Memoriu Etapa II

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI
URBANPROIECT - BUCURESTI
str. Nicolae Filipescu 53-55, 020916 Bucuresti 2, ROMÄNIA
tel. 01.211 78 42; 01.211 78 43; 01.211 78 50; fax 01.211.49 06; e-mail: office@incdurban.ro
SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI
PR. NR.: 7
ETAPA a II-a - 2004
TITLUL:
Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV –
Reactualizare
Strategia de dezvoltare
Planul de măsuri
BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
PROIECTANT: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi

Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti
DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete

ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde
ŞEF PROIECT: ing. Viorica Niculescu
- Februarie 2004 -
COLECTIV DE ELABORARE
Ing. Viorica Niculescu

Arh. Ioan Peleanu
Ing. Elena Stancu
Geogr. Silvia Ioniţă
Ing. Mariana Dorobanţu
Ing. Florin Chiperi
Soc. Georgiana Georgescu
Ec. Gabriel Preoteasa
Ing. Luiza Minculescu
Ec. Cristina Dima
GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ
Tehn. Sorin Ungureanu

Tehn. Laura Boroiu
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ
Dactilo. Gabriela Niţu

Tehn. Sorin Ungureanu
BORDEROU – ETAPA a II-a
PIESE SCRISE:
Strategia de dezvoltare
Program de măsuri
PIESE DESENATE:
CARTOGRAME:
1. Agricultura – Dezvoltare – Lucrări pentru îmbunătăţiri funciare
2. Gestiunea deşeurilor – Dezvoltare
3. Agricultura – Dezvoltare – Zonarea producţiei agricole
4. Industria – Dezvoltare
5. Turismul
PLANŞE:
1. Mediul – Dezvoltare
2. Reţeaua de localităţi şi populaţia – Dezvoltare
3. Gospodărirea apelor – Dezvoltare
4. Reţele de transport – Dezvoltare
5. Reţele electrice şi telecomunicaţii – Dezvoltare
6. Reţele energetice – Dezvoltare
7. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – Dezvoltare
8. Turismul – Dezvoltare
9. Contextul suprateritorial – Dezvoltare
CUPRINS
Pag.
INTRODUCERE ……………………………………………………………… 1
1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ………………………………………… 3
1.1. STRUCTURA TERITORIULUI ……………………………………. 3
1.1.1. Mediul ………………………………………………………….. 3
1.1.2. Patrimoniul natural şi construit ……………………………… 12
1.1.3. Reţeaua de localităţi …………………………………………… 15
1.1.4. Infrastructurile tehnice ……………………………………….. 19
1.1.4.1.Gospodărirea apelor (risc natural, inundaţii) …………… 19
1.1.4.2.Reţele hidroedilitare ………………………………………. 23
1.1.4.3.Amenajări pentru agricultură (risc natural alunecări) …. 28
1.1.4.4.Reţele de transport ………………………………………… 29
1.1.4.5.Reţele de telecomunicaţii …………………………………. 34
1.1.4.6.Reţele energetice …………………………………………… 35
1.1.4.7.Gestionarea deşeurilor ……………………………………. 39
1.1.5. Zonificarea teritoriului ……………………………………….. 42
1.2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ …………………………. 43
1.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ……………….. 43
1.2.2. Resursele umane ………………………………………………. 46
1.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ………………………………….. 47
1.3.1. Agricultura, silvicultura ………………………………………. 47
1.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii …….. 54
1.3.3. Turismul ………………………………………………………… 59
1.3.4. Servicii economice şi sociale …………………………………… 61
2. PROGRAM DE MĂSURI ………………………………………………… 63
2.1. STRUCTURA TERITORIULUI ……………………………………. 63
2.1.1. Mediul ………………………………………………………….. 63
2.1.2. Patrimoniul natural şi construit ……………………………… 65
2.1.3. Reţeaua de localităţi …………………………………………… 66
2.1.4. Infrastructurile tehnice ……………………………………….. 70
2.1.4.1.Gospodărirea apelor (risc natural, inundaţii) …………… 69
2.1.4.2.Reţele hidroedilitare ………………………………………. 71
2.1.4.3.Amenajări pentru agricultură (risc natural alunecări) …. 71
2.1.4.4.Reţele de transport ………………………………………… 72
2.1.4.5.Reţele de telecomunicaţii ………………………………….. 74
2.1.4.6.Reţele energetice …………………………………………… 74
2.1.4.7.Gestionarea deşeurilor …………………………………….. 77
2.2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ …………………………… 79
2.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ………………… 79
2.2.2. Resursele umane ……………………………………………….. 79
2.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR …………………………………… 80
2.3.1. Agricultura, silvicultura ………………………………………. 80
2.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii …….. 83
2.3.3. Turismul ………………………………………………………... 85
2.3.4. Servicii economice şi sociale …………………………………… 85
Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare
INTRODUCERE
După parcurgerea etapei de diagnostic, bazată pe analiza elementelor care condiţionează

dezvoltarea, s-a conturat o viziune globală şi coerentă asupra structurii şi folosirii teritoriului
studiat.
Astfel “Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean” constituie prin demersul său
conceptual, un bun prilej pentru înţelegerea corespunzătoare a problemelor existente şi de
evaluare a impactului produs de reforma economică şi procesul de implementare a economiei de
piaţă asupra principalelor domenii specifice amenajării teritoriului.
Totodată, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean defineşte principalele opţiuni
pentru o mai bună organizare a teritoriul studiat, prin armonizarea activităţilor cu incidenţă
asupra utilizării potenţialului natural, economic şi social, în raport cu dezvoltarea spaţială
urmărită.
Obiectivul principal şi comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului este în
primul rând realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului studiat, care să
ţină cont de următoarele principii:
• creşterea competitivităţii teritoriului administrativ respectiv în cadrul economiei
naţionale;
• stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi
integrării părţii active a acesteia, în structurile economice locale;
• valorificarea superioară a potenţialului natural, în special al celui majoritar prezent
pe teritoriul judeţului;
• protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor
măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol în favoarea
zonelor construite ale localităţilor;
• ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin combaterea fenomenelor
de eroziune şi alunecare a terenurilor;
• ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-
socială a teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice cât şi de
particularităţile dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaţie şi
activităţi economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor importante;
• corelarea în plan teritorial a echipării de bază a teritoriului, cu organizarea reţelei
generale de localităţi, într-o concepţie unitară, îmbinându-se necesităţile de
perspectivă ale economiei regionale, cu asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai
bune în cadrul localităţilor.
Dată fiind complexitatea şi varietatea problemelor desprinse din analiza situaţiei
existente, pentru jalonarea principalelor direcţii şi niveluri de dezvoltare economico-socială a
judeţului Ilfov, au fost reţinute următoarele opţiuni directoare mai importante:
• valorificarea durabilă a resurselor naturale existente, în special a celor agricole,
silvice, turistice şi hidrografice;
• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice;
1
• dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desfăşurarea dirijată a procesului de

urbanizare, corespunzător intereselor colectivităţilor locale, în strânsă corelare cu
dezvoltarea reţelei regionale de localităţi, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă
superioare;
• conservarea, reabilitarea şi protecţie mediului natural şi construit;
• asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale armonioase în profil teritorial, prin
intervenţii publice şi sprijinirea iniţiativelor private în zonele defavorizate din punct
de vedere economic şi social.
Propuneri de amenajare şi dezvoltare a teritoriului zonal au fost considerate pentru
următoarele etape:
Etapa I prioritară (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea de
amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:
• continuarea reformei economice şi implementarea în toate domeniile de activitate a
structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de
piaţă;
• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea
economică şi de viaţa comunităţilor;
• reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.
Etapa a II-a (E II) pentru care obiectivele de amenajare şi dezvoltare au în vedere:
• măsuri şi acţiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului de
trai al populaţiei;
• relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi al industriei,
ceea ce va asigura valorificarea raţională echilibrată şi complexă a potenţialului
natural, economic şi social a teritoriului judeţean;
• restructurarea reţelei de localităţi prin organizarea spaţială a acesteia, în vederea
dezvoltării unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o
îmbunătăţire a cooperării funcţionale între localităţi, în limitele unor accese
corespunzătoare a populaţiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rol
teritorial.
Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele
aprobate sau în curs de aprobare pentru secţiunile Planurilor de Amenajare a Teritoriului
Naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţii, Secţiunea a II-a – Apa, Secţiunea a III-a – Zone
protejate naturale şi construite, Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, etc.
Propunerile făcute pentru prima etapă, constituie priorităţi în vederea atingerii
prevederilor de largă perspectivă a strategiilor de amenajare a teritoriului judeţean.
2
1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE
1.1. STRUCTURA TERITORIULUI

1.1.1. Mediul
a) Factorii de mediu
Strategia din domeniul mediului înconjurător are ca obiectiv general îmbunătăţirea
calităţii factorilor de mediu, cât şi limitarea şi/sau eliminarea impactului negativ asupra acestora.
Pentru fiecare factor de mediu s-au stabilit strategii de rezolvare a problemelor create de
poluare şi degradare în raport cu situaţia existentă.
• Strategia pentru aer
Pentru calitatea aerului şi implicit pentru cantitatea de emisii provenite din diferite
procese de producţie există cerinţe legale standardizate.
Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în judeţul
Ilfov sunt:
• reducerea emisiilor de “pulberi în suspensie” şi NO2, în timpul proceselor de
producţie până la valori ale concentraţiilor anuale care să nu depăşească valoarea
CMA la agenţii economici S.C. Acumulatorul S.A. şi S.C. Neferal S.A. (zona
Pantelimon);
• modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluate, la agenţii economici
susceptibili de emisii de noxe atmosferice peste limita CMA;
• reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie care conţin şi plumb)
ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA, prin utilarea autovehiculelor cu
dispozitive antipoluante;
• modernizarea şi realizarea sistemelor de reţinere a noxelor atmosferice la toate
centralele termice orăşeneşti sau comunale.
• Strategia pentru apă
Pentru calitatea apelor evacuate în emisari, în canalizările orăşeneşti şi comunale, cât şi
pentru calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane există cerinţe legale standardizate.
Strategia de îmbunătăţire a calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcărilor cu poluanţi a
apelor evacuate, asigurarea unei preepurări la agenţii racordaţi la canalizarea orăşenească,
remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea de noi staţii de epurare.
Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de
suprafaţă şi a apelor subterane în judeţul Ilfov sunt:
• încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate
de diferitele unităţi socio-economice în emisarii naturali, şi/sau în reţelele de
canalizare ale localităţilor;
• completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare
superioare la staţiile de epurare, ale agenţilor economici: “Protan” Glina, “Viscofil”
Popeşti Leordeni, “Arteca” Jilava, “Agromec” Ciorogârla, “Danubiana” Popeşti
Leordeni, 1 CLF Vidra, “Comaico” 1 Decembrie, “SOMIC”, “SOPREX”, “SAIC”,
“VEGRAS” Bragadiru, “CORUC”, “ICMA” Otopeni, Complexul Sportiv Naţional
Snagov, RAPPS – SRP Triumf Snagov şi altele;
3
• exploatarea corespunzătoare, completări şi modernizări în cadrul serviciilor de

gospodărie comunală, respectiv staţiile de epurare din localităţile: 1 Decembrie,
Măgurele, Baloteşti, Snagov;
• realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile: Glina (pentru apele
uzate ale municipiului Bucureşti), Bragadiru, Cornetu, Brăneşti, Bălăceanca
(spitalul de psihiatrie);
• eliminarea practicilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în
zonele de extracţie (Jilava, Dumitrana, Periş etc.);
• desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor de orice natură, care nu au protecţie
impermeabilizată.
• Strategia pentru sol
Poluarea solului este produsă în zonele de exploatare a hidrocarburilor, dar şi ca urmare
a gestiunii deficitare a deşeurilor.
Ţelul îl constituie reabilitarea solului degradat de către aceste activităţi antropice.
Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru atingerea acestui ţel sunt:
• adoptarea unor tehnologii în scopul diminuării cantităţilor de hidrocarburi eliminate
pe sol în zona limitrofă sondelor de exploatare a petrolului;
• eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe lichide
poluante;
• închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a
terenurilor ocupate de acestea.
Direcţiile cu privire la propunerile care vizează modul de gestiune a deşeurilor sunt
incluse la capitolul “Infrastructurile tehnice”.
b) Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului

Funcţie de intensitatea şi durata ei, poluarea specifică drumurilor şi traficului rutier este
de următoarele tipuri:
• poluarea manifestată pe durata lucrărilor de construcţie a autostrăzii, cu caracter
temporar;
• poluarea, manifestată în perioada operaţională a autostrăzii, datorită traficului zilnic
desfăşurat;
• poluarea accidentală, ca rezultat al accidentelor de circulaţie în care sunt implicate
autovehicule ce transportă hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive;
• poluarea sezonieră, ca rezultat al lucrărilor executate pentru menţinerea circulaţiei în
condiţii de siguranţă pe perioadele de iarnă.
Poluarea manifestată pe durata lucrărilor de execuţie a autostrăzii

Poluarea aerului
Execuţia lucrărilor de construcţie a autostrăzii constituie pe de o parte, o sursă de emisii
de praf, datorită circulaţiei vehiculelor grele, iar pe de altă parte, o sursă de emisie a poluanţilor
specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor,
cât şi a mijloacelor de transport folosite. Suplimentar, pe durata lucrărilor de execuţie trebuie luat
în considerare şi impactul generat de funcţionarea staţiilor de mixturi asfaltice şi betoane.
4
Pentru evaluarea impactului produs asupra factorilor de mediu în faza de execuţie a

autostrăzii, s-a realizat un scenariu în care au fost incluse toate sursele potenţial poluatoare.
Evaluarea impactului poluanţilor emişi, s-a făcut prin modelarea matematică a dispersiei lor,
luându-se în calcul următorii poluanţi: pulberi în suspensie, NOx, SO2, CO, CO Vtot.
Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie se constată că nivelurile de poluare
pentru poluanţii CO, NOx, şi CO Vtot se încadrează în normele impuse de STAS 12574/87 şi
Ordinului 756/97.
În cazul pulberilor în suspensie, se înregistrează valori foarte mari, depăşindu-se
normele standardizate.
Măsuri de protecţie a calităţii aerului
• Ca măsuri generale, se recomandă adoptarea unor tehnologii mai puţin poluante,
folosirea unor staţii de mixturi asfaltice şi de betoane dotate cu instalaţii de epurare a gazelor
evacuate în atmosferă şi de reţinere a prafului, astfel încât nivelul emisiilor să nu depăşească
limitele standardizate:
- în cazul staţiilor de mixturi asfaltice şi staţiilor de betoane este necesară echiparea
cu filtre textile;
- în centralele termice şi staţiile de preparare a mixturilor asfaltice trebuie folosit
combustibil corespunzător (gaze naturale sau combustibil lichid uşor CLU);
- limitarea emisiilor de substanţe poluante provenite de la utilaje constă în folosirea
de utilaje şi camioane de generaţie recentă, prevăzute cu sisteme performante de
minimizare şi reţinere a poluanţilor.
Poluarea apei
Sursele posibile de poluare a apelor, în perioada de execuţie a autostrăzii pot fi:
• Lucrările de punere în operă a materialelor de construcţie (beton, bitum, agregate
etc.), în cazul în care acestea se desfăşoară în apropierea cursurilor de apă;
• Traficul greu, prin diferite emisii de substanţe poluante în atmosferă, care în timpul
ploilor acestea sunt transferate în ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţă şi
subterană, sol, etc.);
• Staţiile de asfalt şi betoane amplasate în apropierea unui curs de apă, pot constitui
surse de poluare prin spălarea poluanţilor specifici din atmosferă sau de pe sol de
către apele meteorice;
• Apele uzate de la organizările de şantier care necesită o preepurare locală.
Măsuri de protecţie a calităţii apelor
• Se recomandă evitarea amplasării organizărilor de şantier în apropierea cursurilor de
apă.
• Pentru organizările de şantier şi bazele de producţie se recomandă proiectarea unui
sistem de canalizare, epurare şi evacuare atât a apelor menajere, provenite de la cantină, spaţii
igienico-sanitare, cât şi pentru apele meteorice care spală platforma organizărilor de şantier.
Poluarea solului
Pe perioada lucrărilor de execuţie a autostrăzii, organizările de şantier pot genera o serie
de surse potenţiale de poluare a solului cum sunt:
• staţiile de asfalt din următoarele operaţii: încălzire agregate, topire agregate, topire
bitum, încărcare buncăr cu mixtură;
• depozitele de carburanţi datorită posibilelor pierderi;
5
• deşeurile rezultate pe amplasamentul bazelor de producţie (deşeuri menajere,

deşeuri tehnologice de tipul şlamurilor, alte deşeuri solide sau lichide).
Impactul asupra solului este temporar, dar el poate deveni cu atât mai intens, cu cât
precipitaţiile pot spăla şi antrena diferite particule de pe depozitele de deşeuri în sol şi în pânza
freatică.
Realizarea lucrărilor pentru autostradă mai necesită lucrări de excavare a pământului,
sau mişcări de terasament fiind, necesare gropi de împrumut, activităţi care pot duce la apariţia
fenomenului de eroziune în zonele cu vulnerabilitate mare.
Măsuri de protecţie a calităţii solului
• Terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, vor fi redate
circuitului normal de folosinţă după încheierea lucrărilor de construcţie, iar în cazul în care se
constată degradări ale acestora, vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.
• Amplasarea organizărilor de şantier va evita zonele cu soluri valoroase.
• Decaparea solului vegetal se va face în limita stratului necesar, iar depozitarea
provizorie a pământului excavat este recomandabil să se facă pe suprafeţe cât mai reduse.
• Amplasamentul gropilor de împrumut va fi ales de antreprenor astfel încât impactul
asupra mediului să fie minim, iar după încheierea lucrărilor acestea trebuie reamenajate pentru a
fi readuse la folosinţa iniţială.
• Stocarea materiilor prime care intră în procesul de fabricare a mixturii asfaltice, a
carburanţilor, a diferitelor tipuri de deşeuri se va face în recipiente speciale.
• O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie vor putea fi reciclate şi
refolosite.
• Deşeurile rezultate, precum şi ambalajele substanţelor toxice şi periculoase, vor fi
depozitate în siguranţă şi predate unităţilor specializate pentru depozitare definitivă, reciclare sau
incinerare.
Flora şi fauna
Şantierul în ansamblul său, prin activitatea care se desfăşoară în cadrul lui (trafic de
maşini grele, buldozere, staţii de asfalt, staţii de betoane etc.) generează emisii de poluanţi şi
zgomot, având un impact negativ complex, în mod deosebit asupra vegetaţiei.
Ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a solului, haldele de deşeuri, etc.,
toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale şi
uneori a pierderii calităţii iniţiale.
Pentru construcţia de 1 km de autostradă se apreciază o ocupare în medie de circa 4 ha
de teren.
În aceste condiţii, în unele zone lucrările de construcţie vor implica defrişări şi tăieri de
arbori. Există zone unde pentru construcţia autostrăzii vor fi necesare lucrări de tăiere a arborilor
din următoarele păduri (poziţia kilometrică este aproximativă):
• km 22 – km 23 Pădurea Surlari
• km 24 – km 26 Pădurea Vlăsia.
Dacă din punct de vedere chimic poluarea aerului nu apare periculoasă pentru vegetaţie,
poluarea cu particule în suspensie poate avea însă efecte negative (reduce intensitatea procesului
de fotosinteză).
6
Asupra faunei acţionează negativ mai ales zgomotul produs de diferitele utilaje din
şantier, dar şi împiedicarea accesului în unele zone.
Măsuri de protecţie a florei şi faunei
• Se recomandă amplasarea unor bariere fizice, pentru a nu se afecta şi alte suprafeţe
decât cele necesare construcţiei, având caracter temporar.
• După închiderea lucrărilor de construcţie a autostrăzii, antreprenorul are obligaţia să ia
măsuri de ecologizare în scopul aducerii mediului, respectiv vegetaţia, la starea iniţială.
Zgomotul şi vibraţiile
Lucrările de construcţie a autostrăzii implică 4 surse de zgomot şi vibraţii: procese
tehnologice de execuţie a drumului, circulaţia mijloacelor de transport, funcţionarea instalaţiilor
şi utilajelor şi funcţionarea utilajelor din cadrul secţiei de sortare-concasare.
Impactul zgomotului şi vibraţiilor au un caracter temporar, fiind produse pe durata
perioadelor de construcţie.
În timpul construcţiei, pe anumite perioade de timp, nivelul de zgomot atinge valori
importante, fără a depăşi 90 dB, valori care se încadrează în limitele acceptate de normele de
protecţia muncii, cu condiţia să existe măsuri speciale de protecţie antifonică.
Nivelul de zgomot generat de traficul de vehicule grele, reprezintă un factor de stres nu
numai pentru factorul uman dar şi pentru animalele sălbatice cărora li se disturbă habitatul
natural. Acest lucru se face resimţit în special în zonele unde traseul autostrăzii va traversa zone
împădurite.
Măsuri de protecţie
• Traseele mijloacelor de transport (traficul greu) vor trebui să evite intravilanul
localităţilor.
• Atât în organizarea de şantier cât şi în zona fronturilor de lucru este necesar a se lua
toate măsurile de protecţie antifonică pentru personalul aferent.
Monitoringul factorilor de mediu
Pe perioada execuţiei lucrărilor pentru autostradă este necesar a se desfăşura o activitate
de monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi eficienţei măsurilor aplicate cât şi
pentru a stabili măsuri corective în cazul depăşirii valorilor admisibile. În acest sens se propun
următoarele măsuri necesare a fi aplicate de antreprenor cu sprijinul Inspectoratului de Protecţia
Mediului Ilfov:
• identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii specifice de
poluanţi;
• stabilirea unui program de măsurători pentru determinarea nivelului de zgomot pe
durata execuţiei lucrărilor;
• urmărirea modului de funcţionare a instalaţiilor de depoluare şi măsuri privind
curăţirea lor periodică;
• verificarea periodică a etanşeităţii rezervoarelor de stocare a carburanţilor sau
substanţelor toxice dacă e cazul;
• gestionarea controlată a deşeurilor rezultate din organizările de şantier.
7
Poluarea manifestată în perioada de exploatare

Poluarea aerului
Sursa principală de poluare a aerului în perioada operaţională a autostrăzii este dată de
arderea combustibilului în motoarele vehiculelor. Urmare acestui proces, în atmosferă sunt
evacuate o serie de substanţe nocive. Principalii poluanţi din gazele de ardere sunt (oxizii de
carbon (CO şi CO2), oxizii de azot (NOx), azoţii de sulf (SOx – în cazul autovehiculelor care
circulă cu motorină), hidrocarburi nearse, plumb şi compuşi ai plumbului, precum şi aerosoli.
Pentru evaluarea emisiilor specifice circulaţiei rutiere s-a folosit o metodologie
(COPERT III) care stabileşte factorii de emisii pentru autovehicule, estimările făcându-se pentru
un volum de trafic corespunzător anului 2025.
Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie corespunzătoare, se constată că nivelurile
de poluare la diferite distanţe de axul principal al autostrăzii pentru toţi poluanţii analizaţi se
încadrează în normele impuse de STAS 12574 – 87 şi Ordinul 756/97. Totuşi în cazul NOx
există mici depăşiri ale pragului de alertă la distanţe foarte apropiate de axul autostrăzii.
Măsuri de protecţie a aerului
Autostrada va atrage o parte din traficul desfăşurat în prezent pe drumurile naţionale
DN 1 şi DN 1A.
Acest fapt se va materializa în fluentizarea traficului pe cele două drumuri şi implicit va
conduce la o reducere a emisiilor de substanţe poluante degajate în atmosferă cu aproximativ 25 %.
Atragerea pe autostradă a unei părţi a traficului local va reduce nivelul poluării
manifestat în prezent datorită circulaţiei în localităţi.
Se preconizează că în viitorul apropiat se va introduce obligativitatea utilizării benzinei
fără plumb, aşa cum s-a întâmplat în ţările Uniunii Europene.
Poluarea apei
Sursele de poluare ale apei sunt apele meteorice care spală platforma autostrăzii şi apele
uzate descărcate de la construcţiile aferente de exploatare a autostrăzii.
Ca urmare a traficului intens care se desfăşoară de autostradă, apele meteorice care
spală poluanţii depuşi pe platformă, constituie ape poluate care necesită epurarea înainte de
deversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjurătoare.
Cea de-a doua sursă de poluare sunt apele uzate menajere şi pluviale provenite de la
construcţiile aferente activităţii de exploatare a autostrăzii: parcări şi centre de întreţinere.
Măsuri de protecţie a apelor
Pentru apele meteorice care spală platforma autostrăzii se recomandă amplasarea
următoarelor tipuri de construcţii pentru epurarea apelor meteorice: bazine decantoare,
separatoare de grăsimi şi bazine de dispersie, acestea din urmă fiind prevăzute când apa se
evacuează pe terenul înconjurător.
Pentru construcţiile aferente activităţii de exploatare a autostrăzii, se recomandă ca
apele uzate să fie colectate şi introduse în construcţii de epurare modelate. Apa epurată va fi
evacuată apoi la cel mai apropiat emisar.
Poluarea solului
Sursele de poluare ale solului în perioada operaţională a autostrăzii sunt: emisiile de
poluanţi rezultate ca urmare a traficului rutier, apele pluviale care spală poluanţii depuşi pe
platforma autostrăzii şi deşeurile solide şi/sau apele uzate provenite de la spaţiile de servicii.
8
Măsuri de protecţie a solului

Tendinţa este ca în viitor să fie introduse reglementări privind reducerea adaosului de
plumb din benzină şi ca autovehiculele să fie utilate cu dispozitive antipoluante. Acestea vor
contribui la diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă şi în consecinţă la diminuarea
depunerii a lor pe sol.
În ceea ce priveşte deşeurile provenite de la spaţiile de servicii, acestea vor fi colectate
şi transportate la gropile de gunoi amenajate, ale localităţilor apropiate.
Prejudicii aduse florei şi faunei
Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe plante sau
pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale.
Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostrăzii îl reprezintă
reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri.
Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându-i habitatul şi
întrerupându-i traseele de migrare.
Pentru evitarea pătrunderii animalelor sălbatice în zona amprizei autostrăzii se vor
amplasa împrejmuiri.
Prin amplasarea gardurilor, mortalitatea animalelor este redusă considerabil, însă
prevederea împrejmuirii agravează efectul de fragmentare manifestat asupra habitatului faunei.
Acolo unde trebuie să se menţină continuitatea spaţiului natural pentru a se conserva
viaţa sălbatică este imperios necesar să se completeze amenajările rutiere cu pasaje care să
permită traversarea denivelată a drumului.
Zgomotul şi vibraţiile
Un aspect important al impactului lucrării asupra mediului uman îl constituie evoluţia
nivelului de zgomot în zonele traversate de autostradă.
Pentru evaluările de zgomot s-au considerat valorile de trafic din anul 2025, calculele
efectuându-se pentru valorile medii ale traficului pe tronsoane specifice de autostradă.
Conform STAS 10009/88 nivelul de zgomot pe autostradă va fi de 75 – 85 dB,
încadrându-se în general în limitele admisibile.
O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor sensibile (zone locuite, sanatorii, staţiuni)
unde nivelul de zgomot echivalent este la 45 dB.
În aceste zone se recomandă amplasarea unor panouri antifonice la marginea platformei
autostrăzii, care vor reduce nivelul zgomotului cu cel puţin 5 dB.
Monitorizarea factorilor de mediu
După intrarea în exploatare a autostrăzii este necesară aplicarea unui program de
monitorizare a factorilor de mediu.
• Pentru protecţia calităţii aerului se recomandă a se face măsurători în special în zonele
unde autostrada trece aproape de localităţi.
• Pentru protecţia calităţii cursurilor de apă, în cazul în care apele meteorice ce spală
platforma autostrăzii sunt epurate, se recomandă monitorizarea eficienţei de funcţionare a
staţiilor de epurare.
• Măsurile adoptate pentru protecţia faunei, prin realizarea împrejmuirilor cât şi a
podeţelor de traversare trebuie urmărite periodic, cu sprijinul reprezentanţilor ocoalelor silvice.
9
Poluarea accidentală
Poluarea accidentală este rezultatul deversării de poluanţi ca urmare a producerii unui
accident în care sunt implicate autovehicule ce transportă substanţe toxice sau periculoase
(hidrocarburi, produse chimice, explozibili etc.).
Riscul poluării accidentale creşte odată cu creşterea traficului. Impactul asupra mediului
(apă de suprafaţă, apă subterană, sol) depinde de vulnerabilitatea zonei, precum şi de cantitatea şi
natura produsului deversat.
Poluarea apelor
În cazul producerii unor accidente grave, cu răsturnări de autovehicule, care transportă
hidrocarburi lichide, sau alte produse toxice sau corozive, acestea pot fi deversate pe platforma
autostrăzii sau pe terenurile învecinate.
Dacă are loc o deversare bruscă într-un curs de apă şi este incompatibilă cu capacitatea
de diluaţie a acesteia, se poate produse o distrugere totală sau parţială a florei şi faunei pe un
tronson de o lungime de zeci de km, funcţie de confluenţele din aval.
Dacă deversarea are loc într-o apă stătătoare, atunci toate formele de poluare sunt
nocive şi refacerea calităţii apei este lentă.
Dacă accidentul s-a produs într-o zonă unde apa subterană este cantonată în terenuri
aluvionare, timpul de înaintare a apei este suficient de mare pentru a se evita riscul de distribuţie
a apei poluate. Depoluarea este dificilă, dar zonele poluate pot fi fixate.
Pentru limitarea impactului negativ se pot lua următoarele măsuri:
• blocarea scurgerii şanţurilor;
• devierea circulaţiei;
• curăţarea şanţurilor şi a terenului.
Se propune realizarea unor construcţii pentru epurarea apei meteorice care spală
platforma autostrăzii, înainte de deversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjurătoare.
Poluarea solului
Sursele de poluare pentru sol sunt aceleaşi ca şi pentru apa de suprafaţă şi apa subterană
şi anume deversarea de substanţe toxice sau periculoase ca urmare a producerii unui accident de
circulaţie.
Impactul asupra solului, depinde de sensibilitatea solului şi de tipul şi cantitatea
produsului deversat.
Măsurile propuse pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane privind blocarea
scurgerilor şanţurilor, devierea circulaţiei, curăţarea şanţurilor şi a terenului sunt măsuri
obligatorii şi pentru protecţia solului.
Poluarea sezonieră
Poluarea sezonieră apare ca rezultat al lucrărilor executate pentru menţinerea siguranţei
circulaţiei pe perioada de iarnă, când autostrada poate fi acoperită cu polei sau gheaţă. Cea mai
utilizată substanţă este clorura de sodiu.
10
Poluarea apelor
După topirea gheţii, soluţia de săruri rezultată se scurge sau este proiectată lateral de
circulaţia vehiculelor, dispersându-se pe terenul învecinat şi/sau în apele naturale.
Impactul asupra apelor constă în transferul NaCl în apele de suprafaţă şi/sau în pânza
freatică, prezenţa sărurilor sub forma ionilor fiind constatată până la distanţe de 100 m de drum.
• Clorura de sodiu, precum şi celelalte materiale care se folosesc în timpul iernii trebuie
să fie stocate în depozite acoperite şi pe suprafeţe impermeabile, pentru a nu se produce poluări
prin antrenarea lor de către apele meteorice.
• Optimizarea cantităţii de sare utilizată: utilizarea soluţiei de saramură în tratamentul
preventiv pare a fi o soluţie bună în acest sens.
• Se vor proteja zonele sensibile pentru evitarea utilizării de substanţe cu concentrări
ridicate.
Poluarea solului
Poluarea solului poate să apară ca rezultat al infiltrării apelor pluviale care spală
platforma autostrăzii antrenând substanţele folosite pentru dezgheţ.
După topirea gheţii soluţia de săruri rezultată se strânge sau este proiectată lateral prin
circulaţia vehiculelor, dispersându-se pe terenul învecinat.
O parte din cantitatea de sare utilizată se va acumula în sol, în orizontul de 10 – 40 cm.
Se recomandă ca substanţele folosite pentru dezgheţ să fie ţinute în depozite acoperite şi
pe platforme impermeabile. Dacă locul de depozitare nu este acoperit, în jurul depozitului se vor
construi şanţuri de gardă, unde să fie colectate apele pluviale care şiroiesc pe depozit.
Se recomandă de asemenea a se acorda o atenţie deosebită terenurilor sensibile, cu
capacitate mare de acumulare, prin utilizarea unor doze optime de săruri pentru dezgheţ.
Poluarea vizuală
Este posibil că va exista o presiune puternică în sensul amplasării în imediata apropiere
a autostrăzii şi a căilor de acces la aceasta a unor elemente de mobilier urban purtătoare, în
principal, de mesaje publicitare, care se adaugă la elementele de construcţie aparţinând
autostrăzii pot avea un impact specific asupra peisajelor naturale.
Impactul vizual exercitat de autostradă şi elementele aferente va fi ţinut sub control prin
măsuri de proiectare şi prin reglementări urbanistice şi de disciplină în construcţii.
c) Zone expuse inundaţiilor

