Sunteți pe pagina 1din 5

Expozitiunea. 1.

Se fixeaza prin 2 metafore semnificand locul actiunii , un


peisaj uimitor prin frumusetea sa. 2. Autorul introduce apoi in scena
protagonistii :3 ciobani provenind din regiuni diferite ale tarii. 3. Actiunea este
situata si in timp : intamplarile se petrec toamna in momentul coborarii turmii
la iernat. Intriga. Cei doi ciobani hotarasc sa sinucida pe ciobanul
moldovean.2. Conflictul este determinat de revalitatea materiala care duce la
invidie. Partea a doua a baladei corespunde celui de al treilea motiv si
este realizata prin dialog avand un caracter dramatic si cuprinde desfasurarea
actiunii : ciobanul moldovean este uimit de comportamentul ciudat al mioarei .
Ea ii dezvaluie complotul si il sfatuieste sa isi ia unele masuri de
aparare. Partea a treia a baladei cuprinde celelalte motive fiind cea mai
ampla , cea mai bogata in semnificatii si caracterizata printr-un lirism
profund. Ea contine celelalte momente ale desfasurarii actiunii si punctul
culminant iar totul se transforma printr-un monolog liric prin care sunt
exprimate dorintele legate de testamentul ciobanului :baciul moldovean o
roaga pe miorita sa le transmita celor doi ciobani dorinta lui de a fi
inmormantat In strunga de oi / In dosul stanii. Baciul moldovean doreste
sa aiba la cap fluiere prin care sa vesniceasca in timp si sa determine ritualul
bocirii. Tanarul pastor vrea ca mioara nazdravana sa ascunda oilor moartea
sa, pe care sa le-o infatiseze ca pe o nunta impresionanta la care sa
participe toate elementele naturii. Punctul culminant . 1. Baciul
moldovean presupune ca va fi cautat de mama sa. 2. Aceasta il descrie cu
sufletul ei de mama iubitoare si indurerata, realizandu-i un portret cuceritor
prezent atat ca intensitate a sentimentelor cat si ca tehnica de compozitie
presupus dialog, unde liricul se imbina cu dramaticul . Baciul o roaga pe
mioara sa-i ascunda si mamei moartea lui , spunandu-i ca s-a insurat dar
fara a-i aminti de caderea stelei si de participarea naturii la
ceremoniei. Deznodamantul lipseste , sentimentele si zbuciumul sufletesc
ramanand la aceeasi intensitate

Expozitiunea - de la Personajul principal pana la halucinanta


Intriga-de la Caracterizarea personajului pana la cheltuieli
Desfasurarea actiunii- de la,, De cand'' pana la cumparat
Punctul culminant-de la Prezentarea casei pana la ascunsi
Deznodamantul -de la ultimele pana la...

I. La biserica Sfnta Troia, pe partea stng a oselei Vitan, erau civa


btrninelipsii de pe acolo, mndri tare de biserica lor i de zugrvelile
ei de pe dinuntru i pedinafar. Cnd aprea cte cineva care nu era deal locului, ncepeau s-i cear prereadespre biserica lor.Dac pe
trector l mpingea pcatul s zic ceva de sfinii uscai i drepi de pe
ziduri, pedat rspundeau n vrful limbii c numai sfinii lor sunt sfini
adevrai, nu ca aceia deastzi, cu ochi de om, cu mini i picioare tot de
om obinuit.II. Autorul i amintetecum l-au judecat i pe el, ctitorul i
alti trei dintre btrnii credincioi bisericii. Intreacetia se afla i jupn
Hagiul, mbrcat ntr-o scurteic splcit i ptat, pe cndceilali
erau mbrcai cu giubele lungi. Ctitorul luda de zor picturile bisericii,
capulmucenicului Mina, capul archiereului NicolaeAutorul tcea i asc
ulta. Ctitorulcontinu, ludnd zugrveala Judecii de Apoi,
artnd bogaii nemilostivi care se ducdin zgrcenie n focul iadului cu
sacii lor cu aur cu tot.La aceste cuvinte, jupn Hagiul nti ls capul n
jos, apoi o terse binior de acolo. Ceitrei btrni rmai ncepur a
cleveti despre zgrcenia lui C e plin de galbeni, dar nu dun sfan la
cutia milei. C i astmpr foamea i setea gustnd pe la bcnii cte
omslin, o feliu de pastram, o gur de brag i spunnd apoi c sunt
scumpe i c suntvremuri grele, n-are cine s plteasc. Apoi se
npustir s rd de hainele i cizmele lui jerpelite, de obiceiul de ai crpi hainele cu buci din ele nsele sau de a fuma numaitutun de la
alii.III. Hagiul nu fcea foc n sob nici pe cel mai mare ger, nu cumpra
i el un porc laCrciun sau un miel la Pate, orict i-ar fi zis nepoat-sa,
Leana. Era srac i nu avea penimeni altcineva, tria aciolat pe lng
unchiul su cel zgrcit.De mic copil el fusese tare strngtor i
pstrtor. Cnd era colar aduna banii pe care iddea mama lui ca s-i
ia covrigi. Devenit calf la gitnrie strngea banii, nu bea, nuse uita i
el dup fete, mnca pine i bea brag, de ajunsese slab, galben i
btrnicios latreizeci de ani. Noroc cu fostul stpn c l mai lua la mas
ca s-l mai ndrepte. Jupnull luase tovar, asociat cu el la prvlie i
se inuse de capul lui s se nsoare, dar
Tudosenu vrusese nicicum, nevasta i copii nsemnau cheltuial: mnca
re, haine, coal, plimbriel nu avea de undeIV. Cnd i s-a izbndit
visul de a rmne singur stpn pe prvlie, nu a mai tiut de el
defericire. n prima sear, la nchidere, s-a inut dup ucenici, s nu
trnteasc uile, s nusparg geamurile, s umble ncet cu lactele.
Ajuns la csua lui, cu pereii cojii, prfuit.

