Sunteți pe pagina 1din 3

Baltagul de Mihail Sadoveanu este o opera epica in proza , o cabodopera si un fragment de

epopee a poporului roman, un exceptional poem al naturii si al sufletului omului simplu.


Romanul este o opera epica in proza de mare intindere, preponderent narativa, cu o actiune
complexa ce se desfasoara pe mai multe planuri narative, cu conflicte puternice si cu un numar mare de
personaje bine individualizate, oferind o imagine ampla si profunda a vietii.
Tematic, acest roman poate fi privit din mai multe unghiuri. Daca avem in vedere sursa de
inspiratie ( mitul mioritic), Baltagul poate fi privit ca un roman mitic, a carui actiune incepe acolo unde se
incheie balada. Daca avem in vedere numeroasele scene din viata oamenilor de la munte, Baltagul poate fi
un roman monografic; iar daca urmarim transformarile launtrice ale personajelor, care traverseaza experiente
fundamentale (iesirea Vitoriei din spatiul cunoscut al satului de munte, formarea si maturizarea lui
Gheorghita), el poate fi considerat un roman initiatic.
Baltagul e in primul rand o opera epica in proza deoarece autorul isi exprima in mod direct
sentimentele de admiratie fata de insusirile alese ale eroinei prin intermediul actiunii, relatand o serie de
intamplari si punand o relatie cu alte personaje.
Ca in orice opera epica, autorul se detaseaza de subiect si nareaza obiectiv intamplarile care se
desfasoara intr-un anume timp si spatiu. Astfel, actiunea operei se deruleaza din toamna cand Nechifor Lipan
plecase la Dorna dupa oi, pana in primavara, cand Vitoria ii descopera osemintele.
Spatiul actiunii este, de asemenea vast si cuprinde tinuturile de munte de la Magura Tarcaului,
zona Dornelor si a Bistritei, pana la cele de campie la Cristesti la baltile Jijiei.
Actiunea e mai complicata decat a nuvelei. Ea se intinde pe parcursul a XVI capitole urmarind
momentele subiectului. Astfel, expozitiunea o prezinta pe Vitoria asteptandu-si cu neliniste sotul plecat sa
cumpere oi de la Dorna. Familia Lipan locuia intr-un sat de munte, Magura Tarcaului, in partea de nord a
Moldovei si avea doi copii : Minodora si Gheorghita. Intarzierea lui Lipan prelungindu-se nefiresc de mult o
face pe Vitoria sa-si cheme flacaul dus la Jijia si hotaraste sa plece in cautarea lui Nechifor (intriga).
Desfasurarea actiunii prezinta pregatirile de drum si drumul celor doi pe vreme de iarna, popasurile si
oamenii intalniti in cale, urmarind drumul parcurs de Nechifor pana la Sabassa unde, cu perspicacitate,
munteanca va descoperi osemintele sotului ei intr-o rapa dar si numele ucigasilor ( punctul culminant).
Scena pedepsirii ucigasilor doi si planurile femeii constitue deznodamantul.
Actiunea desi pare simpla, se desfasoara pe mai multe planuri narative: unul retrospectiv, trecut, in
care Vitoria rememoreaza intamplarii ale vietii de familie, iar altul prezent, care surprinde: intalnirile eroinei
cu preotul, drumul la Bistrita si la Piatra-Neamt, pregatirile pentru drumul cel lung in cautarea barbatului
etc. Asadar intalnim un timp concret (secolul XX-1930) si unul etern, pastrat prin traditie :toate urmau ca
pe vremea lui Burebista, Craiul nostru cel de demult,stapanii se schimbara, limbile se prefacusera dar
randuielile omului ramasesera.
Apare in roman un numar mare de personaje; Astfel exista personaje principale (Vitoria, Nechifor,
Gheorghita), secundare ( Minodora, preotul Daniil, hangiul David etc.) sau episodice ( mos Pricop).
Cele trei personaje principale capata valori simbolice. Nechifor Lipan (ciobanul moldovean din
balada) ilustreaza destinul de muritor al tuturor oamenilor. Vitoria este personajul principal si pozitiv. Pe
masura ce actiunea se desfasoara, isi dezvaluie trasaturile de caracter : desi nestiutoare de carte este o
femeie inteligenta, perspicace, hotarata si credincioasa; prin ritualul ingroparii ea salveaza si aduce linistea
sufletului ratacitor al mortului. Gheorghita reprezinta noua generatie care imbina arhaicul cu modernul si
asigura continuitatea vietii.
Calistrat Bogza si Ilie Cutui personaje secundare, sunt instrumente ale destinului.
Drumul Vitoriei cu Gheorghita este drumul initierii. Vitoria cunoaste situatiile grele, dificile, alte
aspecte ale lumii decat cele cu care era obisnuita. Pentru Gheorghita este un drum al cunoasterii
vietii.Indiferent de locul pe care-l ocupa celelalte personaje, ele au o importanta deosebita in desfasurarea
evenimentelor, deoarece fiecare contribuie in felul sau la descoperirea adevarului. De asemenea ele
contureaza doua lumi: una- cea de sus, arhaica si alta- cea de jos unde munteanca intalneste alte
randuieli decat cele cunoscute de ea.
Prin intermediul actiunii si al personajelor, Mihail Sadoveanu ofera o imagine ampla si profunda a
vietii, aspect ce ilustreaza o alta trasatura a operei. Astfel, el zugraveste modul de viata patriarhal al
oamenilor de la munte unde obiceiurile sunt pastrate cu sfintenie. Totodata infatiseaza obiceiurile legate de