Strategia de dezvoltare a amenajării teritoriului judeţean trebuie să includă printre
obiectivele generale şi pe cele de limitare a efectelor fenomenelor de risc naturale.
Acest obiectiv este în conformitate cu principiile pe care se bazează dezvoltarea
durabilă a continentului european, lansate la Conferinţa Europeană a Miniştrilor responsabili cu
Amenajarea Teritoriului (CEMAT) din 2001.
Concret, obiectivul operaţional îl constituie apărarea împotriva inundaţiilor.
11
Acţiunile generale constau în aplicarea unor măsuri structurale care vizează întreţinerea
sau realizarea de noi lucrări hidrotehnice specifice, respectiv acumulări permanente şi
nepermanente, regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi apărări de maluri.
O importanţă deosebită o are şi aplicarea continuă a măsurilor nestructurale, care
reprezintă de fapt gestionarea riscului la inundaţii.
Această gestionare comportă trei categorii de măsuri:
• măsuri de prevenire, de pregătire pentru a face faţă acestui fenomen;
• măsuri operative în perioada de producere a fenomenului;
• măsuri de refacere şi restabilire după producerea fenomenului.
Un alt pachet de măsuri nestructurale, de care trebuie să se ţină seama este acela al
legislaţiei şi reglementărilor în acest domeniu, în concordanţă cu activitatea de amenajare a
teritoriului judeţului.
d) Zonarea seismică
Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural”, unităţile administrativ-teritoriale urbane din
judeţului Ilfov amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este
minim VII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismice sunt:
U.A.T. Nr. de locuitori Intensitatea seismică

(MSK)
Municipiul Bucureşti 2.013.911 VIII
Oraşul Buftea 20.328 VIII
Oraşul Otopeni 10.220 VIII
Sursa datelor: Buletinul statistic al Comisiei Naţionale de Statistică, 1999
Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VIII este de 50 de ani

se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă.
Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi
alunecărilor de teren organizată în cadrul M.L.P.T.L. are în subordine la nivelul judeţului Ilfov,
Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul
de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele).
Comisia judeţeană întocmeşte Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor care
reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului.
Aceasta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare
specifice, studii, analize, documentaţii.
1.1.2. Patrimoniul natural şi construit

Strategia de dezvoltare în domeniul culturii după cum s-a arătat anterior, se
fundamentează pe principiile de bază ale Comunităţii Europene şi este structurată pe următoarele
coordonate definitorii: accesul liber şi egal la informaţie, patrimoniul cultural, creaţia culturală,
racordarea la cerinţele comunităţilor, ale societăţii româneşti şi ale integrării europene.
Zonele construite protejate sunt acele teritorii care deţin unul sau mai multe bunuri de
patrimoniu aflate într-o relaţie funcţional-estetică armonioasă cu vecinătăţile, fiind necesară
extinderea protecţiei în afara bunului de patrimoniu propriu-zis. Asigurarea protecţiei bunurilor
12
de patrimoniu cultural imobil presupune reglementarea activităţilor umane pentru asigurarea
unui echilibru între elementele existente şi cele adăugate. În acest sens, la nivel naţional s-au
avut în vedere următoarele acţiuni:
- adoptarea unor politici de amenajare a teritoriului care, fără a afecta integritatea
bunurilor de patrimoniu cultural imobil, să le integreze în viaţa comunităţii umane;
- crearea unui cadru legal de aplicare a celor mai eficiente măsuri tehnico-
administrative pentru identificarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a
patrimoniului cultural imobil;
- elaborarea de studii care să contribuie prin măsuri operaţionale la creşterea
capacităţii statului de a se opune pericolelor care ameninţă integritatea patrimoniului
cultural (Studii de delimitare a zonelor de protecţie aferente monumentelor, P.U.Z.
zonă protejată etc.);
- înfiinţarea la nivel naţional şi judeţean a unor organisme pentru protecţia,
conservarea şi punerea în valoare a bunurilor de patrimoniu cultural, precum şi a
unor centre de formare a cadrelor specializate în acest domeniu.
Activitatea de amenajare a teritoriului reprezintă principalul cadru, instrument şi
mecanism de aplicare şi respectare în teritoriu a prevederilor de protecţie specifică a
patrimoniului cultural naţional. În acest sens există cadrul legal adecvat pentru stabilirea zonelor
de protecţie aferente monumentelor istorice, precum şi a zonelor protejate ale acestora în cadrul
documentaţiilor de urbanism.
Astfel delimitarea zonelor de protecţie aferente monumentelor istorice, conform „Legii
nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice”, se va face pe baza unor studii de
specialitate iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale împreună cu organismele
teritoriale de specialitate ale Direcţiei Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii şi Cultelor.
Până la definitivarea acestor studii, care vor fi integrate în documentaţiile de urbanism
(în conformitate cu prevederile Legii nr. 453/2001 – art. 7), autorizarea lucrărilor de construcţie
în vecinătatea monumentelor istorice, va respecta prevederile Legii nr. 422/2001 – art. 59 privind
măsurile ce se impun în vederea împiedicării degradării, distrugerii, precum şi protejării
bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu.
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –
Secţiunea a III-a – Zone protejate, reglementează modul de protejare al teritoriilor deţinătoare de
bunuri de patrimoniu cultural construit şi anume, prin instituirea de zone protejate, ceea ce
presupune un mod controlat de intervenţie.
În judeţul Ilfov, ca de altfel în toată ţara, bunurile patrimoniului naţional sunt din ce în
ce mai ameninţate de distrugere, nu numai datorită cauzelor naturale de degradare, dar şi ca
urmare a impactului necontrolat al vieţii sociale şi economice. De aceea se propun măsuri
urgente de protejare a monumentelor istorice aflate în pericol.
Pornind de la problemele semnalate şi de la obiectivul major respectiv, protejarea,
conservarea şi valorificarea zonelor cu valori de patrimoniu cultural construit (monumente
istorice şi fond etnografic) se propun următoarele:
• Continuarea şi urgentarea întocmirii studiilor de specialitate în baza cărora să se delimiteze
zonele de protecţie a monumentelor istorice din „Lista monumentelor istorice” CIMEC, cu
prioritate pentru cele declarate de interes naţional excepţional prin Legea nr. 5/2000
(Anexa III);
• Elaborarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism (PUZ) şi regulamentele aferente în
vederea instituirii zonelor construite protejate, care vor cuprinde măsurile necesare de
protecţie şi conservare a valorilor pe patrimoniu cultural din zonă; acestea trebuie să fie
întocmite conform „Metodologiei de elaborare a documentaţiilor de urbanism pentru zone
protejate construite”, în curs de aprobare de către M.T.C.T. Se recomandă ca, pentru
13
localităţile care deţin mai multe monumente istorice, studiile de fundamentare pentru
delimitarea zonelor de protecţie a acestora să fie elaborate într-o singură etapă, astfel încât să
se poată defini exigenţele pentru întreg teritoriul studiat şi delimitarea zonelor protejate din
localitate.
• Depistarea în continuare a valorilor din teritoriu care ar putea fi incluse în „Lista
monumentelor istorice”;
• Propunerea de înscriere a unor noi monumente valoroase pe lista monumentelor istorice de
valoare excepţională în conformitate cu Legea nr. 5/2000;
• Definirea prevederilor adecvate pentru asigurarea protecţiei şi integrităţii monumentelor, care
să fie incluse în documentaţiile de urbanism specifice;
• Realizarea unor programe de valorificare a monumentelor istorice, integrarea acestora în
circuite turistice existente sau noi;
• Adaptarea formelor de turism şi a ofertei de programe turistice la necesităţile de protecţie şi
conservare a monumentelor istorice;
• Protejarea valorilor de patrimoniu cultural situate în zona de influenţă a viitoarei autostrăzi
Bucureşti – Braşov, pentru fiecare categorie de monumente istorice, după cum urmează.
Monumente şi situri arheologice - măsurile tehnice arheologice recomandate de
specialiştii din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova) care trebuie avute în
vedere pentru protejarea, salvarea, conservarea şi restaurarea siturilor arheologice afectate de
lucrările la autostradă, sunt:
- cercetarea arheologică de suprafaţă: studii de identificare / verificare, evidenţă,
perimetrare, cartare, determinare cronologică şi etno-culturală a siturilor
arheologice;
- descărcarea de sarcină arheologică a acestor situri pentru eliberarea terenurilor
necesare autostrăzii şi a lucrărilor conexe;
- supravegherea arheologică a lucrărilor în adâncime la autostradă în vederea
identificării unor situri nereperate. Prin monitorizarea lucrărilor la autostradă se
urmăreşte preîntâmpinarea distrugerii unor situri arheologice nereperate, neclasate;
- se va interzice formarea de gropi de împrumut pentru executarea lucrărilor aferente
autostrăzii.
Monumente şi ansambluri de arhitectură
În cazul în care, traseul autostrăzii care se va realiza trece în vecinătatea unor zone
protejate, pentru reducerea impactului negativ asupra patrimoniului cultural construit din aceste
zone afectate de traseul autostrăzii, se recomandă măsuri suplimentare de protecţie mai ales în
situaţiile în care distanţele sunt mai mici decât cele de protecţie admise sau în cazul în care se
deschid perspective asupra unor zone care oferă imagini incompatibile cu normele din diferite
ţări europene. Dintre aceste măsuri menţionăm: reducerea poluării fonice prin ziduri antifonice,
integrarea vizuală a autostrăzii în peisaj, sau refacerea perspectivei prin dizlocarea unor
funcţiuni, sau mascarea lor prin lucrări de amenajare peisagistică:
• Conştientizarea populaţiei privind importanţa de nivel naţional a patrimoniului
cultural din judeţul Ilfov;
• Mediatizarea acţiunilor de protejare şi crearea mijloacelor de publicitate pentru
pomovarea valorilor existente în teritoriu;
• Crearea în cadrul aparatului Consiliului Judeţean a unui compartiment specializat în
protejarea monumentelor istorice (coordonare, control şi iniţiativă).
14
Zone naturale protejate
Patrimoniul natural prin ansamblul componentelor floristică şi faunistică şi structurilor
fizico-geografice este specific zonei de câmpie.
Legea nr. 5/200 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate, în cazul
judeţului Ilfov, stipulează un număr redus de valori de patrimoniu natural care necesită protecţie,
respectiv Pădurea Snagov (10 ha) şi Lacul Snagov (100 ha).
În afară de acestea menţionăm şi cele trei zone naturale protejate, declarate prin acte
legislative anterioare Legii nr. 5/2000: Pădurea Căldăruşani, Pădurea Râioasa, Zona naturală Scroviştea
Regimul ariilor naturale protejate prevăzute prin Legea nr. 5/2000, dar şi a celor
propuse prin acte anterioare este stabilit prin Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000.
Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a
patrimoniului natural prin:
• menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a
speciilor din flora şi fauna sălbatică;
• asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor
patrimoniului natural.
Bunurile de patrimoniu natural identificate, urmează să fie însoţite de documentaţii
ştiinţifice, avizate de Academia Română, apoi înaintate Consiliului Judeţean Ilfov sau Consiliilor
Locale în scopul instituirii regimului de arie naturală protejată.
Alături de aceste arii naturale protejate, vor fi ocrotite şi conservate totodată în regim de
protecţie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufişurile naturale, vegetaţia malurilor
şi a luncilor din lungul râurilor şi de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajiştile naturale,
vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetaţia din lungul căilor de
comunicaţie rutieră şi feroviară, fiind interzise orice lucrare şi acţiune care le afectează integritatea.
Până la îndeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protecţie şi
conservare, autorităţile administraţiei publice locale au datoria şi obligaţia să pună sub regim
provizoriu de ocrotire, bunurile patrimoniului natural.
Un obiectiv important îl constituie crearea unei zone verzi, cu inserţii de teren agricol,
denumită „centura verde - galbenă”, fiind expresia unei politici specifice de amenajare a
teritoriului în jurul Capitalei. Aşa cum a fost propusă a fi delimitată prin proiectele anterioare,
respectiv Pr. Nr. 155/1988 „Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov” şi Pr. Nr. A.3
„Elemente de sinteză privind dezvoltarea durabilă a Zonei Periurbane Bucureşti”, „centura verde
- galbenă”, este prezentă în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Dâmboviţa. Ea se
prezintă sub forma unei benzi continue în jurul municipiului Bucureşti, cu lăţime de cca. 20-30
Km. şi cuprinde elemente necesar a fi ocrotite cum sunt:
– Pădurile situate la distanţe de până la cca. 30 Km. de Capitală;
– Lacurile Căldăruşani, salba de lacuri de pe valea Colentina, acumularea Mihăileşti etc.;
– Tronsoane ale cursurilor de apă Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş, Mostiştea, Sabar etc.;
– Terenuri agricole de mare valoare, ce fac parte din categoria I-a şi a I-a de fertilitate;
– Zone tradiţionale de agrement –sport precum Snagov, Căldăruşani, Cernica, Brăneşti,
Mogoşoaia, Buftea etc.
1.1.3. Reţeaua de localităţi

Constituit actualmente din două oraşe şi 102 sate grupate în 37 de comune, ansamblul
aşezărilor umane de pe teritoriul judeţului Ilfov are unele particularităţi legate de potenţialul său
evolutiv şi de dezvoltarea spaţială generate de modul atipic în care a fost dimensionată,
organizată şi statuată această formaţiune politico-administrativă, inclusiv reglementarea
regimului administrativ al localităţilor apropiate de Bucureşti:
- din punct de vedere funcţional şi al relaţiilor reciproce, aşezările ilfovene nu sunt
structurate în reţea, datorită neconcordanţei între distribuţia istorică în teritoriu,
15
naturală, corespunzătoare unor elemente geografice care şi-au pierdut însă
capacitatea de determinare a relaţiilor spaţiale, sociale şi funcţionale între aşezări, şi
un sistem de căi de acces şi comunicaţie dezvoltat relativ recent, dispus radial,
puternic centrat pe oraşul Bucureşti, care găzduieşte – de altfel, în afara teritoriului
judeţului – majoritatea covârşitoare a instituţiilor şi serviciilor de nivel judeţean;
figura acestui sistem este aceea de arbore, în care lipsesc ramificaţiile intermediare;
- oraşul Bucureşti, deşi este un pol major de manifestare a fenomenelor de dezvoltare
şi creştere economico-socială, exercită o influenţă relativ redusă asupra teritoriului
imediat înconjurător, în care procesele de difuzie au început să se facă simţite numai
foarte recent şi pe arii limitate; urbanizarea, dezvoltarea şi modernitatea se
desfăşoară, intens dar limitat în spaţiu, în legătură cu:
- extensiile în teritoriu de-a lungul arterelor majore de transport rutier,
ale unor funcţiuni urbane proprii Capitalei pentru care aceasta nu are
în prezent resurse de spaţiu sau de mediu – comerţ, depozitare, mici
industrii, locuire - mai ales secundară, eventual cu grad înalt de
confort
- locaţiile dotărilor periurbane tipice: aeroport, mari suprafeţe
comerciale, servicii, IMM
Impactul produs de existenţa autostrăzii asupra configuraţiei spaţiului construit şi
localităţilor se va manifesta, cel mai probabil, prin accentuarea presiunilor în sensul extinderii
perimetrelor construibile ale aşezărilor aflate în vecinătatea traseului rutier, mai ales în bandă
/în paralel cu acesta, în legătură cu creşterea ofertei /cererii de terenuri pentru: construirea de:
locuinţe individuale cu standard mai ridicat – ca reşedinţe principale sau secundare; clădiri
pentru comerţul en-gros; clădiri cu suprafaţă foarte mare pentru comerţul en-detail; clădiri
industriale; parcaje şi servicii pentru transportul rutier; servicii hoteliere, de restauraţie şi de
agrement, etc.
Pentru ca impactul apariţiei autostrăzii asupra aşezărilor ilfovene să fie favorabil în
sensul unei contribuţii pozitive la dezvoltarea spaţială a judeţului, se impune ca procesul de
dotare şi echipare să se extindă în profunzimea teritoriului judeţean, în cadrul unor politici
orientate către atingerea obiectivului de dezvoltare echilibrată a teritoriului.
Faţă de aceste premise, obiectivele strategice pentru constituirea şi dezvoltarea reţelei de
localităţi a judeţului Ilfov, sunt următoarele:
- reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial;
- reducerea disparităţilor structurale între spaţiul puternic urbanizat al Capitalei şi
spaţiile construite din teritoriul judeţean;
- reducerea disparităţilor intrateritoriale din cadrul zonelor rurale şi dintre zonele
localizate diferit în teritoriu;
- structurarea şi ierarhizarea în spaţiu a reţelei de localităţi;
- creşterea atractivităţii localităţilor la nivelul întregului teritoriu al judeţului;
- dezvoltarea spaţială, economică şi socială a localităţilor în condiţiile protejării
stricte a patrimoniului natural şi cultural, ca bază pentru activităţi de recreere,
petrecerea timpului liber şi pentru turism ecologic, cultural şi rural.
Pe de altă parte, faţă de primejdiile implicate de o expansiune necontrolată a urbanului -
mai ales în raport cu ecosistemele şi peisajele fragile – forestiere, fluviatile, lacustre şi de cultură,
care constituie un valoros patrimoniu, sunt necesare politici de protejare a acestuia.
16
Pentru a gestiona aceste fenomene în mod durabil se propune o politică de dezvoltare a

unităţilor teritorial – administrative parcurse de traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, bazată pe
două principii:
- descurajarea activităţilor, dezvoltărilor şi extensiilor spaţiale care sunt de natură să
altereze mediul şi /sau să diminueze patrimoniul natural şi cultural, în cadrul căruia
terenul însuşi este o resursă deosebit de preţioasă, inclusiv în termeni băneşti;
- încurajarea activităţilor şi dezvoltărilor corespunzătoare unui profil socio-economic
bazat pe servicii, comerţ, recreere, turism, agricultură /silvicultură /piscicultură şi
activităţi industriale încadrate strict în modele durabile de dezvoltare.
Aplicarea acestor politici impune determinarea unor profile economico-funcţionale ale
localităţilor, corespunzătoare tradiţiilor, potenţialelor şi tendinţelor care se manifestă firesc în
cadrul liberei iniţiative, care să fie susţinute şi consolidate prin politicile locale de dezvoltare –
deciziile privind investiţiile, reglementările urbanistice, regimurile de autorizare ş.a.
Comunele al căror teritoriu administrativ este parcurs de autostrada Bucureşti-Braşov
sunt: Voluntari, Ştefăneştii de Jos, Dascălu, Moara Vlăsiei, Snagov, Gruiu.
Pentru comunele Gruiu şi Snagov, împreună cu Periş, Ciolpani şi Nuci se preconizează
predominanţa unui profil de turism, agrement şi servicii.
Comunele Dascălu şi Moara Vlăsiei se înscriu într-o arie în care dezvoltarea va avea
loc prin punerea în valoare cu prioritate a unei funcţionalităţi socio-economice bazate pe
potenţialul de creştere a activităţilor în agricultură, comerţ şi recreere, alături de Grădiştea,
Găneasa, Cernica, Brăneşti, Berceni, Petrăchioaia, Vidra, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu,
Clinceni, Ciorogârla, Dragomireşti Vale, Mogoşoaia, Corbeanca şi Baloteşti, aflate în poziţii de
proximitate secundară faţă de teritoriul administrativ al oraşului Bucureşti.
Situată la limita teritoriului administrativ al Capitalei, comuna Voluntari şi celelalte
unităţi teritorial-administrative care formează prima coroană de aşezări din jurul acesteia:
Afumaţi, Pantelimon, Tunari, Dobroieşti, Glina, Popeşti-Leordeni, Jilava, Măgurele, Bragadiru,
Domneşti, Chiajna, Dragomireşti Vale şi Chitila, aflate practic în mare parte într-un continuum
spaţial cu Bucureştiul, fac parte, din punct de vedere al profilului socio-economic, dintr-o
grupare care mai include oraşele judeţului: Buftea şi Otopeni, cu potenţial predominant de
localizare a funcţiunilor industriale, de servicii, comerciale şi de recreere. Fără a se situa limitrof
faţă de Capitală, comuna Ştefăneştii de Jos va întregi această grupare spaţială, ţinând seama atât
de relaţia cu teritoriile comunelor Afumaţi şi Voluntari şi intravilanele acestora, cât şi de profilul
economic pe care şi-l conturează şi care va fi probabil întărit de situarea acestei comune pe
traseul autostrăzii.
Aceste localităţi, care se află într-o poziţie de proximitate imediată faţă de Capitală, al
căror statut administrativ a fost legat istoric de aceasta, pierzând calitatea de suburbane prin
modificarea arbitrară a organizării teritorial-administrative, şi pe ale căror teritorii se manifestă
tendinţe intense de urbanizare funcţională şi edilitară, au vocaţia de a fi incluse în sistemul
administrativ al oraşului Bucureşti, pentru care vor putea constitui rezerva necesară de spaţiu
pentru slăbirea tensiunilor pe care dezvoltarea şi creşterea acestuia le generează în propriul său
mediu construit şi natural, dar şi în zonele extraurbane – aparţinând teritoriului judeţului – în
care se impune salvgardarea resurselor natuale, a peisajelor şi integrităţii factorilor de mediu.
Specificitatea geometriei teritoriului judeţului Ilfov – forma inelară, împrumutată şi
celor 2 grupări economico-funcţionale de localităţi aflate în poziţii de proximitate imediată şi
secundară faţă de Capitala care ocupă centrul inelului – împiedică relaţiile spaţiale directe între
localităţile situate pe segmente diametral opuse sau diferite ale perimetrului teritoriului
administrativ al oraşului Bucureşti, care va continua să comande comunicarea şi traficul între
acestea exercitând concomitent o intensă acţiune polarizatoare asupra teritoriului înconjurător.
17
Pentru a diminua efectul acestei forţe, care inhibă dezvoltarea prin sterilizarea potenţialelor de
dezvoltare endogenă, se impune consolidarea funcţională şi infrastructurală a aşezărilor din
prima şi a doua coroană de localităţi şi dezvoltarea lor prin încurajarea investiţiilor şi a acţiunilor
de amenajare a teritoriului şi prin localizarea cu prioritate a dotărilor şi echipărilor în aceste
localităţi.
O caracteristică funcţională comună a grupărilor de localităţi definite prin potenţialele
dominante de profilare economică este rolul de cazare şi generare a unei forţe de muncă
semnificative, al cărei debuşeu este în mod tradiţional economia Capitalei, un contingent în
continuă creştere fiind constituit din persoane cu venituri medii şi mari, care aleg să locuiască în
afara oraşului Bucureşti, în forme de habitat specifice, care imprimă anumite trăsături spaţiale şi
impun o nouă modalitate de abordare a dezvoltării – respectiv a dotării şi echipării – a
numeroase localităţi clasificate ca făcând parte din mediul rural, situate în toate zonele
funcţionale, între cele mai caracteristice fiind Corbeanca, Baloteşti, Moara Vlăsiei şi Snagov.
Pentru comuna Snagov, care este situată atât pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov cât
şi în zona cu potenţial de dezvoltare a profilului turism şi servicii, poate fi oportună luarea în
considerare atribuirea unui rol de servire în teritoriu pentru arealul de nord a judeţului
(comunele Periş, Ciolpani, Gruiu, Nuci, Grădiştea), în timp ce satele Corbeanca, Baloteşti şi
Moara Vlăsiei pot prelua în comun roluri de servire şi influenţă pentru sub-zona de nord al
zonei circulare de proximitate secundară cu potenţial mixt de dezvoltare a funcţiunilor şi
activităţilor agrare, comerciale şi de recreere.
Patrimoniul natural şi cultural aflat în teritoriul administrativ al tuturor localităţilor va
putea fi protejat prin instituirea unui regim de centură /zonă “verde-galbenă”, prevăzut de Legea
privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi art.10: “în vederea
protejării elementelor cadrului natural a prevenirii extinderii necontrolate a localităţilor urbane şi
a asigurării de spaţii de agrement şi recreere în planurile urbanistice se va prevedea înfiinţarea de
centre sau zone verzi în jurul Capitalei României…”.
Regimul de centură verde este diferenţiat şi flexibil şi permite dezvoltări “moderate”,
aspectul expansiunii intravilanelor urmând a fi abordat de la caz la caz.
Pentru etapa actuală, extinderile de intravilane prevăzute prin planurile de urbanism
general aflate în vigoare constituie o rezervă de teren considerabilă, de natură a satisface
necesităţile pe termen scurt şi mediu, în condiţii de protejare a cadrului natural şi a calităţii
mediului prin procesele de planificare urbanistică de detaliu şi de autorizare a construcţiilor.
Pentru modernizarea şi ameliorarea structurală a teritoriului judeţului Ilfov în contextul
dezvoltării spaţiale echilibrate şi realizării coeziunii economice şi sociale la nivel regional
propunem orientarea politicilor publice de amenajare a teritoriului judeţului către următoarele
obiective:
- asigurarea alimentării cu apă şi energie a tuturor locaţiilor populate din teritoriul
intercomunal
- echiparea localităţilor cu sisteme centralizate de alimentare cu apă,
canalizare, alimentare cu energie
- echiparea gospodăriilor cu sisteme individuale /locale de alimentare cu apă,
canalizare, epurare a apelor uzate, alimentare cu energie
- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de telecomunicaţie
- asigurarea serviciului universal de telefonie fixă
- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de transmisie de date şi voce
- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de salubritate
- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de transport public
18
- asigurarea infrastructurii rutiere în teritoriu şi în localităţi şi racordarea la infrastructura

de transport interregional şi internaţional fără a periclita mediul şi
- asigurarea accesului egal pentru toţi locuitorii la servicii:
- de învăţământ primar, secundar inferior şi secundar superior (liceal);
- de sănătate (asistenţă medicală curentă, generală, specializată şi de urgenţă);
- administrative şi juridice;
- financiar-bancare;
- crearea şi menţinerea de locuri de muncă în afara sectorului agricol, la nivelul
localităţilor;
- creşterea competitivităţii şi a capacităţii de adaptare a economiilor locale la acţiunea
forţelor pieţei;
- creşterea valorii adăugate create în economiile locale;
- diversificarea profilelor economiilor locale, respectiv specializarea şi crearea de
clustere legate de economia Capitalei ca sursă de difuzie a proceselor de creştere
/dezvoltare economică.
1.1.4. Infrastructurile tehnice
1.1.4.1. Gospodărirea apelor

