane
RADUCANU DRAGOS – Secretar general CRETAN ADRIAN – Lider sindicat Hotel
ANEXA 1
REGULAMENTUL
de organizare si functionare a comisiei paritare la nivel de ramura
33
1. Comisia paritara la nivel de ramura va fi compusa din cate un numar de 5

reprezentanti ai fiecarei parti semnatare.
Membrii comisiei paritare sunt desemnati de partile semnatare in termen de 14
zile de la inregistrarea prezentului contract la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
2. Comisia se va intruni la cererea oricaruia dintre membrii sai, in termen de
maximum 15 zile lucratoare de la formularea cererii, si va adopta hotarari valabile prin
consens, in prezenta a 3/4 din numarul total al membrilor.
3. Comisia va fi prezidata, prin rotatie, de cate un reprezentant al fiecarei parti,
ales in sedinta respectiva.
4. Hotararea adoptata potrivit pct. 2 are putere obligatorie pentru partile
contractante.
5. Secretariatul comisiei va fi asigurat de patronat.
6. Comisia paritara este imputernicita sa interpreteze prevederile contractului
colectiv de munca, in aplicare, in functie de conditiile concrete si de posibilitatile
unitatilor, la solicitarea uneia dintre parti.
La cererea organizatiilor patronale, a angajatorilor sau a organizatiilor sindicale,
comisia paritara poate verifica masura in care clauzele contractelor incheiate la celelalte
niveluri sunt in concordanta cu prevederile Contractului colectiv de munca unic la nivel
national.
ANEXA 2
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

încheiat si înregistrat sun nr. …./… în registrul de evidenta a salariatilor
A. Pãrtile contractului
Angajator - persoana juridicã/fizicã ....., cu sediul/domiciliul în ....., înregistratã
la registrul comertului/autoritãtile administratiei publice din .... sub nr. ......, cod
fiscal ....., telefon ......, reprezentatã legal prin ......, în calitate de ....,
si
salariatul/salariata - domnul/doamna ..., domiciliat/domiciliatã în localitatea .....,
str. .... nr. ......, judetul ...., posesor/posesoare al/a buletinului/cãrtii de
identitate/pasaportului seria .... nr. .., eliberat/eliberatã de ...... la data de ..., CNP .....,
permis de muncã seria ...... nr. .... din data ......,
am încheiat prezentul contract individual de muncã în urmãtoarele conditii
asupra cãrora am convenit:
B. Obiectul contractului: ...
C. Durata contractului:
a) nedeterminatã, salariatul/salariata ... urmând sã înceapã activitatea la data
de ......;
b) determinatã, de ..... luni, pe perioada cuprinsã între data de ...... si data de
..../pe perioada suspendãrii contractului individual de muncã al titularului de post.
34
D. Locul de muncã
1. Activitatea se desfãsoarã la ……
2. În lipsa unui loc de muncã fix salariatul va desfãsura activitatea astfel: .……
E. Felul muncii
Functia/meseria conform Clasificãrii ocupatiilor din România
F. Atributiile postului
Atributiile postului sunt prevãzute în fisa postului, anexã la contractul individual
de muncã*).
G. Conditii de muncã:
1. Activitatea se desfãsoarã în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestatã se desfãsoarã în conditii normale/deosebite/speciale de
muncã, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurãri sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare.
H. Durata muncii
1. O normã întreagã, durata timpului de lucru fiind de ….. ore/zi, ……
ore/sãptãmânã.
a) Repartizarea programului de lucru se face dupã cum urmeazã: …… (ore
zi/ore noapte/inegal).
b) Programul de lucru se poate modifica în conditiile regulamentului
intern/contractului colectiv de muncã aplicabil.
2. O fractiune de normã de …... ore/zi (cel putin 2 ore/zi), …… ore/sãptãmânã.
a) Repartizarea programului de lucru se face dupã cum urmeazã: …… (ore
zi/ore noapte).
b) Programul de lucru se poate modifica în conditiile regulamentului
intern/contractului colectiv de muncã aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de fortã majorã sau
pentru alte lucrãri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlãturãrii
consecintelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihnã este de ……. zile lucrãtoare, în raport cu
durata muncii (normã întreagã, fractiune de normã).
De asemenea, beneficiazã de un concediu suplimentar de ……….
J. Salariul:
1. Salariul de bazã lunar brut: …………… lei
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri .........;
b) indemnizatii .........;
c) alte adaosuri ......... .
35
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele

în care nu se lucreazã ori în zilele de sãrbãtori legale se compenseazã cu ore libere
plãtite sau se plãtesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncã
aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
4. Data/datele la care se plãteste salariul este/sunt .........”

K. Drepturi si obligatii ale pãrtilor privind securitatea si sãnãtatea în muncã:
a) echipament individual de protectie .........;
b) echipament individual de lucru .........;
c) materiale igienico-sanitare .........;
d) alimentatie de protectie .........;
e) alte drepturi si obligatii privind sãnãtatea si securitatea în muncã .........”
L. Alte clauze:
a) perioada de probã este de ...;
b) perioada de preaviz în cazul concedierii este de …………. zile lucrãtoare,
conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncã;
c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de ………….. zile calendaristice,
conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncã;
d) în cazul în care salariatul urmeazã sã-si desfãsoare activitatea în strãinãtate,
informatiile prevãzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor
regãsi si în contractul individual de muncã;
e) alte clauze.
M. Drepturi si obligatii generale ale pãrtilor
1. Salariatul are, în principal, urmãtoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusã;
b) dreptul la repaus zilnic si sãptãmânal;
c) dreptul la concediu de odihnã anual;
d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e) dreptul la securitate si sãnãtate în muncã;
f) dreptul la formare profesionalã, în conditiile actelor aditionale.
2. Salariatului îi revin, în principal, urmãtoarele obligatii:
a) obligatia de a realiza norma de muncã sau, dupã caz, de a îndeplini atributiile
ce îi revin conform fisei postului;
b) obligatia de a respecta disciplina muncii;
c) obligatia de fidelitate fatã de angajator în executarea atributiilor de serviciu;
d) obligatia de a respecta mãsurile de securitate si sãnãtate a muncii în unitate;
e) obligatia de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în principal, urmãtoarele drepturi:
36
a) sã dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitãtii

lor;
b) sã exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) sã constate sãvârsirea abaterilor disciplinare si sã aplice sanctiunile
corespunzãtoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncã aplicabil si
regulamentului intern.
4. Angajatorului îi revin, în principal, urmãtoarele obligatii:
a) sã acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de
muncã, din contractul colectiv de muncã aplicabil si din lege;
b) sã asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute în vedere la
elaborarea normelor de muncã si conditiile corespunzãtoare de muncã;
c) sã informeze salariatul asupra conditiilor de muncã si asupra elementelor care
privesc desfãsurarea relatiilor de muncã;
d) sã elibereze, la cerere, toate documentele care atestã calitatea de salariat a
solicitantului;
e) sã asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.
N. Dispozitii finale
Prevederile prezentului contract individual de muncã se completeazã cu
dispozitiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii si ale contractului colectiv de muncã
aplicabil încheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/national,
înregistrat sub nr. ….../…... la Directia generalã de muncã si solidaritate socialã a
judetului/municipiului ….../Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executãrii contractului
individual de muncã impune încheierea unui act aditional la contract, conform
dispozitiilor legale. Prezentul contract individual de muncã s-a încheiat în douã
exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
O. Conflictele în legãturã cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea
sau încetarea prezentului contract individual de muncã sunt solutionate de instanta
judecãtoreascã competentã material si teritorial, potrivit legii.
Angajator,
……………………… Salariat,
Reprezentant legal, ………………………
………………………
Pe data de ... prezentul contract înceteazã în temeiul art. Din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,
37
ANE
XA 3
PREVEDERI METODOLOGICE
aplicabile operatiunilor contabile la constituirea fondului destinat activitatilor
ocazionate de negocierile colective, elaborate de Ministerul Finantelor Publice -
Directia generala a contabilitatii
Fondul ce se constituie din contributia patronatului, destinat activitatilor in domeniul

negocierilor colective, prevazut la art. 11(3) din Legea nr. 130/1996 privind contractul
colectiv de munca, republicata, si la art. 97 din Contractul colectiv de munca unic la nivel
national se inregistreaza in contabilitate astfel:
1. In contabilitatea agentilor economici
a) 635 "cheltuieli cu alte impozite, = 447 "Fonduri speciale - taxe si

taxe si varsaminte asimilate" (analitic varsaminte asimilate"
distinct)
- cu sumele necesare contributiilor pentru constituirea fondurilor destinate

munca la toate nivelurile;
b) 447 "Fonduri speciale - taxe si = 118 "Alte fonduri" (analitic distinct)

varsaminte asimilate" (analitic distinct)
- cu suma reprezentand 1/3 din suma totala, inregistrata in contabilitate conform

celor mentionate la litera a), retinuta ca fond destinat negocierii contractului colectiv de
munca la nivelul unitatii;
c) 447 "Fonduri speciale - taxe si = 5121 "Conturi la banci, in lei"

varsaminte asimilate" (analitic
distinct)

celor mentionate la litera a), virata de catre unitate la federatia patronala semnatara a
contractului colectiv de munca la nivel de ramura sau, dupa caz, la organizatia
38
(asociatia) patronala care este afiliata direct unei confederatii patronale reprezentative
semnatare a Contractului colectiv de munca la nivel national;
d) 118 "Alte fonduri" (analitic distinct) = 5121 "Conturi la banci, in lei"
- cu suma reprezentand 50% din suma reprezentand 1/3, inregistrata in

contabilitate conform celor mentionate la litera b), virata de catre unitate la organizatiile
sindicale cu care au fost negociate si semnate contractele de munca la nivelul unitatii;
e) Conturi din clasa 6 (analitice = % 404, 5121, 5311 etc.

distincte)
- in cursul lunii, cu cheltuielile efectuate de unitate, dupa natura lor, pe seama

fondului destinat negocierii contractului colectiv de munca la nivelul unitatii, in limita
sumelor retinute cu aceasta destinatie;
f) 118 "Alte fonduri"(analitic distinct) = 758 "Alte venituri din exploatare"
- la sfarsitul lunii, diminuarea fondului destinat negocierii contractului colectiv

de munca la nivelul unitatii, cu totalul cheltuielilor efectuate de unitate in cursul lunii pe
seama acestuia;
2. In contabilitatea institutiilor publice
a) % = 231 (analitic distinct) 410, 420 etc. art. (30.07)
- cu sumele necesare contributiilor pentru constituirea fondurilor destinate

munca la toate nivelurile;
b) 231 (analitic distinct) = % 700, 120 etc.

munca la nivelul unitatii; concomitent
119.01 337 (analitic distinct)
39

munca la nivelul unitatii;
c) 231 (analitic distinct) = % 700, 120 etc.

celor mentionate la litera a), virata de catre unitate la federatia patronala semnatara a
contractului colectiv de munca la nivel de ramura sau, dupa caz, la organizatia
(asociatia) patronala care este afiliata direct unei confederatii patronale reprezentative
semnatare a Contractului colectiv de munca la nivel national;
d) 337 (analitic distinct) = 119.01
- cu suma reprezentand 50% din suma reprezentand 1/3 inregistrata in

contabilitate conform celor mentionate la litera b), virata de catre unitate la organizatiile
sindicale cu care au fost negociate si semnate contractele de munca la nivelul unitatii;
e) 421 = 119.01
- cu cheltuielile efectuate de unitate pe seama fondului destinat negocierii contractului

colectiv de munca la nivelul unitatii, in limita sumelor retinute cu aceasta destinatie;
f) 337 (analitic distinct) = 421
- la finele anului, cu totalul cheltuielilor efectuate din fondurile cu destinatie

speciala (fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca la nivelul unitatii),
potrivit contului de executie.
3. In contabilitatea persoanelor juridice fara scop lucrativ (federatii patronale,
organizatii/asociatii patronale, confederatii patronale, organizatii sindicale abilitate)
- inregistrarea in contabilitate a sumelor incasate prin contul de disponibil cu
destinatie speciala pentru constituirea fondului din contributia patronatului, destinat
activitatilor in domeniul negocierilor colective.
513 "disponibil cu destinatie speciala" = 791"venituri cu destinatie speciala"
- inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor efectuate, potrivit legii, pe seama fondului

din contributia patronatului, destinat activitatilor in domeniul negocierilor colective
40
% Conturi din clasa 6 (analitice = % 401, 513, 5311 etc.

distincte privind activitatile cu
destinatie speciala)
- la sfarsitul lunii, inchiderea contului de venituri si a conturilor de cheltuieli

privind fondul din contributia patronatului, destinat activitatilor in domeniul
negocierilor colective.
1201.02 "Rezultatul activitatilor cu = % Conturi din clasa 6 (analitice

destinatie speciala" distincte privind activitatile cu
destinatie speciala)
si
791"Venituri cu destinatie speciala" = 1201.02 "Rezultatul activitatilor cu

destinatie speciala"
Potrivit prevederilor pct. 98 din anexa la Ordinul ministrului finantelor nr. 1591/1998,
excedentul privind activitatile cu destinatie speciala nu se repartizeaza, fiind trecut la contul
1071.02 "Rezultatul reportat al activitatilor cu destinatie speciala". Aceasta dispozitie se
aplica si in cazul excedentului fondului din contributia patronatului, destinat activitatilor in
domeniul negocierilor colective. Pana la aprobarea prin ordin al ministrului finantelor a
introducerii in planul de conturi pentru persoanele juridice fara scop lucrativ a unor conturi
sintetice de gradul II specifice veniturilor fondului din contributia patronatului, destinat
activitatilor in domeniul negocierilor colective si disponibilitatilor acestuia, persoanele
juridice fara scop lucrativ abilitate pot deschide analitice distincte, in functie de necesitati, in
cadrul conturilor sintetice de gradul I, 791 "Venituri cu destinatie speciala" si 513 "Disponibil
cu destinatie speciala".3
Director general, Sef serviciu,
3 http://www.anat.ro/anat/contract_colectiv_de_munca.html
41
CAPITOLUL 2. ACTE JURIDICE NECESARE DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII

DE TURISM
CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE

Structura de primire turistică este orice construcţie şi amenajare destinată, prin
proiectare şi execuţie, cazării turiştilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului,
transportului special destinat turiştilor, tratamentul balnear pentru turişti, împreună cu
serviciile aferente.
Art.1
(1) Structurile de primire turistică, indiferent de forma de proprietate şi organizare, se
clasifică în funcţie de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor şi a serviciilor
prestate.
(2) În scopul protecţiei turiştilor serviciile de cazare şi alimentaţie publică se asigură numai în
structuri de primire turistice clasificate.
(3) Prin structuri de primire turistice clasificate, în sensul prezentei hotărâri, se înţelege orice
construcţii şi amenajări destinate, prin proiectare şi execuţie, cazării sau servirii mesei pentru
turişti, împreună cu serviciile specifice aferente.
(4) Structurile de primire turistice includ:
a. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică:
➢ Hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile
turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, apartamente sau
camera de închiriat în locuinţe familial ori în clădiri cu altă destinaţie, nave
fluvial şi maritime, pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice şi alte unităţi cu
funcţiuni de cazare turistică;
a. Structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică:
➢ Unităţi de alimentaţie din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare,
unităţi de alimentaţie publică situate în municipii şi în staţiuni turistice.
Art.2
(1) Clasificarea structurilor de primire turistice se face de către Ministerul Turismului care
eliberează certificatul de clasificare.
(2) Operatorul economic, proprietar sau administrator de structuri de primire turistice, solicită
Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minim 30 de zile înainte de darea lor în
folosinţă.
(3) În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii şi a documentaţiei complete
necesare, Ministerul Turismului efectuează verificările şi eliberează certificatul de clasificare.
În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare, Ministerul
Turismului comunică operatorului economic motivul pentru care structura de primire turistică
nu poate fi clasificată.
(4) În situaţia în care s-au modificat condiţiile care au stat la baza acordării clasificării,
operatorul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice
în cauză în termen de 30 de zile de la apariţia modificărilor.
42
Art.3
(1) Certificatele de clasificare sunt valabile până la modificarea criteriilor şi condiţiile de
clasificare pentru care se acordă. Operatorul economic va solicita preschimbarea certificatului
de clasificare în situaţia în care criteriile de clasificare nu mai corespund categoriei acordate.
(2) În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii operatorului economic de
preschimbare a certificatului de clasificare, Ministerul Turismului va proceda la reverificarea
structurii de primire turistice în cauză şi va elibera un nou certificate de clasificare,
corespunzător criteriilor de clasificare îndeplinite de operatorul economic. Dacă nu sunt
îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare, se procedează la retragerea
certificatului de clasificare.
Art.4
Este interzisă funcţionarea structurilor de primire turistice fără certificate de clasificare, cu
certificate de clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin
anexa la certificatul de clasificare.
Art.5
(1) Denumirea, tipul şi însemnele privind nivelul de clasificare al structurii de primire
turistice se expun la loc vizibil, în exteriorul clădirii, iar certificatul de clasificare, numărul de
telefon al Ministerului Turismului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor
se afişează vizibil şi în mod lizibil la recepţie, în holul structurilor de primire turistice care nu
dispun de recepţie şi în spaţiul de la intrare în saloanele de servire a mesei, pentru a fi
cunoscute de turişti.
(2) Certificatele de clasificare şi anexa la acesta privind structura spaţiilor se păstrează în
permanenţă în structura de primire turistică în cauză, pentru a fi prezentate organelor de
control abilitate.
Art.6
Criteriile de clasificare a structurilor de primire turistice se stabilesc de Ministerul Turismului
prin ordin al ministrului, care se public în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.7
(1) În scopul protecţiei turiştilor şi al alinierii la standardele europene privind calitatea
serviciilor, operatorii economici proprietari sau administrator de structuri de primire turistice
au obligaţia să asigure ca activitatea acestor structuri să se desfăşoare cu respectarea
următoarele reguli de bază:
a) Menţinerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcţionare şi curăţenie;
b) Furnizarea apei calde la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie din structurile
de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit criteriilor prevăzute
la art.6;
c) Asigurarea unei temperaturi minime de la 18 grade C în timpul sezonului rece în
spaţiile de cazare şi de servire a mesei;
d) Deţinerea autorizaţiilor: sanitară, sanitar-veterinară, de mediu şi de prevenire şi
stingere a incendiilor – PSI, în cazul unităţilor pentru care, potrivit legii, este
obligatorie obţinerea acestora;
e) Organizarea programelor artistice, a audiţiilor musicale, video, TV, organizate în
aer liber, în construcţii deschise, cum sunt cele care nu au toate laturile şi
43
acoperişul acoperite şi altele asemenea, să respecte nivelul maxim de zgomot

