Baltagul

de Mihail Sadoveanu
Tema si viziunea
Romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman realist de tip obiectiv.A fost
scris in 17 zile,compus din 16 capitole iar sursa de inspiratie fiind “Miorita”.

Opera este considerata o monografie a satului,deoarece prezinta traditiile si obiceiurile

romanesti,de asemenea din acest punct de vedere se inscrie in aceeasi arie
tematica,cu “Ion” si “Morometii”.

Tema romanului este tema vietii si a mortii,a iubirii,a datoriei si a initierii,care permite
totodata realizarea monografiei satului moldovenesc de munte.

Tema vietii si a mortii si cea a cautarii adevarului se intemeiaza epic pe motivul

calatoriei initiatice ce conduce la cunoasterea adevarului,restabilirea justitiei si a
echilibrului cosmic pierdut.Prin aceasta calatorie,Gheorghita,parcurge un drum al
maturizarii.

Titlul textului este simbolic,intrucat cuvantul “baltag” poate veni de la grecescul

“labrys”,care inseamna secure cu doua taisuri,dar si labirint.In opera,este vizibil simbolul
labirintului ilustrat de drumul serpuit pe care il parcurge Vitoria Lipan in cautarea
sotului,atat un labirint interior,al framantarilor sale,cat si un labirint exterior,al drumului
sapat in stancile muntilor pe care il parcursese Nechifor Lipan.Acest labirint,cu
drumurile sale serpuite,aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre
viata:Vitoria porneste in cautarea sotului din interior,din intuneric pentru a a junge la
exterior,la lumina.

Actiunea este complexa,iar structura este mai complicata decat la povestire si

nuvela.In cele saisprezece capitole,precedate de o legenda fascinanta,sunt povestite,in
principal actiunile Vitoriei Lipan de a afla adevarul despre absenta sotului ei si de a
implini dreptatea,prin pedepsirea raufacatorilor.

Fiind un roman,actiunea “Baltagului” cunoaste o mare mobilitate in timp si

spatiu,derulandu-se din toamna,cand Nechifor Lipan pleaca la Dorna dupa oi,pana-n
primavara,cand Vitoria ii descopera trupul neinsufletit in rapa de sub Crucea Talienilor
.Spatiul actiunii este,de asemenea,vast si cuprinde tinuturile de munte de la magura
Tarcaului pana in tara Dornelor si tinutul Bistritei,dar si unele locuri de la campie,la
Cristesti sau in baltile Jijiei.
 Cele doua anotimpuri pastorale au un echivalent simbolic in ciclul viata-moarte,la care
se raporteaza nu numai natura,ci si individul.Plecarea lui Nechifor de acasa coincide cu
“drumul spre iarna”.adica spre moarte.La polul opus,intr-o perfecta simetrie,de
Sangeorz (Sf.Gheorghe-23 aprilie) va fi desavarsit ritualul integrarii,pentru o renastere
intr-o alta “primavara”.

Ca si in alte romane,in “Baltagul” exista conflicte interioare si

exterioare.Framantarile sufletesti ale eroinei principale cresc in intensitate pe tot
parcursul textului si pun in evidenta insusiri morale.Framantari sufletesti au si alte
persoane:Minodora,Gheorghita si cei doi ucigasi.Spre deosebire de alte romane,aici
numarul personajelor este mai mic,dar capata consistenta si o valoare simbolica.

Sunt numeroase conflicte:conflictul social (imprumutat din balada Miorita) si altele

psihologice.Unul dintre conflictele psihologice bine evidentiate de narator se gasesc in
expozitiune:asteptandu-si sotul,Vitoria traieste sentimente contradictorii care
penduleaza intre increderea lui Nechifor si presimtirile care o asalteaza.Alt conflict
psihologic evidentiat in roman este lupta interioara din constiinta asasinului intre
sentimental vinovatiei si speranta ca nu va fi descoperit.El le rezolva prin marturisirea
crimei.

Naratiunea se face la persoana a treia,iar naratorul omniprezent si omniscient

reconstituie in mod obiectiv,prin tehnica detaliului si observatiei,lumea satului de
munteni si actiunile Vitoriei.Desi naratorul omniscient este unic,la parastasul
sotului,Vitoria preia rolul naratorului.Inteligenta si calculata,ea reconstituie crima pe
baza propriilor deductii si o povesteste veridic celor prezenti,ceea ce ii determina pe
criminali sa-si recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor.

Timpul derularii actiunii este vag precizat,prin repere temporale: “aproape de Sf.
Andrei”, “in Postul Mare”, “10 Martie”.Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului,zona
Dornelor si a Bistritei,dar si cel de campie,Cristesti,in Balta Jijiei.Fiind un roman
realist,pentru veridicitate,traseul urmat de Vitoria impreuna cu Gheorghita,pe urmele lui
Nechifor,contine toponime existente pe harta.Scriere fictionala cu valente
mitice,romancierul insa imagineaza satul Lipanilor,Magura Tarcaului,si utilizeaza
toponime simbolice (satul Doi Meri,raul Neagra).

In opinia mea,romanul “Baltagul” este un roman traditional,pentru ca recompune

imaginea unei societati arhaice,pastratoare a unor traditii care au supravietuit trecerii
timpului.