Având în vedere că în ultima perioadă economia românească a cunoscut mutaţii
importante, apropiindu-se tot mai mult de o economie de piaţă funcţională, precum şi faptul că
România negociază aderarea la Uniunea Europeană, se impune o activitate susţinută pentru
organizarea şi orientarea strategiei şi a politicilor din domeniul gospodăririi apei spre cele de
nivel european.
În contextul prezent, conceptul gospodăririi durabile a resurselor de apă înseamnă
utilizarea următoarelor principii de bază:
• principiul bazinal – realizarea gospodăririi apei pe bazine hidrografice, îmbinând
problemele economice, sociale şi de protecţia mediului şi integrând toţi utilizatorii de
apă din bazinul hidrografic;
• principiul gospodăririi unitare cantitate – calitate – realizarea gospodăririi apei
ţinând seama de interdependenţa dintre cele două dimensiuni ale apei: calitate –
cantitate;
• principiul solidarităţii – utilizarea durabilă a resurselor de apă se realizează la
capacitatea maximă numai dacă la procesul de planificare, dezvoltare şi utilizare a
acestora participă toţi factorii interesaţi sau afectaţi (stat, administratorii resurselor,
utilizatorii, societatea civilă);
• principiul poluatorul plăteşte – cheltuieli legate de poluarea mediului şi a efectelor
acesteia asupra diverşilor utilizatori vor fi suportate de cel care a produs poluarea;
• principiul economic – beneficiarul plăteşte – apa produce valoare economică în
toate formele ei de utilizare, ca urmare se impune recuperarea costurilor generate
pentru asigurarea serviciilor de apă;
• principiul accesului la apă – este un drept fundamental al omului, accesul la o apă
curată, suficientă şi la un cost adecvat.
19
Pentru gospodărirea judicioasă a apelor, la nivelul judeţului se au în vedere următoarele

obiective specifice:
- satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor;
- îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurilor sistemelor centralizate de alimentare cu
apă şi canalizare existente în localităţile judeţului;
- extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în toate
localităţile judeţului;
- îmbunătăţirea calităţii apei precum şi protecţia şi conservarea acesteia prin
reabilitarea, retehnologizarea şi extinderea staţiilor existente de epurare a apelor
uzate, dar şi realizarea de noi astfel de staţii;
- reducerea riscului la inundaţii şi secetă;
- reabilitarea ecologică a apelor şi reabilitarea cursurilor de apă;
- sensibilizarea şi educarea populaţiei în ceea ce priveşte gospodărirea şi protecţia apei;
- implicarea comunităţilor locale în modul de gestionare al resurselor de apă şi în cel al
serviciilor de apă şi canalizare.
Principalele acţiuni care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor prezentate sunt:
Satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor necesită:
- aducţiunea Potlogi – Bucureşti, locul de priză este resursa subterană din zona
Potlogi, locul de debuşare este mun. Bucureşti, L = 40 km şi qtr = 2,0 m3/s:
- aducţiunea Călugăreni – Bucureşti, locul de priză acviferul de adâncime din
zona Călugăreni, locul de debuşare mun. Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 1 m3/s;
- aducţiunea Crivina- Bucureşti, L = 25 km, qtr = 6 m3/s (în etapa finală);
- derivaţia Glina – Argeş, din râul Dâmboviţa în râul Argeş, L = 22 km, qtr = 10
m3/s;
- derivaţia Mihăileşti - Sabar, din acumularea Mihăileşti în râul Dâmboviţa,
L = 28 km, qtr = 2 m3/s, alimentează cu apă industrială partea de S-E a mun.
Bucureşti.
Continuarea lucrărilor existente pentru asigurarea sursei de apă a sistemelor
centralizate de alimentare cu apă din localităţile judeţului;
Realizarea surselor de apă pentru noile sisteme de alimentare cu apă. În principal
sursa acestor sisteme este apa subterană, captările disponibile în teritoriu fiind:
Nr. Captarea propusă Debit preconizat

crt. (l/s)
0 1 2
1 Ciolpani (N), (A) 36,0
2 Gruiu – Lipia (N), (A) 36,0
3 Grădiştea (N), (A) 15,0
4 Moara Vlăsiei (N), (A) 24,0
5 Nuci (N), (A) 20,0
6 Periş (N), (A) 35,0
7 Baloteşti (N), (A) 30,0
8 Corbeanca (N), (A) 18,0
9 Dascălu (N), (A) 15,0
10 Buftea (E), (A) 20,0
20
0 1 2
11 Popeşti – Leordeni (N), (A) 60,0
12 Afumaţi – Ştefăneşti (N), (A) 80,0
13 1 Decembrie (N), (A) 45,0
14 Otopeni (N), (A) 33,0
15 Otopeni – Tunari (N), (A) 50,0
16 Vidra – Berceni (N), (A) 50,0
17 Chitila (N), (A) 40,0
18 Bragadiru (E), (A) 100,0
TOTAL 707,0
(N) = captări noi (A) = acvifer de adâncime
(E) = extinderi
Localităţile prezentate vor fi definitivate în urma unor studii hidrogeologice, care vor
reactualiza debitele preconizate.
Reducerea riscului la inundaţii şi secete:
- lucrări de apărare împotriva eventualelor inundaţii pe cursul apelor Argeş,
Sabar, Colentina, Ciorogârla, Dâmboviţa, Valea Saulei, Valea Pasărea, Valea
Sindrişiţa, Ialomiţa, Cociovaliştea, Mostiştea. Aceste lucrări sunt preconizate a
se realiza în perioada 2005 – 2022 şi vor apărea aproximativ 1.000 gospodării,
5.000 ha teren agricol, 80 obiective economice, 30 km reţea stradală şi 9 km cale
ferată;
- reducerea riscului la inundaţii în partea de nord-est şi de sud a judeţului.
Fenomenul este posibil ca urmare a capacităţii insuficiente de descărcare a
evacuatorilor barajelor de pe râul Colentina în Buftea şi Cernica;
- creşterea gradului de siguranţă al barajelor existente pe râul Colentina;
- amenajării Văii Saulea pentru asigurarea tranzitării debitelor naturale şi a
evacuărilor din sistemele de canalizare ale construcţiilor din zona de nord a
Bucureştiului;
- reabilitarea sistemelor de inundaţii existente;
- realizarea, în perspectiva de lungă durată (după 2022), a unor acumulări care să
servească ca sursă de apă pentru sistemele de irigaţii. Aceste lucrări sunt:
- acumularea Tâncăbeşti, pe valea Snagovului. Volumul total va fi de
13,5 mil.m3, suprafaţa lacului (la NNR) de 215 ha.
- acumularea Săftica, pe râul Cociovaliştea. Sursa principală de apă a
acestei acumulări va fi râul Ialomiţa, prin intermediul canalului
Bilciureşti – Ghimpaţi. Volumul total va fi de 6,0 mil. m3, iar suprafaţa
(la NNR) de 109 ha.
- acumularea Baloteşti, pe valea Cociovaliştea. Volumul total va fi de
1,0 mil. m3 şi o suprafaţă de 115 ha.
- acumularea Căciulaţi, pe valea Cociovaliştea. Volumul total va fi de
7,0 mil. m3 şi o suprafaţă de 128 ha. Sursa principală de apă a
acumulării va fi râul Ialomiţa.
- acumularea Buriaş, pe râul Ialomiţa. Volumul total este de 43,0 mil.
m3, cu o suprafaţă 550 ha.
Protecţia şi conservarea calităţii apei; restaurarea ecologică.
21
Se va realiza prin reconstrucţia ecologică a cuvetelor lacurilor de acumulare de pe răul

Colentina, respectiv:
- salubrizarea lacurilor;
- refacerea apărărilor de mal;
- eliminarea descărcărilor necontrolate în lacuri;
- stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară.
De asemenea se propune restaurarea ecologică a cuvetei lacului Snagov pe o suprafaţă
de 155 ha.
*
* *
Traseul viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov, care străbate judeţul în partea de nord,
are influenţă asupra apelor de suprafaţă şi a lucrărilor de gospodărire a apei aflate în zonă.
Impactul asupra apelor de suprafaţă se poate manifesta prin:
- modificarea regimului natural de scurgere, în special în zonele de formare a
procesului de şiroire;
- creşterea vulnerabilităţii la poluare în anumite zone.
Contact direct cu autostrada au râurile Pasărea, Mostiştea, Coviovaliştea, o parte din
Valea Snagov, râul Ialomiţa.
Regimul natural de scurgere al acestor ape nu va fi afectat pentru că traversările se vor
face cu poduri peste cursul de apă întâlnit.
Pentru evitarea acestei probleme s-au luat câteva măsuri de protecţie (conform
“Studiului de fezabilitate Autostrada Bucureşti – Braşov – Studiu de impact asupra mediului”
elaborat de ECOTERRA – SRL, proiectant de specialitate şi SEARCH CORPORATION,
proiectant general, în septembrie 2002) cu caracter general şi anume:
• alegerea traseului astfel încât să fie evitate zonele sensibile la eroziune puternică;
• măsuri de reducere a vitezei apei râurilor;
• perdele forestiere de protecţie a albiilor. Rolul acestora este de a înălţa fundul
albiilor, în zona plantată, prin colmatare naturală şi a oferi protecţie permanentă
malurilor împotriva curenţilor de apă.
Pentru traversarea râul Prahova s-a proiectat un pod în lungul râului, pentru a nu afecta
exploatările existente. În zonă au fost proiectate lucrări de regularizare a albiei şi de apărări de
maluri.
O altă manifestare a impactului autostrăzii asupra mediului natural este poluarea
specifică drumurilor şi traficului rutier.
Tipurile acestei poluări sunt următoarele:
• poluare pe durata execuţiei autostrăzii - are caracter temporar, maximul valorii
atingându-se în perioada de funcţionare la capacitatea maximă a bazelor de
producţie;
• poluare cronică - se manifestă în perioada de funcţionare a autostrăzii, ca urmare a
traficului zilnic desfăşurat;
• poluarea accidentală - este urmare a accidentelor rutiere în care sunt implicate
autovehicule cu diverse transporturi de produse toxice sau erozive;
• poluarea sezonieră - este urmarea activităţilor pentru menţinerea circulaţiei în
condiţii de siguranţă pe perioada iernii.
22
În toate tipurile de poluare prezentate, apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi de

acumulare) vor fi afectate.
Pentru evitarea acestui fenomen se recomandă:
• evitarea amplasării organizărilor de şantier în apropierea cursurilor de apă (Snagov,
Ialomiţa, Cociovaliştea);
• proiectarea unui sistem de canalizare (colectarea, epurarea şi evacuarea) apelor
uzate menajere şi meteorice;
• realizarea construcţiilor prin care se diminuează concentraţia poluanţilor (bazine de
sedimentare, separatoare de grăsimi).
Lucrările propuse în chema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Ialomiţa se află
în zona de influenţă a autostrăzii.
Acestea sunt viitoarele acumulări Vlăsia, Moara Vlăsiei, Căciulaţi, destinate asigurării
apei pentru irigaţii, în principal, şi pentru agrement.
De asemenea, forajele pentru captarea apei subterane propuse în zonele: Gruiu – Lipia,
Moara Vlăsiei, Dascălu, Afumaţi – Ştefăneştii de Jos şi Otopeni – Tunari se vor afla în zona de
influenţă a acestei autostrăzi.
Având în vedere această situaţie, este necesar un studiu de impact, în urma căruia să se
poată lua măsurile corecte de protejare a acestor lucrări.
1.1.4.2. Reţele hidroedilitare

Alimentare cu apă
Rezolvarea problemelor identificate se face prin acţiuni specifice. La nivelul judeţului
există un „Plan de acţiune pentru asigurarea alimentării cu apă a aglomerărilor umane în judeţul
Ilfov”. Pentru fiecare localitate în parte sunt specificate acţiunile de implementare a acestui plan.
Astfel pentru oraşul Buftea, este necesară:
- reabilitarea resursei de apă prin rezolvarea problemelor tehnice apărute la forajele
existente;
- extinderea volumului de înmagazinare a apei potabile cu un rezervor de 2.500 m3;
- reabilitarea a circa 20 km de reţea de distribuţie a apei şi extinderea acesteia cu
48 km.
În oraşul Otopeni este necesară:
- extinderea sursei de apă cu încă 7 puţuri forate;
- extinderea volumului de înmagazinare a apei potabile cu un rezervor de 1.000 m3;
- reabilitarea reţelei de distribuţie a apei pe o lungime de 8,3 km şi extinderea acesteia
cu 7,2 km.
Pentru comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat sunt necesare
următoarele acţiuni care vor îmbunătăţi acest sistem:
- mărirea debitului de apă la sursă prin extinderea fronturilor de puţuri existente;
- mărirea capacităţii de înmagazinare a apei potabile prin reabilitarea de rezervoare;
- reabilitarea şi extinderea reţelei existente de distribuţie a apei potabile.
Comunele care se alimentează în prezent din pânza freatică vor beneficia de
introducerea sistemului centralizat.
Lucrările concrete pentru fiecare oraş şi comună sunt prezentate în continuare.
23
PLAN DE ACŢIUNE PRIVIND ASIGURAREA ALIMENTĂRII CU APĂ
Nr. Oraş / Foraje Rezervoare Reţeaua de distribuţie (km) Acţiuni necesare

crt. Comună necesare necesare Reabilitare Extindere Nouă extinderii
(buc) (R) (E) (N)
0 1 2 3 4 5 6 7
BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ
1. Or. Buftea - 2.500 20,0 48,0 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje R
2. Or. Otopeni 7 1.000 8,3 7,2 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E
3. Afumaţi 1 1.000 - 37,5 - Reţele E
Rezervoare E
Foraje E
4. Berceni 5 2.000 - - 27,0 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
5. Bragadiru 7 1.000 3,2 23,5 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E
6. Brăneşti 7 1.000 - 42,5 - Reţele E
Rezervoare E
Foraje E + R
7. Cernica 15 2.000 - - 23,4 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
8. Chiajna 15 2.000 - - 26,2 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
9. Chitila 4 1.000 1,5 32,5 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E
10. Ciorogârla 4 1.500 - - 22,0 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
11. Clinceni 4 1.500 - - 42,0 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
12. Cornetu 5 1.000 2,0 22,2 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E
13. Dărăşti Ilfov 2 500 - - 11,6 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
14. 1 Decembrie 5 1.000 2,0 13,5 . Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E
15. Dobroieşti 12 2.000 - - 28,6 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
16. Domneşti 12 2.000 - - 27,7 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
24
0 1 2 3 4 5 6 7
17. Dragomireşti 8 1.500 - - 12,1 Reţele N
Vale Rezervoare N
Foraje N
18. Găneasa 8 1.500 - - 31,5 Reţele N
Rezervoare R
Foraje R
19. Glina 5 1.000 2,0 19,2 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje R + E
20. Jilava 8 1.500 - 14,4 - Reţele E
Rezervoare E
Foraje E
21. Măgurele 5 5.000 5,1 26,3 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E
22. Mogoşoaia 10 1.000 - - 31,9 Reţele N
Rezervoare E
Foraje E
23. Pantelimon 5 2.500 2,5 31,9 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E
24. Popeşti 5 2.000 1,8 31,3 - Reţele E + R
Leordeni Rezervoare E
Foraje E
25. Ştefăneştii de 10 2.000 - - 34,4 Reţele N
Jos Rezervoare N
Foraje N
26. Tunari 6 1.000 - - 29,8 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
27. Vidra 12 2.000 - - 33,1 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
28. Voluntari 15 2.500 13,5 94,9 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E
BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA – MOSTIŞTEA
29. Baloteşti 1 1.000 2,5 11,4 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E + R
30. Ciolpani 10 2.000 - - 18,1 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
31. Corbeanca 14 2.000 - - 13,0 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
32. Grădiştea 5 1.000 - - 16,4 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
33. Gruiu 12 2.000 - - 40,0 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
34. Moara 10 2.000 - - 47,2 Reţele N
Vlăsiei Rezervoare N
Foraje N
25
0 1 2 3 4 5 6 7
35. Nuci 7 1.500 - - 57,7 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
36. Periş 10 2.000 - - 29,5 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
37. Snagov 5 1.000 12,0 13,2 - Reţele E + R
Rezervoare E
Foraje E
38. Dascălu 5 1.000 - - 40,0 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
39. Petrăchioaia 5 1.000 - - 22,4 Reţele N
Rezervoare N
Foraje N
TOTAL 286 63.000 76,4 469,5 665,6
Canalizarea apelor uzate

Asigurarea unui standard de viaţă ridicat şi a protejării mediului natural, impune
colectarea apelor uzate de la consumatori precum şi epurarea acestora înainte de evacuarea în
emisar.
Legislaţia în vigoare asigură această condiţie prin Legea nr. 107/1996 – Legea apelor,
care interzice realizarea de lucrări noi sau extinderi ale sistemului de alimentare cu apă fără
realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a
instalaţiilor de epurare necesare (art. 16. b).
Ca urmare, acţiunile pentru asigurarea alimentării cu apă prezentate vor fi dublate de
cele pentru asigurarea canalizării şi epurării apelor uzate rezultate.
Acţiunile propuse vor avea ca suport documentaţii tehnice elaborate de persoane de
specialitate.
Lucrările concrete, necesare îmbunătăţirii sistemului de canalizare în localităţile
judeţului sunt:
E – extinderi
R – reabilitare
N – Nouă
Nr. Lungime reţea canalizare Staţie de epurare
Oraş / Comună Acţiuni necesare
crt. (km) (l/s)
0 1 2 3 4
1. Or. Buftea 33,2 88,0 Reţele E
Staţie epurare R
2. Or. Otopeni 12,2 17,4 Reţele E
Staţie epurare E + R
3. Afumaţi 42,1 11,3 Reţele N
Staţie epurare N
4. Berceni 27,0 37,0 Reţele N
Staţie epurare N
5. Bragadiru 19,6 14,0 Reţele E
6. Brăneşti 42,3 18,0 Reţele E
7. Cernica 23,4 16,0 Reţele N
Staţie epurare N
26
0 1 2 3 4
8. Chiajna 26,2 13,7 Reţele N
Staţie epurare N
9. Chitila 28,6 21,6 Reţele E
Staţie epurare N
10. Ciorogârla 22,0 14,0 Reţele N
Staţie epurare N
11. Clinceni 42,0 8,4 Reţele N
Staţie epurare N
12. Cornetu 24,2 8,5 Reţele E
13. Dărăşti Ilfov 11,6 13,0 Reţele N
Staţie epurare N
14. 1 Decembrie 11,5 16,0 Reţele E
15. Dobroieşti 28,6 11,2 Reţele N
Staţie epurare N
16. Domneşti 27,7 10,8 Reţele N
Staţie epurare N
17. Dragomireşti Vale 12,1 7,5 Reţele N
Staţie epurare N
18. Găneasa 31,5 7,2 Reţele N
Staţie epurare N
19. Glina 21,2 12,2 Reţele E
Staţie epurare N
20. Jilava 13,4 22,3 Reţele E
21. Măgurele 27,0 40,0 Reţele E
22. Mogoşoaia 31,9 9,0 Reţele N
Staţie epurare N
23. Pantelimon 27,4 27,3 Reţele E
Staţie epurare N
24. Popeşti Leordeni 25,8 25,9 Reţele E
Staţie epurare N
25. Ştefăneştii de Jos 34,4 7,0 Reţele N
Staţie epurare N
26. Tunari 29,8 6,5 Reţele N
Staţie epurare N
27. Vidra 33,1 14,0 Reţele N
Staţie epurare N
28. Voluntari 92,1 51,2 Reţele E
Staţie epurare N
BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA – MOSTIŞTEA
29. Baloteşti 7,9 11,5 Reţele E + R
30. Ciolpani 18,1 7,6 Reţele N
Staţie epurare N
31. Corbeanca 13,0 6,4 Reţele N
Staţie epurare N
32. Grădiştea 16,4 5,0 Reţele N
Staţie epurare N
33. Gruiu 40,0 12,1 Reţele N
Staţie epurare N
34. Moara Vlăsiei 47,2 10,0 Reţele N
Staţie epurare N
27
0 1 2 3 4
35. Nuci 57,7 5,3 Reţele N
Staţie epurare N
36. Periş 29,5 12,5 Reţele N
Staţie epurare N
37. Snagov 15,2 32,3 Reţele E + R
38. Dascălu 40,0 4,4 Reţele N
Staţie epurare N
39. Petrăchioaia 22,4 4,8 Reţele N
Staţie epurare N
TOTAL 1.109,3 661
Viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov – Borş, va traversa zona nordică a judeţului şi

nu va avea impact asupra sursei de apă subterană, care se situează la medie şi mare adâncime.
Comunele situate pe traseul viitoarei autostrăzi, care-şi propun introducerea sistemului
centralizat de alimentare cu apă, vor acorda o atenţie sporită amplasării forajelor pentru captarea
apei subterane, traseului aducţiunilor de apă potabilă, sau amplasamentului gospodăriilor de apă.
1.1.4.3. Amenajări pentru agricultura

Lucrări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii şi desecări - drenaje
Aproximativ 88,5 % din suprafaţa agricolă a judeţului necesită lucrări ameliorative,
lucrări de completare, reabilitare şi modernizare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, executate
în majoritate înainte de 1990, în scopul refacerii şi sporirii potenţialului agricol.
Propunerile privind dezvoltarea sectorului de îmbunătăţiri funciare includ:
• Elaborarea unor studii de oportunitate privind reabilitarea tehnică a lucrărilor de
irigaţii în: sistemele Buftea – Căciulaţi, Berceni – Vidra – Frumuşani, Bragadiru –
Jilava, Otopeni – Căldăruşani (dintre acestea s-a întocmit studiu de fezabilitate numai
pentru sistemul Berceni – Vidra – Frumuşani);
• Pe teritoriile localităţilor aparţinând judeţului Ilfov, în raport cu profilele economice şi
funcţionale ale acestora;
• Aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul
ameliorării procesului de sărăturare a solului;
• Stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii, în a se organiza în asociaţii care să
preia în proprietate infrastructura unui plot sau a mai multor ploturi pentru irigaţii,
respectiv staţia de pompare de punere sub presiune precum şi reţeaua de conducte de
distribuţie a apei la hidrant (conform legii nr. 573/2003 pentru aprobarea OUG nr.
147/1999), în scopul cointeresării utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a
managementului irigaţiilor;
• Adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în zona studiată;
• Prevenirea şi stoparea eroziunii solului prin respectarea tehnologiilor determinate
pentru combaterea eroziunii de suprafaţă, prin efectuarea de lucrări agro –
ameliorative, continuarea acţiunilor de desecare, îndiguire, reevaluarea lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele unor noi tehnologii agricole şi în
special la formele noi de proprietate;
28
Cartograma 1
1.1.4.4. Reţele de transport

Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de căi de comunicaţie reprezintă un element de bază
în relansarea economică a judeţului Ilfov, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea
judeţului în reţeaua europeană de transport.
Reţeaua rutieră
Programul în sectorul rutier elaborat în august 2003 de Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului şi al Administraţiei Naţionale a Drumurilor, are ca obiectiv
menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutiere
existente, în deosebi pentru drumurile europene, în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei
traficului.
Obiectivele prioritate, privind reţelele de transport sunt menţionate în programul
ministerului privind cei 3 ani de guvernare.
Principalele lucrări de reabilitare se referă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi
a condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi la
creşterea capacităţii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe o
osie de 10,0 t la 11,5 t, încadrarea podurilor la clasa E de încărcare, îmbunătăţirea elementelor
geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante şi rampe pentru selectarea traficului
greu, asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale.
Pentru judeţul Ilfov programul prevede lucrări de reabilitare pentru următoarele drumuri
naţionale:
- Reabilitare primară
etapa a V-a
• DN 1A Bucureşti – Centură Ploieşti Vest km 13 + 000 – 64 + 400
etapa a VI-a
• CB Centură Bucureşti (începere execuţie în 2004)
• DN 1 str. Ion Ionescu – Pasajul Otopeni (începere execuţie în 2004)
- Reabilitare
etapa a X-a
• DN 7 Bucureşti – Târgovişte
etapa a XIV-a
• DN 4 Bucureşti – Olteniţa
- Autostrăzi
• Proiect în execuţie
Autostrada Bucureşti – Constanţa
Tronsonul Bucureşti – Fundulea
Tronsonul Fundulea – Lehliu
• Proiecte în pregătire
Centura Nord – fără finanţare asigurată
Centura Sud – fără finanţare asigurată
Bucureşti – Ploieşti – cu finanţare în curs de negociere
- Proiecte prioritare
Cu finanţare internă şi externă, începerea execuţiei în 2003 – 2004:
• DN 1 – Aeroportul Băneasa – Aleea Privighetorilor – Pasaj Otopeni – lărgire
la 6 benzi de circulaţie
• DN 1 Pasaj existent Otopeni – Aeroportul Otopeni – lărgire la 6 benzi de
circulaţie
29
• DN 1 Pasaj denivelat nou – Aeroportul Otopeni

• DN 7 Bucureşti – Tărtăşeşti – sporirea capacităţii portante şi lărgirea la 4
benzi de circulaţie
• DN 7 km 14 + 853 dublare pasaj denivelat, peste calea ferată la Chitila
• Autostradă Centura Bucureşti – Inel II
• Centura Bucureşti – lărgire la 4 benzi de circulaţie.
După cum urmează din anexele la Legea 71/1996 privind aprobarea Planului de
Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţie se prevăd următoarele
lucrări:
• Autostrăzi
- Bucureşti – Braşov prin Râşnov
- Bucureşti – Albiţa cu racordare de la Dumbrava (studiu de fezabilitate)
- Bucureşti – Constanţa (în construcţie)
- Bucureşti – Giurgiu(de largă perspectivă)
- Autostrada de centură
- Bucureşti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj – Timişoara
Moraviţa
• Drumuri expres sau 4 benzi:
- Bucureşti – Alexandria – Turnu Măgurele
- Bucureşti – Giurgiu (în construcţie)
Sectorul de autostradă care se va construi pe teritoriul judeţului Ilfov face parte din
autostrada Bucureşti – Braşov, care se încadrează în Programul Naţional de modernizare a
drumurilor şi de construcţie a unor reţele de autostrăzi şi drumuri expres aprobate de Guvern.
Autostrada Bucureşti – Braşov se încadrează în reţeaua generală de autostrăzi prevăzută
a se realiza în ţara noastră şi reprezintă zona de mijloc a ramurei coridorului IV Paneuropean de
Transport Rutier care va străbate teritoriul României de la Vest la Est, având ca scop
următoarele:
- integrarea în reţelele de transport trans-europene;
- descongestionarea şi siguranţa traficului;
- reabilitarea şi dezvoltarea zonală.
Autostrada Bucureşti – Braşov, va face legătura între Municipiul Bucureşti, capitala
ţării şi Municipiul Braşov, aflat în centul ţării.
Lungimea totală a autostrăzii este de 174 km, pe teritoriul judeţului Ilfov având o
lungime de 31 km.
În lungul autostrăzii au fost localizate un număr de 33 localităţi din care 6 localităţi în
judeţul Ilfov.
În studiul de fezabilitate, elaborat de S.C. Search Corporation, pentru viitoarea
autostradă s-a ales un traseu optim, adaptat la condiţiile locale cu implicaţii minime asupra
cadrului natural şi vieţii social-economice şi cultural istorice. De asemenea autostrada trebuie să:
• primească trafic;
• să ocupe suprafeţe minime de teren;
• pentru construcţia ei să se evite, pe cât posibil, demolările;
• după construcţia ei să se refacă infrastructura afectată.
În concluzie autostrada nu este doar un proiect tehnic, ci unul economico-tehnic, ea
trebuind să fie rentabilă.
30
Pentru autorizarea viitoarelor investiţii în zonă se impune să se ţină cont de traseul

autostrăzii prevăzut în studiul de fezabilitate.
De asemenea se impune corelarea studiilor de fezabilitate între judeţele de pe traseul
viitoarei autostrăzi spre Albiţa, coridorul IX Paneuropean cu racordare spre Iaşi/Sculeni şi
Suceava.
Atât autostrada Bucureşti – Braşov, cu racordare de la Dumbravă spre Albiţa, cât şi
celelalte autostrăzi şi drumul expres Bucureşti – Turnu Măgurele vor asigura o legătură rapidă şi
directă a judeţului cu restul ţării, precum şi scurtarea duratei deplasărilor, atât a călătoriilor, cât şi
a transportului de marfă, reducerea accidentelor de circulaţie, reducerea consumului de
combustibil, scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor, etc.
Pentru o cât mai bună funcţionare a traficului rutier reţeaua locală – drumuri judeţene şi
drumuri comunale – necesită lucrări de modernizare şi reabilitare a tuturor traseelor de pe
teritoriul judeţului,
Se impune cu prioritate modernizarea Drumului Judeţean Snagov – Moara Vlăsiei.
În ceea ce priveşte pietruirea drumurilor comunale au fost pietruiţi 6 km de drumuri
comunale, sunt în execuţie 4 km şi în stadiul de proiect 2 km.
Transporturi periurbane de călători
Pentru realizarea unui transport eficient, economic şi în condiţii de siguranţă şi confort
se propun studii de specialitate pentru realizarea unui transport periurban de călători între
capitală, zona metropolitană şi comunele şi satele din judeţul Ilfov.
Reţeaua feroviară
În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România, până în anul 2010,
elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. este prezentată situaţia dificilă în care se
află infrastructura feroviară din ţară, situaţie, datorită în principal unei finanţări neadecvate şi
imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acestei
situaţii s-a elaborat un Program de dezvoltare care cuprinde:
• programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă
• programul de întreţinerea al instalaţiilor SCB şi electrificare
• programul de reparaţii capitale şi modernizare
• principalele programe de modernizare de căi ferate.
Judeţul Ilfov este traversat pe direcţia nord-est de coridorul IV şi pe direcţia nord-sud de
coridorul IX, coridoarele de transport paneuropene stabilite la Conferinţa Paneuropeană a
Transporturilor de la Creta din 1994 şi reconfirmate la Conferinţa de la Helsinki din iunie 1997.
Cele două coridoare sunt multimodale, având o mare importanţă în structura traficului derulat pe
reţeaua C.F.R.
Principalele obiective şi propuneri prezentate în Strategia de dezvoltarea elaborată de
Compania Naţională de Căi Ferate şi în Secţiunea I Căi de comunicaţie sunt incluse în programul
de modernizare a infrastructurii feroviare pentru judeţul Ilfov, acestea sunt:
♦ Reabilitarea tronsoanelor feroviare aferente sectoarelor coridoarelor IV şi IX
coridoare paneuropen de transport:
- linie cu viteză mare
• Tronson Bucureşti – Braşov (167 km), Câmpina – Comarnic (în lucru)
• Tronson Bucureşti Nord – Brăneşti (30 km)
• Tronson Bucureşti – Videle – Giurgiu (114 km)
• Tronson Bucureşti Nord – Giurgiu (85 km)
31
♦ Se mai propune:
- Linie cu viteză mare
• Tronson Bucureşti – Urziceni – Făurei – Galaţi
- Linie cu viteză sporită
• Tronson Bucureşti – Titu – Piteşti
♦ Lucrări proiectate de ISPCF S.A. şi avizate de către Compania Naţională a Căilor
Ferate Române
- Linii noi de cale ferată
• Linia Bucureşti - Băneasa - Aeroportul Otopeni cale ferată simplă
electrificată în lungime de 11 km, din care 6,5 km în subteran şi 3,5 km pe
estacadă
• Linia Bucureşti – Panduri – Domneşti cale ferată dublă electrificată în
lungime de 10 km
• Linia Bucureşti Pipera – Căciulaţi cale ferată dublă electrificată în lungime
de 15 km
- Dublări linii existente
• Voluntari – Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava
• Bucureşti Nord – Mogoşoaia
• Bucureşti Obor – Pantelimon
• Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa
- Electrificări linii existente
• Bucureşti Progresu – Jilava
• Chiajna – Jilava
• Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava
♦ Lucrări de căi ferate pentru realizarea transportului urban şi suburban pe cale ferată
ca alternativă a transportului în comun în municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov, pe
următoarele trasee:
• Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Bucureşti Obor în lungime de 20,1 km
• Bucureşti Nord – Otopeni – Voluntari – Pantelimon – Bucureşti Obor, în
lungime de 42 km
• Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Chiajna – Bucureşti Vest – Vârteju –
Bucureşti Progresu, în lungime de 31,5 km
• Bucureşti Progresu – Jilava – Berceni – Popeşti Leordeni – Bucureşti Titan –
Titan Sud, în lungime de 26,3 km
• Bucureşti Nord – Bucureşti Bămeasa – Pantelimon – Bucureşti Sud – Berceni
– Jilava – Bucureşti Vest – Chiajna – Bucureşti Nord (întreaga linie de
Centură Bucureşti) – în lungime de 75 km.
Trenurile care vor circula pe linia de Centură Bucureşti vor servi deplasării salariaţilor
din zonele industriale străbătute şi deplasării persoanelor din comunele adiacente: Popeşti
Leordeni, Căţelu, Cernica, Glina, Aluniş, Măgurele, Vârteju, Bragadiru, Chiajna.
De asemenea în programul ministerului privind cei 3 ani de guvernare sunt menţionate
următoarele:
• sisteme informative, XSELL, de eliberare bilete şi rezervare locuri în staţia
Bucureşti Nord grupa A;
• Săgeata Albastră pe traseele:
- Bucureşti – Piteşti
- Bucureşti – Medgidia
- Bucureşti – Urziceni
32
• Instalaţii electrice de semnalizare în staţia Bucureşti Nord – lucrări în execuţie;