stabilit prin reglementările specifice;
f) Funcţionarea structurilor de primire turistice numai în clădiri salubre, cu faţade
zugrăvite şi bine întreţinute;
g) Respectarea reglementărilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfăşurată
prin structura de primire turistică;
h) Expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea şi tipul unităţii şi însemnele privind
categoria de clasificare.
(2) Operatorii economici care administrează structuri de primire turistică clasificate pe
litoralul românesc au obligaţia să asigure funcţionarea structurilor de primire turistică cu
funcţiuni de cazare şi a celor de alimentaţie publică pe toată perioada sezonului touristic
estival, respective 1 mai – 30 septembrie a fiecărui an.
Art.8
(1) Certificatul de clasificare se retrage de către personalul de specialitate al Ministerului
Turismului atunci când nu sunt respectate una sau mai multe dintre regulile stabilite la art.7
alin. (1)
(2) Restituirea certificatului de clasificare retras se va face după ce personalul de specialitate
al Ministerului Turismului constată remedierea deficienţelor semnalate.
(3) Ministerul Turismului va publica periodic lista cuprinzând structurile de primire turistice
cărora le-au fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel puţin într-un
cotidian central şi cel puţin în unul local din judeţul în care sunt situate structurile de primire
turistice în cauză.
(4) În perioada în care certificatul de clasificare este retras, operatorul economic, deţinător al
structurii de primire turistică, nu are dreptul să desfăşoare activităţi turistice şi să încaseze
venituri din exploatarea structurii de primire turistice respective.
Art.9
Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situaţia
în care constată nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele
prevăzute la art.7.
Art.10
Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) Desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de
clasificare expirate sau cu o altă structură a spaţiilor decât cea stabilită prin certificatul
de clasificare, după depăşirea termenelor prevăzute la art.2 alin. (2) şi (4);
b) Nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificării;
c) Neafişarea certificatului de clasificare, a numărului de telefon al Ministerului
Turismului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor;
d) Înscrierea unor informaţii false privind tipul structurii de primire turistice şi nivelul de
clasificare în materialele de promovare, pe firme sau pe însemnele prevăzute la art.5
alin. (1);
e) Continuarea desfăşurării activităţii în structura de primire turistică după retragerea
certificatului de clasificare sau refuzul prezentării, la solicitarea organelor de control, a
documentelor de clasificare;
f) Nerespectarea prevederilor art.7 alin. (1) lit. e);
g) Împiedicarea sub orice formă a personelor împuternicite de a-şi exercita atribuţiile de
serviciu legate de aplicarea prezentei hotărâri;
44
h) Nerespectarea dispoziţiilor art.7 alin. (2).

Art.11
Contravenţiile prevăzute la art.10 se sancţionează după cum urmează:
a) Faptele prevăzute la lit. c), cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
b) Faptele prevăzute la lit. b), cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei;
c) Faptele prevăzute la lit. a), cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei;
d) Fapta prevăzută la lit. e), cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei;
e) Faptele prevăzute la lit. f) şi g), cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;
f) Faptele prevăzute la lit. h), după cum urmează: amendă de 10.000 lei pentru structurile
de primire turistice care nu funcţionează începând cu data de 15 mai a fiecărui an,
30.000 lei pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează începând cu data
de 1 iunie a fiecărui an, 40.000 lei pentru structurile de primire turistice care nu
funcţionează la data de 15 iunie a fiecărui an şi 50.000 lei şi retragerea certificatului de
clasificare pentru structurile de primire turistice care nu funcţionează la data de 1 iulie
a fiecărui an.
Art.12
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
a) Persoanele anume desemnate din cadrul Ministerului Turismului pentru contravenţiile
prevăzute la art.10 lit. a), e), g) şi h);
b) Ofiţerii şi agenţii de poliţie pentru contravenţiile prevăzute la art.10 lit. f) şi g).
Art.13
Dispoziţiile art.10 referitoare la contravenţii vor intra în vigoare în termen de 10 zile de la
data publicării şi se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art.14
(1) Certificatele de clasificare eliberate înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri
sunt valabile pe perioada înscrisă în cuprinsul acestora. La expirarea acestei perioade
operatorii economici au obligaţia de a solicita eliberarea noilor certificate de clasificare
valabile pe perioadă nedeterminată.
(2)Certificatele de clasificare eliberate începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri
sunt valabile pe perioadă nedeterminată, până la modificarea criteriilor şi condiţiilor de
clasificare pentru care s-au emis.
Art.15
Contravenţiile prevăzute de prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 10 zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit prevederilor art.4 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr.2/2001, cu modficările şi completările ulterioare.
Art.16
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1.328/2001
privind clasificarea structurilor de primire turistice, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.649 din 12 septembrie 2008.4
4 Hotărâre nr.709 din 10 iunie 2009 privind clasificarea structurilor de primire turistice
45
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul turismului - Elena Gabriela Udrea
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene - Vasile Puşcaş
Ministrul finanţelor public - Gheorghe Pogea
Bucureşti, 10 iunie 2009

Nr. 709
CONDIŢIILE DE ACORDARE A LICENŢEI ŞI BREVETULUI DE TURISM
Art.1
(1) Agenţiile de turism îşi pot desfăşura activitatea de oferire, comercializare şi vânzare a
serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice pe teritoriul României numai în baza licenţei de
turism emise de Ministerul Turismului.
(2) Persoana care asigură conducerea operativă a unei agenţii de turism, a unei filiale a
acesteia din altă localitate sau a unei structuri de primire turistică va deţine brevet de turism,
prin care se atestă pregătirea profesională în domeniul turismului.
ART. 2
În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:
a) licenţa de turism este documentul prin care se atestă capacitatea titularului de a
comercializa servicii turistice în condiţii de calitate şi siguranţă pentru turişti şi posibilitatea
de a înfiinţa o agenţie de turism;
b) brevetul de turism este documentul prin care se atestă capacitatea profesională în domeniul
turismului a persoanelor fizice care asigură conducerea agenţiilor de turism sau a structurilor
de primire turistice.
ART. 3
(1) Licenţele şi brevetele de turism se eliberează de Ministerul Turismului, la cererea
agentului economic şi, respectiv, a persoanelor fizice care solicită obţinerea brevetului de
turism.
(2) În termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic,
respectiv a persoanei fizice, Ministerul Turismului, cu consultarea asociaţiilor profesionale
din domeniul turismului, va efectua verificările necesare şi va elibera licenţa şi, respectiv,
brevetul de turism.
(3) În situaţia în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru emiterea licenţei şi, respectiv, a
brevetului de turism, Ministerul Turismului va comunica solicitanţilor, în termenul prevăzut la
alin. (2), motivul pentru care acestea nu pot fi eliberate.
ART. 4
(1) Licenţa şi brevetul de turism sunt netransmisibile şi se afişează în copie autentificată la loc
vizibil în incinta agenţiei de turism şi a filialelor acesteia, pentru a da posibilitatea turiştilor să
cunoască dacă agenţia în cauză funcţionează legal.
46
(2) Pe documentele emise de agenţiile de turism şi filialele acestora este obligatoriu să se

înscrie numărul licenţei de turism; opţional acesta va fi înscris şi pe firma agenţiei şi a
filialelor.
ART. 5
În situaţia în care nu mai sunt îndeplinite criteriile care au stat la baza acordării licenţei de
turism pentru agenţia de turism sau pentru filialele acesteia, agentul economic în cauză are
obligaţia să solicite în termen de 10 zile Ministerului Turismului eliberarea unei noi licenţe de
turism, potrivit condiţiilor efectiv îndeplinite.
ART. 6
Licenţele de turism vor fi vizate de Ministerul Turismului din 3 în 3 ani. Agentul economic va
solicita vizarea licenţei de turism cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de 3
ani de la emiterea acesteia sau de la ultima viză.
ART. 7
Criteriile şi metodologia pentru eliberarea licenţelor şi brevetelor de turism vor fi stabilite de
Ministerul Turismului, cu consultarea asociaţiilor profesionale, patronale şi sindicale din
domeniul turismului, prin norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului turismului,
care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 8
(1) Licenţa de turism se suspendă pentru o perioadă de până la un an de către Ministerul
Turismului, în una dintre următoarele situaţii:
a) comercializarea pachetelor de servicii turistice se realizează fără respectarea
reglementărilor legale în vigoare;
b) neasigurarea de ghizi atestaţi pentru derularea în bune condiţii a programelor turistice,
conform reglementărilor în vigoare;
c) utilizarea de autocare neclasificate;
d) asigurarea de servicii de cazare şi alimentaţie în structuri de primire turistice care nu deţin
certificate de clasificare;
e) funcţionarea agenţiei de turism sau a filialei acesteia din altă localitate decât cea în care
este situat sediul agenţiei fără ca persoana care asigură conducerea să deţină brevet de turism;
f) prestarea de servicii turistice prin filiale ale agenţiei turistice care nu au obţinut licenţa de
turism.
(2) Licenţa de turism este suspendată pe perioada în care agentul economic nu mai are
achitată poliţa de asigurare.
ART. 9
(1) Licenţa de turism se retrage de către Ministerul Turismului în următoarele situaţii:
a) când se repetă una dintre situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1);
b) când agentul economic comunică Ministerului Turismului, din proprie iniţiativă, renunţarea
la desfăşurarea activităţii de turism;
c) când licenţa de turism este transmisă în scopul utilizării de către alt agent economic care nu
a obţinut licenţa;
d) când agentul economic nu mai îndeplineşte criteriile care au stat la baza eliberării licenţei.
(2) Titularul unei licenţe de turism retrase în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) nu mai
are dreptul să solicite eliberarea unei noi licenţe de turism timp de 2 ani de la data retragerii.
ART. 10
Ministerul Turismului va publica periodic lista cuprinzând licenţele de turism suspendate sau
retrase şi, respectiv, lista cuprinzând brevetele de turism retrase. Publicarea se va face cel
puţin într-un cotidian central şi într-unul local din judeţul în care sunt situate agenţiile de
turism în cauză.
ART. 11
Brevetul de turism se retrage de Ministerul Turismului în una dintre următoarele situaţii:
a) când nu mai sunt îndeplinite criteriile care au stat la baza eliberării acestuia;
47
b) când, din motive imputabile titularului brevetului de turism, s-a anulat licenţa de turism
sau, respectiv, certificatul de clasificare a structurii de primire turistice pe care acesta o
conduce.
ART. 12
Neacordarea sau retragerea licenţei sau brevetului de turism, precum şi neavizarea sau
suspendarea licenţei de turism pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ în
condiţiile legii.
ART. 13
Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât,
potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către agenţi economici
cu licenţa de turism suspendată, nevizată sau cu viza expirată;
b) nerespectarea obiectului de activitate înscris în licenţa de turism, corespunzător tipului de
licenţă de turism obţinut;
c) desfăşurarea de activităţi turistice prin filiale care nu au obţinut licenţa;
d) desfăşurarea de activităţi turistice în alte sedii decât cele înscrise în licenţa de turism;
e) neasigurarea conducerii de către persoane posesoare de brevet de turism a agenţiilor şi
structurilor de primire turistice în condiţiile stabilite potrivit normelor metodologice prevăzute
la art. 7;
f) nerespectarea condiţiilor şi criteriilor în baza cărora s-a eliberat licenţa de turism;
g) neafişarea licenţei de turism în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1).
ART. 14
Contravenţiile prevăzute la art. 13 se sancţionează după cum urmează:
a) faptele prevăzute la lit. a) - f), cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei;
b) fapta prevăzută la lit. g), cu amendă de la 600.000 lei la 800.000 lei.
ART. 15
Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de salariaţii cu atribuţii de control din cadrul
Ministerului Turismului.
ART. 16
Contravenţiilor prevăzute la art. 13 le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu
excepţia art. 25 şi 26.
ART. 17
Licenţele şi brevetele de turism eliberate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri
rămân valabile în măsura în care corespund criteriilor stabilite prin normele metodologice
prevăzute la art. 7. Celelalte licenţe şi brevete de turism eliberate îşi păstrează valabilitatea
numai pentru o durată de două luni, perioadă în care titularii acestora vor solicita eliberarea de
noi licenţe şi brevete de turism.
ART. 18
(1) Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării
ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, termen în care vor fi publicate normele
metodologice prevăzute la art. 7.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.
513/1998 privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice şi de acordare a
brevetelor şi licenţelor de turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312
din 27 august 1998, precum şi orice alte dispoziţii contrare.5
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
5 HG. Nr.238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism
48
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE privind criteriile şi metodologia pentru eliberarea

licenţelor şi brevetelor de turism
CAP. 1
Dispoziţii generale
1.1. Prezentele norme metodologice, elaborate în conformitate cu prevederile art. 7 din

Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de
turism, se aplică persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate de turism în România.
1.2. În sensul prezentelor norme metodologice următorii termeni se definesc astfel:
- agentul economic din turism reprezintă societatea comercială sau persoana fizică autorizată,
care prestează sau comercializează servicii turistice;
- filiala agenţiei de turism constituie un punct de lucru al societăţii comerciale, titular al
licenţei de turism, situate în afara sediului agenţiei, în care se desfăşoară activităţi specifice
agenţiei de turism.
CAP. 2
Acordarea, vizarea, radierea, suspendarea şi retragerea licenţei de turism
2.1. Acordarea, vizarea şi radierea licenţei de turism

2.1.1. Licenţa de turism se eliberează de către Ministerul Turismului - Direcţia generală de
autorizare şi control, la cererea agenţilor economici.
2.1.2. Criteriile minime de acordare a licenţei şi brevetului de turism sunt prevăzute în anexa
nr. 1 şi, respectiv, în anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
2.1.3. Macheta licenţei de turism este prezentată în anexa nr. 3 la prezentele norme
metodologice pentru agenţii de turism şi, respectiv, în anexa nr. 3 bis pentru filiale.
2.1.4. În vederea obţinerii licenţei de turism agentul economic va prezenta următoarele
documente:
a) cerere de eliberare a licenţei de turism;
b) certificat constatator de la oficiul registrului comerţului din care să rezulte următoarele
informaţii: obiectul de activitate al societăţii, structura acţionariatului, datele de identificare a
societăţii ce se înscriu în certificatul de înmatriculare şi sediul punctului de lucru unde se
înfiinţează agenţia de turism*);
c) copie de pe brevetul de turism al persoanei care conduce agenţia de turism;
d) copie de pe contractul de muncă al persoanei care deţine brevetul de turism;
e) dovada achitării contravalorii prestaţiei efectuate pentru eliberarea licenţei.
*) Agentul economic poate furniza informaţiile respective şi prin prezentarea copiilor de pe

actele oficiale ale societăţii, din care rezultă informaţiile sus-menţionate.
2.1.5. Documentaţia astfel întocmită se transmite reprezentantului zonal al Ministerului

Turismului – Direcţia generală de autorizare şi control, care verifică documentaţia primită,
solicitând eventuale completări. Termenul de soluţionare a cererii este de 30 de zile şi curge
de la data înregistrării documentaţiei complete. Eliberarea licenţei se face după consultarea cu
reprezentanţii din teritoriu ai asociaţiei profesionale de profil şi verificarea la faţa locului a
îndeplinirii criteriilor minime prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
49
2.1.6. La schimbarea sediului agenţiei de turism sau a titularului licenţei agentul economic în
cauză este obligat să solicite eliberarea unei noi licenţe, întocmind în acest sens următoarea
documentaţie:
a) cerere;
b) certificat constatator de la oficiul registrului comerţului privind noul sediu*);
c) licenţa de turism eliberată anterior, în original;
d) dovada achitării contravalorii prestaţiei efectuate.
Termenul şi procedura de eliberare a noii licenţe de turism sunt cele prevăzute la pct. 2.1.5.