evenimentele cruciale ale vietii omului: botezul, nunta, inmormantarea.


Modul de expunere predominant este naratiunea dar ea se imbina maiestrit cu descrierea, dialogul
si monologul interior prin care autorul pune in lumina insusirile personajelor, zbuciumul lor sufletesc si
relatiile dintre ele, stabilite intr-o lume guvernata de anumite traditii.
Valoarea artistica a romanului e sporita de conciziunea si dinamismul actiunii, precum si de
armonia compozitiei, ilustrand in mod stralucit specia literara pe care o reprezinta.

Baltagul Demonstratie gen epic


Genul epic este genul literar in care ideile, conceptiile si sentimentele autorului
sunt transmise indirect prin intermediul actiunii, al personajelor si al naratorului.
Printre speciile genului epic in proza se numara si romanul. Acesta este o opera
epica de mari dimensiuni, cu actiune desfasurata pe mai multe planuri, la care
participa personaje numeroase antrenate in conflicte puternice exterioare si
interioare.
Un prim argument ce demonstreaza apartenenta acestui text la genul epic este
prezenta unui subiect complex, cu o actiune desfasurata pe mai multe planuri. In
roman apar mai multe motive: cel al transhumantei, femeia justitiara, uciderea
ciobanului mai bogat de catre ceilalti doi. Intrucat actiunea se petrece in lumea reala,
lipseste motivul mioarei nazdravane.
Actiunea textului este concentrata in jurul a trei nuclee epice: asteptarea lui
Nechifor, cautarea lui si actul justitiar. Ca in price text epic, actiunea aurmareste
momentele subiectului iar prin folosirea prezentului istoric, aceasta se desfasoara sub
ochii cititorului.
Expozitiunea cuprinde caracterizarea personajului principal, Vitoria. Totodata,
aceasta informeaza cititorul despre personajul absent: Nechifor Lipan, sotul Vitoriei.
Intriga consta in decizia sotiei ingrijorate de a pleca in cautarea barbatului ei
impreuna cu fiul familiei Lipan, Gheorghita. Drumul intortocheat prin care Vitoria si
Gheorghita au trecut pentru a-l putea gasi pe Nechifor este desfasurarea actiunii.
Aceasta cuprinde si gasirea osemintelor oierului. Punctul culminant consta in
pedepsirea ucigasilor, iar revenirea la echilibrul initial este prezentata de
deznodamant.
Un alt argument ce incadreaza Baltagul in seria textelor epice este modul de
expunere predominant, naratiunea, care se impleteste cu descrierea si dialogul.
Relatarea este obiectiva, la persoana a III-a, realizata de un narator omniscient,
neimplicat in actiune. Pasajele descriptive sunt foarte importante, realizand imaginea
realista a satului arhaic, cu obiceiurile si traditiile sale. Dialogurile sunt vii,
consistente, ajutand la caracterizarea personajelor.
Alaturi de narator, personajele sunt alta marca specifica genului epic. Dintre
numeroasele personaje ale romanului, cele care atrag atentia cititorului sunt Vitoria,
personajul principal, si Gheorghita, personajul secundar. Personajul secundar al
romanului se transforma de-a lungul drumului de cautare al tatalui. Drumul initiator
cuprinde diverse obstacole, printre care se numara cel mai mare test: infruntarea cu
moartea.