• Achiziţia de echipamente şi sisteme de testare în complexul feroviar Bucureşti;
• Sisteme informative;
• Sisteme de telecomunicaţii:
- reţeaua magistrală de cabluri cu fibră optică;
- reţeaua digitală de transmisii digitale;
- reţeaua telefonică digitală cu servicii integrate.
Transport intermodal de călători – feroviar
Pentru rezolvarea cât mai eficientă a transportului de călători în capitală şi realizarea
unor legături cât mai facile cu localităţile din judeţul Ilfov şi a rezolvării problemei celor care fac
naveta se propune folosirea unui transport intermodal feroviar + auto.
Acest transport este format, pe de o parte din terenuri, alcătuite din rame electrice şi pe
de altă parte din microbuze.
În principal acest transport intermodal constă în transportul călătorilor cu rame electrice
pe linii de cale ferată existente, care de la staţiile sau punctele de oprire se vor îmbarca în
microbuze care îi vor transporta pe arterele rutiere existente spre zona centrală a capitalei sau
spre localităţile din judeţul Ilfov.
Transportul pe calea ferată prin folosirea ramelor electrice are avantaje deoarece sunt
uşoare, permite un acces lejer în/din vehicul, dezvoltă acceleraţii mari pe distanţe scurte, au un
confort sporit, siguranţă mare, grad de poluare mic şi consum de energie mic.
Pentru implementarea acestui mod de transport sunt necesare o serie de lucrări de
sistematizare în staţii în punctele de oprire la intersecţia căii ferate cu arterele rutiere, precum şi
lucrări de dublări şi electrificări de linii de cale ferată existente etc.
De asemenea în punctele de oprire vor fi amenajate şi staţii auto pentru microbuze, care
vor fi dotate cu instalaţii de filtrare a noxelor, sistem EURO 3.
Prin folosirea acestui transport se va încerca o reducere a traficului auto care traversează
capitala, se vor crea noi locuri de muncă şi se va îmbunătăţii legătura cu localităţile din cadrul
judeţului.
Pe planul de situaţie sunt prezentate punctele de oprire şi direcţiile traseelor rutiere
necesare desfăşurării transportului intermodal de călători care va facilita legătura capitalei cu
localităţile din judeţul Ilfov şi cu celelalte judeţe.
Reţeaua aeriană
Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni
Pentru Aeroportul Internaţionala Bucureşti - Otopeni atât în Planul de Amenajare a
Teritoriului Naţional cât şi în Programul de “Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului” elaborat
de M.C.T.C. sunt cuprinse lucrări de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protecţie a
navigaţiei aeriene şi de deservire.
În urma Programului elaborat de M.C.T.C. s-au finalizat următoarele lucrări:
- terminal Sosiri etajul I şi etajul II;
- terminal Plecări;
- parcare supraetajată Sosiri.
De asemenea în vederea sporirii gradului de securitate a aeroportului sunt în curs de
finalizare lucrări constând în: supraveghere exterioară cu camere video şi împrejmuirea
perimetrală în lungime de 1.500 m.
33
Dintre lucrările în execuţie amintim:

- clădire administrativă corp B, C;
- clădire multifuncţională corp A, B;
- hangar autospeciale;
- prelungire cale de rulare;
- instalaţii tehnice.
Aeroportul Internaţional Bucureşti – Băneasa
Deşi Aeroportul Internaţional Bucureşti – Băneasa nu se află pe teritoriul judeţul Ilfov
el deserveşte acest teritoriu.
Conform Programului strategiei de dezvoltare a aeroportului s-au finalizat următoarele
lucrări:
- împrejmuire perimetru aeroport;
- realizare Drum Tehnologic perimetral;
- reparare suprafeţe de mişcare;
- achiziţionare de noi echipamente aeroportuare;
- reamenajarea salonului oficial, a cupolei aerogării, a sistemului de iluminare a
platformei aeroportului;
- refacerea sistemului de marcaj aeroportuar.
Compania naţională de transport aerian – TAROM a intrat într-un Program de
restructurare, care împreună cu Planul de Afaceri pentru perioada 2002 – 2005, propuse de
consultantul Lufthansa Consulting şi TAROM au fost aprobate de către Comitetul de coordonare
a Proiectului. Conform Planului de Afaceri aprobat, TAROM urmează să atingă pragul de
rentabilitate în anul 2005.
Reţeaua navigabilă
Se propune reluarea problemei navigaţiei pe râul Argeş – port 1 Decembrie – care în
ultimii ani, din considerente economice, a suferit o amânare.
Avantajele realizării programului de amenajare complexă hidroenergetică, de navigaţie
şi de protecţia mediului, a râului Argeş între Acumularea Mihăileşti şi Olteniţa, sunt destul de
importante pentru ca propunerea să nu fie reţinută în Planurile de Amenajare a Teritoriului
Judeţean.
Finalizarea canalului Argeş – Dunăre, realizat în proporţie de 60 % va oferi judeţului
posibilitatea unei legături navigabile pe Dunăre cu toate ţările riverane acesteia. Dunărea fiind
parte din coridorul VII de transport pan-european.
De asemenea se studiază şi posibilitatea realizării unui canal navigabil Glina – Budeşti
cu port la Glina.
Navigaţia pe viitoarele canale poate fi considerată un nou factor de dezvoltare socio-
economic a zonei şi de integrare a judeţului Ilfov în sistemul de transport european, cu
posibilitatea de a fi inclus în principalele coridoare de transport Euro-Asiatice.
1.1.4.5. Reţele de telecomunicaţii

Direcţia de telecomunicaţii Bucureşti a dezvoltat în ultimii ani o serie de programe de
îmbunătăţire a serviciilor de telefonie fixă în judeţul Ilfov. În această direcţie s-a implementat
într-o serie de localităţi sistemul de racordare prin unde radio (sistemul DECT Radio Acces
1900).
34
Abonaţii au acces complet într-o reţea flexibilă şi uşor expandabilă, eliminându-se

dificultăţile şi costurile legate de instalarea conductelor (aeriene sau subterane) necesare unui
sistem clasic.
Cu toate acestea, în multe alte localităţi nu s-a rezolvat încă problema telefonizării rurale.
Se impune instalarea de centrale telefonice într-o serie de comune unde gradul de
telefonizare este foarte scăzut (sub 5 %). În această categorie sunt comunele Nuci (unde nu
există centrală telefonică), Dascălu, Grădiştea, Petrechioaia (centrale telefonice manuale), Vidra,
Cernica, Ciorogârla, Clinceni.
O prioritate a Direcţiei de Telecomunicaţii Bucureşti constă în telefonizarea acelor
localităţi unde nu este nici măcar un post telefonic, iar în localităţile slab telefonizate este necesară
o extindere a reţelelor existente, în paralel cu o înlocuire a celor cu durata de utilizare depăşită.
1.1.4.6. Reţele energetice

Alimentarea cu energie electrică
1. Surse de producere a energiei electrice
În perioada de după 1990, datorită unei reduceri a necesarului de energie electrică
pentru sectorul industrial, centralele din componenţa S.E. Bucureşti au asigurat acest necesar şi
au avut un rol important în livrarea de energie în SEN. Având în vedere eforturile de
retehnologizare şi restaurare a unităţilor energofage, se poate spune că actualele capacităţi de
producţie energetică asigură în continuare necesarul energetic scontat.
Se asigură de asemeni puterea necesară în rezervă pentru executarea programelor de
reparaţii şi întreţinerea precum şi pentru compensarea capacităţilor ieşite accidental din
funcţionare.
Menţinerea siguranţei şi eficientizarea funcţionării echipamentelor din componenţa
centralelor a impus realizarea unor programe de reparaţii şi investiţii prin care s-a urmărit
îmbunătăţirea continuă a performanţelor de funcţionare.
Astfel, programul de reabilitări şi modernizări prevede:
a) proiecte de investiţii privind realizarea unor soluţii moderne de cogenerare
corespunzător sarcinii de bază din CET Grozăveşti (50 MW), CET Bucureşti Vest
(120 – 180 MW), CET Bucureşti Sud (70 – 160 MW) şi CET Titan (7 – 13 MW);
b) finalizarea proiectului privind realizarea sistemului integrat de telemăsurare a
cantităţilor tranzacţionate între sursele SE Bucureşti şi RADET;
c) reabilitări / consolidări clădiri existente în vederea încadrării în cerinţele
normativelor în vigoare;
d) lucrări privind programul de conformare cu cerinţele şi reglementările de mediu
europene.
2. Perspective pe perioada scurtă şi medie privind dezvoltarea reţelelor electrice
Strategia de dezvoltare a S.C. “Electrica Muntenia Sud” S.A. – Sucursala Ilfov se
bazează pe criteriul dezvoltării durabile şi are următoarele scopuri şi obiective:
a) alimentarea tuturor consumatorilor în condiţii de calitate şi siguranţă cu limitarea
impactului asupra mediului;
b) reducerea pierderilor de energie în reţelele de distribuţie;
c) minimizarea costurilor de exploatare, mentenanţă şi reparaţii;
d) finalizarea acţiunilor de electrificare rurală.
35
2.1. Reabilitarea reţelelor electrice de înaltă tensiune (110 KV)

Reabilitarea reţelelor de înaltă tensiune constă în înlocuirea stâlpilor şi conductoarelor
cu grad de uzură peste 68 %, stâlpi de beton, conductoare nestabile termic, precum şi a cablurilor
(110 KV) cu nivel de uzură peste 80 %.
Staţii de transformare
Lucrările de modernizare şi retehnologizare ale staţiilor de transformare constau în
înlocuirea celulelor de medie tensiune actuale în mediu SF6 sau vid.
Pentru o mai bună alimentare a zonelor limitrofe municipiului Bucureşti se propune
realizarea de noi staţii în localităţile Odăi (oraş Otopeni şi Voluntari).
Linii electrice de distribuţie 110 KV
Unele linii electrice de 110 KV necesită remedieri ale traseelor LEA în vederea creării
şi respectării culoarelor de protecţie specifice, conform normelor în vigoare PE 104/93 şi RGU
(Regulamentul General de Urbanism).
Pentru încadrarea unor noi staţii de transformare (Otopeni şi Voluntari) sunt necesare
noi lucrări LEA 110 KV (Otopeni – Chitila) şi LES 110 KV.
2.2. Reabilitarea reţelelor electrice de distribuţie de medie şi joasă tensiune
Dezvoltarea reţelelor de medie şi joasă tensiune în următorii 10 ani va urmări cu
precădere alimentarea noilor consumatori ce vor apărea în această perioadă (casnici şi terţiari).
Cunoscând că în multe localităţi aceste reţele au un grad de uzură ridicat (peste 17 %
din reţele sunt de prin anii ’60) se impune restructurarea acestora urmărindu-se:
a) Înlocuirea reţelelor de distribuţie publică şi a posturilor de transformare care
funcţionează la tensiunea de 10 KV (Voluntari, Dobroieşti) cu reţele de 20 KV.
Schimbarea tensiunii este cu atât mai necesară cu cât reţeaua actuală este aproape de
saturaţie din punct de vedere al capacităţii de distribuţie. Această acţiune presupune
pe lângă înlocuirea cablurilor uzate de 10 KV cu cabluri de 20 KV şi înlocuirea
echipamentelor din posturile de transformare cu echipamente de 20 KV (introducere
posturi 20/0,4 KV tip RMU cu izolaţie în SF6 sau vid).
b) Reducerea volumului de reţele de joasă tensiune în mediul urban şi rural prin
mărirea numărului de posturi de transformare uscate, de putere mici şi mijlocii
(gama de puteri 250 – 400 KVA) de 20/0,4 KV.
c) Înlocuirea în reţelele electrice aeriene de joasă tensiune a conductelor revigorate cu
conductoare izolate torsadate (tip funie).
d) Îmbunătăţirea mijloacelor de măsurare şi de urmărire a calităţii şi consumului de
energie electrică.
e) Modernizarea iluminatului public în localităţile rurale, în special pe arterele
periferice.
2.3. Electrificarea rurală
În cele 29 localităţi din judeţul Ilfov unde sunt 1.298 gospodării neracordate la reţeaua
electrică, se estimează un necesar de 233 miliarde lei pentru electrificarea acestora. În următorii
ani (până în 2007) se vor executa lucrări de extindere a reţelelor electrice în localităţile
Petrechioaia, Cornetu, Dascălu, Nuci, Moara Vlăsiei, 1 Decembrie, Grădiştea, Clinceni, Afumaţi,
Ciolpani, Glina, Ştefăneştii de Jos, Corbeanca, Tunari, Bragadiru, Măgurele, Buftea, Brăneşti,
Chitila, Jilava, Voluntari, Cernica.
Lungimea totală a extinderilor de reţea se ridică la 423,05 km. Sunt necesare 35 noi
posturi de transformare PTA şi 1 PCZ.
36
Reţele de fluide energetice

Menţinerea reţelelor în bună stare de funcţionare prin supravegherea conductelor în
vederea depistării defecţiunilor şi a pazei armate pentru evitarea agresiunilor infracţionale
asupra conductelor.
Se vor crea drepturile de expropriere pe durată determinată a terenului afectat (în cazul
intervenţiilor la conducte) şi se vor stabili drepturile de servitute legală în conformitate cu Legea
fondului funciar 18/1991 (art. 81 şi 82), Legea petrolului 134/1995 (art. 7 şi 8), Ordinul 52/2002
anexa nr. 4, Ordinul 371/2002 anexa nr. 4.
Se vor respecta noile distanţe de siguranţă în concordanţă cu prevederile Ordinului nr.
52/2002 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea
normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă
aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei şi etanului şi Ordinului 371/2002
al ministrului industriei şi resurselor pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice
specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport
prin conducte al produselor petroliere.
In aceste condiţii, trebuie ca pentru noile amplasamente să se respecte distanţele
normate, iar pentru cele existente trebuie mărit gradul de siguranţă al conductelor, cu micşorarea
distanţei de siguranţă, în conformitate cu prevederile reglementărilor aprobate prin Ordinele mai
sus menţionate.
Se vor devia conductele de ţiţei Constanţa –Călăreţi - Mavrodin – Piteşti din zona de
nord a viitoarei autostrăzi de centură prin localităţile Dascălu – Moara Vlăsiei – Baloteşti,
lungimea traseului fiind de circa 30 km faţă de 24 km în prezent.
Conductele de ţiţei ale schelei de petrol Bolintin vor fi deviate (împreună cu cele de
gaze asociate) pentru a respecta distanţa de siguranţă faţă de viitoarea autostradă de centură.
In conformitate cu Ordonanţa Guvernului României nr. 35/2004 privind unele măsuri de
unificare a activităţii de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere SC CONPET SA Ploieşti
îndeplineşte funcţia de transportator unic prin conducte al ţiţeiului şi produselor petroliere. In
aceste condiţii, există premisele pentru realizarea, în anumite zone, a unor trasee comune în care
să fie grupate conductele de ţiţei şi produse petroliere.
La alegerea traseelor conductelor de ţiţei şi produse petroliere faţă de diversele obiective
din teritoriu se vor respecta prevederile Ordinelor 52/2002 şi 371/2002.
Se va demonta conducta de gaz petrolier lichefiat (GPL) care în prezent nu mai este în
funcţiune, dar care, prin faptul că este încă plină cu combustibil şi este amplasată foarte aproape de
locuinţe, anexe gospodăreşti şi clădiri publice, constituie un permanent pericol de explozii şi incendii.
Transportul si distribuţia gazelor naturale

Activitatea de distribuţie a gazelor naturale în localităţile judeţului Ilfov va trebui
corelată atât cu măsurile de creştere a siguranţei în exploatare a sistemului, cât şi cu solicitările
de extindere a alimentării cu gaze în toate localităţile judeţului, în concordanţă cu condiţiile
asigurării serviciilor şi prestaţiilor specifice cerute de abonaţi.
Se vor crea drepturile de expropriere pe durată determinată a terenului afectat (în cazul
intervenţiilor la conducte) şi se vor stabili drepturile de servitute legală în conformitate cu Legea
fondului funciar 18/1991 (art. 81 şi 82) şi Legea petrolului 134/1995 (art. 7 şi 8).
Se va realiza înfiinţarea şi realizarea distribuţiilor cu gaze a tuturor localităţilor din
judeţul Ilfov, prin racordarea localităţilor din zona de nord şi nord est a judeţului, mai îndepărtate
de traseele de transport a gazelor: Periş, Ciolpani, Nuci, Dascălu, Petrăchioaia.
37
In vederea rezolvării deficitului de gaze datorat consumului ridicat pe timpul iernii în

Municipiul Bucureşti şi în localităţile racordate, dar şi pentru reducerea distanţelor de siguranţă
prin transformarea actualului inel de presiune înaltă DN 700 mm în inel de presiune medie, se
propune realizarea unui nou inel de presiune înaltă, în afara municipiului, cu diametrul DN 800 –
1000 mm pe următorul traseu informativ, care va completa actualul traseu executat între Afumaţi
şi Buciumeni:
• In zona de est - sud est – între Găneasa şi Adunaţii – Copăceni (traseu informativ)
cu DN 800 – 1000 mm şi care va trece pe teritoriul localităţilor Găneasa, Brăneşti
(jud. Ilfov), Fundeni, Plătăreşti, Frumuşani (jud. Călăraşi), Berceni, Vidra (jud.
Ilfov) şi Adunaţii-Copăceni (jud. Giurgiu) – în lungime de circa 56 km
• In zona de sud vest – vest – nord vest – între Adunaţii-Copăceni şi Buciumeni
(traseu informativ) cu DN 800 – 1000 mm şi care va trece pe teritoriul localităţilor
Adunaţii-Copăceni, oraş Mihăileşti; Buturugeni, Grădinari, oraş Bolintin-Vale, Ulmi
(jud. Giurgiu), Tărtăşeşti, Ciocăneşti, Crevedia (jud. Dâmboviţa), oraş Buftea,
Buciumeni (jud. Ilfov).- în lungime de circa 58 km.
Conductele de gaze asociate ale schelei de petrol Bolintin vor fi deviate (împreună cu
cele de ţiţei) pentru a respecta distanţa de siguranţă faţă de viitoarea autostradă de centură.
In zona Bălăceanca traseul propus al autostrăzii coincide cu zona înmagazinării
subterane de gaze naturale, astfel încât traseul autostrăzii va trebui coordonat cu amplasarea
sondelor şi a celorlalte echipamente se suprafaţă şi, eventual, subterane.
La alegerea traseelor conductelor de înaltă, medie şi redusă presiune, precum şi a
amplasamentelor staţiilor de reglare măsurare (de la presiune înaltă la presiune medie) şi staţiilor
de reglare de sector (de la medie la redusă presiune) faţă de diversele obiective din teritoriu se va
ţine seama de prevederile Normativului Departamental 3915-1994, Normativului I 6 – 1998 şi
SR 8591 – 1997.
La termene de 1 – 2 ani se va reactualiza harta traseelor reţelelor de gaze de înaltă
presiune, de ţiţei şi produse petroliere pentru a se putea actualiza periodic zone cu restricţii de
construire. Zonele de protecţie a conductelor (5 m de o parte şi de alta) vor fi îngrădite.
Alimentare cu căldură
Se va reorganiza şi dezvolta activitatea în domeniul asigurării energiei termice, în
regim concurenţial, în scopul reducerii consumurilor de energie şi combustibili, al costurilor şi
reducerea poluării.
Se va urmări ca, acolo unde au fost prevăzute sisteme centralizate de producere şi
distribuţie a energiei termice, dar care nu au funcţionat corect, să fie reabilitate şi modernizate,
eliminându-se improvizaţiile făcute de locatari, cu pericol de incendii şi intoxicaţii.
Odată cu sursele de căldură, se vor reabilita şi reţelele aferente prin montarea, direct în
pământ, a reţelelor preizolate, dotate cu senzori de umiditate.
La consumatorii racordaţi la sistemele centralizate de producere a energiei termice, vor
monta contoare de căldură, apă rece şi apă caldă menajeră.
La locuinţele colective, acolo unde se doreşte de către locatari, se vor realiza centrale
termice de bloc sau scară de bloc, realizându-se un confort sporit, reducându-se pericolul de
incendiu şi de intoxicaţii. Centralele termice vor fi realizate cu respectarea normelor PSI, ISCIR
şi cele de siguranţă în domeniul utilizării gazelor naturale. Aceste centrale vor fi corelate cu o
alimentare corectă cu apă pentru umplerea instalaţiei şi pentru prepararea apei calde menajere,
precum şi cu o canalizare capabilă să preia debitele sporite de apă uzată.
38
In paralel, se vor crea condiţii pentru reabilitarea termică în primul rând a locuinţelor
colective în conformitate cu prevederile OG 29/2000 (aprobată prin Legea 325/2002) privind
reabilitarea termică a fondului construit.
Se vor încuraja locuitorii pentru utilizarea de noi surse naturale energetice,
complementare celor clasice: energia solară pentru prepararea apei calde menajere, pentru
încălzit, energia geotermală, energia eoliană.
Realizarea instalaţiilor termice va respecta prevederile normativelor I 6 – 1998, I 13 –
2002 şi prescripţiei tehnice ISCIR PT A1 – 2002.
Acolo unde se utilizează GPL în sistem mic – vrac se vor respecta şi prevederile
normativului I 31-1999.
1.1.4.7. Gestionarea deşeurilor

În judeţul Ilfov se preconizeazã realizarea de acţiuni în domeniul gospodăririi
deşeurilor, în perspectiva anilor 2005 – 2015, în scopul ridicării gradului de confort al populaţiei,
în condiţiile asigurãrii protecţiei factorilor de mediu.
Atingerea obiectivelor propuse este posibilă în condiţiile implementării la nivelul
judeţului a Sistemului de Gospodărire Integrală a Deşeurilor (GID), integrat sistemului naţional,
care are definite următoarele obiective de gestiune a deşeurilor:
Obiectiv principal:
Reducerea impactului şi a riscurilor pentru sãnãtate şi mediu cauzate de sistemul
actual de gospodãrire a deşeurilor
Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-economice, de
modul şi practicile actuale de gospodărire a acestora în judeţul Ilfov, precum şi de necesitatea
abordării în mod integral a gestionării deşeurilor, a impus stabilirea unor obiective specifice care
au ca scop final reducerea sau eliminarea acestuia.
Obiective specifice:
• Continuarea lucrărilor de investiţii la rampa « Ochiul Boului » (Primăria Popeşti - Leordeni
şi SC ECOREC SA );
• Organizarea şi dotarea corespunzatoare a sistemului de colectare şi transport a deşeurilor
menajere;
• Inchiderea depozitelor menajere neamenajate existente;
• Stabilirea unor amplasemente zonale optime pentru rampe de tranzit;
• Realizarea a unui amplasament ecologic de depozitare finală în zona N-NE a Municipiului
Bucureşti;
• Identificarea prin consiliile locale a unor noi amplasamente (la nivel local sau zonal) pentru
amenajarea platformelor de tranzit al deşeurilor, în conformitate cu HG nr.162/2002, privind
depozitarea deşeurilor.
Obiectivele specifice ale strategiei de gestionare a deşeurilor sunt legate de Directiva
Consiliului 99/31 CE privind depozitele de deşeuri.
Directiva impune restricţii semnificative asupra modului în care gropile pot fi utilizate
pentru eliminarea deşeurilor, inclusiv condiţiile tehnice pentru proiectarea şi operarea gropilor,
monitorizare şi închidere, precum şi restricţii privind tipul de deşeu ce poate fi depozitat în gropi.
39
Cartograma 2
Măsuri specifice
Pentru atingerea obiectivelor specifice se impune adoptarea de măsuri speciale:
• Realizarea colectării selective a deşeurilor urbane în toate localităţile judeţului şi extinderea
serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităţilor;
• Crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea şi
valorificarea deşeurilor reciclabile;
• Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale şi
asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;
• Organizarea corespunzatoare a serviciilor de transport deşeuri, în conformitate cu Legea
426/2001 privind aprobarea OU 78/2000 - regimul deşeurilor;
• Mãsuri specifice pentru colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea unor categorii
speciale de deşeuri - înfiinţarea în toate localitãţile judeţului a unor puncte de colectare
separatã de la populaţie a resturilor deşeurilor cu componente toxice şi periculoase din
gospodãriile populaţiei: vopsele, diluanţi contaminaţi, raticide, insecticide, detergenţi, soluţii
pentru curãţire şi a ambalajele acestora, în scopul distrugerii în unitãţi specializate sau al
depozitãrii definitive în depozitul judeţean de deşeuri periculoase;
• Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile prin următoarele măsuri:
- compostarea tuturor deşeurilor vegetale în gospodăriile proprii din mediul rural;
- creşterea gradului de prelucrare industrială a alimentelor şi folosirea semipreparatelor;
- colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie.
O importanţă deosebită va fi acordată următoarelor aspecte:
• supravegherea şi întreţinerea terenurilor care au fost puse în posesie şi ai căror proprietari nu
au luat măsuri de limitare a accesului în zonă, fapt ce creează posibilitatea apariţiilor de
depozitări necontrolate de deşeuri;
• eliminarea depozitării necontrolate prin încheierea de contracte de prestări servicii şi
promovarea unor acţiuni de conştientizare a populaţiei şi agenţilor economici;
• optimizarea sistemului de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile (inclusiv a celor
pentru care nu există tehnologii eficiente şi rentabile de reintroducere în circuitul productiv –
anvelope, uleiuri, PET-uri);
Acţiuni ale administraţiilor publice locale pentru reducerea cantitativă, colectarea
selectivă, valorificarea şi tratarea ecologică a deşeurilor
• implicarea Consiliului Judeţean în realizarea unei strategii unitare la nivel de judeţ în ceea ce
priveşte gestiunea deşeurilor;
• asigurarea serviciilor eficiente de salubrizare, colectare, transport şi depozitare deşeuri
menajere cât şi a celor din construcţii şi demolări;
• organizarea şi implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile;
• supravegherea şi intreţinerea rampelor de tranzit;
• supravegherea şi întretinerea permanentă a stării de salubritate a localităţilor, a căilor de
comunicaţie auto şi CF, cursurilor de apă, fondului forestier, în colaborare cu administratorii
implicaţi;
Pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor menajere în judeţul Ilfov se propune:
• identificarea amplasamentelor în vederea amenajării unor rampe de transfer zonale care să
deservească asocieri de localităţi :
- Ciolpani, Periş, Baloteşti
40
- Snagov, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Moara Vlăsiei;

- Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia;
- Bragadiru, Domneşti, Clinceni, Cornetu;
- Brăneşti, Găneasa, Pantelimon;
• identificarea unui amplasament în vederea amenajării unei platforme ecologice în zona de N-
NE a Municipiului Bucureşti (Tunari, Afumaţi, Găneasa, Stefăneşti) ce ar deservi localităţile:
Otopeni, Tunari, Voluntari, Dobroieşti, Stefăneşti, Afumaţi, Petrăchioaia, Dascălu;
• extinderea Platformei ecologice Glina pentru localităţile: Cernica, Glina, Popeşti - Leordeni,
Berceni;
• extinderea Platformei Vidra pentru localitatile Vidra, 1 Decembrie, Jilava, Dărăşti şi
Măgurele;
• extinderea Platformei Iridex pentru localitatile Ciorogârla, Dragomireşti, Chiajna şi Chitila ;
• amenajare depozit ecologic pentru deşeuri –Buftea;
• amenajare groapa de gunoi în com. Balotesti;
• amenajare depozit ecologic în com. Jilava;
• amenajare depozit ecologic în com. Mogosoaia;
• amenajare depozit ecologic pentru deşeuri menajere în com. Periş – Consiliul local
Mogoşoaia.
Depozite de deşeuri menajere cu capacitate epuizată care trebuie închise
Volumul (estimat)
Nr. Localitatea unde este Suprafaţa ocupată
deşeurilor depuse în
Crt amplasat depozitul de depozit (ha)
depozit (mc)
1 Bragadiru 1 5400
2 Ciolpani 1,5 7200
3 Mogoşoaia 1,5 8400
4 Periş 2,5 15200
5 Stefăneştii de Jos 1,1 5900
6 Volunatri 4,41 27500
7 Dobroieşti 1,5 8700
8 Afumati 6 22176
9 Moara Vlăsiei 1 4100
Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra gestiunii deşeurilor în judeţul Ilfov şi

măsuri de reducere a acestuia
Impactul în perioada lucrărilor de execuţie
Conform HG nr.155/martie 1999 pentru „Introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a
Catalogului European al Deşeurilor”, antreprenorul, ca generator de deşeuri are obligaţia să ţină
evidenţa lunară a producerii, stocării, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a
deşeurilor.
Impactul în perioada de exploatare (funcţionare)
Deşeurile solide sau apele uzate provenite de la spaţiile de serviciu vor fi colectate şi
transportate la gropile de gunoi amenajate ale localităţilor apropiate, responsabilitatea gestionării
lor revenind administratorului autostrăzii.
Deşeurile care rezultă din operaţiile de curăţare a instalaţiilor prevăzute pentru epurarea
apelor meteorice care spală autostrada sunt de tipul nămolurilor şi grăsimilor. Administratorul
41
autostrăzii va avea obligaţia să întreţină aceste instalaţii, să colecteze periodic nămolul şi să-l
transporte la cele mai apropiate staţii de epurare.
Amplasamentul gropilor de împrumut va fi ales de antreprenor astfel încât impactul
asupra mediului să fie minim. De asemenea se vor aplica măsuri de protecţie de tipul:
împrejmuire pentru evitarea depozitării ilegale de deşeuri în gropile de împrumut, şanţuri de
gardă de jur împrejur pentru a se evita colectarea apei. După încheierea lucrărilor, gropile trebuie
reamenajate, nivelate şi acoperite cu sol vegetal pentru a fi readuse la folosinţa iniţială.
Deşeurile menajere rezultate din activitatea zilnică desfăşurată de personal în cadrul
bazelor de producţie trebuie colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate
acestui scop.
1.1.5. Zonificarea teritoriului