2.1.7. Pentru înscrierea filialei unei agenţii de turism se va întocmi următoarea documentaţie:
a) cerere;
b) certificat constatator de la oficiul registrului comerţului privind sediul filialei*);
c) licenţa de turism a agenţiei de turism, în copie;
d) brevetul de turism şi contractul de muncă, în copie, al persoanei care conduce filiala din
altă localitate decât agenţia de turism sau copie de pe documentul de calificare ca agent de
turism şi contractul de muncă al persoanei care conduce filiala din aceeaşi localitate cu
agenţia de turism;
e) dovada achitării contravalorii prestaţiei efectuate.
Termenul şi procedura de eliberare a noii licenţe de turism sunt cele prevăzute la pct. 2.1.5.

2.1.8. Pentru vizarea, din 3 în 3 ani a licenţei pentru agenţia de turism şi filiala acesteia se va
întocmi următoarea documentaţie:
a) cerere;
b) licenţa de turism, în original, pentru agenţie şi, respectiv, anexa licenţei pentru filială;
c) brevetul de turism al persoanei care conduce agenţia, în copie;
d) contractul de muncă al persoanei care deţine brevetul de turism, în copie;
e) dovada achitării contravalorii prestaţiei efectuate.
Termenul şi procedura de acordare sunt cele prevăzute la pct. 2.1.5 pentru eliberarea licenţei
de turism.
2.1.9. Pentru radierea agenţiei de turism şi, respectiv, a filialei acesteia se va prezenta
următoarea documentaţie:
a) cerere;
b) licenţa de turism şi, respectiv anexa licenţei de turism, în original.
Termenul şi procedura de operare a modificărilor sunt similare cu cele prevăzute la pct. 2.1.5.
2.2. Suspendarea licenţei de turism
2.2.1. Licenţa de turism se suspendă de către Ministerul Turismului în cazul în care se
constată nerespectarea uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 8 din Hotărârea Guvernului nr.
238/2001. Suspendarea se face pentru o perioadă de până la un an.
2.2.2. În cazul în care cu ocazia verificărilor efectuate în vederea vizării licenţei de turism se
constată că nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării acesteia, licenţa se
suspendă până la remedierea deficienţelor.
2.2.3. Licenţa de turism este suspendată din oficiu pe perioada în care agentul economic nu
are încheiată poliţa de asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment al agenţiei.
50
2.3. Retragerea licenţei de turism

2.3.1. Retragerea licenţei de turism de către Ministerul Turismului - Direcţia generală de
autorizare şi control se face în situaţiile prevăzute la art. 9 din Hotărârea Guvernului nr.
238/2001.
2.3.2. În situaţia în care, la verificarea efectuată de reprezentanţii Ministerului Turismului -
Direcţia generală de autorizare şi control se constată că agenţia de turism nu mai funcţionează
la sediul înscris în licenţa de turism, aceasta se retrage din oficiu, în termen de 15 zile de la
notificarea agentului economic, titular al licenţei în cauză, prin scrisoare recomandată.
2.4. Alte prevederi
2.4.1. Desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către agenţii
economici fără licenţă de turism se sancţionează potrivit prevederilor art. 41 lit. a) din
Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în
România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 26
august 1998.
2.4.2. Agenţilor economici care desfăşoară activităţi turistice specifice agenţiilor de turism
fără licenţă sau după retragerea ori suspendarea licenţei le sunt aplicabile sancţiunile
prevăzute la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor
activităţi comerciale ilicite, cu modificările ulterioare.
2.4.3. Desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către agenţii
economici cu licenţa de turism suspendată, nevizată sau cu viza expirată se sancţionează
potrivit art. 14 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a
licenţei şi brevetului de turism.
CAP. 3
Acordarea brevetului de turism
3.1. Conducerea operativă a agenţiei de turism, a filialei acesteia din alte localităţi, a hotelului,
a motelului, a campingului (cu o capacitate de peste 100 de locuri de cazare), a satului de
vacanţă, a cabanei şi a unităţii de alimentaţie pentru turism de categoria I şi "Lux", cu o
capacitate mai mare de 50 de locuri la mese, se asigură de persoane care deţin brevet de
turism.
3.2. În funcţie de nivelul şi de pregătirea profesională, precum şi de îndeplinirea criteriilor
minime prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice se eliberează brevet de
turism pentru următoarele funcţii:
a) manager în activitatea de turism;
b) director de agenţie de turism touroperatoare;
c) director de agenţie de turism detailistă;
d) director de hotel;
e) director de restaurant;
f) cabanier.
Posesorul brevetului de turism poate ocupa şi alte funcţii decât cele înscrise pe acesta, astfel:
a) managerul în activitatea de turism poate ocupa oricare dintre funcţiile prevăzute la pct. 3.1;
b) directorul de agenţie de turism touroperatoare poate ocupa fie funcţia înscrisă în brevet, fie
funcţia de director
de agenţie de turism detailistă;
c) directorul de hotel poate asigura fie funcţia înscrisă în brevet, fie conducerea operativă a
activităţilor unui alt tip de unitate de cazare. Macheta brevetului de turism este prezentată în
anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.
3.3. În vederea obţinerii brevetului de turism persoana în cauză trebuie să prezinte următoarea
documentaţie:
51
a) cerere;
b) dovadă privind deţinerea permisului de muncă în România, în cazul cetăţenilor străini;
c) curriculum vitae cu precizarea expresă a pregătirii profesionale şi a experienţei
profesionale, precum şi cu următoarea declaraţie: "Declar pe propria răspundere că datele
cuprinse în prezentul înscris sunt reale, iar în cazul în care se constată contrariul, să îmi fie
anulat brevetul de turism".;
d) copie de pe actul de identitate;
e) copii de pe actele care atestă pregătirea profesională;
f) copii de pe documentele de atestare a perioadei lucrate în turism;
g) atestat de limbă străină de circulaţie internaţională, cu excepţia cabanierului şi a
directorului agenţiei de turism detailiste;
h) atestat de limbă română pentru cetăţenii străini;
i) certificat de cazier judiciar;
j) dovada achitării contravalorii prestaţiei efectuate.
3.4. Documentaţia întocmită potrivit pct. 3.3 se transmite reprezentantului teritorial al
Ministerului Turismului -Direcţia generală de autorizare şi control, care va verifica şi va
solicita eventualele completări. În situaţia în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile pentru
eliberarea brevetului de turism, i se comunică în scris motivul. Termenul de eliberare sau de
răspuns, după caz, este de 30 de zile de la data primirii şi înregistrării documentaţiei complete.
3.5. Brevetul de turism se eliberează pe o perioadă nelimitată.6
Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de

clasificare şi/sau alicenţelor de turism
Ministrul turismului, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 24/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Turismului, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2002 privind
clasificarea structurilor de primire turistice şi a Hotărârii Guvernului nr. 238/2001 privind
condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism, în scopul protecţiei turiştilor şi
îmbunătăţirii informării beneficiarilor serviciilor turistice, emite următorul ordin:
ART. 1
Agenţii economici din turism, posesori de certificate de clasificare şi/sau licenţe de turism
emise de Ministerul Comerţului şi Turismului sau de Autoritatea Naţională pentru Turism -
Oficiul de Autorizare şi Control, au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la data publicării
prezentului ordin să solicite preschimbarea acestora cu noile tipuri de documente eliberate de
Ministerul Turismului.
ART. 2
Preschimbarea documentelor prevăzute la art. 1 se realizează de către Ministerul Turismului
gratuit, în baza cererii agentului economic, însoţită de originalul vechilor certificate sau
licenţe şi de copia de pe certificatul de înregistrare la registrul comerţului.
ART. 3
Certificatele de clasificare şi licenţele de turism pentru care nu s-a solicitat preschimbarea în
termenul prevăzut la art. 1 devin nule.
ART. 4
6 Ordin nr.170 din 3 aprilie 2001 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile şi
metodologia pentru eliberarea licenţelor şi brevetelor de turism
52
Agenţii economici posesori de certificate de clasificare sau licenţe de turism au obligaţia să

asigure afişarea acestora în original sau copii xerox color, înrămate estetic, la recepţia
structurii de primire turistice şi, respectiv, la sediul agenţiei de turism.
ART. 5
Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea
I.7
Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan
CAPITOLUL 3. CONTRACTELE CADRU DE COMERCIALIZARE A

PACHETELOR DE SERVICII TURISTICE
Ordin nr. 516/2005

din 12/04/2005
pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 334 din 20/04/2005
Actul a intrat in vigoare la data de 20 aprilie 2005
Art. 1. - Se aprobă contractul-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice,

prevăzut în anexacare face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - (1) În contractul încheiat între agenţia de turism vânzătoare şi agenţia de turism
organizatoare a pachetului de servicii turistice este obligatoriu să fie prevăzută o clauză prin
care să se stabilească răspunderea agenţiei organizatoare faţă de agenţia vânzătoare cu privire
la buna executare a pachetului de servicii turistice.
(2) În temeiul clauzei prevăzute la alin. (1), agenţia de turism vânzătoare are dreptul să cheme
în garanţie agenţia de turism organizatoare a pachetului de servicii turistice pentru plata
despăgubirilor solicitate de turist ca urmare a neexecutării obligaţiilor contractuale din vina
organizatorului.
Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit art. 8 alin.
(1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi
brevetului de turism, cu modificările ulterioare.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de personalul de
specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism.
Art. 4. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului
turismului nr. 69/2003 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de
servicii turistice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie
2003.
Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CONTRACTELE CADRU DE COMERCIALIZARE A PACHETELOR DE SERVICII

TURISTICE
7 Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare
şi/sau a
licenţelor de turism
53
CONTRACT-CADRU
de comercializare a pachetelor de servicii turistice
Nr. .......... din ...........
Părţile contractante
Societatea Comercială ..................., cu sediul în ...................., str. ...................... nr. ......., cod
unic de înregistrare ...., titulară a Licenţei de turism nr. ............., pentru Agenţia de
Turism .............., cu sediul în..................., str. .................. nr. ...., reprezentată
prin .................., în calitate de ................, denumită în continuare Agenţia,
şi turistul/reprezentantul turistului,
domnul/doamna .................., domiciliat/domiciliată în ................, telefon ...............,
posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate seria ...... nr. ..............., eliberat/eliberată
de ................ la data de ...................., au convenit la încheierea prezentului contract.
I. Obiectul contractului îl constituie vânzarea de către Agenţie a pachetului de servicii
turistice înscris în voucher, bilet de odihnă tratament, bilet de excursie, anexat la prezentul
contract, şi eliberarea documentelor de plată.
II. Preţul
1. Preţul contractului este .... şi cuprinde costul serviciilor turistice efective, comisionul
Agenţiei şi T.V.A.
Avansul este de..........lei, iar plata finală se va face până la data de ..................... .
III. Drepturile şi obligaţiile Agenţiei
1. În cazul în care Agenţia este nevoită să modifice una dintre prevederile esenţiale ale
contractului, are obligaţia să informeze turistul cu cel puţin 15 zile înainte de data plecării.
2. Agenţia poate să modifice preţul contractului, în sensul majorării sau micşorării, după caz,
numai dacă modificarea are loc ca urmare a variaţiilor costurilor de transport, ale redevenţelor
şi ale taxelor aferente serviciilor de aterizare, debarcare/îmbarcare în porturi şi aeroporturi şi
ale taxelor de turist ori ale cursurilor de schimb valutar aferente pachetului de servicii turistice
contractat.
3. În cazul în care, după începerea călătoriei turistice, o parte importantă din serviciile
turistice prevăzute în contract nu este realizată sau Agenţia constată că nu le va putea realiza,
aceasta este obligată:
a) să ofere turistului alternative corespunzătoare în vederea continuării călătoriei turistice fără
majorarea preţului, respectiv serviciile turistice oferite să fie de aceeaşi calitate şi cantitate;
b) să restituie turistului sumele ce reprezintă diferenţa dintre serviciile turistice achitate şi cele
efectiv prestate în timpul călătoriei turistice;
c) în cazul în care nu pot fi oferite turistului alternative corespunzătoare sau acesta nu le
acceptă din motive întemeiate, să asigure fără costuri suplimentare transportul retur al
turistului la locul de plecare ori în alt loc agreat de acesta şi, după caz, despăgubirea pentru
serviciile neprestate.
4. Agenţia este răspunzătoare pentru buna executare a obligaţiilor asumate prin contract, cu
excepţia următoarelor cazuri:
a) când neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor asumate prin contract se
datorează turistului;
b) când neîndeplinirea obligaţiilor se datorează unor cauze de forţă majoră sau unor
împrejurări pe care nici Agenţia, nici prestatorii de servicii nu le puteau prevedea sau evita
(modificări de orar sau de itinerar, întârzieri în traficul mijloacelor de transport etc.).
5. Agenţia are obligaţia să furnizeze în scris turistului, în termen de .... zile înainte de data
plecării, următoarele informaţii:
54
a) orarele, locurile escalelor şi legăturile, precum şi, după caz, locul ce urmează să fie ocupat
de turist în fiecare dintre mijloacele de transport incluse în contract;
b) denumirea, sediul/adresa, numerele de telefon şi de fax ale reprezentanţei locale a
organizatorului şi/sau a detailistului ori, în lipsa acesteia, un număr de apel de urgenţă care să
îi permită contractarea organizatorului şi/sau a detailistului;
c) pentru călătoriile minorilor neînsoţiţi de părinţi, informaţii care să permită părinţilor
stabilirea unui contact direct cu copilul sau cu responsabilul de la locul cazării copilului.
IV. Drepturile şi obligaţiile turistului
1. În cazul în care turistul nu poate să participe la călătoria turistică, acesta poate să cesioneze
contractual unei terţe persoane care îndeplineşte toate condiţiile aplicabile pachetului de
servicii turistice contractat, cu obligaţia de a anunţa în scris Agenţia cu cel puţin 5 zile
înaintea datei de plecare. În acest caz Agenţia reziliază contractul cu turistul care cesionează
contractul şi încheie un alt contract cu noul turist. Pentru călătoriile individuale, în cazul în
care mijlocul de transport este avionul, transferul poate fi efectuat numai dacă există
posibilitatea transferării locului de zbor. Turistul care cedează pachetul său de servicii,
precum şi cesionarul sunt responsabili în mod solidar la plata preţului călătoriei şi a
eventualelor costuri suplimentare apărute cu ocazia acestei cedări.
2. În cazul sejururilor de odihnă şi/sau de tratament, turistul are obligaţia să respecte
programul de acordare a serviciilor în România, respectiv: în staţiunile de pe litoral, cazarea
se face la ora 18,00 a zilei de intrare şi se termină la ora 12,00 a zilei înscrise pe voucher ori
pe biletul de odihnă şi/sau de tratament; în staţiunile din ţară, altele decât cele de pe litoral,
cazarea se face începând cu ora 12,00 a zilei de intrare şi se termină cel târziu la
ora 12,00 a zilei următoare celei înscrise pe bilet.
3. În cazul în care preţurile stabilite în contract sunt majorate cu peste 10%, turistul poate
rezilia contractul, având dreptul la rambursarea de către Agenţie a sumelor plătite.
4.1. Turistul este obligat să comunice Agenţiei, în termen de 5 zile calendaristice de la
primirea înştiinţării prevăzute la cap. III pct. 1, hotărârea sa de a opta pentru:
a) rezilierea contractului fără plata penalităţilor; sau
b) acceptarea noilor condiţii ale contractului.
4.2. În cazul în care turistul reziliază contractul sau Agenţia anulează călătoria turistică
înaintea datei de plecare, turistul are dreptul:
a) să accepte la acelaşi preţ un alt pachet de servicii turistice de calitate echivalentă sau
superioară, propus de Agenţie;
b) să accepte un pachet de servicii turistice de calitate inferioară, propus de Agenţie, cu
rambursarea imediată a diferenţei de preţ;
c) să i se ramburseze imediat toate sumele achitate în virtutea contractului.
4.3. În toate cazurile menţionate turistul are dreptul să solicite Agenţiei şi o despăgubire
pentru neîndeplinirea prevederilor contractului iniţial, cu excepţia cazurilor în care:
a) anularea s-a făcut datorită nerealizării numărului minim de persoane menţionat în contract,
iar Agenţia a informat în scris turistul cu cel puţin 15 zile calendaristice premergătoare datei
plecării;
b) anularea s-a datorat unui caz de forţă majoră (circumstanţe imprevizibile, independente de
voinţa celui care le invocă şi ale căror consecinţe nu au putut fi evitate în ciuda oricăror
eforturi depuse, în aceasta nefiind incluse suprarezervările, caz în care responsabilitatea revine
companiei aeriene);
c) anularea s-a făcut din vina turistului.
5. Turistul are dreptul să rezilieze în orice moment, în tot sau în parte, contractul, iar în cazul
în care rezilierea îi este imputabilă, este obligat să despăgubească Agenţia pentru prejudiciul
creat acesteia, cu excepţia cazurilor de forţă majoră definite conform legii.
55
Dacă turistul solicită schimbarea hotelului, structurii camerelor sau a oricărora dintre servicii,
aceasta echivalează cu rezilierea contractului, cu aplicarea penalităţilor legale la momentul
respectiv, şi încheierea unui nou contract.
6. Turistul este obligat să achite la recepţia unităţii hoteliere taxa de staţiune, taxa de
salubrizare, precum şi alte taxe locale, fără a putea pretinde despăgubiri sau returnarea
sumelor de la Agenţie.
7. Turistul este obligat să prezinte la recepţia unităţii hoteliere actele sale de identitate,
precum şi documentul de călătorie eliberat (voucher, bilet de odihnă şi/sau de tratament), în
vederea acordării serviciilor turistice.
V. Renunţări, penalizări, despăgubiri
1. În cazul în care turistul renunţă din vina sa la pachetul de servicii turistice care face
obiectul prezentului contract, el datorează Agenţiei penalizări după cum urmează:
a) ...% din preţul pachetului de servicii, dacă renunţarea se face cu mai mult de 30 de zile
calendaristice înainte de data plecării;
b) ...% din preţul pachetului de servicii, dacă renunţarea se face în intervalul 16-30 de zile
înainte de data plecării;
c) ...% din preţul pachetului de servicii, dacă renunţarea se face într-un interval mai mic de 16
zile înainte de plecare sau pentru neprezentarea la program.
2. Pentru biletele de odihnă şi/sau de tratament cumpărate prin organizaţii sindicale, Agenţia
va face restituiri numai în baza cererilor de renunţare contrasemnate şi ştampilate de
reprezentantul organizaţiei sindicale.
3. În cazul în care o ambasadă refuză să acorde viza de intrare pentru efectuarea pachetului de
servicii, turistului i se vor reţine toate taxele achitate de Agenţie prestatorilor direcţi, precum
şi cheltuielile de operare proprii acesteia.
4. În cazul în care turistul care a intrat pe teritoriul statului în care se realizează pachetul de
servicii turistice refuză să se mai întoarcă în România şi autorităţile din ţara respectivă fac
cheltuieli de orice natură cu acesta, turistul respectiv are obligaţia de a suporta toate aceste
cheltuieli.
5. Penalizările echivalente cu preţul contractului se aplică şi în cazul în care turistul nu ajunge
la timp la aeroport sau la locul de plecare, dacă nu poate pleca în călătorie pentru că nu are
actele în regulă sau dacă este întors de la graniţă de către poliţia de frontieră.
6. Turistul trebuie să depună în scris cererea de renunţare la pachetul de servicii turistice, cu
număr de înregistrare la Agenţia la care a achitat serviciile. În caz contrar, cererea de
renunţare nu este luată în considerare.
7. Agenţia va acorda despăgubiri în funcţie de gradul de nerespectare a obligaţiilor din
contract.
VI. Reclamaţii
1. În cazul în care turistul este nemulţumit de serviciile turistice primite, acesta are obligaţia
de a întocmi o sesizare în scris, clar şi explicit, cu privire la deficienţele constatate la faţa
locului, legate de realizarea pachetului de servicii turistice contractat, ce se va transmite
prompt atât Agenţiei, cât şi prestatorului de servicii turistice (conducerii hotelului,
restaurantului).
2. Atât Agenţia, cât şi prestatorul de servicii turistice vor acţiona imediat pentru soluţionarea
sesizării. În cazul în care sesizarea nu este soluţionată sau este soluţionată parţial, turistul va
depune la sediul Agenţiei o reclamaţie în scris, în termen de maximum ... zile calendaristice
de la încheierea călătoriei, Agenţia urmând ca, în termen de .... zile calendaristice, să
comunice turistului despăgubirile care i se cuvin.
VII. Asigurări - Turistul este asigurat pentru rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a
sumelor achitate de el în cazul insolvabilităţii sau falimentului Agenţiei la Societatea de
Asigurare ........................... din localitatea.............., str. .............. nr. ...., telefon .............,
fax .................... .
56
Facultativ, turistul are posibilitatea încheierii unui contract de asigurare, care să acopere
taxele de transfer, sau a unui contract de asistenţă care să acopere taxele de repatriere în caz
de accidente, de boală sau deces, ori a unui contract de asigurare pentru bagaje.
VIII. Documentele contractului se constituie ca anexă la acesta şi sunt următoarele:
a) voucherul, biletul de odihnă-tratament, biletul de excursie, după caz;
b) programul turistic, în cazul acţiunilor turistice.
IX. Dispoziţii finale
1. Prezentul contract a fost încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
2. Comercializarea pachetelor de servicii turistice se va face în conformitate cu prevederile
prezentului contract şi cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 107/1999
privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 631/2001, cu modificările ulterioare.
3. Contractul poate fi prezentat şi sub forma unui catalog, pliant sau alt înscris, dacă turistul
este informat despre aceasta şi dacă documentul conţine informaţiile prevăzute de art. 10 alin.
(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 107/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 631/2001, cu modificările ulterioare.8
Agenţia, Turist,
Denumirea ........................ Numele ..........................
Reprezentantul .................. Prenumele ......................
Ştampila ............................
ORDONANŢĂ nr. 107 din 30 iulie 1999 (*republicată*)

privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice*)
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 448 din 16 iunie 2008
Data intrarii in vigoare : 16/06/2008
_________
*) Republicată în temeiul art. V lit. p) din titlul III din Legea nr. 363/2007 privind combaterea
practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea
reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, dându-se textelor o
nouă numerotare.
Ordonanţa Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de
servicii turistice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 31
august 1999 şi a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 7
iunie 2007.
CAP. I
Definiţii şi domeniul de aplicabilitate
ART. 1
Prezenta ordonanţă are ca obiect armonizarea legislaţiei cu cea a statelor membre ale Uniunii
Europene privind pachetele de servicii turistice vândute sau oferite spre vânzare pe teritoriul
României, indiferent de locul de realizare al acestora.
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe, prin următorii termeni se înţelege:
1. pachet de servicii turistice - combinaţia prestabilită a cel puţin două dintre următoarele trei
grupe de servicii, cu condiţia ca durata neîntreruptă a acestora să depăşească 24 de ore sau să
8 Ordin nr. 516 din 12 aprilie 2005 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de
servicii turistice www.turism.gov.ro/ro/download/297/
57
cuprindă o înnoptare, şi anume:

a) transport;
b) cazare;
c) alte servicii, fără legătură cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora
şi care reprezintă o parte semnificativă a pachetului de servicii turistice, cum ar fi: alimentaţie,
tratament balnear, agrement şi altele asemenea;
2. contract de comercializare a pachetului de servicii turistice, denumit în continuare contract
- acordul de voinţă dintre agenţia de turism şi turist, care are ca obiect cumpărarea unui pachet
de servicii turistice de către turist şi eliberarea documentelor de plată şi a documentelor de
călătorie de către agenţia de turism;
3. agenţia de turism - orice unitate specializată, persoană juridică, care organizează, oferă şi
vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora.
Agenţiile de turism pot fi de următoarele tipuri:
a) agenţie de turism touroperatoare, având ca obiect de activitate organizarea şi vânzarea pe
cont propriu a pachetelor de servicii turistice sau a componentelor acestora, direct sau prin
intermediari;
b) agenţie de turism detailistă, care vinde sau oferă spre vânzare, în contul unei agenţii de
turism touroperatoare, pachete de servicii turistice sau componente ale acestora contractate cu
aceasta;
4. consumator - orice persoană sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii care
cumpără sau se angajează să cumpere pachetul de servicii turistice - contractant principal –
sau orice persoană în numele căreia contractantul principal se angajează să cumpere pachetul
de servicii turistice - alţi beneficiari - sau orice persoană în favoarea căreia contractantul
principal ori alţi beneficiari cedează pachetul de servicii turistice - cesionarul.
ART. 3
În sensul prezentelor prevederi, turistul este persoana definită ca beneficiar la art. 2 pct. 4 sau
care a cumpărat pachetul de servicii turistice ori componente ale acestuia de la agenţia de
turism.
ART. 4
Facturarea separată a diferitelor prestaţii ale aceluiaşi pachet de servicii nu exonerează
agenţia de turism touroperatoare sau detailistă de obligaţiile ce decurg din prezenta ordonanţă.
ART. 5
Dacă o agenţie de turism acţionează în calitate de intermediar pentru o agenţie de turism
touroperatoare care nu este stabilită în România, aceasta este considerată organizator de
călătorii turistice în raporturile cu turistul.
CAP. II
Informarea turistului
ART. 6
Orice informaţii privind pachetul de servicii turistice, preţul acestuia şi toate celelalte condiţii
aplicabile contractului, comunicate de organizator sau de detailist consumatorului, trebuie să
conţină indicaţii corecte şi clare, care să nu permită interpretări echivoce ale acestora.
ART. 7
Agenţia de turism are obligaţia să furnizeze turiştilor, în scris, în vederea încheierii
contractului, informaţii referitoare la:
a) localitatea de destinaţie;
b) ruta de parcurs;
c) mijlocul/mijloacele de transport utilizat/utilizate, caracteristicile şi categoria
acestuia/acestora;
d) tipul unităţilor de cazare, adresele şi categoriile de clasificare a acestora;
e) serviciile de masă oferite şi categoria de clasificare a unităţilor de alimentaţie;
f) durata programului, cu indicarea datei sosirii şi a plecării;
58
g) informaţii generale privind regimul paşapoartelor şi al vizelor, precum şi al asigurărilor de

sănătate necesare pentru călătorie şi sejur;
h) cuantumul avansului, dacă este cazul, precum şi termenul pentru achitarea restului de
plată;
i) numărul minim de persoane necesar pentru realizarea programului şi termenul limită
pentru informarea turistului, în caz de anulare a călătoriei turistice;
j) posibilităţi de încheiere a unor asigurări facultative pentru asistenţă în caz de boală,
accidente şi altele asemenea;
k) durata pentru care operează oferta turistică.
ART. 8
Informaţiile conţinute în materialele publicitare turistice angajează organizatorul sau
detailistul de călătorii turistice, în afara cazului în care:
a) eventualele schimbări în aceste informaţii au fost comunicate în mod clar turistului înaintea
încheierii contractului;
b) modificările au fost efectuate, cu acordul părţilor contractante, ulterior încheierii
contractului.
ART. 9
Organizatorul şi/sau detailistul trebuie să comunice turistului, în scris sau prin orice altă formă
corespunzătoare, înaintea încheierii contractului, informaţiile de ordin general privind regimul
paşapoartelor şi al vizelor şi formalităţile de sănătate necesare pentru călătorie şi şedere.
ART. 10
Organizatorul şi/sau detailistul trebuie să furnizeze în scris turistului, într-un termen stabilit
prin contract, înainte de data plecării, următoarele informaţii:
a) orarele, locurile escalelor şi legăturile, precum şi, după caz, locul ce urmează să fie ocupat
de turist în fiecare dintre mijloacele de transport incluse în contract;
b) denumirea, sediul/adresa, numărul de telefon şi de fax ale reprezentanţei locale a
organizatorului şi/sau a detailistului ori, în lipsa acesteia, cele ale autorităţilor locale care pot
ajuta turistul în caz de nevoie; în cazul în care aceste reprezentanţe sau autorităţi locale nu
există, turistul trebuie să dispună de un număr de apel de urgenţă sau de orice altă informaţie
care să îi permită contactarea organizatorului şi/sau a detailistului;
c) pentru călătoriile şi şederile minorilor, informaţii care să permită stabilirea unui contact
direct cu copilul sau cu responsabilul de la locul şederii copilului;
d) posibilitatea semnării unui contract de asigurare facultativă, care să acopere taxele de
transfer al turistului, sau a unui contract de asistenţă, care să acopere taxele de repatriere în
caz de accidentare sau de boală.
CAP. III
Contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice
ART. 11
(1) Agenţia de turism touroperatoare sau detailistă este obligată să furnizeze turistului un bon
de comandă numai în cazul solicitării unor pachete de servicii turistice care nu fac parte din
oferta agenţiei de turism.
(2) Contractul ia naştere în momentul în care turistul primeşte confirmarea scrisă a rezervării,
ce se transmite de organizatorul sau detailistul călătoriei turistice, care acţionează în numele
organizatorului, în cel mult 60 de zile calendaristice de la data semnării bonului de comandă.
(3) În cazul în care conţinutul bonului de comandă diferă de conţinutul confirmării călătoriei
turistice sau dacă această confirmare nu s-a făcut în termenul de 60 de zile calendaristice de la
data semnării bonului de comandă, turistul poate considera că voiajul nu a fost rezervat şi are
59
dreptul la rambursarea imediată a tuturor sumelor deja plătite.