Hagi Tudose-rezumat pe capitole

I.La biserica Sfnta Troia, pe partea stng a oselei Vitan, erau civa btrni
nelipsiide pe acolo, mndri tare de biserica lor i de zugrvelile ei de pe
dinuntru i pe dinafar.Cnd aprea cte cineva care nu era de-al locului,
ncepeau s-i cear prerea despre biserica lor.Dac pe trector l mpingea
pcatul s zic ceva de sfinii uscai i drepi de pe ziduri, pedat rspundeau
n vrful limbii c numai sfinii lor sunt sfini adevrai, nu ca aceia deastzi,
cu ochi de om, cu mini i picioare tot de om obinuit.II.Autorul i amintete
cum l-au judecat i pe el, ctitorul i alti trei dintre
btrniicredincioi bisericii. Intre acetia se afla i Hagi-Tudose, mbrcat ntro scurteicsplcit i ptat, pe cnd ceilali erau mbrcai cu giubele lungi.
Ctitorul luda de
zor picturile bisericii, capul mucenicului Mina, capul archiereului Nicolae
Autorul tcea iasculta. Ctitorul continu, ludnd zugrveala Judecii de A
poi, artnd bogaiinemilostivi care se duc din zgrcenie n focul iadului cu
sacii lor cu aur cu tot.La aceste cuvinte, jupn Hagiul nti ls capul n jos,
apoi o terse binior de acolo. Ceitrei btrni rmai ncepur a cleveti despre
zgrcenia lui Hagi-Tudose. C e plin degalbeni, dar nu d un sfan la cutia
milei. C i astmpr foamea i setea gustnd pe
la bcnii cte o mslin, o feliu de pastram, o gur de brag i spunnd ap
oi c suntscumpe i c sunt vremuri grele, n-are cine s plteasc. Apoi se
npustir s rd dehainele i cizmele lui jerpelite, de obiceiul de a-i crpi
hainele cu buci din ele nsele saude a fuma numai tutun de la alii.III.Hagiul
nu fcea foc n sob nici pe cel mai mare ger, nu cumpra i el un porc
laCrciun sau un miel la Pate, orict i-ar fi zis nepoat-sa, Leana. Era srac
i nu avea penimeni altcineva, tria aciolat pe lng unchiul su cel
zgrcit.De mic copil el fusese tare strngtor i pstrtor. Cnd era colar
aduna banii pe care iddea mama lui ca s-i ia covrigi. Devenit calf la
gitnrie strngea banii, nu bea, nu seuita i el dup fete, mnca pine i bea
brag, de ajunsese slab, galben i btrnicios latreizeci de ani. Noroc cu
fostul stpn c l mai lua la mas ca s-l mai ndrepte. Jupnul lluase
tovar, asociat cu el la prvlie i se inuse de capul lui s se nsoare, dar
Tudose nuvrusese nicicum, nevasta i copii nsemnau cheltuial: mncare,
haine, coal, plimbrielnu avea de undeIV.Cnd i s-a izbndit visul de a
rmne singur stpn pe prvlie, nu a mai tiut de el defericire. n prima
sear, la nchidere, s-a inut dup ucenici, s nu trnteasc uile, s nusparg
geamurile, s umble ncet cu lactele. Ajuns la csua lui, cu pereii cojii,
prfuit irece, Tudose sttea pe ntuneric mulumind lui Dumnezeu c a fcut
soarele, altfel ct ar ficheltuit el pe lumnri s lumineze prvlia ! Apoi se
gndea numai la bani, ci are, undei-a ascuns, s nu-i fure hoii.