Din analiza stadiului actual de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov rezultă că
acesta dispune de resurse naturale variate, resurse umane numeroase şi o infrastructură de
producţie şi comunicaţii valoroasă care îi conferă un potenţial important pentru dezvoltarea unei
economii cu o structură complexă inclizând ramuri cu o contribuţie potenţial importantă la
creşterea economică: industria, turismul, agricultura, transportul şi depozitarea, serviciile.
Punerea în valoare a potenţialului material şi uman, folosirea resurselor existente şi
identificarea altor resurse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a tuturor
localităţilor şi zonelor judeţului constituie obiectivul general al strategiei de dezvoltare
economico-socială a teritoriului studiat.
Politicile de amenajare a teritoriului urmăresc crearea premiselor spaţiale pentru
desfăşurarea echilibrată a proceselor de dezvoltare, în vederea realizării coeziunii social-
economice a teritoriului. Pe de altă parte, distribuţia spaţială a resurselor naturale şi umane, a
infrastructurii de producţie şi comunicaţii asigură suportul dezvoltării diferenţiate a structurilor
economice, în cadrul unor areale definite prin asocierea spaţială a unor entităţi teritorial-
administrative cu potenţiale de dezvoltare similare, specifice.
Analiza specificităţii socio-economice, ambientale, (infra)structurale a diferitelor areale
care compun teritoriul judeţului Ilfov trebuie să ţină seama de realitatea complexităţii structurale
de ansamblu a unui teritoriu cu suprafaţă mică şi populaţie relativ puţin numeroasă sau densă,
dar care are caracteristici deosebite, imprimate de o evoluţie istorică şi politico-administrativă
atipică şi care constituie hinterlandul nemijlocit al unui oraş-capitală de importanţă europeană şi
de dimensiuni mari. Această situaţie presupune un anumit grad de interferare a trăsăturilor
specifice unor zone strict delimitate, caracterul funcţional, economic social al fiecărei entităţi
teritoriale care compune acest teritoriu fiind influenţat de apropierea – variabilă – de Capitală,
ale cărei funcţiuni
Arealul format din unităţile teritorial administrative care formează prima centură de
aşezări din jurul Capitalei: Voluntari, Ştefăneştii de Jos – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti-
Braşov, Tunari, Dobroieşti, Pantelimon, Afumaţi, Glina, Popeşti-Leordeni, Jilava, Măgurele,
Bragadiru, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti Vale, Chitila şi Buftea, cu premise solide pentru
înscrierea într-un proces accelerat de urbanizare şi perspective pentru includerea în sistemul
administrativ al Capitalei, constituie o zonă cu potenţial funcţional şi economic mixt, în care vor
predomina industria, serviciile, comerţul şi funcţiunile de recreere şi agrement.
Zona cu potenţial de dezvoltare a funcţiunilor şi activităţilor agrare, comerciale şi de
recreere, cuprinde comunele Dascălu, Moara Vlăsiei – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti-
Braşov, Corbeanca, Baloteşti, Găneasa, Cernica, Brăneşti, Berceni, Petrăchioaia, Vidra, 1
Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu, Clinceni, Ciorogârla şi Mogoşoaia.
42
Comunele Gruiu, Snagov – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov, Periş,
Ciolpani şi Nuci, ale căror teritorii se grupează în nordul judeţului şi care deţin un patrimoniu
natural specific, caracterizat între altele de un bogat fond forestier, dar şi de tradiţia activităţilor
de agrement şi recreere, formează o zonă cu potenţial de dezvoltare a profilului turism şi servicii.
În concluzie, sectoarele economice ale căror tradiţii şi potenţiale de creştere diferenţiază
structural zonele funcţionale ale teritoriului judeţului Ilfov sunt: turismul şi funcţiunile de
recreere şi agrement, comerţul, serviciile, industria şi agricultura, în timp ce din punct de
vedere spaţial zonificarea urmează caracterul mixt al tramelor majore care se suprapun în
textura geografică a teritoriului judeţului: schema radiar-concentrică a dispunerii aşezărilor şi
arterelor de transport – în care oraşul Bucureşti ocupă un loc central şi dominator – şi schema
relativ diagonală nord-vest /sud-est a elementelor dominante de cadru natural - în principal
cursurile de apă - rezultând o puternică diferenţiere a premiselor spaţiale ale dezvoltării.
Faţă de această stare de fapt, se impune ca obiectiv strategic al activităţilor de
amenajare a teritoriului judeţului Ilfov crearea premiselor spaţiale pentru realizarea unei
eficienţe echivalente în funcţionarea structurilor economico-sociale diferite, independent de
localizarea în teritoriu.
Direcţiile de dezvoltare spaţială a teritoriului intercomunal vizează :
• Dezvoltarea şi consolidarea reţelei de localităţi în cadrul unei relaţii de
complementaritate cu Capitala
• Dezvoltarea infrastructurilor în teritoriul judeţean ca reţea de facilitare a accesului
locuitorilor la servicii /dotări, la oportunităţile de muncă şi la reţelele de transport
interregionale şi internaţionale
• Protecţia mediului şi a patrimoniului în teritoriul judeţean
În raport cu profilele sectoriale care determină zonificarea teritoriului, direcţiile de
punere în valoare a potenţialului structural de dezvoltare a turismului şi activităţilor de recreere
şi agrement, comerţului, serviciilor, industriei şi agriculturii în teritoriul judeţean vizează
consolidarea profilelor economice, funcţionale şi patrimoniale definite de potenţialele
identificate, expansiunea, intensificarea şi multiplicarea activităţilor lucrative, corespunzător
direcţiilor strategice de dezvoltare sectorială la nivel naţional şi regional, ca premisă esenţială
pentru dezvoltare, în sensul creşterii bunăstării generale, creşterii calităţii vieţii şi participării
depline a tuturor locuitorilor judeţului, de pe poziţii de egalitate, la viaţa social-economică.
Principala măsură de amenajare a teritoriului care va fi luată la nivelul administraţiei
publice în vederea atingerii acestor obiective va fi facilitarea creării premiselor spaţiale pentru
desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în cadrul proceselor de dezvoltare, prin
asigurarea spaţiului fizic necesar, prin crearea de rezerve de terenuri şi clădiri, operaţiuni de
viabilizare şi echipare şi facilităţi instituţionale.
1.2.STRUCTURA SOCIO – DEMOGRAFICĂ
1.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

• Estimarea evoluţiei populaţiei judeţului ilfov pe termen lung – scenarii de evoluţie
Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei (sau
al unei subpopulaţii) plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând
ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi
structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Prognoza demografică este acea variantă a
proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza.
43
Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat
evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.
Există două tipuri de abordări tendenţiale:
a) abordarea tendenţială pură – porneşte de la extrapolarea tendinţelor trecute şi actuale;
b) abordarea tendenţială motivată - extrapolează tendinţele trecute şi actuale, dar ţinând
cont de schimbări certe care vor interveni în viitor în anumite evoluţii.
2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţari
mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în
timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare
populaţiile din ţările avansate.
Există două tipuri de abordări normative:
a) abordarea normativă pură – stabileşte anumite obiceiuri în materie de creştere
demografică sau de nivel al evoluţiei componentelor;
b) abordarea normativă referenţială – face referire la evoluţia unor popoare mai
dezvoltate şi admite ipoteza că populaţia studiată va avea în viitor o evoluţie similară
cu cea a popoarelor de referinţă.
In elaborarea prognozei demografice a populaţiei judeţului Ilfov s-a luat drept model
studiul "România 2020", elaborat de Academia Română în anul 1998. Astfel, în estimarea
evoluţiei populaţiei judeţului Ilfov s-au avut în vedere trei scenarii, unul tendenţial şi două
scenarii normative.
Formularea ipotezelor privind evoluţia principalelor fenomene demografice a avut în
vedere caracteristicile specifice populaţiei judeţului Ilfov: o fertilitate scăzută şi accentuarea
îmbătrânirii demografice.
Prognoza a fost realizată la nivel de judeţ luând în considerare trei scenarii:
- Varianta "reper" – o abordare tendenţială care presupune constanţa mortalităţii,
fertilităţii şi migraţiei;
- Varianta "echilibru" – o abordare normativă care presupune o creştere a ratei fertilităţii
până la un nivel apropiat valorii de simplă înlocuire a generaţiilor;
- Varianta "creştere" – o abordare normativă ce presupune o creştere mai rapidă a ratei
fertilităţii până la un nivel ce depăşeşte simpla înlocuire a generaţiilor.
I.1. SCENARII ALE EVOLUŢIEI FERTILITĂŢII, MORTALITĂŢII ŞI MIGRAŢIEI LA NIVEL DE JUDEŢ
Ipotezele privind evoluţia populaţiei din Judeţul Ilfov
Varianta „reper”, varianta pesimistă a prognozei demografice, porneşte de la ipoteza că
cele două componente ale mişcării naturale a populaţiei vor avea valori constante în perioada
prognozată, egale cu valorile înregistrate în 2001, în timp ce soldul migraţiei va creşte, rămânând
însă negativ pe întreaga perioadă.
Varianta „echilibru” porneşte de la ipoteza unei creşteri moderate a valorilor celor trei
componente ale mişcării populaţiei.
Varianta „creştere”, varianta optimistă a prognozei, se diferenţiază de varianta echilibru
prin ipoteza unei creşteri substanţiale a ratei fertilităţii, care ar ajunge în 2021 la un nivel ce
depăşeşte simpla înlocuire a generaţiilor.
44
Ipoteze privind mişcarea naturală

Varianta „reper” Varianta „echilibru” Varianta „creştere”
Anul 2001 2021 2001 2021 2001 2021
Rata totala a fertilităţii 1,53 1,53 1,53 1,9 1,53 2,2
Speranţa de viaţă
- Bărbaţi 66,8 66,8 66,8 69 66,8 73
- Femei 75,4 75,4 75,4 78 75,4 80
Ipoteze privind mişcarea migratorie

Soldul migratoriu va rămâne constant, pozitiv, egal cu cel înregistrat în perioada 1996-2001 şi
anume 5388 per cincinal.
Estimări ale volumului si caracteristicilor populaţiei judeţului Ilfov pe termen lung

Varianta “reper”
Populaţia Grupa de vârstă (%) E(0)
Anul RBN* RBM* RTF
<15 ani 15-64 65+ Femei Bărbaţi
2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.53
2006 282.8 15.1 69.7 15.1 12.24 11.61 75.4 66.8 1.53
2011 286.9 16.2 69.3 14.5 11.61 12.51 75.4 66.8 1.53
2016 288.6 16.9 68.2 14.9 10.51 13.05 75.4 66.8 1.53
2021 288.4 15.8 68.6 15.7 9.48 13.36 75.4 66.8 1.53
* Rata bruta a natalităţii (RBN) si rata bruta a mortalităţii (RBM) sunt calculate pentru
intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021
În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF şi ale speranţei de viaţă ar
rămâne constante la valoarea din 2001, populaţia Judeţului Ilfov ar cunoaşte o uşoară creştere
însoţită însă de accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Astfel, populaţia totală ar
creşte în cei 20 de ani cu cca. 4%. Ponderea populaţiei tinere ar scădea de la 16,6% la 15,8% în
timp ce segmentul de populaţie vârstnică ar creşte de la 14,4% la 15,7%., pe fondul unei scăderi
continue a ratei natalităţii şi o creştere accentuată a mortalităţii.
Varianta “echilibru”
Populaţia Grupa de vârsta (%) E(0) RTF
Anul RBN* RBM*
(mii pers.) <15 ani 15-64 65+ Femei Bărbaţi
2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.53
2006 282.9 15.1 69.7 15.1 12.28 11.60 75.5 66.9 1.53
2011 287.5 16.4 69.0 14.5 11.99 12.50 75.8 67.1 1.58
2016 290.6 17.5 67.9 14.7 11.44 13.03 76.4 67.7 1.67
2021 293.0 17.1 67.7 15.2 11.09 13.17 77.4 68.5 1.81
intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021
În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF ar creşte de la 1,53 la 1,81 în
2021, speranţa de viaţă ar cunoaşte o creştere cu doi ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi,
iar soldul migraţiei ar rămâne pozitiv, populaţia Judeţului Ilfov ar cunoaşte o creştere de 5%
însoţită de atât de creşterea ponderii populaţiei tinere de la 16,6% la 17,1% cât şi de cea a
ponderii populaţiei vârstnice de la 14,4% la 15,2%. Rata brută a natalităţii ar cunoaşte o scădere,
iar mortalitatea ar avea în această perioadă o evoluţie ascendentă.
45
Varianta “creştere”
Populaţia Grupa de vârsta (%) E(0) RTF
Anul RBN* RBM*
(mii pers.) <15 ani 15-64 65+ Femei Bărbaţi
2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.53
2006 283.2 15.1 69.7 15.0 12.36 11.46 76.0 67.6 1.55
2011 288.8 16.5 69.1 14.5 12.31 12.16 77.1 69.1 1.63
2016 293.9 18.0 67.6 14.6 12.17 12.35 78.3 70.7 1.79
2021 299.7 18.1 66.7 15.2 12.30 12.00 79.4 72.2 2.04
intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021
În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF ar cunoaşte o creştere

substanţială de la 1,53% la 2,04% speranţa de viaţă ar cunoaşte o creştere cu patru ani atât
pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar soldul migraţiei ar rămâne pozitiv, populaţia Judeţului Ilfov
ar cunoaşte o creştere de 8%. În aceste condiţii ponderea populaţiei tinere ar creşte de la 16,6%
la 18,1% iar cea a populaţiei vârstnice de la 14,4% la 15,2%.
În cele trei scenarii de evoluţie a populaţiei judeţului Ilfov volumul acesteia ar urma să
crească în următorii 20 de ani. În acelaşi timp, ponderea populaţiei cu vârste de peste 65 ani ar
cunoaşte o uşoară creştere ceea ce ar menţine fenomenul de îmbătrânire demografică. Pentru a
ameliora acest proces sunt necesare o serie de măsuri care să conducă la creşterea natalităţii, în
special în zonele cel mai puternic afectate de îmbătrânire demografică (Nuci, Petrăchioaia,
Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu,
Brăneşti, Otopeni):
- flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional
concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;
- crearea de facilităţi de planificare familială;
- suport economic pentru familiile cu copii;
- atragere / reducerea emigraţiei tinerilor.
1.2.2. Resurse umane

Incidenţa mai mare a bolilor infecţioase, speranţa de viaţă mai redusă decât mediile
naţionale, fenomenul de îmbătrânire a populaţiei fac necesare măsuri precum:
- creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de îngrijire a sănătăţii;
- derularea unor programe de educaţie sanitară;
- campanii de prevenire a îmbolnăvirilor cu boli infecţioase.
Această măsură vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie
îmbătrânită demografic (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi
Grădiştea), precum şi pe cele în care se înregistrează rate ridicate ale mortalităţii generale şi
infantile (Nuci, Dărăşti Ilfov, Snagov, Vidra).
Principalul obiectivele de dezvoltare din domeniul educaţiei îl reprezintă:
• Creşterea capacităţii locuitorilor judeţului de adaptare la cerinţele pieţei forţei de muncă
Principalele direcţii:
• Orientarea tinerilor spre promovarea unui nivel mediu sau superior de învăţământ (prin
servicii de consiliere profesională oferită acestora)
• Reducerea ratei absenteismului sau a abandonului şcolar (prin sprijin financiar acordat
familiilor defavorizate şi servicii de consiliere acordate atât părinţilor cât şi copiilor).
46
Aceste măsuri vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţului.

Principalul obiectiv în domeniul forţei de muncă îl constituie îmbunătăţirea accesului la
piaţa forţei de muncă şi creşterea adaptabilităţii forţei de muncă la cerinţele impuse de piaţa
muncii.
Principalele direcţii:
• Creşterea ratei de ocupare şi reducerea şomajului prin:
1. programe de informare şi consiliere profesională, formare şi pregătire profesională
(calificare, recalificare), medierea muncii. Aceste programe vizează sprijinirea
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
2. programe pentru crearea de locuri de muncă prin facilităţi acordate angajatorilor,
subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase, suport
financiar pentru începerea unei activităţi pe cont propriu.
3. programe de susţinerea a angajării tinerilor absolvenţi în căutarea primului loc de muncă
prin consiliere profesională şi facilităţi financiare acordate angajatorilor.
Aceste programe vizează sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în
special în comunele în care se înregistrează rate mari ale şomajului: Găneasa, Ciolpani, Clinceni,
Nuci, Jilava.
1.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR
1.3.1. Agricultura, silvicultura

Agricultura
Încadrarea agriculturii judeţului Ilfov în strategiile naţionale – obiective şi propuneri de
dezvoltare
Orientările generale ale strategiei de dezvoltare a agriculturii judeţului Ilfov se regăsesc
în următoarele documente recente:
• “Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea Bucureşti - Ilfov” elaborat de Agenţia de
Dezvoltare Regională Bucureşti - Ilfov
• “Planul Naţional de Dezvoltare a României 2002 – 2005”
• “Programul de Guvernare pe perioada 2001- 2004”
• “Planul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană – iunie 2001”
• “Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală “– ca parte componentă a PNDR
Programul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală conţine principii strategice generale
şi sectoriale, în cadrul cărora sunt puse în evidenţă politicile şi acţiunile specifice derivate din
documentele care guvernează procesul de aderare.
Obiectivele generale derulate la nivelul judeţului Ilfov sunt:
• Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la principiile
economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii nivelului de
trai în zona rurală, conform cu standardele acquis –ului comunitar.
• Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole, prin:
- Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de
cooperare şi asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne;
47
- Organizarea de centre (servicii) agricole puternice care să aibă în sarcină rezolvarea

operativă a tuturor problemelor agricole:
· sistematizarea şi organizarea teritoriului, definitivarea reformei funciare, evidenţa
terenurilor agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale;
· mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate;
· servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte
chimice, pesticide, acordarea asistenţei;
· îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-
veterinare, baze furajere etc.);
· servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi
animale;
- Intensificarea activităţilor de industrializare casnică a produselor primare, precum şi
dezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural; dezvoltarea spaţiilor de
depozitare locală.
Obiectivele specifice ale strategiei dezvoltării agriculturii au în vedere următoarele:
• Integrarea producţiei agricole cu industria alimentară, reţeaua de depozitare, transport;
• Realizarea securităţii alimentare prin asigurarea produselor necesare consumului populaţiei;
• Obţinerea în condiţii de eficienţă a unei producţii agricole optime şi stabile;
• Distribuţiea şi comercializarea, corespunzător cerinţelor de consum;
• Asigurarea de utilaje agricole pentru noile exploataţii agricole astfel ca în perspectivă să se
ajungă la cel puţin 1 tractor la 50 ha teren arabil;
• Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi naturale pentru fertilizarea solului;
• Refacerea efectivelor de animale atât în sectorul privat cât şi în cadrul agenţilor economici;
• Creşterea producţiei de animale pentru satisfacerea în parte a cerinţelor populaţiei;
• Menţinerea şi dezvoltarea unităţilor de producţie agricole existente în teritoriu;
• Dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură.
Zonarea pedologică - Cerinţele ameliorative ale solurilor
Aşa cum reiese din cartograma grupării terenurilor după pretabilitatea la folosinţa
arabilă, cea mai mare parte a terenurilor necesită o serie de lucrări sau măsuri ameliorative care
să prevină noi degradări sau să amelioreze situaţia existentă.
Clasa de Cerinţe ameliorative

pretabilitate Hidro- ameliorative Agro-pedo-ameliorative
II - Nivelare – modelare - Lucrarea solului la umiditatea optimă
- Controlul apelor freatice (2/3 din intervalul umidităţii active)
(menţinerea la nivelul - Lucrări de agrotehnică antierozională
actual) (arături pe curba de nivel, asolamente
de protecţie)
III - Controlul apelor freatice - Lucrarea solului la umiditatea optimă
(menţinerea la nivelul - Afânare adâncă
actual, iar local în lunci la - Afânare adâncă după efectuarea
1,5 – 2m) lucrărilor de desecare
- Nivelare – modelare - Lucrări de agrotehnică antierozională
- Lucrări de desecare – (arături pe curba de nivel, asolamente
drenaj de protecţie)
48
Zonarea producţiei agricole

În susţinerea obiectivelor incluse în strategia de dezvoltare a agriculturii zonei studiate
sunt necesare:
• reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice pentru toate comunele din zonă şi
stabilirea notelor de bonitare, pe sole, în cadrul fiecărei proprietăţi;
• reactualizarea pe bază de bonitate, a zonării şi microzonării producţiei agricole;
• studii de amenajare integrată a diferitelor zone, pentru protejarea şi ridicarea potenţialului
productiv al pământului;
• proiecte de refacere şi îmbunătăţire a capacităţii productive a pajiştilor;
• studii de elaborare a noilor tipologii de exploataţii agricole specifice.
Proiectarea noilor structuri a culturilor de câmp trebuie să ţină cont de zonarea
producţiei agricole, de recomandările agrotehnice privind proiectarea asolamentelor, de corelaţia
cu efectivele de animale şi de industrializarea producţiei agricole.
Zonarea producţiei agricole constituie un demers esenţial în orientarea de ordin calitativ
a agenţilor economici din agricultură, pentru promovarea în cultură a plantelor cu favorabilitate
optimă şi producţii ridicate.
În scopul punerii în valoare a suprafeţelor agricole cu favorabilitate ridicată studiile de
specialitate (Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară din România – Studiu privind stadiul
actual şi propuneri de dezvoltare a agriculturii în teritoriul riveran Dunării - 1998) au stabilit
zonele cele mai favorabile pentru culturile agricole şi speciile de animale.
Stabilirea nivelului de fertilitate şi al potenţialului economic are la bază studii complexe
privind condiţiile naturale şi tehnico- economice existente.
Cercetările de profil au stabilit 6 zone de producţie agricolă. Delimitarea zonelor s-a
făcut funcţie de tipurile de sol şi a mărimii teritoriului comunal.
ZONA (comune componente) Produse agricole care caracterizează zona

1. BUFTEA (Mogoşoaia, Otopeni, Buftea, Corbeanca, Carne, lapte, porumb, legume, ouă
Periş)
2. TUNARI (Pantelimon, Dobroieşti, Voluntari, Tunari, Carne, lapte, cereale (grâu, orz, porumb),
Baloteşti, Snagov, Ciolpani) legume, plante tehnice, pomi
3. AFUMAŢI (Brăneşti, Găneasa, Afumaţi, Ştefăneştii de Lapte, carne, porumb, legume, ouă, sfeclă de
Jos, Dascălu, Petrăchioaia, Grădiştea, Moara Vlăsiei, zahăr
Gruiu, Nuci)
4. GLINA (Glina, Cernica) Lapte, carne, cereale (grâu, orz, porumb),
legume, plante tehnice
5. BRAGADIRU (Ciorogârla, Domneşti, Clinceni, Lapte, carne, cereale (grâu, orz, porumb),
Bragadiru, Cornetu, Măgurele, Dărăşti–Ilfov, Jilava, 1 legume, pomi, vii
Decembrie, Vidra, Berceni, Popeşti - Leordeni)
6. CHIAJNA (Chiajna, Dragomireşti Vale, Chitila) Lapte, carne, porumb, legume
Profil dominant pe total judeţ Lapte, carne, legume, porumb
Potenţialul productiv al solurilor stabilite pe baza notelor de bonitare pentru condiţiile
naturale şi cele potenţate prezintă diferenţieri pe zone şi categorii de folosinţă după cum se poate
constata din tabelul nr.1. Zonele cu cele mai favorabile condiţii din punct de vedere al
categoriilor de folosinţă sunt evidenţiate prin contrast de culoare.
49
Cartograma 3
Tabelul 1. Notele de bonitare pe categorii de folosinţă

N - naturale P - potenţate
Note de Vii Livezi
ZONA Arabil de vin meri-peri Păşuni Fâneţe
bonitare
Buftea - N 65 54 66 44 36
P 108 56 84 64 48
Tunari - N 70 55 56 51 0
P 82 55 84 79 64
Afumaţi N 67 53 59 44 36
P 103 57 68 60 82
Glina - N 63 52 51 36 0
P 102 81 91 75 0
Bragadiru N 58 52 66 44 12
P 96 54 82 52 0
Chiajna N 59 41 33 46 0
P 82 55 84 72 0
Total judeţ N 61 47 57 39 28
P 106 61 89 73 36
Sursa: Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară - 1998
Condiţiile naturale ale judeţului Ilfov fiind dintre cele mai favorabile, nota medie de
bonitare a terenului arabil este de 61 puncte faţă de 54 puncte cât este media pe ţară.
Prin lucrări de îmbunătăţire a potenţialului productiv (lucrări de îmbunătăţiri funciare,
mecanizare, chimizare, tratamente fitosanitare) notele de bonitare potenţate cresc în toate zonele
şi la toate categoriile de folosinţă agricolă.
Varietatea de culturi cărora li s-au atribuit note de bonitare scoate în evidenţă
favorabilitatea naturală a terenului fiecărei zone pentru diferite culturi. Cu ajutorul acestor note
se pot face programe pentru dezvoltarea producţiei agricole, prognoze, strategii.
Pe baza favorabilităţii naturale şi potenţate a fondului funciar agricol pentru anumite
folosinţe şi culturi a fost apreciată evoluţia principalelor sectoare ale producţiei agricole:
• producţia vegetală va constitui şi în perspectivă o subramură cu potenţial ridicat de
dezvoltare;
• zootehnia – subramură de bază a producţiei agricole se apreciază că se va reface
cantitativ şi calitativ, oferta naturală a suprafeţei agricole asigurând condiţii de
dezvoltare a efectivelor de animale.
Pentru principalele culturi agricole, notele de bonitare, atribuite pe zone, se pot urmări
în tabelul nr.2, unde zonele cu cele mai favorabile condiţii pentru diferitele varietăţi de culturi
sunt de asemenea evidenţiate prin contrast de culoare.
Tabelul 2. Notele de bonitare pentru principalele culturi
N - naturale P - potenţate
Note de Floarea Sfeclă de
ZONA Grâu Porumb
soarelui zahăr
Cartofi Legume
bonitare
Buftea N 66 64 66 62 55 63
P 85 106 95 105 90 112
Tunari N 70 69 69 69 61 65
P 83 100 89 98 80 112
Afumaţi N 67 66 67 66 59 64
P 86 96 92 96 83 100
Glina N 64 62 65 62 55 59
P 87 93 87 92 79 96
Bragadiru N 60 57 58 55 48 55
P 85 11 95 105 84 115
Chiajna N 59 58 61 56 49 57
P 81 81 77 78 69 82
Total judeţ N 62 62 63 60 51 60
P 92 105 94 103 88 112
Sursa datelor: Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară - 1998
50
Evoluţia organizării producţiei agricole