(4) Nerespectarea dispoziţiilor cuprinse la alin. (1)-(3) nu împiedică încheierea cu întârziere a
contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, indiferent de perioada rămasă
până la plecare, dacă părţile sunt de acord.
ART. 12
(1) Bonul de comandă cuprinde următoarele elemente:
a) destinaţia/destinaţiile călătoriei turistice, durata şi datele de sosire şi de plecare;
b) mijlocul/mijloacele de transport şi categoria acestuia/ acestora;
c) tipul şi categoria structurilor de primire;
d) serviciile de masă (pensiune completă/demipensiune/mic dejun);
e) programul turistic solicitat;
f) numărul de persoane pentru care se comandă pachetul de servicii turistice, numărul de
copii, vârsta şi actele de identificare a acestora;
g) alte solicitări speciale.
(2) Contractul cuprinde cel puţin următoarele clauze:
a) destinaţia/destinaţiile călătoriei turistice şi, în cazul perioadelor de sejur, durata şi datele
de sosire şi de plecare;
b) mijlocul/mijloacele de transport utilizat/utilizate, caracteristicile şi categoriile de clasificare
a acestuia/acestora, datele, orele şi locurile de plecare/sosire, la ducere şi la întoarcere;
c) în cazul în care pachetul de servicii turistice include şi cazarea, adresa şi categoria de
clasificare ale structurilor de primire turistice, în conformitate cu reglementările ţărilor de
primire;
d) serviciile de masă furnizate: pensiune completă, demipensiune, mic dejun;
e) dacă realizarea pachetului de servicii turistice necesită un număr minim de persoane, data
limită de informare a turistului privind anularea călătoriei turistice comandate;
f) ruta;
g) vizitele, excursiile sau alte servicii care sunt incluse în preţul total convenit al pachetului de
servicii turistice;
h) denumirea şi sediul/adresa agenţiei/agenţiilor de turism organizatoare şi, după caz, ale
agenţiei de turism detailiste şi ale societăţii de asigurări;
i) preţul pachetului de servicii, cu indicarea cazurilor în care acesta poate fi modificat, şi
tarifele pentru anumite servicii: taxe de aterizare, îmbarcare/debarcare în porturi şi pe
aeroporturi, taxe de turist, dacă acestea nu sunt incluse în preţul pachetului de servicii
turistice;
j) termenele şi modalitatea de plată;
k) solicitările speciale ale turistului făcute cunoscute agenţiei de turism organizatoare sau
celei detailiste în momentul efectuării comenzii şi acceptate de cele două părţi;
l) termenele în care turistul trebuie să transmită o eventuală reclamaţie pentru neexecutarea
sau executarea necorespunzătoare a contractului de călătorie turistică;
m) condiţiile de modificare şi de reziliere a contractului;
n) obligaţiile agenţiei/agenţiilor de turism în cazul anulării călătoriei, al înlocuirii sau al
neasigurării unor servicii;
o) posibilitatea de transfer al contractului de către turist unei terţe persoane şi modul de
realizare a acestuia;
p) eventualele modificări pe care agenţia de turism le poate aduce serviciilor cumpărate;
r) răspunderea agenţiei şi despăgubirea turistului în cazul nerespectării clauzelor contractuale.
(3) În toate cazurile agenţia de turism are obligaţia să înmâneze turistului un exemplar din
contract.
(4) Contractul poate fi prezentat şi sub forma unui catalog, pliant sau alt înscris, dacă turistul
este informat despre aceasta şi dacă documentul conţine informaţiile prevăzute la alin. (2).
ART. 13
60
(1) În cazul în care turistul nu poate să participe la călătoria turistică, acesta poate să
cesioneze contractul unei terţe persoane care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în
pachetul de servicii turistice contractat.
(2) Cesionarea poate fi realizată numai cu anunţarea agenţiei de turism semnatare a
contractului.
(3) Turistul care cedează pachetul său de servicii, precum şi cesionarul sunt responsabili în
mod solidar la plata preţului călătoriei şi a eventualelor costuri suplimentare apărute cu ocazia
acestei cedări.
ART. 14
(1) Preţurile stabilite în contract nu pot fi modificate, cu excepţia cazului în care contractul
prevede în mod explicit acest lucru, atât în vederea majorării, cât şi a reducerii, precum şi
modul de calcul al acestora, şi numai dacă modificarea are loc ca urmare a variaţiilor:
a) costurilor de transport, inclusiv costul carburantului;
b) redevenţelor şi taxelor aferente serviciilor de aterizare, debarcare/îmbarcare în porturi şi
aeroporturi şi a taxelor de turist;
c) cursurilor de schimb valutar aferente pachetului de servicii turistice contractat.
(2) Preţurile stabilite în contract nu pot fi majorate, în niciun caz, în cursul celor 20 de zile
calendaristice care preced data plecării.
(3) În cazul în care preţurile stabilite în contract sunt majorate cu peste 10%, indiferent de
motivele majorării, turistul poate rezilia contractul fără nicio obligaţie faţă de agenţia de
turism, aceasta din urmă având obligaţia de a rambursa imediat turistului toate sumele
aferente călătoriei turistice plătite de acesta, inclusiv comisionul.
ART. 15
În cazul în care agenţia de turism este nevoită să modifice una dintre prevederile esenţiale ale
contractului, aceasta are obligaţia să informeze turistul cu cel puţin 15 zile înainte de data
plecării, iar acesta este obligat să comunice agenţiei de turism, în termen de 5 zile de la
primirea înştiinţării, hotărârea sa de a opta fie pentru:
a) rezilierea contractului fără plată de penalităţi;
b) acceptarea noilor condiţii ale contractului.
ART. 16
În cazul în care turistul reziliază contractul conform prevederilor art. 15 sau agenţia de turism
anulează călătoria turistică înaintea datei de plecare, turistul are dreptul:
a) să accepte la acelaşi preţ un alt pachet de servicii turistice de calitate echivalentă sau
superioară, propus de agenţia de turism;
b) să accepte un pachet de servicii de calitate inferioară, propus de agenţia de turism, cu
rambursarea imediată a diferenţei de preţ;
c) să i se ramburseze imediat toate sumele achitate în virtutea contractului.
ART. 17
Turistul poate să rezilieze în orice moment, în totalitate sau în parte, contractul. În cazul în
care turistul reziliază contractul pentru un motiv care îi este imputabil, el va despăgubi agenţia
de turism pentru prejudiciul creat acesteia ca urmare a rezilierii. Despăgubirea se poate ridica
la maximum preţul călătoriei turistice.
ART. 18
În cazurile menţionate la art. 15 şi 16 turistul are dreptul să solicite agenţiei de turism şi o
despăgubire pentru neîndeplinirea prevederilor contractului iniţial, cu excepţia cazurilor în
care:
a) anularea s-a făcut datorită nerealizării numărului minim de persoane menţionat în contract,
iar agenţia de turism a informat turistul în scris, în termenul menţionat în contract, termen care
nu poate fi mai mic de 15 zile calendaristice premergătoare datei plecării;
b) anularea s-a datorat unui caz de forţă majoră, prin acesta înţelegându-se circumstanţe
61
anormale şi imprevizibile, independente de voinţa celui care le invocă, şi ale căror consecinţe
nu au putut fi evitate în ciuda oricăror eforturi depuse, în aceasta nefiind incluse
suprarezervările;
c) anularea s-a făcut din vina turistului.
ART. 19
În cazul în care, după începerea călătoriei turistice, o parte importantă din serviciile prevăzute
în contract nu este realizată sau agenţia de turism organizatoare constată că nu le va putea
realiza, aceasta este obligată:
a) să ofere turistului alternative corespunzătoare în vederea continuării călătoriei turistice,
fără majorarea preţului;
b) să restituie turistului sumele ce reprezintă diferenţa dintre serviciile achitate şi cele efectiv
prestate în timpul călătoriei turistice;
c) în cazul în care nu pot fi oferite turistului alternative corespunzătoare sau acesta nu le
acceptă din motive întemeiate, să asigure fără costuri suplimentare transportul retur al
turistului la locul de plecare ori în alt loc agreat de acesta şi, după caz, despăgubirea pentru
serviciile neprestate.
ART. 20
(1) Agenţia de turism este răspunzătoare pentru buna executare a obligaţiilor asumate prin
contract, inclusiv în situaţia în care aceste obligaţii trebuiau îndeplinite de către o altă agenţie
de turism sau de către alţi prestatori de servicii.
(2) De la prevederile alin. (1) se exceptează următoarele cazuri:
a) când neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor asumate prin contract se
datorează turistului;
b) când neîndeplinirea obligaţiilor se datorează unor cauze de forţă majoră, precum cele
definite la art. 18 lit. b) sau unui eveniment pe care nici agenţia de turism, nici furnizorul sau
prestatorul de servicii, cu tot efortul depus, nu îl puteau prevedea sau evita;
c) când neîndeplinirea obligaţiilor se datorează unui terţ care nu are legătură cu furnizarea
serviciilor prevăzute în contract, iar cauzele care au determinat neîndeplinirea obligaţiilor au
un caracter imprevizibil şi inevitabil.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b) agenţia de turism parte în contract este obligată să
acorde prompt asistenţă consumatorului aflat în dificultate.
ART. 21
(1) Pentru daunele materiale cauzate de nerespectarea de către agenţia de turism
organizatoare a serviciilor cuprinse în contract, responsabilitatea acesteia privind
despăgubirea turistului nu poate depăşi de două ori preţul pachetului de servicii turistice
înscris în contract.
(2) Agenţia de turism organizatoare şi/sau detailistă nu poate exclude sau nu poate limita
responsabilitatea ei pentru prejudiciul cauzat de moartea sau de rănirea turistului ca urmare a
acţiunilor ori a neglijenţei ei.
ART. 22
(1) Deficienţele constatate de către turist la faţa locului, cu privire la realizarea pachetului de
servicii contractat, vor fi sesizate prompt, în scris, atât prestatorului de servicii, cât şi agenţiei
de turism de la care turistul a cumpărat pachetul de servicii turistice.
(2) Această obligaţie a turistului trebuie menţionată clar şi explicit în contract.
ART. 23
În cazul unor reclamaţii ale turistului cu privire la realizarea serviciilor turistice contractate,
agenţia de turism organizatoare, agenţia de turism detailistă, precum şi prestatorii de servicii
vor acţiona imediat pentru soluţionarea reclamaţiilor şi vor face proba eforturilor depuse de ei
în acest scop.
ART. 24
(1) Agenţia de turism parte contractantă trebuie să dovedească cu garanţii acoperitoare sau
62
prin poliţe de asigurare că poate asigura, în caz de insolvabilitate sau de faliment, rambursarea
sumelor achitate de turist, precum şi a celor necesare în vederea repatrierii acestuia.
(2) Sistemul prin poliţe de asigurare se va aplica începând cu data de 1 octombrie 2000 pentru
agenţiile de turism nouînfiinţate, iar pentru celelalte agenţii de turism, eşalonat, pe măsura
expirării termenului de valabilitate a scrisorilor de garanţie bancară sau a angajamentelor de
plată în favoarea Ministerului Turismului, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2001.
CAP. IV
Acţiuni în justiţie
ART. 25
(1) Acţiunile cărora le poate da naştere un contract de comercializare a pachetului de servicii
turistice care cade sub incidenţa prezentei ordonanţe, din cauză de deces, de rănire sau altă
atingere a integrităţii fizice ori psihice a turistului, se prescriu după 2 ani.
(2) În cazul rănirii sau al altei atingeri aduse integrităţii fizice ori psihice, care a cauzat
moartea după data la care contractul prevedea că ia sfârşit prestaţia ce a dat naştere la
diferend, termenul de prescripţie de 2 ani prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data
decesului, dar nu mai târziu de 3 ani de la data executării prestaţiei prevăzute în contract.
(3) Acţiunile cărora le-a dat naştere un contract de comercializare a pachetului de servicii
turistice care cade sub incidenţa prezentei ordonanţe, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi
(2), se prescriu în termen de un an.
(4) Termenul de prescripţie curge de la data la care contractul prevede că ia sfârşit prestaţia
ce a dat naştere diferendului.
CAP. V
Supravegherea activităţii de organizare sau de intermediere de călătorii turistice
ART. 26
Controlul respectării dispoziţiilor prezentei ordonanţe se face de către organele de
specialitate ale Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii
Liberale şi ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
ART. 27
Organele de control efectuează verificări la sesizarea persoanelor prejudiciate prevăzute la
art. 2 pct. 4 şi din oficiu.
ART. 28
Organizatorul şi/sau intermediarul de călătorii turistice are obligaţia de a prezenta în original
organelor de control contractele încheiate cu turiştii.
ART. 29
Organele de control încheie, după caz, proceseverbale în care se consemnează faptele
constatate cu ocazia verificărilor făcute şi se înscriu articolele din ordonanţă încălcate şi vor
aplica sancţiunea prevăzută de lege.
CAP. VI
Sancţiuni
ART. 30
Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
ART. 31
Constituie contravenţie, în măsura în care fapta nu este săvârşită în astfel de condiţii încât,
potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune, încălcarea prevederilor art. 6, 7, 9, 10, 11,
12,14, 15, art. 16 lit. c), art. 19, art. 20 alin. (1), art. 23 şi 25.
ART. 32
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 31 se sancţionează cu amendă de la 400 lei la 1.000 lei.
(2) Prevederile prezentei ordonanţe se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
63
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia celor de la art. 27-
29.
CAP. VII
Dispoziţii finale
ART. 33
(1) Prezenta ordonanţă intră în vigoare după 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
(2) Pe aceeaşi dată se abrogă orice dispoziţii contrare.
*
**
Prezenta ordonanţă transpune prevederile Directivei Consiliului 90/314/CEE din 13 iunie
1990
privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanţe şi circuite, publicată în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 158 din 23 iunie 1990.9
______________
ORDONANTA nr. 58 din 21 august 1998 (*actualizata*)

privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania
EMITENT: GUVERNUL
Data intrarii in vigoare:

24 Noiembrie 1998
----------
*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 26 august 1998.
Aceasta este forma actualizatã de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-
Neamţ pânã la data de 6 iulie 2009, cu modificãrile şi completãrile aduse de: LEGEA nr. 755
din 27 decembrie 2001 ; ORDONANŢA nr. 5 din 16 ianuarie 2003 ; LEGEA nr. 229 din 23
mai 2003 ; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 19 din 22 februarie 2006 ; ORDONANŢĂ DE
URGENŢĂ nr. 123 din 1 octombrie 2008 ; LEGEA nr. 254 din 30 iunie 2009 .
In temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi al art. 1 pct. 14 lit. b)
din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite urmãtoarea ordonanţa:
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Turismul reprezintã un domeniu prioritar al economiei naţionale.
(2) Organizarea, coordonarea şi dezvoltarea turismului se realizeazã în conformitate cu
prevederile prezentei ordonanţe.
ART. 2
In sensul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos semnifica dupã cum
urmeazã:
9 Ordonanţa Guvernului nr. 107 din 30 iulie 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii
turistice
64
a) turismul - ramura a economiei naţionale, cu funcţii complexe, ce reuneste un ansamblu

de bunuri şi servicii oferite spre consum persoanelor care cãlãtoresc în afarã mediului lor
obişnuit pe o perioada mai mica de un an şi al cãror motiv principal este altul decât
exercitarea unei activitãţi remunerate în interiorul locului vizitat;
b) resurse turistice - componente ale mediului natural şi antropic, care prin calitãţile şi
specificul lor sunt recunoscute, înscrise şi valorificate prin turism, în mãsura în care nu sunt
supuse unui regim de protecţie integrala.
Resursele turistice pot fi:
- naturale: elemente geologice, geomorfologice, de clima, de flora şi de fauna, peisaje,
zãcãminte de substanţe minerale şi alţi factori;
- antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri
memoriale, monumente tehnice şi de arta, muzee, elemente de folclor şi arta populara etc.;
------------
Litera b) a art. 2 a fost modificatã de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 755 din 27 decembrie
2001 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 9 ianuarie 2002.
c) patrimoniu turistic - resursele turistice şi structurile realizate în scopul valorificãrii lor
prin activitãţi de turism;
d) structura de primire turistica - orice construcţie şi amenajare destinatã, prin proiectare
şi execuţie, cazãrii turistilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului, transportului special
destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turişti, împreunã cu serviciile aferente.
Structurile de primire turistice includ:
- structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluriapartament,
moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri,
camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime, pensiuni turistice şi
pensiuni agroturistice şi alte unitãţi cu funcţiuni de cazare turistica;
- structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publica: unitãţi de alimentaţie
din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare, unitãţi de alimentaţie publica
situate în staţiuni turistice, precum şi cele administrate de societãţi comerciale de turism,
restaurante, baruri, unitãţi de fast food, cofetarii, patiserii şi care sunt atestate conform legii;
- structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement: cluburi, cazinouri, sali polivalente,
instalaţii şi dotãri specifice agrementului turistic;
- structuri de primire turistice cu funcţiuni de transport:
1. transport rutier: autocare etc.;
2. transport feroviar: trenulete, trenuri de cremaliera etc.;
3. transport fluvial şi maritim: ambarcaţiuni cu scop turistic;
4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;
- structuri de primire turistice cu funcţiuni de tratament balnear: unitãţi de prestãri de
servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de
turism balnear.
Complexuri de turism balnear: clãdiri care includ în acelaşi edificiu ori în edificii legate fizic
sau funcţional structuri de primire turistice (de cazare, de alimentaţie şi de tratament
balnear, eventual de agrement);
------------
Litera d) a art. 2 a fost modificatã de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 755 din 27 decembrie
e) zona turistica - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care
poate fi delimitat distinct ca oferta, organizare şi protecţie turistica;
f) zona de recreere periurbana - areal situat în teritoriul preorasenesc, care beneficiazã de
un cadru atractiv şi dispune de dotãri corespunzãtoare pentru petrecerea timpului liber (în
special la sfârşit de saptamana);
65
g) obiectiv turistic - element al resursei turistice, individualizat şi introdus în circuitul

turistic;
h) punct turistic - obiectiv turistic şi amenajãrile aferente necesare activitãţii de primire
turistica;
j) localitate turistica - aşezare urbana sau ruralã cu funcţii turistice dezvoltate pe baza
resurselor specifice de care dispune;
j) staţiune turistica - localitate sau parte a unei localitãţi cu funcţii turistice specifice, în
care activitãţile economice susţin exclusiv realizarea produsului turistic;
k) funcţia turistica - expresia calitativã şi cantitativã a resurselor turistice şi este
determinata de structura, volumul şi calitãţile resurselor;
l) oferta turistica - totalitatea serviciilor prin care este pus în valoare patrimoniul turistic,
prin utilizarea de personal specializat;
m) produs turistic - complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o activitate
specifica şi oferite pachet consumului turistic;
n) pachet de servicii - combinaţie prestabilita a cel puţin doua din elementele urmãtoare:
cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentând o
parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre vânzare la un preţ
global şi atunci când aceste prestaţii depãşesc 24 de ore.
o) export de servicii turistice - prestarea de servicii turistice cãtre turişti strãini, în ţara sau
în strãinãtate, a cãror contravaloare se încaseazã în valuta, indiferent de modalitatea de
încasare - numerar, ordin de plata, cãrţi de credit.
------------
Litera o) a art. 2 a fost introdusã de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 755 din 27 decembrie
2001, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 9 ianuarie 2002.
CAP. II
Patrimoniul turistic
ART. 3
Patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate publica şi bunuri proprietate
privatã şi este valorificat şi protejat în condiţiile legii.
ART. 4
Atestarea, evidenţierea şi monitorizarea valorificãrii şi protejãrii patrimoniului turistic se
realizeazã de cãtre Ministerul Turismului*).
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform art. 5 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 23 decembrie 1998 , publicatã
în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 30 decembrie 1998, atributiile Ministerului
Turismului se preiau de cãtre Autoritatea Naţionalã pentru Turism - organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului.
Conform art. 9 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 4 ianuarie 2001 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 9 ianuarie 2001, se înfiinţeazã Ministerul Turismului ca
organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, iar
Autoritatea Naţionalã pentru Turism, Oficiul de Autorizare şi Control în Turism şi Oficiul de
Promovare a Turismului se desfiinţeazã.
Prin HOTĂRÂREA nr. 24 din 4 ianuarie 2001 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 16
din 10 ianuarie 2001 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului.
HOTĂRÂREA nr. 24 din 4 ianuarie 2001 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din
10 ianuarie 2001 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 740 din 3 iulie 2003 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 9 iulie 2003 care a dispus organizarea şi funcţionarea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Aceeaşi organizare este menţinutã
şi prin HOTĂRÂREA nr. 412 din 23 martie 2004 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
66
276 din 30 martie 2004 care a prevãzut organizarea şi funcţionarea Ministerului