In concluzie, prin actiunea complexa, numarul de personaje implicate in


conflicte puternice sau modul de expunere predominant, Baltagul este o opera epica.

Particulariti de structur/compoziie:
a. Titlul:baltagul- toporul cu dou tiuri, obiect simbolic, ambivalent: arm a crimei i
instrumentul actului justiiar
b. Structura: 16 capitole, 3 mari pri
a. ateptarea lui Nechifor Lipan
b. cltoria Vitoriei i a lui Gheorghi
c. mplinirea datinii funerare i a justiiei
c. 2 mari planuri narative: planul realist reconstituirea monografic a lumii pastorale
i planul mitic sensul ritual al aciunilor personajului principal
d. incipitul povestea i pasajul descriptiv despre satul Mgura, care deschide
romanul, traiul muntenilor, prezentarea familiei Lipan i a legendei spuse de Nechifor
Lipan la nuni despre nzestrarea romnilor cu inimi puternice i femei iubee
e. relaii temporale i spaiale
timpul vag precizat prin repere ce in de marile srbtori religioase: aproape de Sf.
Andrei, n Postul Mare
spaiul ambivalent: nchis ( iniial: satul Mgura, gospodria familiei Lipan,
semnificnd siguran, protecie, intimitate) i deschis (odat cu plecarea Vitoriei i a
lui Gheorghi: cuprinde att toponime reale, existente (Dorna, Bistria), ct i
toponime simbolice, cu rezonane ce anun rul, moartea (rul Neagra)
V. Aciunea
prima parte (primele 6 capitole) include expoziiunea i intriga
prezentarea satului i portretul Vitoriei, nelinitit n legtur cu nttzierea soului
su, plecat la Dorna s cumpere oi
pregtirile pentru plecarea n cutarea acestuia: ine post negru, merge la
Mnstirea Bistria, anun autoritile, face rost de bani, o las pe Minodora la
mnstire.
b. partea a doua (urmtoarele 7 capitole) desfurarea aciunii
Vitoria i Gheorghi reconstituie traseul lui Nechifor, poposind la Gura Bicazului, la
crma domnului David de la Clugreni, la mo Pricop n Frcaa, la Vatra Dornei,
Broteni, Borca
ntlnesc o nunt i un botez la care particip conform obiceiurilor, element cu
valoare anticipativ, trimind la nmormntarea din final
Vitoria realizeaz c soul su a disprut ntre Suha i Sabasa i, cu ajutorul cinelui
regsit, Lupu, cei doi descoper ntr-o rp rmiele lui Nechifor
c. partea a treia (ultimele 3 capitole): ancheta poliei, nmormntarea, parastasul lui
Nechifor i pedepsirea ucigaului
Gheorghi coboar n rp i-i vegheaz tatl o noapte ntreag, semn al
maturizrii acestuia
punctul cuminant- Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei, surprinzndu-i pe
Calistrat Bogza i pe Ilie Cuui
Cuui i recunoate vina, dar Bogza devine agresiv, ceea ce atrage gestul de
nfptuire a dreptii realizat de ctre Gheorghi cu baltagul lui Nechifor
deznodmntul recunoaterea vinei de ctre Bogza, i reluarea vieii de ctre
Vitoria i familia ei.