Pornind de la evaluarea critică a situaţiei existente, precum şi de la factorii specifici ai
zonei geografice în care este situat judeţul Ilfov, strategia de dezvoltare a agriculturii judeţului
trebuie să urmărească realizarea următoarelor obiective legate de organizarea producţiei agricole:
• Crearea pieţei funciare, sprijinirea cu credite şi facilităţi a organizării exploataţiilor agricole,
a înfiinţării asociaţiilor şi cooperativelor agricole private cu profil specific sau complex;
• Asigurarea asistenţei tehnologice, pedologice şi agrochimice, de protecţie a plantelor şi
veterinare, la nivelul fermierului;
• Promovarea unor metode de creditare – credite de susţinere a unor comune sau zone
defavorizate, a unui anumit sector sau a unei anumite culturi considerate la un moment dat
prioritare.
Obiectivele pe termen scurt şi mediu vizează următoarele:
• Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau de
cooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole în vederea unei
valorificări superioare a potenţialului agricol al zonei;
• Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole.
Programul privind evoluţia exploataţiilor agricole în perioada 2002-2010 prevede ca
obiective specifice:
- reducerea numărului gospodăriilor individuale;
- eliminarea în timp a parcelelor mici şi a numărului lor prin acţiuni de arendare,
prestare de servicii, cumpărare;
- creşterea suprafeţei medii a asociaţiilor familiale şi a societăţilor agricole cu
personalitate juridică.
Evoluţia producţiei agricole vegetale
Aplicarea principiilor reformei în agricultură cuprinde întreaga suprafaţă agricolă a
judeţului atât în sectorul de stat cât şi în sectorul privat. Modificări de suprafeţe între cele două
sectoare (posibile odată cu definitivarea aplicării Legii 18/1991 a fondului funciar şi Legii 16/1994
cu privire la arendarea suprafeţelor) vor avea ca efect mărirea suprafeţelor din sectorul privat.
Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de
cooperare şi diverse forme asociative în scopul aplicării unor tehnologii moderne constituie una
din metodele de eliminare a situaţiilor în care teren agricol de bună calitate este rămas necultivat.
Tendinţe în evoluţia producţiei vegetale
• orientarea producţiei agricole în concordanţă cu tendinţele previzibile ale pieţei interne şi
externe;
• dezvoltarea exploataţiilor agricole performante prin relansarea semnificativă a procesului
investiţional bazat pe programe cu finanţare internă şi externă;
• creşterea capacităţii de protecţie a terenurilor agricole împotriva inundaţiilor şi eroziunii solurilor;
• extinderea suprafeţelor irigate;
• efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor de pregătire a solului (arat, fertilizat etc.);
• efectuarea însămânţărilor în epoca optimă pentru fiecare cultură;
• folosirea unor soiuri timpurii şi semitimpurii rezistente la secetă, adaptate fiecărei zone de
cultură, care să depăşească prin timpurietate perioadele critice de secetă;
• asigurarea cu seminţe de calitate şi tratate cu insectofungicide contra bolilor şi dăunătorilor;
• efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor la timp prin praşile mecanice şi manuale;
51
O prioritate în dezvoltarea producţiei agricole este şi organizarea de exploataţii agricole

deci o comasare a terenurilor agricole, având ca efect aplicarea de tehnologii performante cu
respectarea asolamentelor specifice culturilor.
Avându-se în vedere aspectele rezultate din evaluarea critică a situaţiei existente se
propune:
- stimularea producătorilor de materii prime (cereale, plante tehnice, fructe, animale
etc.) indiferent de forma de proprietate asupra pământului;
- folosirea seminţelor de calitate superioară şi producerea acestora de la agenţi
economici agricoli autorizaţi la nivel de judeţ;
- organizarea reţelelor de colectare a produselor agricole;
- încurajarea prin politici de stimulare a dezvoltării şi reevaluării reţelelor de prestări
servicii în procesul producţiei agricole: mecanizare, transport, chimizare,
îmbunătăţiri funciare;
Perspectiva dezvoltării sectorului culturilor de câmp impune adoptarea unor măsuri
precum:
- reechilibrarea structurii culturilor de câmp în vederea practicării unor asolamente
specifice fiecărei zone de producţie agricolă;
- efectuarea lucrărilor mecanice în termen optim;
- valorificarea producţiei prin contracte premergătoare recoltării şi fixarea preţurilor
produselor la nivelul eforturilor financiare făcute de producător şi a cerinţelor pieţei;
- perfecţionarea sistemului de recoltare, transport şi păstrare a producţie agricole.
Perspectiva sectorului zootehnic
Din analiza situaţiei existente se constată o scădere a efectivelor de animale şi păsări în
comparaţie cu 1990.
Teritoriul judeţului dispune de capacităţi de prelucrare a produselor agricole,
problemele care se pun fiind legate de creşterea gradului de utilizare a acestora, reabilitarea şi
modernizarea lor, îmbunătăţirea raţiilor furajere, folosirea de animale de mare productivitate,
în vederea realizării unor produse de calitate şi competitive.
Tendinţele în evoluţia acestui sector al agriculturii permite conturarea următoarelor
propuneri:
♦ încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni
♦ creşterea gradului de ocupare şi de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al
complexelor de creştere şi îngrăşare a porcilor şi complexelor de creştere a păsărilor
♦ sprijinirea gospodăriilor populaţiei unde se practică creşterea bovinelor şi ovinelor
şi care beneficiază de condiţii naturale deosebite
Măsurile de natură tehnică vizează creşterea producţiei şi productivităţii prin:
- îmbunătăţirea stării tehnice a capacităţilor de producţie în zootehnie, a
echipamentelor zootehnice
- dezvoltarea reţelei de informare şi consultanţă tehnică;
Măsurile de dezvoltare a exploataţiilor zootehnice vizează soluţii pentru:
- monitorizarea acţiunii de creştere a animalelor;
- îmbunătăţirea potenţialului genetic al animalelor şi asigurarea unor efective şi
producţii animale care să satisfacă necesarul de consum a populaţiei şi crearea de
disponibilităţi;
- repunerea în circuitul productiv a construcţiilor zootehnice abandonate;
52
- încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni şi

fâneţe;
- mărirea dimensiunii actualelor exploataţii şi înfiinţarea de forme noi, cu tehnologicii
moderne şi eficiente, prin aplicarea de soluţii constructive care să satisfacă fluxurile
tehnologice adecvate dimensiunii acestora;
- metode şi tehnologii pentru exploataţiile zootehnice ce vizează prelucrarea primară a
produselor animale;
- aplicarea legislaţiei privind sprijinul acordat de către stat crescătorilor de animale
În acest sens sunt necesare:
- soluţii organizatorice şi tehnologice pentru valorificarea suprafeţelor de păşuni şi
fâneţe;
- stimularea organizării crescătorilor de animale în asociaţii profesionale şi înfiinţarea
de cooperative, care să le asigure factorii de producţie necesari, desfacerea
avantajoasă a producţiei animale ca şi creşterea gradului de ocupare a populaţiei
rurale.
Tendinţe în evoluţia producţiei animale
În producţia animală se conturează o creştere a interesului agricultorilor pentru
valorificarea superioară a producţiei vegetale prin creşterea numărului de animale, atât la nivelul
exploataţiilor familiale cât şi a celor comerciale.
În anul 2003 s-au înfiinţat 6 societăţi cu profil zootehnic. În anul 2004 vor fi populate
încă 3 societăţi de profil – ferme de taurine.
Perspectiva sectorului îngrăşămintelor
- folosirea intensivă a îngrăşămintelor de toate tipurile;
- diversificarea şi specializarea pe produse pesticide pentru specificul judeţului;
- colaborarea cu firmele producătoare şi de comercializare a acestora;
- ierbicidarea culturilor păioase;
- fertilizarea culturilor;
Perspectiva dotării cu maşini agricole
- dotarea cu tractoare şi utilaje agricole moderne care să corespundă nevoilor din
zonă;
- asigurarea utilajelor agricole necesare pentru efectuarea recoltatului în timp
optim, precum şi mijloace de transport pentru transportul producţiei din câmp la
beneficiari.
Silvicultura
Dezvoltarea silviculturii la nivel naţional cuprinde concepte şi obiective pentru
consolidarea fondului forestier, exploatarea raţională a resurselor pădurii şi creşterea rolului şi
funcţiilor pădurii în protecţia mediului. In acest sens pe teritoriul judeţului Ilfov se pot contura
următoarele obiective principale:
- Menţinerea integrităţii fondului forestier prin aplicarea regimului silvic unitar,
tuturor pădurilor, atât a celor din proprietatea statului, cât şi a celor ce aparţin
proprietăţilor particulare;
- Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii fondului forestier prin:
stoparea defrişării pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului
forestier;
53
excluderea păşunatului din păduri ;

conversia arboretelor din lăstari la codru;
reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate din luncile Argeşului,
Ialomiţei şi altele;
- Extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie forestieră în zonele
destinate şi amenajate pentru sport, agrement, recreere;
- Gospodărirea în spiritul dezvoltării durabile a pădurilor prin ameliorarea
compoziţiilor şi schemelor de împădurire şi prin intensificarea activităţii de protecţie
şi pază a pădurilor;
- Trecerea în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor a cca. 2.000 ha păduri
administrate de către Regia Autonomă a Protocolului de Stat, în vederea aplicării
măsurilor silvice necesare redresării acestor păduri aflate în declin ecologic;
- Organizarea gestiunii pădurilor private prin gospodărirea unitară a fondului forestier
atât din domeniul public cât şi din cel privat.
1.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii
Strategia de dezvoltare a industriei, producţiei şi distribuţiei energiei şi a construcţiilor

judeţului Ilfov are la bază obiectivele şi strategiile guvernamentale stabilite în Programul de
Guvernare pe perioada 2001-2004, priorităţile pe termen scurt şi mediu stabilite prin Programul
Naţional de Aderare la Uniunea Europeană (iunie 2001), Programul de Preaderare (septembrie
2001) şi pe strategiile de dezvoltare sectorială şi regională cuprinse în Planul Naţional de
Dezvoltare 2002-2005. Totodată această strategie trebuie să concorde cu Politica Industrială a
României şi să aibă în vedere prevederile Directivei Consiliului Europei 96/413/EC din 1996
privind întărirea competitivităţii industriale comunitare, dar şi prevederile cuprinse în Strategia
Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2000-2020), în Strategia Economică a României
pe Termen Mediu (2001-2004), precum şi în Programul Naţional de Dezvoltare Regională a ţării.
Misiunea strategică a activităţilor din industrie, producţia, distribuţia de energie şi
construcţiile la nivelul judeţului Ilfov se defineşte prin urmărirea creşterii competitivităţii şi a
performanţei domenilor amintite în vederea întăririi capacităţii lor de adaptare la cerinţele pieţei
interne şi internaţionale, pe fondul unei dezvoltări durabile şi echilibrate a economiei pe
ansamblu.
Obiectivele prin care se poate duce la îndeplinire misiunea strategiei sunt complexe şi
presupun urmarirea mai multor direcţii de acţiune cu implementare pe perioade de timp medii şi
lungi.
Obiectivele generale urmărite pentru activităţile din industrie, producţia şi distribuţia
energiei, precum şi pentru construcţii considerăm a fi:
• Realizarea ajustării structurale a industriei judeţului pe fondul urmăririi creşterii
competitivităţii şi eficienţei în utilizarea factorilor de producţie atraşi
• Încheierea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital mixt sau majoritar de stat
• Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe
• Sprijinirea investiţiilor productive din sectorul privat prin dezvoltarea sectorului IMM-urilor
• Gestionarea corespunzătoare a capacităţilor de producţie şi a platformelor industriale prin:
• Promovarea activităţilor de construcţie în condiţii de competitivitate şi cu respectarea
standardelor de calitate
54
Obiectivele specifice vizate de strategia de dezvoltare a industriei, , producţiei şi

distribuţiei energiei şi a construcţiilor au în vedere:
- Finalizarea procesului de restructurare la unele societăţi comerciale cu capital
majoritar de stat precum: S.C. Danubiana S.A., S.C Băneasa S.A, Arteca şi Progresul
Jilava, S.C Amco Otopeni S.A., S.C. Amco S.A. Buftea, Nuclear Vacuum Măgurele
- Creşterea potenţialului concurenţial prin încurajarea de parteneriate cu întreprinderi
din capitală
- Revigorarea industriei extractive prin facilitarea creării de alianţe strategice cu
parteneri naţionali sau străini.
- Stimularea activităţilor din care se obţin produse cu valoare adăugată mare
- Încurajarea investiţiilor directe şi a investiţiilor de portofoliu private autohtone şi
străine
- Valorificarea în condiţii de eficienţă a resurselor existente la nivelul judeţului
punându-se accent pe cele ce reprezintă materie primă pentru industria conservelor de
legume
- Industria alimentară se poate dezvolta pe baza resurselor existente în fiecare unitate
administrativ-teritorială, specializându-se pe anumite grupe de produse cerute pe
piaţa locală.
- Orientarea promovării externe a producţiei industriei alimentare prin urmărirea
exploatării avantajului competitiv al realizării unor produse ecologice
- Restructurarea în industrie, producerea, distribuţia energiei şi construcţii trebuie să
aibă în vedere complementaritatea sectoarelor economice în vederea utilizării
eficiente a resurselor existente (vezi cartograma)
- Promovarea activităţilor industriale nepoluante prin introducerea „taxelor verzi”
- Valorificarea amplasamentelor industriale dezafectate de la Bragadiru, Popeşti-
Leordeni şi Jilava
- Amenajarea de parcuri industriale şi promovarea incubatoarelor de afaceri şi a altor
activităţi de transfer a tehnologiilor şi inovaţiilor în localităţile Bragadiru, Buftea,
Jilava, Pantelimon şi Popeşti-Leordeni pentru primele opţiuni şi în Măgurele pentru a
doua.
- Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de distribuţie a energiei termice către
consumatorii persoane fizice şi monitorizarea strictă a distribuţiei de energie termică
şi electrică către consumatorii persoane juridice
- Reabilitarea şi înnoirea fondului locativ existent
- Construirea de locuinţe în localităţile Baloteşti, Bragadiru, Chitila, Jilava, Măgurele,
Popeşti-Leordeni, Snagov şi Voluntari.
- Respectarea disciplinei în construcţii şi a planurilor de amenajare a teritoriului în
principal în zona de nord a judeţului unde presiunea asupra terenurilor intravilane este
mai mare.
Industria ilfoveană beneficiază de oportunităţi deosebite de dezvoltare datorate în principal
proximităţii sale cu Bucureştiul, dar nu numai. Un exemplu în acest sens îl reprezintă dinamica
deosebită înregistrată de industriei alimentară, a băuturilor şi tutunului care asigură 72,5 % din
valoarea producţiei industriale a judeţului şi reprezintă 8 % din valoarea producţiei la nivel de
ramură.
55
Cartograma 4
Investiţiile din bani publici vor trebui să focalizeze expansiunea iniţiativelor private în
preluarea de către autorităţile centrale sau a celor locale a unui efort material substanţial necesare
unor activităţi productive pentru:
- pregătirea terenurilor rămase după dezafactarea întreprinderilor în cazrul platformelor
industriale pentru primirea de noi activităţi destinate industriei şi meşteşugurilor;
- operaţionalizarea căilor de acces spre zonele în care se realizează structuri industriale
La nivelul judeţului Ilfov exista în perioada curenta 9 active imobiliare ce pot fi
valorificate în scopul înfiinţării de parcuri industriale de diferite profile. Aceste imobile sunt
identificate astfel:
Unitatea Localitatea Descriere şi suprafaţa (mp)

SOCIETATEA CONSTRUCŢII, BRAGADIRU Hala pentru: confectii
MONTAJ, INSTALAŢII S.A. metalice, tamplarie,
depozitare si doua corpuri
cladire pentru birouri
Total=8.228, Util=300
SOCIETATEA DE BRAGADIRU Teren+sedii ateliere
CONSTRUCTII, MONTAJ, Total=8.600, Util=6.500
INSTALATII - SCMI S.A Hala productie-produse
alimentare sau nealimentare
Total=756, Util=700
Casă+teren
Total=1.000, Util=50
PROGRESUL S.A JILAVA Atelier electric
Teren=1127, Util=600
Apartament expermenta
Total=41 Util=41
ACUMULATORUL S.A PANTELIMON Hală producţie
Total=503, Util=441
Birouri pavilion administrativ
Total=760, Util=478
POPEŞTI-LEORDENI Sedii administrative si ateliere
S.C.M. POPEŞTI-LEORDENI -
pentru prefabricate beton
IVCO SRL
Total=60.000.
Există oportunităţi pentru creare de incubatoare de afaceri la Buftea, iar pentru transfer de
tehnologie propunem ca locaţie arealul comunei Măgurele.
În contextul cerinţelor economiei de piaţă şi a promovării dezvoltării durabile, activităţile
industriale, cele de producere şi distribuţie a energiei electrice şi de construcţii, trebuie să îşi
extindă preocupările dincolo de rezultatele directe ale producţiei şi consumului şi să aibă în
vedere externalităţile cu impact negativ asupra mediului. Astfel, trebuie să se aibă în vedere
ecologizarea prin reducerea emisiilor poluante şi prin reconstrucţia ecologică a depozitelor
industriale aferente întreprinderilor Acumulatorul şi Neferal localizate în zona Pantelimon.
Îmbunătăţirea calităţii subansamblelor auto în condiţiile respectări condiţiilor de mediu
poate transforma cei doi producători locali de baterii auto şi radiatoare în furnizori pentru
producătorii interni de autoturisme, dar şi pentru comercializare pentru consumatorii individuali.
Întreprinderea Danubiana poate înregistra creşteri ale activităţii de producţie printr-un
proces de retehnologizare şi modernizare, în special în domeniul cauciucurilor destinate
producătorilor interni de tractoare, autocamioane şi maşini de teren.
56
Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea producţiei reprezintă premise importante pentru

cucerirea de noi pieţe pentru producţia de subansamble auto, materiale izolante şi benzi
transportoare din cauciuc. Aceste activităţi se pot dezvolta în comuna Jilava.
Industria hârtiei, celulozei, cartonului şi a articolelor din hârtie şi carton îşi poate extinde
capacitatea de producţie pe baza cererii pentru ambalaje venite din partea altor activităţi ale
industriei prelucrătoare. Sunt foarte solicitate ambalajele de tip tetra pack pentru ambalarea
sucurilor, a băuturilor alcoolice produselor lactate. Centre pentru industria hârtiei, celulozei şi
cartonului pot fi dezvoltate la: Otopeni, Voluntari, Bragadiru.
Industria de prelucrare a lemnului, care este deja prezentă pe piaţa externă cu produse de
genul cherestelei, poate, în cazul în care este sprijinită de autorităţile locale, să valorifice la
export produse cu valoare adăugată mare (mobilă, tâmplărie, parchet). În industria mobilei, a
artizanatului şi decoraţiunilor interioare poate fi utilizată ca materie primă răchita şi stuful ce pot
fi exploatate în zonele de mlaştină ale judeţului. Industria lemnului se poate dezvolta în
localităţile Bragadiru, Otopeni, Voluntari.
Firmele care se ocupă de confortul termic al construcţiilor se pot dezvolta pe baza creşterii
cererii pe piaţa acestor produse
Recuperarea materialelor refolosibile se poate utiliza pentru economisirea de materie primă
şi pentru obţinerea de energie. Depozite care pot furniza o astfel de materie primă sunt localizate
în comunele Glina şi Vidra.
Resursele minerale localizate în judeţul Ilfov pot constitui suportul pentru industria
extractivă şi materie primă pentru industria materialelor de construcţii. Valorificarea lor poate
reprezenta importante oportunităţi pentru dezvoltarea economică a anumitor unităţi
administrativ-teritoriale din judeţ. În tabelul de mai jos propunem localizarea acestor exploataţii.
Resurse exploatabile în industria extractivă
Localitatea Resurse
Petrol şi gaze Petrol Gaze
1 Decembrie x
Berceni x
Bragadiru x
Brăneşti x
Domneşti x
Găneasa x
Glina
Jilava x
Măgurele x
Moara Vlăsiei x
Periş x
Popeşti-Leordeni x
Sursa – Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea Bucureşti-Ilfov, 2000-2002
Resursele de petrol extrase din exploataţiile mai sus amintite pot fi prelucrate la
unităţile de profil din judeţele Prahova şi Argeş. Producţia intermediară (granule din mase
plastice) poate fi folosită la realizarea produselor finale din industria chimică şi a fibrelor
sintetice şi artificiale şi în industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice de către
unităţi de profil situate în partea sudică a judeţului Ilfov (Jilava, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-
Leordeni).
57
Resursele de gaze naturale ale judeţului pot fi exploatate pentru producerea de energie
termică şi în procesul de producţie al unor produse din industria prelucrătoare.
În exploatarea resurselor de petrol şi gaze naturale trebuiesc luate măsuri pentru
prevenirea degradării mediului, iar modificările survenite asupra ecosistemului să fie minime.
Resurse exploatabile în industria materialelor de construcţii
Localitatea Resurse
Argile comune Nisipuri şi pietrişuri
Baloteşti x
Brăneşti x
Buftea x
Grădiştea x
Pantelimon x
Activitatea de exploatare şi de prelucrare a materialelor de construcţii beneficiază de o

importantă piaţă de desfacere la nivel de judeţ datorită extinderii infrastructurii rutiere, a
lucrăilor de construire, reabilitare şi modernizare a clădirilor civile şi industriale, a aeroportului
Otopeni. Pot fi dezvoltate unităţi de producţie, exploatare şi prelucrarea a materialelor de
construcţii la: Grădiştea, Brăneşti, 1 Decembrie, Dobroeşti, Buftea, Mogoşoaia.
Materialele de construcţii din Ilfov pot fi utilizate pentru reabilitarea şoselei de centură,
pentru construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov şi pentru extinderea şi modernizarea
Aeroportului Internaţional Otopeni.
Condiţiile pedoclimatice din judeţ permit obtinerea unei producţii de cereale, legume şi
fructe ce pot fi valorificate în unităţi ale industriei alimentare. Astfel, se pretează a fi înfiinţate
în fiecare unitate administrativ-teritorială unităţi de morărit şi panificaţie, inclusiv paste făinoase.
Producţia de porumb şi floarea soarelui poate fi valorificată prin înfiinţarea unor mici fabrici de
ulei (obţinut prin presare la rece) de floarea-soarelui şi de porumb. Propunem înfiinţarea de
astfel de unităţi în localităţile: Clinceni, Cornetu, Moara Vlăsiei, Domneşti, Vidra, Petrachioaia,
Nuci, Dragomireşti Vale, Ciolpani şi Snagov. Am propus aceste localităţi în baza claselor de
pretabilitate a solurilor şi a cererii la export de produse ecologice.
Tendinţe în evoluţia industriei alimentare:

• Obţinerea de produse ecologice (carne şi produse din carne, brânzeturi şi lactate,
sucuri naturale de fructe şi legume, alimente pentru sugari)
• Alimente semipreparate ce pot constitui materie primă pentru serviciile de catering
• Prelucrarea cerealelor pentru obţinerea de alimente naturiste şi pentru vegetarieni
• Înfiinţarea de microîntreprinderi pentru prelucrarea cărnii şi a laptelui în localităţile
cu potenţial ridicat de creştere a animalelor
• Prelucrarea resturilor de vegetale şi carne pentru obţinerea de hrană pentru animalele
de companie
• Producerea de băuturi alcoolice naturale din fructe şi/sau din cereale şi a altor produse
cum sunt alcoolul medicinal, drojdii etc. prin utilizarea resurselor locale.
58
Astfel de unităţi se pretează a fi înfiinţate şi a se dezvolta capacităţile existente în

localităţile: Pantelimon, Periş, 1 Decembrie, Gruiu, Jilava, Măgurele, Baloteşti, Corbeanca, Nuci,
Moara Vlăsiei, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti.
• Poteţialul piscicol al judeţului poate fi valorificat prin ofertarea de produse specifice
(peşte sărat, peşte afumat, file de peşte, icre etc.). Localităţile unde se pot dezvolta
cetre de prelucrare a peştelui sunt:, Afumaţi, Baloteşti, Brăneşti, Cernica, Cornetu,
Clinceni, Grădiştea, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Snagov, Ştefăneşti de Sus, Tunari.
Tendinţe în evoluţia confecţiilor de îmbrăcăminte şi cea a pielăriei şi încălţămintei
• Firmele producătoare de confeţii de îmbrăcăminte se pot orienta către modele din fibre
naturale de in, cânepă. În acest mod se poate încuraja producţia locală de plante
tehnice.
• Resure locale se pot utiliza şi în industria pielăriei şi a încălţămintei încurajându-se
astfel, indirect, crescătorii locali de animale.
Localităţile unde considerăm a fi oportună dezvoltarea unităţilor de confecţii
îmbrăcăminte, precum şi înfiinţarea altora noi sunt: Tunari, Baloteşti, Buftea, Otopeni, 1
Decembrie, Chitila, Dobroeşti, Afumaţi.
Apele geotermale din judeţ pot constitui o alternativă mai ieftină pentru sistemul de
termoficare a localităţilor din apropiere, precum şi pentru îmcălzirea serelor existente, dar şi
pentru altele noi. Localităţile unde se pot exploata ape geotermale sunt: Snagov, Otopeni,
Baloteşti, Periş, Măgurele, Dumitrana.
1.3.3. Turismul
Condiţiile naturale specifice judeţului Ilfov, la care se adaugă resursele antropice,
constituie atracţii deosebite cu rol esenţial în dezvoltarea turismului.
Astfel potenţialul turistic permite practicarea unei game variate de forme de turism,
satisfăcând nenumărate motivaţii sociale şi individuale.
Prezentăm mai jos principalele forme de turism practicabile în funcţie de principala
motivaţie:
• turismul de odihnă şi recrere practicat în cea mai mare măsură, mai ales în week-
end în majoritatea zonelor de agrement;
• turismul religios cuprinde vizitarea mănăstirilor Cernica, Pasărea, Căldăruşani,
ansamblul monahal Snagov etc.;
• turismul cultural practicat de grupuri care vizitează muzeele, centrele de ceramică
de la Snagov, de ţesături de la Ţigăneşti, de împletituri de răchită de la Ciolpani şi
Bâlteni etc.;
• turismul sportiv ca formă de recreere activă (pescuit, vânătoare, înot, canotaj, tenis
de câmp etc.) desfăşurat în mod deosebit în zona Snagov. În perspectivă acumularea
Mihăileşti, pe Argeş ar putea deveni una din principalele arii de sporturi nautice.
În concordanţă cu tipurile de resurse, valoarea şi varietatea acestora, în judeţul Ilfov au
fost conturate următoarele 5 arii de atractivitate turistică prioritară, cu potenţial amenajabil
pentru turism-recreere:
1. Bălteni – Ciolpani – Snagov
2. Căldăruşani – Grădiştea
3. Mogoşoaia – Buftea
59
Cartograma 5
4. Argeş
5. Cernica – Brăneşti
Complexele şi punctele turistice propuse a fi amenajate în cadrul arealelor mai sus
menţionate sunt următoarele:
- Snagov, Ţigăneşti, Ciopani (arealul 1);
- Căldăruşani (arealul 2);
- Mogoşoaia, Buftea şi pădurea Râioasa (arealul 3);
- Cornetu şi Ordoreanu (arealul 4);
- Cernica, Pantelimon II, Pustnicu şi Vadu Anei (arealul 5).
Funcţiunile turistice propuse pentru aceste complexe şi puncte de turism – agrement se
prezintă astfel:
AREAL Odihnă şi Sporturi Pescuit Vână-

Balnear Tranzit
Complex, punct turistic recreere nautice sportiv toare
1 2 3 4 5 6 7
Bălteni – Ciolpani – Snagov
Snagov * * * *
Ţigăneşti * *
Ciolpani * *
Căldăruşani – Grădiştea
Căldăruşani * * * *
Mogoşoaia – Buftea
Mogoşoaia * * *
Buftea * * * *
Pădurea Râioasa * *
Argeş
Cornetu * * * *
Ordoreanu * * *
Cernica - Brăneşti
Lac Pantelimon II * * * *
Cernica * * *
Pustnicu * * * *
Vadu Anei * * * *
În raport cu funcţiunile turistice determinate pe baza resurselor existente şi a condiţiilor

de punere în valoare ale acestora (accesibilitate, poziţie în zonă, situarea faţă de Capitală, gradul
de solicitare previzibil) au fost avute în vedere:
- structuri diversificate pentru primire-cazare, alimentaţie, agrement, tratament,
preponderent cu regim de funcţionare permanentă:
- structuri de primire, alimentaţie şi agrement cu funcţionare preponderent sezonieră,
dar cu posibilitatea utilizării unora în tot timpul anului.
Propunerile de amenajare pe areale, complexe şi puncte de turism – recreere sunt
detaliate în tabelul anexat.
Pentru toate dotările şi amenajările propuse sunt necesare parcaje corespunzătoare, iar
pe drumurile de circulaţie turistică se propun panouri de presemnalizare ale obiectivelor de
atractivitate turistică şi ale structurilor de servire turistică.
60
STRUCTURI TURISTICE SI CAPACITATI PROPUSE IN JUDETUL ILFOV

COMPLEX HOTELIER BRASERIE STAND COMPLEX CLUB CLUB PADURE TEREN
Areal / Complex HOTEL BALNEAR MOTEL SAT DE VACANTA CABANA CASUTE BUFET PESCUIT STRAND AGREMENT AGREMENT NAUTIC AGREMENT SPORT
punct turistic C AP C AP CT C AP C AP C AP C AP NR NP
BALTENI - SNAGOV
1 Snagov 150 200 250 300 500 300 250 200 200 5000
** * * * *
2 Tiganesti 60 100 50
* *
3 Ciolpani
CALDARUSANI-GRADISTEA
100 120
* * *
4 Caldarusani
MOGOSOAIA - BUFTEA
300 250 80 100 50 2000
* *
5 Mogosoaia 200 250 100 50 1000
* * *
6 Buftea 200 270 300 250 100
* * *
7 Pad. Raioasa
ARGES
200 250
* *
8 Cornetu 60 80
* * *
9 Ordoreanu
CERNICA - BRANESTI
200 1000
* *
10 Lac Pantelimon ll 400 350 200 100 3000
* * * *
11 Cernica 200 300 50 500
* * *
12 Pustnicu 200 300 50
* * * *
13 Vadu Anei
TOTAL JUDET 350 470 250 300 500 160 200
200
1900
250
1800 80 ## 460 1350
50
700 12500 5
*8 *9 *8 *
11
C .......... NR. LOCURI DE CAZARE NR ........... NR. LOCURI DE PESCUIT

AP ........ NR. LOCURI ALIMENTATIE PUBLICA NP ........... NR. PERSOANE IN STRAND
CT ........ NR. PROCEDURI MAJORE / ZI (TRATAMENT )
Pentru toate complexele şi punctele turistice riverane unor cursuri de apă sau unor lacuri
şi bălţi se propun lucrări de consolidări şi amenajări ale porţiunilor de maluri incluse în aria
prevăzută a fi pusă în valoare.
In ceea ce priveşte reţeaua de localităţi – prin realizarea amenajărilor propuse – unele
dintre ele îşi pot amplifica mult funcţiunea turistică, iar altele, pot căpăta o astfel de funcţiune.
Localităţi cu importante funcţiuni turistice pot fi:
- Snagov – staţiune turistică având funcţiuni complexe (odihnă, recreere, tratament,
sporturi nautice etc.);
- Buftea – centru turistic cu funcţiuni complexe (odihnă, recreere, sporturi nautice,
tranzit);
- Mogoşoia, Cernica, Brăneşti, Ciolpani, Izvorani - centre turistice cu funcţiuni de
recreere şi agrement;
- Grădiştea - centru agroturistic cu funcţiuni de odihnă şi recreere.
De asemenea un obiectiv principal în relansarea turismului îl constituie şi înfiinţarea
parcului de distracţii DRABULA PARC, obiectiv cuprins în programul M.T.C.T. privind cei 3
ani de guvernare.
1.3.4. Servicii economice şi sociale

Dacă în trecut la nivelul judeţului Ilfov predominau serviciile adiacente activităţii agricole
şi celei industriale, în prezent au înregistrat o dinamică deosebită serviciile comerciale, cele de
transport şi telecomunicaţii.
Misiunea strategică determinată pe baza situaţiei serviciilor economice şi sociale din judeţ
se defineşte prin necesitatea diversificării acestora în condiţii de competitivitate şi adaptabilitate
la cererea exprimată.
Obiectivele prin care se poate duce la îndeplinire misiunea strategiei sunt complexe şi
presupun urmărirea mai multor direcţii de acţiune cu implementare pe perioade de timp medii şi
lungi.
Obiectivele majore ce trebuie urmărite la nivel în domeniul serviciilor economice şi sociale
sunt următoarele:
• Dezvoltarea în condiţii competitive a serviciilor economice prin:
- Dezvoltarea comerţului prin acţiuni de promovare şi oferire de consultanţă
• Sprijinirea activităţilor de cercetare-dezvoltare prin:
- Promovarea şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării tehnologice, a măsurilor inovative
şi a societăţii informaţionale
- Valorificarea eficientă a potenţialului de cercetare şi dezvoltare a materialului
săditor în legumicultură şi floricultura
• Sprijinirea accesului la informaţie atât a persoanelor fizice cât şi a clor juridice prin:
- Acordarea de asistenţă pentru afaceri în ceea ce priveşte întocmirea proiectelor ce
vor participa la licitaţiile de obţinere a fondurilor oferite de U.E.
- Îmbunătăţirea accesului populaţiei la informaţie prin crearea de către autorităţile
locale a unor centre cu acces gratuit la serviciile on-line
61
• Îmbunătăţirea serviciilor sociale prin:

- Reabilitarea clădirilor unităţilor de învăţământ de la toate nivelele şi dotarea
acestora cu diferite elemente de logistică moderne
- Înfiinţarea unor cămine pentru bătrâni
- Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de apă şi gaze naturale către
localităţile rurale
- Crearea şi reabilitarea infrastructurii pentru cultură
Proximitatea Bucureştiului ca mare metropolă naţională şi europeană reprezintă pentru
judeţul Ilfov o oportunitate de dezvoltare aparte a serviciilor economice şi sociale în special a
celor comerciale, de transport, a serviciilor conexe activităţilor turistice care au un potenţial
valoros prin resursele balneare mezotermale, resursele silvice, cinegetice şi ca locaţie.
62
2. PROGRAM DE MĂSURI
Domeniul / subdomeniul şi obiectivele Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea Etape de

amenajării şi dezvoltării teritoriului obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului realizare
1 2 3
2.1. Structura teritoriului
2.1.1.Mediul AER
Mediu: stabilirea unui set de măsuri care să • Prevenirea, eliminarea, limitarea poluării precum şi îmbunătăţirea calităţii aerului în I
conducă la îmbunătăţirea stării de calitate a localităţile: Măgurele, Bragadiru, Jilava, Popeşti Leordeni, Glina, Pantelimon,
mediului Dobroeşti, Voluntari, Afumaţi, Otopeni, Mogoşoaia, Chitila şi Chiajna
Îndeplinirea obligaţiilor privind protecţia • Implementarea programelor de reducerea emisiilor la indicatorul “pulberi în suspensie” I
mediului de către administraţiile publice şi oxizi de azot în timpul proceselor de producţie până la valori ale concentraţiilor
locale, autorităţile publice descentralizate anuale care să nu depăşească valorile CMA la agenţii economici S.C. “Acumulatorul”
care au atribuţii în domeniul protecţiei S.A. şi S.C. “Neferal” S.A. de pe platforma industrială Pantelimon
mediului şi de către toţi agenţii economici • Implementarea programelor de adoptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii I – II
care deţin instalaţii sau desfăşoară activităţi economici noi, dezvoltaţi pe vechile platforme industriale: Pantelimon, Glina, Jilava,
care intră sub incidenţa directivelor UE, Popeşti Leordeni, Voluntari şi Bufrea – Chitila
conform programelor de implicare ale • Reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie care conţin şi plumb) I – II
acquis-ului comunitar de mediu în România rezultaţi din traficul auto, sub valoarea CMA prin dotarea autovehiculelor cu dispozitive
antipoluante şi folosirea benzinei fără plumb pe marile artere de circulaţie care converg
către Capitală
• Modernizarea şi realizarea sistemelor de reţinere a noxelor atmosferice la toate I
centralele termice orăşeneşti sau comunale (spitale, şcoli etc.) prin programul ISPA
APA
• Implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă de către toţi I
agenţii economici care deţin instalaţii sau desfăşoară activităţi care intră sub incidenţa
reglementărilor specifice privind prevenirea, reducerea şi controlul integral al poluării,
precum şi acelor agenţi economici care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ
asupra mediului
• Proiectarea, construirea şi/sau extinderea reţelelor de canalizare în localităţi, precum şi I
interzicerea autorizării construcţiilor în localităţile care nu sunt echipate din punct de
vedere tehnico-edilitar, cu excepţia localităţilor individuale.
63
1 2 3
• Reutilizarea apelor uzate epurate în condiţiile reducerii la minim a efectelor negative I
asupra mediului.
• Încadrarea în structurile de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de I
diferitele unităţi socio-economice în emisarii naturali şi/sau în reţele de canalizare ale
localităţilor
• Completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare I – II
superioare la staţiile de epurare a agenţilor economic: “Protan” Glina, “Viscofil” şi
“Danubiana” Popeşti Leordeni, “Agromec” Ciorogârla, 1 CLF Vidra, “Comaico” 1
Decembrie, “SOMIC”, “SOPREX”, “SAIC” şi “VEGRAS” Bragadiru, “CORUC” şi
“ICMA” Otopeni, Complexul Sportiv Naţional Snagov, RAPPS – SRP Triumf Snagov
şi la staţiile de epurare din localităţile: 1 Decembrie, Măgurele, Baloteşti şi Snagov
• Realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile Glina (pentru epurarea I
apelor uzate colectate din canalizarea municipiului Bucureşti), Bragadiru, Cornetu,
Brăneşti, Bălăceanca (spitalul de psihiatrie)
• Exploatarea corespunzătoare şi modernizarea staţiilor de epurare din localităţile: 1 I
Decembrie, Măgurele, Baloteşti şi Snagov, în vederea conformării cu normele tehnice
în vigoare
• Eliminarea practicilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în I
zonele de extracţie Jilava, Dumitrana, Periş etc. şi colectarea integrală a reziduurilor
petroliere în recipiente speciale
• Desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natură, care nu au I – II
protecţie impermeabilizată
SOL
• Desfiinţarea sistemelor individuale de colectare a apelor uzate – fose septice, puţuri I
absorbante – de către toţi deţinătorii de locuinţe individuale sau colective
• Prevenirea deteriorării calităţii solului prin: I
- ameliorarea sau schimbarea folosinţei locuinţelor devenite improprii pentru
protecţia agricole
- adoptarea celor mai adecvate tehnici şi tehnologii de gospodărire şi ameliorare a
solurilor de către toţi deţinătorii de teren
• Adoptarea unor tehnologii în scopul diminuării calităţilor de hidrocarburi eliminate pe I
sol în zona limitrofă sondelor de exploatare a petrolului
64
1 2 3
• Eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe lichide poluante I
• Restaurarea terenurilor degradate în diverse condiţii pentru a se reface pe cât posibil I – II
peisajele naturale anterioare degradării
• Închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a terenurilor I – II
ocupate de acestea la Periş, Ciolpani, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Petrăchioaia, Dascălu,
Baloteşti, Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia, Tunari, Voluntari, Afumaţi, Găneasa,
Brăneşti, Cernica, Berceni, Vidra, Jilava, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu, Clinceni,
Bragadiru, Domneşti, Ciorogârla, Chiajna şi identificarea unor amplasamente pentru
amenajarea unor rampe ecologice şi a unor staţii de transfer (vezi gestiunea deşeurilor)
• Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor menajere conform OUG I
78/2000, aprobat cu modificări prin Legea nr. 426/2001
• Realizarea incineratoarelor zonale pentru deşeuri periculoase şi deşeuri rezultate din I
activitatea medicală
• Implementarea unui sistem de colectoare selectivă a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi I
Armonizarea legislativă şi instituţională cu • Urmărirea aplicării legislaţiei noi apărute în acest domeniu I – II
Uniunea Europeană în domeniul protecţiei • Implicarea specialiştilor din domeniul mediului în activitatea de adoptare a acquis-ului I
mediului comunitar
2.1.2. Patrimoniul natural: protecţia lui • Reîncadrarea ariilor naturale protejate stipulate prin Legea nr. 5/2000, cât şi a celorlalte I
printr-un ansamblu de măsuri care să-i arii naturale protejate, declarate prin acte normative anterioare, în categoriile menţionate
garanteze conservarea şi utilizarea durabilă de Legea nr. 462/2001
• Extinderea reţelei judeţene de arii naturale protejate prin identificarea altor bunuri de I – II
patrimoniu natural
• Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului I
natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare, conform
categoriilor stabilite prin Legea nr. 462/2001
• Atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea unor I – II
structuri de administrare şi elaborarea planului de management a acestora
• Interzicerea realizării oricăror construcţii în pădurile şi plantaţiile forestiere care fac I
parte din fondul forestier naţional
• Respectarea măsurilor speciale de conservare pentru pădurile cu funcţii deosebite de I
protecţie
65
1 2 3
• Identificarea speciilor de plante şi animale sălbatice care necesită o protecţie strictă I – II
fiind interzise:
- orice forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vânătoare;
- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de
hibernare şi de migraţie;
- distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură;
- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;
- recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea
cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale;
- deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop, fără autorizaţiei
de mediu competente.
Protejarea zonelor cu valori de patrimoniu • Protejarea monumentelor istorice de valoare naţională excepţională, prin întocmirea I – II
cultural construit – monumente istorice studiilor de delimitare a zonelor de protecţie aferente fiecărui obiectiv, precum şi a
documentaţiilor de urbanism (comuna Mogoşoaia şi comuna Snagov)
• Delimitarea zonelor de protecţie pentru monumentele istorice din unităţile administrativ I – II
teritoriale cu concentrare foarte mare a valorilor de patrimoniu cultural: Snagov,
Mogoşoaia
• Delimitarea zonelor de protecţie pentru toate siturile şi monumentele istorie şi de artă pe I – II
măsura includerii lor în listele oficiale emise de Ministerul Culturii / CIMEC
Conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice • Măsuri de salvare a monumentelor istorice aflate în pericol I – II
Valorificarea potenţialului cultural • Realizarea unor programe de valorificare a monumentelor istorice prin integrarea I – II
acestora în circuite turistice prin acţiuni comune ale operatorilor de turism, autorităţilor
locale /judeţene, serviciului descentralizat pentru cultură şi cultului ortodox
• Instruirea operatorilor de turism pentru adaptarea formelor de turism şi a ofertei de I – II
programe turistice la necesităţile de protecţie şi conservare a monumentelor istorice
• Mediatizarea acţiunilor de protejare şi multiplicarea mijloacelor de publicitate a I – II
valorilor existente în teritoriu prin acţiuni comune ale operatorilor de turism,
autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat pentru cultură şi cultului ortodox
2.1.3. Reţeaua de localităţi
Cooperare pentru dezvoltare • Realizarea unor relaţii şi forme de cooperare instituţională între localităţi în special cu I
municipiul Bucureşti - corespunzătoare relaţiilor de complementaritate spaţială şi
funcţională cu acesta - pe baza principiilor dezvoltării durabile
66
1 2 3
• Punerea în valoare în termeni financiari a externalităţilor generate de vecinătatea I
oraşului Bucureşti – în special a celor privind calitatea mediului, resursele naturale şi
agrementul – şi de prezenţa în teritoriu a operatorilor economici înregistraţi în afara
teritoriului judeţului
• Promovarea unor relaţii de parteneriat public-privat între agenţii economici şi I
colectivităţile locale pentru realizarea de investiţii în infrastructură şi protecţia mediului
Locuirea • Utilizarea prudentă a rezervelor de spaţiu din intravilanele localităţilor urbane şi rurale I
pentru obţinerea eficacităţii maxime faţă de interesele de dezvoltare ale comunităţilor,
creşterii veniturilor acestora şi protecţiei mediului, peisajelor şi resurselor natuale
• Acordarea pe scară largă a facilităţilor legale pentru reabilitarea termică şi a faţadelor I
clădirilor de locuinţe, în particular a celor colective
• Multiplicarea oportunităţilor de îmbunătăţire a calităţii locuirii prin extinderea reţelelor I
edilitare (alimentare cu apă, electricitate, canalizare, încălzire) şi îmbunătăţirea
serviciilor de furnizare de utilităţi în toate localitîţile judeţului
• Construirea de locuinţe sociale cu suprafeţe locuibile şi echipare corespunzătoare în II
comunităţile în care se înregistrează o prezenţă semnificativă a gospodăriilor în situaţii
de dificultate
Servicii: învăţământul • Ameliorarea condiţiilor fizice pentru desfăşurarea învăţământului – repararea, I - II
consolidarea, modernizarea, echiparea cu utilităţi şi sisteme de încălzire centralizate
/locale, a clădirilor şcolare din mediul rural, asigurarea evacuării apelor uzate,
salubrizării, stabilităţii construcţiilor, evitarea situaţiilor de risc – în toate localităţile
• Evaluarea şi satisfacerea necesităţilor de spaţiu pentru asigurarea educaţiei de bază I - II
pentru toţi locuitorii judeţului – educaţie compensatorie, de a 2-a şansă şi pentru
persoane cu nevoi speciale şi grupuri vulnerabile – prin valorificarea fondului imobiliar
existent – în toate localităţile judeţului
• Asigurarea spaţiilor necesare pentru realizarea normei de populare a unei săli de clasă I - II
în învăţământul primar şi gimnazial - în toate localităţile judeţului
• Asigurarea reţelei şcolare cu mijloace de transport pentru transportul specializat al I - II
elevilor pentru asigurarea accesului acestora la orice unitate de învăţământ primar şi
gimnazial într-un interval de 30 min. pornind din orice aşezare a judeţului
• Asigurarea spaţiilor şi infrastructurii pentru generalizarea învăţământului preşcolar - în I – II
toate localităţile judeţului
67
1 2 3
• Echiparea şi dotarea cădirilor şcolare, inclusiv a bibliotecilor şcolare pentru accesul la I – II
informaţie şi cunoaştere - în toate localităţile judeţului
• Revizuirea periodică a specializărilor şi a spaţiilor necesare pentru acestea în unităţile I – II
de învăţământ liceal, şi a localizării lor în teritoriu la nivelul întregului complex
teritorial regional Ilfov-Bucureşti, ţinând seama de rezultatele monitorizării evoluţiei
pieţei forţei de muncă inclusiv în cooperare cu sectorul economic, şi individualizarea
curriculelor pentru pregătirea resurselor umane în domenii cu potenţial specific de
dezvoltare locală şi regională în condiţiile descentralizării deciziei şi responsabilităţilor
cu privire la resursele financiare şi materiale
• Crearea condiţiilor de cazare, dotare şi infrastructură pentru atragerea şi reţinerea I - II
cadrelor didactice calificate în mediul rural
• Amenajarea de terenuri şi construirea de săli de sport pe lângă unităţile şcolare de toate I - II
gradele cu peste 300 elevi – în toate localităţile judeţului
• Modernizarea şi echiparea completă cu utilităţi a taberelor şcolare de pe teritoriul I
judeţului prin acţiuni comune ale autorităţilor locale, serviciilor descentralizate şi
sectorului particular, în vederea reducerii sezonalităţii şi integrării complete în circuitele
turismului pentru tineret
Servicii: sănătatea • Asigurarea infrastructurii pentru acordarea asistenţei primare şi de specialitate (în II
ambulator) în toate localităţile judeţului şi de urgenţă
• Crearea condiţiilor de cazare şi infrastructură (sedii pentru cabinete/ dispensare)
echipate, mijloace de transport adecvate, locuinţe, terenuri) pentru creşterea numărului
personalului medical în mediul rural
• Înfiinţarea de noi sedii pentru serviciile medicale de urgenţă şi asigurarea accesului la I - II
acestea din orice punct al teritoriului judeţean în 20 min., prin localizarea şi dotarea cu
mijloace de transport corespunzătoare a unităţilor
• Înfiinţarea pe termen scurt a 3 staţii de salvare (Snagov, Nuci şi Grădiştea , cf. I
Prefectura Ilfov)
68
1 2 3
• Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi şi redistribuirea spaţiilor pentru activităţi I - II
comunitare, bolnavi cronici, persoane cu probleme medico-sociale speciale:
- Înfiinţarea de centre medico-sociale pentru persoanele sărace care nu plătesc
asigurări de sănătate
- Înfiinţarea unui cămin-spital pentru persoane în vârstă bolnave, fără aparţinători
- Înfiinţarea unui oficiu pentru asistenţa familială cu furnizarea de consultanţă şi
consiliere familială şi acordarea de asistenţă familiilor în situaţii de risc
- Dezvoltarea şi modernizarea aşezămintelor pentru asistarea vârstei a 3-a şi a
persoanelor cu handicap
• Facilitarea extinderii infrastructurii renovării, modernizării, utilării, echipării cu utilităţi I - II
a dotărilor pentru acordarea asistenţei medicale din toate localităţile judeţului,
asigurarea aceesibilităţii lor în condiţii şi durate rezonabile pentru toţi locuitorii
judeţului, prin îmbunătăţirea infrastructurii, organizării şi exploatării transportului şi
traficului
• Revizuirea, extinderea şi modernizarea sistemului de aşezăminte pentru protecţia I - II
copilului
Servicii: cultura • Creşterea rolului aşezărilor rurale în viaţa culturală I - II
- Crearea premiselor infrastructurale pentru consolidarea rolului şcolilor,
bibliotecilor, căminelor culturale şi organizaţiilor neguvernamentale şi informale
din mediul rural în viaţa spirituală a comunităţilor
- Modernizarea, dotarea şi echiparea clădirilor din mediul rural care adăpostesc
instituţii culturale
- Crearea condiţiilor de infrastructură fizică pentru dezvoltarea lecturii publice şi
pentru asigurarea bazei de informare şi studiu de utilitate publică
Servicii: sportul • Asigurarea infrastructurii pentru practicarea sportului pentru toţi
• Amenajarea de dotări pentru practicarea sportului pe lângă instituţiile de învăţământ şi I
de ocrotire a copilului prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene, serviciilor
descentralizate ale statului şi sectorului privat
Servicii: tineretul • Atragerea tineretului în forme de educaţie alternativă, activităţi tehnico-aplicative din
domeniul informaţiei şi la activităţi culturale şi sportive specifice prin acţiuni comune
ale autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat al statului pentru tineret şi
sectorului privat
69
1 2 3
• Asigurarea de spaţii pentru centre de tineret şi pentru desfăşurarea de programe de II
dezvoltare a spiritului antreprenorial, reconversie profesională, informare agricolă,
consiliere şi informare pentru tinerii întreprinzători ş.a. prin acţiuni comune ale
autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat al statului pentru tineret şi
sectorului privat
Servicii: administraţie, justiţie, finanţe, • Repararea şi modernizarea clădirilor publice existente, extinderea lor în localităţile cu II
bănci potenţial de urbanizare şi de poli de servire /dezvoltare
• Gruparea sediilor pentru servicii publice descentralizate prin acţiuni comune ale
autorităţilor locale /judeţene şi serviciilor descentralizate, inclusiv construirea de clădiri
pentru activităţi multisectoriale
• Crearea de facilităţi în vederea măririi numărului de cabinete avocaţiale, notariale şi
executoriale în mediul rural
2.1.4. Infrastructurile tehnice
2.1.4.1. Gospodărirea apelor • Satisfacerea cerinţelor de apă ale diverselor folosinţe:
- aducţiunea Potlogi – Bucureşti, L = 40 km, qtr = 2,0 m3/s I
- aducţiunea Călugăreni – Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 1 m3/s II
- aducţiunea Crivina – Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 6 m3/s II
- derivaţia Glina – Argeş, L = 22 km, qtr = 10 m3/s II
- derivaţia Mihăileşti – Sabar, L = 28 km, qtr = 2 m3/s II
• asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor şi a secerei prin realizarea acumulărilor: II
Tâncăbeşti (V = 13,5 mil. m3), Săftica (V = 6,0 mil. m3), Baloteşti (V = 1,0 mil. m3),
Căciulaţi (V = 7,0 mil. m3)
- mărirea capacităţii de evacuare a acumulărilor situate pe r. Colentina între II
Buftea şi Cernica
- amenajarea văii Saulea în vederea asigurării tranzitării debitelor naturale şi a I
evacuărilor sistemelor de canalizare ale noilor locuinţe din zona de nord a
municipiului Bucureşti
• protecţia şi conservarea calităţii apei prin:
- reconstrucţia ecologică a cuvetelor lacurilor de pe râul Colentina I
- restaurarea ecologică a cuvetei lacului Snagov I
70
1 2 3
2.1.4.2. Reţele hidroedilitare • Oraş Buftea – lucrări de extindere şi reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu I
apă şi canalizare a apelor uzate
• Oraş Otopeni – lucrări de extindere şi reabilitare a sistemului centralizat de alimentare I
cu apă şi canalizare a apelor uzate
• Reabilitarea şi extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a I
apelor uzate în comunele: Afumaţi, Berceni, Bragadiru, Brăneşti, Chiajna, Chitila,
Ciorogârla, Cornetu, Dărăşti – Ilfov, 1 Decembrie, Dobroieşti, Glina, Jilava, Măgurele,
Mogoşoaia, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Voluntari,
Baloteşti, Periş, Snagov.
• Reabilitarea, extinderea şi realizarea (după caz) a sistemului de alimentare cu apă şi II
canalizare a apelor uzate în localităţile: Cernica, Clinceni, Domneşti, Dragomireşti Vale,
Găneasa, Vidra, Ciolpani, Grădiştea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Nuci, Dascălu, Petrăchioaia
2.1.4.3. Amenajări pentru agricultură
Lucrări de îmbunătăţiri funciare • Studiu de evaluare a oportunităţii reabilitării tehnice a lucrărilor de irigaţii în sistem pe I
Modernizarea şi reabilitarea sistemelor teritoriile localităţilor; Buftea, Berceni, Vidra, Bragadiru, Jilava, Otopeni şi Căldăruşani
hidroameliorative • Aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul I – II
ameliorării procesului de sărăturare a solului
• Urmărirea (prin sistemele administrative Berceni, Brăneşti şi Buftea) a bunei I – II
funcţionări a sistemelor de irigaţie existente, a aplicării normelor de udare
corespunzătoare culturilor
• Întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de desecare în scopul asigurării funcţionalităţii I – II
lucrărilor existente prin acţiuni de: decolmatarea canalelor de desecare şi curăţirea
acestora de vegetaţie, întreţinerea gurilor de descărcare, întreţinerea staţiilor de pompare
- evacuare etc.
Crearea cadrului administrativ necesar • Îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare cu celelalte instituţii descentralizate I – II
îmbunătăţirii activităţii în domeniul • Promovarea documentaţiilor privind privatizarea amenajărilor de irigaţii prin transferul
îmbunătăţirilor funciare de la Societatea Naţională „ Îmbunătăţiri funciare”-SA, la asociaţiile utilizatorilor de
apă pentru irigaţii
• Promovarea managementului exploatării sistemelor de îmbunătăţiri funciare
• Cointeresarea utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului
irigaţiilor - stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii în a se organiza în asociaţii
(conform legii nr. 573/2003)
71
1 2 3
2.1.4.4. Reţele de transport
Reţele rutiere Realizarea unei reţele de viteză şi transport de mare capacitate
Realizarea legăturilor rutiere majore, de • Autostrăzi
nivel naţional şi interregional - Autostrada Bucureşti – Constanţa – proiect în execuţie I
- Autostrada Bucureşti – Ploieşti – proiect în pregătire I – II
- Centura Nord – proiect în pregătire I – II
- Centura Sud – proiect în pregătire I – II
- Crearea de rezerve de terenuri pentru asigurarea culoarelor de acces la autostrăzi
prin măsuri administrative şi documentaţii de urbanism la nivel zonal şi local
Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe • Reabilitare primară
reţeaua de drumuri naţionale - DN 1A Bucureşti – Centură Ploieşti Vest I
- Centură Bucureşti I
- DN 1 – str. Ion Ionescu – Pasajul Otopeni I
• Reabilitare
- DN 7 Bucureşti – Târgovişte I
- DN 4 Bucureşti – Olteniţa I
• Proiecte prioritare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trafic pe drumurile naţionale
- DN 1 – Aeroportul Băneasa – Aleea Privighetorilor – Pasaj Otopeni – lărgire la I
6 benzi de circulaţie
- DN 1 Pasaj existent Otopeni – Aeroportul Otopeni – lărgire la 6 benzi de I
circulaţie
- DN 1 Pasaj denivelat nou – Aeroportul Otopeni I
- DN 7 Bucureşti – Tărtăşeşti – sporirea capacităţii portante şi lărgirea la 4 benzi I
de circulaţie
- DN 7 km 14 + 853 dublare pasaj denivelat, peste calea ferată la Chitila I
- Autostradă Centura Bucureşti – Inel II I
- Centura Bucureşti – lărgire la 4 benzi I
Reabilitarea transportului periurban de • Studii de specialitate pentru realizarea unui transport periurban de călători între capitală I
călători şi comunele şi satele din judeţul Ilfov
Reţele feroviare
Reabilitarea tronsoanelor feroviare pentru un • Linii cu viteză mare:
72
1 2 3
transport de mare capacitate şi viteză - Tronson Bucureşti – Braşov (167 km) (Câmpina – Comarnic în lucru) I
- Tronson Bucureşti Nord – Brăneşti (30 km) I – II
- Tronson Bucureşti – Videle – Giurgiu (114 km) I – II
- Tronson Bucureşti Nord – Giurgiu (85 km) I – II
- Tronson Bucureşti – Urziceni – Făurei – Galaţi I – II
• Linii cu viteză sporită
- Tronson Bucureşti – Titu – Ploieşti I – II
Implementarea lucrărilor proiectate de • Linii noi de cale ferată
ISPCF S.A. şi avizate de către Compania - Tronson Bucureşti Băneasa – Aeroportul Otopeni I – II
Naţională a Căilor Ferate Române - Tronson Bucureşti – Panduri – Domneşti I – II
- Tronson Pipera – Căciulaţi I – II
• Dublări linii existente
- Voluntari – Bucureşti Sud – Jilava I – II
- Bucureşti Nord – Mogoşoaia I – II
- Bucureşti Obor – Pantelimon I – II
• Echipări linii existente
- Bucureşti Progresu – Jilava I – II
- Chiajna – Jilava I – II
- Bucureşti Sud – Berceni – Jilava I – II
Realizarea unui transport intermodal de • Realizarea transportului urban şi suburban pe cale ferată:
călători – feroviar + auto - Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Bucureşti Obor (20,1 km) I – II
- Bucureşti Nord – Otopeni – Voluntari – Pantelimon – Bucureşti Obor (42 km) I – II
- Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Chiajna – Bucureşti Vest – Vârteju – I – II
Bucureşti Progresu (31,5 km)
- Bucureşti Progresu – Jilava – Berceni – Popeşti Leordeni – Bucureşti Titan – I – II
Titan Sud (26,3 km)
- Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Pantelimon – Bucureşti Sud – Berceni – I – II
Jilava – Bucureşti Vest – Chiajna – Bucureşti Nord (75 km)
• Realizare de staţii sau puncte de oprire la intersecţia căii ferate cu reţeaua rutieră I – II
Reţele aeriene
Modernizarea infrastructurii a mijloacelor de • Lucrări de modernizare a Aeroportului Internaţional Otopeni I – II
73
1 2 3
protecţie a navigaţiei aeriene şi de deservire
a aeroporturilor existente
Reţele navigabile • Amenajare complexă hidroenergetică şi de navigaţie pe râul Argeş între Acumularea II
Dezvoltarea transportului navigabil Mihăileşti şi Olteniţa
• Canal Navigabil Glina – Budeşti II
• Porturi 1 Decembrie şi Glina II
2.1.4.5. Reţele de telecomunicaţii
Creşterea gradului de telefonizare a • Extensia centralelor telefonice digitale cu preluarea liniilor din centralele manuale sau I
localităţilor din judeţ analogice (Afumaţi, Buftea, Snagov)
• Instalarea de centrale telefonice digitale în localităţile deservite în prezent de centralele I
manuale (Petrăchioaia) sau nu sunt telefonizare (Nuci)
• Extensia reţelelor telefonice în localităţile slab telefonizate I – II
Telefonizarea localităţilor neracordate la • Racordarea localităţilor: Lupania, Balta Neagră, Micşuneştii Mari, Micşuneşti Moară, I – II
reţele telefonice Merii Petchii, Bălteni, Burias, Creaţa, Gagu, Runcu, Piteasca, Vânători, Creţuleasca,
Surlari, Ordoreanca, Teghes, Dimieni
2.1.4.6. Reţele energetice
Continuarea programului de reparaţii şi • Finalizarea perioadei de testare şi intrarea în exploatare comercială a grupurilor nr. 3 şi I
investiţii pentru eficientizarea funcţionării 4 de către 100 MW din CET Bucureşti Sud, după reabilitare profundă
echipamentelor din componenţa centralelor • Finalizarea proiectului privind realizarea sistemului integrat de telemăsurare a I
cantităţilor tranzacţionate între sursele SE Bucureşti şi RADET
• Program de retehnologizare şi instalări de grupuri noi constând în proiecte de investiţii
privind:
a) soluţii moderne de cogenerare dimensionate corespunzător sarcinii de bază
din:
CET Grozăveşti – 50 MW I – II
CET Bucureşti Vest – 120 – 180 MW I – II
CET Bucureşti Sud – 70 – 160 MW I – II
CET Titan – 7 – 13 MW I
b) Retehnologizare cazane, inclusiv arzătoare cu NOx redus la CET Progresu II
• Reabilitări / consolidări clădiri existente în vederea încadrării în cerinţele normativelor I – II
specifice în vigoare
74
1 2 3
• Lucrări privind programul de conformare cu cerinţele şi reglementările de mediu I – II
europene
Retehnologizarea şi modernizarea staţiilor • Utilizarea unor tehnologii avansate în domeniu (întrerupătoare cu hexaflorură de sulf, I – II
de transformare existente în judeţ întrerupătoare cu vid, oxizi metalici, etc.)
Retehnologizări şi modernizări ale liniilor de • Înlocuirea stâlpilor de susţinere LEA ce prezintă un grad avansat de uzură I – II
înaltă tensiune • Remedierea traseelor LEA în vederea respectării culoarelor de protecţie specifice I – II
conform normelor în vigoare PE104/93 şi RGU – art. 11
Retehnologizări şi modernizări ale liniilor de • Generalizarea tensiunii de 20 KV (Comunele Voluntari, Dobroieşti) I – II
distribuţie de medie tensiune • Înlocuirea echipamentelor degradate fizic şi moral cu echipamente performante I – II
• Retehnologizarea staţiilor IT/MT
• Realizarea staţiilor noi Odăile şi Voluntari
• Modernizarea posturilor de transformare aeriene:
a) mărirea parametrilor de siguranţă şi fiabilitate I
b) extinderea utilizării transformatoarelor uscate I – II
c) echiparea gradului de încărcare în reţea a posturilor de transformare I – II
Îmbunătăţirea distribuţiei energiei electrice • Remedierea reţelelor existente în concordanţă cu normativele specifice (PE 106; PE 107) I
de joasă tensiune în localităţile judeţului • Extinderea reţelelor pentru racordarea celor 1.298 gospodării în prezent neelectrificate I – II
(423 km reţea; 33 PTA)
• Remedierea iluminatului public (conf. HG 577/1997) I – II
Transportul fluidelor energetice (ţiţei,
gazolină, benzină, motorină, CLU, GPL)
Menţinerea reţelelor în bună stare de • Reabilitarea reţelelor de transport şi a instalaţiilor anexe, acolo unde apare uzura fizică I – II
funcţionare şi morală
• Crearea drepturilor de expropriere pe durată determinată a terenului afectat (în cazul I – II
intervenţiilor la conducte) şi de determinare a dreptului de servitute legală în
conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991 art. 81 şi 82, Legea petrolului 134/1995
art. 7 şi 8, Ordinul 52/2002 anexa 4 şi Ordinul 371/2002 anexa 4
• Controlul permanent şi paza traseului reţelelor I – II
Modificarea traseului reţelelor pentru • Asigurarea distanţelor de siguranţă şi protecţie în conformitate cu prevederile legale în I – II
respectarea distanţelor de siguranţă faţă vigoare
75
1 2 3
centrele populate, autostrăzi etc. conform • Modificarea traseului conductelor de ţiţei în afara zonei viitoarei autostrăzi de centură a II
Ordinului ANRM 52/2002 şi Ordinului MIR Municipiului Bucureşti
371/2002 • Rezolvarea intersecţiilor cu autostrăzile în conformitate cu normele în vigoare II
• Cuplarea conductelor în culoare II
• Dezafectarea reţelei de GPL I
Transportul şi distribuţia gazelor
naturale
Organizarea şi dezvoltarea distribuţiei de • Înlocuirea conductelor de la reţelele de repartiţie de medie presiune, reţelele de I
gaze naturale în condiţiile creşterii distribuţie şi branşamente de presiune redusă
siguranţei în exploatare şi asigurării • Extinderea lucrărilor de revizii la 10 ani şi a celor de verificare la 2 ani a instalaţiilor I – II
serviciilor şi prestaţiilor specifice cerute de interioare de gaze, la toate punctele de ardere conform Prescripţiei tehnice ISCIR PT
abonaţi A1-2002 „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili
gazoşi”
• Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale I – II
Racordarea de noi localităţi la reţelele de • Etapizarea racordării localităţilor la reţelele de gaze:
gaze - Punerea în funcţiune a lucrărilor în localităţile: Voluntari, Afumaţi, Berceni, I
Brăneşti, Dobroeşti, Dragomireşti Vale, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Stefăneştii
de Jos
- Proiectarea şi începerea execuţiei lucrărilor în localităţile: Ciolpani, Dărăşti II
llfov, Dascălu, Găneasa, Grădiştea, Nuci, Periş, Petrăchioaia,
Rezolvarea problemelor de deficit în • Realizarea unui inel de presiune înaltă în afara Municipiului Bucureşti, pe un traseu II
alimentarea cu gaze (debit şi presiune exterior viitoarei autostrăzi
necorespunzătoare) în perioadele cu • Sporirea capacităţii de acumulare a înmagazinării subterane de la Bălăceanca, coordonat II
temperaturi exterioare scăzute cu traseul viitoarei autostrăzi
Introducerea unor măsuri de protecţie a • Delimitarea unor culoare de protecţie de-a lungul conductelor în colaborare cu I – II
conductelor magistrale şi principale de responsabilii fiecărei reţele
transport a gazelor naturale • Pichetarea traseului conductelor prin borne amplasate în axul conductei la ce mult 50 m una I – II
de alta; în punctele de schimbare a direcţiei se vor monta 2 borne.
• In vederea realizării de noi trasee şi a exploatării acestora în conformitate cu Legea I – II
fondului funciar 18/1991 art. 81 şi 82 şi Legea petrolului 134/1995 art. 7 şi 8, trebuie
create drepturile de expropriere pe durată determinată a terenului afectat de execuţia
76
1 2 3
lucrărilor şi de stabilire a dreptului de servitute legală
• Transformarea actualului inel de presiune înaltă în inel de presiune medie, cu reducerea II
corespunzătoare a distanţelor de siguranţă, după punerea în funcţiune a viitorului inel de
înaltă presiune
Alimentarea cu căldură
Reorganizarea şi dezvoltarea activităţii în • Incurajarea utilizatorilor particulari (populaţie, agenţi economici) pentru a-şi eficientiza I – II
domeniul asigurării energiei termice, în sistemele proprii de alimentare cu căldură şi preparare apă caldă menajeră prin instalaţii
regim concurenţial, în scopul reducerii performante, întreţinere corectă, izolaţii corecte a construcţiilor, surse de energie complementare
consumurilor de energie şi combustibili, al • Reabilitarea şi modernizarea surselor centralizate de producere a energiei termice, acolo I
costurilor şi reducerea poluării unde acestea există
• Realizarea centralelor de bloc sau scară de bloc I – II
• Ridicarea nivelului de dotare tehnico-edilitară a localităţilor pentru a se putea beneficia I – II
de avantajele alimentării cu gaze naturale
• Identificarea şi studierea unor noi surse naturale energetice, în mod complementar, în II
funcţie de condiţiile specifice zonelor şi utilizatorilor
Reabilitarea şi modernizarea sistemelor • Inlocuirea actualelor conducte montate în canale termice cu conducte preizolate, I – II
centralizate de distribuţie a energiei termice, montate direct în pământ şi dotate cu senzori de umiditate
acolo unde există
Crearea unui cadru tehnic, legislativ, şi • Introducerea şi generalizarea contorizării atât la surse, cât şi la consumatori, cu II
administrativ adecvat pentru ca întregul preluarea automată a datelor
ansamblu producţie – distribuţie – utilizare • Crearea condiţiilor administrative şi financiare pentru aplicare prevederilor OG 29/2000 II
să devină eficient (Legea 325/2002) privind reabilitarea termică a fondului construit, corelat cu
reabilitarea echipării tehnico-edilitare a localităţilor
• Crearea şi dezvoltarea unui sector de servicii specifice în oraşe şi localităţile-centre II
polarizatoare pentru a asigura:
- consultanţă şi educaţie tehnică
- întreţinere
- credite cu dobânzi moderate
2.1.4.7. Gestionarea deşeurilor
• Reducerea impactului şi a riscurilor • Identificarea amplasamentelor în vederea amenajării unor rampe de transfer zonale care I
pentru sãnãtate şi mediu cauzate de să deservească asocieri de localităţi :
sistemul actual de gospodãrire a - Ciolpani, Periş, Baloteşti
77
1 2 3
deşeurilor - Snagov, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Moara Vlăsiei;
- Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia;
- Bragadiru, Domneşti, Clinceni, Cornetu;
- Brăneşti, Găneasa, Pantelimon;
• Identificarea prin consiliile locale a unor • Identificarea unui amplasament în vederea amenajării unei platforme ecologice în zona de N-
noi amplasamente (la nivel local sau NE a Municipiului Bucureşti (Tunari, Afumaţi, Găneasa, Stefăneşti) ce ar deservi localităţile:
zonal) pentru amenajarea platformelor Otopeni, Tunari, Voluntari, Dobroieşti, Stefăneşti, Afumaţi, Petrăchioaia, Dascalu ;
de tranzit al deşeurilor, în conformitate • Extinderea Platformei ecologice Glina pentru localităţile: Cernica, Glina, Popeşti -
cu HG nr.162/2002, privind depozitarea Leordeni, Berceni;
deşeurilor, • Extinderea Platformei Vidra pentru localităţile Vidra, 1 Decembrie, Jilava, Dărăşti si Magurele;
• Extinderea Platformei Iridex pentru localitatile Ciorogarla, Dragomireşti, Chiajna si Chitila.
• Amenajare depozit ecologic pentru deşeuri –Buftea
• Amenajare groapa de gunoi în com. Baloteşti
• Amenajare depozit ecologic în com. Jilava
• Amenajare depozit ecologic în com. Mogosoaia I – II
• Amenajare depozit ecologic pentru deşeuri menajere în com. Periş - Consiliul local Mogoşoaia I – II
• Închiderea depozitelor de deşeuri menajere cu capacitate epuizată: Bragadiru, Ciolpani, I – II
Mogoşoaia, Periş, Stefăneştii de Jos,Volunatri, Dobroieşti, Afumati, Moara Vlăsiei.
• Continuarea lucrărilor de investiţii la rampa « Ochiul Boului » (Primăria Popeşti - I – II
Leordeni şi SC ECOREC SA );
• Realizarea colectării selective a deşeurilor urbane în toate localităţile judeţului şi I – II
extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităţilor;
• Crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea şi I – II
valorificarea deşeurilor reciclabile;
• Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale şi I – II
asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;
• Organizarea corespunzatoare a serviciilor de transport deşeuri, în conformitate cu Legea I – II
426/2001 privind aprobarea OU 78/2000-regimul deşeurilor
• Mãsuri specifice pentru colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea unor categorii I – II
speciale de deşeuri - înfiinţarea în toate localitãţile judeţului a unor puncte de colectare
separatã de la populaţie a resturilor deşeurilor cu componente toxice şi periculoase din
78
1 2 3
gospodãriile populaţiei: vopsele, diluanţi contaminaţi, raticide, insecticide, detergenţi,
soluţii pentru curãţire şi a ambalajele acestora, în scopul distrugerii în unitãţi
specializate sau al depozitãrii definitive în depozitul judeţean de deşeuri periculoase
• Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile
• Supravegherea şi intreţinerea terenurilor care au fost puse în posesie şi a căror I – II
proprietari nu au luat măsuri de limitare a accesului în zonă, fapt ce creeaza posibilitatea
apariţiilor de depozitări necontrolate de deşeuri
• Eliminarea depozitării necontrolate prin încheierea de contracte de prestări servicii şi I – II
promovarea unor acţiuni de conştientizare a populaţiei şi agenţilor economici;
• Optimizarea sistemului de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile (inclusiv a I – II
celor pentru care nu există tehnologii eficiente şi rentabile de reintroducere în circuitul
productiv – anvelope, uleiuri, PET-uri);
• Elaborarea, în baza art. 38 şi art. 56 din Legea nr. 215/2001 privind Administraţia Publică
Locală, a unui Regulament de Salubritate care, rin norme care tratează modalităţile şi
condiţiile în care trebuie să se desfăşoare activitatea de salubritate, să oblige
administraţiile publice locale să asigure salubrizarea corespunzătoare a localităţilor
2.2. Structura socio-demografică
2.2.1. Evoluţia demografică • Flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional I-II
Ameliorarea fenomenului de îmbătrânire concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor.
demografică prin creşterea natalităţii Această măsură vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie
îmbătrânită demografic (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni,
Ciolpani şi Grădiştea) precum şi în cele cu în care se înregistrează rate scăzute ale
natalităţii (Berceni, Dărăşti Ilfov, Măgurele, Cornetu, Brăneşti , Otopeni, Ciolpani).
• Crearea de facilităţi de planificare familială (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, I
Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu, Brăneşti, Otopeni).
• Suport economic pentru familiile cu copii (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, I – II
• Atragere / reducerea emigraţiei tinerilor (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, I-II
79
1 2 3
2.2.2. Resurse umane • Creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de îngrijire a sănătăţii. Această măsură I
• Reducerea incidenţei mari a bolilor vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie îmbătrânită demografic
infecţioase şi creşterea speranţei de viaţă la (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi Grădiştea).
naştere • Derularea unor programe de educaţie sanitară. Această măsură vizează unităţile I – II
administrativ teritoriale în care se înregistrează rate ridicate ale mortalităţii generale şi
infantile (Nuci, Dărăşti Ilfov, Snagov, Vidra)
• Campanii de prevenire a îmbolnăvirilor cu boli infecţioase. Astfel de campanii urmeză I – II
să fie derulate la nivelul întregului judeţ.
• Creşterea capacităţii locuitorilor judeţului • Orientarea tinerilor spre promovarea unui nivel mediu sau superior de învăţământ (prin I – II
de adaptare la cerinţele pieţei forţei de servicii de consiliere profesională oferită acestora). Această măsură vizează toate
muncă unităţile administrative situate pe teritoriul judeţui.
• Reducerea ratei absenteismului sau a abandonului şcolar (prin sprijin financiar acordat I – II
familiilor defavorizate şi servicii de consiliere acordate atât părinţilor cât şi copiilor).
Această măsură vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţui.
• Îmbunătăţirea accesului la piaţa forţei de • Programe de informare şi consiliere profesională, formare şi pregătire profesională I – II
muncă şi creşterea adaptabilităţii forţei de (calificare, recalificare), medierea muncii. Aceste programe vizează sprijinirea
muncă la cerinţele impuse de piaţa muncii. persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în special în comunele în care se
înregistrează rate mari ale şomajului: Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava.
• Programe pentru crearea de locuri de muncă prin facilităţi acordate angajatorilor, I – II
subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase, suport
financiar pentru începerea unei activităţi pe cont propriu (Găneasa, Ciolpani, Clinceni,
Nuci, Jilava).
• Programe de susţinerea a angajării tinerilor absolvenţi în căutarea primului loc de I – II
muncă prin consiliere profesională şi facilităţi financiare acordate angajatorilor
(Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava).
2.3. Structura activităţilor
2.3.1. Agricultura, silvicultura
Agricultura
Managementul fondului funciar, organizarea • Continuarea aplicării prevederilor Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 1/2000 în vederea I – II
şi perfecţionarea pieţei funciare precum şi a constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi
exploataţiilor agricole pădurilor şi eliberarea titlurilor de proprietate.
• Informarea producătorilor agricoli despre piaţa funciară, legislaţia funciară şi sprijinirea
80
1 2 3
acestora pentru efectuarea schimbării categoriilor de folosinţă a terenurilor slab
productive
Asigurarea creşterii eficienţei serviciilor în • Dezvoltarea sistemului de servicii pentru agricultură. (îmbunătăţiri funciare, I – II
agricultură. protecţia plantelor, distribuirea de îngrăşăminte chimice)
Trecerea de la o politică exclusiv agricolă la • Acordarea de consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şi I
cea de dezvoltare rurală. industrie alimentară pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului Special
de Asistenţă pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) măsura ”
Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole.”
• Soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a sectorului
agricol şi zonelor rurale.
• Îmbunătăţirea infrastructurii în agricultura judeţului
• Iniţierea de programe de dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole şi a notelor de
bonitare pe categorii de folosinţe şi culturi în cadrul celor 6 zone: 1 – Buftea, 2 –
Tunari, 3 – Afumaţi, 4 – Glina, 5 – Bragadiru, 6 – Chiajna.
Realizarea unor structuri care să contribuie • Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau de II
la relansarea producţiei agricole cooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole în vederea
unei valorificări superioare a potenţialului agricol al zonei,
• Eliminarea în timp a parcelelor mici şi a numărului lor prin acţiuni de arendare, prestare
de servicii, cumpărare;
• Creşterea suprafeţei medii a asociaţiilor familiale şi a societăţilor agricole cu
personalitate juridică;
• Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole, în
localităţile care obţin producţii performante vegetale şi animale: Periş, Ciolpani,
Snagov, Gruiu, Mogoşoaia, Otopeni, Brăneşti, Petrechioaia, Jilava, Vidra, Glina,
Baloteşti, Pantelimon
• Încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni
• Creşterea gradului de ocupare şi de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al
complexelor de creştere şi îngrăşare a porcilor şi complexelor de creştere a păsărilor
Lucrări sau măsuri ameliorative ale calităţii Hidro- ameliorative I – II
solurilor care să prevină noi degradări sau să • Controlul apelor fratice (menţinerea la nivelul actual, iar local în lunci la 1,5 – 2m)
81
1 2 3
amelioreze situaţia existentă. • Nivelare – modelare
• Lucrări de desecare - drenaj
Agro-pedo-ameliorative
• Lucrarea solului la umiditatea optimă (2/3 din intervalul umidităţii active)
• Afânare adâncă după efectuarea lucrărilor de desecare
• Lucrări de agrotehnică antierozională (arături pe curba de nivel, asolamente de protecţie)
Protecţie solurilor pe traseul autostrăzii • Limitarea la strictul necesar a zonei de defrişare a terenului
• Efectuarea de replantări şi lucrări de întreţinere a plantaţiilor
• Acoperirile vegetale cu tipuri şi esenţe (arbuşti şi pomi) care slăbesc agresivitatea
proceselor de degradare
• Măsuri de reconstrucţie ecologică pe terenurile agricole ocupate temporar şi degradate
• Amplasarea organizării de şantier pe terenuri mai puţin valoroase
Silvicultura
Conservarea fondului forestier • Păstrarea integrităţii fondului forestier public şi privat I – II
• Gospodărirea unitară a pădurilor din domeniul public şi privat I – II
• Conservarea biodiversităţii pădurilor la nivel de ecosisteme, biotopuri, specii şi peisaje I – II
în toate pădurile din judeţ
• Ocrotirea speciilor forestiere valoroase (stejarul) I – II
• Extinderea suprafeţelor împădurite şi a altor forme de vegetaţie forestieră, în afara I – II
fondurilor forestiere (împădurirea zonelor de luncă, a terenurilor pe care se manifestă
degradări etc.)
• Crearea unei reţele unitare de arii forestiere protejate la nivelul judeţului Ilfov I
Gestionarea durabilă a pădurii prin • Extinderea regenerării naturale a pădurilor în zona de luncă a râurilor I – II
desemnarea unor obiective silvoturistice şi • Ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire şi extinderea lucrărilor de I – II
peisagistice îngrijire şi conducere a arboretelor în scopul asigurării stabilităţii şi calităţii arboretelor
în toate pădurile judeţului
• Reconstrucţia pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere ecologic (pădurea I
Râioasa)
Ajustarea structurală a silviculturii • Optimizarea structurilor administrative, respectiv a celor trei ocoale silvice Bucureşti, I
Brăneşti şi Snagov
• Intensificarea protecţiei şi pazei pădurilor I
82
1 2 3
• Diversificarea valorificării produselor accesorii (fructe de pădure, plante medicinale I – II
etc.)
Organizarea gestionării private a pădurilor • Introducerea controlului de regim silvic în pădurile private I
• Analiza posibilităţii de gestiune a pădurilor private prin ocoale silvice I
2.3.2.Industria, producţia şi distribuţia