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
Prin HOTĂRÂREA nr. 387 din 25 aprilie 2007 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
289 din 2 mai 2007 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Întreprinderi
Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.
Conform alin. (2) al art. 23 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie
2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, în cuprinsul
actelor normative în vigoare, urmãtoarele denumiri se înlocuiesc în mod corespunzãtor
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã, dupã cum urmeazã:
"Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale" cu
"Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri", în cazul
prevederilor care reglementeazã activitatea legatã de întreprinderile mici şi mijlocii, comerţ
şi mediul de afaceri, şi cu "Ministerul Turismului", în cazul prevederilor care reglementeazã
activitatea de turism;
ART. 5
(1) Evidenţierea elementelor de patrimoniu se realizeazã prin înscrierea în Registrul
general al patrimoniului turistic, care se înfiinţeazã în cadrul Ministerului Turismului*).
(2) Deţinãtorii de patrimoniu turistic au obligaţia de a solicita înscrierea acestuia,
prezentând în acest scop documentele necesare.
------------
ART. 6
Atestarea se realizeazã prin certificatul de patrimoniu turistic, care da dreptul
proprietarului sau administratorului legal la organizarea exploatãrii turistice şi îl obliga la
protejarea patrimoniului înscris.
ART. 7
Metodologia de înscriere, atestare şi criteriile de evidenţiere a patrimoniului turistic se
elaboreazã de cãtre Ministerul Turismului*).
------------
ART. 8
Patrimoniul turistic se valorifica şi se dezvolta numai pe baza şi în cadrul Programului anual
de dezvoltare a turismului.
ART. 9
In scopul stabilirii calitãţii de staţiune turistica, Ministerul Turismului*) elaboreazã norme
şi criterii specifice de atestare*).
------------
ART. 10
Atestarea staţiunilor turistice se face de cãtre Ministerul Turismului, împreunã cu
autoritãţile administraţiei publice locale, şi se aproba prin hotãrâre a Guvernului*).
------------
ART. 11
In scopul protejãrii şi valorificãrii resurselor turistice cuprinse în unele zone şi staţiuni
turistice, acestea vor fi declarate zone protejate, conform legii.
ART. 12
Ministerul Turismului avizeazã documentaţiile de urbanism privind zonele şi staţiunile
turistice, precum şi documentaţiile tehnice privind construcţiile din domeniul turismului*).
------------
67

ART. 13
Omologarea partiilor de schi şi a traseelor turistice se face de cãtre Ministerul Turismului*)
împreunã cu consiliile judeţene si, dupã caz, Agenţia Naţionala pentru Sport**), Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, pe raza cãrora se afla acestea, conform metodologiei
elaborate de Ministerul Turismului*).
------------
Art. 13 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 755 din 27 decembrie 2001 ,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 9 ianuarie 2002.
------------
**) Prin HOTĂRÂREA nr. 759 din 3 iulie 2003 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
497 din 9 iulie 2003 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Sport.
Prin acest act a fost abrogatã HOTĂRÂREA nr. 6 din 4 ianuarie 2001 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2001 care reglementa organizarea şi
funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului.
ART. 14
Utilizarea plajei litoralului Marii Negre în scop turistic se face pe baza normelor de
specialitate, elaborate de cãtre Ministerul Turismului*) şi aprobate prin hotãrâre a
Guvernului.
------------
CAP. III
Cadrul institutional
ART. 15
Coordonarea dezvoltãrii turismului şi controlul activitãţii de turism se realizeazã de cãtre
Ministerul Turismului*), ca organ central de specialitate al administraţiei publice.
------------
ART. 16
Organizarea şi atribuţiile Ministerului Turismului se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului*).
------------
ART. 17
In subordinea Ministerului Turismului funcţioneazã instituţii publice cu atribuţii în
domeniile: autorizare şi control, promovare, formare şi management, cercetare pentru
turism, organizate prin hotãrâri ale Guvernului*).
------------
ART. 18
Pe lângã ministrul turismului*) funcţioneazã Consiliul Consultativ al Turismului, organism
de consultanţa care coreleazã la nivel naţional Programul anual de dezvoltare al turismului
cu strategiile ramurilor economice implicate în activitatea turistica.
------------
ART. 19
Componenta, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Consiliului Consultativ al Turismului
sunt stabilite prin statut, aprobat de ministrul turismului*).
------------
ART. 20
68
Consiliile locale, consiliile judeţene şi, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucureşti
au urmãtoarele atribuţii în domeniul turismului:
a) inventarierea principalelor resurse turistice;
b) administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
c) elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului, care stau la baza Programului anual
de dezvoltare a produselor turistice;
d) participarea la omologarea traseelor turistice şi a pârtiilor de schi;
e) contribuirea la creşterea calitãţii produselor turistice;
f) urmãrirea activitãţii turistice, în aşa fel încât operatorii economici cu activitate în
domeniul turismului sã aibã acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere
în valoare şi protecţie a acestora;
g) organizarea de centre de informare turisticã în localitãţile cu activitate turisticã.
-------------
Art. 20 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 123 din 1
octombrie 2008 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 7 octombrie 2008.
ART. 21
Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la art. 20, consiliile locale, consiliile judeţene şi,
respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot crea servicii de specialitate, potrivit
legii.
-------------
CAP. IV
Organizarea activitãţii de turism
ART. 22
Ministerul Turismului elaboreazã Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi
lung, precum şi Programul anual de dezvoltare a turismului, care vor fi aprobate de
Guvern*).
------------
ART. 23
Acţiunile cu caracter turistic, iniţiate la nivel teritorial de cãtre autoritãţile administraţiei
publice locale, trebuie sa se înscrie în Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu
şi lung şi sa respecte reglementãrile specifice pentru toate formele de turism practicate în
România.
ART. 24
Agenţii economici din turism sunt obligaţi sa foloseascã pentru servicii care presupun
raspunderi privind protecţia turismului numai personal specializat, potrivit normelor
elaborate de Ministerul Turismului*).
------------
ART. 25
Profesiunile specifice activitãţilor de turism sunt cele cuprinse în clasificarea ocupatiilor
din România si, respectiv, în nomenclatorul de calificare pentru meseriile şi funcţiile din
activitãţile hoteliere şi de turism din România.
ART. 26
Pregãtirea profesionalã din domeniul activitãţilor de turism se realizeazã în unitãţile de
învãţãmânt de stat sau private autorizate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii**) şi
cu avizul Ministerului Turismului*).
------------
Art. 26 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 755 din 27 decembrie 2001 ,
69
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 9 ianuarie 2002.

------------
**) Prin HOTĂRÂREA nr. 741 din 3 iulie 2003 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
481 din 4 iulie 2003 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii
şi Tineretului. Acest act normativ a fost abrogat de HOTĂRÂREA nr. 410 din 23 martie
2004, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 30 martie 2004 care reglementa
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii.
HOTĂRÂREA nr. 410 din 23 martie 2004 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din
30 martie 2004 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 223 din 24 martie 2005 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 5 aprilie 2005 care menţine aceeaşi organizare.
5 aprilie 2005 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 366 din 18 aprilie 2007 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 25 aprilie 2007 prin care s-a dispus organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului.
HOTĂRÂREA nr. 366 din 18 aprilie 2007 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din
25 aprilie 2007 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 51 din 29 ianuarie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 3 februarie 2009 care reglementeazã organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii.
ART. 27
(1) Persoana fizica însãrcinata sa asigure conducerea operativã a unei agenţii de turism sau
a unei structuri de primire turistice trebuie sa deţinã brevet de turism prin care i se atesta
capacitatea profesionalã.
------------
Alin. (1) al art. 27 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 755 din 27 decembrie
(2) Capacitatea unei agenţii de turism de a efectua servicii de calitate şi în condiţii de
siguranţa pentru turişti se atesta prin licenţa de turism.
(3) Condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism se aproba prin hotãrâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Turismului*).
------------
ART. 28
In scopul protecţiei turistilor, oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor şi a pachetelor
de servicii turistice, precum şi crearea de produse turistice pe teritoriul României pot fi
realizate numai de cãtre agenţii economici din turism autorizaţi de Ministerul Turismului*),
posesori de licenţe în turism sau de certificat de clasificare, dupã caz.
------------
ART. 29
Agenţii economici cu activitate de turism au urmãtoarele drepturi:
a) sa presteze şi sa comercializeze servicii turistice, în condiţiile legii;
b) sa primeascã asistenta de specialitate şi informaţii generale privind strategia şi
programele de dezvoltare a turismului din partea Ministerului Turismului*) şi a instituţiilor
din subordinea sa;
c) sa fie incluşi, la cerere, în programele de pregãtire profesionalã iniţiate de Ministerul
Turismului*);
d) sa participe la acţiunile de promovare, naţionale şi internaţionale, şi sa fie incluşi în
cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice;
e) sa beneficieze de facilitãţi acordate de stat şi de alte organisme şi organizaţii, conform
prevederilor legale, în scopul stimulãrii activitãţii de turism;
70
f) sa obţinã certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie în care presteazã

servicii turistice, corespunzãtor criteriilor îndeplinite de unitatea respectiva;
g) sa obţinã reclasificarea unitãţilor proprii, ca urmare a imbunatatirilor aduse nivelului de
dotare şi calitãţii serviciilor.
------------
ART. 30
Agenţii economici din turism au urmãtoarele obligaţii:
a) sa realizeze servicii turistice la nivelul şi în limitele prevederilor licenţei de turism, prin
care au fost stabiliţi ca prestatori sau comercializatori de servicii turistice, şi sa constituie
integral garanţia financiarã prevãzutã de dispoziţiile legale în vigoare;
b) sa presteze serviciile turistice la nivelul categoriei unitãţii respective, potrivit
certificatului de clasificare;
c) sa funcţioneze numai cu structuri de primire turistica clasificate;
d) sa funcţioneze cu personal brevetat, în conformitate cu reglementãrile şi normele de
specialitate ale Ministerului Turismului*);
e) sa afişeze, într-o forma vizibila şi clara, lista serviciilor şi tarifelor practicate;
f) sa informeze turistii corect şi adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le presteazã;
g) sa asigure protecţia turistilor care utilizeazã structurile sale de primire turistice;
h) sa protejeze turistul care beneficiazã de servicii tip excursii, pe perioada programului
turistic, conform normelor pentru ghizii de turism;
i) sa protejeze bunurile turistilor impotriva deteriorãrii sau furtului şi sa asigure
despãgubirea acestora în cazul apariţiei unor prejudicii, conform legii;
j) sa realizeze, potrivit prezentei ordonanţe, exploatarea patrimoniului turistic, asigurând
totodatã protecţia şi conservarea acestuia şi a mediului înconjurãtor;
k) sa transmitã datele statistice, conform Sistemului informaţional pentru turism şi
reglementãrilor Comisiei Naţionale pentru Statistica;
l) sa realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate şi respect fata de resursele turistice, în
scopul protejãrii calitãţii produsului turistic romanesc.
------------
ART. 31
(1) Structurile de primire turistica sunt clasificate pe baza normelor elaborate de
Ministerul Turismului*) şi aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Structurile de primire clasificate pentru activitatea de turism nu pot fi folosite pentru
alte destinaţii. Modificarea destinaţiei, parţial sau integral, se poate face numai dupã
confirmarea operarii acesteia de cãtre organul care a eliberat certificatul de clasificare.
------------
ART. 32
In vederea corelãrii, stocãrii şi difuzãrii informaţiilor privind piaţa turistica şi a evaluãrii
activitãţii turistice, va funcţiona la nivel naţional Sistemul informaţional pentru turism, care
va cuprinde datele şi indicatorii stabiliţi de Ministerul Turismului*) şi Institutul Naţional de
Statisticã**).
------------
**) Prin HOTĂRÂREA nr. 488 din 24 mai 2001 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
283 din 31 mai 2001 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statisticã.
HOTĂRÂREA nr. 488 din 24 mai 2001 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 31
mai 2001 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 765 din 3 iulie 2003 , publicatã în
MONITORUL
71
OFICIAL nr. 492 din 8 iulie 2003. HOTĂRÂREA nr. 765 din 3 iulie 2003 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 8 iulie 2003 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 68 din
29 ianuarie 2004 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 3 februarie 2004.
HOTĂRÂREA
nr. 68 din 29 ianuarie 2004 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 3 februarie
2004 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 957 din 18 august 2005 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 810 din 7 septembrie 2005.
ART. 33
(1) Consiliile judeţene pe a cãror raza administrativ-teritorialã se afla trasee turistice
montane si/sau partii de schi organizeazã, pana la data de 30 septembrie 2003, servicii
publice judeţene "Salvamont" care coordoneazã activitatea de prevenire a accidentelor
montane şi de salvare în munţi a persoanelor accidentate şi supravegheazã activitatea de
amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane din judeţ.
(2) Consiliile locale pe a cãror raza administrativ-teritorialã exista partii de schi
organizeazã, pana la data de 30 septembrie 2003, servicii publice locale "Salvamont".
--------------
Alin. (3) al art. 33 a fost abrogat de lit. a) a art. 10 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 19
din 22 februarie 2006 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 220 din 10 martie 2006.
(4) Consiliile locale şi agenţii economici care au în administrare stranduri sau plaje, altele
decât cele de litoral, au obligaţia sa înfiinţeze, pana la data de 30 iunie 2003, servicii publice
locale de salvare sau posturi de salvare, dupã caz, precum şi posturi de prim ajutor medical.
(5) Finanţarea serviciilor publice judeţene şi locale "Salvamont" se asigura din bugetele
locale ale judeţelor, respectiv ale municipiilor, ale oraşelor sau comunelor, dupã caz.
(6) Finanţarea serviciilor publice "Salvamar", a posturilor de salvare şi a posturilor de prim
ajutor medical, precum şi a serviciilor publice locale de salvare se asigura din bugetul propriu
de cãtre administrator, respectiv Compania Naţionala "Apele Romane" - S.A., consiliile locale
sau agenţii economici, dupã caz.
(7) Prin hotãrâri ale Guvernului, la propunerea Ministerului Turismului*), se aproba
normele privind prevenirea accidentelor montane şi organizarea activitãţii de salvare în
munţi, precum şi cele privind organizarea posturilor de salvare şi a posturilor de prim ajutor
pe plaje şi în stranduri.
--------------
Art. 33 a fost modificat de articolul unic LEGEA nr. 229 din 23 mai 2003 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 29 mai 2003, care modificã articolul unic din
ORDONANŢA nr. 5 din 16 ianuarie 2003 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din
30 ianuarie 2003.
ART. 34
In zone, staţiuni şi pe trasee turistice camparea turistilor este permisã numai în structuri
de campare, dotate conform normelor aprobate de Ministerul Turismului*), sau, în zona
montanã, în perimetre amenajate în acest scop.
---------------
ART. 35
(1) In domeniul turismului pot fi create asociaţii şi organizaţii fãrã scop lucrativ sau
patrimonial, cu caracter profesional, ştiinţific, cultural, religios sau social, care au rol activ în
activitãţile desfãşurate de cãtre Ministerul Turismului*).
(2) Asociaţiile şi organizaţiile prevãzute la alin. (1) pot fi autorizate de Ministerul
Turismului*) sa presteze servicii turistice pentru membrii lor, exclusiv prin mijloace proprii.
(3) Asociaţiile şi organizaţiile prevãzute la alin. (1) dobândesc personalitate juridicã, în
condiţiile legii, cu avizul Ministerului Turismului*).
72
---------------
CAP. V
Mijloace financiare şi sprijinul statului
ART. 36
Statul sprijinã activitatea de turism prin politici şi mecanisme economico-financiare şi
acţiuni pentru amenajarea şi protecţia patrimoniului turistic.
ART. 37
In scopul protejãrii activitãţii de turism şi al creãrii bazei de dezvoltare turistica,
înstrãinarea structurilor de primire din cadrul staţiunilor turistice se poate face cu obligarea
noului proprietar la menţinerea obiectului de activitate şi a funcţiunii structurii de primire
turistica.
ART. 38
Zonele şi staţiunile turistice beneficiazã de prioritati pentru:
- realizarea infrastructurii generale necesare dezvoltãrii turismului;
- acordarea de asistenta tehnica de specialitate de cãtre Ministerul Turismului*) pentru
dezvoltarea funcţiei turistice şi promovarea produsului turistic propriu;
- ameliorarea şi protecţia mediului înconjurãtor prin mãsuri şi programe speciale, care
vizeazã asigurarea şi încurajarea dezvoltãrii funcţiei turistice, elaborate de Ministerul
Turismului*) în colaborare cu autoritãţile administraţiei publice locale şi cu alte organisme
interesate.
---------------
ART. 39
(1) Statul sprijinã şi încurajeazã libera iniţiativã în domeniul promovãrii şi dezvoltãrii
activitãţii de turism şi, îndeosebi, în stimularea şi atragerea turiştilor strãini în România,
precum şi în dezvoltarea activitãţii staţiunilor turistice, prin:
a) adoptarea unor reglementãri specifice privind aplicarea asigurãrii sociale de sãnãtate în
domeniul trimiterilor medicale în staţiunile turistice balneare;
b) organizarea de acţiuni de promovare turisticã atât pe plan intern, cât şi prin birourile de
promovare turisticã din strãinãtate;
c) concesionarea, în condiţiile legii, a unor terenuri care fac parte din domeniul public sau
privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale, pentru construirea de structuri de
primire turisticã în zonele stabilite ca prioritãţi prin Programul anual de dezvoltare a
produselor turistice;
d) susţinerea financiarã a autoritãţilor administraţiei publice locale, în completarea
surselor proprii ale acestora, pentru finanţarea documentaţiilor tehnice, respectiv studii de
fezabilitate, proiecte tehnice, alte studii de specialitate, precum şi a lucrãrilor de execuţie
aferente programelor şi obiectivelor de investiţii în turism.
(2) Sumele necesare realizãrii documentaţiilor şi lucrãrilor de execuţie a obiectivelor de
investiţii în turism aflate în proprietatea sau în administrarea autoritãţilor administraţiei
publice locale se asigurã din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat şi din
bugetele locale, prin bugetul unitãţilor administrativ-teritoriale. Sumele de la bugetul de stat
pentru finanţarea programelor de turism ai cãror beneficiari sunt autoritãţile administraţiei
publice locale se alocã prin transferuri de la bugetul Ministerului Turismului cãtre bugetele
locale, în limita fondurilor alocate anual cu aceastã destinaţie.
-------------
Alin. (2) al art. 39 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 254 din 30 iunie 2009 ,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 462 din 3 iulie 2009, care modificã pct. 3 al art. I
din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 123 din 1 octombrie 2008 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 7 octombrie 2008.
73
(3) Proiectele de investiţii în turism şi sursele de finanţare a documentaţiilor tehnice şi a

lucrãrilor de execuţie a programelor şi obiectivelor de investiţii în turism ai cãror beneficiari
sunt autoritãţile administraţiei publice locale se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Turismului.
-------------
Alin. (3) al art. 39 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 254 din 30 iunie 2009 ,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 462 din 3 iulie 2009, care modificã pct. 3 al art. I
din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 123 din 1 octombrie 2008 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 7 octombrie 2008.
-------------
CAP. VI
Raspunderi şi sancţiuni
ART. 40
Încãlcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage rãspunderea disciplinarã, materialã,
civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.
ART. 41
Constituie contravenţii în activitatea turistica prevãzutã de prezenta ordonanţa şi se
sancţioneazã cu amenda între 10.000.000 lei şi 15.000.000 lei urmãtoarele fapte, dacã nu au
fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni;
a) oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice,
precum şi crearea de produse turistice de cãtre agenţi economici neautorizati de cãtre
Ministerul Turismului*);
b) desfãşoarã activitãţi turistice în structuri de primire neclasificate potrivit dispoziţiilor
legale;
c) înscrierea de informaţii nereale în materialele de promovare, pe firmele structurilor
turistice şi ale agenţiilor de turism;
d) refuzul nejustificat de a acorda despãgubiri turistilor pentru daune provenind din
neasigurarea integrala sau asigurarea la o calitate inferioarã a pachetului de servicii
cumpãrat;
e) comercializarea serviciilor turistice de cãtre agenţii economici care nu au constituit
integral garanţia financiarã care sa asigure repatrierea turistilor si/sau rambursarea sumelor
plãtite de aceştia în caz de insolvabilitate sau faliment.
---------------
ART. 42
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre organele de control ale
Ministerului Turismului*), ale instituţiilor subordonate, ale Ministerului Finanţelor Publice**)
şi de organele de poliţie.
---------------
**) Prin HOTĂRÂREA nr. 18 din 4 ianuarie 2001 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
12 din 10 ianuarie 2001 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor
Publice, organizare menţinutã prin HOTĂRÂREA nr. 267 din 13 martie 2003 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 179 din 21 martie 2003.
21 martie 2003 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 735 din 3 iulie 2003 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 iulie 2003. HOTĂRÂREA nr. 735 din 3 iulie 2003 ,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 iulie 2003 a fost abrogatã de
HOTĂRÂREA nr. 1.574 din 18 decembrie 2003 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 2
74
din 5 ianuarie 2004. HOTĂRÂREA nr. 1.574 din 18 decembrie 2003 , publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 5 ianuarie 2004 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 208
din 17 martie 2005 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 269 din 31 martie 2005.
Prin HOTĂRÂREA nr. 386 din 25 aprilie 2007 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
304 din 8 mai 2007 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi
Finanţelor.
HOTĂRÂREA nr. 386 din 25 aprilie 2007 , publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 304 din
8 mai 2007 a fost abrogatã de HOTĂRÂREA nr. 34 din 22 ianuarie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 28 ianuarie 2009 care reglementeazã organizarea şi
funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice.
CAP. VII
Dispoziţii finale
ART. 43
(1) Prezenta ordonanţa intra în vigoare dupã 90 de zile de la publicarea în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
------------
Alin. (1) al art. 43 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 755 din 27 decembrie
(2) In termenul prevãzut la alin. (1) Ministerul Turismului*) va elabora norme
metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe, care se vor publica în Monitorul Oficial
al României şi vor intra în vigoare o data cu ordonanţa.
---------------
ART. 44
La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe orice dispoziţii contrare se abroga.10
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul turismului,
Sorin Frunzaverde
Ministrul finanţelor,
Daniel Daianu
Secretar de stat,
şeful Departamentului pentru
Administraţie Publica Localã,
Vlad Rosca
---------------__
Atribuţiile generale ale miniştrilor
10 Ordonanţa Guvernului nr. 58 din 21 august 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii de tursim în România www.turism.gov.ro/ro/download/319/
75
Art. 53. -
(1) Miniştrii îndeplinesc în domeniul lor de activitate următoarele atribuţii generale:
a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si
hotararilor Guvernului, a ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea
limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale a institutiilor publice si a agentilor
economici;
b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului, in
conditiile stabilite prin metodologia aprobata de Guvern;
c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata celei de
dezvoltare economico-sociala a Guvernului;
d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le inainteaza
Guvernului;
e) urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului, in baza
bugetului aprobat;
f) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale, in
conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu alte intelegeri
stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si organizatii similare din
alte state si cu organizatii internationale ce intereseaza domeniul lor de activitate;
g) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a Guvernului,
in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri internationale sau propun
intocmirea formelor de aderare la cele existente;
h) urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la care
Romania este parte si iau masuri pentru realizarea conditiilor in vederea integrarii in
structurile europene sau in alte organisme internationale;
i) coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si strategii in
domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului;
j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale si
coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create;
k) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea
pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor;
l) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare.
(2) Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate si alte atributii specifice stabilite prin
acte normative.
(3) Ministrii isi indeplinesc atributiile ce le revin folosind aparatul propriu al ministerelor,
precum si prin institutiile aflate in subordonarea, coordonarea sau autoritatea ministerelor.
Art. 49. -
(2) Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale secretarului general sunt următoarele:
a) coordoneaza buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu caracter
functional din cadrul ministerului si asigura legatura operativa dintre ministru si
conducatorii tuturor compartimentelor din minister si unitatile subordonate;
76
b) colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General

al Guvernului, cu secretarii generali din celelalte ministere, precum si cu secretarii
judetelor si cu directorii generali de prefectura, in probleme de interes comun;
c) primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative initiate
de minister si asigura avizarea actelor normative primite de la alti initiatori;
d) transmite Secretariatului General al Guvernului proiectele de acte normative initiate
de minister, pentru a fi discutate in sedinta Guvernului;
e) urmareste si asigura finalizarea actelor normative aprobate de Guvern, care au fost
initiate de minister;
f) monitorizeaza si controleaza elaborarea raportarilor periodice, prevazute de
reglementarile in vigoare;
g) coordoneaza intregul personal al ministerului, activitatea de elaborare a politicilor
de personal si principiile directoare pentru managementul de personal din cadrul
compartimentelor.
CAPITOLUL 4. MINISTERUL TURISMULUI DIN PORTUGALIA
DESPRE NOI
Turismo de Portugal, I.P. este o organizaţie care urmăreşte să încurajeze dezvoltarea
turismului în Portugalia.
Integrat în cadrul Ministerului Economiei şi Inovării, Turismo de Portugalia este
autoritatea naţională de turism responsabilă de promovare, de intensificarea şi durabilitatea
activităţilor turistice, combinând într-o singură entitate toate competenţele instituţionale legate
de stimularea activităţilor turistice, de la sectorul de aprovizionare până la cerere.
Misiunea Turismo de Portugal este după cum urmează:

• Creşterea şi dezvoltarea infrastructurilor de turism;
• Dezvoltarea resurselor umane;
• Sprijinirea investiţiilor în acest sector;
• Coordonator al Portugaliei de promovare internă şi internaţională, ca destinaţie turistică;
• activităţi de reglementare şi să inspecteze pariuri.
Folosind relaţia sa de privilegii cu alte organisme publice şi agenţi economici în
Portugalia şi în străinătate, Turismo de Portugalia este dedicat la îndeplinirea obiectivului său
de consolidare a turismului ca unul dintre motoarele de creştere de bază a economiei
portugheze.
ECHIPE DE TURISM ÎN STRĂINĂTATE

Turismo de Portugal, I.P. 's externe Network
Turismo de Portugalia are echipe de Turism prioritare în 22 din pieţele turistice de

prioritate externe, în cazul în care Institutul se dezvoltă şi pune în aplicare iniţiativele sale
77
internaţionale de promovare. Echipele străine de Turism sunt responsabile pentru activităţile

de promovare instituţională şi sprijinirea companiilor portugheze, care au obiective de
internaţionalizare în pieţele de turism din Germania, Austria (care, de asemenea, coordonează
activităţile în Elveţia), Brazilia, Scandinavia (inclusiv Finlanda), Spania, Statele Unite ale
Americii (Bhat coordonează, de asemenea pe piaţa din Canada), Franţa, Olanda (care acoperă,
de asemenea, Belgia), Irlanda, Italia şi Regatul Unit.
În protocolul semnat între Turismo de Portugal, IP şi AICEP, echipele de Turism
sunt incluse în Reţeaua Centrelor de afaceri şi, de asemenea, oferă sprijin pentru iniţiativele
de interes pe pieţele în care nu există reprezentanţi ai turismului, inclusiv Rusia, Polonia şi
Japonia, în cazul în care au fost desemnaţi oficiali, în scopul de a sprijini iniţiativele în turism
Austria - Viena
T. +4315854450
F. +4315854445
catarina.arenga @ turismodeportugal.pt
BENELUX
Olanda - Haga
T. +31703281239
F. +31703280025
Belgia - Bruxelles
T. +3225361212
pedro.breyner @ turismodeportugal.pt
Brazilia - S. Paulo
T. +551130841830
F. +551130610595
paulo.machado @ turismodeportugal.pt
Cehia - Praga
Tel.: +420251091761
F. +420257320053 / 059
petra@portugalglobal.cz
Franţa - Paris
T. +33156883190
F. +33156883089
jean-pierre.pinheiro @ turismodeportugal.pt
Germania - Berlin
T. +49302541060
F. +493025410699
joao.castro @ turismodeportugal.pt
Irlanda - Dublin
T. +35316709133
F. +35316709141
jose.ramos @ turismodeportugal.pt
78
ITALIA - Milano
T. +390200629000
F. +390200629099
alexandra.rebelo @ turismodeportugal.pt
JAPONIA - Tokyo
T. +81335112881
F. +81335112887
chizu.takaoka @ portugalglobal.pt
AMERICA DE NORD
SUA - New York
T. +16467230200
F. +12125754737
Canada - Toronto
T. +4169219870
F. +4169211353
nuno.alves @ turismodeportugal.pt
POLONIA - Varşovia
T. +48226176460
F. +48226174477
ewa.mikke @ portugalglobal.pt
Rusia - Moscova
T. +74957871193
F. +74957871191
turismo.moscow @ portugalglobal.pt
SCANDINAVIA
Suedia - Stockholm
T. +46850652100
F. +46850652105
Danemarca - Copenhaga
T. +4533131200
F. +4533938885
oto.oliveira @ turismodeportugal.pt
SPANIA - Madrid / Barcelona

T. +34917617230
F. +34915702270
antonio.carrilho @ turismodeportugal.pt
Elvetia - Zurich
T. +41432688768
F. +41432688760
catarina.arenga @ turismodeportugal.pt
79
Regatul Unit - Londra

T. +442072016666
F. +442072016633
miguel.perestrello @ turismodeportugal.pt
COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
În cadrul activităţii sale, Turismo de Portugal, IP dezvoltă o vastă gamă de activităţi

de cooperare internaţională, care reprezintă interesele de turism portugheze în relaţiile
bilaterale şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.
Institutul garantează relaţii comunitare şi relaţii internaţionale în domeniul său de
activitate şi propune - membrului guvernului responsabil pentru acest sector - reprezentanţi ai
sectorului turismului în cadrul organizaţiilor internaţionale.
Să instituie o cooperare şi legături cu:
- Comunitatea de ţări vorbitoare de limbă portugheză (CPLP), promovări politico-diplomatice
de legătură şi cooperare între membrii săi.
- Comitetul de Turism al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE),
structură responsabilă pentru dezvoltarea de studii şi cercetări în aspectele economice ale
turismului
- Comisia Europeană a Călătoriilor (ETC), Asociaţia europeană a organizaţiilor naţionale de
promovare a turismului.
- Unitatea de Turism a Comisiei Europene, structura internă responsabilă pentru favorizarea
dialogului cu reprezentanţii din sectorul turismului
- Organizaţia Mondială a Turismului (OMT), agenţia Naţiunilor Unite responsabilă pentru
problemele din sectorul turismului
Societăţi filiale în turism:

TC TURISMO CAPITAL - SCR, S. A.
Turismo Capital SCR pune în aplicare operaţiunile de capital de risc prin luarea de
participaţii la societăţi care operează în cadrul sectorului turistic, cu perspectiva de
valorificare pe termen mediu.
Capitalul social este de € 5 milioane de euro, distribuit după cum urmează:

• Turismo de Portugal, I.P. - 60%
• Banco BPI - 25%
• Banco Espirito Santo - 15%
Turismo Capital SCR este societatea de administrare a fondului de capital de risc
pentru investitori calificaţi - Fundo de capital de Risco para Investidores Qualificados, FCR -
FIQ - F. Turismo, care are un capital social de € 49 milioane de euro.
Contact
Rua Ivone Silva, n º 6 - 8 ° Dt º.
1050-124 Lisabona
Tel. +351 217 815 800
Fax 351 217 815 809
geral@turismocapital.pt
TF TURISMO FUNDOS - SGFII, S. A.
80
Turismo fundos SGFII administrează, gestionează şi redirecţionează fonduri de

investitii imobiliare aprobate, a căror intervenţie a permis modernizarea şi redimensionarea
ofertei hoteliere, demonstând că sectorul turismului este o zonă strategică pentru ţară.
Capitalul social este de 375.000 de euro, distribuit după cum urmează:
• Turismo de Portugal, I.P. - 53,2%
• Caixa Geral de Depósitos - 33,47%
• Banco Espírito Santo - 13,33%
FIIF deţine un capital social de 24.939.895 €, împărţit în 5.000.000 unităţi de participare.
FIIF II este constituit dintr-un capital social de 52.859.800 €, împărţit în 1.057.196 unităţi de
participare.
Contact
Rua Ivone Silva, n º 6 - 8 ° Dt º.
1050-124 Lisabona
Tel. +351 217 815 720
Fax 351 217 815 339
geral@turismofundos.pt
SISTEMUL MUTUAL NAŢIONAL DE GARANTARE
Sistemul Mutual Naţional de Garantare permite garanţii care urmează să fie

acordate, în numele IMM-urilor şi a micro-întreprinderilor pentru a entităţilor care necesită o
astfel de garanţie.
El participă la SPGM – Societatea Portugheză de Garantare mutual, Mutual Counter
Guarantee Fund (FCGM), mecanismul "Sistemului de reasigurare", şi în Garantarea reciprocă
a Societăţilor (MBS).
Oporto
NORGARANTE - Sociedade de Garantia mútua, SA
Av. da Boavista, 2121 - 3rd floor, office 301
4100-134 Porto
Tel. +351 226 061 800
Fax 351 226 061 809
norgarante@norgarante.pt
Lisabona
LISGARANTE - Sociedade de Garantia mútua, SA
Rua Hermano Neves, 22 - 3 º A
1600-477 Lisabona
Tel. +351 217 520 760
Fax 351 217 520 769
lisgarante@lisgarante.pt
Santarém
GARVAL - Sociedade de Garantia mútua, SA
Rua Conde da Ribeira Grande, Lote 2, Zona Industrial
2000-002 Várzea Santarém
Tel. +351 243 356 370
Fax 351 243 356 379
garval@garval.pt
81
ORGANELE DE CONDUCERE
Turismo de Portugal, I.P. are cinci organisme de gestionare:

Consiliul de administraţie - organismul responsabil pentru definirea Turismo de Portugal,
activităţi de IP-uri şi de gestionare şi coordonare a serviciilor sale respective.
Comitetul de jocuri de noroc - organismul responsabil cu supravegherea, monitorizarea şi
îndrumarea activităţilor de servicii care se ocupă de inspecţia şi controlul activităţilor de
pariuri.
Unicul auditor statutar - organismul responsabil pentru controlul, legalitatea, regularitatea şi
corectitudinea Institutului financiar şi de gestiune a activelor.
Consiliul de credit - organismul responsabil pentru asistarea Consiliului de administraţie, în
materie de finanţare şi stimulente pentru investiţii.
Compania Secretarul - organismul responsabil pentru furnizarea de sprijin tehnic pentru
Consiliului de administraţie, care garantează articularea şi o coordonare eficientă între
conducere şi diferitele departamente.
DEZVOLTAREA PRODUSELOR ŞI A DESTINAŢIILOR TURISTICE
Pentru a se asigura că Planul Naţional Strategic pentru Turism - PENT este pus în
aplicare până în 2015, luând-o ca pe un mijloc de mobilizare a diverşilor actori economici din
sectorul - atât public cât şi privat statul se implică foarte mult.
Orientările strategice pentru turismul din Portugalia sunt structurate în jurul a 5 linii
de acţiune şi 11 proiecte de intervenţie. În cadrul acestora, consolidarea şi dezvoltarea din 10
produse şi 6 site-uri de dezvoltare a turismului sunt subliniate, împreună cu re-clasificarea
destinaţiilor turistice, bine stabilite.
Obiectivele definite în PENT ajută pentru a face din turism, un element decisiv
pentru imaginea ţării - consolidarea bunăstării populaţiei portugheze, prin generarea de
bogăţie, crearea de locuri de muncă şi promovarea coeziunii regionale.
DEFINIREA UNEI STRATEGII
Primul pas îl reprezintă orientările strategice pentru dezvoltarea sectorului turismului

şi a planurilor de acţiune pentru a le pune în aplicare, în tandem cu Secretarul de Stat pentru
Turism şi Ministerul Economiei şi Inovării.
Definirea, monitorizarea şi evaluarea politicilor şi planurilor strategice, precum şi
furnizarea de informaţii relevante pentru a sustine deciziile publice şi private, în scopul de a
promova întreaga gamă de activităţi în sectorul turismului.
Coordonând producţia de studii şi statistici care fac posibilă evaluarea activităţii de
turism la nivel naţional. Noi favorizează utilizarea de modele de monitorizare inovatoare care
contribuie la consolidarea cunoştinţelor. Turismo de Portugalia este unul dintre organismele
care fac parte din Sistemului Naţional de Statistică şi ia parte la grupuri de lucru ale
organizaţiilor internaţionale.
Încercarea de a înţelege pieţele internaţionale şi pentru a cunoaşte mai bine
preferinţele turistice, contribuind astfel la strategii de planificare mai coerente.
CLASIFICAREA OFERTEI DE TURISM
82
Sprijinirea guvernului în definirea unui cadru de reglementare, desfăşurare naţională

şi a politicii UE. Suntem conştienţi de faptul că, clasificarea şi sistemele de calitate sunt
instrumente indispensabile pentru afirmarea Portugaliei ca o destinaţie turistică excelenţă,
precum şi pentru garantarea transparenţei pieţei şi a serviciilor oferite turistilor.
Promovarea unei politici adecvate pentru gestionarea serviciilor de turism.
Activităţile includ intervenţii în managementul teritorial, de acordare a licenţelor, a
facilităţilor de cazare şi atracţiilor turistice, evaluând potenţialul turistic, precum şi
recunoaşterea valorii oferite turiştilor. Monitorizarea de creştere a turismului la nivel naţional,
prin înregistrarea şi clasificarea facilităţi de cazare, agenţiilor de turism şi companiilor de
divertisment.
SPRIJINIREA INVESTIŢIILOR
Turismo de Portugal oferă sprijin tehnic şi financiar pentru organismele publice şi

private în sectorul turismului, precum gestionarea de sprijin financiar şi încurajarea practicilor
vizează atingerea excelenţei. Noi sprijinim investiţii corporative sau bazate pe infrastructură
pentru a ajuta la dezvoltarea destinaţiilor şi atracţiilor turistice, de a promova evenimente,
precum şi redefinirea destinatiilor deja existente. Prioritatea noastră este de a pune în aplicare
PENT-Planul Naţional Strategic pentru Turism, odată cu încurajarea inovării, a spiritului
antreprenorial şi a concurenţei.
Avem, de asemenea, susţinerea iniţiativelor antreprenoriale prin intermediul
companiilor de capital de risc, investiţii imobiliare şi a fondurilor de garantare reciprocă - de a
lua o participaţie de capital.
GESTIONAREA PROGRAMELOR DE STIMULENTE
QREN - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (2007-2013)

Stimulentele financiare integrate în fondurile structurale şi Fondul de coeziune. Acestea sunt
aplicabile pentru investiţii în turism, de natură corporativă şi a infrastructurii asociate, în
special în cadrul inovaţiei tehnologice şi de modernizare.
CREDITE PENTRU INVESTIŢII ÎN TURISM
Protocoale Bancare (2007-2009)

Investiţiile de natură corporativă pentru noi produse, destinaţii şi site-uri de dezvoltare a
turismului. Acestea contribuie la punerea în aplicare a Planului Naţional Strategic pentru
Turism şi sunt oferite în parteneriat cu instituţii financiare.
PIT - Programul de intervenţie în turism (2007-2009)
Investiţiile publice în noi produse, destinaţiile şi site-urile de dezvoltare a turismului
prevăzute în Planul Naţional Strategic pentru Turism, precum şi promovarea de evenimente
care contribuie la reputaţia Portugaliei ca destinatie turistica.
PROMOVAREA PORTUGALIEI CA DESTINAŢIE TURISTICĂ

Luăm în considerare Portugalia ca destinatie turistică, in timp ce se urmăreşte
83
creşterea reputaţiei sale la nivel naţional şi internaţional şi consolidarea imaginii ţării ca

destinaţie unică, care este bogată în experienţe, cu o diversitate de peisaje şi culturi.
Planificarea şi realizarea promovarării ţării ca destinaţie turistică, precum şi
promovarea mărcilor sale, are loc în tandem cu agenţiile de promovare a turismului regional şi
local împreună cu agenţii economici. Efectuarea unui contact direct şi formularea de activităţi
de promovare pe pieţele internaţionale de turism se face prin intermediul comerţului
portughez şi birourilor de investiţii în diferitele ţări. Dezvoltând şi implementând activităţi de
comunicare, promovând Portugalia ca destinaţie turistică, făcând publicitate evenimentelor
importante şi coordonând participarea populaţiei portugheze la târguri comerciale
internaţionale.
Implementând căi noi de interacţiune cu turiştii , prin intermediul site-ului
www.visitportugal.com si Centrul International de contact. Scopul nostru este de a furniza
informaţii segmentate şi profilate, în fiecare etapă a călătoriei - de la selecţia vacanţei până la
informaţiile de călătorie.
CENTRUL DE CONTACT
Specializat în furnizarea de informaţii de turism, Centrul de contact garantează un

răspuns prompt la întrebările şi solicitările făcute de turişti. Disponibil în regim de 24 de ore
(cu frecventarea de către mesagerie vocală pe timp de noapte), Centrul de contact operează pe
12 pieţe şi opt limbi. Acesta oferă prezenţă telefonică (la costul unui apel local), e-mail, fax
sau poştă folosind o echipă exclusivă de angajaţi, cu sediul în Portugalia.
Acest serviciu de prezenţă, oferă de asemenea, o interfaţă de răspuns pentru contacte
făcute de turişti prin intermediul portalului visitportugal.com, folosind o singură adresă de e-
mail: info@visitportugal.com.
Centrul de contact, permite de asemenea, dezvoltarea, coordonarea sau frecventarea
cu caracter personal împreună cu campanile promoţionale vizate şi direcţionate, bazate pe
clasificarea turiştilor, în conformitate cu ţara lor de origine, motivaţia pentru a face o excursie
sau preferinţă în termeni de destinaţie.
Acesta este unul dintre principalele avantaje oferite de acest serviciu constând în mai
multe canale personalizate. Lansat în ianuarie 2004, Contact Center înregistrează 118.044
persoane de contact în 2008, reprezentând o creştere de 14,1% în comparaţie cu 2007. În ceea
ce priveşte trimiterea de informaţii acolo continuă să existe un angajament al raţionalizării
cheltuielilor, concentrându-se pe utilizarea tehnologiilor de informare (de e-mail şi internet),
mai degrabă decât poşta normal, atunci când se răspunde cererilor de informaţii.
Vă rugăm să consultaţi următoarea listă a ţărilor în scopul de a identifica numărul respectiv de

contact.
84
ŢARA CONTACT
Germania 01805004930
Austria 0810900650
Belgia 078791818
Spania 902887712
Franţa 0811653838
Olanda 0900 2658 999
Irlanda 1800943131
Italia 848391818
Marea Britanie 08453551212
Suedia 0770930203
Elveţia 0800101212
Alte ţări (351) 211205050
În ţările în care nu Portugalia 808781212

există nici un număr
de telefon dedicat,
turiştii ar trebui să
sunaţi la numărul Fax (+351) 218505789
internaţional 351 211
E.mail Info@visitportugal.com
85
205 050.
UN ROL IMPORTANT ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ
Promovând formarea profesională în diferitele domenii ale turismului în scopul de a

pregătii tinerii pentru primul lor loc de muncă şi pentru a permite profesioniştilor să crească
competenţele, să câştige certificate şi să obţină calificări.
Încurajând lucrătorii din sectorul turismului să se supună calificărilor, şi în acelaşi
timp să răspundă nevoilor pieţei forţei de muncă, prin coordonarea, crearea şi recunoaşterea
de cursuri profesionale şi activităţi.
Cooperând şi furnizând asistenţă tehnică pentru ţările vorbitoare de limbă
portugheză, ce caută să exporte şi să împărtăşească servicii şi cunoştinţe.
Supravegherea unei reţele naţionale în cadrul şcolilor hoteliere şi de turism, precum
şi promovarea cercetării şi formarea profesională avansată în domeniul turismului se face cu
mare atenţie.
BIBLIOGRAFIE
1. Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu – Turism internaţional, Lucrări practice, Statistici,

Documente ale Organizaţiei Mondiale a Turismului, Reglementări, Legislaţie, Editura
Pro Universitaria Bucureşti – 2006;
2. http://www.anat.ro/anat/contract_colectiv_de_munca.html
3. www.monitoruloficial.ro
4. www.mt.ro/.../Ordonanta%20nr.%20107(r1)%20din%201999.html
5. www.legestart.ro/Ordonanta-107-1999-activitatea-comercializare-pachetelor-
servicii-turistice-(MjExMTc-).htm
6. www.turism.gov.ro/ro/download/297/
7. www.turism.gov.ro/ro/download/319/
8. www.turismodeportugal.pt
9. www.visitportugal.pt
86

Capitolul 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGLEMENTĂRI INSTITUŢIONALE ŞI JURIDICE ÎN ACTIVITATEA TURISTICĂ 2009

CAPITOLUL 1. DREPTUL SOCIAL ÎN TURISM

Atribuţii şi responsabilităţi: face previziuni, planifică, organizează şi stabileşte

DREPTURILE LUCRĂTORILOR ŞI ANTREPRENORILOR DIN INDUSTRIA

calificarea necesare; antreprenorii şi investitorii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii –

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE AGENŢILOR ECONOMICI DIN INDUSTRIA

Agenţii economici din turism au următoarele obligaţii:

1 Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu: Turism Internaţional, Edit.Pro Universitaria, 2006

b. Să presteze serviciile turistice la nivelul categoriei unităţii respective, potrivit

CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ LA NIVEL DE RAMURĂ- TURISM PE

FEDERAŢIA PATRONATELOR DIN TURISMUL ROMÂNESC ,

2 Ordonanţa nr.58/21/08/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de tursim în România

in conditiile prevazute de lege, si nu pot fi solicitati sa efectueze ore suplimentare, cu

Patronul are obligatia sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice

de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si cu procedurile proprii. Timpul

(3) Salariatii sunt obligati sa se supuna examenelor medicale in conditiile

- studii superioare de scurta durata = 1,9;

Salariatii unitatilor trimisi in detasare beneficiaza de drepturile de delegare

(2) Repausul saptamanal se acorda, de regula, sambata si duminica.

- peste 20 ani= 28 zile lucratoare.

b) casatoria unui copil - 2 zile;

(4) Contractele individuale de munca se incheie in scris, cate un exemplar pentru

(4) In cazul in care intentioneaza sa dispuna o masura disciplinara impotriva

- la intreprinderile cu un efectiv sub 100 salariati, cu 45 de zile inainte;

In situatia in care patronii incheie contracte cu parteneri straini, potrivit carora

(4) Fondurile neutilizate intr-un an se reporteaza pentru anul urmator.

e) mecanismele de distributie a fondurilor de catre banca vor fi stabilite de

FEDERATIA PATRONATELOR FEDERATIA

1. Comisia paritara la nivel de ramura va fi compusa din cate un numar de 5

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele

4. Data/datele la care se plãteste salariul este/sunt .........”

a) sã dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitãtii

Fondul ce se constituie din contributia patronatului, destinat activitatilor in domeniul

1. In contabilitatea agentilor economici

a) 635 "cheltuieli cu alte impozite, = 447 "Fonduri speciale - taxe si

- cu sumele necesare contributiilor pentru constituirea fondurilor destinate

b) 447 "Fonduri speciale - taxe si = 118 "Alte fonduri" (analitic distinct)

- cu suma reprezentand 1/3 din suma totala, inregistrata in contabilitate conform

c) 447 "Fonduri speciale - taxe si = 5121 "Conturi la banci, in lei"

- cu suma reprezentand 2/3 din suma totala, inregistrata in contabilitate conform

d) 118 "Alte fonduri" (analitic distinct) = 5121 "Conturi la banci, in lei"

- cu suma reprezentand 50% din suma reprezentand 1/3, inregistrata in

e) Conturi din clasa 6 (analitice = % 404, 5121, 5311 etc.

- in cursul lunii, cu cheltuielile efectuate de unitate, dupa natura lor, pe seama

f) 118 "Alte fonduri"(analitic distinct) = 758 "Alte venituri din exploatare"

- la sfarsitul lunii, diminuarea fondului destinat negocierii contractului colectiv

2. In contabilitatea institutiilor publice

a) % = 231 (analitic distinct) 410, 420 etc. art. (30.07)

- cu sumele necesare contributiilor pentru constituirea fondurilor destinate

b) 231 (analitic distinct) = % 700, 120 etc.

- cu suma reprezentand 1/3 din suma totala, inregistrata in contabilitate conform

119.01 337 (analitic distinct)

- cu suma reprezentand 1/3 din suma totala, inregistrata in contabilitate conform

c) 231 (analitic distinct) = % 700, 120 etc.

- cu suma reprezentand 2/3 din suma totala, inregistrata in contabilitate conform

d) 337 (analitic distinct) = 119.01

- cu suma reprezentand 50% din suma reprezentand 1/3 inregistrata in

- cu cheltuielile efectuate de unitate pe seama fondului destinat negocierii contractului

f) 337 (analitic distinct) = 421

- la finele anului, cu totalul cheltuielilor efectuate din fondurile cu destinatie

513 "disponibil cu destinatie speciala" = 791"venituri cu destinatie speciala"

- inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor efectuate, potrivit legii, pe seama fondului

ORDONANŢĂ nr. 107 din 30 iulie 1999 (republicată)

ORDONANTA nr. 58 din 21 august 1998 (actualizata)