energiei, construcţii
Realizarea ajustării structurale a industriei • Finalizarea procesului de restructurare la unele societăţi comerciale cu capital majoritar I
judeţului pe fondul urmăririi creşterii de stat precum: S.C. Danubiana S.A., S.C Băneasa S.A, Arteca şi Progresul Jilava, S.C
competitivităţii şi eficienţei în utilizarea Amco Otopeni S.A., S.C. Amco S.A. Buftea, Nuclear Vacuum Măgurele.
factorilor de producţie atraşi. • Încheierea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital mixt sau I
majoritar de stat
Dezvoltarea sectorului productiv şi a • creşterea potenţialului concurenţial prin încurajarea de parteneriate cu întreprinderi din I – II
serviciilor conexe capitală în industria alimentară. Conlucrarea între producătorii şi distribuitorii de alimente
din Ilfov cu reţelele de distribuţie din Bucureşti în vederea dezvoltării pieţei de profil.
• Resursele de petrol extrase din exploataţiile mai sus amintite pot fi prelucrate la I – II
unităţile de profil din judeţele Prahova şi Argeş. Producţia intermediară (granule din
mase plastice) poate fi folosită la realizarea produselor finale din industria chimică şi a
fibrelor sintetice şi artificiale şi în industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor
plastice de către unităţi de profil situate în partea sudică a judeţului Ilfov (Jilava,
Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni).
• Valorificarea amplasamentelor industriale şi promovarea parcurilor industriale şi a altor I – II
activităţi de transfer a tehnologiilor şi inovaţiilor la Buftea, Bragadiru, Jilava,
Pantelimon, Popeşti-Leordeni, iar pentru transfer de tehnologie propunem ca locaţie
arealul comunei Măgurele
• Creşterea competitivităţii produselor din industria alimentară şi a băuturilor, prin I – II
utilizarea unor tehnologii de înaltă performanţă
• Valorificarea în condiţii de eficienţă a resurselor existente la nivelul judeţului punându- I – II
se accent pe cele ce reprezintă materie primă pentru industria conservelor de legume cu
potenţial de dezvoltare în lunca Argeş-Sabar
• Promovarea managementului industrial modern şi competitiv bazat pe componentele de I – II
83
1 2 3
calitate (ISO 9000), de mediu (ISO 14000) şi marketing
• Extinderea reţelelor de distribuţie a energiei termice către consumatorii persoane fizice I – II
prin utilizarea apelor geotermale în localităţile Snagov, Otopeni, Baloteşti, Periş,
Măgurele şi Dumitrana.
• Utilizarea deşeurilor pentru obţinerea de energie. Depozite care pot furniza o astfel de I – II
materie primă sunt localizate în comunele Glina şi Vidra.
Sprijinirea investiţiilor productive din • Înfiinţarea unor mici fabrici de ulei în localităţile Clinceni, Cornetu, Moara Vlăsiei, I
sectorul privat prin dezvoltarea sectorului Domneşti, Vidra, Petrachioaia, Nuci, Dragomireşti Vale, Ciolpani şi Snagov.
IMM-urilor • Localităţile unde considerăm a fi oportună dezvoltarea unităţilor de confecţii I
îmbrăcăminte sunt: Tunari, Baloteşti, Buftea, Otopeni, 1 Decembrie, Chitila, Dobroeşti,
Afumaţi.
• Dezvoltarea unor unităţi de exploatare şi prelucrare a materialelor de construcţie în I
localităţile Grădiştea, Brăneşti, 1 Decembrie, Dobroeşti, Buftea, Mogoşoaia.
• Industria hârtiei, celulozei, cartonului şi a articolelor din hârtie şi carton îşi poate I
extinde capacitatea de producţie pe baza cererii pentru ambalaje venite din partea altor
activităţi ale industriei prelucrătoare. Centre pentru industria hârtiei, celulozei şi
cartonului pot fi dezvoltate la: Otopeni, Voluntari, Bragadiru
• Localităţile unde se pot dezvolta cetre de prelucrare a peştelui sunt:, Afumaţi, Baloteşti, I
Brăneşti, Cernica, Cornetu, Clinceni, Grădiştea, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Snagov,
Ştefăneşti de Sus, Tunari
• Înfiinţarea de IMM-uri profilate pe producerea de alimente ecologice, de semipreparate I
şi mâncare pentru animalele de casă. Astfel de unităţi se pretează a fi înfiinţate şi a se
dezvolta capacităţile existente în localităţile: Pantelimon, Periş, 1 Decembrie, Gruiu,
Jilava, Măgurele, Baloteşti, Corbeanca, Nuci, Moara Vlăsiei, Domneşti, Chiajna,
Dragomireşti.
Gestionarea corespunzătoare a capacităţilor • Promovarea activităţilor industriale nepoluante prin introducerea „taxelor verzi” I – II
de producţie • Ecologizarea prin reducerea emisiilor poluante şi prin reconstrucţia ecologică a I
depozitelor industriale aferente întreprinderilor Acumulatorul S.A. şi Neferal
• Întreprinderea Danubiana poate înregistra creşteri ale activităţii de producţie printr-un I – II
proces de retehnologizare şi modernizare, în special în domeniul cauciucurilor destinate
producătorilor interni de tractoare, autocamioane şi maşini de teren.
• Utilizarea apelor geotermale pentr încălzirea serelor în localităţile Snagov, Otopeni, I – II
84
1 2 3
Baloteşti, Periş, Măgurele, Dumitrana.
• Materialele de construcţii din Ilfov pot fi utilizate pentru reabilitarea şoselei de centură, I – II
pentru construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov şi pentru extinderea şi modernizarea
Aeroportului Internaţional Otopeni
Promovarea activităţilor de construcţie în • Reabilitarea şi înnoirea fondului locativ existent (ex: Bragadiru) I – II
condiţii de competitivitate şi cu respectarea • Construirea de locuinţe în localităţile Baloteşti, Bragadiru, Chitila, Jilava, Măgurele, I – II
standardelor de calitate Popeşti-Leordeni, Snagov şi Voluntari
• Respectarea disciplinei în construcţii şi a planurilor de amenajare a teritoriului în I
principal în zona de nord a judeţului unde presiunea asupra terenurilor intravilane este
mai mare.
2.3.3. Turismul
Valorificarea resurselor turistice prin • Construirea unui hotel (150 locuri), complex balnear (250 locuri) şi a unui sat de I – II
dezvoltarea staţiunii turistice Snagov vacanţă (300 locuri)
Valorificarea resurselor prin amplificarea • Ciolpani – construirea unui motel (100 locuri) I – II
funcţiei turistice de recreere şi agrement • Căldăruşani – construirea unui sat de vacanţă (300 locuri) I – II
• Buftea – construirea unui hotel (200 locuri) şi a unui sat de vacanţă (300 locuri) I – II
• Cornetu – construirea unui motel (60 locuri) I – II
• Lac Pantelimon II – construirea unui sat de vacanţă (400 locuri) I – II
• Cernica – construirea a 200 de căsuţe I – II
• Pusnicu – construirea unui sat de vacanţă (200 locuri) I – II
• Vadu Anei – construirea unui sat de vacanţă (200 locuri) I – II
Promovarea turismului cultural şi a • Mogoşoaia – construirea unui minihotel de până la 50 locuri şi a unui sat de vacanţă I – II
turismului de tranzit (200 locuri)
• Otopeni – construirea unor pensiuni care să totalizeze un număr de 100 locuri I – II
• Dezvoltarea localităţii Grădiştea în centru agroturistic şi atestarea gospodăriilor I – II
ţărăneşti care oferă posibilitatea de cazare şi masă conform legilor în vigoare
• Construirea unor structuri turistice de alimentaţie, complementare spaţiilor de cazare I – II
• Amenajarea unor structuri de agrement în localităţile Ţigăneşti, Ciolpani, Căldăruşani, I – II
Mogoşoaia, Buftea, Cornetu, Pantelimon II, Cernica, Pusnicu, Vadu Anei
85
1 2 3
• Amenajarea ca zonă de agrement a lacului Mihăileşti şi a malurilor Argeşului
2.3.4.Servicii economice şi sociale
Dezvoltarea în condiţii competitive a • Dezvoltarea comerţului prin acţiuni de promovare şi oferire de consultanţă I-II
serviciilor economice
Sprijinirea activităţilor de cercetare- • Promovarea şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării tehnologice, a măsurilor inovative şi a I-II
dezvoltare societăţii informaţionale
• Valorificarea eficientă a potenţialului de cercetare şi dezvoltare a materialului săditor în I-II
legumicultură şi floricultură
Sprijinirea accesului la informaţie atât a • Acordarea de asistenţă pentru afaceri în ceea ce priveşte întocmirea proiectelor ce vor I-II
persoanelor fizice cât şi a celor juridice participa la licitaţiile de obţinere a fondurilor oferite de U.E.
• Îmbunătăţirea accesului populaţiei la informaţie prin crearea de către autorităţile locale I-II
a unor centre cu acces gratuit la serviciile on-line în toate unităţile administrativ
teritoriale ale judeţului
Îmbunătăţirea serviciilor sociale • Reabilitarea clădirilor unităţilor de învăţământ de la toate nivele, precum şi a unităţilor I - II
sanitare şi dotarea acestora cu diferite elemente de logistică moderne
• Înfiinţarea unor cămine pentru bătrâni I
• Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de apă şi gaze naturale către localităţile I-II
rurale
• Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru cultură I-II
86

Memoriu Etapa II

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Etapa II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI

ETAPA a II-a - 2004

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

PROIECTANT: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi

DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete

Ing. Viorica Niculescu

Tehn. Sorin Ungureanu

Dactilo. Gabriela Niţu

După parcurgerea etapei de diagnostic, bazată pe analiza elementelor care condiţionează

• dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desfăşurarea dirijată a procesului de

1.1. STRUCTURA TERITORIULUI

• exploatarea corespunzătoare, completări şi modernizări în cadrul serviciilor de

b) Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului

Poluarea manifestată pe durata lucrărilor de execuţie a autostrăzii

Pentru evaluarea impactului produs asupra factorilor de mediu în faza de execuţie a

• deşeurile rezultate pe amplasamentul bazelor de producţie (deşeuri menajere,

Poluarea manifestată în perioada de exploatare

Măsuri de protecţie a solului

c) Zone expuse inundaţiilor

U.A.T. Nr. de locuitori Intensitatea seismică

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VIII este de 50 de ani

1.1.2. Patrimoniul natural şi construit

1.1.3. Reţeaua de localităţi

Pentru a gestiona aceste fenomene în mod durabil se propune o politică de dezvoltare a

- asigurarea infrastructurii rutiere în teritoriu şi în localităţi şi racordarea la infrastructura

1.1.4. Infrastructurile tehnice

1.1.4.1. Gospodărirea apelor

Pentru gospodărirea judicioasă a apelor, la nivelul judeţului se au în vedere următoarele

Nr. Captarea propusă Debit preconizat

Se va realiza prin reconstrucţia ecologică a cuvetelor lacurilor de acumulare de pe răul

În toate tipurile de poluare prezentate, apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi de

1.1.4.2. Reţele hidroedilitare

PLAN DE ACŢIUNE PRIVIND ASIGURAREA ALIMENTĂRII CU APĂ

Nr. Oraş / Foraje Rezervoare Reţeaua de distribuţie (km) Acţiuni necesare

Canalizarea apelor uzate

Viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov – Borş, va traversa zona nordică a judeţului şi

1.1.4.3. Amenajări pentru agricultura

1.1.4.4. Reţele de transport

• DN 1 Pasaj denivelat nou – Aeroportul Otopeni

Pentru autorizarea viitoarelor investiţii în zonă se impune să se ţină cont de traseul

• Instalaţii electrice de semnalizare în staţia Bucureşti Nord – lucrări în execuţie;

Dintre lucrările în execuţie amintim:

1.1.4.5. Reţele de telecomunicaţii

Abonaţii au acces complet într-o reţea flexibilă şi uşor expandabilă, eliminându-se

1.1.4.6. Reţele energetice

2.1. Reabilitarea reţelelor electrice de înaltă tensiune (110 KV)

Reţele de fluide energetice

Transportul si distribuţia gazelor naturale

In vederea rezolvării deficitului de gaze datorat consumului ridicat pe timpul iernii în

1.1.4.7. Gestionarea deşeurilor

- Snagov, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Moara Vlăsiei;

Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra gestiunii deşeurilor în judeţul Ilfov şi

1.1.5. Zonificarea teritoriului

1.2.STRUCTURA SOCIO – DEMOGRAFICĂ

1.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:

Ipoteze privind mişcarea naturală

Ipoteze privind mişcarea migratorie

Estimări ale volumului si caracteristicilor populaţiei judeţului Ilfov pe termen lung

În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF ar cunoaşte o creştere

1.2.2. Resurse umane

Aceste măsuri vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţului.

1.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR